Romania, evolutii si perspective macroeconomice

Romania, evolutii si perspective macroeconomice

ROMÂNIA
Evoluţii şi perspective macroeconomice şi fiscalbugetare
Ionuţ DUMITRU
Preşedinte Consiliul Fiscal
Martie 2011
1. Evoluţii economice recente şi perspective pe termen mediu
Proces susţinut de relansare a creşterii economice pe pieţele externe
Activitatea economică în România a continuat să se contracte şi în 2010
Activitate economică în creştere în ultimele trimestre
atât în ţările dezvoltate cât şi în cele emergente
PIB real se situează pe un trend ascendent în toate ţările
noi membre ale UE, cu excepţia României
Modificarea trimestriala a PIB real (in %)
USA
Japonia
Canada
Zona Euro
Germania
Franta
Italia
Spania
Marea Britanie
10 Q1
10 Q2
0.9
1.5
1.4
0.4
0.6
0.3
0.4
0.1
0.3
0.4
0.5
0.6
1.0
2.2
0.6
0.5
0.3
1.0
PIB real (indice cu baza fixa 2008Q2=100)
10 Q3 10 Q4
0.6
0.8
0.4
0.3
0.7
0.3
0.3
0.0
0.7
0.7
-0.3
0.8
0.3
0.4
0.3
0.1
0.2
-0.6
110
Polonia
105
Slovacia
Cehia
100
Bulgaria
95
Ungaria
90
Romania
85
Estonia
Lituania
80
Letonia
Sursa: Eurostat
2010Q4
2010Q3
2010Q2
2010Q1
2009Q4
2009Q3
75
2009Q2
0.9
0.5
0.2
0.8
0.1
1.7
2.3
1.7
1.8
2009Q1
0.9
0.9
0.6
1.2
-0.7
0.7
0.7
0.9
0.3
2008Q4
0.9
0.8
0.2
1.1
0.2
0.5
1.9
1.2
1.0
2008Q3
0.7
0.7
1.4
0.6
-0.2
-0.5
1.0
1.0
1.4
2008Q2
Slovacia
Cehia
Ungaria
Polonia
Romania
Bulgaria
Estonia
Letonia
Lituania
Dezechilibrele macroeconomice importante acumulate în anii pre-criză explică
magnitudinea şi persistenţa contracţiei economice din România
10
5
0.1
0
-5
-10
-9.9
-10.0
-15
-20
-25
PL
SK
CZ
BG
HU
RO
EE
LT
LV
PL
Modificarea PIB real intre 2008 Q2 si 2010 Q4
SK
CZ
BG
HU
RO
EE
LT
LV
PL
Modificarea PIB intre 2008 Q2 si punctul minim
SK
CZ
BG
HU
RO
EE
LT
LV
Modificarea PIB real intre punctul minim si 2010 Q4
Deficit public structural (% din PIB, medie 2007-2008)
-7
-6
-5
-4
-3
-2
-1
0
Dependenta rmai ridicata
a sectorului public
de capitalurile straine
CZ
Dezechilibre reduse
ca marime
-5
PL
SK
HU
Dependenta foarte mare
a sectorului privat de
capitalurile straine
LT
RO
-15
EE
LV
Dependententa foarte mare a
sectoarelor public si privat de
capitalurile straine
-10
-20
BG
-25
Sursa: Eurostat,
Deficit de cont curent (% din PIB, medie 2007-2008)
0
Contracţia economică a fost mai
accentuată în ţările cu dezechilibre
macroeconomice mai mari
In majoritatea ţărilor analizate, cu excepţia
României, s-a înregistrat o creştere
economică susţinută în trimestrele recente
La debutul crizei, excluzând ţările baltice,
România a înregistrat cele mai mari
dezechilibre macroeconomice
Recesiunea în România a avut o
amplitudine mai mică decât în ţările
baltice, dar a depăşit contracţia
economică din restul ţărilor din Europa
Centrală şi de Est.
Relansarea creşterii economice în
România este un proces dificil şi se
manifestă cu întârziere
Economie relativ mare cu
dezechilibre acumulate mari
Măsurile de austeritate au fost
introduse târziu, în T2 2010
Creşterea rapidă a cererii interne
a fost finanţată prin capitaluri străine
România cheltuie mai mult decât produce
Importurile sunt mai mari decât exporturile
160
70
140
60
120
50
100
40
30
80
20
60
10
40
2008
2009
2010
2008
2009
2007
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
Importuri (EUR bn)
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
Creştere rapidă a datoriei externe
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
2000
Exporturi (EUR bn)
Deficit mare de cont curent
1996
1999
Deficit al balantei comerciale (EUR bn)
Deficit al balantei comerciale (EUR bn)
PIB (EUR bn)
Cerere interna (EUR bn)
1995
1998
1997
1995
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1996
0
20
80
60
0
40
-2
20
-4
0
-6
-16
Soldul balantei comerciale (% din PIB)
Soldul contului curent (% din PIB)
Datoria externa bruta (% din PIB)
Active externe nete (% din PIB)
Sursa: Eurostat, BNR, Institutul Naţional de Statistică
2010
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
-14
1999
-80
1998
-60
-12
1997
-40
-10
1995
-8
1996
-20
Scăderea fluxurilor de capital străin a fost determinată în principal de o creştere a
aversiunii la risc a investitorilor pe plan mondial
Fluxurile nete de capitaluri străine private au devenit negative
Intrările nete de capitaluri străine private nu au fost
suficiente pentru finanţarea deficitului de cont curent
24
25
20
20
16
15
12
10
8
4
5
0
0
-4
-5
Dec-05
Dec-06
Dec-07
Dec-08
Dec-09
Dec-10
Jun-06 Dec-06 Jun-07 Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10
Intrari nete de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)
Intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR, cumulat 12 luni)
Intrari brute de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)
Imprumuturi de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala (mld. EUR, cumulat 12 luni)
Deficit de cont curent (mld EUR, cumulat 12 luni)
România a fost nevoită să se împrumute de la FMI şi CE pentru acoperirea deficitului extern de finanţare
România a tras aproximativ 15.3 mld euro de la FMI şi CE de la semnarea acordului extern de finanţare din 2009 pentru:
Acoperirea necesarului de finanţare externă
Limitarea contracţiei economice
Stabilitatea cursului de schimb
Sursa: BNR
Revenire economică susţinută în industrie pe fondul creşterii cererii
externe...
Exporturi totale (indice, 2008Q2=100)
Volumul productiei industriale (indice, 2008Q2=100)
120
32%yoy
105
10.8 %yoy
100
110
43%yoy
4.4%yoy
95
20.8%yoy
90
7.7%yoy
20%yoy
100
90
85
80
80
70
75
Dec-07
Jun-08
Romania
Dec-08
Jun-09
Tarile CEE 4
Dec-09
Jun-10
Tarile Baltice
Dec-10
Zona Euro
Notă: tarile CEE4= Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia
Sursa: Eurostat
Dec-07
Jun-08
Dec-08
Romania
Jun-09
Dec-09
Tarile CEE4
Jun-10
Dec-10
Tarile Baltice
… nu a fost suficientă pentru a contrabalansa scăderea abruptă a cererii interne
Consumul şi investiţiile s-au prăbuşit...
...ajungând la nivelurile înregistrate în 2007 respectiv 2006
40%
110
30%
100
20%
90
10%
80
-0.6%
-0.9%
-4.7%
0%
-10%
70
60
50
-20%
PIB (% an la an)
180
2005=100,
medie pe 3 luni
Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au fost cele mai afectate,
întrucât aceste achiziţii depind de credit şi perspectivele economice
140
120
-7.5% yoy
100
160
80
140
-12.7% yoy
-15.4% yoy
60
120
2010q04
2009q04
2008q04
2007q04
2006q04
Formarea bruta a capitalului fix (2008=100)
Formarea bruta a capitalului fix (% an la an)
200
2005q04
Cheltuielile de consum ale gospodariilor (2008=100)
Cheltuielile populatie (% an la an)
Tendinţă susţinută de scădere în comerţul cu amănuntul
în perioada 2009-2010
2004q04
2004q04 2005q04 2006q04 2007q04 2008q04 2009q04 2010q04
2003q04
-40%
2002q04
40
-30%
40
+1.3% yoy
20
100
Jan-07 Jul-07 Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11
Bunuri nealimentare (ex clusiv combustibili)
Combustibili
Total comert cu amanuntul
Bunuri alimentare
Jan-08
Jul-08
Jan-09
Jul-09
Jan-10
Jul-10
Jan-11
Bunuri alimentare, bauturi, tigari (2007=100, medie 3 luni)
Echipamente IT si de telecomunicatii (2007=100, medie 3 luni)
Echipamente TV, audio, electronice (2007=100, medie 3 luni)
Vanzari autoturisme noi (2007=100, medie 3 luni)
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică
Scăderea puterii de cumpărare şi perspectivele economice negative au
determinat o scădere a consumului şi a activităţii de creditare a populaţiei
Venitul disponibil* real a scăzut
Sentimentul de încredere al populaţiei s-a deteriorat semnificativ
Feb-08
Prognoze
30
20
Aug-08
Feb-09
Aug-09
Feb-10
Aug-10
Feb-11
0
-10
10
-20
0
-30
-10
-40
-50
-20
03Q4
05Q4
07Q4
09Q4
11Q4
-60
-70
Venit monetar real disponibil al populatiei (modificare trimestriala
anualizata in %)
Venit monetar real disponibil al populatiei (modificare anuala in %)
Nivelul scăzut de încredere se datorează percepţiei negative a
populaţiei asupra perspectivelor economice şi financiare
Romania
Zona Euro
Tarile CEE 4
Tarile Baltice
Activitatea de creditare rămâne slabă pe fondul unei cereri scăzute
1200
10
0
1000
-10
800
-20
-30
600
-40
-50
400
-60
200
-70
Feb-06
Feb-07
Feb-08
Feb-09
Feb-10
Situatia financiara in urmatoarele 12 luni
Situatia economica generala in urmatoarele 12 luni
Asteptarile privind rata somajului in urmatoarele 12 luni
Economisirea in urmatoarele 12 luni
Increderea consumatorilor
Feb-11
0
Jan-05
Jan-06
Jan-07
Jan-08
Jan-09
Jan-10
Jan-11
Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii)
Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii, tendinta)
*Venit disponibil=salarii, pensii, ajutoare sociale, remitenţe (banii trimişi de muncitorii români din străinătate)
Sursa: Comisia Europeană, BNR, Institutul Naţional de Statistică
Este dificil de ieşit dintr-o politică fiscală prociclică
Cresterea excesului
cererii (output gapului)
Impuls fiscal
Medie 2006-2008
Medie 2009-2010
Notă: Impulsul fiscal = creşterea deficitului bugetar structural
Sursa: EUROSTAT, Consiliul Fiscal
Activitatea economică a trecut probabil de punctul minim
Recuperarea va fi însă una înceată
Sentimentul de încredere în economie s-a
îmbunătăţit...
Feb-07
Feb-08
Feb-09
Feb-10
Feb-11
...în toate sectoarele economice
20
125
0
115
105
-20
95
85
-40
75
65
-60
Feb-07 Aug-07 Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11
Romania
Zona Euro
Tarile CEE4
Tarile Baltice
Notă: medie mobilă pe 3 luni
Industria prelucratoare
Increderea consumatorilor
Constructii
Revenire moderată pe termen scurt
Cererea externă în creştere va continua să susţină
probabil dinamica pozitivă a exporturilor şi a
activităţii din industrie
Investiţiile au potenţial de creştere după doi ani în
care s-au prăbuşit
Consumul populaţiei va rămâne probabil în
continuare la niveluri scăzute, pe fondul unui
sentiment de încredere în economie încă scăzut
Guvernul trebuie să continue programul de
consolidare fiscală pentru a asigura o reducere a
deficitului bugetar la nivele sustenabile
Servicii
Comertul cu amanuntul
Perspective pozitive pe termen mediu si lung
Sentimentul de încredere al
investitorilor şi populaţiei în
economie se va îmbunătăţi
probabil mai mult spre finalul
anului 2011
Consumul populaţiei va începe
probabil să crească
Principalele riscuri
Sursa: Comisia Europeană
Turbulenţe pe plan politic
Procesul de consolidare
fiscală eşuează
Turbulenţe pe pieţele
financiare externe
2. Reformele structurale – fundamentul pentru o creştere
economică sustenabilă pe termen lung
Contribuţia factorilor de producţie la creşterea economică –
potenţialul de creştere post-criză s-a redus
Contributii la ritmul de crestere a PIB real
Medie 1993-1999
Medie 2000-2004
Medie 2005-2009
2009
Modificarea PIB
real (%)
0.6
5.5
6.4
-7.1
Contributia la modificarea PIB - ului (puncte procentuale)
Stocul de capital Factoul munca Factorul total de productivitate
2.3
-1.2
-0.5
2.5
-0.2
3.2
6.1
0.4
-0.3
2.9
-0.9
-9.5
Medie 2010-2015
2.9
3.4
-0.1
Sursa: Estimari ale expertilor FMI. Cifrele in italic se refera la ritmul de crestere a PIB-ului potential
-0.4
•
Acces mai dificil la finanţare, datorită unei aversiuni la risc în creştere
•
Impact negativ asupra creşterii economice, pe fondul reducerii nivelului de îndatorare
la nivelul economiei reale
•
Creştere economică mai redusă la nivelul zonei euro
•
Reformele structurale sunt obligatorii pentru creşterea atractivităţii investiţionale, în
contextul existenţei unui spaţiu de stimul fiscal redus
Aspecte structurale ale economiilor Noilor State Membre
Percepţia
Calitatea
asupra
instituţiilor,
corupţiei,
2010*
2010*
Bulgaria
Cehia
Estonia
Ungaria
Letonia
Lituania
Polonia
România
Slovacia
Slovenia
Zona Euro
SUA
Uşurinţa
Eficienţa
Rata de
de a face Infrastructură Pieţe, pieţei forţei
Educaţie,
ocupare, %,
afaceri,
2010*
2010* de muncă,
2010*
2009
2010**
2010*
3.29
3.86
4.91
3.76
3.79
3.99
4.18
3.74
3.60
4.37
3.6
4.6
6.5
4.7
4.3
5.0
5.3
3.7
4.3
6.4
51
63
17
46
24
23
70
56
41
42
3.57
4.78
4.94
4.36
4.26
4.56
3.76
3.44
4.19
4.83
4.00
4.58
4.71
4.16
4.13
4.12
4.38
4.08
4.34
4.52
4.51
4.75
4.91
4.46
4.58
4.51
4.58
4.32
4.66
4.26
4.67
7.1
5
5.65
4.81
5.63
62.6
65.4
63.5
55.4
60.9
60.1
59.3
58.6
67.5
60.2
64.7
Consumul
energetic
unitar,
2008***
4.14
4.66
5.17
4.81
4.81
5.07
5.00
4.47
4.49
5.27
5.64
* Indice – o valoare mai ridicată este asociată cu un scor mai bun;
** Pozitia in clasament (din 183 ţări)
***Consumul energetic (kg de echivalent petrol) per 1000 euro PIB (preţuri constante 1995)
Sursa: World Economic Forum – Global Competitiveness Report, Transparency International, Eurostat, World Bank
944.2
525.3
570.5
401.4
308.7
417.5
383.5
614.6
519.7
257.5
160.5
180.6
Uşurinţa de a face afaceri în România
Clasament Doing Business
Factori
Înfiinţarea unei afaceri
Obţinerea autorizaţiilor de
construcţie
Înregistrarea proprietăţilor
Obţinerea de finanţare
Protecţia investitorilor
Plata taxelor
Comerţ exterior
Aplicarea prevederilor contractuale
Închiderea unei companii
Poziţia în
clasament
DB 2011
56/183
Poziţia în
clasament
DB 2010
54/183
Modificarea
poziţiei în
clasament
-2
44
41
-3
84
92
15
44
151
47
54
102
93
92
14
41
147
48
53
92
9
Nici o modificare
-1
-3
-4
1
-1
-10
Sursa: World Bank – Doing Business 2011.
Cele mai importante constrangeri pentru mediul de afaceri
Accesul la finantare
15.9
Infrastructura disponibila necorespunzatoare
13.9
Birocratia guvernamentala
12.2
Nivelul taxelor
11.6
Legislatia in domeniul taxelor
11.2
Instabilitatea politicilor
8.6
Coruptie
6.9
Reglementari restrictive pe piata muncii
5.2
Forta de munca slab pregatita
4.7
Inflatia
3.5
Nivel scayut de etica al fortei de munca
2.5
Restrictii valutare
2.5
Crima si inselaciune
0.6
Instabilitate a guvernelor
0.4
Stare precara a sistemului de sanatate
0.1
Procent din răspunsuri
Sursa: World Economic Forum – Global Competitiveness Report 2010-2011
Soluţii posibile pentru îmbunătăţirea calităţii infrastructurii
Îmbunătăţirea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene
Parteneriate public-private
Scăderea ponderii cheltuielilor sociale în bugetul public pentru a creşte
spaţiul fiscal pentru investiţii
Bugete multianuale şi prioritizarea investiţiilor sunt esenţiale
Potenţial enorm în agricultură – eficienţa trebuie crescută
Crearea şi sprijinirea dezvoltării
unei pieţe de produse agricole
Structura terenurilor agricole în funcţie de suprafaţa exploatatiei
100%
80%
Evaziunea fiscală din comerţul cu
cereale trebuie redusă substanţial
60%
40%
Promovarea unor politici care să
susţină comasarea terenurilor
20%
0%
RO
Reducerea dependenţei de
condiţiile climatice
GR
PL
PT
IT
BG
HU
AT
SK
ES
GE
Sub 5 ha (% din total)
Intre 5 ha si 10 ha (% din total)
Intre 10 ha si 30 ha (% din total)
Peste 30 ha (% din total)
FR
Sursa: EUROSTAT
3. Aspecte fiscale – reaşezarea bugetului pe baze sustenabile
este un proces dureros
Politică fiscală exuberantă înainte de criză –
creşterea exponenţială a cheltuielilor publice
42
42
41.0
40.2
40
40
38.2
38
35.5
36
33.6
34
2.2
1.2
32
38
37.2
32.4
36.4
36.2
9.0
2.6
7.3
36
5.7
4.9
3.5
34
33.6
33.3
32.9
32.5
32.0
32.3
32.9
30
32
30
2005
2006
2007
2008
Deficit bugetar (% din PIB)
2009
2010F
2011F
2012F
Venituri publice (% din PIB)
Cheltuieli publice (% din PIB)
Notă: Cifrele sunt calculate pe baza ESA95
Sursa: Comisia Europeană (Prognoza de toamnă 2010)
Venituri bugetare stabile …
Venituri bugetare în România (% din PIB, ESA 95)
40
4.6
28.5
28.1
27.7
28.5
29.2
29.5
28.5
27.6
2008
2009
28.9
3.8
4.0
2007
4.5
32.5
2006
3.5
3.6
4.5
3.8
33.6
32.4
32.0
3.3
3.3
33.3
32.3
2005
30.2
33.0
2004
30
29.6
3.5
32.7
2003
32.1
33.9
2002
32.5
2001
34.8
35
4.2
4.1
4.0
32.0
4.4
25
20
15
26.1
26.6
1996
1997
27.7
29.2
31.3
30.6
10
5
2000
1999
1998
1995
0
Venituri fiscale
Venituri nefiscale
Sursa: Eurostat, Ministerul de Finanţe
10
0
Venituri fiscale
37.5
Zona euro
27.6
RO
36.6
26.4
29.0
SK
LV
29.0
IE
EU27
Venituri nefiscale
29.3
31.7
ES
5.0
4.4
36.9
5.1
5.6
34.0
34.0
34.1
32.0
40.5
40.3
36.9
34.1
43.6
44.3
41.6
42.7
42.2
40.2
45.8
46.3
46.6
47.7
44.4
4.9
40.3
48.3
6.7
3.6 48.3
41.6
3.8
37.4
4.3
5.9
4.9
4.7
5.7
3.7
7.6
3.0 34.7
5.2
7.5
5.0
5.7
6.2
4.8
30
LT
30.6
BG
35.9
GB
31.9
34.3
CZ
GR
35.4
CY
31.6
35.8
MT
PL
35.9
37.9
LU
PT
36.0
40.4
DE
6.7
10.5
4.5
4.2
7.8
5.7
40
EE
38.7
SI
42.4
IT
39.1
42.8
FR
HU
44.7
BE
38.5
43.8
AT
NL
42.7
FI
48.7
20
DK
7.9
50
47.8
53.2
55.4
55.7
60
SE
… dar cele mai mici venituri bugetare din UE27
Venituri bugetare în UE27 (% din PIB, ESA 95, 2009)
Sursa: Eurostat, Consiliul Fiscal
Conformarea voluntară – impozitul pe venit şi contribuţiile sociale
59
Impozitare progresivă (între 18% şi 40%)
55.0
6.5
Cotă unică de 16%
55.0
54
52.5
49.0
6.0
49.0
49
46.3
44.5
43.0
44
43.0
41.8
5.5
39
6.3
5.0
34
5.8
5.3
29
27.1
5.2
28.1
26.4
5.6
5.0
26.1
26.2
26.9
5.8
5.9
26.9
4.5
24.1
24
22.8
4.3
20.8
4.3
19
4.0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Cota efectivă de taxare la impozitul pe venit (scala din dreapta)
Cota legală de taxare la contribuţiile la asigurările sociale
Cota efectivă de taxare la contribuţiile la asigurările sociale
Ponderea salariaţilor "la negru" în total salariaţi
Ratele implicite de taxare sunt calculate ca raport între veniturile bugetare din impozitul de pe venit, respectiv contribuţiile la asigurările sociale şi
remunerarea salariaţilor din conturile naţionale (incluzând economia neobservabilă/ascunsă). Datele pentru remunerarea salariaţilor pentru perioada
2009-2010 reprezintă estimări.
Numărul de salariaţi “la negru” este calculat ca diferenţă între numărul de salariaţi rezultat din sondajul asupra pieţei forţei de muncă efectuat de INS şi
numărul oficial de salariaţi raportat de angajatori .
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata de taxare efectivă pentru impozitul pe venit, 2008
45.0
40.0
35.0
30.0
20.0
42.8
25.0
6.0
RO
15.3
6.2
CY
8.8
CZ
7.1
9.4
PT
SK
9.9
SI
7.4
10.0
MT
BG
11.0
GR
12.7
FR
11.5
13.0
ES
5.0
EE
13.2
LV
13.8
LT
13.5
15.0
NL
LU
15.7
UK
13.6
15.9
HU
PL
16.1
IE
17.5
22.7
BE
DE
23.7
FI
18.1
24.0
IT
10.0
AT
24.4
SE
15.0
EU27
DK
0.0
Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi remunerarea salariaţilor din conturile naţionale
(incluzând economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Ratele de taxare legale vs. ratele implicite pentru impozitul pe venit în 2008
17
HU*
15
LT
PL*
LV
Rata implicită (%)
13
EE
11
CZ
9
BG
SK
7
RO
5
8
13
18
23
Rata legală (%)
28
33
* Ungaria şi Polonia au avut taxare progresivă în 2008 (două cote în Ungaria - 18% şi
36%, 3 cote în Polonia - 19%, 30% and 40%)
Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (include
economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata implicită de taxare – impozitul pe profit
7.0
cotă de taxare de 25% (38% până în 2000)
cotă unică de 16%
6.5
6.0
5.5
6.0
5.9
6.3
5.0
6.1
5.4
5.8
5.2
5.5
5.6
5.4
5.2
4.5
4.0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt
din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă), ca aproximare pentru profiturile brute din economie. Datele privind rezultatul
brut din exploatare şi venitul mixt pentru 2009-2010 reprezintă estimări.
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata efectivă de taxare pentru TVA, 2009
25.0
20.0
15.8
15.5
15.3
15.1
14.6
14.4
13.8
13.2
13.1
12.5
12.2
11.8
11.2
10.8
10.8
10.7
10.5
9.4
9.3
8.7
8.6
BG
FI
SI
NL
AT
CY
CZ
IE
BE
DE
MT
PL
FR
SK
RO
PT
LT
LV
IT
GB
GR
7.1
5.0
13.2
15.8
HU
17.0
18.6
20.0
10.0
20.8
15.0
EU27
ES
EE
LU
SE
DK
0.0
Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include economia
neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Cotele de taxare legale vs. cotele efective de taxare pentru TVA în 2009
18
EE
17
Cota
efectivă
de taxare
(%)
Implicit
tax rate
for VAT
HU
BG
16
SI
15
CZ
14
13
RO-2010
12
11
RO-2009
SK
PL
LT
10
LV
9
8
17
18
19
20
21
VAT
legal prevăzută
rate
Rata de
taxare
în legislaţie (%)
22
23
Rata implicită de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include
economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata efectivă de taxare pentru impozitul pe profit, 2008
20.0
18.0
16.0
14.0
12.0
6.0
5.7
5.5
5.3
5.2
SK
AT
PL
RO*
GR
8.3
6.1
LT
2.8
2.0
4.4
6.1
6.8
ES
IE
6.8
SI
6.7
7.2
BG
8.9
CZ
7.6
9.2
BE
FR
9.3
FI
7.8
9.8
SE
LV
10.4
GB
8.2
10.6
PT
4.0
NL
10.6
6.0
IT
12.0
8.0
11.2
15.7
18.1
10.0
EU27
DE
EE
HU
LU
DK
MT
CY
0.0
Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt,
din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata efectivă de taxare pentru impozitul pe profit, 2008
10
CZ
9
LV
Rata efectivă de taxare (%)
8
BG
SI
7
SK
LT
HU
6
RO*
PL
5
EE
4
3
8
10
12
14
16
18
20
22
Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)
Rata efectivă de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt,
din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata efectivă de taxare pentru contribuţii la asigurări sociale, 2008
40.0
35.0
30.0
25.0
SE
BG
LV
IE
MT
15.5
RO
17.3
FI
17.8
LU
18.7
EE
19.7
PT
21.0
LT
10.0
21.7
ES
24.8
NL
24.9
SI
25.6
HU
25.7
PL
26.3
BE
26.4
AT
27.5
IT
28.3
30.8
SK
28.3
31.7
DE
15.0
28.5
32.4
FR
33.0
34.7
CZ
33.5
34.8
GR
33.6
35.3
20.0
3.3
5.0
0.0
CY
GB
DK
Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile
naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Ratele de impozitare prevăzute în legislaţie vs. ratele de impozitare efective pentru
contribuţiile la asigurări sociale 2008
40
CZ
Rata efectivă de impozitare (%)
35
SK
PL
30
HU
SI
LT
EE
25
RO 2008
BG
20
LV
RO 2010
15
30
35
40
45
50
Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)
Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile
naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Cotele de contribuţii pentru asigurări sociale pentru ţările NMS10 în 2010, %
Contribuţii sociale
SK
HU
CZ
RO
PL
LT
SI
LV
EE
BG
Angajator
Pensii pentru
limită de vârstă Angajat
Total
14.0
24.0
21.5
20.8
9.8
23.3
8.9
-
-
8.9
4.0
9.5
6.5
10.5
9.8
3.0
15.5
-
-
7.1
18.0
33.5
28.0
31.3
19.5
26.3
24.4
-
-
16.0
Angajator
1.0
-
1.2
0.5
-
1.1
0.1
-
-
0.4
Angajat
1.0
-
0.0
0.5
-
-
0.1
-
-
0.6
Total
2.0
-
1.2
1.0
-
1.1
0.2
-
-
1.0
Angajator
10.0
2.0
9.0
5.2
0.0
3.0
7.1
-
-
0.0
Angajat
Total
4.0
6.0
4.5
5.5
9.0
6.0
6.4
-
-
8.0
14.0
8.0
13.5
10.7
9.0
9.0
13.5
-
-
8.0
Angajator
10.2
4.0
2.6
1.4
4.9
3.7
0.1
-
-
1.8
Angajat
4.4
3.0
0.0
-
4.0
-
0.1
-
-
2.1
14.6
7.0
2.6
-
8.9
3.7
0.2
-
-
3.9
Angajator
35.2
30.0
34.3
27.9
14.7
31.1
16.1
24.1
33.0
11.1
Angajat
13.4
18.5
11.0
16.5
22.7
9.0
22.1
9.0
0.0
17.8
48.6
48.5
45.3
44.4
41.2
40.1
38.2
33.1
33.0
30.5
Şomaj
Sănătate
Altele
Total
Total
Total
Sursa: Comisia Europeană
Cotele de impozitare în ţările UE, 2010
Ţara
Austria
Belgia
Bulgaria
Croaţia
Cipru
Rep. Cehă
Danemarca
Estonia
Franţa
Germania
Grecia
Ungaria
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
România
Serbia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Impozit pe profit
25%
34%
10%
20%
10%
19%
25%
21%
33%
29.8% (medie)
22/25%
16%
13%
31%
15%
15%
30%
35%
20/25.5%
19%
25%
16%
10%
19%
21%
25-30%
26%
Impozit pe venit
21-50%
25-50%
10%
15-45%
0-30%
15%
0-63%
21%
21% (contribuţii sociale)
0-45%
0-40%
18% şi 36%
0-41%
23-43%
26%
0-15%
6-38.95%
0-35%
0-52%
0%, 18, 32% (sau 19% opţional, lucrătorii pe cont propriu)
10.5-40%
16%
12-20%
19%
16-41%
0-42%
28.89%-59.09%
TVA standard
20%
21%
20%
23%
15%
20%
25%
20%
20%
19%
19%
25%
21%
20%
21%
21%
15%
18%
19%
22%
21%
24%
18%
19%
8.5/20%
18%
25%
Sursa: Eurostat, Ministerele de Finanţe, Consiliul Fiscal
O creştere foarte rapidă a cheltuielilor bugetare, determinată în principal de
cheltuielile sociale
Creşterea salariilor din sectorul public şi a pensiilor
explică cea mai mare parte din creşterea deficitului
bugetar
Creşterea accentuată a pensiilor
55
210
45
49.7
50
185
38
45
160
43.8
31
40
24
135
37.3
34.4
35
17
110
86.0
33.0
30
10
2005
2006
2007
2008
85
2009
25
Remunerarea salariatilor (% din venituri)
60
1991
1994
1997
2000
2003
2006
2009
Consum si cheltuieli curente (% din venituri)
Transferuri sociale (% din venituri)
Raportul intre pensia medie lunara si salariul mediu net lunar in economie (%)
Cheltuieli de investitii (% din venituri)
Raportul intre numarul de salariati si numarul de pensionari (%, axa din dreapta)
Creşterea rapidă a salariilor în sectorul public
Eficienţă scăzută a cheltuielilor pentru investiţii
140
6.0
132 127 132 126
116
120
101
119 118
108
113
108 106
5.5
101
100
5.0
86
4.5
80
4.0
60
3.5
40
3.0
20
2.5
0
2.0
RO RO RO RO RO RO RO
LV BG HU LT
CZ
03
08
07 08
04 05
06
07 08
09
08
08 08
PL SK
08
Notă: Raportul dintre câştigurile în sectorul public şi cel privat
2001
2002
2003
2004
Tarile CEE 4
2005
2006
Tarile Baltice
2007
2008
Romania
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică
2009
0.0
36.8
18.6
CZ
12.2
12.0
10.8
CY
NL
14.9
DK
HU
15.9
19.6
SE
GB**
20.2
BE
16.2
20.6
EE
IE
20.8
BG
24.5
FI
21.3
24.6
LV
LU
24.9
SI
22.1
25.2
MT
LT
26.3
ES
22.5
26.5
PL
SK
26.6
28.6
PT
DE
29.5
AT
32.2
5.0
FR
10.0
32.6
15.0
IT
RO
40.5
20.0
GR*
Cheltuielile cu pensiile (ESA 95, % din veniturile bugetare, 2009)
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
Sursa: Eurostat
Compensarea salariaţilor în sectorul public (ESA 95, % din veniturile
bugetare, 2009)
45.0
40.0
35.0
30.0
16.6
19.0
20.1
20.2
21.6
22.9
24.2
24.5
FR SE PL BE BG HU IT SK NL AT CZ LU DE
26.4
27.7
FI
26.5
28.0
SI
27.3
28.2
CY LT MT IE LV DK ES GR RO PT GB EE
10.0
27.7
29.6
29.7
32.9
33.6
34.0
34.9
35.1
35.5
35.9
33.0
15.0
37.3
20.0
38.6
25.0
5.0
0.0
Sursa: Eurostat
4.7
4.5
EU27
EA
2.7
2.8
AT
DK
3.0
DE
3.5
BE
3.1
3.8
SE
MT
3.8
HU
3.2
3.9
SK
FI
4.0
PT
4.3
4.9
CY
FR
4.9
LV
4.3
5.0
LU
IT
5.2
GB
4.5
5.3
BG
LT
5.4
NL
4.6
5.4
EE
GR
5.4
5.9
ES
RO
6.2
SI
0.0
6.3
1.0
PL
2.0
6.4
3.0
CZ
7.7
4.0
IE
Cheltuielile de capital (ESA 95, % of PIB, 2009)
9.0
8.0
7.0
6.0
5.0
Sursa: Eurostat
Măsurile cheie menite să reducă deficitul bugetar s-au luat în 2010
Cheltuielile cu investiţiile au fost reduse primele, în
timp ce transferurile sociale s-au redus ultimele
Dinamica salariilor în sectorul privat şi în cel de stat
2010Q2
45
40
2500
2100
2009Q3
-0.4% yoy
35
1700
2009Q2
30
25
-25.0% yoy
1300
2008Q3
20
900
15
10
500
5
Jan-04 Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11
2004Q3
2005Q3
2006Q3
2007Q3
2008Q3
2009Q3
2010Q3
Remunerarea salariatilor (% din venituri)
Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)
Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)
Consum si cheltuieli curente (% din venituri)
Transferuri sociale (% din venituri)
Nota: Date ajustate sezonier
Cheltuieli de investitii (% din venituri)
Notă: datele sunt cumulate pe 4 trimestre
Iniţial, guvernul a redus cheltuielile cu
investiţiile
Unele măsuri au fost luate în a doua
jumătate a lui 2009, pentru a reduce
cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi
pe cele cu salariile în sectorul public
Cea mai mare parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor
publice au fost aplicate începând cu iulie 2010
Reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public
Reducerea cu 15% a transferurilor sociale, altele decât pensiile
Concedieri în sectorul public
Limitarea cheltuielilor curente
Creşterea TVA de la 19% la 24%
Sursa: Ministerul de Finanţe, INS, Consiliul Fiscal
Nr. de salariaţi în sectorul public
1,420,000
+166,135:
1,400,000
1,380,000
+89,774 autorităţi
locale
+52,088 autorităţi
ale administraţiei
centrale
1,360,000
1,340,000
-137,083:
1,320,000
-48,301 autorităţi locale
-30,386 educaţie
preuniversitară
-31,522 sectorul de sănătate
1,300,000
1,280,000
1,260,000
1,240,000
1,220,000
1,200,000
Sursa: Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Concluzii (1)
Dezechilibrele macroeconomice majore care existau la începutul crizei explică
severitatea contracţiei activităţii economice şi recuperarea întârziată în România
Activitatea economică a atins, cel mai probabil, nivelul minim – în trimestrele
următoare se anticipează o recuperare lentă
Reformele structurale sunt esenţiale pentru grăbirea procesului de convergenţă şi
aşezarea României pe o traiectorie de creştere sustenabilă pe termen lung
Creşterea gradului de flexibilitate a economiei este necesară, în special o piaţă a forţei
de muncă mai puţin rigidă
Dezvoltarea infrastructurii nu mai poate fi amânată
Concluzii (2)
Este necesară consolidarea procesului de reducere a deficitului bugetar
Priorităţi cheie în ceea ce priveşte veniturile bugetare:
Îmbunătăţirea colectării taxelor şi combaterea evaziunii fiscale
Creşterea bazei de impozitare şi reducerea/eliminarea excepţiilor/scutirilor de la plata
taxelor
Reducerea birocraţiei în plata impozitelor către stat
Creşterea veniturilor nefiscale (în special a celor de tipul redevenţelor)
Evitarea cu stricteţe a modificărilor ad-hoc aduse sistemului de impozitare, pentru a
asigura predictibilitate şi stabilitate
Priorităţi cheie în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare:
Creşterea eficienţei cheltuielilor publice
Controlul strict al cheltuielilor cu asistenţa socială şi salarii în sectorul bugetar
Stabilirea priorităţilor de investiţii şi bugetarea multi-anuală a acestora
Rezolvarea problemei arieratelor (în special în sectorul sanitar)