Vizualizare

Comments

Transcription

Vizualizare
DIRECTIVELE
CONGRESULUI AL XI-LEA
al
PARTIDULUI
COMUNIST ROMÂN
cu privire l a
PLANUL CINCINAL 1976 - 1980
ŞI LINIILE DIRECTOARE
ALE DEZVOLTĂRII
ECONOMICO-SOCIALE
A ROMÂNIEI
PENTRU PERIOADA
1981 - 1990
EDlTl'R\ POLITICA,
BeCe:1.EŞTI
-
J9'~
COlgrc'sul al XI-Ira al Partidului Comunist Român
stabileşte dirc·qiile fundamentale ale dezvoltării viitoare
a sociptăţii rom;tne'lti pe ealea socialismului şi comunis-
mului, pornind de la marile succese obţinute de poporul
roman în edificarea noii orinduiri, in infăptuLrea directivl'lor Congresului al X-lea al partidului.
In dezvoltarea socialistă a României, Congresul al
X-lea a descbis o etapă islorică nouă - etapa făuririi
societăţii socialisle multilateral d~zvo]tate. Indeplinirea
şi depăşirea an de an a directivelor Congresului şi a hotă­
ririlor Conrerinţei Naţionale din 1972 demonstrcază caracierul lor realist şi mobilizator, faptul că ele exprimă
legităţile generale ale evoluţiei sociale şi principiile edificării noii orinduiri, cerinţele fundamentale ale dezvoltării mullilaterale a ţării, interesele şi aspiraţiile vitale
ale clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale întregului popor.
. In d,'cursul realizării planului cincinal au fost descoperite noi rezcrve şi posibilităţi de accelerare a dezvoltării e~onomice a ţării, ceea ce a permis majorarea prevederilor iniţiale al2 planului la un şir de indicatori
fundan1L'ntali.
In cadrul activităţii insuIleţite pentru Indeplinirea
5
______
-_tn procente _
Anul InSO
fo(ă de
1975
Investitiile totale In economie (pe
penoada de 5 ani)
Vn~llmul comertului exterior (pe perioada de 5 ani)
!'\'umărul de personal
J
l rnductivik'llea muncii
(fn conditiile duratei nctuale a săp:ămÎnii
de lucru):
- in industrie
- in construcţii-monklj
- in transporturi !eroYinrc
RC'dt\C'ere" cheltuielilor la 1 000 le'
pr.oduct,ic-lnarfă în industria rcpu~
b11cană
Veniturile totale reale ale popul,,(icl
Fondul de retribuire
Retribuţia reală.
-
Ritm mediu
anual in
1976 1980
165 -172
10,5-11,4
172 -180
116 -119
11.j-l:!,5
3 -
3,5
,S
amănuntul
C":"O
co ce
I,'î I I
II I I
oocc,.oa
00000
I!":I'C)
It)
133 -142
150 -)56
120 -126
o
L~
CI t- t-
t"':IOLr:lCCCO
C·.ON
tel
MC'
6,7-1,2
8A-9,4
3';-4,8
t.:
LtU
::::l~::J::3
.0.0.0.0
6,5- 7,0
135 -I~Î
151 -155
IlO -I?O
6.!- 6,5
8,6- 9,2
3,4- 3,7
120 -125
3,7- 4,8
140 -115
7,0- 7,7
:E:~:~ ~E
Il\'DUSTIUJ\
ln L'onro:'mitale CU orientările de oază stabilite pentru p' rioada 1976-1980, un ritm mai rapid de creştere
vor inrC'gi<;lra ramurile menite să asigure valorificarea
SlI Il' rioară a resurselor materiale construcţiile ele ma~ini şi ehimia - care, in 1980, vor insuma aproape jum:: talc din prodllcţia industrială a ţării. Astfel, pentru
p ; 1< ip:1ldc produse se prevăd următoarele niveluri:
1(;
~Cl!':-C:::O
1<'":' - ~')
oooO~
tO C'')
~enit\}rilc. reale ale tărăni:nii provenl~..dln munca in C.c\.P. şi gospO?i.l':llle personale, pe o persoană
activa
Volumul dcsrnccrilor de mărfuri cu
oc~.c=o
OOOOIt"}
17
"'-
0."t n~atc spre' Idenlificarea d n~ noi rezerVe de
c! .. !)d~el'c şi {'oI11plcX0.
minereuri
fi 1l"l'ulizillc lucrări penlru punerea in v I
7
~{,, '1I1 nle 01' de minereuri de f'ler <:u con\inUI a -oare a
1.1 , •.'\ , pr,,'um si' pentru SpoI.'It.ea rl'ze'l'velor l SCazut în
Illlllcra
. '1I1c1coseb.. a c,l (e
, ic ulilc ncmelu)"r
' • e.e,
' l substanţe
SJp, 'noariL
l 01 ee calitate
_
~'Ol.·
.
rn p ro du cţia de cărbune ponderea r '
ci,TH 82 la sulă r t" I 7'
.((n.lulu. Va rcprea d ( l 3 la sulă in 197" D
r' , ,\ p.oduqici
de lionit
sn \'a rea l'Iza in p~'
' ;). " eZ\'olta.
.":).....
11 1er'.a III functiune ano'
,"
[ll1upal
prin
,
'
1 ·cattere ll1 Oile'
V
Q' asemenea, producţia de huih'
,nw, a creşte,
h c-Î:1ci'1alul 1976-1980
" 111 special pi.'ntru coes.
,
se va pune in expl 1
nll:1~1:l de 5isluri b'L
.
' oa
are. zăcă1 umll10ase de la J\
l'
C'''le-om 'le'nL Id1l1010"iilc
'
..
n ,na, S abllmdu-se
Cll'ila il aceslora.
"
de \alonflcare complexă şi efiZL~l'a
r"("'7."olla
inuustria extractiy[
in . L'
\
"
,
a mJl1 c.e urtlo!' nemetalifcrc se
, c o n lnuare, producI' d
.
~rd.\, b l1lonilă, felds al '.
. " .a .. e caolm, gram,
::KlasL'ie şi conslruClif ; d;aIOml(d, n.slpuri necesare în
""0"
l' ce
I suU t h"
' Ş a le subslan\n
.
",
UC,la
-,' sn- va organ.za
1)
"
e nlC pnn valO! T
,,'u "i Călimani prod
t'
. - '1 lcarea rezervelor din
1e "'J
. I ,,()[' l'C,rraelare
,uc
la de d.slen pc-n 1ru industria maV' f'"
J: . , '
.
.
Or t mtreprins
"" -.
.,d.ll7all'a
producti"
el'
.
. e ceieelan Ix'ntru
:! rn ..
' cI e polaslu.
.'
CI eşleren Ilroducţ'c'
d
1
B.S!0;t::"a ca la nin~lul a
1. 1 e cncl"t:!ic electri că se va
1,
.
nu Il. ID80 .
c. • 'len de cner.'ie elee! '._ _ . l'Irca 44 la sulă din pronea sa se obţină pe bază de ciirL'.,\'.
"
\'2
_
.11'11' '[(ul spor de en ..
~al S "il realiza
. e.glc elccl!'ieii în urm[,lorul dneit.-.e s
prm 1de7.\"oltal"t:a (cn
., l'• alelor hldroclec.
. i
a ,cenlralelor
e~ .','" Lei din la"ii
ermoelcclrice baza le pe cărbuni
", 'Il
pc'rioada
~9~G-1980
: "' a unei put,"ri de 540'Oe prC'vede punC'rC'a in func1.'0 ;l1\\" In cenlrale
.
-5740 I1I\V' dll1
. care cirCi!
I 'd
l i roelectr'c
.
• e ŞI. circa
3 :.?OO MI\' in
20
,C!'mocentralcle pe
bază de cărbuni cu agregate de mare
putcre.
Se va acţiona in continuare cu fermitale în vederea
Iolosie'ii rnl.i(,~ak a surselor de energic primară şi a ene1'gki Lk,,<:triee. lu ll{'hşi timp, se va inlensilica acliviLalea
îndrepLală spr" utilizarea de noi surse energetice, se va
trec" la rl'aJizarea programului 'de dezvoltare a energiei
nu<,!can: .
3. In indu~lria metalurgiei ferml~c se VOT asigura dezvo]tar('[\ \Init:"rţilor exislenle şi punerea in funcţiune a noi
capadI5\i.
In viilorul cilwinal va incepe conslruirea cenLrului sidcrur::;ie dc la C'dru·aşi. Producţia de oţel va urmări realizarea une,i slruc-luri sorlinwntale cor~spunzăloare nevoilor
ecunomiei şi indeosebi ale conslrucţiilor de maşini; în
acC'st s,'ns, se \"a pune a{"c, nt pe mărcile supt>rioare, poncler~a otyll,rilor aliate şi inalt aliate urmind să repr1'zinte
în 1DBO p' .,le 13 la suLă, iar cea a o\elurilor carbon de calitalc <i slab alia!c - circa 52 la sulă din producţia Loială
de 0\ 1.
p:oJuqia de luminate finite va ,pori de 1,6-1,8 ori,
fiind orj"nlalii cu pe·,'căd~re spre so;-timenle \"uloroa5(' C11
graei ridicat de prelucrari' : table şi benzi luminate la rece,
labk zinealc, ('osiLorilc, lable inoxidabile şi eleclrolehnice
de inalEI (,idilal", \t'vi Inoxidabile.
h pr"c1u"I,ia siekrurgidi s~ \'or însu')i noi l<,hnologii şi
se \'f)j' CXti~1clc tehnologiile superioare uU:1zate in prL'zcnt;
reducerea direcl[l a mincrcul'ilor, turnur('l~ continuă a o\clului, folosirl'a oxi~cnului la elaborarC'a fonlei şi oţelului
vor trl Il\li să asigurl' micşorarea consumului de eoc-s la fa1"'jl'atia fonlei şi a consumului de metal în producţia de
lam::1a\e. P:-in îmbunăIăţirea slruclurii produC\i('j şi exlind, ;l'a P:'''''l'dedor avansale va cre'jl~ gr.·.c1ul de valori fica~l a ml'lall1lui, a.strel îndl in 1980 valnal"l'a laminalelor
21
.\, r (.C'z\·,!ta scctoarele d~ prLlu'rare a metal lor
1" re roa'e in produsC' presale. etirale şi I.• minat ,Ia CI eXIL,S" prodL'('lia metalelor rare, prin valori Cica:e1\ 5ubprC'c! l ' lor meta!tlr~iC'i nC'CC'!"OasC', astCd en să s<,
as l; 'rC', ~o ';~( a. produqi, i de <admiu, s kniu, bismul şi
~h Ine,al'. \ li CI organizat;1 p;'odllqia elC' titan şi de zircofini mda'l , p"'( iim şi prelucrarC'a In concenlrale a mincre''l"do~ de I:ra.lill, ::;c vor rpaliza capaclluli de productic
~:ltru ~(taIL (xtrapllrc şi aliajL sj)('("iale, In \'C'derca satI Ca ril n('(' 'sit" ile,r indilstri i eleclronlce,
5 Indu,t~i.l rOllslrllctoare de ma5ini, ranhlrii dc im~~ !lI" C'o\ rrş' { <il a pro,.,ramului de ind Istrializal'e S(JC\a~ tI, se l'a <1 \'olta intr-un ritm m diu dnual de 11.5
12,,, la "lIt I P cle
.
,
"
rea sa In totalul produqic i industrial
ajun bel in 1080 la e'\'(' 34 I
-,
, l a . a suta, Se \'a umliiri spo 'irea
aportllhll a{' st i raml '1 .
,
'
In a m7.estrart'a c{'onomi i nationale
cut 1~1<lmoll,n;l~ilaC' l' d
'
"
x m erC'a '<cll'molirilor int rna,
Ş' a,.~.,~ . .
22
maşini
s \a rl'aliza in CQficore1an ii cu tend'!l le I perspe 'til·ă ale progl'l sului ştiinţific şi telmolo"ic pe plan
mo llhal, a igurindu-se dc'z\'o: tarea a '('enLUată a II >ramunlor de virf; industria ,lcclr,)nică va creşte ci' :!,22,5 ori, c a ci' n1l'('ani.'ă fiMI şi optică cle< 2,5 3,0 ori, produc\la de maşini-unelte pl':1tru aşchierea m, tah 10' de
2,4 :!,6 ori.
Industria eleclrotehnkă şi c1cctronkă \ a d, ,i:1' in
1080 pesl' 20 la sută din totalul onstru 'tii ar de mafni.
asigurindu-se erl')terea rapidă a produ{'(iI'i de mir)a e
de aulomd!t7.are, al.. I",hnirjj d .. calcul - Inclusiv lI'hipam nt", pc'rlr('ri~ şi dc transmisie a datelor - ( hipam nte de ele tronică industrială, aparatură de masu.a şi
control, radiocomunicaţii profesionale, le Ironică medială şi aparatură ştiinţifică.
Pr'oduc\la de ma,Jni-UDelte pcntru prl',ucrarea metalului se va d zlolta prin extind rea fabrieatiei ma!' . or-
23
zate de industria chimică. Se vor realiza aC\iuni ele COOperare de lungă durată cu alle \ări pentru produqia
celulozei de răşinoase şi a celulozei chimice.
10. }'roductia industriei u.~oare va creşte de 1,4-1,5
eri, ridicînd calitatea la nivplul celor mai bune realizări
obţinute pe plan internaţional, asigurind o structurii
sorlimentală adecvată cerinţelor in continuă schimbare
ale consumatorilor. In acest scop se vor lua măsuri pentru pcrfeC\ionarea tehnologiilor de fabricatie in pas cu
cele mai noi rezultate ale progresului tehnic, pentru
dezvoJlarea şi modernizarea sectoarelor de finisaj din
toate subramurile industriei u.şoare, intensificarea creaţiei româneşti de modele. In acelaşi timp, dezvoltarea
Industriei uşoare va fi orientală spre valorificarea superioară a materiilor prime naturale şi chimice, punîndu-se accent pc utilizarea mai largă a resurselor din
ţară - in, eînepă, lînă, fire chimice, piele şi altele.
In indu stria tcxtilă se va urmări prelucrarea superioară a bazei de materii prime, realizarea de produse de
cea mai inaltă calitate, pentru a spori valoarea producţiei obţinute pe tona de materiale folosite. Se va asigura
u lili7..area sporită a Iibrelor şi Iirelor chimice, asUel ca
pondC'rea acestora să ajungă la 50-54 la sută in 1980.
Va cr,'şte şi se va diversifica productia de tri co taje
,i confecţii, asigurîndu-se ca intreprinderile respective să
fie dolate cu tehnica necesară realizării unor produse de
calitate superioară. Producţia se va caracteriza printr-un
~rad ridicat de mobilitate şi adaptabilitate la cerintele
pieţei interne şi externe.
'
La În că lţăminte, blănărie şi marochinărie se va UI'mill'i fabricaţia unei game largi de sortimente de calita(c
SU perioară: se va extinde utilizare'a pieilor şi bli-'nurilor
sintetice, maselor plastice şi cauciueului sintetic.
Producţia de sticJărie pentru menaj şi de ceramică ,'a
creşte. în primlll rind, pe baza rcsursC'lor prop:'ii de
··
. , t n c',drul acestei p.·oclucţii se va PUrlG
~
,..'
t"l suacecnt pc fabricaţia ele crisLalun ŞI pc sOII,men e e
perionrc tit' stic![lri'..! ~i ceralnicl.
Il. Producţia industriei alimentare va creş~e cu ~n
'L
ru de fi 9-7 :3 la suLă şi ,'a fi orientala spre \ aT! 111 111('( 1
,"
. t
de materii
lorificarea superioară a resurselor Jn erne
.
1 'tanUală
a produselor. cu
pril11e (\aricole şi sporirea
SU)5
.
1"
,. 1 ',:limenlară ridicată. Se va lărgi gama specIa 1\a omc
. , i l ' d produse zahată\ilor ele p,"1ificalie, a sortll1wn e 01
e
.,
, .
o,'
din
carne
a
cons2rvelor
vitamJnl7.ate, {heroasC', I(l(' t a tec;,
111a t (::l'll prllnc
1
Of
leli('c ~i penlru copii..
. . " " , ' . d \ va trebuI
Va ("l"('s[(> producl.la PISClcold. FlCcatC' JU e ._ .
'-'l
'se'cole 5i capaclla\lle de
.
srl-~i asigure mnenuJarl e pl 1
~ ..... ~ cit luai mare
pro(luct ic l1l'cc'sare în vederea acopellru 111
- : r res'lrsc proprii a consumului de peşte, spo masura e m
f d 1
traI Se
rinc1u-şi în acelaşi timp contribu\ia la on u ren. .
. . le'" 5-2 7 ori producţia de peşte oceamc.
va mUj(Ha (~t
,
l'
t
Se va intensifica fabrica\ia produselor a lmen ar~
. 1 I t O atenţie specială se \'a acorda extmr1efu
prcam)a a e.
.
"
'lerea inksproducţiei de semipreparate cul,~ar" In \ c{
nirii muncii din gospod~ria casmca.
.
. .t.," !
Corespunzător dezvollării producţie', va fI e'" msa ş.
. 1-a c
d elepozilar"
moc!ernizat[1 reteaua spec13
•
- ,a industl'l~l
alimentare.
Se va cxtinde in localităi.ilc rurale prc!ucrarea produselor agroalimentare" prin crearea de sc~:ţii productIve
pC' lîngă unităţile socialiste din agncu!lura:
. '
1:!. In indus lria lOt· aUI de stat, produc\1a va SpOri m
anul 1080 fală de 1975 cu 35-37 la sută, se \'a e.·t:n~e
i dÎ\'L'rsifica fabrka\ia de bunul'! de consum destlI1a.e
Şcomp 1t"t-[tril.. fondului de mărfuri pentru anro\'izionarea
~ .
.
C
popula\i!.'i. Va fi dezvoltată producţia de art,~olc ~as!1lCC
şi de uz gospodăr"sc, mobilă , produse de pamflca\lc, apa
minerale, băuturi răcoritoare, produse zaharoase. .
, .
Se va extinde coop,'rarea in pl'orluC'l.ie cu Industt'l:!.
29
2B
ană pe tru
a
pI
şi subansamble (crcşt re de circa 50 la sută la 1980 fată
de 1!J75), urmărindu-se crearea şi specializarea tie unităţ.i
care să lucreze pe baza contractelor de lungă durată sub
!ndrumarea tehnică a uzjnelor republicane.
Se vor dezvolta şi diversilica prestaţlile de scrv ieii
pentru poplliaţle, eu prioritate In sectoarele de reparaţii
auto, al bunurilor de folosinţă indelungată, al locuinţeloc,
de spălătorie şi eurăţătorie chimică.
.
13, Va continua să se deZ\'olte şi să se diversifice activitatea cooperatiei meşteşugăreşti. Se va dezvolta In rilm
susţinut producţia de serie mil'ă de confecţiI., tricotaje,
IDcăI\ăminte, bunuri de con'>Uffi din lemn, m al, mase
plastice, producţia de ţesăluri, covoare, obiecte de artă
populară şi artizanat, u tilizindu-se mai bine resursele
de mun ă din gospodăriile individuale, exp 'ri nţa şi
le va urmări xtinderca şi modernizarea pr "tallilor de
an' ii, precum şi l'x('Cutar a după comandă a cliC riie-
lor produse pentru populaţie,
rn eudl'U1 cooperatiei de CQOSUIII se va amplifica prod\! tia material Jor de construcţii din resurse local .. p ('Indust 'iali"-area legumelor şi fructelor, prelucrar a laptelui şi altor produse; se va intensifica achizironar a de
la gospodăriile ţărăneşti a unei game largi de produse
8g1'oaJi ncntare, plante tehnice şi m d:icinale,
a dcz\ olta reţeaua. unităţilor de reparatii ~ Intre 1 :re a bunurilor de folosinţă indelungată, de onstru II. pentru nevoile cetăţenilor.
14,.
va asJ&ura perfccţioaarea proceselor de eooperare !p specializare. l'l'Spcctarea strictă a pt'ogrameJw de
cooperare intre lntrepl"inderi rn vederea lIincmnizirl.i ~
tivităţ.i1 unităţilor şi subram1h'i1or conexe potrivit nece.sităţilor dezvoltării şi diversificărU predUCUel lIlduatria1e,.
bHnullii m rs al activităţii economice generale, De ase-
?t' \
\'
lua mlsur hotăr1te pentllU
specializarea producţiei - eliminl.l du-se
{'le dp .,11 produoc d, toal.e" care contravm e igcn
~{ nomi i moderne, Penlru Ciecare subramură se ar
siab'!i nomenclatoare-tip de prodUSl.', cu utili..,ari multip! tn produqj(o şi consum. urrnărinda-sp satisfacerea
ne\ ilor HOIlomiC'i in coneUtiiic fooricalwi eCide'llte de
sem' maIC', Pe aC'Caslă ha ă va continUa acrunea de lÎpe• cialil.are.a produ< liei, in veci r{"a profilării oplim(' a {'lecârn intrt'pl'inderi şi d z\'oll<trii unor I('!lătl1l'i stabae.
c perare' intr un 'tăli,
şi
AGRlCUL1'UHA
obiectiv satisfacerea la nivcl optim a cerinţelor de COIlpopulaţiei cu produse agroalimentare, asigurar a
u.ateriHor prime ne-ceS8t'<' industripi alimentare şi uşoare.
crearea d disponihilitaţi pent:ru export,
AMt In unitalile agrkole de stat, cit şi In cele coopcratiste va continua procesul d~ modernizare şi de creştere
iRtensÎ\'â a producţil'! agricole. In conL'Ordanla cu programul pal Udului, intreaga d~'zvoltare a agriculturii \'a urmiri intensificarea procesului de translonnare a producţi i agriCQ!e intr-o variantă a muncii industriale,
Pentru Ci<X:are jud t şi comună s va stabili un program concret de dezvoltare a agriculturii cuprinzind 2
swuctura optimă a culturilor; dinamica şeptelului; detarea cu tracloar şi llUIfiai agrioole, cu iagrăşim.iDte ti
substanţe chimice; obieCti~le de Cl'Eftere .a proctuc.ţlUor v
tai şi animaliere, precwn şi sarein'\e oc revia
ClI
swn ale
.uc
31
\l n;t.:l~iJor
a~!·i·o~e
pentru
for.marea
fo:tclului
ele
stat'
rnăs',ri p.'ntru d-.'zvoltarea intreprinderilor agricole
ci;
staI, inUrirea economico-organizatorică a eooperaliwlor
agricole, perfecţionarea activităţii intrcprindC'riior de IllCcnn zar(', e"tinderea cooperării intre aceste unităţi; valori'ir:arca posibilităţilor d~ producţie ale gospedăriilor
po,:HlIaţki; exlindNca la sate a acli\'itaţilor de preluuar, induslrială a unor produse m;ri('ole, Se va asi~\.U'a
«·:Ud o ('oncepţie unitară, de' ansamblu, a dezvoltării agri('ulturii noastre socialisle,
1. P,'ntrll dezyolta rea ş i m odc l'Ilizurea hazc i tehni coIll.tcrialc il agriculturii se vor aloca in \'('stiţii din fondu r",' ,tatlllui inlr-un volum de 93-98 miliarde lei, co~­
(OlT ilc'"l! ('u aportul fondul'ÎJor proprii ale cooplralivcJor
a,~r' 'ole' (k p"lJduqie - estimaL la IX'sic- 11 miliarde ki.
Tel. (Id:;, \'or croşl" investiţiile alocale ramurilor lurniZ(,; re d" ll'i1l1Î('ă şi de maleriale ppnlru a~ri('ultură (tractO:1!"! ~i ma5ini agricole, ingră~5.n1ii1le ('hiJnic(" p.,'sticidc,
fu aj. proleÎC'e),
. S( \'il urnlăl'i cu fernlitate ('onscr\~al'('a şi llUlizan?a ratlO~JI;-1 [t inll'l'gului fonel Jun('iur al (ării, l'educindu-sC' la
~i~In1Um aloc"rile krenurilor de cultură Iwnlru eO:1slrUc1~' l'lclllSl"ialc ~i a~rozool('hnice, drumuri, reţele l'l"clJ'ice
~l alte' dc'stinal.ii. In cazmilc inevilabile' de scoall're din
{:;"('uitul a.~ric()l a unar osifel de suprafete se va nsi~lIi'a
:'c 'np.'~sar('a lor C'l! lere'1'lri 1'(' 'uperabile prin lucrări de
);nIHlHlWţiri f\Jllciare, I'n'ellm şi cu cele n'zullalc din
S''',tr mal i7,I1:ca teri lo,'iului, C0!1('''!11rarc'<l loeal ilf,ţi lor şi aHc
n'., 'urJ. In p-: 'io'lela 19ÎG-19BO suprafala 'lrahil5 ulilizată
(:
li" c-u ('r"~l' ('li ("1 puţin 1:!5 mii Il'Pelar;',
h domeniul îm!l\m,!liitirilo" fU11(" _
'
~ _
..".
,l.
lall· Se va o.nlcnaJa
JA "'U lI'!!!.a\1J o suprafaţă ele circa 1 milion h('clare se
\',,- ex( 'ula lucră;'i de de <,ccăli pe 1 1 '"
1,"
..... , .
• lnlJJonnc l('clare ŞI
Cl \ H,n! p. ntru combaterea e
-' "
I
,
..
rOLlunll SO ului pe o supralată
ele pl'·l(, 800 mll !1"clare, Se vor realiza toto(l. 1,'
ti (1, itnpor-
lantc 111{"rtll~j dl..' valori ficare a lprenuri!or nisipoast?', ăc
aml'liorare a solurilor acide şi sărăturoase, nive l ăr i de teJ'l'nuri şi alte lu('riiri in \'ederea creşterii randamentului
foncl!llui fundar, Pină la sfirşitul cincinalului vor Ii in-
eliguill'-dese('ak pesle 40 la sută şi ameliora te, prin lucrări
el" eombaLerl' a eroziunii solului, circa o tr( ime din te:'enurill' agricole carc necesită asen1pnea lucr[lri ; atTIC'najă­
riie pentru irigaţii \'01' r"prezenla mai mult de jumătaLe
din suprafaţa irigalJilă în condiţii economice,
ln v('ele-re'a executării mecanizate a lucriirilor a~ricole
la terl11enl'le optime ale fiecărei culturi, se va asigura
parcul ell- tradoa re şi întregul set necesar df' m a şini agricole - înLr-o gamă diversificată şi cu un grad ridicat de
univt:rsalitale, De ascmenea, se va diversifica şi spori
substantial inzeslrarea cu maşini şi utilaje a zooll'hniei,
a('e('Jcri~du-s,' rilmul mecanizării lucrărilor, în vederea
in('heie'rii aceslui proces pînă la finele cinciDalului.
Agricultura v'a dispune la sfir5ilul eincinallllui de J 25130 mii ele tractoare, de tipuri diferiLe şi cu pulvl'i unitare
sporite: vor Ii IU3tc măsuri pf'ntru înlocuirea in ritm
normal a parcului d" lractoare şi maşini m;ril'OJc-, pc nlru
asigurare'a piesdor de schimb necesare, Se \'a ""tinde ulilizarea ('nergici l'leclrice in producţia agl'Îeolă, mai ales in
dome'niul crl'şlerii animaldor şi al iriga\iilor, Pînă la sfirşitul c-incinalului sC' vor asigura a-;riculturii 250 :!HO kg
în,grăşăminlc (in su.!Jstan(ă adi vă) la un Iwt'lar dt' leren
arabil, vii şi li\'('zi.
I nlregul fll'('c'sar de se minţ e ş i m a lerial .,u dilor va fi
realizal la inalt ni\',,1 ('alitali\', adaptat fic "rei ZOlW ele
p]'()dl1l'\Ît' agri('oIă ~i condiţiilor el0 irio;arr', Totodată, \'3 fi
u,ir.,urată Îmbun iităţirea ra'elor de animale e".is te nle şi
C."l'art';J de ra..,c nui, cu produ(·ti\'itntc ridi ·"EL Sl' vor Inl'~ll'in lu('răr i le dt' cartare a.~rop dnln~i(,[l il S{I!lll\ i in. fi e-
(an unitHl{'
n~~ri('nhl .
•1 •
32
33
rarca pont! ' rii O"ilh'lor ClI lină fillii. Erectin'lt' de porcine
vor crl'şte la 1:! milioane iar al piisarilor oUlllc,arl' la 43-50
milioane, Sporirea prcxluc1.id de carne de uovine şi ol'ine Se
"a realiza în <:ea mai mare parle prin creşll'rea greutătii
ia ,>au-irieart?, care va ajunge pîna în l!HlO, in medie pe tară
la (',,1 puţin 500 -5:!0 kg în .-iu la hovin<, adultc', ;JilO~
400 kg la lÎ!wrclul bo\'in şi :!8-;J:! kg la mic'i îngrăşaţi.
Creşterl'a animaldor, indeosebi a bovinelor şi o\'inclor, va fi orientată cu prl'c,itkrc spre zonl'lc cu P{I~uni
şi finqe naturale de la deal şi munt<"
Sectorul socÎalist al agriculturii urmează s;! (Hină
principala pondere în totalul efectivelor de animal,', (iez.
v,oltar, il şc'plc'luiui I'l'alizîndu-se în unit,i\i rational elimc':),
s.':JI1ate, difcTt:n\iate pe spedi şi 20n", în funcţie de eOlldi\~de lot':dc ŞI d" l'xperÎL'n\a aeumulaU, \'a tr<,bui, in acelaşi
t~m,~' s<~ se acorde o mai mare alen\ie CT('51('1'ii şi in1;ră,
Ş~l:1l ammall'~or In ~ospodăriile popula\id, atit la sate, cit
•
~roduqiile m<'dii vor ajungC' in 1980 la intreprinderile
ag.l'lcolc de slat la 3300--3500 litri lapte dl' vac'l 44 ,;) kg
• "00
~ bucăţi ou~, iar la cooperali\'( le, ,agri·
, j'ma,
_ -AO
co~C' de' ,P~Od,",-ţic la :! 200 ---2400 litri lapte de vacii, :1,:13" kg lma ŞI 180 -:!10 bUc[I\i ouâ,
O:" alcn\Îl'.('entraJn
:' .•
'.
.se va
(. ac U1'1
(a 'In zootehnic Îlubunătal,lI oi Sdl'qlci ŞI r<:produqit'i animalelor ridi{'lrii 1'''0cl'ntuiui
'
,
,
,
, o'(' r,'t'
"an, Iil toale speciile, I'l eltu'crii
pil'rderilO'!'
prm mlC'Şorarc'a morlaIitătii
Se \'a pu ;H~ un ateen
cicultu .. ,
mal mal( pc <k7.\'oltarc'a St'ri,rIl, 111 scopul obtinerii unor cantiL'i\i SPOl"Îtl' d~ mii.
tase ŞI produse pre!uorale nc'('esare pi \ ' , t
','
portul '
, , " ('1 m ern<, ŞI <, ,,.
UI: prrHlucţia de gogo~i el'
-t
- .
crească de 1 1 300
" l .
ma <!>le urmea"a să
1980,
a
tone 111 1975 la 5 000-5500 tone in
l '. . ..
Se 'Vor lu a, <:Ie asemenea, măsuri pentru o<,zvoltarea
apiculturii, p,'ntl'tl ('arc' există Con<ll'\'ll' fal'nl'al>iIC',
'
practic,
36
In loat<, zon(>\(' \ării ; produe\ia de miere va erl'şte In perio<'lcla 1U76---191l0 cu 20---25 la sută,
:J, O sarrină primordială l'stC' consolidarea economicoor/(anizatnrică a tuturor unităţilor agricole, dezvoltarea şi
folosirea ('u maximum de randamlnt a poten\ialului lor
prodtH:\ie,
Intrc\)\'inderill' a!!rÎcolc de stat trebui,' să devină mo·
d('le dc organizare socialistă, moderni'1 a agriculturii. !·:Ste
n,,<','5ar ca intreprinc10rile agricole de stat să-şi sp()l'('a ;cu
aporlul la fOI'mal'C'a fondului central de stat, pr''l'llm şi
la dezvoltarea agriculturii in ansamblu; ele au obligalia
S[I asigur<' seminţe, malerial sădi lor şi animale de mare
valoare biologică jXnLru nevoil<, lor, ale cooperati\'l'lor
a,((ricok şi ale gospodăriilor populalici şi să contribuie
la genC'ralizarca tehnologiilor avansate de productie,
Intreprinderile pentru mecanizarea agriculturii trebuie
să dc\'ină un faclor holărîtor în infăptuir<,a programului
de creştere a pro-cmqr<"T °h
=~ - "
realiza meC'anîzarea tuturor lucrărilor agricole, inclusiv
a zoot,'hnici, in fiecare cooperativă, de a asigura buna
funcţionare a maşinilor şi utilajelor, rrpararea mijloacelor mecanice - atit a celor proprietate de stat, cit şi a
c<'ior proprietale eoopc'ratistă sau individuală, Vor fi
luat<, în continuare măsuri penlru intC'grarea unităţilor
de nJl'canizarc' in acti\'itatca cooperatj\'elor şi oreşterea
răspunderii lor rată de modul cum se desfăşoară prodl\{'\ia agrieolă în coopC'rative,
Cooperativele agricole de producţie vor tr<'buî să asigurl' valoririmrea drplină a lC'renurilor agricole, utilizarea ralională a (or\"i de muncă, perfectionarea
tlrganizării mun('ii, di\'ersi!Îcarca in continuare a activitălii produetÎvC', Se \'or lua măsuri pentru întărirea
,'col1omi('o.Ol'.ll a ni7.atol'Îcă a fiC'eărei unităţi cooperatiste.
Se \'a acţiona ('U hotiirire pentru reducerea dll'Jluieiilor de
prodllqi" p<' ntrll ('!'l'şt('rea eficientei agriculturii coope(Îl'
37
asigmilrii ap['i in bazinele deficilan.' ~i se vor l"['alizu ter,
cdilri pC'nlru c"p!ealare3 ['esurselor de ap[1 sublerană.
Concomitent se \'or lua măsuri hot[ll'itc pc'nlru micşorarca
consumurilor specifice de apă in industrk', p,ntru cr,).
lereu gradului de recireulare a apei, eltminarea pierde,
rilor şi alle măsuri de bunii gospodilrire il apelor.
Prin execularea lucrărilor de r(·gularil.are a Cursuri,
lor de apă se va rezolva în cea mai 111arl' parte, pîn:' in
1960, problema prevenirii şi elp[Il'[lrii de inundatii il 10,
calilă\ilor, obieclÎ\'l'lor (('on0111i("[ .şi krl'nurilor ;Igri[ole,
:!. Este nel't.'sar ca ministerele, cC'nlralelC', intreprinde,
riie, instilu\iile, lo\i cclă\cnii să aplice cu Cl'a mai mare
slri('l,,'\e normelc' kgalc privind I1rotl'c(ia mediului înconjurător - premis[1 de cea mai mare imporlan\ă penlru
asigurare'a unui cadru de via\[1 0plim poporului nosl,·u,
in prl'zenl şi in \'ii tor.
Penlru evitarea poluării apdor, noile obieclive industriale Vor fi dotate cu staţii de epurare - la lerme:Je corelale cu intral'ca in funcţiune a eupadt:,\i1nr de productie. Totodată, se va <tccelera inslalarl'a sla\iilor de epurat·,-' la obiecli\'cle t'xisknlc
.~n vcde'rea prolt>cţiei a~rului, vnr fi adoplate tdlna,
Iogli nepoluanle şi se va asigura l'chiparea unilă\ilor cxis,
lenle şi a noilor obieclive cu mijloace de neutralizarc a
l1oluan\ilor.
ţii şi mijloace de lransport silenţioase, ridicarea calităţii
nnlerialelor fonoi201anle şi fonoabsorbante.
.
La amplasarea noilor obiecli ve economico-soclale s"
\'l) avea in \'edel'e menţinerea echilibrului ecologic al Z?~
rci rLCspeclh'e; se ,'a acorda atenţia cuvenită protec1,le!
faunei ~i florei. cr~ăl'ii de zone recreali\'c şi de agremenl.
TI:'~XSPOHTURl
ŞI TELECO;\lUNICi\ŢII
In pl'rioada 197u-1DBO, transporturile şi tdceomuni('a~
ti,k se vor dez\'olla şi moderniza, in vederea sallsface.ru
. Se .vor lua măsuri pentru valorificarea suIJslantelor
uiile chn deşeurilc '00
'. .
.
'
pl uqll'1 ŞI conSumului penlru l'1'e.
~·el1l.rc:a ş~ inlăturarea efeclelor negative al~ reziduurilor
muithzablle. Se va urmări realizarea unor mijloace de
transp~rl ncpoluante, precum şi a unor substanţe chimic~
cu nOClvltale şi remanen\ă redusă.
Totodată se Vor IL
.
'.
.'
.
Ia masu~1 pentru limitarea zgomotuiui ŞI a \'Ibrat lilo - ' .
.
bl' '
.
, r m mcmlele mdustriale, localuri puIce, lo.cum\e, in zonele de C'I~lllaţ'le'
.,
rutlel'ă şi aeriana,
pe Şil'1tlt're, rC':!lizindu-se ulil<tje indu'lrialc', dc' ('onslruC-
in condiţii oplime a nevoilor progresului economico-~oc'a~
al ([trii şi cerin\dol' populat,iei. Volumul lolal al lraflcuiui
hlcrn de mărfuri, exprimat in lone/km, va creşte cu
30 ,~l2 la sută in 1980 faţă de 1973, iar lraficul maritim
ele 2,5-2,8 ori. In ac<.:st scop se \'or lua măsuri pentru
continuarea acţiunii de cptimizare a lransporturilor, crl'5Icre a capacităţii şi exlinderea proceselor moderne de
transport (pachcLizarc, paleLizare, containerizare), lăr­
;;irea capacilil\ilor ele transbordare, Cf('area conditiilor
s[JLdale de încărcare-descărcare a miirfurqor in transcontai!1l:rC, accelerarea ritmului de expediţie şi sporirea \'ilezei comerciale .
1. TranS)lOrlul pc calea {eram va clC\ine un rol lol mal
important în cadrul sistemului de transpert al ţării. Traficul de m5rfuri pc calca ferată va creşl~ in anul 1980 cu
30-:{:! la sulă fa\ii el" 1975. iar cel de c51ători cu Hl--32
la sull1. Căile ferate vor fi dotate cu un număr sporit de
\'a~oane ele marfă şi ele căIălori. precum şi cu locomoti\'e
Die,<'l şi L'lectrice de diferite puleri, asigurindu-se ereş­
krea indicilor d" utilizare a materialului rulant fero\'iar,
.perfecţionarea proceselor de exploalare, eliminarea locurilor înguste şi extinderea tracţiunii eleclrice. Va continua
40
41
1. P:'incipal le eforturi dc iO\'(', titii Yc ' f' . ,
8prc dl'I.,oltun:a ramurilor !u'od uc: (,',
li I 1O,Jrt'ptatl
1<:1 mutcrÎ'tle
carL 5, pl" \"l'tle alocarea a circa g ,
,,"
Pl'~t,
\"{sti\iilor din fondurile statului O 1,1 sula (hn tmalul inP'mderea hotăritoan' )', 1O
' "
'"
in conlinuare d (1,'1 d \ c~llţlI!e producli,'c l'a .'
.
e JI1 lIstne
ci '
l
P' 11'.r" ,ul cinci!1.al R an1Ul'l'1 e cnerl-etic'. I ca (ouă lre'
'(,1sl"u tii de ma<in'l
'
1"
s
d, metalul'l;,c
{"f
Sl (' lln'lC vor
,"
'
ap!", ,imaliv 70u ti din l' t' I 1 .. , '" pllml, impr, u.
[riti,
o ,1 U 10' l'stl(lIlor alocate indus-
d.'ti'luIă
....
•
t".
p, ntru dez\'o]larea agricultu ,"
di. 'ondu"ijp statul "
III se vor aloca investi!:'
l'
" U I ŞI cooperalÎ\'clor a"
1
'
e ~(Yl, iw,umind circa 110 miliarde"
,~l'!co e de p,'ozartl prnc;""mului natio
" ICI - In
reali,na 1 d e IrI,Ja\ii
' scopul
. l
i'
f 'lOC arc , spori '1'1' 1)'",Zel' t(,l!1.ICO
l,,'' I ŞI 1111 mnătă'i"
,"
crcşt • '" lroduet iei a Tic' -m,a ena e earc să permită
\ or r' 1 "
,L;, ole la lll\'elurile prevăzule
" I a (i ale fondul'! penlru l .. ,
'
(e-,\ ollarea accentuată a
al tl\'ltCliii :Ie cerceta
, •
re, precum <i p~nt· d
nl('a dl' calcul in scop I 'l'
'( , 1 u otarea cu lehu ex Inderi! m t I I
concI u. 'C1'C' ~i gest'
, c ac e 01' avansate Ci"
,
!Une economică.
'
, Cardat cu dezvolt
'
area ramurilo
aSIgura mocJcrnizarea'
,
r produclive se \'ul'
p' 1 . ,
ŞI spol'lrea capa 'Tt'l
. {ran'S>r un 51 teleCOlnunicatii ~
CI a,l or ln
econo mIcI
" ŞI, inlensifică ' .. , In scopul 'aco pCl'lrn
'" ccrint ,] 1r
meniu. Se VOr aloca f~~ progresului khnic în acest doplexului hidroene
t'
~uI'1le necesarc execuţiei comN
_
rge IC ŞI de l'
eallra, Voc începe de
tansporl Dunăl'e';\I::ll'la
liza
'
• d asemenea
, re a sistemului
. . ' luc"
nUl·'1 c de na\'igabire Şr
' intermediule "Ingaln
Du nare-l\Iosliştea-Bueu1, pnn
. '
dir ec 1-a pe apă a Cap't I carula
se va a~lgura
.
'
o le"ătwă
I
laelcuat I
"
a e Europei. Se va trece la r ere ~ de drcula\ie rJu,-,a:j
a metroului în Bu
construn'ca unei prime etape
_
cureşli.
Ur~arind dezvoltarea .
.
malenale de Pi'Od
.
ŞI mOdel'U17..arc a bazC'i lehnicoUC\le - pre '~Jsa h;)~ăritoarc pe:1:ru
P ro~resul general a l '
SOCJltă(ii Ş 1
44
n1C'nilur mU'1cii - partidul va oric!1la in acc:a7 i timp importanle fonduri de in\'l'sti\ii pentru e1"z\'ollal'ca bazei
makl iale a sec toarcloJ' social-culturale. In cinci:lalul
1976-H1BO investi\iile pentru dezvoltar~a aceslor Sl:Ctoare VOI' fi repartizate astrel: învăţămint - 9.7 miliarde: culturrl 1,8 millarde; oCi'clirea sănătăţii,
educaţie fizică şi sport - 0,7 miliardc ; p'nlru construcţia (IL- locuinţe şi go~podăria comunală se \'01' aloca
aproapc 100 miliarde Ici,
Ca rezultal al noilor in\'csti\ii in industrie, agricultură, transporturi, valoarea fondurilor fi,e pc economie
va ('rc~t(' in periomla HJ7G-19BO cu circa 700 mi-
liarck lei.
2, O dir('C'\i~ fundamentală a politicii de investiţii \'a
fi asigUJ'area unei c[icicn\e economice înalte a fondurilor
aloca le, In planificarea in\'C'sti\iilor industriale s~ va
porni cu rigurozilate de la folosire a intensivă a capacilăţilor de produeţic existente, prin incărcar(a corespunzătoare a maşinilor ~i ulilajdor, creşlcrea continuă a indicilor de utilizare a acestora, sporirea codicientului de
schimburi. folosirea cit mai judicioasă a suprafeţelor
construite, prin dotări suplimentare ('u maşini ~i utilaje,
Se \'a admite crearea de noi capacit:,t,i numai după ce se
a,ig\'rr, înc[,rcan'a cor('~punziitn'lre ~ spd\iilor de producţie C'xi,tentC', utiliz,lI'ca integram a l11"îinilor şi ulilajclo r
anall' in d"larC'a unit1i\ilor,
In\'l'sli\iile pentru obiccli\'de noi tr('buie sCi asigur~
ob\incr, a de' rezullate supcricarc. atit in c" p,'i\'eşle produC\ia pc u'1itatca ele- fonduri fi''' .. prnd\It t:\'ihkn muncii
şi pn,'I,ul ci,' cost, cil şi ",do,·jfiearc'l nl'1l, riilill' prim~­
Cre5 lerea dicil nIl i in\'estit,ii!or iIllpune <1 se urmăr ască,
in toate ramurile productiv',', reducerea continuă a ponderii lucrrlrilor de conslrucţil in totalul inveslitiilor şi
alocarC'a unl'Î părţi tot mai mari din fondmile de iO\'estiţii pentru dotarea cu maşini şi utilaj~. In scopul eli-
crc5tetea bun .:ic;U1I'1i un-
45
mi,lurii "'I d siivirşil'L' a ("ndinl' lor d' Supradimt'nsl
n Il" a ('on~trll'(iilor vor fi introdt!l;(' nonnl' P~lci e Can!
&1 sl ',\ la haza intocmirii proi('delor şi a t'x('cu\iC'i lor;
se \'a lărgi coop,-rar( a intre mai multe Î.1(I·('prindu i In
l"I'alizarca şi folosirl'a utilitii(ilor.
.. aUl prin soluţiile
to materiale de conslr~~ţ~I~. ode p' şnnticl le
l ŞI a al : .
inlalurarea 11 Il I
,
I
elI ŞI prin
prol('(t"" ..
de ",nsl 'UI \11,
3, Pn'/:iitin'<I tCllK'illică a lucrărilor de ill\'cstilii,
scurtafea durah·lol' de execulie 5i de darc in functiune a
noilor "ajJal'itii\i, redm'cfca perioadelor de atingere a para.
nll'trilof pmi,'dali l'C'prl'zi:11ă I'ondi\ii hotăritoare alc înfăptuirii pru~ramului ,le in\'l'sti\ii prcI'ăzul in cinf'inalul
19iG lil/lO" \"01' fi luate mdsuri pC'ntru elaboral'ea din
timp a sludiilor <chnico-I'lonomiCl' şi a proiel'!C'lor de
I'X'"\I\k, a dOllllJl 'nta(iilor pl'ntru utilaje şi contractarca
in tE'rm(·n llt'J, din \al'ă şi slriiiaăta(', a maşinilor şi ins(alatiiJ"r n 'ce are. Sc' I'a a,i~ura I'o:-C'!. rea strir'tii a )l'"oduC'< 1 ii i li',·... rii utiJajLol<Jr ('u grafit'<'lc de montaj şi t rm('n 1 d pom, re in fun .. 'iun' a noilor obil' tiv,
.
ŞI SISTE:\IATIZ1\llE.o\
LOR,
l>I:Z\'OLTAKE.'\ JVUFŢl'
, "ALA
A TERITORI ULUI
Il' 'a nOI 01' obiC'rlil'(' Pl'oduet \', se
Va a,i!(ura inr"lptuirca planurilor de pre~iitir(' a /><,rSOl1alul"Î. /) a,emeoc'n, S' \'a actiona p,'ntru asi!;urarC'a ap:ovi iO:1 lrii din timp cu mall'riilC' prime şi materiaJple
ne' ',ar viitoarei producţii.
4. Prudul'\ia de t'onstruetii-montaj l'a rC'prC'z('nta in
l!lIllJ o ,")',
dC' circ'a 1,5 ori
dC' 1975. Sl' \"a 1I1'm{lri
şlPn'
faţă
spori!"l'a gradului de induslrializare a lucrărilor III cani"arC'a 'nt', "1'
'.
,
" "
cgra a a prJnclpaklor proc<.'s(' de ex('culie, foloslr~a l'fi(jC'ntă a uliJajdor de construcţii, stabilizal a
forlel dl' munca
organizarea muncii in mai multe
srhia:buri, introducerea gtnerală a aeordului global. O
e
a.tcnll d
s<' va acorda
realiz;)rii
1"
'.
'.
nlmicC' a lucrărilor d n co t
.
.
ns ruc II-montaj ŞI punerl!or m
pe mll"l'g parCursul anului. O preocupar,
clpala .In a('('St sector de activitate va fi ('conomisir a in
eft mal mal"<'
a ehnC'ntului, metalului, clH'r!'ste-
şi
osebită
planilkării şi
f~nc~u.ne
p~in-
măsură
46
H:O:'\O~IICO-SOCI
, .
. . . I se \'a arce ntua prorcsul de
In p'lelrul viitorulUI el~cl~a ,1 Tbrală a tuturor judcţe. sot'lllh el' II I
n
dcZ\oltarc t't'unom!rn- , l' ritoriului, nsiguril1du-s~ ~ lor si dc ,istcmatlzare a. .c. "
'encrala a nÎ\·duIUI. de
dilii' r"IOl'ubik' pen\ru l'ldIC,~I'~~e'r~a u'm...slarii mo.tl'll<lle
"\"I'liZ'lt:(~ in l( all' zone 1 " (r~.1.
(, .. ,
1 . opor
.
şi pir;,uale n inV< gu UI P l {n realizarea ac('stei p(:l'~i~~
1 El ull'ntul dct· 1"1111nan.
t' uare a rellarhzaru
"
t', 'j'l imoumit:ilirca, Jn con .n
,
lln"1 la
li
()
S
...
"
noilor olJlL
"
t.
~'~';::#:j!====
rt de' ('ritt rii1e econom e- e
a l . 1 1\ tf I se I'or
. de l '(" sotIa l'. Ci
•
lI\l.
.
naiurill!:, ("lI ŞI
• , .
lu lit \"( lu. "
i ('a in.luslnc I 1 li proc
;1\ il l1l \" I IC . nprop
".
"
~. d(" zr,,' ,1 de
, , d male-nl p, Im ~I
,l'a ,k ~11, e,"
'1 fIu\i,l, tI( Ira'\',1 rt,
• ".
"1 I It I .1 a e... 1 or
l' 'lsum, utilI dr
..
.
. l0 ),le ~i ( n, nl. .:\_
io:o~in .. plati l'lI1("!OI' inuu,t.I"l,Il' "('x,s . ;. lf I'l ' ulirea u!." .. L;l'lIflllri ci' intrq)J'l!1d 1'1 pc nOI p a " " ;11"C
'T1 .'d (Lntl' . 101'
,
liznrra 1>< I ,i,... lu 1"
1I1 Ş 1"
un,1
" Il.ll\(. s.1,1111
. - dl '
1"1 .
r n( 1 ari ll1 \ . d'
JX' IL" I i:dllst ii l ("li 1 1InKd
.
\ .!<lmas in unlli:1, (r 'd
Cl indu tri.lIiIilI(· il JUtleţ"or
1 (. r,1 ţ_(
'f(
dispun
:1 i j '"ul'Î dl m'lnl"a in 10 "a I·Itu. ţ'l c ca
.
. (" l' (r a
dt'lI'unlii au c"re o po\ atl'at.,e din zonele 1ll1'l'("l!ldl
.
~" l'a 11'll1arc' a aplicarii crit<.'riilol· de d~"'\ ~lta:, 1Ildust,ial;1 p t ritorill, in anul 1980 se v~ rcahza.l~ rll~ca~
judel o prnduqie industrială de cel ImllO 10 m,hardl' Iei.
Ritmuri dl' ('r ltrc a producţi i inou trialc de 15 25 la
UliI. şi ,Il"al' ~lai mari. \'or fi realizate in jud 'Il' mai
pUii 1 el Z\"oltatt· industrial, ea Bistriţa- J;I~,H1d, Salaj.
.
47
T ,le d.
mI .1,
\
aslui,
CO \
BotoşanI,
asna,
Vran
a
" I
ţintnd -se
u
e a cllidlrilor
seama de
lu' de vol~mul demollirilor pen'
pUmă a terenu 1,
- '1
edl
folOSirea o
I
telor de costul lucrari or
li\ ('rarea amp asamen,
I I t pertru e )
~ ,'mea, caracterul şi ro u dn tArii
' tare pn cum ŞI'd email
h
,' _
l'ta-ţ'I'I, S" va urmări a~igurarea o
tIva al Iora I
I
spcr
rlitar_gospodăreşti
şi culturale a oraşe I o -,
• .' odată cu v a 0ţ"
eri"
a trad'lţ'l'llor locale, arhiteC'tura nOilor construC "
fi h all,
lor
\ ' - "onferl' o înfăţişare modernă tuturor ora~e
vatrl,}ulsa.
ţării, să asigurc îmbunătăţirea ambianţel gen, ra Ie a m e-
'
lui
raţional
d
'
Inlilţlm
,1,
n dezvolta rea pe te ritoriu a productie"
Va "
I
1 agncole se
• ,m la In vce en' st..bilin'a pc-nlru fi 'car~ J'ud ţ
1\ I 1
•
e a cu!
1'1 or a car(' se pol obtine ('de nni bune ran 1,
•
"
, ( am nI la
le"u '. l' "
Il III t ar, .,e vor crea bazine
, " ml( o ( In apropI('r a oraş, .or, pentru a s(' sallsface din r(,~lll'se localt' n v ') d
(I,ISUm
ale ,a,lel,
popul t"
, ,
c\'Itmdu-sc
Iranspol'llll'il" .)11C 1e
'
"tanll'mal'l Ulll't'ţ'l
c(' a
d
du-se: 'in
' 'd a 1 (' zoOtl'llOicl' \'or fi amplaS,lI,' luincon~1 e1'1lre existenţa
haz 'i fu-.'
1111neiri ca r
'1
•
I aJ 're'; Si'
va
diului orăşenesc,
- ,
.
'1
• ,,'("arp JlI( e\ să asigurl' in p:'inl"ip<.ll d ' ,
In S'lstcma t'lzarea satelor se vor urmarl restnnge'l'ea
pl,l e rC'SlIrs'
. .
In PlO" C <lJlCO\'IZIO'IUI'l'a popula\iei ('u 111'0 Iu' "
ter'ltol"l\llu'l 1'\11':11 ~I' gruparea sall'lor in localităţi cu pro,
ma IIPI'(' proasp"1 ' __ ' , , 1 ' ' SI am' '1
4 1
•
(al n(, .IPtc, oua,
f'l\ ('('onomic bine detl'rminat, cu densităţi ridicate , care
n concordani,j
1"1"1
"1'a a 'InclusIn., 1," agrir'llturii
' '\('U l'd"z\'I'ltarl'i1
l
1 Olla
să pcrmită dotar 'a corl'spunzăloare din punct de vedere
, II (~ or d. 1(' l'ilI11ur"
J
1
t, ri":e şi urm'" ')
.
1 a e P,'''( lIC"!,il'i ma1,'.ln'1('-c,'\,'ll'lar .'1 sodal-cultural. Se va urmiiri realizarea
.llln\ ~dtlsfa(' 'rt n . t t
.
'(
il ') '\'oilor populat'"
, "
': In o mal bllne ,'o:ldi!ii,
de ll'găttlri <,conomÎc'(' .i social-culturale intre oraşele
1=__=,Ik=~.!..---..'
le:. 'iC ' a cx trndc rcţl'a ua
"i
, ",,,,,mITe ilTlfh .1, cea a pre t' " 1
d ::~~,~,~,~~b'=~~~~~=~*~w=:!.i;S;ii===~J,l~Wl~pc rurale tn vecum ", 1 d () Fan' 1.. ' ''nal-cult
'
S ,1I1 .. r
e
st'
r\'lcJI
preura le,
'
cina!(' p 'ntru a fa\'oriza dez\'oltarea elementelor de ur5: In P(':'ioada J!JÎfi--J!lIlO \'fI r ,1 _
.
b3:1i,are la Sol te" ri(li ' ur a generală a nivelului de civilio I'flm:, (tap'-, di:1 " , l '
1 ,IC,US" la Iilo,'plinirc
.
( . p e\ f ( ('riIe }Jn cr\'
za\ic
slslpll atiz',re a t "1'
,
.. )"J ilmu III ndţjonal de
'
C'II anulUI 'şi 1oca 1'1
- '1
rural,,"
1 el\1 01'
IH'halle şi
I
D,:-z\'olta"(a a\'U!'l in v el
bllÎ Jn ('onfur'.n'a .
C CTC' pC'n!I'u jlldt..·Il' Va f'ontri,
'
In perS I}e ('(i \'~
f' "
so('1:11 al fi ecă,,"i ' on "
_ " ' a Ilro I ului l'I',)O omicoC' l' ~ ' .
. c a t arII, pn'("lInl .;
,
" 11<1\1. J'nn sisll matizaJ'(' SC' \'
• ş, a l'I'ţl'll'1 de 10Intr-o conceptie un' (_
:,
a aSlI-ltlra şi cll zvo!tarea
1 ar,1 a ("ador ci
rn veden'a,(Tl)l
rii'
( ("olnunÎcaţip.
b' ,
,uncI relele d '
'
am rl'p~rtizatl' edlilibrat
'
e ()ra~,' Ş I ce nt rc urlUO (",'ntre Comun,,\
' pe 1~lre!( t"I'itol'iu), ("'1 patin
e sa t"('[lCiI p l '
t rCtn')rorrnîn'ltl_~(l
~
L\
l"thva Jllodl'rnizărij
l
rn
'1'
"
\l ţ 1 lZarl'a
,
PfI!l
a
111
"(
oraş"'e
procC'sul de sist
."
aqrie ),
o (
O
Sult
,
• •
a~ "f tltl· fII ,: tJ'.al:1.
emahzare a ()r,l~e
' I or se v~ tlrm"ri
c:lt m '
al compldă a p '1"1n ("
"
u
spnrit'cn d( n~il ,-,ţ'IJ'
(
1 11Ulili construibil,
,
COns rue\ "1
JJ nI', nll (!f"J'( '" r('l{inlU.
48
GOSPODARIREA MATERIILOR PRIME.
l-:l'mRGIEI ŞI FONDURILOR FIXE
l nrăpluirl'a sarcinilor de dezvoltare a economiei naţf~
nalc in l'incinalul 19i6·- 1980 imp une o d eosebită preocupar,' p(.'nlru asigurarea bazei de m a terii prIme şi en ergie.
ra\ionalizarea slrÎl Iă a consumurilor m ateriale In toat e
ramlu'il" şi doml'niile de activitate, gospodări rea judicioasa a fnntlurillll' fixE',
1. In a,'"st smp 5(' \'a asigura valorificarea cît mai deplin ă a I'l''i.rs<'!nr interne de materii prime. Ololteriale ti
energie.
49
\ (,:' 1 lual' in ('onti nuare I11llSUri p e nlru 11 folosi ilidr().
ca:·j,urilc eu priori tale ('11 mal<:r ii p r ill1C' pe n l ru induslrie.
Tolo'I"". s~ \il l1c"("l'ntul1 ell'z \'ullarc a e xl rac\ic i de clu'lmne;
p~orl'" "" de Iluilă p 'nlru ('oc's se \'a l11ajo rl1 de l)(osle 1,8
(d, lur ('a cle !i{(nit şi cllrlml1e brun de 1,9 ori. Va incepe
'--SP')"':'II'"Cl.l "nei noi surse enel'.!:~L'ti('C' şis l urilc bilmni·
O(),,"
lt. domeniul purl:ilorilor ele enef{(il'. necesarul l'a
fi d,' peril elin rCSllrse interne in anul 19BO in propurţie
dl li:' a Î~ la sută.
S \;1 WI>;i exlracţia de minereuri, ul'miirinclu-sc \'a ,
10, nC<trc'a lullu'CI' 1'e2ervC'lo1', inclusi \' a minel'eurilor să­
ra el flcl' ~i melale neferoase', Exlraclia ele !11inercul'Î
CU,)r f ,'\ a cre~tC' de 3.8 ori, iar (,C':\ ele bauxilă de pl'ile
1.6 ( , Sc' \ ,1 lrl'C' la cxploalarea alu\'Îltnilor cu conlinutu: i ! tltal1 şi zll'('oniu.
P .o ,1 (Ua de oţel va aSÎJ:~ura o puternică bază pentru
fxl - 1 rca şi modernizarea construcţiilor ele maşini. Va fi
ea" ( inllllSlri( dez\'ollală a [l'roaliajl'lor, urmind ca,
ii, .Jrt lfoUO, produC'ţia irtlernă să acopC're circa 60 la sul:1
dir r ( 'sar '1 el [eromangan şi ('in'a BO la sulă de krosi i,' :--,cl'sarul ele laminale I('roase inlr-o strudură
S0r~ Il !1lalI.J (;1ele('\'ula eU'inţelor C'conomiei va Ii C1"iL,tll'ut
ifl prc']lwlie c]c. 03 la sută, iar cel (le> le\'I, 03 07 Iii qulă,
\(' [, a"('lwrite in lol mai bune conditii nc\'oilC' de' tahlă
el, "t"olelmic[l, tabl;l inoxidabil[l. tablă (:osilerilă şi z!nultă.
la ,ar (;raelul dl asigurare elin ţa 'ii \'" dep:l'ii 00 la sută,
t\(~"Sanl laminatelor de: cupru sc \'U acoperi in proporţie
d, pc'st 80 ia sUi'l şi inkgralla alumi!1iu.
In rin, inul se \'01' acopC'ri din proe11elia inl Tnă in in t r('~ime nl'c<,silillik de octanol, nWlaClol , 'dimdilter fta!al,
acrqonitri" caprolac'lal1)ă, produs< scdkC', ne~ru ele rum,
p"l'd~rură elto \'iniL polietilenă ~i in proporţie ele!lO 05
la Sllla 1" plaslifian\i, cauciuc sinletic. acid sulfllrÎl. fibre
s lnhltLcC'
5()
,
• 1 > ~ulr n ce sa~ o· ' l' "'CTV l ,lor int erne (C
,
.
'"plcn l <.lI Jl " ,
e
Pe bal-a c, ," .. l' f'r, ilu l LÎ!1cin a l u lu .1 'J:1 P,')po'ţ
I
acollCl'l
ri
n
d
a
S
I
,
f ui se v a
~
80 la suta.
_ ' .-- ti>
de p",IC
, 1 _" ,i "cPli('c!nloza urml a"a 'd 1, '-'
N,'f'c,arul (i<' e.. lu ol.a Ş ~_'.
,
.. \' > J' Pl >~l' <10
.'1 I'n )lrodll<:\;a interna In pi Op Ot le <
al'Opll ( l
la sut:l.
. "1' ,'r'i lJroducţi, Î ci,' nuias,> ,1<1' I~UJ ă,
C urnHlr i ' n lIl-i '
. " t . ,,1 1
1)']' fii) .. , şi fi"e ,; ' 111dic(', n,lC'sarull l1C1V; r d
Un·-\ in )UI11 ((, ,~.
•
-O 1 . 1.1 l ei.
"
,
.
, .. '1 ' 1 I)"U')U'-\ ic cle pesle I
il ~II ~ , '
t ,\tilc \'a f) a('Op', I Il
1
.
-- •
,1' ă
,,,
. ' , , ' IlIe llsi<illra:'" va fi dr' p"5\' 1,) ... 5 , ,
]li"1 dC' ho\ In' , ~.l a, li C,
.', , ,
" t' d "" \ltili,ă r ii ill,n CIC,l
_
\ ' 01. I'1 It I ,t" masuri [l'ntlll cx,
t r~' p"'l'l1 e
lu('uilorilol' d,' 111l1uk, makrial ILlnnos , ma C ~
p"!Ilru ind'lSlria u'ioarJ şi ~lle l11al:~'il,'le, a,loplmd Ll nolo~ii ('arc să p,rmită Ioiosirea 10i' U1C)e.1~~, _ ..
.
.) S" va ,[('oda o at<,nl.il' sporită valOflfl l'arlt dc ~cu rt ­
Illr -~"ntru a coatriiJ'Ji , inlr-o m:isll1'ă mai mar,,, la a,i~u ­
ran'a ~l'su;,s('l()r 111all'rial(' n,'C('5a:'c p:'oc111C\iei. ::le' \a crganiza recuperare'a pc' sc'ai'ă hrt;:i de la jntr~pri 1 I,':i ,
instilu\ii şi poplllal.il' a d"'lCllrilor 5Î aHor mat,'nalC' "CI()losibik, majorindu-sl: \'Olllmui aCL5tor resurse pc int;( gu}
cincinal cu pesle 60 la sută la fier vechi, d" pl ,le 3,5 J,rl
la deşeuri de olel aliat, cu p este 6 5 la sută la c!c),uri e!"
cupru, de 2,9 ori la anwlopc reşa pa te şi de 2,2 ori It. r3'1l';UC rege'ncral, cu cir['a 54 la sulă la uleiuri !11ine",~'e
rcgencralr, cu cirC'u 50 la sută la hirtie , ele peste 2-1 ,),i
la malC'riak plastiC'(· şi altele, D e ase!11C'n,'a, compai'<ltiv "u
la75, la sfîrşitul dncinalului se va utili,.a un volum cu
70-75 la SUlă mai mare ele resurse energetice s<,cu:1e1are.
3, Cu toate eforturile ce se vor ele p u rte penlru valo~i ­
fÎl'at'l'a ciI mai largă a r,'sursl'lor proprii ele !11at~rii pri 11e
şi c'10rgi~, dC'z\'ollal'l'a economiei na\ionale irt cincinalu l
1 !l~6-19BO necesită realizarea in continuare a uno r importuri in ~cmnat c , indeosebi la li\l'i, cărbu:1i coC'.sificabili,
minc!'C'u de IiC'r, concentrate ele ml'tale ni.'ferouse, '\1p:u,
minereu (L- fosfor , cositor, nichel, bumbar, cauciuc Jl .. t11-
"h
h
51
raI. Planul va cuprinde resursele valutare necesare
achiziţionarea aCl'Stora ; totodată, vor fi luate măsuri
tru inchcÎC'rea de contracte de 1ungă durată şi dezvoltarea
actiunilor de cooperare cu alte ţări in vederea asigurării
de surse certe şi stabile de aprovizionare.
4. Ritmurile şi obiectivele dezvoltării eeonomico-sociale
in cincinalul 1976-1980 impun intensificarea preocupăril
intreprinderilor, centralelor şi ministerelor, a tuturor oa.
menilor muncii pentru gospodări rea ralională a resurselor
materiale.
O atentie deosebită se va acorda cconomisirii combusti.
bilului şi energiei electrice. Vor fi luate, in continuare, mă.
suri pentru introducerea in produqie a utilajelor şi teh.
nologiilor cu randamente termice şi energetice ridicate;
se va urmări realizarea unor niveluri maxime de producţie
şi de \"enit national cu consumuri minime de combustibiU
şi energie. In anii cincinalului, consum urile specifice medii se vor reduce cu cel puţin 20 la sută la combustibil şi
circa 12 la sută la energic electrică.
Prin rc>alizar('a unei structuri a productiei care să
valorifice in mod superior metalul şi prin reducerea
accentuată a normelor de consum vor Ii asigurate impor·
tante economii de laminate feroase; in industria constructoa re de maşini, consumurile specifice medii se vor reduce
cu circa 26 la sută. De asemenea, se va micşora ('onsumul
de metale neferoase in industria electrotel!nică. e]r,etl'Onică şi in alte ramuri. Valoarea producţiei industric'i electronice şi dectrotehniee obţinute dintr-o tonă de sC'mifabricate de eupru va spori cu 25 la sută In 1980 faţă de
1975.
Se vor extinde in continuare măsurile pentru rN)UcC'rea
normelor de consum şi economisi rea materialului kmnos,
a :naleriilor prime din industria uşoară, hirtiei, cartonUlUI. a tuturor resurselor materiale. Consumul de masă
lemnoasă la 1 000 lei producţie in industria lemnului, hir52
6 J
C'În-'
,
,
"
d pl"lmordială este
f' uldw'H',1 ;nll'nsh'ă II fon
,gflspodărireli JUI~iri"'''
t"<tlc r"lIl11r;I," rv.
dunlor fixe produci'
d
, '" seama capa "1' '1
ne 11
('(p 1111, .tnului l!r(i
CI .III or exislent I '
II"
• I " urm0azii să
a In·
Uld .(J.':1 i'II/,0,I[,a produe'ie 'd
~ :ealize7.0 65-70 la
, 1 0 ustllal a a
I
aO J,J •'a SU t'il pc' ('apac'it"I'I.
'
anu ui 1!J80 '
functiun".
.
al ( nOI ce s .
. Ia
:
In (ursul C'1IlC'inalului.
C lOr PUne In
fl('(an' intn'prinde'
li.l,' o ( \'I(1
'
le. ('entl'aIă.
mi nls
' I(r tr0!Juie si
l' I tot
riguroas',
Iii iar,a t lltlll'Ol' eapaeil,i
' il a maşmilor ut'l '
'1
'
,
1
aJelur, instala.
l
dt util'170[(1'( il ac('slora ,1I 01
f'
. d de _pl'Oduc',IC
şi a gl adulu'
complc 1
'
' tim
d 'n- "ndllrilor
[',
r masuri p'(n t'I u in'iI- 'ar a
ferm'l
Ixe, n ac', SI se
ale, fi nll'1I modern'
0p se \'a aei iona e\l
teh:lOlogii!o!' ('1"
z,tr('a utilajelol' ('xist, n'l
'
,
. Immarea loeur'l
.
l ŞI a
f()JO Irea intlgl'ală a unor
I or Inguste car. !imi' ază
ma' d l' '
ile solutii p t
' ,
p Ina a supraC I '1
e n ru uttll7,iJr a
ma' Il
e ( ar construite
i
una (rJ.;nni7oare"
' urm nd ca
p 'in
ŞI ratlOnali7.are a II
'
log I
s" se asigure
UlCUI dor \('hnocarc sa d lI'd la (reşte
montarea de ut'l
' supl'm ntare
I aje
rea produc!' , I
ro
el<
tehnolog'
ICI.
n
toate
unitatII und
P
I
Ice perm't
uerul in tI'( i schimb ri
Iesle necesar să se rea!iz ze
In \cd'
"u,
ti
ti a ulthzării de l'
~e \01' Ci Iuat~ măsur' p me a fondurilor fix produclaJ, I r Ş ' ,Instalatiilor 1Inpentru
menr
e L _ mer a maşinilor, utiMigurindu'sl bWla l
p r ccta stare de functio a e
Iepara\1iI r, r specta: Intr:\in re, efectuar a la timp ~
apro\ IZ
' onarea co
a strIctă a d'18 Ipun
.
i tehn 1
-tura
respUnzătoare CU
o gl ,
pi
de &ehJmb, apae masură control
P toate Lrc pt_l.
qo: organ!
asupra g~1 fo zatwloe trebui Intirit
pentru ......... _ nd tlor IIX , ac;ţjon ndu
- ........rer. continUă a l elim, I r
,i
DEZVOLTAREA CERCE'f. RII 'ŞTII. 'TIFICE
ŞI PKO IOV.\REA PROGRESULUI TER31C
Rea!izarl'a importantelor obicctive alC' cl<'Z\'oltării :onom.,o-so";ale " ţării in viitorul ein< inal cste ond!ţio­
nată, in mod hotărîtor, de creşterea aportului ştiinţei ~
tl'hnoloj!ici, ,'ar" se ma!'liCestă tot mai mult ca o forţi
n<,mijlocit:. dc productie, Este nel'esar ca dneinalul \ iitor
să d,'\'ină ,indnalul revoluţie! tC'hnico·ştiin\iflN', al afirmării largi a cuC'C'ririlor cdor mai a\"ansate ale cunoalfte'rii Î!'l toatC' ramurile şi s etoarel!' industriei romaneştl.
Se \'a inll'nsifi a adivitatea de C'ercetare ştiin\iflcă şi de
I 'z\'oltare tehnologică in toate sl'ctoare!e, aslgur!ndu-Se
C, rrnă spre nevoile concrete ale industrieI.
celorlalte ramuri economice, spre utilizarea
krnizarea t 'lmologiilor, ridicarea
ca1itativl
ai produselor, creşt"rea productivităţii muncii sociale.
Ac livltatea de cercetare şi de introducere a progresului tehnic este orientată cu prioritate spre:
- creşterea potenţialului naţional de rezerve de .....
terii prime ti eoercetiee ;
- elabalwea de noi tehtlolatdi care să conduci la valorifIcarea superioară a tuturor categoriUar de resUl'lle
naturale, la reducerea consumurilor specifice ,1 creşterea
pneral1zati a eficlenţ 1;
- erearea de
susţinerea
~,
Introd\l<.'eril
şi
utIlaJe ti
difu
instalaţii
noi, --,_.-- '''-
rit largi a
tehnic ~ tebnol llor avansat, satfalacerea
programului naţional d investi li .
- erear. ele DOI materiale apt d a se
terlalelor scumpe şi d li ltar
contrfb
eeree continui. el ell10r mat rlale.
-
~
....,.... ti
perfeeţionlrll
,
e a or tn impo a
d la mare admcim " 'ul' Se va a orda
agricole vegetale
animale, a realizării cit mai
1 r nalu ale e i de recuperare a \Ilel
e şi cupri'ere
a programului de Imbunătă\iri funciare;
crC'jterii la 'I?rul
' 'ă~U unor minereuri comp x
- sprijinirea acţiunilor indreptat~ spre
at nlie valon CI
iIltl'od
uce
tirea calitativă a vietii, a stării de sănătate a populatiei".
d'" zone noi.
"
x rftttiona!.e care s v?r )' baza
spre protectia mediului inconjurător;
T hnologiile nOI ŞI I
,
urilol' in cartel' I
,
n
'lt'i, era
- promovarea cercetărilor fundamenlale orieata
' e ie
a l la l
exp '
oa.al'ea ml , r' "damenl repr 7.11
In
s~.. unor utilaj'
luare 1:1, nOI"erCec\io
nate , pe
fn dOl1wnii de mare actualitate, necesare dezvoltării In
folos'rII
1 I de
tehnologiilor
ŞI P
perspedi\'ă a ştiin\pi şi tehnologiei.
7 la sulil din Iola u
1n perioaeIa l9,~ 6-1 98O,acti\'itatC'a d e ('ercelare şh-"
"O"da
prohkm1e
econolTIle,
, .. , cdarea \'a au
'
in\ifică şi d('7.\'oltare tehnologică va cuprinde circ'a 600
In domeniul energettc .. (CI'
I tlctihili in centrale'
lu' de ('0111) ~
\'
'
de ob:edive subordonate dezvoltării eco1l0mÎl'e şi so('iale,
ale rcducerii consUm u 1, i ilor bituminoas', rea Il-alea
tilizarea
ŞIs,ur
\
o'
surse
,
dinlre care o mare parte se vor apliea in cursul cin itcrmecl (nec, u '
,i "
'\'alori[ieu rea (e n'
,
nal ulu'" ,'ar altel(', cu c:arader Cundam 'ntal, vor asigura
1 lor nudearo- c lcc.IIPe ŞI
1
'u 5-1 fie aphtentra '
in ac'est e OIDenI
,
r~~el'\'a de solulii tehnico-ştiinţifice pentru obiecti\'ele
de cn rgic. Se pl':\'.:de ca I 1 tehnolo,\iilol' noi şi perrecde bază ale dnC'inalului 1981-1D85,
catc circa 3 la suia dtn tota u
Totodată, corespunzător direqiilor de ba7.ă
e('onomie,
1===,.mmf'i1'~,on
I
-HJ80'-, '~=#i====lI==~~~s~co'pul suslinel'lÎ
" , I :Il minoas ~rue,
ŞI ŞI~tUrt ). •
I 'p "!il nil'li
I altiI
mila ca1.ane (e
' ,'upuri turhogeneralogiile noi, de conceptie proprie, şi tC'lmelogiiie perreqionate ('are se vor introduce in productie vor asigm'a
puri ('nerj.;ctlcc cu turbll1e hU, ) ŞI gl
realizarpa a pesle 80 la sută din totalul tehnologiilor noi
toare pentru cenlralele nuci, ale,
..' , r
•
dezŞ i perfc'cţioilate pr('văzule p0ntru obieclh'e]e ele investitii
I 'nd\lstria chimică cercetarea ştllnţlftea se ~a ,
n i ,
d
..
gazelor
smplanificate,
'It in continual'c în domenllli pro ucern
"
,
\0
a,
"
1
'
~
de
energic
inlocullonlor
In ace eaşi perioadă se prc\'ăeI asimilarea şi punerea in
tdicc energetice, al nOI 01' sU!s~
"~' , _ ..
fabricaţie a unIIi mare număr de mas,ini, utilaje ~i insta' lcl'ci catalizatorilol', al îmbunătăţlrll cahtaÎI\ produ'f
SIn
,
'1 e ŞI' e nC'l'''ie
laiii noi şi perfertionale,
selar 1n'elu(,l'rii
consumului ele materm
" ' ,pro Pe baza realizării programului de asimilare şi introtluduce~ii de noi sortimente de cauciuc sintetic, fire şi fIbre
cere in fabricaţie a produselor noi, la nivC'lul anului 1980
cu caracteristici supC'rioarc, tipuri noi ele polimeri şi rop()cire-a 45 la sută din valoarea prodUcţiei industriale se va
limeri, ingrăşăminte complexe organo-minerale, elaborealiza pe seama produselor noi şi perf,'qionate,
rării unor tC'hnologii noi de prelucrare primară şi se ('unI,n cincinalul viitor se Vor extindp meeanizarea şi autodară a ţiţciului, reali.~ării de noi produse anorganice şi
matI~ar~a productiei, fiind pre\'ăzllte in ace'sl s('op un
noi tipuri de detcrgenli, noi medicaffiC'!1te şi anlidăunănumar unportanl de actiuni de mecanizare şi de aulomatari, bioslimulatori, obţinerea de melale rare şi pure,
tizare cu caracler comple'x,
In industria l'himică IClhnologiile noi cc se vor apliea
In
cercetarea \'U ('ontribui la pupeste 30 la
din tolalul tehnologiilor noi
nerea In valoare a rezervelor de huil,'I, a \"lel'ulUI' Ş'I gar \'
, A
~I' ee IOnat' p' cc"nomte,
('cs\ea se 1','fc>ră in spN'ial
t'
,i
~ndustria extracti\'ă,
reprezintă
56
sută
şi
51
la :l'lllUlo.;,i tie' Tabrit'-lf" a ma~e'lC)r plastice', caudllclI!ui
SIlllht" fir ,lor 5i fibreJo:' sinll'lit't', nDi tipiiri el\! PI'sli('id , produs,' or,.a'li ' d,' IXl/~'t, "Ioi tipuri dt.! dcterg('n\i,
a'~xiJlal'j, 1al Ur! şi \'opsL'lL\ lloi tipuri dl' ('oloran~i, noi
1ilJlt,"j de ;.no~on10rj, lubrîfia:l\i, in ..;r:i~c.lnlintl.! IninC'rJk.
Pentru J1(:ustria chimil'J se vor asimila noi pm<!usl' PrJI"~a' contra c'Jl"Ozitmii, noi aparalL' d\! m,i>ul'ă Şi cont:,>I,
in,>~ala\Î1 pertru trata n'a chimică a ap,'i,
In industria melalul'l\ică ,cl'c"larea St' va axa pc t'xti'1(j, I','a fol(.sirii huiil':ol' slab cocsificnbilc şi ulilizarea ,,1:b"~;l',r 'n l ,'ţi, liei incti~Cili la fabl'iC'arrel ('ol'Sului şi rt du('('~ea O'lSU\llUlui d\! mc'lal prin
obţinerea de' o',,'llI:'j
slId"b:le (u lÎll1i:;j de' ur/-iue ridicat:l şi inoxidabill',
In ac ,1 chlle,li'l al industriri Sl' \'or aplica peste Î la
SlJa eLl lolalult<h'lOlo<:ii!or noi şi p'rfcqionak şI \o!
fi 1'1"')/ , e in f.1b:'ÎI'a\ic cina 8 la sută din totalul
d\i<."
1~'
•
'lr( 1111lnăr
1\:1. ! I1"
"
' pliSC 10 fa 'lll
'1 I
llfoi Ola\' . n a'jiU1I1atL'
ŞI
.
~ t. Vor fi [l")llTiLf)
(,1
, ' i lerf('ei",n" l,
", "
l( 'I'rll 5tl \1produs,' ,il 1 Ş l 'Hh pr,,~ram, Ultl.IJ(, 1 ('11'."1.; 1; 'd.,
l.
de
•
I (> t..:U con1Ll
l
.' 1
-xll'act \ "l,
.
.
Ir" chn ir.clll~lrli (' (, 't
\ ;tcL(, I«ll' şi
ner,a pro~r,llnL "
' :Ic,i ('( li; p"men, (
h,micJ ~i l11l 'liur~,I~""
C
, '
c' ' (,'( t , 1( ' ,.' ir,t dl u 1 llaliza'
au ('1
"
T ' 'Il li\ lt:;I,.1 I~
ti l ' , ' 1I1'1tcS<.' UI~~ ;nh IlSI i 01, (.
' . 1 dO'ncniil
in li .... I Il': I l . •
'
' 1 tcltri( s, 1 , '
1 ' 'lIdll~ll'ICI
şini"lln(,1
t
'rea prO! .. rl ;, "lI
.
o,"
.'
'l>relul'1'{I1"ii
Il'1111l11
tII.
I
'~"
riall'lfll' d(' r()n~lI'Uql~"S~"1 'Il'(",te dotn(.\l~ s, \'('1' al' :~a
lI"iO(\rl' ~i in l'Un..,lnll' 11 • . 'h'loloiHcr noi şi p r!( (1.1U'_ ':l'T'pll "lTlt
el j)'"dlls()
I "1 h, suta (lin I(.l"lul n\lnlT~
PI'S, ,.
,
1
' , <; \'«' ri asimil .. ll' li"
" 1 " 1(' .i bur"l1'! ('.
M,r "
,
l-r~1 ci,' 111,,01,"
~
noi. prt C\lfil
~i
o
~a,n,l
el
~
un'lmi.
I (r ISi '"lIeIÎt \"" Cl'h,ni prcIn indusll'i.1 :n:,t 'r:aI0!cr c ,l' ",' '1" ,'!tNU;1I1 P' linii
It 'molo ia de (,bţlnere " r ,n
"'!:::::::i;==;====;o~'
,
,1 'j O une ZI ~I
mode",,' Cli (npal'lta\l a c (' ,
!' r 'lIn se \'or
In indu,tria construcţiilor de maşinj, 'Cercetarea va
~
"/" la prc~u\..rar('a {ni'
:nt
.t':l"ilor
SlIp
ftOnt
-ea
i'
l)ortanlit
a mao.;c\
ab"r la e1ahorarea de echipament\! el1rrgdice, instalatii
" (nlrll l,('(mOmlSl, • ' l1
<,pilLa le Imo1Og'l p
.
1 "I'c ntru \'lIloride forilj şi f ~plorare pe platforma continentală a lIIiirii
, , , I t·' ll~oara tC'I1l10 oga , •
i('mnnaS(" ,Er m 1O{ liS Ila "
\
d'n taI' I inc\eoNq:;',\ dÎ\ rsifit'area nawJor maritime pină la capacităţi
fi('arca
in
ploportie sporit{\ a rcsurt:;\ or l. " •
de 130 .nii tdw, realizarea de noi autovchirule şi trac"hj"1 '1"} ('l nC l)J, uHUasc.: na1.ufa~ă.
de
ton' '. S,' \'or elabora noi tipilri de ma~il1i-unc1tc cu grad
,~ ' .
,
'1' l' l'r('ar('a
lnnlt d,' il'llolllalizare şi linii tehnologiec p"ntnl prelurrat
In av;ritullurii, C'c'l'Cpla:'l'a \'a (O~l~l ltll .t: ,',' ,,'m)li
' , '1
'ele in·\\tă proelul'llntalc, h,IHlZI 1 1
ma,(' plasliol', 'ar in domeniul electrotelmicii şi elcclro:'111 'Olllrl c~' I.;nu
.',
," d' floar~'a- 'oarc:lui, tonidi ~, vor r rea noi echipamente de aqionare elrctridi,
si ehlhli de porumb mal limplIlll, c
_
c
-It
mijlr),kl' ,le alllomatizare, e.'hipamenle de calclll, noi com'mat' Limpurii, M'lllfl
, ' nm'1
..
't
si s(c('\a de zaltar, l't-"
a e
Cl' Cdl C,fi ','
pon nle 1'1 tronice şi cirruile integrale pentru calclI' p ".1, bumbaC' ('u ('a
1' a,l
planl(' LdmiC't', inckoSl'bl,.In, cme
,
lat"al'l'.
,
1n 2 0
lehnic
a susIl'ltno!ogÎl'l' sup~noar(',
0 . cc:rcelar'ca
"\ "
d
S, \or aph-a rirra J:! la sulă din lolalul lcl1l10logii]or
' .. la 0\"me c'u produ!,\ie l'ldleula c
'Î:l<: ('\'('arc'a de Itnll
noi şi perrl'l-ionatl' pc economie, Aceslea sint destinate
,
l'Tl _euie
linii.
'poril'('a aptitudinilor pentru carne I a l"Iselc
•
6ă asig'llre rl<licarca nivdului lehnic in turnătorii, la ope'.' d'e \'icl'lni de maLase
I 111'1)l'1Z1
i:t tara noastril" ('rearC'a (e
ra\iile (1<.' sudar', la prelunarca la raid şi la rece a mctade mal'(' produ{'li\'itale,
lului, tC'lmologii moderne dE' tralamenl tf'rmie, inclusiv
CC'l'cC'larea \'a elabora npi tehnulo/{ii P<'nl .. u combaaub vid şi ~'J1J zero trra{!e.
lerl'l\ 1",IIl" .. ii lI\l'diului,
I
511
•
59
•
pabile să aducă o conlribuţie înscmn a lă la d ezvoltarea
economici şi culturii socialisle,
Pl' tualL' treplde sal(" in\'ă\[llninlUI v a asigura absol\'(Jn 1,]o:' o pl~I.\;";[lti!·" 1l1ultilatcra i :l .~i o calificare C'oI11 plcxă,
cu p:'ufil Iar,':, potri\'it ct:rin\c!or (il' dez\'ollarc modernă a
l'vonOll1i.i, In ac'cst scop se \'01' i111bun:1tă\i planurik de
in\'a\illnlnl ~i pro.(~'tanlc·k' ş('o!atc, se \'0r 111ork'rnil.a şi
pc rir'c\iona 111l10d,,1<> de predarc, punindu-sc' un accc'nt
Jllai marl pc al'li\'it:c\ilc de laboralor ~i all'1ier p':ntru a
asit..;ui'tl C'L:ltinua ridicare a nivl'lului in\,[lţărninlului, Io1'nl[trL'a tine r('j generaţii POll'j\'jl cu cl'l'in\1..·ll3 progran1ul:li dc' c\('z\'ol(;ll'" a pall'iei noaslrl" aIL' r::Hlririi sodclă\ii
s;)l-:alisf(' lntdtil[1tr'ral dez\'oltatc.
:1. po:',dndu-sc ,-il- la nccL'sitalp3 obi('cti\,[l a insuşirii
şi apli('~-\:~iî ('t1t'l'ril'ilol' tLhnic:ii şi ştiin\ci 111ondialL' in toale
dO!11E'nîîlL' de acli\'itat,. ca prcnlisă l'sl'nţială pentru dez\'olta~', -a r~l'_ 'no~niC()-SDI 'jală a Ronl[lniei, se va a~igu:'a C001pl l'iarca si in noi rea con t in uă a cun o5tin\c! or tuluror catel(oriil o1' de oam eni ai mu n cii, lnl'ăpluind sarcinile sislclnului na~.ional de n:cidarl', toţi luc-r[l1.o,·ii muncitori,
nh:i~tl'i. lL';1l1ICleni, ingineri, eadre de ('ondu('cl'I..', c: 'ilalţi
sjl,'dalişti elin (,('o:1omil" ('eredare, in\'iit,i'unint şi alt" dome"ii el, adi\'ilate - lr('buie s3-şi in~uş('a,['ă noile realizilri ale: ştiinţei, «'hnologiei şi ('l\llmii, să fie capabili să
n11,lUias<:ă tehnica a\'a~lsată, să aplice llll'lodl'k 1110dernc
in {,O!1Chll'l'l'l' )i g, sliune, Intreprindcl·ill.."', c(\nlralell', 111inisL'l'._le ŞI {'clc1alte organe l'enlrale VOr asi~llra. pe bază
d. prO~r~l'llC' speciaL, p,~rrl'('ţionan'a p,'riodiC'ă a ('llnoş ­
L,\ i'\ H' tull1l'Cll' c';tdrelor pc niveluri (k p; ,.'i;[ltin' ~i Sp2cÎalilil\i, rni!1cl ~l'<1l11a (iL' i:eriill,dL' produ('ţki şi de califk"lrl'H de ba '_ti a li.!('l'fttorilor .
nilspindba lT~i largă a ştiin\t'i şi l'ultl1l'ii \'a ('ontribui
li-' \'1'. ~ll'rl'a lynd llui cit! ("alifi("an~ a o2.I1H.:'nilor Inunc'ii, la
r;~.l!1 ;(~ta:'I;i tl.Li. !11ai ,j('pjin[t a eap;l"i\ClţI1or l'f'l'atoan' ale
JIl.'l'
,r~.,l
(",;, ... t, '(;!'
in siujba propCt~irii n~,(,l'kratc a \ări i.
64
JlJl)U 'J\leE,\ ( 'O~Tl~UA J\. m ' ILlE"'TEI
ACTlVIT.\TII ECO",O~ll(E
ln ,111< iJla!lll 1\1,0 1080, pc' ling;l d"z\'ollardl Î:1 1';(m uri rapid" a produqici l11all'l'iak , un obiecli\' l'sl'il',i"l
il constiluie sporirea dieien\d produc\iel rit1i<:a1'l'u:a \U
ni\'el calilati\' înalt a întl'egii acti\,ită\i t'conomico-solia;",
A ceasta va in1pu:1l: să .se al'ţion('Zl~ CU hoitu'îre Pl'lltr·, 1
(Tf'5tl.'n~a proclucti\"iUl\ii 111uncii, rC'dUl'p~'l'a costurilor el '
pro<.\u('\ie, îmbunătfl\irea calilill,ii prodlL>clnf şi f"l,,,,r,'
<: 11 fandament sporit a fondul'ilor fi",,, a tulurol' i','S<1:'.',,101' makriak ~i finai1l'iarc' Ollc \fu'ii. () aten\k t1eos"bi~,'
se \'a a('o\'lln r,'dl1['erii e!ll,l'tui,'lilol' J11i1t,'riah' dc' P:fJdlld,ic.
1. In \'adrul C'Î!l,'inalului va i:'l'bui s[\ S.' ;'ealizLLL' o
crc ~I('I'(, ,>ub,>ta n\ial:i il pl'Odudivit" tii nlllllt'ii; p(' a('<:a<'"
(ale se va obţine cj!Ta 70 la sulă din SPOI",,1 [Jmc!ll,ţ,'i
jndustriall'.
i\ti!lgVl"'il uu.'stlir obil,di\'e de creştLl'C a prr:)(lu,~ti\':L11,ii llllllH'îi SL) \'d r·'aliza nu prin int~nslficarL'u l~rorl\lli..li
fizic, ci pri'l lJloelll'nizarea conlinu[l a Olclidlă\ii dp pr"duc,'\iL', perf('c'\;onarc'u tehnologiilor de fabricu\iC, int', dl\,'cl'l'a pe seilr3 largă a mecanizării şi aulomatiz[llii, 5timulal'l'u gindirii crca(oare a oamenilor l1111neii, a('<:L"ltuarea muncii ele rO!1('ep\ie lehnică , prin valorifiei1na
ini\iolivei, in(l'ligc'nt,l.'i şi spiritului no\'utor ale cdor l'-'
n1\ll1CI'SC'.
Valorificarca CII maximum ele randament a put,'n\ialului lt'hnic ~i a r,'surselor malC'riak impune ca inlrepriLd, 'rik, cenlr<lleJc şi minislerele să a('(ioneze p~nlru p e rfecţionarea organiz ă rii producţiei şi a muncii, p,>nlru îl11bună(elÎirea continuă a normării muncii, pentru introclt:e<T,'a pe sl'"ră largă a m>:todc'lor şi formelor ina'nlat,' ,
cliciC'nt(' de mnducefe şi organizare, Se vor lua m'ls','i
p enlru cl'''şlcreOl gradului de ('on~('nlrOlre şi spccializOlt'll
65
el p:'ul..luc\ili, lipi;can',u pi ... sdur, SUIJdlb llulJ!llOr ~i produs' l.(,r ; ')rga:,i/.a l'J nJ\i\"ldl~1 a flu •. t1l'ilul' tLllllolobicc ;
l~,')i,\"d [;('i( dti-' a tililpului (il' lucru, dcliI11itar\.'a prccisă
a ':HJ.l ,;!l!ul' şi atribuţii"or tUl'\ll"Or OUI1.lni1o!' lllll:lcii ; orI.; ,.:-al" ~1 l'i,\-( nala a j~(,lirilor tlt.\ nll.ll1l':\. in toal' ll.lilă')uie a ,;~ulah\ int:iloirl'il ordinii şi di:-'l'ip!ioli în
ro. .
l
11,11,;\
t"
d. cJinlina;.'t'u pi~rc~(,l"ilof de thnp ek lu..;;u şi a în-
:1I~ .. ~'lior !1cju::,1ifi"':;lL.: in prOdUl"\il"
S \Cd lua allasu,'i pentru aplicarea stridCl a no:'ma't:\L ,'.Il su'ud,:rC, pfi\'L1cl illcaclrana l'U j1C'l'sonul tL'IIIl;
;lllliniiL.'ati\' <1 li 1ita\ilor sOl'ialisk p~ntru "tabilirea
1';,1 ,aport just intre p.·roionallii din p"L,cluC\ia materială
'i' 1'" (';lalul li\rc lu ',\:aza in alte acti\'j(ali, pentru
~IHil~t i.l. ~p l'iali-;ti1,'r i;U deosebin' sprl.' alti\'it:l\il~ prod l ~ \., S, \ u alţio:1U pe:1tru Î!l'lOirL'u pcnnanlntil a
<ll)a.',,~"Jlili din nlii1i~t 1'1.; şi allc institutii centrale, elin
~,'\lei'l de ud.ninisLraţiE: al~ CLnL~'aklor şi intreprinderi-
(,!'I
1,
,'l \"(,:. a:iiburcl, astfel, inlUUl1ătil\ireu 4,.:Lllitati\'u a atL\';~<,");i apH~'atului adll1inbtrati\·, lncn\inl:~'L'a unui contad
l'l','!l!.lr., .1t cU rca~i~,,\il(.~ (:(:onoll1iL'n-sol'iah.~
ale ţClrii, pre-
\cnl.,i! ~i dimin .. rc'u IenomenelOl' de bia;craLism, dindil-'. '. tutodatil, posibili,ate<l specialiştilor ("arc au lunal
(> nr,llmiL[1 pc'rioaclă în mun"i administl ali\'~
s[l-şi imp""'P.HL7.· dired in producţie cunoştinţele proksiol1ale.
2, In ('.ntrul activllăţii ministerelor. a cdorlalte organe cLntrale, a unităţilor cconomic:c, a tuturor oamenilor
muncii, a intrlgului nostru partid \'a trebui să stea ridieHl'ea nivelului tehnic şi a calităţii produselor. Este necesar să se acţioneze mai hotărît pentru introducerea pe
scară largă a tehnologiilor moderne şi innoirea intr-un
ritm mai rapid a producţiei, îndeosebi a maşinilor şi utilaj lor, pentru a asigura produselor româneşti parametri
tehnici şi calitativi comparabili cu cei realizaţi pe plan
mondial. Vor trebui luate măsuri pentru organizarea şti­
inţifică a proc<coselor de producţie, întărirea controlulUI.
66
lrebui urmaril,' reducerea consumurilor SI' 'iri '(' :10
malerii prim" mall-dale, comlmstibil şi (Ill'rgir, uliliza,",
int sl'ală a capaeilii\ilol' de producţie şi a l'impl:lltt d' IU.
cru, !~OSPi ebrirea ju(1iC'ioaSrl a tl1turor rni,;lo<ll \·l()l' 'n~l'·
\"11'
rO;!}
~I
ri
.1,1\ id 1' ( ' ,
, .1'
'alizar., a ni\'r:!llri!or. de
, ";i ) 0 ' SUldl l ( <);
, 1
,l., I
,
",]"
eia liste , In aCda!)1 lil! p,
II ., ('o 'JIUI'i.!. a 1dll ot so
.
li
.lc7.\ o al ~ \ ' "1
' ' adin' i raporturile economiCe
Rt.J",na v., ci Z\o la ŞI
. ' l('resul cauzei ((cnc:a"
I l \""i '0' ialisll' In ln"
",
,
teatl'l'I' il ',l.
d' 1 le 'ior.:ialismullli, ('n',~t("ll
a i.l "drii [Ol ţ '10]' mon la C' a
<lJ a'
1,
L
''''OI' PC'll"lt CIl11 )I!fi\ li
•
.,' a\l pi...sil p . . (ae
,,, 'l" 'l'la\iilor U'''llOlll)('e cu \dlll ca, c , ,.',
, 1".
. t
î scopul înuln af11 111<.11 ,1
ka rI,',xolli\1"ii lllde!Wll,kn ,c, n 't '1
'cspee(oi\-' ]J" ('al, a
t
't l' n:mÎ<'i rit ŞI a sac
or I
,
in lum ' : .
J)1iIL, ii salt' 1, atrac'\ie
,
"
\'
~l In
Tl.l"a nOlsltd
(O ,IlIHTLL EXTEHlOlt ŞI COOPlm :\IU
El'O,\<>:\Jl('i\ I'\TElt'\ATIO'\ i\ ',1\,
1. in d('z\'"llil!'('a comerţului său C'"tll'ior 'ii a conl}'"
1'<1"ii ,'('onomk-e illlc'rnalionale, Romitnin pOl'l1<'Ştl' el" ta
if11flCralh ul parlidllă,'jj cii mai aclhc )a circuitul C['(>1IO,
mÎl' mondial ca o ne cesita le obiecti"ă a cl'l'5tcrii accelc,
rale li economici naţionale, li lH'ogr<,s lIllIi societăţii romi,11(',li, 1'1"'1111 cincinal 1976-1980 \'a ul'mari spor ," a
(">TI'( 'Iu,ui l'"leriol' şi îmbunătaţirea slructurii sale, ""tm,
<1, "CO{)P' ';,rii internaţionale în productie, tehnică şi şti·
;I't," Sl' \'a acţiona 'cu hotărire ca, pan<1el cu creşl r,'a
'O'i1(1lUllli comerţului exterior, să se rc'alizcze o balan\"
<Il pl~l\' "chilibrat,i, sp()rinc1u-s~ in acdaşi lin,}) n'zer\"Cle
",dut re all ţării.
Tr clr'plin'l cOllC"rdanlă cu orienlăril,' fundamentale ale
])(Jliti f·ji sale' (I;d()rnc, R0111imla va dt'z\'o·lta, in conlinu':ll~'·'
1,1I'~ ('c latii economiec eu loale sta lelE', pC' baza principii!ol
l'l";P', (,[:,,'ii ind"l'enc!c'nlc'i ~i su \'c:ranil,,\, i naţionale, egall1, 'i il d'" ptul'i, ncamesleeului în l1"'blll'i!e> inlel'l1c, aU\'1t l.' 1 LI 1'e(-1p1'o(',
1) !>"rel' re inscmnat" \'01' cl<:\inl" î'l {'onli llU'" 1',,1,1'
ţi;j( lH.r )miel'
ţărik memhre alc C:,AE:,n. ; RomanHi
i \ '1 (1(\ '1 \ contr bU\ia la realizar('[l obip< l1\·( lor ,.Pro.~ra­
lllul I ,'qmplc,,", \'a acţiona pentru inicnsirj,.[l"ea col ah ...
l'a '1 i Î eacl,'U! C,l\,E.R. pe ba7.a principiilor inscrise in
f.>talll~ul aC'l'stL'i ol~ganizaţii, in scopul asi.J;!ul'iiri unei c1c-z-
,'t,
!:
Y
al
11'1
J11::ti rapide şi annoniom;c a fiN"lirei \(h~i
68
Int'll1hre,
Jli lh. all
a ,Ot.'
\t\
ac .lona . :-,'
'.',. _.
:-,'
~naintatc ccon0111JC.
Ji..Jlid.trii c\< l'ala.llll\ll lat,a de \uule 1 ,
,
't .. '1' '0h ;\('l'hsi lilllP,-l1omitnia va cxtll1dl' lapOl lL' )'l' "
llll
"
't'C ',IP eapitalisle dezvollate, p" baza pOlI I
nO!l1H'l' ('u l
nor la"gi rclat,ii dl\ co a )0,-;aIr' ('xl ~rne tk PJ'0111U\ <-11 e a u.. _
- . ' " \ \ orin \..lin.!
fa'" ("u toale sl.\1~1l ltllllii, fara dC(Slbnc (l!
,'!'
"
•
sCH'jalCl.
•
~, Volumul ('on1Cr(ullll
. ' . ~ c-r"stc LU 7'3.
c:...tcno' "a ",
ao
la.
SUlă fa\i" de perioada l!J711975,
,
() clinamidi mai accentuată v'a l'l'\"'lli e"por tu)u, - a:
,
_c
a-J la ,sută
\'a fi as' , ata
cflrul volum \'a spnl'l eu {J
',
,11u-qtel'ea mai al'l'dllllalli a cxportuh'i d,' produs,'
duslri.'i conslruc'liilor ele ma~ini ~i industriej 'i11ln ',l'el,."
impr('unii, vo,' rlt-\ine peste jumătate elin tolalul v"p"rlIl1l ui,
_
Importul va inn gislra o (,l'e~lcrc IL' GO 70 la stl,lil fala
de 1!l?I 1073
in principal, ca lll'mare a sporirll 1111porl.uJui dl' eomhuitibil, materii prime, maşini, utilaje şi instalit')i, pl'el'\un şi a schimburilor de proullsc rt'~\l'~lall' cl~n
{\, sr,'15u ,'a"l'a a('ţiuailor de coop rare şi Sp,',')allzarv In
:71'
pro.lud,il' cu alte' state,
,
:3, In realizarea at. 'stor obiective şi eOl'cspun7.alor (','t'În\elor majore ale tkzYolturii economipi, se \'a acor,la o
d.'o,,,bilCl at('nl,ie crc~terji eficienţei act.i"ilă(ii de conll'l'\
e"tcrior, valorii'i,'C,rii <:it mai inoMe a potcn\iahllui t"hl1il\ nlall'l'ial şi un1~n a] ţ(1rii.
rOI' resIrir (ii ~i c1iscl'ill1in;',ri in rapol'lllrill' econo:niC'" inknli.1tIo'lilLC.
Sprijinind cu f,'rmil,,1 ' dcz\'(l!la;'c-a unor l'aporlur; ('Cu'
numice inL'rna(ionalc de tip nou, TIom:m a va actiona.
corC'spunziltor inIcrc'sdor propriului prot;res C'C'onomic, cit
şi ale ekZ\'oll,-lrii colahoriirii internaţionale, aducind astre'!
() conlrihu\ie la stimularea cUl'sului spre c]('sti'1d<,l' şi
Sc(:uri~atl'. In ("on~()lidnrca p[!C'ii in lUl1w'.
Cln :şTEUEA VE.'\'ITl ' LlJI :'\1\1'10\',\1
ŞI
l\. NIVELULUI DE TU\I
'
1 Ca rezultat al dcz\'oltiirii in rilm inall a intregi!
a(,[ivitiiti economieo-socialc, produsul social \'a creşte inlt'-un rilm mediu anual de 8-9 la sută, fiind în 1980 de
aproape 1 ,100 miltarde lei. Totodată, \'enituil na! ional \'a
creşte într-,un ,~'itm de 9 -10 la sută, dcpi1şind, la sfîrşi!lll
c!l1C'tnalultn \'nlor, 600 miliarde lei. Ac('asta Ya permite
apllC'3rl'a unei politici conseC'vcnte de ridiC'[\fc continuă
a veniturilor nominale şi reale ale luI uror oamenilor
~llIncii, ,\:a crea posibilităţi materiale pentru rezoh'area
111 eonch\ll tot mai bune a unor proi>kme 5O(;;]le
't
1
"l
' cum
Sll1 eons rucţu e ele locuinte, jmbuniiUi~irea dotării edilita~'-gO'P,Oclă[,"Şli a oraşelor şi satelor, dezvoltat'ea il1\'iiIiilmntultu, ocrolirea săni:ilă\ii populaţiei, sporire u pensiiior
ŞI UJlIl0l'uI,Ui de slal pentru familiile eu multi copii.
r, r ":('lI1alu1 H17G H1SO, cea mai mare pal'te a venitul II na' iOn al
(i6 67 la suiă - \'U fi alocată fondlliui
de ('OIlSUm ; se \'01' crea premise P~l1tl'U satisfucl'rt'a to~
r,'a d"plină a eC'rin\('lor memhrilor socicliitil în con Il' I
l' - ..
, ,
el
," < ap Ica'ru consen'e",te a criteriu.lui socialist de relllllne I:~['e ~ mum'ii, ale promo\'ării principiilor eticii şi echitai"
"
, SOCIaliste
. in rC'p al,r\'
I la \'cmturtlol', In \'''dcJ'ea c1("""ll-
72
turii rapide a r"qC'liJl' cI,- jll'oduqi( ~i ",;t,lI.'dl'ii Jll'fg:',slll li
!I1ullilateml al întl'('g;i sf.cil'la\i, imporl,mle resurse' \'ill' fi
~IOC'uIe fondului naţional de dC'l\'ol!aJ'e eC'onomico-soC:«I" ;
,ola din \'('ni(lll naţional destinală aC.'Slui fond \'U r; <1('
:l;) ·3-1 la suta p< inl;'<:,c;ul ci cinal,
2, Vcnl!l1I'ilc loiale reale ale popula\iel urmcaz,. Si
",' 'ascu, in anul 1080, cu 33 37 la sută faţă de 1975
n,iribuţia m 'dlc nominal,.. SC' va majora fată de 1975
ell:!4 ·26 la sută, Se \'a acorda, în coniinuare, o atenţie
dvoseuitii majorării rl'll'ibu\îilor mici, asigurinclu-se un
I'aport C'chilahil şi, în ac('laşi timp, slimu].alor inIre retrib:t~ia
nlilliJna
şi lnaxin1~L
Polilim dl prC'ţuri va um1ări incadrarea prcţurilor bunurilor elt' consum in prevederile planului şi, pe această
hazii, asigurar"" (TC'ştcrii necontenile a puterii ele cumpă­
rare a populaţi i. Hciribu(ia medi e reală va înregistra,
piniI în 1080, o (TC5!c re elc 18 20 la sută fală de ni\'elul
anului 1073,
O influC'n\a pozi!i\'ă asupl'a ni\'C'!ului dc irai o va
exerC'ila e!'ear<'a condiliilor pentru re-ducerea (r"ptaIă
pinii la sfir5iiul cineinalului a săplăminii de lucru ila
42 ,44 Ore,
Veniturill' rcalc (lrtl\'c nii C' din mune" în (,()o]lC'rali\ele
,\!~ ricoJc de producţi e, p,'('('um şi din gospod[lriilc p(-rso'1lÎe pc o pcrsoanii actl\'ă vor c:rc)lc cu 20 ~5 la sulă
LI\.ii d, 1975,
3, In cor<.-lai;" cu ('\'(Jlulia \'l'nilurilor ha wşli şi a put "'Il <10 c\l111păran' a populatiei, volumul de ~fneedloJ' de
mitrruri "II amănuntul \':1 ('rc~lc cu 40 45 la sută fa.ii ele
1173, h structura d2s[accrilor de milduri, concomi'cnt
,. îmuu'\[,lii\il'ca continuil a apro\'idol1,,,'jj popuI11,iei cu
'mnuri altmenlarl', se vor ac('cntll" şi eli\' '1'5,
\'i'1'.:\1,;l e d( ]lJ'Oclus(' nealimentare,
fi""
73
.. '
•
~
,
'\ J
S"
1.'
te'
~
"
..
L 1):<'
N v(' ul unu ui )1)80
IOlt1 de lH75 (lI '/(j\
-
'" te
-lpte dc
l.Ol1.u
_
b-t-~~i\J-i
_
uh:i
J:l0-1
zah""
legume
frude (i
-
l'oni'c('tii tl'xlilc
t Îe') aJe
hCill~a "'li ("
-
.1p:l.rntC' dt.; r id"roJ'r ('pnrc
tc1f'\'izloJJre
-
frigldC're
utot ISl1 e
lobili."l
m,
\
~
\
Tn
)'1
l'C\
"nua (onlf"n ială, a{ (n.:L tiu't
e(lr cr( el· lcct,in\_"
cU
tlli1tt
r
it(;.-
rrju. ....
i
l
1 VL'I
'(':1 {T(',-Il'ii
m! iLtatta p(
ill1"r
:)1I1<lţiei şi
a
eonJiUi
\.I~llr;l'·ii
'lH1Î bunl p·'nl ~ 1 nllnunC'ii C(l~~\;"(. SI \'n
w'1lin\l1 ,',\"( "r,ifienrn rC\e!.'i 'le alimenlalil' jl\liJl " şi
f,(' VO"
nfi\l\a nOI Ilnil:l\i de PI'«!Il"\i,' ~i ti" fn,·, . '. V'r
Ii lU tl t n"I.1 oi d0 in1hull -ltflUre a Ol',f4::lniz,'" ~i" ~i p: \f la'ii
uni 1 1,iJOj: (t,Jn1j~n ÎH10, ci z\' )llindu. Se' rO'r:n\~lp tnnd( ~ 1(' şi
r;,,(pH.
I ,
St
1 \
irI' a pl)}JulCl.\it·i.
4 \' o!liInII! se n il'i il or prestate p"p,laţil'i 'a 'POi ;"
19:11
I ni
(i8 a sută fală cle HI7;;, cI",,,"oltilllltl s, C\I
pr
! n llT~t tti:" pe"tru con",lruc\ii şi ~I"P;1'b1t ' i (Cl1
f (' -: ,) la .,\It~), .;ospodă:-ia L'onulnalc.i , ,<.;~"r\ i( ii1,~ (ar;I1 ,{ l,
SC"\. I
(U 'i.'" Scle~. 2,4 ori). Volllmui prc'sla\idl • <I'n
IT'
'1:
i
1 Il
~1
Jil î
P I lUI
_ \
lll! I
10Cllit
le.
b,
i
., ,
hi
"
lf
~d
~
si l,,;,(.(ulil
"
1
P
.
.
("Ou~l~ll •
'a
"ca
il ~J
('lr~ul C"ÎhlIlall..l,Li
iJ
1
~
(
., ..... <. ~ a
1
'1
I
1 1.
dC,
e f}
'1
.L
II
I
(l
• 1!1l
~
fi- ['h
în.i Il1
('1
tc1~d.
\01'
"
V
j
f)~
I
I
d!..ct'l 'rnr',1 rilll1l1 U
111 \
")I~:>t"I,
1'1.
I"'l)L 1
\r fl [),:>i ,Ulâ
:lOO mi, loc
se
011
tI' <.1
hu 1 I
)_1
i Il
t;·
.j
L
T"ltor\ t'l.
~r"
IJ:ll,'
el
l(
, ,1
)u,
1
de'
<r
clC"
aJ
)'
c::t
tiI
1
..l~{' le
1):·:1.l
pent.r 1 1 Hlllllh!)tl l'lP~ ' l ,in 1 l n a )0(1 1 l'
.1.
C't r . ni..1nld 'pl t, 1<11. 'a ca"C c,{ \"(\ aj'H' :>i~ .. f 1 ( ) l )
('L'
P 'il< 300 Pli' 10' Iri
\ a acupe ,., 1 mod pr.\( tiC '1,l
l1u('t;,\i e p ..,'rlru O<(..lSld ('~~tesc 'ie de ()(Lir\~.
Pell "U dlz\"oLa ,,'a u,'llvită\dor ~ se '\ i~lt" )S '\.)
di'u'IC" C'oln\lf'ala se \'or alr)('[j Ivndlrl dl' ,n\"c lI\ i 11 U •. ,
2:> la sut;. 111a: lTI41ri deL~l in pC'ril;~ la lt)Îl lDÎ.). t)r,f"
eil)ala parl, fi a('e~hra va fi dcsllndăe l l.p' 'i td,'lie)ldilitar<.' a oraşelor, dC 7 \"ollă:..ii rC~l' .. t~i penlru tlli'n(~ti1!"'"
('(,n, tril.'
l;.iO- 153
noil~n'
.1
1
,
pn !',q;
şt fi n fiJ'1.#\l'ilc pr')lla\\~:
ldr 1 ru 'ala.
.200-2:W
i
1"
lK'11.lnl
J:FI-l-W
a (It zvolta
tlotăr
160-17/)
)10· I:,U
1:J0·1l1l
J:j'j-11O
}4ă--l
l'Ll
{I"clil
I:JQ-HIl
!::trucuri)
)
1
1
."
dL
\ ll' {( l'"l,lJl til) r1 i el} a·tarH.f.l.....·
1 5~)-1tiO
lI'i~hi\'
1 [)
<.Il
Îl
'd el·'
I
<,on,truc-\il!,.r ,le-
110-1:,0
ou:\
Sp
'
I~O-l:!i
110·-11.,
-
rit~.;.t
~), t
dt
,,
L
!C
si
IL fI
.
11
ljO-lr.O
:hil
C:1n (H
,l
I
(L.,lJl
lă
1::5-1.ţ~
1
-
-
'!~r_
e
l.H
)
I
j,
1.1
):10--140
).,0-··1\.0
, ",
c..:l \'d O' )h' i:ltr-un rit'11 <'-lp(,l'~f)r 111r tic; "7'>e
cu apă ~i altor lur-rări de urbanizaru, imi>llnC,l'l(lI'ii rad (ale
a transporlului in comun din oraş'
G, Paral{ 1 ('u cr7 'şlerea "cnilul'Il< cii 'c'd'" tim '11 ,.1('\~
i ut;igurnrea in ll1usură 111C>1"CU spc ri~a a bu!)urilol' D",~lt~
;'iale şi scn'lc-iilor, se ,'01' dCJ:"oltd adi\'ilă\ile {i na n \"t·>
de s la l p cntru sat isfacer ea unor ncy oi social c, C!t"lll.. k ~ilc
slalului penlru finanţarea aL'-e~lor ac\iun. ,'C' cre~~e În
11 ,ii 1976
1980 cu pesle 50 la sula fală de pc . )i.h
1!l71 - 1975.
Pensia lu cdic real r\ de asif,urări sOL:.xlc \'a ~n.:)r: cu
15 16 la sulă in 1980 fal'" ele anII, 107:1 ; a,lt'OXl.!ua: " [n
7'j
,
' , " cU oaste', in cunlinuJl'I', dez-
etln,lrll"ţ", "lll- n",~,nl
\,'
n.'
'
,," 0J ti' 1031"
' \ ' i'11" <>i>;.lnnd In pC11
,1
\'olta:' a ("'lI m.1I I.\[ll'
J, , . . ,
\' n ~11 la ~',jtil,
'
,1 It' el'c<;k!'e l"
v,,)
1\1\10 \1'1 \'Illll il1' ( \ IU lInua l
,
",
\" , !''' 1'1 'Ili-
('ons'~L\'Cn. J, sp.....
e
ltilaj'C "i in';talal,ii eOJlIp1ex
Z'I"'" '\1111 1';'\111<.' C\l ma?I"I, \
'f Of
1
1 "," pc
'1" ': . II-' 1"hnici\lIll
faclor
al e I'Z,O taI r11l
Il , '
c,' I,LI ,.1 ' ,
, , ' '1 l)a
'l,
a '1'111'("'ii ('l'Ononl11, prcl.:Lt111 ~l a
haze" llHJ{ 1t't n,--'
(.
.
..,
.
.
"
) p.'' ' , " a pom'\nici la spcllaltzarea 'il COl
eZl
_
b,,'asla
0'_
1'al11\\I,1
parii a\"a
v't fi orh_~ntat[\ \'U
"
ll,\)O~lSL
",
(
\
.l.
\lotădI .,
ta
l.
iq\, rnlll,iona1.i, I:ltlustria
:'epr
n, '
,
..
6electroni"ll
O 16 c 1 ,a
S'\VI (11n PlOI'," sfil'~ilul
decl'ni',l\\i v\llor
, ' ,il
"
. .1 ,
" a"va ,dezvolla ,In
cI"l\ia lolalrl a ,~)n5lr'\<'\1110f Lle l11a~l\1l ,se '
rilm sus\inul [Jl'odul'I,ia mijloacelor el" calcul 'ii ele
malizl\n', aparal mll de
eonlrol. Se va e;,::lJlllle
in mocI m:lsid,'rahi 1 prOllucl,ia ma.'iinilor-unclk ll(;r,',;alc',
I.k
proeludivilale, Va cre'i te , de asemenea, proeltWlia mijloac,'lor elL' l"ansport de mare capaeilak - a\llo~l'l,icuk, locomo1ive', na\'(', prccUlll şi a ulilaj<'lor
dclolc
mare
r
pI'IJlI\\('\!\'llal l' penlru Jllccaniza1'ea lucr:lrilo a)!,l'i
1"'\'1'"
n1.ă.surZ, şi
a~\lO­
înallă
şi
ti
tit' ('onslr\\riii-m1lnlaj,
St'llill1harea ~ali\ali\'ă a slrudurii industriei l'Ol1l[ln"'i
va fi ilustratii pl'l'~nanl ele faplul că ponelcr~a ,himiei
'ii consll'\\C\iilor de ma.~ini va spori in lotalul prodm'\id
mdustriale de la l'irm 44 la sută in J 073, la 3;) -liO la
in 1900,
lndu,>tria Iemllului unncază să valorifice ,\\p,'ri01' masa
ll'mnoasă, majo1'ind ~i di\'crsificind <.:onlinuu p1'oel!lt'\ia
P' s"ama ridiciil'ii p'adului de prclu''l'are indltstrială a
knll1ul u i, indusiv a ekşl'1Il'ilo1'; in condii,iile Il1Ln\in"fii
pra,'(jr conslanl,' a masei l"nlnoase l'"pltlatale an11al, p1'oduqia ,,("slei ram:lri \ el en''7l0 de 1,7 1,8 ori. l n industria materialelor de construcţii, p1'intr .. o prelucrare avansalCl a 111at,-,rii1ol' p1'Î111C \'xislenlL' in \a1'[\ St" ""il asi~ura o
ga1l1il larg[\ de proe!1.lse nc(~'sare' p1'o,;,;ra111ul u i de inv,'"i\ii şi moc1el'l1izilrii ('onslruC\ii'1ol', Pro(l'lJ('I,ia (IL< l'illll'nl va
ating., 23 28 milioane lone in 10DO; 1'01l1parativ "u
811i'l
00
III