Împărăția învățăceilor – nr. 2 / iunie 2014

Împărăția învățăceilor – nr. 2 / iunie 2014

Revistă semestrială
Nr. 2/ iunie 2014
Această revistă se adresează micilor şcolari.
Prin varietatea rubricilor vor pătrunde în universul naturii şi al
vieţii în diferite zone ale Terrei.
Curioşii se vor destinde cu rebusuri, ghicitori, anecdote sau
probleme distractive.
Coordonator:
Înv. DANIELA HRENIUC
Colectivul de redacţie:
Elevii clasei I C
ISSN 2359 – 8050; ISSN-L 2359 -8050
Tehnoredactare şi design: Daniela Hreniuc
Tipărită la Editura Sfera Bârlad
Fantezii de primăvară/3
Primăvara văzută prin ochi de copil/7
Din lumea plantelor/9
Invitaţie în lumea basmelor/18
Dezlegăm rebusuri/21
În Cosmos/23
Probleme buclucaşe/26
Feerie de vară/29
Din codul bunelor maniere/31
Glume fel de fel/32
Competiţii şi competitori/34
2
Vestitorul primăverii
Pământul somnoros a început să se trezească la viaţă. Pe
cerul limpede, razele aurii ale soarelui încălzesc pomii golaşi.
Din pământul umed şi negru se zăreşte o firavă floricică. E
ghiocelul. Cu gluga lui verde şi cu clopoţelul de argint, priveşte
razele soarelui.
El, ghiocelul, a fost ales de Zâna Primăvară să vestească
întregii naturi că zăpada va lua sfârşit . Zâna Iarnă îmbrăcată cu o
rochie ţesută din steluţe argintii se pregăteşte de plecare. Primăvara
se grăbeşte să coboare din caleaşca ei împodobită cu mii şi mii de
flori multicolore.
La revedere, dragă Iarnă!
Bine ai venit, dulce Primăvară!
Vasile Agache
3
O zi de primăvară
Într-o zi, Sorina a terminat temele. Se uita la televizor.
Deodată, a auzit la geam:
- Cioc! Cioc!
- Cine este?
- Sunt eu, prietena ta, rândunica. Am venit din nou la
cuibul meu vechi de la streaşina casei tale.
Sorina a închis televizorul şi a ieşit afară în grabă. Fetiţa
privea vrăjită pasărea care căra în cioc firicele de iarbă. Îşi
refăcea cuibul în care urma să depună ouăle. Din ele aveau
să iasă puişorii. Rândunica va avea mare grijă de ei, aşa
cum face orice mamă iubitoare.
Sorina se gândea şi zise în sinea ei:
„Până şi de la această rândunică am învăţat ceva foarte
important: să muncesc şi eu, după puterile mele, iar părinţii
vor fi mândri de mine.”
Lucian Matache
4
Primăvara
A sosit primăvara! Vremea este foarte frumoasă. Întreaga
natură s-a trezit la viaţă.
Vestitorii primăverii care s-au întors la vechile cuiburi anunţă
sosirea celui mai frumos anotimp al anului.
În grădini şi livezi pomii s-au îmbrăcat de sărbătoare. Pe
câmpii primăvara a aşternut un covor multicolor bine mirositor.
Ce minunată e primăvara când razele aurite ale soarelui
încălzesc întreaga natură!
Bianca Carciug
5
A venit primăvara
După îndelungata iarnă, a sosit cu mândrul său alai
primăvara.
Vântul de primăvară adie uşor printre crengile cochete
ale copacilor, iar soarele încălzeşte cu putere pământul.
Câmpul verde este presărat cu flori.
Totul s-a reîntors la viaţă. Copiii aleargă afară, joacă
diferite jocuri vesele, se bucură cu toţii de întoarcerea
căldurii.
Primăvara are darul de a schimba întreaga natură, de
a o înveseli şi de aceea toţi aşteptăm cu nerăbdare şi
bucurie sosirea ei.
Raluca Socola
6
Vasile
Anca
Ioana
7
Bianca
Lucian
Ştefănuţ
Rebeca
8
Răzvan Popa
Este rubrica celor interesaţi să descopere noutăţi. Noi am căutat
curiozităţi din lumea plină de mistere a plantelor.
Informează-te!
A – agava
Genul Agave cuprinde peste 300 de specii. Agava americană este cea mai cunoscută specie
a genului. Are frunzele cărnoase, dispuse în rozetă, cu marginile ridicate, lungi de 1,5-2 m şi late
de 18-20 cm, de culoare verde-cenuşie sau verde argintie. În vârful frunzelor are spini de 2-3 cm,
de culoare neagră. Înflorește o singură dată, la 15-20 de ani. Florile de culoare galbenă cu
lungimea de 8-9 cm sunt grupate în inflorescenţe de tip panicul la capătul tijei florale care este
înaltă de 4-5 cm. După înflorire şi maturarea fructelor, plantele mor dar produc mulţi lăstari care
formează rădăcini şi astfel se înmulţesc. Planta este originară din Mexic. unde se cultivă ca
plantă textilă. În alte țări ea se cultivă ca plantă ornamental.
Oana Curelaru
B – bambusul
Bambusul este cunoscut și ca „arborele de fier”.
Dintre toate plantele cunoscute pe pământ, bambușii sunt plantele arborescente care cresc cel mai
repede (până la 1 metru pe zi). Cu toate că unii bambuși înfloresc în fiecare an, majoritatea
speciilor înfloresc mai rar. Unele specii înfloresc la intervale de până la 60 sau chiar 120 de ani.
Lujerii de bambus sunt comestibili și sunt folosiți în mai multe bucătării din lume.
Bambusul este folosit în medicina tradițională chinezească pentru tratarea infecțiilor, în
construcții și în fabricarea firelor sau țesăturilor textile.
George Pletea
9
C – cicas
Este vorba de o plantă foarte interesantă care exista încă de pe vremea dinozaurilor.
Astăzi există în jur de 10 specii de cycade. Cel mai cunoscut este Sagotierul japonez.
Acesta are un aspect foarte simetric; coroana are frunze de culoare verde închis, iar trunchiul are
aspect lăţos şi poate atinge 25-30 m înălţime. Planta creşte greu, atingând înălţimea maximă în
aproape 50 de ani. De asemenea, sagotierul japonez produce la baza rădăcinii frunze care în timp
formează un ghem în jurul tulpinii. Frunzele pot atinge 10-12 metri în lungime şi aproximativ 22
m lăţime şi sunt penate, compuse din frunzuliţe care se curbează la margine.
Cosmin Apostu
D – darlingtonia
Este unică printre cele trei genuri de plante carnivore de acest tip din America de Nord.
Planta cobra îşi ascunde singură toate găurile de ieşire din pâlnie şi crează ieşiri false. Singura
specie de plantă carnivoră în afară de darlingtonia care foloseşte această tehnică este planta
papagal.
Floarea este galben-purpurie. Are cinci sepale de culoare verde, care sunt mai lungi decât
petalele cu vinişoare roşii. Este o plantă carnivoră greu de menţinut în captivitate. Planta preferă
temperaturi potrivite pe timp de zi şi mai reci pe timp de noapte. Ea creşte în bălţi sau mlaşti care
primesc apa proaspătă şi rece din munte. Preferă să stea în loc însorit. Are nevoie şi de o
perioadă de repaus pe timpul iernii pentru a trăi mai mult. Perioada durează 3-5 luni. Primăvara
la plantele mature cresc o singură floare, iar la câteva săptămâni planta va da tuburi noi.
Vasile Agache
10
E – eugenia
Arbore ramificat ce atinge o înălţime de până la 10 metri în habitatul natural şi până la 50
cm sub formă de bonsai. Frunzele, de 4 cm lungime sunt persistente, lucioase, ascuţite la vârf,
colorate iniţial în galben şi apoi în verde. La extremităţile ramurilor, apar florile mici, albe,
parfumate. Fructele, de 2 cm în diametru sunt roşii şi bogate în vitamina C. Acestea sunt folosite
în industria alimentară pentru aromatizarea dulceţurilor, siropurilor, jeleurilor, etc.
Cosmin Pîslaru
F – floarea-de-colţ
Floarea- reginei sau floarea-de-colţ este o plantă înaltă de 5 - 20 cm, cu inflorescențe
compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii. Inflorescența este
îmbrăcată cu frunze păroase, unele mai mari, altele mai mici și care iau forma unei steluțe.
Crește în munți calcaroși, în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci. În
România crește în Munții Carpați, fiind declarată monument al naturii şi înfloreşte în lunile
iulie-august. Ea provine din Asia.
În limbajul florilor ea înseamnă puritate şi curăţenie.
Răzvan Popa
G – ghinţura galbenă
Ghințura galbenă este o plantă robustă. Tulpina poate avea și un metru înălțime. Florile
sunt mari și de culoare galbenă. Ele stau în buchete dese la subsuoara perechilor de frunze ca
niște coșulețe aflate în partea superioară a tulpinii. Ghințura galbenă înflorește în lunile iulieaugust. Este considerată plantă monument al naturii în Munţii Bucegi. Specia este apreciată
pentru rolul important în apărarea organismului faţă de diverşi microbi cât şi pentru calităţile sale
terapeutice.
Ioana Gherghina
11
H – hortensia
Originară din China şi Japonia, această plantă perenă decorativă este foarte apreciată
datorită florilor sale mari şi viu colorate şi perioadei mari de înflorire - de la începutul verii până
toamna târziu. Culorile florilor de hortensie pot fi alb, roz, albastru, violet, nuanţe şi combinaţii
diferite ale acestor culori. Inflorescenţele au două tipuri de flori: fertile şi sterile. Majoritatea
hortensiilor cresc până la înălţimi de 1-3 m. Sunt şi varietăţi care cresc până la 7,5 m. Sunt peste
1200 de specii de hortensii.
Mădălina Bahrim
I – iarba mare
Provine din Asia şi este o plantă robustă, cu tulpina dreaptă, înaltă până la 1, 5 m, cu flori
galbene, grupate în capitule mari. Frunzele sunt mari, albicioase dedesupt (datorită perilor) și
verzi pe partea superioară. Înflorește începând din luna mai și până în septembrie. Crește în zona
de deal și munte, la altitudini joase, la marginea pădurilor, de-a lungul pâraielor sau prin fânețe.
Este plantă medicinală, utilizată mai ales la tratarea bolilor de plămâni.
Bianca Carciug
j – jacobinia
Este o plantă specială, cu o frumuseţe deosebită. Are frunzele mari, romboidale, verzi
închis. Aspectul frunzelor se remarcă prin grofarea lor şi culoarea lor verde închis. Ele îmbracă
foarte frumos ramurile plantei. În condiţii de apartament atinge o înălţime de 0,60-0,70 m, în
mediul natural 1-1,5 m. Florile sunt deosebite prin rafinamentul culorilor pastelate, roz, orange,
galben, zmeuriu, roşu şi alb. Ele sunt reunite în formă de spic şi apar în vârful ramurilor tinere
imediat la baza frunzelor care sunt dispuse în pereche de o parte şi de alta a ramurii. Forma
florilor este tubulară foarte fină. Când floarea este deschisă complet aproape că atinge
perfecţiunea rafinamentului.
Andrei Poghirc
12
K – Kalanchoe
Plantă suculentă, extrem de populară datorită existenţei a peste 100 de hibrizi. Atinge 50-70
cm în înălţime. Frunzele sunt ovale, lucioase cu marginile ondulate. Florile pot fi simple sau
bătute, colorate într-o singură culoare sau mai multe culori. Baza petalelor formează un tub de
diferite dimensiuni închis într-un caliciu extrem de decorativ. Sunt grupate în inflorescenţe
bogate. Numeroşii boboci nu se deschid în acelaşi timp, ceea ce face ca durata de înflorire a
plantei să dureze mai multe luni.
Rebeca Parnica
L – levănţica
Este o plantă aromatică și medicinală, cu tulpini ramificate în tufă, înaltă de 30–50 cm,
frunze mici, înguste și flori albastre parfumate. Originară fiind din regiunile calcaroase și
muntoase mediteraneene, la noi în țară crește cultivată și înflorește toată vara. A fost folosită la
băile aromate încă de pe vremea romanilor, pentru efectul calmant şi benefic asupra pielii. În
Evul Mediu, levănţica era folosită ca antiseptic. Mai târziu însă, s-au constatat şi efectele
antidepresive şi sedative ale plantei.
Oana Gherghina
M – maghiranul
Este o plantă anuală mică (30 cm), aromatică, de origine mediteraneană. Frunzele sunt
aşezate alternativ pe tulpină, au formă ovală şi sunt simple. Culoarea lor este verde deschis.
Florile cresc deasupra tulpinei în bucheţele. Acestea pot avea culorea roz sau albă. Maghiranul
înfloreşte la sfârşitul verii.
Se cultivă adeseori şi se întrebuinţează pentru aromarea mezelurilor, dar are şi proprietăţi
medicinale.
Codrin Cerbu
13
N – nidularium
Este o plantă originară din Brazilia. Genul cuprinde aproximativ 30 de specii de plante
perene. Nidularium este răspândită în prezent în întreaga lume ca plantă de apartament, fiind
foarte apreciată în special pentru flori, pe cât de rare, pe atât de spectaculoase. Frunzele sunt
lungi, triunghiulare sau sub formă de panglică, în general complet verzi, dar putând avea la unele
specii desene în mai multe culori, sunt dispuse în rozete cu diametrul de 30-50 cm şi înălţimea de
30-40 cm. Chiar în mijlocul acestora sau la extremitatea unui peduncul floral apar, cam după trei
ani, splendide inflorescenţe albe sau colorate, înconjurate de bractee verzi. Rozetele au însă viaţă
scurtă, înfloresc o singură dată şi apoi mor.
Lucian Matache
O – orhideea tigru
Pretinde o atmosferă umedă şi temperaturi scăzute de 8-10 °C. În mediu natural creşte la
altitudini cuprinse între 1500- 3000 m înălţime. Poate ajunge până la 100 cm înălţime şi până la
75 cm lăţime. Florile sunt neparfumate, au 6-10 cm diametru şi sunt grupate în inflorescenţe
erecte. Sepalele şi petalele sunt identice, labelul este întreg sau trilobat. Adesea cu pete mici,
florile de forme variate au culori de la roşu la galben, portocaliu sau purpuriu.
Anca Saviliu
P – primula
Sunt originare din Extremul Orient. Numele vine de la latinescul primus, ce înseamnă
primul, o evocare a speciilor care au înflorirea primăvara foarte devreme.
Primula este o plantă care cuprinde numeroase specii. Unele dintre acestea pot fi cultivate în
grădini sau în ghivece, altele pot fi cultivate numai în sere. Majoritatea speciilor de primulă care
se pot planta în grădină şi ghivece sunt plante perene . Datorită florilor elegante, sunt adesea
folosite în cultura ornamentală.
Ştefănuţ Acostandei
14
Q – quercus cerris
Cerul este un arbore indigen răspândit.
În România el apare în zonele din Muntenia, Oltenia, urcând în zona colinară la 500-600 m, iar
în vestul Transilvaniei şi Banat devine frecvent. În munţii Apuseni, urcă la 900-1000 m. Izolat,
apare în sudul Dobrogei, în Moldova şi Podişul Transilvaniei.
Tulpina este dreaptă şi cilindrică; coroana îngustă, cu ramuri concentrate spre vârf, cu
frunze înguste şi lobii acuţi. Ghinda şi cupa care o susţine sunt mari.
Lemnul cerului este utilizat mai mult ca lemn de foc (putere calorică asemănătoare fagului
şi carpenului).
Raluca Socola
R – raflesia
Este o plantă exotică parazită, fără tulpină, originară din Indonezia, cu cea mai mare floare
din lume (cântărind c. 5 kg), cu diametrul aproape de un metru, ale cărei petale lungi de aproape
o jumătate de metru, sunt acoperite cu pete roșii și albe și au un miros de carne în putrefacţie
care atrage muştele, polenizându-se. Tulpina se dezvoltă în interiorul arborilor parazitați. Fructul
este utilizat în scopuri medicale în regiunile de origine.
Există 14 specii, dintre care unele pe cale de dispariţie din cauza distrugerii pădurilor în care
cresc.
Drosu Bogdan
S – sequoia
Sequoia sau „Arborele Mamut” este un conifer. Acesta este un arbore uriaș care poate
atinge vârsta de 5000 de ani, ce poate avea o înălțime de peste 100 m, un diametru al trunchiului
de 13 m, o greutate de 2400 tone.
Arborii giganți de sequoia sunt printre cele mai înalte creații de pe Pământ în prezent.
Numele „sequoia” este dat în cinstea conducătorului indienilor cherokee Sequoyah, cel care a
inventat un alfabet unic, învățându-și poporul să citească și să scrie. Una din primele cărți în
limba cherokee a fost Biblia.
Amalia Puflea
15
T – tisa
Este un arbore puţin înalt (până la 12 m). Odinioară era mult mai răspândit prin pădurile
noastre, dar a fost tăiat pentru lemnul valoros, în prezent fiind o specie ocrotită şi declarată
monument al naturii. Adeseori se plantează prin parcuri şi grădini ca specie ornamentală. Se
aseamănă la port cu bradul, de care se deosebeşte prin frunzele de un colorit mai verde, iar pe
faţa inferioară verzi-pal. Tisa este o plantă toxică, singura parte netoxică fiind arilul roşu. La noi
creşte prin păduri de fag, pe substrat calcaros. Lemnul de tisa, foarte greu şi dur, compact şi de
culoare roşcată, este foarte preţios pentru confecţionarea unor piese artistice, sculpturi în lemn,
garnituri de birou sau chiar obiecte uzuale.
Răzvan Niţă
U – ulmul chinezesc
Este un arbore ce atinge 20 metri înălţime în habitatul natural şi circa 50-70 cm sub formă
de bonsai. Frunzele, cu lungimea de 1-2 cm sunt ovale, persistente, verzi, dinţate pe margine.
Florile sunt relativ mici, insignifiante, grupate în inflorescenţe. Ele dau naştere samarelor aripate
colorate în verde-gălbui.
Diana Manea
V – vanilia
Vanilia este o plantă cu miros plăcut din categoria mirodeniilor. Numele provine din
spaniolă vainilla - păstaie mică. Ea este o plantă cățărătoare originară din America Centrală, care
poate atinge 10 m înălțime, şi din florile sale galbene, care trăiesc numai o zi, se formează păstăi
de 15-20 cm lungime care din galben-verzui, la maturitate, în cinci, şase luni devin negre.
Vanilia nu este folosită numai ca mirodenie, ci şi ca medicament cu multiple întrebuinţări.
Cercetări recente au concluzionat că vanilia alungă stresul şi diminuează suferinţele cardiace,
ţine infecţiile la distanţă deoarece întăreşte sistemul imunitar.
Adrian Cărăbăţ
16
W – washingtonia
Washingtonia filifera este un palmier originar din oazele din centrul, sudul și sud-vestul
Arizonei, sudul Nevadei și deșerturile din interiorul Sudului Californiei.
Acest palmier crește până la 23 metri (uneori până la 30 metri) în condiții de creștere bune.
Washingtonia filifera poate trăi între 80 și 250 ani, poate chiar mai mult. Numele vine de la
George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii.
Răzvan Perju
Y – Yucca
Originară din America Centrală, Yucca era folosită de populația maya în urmă cu 2000 de
ani ca medicament și hrană. Indienii consideră Yucca cel mai frumos arbust al pustiurilor, îl
idolatrizează de veacuri și, datorită efectelor sale miraculoase, i-au dat denumirea de "arbore al
vieții".
Are o tulpină caracteristică, lemnoasă, groasă și aspră, la extremitatea căreia se formează una sau
mai multe rozete de frunze. În mediul natural atinge chiar 12 m înălțime.
Ştefan Manea
Z – zamioculcas
Zamioculcas zamiifolia este o plantă exotică originară din Zanzibar şi Tanzania şi este
utilizată şi în Europa ca plantă decorativă de interior, datorită aspectului său deosebit.
Cunoscută şi sub denumirea de planta ZZ (din englezescul "ZZ Plant"), este o plantă perenă,
decorativă prin frunze. Acestea sunt mici, ovale, groase, cerate şi lucioase, de culoare verde
aprins şi au o dimensiune de 7-15 cm. Florile sale sunt rare şi mici (5-7 cm), de culoare galben
cu nuanţe de maro, fără a prezenta un interes deosebit din punct de vedere estetic. De altfel,
inflorescenţa este parţial ascunsă de frunzişul abundent, în special la baza plantei. Zamioculcas
zamiifolia poate atinge o înălţime de 45-60 cm, cu un maxim de circa 90 cm.
Alberto Neniţa
17
Ca să intre-n circ ,hoinarul,
A fost odată un cocoş
Şi –a vândut Abecedarul.
Ce s-a întors bogat la moş.
........................................
.........................................
........................................
Anca Saviliu
Avea cizme noi jupânul
Ştiu un moş cu coada-n cleşte
Şi şi-ambogăţit stăpânul.
Fiindc-a vrut să prindă peşte.
.........................................
.................................................
.........................................
.........................................
........................................
........................................
18
Priveau părinţii
cu nesaţ
Caprele
de bucurie
Într-un basm cu,,a fost odată”
Spre cămăşile de nea,
Horă mare au pornit
Ştiţi voi cine a purtat
Dar din toţi ,unul avea
ŞiAripă
vorînfilocjucând
şi astăzi
de braţ.
Cizmuliţe ca să-i poată
..........................................
Dacă
n-or fi obosit.
Fi cuvântul ascultat?
..........
..........................................
...........
....................................................
.
Păsările nu-l primeau,
Priveau părinţii cu nesaţ
Îl goneau şi-l alungau,
Spre cămăşile de nea,
Vai, cât e de amărât
Dar din toţi ,unul avea
Bobocul cel urât.
Aripă în loc de braţ.
...............................................
..........................................
..........
....................................................
.
....................................................
Ursul când în pom lovea,
Vulpea rău se aolea.
Dar când da pe la picioare,
Ea zicea că nu o doare.
....................................................
Mădălina Bahrim
....................................................
19
Bărboşi şi de mulţi ani cărunţi,
Cei 7 se întorceau din munţi.
..................................................
Şi-a venit şi găinuşa
Ca să ouă mărgeluşa.
.................................
Cunoaşteţi voi oare-o fetiţă
Ce roşie- avea o scufiţă?
..........................................
Dar pantoful cel de aur
Cui i-a fost tocmai pe seamă?
..............................................
Cine merele de aur
Le-a păzit să nu le fure
Păsări cu aripi de-aramă?
.......................................
.............
Ştefănuţ Acostandei
20
↓
Răsare noaptea
Opusul lui „jos”
Se întinde pe pâine
La marginea caietului
↓
Gustul fierii
Are valuri
„Garaj” pentru vapoare
Semn pentru oprire
Strop
↓
Mormăie.
Cotcodăceşte.
Are cocoaşă.
Culoarea ursului polar
Ne dă lapte.
Pisică sau …
E sâsâita din curte.
Oana Gherghina
21
Acelaşi sens pentru ŞCOLAR:
↓
„
Utilizate în pictură.
Instrument recomandat pentru scris.
În el ţii creioane, gumă…
„Domnul” de la catedră.
Nume – înger, de fată!
După el urmează trăsnetul.
Băiat cu „GE” şi „GI”.
Are gâtul cel mai lung.
O folosim iarna.
E transparent.
Georgeta - pe scurt!
↓
Mare povestitor român
Alberto Neniţa
22
Mercur este planeta cea
mai apropiată de Soare. Ea este
similară în aparenţă cu Luna,
fiind împânzită de cratere.
Simbolul atmosferic pentru
Mercur este o versiune stilizată
a capului zeului având o
pălărie cu aripi.
Venus este acoperită în
totalitate şi în permanenţă cu
nori negri. Sistemul de rotaţie
al planetei este de la Est la
Vest. După unele estimări
85% din suprafaţa venusiană
este
acoperită
de
roci
vulcanice.
23
Planeta Pământ este a
treia în Sistemul Solar şi a
cincea ca mărime, fiind situată
între Venus şi Marte. Are
forma unei sfere, puţin turtită
la poli şi bombată la Ecuator.
Turtirea şi bombarea se
datorează rotirii ei în jurul
propriei axe.
Marte este a patra planetă
dinspre Soare, a cărei denumire
vine de la Marte, zeul roman al
războiului. Uneori mai este
numită şi „planeta roşie”
datorită înfăţişării sale văzute
de pe Pământ. Culoarea
roşiatică se explică prin
prezenţa pe suprafaţa sa a
oxidului de fier.
Jupiter este cea mai mare
planetă. Datorită mărimii sale
atrage spre sine o bună parte
din obiectele cosmice care ar
putea lovi Pământul. Jupiter
posedă un inel, vizibil doar
pentru sondele interplanetare.
Saturn este singura planetă
care posedă un inel vizibil cu
instrumente terestre. Este al
doilea gigant al Sistemului
Solar. Cea mai frumoasă
caracteristică a lui Saturn este
inelul care îl înconjoară. Acesta
este divizat în mai multe
„subinele”. Se pare că inelul lui
Saturn provine din distrugerea
unora dintre sateliţii săi.
24
Uranus este cel de-al treilea
gigant. Nu poate fi văzut cu ochiul
liber.
Atmosfera
uraniană
este
alcătuită din hidrogen, heliu şi
metan. Acest din urmă gaz,
metanul are o importanţă foarte
mare pentru aspectul exterior al
planetei,
deoarece
absoarbe
lumina roşie, dăruindu-i lui
Uranus o frumoasă culoare
albastră.
Neptun este de 17,1 ori mai
grea decât Terra şi are un
diametru echivalent cu 3,88
diametre terestre. Este o
planetă foarte agitată, aici
întâlnindu-se cele mai intense
furtuni din Sistemul Solar.
Are patru inele înguste şi
foarte puţin luminate.
Pluton este o planetă mică.
Orbita lui Pluton este foarte
înclinată faţă de planul orbital
al celorlalte planete. Nu are un
inel, în schimb are un satelit.
Vasile Agache
25
Vrăbiile din ograda
Motanului Încălţat
pe trei ramuri înverzite,
câte opt, s-au aşezat.
Pentru doi pantalonaşi
folosim opt năsturaşi.
Câţi credeţi că mi-a cerut
croitorul priceput
ca să facă pentru voi
nouă pantalonaşi noi?
Iar pe altă rămurică
încă cinci s-au mai oprit.
Câte stau acum de vorbă
în caisul înflorit?
Dacă eşti cuminte
şi-ai să desenezi
toamna în veşminte
dansând prin livezi,
o să-ţi dau trei mere,
nouă roşii dulci,
unsprezece pere
şi cincizeci de nuci.
Gândeşte-te bine
câte fructe ai
şi la fel ca mine
altora să dai!
Uite fluturii prin flori,
cum se scaldă în culori!...
Trei pe-un crin, doi pe-o lalea,
încă cinci pe-o viorea
şi prin trandafiri, treizeci.
Câţi fluturi sunt, deci?
propuse de
Ioana Gherghina
26
Logofete brânză-n beţe
Lapte acru-n călimări
Chiu şi vai prin călimări
Să aduni 5 de alde 1 ca să-ţi dea 14.
…………………………………………..
O fată spunea odată:
Mama este de două mai
mare decât mine, tata este
cu 10 ani mai mare decât
mama , toţi cei trei avem 110 ani.
Ce vârstă avea fiecare?
…………………………………………
propuse de
Vasile Agache
27
Veveriţa vrea s-adune
În dulap stau aşezate,
Parcă-s soldaţi în unitate.
Tot felul de borcane pline
Cu dulceaţă, gemuri şi
compoturi.
Să-i fac o surpriză mamei,
Eu de praf le-am şters.
Numai că din întâmplare,
La număr numai sunt
Câte-au fost la început.
Cele cu dulceaţă s-au
spart două,
Cu compot s-au spart opt,
Iar cu gem s-au spart trei!
Dacă erau din fiecare:
45, 60, 35,
Câte-au mai rămas oare ?
Un coşuleţ cu alune.
Azi culege şaptezeci,
Mâine încă douăzeci.
Coşuleţul s-a umplut,
Dar pe drum zece-a pierdut.
Câte duce, şcolărei,
Acasă la puii ei?
………………………………………………………
propuse de
Cosmin Apostu
28
O zi de vară
E vară. Soarele străluceşte pe cerul
senin. Vremea este foarte frumoasă.
Împreună cu părinţii am plecat la ţară la
bunici. Acolo se aflau şi verişorii mei.
Eram bucuroşi că ne-am revăzut. Am plecat
cu toţii spre poiana de la marginea satului.
Când am ajuns în poiană ne-am aşezat pe
iarba verde şi pufoasă şi am admirat fluturii
multicolori, albinele, bondarii, sutele şi
miile de gâze.
Fermecaţi de întreaga natură, am uitat
de trecerea timpului. Ne-am întors la casa
bunicilor bucuroşi că natura ne-a oferit un
peisaj mirific.
Lucian Matache
29
Vacanţa de vară
Zilele vacanţei de vară s-au apropiat
repede. Toţi copiii îşi fac planuri pentru
vacanţă după un an şcolar plin de realizări.
Unii vor merge la bunici, alţii la mare, alţii
la munte.
Eu împreună cu familia mea voi merge
la mare. Îmi place foarte mult apa
înspumată, nisipul fin şi cald de la malul
mării.
Restul vacanţei mi-o voi petrece la
bunici, ajutându-i la treburile gospodăreşti.
Mă voi întoarce acasă aproape de
începutul anului şcolar, dar nu înainte de a
mă bucura de ultimele zile de vacanţă şi de a
scrie amintirile acesteia în cartea copilăriei
mele.
Vasile Agache
30
Arta de a vorbi
Cum vorbim, ce vorbim, când vorbim şi cât vorbim arată totul despre propria persoană.
Deci, atenţie! atenţie! Şi iarăşi atenţie!
Cum vorbim?
Vorbim politicos, amabil, calm, fără a folosi injurii ori jigniri, pe un ton moderat,
formulând clar cuvintele, propoziţiile şi frazele.
Folosim fără zgârcenie „cuvintele magice” - „Te rog”, „Mulţumesc”, „Vă rog să mă
iertaţi”, „Felicitări”. Toate aceste cuvinte le vom folosi şi în relaţiile cu părinţii, cu bunicii, cu
fraţii şi surorile. Aceste cuvinte nu se adresează doar persoanelor din afara familiei.
Ce sau despre ce vorbim?
Cu părinţii putem şi trebuie să discutăm orice problemă legată de şcoală, de colegi, de
prieteni. Lor trebuie să le spunem întotdeauna adevărul despre tot ce ni se întâmplă.
Cu părinţii trebuie să discutăm şi despre lucrurile necunoscute, să-i întrebăm, să le cerem
sfaturi. Ei trebuie să fie primele persoane cu care discutăm când avem o problemă. Este spre
binele nostru.
Cu prietenii şi colegii vom vorbi fără oprelişti despre problemele comune: şcoală,
petrecerea timpului liber, cărţi, filme, jocuri etc.
Când vorbim?
Când cineva ne adresează o întrebare; când un coleg, un prieten, cineva din familie este
necăjit, abătut sau trist, trebuie să-i fim alături şi să-i vorbim. Câteva cuvinte calde şi sincere sunt
bine-venite în asemenea situaţii.
Cât vorbim?
În orice situaţie avem grijă să nu vorbim prea mult, dar nici să fim prea zgâciţi la
vorbă. Aşadar, trebuie să ne controlăm şi să avem simţul măsurii.
Pentru a vorbi corect, frumos, fluent, pentru a nu ne face de râs, există o singură cale,
şi anume:
Să învăţăm, nu bine, ci foarte bine limba română.
Să citim cât mai multe cărţi. Lectura este principala cale prin care ne îmbogăţim cultura.
31
-
Tăticule, doamna învăţătoare n-a văzut niciodată un urs.
Cum aşa?
Da, ieri a desenat pe tablă un urs şi ne-a întrebat ce este acela.
George Pletea
-
Iar ai luat patru la matematică, spune tatăl supărat. Chiar nu înţelegi ce spune
învăţătoarea?
Eu, tăticule, înţeleg tot ce spune ea, dar ea nu prea înţelege ce spun eu!
Adrian Cărăbăţ
Doi suporteri discută despre ultimul meci. Cel ce nu l-a văzut îl întreabă pe celălalt cât a
fost scorul.
- Zero la zero!
- Şi cine a marcat primul zero?
Cosmin Pîslaru
-
În timp ce un tată distrat face baie celor doi copii ai săi, unul dintre ei remarcă:
Ştii tăticule, tu ne speli la fel ca mama, dar ea ne scoate hainele înainte de a ne băga în
cadă!
Rebeca Parnica
-
Gigel, tu ai învăţat să numeri?
Bineînţeles, doamna învăţătoare!
Atunci, ce număr urmează după 0?
Toate celelalte, doamnă!
Andrei Poghirc
-
Învăţătoarea spune elevilor:
Acum vă rog, închideţi cărţile!
La ce pagină? întreabă Vlad distrat.
Oana Curelaru
32
-
Gigel se plângea tatălui său că învăţătoarea îl persecută la matematică. Tatăl se hotărăşte
s-o întrebe pe doamna învăţătoare ce se întâmplă.
Este adevărat că-mi persecutaţi copilul? întrebă iritat tatăl.
Prin urmare aşa crede el – se miră învăţătoarea. O să vă convingeţi imediat de adevărata
situaţie, spuse învăţătoarea şi i se adresă lui Gigel: - Spune, te rog, cât face 18 plus 17?
Tată … vezi, iar începe!
Răzvan Perju
-
Haide puiule, spune-i la revedere lui nenea. Haide, ce spunem noi când pleacă un
musafir?
În sfârşit…
Codrin Cerbu
-
Nene, când mergi acasă? întrebă un copil pe musafirul familiei.
De ce vrei să ştii?
A spus mama că după ce pleci ne dă prăjituri.
Răzvan Popa
-
Vlăduţ pescuia alături de bunicul său pe malul lacului.
Curios, prietenul lui îl întreabă:
Are balta peşte?
Are, da-i acoperită de apă!
Răzvan Niţă
-
Am văzut un crocodil care n-a mâncat nimic de vreo doi ani, se lăudă Mihai ajungând la
bunici.
Nu se poate. Unde l-ai văzut? întrebă mirată bunica.
La Muzeul de Ştiinţele Naturii.
Amalia Puflea
33
CONCURSUL NAŢIONAL „PICIUL”
CONCURSUL INTERNAŢIONAL „FLORI DE MARTIE”
34
CONCURSUL JUDEŢEAN „ZVON DE PRIMĂVARĂ”
CONCURSUL INTERJUDEŢEAN
„ICOANA COPIILOR - SURÂSUL ÎNGERILOR PE PĂMÂNT”
35
CONCURSUL JUDEŢEAN „MAGIA SĂRBĂTORILOR CREŞTINE”
CONCURSUL
„BUCURIA ÎNVIERII;BUCURIA SOSIRII IEPURAŞULUI”
36
CONCURSUL INTERNAŢIONAL
„ÎNVIEREA DOMNULUI-LUMINĂ DIN LUMINĂ”
CONCURSUL NAŢIONAL „VOINICEL”
37
CONCURSUL
„DEZLEAGĂ TAINELE BUNELOR MANIERE”
CONCURSUL NAŢIONAL „MEŞTEŞUGAŞUL”
CAMPIONATELE MOLDOVEI JU-JUTSU
38
CUPA ROMÂNIEI
JU-JITSU
CONCURSUL DE ŞAH „CUPA PRIMĂVERII”
COMPETIŢIA „GIMNASTA PRIMĂVERII”
39
ETAPA JUDEŢEANĂ DE GIMNASTICĂ
ETAPA JUDEŢEANĂ DE ŞAH
CONCURSUL DE ŞAH „TINERE VLĂSTARE”
CONCURSUL DE TENIS DE MASĂ „TINERE VLĂSTARE”
40
Nr. 2/ iunie 2014
Înv. Hreniuc Daniela
1. Acostandei Ştefănuţ
2. Agache Vasile
3. Apostu Cosmin
4. Bahrim Mădălina
5. Carciug Bianca
6. Cărăbăţ Adrian
7. Cerbu Codrin
8. Curelaru Oana
9. Drosu Bogdan
10. Gherghina Ioana
11. Gherghina Oana
12. Manea Diana
13. Manea Ştefan
14. Matache Lucian
15. Neniţa Alberto
16. Niţă Răzvan
17. Parnica Rebeca
18. Perju Răzvan
19. Pîslaru Cosmin
20. Pletea George
21. Poghirc Andrei
22. Popa Răzvan
23. Puflea Amalia
24. Saviliu Anca
25. Socola Raluca
41