Monitorizarea inegalitatilor in starea de sanatate a populatiei

Transcription

Monitorizarea inegalitatilor in starea de sanatate a populatiei
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR
ÎN STAREA DE SĂNĂTATE
A POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎN ANUL 2013
SIBIU, 2014
1
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Dr. Carmen Domnariu - coordonator
Dr. Ioana Filip
Dr. Laura Bălăşan
Dr. Ovidiu Chiş
MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR
ÎN STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
ROMÂNIEI
ÎN ANUL 2013
SIBIU, 2014
2
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
DOMNARIU, CARMEN DANIELA
Monitorizarea inegalităților în starea de sănătate a populației
României în anul 2013/ Domnariu Carmen Daniela (coord.), Filip
Ioana, Bălășan Laura, Chiș Ovidiu– Sibiu:
Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2014
Bibliogr.
ISBN 978-606-12-0517-2
I.Filip, Ioana
II. Bălaşan, Laura
III. Chiş, Ovidiu
614.1(498)
3
1. Introducere
Inegalităţile socioeconomice manifeste între grupuri sociale diferite au impact profund asupra stării
de sănătate. Ele sunt sistematic diferite de indicatorii stării de sănătate şi pot fi prevenite. O analiză
comprehensivă a inegalităţilor din sănătate este esenţială pentru formularea unor strategii de intervenţie în
scopul reducerii acestora.
“Reducerea inegalităţilor în materie de sănătate este o prioritate majoră. Reducerea inegalităţilor
în materie de sănătate necesită o acţiune concertată între politica de sănătate publică şi o serie de alte
politici care au un impact asupra sănătăţii, printre care protecţia socială, educaţia şi mediul. Provocarea
constă în modul în care vom utiliza diferitele instrumente politice pentru a construi coaliţii eficiente de
acţiune în cadrul guvernului şi al societăţii.”
(John Dalli, Comisarul pentru sănătate şi protecţia consumatorilor)
1.1. Aspecte generale
Datele referitoare la populaţia României s-au obţinut în urma Recensământului Populației şi al
Locuințelor, care s‐a efectuat în baza O.G. nr. 36/2007 privind efectuarea Recensământului populației şi al
locuințelor din România în anul 2011, aprobat cu modificări prin Legea nr. 5/2008 şi a H.G. nr. 1502/2009,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea recomandărilor stipulate în
Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Recensământul
populației şi locuințelor.
1.2. Elemente generale de caracterizare
1.2.1. Date generale:
Suprafaţa: 238.391 Km2
Populaţia: 2130509 locuitori
Densitatea populaţiei: 84,40 locuitori\Km2
Numărul oraşelor şi municipiilor: 320 din care 103 municipii
Numărul comunelor: 2861
Numărul satelor: 12957
1.2.2. Prezentare
România este situată în sud-estul Europei Centrale, în interiorul şi exteriorul arcului munţilor
Carpaţi, pe cursul inferior al Dunării (1075 Km), cu ieşire la Marea Neagră, la o distanţă faţă de
extremităţile continentului ce variază între 1050 Km şi 2800 Km.
Situat la intersecţia paralelei 45° N cu meridianul 25°E, teritoriul României se desfăşoară pe
4°37’59” latitudine (525 Km) şi 9°37’40” longitudine (743Km).
1.2.3. Relieful României
Se compune din trei trepte majore: a. înaltă, a Munţilor Carpaţi (altitudinea maximă vârful
Moldoveanu, 2544 m); b. medie, corespunde Subcarpaților, dealurilor şi podişurilor; c. joasă, a câmpiilor,
luncilor şi Deltei Dunării. Delta Dunării, cea mai tânără unitate de relief, aflată în continuă formare, are
altitudinea medie de 0,52 m.
Caracteristicile principale ale unităţilor de relief sunt: proporţionalitatea (31% munţi, 36% dealuri şi
podişuri, 33% câmpii şi lunci), dispunerea concentrică şi sub formă de amfiteatru a treptelor majore ale
reliefului.
4
1.2.4. Clima României
Este temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre
sud-vest şi continental-excesive din nord-est. Temperatura medie multianuală este diferenţiată latitudinal,
respectiv 8° C în nord şi 11°C în sud şi altitudinal cu valori de -2,5°C în zonele montane (Vârful Omu din
masivul muntos Bucegi) şi 11,6°C în câmpie (oraşul Zimnicea din judeţul Teleorman).
2. Populaţia României
Populaţia României la 1 ianuarie 2013 a înregistrat o valoare de 21305097 persoane, cu
predominenţa acesteia în mediul urban şi a populaţiei feminine.
Tabelul nr. 1 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare în anul 2013 (sursa
datelor: INSSE)
Total
Masculin
Feminin
Total
Urban Rural Total
Urban Rural Total
Urban Rural
MACROREGIUN 522427 291900 230527 254761 139568 115193 267665 152331 115334
6
2
4
9
5
4
7
7
0
EA UNU
139007
Regiunea NORD- 270792 143578 127214 131785
684605 633246
751175 638900
6
0
6
1
5
VEST
251635 148322 103312 122976
128658
Regiunea
711080 518688
772142 514440
0
2
8
8
2
CENTRU
MACROREGIUN 648038 312007 336031 318605 149229 169375 329433 162777 166656
9
1
8
5
8
7
4
3
1
EA DOI
106491 187253
104164
Regiunea NORD- 370190 159534 210656 182937
764460
830887
7
7
0
7
7
0
3
EST
142180
Regiunea
SUD- 277848 152472 125375 135667
727838 628840
796886 624918
2
4
8
8
4
EST
MACROREGIUN 549383 340327 209056 263650 160296 103354 285732 180031 105701
2
1
1
9
1
8
3
0
3
EA TREI
165044
Regiunea
SUD- 321935 132804 189131 156891
632687 936226
695357 955084
4
4
0
3
1
MUNTENIA
Regiunea
227447 207522
106759
120688 110495
199251
970274 97322
101929
BUCURESTI
8
7
6
2
3
ILFOV
210884 117028
MACROREGIUN 410660 223915 114969 199775 106887
573449
576246
0
6
5
3
5
7
1
EA PATRU
108001
112545
Regiunea
SUD- 220547 105577
319444
506568 157875
549210 161569
3
8
7
6
VEST OLTENIA
190112 118337
204093 917736 562307 100843 983391 621071 103250
Regiunea VEST
7
8
5
Tabelul nr. 2 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe judeţe în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)
Bihor
BistritaNasaud
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Ilfov
Municipiul
Bucuresti
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea
Arad
CarasSeverin
Hunedoara
Timis
TOTAL
Total
Total
Rural
Masculin
Total
Rural
Feminin
Total
Urban
Urban
Urban
Rural
591283
294972
296311
287111
139543
147568
304172
155429
148743
315734
119238
196496
693419
455376
238043
156688
57792
98896
159046
61446
97600
332898
214776
118122
360521
240600
119921
507139
297828
209311
248842
143996
104846
258297
153832
104465
361758
169669
192089
175496
80367
95129
186262
89302
96960
238593
98697
139896
116816
48131
68685
121777
50566
71211
368361
216509
151852
181493
104589
76904
186868
111920
74948
600352
436801
163551
290797
208528
82269
309555
228273
81282
220962
109649
111313
108535
52624
55911
112427
57025
55402
323317
140941
182376
159646
68163
91483
163671
72778
90893
577064
296573
280491
282104
141921
140183
294960
154652
140308
426294
282749
143545
207193
135255
71938
219101
147494
71607
708440
317247
391193
349897
151614
198283
358543
165633
192910
440539
184650
255889
216878
88750
128128
223661
95900
127761
842601
398548
444053
416208
189793
226415
426393
208755
217638
555708
207666
348042
273049
98459
174590
282659
109207
173452
708745
300711
408034
350162
145235
204927
358583
155476
203107
445874
186525
259349
223183
90609
132574
222691
95916
126775
350663
227119
123544
169996
108059
61937
180667
119060
61607
472316
193423
278893
230072
92056
138016
242244
101367
140877
724506
500478
224028
351045
237690
113355
373461
262788
110673
602553
338746
263807
296121
162610
133511
306432
176136
130296
241697
119367
122330
120170
58039
62131
121527
61328
60199
386747
145591
241156
189274
69384
119890
197473
76207
121266
632110
300430
331680
306890
142840
164050
325220
157590
167630
308655
118812
189843
151220
56986
94234
157435
61826
95609
527515
160395
367120
257423
76155
181268
270092
84240
185852
279366
86064
193302
136814
41360
95454
142552
44704
97848
283523
130987
152536
138675
63195
75480
144848
67792
77056
802216
401798
400418
388537
189914
198623
413679
211884
201795
385969
129558
256411
189354
62237
127117
196615
67321
129294
353868
154617
199251
172493
75171
97322
181375
79446
101929
1920610
1920610
0
895103
895103
0
1025507
1025507
0
692714
373270
319444
335392
177517
157875
357322
195753
161569
371948
176762
195186
183874
85629
98245
188074
91133
96941
286240
138192
148048
140728
66362
74366
145512
71830
73682
452080
183472
268608
222876
88760
134116
229204
94712
134492
402491
184082
218409
197147
88300
108847
205344
95782
109562
452386
248293
204093
218543
117700
100843
233843
130593
103250
315532
175453
140079
153737
84368
69369
161795
91085
70710
452285
345414
106871
218668
165975
52693
233617
179439
54178
680924
414218
266706
326788
194264
132524
354136
219954
134182
21305097
11681500
9623597
10367936
5559819
4808117
10937161
6121681
4815480
6
2.1. Densitatea României
Figura nr. 1 Densitatea populaţiei în România în anul 2011(sursa: Recensământul populației şi al
locuințelor – 2011)
Din tabelele 1 şi 2, respectiv figura nr. 1 se observă o populaţie mai crescută, respectiv o densitate
mai crescută în regiunea istorică Moldova în judeţe ca Iaşi, Galaţi şi în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Ilfov.
În ceea ce priveşte repartiţia pe medii, se observă la nivel naţional predominenţa populaţiei în mediul
urban, 55% în mediul urban faţă de 45% în mediul rural, că în Moldova predomină populaţia din mediul
rural, asemănător cu judeţele din sudul ţării, respectiv regiunea istorică Ţara Românească, vezi tabelul nr. 2
şi figurile 2, 3, 4 şi 5.
2.2. Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi gen
Figura nr. 2 Distribuţia populaţiei generale pe medii de rezidenţă în România în anul 2013 (sursa
datelor: INSSE)
7
Figura nr. 3 Distribuţia pe medii a populaţiei
masculine în România în anul 2013 (sursa datelor:
INSSE)
Figura nr. 4 Distribuţia pe medii a populaţiei
feminine în România în anul 2013 (sursa datelor:
INSSE)
Figura nr. 5 Distribuţia populaţiei generale pe medii de rezidenţă, pe judeţele României în anul 2013
(sursa datelor: INSSE)
8
Din analiza structurii pe grupe de vârstă, pe judeţe, şi cu semnificaţie asupra piramidei populaţiei,
populaţia tânără cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani este mai crescută în regiunea istorică Moldova, în judeţe
ca Botoşani, Bacău, Iaşi, Suceava, Vaslui.
2.2.1. Piramida populaţiei
Figura nr. 6 Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă, în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)
Figura nr. 7 Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă şi sexe în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)
9
2.3. Sporul natural
Sporul natural este negativ şi cu tendinţe descrescătoare constante în ultimii ani, fenomen datorat în
special scăderii natalităţii. Doar 6 judeţe din ţara noastră au un spor natural pozitiv, Iaşi, Suceava, Ilfov,
Bistriţa-Năsăud, Braşov şi Covasna, vezi figura nr.8.
Tabelul nr. 3 Sporul natural al populaţiei României pe judeţe și medii în anul 2013, număr de persoane
(sursa datelor: INSSE)
Total
-51105
Urban Rural
-7374 43731
Teleorman
-3563
-271
-3292
Prahova
-3399
-1288
-2111
Dolj
-3308
-264
-3044
Buzau
-3088
-336
-2752
Olt
-2908
-19
-2889
Hunedoara
-2366
-1238
-1128
Braila
-2189
-1212
-977
Arges
-2040
100
-2140
Arad
-1887
-798
-1089
Galati
-1882
-921
-961
Giurgiu
-1791
-160
-1631
Dambovita
-1769
-106
-1663
Bacau
-1748
-391
-1357
-1712
-1712
Caras-Severin
-1693
-528
-1165
Bihor
-1463
-201
-1262
Mehedinti
-1453
-185
-1268
Calarasi
-1445
-182
-1263
Neamt
-1442
-171
-1271
Cluj
-1408
-312
-1096
Botosani
-1271
169
-1440
Gorj
-1255
95
-1350
Alba
-1194
-313
-881
TOTAL
Municipiul
Bucuresti
Valcea
-984
49
-1033
Tulcea
-948
-60
-888
Mures
-927
-368
-559
Ialomita
-845
162
-1007
Vrancea
-799
228
-1027
Timis
-716
-281
-435
Maramures
-683
-119
-564
Satu Mare
-668
-322
-346
Salaj
-440
325
-765
Constanta
-339
-338
-1
Vaslui
-287
830
-1117
Harghita
-103
158
-261
Sibiu
-70
-227
157
Covasna
6
-9
15
Brasov
149
-139
288
Bistrita-Nasaud
293
485
-192
Ilfov
335
412
-77
Suceava
810
681
129
Iasi
1385
1403
-18
10
Figura nr. 8 Sporul natural al populaţiei României pe judeţe în anul 2013, număr de persoane (sursa
datelor: INSSE)
11
2.4. Speranţa de viaţă la naştere
Speranţa de viaţă la naştere poate oferi o idee asupra nivelurilor stării de sănătate a populaţiei în
general şi există diferenţe majore între judeţele din ţara noastră şi sexe.
Figura nr. 9 Repartiția pe județe și sexe a speranței de viață la naștere, în anii 2011-2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
TOTAL
MUN. BUCUREȘTI
VRANCEA
VÂLCEA
VASLUI
TULCEA
TIMIȘ
TELEORMAN
SUCEAVA
SIBIU
SĂLAJ
SATU-MARE
PRAHOVA
OLT
NEAMȚ
MUREȘ
MEHEDINȚI
MARAMUREȘ
ILFOV
IAȘI
IALOMIȚA
Feminin
HUNEDOARA
Masculin
HARGHITA
GORJ
GIURGIU
GALAȚI
DOLJ
DÂMBOVIȚA
COVASNA
CONSTANȚA
CLUJ
CĂLĂRAȘI
CARAȘ-SEVERIN
BUZĂU
BRĂILA
BRAȘOV
BOTOȘANI
BISTRIȚA-NĂSĂUD
BIHOR
BACĂU
ARGEȘ
ARAD
ALBA
60
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
82
12
Astfel, speranţa de viaţă este scăzută la sexul masculin în toate judeţele, cele mai scăzute niveluri,
valori de sub 70 de ani, înregistrându-se în Satu Mare, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea, Brăila şi
Botoşani.
2.4.1. Durata medie a vieţii
Durata medie a vieţii este în creştere faţă de perioada 2008-2010, vezi figurile de mai jos:
Figura nr. 10 Durata medie a vieții în România, pe sexe, în perioada 2008-2010 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
77.30
78
76
73.47
74
72
69.76
70
68
66
64
Total
Masculin
Feminin
2008-2010
Figura nr. 11 Durata medie a vieții în România, pe sexe, în perioada 2011-2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
77,86
78
76
74,26
74
70,7
72
70
68
66
Total
Masculin
Feminin
13
3.
Indicatori socioeconomici
Insuficienţi, dar necesari, indicatorii socioeconomici pentru analiza determinanţilor inegalităţilor în
starea de sănătate pot fi definiţi precum poziţia relativă a individului sau familiei în societate, bazată pe
accesul şi controlul asupra venitului, nivelului de sărăcie, prestigiu sau putere.
În mod uzual, am măsurat nivelul socioeconomic prin indicatori ca venitul/cap de locuitor, nivelul
populaţiei active, respectiv ocupate, nivelul şomajului, numărul pensionarilor, relaţionate bineînţeles la zona
geografică, respectiv judeţ.
3.1.
Şomajul
Tabelul nr. 4 Rata şomajului pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în perioada 2011-2013(%)(sursa
datelor: INSSE)
Total
5,7
5,2
4,1
6,3
6,7
6,6
TOTAL
MACROREGIUNEA UNU
Regiunea NORD-VEST
Regiunea CENTRU
MACROREGIUNEA DOI
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST
MACROREGIUNEA TREI
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
MACROREGIUNEA PATRU
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea VEST
6,7
4,7
7,5
2
6,4
8,7
4
Remarcăm valori crescute ale nivelului şomajului în regiunea sud-vest Oltenia, precum şi regiunile
nord-est şi sud-est, regiunea istorică Moldova.
Tabelul nr. 5 Rata şomajului pe sexe şi judeţele României, în perioada 2011-2013 (%)(sursa datelor:
INSSE)
Bihor
Bistrita-Nasaud
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Braila
Buzau
Constanta
Total
3.7
4.9
3.5
3.9
4.6
6.2
10.2
4.7
7.4
7
5.5
4.8
7.2
5.3
5.2
6.2
6.5
10.7
7
8.6
4.4
Masculin
4
5
3.5
4
5.3
7
10.1
4.7
8.4
7.3
5.8
5.2
8.1
6.6
5.9
7.1
7.1
13.7
8.4
10.2
3.5
Feminin
3.4
4.7
3.6
3.6
3.8
5.4
10.3
4.6
6.3
6.7
5.1
4.3
6
4
4.4
5.2
5.8
7.6
5.4
6.8
5.5
Galati
Tulcea
Vrancea
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Ilfov
Municipiul
Bucuresti
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
Timis
9.2
5.9
5.9
7
8.2
8.1
6.2
7.5
5.8
10.8
1.9
10.3
6.6
6.9
7.5
10
8.5
6.8
9
6
12.9
1.8
7.9
5.1
4.8
6.4
6.4
7.7
5.6
6
5.6
8.5
2
2
9.7
8.2
10.5
8.2
6.8
3.2
5.7
7.5
1.9
1.9
10.7
8.5
12.2
9.9
6.8
3.2
6.1
7.3
1.7
2.1
8.6
7.8
8.5
6.4
6.7
3.2
5.2
7.6
2.1
Analiza nivelurilor comparative a ratei şomajului pe sexe şi judeţele României reliefează pe lângă
nivelurile crescute din Oltenia şi Moldova, predominenţa şomajului în rândul populaţiei de sex masculin.
14
Figura nr. 12 Rata şomajului pe sexe şi judeţele României, în perioada 2011-2013(%), reprezentare
grafică (sursa datelor: INSSE)
15
3.2.
Pensionarii şi categorii de pensii
Tabelul nr. 6 Evidenţa numărului de pensionari, pe tipuri de pensii, la 1 ianuarie 2013 (sursa datelor:
INSSE)
Categoria de pensionari
1. TOTAL SISTEM , din care:
1.1 Limita de varsta
din care FEMEI
1.2 Pensia anticipata
din care FEMEI
1.3 Pensia anticipata partiala
din care FEMEI
1.4 Invaliditate
din care FEMEI
- gradul I
din care FEMEI
- gradul II
din care FEMEI
- gradul III
din care FEMEI
1.5 Urmasi
1.6 Ajutor social
din care FEMEI
Numar pensionari
5,279,687
3,812,811
2,229,719
12,192
7,464
106,691
62,763
751,718
346,355
38,205
12,419
357,976
160,551
355,537
173,385
595,372
903
649
Pensia medie luna curenta
727
819
690
915
876
614
580
552
503
553
493
562
512
542
496
370
192
191
Tabelul nr. 7 Evidenţa numărului de pensionari, pe tipuri de pensii, pe judeţele României şi cuantumul
pensiei medii pe judeţ, la 1 ianuarie 2013 (sursa datelor: INSSE)
Pensionari asigurări sociale de stat Pensionari agricultori
JUDEȚUL
NUMĂR FIZIC PENSIA MEDIE NUMĂR FIZIC PENSIA MEDIE
ALBA
83,859
776
6,666
311
ARAD
102,045
719
10,503
303
ARGES
148,541
777
11,750
299
BACAU
142,745
774
19,224
314
BIHOR
153,190
734
13,282
307
BISTRITA
55,684
658
7,254
310
BOTOSANI
77,057
635
30,664
319
BRASOV
140,160
937
3,366
311
BRAILA
80,131
735
14,006
329
BUZAU
108,356
692
24,867
319
CARAS SEVERIN
78,004
777
3,094
303
CLUJ
162,077
833
16,527
322
CONSTANTA
137,524
795
8,807
307
COVASNA
44,273
744
3,908
297
DIMBOVITA
114,986
736
13,903
304
DOLJ
156,590
731
35,598
325
GALATI
123,840
843
19,993
313
GORJ
77,364
802
6,137
289
HARGHITA
73,030
747
6,331
286
HUNEDOARA
123,425
959
4,869
305
IALOMITA
58,132
670
15,690
331
16
IASI
GIURGIU
MARAMURES
MEHEDINTI
MURES
NEAMT
OLT
PRAHOVA
SATU MARE
SALAJ
SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA
VASLUI
VILCEA
VRANCEA
CALARASI
BUCURESTI 1
BUCURESTI 2
BUCURESTI 3
BUCURESTI 4
BUCURESTI 5
BUCURESTI 6
ILFOV
TOTAL SECTOARE
TOTAL TARA
145,568
59,292
113,547
58,823
136,738
116,053
94,109
195,294
77,380
56,808
96,182
140,233
94,944
147,874
43,933
80,318
100,869
67,775
64,777
63,979
97,947
98,986
73,536
58,634
94,481
71,193
487,563
4,690,286
764
624
760
733
740
744
671
830
666
706
805
689
675
786
686
654
720
649
657
1,138
995
961
948
843
1,000
713
983
778
31,704
15,366
8,265
10,050
18,557
18,820
28,361
12,158
10,467
10,820
4,738
23,846
31,137
9,749
6,197
24,026
13,265
15,649
13,637
145
306
268
225
200
177
4,829
1,321
589,401
Tabelul nr. 8 Rata de ocupare a resurselor de muncă pe judeţe la 1 ianuarie
INSSE)
Galati
TOTAL
60,9
Bihor
70,9
Tulcea
Bistrita-Nasaud
62,4
Vrancea
Cluj
73
Arges
Maramures
60,1
Calarasi
Satu Mare
62,5
Dambovita
Salaj
66,6
Giurgiu
Alba
68
Ialomita
Brasov
59,2
Prahova
Covasna
57,7
Teleorman
Harghita
63,9
Ilfov
Mures
62,7
Municipiul Bucuresti
Sibiu
65,5
Dolj
Bacau
44,3
Gorj
Botosani
53,6
Mehedinti
Iasi
49,9
Olt
Neamt
51,9
Valcea
Suceava
51,3
Arad
Vaslui
47,8
Caras-Severin
Braila
53,1
Hunedoara
Buzau
59,1
Timis
Constanta
60,1
312
325
305
311
320
309
319
314
308
315
304
315
327
319
316
313
297
313
325
242
235
250
238
240
238
276
240
315
2013 (%)(sursa datelor:
45,2
51
56,7
60,1
50,7
55,6
49,6
54,4
55,3
65,7
66
85,3
58,7
53,4
56,4
55,9
65,6
70,8
55,3
59,6
72,4
17
3.3.
Forţa de muncă
Figura nr. 13 Niveluri comparative ale ocupării forţei de muncă şi pensionarilor pe tipuri de asigurări
sociale (de asigurări de stat şi agricole) pe judeţele României, în anul 2013(sursa datelor: INSSE)
18
3.4.
Emigraţia
Figura nr. 14 Numărul de emigranţi pe judeţele de plecare (număr de persoane) (sursa datelor: INSSE)
Numărul persoanelor care emigrează are semnificaţie, în condiţiile în care aceste persoane scad
numărul persoanelor active, a forţei de muncă şi în principal scad în mod artificial statisticile privitoare la
şomaj sau persoanele fără loc de muncă. Se observă că cei mai mulţi emigranţi provin din zona Moldova,
regiune istorică cu şomaj ridicat, judeţe ca Timiş, Sibiu, Mureş, Braşov, Cluj, fenomen posibil în condiţiile
populaţiei minoritare.
19
4. Disparități ale stării de sănătate la nivelul judeţelor
Ca şi unităţi de comparaţie în ceea ce priveşte rezultatele sănătăţii, cel mai frecvent se folosesc
indicatorii de mortalitate, mortalitate brută, mortalitatea specifică pe cauze de boală, indicatorii de
morbiditate şi, mult mai sensibil, mortalitatea infantilă.
4.1.
Rata brută de mortalitate
Rata brută de mortalitate în România se situează printre cele mai crescute din Europa, antepenultimul
loc, având valoarea de 11,7 la 1000 de locuitori, cu valori ce variază între 9,70 şi 16,60 la 1000 de locuitori,
cu valori scăzute, sub 11 pentru judeţe ca Braşov, Sibiu, Bistriţa, Cluj, Timiş, Constanţa, Bucureşti.
Cele mai înalte valori ale mortalității generale s-au înregistrat în judeţele Teleorman, Giurgiu, Dolj,
Mehedinţi, Călăraşi, unde valorile depășesc 14,00 la 1000 de locuitori.
Figura nr. 15 Repartiția mortalității generale pe judeţe și pe cvartile, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
Legenda:
9,70 – 10,80
10,81-11,85
11,86-12,82
12,83-16,60
În ţara noastră, primele trei ranguri ale mortalităţii sunt ocupate de bolile cardiovasculare,
mortalitatea prin tumori, iar pe locul trei mortalitatea prin accidente.
Figura nr. 16 Repartiția mortalității specifice după principalele cauze de deces, niveluri comparative anii
2012-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
800
719,5
693,2
700
600
500
2012
400
300
2013
230,2233,7
200
62,2 59,6
100
67,9 66
49,7 47,3
0
Tumori
Circulator
Respirator
Digestiv
Leziuni
20
4.2.
Mortalitatea şi morbiditatea prin boli cardiovasculare
Atât în România, cât și în Europa și la nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt lideri ai mortalităţii
şi morbidităţii. Afecțiunile cardiovasculare sunt precondiţionate biologic, ereditar şi de către factorii de risc
ai stilului de viață, cum ar fi: fumatul, regimul alimentar, obezitatea, stresul şi sedentarismul.
Relaţionarea dintre nivelul socioeconomic scăzut şi mortalitatea crescută prin boli cardiovasculare
este deja demonstrată de numeroase studii. (ex. Deans et al., 2009, Louckset al., 2009 etc.)
Impactul statusului socioeconomic asupra apariţiei afecţiunilor cardiovasculare se pare că este mai
puternic exprimat la femei faţă de bărbaţi. (Picciotto et al., 2006, Conen et al., 2009 etc.)
Figura nr. 17 Structura deceselor prin boli cardiovasculare pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
47%
Masculin
53%
Feminin
În ceea ce privește repartiția pe sexe a deceselor, 53% dintre acestea s-au înregistrat la sexul feminin,
Figura nr. 17. Figura nr. 18 ilustrează frecvența deceselor prin boli cardiovasculare pe județe. Astfel, cea mai
crescută mortalitatea specifică prin boli cardiovasculare s-a înregistrat în județele Satu Mare, Bihor, Dolj,
Giurgiu, Olt.
Principalele boli cronice ale aparatului cardiovascular care influenţează în mod direct mortalitatea
prin boli cardiovasculare sunt descrise prin indicatorii de morbiditate corespunzători. Aceştia sunt indicatori
de incidenţă si prevalenţă. În figurile de mai jos ilustrăm distribuţia prevalenţei principalelor boli
cardiovasculare pe judeţele ţării.
Cele mai frecvente boli cardiovasculare sunt cele hipertensive care au o prevalenţă pe judeţele
României cuprinsă între 3888,9 până la 15141,3 la %ooo locuitori. Sunt urmate de cardiopatiile ischemice
cu valori cuprinse între 2158,5 şi 8483,4 la %ooo locuitori şi bolile cerebrovasculare, având prevalenţă de
563,1 până la 2168,8 la %ooo locuitori
Mortalitatea prin boli cardiovaculare a înregistrat valori între 371,6 şi 611,9 la %ooo locuitori.
Judeţele care au înregistrat cele mai crescute valori ale mortalităţii prin boli cardiovasculare s-au situat în
ultima quartilă (valori de peste 538,3 %ooo locuitori): Satu Mare, Bihor, Giurgiu, Olt, Sălaj, Mehedinţi,
Caraş Severin, Hunedoara, Teleorman, Tulcea.
21
Figura nr. 18 Mortalitatea standardizată prin boli cardiovasculare, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
611,9
SATU-MARE
579
BIHOR
GIURGIU
575,5
568,6
OLT
DOLJ
562,4
SĂLAJ
560,7
MEHEDINȚI
557,7
CARAȘ-SEVERIN
554,4
HUNEDOARA
551,9
TELEORMAN
550
541,3
TULCEA
IALOMIȚA
529,3
520,4
ARAD
518
BISTRIȚA-NĂSĂUD
MARAMUREȘ
517,8
DÂMBOVIȚA
515,7
GORJ
511,3
CĂLĂRAȘI
511
496,7
BACĂU
ALBA
486,6
ILFOV
486,2
BUZĂU
484,5
COVASNA
483,5
CONSTANȚA
482,6
ARGEȘ
476,4
PRAHOVA
468,5
BRĂILA
467,4
BOTOȘANI
463,6
SIBIU
462,6
SUCEAVA
461,5
CLUJ
457,4
VASLUI
447,1
HARGHITA
442,1
GALAȚI
441,3
TIMIȘ
439,7
NEAMȚ
435,7
BRAȘOV
427,8
VRANCEA
422,7
MUN. BUCUREȘTI
400,2
IAȘI
392,6
MUREȘ
381,1
VÂLCEA
371,6
0
100
200
300
400
500
600
700
22
Figura nr. 19 Prevalența bolilor hipertensive la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
Legenda:
3888,90– 8866,00
8866,01 – 10428,40
10428,41 – 12422,00
12422,01 – 15141,30
Figura nr. 20 Prevalența cardiopatiei ischemice la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
Legenda:
2158,5 – 3867,82
3867,83 – 4980,35
4980,36 – 6357,45
6357,46 – 8483,40
23
Figura nr. 21 Prevalența bolilor cerebrovasculare la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
Legenda:
563,1 – 1038,47
1038,48 – 1348,55
1348,56 – 1686,65
1686,66 – 2166,8
Din analiza figurilor de mai sus observăm similitudini în ceea ce priveşte nivelul crescut al
indicatorilor pe judeţe, cum ar fi în: Arad, Caraş Severin, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Mehedinţi, Buzău.
Numeroase afecţiuni sunt considerate afecţiuni favorizante. Printre cele mai importante afecţiuni
favorizante analizate de noi se numără diabetul zaharat şi obezitatea. Indicatorii de morbiditate, incidenţa
sau prevalenţa acestora sunt ilustrate în figurile de mai jos.
Figura nr. 22 Incidența diabetului zaharat la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
Legenda:
64,3 – 214,47
214,48 – 288,00
288,01 – 378,45
378,46 – 661,1
24
Figura nr. 23 Prevalența diabetului zaharat la 100 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
Legenda:
2,20– 3,02
3,03 – 3,85
3,86 – 4,57
4,58 – 6,30
Figura nr. 24 Prevalența obezității la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
Legenda:
86,70– 640,62
640,63 – 936,75
936,76 – 1472,50
1472,51 – 5584,80
Observăm valori crescute ale prevalenţei pentru judeţe ca Arad, Caraş Severin, Bihor, Buzău, Sălaj,
Mehedinţi, similar observaţiilor anterioare în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare.
25
4.3.
Mortalitatea şi morbiditatea prin tumori
Locul secund de mortalitate este ocupat de mortalitatea prin tumori. Mortalitatea specifică prin
tumori în România în anul 2013 a înregistrat valoarea de 233,7 la 100000 locuitori, valoare în continuă
creştere.
Figura nr. 25 Structura deceselor prin tumori, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
41%
Masculin
Feminin
59%
După cum observăm în figura de mai sus, mortalitatea prin tumori este mai crescută la sexul
masculin. Din analiza pe judeţe se observă valori crescute în vestul şi centrul ţării, în judeţe ca Timiş, Arad,
Satu Mare, Braşov, Mureş, regiuni care din punct de vedere socioeconomic sunt mai dezvoltate, copiind mai
fidel modelul vest european.
Tipurile de cancer cel mai frecvent întâlnite sunt: cancerul pulmonar, laringian, traheal, cancerul de
sân, cancerul de prostată.
Figura nr. 26 Prevalența tumorilor maligne la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
Legenda:
5,70– 49,67
49,68 – 80,40
80,41 – 99,92
99,93 – 278,20
26
Prevalenţă şi mortalitate crescute se înregistrează în judeţe ca: Arad, Satu Mare, Hunedoara,
Constanţa, Brăila, Călăraşi. Valori scăzute ale mortalităţii prin tumori s-au înregistrat în judeţe ca Vâlcea,
Vrancea, Bistriţa-Năsăud, Teleorman, Alba, Mehedinţi, Olt, Dolj, Harghita, Maramureş. De remarcat este
faptul că majoritatea acestor judeţe au prevalenţă crescută prin tumori, deci se impune un studiu mai
aprofundat în ceea ce priveşte tipul de cancer, depistarea și/sau tratamentul aplicat, factorii favorizanţi, de
mediu etc.
Figura nr. 27 Mortalitatea standardizată prin tumori, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
241,1
SATU-MARE
215,2
ARAD
210
BRĂILA
209,4
TIMIȘ
TULCEA
207,4
MUREȘ
207,4
206,9
CĂLĂRAȘI
205,1
MUN. BUCUREȘTI
203,3
BRAȘOV
201,8
CONSTANȚA
HUNEDOARA
199,4
ILFOV
198,8
CLUJ
195,9
IALOMIȚA
195,4
194
GIURGIU
191
BIHOR
190,5
SIBIU
DÂMBOVIȚA
189,7
BOTOȘANI
188,8
188
GALAȚI
IAȘI
187,7
BUZĂU
186,8
SĂLAJ
184,4
COVASNA
183,6
181,9
BACĂU
VASLUI
178,4
NEAMȚ
178,2
170,6
SUCEAVA
168
CARAȘ-SEVERIN
166,1
PRAHOVA
ARGEȘ
165,4
MARAMUREȘ
163,8
160,9
HARGHITA
160,7
GORJ
157,5
DOLJ
OLT
156,3
MEHEDINȚI
155,6
153,6
ALBA
152
TELEORMAN
151,6
BISTRIȚA-NĂSĂUD
135,4
VRANCEA
120,6
VÂLCEA
0
50
100
150
200
250
300
27
4.4.
Mortalitatea prin accidente
Mortalitatea prin accidente se situează pe locul 3, înregistrând un trend ascendent.
Acest indicator este deosebit de important prin prisma mortalităţii prin cauze ce pot fi evitate. Acesta
ilustrează nivelul de educaţie, bunăstare şi condiţiile de trai şi viaţă. Faţă de alte ţări unde nivelele
mortalităţii prin suicid și accidente neintenţionale sunt crescute, în România accidentele de trafic şi de
circulaţie reprezintă o problemă de sănătate publică.
Mortalitatea brută prin accidente în 2013 în România a înregistrat valoarea de 47,3 %000 locuitori,
cu predominenţă netă la sexul masculin de 77%, faţă de 23% la sexul feminin.
Figura nr. 28 Structura deceselor prin accidente, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
23%
Masculin
Feminin
77%
4.5.
Mortalitatea şi morbiditatea prin boli respiratorii
Mortalitatea prin boli respiratorii reprezintă o cauză importantă de mortalitate. Semnificația este dată
de grupele de vârstă la care se produce, ne referim în special la populația infantilă și apoi la cea din mediul
rural. Astfel în 2013, valoarea mortalităţii prin boli respiratorii a fost de 59,7 la %000 locuitori, cu
supramortalitate masculină, vezi figura de mai jos.
Figura nr. 30 Structura deceselor prin boli respiratorii, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
38%
Masculin
Feminin
62%
28
Figura nr. 29 Mortalitatea standardizată prin accidente, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
VASLUI
59,8
HARGHITA
59,7
57,5
BOTOȘANI
IAȘI
53,7
NEAMȚ
53,5
52,3
TULCEA
SATU-MARE
51,7
COVASNA
51,6
SĂLAJ
51,4
MUREȘ
51,2
BACĂU
51,1
CĂLĂRAȘI
50,9
49
CONSTANȚA
48,3
SUCEAVA
46,9
BIHOR
46,3
GIURGIU
GALAȚI
45,3
VRANCEA
45,2
TELEORMAN
44,5
OLT
44,3
GORJ
44,3
HUNEDOARA
44,2
42
BUZĂU
BISTRIȚA-NĂSĂUD
41,6
ILFOV
41,5
DOLJ
41,4
IALOMIȚA
41,2
41
BRĂILA
SIBIU
40,8
MARAMUREȘ
40,6
39,8
VÂLCEA
39,3
ALBA
ARAD
38,7
PRAHOVA
38,4
37,1
ARGEȘ
DÂMBOVIȚA
37
BRAȘOV
35,1
MEHEDINȚI
34,9
CLUJ
34,9
CARAȘ-SEVERIN
33,3
TIMIȘ
33,1
28,3
MUN. BUCUREȘTI
0
10
20
30
40
50
60
70
29
Figura nr. 31 Mortalitatea standardizată prin boli respiratorii, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
67
VASLUI
ARAD
63,7
MUREȘ
63,3
BIHOR
62,7
59,5
NEAMȚ
BUZĂU
56,7
IAȘI
56,5
TIMIȘ
56,2
55,5
BRĂILA
BOTOȘANI
55
VRANCEA
53,8
SIBIU
53,7
CĂLĂRAȘI
53,4
OLT
53,3
SATU-MARE
53,1
52,1
CONSTANȚA
50,1
GALAȚI
49,7
PRAHOVA
HARGHITA
48,4
IALOMIȚA
48,3
47,6
ARGEȘ
45
HUNEDOARA
BACĂU
44,6
MARAMUREȘ
44,3
TULCEA
42,3
MEHEDINȚI
42,2
DOLJ
42,2
ALBA
42
TELEORMAN
40,3
DÂMBOVIȚA
40,3
CARAȘ-SEVERIN
40,3
36,8
ILFOV
36,7
MUN. BUCUREȘTI
34,2
COVASNA
GORJ
34
CLUJ
34
BISTRIȚA-NĂSĂUD
33,7
GIURGIU
33,2
31,4
SUCEAVA
29,5
SĂLAJ
27
BRAȘOV
23
VÂLCEA
0
10
20
30
40
50
60
70
80
30
Figura nr. 32 Prevalența BPOC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
Legenda:
627,90– 1245,02
1245,03 – 1548,10
1548,11 – 1908,52
1908,53 – 2710,30
Figura nr. 33 Prevalența TBC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
Legenda:
5,70– 49,67
49,68 – 80,40
80,41 – 99,92
99,93 – 278,20
31
Din analiza comparativă a mortalităţii şi morbidităţii prin boli respiratorii, respectiv BPOC, TBC se
observă acelaşi model ca şi în cazul afecţiunilor cardiovasculare în ceea ce priveşte distribuţia aproape
superpozabilă a indicatorilor pe judeţe. Rezultă valori crescute de peste 53,77%ooo locuitori ale mortalităţii
prin boli respiratorii în judeţele: Vrancea, Botoşani, Brăila, Timiş, Iaşi, Buzău, Neamţ, Bihor, Mureş, Arad,
Vaslui, iar prevalenţă de peste 1908,53%ooo locuitori a BPOC în judeţele: Arad, Bihor, Botoşani, Vaslui,
Caraş Severin, Sălaj, Sibiu, Hunedoara. În ceea ce priveşte prevalenţa prin TBC s-au înregistrat diferenţe
foarte mari între judeţele ţării, cu valori cuprinse între 5,70 la %ooo locuitori în Municipiul Bucureşti şi
278,20 la %ooo locuitori în judeţul Caraş Severin. Valori crescute ale prevalenţei prin TBC s-au mai
înregistrat în judeţele Alba, Botoşani, Galaţi, Vâlcea.
4.6.
Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv
Decesele prin boli ale aparatului digestiv se situează și ele în primele cauze de mortalitate.
Semnificația deosebită este reprezentată de frecvența deceselor la populația infantilă şi condiţiile de igienă şi
alimentaţie. Valoarea mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în 2013 a înregistrat valoarea de 66 la
%000 locuitori, cu supramortalitate masculină.
Figura nr. 34 Structura deceselor prin boli digestive, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
40%
Masculin
Feminin
60%
32
Figura nr. 35 Structura deceselor prin boli digestive, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
90,9
BACĂU
79,2
MARAMUREȘ
75,8
VASLUI
72,5
GALAȚI
68,5
CĂLĂRAȘI
64,1
VRANCEA
NEAMȚ
63,6
IAȘI
63,5
BUZĂU
63,4
59,7
PRAHOVA
58,4
DÂMBOVIȚA
57,1
GIURGIU
BIHOR
54,2
DOLJ
54,1
54
ILFOV
TELEORMAN
53,7
GORJ
53,7
BOTOȘANI
53,4
IALOMIȚA
52,9
MUN. BUCUREȘTI
52,4
BRĂILA
52,4
51,6
CONSTANȚA
BRAȘOV
50,9
MEHEDINȚI
50,7
SĂLAJ
50,2
TULCEA
50,1
SATU-MARE
49,8
ARGEȘ
48,5
ALBA
48,1
47,7
ARAD
HUNEDOARA
46,7
CARAȘ-SEVERIN
46,1
42,1
SIBIU
42
VÂLCEA
41
OLT
40,4
MUREȘ
39,5
SUCEAVA
35,6
COVASNA
34
TIMIȘ
HARGHITA
31,7
CLUJ
31,5
30,8
BISTRIȚA-NĂSĂUD
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
33
5. Mortalitatea infantilă
Sănătatea copilului este un indicator-cheie pentru sănătatea unei societăţi.
Mortalitatea infantilă în România este de 8,5 ‰, valoare aproape dublă faţă de media europeană, în
condițiile în care majoritatea deceselor la copiii în vârstă de sub 5 ani pot fi evitate.
Figura nr. 36 Evoluția indicilor mortalității infantile în România, în perioada 1970-2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
60
50
49,4
40
30
29,3
26,9 26,9
21,2 22,3 22 20,5
20
18,6 18,6 18,4 17,3
16,7 16,8
10
15
13,9
12
11 10,1 9,8
9,4 9
8,5
19
70
19
80
19
89
19
90
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
0
5.1.
Rata brută de mortalitate infantilă
Rata brută de mortalitate infantilă la nivelul ţării noastre se află în scădere marcată constantă
începând din anul 1970, când s-a înregistrat valoarea de 49,4 ‰ (vezi Figura nr. 36).
Față de anul precedent, în anul 2013 se înregistrează o valoare de 8,5 ‰, în scădere ușoară, care
continuă tendința descrescătoare a indicelui mortalității infantile în ultimele trei decenii.
Din figura de mai sus se poate observa faptul că valori peste 9,98 ‰, se înregistrează atât în judeţele
din estul României, respectiv regiunea istorică Moldova, la nivelul județelor Botoşani, Vaslui, Brăila, cât şi
în sudul ţării în județele Călăraşi, Olt, Vâlcea, Caraş Severin, Tulcea.
Figura nr. 37 Mortalitatea infantilă pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
Legenda:
5,00 – 8,15
8,16 - 8,95
8,96 - 9,97
9,98 - 14,60
34
Figura nr. 38 Mortalitatea infantilă pe judeţe, niveluri comparative 2012-2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
MUN. BUCUREȘTI
5,4
3,8
9,6 10,5
10,6
VRANCEA
VÂLCEA
7,6
9,2 10,1
9,810,3
VASLUI
TULCEA
6,2
TIMIȘ
9,3
8,79,2
7,7 8,8
7,4 8,4
TELEORMAN
SUCEAVA
SIBIU
SĂLAJ
8,6
SATU-MARE
8,7
6,7
PRAHOVA
10,5
10,7
9,5
10,8
10,2
OLT
NEAMȚ
8,7
MUREȘ
7,6 8,7
10,3
10,8
MEHEDINȚI
5
MARAMUREȘ
ILFOV
8,1
IALOMIȚA
HUNEDOARA
8,9
12
9,6
7,3
7
HARGHITA
11,6
9,3
7,2
7,3
IAȘI
2013
12,1
8,1
11,9
8,9
GALAȚI
DOLJ
6,6
6,7
DÂMBOVIȚA
14,7
7,9 8,7
COVASNA
9,4
9,7
CONSTANȚA
CLUJ
7,7
4,7
2012
12,5
9,3
GORJ
GIURGIU
14,7
10,9
11,2
CĂLĂRAȘI
10,2 11,6
10,1 11,6
CARAȘ-SEVERIN
BUZĂU
12,6 13,8
14,6
14,2
BRĂILA
BRAȘOV
9
7,6
13,1
12,4
BOTOȘANI
BISTRIȚA-NĂSĂUD
8,3
6,6
BIHOR
10,3
8,5
8,5
BACĂU
9,4
9,7
9,1
8,9
ARGEȘ
ARAD
5,2 6,1
ALBA
0
2
4
6
8
10
12
12
14
16
35
Figura nr. 39 Distribuția deceselor în funcție de cauză la copiii în vârstă de sub 1 an, în anul 2013 (sursa
datelor INSP – CNSISP)
1%
1%
24%
Tumori
Boli aparat circulator
Boli aparat respirator
Boli aparat digestiv
2%
3%
Leziuni, otrăviri
69%
Alte cauze
Figura nr. 40. Distribuția deceselor în funcție de principalele cauze de deces la grupa de vârstă 0-1 an, în
anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
450
404
400
350
300
250
200
150
100
55
30
50
0
Leziuni
Digestiv
15
Respirator
Tumori
14
Circulator
Din analiza ponderilor deceselor funcție de cauză la această grupă de vârstă rezultă că cea mai
frecventă cauză de deces este reprezentată de bolile respiratorii, respectiv 24% din cazuri, urmate de leziuni
şi boli ale aparatului digestiv.
5.2.
Mortinatalitatea
Mortinatalitatea, mortalitatea prin complicaţii ale sarcinii şi lăuziei, numărul de născuţi morţi sunt de
asemena indicatori semnificativi pentru nivelul sănătate şi dezvoltare a unei comunităţi. Şi aceşti indicatori
au suferit îmbunătăţiri semnificative în ultimii ani.
36
Figura nr. 41 Distribuția mortinatalității pe județe, niveluri comparative 2012-2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
36
MUN. BUCUREȘTI
12
VRANCEA
VÂLCEA
10
10
VASLUI
10
17
15
TULCEA
20
17
TIMIȘ
TELEORMAN
43
16
12
28
14
30
SUCEAVA
SIBIU
19
SĂLAJ
44
25
35
21
SATU-MARE
23
17
31
PRAHOVA
OLT
39
9
6
NEAMȚ
26
19
MUREȘ
37
29
11
11
MEHEDINȚI
MARAMUREȘ
18
9
ILFOV
IAȘI
20
13
13
5
14
IALOMIȚA
21
16
16
HUNEDOARA
13
HARGHITA
8
GORJ
GIURGIU
3
11
9
3
11
7
9
DÂMBOVIȚA
2012
18
5
GALAȚI
DOLJ
2013
10
11
10
COVASNA
CONSTANȚA
30
23
12
CLUJ
27
CĂLĂRAȘI
23
18
CARAȘ-SEVERIN
12
15
19
20
BUZĂU
BRĂILA
13
12
BRAȘOV
13
15
20
20
BOTOȘANI
19
BISTRIȚA-NĂSĂUD
29
33
BIHOR
BACĂU
43
23
16
ARGEȘ
31
25
22
21
ARAD
ALBA
21
10
0
10
20
30
40
50
37
5.3.
Complicaţii ale sarcinii
Figura nr. 42 Distribuția deceselor prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei, pe județe, în anul 2013
(sursa datelor INSP – CNSISP)
MUN. BUCUREȘTI
0
VRANCEA
0
VÂLCEA
1
VASLUI
1
TULCEA
0
TIMIȘ
0
2
TELEORMAN
0
SUCEAVA
1
SIBIU
0
SĂLAJ
SATU-MARE 0
1
PRAHOVA
OLT
0
NEAMȚ
0
1
MUREȘ
MEHEDINȚI
0
MARAMUREȘ
0
ILFOV
1
IAȘI
1
IALOMIȚA
0
HUNEDOARA
0
HARGHITA
0
1
GORJ
GIURGIU
0
GALAȚI
0
DOLJ
3
DÂMBOVIȚA
1
COVASNA
0
CONSTANȚA
1
CLUJ
4
CĂLĂRAȘI
0
CARAȘ-SEVERIN
0
BUZĂU
0
BRĂILA
0
1
BRAȘOV
0
BOTOȘANI
1
BISTRIȚA-NĂSĂUD
0
BIHOR
1
BACĂU
1
ARGEȘ
ARAD
0
ALBA
0
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
38
5.4.
Născuţi morţi
Figura nr. 43 Dinamica numărului de născuți morți în România, în perioada 1970-2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
7000
6000
5728
5000
4000
3518
3000
2821
2231
2000
14721428 1483 15141459 1393
1282 1319 12901314
1000
12621143
1009 993
969 856
811 779771
19
70
19
80
19
89
19
90
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
0
5.5.
Mortalitatea fetală tardivă
Figura nr. 44 Mortalitatea fetală tardivă pe județe, comparativ anii 2012-2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
1,9
MUN. BUCUREȘTI
2,2
VRANCEA
3,2
VÂLCEA
3,2
4,3
3,3
2
VASLUI
3,7
7,6
TULCEA
2,5
TIMIȘ
9,7
4,2
TELEORMAN
5
4
3,6
SUCEAVA
SIBIU
5,3
5,7
4,3
SĂLAJ
13,5
8,1
SATU-MARE
6,4
4,9
4,8
PRAHOVA
OLT
5,9
2,8
1,7
NEAMȚ
5
3,8
MUREȘ
6,4
5
4,7
MEHEDINȚI
4,2
4,3
MARAMUREȘ
3,7
2,3
ILFOV
IAȘI
0,5
3,4
1,3
4,9
IALOMIȚA
7,1
4,9
HUNEDOARA
2013
4,6
3,9
HARGHITA
2,9
GORJ
GIURGIU
1,2
2012
5,3
3,7
2
1,9
GALAȚI
2,4
DOLJ
0,5
1,2
2
DÂMBOVIȚA
2,1
4,6
COVASNA
4,1
CONSTANȚA
4,1
3
1,9
CLUJ
4,2
CĂLĂRAȘI
8
5,9
CARAȘ-SEVERIN
6,4
4,8
5,3
BUZĂU
5,2
5,2
BRĂILA
4,6
2,4
BRAȘOV
2,1
4,7
BOTOȘANI
4,5
5,4
BISTRIȚA-NĂSĂUD
8,6
5,5
BIHOR
BACĂU
2,3
3,4
ARGEȘ
4,6
ARAD
5
ALBA
6
5,5
6,7
3,1
0
2
6,9
4
6
8
10
12
14
16
39
6. Morbiditatea principalelor bolilor infecţioase şi parazitare
Potrivit Anuarului de statistică sanitară, incidența cea mai crescută pentru principalele boli parazitare
şi infecţioase în România, în anul 2013 a fost următoarea: bolile diareice, varicela, tuberculoza, angina cu
streptococ hemolitic, rujeola, rubeola etc, conform figurii de mai jos.
Figura nr. 45 Incidenţa principalelor boli parazitare şi infecţioase în România, anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
Antraxul
Bruceloza
Difteria
Febra tifoidă
Poliomielita
40%
Rabia
0%
0%
0%
Febra Q
0%
0%
0%
0%
0%
1%
0%
1%
1%
2%
2%
2%
3%
Botulism
Tetanosul
Meningita cerebro spinala
Tuse convulsivă
Leptospiroza
Trichineloza
Parotidita epidemică
Hepatita Non A Non B
Dizenteria
Hepatita virală tip B
8%
Toxiinfecţii alimentare
Salmoneloze
Sifilisul
30%
Hepatita virală tip A
8%
Scarlatina
Hepatita virală - Total
Rubeola
Rugeola
Angina cu strept.hem.
Tuberculoza
Varicela
Boli diareice
Dintre bolile parazitare şi infecţioase în România pentru anul 2013, pe locul doi se află varicela.
Varicela este o boala specifică omului, foarte contagioasă, semnalată în copilărie ca primoinfecţie cu virus
varicelo-zosterian, caracterizată clinic prin evoluţie autolimitantă, ce dă imunitate durabilă toată viaţa.
Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică
reiese faptul că judeţele cu cele mai mari rate ale incidenţei varicelei în anul 2013 sunt cele din centrul şi
nord vestul ţării.
În ceea ce priveşte ratele de incidenţă specifică pe grupe de vârstă, cele mai afectate grupe de vârstă
sunt 1-4 ani, 5-9 ani, urmate de grupa de vârstă 10-14 ani şi sub 1 an.
Varicela face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare. În România, vaccinarea
antivariceloasă nu este inclusă în Programul Naţional de Imunizări. Boala evoluează în focare de
colectivităţi (preşcolare, şcolare sau familiale).
40
Figura nr. 46 Cazuri noi varicelă la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
Legenda:
1,40– 138,40
138,41 – 199,50
199,51 – 248,85
248,86 – 540,80
Infecţia cu streptococ este foarte frecventă în patologia pediatrică şi are o semnificaţie crescută prin
complicaţiile şi impactul asupra bolilor cardiovasculare. Valori crescute s-au înregistrat în judeţe ca: Sibiu,
Satu Mare, Hunedoara, Cluj, Timiş, Buzău, Tulcea, asemănător indicatorilor de morbiditate şi mortalitate
prin boli cardiovasculare.
Figura nr. 47 Cazuri noi angină cu streptococ hem. la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
Legenda:
0,00 – 3,97
3,98 – 23,86
23,87 – 51,72
51,73 – 461,38
41
Bolile diareice acute au o incidenţă crescută în sezonul estival şi preponderent la grupa de vârstă < 1
an şi cea mai mică incidenţă la grupa de vârstă 15-64 ani. Cele mai multe cazuri noi de BDA în anul 2013 sau înregistrat în judeţele din Moldova şi Transilvania.
Figura nr. 48 Cazuri noi boli diareice acute la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
Legenda:
30,81– 182,69
182,70 – 328,82
328,83 – 475,20
475,21 – 1060,62
Tuberculoza este o boală transmisibilă care este supravegheată cu ajutorul sistemului de lucru
TESSY (The European Surveillance System). Analiza prevalenţelor specifice pe grupe de vârstă relevă
valori maxime la grupa de vârstă 45-54 ani.
Din studiul Centrului National de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică reiese faptul că, a treia
boală ca incidenţă în România, în anul 2013 este tuberculoza. Conform acestor date, în judeţele: Mureş,
Tulcea, Timiş, Galaţi, Gorj, Vaslui, Constanţa, Maramureş, Botoşani, Dolj, Prahova, Giurgiu se poate
observa o incidenţă crescută a tuberculozei.
Figura nr. 49 Cazuri noi TBC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
Legenda:
22,60– 47,80
47,81 – 60,35
60,36 – 73,55
73,56 – 94,00
42
Pe locul 5, dar cu semnificaţie deosebită, infecţiile nozocomiale au avut valorile cele mai crescute
cuprinse între 31,31 şi 196,40 la %ooo locuitori în judeţele: Alba, Cluj, Arad, Bihor, Suceava, Tulcea,
Teleorman, Ilfov, Teleorman şi Braşov. Acest indicator are o importanţă deosebită deoarece reflectă
condiţiile igienico-sanitare din instituţiile medicale, indirect calitatea serviciilor medicale, iar prin măsuri
specifice de prevenţie acesta poate scădea semnificativ.
Figura nr. 50. Cazuri noi infecții nozocomiale la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP
– CNSISP)
Legenda:
0,40– 6,70
6,71 – 14,45
14,46 – 31,30
31,31 – 196,40
7. Accesul la servicii de sănătate şi modul de utilizare a resurselor
Mărimea bugetelor pentru sănătate poate determina capacitatea sistemelor de sănătate de a satisface
nevoile populaţiei. Există o tendinţă a statelor membre UE cu o speranţă de viaţă mai scăzută şi niveluri
înalte de nesatisfacere a nevoii de asistenţă medicală de a raporta, de asemenea, cheltuieli scăzute în
domeniul sănătăţii pe cap de locuitor şi ca procent din PIB.
Disponibilitatea (cuprinzând infrastructura, echipamentele şi numărul de specialişti în sănătate),
accesul la asistenţă medicală şi calitatea acesteia sunt factori-cheie în determinarea inegalităţilor, deoarece
influenţează posibilitatea de a depăşi morbiditatea şi de a evita mortalitatea prematură. Sistemele de sănătate
suferă din cauza lipsei resurselor (atât financiare, cât şi umane) şi a repartizării geografice şi sociale inegale.
Aceste probleme afectează modul şi viteza cu care sunt diagnosticate şi tratate bolile şi, în
consecinţă, au un impact asupra stării generale de sănătate a populaţiei.
Calitatea asistenţei medicale joacă un rol-cheie în asigurarea unor niveluri ridicate ale sănătăţii
publice, astfel, milioane de pacienţi suferă de infecţii asociate asistenţei medicale şi mor din cauza acestora.
Diferenţele în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală de calitate se transpun în diferenţe foarte
mari în mortalitatea tratabilă. Pot fi observate şi diferenţe socioeconomice în accesul la asistenţa medicală.
Există un deficit clar la nivel de venituri în ceea ce priveşte necesităţile nesatisfăcute de asistenţă medicală.
Cei care sunt în cincimea cu veniturile cele mai mici raportează mai des o necesitate nesatisfăcută de servicii
de sănătate din cauza timpului de aşteptare, a costurilor financiare directe sau a distanţei faţă de unităţile
sanitare. Dovezile arată că, în medie, familiile cu venituri mai mici trebuie să meargă mai mult până la spital
43
sau la medicul de familie. În plus, cei cu venituri mici au mai puţine şanse să fie internaţi în spital sau să fie
consultaţi de un medic specialist.
Mai multe rapoarte comune privind protecţia socială şi incluziunea socială au identificat barierele în
calea accesului, care cuprind lipsa acoperirii asigurării de sănătate, costurile financiare directe, diferenţele
geografice în ceea ce priveşte disponibilitatea serviciilor, timpii de aşteptare şi obstacolele culturale. În
acelaşi timp, ratele înalte ale cheltuielilor medicale private ca proporţie din venitul gospodăriei pot
împiedica grupurile socioeconomice cu venituri mai mici să aibă acces la asistenţa medicală atunci când au
nevoie de ea, contribuind astfel la o inegalitate crescută în materie de sănătate în unele ţări.
Figura nr. 51 Distribuția numărului de spitale din sectorul public, pe județe, anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
50
MUN. BUCUREȘTI
19
CLUJ
18
IAȘI
16
PRAHOVA
15
TIMIȘ
15
ARGEȘ
13
DOLJ
12
BRAȘOV
12
BIHOR
11
CONSTANȚA
10
HUNEDOARA
10
GALAȚI
SUCEAVA
9
SIBIU
9
MUREȘ
9
ALBA
9
8
MARAMUREȘ
8
GORJ
TELEORMAN
7
BACĂU
7
7
ARAD
6
VRANCEA
6
VÂLCEA
OLT
5
NEAMȚ
5
HARGHITA
5
CĂLĂRAȘI
5
CARAȘ-SEVERIN
5
5
BUZĂU
VASLUI
4
SĂLAJ
4
SATU-MARE
4
MEHEDINȚI
4
ILFOV
4
IALOMIȚA
4
DÂMBOVIȚA
4
COVASNA
4
BRĂILA
4
4
BOTOȘANI
TULCEA
3
GIURGIU
3
BISTRIȚA-NĂSĂUD
3
0
10
20
30
40
50
60
44
Figura nr. 52 Asigurarea populaţiei cu paturi de spital, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
MUN. BUCUREȘTI
10,4
CLUJ
9,5
COVASNA
8,2
7,9
IAȘI
7,7
TIMIȘ
7,3
HUNEDOARA
6,6
MUREȘ
DOLJ
6,5
BIHOR
6,5
GORJ
6,3
6,1
SIBIU
6,1
HARGHITA
5,6
CARAȘ-SEVERIN
5,6
ALBA
MARAMUREȘ
5,5
CONSTANȚA
5,5
VÂLCEA
5,3
BRĂILA
5,3
ARGEȘ
5,3
TELEORMAN
5,1
MEHEDINȚI
5,1
BUZĂU
5,1
BRAȘOV
5,1
BOTOȘANI
5
SATU-MARE
4,9
GALAȚI
4,9
DÂMBOVIȚA
4,9
PRAHOVA
4,8
VASLUI
4,7
SĂLAJ
4,7
OLT
4,4
BISTRIȚA-NĂSĂUD
4,4
ARAD
4,4
SUCEAVA
4,1
NEAMȚ
4,1
BACĂU
4,1
ILFOV
4
CĂLĂRAȘI
3,8
VRANCEA
3,4
TULCEA
3,4
IALOMIȚA
3
GIURGIU
2,9
0
2
4
6
8
10
12
45
Figura nr. 53 Asigurarea populaţiei cu medici, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
Legenda:
167,00 – 393,75
393,76 – 589,50
589,51 – 699,25
699,26 – 942,00
Figura nr. 54 Repartiția numărului de farmaciști, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
Legenda:
78 – 144,25
144,26 – 215,00
215,01 – 400,75
400,76 – 4389
46
Figura nr. 55 Asigurarea populaţiei cu personal mediu, pe judeţe, în anul 2013(sursa datelor INSP –
CNSISP)
Legenda:
111 – 161,25
161,26 – 185,00
185,01 – 204,50
204,51 – 401,00
47
Figura nr. 56 Distribuția numărului de farmacii, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
1082
MUN. BUCUREȘTI
454
IAȘI
335
DOLJ
325
CLUJ
314
CONSTANȚA
303
PRAHOVA
TIMIȘ
289
BIHOR
282
245
SUCEAVA
BRAȘOV
229
MUREȘ
226
MARAMUREȘ
187
BACĂU
178
166
ARGEȘ
SATU-MARE
156
BUZĂU
156
ARAD
156
DÂMBOVIȚA
153
SIBIU
149
NEAMȚ
133
GALAȚI
133
VÂLCEA
132
HARGHITA
123
GORJ
122
ALBA
121
VASLUI
111
GIURGIU
110
BRĂILA
101
OLT
98
HUNEDOARA
93
BOTOȘANI
93
ILFOV
92
TELEORMAN
91
BISTRIȚA-NĂSĂUD
83
MEHEDINȚI
80
TULCEA
77
VRANCEA
69
SĂLAJ
67
IALOMIȚA
65
CARAȘ-SEVERIN
63
CĂLĂRAȘI
60
COVASNA
58
0
200
400
600
800
1000
1200
48
Figura nr. 57 Repartiția numărului de medici, fără stomatologi din sectorul public și particular, pe
județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
MUN. BUCUREȘTI
11488
CLUJ
3607
TIMIȘ
3532
IAȘI
3023
MUREȘ
2254
DOLJ
2170
CONSTANȚA
1876
BIHOR
1814
1598
BRAȘOV
1391
ARGEȘ
SIBIU
1203
ARAD
1156
PRAHOVA
1134
HUNEDOARA
1119
BACĂU
1063
SUCEAVA
909
GALAȚI
889
MARAMUREȘ
867
NEAMȚ
829
OLT
737
GORJ
696
VÂLCEA
695
ALBA
685
BUZĂU
619
DÂMBOVIȚA
618
CARAȘ-SEVERIN
616
ILFOV
603
SATU-MARE
598
BOTOȘANI
587
VASLUI
568
TELEORMAN
562
BRĂILA
518
VRANCEA
502
MEHEDINȚI
487
HARGHITA
485
BISTRIȚA-NĂSĂUD
432
COVASNA
428
SĂLAJ
410
TULCEA
353
CĂLĂRAȘI
326
GIURGIU
322
IALOMIȚA
317
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
49
Figura nr. 58 Repartiția numărului personalului mediu din sectorul public și particular, pe județe, în
anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
17271
MUN. BUCUREȘTI
IAȘI
6325
5267
TIMIȘ
DOLJ
4993
4759
PRAHOVA
4420
CLUJ
CONSTANȚA
4185
MUREȘ
4087
3760
BIHOR
SUCEAVA
3753
MARAMUREȘ
3712
BACĂU
3340
ARGEȘ
3261
GALAȚI
3185
NEAMȚ
2932
SIBIU
2673
HUNEDOARA
2653
DÂMBOVIȚA
2636
BUZĂU
2601
OLT
2496
BRĂILA
2476
BRAȘOV
2456
HARGHITA
2417
BOTOȘANI
2241
ARAD
2228
VÂLCEA
2211
VASLUI
2137
ALBA
2077
GORJ
2001
VRANCEA
1916
CARAȘ-SEVERIN
1833
TELEORMAN
1799
SATU-MARE
1761
BISTRIȚA-NĂSĂUD
1514
MEHEDINȚI
1405
IALOMIȚA
1314
TULCEA
1299
COVASNA
1221
CĂLĂRAȘI
1212
SĂLAJ
1095
GIURGIU
1043
ILFOV
895
0
2000
4000
6000
8000
10000 12000 14000 16000 18000 20000
50
Figura nr. 59 Repartiția numărului medicilor stomatologi din sectorul public și particular, pe județe, în
anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
2511
MUN. BUCUREȘTI
946
CLUJ
904
TIMIȘ
852
IAȘI
645
BIHOR
547
CONSTANȚA
DOLJ
471
PRAHOVA
456
MUREȘ
445
SUCEAVA
426
ARGEȘ
409
ARAD
396
SIBIU
390
BRAȘOV
387
338
BACĂU
321
MARAMUREȘ
HUNEDOARA
256
NEAMȚ
238
SATU-MARE
228
VÂLCEA
224
ALBA
200
DÂMBOVIȚA
199
GALAȚI
191
BUZĂU
173
BISTRIȚA-NĂSĂUD
171
VRANCEA
161
CARAȘ-SEVERIN
156
HARGHITA
150
GORJ
148
BRĂILA
143
ILFOV
138
BOTOȘANI
134
SĂLAJ
123
VASLUI
117
MEHEDINȚI
117
TELEORMAN
98
TULCEA
88
OLT
87
COVASNA
81
IALOMIȚA
74
CĂLĂRAȘI
72
GIURGIU
71
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
51
Figura nr. 60 Asigurarea populației cu medici stomatologi pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
5167
OLT
4266
CĂLĂRAȘI
TELEORMAN
3910
GIURGIU
3897
VASLUI
3818
IALOMIȚA
3818
3277
BOTOȘANI
3148
GALAȚI
TULCEA
2735
COVASNA
2726
BUZĂU
2716
DÂMBOVIȚA
2642
ILFOV
2598
2506
GORJ
BRĂILA
2439
MEHEDINȚI
2434
VRANCEA
2397
2329
NEAMȚ
2152
HARGHITA
2092
BACĂU
2012
CARAȘ-SEVERIN
1936
SĂLAJ
BISTRIȚA-NĂSĂUD
1845
ALBA
1836
VÂLCEA
1794
HUNEDOARA
1758
PRAHOVA
1754
SUCEAVA
1663
SATU-MARE
1584
MARAMUREȘ
1577
BRAȘOV
1551
ARGEȘ
1542
DOLJ
1466
CONSTANȚA
1323
MUREȘ
1295
ARAD
1140
SIBIU
1092
IAȘI
997
BIHOR
914
MUN. BUCUREȘTI
763
TIMIȘ
754
CLUJ
733
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
52
Bibliografie
1. Anuar de Statistică Sanitară, 2012, INSP- CNSISP;
2. Anuar de Statistică Sanitară, 2013, INSP-CNSISP;
3. Comisia Europeană, Direcţia Generală Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi
Egalitatea de Şanse, Unitatea E4/ Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori /Unitatea C4,
Reducerea inegalităţilor în materie de sănătate în Uniunea Europeană;
4. Eurohealthnet, 2007, Closing the Gap - Strategies for Action to tackle Health Inequalities. Taking
Action on Health Equity;
5. ev_060302_rd06_en.pdf;
6. Buzeti T. et.al. authors Ljubljana, Health inequalities in Slovenia. National Institute of Public Health,
2011;
7. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/socio_economics/documents/;
8. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/socio_economics/documents/;
9. http://ec.europa.eu/social/publications;
10. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do;
11. http://www.romanialibera.ro/usr/thumbs/thumb_818_x_600/2011/04/04//175352-01top.jpg;
12. http://www.share-project.org/t3/share/index.php?id=books&no_cache=1;
13. http://www.who.int/social_determinants/thecommission/finalreport/en/;
14. http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/files/stat_regionale/3.4.%20Structura%20populatiei%20ocupa
te,%20dupa%20nivelul%20de%20educatie%20si%20pe%20grupe%20de%20varsta.pdf
15. http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol2/grafice/grafic3.htm
16. https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/540
17. Lungu E. Factorii sociali şi economici ai inegalităţilor în sănătate. INSP – CNEPSS - CRSP Iaşi;
18. Mackenbach, J. P., 2006, Health Inequalities: Europe in Profile, 2006, un raport al unor experţi
independenţi comandat de Preşedinţia britanică a UE;
19. Mackenbach, J. P., Meerding, W. J., Kunst, A. E., 2006, Economic implications of socio-economic
inequalities in health in the European Union, Erasmus MC;
20. OMS, Comisia privind factorii sociali ai stării de sănătate, 2008, Closing the gap;
21. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice
din România, Bucureşti, Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului, Bucureşti, 2008;
22. Whitehead, M., 1990, The concepts and principles of equity and health. Copenhaga, OMS, Biroul
Regional Europa, 1990.
53
Cuprins
1.
Introducere .................................................................................................................................................... 4
1.1.
Aspecte generale ....................................................................................................................................................... 4
1.2.
Elemente generale de caracterizare ........................................................................................................................... 4
1.2.1. Date generale: ....................................................................................................................................................... 4
1.2.2. Prezentare .................................................................................................................................................................. 4
1.2.3. Relieful României ..................................................................................................................................................... 4
1.2.4. Clima României ........................................................................................................................................................ 5
2.
Populaţia României ....................................................................................................................................... 5
2.1.
Densitatea României ............................................................................................................................................ 7
2.2.
Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi gen ................................................................................................... 7
2.2.1. Piramida populaţiei .............................................................................................................................................. 9
2.3.
Sporul natural ......................................................................................................................................................... 10
2.4.
Speranţa de viaţă la naştere ..................................................................................................................................... 12
2.4.1. Durata medie a vieţii .......................................................................................................................................... 13
3.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
4.
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
4.6.
5.
5.1.
5.2.
5.3.
5.4.
5.5.
Indicatori socioeconomici ........................................................................................................................... 14
Şomajul ................................................................................................................................................................... 14
Pensionarii şi categorii de pensii ............................................................................................................................ 16
Forţa de muncă ....................................................................................................................................................... 18
Emigraţia ................................................................................................................................................................ 19
Disparități ale stării de sănătate la nivelul judeţelor ................................................................................... 20
Rata brută de mortalitate ......................................................................................................................................... 20
Mortalitatea şi morbiditatea prin boli cardiovasculare............................................................................................ 21
Mortalitatea şi morbiditatea prin tumori ................................................................................................................. 26
Mortalitatea prin accidente ..................................................................................................................................... 28
Mortalitatea şi morbiditatea prin boli respiratorii ................................................................................................... 28
Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv .......................................................................................................... 32
Mortalitatea infantilă ................................................................................................................................... 34
Rata brută de mortalitate infantilă........................................................................................................................... 34
Mortinatalitatea ....................................................................................................................................................... 36
Complicaţii ale sarcinii ........................................................................................................................................... 38
Născuţi morţi .......................................................................................................................................................... 39
Mortalitatea fetală tardivă ....................................................................................................................................... 39
6.
Morbiditatea principalelor bolilor infecţioase şi parazitare ........................................................................ 40
7.
Accesul la servicii de sănătate şi modul de utilizare a resurselor ............................................................... 43
Bibliografie ............................................................................................................................................................. 53
Cuprins .................................................................................................................................................................... 54
ISBN 978-606-12-0517-2
54
55

Similar documents

noiembrie 2008 - Primaria CUGIR

noiembrie 2008 - Primaria CUGIR ţări europene, indiferent de stadiul de dezvoltare şi modul de organizare. Ca autorităţi locale, ne confruntăm cu o serie de factori ca urmare a punerii în aplicare a reformelor semnificative, prec...

More information