1. Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala

Transcription

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013
Prefaţă
Pentru a pregăti cât mai bine regiunea noastră în perspectiva integrării, Agenţia pentru
Dezvoltare Regională Nord-Est a declanşat, la începutul anului 2004, procesul de elaborare a
Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013.
În această activitate au fost implicaţi toţi actorii economici şi sociali interesaţi, de la nivel
regional, judeţean şi local, reprezentând sectorul public şi privat, urmărind în acest fel, atât
identificarea nevoilor reale existente în Regiunea Nord-Est, cât şi crearea sentimentului de
apartenenţă locală/regională asupra acestui document de programare.
Plecând de la cele mai recente date statistice existente, în urma consultărilor şi dezbaterilor
desfăşurate cu partenerii regionali pe parcursul a doi ani, au fost identificate noile arii
strategice de intervenţie pentru perioada 2007-2013.
În acest sens, s-au creat premizele pentru a pune în operă cele mai diverse obiective de
investiţii, pentru care există posibilitatea de finanţare din cele mai diverse surse: fonduri
comunitare, naţionale, alte fonduri ce pot fi atrase de la organisme şi instituţii financiare
internaţionale.
Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013 a obţinut acordul partenerilor regionali, atât
prin avizarea tehnică a acestuia de către Comitetul Regional pentru Planificare Nord-Est, cât şi
prin aprobarea de către organismul regional deliberativ – Consiliul pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est.
Pentru ca realităţile, nevoile şi direcţiile strategice regionale stabilite să fie cunoscute de către
ministerele de linie desemnate drept Autorităţi de Management pentru fondurile comunitare,
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a transmis în timp util către acestea documentul
de programare.
Totodată, prin postarea Planului de Dezvoltare Regională pe site-ul agenţiei, am asigurat
posibilitatea ca acesta să fie consultat de orice factor interesat.
Considerăm că acest document se poate constitui într-un instrument de lucru util pentru orice
entitate economico-socială interesată de obţinerea unei finanţări pentru rezolvarea unei nevoi
locale sau regionale.
Constantin Apostol,
Director General ADR Nord-Est
1
CUPRINS
1.
PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
2.
CADRUL SOCIO-ECONOMIC
3.
4.
2.1
Dezvoltarea generala socio-economica
2.2
Mediul de afaceri
2.3
Structura economica sectoriala
2.4
Situatia infrastructurii fizice
2.5
Infrastructura educationala si de sanatate
2.6
Servicii sociale
2.7
Infrastructura în domeniul cercetarii, transferului tehnologic si societatea
informationala
POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII
3.1
Evolutia populatiei si a resurselor umane
3.2
Analiza structurala a pietei muncii si a posibilitatilor de angajare
MEDIUL ÎNCONJURATOR
4.1
4.2
4.3
4.4
5.
Descrierea generala a problemelor de mediu înconjurator
Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer,
apa, sol, flora, fauna.
Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminari.
Evaluarea comparativa fata de tendintele la nivel national în domeniul protectiei
mediului. Concluzii.
ZONELE RURALE SI ACTIVITATILE ACESTORA
5.1
5.2
Descrierea generala a zonelor rurale
5.3
Populatia si forta de munca
5.4
Infrastructura si servicii publice
5.5
Patrimoniul cultural si arhitectural
5.6
Egalitatea sanselor în zonele rurale
Sectoare cheie
6.
TURISMUL
7.
DISPARITATI INTRAREGIONALE
8.
EGALITATEA OPORTUNITATILOR
9.
Anexe – Tabele indicatori socio-economici
2
1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
Regiunea acopera partea de Nord-Est al tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea regiune istorica
a Moldovei.
Geografic, regiunea se invecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea (Regiunea SudEst), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud (Regiunea NordVest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru).
Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spirituala, regiunea imbina in mod armonios
traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand fi folosit pentru
dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.
Relief
Regiunea este caracterizata printr-o imbinare armonioasa a tuturor formelor de relief, 30% reprezentando muntii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podisului. Aceasta ultima forma de relief ocupa peste
70% din suprafata judetelor Botosani, Vaslui si Iasi.
O sectiune longitudinala asupra regiunii, se prezinta sub forma unei pante care coboara dinspre Vest spre
Est, cu numeroase variatii. La Vest, Muntii Carpati stau ca un zid cu inaltimi apropiate de 2000 m in Nord
(Vf. Pietrosu, Vf. Rarau, Vf. Giumalau, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) si cu o scadere de inaltime
spre Sud (Muntii Ciuc, Muntii Trotusului si, in mica masura, Muntii Vrancei). Subcarpatii au inaltimi
cuprinse intre 7-800 m si inconjoara muntii ca un brau strans. In continuare, jumatatea estica este
impartita in doua mari zone: Campia colinara a Moldovei, in partea nordica si Podisul Barladului, in partea
de Sud.
3
Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscuta si sub numele de Podisul Sucevei cu o inaltime medie de 500
metri si este faimoasa pentru “obcinele” sale (usoare ondulatii ale reliefului, ca un lant de unde
pietrificate).
Clima
Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente semnificative intre cele muntoase si cele de
deal si de campie.
In zona muntoasa a regiunii (zona vestica a judetelor Suceava, Neamt si Bacau), climatul este continental
moderat, cu veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare. In zona subcarpatica de
dealuri si campie (partile estice ale judetelor Suceava, Neamt, Bacau, precum si intreg teritoriul judetelor
Botosani, Iasi, Vaslui), climatul este continental, cu veri calduroase si secetoase, iar iernile sunt reci si de
cele mai multe ori fara zapada.
Reteaua hidrografica
Regiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza pe directia
Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) si Prutului (10.990 kmp).
Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 680 km.
Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajari si regularizare. Pe raul
Bistrita s-a amenajat inca din anii '70 o “salba” de sapte microhidrocentrale si, de asemenea, cel mai
mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru Muntelui”), cu un volum la nivel normal de retentie de 1.130
mil.mc.
Resurse exploatabile ale subsolului
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Mangan: Dadu, Ciocanesti-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Saru Dornei, Brosteni;
Sulfuri polimetalice: Carlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Lesul Ursului;
Ape minerale carbogazoase: Neagra Sarului, Saru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, Dorna
Candreni, Poiana Stampei, Cosna, Oglinzi, Baltatesti;
Ape minerale sulfuroase si feruginoase: Strunga, Nicolina Iasi-judetul Iasi, Branceni, Murgesti,
Pungesti, Gura Morii - judetul Vaslui, Baile Slanic, Moinesti, Targu Ocna, Poiana Sarata, SarataBacau - judetul Bacau;
Materiale de constructii:
- Calcare: Pojorata, Campulung Moldovenesc, Botus-judetul Suceava, Bicaz Chei - judetul
Neamt, Barbatesti, Costesti, Ipatele, Paun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judetul Iasi,
Darabani, Stefanesti, Lipceni - judetul Botosani, in Vaslui gasindu-se, cu precadere, pe
malurile raurilor;
- Argile: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana - judetul Neamt, Vladiceni - judetul Iasi,
Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni, Botosani - judetul Botosani, Doftana, Magura,
Calugara - judetul Bacau;
- Gresii: Tarcau - judetul Neamt, Cosula, Tudora, Hudesti - judetul Botosani , in Vaslui se
gasesc gresii si nisip pe malurile raurilor, Ghimes Faget si la est de zona Slanic Moldova judetul Bacau, Solca Platinoasa - judetul Suceava, Doabra - com. Frasin;
- Gipsuri: Miorcani, Darabani - judetul Botosani, Perchiu Onesti - judetul Bacau;
- Nisipuri cuartoase: Miorcani si Alba Dudesti;
- Nisipuri pentru constructii: Hudesti - judetul Botosani, Lespezi - judetul Iasi, Cornatel,
Urechesti Garleni, Orbeni - judetul Bacau;
Turba: Poiana Stampei - judetul Suceava, Dersca - judetul Botosani;
Sare: Cacica - judetul Suceava, Moinesti, Sarata, Targu Ocna - judetul Bacau.
Zacamant de sulf in Masivul Caliman;
Zacaminte de sisturi bituminoase la Tazlau-Neamt;
Gaze naturale la Tazlau-Oituz - judetul Bacau, Tazlau, Roman - judetul Neamt, Todiresti si
Frasin.
4
Unitati administrative, componente ale regiunii (judete, municipii, orase si comune)
Regiunea Nord-Est este alcatuita din sase judete (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), cu o
populatie de 3.732.583 locuitori (2006), situandu-se din acest punct de vedere, pe primul loc intre cele
opt regiuni ale tarii (17,27% din populatia totala a Romaniei).
Ca intindere, regiunea acopera o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafata totala a tarii), cele mai
intinse judete fiind Suceava, cu o suprafata de 8.553 kmp si Bacau, cu 6.621kmp.
Unitati administrativ teritoriale
Unitate
teritoriala
BACAU
BOTOSANI
IASI
NEAMT
SUCEAVA
VASLUI
Total
Regiune
- 2006 -
Suprafata
totala
(kmp)
6.621
4.986
5.476
5.896
8.553
5.318
Numar
locuitori
Numar
municipii
Numar
orase
Numar
comune
Numar sate
721.411
456.765
824.083
567.908
705.730
456.686
3
2
2
2
5
3
5
5
3
3
11
2
85
71
93
78
97
81
491
333
418
344
379
449
36.850
3.732.583
17
29
505
2.414
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007
Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distante)
Judetul Bacau este situat in partea de sud a Regiunii Nord-Est, in bazinul mijlociu al Siretului si
Trotusului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei, beneficiind de avantajele drumului european
ce trece pe aici. Orase, precum Targu Ocna si Moinesti s-au dezvoltat datorita resurselor naturale (muntii
de sare). Statiunea turistica Slanic Moldova si-a dobandit o faima internationala datorita apelor curative
bogate in saruri. Orasul de resedinta, Bacau, a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobandit printr-o
patenta a papei Bonifaciu al IX-lea. In Bacau, se concentreaza o gama diversificata de intreprinderi din
sectorul industrial, infrastructura afacerilor, sectorul bancar, precum si institute de invatamant, de stat si
particulare.
Judetul Botosani este situat in extremitatea de nord-est a regiunii, intre cursurile superioare ale raurilor
Siret la vest si Prut la est. Orasul Botosani a aparut la o intersectie favorabila de drumuri comerciale, care
i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii
romanesti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga.
Judetul Iasi este situat in partea central-estica a regiunii, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret.
Orasul Iasi, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oras din regiune (316.716 locuitori –
2006), fiind un important centru universitar cu cele sapte institutii de invatamant superior. Tot aici, este
dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat in
majoritatea ramurilor sale. In Iasi se afla cel mai mare lacas de cult ortodox din Romania - Catedrala
Mitropolitana (1840-1880).
Judetul Neamt este situat in partea central estica a regiunii, in bazinele raurilor Bistrita, Siret si Moldova.
Orasul de resedinta Piatra-Neamt, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Craciun, situat in
apropierea masivului Ceahlau, acest adevarat “Olimp al Moldovei”, nu este numai o rascruce de drumuri
turistice, ci si un important obiectiv industrial si turistic, detinand monumente istorice si de arhitectura.
Judetul Suceava este situat in partea de nord a regiunii, in bazinele superioare ale raurilor Siret si
Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au fost
incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orasul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a
functionat principala vama a tarii, care detinea rolul de depozit. Prin acesta orasul avea privilegiul de a fi
un mijlocitor pentru comertul cu produse orientale atat catre Polonia cat si catre Ungaria.
5
Judetul Vaslui este situat in partea de sud-est a regiunii, pe cursul mijlociu al raului Barlad. Vaslui, atat
de bogat in istorie, este mai putin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au rezistat
vitregiilor timpurilor decat refacute. Bogatia naturala care face faima acestor locuri o reprezinta viile
(remarcabilele vinuri de Husi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioada
indelungata, se obtin coniacuri de foarte buna calitate.
Regiunea Nord-Est are 46 orase: 5 orase mari (cu >100.000 locuitori), 9 orase mijlocii (nr. locuitori intre
50.000 si 100.000) si 32 orase mici (cu mai putin de 50.000 locuitori).
Accesul rutier si feroviar la principalele centre ale regiunii
Rutier:
Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava - Siret (punct de control si trecere a frontierei) – drumul
european E85
Suceava -Vatra Dornei- Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj Napoca-Oradea
Bacau – Brasov – Pitesti drumul european E574 (care face legatura cu drumul international E70
Craiova – Vidin - Scopje)
Bucuresti-Barlad – Albita (punct de trecere a frontierei) - Chisinau - drumul european E581 care
strabate judetul Vaslui
Roman-Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi - Sculeni (E 583)
Feroviar
Bucuresti – Bacau – Roman- Suceava – Siret – Ucraina- magistrala 500
Bucuresti - Iasi – Ungheni - Republica Moldova – magistrala 600
Accesul aerian in regiune este asigurat de aeroporturile:
Bacau - intern si international
Iasi - intern si international
Suceava – intern si international
Distante rutiere intre principalele municipii din regiune si capitala (in kilometri)
Bacau
Botosani
Iasi
Piatra-Neamt
Suceava
Vaslui
Bucuresti
Bacau
193
130
58
151
83
294
Botosani
193
125
145
42
258
499
Iasi
130
187
139
145
71
430
Piatra58
145
139
103
129
354
Neamt
Suceava
151
42
145
103
216
457
Vaslui
83
258
71
129
216
359
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006
6
Cu o suprafata totala de 36.850 kmp si o populatie de 3.732.583 locuitori, regiunea Nord-Est este cea
mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei.
Relieful bogat ofera zone de deal si campie care se preteaza unei game largi de culturi agricole, iar
zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului.
Regiunea are puncte de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina (rutier si feroviar) si trei aeroporturi
civile (Bacau, Iasi si Suceava).
7
2. CADRUL SOCIO-ECONOMIC
2.1 Dezvoltarea generala socio-economica
2.1.1 Contextul economic regional – evolutia produsului intern brut regional
Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa ramanere in urma, din punct de vedere socioeconomic, a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economica a anilor '60 era preponderenta agrara si nivelul
de trai foarte scazut. In perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare fortata in regiune, in scopul
redresarii situatiei economice, prin achizitionarea de capacitati de productie de conceptie moderna, la
nivelul tarilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea fortei de
munca si formarea unui numar mare de specialisti. Totusi, dezvoltarea industriala a fost mult prea
diversificata si nu a tinut cont de conditiile specifice si de resursele naturale, energetice si de mediu
existente in regiune.
Evolutia PIB regional si national, mld. lei - Conform metodologiei SEC 1995
1998
PIB Regiunea Nord-Est
1999
50385,4 68522,3
2000
2001
2002
2003
2004*
2005*
96348,4
143397,0
186074,2
246190,6
29476,3
34037,4
PIB Regiunea Nord-Est (mil USD)
5677
4469
4442
4934
5629
7416
9031
11681
PIB Regiunea Nord-Est (mil EUR)
5044
4205
4828
5509
5953
6555
7272
9393
50385,4
46361,5
45175,5
48934,3
51456,8
57020,2
5895,4
6061,0
-
-7,98
-2,51
+8,32
+5,15
+10,8
+3,3
+2,8
PIB real Regiunea Nord-Est
Rata de crestere PIB real NE(%)
PIB Nivel National
373798,2 545730,2 803773,1 1167687,0 1514750,9 1975648,1 246468,8 288176,1
PIB Nivel National (mil USD)
42118
35594
37054
40180
45824
59508
75520
98903
PIB Nivel National (mil EUR)
37420
33489
40277
44864
48463
52605
60808
79531
457580.1
49295,7
51315,2
+9,2
+7,7
+4,1
PIB real Nivel National
Rata de crestere PIB real Nivel
National(%)
373.798,2 369.235,5 376.870,9 398.473,09 418.888,5
-
-1,22
+2,06
+5,73
+5,12
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007,
Nota: rata de crestere a PIB-ului real a fost calculata pe baza deflatorului anual comunicat de B.N.R.
*in mil. RON
Se constata ca perioada 1998-1999 este marcata de recesiune atat la nivel regional cat si national, s-au
facut simtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar cat si a programelor de restructurare in
intreprinderile cu pierderi, incepute pe parcursul anului 1997. Managementul defectuos, datorat
reticentei la implementarea sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor, a strategiei de
dezvoltare a intreprinderilor, a aplicarii principiilor de marketing in promovarea produselor, impreuna cu
pierderea pietelor de desfacere si reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa
resurselor de mentinere a investitiilor au determinat o scadere industriala accentuata incepand cu 1997,
cu implicatii grave asupra dezvoltarii regiunii in toate celelalte domenii. In 1999 descresterea economica
regionala este cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel national.
Descresterea in anul 2000 a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 2,51%, in conditiile in care la
nivel de tara a avut loc o crestere economica de 2,06%. In perioada 2001-2005 se inregistreaza un proces
continuu de crestere economica fomat din doua areale de timp, pe de o parte 2001-2003 cu rate de
crestere anuale chiar superioare ritmului national de crestere, pe de alta parte 2004-2005 cu rate anuale
de crestere descrescatoare si inferioare mediei nationale ce denota ajungerea la saturatie a economiei
regionale.
Cresterea economica regionala din perioada mentionata a fost efectul atat al politicii monetare si fiscale
promovata la nivel national, a procesului de aderare, cat si ca urmare a rezultatelor obtinute din
implementarea proiectelor din fondurile nationale si comunitare, de care a beneficiat Regiunea Nord-Est,
8
incepand cu 1999. Totodata, regiunea contribuie la constituirea PIB national cu 12% la nivelul anului 2005,
procent apropiat de media nationala.
Nota: Pentru a putea realiza analiza asupra evolutiei produsului intern brut national si regional a fost necesara
eliminarea efectului inflatiei anuale, in scopul determinarii cresterii reale. In acest sens, corectia s-a realizat folosind
deflatorul anual al PIB comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Precizam ca acest indicator(deflatorul) este
calculat numai la nivel national si exprima evolutia anuala a preturilor de consum si de capital.
2.1.2 Comparatii privind produsul intern brut regional pe locuitor
Unul din indicatorii care furnizeaza informatii relevante cu privire la situatia economica a regiunii este
produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc), intrucat nu este influentat de diferentele existente
intre populatia diferitelor regiuni.
Tabelul de mai jos prezinta produsul intern brut al regiunii Nord-Est in perioada 2000-2005, comparativ cu
celelalte regiuni si cel national. Din analiza datelor se observa ca produsul intern brut pe cap de locuitor
in regiunea Nord-Est are pe intreaga perioda cel mai scazut nivel dintre cele 8 regiuni, avand un maxim de
72.3 % si un minim de 68.39% din valoarea inregistrata la nivel national a PIB/loc, plasand sub acest aspect
regiunea pe ultimul loc. Ca si la sectiunea dedicata produsului intern brut regional, si in acest caz se
constata ca in intervalul 2000-2003 are loc cresterea PIBR/loc, urmand descresterea in 2004-2005.
Produsul intern brut regional in perioada 2000 - 2005 ,exprimat in milioane lei (RON) preturi curente conform
metodologiei SEC 1995
An
PIB
PIB /locuitor
(RON)
Valoare PIB/locuitor
din cel national (%)
2000
PIB /locuitor (RON)
2001
2002
2003
PIB
PIB /locuitor (RON)
PIB
PIB /locuitor (RON)
Sud-Vest
Vest
80.377,3
9.634,8
9.286,8
9.807,1
7.488,9
7.526,8
9.501,0
10.177,5
16.879,2
3.5826
2.5199
3.1649
2.8299
3.1206
3.6876
3.3407
3.8518
7.3880
100
70,34
88,34
78,99
87,10
102,93
93,25
107,51
206,22
13.165,2
14.312,3
10.485,1
11.223,6
13.667,3
14.421,2
25.071,9
2004
Nord-Vest Centru
Bucuresti
5.2110
3.7374
4.4900
4.1380
4.3781
5.5212
4.8111
5.4650
11.0286
100
71,72
86,16
79,41
84,02
105,95
92,33
104,87
211,64
17.112,3
18.773,6
13.000,1
14.714,0
18.018,7
19.113,5
31.976,9
6.9501
4.9709
5.9668
5.5627
5.5530
7.5274
6.5382
7.5054
14.4669
100
71,52
85,85
80,04
79,90
108,31
94,07
107,99
208,15
22.263,8
24.776,0
17.931,4
19.982,7
24.110,8
24.810,8
38.920,0
197.564,8 24.619,1
PIB
PIB /locuitor (RON)
Sud
151.475,1 18.607,4
PIB
PIB /locuitor (RON)
Sud-Est
116.768,7 14.339,7
PIB
National Nord-Est
9.0903
6.5759
7.7881
7.3773
7.6981
10.2652
8.7838
9.7478
17.6390
100
72,34
85,67
81,16
84,68
112,92
96,63
107,23
194,04
246.468,8 29.476,3
29.425,0
31.772,2
22.003,0
25.301,3
30.310,2
30.110,3
47.845,7
11.372,0
7.8843
10.3234
9.5068
9.4937
13.0452
11.0683
11.8584
21.6732
100
69,33
90,78
83,6
83,60
114,71
97,33
104,28
190,58
288.176,1 34.037,4
2005 13.326,8
100
33.096,7
36.322,1
24.126,3
28.880,5
34.620,4
34.286,1
62.553,6
9.114,2
11.627,7
10.908,3
10.460,4
14.960,4
12.647,2
13.549,2
28.325,7
68,39
87,25
81,85
78,49
112,26
94,90
101,67
212,55
Sursa: conturi nationale regionale 1998-2004, Statistica teritoriala 2007- Institutul National de Statistica
Nota: In analiza indicatorului s-a tinut cont de datele statistice preluate din Anuarul Statistic. In fapt, este cunoscut
faptul ca un procent important din populatie se afla intr-un proces de emigratie „sezoniera” in alte State Membre,
pentru care nu exista informatii statistice. In aceste conditii, valoarea reala a PIBR/loc. ar putea fi superioara celei
calculate si exprimate in tabelele urmatoare.
9
Decalajul maxim in 2005 este in raport cu regiunea Bucuresti-Ilfov, PIBR/locuitor fiind mai putin de o
treime din al acesteia. Regiunea Nord-Est se incadreaza in grupul celor mai sarace regiuni de dezvoltare,
din care mai fac parte Sud - Est, Sud - Muntenia, Sud - Vest si Nord - Vest, acestea inregistrand valori sub
media la nivel national a indicatorului prezentat.
In cele ce urmeaza este prezentata situatia curenta la nivelul anului 2005 si evolutia dinamica pentru
perioada 1998-2005 pentru sectoarele ce-si aduc contributia la formarea produsului intern brut regional si
national, respectiv agricultura, industrie, contructii, transport si servicii.
Situatia comparativa a produsului intern brut si a valori adaugate sectoriale din regiune in raport cu
nivelul national (milioane RON) conform metodologiei SEC 1995
2005
Total Nord-Est, din
34037,4
care:
Industrie
7707,2
1999/1998 2000/1999 2001/2000 2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004
(%)
(%)
(%)
(%)
(%)
(%)
(%)
-7,98
-2,51
8,32
5,2
10,8
3,3
2,8
-20,4
11,0
16,4
-3,6
1,7
-1,1
1,2
Agricultura
Constructii
4374,9
1806,5
-8,8
-22,4
-13,0
20,5
18,4
17,3
5,7
9,8
-1,8
17,9
-0,2
4,1
-17,7
-0,8
Transport
Comert
3041,5
2979,1
5,7
-2,5
0,5
-14,6
7,7
-4,3
6,2
-1,4
12,2
-0,46
-1,2
35,7
2,6
3,0
0,04
-5,5
-0,9
-18,4
23.3
5,1
13,2
-1,22
2,06
5,73
5,1
9,2
7,7
4,1
-6,7
-8,4
12,3
-15,2
7,1
27,6
6,9
-10,2
-2,7
10,5
6,1
17,3
4,0
-30.3
-2,66
3,4
-0,5
2,5
15,4
5,8
14,3
1,8
9,4
10,2
10,2
8,2
12,2
3,4
Comert
28132,6
0,7
-9,9
-5,7
-1,0
8,0
Alte servicii
84483,4
4,4
4,2
-0,06
-23,2
13,6
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, Conturi Nationale Regionale
Nota: Rata de crestere reala a fost calculata folosind deflatorul anual comunicat de BNR
14,8
4,2
12,1
12,4
Alte servicii
10138,9
Total Romania, din
288176,1
care:
Industrie
71009,8
Agricultura
24291,7
Constructii
Transport
18468,4
28116,9
In perioada analizata, agricultura a inregistrat in general o evolutie negativa (cu exceptia perioadei 20012002) datorita dependentei de conditiile climatice extreme (seceta si inundatii), a gradului scazut de
mecanizare, a lipsei sistemului de irigatii si fragmentarii excesive a suprafetelor agricole. Scaderile
dramatice ce au avut loc in anii 2000 si 2005 au determinat un impact negativ asupra produsului intern
brut regional.
Industria a inregistrat la inceputul perioadei (1999) o cadere importanta de 20% ca urmare a resimtirii
efectelor restructurarii industriale din 1997-1998. Odata cu anul 2000, ca urmare a unei politici fiscale ce
a urmarit incurajarea dezvoltarii mediului de afaceri, a prezentei investitorilor straini, a procesului de
preaderare are loc un reviriment al acestui sector, cu cresteri importante de pana la 16%. Perioada
urmatoare se caracterizeaza printr-o relativa stagnare, in ciuda faptului ca la nivel national a continuat
anual cresterea intr-un ritm mediu de 5%. Industria a avut in orizontul de timp 2003-2005 un aport
constant la formarea produsului intern brut regional.
Constructiile si transportul sunt ramurile ce au inregistrat in general cresteri economice incepand cu anul
2000, datorita pe de o parte cererii ridicate pentru crearea, reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii
fizice, iar pe de alta parte intensificarii fluxurilor comerciale.
Comertul a parcurs o lunga perioada de descrestere, cu scaderi de pana la 14% in anul 2000, urmand ca
odata cu cresterea puterii de cumparare a populatiei din 2004 sa inregistreze un salt de 35%.
Serviciile (mai putin constructii, comert) sunt cele care in general au contrabalansat prin aportul lor
pozitiv (cresteri cu pana la 24% in 2003 si 13% in 2005) evolutia negativa a sectorului primar.
10
2.1.3 Structura sectoriala a produsului intern brut regional si productivitatea muncii
Informatii relevante cu privire la situatia curenta si evolutia economica a Regiunii Nord-Est sunt furnizate
si de catre participarea fiecarui domeniu de activitate regional la constituirea avutiei nationale, cat si a
productivitatii muncii.
Participarea la constituirea produsului intern brut pe domenii de activitate in 2005 (milioane RON preturi
curente conform metodologiei SEC 1995
Agricultura, vanatoare si silvicultura
Pescuit si piscicultura
Industrie
Constructii
Comert
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si comunicatii
Intermedieri financiare
Tranzactii imobiliare si alte servicii
prestate in principal intreprinderilor
Administratie publica si aparare
Romania
Nord-Est
24277,9
13,8
71009,8
18468,4
28132,6
6028,4
28116,9
5826,4
4373,5
1,4
7707,2
1806,5
2979,1
503,3
3041,5
458,0
Contributia PIBR
la PIB RO (%)
18,01
10,14
10,85
9,78
10,59
8,35
10,82
7,86
38745,8
4304,2
11,11
16282,6
9739,3
7860,9
1951,7
1713,3
1206,4
11,99
17,59
15,35
-
-
30048,1
3980,7
241,8
-233,2
34037,4
9114,2
11.81
11.81
11.81
11,61
11.81
68.39
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Servicii de intermediere financiara indirect
masurate
Valoare adaugata bruta regionala (VABR)
254502,8
Impozite pe produs
33715,4
Taxe vamale
2047,8
Subventii pe produs
-2089,9
Produs intern brut total
288176,1
Produs intern brut pe locuitor (RON)
13326,8
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2007, Conturi Nationale Regiona
Economia regionala contribuie, la nivelul anului 2005, in proportie de aproape 12% la formarea produsului
intern brut national, valoare apropiata de media nationala.
Analizand aportul adus de regiune pe fiecare ramura se constata o contributie ridicata a agriculturii, de
18%, a serviciilor publice in sanatate si invatamant, de 15% si respectiv 17%. In schimb, toate celelalte
domenii de activitate din regiune isi au participari putin sub media nationala. Pe de o parte unele dintre
ele sunt firesti, cum este cazul comertului, intrucat exprima o corelatie directa cu puterea de cumparare
(la un nivel inferior celui national). Pe de alta parte, altele precum turismul, exprimat in acest caz in
special prin activitatea financiara a hotelurilor si restaurantelor este la un nivel sub potentialul turistic
regional existent.
Serviciile si-au adus un aport majoritar la constituirea valorii adaugate brute regionale cu 60%, urmate de
industrie cu 26% si agricultura cu 15, la nivelul anului 2005%. Distributia acestui indicator pe cele trei
sectoare urmareste indeaproape repartizarea existenta la nivel national (anexa 1 - Situatie comparativa a
productivitatii reale intre nivelul regional si cel national).
In schimb, comparand nivelul productivitatii intre regiune si Romania se pot desprinde urmatoarele:
• pe fiecare din cele trei sectoare, la nivel regional, productivitatea este inferioara celei existente
la nivel national, determinand o indepartare din punct de vedere economic a Regiunii Nord-Est;
• nivelul productivitatii in agricultura regionala este la 65% din cea nationala, ceea ce denota
practicarea in continuare a unei agriculturi de tip extensiv, cu grad scazut de mecanizare;
• desi dupa anul 2000 constructiile au avut un ritm de crestere ridicat se constata ca si in aceasta
ramura productivitatea muncii este inferioara celei nationale, la 67% din aceasta si in descrestere
fata de 2004;
In industrie si servicii se constata o crestere anuala a productivitatii reale pe persoana ocupata, in timp ce
in agricultura aceasta este fluctuanta.
11
Probleme cheie in dezvoltarea socio-economica generala
• Produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) in anul 2005, are cea mai mica valoare dintre
toate regiunile, reprezentand 68,39% din valoarea produsului intern brut pe locuitor la nivel
national.
• Contributia agriculturii la PIB regional (12,85%) este superioara fata de cea la nivel national (8,42%
- anul 2005), sugerand slaba diversificare a activitatilor economice in mediul rural.
• Productivitatea muncii este inferioara, pe toate sectoarele de activitate, celei nationale.
2.2 Mediul de afaceri
O intreprindere se incadreaza in categoria micro, mica sau mijlocie daca indeplineste toate conditiile cu
privire la personalul angajat si cifra de afaceri. Comparand definitia IMM-urilor din Romania cu cea
recomandată in UE, putem observa faptul că a fost realizata armonizarea clasificarii micro-intreprinderilor
si IMM-urilor. Astfel, prin microintreprindere se intelege o companie care are un numar maxim de 9
salariati si o cifra de afaceri de maxim 2 milioane euro, intreprindere mica poate avea maxim 49 de
salariati, cifra de afaceri fiind de maxim 10 milioane Euro si intreprindere mijlocie este considerata
societatea comerciala care are maxim 249 de slariati, iar cifra de afaceri de maxim 250 milioane Euro.
In general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietii, mai inovative si abile in a
raspunde cerintelor consumatorilor, imbunatatind mediul competitional, amplificand cultura
organizatorica si creand conditiile stabilitatii sociale.
Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind, la nivelul
anului 2006, o mare parte din numarul total al salariatilor care activeaza in firme (49,0%). Daca se tine
cont si de cei ce activeaza in microintreprinderi, se obtine o pondere totala de 72,4%. Detin o pondere de
11,75% din totalul IMM-urilor la nivel national. Numarul de IMM-uri si microintreprinderi la 1000 locuitori
este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada 2000 – 2006 (9,51 IMM/1000 locuitori –2000;
9,61 IMM/1000 de locuitori – 2001, 10,13 IMM/1000 de locuitori – 2002, 10,83 IMM/1000 de locuitori – 2003,
12,1 IMM/1000 de locuitori – 2004, 13,1 IMM/1000 de locuitori – 2005, 13,9 IMM/1000 de locuitori - 2006).
Incepand cu anul 2001, odata cu relansarea economica, are loc o crestere a acestora ajungand la 52.364
de unitati in 2006. Se constata, la nivelul anului 2006, ca cea mai mare pondere o detin
microintreprinderile cu 87,12%, urmate de IMM-uri cu 12,5%. Desi au pondere de 0,4% din numarul total de
firme, intreprinderile mari contribuie cu 24,8% din cifra de afaceri si detin 27,6% din salariatii din
intreprinderi (in scadere). In ceea ce priveste investitiile brute, cea mai mare pondere 33,4% este
realizata de intreprinderile mari (anexa 2 Repartitia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si
participarea acestora la cifra de afaceri si investitiile brute in perioada 2000- 2006).
Evolutia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de afaceri si
investitiile brute in perioada 2000- 2006
Total
Nr. unitati
Nr. unitati
Cifra de
Mil. RON preturi curente
afaceri
Cifra de
Mil. EURO
afaceri
Personal
Nr. Pers.
Productivitate
Mii RON/persoana
Investitii brute Mil. RON preturi curente
Investitii brute Mil. EURO
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei
2000
36.688
2001
37.199
2002
37.534
2003
40.855
2004
45.462
2005
49.325
2006
52.364
11.837,6
17.946,5
25.142,3
32.860,7
42.357,4
42.795
47.837
5.932
6.895
8.044
8.750
10.450
11.810
13.572
487.429
24.2
1.436,5
733,37
2001-2007
492.339
26.5
2.132,4
819,30
474.390
31.2
3.618,9
1.157,85
480.076
33.7
3.837,9
1.021,9
473.610
38.1
4.152,7
1.024,6
460.363
35.3
4.820
1.330,2
454.474
6.966
1.976,4
Perioada 2000-2006 este caracterizata prin cresterea cifrei de afaceri si a salariatiilor la toate categoriile
de intreprinderi, mai putin la intreprinderile mari unde in ultimii 2 ani se constata o scadere a acestor
indicatori.
12
Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate in 2006 si ponderi unitati pe
total sector
Numar unitati
activitati (sectiuni CAEN)
Total Regiunea
Nord-Est
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Energie electrica si termica, gaze
si apa
Constructii
Comert, reparatii auto si bunuri
Transport, depozitare si
comunicatii
Tranzactii imobiliare, inchirieri,
servicii
Invatamant
Servicii colective, sociale si
personale
Total
Clase de marime dupa nr. de salariati
Pondere unitati pe clase de
marime in total sector (%)
0-9
10-249
>250
0-9
10-49
50-249
>250
52.364
45.621
5.413
1.120
210
87,12
12,48
0,4
93
7.621
58
5.400
20
1.560
8
533
7
128
62,37
70,86
30,11
27,46
7,53
1,68
67
12
6
25
24
17,91
46,27
35,82
3.525
26.076
2.404
2.715
23.705
2.127
619
2.168
249
176
195
28
15
8
0
77,02
90,91
88,48
22,55
9,06
11,52
0,43
0,03
0
3.661
3.278
302
62
19
89,54
9,94
0,52
6.660
6.253
329
71
7
93,89
6,01
0,10
187
164
23
0
0
87,70
12,30
0
889
846
40
3
0
95,16
4,84
0
1.181
1063
97
19
2
90,01
9,82
0,17
413.571
46.079
10.269
2.033
87,63
11,94
0,43
535
42.734
255
11.837
76
4.470
63
1.043
57,59
71,12
35,63
27,14
6,78
1,74
226
148
184
156
31,65
46,50
21,85
29.628
192.264
18.292
5.514
17.350
2.309
1.422
1.869
276
168
145
22
80,66
90,85
87,53
18,88
9,08
12,36
0,46
0,07
0,11
28.972
2.999
642
228
88,22
11,09
0,69
79.393
4.185
1.038
163
93,65
6,16
0,19
1.510
8.176
170
412
10
50
0
3
89,35
94,62
10,65
5,35
0
0,03
11.841
900
232
42
90,98
8,70
0,32
471.952
Total Romania
929
60.084
Energie electrica si termica,
714
gaze si apa
Constructii
36.732
211.628
20.899
32.841
comunicatii
Tranzactii imobiliare, inchirieri,
84.779
servicii
Invatamant
1.690
8.641
Servicii colective, sociale si
13.015
personale
Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie) respecta distributia nationala
a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de asemenea, predominant si
corespunde, in principal, microintreprinderilor si intreprinderilor mici.
La nivelul anului 2006, in Regiunea Nord-Est ponderea microintreprinderilor in total unitati active este
majoritara cu 87,12% (apropriata de cea nationala), urmata de IMM-uri cu 12,48%.
In industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile detin majoritatea in totalul unitatilor active. In
comert se regasesc 90,91% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante 88,48%, in transport
89,54% si constructii cu 77,02%.
Privind IMM-urile, pe sector de activitate, acestea detin ponderi ridicate in domeniile energiei electrice si
termice (46,27%), a industriei extractive (30,11%), si industriei prelucratoare (27,46%).
Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul energiei electrice si termice, cu 35,82% din
totalul unitatilor active. Se remarca faptul ca in domeniul hotelurilor si restaurantelor activeaza numai
microintreprinderi si IMM-uri.
13
Productivitatea, mii RON preturi curente/pers, in anul 2006
Domenii de activitate (CAEN)
Total Regiunea Nord-Est
Energie electrica si termica, gaze si apa
Constructii
Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii
Invatamant
Servicii colective, sociale si personale
Total Romania
Constructii
Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii
Invatamant
Servicii colective, sociale si personale
Total
0-9
96
70
69
143
69
126
45
82
66
24
33
42
120
160
79
1.360
84
161
55
108
94
33
32
55
105
59
74
156
92
190
48
71
57
26
41
52
147
104
114
296
105
262
60
123
81
38
44
80
Clase de marime dupa nr. de salariati
10-49
50-249
>250
125
107
94
174
100
46
63
67
86
134
113
166
103
96
86
215
286
537
47
55
108
103
37
65
49
13
28
48
80
62
67
27
164
151
152
126
87
103
86
92
145
424
353
270
103
117
108
281
392
529
53
70
85
166
164
100
123
67
35
45
38
52
76
63
87
74
104
Informatii si mai relevante pot fi obtinute analizand care este contributia la cifra de afaceri si pe sectoare
de activitate a unitatilor active repartizate pe clase de marime. Se constata ca cel mai mare aport la cifra
de afaceri totala regionala o aduc IMM-urile cu 53,8%, urmate de intreprinderile mari cu 24,8% si, intr-o
mai mica masura, de microintreprinderi cu 21,4%.
Cifra de afaceri a unitatilor locale active pe activitati si clase de marime, 2006
Total nivel Regiunea Nord-Est
Constructii
Comert, reparatii auto, bunuri personale
si casnice
Tranzactii imobiliare, inchirieri si
prestari servicii
Alte activitati de servicii colective,
sociale si personale
Total nivel national
din care: pe clase de marime si sector de activitate
Total
milioane
RON
0-9
10-49
50-249
valori exprimate in procente -%28,09
25,71
>250
47.837
21,45
460
2,83
13,90
18,70
64,57
13.620
7,44
15,95
28,38
48,23
2.632
4.419
0,23
11,45
0,72
31,30
13,79
40,67
85,26
16,58
21.566
32,08
38,69
22,64
6,59
581
2.464
39,07
25,53
38,21
26,01
22,72
27,19
21,27
1.568
48,79
27,62
21,68
1,91
383
27,42
30,29
35,77
6,52
625.275
18,05
23,97
25,31
32,67
9.860
2,67
6,77
8,03
82,53
177.354
37.222
5,19
2,68
12,71
4,11
24,54
21,52
57,56
71,69
14
24,75
Constructii
Comert, reparatii auto, bunuri personale
si casnice
Tranzactii imobiliare, inchirieri si
prestari servicii
Alte activitati de servicii colective,
sociale si personale
din care: pe clase de marime si sector de activitate
Total
milioane
RON
0-9
10-49
50-249
valori exprimate in procente -%26,19
38,04
>250
44.870
14,66
258.007
27,11
34,42
25,99
12,48
21,11
7.331
33,82
32,07
23,34
10,77
46.832
15,62
21,15
23,12
40,11
34.480
40,28
29,94
20,58
9,20
7.639
19,03
19,85
23,55
37,57
Microintreprinderile isi aduc cel mai
mare aport in sectorul tranzactiilor
imobiliare cu 48,79%. IMM-urile aduc
cel mai mare aport la cifra de afaceri
regionala, in sectorul constructiilor
cu
71,97%,
al
hotelurilor
si
restaurantelor cu 60,93% si a
comertului cu 61,33%. Intreprinderile
mari contribuie la cifra de afaceri din
fiecare
sector
(cu
exceptia
domeniului hotelier), iar in unele
dintre
ele
majoritar:
energie
electrica si termica si industria
extractiva.
Intreprinderi nou-create in Regiunea Nord-Est
Numarul intreprinderilor noi si rata de creare, exprimata in raport cu nr. Intreprinderilor din anul
respectiv (2001-2006)
An
Nr. Intreprinderi noi
Rata de creare, %
2001
2002
2003
2004
2005
2006
11.227
30,1
11.886
31,6
17.553
42,9
18.620
40,9
23.210
47,0
18.218
34,7
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002-2007, Publicatii INS
Distributia intreprinderilor active noi create pe sectoare de activitate, %
Industrie
Constructii
Comert
Transporturi
Alte servicii
Sursa: Publicatii INS 2002 - 200/
2001
2002
2003
2004
2005
2006
11,7
4,8
41,7
7,4
3,3
31,1
12,3
3,8
48,2
5,1
4,1
26,5
9,4
4,0
32,8
7,0
3,0
43,8
15,2
5,6
44,0
4,7
5,4
25,1
10,5
7,8
43,3
6,6
3,2
28,7
9,4
12,0
41,6
5,7
3,9
27,4
15
Distributia intreprinderilor active noi create pe medii, %
Distributia intreprinderilor active noi create cu dificultati legate de oferta dupa tipul de dificultate, %
Lipsa de resurse
Acces limitat de credite
Fara clienti sau cu clienti
care platesc tarziu
Acces limitat la salariati bine
pregatiti
Lipsa de tehnologie
Lipsa de materii prime
2001
2002
2003
2004
2005
2006
72,0
67,0
87,7
47,8
79,4
36,7
85,7
34,2
78,9
39,8
72,2
38,7
59,0
35,7
40,5
33,5
35,9
44,8
13,0
6,7
3,4
13,7
14,0
22,2
9,0
19,0
22,2
10,3
19,1
10,3
18,6
17,2
15,8
4,8
12,7
9,4
Situatia intreprinderilor noi create la un an de la infiintare, %
Infrastructura de afaceri
Unul dintre obiectivele specifice al programului PHARE CES - componenta de infrastructura regionala, este
dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a
accesului la mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul
competitivitatii afacerilor. In cadrul acestei componente al programului, pentru Regiunea Nord-Est au fost
aprobate, implementate sau se afla in curs de implementare urmatoarele proiecte de infrastructura de
afaceri:
16
1. Incubatorul de afaceri pentru IMM-uri din Botosani
In cadrul programului PHARE 2001, Coeziunea Economica si Sociala - Proiecte de Infrastructura regionala
mare, Consiliul Local al Municipiului Botosani a implementat cu finantare a Uniunii Europene proiectul
"Incubator de Afaceri pentru I.M.M.-uri in municipiul Botosani". Scopul investitiei este generarea de noi
locuri de munca si facilitarea accesului diferitelor categorii de populatie la acestea, realizarea
transferului de idei fezabile intre diferite societati comerciale, facilitarea aplicarii in practica a
rezultatelor cercetarilor stiintifice, dezvoltarea caracterului antreprenorial, incubatorul fiind locul
potrivit pentru evaluarea, lansarea si punerea in practica a ideilor antreprenoriale, promovarea infiintarii
si dezvoltarii societatilor.
Incubatorul de Afaceri functioneaza in doua locatii, respectiv in str. Calea Nationala nr. 354 - Centrul de
microproductie - si str. Postei - Centrul administrativ - si se adreseaza IMM-urilor nou infiintate, precum si
IMM-urilor deja existente, cu o vechime de pana la 2 ani si asigura pentru acestea servicii de incubare
afaceri, constand in servicii inchiriere de spatii, servicii centralizate de paza, de curatenie, de
salubrizare, de asistenta financiara si servicii expert de tutorizare, constand in servicii de asistenta in
administrarea afacerilor, servicii de informare, documentare si organizare de evenimente, precum si alte
servicii la cerere.
2. Centrul Economic Bucovina, Suceava
Centrul economic Bucovina Suceava a fost finantat prin programul PHARE CES 2001, fiind implementat de
catre Primaria Municipiului Suceava, si a fost inaugurat in noiembrie 2006. Centrul este structurat in
urmatoarele zone: centru expozitional, parc industrial, incubator de afaceri. Constructia are ca
destinatie: spatii pentru expozitii, conferinte, organizare sesiuni de instruire, cercetare.
Parcul industrial cuprinde 8 pavilioane parter care sunt specializate pe principalele activitati
economice:tehnologia informatiei, cercetare, industria prelucrarii lemnului, industria alimentara, turism,
industria uşoara, activitati artizanale.Suprafata desfasurataa centrului este de 4.184 mp (8 x 523 mp).
Incubatorul de afaceri, constructie P+2E, este destinata sediilor de firma. Suprafata construita a
incubatorului este de 440 mp, iar suprafata desfasurata 1.320 mp.
3. Centrul de afaceri Tutova-Barlad, judetul Vaslui
Centrul de afaceri a fost finantat prin programul PHARE CES 2002, beneficiar fiind Primaria Municipiului
Barlad, si a fost inaugurat in noiembrie 2007. Centrul ofera spatii si facilitati pentru:
• Start-up-uri si IMM-uri nou infiintate (incubatorul de afaceri);
• Investitori straini;
• Cooperatii locale renumite pentru activitati artizanale (spatii de productie si spatii expozitionale);
• Dezvoltarea industriilor constructoare de masini, textila si alimentara (spatii de productie);
• Promovarea productiei viticole (spatii expozitionale);
17
• Extinderea si diversificarea pietelor de desfacere (spatii expozitionale);
• Conferinte, prezentari, sesiuni de instruire.
4. Centrul de resurse pentru afaceri Vaslui
Centrul de resurse pentru afaceri este finantat prin programul PHARE CES 2003 si se afla in faza de
implementare. Proiectul isi propune sa dezvolte infrastructura de afaceri si drumurile de acces prin
imbunatatirea accesului pe piata, la informatii, serviciile si tehnologii, in vederea cresterii
competitivitatii in afaceri.
In acest sens, se urmareste constructia unui Centru de Resurse pentru Afaceri in Vaslui care sa cuprinda:
structuri de tip “Foyer”, spatii de expozitii, spatii pentru servicii de consiliere si administrare, sali de
conferinte, sali pentru desfasurarea de seminarii si cursuri de instruire, spatii de inchiriat pentru
companii, spatii de prodctie – organizate ca o suma de de spatii mai mici destinate dezvoltarii firmelor,
centru de copiere, birou notarial, spatii auxiliare. Activitatile auxiliare includ conectarea la utilitati si
realizarea infrastructurii inconjuratoare si a parcarilor necesare.
Caracteristicile geometrice ale cladirii sunt urmatoarele: suprafata constructiei – 1068 m²; suprafata
totala aferenta constructiei centrului – 5350 m²; suprafata utilizabila – 3495 m²; structura cladirii – subsol
+ parter + 2 - 5 etaje
5. Centrul expozitional Moldova, Iasi
Centrul expozitional este finantat prin programul PHARE CES 2005 si se afla in faza de implementare.
Amplasat in preajma Parcului Tehnologic TEHNOPOLIS, intr-o zona industriala cu un potential mare de
dezvoltare, Centrul Expozitional Moldova va avea o suprafata utila de 10.368,2 mp, care va fi distribuita
pe trei corpuri principale.
Spatiul destinat manifestarilor expozitionale va depasi 8.000 mp, din care 6.000 mp in interior, la care se
adauga platforma expozitionala in aer liber de 2.000 mp, oferind firmelor expozante facilitati la standarde
internationale.
Dispunand de cinci sali de conferinte dotate corespunzator, de un incubator de afaceri si de trei firme
start-up, centrul va oferi celor intreprinderilor mici si mijlocii din Regiunea de Nord-Est posibilitati
multiple de participare la targuri si expozitii, de asigurare a unor servicii de marketing si relatii publice de
un nivel profesionist.
6. Centrul de afaceri si expozitional Bacau
Centrul de afaceri si expozitional este finantat prin programul PHARE CES 2006 si se afla in faza de
implementare. Lucrarile presupun realizarea unui centru de afaceri si expozitii cu o suprafata totala de
64.700 metri patrati si o arie construita de 5.800 metri patrati. In cadrul centrului, vor mai fi facute
investitii intr-o parcare de 12.000 metri patrati, spatii verzi 39.400 metri patrati, dar si lucrari pentru
retelele de apa/canal, gaze, curent electric si iluminat. Lucrarile civile cuprind un incubator de afaceri cu
cinci nivele incluzand subsolul si o sala de conferinte cu trei nivele si un alt spatiu de conferinte cu 620
locuri.
Probleme cheie in mediul de afaceri:
• numarul de IMM-uri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada
2000 – 2006;
• contributia la cifra de afaceri in domeniul industriei prelucratoare realizata de IMM-uri este
insuficienta, de 44,33% - 2006.
18
2.3 Structura economica sectoriala
2.3.1 Agricultura si silvicultura
Ponderea populatiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2006, in regiune, este foarte ridicata 40,74%
(superioara celei nationale cu 29,69%). Din total populatie ocupata in agricultura la nivel national, 20,19%
provine din Regiunea Nord-Est.
Contributia agriculturii (+ vanatoare, silvicultura, pescuit si piscicultura) la PIB exprimata in milioane RON preturi
curente, conform metodologiei SEC1995
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
974,9
976
1.313,4
806
1.647,6
825
2.682,0
1.030
3.497,8
1.118
4.099,1
1.091
4.733,6
1.168,7
4.374,9
1.208,5
Romania
5.377,2
7.280,5
Romania (in mil. euro)
5.383
4.467
Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 1999-2007
8.901,5
4.460
15.617,9 17.3017,6 22.849,2
6.000
5.535
6.084
31.043,9
7.665,1
24.291,7
6.710,4
Nord-Est
Nord-Est (in mil. euro)
In anul 2005, aportul regiunii la total productie agricola la nivel national a fost de 18,01%. Sectorul
cunoaste o evolutie similara cu cea la nivel national in perioada 1998-2001, inregistrand o perioada de
declin in perioada 1998-2000 datorita conditiilor climatice nefavorabile existente in acel an.
Evolutia ratei de crestere anuala a VAB agricultura, %
Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R.
Contributia agriculturii la PIB (regional si national), %
% sector/
% sector/
%sector/ PIB
PIB 2000
PIB 2001
2002
Nord-Est
17,10
18,70
18,8
Romania
11,07
13,37
11,43
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999 -2007
%sector/ PIB
2003
18,76
13,03
%sector/ PIB
2004
16,06
12,59
%sector/ PIB
2005
12,85
8,43
La nivelul anului 2005 contributia agriculturii la PIB-ul regional este de 12,85%, valoare superioara celei la
nivel national (8,43%), ceea ce denota dependenta ridicata a economiei regionale de agricultura.
Contributia sectorului a fost in descrestere continua in perioada 1998-2000 datorita conditiilor
meteorologice nefavorabile cat si a productivitatii scazute din domeniu, urmata de un reviriment la
nivelul anului 2001.
19
Repartitia suprafetelor agricole si a fondului forestier in perioada 2002-2007, ha
Suprafata
agricola,
2002
Romania
23.839.071
14.836.585
Regiunea Nord Est
3.684.983
2.131.421
Bacau
662.052
323.468
Botosani
498.569
392.905
Iasi
547.558
380.997
Neamt
589.614
283.789
Suceava
855.350
349.131
Vaslui
531.840
401.131
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003-2007
Unitate teritoriala
Suprafata
totala
Suprafata
agricola,
2003
14.717.426
2.133.569
323.415
392.776
382.081
283.717
349.826
401.754
Suprafata
agricola,
2004
14.711.552
2.130.876
320.589
393.472
381.445
284.051
349.810
401.509
Suprafata
agricola,
2005
14.741.214
2.130.767
320.601
393.468
381.396
284.033
349.762
401.507
Suprafata
agricola,
2006
14.730.956
2.142.507
320.552
393.193
394.404
284.030
349.310
401.018
Regiunea Nord-Est detine 14,54% suprafata agricola totala a tarii (2006) si 18,23% din fondul forestier
(2006). Judetele din regiune cu cele mai intinse suprafete de terenuri agricole sunt Vaslui, Botosani si Iasi,
iar cele care detin cele mai intinse suprafete impadurite sunt Suceava, Bacau si Neamt.
Fondul
Fondul
forestier 2002
forestier 2003
Romania
6.388.000
6.368.000
Regiunea Nord Est
1.185.000
1.188.000
Bacau
267.000
270.000
Botosani
56.000
56.000
Iasi
97.000
97.000
Neamt
260.000
259.000
Suceava
435.000
435.000
Vaslui
70.000
71.000
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2000 - 2007
Unitate teritoriala
Fondul
forestier 2004
6.779.332
1.232.986
283.623
57.212
98.130
260.910
453.566
79.545
Fondul
forestier 2005
6.390.536
1.193.268
271.236
56.108
97.661
261.328
435.034
71.901
Fondul
forestier 2006
6.754.724
1.231.703
282.549
57.493
97.564
260.613
453.330
80.154
Lucrarile de combatere a eroziunii terenurilor se efectueaza pe suprafete reduse in comparatie cu cele
degradate, datorita costurilor mari si a utilajelor insuficiente.
Agricultura
Desi Regiunea Nord-Est detine o mare suprafata de teren agricol (14,54% in 2006) din suprafata agricola
totala a tarii, aceasta resursa nu poate fi eficient valorificata, productivitatea fiind scazuta la toate
tipurile de culturi, datorita influentei urmatorilor factori: calitatea terenului, cu o diversificatie
pronuntata, alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, in comparatie cu alte unitati de
suprafata similare din tara; forta de munca imbatranita (mai mult de 28% din populatia rurala are peste 60
ani), iar tineretul migreaza catre centrele urbane; gradul mare de saracie a proprietarilor care intampina
mari dificultati in realizarea culturilor si cresterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea si
modernizarea agriculturii; instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecari de teren.
Fondul funciar dupa modul de folosinta la 31 decembrie 2006, ha
Bacau
Botosani
Supr.totala
662.052
498.569
Supr.agric.
320.552
393.193
Din care:
317.121
390.368
sector privat
Arabil
186.085
298.774
Pasuni
85.215
75.442
Fanete
39.201
14.635
Vii
7.209
1.724
Livezi
2.842
2.618
Paduri
282.549
57.493
Ape
14.787
13.797
Alte suprafete
44.164
34.086
547.558
394.404
589.614
284.030
855.350
349.310
531.840
401.018
Regiunea
Nord-Est
3.684.983
2.142.507
360.906
277.837
339.866
394.949
2.081.047
265.835
83.446
25.339
12.547
7.237
97.564
13.892
41.698
170.927
70.063
40.059
682
2.299
260.613
10.423
34.548
181.316
89.888
75.057
3.049
453.330
12.302
40.408
291.358
86.522
7.954
12.382
2.802
80.154
8.251
42.417
1.394.295
490.576
202.245
34.544
20.847
1.231.703
73.452
237.321
Iasi
Neamt
20
Suceava
Vaslui
Agricultura privata se caracterizeaza printr-o excesiva faramitare a terenurilor datorita punerii in posesie
prin Legea Nr. 18/1991, fiecarui proprietar revenindu-i suprafete cuprinse intre 1-3 ha. Din totalul
suprafetei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a proprietarilor de pamant reprezinta cca. 3-5%
in judetul Bacau, 10,8% in judetul Botosani, 7,5% in judetul Neamt si 9% in judetul Suceava.
Sectorul zootehnic
In ceea ce priveste evolutia sectorului zootehnic din regiune, din analiza datelor prezentate in tabelul
urmator, se observa o stationare a numarului capetelor de bovine, o crestere a numarului de familii de
albine si o scadere insemnata a numarului de porcine. Referitor la efectivele de ovine si cabaline putem
spune ca nu s-au inregistrat variatii semnificative in perioada 2000-2006.
Evolutia numarului de animale in Regiunea Nord-Est in perioada 1998 - 2006 (mii capete)
Bovine
Porcine
Ovine
si caprine
Cabaline
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total
653
636
677,9
681,9
668,4
682,1
658,4
Din care:
matca
395
394
405,6
403,5
409
400,4
401,4
Total
660
609
709
684,9
836,1
848,2
838,5
39
41
47,8
405,8
56,3
62
48,8
1.453
1.406
1.401,6
1.463,2
1.254,8
1.245,2
1.231,1
1.144
1.154
1.151,6
1.333,3
1.079
1.074,9
1.018,9
Total
203
206
217,8
222,1
68,3
76,7
208,1
Total
11.124
11.630
12.994,9
12.328,8
207,2
195,8
16.046,6
7.970
7.689,4
15.822,3
15.992,4
8.843,9
142,7
142,6
8.837,1
9.317,2
133,8
Din care:
matca
Total
Din care:
matca
Din care:
Pasari
ouatoare
7.007
7.143
adulte
Total (mii
Albine
106
129
familii)
Datele raportate evidentiaza ca peste 90% din numarul de animale se afla in posesia producatorilor
privati, iar sectorul de stat, care detinea un sistem zootehnic industrial, este astazi practic distrus
datorita desfiintarii majoritatii complexelor avicole, crescatorilor de animale si fermelor.
La numarul de animale, la nivelul anului 2006, judetele care se situeaza cel mai bine sunt :
• la bovine judetul Suceava cu 167.704 capete;
• la porcine judetul Iasi cu 187.627 capete;
• la ovine judetul Botosani cu 269.269 capete.
Silvicultura
Exploatarile forestiere au o contributie insemnata prin volumul de masa lemnoasa extrasa din regiunea
Nord-Est si prin marile suprafete impadurite existente (Suceava 453.330 ha, Bacau 282.549 ha, Neamt
260.613 ha - 2006), furnizand 25,75% din cantitatea totala de masa lemnoasa a Romaniei, la nivelul anului
2006.
Datorita lipsei unor programe de investitii si a slabei retehnologizari a industriei de prelucrare a lemnului
si mobilei, in loc sa se desfaca la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea si revitalizarea
acestui sector economic, se inregistreaza, in ultima perioada, mari cantitati de materie prima bruta la
export (cherestea si profile), fapt a condus la o exploatare nerationala a fondului forestier si la o
degradare a mediului inconjurator.
21
Masa lemnoasa pusa in circuitul economic 2006 (mii mc):
Unitate teritoriala
Total
Rasinoase
Romania
15.684,0
5.765,0
Nord – Est
4.039,1
2.115,5
Bacau
712,9
208,9
Botosani
137,4
0,7
Iasi
231,6
5,3
Neamt
1.045,0
654,0
Suceava
1.714,7
1.336,3
Vaslui
197,5
0,3
Fag
Stejar
Diverse
specii tari
Diverse
specii moi
4.997,2
1.055,9
339,0
27,7
33,0
336,9
306,8
12,5
1.632,2
121,8
27,3
22,7
23,8
23,0
5,5
19,5
1.914,6
405,2
78,5
49,9
79,1
67,4
51,4
78,9
1.375,0
340,7
59,2
36,4
90,4
53,7
14,7
86,3
Asa cum se observa, judetul Suceava a contribuit cu cea mai mare cota din masa lemnoasa pusa in
circuitul economic in anul 2006, respectiv 1.714,7 mii mc, la polul opus situandu-se judetul Botosani cu
137,4 mii mc.
Regiunea Nord-Est detine peste 1.500 ha de rezervatii forestiere, faunistice si florale, precum si
monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind:
• judetul Bacau - rezervatiile forestiere Padurea Slanic Moldova si Targu Ocna (pinul oriental).
• judetul Iasi - Valea lui David (rezervatie floristica, la 5 km de Iasi), Padurea Uricani (rezervatie
forestiera cu o frumoasa padure de gorun si stejar, situata la 8 km de Iasi) si Padurea Dealul Mare,
langa Deleni, cu un codru secular de fag.
• judetul Neamt - Codrii de arama (rezervatie forestiera de goruni seculari situata la 30 km de
Piatra-Neamt), Padurea de Argint (rezervatie de mesteceni seculari), Padurea Gosmanu
(rezervatie forestiera de molizi, brazi si fagi seculari de dimensiuni impresionante) si Parcul
National Ceahlau .
• judetul Suceava - Codrul secular Slatioara (cuprinde exemplare vechi de 300-400 ani de molid, fag
si brad).
Probleme cheie in agricultura si silvicultura:
• Contributia agriculturii la PIB regional (15%) este superioara fata de cea la nivel national (anul
2005), sugerand dependenta ridicata a economiei regionale de sectorul primar;
• Exploatarea agricola se face pe loturi reduse de 1-3 ha;
• Gradul redus de asociere a proprietarilor – 8% pentru terenuri si 3% pentru zootehnie.
2.3.2 Industria
Productia industriala a scazut in decada 1990-1999 datorita urmatorilor factori:
• capacitatea scazuta de adaptare la modificarile intervenite in structurile pietelor de desfacere
interne si externe;
• decapitalizarea intensa datorata cresterii inflatiei, devalorizarii accentuate a monedei nationale,
volumului redus al investitiilor;
• ritmul lent al privatizarii si restructurarii;
• cadrul legislativ instabil si incoerent, care nu a stimulat investitiile straine si autohtone de
capital;
• restructurarii industriale ce a avut loc in perioada 1997-1999.
22
Valoarea productiei industriale in perioada 1998-2005 exprimat in milioane RON preturi curente
(conform metodologiei SEC 1995)
Regiunea Nord-Est
Regiunea Nord-Est (in
mil. euro)
Romania
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
1357,5
1595,5
2557,7
4093,8
4870,3
5917,8
6780.7
7707,2
1530
1041
1179
1408
1558
1575
1672
2127
21948,0
32304,7
42609,8
49489,7
60794,9
71009,8
11116
13632
13177
14999
19597
9821.2 13534,3
Romania (in mil. euro)
11066
8827
10118
La nivelul anului 2005, Regiunea Nord Est contribuie la nivelul productiei industriale nationale cu 10,85%.
Ponderea contributiei industriei in VAB-ul regional este de 25,65%, valoare apropiata de situatia existenta
la nivel national (27,90%).
Evolutia ratei de crestere anuala a VAB industrie, %
Nota: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R.
Dupa declinul industrial din 1999, similar cu trendul la nivelul national, a avut loc o relansare a sectorului
in 2000, inregistrandu-se o crestere reala cu 11%. Cresterea a continuat si la nivelul anului 2001 cu 16,4%,
net superioara celei inregistrate la nivel national (7,1%), ca in anul 2002 sa se inregistreze o scadere de
3,6%, in conditiile unei cresteri la nivel national de 6,9%. Evolutia ulterioara a industriei sugereaza
intrarea intr-o perioada de stagnare.
Contributia industriei la PIB (regional si national), %
%sector/
PIB 2000
%sector/
PIB 2001
Regiunea Nord-Est 26,50
28,55
Romania
27,30
27,66
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999 -2007
%sector/
PIB 2002
%sector/
PIB 2003
%sector/
PIB 2004
%sector/
PIB 2005
26,18
28,13
24,04
25,05
23,0
24,67
22,64
24,64
Ponderea populatiei ocupate in acest sector la nivel regional in anul 2006 este de 18,96%, usor inferioara
valorii nationale de 23,25%.
23
Descrierea intreprinderilor cheie din regiune
Chiar in conditiile unui declin industrial in regiune, cifrele de afaceri si numarul de salariati au o pondere
ridicata in cadrul intreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult de 250 salariati (vezi 2.2).
Acestea isi desfasoara activitatea aproape exclusiv in municipiile mari (Iasi, Bacau, Piatra Neamt,
Suceava, Botosani).
In Regiunea Nord-Est, intreprinderile de succes mentionate in Topul Firmelor, care se intocmeste la nivel
judetean de catre Camerele de Comert si Industrie, activeaza in urmatoarele sectoare:
• industria de constructii de masini, utilaje si echipamente;
• industria alimentara;
• industria de prelucrare a lemnului, celulozei si hartiei si productia de mobilier;
• industria usoara (tricotaje, confectii, incaltaminte);
• industria farmaceutica;
• turism;
• transporturi.
Legislatia romaneasca nu a favorizat potentialii investitori strategici, a promovat o fiscalitate ridicata si
concomitent cu dobanzile neperformante la creditele acordate a condus la instalarea fenomenului de
“blocaj financiar”.
Privatizarea fara programe coerente a societatilor cu capital de stat si birocratia excesiva in desfasurarea
acestor activitati, cumulata cu managementul defectuos al principalilor actionari, au condus treptat la
pierderea pietelor de desfacere, scaderea competitivitatii produselor oferite pe piata si plafonarea
tehnologica, generand inchiderea multor unitati productive si aparitia unui numar impresionant de someri.
In anul 2003 doar 2.2% din totalul investitiilor straine directe au avut ca localizare Regiunea Nord-Est (211
mil. EUR), in 2004 a scazut la 0.1% (18 mil. EUR), iar in 2005 se constata o usoara crestere pana la 1.3%
din total national (292 mil. EUR), trend care se mentine si in anul 2006 (411 mil EUR - 1.2% din total pe
tara).
Nota: sursa informatiilor - date publicate de catre Banca Nationala a Romaniei.
Probleme cheie industrie
• nivelul scazut al investiilor straine directe;
2.3.3 Serviciile
In continuare este prezentata evolutia sectorului serviciilor in perioada 1998-2005 in regiune, comparativ
cu nivelul national:
Contributia serviciilor la PIB exprimata in milioane RON preturi curente,conform metodologiei SEC1995
1998
1999
2000
Regiunea
2220,5
3222,0
4419,0
Nord-Est
Regiunea
Nord-Est (in
2223
1977
2214
mil. euro)
Romania
18512,6 28073,2
41141,4
Romania (in
18532
17227
20616
mil. euro)
2001
2002
2003
2004
2005
6238,6
8498,8
11832,7
14803,1
17966
2307
2720
3150
3652
4958
58159,5
77382,7
103062,9
128137,1
159201,3
21401
24758
27442
31613
43936
24
Rata de crestere anuala a VAB servicii, %
Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R.
Se constata la nivel regional o descrestere anuala pe orizontul de timp 1998-2000 (opusa fata de
orientarea nationala), urmata de o relansare incepand cu 2001, cand aceasta ramura a avut rate de
crestere superioare celei nationale(2002-2004). La nivelul 2005, serviciile aduc un aport majoritar la
constituirea Produsului Intern Brut Regional in proportie de 52,78%.
Contributia serviciilor la PIB (regional si national)
% sector/
PIB 2000
%sector/
PIB 2001
Regiunea Nord-Est
45,86
41,87
Romania
51,18
47,70
% sector/
PIB 2002
% sector/
PIB 2003
%sector/
PIB 2004
%sector/
PIB 2005
45,68
51,09
48,07
52,17
50,22
51,99
52,78
55,24
In constructii si transporturi, regiunea contribuie la totalul national in apropiere de media nationala, in
timp ce in tranzactii imobiliare, comert si activitati financiar-bancare au valori inferioare.
In serviciile publice din invatamant si sanatate-servicii sociale, contributia la valoarea nationala pe fiecare
subsector mentionat este superioara mediei si asigura cel mai semnificativ aport (17,59%, respectiv 15,35%
- 2005).
Ponderea populatiei ocupate in servicii fata de total regiune in anul 2006 este de 32,18%, valoare foarte
redusa in raport cu ponderea inregistrata si la nivel national si comunitar.
Sectorul este caracterizat prin:
• concentrare ridicata in centrele dezvoltate ale regiunii, Iasi si Bacau, in restul teritoriului avand o
pondere foarte mica;
• predominante sunt activitatile de comert si alimentatie publica, serviciile directe catre populatie
fiind insuficiente si de slaba calitate;
• serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potentialului existent;
• serviciile de consultanta nu ofera calitatea asteptata de consumatori ;
• serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala sunt sub standardele de calitate necesare.
Activitatile de transport marfa si calatori s-au orientat pe doua directii:
• transportul feroviar a ramas in sectorul de stat si a suferit o restructurare la nivelul regionalelor in
vederea modernizarii infrastructurii existente;
• transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebita, cu precadere in sectorul privat, aparand
companii de transport marfa si calatori, organizate modern si eficient.
Turismul reprezinta un important sector economic cu potential insuficient dezvoltat, in comparatie cu
importanta acestuia si contributia sa la crearea produsului intern brut in tari precum Spania, Grecia,
Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate si sustinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe
25
exploatarea specificului regional, au condus la obtinerea unor venituri economice importante din acest
sector al activitatii industriale.
Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul
gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare
locala pentru atragerea turistilor.
Informatii detaliate privind turismul se gasesc in capitolul 6.
Probleme cheie servicii
• aport scazut al domeniului hoteluri-restaurante in total servicii;
• pondere scazuta a populatiei ocupate in servicii comparativ cu media comunitara;
• serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala furnizate sunt sub standardele de calitate
necesare
2.4 Situatia infrastructurii fizice
Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul careia intre comunitatile
componente se desfasoara toate fluxurile si transferurile de resurse materiale, umane, servicii si
informatii in timp util. Aceste elemente sunt descrise de urmatoarele componente :
• transportul pe drumuri si cai ferate si alte categorii (aeriene, navale etc.);
• servicii de telecomunicatii, televiziune radio etc.;
• utilitatile si structura locativa;
• infrastructura sociala.
2.4.1 Infrastructura de transport
Infrastructura feroviara
Reteaua de cai ferate se prezinta la un nivel comparabil cu media pe tara in ceea ce priveste dotarea
tehnica si lungimea tronsoanelor, dar conditiile geografice si de amplasament impun unele restrictii de
circulatie. Astfel, ponderea retelei regionale de cai ferate in total retea cale ferata la nivel national este
de 15,06% la sfarsitul anului 2006.
In ceea ce priveste densitatea retelei de cai ferate regionale, aceasta este prezentata in tabelul de mai
jos. Se observa ca densitatea de cai ferate pe 1000 kmp in regiune este de 44,0, situandu-se sub media
nationala de 45,2.
Evolutia comparativa pentru calea ferata in exploatare, 1998-2006
Unitate
teritoriala
Nord – Est
Suprafata
totala
(km2)
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
36.850
1.505 1.507 1.506 1.506 1.506 1.506 1.498 1.634 1.624
Lungimea totala a retelei de cai ferate (km)
238.391 11.010 10.981 11.015 11.015 11.002 11.077 11.053 10.94810.789
Romania
Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2006, Buletin statistic INS 2007
Densitatea liniilor
ferate pe 1000 kmp
teritoriu la 31
decembrie 2006
44,0
45,2
Regiunea este traversata de doua din cele opt magistrale feroviare:
• Bucuresti – Bacau – Suceava – Siret spre Ucraina- magistrala 500;
• Bucuresti - Iasi – Ungheni spre Republica Moldova – magistrala 600.
Infrastructura rutiera
Regiunea Nord-Est este strabatuta de o serie de coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza:
• Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava - Siret (punct de control si trecere a frontierei) – drumul
european E85;
• Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj Napoca-Oradea;
• Bacau – Brasov – Pitesti drumul european E574, care face legatura cu drumul international E70 Craiova
– Vidin - Scopje;
26
• Bucuresti - Barlad – Albita - Chisinau - drumul european E581, care strabate judetul Vaslui;
• Roman -Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi (E 583).
Tabelul urmator prezinta situatia drumurilor nationale, judetene si comunale din toate regiunile tarii la
31.12.2006, din care reiese ca atat densitatea de drumuri publice pe total si pe categorii (nationale,
judetene si comunale) la 100 kmp teritoriu, cat si ponderea acestora in totalul lungimii infrastructurii
rutiere, se situeaza pentru Regiunea Nord Est la niveluri superioare mediei pe tara.
Situatia comparativa a drumurilor publice in 2006
Densitatea
Drumuri drumurilor
Unitate
publice publice pe
teritoriala
total
100 km2
(km)
de
teritoriu
Drumuri
nationale (km)
36,5
2.669
Pondere in
total
drumuri
publice %
19,9
79.952
33,5
Romania
Sursa: Buletin statistic INS, 2007
15.983
19,9
Nord – Est
13.411
Total
Densitatea
drumurilor
nationale pe
100 km2 de
teritoriu
Drumuri judetene
si comunale(km)
7,2
10.742
Pondere in
total
drumuri
publice %
80,1
6,7
63.969
80,0
Total
Densitatea
drumurilor
judetene si
comunale
pe 100 km2 de
teritoriu
29,1
26,8
Se observa, in tabelul de mai jos, ca in perioada 1999-2006 nu sunt schimbari mari in infrastructura
rutiera a Regiunii Nord-Est, variatiile de la an la an nefiind spectaculoase, exceptand cateva situatii
izolate la nivelul anilor 2000 si 2004.
Evolutia situatiei infrastructurii rutiere din regiunea Nord-Est pe categorii de drumuri, 1999-2006
Situatia drumurilor
Drumuri
publice
din care:
Drumuri
nationale
Drumuri
judetene si
comunale
total,
din care:
- modernizate
- cu imbracaminti
usoare
-densitate la 100
km2 teritoriu
total,
din care:
- modernizate
- cu imbracaminti
usoare
total,
din care:
- modernizate
- cu imbracaminti
usoare
Ponderea drumurilor modernizate
in total drumuri publice %
2006
2000/
1999
%
2001/
2000
%
2002/
2001
%
2003/
2002
%
2004/
2003
%
2005/
2004
%
2006/
2005
%
13.411
4,00
0,09
0,22
-0,3
0,2
0,09
0,1
3.508
11,18
2,02
0,97
0,9
3,1
3,5
4,5
2.749
-8,45
-2,55
0,08
-0,8
12,6
-0,7
-1,7
36,5
1,40
0,00
0,27
-0,2
0,2
0
0,5
2.669
5,33
-0,08
0,03
-0,1
2,1
-0,04
0,4
2.424
3,34
-0,95
0,08
0,3
1,5
1,16
2,8
204
30,81
8,26
-0,38
1,1
7,5
-9,1
-20,9
10.742
3,68
0,13
0,27
-0,3
-0,2
0,1
0,1
1.084
48,62
11,86
3,57
4,5
7,4
9,7
8,4
2.545
-11,20
-3,67
0,13
-1,1
13,2
0,2
0,2
26,1
1,46
0,44
0,73
1,2
2,9
3,3
4,4
12,2
-0,4
-1,9
Ponderea drumurilor cu
imbracaminti usoare in total
20,5
-2,64
-0,51
-0,15
-0,5
drumuri publice %
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1998-2004, Buletin statistic INS 2005, 2006, 2007
Cel mai important aspect il constituie ponderea drumurilor modernizate in totalul drumurilor publice din
regiune care la 31 decembrie 2006 este de numai 26,1%. Daca la acest procent se adauga inca 20,5%,
reprezentand ponderea drumurilor cu imbracaminti usoare asfaltice la 31 decembrie 2006, rezulta ca
aproximativ 54% din infrastructura rutiera a Regiunii Nord-Est este sub standardul minim acceptabil. Daca
mai tinem cont ca, din totalul drumurilor modernizate sau cu imbracaminti usoare, aproximativ jumatate
sunt cu un pronuntat grad de uzura, cauzata de exploatarea intensiva a cailor rutiere intre resedintele de
27
judet si polii de dezvoltare din regiune cu ramificatii spre punctele de trecere a frontierei de stat, a
oraselor regiunii si cu regiunile invecinate, avem o imagine nefavorabila a infrastructurii rutiere regionale.
Accidente de circulatie rutiera, morti si raniti in Regiunea Nord-Est, in perioada 2004-2007
Nr. accidente
Nr. persoane
accidentate din care:
-morti
-raniti
Nr. accidente
Nr. persoane
-morti
-raniti
Nr. accidente
Nr. persoane
-morti
-raniti
Nr. accidente
Nr. persoane
-morti
-raniti
Sursa: Publicatii INS
Regiunea
NE
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
924
208
2004
97
224
149
164
82
1.079
240
114
263
162
204
96
386
693
85
155
92
171
75
87
86
118
20
76
969
228
28
86
2005
93
232
134
186
96
1.106
267
100
270
151
212
106
425
681
96
171
79
191
75
76
101
111
46
60
903
194
28
72
2006
83
234
130
179
83
1.043
219
91
264
154
211
104
376
667
71
148
73
191
68
86
92
119
43
61
1.256
305
29
62
2007
105
241
190
306
109
1.439
370
120
263
207
356
123
425
1.014
93
277
43
77
79
184
73
134
106
250
31
92
Infrastructura aeriana
Transporturile aeriene de care beneficiaza regiunea, sunt sustinute de o infrastructura specifica formata
din trei aeroporturi care deservesc curse interne si ocazional zboruri externe, cursele regulate asigurand
legatura cu capitala tarii, Bucuresti. Cele trei aeroporturi sunt situate in orasele Bacau, Iasi si Suceava.
Cele trei aeroporturi sunt situate in orasele Bacau, Iasi si Suceava. Toate cele trei aeroporturi din regiune
opereaza curse Tarom cu destinatia Bucuresti si curse Carpatair cu escala la Timisoara, avand ca destinatii
Germania (Duselldorf, Frankfurt, Munchen, Stuttgart), Italia (Milano, Torino, Verona, Venetia, Bologna,
Florenta, Ancona, Roma, Bari), Grecia (Atena, Salonic), Ucraina (Kiev, Odessa), Ungaria (Budapesta). De
asemenea, Aeroportul Iasi are ca partener compania de linie Austrian Airlines, fiind operate curse directe
Iasi – Viena, iar Aeroportul Bacau este deservit si de operatorul aerian Blueair cu rutele Bacau – Roma si
Torino
Aeroportul Bacau, situat la 6,5 km sud de municipiul Bacau, asigura infrastructura necesara efectuarii in
conditii de securitate a zborurilor aeronavelor de pana la 400 tone, organizand zboruri interne si externe.
Numarul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacau a crescut de la unul singur in 2002 (Carpatair) la trei
in 2004 (Carpatair, BlueAir, Tarom).
Aeroportul Iasi este cel mai vechi din Romania, fiind infiintat in anul 1932. El se afla situat la 8 km Nord
de Iasi, la o altitudine de 120m si este destinat traficului aerian intern si partial extern de pasageri, cu
avioane scurt curier. Aeroportul Iasi dispune in prezent de o pista de beton cu lungimea de 1.800 m, o
cale de rulare de 135 m X 15 m si o platforma cu dimensiunile de 64 m X 132m.
28
In momentul de fata starea structurii de rezistenta a acestei suprafete nu permite aterizarea si
manevrarea unor aeronave cu masa maxima mai mare de 47 tone, asigurand un PCN (Pavement Concrete
Number) de doar 16. PCN este un coeficient care se determina prin metode tehnice speciale si care
descrie in cazul unei piste date, greutatea aeronavelor ce pot ateriza si frecventa acestora intr-un interval
de timp.
Operatorii aerieni comunitari opereaza in mod regulat cu aeronave de 60 – 120 tone ce ofera rentabilitati
mari la fiecare transport, ceea ce inseamna ca in cazul liberalizarii traficului, acestia nu ar putea opera
pe Iasi in regim de zboruri regulate.
Ca program regulat de zbor, activitatea Aeroportului Iasi este caracterizata de operarile cu aeronave de
19 respectiv 14 tone apartinand companiilor Tarom si Carpatair. Aceste tipuri de aparate de zbor pot
transporta 48 respectiv 33 pasageri. Compania Tarom efectueaza doar curse interne, iar Carpatair zboruri
intermediare – cu escale la Timisoara – pentru diferite destinatii in Italia. Aceste zboruri sunt folosite de
populatia din regiune care lucreaza in diferite locatii in Italia.
De asemenea, exista curse regulate ale companiei Austrian Airlines la Viena, pasagerii acestor curse
practicand mai ales turism de afaceri.
Platforma de parcare si debarcare – imbarcare poate primi cel mult 4 aeronave simultan, ceea ce conduce
la serioase limitari operationale, solicitarile pentru permisiuni de operare la Iasi, indeosebi in regim
neregulat venite din partea altor companii, fiind numeroase si cu mult peste capacitatea disponibila.
Sistemele de radionavigatie, care in cazul aeroporturilor sunt utilizate pentru navigatia in zona terminala
(TMA), in cazul Aeroportului Iasi sunt de categoria I la momentul actual. Imbunatatirea acestora la nivelul
categoriei II, proiect pus in opera de ROMATSA S.A. – regia autonoma care este desemnata la nivel
national pentru dirijarea traficului aerian – se realizeaza prin instalarea unui ILS (Instrumental Landing
System), dispozitiv care poate dirija in mod automat aeronavele la aterizare chiar in pofida unor conditii
meteo nefavorabile.
2000
Fluxul de pasageri
Volumul de marfa (t)
Nr. rute deservite
Nr. pasageri pe rute
2001
2002
9.488
63,2
10.388
61,5
10.383
87,7
1 – int.
1 – int.
1 – int.
9.488
10.388
10.383
CA ( EURO )
308.385
345.547 406.781
Impact asupra
+ 0,1
+0,11
+0,26
mediului (% crestere)
Informatii furnizate de conducerea aeroportului Iasi
2003
2004
2005
2006
23.018
202,8
1 – int.
1– ext.
Int-18.957
Ext. 3.133
653.629
29.500
262,8
1-int
1-ext
Int.18.500
Ext.11.000
691.358
33.300
290
1-int.
1-ext.
Int.20.000
ext.13.300
787.400
39.000
330
1-int.
1-ext
Int.23.000
Ext.16.000
886.300
+1,12
+1,4
+1,5
+1,6
Potentialul de pasageri identificat in Regiunea de Dezvoltare Nord – Est in urma studiului de piata intocmit
de GAC – German Airport Consulting Group – Hamburg. Studiul in cauza a fost intocmit in anul 2003 la
comanda R.A. Aeroportul Iasi a avut ca tema studiul pietei la nivelul Regiunii de Nord Est, precum si unele
recomandari privind perspectivele de dezvoltare. S-a identificat la nivelul Regiunii de Nord – Est urmatorul
potential de pasageri distribuit dupa destinatii :
Budapesta
24.000 pasageri / an
Frankfurt
Viena
Munchen
Amsterdam
Paris
Istanbul
Zurich
Londra
8.000 pasageri / an
TOTAL
De asemenea, urmare a cercetarilor pe cont propriu efectuate de R.A., Aeroportul Iasi a identificat si
oportunitati de deschidere a altor rute, dupa cum urmeaza :
Moscova
5.000 pasageri / an
Atena
5.000 pasageri / an
29
In acelasi context, se apreciaza ca traficul actual nu se pierde, ci dimpotriva se dezvolta, ruta interna Iasi
– Otopeni (cu mentiunea ca Aeroportul Otopeni este un nod al traficului aerian national) va cunoaste o
crestere importanta la 22.000 pasageri anual. Tot aici se va sustine si ideea ca traficul extern actual
asigurat de compania Carpatair se va dezvolta, conducand la o crestere de pana 15.000 pasageri anual.
Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcea, la aproximativ 15 km Est de Suceava si 40 km de
Botosani, accesul fiind asigurat prin drumul national DN29, este destinat traficului intern de pasageri cu
avioane scurt curier. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava incepand cu anul 1960, iar
din anul 1963 acestea au beneficiat de pista betonata (1.800 m x 30 m), dispozitiv luminos de apropiere si
platforma de imbarcare – debarcare (127 m x 72 m).
Este posibila aterizarea – decolarea aeronavelor de tip scurt curier si mediu curier in conditii optime, cu
baremul minim de vizibilitate de 1200 metri, iar cel de plafon de 60 metri. Aerogara aeroportului a fost
construita in anul 1982, avand o capacitate de 250 de pasageri pe ora si este compartimentata special pe
fluxuri de plecari, sosiri, atat pentru pasagerii din traficul intern cat si pentru cel extern.
De asemenea, judetul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar in judetul Iasi exista o aerobaza utilitara cu o
experienta de 30 ani in domeniu si care are ca obiect de activitate zboruri utilitare si zboruri sanitare.
Situatia traficului in perioada 2000 – 2004
Pasageri
Total imbarcati imbarcati debarcati debarcati
extern
intern
extern
intern
2000
24
458
482
57
2.635
90
2.598
2001
28
438
466
90
2.844
51
2.792
2002
28
614
642
66
2.590
66
2.758
2003
7
547
554
8
2.295
8
2.099
2004*
8
48
56
4
118
3
102
Total
95
2.105 2.200
225
10.482
218
10.349
Informatii furnizate de conducerea Aeroportului Suceava
An
Miscari
Extern Intern
Cargo
tranzit imbarcat debarcat
intern
5.380
2.843
1,77
4,3
5.777
2.845
1,01
4,51
5.480
1.008
0,03
4,2
4.410
923
0
0
227
32
0
0
21.274 7.651
2,81
13,01
total
Total
6,07
5,53
4,24
0
0
15,84
Din pacate, infrastructura existenta in momentul de fata nu permite nici unui aeroport din cele trei
efectuarea de zboruri curente externe si se impune modernizarea si dezvoltarea infrastructurii a cel putin
unui aeroport si dotarea acestora astfel incat sa corespunda din toate punctele de vedere cu standardele
unor aeroporturi moderne, care sa poata deservi atat curse interne si externe de pasageri si de marfa.
Probleme cheie infratructura fizica:
• inexistenta unui coridor european rutier pe directia est-vest;
• gradul redus de drumuri rutiere modernizate in regiune: 26.16% - 2006 din lungimea totala a
acestora;
• imposibilitatea celor trei aeroporturi de a efectua curse externe curente datorita inzestrarii
materiale existente.
2.4.2 Infrastructura de utilitati
Infrastructura de utilitati include: serviciile de furnizare a apei, sistemul de canalizare si epurarare a
apelor uzate, retelele de distributie a gazului metan, sistemele de termoficare/incalzire si reteaua de
furnizare a energiei electrice.
Servicii de furnizare a apei
In Regiunea Nord-Est volumul apei potabile distribuite reprezinta 11,19% (2006) din total la nivel national,
valoare apropiata de media nationala, insa, daca se tine cont ca regiunea are cea mai mare populatie,
valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 10,88% din valoarea inregistrata la nivelul tarii.
Toate municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de distributie a apei potabile, in timp ce
doar 271 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate. 89,38% din totalul localitatilor regiunii nu
sunt conectate la retele de apa potabila.
30
Reteaua si volumul de apa potabila distribuita in Regiunea Nord – Est la data de 31.12.2006
Localitati conectate
Unitate
teritoriala
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Nord-Est
Romania
Sursa: Anuarul
Din care
Total
municipii si
orase
71
8
52
7
50
5
50
5
44
14
48
5
315
44
1999
317
Statistic al Romaniei 2007
Apa potabila
distribuita
Consum uz casnic
Lungime
retea
simpla (km)
(mii m3)
%
(mii m3)
%
1.194
806
1.197
1.093
835
794
5.919
50.821
24.689
9.560
43.393
14.408
18.913
8.766
119.729
1.069.797
20,62
7,98
36,24
12,03
15,80
7,33
100,0
13.160
5.870
23.250
12.507
9.382
6.808
70.977
652.418
18,54
8,27
32,76
17,62
13,22
9,59
100,0
La sfarsitul anului 2006, ponderea numarului de localitati care dispun de retele de alimentare cu apa
potabila Regiunea Nord-Est se situeaza pe ultimul loc cu o pondere de numai 10,62% fata de ponderea de
12,40% pe tara, dar si fata de celelalte regiuni. In plus, numarul de noi localitati ce s-au conectat la retele
de apa potabila in intervalul 1998-2003 in Regiunea Nord-Est a fost in crestere, dar o crestere foarte
lenta, astfel incat diferenta dintre ponderea localitatilor conectate la sfarsitul anului 1998 fata de
sfarsitul anului 2003 a fost de numai 2,66 puncte procentuale. In intervalul 2004-2005 acest numar a
inregistrat o scadere fata de anii anteriori, dar se remarca o crestere in anul 2006 (anexa 3 Evolutia
comparativa a numarului de localitati conectate la apa potabila).
Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile a inregistrat o crestere lenta in majoritatea
regiunilor din tara datorita faptului ca nu au existat prea multe localitati care sa beneficieze in perioada
1998-2006 de darea in exploatare a noi retele de alimentare cu apa potabila. Regiunea Nord-Est a
inregistrat cresteri de la an la an cu rate superioare fata de rata de crestere inregistrata la nivel national
(anexa 4 Lungime totala simpla a retelei de distributie a apei potabile).
Se constata ca atat consumul total de apa potabila cat si consumul casnic de apa potabila este in scadere
in toata tara, inclusiv in regiune pe orizontul de timp prezentat (anexa 5 Volumul de apa potabila
distribuita consumatorilor).
Ponderea consumului casnic in total apa potabila distribuita, %
Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2007
Pe de alta parte, ponderea consumului de apa potabila pentru consum casnic in totalul volumului de apa
distribuita este in Regiunea Nord-Est la un nivel destul de scazut 59,28% - 2006, dar aproape de valoarea
medie pe tara. Acest lucru este explicabil atat prin actiunile de contorizare realizate de populatie in
31
ultimii ani pentru consumul casnic de apa potabila, cat si prin consumuri efectuate in raport cu nivelul de
trai existent.
Situatia comparativa a densitatilor retelelor de distributie si a apei potabile la 31.12. 2006
Regiunea
Nord - Est
Suprafata
totala
Populatia
(km2)
36.850
Lungimea totala a Km retea apa
Km de retea
retelei de
potabila /
/ 100km2
distributie apa
1000
suprafata
potabila (km)
locuitori
3.732.583
Romania
238.391 21.584.365
Sursa: Anuar Statistic a Romaniei, 2007
Consum apa potabila pe
cap de locuitor
(m3/locuitor)
total
Uz casnic
5.919
1,58
16,06
32,07
19,01
50.821
2,35
21,32
49,56
30,22
Din datele prezentate reiese ca densitatea retelei de apa potabila la nivel national este de 21,32 km
retea/100 km2 si ca densitatea din regiune Nord-Est inregisteaza una dintre cele mai mici valori - 16,06
km retea/100 km2 (2006). De asemenea, se observa ca, in regiunea Nord-Est la 1000 locuitori, revin doar
1,58 km retea apa potabila fata de 2,35 km retea (2006), valoarea medie pe tara. In plus, consumul de
apa potabila pe cap de locuitor in Regiunea Nord-Est inregistreaza cele mai scazute valori atat la volum
distribuit 32,07 mc/cap de locuitor cat si la consum casnic cu numai 19,01 mc/cap de locuitor pentru anul
2006. Aceste valori sunt cu mult sub standardele internationale si demonstreaza nivelul slab de dezvoltare
al acestor utilitati cat si nivelul de trai redus existent in regiune.
Mentionam ca singura sursa de alimentare cu apa potabila din panza freatica este cea de la Timisesti, care
deserveste o parte a locuitorilor din municipiul Iasi. Celelalte orase ale regiunii Nord-Est sunt alimentate
cu apa potabila din ape de suprafata prin intermediul unor statii de tratare a apei. Din pacate, la ora
actuala sistemele de alimentare cu apa din orasele regiunii Nord-Est sunt subdimensionate, neputind sa
deserveasca intr-un regim de 24 ore din 24 toti consumatorii casnici si industriali din regiunea Nord-Est. In
ceea ce priveste sistemul de conducte pentru alimentarile cu apa potabila, acesta este uzat si nu satisface
necesarul de consum al populatiei din regiunea Nord-Est. Pe de alta parte, statiile de tratare a apei
potabile sunt si ele uzate fizic si moral, neputand procesa cantitatea de apa necesara tuturor
consumatorilor din regiune.
Sistemul de canalizare
Toate municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de canalizare, in timp ce doar 96 de
comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate. 95,30% din totalul localitatilor regiunii nu sunt
conectate la retele de canalizare publica.
Reteaua de canalizare publica, situatie comparativa 31.12.2006
Judet
Localitati cu instalatii de canalizare
Total
Bacau
52
Botosani
15
Iasi
14
Neamt
14
Suceava
33
Vaslui
11
Regiune Nord-Est
139
Romania
708
Sursa: Anuar Statistic a Romaniei, 2007
Din care municipii si orase
8
7
5
5
13
5
43
308
Lungime retea simpla a
conductelor de
canalizare publica (km)
520
228
562
320
663
370
2.663
18.602
Evolutia comparativa privind canalizarea publica
In intervalul 1998-2006 numarul de localitati care dispun de retele de alimentare cu apa (315) si cele care
au canalizare (139), se constata o mare discrepanta in sensul ca mai mult de jumatate dintre acestea nu
au retele de canalizare ceea ce conduce la poluarea mediului (anexa 6 - Numar localitati conectate la
reteaua de canalizare ).
32
Lungimea retelei de canalizare din regiunea Nord-Est, in intervalul 1998-2006 nu a inregistrat o crestere
impusa de necesitatea construirii unor retele de canalizare pentru localitatile care dispun deja de retele
de alimentari cu apa, ci surprinzator chiar o scadere fata de 1998 prin iesirea din uz a unor conducte mult
prea vechi si uzate (anexa 7 - Lungimea retelei de canalizare (Km)).
Trebuie sa specificam ca in ceea ce priveste statiile de epurare a apelor uzate acestea activeaza numai la
nivelul oraselor si municipiilor din regiune, sunt subdimensionate si nu pot procesa eficient intreaga
cantitate de ape reziduale.
Situatia comparativa a densitatii retelelor de canalizare 31.12.2006
Suprafata
totala
(km2)
Populatia
Lungimea totala
a retelei de
canalizare (km)
Km retea
canalizare/
1000 locuitori
Km de retea
/100 km2
suprafata
36.850
3.732.583
2.663
0,71
7,23
238.391
21.584.365
Romania
18.602
0,86
7,80
Unitate teritoriala
Nord – Est
Din datele prezentate reiese ca densitatea retelei de canalizare in regiunea Nord Est, in anul 2006 este cu
putin mai redusa – 7,23 km retea/100 km2 decat valoarea densitatii la nivel national – 7,80 km retea/100
km2. De asemenea, la 1000 locuitori revin 0,71 km retea de canalizare fata de 0,86 km retea, valoarea
medie pe tara. La sfarsitul anului 2006, Regiunea Nord Est avea o lungima totala a conductelor de
canalizare publica de 2.663 km, reprezentand 14,32% din lungimea totala la nivel national.
Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in regiune
Sistemul de distributie a gazelor naturale in Regiunea Nord-Est poate fi analizat prin prisma urmatorilor
indicatori:
Reteaua si volumul de gaze naturale distribuit comparativ in 2006
Localitati conectate
Judet
Din care
municipii si orase
Bacau
25
8
Botosani
5
3
Iasi
21
5
Neamt
14
4
Suceava
12
8
Vaslui
5
3
Regiune NE
82
31
Romania
774
224
Total
Lungime
retea simpla
(km)
722
191
665
340
416
191
2.525
28.960
Volum gaze naturale
distribuite
din care uz
(mii m3)
casnic
534.441
77.011
48.126
25.840
328.425
79.267
268.704
50.589
117.144
32.378
83.436
30.255
1.380.276
295.340
10.332.016
2.687.157
In Regiunea Nord-Est volumul de gaze naturale distribuite reprezinta 13,36% din total la nivel national,
valoare inferioara mediei nationale, si daca se tine cont ca este regiunea cu cea mai mare populatie,
valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 10,99 % din valoarea inregistrata la nivelul tarii.
Doar 31 din municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de distributie a gazelor naturale, in
timp ce o mare parte a comunelor si satelor nu sunt conectate.
Numarul de localitati conectate la reteaua de gaz metan a crescut usoara in perioada 1998-2006. In anul
2006 numarul de localitati din regiune conectate la reteaua de gaz metan este de 82, din care 31 in
municipii si orase (anexa 8 Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la reteaua de gaze
naturale).
In ceea ce priveste lungimea retelei de distributie a gazului metan si evolutia ei in perioada 1998-2006, la
nivel regional a avut loc o crestere anuala a lungimii totale de gaz metan (anexa 9 - Situatia comparativa
regiuni privind lungimea conductelor de gaz metan (km))
33
Reteaua de gaz metan la 31 decembrie 2006
Km retea
Km de
Consum gaze
Lungimea
Consum
de gaz
retea de
naturale (mii m3)
totala a
casnic pe cap
Populatia
metan la gaz metan
retelei de gaz
locuitor
din care
1000
la 100 kmp
total
metan (km)
(mc)
uz
casnic
locuitori suprafata
2.525
0,67
6,85
1.380.276 295.340
79,12
3.732.583
Suprafata
totala
(kmp)
Unitate
teritoriala
36.850
Nord – Est
238.391 21.584.365
Romania
28.960
1,34
12,15
10.332.016 2.687.157
124,49
Comparand Regiunea Nord-Est cu celelalte regiuni se constata ca lungimea retelei de gaz metan este
printre cele mai slab dezvoltate din tara, fiind de numai 0,67 km la 1000 locuitori fata de 1,34 km la 1000
locuitori media pe tara, iar daca raportam la suprafata regiunii situatia este aceeasi, adica 6,85 km retea
de conducta la 100 kmp in regiune fata de 12,15 km retea la 100 kmp media pe tara.
In ceea ce priveste volumul de gaz metan distribuit, regiunea noastra sta mai bine fata de alte regiuni,
dar ponderea volumului de gaz metan distribuit in totalul pe tara este de numai 13,36% in regiune, in
conditiile in care ponderea populatiei regiunii in totalul locuitorilor din Romania este de aproximativ 17%.
Regiunea Nord-Est se remarca cu un consum de gaz metan pentru uz casnic pe cap de locuitor mult sub
media nationala.
Servicii de furnizare a energiei termice
In ceea ce priveste furnizarea energiei termice, trebuie sa facem precizarea ca in toata tara centralele
termice au fost gandite sa deserveasca un oras intreg, fie el mic sau mare (cu exceptia oraselor foarte
mari, spre exemplu Bucuresti), astfel incat datorita pierderilor mari din retea un asemenea sistem nu este
nici foarte rentabil nici foarte eficient, ceea ce creeaza mari nemultumiri in randul beneficiarilor, mai
ales in sezonul de iarna. In acest context, a aparut o solutie alternativa la acest serviciu pentru o mica
parte a populatiei, care dispune de banii necesari, pentru a-si instala o centrala de apartament. Dar
pentru marea majoritate a populatiei solutia ar fi cumpararea si instalarea unor centrale de cartier sau
chiar de bloc si inlocuirea instalatiilor de furnizare a incalzirii cu altele noi, mai performante din punct de
vedere tehnic, care sa reduca cat mai mult posibil costurile de furnizare a agentului termic catre
beneficiari. Insa pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare surse de finantare care pana in acest
moment nu au fost inca identificate.
Pe de alta parte, trebuie sa remarcam ca in mediul rural, cu exceptia a catorva localitati nu este necesar
un serviciu de furnizare a energiei termice.
In Regiunea Nord-Est se inregistreaza o scadere continua a numarului de localitati conectate la retelele de
distributie a energiei termice atat la nivel de regiune cat si in toate regiunile tarii (Anexa 10 - Evolutia
comparativa a numarul de localitati care beneficiaza de energie termica (apa calda si incalzire)). Cauza o
constituie proasta administrare a acestora in intervalul de dupa 1990, ceea ce a condus la unica solutie realizarea centralelor de bloc sau de apartament, tendinta ce va continua si in perioada viitoare.
In ceea ce priveste numarul de localitati din regiune care dispun de energie termica centralizata, aceasta
situatie este prezentata in urmatorul tabel.
2000
Unitate
teritoriala
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Total
9
5
4
7
8
Munic
ipii si
orase
8
4
4
4
8
2001
Total
8
5
4
5
7
Munic
ipii si
orase
7
4
4
3
7
2002
2003
2004
Localitati care beneficiaza de energie termica
Munic
Munici
Munic
Total ipii si Total
pii si
Total ipii si
orase
orase
orase
6
6
7
6
6
6
2
2
4
4
2
2
7
4
4
4
7
4
5
3
6
3
6
3
6
6
7
7
6
6
34
2005
Total
4
2
5
5
6
2006
Munici
pii si
orase
4
2
2
3
6
Total
3
2
3
5
5
Munici
pii si
orase
3
2
2
3
5
Vaslui
Regiune
Nord-Est
Romania
Nord-Est %
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
4
4
4
4
36
31
32
28
31
27
30
24
29
24
26
21
22
19
259
217
239
202
214
185
186
158
174
150
154
129
142
122
13,9
14,2
13,3
13,8
14,4
14,5
16,1
15,1
16,6
16,0
16,8
16,2
15,4
15,5
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2001-2007, Publicatii INS
In ceea ce priveste numarul localitatilor din regiune care dispun de un sistem centralizat de incalzire,
situatie este buna, adica peste media pe tara, numai ca, asa cum aratam mai sus, centralele termice care
produc si distribuie agentul termic si care sunt direct subordonate Consiliilor Locale nu pot momentan sa
produca si sa distribuie agentul termic intr-un raport calitate pret convenabil pentru toti beneficiarii
acestui tip de serviciu. Astfel, in curand aceasta problema s-ar putea transforma intr-o grava problema
sociala daca nu se vor gasi resurse pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de furnizare a energiei
termice in localitatile regiunii care dispun momentan de acest serviciu, localitati in care traiesc
aproximativ 50% din totalul locuitorilor din cea mai populata regiune a tarii.
In cadrul Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013 au fost preselectate doua proiecte de
reabilitare CET, pentru municipiile Iasi si Bacau.
Surse de energii regenerabile
Regiunea Nord-Est are un potential energetic de biomasa ridicat, impartit pe urmatoarele categorii de
combustibil: reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc; deseuri de lemn - rumegus si alte resturi de
lemn; deseuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de vie s.a.;
biogaz; deseuri si reziduuri menajere urbane.
Circa 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere; 89% din
caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de
reziduuri si deseuri vegetale.
Probleme cheie a infrastructurii de utilitati:
•
•
•
•
Retea de apa potabila insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la
nivelul lui 2006:
o km retea/100 kmp suprafata: 16,06 fata de 21,32 la nivel national;
o km retea apa potabila/1000 loc: 1,51 fata de 2,20 la nivel national;
o 89,38% din localitati sunt neconectate ;
Retea de canalizare insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul
lui 2006:
o din 315 localitati conectate la reteaua de apa potabila numai 139 sunt conectate la
reteaua de canalizare;
o 96,30% din localitati sunt neconectate;
Retea de gaz metan insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul
lui 2006:
o km retea gaz metan/1000 loc: 0,67 fata de 1,34 la nivel national;
o km retea gaz metan/100 kmp suprafata: 6,85 fata de 12,15 la nivel national;
o doar 2,77% din localitati sunt conectate.
Grad redus de utilizare a resurselor regenerabile (biomasa)
35
2.5 Infrastructura educationala si de sanatate
2.5.1 Infrastructura educationala
Factorul esential in dezvoltarea unei economii nationale, si respectiv regionale este reprezentat intr-o
masura foarte mare de capitalul uman. Desi este dificil de cuantificat si reprezinta in sine un concept
controversat, capitalul uman ar putea sa includa resursele umane cu un anumit nivel de educatie.
Numarul unitatilor de educatie din regiune detine 16,07% (anul scolar 2006/2007) din numarul total al
unitatilor de invatamant la nivel national. Acest aspect este in acord cu faptul ca regiunea detine cea mai
mare suprafata si populatie din cele opt regiuni de dezvoltare. La nivel de gradinite, scoli elementare si
licee in regiune exista acelasi trend cu cel national si aproximativ aceeasi rata (exceptie anul scolar 20002001 pentru gradinite cand descresterea a fost dubla fata de national, iar pentru licee o crestere tripla
regionala). Trenduri opuse ale regiunii fata de nivelul national se inregistreaza in anii scolari 2000-2001 si
2001-2002 pentru scoli de arta si meserii (Anexa 11 - Evolutia comparativa a numarului de unitati scolare
pe nivele de instruire).
Regiunea Nord-Est detine 17,41% din total elevi la nivel national, situatie explicata prin faptul ca regiunea
este cea mai mare din tara ca suprafata, ca numar de locuitori, ca populatie scolara si in plus are cea mai
mare rata de fertilitate adica 46,3 fata de 39,6 urmatoarea clasata si fata de 38,4 media pe tara. Evolutia
numarului de elevi in regiune pe categorii de unitati de educatie are acelasi trend ca si la nivel national
(anexa 12 - Evolutia comparativa a populatiei scolara din invatamantul de toate gradele).
O situatie comparativa a numarului de unitati de educatie (gradinite, scoli elementare, licee, scoli
profesionale si de ucenici, scoli post-liceale, scoli de maistri) se poate observa din tabelul urmator:
Unitate
teritoriala
Numar unitati de educatie pentru anul scolar 2007/2006
Scoli
elementare
Nord - Est
191
861
Romania
1.720
5.045
Gradinite
Licee
SAM
206
1.421
75
115
Scoli
postliceale
14
79
Scoli de
maistri
-
Comparativ, in anul scolar 2006-2007, Regiunea Nord-Est are cel mai mare numar de scoli elementare si
scoli de arte si meserii, in timp ce pentru celelalte tipuri de unitati de educatie regiunea se situeaza la un
nivel mediu.
Regiunea Nord-Est are, cu exceptia scolilor de maistri, cel mai mare numar de elevi inscrisi in unitati de
educatie in anul scolar 2006-2007.
Numar de unitati de educatie pentru anul scolar 2007/2006
Scoli elementare
Judet/regiune
Gradinite
Bacau
42
Botosani
30
Iasi
62
Neamt
9
Suceava
27
Vaslui
21
Nord-Est
191
ROMANIA
1.720
%
11,10
Primar si Gimnazial
199
113
233
119
122
75
861
5.045
17,07
Licee
SAM
33
27
53
33
42
18
206
1.421
14,50
29
1
1
4
37
3
75
115
65,22
Scoli
postliceale
3
2
3
2
3
1
14
79
17,72
La nivel judetean, primele trei judete care detin aproximativ 54% din numarul total al scolilor din toata
regiunea, sunt in acelasi timp cele trei centre universitare si anume: Iasi, Bacau si Suceava, cu 25%, 22% si
respectiv 17%, situatie explicata in primul rand datorita concentrarii studentilor in aceste centre
universitare, iar pe de alta parte aceste judete au cea mai mare populatie scolara comparativ cu celelalte
3 judete din regiune.
36
Regiunea Nord-Est cuprinde toate formele de invatamant, numarul elevilor inscrisi in invatamantul
preuniversitar in anul scolar 2006-2007 fiind de 756.694 elevi, aproximativ 20% din populatia totala a
regiunii, iar, in ceea ce priveste invatamintul superior, in cele trei centre universitare invata 79.762
studenti. Daca ne referim insa la forma de proprietate a infrastructurii educationale la nivelul regiunii,
putem spune ca invatamantul privat este foarte putin dezvoltat, mai ales la nivel preuniversitar.
Pentru a avea o imagine mai buna privind populatia scolara din regiune prezentam in tabelul de mai jos
numarul de elevi/studenti inregistrati in regiunea Nord-Est in anul scolar 2006-2007.
Populatia scolara din invatamantul de toate gradele, in anul scolar 2007/2006
Elementar
Unitate
teritoriala
Prescolar
Primar
Gimnazial
Bacau
24.188
34.514
34.182
1
Liceal
SAM
23.307
8.903
Postliceal si
maistri
889
Superior
Total
8.235
134.218
Botosani
16.575
23.625
22.714
13.690
6.400
207
199
83.410
Iasi
28.598
41.490
39.150
27.929
12.097
2.406
60.102
211.772
Neamt
15.991
25.011
25.793
19.198
6.804
861
613
94.271
Suceava
25.655
36.668
36.821
25.404
9.070
895
10.579
145.092
Vaslui
17.694
24.897
22.953
15.118
7.004
231
34
87.931
Nord-Est
128.701
186.205
181.613
124.646
50.278
5.489
79.762
756.694
ROMANIA
648.862
919.439
922.769
780.925
250.383
37.697
785.506
4.345.581
19,68
15,96
20,08
14,56
10,15
17,41
%
19,83
20,25
Aceste date demonstreaza existenta unei traditii pedagogice in regiune si a unei preocupari continue
pentru instruirea generatiei viitoare, chiar daca in prezent infrastructura educationala se confrunta cu o
serie de probleme dintre care cele mai importante sunt: lipsa unor spatii adecvate procesului de instruire,
lipsa unor dotari care sa tina pasul cu nevoile mereu in schimbare ale pietei fortei de munca, lipsa de
cooperare cu mediul industrial si, ceea ce este foarte important, necorelarea procesului de instruire cu
cerintele pietei fortei de munca, adica lipsa unei strategii de instruire a resurselor umane din regiune.
Astfel, dupa 1989 s-a inregistrat o crestere a cererii pentru profilele: economic, medico-farmaceutic si
juridic, in timp ce invatamantul tehnic si profesional a cunoscut o scadere la fel ca toata industria
romaneasca, acesta nefiind capabil sa se reorganizeze corespunzator si sa tina pasul cu cerintele pietei
fortei de munca, desi au fost introduse noi meserii sau forme de specializare in domenii ca: tehnologia
informatiilor, inginerie biochimica, ingineria mediului, agromontanologie, turism, marketing si
management, inginerie civila etc. cu posibilitatea ca unele profile sa fie studiate intr-o limba
internationala de larga circulatie: engleza sau franceza.
Desi regiunea dispune de un personal cu o buna experienta in formarea si instruirea resurselor umane si,
pe de alta parte, de un bun potential in ceea ce priveste numarul de persoane inscrise in diverse forme de
invatamant, o alta problema cu care se confrunta regiunea este migratia tinerilor absolventi in regiuni mai
dezvoltate sau chiar in alte tari, deoarece oferta locurilor de munca in regiune este extrem de scazuta in
anumite domenii comparativ cu alte regiuni, unde exista o oferta mai buna pentru aceleasi domenii si mai
bine platita.
Din pacate, nu avem date statistice cu privire la numarul de sali de clasa din scoli pentru a putea face o
comparatie intre regiunea noastra si celelalte regiuni in ceea priveste numarul elevilor ce beneficiaza de
o sala de curs.
In anul 2006, la nivelul regiunii Nord-Est a fost de 2148 biblioteci, in scadere fata de anul precedent cu
7,45%. Se observa ca trendul 2006/1999 a fost descrescator la nivel national cat si pe fiecare regiune in
1
Inclusiv invatamantul special
37
parte, rata de descrestere in Nord Est fiind totusi inferioara celorlalte regiuni (Anexa 13 Situatia
comparativa a numarului de biblioteci).
Cele mai multe biblioteci la nivelul regiunii sunt localizate tot in cele trei centre universitare, dar acest
lucru este absolut normal daca tinem cont si de populatia acestor judete, dar mai ales de concentrarea
studentilor din regiune sau a unor studenti din afara regiunii in aceste centre universitare cu traditie
pentru instruire si educatie.
Se poate spune ca in ceea ce priveste numarul bibliotecilor din regiunea Nord – Est exista un numar
satisfacator de astfel de unitati, insa adevaratele probleme in acest sector sunt, ca si in invatamant,
starea proasta a unor cladiri cat si dotarea precara cu sisteme informatizate care sa usureze munca din
acest domeniu.
2.5.2 Infrastructura de sanatate
Sistemul de ocrotire a sanatatii in regiune este caracterizat de trecerea dificila de la centralism,
egalitarism si limitarea libertatii de opinii la autonomie locala, privatizare si competitie. Astfel, reforma
ultimilor ani a incercat sa schimbe fundamental sistemul de sanatate cu scopul de a reconstrui unitar
cadrul legislativ si organizatoric, de a introduce Asigurarile Sociale de Sanatate si de a diversifica
mecanismele de generare a resurselor financiare, in acelasi timp cu trecerea centrului de greutate al
serviciilor de sanatate catre asistenta ambulatorie.
S-a urmarit stimularea privatizarii sub diverse forme, introducerea competitiei intre furnizori, dar si
descentralizarea sistemului de sanatate, prin cresterea rolului autoritatilor locale, al asociatiilor
profesionale, al institutiilor finantatoare, al comunitatilor, etc.
Finantarea spitalelor se face intr-o proportie de peste 90% prin contracte de servicii incheiate intre
conducerile spitalelor si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate. In baza OG 124/1999, s-a realizat pana
in prezent privatizarea aproape 100% a asistentei medicale primare, atat in mediul urban, cat si in mediul
rural, precum si intr-o proportie de peste 70% a asistentei de specialitate ambulatorii.
Regiunea Nord-Est se situeaza pe primul loc ca numar de unitati sanitare (spitale, policlinici, dispensare
medicale, sanatorii TBC) cu 172 de unitati. De mentionat este faptul ca aceasta statistica se refera doar la
unitatile sanitare in proprietate publica. In prezent, atat in regiunea Nord - Est, cat si in toata tara, exista
si unitati medicale private, insa numarul acestora este relativ redus (cu exceptia farmaciilor si
cabinetelor medicale).
Daca din acest punct de vedere lucrurile par bune pentru regiune, in schimb toata aceasta infrastructura,
la fel ca si cea din invatamant, se gaseste intr-o stare precara, existand riscul ca unele spitale sa nu mai
primeasca autorizatie de functionare. In plus, la fel ca si in invatamant, dotarile tehnice de care dispun
spitalele din regiune sunt uzate atat fizic cat si moral si nu mai corespund cerintelor actuale. Aceste
observatii sunt valabile pentru infrastructura de servicii sanitare publice, mai ales pentru toate tipurile de
spitale din regiune care supravietuiesc din ce in ce mai greu fara un sprijin pentru a fi reabilitate,
modernizate si dotate cu echipamente la standarde europene.
Se observa ca la nivelul regiunii cel mai bine sta judetul Iasi, numarul relativ mare de unitati sanitare,
diversificate pe specializari (neuro-chirurgie, boli infectioase, urgente, psihiatrie, etc.), fiind datorat in
primul rand populatiei numeroase din acest judet, dar si faptului ca municipiul Iasi este centru
universitar, functionand aici un spital universitar si diverse centre de cercetare in acest domeniu.
Ca pondere, regiunea Nord-Est detine 13,64% din numarul total al unitatilor sanitare in proprietate
publica. La nivel judetean, cele mai multe unitati sanitare se gasesc in Iasi, Bacau si Botosani.
Cu capital majoritar privat subliniem existenta a 8 de policlinici, 936 de cabinete medicale, 649 cabinete
stomatologice, 81 de laboratoare medicale si 791 de farmacii.
38
Numarul unitatilor sanitare in proprietate majoritara de stat in anul 2006
Ambulatorii
de spital si
Spitale
Policlinici
de
specialitate
Bacau
12
8
2
Botosani
10
10
Iasi
20
20
1
Neamt
7
6
5
Suceava
11
10
Vaslui
7
5
4
Nord-Est
67
59
12
TOTAL
436
393
260
%
15,37
15,01
4,62
Judet/
regiune
Dispensare
medicale
Centre
de
sanatate
Sanatorii
TBC
Sanatorii
balneare
Crese
5
2
1
3
6
6
23
211
10,90
1
1
2
53
3,77
1
1
7
14,29
2
1
3
10
30,00
8
1
13
7
2
3
34
273
12,45
In regiune se constata descresterea accentuata a numarului de policlinici in intervalul de timp 1998-2004,
cu un ritm aproape identic cu cel national. In 2005 se constata o triplare a numarului de policlinici pe plan
regional si o crestere inca si mai mare la nivel national. O situatie alarmanta o constituie scaderea cu o
rata crescatoare de la an la an a dispensarelelor medicale. Pentru celelalte tipuri de unitati nu s-a
inregistrat o variatie semnificativa a acestora (anexa 14 - Evolutia numarul unitatilor sanitare in
proprietate majoritara de stat).
Ca numar de paturi in spitale si medici, la sfirsitul anului 2006, regiunea Nord-Est se situa printre primele
regiuni din tara cu 15,27% din total national. Se inregistreaza la nivel de regiune in perioada 1998-2006 o
evolutie fluctuanta a numarului de paturi in spitale, a numarul de medici, farmacisti si personal sanitar
mediu. In anul 2003 semnalam scaderea pentru toate categoriile mentionate (exceptie facand numarul de
medici si stomatologi la care se inregistreaza o crestere usoara), similar cu cea prezenta la nivel national
(Anexa 15 Anexa 15 – Paturile din spitale si personalul medico-sanitar)
Numarul paturilor din spitale si al medicilor, 2006
Paturi in
spitale
3.365
2.587
6.816
2.875
3.503
2.542
21.688
142.034
15,27
Statistic al Romaniei, 2007
Judet/regiune
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Nord-Est
Romania
%
Sursa: Anuarul
Medici
932
542
2.531
723
853
454
6.035
46.936
12,86
La nivel judetean, judetul Iasi depaseste cu mult media pe regiune, valorile acestor doi indicatori fiind
duble, uneori chiar triple fata de celelalte judete din regiune (Vaslui, Botosani).
2.6 Servicii sociale
Serviciile sociale in regiune sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de tranzitie
prin care trece toata tara si de faptul ca regiunea are cea mai mare populatie comparativ cu celelalte
regiuni, dar si cel mai redus PIBR/locuitor.
Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce in ce mai mult in ultima perioada datorita
disponibilizarilor masive din economie, dar si datorita incapacitatii agentilor economici de a absorbi forta
de munca tanara. In plus, cererea mare este determinata si de nivelul general de saracie a populatiei, in
special in cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: batranii, cei cu afectiuni cronice sau cu
diverse handicapuri. O consecinta a acestui nivel de saracie este cresterea numarului de cazuri in care
39
parintii isi incredinteaza voluntar copiii centrelor de plasament din regiune. Acesti copii, la randul lor,
necesita asistenta sociala complexa si foarte costisitoare.
Pe de alta parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitara la nivelul regiunii, datorita saraciei
generale a bugetelor locale, care contribuie de cativa ani la finantarea unei parti din aceste servicii
sociale. Pe langa alocarea unor resurse bugetare pentru finantarea serviciilor sociale, exista, de
asemenea, numeroase organizatii non-guvernamentale implicate in activitati sociale, mai ales in domeniul
protectiei drepturilor copiilor si batranilor. In acest sens, exista, totodata, orfelinate si camine pentru
batrani care sunt finantate de catre unitati de cult religios.
Judetele cu situatia cea mai precara sunt Botosani si Vaslui, judete care ocupa primele locuri in ceea ce
priveste rata somajului si nivelul de saracie a populatiei.
Pana in anul 2003 inclusiv, cheltuielile sociale au inregistrat cel mai inalt nivel, asa cum era de asteptat in
judetul Vaslui, unde in termeni nominali a avut loc o crestere cu aprox. 50%. In perioada 2004-2006 primul
loc in acesta privinta il ocupa judetul Iasi, urmat de judetul Bacau.
Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor in perioada 2001- 2004 (mil.lei), 2005, 2006 (lei)
Judet/regiune
Total cheltuieli cu protectia sociala a somerilor
(milioane lei-ROL)
2001
2002
2003
Total cheltuieli cu protectia
sociala a somerilor (lei-RON)
2004
2005
2006
Bacau
305.235
329.943
371.552
408.676
38.013.836
42.519.069
Botosani
144.216
182.446
194.048
202.975
23.432.505
23.818.245
Iasi
216.681
255.097
361.461
416.219
43.408.958
46.870.710
Neamt
237.893
293.221
264.585
329.664
31.794.983
32.074.954
Suceava
195.644
225.153
250.499
295.453
34.597.853
37.661.233
Vaslui
211.875
331.202
369.266
348.297
32.017.982
33.972.629
Nord-Est
1.311.544
1.617.062
1.811.411
2.001.284
203.266.117
216.916.840
Romania
9.404.370
11.344.334
14.690.775
16.579.518
1.535.107.113
1.543.664.626
%
13,90
14,25
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002-2007
12,33
12,07
13,24
14,05
Privind ponderea cheltuielilor sociale la nivel regional in total national se constata o crestere de la 13,90%
la nivelul lui 2001 la 14,25% in 2002, explicabil prin faptul ca este cea mai saraca regiune din Romania,
dupa care urmeaza o perioada in care aceasta pondere scade (2003-2004). In perioada 2005-2006 se
constata o noua crestere a acestei ponderi, pana la valoarea de 14,05%, desi numarul somerilor in
Regiunea Nord-Est reprezinta 18% din total someri la nivel national.
Ponderea cheltuielilor cu protectia sociala pe judete in total regiune (%)
Judet/regiune
Ponderea cheltuielilor cu protectia sociala pe
judete in total regiune(%)
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Bacau
23,30
20,40
20,52
20,42
18,70
19,60
Botosani
11,00
11,30
10,72
10,15
11,53
10,98
Iasi
16,50
15,77
19,96
20,80
21,36
21,61
Neamt
18,10
18,13
14,61
16,48
15,64
14,79
Suceava
14,90
13,92
13,83
14,77
17,02
17,36
Vaslui
16,20
20,48
20,39
17,41
15,75
15,66
100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
100,00
Nord-Est
O alta latura a serviciilor sociale o reprezinta cantinele sociale care functioneaza in toate judetele
regiunii. Aici, persoanele sarace si cei care nu au nici un mijloc de existenta, inclusiv cei fara locuinta,
beneficiaza de mese zilnice gratuite.
40
Numarul cantinelor de ajutor social in intervalul 2001-2006
Unitate
teritoriala
Capacitate (locuri)
Numar de cantine
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2001
2002
2003
Bacau
3
3
2
2
2
2
1.226
1.220
620
Botosani
4
7
5
2
2
2
275
434
654
Iasi
7
9
1
1
1
1
2.938
887
250
300
Neamt
5
6
3
3
3
3
697
708
530
610
510
560
Suceava
8
7
7
7
7
7
3.260
3.890
3.903
2.149
1.746
2.260
Vaslui
2004
2005
2006
370
120
250
1.200
1.200
450
300
300
4
4
4
4
4
4
2.300
1.750
2.100
1.800
1.850
1.370
Nord-Est
31
36
22
19
19
19
10.696
8.889
8.057
6.429
5.726
5.190
Romania
191
199
112
119
114
124
46.860
43.007
37.226
35.874
28.203
32.486
16,20
18,09
19,65
15,97
16,67
15,32
22,80
20,67
21,65
17,93
20,30
15,98
%
In anul 2006 numarul cantinelor de ajutor social este in regiune de 19 de unitati, reprezentand 15,32% din
numarul total de unitati existent la nivel national.
Capacitatea asigurata de respectivele unitati este de 5.190 locuri, reprezentand 15,98% din capacitatea
totala existenta la nivel national de care au beneficiat 3.028 persoane, la nivelul anului 2006.
Numarul de beneficiari ai cantinelor de ajutor social in intervalul 2001-2006
Unitate
teritoriala
Bacau
Nr. beneficiari
2001
2002
2003
2004
2005
2006
920
636
210
335
226
200
Botosani
1.070
843
560
554
341
359
Iasi
1.620
1.057
227
260
282
249
624
528
517
571
443
361
2.423
1.949
2.109
1.737
1.501
1.302
Neamt
Suceava
Vaslui
1.221
589
429
466
550
557
Nord-Est
7.878
5.602
4.052
3.923
3.343
3.028
Romania
37.083
30.183
25.779
27.510
19.600
23.590
15,72
14,26
17,06
12,84
%
21,20
18,56
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002- 2007
Capacitatea si numarul beneficiarilor la nivel judetean si pe total regiune, 2006
Capacitate
Beneficiari
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
41
RNE
La nivelul regiunii, in ultima perioada analizata, anul 2006, capacitatea in functiune excede numarul
beneficiarilor in toate judetele.
Distributia in plan regional a saraciei.
In mediul urban localitatile cu cele mai mici rate de saracie (0,15-0,17) sunt Bacau, Iasi, Onesti, Piatra
Neamt, Suceava. In cealalta extrema (rata saraciei intre 0,35-0,41) sunt localitatile Darabani, Solca si
Negresti. In mediul rural arealele cu o rata ridicata a saraciei (0,57-0,70) sunt:
• in cea mai mare parte a judetului Botosani;
• in partea de sud si sud-vest a judetului Iasi;
• in zonele de confluenta dintre judetele Neamt-Bacau, respectiv Iasi-Vaslui;
• in partea centrala a judetului Suceava.
Rata saraciei pe regiuni, mediul rural si urban, pe date de sondaj si de recensamant-2003
Regiunea
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Sondaj
0,48
0,45
0,35
0,42
0,31
0,28
0,29
Rural
Recensamant
0,50
0,46
0,37
0,44
0,34
0,36
0,33
Sondaj
0,18
0,16
0,19
0,20
0,10
0,08
0,14
Urban
Recensamant
0,20
0,23
0,23
0,24
0,20
0,16
0,17
Saracia in Regiunea Nord-Est are o dinamica inversa fata de cresterea economica. Evaluarea saraciei
pentru perioada anterioara anului 2003, coordonata de catre expertii Bancii Mondiale si realizata cu
42
colaborarea Comisiei Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), utilizand analize mai
detaliate ale relatiei dintre cele doua variabile, demonstreaza elasticitatea ridicata a dinamicii saraciei la
cresterea economica (sau influenta considerabila a evolutiei economice asupra ratei saraciei).
Dinamica saraciei pe regiuni
1995 2000 2002 2003
Nord-Est
Sud-Vest
Sud
Sud-Est
Centru
Vest
Nord-Vest
Bucuresti
37.5
28.5
27.6
26.3
23.9
17.9
22.2
10.2
48.5
34.5
40.0
38.4
31.4
30.1
34.4
18.2
42.5
32.5
33.1
32.3
23.4
22.2
23.0
10.6
35.4
32.1
29.9
29.2
20.3
18.1
17.7
8.1
Diferenta fata de
1995
-2.1
3.6
2.2
2.9
-3.6
0.2
-4.5
-2.1
Diferenta fata de
2000
-13.0
-2.4
-10.1
-9.2
-11.1
-12.0
-16.7
-10.0
Diferenta fata de
2002
-7.1
-0.4
-3.2
-3.0
-3.1
-4.1
-5.3
-2.5
Grupurile afectate de saracie
Sunt cateva dimensiuni care diferentiaza riscul de saracie:
- Pozitia socio-profesionala
Nivelul cel mai ridicat de saracie il inregistreaza lucratorii pe cont propriu si somerii, din prima categorie
detasandu-se agricultorii atat ca risc de saracie cat si ca pondere in total saraci (aproape 1 sarac din 4).
Pensionarii nu se plaseaza la un nivel semnificativ de saracie, fiind sub media populatiei. Salariatii, asa
cum era de asteptat, prezinta gradul cel mai scazut de saracie.
- Educatia
Nivelul de educatie este cel mai important factor. Absolvirea liceului aproape anuleaza riscul de saracie.
Fiecare ciclu suplimentar de invatamant absolvit marcheaza un salt semnificativ in reducerea riscului de
saracie. Cei mai multi dintre saraci traiesc in gospodarii conduse de persoane care au absolvit cel mult
ciclul secundar de invatamant.
- Distributia teritoriala
Aproape trei sferturi dintre saraci se afla in rural, iar riscul saraciei este mult mai ridicat in cadrul acestui
mediu de rezidenta, insa in urban saracia este mai accentuata (deficitul de consum este mai ridicat in
medie). Scaderea saraciei si a saraciei severe a caracterizat ambele medii de rezidenta in ultimii ani.
In toata perioada, distributia saraciei in plan regional evidentiaza o serie de disparitati, cel mai crescut
risc inregistrandu-se pentru regiunile de Nord-Est si Sud-Vest (35,4%, respectiv 32,1%) si cel mai scazut
pentru Bucuresti (8,1%). Totusi, cea mai importanta atenuare a riscului de saracie in 2002-2003 are loc
pentru regiunea de Nord-Est (de 7,1 puncte procentuale).
- Apartenenta etnica
O proportie insemnata dintre persoanele apartinand minoritatii romilor se plaseaza la un nivel extreme de
ridicat de saracie, acestia fiind in 2003 de 3 ori mai sarac decat media. Populatia de romi a beneficiat,
pana in 2001, de politici guvernamentale de sprijin, dar fara a avea ca rezultat o imbunatatire
semnificativa a standardului de viata. Adoptarea in 2001 a strategiei nationale pentru imbunatatirea
situatiei romilor a reprezentat un important pas inainte, dar din pacate nu a fost suficient sustinut de
resurse care sa permita implementarea efectiva a masurilor prevazute.
- Alte dimensiuni
Pe grupe de varsta, riscul cel mai ridicat il prezinta tinerii (31,9% pentru categoria 15-24 de ani) urmati la
mica distanta de copii (29,9%). Varstnicii de peste 65 de ani ocupa o pozitie intermediara, cu o rata a
saraciei de 24,9%.
Familiile cu mai mult de 2 copii si cele monoparentale prezinta riscul cel mai ridicat. Daca in 2001,
familiile cu multi copii au fost singurele care nu au beneficiat de scaderea saraciei pe ansamblul
populatiei, desi au fost luate o serie de masuri in sprijinul acestora, scaderea din 2003 a fenomenului este
vizibila si pentru aceasta categorie (cu o diminuare de 6,1 % a riscului fata de 2002).
Exista o serie de factori care contribuie, de asemenea, la riscul de excluziune sociala: starea precara a
sanatatii, dependenta de alcool si droguri, pierderea locuintei, iesirea din institutiile de ocrotire la
implinirea varstei de 18 ani, iesirea din inchisoare, situatiile de criza determinate de violenta in familie
s.a. Persoanele cu handicap tind sa ramana dependente de suportul pasiv, efectul fiind o crestere
accelerata a riscului de saracie.
43
Incepand cu 2001 se contureaza un proces de scadere a saraciei pe ansamblul populatiei, cu efecte mai
putin evidente asupra categoriilor cu vulnerabilitate ridicata: lucratori pe cont propriu, copii, tineri,
familii cu multi copii, precum si persoanele rezidente in regiunea de Nord-Est.
Praguri de saracie in decembrie 2003, in preturi urbane
Praguri de saracie
Lei
Pragul de saracie extrema
994957,705
Pragul de saracie severa
1210210,778
Pragul de saracie
1751857,17
Caracteristic este faptul ca cei mai multi saraci se situeaza la limita pragului (in medie, consumul lor este
cu doar 24% mai scazut decat valoarea pragului), fiind de asteptat o scadere a fenomenului in contextul
cresterii economice prognozate.
Nota: informatiile au fost preluate din Planul National Anti Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale.
Conform documentului mentionat definitia saraciei, a saraciei extreme si a celei severe sunt urmatoarele:
• Saracie: lipsa resurselor financiare necesare unei vieti normale, la nivelul standardelor existente
in respectiva colectivitate.
• Saracia extrema: o lipsa atat de grava a resurselor financiare incat conditiile de viata ale
respectivei persoane sunt absolut inacceptabile pentru o societate civilizata; altereaza grav
demnitatea fiintei umane, producand degradari rapide si greu reversibile ale capacitatilor de
functionare sociala normala; in cazul copiilor, blocheaza dezvoltarea normala a personalitatii,
reducand spre zero sansele unei evolutii adulte normale. Saracia extrema tinde sa se fixeze cronic
in marginalizare si excluziune sociala, sansele de iesire din situatia de saracie devenind
nesemnificative.
• Saracia severa: un nivel al resurselor care ofera conditii accentuat modeste de viata, pline de
lipsuri si restrictii, care impiedica o functionare sociala normala, dar care nu blocheaza nici
efortul de a iesi din saracie, si nici redresarea in situatia in care resursele revin la normal.
Rata de saracie a fost calculata pe baza metodologiei CAPSIS, avand la baza indicatorul agregat al
veniturilor si beneficiilor sociale.
Probleme cheie:
• Desi rata saraciei este in descrestere incepand cu 2001, Regiunea Nord-Est inregistreaza cea mai
mare valoare pentru acest indicator (35,4%), precum si cel mai ridicat nivel in mediu rural (4850%) – 2003.
2.7 Infrastructura in domeniul cercetarii, transferului tehnologic si societatea
informationala
Stiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asigura progresul tehnologic constant si,
in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari.
Acest domeniu se caracterizeaza de dinamism si complexitate, domeniu ce se bazeaza pe utilizarea la
scara larga a rezultatelor inovarii, a transferului tehnologic, a comunicarii rapide si moderne, a
diversitatii metodelor de prelucrare a informatiilor si au condus la un nou tip de societate si anume
conceptul de „societate informationala”. Suportul tehnologic al noului concept de societate
informationala se bazeaza pe trei componente: tehnologia comunicatiilor, tehnologia informatiei si
multimedia sector de productie pentru continutul informational. Interferenta acestor componente a
condus la aparitia unor noi servicii si aplicatii (telefonie mobila, retele de calculatoare de tip Intranet si
Internet, etc.).
Domeniul cercetarii dezvoltarii inovarii (CDI), transfer tehnologic (TT) si IT reprezinta la ora actuala
sectoare economice de sine statatoare care la randul lor constituie suport pentru dezvoltarea celorlalte
sectoare economice, deschizand noi orizonturi pentru cresterea competitivitatii agentilor economici si, nu
in ultimul rand, conducand la crearea de noi locuri de munca.
Sectorul CDI, TT si IT se caracterizeaza printr-o evolutie ce este influentata de o serie de schimbari de
referinta, cauzate de implicatiile procesului de aderare al Romaniei la UE:
• Eforturi sporite de aliniere la obiectivele politicii UE stabilite de Agenda Lisabona, avand in prim
plan cresterea competitivitatii economice bazata pe cunoastere, fixandu-se tinta ca, pana in anul
44
2010, minim 3% din PIB sa fie utilizati pentru cheltuieili CDI, din care minim 2% din partea
industriei.
• Perspectiva de crestere a cererii de programe CDI din partea intreprinderilor, datorita cresterii
presiunii generate de a fi in acord cu reglementarile tehnice si economice ale UE (nivel
tehnologic, calitate, protectia mediului, cerinte comerciale) in vederea asigurarii competitivitatii
si accesul la pietele UE si internationale.
Principalele instrumente de implementare a politicilor CDI ale Romaniei
Obiectivele politicilor din domeniul CDI sunt implementate in principal prin programele de cercetaredezvoltare si inovare coordonate de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), in calitatea
de organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea Ministerului Educatiei si
Cercetarii, avand misiunea de a asigura elaborarea, aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor in
domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii:
• Programul Cercetare de excelenta (CEEX), lansat in 2005, avand ca obiectiv dezvoltarea ariei
romanesti a cercetarii si, astfel, a asigura in consecinta:
• cresterea capacitatii comunitatii stiintifice si tehnologice din Romania de a se integra in Aria
Europeana a Cercetarii (ERA),
• pregatirea in vederea participarii la viitorul Program Cadru de Cercetare 7 al Uniunii Europene pe
perioada 2007-2013 (PC7).
Programul stimuleaza dezvoltarea colaborarii intre unitatile si institutiile de cercetare-dezvoltare,
universitati si intreprinderi care sa determine un impact in calitatea cercetarii in Romania.
• Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI -I), lansat din 1999, intr-o varianta
initiala cu 4 programe extins in perioada 2001-2004, cu alte 11 programe, orientate pe domenii
stiintifice si tehnice specifice. Prin PNCDI se asigura si participarea la programele internationale din
domeniul CDI, prin programul dedicat colaborarii stiintifice si tehnice internationale – CORINT
Planul National actual s-a incheiat in 2006. ANCS urmeaza sa lanseze in cursul trim. I 2007 viitorul
Plan National CDI pe perioada 2007-2013 – PNCDI II.
• Programele nucleu de cercetare-dezvoltare, lansate in 2003, pentru finantarea activitatilor CDI
specifice la nivelul institutelor nationale de profil.
• Programul de granturi pentru cercetare stiintifica, lansat din 1996. Programul sustine in special
formarea si dezvoltarea carierelor stiintifice si a echipelor de cercetare performante
• Planul sectorial CD al MEdC - ANCS, lansat in 2004, pentru a sustine realizarea obiectivelor strategice
de dezvoltare la nivel de sector, inclusiv intarirea capacitatii ANCS de a elabora si implementa politici
specifice domeniului .
• Programul INFRATECH pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic a fost
lansat in anul 2004 si reprezinta instrumentul de sustinere a constituirii si dezvoltarii entitatilor din
infrastructura de inovare si transfer tehnologic (parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare
tehnologice si de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologica precum si
oficii de legatura cu industria).
• Programul IMPACT lansat in anul 2006, pentru a asigura dezvoltarea portofoliului de proiecte CDI ce
urmeaza sa beneficieze de finantare din fonduri structurale.
Accesul la programele CDI finantate din fonduri publice este in regim competitional si, cu exceptia
programelor nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanti - institutii cu profil CD,
universitati, intreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri, etc.
Sectorul CDI beneficiaza si de avantajele financiare datorate racordarii la sistemul CDI al UE, mai precis
asocaierea la Programele Cadru si Programul Euratom, dar si la alte programe CDI desfasurate in spatiul
european, cum ar fi EUREKA, COST.
Finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare
Existentei unei traditii academice ce acopera peste 50 de domenii stiintifice si tehnologice si a eforturilor
depuse pentru alinierea la standardele UE. In 2004, Romania a cheltuit 0,39% din PIB pentru activitati de
cercetare si dezvoltare, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din media inregistrata in noile state
membre si o cincime din media UE 25. Desi alocarile bugetare pentru cheltuieli de cercetare si dezvoltare
s-au dublat in 2006, ajungand la 0,39% din PIB, pentru a atinge tinta de 3% stabilita prin strategia de la
45
Lisabona, contributia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare trebuie de asemenea
sa creasca.
Se constata ca in anul 2006 in Regiunea Nord-Est cheltuielile efectuate din fonduri publice (60,62%) detin
o pondere mult mai mare fata de cele efectuate de intreprinderi (34,35%), situatie diferita fata de
perioada 2000-2004 cand in Regiunea Nord-Est cheltuielile private erau de peste 50%.
Cheltuielile totale din activitate de cercetare-dezvoltare pe surse de finantare - mii RON in preturi
curenteTotal
Intreprinderi
%
Fonduri
publice
%
Alte
surse
%
Strainatate
%
Nord Est
16.345
8.938
54,69
6.833
41,81
364
2,23
208
1,28
Romania
296.204
145.010
48,96
120.859
40,80
15833
5,35
14.501
4,90
Nord Est
26.774
12.132
45,31
9.670
36,12
559
2,09
441
16,48
Romania
459.342
218.631
47,60
197.332
42,96
5715
1,24
37.663
8,20
Nord Est
29.047
15.059
51,84
12.037
41,44
690
2,38
1.261
4,34
Romania
574.386
238.771
41,57
278.042
48,41
1.7107
2,98
40.466
7,05
Nord Est
37.490
22.142
59,06
1.4079
37,55
727
1,94
543
1,45
Romania
762.064
345.872
45,39
362.965
47,63
11.654
1,53
41.574
5,46
Nord Est
50.439
26.448
52,44
22.259
44,13
1.094
2,17
638
1,26
Romania
952.872
418.843
43,96
467.267
49,04
14.398
1,51
52.364
5,50
Nord Est
65.326
20.292
31,06
40.674
62,26
1.808
2,77
2.548
3,90
Romania
1.183.659
440.670
37,23
633.261
53,50
47.537
4,02
62.191
5,25
Nord Est
107.503
36.926
34,35
65.169
60,62
1.759
1,64
3.649
3,39
1.565.802
476.162
30,41
1.003.638
64,10
Romania
Sursa: INS – Cercetare-Dezvoltare in Romania – serii statistice - (2001-2006)
22.088
1,41
63.914
4,08
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Se remarca si faptul ca fondurile atrase din strainatate au suferit o crestere importanta, reprezentand
3,39% din cheltuelile totale in anul 2006 fata de numai 1,26% in anul 2004, ceea ce certifica eforturile de
internationalizare ale organizatiilor implicate in CDI din Regiunea Nord-Est.
Repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni
Cheltuielile C&D in plan regional sunt raportate la total cheltuieli C&D
Cheltuieli totale C&D
2000
2001
Nord Est
5,52
5,83
Sud-Est
6,29
6,15
Sud Muntenia
13,27
14,09
Sud-Vest
4,51
4,84
Vest
5,51
3,79
Nord Vest
3,78
4,16
Centru
7,81
6,05
Bucuresti Ilfov
53,31
55,09
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei: 2001-2007
2002
2003
2004
2005
2006
5,06
4,59
15,82
3,76
4,63
6,74
6,70
52,70
4,92
3,47
13,92
2,80
6,11
4,80
6,66
57,33
5,29
3,19
14,11
5,66
4,78
3,41
4,86
58,70
5,52
3,59
11,34
3,80
4,46
7,52
4,49
59,29
6,87
3,47
9,31
3,45
4,43
7,45
3,89
61,14
In ceea ce priveste repartitia cheltuielilor C&D pe regiuni, se remarca trendul ascendent al ponderii
cheltuielilor efectuate in Regiunea Nord Est de la 4,92% in anul 2003 la 6,87% in anul 2006. De asemenea,
Regiunea Nord-Est se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste ponderea cheltuielilor CD pe regiuni.
Situatia unitatilor care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare
Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in sectorul public
(peste 60%).
46
In regiune exista numeroase unitati de cercetare: unitati CD, institutii de invatamant superior, statiuni
agricole si agenti economici. Importanta este dezvoltarea pe care a cunoscut-o in ultimii ani dezvoltarea
centrelor de cercetare si excelenta in cadrul universitatilor din regiune, recunoscute de catre Consiliul
National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNSIS) in cadrul Programului guvernamental
CEEX.
In acest context, in perioada 2001-2006 in Regiunea Nord Est s-au infiintat 12 Centre de Excelenta in
cadrul urmatoarelor universitati: Universitatea Al.I. Cuza Iasi, Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi si
Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi.
De asemenea, in perioada 2001-2006 CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare in regiunea Nord-Est,
localizate in cadrul Universitatii Al.I. Cuza Iasi, Universitatii Tehnica Gh. Asachi Iasi, Universitatii de
Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi, Universitatii din Bacau si Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava.
Situatia personalului din activitatile de cercetare-dezvoltare
Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizarii de performante, precum si oportunitatile
oferite de programele de cercetare din alte tari, au condus treptat la scaderea numarului de salariatii din
activitatea de cercetare – dezvoltare, dar si la cresterea mediei de varsta a personalului inalt calificat din
activitatea de CD, astfel incat cei cu varste de peste 40 de ani reprezinta, in prezent, aproximativ 60% din
totalul cercetarilor.
In ceea ce priveste numarul de salariati din activitatea de CD, Regiunea Nord-Est este una din putinele
regiuni care este caracterizata de un trend ascendent, astfel, daca in anul 2003 erau doar 2.926 de
salariati, in anul 2006 numarul acestora a crescut la 3.981 persoane. De asemenea, trebuie subliniat faptul
ca Regiunea Nord Est se situeaza pe locul 2 in tara ca numar de cercetatori, dupa Bucuresti-Ilfov.
Situatia personalului din activitatile de cercetare-dezvoltare
SudVest
Salariatii din activitatea de CD (numar persoane)
3.368
1.934
4.016
2.757
2002
2.926
1.934
4.205
2.841
2003
3.168
1.922
4.080
2.799
2004
3.704
1.898
3.850
2.569
2005
3.981
2.081
3.794
2.491
2006
din care Cercetatori
3.205
1.570
2.444
2.102
2006
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Vest
NordVest
Centru
Bucuresti
Ilfov
1.925
3.268
3.315
1.855
1.587
3.183
2.742
2.302
2.690
3.484
3.479
2.508
2.508
2.419
2.865
18.590
20.631
20.631
22.050
21.937
1.116
2.517
2.280
14.888
28,1
24,2
20,5
23,5
30,1
41,1
33,9
24,9
24,0
27,9
187,2
196,9
210,3
207,6
194,1
Salariatii din activitatea de CD la 10.000 persoane ocupate civile
2002
25,7
18,9
32,9
31,4
23,6
22,7
18,9
24,8
32,5
40,3
2003
2004
25,3
18,8
34,5
33,0
40,5
2005
29,3
18,5
32,4
30,0
22,2
2006
31,9
20,1
32,0
29,2
18,9
Sursa: Prelucrare informatii din Anuarul Statistic al Romaniei 2001 - 2007
De asemenea, indicele salariati din activitatea CD la 10000 persoane ocupate este de 31,9 in anul 2006, in
crestere fata de situatia inregistrata in anii anteriori.
Situatia IMM-urilor inovative
In ceea ce priveste companiile ce au ca principal domeniu de activitate in documentele statutare
activitatea de CD, este important de subliniat ca, exceptand Bucuresti Ilfov care beneficiaza de o situatie
speciala, Regiunea Nord-Est inregistreaza cel mai mare numar de IMM-uri – 40 unitati, valoare egala cu cea
din Regiunea Nord-Vest.
47
Nord-Est
Numar unitati locale
31
2001
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucuresti Ilfov
20
17
19
24
38
22
163
2002
36
24
24
21
31
41
28
209
2003
45
25
25
18
37
45
38
255
40
23
2004
Numar persoane ocupate
1.353
1.211
2001
23
20
30
40
32
247
1.625
641
915
1.125
993
7.823
2002
1.757
1.402
1.760
1.191
1.292
1.384
1.057
8.375
2003
1.855
1.569
1.355
864
1.058
1.325
843
8.702
2004
1.429
1.599
1.308
1.091
805
1.184
556
10.655
Cifra de afaceri - mld lei
129
139
2001
291
142
141
150
178
1.445
2002
268
196
365
198
226
184
207
2.024
2003
370
268
291
155
214
252
187
2.511
414
389
390
286
274
2004
Sursa: Rolul IMM-urilor in economica romaneasca, INS 2006
261
199
3.333
In plus, se remarca faptul ca Regiunea Nord-Est este a doua regiune in functie de cifra de afaceri
inregistrata de IMM-uri cu activitate de CD, dupa Regiunea Bucuresti –Ilfov.
IMM-uri cu activitatea de inovare
In general, este cunoscuta capacitatea redusa si interesul scazut al agentilor economici pentru activitatile
de cercetare-dezvoltare si inovare – atat pentru cele proprii cat si pentru cele desfasurate in parteneriat
cu institutiile de profil CD, precum si capacitatea redusa de absorbtie a rezultatelor cercetarii. Studiul
„Romania – An Assessment of the Lisbon Scorehead”, elaborat de catre Societatea Romana de Economie in
2004 caracterizeaza situatia actuala a inovarii in firmele romanesti astfel:
• principala sursa de competitivitate o reprezinta costurile scazute, si nu gradul de inovare al
produselor si tehnologiilor
• tehnologiile noi provin in general din import sau prin investitii straine directe, si nu prin efort
local
Ancheta statistica privind activitatea de inovarea efectuata de Institul national de Statistica releva faptul
ca in Regiunea Nord-Est se inregistreaza un numar de 688 intreprinderi cu activitate de inovare, valoarea
totala a cheltuielilor efectuate la nivelul anului 2004 pentru inovare fiind de 387.624 mii lei (RON).
Regiunea Nord-Est activeaza 13,30% din numar total al intreprinderilor inovative, fiind o pondere medie
avand in vedere ca in Regiunea Sud-Vest se inregistreaza cea mai mica pondere de 4%, iar in Regiunea
Bucuresti-Ilfov 22,74%.
Activitate de inovare in anul 2004
Cheltuieli de inovare (mii lei RON – preturi curente)
Numar de
Achizitii de
Achizitii
intreprinderi
Cheltuieli de
Cheltuieli
Cheltuieli
alte
echipament,
cu activitate
inovare
C&D interna
CD externa
cunostinte
software
de inovare
externe
Romania
5.171
4.588.077
745.334
144.854
2.852.917
845.972
Nord Est
688
387.624
38.282
2.861
341.178
5.303
Sud-Est
923
347.979
37.258
4.708
305.355
658
Sud Muntenia
457
820.913
97.895
36.890
669.968
16.160
Sud-Vest
216
246.867
57.524
5.626
179.954
3.763
Vest
354
191.261
27.565
12.024
148.199
3.473
Nord Vest
675
235.015
44.420
8.801
167.190
14.604
Centru
712
305.669
62.930
13.418
219.140
10.181
Bucuresti Ilfov
1.176
2.053.749
379.460
60.526
821.933
79.183
Sursa de date: Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006
48
Din punctul de vedere al volumului cheltuielilor de inovare efectuate de intreprinderi, Regiunea Nord-Est
inregistreaza o pondere de 8,45%, situandu-se pe locul 3 intre regiunile de dezvoltare.
Sursa: Prelucrare dat statistice din Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006
Cheltuielile pentru inovare si repartizarea acestora depinde foarte mult de strategia pe care o urmeaza
intreprinderea, o intreprindere fiind inovatoare chiar daca nu aloca resurse pentru cercetare-dezvoltare,
dar inregistreaza cheltuieli pentru intorducerea de tehnologie noua sau pentru adaptari, achizitionari de
brevete, inventii, licente.
Sursa: Prelucrare dat statistice din Ancheta Inovare in Industrie si Servicii 2004, INS 2006
Din structura graficului se poate observa ca tendinta intreprinderilor de a investi in masini, echipamente
si software, in Regiunea Nord-Est ponderea acestor cheltuieli fiind de 88,02%, superioara mediei nationale
de 62,18%. Ponderea cheltuielilor de cercetare dezvoltare interna de 9,88% sau externa 7,47% este
inferioara nivelului inregistrat la nivel national – 16,25%, respectiv 19,43%.
Informatii complementare ofera studiul „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006”
desfasurat de catre Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), pe
un esantion considerat reprezentativ pentru Romania din toate punctele de vedere, asigurand un suport
informational adecvat realizarii de constatari, observatii, concluzii si recomandari temeinic
fundamentate, inclusiv in domeniul „Inovarea si informatizarea IMM-urilor”.
In ceea ce priveste natura eforturilor de inovare, se constata ca cele mai multe IMM-uri s-au concentrat cu
precadere spre noile produse (34,73%) si noile tehnologii (32,82%), dar numai 0,38% au pus accent pe
49
innoirea sistemului informatic. Se remarca faptul ca ponderea IMM-urilor din Regiunea Nord-Est care nu au
avut abordari inovatoare este mai mica decat media nationala (18,70% vs. 19,98%).
Diferentierea obiectului inovarii in IMM-uri, %
Domenii de inovare
NordEst
34,73
32,82
IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare
SudNordSud-Est
Sud
Vest
Vest
Vest
Centru
45,73 50,47
24,00
39,19
37,50
46,09
30,15 33,96
12,00
25,68
22,37
18,75
Noi produse
Noi tehnologii
Noi abordari
manageriale si de
25,57
21,11 19,34
42,00
36,49
19,74
19,53
marketing
Sistem informatic
0,38
0,00
0,00
2,00
8,11
0,00
0,00
Nu este cazul
18,70
25,13 16,51
22,00
12,16
28,29
14,84
Sursa de date: „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006”, CNIPMMR 2006
Bucuresti
Ilfov
38,86
31,44
19,21
1,31
19,65
Daca realizam o analiza comparativa pe regiuni de dezvoltare, constatam ca IMM-urile din Regiunea NordEst se concentreaza intr-o mai mica masura pe achizitionarea de noi produse, ponderea inregistrata fiind
una dintre cele mai reduse, dar se remarca faptul ca acorda o atentie sporita noilor tehnologii, valoarea
inregistrata fiind depasita doar de Regiunea Sud.
Ancheta statistica privind inovarea releva faptul ca factorii care blocheaza inovarea se pot imparti in trei
categorii: factorii de cost, factori privind acumularea de cunostinte si factori de piata In acest context,
motivul blocajului l-a constituit lipsa surselor de finantare, costurile de inovare ridicate, piata dominata
de intreprinderi consacrate, dificultati in gasirea partenerilor de cooperare, cererea fluctuanta de bunuri
si servicii inovative sau lipsa de personal calificat.
Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului din investitii dedicat inovarii in produse, procese
sau organizare evidientiaza ca 30,89% dintre firmele investigate nu au alocat inovarii nici un procent din
investitii.
Diferentierea investitiilor in inovare in IMM-uri, %
Ponderea din investitii
dedicata inovarii
IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare
SudNordSud
Vest
Centru
Vest
Vest
NordEst
SudEst
0%
30,89
26,06
18,50
25,00
11,27
36,99
25,00
16,75
1-5%
15,85
28,19
20,50
29,55
14,08
13,70
15,83
24,40
6-10%
19,11
19,68
16,00
20,45
26,76
16,44
22,50
20,57
11-20%
13,01
12,23
23,50
11,36
22,54
13,70
25,00
21,05
21-50%
13,01
9,04
12,00
6,82
18,31
13,70
3,33
11,48
8,13
4,79
9,50
6,80
7,04
5,48
8,33
5,74
Peste 50%
Bucuresti
Ilfov
Sursa de date: „Mediul de afaceri, situatia si performantele IMM-urilor in 2006”, CNIPMMR 2006
IMM-urile din Regiunea Nord-Est care fac investitii in inovare sunt caracterizate de o disponibilitate
ridicata de a aloca fonduri in aceasta directie comparativ cu alte regiuni, astfel 21,14% din IMM-uri aloca
peste 21% din totalul investitiilor in cheltuiele legate de inovare, fiind a treia regiune dupa Vest si NordVest.
In ceea ce priveste transferul de tehnologie, principala modalitate prin care s-a realizat acesta a fost, in
regiunea Nord-Est, prin privatizarea intreprinderilor si cumpararea acestora de catre firme private straine
care au retehnologizat procesele de productie, obtinindu-se astfel produse de o calitate superioara, la
preturi avantajoase si cu o productivitate crescuta. Totusi, aceasta modalitate nu a putut fi insa
practicata decit in cazul a putine intreprinderi, datorita lipsei de atractivitate a multora din ele.
Deficientele in domeniul dezvoltarii tehnologice constituie un obstacol major pentru intreprinderi, in
special pentru IMM-uri, care nu dispun de resursele financiare necesare procesului de inovare.
50
Infrastructura de transfer tehnologic si inovare
Infrastructura de transfer tehnologic si inovare, respectiv organizatiile specializate pentru difuzarea,
transferul si valorificarea in economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este inca insuficient
consolidata si valorificata, dat fiind faptul ca structurile create nu au avut inca un impact semnificativ
asupra economiei nationale
Dezvoltare si consolidarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare este un obiectiv importat al
politicilor guvernamentale din domeniul CDI, care poate asigura dezvoltare unui mediu foarte favorabil
pentru:
• Stimularea parteneriatelor intre agentii economici si organizatiile de cercetare
• Stimularea cererii si a activitatilor proprii de cercetare-dezvoltare ale agentilor economici, cu
prioritate in domenii ale tehnologiilor de varf
• Cresterea numarului de firme inovative in domenii tehnologice avansate, prin sprijinirea
infiintarii si dezvoltarii acestora.
In Regiunea Nord Est exista urmatoarele structuri de infrastructura:
Parcul stiintific si tehnologic TEHNOPOLIS Iasi
Aceasta investitie a fost realizata prin programul PHARE CES 2000, beneficiari fiind Consiliul Judetean Iasi
in parteneriat cu Primaria Municipiului Iasi.
Amplasamentul este situat in partea sud-vestica a municipiului Iasi, intre platforma industriala a
Combinatului Fortus Iasi si soseaua Nicolina, la 5 minute distanta de gara Nicolina si de drumul national
Bucuresti – Iasi si la 35 de minute de aeroportul Iasi. Suprafata terenului este de 107.365,23 m.p., din care
37.847,00 m.p. proprietate a Consiliului Judetean Iasi si 69.518,23 mp proprietatea Consiliului Local Iasi.
Birouri si spatiile de productie au
dimensiuni incepand de la 40 mp pana la
206 mp si sunt racordate la retelele de
utilitati. Parcelele de teren sunt in numar
total de 9, din care 6 sunt amenajate (in
principal are toate utilitatile pe teren apa, canalizare, energie electrica, fibra
optica, gaz metan, posibilitatea de
cuplare la sistemul de urmarire incendiu
si urmarire caz efractie, centralizat al
Parcului). Dimensiunile parcelelor sunt
cuprinse intre 3900-4800 mp.Parcul
beneficieaza la ora actuala de 3 spatii de
seminarii si conferinte situate la nivelul 3 din cladirea NUCLEUS. Dimensiunile variaza de la sala de 15
persoane pana la 75 persoane.
Parcul Industrial HIT Hemeiusi Bacau
In localizarea acestui parc s-a tinut cont de amplasarea geografica, de infrastructura judetelor, de
dinamismul mediului de afaceri si de posibilitatile de calificare si specializare a personalului.
Amplasamentul parcului este favorizat de apropierea de numeroase cai de comunicare: 1 km pana la DN
15 Bacau – Piatra Neamt, 13 km pana la aeroportul Bacau, 5,5 km pana la calea ferata. Parcul are o
suprafata totala de 10,85 ha, fiind situat in comuna Hemeiusi, la 9 km de municipiul Bacau si are
urmatoarea structura:
• zona de servicii si productie software pentru IMM (suprafata construita 1.450 mp si suprafata
desfasurata 3.967 mp)
• zona de productie industriala, cu o suprafata totala de 5.000 mp, formata din 4 hale si un
depozit
• zona de servicii cu o arie construita de 500 mp
• zona comerciala
• spatii de productie si servicii formate din doua tronsoane fiecare in suprafata de 216 mp
51
• centru de instruire IT, compus din doua cladiri, cu o suprafata desfasurata de 1.950 mp
• sediul administrativ al parcului (suprafata construita 345 mp si suprafata desfasurata 1.216 mp)
• centru de afaceri (suprafata construita 292 mp si suprafata desfasurata 1.047 mp)
Parcul HIT Hemeius a fost finalizat in vara anului 2005 si prin construirea acestui campus ITC s-a urmarit
stimularea pe plan local si regional a afacerilor in domeniu, a unor activitati industriale conexe,
sustinerea si incurajarea spiritului antreprenorial in randul specialistilor, atragerea investitorilor strategici
ce pot dezvolta proiecte specifice, dezvoltarea invatamantului de specialitate la toate nivelurile.
Investitia dispune de lucrari de amenajare pentru serviciile utilitare: alimentare cu apa, canalizare
menajera si pluviala, alimentare cu gaze naturale si cu energie electrica, drumuri de acces si retele de
comunicare.
Parcul Industrial Botosani este realizat intr-un parteneriat public-privat, fiind administrat de
catre SC ELECTROMINING SA Botosani si are ca sectoare tinta industria prelucratoare, mecanica,
constructii de masini. Servicii oferite sunt urmatoarele:
• Servicii de baza
• Locatii pentru companii din industria prelucratoare, de distributie si de prestari servicii
• Asistenta in recrutarea de personal si management executiv
• Servicii de finante-contabilitate si audit
• Informatica
• Asistenta juridica
• Transport persoane si marfa
• Consiliere pentru proiecte de finantare
Beneficiari ai serviciilor oferite sunt societati comerciale din sectorul de productie comertului/
distributiei si societati comerciale prestatoare de servicii care asigura managementul parcului.
Parcul Industrial Ceahlau este administrat de catre SC MECANICA CEAHLAU SA si are ca sectoare
tinta: constructii de masini, industrie usoara. Servicii oferite sunt urmatoarele:
• Servicii de baza
• Locatii pentru companii din industria usoara, constructii de masini, etc.
• Servicii suport
• Servicii de proiectare, servicii de intretinere a imobilelor, utilajelor, instalatiilor, utilizarea
macaralelor, distributia utilitatilor si intretinerea liniilor aferente.
Suprafata totala este de 10,44 ha din care suprafata dezvoltata 3,15 ha si suprafata nedezvoltata: 7,29 ha
(din care 4,43 ha suprafata construibila, restul fiind ocupata de cai de acces, locuri de parcare, spatii
verzi, calea ferata).
Zona Industriala Buhusi este administrata de catre SC STOFE BUHUSI SRL si furnizeaza societatilor
comerciale din industria usoara si alte profile de activitate servicii de baza si suport si locatii pentru
companii din industria usoara, textile, mecanica, IT. Suprafata totala este 24 ha din care suprafata
dezvoltata 15 ha si suprafata nedezvoltata 9 ha.
Zona Industriala Siret este realizata intr-un parteneriat public privat administrata de catre
Primaria Orasului Siret si se adreseaza urmatoarelor sectoare tinta: industrie usoara, industria lemnului;
industrie mecanica, industrie alimentara, industrie textila Suprafata totala este de 21,15 ha din care
suprafata dezvoltata 15,85 ha si suprafata nedezvoltata 5,30 ha.
“ASTRICO NORD-EST” primul cluster inregistrat in Regiunea Nord –Est la sfarsitul anului 2006 si sia inceput activitatea la 01.01.2007. Clusterul a fost gandit ca un grup industrial care pune impreuna si
doreste sa promoveze interesele a 7 firme din domeniul textil din regiune, cu activitate de productie si
comercializare de tricotaje avand ca suport RIFIL S.A. ce reprezinta un nume care poate da consistenta si
in acelasi timp credibilitate noii entitati.
Societatea Informationala
Extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) constituie un
factor important care contribuie la dezvoltarea infrastructurii informationale si la cresterea
52
competitivitatii economiei. Romania inregistreaza, conform ultimului studiu EITO (European Information
Technology Observatory) una dintre cele mai mari dinamici la nivel regional.
Dezvoltarea laturii informationale, in societatea romaneasca de tranzitie, reprezinta un element de baza
pentru modernizarea si eficientizarea fiecarui domeniu de activitate. In regiune, ultimii ani au adus o
dezvoltare fara precedent a societatii informationale, prin imbunatatirea retelei de comunicatii si
cresterea numarului agentilor economici care ofera servicii informationale. Aceasta dezvoltare este
detasat superioara dezvoltarii din celelalte ramuri de activitate inregistrata in ultimul interval de timp.
In privinta dotarilor cu PC-uri si a penetrarii acestora, se remarca o evolutie ascendenta, cu o rata medie
anuala de crestere a volumului vanzarilor de peste 50%, ramanand totusi ca rata de penetrare (17,1 PCuri/100 de salariati la sfarsitul anului 2006) sub media UE-15 (aprox. 40 PC-uri/100 loc.).
Repartizarea principalilor indicatori IT pe regiuni de dezvoltare, in anul 2006
Regiune
Ponderea nr. de
intreprinderi cu
conexiune Internet
-%
Nord Est
24,1
Sud Est
25,1
Sud Muntenia
18,8
Sud Vest
26,1
Vest
18,3
Nord Vest
24,4
Centru
24,3
Bucuresti Ilfov
33,9
Romania
25,6
Sursa: Buletin Statistic INS 2008
Numar de PC la
100 de salariati din
regiune
17,1
18,2
18,1
21,1
15,4
23,7
20,0
41,3
25,4
Ponderea numarului
de PC conectate la
Internet din total PC
din refiune - %61,4
61,1
62,8
55,9
67,1
70,6
64,3
69,0
66,3
Numarul de PC
conectate la
internet la 100 de
salariati din regiune
10,5
11,1
11,4
11,8
10,3
16,7
12,9
28,5
16,9
De asemenea, sectorul e-banking este intr-un proces spectaculos de dezvoltare, dat fiind faptul ca
bancile au dezvoltat programe pentru promovarea efectuarii platilor prin mijloace electronice,
inregistrandu-se o crestere a tendintei de utilizare a cardurilor.
In Regiunea Nord-Est se inregistreaza o crestere a numarului de firme furnizoare de echipamente de
hardware si software si firme care proceseaza date si baze de date.
Evolutia IMM-urilor TIC
Nord-Est
Numar unitati locale
307
2001
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucuresti Ilfov
299
269
210
344
548
590
1.632
2002
386
359
381
287
437
686
751
1.990
2003
558
525
554
379
622
979
1066
2.717
2004
736
658
666
481
792
1.237
1.309
3.495
958
878
680
2.069
2.711
3.038
10.526
Numar persoane ocupate
994
2001
2002
1.246
1.108
1.123
859
2.191
2.796
3.161
9.531
2003
1.599
1.427
1.367
1.100
2.447
3.113
3.814
11.802
2004
2.261
1.734
1.585
1.343
2.928
3.760
4.463
14.306
214
443
173
587
829
589
7.779
1.512
1.336
11.050
Cifra de afaceri - mld lei
229
2001
2002
516
559
1.083
384
1.013
2003
776
731
1.129
594
1.550
1.839
1.815
15.472
1.568
980
1.295
1.006
1.645
2004
Sursa: Rolul IMM-urilor in economica romaneasca, INS 2006
2.799
2.558
19.234
Tabelul de mai sus evidentiaza trendul ascendent al IMM-urilor avand ca domeniu de activitate TIC,
numarul de unitati locale inregistrand o crestere spectaculoasa cu 139,73% in perioada 2001-2004. De
asemenea, numarul persoanelor ocupate in domeniu a crescut de la 994 in 2001 la 2261 in 2004.
53
Experiente regionale in domeniul CDI
Un lucru pozitiv pentru regiune in domeniul cercetarii-dezvoltarii inovare l-a constituit derularea
proiectului PARTNER Thematic Network, care a avut ca scop sprijinirea regiunilor care realizeaza proiecte
de strategii de inovare regionala. Prin acest proiect in care Agentia pentru Dezvoltare Regionala a fost
partener s-a urmarit obtinerea urmatoarelor rezultate pentru regiunea noastra:
• sprijin metodologic pentru regiunile din tarile candidate care realizeaza proiecte de strategii
de inovare regionala;
• schimb de informatii, experienta si bune practici;
• cresterea nivelului de constientizare asupra strategiilor de inovare regionala;
• legaturi de cooperare intre Statele membre ale Uniunii Europene, Tarile Candidate, Noile State
Independente si Regiuni din Tarile Mediteraniene.
Acest proiect este localizat in regiuni din Statele Membre ale Uniunii Europene si din tarile candidate
pentru aderarea la Uniunea Europeana. ADR Nord Est este membru al acestei Retele si va participa
conform ciclului de activitati si proiecte incluse in Strategia de Inovare Regionala a fiecareia dintre Noile
Tari Asociate, fiecare proiect fiind dezvoltat in spiritul problemelor specifice din fiecare tara.
Tot in domeniul dezvoltarii inovative, dar si al cooperarii academice cu mediul industrial Agentia de
Dezvoltare Nord Est a fost partener intr-un alt program aflat in derulare. Acest program numit SAIL
(Strengthening Academic and Industrial Links) NETWORK a avut ca scop facilitarea schimbului de
cunostinte si experienta la nivel transnational privind cooperarea academica si industriala intre regiuni si
este localizat in Regiuni de Dezvoltare din urmatoarele tari: Germania, Creta, Islanda, Spania, Marea
Britanie, Suedia, Romania, Irlanda de Nord, Cipru, Polonia si Israel.
Prin acest program la nivelul Regiunii Nord Est s-au obtinut urmatoarele rezultate:
• promovarea dezvoltarii inovative si furnizarea de informatii asupra oportunitatilor pentru
imbunatatirea parteneriatului transnational prin oferirea unor activitati de schimb de
experienta incluzand schimbul de functionari si vizite de studiu;
• includerea cooperarii academice si industriale pe agenda politica a regiunilor reprezentate in
retea;
• diseminarea informatiilor prin intermediul unui web-site, a unui newsletter si a doua
conferinte.
Concluzii cheie:
• finantarea sectorului de cercetare-inovare in proportie de 60,62% din fonduri publice - 2006;
• in perioada 2002-2006 cheltuielile pentru cercetare dezvoltare anuale efectuate in Regiunea
Nod-Est, au inregistrat un trend ascendent, dar care nu a depasit 6,87% din cele efectuate la
nivel national;
• numarul de salariati din cercetare dezvoltare a inregistrat in ultimii ani o evolutie ascendenta,
ajungand in 2006 la 3.981 de salariati;
• receptivitate scazuta a agentilor economici pentru realizarile cercetarii-dezvoltarii-inovarii
datorata si capacitatii reduse de absorbtie a rezultatelor de cercetare de catre agentii
economici;
• numarul de intreprinderi avand ca domeniu principal de activitate cercetarea dezvoltarea este
de 40, iar numarul de intreprinderi cu activitate de inovare este de 688 (13,30% din nivelul
national)– 2005;
• lipsa unei comunicari intre parti si, in consecinta, a unor parteneriate care sa permita
dezvoltarea acestui sector;
• transferul tehnologic si de inovare catre economie este intr-un stadiu incipient de dezvoltare,
deoarece infrastructura de specialitate pentru difuzarea, transferul si valorificarea
rezultatelor CDI este inca in proces de cristalizare.
54
3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII
3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umane
La 1 ianuarie 1998, populatia totala a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentand 16,7% din
populatia totala a tarii, ajungand in 2006 la 3.732.583 locuitori (17,29% din populatia tarii). Sub aspectul
numarului de locuitori, regiunea ocupa locul intai pe tara.
Populatia regiunii se concentreaza in 46 centre urbane, 505 comune si 2.414 sate. Ponderea populatiei
rurale, in 2006, in total populatia totala este de 55,2%. In tabelul de mai jos este redata situatia
comparativa pe regiuni:
Situatia comparativa pe regiuni intre ponderea populatiei urbane si rurale-2001 - 2006
BucurestiRomania
NE
SE
S
SV
V
NV
Centru
Ilfov
2001
Urban(%)
54,6
43,5
56,8
41,6
45,3
62,2
52,6
60,3
88,8
Rural (%)
45,4
56,5
43,2
58,4
54,7
37,8
47,4
39,7
11,2
2002
Urban(%)
53,26
40,77 55,26 40,64 44,72 61,71 51,14
58,85
88,86
Rural (%)
46,74
59,23 44,74 59,36 55,28 38,29 48,86
41,15
11,14
2003
Urban(%)
53,37
40,77 55,19 40,71 45,33 61,67 51,17
59,23
88,80
Rural (%)
46,63
59,23 44,81 59,29 54,67 38,33 48,83
40,77
11,20
2004
Urban(%)
54,9
43,6
55,5
41,4
47,2
63,7
52,8
60
90,6
Rural (%)
45,1
56,4
44,5
58,6
52,8
36,3
47,2
40
9,4
2005
Urban(%)
54,9
43,4
55,5
41,7
47,5
63,6
53,1
59,8
90,5
Rural (%)
45,1
56,6
44,5
58,3
52,5
36,4
46,9
40,2
9,5
2006
Urban(%)
55,2
43,6
55,4
41,6
47,6
63,5
53,1
59,8
92,5
Rural (%)
44,8
56,4
44,6
58,4
52,4
36,5
46,9
40,2
7,5
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007
Alaturi de Sud si Sud-Vest, Regiunea Nord-Est detine o populatie majoritara concentrata in zona rurala.
Evolutia populatiei pe sexe si medii
Indicator
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Romania
22.408.393
21.794.793
21.733.556
21.673.328
21.623.849
21.584.365
Urban, din care:
12.243.748
11.608.735
11.600.157
11.895.598
11.879.897
11.913.398
6.340.211
6.029.693
6.033.756
6.191.301
6.187.381
6.209.066
10.164.645
10.186.058
10.133.399
9.777.730
9.743.952
9.670.427
Femei
5.118.692
5.122.562
5.093.555
4.910.421
4.892.950
4.854.110
Regiunea Nord Est
3.836.835
3.743.242
3.743.819
3.738.601
3.734.546
3.732.583
Urban, din care:
1.664.997
1.526.407
1.526.398
1.629.448
1.620.437
1.629.250
Femei
Rural, din care:
Femei
856.543
788.275
789.712
842.808
838.670
2.171.838
2.216.835
2.217.421
2.109.153
2.114.109
2.103.333
Femei
1.081.530
1.102.020
1.101.224
1.046.155
1.048.350
1.042.460
Rural, din care:
844.259
Din tabelul prezentat se observa ca la nivel national in perioada 1998-2006 are loc o scadere a populatiei
per total. In cadrul trendului de scadere a populatiei urbane se constata ca anul 2006 se constituie, alaturi
55
de anul 2004, o exceptie – inregistrandu-se o rata pozitiva de crestere a populatiei, fenomen ce ar putea
fi explicat prin declararea a o serie de comune drept orase. Principalele cauze sunt atat scaderea sporului
natural cat si a migratiei dinspre mediul urban catre cel rural.
Rata de crestere populatiei(%)
1999/1998
2000/1999
2001/2000
Romania
-0,19
-0,10
-0,12
Urban, din
-0,36
-0,47
-0,01
care:
Femei
-0,27
-0,35
0,05
Rural, din
0,003
0,34
-0,25
care:
Femei
0,01
0,29
-0,21
Regiunea
0,29
0,27
0,35
Nord Est
Urban, din
-0,31
-0,52
0,08
care:
Femei
-0,28
-0,43
0,10
Rural, din
0,78
0,89
0,56
care:
Femei
0,75
0,81
0,59
2002/2001
2003/2002
2004/2003
2005/2004
2006/2005
-2,73
-0,28
-0,28
-0,23
-0,18
-5,18
-0,08
2,55
-0,13
0,28
-4,89
0,07
2,62
-0,06
0,35
0,21
-0,52
-3,51
-0,35
-0,76
0,07
-0,57
-3,60
-0,36
-0,80
-2,43
0,02
-0,14
-0,11
-0,05
-8,32
0,00
6,76
-0,55
0,54
-7,97
0,19
6,73
-0,49
0,66
2,07
0,03
-4,89
0,23
-0,51
1,89
-0,08
-5,00
0,21
-0,57
La nivel regional are loc in schimb o crestere a populatiei totale in intervalul 1998-2001, urmata de o
variatie sinusoidala in intervalul 2002-2006. Surprinzatoare este evolutia la nivel urban-rural. Astfel, daca
in perioada 1998-2000 se inregistreaza o usoara scadere a populatiei urbane in detrimentul celei rurale,
iar in 2001 o stagnare, in 2002 are loc o scadere pronuntata a populatiei urbane cu 8,32%, urmata de o
stagnare in 2003, crestere pronuntata in 2004, datorita transformarii unor comune in orase, si o usoara
scadere in 2005, urmata din nou de o crestere a populatiei in 2006.
Privind evolutia populatiei feminine trendul acesteia este in aceeasi directie cu trendul populatiei la nivel
urban. Populatia din mediul urban este mai concentrata in centrele urbane mai dezvoltate. Acest fenomen
de migratie a populatiei dinspre oras spre sat a aparut ca o necesitate a unei parti a populatiei de a-si
asigura conditii de subzistenta, in conditiile disponibilizarilor masive din sectorul industrial (situat
preponderent in zone urbane), corelat cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole.
In anul 2006, regiunea are o densitate medie de 101,3 locuitori/kmp, situandu-se astfel la un nivel
superior mediei pe tara (90,5 locuitori/kmp). Judetul cu cea mai mare densitate este Iasi cu 150,5
locuitori/kmp si cu cea mai mica densitate Suceava cu 82,5 locuitori/kmp.
In anul 2006, sporul natural in regiunea Nord-Est este 0,8 la mia de locuitori, fiind singura regiune din
Romania care inca inregistreaza o valoare pozitiva.
In schimb, rata mortalitatii infantile in anul 2006 este, in regiunea noastra, una dintre cele mai ridicate
din tara, atingand 15,3 decese (la varsta sub un an) la 1000 de locuitori, fata de media nationala de 13,9.
Acest fapt ar putea fi explicat prin nivelul ridicat de saracie, mai ales in mediul rural, si insuficienta
educatie privind sanatatea si conditiile minime de igiena.
56
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006,2007
Structura pe sexe a populatiei la nivel global, pe regiune, evidentiaza o repartizare echilibrata a
populatiei in regiunea Nord-Est, 49,45% din populatia totala a regiunii fiind barbati, iar 50,55% femei.
Din total, ponderea populatiei tinere cuprinsa intre 15-34 ani este reprezentativa (31,80%), dar se observa
si un procent mai ridicat al populatiei imbatranite, cu varsta de 65 ani si peste, 14,77% din total situanduse la acest nivel.
Structura populatiei pe grupe de varsta (in procente) – 2006
Un indicator care exprima nivelul de dezvoltare a unei tari/regiuni este indicele dezvoltarii umane (IDU,
Human Development Index in engleza). Acesta este o masura comparativa a sperantei de viata,
alfabetizarii, invatamantului si nivelului de trai. Este actualizat in fiecare an de Programul de Dezvoltare
al Natiunilor Unite si publicat in Raportul de Dezvoltare Umana. Ultimul indice al dezvoltarii umane a fost
realizat in 2006 utilizand date din 2004.
Din datele existente in Raportul National al Dezvoltarii Umane - 2006, Regiunea Nord-Est se situeaza la
nivelul mediei pe tara in ceea ce priveste speranta de viata si gradul de alfabetizare (ponderea
persoanelor de 15 ani si peste care au frecventat sau absolvit o scoala sau care stiu sa scrie si sa citeasca
fara a avea scoala absolvita, in totalul populatiei de 15 ani si peste) si cu 6.5 procente sub medie in ceea
ce priveste rata bruta de cuprindere in invatamant (numarul de elevi inscrisi intr-un nivel de invatamant,
indiferent daca apartin sau nu grupei de varsta corespunzatoare nivelului, ca procent din total populatie
din grupa de varsta respectiva). Sub aspectul indicelui dezvoltarii umane, Regiunea Nord-Est se situeaza
pe ultimul loc (IDU=0,773), in crestere totusi fata de 1999, cand acest indice a avut valoarea de 0.738.
57
Unitate
teritoriala
Romania
Nord-Est
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Speranta de
viata la
nastere (ani)
2003-2005
71.8
71.8
71.0
71.2
71.9
72.0
73.0
71.5
Gradul de
alfabetizare a
populatiei
adulte % 2005
97.5
97.6
97.5
96.9
97.8
98.1
98.3
96.7
Rata bruta de cuprindere
scolara in toate nivelele
de invatamant 2005/2006
72.9
66.4
61.5
58.7
85.9
57.9
64.1
59.5
Indicele
dezvoltarii
umane (IDU)
2004
0.805
0.773
Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, 2006
Indicele de Dezvoltare Umana a Romaniei are un trend usor ascendent, avand totusi o valoare inferioara
celei din tarile Uniunii Europene.
Pentru completarea imaginii regiunii sub aspectul populatiei si resurselor umane, am analizat indicatorul
ratei de substitutie, calculata ca raport intre populatia cu varsta cuprinsa intre 15-24 de ani si populatia
cu varsta intre 55 si 65 ani, evidentiat in urmatorul tabel:
Unitate
teritoriala
Total regiune
Romania
Total regiune
Romania
Total regiune
Romania
Total regiune
Romania
Total regiune
Rata de substitutie in 2000-2006
Populatia cu varsta cuprinsa intre
15 –24 ani
55 – 64 ani
2000
655.645
367.581
3.680.716
2.355.066
2001
645.188
356.784
3.548.331
2.241.238
2002
609.938
343.522
3.399.313
2.184.055
2003
613.548
332.065
3.388.347
2.150.157
2004
610.516
337.493
58
Rata de substitutie (%)
178,4
156,3
180,8
158,3
177,5
155,6
184,7
157,5
180,9
Populatia cu varsta cuprinsa intre
Unitate
teritoriala
15 –24 ani
55 – 64 ani
Romania
3.364.806
2.175.602
2005
Total regiune
607.307
341.028
Romania
3.345.420
2.215.073
2006
Total regiune
594.964
352.781
Romania
3.252.562
2.287.569
Rata de substitutie (%)
154,6
178,1
151,0
168,6
142,2
Nivelul ratei de substitutie arata ca populatia regiunii este tanara fata de situatia la nivel national, dar si
ca in lipsa unor politici adecvate de ocupare, rata somajului poate creste semnificativ.
Evolutia comparativa a ratei de substitutie
Rata de
substitutie
Unitate de
masura
%
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
156,14
156,29
156,3
158,3
155,6
157,5
154,6
151,0
142,2
%
171,78
173,4
178,4
Regiunea NE
180,8
177,5
184,7
180,9
178,1
168,6
Romania
Se observa ca presiunea demografica pe piata muncii in regiune este superioara fata de nivelul national,
unde se inregistreaza un trend relativ constant.
Din punct de vedere etnic, populatia regiunii Nord-Est prezinta un grad inalt de omogenitate. Dupa datele
recensamantului din 2002 din totalul populatiei, 97,9% este reprezintat de romani, 0,1% maghiarii, 1,2%
romii, 0,2% rusii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii.
Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populatiei a regiunii este de religie ortodoxa
(89,61%), aspect care se afla intr-o stransa corelatie cu structura etnica. Celelalte religii detin ponderi
mai mici, dupa cum urmeaza: romano-catolica 6,44%, penticostala 1,80%, adventista 0,41% si alte religii
0,16%.
Probleme cheie:
• ponderea ridicata a populatiei concentrate in mediul rural: 56,35% din total populatie regionala 2006;
• rata mortalitatii infantile, desi in scadere in ultimii ani, in 2006 este una din cele mai ridicate
dintre toate regiunile, atingand 15,3 decese (la varsta sub un an) la 1000 de locuitori;
• sub aspectul indicelui dezvoltarii umane, Regiunea Nord-Est se situeaza pe ultimul loc (IDU=0,773
- 2004).
3.2 Analiza structurala a pietei muncii si a posibilitatilor de angajare
3.2.1 Structura fortei de munca
La sfarsitul anului 2006, populatia activa ocupata civila a regiunii Nord-Est era de 1.246.200 persoane,
reprezentand 33,39% din totalul populatiei regiunii si 14,71% in totalul populatiei active a tarii.
In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinta de scadere continua a ponderii populatiei
active ocupate. Ca urmare a fenomenului de declin economic care s-a accentuat, multe din intreprinderile
cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel mai mare numar de salariati, au efectuat restructurari,
ceea ce a insemnat, odata cu renuntarea la o serie de activitati si disponibilizarea unui mare numar de
personal.
59
La nivel regional din total populatie 44,2% reprezinta populatia ocupata, 2,8% sunt someri BIM (birou
international al muncii), iar 53,0 % populatie inactiva (anexa 17 - Structura populatiei din regiune, dupa
persoane active (ocupate-neocupate) si inactive in 2006).
In cadrul grupei de varsta 15-24 numarul somerilor BIM inregistreaza cel mai ridicat nivel din toate grupele
– 5,6%. Urmeaza grupa de varsta 25-34 de ani cu 4,6%. Propriu zis, populatia tanara, cu varste intre 15-34
de ani detine cea mai mare pondere a somerilor BIM din total populatie – 10,2%. Situatia este similara si in
mediul urban si rural.
Structura populatiei ocupate din regiune, pe grupe de varsta si nivel de instruire, in 2006
Total
populatie
ocupata
Nivel de instruire
Grupe de varsta (ani)
15-24
25-34
35-44
Mii persoane
423
397
45-54
55-64
65 si
peste
349
192
137
Total
1.653
155
Total
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
Superior
Postliceal de specialitate sau
tehnic de maistri
Liceal
10,1
2,8
33,7
25,1
27,7
10,1
0,6
3,5
3,1
29,5
24,2
26,8
15,0
1,4
24,0
7,5
31,7
38,8
18,1
3,4
0,5
Profesional
27,9
9,5
27,0
28,4
25,5
7,9
1,7
24,1
17,0
23,1
12,8
20,3
17,0
9,8
10,4
4,3
4,5
2,7
9,7
28,2
50,6
Procente %
Gimnazial
Primar sau fara scoala absolvita
Sursa: Anuar Statistic al Romaniei – 2007
Se constata ca cea mai mare pondere din populatia ocupata o detin cei cu studii liceale si profesionale
(51,9%), urmata de cei cu studii gimnaziale (24,1%). Doar 10,1% detin studii superioare. Cu cat se
inainteaza pe grupe de varsta se constata ca are loc o crestere a populatiei ocupate care are un nivel mai
scazut de instruire.
Din total populatie ocupata 47,6 % activeaza in agricultura, 34,07 % in servicii, iar 18,33 % in industrie
(15,91% in industria prelucratoare).
Ponderea in domeniul agricol este de cel putin zece ori mai mare decat in regiunile din tari ale Uniunii
Europene. In agricultura, din total populatie ocupata, 17,4 % sunt cu varste cuprinse intre 55-64 de ani,
iar 17,1 % cu varste de peste 65 de ani - fenomen de imbatranire a populatiei ocupate in agricultura.
Structura populatiei ocupate din regiune, pe grupe de varsta si activitati, 2006
Activitatea
Total
Agricultura, vanatoare si
silvicultura
Industrie(din care)
Total
populatie
ocupata
(mii persoane)
1.653
Total
populatie
Ocupata
(%)
100,00
din care, pe grupe de varsta (ani), in %:
15-24
25-34
35-44
45-54
55-64
65 si
peste
9,4
25,6
24,0
21,1
11,6
8,3
787
47,61
10,9
21,1
17,3
16,2
17,4
17,1
303
18,33
7,2
25,3
34,0
28,6
4,8
0,1
-Industrie extractiva
10
0,60
-
19,8
43,3
33,5
3,4
-
-Industrie prelucratoare
-Energie electrica si
termica, gaze si apa
Constructii
263
15,91
8,0
26,5
33,8
27,2
4,4
0,1
30
1,81
2,7
16,4
32,7
39,1
8,8
0,3
79
4,78
8,9
26,9
28,6
27,9
7,7
-
Comert
149
9,01
11,9
37,2
28,3
17,8
4,1
0,7
21
1,27
18,6
33,4
28,4
16,8
2,4
0,4
43
2,60
5,1
30,4
33,3
27,1
3,5
0,6
60
Activitatea
Total
populatie
ocupata
(mii persoane)
Total
populatie
Ocupata
(%)
din care, pe grupe de varsta (ani), in %:
15-24
25-34
35-44
45-54
55-64
65 si
peste
9,9
-
3,2
-
5,4
0,4
16,9
0,4
8,7
0,3
10,0
0,9
comunicatii
Intermedieri financiare
11
0,67
10,4
21,3
32,7
25,7
Tranzactii imobiliare si
31
1,88
12,2
38,3
26,7
19,6
alte servicii
Administratie publica si
68
4,11
7,8
32,1
31,8
22,5
aparare
Invatamant
71
4,30
3,5
30,0
20,4
28,8
Sanatate si asistenta
59
3,57
1,4
30,8
27,6
31,2
sociala
Celelalte activitati ale
31
1,88
10,4
28,1
26,3
24,3
economiei nationale
*Datele calculate prin extindere nu sunt fiabile datorita numarului redus de cazuri observate.
Sursa: Anuar Statistic al Romaniei – 2007
In servicii, cei mai multi activeaza in sfera comertului (9,01% din total), servicii publice (administratie
publica si invatamant cu 4,11% si 4,30%, sanatate cu 3,57%), constructii (4,78% din total) si transport,
depozitare si comunicatii cu 2,60%. In zona hotelurilor si restaurantelor activeaza numai 1,27% din
populatia ocupata. Predominanta este populatia cu varste cuprinse in grupele 25-34 si 35-44.
Rata de crestere a populatiei ocupate in perioada 1998-2006 pe sectoare de activitate
Rata de crestere a
populatiei ocupate
2006 (mii
persoane)
1999/ 2000/ 2001/ 2002/2 2003/ 2004/ 2005/ 2006/
1998
1999 2000
001
(%)
(%)
(%)
(%)
2002 2003 2004 2005
(%)
(%)
(%)
(%)
Romania
9.313
-4,46
2,49
-0,80
7,84
-0,11 -0.71
-0,12
1,78
Regiunea NE
1.653
-1,62
1,86
-0,52
17,34
0,42
2.97
-0,77
-2,12
Industrie RNE
303
-7,53
-5,27
3,89
17,41
-1,21
3.39
-4,47
-5,94
Agricultura RNE
787
4,44
3,53
-2,03
18,97
0,47
-2.84
-0,61
-3,68
Total Servicii RNE
563
-6,05
-20,45 -0,76
20,95
1,47
15.03
1,17
7,82
22,72 20,37
6.16
7,25
6,33
Din care:
79
-12,29 9,81
Constructii
-6,38
La nivel regional evolutia populatiei ocupate a avut o evolutie sinusoidala, cu perioade de crestere (20022004) si descrestere (1999, 2001, 2005, 2006).
Total surprinzatoare este cresterea din 2002, aproape tripla fata de tendinta la nivel national, sustinuta in
egala masura de toate cele trei sectoare economice. Din pacate, nu se constata o redistribuire a
populatiei ocupate din agricultura spre celelalte doua sectoare, avand loc de fapt o crestere simultana in
toate cele trei sectoare.
Din totalul populatiei ocupate, 48,3% sunt femei, Regiunea Nord-Est situandu-se astfel deasupra mediei
nationale - 2006. Se observa, totodata, ca si in celelalte regiuni ponderea femeilor in total populatie
ocupata a inceput sa creasca (exceptie fiind regiunea Vest). In regiunea Nord-Est aceasta pondere este
intr-o continua crestere.
61
Ponderea femeilor in total populatie ocupata
Nord-Est
Femei in
populatia
ocupata
(%) 2001
47,1
Femei in
populatia
ocupata
(%) 2002
46,9
Femei in
populatia
ocupata
(%) 2003
47,0
Femei in
populatia
ocupata
(%) 2004
47,6
Femei in
populatia
ocupata
(%) 2005
48,0
Femei in
populatia
ocupata
(%) 2006
48,3
Sud-Est
45,3
42,2
43,5
42,9
42,4
42,9
Sud
45,3
44,7
43,3
45,0
43,6
44,0
Sud-Vest
47,9
46,6
46,5
46,0
45,7
46,1
Vest
46,4
45,0
44,4
45,3
44,5
44,1
Nord-Vest
47,2
46,5
46,0
45,7
45,9
46,2
Centru
44,8
45,3
43,9
44,3
43,3
43,7
47,4
47,0
47,3
Regiunea
Bucuresti
47,0
46,6
46,4
Sursa: Anuarul tatistic Romania 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007
Se constata fenomenul de mobilitate intersectoriala, prin redistribuirea populatiei ocupate din sectorul
secundar si reorientarea acesteia spre sectorul primar si tertiar. Acelasi fenomen se observa si la nivel
national, dar cu o intensitate mai redusa.
Populatia activa ocupata (% urban/rural)
Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor, martie 2002
In regiune, ponderea populatiei ocupate este superioara in mediul rural (60,25%), situatie in contradictie
cu cea la nivel national (45,08% pondere in mediu rural). Aceasta situatie se intalneste la nivelul tuturor
judetelor regiunii.
In regiune, in anul 2006, numarul mediu al salariatilor este de 564.351, reprezentand 34,14% din numarul
total al populatiei ocupate. Cei mai multi sunt in judetul Iasi cu 152.538 salariati, urmat de Bacau cu
121.338 si Suceava cu 94.515, la polul opus situandu-se judetul Botosani cu 52.627 si Vaslui cu 56.055 de
salariati.
62
3.2.2 Structura somajului
Regiunea Nord-Est se confrunta cu probleme deosebite in ceea ce priveste somajul. Evolutia ultimului
deceniu al secolului XX a indicat o crestere continua a numarului de someri, concomitent cu accentuarea
incapacitatii de adaptare a societatilor cu capital majoritar de stat la cerintele economiei bazate pe
cerere si oferta. In conditiile lipsei acute a fondurilor necesare pentru retehnologizare si investitii, multi
manageri au optat pentru cresterea productivitatii muncii prin disponibilizare de personal.
Acest fapt a condus la situatia existenta in regiune, care prezinta accente grave in special in zonele cu o
slaba diversificare industriala (judetele Botosani si Vaslui, zonele miniere ale judetelor Bacau si Suceava).
Astfel, la 31.12.2006, daca media pe tara a somajului este de 5,2%, in Regiunea Nord-Est rata somajului
este de 6,2%, cu o minima de 4,7% in judetul Suceava si maxima de 11,3% in judetul Vaslui. Mai mult,
acest fenomen este insotit de o crestere a numarului de someri neindemnizati, datorita intrarii in vigoare
a Legii 416 privind venitul minim garantat, aspect intalnit in judetele unde disponibilizarile masive s-au
efectuat in anii 1993-1995, confirmand cronicizarea tendintei de descrestere economica.
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei
Analizand evolutia ratei somajului in regiune in perioada 1991- 2004, se observa existenta a trei cicluri de
crestere-descrestere cu un punct de inflexiune la nivelul anilor 1996 si 2001. Se remarca tendinta aparitiei
unei tendinte de crestere incepand cu anul 2001, urmata de o descrestere in urmatoarea perioada.
Pozitiv este faptul ca rata somajului la femei este inferioara ratei globale a somajului.
Rata somajului comparativ pe regiuni in perioada 1998-2006 (total si pe femei)
Romania, din care:
femei
Nord-Est, din care:
femei
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
10,4
10,4
13,9
12,9
11,8
116
14,9
14,2
10,5
10,1
13,2
12,3
8,8
8,4
10,6
9,6
8,4
7,8
10,8
9,7
7,4
6,8
9,0
7,5
6,3
5,6
7,8
6,0
5,9
5,2
6,8
5,2
5,2
4,6
6,2
4,9
La nivelul anului 2006, rata somajului pe sexe arata ca, in regiunea Nord-Est, 62,70% din someri sunt
barbati, iar 37,30% femei, mai afectata de fenomenul somajului fiind grupa de varsta 15-34 ani.
63
Pe categorii de personal si nivel de pregatire, 71,23% din totalul somerilor beneficiari de ajutor de somaj
sunt cu studii gimnaziale si profesionale, 24,36% persoane cu studii liceale si postliceale si 4,41% persoane
cu studii superioare.
Dintre somerii neindemnizati, 93,86% sunt cu studii gimnaziale si profesionale, 4,84% sunt cu studii medii,
iar 1,30% sunt cu studii superioare.
Dintre cei 82.878 someri inregistrati la 31.12.2006, 32,8% beneficiaza de forme de sprijin sub diferite
forme (ajutoare de somaj, ajutoare de integrare profesionala, alocatie de sprijin si plati compensatorii),
iar 67,2 % sunt neindemnizati.
Probleme cheie analiza structurala a pietii muncii;
• In cadrul grupei de varsta 15-24 numarul somerilor BIM inregistreaza cel mai ridicat nivel din toate
grupele – 5,6% din total populatie. Urmeaza grupa de varsta 25-34 de ani cu 4,6% - 2006.
• Populatia tanara, cu varste intre 15-34 de ani detine cea mai mare pondere a somerilor BIM din
total populatie – 10,2% - 2006.
• Din total populatie ocupata 47,61% activeaza in agricultura - 2006;
• Absenta unei redistribuiri a populatiei ocupate dinspre agricultura spre servicii si industrie;
3.2.3 Nivelul veniturilor pe ramuri
Datele statistice plaseaza regiunea NE pe ultimul loc in tara in ceea ce priveste nivelul veniturilor, fapt
ilustrat in tabelul de mai jos:
Unitate
teritoriala
Romania
Evolutia salariului mediu
2001/
2002/
2003/
2000
2001
2002
2006
1999/
1998
2000/
1999
866
46,11
40,46
41,16
25,49
Nord-Est
765
40,23
39,96
42,38
29,46
2004/
2003
2005/
2004
2006/
2005
27,72
23,70
19,71
13,86
26,68
25,48
18,25
13,33
Nivelul salariului mediu net in Regiunea Nord-Est se mentine la cel mai scazut nivel. Se constata insa ca,
in perioada 2001-2006, cresterile procentuale au fost asemanatoare sau chiar au depasit (2001, 2002,
2004) media nationala.
64
4. MEDIUL INCONJURATOR
4.1 Descrierea generala a problemelor de mediu inconjurator
Dezvoltarea durabila implica asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica si conservarea si
reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa, capabila sa satisfaca atat
cerintele actuale cat si cele de perspectiva.
Acest deziderat nu poate fi realizat in cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existentei unor capacitati de
productie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral si fizic, a insuficientei sau lipsei unor mijloace
financiare pentru procurarea unor echipamente de protectie a mediului, precum si datorita unui
management orientat in general spre obtinerea unui profit imediat.
Contextul legislativ actual ofera in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderarii problematicii
de mediu din perspectiva dezvoltarii durabile.
4.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer,
apa, sol, flora, fauna.
Starea de calitate a factorilor de mediu este relevata prin indicatori specifici, monitorizati prin
laboratoarele Inspectoratelor Judetene de Protectie a Mediului si ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor.
Reteaua de supraveghere si monitorizare existenta la nivelul judetelor s-a extins sub aspectul numarului
sectiunilor si si-a imbunatatit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei indicatorilor analizati.
Unele judete din cadrul regiunii, cum sunt judetele Bacau si Neamt, au beneficiat de asistenta tehnica si
financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ministerele de resort din Olanda
si Danemarca. Aceste colaborari cu sprijin extern si intern, derulate la nivelul agentiilor de mediu
teritoriale, s-au concretizat prin elaborarea “Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului” la nivel
judetean.
Un alt factor pozitiv, care va aduce avantaje pe termen lung, este derularea unor programe complexe
care vizeaza mediul,cum sunt cele derulate pe Programul ISPA pentru urmatoarele orase:
• Iasi (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul de
a se alinia standardelor comunitare – contributie ISPA 38.533.500 euro, buget total – 51.700.000,
care va fi finalizat la sfarsitul anului 2009),
• Piatra Neamt (proiect de colectare si prelucrare selectiva a deseurilor menajere – contributie
ISPA 10.384.500 buget total – 17.309.705 euro si proiectul de reabilitarea sistemului de
alimentare cu apa, canale colectoare, extinderea acestora si modernizarea statiei de epurare cu
contributie ISPA de 21.159.963 euro si buget total de 28.594.545 euro),
• Pascani (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul
de a se alinia standardelor comunitare – contributie ISPA 20.400.000 euro si valoare totala
27.200.000 euro).
• Botosani si localitatile invecinate (reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa
potabila, a retelei de canalizare si a statiei de tratare a apelor menajere - contributie ISPA
70.000.000, buget total – 96.000.000 euro).
Ca apreciere generala, tendinta ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentratiilor diversilor
poluanti, in primul rand ca urmare a reducerii/sistarii activitatii desfasurate de unii agenti economici, si
in mai mica masura, ca urmare a modernizarilor sau investitiilor in domeniu.
4.2.1 Indicatori aer
Principalii poluanti ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei sunt: pulberile
sedimentabile, pulberile in suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul clorhidric, precipitatiile acide.
Majoritatea zonelor inregistrate ca zone critice sub aspectul poluarii aerului sunt reprezentate de zone din
65
imediata apropiere a unor mari poluatori industriali sau sunt zone aflate in calea unor curenti atmosferici
importanti.
In Regiunea Nord-Est se contureaza 4 zone potential critice din punct de vedere al poluarii aerului :
• platforma industriala Bacau Sud (SC SOFERT SA, SC LETEA SA, SC CET SA BACAU),
• platforma petrochimica Onesti – Borzesti (fenoli, clor, acid clorhidric),
• municipiul Iasi (SC FORTUS SA, SC CET SA IASI, SC CERAMICA SA, SC MOLDOMOBILA SA),
• municipiul Suceava (mercaptani).
Aciditate
Analizand datele rezultate din monitorizarea continua a concentratiilor de dioxid de sulf (SO2), dioxid de
azot (NO2) si amoniac (NH3) in statiile de monitorizare din regiune, in cursul anului 2004, in raport cu
valorile limita si pragurile inferioare si superioare de evaluare stabilite conform Ordinului MAPM nr.
592/2002 si respectiv cu prevederile neabrogate ale STAS 12574/1987, se constata urmatoarele:
• SO2 - cu exceptia judetului Vaslui valoarile maxime zilnice inregistrate in 2004 sunt mai mici
decat pragul inferior de evaluare; de mentionat este faptul ca in Vaslui media anuala a fost cu
83,3 % mai mare decât valoarea limita pentru protectia ecosistemelor –20µg/m3 (Ord.592/2002);
• NO2 - toate valorile maxime zilnice inregistrate se situeaza intre pragul inferior si cel superior de
evaluare - 30µg/mc valoare limita pentru protectia vegetatiei;
• NH3 - in toate judetele din regiune se constata valori maxime zilnice care depasesc concentratia
maxima admisibila dar cu o frecventa foarte redusa.
Variatia indicatorilor de aciditate in Regiunea Nord-Est
CMA
Prag
Variatia concentratiei anuale
protectia
Substanta
evaluare
sanatatii
poluanta
Judet
U.M.
acidifiant
Valoare
Valoare
zi
an Sup.
Inf.
a
maxima
medie
(alerta)
zilnica
anuala
BACAU
SO2
µg/m3
9,8
1,1
125
*
75
50
3
NO2
µg/m
56
8,7
100
60
70
50
NH3
mg/m3
0,125
0,0223
0,1
*
0,07
0,04
BOTOSANI
SO2
µg/m3
19,90
5,20
125
*
75
50
NO2
µg/m3
68,39
22,9
100
60
70
50
NH3
mg/m3
0,10
0,0477
0,1
*
0,07
0,04
IASI
SO2
µg/m3
15,39
1,113
125
*
75
50
NO2
µg/m3
59,19
15,02
100
60
70
50
NH3
mg/m3
0,1176
0,0235
0,1
*
0,07
0,04
NEAMT
SO2
µg/m3
25,00
5,00
125
*
75
50
NO2
µg/m3
57,0
15,00
100
60
70
50
NH3
mg/m3
0,121
0,027
0,1
*
0,07
0,04
SUCEAVA
SO2
µg/m3
5,5
0,155
125
*
75
50
NO2
µg/m3
53,03
15,03
100
60
70
50
NH3
mg/m3
0,0954
0,018
0,1
*
0,07
0,04
VASLUI
SO2
µg/m3
112,00
44,00
125
75
50
NO2
µg/m3
64,00
24,00
100
60
70
50
NH3
mg/m3
0,090
0,054
0,1
*
0,07
0,04
Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est
Nota: * - nu exista valoare limita anuala
Frecventa
depasirii
CMA
(%)
0
0
0,26
0
0
0
0
1,4
0
0,1
2,94
0
0
0
0
0
Caracterizarea precipitatiilor
Valorile medii ale pH-ului, superioare nivelului de 5,6, indica lipsa ploilor acide in regiune, aceasta
valoare fiind considerata normala pentru precipitatiile din zonele neafectate de poluare. Valorile slab
alcaline inregistrate se datoreaza activitatilor din industria si agricultura generatoare de poluanti cu
caracter alcalin ( NH4+).
66
Concentratiile de dioxid de sulf si dioxid de azot avand valori mici, iar pH-ul precipitatiilor situandu-se in
jurul valorii de 7 nu se poate vorbi de o aciditate a aerului in Regiunea Nord Est.
Poluarea cu metale grele
Nivelul poluarii cu mercur si cadmiu s-a situat in anul 2004 la aproximativ acelasi nivel cu cel din 2003.
Fata de anul 2003 s-a semnalat o crestere la plumb ca urmare a intensificarii traficului rutier si a
utilizarii, in continuare, a combustibililor aditivati cu plumb. In judetul Iasi, industria prelucratoare
determina niveluri mai mari de poluare cu cadmiu si mercur, comparativ cu valorile inregistrate in
celelalte judete.
Judet
Emisiile totale de metale grele in anul 2004
Metale grele
Cd (kg/an)
Pb (t/an)
Suceava
Emisie 2004
12,76
0,192
37,73
Botosani
Emisie 2004
11,92
0,0235
0,3954
Iasi
Emisie 2004
2198,093
7,096
2198,093
Neamt
Emisie 2004
4,388
0,0315
5,917
Vaslui
Emisie 2004
1,6
3,156
6,9
0,910
56,33
Bacau
Emisie 2004
56,69
Hg (kg/an)
Nota: Valori limite pentru metale, conform Ordin nr. 592/2002:
• Plumb – 0,5µg/mc PM 10, valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii;
• Arsen - 6µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru un
an calendaristic;
• Cadmiu - 5µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru
un an calendaristic;
• Nichel - 20µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru
un an calendaristic;
Poluarea de impact
Poluantii gazosi, specifici surselor de poluare existente in fiecare judet sunt prezentati in tabelul urmator:
Judet
Surse fixe de poluare a aerului
Poluanti gazosi specifici
Platforma industriala Bacau Platforma NH3, NO2, SO2 ,
chimica Onesti
Cl2, HCl, H2S, fenol
Platforma industriala
NO2, NH3, SO2, H2S
Botosani
SC TERMICA Botosani
Platforma industriala
NO2, SO2, NH3, Cd, Hg
Iasi
SC CET IASI I, II SC ANTIBIOTICE, Ind.
prelucratoare
Platforma chimica Savinesti
NH3, Pulberi sedimentabile si PM10,
Neamt
Fabricile de ciment Tasca-Bicaz
HCOH
Platforma Industriala AMBRO SA, NO2,NH3, SO2,H2S, mercaptani, pulberi
Suceava
Termica Suceava si ind. extractiva
sulfat
Vaslui
Platforma industriala Vaslui
NO2, NH3, SO2
Bacau
Valori care depasesc CMA pe 24 ore s-au inregistrat pentru urmatorii poluanti:
• Mercaptan - poluant specific fabricarii de celuloza si hartie la SC AMBRO SA Suceava; limita zilnica
maxima admisa pentru 24 de ore,conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) a fost depasita in
toate cele 3 statii de monitorizare din orasul Suceava. Valorea maxima s-a inregistrat la statia
67
Cuza Voda, situata la cca. 1,2 km de sursa, frecventa depasirilor fiind cuprinsa intre 14,84% –
30,68%.
• Pulberi sulfat - poluant specific fabricarii celulozei si hartiei la SC AMBRO SA Suceava (de la
cuptoarele de var, cazanul de regenerare), dar care poate proveni si din arderea huilei la SC
TERMICA SA, precum si ca urmare a transformarilor suferite de dioxidul de sulf in atmosfera. La
acest indicator limita zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987 (0,012 mg/mc) a fost
depasita cu frecventa de 5,94%. Concentratia maxima inregistrata a fost de 0,0189 mg/m3,
valoarea medie anuala fiind de 0,0069 mg/m3.
• NH3 - poluant specific fabricarii ingrasamintelor chimice cu azot. In municipiul Bacau limita
zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987(0,1mg/mc) a fost depasita cu o frecventa de
0,26%, valoarea maxima inregistrata fiind de 0,125 mg/mc. La masuratorile indicative in judetul
Bacau procentul de depasire a CMA = 0,3 mg/mc este de 1,1 % in 2004 (16 din 1429 probe
masurate de ARPM Bacau si SC SOFERT SA Bacau au depasit valoarea CMA ) fata de 3,59 % in 2003.
• Amoniacul este, de asemeni, poluantul specific platformei chimice Savinesti unde s-au inregistrat
4 depasiri ale CMA in punctul de masura Socin, valoarea maxima inregistrata a fost de 0,266
mg/m3, cu o frecventa a depasirilor de 2,44% .
• HCOH - poluant specific platformei chimice Savinesti. In zona Turturesti, incepand din anul 1996,
se urmareste impactul potential pe care societatea producatoare de lacuri, vopsele, grunduri l-ar
putea avea asupra calitatii factorilor de mediu. Din determinarile efectuate s-au constatat 3
depasiri a CMA la HCOH (0,02920 mg/mc) cu o frecventa a depasirilor de 1,51%.
Pulberi in suspensie
Judet
Vaslui
Pulberi totale
PM10
Pulberi in suspensie
UM
Valoare medie
anuala
0,062
Valoare
maxima 24 ore
0,136
Mg/mc
CMA pentru
protectia sanatatii
Media
24 ore
anuala
0,075
0,15
Frecventa
depasirii
CMA 24
ore,( % )
0
54
84
µg/mc
60
75*
<35 ori
Pulberi totale
0,0633
0,3368
Mg/mc
0,075
0,15
4,56
PM10
40,75
172,19
60
75*
<35 ori
Bacau
Pulberi totale
PM10
0,0868
0,195
µg/mc
Mg/mc
0,075
0,15
6
19,00
53,1
µg/mc
60
75*
0
Iasi
PM10
9,133
20,21
µg/mc
60
75*
PM2,5
9,112
20,03
µg/mc
PM1
6,314
16,38
µg/mc
Pulberi totale
0,1150
0,320
Mg/mc
54,9
347,3
µg/mc
60
75*
>35 ori
-
-
-
-
-
-
41,6
135,6
µg/mc
60
75*
<35 ori
Suceava
Neamt
PM10
Botosani
Pulberi totale
PM10
Conform
OM
592/2002 nu exista
valoare limita
Conform
OM
592/2002 nu exista
valoare limita
0,075
0,15
0
-
-
8,22-9,72
Conform datelor centralizate din tabelul de mai sus, in anul 2004, in Regiunea Nord - Est s-au inregistrat
depasiri la pulberi in suspensie in judetul Neamt, in localitatile Tasca si Hamzoaia, aflate in zona de
impact a fabricii de ciment SC “MOLDOCIM “SA Bicaz si in mun. Piatra Neamt si Roman datorita traficului
rutier.
68
Pulberi sedimentabile
La indicatorul pulberi sedimentabile s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise (17
g/m2/luna conform STAS 12574/1987) in localitatile Suceava, Radauti, Bacau, Botosani, Iasi, Piatra
Neamt, Roman, Vaslui.
Valorile inregistrate la statiile urbane de trafic se datoreaza traficului auto intens, densitatii populatiei si
starii necorespunzatoare de salubritate a arterelor rutiere si pietonale.
Concluzii:
• principalele zone afectate de poluarea atmosferica sunt ariile aflate in apropierea zonelor
industriale, in mediul urban; astfel judetele care se confrunta cu cele mai mari depasiri ale
concentratiei poluantilor atmosferici sunt Bacau, Suceava si Iasi.
• concentratiile maxime ale principalilor poluanti atmosferici depind de ciclul productiv al marilor
intreprinderi cat si de neglijenta sau incompetenta factorului uman (poluari accidentale).
• ca aspect general pe fondul dotarii cu echipament de control performant al inspectoratelor de
mediu, a aplicarii tot mai drastice a legii la nivelul fiecarui judet, cat si ca urmare a achizitionarii
de catre marii poluatori a unor tehnologii nepoluante si a unor filtre performante se poate observa
o tendinta de scadere a poluarii atmosferice in ultimii ani.
4.2.2 Indicatori apa
Ca si in cazul poluarii atmosferice, in ceea ce priveste poluarea apelor de suprafata si subterane,
principalii vinovati sunt tot marii poluatori industriali. Insa la acestia se adauga si o serie de alti factori,
cum ar fi: factorul uman, care in cazul poluarii apelor poate avea un rol negativ mult mai mare decat in
cazul poluarii atmosferice (aici putem mentiona neglijenta umana, necunoasterea si reaua vointa a
factorului uman – deversarea in cunostinta de cauza a unor substante chimice deosebit de periculoase,
cum ar fi : otravuri, pesticide, substante organice sau chiar simple deseuri).
Conform Anuarului Statistic al Romaniei, evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in masurarea
parametrilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici, stabilindu-se pana la ce nivel sunt respectate
normele standard. In fiecare punct de masurare, apa este analizata dupa continutul in materii organice,
toxice si in diversi germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate: I, II, III si apa care
depaseste limitele categoriei III, avand la baza domeniul de utilizare, astfel :
• Categoria de calitate I – reprezinta apa utilizata la alimentarea centralizata cu apa potabila,
alimentarea centralizata a unitatilor de crestere a animalelor, alimentarea centralizata a
unitatilor de industria alimentara, precum si alte activitati ce necesita ape de calitatea celei
potabile;
• Categoria de calitate II – reprezinta apa utilizata pentru reproducerea si dezvoltarea fondului
piscicol natural din apele de ses, precum si alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole, a unor
procese tehnologice industriale, precum si a altor activitati care necesita apa de categoria de
calitate II;
• Categoria de calitate III – reprezinta apa utilizata pentru alimentarea sistemelor de irigatii, a
hidrocentralelor, a instalatiilor pentru racirea agregatelor, alimentarea statiilor de spalare,
precum si a unitatilor cu alte activitati care necesita apa de categoria de calitate III;
Apa care depaseste limitele categoriei III – este inapta pentru o mare parte din folosinte si constituie o
amenintare pentru sanatatea publica si mediul natural.
An
Total
1997
1998
1999
2000
4.135
4.135
4.135
4.135
Calitatea apelor de suprafata in Regiunea Nord-Est (km).
SIRET
PRUT
Categ.
Categ.
Categ. >Categ.
Categ. Categ.
Total
I
II
III
III
I
II
2.587
995
169
384
1.586
214
736
2.540
1.119
77
399
1.588
431
490
2.377
1.320
70
368
1.588
550
371
2.369
1.235
199
332
1.588
356
615
69
Categ.
III
302
111
313
216
>Categ.
III
334
556
354
401
2001 4.135 2.551
1.006
234
2002 4.135 2.915
775
191
2003 4.135 2.814
938
129
2004 4.135 1.332
1.459
997
2005 4.268 1.086
1.444
1.199
2006 4.157 1.985
1.387
503
344
254
254
347
539
282
1.588
1.608
1.642
1.642
1.642
1.567
757
840
724
-
181
98
317
699
699
843
302
380
348
444
416
469
348
290
253
499
527
255
Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 1998-2007
Din analiza perioadei 1997-2003 se constata ca in cei sapte ani s-au inregistrat modificari substantiale cu
privire la calitatea apelor din bazinele geografice Siret si Prut. Astfel, bazinul raului Prut a inregistrat o
crestere cu 510 km categ.I, iar raul Siret cu 227 km la categ. I. In ceea ce priveste poluarea apelor
subterane, ele pot fi afectate atat prin activitatile umane cat si din cauze naturale (datorita straturilor
subterane ale solului pe care le strabat si unde pot fi contaminate radioactiv sau cu alte substante
nocive).
Zone potential critice sub aspectul poluarii apelor
Ape de suprafata
• Platforma industriala Bacau Sud – pentru raul Siret
R.A.G.C. Bacau – deverseaza ape uzate cu specific menajer;
S.C. Letea S.A. – agent economic cu profil de fabricare a celulozei si hartiei;
S.C. Sofert S.A. – agent economic profilat pe fabricarea ingrasamintelor chimice.
• Platforma industriala Borzesti – Onesti – pentru raul Trotus
S.C. Carom S.A. Onesti – profil de activitate fabricarea cauciucului si derivati ale produselor
petroliere;
S.C. Rafo S.A. Onesti – profil de rafinare petrol;
S.C. Chimcomplex S.A. Onesti – profil fabricare pesticide;
S.C. Apa Canal S.A. Onesti – deverseaza ape uzate cu specific menajer.
• SC Petrom SA – Sucursala Moinesti – extractie si transport produse petroliere;
• Aval Piatra Neamt – Frunzeni – pentru raul Bistrita
Statia de epurare a apelor uzate menajere Piatra Neamt;
Platforma chimica Savinesti Roznov.
Au fost incadrate tronsoanele de rau care corespund clasei a V-a de calitate:
• raul Podriga – izvoare – Acumularea Mileanca ( jud. Botosani );
• raul Bahlui – aval Belcesti – Acumularea Podu Iloaiei; confluenta cu raul Nicolina – confluenta cu
raul Jijia;
• raul Bahluiet – izvoare – confluenta cu raul Bahlui;
• raul Nicolina – izvoare – confluenta cu raul Bahlui.
Ape subterane
• Zona industriala Valea Sucevei
Depozitele de namol organic si slam mineral ale SC AMBRO SA;
Depozitul de namol al SC ACET SA.
• Zona aval de platforma chimica Savinesti in localitatile Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa;
• S.C. Rafo S.A. Onesti – pe raza zonei de activitate a societatii, cat si in zona de influenta
extrauzinala panza freatica este afectata cu produs petrolier sub forma dizolvata si sub forma
peliculara, gradul de poluare determinand migrarea produsului petrolier spre r. Trotus;
• S.C. Chimcomplex S.A. Borzesti – apar afectari ale panzei freatice atat in incinta societatii cat si
in afara, pe directia de migrare spre r. Trotus la indicatorii cloruri, amoniu si substante organice;
• S.C. Carom S.A. Onesti – afectari ale panzei freatice apar atat in incinta societatii cat si
extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre statia de epurare Jevreni, la sustante
organice si anorganice;
• S.C. Sofert S.A. Bacau – afectarea cu fosfati, amoniu, azotiti, CCOMn a panzei freatice din
perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calitatii panzei freatice care are directia de
curgere spre r. Bistrita;
• S.C. Petrom S.A. – Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. – Filiala Moinesti – riscul de afectare al
calitatii panzei freatice il constituie batalul epuizat “Gazarie” (datorita lipsei de
70
impermeabilizare) si conductele de transport titei, gazolina, apa zacamant prin poluari
accidentale;
• Depozitele de dejectii animaliere de la complexele de crestere a animalelor;
• Platforma “Antibiotice”: freaticul este impurificat cu substante organice, azot, fosfor si fier,
gama indicatorilor analizati cuprinzand in principal indicatorii de poluare specifici rezultati din
activitatea industriala a platformei respective;
• Depozitul de deseuri industriale in amestec de la Ciurea – catun Zanea apartinand SC FORTUS SA
Iasi contamineaza freaticul cu urmatorii poluanti : metale grele (Pb, Ni), cianuri, fenoli, substante
organice;
• S-a continuat monitorizarea post – inchidere la depozitul de deseuri industriale de la Holboca
(Copacioaia) apartinand de SC TEROM SA Iasi dezafectat in martie 2002. Calitatea apei freatice din
zona s-a imbunatatit prin scaderea concentraiei de fenoli dar s-a observat mentinerea ridicata a
concentratiilor substantelor organice (CCOCr = 212 mg/l in amonte depozit), amoniu si fosfor
total;
• Depozitul de deseuri municipale amplasat in vecinatatea localitatii Tomesti a fost investigat din
punct de vedere al poluarii produse. Monitorizarea depozitului de deseuri confirma poluarea zonei
cu metale grele, cianuri, fenoli, detergenti, sulfuri.
Concluzii:
Calitatea apelor de suprafata s-a mentinut in general constanta in ultimii 4 ani, inregistrandu-se fluctuatii
mici pe cele 3 grupe calitative. Totusi trebuie mentionata cresterea cu 67 km lungime a grupei de calitate
III in bazinul raului Prut.
Situatia calitatii apei din forajele de observatie monitorizate de Sistemele de Gospodarire a Apelor, in
anul 2004, se prezinta astfel:
• in jud. Botosani – din 27 foraje de observatie monitorizate doar 2 corespund cerintelor Legii nr.
458/2002, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, cele mai frecvente depasiri
inregistrandu-se la indicatorii amoniu, azotiti, azotati, sulfati, mangan;
• in jud. Iasi – 90 % din totalul forajelor monitorizate sunt necorespunzatoare din punct de vedere al
potabilitatii;
• in jud. Vaslui – din 46 foraje monitorizate, 16 inregistreaza depasiri la indicatorul nitrati.
Poluarea apelor este cauzata in general de marii poluatori industriali, fapt la care concura si starea
proasta si capacitatea redusa de epurare a apelor de catre statiile orasenesti. In majoritatea cazurilor
apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate direct in scopuri potabile datorita poluarii
apelor de suprafata, conditiilor si proceselor hidro-geochimice naturale care favorizeaza trecerea in
solutie a diferitilor anioni si cationi, prezenta in sol a pesticidelor, azotului si fosforului, efectelor
conservarii fostelor complexe zootehnice, si mineralizarea materiei organice din sol datorita irigatiilor.
De asemenea, calitatea apelor de suprafata si a celor subterane este influentata in mod negativ de
multitudinea de accidente care s-au petrecut in ultimii ani la mai multe din intreprinderile mari din
regiune aflate inca in activitate sau pe cale de dezafectare, accidente care au ca rezultat distrugerea
echilibrului natural si a biodiversitatii.
Apele de suprafata in regiunea Nord-Est prezinta:
• incarcare organica
• continut de amoniu, amoniac, nitriti, nitrati, fenoli, produse petroliere, pesticide, cupru, fosfor .
• unele rauri prezinta continut bogat in metale grele si uraniu natural datorat conditiilor naturale
din zona.
4.2.3 Solul
In anul 2004, la nivelul Regiunii Nord-Est, au fost inventariate urmatoarele suprafete de teren afectate de
fenomene de eroziune.
Repartitia solurilor afectate de factori limitativi in anul 2004
Factor limitativ
Suprafata ( ha )
Eroziune
597 725,26
Alunecari de teren
246 614
Inundabilitate
106 991
71
Acidifiere
417 267
Compactare
371 383
Deficit de elemente nutritive
340 693
Volum edafic redus
106 812
Saraturare
56 115
Exces de umiditate in sol
283 228
Gleizare
77 659
Pseudogleizare
23 935
Seceta periodica
39 200
Terenuri nisipoase
11 930
Zone potential critice sub aspectul deteriorarii solurilor.
• Judetul Bacau
Pe teritoriul judetului Bacau “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
• zona de agrement Parcul Magura din orasul Tg. Ocna - datorita exploatarilor de sare de catre SC
Salina Tg. Ocna, pe fondul unor conditii naturale nefavorabile (dizolvari necontrolabile ale
zacamantului de sare de catre izvoarele din zona) au fost surpari de teren. Din acest motiv a fost
necesara stramutarea locuintelor din zona; fenomenul este inca activ si s-au luat masuri foarte
stricte de monitorizare a evolutiei fenomenului si amenajari de protectie (imprejmuire, paza
permanenta).
• in zona Zemes, in cadrul Schelei de exploatare titei Zemes - exista o suprafata de 2 ha avand
categoria de folosinta pasune ce prezinta fenomenul de “aflorimente”;
• activitatea S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Sucursala Moinesti ar putea
conduce la aparitia unor zone critice in special pe traseul conductelor de transport titei si apa de
zacamant datorita unor spargeri si avarii ce pot aparea accidental.
• Judetul Botosani
Pe teritoriul judetului Botosani “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
• versantul strazii 1 Mai din municipiul Dorohoi este afectat de alunecari de teren de peste 15 ani;
fenomenul se accentueaza de la an la an si, in afara dezafectarii strazii 1 Mai, care in prezent
este impracticabila pe cca. 500 m, au fost afectate si unle locuinte din zona riverana strazii;
• vechea cariera de argila din zona Trestiana, municipiul Dorohoi - terenul supus degradarii face
parte din dealul Trestiana situat in partea nordica a municipiului Dorohoi; acest teren, datorita
structurii sale argiloase, a apelor subterane si a infiltratiilor provenite din precipitatii, prezinta
zone intinse de alunecari de teren.
• Judetul Iasi
Pe teritoriul judetului Iasi “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
• decopertarea solului in zona balastierelor si a gropilor de imprumut pentru fabricile de caramida:
- balastierele din comuna Bivolari (3 ha), Probota (4 ha), Gorban (1 ha) – pe raul Prut;
- balastierele din Halaucesti (5 ha), Stolinecni Prajescu (6 ha), Pascani (9 ha) – pe raul Siret;
- balastierele de la Motca (5 ha), Miroslovesti (3 ha) – pe raul Moldova;
- decopertarile de la Vladiceni (Tomesti) (32 ha) pentru SC Ceramica SA si de la Ciurea pentru
SC PHOENIX SA ;
- decopertarile de la lucrarile de constructie a tunelului CFR Harlau.
• depozite de deseuri menajere orasenesti si rurale:
- depozitul Tomesti (30 ha) pentru municipiul Iasi;
- depozitul de la Valea Seaca (4 ha) pentru municipiul Pascani;
- depozitul Tg. Frumos (2 ha);
- depozitul Harlau (1 ha);
- depozitele rurale Letcani, Movileni, Popricani, Podu Iloaiei, Tibanesti si Ciortesti.
72
• halde de deseuri industriale:
- halda CET II Iasi (40 ha) - zgura si cenusa, slam, tratare chimica apa;
- halda catun Zanea – Ciurea – SC FORTUS SA (16 ha) – zgura, nisip uzat, deseu caramida, praf
de la epurare gaze;
• reziduuri zootehnice: (38 ha)
- STATIUNE DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU BOVINE DANCU - 0,8 ha;
- AVICOLA SA IASI - Ferme Letcani - 18,5 ha;
- AVICOLA SA IASI - Ferme Razboieni - 0,6 ha;
- SC AVITOP SA - 0,1 ha;
- SC AGROCOMPLEX Lunca – Pascani – 5 ha;
- SC LATINI Belcesti - 2,5 ha ;
- - SC IASI NORD Popricani si Prutet - 5 (2,5 + 2,5) ha;
- SC AGROINDUSTRIALA BUCIUM – 5 ha;
- SC COMTOM Tomesti - 0,5 ha.
• Judetul Neamt
Pe teritoriul judetului Neamt au fost inventariate 746,696 ha afectate de procese de eroziune si fenomene
de poluare. Acestea se regasesc in:
• nordul judetului, in apropierea comunei Pipirig;
• pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz;
• in nordul municipiului Piatra Neamt, pe raza com. Gircina;
• pe raza comunei Faurei.
Zone afectate de alti factori distructivi:
• alcalinizari – Tasca - Bicaz;
• acidifieri – Savinesti.
• Judetul Suceava
Pe teritoriul judetului Suceava “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
• zona fostei exploatari miniere Calimani - activitatea de exploatare a fost sistata in anul 1997; in
timp s-a produs o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducand la antrenarea de sulf
tehnic degradat de pe platforma industriala – uzina de preparare – pe versantii naturali si ai
haldelor de steril, destabilizarea treptelor din cariera si antrenarea de catre apele meteorice de
material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafetei lor initiale de influenta si in
cursurile de apa;
• iazul de decantare Tarnicioara - inactiv din anul 2002, a deservit Uzina de Preparare Tarnita din
comuna Ostra, subunitate a SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei;
• iazurile de decantare ale fostei Uzine de preparare a minereurilor neferoase Fundu Moldovei:
- iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru - activitatea este oprita din anul 2001;
fenomenul de ravenare este permanent, cu toate lucrarile de intretinere efectuate in timp;
iazul este amplasat pe malul drept al raului Moldova, fiind un iaz de coasta;
- iazul de decantare Paraul Cailor - in cursul anului 2002 s-a remarcat aparitia unor izvoare cu
incarcare mare de fier care degradeaza calitatea apei paraul Cailor care subtraverseaza
depozitul de steril;
• cariera de barita Ostra - intrucat halda de steril din decopertari si cel provenit din exploatarea in
cariera a baritei necesita lucrari de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril trece
paraul Brateasa, existand riscul obturarii sectiunii de curgere a acestuia;
• zona haldelor de namol ale SC AMBRO SA Suceava - zona poluata istoric cu substante organice,
substante alcaline, sulfuri, sulfati, calciu etc., fiind afectate solul si panza freatica.;
• alunecarile de teren - predominante in Podisul Falticenilor (Preutesti, Vulturesti, Radaseni,
Falticeni, Forasti) si in Podisul Dragomirnei (Adancata).
• Judetul Vaslui
La nivelul intregului judet, in 2004 se inregistreaza o suprafata de 71.650 ha de terenuri degradate,
reprezentand 13,7 % din suprafata totala.
Degradarea din cauze naturale a solului este favorizata de potentialul geomorfologic ridicat al unor zone
din judetul Vaslui. Caracterul solurilor favorizeaza procesul de eroziune de suprafata a solului – 26.447 ha
73
(reprezentata prin siroiri si rigole). Se mai adauga torentialitatea apelor, zonele cu torentialitatea cea
mai mare situandu-se pe versantii dealurilor in zonele cu eroziune de adancime – 3.860 ha (reprezentata
prin ogase si ravene).
Alunecarile (7.922 ha) se manifesta in aceleasi zone in care se manifesta si fenomenele de eroziune. Zone
care necesita reconstructie ecologica:
• in incintele si in jurul societatilor GOSCOMLOC HUSI , RAGCL Barlad, Salubritatea Negresti;
• platforma de deseuri industriale de la SC RULMENTI SA Barlad;
• batalurile de la SC AVICOM SA Vaslui.
Situatia concentratiei in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor in cadrul regiunii Nord-Est, a
judetelor componente si comparatia cu nivelul national este prezentata in graficul de mai jos.
35
30
25
20
15
10
5
0
Concentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a
pesticidelor(kg/ha)
ingrasaminte
chimice pe terenuri
agricole
Din analiza graficului se constata ca ponderea o detin terenurile bonitare din clasele bonitare de calitate
3,4 si 5. O situatie speciala o reprezinta judetul Vaslui, unde suprafata totala afectata de fenomene
naturale de degradare reprezinta aproximativ 70,5 din suprafata agricola a judetului.
Se observa ca regiunea Nord-Est se situeaza sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la
aprox. 50% din media nationala la continutul de pesticide in sol.
Concluzii:
• In regiunea Nord-Est solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de clima din
aceasta zona, cu diferente mari de temperatura zi-noapte cat si de la anotimp la anotimp. Astfel,
suprafete foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogase, cornise de desprindere),
alunecari de teren, exces de umiditate de natura freatica, acidifieri, etc.
• De asemenea, pe suprafete mari de teren se poate constata o lipsa acuta a unor elemente
esentiale, componente caracteristice ale solului, cum ar fi: azotul, fosforul mobil, potasiul etc.
• Aceste doua aspecte coroborate cu accidentele si poluarile accidentale si voite datorate factorului
uman, fac ca solul regiunii NE sa fie mai greu exploatabil in regim agricol decat al altor regiuni.
• In ceea ce priveste poluarea industriala, ea are aproximativ aceleasi cauze, factori si actori
principali ca si in cazul poluarii atmosferice si apelor, respectiv pe fondul imbatranirii
echipamentelor (uzura fizica si morala, subdimensionare a acestora) de prelucrare si filtrare a
reziduurilor industriale, rezulta de cele mai multe ori deseuri cu grad inalt de nocivitate care, in
lipsa unor mijloace adecvate de distrugere si reciclare/depozitare, ajung de cele mai multe ori sa
fie deversate in albiile raurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet - Falticeni).
• Totodata, trebuie mentionat faptul ca in ultimii cinci ani s-au intreprins unele lucrari de
anvergura pentru regenerarea unor suprafete mari de sol, aceste lucrari vizand mai ales judetul
Vaslui, care prezinta o degradare naturala pe aproximativ 71% din suprafata agricola totala a
judetului. Ca semn benefic pentru anii urmatori putem considera si dotarea Directiilor agricole
74
judetene cu aparatura de masurare a caracteristicilor chimice ale solului, fapt care va ajuta la
depistarea mai rapida si la rezolvarea mai facila a problemelor ce vor aparea in viitor.
• Cu privire la continutul de ingrasaminte chimice, se poate spune ca regiunea Nord-Est se situeaza
sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la cca. 50% din media nationala la
continutul de pesticide in sol.
4.2.4 Flora si fauna
La nivelul regiunii Nord-Est, nu se inregistreaza o afectare grava a vegetatiei si faunei. Cu toate acestea,
nivelul de poluare ridicat din unele zone ale regiunii a dus la reducerea efectivului de specii (cursurile de
apa Vasluiet si Barlad, judetul Vaslui) si asociatii floristice acvatice (valea Barladului-Delea, judetul
Vaslui), specii pe cale de disparitie din fauna (randunica, lastunul, cocosul de mesteacan – judetul Bacau,
rasul, capra neagra, vulturul negru, cocosul de munte, acvila de munte, lostrita, zimbrul – judetul Neamt)
si din flora (Papucul Doamnei, Laleaua Pestrita - judetul Bacau, Floarea de Colt, Ghintura Galbena,
Sangele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Ruscuta de Primavara, Deditelul, Angelica –
judetul Neamt).
Pentru a respecta realitatea, trebuie sesizat faptul ca reducerea faunei regiunii se datoreaza in mare
masura si braconajului.
In Regiunea Nord-Est exista patru parcuri nationale: Ceahlau (17.391 ha), Bicaz - Chei – Hasmas (6.026
ha), Rodna si Calimani si numeroase rezervatii naturale floristice, forestiere, peisagistice, paleontologice,
geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice si monumente ale naturii.
Arealele ocupate de paduri afectate de fenomenul de uscare se regasesc cuantificate in tabelul urmator:
Gradul de afectare al padurilor(%):
Unitate
Neafectat
Usor
Mediu
Sever
Uscat
teritoriala
Bacau
68,78
23,61
5,74
0,77
1,10
Botosani
76,37
19,24
4,18
0,05
0,16
Iasi
32,88
43,52
22,47
0,79
0,34
Neamt
53,47
24,78
19,42
1,88
0,45
Suceava
69,50
21,20
8,90
0,31
0,09
Vaslui
73,62
15,88
7,32
1,28
1,90
Regiunea
63,68
23,96
11,20
0,83
0,53
Nord-Est
Romania
65,6
21,7
11,4
0,8
0,50
Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, 1998 (datele se refera la anul 1996).
In muntii Calimani din judetul Suceava, prezenta poluantilor acizi in atmosfera a determinat ofilirea
plantelor tinere (cloroze si necroze la arbori si arbusti), afectand fondul silvic pe o suprafata de cca.
1.500 ha, cu o rata anuala a uscarilor de 0,5-3%, la distanta de 1-2 km de sursa si pierderi de crestere a
arborilor de la 20% la 50% in ultimii 20 ani.
4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminari.
Aer
Exploatarea miniera Calimani afecteaza un areal insemnat prin emisii de noxe de bioxid de sulf, hidrogen
sulfurat, aerosoli de acid sulfuric si de sulfati, cu impact negativ direct, cat si prin precipitatii acide in
arealul Vatra Dornei - Calimani.
Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzesti (emisii de acid
clorhidric si clor), SC Sofert SA Bacau (amoniac si acid sulfuric), SC Rafo SA Onesti (hidrogen sulfurat si
bioxid de sulf), SC Letea SA Bacau, CET I-Iasi, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iasi, CET Botosani, SC Ambro SA
Suceava, centralele termice orasenesti sau industriale care functioneaza utilizand combustibil lichid sau
solid.
75
Apa
Apele reziduale orasenesti si comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate in ape de suprafata
sau prin infiltrare in panza freatica, constituie o sursa importanta de afectare a calitatii acestui factor de
mediu, regasita la nivelul intregii regiuni.
Referitor la sursele industriale, mentionam SC Chimcomplex SA Bacau (cloruri), SC Rafo SA Onesti
(produse petroliere), SC Letea SA Bacau, SC Sofert SA Bacau, SC Comtom SA, SC Fortus SA Iasi, SC
Antibiotice SA Iasi, Tomesti-fermele Razboieni incarcare organica), SC Ambro SA Suceava, SC Famos SA
Suceava, platforma chimica Savinesti-Roznov (ion amoniu), exploatarile miniere din judetul Suceava
(Crucea, Ostra, Calimani, Lesu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metale grele si pH acid).
Sol
Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatarile petroliere (Zemes-Bacau), miniere
(Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Brosteni-steril de cupru, exploatarea
miniera Calimani-sulf - toate din judetul Suceava, CET II Holboca (cenusa, zguri), SC Fortus SA Iasi
(nisipuri turnatorie), SC Antibiotice SA Iasi, SC Terom SA Iasi (halde namoluri), fermele zootehnice
Razboieni (dejectii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turnatorie, tunder uleios).
O problema deosebita o constituie deseurile menajere si industriale care rezulta in cantitati mereu sporite
si care sunt preluate in vechile halde orasenesti si comunale, dar care afecteaza si alte suprafete de teren
prin depozitari necontrolate.
Un caz particular il constituie numeroasele depozite de rumegus, caracteristice zonelor forestiere. Unele
sunt deja folosite, cum este cazul centralei termice de la Tasca care furnizeaza agent termic si apa calda
menajera prin folosirea a aprox. 18% din rumegus produs in judetul Neamt. Astfel, din totalul de 80.000
mc de rumegus produs in judetul Neamt, aproximativ 55% este folosit in centrale termice, 5% este materie
prima pentru instalatii de brichetare, iar 20% este comercializat catre agenti economici.
Statii de tratare a apei si managementul deseurilor
Ca o caracteristica regionala, se evidentiaza faptul ca, atat capacitatile statiilor de epurare ape reziduale
cat si capacitatile haldelor de depozitare deseuri, sunt insuficiente fata de cerinte.
Referitor la dotarile existente si modul de exploatare a acestora, numai localitatile urbane si principalele
localitati rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare, iar numarul
statiilor de epurare este si mai redus, multe dintre acestea functionand necorespunzator ca urmare a
capacitatilor insuficiente, dotarilor nesatisfacatoare, exploatarii necorespunzatoare.
In consecinta, apele uzate, insuficient epurate sau neepurate, sunt deversate in cursuri de apa de
suprafata sau infiltrate in subteran, afectand calitatea acestora.In acest sens pot fi evidentiate judetele
Vaslui, Botosani, Iasi si Neamt.
In toate judetele regiunii, managementul deseurilor urbane nu se realizeaza la standardele europene,
acestea fiind colectate in amestec in recipiente de diferite capacitati amplasate in spatii destinate
acestui scop, de catre agentii de salubritate si transportate la depozitele de deseuri existente in fiecare
localitate. Cu exceptia depozitului Piatra Neamt, restul sunt neconforme cu cerintele legislatiei actuale.
In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod organizat, prin intermediul
serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. La nivelul anului 2003, acest
sistem acoperea numai 83,41% din totalul generatorilor de deseuri municipale din mediul urban si 1,81,%
in mediul rural. In vederea dezvoltarii sistemului de colectare selectiva, in unele orase s-au amplasat
containere pentru colectarea deseurilor de ambalaje din PET si hartie.
In mediul rural, cu putine exceptii, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor, transportul
la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori.
76
•
Deseuri municipale si asimilabile
Compozitia deseurilor municipale pentru Regiunea Nord-Est, in anul 2003
Anul 2003
Cantitate (mii tone)
%
Hartie si carton
50,837
6,87
Textile
29,423
3,98
Materiale plastice
14,433
1,95
Sticla
55,01
7,44
Metale
36,138
4,89
Deseuri biodegradabile
426,17
57,61
Deseuri inerte
76,661
10,36
Alte deseuri
51,106
6,91
Total
739,777
•
100
Valorificarea deseurilor municipale
Deseuri reciclabile colectate in perioada 2002 – 2004
Judet
Tip deseu
Bacau
Cantitatea colectata (tone)
Deseuri de hartie si carton
Deseuri din PET
Botosani
Iasi
Neamt
Deseuri din PET
Deseuri din PET
Deseuri din PET
Vaslui
2003
2004
4 773
7 647
6 599
-
9
26,7
2 036,7
2 497,15
2 610
14,55
131,7
6202,3
7 105
-
Deseuri din PET
Suceava
2002
Deseuri din PET
-
6,31
42,5
2356,2
2706,1
2 910
-
18,92
94,2
5 059,5
10 197,5
14 146
0
32,74
105,2
1 105
1 468
1 722
-
7,13
86,6
Cantitati de deseuri preluate de catre societati comerciale in vederea reciclarii, - toneSocietati
2002
2003
2004
AMBRO SA Suceava
13 472
29 904
43 340
PETROCART SA Piatra Neamt
1 817
2 088
15 005
6 791,4
5 546,8
LETEA SA Bacau
2 014
•
Deseuri medicale
In Regiunea Nord-Est exista un incinerator autorizat la SC MONDECO SRL Suceava, care preia deseurile
spitalicesti de la diverse unitati sanitare, pe baza de contract. Transportul acestor deseuri este facut de
diverse firme autorizate in acest scop, inclusiv de catre Ministerul Sanatatii Publice.
77
Evolutia cantitatii de deseuri medicale periculoase colectate si eliminate
Cantitatea de deseuri medicale periculoase (tone)
An
Nord-Est
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
2002
852,8
209
-
205
195,3
291,1
147,7
2003
1190,1
291,2
37,7
303
157,9
287,4
112,9
309
299,1
234,6
114,2
2004
1192,2
195,6
39,7
•
Namoluri
Cea mai mare parte din namolurile de epurare provin din statiile de epurare orasenesti. Acestea sunt
depozitate pe paturi de uscare sau pe depozitele de deseuri.
Namolurile rezultate sunt depozitate in paturi de uscare si in batale, la statiile de epurare orasenesti, iar
la statiile rurale sunt depozitate in depozitele de deseuri menajere.
Cantitati de namoluri provenite de la epurarea apelor uzate
Cantitatea de namol (tone s.u./an)
An
Nord-Est
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
2000
36 886,1
8 033
3 368,6
4 034
2 900,0
13 264
5 286,5
2001
41 221,2
8 028
2 923,8
4 287
3 107,5
13 312
9 562,9
2002
39 165,4
7 891
2 800,4
3 467
2 343,5
13 631
9 032,5
3 793
713,1
9 268
7 193,4
Suceava
Vaslui
2003
35 517,7
5 635
2 435,2
Cantitati de namoluri reziduale generate in industrie
Cantitatea de namol (tone s.u./an)
An
Nord-Est
Bacau
Botosani
2000
52 218,8
49 021,3
15
-
2 216
966,5
2001
48 680
43 050,0
36
2 012,2
3 424
157,8
2002
42 946,8
32 039,1
18
1 460,0
7 677,9
1 751,8
985,9
7 696,4
911,7
Iasi
2003
25 549,8
15 942,8
13
•
Neamt
Depozite de deseuri periculoase
Judetul Bacau
La nivelul judetului Bacau, deseurile de pesticide sunt gestionate astfel:
• SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti - agent economic ce are ca profil de activitate fabricarea produselor
chimice organice si anorganice are depozitate 33,2 tone deseuri de ambalaje de la fabricarea
pesticidelor. Aproximativ 70% din aceste deseuri de ambalaje sunt returnate de catre beneficiarii
produselor, conform legislatiei in vigoare. Aceste deseuri sunt depozitate in doua depozite tip
hala, organizate in exclusivitate pentru deseuri de produse fitosanitare, fiind incuiate, sigilate si
supravegheate permanent.
• Directia Fitosanitara Bacau - detine un depozit tip fosa betonata in Sascut (7,25 tone). Depozitul
este pazit de personal propriu.
• Serviciul Public de Protectie a Plantelor are doua depozite tip fosa betonata in Bacau (18,049 tone
pesticide solide si 1 690 litri pesticide lichide) si Podu Turcului (5 tone). Aceste depozite sunt sub
paza permanenta asigurata de gardieni publici.
78
Judetul Botosani
In judetul Botosani se gasesc 29,850 tone deseuri de uz fitosanitar expirate sau degradate si 40 mc de ape
reziduuale provenite de la spalarea ambalajelor. Toate aceste deseuri de pesticide apartin de Directia
Fitosanitara Judeteana Botosani si sunt depozitate temporar in vederea eliminarii prin neutralizare, in
magazii sigilate sub paza si supraveghere stricta la Centrele de Protectia Plantelor Botosani, Dorohoi si
Saveni.
Judetul Iasi
Nr.
crt
Detinatorul
depozitului
1
CJ Iasi -Serviciul public de
protectia plantelor Iasi
2
SC TEHNOTON SA Iasi
Localitatea
Pascani
Supravegheat/
nesupravegheat
Supravegheat
CopacioaiaSupravegheat
Holboca Iasi
Tipul
deseurilor
Cantitate
(tone)
Amenajari
Pesticide
65
Special amenajat
Slamuri
cromice
4,26
Depozit subteran,
betonat
Judetul Neamt
La nivelul judetului Neamt, deseurile periculoase sunt gestionate astfel:
• Halda IPS – Cianuril amplasata in perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti – Divizia Chimica.
Compartimentul cianuril, cu o suprafata de cca.1088 m2, destinat depozitarii catalizatorului de
carbune activ si a sarjelor rebutate provenite de la instalatia „Clorura de cianuril”, a fost oprita in
anul 1991;
• Spatiile de stocare, in deplina siguranta si protectie, la detinatori, a condensatoarelor si bateriilor
de condensatoare cu PCB;
• In cadrul depozitelor de produse de uz fitosanitar (magazii sau beciuri) ale unitatilor cu profil
agricol de pe raza judetului se gasesc stocate, in conditii de securitate, si deseurile de pesticide
ramase de la fostele structuri organizatorice din agricultura.
Judetul Suceava
La nivelul judetului Suceava, deseurile periculoase se gasesc in:
• Depozitul de acetoncianhidrina - proiectat si construit in anul 1980 pentru depozitarea
acetoncianhidrinei (ACH) – materie prima folosita la fabricarea metacrilatului de metil la SC
METADET SA Falticeni. Capacitatea de depozitare - 4.000 tone acetoncianhidrina depozitate in 4
rezervoare. In urma accidentului chimic care a avut loc in anul 1988, in depozitul de ACH s-au
produs cca. 240 tone deseuri de acetoncianhidrina, in rezervoarele D1 si D4. La sfarsitul anului
2004, depozitul de ACH al fostei METADET Falticeni a fost desfiintat.
• Depozitul de pesticide - depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, str. Universitatii, nr.3. Aici este
stocata, in conditii de securitate, cantitatea de cca. 40,653 tone deseuri de pesticide (26483 kg
solide si 14170 litri lichide). In anul 2005 aceste deseuri urmeaza sa fie eliminate, prin incinerare,
de catre firma SAVA din Germania, printr-un program Phare, ce se va derula de catre Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, va fi centru zonal de
receptie si transport pentru judetele din regiunea Nord Est si jud. Vrancea, Galati, Harghita si
Covasna.
Judetul Vaslui
In prezent, pe raza judetului Vaslui, nu exista depozite de deseuri periculoase.
Impactul depozitelor de deseuri industriale si municipale asupra mediului
In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara
printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in
ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
• modificari de peisaj si disconfort vizual;
79
Analiza
•
•
•
socio-economica Nord-Est 2007-2013
poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafata;
modificari ale fertilitatii solurilor.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona
depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale
inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea
acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati
si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti
influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce
poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe
durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (20-30
ani), refacere ecologica si postmonitorizare (minimum 30 ani).
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri
specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie
sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.
4.4 Evaluarea comparativa fata de tendintele la nivel national in domeniul protectiei
mediului. Concluzii
Regiunea Nord-Est nu se confrunta cu fenomene de poluare deosebit de grave. In pofida acestui fapt, pot
fi enumerati o serie de factori cu impact negativ imediat asupra mediului, factori care favorizeaza
degradarea rapida a mediului.
Astfel, la nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:
• proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva, gradul redus de
revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si
amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa, de-a lungul
cailor rutiere);
• dezafectarea unor foste intreprinderi de stat care produceau sau utilizau agenti chimici deosebit
de nocivi, combinata cu solutiile tehnice necorespunzatoare si cu experienta scazuta a
personalului implicat, au dus adesea la poluarea mediului inconjurator cu substante extrem de
toxice. (cianuri – incidentul Falticeni).
• despaduriri, cu implicatii in accentuarea alunecarilor de teren;
• fenomenele de eroziune a solului care afecteaza, in principal, partea de est a regiunii;
• poluarea locala sau zonala determinata de :
activitati industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului;
exploatari miniere (carbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu impact asupra
aerului, apei, solului, vegetatiei;
trafic (insuficienta sau inexistenta unor cai rutiere ocolitoare) cu impact asupra aerului si
nivelului de zgomot;
aglomerari urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe combustibil lichid),
apelor (statii de epurare de capacitate insuficienta) si solului (deseuri);
fermele zootehnice, cu impact asupra apei si solului.
Exista si unele semnale pozitive legate de mediu, cum ar fi:
• reducerea/restrangerea activitatii marilor poluatori industriali si inlocuirea lor treptata cu
intreprinderi mici si mijlocii mult mai flexibile si cu posibilitati mai mari de abordare a dezvoltarii
lor durabile, in conformitate cu prevederile legislatiei actuale, indeosebi a celei de mediu.
80
• accederea la programe de finantare si colaborarea cu state ale UE pe probleme de mediu.
• sustinerea in gradinite si scoli a unor ore de instruire specifica. Partea negativa o reprezinta faptul
ca grupul vizat pentru instruire este unul restrans, iar temele abordate nu acopera intreaga
problematica de mediu.
Unele judete din cadrul regiunii au beneficiat de programe si proiecte cu cofinantare externa in domeniul
protectiei mediului.
Astfel, se deruleaza (in diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizari ale sistemelor de
alimentare cu apa (judetul Iasi), modernizari, retehnologizari si dezvoltari ale unor statii de epurare
orasenesti (Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Roman), de colectare selectiva a deseurilor si amenajare a unei
halde ecologice (Piatra Neamt), de reducere a riscurilor datorate activitatii industriale (zona Bacau-Onesti
si platforma chimica Savinesti – S.C. Fibrex S.A.), de reducere a emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A.
Bicaz – Fabrica Tasca), de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului National
Ceahlau, proiect demonstrativ de utilizare energetica a rumegusului generat de instalatii de debitare a
lemnului (pe vaile raurilor Bicaz si Damuc-finalizat), centru de brichetare a rumegusului din zona Hangu,
aflat in faza de executie, implementarea tehnologiei nepoluante la SC Petrocart SA, managementul
conservarii biodiversitatii in Parcul Forestier Vanatori-Neamt, programul CREDO de colaborare
transfrontaliera pentru monitorizarea raurilor Prut si Siret (judetul Botosani).
Probleme cheie mediu:
• Capacitatea insuficienta de tratare a apelor reziduale in statiile de epurare (70% din necesar) si a
deseurilor haldelor de depozitare a deseurilor (60% din necesar);
• Poluare atmosferica constanta, mai ales in marile orase si in jurul centrelor industriale, cu
depasiri frecvente ale valorilor maxime a indicatorilor specifici de monitorizare a factorilor de
mediu.
81
5. ZONELE RURALE SI ACTIVITATILE ACESTORA
5.1. Descrierea generala a zonelor rurale
Spatiul rural din regiunea Nord-Est prezinta, in contextul socio-economic actual, o serie de elemente ce
contribuie la definirea particularitatilor teritoriilor celor 505 comune si 2.414 de sate din judetele Bacau,
Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui (2006).
Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se implementeaza politica rurala.
Autoritatile comunale sunt partenerii locali ai autoritatilor judetene si regionale in realizarea politicii
rurale. In zona rurala a regiunii la nivelul anului 2006 se gasesc 505 comune, care cuprind un numar de
2.414 sate in care convietuiesc si isi desfasoara activitatea un numar de 2.103.333 locuitori, reprezentand
56,35% din populatia regiunii. Populatia este distribuita pe sexe in rapoarte aproximativ egale. La nivelul
judetelor, ponderea cea mai mare a locuitorilor din zona rurala se regaseste la nivelul judetetului Neamt
(61,6%).
Componenta administrativa a zonelor rurale in 2006
Unitati teritoriale
Nr. comune
Regiunea NE
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
505
85
71
93
78
97
81
Nr. sate
2.414
491
333
418
344
379
449
Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 2007
Printre cauzele ruralismului pot fi amintite cele de ordin istoric (retragerea comunitatilor umane in zone
greu accesibile invadatorilor), de ordin laic-religios (pastrarea traditiilor si credintelor populare) sau cele
de ordin economic, legate de nivelul scazut de trai al unor categorii sociale (migratia rurala).
Abordand o clasificare dupa formatiunile de relief predominante, putem caracteriza tipurile de asezari
rurale si activitatile specifice astfel:
•
•
•
zona de ses – caracterizata prin sate de tip adunat, cu functiuni economice prezentand caracter
agricol cerealier si pomi – viticol;
zona agricola de dealuri si coline – caracterizata prin sate rasfirate, de-o parte si de alta a
drumurilor, cu gradini si livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca functiune economica, se
pune accent pe pomi-viticultura si cresterea animalelor. Se remarca totodata prezenta unor
activitati economice mai complexe, cum ar fi cele legate de prelucrarea primara pana la cea
superioara a lemnului, industria prelucratoare, si pe alocuri chiar de minerit;
zona montana – caracterizata prin sate de tip risipit in munti, cu gospodarii izolate sau grupuri
mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilitatile publice: gaz metan, apa potabila,
curent electric.
Activitatile economice de baza in mediul rural sunt: agricultura (culturile cerealiere, cultura cartofului si
a sfeclei de zahar fiind practicate aproape in toate judetele, viticultura-judetele Vaslui, Bacau si Iasi,
pomicultura-judetele Iasi, Suceava si Neamt), exploatarea si prelucrarea lemnului - judetele Suceava,
Neamt si Bacau si turismul rural in judetele Suceava si Neamt.
5.2 Sectoare cheie
5.2.1. Agricultura
Suprafata totala cultivata a regiunii este la nivelul anului 2006 de 3.684,9 mii hectare (15,45% din
suprafata totala a Romaniei), din care 2.142,5 mii hectare reprezinta suprafata agricola (14,54% din
82
suprafata agricola a Romaniei), impartita pe categorii de utilizare. In proprietate privata se gasesc 2.081
mii hectare (97,13 % din suprafata agricola).
Sectorul privat in agricultura a luat nastere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul in care aceasta
aplicare a Legii fondului funciar a fost gandita si pusa in aplicare si, mai ales, intarzierea cu care s-a
realizat, au generat o serie de factori perturbatori, respectiv:
• faramitarea exploatatiilor agricole;
• necorelarea aplicarii Legii fondului funciar cu aparitia pietei funciare, aceasta aparand cu
intarziere, in anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor);
• neasigurarea odata cu dreptul de proprietate asupra terenurilor a mijloacelor adecvate pentru
efectuarea lucrarilor agricole.
Fondul funciar, dupa modul de folosinta la 31 decembrie 2006, ha
Bacau
Botosani
Supr.totala
662.052 498.569
Supr.agric.
320.552 393.193
Din care:
317.121 390.368
sector privat
Arabil
186.085 298.774
Pasuni
85.215
75.442
Fanete
39.201
14.635
Vii
7.209
1.724
Livezi
2.842
2.618
Paduri
283.549
57.493
Ape
14.787
13.797
Alte suprafete
44.164
34.086
Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 2007
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Reg.NE
547.558
394.404
589.614
284.030
855.350
349.310
531.840
401.018
3.684.983
2.142.507
360.906
277.837
339.866
394.949
2.081.047
265.835
83.446
25.339
12.547
7.237
97.564
13.892
41.698
170.927
70.063
40.059
682
2.299
260.613
10.423
34.548
181.316
89.888
75.057
3.049
453.330
12.302
40.408
291.358
86.522
7.954
12.382
2.802
80.154
8.251
42.417
1.394.295
490.576
202.245
34.544
20.847
1.231.703
73.452
237.321
Se observa ca in raport cu ponderea populatiei rurale si densitatea demografica, potentialul agricol al
regiunii este destul de mare. La nivelul anului 2006 valoarea productiei agricole de bunuri si servicii
agricole reprezinta 18,1% din valoarea totala inregistrata la nivel national.
Anexa 20 Evolutia productiei agricole vegetale 1998-2006 prezinta situatia suprafetelor cultivate in
regiune, anexa 21 - productia agricola vegetala si productia medie la hectar a principalelor culturi.
Asa cum s-a precizat si in subcapitolul de agricultura se inregistreaza o evolutie negativa a productiei
agricole pe majoritatea culturilor la nivelul anilor 2000 si 2003 datorita factorilor climatici din acea
perioada, precum si o relansare la nivelul lui 2001 si 2004 (Anexa 22 - Variatia anuala a suprafetei
cultivate cu principalele culturi, 1998-2003).
La nivelul regiunii principalele culturi agricole practicate in regim de exploatare sunt cultura cerealelor
pentru boabe (porumb, grau si secara), cultura cartofului, cultura sfeclei de zahar si cultura plantelor
perene (lucerna si trifoi).
Valorile inregistrate la culturile vegetale ar putea atinge cote mult mai mari, daca nu ar fi grevate de o
serie de factori, cum ar fi:
• calitatea terenului, cu o diversificare pronuntata, alternanta categoriilor de sol, fragmentarea
acestora, in comparatie cu alte unitati de suprafata: Campia Romana, Campia de Vest sau Podisul
Transilvaniei;
• fragmentarea in parcele mici de teren pe proprietari individuali, lucru care ii duce pe acestia de
multe ori in imposibilitatea achitarii platilor pentru lucrarile agricole;
• conditiile climatice nefavorabile;
• folosirea redusa a ingrasamintelor;
• nivelul scazut de mecanizare al lucrarilor agricole, deoarece proprietarii de terenuri gasesc mai
convenabil sa efectueze lucrarile agricole manual sau cu ajutorul animalelor din gospodarie.
83
Sectorul zootehnic
Zootehnia detine un loc important, valoarea productiei animale la nivelul anului 2006 fiind de 244.681
tone greutate vie, reprezentand 17,47% din sectorul zootehnic national. In aceste conditii, la sfarsitul
anului 2006, regiunea dispunea de:
• 682 mii bovine;
• 848 mii porcine;
• 1.245 mii ovine;
• 15.992 mii pasari.
Trebuie mentionat ca in regiune sunt putine ferme zootehnice specializate, iar majoritatea animalelor
sunt crescute in gospodariile personale si utilizate pentru asigurarea unui nivel minim de trai.
Dupa anul 1989 efectivul de animale a scazut mult, aceasta tendinta manifestandu-se insa global la nivelul
intregii tari.
In ceea ce priveste efectivele de bovine, ovine si caprine, tendinta descrescatoare s-a datorat in primul
rand taierilor masive generate de distrugerea CAP-urilor, pe fondul lipsei unitatilor de cazare, dar si din
cauza starii de sanatate precare a acestora (infectarea cu tuberculoza si leucoza). Reducerea efectivului
de porcine s-a datorat in special disparitiei sau restrangerii activitatii marilor complexe de ingrasare a
porcilor, care nesustinute financiar s-au decapitalizat, ducand la faliment.
Un alt aspect care trebuie luat in considerare este cel cu privire la productiile medii obtinute in
zootehnie, care sunt departe de progresul genetic si tehnologic inregistrat pe plan vest-european.
Comparativ cu tarile membre ale UE, randamentele medii sunt inferioare aproape la toate speciile si
categoriile de animale.
O alta problema este capacitatea insuficienta a regiunii de a procesa materiile prime din agricultura, de a
le promova si vinde utilizand tehnicile specifice de marketing, in scopul castigarii unor segmente stabile
de piata si a largirii pietei de desfacere in ansamblu. Daca ne referim la capacitatile de procesare ale
productiei vegetale, pomicole, viticole si ale productiei zootehnice, regiunea dispune aproape de un
potential suficient la ora actuala (potential ce va putea fi marit prin accesarea Programului National de
Dezvoltare Rurala), dar in ceea ce priveste promovarea produselor si aplicarea strategiilor de marketing in
vanzarea produselor putem spune ca aceasta este deficitara, mai ales tinand cont de importul masiv de
produse alimentare din strainatate, cat si din celelalte regiuni ale tarii.
5.2.2. Silvicultura
Silvicultura reprezinta pentru regiune atat o activitate cu traditie cat si o sursa majora de venituri,
produsele obtinute din prelucrarea masei lemnoase luand, in cea mai mare parte, drumul exportului.
Confruntata cu un export necontrolat de busteni si cherestea in primii ani dupa 1989, silvicultura a
inregistrat in ultimii doi ani o tendinta de aliniere la cadrul legal (fapt datorat in mare parte si
intensificarii controalelor) si de trecere de la exploatarea primara a lemnului la exploatarea secundara si
chiar la cea superioara. Astfel, in regiune isi desfasoara activitatea sute de firme al caror obiect de
activitate il reprezinta exploatarea si prelucrarea lemnului, majoritatea fiind axate pe productia de
mobila, jucarii, parchet stratificat si imbinari din lemn. Acestea au dobandit in ultimii ani o imagine
pozitiva pe plan extern. Exportul de lemn si produse din lemn este dirijat in special catre tari vesteuropene (pentru care pretul scazut datorat mainii de lucru ieftine reprezinta un punct de atractivitate),
cum ar fi Germania, Austria, Italia, Olanda, Suedia.
Regiunea reprezinta cel mai mare furnizor de masa lemnoasa pusa in circuitul economic (4.039,1 mii mc),
reprezentand 25,75% din masa lemnoasa totala la nivelul anului 2006, in crestere cu 2.59% fata de anul
precedent.
Judetele care cunosc dezvoltarea cea mai puternica a sectorului silvic sunt Suceava, Neamt si Bacau.
Acestea detin atat cel mai mare volum de masa lemnoasa pus in circulatie la nivelul regiunii cat si
cuantumul cel mai ridicat al populatiei ocupate in acest sector de activitate fata de totalul populatiei
ocupate.
84
In anul 2006, in volumul de masa lemnoasa pus in circuitul economic, ponderea cea mai mare o ocupa
rasinoasele cu 2.115,5 mii mc. reprezentand 52,38%, urmate de fag cu 1.055,9 mii mc, reprezentand
26,14% din totalul masei lemnoase. Cu ponderi mai mici regasim esentele lemnoase de stejar (3,02%) si
alte specii tari si moi.
5.2.3. Turismul rural
Pornind de la cele doua deziderate care definesc turismul rural, respectiv:
• productia si valorificarea productiei proprii prin intermediul gospodariei agroturistice;
• promovarea valorilor traditionale.
Zonele deluroase si montane ale regiunii sunt zonele care prezinta potentialul cel mai ridicat pentru
practicarea turismului rural, datorita peisajelor de o frumusete rara si, in plus, datorita calitatii aerului si
apei.
Tinand cont de faptul ca, datorita conditiilor climatice si prin natura factorilor de relief, zonele deluroase
si montane se confrunta deseori cu probleme in exploatarea agricola vegetala, dezvoltarea turismului
rural in aceste zone ar reprezenta, alaturi de zootehnie, un pas important pe calea dezvoltarii economice
a acestora.
Problema majora cu care se confrunta acest sector de activitate nu o reprezinta facilitatile pentru
investitori, ci stadiul precar al infrastructurii fizice, fara de care potentialul acestor zone nu poate fi
valorificat. Astfel, multe localitati din zonele deluroase si montane nu se confrunta doar cu probleme de
infrastructura mare (accesul dificil in unele zone, drumuri greu practicabile), ci si cu probleme ale
infrastructurii de utilitati, cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizarii etc.
Exista totusi si o serie de factori favorizanti care dau o unda de optimism in dezvoltarea acestui sector de
activitate, cum ar fi :
• densitatea sporita a populatiei si a numarului de case fata de alte zone deluroase si montane;
• frumusetea zonelor deluroase si montane, calitatea aerului deosebit de curat;
• existenta unei faunei si flore bogate, cu multe specii pe cale de disparitie; existenta celor doua
parcuri naturale;
• monumentele istorice cu valoare nationala si internationala;
• calitatea deosebita a produselor ecologice obtinute in aceste zone.
La nivel regional, in anul 2006 exista 177 de pensiuni agroturistice, ocupand locul trei pe tara, dupa
regiunile Centru si Nord-Vest.
5.3. Populatia si forta de munca.
In mediul rural traieste si isi desfasoara activitatea, la nivelul anului 2006, un numar de 2.103.333
locuitori (56,35% din populatia regiunii), dintre care 1.042.460 femei, iar structura pe varste a populatiei
rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de imbatranire demografica
fiind evident.
Structura populatiei pe sexe si medii in mediul rural, 2006 (persoane)
Unitate teritoriala
Ambele sexe
Numar
Nord-Est
2.103.333
Bacau
389.745
Botosani
266.156
Iasi
429.387
Neamt
349.967
Suceava
400.225
Vaslui
267.853
Sursa – Anuarul statistic al Romaniei 2007
85
%
Din care
feminin
100,00
18,53
12,65
20,41
16,64
19,04
12,73
1.042.460
192.416
133.354
210.936
174.447
199.706
131.601
Cea mai mare parte a populatiei rurale este concentrata in judetele Iasi, Suceava si Bacau, iar cea mai
mica in judetele Botosani si Vaslui.
Structura populatiei din regiune, dupa persoane active (ocupate-neocupate) si inactive in 2006, in mediul
rural
Persoane active
Total
populatie
Total
Ocupate
Someri BIM
Total
100,0
48,4
47,1
1.3
51.6
Sub 15 ani
15 - 24 ani
100,0
100,0
39,6
36,0
3,6
100.0
60,4
25 - 34 ani
100,0
35 – 44 ani
100,0
45 - 54 ani
100,0
55 – 64 ani
100.0
65 ani si peste
100,0
Sursa: Anuar Statistic al Romaniei -2007
74,4
79,9
82,1
73,6
35,7
72,6
77,6
80,0
73,3
35,7
1,8
2,3
2,1
0,3
-
25,6
20,1
17,9
26,4
64,3
Grupe de varsta
Persoane
Inactive
La nivel de regiune, in mediul rural este comasata peste 47% din forta de munca ocupata a regiunii, din
care majoritatea se regaseste in agricultura si silvicultura. Aceasta rata mare de activitate in mediul rural
este rezultatul prezentei agriculturii ca ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare.
Cu toate ca, raportata la activitatile economice desfasurate in zona rurala, forta de munca este suficienta
din punct de vedere cantitativ, aceasta este necalificata. Acest fapt se datoreaza, in primul rand,
sistemului de pregatire profesionala si educationala deficitar, cat si faptului ca o mare parte a populatiei
rurale nu urmeaza o asemenea scoala.
Studiind structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si pe activitatile preponderente, care pot fi
asimilate in totalitate economiei zonelor rurale, populatia care a depasit varsta de 50 de ani este foarte
numeroasa. Procesul de imbatranire a aparut pe masura scaderii numarului de persoane mature, ca
urmare a migrarilor masive din ultimele 2 decenii, si s-a accentuat in ultimii 8-9 ani prin micsorarea
numarului de nasteri.
Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au stimulat tinerii sa
ramana in mediul rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri terenurile. De aceea, mai mult de un sfert
din persoanele ocupate in agricultura au varsta de peste 50 ani, iar, dupa varsta de 65 de ani, aproape
jumatate din acestia raman inca in activitate. Aceasta face ca pe piata muncii sa fie prezente efective
numeroase de persoane varstnice.
La nivelul anului 2006, in agricultura si silvicultura in grupa de varsta 25-54 activeaza 54,60% din totalul
populatiei ocupate, in timp ce 34,5 % au varsta peste 55 de ani (Anexa 23 - Structura populatiei ocupate
pe grupe de varsta si activitati ale economiei nationale 2001- 2006).
5.4 Infrastructura si servicii publice
Principala problema care conduce la stagnarea dezvoltarii economice a zonelor rurale din regiune nu este
reprezentata insa de aceste caracteristici specifice economiei zonelor rurale, ci de starea proasta a
infrastructurii si, in unele locuri, chiar de lipsa acesteia. Acest fapt are cateva consecinte imediate cu un
rol hotarator in dezvoltarea socio–economica a zonelor rurale, respectiv:
• imposibilitatea de a atrage investitorii;
• imposibilitatea de a pune in valoare bogatiile naturale si asezamintele cultural-istorice existente
prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural;
• scaderea calitatii vietii.
Toate acestea conduc in final la stagnarea dezvoltarii economice a zonelor rurale si la aparitia in cadrul
acestora a unor zone cu probleme socio-economice deosebite.
86
5.4.1. Infrastructura
Starea infrastructurii fizice de transport si de utilitati in mediul rural este precara, fiind imbatranita atat
fizic cat si moral. In plus, exista foarte multe localitati rurale la care cu greu se poate vorbi de existenta
infrastructurii. Tinand cont de faptul ca infrastructura reprezinta temelia pe care se cladesc activitatile
economice, putem trage concluzia ca investitiile in infrastructura sunt prioritare in vederea remedierii
dezechilibrelor si pentru a stimula dezvoltarea durabila a regiunii. In acest sens, foarte util se va dovedi
accesul zonelor rurale la Planul National de Dezvoltare Rurala care vizeaza atat reabilitarea infrastructurii
in zona rurala cat si cresterea si diversificarea capacitatilor de colectare si procesare a productiei agricole
vegetale si animale existente.
Infrastructura de transport - rutier
Infrastructura de transport din mediul rural este necorespunzatoare, fiind incadrata in clasele III si IV de
exploatare.
La nivelul intregii regiuni lungimea drumurilor judetene si comunale modernizate este extrem de mica,
situandu-se undeva in jurul procentului de 8,08 % din lungimea totala a drumurilor - 2006. Judetele care
detin cea mai mare pondere de drumuri judetene si comunale modernizate sunt judetele Suceava si Vaslui
cu cate 16,52%, respectiv 11,64%. La polul opus se situeaza judetele Botosani si Neamt cu 1,98 % si
respectiv 3,30%.
Situatia drumurilor este grevata atat de lipsa fondurilor, a lucrarilor slabe din punct de vedere calitativ,
nerespectarea legislatiei transporturilor cat si a conditiilor climatice cu ierni bogate in precipitatii si
temperaturi scazute care duc la distrugerea rapida a drumurilor.
Drumurile publice la 31 decembrie, 2006
Unitate teritoriala
Total
Regiunea Nord-Est
13.411
Bacau
2.455
Botosani
2.121
Iasi
2.353
Neamt
1.818
Suceava
2.482
Vaslui
2.182
Sursa – Publicatii INS 2007
Drum
national
Drum judetean si
comunale
2.669
10.742
Din care drum
judetean si
comunale
modernizate
1.084
450
445
344
421
632
377
2.005
1.676
2.009
1.397
1.850
1.805
220
42
98
60
410
254
Din care cu
imbracaminti
usoare rutiere
2.545
502
354
559
514
379
237
Infrastructura de utilitati
Infrastructura de utilitati este si ea deficitara. Cele mai multe dintre asezarile din zona montana nu sunt
racordate la reteaua electrica, la cea de apa potabila sau la reteaua de distributie a energiei termice, in
special datorita greutatii de executie a acestor lucrari, a costurilor mari pe care le implica si a
gospodariilor rasfirate.
De asemenea, in multe din aceste catune de munte infrastructura de telecomunicatii este inexistenta.
Datele statistice existente referitoare la infrastructura de utilitati (alimentari cu apa, canalizare,
alimentare cu gaz) din mediul rural nu sunt concludente datorita inconsecventei structurilor
administrative ale localitatilor mentionate in statistici.
In ceea ce priveste racordarea la reteaua electrica a localitatilor din zonele rurale, conform datelor
statistice, ponderea populatiei din zona rurala a regiunii care nu este racordata la reteaua electrica (4%)
este dubla fata de valoarea medie pe tara (2%), datorandu-se in principal localitatilor din zona montana.
87
Reteaua de apa potabila
Conform datelor analizate in prezentul document la cap.2, rezulta ca la nivelul anului 2006 doar 271 de
comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate la retele de apa potabila, reprezentand doar 9,28% din
total localitati rurale.
De asemenea, putem mentiona ca reteaua publica de distribuire a apei potabile este departe de a putea
asigura necesitatile edilitare ale populatiei rurale, atat ca numar de locuitori beneficiari, cat si ca
proportie de localitati rurale deservite. Sub acest aspect, populatia rurala este dependenta de obtinerea
apei potabile din alte surse (fantani, izvoare), care nu in toate cazurile asigura o apa potabila
corespunzatoare – afectand starea de sanatate a populatiei si contribuind la un nivel crescut al
mortalitatii populatiei prin boli infectioase si parazitare.
Reteaua de canalizare publica
Conform datelor analizate in prezentul document la cap.2 rezulta ca doar 96 de comune si sate din totalul
de 2.919 sunt conectate la retele de canalizare, reprezentand 3,29%. Reteaua de canalizare publica
prezinta o stare de degradare destul de ridicata, constituind deseori alaturi de starea proasta a retelei de
distributie a apei potabile, unul din factorii favorizanti pentru declansarea focarelor de infectie.
In cadrul regiunii, judetele Bacau, Suceava si Iasi prezinta cele mai multe localitati racordate la reteaua
de canalizare publica. O situatie deficitara se gaseste in judetele Vaslui si Botosani.
Reteaua de distributie energie termica
In ceea ce priveste reteaua de distributie a energiei termice in mediul rural putem mentiona ca aceasta
este foarte slab dezvoltata, fiind prezenta doar in unele din comunele mari ale regiunii.
Reteaua de gaze naturale
In cadrul regiunii cele mai multe localitati conectate la reteaua de gaze naturale sunt municipiile si
orasele, dar si localitatile rurale dispuse de-a lungul magistralelor de gaz. In judetele Vaslui si Suceava se
executa lucrari de aductiune a magistralelor si de alimentare cu gaz metan a localitatilor.
Numai 51 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate la sisteme de distributie a gazelor
naturale (1,75%), conform datelor prezentate in cap.2.
5.4.2. Servicii publice
Sistemul educational
Factorul esential in dezvoltarea unei economii nationale, ca si a unei regiuni, il reprezinta capitalul uman.
Desi este dificil de cuantificat si reprezinta in sine un concept controversat, capitalul uman ar putea sa
includa resursele umane cu un anumit nivel de educatie.
Analiza datelor statistice ne ofera o imagine a decalajului existent in sistemul educational intre zonele
rurale ale regiunii si cele urbane. Astfel:
• aproximativ 17% din populatia ocupata din mediul rural nu are studii sau are doar studii primare
(2006);
• 53% din populatia ocupata din mediul rural are nivel scazut de instruire (absolventi gimnaziu,
invatamant primar sau fara studii) – 2006;
• doar 15% din populatia ocupata din mediul rural a urmat liceul (2006);
• 1,3% din populatia ocupata din mediul rural a absolvit o scoala de maistri sau scoala postliceala de
specialitate (2006).
Situatia actuala, care poate fi considerata critica, se datoreaza unor factori interni si externi mediului
rural cum ar fi:
88
• mentalitatea oamenilor (folosirea copiilor la muncile agricole in detrimentul scolii, fapt ce poate
fi evidentiat usor prin prezenta pe segmentul de varsta 15-24 ani in cadrul populatiei ocupate pe
agricultura si silvicultura a unui procent de 10,9% din totalul populatiei ocupate pe aceasta
ramura - 2006);
• lipsa institutiilor de nivel liceal in zona rurala;
• suplinirea lipsei de cadre didactice prin inlocuirea acestora cu „pseudo-profesori”;
• lipsa mijloacelor materiale familiale care nu permit intretinerea in scoala a copiilor;
• nealocarea de catre guvern a unor fonduri suficiente pentru educatie si a subventiilor pentru
familiile din zonele rurale cu venituri mici (poate fi mentionata aici si alocatia bugetara pentru
copii minori, care reprezinta contravaloarea a aproximativ 11 euro/lunar, bani suficienti pentru
achizitionarea a 10-11 caiete);
• starea infrastructurii educationale si lipsa dotarii corespunzatoare.
Acest ultim factor, se confrunta cu o insuficienta in primul rand cantitativa. Astfel, scolile sunt
insuficiente la nivelul intregii regiuni, situatiile mai critice fiind intalnite in judetele Botosani, Vaslui si
Suceava. In aceeasi ordine de idei, poate fi mentionata lipsa bibliotecilor din mediul rural, un factor
determinant al procesului de invatamant.
Aspectul calitativ al infrastructurii fizice educationale prezinta un grad ridicat de uzura fizica si morala,
avand repercusiuni asupra procesului de invatamant si calitatii vietii prin privarea celor angrenati in acest
proces de conditiile elementare de siguranta si confort.
Astfel, o parte din factorii care aduc prejudicii grave procesului de invatamant sunt prezentati in
continuare:
• imposibilitatea utilizarii apei potabile din cauza gradului mare de impuritati (factor determinant
in declansarea focarelor de infectii);
• lipsa agentului termic in salile de curs;
• gradul redus de siguranta pe care il prezinta cladirile;
• insalubritatea grupurilor sanitare.
Un alt factor negativ inregistrat il reprezinta ponderea redusa pe care o ocupa invatamantul agricol la
nivelul regiunii. Absolventii profilului agricol de la toate nivelurile de instruire reprezinta o proportie
foarte redusa in totalul absolventilor, mult subdimensionata in raport cu importanta agriculturii in
economia regiunii.
Sistemul de sanatate
In ce priveste serviciile sanitare in zonele rurale, ele pot fi catalogate ca fiind precare, situandu-se cu
mult sub nivelul serviciilor medicale practicate in zona urbana. In majoritatea comunelor, se asigura
numai serviciile sanitare primare.
Gradul de asigurare cu servicii medicale de catre personalul calificat este in general scazut, numarul
medicilor fiind relativ mic in raport cu numarul de locuitori. Astfel, revin in medie 1.714 locuitori la 1
medic, fata de o medie de aproximativ 6,6 ori mai mica in zona urbana (258 locuitori la 1 medic – 2006).
Numarul dispensarelor medicale comunale este si el foarte mic, acestea putand fi intalnite doar in
centrele de comuna. Un caz deosebit il prezinta judetul Suceava care dispune de un numar de doar 7
dispensare medicale comunale.
Pentru servicii de specialitate, locuitorii din rural trebuie sa apeleze, de regula, la unitatile medicale din
orase si municipii, distantele pana la primul oras fiind in unele cazuri mari (10-25km si chiar 32km, in
Vaslui si Botosani, iar, in zona muntoasa a Sucevei, peste 35km), fiind imposibila astfel interventia de
urgenta cu ajutorul salvarilor in cazurile grave.
Calitatea actului medical din mediul rural este relativ scazuta, in principal din cauza slabei dotari cu
cladiri si cu aparatura medicala, de regula invechita sau chiar inexistenta. Ca urmare a slabei calitati a
asistentei medicale, un locuitor din zona rurala are durata medie a vietii mai scazuta cu 2 ani decat un
locuitor din mediul urban.
89
Rata mortalitatii infantile atinge nivele foarte ridicate in mediul rural, depasind cu peste 30% nivelul din
mediul urban. Aproape intreaga zona rurala din regiunea Nord-Est prezinta o mortalitate infantila extrem
de ridicata, peste media regionala de 17,8‰. Cele mai ridicate valori inregistrate sunt in judetele
Botosani cu 23,3‰ si Vaslui cu 19,6 ‰ (2006).
Procentul paturilor din spitale in mediul rural este de doar 6,45%,
Saracia in mediul rural
Rata saraciei pe judete in mediul rural - 2003
Unitate teritoriala
Rata saraciei
Regiunea Nord-Est
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
0,48
0,47
0,54
0,51
0,48
0,49
0,49
Sursa: Raport elaborat la cererea Comisiei Nationale Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale de catre
Universitatea Bucuresti si Institutul National de Statistica
Rate ale saraciei pentru cele mai deprivate comune din Regiunea Nord-Est - 2003
Judet
Localitate
Bacau
Colonesti
Corbasca
Lipova
Rachitoasa
Rosiori
Stanisesti
Albesti
Calarasi
Copalau
Dobarceni
Durnesti
Gorbanesti
Hiliseu-Horia
Santa Mare
Unteni
Ciortesti
Dagata
Dolhesti
Golaiesti
Lungani
Madarjac
Scheia
Schitu Duca
Sinesti
Sipote
Tibana
Trifesti
Victoria
Oniceni
Valea Ursului
Coroiesti
Botosani
Iasi
Neamt
Vaslui
Rata saraciei
0,59
0,64
0,59
0,58
0,60
0,59
0,60
0,57
0,62
0,61
0,60
0,60
0,62
0,57
0,59
0,58
0,60
0,62
0,62
0,70
0,62
0,59
0,60
0,68
0,64
0,65
0,59
0,59
0,58
0,63
0,57
90
Danesti
Iana
Pungesti
Rebricea
Tacuta
0,57
0,62
0,57
0,58
0,61
Sursa: Raport elaborat la cererea Comisiei Nationale Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale de catre
Universitatea Bucuresti si Institutul National de Statistica
5.5. Patrimoniul cultural si arhitectural
In zona rurala a regiunii Nord Est exista numeroase biserici, manastiri, muzee, case memoriale, conace,
hanuri si curti domnesti. Multe dintre aceste asezaminte de cult sunt unice in lume prin frumusetea lor.
Zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi, unde
talentul si atractia catre frumos se materializeaza in adevarate opere de arta - ceramica, covoare tesute
manual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti.
Judetele regiunii pastreaza un bogat tezaur al traditiilor culturale si folclorice, constand in case
memoriale, biserici, manastiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice, de traditii ce
se manifesta si astazi in unele locuri prin intermediul targurilor si iarmaroacelor, hramurilor, etc.
Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in atentia publicului
larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cantece si dansuri, obiceiuri
stravechi - festivaluri de arta plastica, de folclor, de datini si obiceiuri.
5.6. Egalitatea sanselor in zonele rurale
Egalitatea sanselor in zonele rurale ale regiunii nu pare a fi un concept foarte cunoscut si respectat. Acest
lucru se datoreaza in primul rand conceptiilor inapoiate care mai persista in zonele rurale, cat si atentiei
reduse pe care au acordat-o guvernele post – decembriste acestui subiect. Astfel, in zonele rurale,
femeia continua sa fie privita doar ca purtatoare a mostenitorilor familiei, cea care da nastere si se ocupa
de cresterea acestora, neacordandu-i-se o sansa reala de a urma o cariera, de a se constitui intr-un factor
activ cu rol hotarator in dezvoltarea satului.
Deoarece datele statistice la nivel regional nu abordeaza acest subiect, vom lua ca exemplu pentru
demonstrarea afirmatiilor facute, reprezentarea femeilor la nivelul administratiilor locale. Astfel, in
regiunea Nord-Est la nivelul administratiilor locale ale zonelor rurale, in perioada electorala 2004-2008,
femeile sunt reprezentate intr-un procent de doar 3.23% (cel mai mare procent fiind in judetele Iasi si
Neamt – peste 5%, iar „codasii” fiind judetele Suceava si Bacau – apr. 1%). Acest lucru reprezinta un fapt
ingrijorator care, in esenta, scoate in evidenta doua aspecte pregnante, si anume:
• excluderea femeilor din punctele de decizie;
• acceptarea de catre femei a acestui fapt, si renuntarea acestora la dreptul international al
egalitatii intre sexe.
Acest fapt este produsul slabei promovari a conceptului de egalitate a sanselor.
Probleme cheie in dezvoltarea rurala:
• Ponderea ridicata a populatiei din mediul rural 56,35% la nivelul anului 2006;
• Ponderea ridicata a populatiei ocupate in agricultura, reprezentand 47,61% din total populatie
ocupata - anul 2006;
• Exploatarea agricola se face pe loturi reduse 1-3 ha;
• Infrastructura de transport, de utilitati si comunicatii deficitara atat cantitativ cat si calitativ.
• Rata ridicata a mortalitatii infantile in mediul rural.
91
6. TURISMUL
Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonelor
montane din judetele Bacau, Neamt si Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios
existent, Regiunea Nord Est detine un potential turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte
zone turistice renumite din tara si din strainatate. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta
ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari
de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor.
In cele ce urmeaza este prezentata situatia indicatorilor economici ce caracterizeaza acest sector:
Situatia asupra capacitatii si activitatii de cazare turistica in 2000-2006
Regiunea
Capacitatea de
Cazare
In
Existent
functiune
a
(mii
(locuri)*
locurizile)
Sosiri
(mii)
Din
care
turisti
straini
Innoptari
(mii)
Din
care
turisti
straini
Indici de
utilizare a
capacitatii
in
functiune
(%)
Durata
medie
de
sedere
(nopti/
turist)
35,2
31,7
3,59
2,70
34,9
30,2
3,71
2,62
34,0
28,9
3,56
2,48
34,6
29,2
3,52
2,62
Durata
medie de
sedere
(nopti/
turist
strain)
2000
Romania
Nord-Est
280.005
17.745
50.197
4.624
4.920
543
17.647
1.468
2001
Romania
Nord-Est
277.047
16.971
51.882
4.651
4.875
535
18.122
1.406
2002
Romania
Nord-Est
272.596
17.269
50.752
4.615
4.847
535
Romania
Nord-Est
273.614
17.965
51.632
4.963
5.056
553
17.277
1.332
2003
17.845
1.450
2004
Romania
275.941
53.988
5.638
1.359
18.500
3.333
34,3
3,28
2,45
Nord-Est
17.183
5.049
618
111
1.489
214
29,5
2,41
1,93
18.372
1.435
3.464
207
33,4
27,2
3,16
2,31
2,42
1,90
3.242
33,6
3,06
2,35
Nord-Est
18.968
5.529
678
98
1.599
191
28,9
Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 2001-2007 Publicatii INS 2005, 2006* la 31.07
2,36
1,95
2005
Romania
Nord-Est
283.194
18.718
54.978
5.284
5.805
621
1.429
109
Romania
287.158
56.500
6.216
1.380
2006
18.992
Se observa ca in Regiunea Nord-Est indicele de utilizare a capacitatii in functiune a scazut de la 31,7% in
anul 2000, la 28,9% in 2006.
Durata medie de sedere pe turist la nivelul anului 2006 este de 2,36 nopti/turist, insa valorile sunt
inferioare atat valorii nationale cat si din celelalte regiuni, cu exceptia regiunii Bucuresti –Ilfov ce
inregistreaza cea mai mica valoare a indicatorului de numai 1,85 nopti/turist.
Desi modernizarea capacitatilor de cazare, trecute in proprietate privata s-a realizat intr-un procent mai
mare de 90%, punerea in valoare a zonelor cu potential turistic si a bazelor de tratament printr-o
activitate promotionala adecvata cat si serviciile oferite turistilor au fost la un nivel scazut, fapt ce a
determinat existenta atat a unei durate medii de sedere inferioara celorlalte regiuni, cat si a unui indice
de utilizare a capacitatii de cazare foarte redus.
92
In graficul prezentat mai jos este reprezentata evolutia capacitatii de cazare existente (nr. locuri) in
Regiunea Nord Est, structurata pe judete, in perioada 2001- 2006.
Se poate observa ca judetul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, situatie normala daca
avem in vedere conditiile de relief deosebit de favorabile pentru turism, precum si spiritul antreprenorial
deosebit de dezvoltat al locuitorilor din acest judet, la polul opus fiind judetele Botosani si Vaslui.
Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare, 2000-2006
Unitate
teritoriala
2000
Total
Nord-Est
Total
3.121
Hoteluri
943
Hanuri
23
Cabane
Camping
161
140
Vile
1.066
Tabere
de
elevi
172
Pensiuni
turistice
361
Pensiuni
agroturistice
240
250
81
2
13
17
38
21
46
28
3.266
968
18
158
132
1.016
168
437
343
262
81
2
13
16
38
21
52
32
3.338
974
16
140
129
928
168
492
461
295
81
1
13
16
35
21
65
53
3.569
1.029
16
138
134
941
157
594
515
310
86
1
14
16
35
18
67
61
3.900
1.077
15
132
125
970
157
461
892
342
88
-
12
15
37
18
50
109
4226
1.154
11
113
124
1.021
151
597
956
402
90
-
11
17
47
17
68
134
4710
1.220
9
116
121
1.040
128
702
1.259
Nord-Est
435
88
10
11
35
16
76
177
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total
Nord-Est
Total
Nord-Est
Total
Nord-Est
Total
Nord-Est
Total
Nord-Est
Total
Regiunea se situeaza cu putin sub media pe tara la aproape toate tipurile de unitati turistice, insa la o
analiza mai atenta a datelor din tabele si daca luam in consideratie si faptul ca regiunea Sud-Est se
constituie intr-un caz particular fata de celelalte regiuni (datorita litoralului romanesc care detine cea
mai mare capacitate turistica), se poate constata faptul ca regiunea se situeaza in jurul mediei pe tara si
putin peste.
Se remarca in intervalul 2000-2006 o crestere a numarului de pensiuni turistice si agroturistice, in timp ce
celelalte tipuri de structuri de primire turistica inregistreaza o stagnare sau o usoara scadere.
93
Activitatea de turism poate fi structurata astfel:
Turismul cultural, de cunoastere si de informare sustinut de valorile istorice si de arhitectura. In cadrul
acestuia pot fi incluse:
• turismul muzeistic sustinut de un numar insemnat de muzee (arta, istorie, etnografie si folclor,
tehnica etc.), case memoriale ce au apartinut unor oameni de cultura, arta, stiinta insemnati;
cetati de scaun, curti domnesti etc. Mentionam:
o
Casa Rosetti-Tescanu (jud. Bacau) inaltata in 1898 de familia Tescanu este cea in care a
locuit marele muzician George Enescu (in acest asezamant a fost creata opera Oedip).
o
Casa memoriala „Mihai Eminescu” de la Ipotesti transformata in muzeu din 1950 detine
obiecte de mobilier si alte obiecte vechi care au apartinut familiei.
o
Muzeul memorial „George Enescu” din Dorohoi, in care sunt expuse obiectele personale
ale marelui artist.
o
Palatul Culturii din Iasi inaltat in perioada 1906-1925 este asezat pe ruinele curtii
domnesti medievale. Palatul adaposteste patru mari muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei,
Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta si Muzeul Stiintei si Tehnicii.
o
Palatul Roznovanu construit in stil neoclasic vienez unde este astazi sediul Primariei Iasi.
o
Teatrul National „Vasile Alecsandri” construit in perioada 1894-1896 este bogat
ornamentat in stil baroc, avand una dintre cele mai frumoase sali de spectacole din tara
cu o capacitate de peste 1.000 locuri.
o
Universitatea veche din Iasi este un fost palat care a servit drept curte domneasca si a
functionat prima pinoteca din tara.
o
Universitatea din Copou este renumita prin monumentalul hol de marmura, cunoscut sub
numele de „Sala pasilor pierduti”, decorat cu picturi in fresca realizate de Sabin Balasa.
o
Biblioteca Centrala Universitara din Iasi – este un edificiu cu coloane dorice si cupola,
dominand poalele Copoului.
o
Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi cladiri civile ale orasului Suceava si
adaposteste sectia de etnografie si arta populara a Muzeului Judetean Suceava.
o
Cetatea de Scaun a Sucevei construita in timpul domniei lui Petru I Musatinul are in
apropriere muzeul Satului Bucovinean, amenajat in aer liber si care contine o valoroasa
colectie de constructii traditionale din sec XVII-XX.
o
Casa memoriala „Ion Creanga” din satul Humulesti (Neamt) contine o serie de obiecte
personale ale marelui povestitor.
o
Cetatea Neamtului, construita de Petru I Musatinul intre 1374-1391 a rezistat de-a lungul
timpurilor asediilor armatelor austro-ungare si poloneze.
o
Complexul muzeal Ciprian Porumbescu de la Stupca (Suceava) format din trei obiective:
mormantul marelui muzician, Casa Memoriala si Muzeul Ciprian Porumbescu.
o
Muzeul memorial „Emil Racovita” din Suranesti (Vaslui) este format din casa in care s-a
nascut marele explorator si contine documentele acestuia din anii de scoala si
corespondenta tinuta cu diferite personalitati.
o
Muzeul Vasile Parvan din Barlad, aflat in cladirea fostei Prefecturi, ridicata in stil
neoclasic de arhitecti italieni in 1899. Muzeul cuprinde trei sectii: de arta, stiintele naturii
si istorie.
o
Muzeul Judetean "Stefan cel Mare" din Vaslui cuprinde sectii de arheologie, istorie
medievala si contemporana, etnografie, arta plastica, precum si un salon al umorului
"Constantin Tanase" - denumit astfel in memoria intemeietorului teatrului romanesc de
revista.
o
Muzeul satesc "Tacuta", infiintat in 1986, are sectii de arheologie, etnografie, arta
populara si, lucru mai rar pentru un muzeu satesc, colectii bogate de arta plastica, de
obiecte rare si de 400 de carti cu autograful autorilor. Unele exponate sunt unice in tara.
o
Muzeul satesc de la Vetrisoaia – cu exponate etnografice si istorice.
o
Muzeul de Istorie Dimitrie Cantemir unde se gaseste colectia de arheologie cu piese din
paleolitic pana in perioada medievala, colectii etnografice, colectia de arta plastica:
Gheorghe Tattarescu, Dan Hatmanu, Octavian Angheluta.
•
turismul etnografic legat de manifestari cu caracter popular (precum Festivalul National
"Trandafir de la Moldova" de la Strunga, Iasi, festivalul "Datini si obiceiuri de iarna" din Iasi,
targuri ale mesterilor populari ("Cucuteni 5000"- Iasi); Festivalul international de folclor
94
”Ceahlaul” (Neamt); Festivalul international de folclor “Arcanul” (Suceava); Festivalul
international “Hora din batrani” (Vaslui);
• turismul artistic (festivaluri, stagiuni, turnee, vernisaje etc.); Festivalul international de arta
plastica Tescani (Bacau), Festivalul de umor de la Vaslui.
Turism religios - Numarul mare de biserici si manastiri existente pe teritoriul regiunii, contribuie la
dezvoltarea turismului religios, oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor trasee
turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate. Dintre acestea amintim :
• judetul Bacau: Biserica si Curtea Domneasca (1491) din mun. Bacau, Manastirea Rachitoasa,
Biserica din Borzesti renumita prin sistemul de arcuri si pandantive specifice stilului moldovenesc
construita in timpul domniei lui Stefan cel Mare, Biserica Manastirii Casin, Manastirea Tazlau
„Nasterea Maicii Domnului”, construita in timpul lui Stefan cel Mare in 1496;
• judetul Botosani: Biserica Sf. Nicolae ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497 (cu imbinari de
elemente gotice cu bizantine), biserica Sfantul Gheorghe si Uspenia, complexul manastiresc de la
Vorona format din trei biserici, alacatuind o importanta zona folclorica, manastirea Cosula
renumita pentru picturile in ulei din interior si cele din exterior.
• municipiul Iasi si imprejurimile (Manastirea Galata, Manastirea Cetatuia, Manastirea Frumoasa,
Manastirea Golia, Manastirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Biserica Barnovschi, Manastirea
Barnova, Manastirea Piatra Sfanta, Manastirea Hlincea, Manastirea Dobrovat, Manastirea
Hadambu).
• judetul Neamt: Manastirea Neamtului cunoscuta sub numele „Inaltarea Domnului” ridicata in
timpul lui Stefan cel Mare in 1497 a fost un vestit lacas de cultura, Manastirea Agapia a fost
pictata in 1858 de Nicolae Grigorescu si cuprinde un muzeu cu piese de arta religioasa din sec.
XVI-XIX, Manastirea Varatec construita in 1785 de maica Olimpiada are traditia ca multe fete din
familii boieresti s-au calugarit in acest lacas, Manastirea Secu ce adaposteste mormantul lui
Nestor Ureche, Manastirea Sihastria ce este o veche vatra de calugari isihasti, Schitul Sihla,
Biserica Manastirii Horaita cu o forma mai putin obisnuita are un acoperis ce contine opt turle,
Manastirea Bistrita unde se gaseste mormantul lui Alexandru cel Bun.
• judetul Suceava (Manastirea Voronet, ctitorita de Stefan cel Mare in 1488, are pictura interioara
ce dateaza din timpul lui Stefan cel Mare. Faima sa se datoreaza picturii exterioare realizata pe
un fond albastru inimitabil cunoscut in intreaga lume „albastru de Voronet”, Biserica Humor
cunoscuta si sub numele de biserica Adormirii Maicii Domnului este foarte apreciata pentru pictura
sa exterioara ce infatiseaza Judecata de Apoi, Manastirea Moldovita ridicata de Petru Rares dupa
1532 este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 m, de asemenea, renumita pentru pictura
exterioara, Manastirea Sucevita ce dispune de cel mai remarcabil sistem de fortificatii dintre
manastirile moldovenesti si este cunoscuta ca „testamentul” picturii exterioare moldovenesti,
aceasta fiind realizata pe sapte registre suprapuse, Manastirea Dragomirna ce frapeaza prin
proportiile sale cu o inaltime exagerat de mare fata de latimea sa, existand propriu-zis doua
biserici suprapuse delimitate de braul torsada. La manastirea Putna unde se afla mormantul lui
Stefan cel Mare, zidita intre 1466 si 1470 cu intentia de a deveni necropola a dinastiei. Biserica a
fost inclusa pe lista monumentelor UNESCO.
• judetul Vaslui: Biserica Sfantul Ioan inaltata in timpul lui Stefan cel Mare in 1490 este un edificiu
cu plan triconc, cu fatadele din piatra aparenta, Biserica Episcopala Sfintii Petru si Pavel ce
contine picturi interioare realizate de Gheorghe Tattarescu, Manastirea Moreni, la 10 kilometri de
Vaslui, adaposteste moastele sfintilor Tarahie, Prov si Andronic, aduse de la Ierusalim in 1996;
Manastirea Floresti, ctitorita in anul 1590, este unul dintre cele mai importante asezaminte
monahale din judet si are hramul Sf. Ilie, Biserica de lemn de la Parvesti, comuna Costesti –
ridicata in sec. al XVII-lea cu catapeteasma pictata in stil bizantin; Biserica Sf. Nicolae – Golgofta
din Ivanesti – construita din stejar, pe temelie de piatra; Schitul de lemn Sf. Voievozi, din
Malinesti-Garceni, cu o turla zvelta si eleganta si aflandu-se intr-o zona care a cunoscut, dupa
1999, un reviriment al vietii monahale, aici fiind ridicate multe lacasuri noi de cult.
Turismul stiintific prin participari la sesiuni de comunicari stiintifice, colocvii, cursuri internationale
(indeosebi in municipiul Iasi, Bacau, Suceava), stimulat si de existenta, pe de o parte, a rezervatiilor
naturale si arheologice: rezervatiile floristice Stanca-Stefanesti, Ripiceni, rezervatia de tisa Tudora.
95
Turismul balneo-terapeutic
• izvoarele minerale din Slanic Moldova (ce dateaza din 1800) si Targu Ocna (Bacau), statiunile
balneo-climaterice din municipiile Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei (Suceava), salina de la
Targu Ocna-Bacau, statiunile balneoclimaterice Strunga si Nicolina (judetul Iasi);
• centrul balnear de la Ghermanesti, situat la aproximativ 25 de kilometri de Husi, care capteaza
apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate in apropiere.
Turismul de agrement – acest tip de turism este sustinut de frumuseti peisagistice:
• judetul Bacau: valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazine depresionare, valea si defileul
Uzului, lacul de acumulare de la Poiana Uzului, valea Bistritei cu salba de lacuri de acumulare.
Totodata, se remarca urmatoarele rezervatii naturale: codrul secular de la Runc-Racova,
rezervatia forestiera situata pe Paraul Alb.
• Judetul Botosani: rezervatia de la Stanca Costesti este caracterizata printr-o complexitate
geologica si floristica; rezervatia naturala de tisa de pe Dealu Mare-Tudora.
• Judetul Iasi: rezervatia paleontologica de pe Dealul Repedea, rezervatia botanica de la Valea
Lunga, unde este protejat salcamul galben, rezervatia floristica si faunistica „Fanatele de la Valea
lui David”.
• Judetul Neamt: cheile Bicazului, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia
forestiera „Codrii de Arama”, „Padurea de Argint”, parcul dendrologic de la Grumazesti,
rezervatia de zimbri de la Vanatorii Neamtului, cascada Duruitoarea, rezervatiile paleontologice
din imprejurimile orasului Piatra Neamt.
• Judetul Suceava: relieful muntilor Calimani cu complexul vulcanic aferent, stancile cu aspect
ruiniform „12 Apostoli”, parcul national de 15.300 ha, relieful carstic si rezidual al masivului
Rarau, padurea seculara de la Giumalau, defileul Bistritei Aurii, valea superioara a Moldovei,
rezervatia naturala de la Radauti, rezervatia paleontologica si codrul secular de molidis de la
Pojorata.
• Judetul Vaslui: rezervatiile forestiere de la: Balteni, Badeana, Seaca Movileni; rezervatia
paleontologica de la Malusteni, rezervatia fosilifera Nisiparia Hulubat.
Agroturismul - dezvoltarea turismului rural, si indeosebi a agroturismului, are mari posibilitati de
dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun, pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat si cu
multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric.
Infrastructura de turism – creare/modernizare/reabilitare
1.
Complexul de agrement Piatra Neamt
Complexul a fost reabilitat/modernizat prin finantare din programul PHARE CES 2000 si a fost inaugurat in
anul 2006.
Complexul este situat la poalele muntelui Cernegura, la 250m in aval de barajul de la Piatra Neamţ, in
lunca raului Bistriţa si are o suprafata de 9 ha, cuprinde: bazin olimpic, bazin pentru copii cu adancime
sub 1 m, cabinet medical, patinoar natural, teren de fotbal cu gazon artificial, terenuri de tenis
(standarde europene), terenuri de baschet, volei, handbal, instalatie de nocturna pentru terenurile de
sport, pista pentru role si skateboard-uri, terase, restaurante, spatii de joaca pentru copii, scena pentru
spectacole, video-proiectii, instalatii de sunet, lumini si efecte speciale, spatii de cazare, parcari auto si
biciclete, Aventura Land,etc.
96
2.
Ecologizarea si modernizarea zonelor de protectie a monumentelor istorice din patrimoniul
UNESCO si national – Manastiri Suceava
Manastirile din judetul Suceava, desi au un un grad ridicat de atractivitate turistica, infrastructura de
acces si facilitatile oferite in zona nu sunt dezvoltate corespunzator. In acest sens, au fost identificate 20
de obiective de interes cultural si religios ce ar putea fi integrate intr-un circuit turistic complex. Aceste
obiective turistice nu beneficiaza de drumuri de acces adecvate si parcari bine dimensionate, grupuri
sanitare moderne, canalizare si sisteme de epurare, precum si platforme de deseuri menajere.
Au fost selectate 13 manastiri pentru care proiectul - finantat din programul PHARE CES 2003, si
cofinantat de Consiliul Judetean Suceava - isi propune sa rezolve aceste deficiente si anume: Manastirea
Bogdana, Manastirea Dragormina, Manastirea Humor, Manastirea Probota, Manastirea Rasca, Manastirea
Slatina, Manastirea Slatioara, Manastirea Sucevita, Manastirea Moldovita, Manastirea Voronet, Manastirea
Arbore, Manastirea Patrauti, Manastirea Sf. Gheorghe.
3.
Modernizarea zonei de agreement Parc “Magura”- Targu Ocna
Investitia este finantata din programul PHARE CES 2004 si este in faza de implementare. Valoarea totala a
investitiei, este de apr. 4 milioane EUR. Proiectul, care se va derula pe o durata de 20 luni, prevede
construirea unui centru de tratament balnear, un centru de informare turistica, reabilitarea centrului de
izvoare apa minerala precum si a utilitatilor aferente activitatilor specifice zonei de agrement si lucrari
de drumuri si poduri.
Centru de tratament balnear cu o suprafata de 1.019 mp va cuprinde: baza de tratament cu spatiile de
testare medicala, spatiile de fizioterapie, intretinere si recuperare precum si spatiile tehnice aferente;
corpul social adaposteste grupurile sanitare pentru public si bateriile de dusuri si vestiare pentru
utilizatorii piscinelor amplasate in incinta ansamblului si corpul tehnic va adaposti spatiile pentru
instalatiile de tratare a apelor uzate, pompele si instalatiile de filtrare pentru apa piscinelor, centrala
termica si un vestiar cu grup sanitar pentru personalul tehnic.
Centru de informare turistica cu o suprafata de 510 mp va adaposti functiunile de indrumare si
administrare pentru intregul areal turistic al Parcului Magura.
Centru de izvoare ape minerale va oferi atat protectia ecologica acestora cat si conditiile tehnice de
exploatare, stocare si distributie.
Reabilitarea infrastructurii de utilitati vizeaza: reteaua de drumuri si alei de acces, retele de apa sarata
pentru piscine(879m), retele de apa potabila (1732m) canalizare apa menajera si pluviala (6587m), retea
de drenuri (366m) etc.
97
4.
Reabilitarea monumentului istoric “Cetatea Neamtului”
Scopul investitiei este cresterea atractivitatii monumentului, in scopul includerii sale intr-un circuit
turistic national si international.
Pentru
•
•
•
•
•
•
•
realizarea proiectului se propun urmatoarele lucrari:
modernizarea drumului de acces;
restaurarea intregului ansamblu arhitectonic;
iluminarea cailor de acces si a monumentului;
constructia de noi cladiri care sa satisfaca cerintele functionale impuse;
amenajarea celor 3 parcari existente in apropierea Cetatii;
alimentarea cu apa si canalizare;
demolarea constructiei existente la baza monumentului istoric.
Proiectul este finantat din programul PHARE CES 2004 si este in faza de implementare.
5.
Telegondola si partia de schi Piatra Neamt
Investitia a fost realizata in intregime din fondurile Primariei Piatra Neamt. Statia de baza este in fata
garii, la 323 m altitudine, iar statia de varf se afla pe Muntele Cozla, la 632 m altitudine.
Lungimea traseului este de 1915 m, viteza de deplasare este de 6 m/s, ceea ce face ca timpul de
parcurgere sa fie de aproximativ 5 minute.
Partia de schi de pe Cozla are o lungimea partiei de 965 m, lăţimea minimă - 20 m, inclinare medie a
partiei = 27%, diferenţa de nivel - 260 m, altitudine plecare - 647 m, sosire - 387 m. Partia de schi are un
telescaun cu o capacitate de 1200 de persoane/ora.
Probleme cheie turism
•
•
•
Indicele redus de utilizare a capacitatii de cazare in functiune (28,90%) in comparatie cu alte
regiuni si nivelul national (33,60%) – anul 2006;
Cea mai redusa durata medie de sedere dintre toate regiunile (2,36 nopti per turist), inferioara
valorii la nivel national (3,06 nopti per turist) - 2006.
Cea mai redusa durata medie de sedere pentru turistii straini dintre toate regiunile (1,95 nopti
per turist strain), inferioara valorii la nivel national (2,35 nopti per turist strain).
98
7. DISPARITATI INTRAREGIONALE
Regiunea Nord - Est ocupa ultimul loc in tara in ce priveste PIBR/locuitor (72,3% din media nationala in
anul 2003), fiind astfel regiunea cea mai putin dezvoltata din Romania.
Estimarea aproximativa a valorii adaugate brute reale la nivel judetean (miliarde lei preturi)
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
1998
1.448,7
1.775,1
839,5
2.341,8
2.044,8
6.036,5
4.813,4 11.280,5
10.421,1
13616.0
Agricultura, mld. lei
Industrie, mld. Lei
Servicii, mld.lei
PIB judetean, mld.lei
PIB/loc(mii lei)
PIB pe locuitor-indice
de disparitate *
1.700,9
5.793,3
4.808,2
13.500,3
18.027,0
136,0%
78,6%
Industrie, mld. Lei
Servicii, mld.lei
PIB/loc(mii lei)
de disparitate *
1.504,4
2.877,5
4.726,0
10.195,2
13.579,5
111,7%
Suceava
Vaslui
1.240,1
1.838,8
3.411,1
7.205,4
12.321,1
2.364,3
1.650,3
4.089,7
8.972,3
12.570,1
1.219,9
1.112
1.815,4
4.613,5
9.942,2
102,7%
93,0%
94,8%
75,0%
1.337,5
834,3
2.023,2
4.685,6
10.120,6
1.635,8
2.606,5
6.137,2
11.621,4
13.944,8
1.213,5
1.766,3
3.202,0
6.919,7
11.813,6
2.108,1
1.741,0
3.923,6
8.651,4
12.096,0
1.087,7
969,8
1.787,8
4.288,1
9.221,5
83,2%
114,7%
97,2%
99,5%
75,8%
1999
2000
Industrie, mld. Lei
Servicii, mld.lei
PIB/loc(mii lei)
de disparitate *
1.304,8
3.179,7
4.545,9
10.104,1
13.422,7
1.275,8
738,6
1.878,7
4.340,9
9.359,3
1.387,8
3.090,3
5.869,5
11.578,2
13.837,1
1.156,2
1.924,9
3.139,9
6.957,0
11.867,3
1.956,5
2.001,9
3.638,0
8.451,8
11.784,0
644,5
1.057,0
1.648,0
3.743,6
8.021,1
113,6%
79,2%
117,1%
100,4%
99,7%
67,9%
Industrie, mld. Lei
Servicii, mld.lei
PIB/loc(mii lei)
de disparitate *
1.525,2
4.100,0
4.718,7
11.411,9
15.119,3
1.431,0
899,6
1.769,1
4.511,2
9.692,3
1.840,0
3.259,2
6.046,8
12.294,0
14.598,7
1.324,6
2.311,1
3.099,4
7.424,9
12.639,2
1.878,4
2.227,6
3.944,9
8.853,0
12.310,6
1.145,1
1.161,0
1.691,9
4.396,6
9.396,5
118,5%
76,0%
114,5%
99,1%
96,5%
73,7%
2001
2002
Industrie, mld. Lei
Servicii, mld.lei
PIB/loc(mii lei)
de disparitate *
1.589,4
3.830,3
5.722,7
12.314,4
17.427,2
1.542,5
924,2
1.996,2
4.914,1
10.851,8
1.767,6
3.180,3
6.346,2
12.479,1
15.275,9
1.288,6
2.166,9
3.286,8
7.443,5
13.423,4
2.275,0
2.348,0
4.346,1
9.868,0
14.333,9
1.206,2
1.018,6
1.804,6
4.437,9
9.752,5
124,4%
77,5%
109,1%
95,9%
102,4%
69,6%
1.598,7
4.041,8
6.258,6
1.494,9
923,2
2.443,2
1.548,6
3.215,7
7.798,2
1.283,3
1.699,1
3.895,0
2.291,2
2.389,4
4.880,8
1.275,5
1.436,7
2.132,0
2003
Industrie, mld. Lei
Servicii, mld.lei
99
PIB/loc(mii lei)
de disparitate *
13.427,9
18.521,1
5.476,1
11.883,2
14.193,9
17.394,4
7.754,0
13.549,9
10.707,0
15.175,4
5.461,0
11.764,7
123,4%
77,8%
110,05
94,6%
101,8%
70,2%
154.0
405.7
662.2
1370.5
1895.7
129.4
87.0
246.8
519.5
1131.3
177.12
303.2
840.4
1471.6
1791.0
131.0
199.1
449.7
875.6
1535.1
209.7
249.7
529.8
1110.9
1575.2
145.3
111.2
231.6
547.1
1191.2
85.1%
54.6%
82.2%
71.1%
69.3%
52.9%
2004
Agricultura, mil. RON
Industrie, mil.RON
Servicii, mil.RON
PIB judetean, mil.RON
PIB/loc(RON)
de disparitate *
2005
Agricultura, mil. RON
125.2
120.4
150.45
113.2
170.4
Industrie, mil.RON
456.6
90.2
286.6
202.7
229.5
Servicii, mil.RON
681.4
289.0
930.0
467.9
578.7
PIB judetean, mil.RON
1432.4
567.3
1552.8
890.45
1110.0
PIB/loc(RON)
1979.7
1233.5
1907.7
1560.3
1572.7
83.4%
52.0%
80.4%
65.8%
66.3%
de disparitate *
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2006, Conturi nationale regionale 1998-2005
99.1
97.5
251.9
507.7
1101.8
46.4%
PIBjud/loc.
* S-a calculat prin formula: ---------------- . 100
PIBreg/loc.
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2006, Conturi nationale regionale 1998-2005
Ca urmare a calculelor estimative efectuate si sintetizate in tabelul anterior, se poate observa ca
valoarea cea mai mare a PIB real/loc in 2005 se inregistreaza in judetul Bacau cu 1979,7 RON/loc, fiind
urmat de judetul Iasi cu 1907.7 RON/loc.
La distanta, dar cu valori relativ apropiate urmeaza judetele Suceava, Neamt, pe ultimele locuri situanduse judetul Botosani cu 1233.5 RON/loc si Vaslui cu 1101.8 RON/loc.
100
Evolutia PIB judetean/loc in perioada analizata cunoaste aceeasi evolutie ca si PIB regional/loc, cu
descrestere intre 1998-2000 si crestere din 2001.
Principalii indicatori de caracterizare socio-economica a judetelor din regiunea Nord-Est
INDICATORI
Anul
Judet
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
1999
19,6
12,1
21,8
15,3
18,7
12,1
2000
19,7
12,1
21,9
15,3
18,8
12,2
2001
20
12,1
22
15,3
19
12,2
2002
19,4
12,4
21,5
15,4
18,9
12,4
2003
19,3
12,3
21,8
15,2
18,8
12,4
2004
19,3
12,2
21,9
15,2
18,8
12,3
2005
19,4
12,3
21,8
15,3
18,9
12,3
2006
19,3
12,2
22,1
15,2
18,9
12,2
1999
50,2
39,7
50,3
40,6
35,6
43,2
2000
49,8
39,3
49,9
40,3
35,3
42,7
2001
49,6
39,2
50,1
40,2
35,1
42,6
2002
47,0
37,0
46,2
37,7
33,6
40,1
2003
46,8
36,7
46,7
37,3
33,4
40,0
2004
46,4
41,6
46,9
38,6
43,4
41,3
2005
46,2
41,8
46,2
38,6
43,3
41,6
I. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE GENERALE
I.1. Ponderea populatiei totale judetene
in populatia totala regionala la 1 iulie (%)
I.2. Ponderea populatiei urbane in total
populatie a judetului la 1 iulie (%)
2006
46,0
41,7
47,9
38,4
43,3
41,4
1999
22
20,3
21,6
21,5
15,7
25,3
2000
28,3
26,8
22,5
23,9
16,7
21,2
2001
21,9
27,4
25,5
23,3
17,4
21,8
2002
20,4
21,7
21,3
20,8
17,3
23,2
2003
23,0
20,3
19,2
19,1
16,8
23,5
2004
16,9
15,9
10,9
12,9
16,5
18,4
2005
9,4
17,9
9,7
12,9
17,3
19,4
2006
10,2
14,2
8,2
11,4
13,4
17,4
I.4. Durata medie a vietii in perioada 1998-2001 (ani)
70,58
70,45
71,33
71,11
72,26
71,13
Durata medie a vietii in perioada 2000-2002 (ani)
70,35
70,33
71,4
71,18
72,55
71,05
70,10
70,11
70,97
71,01
72,38
70,77
70,3
70,5
71,1
71,2
72,4
70,8
71,80
71,01
71,88
72,01
72,95
71,50
71,52
71,64
72,63
72,39
73,33
72,31
1999
32
37,8
37,1
37,3
38,2
35,8
2000
33,2
37,8
38
38,3
38,1
35,9
2001
33,5
36,9
37,6
38
37,7
35,4
2002
32,3
34,7
37,6
35,8
36,0
32,0
2003
32,3
33,5
36,5
35,4
35,5
32,3
2004
31,1
33,1
35,3
34,9
34,4
31,1
2005
31,1
33,3
36,4
35,2
34,5
31,9
I.3. Rata mortalitatii infantile (la 1000
nou-nascuti vii)
II. FORTA DE MUNCA
II.1. Ponderea populatiei active civile din
populatia totala la sfarsitul anului (%)
101
INDICATORI
II.2. Ponderea populatiei ocupate in
agricultura si silvicultura din total
populatie ocupata in economie (%)
industrie din total populatie ocupata in
economie (%)
constructii din total populatie ocupata in
economie (%)
sectorul serviciilor din total populatie
ocupata in economie (%)
II.6. Numar persoane ocupate in
cercetare-dezvoltare la 10.000 persoane
ocupate civile
II.7. Castigul salarial nominal mediu net
Anul
Judet
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
2006
31,1
33,1
35,4
34,5
33,9
31,5
1999
39,4
60,1
42,9
53,3
55,2
57,7
2000
39
62,2
43
53,8
57,7
59,5
2001
37,6
61,8
42,6
53,1
56,7
52,4
2002
34,9
56,8
38,1
49,5
52,0
56,5
2003
33,5
56,1
36,8
48,2
50,3
53,5
2004
31,6
52,4
34,6
45,0
47,6
51,6
2005
32,5
52,8
34,6
45,1
48,0
51,6
2006
30,6
50.4
33.3
43,6
45,9
49,0
1999
27,9
15,8
20,7
20,1
17,2
20,5
2000
26,4
14,1
20,7
18,3
15,4
17,8
2001
28
15,2
20,3
20,3
15,8
18,2
2002
28,4
17,2
23,5
21,6
18,4
20,2
2003
28,5
15,7
22,5
20,6
18,6
21,0
2004
27,5
16,5
21,1
20,0
18,3
21,0
2005
26,2
15,1
18,8
19,4
16,8
18,7
2006
24,7
15,8
18,1
18,6
16,8
19,2
1999
5
1,5
3,9
2,6
2,5
1,9
2000
4,8
2,2
4,1
3,2
3
1,8
2001
5,3
1,5
4
2,9
2,2
1,5
2002
6,2
2,0
4,4
3,2
2,3
1,8
2003
6,4
2,5
4,8
3,5
2,8
2,4
2004
6,5
2,6
4,5
3,9
3,2
5,4
2005
6,0
2,8
6
4
2,6
2,8
2006
7,4
3,4
6,4
4.2
3,4
2,8
1999
27,7
22,6
32,5
24
25,1
19,9
2000
29,8
21,5
32,2
24,7
23,9
20,9
2001
29,1
21,5
33,1
23,7
25,3
27,9
2002
28,4
22,4
31,9
24,7
25,7
20,4
2003
29,5
23,7
33,4
26,7
26,0
21,3
2004
31,6
25,6
36,6
29,8
28,0
23,2
2005
32,4
26,2
37,2
30,4
32,1
25,6
2006
34,7
28,3
38,9
32,3
31,6
27,5
1999
87,6
17,5
233,1
61,1
35,9
37,2
2002
23,4
3,4
61,9
5,3
19,9
4,4
2003
22,6
3,7
49,1
11,3
20,4
9,0
2004
26,2
3,6
57,6
12,5
20,0
8,0
2005
23,6
3,7
78,7
9,2
21,2
6,2
2006
23,5
3,7
79,8
9,7
21,5
6,3
1999
151
118
134
127
123
126
102
INDICATORI
lunar, RON/salariat
Anul
Judet
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
2000
204
171
186
176
177
181
2001
293
243
268
248
252
248
2002
387
306
338
328
322
331
2003
480
401
438
390
425
413
2004
587
494
571
503
527
501
2005
718
618
703
603
639
608
2006
845
715
792
710
726
717
1999
13,2
17,7
12,3
17,8
13,5
17,5
2000
9,5
16,7
10,9
16,6
12,2
15,4
2001
8,2
11,8
9,4
14,1
8,6
13,3
2002
9,4
11,0
9,7
10,7
10,3
15,9
2003
7,1
9,7
9,5
8,2
8,1
12,3
2004
7,0
8,0
7,1
7,2
7,8
11,0
2005
6,3
6,2
7,2
5,6
6,0
10,1
III. SOMAJ
III.1. Rata somajului la 31 decembrie (%)
III.2. Rata somajului feminin la 31
decembrie (%)
III.3. Ponderea somerilor neindemnizati
din total someri inregistrati la 31
decembrie (%)
2006
5,8
5,4
6,5
4,9
4,7
11,3
1999
12,7
15,3
11,7
17,4
14,3
14,9
2000
8,4
14,1
10,1
16,9
12,4
12,8
2001
7,9
8,9
9,2
13,5
8,4
10
2002
8,7
8,6
9,7
10,1
9,8
11,4
2003
7,1
6,9
7,3
6,9
8,0
9,1
2004
5,7
5,4
5,1
5,7
6,8
8,4
2005
4,9
4,3
5,4
4,6
5,2
7,1
2006
5,0
3,7
4,8
4,2
4,2
7,9
1999
7,3
34,6
31,4
40
36,6
16,2
2000
12,7
42,1
32,5
50,2
36,1
12,2
2001
20,1
29,1
39,7
42,1
28,2
11
2002
60,3
68,8
67,3
62,1
70,7
56,9
2003
48,8
69,9
67,7
67,7
75,5
62,1
2004
62,8
75,3
73,2
71,1
73,9
57,7
2005
55,8
65,3
72,5
62,3
60,7
59,2
2006
53,6
76,9
78,7
66,7
53,2
69,3
1999
36.805.400
14.372.300
19.471.400
21.930.700
18.508.000
20.099.000
2000
29.300.500
14.075.500
22.382.800
18.995.900
18.554.800
17.012.100
2001
30.523.500
14.421.600
21.668.100
23.789.300
19.564.400
21.187.500
2002
32.994.300
18.244.600
25.509.700
29.322.100
22.515.300
33.120.200
2003
37.155.200
19.404.800
36.146.100
26.458.500
25.049.900
36.926.600
2004
40.867.600
20.297.500
41.621.900
32.966.400
29.545.300
34.829.700
2005
38.013.836
23.432.505
43.408.958
31.794.983
34.597.853
32.017.982
IV PROTECTIE SOCIALA
IV.1. Cheltuieli cu protectia sociala a
somerilor, RON
103
INDICATORI
IV.2. Numarul mediu al pensionarilor
IV.3. Pensia medie lunara, RON/persoana
IV.4. Capacitate cantine de ajutor social,
locuri
Anul
Judet
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
2006
42.519.069
23.818.245
46.870.710
32.074.954
37.661.233
33.972.629
2002
135.065
71.346
127.755
111.648
130.616
75.105
2003
136.400
72.964
130.360
112.545
133.216
76.751
2004
137.264
73.837
132.525
113.114
134.622
77.953
2005
137.753
74.157
134.157
113.278
136.274
78.654
2006
138.358
74.489
135.799
113.868
137.828
78.961
2002
165
137
164
155
151
142
2003
189
156
186
179
173
160
2004
234
191
231
223
214
197
2005
267
219
265
255
244
225
2006
309
254
309
294
280
260
1999
1.620
2.125
2.388
425
3.062
1.850
2000
355
2.370
1.865
730
3.195
1.990
2001
1.226
275
2.938
697
3.260
2.300
2002
1.220
434
887
708
3.890
1.750
2003
620
654
250
530
3.903
2.100
2004
370
1.200
300
610
2.149
1.800
2005
120
1.200
300
510
1.746
1.850
2006
250
450
300
560
2.260
1.370
1999
845
824
291
846
1240
1047
2002
795
838
333
821
866
1008
2003
839
861
324
801
876
1054
2004
790
836
264
765
834
985
2005
754
866
305
777
822
989
2006
774
843
326
785
827
1005
1999
252
216
151
219
309
214
2002
242
200
151
251
255
248
2003
250
204
160
237
275
256
2004
243
178
134
213
251
227
2005
221
177
148
218
224
226
2006
217
165
137
212
227
223
1999
5,1
7,9
9,7
5,6
6,2
6,8
2002
5.1
7.3
9.8
5.2
5.3
6.4
2003
4,4
5,7
8,5
4,6
4,9
5,7
2004
4,4
5,7
8,4
5,0
4,8
5,5
2005
4,5
5.8
8,4
5,0
4,9
5,5
V ASISTENTA MEDICALA
V.1. Nr. locuitori/medic
V.2. Nr. locuitori/asistent medical
V.3. Nr. paturi de spital/1000 locuitori
V.4. Nr. Internati in spitale
V.5. Durata medie de spitalizare, zile
2006
4,6
5,7
8,3
5,0
4,9
5,6
2004
130299
106897
254501
104610
123564
104153
2005
136282
102797
242678
108079
124922
105153
2006
132100
102849
236147
111129
120334
102547
2004
7,73
7,78
8,28
8,16
7,81
7,78
104
INDICATORI
Anul
Judet
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
2005
7,14
7,82
9,50
8,37
7,68
7,84
2006
7,23
7,59
8,11
7,88
7,72
7,60
1999-2000
152.625
91.533
210.739
111.672
150.137
94.412
2000-2001
151.554
90.263
214.250
109.417
149.692
93.099
2001-2002
150.681
89.280
219.139
108.994
149.886
92.729
2002-2003
148.503
88.693
220.020
105.570
148.232
91.127
2003-2004
146.281
88.961
220.782
103.668
149.851
92.180
2004-2005
141.636
87.230
219.358
101.187
148.120
91.891
2005-2006
137.697
85.314
214.876
97.410
146.018
90.027
2006-2007
134.218
83.410
211.772
94.271
145.092
87.931
1999-2000
495
362
469
350
472
384
2000-2001
89
357
456
81
65
372
2001-2002
96
356
466
71
63
377
2002-2003
88
355
459
33
65
384
2003-2004
72
359
457
28
65
390
2004-2005
71
359
61
30
65
399
2005-2006
71
43
60
27
34
21
2006-2007
42
30
62
9
27
21
1999-2000
545
375
488
386
480
433
2000-2001
538
373
479
374
383
424
2001-2002
537
372
478
370
379
424
2002-2003
531
371
473
356
379
426
2003-2004
276
198
472
183
252
282
2004-2005
275
198
235
182
251
178
2005-2006
261
198
234
166
156
125
2006-2007
199
113
233
119
122
75
1999-2000
30
26
40
28
34
17
2000-2001
32
27
44
30
37
17
2001-2002
32
26
44
30
39
18
2002-2003
32
27
48
32
40
18
2003-2004
32
27
49
32
42
18
2004-2005
33
27
51
32
44
18
2005-2006
33
27
51
32
44
18
2006-2007
33
27
53
33
42
18
1999-2000
8
1
5
6
3
4
2000-2001
8
1
5
7
3
4
2001-2002
9
1
5
7
2
4
2002-2003
9
1
4
5
5
4
2003-2004
9
1
4
4
4
3
2004-2005
8
1
3
4
3
3
2005-2006
22
1
3
4
4
3
VI. EDUCATIE
VI.1. Populatia scolara, nr
VI.2. Nr. gradinite
VI.3. Nr. Unitati scolare in invatamantul
primar si gimnazial
liceal
profesional
105
INDICATORI
VI.6. Rata abandonului scolar in
invatamantul profesional si de ucenici, %
Anul
Judet
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
2006-2007
29
1
1
4
37
3
2003-2004
7,2
5,8
5,1
4,9
8,0
4,7
2004-2005
7,0
5,0
3,6
5,0
7,1
6,2
2005-2006
8,2
8,5
5,5
5,7
7,5
10,0
1999
34,8
39,2
42,7
30,6
27,2
39,5
2000
37,1
42,3
43,2
30,7
28,8
40,3
2001
37,1
42,4
43,3
30,7
28,8
40,3
2002
37,1
42,5
43,5
30,8
29,0
40,3
2003
37,0
42,3
43,0
30,6
29,0
40,2
2004
37,1
42,3
43,0
30,6
29,0
40,8
2005
37,1
42,5
43,0
30,6
29,0
40,8
2006
37,1
42,5
43,0
31,2
29,0
41,0
2007
37.1
42.6
43.6
31.3
29.5
41.0
1999
21,5
17,9
17,7
24,9
28,9
16,1
2000
21,3
18,1
17,3
25
28,3
25,8
2001
23,1
17,9
17,5
25
29
25,8
2002
23,8
16,8
17,4
24,9
29,9
26,3
2003
23,7
17,0
17,7
24,8
31,1
26,2
2004
23,6
16,6
17,6
25,2
35,3
25,8
2005
25,8
16,6
17,6
25,3
37,0
26,8
2006
26,4
17,4
17,6
25,8
41,2
26,8
2007
26.4
17.6
16.7
25.3
41.5
26.6
1999
32,2
91,6
29,2
100,0
46,9
100,0
2000
62,1
91,6
31,5
100,0
45,9
93,3
2001
68,9
91,6
31,5
100,0
46,9
97,3
2002
70,1
94,4
43,8
100,0
47,5
98,6
2003
71,2
89,4
49,4
100,0
47,6
100,0
2004
71,5
63,6
41,8
53,0
35,7
53,9
2005
72,0
64,1
48,9
54,2
38,9
55,8
2006
76,3
66,7
51,0
60,2
38,9
55,8
1999
29,9
26,4
13,5
17,6
28,6
16
2000
52,9
26,4
13,5
17,6
28,6
15
2001
55,2
26,4
13,5
17,6
28,6
15
2002
55,2
25,0
13,5
17,6
27,7
14,7
2003
55,1
21,0
13,5
16,8
28,0
17,1
2004
55,6
18,1
12,2
16,0
25,0
12,7
2005
54,8
19,2
13,2
16,9
26,6
12,8
2006
55,9
19,2
14,3
16,9
29,2
12,8
1999
45
6
49
42
111
11
2000
38
7
49
55
93
8
VII. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT SI UTILITATI
VII.1. Densitatea drumurilor publice la
100 kmp de teritoriu la 31 decembrie (%)
VII.2. Ponderea drumurilor publice
modernizate in total drumuri publice la
31 decembrie (%)
VII.3. Ponderea localitatilor care au
retea de apa potabila (%)
Nota: localitati=orase, municipii, comune
VII.4. Ponderea localitatilor care au
retea de canalizare la 31 decembrie (%)
Nota: localitati=orase, municipii, comune
VIII. TURISM
VIII.1. Nr. Structuri de primire turistica
106
INDICATORI
VIII.2. Nr. Turisti, mii
VIII.3. Rata medie de sedere
(nopti/turist)
Anul
Judet
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
2001
37
7
51
63
96
8
2002
39
7
58
64
119
8
2003
37
7
60
76
122
8
2004
40
10
63
78
143
8
2005
41
11
68
94
179
9
2006
38
11
54
103
220
9
1999
141
34
122
89
154
29
2000
127
39
101
92
153
31
2001
119
39
105
99
151
22
2002
110
33
110
97
162
23
2003
109
27
122
111
162
22
2004
114
27
134
129
187
28
2005
122
26
138
117
192
27
2006
118
26
153
141
211
29
1999
3,05
2,85
2,45
1,62
2,75
1,59
2000
3,05
2,49
2,86
1,86
3,14
1,42
2001
3,32
2,51
2,46
1,59
3,05
1,68
2002
3,73
2,03
2,32
1,64
2,51
1,48
2003
3,77
2,22
2,15
2,31
2,61
1,77
2004
3,24
2,07
2,08
2,33
2,31
1,89
2005
2,88
1,81
2,10
2,27
2,27
1,74
2006
3,10
1,96
2,13
2,18
2,37
1,69
2000
142,9
74,1
123,1
87,9
66,2
60,6
IX. CULTURA SI COMUNICATII
IX.1. Nr abonamente radio/1000 locuitori
IX.2. Nr abonamente TV/1000 locuitori
IX.3. Nr. cititori abonati la biblioteci
publice/1000 locuitori
2002
96,8
46,9
126,3
67,0
50,2
42,8
2003
323,2
235,1
237,7
265,1
230,9
204,8
2004
251,8
159,3
207,0
219,8
194,7
175,3
2005
244,9
159,0
204,9
217,4
191,8
173,7
2006
228,9
142,9
187,0
205,7
176,9
166,6
2000
96,5
101,7
110,4
119,6
92,3
126,6
2002
105,0
106,2
110,0
99,8
88,3
121,4
2003
180,3
199,4
249,7
269,5
236,2
141,1
2004
269,5
188,8
232,3
241,3
208,3
182,9
2005
258,4
179,0
219,9
232,7
203,1
192,0
2006
246,9
165,6
208,4
218,3
193,1
188,1
1999
241,1
224,6
334,8
230,5
257,3
266,7
2002
89,3
108,0
101,8
90,3
104,6
111,8
2003
78,6
110,6
117,6
92,6
110,5
112,0
2004
70,5
91,4
105,8
89,4
116,2
102,3
2005
66,4
102,4
97,2
85,9
102,1
91,3
2006
74,9
103,0
86,2
88,2
100,7
188.6
2007
72,1
107,6
84,6
89,0
99,3
104,0
107
INDICATORI
IX.4. Nr. volume imprumutate din
biblioteci publice/1000 locuitori
Anul
Judet
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
1999
2.975,6
4.298,3
7.048,3
3.610,3
3501,0
3.997,8
2002
1.465,8
1.988,2
2.153,1
2.207,4
1.744,8
2.531,4
2003
1.357,2
2.261,1
1.926,4
2.376,5
1.853,8
2.339,5
2004
1.408,0
2.003,5
1.860,9
2.352,8
1.754,1
2.160,0
2005
1.125,0
2.250,5
1.635,9
2.349,1
1.475,2
1.678,3
2006
1.123,4
2.304,8
1.567,9
2.481,5
1.648,2
2.304,8
2007
1.072,9
2.347,7
1.343,4
2.549,8
1.525,5
2.383,4
14,0
8,4
16,7
14,5
12,7
9,2
X. INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII
X.1 Numarul IMM-uri si microintreprinderi la 1000
locuitori, in anul 2005
X.2. Ponderea IMM –uri si microintreprinderi in total IMM si microintreprinderi pe ramuri ale economiei in anul 2005:
X.2.1. Industrie prelucratoare(%)
12,9
17,3
12,0
19,4
17,6
15,6
X.2.2. Constructii (%)
6,4
5,6
5,6
5,8
5,3
5,0
X.2.3. Comert (%)
54,1
50,3
51,4
47,5
53,2
56,2
X.2.4. Alte servicii (%)
25,6
24,9
29,9
27,1
24,8
22,3
Sursa datelor: Anuare Statistice ale Romaniei
Caracteristici demografice
Se constata ca cel mai populat judet este Iasi, in timp ce, cel mai putin populate sunt judetele Botosani si
Vaslui, cauza principala fiind migratia dinspre zonele slab dezvoltate catre cele dezvoltate.
Ca evolutie, in perioada 2000-2006, toate judetele au suferit o scadere a numarului populatiei. Regiunea
Nord-Est are o ponderea ridicata a populatiei rurale (56,35%) fata de valoarea nationala (44,8%)- 2006.
Aceeasi situatie se inregistreaza la nivelul tuturor judetelor regiunii. Cu atat mai mult cu cat in judetul
Neamt populatia rurala ajunge la o pondere de 61,6%, in timp ce la polul opus se afla judetele Iasi (52,1%)
si Bacau (54%). Daca in judetul Bacau populatia urbana se concentreaza in municipiul Bacau si celelalte 7
orase, in judetul Iasi aceasta este concentrata in principal in resedinta de judet Iasi (38,43% din totalul
populatiei - 2006). Ca evolutie, este ingrijoratoare cresterea populatiei in intervalul 2000-2006 in mediul
rural in toate cele sase judete in detrimentul celei urbane, fapt ce evidentiaza migratia urban–rural ce are
loc in ultima perioada.
Judetul cu cea mai mare rata a mortalitatii infantile este Vaslui (17,4‰ in anul 2006) este superioara atat
valorii la nivel regiune cat si celei nationale. Ca evolutie, se constata o scadere a ratei mortalitatii
infantile in judetele regiunii. Durata medie de viata este de 72,39 ani la nivel regional, apropiata de
media nationala (72,22 ani). La nivel judetean durata medie de viata este apropiata valorii inregistrate la
nivel national.
Resursele de munca si ocuparea fortei de munca
Ponderea populatiei ocupate in populatia totala a regiunii inregistreaza o evolutie contradictorie,
inregistrand o crestere pana in 2000, o scadere in intervalul 2000-2002, o crestere in 2003-2005 si o
scadere in anul 2006.
In anul 2006 predomina ponderea populatiei ocupate in agricultura si silvicultura la nivel regional (40,7%),
superioara celei nationale. La nivel judetean, cel mai mare nivel al indicatorului respectiv il detin
judetele Botosani (50,4%) si Vaslui (49%). La polul opus, cea mai mica pondere a populatiei ocupate in
agricultura si silvicultura o are judetul Bacau (30,6%). Evolutiv, doar in judetul Bacau se constata o
scadere a populatiei ocupate in agricultura, in timp ce in celelalte judete are loc o evolutie oscilanta.
In industrie cea mai mare pondere a populatiei ocupate se inregistreaza in judetul Bacau (24,7%) si Vaslui
(19,2%). De remarcat ca in toate judetele evolutia a fost oscilanta in perioada de analiza.
108
In sfera constructiilor se remarca judetul Bacau (7,4%), la polul opus situandu-se judetul Vaslui (2,8%).
In servicii, doar judetul Iasi (38,9%) este la o valoare apropiata de cea nationala, celelalte inregistrand
valori inferioare acesteia.
In cercetare si dezvoltare, asa cum era de asteptat lider este judetul Iasi, cu o pondere de 79,8 salariati la
10.000 de persoane ocupate civile.
Somajul
In 2006 somajul inregistreaza, in general, valori superioare ratei la nivel national (5,2%). Judetele Neamt
si Suceava au valori sub media nationala, respectiv 4,7% si 4,9%, in timp ce judetul Vaslui (11,3%)
inregistreaza o valoare alarmant de ridicata. De asemenea, se constata o scadere a somajului in perioada
2003-2006, cu exceptia judetului Vaslui unde evolutia este oscilanta in perioada 2004-2006. Totodata, se
observa ca rata somajului feminin are valori inferioare ratei somajului in toate judetele regiunii.
Infrastructura de transport si utilitati
Privind ponderea drumurilor publice modernizate in total drumuri publice, judetele Suceava si Vaslui au
cele mai ridicate valori, 41,5% (superioara ponderii la nivel national) si respectiv 26,6%, in timp ce in
Botosani si Iasi cele mai mici, 17,6%, respectiv 16.7% (2007).
In cea ce priveste ponderea localitatilor (municipii, orase, comune) conectate la reteaua de apa potabila
si canalizare, conduce detasat judetul Bacau, urmat de judetul Botosani la apa potabila si judetul Suceava
la canalizare, judet care pe de alta parte este pe ultimul loc in cea ce priveste ponderea localitatilor
conectate la apa potabila.
Sectorul IMM-urilor
Privind numarul de IMM-uri si microintreprinderi la mia de locuitori, toate judetele regiunii inregistreaza
in anul 2005, valori inferioare celei corespondentului national (21,7/1000). Judetele Botosani si Vaslui au
cele mai scazute valori de 8,4/1000, respectiv 9,2/1000.
Privind structura sectoriala a acestora in toate judetele regiunii predomina comertul, unde judetele
regiunii au valori superioare celei nationale (45%). La polul opus se afla zona altor servicii cu valori
inferioare nationalului (34,3%) si, in general, apropriate intre judete. In constructii, judetele regiunii au
valori inferioare mediei nationale (7,7%), Suceava si Vaslui fiind „codasii” regiunii.
Privind IMM-urile cu capital privat, contributia la veniturile totale cat si din export este asigurata cu
preferinta de judetele Bacau si Iasi si in mica masura de Botosani si Vaslui.
In regiunea Nord-Est exista comunitati tinta care pot constitui obiectul unor programe de reducere a
disparitatilor economico-sociale interregionale, pana la nivel de comuna:
• arii aflate in declin industrial si cu somaj ridicat, ce includ localitatile Roman, Suceava,
Falticeni, Radauti, Vaslui, Negresti, Husi, Buhusi, Darmanesti, Moinesti, Comanesti, Pascani,
Harlau, Targu Frumos, Targu Neamt, Botosani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente;
• aria de zone rurale izolate, cu infrastructura slab dezvoltata, regasite in cadrul judetelor, dupa
cum urmeaza:
• zona rurala care acopera regiunea de confluenta dintre judetele Bacau, Vaslui, Iasi
si Neamt, care se continua cu zona de vest a judetului Vaslui;
• fasia adiacenta granitei dintre judetele Botosani si Iasi;
• portiunea situata in extremitatea sud-estica a judetului Iasi si care continua in
nord-estul judetului Vaslui, pe malul drept al raului Prut.
• Zone cuprinzand grupuri izolate de localitati din judetul Suceava:
o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma
o Sarul Dornei, Panaci, Poiana Stampei
o Dolhasca, Dolhesti, Manolea, Forasti
o Gramesti, Samostea, Zvoristea
109
• aria zonelor afectate de alunecari de teren si fenomene de eroziune:
• in judetul Botosani aceste zone sunt situate in zona centrala si de sud – sud-est, in
perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Trusesti, Flamanzi, Lunca, Albesti si
Stefanesti;
• in judetul Neamt:
o in nordul judetului, in apropierea comunei Pipirig
o pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz
o in nordul municipiului Piatra Neamt, pe raza com. Gircina
o pe raza comunei Faurei
• in judetul Iasi, pe raza comunelor Pircovaci si Strunga
• in judetul Vaslui, in bazinul afluentilor raului Birlad si bazinul raului Elan, zona de
sud-est a judetului;
• in judetul Bacau au fost identificate 13 zone expuse alunecarilor de teren, situate
in partea centrala si de nord;
• in judetul Suceava in raza localitatilor:
o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus
o Vadu Moldovei, Forasti, Draguseni, Boroaia
•
•
aria zonelor afectate de inundatii, in bazinul raului Bistrita – in dreptul localitatilor Borca,
Costisa, Podoleni, in lunca Jijiei, lunca raului Prut – in aval de acumularea Stinca-Costesti,
precum si in judetul Bacau, in zona bazinelor hidrografice ale raurilor Trotus, Siret, Tazlau,
Bistrita, Zeletin;
aria zonelor deficitare in domeniul alimentarilor cu apa (sub aspectul infrastructurii specifice
si al surselor de alimentare – cantitatea si calitatea apei), ce include municipiile Bacau si Iasi.
Din acest punct de vedere, se poate afirma ca majoritatea localitatilor rurale nu au alimentari
centralizate cu apa potabila.
Cultura si comunicatii
In cea ce priveste acest domeniu, se constata in paralel cu tendinta de scadere in perioada 2005-2006 a
numarului de abonamente radio si TV/1000 locuitori, o crestere in anul 2006 a numarului de cititori
abonati la biblioteci publice in judetele Bacau, Botosani si Vaslui si a numarului de volume imprumutate
din aceste biblioteci in judetele Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui, dupa o perioada de scadere a acestor
indicatori intre 2003-2006.
110
8. EGALITATEA OPORTUNITATILOR
Problematica promovarii egalitatii sanselor in viata sociala pentru ambele sexe constituie o cerinta
esentiala pentru societatea romaneasca, fiind considerata ca o componenta de baza a preocuparii pentru
respectarea drepturilor fundamentale ale omului. De aceea, stimularea in egala masura a contributiei
femeilor si barbatilor la dezvoltarea durabila si la progresul societatii a capatat o importanta crescanda in
Romania.
Asigurarea unei egalitati reale si a unui parteneriat intre femei si barbati in societatea romaneasca
necesita adoptarea unor:
• politici prioritare de repartizare egala a autoritatii si a responsabilitatii in munca si societate,
in viata de familie, precum si o participare mai echitabila in adoptarea deciziilor in viata
economica, politica si sociala.
• mijloace de interventie si programe de actiune de natura sa permita femeilor sa-si asigure
mijloacele de existenta si resursele economice necesare traiului, sa dimensioneze echitabil
responsabilitatile familiale care revin femeilor si barbatilor, precum si sa elimine obstacolele
de natura juridica, politica sau de conceptie privind asigurarea unor reale egalitati a sanselor
si o participare corespunzatoare a femeilor la viata publica si in luarea deciziilor.
Aceste cerinte se regasesc si in „Raportul Comitetului plenar a celei de-a 21-a Sesiune Extraordinara a
Adunarii Generale ONU 1999”: „Guvernele sa asigure respectarea, protectia si promovarea drepturilor
fundamentale ale femeilor, elaborand si aplicand politici si legislatii specifice acestui domeniu. Este
necesara coordonarea si armonizarea masurilor ce vizeaza promovarea si asigurarea egalitatii si echitatii
intre femei si barbati in maniera sistematica si in toate domeniile”
Informatiile disponibile din diferite sectoare sunt insuficiente pentru a oferi o imagine ampla a situatiei
actuale a femeilor si barbatilor din Romania cat si din fiecare regiune de dezvoltare in parte.
Cu toate acestea, in Regiunea Nord Est (la care ne referim) se pot delimita urmatoarele repere:
• speranta de viata la barbati este mai mica decat la femei (situatia generalizandu-se si la
nivel de tara conform Lucrarii „Femeile si barbatii in Romania” editata de Comisia
Nationala de Statistica si PNUD in anul 2000).
• Speranta de viata in mediul rural este mai mica decat cea in mediu urban.
• Rata de cuprindere scolara la toate nivelele este diferentiata in mediu rural fata de cel
urban, acest indicator tinand la nivel de subregiuni de gradul de saracie si de prezenta
focarelor de cultura (de exemplu, judetul Iasi depaseste media pe tara, in timp ce
celelalte judete sunt sub media pe tara).
Este interesant de remarcat ca indicatorul evidentiaza gradul mai mare de interes al femeilor decat al
barbatilor catre invatatura, in mediul urban si sensibil mai mic in mediu rural.
Conform lucrarii mentionate mai sus rezulta ca ponderea persoanelor cu studii superioare in numarul total
al femeilor a crescut intre anii 1992-1999 de la 70,2% la 75,9%, iar, in numarul total al barbatilor, de la
80,9% la 85%, ramanand cu aproape 10 puncte procentuale mai mare in favoarea populatiei masculine.
Aceasta reflecta cresterea nivelului de pregatire scolara, dar si o oarecare diminuare a decalajului
educational intre sexe in ceea ce priveste persoanele absolvente de invatamant superior.
Tabelul structurii populatiei pe sexe evidentiaza proportia majoritara a femeilor la nivel regional (50,55%
femei fata de 49,45% barbati - 2006) si judetean, dar in mediu rural se constata o scadere a numarului de
femei raportat la cel al barbatilor, exceptand judetele Botosani (50,1% femei fata de 49,9% barbati) si
Suceava (femei 50,10 % si barbati 49,90% in - 2006).
Are loc migratia femeilor de la sat la oras, datorita:
-conditiilor de trai mai scazute;
-accesului mai mic la invatamant;
-mentalitatilor discriminatorii mai accentuate.
Se constata ca in mediu rural femeile de peste 60 de ani detin deja o pondere de peste 27% din totalul
populatiei feminine.
111
Privitor la indicatorii de somaj se constata ca numarul femeilor someri la nivel de regiune este mai mic
decat cel al somerilor inregistrati barbati, asa cum se poate observa si in tabelul urmator:
Structura somerilor pe sexe in regiune, 2000-2006
An
Total
Numar
Procente
Numar someri inregistrati
Barbati
Numar
Procente
Numar
2000
213.608
100
116.439
2001
166.303
100
92.503
2002
158.816
100
89.241
2003
127.207
100
75.558
2004
106.122
100
2005
92.260
100
2006
82.878
100
54,5
55,6
56,2
Femei
Procente
97.169
45,4
73.800
44,3
69.575
43,8
51.649
40,6
66.318
59,4
62,5
39.804
37,5
58.267
63,2
33.993
36,8
51.967
62,7
30.911
37,3
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007
Aceasta stare de fapt se datoreaza si urmatoarelor cauze:
numarului mare de antreprenori care lucreaza cu personal feminin in industria de
confectii;
numarului mai mare de personal sanitar feminin cu calificare inalta si medie decat cel al
barbatilor.
intreprinderi care absorbeau forta de munca cu preponderenta masculina ca
intreprinderile metalurgice si pentru prelucrari mecanice si-au incetat activitatea sau siau redus numarul de personal, generand un mare numar de someri barbati .
Referitor la distributia pe profiluri a absolventilor de invatamant superior se constata ca in:
• domeniul universitar, medico-farmaceutic, economic, juridic si artistic ponderea femeilor
este mai mare decat a barbatilor;
• domeniul agricol si tehnic ponderea barbatilor o depaseste pe cea a femeilor.
In activitati didactice, ponderea personalului feminin in anul 2004 este, dupa cum urmeaza:
• in domeniul prescolar 99,8%
• in domeniul primar si gimnazial 72,8%;
• in domeniul liceal 63,9%;
• in domeniul profesional 57,6%;
• in domeniul universitar 41,8%.
Desi cadrul legislativ statueaza si garanteaza dreptul femeilor de a ocupa orice functie in raport cu
pregatirea lor, prezenta acestora in Parlamentul s-a dovedit extrem de redusa dupa 1989, desi se constata
totusi o usoara crestere. Acelasi fenomen este prezent la nivel de Consilii locale si judetene.
In domeniul antreprenorial se constata o afirmare reala a femeii, foarte multe afaceri de succes fiind
conduse de femei.
De asemenea, se constata ca prezenta feminina, la nivel de executie, in organizatiile neguvernamentale
din Romania este sensibil mai mare decat cea a barbatilor, ceea ce subliniaza gradul de implicare a
femeilor. Cu toate acestea, in functii de conducere ale organizatiilor neguvernamentale, la nivel de
Presedinte procentul este de numai de 11,8% femei, iar la nivel de pozitii secunde: coordonator, director,
vicepresedinte de 32,9%
In plus, la nivel de presa scrisa si audio-vizuala, se constata absenta femeilor din functii de conducere si
decizie manageriala.
(Datele sunt obtinute din „Femei si Barbati in Romania” lucrare editata de Comisia Nationala pentru
Statistica si PNUD. )
112
9. ANEXE
TABELE INDICATORI PENTRU ANALIZA SOCIO-ECONOMICA
Anexa 1 - Situatie comparativa a productivitatii reale intre nivelul regional si cel national
1998
1999
VAB (miliarde
lei)
Populatia
ocupata
Agricultura
9.745,6
667.300
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
14,6
Industrie
13.575
307.900
44,1
15.956
284.700
37,9
22.205,5
409.600
54,2
32.220
382.600
56,9
2.192
48.800
44,9
2.511
42.800
39,6
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
53.753,8
3.348.800
16,0
72.776
3.466.100
14,2
98.213
2.316.900
42,4
135.344
2.054.000
44,5
185.126,6
2.980.800
62,1
280.732,7
2.753.000
68,9
19.029
391.000
48,7
27.377
338.400
54,7
Nivel regional
Servicii
Din care:Constructii
Nivel national
Agricultura
Industrie
Servicii
Din care:Constructii
2
VAB
Populatia
ocupata
13.129,3
696.900
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
12,7
2000
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
16.470,4
721.500
10,7
26.819,9
706.900
12,9
25.577
269.700
44,4
40.939,3
280.200
49,8
44.190,6
396.000
52,3
62.386,5
392.700
54,2
4.370
47.000
43,5
7.048,5
44.000
54,6
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
Agricultura
88.984,3
3.569.600
11,6
156.128,6
3.498.000
15,2
Industrie
219.480
2.004.100
51,3
323.046,8
2.016.600
54,6
411.414,4
2.895.900
66,6
581.595,9
2.885.800
68,7
39.287
353.300
52,1
62.333,7
340.100
62,5
Nivel regional
Agricultura
Industrie
Servicii
Din care:
Constructii
Nivel national
Servicii:
Din care:
Constructii
2
2001
VAB - Valoare Adaugata Bruta
113
2003
2002
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
Agricultura
34.965,5
841.000
11,48
40966,9
845000
11,22
Industrie
48.702,6
329.000
40,90
59178,0
325000
42,17
Servicii
Din care:
Constructii
84.988,5
447.000
52,50
118327,6
446000
61,44
9.549,5
54.000
48,90
13447,2
65000
47,91
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
mil lei /
pers.ocupata
Agricultura
173.012,2
3.357.000
14,20
228352,5
3286000
16,09
Industrie
426.098,2
2.311.000
50,90
494896,7
2324000
49,32
Servicii:
Din care:
Constructii
773.827,5
3.361.000
63,60
1030629
3383000
70,55
87.888,8
413.000
58,80
114830,6
426000
62,43
Nivel regional
Nivel national
2005
2004
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
Mii RON /
pers.ocupata
Agricultura
4732,2
821000
1,15
4373,5
816000
0,95
Industrie
6780,7
336000
4,03
7707,2
321000
4,27
Servicii
Din care:
Constructii
14803,1
513000
5,77
17966,0
519000
6,16
1620,6
69000
4,69
1806,5
74000
4,34
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
Mii RON /
pers.ocupata
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
Mii RON /
pers.ocupata
Agricultura
31030,1
2893000
2,14
24277,9
2939000
1,47
Industrie
60794,9
2377000
5,11
71009,8
2269000
5,57
Servicii:
128137,1
3638000
7,04
159201,3
3673000
7,71
Din care:
Constructii
14648,7
479000
6,11
18468,4
507000
6,48
Nivel regional
Nivel national
VAB
Populatia
ocupata
Productivitate
Mii RON /
pers.ocupata
Sursa: Anuare statistice ale Romaniei 2000-2007
Nota: VAB calculate conform metodologiei INS
Anexa 2 - Repartitia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de
afaceri si investitiile brute in perioada 2000- 2006
a) microintreprinderi
Nr. unitati
Cifra de afaceri
Nr. unitati
Mil. RON
preturi
curente
2000
31.666
2001
32.007
2002
32.239
0-9 salariati
2003
2004
35.008
39.543
2005
43.021
2006
45.621
1.898,9
3.135,4
4.825,7
6.093,5
8.665
10.261
114
8.157,2
2001
1.205
71.493
2002
1.544
69.664
2005
2.391
99.057
2006
2.911
106.395
29.4
31.9
40.8
38.0
38.1
33.3
-
1.152
2.044
4.991
4.126
6.722
998
1.287
57,72
78,53
159,68
109,9
165,9
275,4
365,1
%
86,30
86,00
85,8
85,7
86,9
87,2
87,12
%
16,00
17,50
19,2
18,5
19,2
20,2
21,45
%
13,20
14,50
14,7
16,5
19,2
21,5
23,40
%
8,02
9,59
13,8
10,7
16,1
20,7
18,48
Cifra de afaceri
Personal
Mil. EURO
Nr. Pers.
Productivitate
Mii RON/
persoana
Investitii brute
Investitii brute
Nr. Unitati in
total regiune
Cifra afaceri in
total regiune
Salariati in total
regiune
Investitii brute in
total regiune
0-9 salariati
2003
2004
1.622
2.012
79.148
91.200
2000
952
64.575
Mil. RON
preturi
curente
Mil. EURO
b) Intreprinderi mici si mijocii (IMM-uri
1. Numar salariati cuprins intre 10-49
Nr. unitati
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri
Personal
Productivitate
Investitii brute
Investitii brute
Nr. Unitati in
total regiune
Cifra afaceri in
total regiune
Salariati in total
regiune
Investitii brute in
total regiune
10-49 salariati
2003
2004
2000
2001
2002
2005
2006
3.721
3.845
3.944
4.434
4.492
4.950
5.413
2.920
3.551,9
5.280
7.700,6
9.464,9
10.861
13.437
1.463
76.450
1.365
74.802
1.689
78.643
2.050
87.992
2.335
92.068
2.997
99.646
3.812
107.376
38.1
34.5
39.5
43.1
43.8
41.4
-
232,1
294,7
455,9
589
790,6
997
1.711
116,30
113,22
145,86
156,8
195,1
275,1
485,4
%
10,10
10,30
10,5
10,8
9,8
10,0
10,34
%
24,70
19,80
21,0
23,4
22,3
25,3
28,09
%
15,70
15,20
16,6
18,3
19,4
21,6
23,63
%
16,16
13,82
12,6
15,3
19,0
20,6
24,56
2000
2001
2002
50-249 salariati
2003
2004
2005
2006
994
1.045
1.057
1.120
1.151
1.107
1.120
2.188,7
3.690,6
5.082,7
7.091,2
9.234,9
9.840
12.297
1.097
105.209
1.418
110.623
1.626
113.227
1.888
117.405
2.278
119.141
2.715
112.953
3.489
115.375
20.8
24.2
26.4
29.8
33.0
33.1
-
264,7
381,2
664,2
720,5
909,9
994
1.640
Nr.
unitati
Mil. RON
preturi
curente
Mil. EURO
Nr. Pers.
Mii RON/
persoana
Mil. RON
preturi
curente
Mil. EURO
2. Numar salariati cuprins intre 50-249
Nr. unitati
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri
Personal
Productivitate
Investitii brute
Nr.
unitati
Mil. RON
preturi
curente
Mil. EURO
Nr. Pers.
Mii RON/
persoana
Mil. RON
115
Investitii brute
Nr. Unitati in
total regiune
Cifra afaceri in
total regiune
Salariati in total
regiune
Investitii brute in
total regiune
50-249 salariati
2003
2004
2000
2001
2002
132,64
146,46
212,50
191,8
%
2,70
2,80
2,8
%
18,50
20,60
%
21,60
%
preturi
curente
Mil. EURO
2005
2006
224,5
274,3
465,3
2,7
2,5
2,2
2,14
20,2
21,5
21,8
22,9
25,71
22,50
23,8
24,4
25,1
24,5
25,39
18,43
17,88
18,3
18,7
21,9
20,6
23,54
2000
2001
2002
Peste 249 salariati
2003
2004
2005
2006
307
302
294
4.830
7.568,6
2.420
241.195
2.908
235.421
20.0
824,5
c) Intreprinderi mari
Nr. unitati
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri
Personal
Productivitate
Investitii brute
Nr.
unitati
Mil. RON
preturi
curente
Mil. EURO
Nr. Pers.
Mii RON/
persoana
Mil. RON
preturi
curente
Mil. EURO
Investitii brute
413,16
Nr. Unitati in
%
0,80
total regiune
Cifra afaceri in
%
40,80
total regiune
Salariati in total
%
49,50
regiune
Investitii brute in
%
57,40
total regiune
293
276
247
210
11.975,4
15.500,4
13.429
11.842
3.185
212.856
3.188
195.531
3.824
171.201
3.706
148.707
3.359
125.328
23.4
27.5
30.2
38.6
34.3
-
1.252,1
1.999,7
2.115,8
1.780
1.831
2.328
481,08
639,80
563,4
439,2
505,3
660,5
0,80
0,8
0,8
0,8
0,5
0,4
42,20
39,6
36,6
36,7
31,3
24,75
47,80
44,9
40,8
36,1
32,3
27,58
58,72
55,3
55,3
43,0
37,9
33,42
9.953,9
Anexa 3 - Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la apa potabila
Unitate
teritoriala
Nord - Est
Romania
Unitate
teritoriala
Nord - Est
Romania
1998
310
2.911
2001
357
3.092
Pondere in total
localitati din
regiune %
10,54
18,14
Pondere in total
localitati din
regiune %
12,14
19,27
1999
324
2.997
2002
375
3.236
Pondere in total
localitati din
regiune %
11,02
18,67
Pondere in total
localitati din
regiune %
12,74
20,15
Pondere in total
Pondere in total
localitati din
2005
localitati din
regiune %
regiune %
284
9,61
302
10,22
Nord - Est
1.860
11,56
1.935
12,02
Romania
Sursa: Anuare Statistic al Romaniei 1999-2005, 2007 Publicatii INS 2006
Unitate
teritoriala
2004
116
2000
344
3.029
2003
389
3.375
2006
315
1.999
Pondere in total
localitati din
regiune %
11,70
18,88
Pondere in total
localitati din
regiune %
13,20
21,04
Pondere in total
localitati din
regiune %
10,62
12,40
Anexa 4 - Lungime totala simpla a retelei de distributie a apei potabile (km)
Unitate
teritoriala
1998
Variatie fata de anul
precedent %
1999
Variatie fata de
anul precedent %
2000
Variatie fata de
anul precedent %
4.000
36.608
3,84
3,74
4.154
37.417
3,85
2,21
4.346
38.238
4,62
2,19
2001
Variatie fata de
anul precedent %
2002
Variatie fata de
anul precedent %
2003
Variatie fata de
anul precedent %
Nord-Est
Romania
4.452
39.104
2,44
2,26
4.625
40.269
3,88
2,97
4.767
42.263
3,07
4,95
Unitate
teritoriala
2004
Variatie fata de
anul precedent %
2006
Variatie fata de
anul precedent %
5.919
50.821
6,51
6,37
Nord-Est
Romania
Unitate
teritoriala
2005
Variatie fata de
anul precedent %
5.557,1
8,48
Nord-Est
5.123
7,46
47.777,9
6,21
Romania
44.986
6,44
Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999- 2005, 2007, Publicatii INS
Anexa 5 - Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor, mii m3
Unitate
teritoriala
Nord – Est
Romania
2006
Variatie
1999/1998 %
Variatie
2000/1999 %
Variatie
2001/2000 %
-8,14
-7,54
-0,97
-8,03
-15,32
-10,00
Variatie
2002/2001 %
-6,72
-11,84
-11,57
-12,22
-10,61
-17,98
119.729
1.069.797
Nord – Est
70.977
Romania
652.418
din care pentru uz casnic, mii m3
-15,11
-4,65
-6,88
-8,46
Unitate teritoriala
2006
Variatie
2003/2002 %
Variatie
2004/2003 %
Variatie
2005/2004 %
Variatie
2006/2005 %
Nord – Est
119.729
-4,68
-4,58
-11,46
-12,47
1.069.797
-9,70
-4,65
-6,27
-1,74
-12,08
-2,50
-11,19
3,84
Romania
Nord – Est
70.977
din care pentru uz casnic, mii m
-10,75
-8,61
Romania
652.418
-11,90
3
-0,93
Anexa 6 - Numar localitati conectate la reteaua de canalizare
Unitate
teritoriala
Nord – Est
Romania
Unitate
teritoriala
Nord – Est
Romania
1998
104
636
2001
131
682
Pondere in
total localitati
din regiune %
3,53
3,96
Pondere in
total localitati
din regiune %
4,45
4,25
1999
110
654
2002
130
679
117
Pondere in
total localitati
din regiune %
3,74
4,07
Pondere in
total localitati
din regiune %
4,41
4,22
2000
128
674
2003
132
699
Pondere in
total localitati
din regiune %
4,35
4,20
Pondere in
total localitati
din regiune %
4,47
4,35
Pondere in
Pondere in
total localitati
2005
total localitati
din regiune %
din regiune %
Nord – Est
127
4,30
134
4,54
Romania
675
4,20
693
4,31
Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999- 2007, Publicatii INS
Unitate
teritoriala
2004
Pondere in
total localitati
din regiune %
4,69
4,39
2006
139
708
Anexa 7 - Lungimea retelei de canalizare (Km)
Unitate
teritorial
a
Nord-Est
Romania
Unitate
teritoriala
Nord-Est
Romania
1998
2.527
16.012
Variatie fata de
anul precedent
%
9,16
3,29
2001
2.461
16.590
2.382
16.080
Variatie fata de
anul precedent
%
0,61
1,48
2.467
16.812
2004
2.446
16.348
2003
2.493
17.183
Variatie fata de
anul precedent
%
4,19
4,95
2005
2.615
18.381
Variatie fata de
anul precedent
%
2,69
1,67
2000
Variatie fata de
anul precedent
%
0,24
1,33
2002
Variatie fata de
anul precedent
%
Nord-Est
2.510
0,69
Romania
17.514
1,93
Unitate
teritoriala
Variatie fata de
anul precedent
%
-5,74
0,43
1999
Variatie fata de
anul precedent
%
1,05
2,2
2006
2.663
18.602
Variatie fata de
anul precedent
%
1,84
1,20
Anexa 8 Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la reteaua de gaze naturale
Unitate
teritoriala
Nord - Est
Romania
Unitate
teritoriala
1998
55
915
2003
% in total
localitati
1,87
5,70
% in total
localitati
% in total
localitati
1,90
6,18
1999
56
993
2003
% in total
localitati
2000
57
1021
% in total
localitati
1,93
6,36
% in total
localitati
2004
67
2,27
67
2,27
70
Nord - Est
1.221
7,60
1.221
7,60
684
Romania
Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2007, Publicatii INS
2,37
4,25
2001
60
1120
% in total
localitati
2,04
6,98
2002
62
1.182
% in total
localitati
2,10
7,36
2005
% in total
localitati
2006
% in total
localitati
76
742
2,58
4,61
82
774
2,77
4,80
Anexa 9 - Situatia comparativa regiuni privind lungimea conductelor de gaz metan (km)
Unitate teritoriala
Nord - Est
Romania
Unitate
teritoriala
1998
1.548
19.444
2002
2002/2001
%
1998/1997
%
9,43
7,92
2003
1999
1.651
20.331
2003/2002
%
1999/1998
%
6,65
4,56
2004
Nord - Est
2.018
4,66
2.117
4,90
2.306
Romania
24.068
0,48
23.917
-0,62
25.897
118
2000
1.774
21.598
2000/1999
%
7,45
6,23
2001
1.928
23.951
2001/2000
%
8,68
10,89
2004/2003
%
2005
2005/2004
%
2006
2006/2005
%
8,93
8,28
2.442
27.496
5,90
6,17
2.525
28.960
3,40
5,32
Anexa 10 - Evolutia comparativa a numarul de localitati care beneficiaza de energie termica (apa
calda si incalzire)
Unitate
teritoriala
1998
din care
municipii si orase
total
total
1999
din care
municipii si orase
total
2000
din care
municipii si orase
Nord - Est
41
31
38
31
36
31
Romania
306
234
280
227
259
217
Unitate
teritoriala
total
Nord - Est
Romania
32
239
2001
din care
municipii si orase
28
202
2002
din care
municipii si orase
27
185
total
31
214
Unitate
teritoriala
2004
2005
din care
din care
total
total
municipii si orase
municipii si orase
26
21
Nord - Est
29
24
155
129
Romania
174
150
total
30
186
2003
din care
municipii si orase
24
158
2006
din care
municipii si orase
19
122
total
22
142
Anexa 11 Evolutia comparativa a numarului de unitati scolare pe nivele de instruire
Nr. Unitati scolare
Categorii unitati de
educatie
Romania Nord-Est
Gradinite
Scoli elementare
(primar si gimnazial)
Licee
Scoli de arta si
meserii
Scoli post-liceale
Rata de crestere in
anul scolar
2000/2001
Rata de crestere in
anul scolar
2001/2002
Romania
Nord-Est
Romania
Nord-Est
Romania Nord-Est Romania
Rata de crestere in
anul scolar
2002/2003
Nord-Est
1720
191
0,56
0,80
-21,44
-4.34
-4.34
0,63
-4.34
-3.15
5045
861
-4,65
-2,52
-3,38
-1.35
-1.35
-1,40
-1.35
-0.94
1421
206
1,90
1,16
2,01
0.65
0.65
1,07
0.65
4.23
115
75
-87,88
-76,52
-4,12
-4.49
-4.49
0,00
-4.49
0
79
14
-81,13
-79,49
19,54
-23.53
-23.53
13,33
-23.53
-23.53
-
-
-98,20
-100
-33,33
-
-
-
-
-
Scoli de maistri
Categorii unitati de
educatie
Gradinite
Scoli elementare
Licee
Scoli de arta si
meserii
Scoli post-liceale
Scoli de maistri
Rata de crestere in
anul scolar
1999/2000
Rata de crestere in
anul scolar
2003/2004
Romania Nord-Est
-20.23
-0.94
Rata de crestere in
anul scolar
2004/2005
Romania Nord-Est
-25.33
-28.16
Rata de crestere in
anul scolar
2005/2006
Romania Nord-Est
-33,73
-74,01
Rata de crestere in
anul scolar
2006/2007
Romania Nord-Est
-54,36
-25,39
-30.05
-5.01
-19.41
-20.69
-8,71
-13,57
-21,31
-24,47
0.65
1.53
1.29
2.50
-0,21
0
0,78
0,49
-7.06
-10.72
-2.54
-12.00
16,88
68,18
27,78
102,70
7.70
-15.39
-5.96
0.00
-1,27
9,09
1,28
16,67
-
-
-
-
-
-
119
Anexa 12 Evolutia comparativa a populatiei scolare din invatamantul de toate gradele
Numar de elevi
inscrisi la scoala pe
categorii unitati de
educatie
Rata de crestere in
anul scolar
1999/2000
Rata de crestere in
anul scolar
2000/2001
Romania
Nord-Est
Romania Nord-Est Romania
-1,35
0,68
-0,86
-1,96
0,81
2,50
2,22
2,12
-2,30
-1,31
-3,47
-2,26
-3,77
-4,50
-5,19
-4,48
Gradinite
Scoli elementare
Licee
Rata de crestere in
anul scolar
2001/2002
Rata de crestere in
anul scolar
2002/2003
Nord-Est Romania Nord-Est
-3,29
-1,70
-0,93
-0,69
3,30
3,93
4,18
5,69
Scoli de arta si meserii
-2,35
-2,47
7,79
6,17
5,34
-33,84
7,08
0,70
Scoli post-liceale si
Scoli de maistri
1,76
2,89
-13,21
-21,17
-10,85
-15,73
-14,90
-20,54
Numar de elevi
inscrisi la scoala pe
categorii unitati de
educatie
Gradinite
Rata de crestere in Rata de crestere in Rata de crestere in Rata de crestere in
anul scolar
anul scolar
anul scolar
anul scolar
2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006/2007
Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est Romania Nord-Est
Scoli elementare
Licee
Scoli de arta si meserii
1,12
2,83
1,29
2,06
0,53
0,16
0,08
-0,22
-2,26
-1,43
-5,92
-5,45
-4,81
-4,34
-3,07
-2,46
2,50
3,27
1,97
3,41
-0,83
0,11
1,76
2,85
3,30
6,42
3,72
6,65
-1,76
-4,16
-11,96
-15,42
-11,04
-12,18
-11,64
-7,42
-13,57
-3,23
Scoli post-liceale si
-11,52
-14,64
Scoli de maistri
Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2007
Anexa 13 - Situatia comparativa a numarului de biblioteci
Nord - Est
1999
variatie
fata de
total
anul
precedent
2.688
-0,44
2000
variatie
fata de
total
anul
precedent
2.661
-1,00
2001
variatie
fata de
total
anul
precedent
2.589
-2,70
2002
variatie
fata de
total
anul
precedent
2.579
-0,38
Romania
13.785
13.422
13.442
13.377
Unitate
teritoriala
Unitate
teritoriala
Nord - Est
-0,26
2003
variatie
fata de
total
anul
precedent
2.553
-1,01
-2,63
2004
total
2.408
variatie
fata de
anul
precedent
-5,68
13.169
-1,56
12.574
Romania
-4,52
120
0,14
-0,48
2005
variatie
fata de
total
anul
precedent
2.321
-3,61
2006
variatie
fata de
total
anul
precedent
2.148
-7,45
12.455
12.081
-0,95
-3,00
Anexa 14 - Evolutia numarul unitatilor sanitare in proprietate majoritara de stat
Unitati sanitare
Valori absolute Rata de crestere Rata de crestere Rata de crestere Rata de crestere
in anul 2006
in anul 1999
in anul 2000
in anul 2001
in anul 2002
Spitale
Policlinici
Dispensare
medicale
Centre de sanatate
Sanatorii TBC
Preventorii
Crese
RO
R NE
RO
R NE
RO
R NE
RO
R NE
RO
R NE
436
260
67
12
2,66
-36,61
3,28
-31,75
3,29
-70,29
0,00
-72,09
0,68
-31,11
0,00
-25,00
0,00
-29,03
0,00
-55,55
211
23
-75,05
-72,22
-26,42
-40,93
-55,28
-59,84
8,87
1,96
53
7
5
273
2
1
1
34
-5,32
7,69
-7,14
-8,71
0,00
0,00
0,00
-5,77
2,25
0,00
-15,38
-7,73
0,00
0,00
0,00
-2,04
-3,29
-14,28
0,00
-2,79
0,00
0,00
0,00
0,00
-15,91
-8,33
-27,27
-17,24
-28,57
0,00
-25,00
-22,92
Unitati sanitare
Spitale
Ambulatorii de spital
si de specialitate
Policlinici
Dispensare medicale
Centre de sanatate
Sanatorii TBC
Crese
Sursa: Anuare Statistice ale
Rata de crestere
in anul 2003
RO
R NE
-4,53
1,59
-
Rata de crestere in
anul 2004
RO
R NE
-1,43
-3,13
-
-9,09
25,0
-31,23
-42,31
-12,17
-20,0
-18,19
0,0
2,09
-2,71
Romaniei 1999-2007
-
-
-20,00
-12,18
-6,16
0,00
-1,7
-20,00
26,67
-50,00
-50,00
0,00
Rata de crestere in
anul 2005
RO
R NE
4,09
6,45
Rata de crestere
in anul 2006
RO
R NE
0,69
1,52
-
-
1,81
5,36
678,13
-16,1
-3,28
-22,22
0,69
200,00
-31,58
-25,00
0,00
2,78
4,42
-5,80
-10,17
0,00
-6,19
0,00
-11,54
-33,33
0,00
-8,11
Anexa 15 – Paturile din spitale si personalul medico-sanitar
Valori absolute in
anul 2006
RO
R NE
Rata de
crestere 1999
RO
R NE
Numar paturi in spitale
142.034
21.688
-0,22
-0,35
1,62
-1,83
0,64
0,79
-3,15
-4,80
Numar medici
46.936
6.035
4,03
2,56
-1,41
4,99
-0,07
-3,74
-1,87
-1,66
Stomatologi
10.620
1.492
-1,98
-2,09
-5,28
-3,91
1,48
9,25
-3,64
-3,28
Farmacisti
Personal sanitar mediu
Rata de
crestere 2001
RO
R NE
Rata de
crestere 2002
RO
R NE
9.932
1.385
-2,68
-1,63
-0,63
8,71
-6,17
-6,87
-7,99
-8,20
126.613
19.938
-3,14
-17,73
-3,37
14,18
-0,05
-2,30
2,12
1,30
Rata de crestere
2003
RO
R NE
Numar paturi in spitale
Rata de
crestere 2000
RO
R NE
Rata de crestere
2004
RO
R NE
Rata de crestere
2005
RO
R NE
Rata de crestere
2006
RO
R NE
-12,25
-13,37
-0,08
-0,19
0,32
0,60
-0,69
0,12
Numar medici
2,39
0,17
13,20
12,83
-1,58
-6,21
-0,95
-2,85
Stomatologi
0,95
17,06
101,41
50,90
3,45
-1,78
3,62
0,20
Farmacisti
-7,01
-2,68
587,30
562,85
5,93
-4,64
6,99
0,51
Personal sanitar mediu
-3,48
-2,94
10,96
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1999 -2007
12,39
1,46
2,85
2,56
1,36
121
Anexa 16 - Evolutie comparativa cheltuieli cu protectia sociala
Valori absolute in anul
2006
Rata de
crestere in
anul 1999
RO
R NE
RO
Cheltuielile cu protectia
sociala a somerilor
1.543.664.626 216.916.840 5,18
(milioane lei)
Numarul cantinelor de
ajutor social
124
19
R NE
Cheltuielile cu protectia
sociala a somerilor
8,46
-6,19
(milioane lei)
Numarul cantinelor de
-43,72
-38,89
ajutor social
Rata de
crestere in
anul 2001
Rata de
crestere in
anul 2002
RO
RO
RO
R NE
-2,32
-0,16
4,18
16,12
R NE
-3,66 -21,98 -36,43
-8,41
Rata de crestere in
anul 2003
RO
R NE
Rata de
crestere in
anul 2000
0,00
25,53
Rata de crestere
in anul 2004
RO
R NE
6,90
R NE
-26,66 -20,66
7,90
Rata de crestere
in anul 2005
RO
R NE
0,00
Rata de crestere
in anul 2006
RO
R NE
-2,55
-4,60
-7,41
1,57
0,56
6,72
6,25
-13,64
-4,20
0,00
8,77
0,00
Anexa 17 - Structura populatiei din regiune, dupa persoane active si inactive in 2006
Grupe de varsta
Total
Persoane active
Total
populatie
Total
Ocupate
Someri BIM
Persoane
inactive
100,0
47,0
44,2
2,8
53,0
15 - 24 ani
100,0
31,5
25,9
5,6
68,5
25 - 34 ani
100,0
75,8
71,2
4,6
24,2
35 - 44 ani
100,0
83,0
78,6
4,4
17,0
45 - 54 ani
100,0
77,6
73,7
3,9
22,4
55 – 64 ani
100.0
55,5
54,8
0,7
44,5
65 ani si peste
100,0
25,5
25,4
0,1
74,5
Urban
Total
100,0
45,0
40,4
4,6
55,0
15 - 24 ani
100,0
22,6
14,8
7,8
77,4
25 - 34 ani
100,0
77,4
69,6
7,8
22,6
35 - 44 ani
100,0
86,3
79,8
6,5
13,7
45 - 54 ani
100,0
74,0
68,7
5,3
26,0
55 – 64 ani
100.0
31,9
30,8
1,1
68,1
65 ani si peste
100,0
2,5
2,3
0,2
97,5
Rural
Total
100,0
48,4
47,1
1,3
51,6
15 - 24 ani
100,0
39,6
36,0
3,6
60,4
25 - 34 ani
100,0
74,4
72,6
1,8
25,6
35 - 44 ani
100,0
79,9
77,6
2,3
20,1
45 - 54 ani
100,0
82,1
80,0
2,1
17,9
55 – 64 ani
100.0
73,6
73,3
0,3
26,4
35,7
35,7
-
64,3
65 ani si peste
100,0
Sursa: Anuar Statistic al Romaniei 2007
122
Anexa 18 - Evolutia calitatii aerului in perioada 1995 – 2004
Evolutia coeficientului general de poluare
1,2000
Coe ficie nt ge ne ral de poluare - ae r
1,0000
0,8000
0,6000
0,4000
0,2000
0,0000
Bacau
95
96
97
98
99
00
01
02
03
04
0,3100 0,3340 0,3910 0,6020 0,3850 0,2890 0,2860 0,2564 0,2864 0,3464
0,1950 0,1800 0,1880 0,2400 0,2850 0,3600 0,3900
Botosani
Iasi
0,6300 0,6800 0,5200 0,4300 0,3300 0,3400 0,3100 0,2900 0,2900 0,3900
Neamt
0,0630 0,6840 0,5210 0,4290 0,3350 0,3450 0,3080 0,2950 0,3000 0,3900
0,3500 0,3400 0,3000 0,2900 0,4100 0,3700 0,3100
Suceava
Vaslui
0,7450 0,7450 0,6800 0,6550 0,7017 0,5141 0,5669 0,5424 0,4770 0,4624
1
limita
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Evolutia poluantilor gazosi in perioada 1995 – 2004
Evolutia indicatorului amoniac
Evolutie NH3
0,10
mg/Nm3
0,08
0,06
0,04
0,02
0,00
Bacau
95
96
97
98
99
00
01
02
03
04
0,08
0,06
0,06
0,04
0,03
0,03
0,03
0,02
0,03
0,02
0,02
0,02
0,03
Botosani
0,038 0,023 0,019 0,019
Iasi
0,033 0,035 0,035 0,035 0,034 0,036 0,037 0,031 0,019 0,024
Neamt
0,024 0,027
Suceava
Vaslui
0,02
0,013 0,015 0,014 0,014 0,012 0,024 0,014
0,028 0,027 0,035 0,028 0,032
0,026 0,024
0,03
0,031 0,052 0,047
0,02
0,022 0,022 0,018
0,031 0,043 0,062 0,069 0,057 0,058 0,054
123
Evolutia indicatorului NO2
Evolutie NO2
micrograme/Nm3
45,00
40,00
35,00
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
95
96
97
98
99
00
01
02
03
04
Bacau
9,80
7,20
7,40
9,30
8,30
9,70
11,20
11,60
9,50
8,70
Botosani
11,00
9,10
9,20
9,50
9,90
7,80
9,90
13,00
17,00
13,50
Iasi
6,70
5,00
6,30
8,30
11,80
9,10
11,20
14,30
13,60
15,02
Neamt
13,00
11,75
13,10
11,95
10,00
9,50
11,00
11,00
7,50
18,40
Suceava
14,10
7,22
10,65
8,17
7,83
10,06
14,25
12,87
9,90
15,03
Vaslui
10,00
12,00
12,00
14,00
15,00
23,00
22,00
25,00
21,00
24,00
prag inf.de evaluare
39,00
39,00
39,00
39,00
39,00
39,00
39,00
39,00
39,00
39,00
Evolutia indicatorului SO2
Evolutie SO2
micrograme/Nm3
60,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
95
96
97
98
99
00
01
02
03
04
Bacau
2,23
1,20
3,91
3,51
3,84
3,57
2,00
0,90
0,15
1,10
Botosani
0,11
0,10
0,12
0,14
0,15
1,00
3,00
6,00
2,00
1,30
Iasi
1,60
2,50
1,10
1,50
1,90
1,30
1,00
0,90
0,80
1,11
Neamt
2,50
3,30
3,10
4,65
1,55
12,00
2,20
1,60
1,30
0,10
Suceav a
1,93
0,43
0,16
0,03
0,10
0,10
0,12
0,18
0,13
0,15
Vaslui
20,00
25,00
26,00
27,00
32,00
35,00
39,00
46,00
56,00
44,00
prag inf .de ev aluare
50,00
50,00
50,00
50,00
50,00
50,00
50,00
50,00
50,00
50,00
124
Anexa 19 - Evolutia cantitativa a deseurilor municipale generate anual in localitatile din mediul urban
Deseuri municipale generate in perioada 2000 - 2003
Deseuri
2000
municipale
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Bacau
Botosani
colectate
Deseuri menajare de la 41 711
64 395
137 036
92 843
78 625
59 499,0 129 801
36 591
populatie
Deseuri menajere de la 26 618
10 187
7 633
21 888,6
26 374
30 603,0
32 783
20 930
agentii economici
Deseuri
din
servicii 10 220
7 491
9 487
10 214,3
14 872
8 415,1
16 581
26 009
municipale *)
Deseuri din constructii,
1 480
4 735
1 409
200
152
1 160
3 324
demolãri
TOTAL JUDET
80 029
82 073
158 891 126 354,9 120 071
98 669,1 180 325
86 854
TOTAL REGIUNE
666 088 tone
Deseuri
municipale
Bacau
colectate
Deseuri menajare de la 93 286
populatie
Deseuri menajere de la 65 389
agentii economici
Deseuri
din
servicii 37 893,2
municipale*)
Deseuri din constructii,
3 195
demolãri
TOTAL JUDET
199 760,2
TOTAL REGIUNE
2002
2001
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
147 335
104 817
88 346
64 581,0
9 411
19 176
26 286
31 622,2
11 043
7 116
15 650
9 312,6
5191
12 129
15 550
164
172 980
143 238
879 908,8 tone
145 832
105 679,8
Suceava
Vaslui
2003 **)
Iasi
Neamt
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Bacau
Botosani
69 454,0
162 088
94 030
103 485
63 665,8
80 438
56 456
162 631
89 669
59 899
59 211
16 476,0
13 879
25 850
25 777
25 346,2
31 829
10 053
15 545
24 336
17 878
31 703
31 447
8 254
7 717
13 142
9 702,8
25 785
15 057
7 661
11 432
11 539
8 414
2 836,0
5789
10 816
2 856
190,5
4 713
16 723
5 714
6 027
2 845
1 392
145 260
98 905,3
150 067
102 071
110 621
101 847
120 213
190 010
138 413
892 561,5 tone
292 255
130 448
887 308 tone
Nota:
*)
– deseuri stradale, din piete, din gradini si parcuri.
– pentru anul 2003, datele de la rubricile “total judet” si “total regiune” au fost preluate din centralizarea facuta de INS pe baza
chestionarelor de ancheta statistica si transmisa in teritoriu de ANPM.
**)
125
Anexa 20 Evolutia productiei agricole vegetale 1998-2003
Cereale boabe
Grau si secara
Orz si orzoaica
Ovaz
Porumb boabe
Leguminoase boabe
Mazare boabe
Fasole boabe
Floarea soarelui
Soia boabe
Sfecla de zahar
Cartofi
Cartofi de toamna
Legume
Tomate
Ceapa uscata
Varza
Pepeni verzi si galbeni
Radacinoase
pentru
nutret
Evolutia productiei agricole vegetale 1998-2003
Productie 1999/1998 2000/1999 2001/2000 2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004 2006/2005
2004 (to)
(%)
(%)
(%)
%
%
%
%
%
2.607.538
-0,01
-37,66
67,64
4,92
-25,90
39,83
-3,41
-15,04
505.487
-31,60
-17,69
135,96
-11,77
-77,55
274,63
22.73
-26,41
49.064
-9,81
-27,45
67,44
-5,49
-74,12
93,32
36,61
-18,17
54.840
8,28
-36,34
38,14
0,3
-37,15
28,15
36,18
-3,05
1.981.349
10,40
-42,15
49,90
13,17
-5,03
19,31
-12,19
-11,33
25.682
5,46
-52,09
89,45
-7,89
-13,25
54,08
-41,00
-4,71
1.599
-12,78
-33,83
33,40
-1,7
-35,06
-7,79
46,53
-23,09
23.984
8,97
-54,83
101,71
-8,81
-10,33
62,21
-46,72
-1,81
138.172
29,92
-36,33
32,14
44,79
13,70
-13,56
14,43
-7,97
19.301
-0,90
-34,22
10,20
115,29
36,87
-5,53
83,71
36,64
148.722
-42,51
-19,86
-3,19
26,92
-30,63
-45,45
18,21
124,35
918.303
20,06
-5,22
5,65
-0,02
-6,04
-1,70
-0,70
5,50
884.015
19,21
-3,65
4,27
0,02
-5,15
-0,93
-4,39
4,24
673640
12,80
-12,63
15,18
6,96
0,59
25,67
-9,43
12,52
132674
19,71
-8,96
9,88
12,46
4,96
30,21
-29,36
25,38
54934
12,48
-20,66
31,26
6,59
-23,64
-20,30
44,40
1,98
148959
3,49
-10,41
16,27
3,59
15,10
-15,11
38,58
5,69
42905
34,13
-34,59
11,81
-1,69
-12,67
33,58
-6,62
385.634
15,76
-28,11
7,91
Sursa: Anuare Statistice Romania 1999-2007
126
3,68
-35,56
146.27
12.60
Anexa 21 - Evolutia productiei medie la hectar a principalelor culturi, 1998-2004 (kg/ha)
Categorie
Grau si secara
Orz si orzoaica
Ovaz
Porumb boabe
Mazare boabe
Fasole boabe
Canepa pentru fibra
Floarea soarelui
Soia boabe
Sfecla de zahar
Cartofi
Cartofi de toamna
Tomate
Ceapa uscata
Varza
Pepeni verzi si
galbeni
Lucerna
Trifoi
Productie
1998
(kg/ha)
1999/1998
(%)
2000/1999
(%)
2001/2000
(%)
2002/2001
(%)
2.578
1.919
1.691
2.839
1.751
1.160
4.714
1.115
1.062
16.736
13.145
13.371
12.120
9.485
21.097
-3,65
4,01
-2,01
11,03
-19,02
0,69
-42,89
22,51
36,63
10,95
12,90
12,88
12,05
8,41
-3,27
-29,19
-27,76
-34,22
-43,34
-17,56
-39,81
60,96
-31,70
-37,08
-21,52
-6,84
-6,25
-9,40
-23,29
-6,38
63,33
78,85
48,62
55,71
45,85
61,59
-18.84
32,80
57,28
23,95
1,14
0,81
4,40
28,17
5,54
-6,92
-16,15
-6,19
17,81
-15,65
-9,10
-32,99
38,26
35,35
12,16
0,2
0,14
3,48
-3,51
1,34
-68,03
-55,48
-34,54
-10,68
-26,78
-17,40
-12,97
-35,31
-15,45
-0,5
-0,21
6,40
-19,82
9,10
173,17
147,08
72,51
12,80
57,39
32,00
-11,22
24,92
36,82
0,75
-0,21
15,52
3,73
-13,04
16.821
22,83
-34,86
-
1,96
-5,48
15,40
23.284
21.203
3,67
4,55
-21,04
-21,34
12,70
-1,03
5,22
3,78
-11,98
-6,99
9,52
-9,59
2003/2002 2004/2003
(%)
(%)
Evolutia productiei medie la hectar a principalelor culturi, 2005-2006 (kg/ha)
Productie
2005
(kg/ha)
2005/2004
(%)
2006/2005
(%)
Soia boabe
3018
2084
1876
3207
1772
1021
1274
1762
28.92
-10,17
5,27
0,25
-2,69
-9,00
1,84
17,15
-3.35
-2,69
-5,49
-2,06
1,47
-4,41
11,22
0,62
Sfecla de zahar
21756
-7,40
22,94
Cartofi
13161
13115
13249
10050
19192
20887
10924
17919
-10,46
-11,57
-21,06
20,89
-2,71
12,40
-
5,83
6,81
13,25
4,18
34,00
-10,75
71.53
-0.79
Categorie
Grau
Orz si orzoaica
Ovaz
Porumb boabe
Mazare boabe
Fasole boabe
Floarea soarelui
Cartofi de toamna
Tomate
Ceapa uscata
Varza
Furaje verzi anuale
Furaje perene
Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2007
127
Anexa 22 - Variatia anuala a suprafetei cultivate cu principalele culturi, 1998-2003(%)
Categorie
Suprafata
1998(ha)
1999/1998
(%)
2000/1999
(%)
2001/2000
(%)
860.302
198.869
49.329
42.162
568.525
9.527
-7,58
-29,04
-13,29
10,48
-0,73
3,33
4,11
16,26
0,45
-3,21
1,99
-2,44
7,71
44,15
-3,99
-64,02
-0,43
-0,44
2.015
7.465
137
87.971
75.231
9.088
7,70
1,0
-62,77
5,24
4,07
-27,49
-19,72
3,29
66,67
-7,66
-5,04
4,55
42.723
-46,74
Varza
41.478
62.916
58.732
36.987
5.772
7.630
6.214
Cereale boabe
Grau si secara
Orz si orzoaica
Ovaz
Porumb
2002/2001
(%)
-3,0
2003/2002
(%)
-6,08
-5,22
-29,76
12,02
-41,86
6,91
-3,99
-3,92
6,34
16,04
-1,18
-16,76
3,65
-65,88
7,57
11,55
-26,81
16,56
-11,31
15,96
-0,37
65,52
77,09
1,80
-48,18
6,10
5,60
10,60
8,77
3,75
6,15
2.677
Plante de nutret
Leguminoase boabe
Mazare
Fasole
Plante textile
Plante uleioase
11,59
30,09
4,73
30,55
59,08
111,53
-22,11
11,65
-18,04
2,12
1,82
2,67
0,37
0,51
3,42
-1,70
-22,11
-1,47
-2,20
0,99
3,38
-0,04
7,79
13,17
-17,95
1,13
-5,45
1,32
-4,83
6,62
5,0
9,04
0,27
209.093
11,04
Perene vechi si noi
Anuale pentru fin si masa
verde
142.841
Floarea soarelui
Soia
Plante
pentru
industrializari
Sfecla de zahar
alte
Cartofi
Cartofi de toamna
Legume
Tomate
8,63
-1,12
10,45
-4,76
2,71
4,59
-10,35
11,25
3,70
-2,43
-4,52
10,22
9,08
6,40
-1,05
1,98
10,06
6,37
42.408
37,23
-0,34
-18,29
13,97
13,41
Plante pentru insilozare
10.332
-27,29
-15,10
-33,68
-3,29
70,68
Radacinoase pentru nutret
13.197
6,52
-18,73
-3,69
-0,2
3,99
Ceapa uscata
Variatia anuala a suprafetei cultivate cu principalele culturi, 2004-2006(%)
Suprafata
2004(ha)
2004/2003
(%)
2005/2004
(%)
2006/2005
(%)
Cereale boabe
894490
10,12
-7,49
-12,79
Grau
215904
37,11
-
-23,95
Orz si orzoaica
21147
-21,76
52,10
-15,91
Ovaz
30770
-25,74
29,39
2,55
Porumb
619561
5,81
-12,45
-9,45
6221
-43,27
39,62
-6,77
Categorie
Leguminoase boabe
Mazare
878
-41,43
50,57
-24,21
Fasole
5282
-43,36
38,74
-4,94
23
-72,95
-
-
Plante textile
128
Plante uleioase
Floarea soarelui
132506
110452
-0,72
-2,59
15,71
12,35
-8,48
-17,26
Soia
12831
-24,39
56,83
35,75
Sfecla de zahar
6330
-60,13
27,66
82,48
Cartofi
62479
-2,43
10,59
-3,29
Cartofi de toamna
59606
-0,73
8,12
-2,41
Legume
61894
39,31
-26,49
9,42
Tomate
7905
12,82
-10,51
10,72
Ceapa uscata
6608
-23,25
19,45
-2,12
Varza
7551
0,59
42,44
-21,13
2309
-23,72
18,84
4,63
Furaje verzi anuale
9267
-
291.86
10.61
Plante furajere perene
80723
-
62.53
3.66
Radacinoase furajere
3528
-69.10
157.03
8.69
Sursa – Anuarul statistic al Romaniei 1999-2007
Anexa 23 - Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si activitati ale economiei nationale
2001- 2006, (%)
Total
populatie
ocupata
15-24 ani
Agricultura(%)
Silvicultura(%)
100
100
13,0
6,4
Agricultura,
vanatoare
si
silvicultura(%)
100
14,2
35-49 ani
50-64 ani
65 ani si
peste
2001
17,8
43,0
2002
16,8
36,3
27,0
14,3
25,4
-
20,5
22,2
25,5
17,6
22,4
25,4
18,0
25-34 ani
2003
Agricultura,
vanatoare
si
silvicultura(%)
100
Total
populatie
ocupata
12,2
15-24
ani
22,0
25-34
ani
45 – 54 ani
55 – 64
ani
65 ani si
peste
15,2
16,6
16,6
16,2
16,8
16,0
17,3
16,8
17,3
16,2
17,4
17,1
35 – 44 ani
2004
Agricultura,
vanatoare
si
silvicultura(%)
100
13,2
22,2
2005
Agricultura,
vanatoare
si
silvicultura(%)
100
11,3
21,8
2006
Agricultura,
vanatoare
si
100
10,9
silvicultura(%)
Sursa – Anuarul statistic al Romaniei 2002-2007
21,1
129

1. Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala

Transcription

Similar documents

Transporturi - Despre Proiect

h50_2008

Bucuresti - Ghid turistic

GLOD-SANATORIU MOROIENI-PESTERA, DAMBOVITA COUNTY

Analiza mmfl final - Centrul Roman de initiative