Cartea alba a pensiilor

Transcription

your trusted source of policy opinion
CINE VA MAI PLĂTI PEN“IILE DECRE EILOR IN
?
“itua ia Ro â iei ȋ o text o parativ UE şi şapte s e arii
de evolu ie a siste ului pu li de pe sii
Working paper no. 3
Bu urești,
Cuprins
Pensiile în Europa .................................................................................................................................... 3
Pensiile în România ............................................................................................................................... 17
Șapte scenarii privind sistemul de pensii din România ......................................................................... 27
Concluzii ................................................................................................................................................ 40
A e a
etodologi ă .............................................................................................................................. 44
Raport realizat de o e hipă a E pertForu
Suzana Dobre
“ori Io iță
Daniela Marinache
EFO‘ :
u o tri uția lui Marian Preda, Profesor u iversitar și De a al Fa ultății de So iologie și Asiste ță
So ială, U iversitatea Bu urești
Mulțu i e hipei Mind Research&Rating pentru sprijin în realizarea modelelor și prognozei statistice.
Mulțu i pe tru o e tarii și sugestii lui Io uț Dumitru, Consiliul Fiscal, Richard Florescu, Banca
Mondială, Laurian Lungu, Macroanalitica, Cătăli Ghi ăraru, I stitutului Naţio al de Cer etare
Știi ţifi ă î do e iul Mu ii şi Prote ţiei So iale și Adrian Mitroi, CFA Romania. Studiul a fost realizat cu
sprijinul financiar al Aso iației pe tru Pe siile Administrate Privat din România.
Aurel Vlaicu 87, ap. 3
“e tor , ţu ureşti
[email protected]
www.expertforum.ro
2
Pensiile în Europa
“u presiu ea de ografiei și u o situație e o o i ă și fis ală difi ilă, “tatele Me re ale U iu ii
Europe e tre uie să își refor eze siste ele de pe sii sau se vor confrunta cu probleme majore în
ur ătorii de a i.
 Populația UE se o fru tă u u pro es a e tuat de î ătrâ ire. Î
, populația de peste
de a i va fi ât ju ătate di populația de - a i. A este s hi ări de ografi e vor
rește osturile cu 4,75% din PIB-ul european.
 Co textul e o o i și fis al este fragil la ivelul UE iar gradul de î datorare deja are fa e
difi ilă a operirea a estor osturi supli e tare
 “u t e esare refor e î piața u ii pe tru reșterea o upării și î sistemele de pensii
pe tru a asigura pe de o parte e hili ru fis al și pe de altă parte u ivel de e t de ve ituri
 Sistemele publice de pensii nu vor putea oferi singure un venit decent pentru viitorii
pe sio ari și pri ur are e o o isirea i dividuală tre uie î urajată
Europa î ătrâ ește și aută soluții pe tru siste ele de pe sii, pri ele afe tate de s hi ările
de ografi e. Co tra tul so ial î tre i divid și stat pre u și solidaritatea i ter-ge erațio ală su t la
baza sistemelor de pensii din Europa, dar s hi ările de ografi e ajore pre o izate pe tru
ur ătoarele de e ii vor pu e presiu e asupra a estor siste e. Pâ ă î
, U iu ea Europea ă va
avea una dintre cele mai î ătrâ ite populații di lu e, rata de depe de ță a populației vârst i e
(raportul di tre u ărul persoa elor peste de a i și populația de vârstă a tivă va ajunge la 48%,
ult ai are o parativ u Afri a
% , Asia
% , A eri a Lati ă
% și Statele U ite
% 1.
A este s hi ări se vor refle ta î tr-o reștere a heltuielilor pe tru pe sii. Î
o e tul de față, la ivel
europea , osturile u pe siile reprezi tă ir a % di PIB și pâ ă î
ar putea aju ge la , %2,
dar u ele țări ar putea fi afe tate se ifi ativ ai puter i . Italia, de e e plu, deja are heltuieli u
pe siile de % di PIB dar se o fru tă și u u pro es de î ătrâ ire ai a e tuat de ât alte țări
europene.
Fig. 1: Rata de depe de ță a populației vârst i e % ,
Sursă: Europea Co
,
,
issio - 2012 Ageing Report
1
European Commission (2009) 2009 Ageing Report: Economic and Budgetary Projections for the EU 27 Member
States (2008-2060), European Economy 2/2009
2
3
Costurile î reștere pe tru siste ele de pe sii pot afe ta dis ipli a fis ală, deja slă ită î u ele țări
e re. Defi itele supli e tare i duse de s hi ările de ografi e, atât pri s ăderea ve iturilor avâ d ai puți i o tri ua ili a tivi pe piața muncii - ât și pri reșterea osturilor pe tru ei de vârsta
a 3-a, pot afecta echilibrele macro-e o o i e deja fragile. La ivelul UE, pâ ă î
, se esti ează o
reștere a osturilor auzate de î ătrâ irea populației de , % di PIB, di are ele mai importante
reșteri su t la heltuielile u pe siile pu li e , % și heltuielile u servi iile de să ătate , % .
Gradul de î datorare a țărilor europe e este res ut, î u ele țări ati gâ d hiar iveluri esuste a ile,
cu mult peste limita de 6 % di PIB i pusă de Pa tul de Creștere și Sta ilitate. Mai ult, Pa tul Fis al e
ar putea i tra î vigoare î
, i pu e o dis ipli ă ugetară drasti ă. Statele e re u datorii
pu li e de peste % di PIB, tre uie să redu ă datoria pu li ă u o rată medie de 5% pe an, iar bugetele
ațio ale o solidate tre uie sa fie î e hili ru sau î surplus. Defi itele stru turale a uale u tre uie să
depășeas ă , % di PIB. Așadar, statele e re u ai au spațiu de a evră pe tru osturile
suplimentare impuse de de ografie. Iar toate a estea se î tâ plă î tr-un context economic tulbure la
ivel europea , avâ d perspe tive de reștere e o o i ă destul de su re, el puți î ur ătorii a i.
Pentru a putea monitoriza riscurile statelor membre, la nivel european au fost defi iți i di atori de
sustenabilitate (sustainability gap indicators)3 are ăsoară ări ea ajustărilor e esare pe tru u
e hili ru ugetar suste a il luâ d î o siderare atât situația ugetară de por ire i di atorul S ât și
efectele cauzate de î ătrâ irea populației i di atorul S . Aproape toate țările europe e au de alaje
(gaps pe a ii i di atori, u e epția Da e ar ei și U gariei, iar Bulgaria are a est gap doar pentru S2.
Majoritatea țărilor por es u o situație fis ală proastă la are se adaugă deze hili rele i duse de
î ătrâ ire. Ca ½ di de alaj se datorează situației fis ale de por ire și ½ pro esului de î ătrâ ire.
După S , o i i e di state ar avea evoie de ajustări de su % di PIB, ju ătate di state de ajustări
între 4-8% din PIB iar restul între 8- % di PIB, iar î a se ța ori ăror ajustări, raportul datoriei
suvera e la PIB ar rește de peste ori pâ ă î
. De ase e ea, a â area refor elor e esare de
e hili rare ugetară poate du e la o reștere a de alajului de 0.5% din PIB la fiecare cinci ani (inclusiv
pe tru ‘o a ia , dar pe tru u ele țări pre u Gre ia și Slove ia poate aju ge hiar la % di PIB. Cu
a este date, devi e ult ai evide tă poziția pro le ati ă a ajorității țărilor e re și e esitatea
unor refor e urge te, u atât ai ult u ât a eiași i di atori au putut surpri de efe tele rizei
economice care aproape au dublat gap-ul î tre
și
.
Așadar, riza e o o i ă a afe tat deja e hili rele ugetare ge erale, dar u u ai pe ele, i și pe cele
ale fondurilor de pensii, atât pe cele de tip redistributiv, care au avut venituri mai reduse din cauza
s ăderii o upării pe piața u ii și pri ur are ai puți e persoa e au o tri uit du â d la defi ite ale
fo durilor de tip PAYG, ât și pe ele azate pe apitalizare pri ra da e te ai i i și s ăderea valorii
activelor.
Statele e re, î er â d să li iteze i pa tul e o o i și ugetar al te di țelor de ografi e, au
adoptat o serie de refor e are, pe de o parte e hili reaza situațiile fi a iare ale sistemelor de pensii,
dar pe de altă parte vor du e o di i uare a pe siilor viitoare o parativ u e efi iile a ordate pâ ă la
acel moment. Trecerea de la sisteme de tip defined-benefits ătre siste e de tip defined-contributions,
legarea i de ării pe siilor di siste ele redistri utive de i flație su t doar âteva e e ple are erg î
a est se s. Î
o e tul de față, la ivel europea ve iturile persoa elor peste de a i aju g la ir a
94% din media veniturilor populației totale, are parte din aceste venituri provenind din sistemele
3
European Commission (2009)2009 Ageing Report: Economic and Budgetary Projections for the EU 27 Member
4
publice de pensii4. Pentru a asigura un nivel similar al ratelor de înlocuire (venituri la pensie raportate la
ve iturile a terioare su t e esare, pri tre altele, prelu girea vieții a tive pri reșterea vârstei de
pe sio are și supli e tarea ve iturilor di pe siile pu li e u for e de e o o isire privată.
Modalitățile de fi a țare, o dițiile de eligi ilitate și o dițiile pe piața u ii tre uie reglate astfel î ât
să se aju gă la o relație e hili rată î tre o tri uții și drepturi, pre u și î tre u ărul de o tri ua ili
a tivi și e efi iari pe sio ați. A este trei aspe te: deze hili rele di piața u ii, situațiile fi a iare
ale siste elor de pe sii și valoarea pe siei au fost ide tifi ate de Cartea Al ă a Pensiilor5 drept
pri ipalele ris uri pe are le vo ur ări pe tot par ursul a estui studiu.
Î ă di
, a răspu s la te di țele de ografice, UE6 a de is asupra u ei strategii u trei dire ții
vizâ d redu erea datoriei pu li e, reșterea o upării forței de u ă și refor area siste elor de
se uritate so ială, dire ții pri ipale e se regăses detaliate î Strategia Europa
. Î e privește
refor area siste elor de pe sii, î Cartea Al ă a Pe siilor su t propuse ur ătoarele dire tii pri ipale
de refor ă:
1. O ți erea u ui e hili ru î tre durata vieții profesio ale și durata pe sio ării pri :
a. Adaptarea vârstei de pe sio are î fu ție de reșterea spera ței de viață
b. Li itarea a esului la pe sio area a ti ipată
c. Î urajarea u ei durate ai lu gi a vieții profesionale
d. Eli i area dis repa țelor î tre ăr ați și fe ei î eea e privește pe siile
2. Dezvoltarea economiilor suplimentare private pentru pensie.
A estea su t dire țiile ge erale re o a date la ivel europea , deoare e diversitatea siste elor de
pensii din statele membre nu ar permite structurarea unei politi i o u e și, î plus, î politi ile so iale,
î ge eral, o pete ța de regle e tare la ivel europea este li itată, rolul pri ipal fii d la ivelul
statelor e re. Si gura opțiu e posi ilă la nivel european este de coordonare folosind principii
o u e. Statele e re su t respo sa ile de refor area siste elor de pe sii î ât să u pu ă la risc
situația fi a iară a țării și, implicit, a u iu ii, dar, î a elași ti p, să asigure u ivel ade vat de venituri
pentru pensionari.
“iste ele de pe sii și refor ele di “tatele Me
re ale U iu ii Europe e
Nu e istă u
odel europea o u î orga izarea siste elor de pe sii. Î ge eral, se vor ește de u
siste î trei pilo i, î să ei trei pilo i u su t a eiași pe tru toate țările U iu ii Europe e. Î ti p e
țările di e trul și estul Europei au adoptat odelul Bă ii Mo diale pilo ul 1 – public, pilonul 2 –
o ligatoriu regle e tat de stat și ad i istrat privat, pilo ul – privat volu tar , țările vestice precum
Marea Brita ie, Fra ța, Ger a ia sau ele ordi e pre u Suedia u au a eeași viziu e so ială privi d
cei trei piloni (pilonul 1 - pensii publice, pilonul 2 - pe sii o upațio ale, legate de ategoria profesio ală a
o tri ua ilului și sta ilite pri o tra te ole tive de u ă și pilo ul , pe sii private avâ d o diții
i dividuale de o tri uție fără legatură u o upația . Î să, varietatea siste elor este ai are de ât
si pla disti ție di tre Est – Vest dată ai degra ă de o e tul istori al apariției pilo ilor și .
Siste ele de pe sii di statele e re se difere țiază după o serie de riterii pre u sursa de
4
Eurostat, EU-SILC pentru 2009 în Co isia Europea ă
Cartea al ă: O age dă pe tru pe sii ade vate, sigure
și viabile, COM(2012) 55
5
Co isia Europea ă
Cartea al ă: O age dă pe tru pe sii ade vate, sigure și via ile, COM(2012) 55
6
European Council (2001) The Stockholm Programme — An Open and Secure Europe Serving and Protecting
Citizens (2010/C 115/01)
5
fi a țare, etoda de fi a țare,
pensionare7.
odalitatea de parti ipare la siste
și
odul al ulării e efi iilor de
După sursa de fi a țare, siste ele de pe sii pot fi pu li e, fi a țate de la ugetul de stat, sau private,
ai i fii d i luse atât ele î heiate pri a ord i dividual î tre o tri ua il și asiguratorul privat dar și
pensiile din pilonul 2 reglementate la nivel public central sau prin contracte colective dar administrate
privat. Î țările europe e, pe siile pu li e su t ele ai i porta te atât î e privește u ărul
persoa elor upri se ât și valoarea heltuielilor ure te. Pe siile su t asigurate el puți parțial da ă
u i tegral di fo duri pu li e pri pe sia statutară pe tru li ită de vârstă. Î afară de pe sia asigurată
de la bugetul de stat, unele state membre precum Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia,
Slovacia sau România au trecut de la un sistem de pensii asigurat în totalitate din fonduri publice la
o pletarea a estuia u s he e private de fi a țare. De o i ei, a eastă o tri uție este u a statutară,
dar polițele de asigurare su t sta ilite î tre i divid și fo dul de pe sii pe tru care a optat.
După etoda de fi a țare, pute disti ge î tre siste ele de tipul pa -as-you-go PAYG și siste ele
fi a țate. Î pri ul az, o tri uțiile a tuale ole tate la fo dul pu li su t folosite pe tru plata
pensiilor actuale pe principiul solidarității so iale. Adi ă, a tualii o tri ua ili susți fi a iar a tualii
pensionari, statul asigurându-i pe pri ii ă vor e efi ia de o prote ție si ilară la o e tul ieșirii lor la
pe sie. E istă, î să, variații o sidera ile î eea e privește gradul î are o tri uțiile a operă toate
heltuielile pu li e u pe siile. De o i ei, pe siile i i gara tate su t plătite di i pozitele ge erale,
în timp ce schemele de pensii raportate la venit sunt acoperite din fonduri speciale de pensii, unele fiind
subve țio ate, î tr-o ăsură ai i ă sau ai are, di ugetul pu li . De ase e ea, î ele ai ulte
di tre țări, pe siile fu țio arilor pu li i, u su t o stituite pri tr-o s he ă lară de fi a țare i
reprezi tă, heltuieli dire te de la ugetul guver a ental. O parte dintre guverne, cum este cel al
Suediei, au reat fo duri de rezervă pe tru siste ul de pe sii pu li e, pregăti du-se acoperirea
defi itelor î reștere auzate de te di țele de ografi e. Î azul siste elor de pe sii fi a țate a estea
fu țio ează pri o turi i dividuale, pri plata o tri uțiilor de ătre parti ipa t sau de ătre
parti ipa t și a gajator. Pe sia va depi de de ivelul o tri uțiilor i dividuale și ra da e tul
i vestițiilor fondului de pensii, neaplicându-se principiile redistri utivității sau solidarității î tre ge erații.
Î eea e privește odul de sta ilire a valorii pe siei, siste ele de pe sii pot fu țio a pe aza defi irii
beneficiilor (DB) în care se poate calcula valoarea pensiei de la început, luând în calcul variabile precum
valoarea o tri uțiilor și durata perioadei de o tri uire, sau pe aza defi irii o tri uțiilor DC î are
valoarea pe siei depi de atât de o tri uțiile plătite, dar și de rezultatul i vestițiilor a tivelor fo dului
de pe sii, a eastă varia ilă putâ d fi al ulată e a t doar la o e tul pe sio ării. E istă și siste ele
hibride cu caracteristici comune de la ambele tipuri de calculare a beneficiilor. S he ele de o tri uții
oțio al defi ite CND su t reate pe tru a i a u pla de o tri uții definite, unde pensia depinde
de contri uții și de ra da e tul i vestițiilor. Î „ o turile oțio al-defi ite”, re ta ilitatea i vestițiilor
este u a teoreti ă, setată de guver și u reprezi tă un randament real pe piețele fi a iare. Siste ul
de puncte de pe sie di ‘o â ia erge oare u pe o logi ă si ilară, u ărul de pu te ole tate
depi zâ d de valoarea o tri uțiilor totale, dar valoarea pu tului fii d sta ilită și i de ată de guver 8.
7
Yermo, J (2002) Revised Taxonomy For Pension Plans, Pension Funds And Pension Entities, OECD
Șeitan, Arteni, Nedu (2012): Evoluția de ografi ă pe ter e lu g și suste a ilitatea siste ului de pe sii, Comisia
Națio ală de Prog oză
8
6
România: Sistem de pensii publice (pilonul 1),
bazat pe o s he ă de fi a țare de tipul PAYG
solidaritate i terge erațio ală ; siste de pe sii
regle e tate pu li și ad i istrate privat
private, o ligatorii, pilo ul
azat pe o s he ă
de o tri uții defi ite DC a u ulate î o turi
individuale; Pensii private voluntare (pilonul 3)
azate pe s he e fi a țate de o tri uții defi ite
(DC), acumulate în conturi individuale. Calculul
e efi iilor se realizează pe aza u ui siste de
pu te, î fu ție de salariul o tri ua ilului
raportat la salariul mediu pe economie.
Principalele riscuri ale sistemului de pensii din
‘o â ia su t: asigurarea suste a ilității
fi a țelor pu li e reșterea heltuielilor u
pe siile este prog ozată la . % , u ărul ridi at
de pe sio ări a ti ipate, reșterea u ărului de
persoane cu vârste peste 65 de ani comparat cu
u ărul populației u vârstă a tivă are va
s ădea u % o parativ u edia europea ă
de %, reșterea ratei de depe de ță a
vârst i ilor prog ozată, î
, la %
o parativ u edia europea ă de % 9
Polonia: Siste de pe sii pu li e statutare u două
o po e te o ligatorii: . S he ă de o tri uții
oțio al defi ite CND de tipul PAYG; . S he ă
o plet fi a țată de o tri ua ili, ad i istrată de
o pa ii private de i vestiții și supravegheată de
stat. Siste ul de pe sii statutare este fi a țat pri
o tri uții la pe sia pe tru li ită de vârstă rata
o tri uției este de . % di ve itul rut divizate
î tre ele două o po e te. Sistem de pensii private
volutare azate pe s he e o upațio ale și/sau
conturi individuale voluntare. Riscuri: valoarea
a tuală a pe siilor u este suste a ilă pe ter e
lung, rata de înlocuire fii d esti ată să s adă
semnificativ. În plus, în 2048, femeile vor avea pensii
u % ai i i de ât ăr ații, datorită difere ței
vârstelor de pensionare10. De ase e ea, o tri uția
la siste ul azat pe o tri uții defi ite a fost redusă
î
de la . % la . % di salariul rut. Difere ța
a fost redire țio ată ătre regi ul de pe sii de tip
redistributiv11. Cheltuielile cu pensiile nu sunt
prog ozate a rește alar a t pe ter e lu g, î să,
prețul este ivelul s ăzut de î lo uire.
Marea Britanie Sistemul de pensii din Marea
Brita ie are trei o po e te
Pe sia pu li ă
de ază asigurată de o tri uții la siste ul de
asigurări ațio ale; (2) A doua pensijqe de stat
S P raportată la ve ituri,
Pe siile private
o upațio ale, fi a țate și s he ele de pe sii
i dividuale are joa ă u rol i porta t î siste ul
de pensii. A gajații pot opta pe tru S P sau
pe tru o pe sie privată fi a țată, marea
majoritate orientându-se spre a doua opțiu e. U
tip de ajutor special, legat de venit este îndreptat
spre pe sio arii săra i. Riscuri - În pofida
refor elor, Marea Brita ie î registrează u a
dintre cele mai mici pensii statutare din UE2712.
Adecvarea ge erală a pe siilor depi de î
od
ru ial de proviziile fă ute la pe siile private la
Germania Sistemul public general de tipul PAYG
pilo ul I se al ulează î fu ție de ve ituri dar u
u plafo
i i de asiste ță so ială pe tru
pensionarii cu venituri reduse13. Pe siile fu țio arii
pu li i su t plătite dire t de la ugetul de stat și
profesiile liberale au scheme speciale de pensii.
Cal ulul pe siei se fa e î siste de pu te î fu ție
de ve itul i dividual î relație u ve itul ediu.
Pilo ul I a operă % di populație di populația
a gajată a Ger a iei14. Punctul de pensie este
ajustat anual printr-un index compozit. Pilonul 2
Pe sia ‘iester, pe sie o upațio ală este
su ve țio ată de stat avâ d și o serie de ava taje
fis ale atașate. Pilo ii și fu țio ează î ge eral
pe principiul definirii beneficiilor (DB) sau, în unele
azuri, pe aza defi irii o tri uțiilor DC u u nivel
9
European Commission (2010) Joint Report on Pensions –Country Profiles
Idem 9
11
Co isia Europea ă
12
OECD (2011) Pensions at a Glance, 2011.
13
Idem 12
14
European Commission (2009) Joint Report on Social Protection and Social Inclusion
10
7
are își per it să o tri uie ategoriile u ve ituri
edii spre ridi ate. Pro e tul a gajaților are
o tri uie î
la o pe sie privată este de su
60% (Comisia Europea ă,
, Joi ed ‘eport o
Pe sio s . Î a est se s, ris urile ți
ai u sea ă
de ris ul reșterii ratelor sără iei pe tru populația
î vârstă. Marea Brita ie tre uie să opti izeze
etodele de testare efi ie tă a ategoriile
vul era ile și să î urajeze e o o isirea privată.
de venit minim acceptabil. Riscuri: Î ătrâ irea
populației este ai a e tuată de ât edia
europea ă î
, % pe tru populația u vârste
de peste de a i î față de 53% in UE)15. Pensia
edie a fe eilor este ult ai i ă de ât ea a
ăr aților ju ătate î Ger a ia de Vest și două
treimi în Germania de Est). Cu toate acestea, se
așteaptă o ar o izare a a estor dis repa țe pri
uniformizarea vârstei de pensionare. Un alt risc este
a ela al suste a ilității pe ter e lu g a fi a țelor
publice.
Suedia: Din 1999, sistemul public de asigurare
so ială o ți e trei părți: . Pe sia raportată la
ve it î te eiată pe o s he ă de o tri uție
oțio al defi ită NDC . Este i de ată î fu ție
de venit, iar sustenabilitatea acesteia este
re al ulată î fie are a . . Pe sia pre iu
o plet fi a țată pri tr-o s he ă de o tri uții
defi ite DC . . Pe sia gara tată azată pe u
i i u de e efi ii defi ite DB , fi a țate di
taxe ge erale. Î pri ele două tipuri de pe sii,
rata de o tri uție este fi ată la . % di
veniturile brute. Sistemul public de pensii este
o ple e tat de s he ele private, o upațio ale
azate pe defi irea o tri uțiilor. Mai ult de
% di a gajați su t asigurați pri pe sii
o upațio ale sta ilite pri ara ja e te ole tive.
Riscuri: Riscurile Suediei sunt relativ mici pe
ter e lu g și i lud u pre ădere de li ul ratei
nete de înlocuire de la 65% din salariu în 2008 la
48.2% în 2048. Acest declin va afecta cohortele
tinere care vor primi pensii mai mici ca procent
di salariul o ți ut pe ti pul vieții a tive.16. Cu
toate a estea, avâ d î vedere ă evoia de
o solidare pe ter e lu g va fi oderată, iar
suste a ilitatea fi a iară a Suediei este sta ilă,
siste ul de se uritate so ială u va avea prea
mult de suferit.
Italia: Schemele de pensii publice statutare (pensia
pe tru li ită de vârstă, pe sia de i validitate, pe sia
de supraviețuitor a operă
% di populația ofi ial
a gajată a Italiei. Ve hiul sistem bazat pe definirea
beneficiilor a fost înlocuit în etape tranzitorii cu unul
de tip CND are se apli ă persoa elor are au i trat
17
pe piața u ii î epâ d u a ul
. Acest capital
oțio al este ultipli at de oefi ie ți spe ifi i de
transformare a vârstei de pensionare care sunt
rea tualizați o dată la trei a i î fu ție de spera ța
de viață la vârsta de pe sio are18 . Pensiile
o upațio ale su t repreze tate de s he e volu tare,
fi a țate. Siste ul i lude trei opțiu i: fo duri
negociate, reglementate prin aranjamente colective;
fonduri deschise manageriate de intremediari
fi a iari la are pot adera lu rători i dividuali sau
grupuri; polițe de asigurare de pe sii. Riscuri –
suste a ilitatea pe ter e lu g a fi a țelor pu li e
datorită î ătrâ irii a elerate a populației, defi itul
a tual guver a e tal și datoria pu li ă foarte
ridi ată su t ele ai i porta te ris uri pe ter e
lung. Asigurarea unor pensii adecvate pentru viitori
pe sio ari reprezi tă o provo are ajoră datorită
vieții a tive considerabil mai scurte din ultimii ani,
i trării relativ târzii a ti erilor pe piața u ii,
reșterii u ii atipi e și u ărului redus de
contribuabili la scheme private19.
15
European Commission (2010) Joint Report on Pensions –Country Profiles
Idem 15
17
OECD (2011) Pensions at a Glance, 2011.
18
Idem 15
19
Idem 15
16
8
De ografia si o uparea î piața
u ii î U iu ea Europea ă
Structura demografi ă î U iu ea Europea ă va fi se ifi ativ diferită î
Fig.2 față de preze t
20
după u arată prog oza de ografi ă a Co isiei Europe e . Proporția ti erilor - a i va ră â e
relativ o sta tă î jurul a %, populația de vârstă a tivă
-64 a i va s ădea su sta țial de la % la
56% (Fig. 3) iar populația de peste de a i va repreze ta % di populație, față de % î preze t
(Fig. 4). Populația de peste de a i aproape va egala u ărul ti erilor aju gâ d la %.
Ca urmare a acestor schi ări, rata de depe de ță al vârst i ilor populația de peste de a i
21
raportată la populația de vârstă a tivă - de a i se du lează de la % î
la % î
.
Adi ă, de la u u ăr de patru persoa e de vârstă a tivă pe tru fie are persoa ă de peste 65 de ani, se
aju ge la două persoa e de vârstă a tivă are vor susți e o persoa ă de peste de a i. A este
s hi ări devi și ai dra ati e la ivelul a u itor țări, are se vor o fru ta u deze hili re
demografice mult mai accentuate, în special fostele țări o u iste. Polo ia, Leto ia și ‘o â ia, alături
de Slova ia și Bulgaria, vor avea rate de depende ță a vârst i ilor î tre -70% (Fig.5).
Fig. 2: Piramida vârstelor EU27, 2010, 2060
Sursă: European Commission - 2012 Ageing Report
20
21
Idem 20
9
Fig. 3: “ hi area prog ozată pe tru populația
de vârstă a tivă
, % di
)
Sursă: Europea Co
Fig. 4: “ hi area prog ozată pe tru populația u vârsta
de peste 65 de ani (2060, % din 2010)
Fig. 3: Raportul între vârstnici și persoa ele de vârstă a tivă (%, perioada 2010-2060)
Sursă: Europea Co
10
De li ul populației de vârstă a tivă va i flue ța ajor piața u ii europea ă22. Nici aportul pozitiv al
igrației, i i reșterea ratei de parti ipare la piața u ii u vor putea o pe sa efe tele demografiei.
Da ă pâ ă la fi alul a estui de e iu forța de u ă totală la ivel europea va rește, di
te di ța
se i versează, aju gâ d la o o tra ție a forței de u ă de aproape de ilioa e de persoa e
≈12%). La nivelul statelor membre există variații foarte ari Fig. , di ou, țările di est o fru tâ duse cu cea mai mare di i uare a forței de u ă. ‘o â ia va î registra ea ai are s ădere de 38,5%
î tre
și
ve i d după de ada
-2020 când la nivel europea forța de u ă este în
reștere, dar în România va fi, î ă di a eastă perioadă, î o tra ție.
Fig. 4: Proie ții asupra forței de
Sursă: Europea Co
și
, %,
-2060)
Fig. 5: Rata o upării %
Sursă: Europea Co
u ă variația populației u vârste î tre
,
,
Prognoza pentru rata de ocupare in EU este pozitivă (Fig 7). Pentru persoanele între 20-64 de ani,
a easta va rește de la , %
0) la 71,5% (2020) ajungând la 74% în 206023, dar u are o evoluție
u ifor ă î toate statele e re. Suedia va avea ea ai are rata de o upare de %, ple â d î să
de la o situație foarte u ă a o upării î preze t. Țările Balti e și Spa ia vor avea ea ai i porta tă
22
23
Idem 22
11
reștere pe tru a est i di ator. ‘o â ia are o poziție aparte, fii d si gura țară di UE pe tru are
prog oza i di ă o reștere sla ă pâ ă î
, apoi rata de o upare ăzând în jurul a 61%, sub nivelul
actual.
I pa tul asupra ugetului, și în special asupra bugetului de pensii, va fi deter i at pu â d î preu ă
ele două o po e te dis utate – î ătrâ irea populației și evoluția pieței u ii. ‘ata de depe de ță
e o o i ă efe tivă a vârst i ilor raportul di tre persoa ele i a tive de peste de a i și totalul
populației o upate de vârstă -64 de ani) arată efectului combinat al celor doi factori. Conform
prognozelor24, acest indicator la nivelul UE27 se va deteriora semnificativ de la circa 40% în 2010 la 71%
î
, dar u o variație are î tre statele e re. U ele țări vor avea u raport de depe de ță su
% Da e ar a, Marea Brita ie, Irla da î ti p e alte țări vor depăși % U garia, Slova ia, Polo ia
și România).
Î a este o diții, este ese țială ati gerea o ie tivului de o upare a forţei de u ă de % î râ dul
populaţiei u vârste upri se î tre şi de a i Strategia Europa
ergâ d pe dire țiile propuse
25
de Employment Guidelines : reșterea parti ipării la piața u ii a ti erilor, lu rătorilor vârst i i și
lucrătorilor sla alifi ați și igra ților. De ase e ea, reșterea parti ipării fe eilor este i porta tă.
Da ă Europa ati ge o ie tivul Strategiei Europa
de o upare a forței de u ă î proporție de %
în categoria de vârstă - și progresele continuă și în perioada 2020, raportul di tre u ărul de
pe sio ari și șo eri și u ărul persoa elor o upate va rește de la ivelul a tual de % la u ai %
î
. Situația a tuală î UE u este foarte u ă, rata de o upare a lu rătorilor î vârstă se situa în
su ți ta de %, dar avâ d o evoluție pozitivă î ulti a de adă. Totuși, difere țele î tre țări su t
se ifi ative varii d î tre . % î Malta și . % î Suedia. De ase e ea, ratele de ocupare în rândul
lu rătorilor fe ei î vârstă
. % su t ult ai i i de ât î râ dul ăr aților
. % î să u u rit
26
de reștere ult ai bun .
Siste ele de pe sii i flue țează o porta e tul de retragere di viața a tivă. ‘efor ele deja adoptate
î
ajoritatea statelor e re, privi d reșterea vârstei de pe sio are vor du e la o î u ătățire a
parti ipării lu rătorilor vârst i i
- a i la piața u ii u ir a %. Creșterea vârstei de pe sio are
orelată u reșterea spera ței de viață este u a di re o a dările pri ipale ale i stituțiilor europene
pe tru asigurarea suste a ilității siste elor de pe sii. Î să, este u a di refor ele ele ai
o troversate, opoziția pu li ului și a orga izațiilor si di ale fii d ult ai puter i ă o parativ u
orice alte refor e ale siste ului de pe sii, deși u e istă argu e te so iale sau demografice contra
a estei ăsuri. Di pu t de vedere de ografi , o for prog ozelor EU‘OPOP, spera ța de viață la
de a i va rește ai repede de ât vârsta legală de pe sio are. Î plus, di auza pe sio ării a ti ipate
sau o dițiilor prefere țiale de pe sio are pe tru a u ite ategorii o upațio ale, vârsta reală de
pensionare este sub nivelul vârstei legale (vezi Tabelul 1 . La ivelul țărilor U iu ii Europe e, edia
vârstei de pe sio are a fost . pe tru ăr ați și 61.3 pentru femei în 200827 și se esti ează ă va
rește pâ ă la . respe tiv . pe tru ar ați și fe ei pâ ă î
. Pe tru a păstra o sta tă
24
25
Council Decision 2010/707/EU of 21 October 2010 on guidelines for the employment policies of the Member
States [Official Journal L of 24.11.2010].
26
Co isia Europea ă
27
European Commission (2010) Progress and Key Challenges in the Delivery of Adequate and Sustainable Pensions
in Europe, A Joint Report on Pensions, Occasional Papers 71, DG Economic and Financial Affairs.
12
perioada petre ută la pe sie ar fi e esară reșterea supli e tară a vârstei de pe sio are u î ă doi
pâ ă la trei ani.
Ca urmare a u or politi i ei spirate și a u ui o trol redus al fraudelor, ‘o â ia este si gura țară î
are vârsta efe tivă de pe sio are a s ăzut î
față de
, deve i d țara u ea ai s azută vârstă
efe tivă de pensionare.
Tabel 1: O uparea lu rătorilor vârst i i, spera ța de viață și pe sio area UE 27
Rata o upării lu rătorilor î vârstă
Vârsta medie de pensionare
“pera ța de viață î
o e tul pe sio ării
% di viață petre ută la pe sio are
A â area ieșirii la pe sie, î a i pe tru a păstra
o sta tă % viață petre ută la pe sio are
Sursă: Europea Co
2008
54.5
62.2
18.5
23%
Băr ați
2060
64.2
63.8
22.9
26%
3
2008
36.6
61.3
23.1
27%
Femei
2060
55.7
63.3
26.7
30%
2.1
Din acest punct de vedere, dis uțiile privi d s ăderea u ărului de a i petre uți la pe sie u su t
fu da e tate. Di o tra, datele e arată ă, la ivel europea , u vârstele de pe sio are prevăzute î
legile e iste te hiar da ă su t î reștere progresivă pe tru ur ătorii a i , fie are ge erație va petre e
ai ulți a i la pe sie de ât ge erațiile pări ților. Co parativ u țările europe e, ‘o â ia va î registra
u a di ele ai ari reșteri ale spera ței de viață la de a i dar, e adevărat, por ește de la un nivel
ai s ăzut decât al celorlalte țări.
Tabel 2: Vârsta sta dard de pe sio are și vârsta de ieșire de pe piața
Stat
Belgia
Bulgaria
Cehia
Vârsta de
ieșire de pe
piața u ii
2001
56.8
58.4
58.9
Danemarca 61.6
Germania 60.6
Estonia
Grecia
Spania
Fra ța
Italia
61.1
61.3°
60.3
58.1
59.8
Vârsta statutară de
pensionare pentru B/F în
u ii
Creșteri
viitoare în
vârsta de
pensionare
statutară
pentru B/F
după
“pera ța
de viață la
65 de ani
în 2008
(ambele
sexe)
Creșterea
spera ței
de viață la
65 de ani
între 2008
și 2060
65/65
18.3
14.6
16.4
5.1
6.9
6
67+/67+***
67/67
17.5
18.5
5.5
5.1
15.6
18.4
19
19.9
19.5
6.5
4.9
4.8
4.5
4.7
2008
61.6*
61.5
60.6
2009
65/65
65/30
62/60ani
8luni
2020
65/65
63/60
63ani8luni/
63ani4luni
61.3
61.7
65/65
65/65
65/65
65ani9luni/
65ani 9 luni
62.1
61.4
62.6
59.3
60.8
63/61
65/60
65-65
60-65
65/60
63/63
65/60
65/65
65/65
60-60
66ani7luni/
***
61ani7luni***
13
Tabel 2: Vârsta sta dard de pe sio are și vârsta de ieșire de pe piața
Stat
Vârsta de
ieșire de pe
piața u ii
Vârsta statutară de
pensionare pentru B/F în
Cipru
Letonia
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Polonia
Portugalia
România
2001
62.3
62.4
57.6
57.6
60.9
59.2
56.6
61.9
59.8
2008
63.5
62.7
59.8
63.2
60.9*
59.3*
62.6*
55.5
2009
65/65
62/62
62/62
61/60
65/65
65/60
65/60
65/65
63ani8luni/
58ani8luni
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
UK
UE27
56.6°
57.5
61.4
62.1
62
59.9
59.8*
58.7*
61.6*
63.8
63.1
61.4
63/61
62/59
65/65, 63-68
61-67
65/60
2020
65/65
62/62
64/64
63/63
65/65 (66/66)
65/60
65/60
65/65
65/60
(65/61ani
11luni)
63/61 (65/65)
62/62
65/65, 63-68
61-67
65/65
u ii (continuare)
Creșteri
viitoare în
vârsta de
pensionare
statutară
pentru B/F
după
65/65
65/65
(67/67)
65/65
(65/65)
68/68
“pera ța
de viață la
65 de ani
în 2008
(ambele
sexe)
Creșterea
spera ței
de viață la
65 de ani
între 2008
și 2060
18
14.9
15.5
17.5
18.2
18.7
16.5
18.1
15
5.2
7.1
6.8
5.6
5.1
4.9
6.2
5.1
6.8
17.6
15.2
18.6
18.9
18.2
18.2
5.5
6.8
4.9
4.8
5.4
5.3
Sursă: Europea Co
Notă: ° - 2002, * - 2007, ** - 2006, în paranteze - propuse, u î ă apro ate, *** vârsta de pe sio are evoluează î
o orda ță u reșterile î ti p privi d spera ța de viață, i trodu â d fle i ilitate î e efi iile de pe sio are. ****
Italia: i) vârsta de pensionare e esară este u ju ătate de a i ai are pe tru li erii profesio iști; ii pe tru fu țio arii
pu li i, vârsta de pe sio are statutară a fe eilor este egală u ea a ăr aților di
; iii reșteri viitoare î vârsta de
pe sio are după
este de apro i ativ lu i în fiecare an. Suedia: Pe sia gara tată se a ordă î epâ d u vârsta de
de ani. ‘o â ia: Casa Națio ală de Pe sii și Asigurări So iale
Concluzii - ris uri și refor e î UE
Co isia Europea ă a realizat u lasa e t al ris urilor pe ter e lu g privi d se uritatea so ială î
țările di UE28. Printre categoriile de care s-a ți ut o t pe tru realizarea a estui lasa e t su t situația
ugetelor și a suste a ilității fi a țelor pu li e, parti iparea la piața u ii, situația a tuală și prog oza
asupra cheltuielilor publice cu pensiile, adecvarea valorii pensiilor. Luâ d î o siderare doar țările di
estul Europei, doar Bulgaria este i lusă î ategoria țărilor u ris redus, î ti p e Polo ia și U garia
sunt identificate ca state cu risc social mediu. Celelalte țări – ‘o â ia, Slove ia și Slova ia i tră î
ategoria țărilor u ris ridi at.
28
European Commission (2009) Sustainability Report 2009, European Economy 9/2009
14
Pe sia edie variază î tre țările di U iu ea Europea ă, de la ai puți de € .
pe a î Bulgaria,
‘o â ia, Leto ia, Litua ia și Esto ia pâ ă la peste € .
pe an în Austria, Suedia, Da e ar a, Fra ța,
Norvegia și Lu e urg. A este difere țe uriașe refle tă faptul ă ve iturile edii pe e o o ie su t
foarte diferite, de la ai puți de € .
Euro/a pâ ă la peste € .
Euro/an (Fig. 8).
Fig. 6: Co parație î tre ve itul
Sursă: Europea Co
ediu și pe sia
edie î țările UE î
ii de Euro/a
Cartea Al ă a Pe siilor atrage ate ția ă, „deși re e tele refor e ale siste elor pe siilor de stat au
ur ărit să î u ătățeas ă sau să e ți ă prote ția î potriva sără iei, ajoritatea a estor refor e vor
avea drept rezultat s ăderea î viitor a ratelor de î lo uire – pe sii raportate la ve iturile a terioare.”
Î să retragerea di a tivitate la o vârstă ai î ai tată poate o tri ui la e ți erea sau hiar reșterea
nivelului viitor al ratelor de înlocuire (vezi Fig. 9).
Fig. 7: I pa tul esti at al prelu girii vieții a tive asupra valorii pe siei a rată de î lo uire a salariului %
Sursă: European Commission - 2012 Ageing Report
15
Grafi ul o pară ratele de î lo uire rute de are e efi iază persoa ele are se pe sio ează î preze t
la de a i, după o arieră de de a i, u ratele de î lo uire ale persoa elor are se pe sio ează la o
vârstă ai î ai tată - de a i după o ariera de de a i. Chiar și î o dițiile prelu girii vieții a tive,
este puți pro a il a pe sia pu li ă să poată ră â e la ratele a tuale de î lo uire a ve iturilor. Di
a est otiv, Co isia Europea ă re o a dă suplimentarea veniturilor din pilonul I de pensii publice cu
planuri de pensii private, u o turi i dividuale sau ori e alte for e e o o isire privată29.
29
Co isia Europea ă
16
Pensiile în România
Te di țele de î ătrâ ire î Ro â ia su t foarte a e tuate iar o i ate u o situație e o o i ă
fragilă, u o piață a u ii deze hili rată și u politi i so iale u a e te populiste, reprezi tă o
a e i țare foarte serioasă pe tru reșterea e o o i ă și pe tru u ăstarea a ge erații î tregi.
 “tru tura de ografi ă di Ro â ia se va s hi a de la % opii, % populație de vârstă
a tivă și % vârst i i, la o stru tură u % opii, % populație de vârstă a tivă și %
vârstnici în 2060
 Ro â ia pare să rateze fereastra de oportu itate dată de de ografie. Chiar da ă ave o
populație de vârstă a tivă u eroasă, piața muncii nu reușeste să a soar ă pote țialul
a estor ge erații. Prin urmare, tra ziția de ografi ă î sea ă osturi pe tru viitor fără
aterializarea e efi iului pote țial î a est o e t
 “lă i iu ile a tuale ale politi ii de pe sii, dar și ale siste ului fis al și di piața u ii au dus
la situația paradoxală a siste ul de pe sii să fie î tr-un defi it stru tural adâ deși ave î
o e tul de față un raport demografic favorabil și una din cele mai tinere populații di UE
 Populismul s-a dovedit pri ipala auză pe tru deze hili rul siste ului de pe sii și este cel mai
i porta t ris pe tru viitor, dat fii d ă pâ ă î
vo avea i i ani electorali iar
pe sio arii su t el ai i porta t seg e t de vota ți.
România va avea probleme mari în asigurarea suste a ilității pe ter e lu g a fi a țelor pu li e î
contextul î ătrâ irii populației și fii d i lusă de Co isia Europea ă î țările u ris ridi at. Bugetele
publice vor fi sub presiunea cheltuielilor supli e tare date de s hi ările de ografi e. Raportul dintre
u ărul de persoa e vârst i e și persoa e de vârstă a tivă e prog ozat să reas ă se ifi ativ pe
ter e lu g, pri tre ele ai defavora ile di UE. Î ătrâ irea populației este deter i ată, pe de o
parte, de faptul ă vo trăi ai ult spera ța de viață la de a i rește se ifi ativ iar pe de altă
parte, î ur ătoarele de e ii, ge erațiile de 'de reței' ăs ute î tre
-1989 vor atinge vârsta
retragerii di a tivitate. A est lu ru se î tâ plă si ulta u i trarea î viața a tivă a u or ge erații
se ifi ativ ai i i auzate de pră ușirea atalității de după
e î sea ă i șorarea treptată a
grupului de vârstă a tivă. Așadar, ele ai u eroase ge erații vor tre ui susți ute de ge erațiile cele
mai mici din ultimii 50 de ani.
Pri ur are, u populația de vârstă a tivă î s ădere, este ese țial să ave o rată ât ai u ă de
parti ipare și de o upare a forței de u ă și să î urajă pe sio area ât ai târzie. ‘o â ia tre uie
să păstreze u e hili ru suste a il e o o i și so ial î tre a ii de u ă a tivă și perioada de ti p
petre ută la pe sie. De asemenea, defi itul stru tural al siste ului de pe sii u o reștere ai ult
de ât î grijorătoare e esită u uget i e e hili rat î elelalte o po e te, iar păstrarea datoriei
pu li e la u ivel rezo a il este ese țială pe tru a putea fa e față reșterilor viitoare u cheltuielile
pu li e auzate de te di țele de ografi e.
17
Dezechilibrele demografice din România
Asistă î ‘o â ia la u pro es de tra ziție de ografi ă pri are vârsta edia ă a populației rește
semnificativ. S-a o servat ă, pe ăsură e statele ava sează di pu t de vedere e o o i u e efi ii
e se refle tă și asupra i dividului și asupra fu țio ării statului, scade u ărul de opii di tr-o familie.
O e pli ație ar fi ă, datorită u ei ortalității i fa tile ai i i, fa iliile aju g ai repede la u ărul
dorit de opii, și ă e istă per epția ă ți tirea resurselor familiei ătre u u ăr ai restrâ s de ur ași
le-a rește a estora șa sele de su es î viață. Î ‘o â ia ave u fe o e de tra ziție de ografi ă,
dar cu un specific aparte. Urmând pattern-ul ge eral, ‘o â ia a avut o te di ță de s ădere a atalității
î a ii ' pe fo dul reșterii e o o i e, dar pri i terve ții de politi ă pu li ă agresive, a est fe o e
a fost stopat te porar și î târziat u două de e ii, î să are î preze t o evoluție ai a e tuată de ât î
alte țări europe e.
I ediat după răz oi, ‘o â ia a î registrat a reștere a atalității, ca în țărilor di vestul Europei, î să
după ir a de a i, u ărul de așteri la ia de lo uitori a s ăzut si țitor î ât sporul atural ti dea
sa devi ă egativ. Pro le a de ografi ă a i trat î ate ția guver ului o u ist are a adoptat o politi ă
agresivă pro atalistă pri adoptarea De retului di
i terzi â d avortul la erere. Decretul,
co i at u lipsa ori ăror ijloa e o tra eptive și u o politi ă foarte i truzivă de o trol al apli ării, a
dus la o reștere rus ă a atalității în 1967 (de la 14‰ la 27‰ . Pâ ă î
, atalitatea va aju ge
treptat spre nivelul din 1966, respectiv ‰, iar apoi o ti uă te di ța des e de tă e ți â du-se la
u ivel relativ ridi at pâ ă î
. După ‘evoluție, atalitatea s ade se ifi ativ și os ilează între un
30
minimum de 9,7 de nou- ăs uți la ia de lo uitori
și ,
.
Peste efe tele variației de atalitate se suprapu te di țele ge erale de reștere a spera ței de viață la
aștere și a spera ței de viață la 65 de ani. În 1990, durata medie de viață era de , a i, pri tre ele
ai s ăzute di Europa. Î
aju ge la , a i pe tru fe ei și , a i pe tru ăr ați31, prognoza
fii d a î
, spera ța edie de viață la aștere să aju gă la , a i pe tru fe ei și , a i pe tru
32
ăr ați . Î e privește spera ța edie de viață la a i, se î registrează o te di ță si ilară. Î
,
spera ța edie de viață la de a i era de a i pe tru fe ei și , a i pe tru ăr ați iar î
ajunge la 17,2 ani, respectiv 14 ani33. Prognoza pentru
arată o reștere a spera ței de viață la de
34
a i u î ă , a i față de
.
Migraţia e ter ă, fe o e u efe t i porta t asupra evoluţiei de ografi e, este i porta tă ai ales
di perspe tiva faptului ă su te , deo a dată, o ţară ajoritar de origi e şi u de desti aţie. Lipsa
sau ivelul i ferior de salarizare di ţară lo urilor de u ă i dusă de restru turările di e o o ia
aţio ală a ge erat u flu igrator are a e plodat a volu după re u ţarea la vize și a ordarea
dreptului de liberă ir ulaţie î i teriorul UE, î să ajoritatea fii d igrație te porară. Conform
proie ţiilor realizate de EU‘OSTAT pâ ă î a ul
, ‘o â ia va redu e treptat a est flu igrator și
di țară sursă de igrație va deve i î de e iile ur ătoare o țară de desti ație cu un net migrator
pozitiv, dar fără a avea u i pa t asiv asupra stru turii populației.
30
I stitutul Națio al de Statisti ă
Idem 30
32
33
Idem 30
34
Idem 30
31
18
Deși î preze t ‘o â ia se u ără pri tre statele europe e u o populație relativ tâ ără, avâ d vârsta
edia ă su
ajoritatea statelor europe e, î viitor se va o fru ta u u pro es de î ătrâ ire foarte
a e tuat. Co for prog ozei Co isiei Europe e, proporţia ti erilor (0- a i va s ădea în perioada
2010 u a. %, iar proporţia persoa elor a tive
–
a i s ade î a eeaşi perioadă tot cu
a. %. I s hi
populaţia de a i şi peste va avea o po dere di e î e ai are, aju gâ d î
să reprezi te aproape % di populație Ta elul . Creșterea ea ai spe ta uloasă va fi pe
segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai nu eros
, % di total populație de ât opiii î tre 14 a i
, % di total populație . A alizâ d pre izele odelului de prog oză utilizat de Co isia
Europea ă, alți autori35 au o fir at te di țele ge erale dar au arătat ă pro esul de î ătrâ ire a
populației u ar fi atât de a rupt.
Ta el : Proie ții de ografi e Ro â ia - EUROPOP2010 (EUROSTAT)
Difere ță 2010
10-60
0.2
1.38
‘ata fertilității
Spera ța de viață la aștere
2020
2030
2040
2050
2060
1.41
1.45
1.48
1.51
1.55
ăr ați
femei
11.8
9.3
70
77.5
72.8
79.6
75.3
81.6
77.6
83.4
79.8
85.1
81.8
86.7
ăr ați
femei
6.7
6.6
7.9
0
-4.2
-3.6
14.1
17.2
-0.2
0
21.4
15.2
15.5
18.6
8.4
0
21
14.8
16.9
20
3.2
0
20.2
13
18.3
21.3
17.6
0.1
19.4
12
19.65
22.6
16.8
0.1
18.4
11.9
20.8
23.8
7.6
0
17.2
11.6
-11.4
44.2
45.5
41
36.9
33.6
32.8
-16.3
69.9
67.6
66.8
62.2
57
53.7
Populație de a i și peste, ca % din
populația totală
19.9
14.9
17.6
20.2
25.7
31.1
34.8
Populație de 80 a i și peste, ca % din
populația totală
10.1
3.2
4.3
5.1
7.5
9.6
13.3
Spera ța de viață la
a i
Migrația etă ii
Migrația etă la % di populație
Populație ilioa e
Populație opii -14) ca % din
populația totală
Populație ti eri
-54) ca % din
populația totală
Populație de vârstă a tivă
-64) ca
% di populația totală
Sursă: Europea Co
‘ata de depe de ță a vârst i ilor populația de peste a i raportată la populația î tre -64 ani) se va
tripla pâ ă î
vezi Ta elul ). Mo e tul î are î ătrâ irea populației î ‘o â ia se va resi ți
foarte ult va fi după a ul
â d va aju ge la pe sie ge erația foarte u eroasă di perioada
1967-1968 avâ d u i pa t du lu atât a u ăr de ieșiri di piața u ii dar și a i trări în sistemul de
pensii36.
35
36
Idem 35
19
Tabel 4: Rata de depe de ță a vârst i ilor, Ro, UE
populația de peste a i raportată la populația î tre -64 ani, %)
2010
2020
2030
2040
RO
21
26
30
41
UE27
26
31
38
45
Sursă: Europea Co
2050
55
50
2060
65
53
O uparea forței de
u ă și ratele de depe de ță e o o i ă
Vârful de natalitate din anii '60-' și pră ușirea de după ' , fa e a tra ziția de ografi ă a ifestată
pri reșterea vârstei edia e să fie ult ai a e tuată în România. Efe tul so ial și e o o i al
acestui fenomen este mixt. Di
o e tul î are ge erațiile ari di tr-o so ietate aju g să fie a tive
e o o i , se des hide o fereastra de oportu itate pe tru reșterea e o o i ă o us sau dividendul
demografic37 . Costurile de î treți ere a depe de ților su t relativ i i: u ărul de opii a s ăzut iar
vârst i ii au o spera ță de viață ai s ăzută de ât ge erațiile oi. Astfel, o populație largă aflată î
seg e tul de vârstă a tivă poate rea u e efi iu pe tru e o o ie, î să la o e tul ieșirii di viața
a tivă, osturile vor fi semnificative.
Î e ăsură î să, î
o e tul de față, ‘o â ia apitalizează a east o us de ografi ? Principalele
date privi d piața u ii di ‘o â ia u arată î u urător. Avem o serie de pro le e e ți de
stru tura pieței u ii di ‘o â ia: o rată s ăzută de a tivitate, su o upare î agri ultura de
su ziste ță, i for alitate, toate s ăzâ d efe tele pozitive deter i ate de o ge erație u eroasă aflată
î la vârstă a tivă.
Da ă î a ii , populația a tivă s-a e ți ut la u ivel de peste 11 milioane, începând cu anii 2000, a
s ăzut î jurul a ,
ilioa e, ‘o â ia avâ d u a di ele ai s ăzute rate de parti iparea la piața
muncii din Europa (RO: 63,6%, UE: 70.6% în 2010)38. Di pă ate prog oza u este pozitivă. Î ti p e la
nivel europea , rata de parti ipare la piața u ii va rește u , p.p., î ‘o â ia, a easta va rește
ușor doar pâ ă î
, apoi va s ădea și se va sta iliza su ivelul a tual ‘O: . %, EU: . % 39. Rata
40
o upării a î registrat î
od si ilar o des reștere se ifi ativă aju gâ d la , % î
, prognoza
pe tru
fii d u a p.p ai s ăzută.
Î e privește stru tura o upării, se poate o serva ă, de fapt, î ‘o â ia ave două piețe ale u ii
foarte diferite: ea di rural și ea di ur a . Da ă piața u ii di zo a ur a ă se apropie a stru tură
de ea europea ă, ruralul di ‘o â ia î ă este do i at de o uparea î gospodărie a % su t
lu rători pe o t propriu și lu rător familial neremunerat vezi Fig . 10), în special în agricultura de
subzistență41. Mai ult, ieșirea di o uparea î agri ultură u se fa e ătre alte se toare de a tivitate i
37
Bloom, D. and Williamson, J. (1998) Demographic Transitions and Economic Miracles in Emerging Asia, World
Bank Economic Review, 12: 419 - 455
38
Rata de a tivitate reprezi tă proporția populației a tive î populația de vârstă a tivă; I stitutul Națio al de
Statisti ă, EUROSTAT
39
40
41
Do re, S
Criza pe piața u ii î Raport A ual de A aliză și Prog oză, SAR
20
este de fapt ieșirea di piața u ii42. Luâ d î o siderarea faptul ă apro i ativ ju ătate di
populația ‘o â iei lo uiește î
ediul rural43 și ca vom avea un proces de urbanizare foarte lent, întins
pe ur ătoarele de e ii44, a eastă stru tură a o upării di
ediul rural va i flue ța pe ter e lu g piața
u ii di ‘o â ia și siste ul de pe sii rată de a operire sla ă, și, î ge eral, o fis alizare sla ă .
Fig. 8: “tru tura pieței
Sursa: INSSE
2011, SAR
u ii di rural - ur a Ro â ia și UE
şi Stă ules u, MS
di Do re, S
Criza pe piața
u ii î ‘aportul A ual de A aliză și Prog oză
I for alitatea di piața u ii di ‘o â ia este se ifi ativă. Se esti ează ă între 1,5 milioane45 și 3
milioane46 de persoane lu rează parțial sau î î tregi e fără for e legale, fiind astfel neacoperite de
prote ția siste ului de asigurări so iale. S-a o servat o s ădere a gradului de acoperire a sistemului de
pensii (raportul î tre u ărul de o tri ua ili la siste şi populaţia o upată î tre şi de a i de la
61,3% în 1997 la 55,2% în 2010, reprezentând cca. 1,35 milioane contribuabili47. I pli ațiile su t
multiple pentru sistemul de pensii. Pe de o parte, eplata o tri uțiilor sau plata parțială a
o tri uțiilor de asigurări so iale a e tuează defi itul ure t al Fo dului de pe sii și o i at u
neplata impozitelor pe ve it la ugetul pu li are u i pa t fis al i porta t. Pe de altă parte, o parte
importantă di populația a tuală de vârstă a tivă va fi e pusă ris ului de sără ie la vârsta ătrâ eții
stagiul i i de o tri uții u este ati s, o pe sie s ăzută pe tru ei u stagiu redus sau u o tri uții
mici)
Date fii d o dițiile a tuale di piața u ii și pro esul de ografi de î ătrâ ire, e hili rele
e o o i e al siste ului de pe sii su t afe tate și vor fi afe tate pe ter e lu g. ‘aportul î tre
pe sio ari și salariați s-a deteriorat o sta t și se ifi ativ î ulti ii de a i, aju gâ d la o rată a
depe de ței de ir a : (vezi Fig. 11), î o dițiile î are ge erațiile u eroase, ăs ute după 1967
sunt a tive pe piața u ii. Ple ă u o situație foarte proastă și prog oza este și ea egativă. Nu ărul
42
Mete, C et al (2008) Romania Poverty Monitoring Analytical and Advisory Assistance Program: Labor Market
Vulnerabilities, World Bank.
43
44
UN (2008) World Urbanization Prospects. The 2007 Revision.
45
Stanculescu M.S. (2
‘is uri, vul era ilitati si solutii pe piata u ii în Ris uri și I e hități So iale î
România, Preda, M. ed., Polirom
46
Consiliul Fiscal (2012) Raport a ual pe
. Evoluții și perspe tive a roe o o i e și ugetare
47
21
48
de persoa e o upate î piața u ii va s ădea î o ti uare, aju gâ d la ,
ilioa e î
. Rata de
depe de ță e o o i ă efe tivă a vârst i ilor populația i a tivă de peste de a i a % di populația
ocupată de 15- de a i va rește de la 32% în 2010 la 109% în 2060. Pe baza acestor prognoze,
impactul bugetar va fi masiv, po derea heltuielilor u pe siile pu li e fii d esti ată la , % di PIB. 49
36.6
33.5
33
51
51.2
46.7
47.6
45.6
45.6
2010
35.9
2009
37.3
2008
37.4
2007
2006
2005
48.6
2004
37
2003
Pensia medie
etă/salariu ediu et
Pe sia li ită de vârstă
etă/salariu et
2002
2000
An
2001
Tabel 5: Ratele de înlocuire a salariului prin pensie (%)
41.3
45.8
49.7
54
49
56.6
64.7
65.3
Fig. 9 Raportul î tre pe sio ari și o tri ua ili (mii persoane stânga; % dreapta)
Sursa: Șeita , Arte i, Nedu
Totuși, alte si ulări50 utilizâ d esti ări ai opti iste privi d evoluția pâ ă î
a ratei de a tivitate și
de o upare au arătat ă deze hili rele vor fi a e tuate, î să u atât de dra ati e pe ât arată
esti ările europe e. A este si ulări, are au luat î o siderare și s hi ările legislative di
au
prog ozat ă rata de depe de ţă a siste ului pu li de pe sii raportul di tre u ărul de pe sio ari de
asigurări so iale de stat şi u ăr total de o tri ua ili la siste va reşte li iar, de la 0,85
pensionari/contribuabil în 2010, la 1,5 pensionari/contribuabil în 2060. ‘ata de î lo uire a âştigului
salarial prin pensie va oscila între 38,85% în 2010 şi , % î
, realizâ d u
a i de , % î
.
Co for a estor studii, situația pe siilor î ‘o â ia va fi difi ilă, dar u atât de dra ati ă pe ât arătau
studiile europene.
48
49
Idem 48
50
Lazea, V. (2008) Te di ţe de ografi e î Ro â ia
8- 6 : o a ordare riti ă, Romanian
Center for Economic Policies; Șeitan, Arteni, Nedu (2012): Evoluția de ografi ă pe ter e lu g și suste a ilitatea
sistemului de pensii, Co isia Națio ală de Prog oză
22
Sistemul de pensii din România după
Sistemul de pensii din Româ ia a fost separat fi a iar de ugetul pu li î epâ d u
, î să u a
fu țio at i iodată u adevărat ca fond separat de pensii, construit pe aza o tri utivității. Î
realitate, sistemul de pensii a fost folosit ca buffer social în politica de downsizing a marilor întreprinderi
oște ite di perioada o u istă fii d si gura opțiu e a epta ilă pentru întregi categorii sociale care
aveau a alter ativă doar șo ajul de lu gă durată. Î o dițiile î are politi a de șo aj și o upare a
fost din 1991 pâ ă î preze t doar o politi ă pasivă de plată a ajutorului de șo aj fără o o po e tă
efi ie tă de re alifi are și plasare pe piața u ii, mare parte din efe tele so iale ale tra ziției
economice au fost suportate de sistemul de pensii.
În perioada 1990-2000, aceasta a fost abordarea asu ată a guver elor di a ea perioadă. Vârsta de
pe sio are legală era de a i pe tru fe ei și de a i pe tru ăr ați, fii d î să posi ilă ieșirea
a ti ipată u pâ ă la a i î ai te de vârsta legală, pe tru a u ite o diții de u ă. Chiar da ă
prevederile legale privind vârsta de pensionare nu au fost modificate, vârsta reală de pe sio are a fost
se ifi ativ ai i ă. Pe de o parte, au fost i troduse oi ategorii de salariați î grupele de u ă I și II
care beneficiau de o diții ai u e de ieșire la pe sie. Astfel de la
.
de persoa e î grupele de
51
u ă I și II î
s-a ajuns la circa 3.000.000 în 1996 . Î plus, au apărut pro le e ari de e hitate
din cauza modului de calcul al pensiei, pensionari cu un traseu profesional similar puteau avea pensii
se ifi ativ diferite, î fu ție de o e tul ieșirii la pe sie. Pe lâ gă pe sio ările a ti ipate asive di
a eastă perioadă, au res ut e po e țial și u ărul pe sio arilor de i validitate. Pra ti , vârsta legală
de pe sio are relativ s ăzută î preu ă u pensio ările a ti ipate, pri regle e tări legale spe iale și
tolera ța față de fraudele î pe sio area pe motiv de invaliditate au fost elementele de ază î politi a
de prote ție so ială î perioada restru turărilor i dustriale, ca substitut pentru politicile de ocupare și de
asiste ță so ială vasi-inexistente. ‘ezultatul a fost du larea u ărului de pe sio ari î tre
și
,
o o ite t u î ju ătățirea u ărului de o tri ua ili.
Efectele financiare au fost evidente. Fo dul de pe sii a î eput să î registreze defi ite î ă di
iar
deze hili rele di a eastă perioadă vor ar a evoluția fo dului de pe sii pe ter e lu g. Pe tru a ți e
cât de cât sub control deficitele, valoarea o tri uțiilor a rescut de la 14% în 1990 la 30% în 2000 iar
puterea de u părare a pe siei edii a s ăzut se ifi ativ. Chiar și î a este o diții, fondul nu a putut
fi echilibrat, fiind puternic afectat de arieratele ari la plată ale î trepri derilor de stat.
În 2000, în î er area de a li ita defi itele ari are lo pri a refor ă se ifi ativă a siste ului de
pensii. Be efi iul ajor al a estei refor e a fost î să eli i area i e hităților di perioada a terioare,
pri i luderea siste ului de pu te și re al ularea tuturor pe siilor pe a est algorit . Î e privește
reșterea vârstei reale de pe sio are, refor a a avut u su es li itat, deși vârsta de pensionare era
prevăzută să reas ă gradual ur â d să aju gă î
la de a i pe tru fe ei și de a i pe tru
ăr ați, dar fii d î o ti uare păstrată posi ilitatea pe sio ării a ti ipate și fii d tolerată frauda la
pe sio area de i validitate, vârsta reală de pe sio are a ră as sub nivelul vârstei legale fără să se
î u ătățeas ă. Totuși pri reșterea nivelului contri uțiilor pâ ă la % di salariul brut și prin
51
23
eli i area î
a prestațiilor o - o tri utive di ugetul de asigurări so iale52 s-a reușit o
e hili rare te porară a fo dului de pe sii î
, și î a elași ti p o rată de î lo uire u ă
pentru pe siile la li ită de vârstă și stagiu o plet de o tri uție os ilâ d î tre -51%). Pensiile de
i validitate și ele are u au u stagiu o plet de o tri uție au o rată de î lo uire ai i ă. Dat fiind
u ărul î reștere al pe siilor a ti ipate î spe ial a ti ipate parțial și al pe siilor de i validitate, rata
medie de înlocuire53 a fost î a eastă perioadă î jur de %.
Di olo de ris ul de ografi și de pro le ele di piața u ii, siste ul de pe sii de asigurări sociale
este e pus la două ris uri ajore e ți de stat: apa itatea sla ă colectare a o tri uțiilor și
prope siu ea a torilor politi i pe tru ăsuri populiste î perioade ele torale pe tru a atrage voturile
pensionarilor.
Arieratele fir elor de stat u su t o poveste ouă, î să i pa tul a estora î e o o ie a s ăzut pe
ăsură e i pli area statului î e o o ie a s ăzut. Totuși, pri tre arii a gajatori di ‘o â ia se
regăses âteva fir e de stat are su t foarte prost ad i istrate și are ge erează u pro e t i porta t
al deficitului fondului de pensii. Co pa iile de stat su t ei ai ari dator i i la ugetele de asigurări
so iale ale statului, totalul datoriilor resta te ătre ugetul ge eral o solidat depăși d , % di PIB
(aproximativ 14 mld. lei) în iunie 201154.
Conform calculelor Consiliului Fiscal, ‘o â ia o ti uă să se plaseze pe ulti ul lo î eea e privește
efi ie ța ole tării o tri uțiilor so iale, re ar â d î să o ușoară î u ătățire î
. România are
una din cele ai ridi ate ote legale agregate de o tri uții so iale din regiune, dar aplicarea ei este
foarte sla ă. ‘ata i pli ită de ta are este sub nivelul Letonie care are una din cele mai mici cote
statutare de o tri uții so iale. Da ă ar reuși să ole teze la un nivel similar Letoniei, veniturile
suplimentare ar fi fost 1,1% din PIB55. Evaziu ea fis ală la ole tarea o tri uțiilor de asigurări so iale
este esti ată la , % di PIB.56
Di olo de apa itatea li itată a statului de a apli a otele legale de o tri uții, e hili rul poate fi
afe tat și pri tr-o reștere esuste a ilă a heltuielilor. De iziile populiste pre-electorale din perioada
2007-2009 au afectat puternic echilibrul fondului, când valoarea punctului de pensie aproape s-a dublat
(a crescut de la
lei î de e rie
pâ ă la
lei î o to rie
. ‘ata de î lo uire a sărit la
%î
pe tru pe siile u stagiu o plet de o tri uție la % , peste edia europea ă a a estui
i di ator. A eastă reștere s-a suprapus peste criza economi ă e a dus la o s ădere a ve iturilor
fondului de pensii deter i â d o reștere se ifi ativă a defi itului fo dului. La finalul anului 2010,
deficitul fondului de pensii a fost de aproape 11 miliarde lei (33% din deficitul bugetului consolidat) iar în
2011 a crescut pana la 13,3 miliarde lei (56% din deficitul bugetului consolidat)57 (Fig. 13). Mai mult,
a est defi it u este u ul tra zitoriu i va afe ta e hili rul ugetului o solidat o lu gă perioadă de
acum înainte.
52
Pe siile agri ultorilor, i de izațiile de reștere a opiilor, o edii edi ale au fost tra sferate ătre ugetul de
stat și ugetul asigurărilor de să ătate. Pe sia i i ă gara tată i de izația so ială pe tru pe sio ari a fost
i trodusă ulterior și asigură o pletarea pe siilor i i pâ ă la u ivel i i . Și a easta este a operită de ugetul
de stat.
53
Pe sie etă/salariu et
54
Consiliul Fiscal (2012) Raport a ual pe
. Evoluții și perspe tive a roe o o i e și ugetare
55
Idem 54
56
Consiliul Fiscal (2011) Raport anual 2010
57
Mi isterul de Fi a țe, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_dec2011sc.pdf si
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_dec2010.pdf, accesat în 15.08.2012
24
Fig. 10: Cheltuielile cu pensiile ca % din
ugetul o solidat și PIţ
Fig. 11. “ituația fi a iară a Fo dului de Asigurări
“o iale il. lei : ve ituri și heltuieli stâ ga ,
deficit acoperit de bugetul de stat (dreapta)
Sursa: pe baza datelor de la Mi isterul de Fi a țe ve ituri și heltuieli și I stitutul Națio al de Statisti ă PIB
Deși valoarea pu tului de pe sie, o for legii, este sta ilită de Guvern luând în calcul o serie de
para etrii e o o i i și fis ali, odifi area î jos a pu tului de pensie s-a dovedit a fi difi ilă di pu t
de vedere juridi . Î
, â d efe tele rizei e o o i e au fost resi țite di pli de ugetul pu li ,
Guver ul a propus s ăderea valorii pe siilor rute î plată u % și s ăderea valorii pu tului de pensie,
anulând parte di reșterile a terioare, î să a eastă propu ere a fost de larată e o stituțio ală.
Pri ipalele argu e te ale Curții Co stituțio ale au fost legate de dreptul de proprietate al
o tri ua ililor asupra pe siei, derivată di jurisprude ța Curții Europene a Drepturilor Omului. Curtea
Europea ă, în mai multe cazuri58, sta ilește e iste ța u ui drept de proprietate î azul pensiilor, dar
are u i pli ă asigurarea u ui ua tu a u e. Curtea Co stituțio ală erge ai departe și, invocând
cara terul o tri utiv al siste ului de pe sii pu li e di ‘o â ia, are hiar da ă este de tip PAYG, prin
legătura lară î tre ivelul o tri uțiilor și valoarea pe siei, reează u drept preconstituit asupra
ua tu ului. A eastă de izie, dincolo de impactul imediat asupra echilibrelor bugetare din acel moment,
este e tre de i porta tă pe termen lung. Astfel, ori e derapaj populist e ar du e la reșterea pe siilor
nu poate fi întors pri de izie politi ă urmând ca impactul să fie resi țit pe tru ulți a i.
Reformele din 2010 au atenuat efectul bugetar pe termen lung a acestor decizii, introducând progresiv
i de area pe aza i flației și di i uâ d i porta ța i de ării pe aza reșterilor salariale di e o o ie.
Totodată, s hi ările di
vor li ita impa tul de ografiei și o upării asupra siste ului de pe sii
pri reșterea progresivă a vârstei de pensionare, astfel î ât î a ul
să aju gă la de a i pe tru
fe ei și de a i pe tru ăr aţi.
58
Kjartan Ásmundsson v. Iceland, no. 60669/00, § 39, ECHR 2004-IX; Domalewski v. Poland (dec.), no. 34610/97,
ECHR 1999-V; și Janković v. Croatia (dec.), no. 43440/98, ECHR 2000-X
25
Efe tele o i ate ale sla ei apa ități de ad i istrare și populis ului, suprapuse peste criza
e o o i ă au creat un ris real pe tru fo dul de pe sii de a i tra î i apa itate de plată și, totodata, a
pus î peri ol refor ele stru turale adoptate de ‘o â ia î
pri î fii țarea pilo ilor II și III.
Mergâ d pe li ia re o a dărilor europe e, ‘o â ia î ear ă să di i ueze ris urile aso iate siste elor
de tip PAYG, alo â d parte di o tri uțiile o ligatorii ătre o turi i dividuale ad i istrate privat
pilo ul II și regle e tând zona de pensii voluntare (pilonul III). Pilo ul II prevede dire ționarea a unei
părți a o tri uțiilor la sistemul public de pensii pâ ă la % di ve iturile salariale rute ătre o turi
individuale administratre privat, acest procent crescând de la 2% la lansarea pilonului cu câte 0,5% pe
a .Î
o e tul rizei, reșterea u , % a fost suspe dată te porar. Î de e rie
, alo ările din
o tri uții ătre pilo ul II repreze tau % di ve itul rut realizat. I trodu erea pilo ului II a fost de
su es, u ărul de parti ipa ți ajungând la peste 5,5 milioane de persoance cu un activ net de aproape
1,5 miliarde euro59 la finalul anului 2011. Pilo ul III are o a operire se ifi ativ ai i ă u ir a
,
de parti ipa ți și u active nete de cca 100 milioane euro60.
Din punct de vedere al perfor a ței fo durilor di pilo ii II și III, se o servă ă ra da e tul i vestițiilor
este pozitiv și a ră as la u ivel ridi at hiar și î perioada de riză, conform Comisiei de Supraveghere
a Sistemului Pensiilor Private61 . Astfel rata medie po derată de re ta ilitate pentru pilonul II pentru
2010-2011 a fost de 8,56%. I e privește pilo ul III, î
, fo durile u gradul de ris ediu au avut o
rată edie po derată de re ta ilitate de , % iar ele u ris res ut de , %. Î ai te de intrarea în
perioada de riză e o o i ă, fo durile î registrau rate edii de re ta ilitate se ifi ativ ai ari.
I trodu erea pilo ilor II și III reprezi tă ea ai i porta tă refor ă a siste ului de pe sii di ‘o â ia
di ulti ii a i. Deși a fost dis utată î ă de la ijlo ul a ilor ' , a fost adoptată î
, pri ele
o tri uții fii d plătite ătre pilo ul III î
și pilo ul II î
. Chiar da ă pe ter e s urt și ediu,
alo area ătre pilo ul II a u ei părți di o tri uțiile o ligatorii la sistemul de pensii duce la o presiune
fi a iară asupra fo dului î
, u ele esti ări62 arată ă pilo ul II a produs % di defi itul total al
fo dului , pe ter e lu g reprezi tă o ăsură ese țială de protejare a viitorilor pe sio ari . Maturizarea
pilonului II va oi ide u o e tul riti al ieșirii la pe sie a ge erațiilor ari și va avea u i pa t
pozitiv se ifi ativ și asupra ivelului pe siilor ât și asupra ugetului pu li are va fi degrevat parțial
de presiunea costurilor. Se esti ează ă î 060, cheltuielile cu pensiile private vor reprezinta circa 1,1%
din PIB63.
59
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
61
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private - Raport Anual 2011,
http://www.csspp.ro/uploads/files/2011-raport-anual_nzvw.pdf, accesat în 15.08.2012
62
Voinea, L. (2011) De ce nu sunt bani de pensii? BNS
63
60
26
Șapte scenarii privind sistemul de pensii din România
Măsuri populiste pe tru âștigarea voturilor diferitelor grupuri so iale, sau, di o tră, ăsuri
protective pentru bugetul pu li , pre u și apli area re o a dărilor europe e su t a alizate di
punct de vedere al efectelor pe termen lung. Rezultatele variază î tre e hili ru o ți ut pe ter e lu g
și situații dezastruoase di pu t de vedere fi a iar.
 Scenariul 1: Păstrarea legislației a tuale va du e la u defi it de axi
, % di PIţ e se
i șorează ulterior. Valoarea pe siei va s ădea a rată de î lo uire a salariului pâ ă la u
minimum de 24%, rata de înlocuire res â d ulterior u a % î
o e tul i trării pilo ului
II î plată;
 “ e ariul : Creșterea vârstei de pe sio are î fu ție de reșterea spera ței de viață la de
a i. Este si gurul s e ariu are e hili rează fi a iar fo dul de pe sii pe ter e lu g.
Valoarea pe siei va fi si ilară u s e ariul ;
 Scenariul 3: I dexarea pe siilor u i flația va produ e u defi it axi de % di PIţ e se
i șorează ulterior. Pe sia va repreze ta % di salariul ediu î 2042, incluzând pilonul II;
 “ e ariul : I dexarea pe siilor u reșterea salariului ediu e ți â d o rată de înlocuire de
45%. Este scenariul cel mai dramatic producând un deficit imens de circa 8,5% din PIB;
 “ e ariul : “ hi area pilo ului II pri î ghețarea o tri uțiilor la , % produ e o i șorare
a deficitului de 0,4% din PIB comparativ cu Scenariul I și o s ădere a pe siilor u % față de
pe siile di “ e ariul I. Națio alizarea î totalitate a pilo ului II du e, o parativ u s e ariul
I, la di i uarea defi itului u % di PIţ și o s ădere a pe siei u %;
 “ e ariul : Redu erea o tri uțiilor poate duce la un deficit mai mare, comparativ cu
Scenariul 1, ajungând chiar la 3,4% din PIB. Valoarea pensiilor este la fel ca în Scenariul 1;
 “ e ariul : Creșterea o tri uțiilor dire țio ate spre Pilo ul II pâ ă la % di ve ituri rute.
Deficitul va fi mai are u o, % di PIţ o parativ u “ e ariul I iar pe sia va are o rată de
î lo uire a salariului u a % ai u ă.
Scenariul 1 – “ e ariul de ază de păstrare a status quo
Î S e ariul a presupus e ţi erea e odifi ată a a tualelor politi i î domeniul sistemului public
de pensii de-a lu gul orizo tului de prog oză
-2042), astfel:
- Li ita de vârstă pe tru pe sio are reşte gradual atât pe tru ăr ăţi ât şi pe tru fe ei o for
prevederilor Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
- Pensia medie anuală este i de ată o for ale darului prevăzut î Legea
/2010:
 Pâ ă î
:
% di rata a uală a i flaţiei la are se adaugă 50% din creşterea salariului ediu
brut în economie
 Începând cu 2021:
% di rata a uală a i flaţiei la care se adaugă % di reşterea salariului
mediu brut în economie – acest procent se reduce gradual cu 5% în fiecare an, astfel încât începând
u a ul
pe sia va fi i de ată doar u rata i flaţiei
 Salariul mediu brut nominal este prognozat să reas ă u rata a uală a i flaţiei la are se adaugă
rit ul de reştere real al PIB
27
Fig. 12: Vârsta de pe sio are pe tru fe ei și ăr ați
Fig. 13: Indicii de creştere a pe sie şi a salariului
brut (2011=100)
ediu
- Co tri u ia la asigurările so iale este păstrată o sta tă la , % di salariul rut; di a eastă
o tri uţie este fi a ţat şi pilonul II de pensii u o otă are reşte progresiv de la , % î
pâ ă la
6% în 2016
Rezultate:
Nu ărul total de pensionari di siste ul asigurărilor so iale de stat PASS este esti at ple â d de la
te di ţele de ografi e, li ita de vârstă pe tru pe sio are şi ratele de i trare la pe sie î ai te de li ita
de vârstă a se vedea A e a pentru detalii). Din figura 16 se pot o serva două vârfuri de reştere a
u ărului de pe sio ari,
-2020 şi
-2036, care corespund şi perioadelor cu o intensitate mai
ridi ată de i trare î â pul u ii sfârşitul a ilor
şi î eputul a ilor
. Astfel, u ărul total de
pe sio ari depăşeşte pragul de
ilioa e î
, ati gâ d ,
ilioa e la sfârşitul orizo tului de
prog oză
.
Fig. 14: Prognoză u ăr pe sio ari – Scenariul 1
28
Ratele de intrare la pensie î ai te de li ita de vârstă su t esti ate ple â d de la rezultatele lui Gheţău
(2010)64 Ta el şi ). Pentru orizontul de timp 2030-2042 ple ă de la pre iza păstrării ratelor de
intrare la pensie la nivelul celor din perioada 2025-2029.
Tabel 6: Rate de intrare la pensie băr a i % di popula ia totală di grupa de
vârstă
Grupe de vârstă
2010-2014
2015-2019
2020-2024
2025-2029
20-39
0.0%
0.0%
0.0%
0.0%
40-49
0.4%
0.4%
0.4%
0.4%
50-54
3.6%
3.2%
3.2%
3.1%
55-59
5.4%
4.8%
5.0%
4.9%
60-64
10.2%
9.5%
9.2%
10.1%
Tabel 7: Rate de intrare la pensie femei % di popula ia totală di
vârstă
Grupe de vârstă
2010-2014
2015-2019
2020-2024
20-39
0.0%
0.0%
0.0%
40-49
0.4%
0.3%
0.2%
50-54
4.1%
3.3%
3.0%
55-59
13.5%
8.1%
7.0%
60-64
4.1%
10.1%
10.5%
grupa de
2025-2029
0.0%
0.2%
2.3%
6.8%
11.4%
Începând cu anul 203265 vor aju ge la vârsta de pe sio are ge eraţiile are au o tri uit la pilo ul de
pe sii, deter i â d o reştere a ratei de î lo uire a salariului pri pe sie. Nivelul pe siei de la pilo ul
depi de de ai ulţi fa tori: (i) numărul de a i de o tri uţie la pilo ul , ii ivelul o tri uţiei, iii
randamentul mediu al plasamentului fondului de pensii (a se vedea Anexa 1 pe tru detalii . Î a elaşi
ti p, pe sia di pilo ul se va di i ua proporţio al u redu erea o tri uţiilor ătre siste ul pu li de
pensii.
64
Ghețău, V.
Câţi pe sio ari ar putea avea Ro â ia î a ul
Presupu â d o edie de vârstă a persoa elor a tive de a i la o e tul i trodu erii o tri uţiei ătre pilo ul
de pe sii, o vârstă edie de i trare î â pul u ii de a i a i şi o vârstă edie de pe sio are de a i.
65
29
Fig. 15: Rata de înlocuire a salariului prin pensie
66
Presupunând o reve ire a reşterii e o o i e î jurul ivelului pote ţial , % î epâ d u a ul
,
cheltuielile sistemului public de pensii (% din PIB) intră pe o traie torie des e de tă. Pâ ă î a ul
,
rit ul de s ădere al heltuielilor este î să relativ redus, î o diţiile î are i de area pe siilor
i orporează şi u pro e t ridi at di ava sul âştigului salarial real rut. Î epând cu anul 2021, ritmul
de redu ere se a elerează, pe ăsură e pro e tul di ava sul âştigului salarial real rut, are se
adăugă la rit ul de reştere al pe siei, s ade. Te di ţa de redu ere se e ţi e şi după a ul
, hiar
da ă i trările la pe sie ating un nou vârf, pe fondul economiilor generate de pilonul 2.
Fig. 16: Cheltuieli totale sistem public de pensii – Scenariul 1
Numărul de salaria i este prog ozat î fu ţie de te di ţele de ografi e şi ratele de o upare pe grupe
de vârstă a tivă Fig.
. I stitutul Naţio al de Statisti ă raportează doi i di atori privi d u ărul total
de salariaţi di e o o ie: (i) numărul de salariaţi esti aţi pri so daj î râ dul populaţiei er etarea
statisti ă A igo , şi ii u ărul de salariaţi esti aţi pri so daj î râ dul o pa iilor. Di pu t de
vedere al o tri uţiilor la asigurările so iale, releva t este el de-al doilea indicator, primul incorporând
într-o anumită ăsură şi u a efis alizată. A presupus ă u pro e t de aproximativ 25%67 din
66
67
Pensie/ Salariul mediu brut
Procentul a fost estimat pe baza veniturilor bugetului public de pensii pentru anul 2012
30
difere ţa î tre u ărul de salariaţi AMIGO şi el raportat de o pa ii plăteşte o tri uţii de asigurări
sociale. Ratele de ocupare68 au ră as relativ e odifi ate î ulti ii ze e a i, iar î o diţiile î are u
vor avea loc modifi ări stru turale a ple pe piaţa forţei de u ă, ipoteza e ţi erii o sta te a
ratelor de ocupare pe orizontul de prog oză este realistă Fig. ).
Fe o e ul î ătrâ irii populaţiei are se a e tuează u pre ădere după a ul
va deter i a o
s ădere o sta tă a u ărului de salariaţi, pri
igrarea populaţiei a tive di grupele de vârstă ai
ti ere şi u o rata de o upare ai ridi ată î grupe de vârstă ai ari u de şi gradul de parti ipare la
a tivitatea e o o i ă este ai redus. Astfel, u ărul de salariaţi se va redu e de la ,
ilioa e
pâ ă la ,
ilioa e la sfârşitul orizo tului de prog oză
.
Fig. 17: Prog oză u ăr salaria i
Î a este o diţii rata de depe de ă î tre u ărul de pe sio ari şi salariaţi va reşte o sta t pe
ter e lu g, ati gâ d pragul de , pe sio ari per salariat la sfârşitul orizo tului de prog oză.
Fig. 18: Rata de depe de ă – Scenariul 1
68
‘atele de o upare su t al ulate î fu ţie de u ărul de salariaţi A igo).
31
Fig. 19: Rate de ocupare salaria i
70
60
50
40
30
20
10
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
15 - 24 ani
25 - 54 ani
55 - 64 ani
15 ani si peste
Veniturile totale ale sistemului public de pensii % di PIB se î s riu pe o te di ţă li iară de s ădere
(Fig.22 . Deşi salariul ediu rut o i al reşte de aproape ori î i tervalul
-2042, reducerea
numărului de salariaţi, î o te tul u or te di ţe de ografi e efavora ile, orelată u e ţinerea unei
pieţe a forţei de u ă rigide are pri tre altele sti ulează u a efis alizată, generând astfel pierderi
de î asări pote ţiale la ugetul asigurărilor so iale, deter i ă u rit de reştere al ve iturilor
nomi ale i ferior rit ului o i al de reştere a PIB. I ple e tarea u or ăsuri proa tive de sti ulare
a pieţei forţei de u ă de ătre autorităţile pu li e, are să deter i e o redu ere a u ii i for ale
pe ter e
ediu, ar putea o tra ala sa uşor69 reducerea ve iturilor la ugetul asigurărilor so iale
ge erate de reşterea o tri uţiei e revi e pilo ului .
Fig. 20: Venituri totale în sistemul public de pensii – Scenariul 1
Î o diţiile î are autorităţile pu li e u iau i i o ăsură de reaşezare a situaţiei fi a iare a
siste ului pu li de pe sii pe o traie torie suste a ilă, defi itul se va a plifi a î ur ătorii a i ati gâ d
, % di PIB î a ul
de la , % ât este esti at pe tru
. Totuşi î epâ d u a ul
, o dată
u redu erea rit ului de reştere al pe siei, defi itul i tră pe o traie torie des e de tă.
69
Di al ulele oastre rezultă ă o redu ere a u ii i for ale u % ar o pe sa o reştere a o tri uţiei la
pilo ul de , p.p.. Forţa de u ă i for ală este ua tifi ată a difere ţă î tre u ărul de salariaţi di
er etare A igo si u ărul de salariaţi raportaţi de o pa ii la INS (a se vedea Fig. 19: Prognoza număr salariaţi .
32
Pârghiile pe are le are la î de â ă guver ul pe tru a redu e de alajul di tre heltuieli şi ve ituri su t:
- Modifi area ale darului a tual de reştere a vârstei de pensionare – pe termen scurt o astfel de
ăsură u este justifi ată da ă u este orelată şi u o reştere a spera ţei de viaţă. Î o diţiile î are
spera ţa de viaţă este esti ată să reas ă î ur ătoarele de e ii, o astfel de ăsură reprezi tă o soluţie
suste a ilă de e hili rare a ugetului pu li de pe sii pe ter e
ediu şi lu g.
- Modificare algoritmului de indexare a pensiei, pri redu erea o tri uţiei rit ului real de reştere a
salariului ediu rut. Deşi a eastă ăsură poate să ge ereze e o o ii su sta ţiale pe ter e s urt,
este ai greu de asu at di pu t de vedere politi şi so ial.
- Redu erea sau li itarea reşterii o tri u iei la pilo ul de pe sii – Î pofida faptului ă deter i ă
efecte aparent pozitive pe termen scurt, reducerea sau li itarea reşterii o tri uţiei la pilo ul de
pensii, e ter alităţile egative pe are le-ar genera o astfel de ăsură depăşes î să u ult e efi iile:
reducerea î li aţiei ătre e o o isire i ter ă ar putea a plifi a deze hili rele a roe onomice pe
ter e
ediu şi lu g, iar rata de î lo uire a salariului pri pe sie va fi se ifi ativ ai redusă a se
vedea scenariul 5). De asemenea începând cu anul 2032, heltuielile pu li e u pe siile vor reşte
supli e tar, î o diţiile î are pilo ul u va ai reuşi să a opere de ât î tr-o mică ăsură pe sia
medie.
- Creşterea atra tivită ii ediului de afa eri şi pro ovarea u or ăsuri are să atragă i vesti ii străi e
dire te u valoarea adăugata ridi ată şi are să fie ge eratoare de oi lo uri de u ă.
Fig. 21: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 1
Scenariul 2 – Creşterea vârstei de pe sio are orelată u spera a de via ă
Faţă de s e ariul de ază, î a est s e ariu a presupus egalizarea vârstei de pe sio are di tre fe ei şi
ăr aţi î epâ d u a ul
şi reşterea graduală a vârstei de pe sio are orelată u spera ţa de viaţă
la 65 ani (Fig.24 , o for re o a dărilor UE. Pri reşterea gradului de parti ipare la a tivitatea
e o o i ă î grupele de vârstă ai ari şi i pli it şi a o tri uţiilor la asigurările so iale, defi itul
sistemului public de pensii se reduce în medie cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu scenariul de
ază, astfel î ât la sfârşitul orizo tului de prog oză ugetul pu li de pe sii va fi pe surplus.
33
Fig. 22: Creşterea li itei de vârstă orelată u spera a de via ă la
a i
25
71
69
20
67
65
15
63
10
61
Limita de vârstă
59
Speranţa de viaţă bărbaţi la 65 ani (scală dreapta)
57
5
Speranţa de viaţă f emei la 65 ani (scală dreapta)
55
2041
2039
2037
2035
2033
2031
2029
2027
2025
2023
2021
2019
2017
2015
2013
0
Fig. 23: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 2 vs “ e ariul de ază % di PIţ
Fig. 24: Rata de dependen ă
u ăr de pe sio ari per salariat
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Rata de dependenţă în scenariul de bază
Rata de dependenţă în scenariul 2
34
Scenariul 3 – Modificarea algoritmului de indexare a pensiei
Co parativ u s e ariul de ază, î s e ariul pe siile se i de ează doar u rata i flaţiei, e ţi â du-şi
puterea de u părare la nivelul anului 2012. Este scenariul cu cel mai puternic impact pozitiv, pe termen
ediu şi s urt70,asupra defi itului di siste ul pu li de pe sii, ge erâ d e o o ii de pâ ă la , pu te
pro e tuale di PIB faţă de s e ariul de ază.
Dezavantajul principal al acestui scenariu este că rata de î lo uire a salariului pri pe sie pilo ul
s ade ult ai repede de ât î s e ariul de ază, eea e ar a plifi a de alajul di tre puterea de
u părare a pe sio arilor şi ea a salariaţilor, o tri ui d la o polarizare şi ai are a ve iturilor.
Î epâ d u a ul
va avea lo î să o reve ire graduală a a estui de alaj, pe fo dul aturizării
pilonului 2.
Fig. 25: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 3 vs “ e ariul de ază % di PIB)
0.0%
-0.5%
Deficit în scenariul 2
0,80%
-1.0%
1,1%
-1.5%
-2.0%
0,87%
-2.5%
Deficit în s enariul
de ază
-3.0%
Fig. 26: Rata de înlocuire a salariului prin pensie
40
35
30
25
20
15
10
5
-
Rata de înlo uire pilon
S enariul
Rata de înlocuire (pilon 1) (Scenariul de bază)
Rata de înlo uire pilon
Scenariul 4 – Modificarea algoritmului de indexare a pensiei – Populist
Î a est s e ariu pe sia edie a uală este legată de evoluţia salariului ediu rut o i al di
economie, reprezentând 45% din nivelul acestuia. Scenariul 4 ar determina o explozie a deficitului
70
Pe ter e lu g î să, s e ariul
u reşterea vârstei de pe sio are ge erează e o o ii
ai
ari la uget
35
siste ului pu li de pe sii, u reper usiu i se ifi ative asupra poziţiei fi a ţelor pu li e. Este evide t
ă u astfel de defi it u ar putea fi susţi ut din bugetul general sau acoperit din împrumuturi de pe
piaţa de apital. Pe lâ gă i pa tul ugetar dire t, u astfel de s e ariu ar putea deter i a o reştere a
u ărului de pe sio ări a ti ipate, î o diţiile î are o rată ridi ată de î lo uire a salariului ar face
pe alizările ai suporta ile, a plifi â d astfel deze hili rele ugetare prog ozate.
Fig. 27: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 4 vs “ e ariul de ază % di PIţ
0.0%
-1.0%
de ază
-2.0%
-3.0%
2,89%
-4.0%
4,76%
-5.0%
7,26%
-6.0%
-7.0%
-8.0%
-9.0%
Scenariul 5 – “ hi
ări asupra pilonului 2 - Populist
În acest scenariu sunt evaluate două ăsuri populiste de reştere a ve iturilor ugetului pu li de pe sii
prin afectarea pilonului 2: (i) naţio alizarea i ediată a pilo ului î epâ d u
şi ii î gheţarea
o tri uţiei ătre pilo ul la , %.
(i)Efe tul i ediat al u ei astfel de a ţiu i ar fi ve ituri supli e tare la ugetul pu li de pe sii î valoare
de ,
ld lei, repreze tâ d a tivele ete ale fo durilor de pe sii private esti ate pe tru sfârşitul a ului
2012, care ar determina o echilibrare a bugetului în 2013. Deficitul se reduce în medie cu 1 p.p. din PIB în
s e ariul o parativ u s e ariul de ază pâ ă î a ul
. Ulterior, e o o iile realizate di
eli i area o tri uţiei la pilo ul su t a ulate gradual de heltuielile supli entare cu pensiile
persoa elor are aju g la vârsta pe sio ării. Î plus, rata de î lo uire a salariului pe tru persoa ele are
ies la pe sie î epâ d u a ul
este se ifi ativ ai redusă o parativ u s e ariul de ază Fig.
32).
36
Fig. 28: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 5 a io alizare vs “ e ariul de ază % di PIţ
0.5%
0.0%
-0.5%
-0,65%
-1.0%
-0,94%
-1.5%
-2.0%
-1,1%
-2.5%
de ază
-3.0%
ii I pa tul î gheţării o tri uţiei ătre pilo ul ar avea u i pa t ult ai redus asupra di i uării
deficitului decât în cazul scenariului extrem (i): o redu ere î
edie u , p.p. faţă de s e ariul de ază
pâ ă î
, iar ulterior pe ăsură e pilo ul aju ge la aturitate o s ădere u , p.p. Î s hi ,
rata de înlocuire a salariului prin pensii este mai mare decât în azul aţio alizării (Fig.32).
Fig. 29: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 5 î ghe are vs “ e ariul de ază % di PIţ
0.0%
-0.5%
Deficit în scenariul 5 - îngheţare ontri uţii
-1.0%
-0,27%
-1.5%
-0,39%
-2.0%
-2.5%
-0,46%
de ază
-3.0%
Î a ele varia te, s e ariul deter i ă e ter alităţi egative pe ter e
ediu şi lu g. Î pri ul râ d,
fondurile de pensii reprezi tă ea ai i porta tă o po e tă a e o o isirii i ter e pe ter e lu g
dintr-o economie, iar o reducere sau limitare a creşterii resurselor a estora poate o tri ui la
amplificarea dezechilibrelor macroeconomice. În contexul crizei financiare a tuale a deve it şi ai
evide t faptul ă i vestiţiile tre uiefi a ţate î tr-o proporţie ai ridi ată di resurse i ter e
e o o isire . Pro esul de dezi ter ediere fi a iară di )o a Euro orelat u aversiu ea ridi ată la ris
di pieţele fi a iare va deter i a o redu ere a dispo i ilităţii apitalurilor străi e private pe ter e
s urt şi ediu. Î a este o diţii reşterea e o o isirii i ter e devi e o e esitate pe tru reluarea
reşterii e o o i e pe aze suste a ile pri sti ularea i vestiţiilor pu li e şi private. Î al doilea
râ d,pri li itarea sau eli i area o tri uţiei la pilo ul se redu e se ifi ativ rata de î lo uire a
salariului pri pe sie, eea e va o du e va o du e pe ter e
ediu şi lu g la o s ădere a ivelului de
trai al persoanelor nou intrate la pensie cu impact negativ asupra consumului.
37
Fig. 30: Rata de înlocuire a salariului prin pensie pentru persoanele care ies la pensie în intervalul 2032-2042 –
Scenariul 5 vs Scenariul 1(%)
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
Rata de înlo uire a salariului prin pensie pilon
2039
+ pilon
2040
2041
2042
- Scenariu 1
- Scenariu 5 - naţionalizare
Rata de înlo uire a salariului prin pensie pilon +pilon
- Scenariu 5 - îngheţare
Scenariul 6 – Reducerea contribu iei la asigurările so iale
‘o â ia are î preze t u a di tre ele ai ridi ate ote de o tri uţie la asigurările so iale di U iu ea
Europea ă. Î o te tul î are se doreşte reşterea atra tivităţii e o o iei lo ale pe tru i vestitorii
străi i şi o o petitivitate ai ridi ată a pieţei forţei de u ă pe pla europea , redu erea o tri uţiei
la asigurările so iale reprezi tă u a di pote ţialele soluţii pe tru ati gerea a estui s op. I pa tul
pozitiv al u ei astfel de ăsuri se aterializează î să pe ter e
ediu şi lu g, î ti p e pe ter e
s urt ge erează u defi it de fi a ţare supli e tar î siste ul pu li de pe sii.
Î a est s e ariu a evaluat i pa tul ugetar al u ei redu eri a o tri uţiilor so iale u p.p. î epâ d
u a ul
şi u î ă p.p. di
. Î o diţiile î are a eastă ăsură u este î soţită şi de ăsuri
compensatorii de reducere a cheltuielilor, deficitul sistemului public de pensii va atinge un vârf de 3,4%
î
. Co parativ u s e ariul de ază, defi itul reşte în medie cu 0,75% p.p. pe orizontul de timp
2012-2042.
Fig. 31: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 6 vs “ eariul de ază % di PIţ
0.0%
-0.5%
de ază
-1.0%
-1.5%
0,72%
-2.0%
0,94%
-2.5%
-3.0%
-3.5%
-4.0%
0,55%
Scenariul 7 – Creşterea o tri u iilor la pilo ul - Optimist
Scenariul optimist presupu e o reştere a o tri uţiei la pilo ul pâ ă la % la sfârşitul a ului
.
Di perspe tiva i pa tului dire t asupra defi itului siste ului pu li de pe sii, s e ariul ge erează o
38
reştere oderată a defi itului o parativ u s e ariul , difere ţă care începând cu anul 2032 începe
să s adă pe ăsură e pilo ul de pe sii aju ge la aturitate iar heltuielile pilo ului î ep să se
redu ă. Pe tru a fi suste a il, s e ariul ar tre ui î soţit de alte ăsuri de redu ere a defi itului. Spre
exemplu, corelarea reşterii o tri uţiei la pilo ul u reşterea vârstei de pe sio are s e ariul ar
eutraliza i pa tul egativ dire t asupra defi itului pe ter e
ediu şi lu g o parativ u s e ariul .
Efectele pozitive indirecte pe care le-ar genera scenariul 7 depăşes î să u ult osturile reşterii
marginale a deficitului sistemului public de pensii. Pe de-o parte, creşterea resurselor fo durilor de
pe sii ar î se a dispo i ilităţi ai ari pe tru fi a ţarea u or i vestiţii pu li e 71 cu efect de
multipli ator ridi at î e o o ie, are vor deter i a î s hi
o reştere a ve iturilor pu li e ge erale.
Pe de altă parte, rata de î lo uire a salariului pri pe sii va reşte o parativ u s e ariului , u i pa t
pozitiv asupra consumului.
Fig. 32: : Deficit sistem public de pensii – Scenariul vs “ e ariul de ază % di PIţ
0.0%
-0.5%
de ază
-1.0%
0,45%
-1.5%
-2.0%
0,62%
-2.5%
-3.0%
-3.5%
0,37%
Fig. 33: Rata de înlocuire a salariului prin pensie pentru persoanele care ies la pensie în intervalul 2032-2042 –
Scenariul 7 vs Scenariul 1(%)
37
35
33
31
29
27
25
2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 2041 2042
71
+ pilon
- Scenariu 1
+ pilon
- Scenariu 7
Prin emisiunea de titluri de stat pe termen lung
39
Concluzii
‘o â ia se află î preze t î tr-o fereastră de oportu itate des hisă de situația de ografi ă, e i-ar
per ite o reștere e o o i ă a elerată datorată faptului ă are î preze t o o e trare a populației
î grupa de vârstă a tivă și, teoreti , osturi reduse date de u ărul ai s ăzut al populației de vârstă
depe de tă opii, vârst i i . Di pă ate î să, u reușește să apitalizeze o usul de ografi iar
tra ziția de ografi ă spre o populație î ătrâ ită vi e pe fo dul u or defi ie țe stru turale are,
erezolvate, du i evita il la defi ite se ifi ative și efe te so iale și e o o i e severe.
Pe termen lung , sistemul de pensii din România este sub presiune din ulte dire ții. Î pri ul râ d,
te di țele de ografi e de î ătrâ ire su t foarte a e tuate. Deși î
o e tul de față, ‘o â ia are o
populație ai tâ ără de ât area ajoritate a statelor europe e, î ur ătorii de a i va aju ge î
grupul țărilor u ea ai î ătrâ ită populație. Conform prognozei Comisiei Europene72, proporţia
tinerilor (0-14 ani) va scadea în perioada 2010 u a. %, iar proporţia persoa elor a tive
–
a i s ade î a eeaşi perioadă tot u a. %. I s hi
populaţia de a i şi peste va avea o
pondere din ce în ce mai mare, ajungâ d î
să reprezi te aproape % di populație. Creșterea ea
ai spe ta uloasă va fi pe seg e tul de peste a i de a i are va fi ai u eros
, % di total
populație de ât opiii î tre -14 a i
, % di total populație .
Î a elași ti p, pro le ele a tuale di zo a pieței u ii par să fie persiste te pe ter e lu g. ‘ata
i ă a o upării, su
edia europea ă, u se va ore ta î ur ătoarele de e ii. Mai ult, di esti ările
73
Comisiei Europene , ‘o â ia este si gura țară î are se prog ozează pe ter e lu g o s ădere a ratei
de o upare su ivelul a tual. Gradul ridi at de i for alitate și su o uparea di zo a rurală su t
probleme majore pentru care nu s-au o turat soluții realiste. Așteptarea a pro le ele di piața u ii
di zo a rurală să se rezolve printr-u pro es atural de ur a izare este total erealistă doare e
prognozele74 arată ă a est pro es va fi e tre de le t și a ia peste ir a de a i ‘o â ia va aju ge la
ivelul a tual de ur a izare di țările vest-europene. Prin urmare, sistemul de pensii românesc dominat
de pilonul I de tip pay-as-you-go (care prin logica sa este puternic dependent de echilibrul dintre
o tri ua ili și pe sio ari este e tre de e pus ris ului combinat din te di țele de ografi e și di
piața u ii. ‘ata de depe de ţă a siste ului pu li de pe sii raportul di tre u ărul de pe sio ari de
asigurări so iale de stat şi u ăr total de o tri ua ili la siste plea ă de la u ivel defavora il, de la
0,85 pensionari/contribuabil în 2010, ajungând la 1,5 pensionari/contribuabil în 206075.
O altă pro le ă este legată de situația fis ală a tuală a statului ro â . Chiar da ă are pri tre ele ai
ti ere populații di Europa, ‘o â ia are u defi it i e s la fo dul de pe sii. Î
, a esta a
reprezentat 2,4% din PIB și aproape 56% din deficitul bugetului consolidat. Pe partea de venituri, statul
72
73
Idem 72
74
UN (2008) World Urbanization Prospects. The 2007 Revision.
75
40
român este un colector slab. Evaziu ea fis ală la ole tarea CAS este esti ată la , % di PIB76.
Su ve țiile de la ugetul o solidat su t greu de a operit î o dițiile î are apa itatea ad i istrativă
este sla ă și pe tru ta ele ge erale, ‘o â ia ole tează la uget î jur de % di PIB, î ti p e alte
statelor europe e ole tează peste %. Î e privește cheltuielile, pe siile au fost u
ijlo de o ți ere
de ătre partidele la putere a votului pensionarilor prin propuneri sau decizii populiste ce nu puteau fi
susți ute fi a iar. După de izia Curții Co stituțio ale pri are de fa to u se pot opera i șorări ale
pensiilor, jocul populist a avut un impact financiar major iar costurile unor eventuale decizii populiste
pe tru viitor su t ris a te pe tru e hili rul fo dului și hiar a î tregii e o o ii.
Pentru a întelege mai bine efectele, am analizat mai multe scenarii privi d situația fo dului de pe sii î
ur ătorii de ani luâ d î o siderare fa torul de ografi , piața u ii, evoluția e o o i ă și de izia
politi ă: păstrarea status-quo-ului, apli area re o a dărilor europe e privi d reșterea vârstei de
pe sio are și e o o isire, politi i populiste are fie res e esiv cheltuielile sau scad veniturile, fie
blocarea sau anularea reformelor cheie privind pilonul II.
Primul scenariu presupune păstrarea legislației î for a a tuală î e privește vârsta de pe sio are
a i pe tru ăr ați și pe tru fe ei , odul de i de are a pe siei luâ d î o siderarea atât i flația
ât și reșterea salariului ediu rut î e o o ie, u tra ziție spre i de are e lusiv u i flația , alo ările
î reștere ătre pilo ul II pâ ă la % di salariul rut, ivelul a tual al o tri uțiilor. În acest scenariu,
deficitul fondului de pensii va aju ge la apro i ativ , % di PIB î
, după are va i tra pe o
traie torie des e de tă. Nivelul pe siilor își vor păstra puterea de u părare, î să vor s ădea a
procent din salariul mediu. Astfel, se esti ează a î
să reprezi te su
% di salariul ediu. Î
, vor i tra î plată pe siile di pilo ul II, eea e va du e la o reștere a ve iturilor di pe sii u ir a
o treime.
Măsura opti ă pe tru s ăderea defi itului fo dului de pe sii este reșterea vârstei de pe sio are
proporțio al u reșterea spera ței de viață la de a i. Este si gurul s e ariu î are fo dul aju ge să
u ai ai ă defi ite, î ti p e pe sia viitorilor pe sio ari u ar fi afe tată egativ. Celelalte scenarii
care ar du e la o s ădere a defi itului su t tre erea ai rapidă la i de area valorii pe siei u i flația și
ațio alizarea sau plafo area o tri uțiilor la pilo ul II, î să î i iu ul di a este s e arii fo dul u
ajunge în echilibru, fiind în continuare nevoie de su ve ții de la ugetul de stat. Î plus, atât gră irea
adoptării i flației î i de are ât și s e ariile are odifi ă pilo ul II duc la pensii mai mici pentru viitorii
pe sio ari a rată de î lo uire a ve iturilor o parativ u legislația a tuală. De e e plu, î ghețarea
o tri uțiilor la pilo ul II î
va du e pe tru pe sio arii de după
pri ele ge erații de
de reței la o s ădere a pensiei cu circa 12%. Națio alizarea î tregului pilo II, va du e la o s ădere a
pensiei cu o treime față de pe sia o ți ută u legislația a tuală.
Luâ d a ți tă de politi ă pu li ă asigurarea pe tru viitorii pe sio ari a u ui ivel de ve ituri ai u
de ât e ar o ți e pri legislația a tuală, a a alizat două s e arii: alo area u ei ote ai ari di
contri uții ătre pilo ul II sau legarea pu tului de pe sie de salariul ediu rut pe e o o ie. A ele
s e arii ar produ e u defi it supli e tar față de păstrarea legislației a tuale, î să reșterea
o tri uțiilor pâ ă la o otă de % di salariul rut ar fi o alter ativă ai realistă deoare e ar du e la
un deficit suplimentar de maxim 0,65% din PIB. Scenariul dramatic este legarea punctului de pensie la
45% din valoare salariului mediu brut din economie ce ar duce la un deficit enorm de cca 8,5% din PIB în
2042.
76
Consiliul Fiscal (2011) Raport anual 2010
41
Ta elul : Șapte s e arii – Sistemul de pensii din România efecte pe termen lung
Scenariu
Deficitul fondului de pensii
Pensia ca % din salariu
mediu
Probabili
tate
“ e ariu de aza: păstrarea
legislației î for a a tuală.
Max 2,5% din PIB în 2019. În
2042, fondul ajunge la un
deficit de circa 1,2% din PIB.
Va des rește pâ ă la %
în 2031. În 2032 cu
ve iturile adițio ale di
pilonul II ajunge la 34%.
Pâ ă î
, te di ța
des res ătoare se
păstrează pâ ă la %
+++
Creșterea vârstei de pe sionare
î fu ție de spera ța de viață
la 65 ani
După u defi it a i de %
din PIB în 2019, fondul se
e hili rează di
.
‘ă â e la fel a î
s e ariul de ază.
++
Modificare algoritmului de
indexare a pensiei, prin
deva sarea i dexării u i flația
După u defi it a i de %
din PIB în 2017, acesta se
reduca la cca 0,4% din PIB.
Rata de înlocuire a
salariului prin pensie va
avea un trend
des res ător aju gâ d la
25% în 2042.
-
Modificare algoritmului de
indexare a pensiei prin fixarea
pensiei la 45% din salariul
mediu brut
Va produce un deficit de circa
8,5% din PIB.
Rata de înlocuire este
45%.
+
Schimbarea pilonului II de
pe sii pri î ghețarea otelor
alocate la 3,5% sau prin
ațio alizarea i tegrală a
pilonului
Î ghețarea otei va redu e
deficitul cu cca o,4% din PIB
față de s e ariul de ază.
Pe siile î plată după
++
2032 vor fi mai mici cu
% î azul î ghețării și
% î azul ațio alizării
față de s e ariul de ază.
Reducerea nivelului total al
o tri uțiilor ătre siste ul de
pensii
Deficitul sistemului public de
pensii va atinge un vârf de
3,4% în 2025. Comparativ cu
s e ariul de ază, defi itul
reşte î
edie u , % pe
orizontul de timp 2012-2042.
Ră â e la fel a î
s e ariul de ază.
++
Creșterea otelor di o tri uții
dire țio ate ătre pilo ul II la
10%
Comparativ cu scenariul de
ază, defi itul poate reşte
cu 0,62%.
Rata de înlocuire a
salariului prin pensie se
î u ătățește u
aproape 2%
-
Națio alizarea va du e la
reducerea deficitului cu cca
% față de s e ariul de ază.
42
De ase e ea, ori e ăsură are ar putea du e la s ădere a ve iturilor fo dului de pe sii tre uie fă ută
u pre auție. Astfel, di i uarea o tri uțiilor poate avea u i pa t pozitiv asupra ediului de afa eri și
să î urajeze apariția de oi lo uri de u ă și să redu ă i for alitate. Î să, o ase e ea ăsură da ă
u ar fi luată si ulta u reșterea azei de i pozitare sau î tărirea ole tărilor î ât ivelul ve iturilor
fo dului de pe sii să ră â ă sta il, va du e la u defi it supli e tar de aproape % din PIB.
Măsurile populiste se dovedes a fi foarte ostisitoarea fie a efe te e o o i e, fie a efe te so iale pe
ter e lu g. Așadar, este ese țial a partidele politi e să se a ți ă de la ăsuri e pot adu e voturi pe
termen scurt dar ar expune întregul siste ris ului de olaps. Situația difi ilă a pe siilor î ‘o â ia u
permite niciun derapaj de la asigurarea echilibrelor pe cât posibil în contextul demografic defavorabil.
Mai ult, dată fii d i porta ța siste ului și fragilitatea lui, este e esar a dire țiile pri ipale de
politi ă pu li ă privi d pe siile să fie agreate o se sual și respo sa il de pri ipalele partide politi e
î ât s hi ările de la guver are să u pu ă su vreu ris li ia ge erală de politi ă pu li ă de
echilibrare. Este responsa ilitatea fie ărui vota t să des urajeze ori e te di ță populistă pe tru ă
impactul poate fi major.
Pe lâ gă politi a pu li ă legată de pe sii, su t o serie de aspe te e pot fi i flue țate de Guver și are
ar putea avea un impact pozitiv:
1.
Este evident ă siste ul de pe sii u pro le ele sale ultiple, u va putea asigura o pe sie
suficient de mare din pilonul I. Pilonul II va ajunge la maturitate într-u
o e t de vârf î e privește
i trările la pe sie
și va du e la o reștere a valorii pe siei. Chiar și așa, este a solut e esar a
ge erațiile are î preze t su t a tive pe piața u ii să fie o știe te ă statul u va putea asigura u
ivel si ilar al pe siei a pe tru pe sio arii a tuali și să e o o iseas ă supli e tar pe tru a u se
expuse ris ului de sără ie. Mai multa laritate și responsabilitate în discursul public sunt absolut
necesare. Modul de economisire, fie ă vor i de pilo ul III de pe sii volu tare, de parti ipare la fo duri
private de i vestiții sau de economisire în sistemul ba ar, ți e de opțiu ea fie ăruia dar să fie fă ută
i for at î ât e o o iile să u se depre ieze î valoare i di o tră să o ți ă u ra da e t ât ai
u . Di olo de efe tul pozitiv la ivelul u ăstării i dividuale, e iste ța u ui apital autohto î planuri
de e o o isire pe ter e lu g, poate fi o sursă i porta tă de i vestiții î e o o ie ali e tâ d
reșterea e o o i ă.
2.
Core tarea deze hili relor di piața u ii pri redu erea i for alității și fis alizarea e o o iei
rurale, prin politici mai bune de o upare și re alifi are, pri reșterea a gaja ilității pe tru ategoriile
e puse șo ajului sau i a tivității ti eri, fe ei, lu rători vârst i i . De ase e ea, asigurarea u ui ediu
de afa eri priete os are să du ă la reșterea a tivității e o o i e și i pli it la reșterea u ărului de
lo uri de u ă.
3.
Di i uarea defi itelor pri reșterea ve iturilor, fii d e esară î u ătățirea ole tării
o tri uțiilor di i uarea evaziu ii și eli i area e epțiilor de la plată și distri uirea e hita ilă a poverii
fiscale.
4.
Asigurarea u ui li at e o o i pozitiv pri de iro ratizare, legislatie predi ti ilă și u
politic stabil.
ediu
43
Anexa metodologică
Metodologia folosită î modelul de prognoză pentru sistemul de pensii din România
1. Te di e de ografi e
Pentru esti area te di ţelor de ografi e s-a plecat de la prognoza US Census Bureau a populaţiei pe
grupe de vârstă de âte a i pâ ă î
. ‘it ul de reştere di prog oza US Ce sus Bureau a fost
apli at pe stru tura populaţiei di
, ţi â d o t de rezultatele ultimului referendum.
Fig. 34: Evolu ia popula iei totale
19.50
19.04
19.00
18.50
18.00
17.50
17.00
17.04
16.50
16.00
Sursa: US Census Bureau, INS
Fig. 35: Distri u ia popula iei pe grupe de vârstă
vs
Notă: Estimare densitate de repartiţie ker el pe aza distri uţiei populaţiei pe a i ulti ul i terval reprezi tă populaţia totală
peste a i . De sitatea reprezi tă apro i ativ pro e tul di total populaţie are se regăseşte î tr-o anumită grupă de vârstă.
Aria de su de sitatea de repartiţie este egală u
%. Fe o e ul de î ătrâ ire a populaţiei se poate o serva î figura de
ai sus pri tra slatarea de sităţii de repartiţie a populaţiei de la stâ ga la dreapta.
Sursa: US Census Bureau, INS, estimări proprii
44
Fig. 36: Distribu ia u ulată a popula iei pe grupe de vârstă
vs
Po dere cu ulată î total populaţie
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
0
5
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85
Vârstă
2011
2042
Notă: Distri uţia u ulată reprezi tă proporţia populaţiei pâ ă la o a u ită vârstă î total populaţie. Fe o e ul de
î ătrâ ire a populaţiei se poate o serva pri tra slatarea distri uţiei u ulate de la stâ ga la dreapta
Sursa: US Census Bureau, INS
2. Estimare u ăr pensionari
Pu tul de ple are îl reprezi tă u ărul de pe sio ari ASS şi agri ultori77 pentru anul 2011 publicat de
CNPAS. Nu ărul total de pe sio ari ASS î fie are a este calculat ca:
u de Pt este u ărul total de pe sio ari î a ul t, Pt- este u ărul de pe sio ari î a ul t-1,
este variaţia a uală a populaţiei peste li ita vârstei de pe sio are la ăr aţi şi fe ei
ajustată u u ărul persoa elor are au i trat a ti ipat la pe sie şi are teoreti ar fi tre uit să iasă la
pe sie î a ul t, ri este rata de i trare la pe sie î grupa de vârstă i i< li ita de varsta de pe sio are iar
Popi este populaţia î grupa de vârsta i
Nu ărul de pensionari agricultori este prognozat să s adă pe ale aturală, presupu â d o vârstă medie
de 80 ani.
77
Nu sunt luate î
al ul persoa ele u pe sii spe iale, î tru ât u e istă a es pu li la a este i for aţii
45
Fig. 37: Evolu ia u ărului de pe sio ari agri ultori
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
Sursa: CNPAS, estimări proprii
3. Estimare pensie medie î pilo ul şi
Punctul de plecare îl reprezi tă pe sia edie di a ul
. I de area pe siei se fa e o for
algoritmului din scenariile preze tate î se ţiu ea : (i) rata inflaţie+ procent din ritm real de creştere
salariu rut, ii rata i flaţiei, iii pe sia edie este legată dire t de evoluţia salariului ediu rut
nominal. Î epâ d u a ul
aju ge la pe sie pri a ge eraţie are va e efi ia de pe sie şi di
pilonul 2.
Pe tru a esti a ua tu ul pe siei di pilo ul tre uie ţi ut o t de ur ătorii fa tori: numărul de a i
de contri uţie, valoarea contribuţiei și randamentul mediu al plasamentului fondului de pensii. Spre
exemplu o persoană are iese la pe sie î a ul
a o tri uit ti p de a i la pilo ul , u
ur ătoarele o tri uţii ţi â d o t de parametri din scenariul de ază :
Fig. 38: Co tri u ia la pilo ul de pe sii a u ei persoa e are iese la pe sie î a ul
7.00%
6000
6.00%
5000
5.00%
4000
4.00%
3000
3.00%
2000
2.00%
1000
0.00%
0
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
1.00%
Contri uţie %
Contributie anuala pilon 2 (lei)
Cua tu ul o tri uţiei î lei la pilo ul este estimat pe baza prognozei salariului mediu brut. Da ă
presupunem un randament mediu anual al plasamentelor fondurilor private de pensii de 6%, putem
46
deter i a valoarea viitoare a o tri uţiilor a uale la
ur ătoarea for ulă:
o e tul pe sio ării spre e e plu
reprezi tă valoarea viitoare a o tri uţiilor la pilonul 2,
Unde
pilonul 2,
ra da e tul fo dului de pe sii î a ul t, iar
, după
reprezintă o tri uţiile a uale la
u ărul de a i de o tri uţie la pilo ul .
Pe tru o persoa ă are se pe sio ează î
, î o diţiile î are a o tribuit 26 ani la pilonul 2,
valoarea a u ulată î fo dul de pe sii se va ridi a î
edie la apro i ativ
ii ‘ON.
Fig. 39: Valoarea viitoare a contribu iilor la pilo ul
120000
6000
100000
5000
80000
4000
60000
3000
40000
2000
20000
1000
0
0
2007
2010
2013
2016
2019
2022
Valoare viitoare ontri uţie pilon
2025
2028
2031
pensii
Valoare viitoare cumulată a contribuţiei (scală dreapta)
La o e tul pe sio ării, o tri ua ilul va putea opta î tre a pri i pe lo valoarea u ulată totală a
o tri uţiilor lui sau să pri eas ă o a uitate pe durata ră asă a vieţii. Pe tru a deter i a valoarea
a uităţii o tri uţia pilo ului la pe sia totală a presupus o durată edie de viaţă de a i de la
mome tul i trării la pe sie şi e ţi erea u ui ra da e t ediu al fo dului de pe sii la %:
Unde
reprezi tă pe sia
edie a uală di pilo ul .
47
4. Prognoze macroeconomice
Fig. 40: I fla ie a uală (%)
5.0
4.5
4.0 3.6
3.0
3.5
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
Sursa: FMI
Fig. 41: Evolu ie PIţ
8.0%
7.0%
6.0%
5.0%
4.0%
3.0%
2.0%
1.0%
0.0%
Crestere PIB real
Deflator PIB
Sursa: FMI, estimări proprii
Salariul mediu brut nominal este estimat să res ă u rata i flaţiei la are se adaguă rit ul real de
reştere al PIB.
48
Fig. 42: Evolu ie salarii rute o i ale
16,000
14,000
12,000
10,000
8,000
6,000
4,000
2,000
-
Sursa: FMI, INS, estimări proprii
Nu ărul de salariaţi A igo este esti at por i d de la te di ţele de ografi e şi ratele de o upare
salariaţi :
Unde,
reprezi tă u ărul de salariaţi A igo î a ul t,
grupa de vârstă i,
reprezi tă populaţi totală di
reprezi tă rata de o upare a salariaţilor po derea salariaţilor di
ategoria i de
vârstă î total populaţie di a eeaşi ategorie î a ul t , iar este u ărul total de grupe de vârstă
active.
Pentru a estima u ărul de salariaţi u o tri uţie la asigurările so iale a plecat de la ipoteza
e ţi erii constante a raportului di tre u ărul de salariaţi raportaţi de o pa ii şi u ărul de
salariaţi di a heta A igo. Î plus a o siderat ă u pro e t de apro i ativ % di difere ţa di tre
salariaţii A igo şi ei raportaţi de o pa ii plătes o tri uţii la asigurările so iale:
Unde
reprezi tă u ărul de salariaţi are plăteşte o tri uţie la asigurările so iale î a ul t, iar
reprezi tă u ărul de salariaţi raportati de o pa ii î a ul t.
5. Venituri totale sistem public de pensii
Ve iturile totale ale siste ului pu li de pe sii su t esti ate î fu ţie de u ărul de salariaţi u
o tri uţii la asigurările so iale, salariul ediu rut şi pro e tul de o tri uţie:
Unde Vtot reprezintă ve iturile totale ale siste ului pu li de pe sii, Vsal reprezi tă salariul
a ual iar ivelul o tri uţiei.
ediu rut
49

Cartea alba a pensiilor

Transcription

Similar documents

tipuri de gramatici în manuscrise muzicale de tradiţie bizantină

Academicianul Gheorghe Spacu și impactul său asupra chimiei

Pdf - Editura Silvica

Descarca aici

DESPOT-VODA

Nr.21

materica - Cotto d`Este

Colaborează:

Cum l-a ]epuit Gigi pe c`pitanul s`u, Cristi T`nase

Descarca aici

ECG

the Athens city map (PDF: 1,45MB)

Awọn akoonu Sony Ericsson K550