pag. 3 - Glasul Vailor

Comments

Transcription

pag. 3 - Glasul Vailor
Decembrie 2013, Anul IV, Nr. 62
pentru că nouă ne pasă
GLASUL VĂILOR
VALEA GURGHIULUI - REGHIN - SOVATA - VALEA MUREŞULUI - TOPLIŢA - VALEA LUŢULUI
singurul ziar bilunar din Reghin distribuit gratuit în 8000 de exemplare
ADMINISTRAŢIE
Serviciu de autoservire,
la Deda
SOCIAL
Preotul din Lunca Bradului
hrăneşte 80 de copii
pag. 3
pag.2
ADMINISTRAŢIE
12 km de canalizare, la
Solovăstru
pag. 4
BUSINESS
pag. 5
SOCIAL
pag. 7
Reghinul, pe locul III la contribuţiile la bugetul de stat
2013, un an plin de activităţi
pentru Primăria Reghin
CULTURĂ
pag. 10
Anul 2013, bogat în evenimente culturale la Muzeul
Etnografic
SOCIAL
pag. 12
Mureşenii, premiaţi la Gala
Farmaciştilor 2013
SPORT
pag. 3
Preotul din Lunca Bradului hrăneşte 80 de copii
pag. 15
Dan Ormenişan, retras din
arbitraj după 29 de ani de
activitate
SOCIAL
pag. 16
Liberalii mureşeni au petre-
Prin strădania preotului Burian Vasile și a soției sale, la Lunca Bradului funcționează cut la Balul Liberal
de aproape 15 ani o cantină socială. Aceasta este destinată copiilor cu posibilități
materiale precare.
Zâmbete dedicate vârstnicilor din cadrul Centrului de Criză
Cei 25 de copii din cadrul Centrului
Educațional ”Sfânta Maria” din Reghin, au
adus un zâmbet pe chipurile vârstnicilor
din cadrul Centrului de Criză ”Sf. Andrei”
Reghin, în cadrul unei vizite, în data de 6
decembrie 2013. Copiii, alături de personalul centrului educațional, sub motto-ul ”Un
zâmbet pentru vârstnici” au vizitat căminul
de bătrâni, cei mici oferindu-le gazdelor felicitări realizate și personalizate chiar de ei.
De asemenea, copiii au recitat poezii și cântece de iarnă. Bunicii i-au răsplătit pe copii
cu mici atenții. Prin vers și cântec, copiii
au incercat să impresioneze bunicuțele din
această instituție.
Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia
- Filiala Reghin funcţionează cu cinci servicii sociale acreditate, atât pentru copii, cât
şi pentru persoane vârstnice: servicii de tip
familial de care beneficiază 10 copii, servicii de tip rezidenţial, beneficiari fiind 21
de copii, un centru de zi pentru 12 copii,
un serviciu de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice cu 80 de beneficiari şi
un centru de criză în care sunt ocrotiţi opt
vârstnici. Din data de 15 octombrie 2013
în cadrul asociației funcționează și Centrul
Educațional ”Sfânta Maria”, beneficiari fiind
25 de copii.
“Scopul Centrului educațional este prevenirea părăsirii timpurii a școlii și menținerea
în sistemul educaţional a unui număr de
25 de copii. Centrul educațional asigură: o
masă caldă, rechizite, burse sociale, sprijin
în efectuarea temelor, activități de dezvoltare a personalității și autonomiei, sprijin și
suport în vederea participării la activitățile
școlare și ale centrului”, a precizat Adina Nicoară, asistent social. Activitatea Asociaţiei
Filantropia Ortodoxă Alba Iulia - Filiala Reghin este coordonată de părintele Dimitrie
Gherman.
Oana MĂRGINEAN
NR 62
ADMINISTRAŢIE
2
GLASUL VĂILOR
La Deda se va deschide un serviciu de autoservire
În comuna Deda există peste 17
km de drumuri comunale de care
primarul Lucreţia Cadar se va
ocupa în această perioadă de iarnă prin serviciul de deszăpezire
pentru care a închiriat utilaje. Mai
multe despre planurile de viitor,
cât şi despre realizările din anul
2013 aflaţi de la primarul comunei
Deda, Lucreţia Cadar.
Rep: Cum a fost anul 2013 faţă de anul
trecut?
Lucreţia Cadar: Din punctul meu de
vedere, anul 2013 a fost un an bun, un
an în care tot ceea ce ne-am propus în
buget a fost realizat. Am completat la
infrastructura comunei încă aproximativ doi km de asfalt în satul de reşedinţă
Deda. Am realizat doi km de trotuare
în localitatea Deda şi circa 1 km în satele Bistra-Mureşului, Pietriş şi Filea,
ceea ce a fost un lucru minunat.
Deasemenea am realizat o casă a satului care cuprinde o casă ţărănească, un
grajd şi o şură. Totul este o gospodărie ţărănească cu tot ce poate avea un
adevărat gospodar. La începutul anului
viitor această gospodărie va fi amenajată şi va cuprinde obiecte de muzeu.
Costume populare vechi din fiecare sat
al comunei, tot felul de unelte gospodăreşti, tot ceea ce înseamnă îndeletnicirile şi preocupările oamenilor din
comuna Deda.
Şcolile au fost pregătite deasemenea
pentru începutul de an şcolar. Am terminat cel mai mare lucru pentru co-
muna Deda, şi-anume canalizarea comunei, lucrări începute încă din 2007.
Este vorba de 8 km de canalizare şi tot
atâţia km de aducţiune de apă, am realizat schimbarea conductei în comuna
Deda. Şi lucruri mărunte, serviciile de
evidenţă a populaţiei, SMURD, pompieri şi instituţiile de pe raza comunei
şi-au desfăşurat activitatea în condiţii
bune. Toate acestea în condiţiile în care
de la bugetul statului nu am primit nici
un ban şi totul s-a realizat din bugetul
propriu al comunei.
pozitelor şi taxelor anul acesta deoarece
curtea de conturi la începutul anului a
majorat impozitele pe ultimii trei ani,
într-ucât zona de încadrare pentru impozitare la clădiri şi impozite terenuri
nu a fost corespunzătoare codului fiscal. În acest fel s-a majorat impozitul pe
clădiri şi terenuri cu sume substanţiale,
dar care în procent de 80% sunt încasate de la populaţie.
Rep: Perspectivele pentru viitor, proiecte?
L.C: Pentru anul viitor îmi propun să
realizez circa trei km de asfalt în Deda,
satele Filea şi Bistra-mureşului, urmând ca până la sfârşitul mandatului
meu, cu ajutorul lui Dumnezeu să termin străduţele aproape în totalitate de
asfaltat.
Deasemenea vom începe lucrările la
căminul cultural din Bistra-Mureşului
pentru care proiectul este realizat tot
din fonduri proprii. Vom extinde trotuarele în comuna Deda şi celelalte sate.
Dacă va fi posibil vom realiza reabilitarea conductei de apă din aducţiunea
Donca la Deda şi satul Filea.
Vom amenaja o cabană pentru primăria Deda, deoarece în momentul
de faţă, în locul unde a fost construită
cabana de la gura Doncii este o ruină.
Acea cabană am dori să o amenajăm
pentru comuna Deda şi pentru orice
activităţi care urmează să fie realizate
acolo.
Vrem să realizăm un serviciu de auto-
servire în Deda. Asta înseamnă realizarea meniului zilei cu servire la tavă sau
chiar caserole. Este un lucru solicitat
de salariaţii de la noi din comună, de
la pompieri, de la poliţie, cadrele didactice de la liceu şi chiar un număr mare
de elevi. Locaţia va fi chiar vis-a-vis de
liceu, chiar în această perioadă se lucrează la amenajarea spaţiului cu tot
ce se cere. Va fi un serviciu de care comuna se va putea folosi chiar şi pentru
diferite mese organizate, un serviciu de
care este nevoie pentru că noi nu avem
o pensiune sau un restaurant unde să se
poată servi masa.
Rep: V-aţi ocupat şi de iluminatul festiv din comună?
L.C: Anual ne ocupăm de iluminatul
festiv. Anul acesta am hotărât oarecum
reînnoirea iluminatului faţă de anii
precedenţi, lucru pentru care am achiziţionat beculeţe noi. Centrul comunei
este mai mult iluminat acum. În rest pe
sate, este în măsura în care ne-am permis să-l realizăm.
Avem de anul Nou un foc de artificii pentru locuitori şi iată că venim în
întâmpinarea oamenilor din comuna
noastră cu lucruri frumoase aşa cum
dorim ca şi comuna noastră să fie pusă
la punct. Avem apă, avem canalizare,
avem iluminatul public deosebit de
bine pus la punct, străzile deasemenea
arată bine, aşa că eu consider că cetăţenii comunei Deda pot fi mulţumiţi de
serviciile pe care noi le facem.
Rep: Un gând la sfârşit de an?
L.C: Nu avem alt gând decât împreună
cu consilierii locali, cu angajaţii primăriei să facem viaţa cetăţenilor şi zona
mai frumoasă şi mai atractivă pentru
a putea simţi că suntem într-o comună
civilizată în care noul este la el acasă.
Rep: Ce puteţi să-mi spuneţi despre taxele şi impozitele încasate?
L.C: A fost mai greu la încasarea im-
A consemnat Codruţa POP
Club pentru pensionarii din Gurghiu
Comuna Gurghiu este cea mai numeroasă de pe Valea Gurghiului.
Din acest motiv, primarul Laurenţiu Dumitru Boar încearcă şi reuşeşte să facă din comuna pe care o
păstoreşte un loc în care cetăţenii
să se bucure de toate serviciile oferite şi să fie mândri că locuiesc în
această comună.
Aflat la sfârşit de an, edilul comunei
Gurghiu a făcut bilanţul cu realizările
din comună pe parcursul anului 2013.
În acest an s-a reuşit reabilitarea şi extinderea dispensarului medical din
Gurghiu. „Deasemenea am început o
investiţie multianuală: alimentare cu
apă potabilă a localităţilor Orşova Pădure, Orşova Sat, Comori, Gurghiu.
Am executat lucrări de întreţinere a
drumurilor asfaltate Gurghiu-Glăjărie,
Gurghiu – Orşova prin aplicarea unui
tratament bituminos” a declarat Laurenţiu Dumitru Boar. O altă lucrare
importantă finalizată în decursul acestui an ţine de localitatea Glăjărie unde
s-a reuşit darea în folosinţă a terenului multisport, unde cetăţenii pot face
mişcare.
Localităţile Larga şi Fundoaia pot spu-
calităţile Orşova – Comori – Gurghiu.
„Dacă se va primi vreun sprijin de la
Guvern, sigur că aceste lucrări vor fi
finalizate mai curând. Este o investiţie
pentru 4 – 5 ani din bugetul local” a
adăugat primarul comunei Gurghiu.
Pentru anul viitor se doreşte finalizarea
lucrărilor pentru casa mortuară din
Gurghiu, lucrare care se speră să fie finalizată în decursul anului viitor.
Impozitul încasat în proporţie de
70%
ne că trăiesc acum într-un cadru civilizat în urma finalizării lucrărilor de
alimentare cu apă. Administraţia locală
s-a ocupat şi de reabilitarea căminelor
culturale din localităţile Caşva şi Comori. Tot în acest an s-au făcut lucrări
de pietruire a străzilor laterale şi a drumurilor comunale.
Primarul Laurenţiu Boar nu a uitat nici
în acest an de pensionarii din Gurghiu.
Aceştia se vor bucura de acum de un
club al pensionarilor aflat pe strada
Republicii. Aici, pensionarii au posi-
bilitatea să joace şah, remi având posibilitatea de a socializa şi schimba idei.
Pe lângă altele, clubul pensionarilor din
Gurghiu este dotat cu televizor, dar şi
cu calculator cu acces la internet. „Pensionarii nu plătesc nimic. Alţii care vor
să intre vor plăti o taxă de 5 lei pe zi
dacă vor fi acceptaţi de două treimi din
cei care frecventează clubul şi au legitimaţie de la primărie” a declarat Laurenţiu Dumitru Boar.
Ca planuri de viitor se doreşte finalizarea introducerii apei potabile în lo-
„Nu pot să spun că acest an a fost mai
bun, având în vedere că toate investiţiile s-au făcut din bugetul local, dar
ne-au intrat toate sumele din cote defalcate din TVA şi impozitul pe venit de
la finanţe. Faţă de anii anteriori când la
sfârşit de an am întâmpinat probleme.
Noi am avut angajamente bugetare,
contracte cu agenţi economici şi nu
ne-au fost virate sumele prevăzute la
începutul anului de la finanţe” a spus
edilul din Gurghiu. Încasările la taxe şi
impozite sunt de aproximativ 70%, un
procent care se realizează an de an.
Codruţa POP
NR 62
SOCIAL
GLASUL VĂILOR
3
Din suflet pentru suflete
Preotul din Lunca Bradului hrăneşte 80 de copii
Prin strădania preotului Burian
Vasile și a soției sale, la Lunca Bradului funcționează de aproape 15
ani o cantină socială. Aceasta este
destinată copiilor cu posibilități
materiale precare.
Au început cu 20 de copii. Astăzi înscrişi sunt 80, de la clasa pregătitoare
până la clasa a VIII-a. Preda orele de
religie în şcoală când la fiecare pauză
mare le spuneam copiilor să-şi scoată
pacheţelele cu mâncare. Nu-i plăcea să
În cadrul băncii se înscriu angajați pentru a face bine unui copil cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Li se pun scrisorile
în față și aleg una la întâmplare. „Chiar
astăzi am primit un telefon că un copil
nu și-a notat numărul de pantof și avea
nevoie de acest detaliu pentru a putea
face pachetul”. Cu emoție, preotul Burian își aduce aminte de scrisoarea impresionantă scrisă de o fetiță către Moș
Crăciun. ”Dragă Moșule, sunt o fetiță.
Nu îți cer dulciuri că știu că îți e greu,
adu-ne mâncare”. Această scrisoare s-a
nimerit la un mai mare al băncii care
impresionat de acest caz, i-a făcut fetei un cadou foarte mare. ”Am spus
despre acest caz și în biserică și au fost
credincioși care au dus și ei diferite alimente fetiței respective și familiei ei”.
Cămara cu de toate
De la azil la cantină socială
Ideea de a înfiinţa o astfel de cantină
i-a venit preotului din Lunca Bradului
în tinereţe, imediat după ce a terminat
şcoala. „Am făcut şcoala peste munţi.
A fost o conjunctură prin care eu am
ajuns la Buzău. Acolo am văzut ceva ce
mi-a plăcut sufletului, faptul că oamenii au trecut de la vorbă la faptă. Credinţa fără faptă este moartă, iar fapta
credincioşilor unei parohii a fost că au
pus mână de la mână şi au deschis un
azil de bătrâni” spune preotul Burian
Vasile. A terminat şcoala în 1987 şi s-a
întors în Ardeal. Imediat după asta a
vadă copiii că rabdă foame. „Când te
doare de cineva, nu ieşi primul din clasă, ci ieşi în urma lor. Astfel îi vezi dacă
se îmbracă, dacă-şi iau mâncarea, dacăs ordonaţi cu lucrurile. Aşa am văzut că
nu toţi îşi scot mâncare la şcoală. I-am
întrebat de ce nu mănâncă, iar ei au început să motiveze că au mâncat de dimineaţă, până când mi-au spus <<tata
nu a primit banii şi n-am avut pâine>>”
Când a văzut că mulţi dintre copii nu au
ce mânca, a purtat discuţii cu doamna
preoteasă şi astfel au hotărât să le dea
ei de mâncare. Au pornit fără a spune
nimănui nimic în ideea de a vedea dacă
cantina va merge. Aşa au ajuns primii
copii la masă. „Le-am spus: <<copii
care vreţi, când ieşiţi de la şcoală să veniţi la amiază la masă la parohie>>”.
Copiii din Lunca Bradului urcă în fiecare zi în timpul anului școlar pe dealul
ce duce la biserică. Vin pe rând, fiecare
cum termină orele.
Pachete de Crăciun de la oameni cu
suflet mare
devenit preot la parohia Lunca Bradului. Avea în gând să ridice un azil de
bătrâni. Găsise şi locul, o casă de vânzare chiar lângă biserică, unde odată
trăiau doi bătrâni. Deşi nu a reuşit să
cumpere acea casă, nu s-a oprit. Chiar
dacă focul cu azilul s-a stins, a rămas
vie dorinţa de a face bine celor din jur.
„Au mai trecut câţiva ani, şi uite că
acum sunt aproape 15 ani de când dăm
de mâncare copiilor din sat” ne-a spus
preotul Burian Vasile.
Anul acesta, şcolarii ce vin să mănânce la cantina de pe deal, vor primi trei
rânduri de pachete. A venit Moș Nicolae, o televiziune din Târgu-Mureş, dar
şi angajaţii de la BRD Cluj. De ani de
zile ei fac astfel de gesturi. „Mi-au spus:
<<părinte, copiii care vin la masă să
scrie câte o scrisoare la Moș Crăciun,
să spună câteva lucruri despre ei pentru a ne putea face o idee despre copii și
familia din care provin. Copiii să ceară
lucruri pe care putem să le oferim>>”.
Mulți îl întreabă cât cheltuieşte cu copiii. Și preotul şi-a pus această întrebare, însă nu ține seamă de acest lucru.
La o masă, dacă pâinea este proaspătă
merg peste zece pâini odată. Oamenii
din sat au suflet mare. Uneori cineva le
plăteşte pâinea. Cei mai mulţi lasă bani
şi îşi păstrează anonimatul. Alţii iau
dat chiar un porc de Crăciun, să aibă
ce pune pe masă copiilor. Preotul pregăteşte de toamna pivniţa cu cartofi şi
cele necesare. ”Dacă am merge acum în
magazia de alimente veţi vedea zeci de
litri de ulei, făină, tone de cartofi, ceapă.
La început nu aveam nimic. Era foarte
greu. Acum am familii din Lunca Bradului care-mi dau câte un porc”.
a declarat Burian Vasile. Aici nu vin să
mănânce doar copii care au o situație
familială precară. Sunt copii care vin
din familii bune, dar preferă să vină
să mănânce la cantina bisericii, alături
de alți copii pentru că se simt bine împreună. Fiecare își fac rugăciunea, apoi
se pun la masă. Mulți dintre școlari
nu erau deschiși la lucruri noi, refuzau carnea, nu mâncau paste. Preferau
doar ce ține de tradiție, cartofi și fasole.
„Sunt care nu mănâncă carne. La început, îi întrebam ce vor să mănânce. Ei
vroiau „pitioci” ori fasole. Le spuneam
<<...dar ieri v-am făcut! Mai faceți-ne
domn părinte!>>. La început nu puteau mânca felul doi. După 1989 erau
ONG-uri care primeau din străinătate
paste făinoase de calitate. Însă copiii nu
au mâncat așa ceva, ei fiind obișnuiți
doar cu cartofi și fasole. Mulți dintre
cei care vin aici, nu știu dacă seara mai
mănâncă ceva” spune îngândurat preotul Burian. În urma unui parteneriat
cu primăria din Lunca Bradului, singura persoană plătită este bucătăreasa,
restul celor care ajută o fac voluntar.
De-a lungul timpului s-au creat legături strânse între preot și copii. Mulți
dintre cei care au venit în urmă cu 15
ani la masă la preotul Burian, acum
au la rândul lor copii care vin să mănânce la cantina parohiei. ”Îmi spun că
atunci când trec prin fața bisericii își
amintesc de momentele copilăriei când
veneau să mănânce la biserică. Cu asta
am câștigat totul. Eu rămân părintele
care a dat de mâncare copiilor”. Vasile
Preferă pâinea cu dulceaţă în locul
eugeniei
Niciodată nu a cerut bani pentru
acești copii. A cerut în schimb să i se
dea mâncare. „Vedeți dumneavoastră,
atunci când ceri bani intră suspiciunea.
Noi cu mâncare ne descurcăm” spune
preotul Burian. De multe ori după ce
termină de mâncat, copiii îşi pun mai
întâi ceva dulce pe pâine, abia apoi îşi
iau eugenia ori napolitana. Își fac două
felii de pâine cu dulceață, își pun ghiozdanele în spate apoi ies cu feliile de pâine în mână.
„Le spun de multe ori când ies în
vacanță <<Copii, ne vedem la toamnă>>. Se întristează. Când îi întreb de
ce nu se bucură că intră în vacanță îmi
motivează că nu mai pot veni la mâncare. Vreau să vă spun că suferă copiii.”
Burian, nu este doar un preot iubit de
copii şi credincioşi. Este om deosebit,
unul cu suflet mare care ajută pe toată
lumea. „Atâta timp cât eu și doamna
preoteasă vom exista și vom fi în putere, chiar de se întâmplă să mor mâine,
copiii vor mânca mai departe pentru că
există mâncare și există posibilitatea” a
conchis preotul Burian Vasile.
Codruţa POP
Flavius Florin FARCAŞ
Crăciun la Gliga TV
Postul Gliga TV a pregătit un program bogat şi diversificat cu ocazia
Sărbătorilor de Iarnă. În zilele de
Crăciun, între orele 14 şi 23 telespectatorii pot urmări obiceiuri, colinde
şi multe alte surprize. Poveşti la gura
sobei spuse de oameni speciali pentru
voi, telespectatorii fideli de la Gliga
TV. Un program deosebit unde vă
vor încânta Ionela Moruţan, Leontina
Pop, Mihaela Botoş Lateş, Anca Făgărăşan, Cristian Pomohaci, Doru Pop,
Sorin Pantea, Rapsodia Călimanilor,
Doina Mureşului, Ecoul Călimanilor
şi mulţi alţii.
Obiceiuri şi tradiţii locale din Gurghiu, Ibăneşti, Hodac, Breaza, Gorneşti, Petelea, Chiher, Batoş, Lunca,
Suseni, Brâncoveneşti, Deda, Gălăuţaş, Tulgheş, Bilbor, dar şi oraşele
Reghin şi Topliţa. (C.P.)
NR 62
ADMINISTRAŢIE
12 km de canalizare la Solovăstru
Toate lucrările realizate în decursul anului 2013 în comuna Solovăstru au fost realizate din bugetul
local. Despre acest lucru ne vorbeşte viceprimarul comunei, Ciorba
Ioan.
Rep: Ce s-a realizat în comună în decursul acestui an?
Ciorba Ioan: S-au finalizat lucrările la
canalizare ce însuşesc în total aproximativ 12 kilometri astfel ca împreună
cu firma care a executat lucrările să
putem da în folosinţă pentru că în momentul de faţă suntem în probe. Deasemenea s-a făcut o reparaţie capitală
la podul de lemn din Solovăstru. Am
terminat la şcolile din Jabeniţa şi Solovăstru lucrările de izolare acoperiş,
parchet, termopane etc.
Rep: Cum staţi la capitolul impozite?
Ciorba Ioan: Taxele şi impozitele au
fost încasate în proporţie de peste 75%
Rep: Ştiu că aveţi două ansambluri în
comună.
Ciorba Ioan: Într-adevăr, avem două
grupuri şi-anume Coroniţa şi Dor Solovăstrean care sunt invitate la diferite
evenimente care au loc. Sunt două ansambluri care păstrează tradiţia şi trudesc pentru ca aceasta să rămână în
viaţă. Ambele grupuri răspund prompt
şi la solicitările primăriei.
Rep: Planuri de viitor?
Ciorba Ioan: Există discuţii cu primarul comunei Gurghiu, Laurenţiu Boar,
pentru un proiect comun privind reabilitarea totală DC 154 E ce leagă Jabeniţa de localitatea Adrian, cu ieşire la
podul Gurghiu. Am avut promisiuni în
acest sens de la judeţ şi sperăm într-un
final să ajungem la o înţelegere pentru a
putea demara aceste lucrări. Tot ca planuri de viitor vrem să pietruim cu piatră concasată 17 kilometri de drumuri
comunale şi să asfaltăm alţi 7 kilometri
ŞTIRI
Doi reghineni avansaţi în grad de
ziua României
de drumuri în comună. Totodată intenţionăm să reconstruim o grădiniţă în
Solovăstru şi să facem un proiect pentru căminul cultural din Jabeniţa.
Rep: Cum staţi cu pădurile?
Ciorba Ioan:Avem procese pe rol cu
Ocolul Silvic Gurghiu pentru recuperarea unei suprafeţe de 43 hectare pădure de stejar la Mociar. Ideciu trebuie
să ne restituie 27 de hectare pădure în
zona Sânioara.
A consemnat Codruţa POP
Târg de Crăciun la Colegiul Silvic din Gurghiu
Elevii de la profilul de prelucrare a
lemnului de la Colegiul Silvic din Gurghiu, au dorit să facă un gest frumos
pentru colegii lor nevoiaşi. Astfel că,
în timpul orelor de practică în atelier
s-au hotărât împreună cu inginer Balaş
Anişoara care se ocupă de pregătirea
lor în acest domeniu, să confecţioneze
ornamente pentru împodobirea pomului de Crăciun. Steluţe, oameni de
zăpadă, suporturi de lumânări şi multe
altele, toate fiind puse pe un panou, în
cadrul unei expoziţii. Elevii din şcoală
cât şi cadrele didactice au cumpărat
toate aceste ornamente expuse.
„Din banii obţinuţi, elevii vor cumpăra pentru colegii lor care provin din
Finalizarea proiectului, în anul 2015
Proiectul “Extinderea şi reabilitarea
infrastructurii de apă şi apă uzată în
judeţul Mureş” va permite Companiei
Aquaserv să extindă şi să modernizeze
reţelele de apă şi canalizare în şapte oraşe – Târgu-Mureş, Reghin, Sighişoara,
Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru
Secuiesc, precum şi în 57 de comune.
“Prin intermediul acestui proiect peste
160 de km de reţele de apă potabilă şi
aproximativ 90 de km de reţele de canalizare vor fi construite sau reabilitate. De asemenea, vor fi construite sau
modernizate şase uzine de apă potabilă
şi cinci staţii de epurare a apelor uzate.
Practic, cu ajutorul fondurilor europene, majoritatea populaţiei din regiunea
Cu ocazia Zilei Naționale a
României,vineri, 29 noiembrie, la sediul
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
“Horea” al judeţului Mureş, a avut loc
ceremonia militară de înaintare în grad,
înainte de expirarea stagiului minim în
grad. La ceremonie au participat inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii
de Urgenţă “Horea” al judeţului Mureş,
domnul col. Dr. Ing. Dorin Oltean şi personal de la reşedinţa inspectoratului. Au
fost înaintaţi în grad un număr de 2 ofiţeri
şi 15 subofiţeri de la reşedinţa I.S.U. şi de
la subunităţi. Cu această ocazie, pentru
prima oară în România, s-a acordat Emblema de Merit “Partener pentru ordine
și siguranță publică” clasa a III-a domnului dr. STEVE WORRALL, adjunct al
șefului Serviciului de Pompieri și Salvare
din orașul Shropshire, pentru implicarea
personală prin donații și sponsorizări cu
tehnică și materiale către inspectorat.
Din Reghin au fost avansate două persoane: plutonier ajutant Oprea Florin şi
plutonier Pop Florin Dinu, primul avansat
la grad de plutonier ajutant şef, iar cea
de-a doua persoană avansată la grad de
plutonier major.
C.P.
Daniel Gliga „Am încredere în
justiţie”
familii nevoiaşe cadouri de Crăciun.
Vor merge acasă la familii şi le vor distribui. Noi sprijinim astfel de acţiuni
de voluntariat, chiar ne implicăm tot
timpul când există iniţiativă din partea
elevilor. De curând am fost la TgMureş la un spectacol caritabil unde
ne-am deplasat cu autocarul însoţiţi
de 16 elevi, care au dus fiecare de
acasă câte-o plasă de jucării” a declarat
Marcel Mândru, directorul Colegiului
Silvic din Gurghiu.
C.P.
Apă şi canalizare la standarde europene de la Aquaserv
Peste 300.000 de locuitori ai judeţelor Mureş şi Harghita vor beneficia de servicii moderne de alimentare cu apă şi canalizare, din care
peste 60.000 vor avea acces, pentru
prima oară, la sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, prin
intermediul unui proiect în valoare
de 110,8 milioane euro, implementat de Compania Aquaserv şi cofinanţat din Fondul de Coeziune al
Uniunii Europene prin Programul
Operaţional Sectorial Mediu.
4
GLASUL VĂILOR
deservită de companie va avea posibilitatea să se conecteze la reţele publice
de apă şi canalizare”, a declarat Nicu
Tomuleţiu, expert comunicare Aquaserv. Contractul de finanţare aferent
proiectului “Extinderea şi reabilitarea
infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” a fost semnat în data de 8
aprilie 2011 şi este prevăzut să fie finalizat în 2015.
Zece contracte semnate
În cadrul proiectului sunt cuprinse
în total 18 contracte. Dintre acestea
16 vizează lucrări care vor fi efectuate în cadrul proiectului, iar două sunt
contracte de servicii. Până în prezent
au fost semnate zece contracte, dintre
care nouă pentru lucrări şi unul pentru
servicii de asistenţă tehnică. Pe partea
de canalizare/epurare au fost semnate
contractele pentru reabilitarea Staţiilor
de Epurare din Târgu-Mureş, Reghin,
Târnăveni şi Iernut, precum şi pentru
construirea unei noi Staţii de Epurare
în Luduş. De asemenea, a fost semnat contractul de extindere a reţelei
de canalizare din municipiul Reghin.
În privinţa sistemelor de apă potabilă,
până acum au fost semnate contractele
pentru reabilitarea Uzinelor de tratare
a apei din Luduş, Iernut, Târnăveni, Si-
ghişoara şi Cristuru Secuiesc, precum
şi contractul de construire a unei conducte de aducţiune pe Valea Nirajului.
Credit în valoare de 11,4 milioane
euro
“O etapă extrem de importantă în implementarea proiectului o reprezintă
semnarea contractului prin care Banca
Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă Companiei Aquaserv un credit în valoare de 11,4 milioane euro. Creditul este necesar pentru
a acoperi cofinanţarea de 10,32%, care
revine operatorului regional Aquaserv,
din valoarea totală de 110,8 milioane
euro a proiectului”, a adăugat Nicu Tomuleţiu. Contractul de lucrări pentru
extinderea şi reabilitarea reţelelor de
alimentare cu apă şi de canalizare din
Luduş şi Iernut s-a semnat în data de
13 decembrie 2013. Pentru cele şapte
contracte rămase, procedurile de licitaţie sunt în diferite stadii, astfel: pentru
două contracte care au fost adjudecate
sunt examinate contestaţiile depuse,
pentru un contract sunt în curs de evaluare ofertele depuse, iar pentru alte
patru contracte procedurile de licitaţie
sunt publicate în Sistemul Electronic de
Achiziţii Publice - SEAP.
O.M.
După ce pe site-ul DNA a apărut un
comunicat de presă prin care viceprimarul Daniel Gliga ar fi acuzat de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor,
mai multe site-uri de presă au preluat
această informaţie. Cert este că viceprimarul Daniel Gliga îşi susţine nevinovăţia,
motiv pentru care acesta a declarat pentru
ziarul Glasul Văilor: „Oficial eu nu am
fost anunţat, am văzut doar ce a apărut pe
site-uri. Aştept să fiu anunţat oficial. Nu
pot să spun decât că sunt nevinovat, am
încredere în justiţie şi pentru asta sunt
ferm convins că se va face dreptate, prin
care se va dovedi nevinovăţia mea”. (C.P.)
Un gând bun, un mesaj de sărbători
În tradițiile creștine, Sărbătorile de Iarnă
reprezintă momentul cheie al reînceperii
Vieții, mai întâi prin nașterea Mântuitorului Iisus Cristos, urmată de trecerea în
Noul An. Astfel, venirea pe lume a Mântuitorului este asociată renașterii, reînoirii
Firii, odată cu Întruparea Cuvântului,
cu nașterea Fiului lui Dumnezeu, care
vestește lumii întregi apropiata împlinire a
Vechii Legi prin Noua Lege, cea care aduce cu sine o nouă și permanentă întrupare
a Adevărului în sufletele oamenilor.
Urmează apoi noaptea de Anul Nou, care
simbolizează reînoirea timpului ciclic,
renașterea lucrurilor și reașezarea lor pe
făgașul firesc al vieții. Să nu uităm că,
după Crăciun și Noaptea de Anul Nou
urmează 1 ianuarie, zi în care creștinii
ortodocși prăznuiesc Tăierea Împrejur
a Pruncului Iisus, punerea numelui de
Iisus şi ziua Sfântului Vasile cel Mare. Fie
ca aceste minunate zile să ne amintească
tuturor că nu suntem singuri, că viața
și speranța triumfă asupra nefericirii și
îndoielii.
Fie ca aceste Sărbători de Iarnă să aducă
tuturor mureșenilor numai bucurie,
sănătate, belșug și împlinirea tuturor
dorințelor! Vă doresc Sărbători Fericite
alături de cei dragi!
Deputat Cristian Chirteș
NR 62
BUSINESS
5
GLASUL VĂILOR
Reghinul, pe locul III la contribuţiile la bugetul de stat
Serviciul municipal Reghin are în
administrare un număr de aproximativ 3900 de societăţi şi are în evidenţă
20.500 de persoane fizice care datorează diferite tipuri de impozite şi
taxe. Cât despre relaţia cu autorităţile
publice dar şi cu celelalte instituţii,
şeful serviciului este de părere că
aceasta este una normală, de colaborare. Din punct de vedere al contribuţiilor la bugetul de stat, municipiul se
situează pe locul III, la nivel judeţean
după municipiul reşedinţă de judeţ,
respectiv contribuabilii mijlocii.
Reporter: Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă
lucrătorii din sistemul financiar?
Florin Zogorean: Avem agenţi
economici din mai multe categorii: o
categorie-disciplinaţi, care îşi îndeplinesc în mod corect obligaţiile de declarare şi plată a contribuţiilor datorate
bugetului de stat, o altă categorie, care
în urma activităţilor specifice desfăşurate de către noi, se conformează la
declararea şi plata impozitelor, o a treia
categorie, care şi în urma acţiunilor
desfăşurate de către noi în colaborare
cu alte instituţii, nu intră în legalitate.
În general, cu aceştia avem mai multe
probleme. Dacă toţi ar fi din prima
categorie, probabil noi nu am mai avea
obiectul muncii.
Rep.: Ce ne puteţi spune despre colaborarea cu autorităţile publice dar
şi cu celelalte instituţii?
F.Z.: Colaborăm bine cu toţi în sensul
că solicităm informaţii de la primării,
de la Cadastru, de la bănci, poliţie, Serviciul de Înmatriculări Auto, Serviciul
de Evidenţa Populaţiei, cu care facem
schimb de informaţii atunci când este
nevoie.
Rep.: De cât timp ocupaţi această
funcţie şi care au fost provocările
aferente acesteia?
F.Z.: Ocup această funcţie din luna
mai a anului 2006 şi, înainte de asta,
am lucrat tot la Finanţe din anul 1994,
mai întâi pe activitatea de control, apoi
pe segmentul de administrare a veniturilor. Provocări avem în fiecare zi,
având în vedere multitudinea de probleme şi situaţii cu care ne întâlnim,
activitatea de administrare a veniturilor statului fiind destul de complexă.
Rep.: Reghinul avea reputaţia unui
oraş prosper, cu multe iniţiative
comerciale. Care este acum situaţia?
F.Z.: Serviciul municipal Reghin are
în administrarea lui un număr de 3900
de societăţi. Avem în evidenţa noastră
20.500 de persoane fizice care datorează diferite tipuri de impozite şi taxe.
De asemenea mai avem în administrare 1945 intreprinderi individuale şi
asociaţii familiale, 320 persoane fizice
care exercită profesii liberale (avocaţi,
notari, mediatori). Precizez faptul că
în administrarea noastră nu se află
contribuabilii mijlocii sau mari care
au sediul în zona Reghinului.
Rep.: Unde se situează municipiul
din punct de vedere al contribuţiilor
la bugetul de stat?
F.Z.: O dată cu Hotărârea de Guvern
520 s-a reorganizat ANAF. Înainte
existau Direcţii Generale la nivelul
fiecărui judeţ, acum s-au înfiinţat opt
Direcţii Regionale, care au calitate de
persoană juridică. Noi facem parte din
regiunea Braşov şi, la nivelul judeţului
Mureş, vorbim de Administraţia Judeţeană a Finaţelor Publice, noi făcând
parte din Serviciul Municipal Fiscal. În
cadrul Administraţiei Judeţene Mureş,
ca şi pondere a veniturilor încasate, ne
situăm pe locul III după municipiul
reşedinţă de judeţ si contribuabilii
mijlocii.
F.Z.: Eu aş dori să fie bine. Dacă este
bine pentru agenţii economici, şi au
afaceri care se dezvoltă, va fi la fel şi
pentru noi toţi.
Rep.: Ce le transmiteţi reghinenilor,
în prag de sărbători?
F.Z.: Reghinenilor le transmit sărbători fericite, să aibă tot ceea ce îşi
doresc, agenţilor economici le doresc
să le fie mai uşor în anul 2014 şi să ne
înţeleagă şi pe noi pentru că trebuie să
ne facem datoria.
Rep.: Unde vă veţi petrece sărbătorile?
F.Z.: Sărbătorile le voi petrece alături
de familie şi de prieteni.
Rep.: Cum credeţi că vor decurge
lucrurile în anul 2014?
A consemnat
Oana MĂRGINEAN
Demaraj Trans, seriozitate şi calitate
De peste 12 ani, firma de transport persoane, Demaraj Trans din
Reghin şi-a câştigat încet, dar sigur,
aprecierea în faţa clienţilor. Totul
a început cu două rute, însă cu
trecerea timpului, cei doi asociaţi
Ioan Palko şi Ioan Matei au reuşit
să se extindă. Astăzi firma pe care
cei doi o conduc pune la dispoziţia
clienţilor 20 de trasee. Firma are în
momentul de faţă 40 de angajaţi.
ANUNŢURI
IMOBILIARE
Vând garsonieră in Reghin, Str.
Pomilor bl. 3, Et 2. Dotari: geamuri termopan, convector. Pret:
41.000 lei. Tel. 0745-357097
DECESE
Un ultim omagiu dus celui care a
fost primarul comunei Ideciu de Jos
– Cornea Emanoil spre trecerea în nefiinţă. Suntem alături de familia îndoliată. Parteneriatului din Hemhofen
– Germania.(Ideciu de Sus)
Ruhe in frieden
Einen letzten Abschieds gruß von
Gemeinde Hemhofen und Obereidischer verein.
În aceste condiţii, clienţii, în mare
parte din mediul rural, au posibilitatea
de a se deplasa spre destinaţia aleasă
la preţuri avantajoase pentru fiecare
buzunar. Prezenţa crizei afectează
şi acest domeniu, lucru despre care
administratorul Demaraj Trans, Ioan
Palko spune că „Taxele şi impozitele
sunt mari, asigurările la fel, iar clienţii
nu mai au bani să vină la oraş”.
Cel mai important lucru într-un astfel
de domeniu este punctualitatea şi
respectul faţă de client. Transportul
persoanelor se realizează cu un număr
de 10 autocare şi 30 de microbuze. Pe
lângă cursele ce le desfăşoară pe rutele
din jurul Reghinului, Demaraj Trans
stă la dispoziţia clienţilor pentru orice
destinaţie naţională şi internaţională.
Călătorii sunt cei care apreciază calitatea serviciilor şi seriozitatea acestei firme care de o lungă perioadă de timp le
stă la dispoziţie şi le satisface nevoile.
Codruţa POP
Rotarienii au făcut fericite 23 de familii
Club Rotary din Reghin a demarat o
acţiune umanitară, miercuri 18 decembrie. Membrii rotarieni au făcut
cumpărături la un supermarket din
Reghin urmând ca apoi să ofere produsele persoane care nu au o situaţie
financiară bună. Pentru fiecare familie s-au cumpărat produse în valoare
de 300 de lei, făcând astfel Sărbătorile
de Iarnă mai bogate pentru cei nevoiaşi.
„În perioada Crăciunului ajutăm familii care sunt mai puţin fericite, cu
o situaţie materială precară. De aceea
am cerut de la primărie o listă cu cei
care au probleme financiare, o listă cu
23 de familii. Am încercat cu bunurile
pe care le-am oferit să le înfrumuseţăm
puţin Crăciunul. Au fost foarte emoţionaţi, lăcrimau şi ne-au mulţumit. Foarte mulţi ziceau că n-au mai primit aşa
ceva niciodată. Am cerut de la primărie
o altă listă, să nu fie cea de anul trecut”
a declarat Shuller Peter, preşedintele
Clubului Rotary.
Club Rotary din Reghin a oferit zahăr,
ulei, făină, mălai, lapte, ouă, margarină,
şuncă, salam, parizer, cozonac, napolitane, biscuiţi, suc, alune, pâine, porto-
cale, cârnaţi, sticks etc.
„Cu această ocazie, în calitate de preşedinte Rotary le doresc tuturor reghinenilor sărbători fericite, multă sănătate,
prosperitate şi La Mulţi Ani” a ţinut să
le ureze Shuller Peter.
C.P.
NR 62
RECLAME
GLASUL VĂILOR
6
NR 62
ADMINISTRAŢIE
GLASUL VĂILOR
7
Reghinul în anul 2013
Viziunea de dezvoltare a municipiului Reghin a actualei
administrații a pornit de la următoarele linii directoare: importanța
regională a municipiului, afirmarea ca centru de oportunități
investiționale, structurarea actualei administrații ca una eficientă,
eficace, transparentă și deschisă
către necesitățile investitorilor,
și, în fine, existența deja a unei
comunități de afaceri dinamice,
cu tradiție și implicată în viața
cetățenilor. Din acest punct de vedere, Reghinul se poate mândri cu
o puternică tradiție industrială
mulțumită spiritului de antreprenoriat și inițiativei investitorilor
locali, de-abia recent municipiul
atrăgând investitori străini.
Una dintre cele mai importante
direcții strategice spre care actuala
administrație și-a concentrat eforturile
din momentul preluării mandatului a
vizat dezvoltarea urbană, mai concret:
amenajare teritoriu, urbanism, infrastructură.Toate aspectele care țin de
dezvoltarea urbană reprezintă o constantă preocupare pentru administrația
locală reghineană, infrastructura, alături de teren, fiind una dintre facilitățile
menite să ajute atât la eficientizarea
activităților economice existente cât și
să atragă noi investiții în municipiu.
Convingerea mea este că administrația
publică locală trebuie să fie preocupată
de dezvoltarea economică a localității
și de perspectivele de viitor ale acesteia
fără însă a neglija nicidecum problemele
cotidiene cu care se confruntă localitatea, aspectele din zona socială, culturală, mediu, sănătate, învățământ. Doresc
ca acest mod de abordare împreună
cu identificarea de soluții și elaborarea
de planuri de dezvoltare a Reghinului pe termen mediu și lung să devină
elemente definitorii ale activității aparatului administrativ al Primăriei Municipiului Reghin. O condiție indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă
și armonioasă a unui oraș este aceea a
unei activități economice eficiente, care
să asigure locuri de muncă, iar asta presupune investiții, programe prin care
să fie atrase surse de finanțare bugetare
dar mai ales extrabugetare, în condițiile
actuale de austeritate bugetară.
De la preluarea mandatului de primar
mi-am stabilit ca obiectiv să promovez
programe și proiecte clare de dezvoltare a orașului și să elaborez strategii
investiționale coerente, pe termen lung.
Știu însă că nu se poate discuta despre
dezvoltarea Reghinului și despre atragerea de investiții atât timp cât nu sunt
rezolvate problemele de infrastructură,
utilități, salubrizare, iluminat public,
modernizarea drumurilor, transport,
parcuri, garaje, parcări, zone de agrement ș.a. Rezolvarea acestor probleme de fond ale Reghinului implică
activități desfășurate de municipalitate
și eforturi de multe ori greu de apreciat,
dar sunt convinsă că rezultatele vor fi
vizibile pentru reghineni și sper, apreciate de către aceștia.
Printre obiectivele prioritare s-a numărat reparația, modernizare și asfaltarea străzilor din Reghin: Scurtă,
Nouă, Albinelor, 1 Decembrie, Vână-
torilor, Strâmbă, Kemeny Janos, V Nicolescu, Ioan Maloș, Cerbului, Mierlei,
Aurel Vlaicu, Ioan Marinovici, Viilor,
Pometului, Abatorului, Foișor, Morii,
Verzei, Grădinarilor, Crizantemelor,
Cărpiniș, Garofiței, V.L.Pop, Dumbravei, Plopilor, Pășunii și CFR. Lucrările
de asfaltare sau modernizare a străzilor
sunt completate și cu cele de reparare
a trotuarelor pe străzile Ierbuș, Apalinei, Gurghiului, Gării, Pometului, etc.
Această listă nu epuizează însă planurile administrației pe care o conduc. Ne
dorim cu toții un oraș cu străzile reparate și asfaltate și, funcție de limitările
bugetare, vom întreprinde .astfel de lucrări pe toată perioada mandatului. În
ceea ce privește canalizarea, înlocuirea
conductelor de apă și branșamentele
s-au realizat lucrări pe străzile: Păltiniș,
Mierlei, Pometului, Cerbului, Gorunului, Ioan Marinovici și Sării.
Reabilitarea și extinderea rețelei de iluminat public reprezintă un alt obiectiv
deosebit de important, indispensabil
asigurării siguranței publice. În acest
sens, s-au finalizat lucrări de montare
de corpuri de iluminat pe străzile M.
Viteazu, bulevardul Unirii, Ierbuș, Gării, iar pe străzile Dealul Brezei, Ioan
Maloș, Simion Bărnuțiu, Susenii Noi
s-a realizat deja extinderea liniei electrice de joasă tensiune.
S-a reabilitat de asemenea clădirile
aparținând Pieței Mari din municipiul
Reghin.
Ținând cont de preluarea, conform
prevederilor legale, de către consiliile
locale a iluminatului public, s-a impus
necesitatea elaborării unui plan de extindere a iluminatului public în municipiul nostru, plan care se află momentan
în lucru prin grija Primăriei Reghin.
Sunt conștientă de faptul că modernizarea și dezvoltarea sistemului implică
activități specifice și se are în vedere în
acest sens posibilitatea asocierii cu investitori privați. În domeniul transportului public am reușit să achiziționăm
2 autobuze și să montăm patru stații
noi de autobuz: zona Lidl, Petru Maior,
str Vânătorilor și Ierbuș. Am efectuat
lucrări de canalizare pe strada Mierlei
și am montat o stație de pompare apă
uzată menajeră la intersecția dintre
strada Mierlei cu I. Creangă.
Pentru a eficientiza activitatea secției
de drumuri și a celei de zone verzi,
precum și pe cea a Serviciului de salubritate am achiziționat anul acesta mai
multe utilaje.
Un prim pas a fost făcut anul acesta și pentru îmbunătățirea serviciilor
medicale oferite reghinenilor, în 2013
alocându-se din bugetul local o sumă
de 10 ori mai mare decât cea alocată
în anii anteriori pentru activitățile de
întreținere și funcționare ale spitalului
municipal.
Trecând într-un registru diferit, respectiv cel al instituțiilor de cultură
și învățământ, am efectuat lucrări de
reparații și igienizări la toate unitățile de
învățământ din subordine. S-a efectuat
înlocuirea tâmplăriei la Liceele Tehnologice Lucian Blaga și Petru Maior și
la Grădinița cu program normal nr. 5.
S-au amenajat curțile interioare la mai
multe unități de învățământ urmând ca
în anul ce urmează să fie amenajate la
toate unitățile. Școala nr 4 a beneficiat
anul acesta de un sistem de încălzire
centrală. La fel de importantă a fost și
modernizarea și dotarea Cabinetelor
medicale din incinta liceelor tehnologice din municipiu. S-au achiziționat
echipamente de joacă (balansoar, leagăn, complex de joacă) pentru toate
grădinițele din municipiul Reghin.
Dorim, de asemenea, să atragem parteneriate și să punem bazele, alături de
oamenii de afaceri locali, a unui parc
industrial în Reghin. Mi-am propus, la
fel de important, să promovăm o nouă
strategie cu privire la managementul deșeurilor menajere. Toate aceste
oportunități pentru care Reghinul își
manifestă deschiderea și proiectele pe
care le vom promova ca parte a strategiei de dezvoltare durabilă conturează,
cred eu, o nouă perspectivă economică
pentru oraș.
Dezvoltarea și extinderea sectorului
economic reprezintă elementul vital
pentru asigurarea bunăstării locuitorului orașului, iar acest deziderat poate
fi realizat prin amenajarea unui parc
tehnologic. Datorită tradiției industriale a orașului nostru precum și datorită
calificării forței de muncă, premisele
unui asemenea proiect sunt favorabile.
Urmărim să atragem și să încurajăm
activitățile de producție care să ofere
noi locuri de muncă.
În ceea ce privește zonele de agrement,
așa cum ne-am propus, în acest an am
reușit să aducem pentru reghineni un
patinoar artificial care funcționează în
incinta Ștrandului municipal, și care
pot spune că se bucură de un real succes iar toate parcurile din municipiu
au fost dotate cu echipamente de joacă
pentru copii.
Piațeta din zona Libertății este un proiect de anvergură care s-a realizat anul
acesta – un loc de relaxare și promenadă pentru reghineni care a devenit în
scurt timp zona de atracție a orașului.
A fost o investiție importantă, dar sunt
mulțumită că am reușit să realizăm
această investiție la nici un sfert din
costurile estimate în proiectul aprobat
de fosta administrație.
În cadrul proiectelor de dezvoltare a
orașului, Primăria Reghin este preocupată de revitalizarea centrului istoric
al municipiului în vederea consolidării
poziției orașului în circuitul turistic din
zonă.
Prioritară pentru administrația municipiului este și siguranța circulației
promovând în acest sens proiecte privind instalarea de indicatoare rutiere,
devierea traficului greu, executarea de
marcaje longitudinale, scuaruri, treceri
pentru pietoni marcaje de stații pentru
mijloacele de transport în comun și
pentru taxi, montarea de noi instalații
de semaforizare.
Deoarece sursele de finanțare, atât bugetare cât și extrabugetare reprezintă
catalizatorul realizării tuturor proiectelor municipalității, consider imperios necesară constituirea unui nou
serviciu dedicat întocmirii proiectelor
de finanțare precum și identificării
oportunităților de finanțare pentru
municipalitate. În același context, îmi
propun promovarea a cât mai multor
proiecte către ministerele de resort:
mediu, cultură, dezvoltare, sănătate și
nu numai.
Nu în ultimul rând, în colaborare
cu Camera de Comerț și Industrie
Mureș, cu sprijinul și prin implicarea reprezentanței din Reghin, susțin
dezvoltarea unui Centru de afaceri la
Reghin. Consider că orașul are nevoie de un astfel de centru care să ofere
societăților comerciale posibilitatea de
a angaja parteneriate.
Am reușit să realizăm multe obiective
anul acesta în Reghin și niciunul dintre
ele nu ar fi fost posibil fără implicarea
aparatului administrativ, a Consiliului
Local și al executivului Primăriei. Vreau
să le mulțumesc tuturor pe această cale
precum doresc să mulțumesc și tuturor
reghinenilor pentru înțelegere și răbdarea cu care au suportat eventualele
neplăceri cauzate de șantierele în lucru.
Realizările administrației locale de anul
acesta îmi dau încrederea necesară că
vom putea continua cel puțin în același
ritm și în anii ce vor urma și sper ca locuitorii municipiului Reghin să fie și pe
viitor mulțumiți de rezultate.
Maria PRECUP, primarul municipiului Reghin
NR 62
RECLAME
GLASUL VĂILOR
8
NR 62
RECLAME
GLASUL VĂILOR
9
NR 62
CULTURĂ
10
GLASUL VĂILOR
Anul 2013, bogat în evenimente culturale la Muzeul Etnografic
Muzeul Etnografic reghinean a găzduit în anul 2013 o serie de evenimente
culturale şi de natură ştiinţifică, desfăşurate pe mai multe planuri. Şi anul
2014 se prevede a fi unul cu o implicare deosebită în acest domeniu. Maria
Borzan, director al instituţiei face un
apel către toţi mureşenii şi nu numai,
de a se alătura acestui gen de activităţi.
Reporter: Cum a decurs acest an?
Maria Borzan: Anul 2013 a fost un an
bogat în evenimente culturale dar şi de
natură ştiinţifică. La noi, la muzeu, activităţile se desfăşoară pe mai multe planuri. În primul rând, avem manifestări
culturale dedicate publicului, copiilor,
elevilor, adulţilor. Apoi, există activităţile ştiinţifice, specifice muzeului şi activităţi de pedagogie muzeală, prin care
încercăm să integrăm mai mult lumea
copiilor în lumea satului mureşean.
Referitor la evenimentele culturale, în
muzeu are loc cel puţin o activitate, în
fiecare lună, pe teme de etnografie, care
se poate desfăşura la sediul nostru, pe
sate, cu public sau doar cu specialişti.
Rep.: Care poate fi tema activităţii?
M.B.: Atunci când ne adresăm publicului, tema trebuie să fie una de interes,
optând pentru evenimente din lumea
satului, sărbători care au loc în acea
lună, sau cu o filmare. De exemplu, în
anul trecut, am filmat la Gledin şi la Goreni, “lăturenia”, încercând revitalizarea
acestui obicei. Atunci când activităţile
ne privesc doar pe noi, facem o masă cu
specialişti din muzeele din judeţ, unde
se discută probleme de interes: realizarea evidenţei patrimoniului, a conservării sau restaurării într-un muzeu
mai mare, sau discutarea problemelor
de interes pentru lumea muzeală. În
luna martie, de exemplu, am făcut un
film despre pregătirea şi urcatul oilor la
munte, dar şi alte obiceiuri. În total, în
acest an au fost realizate 18 filme documentare. Un alt eveniment este tabăra
interdisciplinară de la Lăpuşna,Tabăra
“Vacanţă în muzeu”, Târgul de meşteri
populari, ediţia a XIII-a, muzeul fiind
implicat în organizarea evenimentelor
dedicate a 150 de ani de când Reghinul
a fost numit Oraş Liber Regesc. În acest
context, muzeul a organizat o expoziţie
cu această temă, dar şi o Sesiune Ştiinţifică a Muzeelor Etnografice din România, iar la unele evenimente a participat chiar şi ambasadorul Austriei. De
asemenea, în luna august a avut loc şi
vernisarea unei expoziţii “Mobilier tradiţional ţărănesc” şi manifestarea culturală de la Cernăuţi şi Festivalul “Sămi cânţi cobzar”. Referitor la evidenţa
şi îmbogăţirea patrimoniului, există
un plan de cercetare anual. Au existat
şi publicaţiile “Bucătărie tradiţională
românească”, cu ajutorul oamenilor din
lumea satului, şi “Naşterea şi botezul la
români” şi urmează să apară “Anuarul
muzeului”. Per ansamblu, a fost un an
bogat în activitate. De asemenea, au
fost achiziţionate 86 de obiecte, în valoare de 9900 lei, printre care se numără şi două donaţii.
Rep.: Ce planuri aveţi pentru anul
care vine?
M.B.: Pentru anul următor, este evidentă participarea şi implicarea în activităţi
culturale, o mare parte fiind deja tradiţie, precum şi participarea la Sesiunea
de comunicări, în luna aprilie, organizarea unei expoziţii de icoane, în preajma sărbătorilor Pascale, ocazie cu care
se va edita o carte depre balade. Se are
în vedere şi realizarea unei expoziţii la
Cernăuţi şi Chişinău a costumului popular mureşean, precum şi dedicarea
unui loc din muzeu costumului popular din Ucraina şi costumului popular
românesc din Republica Moldova.
Rep.: Ce mesaj aveţi pentru reghineni?
M.B.: Cultura se face cu foarte
multă pasiune şi dragoste, cere
timp dar ea reuşeşte să adune oameni
din domenii diferite pentru a interacţiona şi a se stabili legăturile de suflet
între aceşti creatori, purtători sau promotori ai culturii. Doresc să urez, prin
ziarul Glasul Văilor, gânduri sincere,
calde de prietenie, de iubire pentru reghineni, în primul rând, dar şi pentru
toţi mureşenii şi nu numai, pentru toţi
românii. Să înţelegem că viaţa este cel
mai preţios dar pe care l-a dat Dumnezeu şi trebuie să ne bucurăm de ea
în orice moment. Şi nu se poate să te
bucuri dacă eşti singur. Trebuie să fim
împreună la orice acţiune de cultură pentru că, acolo unde suntem toţi
e mult mai bine. Le doresc tuturor, la
mulţi ani!
A consemnat Oana MĂRGINEAN
Viziunea asupra României a unui irlandez
“Drumul crucilor”, lansat la Reghin
“Drumul crucilor” – “The way of the
crosses” este un volum care prezintă
călătoria unui irlandez, Peter Hurley,
de la Cimitirul Vesel la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Lansarea
cărţii a avut loc în data de 13 decembrie 2013, la Biblioteca municipală
“Petru Maior” din Reghin.
“Românii sunt oameni frumoşi, sensibili”
“Românii, asemenea irlandezilor, sunt
oameni frumoşi, sensibili, în concept
naţional vorbesc... Implicit în asta este
şi complexul de inferioritate, înrădăcinat în orice popor care nu este un
cuceritor, ci unul paşnic. Vezi balada
Mioriţa, de pildă. O blândeţe şi un bun
simţ naţional, dobândite prin suferinţă. Există nevoia unui feedback obiectiv, un feedback “din afară”. Bunul simţ
naţional va interzice o auto-lăudare”, a
declarat Peter Hurley. Momentul lansării a fost unul plin de emoţie, irlandezul
primind colindele unui grup de copii şi
a unui grup de preoţi.
Cultura, un izvor de energie pură
Autorul ne sfătuieşte să ne apropiem
de propria noastră cultură tradiţională.
“Este deosebită. Căutaţi autenticul din
ea! O să aibă o relevanţă şi mai mare
în viitor. Este un izvor de energie pură,
care poate fi accesat oricând şi de români şi de străini. Dar are nevoie de
grijă! Aveţi o responsabilitate faţă de
voi, copiii voştri şi faţă de noi, ceilalţi
europeni, care nu mai avem acces la
acest “acasă” şi care nu au ajuns, încă,
să vă viziteze şi să înţeleagă despre ce
este vorba. Este ultima civilizaţie rurală
autentică străveche în Europa”, ne sfătuieşte autorul.
Românii ar trebui să ştie că sunt frumoşi
Peter este de părere că românii ar trebui
să ştie că sunt frumoşi, să devină con-
ştienţi de acest lucru, subliniind faptul
că responsabilitatea pentru România
de mâine revine fiecăruia dintre noi,
astăzi. “În această călătorie prin România m-a surprins măreţia şi măiestria
ei. Când o iei la pas, zi de zi, te loveşte
iarăşi şi iarăşi: cât de mare, cât de sălbatică, cât de pură şi de proaspătă este. Şi
asta te încarcă”, a conchis Peter Hurley.
Oana MĂRGINEAN
Înscrieri pentru orele opționale „De-a arhitectura”
“De-a arhitectura în oraşul meu”
este implementat ca un curs opţional pentru clasele a III-a şi a IV-a în
şcoli publice şi private din toată ţara,
cu sprijinul entuziast al arhitecţilor
voluntari. În anul curent, cursul a fost
adoptat de învățătorii și părinții elevilor secției germane din Reghin din
cadrul Gimnaziului de Stat “Augustin
Maior”. Înscrierile se fac de către cadrele didactice și arhitecți doar online
la adresa http://de-a-arhitectura.ro/
inscrieri/ iar lista rămâne deschisă
până în martie 2014. Programa este
dezvoltată de Asociația „De-a Arhitectura” în parteneriat cu Departamentul
de Ştiintele Educaţiei din Facultatea
de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,
Universitatea din Bucureşti, iar modul
de învățare este prin expediții și proiecte, ceea ce a și avut mare succes la
elevii din Reghin. “Orele se desfășoară
obligatoriu în cuplul învățător-arhitect.
Cursul poate fi inițiat și de către
părinții care propun învățătorilor să
se înscrie în acest program”, a declarat
Klaus Birthler, arhitect. Scopul acestui
curs opțional este de a ajuta copiii să
înţeleagă arhitectura şi mediul construit şi, implicit, multe din procesele
complexe care le transformă mediul
în care trăiesc. “Casa, şcoala, cartierul şi comunitatea lor îi formează pe
aceşti viitori cetăţeni, le dau un mesaj
despre locul lor în lume, dar le pot
da și conștientizarea faptului că pot
influența cadrul lor de viață și implicit
convingerea că de ei depinde calitatea
arhitecturii şi a mediului construit de
mâine. Viitori cetăţeni adulţi, utilizatori, clienţi şi factori de decizie vor
trebui să participe activ la modelarea
lumii în care vor trăi şi vor trebui
să creeze, utilizând atât moştenirea
culturală cât şi inovaţia, comunităţi
cu o viaţă sănătoasă şi armonioasă”, se
arată în programa şcolară a cursului.
O.M.
NR 62
RECLAME
GLASUL VĂILOR
Centrul Sportiv„Laurentia”
situat în cartierul
Făgăraşului vă oferă zilnic:
curs de înot
aquagym
pilates
step
stretching
înot pentru bebeluşi
aerobic
saună finlandeză uscată
Înscrieri şi abonamente la tel.:
0740/ 703.599
0742/ 918. 797
0365/ 486. 879
,
11
NR 62
SOCIAL
12
GLASUL VĂILOR
Mureșenii, premiați la Gala Farmaciștilor 2013
Revista MedFarm, premiu la 5 luni de la lansare
Gala farmaciștilor 2013, eveniment desfășurat în data de 4 decembrie 2013, la București, a însemnat
recunoașterea excelenței în domeniu,
printre cei premiați numărându-se
și mureșenii. Este vorba de revista
MedFarm, Asociaţia Studenţilor Farmacişti din Târgu Mureş, Premiul de
onoare pentru întreaga activitate în
farmacie, Premiul de excelenţă pentru
decani ai Facultăţilor de Farmacie,
precum și Premiul de onoare pentru
farmacii de lanţ.
MedFarm, prima recunoaștere publică a calității
După doar cinci luni de la lansare, revista MedFarm a obținut distincţia
pentru jurnalism în presa farmaceutică
pentru reviste/site-uri. ”Suntem deosebit de onorați și pentru noi această
nominalizare și acordarea acestor două
premii de prestigiu din partea Colegiului Farmaciștilor România, înseamnă
foarte mult. Este prima recunoaștere
publică a calității revistei noastre care
a apărut cu numai 5 luni în urmă,
propunându-și să susțină comunicarea interdisciplinară și adresându-se în
egală măsură medicilor și farmaciștilor.
De atunci am scris peste 300 de articole
și avem peste 60 de ore de transmisiune
în direct care ne-au propulsat în rândul
publicațiilor acceptate și apreciate de
comunitatea medicală și farmaceutică
pentru că în formarea mea ca jurnalist
am învățat multe lucruri de la veteranii
din presa mureșeană”, a precizat Arina
Moldovan.
Alte premii pentru mureșeni...
românească. Faptul că această comunitate, aparent dezbinată, s-a mobilizat
și ne-a acordat încrederea, este dovada
clară că profesioniștii din sistemul sanitar românesc au nevoie de o sursă credibilă, corectă și în timp real și cred că o
astfel de sursă este Revista MedFarm”, a
declarat Marius Dumitrescu, manager
editorial.
Arina Moldovan, premiul pentru jurnalism în presa farmaceutică
Secțiunea a fost supusă și votului public, dar, conform regulamentului postat pe site-ul www.galafarmacistilor.
ro ”secțiunile supuse votului public au
însă și o componentă de jurizare. Astfel,
premiul pentru aceste categorii poate
să coincidă, sau nu, cu decizia juriului.
Colindători la sediul PNL Reghin
Sediul Partidului Naţional Liberal din
Reghin a fost colindat, joi, 19 decembrie, de câteva grupuri de elevi. Organizaţia Femeilor Liberale (OFL) din Reghin s-a pregătit din timp pentru acest
eveniment şi a împodobit un frumos
brad în aşteptarea colindătorilor. Aceştia au fost întâmpinaţi cu voie bună,
brioşe gătite chiar de femeile liberale,
iar la plecare fiecare copil a primit câte
un pacheţel.
„Am dorit ca aceşti copii să fie serviţi
cu prăjituri şi dulciuri făcute acasa aşa
cum este obiceiul” a declarat Eva Pădurean, preşedinta OFL Reghin.
În întâmpinarea colindătorilor s-a aflat
şi preşedinta femeilor liberale din judeţul Mureş, Sanda Huciu. „Vreau să le
mulţumesc femeilor pentru ceea ce fac
aici la Reghin şi să transmit întregii organizaţii sărbători fericite, iar anul 2014
să-i găsească cu multă sănătate, fericiţi
şi tot ceea ce îşi doresc ei” a declarat
Sanda Huciu. (C.P.)
Numărul de voturi este luat în calcul,
dar nu poate fi decisiv!”, se precizează
în anunțul formulat de juriul Galei. De
asemenea, premiul pentru jurnalism
în presa farmaceutică a fost câştigat de
redactorul-şef al revistei „MedFarm”,
Arina Moldovan. “Nominalizarea
la Gala Farmaciștilor a însemnat o
recunoaștere a activității mele jurnalistice în domeniul medical și farmaceutic, susținerea publicului mi-a oferit încrederea că pot merge mai departe, iar
alegerea și decizia juriului de a-mi acorda premiul pentru jurnalism în presa
farmaceutică îmi întărește convingerea
că am pornit pe un lung și dificil drum
în care am multe încă de învățat astfel
încât informația pe care o transmit cititorilor să fie una corectă, transparentă și clară. Nu pot să nu fiu mândră că
am adus acest premiu în județul Mureș,
Asociaţia Studenţilor Farmacişti din
Târgu Mureş a primit Premiul publicului pentru cea mai activă societate
studenţească, iar printre câștigătorii
premiului de onoare pentru întreaga activitate în farmacie s-a numărat
farmacista Rozalia Orban din Târgu
Mureş. Premiul de excelenţă pentru
decani ai Facultăţilor de Farmacie a
fost acordat prof. univ. dr. farm. Maria
Titica Dogaru din Târgu Mureş și premiul de onoare pentru farmacii de lanţ
a revenit unor farmacii din Timișoara,
Iași și Sensiblu nr. 5 din Târgu Mureş.
Premiul pentru “Carte Farmaceutică”
a fost acordat “Ghidului farmacistului
în comunicarea cu pacientul”, autori:
asistent univ. dr. Aura Rusu, şef lucr. dr.
Gabriel Hancu, şef lucr. dr. psih. Marina
Dorina Pașca. Nu în ultimul rând, premiul pentru categoria „Cel mai apreciat cadru didactic” a fost acordat prof.
univ. dr. Maria Titica Dogaru, disciplina Farmacologie și Farmacie Clinică,
Facultatea de Farmacie, Universitatea
de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş.
Oana MĂRGINEAN
ŞTIRI
Gala Sportului Reghinean în
luna ianuarie
Ultima şedinţă de consiliu din
acest an
În luna ianuarie a anului viitor, Asociaţia „Sportul pentru toţi” în colaborare
cu primăria municipiului Reghin organizează în data de 18 ianuarie, ediţia a V-a a Galei Sportului Reghinean.
Evenimentul va avea loc în sala Casei
de Cultură „Eugen Nicoară”, începând
cu ora 16:00. Pentru acest eveniment,
consilierii locali au aprobat suma de
7600 de lei.
Gala festivă va cuprinde cinci secţiuni,
având ca scop premierea sportivilor
reghineni cu rezultate deosebite, evenimentul fiind urmat de un spectacol
cultural-artistic şi sportiv, după care
se vor acorda cupe, diplome şi cadouri
promoţionale sportivilor. (C.P.)
Consilierii locali reghineni s-au întrunit în cadrul şedinţei ordinare din data
de 17 decembrie, de altfel, ultima şedinţă din acest an. Au fost prezenţi toţi
cei 19 consilieri locali. Pe ordinea de
zi au avut de aprobat un număr de 15
proiecte de hotărâre la care s-a adăugat
punctul diverse.
Printre cele mai importante proiecte
s-a regăsit Regulamentul de eliberare
a Certificatelor de Urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie pentru activităţile industriale pe raza municipiului
Reghin. Acest proiect nu a trecut de
votul consilierilor locali, 17 au votat
„împotrivă” şi 2 „pentru”. Iniţiativa Civică Reghin a cerut prin iniţierea acestui proiect de hotărâre ca pe teritoriul
municipiului să nu se autorizeze activităţi enumerate în Anexa nr. 1 depusă la
primărie, decât dacă majoritatea locuitorilor municipiului Reghin cu drept
de vot îşi exprimă dorinţa în acest sens,
cuantumul necesar fiind de 50+1 şi toate cheltuielile aferente referendumului
să fie suportate de investitor.
Motivaţia consiliului local asupra deciziei de a nu vota pentru acest proiect de
hotărâre a fost determinată de faptul că
nu răspunde exigenţelor legale.
C.P.
NR 62
EDUCAŢIE
13
GLASUL VĂILOR
Carte dedicată Liceului Silvic din Gurghiu
Vineri 29 noiembrie 2013, la Biblioteca „Petru Maior” din Reghin,
în prezenţa multor foşti elevi ai
Şcolii şi Liceului Silvic de la Gurghiu, a fost lansată cartea profesorului ddr. Mihai Gherghel, „Şcoala
Noastră – Omagiu – 120 de ani
1893-2013”.
Cu această ocazie s-a mai demonstrat
încă odată că orice carte este o adevărată bucurie, deoarece prin ea se realizează un dialog imaginar al autorului
cu lumea, mai ales o carte aniversară ca
cea menţionată, care a fost aşteptată de
mai mult timp, în special de absolvenţii
acelei prestigioase instituţii de învăţământ, cât şi de cititorii interesaţi. Am
mai afirmat şi altă dată că există lucruri
care merită a fi scrise şi cărţi ce merită
a fi citite, iar autorul acestei prestigioase lucrări ştie acest lucru şi astfel, conştient că va realiza o lucrare meritorie,
s-a aplecat şi a cercetat o mulţime de
documente referitoare la istoria şcolii
şi a localităţii Gurghiu. Oricine va deschide această carte va constata că Valea
Gurghiului îşi merită pe deplin porecla de „Vale a Regilor” deoarece de-a
lungul istoriei pe aici au trecut mulţi
conducători de imperii şi de ţări. Foarte multe alte date din realitatea istorică
a localităţii, a cetăţii şi a construcţiilor
domeniale, sunt ordonate astfel încât
cititorul să se informeze cu uşurinţă.
Şcoala aceasta, încă de la înfiinţarea ei
în anul 1893 a avut valenţe europene,
deoarece aici au învăţat tineri dintr-o
arie geografică largă, din toată Europa
Centrală şi de Est. În decursul vremii,
acolo s-au instruit peste 10 000 de elevi,
din care mulţi au ajuns conducători în
mai multe domenii de activitate, chiar
şi în politică. Un loc mai bun pentru o
astfel de şcoală nici nu se putea, deoarece văile şi munţii din jur, precum şi
Parcul Dendrologic, care exista deja,
au oferit o diversitate vastă de elemente
pentru baza materială de documentare
practică. Mai mult, încă din anul 1870,
când Domeniul Gurghiului a revenit în
administrarea statului, a fost aprobat
un proiect în valoare de 217 000 forinţi,
sumă importantă pentru acea vreme, în
vederea exploatării industriale a lemnului din Munţii Gurghiului. Proiectul
a fost întocmit de inginerul Dimald
Adolf şi în cadrul acestuia au venit
aici 63 de bărbaţi din Baden, Germania, care au lucrat la amenajarea râului
pentru plutărit şi 40 de italieni din SudTirol, care i-au învăţat pe localnici tehnicile exploatării profitabile a lemnului.
În urma derulării acestui prestigios
proiect au fost transportate la Reghin
cele mai mari plute, unele din ele având
un volum de peste 500 m.c., iar molidul
de rezonanţă de aici a ajuns la Cremo-
na, unde a fost transformat în cântec.
Mai târziu, în anii 1904-1905, în Valea
Gurghiului a fost pusă în aplicare ideea arhiducelui Rudolf de Habsburg şi a
fost construită calea ferată îngustă, mai
întâi în lungime de 65 km., ajungând
apoi până la 73 k.m.
Din Şcoala Silvică de la Gurghiu au ieşit mereu oameni vrednici, deoarece au
avut profesori de excepţie, ca şi autorul
cărţii, Mihai Gherghel, preocupaţi de
studiu şi de împărtăşirea cunoştinţelor
acumulate. De fapt, domnia sa a publicat până acum mai multe cărţi de sil-
vicultură, foarte necesare atât celor ce
studiază această disciplină, cât şi celor
ce o practică.
Cartea are 570 de pagini, o ţinută de
excepţie, foarte multe ilustrate color şi
a fost realizată la Editura „Petru Maior”,
Tipografia „MILYROM”, din Reghin,
conduse de Mircea Nădăşan.
Sensul vieţii şi zbuciumul permanent al
autorului se regăsesc printre rândurile
acestei minunate cărţi, pentru care merită felicitări.
Ilie FRANDĂŞ
Moş Crăciun a venit la şcoala specială din Apalina
Moş Crăciun a venit mai repede
pentru copiii de la Şcoala Specială
din Apalina. Aproximativ o sută de
copii au primit pachete cu jucării
din partea clubului Rotary Reghin.
cării, dulciuri, hăiniţe, iar copiii scriu
şi o mică scrisoare. Sunt atât de entuziasmaţi încât nu fac o singură cutie,
ci zece cutii pe care le aduc la şcoală.
Aceste cadouri fac parte din acţiunea „cutia de pantof ”. „Am primit din
Germania aproximativ 200 de cutii de
Crăciun. Aceste cutii sunt pregătite de
copii, care sunt instruiţi să pregătească cadouri pentru alţi copii din lumea
întreagă. În acele cutii sunt puse ju-
Preotul Genu Oprea le urează ibăştenilor sănătate
şi fericire
Preotul Genu Oprea din Ibăneşti, şi-a
început activitatea de preoţie în anul
1986, iar din luna mai 1999 a venit de
la Goreni la Ibăneşti, aflând că este un
post liber, dorind să fie mai aproape de
locurile natale, acesta fiind născut în
Gurghiu.
La Ibăneşti, preotul ortodox Genu
Oprea păstoreşte aproximativ o mie de
suflete. Media de frecvenţă la slujbele
de duminică este de aproximativ 200 de
persoane. „Oamenii vin la biserică, în
general aceleaşi persoane. La Sărbătorile mari vin mai mulţi”. Puţini tineri mai
frecventează biserica din simplu motiv
că majoritatea sunt plecaţi la lucru în
străinătate, iar alţii sunt la şcoală. „Sunt
plecaţi în lumea largă. Au rămas doar
pensionarii şi familiile tinerilor. Există
totuşi şi câteva familii tinere care mai
vin la biserică, dar sunt puţini” spune
preotul Genu Oprea.
Din păcate mortalitatea este în creştere
în comună în timp ce natalitatea este în
scădere „Foarte mulţi au decedat de 15
ani de când sunt eu aici, iar în locul lor
nu vin alţii. Botezaţi sunt puţini, cununaţi la fel. Naşterile sunt în declin” spune cu tristeţe preotul Genu Oprea.
La capitolul realizări intră renovarea
totală a exteriorului bisericii, s-a renovat turnul bisercii, acoperişul, geamurile. „Aproape 100 de mii de lei vechi au
fost cheltuiţi pentru renovări. S-a pus
mochetă în biserică, încălzire centrală
plus multe alte lucrări necesare. La casa
parohială s-a lucrat în ultimii ani, renovând-o total exterior şi interior, având
în vedere că arăta destul de rău când am
venit” a declarat preotul din Ibăneşti.
„Le doresc ibăştenilor cu ocazia Naşterii Domnului Isus Hristos să aibă parte
de multă sănătate şi fericire, speranţa să
nu plece din sufletele lor şi totodată să
aibă parte de un An Nou fericit”, a menţionat preotul Oprea Genu.
Codruţa POP
Prietenul meu Max, profesor de religie
la o şcoală din Germania a avut aşa de
multe cutii încât a trimis pe lângă Reghin şi în Prahova, Târgovişte, Galaţi şi
chiar Ungaria” a declarat Peter Schuller,
preşedintele Clubului Rotary Reghin.
„Ca de fiecare dată, copiii noştrii primesc cadourile cu multă bucurie, mai
ales că de data aceasta aşteptările sunt
mai mari. Fiecare clasă, fiecare copilaş
s-a bucurat de daruri deosebite. Cadourile primite au fost adaptate pe grupe
de vârstă”, a afirmat Oprea Adriana, director adjunct şcoala specială nr 3 Apalina. (C.P.)
NR 62
RECLAME
14
GLASUL VĂILOR
MOBILA DE BUCĂTĂRIE
DORMITOARE
BIBLIOTECI
SUFRAGERII
luni - vineri
09 - 17
Reghin, str. Apalinei, nr. 39
tel: 0745.402.036
Produse Lactate Tradiţionale de Ibăneşti 100% naturale
SC Mirdatod Prod SRL; Ibăneşti, nr. 273; telefon fix 0265-538055; fax 0265-538055
mobil 0732-409508, e-mail: [email protected], www.mirdatod.ro
NR 62
SPORT
15
GLASUL VĂILOR
Dan Ormenişan s-a retras din arbitraj după 29 de ani de activitate
Ultimul meci de retragere, o diplomă, un trofeu şi un amalgam de
amintiri. Aceasta este averea sufletească a lui Dan Ormenişan după
29 de ani de arbitraj.
meci, însă după patru ani s-a lăsat păgubaş, nemaivând răbdare să noteze
fiecare arbitrare. În anul 1988 a trecut
examenul pentru categoria I. Un an a
avut onoarea de a arbitra în Liga a III.
Ultimul joc oficial l-a găsit pe Dan Ormenişan la meciul Iernut – Mureşul
Cuci, disputat în data de 30 noiembrie
2013. „La început de meci, când căpitanii şi-au dat mâna, observatorul delegat la jocul respectiv mi-a înmânat o
diplomă şi machetă pentru activitatea
depusă. Nu m-am aşteptat la acest gest,
lucru pentru care am fost foarte emoţionat” ne-a declarat Dan Ormenişan.
Cei 29 de ani de arbitraj au însemnat
pentru Dan foarte mult. Pe lângă multă
Reghineanul şi-a început activitatea de
arbitru în anul 1984, a arbitrat 12 jocuri după care a plecat în armată. La
întoarcere, în 1986 a continuat să arbitreze meciurile de fotbal până în acest
an. Mii de meciuri s-au acumulat în
toată această perioadă. La un momentdat chiar începuse să îşi noteze fiecare
pasiune, a fost o bună ocazie de a face
mişcare, ieşiri şi posibilitatea de a-şi
face prieteni noi. „Am avut noroc că
am o soţie care m-a înţeles” a adaugat
acesta. Meciurile arbitrate nu au fost
doar în judeţul Mureş, reuşind să-şi
exercite această activitate chiar şi în judeţul Bistriţa. La fel ca oricare arbitru,
şi-ar fi dorit să arbitreze pe un stadion
cât mai mare, cu un public cât mai numeros.
Meciul Brâncoveneşti – Suseni, un
meci de pomină
În toţi aceşti ani în care a fost arbitru,
Dan Ormenişan şi-a amintit de un
meci disputat în urmă cu zece ani între Brâncoveneşti – Suseni. „În minutul 75, la scorul de 2-2 am fost lovit de
jucători. Aveam un arbitru asistent ce
se afla la primul joc. La o învălmăşeală,
a acordat un gol deşi era henţ. M-am
uitat la asistent, acesta a validat golul
motiv pentru care o parte din jucători
au venit la mine şi o parte au năvălit pe
asistenţi. Am primit o palmă, am eliminat jucătorul respectiv. M-am consultat
cu arbitrii asistenţi, hotărând că întradevăr a fost henţ, aşa că am anulat golul. În momentul în care am anulat acel
gol au sărit pe mine ceilalţi jucători” îşi
aminteşte Dan Ormenişan. Nu a scăpat în toată această perioadă cât a arbitrat de injurii la meciuri. „Când eram
la început, tânăr fiind, jucătorii mai în
vârstă veneau către mine încercând să
mă intimideze”.
Au existat situaţii în care echipele i-au
cerut să vândă meciul, însă nu s-a compromis. Nu putea face aşa ceva pentru
că s-a gândit la onoare, care este pentru
el mai presus decât orice.
Retragerea din arbitraj a venit din cauza limitei de vârstă. „La 45 de ani trebuia să mă retrag, dar când am împlinit
această vârstă am fost cooptat de Comisia Judeţeană pentru încă cinci ani şi
aşa am ajuns la 50 de ani să arbitrez”.
Aici, drumul în arbitraj s-a terminat.
Însă nu se dă bătut pentru că îşi doreşte
să rămână în familia fotbalului, iar pentru asta vrea să devină observator.
Codruţa POP
Competiţie de volei de 1 decembrie
Aflată la cea de-a IV-a ediţie „Cupa
1 decembrie” la volei şi tenis de câmp
s-a desfăşurat şi în acest an în sala de
sport din Parcul Tineretului. Competiţia pentru tenisul de câmp s-a desfăşurat în sala de sport de la şcoala specială din Apalina.
Aproximativ 50 de sportivi au participat la această competiţie sportivă, organizatorii bucurându-se de prezenţa
echipelor din Iernut şi Sărmaş. Un lucru
de remarcat a fost faptul că în această
competiţie vârsta nu a fost o problemă,
participând sportivi de toate vârstele, de la cei mai tineri până la seniori.
„Vrem să menţinem această tradiţie
a competiţiei, bineînţeles cu sprijinul
primăriei. Sprijinul a venit şi din partea
Maviprod care a sponsorizat tricourile.
Din păcate Gurghiul a absentat, trebuia să fie prezenţi şi ei” a declarat Daniel
Radu, organizatorul cupei.
Meciul decisiv s-a disputat între Reghin
– Iernut, unde iernuţenii au câştigat cu
scorul de 1 – 3. La finele zilei, câştigătorea a fost echipa din Iernut, urmată
de echipa din Reghin, pe locul trei clasându-se Sărmaşul. „Cam la două – trei
luni se organizează în fiecare oraş câte o
cupă de volei la care luăm şi noi parte.
Antrenamentele echipei reghinene se
organizează de două ori pe săptămână
la şcoala din Apalina” a declarat Daniel
Radu.
C.P.
Elevii de la Gurghiu au colindat vârstnicii de la Reghin
Un grup de elevi ai Colegiului Silvic
din Gurghiu a adus un strop de fericire, reuşind să descreţească frunţile
persoanelor vârstnice de la Centrul de
Îngrijire şi Asistenţă din Reghin de pe
strada Pandurilor.
În această iniţiativă au fost implicaţi
elevii de clasa a XI-a însoţiţi de cadre
didactice care i-au colindat pe cei vârstnici într-un mod deosebit, acompaniaţi de orchestră. „Având în vedere că
este o perioadă deosebită din an, neam gândit la aceste persoane pentru
a face ceva bun, ceva frumos. Am avut
o sclipire de moment în care am zis cu
toţii că ar fi bine să ne deplasăm aici.
Elevii au fost receptivi în sensul în care
au făcut donaţii materiale şi am avut
sponsorizări. Pe această cale doresc să
le mulţumesc părinţilor şi elevilor care
au participat, primăriei, consiliului local Gurghiu care ne-a asigurat şi transportul, conducerii Colegiului Silvic şi a
colegilor profesori care s-au implicat în
această acţiune” a declarat Cota Camelia, profesoară.
Elevii s-au arătat bucuroşi că au avut
ocazia de a face un astfel de gest. Pe
lângă momentul artistic dedicat celor
de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă,
grupul de la Gurghiu a adus pachete cu
mâncare folositoare persoanelor asistate. „A fost pentru mine ceva nou. Mă
bucur că am putut face ceva bun pentru a ajuta pe cineva care ne-ar putea fi
bunici sau pe cineva care se află într-o
situaţie mai diferită faţă de noi” a spus
eleva Maria Bogdan.
„Am răspuns foarte repede la această
iniţiativă pentru că am putut aduce un
strop de magie şi de fericire unor oa-
meni care totuşi nu se simt ca acasă” a
declarat Finna Ana-Maria.
Codruţa POP
NR 62
SOCIAL
16
GLASUL VĂILOR
Liberalii mureşeni au petrecut la Balul Liberal
Liberalii mureşeni au petrecut într-un
cadru festiv la ediţia cu numărul XVIII
a Balului Liberal. Evenimentul a avut
loc la hotel President sala Pink. Un bal
devenit tradiţional, o sărbătoare ideală ca cei prezenţi să-şi revadă prietenii
şi colegii de partid. În fiecare an Balul
Liberal are o tematică anume, aşa că în
acest an, evenimentul s-a desfăşurat sub
semnul norocului, bărbaţii purtând papionul ca simbol al acestuia.
Prezenţi la eveniment au fost liberali
din toate localităţile mureşene, dar şi
invitaţi care nu sunt membrii de partid.
Fiind un moment de distracţie, PNL-işti
mureşeni au lăsat deoparte discuţiile politice, cel puţin pentru o seară. Acest bal
a fost o ocazie de bilanţ a activităţilor
din anul 2013.
Reghinul prezent în număr mare la
Balul Liberal
O prezenţă numeroasă la această ediţie
a balului a avut-o şi Reghinul. Un grup
de peste 50 de reghineni au răspuns
prezent la distracţie.„Particip de mulţi ani la acest bal, fiind membru foarte
vechi, din 1992 am prins toate balurile,
nelipsind la niciunul. De fiecare dată
când particip la acest bal liberal emoţiile sunt la fel de mari ca şi la prima participare. Reghinul este reprezentat de o
delegaţie numeroasă, avem peste 50 de
participanţi” a declarat Daniel Gliga,
viceprimarul municipiului Reghin.
Pregătiri pentru alegerile din 2014
Deschiderea Balului Liberal a avut loc
cu discursul viceprimarului din TârguMureş, Ionela Ciotlăuş, care a ţinut să
puncteze importanţa anului 2014 din
punct de vedere electoral „Anul care
vine va fi un an electoral important
pentru noi toţi. Nu doar pentru noi, ca
oameni politici, ci şi ca cetăţeni ai acestei ţări în care fiecare formaţiune politică va trebui să-şi trimită în Parlamentul European oameni care să reprezinte
interesele României. Va fi un an în care
conform unui deziderat şi scop comun
Uniunea Social Liberală are un candidat propus la conducerea României în
persoana lui Crin Antonescu” a declarat în deschidere, viceprimarul TârguMureş, Ionela Ciotlăuş.
Ciprian Dobre mulţumiri echipei la
sfârşit de an
Ciprian Dobre a ţinut să transmită
mulţumiri echipei sale, tuturor celor
care au trudit în anul ce se încheie.
„Vreau să le mulţumesc tuturor celor
care aţi fost alături de noi şi ne-aţi înţeles. Vă transmit La Mulţi Ani, Crăciun
fericit şi toate gândurile noastre bune.
Să dea Dumnezeu să ne întâlnim sănă-
toşi la anul, în acelaşi loc şi cu aceaşi
stare bună de spirit. O stare de spirit liberală şi tânără” a precizat Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean
Mureş.
Gurghiul nu a lipsit de la Balul Liberal
Comuna Gurghiu a fost prezentă şi ea la
Balul Liberal, fiind reprezentată de un
grup numeros de persoane, în frunte
cu primarul comunei Laurenţiu Boar.
„Particip la acest bal din anul 2007 de
când sunt membru PNL şi preşedinte al
organizaţiei PNL din comuna Gurghiu.
Întotdeauna vin cu mare plăcere şi
mă simt ca într-o mare familie pentru
că aici mă regăsesc. Revăd mereu aici
foarte mulţi prieteni, amici unde putem schimba idei despre administraţia
locală. Felicit pe cei care organizează an
de an acest eveniment pentru că este un
bal plăcut, reuşit, un bal ce ne uneşte.
Să ” a precizat Laurenţiu Boar, primarul comunei Gurghiu.
Cristian Chirteş „Acest bal este al soţiilor”
„Un moment ca la fiecare sfârşit de an
să ne întâlnim cu colegii, prietenii, primari aleşi locali, oameni care nu sunt
membri ai Partidului Naţional Liberal.
Acest bal este dedicat în special soţiilor care ne suportă atâta timp politica
pe care o facem noi, deşi avem foarte
multe femei implicate în politică. Chiar
şi ele şi-au adus la acest bal soţii care
nu fac politică. Vom încerca să uităm
pentru o noapte de politică, de problemele pe care le impune atât politica cât
şi administraţia locală. Vom discuta
doar despre bilanţul unui an, şi cred că
vom discuta în această seara ca nişte
prieteni. Vom încerca să ciocnim un
pahar de şampanie cu fiecare dintre cei
prezenţi aici. Ţin neapărat pe această
cale să le urez tuturor participanţilor,
membrilor PNL de la nivelul judeţului
Mureş şi tuturor mureşenilor un sincer
La Mulţi Ani şi sărbători fericite tuturor” a spus deputatul Cristian Chirteş.
Codruţa POP
CASETA REDACŢIEI
Director fondator: Daniel Gliga
Redactor şef: Codruţa Pop
Reporteri: Codruţa Pop
Oana Mărginean
Corespondent: Alexandra Cotoi
Ilie Frandăş
Tehnoredactare: Oana Mărginean
Foto: Adrian Romanţa
Corectura: Alexandra Cotoi
Tel. redacţie: 0265 513 031
0749 060 576
e-mail: [email protected]
[email protected]
[email protected]
ISSN 2067 - 2772

Similar documents