Nr.13

Duminică 30 Martie
ABONAMENTUL :
Pe un an
Pe jumătate
de an
Exemplarul
160 Lei
80 Lei
3
Lei
ORGAN
AL
P A R T I D U L U I
ANUL
N A Ţ I O NA L - Ţ Ă R A N E S C
Barabás B é l a j
Concetăţenii noştri unguri, ori- | O altă scenă. Anul 1918. Dl.
decâteori se găsesc în faţa unei Barabás avea să reprezinte gu­
manifestări din care ar putea vernul ungur în sinodul epar­
să tragă profituri în sprijinul hiei ortodoxe a Aradului. D-sa
tezei rothermeriste care îi obse­ trebuia să inaugureze seria de
dează ca pe ultimi ebredişti fac umiliri pe care ne-o pregătea
apel la Barabás Bela. Nu poate duşmanul nostru secular, lovind
bisericii
să treacă o alegere, fie la co­ adânc în autonomia
noastre.
Calul
Troici
pe
care de
mună au sfatul ţării, ca numele
eurând
îl
smintise
D-sa
în le­
acestui Dalai Lama să nu figu­
reze în fruntea listei minoritare, gătura cu resultatul alegerilor
purtat din gură în gură, ase­ comunale, avea să fie încălecat
muitor moaştelor cutărui sfânt de data aceasta de însuşi eroul
în preajma unui pericol mare. I Barabás Insă vai ce decepţie !
S'ar păre» că cei câţiva mata- Destinul îi jucă festa ca de o
•Ori ai maghiarismului, văzând bicei. In preajma sinodului de­
cum poporul de rând începe să putaţii se înţeleseră ca mai cu­
se aclimatizeze noilor stări po­ rând să zădarniceiiS' ă ţinerea
litice şi să se simtă bine în noua adunării, decât se îndure înjosi­
sa patrie, recurg în desperarea rea de a pune la cale trebile bise­
lor la focuri de artificii, pentru riceşti în prezenţa acestu» intrus.
a orbi mulţimea şi a alimenta Şi scena a fost de un haz de
în suflete nădejdea de mult e- nedescris, rând regretatul epis­
pusă în o schimbare a lucrurilor. cop Ignatie, dupăce sinodul,
Numele Bar»bas Bela se pre­ protestând împotriva acestei il­
tează admirabil la acest joc ri­ licite ingerinţe a guvernului, ho­
dicol al tuturor ícrennerilor, cari tărî amânarea şedinţelor, îl luă
şi-au creat o sursă de existenţă de braţ pe meltoşagos-ul îm­
din alimentarea urei împotriva brăcat în díszmagyar şi-1 târî
noastră. Căci D-sa de mic copil după dânsul până la poarta se­
s'a dovedit de un aprig româ- minarului, trăgând cu ochiu în
deputaţilor
nofob, deşi tată-său nu se sfia stânga şi dreapta
cari
aplaudau
din
răsputeri.
To­
să asculte în fiecare Duminecă
slujba preotului valah din umila tul se petrecu cu o iuţeală de o
bisericuţă unită a Aradului, un clipă care nu-i dădu răgaz de­
indiciu acesta de obârşia neaoş legatului ministerial să se desungurească a eroului nostru de metecească. Hotirît lucru. Dl.
Barabás călca şi de data ace­
paie.
asta cu stângu, ca de atâtea ori
în viaţa sa de patriot improvi­
Era în primăvara anului 1877.
zat.
Răsboiul nostru de independ>nţă
era gata să isbu neas- ă. Sti denAm putea continua cu înşiratii unguri din Budapesta mani­ rea momentelor tragicomice, cari
festa i cu simpatie pentru pute­ îl consacra pe dl. Barabás de
rea otomană chemată să dea lo­ idol al ungurimii arădane, căci
vitura de graţie valahilor ob­ d-sa nu şi-a părăsit o clipă con­
raznici Pentru a da expresie duita din trecut. Iar când pri­
acestei simpatii, s'a ales o dele­ lejul de-a dovedi cu fapte ura
gaţie care avea să transmită ma­ sa nestăpânită faţă de noi, nu
relui vizir din Constanţii opol o se mai ivi, şi-a luat refugiul la
sabie, drept semn de profundă vorbe. Delà înfăptuirea
unirii
admiraţie. Cine credeţi că se încoace, d-sa la toate răspântiile,
găsea în fruntea acestei delega
la tonte ocaziile prielnice ne în­
ţ i ? Dl. Barabás Bela, pe atunci jură, făcând spume la gură. Delà
student la facultatea de drept inepţiile debitate acum câţiva
din Budapesta Delegaţi a ple­ ani, rari îl făcură celebru, că
cat la Constantinopol Huiduită ţăranul reman îşi confundă ade­
la Triest, de Italieni şi Slavi, ea sea femeia cu scroafa cu care
a fost — se spune — grandios trăeşte sub aceiaş acoperiş, şi
primită de Turci. Dar mâna Iui până la recentele sale vorbării
Barnbas n'a fost nor o oasă S a - inconştiente, d n gura d-lui Ba­
b a pe care a întins-o marelui rabás erupe aceiaşi lava a dis­
V'zir, după ro«tiiea i nei pate­ preţului faţă de tot ce e româ­
nesc. Să fie aci cazul unui se­
rice t rade, pe carr avutijnp su
jficient s'i> rurnege
dealungul nil care-şi uită pe ce lume tră­
I Mediteran i, sfârşi prin a fi fa­ it şte, pentrucă straturile cerebrale
tală pentru fraţii turci. S p?re rare-i mai funcţionează îl loca­
r ă dtstinul se punea d e a u r m e - lizează • u derenii în urmă, sau
zisul vnrilor acestui- Don Qui­ vrea dl. Barabás cu or<:e preţ
chotte ţed vivus, care st credea sà ajungă, prin miji a ele de
trimisul lui „Hadur" pettru a ! coreitiure pc cari i le-am pusalva neamul ^les al lui Arpad. I tea sp'ica, un martir al neamu1
:
;
;
;
5
No. 1 3
1930
REDACŢIA
Şi
ADMINISTRAŢIA
ARA P
Strada Horia No. 2.
(jClubul P a r t i d u l u i
Naţional Ţărănesc)
A R A D
vis" a l dlui
dr. Barabás Bela
d. B a r a b á s r e t r a c t e a z ă . „ N o a p t e b u n ă " . Când un ministru român „se încumetă".
Cetim în cele două ziare maghiare
din localitate scrisoarea dlui dr. Bara­
bás Bela prin care acesta retractează
unele afirmaţiuni cari vizau alegerile
comunale. Pentru cunoaşterea cazului,
arătăm starea de fapt, ca cetitorii să şi
dea seamă de rătăcirile dlui Barabás
inainte de a cunoaşte părerile dlui mi­
nistru Vaida.
După terminarea alegerilor comu­
nale şi acelei municipale d. Barabás a
afirmat că alegerile i se păreau ,.ca un
vis frumos". Această afirmaţie a Dsale
a fost citată intr-una din şedinţele ca­
merei de deputaţi de către d. ministru
de interne dr. Vaida Voevod, pentru
combaterea afirmaţiunilor opoziţiei, în­
trucât aceasta susţinea în parlament că
în alegerile comunale s'au săvârşit a
buzuri şi ilegalităţi. Aflând d. Bara
bas de utilizarea declaraţiei dsale a
dat imediat în cele două ziare ma
ghiare din Arad o scrisoare prin care
retractează declaraţia făcută şi afirmă
că acel „vis frumos" se referea la ale
gerea municipală. Dar d. Barabás a
mai complectat acest „vis frumos" a
firmând în scrisoarea dsale că alegerea
municipală a fost atât de liberă încât
„alegătorii puteau vota şi câte de trei
ori".
Aceasta este dar starea de fapt: A
cum se vedem dacă d. Barabás e sau
nu sincer şi dacă a fost nevoe de o
asemenea retractare,
înainte de a scrie acea scrisoare, de
bună seama, că d. Barabás o fi con
sultat cartea de visuri din care o fi
cetit că e cazul retractării. L-a supă­
rat până la superlativ pe preşedintele
organizaţiei locale a partidului maghiar
că un ministru român utilizează o de­
claraţie a lui în parlamentul României
şi s'a temut de eternizare în analele
parlamentului românesc. D. Barabás
să fie liniştit şi să viseze netulburat
de nimeni, pentrucă, visurile dsale sunt
de obşte cunoscute şi nu mai e nevoe
de nici o deslegare sau tălmăcire a lor.
De aceasta nici nu căutăm să le tăl­
măcim. Obiectivitates ne face ca să
lămurim numai o stare de fapt şi să
legăm unele comentări servind mai
mult publicului românesc.
Să vedem dar. Alegerile comunale
au adus rezultatele cari azi sunt cu­
noscute de toată lumea. Partidul naţi­
onal ţărănesc deşi n'a voit să dea a
cestor alegeri caracterul politic totuşi
faţă de st'ăduinţele opoziţiei şi faţă
de conduita partidului maghiar a fost
nevoit să dea lupta şi el acolo unde
a fost provocat.
Nu e nici o nevoe ca d. Barabás
să retracteze căci însuşi rezultatul ale­
gerilor comunale confirmă că ele s'au
făcut în deplina libertate şi fără vre o
presiune politică. Dovadă că în comu­
nele ungureşti maghiarii îşi au şi ei
reprezentanţii lor în consiliile comu­
nale si chiar şi în funcţiunile comu­
nelor, cum în funcţiunile de primar,
ajutor şi casar comunal. Cauza retractâr i prin urmare ni se pare tenden­
ţioasă şi chiar ilariantă. Dacă d. Bara­
bás crede că aceste alegeri n'au fost
„un vis frumos" pentrucă comunele
româneşti şi-au ales primari şi consi­
lieri români fără nici o presiune sau
indicaţiune din cetatea Dunării, atunci
are dreptate : în adevăr visul e foarte
urât pentru Dsa, dar să ne ingădue
să afirmăm că pentru noi este cel mai
frumos vis. Aşa dar d. Barabás şi-a
dat arama pe faţă, a fost sincer.
Nu i-au plăcut alegerile comunale pen­
trucă nici prin vis nu i-a trecut vre­
odată să ne guvernăm odată şi sin­
guri. .
D. Barabás afirmă că numai alegerea
municipală a fost „un vis frumos", dar
numai pentrucă „alegătorii s'au bucu­
rat de o prea mare libertate, încât
puteau să voteze şi câte de două-trei
ori". D. Barabás a fost sincer şi are
dreptate: La secţia III. de votare din
Arad în adevăr au fost deţinuţi şi arestaţi doi alegători maghiari prinşi în
flagrant, votând cu bilete false de
două ori cu partidul maghiar! — Ei,
d. Barabás este în drept să remarce
acest lucru. De ce nu ?
Şi să vedem de ce a trebuit să
retracteze d. Barabás dacă, cum am
văzut, cu nimic nu este întemeiată re­
tractarea pe alte motive. A crezut d.
Barabás că retractând va lua arma din
mână dlui ministru Vaida? D. Bara­
bás foarte s'a inşelat dacă crede că
partidul naţional-ţărănesc nu, are alte
arme cu care să retuşeze atacurile.
Dacă scrisoarea dlui Barabás în fond
nu ne-a cauzat nici o supărare totuşi
ne-a supi ins ca formă. D. Barabás scrie
că d. ministru Vaida ,„s'a încumetat"
sau ,,s'a dedat" (ungureşte : vetemedett)
să utilizeze declaraţia Dlui. Apoi îi răs-
lui său ? In cazul întâi nu putem
decât să regretăm ravagiile neiertoarei bătrâneţi, în cel din
urmă însă îl asigurăm că pro­
voc ările sale ne lasă reci. Dacă
concetăţenii noştri unguri se
complac a vedea în Barabás
Bela un simbol al aspiraţiunilor
lor oculte, n'au decât s'o facă.
Noi oricât ne-am trudi să fim
altfel, nu vedem în Dsa decât
a* eiaşi figură lamentabilă
de
Don-Quichotte, în care ne-a. apărut oridecâteori încearcă să
evadeze»din n odiocritaiea
la
[ Coraiinvaeire î n p a g i n a H t - a .
care îl osândise destinul.
\
Pag. 2
„ R O M A N U L "
B U L E T I N U L
al Camerei de
Grâu . . . .
Orz
Ovăs
Porămb . . .
A G R I C O L
4gricuMurá
Preţul cerealelor pe piaţa din Arad în ultimele zile.
Lei 500.—510.— per 100. kg.
, 290.-300,-300—310.—
,
„ 260.—280.— ,, „ ,.
Dumineca 30 Martie 193(1
a Judeţului Arad
Preţul vitelor pe piaţa din Arad în ultimele zile.
Părechea de cai . . . . Lei 15—25000.—
„boi
15—20000 —
„
„ porci
. . . „ 2—4500,—
Vacă
,
6—9000.—
Şedinţe ale Comitetului de Direcţi­
Aceste experienţe le facem an I
une am avut în decursul anului 10. an în dilerite regiuni ale judeţului, ui
Activitatea Camerei de Agricultură a Judeţului Arad pe ba­ (zece) cu a căror ocaziune au fost des- mând ca după datele ce culegem i.
za proectului aprobat de Comitetul de Direcţiune şi Plen a fost bătute în total 186. cauze diferite iar putem alege soiul care este mai pol
desfăşorată în direcţia diferitelor ramuri economice, cari constitu- Plenul Camerei a ţinut o şedinţă cu rivit acelui sol şi regiune.
esc agricultura şi anume : Agricultura propriu zisă, Zootechnia, Sil­ care ocaziune au fost desbătutc şi re­
Din semânţele importate cari corei
vicultura, Pomicultura, Avicultura, Apicultura şi alte operaţiuni zolvate in total 11. chestiuni de ordin pund şi cari intenţionăm să le genera,
de ordin general ce stau în strânsă legătură cu menirea şi scopul general.
Uzam am dat pentru inmulţire la nu
unei instituţiuni de profesiune cu caracter public.
In decursul anului trecut am distri­ mulţi proprietari de seamă din jude
Toate aceste ramuri de operaţie pe categoria secţiilor susamintite au fost buit în total 12.000.— publicaţiuni d e cu aceea condiţiune ca pe anul viite
efeptuite în cadrele posibilităţilor bugetului nostru de Lei 11,001.176.— rela­ specialitate, cari au fost redactate in să putem ridica întreagă recolta p
tiv destul de modest faţă de complexul necesităţilor ce se prezintă pentru ag­ limbaj popular pentru a putea propa­ lângă condiţiuni de plată corespunzi^
ga şi pe aceasta cale in ir o măsură o- toare, urmând ca după aceia să le di'
ricultura acestui judeţ atât de desvoltată in toate păturile ei de cultură.
areşi
care sfaturile diferite intre agri­ tribuim agricultorilor cu preţ redus,
In primul rănd ne-am dat năzuinţa să scoatem in relief acelea părţi ale
In decursul anului 1929, am dishi
vieţii noastre agricole cari le credem a fi necesare pentrucă în massa popu­ cultorii noştri.
Tot la fel am distribuit şi 3000. buc. buit prin acţiunilejjioastre următoare"
lară delà ţară să ridicăm un mai viu interes faţă de majoare producţie pe to­
ate terenurile de cultură, nu altcum şi faţă de intensificarea gospodăriilor în­ broşuri dc acelaş interes ca publica- cantităţi :
dreptând agriculturii cu fel şi fel de mijloace ce ne stau la dispoziţiune pen­ ţiunilc. Toate aceste au fost date gra­ Grâu selecţionat diferite soiuri 2990 m <
Orz
,,
„
„
121 j
tru a-i dirigea pe un făgaş posibil mai rentabil şi corespunzător vremurilor tuit amatorilor.
Demonstraţii
cu
semânţe
diferite
şi
Ovăs
„
„
„
612
1
de azi.
cu
îngrăşăminte
chimice
au
fost
înfiin­
Porumb
„
,,
„
65
Suntem în clar cu situaţiunea agricultorului delà ţară şi ştim prea bine
16 ,
că intre împrejurările de azi luptă cu greutăţi supraomeneşti pentru a-şi putea ţate în total 450.— peste intreg judeţul. Semânţă de sfecle furagere.
Deplasări
din
interes
oficial
au
fost
Măzăriche
325
,
recâştiga echilibrul de odinioară şi tocmai pentru aceia, afară de sprijinul mul­
făcute
în
total
215.—
Lucerna
decuscutată
.
.
.
25
|
J
tilateral pe care ne sforţăm a-1 da din fondurile de cari dispunem, am căutat
Inventarul Camerei prezintă azi în Trifoi roşu . . . . . .
52 ,
să-i putem câştiga şi debuşeul necesar recoltei ce a avut de scos pe piaţă. In
bilanţ valoarea totală de Lei 541.949.— Cartofi
.
.
.
.
.
•
300
,
direcţia aceasta am tratat şi tratăm şi de prezent cu mai multe case de mare
Muzeul la fel — care de altcum in­
renume din străinătate cărora avem intenţiunea a-le concentra intreg produ­
Total deci 4 5 0 6 să nu este complect — prezintă suma
sul de cereale animale şi alte pentrucă prin eliminarea intermedierului să-i
3,784.398.dc Lei 191.993.— ca valoarea pentru în valoare de Lei
scoatem un venit real mai onorabil şi un preţ mai acceptabil.
din
care
rein
cassât
prin
activul Camerei.
vânzare
Lei 2,697.639.In acest ordine de idei, pentru ajutorarea sorţii agricultorilor noştri am
Secţia Agricolă.
încheiat contracte cu fabricele din străinătate şi relativ importul diferitelor ma­
iar restul ce rămâne
In aceasta direcţiune am ţinut să
de
Lei 1,086.759.şini şi unelte agricole care spre bucuria noastră putem afirma că sunt foarte
continuăm programul nostru bine sta­ a fost acoperit în /$ parte din su
favorabile, intratât că, faţă de preţurila depe piaţa delà noi numai puţin de­
bilit incă din anii premergători şi a- venţiunea ce am primit delà Ministi
cât cu 4 0 % au fost mai eftine, afară de înlesnirile simţitoare ce li s-au dat
nume; sä eliminăm din folosinţă s e ­ rul de Agricultură şi Domenii prin t
din fondurile noastre bugetare.
măn ţurile diferite de până acum, intro­ niunea Camerelor de Agricultura pi
Tot la fel am năzuit a realiza o înlesnire pentru populaţia noastră agri­
nă când pt. V« parte am contribuit m
ducând în locul acestora altele mai
din fondurile noastre ce avem créais
colă şi pe alte căi cari aparţin sferei noastre de activitate, zootechnie, apicul­
noui — selecţionate — cari prezintă în buget.
tură, avicultura etc. In baza acestora deci avem onoare a Vă^subşterne în
absolută garantă pentru viitor, având
Modalitatea de distribuire a fost pt
mod detailat, darea noastră de seamă asupra activităţii ce am depus în anul
in vedere calitatea corespunzătoare re- câte se poate de uşora pentru agricut
trecut, înşirate fiind după importanţa lor, aşa cum au fost trecute şi înbuget.
cerinţelor de azi depe piaţă şi canti­ tori, intrucât noi am dat semânţe «j
I. Giurgiu, ca delegat al Comisiei tatea ce intenţionează a realiza fiecare lecţionată şi binecurăţită gata penb.
Biroul Camerei.
insemânţare, care ne-a costat cu 25gospodar pe holda sa.
Camera este compusă din membri Judeţene.
30% peste preţul grâului d e prin?
Cornel Grozda, ca delegat al Minis­
Pentru aceste scopuri ca să ne pu­ clasă cu preţul depe piaţă a grâuln
aleşi, de drept şi cooptaţi şi anume:
terului
Muncii.
tem
convinge singuri de însuşirile se- de comerţ amestecat cu corpuri stra^
Preşedinte : Dr. Iustin Marşieu, Arad
Dr. Cornel Luţai, ca Preşedinte al mânţelor privitor la capacitatea de pro­ ine, cum de altcum se obicinueşte I
Vice-preşedinte: Dr. I. Borneas, Arad
general. Acest preţ a fost stabilit 1
ducţie şi aclimatizare, am format ca
Comisiunei Iuterimare Arad.
« i
i
aceea vreme la suma d e Lei 520,şi in anul trecut mai multe câmpuri per 100. kgr. Pe lângă aceasta acelt.
Dumitru Nica, prop­
Membrii cooptaţi.
de experienţă: La ferma Statului Do- comune cari au făcut comandă devs
rietar, Moroda.
Ing. Ludovic Băcilă, Inspector Sil­ hăngia-Chişineu, la Şcoala de Agricul­ goane complecte, am plătit şi spesej
Director: Nicolae Popeseu.
,
tură în Rovine şi în fine la Ferma de transport până la destinaţie.
Secretar-Prezidenţial: Dr. Cornel Lu - vic Arad.
înainte de a incepe insemânţările f
Maior Aurel Birtolon, proprietar- Statului Semlac.
ţai, Arad.
toamnă Camera a înfiinţat în diferf
Conop.
Membrii aleşi :
Avem afară de acestea 6. câmpuri comuni ale judeţului 15. staţiuni fVaier Felnecan, preot gr. ort. rom. pe încercare cu 4. repetiţii cari au curăţirea seminţelor, punând la dispoi
Dr. Emil Micloşi, Arad. Ioan Chera,
Arad. Luca Raicu, Arad. Constantin Sâmbăteni.
fost înfiinţate în diferite regiuni ale ţiunea populaţiunei in mod gratuit to
Virgil Economu, Administratorul Fer­ judeţului la proprietarii mai de seamă. te trieurile ce avea în magazie. Ini^
Imbroane, Arad-Gai. Dumitru Drăgan,
Nădlac. Gheorghe Ruja, Buteni. Ioan mei Ciala.
Tot asemenea avem înfiinţate pela ma acestora a putut ajunge ca în d,
cursul timpului cât aceste staţiuni f
David
Popovici.
Medicul
veterinar
Burza, Pâncota. Ştefan Harsani, Ro­
micii agricultori cea. 80. Câmpuri d e rau în funcţie să se cureţe pentru ii
vine. Simion Mârza. Miniş. Ioan Me- al oraşului Arad.
încercare cu 4 soiuri de grâu, idem semântare cea 500 mm. grâu.
«
Corpul funcţionarilor se compune de a putea cunoaşte, însuşirile aces­
mete, Chişineu. Iova Rus, Ineu. Iohann
Cu aceiaşi ocaziune am oferit ace>
Vormittag, Glogovaţi. şi Pavel Bogdan, din: 1. Director, 1. Secretar, 1. Con­ tora faţă de sol climă etc. din aceea tea trieure comunelor cu preţ reè
de 5 0 % din preţ pentrucă aceste sL
tabil, 1. Impiegat, 1. Dactilografă, 1. comună.
Iosăşel.
Grădinar, 1. şofer şi 1 camerist.
Membrii d e drept.
Din aceste câmpuri am intenţionat ţiuni să fie permanent deschise şi pr
Din aceştia grădinarul şi şoferul au să încredinţăm un număr oareşicare şi se la dispoziţiunea publicului in mif
Dr. Iustin Marşieu: Prefectul J u ­
gratuit.
deţului Arad.
fost retribuţi ca diurnişti, iar restul din D-lor învăţători de pela Şcoalele d e
Unele
dintre
comune
au
şi
curnp^
luliu Caba, Administratorul Finan­ alocaţia cuvenită la art. 1. ca perso­
Stat cărora le-am făcut ofertă foarte rat iar altele vor prelimina suma
ciar, Arad.
nal bugetar.
favorabilă în ceeace priveşte procura­ cesară în bugetul anului viitor.
Lazar Pèriàn, Consilier Agricol, Arad.
Registrul de intrare prezintă un nu­ rea seminţelor, cu cari urma să facă
Cu ocaziunea distribuirei de semân|;
Dr. Alexandru Gh. Martha, Primmăr de 4880. acte ce ni s'au înaintat experienţele pe pământurile ce le-au am pus la dispoziţiunea agricultorul
medic vet. judeţean Arad.
cu anul trecut, care până la finea a- obţinut delà Stat pentru astfel de sco­ in mod gratuit toate aparatele noad
Insp. Gen. Ing. Ioan Pisc, Dir. Renului adecă până la 31. Decembrie puri insă zadarnice ne-au rămas toate tre „Lotria" plus preparatul „TillantiiS;
giunei DC. Silvice Arad.
cu care au făcut saramurarea grault
Ladislâu Purgly, ca reprezentant Soc. 1929 au fost rezolvate toate fără ex­ năzuinţele ce am depus întrucât la aIntenţiunea ne-a fost să obicüná,
cepţie.
pelul nostru nu ne-a sosit nici an a- populaţia la o procedură mai nonT
Anon. a Agriculturilor Arad.
Adresele expedate au fost 8893. pe mator din intreg corpul didactic ce a- mai modernă în ceeace priveşte san
Axênte Secula, ca delegat al Camevem în judeţi.
murarea grâului în mod uscat.
anul
intreg.
rei de Comerţ.
Activitatea C a m e r e i p e a n u l 1929.
1
1
r
2
c
£
c
t
1
Duminecă 30 Martie 1930
„ R O M Â N U L "
Continuare din pagina I-a.
I
;
j
I
pundem dlui Barabás că nici un mi­
nistru român, de orice nuanţă politică,
în parlamentul român nu se încumetă
ci are toată libertatea de a se pronunţa
liber şi fără ocol chiar şi atunci când
e vorbă de d. Barabás. Pentru acesta
nu e nici o nevoe ca acel ministru să
,,se încumete sau să se dedeie" sau
să îndrăznească". Acest limbaj insuşi
confirma, de câtă libertate se bucură
d. Barabás cu semenii săi în România,
de poate chiar şi „să se dedeie sau să
se încumete sau să indrăsnească" a se
pronunţa în acest fel de un ministru
român. Recunoască D. Barabás că în
Ungaria nu puteai să te pronunţi în acest chip nici despre un prefect de
judeţ. Credem că nu doreşte d. Bara­
bás să ne travestim in sumanul orgo­
lioasei ţinute a prefecţilor de odini­
oară? Nu credem să o dorească.
Dar cât priveşte alegerea consiliului
municipal delà Arad, ne dă voe ca
încheiere să afirmăm şi noi că a fost
ca un „vis frumos". Iată de ce pen­
trucă fraţii Români s a u învrednicit a
se aduna sub un singur steag şi nu a
mai fost nevoe ca intr'un caz de pactare cu partidul maghiar d. Krenner
şi ai săi eventual să votere cu blocul
comunist. Nu o poate trăgădui nimeni
că aşa s'ar fi întâmplat.
Are dreptate d. Barabás. Alegerea
delà Arad a fost în adevăr un vis fru­
mos iar pentru asta nu a mai fost ne­
voe de constatările Dsale. Numai că
noi le-am trăit aceste zile iar d. Bara­
bás le-a visat.
Citiţi şi răspândiţi
„ Românul"
Cum se constitue o
r o a t ă d e voinici.
Roata de voinici poate organiza ori­
ce aderent ai partidului naţional-ţără­
nesc cu tragere de inimă faţă de să­
teni. Astfel o roată de voinici va pu­
tea fi organizată de către preotul sau
învăţătorul satului, de către preşedin­
tele organizaţiei comunale a partidului
de către preotul, învăţătorul satului ve­
cin, cu dragoste faţă de partidul naţional-ţărănesc.
ACT CONSTITUTIV
încheiat in ziua de..
1930 in adu­
narea de constituire a R o a t e i d e
V o i n i c i din comuna
Judeţul
de faţă fiind domnii
D-l
delegat al „Chemării Ti­
neret. N.-Ţarănesc" arată scopul şi
menirea organizaţiei, face istoricul miş­
cării precizând că această organizaţiune se alcătueşte în cadrele Partidului
Naţional-Ţărănesc.
Toţi tinerii declară că adoptă Sta­
tutul pentru organizarea tinererului şi
se vor supune cu o disciplină necon­
diţionată tuturor ordinelor primite delà
Conducerea Centrală.
Voinicii aleg pe fratele..,....ca stegar
şi declară că se pun sub conducerea
lui.
Drept care s'a încheiat, citit, apro­
bat şi semnat acest act constitutiv al
roatei în două exemplare dintre cari
unul se păstrează în archiva locală iar
celălat se trimete centrului din Arad.
(Urmează apoi numele şi subscrierea
tuturor acelora cari s'au înscris la voi­
nici.)
Un exemplar din acest act se va
trimite pe adrese de mai jos, iar ce­
lalalt act se va ţinea în arhiva orga­
nizaţiei.
Dupăce s'a constituit roata, voinicii j
Politica în şcoală.
(urmare)
Pag 3 .
de i.
I
Căuariu.
2. Şcoalele urbane au fost împănate j nin, la o şcoală de băieţi), aceasta
cu o mulţime de protejate, unele fete dovedeşte că s'a creat un post de
tinere, cari n'aveau stagiul legal pen­ complezanţă pentru plasarea vreunei
tru a putea fi învăţătoare la oraş (deci protejate, Evident, n u ?
o evidentă călcare a legii). In chipul
3. In schimb, dualitatea Cristea-Ola­
acesta s'a ajuns la situaţia extrem de riu a zorit din greu să înlăture deia
ciudată (dar în acelaş timp şi foarte locurile lor pe cei mai de seamă mem­
elocventă), că nu numai la cele mai bri ai corpului învăţătoresc din oraş
multe scoale urbane mixte, ci chiar la şi judeţ, pentru că aceştia nu accep­
alade băieţi,majoritatea covârşitoare tau să le serviască de instrumente,
posturilor să fie dată femeilor (cu o ori nu erau de aceeaş coloare politică
ansparentă preferinţă pentru cele... cu dânşii. In acest scop ei alcătuiseră
ostime") De dragul adevărului trebue un tablou al „nepartizanilor", un iei
să precisăm, că acest punct al „activităţii de „carte neagră". Şicanele şi „an­
didactice" a lui N. C. se datoreşte în chetele" curgeau cu nemiluita. Oare
cea mai mare parte „colaborării" foarte şi această „ideologie" „a ţâşnit din
viguroase a „demnului" său tovarăş: camera păcii şi a dragostei" (expresia
Dimitrie Olariu.
autentică a lui N. G ) ? Dar spre ma­
Iată, de pildă, un caz foarte carac­ rele lor necaz şi spre norocul şcoalei,
teristic: La şcoala de băieţi Nr. 1 din şeful inspectoratului şcolar delà Timi­
Arad, prin colaborarea Olariu-Cristea, şoara a retezat scurt pofta de răsbu'a înfiinţat un nou post de... învăţă­ naie a celor doi aliaţi prin josnicia in­
toare. Mai întâiu, chiar de era nece­ tenţiilor.
sară înfiinţarea noului post, acesta la
4. Ministr. lnstr. Dir. gen. înv. pr.
o şcoală de băieţi nu putea fi decât sub No. 17094/1920 dăduse ordin ca
un post de invăţător-bărbat, şi nici orarul să fie pe ziua întreagă. Totuşi
decât de învăţătoare. Dar lucrul este N. C. — în opoziţie cu ordinul Mi­
şi mai grav. înfiinţarea postului nu nistrului — permite (sub. Nr. Reviz.
era nici măcar necesară. In adevăr, şc, 1672/1926) unor protejate să ţină
art. 65 al legii înv. primar prevede lecţii numai înainte de masă, pentru
60 elevi pentru un învăţător. Ori, cl. motivul că acele învăţătoare... au lo­
I. la şc. No. 1 — pentru care s'a în­ cuinţa departe de şcoală (cale de
fiinţat al 2-lea post, — nu avea atunci vreo 15 minute)! Deci interesele şcoa­
decât 58 elevi, adecă mai puţini de lei erau subordonate intereselor de
câţi prevede legea pentru un singur comoditate ale protejatelor „dlui re­
post. Şi dacă totuşi s'a înfiinţat şi al
vizor".
2 lea post (şi încă cu caracter feme5. In a. 1926 N. C. a scutit, ilegal
Mâna de partizani, a generalului
Averescu si a dictatorului — parodie
— Goga, —- răsletiţi singuratici în cele
patru părţi a ţării, s'au adunat în
congres la Bucureşti. Congresul a avut
loc Duminică şi aci eroii cărămizii din
1927, s'au pus pe vorbărie' tot aşa de
harnici de gură ca în noaptea de po­
mină, când goniţi de cărămidă, manile
lor au dat un iureş prin banii statului.
In lungi discursuri — apă chioară-—
au lovit şi batjocorit instituţiile cele
mai sacre ale ţării. Vorba lor murdară
şi îmbibată de bale scârboase, a atins
şi a mânjii tot ce este mai sfânt şi
mai sacru în ţara aceasta, vorba lor
îmbibată de veninul dorinţelor nesa­
tisfăcute şi ura individiei neputincioase
transformate pentru ocasie în linguşeiri
feline, au spurcat poporul, pe care
dictatorul — parodie, 1-a împuşcat, au
atins Regenţa, care — conştientă de
rolul ei — nu-i aduce la guvern, au
mânjit guvernul pentru că nu le ce
dează locul.
Dar vorba ca vorba, dar şi felul de
a gândi al averescanilor e ciudat.
Poate sunt semnele bătrâneţii care
se apropie distrugătoare, poate sunt
semnele cari prevestesc îndeplinirea
zicalei româneşli, că la bătrâneţe omul
ajunge în mintea pruncilor. Ori gân­
direa ciudată pe care o manifestă, se
datorează anemiei financiare a ave­
rescanilor de când nu mai sunt la cârîşi vor alegea un stegar, cel mai de
seamă voinic, care trebue să ştie şi
carte.
Orice corespondenţă privitoare la
voinici se va trimite pe adresa dlui
dr. Ursuţi Avram advocat în Pecica.
şi fără nici un motiv, de amenzi şco­
lare (definitive) pentru absenţe nemotivate delà şcoală, pe fiica omului de
serviciu al fostului prefect Georgescu.
Art. 14 al legii respective, spune că
numai inspectoratul şcolar poate da
scutiri, în cazuri de boală. Ori, N. C.
era atunci revizor; şi chiar dacă ar fi
fost inspector, el nu putea da dispenze
fără nici un motiv. Pentru acest abuz
Ministerul următor 1-a pedepsit cu o
amendă de 500 Lei (sub No. 43773/1926)
6. Administrarea banului public subt
„conducerea" lui N. C. s'a făcut în
aşa fel, că dânsul a fost înlăturai din
post şi trimis la parchet, precum se
ştie. Oare aceasta măsură s'a luat
fără nici un motiv, numai aşa de...
florile măruiui ?
ma ţării a cărui buget l-au transfor­
mat într-o vacă bună de muls. Voiu
cita un singur exemplu din faimoasa
gândire averescană. Generalul în dis­
cursul său de Duminică, a spus că
numai are încredere în Regenţă şi nici
nu mai are ce aştepta delà ea. Pe de
altă parte, votează o moţiune în care
cere Regenţei înlăturarea imediată
a guvernului Maniu şi aducerea par­
tidului poporului la cârma ţării, ca să
continue opera de refacere a ţării. Şi
această moţiune o trimite Regenţei prin
fostul ministru Meisner. Recapitulaţi
şi analizaţi puţin procedura.
Aceasta e ncseriositate.
Caracterul general a politicei dusă
de partidul averescan. e neserioasă.
O acţiune serioasă în două guvernărni
averescane, nu s'a văzut. Neserios a
fost şi congresul de Duminică, când
s'au vorbit şi despre lucruri pentru
cari ziarele cari le-au reprodus au
fost confiscate şi despre fapre cari a
doua zi au trebuit desminţite de în­
suşi ziarul generalului. Deci neruşinare
şi neseriositate pe toată linia. Şi mai
au pretenţia să fie luaţi în serios!
Silvia Raşcu.
Guvernul
sovietic r e n u n ţ a ia
p e r s e c u t a r e a b u r g h e z i l o r . Se a~
nuntă din Moscva că guvernul sovietic
a publicat un decret senzaţional, prin
care declară că populaţia „neproletariană" nu trebue persecutată, ' ci s e v a
introduce şi pentru ea aceleaşi cartele
de hrană ca şi pentru lucrători, şi nu
va fi evacuata din locuinţe, cum s'a
procedat până acum împotriva ei.
Cercurile politice din Moscva co­
mentează acesi decret, care constitue
o deviare delà politica'urmată până în
prezent împotriva clasei burgheze.
N. H e d . Din cele de mai sus, ré­
sulta în mod clar, că regimul bolşevic
ce de 10 ani stăpâneşte Rusia, în mod
volnic, se clatină, e pe ducă. Să-i fie
drumul lin şi uşor...
de, căci doar' nu de florile mărului...
etc.
Şi încă ceva. N. C. nu-mi trimite
convocarea pentru adunările Asocia­
ţiei, pentru că — spune el — am zis
că nu voiu sä fiu membru. Aşa? Dar
taxa de membru mi-a ştiut-o reţinea ?
In adevăr frumoasă logică ! O fi şi
asta o-„idee" din acele ce „bâjbăe" !
6. Când cu afacerea taxei amintită
ia punctul precedent mă găsiam în
biroul revizora tului, N. Cristea mă aposlroiează cu cuvintele următoare:
,,Cănd vorbeşti cu m i n e , nu sta cu
mâna în buzunar, că te dau afară!".
...Sărmană lume! A ajuns ţiganul îm­
părat ! Când N. C. era dascălul obscur
din Mândruioc, eram pentrn el: „Fra­
te dragă!" Acum: „Cănd vorbeşti cu
mine... etc. ' Acest mic incident este
foarte caracteristic pentru fizionomia
sufletească a omului nostru.
Dar incidentul a avut şi urmare. N.
Cristea în devălmăşie cu ,,prietenul"
Olariu m'au reclamat la inspectoratul
şcolar pentru — Ţineţi-vă bine să nu
ameţiţi ! —• „atitudine necuvincioasă
în faţa s u p e r i o r u l u i " . (Uf ! S u p e ­
riorul...!). Ială oamenii „păcii şi ai
dragostei" !
Pomelnicul complet al isprăvilor ce­
lor 2 „superiori" Cristea et Olariu ar
fi foarte lung, aproape inepuizabil.
Cele câteva înşirate aci, credem că
ajung pentru a-se convinge ori cine,
cât de „demni păzitori ai învăţămân­
tului" „sau dovedit aceşti indiviz, asupra cărora cade întreagă răspunde­
rea în faţa posterităţii, pentru năpasta
ce a căzut asupra nenorocitei scoale
româneşti din jud. Arad.
Va urma.
1
7. S a u tăcut reţineri arbitrare şi
abuzive din lefile învăţătorilor. Mie,
de pildă, N. C. — folosind u-se de ca­
litatea sa de revizor — mi-a oprit din
leafă taxa de membru al „Asociaţiei",
deşi am protestat şi am declarat ca­
tegoric că nu voiu să fiu membru al
acelei asociaţii, transformată în agen­
tură politică. Iată deci un abuz de
putere oficială! Şi mai ales ciudata
mentalitate de a face pe cineva cu
sila membru al unei asociaţii aservită
intereselor politice !
Dar nu numai atât. încă nici până
în ziua de astăzi (dupa 5 ani) casieria
Asociaţiei — deşi am solicitat-o — nu
mi-a confirmat achitarea taxei de
membru. De aici ar urma că taxa, ce
mi-s'a reţinut din leafă, nici până as­
tăzi n'a fost trimisă la destinaţie, ci
s'a evaporat cine ştie pe unde. Adecă,
mai bine zis, s'ar cam putea şti pe un­
Pag. 4
„ R O M A N U L "
Cronică externă
In atenţia dlui primar
Cererea justă a unui club sportiv
românesc din Gai.
] Tot Conferinţa navală...
j
Acum trei ani a luat fiinţă în sub­ I despre care scriam mai zilele trecute
că e pe cale să şi de-a sufletul în mâiurbia Arad Gai u n club sportiv roma
nesc sub numele „Venus" în care s'au j nile... Societăţii naţiunilor delà Geneva
înjghebat o seamă de intelectuali şi ţă­ ; voiu scrie şi acum.
Delegaţii francezi, în cap cu minis
rani localnici iubitori de sport. Acest
trul
de externe — dl. Briand — nu
club numai c u mari sacrificii a putut
părăsit
lucrările conferinţei, deoarece
résista greutăţilor cari de obicei vin
în calea oricărei tinere organizaţiuni. pretenţiiile lor erau rău privite de de­
Echipamentul a fost cumpărat pe banii legaţii celorlalte ţări, iar francezii, nu
adunaţi delà membri şi datorită unei puteau accepta cererile ; mericanilor,
mari străduinţi, azi societatea s e enu­ englezii pe de altă parte nu se inie
mera intre organizaţiunile bine înte­ legeau cu italienii, dea ceartă-n toi.
Francezii văzând aceasta, au lăsat toate
meiate româneşti din Arad.
Societatea de curând a înaintet pri­ baltă, gândind în sinea lor şi cu bună
dreptate, că de va avea cineva lipsă
măriei o cerere pentru a obţine u n te
ren sportiv unde să execute exerci­ de ei, îi va chema, şi aşa fără ei nu
ţiile sportive. Fiind cazul unei grab­ vor face nici o treabă. Şi aşa a şi fost.
nice trebuinţe de acest teren, ne fa­ Abia au ajuns francezii acasă şi cei
cem ecoul unanimei dorinţi ca primă­ delà Londra au şi tehgrafat după ei.
Ziarele engleze, după plecarea fran
ria oraşului Arad să atribue acestui
club sportiv terenul din piaţa sf. Elena cezilor, au şi început să scrie că fran­
care actualmente este în mâna societăţii cezii au plecat delà Londra ca să strice
conferinţa. Ziarele franceze le au răs­
sportive „Juventus" — din aceaş sub
puns însă, că miniştrii francezi, mai au
urbie.
Când şi pe calea publicităţii ne a- şi al:ă treabă de făcut acasă, ru nu­
dresăm conducătorilor oraşului Arad, mai să se plimbe la Londra şi dercolo
la Paris. Lucrurile s'au liniştit deo
aflăm de bine a atrage atenţiunea a
supra atitudinei clubului sportiv „ J u ­ camdată. Francezii se vor întoarce la
ventus" membrii căruia, în majoritate Londra şi conferinţa va continua. Care
va f. sfârşitul acesteia şi folosul care-1
maghiari, cu fiecare ocaziune, la emu
laţiile sportive, aruncă inveitive publi­ va aduce păcii şi omenirii e greu de
cului românesc probând complecta in­ ştiut: Până când fiecare vrea să tregă
existenţă a loialităţii faţă de patria în jarul pe coca lui, treabă cu siguranţă
c a r e trăiesc. Cum intre aceasta socie­ nu vor face. Şi ac- asta e rău. s. m.
tate şi municipiu nu s'a perfecţionat
nici o înţelegere definitivă asupra po­
Spectacole.
sesiunii terenului sportiv, găsim nime­
rit ca faţă de această societate „ J u ­
ventus" să solicităm dlui primar spri­
B a r c a lui Noe
jinirea societăţii româmşti „Venus".
Film sonor.
Pentru a dovedi ţinută neloială a club
Sub couducerea primăriei arta cincului „Juventus" reamintim scandaloasa
grafică,
a câştigat foarte-foarte mult.
atitudine d n ziua de 23 cor., la emu­
Filmele
din
ce n ce mai bune, au con
laţia dintre echipa sa şi acea a s o c i e ­
tribuit
la
creiarea
unui public credin­
tăţii „Venus", când asistenţa românea­
scă a fost ţinta numeroaselor injurii, cios artei mute, ceeace a determinat pe
dintre cari ca mai uşoasă amintim nu­ conducătorii acestor întreprinderi, să
mai pe acea de ,,mămăligari" ipuhc- introducă şi filmul sonor şi cinema­
tograful „Central" a fost amenajat în
kások).
acest scop. Seria filmelor sonore a fost
Iar pentru a dovedi că soc. „Venus" începută cu „Singing-Fool", continuând
este românească dăm aci numele mem- cu „Cântecul Cozacilor de Don" după ca­
briior celor dona echipe.
Iată. — re „Regina neincoronată" iar al ultimul şi
In soc. Juventus: Kleies, Fabian, Fe- cel mai superb din filmele sonore :
riceari, Kontros, Jakab, Sinko, Körösi, „Potopul-Barca lui Noe" în frunte cu
Wagner, Leszni, Incze, Kasnicza, B o
Dollores Castello şi Georges O. Brien,
tos, Béke, Gombos, Odrucsek, Bojtár, în ca e se face o paralelă intre poto­
Koss şi Bozsoki. Iar în echipa „Venus": pul catastrofal din timpul lui Noe şi
Opn a, Roşu, Morcov, Beju, Răsădeaţi, răsboiul mondial. Realizarea e desă­
lonescu, Bogăţian, L. Putici, Popian, vârşită, icoanele şi efectele potopului
Stoiuescu, Pupe, Ardelean, Stoia, Barbu, şi a i ăsboiului sunt redate foarte bine
Mâgurean, Crăciun.
şi surit pline de omenesc.
Credem că suntem perfect înţeleşi şi
Filmul cu siguranţă va face serie şi
avem ere inţa că soc. „Venus" va găsi
sprijinul bine meritat.
Red. va fi apreciat de publicul amator de
frumos.
I
Duminecă 30 Martie 1930
S e r b a r e a şcolii n o r m a l e
de băieţi
Marţi după masă, în localul teatru­
lui, Şcoala normală de băieţi a dat o
serbare, în memoria patronului său
„Dimitrie Ţichiudeal". In programul
de coruri, executate ireproşabil sub
conducerea dlui prof. Lipovan Ioan, au
fost intercalate o serie de exeicitii
gimnastice s'ib conducerea dlui prof.
Dobó?, exerciţii acompaniate de or
chestia şcolii, a u fost exerciţii grele,
dar au fost executate fără greşală.
Tot în cadrul corurilor a u mai fost
câteva declamări din Goga şi Topâr
ceanu, foarte reuşite.
Intenţionat a m lăsat la urmă confe
rinţa dlui T. Mariş, despre Ţichiudeal
pentru că prea a fost frumoasă şi sfâr
şitul prea trist. Şi cum se nu fie :rist,
când ţinta lui Ţichindeal, primul di
rector al şcolii normale — a prepa
randiéi — din Arad, a fost ca şcoala
să fie în centi ul oraşului, iar astăzi e
alungată afară din oraş, Îără local şi
aşezată provisoriu în fostele paviloane
ale aviaţiei amenajate în acest scop.
E trist şi tristeţea se'ntinde tot mai
mi.lt asupra Aradului c u un trecut aşa
de glorios.
Lipsa publicului delà serbare, nici
nu trebue s'o mai remarc, căci e obiş­
nuită.
Cel c a r e p r i m e ş t e p a l m e l e
L. A n d r e e v .
ziua de 27 cor. a fost amânată pE
ziua de 31 Martie a. c. din motif™
de ordin general.
^
A 11-a a n i v e r s a r e a iascisxat «
lui. A unsprezecea aniversare a înti
meierii fasciilor a fost celebrată cu nu
re entuaziasm în toată Italia. Oraşef
erau pavoazate.
S'au ţinut pretutindeni mari intrig
niri fasciste în care oratorii, între i
mai mulţi miniştri, au preamărit an
a
n
versarea.
Citirea mesagiului lansat de Duce
fost primită cu însufleţite ovaţii.
No. 374/1930.
Primăria comunei Glogovi
Pablicafiune.
Jj
v.
Se aduce ia cunoştinţa publica cal
citaţiunea publică pentru procurais
celor 8 vagoane de lemne, de foc, i
prima calitate, gorun şi cer, necesäj
primăriei comunale şi şcoalei de st
din Glogovaţ se va ţine în confort
täte cu art. 88—110 din legea cont
bilităţii publice la primăria comut
Glogovaţ în ziua de 3 Maiu 1930 q>]
9 a. m.
j,
Garanţia în suma de 10% din si%
totală va fi depusa în numerar la casr
comu;iei. Lemnele vor fi predate
Gara CFR sau Arad Podgoria Ologi
vaţ mai tâiziu la 15 August 1930. J
Caietul de saroni se poate vtd^
în biroul notarului comunal.
Licitaf a se ţine înaintea primârfj,
}
a
r
l t
i H
A doua tiupă bucurtşteană în tur­
neu săptămâna aceasta: trupa teatrului
Regina Maria, a reprezentat Mercuri
seara „Cel care primeşte palmele" de
L. Andreev. E povestea simplă a unui
domn nenorocit, care în viaţa lui a în­
casat mereu... palme. Interpretarea în
frunte cu m a i ele Ion manolescu a fost
desăvârşite. Apl.uzele furtunoase au
fost modestata răsplătire a publicului.
S. M.
cöcorx»<x)oo(X)aocw o o
Culturale
Conferinţa
Duminică 30 Martie c. ora 5 d. m.
Dl. prof. univ. Ştefan Bogdan : Intre
credinţă şi ştiinţă. Luni 31 Martie c.
ora 6 d. m. va a v t a loc în sala fes­
tivă a liceului „Moise Nicoarà" din
loc, conferinţa dlui prof. Al. Constaniinescu, cespie : Poeţii arădani.
Duminecă 6 Aprilie c. ora 5 d. m. Dl.
piof. univ. G. Bogdan-Duică : Ion Sla­
vici tânărul în lumina scrisorilor sale.
Dl. prof. Bogdan-Duică v a continua
conferinţa despre Ion Slavici. Luni 7
Aprilie c. ora 6 d. m. în saja festivă
a liceului „Moise Nicoară", în cadrul
ciclului de conferinţe: Aradul de Al­
tădată, Intrarea liberă.
comunei, respective a Comisiunei am%,
numite pentru acest scop de Consili^
comunal.
Primar
ÎS
•
1
J!
Í
N o . ^ 91/1930.
r n m a n a comunei
iPublicaţiiiiie.
"
Primăria comunei Şicula, publică a
citaţiunea pentru toate lucrările, îepx
ra(iunile şi furniturile necesare comn
nei pe anul 1930 îu ziua de 26 Api
lie 1330.
a
1. La ora 8.30 pentru furnizarea rc
chizitelor Ue scris, imprimate, regish,,
compactarea cărţilor de legi şi rej
lamente.
2. La orele 9 pentru furnizarea pţ-,
roiului pentru iluminatul localuri
primăriei şi iampeloi de birou.
3. La oarele 9,3U pentru reparaţii
nile mărunte ce se vor ivi, din cazi
caz, în decursul anului 1930, ia eio
ficiile primăriei, la fântânele şi podii
rile comunale aflătoare in interiorul;
exteriorul comunei, cât şi curaţii
lor, cât şi facerea alor 2 fântâni, a
4. La oarele 10 pentru reparai
mobilierului şi furnizarea celui lip2
birourilor primăriei.
5. La oarele 10.30 pentru, confecţl
rărea uniformei de vară 4 bluze'
pantaloni şi 4 perechi bocanci gi4
zilor comunali.
I
6. La oarele 11 pentru furniza^
materialului necesar pentru repara
rechizitelor de pompierii.
7. La oarele 11.30 darea în lucna pepineriei comunale.
Licitaţiunile se vor ţinea în cont
mitate cu art. 96 alin. 3 din le(
contabilităţii publice şi anume pil
strigări.
Condiţiunile de licitaţie se pot vel
în biroul notarial în orele oficioasei
întrucât unele dintie licitaţiunile t
mai sus nu vor avea rezultat, fixau '
a doua licitaţiune pe ziua de 12 M
1930 tot la aceleaş ore.
Şicula, la 13 Martie 1930.
Primat
3
l(
1
C o n s p i r a ţ i e c o m u n i s t ă l a Sofia.
Poliţia a arestat în ultimele zile 315
comunişti, bănuiţi de a fi organizat o
nouă conspiraţie împotriva statului bul­
gar. Intre arestaţi se află 20 de comu­
nişti care fuseseră expulzaţi din ţară
şi s'au reîntors in Bulgari în baza unei
amnistii acordate de guvern. Agitato­
rii au fost interogaţi la Prefectura de
poliţie din So ia.
Biserica poloneză
împotriva
p e r s e c u ţ i i l o r d i n R u s i a . Mitropo­
litul Dionisie al Bisericii ortodoxe din
Polonia a publicat un mesagiu prin ca­
re invită pe credincioşi să ia parte la
slujbele religioase ordonate de Sinod
pentru victimele persecuţiilor religioase
din Rusia sovietică.
„Marele Duhovnic"
de Victor Eltimiu
Duminică seara, a avut loc pe scena
teatrului orăşănesc reprezentaţia pie­
sei : „Marele Duhovnic" de Victor Eftimiu, de către turneul ofiual al Tea­
trului National din Bucureşti. Despre
lucrarea dramatică a dlui Eftimiu —
care nu e nici mai bună, nici mai
proastă decât celelalte lucrări drama­
tice, doar situată în alt mediu — nu
mai am ce scrie, după cele scrisă de
cronicarii dramaticei din capitală. Jocul
superb al actorilor a câjtigat întreagă
sală, care a aplandat frenetic. Rolurile
principale au fost deţinute de : dşoara
Sorana Ţopa, dnii Calborearm şi Băl
tăţeanu.
/
Ştiri diferite
A l e g e r e d e d e p u t a t î n judeţul
T i m i ş . Cetim îu Monitorul Oficial că
colegiul electoral pentru adunarea de­
putaţilor din judeţul Timiş-Torontal
este convocat pe ziua de 4 Mai a c ,
pentru a alege un deputat în locul ră­
mas vacant prin numirea dlui Sever
Bocu, care a fost numit în funcţiunea
de director ministerial la Directoratul
VII. din Timişoara. Până în prezent
nu se ştie cine v a candida la acel loc
de deputat.
1
1
a
A m â n a r e a constituirii Consi­
l i u l u i j u d e ţ e a n A r a d . Constituirea
consiliului judeţului Arad fixată pe
E
1
„ R O M A N U L "
Duminecă 30 Martie 1930
A d u n a r e a g e n e r a l ă a Delà Asociaţia „înfrăţirea'' din Arad
„Societăţii P r i n c i p e l e M i r c e a "
In ziua de 22/111. Societatea Princi­
pele Mircea filiala Arad, a avut adu­
narea generală, la care au luat parte
un număr însemnat de membriiL Dna Ecaterina Dragan substituind pe
Dna Sofia Mihulin plecată din oraşul
\rad, a deschis adunarea, salutând
membrii prezenţi şi exprimându-şi pă­
rerea de rău că a lipsit Prea Sfinţia
Sa Episcopul Grigorie, înaltul Prezi­
dent de onoare a acestei Societăţi.
Dsa face darea de seamă a activită­
ţii pe anul 1929 cerând adunărei desîărcarea comitetului de gestiune.
Se procedează, conform Statutelor,
reinoirea comitetului, cu care ocazi­
une se pune în discuţiune şi chestiu­
nea unei nou Prezidente.
|. In urma constituim noului comitet,
de o comisiune compusă din 3 DoImne, adunarea acceptă în unanimita­
te ca Prezidentă activă pe Dna E. DraJan. Prezidente de onoare Dna V.
Robu, S. Mihulin, Br. Pop., Vice-Preridente Dnele Dr. Cucu, Trimbiţioni,
Păunescu, Casier, Dr. Memete, Secre­
tar Dna Nestor, Censori, Dl. Jac, Vaţian Aurele şi Dna Dr. Pleşea precum
an Comitet de 34 membrii.
i Dnele Cicio Pop, Goldiş, Botiş, Mărfcuş, Ispravnic, Memete, Mateescu, Crisan, Rămniţan, Mironescu Manafu, Laugier, Păcurar, Ciorogaru, Piso, Piba^ier, Coţoiu, Marinescu, O l < Halmaţian, Scheer, Mitache, Popovici, Stănescu. FI. Popovici, Pascuţiu, Moldo•Van, Jac.
Se votează proectul de buget pe
,1930 după care Dna Ecaterina Drafan mulţumeşte intregei adunări pen­
tru încrederea şi inputernicirea ce i
•l-a dat şi declară şedinţa inchisă făiCând apel la toate Doamnele Române
idin Arad, să se inscrie în cât mai ma­
re număr în Societatea pentru ocroti­
rea copiilor sugaci, ca să-i putem da
ii desvoltare şi mai mare.
aru
'Comitetul Şcolar al Şcoalei Normale de
Jăeţi „Dimitrie Tichindeal" din Arad.
' i o . 242—1930.
Convocare.
Conform prevederilor decretului lege
irivitor la organizarea comitetelor
ijcolare, se convoacă Adunarea {Gene­
rală a membrilor Comunităţii Şcolare,
fa sala mică a Primăriei, pe ziua de
:30 Martie a. c. cu următoarea ordi
nea de zi ;
i 1. Verificarea gestiunii anului 1929.
s 2. Aprobarea bugetului pe anul 1930
3. Alte eventuale propuneri.
Dacă la data de mai sus nu se vor
•întruni membri în număr reglementar,
şedinţa Adunării Generale se va ţine
la 6 Aprilie a. c. fără altă convocare.
Arad, la 21 Martie 1930.
i
Preşedinte :
Dr. Iulian Borneas
Primăria comunei Cermei.
t-
Concurs.
u
ii Primăria eomunală publică concurs
lentru compleriarea postului de secreaf comunal (subnotar) devenit vacant.
Reflectauţi pe lângă condiţiunile
dfrescrîse de Art. 7 din Rcg. Statului
('âncţionarilor publici trebuie să po
i^eadă diploma de notar.
Cererile adjustate cu toate actele se
j.ror inainta primăriei până la data de
]8 Mart. a. c.
Cermei Ia 14 Martie 1930.
Primăria.
e
I
In conformitate cu articolele 11, 12,
13 din statutul asociaţiei „înfrăţirea".
Se
convoacă
pentru ziua
Adunarea
Generală
de Joi 3 Aprilie 1930
oarele 17 In sala Festivă
Moise Nicoare din Arad.
a
Liceului
ORDINEA DE Z I :
1. Darea de seamă pe anul 1929.
2. Reinoirea organelor administra­
tive.
3. Gestiunea financiară, descărcarea
4. Proect de buget pe anul 1930.
5. Modificarea statutelor.
6. Propuneri, diverse.
Arad, 21 Martie 1930.
Preşedintele
Asociaţiei
„înfrăţirea"
A. Crişan.
Pag 5.
No, 211/1930.
Primăria corn. Rovine, jud. Arad
Publicaţiune.
Rămânând — în parte — fără re­
zultat licitaţiunile publicate pe ziua 4
şi 5 Februarie 1930, se publică spre
cunoştinţă generală, că în ziua 15 Ap­
rilie 1930 se vor ţine la această Pri­
mărie următoarele licitaţiuni publice:
1. La ora 8 pentru vinderea mobilierului vechiu nefolosibil în birouri :
scaune, mese, dulapuri, tablouri, cadre
vechi, imprimate şi tot felul de hârtii
selecţionate din archiva comunei.
2. La ora 8.30 pentru cumpărarea
alor 7 vieri pentru reproducţie p e
seama comunei.
3. La ora 9 pentru cumpărarea alor
150 m/m. porumb, 150 m/m. ovăz, 20
m|m. orz, 50 m/m. tărâţe, 100 m]m.
Tribuna liberă
pae de grâu şi 2000 snopi tulei de
Pentru ceie publicate aci, redacţia nu răspunde
porumb, furaje necesare cailor şi ani
maieior de prăsire ale comunei în aOn. Redacţia „Românul
Arad.
Subsemnatul Toader Luca ales pri­ nul 1930.
mar în comuna Covăsinţ, cetind în ziarul 4. La ora 9.30 peutru cumpărarea unei
„Tribuna Nouă,, din Arad, că eu aşi căruţe pe seama comunei, reparerea
fi ales de primar ca-şi liberal — declar, trăsurilor, căruţelor, harnaşamentelor,
că eu nici când nu'am fost liberai şi rechizitelor de pompidrit şi potcovirea
aşa nici n'am candidat vre'o dată pe cailor şi armăsarilor comunali în anul
listă liberală, totdeauna în viaţa mea 1930.
5. La ora 10 pentru cumpărarea
am fost, sunt si voi fi naţional-ţărănist,
şi deci şi acuma m'am ales primar ca pomilor, arborilor şi copacilor necesari
naţional ţărănist, primind toate votu­ la plantarea străzior şi parcurilor co­
rile numai delà naţional ţărănişti, faţă munale în anul 1930.
de candidatul liberal Mihai Hălmăgean,
6. La ora 10.30 pentru cumpărarea
cu care a votat numai liberalii. Această lemnului, fierului, scândurilor, cimen­
îmi este declaraţia mea, pe care Vă tului, tuburilor de ciment şi varului
rog să-o publicaţi în foaia „Românul", necesar şi reparaţiunilor fântânilor, po­
ca să citească toţi şi mai ales locuito­ durilor, şanţurilor, edificiilor, căruţelor
rii din comuna Covăsinţ, cari să sim­ trăsurilor şi pompelor de incendii ale
ţesc vătămaţi când le zice cineva că comunei în anul 1930.
ei sunt liberali, fiind totdeuna cei mai
7. La ora 11 pentru cumpărarea
devotaţi naţional ţărănişti.
unui pod plutitor peste Mureş, even­
tual a materialului necesar acestui pod.
Covăsinţ la 16 Martie 1330.
Dimenziunile podului sunt fixate în
Cu stimă
14,50 m. lung.me şi 6 m. lăţime. Lem­
Luca Toader
nul va fi de preferinţă stejar sau brad
primar.
roşu-uscat.
ö o o ö o o a o o o ooosooeoco
8. La orele 11.30 pentru compacta­
Primăria comunei Glogovaţ - Jud. Arad
rea cărţilor şi registrelor de legi şi
No. 211/1930.
specialitate, asemenea pentru furniza­
Publicaţiune.
rea hârtiei, imprimatelor şirecvizitelor
Se aduce la cunoştinţa publică ca li­ de scris necesare Primăriei în anul 1930.
9. La ora 12 pentru furnizarea alor
citaţiunea publica pentru procurarea
650
m. lemne de foc pe seama Primă
celor 900 tăbliţe de tinichea necesare
riel,
şcoalelor, locuinţelor notariale şi
pentru numerotarea caselor comunei
sorei
de ocrotire în anul 1930.
Glogovaţ se va ţine în conformitate cu
10. La ora 12.30 pentru furnizarea
art. 80 110 din legea contabilităţii
mobilierului
necesar Primăriei în anul
publice în ziua de 3 Maiu 1930 ora
1930
şi
anume:
mese, scaune, posta­
10 a. m. în localul primăriei.
vuri
pe
mese,
prosoape,
şterguri, lampe,
Tăbliţele vor fi executate în mai
mult 2 luni delà primirea comenzii şi becuri şi diferite alte mărunţişuri ne
cesare gospodăriei comunale în anul
vor fi predate la primăria comunei.
Caietul de sarcini se poate vedea în 1930.
11. La ora 13 pentru confecţionarea
biroul notarului comunal.
Licitatorul va dovedi că are brevet uniformelor, încălţamintelor şi echipa­
industrial sau ca este firma înscrise, mentului necetar guarzilor şi servito
depanând 1 0 % din totalul sumei în nu­ rilor comunali în anul 1930.
12. La ora 13.30 pentru reparaţiunile
merar la cassa comunei.
Licitaţiunea se va adjudeca de Co- mărunte ce se vor ivi din caz în caz
mfsiunea de licitaţiune numita în acest în cursul anului 1930 la edificiile, graj
durile, fântânile oborul şi podurile co­
scop de consiliul comunal.
Licitaţiunea va avea loc prin strigări munale.
13. La ora 14 pentru cumpărarea
ncepând delà suma de 40 Lei per buîcata.
Primăria. alor 3 fântâni cu pompă pe seama
Primăriei şi locuinţelor notariale.
14. La ora 14.30 pentru arindarea
No. 254/1930.
Primăria Sânmartin. hanului comunal depe malul Mureşului,
cu drept de cărciumărit, pe un period
Publicaţiune.
de 6 ani începând cu 1 Ianuarie 1931.
Primăria comunei Sânmartin vinde
15. La ora 15 pentru vinderea casei
prin licitaţiune publică verbală cu data Nr. 665 împreună cu dependinţele şi
de 30 Aprilie 1930 la orele 10 a. m. gi adina aparţinătoare.
la Primăria Sânmartin un buc. taur se­
16. La ora 15.30 pentru repararea
lecţionat.
edificiilor comunale conform devizelor
Sânmartin la 22 Martie 193Ö.
pregătite de experţi în suma de Lei
Primăria. 289.770.
C^C»C«DC5äOC5(OC5800C3äOCSOCSO
1
17. La ora 16 pentru arendarea pe
6 ani consecutivi a dreptului de vânat
în pusta Sionda din comuna Bătănia,
Ungaria pe 574 iug. cad. începând cu
1 Oct. 1930.
18. La ora 16.30 pentru arendarea
pe 6 ani consecutivi, începând cu 1.
Oct., 1930. a 253 iug. cad. pământ
arabil şi 320 iug. cad. fânaţ aflător în
pusta Sionda comuna Bătania, Ungaria.
19. La ora 17 pentru vânzarea fâ­
nului şi otavei recoltabilă în vara anu­
lui 1930 în pusta Sionda comuna Bă­
tania, Ungaria.
20. La ora 17.30 pentru arendarea
păşunat a 320 iug. cad. fânaţ, pentru
păşunatul vitelor până la 1 Februarie
1931 şi începând imediat după cositul
fânului respective al otavei din vara
anului 1930.
21. La ora 18 pentru vinderea alor
circa 300 m/m. grâu aflător în comuna
Bătania, Ungaria, ca arinda pustei Si­
onda. Grâul va fi recolta anului eco­
nomic 1929/1930 şi se livrează la 15
August 1930.
Licitaţiunile se vor ţine în confor­
mitate cu dispoziţiunile art. 88—110
diu legea contabilităţii pnblice cu oferte
închisa şi sigilate pentru acele a căror
obiect are o valoare mai mare de Lei
50.000, iar pentru cele cu o valoare
sub aceasta sumî — cu s irigări.
Caetele de sarcini se pot vedea la
această Primărie în orice zi de lucru
de unde se pot primi toate informaţiunile necesare şi toate detailurile, ce
stau în legătura cu aceste licitaţiuni.
Amatorii vor depune deodată cu o
ferta şi o garanţie de 5 % a sumei oferite în numerar sau efecte garantate
de Stat, dar se menţionează că această
garanţie va fi consemnată la Cassa de
depuneri sau Administraţiuni financiare
— prezentându-se nurnai recepisa res
pectivă.
Ofertanţii comercianţi sau industriaşi
vor trebui să producă acte doveditoare,
că firma este înscrisă.
Rovine la 21 Martie 1930.
Primăria.
SAMAMAMAMaMAMAMAMAMáMAf SAMARA»
Fieşiecare
tinăr Român c a
credinţă către Patrie, Tron şt
Partiaul
N.-fărănesc
intră in
roata
voinicilor.
A b o n a ţ i i ziarului n o s t r u
suni
cu stăruinţă rugaţi a plăti a b o ­
namentul. Costul abonamentului
s e v a trimite p e a d r e s a
admi­
nistraţiei ziarului.
La„Lăptăria Agricultorilor"
A r a d , S t r . A . M u r e ş i a n u 7-9.
să poate căpătaUnt de călit ea I.
Lei 160. kgl. Caşcaval Teleider 60.— Lei. La comercianţi
preţuri favorabile.
Citiţi şi răspândiţi
„Românul"
Duminecă 30 Martie 193M
„ R O M Â N U L "
Pag. 6.
No. 42/1930.
Primăria Nădab
Publicaţiune
Nereuşind licitaţiile publicate pe ziua
de 1 Martie 1930 să publică din nou
Mcitaţiuni privitoare la cumpărături,
reparaţiuni şi executări de lncrări pe
ziua de 15 Aprilie 1930.
La oara 8 pentru repararea edificii­
lor comunale şi furnizarea materialului
necesar la întreţinerea lor.
La oarele 8.30 pentru furnirareapo
nimbului, ovăsului pailor necesar la
vitele comunale.
La oarele 9 pentru furnizarea ma­
terialului necesar la iluminatul birou­
rilor şi drumurilor comunale.
La oarele 9.30 pentru furnizarea re
gistrelor, imprimatelor şi a furnituri­
lor de cancelarie.
La oarele 10 pentru repararea po­
durilor, drumurilor, fântânelor de pe
teritoriul comunei precum şi a mate­
rialului necesar la repararea lor.
Societatea
Anonimă
La oarele 10.30 pentru confecţiona
rea echipamentului necesar, quarzilor
comunali.
La oarele 11 pentru furnizarea alor
96 m. lemne de foc pentru încălzitul
edificiilor comunale.
La oarele 11.30 pentru cumpăratul
trei bucăţi vălăuri necasar la adăpatul
vitelor pe păşune.
Licitaţiile se vor ţinea în conforr
täte en art. 72—83. din Legea coi
bilităţii publice cu oferte închise
gilate.
j
Garanta de 10 la sută pentru ä
care adjudecaţiune se va devins ^
parat şi în numerar.
Condiţiunile se pot vedea zilnic
biroul notarial între oarele oficioai
Nădab, la 18 Martie 1930.
La oarele 12 pentru vânzarea unui
taur neapt pentru reproducţie.
Industrială
Primă!
Jtraă~&raă
'Bilanf General la 31 'Decemvrie 1929
Activ
LEI
LEI
Cassa
Cassa Centralei
.
.
.
„
Carierei
.
.
.
„
Fabricei Gurahonţ
„
Forestierei Vata de jos .
Disponibil la b a s c i
Banca Românească .
. , .
Hitelbank
Banca Românească c) P e n g ő
.
.
.
Efecte publ i c e:
Statal R o m â n :
Statul Român numerar
Statul Român efecte
M a t e r i a l e d i f e r i t e : — (Stocuri)
Materiale Cariera Şebiş .
„
Fabrica, Gurahonţ .
„
Forestiera, Vata de jos .
„
Balastiera, Zimand .
195.272
1.055
106.294
107.252
312.700
8.142
113.880
434.722
657.320
14,318.956
23,361.362
37680.318
602.765
11139.212
2872.585
79.110
14693.672
1436.829
1235.055
7970.670
2808.015
1500.000
4548.042
1607.927
21106.538
D e b i t o r i:
Clienţi Zimand
cariera Şebiş .
ciment Gurahonţ .
lemne .
cu delcredere
saci
Impozite plătite în plus .
Debitorii fabriceî Gurahonţ
Avansuri Vata de jos
Diferiţi
.
.
.
.
Chiriaşi
.
.
.
.
166.557
4635.262
291,332
16,677
878,471
38,956
1354.738
68.565
51.839
5573.330
125,631
13201.358
Profit şi Vierûere
B.
L E I
1.535.490
654.786
198.785
2.332.284
2.182,788
139,399
2.322.187
1.309.572
1.992.307
10,779.594
23.361.362
925.008
15.117 902
1.511.222
1.064.628
161.880
52.921.596
8.520.692
1,402.667
1.453.983 —
198.785
2.332.284
11.377.342
2.531,069 J2
—
—
2.531.069
Conturi d e o r d i n e :
Deponenţi de cauţiuni
Garanţii în efecte .
Creditori de scrisori de garanţie
8.606
630.000
1.000.000
96.373.457
la 31 Decemvrie
1929
B.
—
—
—
Ore
L E I
Reportat din 1928 .
B.
s—S
L E 1
198.785
Beneficiu delà Fabrica de ciment
1,782.918
„
„
Cariera din Şebiş
„
„
Balastieră
380.665.'
„ '
„
Casele de închiriat
639.050
„
„
Imobile diferite
123.792
1.435.745
Dobânzi
160.390-
4.721.345
Director General:
s s . I n g . C. N i c u l e s c u
17.105.700 I«
378.724
4.796.354
94.734.851
4619.388
1931.662
94734,851
8,606
630,000
1000.000
96.373.457
L E I
B.
(1
T r a n s i t o r i i Vata de jos
V a l o r i l e Fondului de Pensie CFAC
Conturi d e o r d i n e :
Cauţiuni
.
.
.
.
Garanţii în efecte al Adm. F nane.
Debitori de scrisori de garanţie
Cheltueli generale
Amortizări
Beneficiu: Reportat din 1928
Beneficiu în 1929 .
LEI
Capital
Fond de rezervă
.
.
.
.
F o n d d i n d i f e r e n f a d e v a l o r i l a materiale
Fond de pensii :
Fond de pensii CFAC
Fond de pensii SIAB
Fond d e amortizare •
Fond. de constr. Pecica-Battonya
Creditori :
Căile Ferate Române
Acţionari din dat. Statului Rom.
Acţionari din lichidarea CFAC
Creditori diferiţi
Furnisori
.
.
.
.
Venitele palatului
Creditorii Fabricei Gurahonţ .
Dividende
Dividende neplàtite arte 1927.
Dividende neplătite 1927.
Dividende neplătite 1928.
Beneficiu.
Beneficiu reportat din 1928
Beneficiu în 1929 .
409.873
Imobile ş i Investiţii
Investiri silvice
Imobile diferite
Stocul lemnelor în pădure
Val. Fabricei Gurahonţ .
Terenul pădurilor
Case de închiriat
Cariera Şebiş
DebU
B.
4.721.345
Arad, Ia 31 Decemvrie 1929
Pentru Contabilitate;
s s . Al. Manole
Expert Contabil
I n n u m e l e Consiliului de Administraţie
A d m i n i s t r a t o r i delegaţi :
s s . D r . C. L u ţ a i
Subsemnaţii Censori ai Soc. An. Arad-Brad am examinat
s s . D r . Emil V e l i c i u
s s . Ilie A r d e l e a n
preş. corn. cens.
cont. aut.
prezentul
Tipografia G . lenei, Arad, Bulevardul Regina Maria Nr. 12 (Palatul Fischer Eliz).
s s . A. Birtolon
cont. şi l-am găsit în concordanţa
s s . Dr. Dimitrie Cosma
cu registrele Societăţii
s s . Minai Cosma
R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : I. A R D E U