CAP 4 Asociatii cluburi societati p 165-304.qxd

Comments

Transcription

CAP 4 Asociatii cluburi societati p 165-304.qxd
ASOCIA}II, CLUBURI, SOCIET|}I SPORTIVE
SAU/{I CULTURAL SPORTIVE
ASOCIA}II SPORTIVE
„ACADEMIA”. Asocia]ie (club) polisportiv\ studen]easc\ înfiin]at\ în anul 1928, în cadrul Academiei de
~nalte Studii Comerciale [i Industriale din Bucure[ti.
Asocia]ia a activat pân\ la izbucnirea celui de-al doilea
r\zboi mondial, cu rezultate mai bune îndeosebi la jocurile sportive. Dup\ 1947 a activat sub alte denumiri.
ASOCIA}IA SPORTIV| A AERONAUTICII {I
MARINEI (ASAM). Asocia]ie departamental\ constituit\ la Bucure[ti, în anul 1930.
ASOCIA}IA SPORTIV| „ALBASTRU”. Reunea
func]ionari ai Prim\riei sectorului III (numit [i „albastru”) Bucure[ti, fondat\ în anul 1936.
„AMICII DRUME}IEI”. Manifestare turistic\
organizat\ de asocia]iile sportive, constând din
efectuarea a minimum [ase ac]iuni turistice [i vizitarea unui num\r de 24 de obiective `n decursul unui
an. A fost instituit\ în august 1977, cu scopul de a
stimula practicarea turismului activ de c\tre tineri,
îndeosebi de c\tre elevi, fiind inclus\ în programul
„Daciadei” ca form\ specific\ de educa]ie fizic\ [i
sport. Se reg\se[te, `n alte forme de organizare, `n
cadrul ac]iunilor „Sportul pentru to]i”.
„AMICII MUN}ILOR”. Asocia]ie de turism înfiin]at\ la Sibiu în februarie 1972, ini]iatoarea ac]iunii cu acela[i nume ce se organizeaz\ anual.
„AMICII PREDEALULUI”. Asocia]ie de turism [i
de sporturi de iarn\ fondat\ în Bucure[ti în decembrie 1934. A avut un rol important în instruirea în
schi a copiilor (circa 300 într-un sezon), începând din
anul 1935, [i în organizarea unor concursuri oficiale
destinate acestora. Din ini]iativa ei s-a amenajat în
anul 1936 [i primul (mini)-schi-lift din ]ara noastr\,
cel de la Predeal. A func]ionat pân\ `n anul 1940, prin
[coala de ini]iere în schi trecând nu mai pu]in de
4 000 de sezoni[ti de toate vârstele.
ASOCIA}IA SPORTIV| A ANGAJA}ILOR
COMERCIALI DIN TIMI{OARA. ~nfiin]at\ în
februarie 1912.
ASOCIA}IA SPORTIV| A ANGAJA}ILOR
MUNICIPALI (CLUJ). ~nfiin]at\ în toamna anului
1919, în urma reorganiz\rii CS „Dacia”, fondat la
începutul aceluia[i an.
ASOCIA}IA ARBITRILOR DE FOTBAL AMATOR DIN ROMÂNIA (AAFAR). ~nfiin]at\ în
prima jum\tate a anului 1921 la Bucure[ti, sub
pre[edin]ia dr. Sabin Va]ianu [i a principelui Carol
(pre[edinte de onoare). AAFAR î[i avea filiale zonale
în cele 12 regiuni ale FSSR, culori reprezentative
negru-albastru, iar membrii s\i aveau acces gratuit la
toate manifesta]iile sportive din ]ar\. În chiar anul
constituirii, AAFAR a înfiin]at prima [coal\ de arbitri de fotbal din ]ara noastr\ [i a organizat în luna august, la Timi[oara, un congres general al arbitrilor –
165
STRUCTURI ORGANIZATORICE
manifestare reluat\ apoi anual. Prin intermediul
FSSR, asocia]ia a fost afiliat\ la corpora]ia similar\ a
Federa]iei Interna]ionale de Fotbal, putând astfel delega arbitri pentru conducerea meciurilor interna]ionale. Ulterior, AAFAR a primit numele de Asocia]ia
Arbitrilor de Fotbal din România [i a func]ionat pân\
în anul 1945.
ASOCIA}IA SPORTIV| „ARMATA” (ASA).
Grupare sportiv\ bucure[tean\, departamental\, fondat\ la începutul lunii iunie 1947. ~n anul 1948 luau
fiin]\ ASA [i la Cluj, Târgu Mure[, Buz\u, Craiova,
iar ulterior [i `n alte localit\]i.
„ASTRA SPORTIV|”. Sec]ie de educa]ie fizic\ [i
sport a organiza]iei ASTRA (Asocia]iunea Transilvan\ pentru Literatura Român\ [i Cultura Poporului
Român), cu filiale în ora[ele Cluj, Bra[ov, Sibiu etc.,
înfiin]ate începând din prim\vara anului 1931. La
rândul lor, aceste filiale aveau subsec]ii la Bran [i în
ora[ele de re[edin]\, numite „{oimii Carpa]ilor” (la
Cluj), „{oimii” Sibiului, „{oimii Bra[ovului” etc.,
precum [i sec]ii puternice de schi, atletism, gimnastic\, patinaj, tenis, scrim\, fotbal [i handbal, afiliate
la federa]iile de specialitate. ~n afara activit\]ii competi]ionale intense, filialele sportive ale ASTRA au
desf\[urat o bogat\ activitate cultural\ cu prilejul anivers\rilor Unirii din 1918, dar [i `n cadrul serb\rilor
proprii (din luna septembrie). Pe plan interna]ional,
activitatea cultural sportiv\ s-a limitat la participarea,
cu delega]ii numeroase, la congresele [i serb\rile federale de gimnastic\ ale sokolilor din Cehoslovacia,
Iugoslavia, Bulgaria etc. ~n general, manifest\rile
sportive au avut, ini]ial, un caracter patriotic [i democratic, caracter diminuat c\tre anii 1936, când în activitatea sa, orientarea na]ionalist\ a câ[tigat tot mai
mult teren.
ASOCIA}IA SPORTIV| „ASTRONAUTICA”
TÂRGOVI{TE. ~nfiin]at\ `n anul 1968, func]ioneaz\ pe lâng\ Colegiul Na]ional „Constantin Carabella”.
Asocia]ia cuprinde [i reprezint\ elevii [i cadrele
didactice din Colegiu [i din alte unit\]i [colare din
Târgovi[te. Prin activitatea desf\[urat\ `n cei peste
30 de ani, Asocia]ia a adus o contribu]ie important\ la
166
promovarea rachetomodelismului pe plan local, na]ional [i interna]ional. Rezultatele sec]iei de rachetomodele: 36 de titluri de campioni na]ionali; peste 25
de recorduri na]ionale; 10 recorduri [i performan]e
mondiale ob]inute de: Ioan N. Radu (5), Valeriu
Stroescu (2), Daniel Cazacio, Lucian Ni]\ [i Ileana
Radu, câte unul. Performan]e ob]inute `n competi]iile
interna]ionale: profesor Ioan N. Radu – campion
mondial, `n proba individual\ [i medalie de argint, `n
proba pe echipe, clasa S3A (durat\ cu para[ut\) la
CM din 1972; medalie de aur la Criteriul European
de rachetomodele (S4B – rachetoplane) din 1972;
medaliat la CB [i numeroase concursuri interna]ionale; echipa AS Astronautica medaliat\ la diferite concursuri interna]ionale. Modeli[tii asocia]iei au ob]inut
[ase titluri de mae[tri ai sportului [i un titlu de
maestru emerit al sportului (Ioan N. Radu). Alte realiz\ri mai importante ale asocia]iei [i ale prof. Ioan N.
Radu: editeaz\ `ncepând din 1968 prima [i unica revist\ [colar\ de rachetomodelism [i astronautic\ din
]ara noastr\ intitulat\ „Astronautica”; a contribuit
efectiv la promovarea acestei ramuri a modelismului
(primele articole; demonstra]ii de rachetomodele;
primul concurs neoficial „Cupa Chindia”; primul criteriu na]ional `n 1968 [i apoi CN oficial, `n 1969
etc.); a editat primele lucr\ri de rachetomodele `n
1972 [i 1978 [i un ABC rachetomodelistic `n 1972.
~nc\ de la `nfiin]are, pre[edintele asocia]iei a fost
prof. Ioan N. Radu.
ASOCIA}IA AUTOMOBILI{TILOR DIN ROMÂNIA (AAR). Asocia]ie central\ constituit\ la
Bucure[ti, în ianuarie 1958, din ini]iativa unui grup de
entuzia[ti automobili[ti în frunte cu ing. Jean Calcianu,
Petre Cristea, ing. Al. Frim, dr. Emanoil Manicatide,
Iosif Sîrbu, Gh.Teodorescu [.a. Scopul AAR const\ în
dezvoltarea turismului, sportului [i circula]iei automobilistice în România, sus]inerea [i ap\rarea intereselor
legitime ale automobili[tilor, organizarea unor manifest\ri auto, cu aplicarea regulamentelor sportive, afilierea la organiza]iile automobilistice interna]ionale [i la
forul central interna]ional (FIA) etc. La 24 ianuarie
1958, AAR a fost recunoscut\ de Consiliul General al
UCFS ca for reprezentativ al activit\]ii turistice [i
sportive automobilistice din ]ar\, iar la 30 aprilie
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
acela[i an, asocia]iei i s-a recunoscut calitatea de persoan\ juridic\, primind totodat\ acordul s\ elibereze
documente de transport care s\ înlesneasc\ formalit\]ile vamale pentru vehiculele înscrise `n România, ce
ies [i intr\ din/`n ]ar\. Membru al AAR putea fi oricare
locuitor al ]\rii, posesor al carnetului de conducere
auto, precum [i orice persoan\ care, prin activitatea sa,
se preocupa de problemele sportului sau turismului
auto. AAR s-a aflat sub îndrumarea [i controlul
UCFS privind aspectul juridic, problemele tehnice,
sportive, administrativ-gospod\re[ti, financiar-contabile [i rela]iile cu str\in\tatea. La pu]in timp de la
fondarea sa, AAR s-a afiliat la dou\ din cele mai importante organiza]ii interna]ionale de specialitate:
Federa]ia Interna]ional\ a Automobilului (FIA) – în
1960 [i Alian]a Interna]ional\ de Turism (AIT) –
1962, stabilind totodat\ primele contacte cu asocia]iile [i cluburile similare din ]\rile vecine. Sub egida
AAR s-au organizat câteva competi]ii automobilistice, dintre care cea mai important\ r\mîne prima
edi]ie a „Raliului Dun\rii – Castrol”. Dup\ un deceniu de existen]\, AAR s-a transformat, `n 1967, în
Automobil Clubul Român (vezi ACR).
ASOCIA}IA DE AVIA}IE DIN BIN}IN}I (azi
com. Aurel Vlaicu, jud. Hunedoara). Prima grupare
româneasc\ de acest profil, `nfiin]at\ mai ales cu
scopul de a încuraja zborurile lui Aurel Vlaicu [i a
contribui la dezvoltarea aeronauticii din ]ar\ [i din
str\in\tate. {i-a `ncetat activitatea dup\ moartea lui
A. Vlaicu.
ASOCIA}IA „AVIONUL DOLJAN”. Constituit\ la
Craiova în anul 1927, cu sediul la Comandamentul
Corpului 1 Armat\ din localitate. A activat scurt timp [i
f\r\ rezultate spectaculoase, fiind prima asocia]ie de
avia]ie sportiv\ din Oltenia.
ASOCIA}IA DE CANOTAJ din Arad (a „vâsla[ilor”) „Mure[ul” 1890; din Timi[oara (16/29
aprilie 1886), reorganizat\ în 1899 [i `n 1909.
ASOCIA}IA CARPATIN|. Una din primele asocia]ii centrale de turism din Transilvania. A fost înfiin]at\ la Sibiu, în anul 1880, [i avea filiale la
Sighi[oara, Media[, Agnita etc., care cultivau turismul în rândul popula]iei de na]ionalitate german\.
ASOCIA}IA CERCURILOR DE STUDII {I INFORMA}II PENTRU R|SPÂNDIREA EDUCA}IEI FIZICE {I TIRULUI. Form\ organizatoric\
unic\ în mi[carea sportiv\, creat\ la Cluj, la 12 mai
1937, în urma Adun\rii extraordinare a profesorilor
de specialitate întrunit\ în acest scop. Asocia]ia avea
caracter de central\ a cercurilor existente în centrele
unde func]ionau profesori califica]i în educa]ia fizic\
[i a durat pân\ în vara anului 1940.
ASOCIA}IA SPORTIV| „CERCUL MILITAR”.
~nfiin]at\ în anul 1923, la Constan]a. A activat cu un
num\r redus de sec]ii [i de membri; mai important\ a
fost cea de tenis.
ASOCIA}IA CICLI{TILOR (de ciclism) din Arad
`nfiin]at\ `n 1899; au mai existat asemenea asocia]ii
`n Timi[oara: (14/26 noiembrie 1886); „Velocitas”
(1897) [i „Huniade” (7/19 aprilie 1898).
ASOCIA}IILE {I CLUBURILE SPORTIVE {I
CULTURALE CFR
~nc\ de la `nceputurile constituirii structurilor organizatorice ale sportului românesc, `n special dup\ 1900,
se `nregistreaz\ numeroase organiza]ii, majoritatea
dintre ele, pân\ `n preajma anilor ’40, cu profil sportiv
[i cultural, sub denumirea „Asocia]ia Sportiv\ [i Cultural\ CFR” (ASC - CFR). Scopul declarat al acestora
a fost organizarea `n timpul liber a activit\]ilor
sportive [i culturale pentru „s\n\tatea trupeasc\ [i sufleteasc\” a lucr\torilor [i func]ionarilor CFR-i[ti,
precum [i a familiilor lor. ~n apari]ia [i evolu]ia acestor organiza]ii s-au produs multe modific\ri, inerente
`nceputului, ceea ce a dus la unele neconcordan]e `ntre
diferite surse de informare privind: a) denumirile
(cluburi, asocia]ii, societ\]i, forma]iuni, cercuri, c\mine
etc.), multe neconcordan]e provenite [i ca urmare a
unor fuziuni [i reorganiz\ri; b) datele `nfiin]\rii sau producerii unor modific\ri generate de diferen]ele de apreciere `ntre momentele in]iativelor, constituirea oficial\
sau recunoa[terea juridic\; c) sec]iile care au func]ionat
`n cadrul acestora. Din informa]iile prezentate de
167
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Ion Basarab `n Istoricul Asocia]iilor Sportive [i Culturale CFR (1934), de Mihai Ionescu [i Mircea Tudoran, `n Fotbalul de la A la Z (1984) [i de Nicolae
Postolache `n Istoria Sportului `n România – date
cronologice (1995), precum [i din alte surse, rezult\
c\ `n decursul anilor, `n mai mult de 40 de localit\]i,
au func]ionat peste 50 de diferite organiza]ii, dintre
care 35 cu profil sportiv [i cultural, f\r\ a include `n
aceste cifre multe dintre forma]iile ap\rute `n urma
fuziunilor (`n special la fotbal) sub alte denumiri.
Concepute `ntr-o form\ original\ de `mbinare a activit\]ilor sportive cu cele culturale, asocia]iile din
sistemul CFR s-au implicat activ [i cu rezultate semnificative `n `ndeplinirea misiunii lor. Evocând rolul
[i justificarea, dar [i elogiul meritat al vrednicei
„Asocia]iuni Sportive [i Culturale CFR”, Directorul
General al CFR – Cezar Mereu]\, ar\ta `n 1933 urm\toarele: „Sporturile asigur\ s\n\tatea [i vigoarea
trupului; excursiile recreiaz\ [i pun pe oameni laolalt\ s\ se cunoasc\, s\ se pre]uiasc\; conferin]ele instruiesc [i sistematizeaz\ ideile; lecturile `mbog\]esc
cuno[tin]ele; activitatea muzical\ rafineaz\ sensibilitatea. Toate la un loc disciplineaz\ via]a, creeaz\ [i
men]in solidaritatea `n marea familie ceferist\ [i dau
satisfac]ia acelei n\zuin]e de «mai bine» care st\ `n
fiecare om”. Dup\ mai bine de 90 de ani de activitate,
rezult\ c\ asocia]iile CFR [i urma[ele acestora, sec]iile, echipele [i sportivii care au activat `n aceste unit\]i, au desf\[urat, `n mod deosebit `n prima jum\tate
a acestei perioade, o munc\ de pionierat `n promovarea educa]iei fizice [i sportului, contribuind la cristalizarea structurilor organizatorice [i constituirea
sistemului competi]ional na]ional oficial. Având `n
vedere existen]a unor asocia]ii similare ale CFR `n
mai multe localit\]i din ]ar\, `n 1924 se lanseaz\ un
apel pentru formarea unei uniuni cu caracter na]ional
(se dorea a fi o federa]ie a sportului ceferist `n cadrul
FSSR), `ns\ la adunarea convocat\, al\turi de Bucure[ti, au fost prezente doar asocia]iile din Arad [i Cluj.
Adunarea a adoptat totu[i Statutele, iar ideea unei astfel de uniuni va fi `n continuare promovat\ `n special
de asocia]ia bucure[tean\. La 7 mai 1931, `n conformitate cu prevederile statutelor adoptate, se reunesc
31 de asocia]ii sportive [i culturale ceferiste `ntr-o
singur\ unitate – „Biroul Central al Asocia]iunilor
168
Sportive [i Culturale CFR (BASC - CFR)” sub pre[edin]ia lui Cezar Mereu]\ (vezi Istoricul Asocia]iilor
Sportive [i Culturale CFR – Ion Basarab). N. Postolache semnaleaz\ stabilirea de c\tre BASC - CFR, `n
1932, a zilei de 10 mai ca „zi a sportului ceferist” din
`ntreaga ]ar\ [i organizarea unei Cupe la fotbal, trofeul fiind câ[tigat, la prima edi]ie, de c\tre echipa din
Bra[ov. Urm\rind apari]ia [i evolu]ia unit\]ilor
sportive ceferiste, `n diferite localit\]i, unele dintre
principalele lor preocup\ri [i realiz\ri, se poate constata contribu]ia valoroas\ a acestui important segment al sportului românesc.
• CLUBUL SPORTIV „CFR” CLUJ. ~nfiin]at
`n 1907, ca unitate reprezentând muncitorii de la c\ile
ferate din regionala Cluj, cu echip\ de fotbal considerat\ una dintre primele forma]ii ap\rute pe teritoriul
]\rii noastre (`n 1900 la Cluj a func]ional CS „Feroviarul”). Dup\ primul r\zboi mondial clubul se reorganizeaz\, anul 1923 fiind consemnat `n literatur\ ca
moment al apari]iei noului CS „CFR” din Cluj. ~n
anii de pionierat care au urmat (1924-1930) echipa a
activat `n campionatul districtual. ~n 1931, se produce
o nou\ reorganizare vizând `mbun\t\]irea activit\]ii
echipei de fotbal care `ntre 1934-1936 va activa `n
Divizia B, iar `ntre 1936-1938 `n Divizia C [i din nou
`n campionatul or\[enesc. La sfâr[itul anului 1939 va
fuziona cu AS „Armonia”.
• ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL|
„ARMONIA” CLUJ. ~nfiin]at\ `n 1930 ca unitate
reprezentativ\ a Atelierelor Principale ale CFR Cluj,
recunoscut\ juridic `n 1933. Asocia]ia avea `n 1934
un num\r de 950 de membri [i cuprindea `n structura
sa: sec]iunea cultural\; sec]iunea de sport (fotbal,
box, popice [i [ah); sec]iunea de ajutor reciproc. La
29 ianuarie 1938, a avut loc sfin]irea Drapelului ASC
„Armonia” pe care era `nscris „Pentru neam [i ]ar\”.
La sfâr[itul anului 1939, asocia]ia a fuzionat cu CS
„CFR”, cu care, sub diferite denumiri, va desf\[ura o
activitate sus]inut\ pentru afirmarea unor ramuri de
sport [i va reprezenta fotbalul clujean cu bune rezultate (vezi Cluburi de fotbal CFR Cluj). Sub denumirea de „CFR” `n 1946-1947 revine `n Divizia C, `n seria
a 7-a, pe care o câ[tig\ [i promoveaz\ `n Divizia B.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
~n returul campionatului, edi]ia 1947-1948, se unific\ cu „Ferar” (`nfiin]at\ imediat dup\ primul r\zboi
mondial). Noua echip\, sub numele de „CFR” (sub
patronajul regionalei CFR) va activa `n prima divizie
[i `n edi]ia 1948-1949, când retrogradeaz\. ~ntre
1949-1969 activeaz\ `n Divizia B (cu excep]ia edi]iei
1958-1959 `n C). ~n 1950 se numea „Locomotiva”,
iar din 1958 din nou CFR. ~n 1960, se constituie
CSM Cluj, prin fuziunea dintre „CFR” [i „Rapid”
Cluj, care `ntre 1960-1964 va activa `n Divizia B.
~ntre 1964-1967, Asocia]ia „Clujeana” va reprezenta
fotbalul clujean `n e[alonul secund, iar din 1967 aceast\
misiune revine exclusiv echipei „CFR” care promoveaz\ `n Divizia A, `n 1969, unde se va men]ine pân\ `n
1976. ~ntre 1976-1982 o reg\sim `n Divizia B. Din
1982, când retrogradeaz\ `n Divizia C, ca urmare a
unor m\suri de reorganizare, echipa se va numi „Steaua
CFR”. ~n 1983 revine `n Divizia B. ~n campionatul
1963-1964, juniorii clubului cuceresc titlul de campioni
na]ionali. ~n 1999, AS „CFR” Cluj-Napoca avea organizate sec]ii la bridge, ciclism, fotbal [i popice.
• CLUBUL SPORTIV „CHINEZUL” TIMI{OARA. Echipa de fotbal a muncitorilor de la c\ile
ferate din Timi[oara a luat fiin]\ `n 1910. ~naintea primului r\zboi mondial echipa a activat `n campionatul
districtual. Dup\ r\zboi, „Chinezul” se impune printre
cele mai puternice echipe de fotbal din ]ar\ (vezi
„Chinezul” Timi[oara). ~ntre 1921 - 1927 a realizat o
performan]\ unic\ – cucerirea consecutiv\ a [ase titluri
de campioan\ a României. Confruntându-se cu serioase
probleme financiare [i organizatorice echipa ajunge `n
e[aloanele inferioare, pân\ `n 1933, când revine `n Divizia A. ~n 1936 fuzioneaz\ cu „ILSA” Timi[oara, cu
care mai particip\ la 3 edi]ii ale primei divizii, apoi `n
Divizia B (1939-1941). Dup\ r\zboi, „Chinezul” a mai
fuzionat cu „CAMT” sub denumirea „Chinezul CAMT”, iar din 1946 „Chinezul” dispare din rândul
forma]iilor de fotbal. ~n cadrul clubului s-au mai practicat [i alte ramuri de sport, printre care atletismul
(Zeno Coste, `n 1925, a câ[tigat titlul de campion
na]ional la greutate, iar Al. Puhala a devenit campion la
200 [i 400 m plat `n 1929 [i la 400 metri garduri `n
1933 [i 1934) [i `notul (la 24 iulie 1921, clubul organiza un concurs de `not pe Bega, pe distan]a de 6 km).
~n 1943, „Chinezul CAMT” avea legitima]i la box 41
de sportivi. Dup\ unele surse (Sorin Satmari, Dumitru
Cuc, Sportul luptelor de la A la Z, Bucure[ti, 1992),
CS „Chinezul” a avut [i o sec]ie puternic\ de lupte [i
meritul de a fi contribuit efectiv la organizarea primului campionat de lupte al ]\rii [i de a fi atribuit
primele medalii lupt\torilor amatori de la noi. Neexistând `nc\ o comisie de lupte `n cadrul FSSR,
organizarea unor `ntreceri de anvergur\ a fost atribuit\ clubului „Chinezul”, considerat „nucleul de pionierat al luptelor din România”, care, `n decembrie
1921, a organizat primul campionat na]ional de lupte
greco-romane.
• CLUBUL SPORTIV „CFR” TIMI{OARA.
A avut ca `nainta[i pe CS „Sparta CFR”, `nfiin]at `n
1919, care, `n 1926, fuzioneaz\ cu „Unirea” sub denumirea „Sparta Unirea CFR”. ~n 1927, aceast\
forma]iune sportiv\ se autodesfiin]eaz\, reap\rând `n
1933 (dup\ alte surse, `n martie 1932) sub numele de
„CFR”. ~n 1934, clubul num\ra peste 1 000 de membri [i avea urm\toarele sec]ii: fotbal, box, lupte, pingpong, nata]ie, scrim\ [i atletism. Echipa de fotbal, cu
contribu]ii deosebite `n fotbalul românesc, a activat,
`ncepând din 1937 pân\ `n 1980, la 3 edi]ii `n Divizia
C, 22 `n B [i 11 edi]ii `n A (1946-1956 [i 1970-1971).
Cele mai bune rezultate `n Divizia A – locul III (19461947), locul II [i finalist\ `n CR (1947-1948). ~ntre
1950-1958 a activat sub numele de „Locomotiva”, iar
`n 1959 a revenit la denumirea de „CFR”. Din 1981,
particip\ `n Divizia B. Echipa de juniori a fost campioan\ a României (1939-1940). Clubul a realizat rezultate notabile [i la alte ramuri de sport, `n 1938
fiind afiliate la federa]ii sec]iile de box, lupte, `not,
scrim\, sporturi nautice, tenis. La box, `n 1937-1938,
Gheorghe Lungu a devenit campion na]ional. Performan]e deosebite au fost ob]inute la lupte `nc\ de la `nceputul anilor ’30 – peste 35 de titluri de campioni
na]ionali (Francisc Coco[, Ovidiu Forai, Ion Popescu,
Ion Crâsnic, Constantin Ofi]erescu, Petre Cearn\u [i
mul]i al]ii), 6 particip\ri la JO, 5 la CM [i 4 la CE,
medalie de bronz la CE [i multe clas\ri `n primele 6
locuri la competi]iile oficiale. Dup\ 1991, fotbalul s-a
constituit `n structur\ organizatoric\ independent\
(vezi FC „CFR”), iar CS „CFR” Timi[oara avea `n
169
STRUCTURI ORGANIZATORICE
1999 sec]iile de: atletism, canotaj, lupte, karate, judo,
tenis, box, dans sportiv.
• „VICTORIA” FC BUCURE{TI. Se constituie
`n iulie 1912, forma]ie care cuprindea muncitorii de
la atelierele c\ilor ferate. ~n noiembrie 1919, „Victoria” FC fuzioneaz\ cu clubul „Silistra” sub denumirea de „Excelsior Fotbal Club”. O parte dintre
juc\torii echipei „Excelsior” au trecut la sec]ia de
fotbal a „AGSC CFR” Bucure[ti.
• ASOCIA}IA GENERAL| SPORTIV| {I
CULTURAL| „CFR” (AGSC - CFR) BUCURE{TI.
La 11 iunie 1923, un grup de lucr\tori, mai[tri [i func]ionari de la Atelierele Grivi]a a hot\rât `nfiin]area
unei grup\ri sportive, denumit\ atunci „Clubul
Sportiv CFR”, `ncadrat ulterior `n AGSC - CFR, care
[i-a `nceput activitatea cu sec]ia de fotbal [i o sec]ie de
lupte. Primul comitet de conducere a fost ales `n
adunarea din 25 iunie 1923, punând oficial `n stare de
func]ionare gruparea sportiv\ a feroviarilor bucure[teni. Ca pre[edinte a fost ales maistrul Teofil Copaci.
La adunarea general\ din 23 decembrie 1923, s-au
votat statutele, care cu mici modific\ri [i complet\ri,
aduse pe parcurs, au constituit normele de conducere
ale AGSC - CFR. Ca pre[edinte a fost ales inginerul
Andrei {tefan – Directorul Atelierelor Grivi]a. La
`nceput a func]ionat numai sec]ia de fotbal (format\
din juc\tori proveni]i de la ateliere [i de la „Excelsior”
FC). Sec]ia de lupte, de[i avea doritori [i profesor angajat, nu [i-a putut desf\[ura activitatea din cauz\ c\
nu avea o sal\ de antrenament. ~n urm\torii ani, au
luat fiin]\ [i alte sec]ii pe ramuri de sport, num\rul
acestora ajungând, `n 1934, la 15. ~n 1926, paralel cu
activit\]ile sportive, s-au pus bazele sec]iei culturale la
Atelierele Grivi]a. Au fost ini]iate numeroase activit\]i
cultural-artistice ([ez\tori, expozi]ii, programe de divertisment, cinematograf, o bibliotec\ etc.). S-au constituit un puternic cor, o fanfar\, o trup\ de teatru. La
unele dintre aceste manifest\ri au fost de fa]\ Regina
Maria, principele Nicolae, principesa Ileana, precum
[i unii dintre membrii guvernului. ~n leg\tur\ cu activitatea Asocia]iei au fost publicate: „Revista CFR”,
iar mai târziu „Revista Tehnic\ CFR”; `n 1927, sub
egida Sec]iei culturale apare „Ziarul ceferist”; din
170
1932 se hot\r\[te ca Administra]ia s\ scoat\ o singur\
publica]ie „S\pt\mâna CFR”. Asocia]ia bucure[tean\
[i sec]iile sale erau considerate reprezentative `n raport
cu ASC din ]ar\, motiv pentru care `n titulatura lor
vom `ntâlni cuvintele general\ [i central\, `n dorin]a de
a se exprima aceast\ pozi]ie. Pentru evolu]ia [i rezultatele AGSC - CFR vezi CS „Rapid”, iar pentru fotbal
„cluburi de fotbal”, UFC „Rapid”. ~n Bucure[ti au mai
fost organizate: Asocia]ia Bucure[ti Triaj, din 1931 cu
o sec]iune sportiv\ (fotbal) [i o sec]ie cultural\; AS
„Grivi]a CFR” din 1945; „Locomotiva” Grivi]a Ro[ie,
din 1951.
• ASOCIA}IA SPORTIV| CFR „GRIVI}A”
(pe parcursul anilor a purtat mai multe denumiri). A
fost una dintre unit\]ile puternice; s-a remarcat `n
mod deosebit, prin activitatea primei echipe ceferiste de rugby, `nfiin]at\ `n 1932 la Uzinele „Grivi]a”,
care a câ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ `n
1948 („CFR”); 1950 („Locomotiva CFR”); 1955
(„Locomotiva”); 1957 („Locomotiva” Grivi]a); 1958,
1959, 1960 (CFR - „Grivi]a”); 1962, 1966, 1967,
1969 / 1970 („Grivi]a”); 1992 / 1993 (RC „Grivi]a”).
~n 1976, `n locul AS „Grivi]a”, a fost organizat primul
club de rugby din ]ara noastr\ - Rugby Club „Grivi]a”,
`ntre 1994-1997 se va numi „Grivi]a” - „Castor”,
iar din 1998 s-a revenit la RC „Grivi]a”. Echipa a
fost prezent\ `n 2 finale ale CCE, `n 1962, când nu
a putut trece de puternica echip\ francez\ „Béziers”,
[i `n 1964 când a câ[tigat titlul de campioan\ european\. Clubul a format `n decursul anilor numero[i
Mae[tri emeri]i ai sportului [i Mae[tri ai sportului
[i a contribuit la realizarea unor rezultate de prestigiu pentru rugby-ul românesc.
~n 1999, al\turi de CS „Rapid” [i UFC „Rapid”, `n
Bucure[ti mai func]ionau: AS „Locomotiva”, cu
sec]ii la atletism, badminton, box, bridge (`n anul
2000, sportivul Alexandru Feber a contribuit la cucerirea medaliei de aur la CM de bridge), culturism, fotbal
feminin, go, kaiac-canoe, karate, modelism feroviar,
orientare sportiv\, popice, rugby, scrable, [ah, tenis,
tenis de mas\, tenis-fotbal; AS „Regionala CFR”, cu
atletism [i [ah; AS „Trac]iunea” - Depoul CFR
Bucure[ti Triaj cu sec]ie de fotbal.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
• ASOCIA}IA AVIATIC| „CFR”. A fost
`nfiin]at\ la 14 iunie 1935. Asocia]ia avea organizate
cercuri de aeromodelism la Atelierele CFR „Grivi]a”
[i `n numeroase unit\]i feroviare din ]ar\. A adus o
contribu]ie important\ la dezvoltarea modelismului
`n ]ara noastr\. ~n 1939 Asocia]ia avea 24 de cercuri
de aeromodelism `n diferite localit\]i printre care:
Arad, Cern\u]i, Cluj, Constan]a, Craiova, Gala]i,
Oradea [i altele. Un rol stimulator l-au avut concursurile de genul „Ceferiadelor” organizate la sfâr[itul
anilor ’30. ~n 1939, la Sânpetru (Bra[ov) aeromodeli[tii din cadrul cercului „CFR” Turnu Severin stabilesc dou\ recorduri na]ionale. Prima competi]ie
interna]ional\ de aeromodele este considerat\ „Ceferiada balcanic\” din 1939, organizat\ de Asocia]ia
Aviatic\ „CFR”, la care au participat sportivi din
Bulgaria, Grecia, Turcia, Iugoslavia [i România.
• ASOCIA}IA „CFR” SIMERIA. A fost
`nfiin]at\ imediat dup\ Unire. Asocia]ia dispunea de o
aren\ `mprejmuit\ [i dou\ terenuri de fotbal. Echipa de
fotbal s-a constituit `n 1922, iar `n 1923 s-a afiliat la
FSSR. Pân\ `n 1934, a activat `n campionatul districtual [i regional. ~ntre 1934-1941, particip\ `n Divizia B
(locul III, `n 1934-1935). Dup\ r\zboi a jucat `n Divizia
B (1946-1948); `n C (1948, 1958-1959, 1970-1983); `n
campionatul regional [i `n cel jude]ean (1949-1958,
1959-1970, din 1983). ~n cadrul asocia]iei mai func]ionau o sec]ie de tenis [i o sec]ie muzical\. De un sprijin
important au beneficiat luptele, boxul [i alte ramuri de
sport. Dup\ unele surse, `n 1909 a func]ionat CS al
lucr\torilor de la C\ile Ferate.
• ASOCIA}IA „CFR” ORADEA. A luat fiin]\
`n 1919, `n 1925 se reorganizeaz\, iar `n 1928 se unific\ cu Clubul „Bihorul” (`nfiin]at `n 1920). ~n anul
1934, asocia]ia avea 450 de membri [i 8 sec]ii: fotbal,
box, lupte, tenis, turism, ping-pong, biliard [i [ah.
Asocia]ia, fiind printre primele care s-au `nfiin]at
dup\ Unire, a avut un rol important `n ac]iunile de
propagand\ [i promovare a sportului românesc.
Echipa de fotbal, clasat\ pe locul II la „Ceferiada” din
1930, a organizat jocuri `n ora[ele Craiova, Re[i]a,
Teiu[, Sighetul Marma]iei, Baia Mare, Satu Mare,
Careii Mari, S\cuieni, Valea lui Mihai [i altele. Dup\
ani de activitate `n campionatul districtual [i regional,
o reg\sim, `n 1946, angajat\ `ntr-o fuziune cu echipa
„Cri[ana”, cu care particip\ `n Divizia B, sub denumirea de „Cri[ana” CFR, la edi]ia 1946-1947 (vezi
„Cri[ana” Oradea). La edi]ia urm\toare se renun]\ la
aceast\ fuziune, „CFR” r\mânând s\ reprezinte singur
fotbalul or\dean `n Divizia B pân\ `n 1954 când
retrogradeaz\ `n campionatul regional. ~n 1961, a fost
adoptat\ o alt\ formul\ organizatoric\. Al\turi de alte
organiza]ii sportive cu sec]ii de lupte din ]ar\
(Timi[oara, Arad, Lugoj), asocia]ia din Oradea a avut
un rol foarte important `n dezvoltarea acestei ramuri
de sport, `nc\ de la `nceputurile apari]iei ei.
• ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL|
A ATELIERELOR CFR ORADEA. Cea de-a doua
forma]ie ceferist\ din aceast\ localitate s-a `nfiin]at
`n anul 1932. ~n 1934, avea 270 de membri [i urm\toarele sec]ii: muzical\ (orchestr\ [i cor); cultural\
(forma]ie de teatru [i bibliotec\); sportiv\ – cu o
echip\ de fotbal. Asocia]ia avea filiale la Satu Mare
[i Sighet. ~n 1999, `n Oradea func]iona AS „Rapid”
cu sec]ii de baschet, handbal, judo, volei [i fotbal
feminin.
• CLUBUL SPORTIV „CFR” – ARAD. A luat
fiin]\ `n 1920, `n 1921 este constituit\ echipa de fotbal, iar `n 1922 fuzioneaz\ cu „Gloria” (forma]iune
`nfiin]at\ `n 1912) devenind „Gloria CFR” Arad (vezi
„Gloria” Arad). Sub aceast\ denumire, `n 1922-1923,
dup\ câ[tigarea campionatului regional, se calific\ `n
turneul final al CN, `ns\ este `nvins\ `n sferturi,
situa]ie care se repet\ [i `n edi]ia 1928-1929. Performan]a cea mai bun\ este ob]inut\ `n perioada competi]ional\ predivizionar\, edi]ia 1929-1930, când
ajunge pân\ `n final\, unde este `nvins\ de „Juventus”
Bucure[ti. ~n aceast\ formul\ organizatoric\ mai activeaz\ `n Divizia A `n perioada 1932-1934, dup\
care „Gloria” se desparte de „CFR”, continuând s\
participe singur\ `n campionat, iar apoi sub denumirea „{oimii” CFR. Dup\ 40 de ani de activitate,
sub sigl\ proprie, `n campionatul teritorial [i Divizia
C (locul I `n 1965), „CFR” fuzioneaz\, `n 1972, cu
„Vagonul” Arad (`nfiin]at `n 1910) – rodul unui [ir de
reorganiz\ri, fuziuni [i schimb\ri de nume
171
STRUCTURI ORGANIZATORICE
(„AMEFA”, „UVA – AMEFA”, „Metalul”, „Energia”,
„AMEFA”, „Vagonul”). Sub denumirea de „Unirea”,
iar din 1972 de „Rapid”, a activat `n Divizia B (19731977), `n C (1977-1980) [i din nou `n B din 1980 (vezi
„Vagonul” Arad). Pe parcursul anilor, CS „CFR” a
promovat [i alte ramuri de sport. ~n 1945 func]ionau `n
structura sa sec]iile de fotbal, atletism, popice, [ah,
lupte, box, canotaj [i `not, iar `n 1999, AS „CFR” Arad
avea sec]ii de performan]\ la fotbal, rugby [i [ah.
• ASOCIA}IA „{OIMII” ARAD. A luat fiin]\
`n 1927, cu sec]ie de fotbal care, `n 1934, activa cu
dou\ echipe `n campionatul distictual; a intrat ulterior `n alte formule organizatorice (cu AS „CFR” sub
denumirea de „{oimii” CFR).
• ASOCIA}IA ATELIERELE „CFR” BRA{OV. A fost `nfiin]at\ `n anul 1920. ~n 1934 avea
sec]ii la fotbal, schi, lupte, box [i turism. Câteva rezultate ob]inute `n 1933 erau semnificative pentru
acei ani. Schi – locul I la fond [i locul III la s\rituri
`n concursurile cu caracter na]ional; pozi]ii frunta[e
`n competi]iile intercluburi; câ[tigarea Cupei „Universul”. Lupte – participare la CN de la Lugoj; clasarea pe locurile I-III `n campionatul Oradei [i `n
concursul CFR de la Satu Mare. Echipa de fotbal s-a
constituit din 1920, iar `n 1923 s-a afiliat la FSSR. ~n
campionatul districtual a ob]inut rezultate foarte
bune; `n 1934 a promovat `n Divizia B (1934-1937),
`n A (1937-1938), apoi din nou `n B (1938-1939), `n
district (1939-1940), [i iar\[i `n B (1940-1941). Dup\
r\zboi, sub denumirea de „CFR” activeaz\ `n: Divizia
C (1946-1947), B (1947-1948), C (1948-1949) [i
apoi pe plan local. ~n 1999, `n Bra[ov func]ionau: AS
„Rapid” cu sec]ii la popice (feminin), bridge, karate,
schi alpin, tenis [i polo, precum [i AS „CFR” cu
sec]ie de rugby.
• CLUBUL SPORTIV „CFR” TÂRGU MURE{.
A luat fiin]\ `n anul 1920, având [i o echip\ de fotbal.
~n 1923 fuzioneaz\ cu forma]ia „Mure[ul” (`nfiin]at\
`n 1921 sub titulatura de {S „Mure[ul”) [i particip\ `n
campionatul regional sub numele de „CFR Mure[ul”
pe care-l câ[tig\, calificându-se `n turneul final al
CN, pân\ `n semifinale. Se renun]\ la fuziune, cele
172
dou\ grup\ri desf\[urându-[i activitatea separat.
(vezi ASA Tg. Mure[.)
• ASOCIA}IA SPORTIV| „LOCOMOTIVA” TÂRGU MURE{. Forma]ia muncitorilor feroviari a activat sub acest nume din 1979, având la origine o selec]ionat\ a celor mai buni juc\tori de la alte 3
echipe care, `n 1944, a participat `n campionatul local
sub denumirea de Asocia]ia Sportiv\ a Muncitorilor
din Târgu Mure[ (ASM). ~n 1945, ASM devine
„Dermagand” care, `n 1946, promoveaz\ `n Divizia A.
~n 1948, echipa trece la fosta `ntreprindere „RATA”
care, `n 1949, `[i schimb\ numele `n „Locomotiva”.
De[i a avut `n structura sa [i alte ramuri de sport, principala aten]ie a fost acordat\ fotbalului. „Locomotiva”
va activa `n Divizia A (1950-1955), `n B (1955-1956)
sub numele de „Avântul”, apoi iar `n A (1957-1958),
`n B (1955-1960) sub numele de CS Târgu Mure[, de
unde retrogradeaz\ `n campionatul regional. ~n continuare, au urmat alte formule organizatorice. ~n 1999,
A.S. „Locomotiva” Târgu Mure[ avea organizate
sec]ii la fotbal, handbal [i tenis.
• ASOCIA}IA „CFR” CONSTAN}A. A fost
`nfiin]at\ `n 1921 [i reorganizat\ `n 1928. ~n 1934,
num\ra 570 de membri, avea sec]ii la fotbal, box [i organiza activit\]i recreative la [ah, table, domino,
popice (dispunea de o popic\rie proprie, cu parchet) [i
la alte sporturi. ~n cadrul asocia]iei func]iona [i o sec]ie model pentru copii (Piccolo - Balila). ~n 1938 erau
afiliate la federa]ii sec]iile baschet – volei, box [i fotbal
(sub denumirea de „Olimpia CFR”). Dup\ 1989, CS
„CFR” mai apare cu sec]ii la rugby, bowling [i [ah, iar
la unele ramuri, cum ar fi luptele, `n dubl\ legitimare
cu CS „Farul”. La fotbal, `n 1949, asocia]ia „Locomotiva” preia cele dou\ echipe ale ora[ului Constan]a
(„Dezrobirea” [i „PCA” care fuzionaser\) sub denumirea „Locomotiva PCA” (pe lâng\ Sindicatul Porturi
[i Transport - SPT). Echipa va activa `n Divizia B
(1954, 1956) [i `n A (1955 [i 1957). ~n 1958, se constituie Clubul Or\[enesc „Farul”, care preia [i echipa
„Locomotiva PCA” (vezi FC „Farul” Constan]a). ~n
1999, `n Constan]a func]ionau: CS „CFR” (popice,
rugby [i fotbal) [i AS „CFR Port” (fotbal, fotbal tenis, tenis de mas\, box, tenis [i [ah).
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
• CLUBUL SPORTIV „CFR” SATU MARE.
~nfiin]at `n anul 1921, a desf\[urat o activitate important\ pe plan sportiv (la mai multe ramuri de sport) [i
pe plan cultural. ~n 1932, „CFR” fuzioneaz\ cu
„Olimpia” (organizat\ `n 1921 [i afiliat\ la FSSR, `n
1923) sub denumirea de „Olimpia CFR”, devenind o
unitate puternic\ [i num\rând peste 600 de membri [i
având sec]ii de fotbal, sporturi de ap\, „atletic\”,
tenis, tir, scrim\, lupte, box, gimnastic\, sporturi de
iarn\, turism, popice [i educa]ie fizic\, majoritatea
dintre acestea desf\[urând o activitate preponderent
distractiv – recreativ\. ~n cadrul clubului func]iona [i
o sec]iune cultural\. Rezultate notabile a `nregistrat
sec]ia de lupte. Fotbalul s-a bucurat de o aten]ie deosebit\. Echipa „Olimpia CFR” a activat `n Divizia B
(1934-1937), `n A (1937-1938), din nou `n B pân\ `n
1940, iar dup\ r\zboi `n Divizia C (1946-1947). ~n
1948, se renun]\ la fuziune, echipa denumit\ „CFR Locomotiva” fiind cea care a reprezentat ora[ul Satu
Mare `n Divizia B (1948 - 1951), iar `n continuare alte
echipe sub alte denumiri (vezi „Olimpia” Satu Mare).
• SOCIETATEA ATELIERELOR IA{I (SAI),
„ACVILA” {I „VICTORIA CFR” IA{I. A fost
constituit\ `n 1921 [i a reprezentat `nceputul organizat
al activit\]ii fotbalistice pentru echipele feroviare
ie[ene. ~n aceea[i perioad\, a mai ap\rut [i forma]ia
„Acvila”, devenit\ la scurt timp „Victoria”, echip\ patronat\ de regionala CFR. Aceste forma]ii au activat o
perioad\ `n paralel, „Victoria” ob]inând rezultate mai
bune (campioan\ regional\), particip\ la turneul final
al CN 1928-1929), `ns\ ulterior au desf\[urat o activitate comun\, sub numele de „Victoria CFR”, `n cadrul
aceleia[i structuri organizatorice (vezi CFR Ia[i).
• CASA CULTURAL| {I SPORTIV| CFR
„A.D. XENOPOL” IA{I. A fost constituit\, dup\
Ion Basarab (Istoricul Asocia]iilor Sportive [i Culturale CFR), la 14 iunie 1925, dup\ N. Postolache, `n
1923. A fost una dintre organiza]iile care a desf\[urat
o activitate sportiv\ [i cultural\ specific\ lucr\torilor
feroviari, soldat\ cu rezultate deosebite. „Casa”
num\ra, `n 1934, peste 700 de membri [i avea organizate sec]ii la fotbal, tenis, box, popice, [ah, precum
[i sec]iile cultural\, feminin\ [i ajutor reciproc. ~n de-
cursul anilor, organiza]iile care au reprezentat sportul
feroviar din ora[ul Ia[i, sub diferite denumiri („Victoria”, „CFR”, „Locomotiva”, „Nicolina” etc.), au
contribuit la promovarea [i afirmarea unor ramuri de
sport ob]inând rezultate notabile. Sec]ia de fotbal –
„Victoria CFR” – campioan\ a Moldovei `n 1933 [i
participant\ la cea de-a II-a edi]ie a „Ceferiadei”, a
avut `n anii care au urmat o contribu]ie important\ la
reprezentarea [i afirmarea fotbalului ie[ean. Fotbalul
ceferist a fost reprezentat de: „Victoria CFR” (19361947); „CFR” (1947-1949); „Locomotiva” (19501958). ~n 1958, fuzioneaz\ cu „{tiin]a” Ia[i din care
rezult\ CSMS (vezi FC „Politehnica” Ia[i) [i a doua
echip\ „Unirea”, `n fapt continuatoarea echipei
„CFR”. Dup\ alte reorganiz\ri a mai purtat titulatura
de „Locomotiva” (1965-1967) [i „Nicolina” (dup\
1967). O alt\ ramur\ de sport, `n care reprezentan]ii
organiza]iilor sportive feroviare ie[ene s-au remarcat
`n mod deosebit, au fost luptele libere cu 20 de titluri
de campioni na]ionali, trei particip\ri la JO, [ase particip\ri la CM (dou\ locuri V [i dou\ locuri VI) [i 13
particip\ri la CE (patru medalii de argint [i una de
bronz). Autorii medaliilor: Neagu Aurel [i Bro[teanu
Gheorghe de la „Nicolina” Ia[i.
• SOCIETATEA CULTURAL|, SPORTIV|
{I MUZICAL| CFR IA{I. Constituit\ `n 1934 [i
recunoscut\ juridic la 10 martie 1937 (N. Postolache,
Istoria Sportului Românesc - date cronologice). Societatea reprezenta personalul Atelierelor Principale
[i a fost o alt\ organiza]ie care a contribuit la promovarea activit\]ilor sportive [i culturale. ~n 1999,
AS „CFR” Ia[i, continuatoarea structurilor organizatorice care au fiin]at de-a lungul timpului, avea
urm\toarele sec]ii: baseball, box, culturism, fotbal,
popice, tenis, karate. ~n anul 2000, sportivul Petru
Ciorb\ a cucerit medalia de argint la CE de culturism
[i s-a clasat pe locul VI la CM `n probele de perechi.
• ASOCIA}IA „FULGERUL” CRAIOVA. A
luat fiin]\ la 20 mai 1922, la `nceput cu sec]ia de fotbal
care, `n 1929, dispunea de teren propriu [i o echip\ de
categoria I. Asocia]ia `ntrunea cele dou\ componente
ale activit\]ii sportive [i culturale, fiind cunoscut\ [i
sub numele de CS „Fulgerul” Craiova. ~n 1933, `n
173
STRUCTURI ORGANIZATORICE
cadrul sec]iei mai activa o echip\ de categoria a II-a
[i o alta de juniori. La „Ceferiada” din 1933 ocup\
locul III pe ]ar\, iar `n 1934 câ[tig\ Cupa „Oltenia
CFR”. Sec]ia de box s-a `nfin]at `n 1932 [i dispunea
de sal\ proprie special amenajat\. ~nc\ din primii ani,
boxerii se afirm\ prin rezultate meritorii, iar `n decursul anilor aceast\ sec]ie va contribui la afirmarea
unor sportivi de valoare. Sec]iunea cultural\ [i-a `nceput activitatea `n 1933 cu o echip\ coral\ puternic\
[i o echip\ artistic\. Clubul dispunea de o sal\ de muzic\, sal\ de lectur\ [i sal\ pentru biliard, [ah [i table.
Literatura mai consemneaz\ prezen]a unor juc\tori
ceferi[ti `n echipa „Rovine Grivi]a” Craiova (rezultat\ din fuziunea `ntre „Rovine” [i gruparea muncitoreasc\ de gimnastic\ „Grivi]a”, efectuat\ `n 1922).
~n 1925, muncitorii ceferi[ti din cadrul echipei se
separ\ [i formeaz\ o nou\ echip\ – „Sportul muncitoresc” (M. Ionescu [i M. Tudoran, Fotbal de la A la
Z) (v. FC Craiova). Urma[a acestor unit\]i care s-au
succedat `n decursul anilor, AS „CFR” Craiova,
avea `n 1999 sec]ii de atletism, box, handbal (feminin), fotbal [i tenis de mas\.
• ASOCIA}IA „CFR” PA{CANI. ~nfiin]at\ `n
1924, cu echipa de fotbal care a activat pe plan local.
• C|MINUL CULTURAL CFR „UNIREA”
PA{CANI. Societate `nfiin]at\ `n decembrie 1930,
`[i propusese s\ continue, pe baze noi, activitatea vechiului „Club de Lectur\ Unirea” `nfiin]at `n ora[ul
Pa[cani `n 1872. „C\minul” num\ra aproape 400 de
membri [i avea `n structura sa urm\toarele sec]ii: cultural\ – care avea `n program propagarea scrisului [i
cititului, dezvoltarea bibliotecii proprii [i redactarea
unui buletin; muzical-artistic\ – dispunea de o fanfar\
[i un cor mixt, având `n r\spundere organizarea manifest\rilor muzicale [i artistice; cinematograf – cu o
sal\ special amenajat\; sportiv\ – care avea ca obiectiv dezvoltarea spiritului de educa]ie fizic\ [i avea
constituit\ o echip\ de fotbal, afiliat\ la Federa]ia
Român\ de Fotbal Amator, care preluase reprezentarea fotbalului sub denumirea de „Unirea CFR”
Pa[cani. Sub aceast\ denumire a activat `n Diviziile
B (1934-1935) [i C (1937-1938) [i alternativ `n campionatele locale [i Divizia C pân\ `n 1948. Dup\
174
acest an, a mai fost prezent\, `n diferite e[aloane ale
fotbalului, sub numele de „CFR” (1949-1954),
„Locomotiva” (1954-1959), „CFR” (1959-1984),
perioad\ `n care a activat 10 ani consecutiv (19591969) `n Divizia B. Pe parcursul anilor, `n cadrul
organiza]iilor sportive ceferiste au activat cu bune
rezultate [i sportivi din alte ramuri de sport.
• ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL|
„CFR” TURNU SEVERIN. A `nceput s\ se constituie `n 1925, când fanfara Atelierelor CFR a pus bazele
„Asocia]iei Lyra CFR”. Au urmat amenajarea unei
biblioteci proprii [i constituirea fondului de ajutor
reciproc. ~n 1933, s-au pus bazele unui cor b\rb\tesc.
Pentru elevii {colii de ucenici a fost `nfiin]at un cerc
cultural. ~nc\ din 1928 se proiecteaz\ formarea unei
echipe de fotbal, proiect care se realizeaz\ `n 1932
când apare [i sec]ia de fotbal. ~n vara anului 1933 este
adus un antrenor, echipa devine cea mai bun\ din
ora[, sus]ine jocuri `n 17 ora[e din ]ar\, f\când o bun\
propagand\, câ[tig\ Cupa Olteniei CFR [i Cupa
ziarului Diminea]a, precum [i campionatul districtului Drobeta. Sub numele de „CFR” Turnu Severin,
echipa particip\ `n Divizia B (1939-1940 [i 19401941) promovând `n Divizia A, `ns\ r\zboiul `ntrerupe desf\[urarea campionatului. ~ntre 1941-1945
particip\ `n CN (formula restrâns\) având o comportare bun\. ~n 1942-1943 câ[tig\ CR. Dup\ r\zboi
mai activeaz\ `n: Divizia B (1946-1949); campionatul regional (1950-1951); din nou `n Divizia B sub
numele de „Locomotiva” (1952-1956); `n Divizia C,
edi]ia 1957-1958, sub numele de „CFR” (vezi „CFR”
Turnu Severin). La 6 septembrie 1933, apare „Via]a
Sportiv\ [i Cultural\ CFR” – organ s\pt\mânal pentru r\spândirea culturii [i educa]iei fizice `n rândurile
tineretului care activa `n cadrul CFR din Turnu Severin. Publica]ia [i-a `ncetat apari]ia `n anul 1944.
• ASOCIA}IA „CFR” SIBIU. A luat fiin]\ `n
1933 cu urm\toarele sec]ii: cultural\, fotbal, tenis,
turism [i vân\toare. ~n 1934 num\ra peste 200 de
membri. Fotbalul s-a bucurat de o aten]ie deosebit\,
`n 1947 echipa fuzionând cu cea a clubului „{oimii”
(`nfiin]at\ `n 1920); particip\ `n Divizia B (19471948) sub numele de „{oimii CFR” Sibiu, iar `n
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
edi]ia urm\toare, sub numele de „CFR”, câ[tig\ seria
[i promoveaz\ `n Divizia A (1949-1950). ~n 1950,
„CFR” `[i schimb\ numele `n „Locomotiva” [i reu[e[te s\ ajung\ pân\ `n semifinalele CR. ~n 1951
retrogradeaz\ `n campionatul regional.
• ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL|
„CFR” GALA}I. A luat fiin]\ `n 1932 cu urm\toarele
5 sec]ii: cultural\, teatral\, muzical\, radio [i sportiv\
(fotbal [i box). Asocia]ia era una dintre cele mai mari
din ]ar\, având 3 400 de membri. Tot `n 1932, se produce fuziunea echipelor de fotbal „CFR” [i „{oimii
Gloria” (`nfiin]at\ `n 1927), sub denumirea de „Gloria”
CFR Gala]i. Pân\ `n 1936 particip\ `n campionatul districtual, când promoveaz\ `n Divizia C (1936-1937),
apoi `n B (1937-1939), iar din 1939 `n Divizia A pân\ `n
1942, când se `ntrerupe campionatul. ~ntre 1946-1970 a
activat `n Diviziile B [i C schimbându-[i denumirile,
astfel: `n 1947, „CFR”; `n 1950, Locomotiva; `n 1957,
din nou „Gloria CFR”. Din componen]a acestor echipe
au f\cut parte juc\tori de mare valoare (vezi „Gloria
CFR” Gala]i). Sportivii din sec]ia de box au reu[it [i ei
s\ se impun\ prin rezultate valoroase, `n 1937 - 1938
cucerind dou\ titluri de campioni na]ionali la amatori. ~n
1999, `n Gala]i erau `n func]iune: AS „Rapid” CFR cu
sec]ii de rugby, popice, tenis de mas\, volei (feminin),
handbal (masculin), badminton [i bridge, precum [i CS
„Constant” CFR cu sec]ie de fotbal.
• CLUBUL SPORTIV „LOCOMOTIVA”
CHI{IN|U. Constituit `n 1924, cu sec]ii la mai
multe ramuri de sport.
• ASOCIA}IA CULTURAL| {I SPORTIV|
„CFR” CERN|U}I. Cunoscut\ [i sub numele de
„Cercul Cultural Sportiv CFR”, `nfiin]at\ `n 1927, cu
3 sec]iuni: cultural\, muzical\ [i sportiv\ (fotbal,
atletism, tenis, popice, hochei pe ghea]\).
• ASOCIA}IA „CFR” BAC|U. ~nfiin]at\ `n
1928, num\ra, `n 1934, peste 500 de membri [i 7
sec]ii: fotbal, atletism, box, tenis, turism, educa]ie
fizic\, cultural\. ~n cadrul sec]iei culturale func]ionau
biblioteca, corul [i orchestra. Pe parcursul anilor a
purtat diferite denumiri („Stadiul” CFR, `n 1935,
prin fuziune cu „Stadiul” b\c\uan; „Locomotiva”
CFR). Echipa de volei a participat `n 1949 la prima
edi]ie a CN, precum [i la edi]ia a II-a, din 1950,
ajungând `n faza final\. „CFR” Bac\u a jucat un rol
important `n promovarea unor ramuri de sport, participând la diferite fuziuni [i reorganiz\ri care au
stimulat performa]a sportiv\.
• ASOCIA}IA „CFR” TEIU{. ~nfiin]at\ `n
1931, cu sec]ie de fotbal, pe care o reg\sim [i `n anul
1999.
• ASOCIA}IA „CFR” FETE{TI. ~nfiin]at\ `n
1932, cu sec]ie cultural\ [i sportiv\ (fotbal). ~n 1999,
la Fete[ti, activitatea sportiv\ `n sistemul feroviar era
organizat\ prin AS „Rapid” CFR la urm\toarele
sec]ii: fotbal, [ah, popice, tenis de mas\, volei (feminin), handbal (masculin), badminton [i bridge.
• ASOCIA}IA „CFR” PIATRA OLT. ~nfiin]at\
`n 1932, cu sec]ie de fotbal [i activitate cultural\,
num\ra, `n 1934, aproape 300 de membri.
• ASOCIA}IA „CFR” ADJUD. ~nfiin]at\ `n
1933, cu 3 sec]ii: cultural\, fotbal [i popice.
• CLUBUL SPORTIV-CULTURAL „CFR”
CARANSEBE{. ~nfiin]at `n 1933, cu sec]ii de fotbal
[i box, a jucat un rol important `n dezvoltarea sportului, promovând [i alte ramuri de sport. A cunoscut `n
decursul anilor numeroase transform\ri. ~n 1999,
func]iona AS „CFR” cu fotbal, [ah, schi, popice, culturism [i handbal.
• ASOCIA}IA „CFR” PETRO{ANI.
~nfiin]at\ `n 1933, cu sec]ii de fotbal, tenis [i activitate
cultural\. Anterior, dup\ unele surse, `n 1909 la
Petro[ani a func]ionat clubul sportiv al lucr\torilor de
la c\ile ferate.
• ASOCIA}IA CFR „RADU NEGRU”
PITE{TI. ~nfiin]at\ `n 1933, cu sec]iile: cultural\ [i
sportiv\ (fotbal, box, tenis) s-a remarcat prin organizarea unor bogate [i interesante activit\]i culturale,
ac]iuni sportive recreative [i multe excursii.
175
STRUCTURI ORGANIZATORICE
• ASOCIA}IA CULTURAL| {I SPORTIV|
„CFR” PLOIE{TI. ~nfiin]at\ la 24 mai 1933,
num\ra circa 600 de membri. Activitatea cultural\ a
cuprins festivaluri artistice, audi]ii muzicale [i ac]iuni
ale forma]iilor corale [i instrumentale. Au fost organizate ore de educa]ie fizic\ cu exerci]ii din atletism
[i gimnastic\. Sec]ia de fotbal a preg\tit o echip\ care
a sus]inut numeroase jocuri.
• ASOCIA}IA „CFR” R|D|U}I. ~nfiin]at\ `n
1933, cu urm\toarele sec]ii: cultural\, muzical\,
sporturi de iarn\, tenis [i fotbal.
• ASOCIA}IA CFR „VICTORIA” CAREI.
Sub numele de „Victoria” CFR (1946 - 1947) [i
apoi „CFR” (1948 - 1949) a reprezentat fotbalul din
Carei `n Divizia C.
• ASOCIA}IA „CFR” I}CANI. ~nt\rit\ dup\
fuziunea cu „Cetatea Sucevei” a reprezentat fotbalul
sucevean `n Divizia C (1946-1947).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „CFR” RÂMNICU S|RAT. A prezentat prima echip\ din acest
ora[ care a participat `n CN – Divizia C (1946-1947).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „CFR” TÂRGOVI{TE. A reprezentat fotbalul târgovi[tean `n Divizia B (1946-1949).
• ASOCIA}IA SPORTIV| CFR BUZ|U. A
reprezentat fotbalul din ora[ul Buz\u `n diviziile B
(1947-1948) [i C (1948-1949). ~n 1999, AS „Rapid”
CFR Buz\u avea sec]ii la rugby, lupte [i tenis de
mas\.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „CFR” RO{IORII
DE VEDE. ~nfiin]at\ `n 1947, a func]ionat la `nceput
cu sec]ie de fotbal, care a activat cu echipe `n campionatul jude]ean [i regional pân\ `n 1960, apoi `n diviziile B [i C, din 1960 pân\ `n 1967, [i din nou `n C
(1972-1973), dup\ care echipa `[i schimb\ numele `n
„Rova” Ro[iori. Dup\ 1950, `n cadrul asocia]iei au
mai func]ionat o sec]ie de tenis de mas\ cu echip\ `n
Divizia A [i o sec]ie de lupte care a reu[it s\
176
cucereasc\ titluri de campioni [i s\ promoveze
sportivi `n loturile na]ionale.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „LOCOMOTIVA” C|L|RA{I. ~nfiin]at\ `n 1953 cu mai multe
ramuri de sport; dup\ 1957 `[i schimb\ denumirea `n
„Rapid”.
*
*
*
Dup\ 1990, mai func]ionau `n sistemul feroviar: AS
„CFR” Bistri]a cu sec]ii la arte mar]iale, dans
sportiv, gimnastic\ ritmic\, modelism, tenis [i AS
„CFR” Dej cu sec]ii la aeromodele, fotbal [i popice.
Asocia]ii, forma]iuni sau echipe ale CFR au mai fost
organizate la Sinaia (pentru sporturi de iarn\), Turda
(fotbal), Bazargic („Venera” CFR), `n Valea Jiului
(asocia]ia „Parângul”), Vulcan, Lugoj [i `n multe alte
localit\]i, putându-se spune c\ sportul, `ncepând cu
formele lui cele mai accesibile [i ac]iunile distractivrecreative sau `ntrecerile [i competi]iile de performan]\, a fost prezent aproape peste tot acolo unde au
func]ionat structuri organizatorice feroviare. Dup\
1940, unit\]ile feroviare [i-au orientat preocup\rile cu
prioritate pe obiectivele specifice activit\]ii sportive,
cele culturale [i de alt\ natur\ intrând `n atribu]iile
altor organisme. Ramurile pe care le g\sim practicate
`n sec]iile unit\]ilor feroviare: atletism, box, ciclism,
gimnastic\, `not, haltere, judo, lupte, scrim\, [ah,
sporturi nautice, tir, turism, modelism, motociclism,
orientare, baschet, volei, fotbal, handbal, popice,
polo, rugby, tenis, tenis de mas\, schi, bob, sanie. Pe
parcursul anilor, au fost promovate [i alte ramuri de
sport, practic, aceste organiza]ii abordând toate ramurile practicate la noi `n ]ar\. Dup\ 1989, s-au ad\ugat
sec]ii de performan]\ la: arte mar]iale, baseball, badminton, bridge, culturism, karate [i altele. Cel mai
practicat a fost fotbalul, acesta fiind prezent peste tot,
chiar [i câte 2 - 3 echipe `n aceea[i localitate. Echipele de fotbal ceferiste, ca urmare a valorii lor, au fost
prezente `n marea majoritate a fuziunilor [i reorganiz\rilor care vizau `mbun\t\]irea reprezent\rii fotbalului local. Prezen]a [i contribu]ia „fotbalului ceferist”
rezult\ [i din situa]iile prezentate `n lucrarea Fotbal
de la A la Z, de M. Ionescu [i M. Tudoran. Din cele
67 de echipe prezente `n Divizia A, `n perioada
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
1936-1984, 10 au apar]inut CFR: „Rapid” (37 particip\ri); „CFR Timi[oara” (11); „Steaua CFR” Cluj
(10); „Locomotiva” Târgu Mure[ (10); „Rapid” Arad
(9); „Gloria CFR” Arad (8); „Chinezul” Timi[oara
(6); „FC {oimii” IPA Sibiu (3); „Gloria” CFR Gala]i
(2); Asocia]ia „CFR” Bra[ov (1). La acestea ar trebui
ad\ugate [i acele echipe ale CFR care au fuzionat [i
au participat sub alte denumiri. Câ[tigarea a 8 titluri
de campioane na]ionale prin „Chinezul” Timi[oara
(6) [i „Rapid” (2) [i a 11 CR prin CFR [i „Rapid”
Bucure[ti (10) [i CFR Turnu Severin (1), precum [i
5 prezen]e `n finala acestei Cupe prin „Rapid” (4) [i
CFR Timi[oara (1) – `n perioada 1934-1998. Un
num\r de 11 edi]ii ale Diviziei B au fost câ[tigate de
echipe ceferiste, iar 18 echipe au fost primele `n
seriile `n care au activat `n Divizia C (1947-1984). {i
`n alte ramuri de sport asocia]iile CFR [i sportivii lor
s-au num\rat, `nc\ de la `nceput, printre campionii
na]ionali la: box, `n 1937-1938 – „Gloria CFR”
Gala]i [i „CFR” Timi[oara, la amatori, „CFR” Bucure[ti la profesioni[ti; ciclism `n 1932-1934 – „CFR”
Bucure[ti; baschet `n 1933-1936 – „CFR” Bucure[ti.
La lupte greco-romane, asocia]iile CFR s-au situat
printre principalele for]e care au pus bazele acestei
ramuri de sport [i au contribuit la organizarea campionatelor na]ionale `ncepând din 1921, cucerind, ani
`n [ir, un num\r foarte mare de titluri (CFR – „Locomotiva” Timi[oara, „CFR” din Oradea, Arad, Lugoj,
„Rapid” Bucure[ti [i altele), iar la lupte libere dup\
1954 prin „CFR” Timi[oara, „Nicolina” Ia[i, „Rapid”
Bucure[ti [i altele. La scrim\, `nc\ din 1935, se organizau `ntreceri `ntre reprezentan]ii asocia]ilor CFR
Timi[oara [i „Olimpia” Satu Mare. Dup\ 1950, s-a
extins aria sporturilor [i echipelor apar]inând unit\]ilor CFR [i `n primul rând CS „Rapid” Bucure[ti care
au cucerit titluri de campioni la atletism, box, lupte,
`not, haltere, judo, handbal, baschet, volei, polo [i altele. Un num\r de 15 asocia]ii [i cluburi ale CFR
(”Rapid”, Regionala CFR [i „Locomotiva” Bucure[ti, precum [i cele din Timi[oara, Câmpia Turzii,
Ia[i, Constan]a, Craiova, Bra[ov, Oradea, Oravi]a,
Cluj - Napoca, Mangalia, Bistri]a), prin rezultatele
ob]inute la CN de seniori, tineret, juniori [i copii, au
reu[it s\ intre `n clasamentele unit\]ilor sportive ale
anilor 1998-2000. Organiza]iile sportive feroviare
din România, reprezentate de CS „Rapid”, au aderat,
`nc\ din 1947, la activit\]ile Uniunii Sportive Interna]ionale a Feroviarilor (USIC), care func]ioneaz\ sub
egida Uniunii Interna]ionale a Feroviarilor (UIC), din
care fac parte ]\rile europene [i câteva ]\ri din Asia.
La Congresul din 1956 al USIC a fost confirmat\
calitatea de membru a României. România a avut o
participare activ\ `n cadrul USIC pân\ `n anul 1980
când s-a `nregistrat o reducere substan]ial\ a particip\rilor, din lipsa resurselor financiare, reactivându-se dup\ 1990. ~n anul 1958, România a organizat
la Bucure[ti Campionatul Interna]ional al USIC
(asimilat cu CE ale feroviarilor) la box, pe care l-a
câ[tigat [i a participat la cel de nata]ie, `n Italia, pe
care, de asemenea, l-a câ[tigat. ~n 1991, a fost organizat la Bucure[ti CI al USIC la baschet masculin pe
care l-a câ[tigat echipa „Rapid”. Pe parcursul anilor,
sportivii români au fost prezen]i cu rezultate bune la
mai multe astfel de campionate, iar `n ultimii ani au
participat la tenis de mas\, cros, maraton, volei feminin [i masculin, iar juc\torii de popice clujeni au
ob]inut, `n Austria, locul I pe na]iuni. ~ntr-o statistic\
oficial\ din 1958, privind dezvoltarea educa]iei fizice, sportului de mas\ [i de performan]\ `n unit\]ile
feroviare din ]\rile membre ale USIC, România
prezenta urm\toarea situa]ie organizatoric\: 134 de
organiza]ii feroviare cu peste 40 000 de membri; 215
echipe de fotbal; 183 de echipe de volei; 140 de sec]ii
de [ah; 41 de sec]ii de popice; 26 de sec]ii de
atletism; 20 de sec]ii de tenis; 14 sec]ii de canotaj; 12
sec]ii de box; 12 sec]ii de handbal; 6 sec]ii de nata]ie
etc. Sportivii ceferi[ti s-au impus [i pe plan interna]ional, direct sau `n componen]a loturilor na]ionale,
num\rându-se printre participan]ii la JO, CM [i CE,
contribuind semnificativ la cucerirea de medalii [i
puncte [i la afirmarea unor ramuri de sport pe plan european [i mondial. Pe linia cluburilor au ob]inut rezultate de prestigiu `n Cupele Europene intercluburi [i la
CE ale feroviarilor. Un num\r mare se sportivi,
selec]iona]i [i forma]i `n aceste unit\]i, au fost promova]i `n sec]iile unor cluburi frunta[e unde au continuat s\ se afirme cucerind titluri [i medalii la JO, CM [i
CE. Pe parcursul anilor aici s-au format mae[tri
emeri]i ai sportului [i foarte mul]i mae[tri ai sportului,
iar un num\r mare de antrenori au primit titlul de
177
STRUCTURI ORGANIZATORICE
antrenori emeri]i. Toate acestea au fost posibile [i datorit\ sprijinului acordat de Ministerul Transportului
[i conducerile regionalelor CFR activului salariat [i
voluntar care a dovedit `n munca sa foarte mult
ata[ament [i pasiune.
ASOCIA}IA CLUBURILOR DE FOTBAL DIN
ROMÂNIA. ~nfiin]at\ la Bucure[ti, în anul 1909,
pentru a reuni primele [i, la acea dat\, singurele
grup\ri în care se practica acest sport: „SC Olimpia”,
„Colentina” – ambele din Bucure[ti – [i „United FC”
din Ploie[ti [i a coordona activitatea fotbalistic\ înfiripat\ în ]ara noastr\. Secretar al asocia]iei a fost
mult\ vreme Laz\r Breyer, un animator de frunte al
acestui sport. Pentru scurt timp asocia]ia s-a numit
„Asocia]ia Sporturilor Atletice”, de[i din cadrul ei nu
au f\cut parte [i grup\ri ale altor sporturi. ~n chiar anul
construirii asocia]iei a instituit „Cupa AC de fotbal
din România” – prima de acest gen din ]ara noastr\ –
[i a sus]inut, la 26 octombrie, primul s\u meci cu
„Sporting” Club universitar, din Cluj. La sfâr[itul
anului 1912. A fost inclus\ în structura FSSR continuându-[i activitatea sub forma unei Comisii centrale
a acestui prim for de specialitate care a condus destinele sportului românesc. (vezi Federa]ia Român\ de
Fotbal, vol. I.)
ASOCIA}IA SPORTIV| „CONSTRUCTORUL”. ~nfiin]at\ în 1959, la Hunedoara, având sediul
pe str. Gh. Bari]iu nr.4.
ASOCIA}IA PENTRU CULTUR| FIZIC| {I
SPORT „PROGRESUL”. Asocia]ie fondat\ în Bucure[ti, în vara anului 1949, având numeroase
colective sportive cu acela[i nume în întreprinderile
[i institu]iile din ]ar\, îndeosebi în cele din sistemul
financiar-bancar. ~n cadrul asocia]iei s-au practicat,
la nivel de performan]\ [i de mas\, aproape toate
sporturile, sec]iile mai puternice fiind cele de tenis
de mas\ [i tenis, scrim\, lupte, sporturi în ap\, handbal feminin, tir etc. Din anul 1954 asocia]ia a început s\ editeze un buletin propriu. (vezi Clubul
Sportiv „Progresul”.)
ASOCIA}IA DE CULTUR| FIZIC| {I SPORT
„REZERVELE DE MUNC|”. ~nfiin]at\ în anul
1952, cu sediul în Bucure[ti. ~[i propunea coordonarea [i îndrumarea activit\]ii sportive a elevilor din
[colile profesionale ale întregii ]\ri. ~n chiar anul constituirii a organizat primul campionat republican al
elevilor acestor [coli, ce activau în asocia]iile „rezervele de munc\”, la diferite ramuri sportive. Dup\
1957 [i-a încetat activitatea.
ASOCIA}IA SPORTIV| „CONCORDIA”.
~nfiin]at\ în anul 1923, la Ia[i, cu sec]ii puternice de
oin\, fotbal, atletism etc. ~n mai 1925 s-a afiliat la
FSSR, luând apoi alte denumiri.
ASOCIA}IA DE DRUME}IE „HAI LA DRUM”.
Fondat\ în Bucure[ti, în anul 1939. Avea ca publica]ie Buletinul „Hai la drum” – care a ap\rut din
1939 pân\ în 1941.
ASOCIA}IA SPORTIV| „CONFEC}IA”.
Fondat\ în anul 1957 `n cadrul Fabricii de Confec]ii din Bucure[ti, b-dul Armata Poporului nr. 7,
unde î[i are `n prezent sediul. A desf\[urat o
bogat\ activitate sportiv\ de mas\ [i de performan]\ la mai multe ramuri de sport, afirmându-se,
`n special, `n probele feminine. O performan]\
deosebit\ a realizat echipa feminin\ de handbal
„Confec]ia” care `n CN divizia A s-a clasat de 3
ori pe locul III (1969 [i 1970 – antrenor Valeriu
Gogâltan [i 1978 – antrenori Pompiliu Simion [i
Constantin Nenu), iar `n CR a ocupat locul I `n
1979 [i locul II `n 1982.
ASOCIA}IA DE DRUME}IE {I SPORTURI PE
AP| „DOR DE DUC|”. Constituit\ în Bucure[ti în
anul 1939.
178
ASOCIA}IA DRUME}IILOR DIN MUN}II
~NAL}I DIN ROMÂNIA (ADMIR). ~nfiin]at\ `n
1929 pentru dezvoltarea turismului [i schiului. Practic,
aceast\ societate a ini]iat practicarea schiului de mare
altitudine. Promotorii s\i au fost: Gh. Dumitrescu, I.
Udri[te - Olt, E. Iliescu, I. Ionescu - Dun\reanu [i al]ii.
S-au construit cabane [i case de ad\post (cabana „Babele”, din Bucegi, casa „Radu Negru”, `n Piatra Craiului,
casa „Vlaicu Vod\”, de la Voinea, Muscel, refugiul
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
„Alpin”, lacul Ezer etc.), s-au efectuat marcaje. Societatea a publicat „Buletinul Alpin”, revist\ care face
onoare publicisticii sportive române[ti, `nfiin]at\ `n
1933, [i care a jucat un rol `nsemnat `n propaganda
pentru turism [i schi.
ASOCIA}IA DRUME}ILOR DIN MUN}II
ROMÂNIEI. ~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1933.
Editeaz\ „Buletinul Alpin” care a ap\rut trimestrial,
din iunie 1933 pân\ în 1940. Din 1934, ia numele de
„Clubul Alpin Român” (v.), iar din martie, publica]ia
î[i schimb\ titlul în „Revista Clubului Alpin Român”.
ASOCIA}IA SPORTIV| „ELECTRICA” din
Timi[oara, înfiin]at\ în anul 1928.
ASOCIA}IA SPORTIV| „FORESTA”. ~nfiin]at\
la 1 mai 1923, la Nehoi (jud. Buz\u), una din vechile
asocia]ii sportive s\te[ti ce fiin]eaz\ [i ast\zi.
ASOCIA}IA FUNC}IONARILOR PUBLICI.
Grupare sportiv\ bucure[tean\, înfiin]at\ `n aprilie
1922.
ASOCIA}IA GENERAL| A VÂN|TORILOR {I
PESCARILOR SPORTIVI (AGVPS) DIN
ROMÂNIA. Asocia]ie central\, cu sediul la Bucure[ti [i filiale jude]ene [i departamentale, înfiin]at\
în anul 1948 cu scopul de a încuraja [i sprijini dezvoltarea vân\toarei [i pescuitului ca sporturi, de a gospod\ri [i coordona, din punct de vedere economic,
cele dou\ activit\]i. Asocia]ia este condus\ de un Consiliu general ce se întrune[te periodic în plenare [i are,
începând din anul 1949, o publica]ie proprie care
apare la Bucure[ti, lunar, intitulat\ „Vân\torul [i
pescarul sportiv”.
ASOCIA}IA SPORTIV| „GLORIA” ARAD.
~nfiin]at\ `n 1912; fuzioneaz\ `n 1922 cu „CFR” [i
particip\ `n campionatul de fotbal sub denumirea de
„Gloria-CFR”, de care se desparte `n 1934 (vezi
„Cluburi de fotbal”, „Gloria” Arad). Pe lâng\ fotbal,
`n structura clubului au func]ionat sec]iile de:
atletism, canotaj, `not, polo, tenis, tenis de mas\,
popice, handbal, scrim\ [i [ah.
ASOCIA}IA SPORTIV| A GRUPULUI IV DE
AVIA}IE. Constituit\ la Tecuci (jud. Gala]i) în nov.
1919 din ini]iativa comandorului Andrei Popovici [i
a iubitorilor de fotbal din rândul aviatorilor. ~n cadrul
ei s-a practicat mai mult fotbalul. ~n prim\vara anului
1920 a ini]iat „Cupa maior aviator Mircea Zorileanu”
la fotbal – trofeu challenge pe trei ani, instituit în
amintirea bravului aviator român c\zut eroic la datorie la sfâr[itul primului r\zboi mondial. La acest campionat, reluat anual, puteau lua parte echipele de fotbal ale asocia]iilor [i cluburilor afiliate.
ASOCIA}IA SPORTIV| A GRUPULUI INTREPRINDERILOR DE GOSPOD|RIRE COMUNAL|. Fondat\ la Bucure[ti în anul 1967, având
baza sportiv\ pe Calea Floreasca nr. 240.
ASOCIA}IILE SPORTIVE „HAKOAH”. Dintre
organiza]iile „Hakoah”, `ntâlnim men]ionate cele din
Cern\u]i (1908), Ia[i (1919), Arad [i Suceava
(1922).
• ASOCIA}IA „HAKOAH” PENTRU EDUCA}IE SPORTIV|, MUZICAL| {I MORAL| A
TINERETULUI EVREU DIN IA{I, `nfiin]at\ `n
1919 [i afiliat\ `n acela[i an la FSSR, avea sec]ii de
gimnastic\, atletism [i jocuri sportive. Aceasta [i-a
desf\[urat activitatea pân\ `n anul 1939.
• AS „HAKOAH“ din Arad a promovat mai
multe ramuri de sport, eviden]iindu-se sec]iile de
atletism, prin sportivul Emerich {teinfeld, care `n 1922
a câ[tigat titlurille de campion na]ional `n probele de
100, 200 [i 400 m, precum [i cea de ping-pong, campioan\ na]ional\ cu echipa `n 1932 (Albert, Ponta,
Glantz, Szanto) [i 1933 (Albert, Ponta, Szanto, Victor
Pop), la simplu `n 1933, prin Victor Pop [i la dublu mixt
tot `n 1933, prin Victor Pop `mpreun\ cu Salamon.
ASOCIA}IA SPORTIV| HAGGIBOR. ~nfiin]at\ la Cluj `n 1921 pentru popula]ia evreiasc\. Avea
sediul `n strada Simion B\rnu]iu [i pre[edinte, pe
Vilmo[ Erö[. ~n cadrul asocia]iei s-au practicat mai
multe ramuri de sport, bucurându-se de mai mare
aten]ie sec]iile de atletism, `not, ping-pong,
179
STRUCTURI ORGANIZATORICE
scrim\ [i tenis. Sec]ia de atletism reu[e[te s\
ob]in\ un titlul de campion na]ional prin sportivul
Andrei Imre, `n proba de 110 m garduri `n 1921 [i `n
1922. Sec]ia de ping-pong a fost una dintre cele
mai puternice, care dispunea de sal\ pentru antrenamente [i jocuri, precum [i de juc\tori care s-au
impus pe plan intern [i interna]ional (transfera]i ulterior la alte grup\ri sportive). Echipa masculin\ de
tenis de mas\ cucere[te titlurile de campioan\
na]ional\ `n 1934 (Erö[, Goldberger, Diamandstein
[i Paneth), `n 1935 `n aceea[i componen]\, [i pentru
a treia oar\ `n 1936 (Diamand[tein, Erö[, Paneth),
iar cea feminin\ `n 1940 (Goldstein, Havas, Weiss).
Au mai fost câ[tigate titlurile na]ionale la simplu
prin Goldberger [i la dublu prin Diamand[tein cu
Pitu Pop de la UEC, `n 1935. Dublul Paneth – Goldberger a câ[tigat CR edi]ia 1934-1935, iar Paneth,
proba de simplu a aceleia[i competi]ii, edi]ia 19351936. De re]inut c\ Paneth, Diamand[tein de la Haggibor, precum [i Goldberger (transferat la „UEC”),
`mpreun\ cu Vladone [i Pitu Pop de la „UEC” au
constituit lotul na]ional care a reprezentat România
la CM din 1936, de la Praga, care s-a soldat cu
cucerirea medaliei de argint, prima pentru tenisul de
mas\ românesc. Sec]ia de tenis din care f\ceau
parte Gh. Rado, C. Erö[, A. {imon, Lili Erdö[ [i
al]ii, a desf\[urat dup\ 1930 o frumoas\ activitate.
Sub denumirea „Haggibor” a func]ionat un club
sportiv la Gala]i unde la sec]ia de box a fost
antrenor Constantin Nour. Astfel de organiza]ii au
func]ionat [i `n alte ora[e.
ASOCIA}IA SPORTIV| A JUC|TORILOR DE
POPICE. Constituit\ la Cluj, la 5 apr. 1931; a fost
germenele federa]iei de specialitate.
ASOCIA}IA SPORTIV| „MARATON”. Asocia]ie polisportiv\ muncitoreasc\ fondat\ la Ia[i în
anul 1947.
AS „METROPOLA”. A luat fiin]\ `n anul 1932, ca
asocia]ie a func]ionarilor Societ\]ii de Gaz [i Electricitate [i Uzinelor Comunale Bucure[ti, unul dintre
primii s\i conduc\tori [i promotori ai sportului fiind
Nicolae Caranfil. ~n decursul anilor, `n structura
180
asocia]iei au func]ionat sec]ii la atletism, canotaj,
ciclism, fotbal, hochei, motociclism, nata]ie, tenis,
scrim\, schi, tir, yachting [i altele.
Sec]ia de atletism s-a remarcat prin atle]i de valoare
care au reprezentat acest\ asocia]ie, printre ace[tia
num\rându-se: Petre Havale] (transferat de la CA Arad
pentru care a câ[tigat [ase titluri de campion na]ional
la disc `n perioada 1929-1934) a ob]inut pentru AS
Metropola titlurile de campion na]ional la disc `n 1935,
’36, ’37, ’39, ’40 [i ’42 [i patru titluri la disc stil elenic
`n 1935, ’36, ’37, ’39; `n 1937 P. Havale] câ[tiga
„Cupa colonel Ioan Grigoriu”, iar `n 1938 era `nc\ `n
vigoare recordul s\u na]ional la aruncarea discului (stil
elenic) stabilit `n 1935; `n 1943, acest sportiv era considerat printre cei mai buni atle]i români, cu cele mai
bune performan]e ob]inute `n ultimii 10 ani; Ion
L\pu[an a fost un alt atlet care a reprezentat AS
„Metropola”, ob]inând `n 1938 titlurile de campion
na]ional `n probele de 800 m plat [i 400 m garduri. ~n
1943, sec]ia de atletism era afiliat\ la federa]ia de
atletism [i num\ra 25 de sportivi legitima]i.
Sec]ia de canotaj a adus o contribu]ie `nsemnat\ la
promovarea acestei ramuri de sport `n ]ara noastr\,
sportivii s\i num\rându-se printre protagoni[tii CN:
`n 1938 – locul I la schif 2 vâsle (Carol Marton – D.
Minculescu); locul III la 4 +1 (Minculescu, Negoi]\,
Coco[, Teodorescu + R\dulescu), locul II `n Cupa M.
Bucure[ti la schif simplu (Carol Marto); 1939 – locul
I schif 2 vâsle [i schif simplu (juniori) – Pall Barcany;
1945 - locul I schif 2 vâsle (P. Barcany – I. Popescu),
performan]\ repetat\ [i `n 1946; la yachting, `n 1938,
V. Butricaru s-a clasat pe locul IV la vele; `n 1940 [i
1943 CN `n proba de iole olimpice au fost câ[tigate de
reprezentatntul „Metropolei” P. Furnarachi; de regul\,
la CN de canotaj, sportivii acestei asocia]ii se clasau
`n primele patru locuri, astfel c\ `n clasamentul cluburilor, „Metropola” ocupa, de obicei, locurile II-III.
La ciclism, `n 1937 Nicolae Ion }apu care reprezenta „Metropola” a câ[tigat CN de fond. Sec]ia de ciclism a organizat mai multe tururi cicliste, `n scopul
promov\rii [i dezvolt\rii acestei ramuri de sport,
cicli[tii sec]iei aflându-se printre animatorii acestor
curse. ~n 18 septembrie 1938, asocia]ia a organizat
„Cupa Ing. Caranfil”, iar `n 1944 – `n prim\var\,
concursul de deschidere Bucure[ti – Snagov –
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Bucure[ti; `n luna mai concursul de velodrom, iar la
1 octombrie concursul de fond.
Sec]ia de motociclism avea numero[i sportivi de valoare care se clasau pe primele locuri `n competi]iile
organizate `n acea perioad\. ~n 1937, motociclistul Ion
Popa a ocupat locul I `n CN de coast\ la motociclete
solo. Sportivii „Metropolei” au dominat cursele anului
1938: „Concursul de regularitate Arma” – cu patru
participan]i ai asocia]iei; „Marele Premiu al
Bucure[tilor” – doi participan]i, locul II Ion Popa, III
N. Ionescu-Cristea; al patrulea „Mare Premiu al
Bra[ovului” – locul I Ion Popa; „Cursa de coast\ de la
Sinaia” – locul II Ion Popa, III N. Ionescu-Cristea;
„Cursa de cost\ de la Feleac” – solo curse I Ion Popa,
care a stabilit [i un nou record – 112,064 km/or\, ata[
curse – cpt. Aslan; „Cursa de coast\ de la Poiana” solo curse I Ion Popa; „Circuitul Metropola” (8 noiembrie 1938) organizat `n parcul Jianu pe un circuit
de 1 500 m – solo curse – I N. Ionescu-Cristea, II
Ion Popa; „Curse Moto – Velodrom” – clasa 350
sport II Petre Pelinescu, clasa 500 sport – III Nic.
Dumitrache. Cursele de coast\ Sinaia, Ve[tem Brad
(Sibiu), Poiana [i Feleac au fost considerate CN pentru
cursele de coast\ astfel c\, pe anul 1938, clasamentul
a fost urm\torul: I – Ion Popa, III – N. Ionescu-Cristea.
Sec]ia de tir avea, `n 1943, amenajat la Her\str\u, un
poligon pentru concursurile de pistol. ~n 20 [i 27 iunie
1943 acest poligon a g\zduit CN de pistol, iar CN de
carabin\ calibru redus s-a desf\[urat pe poligonul
ANEF. ~n clasamentul general, la toate pozi]iile,
„Metropola” s-a clasat pe locurile: IV prin {tefan
Popescu, VI prin Pantelimon Mircioiu [i VIII prin
{erban M\nciulescu. La pozi]ia `n picioare, {tefan
Popescu a ocupat locul II, iar Gh. Jomir, locul III. ~n
1944 „Metropola” a câ[tigat concursul de vitez\ rezervat `ncep\toarelor, locul I [i III la culcat nerezemat
[i locul I pe echipe. Tot `n 1944, reprezentan]ii AS
„Metropola” s-au clasat pe locurile II [i `n alte concursuri ale `ncep\torilor atât la masculin, cât [i la
feminin.
AS „Metropola” a promovat [i schiul. ~n sezonul 19431944 sunt men]ionate `ntrecerile de schi `ntre
„Metropola” [i AS „Telefoane”, printre medalia]ii
„Metropolei” num\rându-se: I. D. St\ncescu, Purc\rea,
Ioan St\ncescu [i Eva St\ncescu.
La scrim\, `n Cupa „Dinu Cesianu” organizat\ `n
1938, Petre Havale] care a reprezentat „Metropola” a
fost finalist la spad\.
~n cadrul sec]iei de fotbal echipa a participat `n campionatele locale [i `n CR edi]ia 1937-1938. AS „Metropola” a organizat pe parcursul existen]ei sale o bogat\
activitate distractiv-recreativ\ pentru salaria]ii s\i, `n
Bucure[ti, la Snagov [i la munte. ~mpreun\ cu Uzinele
Comunale [i Societatea de Gaz [i Electricitate a organizat la munte o tab\r\ de schi `n 1943-1944 pentru a
oferi func]ionarilor o recrea]ie pl\cut\. Datorit\ num\rului mare de salaria]i, pe parcursul anilor, au func]ionat [i alte organiza]ii sportive pentru acest domeniu,
cum au fost Clubul „Gaz-Electra” al Sindicatului Societ\]ii de Gaz [i Electricitate, `nfiin]at `n 1935, iar mai
târziu AS „Electrica”, care [i-au desf\[urat activitatea
`n paralel, iar dup\ 1947 au fuzionat.
ASOCIA}IA SPORTIV| „MONITORUL OFICIAL”. Fondat\ la Bucure[ti în anul 1922, la `ntreprinderea tipografic\ „Monitorul Oficial”.
ASOCIA}IA MUNCITORILOR PENTRU EDUCA}IE FIZIC| {I SPORT ARAD („AMEFA”).
~nfiin]at\ `n 1911 cu sec]ii de fotbal, atletism, ciclism,
[ah, gimnastic\, canotaj, popice, tenis, tenis de mas\,
scrim\, lupte, box, haltere [i polo. De la 1 decembrie
1912 AMEFA face parte din FSSR. ~n 1948 fuzioneaz\
cu ASTRA (AS Fabrica de Vagoane Arad – constituit\
`n 1932 cu sec]ii de fotbal, gimnastic\, atletism, lupte,
scrim\, [ah [i popice). Denumirea AMEFA dispare `n
anul 1961, `n continuare r\mânând „Vagonul”, care `n
1972 fuzioneaz\ cu „CFR Arad” (vezi: Cluburi de
fotbal, „Vagonul” Arad).
ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNICIPIULUI
BRA{OV (ASMB). Asocia]ie teritorial\ fondat\ în
anul 1938, care a reunit pentru scurt timp (doi ani)
grup\rile [i cluburile din localitate.
ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNCITORILOR
DIN DEVA. Grupare polispotiv\ înfiin]at\ în 1921, afiliat\ în acela[i an la centrala sportiv\ muncitoreasc\
„Prietenii naturii” [i desfiin]at\ o dat\ cu aceasta, în
anul 1924.
181
STRUCTURI ORGANIZATORICE
ASOCIA}IA PENTRU EDUCA}IE FIZIC| A
MUNCITORILOR DIN LIPOVA. ~nfiin]at\ în
anul 1923, în urma fuziunii clubului sportiv din localitate cu asocia]ia „Lipova”.
ASOCIA}A SPORTIV| A MUNCITORILOR
DIN LUPENI. Grupare polisportiv\, înfiin]at\ în
anul 1921. Din anul 1928 a luat numele de
„Minerul”, nume pe care îl poart\ [i ast\zi.
ASOCIA}IA PENTRU EDUCA}IE FIZIC| A
MUNCITORILOR DIN ROMÂNIA „PRIETENII NATURII”. Creat\ în anul 1919 [i reorganizat\
în mai 1921, sub `ndrumarea PCR. Potrivit statutului
ei din acel an (intrat în vigoare începând cu 1 septembrie) toate grup\rile muncitore[ti care adoptau
prevederile acestuia [i ale regulamentului ce îl înso]ea, formau o organiza]ie unic\ pe ]ar\. Asocia]ia a
avut sediul central în Capital\ [i filiale în peste 50 de
localit\]i (Ia[i, Gala]i, Br\ila, Constan]a, Bîrlad,
Hu[i, Craiova, Turnu-Severin etc.), ce num\rau zeci
de mii de membri. }elul ei m\rturisit consta `n educarea fizic\ a muncitorilor, încurajarea oric\rui început de sport, intensificarea propagandei sportive în
rândurile muncitorilor în scopul înt\ririi grup\rilor
existente [i cre\rii de noi grup\ri, în care puteau intra
[i tinerii de la vârsta de 16 ani în sus. Asocia]ia a avut
sec]ii puternice de fotbal, gimnastic\, box, lupte, patinaj, oin\, atletism etc. ~n activitatea de îndrumare [i
în conducerea asocia]iei, un rol însemnat l-au avut
N. Popescu-Doreanu (pre[edinte, vreme îndelungat\), Gh. Stoica, {tefan Voicu, Gh. M. Vasilescu,
Aurel Kahane [.a., precum [i unii activi[ti ai organiza]iei revolu]ionare de tineret ca I. Mincu, activi[ti
sindicali I. Burc\ sau sportivi ca A. Novac, Gh. Napu,
Elena Doreanu [i al]ii. Activitatea asocia]iei [i a filialelor ei a fost rodnic\ în anii 1921-1924 [i ea s-a ridicat la un asemenea nivel, încât a f\cut din mi[carea
sportiv\ muncitoreasc\ un factor important de afirmare a proletariatului în via]a social-politic\ a ]\rii.
La 24 mai 1924, dat\ fiind constatarea faptului c\
grup\rile „Prietenii Naturii” „aveau scopuri subversive, deci contrare prevederilor statutelor, au fost excluse din FSSR, retr\gându-li-se protec]iunea [i
avantajele acordate în urma afilierii”. Dizolvând
182
aceast\ asocia]ie, calificând drept „subversive” conferin]ele cultural-educative, [ez\torile [i reuniunile
cultural-artistice, instructivele excursii turistice, disciplinele sportive practicate [i celelalte ac]iuni organizate de „Prietenii Naturii”, cercurile guvernante ale
vremii au pus cap\t activit\]ii acesteia.
ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNCITORILOR
DIN REGHIN (MTE – ini]ialele corespund denumirii `n limba maghiar\). Fondat\ în anul 1911 de
c\tre sindicatul din localitate. {i-a axat activitatea pe
atletism [i gimnastic\ – sporturi mult îndr\gite de
tineretul muncitor român [i de na]ionalitate maghiar\
[i german\ din Reghin.
ASOCIA}IA SPORTIV| „POLITEHNICA”.
Constituit\ în anul 1927, la Bucure[ti, de c\tre studen]ii [i cadrele didactice ale acestui institut. Asocia]ia
[i-a axat activitatea îndeosebi pe jocurile sportive [i, cu
acela[i profil, fiin]eaz\ [i ast\zi sub denumirea de club
sportiv. S-a remarcat `n mod deosebit echipa feminin\ de baschet care a câ[tigat 8 titluri de campioan\
na]ional\: 1955-1956 [i 1966-1967 (antrenor Constantin Dinescu); 1967-1968, 1969-1970, 1970-1971,
1972-1973 [i 1973-1974 (Grigore Costescu); 19791980 (C-tin Dinescu [i Gr. Costescu). O mare parte
dintre juc\toare au fost [i componente ale lotului
na]ional de baschet.
ASOCIA}IA DE PATINAJ DIN AIUD (1881);
Alba Iulia (1886); Arad (1873); Baia Mare (1886);
Bra[ov (1881); Cluj (20 februarie 1872 – prima asocia]ie la acest sport); Deva (1885); Ditr\u (1882);
Gala]i (1899); Gheorgheni (1885); Gherla (1885);
Ha]eg (1885); Media[ (1885); Miercurea Ciuc
(1882); Odorhei (1881); Oradea (1880); Or\[tie
(1885); Sf. Gheorghe (1885); Sibiu – Eisläufverein
(13 decembrie 1876); Timi[oara (29 martie 1876);
Târgu Mure[ (1878); Turda (1879).
ASOCIA}IA SPORTIV| „POMPIERUL”. Grupare polisportiv\ fondat\ la Bucure[ti, la 14 mai
1948, ini]ial numai cu sec]ii de fotbal, tenis de mas\
[i [ah. La scurt timp asocia]ia a fost reorganizat\
luând numele de Clubul „Dinamo” care activeaz\ [i
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
azi în complexul sportiv de pe [os. {tefan cel Mare.
(v. Clubul „Dinamo”.)
ASOCIA}IA DE POPICE. ~nfiin]at\ în Bucure[ti
în aprilie 1905, avându-l ca pre[edinte pe Ioan Petrescu [i ca secretar pe Puiu Ioani]escu – ambii renumi]i popicari ai vremii. (v. Popice.)
ASOCIA}IA ROMÂN| PENTRU PROPAGAREA
TURISMULUI. ~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1939.
ASOCIA}IA ROMÂN| PENTRU PROPAGANDA AVIA}IEI (ARPA). Organiza]ie central\ de propagand\ pentru dezvoltarea aeronauticii în ]ara noastr\,
fondat\ în Bucure[ti în martie 1927, din ini]iativa generalului în rezerv\ Gheorghe Rujinschi, fost director superior al aeronauticii, [i a generalului Mircescu – pe
atunci ministru de R\zboi, totodat\ [i primul pre[edinte
al asocia]iei. Pân\ la sfâr[itul anului 1928, ARPA a
reu[it s\ organizeze 57 de filiale jude]ene [i 150 de
grupuri [colare, precum [i o [coal\ în cadrul Universit\]ii din Bucure[ti. ~n anul 1929 ARPA a trebuit s\ se
unifice cu Aeroclubul Român – cealalt\ organiza]ie de
propagand\ aeronautic\ – unificare ce nu a func]ionat
niciodat\. Asocia]ia a editat, începând din 1933, revista
ARPA, continuat\ de „Cerul nostru” subintitulat\
„Organ oficial al ARPA”, care din 1937 a ap\rut s\pt\mânal la Bucure[ti pân\ în 1940, când asocia]ia [i-a
încetat, practic, activitatea.
ASOCIA}IUNEA PROPRIETARILOR {I CRESC|TORILOR DE CAI DE CURSE DIN ROMÂNIA. Asocia]ie central\ `nfiin]at\ la Bucure[ti `n anul
1922. A avut un periodic al s\u, „Jockeul”, care a ap\rut
neregulat `ncepând de la 23 decembrie 1922 (v. Jockeul).
ASOCIA}IA PROPRIETARILOR {I CRESC|TORILOR DE CAI DE TRAP, înfiin]at\ la Bucure[ti la sfâr[itul anului 1931. Din ini]iativa [i sub îngrijirea asocia]iei a ap\rut în 1934 la Bucure[ti „Almanahul Trapului”, primul de acest gen, lucrare ce
realizeaz\ [i o istorie a trapului în ]ara noastr\.
ASOCIA}IA SPORTIV| „RECOLTA”. Asocia]ie
organizat\ `n majoritatea satelor [i având sediul central
`n Bucure[ti. A fost înfiin]at\ în anul 1953, an `n care a
ini]iat [i prima editie a „Spartachiadei satelor” la numeroase ramuri de sport, competi]ie reluat\ apoi anual.
ASOCIA}IA SPORTIV| „RECORD”. ~nfiin]at\
la Cluj în anul 1950, cu scopul de a încuraja practica
sportului de mare performan]\.
ASOCIA}IA SPORTIV| „RULMENTUL BÂRLAD. A luat fiin]\ `n 1956 cu sec]ia de rugby
(echip\ de seniori, iar din 1957 [i de juniori). ~n 1962
se organizeaz\ sec]ia de fotbal, iar dup\ 1970 sec]iile
de judo, box, atletism, lupte greco-romane. Dup\
1990 mai func]ionau sec]iile de rugby, fotbal, lupte [i
culturism (ultimele dou\, pân\ `n 1999), iar `ntre
1996-1999 [i sec]ia de handbal feminin cu echip\ de
junioare. Echipa de rugby a activat `n Divizia B `n
edi]ia 1957-1958, `n Divizia A (1958-1959), din nou
`n Divizia B (1959-1961), iar din 1961 pân\ `n
prezent, numai `n Divizia A, reu[ind s\ câ[tige CR
(1986/1987 [i 1987/1988);15 juc\tori au fost promova]i `n lotul na]ional (juc\torul Ovidiu Toni]\ fiind
prezent `n 1999 la CM de juniori [i la Cupa Mondial\
de seniori). Echipa de fotbal activeaz\ `n Divizia C.
ASOCIA}IA SPORTIV| „S|GEATA”. Creat\ la
Constan]a în anul 1920, cu sec]ii de canotaj [i fotbal
compuse în majoritate din elevi ai [colii superioare
de comer] din localitate. ~[i avea sediul pe str. I.
Gr\di[teanu nr. 57 [i a contribuit la dezvoltarea canotajului de performan]\.
ASOCIA}IA SPORTURILOR ATLETICE DIN
ROMÂNIA. ~nfiin]at\ în anul 1909 în Bucure[ti, din
ini]iativa lui I. C\m\r\[escu, un animator al atletismului din ]ara noastr\, cu scopul de a reuni sub un for
central grup\rile atletice existente. S-a dizolvat la 1
decembrie 1912 când, prin înfiin]area FSSR, a fost
creat\ Comisia Central\ de atletism.
ASOCIA}IA POLISPORTIV| „STADIUL ROMÂN” (APSR) BUCURE{TI fondat\ `n 1914, persoan\ juridic\, reconfirmat\ de Oficiul pentru Educa]ia
Tineretului Român sub nr. 1, era un club deschis tuturor iubitorilor de sport. Culori ro[-albastru. Sediul: str.
183
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Barbu V\c\rescu nr. 25. Clubul s-a impus prin rezultatele deosebite ob]inute la rugby [i atletism [i `ntr-o
anumit\ m\sur\ la `not. Sec]ii cu activitate de nivel
local sau sub form\ de proiecte nerealizate integral:
fotbal, tenis, zbor f\r\ motor [i altele. Printre fondatorii
[i conduc\torii acestui club, cel mai reprezentativ a fost
inginerul Niculae (Nae) M\r\scu – pre[edinte activ
peste 22 de ani, c\pitanul forma]iei de rugby (17 ani),
polisportiv (campion na]ional la rugby [i atletism), interna]ional [i c\pitan al echipei na]ionale de rugby.
Sec]ia de rugby cu un bogat program competi]ional intern [i interna]ional (Fran]a, Italia, Germania), a câ[tigat
primul CN de rugby din 1914 [i pe cele din 1924, 1926,
1928, 1930, 1931 [i edi]ia din 1946-1947. Echipa
APSR a cucerit peste 12 cupe pe plan intern [i 6 trofee
interna]ionale. Pân\ `n 1936 a promovat 23 de interna]ionali de rugby, iar peste 50 de juc\tori crescu]i [i
forma]i de Stadiul Român au fost transfera]i, printre
beneficiari aflându-se urm\toarele grup\ri sportive:
„PTT”, „TCR”, „RCB”, „CFR”, „Sportul Studen]esc”,
„Victoria”. ~n decursul anilor la APSR au activat [i s-au
impus ca juc\tori de valoare, de foarte multe ori interna]ionali, trei familii, din câte trei fra]i: Ioan, Nicu [i
Virgil Anastasiade; Mircea, Gogu [i Nicu Sfetescu;
Virgil, Camil [i Tudor Ioan. Fiecare a avut [i câte un
reprezentant cu rezultate deosebite la atletism: Nicu
Anastasiade (garduri), Mircea Sfetescu (800 m), Virgil
Ioan – unul dintre cei mai buni atle]i ai timpului s\u,
campion [i recordman na]ional. Sec]ia de atletism a
ob]inut, `n perioada 1916-1948, peste 100 de titluri de
campioni, iar atle]ii „stadi[ti” au stabilit peste 30 de
recorduri na]ionale. Primii campioni `n 1916: Nicolae
B\rbuceanu la 400 m [i Constantin Dumitrescu la cros,
iar ultimul, `n 1948, Victor Firea – 3 000 m obstacole.
Atle]ii care au cucerit mai multe titluri: Dinu Cristea –
28 (1936-1947); Ion Manea – 10 (1933-1936); Ion
Moina – 8 (1942-1943); Virgil Ioan, Nicolae Iordache,
Constantin V\manu – câte 5 titluri; Ion Petrescu – 4;
Alexandru Velcovici, Theodor Sârbu, Ion Zenide, Zeno
Dragomir – câte 2. Atle]ii clubului au mai cucerit 12
titluri `n probele de cros pe echipe [i 8 titluri `n probele de [tafet\. Echipa APSR a stabilit primul record
al probei de [tafet\ 4 x 400 m, `n 1921. Campioni
balcanici: Ilie Niculae, Dumitru Paveliuc, Dinu
184
Cristea. Mar[ul a fost una dintre ramurile atletismului
care s-a bucurat de mare aten]ie, animatorul acesteia
fiind polisportivul Eugen Stoian. La cursa organizat\ la
9 iunie 1935 s-au adunat la start 470 de concuren]i.
M\r[\luitorul Vasile Firea a fost cel mai valoros
reprezentant al APSR – campion [i recordman pe toate
distan]ele la care se organizau concursuri `n acea
vreme, participant la JO din 1936 (locul XX la 50 km
mar[). Sec]ia de nata]ie a avut o grup\ valoroas\ de juniori care se clasau pe pozi]ii frunta[e `n competi]iile
organizate dup\ 1944. Printre cei remarca]i s-a aflat [i
viitorul profesor de educa]ie fizic\ [i antrenor de `not
Carol Beer. Dup\ 1948, APSR a intrat `n procesul de reorganizare a mi[c\rii sportive adoptând diferite denumiri („Sindicatul Constructori”, „Constructorul”,
„Energia ISP”, „Unirea”). Al\turi de N. M\r\scu,
aceast\ personalitate reprezentativ\ a APSR [i a sportului românesc, s-au aflat numero[i conduc\tori printre
care [i Virgil Ioan – secretarul general al APSR care,
dup\ 1940 va deveni pre[edintele FR de atletism.
ASOCIA}IA SPORTIV| TEHNOFRIG. ~nfiin]at\
în anul 1958 la Cluj, de c\tre iubitorii sportului de la întreprinderea cu acela[i nume. Asocia]ia a dezvoltat `n
decursul anilor o bogat\ activitate sportiv\ de mas\ [i de
performan]\, având `n structura sa sec]ii `n mai multe ramuri de sport cu care s-a afirmat `n CN. Reorganizat\
dup\ 1990, Asocia]ia a continuat s\ promoveze o serie
de ramuri de sport, printre acestea num\rându-se [i
modelismul, sportivii acestei sec]ii câ[tigând titluri [i
medalii la CN de modelism. ~n anul 2000, sportivul
Eugen Pop a contribuit la cucerirea medaliei de aur la
CE de aeromodele `n proba pe echipe la clasa F1E.
ASOCIA}IA SPORTIV| „TERMES”. ~nfiin]at\
în anul 1953 de c\tre iubitorii sportului din rândul
popula]iei de na]ionalitate maghiar\ din Bucure[ti.
ASOCIA}IA DE TIR. A func]ionat la Sighi[oara
(1866) [i la Timi[oara (21 aprilie 1875).
ASOCIA}IA DE TURISM „MUN}II NO{TRI”.
~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1939. Editeaz\, începând din 1939, „Buletinul informativ al Asocia]iei...”
care a ap\rut neregulat pân\ în 1943.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
ASOCIA}IA „TURISMUL POPULAR”. Asocia]ie
central\ de drume]ie înfiin]at\ în 1948, care a înglobat toate organiza]iile turistice existente, cu scopul de
a generaliza [i îndruma practica acestui sport.
ASOCIA}IA DE TURISM {I SPORT „ROMÂNIA PITOREASC|”. Fondat\ la Bucure[ti în anul
1935. Editeaz\ un „Buletin informativ” propriu.
ASOCIA}IA TURI{TILOR DIN RPR. Form\ organizatoric\ cu caracter central, cu filiale în principalele
ora[e ale ]\rii, înfiin]at\ la Bucure[ti la 1 octombrie
1958.
ASOCIA}IA SPORTIV| „VELO-STADION”.
Asocia]ie de motociclism pe pist\, înfiin]at\ în Bucure[ti în anul 1928. {i-a desf\[urat activitatea mai întâi
în incinta hipodromului „Floreasca” apoi, din 1929,
în preajma velodromului din actualul parc sportiv
„Dinamo”.
ASOCIA}IUNEA SPORTIV| {I CULTURAL|
„VIFORUL DACIA”. Cunoscut\ ulterior sub denumirea de Clubul Sportiv „Viforul Dacia”, a luat fiin]\
`n anul 1925. Istoria asocia]iei `ncepe cu fotbalul,
când au ap\rut dou\ echipe de tineri – una `n zona str.
Polon\ – str. Roman\ (Bd. Dacia, parcul Ioanid), care
[i-a zis „Dacia” [i alta, `n mahalaua Floreasca – Doroban]i care, dup\ diverse titulaturi, [i-a zis „Vifor”.
Dup\ mai multe „miu]e” (`n 6 juc\tori) [i tratative, au
fuzionat `n toamna anului 1925 [i s-au `nscris `n campionatul de fotbal al Capitalei, la categoria a III-a, pe
care `l câ[tig\. Cu mari sacrificii se cump\r\ o minge [i
un rând de tricouri. Neavând sediu sunt accepta]i s\-[i
]in\ [edin]ele `n localul Partidului Liberal, din [oseaua
{tefan cel Mare. Dup\ un bal bine organizat `n iarna
1928-1929, realizeaz\ un beneficiu de 40 000 lei, de 8
ori bugetul anual de pân\ atunci. Cu toate greut\]ile
`ntâmpinate, clubul a ajuns una dintre grup\rile cele
mai puternice din Capital\ [i din ]ar\. Abia `n 1931 i
se permite s\ se antreneze pe terenul amenajat `n groapa din [oseaua {tefan cel Mare, iar `n 1938 este
primul club din ]ar\ care-[i construie[te propriul teren
de rugby `n parcul sportiv al sectorului 1 Galben, dou\
terenuri de volei [i unul de baschet. ~n cadrul clubului
au func]ionat sec]iile de atletism (din 1928), rugby,
ciclism, baschet [i volei (din 1929), nata]ie din 1930,
hochei pe ghea]\ (`ntre 1934-1936) [i handbal din
1935. Rugby-ul ajunge, `n 1931, `n categoria onoare,
iar `n 1934 câ[tig\ „Cupa României”. Echipa de rugby
„Viforul Dacia” se remarc\, `n mod deosebit, prin cele
4 titluri de campioan\ na]ional\ câ[tigate `n anii
1941,1942-1943, 1943-1944 [i 1944-1945. Ciclismul,
`n perioada 1931-1935 aproape c\ nu are rivali `n
Capital\, câ[tig\ mai multe titluri la campionatele de
vitez\. Baschetul [i voleiul câ[tig\, `ntre 1929-1931,
primele locuri la categoriile la care activeaz\. Echipa
de baschet a participat la cea dintâi divizie na]ional\
(cu patru echipe din Bucure[ti [i patru din provincie)
1947-1948, pe care a câ[tigat-o. Handbali[tii câ[tig\
titlurile de campioni regionali `n 1935 [i 1936. Echipa
de handbal a câ[tigat titlul de campioan\ na]ional\ `n
1941. Nata]ia `ncepe s\ se afirme din 1935, ajungând
`n 1936 una dintre grup\rile frunta[e din regiunea
Muntenia [i chiar din ]ar\. Cei 22 de `not\tori, care au
concurat `n 60 de probe, au ob]inut, `n 1938, rezultate
deosebite: 50 de locuri I, 22 locuri II; 18 locuri III; au
câ[tigat pentru a 2-a oar\ „Cupa Jean Bart” [i pentru
prima oar\ „Cupa Regiunii Muntenia”. Echipa de
polo pe ap\ a câ[tigat titlul de campioan\ na]ional\
ob]inând victoria `n toate cele 6 jocuri oficiale, iar ulterior a câ[tigat CN `n 1938 [i 1939. ~not\torii au
cucerit titlurile de campioni na]ionali la 100 m liber [i
cu [tafetele de 4x100 [i 4x200 m liber. UFSR citeaz\
la ordinea de zi a sportului românesc, `n anul 1938, pe
`not\torul [i juc\torul de polo Ion Sl\vescu [i Asocia]ia sportiv\ „Viforul Dacia”. La atletism „Viforul
Dacia” s-a men]inut `ntre primele dou\ puteri atletice.
~n perioada 1931-1947 câ[tig\ peste 60 de titluri de
campioni na]ionali de atletism `n probele masculine [i
3 `n cele feminine (1944-1946). S-au remarcat: Ion
L\pu[an – 8 titluri (1931-1937); Nicolae Gur\u – 9 titluri (1940-1947); Dumitru T\lmaciu – 7 titluri (19401942); Ferdinand Calistrat – 9 titluri (1935-1947);
Alecu Stolerian – 5 titluri ; Geza Yost – 3 titluri [i al]ii.
Clubul a mai câ[tigat 7 titluri la [tafete [i 3 titluri la cros
`n proba pe echipe. Un mare num\r de sportivi ai clubului au f\cut parte din loturile na]ionale de-a lungul
anilor. Peste 15 atle]i au participat la JB, doi dintre
ace[tia – Laz\r Bodea la aruncarea ciocanului [i
185
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Arthemon Ghi]escu la 100 m – devenind campioni
balcanici. Un alt sportiv al clubului, Petre Fesci, a
f\cut parte din lotul de handbal care a participat la JO
din 1936, ocupând locul V. Dup\ 1947 clubul [i-a `ncetat activitatea intrând `n procesul de reorganizare a
mi[c\rii sportive, o parte din sec]ii trecând la gruparea
organizat\ pe lâng\ Prim\ria Capitalei. Pre[edin]ii
clubului: Constantin Oi]\ – tipograf (1925-1926);
Gheorghe Georgescu – comerciant (1927-1928); Mihail
{tef\nescu – func]ionar PTT (1929-1931); Constantin
Chioralia – licen]iat al Academiei Comerciale (19321934); Ion S\b\reanu – inginer, fost primar al sectorului 1 Galben (1935-1937); Theodor Popovici –
func]ionar BNR (1938); Ion Matak – inginer (1939). ~n
1939, este men]ionat [i un Comitet de Onoare care avea
ca pre[edinte pe Ion Costinescu – doctor, fost ministru
[i pe Gabriel Marinescu – general, subsecretar de stat
la Interne, prefect al Capitalei.
ASOCIA}IA SPORTIV| „ZEFIRUL”. Prima
asocia]ie sportiv\ a handicapa]ilor neuromotor din
Cluj ([i din ]ar\), înfiin]at\ în septembrie 1974 la
Cluj-Napoca, din ini]iativa farmacistului Alexandru
Peev, el însu[i handicapat (sechele de poliomelit\paraplegie).
ASOCIA}IILE {I CLUBURILE SPORTIVE
(„VOIN}A”) DIN SISTEMUL COOPERA}IEI
ME{TE{UG|RE{TI. Dup\ unele surse specializate (Dan Cruceru, Coopera]ia `n România, Editura
Artifex, 1998), coopera]ia me[te[ug\reasc\ din
România are o vechime de peste 150 de ani. ~n lucrarea men]ionat\ se precizeaz\: „Pentru prima dat\
forma de Societate Cooperativ\ a fost legiferat\ `n
1887, prin sec]iunea a VII-a a Codului Comercial...”
Ca urmare a apari]iei [i dezvolt\rii coopera]iei
me[te[ug\re[ti, `n tot mai multe ]\ri ale lumii ia
na[tere o mi[care cooperatist\ interna]ional\ care, `n
1895, face o prim\ `ncercare de reunire a organiza]iilor na]ionale `n Alian]a Cooperatist\ Interna]ional\
(ACI). Ast\zi ACI cuprinde peste 230 de membri, din
mai mult de o sut\ de ]\ri. Tot din lucrarea lui Dan
Cruceru afl\m c\ reprezentantul României la Congresul ACI din 1904, I. G. Duca, ia parte la dezbateri,
iar `n 1907 a fost ales membru `n Comitetul Central
186
al acestei organiza]ii. Dezvoltarea mi[c\rii cooperatiste `n ]ara noastr\, recunoa[terea oficial\ [i mai ales
reglementarea prin legi a cadrului ei de activitate
avea s\ deschid\ noi perspective [i pentru mi[carea
sportiv\. Astfel, `n Legea de organizare a coopera]iei
din 1935, al\turi de reglement\ri privind dezvoltarea
acesteia, s-a autorizat `nfiin]area de „Asocia]ii cu
scopuri nelucrative, non-profit, urm\rind promovarea
intereselor sportive, artistice, culturale, educative
etc., `n leg\tur\ cu mi[carea cooperatist\” (Dan
Cruceru, Coopera]ia `n România, pag. 306). A fost un
prim pas care a trezit interes pentru activitatea
sportiv\ [i mai ales pentru stimularea ini]iativelor [i
preocup\rilor de organizare proprie, specific\. De[i
ini]iativele, chiar izolate, n-au lipsit, nu putem vorbi
`nc\ despre o organizare proprie. Pe baza Decretului
nr. 133 din 1949 pentru organizarea coopera]iei, `n
anii 1949-1950 se trece la reorganizarea `ntregii
mi[c\ri cooperatiste. ~n 1951 are loc constituirea organismelor proprii care, pe lâng\ sarcinile economice, preiau [i activit\]ile sociale, culturale [i sportive
din sectorul coopera]iei me[te[ug\re[ti care, pân\
atunci, intrau `n competen]a sindicatelor. La Congresul
din octombrie 1951 se hot\r\[te `nfiin]area Uniunii
Centrale a Coopera]iei Me[te[ug\re[ti (UCECOM),
dup\ care s-a trecut [i la organizarea unit\]ilor sportive proprii. Au mai existat [i alte reglement\ri
privind activitatea sportiv\, printre care cele din
Legea nr. 14 din 1968 privind organizarea [i func]ionarea coopera]iei me[te[ug\re[ti, care la art. 9
prevede c\ Uniunile Cooperative Me[te[ug\re[ti [i
UCECOM pot `nfiin]a unit\]i anexe cu caracter social, cultural [i sportiv pentru membrii cooperatori.
Organiza]iile sportive din sistemul coopera]iei [i
UCECOM se reg\sesc [i `n Legea Sportului din 1967
cu sarcini [i atribu]ii specifice activit\]ii de educa]ie
fizic\ [i sport. Dup\ 1989, prima reglementare apare
la 9 februarie 1990 `n Decretul-lege nr. 66 adoptat de
Consiliul FSN – care legifereaz\ rolul [i locul coopera]iei me[te[ug\re[ti `n ansamblul economiei na]ionale,
unde la art 12 – litera „K” este prev\zut\ posibilitatea
`nfiin]\rii, pe lâng\ cooperative, uniuni [i UCECOM,
de case de cultur\, biblioteci [i cluburi, asocia]ii
sportive [i baze de practicare a sportului. Aceste posibilit\]i sunt concretizate [i statuate, `n aprilie 1990, la
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
primul Congres Liber [i Democrat care a `nsemnat o
nou\ etap\ `n dezvoltarea [i afirmarea coopera]iei
me[te[ug\re[ti pe calea restructur\rii [i reform\rii tuturor componentelor sale. Participarea la activit\]ile
sportive [i turistice devine un drept al membrilor cooperatori, fiind asigurate drepturile specifice [i pentru
persoanele handicapate, pentru care sectorul cooperatist avea unit\]i de produc]ie separate. Congresul
Coopera]iei Me[te[ug\re[ti din 1-2 iunie 1995, care
stabile[te noi obiective [i m\suri pentru perfec]ionarea
acestui domeniu, nu ocole[te activitatea sportiv\ incluzând `n acest „sistem economico-social cu valen]e
profund umaniste”, la cap. II litera „d”, prevederea:
„Asocia]iile sociale [i educativ-instructive [i sportive
au ca scop desf\[urarea unor activit\]i sociale, culturale, tehnico-[tiin]ifice, sportive, de caritate [i alte activit\]i cu caracter umanitar”. Aceste câteva repere
marcheaz\ cadrul `n care au ap\rut [i s-au dezvoltat
organiza]iile sportive din sistemul coopera]iei
me[te[ug\re[ti care, `n cei peste 50 de ani de existen]\, [i-au `ndeplinit cu succes sarcinile lor specifice.
Ini]iative de `nfiin]are a unor nuclee organizatorice
proprii au ap\rut `nainte de 1950, ca spre exemplu
cele din Sibiu (1947), Timi[oara [i Turnu M\gurele
(1949) [i multe altele care ini]ial se manifestau sub
diferite forme – organizarea unor echipe, grupe, cercuri sportive, colective sportive [i ulterior sub forma
unor asocia]ii [i cluburi. Cele mai multe asocia]ii au
fost `nfiin]ate `ncepând din 1951, dup\ constituirea
UCECOM. Pân\ `n 1990, `n decursul anilor, `n sistemul coopera]iei me[te[ug\re[ti au func]ionat 3
cluburi (Bucure[ti, Târgu Mure[, Timi[oara) [i 218
asocia]ii sportive (din care 13 de categoria I) organizate `n toate jude]ele. Num\rul de asocia]ii care au
func]ionat `n cadrul fiec\rui jude]: Bucure[ti – 37 de
asocia]ii; Alba – 10; Covasna, Mure[, Suceava – câte
8; Cara[ Severin, Cluj, Dâmbovi]a, Hunedoara, Prahova, Satu Mare – câte 6; Arad, Bac\u, Bra[ov, Gorj,
Harghita, Maramure[, Olt, Teleorman, Timi[, Vrancea
– câte 5; Bihor, Boto[ani, Constan]a, Dolj, Ialomi]a,
S\laj, Vaslui – câte 4; Arge[, Bistri]a, C\l\ra[i, Ia[i,
Neam], Sibiu, Tulcea, Vâlcea – câte 3; Br\ila, Buz\u,
Gala]i, Mehedin]i – câte 2; Giurgiu – o asocia]ie.
Dup\ 1990, au fost transformate `n cluburi, AS
„Voin]a” din Ia[i [i Piatra Neam] `n 1992 [i cea din
Timi[oara, `n 1996. Cluburile [i asocia]iile sportive
„Voin]a” [i-au creat o bogat\ baz\ material\ compus\
din: cinci stadioane, peste 120 de terenuri pentru
jocuri, patru bazine de `not, 30 de popic\rii (multe
dintre ele cu instala]ii automate), 30 de s\li pentru
tenis de mas\ [i [ah, 10 s\li pentru box, patru ateliere
de modelism, cinci hangare pentru ambarca]iuni, cinci
ateliere pentru ciclism, peste 40 de sedii proprii [.a.
Printre altele, complexele sportive din Bucure[ti [i
Sibiu pot fi considerate printre cele mai moderne.
Pentru sportul de performan]\ au func]ionat peste 770
de sec]ii pe ramuri de sport, afiliate la federa]iile de
specialitate, 160 de antrenori (53 cu norm\ `ntreag\),
80 de instructori angaja]i (43 cu norm\ `ntreag\),
precum [i un mare num\r de instructori voluntari.
Activitatea de performan]\ s-a desf\[urat la 41 de ramuri de sport, din care: 24 de sporturi individuale, 13
jocuri sportive [i 4 sporturi cu caracter tehnicoaplicativ (modelism, motociclism, orientare sportiv\,
radioamatorism). Pân\ `n 1998, sportivii care au
reprezentat cluburile [i asocia]iile „Voin]a” au cucerit
peste 3 000 de titluri de campioni na]ionali, la care
se adaug\ un num\r foarte mare de locuri II [i III,
performan]e valoroase `n `ntrecerile cu cele mai puternice cluburi din ]ar\. La unele ramuri de sport, unit\]ile sportive „Voin]a” au avut contribu]ii deosebite
`n selec]ionarea, preg\tirea [i promovarea unor sportivi de cert\ valoare cu rezultate de prestigiu pe plan
intern [i interna]ional. Ramurile de sport [i localit\]ile
`n care s-au eviden]iat: popice (Bucure[ti, Târgu
Mure[, Gala]i, Timi[oara, Oradea, Ploie[ti, Odorhei);
tenis de mas\ (Bucure[ti, Arad, Gala]i, Satu Mare);
modelism (Sibiu, Târgu Mure[, Timi[oara, Arad,
Reghin, Buz\u, Ia[i); lupte (Târgu Mure[, Cluj, Câmpulung Muscel, Reghin, Râmnicu S\rat, Roman);
canotaj (Timi[oara, Bucure[ti, Arad); box (Bucure[ti,
Ia[i, Br\ila, Cluj, Craiova, Ploie[ti, M\cin, C\l\ra[i,
Satu Mare, Giurgiu); tir cu arcul (R\d\u]i, Târgu
Mure[, Satu Mare); atletism (Bucure[ti, Târgu Jiu);
handbal (Bucure[ti, Odorhei, Sighi[oara); baschet
(Bucure[ti, Bra[ov, Târgu Mure[); patinaj (Sibiu, Bra[ov, Miercurea-Ciuc); hochei (Miercurea-Ciuc); ciclism (Cluj-Napoca, Arad, Ploie[ti). Unit\]ile sportive
„Voin]a” s-au num\rat printre promotorii dezvolt\rii
unor ramuri de sport [i a activit\]ii de performan]\, la
187
STRUCTURI ORGANIZATORICE
unele sporturi situându-se printre cele mai bune sec]ii
din ]ara noastr\ [i chiar pe plan interna]ional (popice,
modelism, tenis de mas\, tir cu arcul [i altele). Contribu]ii remarcabile ale sportivilor apar]inând unit\]ilor
„Voin]a” sau promova]i la alte cluburi s-au `nregistrat
[i `n ceea ce prive[te reprezentarea pe plan interna]ional. Peste 40 de cluburi [i asocia]ii „Voin]a” au promovat, `n decursul anilor, numero[i sportivi `n loturile
na]ionale de seniori [i juniori, la 25 de ramuri de
sport. ~n anumi]i ani, au fost nominaliza]i `n diferite
loturi peste 150 de sportivi apar]inând acestor unit\]i.
~n perioada 1993-1998, circa 60 de sportivi au f\cut
parte, `n fiecare an, din loturile reprezentative. La
anumite ramuri de sport (popice, unele ramuri [i clase
la modelism, tir cu arcul) reprezentarea la competi]iile
interna]ionale oficiale a revenit, `n mare m\sur\,
sportivilor [i unor antrenori din unit\]ile sportive
„Voin]a”. Ace[tia au avut, de asemenea, contribu]ii
importante la ob]inerea unor titluri [i medalii la JO,
CM, CE [i CB, `n probe individuale sau `n componen]a unor echipaje [i echipe, la canotaj, handbal,
popice, tenis de mas\, modelism, box, hochei pe
ghea]\, tir cu arcul, lupte, karate, arte mar]iale, patinaj
vitez\, atletism. Peste 150 de sportivi care au activat
`n aceste unit\]i au primit titlul de mae[tri ai sportului.
Numero[i campioni [i medalia]i ai JO, CM [i CE au
fost onora]i cu titlul de mae[tri emeri]i ai sportului,
printre ace[tia aflându-se: Elisabeta Albert, Elisabeta
Badea, Ildico Groz\vescu, Elena Pan\, Cornelia
Petru[c\, Petre Purje, Constantin R\dulescu, Margareta
Szemany, Tiberiu Szemany, Crista Szöcs, Maria
Zsizsik (popice); Doina Benedek-B\rda[, Camelia
Macoviciuc, Maria Sava-Macoviciuc (canotaj); Marius
Che[cu, Lucian Dan, Otto Hints, Aurel Morar, Vasile
Nicoar\, Helmuth Orban, Aurel Popa (modelism);
Carolina Cârligeanu, Magda Miklo[-Ilye[, Iuliana
Naco (handbal); Ella Constantinescu, Magdalena
Leszay, Eleonora Mihalca (tenis de mas\); Magda
Jerebie-Pall (baschet); Marcelic\ Tudoriu (box);
Claudiu Rusu (polo). Printre f\uritorii acestor succese, al\turi de zecile de antrenori, adesea anonimi, s-au
aflat [i antrenorii emeri]i: Eugen R\duc\nescu (atletism); Gheorghe Ro[u (baschet); Ion Chendreanu,
Teodor Niculescu, Viorel Soroceanu (box); Doina
Benedek-B\rda[, Ioan Claudiu Grigori]\, Gheorghe
188
Spi]\ (canotaj); Gheorghe Aldea, Lucian Dan, F\nel
Faur, Otto Hints, Aurel Morar (modelism); Alexandru
Andrei, Roger Cernat, Margareta Szemany, Tiberiu
Szemany, Crista Szöcs (popice); Ella Constantinescu,
Magdalena Leszay, Emil Prokopecz (tenis de mas\);
Arcadie {arkady (polo).
Un alt obiectiv important c\ruia asocia]iile Voin]a i-au
acordat o aten]ie deosebit\ a fost organizarea unei
bogate activit\]i sportive `n rândul cooperatorilor, `n
scopul p\str\rii s\n\t\]ii, destinderii [i recre\rii, `n
cadrul multor unit\]i, asigurându-se condi]ii speciale
pentru realizarea ac]iunilor sportive de mas\. Printre
formele folosite s-au num\rat: gimnastica la locul de
munc\, `ntreceri interne ale cooperativelor, campionatul asocia]iei, gimnastica de `ntre]inere pentru
femei, practicarea unor ramuri de sport etc. ~n ultimii
ani acest domeniu s-a modernizat prin introducerea
unor noi forme de practicare a exerci]ilor fizice, mai
interesante [i atractive, organizate sub deviza
„Sportul pentru to]i”. Competi]iile de genul „Voin]iadelor”, „Zilele Cooperatorului”, „Ziua pre[edin]ilor”, Cupele „Voin]a” au atras, ani de zile, mii de
participan]i `n folosul s\n\t\]ii lor. Un loc important
`n preocup\rile asocia]iilor l-a ocupat organizarea
activit\]ilor sportive specifice pentru persoanele
handicapate din cooperativele invalizilor. Pe baza
unor programe adaptate se desf\[oar\ ac]iunile [i
`ntrecerile organizate la nivelul cooperativelor, pe plan
local [i na]ional. O confirmare a interesului pentru
aceste activit\]i o reprezint\ participarea la Competi]ia special\ a cooperatorilor handicapa]i, organizat\
`ncepând din 1969, cu faz\ pe jude] [i final\ pe ]ar\,
la atletism, tenis de mas\, orientare sportiv\, aruncare
la ]int\, `n total 42 de probe, pe grupe de handicap.
Pân\ `n 1990, participau de regul\ peste 20 de jude]e,
cu 300 - 400 de finali[ti. ~n ultimii ani, activitatea s-a
mai restrâns, `n 1999, la cea de-a XXX-a edi]ie organizat\ la Sibiu, participând doar 9 jude]e. Atât pe plan
central, cât [i la nivelul asocia]iilor, s-a asigurat un
bogat program competi]ional interna]ional, printre
care sunt de men]ionat: Cupa „Voin]a” la ciclism –
competi]ie de prestigiu cu participare interna]ional\;
„Spartachiadele cooperatiste” la polo (Cluj-Napoca),
popice (Ploie[ti, Târgu Mure[), handbal (Gala]i), tir cu
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
arcul, box, orientare [i altele, precum [i numeroase
competi]ii interna]ionale bilaterale. Dup\ 1990, datorit\ problemelor cu care se confrunt\ coopera]ia
me[te[ug\reasc\, s-a `nregistrat o restrângere a activit\]ii sportive, o sc\dere a preocup\rilor, a ariei de
cuprindere [i a rezultatelor, `n special `n sportul de
performan]\. Cu toate greut\]ile, multe asocia]ii au
ac]ionat pentru reorganizarea activit\]ii [i g\sirea
unor solu]ii de rezolvare a problemelor cu care se
confrunt\, apelând la noi formule organizatorice [i la
sprijinul financiar al sponsorilor. Rezultatele ob]inute pe acest plan la Arad, Timi[oara, Ploie[ti, Piatra
Neam], Sibiu, Satu Mare, Buz\u dau speran]a unor
perspective pentru refacerea cadrului organizatoric
[i reluarea activit\]ii la nivelul cerin]elor [i obiectivelor reale. La realiz\rile ob]inute a contribuit, `n
mod substan]ial, [i activul salariat [i voluntar central
[i local. De[i foarte restrâns, activul din compartimentul de specialitate al UCECOM (Consiliul Central al Asocia]iilor [i Cluburilor „Voin]a”, iar dup\
1951 Oficiul de Cultur\ Fizic\) a ac]ionat cu competen]\ pentru rezolvarea problemelor complexe ale
sportului din coopera]ia me[te[ug\reasc\, `mpreun\
cu primul [ef al Oficiului de Cultur\ Fizic\ – Octavian
Tuhai [i alte cadre care au avut `n coordonare activitatea sportiv\ – Ion Rachieru (director), Ion Beldean
([ef serviciu), Iacob Eacovi]\ – director al Direc]iei
cu probleme sociale din UCECOM. ~n decursul
anilor au func]ionat `n compartimentul de specialitate: Drago[ Hadârc\, Constantin Udrescu, Vasile
Ionescu, Aurelian Matea[, Viorel Tomescu [i Ilie
Mandache. Pre[edin]ii [i conducerile UCECOM [i ale
organismelor jude]ene, precum [i pre[edintele, ing.
Dâng\ Dumitru, au acordat un substan]ial sprijin dezvolt\rii [i afirm\rii sportului `n sistemul coopera]iei
me[te[ug\re[ti. Dup\ 1992, `ntreaga activitate sportiv\
din cluburi [i asocia]ii se desf\[oar\ sub egida „Ligii
Na]ionale Voin]a” care are ca pre[edinte de onoare pe
vicepre[edintele UCECOM – Constantin Proca, ca
director executiv pe Iacob Eacovi]\, iar ca director
executiv adjunct pe profesorul Ilie Mandache. Prin
contribu]ia adus\ la practicarea unor ramuri de sport
[i dezvoltarea sportului de performan]\ `n toate zonele
]\rii, precum [i pentru realizarea unor rezultate de
prestigiu, pe plan intern [i interna]ional, s-au remarcat,
`n mod deosebit, cluburile [i asocia]iile apar]inând
coopera]iei me[te[ug\re[ti din urm\toarele localit\]i.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” ALEXANDRIA. A dezvoltat activitatea sportiv\ de performan]\ din 1953 la atletism, baschet, box, judo, handbal, [ah, tenis de mas\, volei. Realiz\ri: numeroase
medalii [i 5 titluri de campioni na]ionali de juniori la
atletism; locul I `n campionatele regionale la baschet
[i volei, promovarea unor tineri `n alte sec]ii; calificarea `n semifinalele CN de [ah; câ[tigarea titlului de
campion na]ional la judo, `n 1979, la juniori; nominalizarea `n lotul reprezentativ de judo a sportivilor
Marian Cr\ciun [i Gabriel R\dulescu.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A”
ARAD. ~nfiin]at\ `n 1951, cu sec]ii de canotaj, kaiaccanoe, tenis de mas\, ciclism, modelism, orientare,
una din unit\]ile reprezentative cu rezultate deosebite
ob]inute `n competi]iile interne [i interna]ionale, `n
promovarea unor sportivi `n loturile na]ionale [i `n
alte sec]ii.
Sec]ia de canotaj s-a preocupat `nc\ din 1960 de
selec]ia [i preg\tirea juniorilor (b\ie]i [i mai ales fete)
care au câ[tigat peste 10 titluri de campioni na]ionali
[i numeroase locuri II [i III, mul]i dintre ace[tia fiind
nominaliza]i `n loturile reprezentative de juniori.
Sec]ia de ciclism, `n cei peste 10 ani de activitate, a
contribuit la dezvoltarea ciclismului românesc
cucerind peste 40 de titluri de campioni na]ionali
([osea [i velodrom), majoritatea la juniori, remarcându-se Nicolae Boari (6 titluri), Ludovic Kovacs (14
titluri), Iosif Schneider (16 titluri), sportivi care s-au
aflat [i `n componen]a loturilor na]ionale.
Sec]ia de kaiac-canoe [i-a `nceput activitatea `n
1960, axându-se pe preg\tirea juniorilor cu care a
ob]inut peste 15 titluri de campioni [i peste 25 de
locuri II [i III. S-a remarcat sportivul Ioan Lup\u,
component al lotului na]ional. Dup\ 1990, sec]ia colaboreaz\ cu CS{ Arad.
Sec]ia de orientare sportiv\, `n cei peste 15 ani de
activitate, a câ[tigat peste 10 titluri na]ionale la
nivelul juniorilor, dintre ace[tia Ambrozie Kovacs a
realizat 4 titluri. Sportivii Marta David, Marcel Buda,
189
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Maria Stanciu [i al]ii au fost nominaliza]i `n loturile
reprezentative.
Sec]ia de modelism, care are peste 20 de ani de activitate, a promovat navomodelismul [i `n special automodelismul, clasele radiocomandatelor, având `n
componen]a sa unii din cei mai buni sportivi din ]ar\,
care au cucerit peste 75 de titluri de campioni na]ionali.
Sportivii cu cele mai multe titluri, mae[tri ai sportului [i componen]i ai loturilor reprezentative: Lucian
Str\jnei (5 titluri), Adalbert Muneran (7 titluri),
Gheorghe Szücs (13 titluri), F\nel Faur (15 titluri),
Cristian Faur (18 titluri). Un merit deosebit `n activitatea acestei sec]ii revine Antrenorului emerit F\nel
Faur. Din 1998 sec]ia a trecut `n structura CSM Arad.
Sec]ia de tenis de mas\ a selec]ionat [i preg\tit `n
perioada 1955-1973, sub `ndrumarea antrenorului
emerit Emil Prokopecz, o serie de juc\tori cu contribu]ii importante pe plan intern [i interna]ional. ~n
aceast\ sec]ie au activat [i s-au remarcat sportivii:
Adrian {imandan, Tiberiu Covaci – campioni na]ionali, componen]i ai loturilor na]ionale; Eleonora
Mihalca – Maestr\ emerit\ a sportului, campioan\
na]ional\, vicecampioan\ mondial\ `n 1969 (echipe
[i dublu), 3 medalii de bronz la CE (1964, 1968,
1974); Magdalena Leszay – Maestr\ a sportului [i
Antrenoare emerit\, campioan\ na]ional\, medaliat\
cu bronz la CE din 1974. O performan]\ deosebit\ a
realizat echipa feminin\ care a fost prezent\ de dou\
ori `n finala CCE. Din 1973 sec]ia a fost transferat\ la
CSM Arad.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” BAIA
MARE. A promovat activitatea de performan]\ la
popice, [ah, tenis de mas\, judo, handbal (echipa
masculin\ a activat `n Divizia B – 1973-1974, iar `n
1975 a fuzionat cu AS „CUPROM” urmând alt traseu
organizatoric), lupte greco – romane (activitate la
nivelul juniorilor; sportivul Dorel Pop a câ[tigat titlul
de campion na]ional de juniori `n 1974). Una dintre
cele mai productive sec]ii a fost cea de orientare
sportiv\ care, `ntre 1980-1990, a cucerit peste 40 de
titluri de campioni na]ionali, eviden]iindu-se: Ileana
Jeller (peste 20 de titluri), Irma Pa[ca, Edith Apli,
Ioan Ailenei (to]i peste 5 titluri) [i al]ii. Mul]i sportivi
190
au fost nominaliza]i `n loturile na]ionale, printre
ace[tia num\rându-se Irma Pa[ca, Petru Lup[e,
Ileana Jeller.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” BRA{OV. A func]ionat cu sec]ii de: box, tenis de mas\ [i
[ah (care au activat `n principal pe plan local); volei
(echip\ feminin\ `n Divizia B – 1973-1974, dup\ care
sec]ia a fost transferat\ la o alt\ unitate sportiv\); patinaj vitez\ (Crista Traher, campioan\ na]ional\ la 1 500
m, `n 1965, [i component\ a lotului na]ional); patinaj
artistic (cu merite `n promovarea acestui sport `n rândul copiilor [i juniorilor; un titlu de campioni na]ionali
la perechi ob]inut `n 1965); orientare; baschet. Sec]ia
de orientare sportiv\ [i-a `nceput activitatea dup\ 1970
cu rezultate notabile pe plan na]ional ob]inând, pân\ `n
1990, peste 10 titluri de campioni na]ionali [i numeroase locuri II-III, la juniori. Sec]ia a avut mai mul]i
sportivi nominaliza]i `n loturile na]ionale.
Sec]ia de baschet a fost una dintre cele mai reprezentative pentru asocia]ia din Bra[ov prin echipa de
junioare, prezent\ `n CN (1973-1974 [i 1978-1983),
dar mai ales prin echipa feminin\ de senioare care a
activat (cu excep]ia edi]iilor 1963-1964, 1973-1976
[i 1982-1983, când a jucat `n Divizia B) `n Divizia
A, unde s-a clasat pe locurile III [i IV, luptând de
multe ori, de la egal la egal, cu medaliatele campionatului. ~n aceast\ echip\, preg\tit\ de antrenorul
emerit Gheorghe Ro[u, au activat numeroase
juc\toare valoroase [i componente ale lotului
na]ional, printre care Simona Cucuruz, Cornelia
Hinar, Kato Vogel, Antoaneta Boitu [i Maestr\
emerit\ a sportului, cu mari merite `n baschetul
românesc, Magda Jerebie-Pall.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” BR|ILA. A func]ionat cu sec]ii de box, baschet, tenis de
mas\, [ah, volei (echip\ de junioare `n CN). Cea mai
reprezentativ\ sec]ie a fost cea de box, cu numero[i
campioni na]ionali de juniori (Gheorghe Bunea –
1965, {tefan Imbre – 1976 [i 1978, Ovidiu Deicu –
1978 [i al]ii). Cel mai bun rezultat a fost ob]inut de
Marcelic\ Tudoriu, maestru emerit al sportului, multiplu campion na]ional, care `n 1985 a cucerit medalia
de aur la CM de box pentru tineret.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
• ASOCIA}IILE SPORTIVE „VOIN}A” din
Bucure[ti, Târgu Mure[ [i Timi[oara au func]ionat
sub denumirea de la cluburi (vezi: CS „Voin]a”).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” BUZ|U. A organizat activitatea sportiv\ de performan]\
la urm\toarele ramuri de sport: atletism, sec]ie care a
activat `n colaborare [i cu alte unit\]i sportive, a
ob]inut peste 10 titluri na]ionale [i 2 titluri balcanice,
precum [i un loc VIII la CE de juniori; box – `n perioada 1957-1991, sportivii acestei sec]ii au ocupat `n
CN – 5 locuri I, 10 locuri II [i 23 de locuri III, contribuind la promovarea unor tineri; modelism –
medalia]i `n CN; sportivi promova]i `n loturile
reprezentative; locul IV cu doi sportivi `n echip\ la
CE de aeromodele `n 1997; din 1998, sec]ia activeaz\
`n colaborare cu sportivii de la Palatul Copiilor din
Buz\u; orientare sportiv\ – medalia]i `n CN [i 8 locuri
I `n cadrul „Voin]iadei”; popice – locul I [i medalii `n
campionatul asocia]iilor „Voin]a”; tenis de mas\ –
echip\ `n Divizia A (1978-1982), 2 locuri I la CB al
organiza]iilor reprezentând coopera]ia me[te[ug\reasc\; [ah – medalia]i `n CN; volei – echip\ feminin\
`n Divizia B (1972-1973), locul II `n campionatul asocia]iilor „Voin]a” cu echipa masculin\.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A”
CLUJ-NAPOCA. A luat fiin]\ `n 1951, cu
urm\toarele sec]ii afiliate la federa]iile de specialitate: atletism, box, ciclism, gimnastic\, orientare
sportiv\, popice, polo pe ap\, schi [i fotbal. Pe parcursul anilor au mai fost afiliate sec]iile de handbal,
volei, tenis de mas\, [ah, arte mar]iale [i lupte
libere. ~n 1989, `n structura clubului func]ionau
sec]iile de box, ciclism, lupte libere, polo, orientare
sportiv\ [i schi, iar dup\ 1993 s-au mai ad\ugat
cele de arte mar]iale, baschet, haltere [i triatlon.
Activitatea sec]iilor de atletism, baschet, handbal,
fotbal, schi, volei [i [ah s-a desf\[urat cu prioritate
pe plan local [i doar sporadic la nivel na]ional,
având ca obiectiv sportul de mas\ [i `ntrecerile organizate cu membri cooperatori. Celelalte sec]ii s-au
remarcat prin preg\tirea unor sportivi valoro[i [i
realizarea unor performan]e deosebite pe plan intern [i interna]ional.
Sec]ia de box (`nfiin]at\ `n 1951) a avut `n componen]a sa pe: Paisz Miklo[, Maestru al sportului, multiplu campion na]ional, campion balcanic, vicecampion mondial de tineret; Alexandru Turei, maestru al
sportului, multiplu campion na]ional, campion balcanic, medaliat la numeroase turnee interna]ionale,
campion european de juniori (1972), participant la JO
(1972); Iosif Mihalik, Maestru al sportului, ulterior
transferat la alte unit\]i sportive, a cucerit primul titlu
de campion pentru „Voin]a”, medaliat cu bronz la CE;
Cristian Morea, Maestru al sportului, multiplu campion na]ional, ulterior transferat la CS „Steaua”, precum
[i mul]i al]i boxeri campioni na]ionali [i componen]i
ai loturilor reprezentative. Antrenorii sec]iei: Iosif
Priester, Eugen Douda, Francisc Ambru[, Iosif
Ambru[, Iosif Mihalik, Alexandru Turei, Ion Chendreanu (Antrenor emerit) [i al]ii.
Sec]ia de ciclism (1951) a cuprins mul]i sportivi de
valoare, printre care: Attila Telegdi, multiplu campion na]ional, recordmanul ]\rii la velodrom, Attila
Balasz, Dorin Trif, Dan Irimia[ – multipli campioni
na]ionali [i balcanici `n probele de [osea. La CN din
1998, sportivele acestei sec]ii s-au clasat pe primele
trei locuri `n proba feminin\ de ciclocros. Antrenorii
care au contribuit la aceste rezultate: Vasile Bobo[i,
Arpad Nagy, Vasile Vl\du], Gheorghe C\praru.
Sec]ia de lupte libere (1979) a cuprins o serie de
sportivi campioni na]ionali [i medalia]i la turnee
interna]ionale, `ntre ace[tia num\rându-se [i Maestrul sportului Andrei Ianko (ulterior transferat la
„Dinamo” Bra[ov), medaliat cu bronz la CM. ~n CN,
echipa clubului a cucerit medalia de bronz.
Antrenori: Gelu Ursu, Aurel {uteu, Andrei Ianko,
Dorin H\r\ngu[, Gheorghe Siecoban.
Sec]ia de polo pe ap\ (1951) a realizat performan]e
deosebite `n Divizia A, locul II (1979) [i de 8 ori locul
III (1972-1978 [i 1980). A promovat numero[i juc\tori
`n loturile na]ionale. Cel mai valoros juc\tor – Claudiu
Rusu, Maestru al sportului [i Maestru emerit al sportului, locul IV la JO din 1976, locul V la CM din 1975,
medaliat cu aur la JMU din 1977. Antrenori: Arcadie
Sarkadi (Antrenor emerit), Zoltan Bogdan, Ladislau
Daroczi, Radu Nechita, Vasile Pop, Octavian Preda,
Tiberiu Baraba[, Ovidiu Pocol. Mul]i dintre ace[tia au
desf\[urat o activitate deosebit\ cu copiii [i juniorii.
191
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Sec]ia de orientare sportiv\ (1951) a cuprins pe unii
dintre cei mai valoro[i sportivi din aceast\ ramur\,
multipli campioni na]ionali, printre care Enikö Fey [i
Zsuzsa Fey, precum [i al]i sportivi care au activat [i
ca antrenori – Voicu Pl\ian, Gligor Pavel [i Mae[tri
ai sportului Sandor Fey [i Clara Fey. ~n 1998 sec]ia
[i-a `ncetat activitatea.
Sec]ia de gimnastic\ a func]ionat din 1951 pân\ `n
1975, perioad\ `n care echipele de senioare [i junioare au cucerit la CN 5 locuri I [i 8 locuri II-III.
Antrenori: Ioan Albert, Eugen Felvinczi.
Sec]ia de popice (1951-1984), sub `ndrumarea
antrenorului Vasile Gyarfas (cel mai bun juc\tor,
Maestru al sportului) a realizat: echipa feminin\ – 6
titluri na]ionale [i 10 locuri II-III, având `n componen]\ pe Margareta Kelemen, Ileana Gyarfas, Rozalia Stefucz – Maestre ale sportului, ultima fiind [i
component\ a echipei de junioare campioan\ european\ `n 1971; echipa masculin\ – 3 titluri [i 7 locuri
II-III `n CN.
Sec]ia de tenis de mas\ (1951-1969) a desf\[urat o
activitate la nivel na]ional, avându-l ca antrenor [i
juc\tor pe Gheorghe Cobârzan (fost juc\tor la CSM
Cluj). A mai jucat pentru „Voin]a” Cluj [i Tiberiu Harasto[i, Maestru al sportului, multiplu campion
na]ional, medaliat la competi]iile interna]ionale oficiale. Dup\ 1990, clubul s-a confruntat cu serioase
probleme financiare, situa]ie care a condus la restrângerea activit\]ii. Conducerea clubului `n decursul
anilor: Eugen Felvinczi (1951-1970); Eugen Marchi[
(1970-1988); Teodor M\n\[turean (1988-1991); Antonio Ciupei (1991-1993); Gheorghe C\praru (din
1993).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” CRAIOVA. A cuprins `n structura sa organizatoric\ sec]ii
de: [ah, tenis, tenis de mas\, box, orientare, popice [i
volei. S-au deta[at prin realiz\rile lor sec]iile de:
popice (echipa feminin\ `n Divizia A `ntre 19731981); volei (echipa feminin\ `n Diviziile A [i B `ntre
1963-1981 [i sportivi promova]i `n loturile
na]ionale); box (campioni [i medalia]i `n CN –
Gheorghe Opri[or – campion juniori 1981 [i la tineret
1983, Dorinel Ilie – campion juniori 1990); orientare
(numeroase medalii [i peste 10 titluri de campioni
192
na]ionali la seniori [i juniori). Sportivi selec]iona]i `n
loturile reprezentative: Cornelia L\zean, locul IV la
JO din 1964 (volei); Gheorghe Opri[or (box); Natalia
Deconesc, Cristian Ivanciuc, Anca P\sat, C\t\lin Ilie,
Aurelia Alexandru (orientare) [i al]ii.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” GALA}I. ~nfiin]at\ `n 1951, cu urm\toarele sec]ii de
performan]\: box, handbal, tenis de mas\, tenis,
popice, [ah. Rezultate deosebite au fost ob]inute la:
box (titlurile na]ionale pe echipe 1967, 1968, 1969,
medalia]i la CN); popice (titluri pe echipe 1981,
1992); campioan\ na]ional\ la individual – Angelica
Vasile; performan]e de prestigiu – locul I `n CCE
(1981) [i locul I `n Cupa Mondial\ (1992) sportivi
promova]i `n loturile na]ionale; tenis de mas\ (locul
I `n CN pe echipe `n 1998; locul II `n CN pe echipe
`n 1996 [i 1997; Ana Gogori]\ – 2 locuri II [i 3 locuri
III `n CN din 1997-1998; sec]ia s-a clasat pe locul I
`n clasamentul unit\]ilor sportive situate pe primele 3
locuri `n CN din 1998; echipa a ocupat locul III `n
CCE din 1998). ~n anul 2000, sportiva Ana Gogori]\
a f\cut parte din echipa care a cucerit medalia de
bronz la CM de tenis de mas\. Din conducerea asocia]iei au f\cut parte: Dumitru Costin (1964-1968),
Apostol Anastasiu (din 1968).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” IA{I.
A func]ionat ca asocia]ie sportiv\ din 1951 pân\ `n
1992, când s-a transformat `n club. Pân\ `n 1989, a
func]ionat cu 10 sec]ii: baschet, badminton, box, fotbal, judo, orientare sportiv\, modelism, [ah, popice [i
handbal. Dup\ 1989, datorit\ greut\]ilor financiare,
activitatea de performan]\ s-a rezumat la box, modelism [i orientare sportiv\. Sec]ii cu activitate de nivel
jude]ean: handbal feminin [i popice. ~ntre sec]iile de
nivel na]ional s-au aflat: baschetul – cu echip\ `n Divizia B; [ahul; modelismul – `nfiin]at\ `n 1970, cu
medalia]i `n CN; orientare sportiv\ – cu campioni
jude]eni de seniori [i juniori, locul II `n CR, locurile
I [i II `n Cupa „Voin]a”. Sec]ii cu rezultate deosebite:
badminton – a activat `n Divizia A [i a promovat
sportivi `n lotul na]ional (Radu Co[arc\ [i Alina Pieptu
– care au cucerit [i titluri de campioni na]ionali de juniori); de preg\tirea sportivilor s-a ocupat profesorul
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Nicolae Oloieriu; `n 1993, sec]ia a fost transferat\ `n
structura CS „Politehnica”; judo feminin – cu echip\
campioan\ na]ional\ `n 1989, sportive promovate `n
lotul na]ional (Angela Budac\, Ana Maria Tolea, Iuliana Sidon), sec]ie trecut\ `n 1993 la CS „Politehnica”; fotbal – cu echip\ feminin\ `n Divizia A,
juc\toarea Camelia Humulescu selec]ionat\ `n lotul
na]ional. ~ntre sec]iile cu rezultate deosebite s-a
`nscris [i boxul, `nfiin]at\ `n 1970, nominalizat\ ca
sec]ie de nivel olimpic, ramur\ care, sub `ndrumarea
Antrenorului emerit Viorel Soroceanu, a realizat cele
mai bune performan]e: campioni na]ionali – Ovidiu
Bobârnat, Dan Moise, Iulian Moise, Ionel Pricop,
Dan Simionic\, Ionel E[anu; sportivi `n loturile
na]ionale – Nicolae Buboi, Dan Moise, Gelu Ra]\,
Dan Simionic\, Mihai Danilov, Ovidiu Bobârnat;
cucerirea medaliilor de bronz la CM de juniori (1996)
[i CM de seniori (1999) prin sportivul Ovidiu Bobârnat. Conducerea asocia]iei de-a lungul anilor:
Vladimir Ursu (1951); Loebel Alecu (1953); Vasile
Mihnea (1954); Iosif Mathias (1955); Petru Gâ]u
(1962); Constantin Adumitresei (1968); Mircea Andronic (din 1985).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A”
MIERCUREA CIUC. ~nfiin]at\ `n 1951, cu sec]ie de
volei, iar ulterior hochei pe ghea]\ (1958-1967), popice, box, handbal, schi fond, patinaj vitez\ (19771980), orientare sportiv\. Majoritatea sec]iilor au avut
realiz\ri importante: La hochei pe ghea]\ – echipa de
seniori campioan\ na]ional\ `n 1960 [i 1963 [i vicecampioan\ de 6 ori; numero[i juc\tori promova]i `n
sec]iile altor cluburi [i `n loturile na]ionale (Desideriu
Varga, Iuliu Szabo, Emerich Antal [i al]ii); antrenorul
echipei, Paul Sprentz. La schi fond – Piro[ka Abo[
multipl\ campioan\ na]ional\ de junioare, participant\ la JMU din 1981 (locul XIX); 2 titluri de campioane na]ionale de junioare ([tafet\ [i proba de 5 km
– `n 1989). La patinaj vitez\ – cu merite `n sus]inerea
acestei ramuri de sport; Eva Szigheti, vicecampioan\
na]ional\ la senioare la sprint [i poliatlon (1979,
1980), cu un nou record na]ional la senioare `n proba
de 1000 m; Erika Kovacs [i Gabriela Vadazi – campioane na]ionale de junioare `n 1989. Volei – echipa
feminin\ a activat `n 1971-1972 `n Divizia A, iar `n
ceilal]i ani `n Divizia B, `n 1964 juc\toarea Margareta {erban a fost selec]ionat\ `n lotul reprezentativ.
Sec]ia de orientare sportiv\ a ob]inut, `ntre 19841989, 16 titluri de campioni na]ionali la nivelul juniorilor (s-a remarcat Katalin Keresztes cu 7 titluri).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A”
ODORHEIU SECUIESC. ~nfiin]at\ `n anul 1951, a
avut `n structura sa ini]ial\: atletism, box, lupte, schi,
orientare sportiv\, popice. Pe parcurs au mai fost
`nfiin]ate sec]ii la: tenis de mas\ (preluat\ de la AS
„Spartac” `n 1959), handbal feminin (1960-1994).
Sec]ia de handbal cu echip\ feminin\ `n CN Divizia
A, care la edi]ia 1975-1976 s-a clasat pe locul III – a
preg\tit [i promovat numeroase juc\toare de valoare,
dintre acestea remarcându-se: Magda Miklo[-Ilyes –
Maestr\ emerit\ a sportului, peste 180 de selec]ion\ri
`n na]ionalele de senioare [i tineret (1967-1978),
medaliat\ cu aur la CM de tineret (1967) [i cu argint
la CM de senioare (1973), locul IV la JO din 1976;
Maria Magyari-Laczkovics – juc\toare care a activat
`n aceast\ sec]ie, participant\ la CM din 1971 (locul
IV) [i JO din 1976 (IV).
Sec]ia de popice – echipa masculin\ calificat\ `n 1951
la turneul final al CN; 2 titluri de campioni na]ionali,
`n proba individual\, la juniori (1963, 1984); echipa
feminin\ clasat\ pe locul III la CN de senioare din
1998; numeroase sportive promovate `n alte sec]ii [i `n
loturile na]ionale, participante la CM [i CE.
Sec]ia de schi s\rituri a ob]inut mai multe titluri de
campioni na]ionali de juniori (1956-1964); `n anul
1964, Jozsef Eröss a ob]inut titlul de campion la seniori; locul I la CR pe echipe (1963, 1964); `n anul
1980 la CN [i CR sportivii sec]iei au ob]inut 12 locuri
I [i 10 locuri II.
Sec]ia de tenis de mas\ – dup\ preluarea sec]iei de
la AS „Spartac”, s-a continuat activitatea la nivelul
copiilor, ob]inându-se progrese `nsemnate. Din 1972,
cei mai buni sportivi din aceast\ sec]ie [i-au continuat activitatea la CS{, `n acela[i an echipa de b\ie]i
promovând `n divizia pentru juniori (locul III `n 1974
– individual [i pe echipe).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” ORADEA. ~nfiin]at\ `n 1952, cu sec]ii de atletism, box,
193
STRUCTURI ORGANIZATORICE
baschet, fotbal, handbal, motociclism, orientare
sportiv\, popice, [ah, tenis, tenis de mas\. Asocia]ia a
desf\[urat o activitate deosebit\ pentru dezvoltarea
sportului de performan]\ [i afirmarea unor ramuri de
sport pe plan intern [i interna]ional.
Sec]ia de popice – cu echipe participante `n Divizia
A; Holya Mathe [i Olga Psichas – campioane
na]ionale de junioare, la perechi (1982, 1983, 1984);
Olga Psichas campioan\ na]ional\ la individual
(1983); Holya Mathe – medalie de aur (echipe) [i
medalie de argint (perechi) la CE de juniori din 1983,
medalie de aur (echipe) [i medalie de bronz
(individual) la CM de juniori din 1985, medalie de
argint (echipe) la CM de seniori din 1986; Olga
Psichas – 2 medalii de aur la CE de juniori din 1981;
Silvia Berinde – 2 medalii de bronz la CM din 1982.
Sec]ia de motociclism – particip\ri la CN de vitez\
[i motocros; campioni na]ionali la diferite clase:
Ladislau Berke, Valeriu Stancu, Laszlo Fereczi,
Ladislau Farka[; multipli campioni na]ionali; Arpad
Viktor [i Attila Viktor la vitez\ 125 [i 250 cmc [i Eva
Gardi, campioan\ na]ional\ la fete clasa 50 cmc;
toate aceste titluri au fost ob]inute `n perioada 19801995; majoritatea dintre ace[tia, mae[tri ai sportului,
componen]i ai loturilor na]ionale, au contribuit la o
bun\ reprezentare pe plan interna]ional.
Sec]ia de box – particip\ri la CN de juniori soldate
cu câ[tigarea unui titlu de campion `n 1960 de c\tre
juniorul Ovidiu Ple[.
Sec]ia de baschet –echipa feminin\ participant\ `n
CN, Divizia B, `n perioada 1956-1965.
Sec]ia de tenis – activitate orientat\ pe preg\tirea
copiilor [i juniorilor, participarea la CN pentru aceste
categorii [i la turnee interna]ionale; s-au remarcat –
Nicoleta Ortansa Danciu (loc III la CN; locul I la trei
turnee interna]ionale 1999), Copil R\zvan [i R\zvan
Bercea locul III la Campionatele Interna]ionale ale
României 1999; echipa de copii a ocupat locul I la
„Trofeul Ilie N\stase – Ion }iriac” 1999.
Sec]ia de [ah – particip\ri la CN de copii [i juniori;
sportivul Dan Ra] – campion na]ional `n 1996.
Sec]ia de orientare sportiv\ – activitate la nivelul
juniorilor cu particip\ri la CN.
Sec]ia de fotbal – echipe de seniori `n Divizia C [i juniori `n CN. Ramuri de sport cu activitate pe plan local
194
[i particip\ri `n campionatele jude]ene: atletism, handbal (1975-1987), volei (1960-1970), tenis de mas\.
Antrenorii sec]iilor: {tefan Szücs, Ioan Orcea, {tefan
Török, Victor Popescu, Ecaterina Bagdi, Olga Psichas
(popice), Arpad Viktor, Ladislau Berke (motociclism), Iosif Munteanu ([ah), Mircea Dr\goi, Ioan
Temian, Sorin Simoca (tenis). Pre[edin]ii asocia]iei:
Petru Nicoar\, Ion Lic\, Florian Bi], Adriana Boto[.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” PIATRA NEAM}. A luat fiin]\ `n 1951 ca asocia]ie,
transformat\ `n 1992 `n club. Dup\ `nfiin]are, figurau
`n structura asocia]iei sec]iile de popice, [ah, schi, fotbal, tenis de mas\, volei [i handbal, cu activitate de
nivel regional [i jude]ean. Pe parcurs s-au mai ad\ugat
[i alte ramuri de sport
Sec]ia de orientare sportiv\ (1970) – 12 titluri
na]ionale [i 12 sportivi nominaliza]i `n loturile reprezentative.
Sec]ia de ciclism (1978) – 14 titluri, 6 sportivi `n loturile na]ionale, 2 campioni balcanici, locul VI `n
Cursa „P\cii”.
Sec]ia de box (1980) – 6 titluri na]ionale, locul VI la
CM de juniori, medalie de bronz la CE.
Sec]ia de atletism (1981) – `ncepând din anul 1987 a
fuzionat cu CS „Ceahl\ul” sub denumirea „Ceahl\ul –
Voin]a” – 42 de titluri de campioni, 4 recorduri
na]ionale; numero[i sportivi promova]i `n loturile
na]ionale; 8 medalia]i la CB (4 de aur, 2 de argint [i 2
de bronz); medalie de bronz la CM de juniori.
Clubul a organizat dou\ edi]ii ale competi]iei interna]ionale de ciclism Cupa „Voin]a” [i competi]iile tradi]ionale Cupa „Voin]a” la cicloturism, box, atletism
[i orientare sportiv\. Conducerea unit\]ii a fost asigurat\ de: Nae Teodorescu (1951-1956), Gu]\ S\vinescu (1957-1962) [i Cornel Nem]eanu (1963-1975) `n
calitate de secretari; D\sc\li]a Nicolae (1975-1999) –
director. Func]ia de pre[edinte a fost `ndeplinit\ de
Nemens Constantin {erban (1992-1999).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” PLOIE{TI. S-a `nfiin]at `n 1952, pe parcursul anilor având
`n structura sa organizatoric\ urm\toarele sec]ii: box,
ciclism, karate, orientare sportiv\, popice, modelism,
fotbal.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Sec]ia de ciclism – peste 10 titluri de campioni
na]ionali de juniori, eviden]iindu-se printre al]ii:
Gheorghe Moldoveanu, Gheorghe Tomescu, Cornel
Nicolae, Constantin Ciobanu, D\nu] David [i multiplul campion Marian }ârlea (campion balcanic [i
component al echipei na]ionale, autor al unei performan]e de prestigiu `n „Cursa P\cii” `n 1978). D\nu]
David a ob]inut la CN de juniori ([osea [i velodrom)
un loc I, un loc II [i 2 locuri III `n 1998, tot `n acest
an fiind [i medaliat la CB.
Sec]ia de modelism – peste 15 titluri na]ionale [i numeroase locuri II-III `n CN de seniori [i juniori (Ionel
Ivan, Iuliana Cruceru, Stelian Costache, Dumitru
Vasilescu, Eugen Chi]u [i al]ii).
Sec]ia de popice – echipa feminin\ a activat `n Divizia A situându-se pe pozi]ii frunta[e `n aceast\ `ntrecere. Performan]e deosebite: reprezentanta sec]iei
`n echipa na]ional\ de popice – Minela Dan Mih\il\
– a contribuit la cucerirea titlului de campioan\ european\ de junioare, `n 1981; echipa asocia]iei s-a
clasat pe locul II `n CCE, `n 1991.
Sec]ia de box – rezultate bune la nivelul juniorilor;
sportivii Gheorghe Anghel [i Cristian Dedu au fost
nominaliza]i `n lotul na]ional; `n 1998, `n colaborare
cu AS „Metalul” Plopeni, s-a ob]inut un titlu de campion la seniori, iar sub numele de „Voin]a” un titlu la
juniori I [i un loc II la juniorii mici. Datorit\ greut\]ilor financiare, asocia]ia a apelat la sponsoriz\ri, astfel c\
dup\ 1996 [i-a schimbat denumirea `n AS „CONPET”,
cu sec]ii de performan]\ la: popice (echip\ de senioare
[i echipe de fete la categoria juniori [i cade]i); ciclism;
karate; box; fotbal feminin [i masculin. ~n aceast\
nou\ organizare, `n 1998, s-au impus sec]iile de
karate, popice [i ciclism.
Sec]ia de karate tradi]ional. Având 61,50 puncte acumulate la CN (13 locuri I, 3 locuri II [i 4 locuri III ob]inute la tineret [i juniori I [i II) s-a situat pe pozi]ia
VI-VII `n ierarhia sec]iilor de karate. Pe plan interna]ional, sportivul Iulian P\tra[cu a cucerit un titlu de
campion european de juniori (kata), iar la enbu o medalie de argint prin Iulian P\tra[cu [i Florian Ciocoiu.
La popice, Camelia Sârbu a devenit campioan\ na]ional\ de junioare, `n 1998, proba individual\, iar echipa
s-a situat pe locul III. Camelia Sârbu [i Alina Petreanu
au participat `n 1997 [i 1998 la CM de juniori [i
cade]i. ~n anul 2000, asocia]ia [i-a `nscris `n palmares
o medalie de argint la CM de karate tradi]ional prin
Iulian P\tra[cu (enbu) [i o medalie de argint la CE de
box prin Bogdan Dobrescu (categ. 51 kg). Antrenorii
sec]iilor: Eleonora Ion [i Constan]a Constantin
(popice); Eugen Dulgheru [i Dan David (ciclism); Aurelian Nicolae (karate); Lucian R\dulescu (box). Conducerea unit\]ii sportive a fost asigurat\ de: Ion
Costache (1952-1966); Mircea Florescu (1966-1970);
Cristian Georgescu (1990-1992); Eleonora Ion (19921996); Constantin Diaconu (din 1996).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” R|D|U}I. ~nfiin]at\ cu sec]ii de: hochei pe iarb\, cu
echip\ feminin\ `n Divizia na]ional\ (1956-1958);
baschet, cu echip\ masculin\ `n Divizia B (19571962); handbal, cu echip\ feminin\ divizionar\
(1964-1970); popice, cu echip\ divizionar\ (19701982); tir cu arcul – ramur\ care a `nceput s\ se
practice din 1982 la CS{ [i a continuat s\ se dezvolte, la un nivel superior, `n colaborare cu AS
„Voin]a”, din care a rezultat o sec]ie puternic\, de
unde s-au promovat o serie de elemente valoroase. ~n
1986, echipa feminin\ câ[tig\ titlul de campioan\
na]ional\, pe parcursul anilor sportivii acestei sec]ii
reu[ind s\ cucereasc\ 17 titluri na]ionale, printre autorii
acestora num\rându-se: Angela Bucevschi, Mihaela
Galan, Gabriela Co[ovan, Mariana Axane, Olimpia
Marciuc, Rozalia Dene[, Maria Moloce-Prelipceanu
– multiple campioane na]ionale, componente ale
loturilor reprezentative, medaliate la CB [i alte
competi]ii interna]ionale. S-a remarcat printr-o performan]\ unic\ Maria Moloce-Prelipceanu, care la
CE din 1989 a cucerit medalia de bronz, prima [i singura medalie a acestei ramuri de sport ob]inut\ `ntr-o
competi]ie oficial\. Au contribuit la realizarea
acestor performan]e antrenorii Alexandru Dene[ [i
Rozalia Dene[.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A”
REGHIN. A avut `n structura sa organizatoric\ sec]ii
de performan]\ la baschet, box, lupte libere, [ah [i
modelism, orientate cu prioritate spre activitatea cu
juniorii, `n care scop a conlucrat fructuos cu celelalte unit\]i sportive pentru asigurarea condi]iilor de
195
STRUCTURI ORGANIZATORICE
continuare a preg\tirii [i particip\rii `n competi]ii,
folosind la unele sporturi dubla reprezentare.
Sec]ia de baschet a preg\tit echipe de junioare, cu care
`n perioada 1978-1981 a participat `n CN.
Sec]ia de box, `n cei peste 25 de ani de activitate, a
promovat o serie de tineri `n boxul de performan]\,
printre ace[tia [i juniorii Ovidiu Gorea – campion na]ional `n 1963, Attila Kelemen – vicecampion `n 1966,
Sorin Ghergheli – campion na]ional `n 1989 [i al]ii.
Sec]ia de [ah a oferit condi]ii de practicare a acestui
sport, ob]inând `n 1976 primul titlu de campion
na]ional de juniori prin Alexandru Solomon, iar ulterior alte medalii `n competi]iile cu caracter local [i
na]ional.
Sec]ia de lupte libere, `n colaborare cu CS{ [i alte
unit\]i sportive, a asigurat condi]ii de preg\tire unor
tineri lupt\tori care [i-au putut continua drumul spre
consacrare. Printre ace[tia s-a aflat `n special Alin
P\curaru (ulterior transferat la CS „Steaua” [i apoi la
„Mure[ul” Târgu Mure[), care `n 1983 ob]ine titlul de
campion na]ional la juniori, `n 1985 are prima participare la CM, unde ocup\ locul VI, iar la CE cucere[te
dou\ medalii de bronz (1985 [i 1986) [i o medalie de
argint `n 1987. Din sec]ie a mai f\cut parte [i sportivul {tefan Demeter – campion na]ional la cade]i, juniori [i tineret (1988-1989), precum [i al]i lupt\tori.
Sec]ia de modelism, reprezentând localitatea care
construie[te ambarca]iuni, a promovat cu prioritate
navomodelismul – clasa veliere, fiind cotat\ printre
sec]iile frunta[e, pe plan na]ional. Numai `n perioada
1974-1989, sportivii sec]iei au cucerit peste 125 de
titluri de campioni na]ionali, peste 60 dintre acestea
apar]inând juniorilor. La ob]inerea acestor titluri au
participat peste 55 de constructori de navomodele (din
care 5 fete), remarcându-se: Heinrich Gregen – cu
peste 25 de titluri, {tefan Plesch – peste 10, Francisc
Barra, Teodor Cucerzan [i Eugen Moldovan – cu câte
8, Daniel Durdun, Endre Marton [i Tiberiu Walter –
cu câte 7, Helmuth Gregen, Vasile Costea [i Petru
Solyom – cu câte 6, al]i 25 de sportivi realizând mai
mult de 2 titluri. Printre cei care au `ndrumat cu pasiune activitatea navomodeli[tilor s-au aflat Ion Polen,
Liviu Maior [i al]ii. ~n cadrul asocia]iei s-au mai practicat [i alte ramuri de sport `n scopul organiz\rii activit\]ii sportive cu membri cooperatori.
196
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A”
SATU MARE. Una dintre unit\]ile cu o bogat\ activitate de performan]\.
Sec]ia de box – cu activitate `n rândul juniorilor;
campioni na]ionali de juniori – Ion S\li[te (1966) [i
Attila Vere[ (1987).
Sec]ia de judo – s-a remarcat prin Melinda Kael,
campioan\ na]ional\ la senioare `n 1988.
Sec]ia de tenis de mas\ – una din sec]iile care a descoperit [i promovat juc\tori valoro[i `n tenisul de
mas\; se men]ioneaz\ c\ aici a `nceput s\ joace [i
Ella Zeller Constantinescu, care a trecut apoi la
„Voin]a” Bucure[ti, precum [i fra]ii Bohm, care ulterior s-au consacrat `n alte unit\]i sportive, ob]inând
performan]e competitive pe plan interna]ional. ~n
1994 fuzioneaz\ cu CS{.
Sec]ia de tir cu arcul – sec]ie preluat\ `n 1970 de la
~ntreprinderea de Aragaze Satu Mare, a continuat s\
se dezvolte cu bune rezultate pe plan intern [i interna]ional. ~n perioada 1973-1975 se remarc\: Horea
Buza[u – multiplu campion na]ional, Maestru al
sportului; Ecaterina Pop, Ileana Molnar, Elisabeta
Chereche[, Ileana Szendrei, Mihai Bârzu [i Gheorghe
Bârzu, care devin [i ei campioni na]ionali. Dup\
1975, antrenorul Francisc Fenyve[i cre[te o nou\ genera]ie de sportivi care cuceresc titluri de campioni
na]ionali, printre care: Victor Weszelowski, Monica
Grebur, Eugen Nagy, Francisc Pongracz, Lucia Micas,
Elisabeta Kovacs, Eva Gozner, Ecaterina Kosma [i
al]ii. ~n 1980, ace[ti sportivi cuceresc 4 titluri de campioni na]ionali (individual [i pe echipe – feminin [i
masculin) [i unul la juniori. Tot `n 1980, Mihai Bârzu
face parte din lotul care reprezint\ pentru prima dat\
România la o Olimpiad\, la aceast\ ramur\ de sport,
clasându-se la acest debut pe locul XXV. Au mai
func]ionat sec]ii la [ah, handbal, orientare [i altele,
care au desf\[urat o activitate rodnic\ `n rândul juniorilor. Pe parcursul anilor, asocia]ia a promovat numero[i sportivi `n loturile na]ionale (box, tenis de
mas\, tir cu arcul). Asocia]ia a `nregistrat bune rezultate `n organizarea sportului de mas\.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A”
SIBIU. A luat fiin]\ `n anul 1947 `n alte formule organizatorice. Una dintre unit\]ile cu cele mai bune
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
rezultate `n promovarea exerci]iilor fizice [i sportului
de mas\ [i organizarea timpului liber al membrilor
cooperatori, fiind cuprin[i anual 5 000 - 6 000 de participan]i. Pentru stimularea activit\]ii de performan]\,
asocia]ia a cuprins `n structura sa organizatoric\
urm\toarele sec]ii afiliate: motociclism, patinaj
vitez\, modelism, [ah, alpinism, orientare sportiv\,
handbal, fotbal, box.
Sec]ia de motociclism (dirt track, vitez\ [osea [i motocros) a promovat sportivi de cert\ valoare, multipli
campioni na]ionali – Ioan Bobâlneanu, Nicolae
R`ureanu, Ionel Pavel, Alexandru Pâs, Constantin
Carabulea, Iosif Pancratz, Wentzel Deak, Nicolae
Ciubotea, Ion Tichindelean [i mul]i al]ii.
Sec]ia de modelism (racheto, auto [i navomodelism)
a `nregistrat rezultate remarcabile pe plan intern [i interna]ional la navomodele – Maestrul emerit al
sportului Marius Che[cu – medaliat cu aur la CM din
1997, primul campion mondial din istoria sportului
sibian, plus alte 5 medalii de argint [i una de bronz la
CM (1987-1988) [i 3 medalii de argint la CE (19941995), acesta fiind secondat de mai tân\rul Cosmin
Dimitriu – medalii de bronz la CM (1993) [i CE
(1994) [i argint la CE din 1995. ~n anul 2000, Marius
Che[cu a cucerit o nou\ medalie de aur la CM de
navomodelism la clasa C4B. ~ndrum\torul acestei
sec]ii – Antrenorul emerit Aldea Gheorghe. S-au mai
`nregistrat rezultate deosebite: Adolf Meltzer la
alpinism, Gheorghe R\[inaru la [ah [i Ion Armenciu
la patinaj vitez\, cel care a `ndrumat-o la `nceput de
carier\ sportiv\ [i pe una dintre reprezentantele patinajului vitez\ românesc, Cerasela Hordobe]iu (legitimat\
la CS{ [i „Voin]a” Sibiu), multipl\ campioan\ na]ional\, participant\ la numeroase competi]ii oficiale,
care la CE din 1993 ob]ine medalia de bronz (fiind
preg\tit\ la lot de Adrian Ciobanu). ~n cadrul sec]iei
de patinaj s-a practicat [i patinajul pe rotile. Sec]ia de
fotbal a preg\tit o serie de juc\tori valoro[i care au
fost promova]i `n alte sec]ii unde au reprezentat fotbalul sibian. Dup\ 1989, datorit\ lipsei fondurilor
necesare, activitatea de performan]\ s-a restrâns la
motocros [i navomodelism, ulterior reluându-se [i
activitatea la dirt track, ramur\ de tradi]ie `n cadrul
asocia]iei. C\utându-se noi solu]ii pentru finan]area
activit\]ii [i valorificarea unui patrimoniu deosebit,
dup\ 1995 asocia]ia s-a reorganizat. Pre[edin]ii asocia]iei: Iosif Schontaler, Pantelimon Ciolacu, Victor
König, Eugenia Trifan, Ioan Oni]iu, Ioan {tir, Aurel
Hanea, Maria Nartea, Aron Bela[cu.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A”
SINAIA. A fost profilat\ pe sporturi de iarn\ – bob,
sanie, schi [i orientare sportiv\, contribuind la promovarea [i sus]inerea acestor ramuri, la care se vor
ob]ine rezultate importante:
Sec]ia de bob – câ[tigarea titlurilor de campioni
na]ionali `n 1974 la bob de 2 persoane (Constantin
Vulpe, Dumitru Pascu), `n 1980 la 2 persoane tineret
[i seniori (Alexandru Pandrea, Viorel Florea), 4 persoane tineret (Alexandru Pandrea, Vasile Iancu, Constantin Neagu, Vasile Florea), `n 1981 la 2 persoane
seniori (Alexandru Pandrea, Alexandru Mitrofan);
selec]ionarea unor sportivi `n loturile na]ionale.
Sec]ia de sanie – medalii la CN [i alte competi]ii cu
caracter na]ional [i interna]ional; selec]ionarea unor
sportivi `n loturile na]ionale.
Sec]ia de schi – titluri [i medalii la CN [i alte competi]ii de nivel na]ional; câ[tigarea primului titlu de
campioan\ la senioare, `n 1963, de c\tre Mihaela
Stoenescu la slalom special.
Sec]ia de orientare sportiv\ – `ntre 1985-1989,
sportivii acestei sec]ii au ob]inut peste 15 titluri de
campioni na]ionali de juniori, remarcându-se: Lucian
Cr\ciunescu (5 titluri), Mihai Eftimie (5 titluri),
Daniel Stroiescu (4 titluri).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” SLATINA. A avut `n structura sa mai multe ramuri de sport
printre care [i cele de orientare sportiv\, cu medalia]i
la CN (Simona Ivanov – campioan\ na]ional\ de junioare `n 1982) [i atletism, cu rezultate deosebite: a
promovat `n atletismul de performan]\ mai mul]i
tineri, `ntre ace[tia aflându-se [i Denisa Z\velc\ –
multipl\ campioan\ na]ional\ la toate categoriile de
vârst\, `ncepând din 1986, `n probele de 400 [i 800 m,
vicecampioan\ european\ de junioare la 800 m, `n
1989 (antrenoare Anca Lauren]iu).
• ASOCIA}IA SPORTIV| „VOIN}A” TÂRGU JIU. ~nfiin]at\ `n anul 1959, a desf\[urat o bogat\
197
STRUCTURI ORGANIZATORICE
activitate pe plan jude]ean [i na]ional la urm\toarele ramuri de sport: atletism, box, fotbal (campionat
jude]ean), handbal (campionat jude]ean), judo, orientare sportiv\ (titluri de campioni na]ionali `n 19811982), [ah.
Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1965 sub `ndrumarea
antrenorului Ion Bur\, a realizat performan]e deosebite
pe plan na]ional [i interna]ional, fiind nominalizat\ la
acest nivel `n 1988. ~n perioada 1982-1989,
sportivii sec]iei de atletism au cucerit peste 20 de
titluri na]ionale la juniori, tineret [i seniori [i au
stabilit 6 recorduri na]ionale (4 seniori [i 2 juniori).
S-au remarcat Maestrele sportului Victoria Oprea,
`n probele de mar[ [i Viorica Ghican, `n probele de
fond [i cros. Unii dintre atle]ii sec]iei au fost nominaliza]i `n diferite loturi reprezentative. ~n anul
1990 sec]ia a fost preluat\ de CSM „Pandurii”
Târgu Jiu.
CLUBURI SPORTIVE
AEROCLUBUL REGIONAL BRA{OV (ARB).
Filial\ a Aeroclubului Central. ~nfiin]at\ în anul 1935,
cu scopul de a coordona activitatea sportiv\ a aeronauticii române[ti (ale c\rei baze fuseser\ puse înc\ în anul
1925), [i a [colilor de avia]ie sportiv\ de la Ghimbav [i
Sînpetru, din apropierea Bra[ovului, locuri unde s-au
format de-a lungul anilor o pleiad\ de pilo]i [i constructori, mul]i dintre ei aducând glorie sportului românesc. Nu este `ntâmpl\toare situarea acestui club `n
zona uzinelor IAR, uzine unde s-au format [i au activat
renumi]i constructori [i pilo]i, printre care inginerii
Radu Manicatide [i A. Frim, au amplificat [i mai mult
activitatea ARB reluat\, pentru scurt timp, [i dup\ anul
1944.
AEROCLUBUL OLTENIEI (AO). Organ teritorial
al Aeroclubului Central, înfiin]at la Craiova în anul
1933, ce [i-a propus a impulsiona dezvoltarea avia]iei
(a celei sportive, mai ales) `n aceast\ parte a ]\rii, a
sprijini construirea unui aeroport modern, a înfiin]a o
[coal\ de pilotaj, cu [i f\r\ motor, a organiza mitinguri
aviatice etc. – obiective împlinite în majoritatea lor.
198
Primul mare miting organizat de AO a avut loc la 29
sept. 1935 [i s-a desf\[urat pe terenul aviatic de la
Balta Verde. AO î[i avea o publica]ie proprie intitulat\
„Aripa Oltean\”, care a ap\rut din anul 1934 pân\ în
1939, când AO [i-a încetat activitatea.
AEROCLUBUL „MARAMURE{”. Filial\ a Aeroclubului Central, ce a luat fiin]\ la Baia Mare în anul
1973, ca o încununare a eforturilor unor pasiona]i iubitori ai zborului, în frunte cu instructorul Nicu {erban.
AEROCLUBUL ROMÂN; AEROCLUBUL CENTRAL ROMÂN (AR; ACR). Organiza]ie na]ional\,
intitulat\ ini]ial Aeroclubul Român, înfiin]at\ la Bucure[ti, în cursul anului 1922, în scopul de a sprijini dezvoltarea aeronauticii în ]ara noastr\. Afiliat\ în acela[i
an la Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\ (FAI).
Printre fondatori se num\r\ Constantin Ol\nescu,
George Valentin Bibescu, regele Carol al II-lea,
Aristide Blank, aviatorul Andrei Popovici – primul
secretar general (pân\ în anul 1932) [.a. Trei ani mai
târziu, în anul 1925, AR pune bazele aeronauticii române[ti, propaganda pentru dezvoltarea avia]iei f\cându-se de acum înainte printr-o nou\ organiza]ie:
Asocia]ia Român\ pentru Propaganda Aeronautic\
(ARPA). AR î[i avea sediul central la B\neasa [i
printre realiz\rile sale figureaz\ înfiin]area unor aerocluburi regionale, a unor [coli de pilotaj, cu [i f\r\
motor (Bra[ov, Ghimbav, Sînpetru, Chitila), formarea
primelor cadre ale aeronauticii române[ti, organizarea
mitingurilor aeriene (uneori în colaborare cu ARPA)
etc. ~ncepând din 1928, func]ionau deja aerocluburi
la: Bra[ov, Arad, al culorii Albastru (Sibiu), F\g\ra[,
Codlea etc. AR î[i avea o comisie sportiv\ care se
ocupa, printre altele, [i de organizarea concursului
(circuitului) interna]ional aviatic al Micii ~n]elegeri [i
al Poloniei, care în anul 1929 a fost g\zduit de Bucure[ti. ~n vara anului 1931 (6-14 iunie) Capitala a fost
gazda Conferin]ei FAI. AR a avut câteva publica]ii
periodice proprii, dintre care cele mai reprezentative
au fost „Aero-Sport”, care a ap\rut începând din anul
1931 [i „Aero-Sport Magazin” (1935), ambele cu
redac]ia la Bucure[ti. Din 1932, secretar general al AR
a fost ales c\pitanul în rezerv\ Gheorghe B\nciulescu.
Activitatea AR a fost totu[i destul de restrâns\ [i abia
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
dup\ anul 1944, la filialele existente s-au putut ad\uga
altele, noi [i puternice, înfiin]ate an de an, cele mai recente fiind aerocluburile din Deva, Bistri]a, Gala]i,
Baia Mare (1973). Tot în ace[ti ani numele AR a fost
schimbat în ACR, al c\rui sediu, ca [i [coala de
para[utism, se afl\ în Complexul Sportiv Na]ional
„Lia Manoliu” din Bucure[ti. ~n anul 1955 ACR a fost
afiliat la Federa]ia Interna]ional\ de Avia]ie Sportiv\.
AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN (ACR)
• 5 APRILIE 1904, data `nfiin]\rii Automobil Clubului Român. ~n salonul de onoare al Hotelului Boulevard din Bucure[ti, amatorii [i proprietarii de
automobile din România, constitui]i `n Adunarea
General\, au hot\rât [i au semnat actul de `nfiin]are
a primului club al automobili[tilor din ]ara noastr\:
Automobil Clubul Român (al zecelea din Europa).
Evenimentul a fost inserat [i `n ziarul „Universul”,
din 6 aprilie 1904. Printre membrii fondatori [i ai
Comitetului de Conducere al ACR se num\r\ prin]ul
George Valentin Bibescu – pre[edinte, Mihai {u]u –
pre[edinte onorific, G. Assan – vicepre[edinte [i
Alexandru Darvari – secretar – casier.
• 10 APRILIE 1904. Prin ordonan]a nr. 165, Prefectul
Poli]iei Capitalei a aprobat „Regulamentul pentru Circula]ia Automobilelor `n Bucure[ti”, care a fost primul
cod rutier din România. Printre prevederi era specificat [i faptul c\, din comisia de examinare a st\rii automobilelor [i a preg\tirii conduc\torilor auto, f\cea
parte [i un membru al Comisiei Tehnice a ACR (art.4),
iar retragerea definitiv\ a permisului de circula]ie nu se
putea face decât cu avizul prealabil al ACR (art. 10).
• 22 SEPTEMBRIE 1904. Are loc prima curs\ de
automobile din România, organizat\ de ACR pe
traseul Bucure[ti – Giurgiu – Bucure[ti, pe distan]a
de 120 km. Câ[tig\torul cursei a fost G.V. Bibescu.
}ara noastr\ s-a `nscris astfel printre primele [ase ]\ri
din lume (dup\ Fran]a, SUA, Anglia, Germania [i
Italia) care au organizat `ntreceri de automobile.
• 18 DECEMBRIE 1905. ACR a fost primit ca membru al Asocia]iei Interna]ionale a Automobil
Cluburilor Recunoscute de la Paris.
• 10 IANUARIE 1906. Are loc Adunarea general\ a
ACR, `n care este prezentat\ activitatea din 1905, an
`n care s-a hot\rât `nfiin]area unei re]ele de „case de
vânz\ri [i repara]ii” de automobile patronate de club.
• 8 NOIEMBRIE 1906. La Bucure[ti s-a organizat
prima curs\ de vitez\ („cursa kilometrului lansat”) pe
un traseu amenajat la {oseaua Kiseleff, `ntre Pia]a Victoriei [i „Bufet”. Pe primul loc se claseaz\ Leon
Leonida cu o ma[in\ Gobron de 60 CP.
• 15 DECEMBRIE 1906. Delega]ii ACR particip\,
pentru prima dat\, la [edin]a Asocia]iei Interna]ionale
a Automobil Cluburilor Recunoscute, ]inut\ la Paris.
• ANUL 1906. La Bucure[ti, `n cadrul ACR a luat
fiin]\ prima [coal\ pentru `nv\]area conducerii autovehiculului. De asemenea, `n 1906 apare „Revista
Automobil\”, ca organ oficial al ACR.
• 3 FEBRUARIE 1907. Pentru merite deosebite `n
sprijinirea ACR, domnii Take Ionescu, ministru de
Finan]e [i Ion Gr\di[teanu, ministru al Lucr\rilor
Publice, au fost numi]i membri de onoare ai acestuia.
• 23 MAI 1908. ~n Parcul Carol I, la Arenele Romane, a fost organizat, de c\tre ACR, un concurs de
`ndemânare `n conducerea auto.
• IANUARIE 1909. Recunoa[terea oficial\ a ACR de
c\tre Statul Român. Camera Deputa]ilor (la 22 ianuarie 1909) [i Senatul (la 19 februarie, acela[i an) au
acordat ACR `nvestitura, iar la 13 martie 1909 ap\rea
`n Monitorul Oficial Legea cu articol unic, `n care se
prevedea: „Se recunoa[te Societ\]ii Automobil Club
Român din Bucure[ti calitatea de persoan\ moral\,
pe baza al\turatelor statute”. Era semnat, astfel, actul
oficial de existen]\ a ACR .
ACR propune Ministerului de Interne patru semne de
circula]ie, care s\ fie montate `n punctele periculoase
de pe [osele: „cotitur\”, „r\spântie”, „cale ferat\” [i
„groap\”, toate purtând inscrip]ia „Automobil Club
Român”.
• 28 NOIEMBRIE 1909. ACR [i-a mutat sediul `n
primul local propriu, pe strada C.A. Rosetti nr. 7, cu
care prilej a avut loc un dineu. Statutul ACR permitea
accesul `n saloanele clubului doar membrilor titulari
ai asocia]iei.
ACR s-a implicat [i mai puternic `n promovarea, pe
toate planurile, a automobilismului `n ]ara noastr\:
`nfiin]area de cluburi regionale; `nfiin]area de noi [coli
de [oferi; participarea la perfec]ionarea legisla]iei rutiere; stabilirea de contacte [i colaborarea cu foruri interna]ionale de profil; organizarea de concursuri auto [i
sprijinirea automobili[tilor români.
199
• ANUL 1914. Automobil Club Român `[i schimb\
denumirea `n Automobil Club Regal Român (ACRR).
• ANUL 1919. Dup\ `ncheierea primului r\zboi mondial [i re`ntregirea ]\rii, activitatea automobilistic\ a
fost reluat\. S-au reluat leg\turile cu Asocia]ia Interna]ional\ a Cluburilor Recunoscute.
• 15 IANUARIE 1921. Adunarea General\ a ACRR
introduce un nou capitol `n Statut (capitolul 6)
privind autorizarea cluburilor regionale. Primul club
regional a fost `nfiin]at la 8 septembrie 1921, la Cluj.
Printre membrii de onoare ai acestuia s-a num\rat [i
Octavian Goga. ~n telegrama trimis\ de c\tre ACRR
se spunea: „Adres\m salut\ri cordiale primului club
regional creat la Cluj, `n acel ]inut alipit de curând,
pentru totdeauna, la România”.
• IANUARIE 1921. Adunarea General\ `nfiin]eaz\
un „Serviciu al drumurilor”, care s-a dovedit foarte
util [i care a pus la dispozi]ia Ministerului Lucr\rilor
Publice 600 de indicatoare de circula]ie.
• 22 MARTIE 1924. George Valentin Bibescu a
p\r\sit func]ia de pre[edinte al ACRR, `n locul s\u
fiind ales Ion M. Mititelu. Prin]ul G.V. Bibescu a
r\mas membru de onoare al conducerii clubului, ulterior fiind ales pre[edintele Federa]iei Aeronautice
Interna]ionale, cu sediul la Paris.
• ANUL 1925. ACRR s-a afiliat la Consiliul Central
al Turismului Interna]ional, cu sediul la Paris.
• APRILIE 1926. }ara noastr\ a semnat, la Paris,
„Noua Conven]ie Interna]ional\ Pentru Circula]ia Automobilelor”, document care, dup\ ratificarea acestuia
de c\tre Parlament, a intrat `n vigoare la 24 octombrie
1930.
• ~n 1939 clubul avea [apte filiale pe teritoriu. ~ntre
acestea, cea mai puternic\ era cea din Cluj care avea, la
rândul s\u, filiale la Bra[ov, Oradea, Sibiu [i Timi[oara.
Cea de-a doua mare conflagra]ie mondial\, prin consecin]ele ei, a adus o lung\ pauz\ `n via]a ACR. Activitatea acestuia este reluat\ `n 1948.
• ~n 1958, la ini]iativa unui grup de automobili[ti ACR
a fost organizat `ntr-o nou\ concep]ie, sub denumirea
de Asocia]ia Automobili[tilor din România (AAR).
• OCTOMBRIE 1960. Federa]ia Interna]ional\ a
Automobilului, provenit\ din Asocia]ia Interna]ional\ a Cluburilor Recunoscute, hot\r\[te afilierea la
FIA a Asocia]iei Automobili[tilor din România, ceea
200
ce a condus la reluarea rela]iilor cu aceast\ organiza]ie mondial\.
• 10 DECEMBRIE 1962. Comitetul Director al
Alian]ei Interna]ionale de Turism aprob\ cererea
AAR de a fi admis\ ca membru.
• ~n 1967, un comitet de ini]iativ\ a depus diligen]ele
necesare pentru transformarea AAR `n Automobil
Clubul Român. La 21 martie 1967 a fost emis\ HCM
nr. 614 care, la art. 1, stipuleaz\: „Se autorizeaz\ `nfiin]area asocia]iei cu scop nepatrimonial, Automobil
Clubul Român”. Dup\ 63 de ani, asocia]ia automobilistic\ româneasc\ revenea, astfel, la numele ei
ini]ial – ACR.
• FEBRUARIE 1969. Apare primul num\r al revistei
„AUTOTURISM” editat\ de ACR.
• 5-6 APRILIE 1974. ACR a organizat, la Bra[ov,
prima sa Conferin]\ pe ]ar\, statutul adoptat reglementând, `ntr-o concep]ie unitar\, noua configura]ie a
asocia]iei `n societatea civil\ româneasc\.
• MAI 1974. Se constituie Federa]ia Român\ de Automobilism [i Karting (FRAK), – organ de specialitate
al ACR pentru activitatea de automobilism [i karting.
Federa]ia poate primi din partea ACR atributul de
autoritate sportiv\ na]ional\ recunoscut\ de FIA.
• ANUL 1985 a reprezentat `ns\ un moment critic,
când, prin decizie politic\, atelierele ACR au fost „na]ionalizate” [i cu ele au fost `mpropriet\rite fostele
consilii populare. Automobil Clubul Român, ca organiza]ie neguvernamental\, a fost redus\ la statutul
unei federa]ii din subordinea fostului Consiliu Na]ional pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport. Prin abilitatea
conducerii ACR, s-a reu[it men]inerea solidarit\]ii
membrilor, a fidelit\]ii fa]\ de valorile tradi]ionale ale
asocia]iei, precum [i p\strarea oamenilor din structurile de baz\ ale acesteia. S-a men]inut [i s-a declarat o stare de spirit favorabil\ revenirii, `n noi condi]ii
social-politice, la statutul consacrat al ACR.
• 22 DECEMBRIE 1989. Recunoa[terea de c\tre
noile autorit\]i ale Statului Român a ACR ca organiza]ie neguvernamental\ de sine st\t\toare. Decretul
nr. 85-191, din februarie 1990, privind Restabilirea
regimului de func]ionare al ACR . ~n iunie 1990
apare Hot\rârea Guvernului României nr. 737 privind
Activitatea organizatoric\, financiar-economic\ [i
valutar\ a asocia]iei ACR. Acesta [i-a recuperat `n
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
mare parte patrimoniul na]ional „confiscat” `n 1985.
• 7 MARTIE 1994. Are loc, la Bra[ov, Conferin]a Na]ional\ a ACR. Aceasta a stabilit obiectivele relans\rii
ACR `n societatea civil\ româneasc\ pe linia moderniz\rii bazei materiale de asisten]\ tehnic\ [i rutier\, l\rgirii gamei de avantaje [i acordarea de facilit\]i pentru
membrii ACR la nivelul cluburilor automobilistice
avansate ale Europei. Conferin]a Na]ional\ a marcat o
nou\ strategie `n amplificarea demersurilor ACR,
aceasta fiind cea mai cuprinz\toare organiza]ie neguvernamental\ `n sus]inerea pe plan intern [i interna]ional a intereselor majore ale automobili[tilor. Conferin]a
ACR de la Bra[ov a ales Consiliul de conducere al asocia]iei. Ca pre[edinte ACR a fost ales ing. Constantin
Niculescu, ce avea o vechime de peste dou\zeci [i cinci
de ani pe treptele ierarhice ale asocia]iei.
• Asisten]a rutier\ a devenit prioritar\ `n gama de servicii auto, avantaje [i facilit\]i conferite membrilor
ACR [i membrilor cluburilor partenere, membre ale
FIA [i AIT. ~ncepând cu anul 1997 s-a `nfiin]at Dispeceratul Na]ional de Asisten]\ Rutier\ [i Informa]ii, cu
program non-stop, iar `n cadrul acestuia, Reprezentan]a
ACR Transistance, menit\ s\ asigure asisten]\ rutier\
special\ pentru membrii unor cluburi automobilistice
ale Europei (ADAC, ANWB, OAMTC, AA etc.).
• Turismul ACR a revenit `n matca sa dup\ 1994.
Asocia]ia dispune de o flot\ nautic\ de turism `n
Delta Dun\rii, format\ din 3 vase-motel, mai multe
ambarca]iuni de agrement, vân\toare [i pescuit, fiind
cea mai reprezentativ\ din acest areal unic european.
ACR dispune de moteluri-pensiune la Alba Iulia,
Nehoiu – jude]ul Buz\u, Craiova, R\d\u]i [i Câmpulung Moldovenesc, toate destinate membrilor ACR.
• Sportul automobilistic [i de karting, atât pentru
licen]ia]i cât [i pentru amatori, au cunoscut `n anii din
urm\ o ascensiune remarcabil\ sub patronarea ACR.
Campionatele na]ionale organizate, `n multiplele lor
etape, la Bra[ov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Miercurea
Ciuc, Re[i]a, Deva nu sunt cu nimic mai prejos, prin
spectacolul automobilistic oferit, fa]\ de sporturile cu
mare audien]\ la public.
• Revista „Autoturism”, cu apari]ie lunar\, care a `mplinit recent 33 de ani de existen]\, a editat `n acest
interval peste 25 milioane de exemplare, devenind o
adev\rat\ „agend\ vie” a asocia]iei. Aceasta se
distribuie (la domiciliu) tuturor membrilor ACR.
~ncepând cu luna mai 2000, revista are Website-ul
propriu ce poate fi accesat din orice col] al lumii.
• 3 DECEMBRIE 1999. Are loc, la Bra[ov, Conferin]a Na]ional\ a ACR, care a stabilit direc]iile prioritare ale preg\tirii [i marc\rii Centenarului ACR, la
5 aprilie 2004. Ca pre[edinte al asocia]iei a fost reales
Constantin Niculescu, membru titular al Comitetului
Executiv al FIA [i membru titular al Comitetului
Director al AIT.
BASCHET CLUB „ICIM” Arad. Cunoscut sub acest
nume din 1995, a func]ionat anterior sub denumirile de:
„Constructorul – CS{” (1988-1992), „Constar”
(1992-1993), „Baschet Club” (1993-1995). A promovat `n Divizia A, `n edi]ia campionatului 1988-1989,
apoi a retrogradat `n „B”, dar revine `n primul e[alon
valoric al baschetului feminin românesc `n 1991, `nregistrând urm\toarele rezultate: campioan\ a României
`n 1993-1994, 1997-1998, 1998-1999; vicecampioan\
`n 1991-1992, 1992-1993; locul IV `n 1994-1997. A
participat la CCE `n 1994-1995 [i la 3 edi]ii al Cupei
„Liliana Ronchetti” (1992, 1994, 1997, 1998). Majoritatea juc\toarelor acestui club au f\cut parte din
lotul na]ional de baschet al României. Antrenori:
Mircea Pric\ (1989-1992); Emeric Davidhazy (1993;
1995-1997), Traian Constantinescu (1994-1995),
George Mandache (din 1997), care este [i antrenor al
echipei na]ionale. Pre[edin]i: Flavius Medris (19881995); Ioan Faur (din 1995). Managerul echipei, `ncepând din 1988, a fost Stelian V\duva.
BOX CLUB BR|ILA. A fost `nfiin]at `n 1973, prin
preluarea sec]iei de la CSM (`n 1935 a func]ionat la
„Br\ila Boxing-Club”). Rezultate deosebite `n competi]iile interna]ionale oficiale: Costic\ Dafinoiu –
medalie de bronz la JO din 1976, campion european de
tineret `n 1974; Cornel B\lan – medaliat cu bronz la
CM de juniori din 1979; Marian Gavril\ – medaliat cu
bronz la CE din 1987; Alexandru Giurgiu – medaliat
cu argint la CE de tineret din 1976. Au mai fost
ob]inute 2 medalii de aur, 3 de argint [i una de bronz
la CB de seniori [i 3 medalii de aur, 4 de argint [i 4
de bronz la CB de juniori. Dup\ 1990, unitatea [i-a
`ncetat activitatea, sec]ia revenind la CSM Br\ila.
201
STRUCTURI ORGANIZATORICE
BOXING–CLUB CONSTAN}A. A fost `nfiin]at la
1 mai 1923, pe lâng\ Societatea de Arme [i Gimnastic\. ~n 1924, pe arena „Grand” din Constan]a, s-au
organizat peste 15 gale de box la care au participat
sportivi din Bucure[ti, Gala]i, Br\ila, Ploie[ti. „Boxing-club” era reprezentat de Vasile Baciu (mai târziu
antrenor [i animator al boxului const\n]ean), Panait
Teodoridi, Traian Constantinescu, Niki Atanasiu,
Gheorghe Dan [i al]ii. ~n anul 1926 Vasile Baciu a
câ[tigat primul titlu de campion na]ional al
României.
BOX CLUB „NICOLAE LINCA” ALBA IULIA.
Club privat de box, constituit `n 1994 (la `nceput sub
denumirea de „Dinamo Nicolae Linca”) prin preluarea activit\]ii primului club privat din ]ar\, „SICA”,
`nfiin]at `n 1990. Pe parcursul anilor, sub `ndrumarea
Antrenorului emerit Nicolae Pa[tiu, sportivii clubului
au câ[tigat 12 titluri de campioni na]ionali la seniori,
tineret [i juniori, 23 de locuri II [i III la CN, peste 10
medalii la diferite cupe [i trofee interna]ionale `n Bulgaria, Germania, Italia, Spania, Fran]a, Finlanda,
Cehia prin: Cucereanu Waldemar, Vâjdea Cosmin
Tr\ian, Tu[ineanu Marinel. ~n competi]iile interna]ionale oficiale au fost ob]inute urm\toarele rezultate:
Vâjdea Cosmin Traian – medalie de argint la CM de
juniori, Istanbul, 1994; Cucereanu Waldemar,
medalie de argint la CE de juniori, Siofok (Ungaria)
1995; locul V la CM de juniori, Cuba, 1996; participant – prima prezen]\ româneasc\ – la CE de seniori,
1998; medalie de bronz la CM de seniori, Houston
(SUA), 1999. Cucereanu Waldemar este Maestru al
sportului, component al lotului olimpic la categoria
51 kg. Pre[edintele clubului – ing. Dan Moldovan.
HANDBAL CLUB „MINAUR BCR” BAIA
MARE. A fost `nfiin]at la 12 mai 1974. Pân\ `n 1990
a activat `n sistemul sindicatelor [i industriei
miniere, apoi s-a transformat `n club privat. Rezultate pe plan intern: câ[tigarea campionatului na]ional
`n 1997-1998 [i 1998-1999; clasarea de 8 ori pe
locul II [i de 12 ori pe locul III `n CN; câ[tigarea
„Cupei României” `n 1978, 1983, 1984, 1989 [i
1999. Pe plan interna]ional a cucerit Cupa „IHF” `n
1985 [i 1988, iar `n „Cupa Cupelor” s-a calificat
202
pân\ `n semifinale `n 1979, 1981 [i 1986. A promovat `n loturile na]ionale numero[i juc\tori, mae[tri [i
mae[tri emeri]i ai sportului, care au contribuit la
ob]inerea rezultatelor de prestigiu ale handbalului
românesc la CM [i JO, printre ace[tia aflându-se:
Maricel Voinea, Iosif Boro[, Mihai Mironiuc, Iosif
Palko, Iosif Oros, Nicolae Ne[ovici, Gheorghe
Covaciu, Adi Popovici, C\t\lin Popovici, Petru Pop,
Eremia Pârâianu, Eugen Bota, Ovidiu Mih\il\. O
contribu]ie remarcabil\ la ob]inerea acestor rezultate
a avut-o Antrenorul emerit Lasc\r Pan\, care `n anumite perioade a activat ca tehnician [i la loturile
na]ionale.
Pe parcursul anilor, la conducerea Clubului s-au aflat:
Al. Konerth (1974-1977), M. Vraciu (1977-1990),
V. Maier (1975-1990 [i 1990-1998), L. Pan\ (19981999), Z. Mesaro[ (din 1999).
SCHI CLUB BUCURE{TI. ~nfiin]at `n 1937, a avut
drept conduc\tori inspira]i [i activi pe inginerul Basil
Assan, pe profesorii Ioan Coja, Camil Mor]un [i pe
arhitectul Aurel Ghinescu. Clubul a prestat o activitate bun\ la nivel na]ional organizând, pe lâng\ concursuri destinate pentru toate categoriile de schiori, [i
trofeul „Cupa Bucegilor” pentru proba de coborâre
pe Valea Cerbului.
TURING CLUBUL ROMÂNIEI (TCR). ~nfiin]at
la 2 aprilie 1925, la Bucure[ti, a devenit un excelent
factor de cultur\ sportiv\ `n via]a ]\rii. Combinând
activitatea sa organizatoric\ [i propagandistic\ din
domeniul turismului cu cea a schiului, TCR [i-a `ndreptat aten]ia mai ales asupra provinciilor de peste
mun]i, unde turismul [i schiul, grupate `n dou\ societ\]i puternice apar]inând na]ionalit\]ilor conlocuitoare
(SKV [i EKE), atinseser\ un `nalt grad de dezvoltare,
spre deosebire de societ\]ile române[ti de acest fel,
destul de rare [i f\r\ o leg\tur\ `ntre ele. Prin absorbirea unora dintre ele, prin crearea de noi centre de turism,
TCR a strâns `ntr-un m\nunchi toate ini]iativele `n
domeniul turismului [i schiului din teritoriile de peste
mun]i. S-a ajuns astfel la situa]ia paradoxal\ ca un club
din Bucure[ti s\ `nglobeze 11 sec]ii [i 30 de centre din
`ntreaga ]ar\, dintre care numai dou\ cu sediul la sud
de Carpa]i – Bucure[ti [i Sinaia. ~n schimb, TCR avea
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
sec]ii la Arad, Bra[ov, Câmpulung Moldovenesc,
Cluj, Deva, Satu Mare, Sibiu, Sighet [i Timi[oara.
Activitatea acestor sec]ii a fost extrem de fructuoas\,
`ndeosebi `n direc]ia construirii de cabane, marcaje,
practicarea turismului pe timp de iarn\ [i sus]inerea
schiului. Merite deosebite `n stimularea activit\]ii
acestor sec]ii au avut Valeriu Pu[cariu, Bucura
Dumbrav\, fra]ii Urechia, Mihai Haret, Emanoil
Bucu]a, Ion Bianu, Gh. }i]eica [i al]ii.
JOKEY-CLUB. Club elitist masculin care avea [i activitate sportiv\, cultivând rase de cai de curse pur
sânge englez. Datorit\ acestor preocup\ri era cunoscut [i ca Societate de `ncurajare pentru `mbun\t\]irea
rasei cailor din România. ~nfiin]at la Bucure[ti `n anul
1875, de c\tre 95 de membri fondatori (reprezentând
elita societ\]ii, mari proprietari funciari, oameni politici, militari, diploma]i, medici, scriitori), sub pre[edin]ia domnitorului Carol I (viitor rege al României).
Jokey-Clubul român a func]ionat ne`ntrerupt pân\ `n
1947, când a fost desfiin]at confiscându-i-se `ntregul
patrimoniu. Conducerea efectiv\ a clubului era asigurat\ de doi vicepre[edin]i asista]i de dou\ comitete: al
alerg\torilor [i al cercului. Printre cei 14 vicepre[edin]i au fost: Alexandru Marghiloman, Ion Florescu,
Dimitrie Ghica; ultimii au fost Constantin Argetoianu
[i Barbu Catargiu. Pe plan sportiv Jokey-Clubul s-a
preocupat `n principal de organizarea curselor de
galop cu cai pur sânge englez. Primele alerg\ri au avut
loc `n 1876 pe hipodromul caz\rmilor de pe câmpul
Cotrocenilor, cu cai proveni]i din Fran]a [i Anglia.
~n 1905-1906, pe un teren oferit de stat (de 60 ha),
Jokey-Clubul a construit Hipodromul de Galop de la
B\neasa – arhitect J. Berindei – care rivaliza cu cele
mai prestigioase hipodromuri din lume, având dou\
piste (de 2 000 [i 2 200 m lungime) la care, `n 1925,
s-au mai ad\ugat dou\ turnante pentru a corespunde
cursei de Derby (2400 m). ~n 1960 buldozerele au
distrus acest hipodrom distrugând singura baz\
amenajat\ pentru organizarea curselor de cai. Pentru
cursele de pe acest hipodrom, se acordau premii importante, printre care: „Derby-ul Jokey-Clubului”,
„Diana”, „Arcul de Triumf”, „Premiul Regal”, „Premiul Alexandru Marghiloman”, „Marele Premiu
Na]ional”, „Marele Premiu Bucure[ti” [.a. Se acordau
[i premii pe baza unor pariuri (pariul „Mutual”,
„Event” [i „Austriac”). Jokey-Clubul a fost reactualizat `n 1991 de un grup de fo[ti membri ai vechiului
club (C. B\l\ceanu-Stolnici, Al. Paleologu, Gh. Lecca,
S. Ghica [i N. Scully-Logotheti), sub conducerea lui
M. Filitti, ob]inând statutul legal de continuator al
clubului desfiin]at cu 44 de ani `nainte [i intrând `n
posesia par]ial\ a patrimoniului, inclusiv sediul s\u
tradi]ional (construit de arh. G. M. Cantacuzino),
considerat ast\zi monument istoric. ~n anii 1999 [i
2000, s-au organizat pe hipodromul de la Mangalia
(dup\ 40 de ani de `ntrerupere) primele curse de
galop din România.
YACHT CLUB ROMÂN CONSTAN}A. ~nfiin]at
`n 1921, pentru practicarea yachtingului, canotajului,
`notului [i jocului de polo pe ap\.
CLUBUL DE AEROMODELISM „HENRI
COAND|” PUCIOASA. S-a constituit `n 1976 ca
organiza]ie sportiv\ a cercului de modelism din
Clubul Elevilor, unitate de `nv\]\mânt care fiin]eaz\
din anul 1953. Pe parcursul anilor, sute de copii au
fost ini]ia]i [i au devenit constructori de machete de
aeronave. Printre rezultatele ob]inute sunt de re]inut:
participarea la peste 1 000 de competi]ii [i ac]iuni
tehnico-aplicative interne [i interna]ionale; peste 20
de titluri de campioni na]ionali la clasa F4B – machete aeronave; 4 Cupe la clasa F1D; peste 600 de
medalii [i 800 de diplome; un num\r de 6 membri ai
clubului au primit titlul de Mae[tri ai sportului. Mul]i
dintre sportivii preg\ti]i [i-au continuat activitatea la
AS „{tiin]a” din Pucioasa. ~ncepând din 1977, clubul
organizeaz\ „Memorialul Henri Coand\”, competi]ie
cu machete de aeronave captive clasa F4B, `n 1998
desf\[urându-se cea de-a XXII-a edi]ie. Printre realiz\rile mai deosebite `n cele 22 de edi]ii: 1 800 de
participan]i cu peste 2 000 de machete; 2 000 de
medalii [i diplome oferite laurea]ilor; 1 000 de
diplome [i medalii jubiliare; 15 simpozioane pe teme
aviatice; 10 expozi]ii aerofilatelice; 40 de demonstra]ii de zbor [.a. ~n 1977, a fost inaugurat [i minimuzeul aviatic „Aripi Române[ti” Cosmonaut
Dumitru Prunariu. De men]ionat c\ ocup\ un loc
aparte, fiind printre primele muzee din lume [i unicul
203
STRUCTURI ORGANIZATORICE
din ]ara noastr\ cu machete de aeronave construite de
copii. De la 85 de semimachete de avioane prezentate
la `nceput, dup\ o munc\ de peste 20 de ani, muzeul
expune, `n prezent, `n dou\ s\li spa]ioase (228 mp),
peste 300 de machete statice [i zbur\toare ale avioanelor române[ti, `ncepând de la aeroplanul lui Traian
Vuia, pân\ la modernele aeronave din zilele noastre.
~n vecin\tatea muzeului se afl\ parcul avioanelor
reale [i pista de zbor captiv. Aici mai exist\ un Cabinet de orientare [colar\ [i profesional\, dotat cu aparatur\ variat\ de bord, uniforme de avia]ie, fotografii,
insigne [i medalii aviatice. Peste 20 de tineri, fo[ti
membri ai acestor unit\]i, s-au format profesional [i
activeaz\ `n domeniul avia]iei `n func]ii de pilo]i, ingineri [i tehnicieni. La activit\]ile organizate `n decursul anilor au fost prezen]i peste 15 000 de spectatori [i
vizitatori, precum [i 500 de invita]i de onoare (academicieni, profesori universitari, generali, ofi]eri, pilo]i,
oficialit\]i ale statului, oameni politici [i numeroase
cadre didactice). Principalul ini]iator [i realizator al
acestor ac]iuni model, cu puternice influen]e formative, este antrenorul Dumitru Diaconescu, Maestru al
sportului [i arbitru interna]ional, aflat de peste 30 de
ani `n slujba „aripilor avia]iei mici”, practicant [i
`ndrum\tor a sute de copii [i elevi `n tainele [i mirajul
acestui sport. Activitatea sa exemplar\ s-a bucurat de
aprecierile elogioase ale unor speciali[ti din ]ar\ [i de
peste hotare, fiind r\spl\tit\ cu numeroase distinc]ii,
diplome de onoare [i de merit atribuite de organismele
sportive [i aviatice centrale [i locale.
CLUBUL „ATLETIC” ARAD. A fost `nfiin]at `n
1899 cu sec]ii de fotbal, atletism, tenis, popice [i scrim\. ~n acela[i an echipa de fotbal sus]ine, pe stadionul
propriu, primul meci cu echipa Uzinei de Vagoane.
CERCUL ATLETIC BUCURE{TI. ~nfiin]at `n
noiembrie 1912 sub auspiciile clubului „Olimpia”,
din ini]iativa lui G. Niculescu, promotor al fotbalului
`n rândul elevilor. A avut o echip\ de fotbal care,
`ncepând din 1913, a participat la campionatul inter[colar dotat cu „Cupa Ion C\m\r\[escu”.
CLUBUL ATLETIC MUNICIPAL RE{I}A. A
fost `nfiin]at la 1 mai 1974 (Hotârârea CNEFS – nr.
204
417 din 15 aprilie 1974). Clubul a avut `n folosin]\
[i `n administrare: stadionul de atletism, complexul
sportiv cu s\li pentru lupte, box [i culturism. Printre
atle]ii cu rezultate deosebite s-au aflat: Gheorghe
Megelea (antrenor Daniel Mayer) medaliat cu bronz
la JO din 1976 la aruncarea suli]ei; Lia Murgu
(antrenor Waldemar Murgu) multipl\ campioan\ na]ional\, participant\ la 3 edi]ii ale Cupei Europei;
Ion Buliga – campion [i recordman al României la
decatlon, participant la Cupa Europei; multiplii medalia]i ai concursurilor na]ionale [i interna]ionale de
mar[, precum: Gheorghe Frec\]eanu, Dorel Firic\,
Daniel Despa, Gheorghe Claudiu [i Gheorghe
V\draru (medaliat cu aur `n proba de 20 km mar[ `n
1978 la Jocurile Mondiale T\cute) – to]i antrena]i de
Iosif M\z\ran. Sportivii au realizat: 18 titluri de
campioni na]ionali; 36 locuri II, 42 locuri III; 3
recorduri ale României la juniori [i 9 la seniori (Ion
P\un, Dorel Firic\, Gh. Frec\]eanu); 4 titluri balcanice la juniori [i 4 la seniori; 7 titluri de mae[tri ai
sportului. Clubul [i-a `ncetat activitatea `n 1992,
antrenorii fiind transfera]i la Centrul Jude]ean de
atletism.
CLUBUL ATLETIC ROMAN (CAR). ~nfiin]at prin
Hot\rârea CNEFS nr. 911 din 1969, `[i `ncepe activitatea la 1 ianuarie 1970. CAR a ob]inut, `n decursul
anilor: peste 350 de titluri de campioni [i numeroase
recorduri na]ionale la juniori [i seniori; promovarea
unui mare num\r de atle]i `n loturile reprezentative [i
`n sec]iile altor cluburi cu performan]e de prestigiu.
Printre sportivii cu rezultate deosebite se afl\: Mariana
Suman – peste 40 de titluri de campioan\ na]ional\, finalist\ `n proba de 800 m la JO din 1976, câ[tig\toarea
acestei probe la finala Cupei Europei din 1974,
medaliat\ cu bronz la CE din 1978; Mihaela Loghin –
Maestr\ emerit\ a sportului, multipl\ campioan\
na]ional\ [i balcanic\, medaliat\ cu argint la JO din
1980 sub culorile CS „Steaua”, unde [i-a continuat preg\tirea; Elena T\râ]\ – multipl\ campioan\ na]ional\,
locul IV la JO din 1980 cu [tafeta 4x400 m; Mae[trii
sportului Elisabeta Baciu-Laz\r, Eleonora Monoranu,
L\cr\mioara Diaconiuc, Constantin Neme[, Viorica
Neagu, Tatiana B\lan-Conac [i foarte mul]i al]i campioni na]ionali. O contribu]ie remarcabil\, la realizarea
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
acestor rezultate, a avut-o Antrenorul emerit Cezar
Olimpiu Nehoi Constantinescu, unul dintre speciali[tii
de baz\ ai atletismului românesc , care a `ndeplinit
mul]i ani [i func]ia de antrenor la lotul na]ional. ~n
cadrul CAR au mai activat ca antrenori: Gyorgy Geza,
Traian Macovei, Mihai P\duraru, Eugenia Leahu,
Alexandru Udrea, Mircea Ioan {erb\nescu. ~n 1998 a
luat fiin]\ [i o sec]ie de tenis. Pre[edin]ii clubului:
Alexandru Udrea (1970-1977); Eugen Grosu (19781984); Gheorghe Antohi (1984-1990); Mircea Ioan
{erb\nescu (din 1990).
CLUBUL CARPATIN ROMÂN. A fost constituit
`n 1931. La originea lui a stat „Grupul Alpin Brav”, o
societate ce a apar]inut elevilor Liceului „Mihai
Viteazul” din Bucure[ti. A avut peste 4 500 de membri, c\rora le oferea echipament de schi `n mod gratuit. Clubul a avut un rol recunoscut `n popularizarea
schiului `n rândul tineretului.
CLUBUL DE GOLF „PAUL TOMI}|”. A fost
`nfiin]at la 22 februarie 1995, `n com. Pianu de jos,
jud. Alba, unde, pe un spa]iu de 70 ha, concesionat, s-a
amenajat primul teren de golf din România, `n lungime
de 3,227 km, sub form\ de circuit, cu 9 g\uri [i 6 trasee
complete – unul pentru copii, dou\ pentru femei [i trei
pentru b\rba]i. Terenul de golf „Paul Tomi]\” a fost
inaugurat pe 9 octombrie 2000, valoarea investi]iei ridicându-se la aproape un miliard de lei, sum\ ob]inut\
din sponsoriz\ri. Clubul a fost dotat cu 1 000 de mingi,
4 ma[ini mici [i una mare, pentru tuns iarba, tractor [i
remorc\, aflându-se `n construc]ie un pavilion administrativ. Organizarea primului club privat de golf din ]ar\
s-a realizat din ini]iativa [i cu participarea sportivului [i
profesorului de golf Paul Tomi]\, acum `n vârst\ de 86
de ani care, din 1938, când a primit calificarea de profesor de golf, pân\ `n 1975, a func]ionat ca profesor titular la „Country Club” Bucure[ti, transformat `n 1948
`n „Centrul Diplomatic”. Paul Tomi]\ a reprezentat
România la CM de golf din 8 ]\ri (Italia–1968, Anglia
[i Singapore–1969, Cehoslovacia [i Argentina–1970,
SUA–1971, Australia–1972, Spania–1973). Au fost organizate `ntreceri locale cu caracter demonstrativ [i
„Festivalul Sportului S\tesc” edi]ia I-a – 1999. Pre[edintele clubului – ing. Ioan Bolog.
CLUBUL GERMAN DE SCHI (DSCB). Constituit `n 1932, având centrul de activitate situat `n zona
mun]ilor Diham, a contribuit la punerea `n valoare [i
amenajare a acestei zone alpine superbe, aflat\ `n
apropierea Predealului. A construit cabana Diham [i
a organizat cursuri de ini]iere `n schi [i de preg\tire a
unor schiori care s-au consacrat, `n anii ’30, `n schiul
românesc.
CLUBUL DE SCHI. Constituit la 28 februarie 1911,
la Sibiu, cu scopul propag\rii schiului [i turismului.
Datorit\ acestui club, schiul p\trunde `n mun]ii Cibinului [i F\g\ra[ului. ~n 1914 organizeaz\ primul concurs oficial de schi, la Sibiu.
CLUBUL „TRICOLOR” CONSTAN}A. ~nfiin]at
`n 1922 de c\tre un grup de tineri, membri ai fostei
societ\]i sportive „Diana”. Clubul „Tricolor” era afiliat clubului cu acela[i nume din Bucure[ti [i avea
sec]ii de fotbal [i de tenis.
CLUBUL TURISTIC B|N|}EAN (CTB). A luat
fiin]\ `n 1935. Clubul a pus `n valoare posibilit\]ile
de organizare a schiului pe Muntele Mic. Concomitent, a ini]iat instruirea amatorilor de schi [i a organizat cursuri locale.
CLUBUL SPORTIV „BOTO{ANI”. ~nfiin]at `n
1973 ca unitate reprezentativ\ a municipiului [i
jude]ului Boto[ani. Sec]ii: atletism, box, canotaj,
lupte, radioamatorism, volei. Sec]ia de atletism
(`nfiin]at\ `n 1973) – de nivel interna]ional, reprezentat\ de: Viorica Bobu]anu – multipl\ campioan\ balcanic\; Petru L\z\rescu – campion la 3 000 m obstacole [i cros, component al lotului na]ional de seniori,
campion balcanic `n proba pe echipe, la cros (1998);
Daniel Oniciuc – campion [i multiplu medaliat la CN
(800 [i 1 500 m), component al loturilor na]ionale de
tineret [i seniori, component al echipei României la
Cupa Europei `n 1999; Iuliana Iustin – medaliat\ la
CN, component\ a lotului na]ional de cros pentru
CM. Antrenor – Dan Mighiu. Sec]ia de box (1980) a
preg\tit numero[i sportivi, multipli campioni [i medalia]i la CN de juniori, tineret [i seniori, componen]i
ai loturilor reprezentative, printre care: Sava Melinte,
205
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Benone Melinte, Liviu Iacob, Marius Tiron [i al]ii.
Antrenor – Victor Marian Apetrei. Sec]ia de canotaj
(1980) – de nivel interna]ional, `ncepând din 1985,
sub `ndrumarea Antrenoarei emerite Elena Iacob
(Maestr\ a sportului) au fost selec]ionate [i promovate `n centrul olimpic (de pe lâng\ CS „Olimpia”
Bucure[ti) [i `n loturile na]ionale de junioare:
L\cr\mioara Bidilac – medaliat\ cu bronz la CM de
juniori (1991); Georgeta Damian – 2 medalii de aur, 3
de argint [i una de bronz; dup\ 1996 concurând pentru
Dinamo a mai ob]inut 2 medalii de aur [i una de argint
la CM de senioare. Sec]ia de lupte (1973) – reprezentat\ de numero[i sportivi, multipli campioni na]ionali
[i componen]i ai loturilor reprezentative, printre care:
Mihai Dre[canu, D\nu] Aiacoboaie (Maestru al
sportului), Ion Asaftei (locul VII la CM), Cristian
Mrean\ (Maestru al sportului), Constantin Brânzei
(Maestru al sportului), Florin Anehei (participant la
CM [i CE). Antrenori – Petru Ghea]\u [i Ion Asaftei.
Sec]ia de radioamatorism `nfiin]at\ prin preluarea radioclubului jude]ean (organizat `n 1963), sub `ndrumarea antrenorului Ion Protopopescu, a reu[it s\ ob]in\
locul I la CM [i locul II la CE, ambele la categoria
SOMB - LP, `n proba individual\.
Sec]ia de volei care a luat fiin]\ `n 1998, prin fuziune
cu echipa CSS Triumf, particip\ cu echipe `n CN – Divizia B [i de juniori. Antrenor - Ioan Cornel Strujan.
Baza material\ `n folosin]a clubului: stadion, s\li
pentru lupte, box [i jocuri sportive.
Pre[edin]ii clubului: Mircea Coliban (1973-1975);
Viorel Alexoaie (1976-1980); Ioan Ilie (1980-1983);
{tefan Borcil\ (1983-1990); Ioan Ilie (1990-1992);
Dan Mighiu (din 1992).
(de bronz) la 4+1 vâsle. ~n 1994 Elena Gavrilescu
devine campioan\ mondial\ la junioare. ~n 1999,
antrenorul Valentin Gavril ob]ine cu sportivele sale,
Georgeta Rusu [i Alina T\b\caru, `n echipajul de 8+1,
[i cu Daniela }upu, `n cel de 4 vâsle, medaliile de aur
la CM de junioare. De-a lungul anilor sec]ia de canotaj
a promovat un mare num\r de sportive `n loturile
na]ionale [i `n alte cluburi frunta[e, contribuind substan]ial la afirmarea canotajului românesc la JO [i CM.
Sec]ia de lupte [i-a `nceput activitatea `n comuna
Borle[ti unde se practica ini]ial trânta. Printre sportivii
care s-au afirmat se afl\ [i lupt\torul Mihai Ci[ma[,
medaliat cu bronz la CM de seniori din 1985 (antrenor
Mircea Covatariu). Sec]ia de atletism, care `n ultimii
ani [i-a desf\[urat activitatea `n colaborare cu AS
„Voin]a”, a ob]inut rezultate notabile pe plan intern [i
interna]ional, printre acestea [i cele ale atletei Alina
Militaru – medalie de bronz la CE de cade]i [i locul IV
la CE de junioare, realizate `n 1999 (antrenor Ion
Iorga). La radioamatorism sportivii Bogdan Buzoianu
[i Daniela Manea au contribuit la câ[tigarea medaliei
de bronz, `n proba pe echipe, la CM de telegrafie vitez\
din 1999. ~n anul 1999, CS „Ceahl\ul” (pre[edinte Dan
Cojocaru), pentru rezultatele ob]inute cu sec]iile de
canotaj [i atletism a fost declarat „club fanion al sportului nem]ean din toate timpurile”!
CLUBUL SPORTIV „CEAHL|UL” PIATRA
NEAM}. A fost `nfiin]at `n 1970. Clubul are una
dintre cele mai puternice [i productive sec]ii de canotaj, care [i-a organizat activitatea pe lacul Bâtca
Doamnei. Promotoarea acestei sec]ii a fost Antrenoarea
emerit\ Garoafa Cantemir c\reia i s-a al\turat, din
1985, [i antrenorul Valentin Gavril. ~n 1974 au fost
ob]inute primele medalii la CM de seniori (Elena Giurc\
– argint la 4+1 vâsle, Angelica Chertic [i Elena Avram –
bronz la 4+1 rame), iar `n 1976 Felicia Afr\siloaie [i
Elena Giurc\ aduc pentru club prima medalie olimpic\
CLUBUL SPORTIV „CHIMIA” RÂMNICU
VÂLCEA. Unitate sportiv\ reprezentativ\, organizat\
`n 1973, considerat\ continuatoarea altor forma]iuni
organizatorice (AS „Vâlcea” – 1915, Societatea Sportiv\ „Vâlceana” – 1924 [i altele). Sec]ii: atletism,
box, handbal, haltere, [ah, karate, judo, radioamatorism, volei, tenis de mas\. Ramurile de sport cu
rezultate mai deosebite: fotbalul, karatele, boxul, tenisul de mas\, voleiul. La fotbal, cel mai prestigios
rezultat a fost câ[tigarea Cupei României [i participarea `n competi]ia european\ intercluburi – „Cupa
206
CLUBUL SPORTIV {COLAR „CETATEA BUCUR”. A fost `nfiin]at la 21 septembrie 1958 `n
Bucure[ti. Clubul a ap\rut la ini]iativa salaria]ilor
fostelor Consilii Populare [i a Gospod\riilor Comunale; clubul fuzioneaz\ `n 7 martie 1960 cu Clubul
Sportiv „Progresul” din Bucure[ti.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Cupelor” `n 1973, antrenor Dumitru Anescu. Sec]ia de
karate a câ[tigat titlurile de campioni individuali [i pe
echipe `n CN (1998), iar pe plan interna]ional: Mihai
Ioni]\ a cucerit titlul de campion european de seniori
`n 1997; Mihai Gogoa[e a intrat `n posesia medaliei
de bronz la CM din 1998. Antrenorul sec]iei [i al lotului na]ional, Constantin Dane[. Sec]ia de box, `n
colaborare cu CS {colar, sub `ndrumarea Antrenorului emerit Eugen Petru[, a realizat numeroase titluri
de campioni na]ionali; medalia de argint la CM de
tineret din 1998, prin Marian Fân\]an; locul V la CM
prin Gheorghe Oprea.
Echipa feminin\ de volei a activat `n Divizia A, `n
1987 clasându-se pe locul II, printre sportivele promovate [i remarcate aflându-se Maestra emerit\ a
sportului Ioana Liteanu (Cotoranu), component\ a
echipei na]ionale [i c\pitan al acesteia. Sec]ia de
tenis de mas\, `n colaborare cu CS {colar, sub `ndrumarea Antrenorului emerit Traian Ancu]a, a reu[it s\
promoveze dou\ sportive valoroase, ulterior transferate la alte cluburi, care au realizat performan]e deosebite – Maria Alboiu (medaliat\ la CE de juniori [i
la cele de seniori) [i Maria Bogoslov (campioan\
european\ de junioare [i de senioare). ~n decursul
anilor, `n conducerea clubului au fost: Dorin Petrescu,
Nicolae Dinescu, Teodor Bota, Dumitru Anescu, Ilie
Ple[anu, Dumitru Zamfir, Gheorghe Udrea, Constantin
Ariciu, Dumitru Dr\gu]a.
CLUBUL SPORTIV „COL}EA”. Denumit o perioad\ „Col]ea Football Club”, a fost `nfiin]at oficial la 10
iunie 1913, la Bucure[ti, din ini]iativa viitorului profesor Ion Pavel, pe atunci elev la Liceul „Sf. Sava”,
sus]inut de trei colegi (Aurel Pavel, viitorul actor de
oper\ Nicolae Sec\reanu [i D. Ostrovschi) care formeaz\ o echip\ `nc\ `nainte de organizarea clubului.
Clubul are meritul de a fi promovat câteva idei [i solu]ii organizatorice originale [i importante pentru
acea perioad\ (Octavian B\n\]an, 50 de ani de sport la
IMF Bucure[ti). Ini]iativa `nfiin]\rii clubului a izvorât
dintr-un sentiment de mândrie na]ional\ [i dorin]a de a
demonstra c\ fotbalul se poate dezvolta pe meleagurile
noastre, iar juc\torii români pot `nfrunta cu succes echipele str\ine. Clubul primea `n componen]a sa numai
tineri din Bucure[ti, fiind preocupat de promovarea
primilor sportivi de performan]\ localnici. ~ntr-o perioad\ când majoritatea cluburilor [i asocia]iilor erau
profilate aproape `n exclusivitate pe fotbal, CS
„Col]ea” `[i l\rge[te aria preocup\rilor, promovând `n
structura sa, al\turi de fotbal (vezi „Col]ea” Bucure[ti),
sec]ii de atletism, box, bob, sanie, schi, patinaj, oin\ [i
altele. ~n 1915 echipa CS „Col]ea” câ[tig\ titlul de
campioan\ la tragerea frânghiei, prob\ organizat\ `n
cadrul CN de atletism. ~ncepând din 1920 au luat
fiin]\ filiale – „Col]ea” la Bra[ov, Ploie[ti [i Turnu
M\gurele, clubul bucure[tean, ca unitate central\,
`ndeplinind [i atribu]ii de `ndrumare [i coordonare.
Dintre filiale s-a remarcat activitatea CS „Col]ea”
Bra[ov care al\turi de fotbal (vezi „Col]ea” Bra[ov) a
`nregistrat peste 20 de titluri de campioni na]ionali `n
perioada 1921-1928, dintre care: Vintil\ Cristescu – 4
titluri la maraton (1921-1926), 1 titlu la cros [i 1 titlu
la 10 000 m; Laz\r Bodea – 5 titluri la ciocan (19241928); 2 titluri na]ionale cu echipa de cros (1924 [i
1925). ~n 1925 atle]ii CS „Col]ea” Bra[ov au luat
parte la a XXI-a edi]ie a Jocurilor Panioniene [i la cea
de-a XXXV-a aniversare a clubului „Panionios” din
Atena. Un rol important `n activitatea clubului bucure[tean l-a avut pre[edintele s\u, prof. Ion Pavel, el
`nsu[i un pasionat al sportului (campion na]ional la
bob, participant la concursuri de atletism, la tragerea
frânghiei [i portar al echipei de fotbal timp de 7 ani).
Dup\ o existen]\ de aproape trei decenii, având contribu]ii la promovarea [i dezvoltarea sportului românesc, clubul `[i `nceteaz\ activitatea dup\ cel de-al
doilea r\zboi mondial.
CLUBUL SPORTIV „CRI{UL” ORADEA. A fost
`nfiin]at `n anul 1958, ca unitate sportiv\ departamental\, care a func]ionat `n sistemul UCFS,
CNEFS, iar `n prezent al MTS. ~n decursul anilor, din
structura clubului au f\cut parte urm\toarele sec]ii:
baschet, `not, polo pe ap\, s\rituri `n ap\, scrim\,
aeromodelism, radioamatorism, [ah – toate `nfiin]ate
`n 1958 – box (1963), karate (1981), judo (1992),
atletism (1994), haltere (1996). Valoarea [i contribu]ia clubului sunt exprimate de rezultatele deosebite ob]inute la unele ramuri de sport, `n CN [i `n
competi]iile interna]ionale oficiale prin sportivii promova]i `n loturile reprezentative. ~n clasamentul
207
STRUCTURI ORGANIZATORICE
unit\]ilor din sistemul MTS pe anul 2000, privind
contribu]ia la reprezentarea interna]ional\, CS
„Cri[ul” ocup\ locul XX la probe olimpice [i locul
VII la probe neolimpice.
• La baschet, echipa feminin\ preg\tit\ de antrenorul
emerit Traian Constantinescu a câ[tigat titlul de campioan\ `n 1979.
• La polo pe ap\, echipa de seniori a cucerit titlurile
de campioan\ na]ional\ `n 1985 (Antrenor emerit
Ioan Alexandrescu) [i 1986 (Antrenori emeri]i Ioan
Alexandrescu [i Liviu Garofeanu). Au mai fost
câ[tigate 3 titluri de campioni cu echipa de juniori I
[i un titlu cu echipa de juniori II. Printre juc\torii de
polo care s-au remarcat se afl\ Mae[trii emeri]i ai
sportului: Liviu Garofeanu; Ivan Fejer (component al
echipei care a ob]inut medalia de aur la JMU din
1977); Dorin Costr\[ (cu 276 de prezen]e `n echipa
na]ional\ la jocurile inter]\ri, `n care a marcat 422 de
goluri), precum [i Mae[tri ai sportului: Zoltan Ille[
(component al echipei care a cucerit medalia de argint
la CE de juniori din 1982 – prima medalie `ntr-o competi]ie oficial\ european\); Cornel Gordan; Petru Ra];
Emil F\rcu]\; Roberto Pantea; Mihai Rada. Echipa de
polo a avut 2 particip\ri `n CCE [i 2 particip\ri `n Cupa
Cupelor, cea din 1981 soldându-se cu o performan]\
deosebit\ – cucerirea medaliei de argint. ~n cadrul
sec]iei a mai activat ca antrenor [i Nicolae Rujinki.
• La scrim\, sub `ndrumarea antrenorului emerit
Nicolae Ille au fost preg\ti]i 2 mae[tri ai sportului
(Alexandru Nyisztor [i Adrian Pop) [i al]i tineri care
s-au remarcat pe plan intern [i interna]ional. Printre
rezultatele deosebite ale lui Alexandru Nyisztor se
afl\: numeroase titluri de campion na]ional de juniori
`n perioada 1993-1998; campion na]ional de seniori
`n 1998; 5 titluri de campion balcanic (1995-1999);
medaliat cu bronz la CM de cade]i `n 1996 [i la CM
de juniori `n 1999 `n proba de spad\; locul I `n concursul de Cup\ Mondial\.
• La box, Antrenorul emerit Mihai Miklo[ – campion
na]ional de seniori `n 1981, a preg\tit mai mul]i tineri
de perspectiv\, dintre care se remarc\: Adrian Stanca –
multiplu campion na]ional de juniori, medaliat cu bronz
la CE de cade]i `n 1997, categoria 73 kg; Claudiu Florea – multiplu campion na]ional de cade]i, medaliat cu
bronz la CE de cade]i `n 1999, categoria 60 kg.
208
• La s\rituri `n ap\ au fost preg\ti]i `n decursul
anilor sportivi care au câ[tigat titluri de campioni
na]ionali: Alexandru Bagiu (13); Viorica Kelemen
(5); Daniela Popa [i al]ii. Alexandru Bagiu a participat la JO din 1980, clasându-se pe locul XIII, la platform\. Un rezultat valoros a ob]inut Daniela Popa,
care a cucerit titlul de vicecampioan\ european\ de junioare `n 1987, la platform\. Printre antrenorii care au
activat `n cadrul sec]iei de s\rituri s-au aflat: Viorica
Kelemen, Aurel Breja, Alexandru Bagiu, Oliviu
L\z\u. ~n cadrul sec]iei de radioamatorism activeaz\
maestrul emerit al sportului Paul Spitzer. Rezultate
meritorii, inclusiv preg\tirea unor mae[tri ai sportului
[i campioni na]ionali au fost ob]inute [i `n cadrul
celorlalte sec]ii. Clubul are `n administrare: sala sporturilor, bazinul acoperit [i bazinul de s\rituri.
Pre[edin]ii clubului: Mera Bujor (1964-1971);
Alexandru Tordai (1971-1990); Ioan Alexandrescu
(din 1990).
CLUBUL SPORTIV „DACIA” PITE{TI. A continuat dup\ 1989 activitatea desf\[urat\ de
Asocia]iile sportive „{oimii” Coliba[i (1953-1959);
„Metalul” Coliba[i (1959-1967); „Dacia” Pite[ti
(1967-1989). Clubul func]ioneaz\ pe lâng\ „Uzinele
de Automobile Dacia” din Pite[ti. Sec]ii: atletism
(din 1977): Maestrele sportului – Cosmina Boaje
(participant\ la CE de sal\ din 1999), Erica Nicolae
(locul I la Cupa Europei, 1999), Otilia Ruicu (locul
III la CE de sal\ din 2000) au fost preg\tite de
Antrenoarea emerit\ Liliana Mih\ilescu; automobilism (din 1974): locul I la Raliul „Dacia” 1987.
Medalia]i la alte raliuri interna]ionale: Ovidiu Scobai,
Constantin Z\rnescu, Ludovic Balint, Mihai
Vezeanu, Ilie Olteanu, Vasile {tefan, Victor Nicoar\,
Nicu Grigora[, Dan Necula; box (din 1969): Crinu
Olteanu, Maestru emerit al sportului, campion mondial
`n 1999, participant la JO din 1996 [i din 2000, Gheorghe Preda – Antrenor emerit; fotbal (din 1953);
handbal masculin (din 1978) – sportivi promova]i `n
loturile na]ionale, Antrenori emeri]i: Oprea Vlase,
Romeo Sotiriu; lupte (1975) – sportivi: Mihai Bo]il\,
locurile IV la JO din 1976 [i 1980, locul II la CE 1976;
Nicolae Zamfir, locul II la CE 1986; Antrenori emeri]i: Emil B\l\nescu [i Cornel Petrescu; modelism
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
(1957-1990); orientare turistic\ (1979-1985); speologie (din 1999); [ah (1968-1988); tenis (din 1994) –
Adrian Mugur component al lotului na]ional de juniori, antrenor Remus Enache; tenis de mas\
(1953-1960); tir (1953-1958); volei masculin
(1953-1964); volei feminin (din 1974) – locul I la
Cupa României edi]ia 1997, locul III `n CN 1987,
1993, 1998 – sportive: Corina Holban, Felicia Popescu, Cristina Buznosu, Xenia Ivanov, Victoria Banciu,
Anca Gheorghe. Pre[edin]ii asocia]iilor [i ai clubului:
Tiberiu S\ndulescu (1954-1958); Constantin Zbârcea
(1958-1963); Aurel Sorescu (1963-1966); Ion Dumitru (1966-1968); Octavian Popa (1968-1971); Gheorghe Babei (1971-1972); Gheorghe Rusu (1972-1979);
{tefan Teodorescu (1979-1983); Ilie Fe]eanu (19831990); Ion Dulic\ (1990-1997); Nicolae Munteanu
(din 1997).
CLUBUL SPORTIV „DERMATA”. A luat fiin]\ `n
1933, la Cluj, sub denumirea de Societatea Sportiv\
„Echo” organizat\ pe lâng\ Uzina de piele [i
`nc\l]\minte. Dup\ doi ani devine „Dermata”, pe parcursul anilor purtând [i alte denumiri, printre care:
„Jano[ Herbak” (1949-1951), „Flamura Ro[ie”
(1951-1953), „Rapid” (1953-1960) [i, ulterior, „Clujana”. Clubul a beneficiat de o bogat\ baz\ material\
format\ din terenuri pentru fotbal, baschet, volei,
tenis de câmp, poligon de tir, bazin de `not cu ap\
`nc\lzit\, popic\rie [i o sal\ de sport. Pe lâng\ activit\]ile sportive organizate pentru proprii angaja]i,
clubul a realizat importante succese [i pe planul performan]ei, `n special dup\ cel de-al doilea r\zboi
mondial, când particip\ cu sportivi [i echipe `n campionatele na]ionale de fotbal, baschet (feminin [i
masculin), polo, lupte, hochei, haltere, popice [i box.
Tot `n acea perioad\ clubul dispunea de o valoroas\
echip\ de gimnastic\ fete; multe dintre gimnaste,
componente ale lotului na]ional, câ[tig\ titlul de campioane na]ionale `n 1947 [i 1948. La ob]inerea acestor
succese la primele dou\ edi]ii ale CN [i-au adus
contribu]ia: Berta Corobeanu (`n 1948 mai câ[tig\
titlurile na]ionale la bârn\, paralele [i sol); Melinda
Kereke[ (mai câ[tig\ `n 1948 [i titlurile la individual
compus [i inele); Maria Popp (ob]ine, `n 1948, [i titlul
la aparate portative). La prima edi]ie postbelic\ a CB
de gimnastic\, Sofia – 7-10 iulie 1946, sportivele
Maria Popp [i Melinda Kereke[ au devenit campioane
balcanice. ~n cadrul sec]iei de gimnastic\ au mai activat Magdalena Fintha, Olga Munteanu, Liliana
Munteanu, Elisabeta Bodo, Suzana Rakocsi, Irina
Redöczi, Ileana Szabo, de asemenea, cu merite `n realizarea performan]elor men]ionate. Au func]ionat ca
antrenori: Ladislau Moldovan, Iano[ Albert, Iudith
Fintha [i Dene[ Szabo.
• Sec]ia de haltere. Sub conducerea antrenorului
Spiridon Herghelegiu, s-a remarcat `n mod deosebit
prin {tefan Ta[nadi, component al acestei sec]ii timp
de 14 ani. A câ[tigat 7 titluri na]ionale, din care 3 de
campion absolut. Selec]ionat `n lotul na]ional `ncepând din 1976, participant la JO din 1980 (Moscova)
– locul VI, vicecampion olimpic `n 1984 la Los Angeles – categoria 110 kg, medaliat cu bronz la CE [i
CM din 1983, medaliat cu aur `n proba pe echipe la
CM din 1984, desf\[urat concomitent cu `ntrecerile
olimpice la Los Angeles, unde a mai ob]inut dou\
titluri de vicecampion mondial la aruncat [i total.
Dup\ JO din 1984 s-a dedicat muncii de antrenor `n
cadrul aceleia[i sec]ii.
• Sec]ia de box a fost `nfiin]at\ `n 1946; dup\ 1948 –
când este adus antrenorul Aurel Weintraub, fost boxer
profesionist [i când o serie de boxeri valoro[i printre
care s-au aflat Nicolae F\tu [i Ioan Chendreanu i-au
sporit for]ele, aceasta a devenit cea mai puternic\ din
ora[ul Cluj. Din „echipa de aur” a sec]iei au f\cut
parte, al\turi de cei aminti]i, Gustav Ripka, Ludovic
Szakacs, Anton Bako[, Victor Dorian, Puiu Suciu,
Mihai Covaci [i al]ii. Aceast\ echip\, din care a mai
f\cut parte Francisc Ambru[, a reprezentat Clujul `n
„Cupa Federa]iei”, clasându-se pe locul II, `n 1949, [i pe
III, `n 1950. ~n cadrul sec]iei [i-a `nceput ascensiunea [i
Iosif Mihalik, câ[tigând titlul la juniori, `n 1957, la categoria pan\, ulterior transferându-se la CS „Dinamo”.
La prima edi]ie a „Cupei României” la lupte (Arad –
1947), echipa CS „Dermata” s-a clasat pe locul I.
• Sec]ia de fotbal [i-a `nceput activitatea `n campionatul jude]ean, ajungând `n Divizia B, `n edi]ia 19461947, unde câ[tig\ seria a treia [i promoveaz\ `n Divizia A (1947-1948), clasându-se pe locul XI, `ns\, la
barajul de 8 echipe, rateaz\ r\mânerea `n Divizia A.
A fost prezent\ la 10 edi]ii `n Divizia B [i la 10 edi]ii
209
STRUCTURI ORGANIZATORICE
`n Divizia C, `n rest, jucând `n campionatul jude]ean
(dup\ 1978). Echipa a avut [i o participare `n Cupa
României clasându-se pân\ `n [aisprezecimi.
• ~n anul 1947, echipa masculin\ de baschet „Dermata”
s-a num\rat printre cele patru forma]ii din provincie
care au participat la cea dintâi Divizie Na]ional\ de
baschet, având `n componen]\ o serie de juc\tori valoro[i cum au fost: Rusu, {erban, Pop, Rigo, Bodoni.
~n 1950, la primul CN feminin, echipa de baschet „Flamura Ro[ie” s-a clasat pe locul III, eviden]iindu-se
juc\toarele: Albu, Rosta[ [i surorile Cristea, performan]\ repetat\ [i la edi]iile din 1951 [i 1952, când
echipa a ajuns `n semifinale.
~n ultimii ani for]a asocia]iei „Clujana” a sc\zut mult,
singura sec]ie care mai puncteaz\ `n CN, la tineret [i
juniori II, fiind cea de haltere.
CLUBUL SPORTIV „DINAMO” BRA{OV.
~nfiin]at la 20 septembrie 1949, `n structura M.I. Pe
parcursul anilor, `n organizarea clubului au fost
prezente 24 de ramuri de sport, dintre care 10
func]ioneaz\ [i `n prezent. Bilan]ul clubului, dup\ 50
de ani de activitate (1949-1999), `nregistreaz\: peste
1 100 de campioni na]ionali; sute de sportivi `n loturile na]ionale; 2 medalii de bronz la JO; 2 medalii
de argint [i 4 de bronz la CM de seniori [i la cele de
juniori; 9 medalii de aur, 6 de argint [i 14 de bronz la
CE de seniori [i de juniori; 35 de sportivi medalia]i la
JMU; 203 sportivi medalia]i la CB de seniori [i juniori.
Printre sec]iile cu contribu]ii deosebite `n promovarea
[i afirmarea unor ramuri de sport s-au aflat:
Sec]ia de schi, cu toate ramurile acestei discipline –
alpine, fond, s\rituri, din 1949, [i biatlon, din 1963.
Schiul alpin a ob]inut primele titluri `n 1953 (Ion
Cojocaru [i Gheorghe Cristoloveanu), reu[ind `n cei
50 de ani 250 de titluri de campioni na]ionali (Dumitru Sulic\, Delia Parate, Mihaela Fera, Liliana
Ichim, Kurt Gohn [i Claudiu Postolache – cu câte 6
titluri Ion Cava[i [i Vili Podaru – cu câte 7, Daniela
Uncrop –12, Dan Cristea –28, Ilona Miklo[ –32). Pe
plan interna]ional: Dumitru Sulic\ (bronz, la JMU –
1951), Ilona Miklo[ (bronz la JMU – 1964); Dan
Cristea (4 titluri balcanice); Mihaela Fera (locul XXII
la JO – 1994). Antrenori: Ion Cojocaru, Dumitru
Sulic\, Gheorghe Ro[cule], Vasile Bobi], Ion Matei,
210
Kurt Gohn, Dan Cristea, Nicolae Barbu. La schi
fond, primul titlu a fost ob]inut `n 1951, `n total
câ[tigându-se 194 de titluri, principalii protagoni[ti
fiind: Mircea Leamp\ (36) [i Monica L\z\ru] (peste
20). Pe plan interna]ional: 17 titluri balcanice; Elena
B\[a – locul V la CE de juniori; participan]i la JO de
iarn\: Gheorghe Olteanu (1952), Ion Sumedrea
(1952), Manole Aldescu (1952 [i 1956). Antrenori:
{tefan Ionescu, {tefan St\iculescu, Gheorghe
Olteanu, Nicolae Dudu. La biatlon – György Vilhelm devine campion la prima edi]ie a CN din 1964.
~n cei 36 de ani de existen]\ au fost câ[tigate 88 de titluri na]ionale (Ion }eposu, Ion Olteanu, Gheorghe
Gârni]\, Vasile Bejenaru, Iosif Tama[, Vladimir
Toda[c\, Ion Cimpoia, Elena Curea, Adina {otropa [i
al]ii). Pe plan interna]ional: György Vilhelm (locul V
la JO 1964 [i IV la CM din 1974), Gheorghe Gârni]\
(argint – prima medalie pentru biatlonul românesc [i
locul IV la CM din 1974), Vladimir Toda[c\ [i
Fr. Foriko (argint la JMU – 1983). Antrenori: Gheorghe
Olteanu, {tefan St\iculescu, György Vilhelm, Gheorghe Gârni]\. La s\rituri cu schiurile – primul titlu a
fost ob]inut `n 1957 (Nicolae Munteanu); `n total au
fost 63 de campioni la seniori [i juniori (Gheorghe
Fr\]il\, Florea Voinea, Dumitru Lupu, Iosif Eröss,
Gheorghe Gerea, Constantin Buzoi, Lörinz Balint,
Ion Runceanu, Attila Mezei, Mihai Pepene, Florin
Spulber [i al]ii). Antrenori: Ladislau Kovacs, Constantin Ducan, Ion Oprea, Aurel Munteanu, Nicu[or
Munteanu, Ioan Bârl\, Gheorghe Gerea, Lörinz
Balint.
Sec]ia de atletism (1949-1967) ob]ine primele titluri de campioni na]ionali `n 1951 prin: Victor Pop,
Dumitru Zamfir, Aurel Coman – primul Maestru al
sportului. ~n cei 18 ani de când a func]ionat sec]ia au
fost câ[tigate 64 de titluri de campioni na]ionali: Ana
Roth (12 titluri [i 37 de recorduri), Ilona Miklo[ (6
titluri [i 8 recorduri), Dumitru Zamfir (8 recorduri),
Victor Pop (5 recorduri) [.a. Pe plan interna]ional:
Ana Roth (locul VI la CE din 1958 [i 1962 [i locul
VIII `n 1966, medalie de bronz la JMU din 1961 [i 8
titluri balcanice la aruncarea greut\]ii); Viorica Gabor
(3 titluri balcanice la cros). Antrenori: Aurel Coman,
L. Deak, Victor Pop, Liviu Mereu]\, Geza György,
Nicolae Tacorian.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Sec]ia de box (1950-1976) a ob]inut 8 titluri de campioni na]ionali prin: Nicolae B\lan, Iosif Demeter,
Nicole Puiu, Ion Chifu [i titlul pe echipe (1955,
1957). Pe plan interna]ional: Vasile Mariu]an
(medalie de argint la CE – 1957); Alexandru Turei
(aur la CE de juniori– 1972); medalia]i la JMU:
Francisc Ambru[ (argint – 1953), Mihai Iulian (aur –
1955), Nicolae Puiu (bronz – 1957), Vasile Mariu]an
(bronz – 1957). Antrenori: Titus S\rb\toare, Aurel
Weintraub, Aurel Corescu, Mihai Cerchez, Augustin
Cucuiatu.
Sec]ia de fotbal – a preluat echipa „Dinamo” Obor `n
1950, urma[a fostei „Unirea Tricolor”. Activeaz\ `n
Divizia A din 1951 (cel mai bun rezultat, locul IV `n
1953) pân\ când este transferat\ la Cluj.
Sec]ia de patinaj vitez\ (1952-1957 cu juniori [i
1965-1974 cu o echip\ redutabil\). A activat [i o
grup\ de patinaj pe rotile. ~n cei 15 ani de activitate,
au fost câ[tigate 109 titluri [i numeroase recorduri
na]ionale la vitez\ [i alte 26 de titluri la patinajul pe
rotile. S-au remarcat: Crista Tracher (27 titluri [i 17
recorduri), Vasile Coro[ (6 titluri [i 9 recorduri), Andrei Oko[ (7 titluri [i 2 recorduri), Ladislau Fokt (4
titluri), Victor Sotirescu (3 titluri), Gheorghe Pop (4
recorduri). Antrenor emerit, Ernest Ulrich Petric. ~n
1974 sec]ia a fost transferat\ la CS „Tractorul”.
Sec]ia de handbal `n 11 (1949-1958) [i handbal `n 7
(din 1959 [i `n prezent). Echipa de handbal `n 11 a
cucerit 2 titluri de campioan\ na]ional\ (1952 [i
1958), 5 locuri II [i un loc III. Echipa de handbal `n
7 s-a situat `n clasamentul Diviziei A de 3 ori pe locul
III [i de 10 ori pe locurile IV-VI. La CE al poli]i[tilor,
din 1996, echipa s-a clasat pe locul II. Juc\torii care
au f\cut parte din echipele na]ionale au contribuit la
cucerirea medaliilor de argint `n 1953, 1955 [i 1957,
precum [i a celor de bronz `n 1987, la JMU.
Antrenori: Klaus Thiel, Otto Schmitz, Dumitru
Lupescu, Ioan Donca, Antrenor emerit (1957-1989),
Cezar Nica, Dorin Cian, Ioan Gerhard.
Sec]ia de lupte `[i `ncepe activitatea `n 1949 cu stilul
„greco-romane” (`n 1950 ob]ine 4 titluri, iar `n 1951,
locul II pe echipe), iar din 1953 sportivii activeaz\ [i
la stilul „libere” [i, `ncepând din anul urm\tor, la a
doua edi]ie a CN vor câ[tiga numeroase titluri. ~n
1956, sec]ia de lupte este transferat\ la CS „Steagul
Ro[u”, iar `n 1971 revin la CS „Dinamo” numai
luptele libere. ~n cei 35 de ani de activitate lupt\torii
au câ[tigat 74 de titluri na]ionale la seniori [i la juniori. Pe plan interna]ional: Stelian Morcov (medalie
de bronz la JO [i la CE din 1976); Andrei Ianko
(locul IV la JO din 1980, medalie de bronz la CM din
1979 [i medalie de argint la CE de juniori din 1978);
Dorinel Bârcu (bronz la CM de juniori-speran]e, din
1985); Emilian Cristea (bronz la CE din 1977);
Gheorghe Mâ]u (aur la CE de juniori din 1984);
Gabriel Lupu [i Vasile St\nescu (medalia]i cu bronz
la CE de juniori); Romic\ Ra[ovan (6 medalii la CE
de seniori [i la cele de juniori, dintre care 4 de aur).
Antrenori: Ioan V\rd\u, Ion B\trân, Antrenor emerit,
Ion Ianc\u, Antrenor emerit.
Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1968, câ[tig\ pân\ `n
1999 un num\r de 68 de titluri, din care 3 `n competi]ia pe echipe (1974, 1975, 1995). Rezultate pe
plan interna]ional: la JO din 1984, Mihai Cioc a cucerit medalia de bronz, performan]\ `n premier\ pentru
judo-ul românesc; la CM au ob]inut medalii de bronz
Mihai Cioc, `n 1983, la seniori [i Alexandru Ciupe, `n
1992, la juniori; la CE au fost ob]inute 7 medalii, prin
Mihai Cioc (3 medalii), Simion Topliceanu (1),
Alexandru Ciupe (2), Valeriu Perdivar\ (1). ~n 1996
echipa s-a calificat `n turul III al CCE, iar `n 1997 a
câ[tigat CB al poli]i[tilor. Antrenori: Nicolae Pur]uc,
Vasile Alexandru – emerit, {tefan Pop.
Sec]ia de tenis `nfiin]at\ `n 1971 a câ[tigat 49 de titluri prin Traian Marcu (14 titluri), Iudith Gohn, Ciprian Porumb, George Cosac (19) [i al]ii. Rezultate pe
plan interna]ional: Traian Marcu (aur [i argint la CE
din 1978 [i aur la JMU din 1979); Camelia Chiriac
(argint la turneele europene din 1979); Cristinel Bucur
(argint la turneele europene din 1982). Antrenori:
Günther Bosch, Ion Racovitz\, Antrenor emerit, Iosif
Kereke[, Iudith Gohn, Adrian Badu, Traian Marcu,
Antrenor emerit.
Sec]ia de alpinism func]ioneaz\ din 1953. Au fost
cucerite peste 50 de titluri de campioni na]ionali (din
1997 [i pe structur\ artificial\). Realiz\ri deosebite:
recordul de traversare a Carpa]ilor Meridionali pe
timp de iarn\, escaladarea – `n premier\ – a peste 300
de trasee, peste 3 000 de escalade `n stânc\; cucerirea
unor vârfuri de mare dificultate din masivi munto[i
211
STRUCTURI ORGANIZATORICE
din diferite continente. S-au remarcat: Tudor Hurubeanu, Alexandru Floricioiu, Nicolae Jitaru,
Mircea Opri[, Victor Popescu, Adrian T\nase, Gheorghe Bota, C\t\lin Dragomir, Dan Scor]ea, Dan Postolache, Gheorghe Pop [i mul]i al]ii. Alpinistul Dan
Scor]ea a participat la CM de escalade (1997-1998).
Antrenori: Gheorghe Ro[cule], Alexandru Floricioiu
(emerit), Nicolae Jitaru, C\t\lin Dragomir.
Sec]ia de [ah. Din 1995 a preluat activitatea de la
„Astra” Bra[ov, care avea echip\ `n Divizia A, [i a
transferat o serie de juc\tori valoro[i din ]ar\ [i de
peste hotare. ~n cei 5 ani au fost câ[tigate 8 titluri
na]ionale (Bela Badea, Ligia Jicman). Antrenori: Ilie
Cioroianu, Alexandru For]u, {erban Neam]u, Corvin
Radovici. ~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]ii
la: haltere (1949-1951); hochei (1950-1952 [i 19671971); baschet (1950-1953) transferat\ la Oradea;
motociclism (1950-1952); tir (1954-1955); volei
(1950-1958); gimnastic\ (1965-1971); patinaj artistic
(1967-1976) cu 23 de titluri la juniori [i copii (Maria
Chi]u, Marius Negrea); scrim\ (1962-1969); ciclism
(1952-1958), sub `ndrumarea lui Nae Chicomban. ~n
structura clubului a func]ionat cu bune rezultate cercul
„Tân\rul Dinamovist”, care s-a transformat `n sec]ii
de juniori ale clubului [i ale CS{ „Dinamo”. Clubul
dispune de un foarte modern complex sportiv. Comandan]ii clubului: {tefan Ionescu (1949-1950),
Dumitru Petric (1950-1951), Vasile Costea (1952),
Mihai Marius (1952-1953), Iosif Ronay (1954-1956),
Gheorghe Turtureanu (1956), Petre Badea (19561960), Carol Siferdeker (1961), Silviu Ghi]escu
(1971-1973), Aurel Voina (1973-1990), Romulus
Vl\doiu (1990-1993), Ion Staicu (1993).
~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 28 de
titluri de campioni na]ionali [i s-au clasat de 71 de ori
pe locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori.
La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Europene
[i CB) sportivii clubului au cucerit 6 medalii `n probele individuale [i au contribuit la ob]inerea unei
medalii pe echipe.
CLUBUL SPORTIV „DINAMO”, BUCURE{TI.
Club sportiv militar departamental, apar]inând Ministerului de Interne. El s-a creat pe temelia Asocia]iei
212
Sportive „Pompierul”, având ini]ial, `n 14 mai 1948,
trei sec]ii: tenis de mas\, [ah [i fotbal (echipa clubului rezultând din unificarea echipelor divizionare
„Unirea Tricolor” [i „Ciocanul”). Denumirea de „Dinamo” a fost preluat\ din sportul sovietic, `n care mai
multe echipe [i cluburi purtau acest nume, cu semnifica]ie simbolic\ de „energie”, „putere”. ~n 1995,
fotbalul s-a desprins din structura clubului, constituindu-se `n FC „Dinamo”. ~n cei 53 ani de existen]\
(1948–2000) palmaresul clubului „Dinamo” este impresionant: 111 medalii la JO, dintre care 31 de aur,
36 argint, 44 de bronz. La CM (1954 - 2000) sportivii
s\i au dobândit 314 medalii (80 aur, 103 argint, 131
bronz), la CE – 402 medalii (92 + 148 + 162), la CB
– 3 327 medalii (1084 + 1470 + 733). ~n Cupa Campionilor Europeni, 5 locuri I (3 locuri I la volei b\ie]i,
un loc I la handbal, un loc I la rugby). ~n Cupa Cupelor – un loc I la volei b\ie]i. ~n CN (1948-2000)
s-au realizat, de c\tre sportivii dinamovi[ti, peste
7 000 titluri de campioni [i 2 470 recorduri na]ionale.
Acestui total de medalii [i titluri i se adaug\ 5 recorduri olimpice [i 4 mondiale. La acest bilan] se adaug\
alte numeroase medalii ob]inute de sportivii dinamovi[ti la CM [i CE de tineret [i juniori. Un
asemenea poten]ial de concurs a fost creat de cele 22
de sec]ii care au func]ionat `n majoritatea acestui interval de timp (atletism, baschet, box, kaiac-canoe,
canotaj, ciclism, gimnastic\, haltere, handbal, judo,
lupte, nata]ie, polo, rugby, tenis de câmp, tir, volei
b\ie]i [i fete, arte mar]iale, c\l\rie, hochei, scrim\,
para[utism). Aceste sec]ii au fost conduse de speciali[ti [i de antrenori de elit\ ai sportului românesc,
dintre care 96 au primit distinc]ia de Antrenori
emeri]i, iar un num\r de peste 300 de sportivi au fost
declara]i Mae[tri emeri]i ai sportului. Complexul
Sportiv Dinamo a fost construit de Ministerul de Interne la sfâr[itul anilor ’40 [i `nceputul anilor ’50 `n
{oseaua {tefan cel Mare, `n gropile `n care se organizau `n perioada interbelic\ concursuri de motociclism,
motocros [i ciclism. Dotarea [i ambian]a Complexului l-au situat `n fruntea bazelor sportive din ]ar\ [i
str\in\tate. El con]ine terenuri de fotbal, de handbal,
de tenis, de baschet, poligon de tir, sal\ de jocuri [i de
gimnastic\, de box, de haltere [i culturism, velodrom,
bazin de `not, pist\ de atletism [i alte dot\ri moderne.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Sportivii [i sec]iile pe ramuri de sport au reu[it, prin
performan]ele lor, s\ situeze CS „Dinamo” printre
unit\]ile sportive de elit\ pe plan intern [i interna]ional. O expresie elocvent\ sunt [i rezultatele ob]inute
de c\tre sportivii dinamovi[ti la JO de la Sydney
2000, unde au cucerit 10 medalii dintre care 5 de aur,
2 de argint [i 3 de bronz.
Sec]ia de atletism a `nceput s\ se constituie `nc\ din
anul `nfiin]\rii clubului, din ini]iativa unor tineri
alerg\tori, c\rora li s-au ad\ugat, pe parcurs, [i al]i
atle]i care au adus faim\ atletismului românesc.
Primul titlu de campion a fost ob]inut, `n 1949, de
c\tre Victor Firea la cros (10 km) care, `mpreun\ cu
Ion Gânsc\, Traian Petcu [i Ladislau Deak, au pus
bazele acestei sec]ii. Pe parcursul anilor, nume de rezonan]\ din atletismul românesc au activat `n cadrul
sec]iei, `mbog\]ind palmaresul acesteia cu sute de titluri [i medalii câ[tigate la CN, printre autori
num\rându-se: Alexandru Stoenescu, Dumitru Bârd\u, Ilie Savel, {tefan Prisiceanu, Dumitru Zamfir,
Sanda Grosu, Andrei Demeter, Andrei Baraba[, Nicolae Musta]\, Florica O]el, Elisabeta Teodorof, Dinu
Pi[talu, Gheorghe Costache, Adrian Gagea [i mul]i
al]ii. La aniversarea celor 50 de ani de la `nfiin]area
clubului (1948-1998), bilan]ul sec]iei de atletism
`nregistra: JO – 4 medalii (1 aur, 3 argint); CM – 1
argint; CE – 13 medalii (2 aur, 7 argint, 4 bronz);
JMU – 13 medalii (5 aur, 5 argint, 3 bronz); recorduri
olimpice – 3; recorduri mondiale – 2; CB – 589
medalii (148 aur); recorduri balcanice – 80. ~n anii
1998-2000, zestrea sec]iei s-a `mbog\]it cu: 1 medalie de argint la JO; 1 medalie de aur [i 2 de bronz
la CM; 1 medalie de bronz la CE. Printre cei care au
realizat aceste performan]e s-au aflat: Mihaela
Pene[ - campioan\ olimpic\ `n 1964, vicecampioan\
olimpic\ `n 1968, medaliat\ cu argint la CE din
1966; Argentina Menis – vicecampioan\ olimpic\ `n
1972, medaliat\ cu argint la CE din 1974, 3 recorduri olimpice [i 2 recorduri mondiale la disc; Valeria
Bufanu – vicecampioan\ olimpic\ la 100 m garduri
`n 1972, medaliat\ cu argint la 60 m garduri la CE din
1973 [i cu bronz, la lungime, la CE din 1974; Cornelia
Popescu – medaliat\ cu argint la CE din 1970 [i 1971
(aer liber) [i cu bronz la CE de sal\ din 1971, la
`n\l]ime; medalia]i cu argint la CE – Zoltan Vamo[
(1962 – 3 000 m obstacole) [i Leonida Karaiosifoglu
(1969 – 20 km mar[), iar cu bronz, {erban Ioan
(1970 – `n\l]ime). Dintre atle]ii mai recent promova]i
`n cadrul sec]iei s-au remarcat `n mod deosebit:
Nicoleta Grasu – medaliat\ cu bronz la CE din 1998
[i la CM din 1999, la disc; Lidia {imon – vicecampioan\ olimpic\ `n 2 000 la maraton, medaliat\ cu aur
`n proba pe echipe [i cu bronz la individual la CM de
semimaraton din 2 000. Un num\r de 12 atle]i care au
activat `n anumite perioade `n cadrul sec]iei au primit
titlul de Maestru emerit al sportului, iar un num\r de
[apte tehnicieni pe cel de Antrenor emerit (Ioan
Benga, Ion Vintil\, Alexandru Stoenescu, Alexandru
Mazilu, Nicolae P\i[, Lixandru Pandele, Constantin
Mihail).
Sec]ia de baschet a luat fiin]\ `n prim\vara anului
1949, printre componen]ii primei forma]ii aflându-se:
Dan Niculescu, Lucian Vasilescu, Cosma Li]\, Cornel Opri[an, Gabriel Zugr\vescu [i al]ii. ~n 1950
echipa se claseaz\ pe locul III, iar `n 1953 câ[tig\
pentru prima oar\ titlul na]ional, pe care avea s\-l
p\streze `nc\ doi ani consecutiv. Au mai jucat, pentru
„Dinamo”, `n acea perioad\: Emanuel R\ducanu,
Liviu Nagy, Mihai R\ducanu, Ladislau Kary, Teodor
Giurculescu s.a. ~n perioada 1953-1999 au fost
cucerite 21 de titluri de campioni na]ionali: 19531955 (antrenor Grigore Avachian); 1957 (Alexandru
Popescu); 1965, 1968-1977 (Dan Niculescu); 1979,
1983, 1988 (Gheorghe Novac); 1994 (Vasile Popa –
Doru Gro[an); 1997 (Vasile Popa – George Chiraleu –
director tehnic); 1998 (Victor David – George
Chiraleu – director tehnic). Echipa a câ[tigat de 4 ori
„Cupa României”. Dintre juc\torii cu contribu]ii deosebite care au reprezentat echipa clubului „Dinamo”
de-a lungul anilor, pot fi men]iona]i: Marian Strugaru,
Hora]iu Giurgiu, Florin Dudescu, Pavel Visner, Marian
Spiridon, Radu Popovici, Mihai Albu, Gheorghe
Novac, Radu Diaconescu, Mircea Chivulescu, Vasile
Popa, Lucian Ivascenco, Ioan Uglai, Dan Niculescu II,
Marian Braboveanu, Gabriel David, Marian Marinache,
Andrei Popovici, Alexandru Vinereanu [i mul]i al]ii.
~n edi]ia 1972-1973 a CCE, echipa s-a calificat `n
sferturile de final\. O mare parte dintre juc\torii echipei „Dinamo” au fost componen]i ai lotului na]ional
de baschet, contribuind la reprezentarea baschetului
213
STRUCTURI ORGANIZATORICE
românesc pe plan interna]ional. Un mare num\r de
ani, Dan Niculescu, antrenorul sec]iei, a `ndeplinit [i
func]ia de antrenor al lotului reprezentativ.~n cadrul
sec]iei au activat 4 Mae[tri emeri]i ai sportului (Dan
Niculescu II, Gh. Novac, M. Albu [i R. Diaconescu)
[i 4 Antrenori emeri]i (Dan Niculescu, Teodor
Giurculescu, Gh. Novac, G. Chiraleu).
Sec]ia de box s-a constituit `n cadrul Clubului `n
1950 [i a reprezentat de-a lungul anilor o adev\rat\
[coal\ de box, care a contribuit decisiv la afirmarea
boxului românesc pe plan interna]ional. Pe plan intern, boxerii dinamovi[ti au câ[tigat peste 180 titluri
de campioni na]ionali. Primele titluri au fost ob]inute
`n 1950 de c\tre Dumitru Ciobotaru [i Nicolae Linca,
dup\ care au urmat Ilie Dragnea, Toma Constantin,
Dumitru }urlui, Constantin Dumitrescu, Iosif Mihalik,
Vasile Mariu]an [i al]ii. Prima victorie interna]ional\
a ob]inut-o Dumitru Ciobotaru la Festivalul Interna]ional al Tineretului [i Studen]ilor din 1953, unde a
ob]inut medalia de aur. Primele medalii olimpice ale dinamovi[tilor au apar]inut lui Constantin Dumitrescu –
medalie de bronz [i Nicolae Linca – prima [i singura
medalie de aur a boxului românesc, ambele cucerite
la JO din 1956. Bilan]ul sec]iei, prezentat la aniversarea celor 50 de ani de la `nfiin]are (1948-1998),
cuprinde: 10 medalii (1 de aur, 4 de argint, 5 de
bronz) la JO; 10 medalii (1 de aur, 4 de argint, 5 de
bronz) la CM; 45 medalii (5 de aur, 14 de argint, 26
de bronz) la CE; 141 medalii (21 de aur) la CB. Acestora li s-au ad\ugat: 3 medalii (1 de aur, 2 de bronz)
la CM din 1999; 6 medalii (2 de aur, 1 de argint, 3 de
bronz) la CE de juniori [i seniori din 1998, 1999 [i
2000; 2 medalii (1 de argint, 1 de bronz) la JO de la
Sydney, 2000. Printre cei care au contribuit la realizarea acestui bilan] impresionant s-au aflat: Nicolae
Linca, sportiv care, pe lâng\ primul titlu olimpic
cucerit `n 1956, [i-a mai `nscris `n palmares 2 medalii
de bronz la CE din 1953 [i 1955; Ion Monea –
medalie de bronz la JO din 1960 [i medalie de argint
la JO din 1968, 2 medalii de argint la CE din 1963 [i
1969 [i o medalie de bronz la CE din 1967; Ion Alexe
– argint la JO din 1972, aur la CE din 1969 [i bronz
la CE din 1973; Calistrat Cu]ov – bronz la JO din
1968, aur la CE din 1969, argint la CE din 1971 [i
bronz la CE din 1977; Simion Cu]ov – argint la JO
214
din 1976, aur la CM de juniori din 1972, argint la CM
de seniori din 1974, 2 medalii de aur la CE din 1973
[i 1975; Mircea {imon – argint la JO din 1976, 2
medalii de bronz la CE din 1975 [i 1977; Daniel Dumitrescu – argint la JO din 1988, argint la CE din
1989; Marian Simion – bronz la JO din 1996, argint
la JO din 2000, bronz la CM din 1997, aur la CM din
1999, argint la CE din 1996 [i bronz la CE din 1998;
Dorel Simion – bronz la JO din 2000, 2 medalii de
aur la CM de juniori din 1994 [i 1995, aur la CM din
1997, aur la CE din 1998; Vasile Nistor – bronz la
CM din 1991 [i 1993, aur la CE din 1991; Rudel
Obreja – bronz la CM [i argint la CE din 1989; Vasile
Antonio – bronz la CE din 1965 [i argint la CE din
1971. Au mai ob]inut medalii la CE: Constantin
Gheorghiu, Ion Covaci, Teodor Dinu, Titi Cercel, Ilie
Dragomir, Constantin Ti]oiu, Gheorghe Simion [i
al]ii. Un num\r de 13 boxeri care au activat `n cadrul
sec]iei au primit titlul de Maestru emerit al sportului,
iar 9 tehnicieni, pe cel de Antrenor emerit. Printre
antrenorii sec]iei s-au num\rat: Constantin Nour,
Constantin Dumitrescu, Vasile Mariu]an, Ion Monea,
Ion Dumitru, Valentin Vrânceanu, Calistrat Cu]ov,
Gheorghe Simion.
Sec]ia de canotaj a intrat `n plin\ activitate `n 1951,
când elevii antrenorului Francisc Cserhati au câ[tigat
[i primele titluri de campioni na]ionali (2+1 [i 4+1).
Bilan]ul sec]iei este impresionant: 30 medalii (13 aur,
10 argint [i 7 bronz) la JO; 79 medalii (25–23–31) la
CM; 27 medalii (6–11–10) la CE; 3 medalii la JMU;
88 medalii (54 aur) la CB. Sportivii sec]iei au adus o
contribu]ie decisiv\ la afirmarea canotajului românesc
pe plan interna]ional, reu[ind o serie de performan]e
`n premier\, printre care: primul titlu de campioni
europeni cucerit `n 1955 la Gand, de c\tre echipajul
4– (Tiberiu M\cean, Anton Sânceac, Nicolae Radu,
{tefan Pongratz); primul titlu mondial din istoria canotajului românesc, câ[tigat `n 1970 (St. Catharines) de
c\tre echipajul 2+ ({tefan Tudor, Petre Ceapura [i
Gheorghe Gheorghiu); prima medalie olimpic\
(bronz) `n 1972 (München) ob]inut\ de c\tre echipajul 2+ ({tefan Tudor, Petre Ceapura, Ladislau
Lovrenski). Sportivii dinamovi[ti au f\cut parte din
majoritatea echipajelor reprezentative care au cucerit
cele 191 de medalii olimpice, mondiale [i europene
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
ale canotajului românesc. Dintre sportivii cu un palmares deosebit, multipli medalia]i la JO [i CM, pot fi
men]iona]i: Rodica Arba (Pu[catu) (4 titluri mondiale
[i 2 olimpice); Iulia Bulie (Bobeic\) (3 aur, 2 de
argint [i 2 de bronz la CM, argint la JO); Constan]a
Burcic\ (Pipot\) (5 titluri mondiale, 2 medalii de aur
[i una de argint la JO); Georgeta Damian (3 medalii
de aur [i una de argint la CM, 2 titluri olimpice);
Elena Georgescu (Nedelcu) (4 titluri mondiale, 2
medalii de aur [i una de argint la JO); Marin Gheorghe
(3 aur, 4 argint [i 3 bronz la CM); Doina Ignat (4
titluri mondiale [i 3 olimpice); Olga Homeghi (3 titluri
mondiale [i 2 olimpice); Elisabeta Lipa (Oleniuc) (1
aur, 8 argint [i 3 bronz la CM, 4 aur, 2 argint [i 1
bronz la JO); Ecaterina Oancia (Iane) (3 titluri mondiale [i 1 olimpic); Valentin Robu (2 aur, 2 argint [i 2
bronz la CM, vicecampion olimpic); Doina Liliana
{nepa (B\lan) (4 titluri mondiale, 3 medalii de argint
[i 1 de bronz la JO); Viorel Talapan (3 aur, 3 argint [i
2 bronz la CM, medaliat cu aur [i argint la JO);
Neculai }aga (1 aur, 2 argint [i 2 bronz la CM, medaliat cu aur [i bronz la JO). Au mai cucerit titluri [i
medalii la CM [i JO: Angela Alupei (Tama[), Adriana
Bazon (Chelariu) (3 titluri mondiale), Maria Fricioiu,
Viorel Dorel N\stase, Doina Spircu (Cr\ciun), Valer
Toma, Vasie Tomoiag\. La CE s-au remarcat `n mod
deosebit: {tefania Borisov (Gur\u) (27 medalii – 4
aur), Iuliana Bulugioiu (Tog\nel) (12), Florica Ghiuzelea (18), Ioana Tudoran (3 aur, 1 argint la CE,
medalie de argint la CM). Al]i medalia]i la
competi]iile interna]ionale oficiale: Elena Avram,
Sonia B\lan (Bulugioiu), Florica Dospinescu (Petcu),
Dumitru Grumezescu [i Ilie Oan]\ (campioni europeni [i vicecampioni mondiali), F\nic\ Hanuseac
(Costea), Ioana Ilie, Petre Iosub, Livia Leonte
(Tieanu), Camelia Macoviciuc, Claudiu Gabriel
Marin, Georgeta Ma[ka (Militaru), Aneta Matei
(Sieburg), Aneta Mihaly (Marin), Elena Oprea, Angela
P\unescu (Codreanu), Oprea P\unescu, Ionel Petrov,
Stelian Petrov, Viorica Udrescu (Rohan), Felicia
Urziceanu, Iulian Ioan Vizitiu, Marlena Zagoni (Predescu). Pentru performan]ele ob]inute, 45 sportivi au
primit titlul de Maestru emerit al sportului. Antrenorii
care au activat `n cadrul sec]iei: Francisc Cserhati (`n
perioada 1951-1960); Dumitru Popa – Antrenor emerit
(1960-1990); Stelian Petrov – Antrenor emerit (19621963 [i 1975-1980) Viorica Udrescu (Rohan) –
Antrenoare emerit\ (1963-1973); Pall Barcany –
Antrenor emerit (1965-1973); Ioan Dospinescu –
Antrenor emerit (din 1980 [i `n prezent); Dan Toma –
Antrenor emerit (1990-1994, la lotul masculin).
Sec]ia de ciclism, `nfiin]at\ `n prim\vara anului
1949, reu[ea s\ câ[tige `n toamna aceluia[i an primul
titlu de campion na]ional. Bilan]ul sec]iei: contribuie
la clasarea pe locurile V, VI [i VIII la JO, prin
Gabriel Moiceanu (V), Aurel {elaru [i Ludovic
Zanoni; 1 medalie argint la individual [i un loc IV pe
echipe la JMU; 155 medalii, dintre care 27 aur la CB;
câ[tig\tori de 15 ori ai „Turului României” [i de 8 ori
`n Cursa P\cii; câ[tig\tori ai mai multor etape din
tururile României, Italiei, Fran]ei, Elve]iei,
Iugoslaviei, Greciei, Turciei, Germaniei; locul VIII
la CE ale Poli]iei. Cei mai reprezentativi sportivi ai
sec]iei au fost Mae[tri emeri]i ai sportului Gabriel
Moiceanu, Gheorghe L\utaru, Ion Cosma, Mircea
Roma[canu, Ludovic Zanoni, Teodor Vasile, care,
`mpreun\ cu al]i numero[i cicli[ti valoro[i, au
constituit nucleul de baz\ al loturilor reprezentative.
Artizanii acestor performan]e au fost Antrenorii
emeri]i Nicolae Voicu [i Mircea Mih\ilescu.
Sec]ia de gimnastic\ [i-a `nceput activitatea `n anul
1949, reu[ind s\ promoveze numero[i sportivi valoro[i care au dominat CN [i au reprezentat gimnastica
româneasc\ pe plan interna]ional. Printre cei care au
contribuit la promovarea [i afirmarea gimnasticii `n
perioada de `nceput s-au aflat: Francisc Kocsis, Frederic Orendi (37 titluri de campion), {tefan H\rg\la[,
Ion Zamfir, Gheorghe Toh\neanu, Teofila B\ia[u,
Evelin Slavici, Ileana S\c\lici, Aneta }icu, c\rora le-au
urmat: Emilia Li]\, Petre Micl\u[, Rodica Ap\teanu,
Anton Kadar, Elena Ceampelea [i apoi Alina Goreac,
D\nu] Grecu, Nicolae Oprescu, Molnar Levente,
Romulus Bucuroiu [i mul]i al]ii. Sportivii dinamovi[ti au avut urm\toarele contribu]ii la reprezentarea
olimpic\ (unele performan]e realizate `n premier\):
1956 – medalie de bronz prin Emilia Li]\ [i Ileana
S\c\lici (echipe); 1960 – bronz, Emilia Li]\ (echipe);
1976 – argint, Anca Grigora[ (echipe) [i bronz, D\nu]
Grecu (inele); 1980 – argint, Anca Grigora[ (echipe);
1984 – aur, Simona P\uca [i Laura Cutina (echipe),
215
STRUCTURI ORGANIZATORICE
aur, Simona P\uca (bârn\) [i bronz, Simona P\uca
(individual compus); 1988 – argint, Aurelia Dobre
(echipe) [i bronz, Marius Gherman (bar\ fix\); 2000
– aur, Marius Urzic\ (cal cu mânere). Printre medalia]i la CM s-au aflat: Aurelia Dobre, care `n 1987 s-a
dovedit a fi cea mai bun\ gimnast\ a lumii, cucerind
3 medalii de aur la individual compus (performan]\
realizat\ pentru prima oar\ de c\tre o gimnast\ românc\), bârn\ [i la echipe, precum [i 2 medalii de
bronz – la s\rituri [i sol, iar la edi]ia din 1989 a CM,
o medalie de argint `n proba pe echipe; D\nu] Grecu
– campion mondial la inele `n 1974, medaliat cu
argint la CM din 1979 [i cu bronz, `n 1978, la aceea[i
prob\; Laura Cutina – medaliat\ cu argint, la CM din
1983 [i 1985 `n proba pe echipe; Eugenia Popa –
argint `n 1989 [i bronz `n 1991 (echipe); Emilia Li]\
[i Ileana S\c\lici – medaliate cu bronz la CM din
1958 (echipe); Marius Gherman – vicecampion mondial la bar\ fix\ `n 1993; Nicolae Bejenaru – bronz cu
echipa `n 1995 (performan]\ `n premier\). Medalia]i
la CE: aur – D\nu] Grecu (1975 – inele); Marius
Urzic\ (2000 – cal cu mânere); Marian Dr\gulescu
(2000 – sol); Ioan Suciu (2000 – s\rituri); argint –
Alina Goreac (1973 – bârn\); D\nu] Grecu (1973 –
inele); Kurt Szilier (1981 – cal cu mânere); Marius
Urzic\, Marian Dr\gulescu, Ioan Suciu, Rare[ Orza]\
(2000 – echipe); bronz – Alina Goreac (1973 – sol,
1975 – bârn\ [i s\rituri); Anca Grigora[ (1973 – bârn\);
Levente Molnar (1983 – inele); Marius Gherman (1985
– bar\ fix\, 1989 – s\rituri); Marian Dr\gulescu
(2000 – individual compus). Au mai cucerit medalii
de aur, la CE de junioare, Aurelia Dobre `n 1986 la
s\rituri [i paralele, iar `n 1998, Marian Dr\gulescu a
intrat `n posesia medaliilor de argint la s\rituri [i de
bronz, la sol [i echipe (din care a f\cut parte [i Florin
Zimcencu). ~n palmaresul sec]iei se mai `nscriu: 27
medalii (8–7–12) la JMU [i peste 270 medalii la CB.
Un num\r de 10 sportivi au primit titlul de Maestru
emerit al sportului, iar 11 antrenori care au contribuit
la realizarea performan]elor acestei sec]ii, pe cel de
Antrenor emerit: Emilia Li]\, Francisc Kocsis,
Florea {tef\nescu, Gheorghe Condovici, {tefan
Tarko, D\nu] Grecu, Anca Grigora[, Vasile Co[ariu,
Mircea B\dulescu, {tefan Gal, Elena Ceampelea.
216
Sec]ia de haltere a fost `nfiin]at\ `n 1948 din ini]iativa lui Gh. Piticaru, c\ruia i s-a al\turat Alex. Cosma,
cel care câ[tiga primul titlu de campion na]ional, iar
din 1951 devenea [i antrenor al sec]iei. Alex. Cosma
(Maestru al sportului `n 1953) a reprezentat mul]i ani
lotul la categoria 56 kg, iar ca antrenor a format numero[i campioni [i recordmani na]ionali, `n 1951 [i
1952 câ[tigând CN pe echipe cu CS „Dinamo”. Printre
halterofilii reprezentativi ai sec]iei s-au num\rat:
Gheorghe M\n\ilescu, Gheorghe Purc\rea, Gheorghe
Teleman, Gheorghe Enciu, Petre Teodor [i al]ii. Cel
mai reprezentativ sportiv al sec]iei a fost Andrei Socaci,
care a realizat un bilan] remarcabil: 6 medalii de aur
la CM de juniori [i 6 medalii de aur la CE de juniori
`n 1985 [i 1986; vicecampion olimpic `n 1984; 12
medalii, dintre care 3 de aur, 3 de argint [i 6 de bronz
cucerite la CM `n perioada 1984-1990; 15 medalii,
dintre care 4 de aur, 5 de argint [i 6 de bronz la CE
desf\[urate `ntre 1986-1991. A mai câ[tigat o medalie de bronz la CM din 1987, Constantin Urda[.
Halterofilii Andrei Socaci, Gh. Mincu [i Gh. Teleman
au primit titlul de Maestru emerit al sportului, iar
Alexandru Cosma pe cel de Antrenor emerit.
Sec]ia de handbal s-a constituit `n 1956, prin preluarea echipei CSU Bucure[ti, format\ din studen]i de la
IEFS, printre care se aflau [i Cosma Li]\, Oprea Vlase,
Gabriel Zugr\vescu, acesta fiind `nceputul handbalului
`n 7, care urma s\ dezvolte tradi]iile [i rezultatele ob]inute de handbalul `n 11 (echipa „Dinamo” a fost campioan\ `n edi]iile 1958-1959 [i 1962-1963). Curând,
handbalul dinamovist avea s\ se impun\ pe plan
intern [i interna]ional prin numero[i juc\tori de valoare, componen]i de baz\ ai loturilor reprezentative.
Echipa masculuin\ a CS „Dinamo” a cucerit 9 titluri
de campioni na]ionali (4 titluri `ntre 1958-1962; 3
`ntre 1963-1966; 1977-1978; 1985-1986) [i de 6 ori
„Cupa României”, iar pe plan interna]ional a cucerit
CCE `n 1965. Handbali[tii dinamovi[ti au avut o contribu]ie deosebit\, `n cadrul echipelor na]ionale, la
realizarea unui bilan] remarcabil la competi]iile interna]ionale oficiale: la JO – medalie de argint `n 1976
(Adrian Cosma, Mircea Grabovski, Ghi]\ Licu, Cornel
Penu), 3 medalii de bronz `n 1972 (A. Cosma,
G. Licu, Cornel Penu, Marin Dan, Valentin Samungi),
1980 (A. Cosma, Claudiu Ionescu, Cornel Dur\u) [i
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
1984 (Mircea Bedivan). La CM handbali[tii dinamovi[ti au contribuit la cucerirea a 4 medalii de aur
(1961, 1964, 1970, 1974) [i a dou\ medalii de bronz
(1967, 1990), printre cei remarca]i aflându-se: Petre
Iv\nescu, Mihai Redl, Gh. Covaci, Mircea Costache
I, Mircea Costache II, Ioan Moser, Virgil Hnat, Gh.
Coman, Titus Moldovan, Valentin Samungi, Cornel
Penu, A. Cosma, Mircea {tef, Liviu Bota, Ion Bogolea, M. Grabovski, Marin Dan, Nica Cezar, Ghi]\
Licu [i al]ii. Cu participarea handbali[tilor dinamovi[ti, echipa na]ional\ a mai ob]inut: 1 loc I [i 2
locuri II `n Superliga Campionilor Mondiali [i
Olimpici; 4 medalii de aur la CM universitare; 40 de
medalii (8 de aur) la CB. Un num\r de 21 handbali[ti
care au activat `n cadrul sec]iei au primit titlul de
Maestru emerit al sportului, iar 4 tehnicieni, pe cel de
Antrenor emerit (Oprea Vlase, Ghi]\ Licu, Valentin
Samungi, Alexandru Ilie). Se remarc\ `n mod deosebit
contribu]ia Antrenorului emerit Vlase Oprea, care, timp
de peste 30 ani, s-a aflat la cârma echipei „Dinamo” [i
a condus `n numeroase rânduri echipa na]ional\ spre
marile victorii interna]ionale.
Sec]ia de kaiac-canoe a `nceput s\ func]ioneze
numai la kaiac `n august 1949, avându-i ca sportivi [i
sus]in\tori pe Radu Hu]an, Nicolae Navasart, Radu
Marinescu, Vasile M\n\il\, Mircea Anastasescu [i
al]ii. ~n 1950 au fost câ[tigate primele titluri de campioni na]ionali la kaiac, iar din 1951 [i la canoe. ~n
decursul anilor, peste 400 de sportivi au fost campioni [i medalia]i la CN de kaiac-canoe. Sportivii CS
„Dinamo” au avut o contribu]ie remarcabil\ la reprezentarea acestor ramuri pe plan interna]ional, num\rându-se printre primii care au realizat `n premier\ o
serie de performan]e, printre care: medalie de bronz
la CM din 1954 (Macon) ob]inut\ de Mircea Anastasescu, cu care `ncepe istoria kaiacului românesc pe
plan interna]ional; dou\ titluri olimpice ob]inute de
Leon Rotman (C1-10 000 m [i C1-1 000 m) [i titlul
olimpic la C2-1 000 m ob]inut de Simion Ismailciuc
[i Dumitru Alexe, la JO din 1956, acestea reprezentând primele medalii olimpice de aur ale canoei române[ti; medaliile de aur câ[tigate la CE din 1957 de c\tre
Dumitru Alexe [i Simion Ismailciuc (C2-10 000 m), la
CM din 1958 (S. Ismailciuc, D. Alexe la C2-1 000 m),
la CE din 1961 (Aurel Vernescu la K1-500 m), la CM
din 1963 (Aurel Vernescu la K1-500 m); primul campion olimpic al României la kaiac – Vasile D`ba (K1500 m) la JO din 1976; Ivan Patzaichin – singurul
canoist român care a cucerit 4 titluri olimpice; Radu
Hu]an – primul Antrenor emerit la kaiac-canoe. La
JO, 25 de sportivi dinamovi[ti au contribuit la
cucerirea unui num\r de 23 medalii (8 aur, 5 argint [i
10 bronz), ace[tia fiind medalia]i de 45 de ori, de 13
ori cu aur (9 sportivi), de 15 ori cu argint (12 sportivi) [i de 17 ori cu bronz (14 sportivi). La CM au fost
medalia]i 60 de sportivi dinamovi[ti, ace[tia contribuind la câ[tigarea unui num\r de 96 de medalii (2735-34), fiind medalia]i de 50 de ori cu aur (26
sportivi), de 80 de ori cu argint (39 sportivi) [i de 60
de ori cu bronz (36 sportivi). La CE, un num\r de 45
de sportivi dinamovi[ti au contribuit la ob]inerea a 59
de medalii (21-25-13), ace[tia fiind medalia]i de 34
de ori cu aur, de 63 de ori cu argint [i de 21 de ori cu
bronz. ~n bilan]ul sec]iei mai sunt cuprinse 224 de
medalii, dintre care 187 de aur la CB, precum [i cele
3 medalii de aur, 2 de argint [i 4 de bronz cucerite la
JMU din 1998. Mul]i dintre kaiaci[tii [i canoi[tii dinamovi[ti au devenit figuri reprezentative pe plan
mondial `n aceste ramuri de sport. Astfel, Ivan
Patzaichin, un mare maestru al canoei, a `nscris `n
palmaresul s\u 30 de medalii: 4 de aur [i 3 de argint
la JO; 8 de aur, 4 de argint [i 10 de bronz la CM; 1 de
aur la ultima edi]ie a CE desf\[urat\ `n 1969. Kaiacistul Aurel Vernescu a adunat `n bilan]ul s\u tot 30
de medalii: 1 de argint [i 2 de bronz la JO; 4 de aur,
6 de argint [i 1 de bronz la CM; 9 de aur [i 7 de argint
la CE. ~n tabloul de onoare al medalia]ilor [i-au mai
`nscris numele: Afanasie Sciotnic – 19 medalii (7-84); Vasile D`ba – 11 medalii (6-3-2); Florin Popescu
– 18 medalii (5-11-2), campion olimpic la JO Sydney
– 2000; Gheorghe Andriev – 15 medalii (2-11-2);
Marcel Gl\van – 11 medalii (3-8-0); Mihai Zafiu – 10
medalii (1-8-1); Simion Ismailciuc – 8 medalii (6-2-0);
Serghei Colaviov – 8 medalii (4-2-2); Cosmin Pa[ca
– 8 medalii (2-6-0); Mihai }urca[ – 6 medalii (3-2-1);
Mitic\ Pricop – 9 medalii (1-6-2), campion olimpic la
JO Sydney – 2000. Au mai cucerit titluri mondiale [i
europene: Achim Sidorov, Dumitru Alexe, Alexandru
Iacovici, Aurel Simionov, Petre Maxim, Anton
Calenic, Anton Iv\nescu, Lipat Vorobiov [i al]ii. {i la
217
STRUCTURI ORGANIZATORICE
grupa de kaiac fete s-au `nregistrat performan]e notabile la competi]iile interna]ionale oficiale: Maria
Cosma ({tefan) – medaliat\ cu aur la JO (1984),
medalie de argint [i 9 medalii de bronz la CM; Viorica Dumitru – 2 medalii de bronz la JO (1968 [i 1972),
3 de bronz la CM, 1 de argint la CE; Maria Nichiforov – bronz la JO (1972), medalie de argint [i 2 de
bronz la CM; Elena Radu -–2 de aur [i 1 de bronz la
CE, medalie de bronz la JO (2000); Sanda Toma –
medalie de bronz la CM, 2 de aur, 1 de argint [i 2 de
bronz la CE, bronz la JO (2000); Raluca Ioni]\ - 2 aur
[i 1 bronz la CE, bronz la JO (2000); Lumini]a
Her]ea, Marina Bituleanu, Nastasia Buri, Ana Larie –
medaliate la CM. Un num\r de 46 de sportivi care au
activat `n cadrul sec]iei au primit titlul de Maestru
emerit al sportului. Un mare merit revine Antrenorului emerit Radu Hu]an, aflat vreme `ndelungat\ la
conducerea sec]iei [i a lotului na]ional. Au mai activat `n cadrul sec]iei antrenorii emeri]i: Stavru Teodorof – medaliat cu bronz la CE din 1957 (`n perioadele 1961-1971; 1973-1995); Octavian Mercurian
(1965-1976); Mihai }urca[ (1975-1996); Aurel Vernescu, Mercurie Ivanov, precum [i antrenorii Simion
Ismailciuc, Aurel Alecu, Gh. Cojocaru, Elena
Bodocan. Dup\ 1990, antrenorul sec]iei a devenit
Ivan Patzaichin, numit [i coordonatorul preg\tirii
loturilor olimpice [i na]ionale, c\ruia i s-a acordat
titlul de Antrenor emerit pentru rezultatele ob]inute.
Sec]ia de lupte, constituit\ imediat dup\ `nfiin]area
Clubului, reu[e[te `n 1949 s\ devin\ campioan\
na]ional\. Din echipa acelor ani, preg\tit\ de antrenorul Dumitru Petric\, iar ulterior de Francisc Coco[,
f\ceau parte Dumitru Cuc, Ion Cornianu, Constantin
Popescu (de 5 ori campion na]ional), Ion B\trân,
Francisc Horvath (8 titluri na]ionale), Marin Belu[ic\
(10 titluri), Nicolae Popovici (campion na]ional `ntre
1952-1955) [.a. Lupt\torii care au activat `n cadrul
sec]iei au `nscris `n palmaresul lor 14 medalii la JO:
aur – Nicolae Martinescu (1972), {tefan Rusu
(1980); argint – Ion Cernea (1960), Nicu G`ng\ [i
{tefan Rusu (1976); bronz – Francisc Horvath
(1956), Ion }\ranu (1960), Ion Cernea (1964), Nicolae
Martinescu (1968), Victor Dolipschi (1972 [i 1984),
Petre Dicu (1980), {tefan Rusu (1984), Ion Grigora[
(1992). Medalia]i la CM: aur – Ion Cernea (1965),
218
Nicu G`ng\ (1973 [i 1977), {tefan Rusu (1978 [i
1982); argint [i bronz – I. Cernea, N. G`ng\, {t. Rusu,
N. Martinescu (2 argint [i 4 bronz), Florian Ciorcil\,
Cornel Turturea, Ion Enache, Petre Dicu, Nicolae
Zamfir, Marian Sandu, Ion Grigora[, Sorin Her]ea,
Gh. Popovici, Ion P\un, Gh. Ciobotaru, Gh. Savu.
Campioni europeni: N. Martinescu (1966), Ion P\un
(1977), {t. Rusu (5 titluri `n perioada 1978-1985),
Marian Sandu (2000). Medalia]i cu argint [i bronz la
CE: I. P\un, {t. Rusu, M. Sandu, N. Martinescu,
I. }\ranu, I. Enache, {t. Marian, N. G`ng\, C. U]\,
I. Grigora[, Gh. Popovici, P. C\rare, V. Dolipschi,
V. Fodorpataki, P. Dicu, P. Sudureac. ~n bilan]ul
sec]iei mai figureaz\: 3 medalii de aur, 2 de argint [i
1 de bronz la CE ale Poli]iei; peste 110 medalii la CB;
14 medalii (5-6-3) la JMU. Un num\r de 20 lupt\tori
care au activat `n cadrul sec]iei au primit titlul de
Maestru emerit al sportului. Printre antrenorii care au
contribuit la realizarea acestor performan]e s-au aflat:
Dumitru Cuc (Antrenor emerit), Alexandru Ruszi
(Antrenor emerit), Ion Cornianu (Antrenor emerit),
Ion Cernea (Antrenor emerit), Nicolae Martinescu
(Antrenor emerit), Nicolae Zamfir.
Sec]ia de judo. ~nfiin]at\ `n 1972, promoveaz\ `nc\
din acel an `n prima divizie [i se va impune prin rezultate de prestigiu pe plan intern [i interna]ional. La CE,
judoka dinamovi[ti au cucerit 14 medalii (3-4-7) la seniori [i 7 (2-1-4) la juniori. Prima medalie a judoului
românesc `ntr-o competi]ie oficial\ a apar]inut sportivului dinamovist Arpad Szabo, care a ob]inut bronzul
la CE din 1977, tot cu bronz fiind medaliat\ [i echipa,
care a avut `n componen]a sa 6 sportivi dinamovi[ti
(Arpad Szabo, Constantin Niculae, Cornel Roman,
Gheorghe Nache, Toma Mihalache, Iacob Codrea).
Titlurile de campioni europeni au revenit sportivilor:
Constantin Niculae (1981), Ilie Cornel {erban (1985)
[i Adrian Croitoru (2000), la seniori, Drago[ Bolbose
(1987) [i Adrian Croitoru (1991), la juniori. Au mai
cucerit medalii la CE de seniori: argint – Arpad Szabo
(1978 [i 1981), Adrian Croitoru (1992), Radu Ivan
(1998); bronz – Adrian Croitoru (1991 [i 1994), Radu
Ivan (1997), Toma Mihalache (1979), Constantin
Niculae (1980). La CE de juniori, medalia de argint a
revenit lui Zoltan Teszari (1990), iar cele de bronz,
sportivilor Drago[ Bolbose (1986), Silviu Laz\r (1983
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
[i 1984) [i Ilie Cornel {erban (1982). Performan]a cea
mai `nalt\ la CM a fost ob]inut\ de sportivul dinamovist Constantin Niculae, care `n 1981 a devenit vicecampion mondial. Tot la CM, Adrian Croitoru a mai
câ[tigat 2 medalii de bronz (1993 [i 1999) la seniori [i
o medalie de bronz la CM de juniori (1990). Bilan]ul
sec]iei mai cuprinde: 3 medalii de argint la CE ale
Poli]iei; 187 de medalii (37 de aur) la CB; 1 medalie
de bronz la JMU; locul 5 la JO din 1992 (Adrian
Croitoru); 1 medalie de bronz la Cupa Europei Intercluburi. Printre antrenorii care au activat `n cadrul
sec]iei s-au aflat: Gheorghe Donciu (Antrenor emerit);
Iacob Codrea (Antrenor emerit); Arpad Szabo;
Constantin Niculae (Antrenor emerit).
Sec]ia de nata]ie `ncepe s\ se constituie `nc\ din
1949, având ca obiective dezvoltarea `notului [i a jocului de polo. Din primul nucleu de `not\tori [i juc\tori de polo au f\cut parte: Fr. {imon, A. Penciu,
R. Vârgolici, Th. Angelescu, N. Nicolaescu, T. Petcu,
I. Sl\vescu, Gh. Popescu [i al]ii. La `nceput, rolurile
de instructori-antrenori le-au avut Fr. {imon [i
Th. Angelescu, iar din toamna anului 1950, sec]ia a
fost `ncredin]at\ antrenorului Emerich Freund. ~n
1949 [i 1950 se `nregistreaz\ primele particip\ri la
CN de `not, iar `n 1951, primele titluri – Octavian
Mladin la 100 m [i 200 m spate [i un record na]ional.
Vor mai câ[tiga titluri de campioni: Aurel Zahan, Gh.
Cociuban, Al. Popescu, Aurel M\ndoiu, Sanda Iordan
[i al]ii. ~n decursul anilor, `not\torii dinamovi[ti au
fost adev\ra]i campioni `n ceea ce prive[te num\rul
titlurilor [i recordurilor na]ionale: Carmen Bunaciu –
70 de titluri [i 39 de recorduri, fiind prima `not\toare
românc\ ce a `notat sub 1 minut proba de 100 m liber
(59"90) la 17 decembrie 1977; Al. Popescu – 22 de
titluri, dintre care 10 consecutive la 200 m fluture [i
peste 10 recorduri `n perioada 1955-1964, fiind
primul sportiv care a `notat noul procedeu tehnic
„delfin”; Cristina Balaban ({opterian) – 28 de titluri
[i 36 de recorduri; Anca Groza (Micl\u[) – 45 de
recorduri; Flavius Vi[an – 27 de titluri [i 26 de recorduri [.a. Urm\torii sportivi dinamovi[ti au reprezentat cu succes `notul românesc pe plan interna]ional:
Al. Popescu a fost primul `not\tor român care s-a
calificat `ntr-o final\ olimpic\ (200 m fluture, `n
1956); Adrian Oan]\ s-a aflat `n 1958 la o diferen]\
minim\ de recordul european la 200 m bras; `n anul
1961, `not\toarea Sanda Iordan cucere[te prima
medalie de aur pentru `notul românesc `n cadrul
JMU; `n 1966, la CE de la Utrecht, Cristina Balaban
({opterian) intr\ `n posesia medaliei de bronz la 100 m
spate (1"09'6), aceasta fiind prima medalie ob]inut\
`ntr-o competi]ie oficial\. Carmen Bunaciu a realizat
un bilan] deosebit: particip\ la 3 CE, cucerind medalii de bronz la edi]iile din 1977, 1981, 1983 [i la 3
CM, unde intr\ `n posesia medaliei de bronz la edi]ia
din 1982 (prima medalie la CM); participant\ la JO
din 1980 (2 locuri IV la 100 [i 200 m spate) [i din 1984
(locul IV la 100 m spate); 10 medalii (5 aur, 3 argint,
2 bronz) la JMU; 30 titluri balcanice. La realizarea
unei premiere a contribuit [i Alexandru Ioanovici,
component al [tafetei 4x100 m liber, medaliat cu
bronz la CM din 1995, prima medalie româneasc\
`ntr-o prob\ masculin\ la un CM. ~n anul 2000, Ioan
Gherghel s-a clasat pe locurile IV [i VI la CE. Un
num\r de 8 `not\tori au primit titlul de Maestru emerit
al sportului: Carmen Bunaciu, Cristina {opterian,
Sanda Iordan, Anca Groza, Mariana Paraschiv (Mandache), Irinel P\nulescu, Flavius Vi[an, Ionu] Mu[at.
~n cadrul sec]iei au mai activat ca antrenori de `not:
Carol Corcec (Antrenor emerit), Sanda Iordan, Remus
Dr\g\[anu (Antrenor emerit), Cristina {opterian
(Antrenor emerit), Magdalena Cristescu (Antrenor
emerit), Carmen Bunaciu (Antrenor emerit).
Sec]ia de polo pe ap\. ~nc\ din 1949, o parte din
`not\torii sec]iei de nata]ie au format nucleul viitoarei
echipe de polo. Prima competi]ie oficial\ a fost
„Cupa ora[ului Bucure[ti” din 1950, `n care „Dinamo” se claseaz\ pe locul doi. Debutul `n CN are loc
`n 1951, echipa, `n care jucau Deak, Angelescu,
Flore[teanu, Mladin, Vârgolici, Ferencz, Fülop,
clasându-se pe locul V. La edi]iile urm\toare, echipa
ocup\ locul II `n 1952 [i locul IV `n 1953. ~n anul
1954 este promovat\ `n campionat echipa „Tân\rul
Dinamovist”, care `n acela[i an se claseaz\ pe locul
VI, iar `n 1955, pe locul V. ~n CN din 1955 revine [i
echipa de seniori, care ocup\ locul III, performan]\
repetat\ [i `n 1956. ~ncepând din 1957 pân\ `n anul
2000, echipa va câ[tiga de 32 de ori titlul de campioan\ na]ional\: 1957 (antrenor Emerich Freund),
1958-1971 (Carol Corcec); 1973-1974 (Anatol
219
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Grin]escu); 1978-1980, 1982-1984 [i 1987 (Iuliu
Cap[a); 1988-1990 (Dinu Popescu); 1996-2000
(Liviu R\ducanu). ~n decursul anilor, echipa de juniori I a câ[tigat 9 titluri de campioan\, cea de juniori
II, 5, iar cea de juniori III, unul. Printre cei mai valoro[i juc\tori care au reprezentat clubul, fiind [i componen]i ai loturilor na]ionale, s-au aflat: Aurel Zahan,
Anatolie Grini]escu, Gavril Blajec, Alexandru B\di]\,
{tefan Kroner, Adrian Nastasiu, Gheorghe Zamfirescu,
Dinu Popescu, Cornel M\rculescu, Dan Fischer,
Cornel Fr\]il\, Bogdan Mih\ilescu, Doru Spânu,
Gruia Novac, Viorel Rus, Liviu R\ducanu, Mihai
Simion, Sorin Diaconu, C\t\lin Moiceanu, Florin
Ardeleanu [i, unul dintre cei mai valoro[i juc\tori de
polo, Vlad Hagiu. Palmaresul echipei mai cuprinde:
câ[tigarea de 6 ori a „Cupei României”, de 3 ori finali[ti `n CCE [i de 3 ori `n Cupa Cupelor. Contribu]ii
la reprezentarea pe plan interna]ional: la JO –
clasarea pe locul IV (1976), locul V (1960 [i 1964);
la CM – locul V `n 1975 [i locul VI `n 1978; la CE –
locul IV `n 1993, locul V `n 1962 [i 1989, locul VI `n
1966, 1970 [i 1974; medalie de argint la CE de juniori din 1982; medalie de aur (1977) [i 2 medalii de
bronz (1965, 1981) la JMU; 41 de medalii (8 de aur)
la CB. ~n cadrul sec]iei de polo au activat 17 Mae[tri
emeri]i ai sportului [i 5 Antrenori emeri]i (Carol
Corcec, Anatol Grini]escu, Iuliu Kap[a, Viorel Rus,
Liviu R\ducanu).
Sec]ia de rugby a fost `nfiin]at\ `n toamna anului
1949, printre cei care au venit s\ formeze noua
echip\ aflându-se: Cornel Aldea, Petre Buda, urma]i
de Paul Iord\chescu, Titi Ionescu, C. Cristoloveanu,
Alex. Bratu, Florin Ghiondea, Ilie Ion [i al]ii. ~n
primul an de existen]\ echipa s-a situat pe locul III `n
CN, iar `ncepând din 1951 pân\ `n 2000, a câ[tigat 11
titluri de campioan\ na]ional\: 1951, 1952, 1956,
1965, 1968-1969, 1981-1982, 1990-1991, 19931994, 1995-1996, 1997-1998, 2000. ~n palmaresul
sec]iei mai intr\ [i cele 4 trofee ale „Cupei României”. Pe plan interna]ional, cel mai pre]ios trofeu `l
reprezint\ câ[tigarea CCE `n 1967. Contribu]ii ale
juc\torilor dinamovi[ti pe plan interna]ional: la CE
(Cupa FIRA) – 4 medalii de aur (1975, 1977, 1981,
1983), 4 de argint (1874, 1978, 1979 [i 1984) [i 4 de
bronz (1982, 1987, 1989 [i 1994). Printre cei care au
220
contribuit la succesele sec]iei sau ale echipei na]ionale
s-au aflat Mae[trii emeri]i ai sportului: Nicolae
Baciu, Ion Iorgulescu, Gh. Stoica, Gh. D\r\ban, Gh.
R\[canu, Mihai Nicolescu, Vasile Dragomir, Gh.
Nica, Victor D\nciulescu, Vasile }urlea, Dan Coravu,
Constantin Ion, Pompiliu Bor[, Daniel Neaga, Adrian
S\l\geanu, Gh. Tuturea, Valeriu Tuf\, Ion Bucan,
Vasile Pascu, Marian Aldea, Stoica Enciu, Gh.
Caragea, Mihai Marghescu, Stelian Pod\r\scu, Gh.
Dragomirescu, Ion }u]uianu, Mircea Paraschiv [i
al]ii. Printre cei care s-au ocupat de preg\tirea echipei
`n decursul anilor s-au aflat [i Antrenorii emeri]i Dumitru Titi Ionescu, Ion }u]uianu, Mircea Paraschiv [i
Constantin Fugigi.
Sec]ia de scrim\ [i-a `nceput activitatea `n 1954, `n
cadrul unit\]ii sportive „Tân\rul Dinamovist”, ulterior fiind transferat\ `n cadrul clubului. Sportivii dinamovi[ti s-au remarcat la floret\-fete [i sabie-b\ie]i,
num\rându-se printre protagoni[tii CN, iar `n cadrul
loturilor na]ionale au contribuit la ob]inerea unor
medalii la JO, CM [i CB. S-a remarcat `n mod deosebit Maestra emerit\ a sportului Aurora Dan, component\ a echipei feminine de floret\, care a cucerit
medalia de argint la JO din 1984 (Los Angeles) [i
medalia de bronz la CM din 1977 (Buenos Aires). ~n
cadrul sec]iei s-au mai preg\tit Mihai Frunz\
(medaliat cu bronz la CM din 1975 de la Budapesta),
Ion Pantelimonescu, Marius Lupu]iu, Georgeta Beca,
Cornelia Chelaru [i al]ii. Printre antrenorii care au activat `n cadrul sec]iei s-au aflat: Cornel Pelmu[,
Vasile Chelaru, Romeo Pelegrini. Cu toate `ncerc\rile
de a men]ine sec]ia la un nivel superior, activitatea
acesteia a sc\zut, disp\rând `n cele din urm\ din aria
performan]ei.
Sec]ia de tenis de câmp s-a constituit `n 1948
prin eforturile fo[tilor juc\tori Gheorghe Cobzuc
[i Tudorel B\din, dup\ care au urmat Antrenorii
emeri]i Marin B\din (cel care a pus bazele dezvolt\rii
acestei sec]ii), Aurel Seg\rceanu (antrenorul care a
lansat numeroase talente `n tenisul de performan]\ [i
a `nregistrat numeroase succese interna]ionale),
Alexe Bardan (un tehnician cu mult\ experien]\), iar
`n anii ’80-’90, Marian Cosmescu, Virgil Popescu [i,
apoi, mai tinerii Orlando Florea [i fosta campioan\
Diane Samungi (cea care `ncearc\ s\ readuc\ `n aria
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
performan]ei aceast\ sec]ie). Pe plan intern, componen]ii sec]iei au câ[tigat sute de titluri de campioni
na]ionali la seniori, juniori [i copii. Bilan]ul interna]ional: 9 medalii la CE (3 de aur); 44 medalii (16 de
aur) la CB; 12 medalii (8 de aur) la JMU. La aceste
performan]e se adaug\ numeroasele locuri I-III la CE
de tineret, juniori [i copii, la turneele mondiale [i europene de seniori, juniori [i copii. Printre rezultatele
de prestigiu se `nscriu [i cele ob]inute de echipa
României `n Cupa Davis, cu contribu]ia deosebit\ a
juc\torului Ion }iriac, soldate cu trei clas\ri `n finala
acestei competi]ii (1969, 1971 [i 1972). Al]i sportivi
cu performan]e deosebite pe plan interna]ional: Virginia Ruzici, Floren]a Mihai, Mariana Simionescu,
Andrei Dârzu, Florin Seg\rceanu (antrenorul echipei
României), Irina Spârlea, Ruxandra Dragomir, precum [i mai tinerii Lauren]iu Bucur, Emil Hnat, Alice
D\nil\, C\t\lina Cristea, R\zvan Sab\u [i al]ii. Sec]ia
[i-a pierdut mult din for]a de alt\dat\, `n prezent
aflându-se `ntr-un proces de reconstruc]ie.
Sec]ia de tir a luat fiin]\ `n 1949, printre ini]iatori
aflându-se Aurel D. Neagu, Valeriu Pan]uru, Petre
Mocu]a, Gavril\ Maghiar. Bilan]ul sec]iei cuprinde: 6
medalii (2 de aur, 3 de argint, 1 de bronz) la JO; un
record olimpic; 13 medalii (2-6-5) la CM; 53 medalii
(14 de aur, 19 de argint, 20 de bronz) la CE; peste 400
medalii la CB. La JO au cucerit medalii: {tefan
Petrescu (1956 la pistol vitez\) [i Ion Dumitrescu
(1960 la talere) – aur; Ion Trip[a (1964), Marcel
Ro[ca (1968) [i Dan Iuga (1972) – argint; Nicolae
Rotaru (1972) – bronz. Recordul olimpic realizat `n
1960 apar]ine lui Ion Dumitrescu. Sportivii medalia]i
la CM: Dan Iuga (1974) la seniori [i Marin Ferecatu
(1958) la tineret – aur; Petru {andor (pu[c\ echipe),
Marcel Ro[ca [i Ion Trip[a (pistol vitez\ echipe de 2
ori), Dumitrescu Ion (talere trap, echipe), {tefan
Kaban [i Marin Ferecatu (arm\ liber\, echipe) [i
Ani[oara Matei (pistol 10 m) – argint; {tefan Petrescu
(pistol vitez\), Ion Dumitrescu (talere skeet, echipe [i
talere trap, individual), Dan Iuga (pistol vitez\,
echipe) [i Marin Ferecatu (arm\ liber\, 3 pozi]ii) –
bronz. Medaliile cucerite la CE: Marcel Ro[ca [i Ion
Trip[a (cu echipa), {tefan Kaban [i Nicolae Rotaru
(de 2 ori), Petru {andor (individual), Dan Iuga
(individual [i cu echipa), Ana Ciobanu (Bu]u) (de 2
ori individual [i de 3 ori cu echipa), Mariana Borcea
(Feodot), Veronica Stroe (Trip[a), Maria Macovei,
Ani[oara Matei (4 medalii cu echipa), Maria Macovei
(individual) – la seniori; Marin Ferecatu [i Jacqueline
Zvoneschi – la juniori – aur; Eni Dr\gan, Marin
Ferecatu, Nicolae Rotaru, Ion Dumitrescu, Marcel
Ro[ca, Dan Iuga, {tefan Kaban, Melania Petrescu,
Veronica Stroe (Trip[a), Ana Ciobanu (Bu]u),
Ani[oara Matei, Maria Macovei, Jacqueline
Zvoneschi – argint; Gavril\ Maghiar, Petre Mocu]a,
{tefan Petrescu, Ion Trip[a, {tefan Kaban, Nicolae
Rotaru, Petru {andor, Dan Iuga, Ani[oara Matei,
Melania Petrescu, Veronica Stroe (Trip[a), Ana
Ciobanu (Bu]u), Ion Joldea, Elena Macovei, Jacqueline
Zvoneschi [i al]ii – bronz. Un num\r de 14 sportivi au
primit titlul de Maestru emerit al sportului. Tehnicienii care au `ndrumat preg\tirea tr\g\torilor dinamovi[ti: Gavril\ Maghiar, {tefan Petrescu, Valeriu
Pan]uru, Eni Dr\gan, Viorel Manciu, Petru {andor [i
Virgil Atanasiu au primit titlul de Antrenor emerit.
Sec]ia de volei s-a constituit `n 1949 cu echip\
masculin\, iar din 1954 [i cu echip\ feminin\, ambele
`nscriindu-se cu performan]e deosebite pe plan intern
[i interna]ional. Echipa masculin\ a câ[tigat 18 titluri
de campioan\ na]ional\: 1953 (antrenor Gh. Constantinescu), 1958 (Victor Surugiu), 1972-1977 (George
Eremia), 1979 (G. Eremia, William Schreiber), 19801984 (W. Schreiber), 1985 (Cornel Oros), 1992,
1994, 1995 (Veneriu T\taru, Marian P\u[escu). ~n
bilan]ul echipei masculine mai sunt `nscrise [i 4 Cupe
ale României. Pe plan interna]ional, „Dinamo” a
cucerit de 3 ori CCE – 1966, 1967 (ambele `n final\
cu CS „Rapid”) [i 1981 [i s-a clasat o dat\ pe locul II,
iar `n Cupa Cupelor s-a situat pe locurile I (1979) [i
III. La ob]inerea acestor succese `n competi]iile europene intercluburi, a contribuit [i antrenorul Sebastian
Mih\ilescu. Mul]i juc\tori dinamovi[ti au fost componen]i de baz\ ai echipelor na]ionale, contribuind la
realizarea unor performan]e de prestigiu la JO
(medalie de bronz `n 1980), CM (2 medalii de argint
`n 1956 [i 1966 [i 2 medalii de bronz `n 1960 [i
1962), la CE (aur `n 1963, argint `n 1955 [i 1958,
bronz `n 1971 [i 1977), la CB (44 medalii, dintre care
14 de aur) [i la JMU (medalie de aur). Printre
juc\torii care au participat la ob]inerea acestor succese
221
STRUCTURI ORGANIZATORICE
se afl\ Mae[trii emeri]i ai sportului: Sebastian
Mih\ilescu, Petre P\unoiu, Mircea Cristea, Eduard
Derzei, Z. Cozonici, Gelu Smerecinschi, Mihai Târlici,
Gh. Corbeanu, W. Schreiber, Mircea Tutovan,
Corneliu Oros, Marian P\u[escu, Lauren]iu
Dum\roiu, Günther Enescu, Dan Gârleanu, Emilian
Vrâncu], Gh. Ganciu, Gabriel Udi[teanu, Gh. Stoian.
Trei tehnicieni ai sec]iei – George Eremia, W.
Schreiber [i Veneriu T\taru – au primit titlul de
Antrenor emerit. Echipa feminin\ a cucerit 21 de titluri
de campioan\ na]ional\: 1957, 1958, 1960-1963,
1966, 1967, 1969 (antrenor Gh. Constantinescu),
1975-1985 (Doina Iv\nescu), 1989 (Octavian Dimofte). Pe plan interna]ional, echipa feminin\ s-a
clasat pe locul III `n Cupa Cupelor, iar componentele
acesteia au contribuit la cucerirea medaliei de argint la
CM din 1956, a medaliei de bronz la CE din 1963, precum [i a unui num\r de 44 medalii (16 de aur) la CB.
Printre sportivele care au reprezentat CS „Dinamo” [i
echipa na]ional\ s-au aflat: Tinela Ple[oianu, Doina
Iv\nescu, Cornelia Moraru, Florentina Popovici, Elena
R\zvan]\, Ileana Novac, Emilia Stoian, Alexandrina
Constantinescu, Helga Bogdan, Victoria Georgescu,
Mariana Ionescu [i altele. Juc\toarele Doina Iv\nescu,
Alexandrina Constantinescu [i Mariana Ionescu au
primit titlul de Maestru emerit al sportului. Antrenorii
echipei feminine: Gh. Constantinescu, Doina
Iv\nescu, Octavian Dimofte (emeri]i) [i Victor Adam.
Sec]ia de hochei, constituit\ `n toamna lui 1953, [i-a
`nceput activitatea `n sezonul 1953-1954 `n campionatul ora[ului Bucure[ti, apoi a activat o perioad\ la
Târgu Mure[ pân\ `n 1958, când, dup\ darea `n
func]iune a Patinoarului „23 August”, revine `n
cadrul clubului. Antrenorul din acea perioad\,
Gabriel Kosman, a promovat o serie de juc\tori valoro[i, iar `n 1964 este numit la conducerea echipei
Antrenorul emerit Mihai Flamaropol, care formeaz\
o echip\ puternic\ cu care se claseaz\ pe locul III `n
CN din 1967 [i va câ[tiga 7 titluri de campioan\
na]ional\ `n 1968, 1971, 1972, 1973, 1978, 1979 [i
1981. Printre juc\torii care au reprezentat echipa de
hochei a CS „Dinamo” [i lotul na]ional s-au aflat
numero[i Mae[tri ai sportului: Zoltan F\g\ra[i, Ion
}iriac, Ion Ba[a, Marian Pisaru, Laszlo Solyom,
Doru Moro[an, Aurel Moi[, precum [i Mae[trii
222
emeri]i ai sportului: Eduard Pan\, Gh. Hu]an, Doru
Tureanu, Iulian Florescu, Dumitru Axinte, Marian
Costea [i mul]i al]ii. Ulterior, echipa a fost preg\tit\
de Antrenorul emerit Eduard Pan\. Contribu]ia juc\torilor dinamovi[ti la reprezentarea hocheiului românesc s-a soldat cu clasarea pe locul VII la JO din 1976
[i pe locul VIII la edi]ia din 1980, cu câ[tigarea grupei
B `n 1976 [i ocuparea locului VIII `n grupa A la CM
din 1977, precum [i cucerirea unui num\r de 20 de
medalii (6 de aur) la CB. Datorit\ costurilor ridicate
pentru sus]inerea acestei ramuri de sport, `n cele din
urm\ sec]ia [i-a `ncetat activitatea.
Sec]ia de c\l\rie a demarat organizatoric `n 1949 [i s-a
constituit ca sec]ie de sine st\t\toare `n 1950, fiind
profilat\ pe probe de obstacole, dresaj [i concurs complet. Timp de 8 ani antrenorul sec]iei a fost Felix
}opescu (Antrenor emerit), care a reu[it s\ ob]in\ cu
sportivii s\i 17 titluri na]ionale. A urmat Petre
Andreianu (Antrenor emerit), care `n cei 20 de ani de
activitate a câ[tigat cu sportivii sec]iei 99 de titluri de
campion na]ional [i 180 de locuri I `n `ntrecerile interna]ionale. Printre sportivii sec]iei cu performan]e notabile pe plan intern [i interna]ional s-au aflat Constantin Vlad (35 de titluri de campion [i 3 titluri balcanice),
Mariana Moisei (4 titluri na]ionale [i dou\ de vicecampioan\ balcanic\), precum [i nume cu rezonan]\ `n
echita]ia româneasc\: Vasile Pinciu, Oscar Recer,
Alexandru Longo, Eugen Ionescu, Gh. Moisanu, Gh.
Negoi]\, Nicolae Vlad [i mul]i al]ii. Sportivii sec]iei au
adunat la CB 138 de medalii, dintre care 28 de aur.
~ntre Antrenorii emeri]i ai sec]iei mai figureaz\ [i Andrei Costea. ~n cele din urm\, sec]ia a fost transferat\
`n cadrul Comandamentului Trupelor de Jandarmi.
Sec]ia de patinaj [i-a `nceput activitatea `n 1951, cu
un num\r restrâns de sportivi la patinaj vitez\, principalul animator fiind Florin G\mulea. Dintre sportivii
care s-au remarcat `n patinajul vitez\ pot fi men]iona]i:
Emilian Papuc, Victor Sotirescu, Maria Ta[nadi, Dan
L\z\rescu, Marcel Com\nici, Mihai B\rbulescu,
Valentin Mure[anu, Magdalena Udrea, Victor Neagu
(devenit mai târziu antrenor al sec]iei). Din 1955 [i-a
`nceput activitatea [i grupa de patinaj artistic,
preg\tit\ la `nceput de Bela Orosz. Mul]i dintre patinatorii acestei grupe s-au afirmat la CN [i la diferite
concursuri interna]ionale, printre ace[tia num\rându-se:
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Gh. Fazeka[, Elena Moi[, Beatrice Hu[tiu, Ruxandra
St\ni[or, Emilia }ibulea, Consuela Roman, Cristian
Neagu, Daniel Petre. ~n bilan]ul sec]iei de patinaj sunt
`nregistrate 250 de titluri de campioni na]ionali, numeroase recorduri na]ionale, 20 de medalii (6 de aur)
la CB. Sec]ia [i-a `ncetat activitatea.
Sec]ia de para[utism a luat fiin]\ `n 1972, grupând
printre al]ii pe mae[trii sportului: Petre Boboc,
Mircea Taflan, Ilie Bâzg\, Gh. Petre [i pe Maestrul
emerit al sportului Gh. Iancu, cel care a adunat peste
2 800 de salturi [i a realizat numeroase recorduri
mondiale, printre care [i cel absolut [i definitiv la salt
cu para[uta de la 1 000 m punct fix (primul din istoria
para[utismului, `nregistrat la 31 mai 1961). Ulterior,
sec]ia [i-a `ncetat activitatea.
Sec]ia de arte mar]iale a fost `nfiin]at\ la 20 iulie
1991, fiind profilat\ pe karate modern. ~n perioada
1991-1997, karateka dinamovi[ti au câ[tigat 23 de
titluri de campioni, 19 locuri II [i 20 locuri III, c\rora
li se adaug\ realiz\rile din 1998-1999: 8 locuri I, 6
locuri II [i 14 locuri III la seniori [i 12 locuri I, 5
locuri II [i 4 locuri III la juniori I [i II. S-au remarcat
Mae[trii sportului: Bogdan Dr\gulescu, Simion
{erban, Bogdan Ionescu, George Pietr\reanu [i Marius
Iacob, ultimii doi fiind medalia]i la CM din 1998.
Sec]ia mai are `n palmares [i 4 medalii (2 aur) la CB.
Preg\tirea sportivilor este asigurat\ de prof. Vasile
Manea, Antrenor emerit (6 Dan karate), ajutat de
Bogdan Ionescu – antrenor secund.
~n decursul celor peste 50 de ani, CS „Dinamo” a avut
ca pre[edin]i (comandan]i) pe: Nicolae Mihu], Tudor
Vasile, Adrian Petro[anu, Ion Bala[, Ion Gh. Nae, Valeriu Buzea, Cosma Li]\, Nicolae Petriceanu, Gheorghe
Briceag, Nicolae Ghenoiu, Jan Moldoveanu, Marin
Gostin, Gheorghe Novac, Cornel Dinu, Marcel Popescu. Bilan]ul clubului pe anul 2001 pe plan na]ional: 158
de titluri de campioni na]ionali la seniori, 32 la tineret,
28 la juniori I, 18 la juniori II; 258 de locuri II [i III la
CN de seniori, tineret [i juniori; 9 recorduri na]ionale;
locul I pe ]ar\ `n clasamentul cluburilor care au ob]inut
medalii la CN. Pe plan interna]ional, la competi]iile oficiale de seniori, tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe
mondiale [i europene, JMU [i CB) sportivii clubului au
avut o presta]ie remarcabil\, cucerind 25 de medalii `n
probele individuale [i contribuind la ob]inerea altor 76
de medalii `n probele pe echipe [i `n echipaje, rezultate
cu care au ocupat locul I `n clasamentul pe ]ar\ al
cluburilor.
„TÂN|RUL DINAMOVIST”. Unitate creat\ de conducerea Clubului Dinamo `n anul 1951 sub denumirea
„Cercul Tân\rului Dinamovist”, cu scopul de a selecta
[i preg\ti sportivi talenta]i pe care, treptat [i periodic,
s\-i promoveze `n loturile sec]iilor clubului. Num\rul
sec]iilor `ntre 1950-1960 a fost de 19, `ntre 1960-1989,
de 22, iar `ntre 1990-1998, de 12. Rezultatele acestei
pepiniere de talente sunt remarcabile: 1 886 titluri de
campioni na]ionali la juniori, care au realizat 761 recorduri na]ionale. La CM de juniori au ob]inut 18 medalii,
dintre care 9 de aur; la CE – 29 medalii, dintre care 14
de aur; la CB – 122 titluri. Iar din efectivele sec]iilor
TD au fost promova]i `n sec]iile clubului, de-a lungul
timpului, peste 2 000 de sportivi, dintre care o parte `n
loturile na]ionale. Sec]iile care au func]ionat: atletism,
box, baschet, kaiac-canoe, canotaj, ciclism, gimnastic\,
haltere, handbal, judo, lupte, nata]ie, polo, rugby,
scrim\, tir, tenis de câmp, volei b\ie]i, volei fete, fotbal,
hochei pe ghea]\. ~n 1988 TD s-a transformat `n Clubul
Sportiv {colar nr. 7 „Dinamo”. Au condus Clubul: Ion
Milea (1951-1987), Lauren]iu Dum\noiu (1988-1991)
[i Cristian Ion (1992-1998).
CLUBUL SPORTIV „ELECTROPUTERE” CRAIOVA. {i-a `nceput activitatea cu echipa de fotbal a
uzinei cu acela[i nume `n 1949, atunci sub denumirea
de „Metalul” (`n 1956 – „Energia-CFR”, 1962 –
„Electroputere” (vezi Cluburi de fotbal, „Extensiv”
Craiova). Pe parcursul anilor au func]ionat sec]ii la
box, lupte, scrim\, rugby [i orientare. Cele mai bune
rezultate le-a ob]inut sec]ia de lupte (Antrenor emerit,
Ilie Marinescu) prin sportivul Gheorghe Berceanu,
care a activat la acest club `ntre 1963-1969, când a
câ[tigat dou\ titluri de campion na]ional (1968, 1969)
[i medalia de aur la CM din 1969; transferat la CS
„Steaua” Bucure[ti, a continuat s\ ob]in\ performan]e
remarcabile. Un alt sportiv valoros al sec]iei a fost
Constantin Bu[oi – Maestru emerit al sportului, campion na]ional (1964, 1967), locul IV la JO din 1968,
locul IV la CE din 1967, vicecampion balcanic 1965,
arbitru interna]ional la lupte.
223
STRUCTURI ORGANIZATORICE
CLUBUL SPORTIV „FARUL” CONSTAN}A.
S-a constituit la 15 septembrie 1959, cu sec]iile de
atletism, gimnastic\, box, scrim\ [i fotbal. Dup\ 40
de ani de activitate, `n 1999, clubul a `nregistrat `n
palmaresul s\u: câteva mii de medalia]i la CN de seniori, juniori [i copii; peste 1 500 de selec]iona]i `n
loturile reprezentative; circa 1 000 de medalia]i la JO,
CM, CE, JMU [i CB. ~n clasamentul pe ]ar\ al unit\]ilor de performan]\, Clubul s-a situat pe pozi]ii
frunta[e, `n ultimii ani ocupând locul al III-lea, dup\
„Steaua” [i „Dinamo”, [i primul loc `ntre structurile
din sistemul MTS. Pe plan interna]ional, `n anul
2000, CS „Farul” a realizat un bilan] deosebit: 2
medalii de aur [i 1 de bronz la gimnastic\ artistic\ [i o
medalie de bronz la kaiac ob]inute la JO de la Sydney;
o medalie de aur, 1 de argint [i 1 de bronz la gimnastic\ aerobic\ [i 2 medalii de bronz la navomodelism
câ[tigate la CM; o medalie de aur [i una de argint la
gimnastic\ artistic\ la CE. Pe baza punctajului
ob]inut, ca urmare a medaliilor realizate [i a clas\rilor
pe locurile IV-VI la JO, CM, CE [i CB, clubul s-a
situat pe locul IV `n clasamentul general al cluburilor,
iar `ntre unit\]ile apar]inând MTS pe locul III la probele olimpice [i pe locul I, la probele neolimpice.
Sec]ia de atletism a fost `nfiin]at\ `n 1959 prin preluarea activit\]ii de la „Locomotiva CFR”, „Constructorul” [i „Voin]a”. Primele titluri na]ionale – Ion
Buiachi la juniori (1962), Ilie Floroiu (1974) [i Maria
Samungi (1978) la seniori. Bilan]ul celor 40 de ani:
peste 500 de medalii la CN; peste 250 de medalii la
CB; contribu]ii importante la reprezentarea pe plan
interna]ional. Dintre atle]ii care au activat `n cadrul
sec]iei s-au remarcat: Paul Copu (campion balcanic,
locul V la CE); C\t\lin Andreica (locul V la CE);
Horia Toboc (locul VI la JO din 1980); Ovidiu
Olteanu (locul II la CE de sal\); Cristina Misaro[
(locul I la CE [i III la CM de cros); Daniel Cojocaru
(locul V la CE, participant la JO din 1992, peste 50
de titluri de campion na]ional); Mariana Bog\]ie
(locul V la CM de juniori-1998, aur la CE de juniori
din 1999, la triplusalt). Unul dintre cei mai reprezentativi atle]i ai sec]iei a fost Ilie Floroiu (de mai mul]i
ani vicepre[edinte al clubului), descoperit de prof. Silviu Ispas [i preg\tit de Antrenorul emerit Ion Veliciu,
care a câ[tigat la semifond [i fond 25 de titluri de
224
campion na]ional [i a stabilit numeroase recorduri, cu
peste 30 de selec]ii `n reprezentativa României, de
dou\ ori finalist olimpic [i 2 medalii de argint la JMU
din 1975, Maestru emerit al sportului. Antrenori:
Alexandru Smoleanu, Victor Albu, Constantin Craiu,
Ion Veliciu, Constantin Mihail, Adrian Samungi, Ion
Cre]u, Mihai Ene, Dumitru Mih\ilescu.
Sec]ia de box (1959). Sub `ndrumarea antrenorilor
{tefan Iordache [i Nicolae Buz\, devin campioni
na]ionali: Vasile Neagu (participant la JO din 1960),
Ion Dinu, Ion Pitu, Aurel Mihai (vicecampion european
`n 1971). ~n perioada 1973-1982 (antrenor Adrian
Teodorescu) echipa clubului câ[tig\ de trei ori consecutiv „Cupa Federa]iei”, remarcându-se, printre al]ii,
multiplii campioni na]ionali: Ibrahim Faredin (participant la JO din 1976) [i Ilie Dasc\lu (multiplu campion balcanic). Dup\ 1982 (antrenor Ilie Dasc\lu) `n
cadrul sec]iei au activat o serie de boxeri, printre
care: Doru Maricescu, {tefan Dri[cu, Tr\ian Damian,
Marcelic\ Tudoriu – to]i medalia]i la CE de seniori
sau juniori. Din 1994 sec]ia, sub denumirea „Farul
Freedom Star”, a fost reprezentat\ de: Francisc Va[tag
(campion mondial `n 1995 [i european `n 1996),
Leonard Doroftei (campion mondial `n 1995 [i european `n 1996, medaliat cu bronz la JO din 1996),
Claudiu Râ[co (bronz la CE din 1998), Memet Ûnal
(bronz la CE de cade]i din 1998), Ovidiu Bobârnat
(bronz la CM din 1999).
Sec]ia de culturism (1983). Avându-l antrenor pe
Doru Eftimie, iar din 1989 pe Cristian Mih\ilescu, a
realizat: peste 40 de titluri de campioni na]ionali; 35
de sportivi promova]i `n loturile reprezentative; 30
de medalii la CB; rezultate deosebite la competi]iile
interna]ionale ob]inute de Irina Muntean (argint la
CM din 1998), Costel Torcea (bronz la CE din 1998),
Cristian Mih\ilescu (25 de titluri de campion na]ional, medaliat la CM [i CE). ~n ultimii ani, sec]ia a fost
cea mai puternic\ din ]ar\.
Sec]ia de gimnastic\ (1959). Activând `n colaborare
cu CS{ nr. 1, a promovat gimnaste de mare valoare
printre care: Simona Amânar (peste 20 de medalii la
JO, CM [i CE), Camelia Voinea (campioan\ mondial\ `n 1987, medaliat\ cu argint la JO, CM [i CE),
Daniela M\r\nduc\ (campioan\ mondial\ `n 1994),
Olimpia Popa [i Elena Oprea (vicecampioane
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
europene de junioare, cu echipa, `n 1998). Antrenori:
Jana Balt\, Constantin Stoicea, Radu Soare, Matei
St\nei, Olga Didilescu, Clemen]a Garabet, Nicolae
Forminte, Mirela Szemerjai [i al]ii. ~ntre 1959-1964,
`n cadrul sec]iei s-a preg\tit [i o echip\ de gimnastic\
masculin\. Din 1997 [i-a `nceput activitatea echipa
de gimnastic\ aerobic\, care cuprinde o serie de foste
gimnaste: Daniela M\r\nduc\, L\cr\mioara Filip,
Cristina Marin (medaliate cu aur la CE din 1999 la
proba de ansamblu), precum [i sportivi frunta[i ai
acestei ramuri promova]i `n ultimii ani (Remus Nicolai, Claudiu Moldovan – medalia]i la CE [i CM).
Antrenori: Cristina Spânu [i Maria Fumea. Bilan]ul
anului 2000 la gimnastic\ artistic\: Simona Amânar –
medalii de aur (individual compus [i pe echipe) [i
bronz (sol) la JO de la Sydney; Simona Amânar – aur
(s\rituri) [i argint (bârn\) la CE. La CM de gimnastic\
aerobic\ din 2000: medalie de aur `n proba de trio
(Cristian Moldovan, Dorel Moi[ [i Remus Nicolai),
argint `n proba de perechi (Remus Nicolai) [i bronz la
individual (Cristian Moldovan).
Sec]ia de haltere (1983). Sub `ndrumarea antrenorului
Ion Filip, a câ[tigat peste 130 de medalii la CN, dintre
care peste 50 de titluri de campioni. Halterofilul
Dumitru Negreanu a cucerit câte 3 medalii de bronz
la CM [i la CE din 1985, iar la CE din 1988, trei
medalii de bronz, la juniori [i alte 2, tot de bronz, la
seniori.
Sec]ia de kaiac-canoe (1979) – antrenori Maria [i
{tefan Aftenie – a realizat: 160 de medalii la CN, dintre
care peste 40 de titluri; 14 medalii la competi]iile
interna]ionale oficiale; peste 80 de sportivi promova]i
`n loturile na]ionale [i `n sec]iile altor cluburi.
Sportivi cu rezultate deosebite: Tecla Borc\nea
Afanasie (transferat\ la „Steaua”) – campioan\
olimpic\ `n 1984, medaliat\ la CM din 1983 [i 1986;
Romic\ Haralambie (argint la CM din 1991); Mihail
Condrache (bronz la CM de juniori din 1993), Grigore
Sami (argint [i bronz la CM de juniori din 1993 [i
argint la CM de seniori din 1999); Mariana Limb\u
(argint la CM de juniori din 1995, 5 medalii la CE din
1997, medaliat\ cu bronz la JO din 2000 `n proba de
K4-500 m [i locul IV la K2-500 m).
Sec]ia de lupte greco-romane, `nfiin]at\ `n 1970;
sub `ndrumarea Antrenorului emerit Constantin
Ofi]erescu a ob]inut peste 300 de titluri [i medalii la
CN (`n 1992 [i 1993 pe echipe) [i peste 30 de medalii
`n competi]iile interna]ionale oficiale. Printre sportivii cu rezultate deosebite (mul]i fiind transfera]i la
alte cluburi) pot fi men]iona]i: Alexandru Constantin,
{tefan Negri[an, Sorin Her]ea, Ion Hanu, Memet
Ender [i mul]i al]ii, multiplii medalia]i la JO, CM [i
CE. Unul dintre cei mai reprezentativi lupt\tori, care
[i-a `nceput activitatea, din copil\rie, la CS ”Farul”
este Ion Draica – actualul pre[edinte al clubului [i
fost pre[edinte al FR de Lupte – care a realizat un
palmares remarcabil: campion olimpic (1984), campion mondial (1978), medaliat cu argint la CM (1977
[i 1982) [i cu bronz `n 1981, triplu campion european
(1977-1979), medaliat cu bronz la CE din 1982 [i cu
argint `n 1983, campion european de juniori (1978).
Sec]ia de rugby a preluat, la `nfiin]area clubului,
echipa AS „{antierul Naval” (constituit\ cu trei ani
`nainte). ~n 1960 (antrenor Ion Buzoianu) promoveaz\ `n Divizia A, `ns\ retrogradeaz\ `n Divizia B.
Din 1964, echipa va fi prezent\ numai `n primul
e[alon, fiind preg\tit\ de: Alexandru Carnabel din
1967 (locul IV); Titi Ionescu `ntre 1969-1974 (locul
IV), iar din 1974 pân\ `n prezent de Mihai Naca, sub
conducerea c\ruia a cucerit 6 titluri de campioan\
na]ional\ (1975, 1976, 1978, 1986, 1994, 1997).
Sec]ia de scrim\ a fost preluat\ `n 1959 de la AS
„Ancora” (antrenor Nicolae Pufnei). Pân\ `n 1999 a
câ[tigat peste 40 de medalii la CN. A avut 3 participan]i la JO, iar Elena Pricop a f\cut parte din echipa
de floret\ medaliat\ cu bronz la CM din 1985.
Sec]ia de volei a preluat, `n 1960, echipa feminin\
„Petrolul” din Constan]a, promovat\ `n Divizia A
(antrenor George Panfil), care dup\ trei ani se claseaz\ pe locul III, performan]\ repetat\ [i `n edi]ia 19651966. ~n perioada 1977-1981, echipa se claseaz\ de
dou\ ori pe locul III, de trei ori pe locul II [i particip\
`n „Cupa Cupelor”. ~n echip\ au activat numeroase
juc\toare componente ale loturilor na]ionale: Elisabeta
Golo[ie, Doina Biji, Maria Enache, Angela Moroianu
[i Marcela Matei (ultimele dou\ fiind medaliate cu
argint la CE de juniori). Antrenori: C\t\lin Sârbu,
Paul Ionescu, Costel Hâncu, Ion Takaci, Ion Cristian,
Lucian Cristescu, Dorin Jitaru, Octavian Dimofte,
Gheorghe Enache [i al]ii. ~n 1961 a fost preluat\
225
STRUCTURI ORGANIZATORICE
echipa masculin\ de volei „CFR” Constan]a, nou promovat\ `n Divizia A, unde va juca pân\ `n 1968, când
retrogradeaz\ `n Divizia B. ~n 1979 echipa masculin\
este transferat\ la A.S. „Marina”.
~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]ii la: baschet –
(de dou\ ori pe locul III `n Divizia A); fotbal – prin
preluarea, `n 1959, a echipei „P.C.A.”, promovat\ `n
Divizia A `n edi]ia 1957-1958, urmând un alt traseu
organizatoric (vezi FC „Farul”); bowling, [ah, modelism. ~n anul 2000 sec]ia de modelism a `nscris `n palmaresul s\u 2 medalii de bronz ob]inute de Corneliu
Costiniuc la CM de navomodelism la clasele C4. ~n
anul 1999 au fost puse bazele noilor sec]ii de canotaj
[i `not unde au fost transfera]i Dumitru R\ducanu
(canotaj) [i R\zvan Florea (`not), ambii componen]i
ai loturilor olimpice pentru Sydney 2000, unde s-au
clasat pe locurile VI.
Pre[edin]ii clubului: Vasile Zamfirescu, Vasile Sârbu,
Foti D. Foti, Eugen Moraru, Zaharia Dr\ghici, Gheorghe Cavalioti, Gheorghe Borcea, Aurel Istudor, Constantin Ni]\, Ion Olaru, Mircea Neagu, Ion Draica.
CLUBUL SPORTIV AL MEDICINI{TILOR DIN
BUCURE{TI (CSMR). A luat fiin]\ la 12 decembrie
1920 din ini]iativa unui grup de profesori [i studen]i
medicini[ti, cu sprijinul lui Ion Pavel [i Emil Cr\ciun
(vicepre[edinte al Societ\]ii Studen]ilor `n Medicin\).
Organizarea propriu-zis\ a Clubului s-a finalizat `n
prim\vara anului 1922. Clubul (pre[edinte Emil
Cr\ciun) avea o activitate diversificat\ prin profilul
sec]iilor de atletism, fotbal, scrim\, ciclism, rugby,
turism [i alpinism. La 25 mai 1922, cu ocazia inaugur\rii bazei sportive (un teren de fotbal redus, teren
de tenis, un spa]iu pentru atletism [i unele amenaj\ri
pentru gimnastic\), au fost organizate manifesta]ii
sportive de atletism, fotbal [i tenis. Dup\ 1926, activitatea clubului se `mbun\t\]e[te sim]itor prin organizarea a numeroase ac]iuni sportive [i schimburi cu alte
unit\]i universitare, `n timpul vacan]elor de var\ [i de
iarn\. Pre[edintele clubului `n aceast\ perioad\ a fost
Gheorghe Sârbulescu, iar vicepre[edinte, Adrian
Ionescu. Pe parcursul anilor clubul a suportat mai
multe reorganiz\ri, purtând [i alte denumiri (`ntre
1932-1943 Asocia]ia Sportiv\ „Medicina”, ASM).
~ncepând din 1933-1934, `n cadrul acestei asocia]ii se
226
organizeaz\ primele echipe participante `n competi]iile
interuniversitare. ~n 1941 se produce o alt\ reorganizare, `ns\ activitatea continu\ tot sub denumirea de
ASM, avându-l ca pre[edinte de onoare pe prof. Vintil\
Ciocâlteu – decan, iar ca pre[edinte activ pe Ion
Cucoane[ – secretarul facult\]ii, care va `ndeplini
aceast\ func]ie pân\ `n 1947. La `nceputul anului universitar 1943-1944 are loc o nou\ reorganizare, `nfiin]ându-se Societatea Sportiv\ „Medicina” (SSM), perioad\ `n care echipele „Medicina” se claseaz\ pe
pozi]ii frunta[e `n campionatele universitare [i `n competi]iile organizate de federa]ii. Se remarc\ rezultatele
ob]inute de echipa masculin\ de volei [i apoi ale celei
de baschet. ~ntre 1948-1950 activitatea sportiv\ a fost
condus\ de c\tre organiza]iile de tineret. ~n 1950, când
a ap\rut clubul central „{tiin]a”, la nivel IMF a
func]ionat Colectivul sportiv „{tiin]a IMF” (pre[edinte
conf. univ. Carli Marcu), care va patrona echipa reprezentativ\ feminin\ de volei, participant\ la CN – Divizia A (1951-1952). ~ntre anii 1955-1956, catedra de
educa]ie fizic\ a Institutului preia de la colectivul
sportiv „{tiin]a IMF” `ntregul proces de preg\tire a
echipelor. La 17 aprilie 1960 s-a dat `n folosin]\ noul
stadion al IMF. ~n primul trimestru al anului 1966 s-a
constituit CS „Medicina” (pre[edinte, prof. Vasile
Predescu). ~n 1970, la cea de a cincizecea aniversare a
clubului, `n structura sa func]ionau: 12 sec]ii pe ramuri
de sport, 22 de echipe reprezentative, peste 220 de
sportivi legitima]i, 138 sportivi clasifica]i [i 75 de instructori sportivi. O contribu]ie deosebit\ `n activitatea
clubului, `n preg\tirea echipelor [i a sportivilor acestuia au avut-o cadrele de specialitate din catedra de
educa]ie fizic\, condus\ de prof. Octavian B\n\]an.
CLUBUL SPORTIV „METALUL”. Unitate sportiv\
reprezentativ\ a Uzinei metalurgice „MALAXA”, ulterior „23 August”, pe ramur\ de produc]ie [i teritorial\.
Istoria acestei organiza]ii sportive a `nceput `n 1935
când a luat fiin]\ echipa de fotbal a muncitorilor metalurgi[ti de la uzina „MALAXA”, denumire care, `n
1937, se schimba `n „Titanii”, iar `n 1941, `n „Rogifer”.
Dup\ 1945, `n cadrul procesului de reorganizare a
mi[c\rii sportive, clubul a func]ionat `n diferite formule organizatorice [i sub diverse denumiri: 19471949 `n structura sindicatelor – „Metalo-Chimic”; 1949
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
– ca asocia]ie sportiv\ pe ramur\ de produc]ie –
„Metalul”; 1956-1957 – „Energia”; 1958-1959 –
„Titanii”; 1960-1992 – „Metalul”, 1951 ([i 1961) –
„Metalul” – „23 August”; 1957 – „Metalul MIG”;
dup\ 1992, CS „Faur”.
Sec]ia de fotbal a fost prezent\ `n structura organizatoric\ pe parcursul `ntregii existen]e a clubului
(vezi: Cluburi de fotbal, CS „Metalul”).
~n cadrul Clubului au fost promovate numeroase ramuri de sport reprezentate pe plan intern [i interna]ional de sportivi de mare valoare.
Dup\ anii 1947-1949, AS „Metalul” s-a format prin
desprinderea unor ramuri de sport (fotbal, atletism,
canotaj [.a.) din cadrul sindicatului „Metalo-Chimic”.
La 23 aprilie 1957 s-a constituit CS „Metalul”, prin
reorganizarea AS „Energia”, care a fost desfiin]at\.
Ca organiza]ie sportiv\ pe ramur\, CS „Metalul” a
func]ionat pe lâng\ Ministerul Industriei Grele, la
aceast\ unitate aderând toate Asocia]iile sportive
„Metalul” din Bucure[ti: de la „23 August”, „Vulcan”,
„Sem\n\toarea”, „Aversa”, „Electromagnetica”,
„IREB”, „Tudor Vladimirescu” („Autobuzul”) [i altele.
Clubul [i-a desf\[urat activitatea la 14 ramuri de
sport (atletism, baschet, box, ciclism, canotaj, fotbal,
lupte, moto, rugby, scrim\, tir, volei, yachting, orientare-alpinism) având `n componen]\ sportivi [i
antrenori care, `n scurt timp, au reu[it s\ se impun\ `n
competi]iile interne [i interna]ionale. Din conducerea
Clubului au f\cut parte: Savu Sp\taru – pre[edinte;
Mihai Popa (fostul arbitru interna]ional de fotbal) –
responsabil organizatoric; Cristea Petro[eneanu –
responsabil tehnic.
Dup\ 1962 CS „Metalul” a preluat [i atribu]ii de
`ndrumare [i coordonare a activit\]ii sportive de
mas\, desf\[urat\ de c\tre asocia]iile sportive din
fostul raion „23 August”, iar ulterior a fost ata[at pe
lâng\ Uzinele „23 August”.
Sec]ia de atletism a fost reprezentat\ de sportivi de
prim\ m\rime, care `n perioada 1950-1991 au câ[tigat
54 de titluri na]ionale `n probele feminine [i 36 `n cele
masculine. Primele titluri de campioni na]ionali au fost
ob]inute `n 1950 de c\tre Felicia Iov\nescu la `n\l]ime
[i Dinu Cristea la 10 000 m, iar ultimele, de c\tre
Carla Dumitru la suli]\, `n 1991, [i Nicolae Bândar la
ciocan, `n 1988. Au devenit campioane na]ionale re-
prezentând CS „Metalul” atletele: Lia Manoliu (9 titluri la disc `n perioada 1956-1970); Mariana (Goth)
Condovici (9 titluri – 100 m [i 200 m, 1968-1974);
Georgeta Dumitrescu (5 titluri – 1958-1960); Maria
Linc\ (5 titluri – 1971-1973); Crista Maksay (4 –
1961-1962); Ileana Silai (4 titluri – 1977-1980);
Valeria Bufanu (1967-1968), Ecaterina Nourescu
(1967), Maria (Maris) Pandele (1965-1967); Adriana
Musta]\ (1983-1984) – câte 2 titluri; Sanda Grosu,
Mitica Junghiatu – câte un titlu; câte 2 titluri au mai
fost câ[tigate cu [tafetele 4x100 m, 4x400 m [i proba
de cros pe echipe. ~n probele masculine au ob]inut câte
6 titluri: Dinu Cristea (10 000 m, maraton [i cross –
1950-1958), {erban Ciochin\ (triplu salt – 1963-1968),
Gh. Ghipu (800 m [i 1 500 m – 1973-1976); câte 4 titluri – Sorin Tirichi]\ (greutate – 1983-1986), Nicolae
Bândar (ciocan – 1985-1988); câte 2 titluri – Constantin Cre]u (greutate – 1964-1967), maraton echipe; câte
un titlu – Gh. Constantin (1960), Tadeus Strzelbiscki
(1960), Aurel Stamatescu (1961), Al. Tudora[cu
(1963), Constantin Grecescu (1964), Viorel Suciu
(1987). ~n 1985 Nicolae Bândar a stabilit un nou record
na]ional la ciocan (76,52 m). ~n plan interna]ional se deta[eaz\ performan]ele realizate de: Lia Manoliu – participant\ la 6 edi]ii ale JO, campioan\ olimpic\ `n 1968
la Mexico, medaliat\ cu bronz la JO din 1960, la Roma
[i `n 1964, la Tokyo; Ileana Silai – medaliat\ cu aur la
CE de sal\ din 1978, la Milano, `n proba de 1 500 m;
Gh. Ghipu – medaliat cu aur la CE de juniori din
1973 (Duisburg) [i cu bronz la CE de sal\, seniori, `n
1975 (Katowice) [i 1976 (München) toate, `n proba
de 1 500 m; Mitica (Junghiatu) Constantin – medaliat\ cu bronz la CE de sal\ `n 1986 (Madrid) [i cu argint
la edi]ia din 1988 (Budapesta), `n proba de 1 500 m.
Printre antrenorii cu contribu]ii deosebite la rezultatele
sec]iei de atletism se afl\: Silviu Dumitrescu (emerit),
prezent `nc\ de la `nfiin]are, coordonatorul colectivului
de tehnicieni, a participat direct la preg\tirea unor sportivi care s-au afirmat pe plan interna]ional: Claudia
Simionescu, Dinu Cristea, Georgeta Dumitrescu, Constantin Blo]iu, Gh. Ghipu [i al]ii.
Sec]ia de baschet s-a remarcat prin rezultatele
echipei masculine care a câ[tigat campionatul na]ional `n anul 1950, avându-i `n componen]\ pe Emanoil
R\ducanu, Al. Popescu, Cezar Niculescu, I. Vulescu,
227
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Ganea, Stoica [i al]ii. ~n edi]ia din 1951 a CN, echipa
s-a clasat pe locul III, iar `n 1952 a reu[it s\ ob]in\
din nou titlul de campioan\ na]ional\, echipei ad\ugându-i-se [i un alt juc\tor de valoare – Al. D\nil\. ~n
1953 echipa a retrogradat, iar unii juc\tori s-au transferat la alte cluburi. Pe parcursul anilor au mai activat la „Metalul” [i al]i juc\tori, printre care Armand
Novacek [i Haigazun Tursugian, [i ace[tia transfera]i
la alte cluburi unde s-au consacrat, fiind selec]iona]i
[i `n loturile na]ionale. Antrenorul echipei a fost
Alexandru Popescu, mai târziu activând `n cadrul
sec]iei [i antrenorul Cornel Negulescu.
Sec]ia de box a mo[tenit o tradi]ie, `ntrucât `n anul
1943, AS „Rogifer” avea o sec]ie de box afiliat\ la
federa]ie cu 34 de sportivi legitima]i. Pe parcursul
anilor, `n cadrul acestei sec]ii, s-au format numero[i
boxeri care s-au afirmat pe plan intern [i interna]ional. Printre boxerii remarca]i se afl\: D\nil\ Done
– campion na]ional `n 1954 [i 1957 (categ. 60 kg);
Andrei Olteanu – campion na]ional `n 1961 (categ.
54 kg) [i 1962 (categ. 57 kg), medaliat cu bronz la
CM din 1963 de la Moscova (categ. 57 kg); Virgil
Badea – campion na]ional `n 1961, medaliat cu bronz
la CE din 1961 de la Belgrad [i 1963 de la Moscova
(categ. 71 kg). ~ntre 1975-1982, `n cadrul sec]iei a activat [i boxerul Ion Budu[an – campion na]ional `n
1978 [i 1979, campion balcanic `n 1977 [i 1979,
medaliat cu bronz la CE din 1979 de la Köln (categ.
67 kg). Printre antrenorii sec]iei care au contribuit la
promovarea a numero[i sportivi `n boxul de performan]\ s-au aflat: Ion Stoianovici, Zamfir Popazu,
Constantin Anton [i Sandu Ion.
Sec]ia de canotaj s-a axat, `n principal, pe grupele
de fete care le-au cuprins pe unele dintre cele mai
valoroase sportive din canotajul românesc, autoare
ale unor performan]e de prestigiu pe plan intern [i interna]ional. ~n cadrul sec]iei au activat unii dintre cei
mai prestigio[i antrenori, majoritatea emeri]i, printre
care: Pall Barcany (1955-1963); Francisc Cserhaty
(1961-1962); Stelian Petrov (1964-1974 [i 1980-1997);
Constantin C\tescu (1973-1979); Ioan Grigori]\, Horia
Constantinescu [i al]ii. Dintre b\ie]i, au practicat
canotajul la CS „Gaz-Electra” [i „Metalul” Valeriu
Pan]uru (1947-1949) [i Radu Nicolae; ultimul a
debutat la „Metalul” `n 1952, ulterior transferat la
228
„Dinamo”, a devenit primul campion european cu
echipajul 4 rame f\r\ cârmaci `n 1955.
~n probele feminine, `n perioada 1955-1968, echipajele CS „Metalul” au câ[tigat peste 20 titluri de campioane na]ionale remarcându-se: E. Rigard (peste 10
titluri), S. Stanciu, C. Tu]aru,T. S\lceanu, M. Jifcu,
L. Popârlan, E. Barcani, S. Georgescu, Doina Ciolacu, Fl. Ghiuzelea, Felicia Urziceanu, M. Pildner,
M. Panait, M. Naidin, M. Marton, M. Uzunov,
M. Hublea, M. Florea, {t. Borisov, Viorica Udrescu,
V. Moldovan [i altele. Din genera]ia urm\toare s-au
eviden]iat multiplele campioane: Iuliana Balaban,
Valeria Avram-C\tescu, Aurelia Marinescu, M\rioara
Tra[c\ (Curelea), Elena Nedelcu (Georgescu), Marinela Maxim (Ghi]\), Cornelia Neac[u (Firescu),
F\nica Hanuseac (Costea), Titie Iordache (}\ran),
Elena Oprea [i altele. Pe plan interna]ional este remarcabil\ performan]a echipajului de 2 rame f\r\
cârmaci `n componen]a: Marinela Maxim (Ghi]\),
Cornelia Neac[u-Firescu de la CS „Metalul”, care a
cucerit prima medalie de aur pentru canotajul românesc la primul CM feminin organizat `n 1974, la
Lucerna. O alt\ reprezentant\ a CS „Metalul”, Emilia
Rigard, a contribuit la câ[tigarea primului titlu european la 4+1 rame `n 1962, precum [i a altor 6 medalii
de argint [i 6 de bronz la CE desf\[urate `n perioada
1955-1967. Toate celelalte canotoare, men]ionate `n
calitate de reprezentante ale CS „Metalul” sau promovate `n cadrul sec]iilor din alte cluburi, au fost
medaliate la CE, CM sau la JO.
Sec]ia de ciclism – `ndrumat\ de cunoscutul ciclist [i
antrenor Nicolae }apu – a fost una dintre prezen]ele
active `n competi]iile cicliste. {i aceast\ sec]ie mo[tenea tradi]iile sec]iei care a activat sub denumirile
„Malaxa” [i „Rogifer” (`n calendarul FR de Ciclism
pe 1944 figurau 2 ac]iuni cicliste organizate de
„Malaxa” – la 5 martie – Ciclo-cros, iar `n iulie –
Concursul de velodrom).
Sec]ia de lupte a avut ca antrenori pe Jean Chirtop (o
scurt\ perioad\) [i pe Ilie Gheorghe, `ncepând din
1958 pân\ `n 1989, care a preg\tit [i promovat numero[i lupt\tori de valoare. Aici au `nceput s\ practice
luptele fiind transfera]i la CS „Steaua”, sportivii:
Gh. Stoiciu (campion na]ional 1971,1972, vicecampion mondial `n 1972), Al. Geant\ (multiplu campion
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
na]ional 1960-1968), Nicolae Cristea (campion na]ional 1968, medaliat cu bronz la CE din 1967), precum
[i Dumitru Cr\ciun, Constantin Penciu (campion balcanic, 1968), Eugen Hupc\ (medaliat la CM, locul IV
la CE din 1973) [i mul]i al]ii. Dup\ retragerea din activitatea competi]ional\, Eugen Hupc\ a activat `n
cadrul sec]iei, ca antrenor.
Sec]ia de motociclism [i-a `nceput activitatea sub
`ndrumarea antrenorilor Vasile Mavrodin [i Mihai
S\r\]eanu. Sec]ia a adus o contribu]ie deosebit\ la
dezvoltarea unor ramuri ale motociclismului, punând
la dispozi]ia practican]ilor acestui sport o modern\
baz\ amenajat\ `n Pantelimon (`n special traseul de
motocros [i pista de dirt-track unde s-au desf\[urat
numeroase competi]ii [i CN).
Sportivii sec]iei s-au num\rat printre componen]ii loturilor na]ionale, medalia]i la CN [i la concursurile interna]ionale. ~n anul 1959, echipa „Metalul” a câ[tigat
titlul de campioan\ na]ional\ `n proba de regularitate [i
rezisten]\. Printre sportivii care s-au remarcat `n competi]iile de dirt-track s-au aflat: Gh. Sora, Ion Cucu [i
Cornel Voiculescu (care a de]inut ulterior [i func]ia de
antrenor). Dintre sportivii CS „Faur”, remarca]i `n CN
de dirt-track din ultimii ani, pot fi men]iona]i: Mircea
Agri[an – locul I `n 1998 [i II, `n 1999; Marian Gheorghe – locul III `n 1998 [i locul I, `n 1999. ~n anul 2000
sportivii au trecut la Motoclubul „Gic\ Voiculescu”.
Sec]ia de tir [i-a `nceput activitatea dup\ 1949, sub
`ndrumarea antrenorului Dumitru Pineta, care l-a selec]ionat [i preg\tit pe {tefan Petrescu, ini]ial la
pu[c\, apoi [i la pistol vitez\, acesta fiind primul tr\g\tor român care, `n 1956, la JO de la Melbourne a
cucerit `n premier\ titlul olimpic la pistol vitez\ (dup\
Olimpiad\ s-a transferat la CS „Dinamo”). ~n aceast\
sec]ie [i-au `nceput activitatea, dup\ 1950, o serie de
tr\g\tori care s-au consacrat pe plan intern [i interna]ional, printre care: Nicolae Rotaru, Petru {andor, Laurian
Cristescu, Petre Ci[migiu [i al]ii. Tot aici a activat [i
vicecampionul european Aurel Neagu. La CN din
1955 reprezentantele CS „Metalul” au câ[tigat titlurile
`n probele feminine – meci englez, arm\ liber\ calibru
redus – pozi]ie culcat, `n genunchi, `n picioare [i total,
devenind campioane absolute.
Sub `ndrumarea antrenorului Tadeus Jeglinschi, FR de
Tir a organizat, `n perioada 1969-1974, cu sprijinul
direct al CS „Metalul”, „Centrul de selec]ie [i preg\tire a unor tineri `n probele de pistol liber [i aer comprimat”, din care s-au afirmat câ]iva tr\g\tori valoro[i.
~n cadrul CS „Metalul” au mai func]ionat sec]ii la:
rugby (antrenori, Toma Moldoveanu [i Drago[
}enescu) – a activat `n Divizia A `n 1961; scrim\ (antrenori Ion Popescu); volei (antrenor, Dinu Nicolau) a
cuprins `n echip\ [i componente ale lotului, na]ional
printre care Alexandrina Constantinescu [i Doina
Vin]an; yachting (antrenor, Valentin Z\g\nescu); orientare turistic\ [i alpinism (antrenor, N. Georgescu).
AS [i CS „Metalul” au desf\[urat `n decursul anilor o
bogat\ activitate sportiv\ de mas\, distractiv-recreativ\,
cu numeroase `ntreceri [i campionate interne, având o
organizare proprie pe compartimente. Dup\ 1990, din
ini]iativa antrenorului Silviu Dumitrescu [i cu sprijinul
unor atle]i frunta[i, au fost organizate numeroase ac]iuni
`n cadrul m\surilor adoptate pentru dezvoltarea
„Sportului pentru To]i”. ~n conducerea clubului s-au mai
aflat Sava Preda, Flaviu Filip, Constantin Tudor [i al]ii.
CLUBUL SPORTIV „MURE{UL” TÂRGU
MURE{. A luat fiin]\ `n 1921 ca asocia]ie sportiv\
care a preluat cele mai valoroase sec]ii existente `n
cadrul altor unit\]i cu vechi tradi]ii sportive („MKE”
din 1888 [i transformat\ `n „MSE” `n 1906; „MTE”
– 1910 [i „MTK” – 1919). ~n 1959 este adoptat\ denumirea de CSO „Mure[ul”, având `n structura sa 13
ramuri de sport. Printre sec]iile [i sportivii cu performan]e deosebite, ob]inute `n decursul anilor se afl\:
lupte libere – Ladislau {imon (campion mondial [i
european, medaliat la JO), Francisc Bola (vicecampion
mondial [i campion european), Ludovic Ambru[
(vicecampion mondial), Alin P\curaru (vicecampion
european, medaliat cu bronz la CM); {tefan Gyorgy
(antrenor); atletism Iosif Nagy, Elod Kincses, Ervin
Sebestyen, Marta Szatmari – atle]i cu rezultate notabile pe plan intern [i interna]ional; Iosif Buzdugan
(antrenor); ciclism – Ioan Dorgo (antrenor) [i Nicolae
David, Arpad Gyorfi, Andra[ Laszko, Valentin Ho]a
(sportivi); `not – Iosif Toth Pal (antrenor) [i Maria
Both (participant\ la JO din 1956), Dene[ Nagy,
Attila Petelei, {tefan Benedek (sportivi); patinaj
vitez\ – Karoly Gall (antrenor), Eva Farca[, Vasile
Coro[, Liana Cardo[, Laszlo Fabt, Emese Antal,
229
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Edmond Cseh (sportivi); tir cu arcul – Zoltan Szabo,
Margareta Laz\r; baschet feminin – locul III `n divizia na]ional\ [i juc\toare promovate `n lotul
na]ional (antrenor Bela Koos). Au mai fost ob]inute
rezultate notabile la canotaj (Antrenor emerit Francisc
Cserhati); gimnastic\ (antrenor Zoltan Gedeon),
handbal feminin – echip\ semifinalist\ `n CCE [i
juc\toare valoroase printre care: Rozalia Soos, Eva
Mozsi, Eszter Laszlo, Angela Bloj (antrenori Wilhelm
Helvig, Gheorghe Ionescu [i al]ii). ~n ultimii ani s-a
remarcat sec]ia de arte mar]iale, `n 2000 sportivii
acestei sec]ii, repetând o serie de rezultate de prestigiu
ob]inute `n anii anteriori (medalii la CM [i CE) – au
cucerit o medalie de aur prin Geza Csaba Gombo[
(categ. 75 kg) la wu-shu [i o medalie de argint prin
Attila Gombo[ (categ. 60 kg) la wu-shu la CE de la
Rotterdam. Printre pre[edin]ii clubului s-au aflat:
Simion Radu, Mihai Pop, Istvan Hompot, Mircea
Bidiga, Romulus Florea, Bela Koos.
CLUBUL SPORTIV MUNCITORESC RE{I}A
(CSMR). S-a constituit `n 1958 ca urmare a unei reorganiz\ri. ~n decursul anilor, activitatea sportiv\ s-a
desf\[urat `n cadrul SSMR, SSUDR, „O]elul”,
„Metalochimica”, „Energia”, „Metalul” (vezi SSMR
[i SSUDR), aceasta fiind preluat\ de c\tre AS Metalul
[i CS „Muncitoresc”. AS „Metalul” a primit responsabilitatea pentru organizarea activit\]ii sportive de
mas\ din cele dou\ mari uzine re[i]ene – Combinatul
Siderurgic [i Uzina Constructoare de Ma[ini – precum
[i activitatea de performan]\ de kaiac-canoe, fotbal,
(categ. C), haltere, [ah, motociclism, popice, schi,
tenis, tenis de mas\, volei [i turism. CSMR a fost profilat pe activitatea de performan]\ la: atletism, box,
fotbal, gimnastic\, handbal, lupte greco-romane. ~n
1976 sec]ia de fotbal se desprinde `ntr-o structur\ distinct\ [i va purta denumirea „Fotbal Club Muncitoresc
Re[i]a” (FCMR), care, `n 1983, revine la vechea
denumire intrând `n organigrama CSMR pre[edinte
Ilie P\truic\ (pentru fotbal, vezi „Cluburi de fotbal”
CSM Re[i]a). ~n cadrul CSMR [i-au `nceput activitatea la lupte numero[i sportivi care, ulterior, s-au
consacrat `n sportul de `nalt\ performan]\, cum ar fi:
Simion Popescu la lupte greco-romane; {tefan Stângu,
Gheorghe Ra[ovan [i Romic\ Ra[ovan la lupte [i al]ii.
230
Handbalul a fost prezent cu echipa masculin\ `n Divizia A de handbal `n 11 câ[tigând [i un titlu na]ional [i
apoi cu echipa de handbal `n 7, iar `n anii ’60 a activat
[i o echip\ feminin\. Echipele feminin\ [i masculin\ de
volei au participat `n campionatul divizionar A.
CLUBUL SPORTIV „OLIMPIA” BUCURE{TI.
La 17 aprilie 1948, prin Hot\rârea Consiliului de
Mini[tri nr. 211, a luat fiin]\ Clubul Sportiv „Flamura
Ro[ie”, cu denumirea schimbat\ `n „Olimpia”, din
anul 1962. Sub aceast\ denumire au mai func]ionat
câteva cluburi sportive, `ncepând dintre anii 19041916 [i 1921-1941, dar nu se cunoa[te filia]iunea lor,
pentru a considera c\ actualul club „Olimpia” Bucure[ti ar fi urma[ul. Clubul [i-a `nceput activitatea sub
patronajul Ministerului Industriei U[oare, ramura
Comer] [i Coopera]ie, cu sec]iile: fotbal, volei, handbal,
baschet, tenis de mas\, ciclism [i [ah, conduse de 5
antrenori. ~n 1999 num\rul sec]iilor a crescut la 15,
fiind `ndrumate de 30 de antrenori. De la dou\ baze,
`n 1948, ast\zi clubul este dotat cu cinci baze, un
hotel, cantin\-restaurant, ateliere de `ntre]inere, cabinete medicale, un sediu administrativ. Clubul a fost
condus de-a lungul anilor de personalit\]i de prestigiu, dintre care s-au remarcat: A. Dobinc\, N. Petric\,
V. Vardela, D. Ionescu, M. Anghel, P. Novac, O. Dimofte. La conducerea sec]iilor s-au perindat antrenori
str\luci]i cu rezultate remarcabile pe plan na]ional [i
interna]ional: la atletism – I. Puic\, A. Samungi, Gh.
Ghipu, Cr. Barta; la box – M. Doculescu, Gh. Axioti,
Gh. Lungu etc.; la baschet – Gh. L\z\rescu, Cr.
Paraschivescu; la ciclism – M. Niculescu, V. Selejean,
{t. Cârjan; la canotaj – Gh. Ispas, M. Dr\ghici, Georgeta Ciomartan, Ileana Pavel; la haltere – E. Dociu,
M. Constantinescu, L. Baroga, I. Vl\d\reanu; la
kaiac-canoe – Tr. N\d\[an; la pentatlon modern –
Gh. Tomiuc, C. C\lina; la popice – F. Popescu;
la rugby – E. Denischi, V. Vardela; la c\l\rie
– I. Molnar; la karate – D. Cozmaciuc; la tir –
P. Goreti [i mul]i al]ii. Datorit\ muncii depuse [i rezultatelor ob]inute, 22 de antrenori au primit `nalta distinc]ie de Antrenor emerit. Sportivii preg\ti]i `n acest
club au ob]inut titluri [i recorduri olimpice, mondiale,
continentale, balcanice [i na]ionale. Dintre ace[tia se
disting Viorica Viscopoleanu, Maricica Puic\, Paula
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Ivan, Elisabeta Oleniuc (Lipa), Florica Ghiuzelea,
Maria Dr\ghici, Iosif Molnar, A. Vernescu, I. Hortopan, A. Socaci, V. Dociu, L. Rotman, D. Spârlea, M. Niculescu etc. Ca atare, 30 de sportivi ai
clubului au primit titlul de Maestru al sportului, iar
40, pe cel de Maestru emerit al sportului. De-a lungul
anilor, clubul, prin performan]ele sale, s-a clasat de nenum\rate ori pe primele [ase locuri ale clasamentelor
na]ionale, de]inând peste 700 de titluri. Dintre
sportivii clubului se remarc\ `n mod deosebit: Maricica Puic\ – campioan\ olimpic\ [i medaliat\ cu
bronz `n 1984, la Los Angeles, multipl\ campioan\
mondial\ la cros, multipl\ medaliat\ la CM [i CE de
atletism; Paula Ivan – campioan\ [i vicecampioan\
olimpic\ `n 1988, la Seul, campioan\ european\ la atletism. Multe sportive selec]ionate [i preg\tite `n propriul
centru de canotaj au fost ulterior promovate `n alte
sec]ii, unde s-au consacrat pe plan interna]ional. Anul
2000 a `nscris `n palmaresul clubului noi performan]e
notabile: la CM – medalii de argint prin Radu Constantin la karate tradi]ional, medalie de bronz prin
Nicolae Papuc, la pentatlon modern `n proba individual\ (performan]\ realizat\ `n premier\), locurile V la
canotaj 4+ (Gheorghe Anghel) [i karate tradi]ional
(Adrian Nedeloiu); la CE – medalie de argint prin
Nicolae Papuc la pentatlon modern, 2 medalii de aur
prin Adrian Nedeloiu (karate fudokan-kata) [i Mihai
Rotaru (karate tradi]ional-kumite echipe), 4 medalii
de argint la atletism prin Bogdan }\ru[ (lungime),
karate fudokan-kata (Adrian Nedeloiu), kumite
(Cornelia Radu) [i kumite echipe (Mihai Rotaru), 2
medalii de bronz la atletism (Otilia Ruicu – 4x400 m)
[i karate tradi]ional (Adrian Nedeloiu – kata);
4 locuri V la CE; locul VI la canotaj 8+ la JO (Andrei
B\nic\). Pe baza medaliilor [i punctelor ob]inute la
JO, CM, CE [i CB, clubul s-a situat `n anul 2000 pe
locul IX `n clasamentul general pe ]ar\, iar `ntre unit\]ile din sistemul MTS a ocupat locul VII la probele
olimpice [i II la probele neolimpice. ~n clasamentele
`ntocmite pe baza punctelor acordate pentru primele
3 locuri la CN de seniori, tineret [i juniori din anul
2000, clubul a ocupat locul III `n clasamentul general
al tuturor unit\]ilor sportive [i pe locul I `ntre cele
apar]inând MTS. Sportivii clubului au realizat, `n
anul 2001, urm\torul bilan] pe plan na]ional: 34 de
titluri de campioni la seniori, 29 la tineret, 19 la juniori
I [i 7 la juniori II; 167 locuri II-III la CN de seniori,
tineret [i juniori; un record na]ional; locul V pe ]ar\
`n clasamentul cluburilor care au ob]inut medalii la
CN. La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori,
tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, cupe mondiale [i
europene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 18
medalii `n probele individuale [i au contribuit la
ob]inerea altor 49 de medalii `n probele pe echipe [i
`n echipaje, rezultate cu care CS „Olimpia” ocup\
locul V `n clasamentul pe ]ar\ al cluburilor.
CLUBUL SPORTIV „OLTCHIM” a func]ionat la
Râmnicu Vâlcea `n sistemul sindicatelor, sub denumirea de AS „Chimistul”, reprezentând Combinatul
Chimic din ora[. Dup\ 1990 a devenit structur\
sportiv\ independent\ cu statut semiprofesionist, iar
din 1995 activeaz\ sub denumirea de CS „Oltchim”.
Clubul are `n structura sa sec]ii de atletism, culturism,
fotbal, handbal, lupte greco-romane, scrim\ [i tenis.
Sec]ia de atletism cap\t\ consisten]\ dup\ 1995, când
este transferat\ de la Liceul „Mircea cel B\trân” atleta Ionela }`rlea, multipl\ campioan\ na]ional\, campioan\ european\ de junioare `n 1993 [i mondial\, de
junioare, `n 1994. Sub `ndrumarea Antrenoarei
emerite Viorica Enescu, atleta Ionela }`rlea mai
câ[tig\, `n perioada 1995-1999, peste 20 de titluri de
campioan\ na]ional\, având la activ 23 de recorduri
na]ionale de junioare [i senioare, precum [i un record
european de junioare. Pe plan interna]ional, devine
campioan\ european\ `n 1998 la 400 m garduri [i
vicecampioan\ european\ `n sal\ la 400 m. ~n 1999
realizeaz\ performan]e deosebite: medalie de aur la
CM de la Maebashi (Japonia) `n proba de 200 m (sal\);
medalie de aur la 400 m [i de argint cu [tafeta 4x400 m
`n „Cupa Europei”; medalie de aur la 400 m la JMU.
Datorit\ rezultatelor ob]inute `n anul 1999 CS
„Oltchim” s-a clasat pe locul VI `n ierarhia cluburilor
cu sec]ii de atletism. La JO de la Sydney – 2000, Ionela
}`rlea s-a clasat pe locul VI `n proba de 400 m garduri.
Sec]ia de handbal a promovat una dintre cele mai
performante echipe feminine, având juc\toare de
prim\ m\rime, care au activat [i `n echipe din alte
]\ri, componente de baz\ ale loturilor na]ionale.
Echipa a cucerit 11 titluri de campioan\ na]ional\
231
STRUCTURI ORGANIZATORICE
(performan]\ unic\): sub denumirea „Chimistul” `n
1989 (antrenori Ion Gherhard, Petre Berbecaru –
Gh. Ionescu, `n retur); 1990 [i 1991 (Gh. Ionescu,
P. Berbecaru); 1993 (Ion Râ[ni]\, P. Berbecaru, C-tin
Cojocaru); 1994 (C. Cojocaru, P. Berbecaru); sub denumirea „Oltchim”, `n 1995 (C. Cojocaru, P.
Berbecaru); 1996 (Gh. Ionescu – tur, Alex. Mengoni –
retur, P. Berbecaru); 1997 (Alex. Mengoni, Lucian
Râ[ni]\, P. Berbecaru); 1998 (L. Râ[ni]\, P. Berbecaru);
1999 [i 2000 (Bogdan Macovei, P. Berbecaru). La
acest palmares deosebit se adaug\ [i cele 3 clas\ri pe
locul II (1983, 1985, 1992) [i 3 clas\ri pe locul III
(1984, 1986, 1988) `n CN. ~n „Cupa României”,
echipa „Oltchim” s-a clasat, `n perioada 1984-1999, de
10 ori pe locul I, o dat\ pe locul II [i de 3 ori pe locul
III. Un merit deosebit `n lansarea acestei echipe pe orbita performan]ei revine antrenorului emerit Constantin
(Pilic\) Popescu, care a pus bazele acestei sec]ii (locul
II `n CN din 1983 [i locul I `n „Cupa României” din
1984), afirmat\ pentru prima dat\ [i pe plan interna]ional `n 1984, când a câ[tigat „Cupa Federa]iei Interna]ionale de Handbal” (IHF). ~n 1989 echipa a câ[tigat
pentru a doua oar\ „Cupa IHF” (antrenori Ion
Gherhard, Gh. Ionescu). ~n CN de junioare, echipa
„Oltchim” s-a clasat pe locul I `n 1989, 1994 [i 1998,
pe locul II `n 1997, 1999 [i 2000 [i pe locul III `n 1990
[i 1995, iar la junioare II pe locul I `n 1999 [i pe III `n
2000. Au mai activat ca antrenori `n cadrul sec]iei
Maria Ciulei, Constantin Muscalu [i al]ii.
Dintre fostele juc\toare care au reprezentat [i echipa
na]ional\ a României sunt de re]inut Maria (Török)
Verigeanu, Hilda (Hrivniak) Popescu, Mariana }ârc\,
Edith (Török) Matei [i alte juc\toare ca Doina
(Copotz) Rodeanu, Cristina (Lada) Rou\, Geta Andronache, Denisa Romete, toate câ[tig\toare ale „Cupei
IHF”. Din echipa României câ[tig\toare a CM de
tineret `n 1995 (Brazilia) au f\cut parte juc\toarele Carmen Amariei, Stelu]a Laz\r, Ildiko Kereke[, Carmen
Ni]escu, Magdalena Urdea, Irina Neagu, iar din cea
care a cucerit titlul mondial de tineret `n 1999 (China)
– Cristina V\rzaru, Gabriela T\nase, Roxana Gatfel,
Mihaela R\ceal\ [i Ani[oara Durac. Acestea [i alte
juc\toare [i-au adus contribu]ia la câ[tigarea unor medalii de bronz la CM (1977 [i 1997) [i aur la CE de
232
tineret din 1998, precum [i la reprezentarea handbalului feminin românesc la toate competi]iile oficiale.
Sec]ia de lupte greco-romane activeaz\ `n colaborare cu CS {colar sub `ndrumarea antrenorilor Nicolae M\t\saru, Ilie Lupu [i Ilie Popa. Numero[i
lupt\tori au ob]inut titluri [i medalii la CN de seniori,
tineret, juniori [i cade]i. Au devenit campioni na]ionali:
Nicolae M\t\saru, Ilie, Cornel [i Adrian Lupu.
Sec]ia de scrim\, profilat\ pe floret\, a realizat
urm\toarele performan]e: Peter Habala – component
al lotului na]ional, locul I `n 1998 [i II `n 1999 la CN
de floret\; Livius Buzan – locul III `n CN din 1999;
echipa masculin\ de floret\ a câ[tigat „Cupa României”
`n 1998; echipele feminin\ [i masculin\ – locul III `n
Divizia A, `n 1998; echipa masculin\ – locul II `n
1999 [i III `n 2000, `n CN. Antrenorul Livius Buzan
a `ndeplinit [i func]ia de antrenor principal al lotului
masculin de floret\ al României `n 1998 [i 1999.
Sec]ia de tenis, profilat\ pe activitatea cu juniorii,
dintre care s-au remarcat: Dacian Cr\ciun campion
na]ional de juniori I [i II `n 1996 [i de juniori I `n 1997
`n proba de simplu, locul III `n proba de dublu la CN de
juniori I `n 1996, participant `n competi]iile interna]ionale, al IV-lea juc\tor român intrat `n clasamentul ITF
(locul 460 `n 1997); Raluca Ciulei – locul III `n proba de
dublu, la CN de juniori I din 1996; Alexandru T\nase –
locul III `n proba de dublu `n CN de juniori I din 1997.
Antrenorul sec]iei: Eugen V\t\[escu. ~n decursul anilor,
`n conducerea asocia]iei (clubului) s-a aflat Ioan
Gavrilescu, care a f\cut parte [i din Biroul Federa]iei
Române de Handbal, `n calitate de vicepre[edinte.
Clubul s-a bucurat permanent de un substan]ial sprijin
din partea conducerii Combinatului Chimic.
CLUBUL SPORTIV „O}ELUL” GALA}I. A fost
`nfiin]at `n anul 1962, când a `nceput construc]ia
Combinatului Siderurgic, cu sec]ii de atletism, box,
para[utism, motociclism, handbal [i fotbal (pe parcursul anilor au mai func]ionat [i alte sec]ii). Fotbalul
a urmat o structur\ organizatoric\ distinct\ [i a activat
`n Divizia A, participând la trei edi]ii ale Cupelor
Europene (vezi „Cluburi de fotbal” „O]elul” Gala]i).
Echipa feminin\ de handbal s-a calificat de dou\ ori
`n semifinalele Cupei Europei, iar `n 1999 s-a situat pe
locul IV `n clasamentul final al Ligii na]ionale de
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
handbal. Atle]ii clubului se claseaz\, `n fiecare an,
printre medalia]ii CN la diferite probe.
un pre[edinte extrem de activ, col. I. Grigorin, c\ruia
i se datoreaz\ [i construirea stadionului din Predeal.
CLUBUL SPORTIV „O}ELUL” TÂRGOVI{TE. ~nfiin]at `n anul 1984 pe lâng\ „Combinatul de
O]eluri Speciale”, a func]ionat pân\ `n 1990 `n sistemul sindicatelor, iar dup\ aceast\ dat\ `n organizare
independent\, cu urm\toarele [apte sec]ii: baschet,
box, fotbal, judo, orientare sportiv\, [ah [i volei.
~n cadrul clubului a func]ionat un centru olimpic de
preg\tire la judo care a contribuit la stimularea practic\rii acestei ramuri de sport [i la promovarea unor
elemente valoroase. Rezultate deosebite s-au realizat la: baschet feminin – echip\ `n Divizia A
(„O]elul”), locul VII (1993-1994); 2 locuri I (19941995 [i 1995-1996) sub denumirea de „O]elul Universitatea”; locul V (1997-1998) „O]elul Livas”;
echipa a participat la dou\ edi]ii ale Cupei Campionilor
Europeni (1994 [i 1995). Volei feminin – echip\
participant\ `n divizia na]ional\ – 2 locuri VI
(1993-1994 [i 1994-1995) [i locul VII (1995-1996);
participant\ `n competi]ia european\ intercluburi
„Cupa Cupelor” `n 1994. Judo – numero[i sportivi
medalia]i, pân\ `n 1998, la CN (`n special la juniori
[i copii [i unele titluri de campioni); cel mai valoros
sportiv, Valentin Bazon (transferat la „Dinamo”
Bucure[ti) este Maestru al sportului, multiplu campion
na]ional, medaliat la numeroase concursuri interna]ionale, participant la JO din 1992 de la Barcelona.
Box – s-au ob]inut titluri de campion de tineret [i juniori [i numeroase medalii la CN de seniori, tineret
[i juniori, pân\ `n anul 1998. Func]ia de pre[edinte
a fost de]inut\, timp de peste 10 ani, de profesorul
de educa]ie fizic\ Ilie Cr\ciunescu.
CLUBUL SPORTIV „PROGRESUL” BR|ILA.
Denumire adoptat\ `n 1962, având la origine AS Franco-Român\, constituit\ pe lâng\ Societatea FrancoRomân\, `n 1924, cu sec]ii la fotbal, lupte greco-romane, box [i ciclism. Dup\ 1946 a mai purtat denumirile de: „Mecano-Naval”, „Metalul”, [i CSM „Progresul”. ~n 1950 au mai fost `nfiin]ate sec]iile de volei
[i [ah. Dup\ 1962, `n structura clubului mai
func]ionau sec]iile de atletism, lupte, box, judo,
handbal, fotbal, [ah [i volei. Rezultate deosebite au
fost ob]inute la lupte libere prin sportivul Vasile
Iorga – Maestru emerit al sportului, multiplu campion na]ional (1970-1977), care a cucerit medalia de
bronz la JO din 1972, o medalie de argint [i 4 de
bronz la CM `ntre 1970-1975, o medalie de argint [i
2 de bronz la CE `n aceea[i perioad\, precum [i o
medalie de argint la JMU (1973); la atletism, prin
câ[tigarea titlurilor de campioni balcanici de c\tre
sportivii Stan Zavedei [i Viorica Manolache. ~n 1995,
CS „Progresul” s-a desfiin]at datorit\ `ncet\rii activit\]ii `ntreprinderii care-l patrona.
CLUBUL SPORTIV PREDEAL. ~nfiin]at `n 1926
cu scopul principal de instruire a copiilor `n tainele
schiului [i de organizare a concursurilor, preponderent
destinate copiilor [i tineretului, ca [i a campionatelor
na]ionale [i militare din 1929, 1931, 1932, 1935, a
concursurilor interna]ionale militare din anii 1931 [i
1934, cu participarea schiorilor iugoslavi, cehoslovaci
[i polonezi. A selec]ionat [i a promovat schiori de
valoare, printre care: fra]ii Gh. [i Constantin Z\pad\,
V. Munteanu, I. Nistor, Al. Iacob etc. Clubul a avut
CLUBUL SPORTIV „PROGRESUL – BNR”
BUCURE{TI. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial,
clubul sportiv din parcul cu platani seculari a avut mai
multe denumiri: „Cetatea Bucur”, „Grafica Bucure[ti”, „Parcul Spartak”, „Progresul Finan]e-B\nci”
etc. ~n anul 1958, pe baza unei hot\râri a UCFS, din
luna aprilie, clubul sportiv se nume[te „Progresul”
Bucure[ti, iar din 1993 devine Clubul Sportiv al B\ncii
Na]ionale a României. Pre[edin]i activi ai acestui club
au fost mul]i, dar men]ion\m: C-tin Dumitrescu,
Ilarie S\ceanu, C-tin Sfetcu, Dorel Cioar\, Corvin
Mircioiu [i Ion Pilug. Din 1994, pre[edintele acestui
club sportiv este prof. Dan Liviu Popescu. Sportivii
din sec]iile frunta[e au fost antrena]i de tehniceni
valoro[i dintre care merit\ a fi aminti]i urm\torii:
Angelo Pelegrini, Alexandru Chiculi]\, George
Oancea (scrim\); C. Caralulis, Arnulf Schmidt, Teodor
Frunz\, Marinel Bondoc (tenis); Mariana Trandafirescu, Nicolae Sotir, Nicolae T\rchil\, Octavian Popa
(volei); Angelica Rozeanu, Maria Alexandru (tenis
233
STRUCTURI ORGANIZATORICE
de mas\); I. Dr\ghici, D. Troianescu ([ah); C-tin
Herold (baschet); C-tin Popescu (handbal); din sectorul tehnic se men]ioneaz\ urm\torii: Emil Jecu,
Gabriel Zugr\vescu, dr. {tefan Cherciu, C-tin Florescu,
Gh. Chirulescu, dr. Eugen Cristea, Nicolae Postolache
[i Aurelian Neagoe etc. Din sec]iile acestui club au
f\cut parte mul]i sportivi care au ob]inut rezultate
excelente atât `n concursurile interne, cât [i `n cele
interna]ionale, astfel: la diferite edi]ii ale CM s-au
cucerit 6 medalii, din care 2 au fost de aur (tenis,
scrim\, tenis de mas\); la diferite edi]ii ale CE s-au
cucerit 15 medalii, dintre care 9 au fost de aur (tenis,
scrim\, tenis de mas\, lupte); un loc V la CM (senioare) de [ah prin Corina Peptan [i un campion
olimpic la scrim\ (Sydney 2000) prin Mihai Covaliu,
care, `mpreun\ cu ceilal]i coechipieri din echipa
na]ional\ de scrim\, s-a clasat pe locul IV la Sydney,
2000. La tenis, `n Cupa Mondial\ din 2000, Ioana
Gaspar s-a clasat pe locul I la proba de dublu [i pe
locul III `n proba de simplu. Merit\ a se men]iona [i
cele peste 100 de titluri de campioni na]ionali (la sporturi individuale [i pe echipe), precum [i 300 de sportivi
selec]iona]i `n loturile na]ionale de seniori [i juniori,
dintre care amintim pe: Angelica Rozeanu, Maria
Alexandru, Adriana N\stase, Mihaela Encea (tenis de
mas\); Maria Vicol, Ana Pascu, Irina Dr\ghici,
C\t\lina Gheorghi]oaia, Marius Badea, T\nase
Mure[an, Alexandru Chiculi]\, Mihai Covaliu
(scrim\); Alexandra Or\[anu, Adrian Gavril\, Mugurel
Apagnostopol (tenis de câmp); Corina Peptan, Cristina
Calotescu, Iulia Ionic\, Gheorghe Szabo, Vlad Jianu,
Valentin R\ceanu, Bogdan Vioreanu ([ah); Cristina
Ciocan, Raluca Mitu, Carla Gheorghe (baschet); Mariana
Trandafirescu, Natalia Todorovschi, Tinela Ple[oianu,
Nicolae Nistor, Victoria Grünberg, Viorica Ardeleanu,
Tatiana Avacum, Felicia Mu[at, D-tru Medianu, {tefan
Roman, Mihai Chezan, Caius Miculescu, Alecu Mu[at,
Gabriel Cherebe]iu (volei) [i Victoria Dumitrescu,
Aurora Popescu, Antoanela Vasile O]elea (handbal).
Persoanele care au fost la conducerea clubului sportiv
BNR au `ntre]inut permanent rela]ii sportive cu organisme similare din toate ]\rile vecine, precum [i cu
Fran]a, Austria, Grecia etc. ~n anul 2001, la competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe mondiale [i europene,
234
JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 5 medalii `n
probele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor
14 medalii `n probele pe echipe. La CN au fost
câ[tigate 13 titluri de campioni na]ionali de seniori [i
juniori.
CLUBUL SPORTIV „PETROLUL”. A luat fiin]\
la 28 august 1958, la Ploie[ti, continuând [i amplificând tradi]iile [i rezultatele altor asocia]ii sportive
din ora[ [i din jude]ul Prahova. ~n decursul celor
peste patru decenii de existen]\ `n structura CS
„Petrolul” au func]ionat 23 sec]ii pe ramuri de sport:
atletism, baschet, fotbal, handbal `n 11 [i `n 7,
popice, rugby, scrim\, tir [i volei (toate `nfiin]ate `n
1958), box, ciclism, c\l\rie, gimnastic\ [i [ah
(1959), haltere (1960), lupte greco-romane (1961),
`not (1962), polo pe ap\ (1968), hochei pe ghea]\
(1976), patinaj vitez\ (1978), radioamatorism
(1980), culturism [i karate (1995). Dintre acestea,
la finele anului 2000 activau numai 12 sec]ii:
atletism, box, ciclism, culturism, gimnastic\, `not,
lupte greco-romane, karate, patinaj vitez\, radioamatorism, scrim\ [i [ah. Pentru a asigura condi]ii
mai bune de afirmare a talentelor locale, unele sec]ii
func]ioneaz\ `n colaborare cu sec]iile similare din
alte unit\]i sportive `n sistemul cu dubl\ legitimare. O
astfel de conlucrare s-a realizat de mai mul]i ani cu
sec]ia de `not a CS{ Ploie[ti.
Sec]ia de fotbal a `nregistrat performan]e notabile cu
echipa care a activat `n Divizia A, câ[tigând titlurile
de campioan\ `n edi]iile 1957-1958, 1958-1959 (antrenori: Ilie Oan\ – Antrenor emerit [i Florea F\tu) [i
1965-1966 (Antrenori emeri]i Ilie Oan\ [i Constantin
Cern\ianu), precum [i „Cupa României”, edi]iile
1962-1963 [i 1994-1995. ~n 1974, sec]ia de fotbal s-a
desprins din structura clubului, organizându-se `ntr-o
unitate independent\ (vezi „Cluburi de fotbal” FC
„Petrolul”).
Sec]ia de atletism, `n cei peste 40 de ani de existen]\,
a preg\tit numero[i tineri pentru atletismul de performan]\, campioni na]ionali de juniori [i seniori, componen]i ai loturilor reprezentative, mul]i dintre
ace[tia fiind promova]i `n alte sec]ii, unde s-au consacrat. Arunc\torul de suli]\ Dumitru Negoi]\
(antrenor Nicolae V\lim\reanu), campion na]ional, a
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
cucerit la JMU din 1985, desf\[urate la Kobe, `n
Japonia, medalia de aur, devenind campion mondial
universitar.
Sec]ia de box, prin sportivii pe care i-a preg\tit de-a
lungul anilor, are campioni [i medalia]i `n CN de seniori [i juniori. Clubul a conlucrat cu sec]ia de box de
la CSM „Prahova” Ploie[ti. Dintre sportivii cu rezultate
deosebite realizate `n ultimii ani se remarc\: Adrian
Diaconu (cu dubl\ legitimare „Prahova” – „Petrolul”),
medaliat cu bronz la CM de juniori din 1996 (Havana)
la categ. 67 kg, cu bronz la CM de juniori din 1997
(Budapesta) [i la CE din 1998 (Minsk), ambele la
categ. 71 kg [i cu argint la CM din 1999 (Houston) la
categ. 75 kg; participant la JO de la Sydney, 2000, unde
s-a clasat printre frunta[ii acestei categorii (preg\tit de
Antrenorul emerit Ion Moroi]\); Constantin Miric\,
categ. 60 kg (antrenor Leontin Sandu) s-a clasat pe
locul V la CM de juniori din 1997 (Birmingham) [i pe
locul III la CM de juniori din 1998 (Buenos Aires).
Sec]ia de gimnastic\ a promovat, `n cei peste 40 de ani
de activitate, numeroase gimnaste de valoare, care au
contribuit la realizarea unor performan]e de prestigiu
pe plan interna]ional, printre acestea num\rându-se:
Elena Ceampelea (promovat\ la CS „Dinamo”);
Elisabeta Turcu – clasat\ pe locurile V, `n 1970, la
CM de seniori [i pe locul VI la JO de la München din
1972, ambele cu echipa; Mariana Constantin, medaliat\ cu argint `n proba pe echipe la JO din 1976, de la
Montreal; Celestina Popa – component\ a echipei
na]ionale, medaliat\ cu argint `n 1985, la CM de la
Montreal [i cu aur `n 1987, la CM de la Rotterdam;
Monica Zahiu, component\ a echipei medaliat\ cu
argint la CE de juniori din 1995 de la Charleroi, [i
Nicoleta Onel, component\ a aceleia[i echipe medaliat\ cu argint [i a echipei care a mai câ[tigat o medalie de argint, la paralele; Corina Ungureanu – dubl\
campioan\ mondial\ cu echipa `n 1997 la Lausanne
[i, `n 1999, la Tianjin (China) [i dubl\ campioan\ european\, `n 1998, la St. Petersburg, `n proba pe echipe
[i la sol. Un merit deosebit `n selec]ia [i preg\tirea
acestor gimnaste revine antrenoarei emerite Leana
Sima. ~n cadrul sec]iei a activat pân\ `n anul 1981 [i
Antrenorul emerit Octavian Belu, iar `n decursul anilor
[i al]i antrenori care au contribuit la cre[terea nivelului
competitiv al gimnasticii prahovene.
Sec]ia de `not, activând `n colaborare cu CS{, a avut
o contribu]ie deosebit\ `n reprezentarea `notului
românesc pe plan interna]ional, cu performan]e remarcabile. Unul dintre antrenorii care au contribuit la
cre[terea rezultatelor `not\torilor acestei sec]ii a fost
Mihai Mitrofan (Antrenor emerit) care, `mpreun\ cu
antrenoarea Anca Mitrofan, a activat o perioad\ `n
cadrul clubului. O reprezentant\ a acestei perioade a
fost Irinel P\nulescu (transferat\ ulterior la CS „Dinamo”), multipl\ campioan\ na]ional\, care la JO de
la Moscova (1980) s-a clasat pe locul VII, cu [tafeta
4x100 m mixt. A urmat o alt\ genera]ie, având-o `n
frunte pe Tamara Costache, preg\tit\ de Antrenorul
emerit Mihai Gothe, care a realizat o serie de performan]e `n premier\ pentru `notul românesc [i un bilan]
remarcabil: peste 15 titluri de campioan\ [i 8 recorduri na]ionale; medalie de aur la CE de juniori din
1985, la 100 m liber; primul titlu mondial, `n 1986
(Madrid), `n proba de 50 m liber (25''28) cu un nou
record mondial; medalie de aur `n proba de 50 m liber
(25"50) [i medalie de bronz la 100 m liber (56''11) la
CE din 1987 (Strasbourg); 4 recorduri europene, `n
proba de 50 m liber, stabilite `n 1986; locul VI la JO
din 1988 (Seul) `n proba de 50 m liber. Al]i `not\tori
ai acestei sec]ii care s-au remarcat: Livia Copariu
(antrenor Mihai Gothe), medaliat\ cu aur la 100 m
liber [i clasat\ pe locul IV la 50 m liber, `n 1988
(Amersfoort), la CE de juniori, medaliat\ cu argint la
CE de juniori din 1987 (Roma) la [tafeta 4x200 m;
Ioana Nagy (Antrenor emerit Drago[ Aldea), care se
afirm\ la CE de juniori din 1991 (Anvers), cu argint
la 800 m liber [i bronz la 400 m mixt, precum [i la
edi]ia din 1992 (Leeds), cu medalie de aur la 800 m
liber (8'48",76) [i argint la 4x200 m liber; Carmen
Herea (Antrenor emerit Drago[ Aldea), 96 titluri de
campioan\ [i 8 recorduri na]ionale de juniori [i seniori, medalie de bronz `n 1993 (Istanbul) la 4x100 m
liber, medalie de aur la 4x100 m liber, argint la 100 m
liber [i 4x200 m liber, bronz la 200 m liber `n 1994
(Pardubice), toate la CE de juniori; la CE de seniori
din anul 2000 (Helsinki), medalie de aur la 4x200 m
(a `notat `n serii) [i locul IV la 4x100 m liber; participant\ la JO de la Atlanta din 1996 [i la JO de la Sydney,
din 2000 (locul IV cu [tafeta 4x200 m liber). Un alt
antrenor cu performan]e deosebite este Toma
235
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Miri]escu (Antrenor emerit), aflat la CS{ „Petrolul”
din 1974, care a realizat cu sportivii s\i 360 titluri [i
40 recorduri na]ionale, printre `not\torii remarca]i
aflându-se R\zvan Petcu, multiplu medaliat [i recordman na]ional, participant la CE din 1993 [i din 1995
(finalist cu [tafeta 4x100 m liber), participant la CM
din 1994 [i 1995 (Rio de Janeiro), unde cucere[te
medalia de bronz cu [tafeta 4x100 m liber (prima
medalie `ntr-o prob\ masculin\ la un CM); locul X la
JO din 1996 (4x100 m liber). {i-a mai adus contribu]ia la performan]ele realizate pân\ `n 1990 [i antrenorul Adrian Vasiliu.
Sec]ia de lupte greco-romane a reu[it, `n cei peste 40
de ani de activitate, s\ preg\teasc\ [i s\ promoveze numero[i tineri. La CE de lupte pentru juniori din 1987
(Katowice), Gheorghe Zaharia, categ. 52 kg (antrenor
Dumitru Vasilescu), s-a clasat pe locul V. ~n ultimii ani
s-au eviden]iat la CN de cade]i al]i doi lupt\tori – Constantin Dima (54 kg) [i Daniel Fetele (58 kg), care a
reu[it s\ se impun\ [i pe plan interna]ional, cucerind
medalia de argint la CM de cade]i din 1998 (Pretoria).
Sec]ia de popice a reu[it, `n colaborare [i cu alte
sec]ii de popice din localitate, s\ contribuie la
sus]inerea [i dezvoltarea acestui sport. ~n CN de
popice, CS „Petrolul” a câ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ `n 1963 [i 1969 la masculin [i, `n 1968,
la feminin. ~n cadrul sec]iei au activat, `n anumite perioade, sportivi cu rezultate deosebite pe plan intern
[i interna]ional, multipli campioni na]ionali, medalia]i la CM, Mae[tri emeri]i ai sportului: Petre Purje [i
Gheorghe Silvestru – campioni [i vicecampioni mondiali cu echipa (1966, 1974, respectiv 1968); Cristu
Vân\toru – medaliat cu aur (1966 – echipe), 2
medalii de argint (perechi, 1966 [i echipe, 1968) [i
bronz (1970 – individual); dup\ `ncetarea activit\]ii
competi]ionale el a devenit antrenorul sec]iei.
Sec]ia de [ah a propulsat `n [ahul de performan]\ numeroase elemente de valoare. Pe plan intern au fost
ob]inute titluri [i medalii la CN, printre acestea
num\rându-se [i titlurile de campioni na]ionali pe
echipe, câ[tigate `n 1961 [i 1962 (mixt), 1973 (masculin), 1981 (juniori). Rezultate pe plan interna]ional:
Carol Parta[ – locul VII la Olimpiada de {ah din
1972; Adrian Negulescu (`ndrumat de Antrenorul
emerit Corneliu Butnaru), debutant la CE din 1976
236
(Iugoslavia), locul V `n 1977 la CM de juniori, locul
III, `n 1979, la CE de juniori (Gröningen) [i la CM de
juniori (Skien); Adriana Anca – locul III, `n 1991, la
CE de juniori (Mamaia) [i locul II, `n 1989, la CM de
juniori (Porto Rico); Florin Gheorghiu (antrenor
Corvin Radovici) – locul II, `n 1961, la CM de juniori
desf\[urat `n Olanda; Drago[ Dumitrescu (Antrenor
emerit Corneliu Butnaru), locul I cu echipa la CE de
juniori, din 1994 (Turcia).
Sec]ia de radioamatorism (antrenor Gheorghe
Câmpeanu) a `nregistrat pe plan interna]ional
urm\toarele rezultate: Gheorghe Câmpeanu – 2
medalii de argint [i 2 de bronz (1 individual [i 1 cu
echipa), la CM din 1995 (Siofok), locul III cu echipa
la CM din 1997 (Sofia), locul III, la echipe, mixt, la
CM din 1999 (Vene]ia); Cristinel Covrig – locul III
cu echipa (mixt) la CM din 1995 (Siofok), 1997
(Sofia) [i 1999 (Vene]ia) [i 2 medalii de argint la CM
de juniori din 1995.
Sec]ia de polo l-a avut ca antrenor pe Alex. B\di]\,
care `n perioada 1968-1974 a reu[it s\ preg\teasc\ o
echip\ valoroas\ de juniori cu care a promovat, `n
1974, `n Divizia Na]ional\, printre juc\torii folosi]i
aflându-se [i L. Garofeanu, E. B\jenaru, consacra]i
ulterior la alte echipe.
Sec]ia de tir l-a avut ca antrenor, `n perioada 19711978, pe Laurian Cristescu, care a `nscris printre realiz\ri 11 titluri de campion, 14 recorduri na]ionale [i 15
sportivi promova]i `n loturile na]ionale. Celelalte sec]ii
au desf\[urat o activitate de nivel local [i na]ional. Pe
parcursul anilor, `n func]ia de pre[edinte al clubului
s-au aflat: Dumitru Ni]\ (1958-15.03.1959); Nicolae
Pantilie (15.03.1959-01.03.1973), Gheorghe Manta
(01.03.1973 - 01.09.1976), Ion Brujban (01. 09.197601.09.1978), Ion Teodorescu (01.09.1978-02.04.1990),
Liviu Panait (din 03.04.1990).
CLUBUL SPORTIV „POLITEHNICA” IA{I s-a
constituit `n 1967, ca urmare a reorganiz\rii Clubului
Sportiv Muncitoresc Studen]esc (CSMS), din care au
rezultat CS Municipal [i alte patru cluburi universitare: CS „Politehnica”, CS Studen]esc „Universitatea”,
CS „Agronomia” [i CS „Medicina”. CS „Politehnica” func]ioneaz\ pe lâng\ Universitatea Tehnic\ „Gh.
Asachi” [i are `n structura sa organizatoric\
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
urm\toarele sec]ii: atletism, badminton, baschet, fotbal, handbal, judo, rugby, [ah, tir. Sec]ia de fotbal s-a
constituit dup\ 1992 `ntr-o form\ de organizare independent\ (vezi „Cluburi de fotbal”, FC „Politehnica”
Ia[i).
Sec]ia de atletism – preluat\ `n 1967 de la CSMS se
situeaz\ printre sec]iile frunta[e din ]ar\, având contribu]ii importante la dezvoltarea atletismului: numeroase titluri [i recorduri na]ionale, sportivi `n loturile na]ionale, performan]e de valoare `n competi]iile
interna]ionale. Se remarc\ `n mod deosebit Gabriela
Mihalcea, la s\ritura cu pr\jina, care a stabilit peste 50
de recorduri na]ionale, multipl\ campioan\ na]ional\ [i
balcanic\, medaliat\ cu bronz la CE de sal\ din 1996.
Sec]ia s-a clasat, `n 1997, pe locul IV `n ierarhia
unit\]ilor care au ocupat primele 3 locuri la CN de
atletism (3 locuri I, 4 locuri II [i 9 locuri III, la seniori;
3 locuri I, 13 locuri II [i 9 locuri III, la tineret). De
preg\tirea atle]ilor s-au ocupat profesorii: Ioan Butnaru (Antrenor emerit), Grigore Ursanu, Vasile Ursanu, Stelian Chil\rescu, Vasile Midvighi, Mircea
Ionescu, Rodica Dud\u.
Sec]ia de badminton – preluat\ de la AS Voin]a, `n
1993, `[i desf\[oar\ activitatea sub denumirea de
„Politehnica – Liceul Na]ional”. Sub `ndrumarea profesorului – antrenor Nicolae Oloieriu, s-au remarcat
Alina Pieptu, Sabina Robu, Mariana Nica, Sorin
Co[arc\, Radu Botezatu, Drago[ Mihailide – campioni na]ionali, componen]i ai loturilor na]ionale,
medalia]i la CB.
Sec]ia de baschet masculin, preluat\ de la CSMS `n
1967, a participat cu echipa `n Divizia B [i A (cel mai
bun rezultat locul III) [i a promovat juc\tori `n loturile na]ionale.
Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1975, a realizat, sub `ndrumarea Antrenorului emerit, lector Constantin Bordea, performan]e deosebite: promovarea permanent\
a unor sportivi `n loturile na]ionale, participan]i la JO,
CM, CE [i CB, rezultate notabile pe plan intern [i interna]ional. S-au remarcat `n mod deosebit sportivii:
Toma Mihalache, Costel N\ftic\, Petre Ani]oaie,
Costic\ Sauciuc, Ion Moraru [i al]ii. Din 1993, a fost
preluat\ de la AS Voin]a.
Sec]ia de rugby, care a activat `n alte structuri organizatorice `ncepând din 1952, a fost preluat\ `n 1967.
A activat `n Divizia A (1957-1989) apoi `n B, iar din
1999 din nou `n A. ~n 1969 s-a clasat pe locul IV `n
Divizia A, iar `n 1979 a câ[tigat Cupa României.
Sec]ia de [ah, preluat\ `n 1981 de la CS Universitatea,
a ob]inut rezultate deosebite pe plan intern [i
interna]ional. Din loturile na]ionale au f\cut parte:
Margareta Perevoznic, Ovidiu Foi[or [i C\t\lin
Navrotescu, mae[tri interna]ionali, precum [i Sorina
Dan, Alina Motoc, Camelia Ciobanu, Dan Taras.
Rezultate de excep]ie a ob]inut Alina Motoc – multipl\
campioan\ na]ional\, vicecampioan\ european\ [i
campioan\ mondial\ la junioare. Antrenorii sec]iei:
prof. Margareta Perevoznic (Antrenor emerit), ing.
C\t\lin Navrotescu, Vladimir Danilov.
Sec]ia de tir, preluat\ `n 1981 de la CS „Universitatea”, a ob]inut rezultate notabile pe plan intern [i interna]ional. Sportivul Mihai Axintie s-a clasat pe
locul IV la CE de juniori din 1999. Antrenorii sec]iei:
Rodica Apetroaie, Ioan S\c\leanu, Dan Butnaru.
~n cadrul clubului mai func]ioneaz\ [i o sec]ie de
orientare sportiv\.
Pre[edin]ii clubului: Dorimedont Macovei, Constantin Herman, Vasile Ianul, Irinel Leonte, Octavian
Neagoe, Gheorghe Ple[u.
CLUBUL SPORTIV „RAPID”. ~nfiin]at `n 1923, la
Bucure[ti (vezi Asocia]ia General\ Sportiv\ [i Cultural\ CFR Bucure[ti), s-a impus printre cele mai valoroase organiza]ii sportive din ]ara noastr\. Denumiri
anterioare: „CFR” (1923-1936); „Rapid” (1936-1946);
„CFR” (1946-1949); „Locomotiva” (1949-1958);
„Rapid” (din 1958 [i `n prezent). Pe parcursul anilor,
peste 25 de sec]ii pe ramuri de sport au func]ionat `n
cadrul clubului. Realiz\rile [i denumirile pe care le-au
purtat unele sec]ii sunt o expresie a evolu]iei organizatorice a clubului. ~n prima etap\, AGSC-CFR, conceput\ ca organiza]ie general\, cu sec]ii centrale,
reprezentative, a evoluat `n strâns\ leg\tur\ cu structurile profesionale ale domeniului, care au preluat,
sus]inut [i dezvoltat unele ramuri de sport, echipe sau
sportivi (Atelierele Grivi]a, Gara de Nord, MCF, Bucure[ti-Triaj, CTFT, Institutul de C\i Ferate-ICF).
Dup\ 1949, ASC „Locomotiva” func]iona `n sistemul
sindicatelor [i reprezenta trei ramuri – CFR, PTT [i
Transporturile Navale, Aeriene [i Rutiere. Din 1958 a
237
STRUCTURI ORGANIZATORICE
`nceput un proces de constituire a unor structuri de sine
st\t\toare. Din aceste considerente, clubul (sec]iile) a
purtat, pe parcursul anilor, mai multe denumiri asociate, ca spre exemplu: „CFR-Grivi]a”; „CFR-Triaj”;
„Locomotiva CFR”; „Locomotiva-PTT”; „Locomotiva-RATA” [.a. Dup\ 1990, sec]iile au purtat al\turi de
denumirea „Rapid” [i pe cea a sponsorului („RapidMunplast”, la handbal; „Rapid-Metrorex”, la volei
[.a.). Pe plan intern sportivii care au reprezentat
clubul feroviarilor au câ[tigat, pân\ `n anul 2000,
peste 1 300 de titluri de campioni na]ionali. Realiz\ri
pe plan interna]ional: la JO – 11 medalia]i [i 3 recorduri olimpice; la CM – peste 30 de medalia]i [i 7
recorduri mondiale; la CE – peste 100 de medalia]i [i
11 recorduri europene. ~n cadrul clubului au activat
peste 250 de Mae[tri ai sportului, 70 de Mae[tri
emeri]i ai sportului [i peste 25 de Antrenori emeri]i.
Bilan]ul clubului `n anul 2000, pe plan interna]ional:
la JO – Gabriela Szabo, medaliat\ cu aur la 5 000 m
[i cu bronz la 1 500 m; Violeta Beclea-Szekely, medaliat\ cu argint la 1 500 m; la CM – Ioana Gonciar,
medaliat\ cu bronz la popice `n proba de perechi; la
CE – Violeta Beclea-Szekely, medaliat\ cu aur la
1 500 m (sal\); Gabriela Szabo, medaliat\ cu aur `n
proba de 3 000 m (sal\). Clubul s-a situat pe locul III
`n clasamentul general al unit\]ilor sportive `ntocmit
pe baza contribu]iei la reprezentarea pe plan interna]ional (JO, CM, CE, CB). Istoria clubului `ncepe cu
echipa de fotbal care, pe parcursul anilor, a devenit
una dintre sec]iile puternice cu rezultate deosebite
(vezi „Cluburi de fotbal” UFC „Rapid”). Cartea de
vizit\ a acestei organiza]ii sportive de vârf a feroviarilor rezult\ din activitatea, rezultatele [i contribu]ia
sec]iilor pe ramuri de sport, `n cei 77 de ani de existen]\ (1923-2000).
Sec]ia de lupte dateaz\, ca inten]ie, din 1923, având
angajat profesor de lupte [i foarte mul]i doritori de a
practica acest sport, `ns\ din lipsa unei s\li de antrenament ac]iunea nu a putut fi finalizat\ decât `n 1932
când luptele greco-romane sunt ata[ate organizatoric
pe lâng\ rugby, iar de la 1 iunie 1933 se constituie
`ntr-o structur\ organizatoric\ proprie. ~nc\ din 1932
lupt\torii particip\ la concursurile organizate la Baia
Mare, Satu Mare [i Timi[oara, clasându-se pe locurile
I-III. S-au remarcat Jan Kirtop (cunoscut `n ]ar\ [i
238
peste hotare), Valentin Batty, Dumitru Mayer, Ioan
Marinescu, Nicolae Constantin [i al]ii. Conducerea
tehnic\ a sec]iei a fost `ncredin]at\ maestrului calificat Nicolae {erb\nescu, angajat `n 1933. Luptele
libere au fost promovate dup\ 1950. ~n decursul
anilor au fost câ[tigate peste 100 de titluri de campioni na]ionali de seniori [i juniori, printre ace[tia
aflându-se [i: Ion Baciu (1965,1966), R. P\tra[cu
(1970), Ionel Tase (1985, 1986, 1989), Constantin
Dodi]\ (1992) la lupte greco-romane; Aurel Ren]ea
(1976), Virgil Vi[an (1989), Ionel Baciu (1990),
Nicolae Ghi]\ (1990-1991), Floric\ D\naci (1991),
Daniel Ioni]\ (1991) la lupte libere. Sportivii care au
activat la CS „Rapid” [i ulterior s-au transferat la alte
unit\]i unde s-au consacrat prin performan]e deosebite la stilul greco-roman: Ion Baciu (CSA
„Steaua”) – campion mondial `n 1967, vicecampion
olimpic `n 1968, medaliat cu argint [i bronz la CE;
Nicu Ging\ (la CS „Dinamo”) – medaliat la JO, CM
[i CE; Victor Dolipschi (la CS „Dinamo”) – medaliat
la JO [i CE. La lupte libere Aurel Ren]ea a fost
medaliat cu bronz la CE (1979), iar Daniel Ioni]\ s-a
clasat pe locul VI la CE (1987). La CE de lupte libere
din 2000 sportivul Nicolae Ghi]\ s-a clasat pe locul
IV. Dintre sportivii preg\ti]i `n sec]ie, 12 au ob]inut
titluri de Mae[tri ai sportului, iar 3 pe cele de Mae[tri
emeri]i. Au avut contribu]ii remarcabile Antrenorii
emeri]i: Marin Belu[ica, Simion Popescu, Dumitru
Hâtru, Vasile P\tra[cu [i Stelian Popescu.
Sec]ia de haltere. ~nc\ din 1923 lucr\torii de la Atelierele de Reparat Vagoane se `ntreceau `n a ridica
greut\]i, folosind tampoane, osii, segmente de [in\.
Antrenamentele se f\ceau la circul „Sidoli” sau la sala
Societ\]ii „Tirul”. S-a eviden]iat `n aceste `ntreceri
Roman Rama[i, care a ridicat 136 kg, fiind declarat
campion. Activitatea organizat\ a sec]iei de haltere
`ncepe dup\ 1944, pân\ la aceast\ dat\ halterele dezvoltându-se al\turi de lupte. ~n 1948 se organizeaz\ un
Campionat feroviar de lupte [i haltere. Primii campioni de juniori – Ilie Nicu [i Alexandru Druziuc, `n
1970. ~ntre 1972-1974 Vasile B\descu [i Gheorghe
Mâinea stabilesc numeroase recorduri [i ob]in victorii
interna]ionale. Dup\ 1980 sunt promova]i `n cadrul
sec]iei Nicu Vlad [i antrenorul Gheorghe Gospodinov,
proveni]i din Gala]i. ~n 1982 [i 1984 echipa de juniori
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
câ[tig\ titlurile de campion na]ional. La CN din 1983,
juniorii ob]in 9 titluri, 3 locuri II [i 4 locuri III, stabilind 24 de recorduri na]ionale. Halterofilii seniori [i
juniori au cucerit peste 230 de titluri de campioni
na]ionali, 30 dintre cei care au activat `n cadrul sec]iei
devenind Mae[tri ai sportului [i 3 Mae[tri emeri]i ai
sportului. Pe plan interna]ional se eviden]iaz\ `n mod
deosebit performan]ele realizate de Nicu Vlad (ulterior transferat la CSA „Steaua”): 3 medalii de bronz la
CE de juniori (1982); 1 medalie de argint [i 2 de bronz,
la CE de juniori (1983); titlul de campion olimpic, 3
recorduri olimpice [i 3 titluri de campion mondial `n
anul 1984 la Los Angeles. Din genera]ia mai tân\r\ s-au
mai remarcat: Marinel Toader – 1 medalie de argint [i
2 de bronz la CM de juniori din 1994, precum [i 4
medalii de bronz la CE din 1993 [i 1994; Eugen
Cristea – 1 medalie de argint [i 2 de bronz la CE de juniori din 1997 [i titlul de campion european de juniori,
plus 2 medalii de bronz `n 1998; Florin Vlad – 3
medalii de argint [i St\nel {tefan, câte 1 medalie de
argint [i 1 de bronz la CE de juniori din 1999.
Antrenorii sec]iei de haltere: Virgil Lefter, Jan Dociulescu, Dumitru Hâtru (Antrenor emerit), Gheorghe
M\n\ilescu (Antrenor emerit), Gheorghe Gospodinov
(Antrenor emerit), ultimii trei fiind `n anumite perioade [i antrenori la loturile na]ionale.
Sec]ia de box `ncepe s\ se `nfiripeze `nc\ din 1924,
iubitorii acestui sport antrenându-se `ntr-o sal\ improvizat\. Sec]ia s-a constituit oficial `n august 1926
[i a cuprins peste 300 de elevi, amatori s\ practice
boxul. Pe ringul s\lii, special amenajat\ la Atelierele
Bucure[ti Nord, sub `ndrumarea maestrului Umberto
Lancia, s-au preg\tit [i au evoluat renumi]i boxeri
amatori [i profesioni[ti cum au fost: Mihai Fulea,
Constantin Cionoiu (campion na]ional la profesioni[ti 1937-1938), Gheorghe Covaci (campion
na]ional 1927), Ion Lungu (locul IV la CE din 1930),
Nicolae Carata (medalie de bronz la CE din 1930);
Anton O[ca (campion na]ional 1937, medaliat cu
argint la CE din 1937), Ilie Petrescu (campion
na]ional la profesioni[ti 1937-1938) [i al]ii. Este de
remarcat c\ `n aceast\ sal\ s-a preg\tit viitorul triplu
campion european la profesioni[ti, Lucian Popescu.
Ulterior, alte nume ca Petre Zaharia, Luca Romano,
Victor Zilberman, Gabriel Pometcu au dus mai de-
parte faima clubului feroviar. Boxerii Clubului Rapid
au cucerit peste 50 de titluri de campioni [i numeroase locuri II [i III la CN. S-au mai remarcat pe
plan interna]ional: Gabriel Pometcu – medaliat cu
bronz la CE din 1971 [i 1973, precum [i Victor Zilberman – medaliat cu argint la CE din 1969 [i 1975
[i cu bronz la JO din 1976. La CE de juniori din 1993
Constantin Aliu]\ a câ[tigat medalia de bronz. Dintre
antrenorii care au activat `n cadrul sec]iei amintim pe:
Teodor Niculescu, Luca Romano, Gabriel Pometcu [i
Constantin Anton, Mielu Doculescu.
Sec]ia de atletism a mo[tenit tradi]ia existent\ `n
promovarea unor probe de alergare [i, `n special, a
`ntrecerilor de cros, preocup\ri manifestate `nc\ din
anul 1923, `ns\ actul s\u de na[tere dateaz\ de la
1 iulie 1932, pe terenul Romcomit, la `nceput `mpreun\ cu rugby-ul, ca o subsec]ie a sec]iunii de fotbal.
Din 1937, când se separ\ de rugby, sec]ia de atletism
a devenit una dintre structurile reprezentative ale
clubului, consacrând `n marea performan]\ atle]i
proveni]i din propria pepinier\ sau promova]i din alte
unit\]i. ~n perioada 1932-1937, sportivii particip\ la
diferite concursuri [i demonstra]ii remarcându-se,
mai ales, `n probele de cros. ~n 1934 atle]ii feroviari
particip\, `ntr-o combinat\ cu „Viforul Dacia”, la
meciul atletic interna]ional cu „Primorje” din Ljubljana, organizat la Bucure[ti, iar `n 1935 `n deplasare. Printre primii atle]i ai sec]iei s-au num\rat:
Ion Paraschivescu (pân\ `n 1951 a `ndeplinit [i
func]ia de antrenor voluntar), {tefan Ciaclani,
Al. Buligescu, Ion State, Radu Ioni]\, Vanghel Chiose,
Vasile Teodosiu, Constantin Dumitru, Iulius Iordan,
Valeria (T\lm\ceanu) Dumitrescu, Florica O]el,
Elena Dinescu [.a. Se remarc\ echipele feminine [i
cea de juniori participante la cros. ~n 1938, echipa de
mar[, din care f\cea parte [i viitorul antrenor N. Ru]\,
câ[tig\ proba de 20 km ([osea). Au urmat alte genera]ii de atle]i care au contribuit la gloria atletismului
românesc. Realiz\ri pe plan intern: peste 500 de titluri de campioni la seniori [i la juniori, dintre care
circa 300 de seniori (200 `n probele feminine [i 100
`n cele masculine); 11 Mae[tri emeri]i ai sportului [i
peste 500 de Mae[tri ai sportului. Printre atle]ii cu realiz\ri deosebite se num\r\: Gabriela Szabo – medaliat\ cu aur, argint [i bronz la JO, 6 titluri mondiale,
239
STRUCTURI ORGANIZATORICE
campioan\ european\ de junioare [i senioare, declarat\ cea mai bun\ atlet\ a Europei [i a lumii `n
1999; Vali Ionescu – campioan\ european\ [i vicecampioan\ olimpic\, de]in\toarea recordului mondial
la lungime; Anu]a C\tuna – campioan\ mondial\ cu
echipa la alerg\ri pe [osea; Violeta Beclea-Szekely –
vicecampioan\ olimpic\ [i mondial\; Iolanda Oan]\
– dubl\ vicecampioan\ european\; Rodica Mateescu
– vicecampioan\ mondial\; Ioana (Lu]\) Tintorescu –
Maestr\ emerit\ a sportului (24 titluri de campioan\,
20 recorduri na]ionale, 7 titluri balcanice, 17 ani `n
echipa na]ional\); Mae[tri [i Mae[tri emeri]i ai
sportului, multiplii campioni na]ionali: Radu Ioni]\,
Virginia Ioan, Gheorghe St\nel, Mihai Zaharia, precum [i Valeria Bufanu-{tef\nescu, Cornelia Popescu,
Florica O]el, Adriana Barbu [.a., care au fost promova]i `n alte sec]ii unde au ob]inut performan]e valoroase pe plan interna]ional. Printre antrenorii care au
contribuit la ob]inerea acestor performan]e se afl\:
Dumitru Osiac, George B\leanu, Cornel Cotor,
Gheorghe St\nel, Eugen Ignat, Virginia Ioan, Gheorghe
Boghean, Constantin Dumitru, Adrian Zugr\vescu,
precum [i Antrenorii emeri]i: Georgeta Zaharia,
Mihai Zaharia, Constantin Nourescu, Maricica Puic\,
Zsolt Gyöngyössi.
Sec]ia de ciclism, `nfiin]at\ `n 1926, se remarc\ atât
prin rezultatele ob]inute, cât [i ca organizatoare de
curse cicliste pe [osea. ~n 1929 era considerat\ a treia
sec]ie de ciclism din Bucure[ti, iar `n anii urm\tori
devine una dintre sec]iile frunta[e din ]ar\. ~n 1932,
echipa CFR câ[tig\ „Cupa Federa]iei” (Bucure[ti –
Ploie[ti [i retur), toate trofeele oferite `n cursele cicliste [i titlul de fond al României (Bucure[ti – Predeal) cu ciclistul T\nase Ignat – unul dintre marii
fondi[ti ai ciclismului românesc. ~n 1933: 19 locuri I,
6 locuri II [i 7 locuri III `n cursele cicliste; câ[tig\ definitiv „Cupa Nicolae Crih\lmeanu”, „Cupa jubileului de 10 ani” a circuitului „Principele Nicolae”; titlul
de campion la fond (Cornel Ni]escu), campion regional la fond (Ion Marinescu) [i la vitez\ (Ervant
Norhadian), precum [i cursa de vitez\ de pe ONEF
(Gheorghe Hapciuc). ~n 1934 echipa de ciclocros
({t. {tefanov, C. Tudose, D. Hrenciuc [i Gh. Negoescu)
câ[tig\ CN. Tot `n 1934, Radu Ioni]\ câ[tig\ titlul
României la „Cros Ciclo-Pedestru”. Echipa ciclist\ a
240
feroviarilor se mai remarc\ `n „Turul României”
`ncepând din 1934 pân\ `n 1946 (A. Barto[, G. Hapciuc, C. Ni]escu, {t. {tefanov [i al]ii). ~n cursele de
[osea, dar `n mod deosebit `n cele de velodrom se eviden]iaz\ Ervant Norhadian (1945-1953). ~n 1936,
Gheorghe Hapciuc s-a aflat `ntre cei 4 componen]i ai
lotului României care au participat pentru prima dat\
`n „Turul Fran]ei”. Sec]ia [i-a `ncetat activitatea dup\
1954. Gheorghe (Dede) Negoescu a fost unul dintre
cicli[tii [i antrenorii cu contribu]ii deosebite.
Sec]ia de sporturi pe ap\ (devenit\ ulterior sec]ia
de nata]ie) a luat fiin]\ `n august 1927, din ini]iativa
unor tineri de la Atelierele Grivi]a, amatori de `not.
~ncepând din 1929, sec]ia organizeaz\ numeroase
concursuri pe Dun\re, `not\torii ceferi[ti clasându-se
pe primele locuri. Se particip\ la numeroase concursuri [i campionate la {trandul Kiseleff [i `n ]ar\,
precum [i la unele ac]iuni de popularizare a `notului
`n diferite localit\]i. Pe parcursul anilor, activitatea
s-a profilat pe `not, s\rituri [i polo. Grupa de s\rituri
era patronat\ de AS de la „Gara de Nord”, iar cea de
`not de „Grivi]a” [i apoi de „Gara de Nord”. La s\rituri, cel mai reprezentativ sportiv a fost Alexandru
Lascu – Maestru emerit al sportului [i Antrenor emerit, cel care a dominat proba de s\rituri de la trambulin\ peste 20 de ani (1930-1953), ultimul titlu ob]inându-l la 41 de ani. Campion balcanic `n 1946. ~notul a
fost reprezentat, `n decursul anilor, de numero[i
sportivi de valoare, Mae[tri ai sportului, multipli
campioni na]ionali [i componen]i ai loturilor
reprezentative. Dup\ 1954 sec]ia de nata]ie s-a impus
`n mod deosebit prin `notul feminin. Printre cei care
au reprezentat `notul feroviar s-au aflat: Teodor
P\tulea, Alexandru Szatmari, Teodor Angelescu,
Radu Grigore, Ovidiu Ionescu, Gheorghe Cociuban,
Cornel Mocanu, Petre Che]an, Nicoleta {tef\nescu,
M\riuca Rotaru, Elisabeta Bratu, Elena Ghinea [i
al]ii. Antrenori de `not: Alexandru Szatmari, Emanoil
Vasiliu, Constantin Vasiliu, Henri Iacobini [i al]ii. La
CE feroviare de nata]ie din 1958, desf\[urate `n
Italia, reprezentativa CFR a ocupat locul I. ~n anul
1930, din ini]iativa `not\torilor, s-au pus bazele
echipei de polo pe ap\. ~n acea perioad\, cu toate
greut\]ile `ntâmpinate, echipa CFR reu[e[te s\
câ[tige titlurile de campioan\ `n 1934, 1935, 1940 [i
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
1943, iar peste ani [i-a mai `nscris `n palmares `nc\ 5
titluri, `n 1972, 1975, 1976, 1977 [i 1981. F\urarii
acestor ultime 5 titluri au fost Antrenorii emeri]i Constantin Vasiliu [i Cornel Rusu. Echipele CS „Rapid”
au câ[tigat câte 6 titluri de juniori I [i II [i 4 titluri la
juniori III, acestea fiind preg\tite de c\tre antrenorii
Constantin Vasiliu, Petre Che]an, Cornel Rusu, Valeriu }\ranu, R\zvan Musta]\, Ion Miu. Echipa de
polo „Rapid” a participat la dou\ edi]ii ale CCE `n
1973 promovând pân\ `n semifinale. Tot `n 1973,
echipa a ocupat locul I `n CE al feroviarilor. Sec]ia a
promovat `n loturile na]ionale peste 40 de juc\tori.
Dintre juc\torii care au reprezentat echipa de polo a
clubului „Rapid” [i cea a României sunt de men]ionat:
Mae[trii emeri]i ai sportului – Adrian Schervan,
Florin Sl\vei, Ilie Sl\vei, Cornel Rusu, Ioan Popa,
Iosif Culineac, Alexandru Szabo; Mae[trii ai sportului
– Petre Che]an, Mihai Simion, Valeriu }\ranu, Pavel
Mure[an, R\zvan Musta]\, Dinel Stemate; din genera]iile mai vechi – Teodor P\tulea, Alexandru Szatmari,
Radu Grigore, Henri Iacobini, Constantin Vasiliu,
Teodor Angelescu. C. Vasiliu [i H. Iacobini au jucat `n
echipa na]ional\ la Balcaniada din 1946.
Sec]ia de rugby a luat fiin]\ la 7 mai 1932, mai `ntâi
ca o subsec]ie, `mpreun\ cu atletismul, a sec]iunii de
fotbal, din 1933 ca o sec]ie distinct\ rugby-atletism,
pân\ `n 1937 când se despart. Sec]ia de rugby, care
reprezenta CFR, a fost creat\ `n cadrul Atelierelor
CFR „Grivi]a” [i va purta pe parcursul anilor diferite
denumiri, devenind o for]\ a rugby-ului românesc (11
titluri de campioni na]ionali, 1 titlu de campion al Europei, 2 finale CCE). Titlurile din 1948 [i 1950 au
fost ob]inute sub denumirea de „CFR”, iar cel din
1955 de „Locomotiva”, pentru ca din 1957 s\ concureze sub numele de „CFR-Grivi]a” pân\ `n 1976 când
s-a constituit „Rugby Club Grivi]a”. ~n anumite perioade a func]ionat, `n paralel, [i o sec]ie `n cadrul
clubului „Rapid”, `n Diviziile A [i B. Multe dintre realiz\rile rugby-ului se leag\ de numele juc\torilor [i
antrenorilor (Mae[tri emeri]i, Mae[tri ai sportului,
Antrenori emeri]i) ca: Gheorghe Pârc\l\bescu, Constantin Cocor, Dumitru Zamfir, Vasile Mladin, Nicolae
Ionescu, Viorel Moraru, Mihai Wusek, Valeriu Irimescu, Dumitru Manoileanu, Eduard Denischi, Radu
Demian [i mul]i al]ii.
Sec]ia de baschet, `nfiin]at\ `n 1934 (la `nceput
`mpreun\ cu voleiul), a fost prima sec]ie ceferist\
unde s-a practicat acest sport cu rezultate deosebite.
~n 1934 [i 1936 echipa masculin\ câ[tig\ campionatul regiunii Muntenia [i sus]ine cu bune rezultate o
serie de jocuri interna]ionale. Echipa masculin\
câ[tig\ primul titlu de campioan\ `n 1951, sub denumirea de „Locomotiva PTT” (antrenori Constantin
Herold [i Vasile Popescu), situându-se [i `n continuare
pe pozi]ii frunta[e (locul III – 1961,1964,1982-1983).
Juc\torii care s-au remarcat, componen]i ai loturilor
na]ionale: Radu Popovici, Vasile Predulea, Cristian
Popescu, Haigazun Tursugian. Juc\tori care au activat `n anumite perioade sau au debutat la „Rapid”:
Grigore Costescu, Dan Niculescu, Constantin Dinescu, Simion S\deanu, Gheorghe Novac, Lucian
Vasilescu. Echipa feminin\ a cucerit 9 titluri de campioan\ na]ional\ sub denumirea de: „Locomotiva
CFR” (1951, 1952); „Rapid” (1960-1962, 1965,
1969, 1972, 1978). ~n 1998 echipa a ocupat locul II
`n Divizia Na]ional\. ~ntre 1966-1969 echipa feminin\
a intrat `n posesia „Cupei României”, iar `n 1975 a
câ[tigat CE al feroviarilor. ~n cadrul sec]iei de
baschet au activat 7 Mae[tri emeri]i [i 19 Mae[tri ai
sportului. Dintre juc\toarele care s-au remarcat men]ion\m: Magda Niculescu, Rodica S\deanu, Violeta
Z\v\descu, Elena Ivanovici, Anca Racovi]\, Irina
Vasilescu, Eva Ferencz – a jucat pân\ la vârsta de 46
de ani (5 titluri na]ionale cu „Rapid”, 4 particip\ri la
CE – locul IV `n 1962); Mariana Andreescu-B\dinici
(4 titluri, peste 300 de jocuri interna]ionale); Ileana
Ghi]\-Chiraleu (3 titluri, peste 250 de selec]ii);
Cornelia Taflan (3 titluri, 172 de selec]ii); Viorica
Ciocan, Maria Ro[ianu, Bogdana Diaconescu, {tefania
Basarabia [i altele. O contribu]ie important\ la ob]inerea acestor performan]e au avut-o [i antrenorii, remarcându-se antrenorul emerit Sigismund Ferencz,
25 de ani antrenor al Rapidului, cu care a cucerit 7
titluri (1959-1978), mul]i ani aflându-se [i la conducerea echipei na]ionale feminine a României. Titlurile din 1951 [i 1952 au fost ob]inute sub conducerea antrenorilor Magda [i Gheorghe Niculescu.
Sec]ia de handbal a fost `nfiin]at\ `n 1934. ~n 1935
câ[tig\ campionatul de handbal `n 11 al Capitalei,
organizat cu 4 echipe. Particip\ `n Campionatul
241
STRUCTURI ORGANIZATORICE
regiunii Bucure[ti [i `n CN. ~n 1941 nu se prezint\ s\
sus]in\ finala CN cu „Viforul Dacia” [i pierde prin
forfait. ~n edi]ia 1947-1948 a CN echipa masculin\ a
„CFR” face parte din seria I. Din 1951 se dezvolt\ [i
handbalul `n 7, echipa participând la primele concursuri republicane (1956-1957) [i CN (1959).
~ncepe s\ se afirme [i echipa feminin\, care va
câ[tiga 5 titluri: 1961 la handbal `n 11 [i `n 7, iar `n
1962,1963,1967 numai la handbal `n 7. Pe plan interna]ional, echipa feminin\ cucere[te „Cupa Campionilor Europeni” (1964), „Cupa IHF” (1993) [i
„Cupa Ora[elor” (2000). ~n edi]ia 1998-1999, echipa
feroviar\, sub denumirea de „Rapid Munplast”, s-a
situat pe pozi]ia a III-a `n clasamentul final al Ligii
Na]ionale. ~n cadrul sec]iei au activat 6 Mae[tri
emeri]i [i 18 Mae[tri ai sportului. S-au remarcat: Ana
Stark-St\ni[el, Irina Climovschi, Maria Constantinescu, Elena Hede[iu, Antoanela O]elea, Iuliana
Nako, Constan]a Dumitrescu, Florica Balosache,
Hilde Roth, iar din genera]ia actual\ Alina Dobrin,
Monica Iacob, Maria Dogaru [i altele. Antrenori:
Gabriel Zugr\vescu, Francisc Spier, Pompiliu
Simion, iar `n ultimii ani – Tiberiu Milea, Vasile
M\rgulescu.
Sec]ia de volei (1934) a reu[it s\ se impun\ `n voleiul
de `nalt\ performan]\ atât cu echipa masculin\, cât [i
cu cea feminin\. ~n 1938-1939 echipa masculin\ a
câ[tigat campionatul regional, iar `n perioada 19491966 a cucerit 11 titluri de campioan\ na]ional\, sub
urm\toarele denumiri: „Locomotiva CFR” – 1949,
1950 (antrenor Gh. Niculescu); „Locomotiva-ICF”
(Institutul de C\i Ferate) – 1955; „Locomotiva”1956, „Rapid”- 1959, 1960 (antrenor Gheorghe Petrescu); „Rapid” – 1961, 1962 (antrenori {t. Roman
[i Gh. Petrescu); „Rapid” – 1963 (antrenor {tefan
Roman); „Rapid” – 1965, 1966 (antrenor Ioan Ponova). Echipa feminin\ a câ[tigat, `n perioada 19502000, un num\r de 14 titluri de campioan\ na]ional\:
„Locomotiva CFR”, `n 1950 (antrenor Magda
Niculescu); „Rapid” – 1959, 1965, 1968 (Nicolae
Meadu); 1972-1974 (Davila Plocon); 1992-1996
(Constantin Chi]igoi); 1999 (Costinel Stan); 2000
(Costinel Stan [i Mihai Du]\). ~n anul 1964, când
campionatul a fost `nlocuit cu „Cupa RPR”, ambele
echipe (m+f) ale Rapidului s-au clasat pe locul I. Pe
242
plan interna]ional au fost repurtate numeroase victorii, iar antrenorii [i sportivii, promova]i `n loturile
reprezentative, au contribuit decisiv la ob]inerea unor
rezultate de prestigiu la CE [i CM. Echipa feminin\
s-a clasat pe locul III `n competi]ia interna]ional\
„Cupa CEV” `n 1990, iar `n 2000-2001 a jucat `n
„Liga Campionilor Europeni”. Echipa masculin\ s-a
remarcat `n mod deosebit `n CCE, fiind de 7 ori finalist\, câ[tigând de trei ori (1961, 1963, 1965) [i intrând `n posesia definitiv\ a acestui trofeu. De patru
ori a r\mas `n pozi]ia de vicecampioan\ european\
(1960, 1962, 1966, 1967), `n ultimele dou\ edi]ii finala disputând-o cu „Dinamo” Bucure[ti. ~n 1972,
echipa clasându-se pe locul II `n CN, a jucat `n CCC.
~n cadrul sec]iei de volei au activat `n decursul anilor
10 Mae[tri emeri]i [i peste 25 de Mae[tri ai sportului,
precum [i numero[i Antrenori emeri]i. ~n echipele CS
„Rapid” au jucat: Magda Niculescu, Rodica S\deanu,
Natalia Todorovschi, Sonia Colceriu, Eugenia Rebac,
Adriana Honet, Daniela Golima[, Constan]a B\l\[oiu, Mariana Baga, Gheorghe Petrescu, Nicolae
Meadu, Ioan Ponova, Davila Plocon, Aurel Dr\gan,
Hora]iu Nicolau, Gheorghe Ferariu, Vasile Pavel,
Mihai Grigorovici [i mul]i al]ii. Antrenori: Paul
Erdeli, Ion {oac\, Octavian Cre]u, Aurel Dr\gan,
Miron Georgescu, Nicolae Hum\, Florin State, Constantin Wessely, Eugenia Rebac, iar la juniori – Sonia
Colceriu, Mircea Tabacu, Nicolae R\ducanu, Venera
Zaharescu [i al]ii.
Sec]ia de popice, `nfiin]at\ `n 1938, a cuprins de-a
lungul anilor sportivi de mare valoare, campioni
na]ionali, Mae[tri emeri]i, Mae[tri ai sportului, componen]i ai loturilor reprezentative, medalia]i la CM [i
CE. Echipa masculin\ s-a situat printre frunta[ele
CN, având `n componen]a sa pe Grigore Marin,
Alexandru Tudor, Vasile M\ntoiu, Alexandru Andrei
(dublu campion na]ional la individual) [i al]ii. ~n
1974 echipa a fost transferat\ la CS „Olimpia”.
Echipa feminin\ a câ[tigat 7 titluri de campioan\
na]ional\ („Locomotiva PTT” – 1956; „Rapid” –
1961; „CFR” – 1963; „Rapid” – 1966, 1967, 1973 [i
1974) [i peste 30 de titluri na]ionale `n probele
individuale [i `n perechi. Din echipa de popice au f\cut
parte, printre altele: Florica L\pu[an [i Erika Arion
(multiple campioane na]ionale `n perioada 1952-1955);
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Elena Lupescu-Cernat (campioan\ na]ional\ `n 1953,
1955 [i ulterior, campioan\ mondial\ cu echipa
na]ional\ `n 1966 [i 1970, medaliat\ cu argint la CM
din 1962); Tinca Balaban (campioan\ mondial\ cu
echipa na]ional\ `n 1966 [i 1968 [i vicecampioan\
mondial\ `n 1962); Elena (Gonciar) Pan\ transferat\
dup\ 1975 la CS „Voin]a” (campioan\ european\ cu
echipa na]ional\ de junioare `n 1973, ulterior campioan\ mondial\, medaliat\ cu argint [i bronz la
CM); Cornelia (Moldova) Petru[c\, ulterior transferat\ (multipl\ campioan\ mondial\); Vasilica (Pin]ea)
Pometcu, legitimat\ la CS „Rapid” `n 1968 (campioan\ na]ional\ de junioare, `n proba de perechi, `n
1971, campioan\ na]ional\ cu echipa `n 1973 [i 1974,
campioan\ european\ de junioare `n 1971 [i 1973,
campioan\ european\ de junioare la proba de perechi
`n 1973 [i la individual `n 1974, campioan\ mondial\
cu echipa na]ional\ de senioare `n 1980, precum [i
medalii de bronz, echipe [i perechi `n 1974). Maestra
emerit\ a sportului Vasilica Pin]ea-Pometcu a preluat
[tafeta muncii de antrenor de la predecesorii s\i Iancu
Burduloiu [i Teodor Buzea, ducând mai departe seria
succeselor acestei sec]ii, pentru munca depus\ fiind
onorat\ cu titlul de Antrenoare emerit\. Otilia Oana
Grigoriu a f\cut parte din echipa care a cucerit medalia
de bronz la CM de junioare (1993). ~n anul 2000 la
CM de popice Ioana Gonciar a cucerit medalia de
bronz `n proba de perechi.
Sec]ia de [ah [i-a `nceput activitatea `n 1928, când `n
cadrul ASC CFR s-a constituit cercul de [ah, transformat `n sec]ie `n 1934. ~n 1931 sunt prelua]i o serie
de juc\tori [i mae[tri recunoscu]i de la alte cercuri. ~n
1932 echipa sus]ine un meci cu reprezentativa
Timi[oarei pe care-l termin\ la egalitate, iar la Campionatul Capitalei ocup\ primele dou\ locuri. ~n 1933
câ[tig\ „Ceferiada”, `nvingând cercul de [ah din Ia[i
cu 7-3. La campionatul intern al cercului din 1933
particip\ 22 de juc\tori, pe primul loc situându-se
E. Negru]ac, cel care `n 1934 va deveni campionul
Capitalei. ~n decembrie 1933 – ianuarie 1934, cercul
organizeaz\ CN de [ah, cel mai bun punctaj fiind
ob]inut de ceferistul Toma Popa, campionul Capitalei
din 1946 [i campionul na]ional din 1948. Dup\ 1950,
`n cadrul sec]iei au activat: Dolfi Drimer, Gheorghe
Mititelu, Constantin Ungureanu, componen]i ai
loturilor na]ionale, juc\tori care se vor afirma pe plan
intern [i interna]ional. Antrenorul sec]iei a fost numit
Toma Popa, apoi Nicolae Dumitrescu. ~ncepând cu
1950 sec]ia de [ah a AS „Locomotiva” a fost mereu
prezent\ `n finalele CN [i ale campionatului Capitalei.
~n 1951 se calific\ 3 juc\tori, iar `n 1953 ocup\ locul
III prin Dolfi Drimer. ~n 1952, Eugen Rusenescu
devine campionul Capitalei, iar `n 1956 sec]ia a reu[it
s\ califice dou\ echipe `n acest campionat. ~n perioada 1950-1955 `n finalele CN au fost prezente [i
reprezentantele acestei sec]ii: Eugenia Popa (locul VI
– 1950), Elena Ududeac (locul IV – 1953). O alt\
[ahist\ a sec]iei, Clara Hoda[, a câ[tigat campionatul
AS „Locomotiva” [i locul II `n campionatul interasocia]ii din 1952. Tot `n 1952 reprezentantul CFR,
M. Aschenazi, a ob]inut titlul na]ional la compozi]ie
[ahist\. Pe plan interna]ional, juc\torii „Locomotivei”
Dolfi Drimer, Gh. Mititelu [i C. Ungureanu au f\cut
parte din echipa reprezentativ\ de juniori `n meciurile
interna]ionale sus]inute `n perioada 1951-1955, iar
antrenorul Toma Popa a preg\tit [i echipa na]ional\.
Sec]ia de alpinism (1934) a activat sub `ndrumarea
antrenorilor Mircea Cr\ciunescu [i Nicolae Dobre,
ini]iind numeroase activit\]i pentru promovarea acestui sport. ~n martie 1936, `n urma unei catastrofe
alpine, provocat\ de o avalan[\ pe Valea Co[tilei, 4
din cei 8 componen]i ai echipei de alpinism a CFR
[i-au pierdut via]a. Alpinistul Virgil Georgescu, unul
din supravie]uitorii catastrofei, s-a num\rat printre
sus]in\torii acestui sport, contribuind la preg\tirea
unei noi genera]ii de alpini[ti, printre care: C. Du]\,
Teodor Rotaru, Teodor Umbreanu – to]i campioni
na]ionali – [.a. ~n 1955 (23 martie-8 aprilie) echipa de
alpinism a AS „Locomotiva”, condus\ de antrenorul
M. Cr\ciunescu, din care f\ceau parte Nicolae Dobre,
Constantin Radu, Florian Tudor [i Alexandru Gheorghe
a participat, al\turi de „Flamura Ro[ie”, „Metalul”,
„{tiin]a” [i „Dinamo” la una dintre cele mai complexe [i dificile ture alpine de iarn\, „Traversarea
F\g\ra[ilor”, victoria lor fiind r\spl\tit\ cu trofeul
„Cupa de Cristal”. Noul antrenor – Nicolae Dobre –
a continuat ac]iunea de dezvoltare a alpinismului `n
rândul studen]ilor de la Institutul de C\i Ferate.
Sec]ia de motociclism, `nfiin]at\ `n 1945, a jucat
un rol `nsemnat `n sus]inerea [i dezvoltarea acestei
243
STRUCTURI ORGANIZATORICE
ramuri de sport. Numai `n perioada 1948-1956, doi
dintre frunta[ii acestei sec]ii au câ[tigat 17 titluri de
campioni na]ionali – 7 la coast\, 6 la vitez\, 2 la motocros [i 2 la categoria sport. Autorii acestor titluri au
fost Mae[trii sportului Nicolae Buescu (11) [i Nicu
{tefan (6). ~n cadrul sec]iei au mai activat [i al]i motocicli[ti valoro[i, ca Marin Mare[, Nicolae Sasu [i
Cristian Dovids.
Sec]ia de canotaj [i kaiac-canoe. Au existat unele
ini]iative pentru dezvoltarea canotajului `nc\ din
1934, `n cadrul sec]iunii „Sporturilor de ap\”. ~n
1935-1936 sunt men]ionate unele concursuri pe
lacurile Snagov [i Her\str\u. ~n 1938 sec]ia AS
„CFR” era `nregistrat\ ca afiliat\ la FR de Sporturi
Nautice. O activitate mai bine organizat\ se `nregistreaz\ atât la canotaj, cât [i la kaiac-canoe
`ncepând din 1955, când au fost câ[tigate [i primele
titluri de campioni na]ionali. La canotaj, echipajele
de 4+1 fond [i 4+1 rame, fete, devin campioane `n
1956, cel de schif simplu `n 1957, iar cel de dublu
f\r\ cârmaci [i 2+1 mare fond, `n 1958. La kaiaccanoe au fost ob]inute titluri de campion `n 1954 la
K1 – 500 m fete (E. Fulger – PTT); K2 – 500 m fete
(„Locomotiva” MCF); `n 1955 la K2 mare fond, pe
Dun\re (I. Barbu [i C. Petrescu – „Locomotiva”
MCF); echipa de mare fond pe Dun\re „Locomotiva”; K2 – 500 m, V. Grigorescu [i V. Gheorghiu –
„Locomotiva” MCF; `n 1956 - echipajul de canoe al
AS „Locomotiva”, `n cursa de mare fond, pe Dun\re.
Ulterior activitatea la canotaj a fost preluat\ de alte
unit\]i sportive, iar la kaiac-canoe ea a continuat `n
cadrul AS „Locomotiva”. ~n cadrul sec]iei au func]ionat ca antrenori: Vasile Ruja, Petre Milincovici,
Gheorghe Gheorghiu, Mihai }urca[, Leon Rotman.
Sec]ia de judo (1968) a ob]inut peste 30 de titluri de
campioni na]ionali la seniori [i juniori. Antrenorii
sec]iei au fost Gheorghe Donciu [i Constantin Ciolan
(1968-1972), C. Ciolan [i Otto Graf (1972-1974). ~n
aceast\ perioad\ se afirm\ numero[i judoka, ob]inând
titluri [i medalii la CN [i CB, fiind componen]i ai loturilor na]ionale (Gheorghe Ba[cu, Dumitru Alexandru, Cornel Roman, Vasile Bideac, Florin Sandu,
Vasile Gheorghe [.a.). ~n 1974 sec]ia `[i `nceteaz\ activitatea, fiind re`nfiin]at\ `n 1986, lucrând `n colaborare cu CS{ nr. 5, sub `ndrumarea prof. Mihai
244
Br\ileanu. Echipa promoveaz\ `n Divizia A, unde se
claseaz\ de trei ori pe locul III. Echipele de tineret [i
de juniori câ[tig\ câte trei titluri de campioane. Se
ob]in mai multe titluri [i medalii la CN de seniori [i
juniori, iar `n cadrul loturilor na]ionale contribuie la
reprezentarea judo-ului românesc pe plan interna]ional. Se remarc\: {tefan Cristescu, Ioan Simion,
Florin B\jenaru, Irinel P`rvu, George Roman,
Alexandru Marinescu, Virgil Pena, Marian Ilie,
Tudor Dumitru, Radu Ivan (participant la ultimele
trei edi]ii ale JO) [.a. ~n ultimii patru ani, antrenorii
au preg\tit o echip\ puternic\ de juniori [i tineret care
au adus peste 35 de medalii `n CN, iar 6 sportivi au
intrat `n componen]a lotului na]ional de juniori. Au
mai activat ca antrenori `n cadrul sec]iei: C\lin
Costescu, Toma Mihalache, Dorin Gavra [i Ion Luca.
Sec]ia de karate a fost `nfiin]at\ `n decembrie 1990
[i este afiliat\ la FR de Karate Modern. ~n perioada
1993-2000 sportivii sec]iei au ob]inut 17 titluri de
campioni na]ionali, din care 3 la masculin [i 14 la
feminin (9 individuale [i 5 cu echipa), precum [i 24
de locuri II-III la CN. Au câ[tigat titluri de campion:
Cristian Stoica (1998, 1999), Sorin Alexandru
(1998), Rodica Badea (1993), Mirela Slavu (1997,
1999, 2000), {tefania Sandu [i Magdalena C\lin
(1998), Iulia Grosu (1999), Simona Tudorache (1999,
2000). Echipa feminin\ a devenit campioan\ `n 1995,
1996, 1997, 1999 [i 2000. Echipa masculin\ s-a
clasat pe locul II `n 1993 [i pe III `n 1999. Pe plan interna]ional sec]ia a `nceput s\ ob]in\ rezultate `nc\
din 1993 `n diferite turnee, campionate [i cupe mondiale. Cele mai bune rezultate au fost ob]inute `n
1999, la Kumite, prin Mirela Slavu (53 kg), Cristian
Stoica (60 kg) [i Sorin Alexandru, medalia]i cu aur la
CE din Germania, unde au mai fost cucerite [i dou\
medalii de argint prin {tefania Sandu (53 kg) [i
echipa format\ din Mirela Slavu, Iulia Grosu, Simona Tudorache [i Magdalena C\lin. De la `nfiin]are
pân\ `n prezent sportivii s-au preg\tit cu antrenorii:
Daniel Iorga [i Mihaela Iorga.
~n cadrul clubului au mai func]ionat `n decursul anilor sec]ii la urm\toarele sporturi:
Sec]ia de turism. ~nfiin]at\ `n 1927; a organizat numeroase excursii `n ]ar\ [i `n str\in\tate, precum [i
tabere de var\ la Eforie [i Vârciorova;
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Sec]ia de tenis (1928). Avea sediul la „{osea” [i
num\ra 10 membri; `n 1929 se mut\ cu sediul pe
terenul CFR din Bd. Elisabeta unde se afla Societatea
„Romcomit”, [i la „Doherty”, cu care `ncheie o conven]ie; din 1932, când num\ra 62 de membri, `ncepe
o activitate mai organizat\, angajându-l ca antrenor
pe Victor Stoclosa; `n 1939 sec]ia se `nscrie la Federa]ia Societ\]ilor Române de Tenis;
Sec]ia de scrim\ (1928). Organizat\ `n cadrul sec]iei
de tenis, punea la dispozi]ia amatorilor sala de scrim\
`n care lucra maestrul Ludovic Fenyö;
Sec]ia de culturism (1968). A func]ionat `n cadrul
sec]iei de haltere, sub `ndrumarea Antrenorului emerit Dumitru Hâtru. A câ[tigat peste 60 de titluri
na]ionale;
Sec]ia de hochei pe ghea]\ (1939). ~n scurta perioad\
a existen]ei sale sub denumirea de „Hochei Club
Rapid” a cucerit un titlu de campioan\, `n anul 1940;
Sec]ia de tir. A luat fiin]\ dup\ 1950, reprezentan]ii
AS „Locomotiva” reu[ind s\ câ[tige titlurile de campioni la tirul cu arma de vân\toare, `n 1952 (Mihai
Vasiliu – 43 talere din 50) [i `n 1953 (M. Vasiliu – 86
talere din 100, [i cu echipa: M. Vasiliu, I. Gheorghiu,
G. Gheorghiu [i I. Begu – 130 talere din 4x50);
Sec]ia de tenis de mas\. A fost `nfiin]at\ `n 1950 sub
denumirea de „Locomotiva – RATA”, „Locomotiva –
PTT” [i apoi a devenit „Rapid”; câ[tig\, prin reprezentantele sale Sari Szasz [i Luci Sl\vescu, titlurile
de campioane `n 1950 (dublu), 1951 (dublu [i
echipe), 1952 (dublu); ulterior, al\turi de al]i sportivi,
a activat ca juc\tor [i antrenor Mircea Popescu, component al lotului na]ional, medaliat la CM.
Sec]ia sporturilor de iarn\. ~nfiin]at\ `n 1932 la
Sinaia, apar]inea „ASC CFR” Bucure[ti. ~n perioada
25-28 ianuarie 1934 au fost organizate concursuri de
bob, de s\niu]e, skeleton [i schi. Sec]ia a fost dotat\
cu dou\ boburi („Rapid” [i „Expres”) construite `n
Atelierele CFR - Grivi]a Vagoane. ~n decursul anilor,
din conducerea clubului au f\cut parte ca pre[edin]i:
Teofil Copaci (iunie 1923); Andrei {tefan (decembrie
1923), Cezar Mereu]\ (1926); Alfred Fulger; V. Blaj;
V. Badiu; C. Bauer; I. Georgescu; I. Stoian; Florea
T\n\sescu; N. Zodian; Mihai Vâlceanu; Petre Capr\
(1967-1972); Florin {tef\nescu; Liviu Mih\ilescu
(1978-1982); Apostol Chirulescu (1982-1983);
Daniel L\z\rescu (1983-1987); Eugen Ignat (19871988); Aurel Dumitru Popa (1988-1990); Mihai Zaharia (din 1990). La 1 decembrie 2000 componen]a
Consiliului de conducere al Clubului era urm\toarea:
Mihai Zaharia – pre[edinte; Grigore Târcoci – vicepre[edinte; Vali Caciureac – vicepre[edinte; Antoaneta
Voica – contabil; Dan Com[a, Alexandru Mardan,
Viorel Lefter – membri. ~n anul 2001, sportivii clubului au realizat urm\torul bilan] pe plan na]ional: 24
titluri de campioni na]ionali la seniori, 6 la tineret [i
30 la juniori; 109 locuri II-III la CN de seniori, tineret
[i juniori; 6 recorduri na]ionale; locul VI pe ]ar\ `n
clasamentul cluburilor care au ob]inut medalii la CN.
La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori,
tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i
Europene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit
45 de medalii `n probele individuale [i au contribuit
la ob]inerea altor 6 medalii `n probele pe echipe [i `n
echipaje, plasându-se pe locul III `n clasamentul pe
]ar\ al cluburilor.
CLUBUL SPORTIV „RE{I}A”. ~nfiin]at `n 1922
cu sec]iile de: gimnastic\, scrim\, atletism (profilat
pe cros), fotbal, tenis [i turism.
CLUBUL SPORTIV ROMÂN. Se organizeaz\ `n
1909, la Sinaia, fiind `ntemeiat de membrii familiei
regale. Printre obiectivele sale figureaz\ `n primul
rând promovarea sporturilor de iarn\ [i a celor moderne, tenisul ocupând un loc central. ~n 22 martie se
organizeaz\ un concurs de bob desf\[urat pe o pârtie
de 400 m special amenajat\, iar `n 1910, concursurile
pentru sporturile de iarn\ (la care participau [i femeile), printre care [i cele de bob, pentru cucerirea
Cupei G. V. Bibescu (câ[tigat\ de N. Filipescu) [i a
Cupei de Argint, ob]inut\ de principele Carol.
CLUBUL SPORTIV „SATU MARE”, a fost `nfiin]at la 1 octombrie 1972 (hot\rârea CNEFS nr. 733
din 9 iunie 1972), func]ionând, pân\ `n 1974, sub denumirea „Clubul Sportiv Municipal Satu Mare” cu
patru sec]ii: atletism, lupte (libere [i greco-romane),
fotbal (centrul de copii [i juniori) [i scrim\. ~n 1974
luptele libere au trecut la AS „Unio”, iar centrul de
copii [i juniori pentru fotbal, la FC „Olimpia”. ~n
245
STRUCTURI ORGANIZATORICE
1990 a fost transferat\, de la OJTS la club, sec]ia de
radioamatorism. ~n anul 2000 activau `n structura
clubului patru sec]ii de performan]\: atletism, lupte
greco-romane, radioamatorism [i scrim\.
Sec]ia de atletism [i-a desf\[urat activitatea la nivel
na]ional [i balcanic, `n special cu juniorii (Peter
Szeredoy, Tiberiu Egi, Ana Maria Stoica – multipli
campioni na]ionali de juniori [i medalia]i la CB). ~n
sec]ie a activat [i Florin Turcu, campion na]ional
(pentru ANEFS) `n 1995, 1996, 1997, la suli]\.
Sec]ia de lupte a cuprins mai mul]i sportivi campioni
na]ionali [i medalia]i la CN: Gheorghe Stan (Maestru al
sportului), Gheorghe Costin, Sorin {oproni, Francisc
Szabo, Ludovic Leib, Tudor Barbul, Octavian Feher,
Iosif Cornuta, {tefan Varodi, ace[tia fiind [i componen]i ai loturilor na]ionale. ~n sec]ie a mai activat [i
Attila Balogh, vicecampion european la lupte libere `n
1969 (medalie câ[tigat\ anterior venirii `n sec]ie).
Sec]ia de radioamatorism a ob]inut mai multe
medalii la CN de seniori la crea]ie tehnic\, având un
puternic nucleu de cercetare `n domeniul aplicat al radioamatorismului. S-au remarcat: Iosif Cuibu[ (multiplu campion na]ional, Maestru al sportului), Adrian
Anderco [i Tiberiu Makrai (campioni na]ionali), Istvan Vany [i {tefan Anderco (medalia]i la CN). Pentru
activitatea `n trafic radio, Iosif {arga a ob]inut titlul
de Maestru emerit al sportului. Au câ[tigat medalii `n
concursurile interna]ionale IARU: Iosif Batl, D\nu]
Chi[ [i Arpad Ga[par. Antrenorul Constantin Frish,
component al colectivului tehnic care a preg\tit lotul
na]ional, a contribuit la câ[tigarea unei medalii de
bronz la CM din Ungaria, `n anul 1998.
Sec]ia de scrim\ a beneficiat de `ndrumarea antrenorului emerit Alexandru Csipler. Fiind una dintre
sec]iile frunta[e de scrim\, a reu[it s\ ob]in\ anual
20-30 medalii la CN, la toate categoriile de vârst\
[i arme. ~n aceast\ sec]ie au continuat s\ se
preg\teasc\ cei mai reprezentativi sportivi ai
scrimei române[ti, mul]i dintre ei fiind transfera]i
la alte cluburi, unde au realizat performan]e remarcabile la JO, CM [i CE. Printre ace[tia s-au aflat
mul]i scrimeri care activaser\ anterior la „Metalul
Unio” Satu-Mare [i `n alte sec]ii: Ecaterina Sthal,
Petre Kuki, {tefan Ardeleanu, Suzana Ardeleanu,
Monica Veber, Marcela Moldovan, Rozalia Husti,
246
Csila Ruparcsics, Simona Ilu]i, Alexandru Nisztor,
Nicolae Bodoczi [i mul]i al]ii. Au activat ca
antrenori `n cadrul sec]iei, ob]inând titlul de
Antrenor emerit, urm\torii: Alexandru Csipler,
{tefan Ardeleanu, {tefan Haukler, Ludovic Vigula,
Marcela Zsak Moldovan. Din anul 1996, sec]ia de
scrim\ beneficiaz\ de o modern\ sal\ de preg\tire
[i de competi]ii, care este `n administrarea clubului.
Pre[edin]ii clubului: Ioan Irimie (1972-1974), Emil
Terebe[i (1974-1986), Viorel Dan (din 1986).
CLUBUL SPORTIV CENTRAL AL ARMATEI
„STEAUA”. A fost `ntemeiat în baza Decretului
regal nr. 135 din 07.03.1946, precum [i a Regulamentului de aplicare a Legii de `nfiin]are a „Organiza]iei Sportului Popular” din 30.04.1946. Continuator al tradi]iilor sportive existente `n cadrul Armatei
române, clubul militar a fost edificat în dou\ etape:
Un prim moment ar fi cel de organizare, `n teritoriu,
a resortului militar – cu atribu]ii de coordonare a
sportului `n armat\, moment marcat de `nfiin]area, la
sfâr[itul anului 1946 [i `nceputul lui 1947, a sec]iei
de c\l\rie (ai c\rei reprezentan]i de seam\ erau
reuni]i `n cadrul echipei hipice a armatei), precum [i
a celei de scrim\ `n prim\vara anului 1947 (cuprins\
`n Cercul Militar din Bucure[ti). Al doilea, momentul
`nfiin]\rii Asocia]iei Sportive Centrale a Armatei
(iunie-noiembrie 1947). A[adar, data de 4 iunie 1947
(când s-a `nfiin]at [i sec]ia de fotbal) este considerat\
data de la care fiin]eaz\ prestigiosul club sportiv militar. ~n 1947, `nfiin]area oric\rei asocia]ii se f\cea respectându-se Legea din 1928 prin care se stipula
foarte clar obligativitatea `nregistr\rii acesteia la
prim\ria localit\]ii unde `[i avea sediul. Timpul nu a
p\strat `ns\ toate documentele referitoare la anii
1947-1950, astfel `ncât prezentarea cronologic\ a
sec]iilor clubului militar se bazeaz\ numai pe documentele g\site la Arhivele Armatei de la Pite[ti [i pe
informa]iile din presa vremii.
ANUL 1947
Sec]ia de c\l\rie. Este urma[\ a Echipei hipice a Armatei, care `i cuprindea pe cei mai buni cavaleri[ti
din unit\]ile militare din ]ar\. Echipa hipic\ a Armatei a luat fiin]\ în anul 1928, în timpul generalului
Moruzi [i a fost reorganizat\ în 1946-1947, la Sibiu,
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
ca sec]ie sportiv\ `ncadrat\ [i reîncadrat\ definitiv în
1953 `n clubul militar. Este important s\ eviden]iem
faptul c\ prima medalie a ]\rii la JO de la Berlin, `n
1936, a fost cucerit\ de lt. Henri Rang, cu calul Delfis,
la obstacole, individual. Palmaresul sportiv interna]ional [i intern:
Jocuri Olimpice – 1 medalie de bronz
Campionate Europene – 1 loc V
Cupe Mondiale – particip\ri sporadice în faza etapelor
Campionate Mondiale CISM – 2 medalii (1 argint,
1 bronz)
Spartachiade Militare – 4 medalii (2 argint, 2
bronz)
Jocuri Balcanice – 109 medalii (42 aur; 44 argint;
23 bronz)
Campionate Na]ionale – 372 titluri (329 la seniori,
3 tineret, 40 juniori)
Cupe ale României – 24.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Petre Kirculescu, Nicolae Zidaru, Constantin Zahei, Constantin Apostol, Gheorghe Popescu,
Gheorghe Andrei, Neculai Marcoci, Mihai Timu,
Gheorghe Antohi, Dumitru Velicu, Virgil B\rbuceanu, Vasile Tudor, Dumitru Hering, Gheorghe
Nicolae, Emilian Curteanu, Mircea Neagu, Radu
Marcoci. Sportivi: Virgil B\rbuceanu, Gheorghe
Antohi, Gheorghe Langa, Neculai Marcoci, Nicolae
Mihalcea, Iosif Molnar, Dumitru Hering, Dumitru
Velicu, Anghelache Donescu, Dania (Popescu)
Longo, Ioan Popa, Sorin Soveja, Dumitru Velea,
Comel Ilin, Mircea Neagu, Gheorghe Nicolae, Radu
Ilioi, Mariana Molsei, Radu Marcoci, Emilian
Curteanu, Florin Stoica, {tefan Stoica, Alina Alexandrescu. Din rândurile antrenorilor [i sportivilor, sunt
de subliniat ca personalit\]i marcante: Dumitru
Hering, actualul secretar al Jockey Club-ului Român;
Sorin Soveja, fost secretar general al FR de C\l\rie [i
Pentatlon modern; Vasile Tudor, fost secretar general
al Federa]iei Ecvestre Române.
Sec]ia de scrim\ este urma[a grup\rii sportive
cuprins\ `n cadrul Cercului Militar Bucure[ti, grupare
afiliat\ la federa]ia de specialitate la finele anului
1925 [i reorganizat\ între 1947-1948.
Palmares sportiv interna]ional [i intern:
Jocuri Olimpice – 9 medalii (2 aur, 2 argint, 5
bronz)
Campionate Mondiale – 42 medalii (10 aur, 16
argint, 16 bronz)
Campionate Europene – 13 medalii (2 aur, 6 argint,
5 bronz)
Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade – 21
medalii (7 aur, 9 argint, 5 bronz)
Cupe Mondiale – 3 medalii ( 1 aur, 2 bronz)
Cupe Europene – echipe de club – 42 medalii (9
aur, 9 argint, 24 bronz)
Campionate Mondiale CISM – 7 medalii ( 1 aur, 5
argint, 1 bronz)
Jocuri Balcanice – 265 medalii (157 aur, 6 argint,
40 bronz)
Campionate Na]ionale – 345 titluri (290 seniori, 53
tineret [i juniori, 2 copii)
Cupe ale României – 123.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Constantin Panescu, Andrei Vâlcea, Constantin Ciocârlie, Sorin Poenaru, Constantin Stelian,
Dumitru Musta]\, losif Zilahy, Gheorghe Alexe,
Gheorghe Culcea, Alexandru Istrate, Constantin
Nicolae, Olga Szabo, Mihai }iu, Alexandru Nilca,
Tudor Petru[, Petru Kuki, Corneliu Marin, Octavian
Zidaru, Ioan Popa, lonel Stanciu, Cornel-R\zvan
Milan, Marius Florea, Petre Ducu, Romic\ Molea.
Sportivi: Dumitru Musta]\, Cornel Pelmu[, Andrei
Vâlcea, Georgeta Sachelarie, Olga Szabo, Ion
Drâmb\, {tefan Haukler, Sorin Poenaru, losif Zilahy,
Iuliu Falb, Ileana Gyulai-Drâmb\-Ienei, Ecaterina
Jencsik-Stahl, Mihai }iu, {tefan Weissbock-Ardeleanu, Ana Pascu, Gheorghe Culcea, Constantin
Nicolae, Hariton B\descu, Octavian Vintil\, Constantin B\r\gan, Nicolae Iorgu, Alexandru lstrate,
Magdalena Barto[-Chezan, Adriana Dragomir, Viorica
Draga, Ioan Pop, Comeliu Marin, Marin Musta]\,
Alexandru Nilca, Emil Oancea, Petru Kuki, Tudor
Petru[, Sorin Roca, Zsolt Huszti, George Oancea,
Ioan Popa, Mihai Popa, Rudolf Szabo, Octavian Zidaru, Miklo[ Bodoczi, Felix Nicolae, Sorin Saitoc,
Alexandru Chiculi]\, Elisabeta Guzganu-Tufan,
Romic\ Molea, Laura Cârlescu-Badea, Claudia Grigorescu-Van]\, Ana Pavel, Livius Buzan, Petre Ducu,
Romic\ Molea, Mihai Predescu, Cornel-R\zvan
247
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Milan, Roxana Scarlat, Ioana Ionescu, Reka-Szofia
Lazar-Szabo, Dan G\ureanu, Constantin Sandu, Costel
D\nciulescu, Serghei Jelezov.
Personalit\]i marcante din cadrul sec]iei: Ana Pascu,
pre[edinte executiv al FR de Scrim\ [i maestru `n
Biroul executiv al COR; Octavian Vintil\, vicepre[edinte al FR de Scrim\; Octavian Zidaru, fost secretar
general al FR de Scrim\; Ioan Pop, director tehnic `n
cadrul FIE [i fost secretar tehnic `n cadrul FR de
Scrim\; Liviu Angelescu, secretar tehnic al FR de
Scrim\.
Sec]ia de fotbal - vezi „Cluburi de fotbal”, F.C.
STEAUA
Sec]ia de tenis de câmp s-a constituit la 7 iunie 1947
o dat\ cu cea de fotbal [i cea de box. Primii reprezentan]i ai sportului alb au fost fra]ii Marin [i Gogu
Viziru, acesta din urm\ campion na]ional chiar în
anul `nfiin]\rii, 1947. ~n palmaresul intern sunt
înscrise 153 de titluri de campioni na]ionali (112 la
seniori, 39 la juniori [i 2 la copii). Palmaresul interna]ional cuprinde: 16 locuri I, 12 locuri II [i 15 locuri
III/IV, cucerite la cupele mondiale (sau alte competi]ii echivalente): Marele premiu FILT, Turneul
final al FILT, Turneul final al juc\torilor-antrenori,
Roland Garros, Wimbledon, Forest Hills/Flushing
Meadow, Cupa Davis, Cupa Galea. Alte 12 medalii la
Campionatele Europene (4 de aur, 1 de argint, 7 de
bronz), 5 medalii la Universiadele de var\ (1 aur, 1
argint, 3 bronz), 2 locuri V-VIII la Cupa Campionilor
Europeni, 58 medalii la JB (32 aur, 20 argint, 6
bronz). Antrenorii sec]iei au fost: Dumitru
T\n\sescu, Tiberiu Grad, Gheorghe Cobzuc, Marin
Viziru, Constantin Chivaru, Gheorghe Viziru, Dumitru Viziru, Eleonona Dumitrescu, Constantin Ristea,
Daniela Pavel. Dintre sportivi men]ion\m pe:
Gheoghe Viziru, Marin Viziru, Gheorghe Cobzuc,
Constantin N\stase, Petre M\rmureanu, Ilie N\stase
(câ[tig\tor la Roland Garros, la Forest Hills, primul loc
în marele premiu FILT, de 4 ori câ[tig\tor al „Master
Tournament”, locul 1 mondial, de 5 ori finalist în Cupa
Davis), Ecaterina Ro[ianu-Horsa, Eleonora Ro[ianuDumitrescu, Dumitru H\r\d\u (finalist în Cupa
Davis), Liviu Manca[, Adrian Marcu, Mihai Sova,
R\zvan Constantinescu, Mihnea N\stase, Daniela
Moise-Pav\l, Dinu Pescariu, Andrei Pavel. Ca
248
personalit\]i în lumea tenisului s-au remarcat: Ilie
N\stase, pre[edinte al FRT, Dumitru H\r\d\u, vicepre[edinte al FRT [i Gheorghe Viziru, fost secreter
general al FRT.
Sec]ia de box. A luat fiin]\ în anul 1947, primii boxeri fiind Vasile Boghi]\, Titu S\rb\toare [i Sandu
Ion. Primul titlu na]ional a fost câ[tigat de Ion
Vasilov. Palmaresul sec]iei cuprinde:
Jocuri Olimpice – 5 medalii (3 argint, 2 bronz)
Campionate Mondiale – 5 medalii (4 argint,
1 bronz)
Campionate Europene – 33 medalii (5 aur, 14 argint, 14 bronz)
Jocuri Mondiale Universitare – 4 medalii (1 aur,
2 argint, 1 bronz)
Spartachiade Militare – 30 medalii (4 aur, 4 argint,
22 bronz)
Jocuri Balcanice – 51 medalii (23 aur, 21 argint,
7 bronz)
Campionate Na]ionale – 179 titluri (154 la seniori,
10 la tineret, 15 la juniori).
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Lucian Popescu, Marin St\nescu, Marcu
Spakov, Gheorghe Fiat, lon Kiriac, Neac[u {erbu,
Constantin Ciuc\, Nicolae Gâju, Alec N\stac, Marin
Diaconescu, lon Dumitru, Gheorghe Chiv\r, Constantin Gruescu, Grigore Bondavali. Sportivi: Vasile
Ti]\, Gheorghe Fiat, Mircea Dobrescu, Francisc
Ambru[, Nicolae Mândreanu, Mihai Stoian, Neac[u
{erbu, Victor {chiopu, Gheorghe Negrea, Virgil
Badea, Constantin Ciuc\, Nicolae Gâju, Gheorghe
Chiv\r, Gheorghe Pu[ca[, Victor Zilberman, Alec
N\stac, Constantin Gruescu, Aurel Dumitrescu, Ion
Cernat, Carol Hajnal, Daniel Radu, Florian Livadaru,
Dumitru {chiopu, Gheorghe Preda, Doru Maricescu,
Marian Fân\]an, Miklo[ Paizs, Dumitru Be[liu,
Daniel M\eran, Vasile Adumitroaie, Adrian M\rcu],
Nicolae Aliu]\.
Sec]ia de atletism. S–a afiliat la FR de Atletism în
1948. Parmaresul interna]ional [i intern cuprinde:
Jocuri Otimpice – 8 medalii (4 aur, 1 argint,
3 bronz)
Campionate Mondiale – 8 medalii (2 aur, 3 argint,
3 bronz)
Campionate Europene – 31 medalii (12 aur,
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
13 argint, 6 bronz)
Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade –
20 medalii (11 aur, 5 argint, 4 bronz)
Cupe Mondiale – 2 medalii de argint
Cupa Europei„Bruno Zauli" echipe na]ionale –
4 medalii (2 argint, 2 bronz)
Campionate Mondiale ClSM – 13 medalii (2 aur,
7 argint, 4 bronz)
Spartachiade Militare – 14 medalii (3 aur, 5 argint,
6 bronz)
Jocuri Balcanice – 413 medalii (173 aur, 130 argint,
110 bronz)
Recorduri – 7 olimpice, 25 mondiale, 25 europene,
6 la JMU [i Universiade
Campionate Na]ionale – 939 titluri (572 seniori,
219 tineret, 148 juniori)
Cupe ale României – 16
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Ioan Mure[anu, Aurel Lupan, Ion Steriade, Mihai Tintorescu; Nicolae P\i[, Victor Dumitrescu, Ioan Söter, Constantin Aioanei; Victor
Cinc\, Vasile Dumitrescu, Mircea Buhlea, Maria
Pandele-Florescu, Nicolae Tacorian, Radu Voiciloiu,
Elias Baruch, Silviu Dumitrescu, Dumitru
Paraschivescu, Teodor lonescu, Petre Astafei, Iolanda
Bala[-Söter, Gheorghe Fodoreanu, Octavian Viscopoleanu, Viorica Viscopoleanu, Carol Corbu, Petre
Lupan, Ioan Moroiu, Ani[oara Stanciu, Doina Voinea, Horia Toboc, Dan Serafim, Floren]a Cr\ciunescu, Ion-Adrian Ghioroale-Panait, George Boroi, Constantin Nourescu, Nichifor Ligor, Ilie Popa. Sportivi:
Ioan Söter, Iolanda Bala[-Söter, Virgil Z\v\Descu,
Gheorghe Zâmbre[teanu, Sorin Ioan, Maria Diaconescu, Viorica Viscopoleanu, Carol Corbu, Gheorghe Megelea, Floren]a Cr\ciunescu, Adrian Proteasa,
György Marko, Ibolya Korodi, Ani[oara Cu[mirStanciu, Mihaela Loghin, Galina Astafet-St\variu,
Liliana N\stase, Ella Kovacs, George Boroi, Bogdan
Tudor, Monica Iag\r-Dinescu, Cristina Nicolau,
Oana Mu[unoi-Pantelimon.
Din rândurile personalit\]ilor marcante provenite din
sec]ia de atletism sunt de men]ionat: Nicolae
M\r\[escu – secretar de stat la MTS, Iolanda Bala[
Söter, pre[edinte executiv al FR Atletism [i vicepre[edinte al COR, Ioan Mure[anu, fost vicepre[edinte
al CSA Steaua,Carol Corbu, vicepre[edinte al CSA
Steaua.
Sec]ia de volei. Palmaresul interna]ional [i intern
cuprinde:
Jocuri Olimpice – 1 medalie de bronz.
Campionate Mondiale – 2 medalii ( 1 argint,
1 bronz).
Campionaie Europene – 5 medalii (3 argint,
2 bronz)
Jocuri Mondiale Universilare [i Universiade –
2 medalii de aur
Cupe Mondiale – 1 loc 6
Cupe Europene
echipe de club – 8 medalii (5 argint, 3 bronz)
Spartachiade Militare – 3 medalii (1 argint,
2 bronz)
Jocuri Balcanice – 20 medalii (6 aur; 10 argint,
4 bronz)
Campionate Na]ionale – 17 titluri la seniori.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Vasile Moraru, Nichi Dragomirescu, Nicolae Murafa, Victor Tibacu, Nicolae T\rchil\, lon
T\n\sescu, Constantin Sârbu, Victor Surugiu, T\nase
T\nase, Paul Bra[oveanu, Martin Rauh, Aurel Dr\gan,
Octavian Cre]u, Gyula Bartha, Virgil Dumitrescu,
Petre Ionescu, Florin }iucra, Constantin Chi]igoi,
Alexandru Juhasz, Vasile Paraschiv. Sportivi: Corneliu
Andrie[, Gyula Bartha, Mircea B\rbulescu, Radu
Began, Ioan Bânda, Cornel Chifu, Constantin Chi]igoi,
Cristian Chi]igoi, Marian Constantin, Gheorghe Corbeanu, Octavian Cre]u, Günther Cristiani, Robert
Czedula, Petre Duduciuc, Gheorghe Dumitra[cu,
Romeo Enescu, Daniel-R\zvan G\van, Silviu Gean\,
George-Valentin Grigore, Emil Haiduc, Aurelian Ion,
Cristian Ion, Daniel Ionescu, Petre Ionescu, Marius
Iorga, Alexandru Juhasz, Sorin Macavei, Viorel
Manole, Florin Mina, Emilian Mitroi, Silviu Oancea,
Mihai P\dure]u, Cristian Pentelescu, Neculai Pop,
Dorin Poro[nicu, Ady-Silviu Pralea, Martin Rauh,
{tefan Roman, Dumitru Rotaru, Marian S\niu]\, Valeriu Spânu, Marian Stamate, Alin St\variu, Cornel
{oica, Ion {u[elescu, Ion T\n\sescu, loan }erbea.
Alte personalit\]i: Aurel Dr\gan, fost secretar federal al
FR de Volei, Viorel Manole, secretar general al FR de
Volei, Dorin Macavei, [eful Biroului Documentare sta-
249
STRUCTURI ORGANIZATORICE
tistic\ din cadrul instruirii sportive a CSCA „Steaua”,
Nicolae T\rchil\, fost antrenor federal la FRV.
Sec]ia de tir. ~nfiin]at\ `n anul 1947, `nregistreaz\
prima participare la Campionatele Na]ionale `n anul
1948. Performan]ele sportive pe plan interna]ional [i
intern au fost:
Jocuri Olimpice – 5 medalii (3 aur, 1 argint,
1 bronz)
Campionate Mondiale – 12 medalii (2 aur, 6 argint,
4 bronz)
Campionate Europene – 72 medalii (19 aur,
31 argint, 22 bronz)
Cupe Mondiale – 5 medalii ( 1 aur, 2 argint,
2 bronz)
Cupa Europei – 1 medalie de argint
Spartachiade Militare – 26 medalii (6 aur, 10 argint,
10 bronz)
Jocuri Balcanice – 425 medalii (178 aur, 131 argint,
116 bronz)
Recorduri – 3 olimpice, 9 mondiale [i 13 europene
Campionate Na]ionale – 1037 titluri (659 seniori,
378 juniori)
Cupe ale României – 133.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Augustin Mi[ca, losif S`rbu, Gheorghe
Corbescu, Grigore Ioanide, Mihai Toader, Laurian
Cristescu; Valentin Enea, Teodor Coldea, Constantin
Feciorescu, Cristian Loghiade, Corneliu lon, Marin
Stan, Ilie Codreanu, Liviu Stan, Constantin Stan.
Sportivi: Iosif S`rbu, Dinu Vidra[cu, Valentin Enea,
Mihai Toader, Marin Dochili]\, Laurian Cristescu,
Alexandru Gered, Virgil Atanasiu, Mihai Dumitru,
Nicolae Rotaru, Gheorghe Enache, Gheorghe Florescu,
Ioan Albescu, Petre Sandor, Corneliu Ion, Marin
Stan, Gra]ian Calot\, Virgil Suciu, llie Codreanu,
Romulus Nicolescu, Florin Cristofor, Elisabeta B\diceanu, Elena Ghioroaie-Taciuc, Silvia Kaposztai,
Liviu Stan, Marinic\ Tru[c\, Constantin }ârloiu,
Sorin Babii, Marin Matei, loan Toman, Iulian
Raicea, Liliana Vâlcea, Anca Ionescu, Marius Vasile,
Ionel Grigorie, Iulian Soro[, Adrian Todor, Iulic\
Cazan, Valentin Stan, Marcel Stan, Vlad Cuza.
Personalit\]ile marcante din cadrul sec]iei au fost:
Corneliu Ion, pre[edinte executiv al FR de Tir [i Virgil
Atanasiu, antrenor federal.
250
Sec]ia de motociclism. ~nfiin]at\ `n 1948, sec]ia a
fost desfiin]at\ `n 1970 pentru ca, `n 1982, s\ fie
re`nfiin]at\. ~n prezent func]ioneaz\ cu dubl\ legitimare sub titulatura „Steaua – General Turbo Honda
Bucure[ti”. ~n palmaresul interna]ional sunt `nscrise
performan]ele: la Campionatele Mondiale de motocros 1 loc IX, 2 locuri XI; 3 medalii (2 de aur [i
1 de argint) [i un loc II la Cupa mondial\ „Six Days”
de regularitate [i rezisten]\ organizat\ sub egida FIM
(campionat mondial neoficial, cursele respective
cunoscute [i sub denumirea de „Olimpiada Motocicli[tilor”), alte 2 medalii de aur [i 1 de argint la campionatele CSAP, apoi 14 medalii la Campionatele
Balcanice (8 aur, 3 argint, 3 bronz). Pe plan intern
motocicli[tii militari au cucerit 208 titluri de campioni na]ionali (185 la seniori, 13 la tineret [i 10 la juniori) [i 5 Cupe ale României (4 la seniori, 1 la
tineret). Antrenorii care au func]ionat de-a lungul
timpului: Ion Spiciu, Georgiu Mormocea, Gheorghe
Ioni]\ (desemnat antrenorul secolului XX la motociclism), Gheorghe Voiculescu, Vicen]iu-Petre Paxino,
Corneliu Voiculescu, Gheorghe Dumitru, Traian
Mih\ilescu (în cadrul dublei legitim\ri). Sportivii de
valoare ai sec]iei au fost: Ion Spiciu, Nicolae
S\deanu, Ion Gheorghe, Constantin Udrescu, Alexandru Ruhn, Mircea Antonescu, Georgiu Mormocea, Emerich Sonca, Nicolae Niculici, Gheorghe
Voiculescu, Dumitru Dumitrache, Mihail D\nescu
(desemnat sportivul secolului XX Ia motociclism),
Gheorghe Ioni]\, Alexandru L\z\rescu, Romano
Moldovan, Armand Munteanu, {tefan Iancovici,
Alexandru Schuller, Alexandru Sinca, Alexandru
Datcu, Eugen Kereszke[, Alexandru Ionescu-Cristea,
Vicen]iu Petre-Paxino, {tefan Chi]u, Aurel Ionescu,
Florian Pop, Alexandru Ilye[, Ernest Müller, Ionel
Pavel, Adrian Ro[u, Paul Schmidt, C\t\lin Du]\v,
V. Goncearov, Otilia Panc\, Peter Gagyi, Gyorgy
Pakay. Ca personalit\]i marcante din rândurile
sportivilor [i antrenorilor sunt de men]ionat: Gheorghe Ioni]\, prim-vicepre[edinte al FRM, Mihail
D\nescu,vicepre[edinte al FRM, Georgiu Mormocea,
secretar general al FRM, Corneliu Voiculescu, fost
secretar general al FRM.
Sec]ia de rugby. ~n palmaresul s\u interna]ional [i
intern sunt cuprinse:
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Campionate Mondiale – 2 locuri 9-12 [i 1 loc 13
Cupe Europene – 31 medalii ( 12 aur, 11 argint, 8
bronz)
Campionate Na]ionale – 21 titluri la seniori
Cupe ale României – 6.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Alexandru Arge[iu, Eugen Sfetescu, Nicolae
Gheondea, Petre Cosm\nescu, Alexandru Penciu, Ioan
Fodor, Petre B\ducu, Nicolae C\pu[an, Ioan Danciu,
R\ducu Durbac, Adrian Mateescu, Alexandru Achim,
Theodor R\dulescu, Mircea Muntean, Lauren]iu Codoi,
Sorin Fuicu, Eduard Suciu, Leodor Costea, Costic\ Florea. Sportivi: Alexandru Achim, Dumitru Alexandru,
Florin-Lucian Balmo[, Daniel Barbu, Gheorghe
B\lt\re]u, Daniel Boldor-Boghi]\, Mircea Braga, Nicolae C\pu[an, René Chiriac, Nicolae Cioarec, Paul
Ciob\nel, Alexandru Cior\scu, Mircea Ciornei, Lauren]iu Codoi, Mihai Cojocaru, Liviu Colceriu, Teodor
Coman, Lauren]iu Constantin, Tudor Constantin, Octavian Corneliu, Florin Corodeanu, Vasile David, FilipFlorin Dinu, C\t\lin-Sebastian Dr\guceanu, George
Dumitrescu, Marian Dumitru, R\ducu Durbac, Constantin Enache, Costic\ Florea, Sorin Fulcu, Alexandru
Gealapu, Marcel Giuc\l, Liviu Hodorc\, Gelu Ignat,
Alexandru Ionescu, Marin Ionescu, Radu Ionescu,
Carol Krammer, Gheorghe Leonte, Adrian Mateescu,
R\zvan Mavrodin, Panait Merghi[escu, Petre Mitu,
Sergiu Mocanu, Marin Mo], Mircea Muntean, Floric\
Murariu, Viorel Neaga, Marius Nedelcu, Aurel Nica,
Traian Oroian, Alexandru Penciu, lon Pintea, Neculai
Postolachi, Alexandru R\dulescu, Gheorghe R\[canu,
Eduard Suciu, Constantin {erban, Ovidiu {ugar, Dumitru Telea[\, Marcel Toader, lonu] Tofan, Vasile }a]a,
Gheorghe V\rzaru, Ion Zafiescu.
Personalit\]i marcante din cadrul rugby-ului militar:
Carol Krammer, fost vicepre[edinte al CSA Steaua,
Sorin Fuicu, fost secretar general al FRR, Paul
Ciob\nel, secretar de stat la Departamentul pentru
Handicapa]i [i pre[edinte de onoare al FRR, Neculai
Postolachi, vicepre[edinte al FRR.
Sec]ia de handbal. ~ncepând din anul 1948 are `n
palmares urm\toarele performan]e;
Jocuri Olimpice – 4 medalii (1 argint; 3 bronz)
Campionate Mondiale – 7 medalii (4 aur, 1 argint,
2 bronz)
Campionate Mondiale Universitare – 10 medalii
(6 aur, 2 argint, 2 bronz)
Supercupa Campionilor Olimpici [i Mondiali –
3 medalii (1 aur, 1 argint, 1 bronz)
Cupe Europene – echipe de club – 10 medalii
(2 aur, 2 argint, 6 bronz)
Campionate Mondiale CISM – 2 medalii ( 1 argint,
1 bronz)
Spartachiade Militare – 4 medalii (1 aur, 3 argint)
Jocuri Balcanice – 21 medalii (12 aur, 8 argint,
1 bronz)
Campionate Na]ionale – 33 titluri (seniori)
Cupe ale României – 6.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Francisc Monis, Ioan Kunst-Gherm\nescu, Cosma Li]\, Octavian Ni]escu, Aurel Bulgaru,
Olimpiu Nodea, Otto Thellman, Comel O]elea,
Gheorghe Goran, {tefan Orban, {tefan Birtalan,
Radu Volna, Ioan V\rg\lui, Nicolae Munteanu.
Sportivi: Dan Alboaica, Arpad Baraba[, Ion Belu,
Dumitru Berbece, Ciprian Be[ta, {tefan Birtalan,
Sebastian Bota, Aurel Bulgaru, Gri[a Cheli, Dietrich
Christian, Paul Cicu, Teodor Coas\, Laz\r Cojocar,
Mircea Costache, Petru Dan, Alexandru Dedu,
Alexandru Dinc\, Cezar D\g\ni]\, Marian Dumitru,
Cristian Ga]u, Ioan G\brean, Adrian Ghime[, Gheorghe Goran, Gheorghe Gruia, Iosif Iacob, SanduFlorin Iacob, Liviu Iano[, Gavril Kicsid, {tefan
Laufceac, Sabin Marc, Virgil Marghidan, Mihail
Marinescu, Nicolae Munteanu, Mircea Muraru,
Victor Neagu, Octavian Ni]escu, Olimpiu Nodea,
{tefan Orban, Cornel O]elea, Constantin Petre, lon
Popescu, Dan Ro[escu, Lauren]iu Ro[u, Olimpiu
Savu, Adrian Simion, Claudiu-Sofron Stan, Vasile
Stâng\, Werner Stöckl, Constantin {elaru, Otto
Thellman, Constantin Tudosie, Radu Voina.
Personalit\]i marcante din rândurile handbali[tilor
militari: Cristian Ga]u, fost secretar de stat la MTS,
vicepre[edinte al COR, pre[edinte al FR Handbal, fost
pre[edinte al CSA „Steaua”, Cornel O]elea, fost vicepre[edinte al COR, fost pre[edinte al FR Handbal [i
de dou\ ori pre[edinte al CSA „Steaua”, Ioan KunstGherm\nescu, fost pre[edinte al FR Handbal, pre[edinte al Comisiei tehnice al FIH [i rector aI IEFS,
Mihai Marinescu, secretar ganeral al FR Handbal,
251
STRUCTURI ORGANIZATORICE
vicepre[edinte al CSA „Steaua”, Lauren]iu Ro[u,
pre[edinte al CSA „Steaua”, Nicolae Nedef, fost
antrenor federal, Gheorghe Goran, instructor la instruirea sportiv\ a CSCA „Steaua”.
Sec]ia de baschet. ~nfiin]at\ `n 1948, fiin]eaz\ din
1999 sub titulatura de Baschet Club „Steaua”. Palmaresul s\u interna]ional cuprinde: 2 locuri V; 2
Iocuri VII; 2 locuri VIII la CE, 2 locuri IX la Universiadele de var\, o medalie de bronz [i 6 locuri V-VIII
la Cupele Europene, un loc V [i dou\ locuri VI la
Spartachiadele Militare, 21 de medalii la JB (2 de aur,
9 de argint, 10 de bronz). Pe plan intern: 22 de titluri
de campioan\ na]ional\ (21 la seniori [i unul la
tineret) [i de dou\ ori câ[tigarea Cupei României.
Numele unor antrenori de prestigiu: Gheorghe Epuran,
Victor Buza[, Constantin Herold, Alexandru Fodor,
Andrei Folbert, Vasile Popescu, Mihai Nedef, Nicolae Pâr[u, Mircea Câmpeanu, Costel Cernat, Nicolae
Dane]iu, Anton Netolinschi, Dumitru Leca, Dan
Berceanu, Petre Br\ni[teanu. Din rândurile
sportivilor sunt de men]ionat: Sorin Ardelean, Romulus Baciu, Gheorghe Barbu, Sebastian Bota, Petre
Br\ni[teanu, Virgil C\pu[an, Costel Cernat, Ion Cimpoia, Gheorghe Câmpeanu, Mircea Câmpeanu,
Mircea Cristescu, Mihai Dimancea, Ion Dinescu,
Marius Dob\, Dorin Dumitru, Mihai Erdögh, Florin
Ermurache, Alexandru Fodor, Andrei Folbert, Valeriu
Gheorghe, Petre Gr\di[teanu, Paul Helcioiu, Viorel
Ion, Cezar Ioneci, Constantin Mircea, Andrei Molnar,
Liviu Nagy, Eugen Neagu, Mihai Nedef, Anton Netolinschi, Emil Niculescu, Drago[ Nosievici, Armand
Novacek, Gheorghe Oczelak, Roman Opi[taru,
Alexandru Panaitescu, Constantin P\lâi, Horia P\un,
Nicolae Pâr[u, Dan Poleanu, Adrian Popa, Bogdan
Popescu, Mircea Posa, Gheorghe Radu, Bruno-Marius
Roschnafsky, Alin Savu, Cornel S\ftescu, C\t\lin
Scarlat, Titus Tar\u, Ioan Testiban, Constantin
{tefan, Adrian Voinescu, Vasile Zdrenghea. Din rândurile sportivilor [i antrenorilor care au ocupat func]ii
importante: Mircea Câmpeanu, secretar general al
FRB, Mircea Dane]iu, antrenor federal, Mihai
Dimancea, instructor [i secretar executiv al Funda]iei
„Steaua-1996”, Anton Netolinschi, instructor sportiv.
Sec]ia ciclism. ~nfiin]at\ `n 1948, a fost desfiin]at\ în
1981, reînfiin]at\ `n 1982 [i din nou desfiin]at\ `n 1994.
252
Din palmaresul interna]ional re]inem: un loc VI-VII
la JO; un loc X la CM; un loc IV [i un loc V la JMU
de var\, 4 medalii la „Cursa P\cii” (2 argint, 2
bronz),clas\ri pe locurile I-III la mari concursuri interna]ionale de [osea sau velodrom, 3 medalii la JB la
velodrom (1 aur, 1 argint, 1 bronz), Campionate
na]ionale – 198 titluri (142 seniori 56 la juniori),
Cupa României – 1 titlu.
Antrenori: Constantin Aslan, Iulian Gociman, Ervant
Norhadian, Dumitru Pantazescu, Vasile Oprea, Vasile
Ion, Constatin Voicu, Vasile Burlacu, Paul Soare,
Ioan Stoica, George Negoescu. Sportivi: Ion Ioni]\,
Constantin Dumitrescu, lulian Gociman, Ervant
Norhadian, Vasile Oprea, Constantin {andru, Constantin Voicu, {tefan Poreceanu, Ioan Stoica, Ion
Burlacu, Gheorghe {erban-R\dulescu, Ion Ardeleanu, Vasile Burlacu, Silviu Du]\, Francisc Gera,
Paul Soare, Gheorghe Moldoveanu, Mircea Virgil,
Constantin Goncea, Florin Negoescu, George Negoescu, Teodor Puterity, Petre Dolofan, Nicolae
Gavril\, Cristian Neagoe, Constatin Ciulei, Valeriu
Pavel, D\nu] C\tan\, Cristian Mih\l]an, Mihai
Dinc\, Gabriel Neagoe, Lauren]iu Bogdan.
ANUL 1949
Sec]ia nata]ie. Din 1992 `[i desf\[oar\ activitatea, [i
pe baz\ de dubl\ legitimare cu Liceul „Emil Racovi]\”, Bucure[ti. Palmares interna]ional [i intern:
Jocuri Olimpice – 1 loc IV, 1 loc V, 2 locuri VII
Campionate Mondiale – 1 medalie de bronz
Campionate Europene – 26 medalii (6 aur,
10 argint, 10 bronz)
Universiade – 2 medalii (1 aur, 1 argint)
Campionate Mondiale CISM – 27 medalii (4 aur,
11 argint, 12 bronz)
Spartachiade Militare – 11 medalii (3 aur, 3 argint,
5 bronz)
Jocuri Balcanice – 220 medalii ( 104 aur, 76 argint,
40 bronz)
Campionate Na]ionale – 956 titluri (523 la seniori,
414 la juniori, 19 la copii)
Cupe ale României – 60.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Johann Frâncu-Fischer, Gheorghe Marinel, Leo Ungur, Alexandru Schmaltzer, Gheorghe
Demeca, Victor Ionescu, Dan Ionescu, Zeno
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Opri]escu, Adrian Adam-Doroban, Mariana Pop,
Nicolae Tat, Doina Sava. Sportivi (înot): Agneta
{terner, Marian Slavic, Vladimir Moraru, Zeno
Giurasa, Zeno Opri]escu, Horia Lucaci, Hora]iu
Neagr\u, Ioana-Lorena Diaconescu, Nicolae Butacu,
Nicolae Ivan, Cezar B\di]\, M\d\lina-Elisabeta
Badea, Drago[ Coman, Felix Maestru.
Sportivi (s\rituri `n ap\): Isabela Bercaru, Ionica
Tudor.
Sec]ia polo pe ap\. ~nfiin]at\ în anul 1949, a fost
desfiin]at\ în 1970 [i apoi re`nfiin]at\ `n 1983. Din
palmaresul sec]iei re]inem performan]ele:
Jocuri Olimpice – 2 locuri V
Campionate Mondiale – 1 loc VI
Campionate Europene – 1 loc IV, 2 locuri V,
2 locuri VI
Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade –
2 medalii de bronz
Cupe Europene – echipe de club – 4 locuri V-VIII
Campionate Mondiale CISM – 2 medalii de bronz
Jocuri Balcanice – 17 medalii (6 aur, 9 argint,
2 bronz)
Campionate Na]ionale – 17 titluri (l0 la seniori, 7 la
juniori)
Cupe ale României – 5.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Johann Frâncu-Fischer, Adalbert Balint,
Francisc Kri[an, Gheorghe Zamfirescu, Liviu Ple[ca,
Viorel Rus, Valentin Median, Gelu Lisac, C\t\lin
Pârâianu. Sportivi: Flavius Amariei, Ionu] Angelescu,
Ladislau Balanov, Alexandru B\di]\, Gavril Blajek,
Dan-Andrei Bu[il\, Adrian Che]an, Petre Che]an, Iosif
Deutsch, loan-Robert Dinu, Virgil Ducule], Nicolae
Firoiu, Daniel Fruth, Nicolae Fulgeanu, Gabriel
Geant\, Bogdan Giamba[u, Anatolie Grin]escu, Zoltan
Hoszpodar, Doru Ierulescu, Octavian losim, Iosif Culineac, Gelu Lisac, Alexandru Matei, Bogdan Matei, Istvan Moldvai, Florin Mu[at, Gavril Nagy, Drago[ Neagoe, R\zvan Nu]u, Eduard Or\[teanu, C\t\lin Orban,
C\t\lin P\un, C\t\lin Pârâianu, Gheorghe Popescu II,
Mihai Popescu, C\t\lin Radu, Mihai Ragea, Bogdan
Rath, Mugurel R\doi, Petre Sanda, Dinel Stemate,
Mircea {tef\nescu, Drago[ Ungureanu.
Personalit\]i: Anatolie Grin]escu, secretar general al
FR Polo [i Virgil Ple[ca, antrenor federal.
Sec]ia lupte. Palmares sportiv interna]ional [i intern:
Jocuri Olimpice – 9 medalii (3 aur, 3 argint,
3 bronz)
Campionate Mondiale – 33 medalii (10 aur,
11 argint, 12 bronz)
Campionate Europene – 68 medalii (16 aur,
30 argint, 22 bronz)
Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade –
12 medalii (2 aur, 1 argint, 9 bronz)
Cupa Mondial\ – 1 medalie de aur
Cupa Europei – echipe de club – 2 medalii de bronz
Campionate Mondiale CISM – 1 medalie de aur
Spartachiade Militare – 16 medalii (4 aur, 4 argint,
8 bronz)
Jocuri Balcanice – 122 medalii (40 aur, 51 argint,
31 bronz)
Campionate Na]ionale – 384 titluri (289 la seniori,
61 la tineret, 34 la juniori).
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Aurel Ihm, Ioan Vascul-Popovici, Gheorghe {uteu, loan Hant\u, Ion Lefter, Marin Cristea,
Alexandru Geant\, Petru Coman, Gheorghe Urian,
Gheorghe Berceanu, Constantin Alexandru, Vasile
Andrei, Vasile Pu[ca[u, Claudiu T\m\duianu, Radu
Ana, Constantin Ozarchevici, Petru Onciu. Sportivi
(greco-romane): Dumitru Pârvulescu, Ion Cornianu,
Alexandru Ruzsi, Ioan Vascul-Popovici, lon Popescu,
Simion Popescu, Nicolae Negu], Gheorghe Stoiciu,
Ion Baciu, Ion Gabor, Gheorghe Berceanu, {tefan
Rusu, Constantin Alexandru, Ion Dulic\, Vasile Andrei, {tefan Negri[an, Mihai Cisma[u, Gabriel
Bivolaru, Constantin Ozarchevici, Nicolae Ni]oiu,
Ender Memet, Iliu]\ D\sc\lescu, Mircea Constantin,
Leonard Frâncu, Petru Sudureac, Constantin
Bor\scu; (libere): Niculae Pavel, {tefan Stângu,
Petre Coman, Enache Panaite, Nicolae Cristea, Ion
Dumitru, lon Arapu, Gigel Anghel, Marin Pârc\labu,
Vasile Pu[ca[u, Ion Ivanov, lon Stignei, Aurel {uteu,
Octavian Du[a, Nicu Hâncu, Claudiu T\m\duianu,
Petri[or Cruceanu, Ciprian Radu, Radu Ana, D\nu]
Prefit, Constantin Corduneanu, Aurel Cimpoeru,
Mihai Stroia.
Personalit\]i marcante din rândurile antrenorilor [i
sportivilor sec]iei: Gheorghe Urian, fost secretar general [i actual antrenor federal la lupte libere, Vasile
253
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Pu[ca[u, secretar genaral al FRL [i Nicolae Pavel,
antrenor federal la lupte greco-romane.
Sec]ia canotaj. Palmares interna]ional [i intern:
Jocuri Olimpice – 17 medalii (5 aur, 8 argint,
4 bronz)
Campionate Mondiale – 84 medalii (25 aur, 27
argint, 32 bronz)
Campionate Europene – 6 medalii (3 argint,
3 bronz)
Universiade [i Campionate Mondiale Universitare
– 13 medalii (10 aur, 3 argint)
Cupe Mondiale – 7 medalii (5 aur, 2 argint)
Spartachiade Militare – 6 medalii (3 aur, 1 argint,
2 bronz)
Jocuri Balcanice – 86 medalii (56 aur, 24 argint,
6 bronz)
Campionate Na]ionale – 576 titluri (479 la seniori,
49 la tineret, 46 la juniori, 2 la copii).
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Zoltan Benedek, Carol Vere[, Emil
Mesaro[, Nicolae Radu, Alexandru Aposteanu, Constantin Cuteanu, George Mereu]\, Nicolae Gioga,
Dimitrie Popescu, Veronica Cochela. Sportivi: Carol
Vere[-senior, {tefan Kureska, Gheorghe Riffeld,
Iuliu Sehovitz, loan Boicu, Carol Kiss, Ion Bulugioiu, Petre Milincovici, {tefan Lupu, Adalbert Agh,
Mihai Naumenco, Cristian Georgescu, Constantin
Nistoroiu, Angelica Chertic-Aposteanu, Aurelia
Marinescu, Valeria Avram, Iuliana Balaban, Elena
Avram, Elena Giurc\, Marinela Zagoni, Sanda Toma,
Sofica Banovici-Corban, Elena Horvath-Florea,
Dimitrie Popescu, M\rioara Popescu, Lucia Toader,
Chira Apostol-Stoean, Ani[oara Sorohan-Mânea,
M\rioara Tra[c\-Curelea, Veronica Necula, Aurora
Trif, D\nu] Dobre, Ioan {nep, Iulic\ Ruican, Viorica
Ilica-Neculai, Doina Ignat, Ioana Olteanu, Constan]a
Pipot\, Dorin Alupei, Florian Tudor, Anca T\nase,
Elena Georgescu, Viorica Susanu, Magdalena Dumitrache, Aurica Chiri]\, Cornel Nem]oc, Vasile
M\st\can, Costel Mutescu, Crina Serediuc, Crisanda
Popa, Alin Irincu, Ovidiu Cornea, Nadia-Maria Dinulete, Mihaela N\stas\, Gheorghi]\ Munteanu, Daniel
Cobjuc.
Personalit\]i marcante din rândurile sportivilor [i
antrenorilor sec]iei: Silviu Zelinski, pre[edinte de
254
onoare al FR de Canotaj, Nicolae Gioga, vicepre[edinte al FR de Canotaj.
Sec]ia kaiac-canoe. ~n palmaresul interna]ional [i intern sunt înscrise urm\toarele performan]e:
Jocuri Olimpice – 15 medalii (3 aur, 7 argint, 5
bronz)
Campionate Mondiale – 90 medalii ( 19 aur, 42
argint, 29 bronz)
Campionate Europene – 44 medalii (17 aur, 15
argint, 12 bronz)
Universiade [i Campionate Mondiale Universitare
– 14 medalii (4 aur, 4 argint, 6 bronz)
Spartachiade Militare – 11 medalii (6 aur, 5 bronz)
Jocuri Balcanice – 131 medalii (77 aur, 40 argint,
14 bronz)
Campionate Mondiale – 543 titluri (418 la seniori,
721 la tineret, 53 la juniori).
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Nicolae Navasart, Maria Navasart, {tefan
Vi[evan, Gheorghe Oprea, Pavel Tarara, Alexandru
Skurka, Mihail Ivanov, Haralambie Ivanov, Filip
Serghei, {tefan Pocora, Roman Vartolomeu, Gheorghe Simionov, Gheorghe Danilov, {tefan Andreian,
Nicu[or E[anu, Manoil\ Milicin, Ion Bârl\deanu,
Toma Simionov, Daniel Stoian, Agafia Constantin,
Sidor Lifere. Sportivi: Lavrente Calinov, Achim
Sidorov, Andrei Con]olenco, Nicolae Artimov,
Vasile Nicoar\, Haralambie Ivanov, Andrei lgorov,
Nicolae Terente, Hilde Lauer-T\taru, Cornelia
Sideri, Valentina Serghei, Gheorghe Danilov, Gheorghe Simionov, Roman Vartolomeu, Costel Co[ni]\,
Vasile Simiocenco, Maria Ivanov, Policarp Malâhin,
Larion Serghei, Ion Dragulschi, Ion Terente, Erast
Pavel, Nicu[or E[anu, Ion Bârl\deanu, Agafia
Orlov-Buhaev-Constantin, Nastasia SadovnicNichitov-Ionescu, Toma Simionov, Tecla Marinescu-Borc\nea, Costic\ Olaru, Angelin Velea, Nicolae
Feodosei, lonel Constantin, Ionel Le]cae, Daniel
Stoian, Aurel Macarencu, Carmen Simion, Vasile
Lehaci, Romic\ {erban, Florin Scoic\, Florin Petcu,
Geza Magyar, Antonel Bor[an, Vasile Curuzan,
Florin Huidu, Silviu Simiocencu.
Dou\ personalit\]i se disting din aceast\ sumar\ enumerare: Nicolae Navasart (nume dat bazei nautice de
la Snagov) [i so]ia sa, Maria Navasart.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
ANUL 1950
Sec]ia de gimnastic\. ~n palmaresul interna]ional [i
intern al sec]iei sunt `nscrise urm\toarele performan]e:
Jocuri Olimpice – 3 medalii (1 aur, 2 argint)
Campionate Mondiale – 10 medalii (5 aur, 2 argint,
3 bronz)
Campionate Europene – 23 medalii (5 aur, 8 argint,
10 bronz)
Universiade – 13 medalii (4 aur, 2 argint, 7 bronz)
Cupa Europei – 3 medalii (1 aur, 2 bronz)
Spartachiade Militare.1 medalie de argint
Jocuri Balcanice – 122 medalii (69 aur, 41 argint,
12 bronz)
Campionate Na]ionale – 252 titluri (139 la seniori,
92 la juniori, 21 la copii)
Cupe ale României – 4 (3 la seniori, 1 la juniori).
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Robert Podlaha, {tefan Simalcsik, Silviu
Magda, Octavian Mateescu, {tefan Harko, Costache
Gheorghiu, Marcel Simion, Gheorghe Condovici,
Mihai Bor[, Alina-Rodica Goreac, Aurelian Georgescu, Emilian Nicula, Eliza Stoica, Elena Ceampelea,
Gheorghe Neagu, Adrian Stoica - devenit secretar general al FRG [i pre[edinte al comitetului tehnic masculin al Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic\.
Sportivi: Petre Mihaiuc, Mircea Gheorghiu, Mihai
Bor[, Sorin Cepoi, Ion Checiche[, Emilian Nicula, Aurelian Georgescu, Dan Odorhean, Octavian Iona[iu,
Valentin Pântea, Marian Rizan, Eugenia Golea, Melania Rus, Dan Burinca, Adrian Gal, Claudia Pres\can,
Adrian Ianculescu, Nistor {andro, Nicu-Florin Stroia,
Rare[-lulian Orza]\, Vasile Cioan\, Dorin Petcu,
Loredana Boboc, Silvia Stroescu, Carmen Ionescu.
Sec]ia de haltere. Performan]e realizate:
Jocuri Olimpice – 5 medalii (2 aur, 3 argint)
Campionate Mondiale – 71 medalii (27 aur,
27 argint, 17 bronz)
Campionate Europene – 106 medalii (32 aur,
35 argint, 39 bronz)
Jocuri Mondiale Universitare – 1 medalie de bronz
Cupa Europei – echipe na]ionale – 2 medalii de
bronz
Spartachiade Militare – 26 medalii (5 aur, 11 argint,
10 bronz)
Jocuri Balcanice – 185 medalii (47 aur, 93 argint,
45 bronz)
Recorduri – 4 olimpice, 14 mondiale, 16 europene
Campionate Na]ionale – 618 titluri (418 la seniori,
7 la tineret, 193 la juniori [i copii).
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: {tefan Achim, {tefan Petrescu, Gheorghe
M\n\ilescu, Silviu Cazan, Constantin Dumitru, Zoro
Fiat, Virgil Dociu, Nicolae Ni]u. Sportivi: Silviu
Cazan, Laz\r Baroga, Fitzi Bala[, Zoro Fiat, Ioan
Buta, Ion B\la[, Virgil Dociu, Nicu Vlad, Petre
Becheru, Dumitru Petre, Vasile Groap\, Attila Czanka, Traian Cih\rean, Aurel Sârbu, Florin Avram, Marius Cih\rean, Marius Alecu, Ninel Miculescu.
Dintre ace[tia se remarc\: Nicu Vlad, pre[edinte al
FR de Haltere, {tefan Achim, vicepre[edinte al FRH;
Virgil Dociu [i Petre Becheru, membri în Biroul federal al FRH, Laz\r Baroga – fost secretar general al
FRH, vicepre[edinte al Federa]iei Interna]ionale de
Haltere [i al Federa]iei Europene de Haltere.
Sec]ia de hochei pe ghea]\.
A fost `nfiin]at\ `n cadrul ASA Cluj, iar din anul 1951
este `ncadrat\ la clubul militar din Bucure[ti.
Performan]e ob]inute:
Jocuri Olimpice – 2 locuri (VII [i VII–VIII)
Campionate Mondiale – 1 loc VIII
Campionate Europene – 1 loc VI [i 2 locuri VIII
Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade –
2 medalii (1 argint, 1 bronz)
Cupe Europene – echipe de club – 3 locuri V–VIII
Spartachiade Militare – 2 medalii de bronz
Campionate Na]ionale – 40 titluri (36 la seniori [i
4 la juniori)
Cupe ale României – 26.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Gheorghe Buia, Mihai Flamaropol, Eugen
Raduch, Ioan Ganga, Zoltan Czaka, Nicolae Zografi,
Alexandru Kalamar, Dezideriu Varga, loan Gheorghiu,
Anton Cri[an, loan Ioni]\, Marius Gliga , Cristian
Daia. Sportivi: Nelu Alexei, Nu]u Andrei, Elöd Antal,
Zoltan Basilidesz, Ion Berdil\, Alexandru Bogo[,
Paul Burada, Roberto Cazacu, Traian Cazacu, Cornel
Chiri]\, Tiberiu Cu]ov, Zoltan Czaka, Cristian Daia,
Marian Dospin, Gheorghe Dragomir, C\t\lin Geru,
Ioan Gheorghiu, Marius Gliga, Alexandru H\l\uc\,
255
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Vasile Hu]anu, Ioan Ioni]\, Vasile Jum\tate, George
Justinian, Alexandru Kalamar, Zoltan Kemene[,
Andra[ Kosztandi, Tiberiu Miklo[, Valentin Netedu,
Valerian Netedu, Viorel Nicolescu, Constantin Nistor, Adrian Olinici, Vasile Pog\cean, Vasile Popa,
Mihai Popescu, D\nu] Popovici, Gabor Prakab,
Eugen Radu, Jan Stanciu, Geza Szabo, Francisc
{andor, Valentin {tefanov, loan Timaru, Valentin
Toader, Cristian Udrea, Lajos Vakar, Laszlo Varadi,
Dezideriu Varga, Ion Zaharia.
Dintre ace[tia se remarc\: Ion Gheorghiu, fost pre[edinte al FRHG, Mihai Flamaropol, antrenor federal.
ANUL 1953
Sec]ia de pentatlon modern. Performan]e realizate:
Jocuri Olimpice – 1 loc VI
Campionate Mondiale – 1 medalie de bronz
Campionate Europene – 1 medalie de bronz
Cupa Europei – echipe de club – 1 medalie de
argint
Spartachiade Militare – 1 medalie de argint
Campionate Na]ionale – 100 titluri (58 la seniori,
42 la juniori)
Cupe ale României – 1.
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Ioan Mure[anu, Dan Ionescu, Gheorghe
Tomiuc, Gheorghe Nicolae. Sportivi: Dumitru }intea, Dan Ionescu, Cristu Lichiardopol, Nicolae Marinescu, Gheorghe Tomiuc, Dumitru Spârlea, Marian
Cosmescu, Marian Gheorghe, Drago[ P\trui, Lucian
}intea, Adrian Toader, Bogdan Vladu, Cristian
Ca]ichi.
Din rândurile membrilor sec]iei se remarc\ în mod
special Ioan Mure[anu, pre[edinte de onoare al FR de
Nata]ie [i Pentatlon Modern, fost pre[edinte al
Comisiei tehnice a Federa]iei Interna]ionale de Pentatlon Modern [i Biatlon, fost vicepre[edinte al CSA
„Steaua”. De asemena, se remarc\ Dan Ionescu, fost
secretar general al Federa]iei de Nata]ie [i Pentatlon
Modern [i Dumitru Spârlea, antrenor federal în
cadrul FR de Nata]ie [i Pentatlon Modern.
ANUL 1983
Sec]ia de judo. Palmaresul interna]ional [i intern
cuprinde:
Campionate Mondiale – 2 medalii (1 aur, 1 argint)
Campionate Europene – 11 medalii (2 aur, 9 bronz)
256
Campionate Mondiale CISM – 10 medalii (2 aur,
8 bronz)
Spartachiade Militare – 5 medalii (2 argint,
3 bronz)
Jocuri Balcanice – 21 medalii ( 12 aur, 6 argint,
3 bronz)
Campionate Na]ionade – 119 titluri (50 la seniori,
30 la tineret, 39 la juniori [i copii)
Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:
Antrenori: Gheorghe Ilie, Ioan Petrof, Radu Ab\laru,
Adrian Ghimp\u, Ion Diaconescu, Dan Telearc\.
Sportivi: George Ciuv\], Dorin Drâmbe, Istvan Nagy,
Florin Lasc\u; Marian Grozea, Stelian P\tra[cu, Iulian Rusu, Petre Ani]oaie, Alexandru Lungu, Filip
Floricioiu, Nicolae Ivan, Alina Dumitru.
ANUL 1995
Sec]ia de para[utism. A func]ionat pe baz\ de dubl\
legitimare „Steaua” – ASA „{oimii” Buz\u în perioada 1995-1998. ~n palmaresul sec]iei sunt înscrise: un
loc VII la CM de juniori, 4 medalii la CE de juniori (1
aur, 2 argint, 1 bronz), o medalie de argint la CISM.
Pe plan intern, 11 titluri de campioni na]ionali (9 la
seniori, 2 la juniori). Dintre antrenorii sec]iei se remarc\ Ion Panait, iar dintre sportivi, Mirela Gherc\Gavril, Loredana Tru]ulescu [i Cristinel Jianu.
ANUL 2000
Sec]ia de karate modern. Este `nfiin]at\ `n octombrie
2000. Are `n palmares o medalie de aur la CM de seniori [i 2 titluri de campioni na]ionali. Dintre sportivi,
men]ion\m pe Lauren]iu Encic\ [i Gabriel Ion Suciu
care este [i vicepre[edinte al FR Karate Modern.
~n cadrul clubului au mai func]ionat temporar [i
alte sec]ii, precum: alpinism (1950-1957), bob
(1949-1961), patinaj artistic (1955-1965), patinaj
vitez\ (1952-1964), schi (1947-1961), tenis de mas\
(1948-1952), [ah (1969) – f\r\ participare la Campionatele Na]ionale. Sec]iile cuprinzând sporturile de
iarn\ au fost transferate treptat la ASA Bra[ov.
De-a lungul anilor clubul militar a purtat diferite denumiri [i anume: a) de la data de 07.06.1947 – ASCA
(„Asocia]ia Sportiv\ Central\ a Armatei”; sec]ia de
fotbal s-a numit ASA – Asocia]ia Sportiv\ „Armata”);
b) de la data de 05.06.1948 – CSCA („Clubul Sportiv
Central al Armatei”); c) de la data de 24.03.1950 –
CCA („Casa Central\ a Armatei”); d) de la data de
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
04.12.1961 - CSA „Steaua” („Clubul Sportiv al Armatei Steaua”); e) de la data de 01.08.1999 - CSA
„Steaua” („CentruI Sportiv al Armatei", Clubul
„Steaua”); f) de la data de 01.08.2000 - CSCA („Clubul
Sportiv Central al Armatei”); g) dup\ anul 2000 – CSA
„Steaua” („Clubul Sportiv al Armatei, Steaua”).
Pre[edin]ii clubului din anul înfiin]\rii [i pân\ în anul
2001 au fost, `n ordine: g-ral de brigad\ Oreste Alexandrescu (1947-1948), lt. col. Petre Draga (1948), cpt.
Vasile Mezaro[ (1948-1949), cpt. Policarp Dov\ncescu
(1949), cpt. Alexandru Florescu (1949-1951), cpt.
Anton Papamihai (1951-1952), lt. col. Edgar Gâ]\
(1952-1953), lt.col. Alexandru Florescu (1953-1954),
maior Ilie Savu (1954), maior {tefan Alexiu (19541958), lt.col. Ioan Teodorescu (1958-1961), col. Aurelian Budeanu (1961-1964), col. Maximilian Pandele
(1964-1975), col. Gheorghe Dr\g\nescu (1975-1980),
g-ral de brigad\ Aurel Ion (1980-1983), col. Cornel
O]elea (1983-1984), col. Ioan Popescu (1984-1985),
col. Nicolae Gavril\ (1985-1989), col. Constantin
T\nase (1989-1990), col. Nicolae Gavril\ (1990-1991),
g-ral de brigad\ Cornel O]elea (1991-1997), col. ing.
Cristian Ga]u (1997-1998), g-ral de brigad\ Gheorghe
Cernat (1998-2001), col. Lauren]iu Ro[u, din anul
2000.
O contribu]ie `nsemnat\ la activitatea clubului a adus
[i col. Cristian }opescu, sportiv de performan]\ `n
cadrul Sec]iei de C\l\rie, remarcabil om de pres\ [i
televiziune, din anul 2000 Director de imagine `n
cadrul CSCA „Steaua”.
Datele înscrise sunt actualizate astfel: la sporturile individuale pân\ la sfâr[itul sezonului competi]ional
2000, iar pentru jocurile sportive, pân\ la sfâr[itul sezonului competi]ional 1999-2000.
CLUBUL SPORTIV „TÂRGOVI{TE”. A fost `nfiin]at la 1 iulie 1972, ca unitate subordonat\ CNEFS,
iar dup\ 1990 MTS, cu sec]ii de atletism, lupte [i
tenis de mas\. Sec]ia de atletism (la nivel interna]ional) – 42 de titluri [i medalii la CN, 8 recorduri na]ionale, 12 sportivi promova]i `n loturile reprezentative,
câte 3 medalii la CM [i CE de juniori, 6 medalii la
CB, 8 Mae[tri ai sportului. Sec]ia de lupte (nivel interna]ional) – 36 de titluri na]ionale, 4 Mae[tri ai sportului, 10 sportivi promova]i `n loturile reprezentative;
Antrenor emerit – Azis Seidamet. Sec]ia de lupte –
activitate la nivel de juniori. Sec]ia de tenis de mas\
– 10 titluri na]ionale, 8 sportivi promova]i `n loturile
reprezentative, locul IV `n Cupa Europei; Carmen
G\geatu medaliat\ cu bronz la CE de juniori din 1983
`n proba pe echipe. Sec]ia de box, `nfiin]at\ `n 1997, a
promovat pe Valentin Neac[u `n lotul na]ional pentru
CM de juniori din anul 2000. Conducerea clubului:
Gheorghe R\dulescu (1972-1983), Constantin Chiri]\
(1983, 1988-1989), Decebal Neagu (1984,1988), Ion
Grigore (1985), Ion Grecu [i Ion Dinc\ (1986), Constantin Ionescu [i Nicolae Olteanu (1990), Marcel
B\nic\ (1990-1991), Constantin T\nase (1992-1993),
Horia Foc[eneanu (1994), Sandu Marin (din 1994).
CLUBUL SPORTIV „TELEORMAN” ALEXANDRIA. Unitatea sportiv\ reprezentativ\ a jude]ului
Teleorman. A luat fiin]\ `n 1986, prin preluarea centrelor de antrenament organizate de c\tre CJEFS `n
urm\toarele localit\]i: Turnu M\gurele (atletism);
Alexandria (tir); Zimnicea (box); Zimnicea [i
Alexandria (lupte). Aceste centre care au preg\tit
ac]iunea de constituire a clubului teritorial au fost
`nfiin]ate `n perioada 1974-1979. Dup\ `nfiin]are,
clubul a parcurs urm\toarea structur\ organizatoric\:
Atletism – dou\ sec]ii la Turnu M\gurele (1974) –
titluri de campioni [i locuri II – III la CN, particip\ri
la CE [i CB cu clas\ri `n primele 6 locuri; Box –
sec]ie `nfiin]at\ `n 1976 `n Alexandria, [i-a `ncetat activitatea `n 1994; Baschet – dou\ sec]ii `n Alexandria
(1990 [i 1999) cu activitate de nivel na]ional; Culturism – `n Alexandria (1990) – a ob]inut 15 locuri I
– III `n CN; campioni [i vicecampioni balcanici;
Lupte – dou\ sec]ii de nivel na]ional la Zimnicea [i
Ro[iorii de Vede – cu clas\ri pe locurile I – III `n CN
[i sportivi promova]i `n loturile na]ionale; Tir – dou\
sec]ii de nivel na]ional [i interna]ional la glon] (pu[c\
– 1974, pistol – 1980) [i talere (1979) `n Alexandria,
cu peste 60 de clas\ri pe locurile I – III `n CN, componen]i ai loturilor na]ionale, particip\ri la CM, CE [i
CB, cel mai bun rezultat ob]inut de tr\g\torul Gruia
Paul – medalie de bronz la CE de juniori (1983); Tenis
– `n Alexandria (1994) – 12 clas\ri pe locurile I - III `n
CN (4 pe locul I), componen]i ai loturilor na]ionale de
copii, medalia]i la diferite concursuri interna]ionale;
257
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Radioamatorism (1968) – sec]ie de nivel na]ional
care func]ioneaz\ `n Alexandria – trei titluri de campioni [i 11 locuri II - III `n CN. Baza material\ proprie este compus\ din: Sala Polivalent\; poligon de
tir; sal\ pentru culturism.
Pre[edin]ii clubului: Toma Vr`nceanu (1986-1990);
Emanoil Stoica (din 1990).
CLUBUL „TRIUMF” BUCURE{TI. ~nfiin]at la 7
aprilie 1958, prin Hot\rârea nr. 1019 a Consiliului
General al Uniunii de Cultur\ Fizic\ [i Sport, cu
scopul selec]iei [i preg\tirii copiilor [i juniorilor din
Capital\ pentru practicarea sportului de mare performan]\. Sediul – la Stadionul Tineretului. Culorile
clubului: alb-albastru. Printre membrii fondatori se
num\r\ profesorii: Camil Mor]un, R. Spirescu, V.
Tibacu, Filip Angela, N. St\n\[il\, S. Negreanu, N.
Saftu. Pre[edin]ii clubului au fost `n ordine: N. Saftu
[i C. Petric\, T. Bolea, R. Paven, N. Radu, M. Boia.
Din structura clubului au f\cut parte 18 sec]ii pe ramuri de sport: atletism, baschet, box, canotaj, kaiaccanoe, ciclism, fotbal, gimnastic\ sportiv\ b\ie]i [i
fete, handbal, hochei, `not, polo, rugby, s\rituri `n
ap\, scrim\, tenis de mas\, tir [i volei. ~n primul an
de activitate au fost selec]iona]i [i preg\ti]i peste
5 000 de elevi, cifr\ care, de-a lungul celor 41 de ani,
s-a triplat. Rezultatele clubului se concretizeaz\ `n
cele 1 503 titluri de campioni na]ionali, 250 de recorduri na]ionale, 17 medalii la JO, 47 medalii la CM,
77 la CE, 10 medalii la JMU, 435 la JB, iar din efectivele sec]iilor clubului au fost selec]iona]i `n loturile
na]ionale 1 510 sportivi. Dintre sportivii s\i care au
str\lucit `n diferite competi]ii majore interna]ionale
(JO, CM, CE) fac parte: M. Pene[, V. Ionescu
(atletism); I. Gyorfi, C. Anton (box); D. R\ducanu,
D. Neagu, I. Snep [.a. (canotaj); M. }urca[, Viorica
Dumitru, M. Zafiu [i al]ii (kaiac-canoe); F. Necula,
M. Bor[, M. Gheorghiu, A. Stoica (gimnastic\
b\ie]i); Marilena Vl\d\r\u, Ioan Paula, Aurelia
Dobre etc. (gimnastic\ fete); Irina Deleanu, Florentina Butaru, Mariana Apostu [.a. (gimnastic\ artistic\
[i ritmic\); Mirela Sidona, Izabela L\c\tu[ (gimnastic\ aerobic\); M. Glica, R. Cazacu, D. Herle [.a.
(hochei pe ghea]\); A. {opterian, Gh. Lupu [.a.
(`not); Gh. Cornel, L. Taifas [.a. (patinaj artistic);
258
Gh. Dumitrescu, O. Cristea (patinaj vitez\); Gh.
Zamfirescu, N. Gruia [.a. (polo); G. Daraban, M.
Munteanu [.a. (rugby); Ileana Pârjol, Cristina Timar,
A. Cherciu [.a. (s\rituri `n ap\); M. }iu, I. Popa [.a.
(scrim\); P. Ilie, A. Marinescu [.a. (tir). ~n anul 2000
Izabela L\c\tu[ (gimnastic\ aerobic\) a cucerit
medalia de aur `n proba solo [i pe cea de argint, la
perechi, la CM de la Riesa, care se adaug\ celor
cucerite `n anii anteriori: argint [i bronz `n proba solo
(1999 [i 1998) [i bronz la perechi mixt (1998), toate
la CM; medalii de argint [i de bronz la CE din 1999.
Antrenori emeri]i [i cu rezultate notabile `n cadrul
clubului „Triumf”: D. Gârleanu, N. P\i[, Al. Pandele,
V. Mociani, C. Florescu, Gh. Gheorghiu, {t. H\rg\la[,
R. Ap\teanu, P. Bor[, Mihaela Târnoveanu, Ana Mo]et,
Victoria Vâlcu, E. Trofin, M. Ianuli Mitrofan, Gh. Demeca, Elena Moi[, Al. B\di]\, A. Groman, P. Decusear\, O. Szabo, C. P\nescu, P. Goreti etc. Pe baza rezultatelor ob]inute `n anul 2000 la probele neolimpice,
clubul s-a clasat pe locul III `ntre unit\]ile MTS.
~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 47 de titluri
de campioni na]ionali la seniori [i juniori, clasându-se
de 94 de ori pe locurile II [i III `n cadrul acestor campionate. La competi]iile interna]ionale oficiale de
seniori, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i
Europene, CB) sportivii clubului au cucerit 7 medalii
`n probele individuale [i au contribuit la ob]inerea
altor 8 medalii `n probele pe echipe [i echipaje.
CLUBUL SPORTIV „UNIO” SATU MARE. Unitate sportiv\ `nfiin]at\ `n 1972, urma[a AS „Metalul”,
ini]ial cu sec]ie de judo, popice [i [ah, ulterior ad\ugându-se kaiac-canoe (1974), handbal (1977), box
(1978), lupte libere (1980) [i culturism (1984).
Prezen]e ale sportivilor apar]inând sec]iilor clubului
`n diferite loturi na]ionale: handbal (13), culturism
(2), judo (21), box (3), kaiac-canoe (14), lupte libere
(18), popice (16) [i [ah (1). Antrenori cu rezultate
deosebite: Andrei Pop (popice) a promovat pe
sportivul Zsolt Talpa[ `n lotul na]ional care a cucerit
medalia de bronz la CM de juniori `n 1993, la individual; Dora Nasaleanu (kaiac-canoe), cu un sportiv
clasat pe locul V la CM; Mihai Terely (judo), cu un
loc II [i un loc V la CE. ~n club au activat 11 Mae[tri
ai sportului.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
CLUBUL SPORTIV „UNIREA” ALBA IULIA.
Unitate de performan]\ a municipiului Alba Iulia,
`nfiin]at\ `n 1974, cu sec]ii la atletism, haltere [i fotbal.
~n 1992, fotbalul [i-a creat o structur\ organizatoric\
independent\. Sportivii clubului au realizat peste 50 de
titluri de campioni, peste 150 de locuri II [i III la CN,
25 de recorduri na]ionale, 6 titluri de campioni balcanici [i au promovat `n sec]iile altor cluburi [i `n loturile na]ionale numero[i sportivi valoro[i.
Sec]ia de atletism, specializat\ `n probele de mar[, a
reu[it, sub `ndrumarea Antrenorului emerit Avram
Gabriel s\ se situeze printre frunta[ele acestei ramuri a
atletismului, de la noi din ]ar\. ~n 1995 a ocupat locul
X, iar `n 1998 locul XXIII `n clasamentele tuturor
unit\]ilor clasate pe primele 3 locuri `n CN de atletism.
Printre sportivele care s-au remarcat se num\r\: Ana
Hazot\, Ana Maria Groza, Laura Baciu [i, `n mod
deosebit, Norica Câmpean, multipl\ campioan\ na]ional\, de]in\toarea unui record mondial [i a numeroase recorduri na]ionale, component\ a lotului
na]ional, participant\ la CM din 1995. La JO de la
Sydney – 2000, Norica Câmpean s-a clasat pe locul
VI la 20 km mar[. ~n Cupa Europei, desf\[urat\ `n
anul 2000, Norica Câmpean [i Ana Maria Groza au
contribuit la clasarea echipei de atletism a României
pe locul II. ~n sec]ie a mai lucrat [i antrenorul Lauren]iu Popescu. Sec]ia de haltere a avut `n componen]a sa numero[i sportivi valoro[i, multipli campioni na]ionali, recordmeni [i componen]i ai loturilor
reprezentative. Cel mai bun sportiv al sec]iei a fost
Andrei Socaci, care a venit la club `n 1979, când avea
numai 13 ani, [i sub `ndrumarea antrenorului {tefan
Sturza a `nceput o frumoas\ ascensiune `n halterele
de performan]\. ~n 1980 [i 1981 devine campion la
copii, iar `n 1983-1984, la juniori. La numai 18 ani
este promovat `n lotul olimpic, reu[ind s\ cucereasc\
titlul de vicecampion olimpic la Los Angeles. Dup\
1984 se transfer\ la CS „Olimpia” [i apoi la „Dinamo” Bucure[ti, continuând s\ ob]in\ performan]e
de prestigiu pe plan european [i mondial, cucerind 51
de medalii la CM [i CE de seniori [i juniori, din care
3 medalii de aur la CM [i 4 la CE de seniori [i câte 6
medalii de aur la CM [i CE de juniori. Un alt component al sec]iei – Nicolae Mateiu – s-a clasat pe
locul IV la CM de juniori. ~n cadrul sec]iei au mai
lucrat antrenorii Ioan Fr\]il\, Emil Negreanu,
Levente Rimba[ [i Ion Gherman.
Pre[edin]ii clubului: Coriolan {iara (1974-1975);
Ioan Smâdea (1975-1983); Mircea Caragea (19831986); Ioan Smâdea (din 1986).
CLUBUL SPORTIV „UNIREA” FOC{ANI. ~nfiin]at la 31 iulie 1972 (Hot\rârea CNEFS nr. 924 din 26
iulie 1972) cu sec]ii de: atletism, box, judo, lupte,
tenis [i tir. Pentru promovarea copiilor [i juniorilor
clubul a colaborat mai mul]i ani cu CS{ Foc[ani,
sportivii având dubl\ legitimare. Realiz\ri `n perioada
1987-1999: peste 300 de medalia]i la CN (50 la seniori
[i 250 la copii [i juniori), din care peste 90 de titluri de
campioni; 7 recorduri na]ionale; peste 70 de prezen]e `n
loturile reprezentative; numero[i sportivi promova]i `n
sec]iile unor cluburi frunta[e. La atletism au fost
ob]inute `n acest interval: peste 165 de medalii la CN
(125 la tineret [i juniori [i peste 40 la seniori), dintre
care 50 de titluri de campioni; peste 30 de prezen]e `n
loturile na]ionale; un record na]ional la [tafeta de juniori. Sportivi care s-au remarcat: Liliana Palade [i
Lenu]a Alungulesei (multiple medaliate la CN, componente ale loturilor na]ionale); Marius V\sâi (campion
na]ional de tineret la maraton); Lenu]a Prescur\, Rodica Prescur\ (campioane balcanice la seniori); M\d\lina
Petrea (campioan\ na]ional\ la pentatlon [i heptatlon,
campioan\ balcanic\); Mioara Papuc (multipl\ campioan\ na]ional\ la mar[, dubl\ campioan\ balcanic\,
locul V la CE de juniori, participant\ la CM).
Sec]ia de judo a câ[tigat peste 60 de medalii la CN,
din care 20 de titluri de campioni la toate categoriile
de vârst\. ~n anul 1995, sec]ia s-a clasat pe locul V pe
]ar\ `ntre cluburile cu cele mai multe locuri I - III `n
CN [i pe locul I `ntre unit\]ile din sistemul MTS. Unul
dintre cei mai valoro[i sportivi a fost Adrian Cojocaru
(transferat ulterior la CS „Dinamo” Bucure[ti) – multiplu campion na]ional, campion balcanic, campion
european la juniori (1991) cu rezultate deosebite la
CM [i CE. ~n anul 1995 clubul a fost reprezentat de
Simona Richter (transferat\ la CSM – CSU Cluj
Napoca), multipl\ campioan\ na]ional\, medalie de
argint [i locul V la CE din 1995, locul V la JMU `n
acela[i an; a continuat s\ se afirme la CE din 1996
(medalie de bronz) [i la JO - 2000 (medalie de bronz).
259
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Au mai ob]inut medalii la CN [i au fost selec]iona]i `n
loturile reprezentative: Marius Stanciu, Mugurel
Popa, Florin Mocanu, Tan]a G\l\]eanu [i al]ii.
Sec]ia de tir a realizat performan]e semnificative la
nivelul juniorilor: peste 70 de medalii la CN, din care
25 de titluri; 6 recorduri na]ionale la „aer comprimat”
prin: Sorin Coman, Cristian Ciobanu, Adrian
Huzun\, Alin Moldoveanu, Gabriel Roat\, Valentin
Ivanciu; peste 20 de prezen]e `n loturile na]ionale;
numero[i sportivi promova]i `n alte cluburi. Printre
sportivii remarca]i se afl\: Marin Olimpiu (multiplu
campion [i medaliat la CN [i diferite concursuri interna]ionale); Tonel Tudorache (2 titluri balcanice la
juniori); Daniela Toader (2 medalii de aur la Cupa
}\rilor Latine –1988). ~n cadrul clubului mai func]ioneaz\ sec]iile: box – cu activitate la nivelul juniorilor, medalia]i la CN; lupte greco-romane, având
campioni [i medalia]i la CN de juniori [i sportivi
selec]iona]i `n lotul na]ional – Valeric\ Chitic, Marian
Stan, Constantin Radu; tenis – profilat\ pe preg\tirea
copiilor [i juniorilor, 8 medalia]i la CN, 7 prezen]e `n
loturile na]ionale (R\zvan Bucuroiu, Rare[ Georgescu
– campion na]ional la copii, Adrian Leu).
CLUBUL SPORTIV „UNIVERSITATEA” CLUJ
(„U” CLUJ). Este fondat imediat dup\ actul istoric
al Unirii din 1 Decembrie 1918, la ini]iativa studen]ilor clujeni, indiferent de na]ionalitatea, confesiunea
[i profilul facult\]ilor pe care le frecventau. Când a
fost semnat Decretul-Lege privind `nfiin]area Universit\]ii din Cluj (cu cele patru facult\]i: {tiin]e,
Litere [i Filosofie, Drept [i Medicin\), inaugurat\ la
3 noiembrie 1919, se constituie [i Societatea Sportiv\
a Studen]ilor Universitari din Cluj, ulterior „Universitatea” („U” Cluj), care oficial a fost fondat\ `n
1920. Clubul, fiind polivalent, a format sportivi remarcabili care au adus glorie sportului românesc `n
mai toate ramurile sportive (atletism, baschet, volei,
rugby, hochei pe ghea]\, polo). Având `n conducere
personalit\]i cu mare autoritate [tiin]ific\ [i didactic\, clubul „U” Cluj, mai cu seam\ din 1930, sub
mandatul rectorului prof. dr. Iuliu Ha]ieganu, a fost
dotat cu unul din cele mai adecvate [i cochete parcuri sportive din Europa (Parcul „V. Babe[”). Din
anul 1948, `n urma reformei `nv\]\mântului, clubul a
260
purtat denumirea de „{tiin]a”, dat\ tuturor cluburilor
universitare. Dar din anul 1966 clubul `[i redobânde[te vechea denumire, care i-a conferit glorie,
„U” Cluj. ~n ultimii ani clubul a colaborat cu alte
unit\]i având sportivi cu dubl\ legitimare, cum este
cazul la judo, cu CSM Cluj, [i la atletism, cu AS
„Atletic-Club Telecom” Sl\nic. Sportivii afla]i `ntr-o
astfel de situa]ie au ob]inut `n anul 2000 urm\toarele
rezultate: la atletism – Mihaela Botezan - medalie de
aur la CM de semimaraton `n proba pe echipe [i
locul VI la individual, locul V la CE de cros; la judo
– Simona Richter, medaliat\ cu bronz la JO de la
Sydney (categ. 78 kg), locul V la CE; Ioana Dinea
locul V la JO de la Sydney, medaliat\ cu bronz la CE
(categ. 52 kg), Laura Moise, campioan\ european\
(categ. 48 kg).
(Pentru fotbal vezi „Cluburi de fotbal”, FC „Universitatea” Cluj-Napoca).
CLUBUL SPORTIV „UNIVERSITATEA” CRAIOVA. Provenit din „{tiin]a Craiova” (`nfiin]at `n
1949) cu sec]ii de fotbal, atletism, tenis de mas\,
baschet [i volei. ~n 1965 adopt\ actuala denumire. Pe
parcurs au mai fost organizate sec]ii de handbal, [ah,
orientare, bridge. Sec]iile de baschet, handbal [i
volei au activat `n primele e[aloane ale CN. Echipa
feminin\ de volei a câ[tigat 5 titluri de campioan\
na]ional\ (1986, 1987, 1988, 1990, 1991). Sec]ia de
tenis de mas\ (masculin) a ob]inut `n 1999 al 14-lea
titlu consecutiv de campioan\ na]ional\ [i, pentru a
18-a oar\ consecutiv, „Cupa României”. Rezultate de
prestigiu a ob]inut echipa feminin\ de volei prin
câ[tigarea titlurilor de campioan\ na]ional\ `n 1986,
1987, 1988 (antrenor: Ion Constantinescu), 1990,
1991 (antrenor Adrian Cotoranu). Antrenorii care au
contribuit la afirmarea sportivilor [i a culorilor clubului: Constantin Dârjan (baschet), Ion Constantinescu
(volei), Virgil B\lan (tenis de mas\). Sec]ia de fotbal
a func]ionat `n cadrul clubului pân\ `n 1991, când a
adoptat o structur\ independent\ (vezi „Cluburi de
fotbal”, FC „Universitatea”).
CLUBUL SPORTIV „UT” ARAD. ~nfiin]at la 18
aprilie 1945, din ini]iativa baronului Francisc Neuman, ini]ial sub denumirea de AS „ITA” (Industria
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Textil\ Ar\dean\), transformat\ `n 1950 `n AS „Flamura Ro[ie”, iar din 1958 `n clubul care a reprezentat Uzinele Textile Arad (pân\ `n 1989 `n subordinea
sindicatelor). ~n structura organizatoric\ a acestor
unit\]i au func]ionat sec]ii la urm\toarele ramuri:
atletism, box, canotaj, gimnastic\, hochei [i patinaj, `not, kaiac, lupte, popice, tenis, tenis de mas\,
tir, turism, slalom nautic, volei [i fotbal – una dintre sec]iile cu valoare recunoscut\ pe plan intern [i interna]ional (vezi „Cluburi de fotbal” FC, „UTA”).
Clubul s-a remarcat `n decursul anilor prin selec]ia,
preg\tirea [i promovarea `n sportul de performan]\ a
numero[i tineri – campioni na]ionali, mae[tri [i
mae[tri emeri]i ai sportului, medalia]i la CE, CM [i
JO. Rezultate remarcabile au fost ob]inute de
sportivii promova]i la canotaj, tir, kaiac [i popice.
Sec]ia de canotaj a câ[tigat numeroase titluri
na]ionale, `n special cu echipajele feminine, printre
sportivele `nceputului de drum num\rându-se:
Eleonora Novac, Margit Kirsch, Ilona Turi, Irina
Csik, Etelka Laub [i Elisabeta Kormo[, ultimele dou\
medaliate la CE. Rezultate de excep]ie au ob]inut:
Ileana Nemeth (campioan\ european\ `n 1968, 1970
[i 1972); Ana Tama[ – Maestr\ emerit\ a sportului
(campioan\ european\ `n 1962, plus 12 medalii la CE
din perioada 1960-1967); Elisabeta Laz\r (campioan\ european\ `n 1970, 1971, medaliat\ la CM [i JO);
Valeria R\cil\ (campioan\ olimpic\ 1984, medaliat\
la CM); Veronica Cogeanu – ulterior transferat\ la
CS „Steaua” (4 titluri mondiale, multipl\ medaliat\ la
CM [i JO); Carol Vere[ (medaliat la CE) [i Dimitrie
Popescu (campion [i multiplu medaliat la CM [i JO)
– ambii transfera]i la CS „Steaua”. Tot din aceast\
sec]ie au plecat la CS „Dinamo” [i canotorii {tefan
Pongratz, Tiberiu M\cean [i Anton S`nceac care,
al\turi de Nicolae Radu, au cucerit prima medalie de
aur a canotajului românesc, la CE din 1955. Printre
componen]ii sec]iei de canotaj care au contribuit la
ob]inerea unor rezultate deosebite s-a aflat [i
antrenoarea Maria Mo]ica. Din sec]ia de kaiac au
fost promova]i Eugen Botez (legitimat la CS „Dinamo”) – campion european de juniori, medaliat cu
argint la CE [i CM, precum [i Beniamin Borbandi
(legitimat la CS „Steaua”) – medaliat cu argint la
CM, iar juniorii Ladislau Horvath, {tefan Nagy [i
Ovidiu Butnariu au fost medalia]i la CM de juniori
din 1987 [i 1991.
Sec]ia de tir [i-a desf\[urat activitatea pe propriul
poligon construit `n 1949-1950, sub `ndrumarea
antrenorului emerit Ioan Popoviciu [i antrenorului
Gheorghe Csik. Aici au activat: Vichentie Dr\gan,
Aurel Tulbure, Tereza Quintus, Ioan Quintus, Francisc Toth [i al]i tr\g\tori frunta[i (unii dintre ei promova]i `n alte sec]ii) cu performan]e de prestigiu ca:
Sorin Babii (CS „Steaua”) – campion olimpic, multiplu campion mondial; Silvia Kaposztai – multipl\
campioan\ european\; Dorina Guler – campioan\ european\ de junioare; Maria S\l\jan – medaliat\ la
CE; Valentin Cen\dan – vicecampion european 1999.
~n ultimii ani sec]iile de tir ale CS „UTA” [i CSM
Arad func]ioneaz\ `n colaborare. Sec]ia de popice a
câ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ pe echipe la
edi]iile din 1946-1947 [i 1953-1954, performan]e la
care au contribuit [i Maestrele sportului Ileana Antal
[i Voichi]a Babu]iu. Cu rezultate meritorii a activat [i
sec]ia de tenis `nc\ din 1946, „ITA” preluând `n 1947
baza Hellas unde s-au putut forma numero[i juc\tori.
~n anul 1999 `n cadrul clubului func]ionau sec]iile de
tir, canotaj-kaiac, popice [i tenis.
CLUBUL SPORTURILOR TEHNICO-APLICATIVE (CSTA) SUCEAVA. Constituit `n 1980 prin
unificarea sec]iilor de modelism [i radioamatorism,
care au func]ionat, pe parcursul anilor `n alte structuri
organizatorice. ~n cadrul CSTA au fost organizate
sec]ii la aeromodelism, automodelism [i navomodelism, care au desf\[urat o activitate de nivel
na]ional, precum [i sec]ia de rachetomodelism, cu
rezultate remarcabile pe plan intern [i interna]ional.
Juniorii: Alexandru Torodoc (medaliat cu argint la
CM 1998); Eduard Prihotin (2 medalii de argint la
CE 1995); Narcis Moro[anu (medaliat cu aur la CM
1998); Gabriel Halip (2 medalii de aur la CM 1998);
Florin Ra]u (o medalie de aur, 2 de argint [i una de
bronz la CM 1994 [i 1998; 2 medalii de aur [i una de
argint la CE 1995). ~n anul 2000 Florin Ra]u s-a
clasat pe locul IV la CM de rachetomodelism, seniori, la clasa S 4 B. Seniorii au realizat urm\toarele
performan]e: 2 Mae[tri ai sportului – Mircea
Boscoianu [i Ioan Botu[an – medalia]i cu bronz la
261
STRUCTURI ORGANIZATORICE
CM 1983; Gheorghe Toxin – Maestru emerit al
sportului – medaliat cu aur la CE 1984 [i cu argint la
CM 1985; Antonel Prihotin – medaliat cu aur [i
argint la CM 1998; Ioan Catargiu – Maestru emerit al
sportului, Antrenor emerit, peste 10 titluri de campion [i 2 recorduri na]ionale; participant `n perioada
1984-1998 la 4 CM cu 6 medalii (2 de aur, 3 de
argint, una de bronz) [i la 5 CE cu 7 medalii (2 de aur,
2 de argint, 3 de bronz); Dorin Torodoc – Maestru
emerit al sportului, peste 15 titluri de campion [i 5
recorduri na]ionale; participant `n perioada 19831998 la 6 CM cu 7 medalii (2 de aur, una de argint, 4
de bronz) [i 3 CE cu 5 medalii (una de aur, 4 de
argint); Silvestru Morariu – Maestru emerit al sportului, Antrenor emerit, recordman mondial 1984;
medaliat cu argint la CM din 1972. CSTA a contribuit
al\turi de federa]ia de specialitate [i organele locale,
la organizarea a 4 CE (1984, 1988, 1993, 1997) [i a
CM de rachetomodele din 1998.
Pre[edinte CSTA: Silvestru Morariu, din 1980.
CLUBUL SPORTIV „VIITORUL” VASLUI. A
luat fiin]\ `n 1973 cu sec]iile de atletism, fotbal,
handbal [i lupte libere. Sec]ia de atletism a câ[tigat
`n decursul anilor peste 150 de medalii la CN [i 50 de
medalii la competi]ii interna]ionale, eviden]iindu-se:
Iulia Radu – Maestr\ emerit\ a sportului (locul VIII
la CM din 1983; locul III la 400 m [i la [tafeta de
4x400 m `n 1983 [i locul I la [tafeta de 4x400 m `n
1987, la Cupa Europei); Georgeta State – Maestr\ a
sportului (medaliat\ cu aur la Festivalul Mondial al
Tineretului, multipl\ campioan\ na]ional\ la 3 000
m); Lenu]a Ignat – Maestr\ a sportului (locul VI la
CE de junioare; multipl\ campioan\ [i recordman\
na]ional\ `n proba de mar[), toate fiind preg\tite de
antrenorul Vasile Ursanu; {tef\nel Tipu (triplu campion balcanic de juniori [i tineret `n proba de cros);
Petru]a Pricop – Maestr\ a sportului (campioan\ [i
recordman\ na]ional\); Petru L\z\rescu (campion
na]ional), preg\ti]i de antrenorul Vasile Onu]; Elena
Florea – Maestr\ a sportului (campioan\ mondial\ la
semimaraton) antrenat\ de Petre Murgoci. La lupte
libere (antrenori Ioan Nica, Dumitru Ignat [i Vasile
Maftei) s-au remarcat: Vasile Fr\]il\ (locul V la CM
[i VII la CE din 1989); Cornel Manea (locul IV la
262
CM din 1982). Echipa de handbal senioare a activat
`n Divizia B (1973-1979), apoi a fost transferat\ la AS
„Confec]ia”; echipa de fotbal a jucat `n diviziile „C” [i
„B” pân\ `n 1980, când a fost preluat\ de AS „Mecanica”. Din 1990 clubul a primit `n patrimoniul s\u complexul sportiv constituit din Sala Polivalent\, sala de
lupte, terenuri de fotbal [i pista pentru automodelism.
~n ultimii ani, din conducerea clubului au f\cut parte:
Florin Donosa, Virgil Bedicov, Vasile Ursanu.
CLUBUL SPORTIV „VOIN}A” BUCURE{TI.
Unitate sportiv\ departamental\ reprezentativ\, din
sistemul coopera]iei me[te[ug\re[ti, s-a constituit `n
anii 1957-1958 prin preluarea unor sec]ii care func]ionau `nc\ din 1951-1954 `n cadrul asocia]iilor sportive
„Voin]a” din diferite ramuri ale coopera]iei din Bucure[ti. CS „Voin]a” a `ndeplinit atribu]ii de coordonare
[i `ndrumare a activit\]ii sportive desf\[urate de cele
32 asocia]ii sportive din Bucure[ti. Activitatea sportiv\
cu membrii cooperatori a fost organizat\ în cadrul
Complexului Sportiv al CS „Voin]a” [i cuprindea:
campionate la opt ramuri de sport (atletism, fotbal,
handbal, popice, orientare turistic\, [ah, tenis de mas\
[i volei); campionatul pentru ucenici la acelea[i ramuri
de sport; campionatul pentru vârstnici (fotbal, popice
[i volei); gimnastica la locul de munc\; cupe [i
competi]ii tradi]ionale. Clubul organiza o sus]inut\
activitate sportiv\ cu membrii cooperatori invalizi,
realizând o serie de ac]iuni specifice [i concursuri pe
categorii de handicap la: atletism, orientare turistic\,
tenis de mas\, popice [i [ah. Pentru nev\z\tori organiza campionatul de [ah. În domeniul sportului de
performan]\ a cuprins în structura sa organizatoric\
sec]ii de atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, fotbal, handbal, nata]ie, popice, tenis de mas\, sporturi
nautice, volei [.a.
Sec]ia de atletism a ob]inut, prin sportivii s\i, peste
40 de titluri de campioni de seniori [i juniori, precum
[i numeroase locuri II-III la CN. Printre campioni
s-au num\rat: Tiberiu Clinci, Lucian Sfiea, Gabriela
Zaharia, Magdalena Nedelcu, Mariana Florea, Andreea Burlacu [.a. Pe plan interna]ional se remarc\
performan]ele atletelor junioare preg\tite de Antrenorul emerit Eugen R\duc\nescu, printre care: Magdalena Nedelcu, care a ob]inut la CM de juniori medalia
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
de argint în 1990 (800 m) [i 2 medalii de aur în 1992
(400 m [i [tafeta 4x400 m), iar la CE de juniori,
medalie de bronz în 1991 (4x400 m) [i de argint în
1993 (400 m); Mariana Florea – medalie de aur la
CM de juniori în 1992 (4x400 m) [i medalie de bronz
la CE de juniori, în 1991 (4x400 m); Andreea
Burlacu – medaliat\ cu argint (4x400 m) la CM din
1994, campioan\ mondial\ de junioare la 400 m [i
vicecampioan\ la [tafeta 4x400 m în 1996, medaliat\
cu argint la CE de junioare din 1995. În 1998, la CB
de juniori, Ancu]a {tucan a câ[tigat 2 medalii de aur
(triplusalt [i 4x400 m), iar Adrian Guianu 2 medalii
de argint (200 m [i 4x400 m).
Sec]ia de baschet a activat în campionat cu 2 echipe
– masculin\ [i feminin\. Echipa masculin\ a jucat în
Divizia B situându-se pe pozi]ii frunta[e pân\ în
1976, când [i-a încetat activitatea. Echipa feminin\,
cu unele excep]ii, a activat în Divizia A cu bune rezultate: locul III (1963-1965; 1973-1974; 19781980), locul II în edi]ia 1981-1982, iar în edi]ia urm\toare a realizat cea mai bun\ performan]\, câ[tigând
titlul de campioan\ na]ional\ sub conducerea antrenorului Marian Strugaru. La ob]inerea acestei performan]e au contribuit: {tefania Bor[, Lucia Grecu,
Liliana Sl\vei, Ana Maria Gera, Alexandra Hegedu[,
Tatiana Popescu, Verginia Soare, Estela Tomescu,
Gabriela Strugaru, Rodica Ungureanu, Elena Filip,
Rodica Cioranu. Pe parcursul anilor au mai reprezentat echipa CS „Voin]a” multe juc\toare valoroase,
printre care: Hanelore Spiridon, Maria Ro[ianu, Anca
Demetrescu, Mariana B\dinici [.a. Numeroase
juc\toare au f\cut parte din loturile na]ionale contribuind la ob]inerea unor rezultate de prestigiu ale
baschetului românesc pe plan interna]ional: {tefania
Bor[ [i Mariana B\dinici – Maestre emerite ale
sportului, cu un mare num\r de prezen]e în echipa
na]ional\; Florica Jug\naru, Elena Vasile [i Elena
Filip, care au contribuit la ob]inerea medaliei de
bronz la CB din 1987 [.a.
Sec]ia de box a contribuit la promovarea a numero[i
tineri în boxul de performan]\. Sportivii acestei sec]ii
au câ[tigat un mare num\r de titluri de campioni [i
locuri II-III în CN, în special la juniori, titlul pe
echipe ob]inut exprimând for]a acestei unit\]i. Printre
cei care au ob]inut titluri de campioni, la început în
cadrul asocia]iilor [i apoi în sec]ia clubului, s-au
num\rat: Andrei Blank (1955 [i 1956), Mihai Nicolau (1962, 1963), Gh. Palanca [i Marin B\loiu în
1963, Gabriel Pometcu, Victor Zilberman, M.
Niculescu în 1966, Constantin Lic\ în 1990 la juniori,
iar în 1998 Marius Dantus (cat. 91 kg) s-a clasat pe
locul III în CN. Gabriel Pometcu [i Victor Zilberman,
care au fost transfera]i la alte sec]ii, s-au consacrat în
boxul de performan]\ ob]inând medalii în competi]iile
interna]ionale oficiale. Printre antrenorii care au activat în cadrul sec]iei s-au aflat: Gh. Preda, Teodor
Niculescu (Antrenor emerit), Mihai Nicolau (Antrenor emerit) [i al]ii.
Sec]ia de canotaj a dezvoltat cu prioritate acest sport
în rândul fetelor, ob]inând rezultate deosebite printre
care: peste 60 de titluri de campioane na]ionale de senioare [i de junioare cu diferite echipaje; peste 30 de
sportive promovate în loturile na]ionale; contribu]ii
la cucerirea a 2 titluri olimpice, 3 titluri mondiale [i a
3 titluri de vicecampioane europene. În ultimii ani,
sec]ia s-a ocupat de preg\tirea juniorilor. Dintre sportivele care au activat, în anumite perioade, în cadrul
sec]iei de canotaj, Maestre emerite [i Maestre ale
sportului, toate componente ale loturilor na]ionale,
pot fi men]ionate: Ecaterina Trancioveanu, Cristel
Wiener, Viorica Lincaru, Mihaela Arm\[escu, Mitana
Botez, Adriana Bocan, Elisabeta Urian, Ecaterina
Muntean, Gabriela Toader, Elena Oprea, {tefania
Borisov, Anca T\nase, Ioana Olteanu [i multe altele.
În cadrul sec]iei a func]ionat [i o grup\ de kaiac care
a continuat tradi]ia unei asocia]ii care a dezvoltat
acest\ ramur\ de sport cu succes, ob]inând, în 1955,
titlul na]ional de K2 – 500 m în componen]a C. Mihalache – Stavru Teodorof. Ulterior, au mai fost
ob]inute înc\ 2 titluri, iar 8 sportivi au fost promova]i
în loturile reprezentative. Printre tehnicienii care au
activat în cadrul sec]iei de sporturi nautice s-au aflat
[i Antrenorii emeri]i Gh. Spi]\ (1959-1990) [i Ion
Claudiu Grigori]\.
Sec]ia de ciclism s-a bucurat de mult sprijin din
partea conducerii UCECOM, reu[ind s\ desf\[oare o
bogat\ activitate pe plan intern [i interna]ional. Au
fost ob]inute peste 30 de titluri de campioni na]ionali
de seniori [i juniori, în probele de [osea [i în cele de
velodrom. În componen]a echipelor na]ionale, ale
263
STRUCTURI ORGANIZATORICE
clubului sau în cele ale coopera]iei me[te[ug\re[ti,
cicli[tii de la CS „Voin]a” au contribuit la ob]inerea
unor rezultate valoroase în numeroase tururi cicliste
interna]ionale. Cicli[ti care s-au remarcat: Olimpiu
Celea, Ovidiu Mitran, Gh. Filip, V. Mitrache, Ion
Braharu, Alex. Sofronie [.a.
~n anii din urm\ activitatea s-a diminuat foarte mult,
sec]ia preocupându-se în special de preg\tirea juniorilor (ultimul rezultat – locul III în CN din 1998, la
velodrom – adi]iune de puncte). Antrenori cu activitate îndelungat\: Alexandru Some[anu [i Gh. Neagoe.
Sec]ia de nata]ie. ~nc\ din 1952 au existat preocup\ri pentru dezvoltarea înotului [i a jocului de
polo în cadrul unor asocia]ii din coopera]ie. Înot\torii
s-au preg\tit sub îndrumarea antrenorului Paul C\pitanu Stroescu [i, ulterior, cu înot\toarea Hella Löbel,
calificat\ ca antrenoare. În 1954 sunt ob]inute
primele titluri de campioni na]ionali: Alexandru
Schmaltzer la juniori I (locul I la 100 m fluture [i locul
II la 100 m bras) [i Hella Löbel la seniori (200 m fluture). Dup\ 1957 activitatea a fost preluat\ de CS
„Voin]a”, constituindu-se sec]ia de nata]ie. Mai mul]i
înot\tori, printre care Tiberiu Ghidali, Iulian Nagy,
Nicolae Firoiu, Sorin Pavlenco, Eleonora Vitan [i
al]ii au realizat performan]e cu care se situau în topul
celor mai buni 10 înot\tori ai ]\rii, unii dintre ace[tia
fiind [i componen]i ai loturilor reprezentative. Echipa
de polo pe ap\, preg\tit\ de antrenorul Augustin
Ganga, a participat la turneul de calificare [i a
jucat `n Divizia B, `n anul 1959 promovând `n Divizia A. Dup\ un an (1960) a retrogradat,
`ncetându-[i activitatea. ~n echip\ au jucat:
N. Firoiu, Dinu R\dulescu, Tiberiu Ghidali, C.
Ciorb\, V. Samoil\, A. Ganga [i al]ii.
Sec]ia de popice a fost una dintre cele mai reprezentive, cu rezultate deosebite pe plan intern [i interna]ional. Echipa masculin\, aflat\ în structura clubului
înc\ de la înfiin]are, a fost preg\tit\ de Antrenorul
emerit Roger Cernat pân\ în 1983, perioad\ în care s-a
clasat de 2 ori pe locul II (1973, 1974) [i o dat\ pe
locul III (1976) în CN. Printre juc\torii care au evoluat, în anumite perioade, pentru CS „Voin]a”, fiind [i
componen]i ai lotului na]ional, s-au aflat Mae[trii
emeri]i ai sportului Petre Purje, [i Grigore Marin.
Alte titluri: Petre Purje [i Ioan P\digeanu în proba de
264
perechi (1975); Petre Purje la individual (1975); Ioan
P\digeanu, la individual (1981). Juniorii câ[tig\
proba pe echipe, în 1975, [i pe cea individual\, în
1982, prin C-tin B\nescu. În perioada 1976-1984,
antrenorul Roger Cernat a func]ionat [i ca antrenor
principal la lotul na]ional masculin, din care au f\cut
parte [i juc\tori ai CS „Voin]a”, bilan]ul realizat la
CM fiind de 15 medalii (7 de aur, 7 de argint [i 1 de
bronz). Echipa feminin\, preg\tit\ de Antrenorul
emerit Alexandru Andrei, a câ[tigat, în perioada 19571975, un num\r de 5 titluri de campioan\ na]ional\.
În aceea[i perioad\ tehnicianul clubului a fost [i
antrenorul principal al lotului na]ional feminin care a
cuceit la CM 17 medalii (8 de aur, 5 de argint [i 4 de
bronz). În 1970 preg\tirea sportivelor junioare din
cadrul sec]iei a fost preluat\ de Maestra emerit\ a
sportului, antrenoarea Crista Szöcs (ulterior Antrenoare emerit\), care, în 1975, a devenit antrenoare
principal\ a sec]iei, activând pân\ în 1990. Realiz\ri:
campioan\ cu echipa în 1984; peste 30 de titluri
na]ionale de senioare [i junioare, în probele individuale [i de perechi; 20 de noi recorduri na]ionale; 25 de
junioare [i 20 de senioare promovate în loturile
na]ionale; câ[tigarea Cupei Campionilor Europeni în
1984. În perioada 1976-1984, antrenoarea Crista
Szöcs a f\cut parte din colectivul tehnic al lotului na]ional, care avea în componen]a sa [i multe sportive
ale clubului, contribuind la cucerirea a 11 medalii la
CM de junioare [i a 15 medalii la CM de senioare.
Sportive ale clubului cu contrbu]ii semnificative:
Crista Szöcs (4 titluri mondiale); Cornelia (Petru[c\)
Moldovan (9 medalii, dintre care 7 de aur la CM);
Elena Pan\ (campioan\ european\ de junioare [i 5
medalii, dintre care 2 de aur la CM); Elena (Lupoaie)
Andreescu (5 medalii la CM); Elisabeta Badea (campioan\ mondial\ în 1980) [.a. În 1993, Mihaela
V\leanu a f\cut parte din echipa na]ional\ de junioare
care a câ[tigat medalia de bronz la CM, iar Mariana
Marinescu s-a clasat cu echipa pe locul IV la CM de
seniori din 1994. Au continuat munca de antrenori în
acest\ sec]ie Elena Andreescu [i Mihai Pi[talu.
Sec]ia de tenis de mas\ a luat fiin]\ în 1957 în cadrul
AS „Lemn Mobil\”, care în 1958 a fost trasferat\ în
cadrul clubului, avându-i ini]ial ca antrenori pe
Eduard Szanto [i Ilie Stan, iar `n 1958 pe Victor
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Vladone. Din 1959 a fost numit ca antrenor principal
al sec]iei Ion Pop (Pitu). Cea mai valoroas\ juc\toare
a fost Ella Zeller (Constantinescu) care a câ[tigat numeroase titluri de campioan\ la individual, dublu [i
dublu mixt, multipl\ medaliat\ la CM [i CE. În 1961
[i 1962 echipa a câ[tigat titlul de campioan\. Sub denumirea de „Voin]a”, într-o combinat\ Ella Constantinescu, Maria Alexandru, Eleonora Mihalca, se particip\, în 1964 [i `n 1965, la CCE, echipa câ[tigând
ambele titluri.
Alte sec]ii prezente în structura clubului:
Sec]ia de fotbal – a activat cu echipa `n Divizia C
pân\ la edi]ia 1973-1974, când a promovat `n Divizia
B, pân\ `n 1976-1977, când a revenit `n Divizia C.
Ulterior [i-a `ncetat activitatea.
Sec]ia de handbal – a activat `n Divizia B cu echipa
masculin\ (locul IV `n 1973-1974) pân\ `n 1976,
când [i-a `ncetat activitatea, [i cu echipa feminin\
(locurile III `n edi]iile 1973-1974 [i 1974-1975) pân\
`n 1977, când a fost transferat\ la PTT; în 1973, juc\toarea Maria Popa a f\cut parte din lotul României
care a cucerit medalia de argint la CM;
Sec]ia de volei – cu echip\ feminin\ care între 19631984 a activat în Divizia B, cu scurte prezen]e în Divizia A; sec]ia a promovat sportivi în lotul na]ional de
juniori;
Sec]ia de motociclism – cu particip\ri în competi]iile
locale [i na]ionale, în circuitele de vitez\, printre concuren]i aflându-se Tr. Matei, V. Hedescu, Boris Rotaru, Gh. Mândroiu [.a.
Sec]ia de orientare turistic\ – sec]ie care a organizat numeroase ac]iuni pentru membrii cooperatori;
Sec]ia de judo – a func]ionat în cadrul unui cerc de
ini]iere;
Sec]ia de hochei pe iarb\ – în prima etap\ de
func]ionare a reu[it s\ câ[tige, în 1962, cu echipa masculin\ titlul de campioan\ na]ional\, dup\ care [i-a încetat activitatea, reînfiin]ându-se dup\ 1990 când a intrat în
posesia titlurilor na]ionale sub denumirea: „Constructorul–Voin]a”, în 1994 (indoor) [i apoi „Voin]a–Eledur”
în 1995 (indoor [i outdoor) [i 1996 (indoor). CS
„Voin]a” [i-a realizat, pe parcursul anilor, un modern
[i func]ional complex sportiv. Arena de popice din
cadrul acestui complex a g\zduit CM organizat la
Bucure[ti în 1966.
Printre cei care au îndeplinit mai mul]i ani func]ia de
pre[edinte al CS „Voin]a” s-au aflat: Puiu Anghel;
Ladislau Szöcs; Marian Strugaru (din 1990).
CLUBUL SPORTIV „VOIN}A” TÂRGU MURE{. A fost `nfiin]at `n anul 1951 cu sec]ii de fotbal,
popice, nata]ie [i baschet, la care pe parcursul anilor
s-au mai ad\ugat urm\toarele ramuri: atletism,
handbal, judo, kaiac-canoe, modelism, orientare
sportiv\ [i tir cu arcul. Dintre acestea, au avut o activitate mai restrâns\ urm\toarele: nata]ia – cu particip\ri la CN [i competi]iile locale; baschetul – cu
echipe feminin\ [i masculin\ care au activat `n diviziile B [i A; handbalul – cu echipa `n campionatul
or\[enesc; orientarea sportiv\ – activitate prioritar de
mas\, `ntreceri locale [i unele particip\ri `n CN soldate cu un titlu de campion.
Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1952, sub conducerea
antrenorului Iosif Buzdugan a realizat performan]e
meritorii pentru acea perioad\ de `nceput, printre
care: ob]inerea primului titlu de campion na]ional `n
1953 la junioare cu [tafeta 400 + 300 + 200 + 100 m;
numeroase medalii la CN de juniori; `n 1956 contribuie cu 2 atlete la [tafeta regiunii, care câ[tig\ titlul
de campioan\ na]ional\; tot `n 1956 este lansat Andrei Baraba[, care câ[tig\ titlul de campion na]ional
de juniori la 3 000 m (ulterior transferat, va deveni
multiplu campion na]ional [i balcanic, unul dintre
atle]ii frunta[i).
Sec]ia de judo s-a remarcat `n CN de juniori [i
tineret, cucerind `n perioada 1981-1988 un num\r de
7 titluri de campioni na]ionali prin {tefan Pataki,
fra]ii Varga, ace[tia fiind selec]iona]i [i `n lotul
na]ional. Echipa de fotbal a activat `n Divizia C, de
unde, `n 1960, a promovat `n Divizia B, moment `n
care se produce fuziunea cu CS „Mure[ul”, urmând
un alt traseu organizatoric.
Sec]ia de kaiac-canoe s-a eviden]iat prin sportivii
participan]i la CN [i cei promova]i `n loturile
na]ionale, `n 1960 `nregistrând primul rezultat notabil
– participarea sportivei Maria Szekely la JO, unde `n
echipajul de dublu, cu Elena Lipalit, s-a clasat pe
locul VI.
Sec]ia de tir cu arcul are merite `n promovarea acestei ramuri `n ]ara noastr\, `n perioada 1974-1986
265
STRUCTURI ORGANIZATORICE
cucerind peste 20 de titluri de campioni na]ionali la
toate categoriile de vârst\. Printre autorii acestora,
unii dintre ei mae[tri ai sportului, componen]i ai loturilor na]ionale, medalia]i la CB [i alte competi]ii interna]ionale, s-au aflat: Eugen Kovacs, Iosif Neltman, Ladislau Kodei, Maria Kiss, Alexandru Kiss,
Edith Matei, Andrei Berki [i al]ii. La JO din 1980,
arca[ul Andrei Berki s-a num\rat printre cei 4 sportivi care au reprezentat, pentru prima dat\, tirul cu
arcul din ]ara noastr\ la o `ntrecere olimpic\, clasându-se pe locul XV.
Sec]ia de popice – una dintre sec]iile frunta[e pe
]ar\; a activat cu dou\ echipe (feminin\ [i masculin\)
la seniori [i cu echipe de juniori. ~n Divizia A
echipele de seniori au cucerit peste 20 de titluri
na]ionale `n diferite probe [i au promovat numero[i
sportivi `n loturile na]ionale. Performan]e de prestigiu a realizat echipa feminin\ `n CCE pe care a
câ[tigat-o `n anii 1977, 1980, 1982 [i 1983. S-au remarcat, `n mod deosebit: Maestra emerit\ a sportului
Elisabeta Albert – dubl\ campioan\ european\ de junioare; Maestrele sportului – Elisabeta Szilagy,
medaliat\ cu argint [i bronz la CM; Maria Todea –
medaliat\ cu argint la CM [i Ildico Szasz, vicecampioan\ european\ de junioare [i altele. O contribu]ie
deosebit\ la realizarea acestor performan]e au avut
Mae[tri emeri]i ai sportului [i Antrenorii emeri]i
Margareta Szemany (multipl\ campioan\ na]ional\, 3
medalii de aur [i dou\ de argint la CM) [i Tiberiu
Szemany (multiplu campion na]ional [i campion
mondial), ambii fiind [i antrenori ai sec]iei de popice.
Sec]ia de modelism – cea de-a doua sec]ie cu rezultate remarcabile; `n perioada 1965-1998 au cucerit
peste 60 de titluri de campioni na]ionali la seniori [i
juniori, `n special la aeromodele; sportivi cu realiz\ri deosebite: Otto Hints, Maestru emerit al sportului [i Antrenor emerit – 28 de titluri [i 6 recorduri
na]ionale, printre primii medalia]i la CE (bronz [i
argint `n 1956 [i 1958), medaliat cu bronz la CM;
Aurel Morar, Maestru emerit al sportului [i
Antrenor emerit – participant la 6 CM (2 medalii de
aur, una de argint [i una de bronz); Aurel Popa,
Maestru emerit al sportului – 14 titluri individuale [i
25 cu echipa, 6 recorduri na]ionale, participant la 8
CM (o medalie de aur, una de argint [i 4 de bronz)
266
[i 2 CE (o medalie de argint [i una de bronz); Vasile
Nicoar\, Maestru emerit al sportului, participant la 4
CM (o medalie de argint [i 2 de bronz) [i un CE (o
medalie de argint [i una de bronz). ~n perioada 19941998, s-au impus la CM [i juniorii acestei sec]ii, prin:
Levente Bölöny (2 medalii de aur, 2 de argint);
Valentin Doag\ (o medalie de aur); Daniel Doag\ (o
medalie de aur); Cristian Romon]i, Aurelian Vaida [i
Cristian Some[an – medalie de aur la echipe. La CE
de juniori din 1997 – Cristian Romon]i (o medalie de
aur, una de argint), Aurelian Vaida (o medalie de aur,
una de bronz). La CM din 2000 Aurel Popa a câ[tigat
medalia de bronz la aeromodele clasa F1D.
~n ultimii ani, clubul [i-a restrâns activitatea de performan]\ datorit\ greut\]ilor financiare. ~n conducerea clubului s-au aflat: Eugen Schönbrunn, Desideriu
Süszet, Tiberiu Püspöni, Carol Kemendi.
CLUBUL SPORTIV „VOIN}A” TIMI{OARA. A
fost `nfiin]at `nainte de 1950, ini]ial sub form\ de
Colectiv sportiv, apoi de Asocia]ie, pân\ `n 1996,
când s-a transformat `n club. Pe parcursul anilor, `n
cadrul acestei unit\]i sportive, au func]ionat urm\toarele sec]ii: canotaj, polo pe ap\, atletism, gimnastic\, fotbal, `not, baschet, handbal, orientare
sportiv\, popice, schi, [ah, tenis de mas\, tir, navomodelism, motociclism. Majoritatea sec]iilor au
avut ca obiective principale promovarea sportului `n
rândul cooperatorilor, participarea la `ntrecerile locale [i la CN. Contribu]ia acestei unit\]i la unele ramuri de sport a fost remarcabil\.
Sec]ia de canotaj a ob]inut `n perioada 1953-1998
peste 100 de titluri de campioni na]ionali [i a promovat constant `n loturile na]ionale sportivi valoro[i
care au ob]inut performan]e de prestigiu pe plan interna]ional, printre ace[tia aflându-se: Maestrele
emerite ale sportului Doina Benedek-Barda[ (medaliat\ cu aur, argint [i bronz la CM [i CE); Maria Sava
Macoviciuc (participant\ la JO, medaliat\ cu aur,
argint [i bronz la CM); Herta Ani]a[ (medaliat\ cu
argint [i bronz la JO); Camelia Macoviciuc (medaliat\ cu aur, argint [i bronz la CM [i cu aur la JO);
Maestrele sportului – Viorica Moldovan Lincaru
(argint [i bronz la CE); Aneta Matei (participant\ la
JO, argint [i bronz la CM). Printre antrenorii sec]iei
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
s-au aflat Tudor Bompa [i Doina Benedek-Barda[
(emerit\).
Sec]ia de popice, `n cei peste 40 de ani de activitate,
a preg\tit numero[i sportivi care s-au aflat printre
frunta[ii acestui sport. ~ncepând din 1957, sportivii
sec]iei au cucerit numeroase medalii la CN, mai ales
la junioare [i senioare – Maria Bagoy [i Maria Peli
(campioane la perechi `n 1969), Maestre ale sportului, Emilia Ebel [i Elisabeta P\curariu – Maestre ale
sportului [i componente ale loturilor na]ionale, Sanda
Constandache, Elena Gheorghiu [i altele. O contribu]ie important\ au avut Ildico Groz\vescu (care a
activat [i la CSM Re[i]a), Maestr\ emerit\ a sportului [i antrenoare (dubl\ campioan\ european\ de junioare – 1971, medaliat\ cu aur [i bronz la CM –
1972), precum [i Maria Zsizsik, de asemenea
Maestr\ emerit\ a sportului.
Sec]ia de navomodele a realizat, prin sportivii s\i,
numeroase medalii [i titluri la CN de seniori [i juniori. Echipa de navomodele a câ[tigat Cupa Europei
`n 1996-1998. Valoroase performan]e au ob]inut: Lucian Dan – Maestru emerit al sportului, participant la
6 CM (2 argint [i 11 bronz) [i la un CE (2 bronz);
Helmuth Orban – Maestru emerit al sportului, a cucerit la CM 2 medalii de argint [i una de bronz; Niculina
Dan – 2 medalii de bronz la CE [i o medalie de bronz
la CM; Ioan Chibulcutean – medalie de bronz la CM;
Emilian Dan – medalie de bronz la CM. Contribu]ia
deosebit\ a antrenorului Dan Lucian la ob]inerea
acestor rezultate a fost r\spl\tit\ cu acordarea titlului
de Antrenor emerit. ~n ultimii ani, sec]ia de modelism
lucreaz\ `n colaborare cu CSM Timi[oara, având
sportivi cu dubl\ legitimare, printre ace[tia aflându-se
[i Alexandru Tocaci, care la CM de navomodelism
din anul 2000 a câ[tigat medalia de bronz la clasa C6.
Clubul „Voin]a” Timi[oara s-a clasat pe locul I pe
jude] `n 1997 [i pe II `n 1998. Pe parcursul anilor,
conducerea unit\]ii sportive a fost asigurat\ de: Barbara Horn (1954-1956); Cornel Homorogan (19561989); Gheorghe Simulescu (1990-1992); Petre Prohorov (1992-1994); Gheorghe Simulescu (din 1994).
CLUBUL SPORTIV OR|{ENESC SINAIA. Titulatur\ adoptat\ `n 1976; a func]ionat ini]ial sub denumirile CS „Sinaia” (1967-1970) [i „Schi Bob Club”
Sinaia (1971-1975). Ca unitate departamental\,
clubul a f\cut parte din structura CNEFS, iar dup\
1990 din cea a MTS, având sec]ii la urm\toarele
sporturi de iarn\: bob, sanie, schi alpin, schi fond,
biatlon. Sportivii care au activat `n cadrul clubului au
ob]inut peste 150 de titluri de campioni na]ionali, o
medalie la JO, 3 medalii la CM, 8 medalii la CE, 17
medalii la JB, o medalie la Cupa Mondial\ [i 2
medalii la Cupa Na]iunilor.
Sec]ia de bob, `nfiin]at\ `n 1967, a `nscris `n palmaresul s\u: peste 25 de titluri de campioni na]ionali de
seniori [i tineret la bob de 2 [i 4 persoane; peste 40
de promov\ri `n loturile reprezentative; participarea
la cinci edi]ii ale JO de iarn\, cu contribu]ii la cucerirea unei medalii de bronz `n proba de bob 2 persoane
`n 1968, câte un loc IV, V [i VII [i dou\ locuri VIII la
edi]iile JO desf\[urate `n perioada 1968-1984; participarea la patru edi]ii ale CM, cu contribu]ii la câ[tigarea unei medalii de argint (1969), a dou\ medalii
de bronz (1968 [i 1973) [i la clasarea pe locurile V
(1969) [i VI (1971); participarea la [apte edi]ii ale CE
(1967-1992), unde au fost ob]inute 2 medalii de aur
(1967 [i 1971), 4 de argint [i 2 de bronz; 3 clas\ri pe
locul IV [i una pe locul VI la CM [i CE de tineret;
clasarea pe locul I la concursul de Cup\ Mondial\
pentru tineret (1972), la Trofeul „Carpa]i” (1976) [i
la alte competi]ii. Sportivii care au activat `n cadrul
clubului cu rezultate deosebite: Ion Pan]uru, Dumitru
Foc[eneanu, Nicolae Neagoe (to]i Mae[tri emeri]i ai
sportului), Costel Pietraru, Laszlo Hodo[, Paul
Neagu, Ludovic Papp (to]i Mae[tri ai sportului).
Antrenori: Ion Pan]uru, Doru Frangu, Ludovic Papp.
Sec]ia de sanie `nfiin]at\ `n 1974, s-a num\rat printre
promotoarele acestui sport `n ]ara noastr\ [i a `nregistrat importante realiz\ri: peste 85 de titluri de campioni
na]ionali de seniori [i juniori, ob]inute `n perioada
1974-1999; 35 de promov\ri `n loturile reprezentative; prima participare româneasc\ la acest sport, la
JO din 1980, cu 2 sportive `n proba de simplu
(locurile XX [i XXI) [i la dublu (locul XV); particip\rile la celelalte edi]ii ale JO s-au soldat cu un
loc XI `n 1984 (dublu masculin); la CM cele mai
bune rezultate au fost ob]inute la simplu fete `n 1979
[i 1991 (locurile XV); la CE – cea mai bun\ performan]\ româneasc\ – locul VIII, la simplu fete `n
267
STRUCTURI ORGANIZATORICE
1978, locul XV `n 1991 [i XVI `n 1992 la aceea[i
prob\; la CE de juniori – locul VIII la simplu junioare
(1979) [i locul IX la dublu juniori (1981). Un rezultat de prestigiu a fost ob]inut `n 1995, `n „Cupa
Na]iunilor”, prin clasarea pe locul III, `n proba de
dublu seniori, `n concursurile de la Königsee [i Igls.
Sportivi care au activat `n cadrul sec]iei: Elena Stan,
Gheorghe Dumitrescu, Corina Terecoas\, Lauren]iu
Boro[oiu, Ioan Apostol – to]i Mae[tri ai sportului.
Trebuie remarcat faptul c\ cele mai bune rezultate
ob]inute la sanie, `n proba de dublu, la JO (locurile IV
[i V) s-au datorat [i contribu]iei deosebite a sportivului Ioan Apostol, plecat de la CSO Sinaia. Antrenorii
sec]iei de sanie: Costel }ig\nu[, Valentin Paiuc, Ion
Galescu, Rosette Dumitrescu, {tefan Panaitescu.
Sec]ia de schi alpin (1967) – peste 20 de titluri de
campioni na]ionali; locul I pe echipe `n Cupa
României (1969); 18 sportivi `n loturile na]ionale;
rezultate ob]inute la JB – locul I la slalom special
(1969), 2 locuri I la slalom special [i slalom uria[,
locul II la slalom special (toate la seniori) [i locul III
la slalom special juniori (1971), locul III la slalom
special juniori (1980). Printre cei mai buni sportivi ai
sec]iei a fost Maestrul sportului Cornel T\b\ra[. Antrenori: Ion Matei (Antrenor emerit) [i Cornel
T\b\ra[.
Sec]ia de schi fond-biatlon (1967) – peste 20 de
titluri de campioni na]ionali de juniori; 14 sportivi
promova]i `n loturile na]ionale de juniori; rezultate
ob]inute la JB de juniori – locurile I, II [i III (1969),
III (1971), locul I [i câte 2 locuri II [i III (1997), I [i
II (1998). Antrenori: Nicolae Burchi, Dinu Clinci.
Trei speciali[ti din cadrul clubului – Dumitru Foc[eneanu, Paul Popa [i Ion Pan]uru – au oficiat ca arbitri interna]ionali la bob.
Pre[edin]ii clubului: Ion Bustuc (1967-1968); Mihai
Bota (1968-1969); Paul Popa (1969-1995); Ioan
Galescu (1995-1998); Costel }ig\nu[ (din 1998).
SPORT CLUB „MIERCUREA CIUC”. Unitate de
performan]\ reprezentativ\ `n sporturile de iarn\,
`nfiin]at\ prin Hot\rârea CNEFS nr. 733/9 iulie 1972,
ini]ial sub numele de CS Harghita, iar din 1973 sub
denumirea actual\. Sec]iile care au func]ionat `n
cadrul clubului [i principalele lor realiz\ri:
268
Sec]ia de hochei pe ghea]\ (`nfiin]at\ `n 1972) - cu
echip\ de seniori `n CN, clasat\ pe locurile II – III de
la `nfiin]are pân\ `n prezent, cu excep]ia anului 1997
când a câ[tigat titlul de campioan\. ~n 1996 a cucerit
„Cupa României”. A fost o pepinier\ pentru hocheiul
românesc promovând numero[i juc\tori `n echipele
cluburilor frunta[e [i `n loturile na]ionale. ~n fiecare
an, 6 – 8 sportivi au f\cut parte din lotul de seniori.
Contribu]ii la reprezentarea hocheiului românesc:
locul VII la JO 1976; calificarea `n grupa „A” a CM
`n 1976; locul VII – VIII la JO din 1980; alte rezultate, apreciate pe plan interna]ional, ob]inute la CM
`n grupa „B”, precum [i `n competi]iile oficiale ale
juniorilor. Peste 20 de juc\tori au primit titlul de
Maestru al sportului, iar 10 dintre ace[tia au fost distin[i cu titlul de Maestru emerit al sportului – Ioan
Ba[a, Adalbert Fekete, Gal {andor, Antal Elöd, Solyom Laszlo, Horvath Laszlo, Barta Csaba, Gereb Istvan, Antal Karoly [i Nagy Attila. Antrenorii care au
contribuit la preg\tirea juc\torilor: Szabo Iuliu, Antal
Zsombor, Szabo Istvan, Mezey Emeric, Ba[a Ioan,
Csiszer Gabor, Czaka Zoltan (Antrenor emerit),
Antal Elöd, Barta Csaba, Gal {andor, Antal Istvan.
Sec]ia de patinaj vitez\ (1972) – `n perioada 19911997 a func]ionat `n colaborare cu CS {colar Miercurea Ciuc. Pe plan intern au fost câ[tigate numeroase
titluri de campioni na]ionali, cele mai multe `n sezonul 1994-1995 – peste 30 de titluri. ~n perioada 19731999 au fost realizate 206 recorduri na]ionale (176 la
masculin [i 36 la feminin). Cele mai multe recorduri
au realizat: Kopacz Tibor (33); Horvath Dezideriu
(14); Molnar Eva (10). Pe plan interna]ional, patinatorii sec]iei s-au situat printre primii 10 clasa]i `n
competi]iile oficiale: Kopacz Tibor – CE seniori
1983 (V, VII, X) [i 1984 (medalie de bronz [i 2 locuri
V), JO 1984 (locul XIX); Horvath Dezideriu – CM
1993 (2 locuri VII), CE 1993 (V, VII, VIII), JO 1994
[i 1998; Maria Balazs – CM juniori 1991 (X); Novak
Carol Eduard – CM seniori 1994 (locul III la 500 m),
CM juniori 1994 [i 1995. Au primit titlul de Mae[tri
ai sportului: Maria L\z\rescu, Dan L\z\rescu, Kopacz
Tibor, Horvath Dezideriu, Novak Carol Eduard. Din
1993 s-a constituit [i o grup\ de patinaj vitez\ pe
pist\ scurt\ (12 titluri de campioni [i titularii tuturor
recordurilor na]ionale la seniori [i juniori). Antrenorii
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
sec]iei: Farca[ Eva (1972-1975); Maria L\z\rescu
(1975-1998), Nicolae Toth (1978-1998), Dan
L\z\rescu – Antrenor emerit (1978-1985 [i 19911999).
Sec]ia de sanie (1978) func]ioneaz\ `n colaborare cu
CS {colar din Topli]a din anul 1986. Multipli
medalia]i la CN [i campioni na]ionali – 7 titluri
(1994-1999) la seniori [i juniori. Pe plan
interna]ional, sportivii D\nu] Laz\r [i Cristian }\ran
au participat la CM de juniori din 1994 (locul XII).
Antrenori: Csaszar Karoly, Denisa Popovici, Ioan
Rizea, Ilyes Elemer.
Sec]ia de schi alpin (1984) – multipli medalia]i la
CN, `n 1995 au ob]inut 2 titluri la junioare I, iar `n
1998 – 3 titluri la senioare [i unul la junioare.
Antrenor – Biro Tibor.
Sec]ia de radioamatorism – `nfiin]at\ prin preluarea
radio-clubului jude]ean, `n 1991. Pe plan intern sportivii sec]iei devin campioni na]ionali la telefonie, `n
1992, iar pe plan interna]ional ob]in medalia de bronz
`n proba pe echipe, la CM de telegrafie din 1992, prin
Bako Szabo Laszlo [i Biro Gavril. Antrenor – Petru
Schmidt.
~n ultimii ani, dup\ introducerea bobului feminin, s-a
constituit o grup\ `n care se preg\tesc sportive pentru
acest\ ramur\. ~n anul 2000 dou\ sportive ale clubului – Erika Kovacs [i Maria Spirescu – au cucerit
medaliile de aur la CE de la Gröningen [i CM de la
Monaco `n proba de starturi.
Pre[edin]ii clubului: Mihai Moldovan (1972-1973);
Kransz Karoly (1973-1977); Sprencz Ferenc (19771980); Andrei Daradics (1980-1990); Dietrich Arpad
(1990-1991); Dan L\z\rescu (1991-1998); Mezey
Emeric Petru (din 1998).
SPORT CLUB „MUSCELUL”. Unitate sportiv\
`nfiin]at\ `n anul 1969, la Câmpulung, cu performan]e
deosebite pe plan na]ional [i interna]ional la ramurile
de sport cuprinse `n structura sa organizatoric\.
Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1969); palmares: 53
de campioni [i 127 medalia]i la CN; 12 recorduri
na]ionale; 8 campioni [i 7 medalia]i la CB; locul I pe
echipe [i III la individual, `n proba de heptatlon, la
CE, 8 Mae[tri ai sportului (Olimpia Cataram\,
Valentina Cioltan, Elena Neac[u, Cristina Dobrinoiu,
Mihaela St\nescu, Liodor Pescaru, Petra V\ideanu,
Livia Simon – unii dintre ace[tia activând [i `n alte
unit\]i sportive). Antrenorii care au contribuit la
preg\tirea atle]ilor: Emil Dr\gan, Ion Dumitra[cu,
Elvira Cataram\, Liodor Pescaru, Emilian Georgescu, Elena Simene.
Sec]ia de box (1969) - a cuprins numero[i sportivi
valoro[i, mul]i dintre ei promova]i `n loturile
reprezentative [i `n sec]iile de box ale altor cluburi
care au contribuit la ob]inerea unor rezultate de prestigiu: 32 de campioni [i 97 medalia]i la CN; medalia]i
cu bronz – Mircea Fulger (JO 1984) [i Viorel Ioana
(CM 1982); Adrian Preda, campion european de juniori [i medaliat cu bronz la CM de juniori desf\[urate `n 1990; 7 sportivi care au apar]inut acestei
sec]ii au primit titlul de Maestru emerit al sportului
(Mircea Fulger, Vasile Cicu, Aurel Simion, Viorel
Ioana, Gheorghe Vlad, Anghel Iancu, Mircea David).
Antrenorii sec]iei: Cristian Panaitescu (emerit);
Gheorghe Vlad, Aurel Simion, Constantin Dia.
Sec]ia de judo (1971) – 17 campioni [i 39 de
medalia]i la CN; performan]e deosebite ob]inute de
Drago[ Bolbose, Maestru emerit al sportului, medaliat cu bronz la CE de juniori din 1986 [i cu aur la
edi]ia din 1987. Antrenorii sec]iei: Ion Du]\ [i Bogdan Nistor.
Sec]ia de lupte greco-romane (1969) - 66 de campioni [i 66 de medalia]i la CN; 6 campioni balcanici,
numero[i sportivi, promova]i `n loturile na]ionale [i
`n sec]iile altor cluburi, care au ob]inut performan]e
deosebite: Ion Dulic\ – campion mondial de juniori
(1973), medaliat cu bronz la CE de seniori (1974);
Anton Arghira – campion mondial de juniori [i
medaliat cu bronz la CE de juniori din 1986; medaliat cu argint la CM de seniori din 1989; Marian {tefan
– argint la CE de seniori din 1982; Marian Sandu –
campion mondial la juniori (1990), medaliat cu argint
la CE de seniori (1991), sportiv care [i-a continuat
activitatea la „Dinamo” unde a mai cucerit, pân\ `n
1998, `nc\ patru medalii de argint [i trei de bronz.
Mae[tri emeri]i ai sportului: Anton Arghira, Ion
Dulic\, Marian Sandu. Antrenorii sec]iei: Constantin
Stan (Antrenor emerit), Lucian Coman (Antrenor
emerit), Ion Dragomir (Antrenor emerit), Lucian
Popescu, Anton Arghira, Dumitru Mâzgaciu.
269
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Sec]ia de volei (1997) – activitate la nivelul juniorilor, echipa format\ din juc\tori cu dubl\ legitimare,
SC „Muscelul” – CS{, câ[tigând titlul de campioan\
na]ional\, edi]ia 1998-1999. Clubul are `n proprietate: teren de fotbal gazonat, cu pist\ de atletism [i
tribune (10 000 de locuri); grup s\li de preg\tire pentru box, lupte, judo; teren fotbal (2) cu pist\ betonat\
[i tribun\ (1 500 de locuri); sediu club. ~n 1973 SC
„Muscelul” s-a clasat pe locul III `n `ntrecerea intercluburi. Pre[edin]ii clubului: Alexandru Du]\ (19691977); Ion Dumitra[cu (din 1977).
SPORT CLUB MUNICIPAL BAC|U. Unitate
reprezentativ\ a jude]ului Bac\u [i a sportului românesc, care continu\ activitatea CS „Dinamo”, fondat
la 4 septembrie 1949 din ini]iativa unui grup de angaja]i ai Mili]iei regionale Bac\u, condus de Benedict
Teodorescu, care a devenit [i primul pre[edinte al
clubului. Structura organizatoric\ [i denumirile purtate pe parcursul anilor: 1950-1965 – CS „Dinamo”,
club departamental subordonat MI; 1965-1970 – CS
Or\[enesc „Dinamo”, se transform\ din club departamental `n club or\[enesc, depinzând financiar de MI
[i coordonat de organele sportive locale; `n 1970 –
Sport Club Bac\u devine unitate subordonat\
CNEFS pân\ la sfâr[itul anului 1989 [i apoi subordonat\ MS [i MTS; 2001 – Sport Club Municipal
Bac\u, f\când parte, ca structur\, din sistemul MTS.
~n primii ani, din cele 7 sec]ii preconizate [i-au
`nceput activitatea doar 4 (fotbal, volei, tir [i
atletism), iar dup\ anul 1965 func]ionau 8 sec]ii (atletism, fotbal, handbal, gimnastic\, box, lupte, canotaj,
tir). ~n prezent, SCM Bac\u cuprinde `n structura sa
11 sec]ii: atletism (`nfiin]at\ `n 1950) – antrenor coordonator Nicolae Mihalache; box (1955) – Antrenor
emerit Relu Aura[; gimnastic\ (1963) – Cornel Agop;
lupte greco-romane (1965) [i lupte libere feminin
(1999) – Antrenor emerit Ticu Grigorescu; nata]ie
(1987) – Narcis Gherca; s\rituri `n ap\ (1987) –
Antrenor emerit Pantelimon Decusear\; tenis (1984)
– Mihai Ciuntea; modelism (1997) – Petre Zaharioaie;
karate modern (1999) – Doru Botez; kick-box (1997)
– Dan {uhan; judo (2001) – Constantin Manole. ~n
anumite perioade au mai func]ionat urm\toarele
sec]ii: canotaj (1969-1989); handbal (1956-1973);
270
scrim\ (1981-1988); tir (1950-1973); fotbal (19501992). ~n anul 1992, sec]ia de fotbal s-a desprins din
structura clubului, constituindu-se `n club profesionist sub denumirile: FC „Constar”; FC „Selena”; FC
Bac\u; FCM Bac\u. SCM Bac\u a avut o evolu]ie
continuu ascendent\, reu[ind `n ultimul deceniu s\ se
impun\ printre unit\]ile sportive de elit\ ale sportului
de performan]\ din ]ara noastr\, cu contribu]ii deosebite la atletism, box, lupte, gimnastic\, s\rituri `n
ap\ [i `n alte ramuri ale sportului. ~n perioada 19892000, clubul a ob]inut peste 1 900 de medalii la CN
de seniori, tineret [i juniori. ~n bilan]urile ultimilor
doi ani, `ntocmite pe baza punctajului acordat primilor trei clasa]i la CN, clubul ocup\ urm\toarele
pozi]ii: locul V `n clasamentul general al cluburilor [i
locul II `ntre unit\]ile din sistemul MTS `n anul 1999;
locul VI `n clasamentul general [i locul III `ntre unit\]ile din sistemul MTS `n anul 2000. ~n clasamentele
privind contribu]ia la reprezentarea interna]ional\,
clubul s-a situat pe urm\toarele locuri: III `n clasamentul general [i I `ntre unit\]ile din sistemul MTS `n
anul 1999; locul XXI `n clasamentul general [i VIII
`ntre unit\]ile din sistemul MTS (IX la probe olimpice [i IV la probe neolimpice), `n anul 2000.
Bilan]ul realizat de sportivi clubului `n anul 2001 pe
plan na]ional: 18 titluri de campioni na]ionali la seniori, 8 la tineret, 25 la juniori I [i 37 la juniori II; 208
locuri II-III la CN de seniori, tineret [i juniori; 2 recorduri na]ionale; locul IV pe ]ar\ `n clasamentul cluburilor care au ob]inut medalii la CN. La competi]iile
interna]ionale oficiale de seniori, tineret, juniori [i
cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Europene, JMU [i
CB) sportivii clubului au cucerit 20 de medalii `n probele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor 4
medalii `n probele pe echipe, rezultate cu care clubul
s-a situat pe pozi]ia a VI-a `n clasamentul pe ]ar\ al
cluburilor.
Sec]ia de atletism. ~n cei 50 de ani de activitate [i `n
special `n ultimul deceniu – `n colaborare cu CS{ – a
reu[it s\ lanseze `n atletismul de performan]\ numero[i sportivi care s-au impus pe plan intern [i interna]ional. ~n ultimii 11 ani, atle]ii clubului au urcat
de peste 200 de ori pe podiumul CN, câ[tigând numeroase titluri de campioni la seniori, tineret [i juniori. Printre sportivii cu rezultate deosebite care au
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
activat `n aceast\ sec]ie (unii transfera]i la alte
cluburi) se num\r\: Valeria Bufanu (medaliat\ la JO
din 1972 [i CE din 1973); Bogdan }\ru[ (participant
la JO din 1996, medaliat cu argint la CM de juniori `n
1994 [i la CE din 1996 la s\ritura `n lungime);
L\cr\mioara Ionescu (locul I la JO ale Tineretului
European, medaliat\ cu aur la CE de juniori din 1997
[i la CE de tineret din 1999 [i cu bronz la CM de juniori, la disc); Mihaela Melinte, cu performan]e remarcabile la aruncarea ciocanului (aur la CE de
tineret din 1997, la CE de seniori din 1998 [i la CM
din 1999, de]in\toarea unor recorduri mondiale [i europene); Alina Râpanu, cu dubl\ legitimare (medaliat\ cu argint la CE de juniori din 1997 la 400 m,
bronz la CM de juniori [i la CE de seniori din anul
2000 cu [tafeta 4x400 m); Mariana Solomon (argint
la CE de juniori din 1999 la triplusalt); Cristina Fechita (locul IV la CE de tineret din 1997 la aruncarea
ciocanului) [i al]ii. Mai sunt de re]inut: 2 medalii de
aur cucerite de Mihaela Melinte la JMU `n 1997 [i
1999, 4 locuri I pe care s-a situat Mihaela Melinte la
Cupa Europei `n 1997, 1998, 1999 [i 2000, numeroase titluri [i medalii ob]inute la CB. ~n sec]ie au
activat 10 Mae[tri ai sportului, 2 Mae[tri emeri]i ai
sportului [i trei Antrenori emeri]i (Cornel Popa, Ion
Butnaru, Theodoru Agache). Mai func]ioneaz\ ca
antrenori Maria Hagima, Gheorghe Neam]u, Mihaela
Melinte, Eugen Pereteatcu.
Sec]ia de box a câ[tigat cu sportivii s\i 34 titluri de
campion na]ional (6 la seniori, 12 la tineret [i 16 la
juniori), precum [i un mare num\r de locuri II [i III
la CN organizate pentru aceste categorii. ~n 1991 a
cucerit titlul de campioan\ na]ional\ de juniori pe
echipe. Sec]ia a conlucrat cu diferi]i sponsori,
purtând denumirea acestora: „Selena”, „Koala”,
„Perla Moldovei”. S-au remarcat prin rezultate deosebite pe plan interna]ional urm\torii sportivi care
au reprezentat aceast\ sec]ie `n anumite perioade:
Francisc Va[tag (participant la JO din 1996, dublu
campion mondial `n 1993 [i 1995, dublu campion european `n 1993 [i 1996, locul I la Cupa Mondial\ din
1994); Claudiu Cristache (bronz la CE din 1993,
locul II la Cupa Mondial\ din 1994); Condurat Dinu
(aur `n 1972 [i bronz `n 1970 la CE de juniori); Nicolae B\bescu (aur `n 1972 la CE de juniori); Ion Pall
(argint, `n 1984, la CE de juniori [i bronz `n 1985 la
CM de juniori); Ciprian Ciocan (bronz `n 1992 la CE
de juniori); Viorel Simion (campion european de
cade]i `n 1997 [i de juniori `n 1999) [i al]ii. Antrenorii sec]iei: Relu Aura[ (Antrenor emerit), Mihai Teofil
(Antrenor emerit), Nicolae Cara, Anton Cojan,
Marinic\ Ouatu, Constantin Deju, Ion Gheorghi]\.
Sec]ia de handbal a activat cu echipa masculin\ `n
Divizia Na]ional\, unde s-a clasat de 2 ori pe locul III
(1963-1964 [i 1967-1968), de 3 ori pe locul IV [i de
3 ori pe locul V, iar pe plan interna]ional a `nregistrat
86 de victorii. ~n perioada 1961-1970 era considerat\
una dintre cele mai bune echipe din provincie, `n
cadrul c\reia au activat 22 de Mae[tri ai sportului [i
9 Mae[tri emeri]i ai sportului. Peste 25 juc\tori au
f\cut parte din diferite loturi reprezentative, contribuind la realizarea unor victorii interna]ionale. Au func]ionat ca antrenori ai echipei: Lasc\r Pan\ – emerit
(de mai multe ori [i antrenor al echipei na]ionale),
Petre Curelaru, Milu Horob\], Mihai Pintea – emerit. ~n 1973, sec]ia `[i `nceteaz\ activitatea `n cadrul
clubului, echipa fuzionând cu „{tiin]a” Bac\u, unde
[i-a continuat activitatea `n prima divizie.
Sec]ia de lupte greco-romane a ob]inut `n ultimii
doi ani peste 150 de medalii la CN, 8 campioni
na]ionali la seniori [i tineret [i peste 40 de medalii la
juniori, 2 titluri de campioan\ na]ional\ cu echipa de
juniori (1996, 1999) [i unul cu echipa de cade]i
(1991). Rezultate pe plan interna]ional: peste 80 de
medalii la concursuri interna]ionale [i CB; participan]i la JO: Valentin Rebegea (1992 – locul V, 1996
– locul XI); participan]i la CM [i CE: Valentin
Rebegea (bronz la CM de tineret din 1991, argint `n
1990 [i bronz `n 1991, la CE de juniori, locul IV la
CM din 1992); Marian Brade (aur la CM de cade]i
din 1995); Florin Gavril\ (aur la CM de juniori din
1999, argint la CE de juniori din 1998); Eusebiu
Diaconu (bronz la CE de juniori din 1999, argint la
CM de juniori din 2000), Constantin Buliba[a (aur la
CE de juniori din 2000), C\t\lin Matache (locul VI `n
1998 [i bronz `n 1999 la CM de juniori); Victor Rebegea (bronz la CM de cade]i din 1992). Au mai participat
la CM [i CE: Adrian Popa, Victor Pren]u, Daniel
Harasimiuc, Ion Damaschin, Marius Bitere [i al]ii.
Antrenori care au contribuit la dezvoltarea acestei
271
STRUCTURI ORGANIZATORICE
sec]ii: Mircea Croitoru, Ticu Grigorescu, Ion Butucaru, George Mocanu, Ion S\rban. Din colectivul
tehnic mai fac parte Vasile Butucaru [i Gheorghe
Panait.
• Sec]ia de s\rituri `n ap\ a reu[it `n cei 13 ani de
activitate s\ devin\ una dintre cele mai puternice din
]ar\, dominând `n ultimii ani CN de seniori [i juniori.
Un num\r de 10 sportivi s-au impus la campionatele
interna]ionale din 14 t\ri, precum [i la CB de seniori
[i juniori, iar 6 dintre ace[tia au cucerit medalii la CM
[i CE de tineret [i juniori. Palmaresul interna]ional:
8 particip\ri la JO (Gabriel Chereche[ [i Clara Ciocan – 1992; Gabriel Chereche[, Clara Ciocan [i
Ani[oara Opriea – 1996 [i 2000); 16 medalii la CE de
juniori (5 de aur, 3 de argint [i 8 de bronz); 4 medalii
la CM de tineret [i juniori (1-2-1). Printre s\ritorii
care s-au remarcat `n mod deosebit, realizând performan]e `n premier\, se afl\: Gabriel Chereche[ (peste
30 titluri de campion na]ional, participant la 3 CM de
tineret [i juniori: 1991 – bronz, la platform\, 1993 –
aur, la platform\ [i 1995 – locul VI, la trambulin\ 3 m;
5 medalii la CE de juniori: 2 de aur, `n 1992 [i 1995,
2 de argint, `n 1992 [i 1993, 1 de bronz, `n 1991; `n
1994, la 17 ani, a participat la CM de seniori, unde
s-a clasat pe locul XVIII); Clara Ciocan (15 titluri de
campioan\ la junioare [i 20 la senioare; medaliat\ cu
argint la CM de juniori; 2 medalii de aur, `n 1995 [i
1996, 3 de bronz, `n 1992 [i 1993, la CE de juniori;
locul IV la CE de seniori `n 2000, la sincron platform\); Mihaela Coman (argint la CM de juniori din
1993, aur `n 1993 [i bronz `n 1994, la CE de juniori);
Ani[oara Opriea (2 medalii de bronz la CE de juniori,
`n 1993 [i 1995, locul IV la CE de seniori la sincron
platform\ `n 2000); Andra Opinc\ (argint la CE de juniori din 2000); Cornel Ardeleanu (bronz la CE de
juniori `n 2000). Antrenorii care au contribuit la realizarea acestor performan]e: Pantelimon Decusear\
(Antrenor emerit), Ildyko Toth, C\t\lin Cazan.
Sec]ia de gimnastic\ a activat `n colaborare [i cu alte
sec]ii din localitate, sprijinind afirmarea unor
gimnaste pe plan interna]ional. Pe plan intern, au
câ[tigat de patru ori Cupa FR de Gimnastic\ (1968,
1969, 1970 [i 1971), CN de maestre (1972), CN de
copii (1963) [i s-a situat de dou\ ori pe locul III `n
CN de senioare (1972 [i 1973). ~n diferite competi]ii
272
interna]ionale (CM, CE, CB, cupe [i alte concursuri)
gimna[tii sec]iei au câ[tigat peste 100 de medalii.
{i-au adus contribu]ia la reprezentarea gimnasticii pe
plan interna]ional: Felicia Dornea (participant\ la JO
din 1972 [i la CE); Maria Andrioaie (participant\ la
CM); Camelia Andronic (medaliat\ la CB); Gabriela
Tru[c\ (medaliat\ cu argint la JO din 1976, la proba
pe echipe); Gabriela Potorac (2 medalii de argint – pe
echipe [i la s\rituri [i 1 de bronz – bârn\, la JO din
1988; medaliat\ cu aur la CE [i cu bronz la CM, `n
proba de bârn\ `n anul 1989; 5 medalii la CE de juniori – bronz, `n 1986, la paralele, 1 de aur – bârn\, 2
de argint – individual compus [i paralele, 1 de bronz
– sol `n 1988). Printre antrenorii care au contribuit la
preg\tirea gimnastelor se afl\: Mircea Bibere [i Marina Bibere (Antrenori emeri]i), Cornel Agop, Petric\
M\girescu, Eugenia Prisecaru, Constantin Vrabie,
Vasilica Agop, Violeta Gâ]u, Dan Pintilie, Ion Ioni]\.
Grupa de `not din sec]ia de nata]ie, `n colaborare cu
CS{, a contribuit la preg\tirea unor tineri care s-au
afirmat pe plan intern [i interna]ional: peste 400 de
medalii câ[tigate la CN de juniori [i copii [i peste 160
de medalii la diferite concursuri interna]ionale. Printre sportivii care s-au remarcat, se afl\: Ciprian
Amariei (bronz) [i Alina T\b\caru (argint [i bronz) la
JO ale Tineretului European `n 1995; Aida Pu[ca[u
(argint [i bronz la CB); Adrian Negru (aur la CB) [i
al]ii. Antrenorii sec]iei: Narcis Gherca, Ovidiu
Galeru, Ducu Hermeziu, Mihai Gavriliu, Cornelia
Pu[ca[u.
Se mai remarc\ rezultatele ob]inute la sec]ia de arte
mar]iale de contact, prin sportiva Adriana Stan, medaliat\ cu bronz la CE de kick-box din 1998 (categoria 56 kg) [i cu aur la CE din 2000 (categoria 57 kg).
~n decursul anilor, func]ia de pre[edinte al clubului a
fost `ndeplinit\ de urm\torii: Benedict Teodorescu;
Ion M\noiu; Izu Isac; Carol Grindea (1960-1965);
Ioan Bucur (1965-1966); Iosif Ichima[ (1966-1968);
Roli Stratulat (1968-1974); Corneliu Costinescu
(1974-1990); Dorin Ar\d\voaicei (din 1990 [i `n
prezent).
SPORT CLUB „SPORTUL STUDEN}ESC”
BUCURE{TI. A luat fiin]\ la 11 februarie 1916, ini]ial
sub denumirea „Sporting Club Universitar Studen]esc”,
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
cunoscut mai târziu [i sub numele de „Societatea
Universitar\ Sportul Studen]esc”. Clubul s-a constituit din ini]iativa [i `n urma demersurilor f\cute `nc\
din anul 1915 de c\tre un grup de studen]i, `ntre care
[i Octav Luchide, de la Facultatea de Drept, [i cu
sprijinul unor profesori, avându-l `n frunte pe reputatul matematician Traian Lalescu, cadru didactic la
Universitatea Bucure[ti, care a devenit [i primul
pre[edinte al acestei organiza]ii sportive. La `nceput
a avut sec]ii de fotbal [i rugby (dup\ alte surse, fotbal
[i tenis). Izbucnirea primului r\zboi mondial constituie un obstacol `n demararea activit\]ii noului club.
Studen]ii bucure[teni se reorganizeaz\ `ntr-o nou\
grupare denumit\ „Speciala” a c\rei activitate se
limita la fotbal [i care a durat doar un sezon. ~n toamna anului 1919, la str\daniile neobosite ale prof. univ.
Traian Lalescu [i ale lui Octav Luchide, „Sportul Studen]esc” preia `ntregul lot de juc\tori de fotbal de la
„Speciala”, antrenând `n paralel interesul sec]iilor de
rugby, atletism, tenis [i altele. Dup\ 1920 studen]ii
care practicau rugby-ul [i atletismul se orientau cu
prioritate c\tre „Sportul Studen]esc”. Fotbalul a constituit una dintre principalele activit\]i, acesta fiind [i
nucleul `n jurul c\ruia au evoluat [i structurile organizatorice, la echipa „Sportul Studen]esc” evoluând
pe parcursul anilor numero[i juc\tori [i antrenori de
valoare, nume cu rezonan]\ `n fotbalul românesc.
Ini]ial, puteau fi membri ai clubului numai studen]ii
[i cadrele didactice, `ns\ la insisten]ele elevilor de la
Liceul „Dimitrie Cantemir”, care doreau s\ vin\ cu o
echip\ de rugby, se accept\ [i legitimarea elevilor de
liceu. ~n 1929 „Sportul Studen]esc” devine club autonom al studen]ilor [i elevilor. Dup\ 1925 func]ia de
pre[edinte al clubului a revenit prof. univ. Constantin
Stoicescu, rectorul Universit\]ii Bucure[ti (mai târziu
a fost [i pre[edintele Federa]iei Române de Box), iar
cea de secretar, lui Octav Luchide, care mai târziu a
f\cut parte din conducerea Federa]iei Române de
Fotbal. Din 1934 la conducerea clubului s-au aflat
dr. Aurel Leucu]ia – pre[edinte, P. Nedelcovici [i
P. Stroescu – vicepre[edin]i, iar I. Chiriceanu, secretar. ~n 1945 clubul `[i schimb\ denumirea `n „Sparta”,
iar `n 1947, perioad\ `n care avea loc reorganizarea
mi[c\rii sportive, `[i `ntrerupe activitatea. Dorin]a de
reconstruc]ie a clubului se manifest\ prin diverse
ini]iative de a reactiva echipa de fotbal a studen]ilor
bucure[teni, printre care: constituirea unei echipe de
fotbal `n cadrul Centrului Universitar Bucure[ti
(CUB), `n 1948; `nfiin]area unei echipe `n cadrul Institutului Agronomic (1951) care, reu[ind s\ promoveze `n Divizia B, este preluat\ de CUB, adoptând
[i denumirea de „{tiin]a”, din 1967 devenind „Politehnica”. ~ncepând din 1969 se revine la vechiul
nume „Sportul Studen]esc”, conducerea acestuia
fiind `ncredin]at\ unui colectiv din care a f\cut parte
[i prof. univ. dr. arhitect Emil Barbu Popescu
(„Mac”), ulterior rector al Institutului de Arhitectur\
„Ion Mincu”, cel care a devenit pre[edintele acestui
club. Pe parcursul anilor, `n conducerea clubului, `n
func]ia de vicepre[edinte s-a aflat prof. Eugen Banciu. ~ntre 1948-1989, activitatea sportiv\ a
studen]ilor bucure[teni [i reprezentarea acesteia pe
plan intern [i interna]ional a cunoscut numeroase
transform\ri, folosindu-se diverse formule organizatorice [i denumiri. Organizate pe plan teritorial sau `n
cadrul institu]iilor de `nv\]\mânt superior, structurile
sportive studen]e[ti, `n care au fost cuprinse [i sec]ii
ale „Sportului Studen]esc”, au activat sub numele de
„{tiin]a” (de mai multe ori), Clubul Atletic Universitar, CS „Universitatea”, Clubul Nautic Universitar [i
altele. Al\turi de „Sportul Studen]esc” au mai
func]ionat cluburile studen]e[ti „Universitatea”, „Politehnica” „ASE”, „Construc]ii”, „Arhitectura”,
„ICF” („IEFS”) [i altele, cu sec]ii la mai multe ramuri de sport, dintre care unele cu caracter reprezentativ, precum [i denumiri combinate „{tiin]a Construc]ii”, „{tiin]a ICF” etc. ~n 1948 CS Universitar
centraliza toat\ activitatea de performan]\ studen]easc\ din Bucure[ti. Dup\ 1972, sec]ia de fotbal [i-a
desf\[urat activitatea ca unitate distinct\, din 1997
adoptându-se denumirea de CF „Sportul Studen]esc”,
situa]ie care a fost consfiin]it\ [i pe plan juridic `n
anul 2001, când s-au constituit SC „Sportul Studen]esc”, structur\ polisportiv\ de performan]\ [i asocia]ia sportiv\ Club de Fotbal „Sportul Studen]esc”
(vezi CF „Sportul Studen]esc”). ~n decursul anilor, `n
cadrul clubului sau `n structurile care au continuat activitatea acestora, au func]ionat sec]ii de fotbal,
rugby, atletism, gimnastic\ sportiv\, gimnastic\ ritmic\, tenis, scrim\, tir, canotaj, box, baschet, volei,
273
STRUCTURI ORGANIZATORICE
handbal, [ah, hochei pe ghea]\, polo pe ap\, yachting,
schi, modelism, automobilism, badminton [i altele.
~n cadrul sec]iilor cluburilor studen]e[ti sau ale altor
cluburi unde au fost promova]i studen]ii sportivi,
ace[tia au cucerit numeroase titluri [i medalii la CN,
JB, JMU, CE, CM [i JO, foarte mul]i dintre ei fiind
componen]i de baz\ ai loturilor reprezentative. ~n
perioadele `n care sec]iile pe ramuri de sport au fost
reunite sub alte denumiri [i `n special sub cea de
„{tiin]a”, o contribu]ie important\ la afirmarea sportului de performan]\ studen]esc au avut Puiu Anghel
[i Nicolae Mircioiu `n calitate de pre[edin]i, Alexandru D\nil\ (un reputat arbitru de baschet) ca secretar
cu probleme organizatorice, conf. univ. Dumitru
Hazaparu – secretar cu probleme tehnice, Auric\
Stoian – probleme economice [i mul]i al]ii.
Sec]ia de atletism a „Sportului Studen]esc” a fost
printre primele care s-au impus pe plan na]ional, contribuind la promovarea acestei ramuri de sport `n ]ara
noastr\. Au cucerit titlurile de campioni na]ionali:
Constantin Dumitrescu – 1920 (cros – 8 km); Jean
Dumitrescu – 1922 (cros – 8 km); echipa de cros –
1923; Gh. Onciul – 1926 (suli]\) [i 1928 (lungime);
Costin Hârjeu – 1928 (100 m); Nicolae Ilie – 1928
(cros – 10,5 km); Nicolae Ogrinja – 1928 ( pr\jin\) [i
1929 (decatlon). Ulterior, când sec]ia [i-a continuat
activitatea `n cadrul altor structuri studen]e[ti, au
cucerit titluri na]ionale pentru CSU, „{tiin]a”,
„CAUB” [i alte cluburi: Ilarie M\gda[ – 1954 (100 [i
200 m); Elöd Kincses – 1960-1961 (100 [i 200 m);
Valeriu Jurc\ – 1961-1962 (100 [i 200 m); Tiberiu
Ardelean – 1957-1959 (110 m garduri); Zeno
Dragomir – 1950-1955 (pr\jin\); Alexandru Bizim –
1959-1964 (suli]\); Gh. Popescu – 1960 (suli]\);
Alexandru Spiridon – 1963-1964 (`n\l]ime); {erban
Ion – 1969-1970 (`n\l]ime); Dan Hidio[anu – 1968
(110 m garduri); Toma Petrescu – 1973-1975 (100 m);
Claudiu {u[elescu – 1976 (400 [i 100 m); Mircea
Ursac – 1960 (110 m garduri); Constantin Stan –
1972-1973 (400 m); Jutta Haffer – 1949 (`n\l]ime);
Lia Manoliu – 1952-1955 (disc); Maria Di]i-Diaconescu – 1959-1961 (suli]\); Viorica Gabor – 1969
(cros); echipa de cros a CSU – 1950; Elisabeta Baciu
– 1970 (cros); Dorina C\tineanu – 1974 (lungime) [i
mul]i al]i atle]i promova]i la alte cluburi unde s-au
274
consacrat. Printre antrenorii care [i-au adus contribu]ia la preg\tirea atle]ilor universitari s-au aflat
Tiberiu Földvari, Gh. Rugin\, Dumitru Alexandrescu, Dumitru Roman, Andrei Nagy [i al]ii.
Sec]ia de rugby a promovat echipe `n toate categorile – onoare, promo]ie [i categoria a II-a – având
contribu]ii deosebite la dezvoltarea jocului cu
balonul oval `n ]ara noastr\. Echipa „Sportul Studen]esc” a reprezentat acest sport cu rezultate de
prestigiu atât la nivel de club cât [i al echipelor
reprezentative, `n componen]a c\rora a promovat numeroase valori cu nume de rezonan]\ pe plan interna]ional. Aceast\ forma]ie a câ[tigat Campionatul
României (Cupa C. Alim\ni[teanu – categoria
onoare) `n 1925, 1929, 1932, 1935, 1939 [i 19451946, iar edi]ia 1947-1948 sub denumirea „Universitatea” Bucure[ti. C\pitani ai echipelor campioane au
fost Sorin Mich\ilescu (pân\ `n 1929) [i Aurel
M\r\[escu (pân\ `n 1939). ~n „Cupa României”
(Cupa „Tenis Club Român”) „Sportul Studen]esc” a
câ[tigat trofeul `n 1924 [i `n cele 6 edi]ii disputate
`ntre 1927-1932. Pe plan intern echipa a mai câ[tigat
`n 1937 Cupa „General Gabriel Marinescu” (donat\
`n 1934), edi]iile din 1922, 1923, 1924 [i 1932 ale
Cupei „Gh. }icleanu” (fost categoria a II-a [i apoi
promo]ie), precum [i Cupa „Cantacuzino”, apoi
„Neni[or”, `n 1924 [i 1925. Pe plan interna]ional, `n
aprilie 1923, sus]ine primul joc la Bucure[ti cu
echipa „RGH” (din Germania) pe care-l termin\
nedecis 0-0 (c\pitan, Octav Luchide). ~n 1925 câ[tig\
2 jocuri `n Polonia – 22-1 cu „Vulturul Alb” [i 18-0
cu Selec]ionata militar\ polonez\ (c\pitan Sorin
Mich\ilescu), iar `n 1935 câ[tig\ cu 10-5 meciul cu
echipa francez\ RC Narbonne, desf\[urat la Bucure[ti (c\pitan Aurel M\r\[escu). La prima sa deplasare `n Fran]a `n 1937, pierde cu 8-11 jocul
revan[\ cu RC Narbonne. ~ntre juc\torii interna]ionali de rugby care au reprezentat SC „Sportul Studen]esc” s-au aflat: Victor Brabe]ianu, Ascanio
Damian (viitorul rector al Institului de Arhitectur\
„Ion Mincu”), Telu Diamandi, Constantin Dinescu,
G. Dragomirescu, {t. Aurel Dr\ghici, Rudy Ekert,
George Fântâneanu, Paul Florian, C. Grigorescu,
{tefan Ionescu, Aurel M\r\[escu, Eugen M\rculescu,
Sorin Mich\ilescu, Paul Nedelcovici, Aurel Neme[,
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Vasile Niculescu, Rudolf Schmettau (a `ndeplinit mai
multe func]ii de conducere `n diferite sporturi), Ilie
Tarabega, George Vraca (marele actor) [i George
Wirth. Pre[edinte al sec]iei de rugby: Dimitrie
T\n\sescu (care era [i vicepre[edinte al FR de
Rugby). Dup\ 1970 a activat sub denumirea Clubul
de Rugby „Sportul Studen]esc”. Din 1990, echipa de
rugby a activat `n Divizia A, `nregistrând cea mai
bun\ performan]\ – locul III `n edi]ia 1995-1996.
Sec]ia de baschet a luat fiin]\ `n 1930, iar `n toamna
anului 1931 s-a num\rat printre cele 8 cluburi care au
fondat Federa]ia Român\ de Baschet [i Volei. Echipa
masculin\ particip\ la cel de-al III-lea Campionat al
Capitalei, fiind `nvins\ `n final\ de c\tre forma]ia studen]ilor de la „Medicin\” („Juventus”). Particip\
`ncepând cu edi]ia 1931-1932 la Campionatul regiunii Muntenia, unde se acorda [i titlul na]ional (ocup\
locul III). Edi]ia din 1933 a campionatului s-a organizat `n aer liber, majoritatea jocurilor disputându-se
pe terenul „Sportului Studen]esc” (locul III). ~n 1934,
se `nt\re[te cu absolven]ii Liceului „Matei Basarab”
[i devine cea mai puternic\ echip\ a campionatului,
care va domina acest\ competi]ie pân\ `n anul 1940.
~n 1934 face prima deplasare peste hotare, la Sofia,
unde sus]ine dou\ jocuri pe care le pierde, `n schimb,
din cele trei partide sus]inute, `n acela[i an, la Atena
[i Istanbul, câ[tig\ dou\. ~n anul 1935, la CE de la
Geneva, prima confruntare european\ a baschetului
românesc, „Sportul Studen]esc” avea `n echipa
na]ional\ [ase juc\tori: C. Riegler, P. B\lteanu,
N. Groz\vescu, N. Alexandrescu, O. Belitoreanu [i
M. Bercu[i, precum [i doi conduc\tori (juc\tori ai
aceleia[i forma]ii), C. Lecca [i Genu Groz\vescu.
Participarea s-a f\cut prin subscrip]ii [i contribu]ia
personal\ a fiec\rui component al delega]iei. Echipa
s-a clasat pe ultimul loc. ~n 1937, `nvinge echipa studen]ilor din Brno, iar `n 1939 efectueaz\ un turneu `n
Polonia [i Letonia. ~n 1943 particip\ la Campionatul
regional categ. I, `n 1944 `n „Cupa Bucure[ti” la categoria onoare [i la alte competi]ii desf\[urate `n perioada 1945-1946, iar `n 1947 la cea dintâi Divizie
na]ional\, având conduc\tor tehnic pe Bizzi Bercu[i.
~n 1950 activeaz\ sub denumirea „{tiin]a” [i apoi `n
alte combina]ii: „{tiin]a-Construc]ii”, „{tiin]a ICF” [i
altele. Echipa feminin\, una dintre primele `nfiin]ate
`n Capital\, `n 1933, a sus]inut un joc cu echipa similar\ a „TCR”, singurele echipe prezente din cele [ase
`nscrise `n Campionatul Bucure[tiului, partid\ pe
care a pierdut-o cu 9-7. ~n aceast\ perioad\ de
`nceput, echipa avea `n componen]\ pe Katia Aman
(c\pitan), Mica Paraschivescu, Hansi Colias, Carmen
Marineanu, Margot Ene [i Viorica {tef\nescu. Dup\
campionatul din 1934, desf\[urat cu patru echipe,
`ntre care [i „Sportul Studen]esc”, activitatea este reluat\ abia `n 1939, când se organizeaz\ Cupa
„FRVB” cu 8 echipe, „Sportul Studen]esc” clasânduse pe locul II, an `n care au debutat viitoarele interna]ionale Rodica S\deanu-Riegler [i Magda Grigorescu-Niculescu. ~n 1945, `n Bucure[ti, activau 3
echipe `ntre care se afla [i „Sportul Studen]esc”, care
câ[tig\ Campionatul Regional, din echip\ f\când
parte unele dintre cele mai valoroase juc\toare din
acea vreme, fiind [i componente ale lotului na]ional:
Antigona Papazicol, Laura S\ulescu, Magda Niculescu, Rodica S\deanu, Coca Bunescu [i Leni Tomescu.
Echipa domin\ Campionatul regional 1946-1947, iar
`n 1948 particip\ la Cupa Districtului Bucure[ti. ~n
1949, `n urma unor reorganiz\ri, activitatea a continuat `n cadrul CSU, echipa fiind format\ din R.
S\deanu, Livia Petrescu, Ioana Odobescu, Lia Manoliu [i altele. ~n 1950 CSU se transform\ `n „{tiin]a”
(va cunoa[te pe parcursul anilor mai multe reorganiz\ri) care va câ[tiga primul CN feminin de baschet
având `n echip\ pe Livia Petrescu (c\pitan), Rodica
S\deanu, Ioana Odobescu, Dina Manolescu, Ina [i
Lia Manoliu [i altele. La edi]ia a II-a din 1951 a CN,
echipa s-a clasat pe locul II sub denumirea „{tiin]aConstruc]ii”, iar `n 1952, tot pe locul II, sub titulatura „{tiin]a ICF” (Antoaneta R\dulescu, Eva Ferencz,
Lavinia Vasiliu, Xenia Nistor, Laura Bulg\rescu [.a.),
pozi]ie ocupat\ [i `n 1953. Echipele feminine de
baschet au reprezentat, `n continuare, sportul studen]esc, num\rându-se printre protagonistele CN,
ajungând de dou\ ori pân\ `n semifinalele CCE.
Sec]ia de volei [i-a desf\[urat activitatea `n perioada
de `nceput `mpreun\ cu baschetul, foarte mul]i
juc\tori [i juc\toare reprezentând `n competi]ii ambele jocuri. ~n 1931 a participat la primul Campionat
al Capitalei, `n continuare prezentându-se cu echipe
valoroase care s-au impus pân\ dup\ cel de-al doilea
275
STRUCTURI ORGANIZATORICE
r\zboi mondial, contribuind la dezvoltarea acestui joc
sportiv `n ]ara noastr\. Dup\ r\zboi, alte organiza]ii
studen]e[ti au reprezentat voleiul `ncepând din 1949
cu CSU, care avea `n componen]\ pe Medianu,
Vâlvoi, Dumitra[cu, T\rchil\ [i al]ii. ~n 1954 echipa
feminin\ „{tiin]a ICF” (antrenor N. Murafa) a cucerit titlul de campioan\ na]ional\. Unul dintre cluburile cu contribu]ii deosebite la promovarea [i dezvoltarea voleiului de performan]\ studen]esc a fost
„Medicina” Bucure[ti. Printre juc\torii [i antrenorii
remarca]i se afl\: prof.univ.dr. Miron Georgescu
(Antrenor emerit), conf.univ. N. Murafa (Antrenor
emerit), {tefan Roman (Antrenor emerit), Ion
{u[elescu [i al]ii.
Prezen]a handbalului `n sec]iile cluburilor studen]e[ti a avut meritul de a fi contribuit la promovarea
unor juc\tori de mare valoare care au reprezentat
acest joc sportiv cu rezultate de excep]ie, printre
ace[tia num\rându-se: Cristian Ga]u, Mihai Marinescu, Gheorghe Goran, Iosefina {tef\nescu, Elena
P\dureanu, Aurora Leonte, Elena Jianu, Carolina
Cârligeanu, Aurelia Szöke, Irina Nagy, `mpreun\ cu
Antrenorii emeri]i Victor Cojocaru, Constantin
Popescu, Ioan Kunst-Gherm\nescu, Valeriu Gogâltan, Ion Bota [i al]ii. Au fost `ncununate cu laurii de
campioane na]ionale la handbal `n 11 echipele feminine „{tiin]a ICF” (1952) [i „{tiin]a” Bucure[ti
(1959-1960 [i 1962-1963), precum [i cele de handbal
`n 7 – „{tiin]a” Bucure[ti (1959-1960, 1964-1965),
„Universitatea” (1970-1971) [i IEFS (1972-1973 [i
1974-1975).
Sec]ia de nata]ie, afiliat\ la FR de Nata]ie `n 1931 a
men]inut interesul pentru promovarea ramurilor acestei discipline sportive. Dup\ 1950, sub `ndrumarea
so]ilor Paula [i Iosif En\ceanu, `n cadrul CS
„{tiin]a”, `notul de performan]\ a cunoscut o puternic\ dezvoltare promovând numero[i campioni
na]ionali [i componen]i ai loturilor na]ionale de juniori [i seniori. De asemenea, antrenorul Iosif
En\ceanu a preg\tit o puternic\ echip\ de polo juniori, campioan\ na]ional\ `n 1954, care avea `n componen]\ pe cunoscu]ii `not\tori [i juc\tori: {tefan
Kroner, Gavril\ Blajec, Constantin Marinescu, Mihai
Vasiliu, Radu Zane [i al]ii. Echipa a promovat `n anul
1955 `n Divizia A de polo, deschizând drumul
276
particip\rii echipelor studen]e[ti `n aceast\ categorie
competi]ional\ sub diferite denumiri: „{tiin]a” (8
particip\ri, `ntre 1955-1964); CSU (1958; 1984 [i
1987-1989); ICF (1967, 1968); IEFS (5 particip\ri
`ntre 1969-1973); CNU (4 particip\ri, `ntre 19741977); CNASE (6 particip\ri, `ntre 1978-1983); CSU
„Construc]ii” (1985, 1986). ~ncepând din 1990 a fost
`nfiin]at\ sec]ia de polo pe ap\ `n cadrul CS „Sportul
Studen]esc”, `n cei 12 ani de participare `n Divizia A
ocupând pozi]iile V-VII. Cea mai bun\ performan]\
studen]easc\ – echipa IEFS, locul III `n 1971. Printre
tehnicienii care au contribuit la dezvoltarea jocului de
polo `n rândul studen]ilor s-au num\rat Antrenorul
emerit Vladimir Agarici, precum [i antrenorii:
Gheorghe Zamfirescu, Eugen Georgescu, Cristian
Iordache [i al]ii.
Sec]ia de tenis a continuat s\ promoveze acest sport
[i dup\ 1990, participând `n CN de seniori, tineret [i
juniori, situându-se pe locul V `n clasamentul
cluburilor care au ocupat primele trei locuri `n CN
din 1999.
Sec]ia de modelism a abordat, `n special, navo-modelismul [i automodelismul, având `n componen]\
valori incontestabile printre care: Ilie Goga, Ion Piscati, Vasile Nicolae, Marin Cristian, Doina Hora]iu [i
al]ii. ~n anul 2000 sec]ia a reu[it s\ ocupe pozi]ia a IIa `n clasamentul cluburilor care s-au situat pe primele
trei locuri la CN (la seniori – 10 titluri, 6 locuri II [i
13 locuri III; la juniori – 2 locuri II [i 3 locuri III). Pe
plan interna]ional s-au remarcat `n mod deosebit Ilie
Goga [i Ion Piscati, multipli medalia]i la CM [i CE.
Sec]ia de hochei pe ghea]\ „Sportul Studen]esc” a
continuat, dup\ 1990, tradi]ia acestui joc `n mediul
universitar, participând `n divizia na]ional\ unde s-a
clasat pe locurile: IV (1993-1994); III (1995); II
(1996); III (1997,1998).
Dintre sportivii [i antrenorii care au contribuit prin
rezultatele ob]inute la afirmarea sportului de performan]\ universitar pot fi men]iona]i: gimnastic\
artistic\ – Elena Leu[tean, Sorin Iovan, Berta
Corobeanu, Elena Tutan, Carol Bedö, Iosif Hidi,
Francisc Kocsis, Nicolae B\ia[u; gimnastic\ ritmic\
– Mihaela Filip, Irina Deleanu, Maria Gârb\ [i
antrenoarele Vera Proca Ciortea, Ioana M\nescu,
Ileana Sima, Viorica Mociani; [ah – marele maestru
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Mihai Ghind\; canotaj – Mihaela N\dejde – campioan\ mondial\ universitar\; scrim\ – T\nase
Mure[an, Peter Habala, Ladislau Rohony, Dumitru
Popescu, Rodica V\duva; box – Eusta]iu M\rg\rit,
Mihai Stoian; tir – Edda Baia – campioan\ european\, Paraschiva Eleke[, Virgil Atanasiu – campion
mondial, Ion Ol\rescu [i antrenor Teodor Paladescu;
yachting – Iulia Negoescu [i Raluca Plugaru; badminton – prin pozi]iile câ[tigate la CN din anul 2000,
sec]ia „Sportului Studen]esc” a ocupat locul II `n
clasamentul cluburilor.
~n cei peste 85 de ani de existen]\, SC „Sportul Studen]esc” a `nregistrat numeroase performan]e valoroase pe plan intern [i interna]ional, care s-au datorat
eforturilor deosebite ale sportivilor, antrenorilor, speciali[tilor [i conduc\torilor care au activat `n cadrul
acestei unit\]i sportive etalon.
~n prezent, `n cadrul SC „Sportul Studen]esc”
func]ioneaz\ sec]iile de badminton, baschet, gimnastic\ ritmic\, hochei pe ghea]\, kaiac-canoe, modelism, polo pe ap\, rugby, [ah, tenis, yachting. La
sfâr[itul anului 2000, SC „Sportul Studen]esc”, pe
baza punctelor realizate din clas\rile pe primele 3
locuri la CN de seniori, tineret [i juniori, a ocupat
pozi]ia a XXI-a `n clasamentul celor 676 cluburi care
au acumulat puncte la aceste competi]ii, ceea ce
demonstreaz\ c\ pe plan intern este o unitate sportiv\
puternic\. Pe plan interna]ional, sportivii clubului au
contribuit la ob]inerea de medalii [i puncte la CB
desf\[urate `n anul 2000.
~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 9 titluri de
campioni na]ionali de seniori [i juniori [i s-au clasat
de 54 de ori pe locurile II [i III `n cadrul CN. La competi]iile oficiale de seniori, tineret [i juniori (CM, CE,
Cupe mondiale [i europene, JMU [i CB) sportivii
clubului au cucerit 5 medalii `n probele individuale [i
au contribuit la ob]inerea altor 6 medalii `n probele pe
echipe.
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „ARAD”. ~nfiin]at `n 1973 cu sec]ii de atletism, gimnastic\, tenis
de mas\ (preluat\ de la „Voin]a”), la care ulterior
s-au ad\ugat tirul (1991), judo-ul, `notul [i modelismul (1994). ~n cadrul clubului au mai func]ionat
sec]ii de lupte greco-romane [i de arte mar]iale
(kick-box). Clubul a avut contribu]ii importante,
al\turi de alte unit\]i sportive, la dezvoltarea [i afirmarea unor ramuri de sport pe plan intern [i interna]ional. Mul]i sportivi [i-au continuat preg\tirea `n
cadrul CSM, fiind ulterior promova]i `n loturile
na]ionale sau `n sec]iile altor cluburi frunta[e, contribuind la ob]inerea unor rezultate de prestigiu la
JO, CM [i CE [i alte competi]ii interna]ionale. Printre
ace[tia se afl\: Emilia Eberle, Dana Dumitru [i
Cristian Leric (gimnastic\); Liana Mihu], Eva Ferenczi, Magdalena Leszay, Georgeta Cojocaru (tenis
de mas\); Gheorghe Gu[et, Ioan Oprea, Constantin
Miclea (atletism); Iulian Raicea, Adrian Todor,
Gheorghe Pop, Lucia Mihalache (tir); Roman Codreanu (lupte); Cristian Faur (automodelism); Oana
{andor (arte mar]iale). La ob]inerea acestor rezultate, `n cadrul clubului sau la unele loturi na]ionale,
au contribuit Antrenorii emeri]i Mihai Bre[tian [i
Lucian Popa (gimnastic\), Emil Procopetz [i Magdalena Leszay (tenis de mas\), Ion Vasilescu (tir),
Mihai Telechi (judo), F\nel Faur (modelism), precum [i ceilal]i valoro[i tehnicieni – Traian Magheru
[i Gheorghe M\rgineanu (atletism), Cosmin Cuciurean [i Viorel Bitang (`not), Mircea Buduri[an [i
{tefan Koles (tir). ~n anul 2000, clubul a `nregistrat
urm\toarele performan]e pe plan interna]ional:
medalie de bronz prin Iulian Raicea `n proba de pistol vitez\ la JO de la Sydney; medalie de bronz prin
Otilia B\descu la CM de tenis de mas\ `n proba pe
echipe; Otilia B\descu, participant\ la JO de la Sydney, s-a clasat printre frunta[ele probei de dublu;
locul III ocupat de Iulian Raicea la pistol vitez\ `n
Cupa Mondial\ de tir. ~n 1998 CSM Arad, cu 206,50
puncte, s-a situat pe pozi]ia a 20-a `n clasamentul
celor 256 de cluburi care au contribuit la cucerirea
de medalii [i puncte `n competi]iile interna]ionale
oficiale [i pe locul 25 `ntre cele 747 unit\]i clasate pe
primele trei locuri `n CN de seniori, tineret [i juniori.
~n anul 2000, clubul s-a situat pe locul XV `n clasamentul general al unit\]ilor sportive care au contribuit la performan]e pe plan interna]ional [i pe
locul V la probe olimpice `ntre unit\]ile apar]inând
MTS.
Pre[edin]ii clubului: Cornel Marian (1973); {tefan
Ziegler (1973-1986); Eugen Roman (din 1990).
277
STRUCTURI ORGANIZATORICE
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „ARM|TURA” ZAL|U. Unitate sportiv\ reprezentativ\ constituit\ `n 1993 prin fuziunea CSM (club departamental `nfiin]at `n 1973 cu sec]ii de atletism, lupte,
radioamatorism [i volei) [i CS Muncitoresc „Arm\tura” (`nfiin]at `n 1972, la `nceput ca asocia]ie sportiv\ cu sec]ii de atletism, fotbal, lupte [i volei). CSM
„Arm\tura” Zal\u, continuatorul tradi]iilor celor
dou\ unit\]i sportive, a cuprins `n structura sa sec]iile
de atletism, box, lupte libere, tenis, tenis de mas\,
radioamatorism [i volei feminin (desfiin]at\ `n 1997).
Sec]ia de fotbal a urmat un alt traseu organizatoric
(vezi „Arm\tura” Zal\u).
Sec]ia de atletism, sub `ndrumarea antrenorilor emeri]i Nicu L\pu[an [i Teodor Bidian. Sportivii s-au
impus pe plan na]ional la arunc\ri (greutate [i suli]\)
[i la alerg\rile de semifond [i fond. ~n ultimii ani s-au
realizat rezultate de prestigiu la alerg\rile pe [osea
(maraton [i semimaraton). Sportivii sec]iei au stabilit
mai multe recorduri na]ionale (greutate seniori, suli]\
senioare, 2 000 m obstacole, 5 000 m junioare, disc
tineret, suli]\ juniori II, 800 m tineret). ~n decursul
anilor au fost ob]inute numeroase titluri [i medalii la
CN. ~n 1998 au ob]inut 3 medalii (un titlu) la seniori,
8 medalii (5 titluri) la tineret [i un loc II la juniori. ~n
competi]iile interna]ionale oficiale, dup\ 1990, s-au
câ[tigat: un titlu de vicecampioan\ mondial\, medalii
la CM [i CE de cros `n componen]a echipelor
na]ionale, medalii la Cupa Europei [i CB. Printre autorii acestor performan]e s-au num\rat sportivii (unii
dintre ei transfera]i la alte cluburi) Felicia }ilea
(Maestr\ emerit\ a sportului) la suli]\ [i Mae[trii
sportului: Sanda Vlad, Cristina Iloc, Margareta
(Ghile) Florea, Olimpia Pop, Gheorghe Gu[et, Monel
Sabou, Vasile Ardelean, Dorel Gre]a.
Sec]ia de box a ob]inut numeroase titluri de campioni [i clas\ri pe locurile II – III la CN de cade]i, juniori [i tineret. Sportivii cu rezultate deosebite: Nicu
Bumb, Viorel Burda, Ioan Drago[ (devenit antrenor
al sec]iei), Viorel Meleg (campion na]ional de seniori
`n 1998).
Sec]ia de tenis de mas\ – echipa particip\ `n Divizia
A, `n Superliga Na]ional\. Juc\torul Dan F\rca[ s-a
clasat, cu echipa na]ional\, pe locul I la CE de cade]i
`n 1998 (Italia). Antrenorul sec]iei: Victor Puie.
278
Sec]iile de tenis [i de lupte libere cuprind o serie de
tineri care sunt `n plin proces de afirmare.
Pre[edin]ii clubului: Mihai Timoc (1973-1979); Ioan
Dumu]a (1979-1986); Gheorghe Tadici (1986-1987);
Nicolae S`rbu (1987-1993); Ioan Tulai (1993-1999);
Dan Laza (din 1999).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL BAIA MARE.
A fost `nfiin]at la 15 februarie 1959, ini]ial sub denumirea de CS „Muncitoresc”, iar din 1961, de CS
„Or\[enesc”, perioad\ `n care a coordonat [i activitatea organiza]iilor sportive din Baia Mare [i comunele din `mprejurimi. Din 1968 a fost adoptat\ actuala denumire, având `n structura sa organizatoric\
urm\toarele sec]ii: atletism, box [i gimnastic\ (de la
`nfiin]are); tir (1969), nata]ie (1970), judo (1989), radioamatorism (1990), culturism (1992). Pe parcursul
anilor au mai func]ionat sec]iile de schi (transferat\ la
o alt\ unitate sportiv\) [i scrim\ (ulterior desfii]at\).
Sec]ia de nata]ie s-a dezvoltat `n mod deosebit dup\
1975, anul când a intrat `n func]iune noul bazin de dimensiuni olimpice, datorit\ activit\]ii remarcabile a
Antrenorului emerit Gheorghe Demeca [i a colaboratorilor s\i. Foarte tinerii `not\tori ai CSM au constituit nucleul centrului de preg\tire olimpic\ organizat
la Baia Mare. Dup\ 1980, `not\torii clubului au dominat CN de juniori [i copii, majoritatea dintre ei
fiind [i componen]i ai loturilor na]ionale de juniori.
Principalele rezultate ob]inute pe plan interna]ional:
la JO – 4 participan]i la 3 edi]ii (1984, 1988, 1992),
cu finali[ti `n 11 probe, care au reu[it s\ cucereasc\
primele medalii olimpice pentru `notul românesc,
prin Anca P\tr\[coiu, cu medalie de bronz la 200 m
spate (Los Angeles - 1984) [i Noemi Lung, cu
medalie de argint la 400 m mixt [i medalie de bronz
la 200 m mixt (Seul - 1988); la CM din 1986
(Madrid) – 3 participan]i prezen]i `n 6 finale, medalie
de bronz la 400 m mixt prin Noemi Lung; la JMU din
1987 (Zagreb) - 3 participan]i finali[ti `n 9 probe, 11
medalii, dintre care 7 de aur (Noemi Lung – 5 [i Anca
P\tr\[coiu – 2), 2 de argint (Anca P\tr\[coiu) [i 2 de
bronz; la CE de seniori (1983-1989) – 6 participan]i,
24 de finali[ti, 5 medalii, dintre care una de aur
(Noemi Lung), una de argint, `n [tafeta de 4x200 m
liber (Noemi Lung, Stela Pura, Anca P\tr\[coiu) [i 3
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
de bronz (Noemi Lung [i Stela Pura – 2); la CE de juniori (1982-1987) – 7 participan]i, 33 de finali[ti, 11
medalii, dintre care 3 de aur (Robert Pinter, Stela
Pura - 2), 6 de argint (Anca P\tr\[coiu – 2, Stela Pura
- 2, Andreea Szigyarto – 2), 2 de bronz (Teodora
Hauptricht, Andreea Szigyarto) [i contribu]ii la
câ[tigarea a 2 medalii de argint [i a uneia de bronz `n
probele de [tafet\ (Andreea Szigyarto, Stela Pura [i
Ramona Ter[anschi); la CB de seniori (1982-1987) –
71 de medalii (25 de aur, 28 de argint [i 18 de bronz).
Pentru rezultatele deosebite ob]inute, Noemi Lung,
Anca P\tr\[coiu, Stela Pura [i Robert Pinter au primit
titlul de Mae[tri emeri]i ai sportului, iar alte [ase
`not\toare pe cel de Maestre ale sportului. Au fost
promova]i ca antrenori ai sec]iei de `not: Marian
Slavic, Maricica Sab\u, Cristina Domoco[, Claudiu
Haidu, Andreea Komaromi, Enikö Palencsar. ~n ultimii ani sec]ia [i-a axat activitatea `n special pe
selec]ia [i preg\tirea copiilor [i a juniorilor. ~n 1999
sec]ia a ocupat pozi]ia a VII-a `n clasamentul celor 34
de unit\]i care s-au situat pe primele trei locuri `n CN
câ[tigând: 2 locuri II [i 2 locuri III la seniori; 31 de
locuri I, 25 de locuri II [i 37 de locuri III la categoriile juniori I [i II. ~n acela[i an, au fost cucerite 3
medalii de aur la CB de juniori prin Felix Szepacher,
precum [i alte medalii la diferite competi]ii
interna]ionale organizate `n 1999-2000.
Sec]ia de gimnastic\ a contribuit la preg\tirea [i promovarea unor gimnaste de valoare, remarcându-se `n
mod deosebit Maestra emerit\ a sportului Rodica
Dunca, care a participat la cucerirea primului titlu
mondial pe echipe `n 1979, la Forth Worth [i s-a
clasat pe locul VI la individual compus, a ob]inut
medalia de argint cu echipa [i locul VII la individual
compus la JO de la Moscova (1980), locul I la individual compus la Turneul Campionilor (1980), locul
I cu echipa la JMU din 1981 [i o medalie de bronz la
bârn\ la CE din 1981. O alt\ gimnast\ cu rezultate
deosebite a fost Maestra emerit\ a sportului Mirela
Pa[ca – campioan\ european\ la paralele [i locul V la
individual compus, la CE din 1990; medalie de bronz
cu echipa, locul IV la paralele [i VIII la individual
compus, la CM din 1991; medalie de argint cu
echipa, la JO din 1992; medalie de bronz la paralele,
la CM din 1992. ~n ultimii ani sec]ia [i-a orientat
activitatea pe preg\tirea junioarelor. Printre antrenorii
cu contribu]ii deosebite se afl\: Elena Marinescu
(Antrenoare emerit\), Alexandru Aldea, Iuliana Simonfi (Antrenoare emerit\), Marina Petrescu [i al]ii.
Sec]ia de atletism a promovat, `n ultimii ani, câteva
atlete care s-au remarcat cu ocazia `ntrecerilor din
cadrul „Zilelor Olimpice” (1997), CCE (1998), CB
de juniori [i seniori (1998-2000), printre care: Alina
Lenghel, Adela Drago[, Mirela Lasc\u. Antrenori:
Viorica Tar]a, Cornelia Deszi.
Sec]ia de tir a promovat cu prioritate proba de
talere skeet `n care s-au remarcat Mae[trii emeri]i ai
sportului Gleb Pintilie (locul XXIII la JO din 1972)
[i Attila Ciorba – multiplu campion na]ional [i balcanic, component al echipei de skeet care a cucerit
primul titlu mondial `n 1995, participant la mai
multe edi]ii ale CM (locul IV `n 1990) [i ale concursurilor de Cup\ Mondial\ [i Grand Prix (locurile
I `n 1998 [i 1999), precum [i Lia Mihaiu – medaliat\ cu bronz la CE de juniori din 1985, campioan\
balcanic\. ~n ultimii ani, a fost promovat\ `n tirul de
performan]\ [i sportiva Anca St\nescu (activeaz\ cu
dubl\ legitimare CSM Baia Mare – CSA „Steaua”)
care a ob]inut rezultate promi]\toare la CB [i CE `n
probele de pistol aer comprimat [i pistol sport, sub
`ndrumarea antrenoarei Aurora Barbur. La ob]inerea
rezultatelor sec]iei de tir a avut o contribu]ie important\ Antrenorul emerit Emil Marinescu.
Sec]ia de judo s-a eviden]iat `n special la CB de
cade]i din 1998-2000 [i la CN de juniori prin: Alina
Catri[c\u, Ovidiu Mihu], Radu Tilihi, Gabriela
Bozai, Daniel Bratu, Ovidiu Dunca [i al]ii, sub `ndrumarea antrenorului Salnicean Pop.
Sec]ia de culturism, sub denumirea CSM „Aurul”
Baia Mare, `ndrumat\ de antrenorul emerit Iosif
Szabo, s-a remarcat prin rezultatele deosebite
ob]inute de Mae[trii emeri]i ai sportului: Vasile Ardel
– medaliat cu bronz la CE din 1993 [i 1994, cu argint
`n 1995, cu aur `n 1996 [i cu bronz `n 1998; Monica
Sas Mure[an – medaliat\ la CE din 1996 (argint),
1997, 1998 [i 1999 (bronz) [i 2000 (aur la individual
[i argint la perechi). La CM din anul 2000, sportiva
Monica Sas Mure[an s-a clasat pe locul VI la perechi
[i pe XI la individual. Celelalte sec]ii au desf\[urat o
activitate de nivel local [i na]ional.
279
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Pre[edin]ii clubului: Ioan Ignat (1959-1965); Tiberiu
Katona (1965-1971); Ion Marinescu (1971-1988);
Liviu C`mpeanu (1988-1990); Emil Marinescu
(1990-1991); Petre Micl\u[ (o lun\); Alexandru Mocanu (6 luni); Valer Cozmu]\ (1992-1995); Corneliu
S\voiu (1995-1997); Adrian Arbuzov – Maestru
emerit al sportului la volei (din 1997).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „BISTRI}A”.
Unitate sportiv\ de performan]\, constituit\ `n 1985,
prin reorganizarea Clubului Sportiv „Gloria”,
`nfiin]at `n anul 1922. ~n cadrul CSM [i-au continuat
activitatea sec]iile de atletism, box, haltere, tenis de
mas\, schi fond, sanie, culturism, radioamatorism.
Fotbalul a adoptat o formul\ organizatoric\ independent\, sub denumirea de FC „Gloria”. Pe lâng\ CSM
func]ioneaz\ Centrele na]ionale pentru preg\tirea juniorilor la haltere [i tenis de mas\.
Sportivii clubului au cucerit numeroase tiluri de campioni na]ionali, mul]i dintre ace[tia fiind promova]i `n
sec]iile unor cluburi frunta[e. Pe plan interna]ional,
mul]i sportivi ai CSM Bistri]a [i cei care s-au preg\tit
la Centrele Na]ionale, componen]i ai loturilor reprezentative, au ob]inut rezultate de prestigiu, printre care
se remarc\ cele de la: atletism – Nadia Sângeorzan
(campioan\ european\ de juniori), Ovidiu Tat (campion european de juniori [i bronz la CE de tineret); haltere – Eugen Chivu (vicecampion european de juniori),
Ovidiu F\tu (campion mondial de juniori), Ciprian
Man [i Claudiu Heghedu[ (medalii de argint [i bronz
la CE de juniori), Tr\ian Cih\rean – Maestru emerit al
sportului (campion european de juniori, aur [i argint la
CE, bronz la JO); tenis de mas\ – C\lin Creang\
(campion european de juniori, medaliat la CM [i CE),
Mihaela {teff (campioan\ european\ de junioare,
medaliat\ cu bronz la CE de seniori). ~n anul 2000, Mihaela {teff a f\cut parte din echipa care, la CM de tenis
de mas\, a câ[tigat medalia de bronz [i a participat la
JO de la Sydney, clasându-se printre frunta[ele probelor de simplu [i de dublu. Antrenori cu rezulte deosebite: Ion Zanca [i Drago[ Mihali la atletism, precum
[i Antrenorii emeri]i Mugur Saranciuc, Ioan Moraru [i
Andrei Karaffa la haltere, Gheorghe Bozga la tenis de
mas\, ace[tia `ndeplinind `n anumite perioade [i
func]ia de antrenori ai loturilor na]ionale.
280
Pre[edin]ii clubului: Radu Vianu (1985-1986);
Tiberiu Moldovan (din 1986).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „BR|ILA”.
~nfiin]at la 1 februarie 1969, sub denumirea ini]ial\ de
CS „Br\ila”, cu sec]ii la atletism, box, ciclism, kaiaccanoe, iar ulterior dirt-track (1975), judo (1992)
`not, (1999). Clubul colaboreaz\ cu AS „Bilal” Bucure[ti `n domeniul ciclismului din 1994 [i cu LPS
Br\ila la atletism (din 1997) [i la `not (din 1999),
sportivii având dubl\ legitimare. ~n clasamentul pe
]ar\ (la CN) al unit\]ilor de performan]\ CSM Br\ila
a ocupat locul IV `n 1999, iar `n ceea ce prive[te contribu]ia la reprezentarea `n competi]iile interna]ionale
oficiale, locul VI. Pe plan intern, `n 1999 au fost
ob]inute: la atletism: 6 titluri de campioni na]ionali de
seniori [i 7, la tineret; la box: un titlu de juniori II [i 4
locuri III (seniori [i tineret); la `not: 10 titluri la seniori [i 16 la juniori, precum [i 18 locuri II - III (seniori [i juniori); la kaiac-canoe: 3 titluri de juniori I,
3 de juniori II [i 8 locuri II - III. Printre autorii acestor rezultate s-au aflat: Ionu] Pung\ cu 6 titluri
(atletism); Diana Mocanu cu 11 titluri [i Camelia
Potec cu 9 titluri (`not) – ambele cu dubl\ legitimare
CSM-LPS. Pe plan interna]ional s-au eviden]iat `n decursul anilor: la atletism Doru Oprea, Gina Panait,
Victor Grigore, Constantin Ciuplea, iar `n 1999 Ionu]
Pung\ – campion european [i Adelina Gavril\ –
medaliat\ cu bronz, ambii la triplusalt, la CE de
tineret; la kaiac – Adrian Rusea [i Iulian Luca, vicecampioni europeni de juniori `n 1981; la box – Cristian B\lan – medaliat cu bronz la CE de juniori din
1993; la `not – Camelia Potec – 2 medalii de aur [i o
medalie de bronz, precum [i Diana Mocanu – medalie
de bronz la CE de seniori [i 3 medalii de aur la CE de
juniori desf\[urate, ambele, `n 1999. ~n palmaresul
clubului se mai `nscriu: Adelina Gavril\ – medalie de
bronz la JMU din 1999; 20 de medalii, din care 10 de
aur, ob]inute `n perioada 1982-1999 la CB de seniori
(16 la atletism, câte 2 la ciclism [i kaiac-canoe), precum [i 45 de medalii, din care 24 de aur, la CB de juniori (34 la atletism [i 11 la `not) realizate `ntre 19721999. Bilan]ul clubului s-a `mbog\]it `n anul 2000 cu
alte performan]e de excep]ie: la JO de la Sydney,
Diana Mocanu a cucerit 2 titluri de campioan\
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
olimpic\ la 100 [i la 200 m spate, rezultat realizat `n
premier\ `n nata]ia româneasc\, iar Camelia Potec s-a
clasat pe locul IV cu [tafeta 4x200 m liber; la CE
`not\toarea Camelia Potec a câ[tigat medalia de aur
(4x200 m liber) [i 3 medalii de bronz (200 [i 400 m
liber [i [tafeta 4x100 m mixt), iar Diana Mocanu 3
medalii de argint (50, 100 [i 200 m spate) [i o medalie
de bronz (4x100 m mixt); la „Cupa Mondial\”,
Camelia Potec s-a clasat pe locul I la 400 m liber.
Printre tehnicienii cu rezultate deosebite pot fi cita]i
Antrenorii emeri]i de atletism Roman Buzoianu (a antrenat pe Daniela Matei, Rodica Dragu, Eugenia
Baciu [.a.), Ion Moroiu (a antrenat pe Gina Panait,
Ani[oara Cu[mir, Doru Oprea [.a.), precum [i Dumitru Mihail (a antrenat pe Ionu] Pung\, Adelina
Gavril\, Carmen Zamfir [i al]ii); antrenoarea emerit\
Laura Sachelarie, care a realizat cu Diana Mocanu cea
mai mare performan]\ a `notului românesc.
Ca urmare a rezultatelor ob]inute `n competi]iile interna]ionale (CM, CE, CB), clubul s-a situat `n anul
2000 pe locul VI `n clasamentul general [i pe locul II
la probele olimpice (`ntre unit\]ile MTS).
~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 26 de
titluri de campioni na]ionali la seniori, tineret [i juniori [i s-au clasat de 87 de ori pe locurile II [i III la
aceste CN. La competi]iile interna]ionale oficiale, de
seniori, tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Europene, JMU [i CB) sportivii clubului au
cucerit 11 medalii `n probele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor 5 medalii `n probele pe echipe.
Pre[edintele clubului, `n func]ie, Adrian Popescu.
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „BUZ|U”. A
luat fiin]\ `n 1971 (Hot\rârea CNEFS nr. 711/09 iunie
1971) sub denumirea Clubul Sportiv Municipal „Gloria”, cu 4 sec]ii: box, fotbal, handbal, lupte. Pe parcursul
anilor s-au mai ad\ugat sec]iile de atletism, rugby [i
tenis de mas\. ~n 1972, echipa de fotbal a promovat `n
Divizia B, iar `n martie 1973 sec]ia de fotbal a adoptat o
nou\ formul\ de organizare prin constituirea FC „Gloria” Buz\u. La 1 februarie 1982 CSM „Gloria” [i-a
schimbat denumirea `n CSM Buz\u.
Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1974) a realizat un
bilan] prestigios: 67 de medalii la CN, dintre care 28
titluri de campioni; 16 atle]i promova]i `n loturile
na]ionale; participare la 3 CM (2 de semimaraton [i
unul de cros), la 5 CE [i la 12 CB; 3 Mae[tri ai
sportului; atleta Medina Tudor, Maestr\ a sportului, a
cucerit medalia de argint la CM de juniori din 1996
([tafeta 4 x 400 m) [i pe cea de bronz la CE de juniori
din 1997 (400 m garduri); Nicolae Negru – Maestru
al sportului, recordmanul ]\rii la alergare pe [osea,
peste 20 titluri de campion na]ional [i 14 de campion
balcanic, fiind participant la 3 CM [i 5 CE.
Sec]ia de box, `nfiin]at\ `n 1971, [i-a `ntrerupt activitatea `n perioada 1975-1982, reluând-o `n 1983. Palmaresul sec]iei cuprinde: 42 de medalii la CN, din
care 9 titluri de campioni; 14 sportivi promova]i `n
loturile na]ionale; dou\ particip\ri la CM, unde s-a
ob]inut o medalie de bronz la juniori (Ionel Macovei)
[i un loc V la seniori, participare la un CE [i la 2 CB
(2 medalii de bronz).
Sec]ia de lupte libere (`nfiin]at\ `n 1971) este una
dintre cele mai productive: 134 medalii la CN, din
care 57 de titluri de campioni (cele mai multe la
nivelul juniorilor); 24 de sportivi selec]iona]i `n loturile na]ionale; participare la 6 CM (o medalie de
aur, un loc IV [i un loc VI la juniori, 2 locuri V la
cade]i), particip\ri la 8 CE (o medalie de argint, 2 de
bronz, un loc IV, la juniori, [i un loc VI, la seniori);
D\nu] Prefit – campion mondial la juniori (1986),
campion european la juniori (1987) [i medaliat cu
bronz la Europenele de juniori `n 1986 [i 1988 (a fost
promovat la clubul „Steaua”); Florin Ioni]\ – vicecampion european la juniori (1984); Emanoil Radu –
medalie de bronz, la juniori [i locul VI, la seniori, la
CE din 1978. Pentru rezultatele ob]inute, antrenorul
{tefan Isfache a primit titlul de Antrenor emerit
(1995).
Sec]ia de tenis de mas\ (afiliat\ `n 1973) a func]ionat, `n anumite perioade, `n colaborare cu alte
unit\]i (CS {colar – ASA, „Hidrotehnica”, CTM [i
Liceul cu Program Sportiv). Pe parcursul anilor a realizat: particip\ri cu echipe `n Divizia A sau `n Superlig\; 166 medalii la CN, dintre care 34 titluri de
campion; 44 de nominaliz\ri `n diferite loturi; 8
sportivi participan]i la 13 CE de juniori [i cade]i, care
au contribuit la ob]inerea a 9 medalii (una de aur, 4 de
argint [i 4 de bronz) [i la 13 CB – cu 13 medalii
ob]inute (4 de aur); cei mai reprezentativi sportivi ai
281
STRUCTURI ORGANIZATORICE
sec]iei – Iulia R`[canu, Cristinel Romanescu, Beatrice Pop, Lorena Mihai. ~n 1992, antrenorul sec]iei [i
al loturilor na]ionale, Emilian B\cioiu, a primit titlul
de Antrenor emerit. Sec]ia de handbal a func]ionat
`n perioada 1971-1977 cu o echip\ feminin\ `n Divizia B. ~n 1976 a fost preluat\ `n structura clubului
echipa de rugby de la AS „Constructor”, care
promovase `n Divizia A, `ns\ ulterior aceasta [i-a
continuat activitatea la AS „Contactoare” Buz\u. ~n
ultimii ani, clubul a colaborat cu AS „Contactoare”
Buz\u pe linia promov\rii rachetomodelismului,
sportivul Lucian {erc\ianu reu[ind, `n anul 2000, s\
câ[tige medalia de bronz la clasa S7 [i s\ se claseze
pe locul IV la clasa S5B, la CM.
Pre[edin]ii clubului: Radu Oprea (1971-1973); Valerian
Fr\sineanu (1973-1976); Mircea Chisling (1996-1997).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „C|L|RA{I”. Unitate sportiv\ teritorial\ `nfiin]at\ prin Ordinul MTS nr. 2519 din 24.09.1990. A avut urm\toarea evolu]ie `n structura organizatoric\:
Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1991 sub denumirea
CSM-„O]elul”-CS{ – cu numeroase titluri de campioni na]ionali de juniori, tineret [i seniori [i componen]i ai loturilor reprezentative; s-a remarcat atletul
Ion Bogde (promovat la „Farul” Constan]a) – Maestru al sportului, multiplu campion na]ional, campion balcanic, locul V la CM de sal\.
Sec]ia de baschet (1996), cu activitate de nivel
na]ional.
Sec]ia de box (1992), sub denumirea CSM-CS{„Optim”, iar din 1998 CSM – „Olimpia”, cu numero[i medalia]i la CN [i rezultate deosebite ob]inute
de: Marian Alexandru, Maestru al sportului, vicecampion european 1998; Mugurel Sebe, Maestru al
sportului, campion na]ional; Puiu Victor, campion
na]ional, locul VIII la CM din 1999.
Sec]ia de culturism (1991), sec]ie prestatoare de servicii pentru popula]ie.
Sec]ia de lupte libere din 1991, sub denumirea de
CSM-CS{-„O]elul”, iar din 1997, CSM-CS{ – a avut
numero[i campioni na]ionali la cade]i, juniori [i seniori [i rezultate deosebite ob]inute de: Bogdan Ciufulescu, Maestru al sportului (locul V la CE 1993,
locurile VIII la CM [i la CE 1994, locul IV la CE
282
1996, participant la JO 1996); Aurelian Ciufulescu,
Maestru al sportului (locul IV la CM 1993); Andronic Dima, Maestru al sportului (campion na]ional [i
interna]ional al României, locul V la CE [i XII la CM
din 1998, locul IX la CE 1999).
Sec]ia de tenis (1993), cu activitate de nivel na]ional.
Antrenorii cu rezultate deosebite: Petric\ Puran,
Daniela Sturz, Georgeta Vasile, Marius T\taru
(atletism); Grigore Bondavali [i Constantin Bebe[elea (box); Dumitru Chiril\ [i Gabriel Moldoveanu
(lupte libere).
Pre[edin]ii clubului: Marius Petrescu (1991-1993);
Adela Pricop (din 1994).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „CLUJNAPOCA”. A luat fiin]\ `n 1960 (pân\ `n 1973, sub
denumirea de CS „Muncitoresc”), ca urmare a reorganiz\rii activit\]ii sportive din asocia]iile sportive
ale sindicatelor („CFR”, „Clujana”, „Progresul”,
„Spartac”, „Some[ul”, „Metalul”), având ini]ial incluse `n structura sa organizatoric\ 23 de sec]ii. ~n
anul 2000 clubul func]iona cu 13 sec]ii: atletism,
box, ciclism, gimnastic\ masculin\, haltere, `not,
judo, lupte, polo, radio, scrim\, [ah, tenis de mas\.
Ca unitate sportiv\ teritorial\ a fost subordonat
UCFS, CNEFS [i MTS. ~n perioada 1961-1967 a
avut `n r\spundere [i coordonare activitatea sportiv\
a peste 120 de asocia]ii din municipiul Cluj-Napoca.
Dintre rezultatele deosebite ob]inute `n cei 40 de ani
de existen]\ pot fi men]ionate: câ[tigarea a peste
1 265 de titluri de campioni na]ionali la toate categoriile de vârst\; stabilirea a 996 de noi recorduri
na]ionale; 1 624 de sportivi promova]i `n diferite loturi reprezentative; cucerirea unui num\r de 98 de
medalii la CM [i la CE de seniori [i juniori [i a 252
de medalii la CB; câ[tigarea de 5 ori a CCE la tenis
de mas\ `ntre anii 1961-1967; ob]inerea titlului de
vicecampioan\ olimpic\ (1968) [i clasarea pe locul
VI la JO din 1972 a atletei Ileana Silai; stabilirea a 5
noi recorduri europene de juniori la haltere. Printre
sportivii care au realizat performan]e remarcabile
s-au aflat: Ileana Silai, Vasile S\rucan, Eva Miklo[
(atletism); Vasile Mârza, Ioan Miron, Remus Cosma
(box); Emil Rusu, Vasile Selejean, Pavel Lupa[ (ciclism); Cristina Itu, Radu Branea, Vanda H\d\rean
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
(gimnastic\); Ioan Buta, Vasile Daniel, Attila Czanka, Istvan Szabo (haltere); Zeno Opri]escu, Octana
Mladin (`not); Simona Richter, Laura Moise, Ioana
Dinea (judo); Gheorghe Marton, Vasile Ciorici, Adrian Stratu (lupte libere); Petre Sanda (polo); Margareta Mure[an ([ah); Carmen Cri[an, Radu Negulescu,
Dorin Giurgiuc\, Gheorghe Cobârzan, Adalbert
Rethi, Ligia Lupu (tenis de mas\); Domnica Costâc,
Lia Vanea (volei); Vasile Fodorpataki, Vasile Onoiu
(lupte greco-romane). ~n anul 2000 sportivele care
activeaz\ `n sec]ia de judo cu dubl\ legitimare pentru
„CSM-CSU” au realizat urm\toarele performan]e:
Simona Richter – medalia de bronz (categ. 78 kg) [i
Ioana Dinea – locul V (categ. 52 kg) la JO de la Sydney; Laura Moise – medalia de aur (categ. 48 kg),
Ioana Dinea – medalie de bronz [i Simona Richter –
locul V la CE. Dintre tehnicienii care au contribuit la
ob]inerea acestor rezultate (majoritatea, Antrenori
emeri]i) amintim pe: Gheorghe Biro [i Gheorghe Kiss
(atletism); Ioan Chendreanu (box); Vasile Chi[ (ciclism) Tiberiu Roman [i Gheorghe Jakab (haltere); Octavian Mladin (`not); Gheorghe Marton [i Vasile Vi[an
(lupte libere); Bela Gurath, Ladislau Rohony, Mugur
Codreanu (scrim\); Farca[ Paneth (tenis de mas\);
Florin Bercean (judo). ~n anii 1968, 1969 [i 1970 clubul
s-a clasat pe locul II `n `ntrecerea pe ]ar\ dintre
cluburile de categoria `ntâi, iar pentru rezultatele
ob]inute `n 1999 a primit „Diploma de Merit” a MTS.
~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 31 de titluri
de campioni na]ionali, s-au clasat de 75 de ori pe
locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori [i au
stabilit un nou record na]ional. La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori [i juniori (CM, CE, Cupe
Mondiale [i Europene, JMU [i CB) sportivii clubului
au cucerit 5 medalii `n probele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor 2 medalii `n probele pe echipe.
Pre[edin]ii clubului: Carol Schnofel (1960-1961);
Simion Kezdi (1961-1989); Ioan M\n\[turean (din
1990). O contribu]ie important\ la activitatea clubului a adus [i Paul Radvanyi care, `ncepând din 1963,
a `ndeplinit func]iile de instructor, organizator,
metodist [i vicepre[edinte.
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „CRAIOVA”.
A fost `nfiin]at prin Hot\rârea CNEFS nr. 1509 din
26.12.1973. Unitate reprezentativ\ din sistemul
MTS, care cuprinde 8 sec]ii pe ramuri de sport.
Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1973) a ob]inut
rezultate remarcabile: peste 350 de titluri de campioni na]ionali; `ntre 10 [i 15 atle]i promova]i anual `n
loturile reprezentative; peste 100 de medalii la CB;
câte o medalie de aur, de argint [i de bronz la JO; 40
de medalii la CM [i 27 la CE; 5 sportivi participan]i
la JO; 7 Mae[tri emeri]i ai sportului. Printre atle]ii
care au activat `n cadrul acestei sec]ii cu performan]e
deosebite s-au aflat: Natalia Andrei-M\r\[escu,
Ani[oara Cu[mir, Cristieana Cojocaru, Margareta
Keszeg, Nu]a Olaru, Daniela Bran, Anca Safta, Claudia Iovan, Cristina Pomacu. ~n anul 2000 palmaresul
sec]iei de atletism s-a `mbog\]it cu noi performan]e
de prestigiu: Cristina Pomacu – medalie de aur la CM
de semimaraton, `n proba pe echipe; Cristina Grosu –
locul VI cu echipa la CM de cros; Anca Safta –
medalie de bronz cu [tafeta 4x400 m la CE; Cristina
Grosu – locul V cu echipa la CE de cros. Antrenori
emeri]i: Nicolae M\r\[escu, Horia {tef, {tefan
Popescu, Gabriela Ustabacieff.
Sec]ia de box (`nfiin]at\ `n 1973) cu sportivi juniori
care au câ[tigat peste 35 de titluri de campioni
na]ionali sub `ndrumarea Antrenorului emerit Vasile
Fântân\.
Sec]ia de c\l\rie (1973) a realizat peste 15 titluri de
campioni na]ionali `n probele individuale, iar echipa
de seniori a fost campioan\ `n 1979. Sec]ia dispune
de un hipodrom propriu bine dotat.
Sec]ia de lupte greco-romane (`nfiin]at\ `n 1973) – a
ob]inut peste 50 de titluri na]ionale de juniori [i seniori.
Sec]ia de radioamatorism (preluat\ de la DTS `n
1994), cu peste 90 de sportivi activi care au realizat
rezultate notabile pe plan na]ional. Organizeaz\ anual
„Memorialul Savopol” cu peste 200 de participan]i
din 20 de ]\ri.
Sec]ia de scrim\ (`nfiin]at\ `n 1982), cu echip\ participant\ `n Divizia A de spad\, a `nregistrat peste 25
de titluri de campioni na]ionali [i 15 balcanice.
Spadasinul Robert Rigo a fost medaliat cu argint la
CE de juniori din 1998. ~n cadrul clubului mai
func]ioneaz\ sec]iile de [ah (1999) [i de tenis (1998).
Pre[edin]ii clubului: Florea Zamfir (1973-1977);
Eugen {tef\nescu (1977-1999).
283
STRUCTURI ORGANIZATORICE
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „DANUBIU”
TULCEA. A fost `nfiin]at la 26 decembrie 1969 sub
denumirea de CS de Kaiac-Canoe „Danubiu”, unitate
sportiv\ profilat\ numai pe kaiac-canoe, cu subsec]ii
la Murighiol, Jurilovca, Mahmudia [i Somova, care a
func]ionat `n sistemul CNEFS, iar dup\ 1990 al MTS.
De la 1 octombrie 1998 devine club polisportiv,
`nfiin]ându-se sec]ii la atletism, box, lupte [i volei. La
`nceputul anului 2000, sec]iile de atletism [i lupte
[i-au `ncetat activitatea. Clubul a adus o contribu]ie
deosebit\ prin cei doi Antrenori emeri]i – Igor Lipalit
[i Grigore {tefanov – la selec]ia, preg\tirea [i promovarea `n sec]iile unor cluburi frunta[e, `n special la
CSA „Steaua” [i CS „Dinamo”, a numero[i kaiaci[ti
[i canoi[ti, unde s-au consacrat [i afirmat pe plan interna]ional, devenind multipli campioni na]ionali,
campioni [i multipli medalia]i la JO [i CM. Printre
ace[tia s-au aflat [i Maria Cosma care, `n cadrul CS
„Dinamo”, a cucerit titlul olimpic [i alte medalii la
CM, Vasile D`ba, de asemenea component al CS „Dinamo”, – campion olimpic [i mondial, precum [i
Aurel Macarencu, component al CSA „Steaua”, campion [i multiplu medaliat la CM. Antrenorul emerit
Igor Lipalit se afl\ de mul]i ani printre tehnicienii
care au preg\tit loturile olimpice [i na]ionale, inclusiv la JO de la Sydney 2000, având contribu]ii deosebite la afirmarea canoei române[ti. Pre[edin]ii
clubului: Gheorghe Stan (1969-1972); Ion Tursic
(1972-1976); Valeriu Simion (1976-1999); Marius
M\rg\rit (din 1999).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „DUN|REA”
GALA}I. A fost `nfiin]at `n anul 1958 prin transformarea clubului „Gloria CFR”, sub numele de CS
„Or\[enesc” (ulterior a mai purtat [i denumirea de CS
„Muncitoresc”). Actuala denumire a fost adoptat\ din
1966 ca urmare a reorganiz\rii activit\]ii sportive. ~n
prezent, clubul are urm\toarele sec]ii: atletism, arte
mar]iale, box, haltere, hochei, lupte libere [i grecoromane, kaiac-canoe, patinaj vitez\, tenis. De-a
lungul anilor au mai func]ionat sec]ii de `not [i gimnastic\ (transferate `n 1966 la LPS); polo [i scrim\
(desfiin]ate); ciclism (1974-1976); patinaj artistic
(preluat de la CS{ [i-a `ncetat activitatea); fotbal
(1988-1990 cu un centru de antrenament pentru
284
juniori); judo (desfiin]at\). ~n decursul anilor clubul
a preg\tit numero[i campioni na]ionali [i a promovat
`n loturile na]ionale [i `n sec]iile unor cluburi frunta[e
sportivi care s-au afirmat pe plan interna]ional ca, de
exemplu: la atletism, Marghioli]a Matei [i antrenorul
ei, Alexandru Dinc\, iar `n 1998 [i 1999, Romeo Hurduc (4 titluri na]ionale la heptatlon [i decatlon) [i
Tiberiu Ago[ton (2 titluri la pr\jin\); la box, Adrian
Gu]u, Ion S\n\tescu, Alexandru Barbu, Ion Lungu,
Ionel Panaite, Georgic\ Donici (medaliat cu argint [i
bronz la CM de juniori `n 1998 [i la CM de seniori,
`n 1999); Lucian Bute (medaliat cu bronz la CM de
juniori – 1998 [i la CM de seniori – 1999). Antrenori:
Costic\ Jelesneac, Geza Füresz, Octavian Tab\r\
(Antrenor emerit), {erban D\nil\.
Sec]ia de hochei a `nceput activitatea `n 1970 cu o
echip\ `n Divizia B; ulterior Antrenorii emeri]i {tefan
Tomovicz [i Ioan Tiron au format o echip\ puternic\
cu juc\tori selec]iona]i din Bucure[ti [i din zona Bucovinei (Octavian Corduban, Sorin Ciubotaru, Adrian Olenici, Doru Moro[an, Constantin Nistor, Gheorghe Hu]an [i al]ii), pe lâng\ care s-au preg\tit [i afirmat mul]i localnici (Mihai Brandabur, Ion Berdil\,
Toni Marcu, Eremia Gherghi[an, Cornel Chiri]\ [i
al]ii). A[a a fost posibil\ câ[tigarea „Cupei României” [i promovarea unor juc\tori valoro[i `n loturile
na]ionale [i `n alte sec]ii.
Sec]ia de lupte, aflat\ sub `ndrumarea Antrenorilor
emeri]i {tefan Babin [i Ion Donose, a preg\tit [i promovat lupt\tori care s-au afirmat pe plan intern [i interna]ional, printre care: Nicolae Martinescu, Marin
Dumitru, Nicolae Horniceanu, Petre Poalelungi, Aurel
Neagu, Ion Tecuceanu, Petre C\rare [i mul]i al]ii, campioni [i medalia]i olimpici, mondiali [i europeni.
La haltere, prin contribu]ia antrenorilor Ion Gospodinov [i a lui Pavel [i Gheorghe Gospodinov, ambii
Antrenori emeri]i, au fost selec]iona]i [i promova]i
halterofili de prim\ m\rime care s-au consacrat la alte
cluburi [i `n loturile na]ionale, campioni [i medalia]i
la JO, CM [i CE, printre care: Nicu Vlad, Costic\
Ciobanu, Ion B\la[, {tefan Filip, Gheorghe Maftei,
Gelu Radu, Gigi Secan, Constantin Joji]\, Marin
Otinceanu [i al]ii. ~n anul 2000 M\rioara Munteanu
s-a clasat pe locurile V la categ. 53 kg (smuls [i total)
la CE de haltere.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Sec]ia de kaiac-canoe (Antrenor emerit Vasile M\n\il\) a promovat sportivi care au realizat performan]e deosebite pe plan interna]ional, printre care:
Ion Geant\, Maria Nichiforov, Petric\ Dimofte, Dorina Lionte, Ionel Oprea, Antonel Bor[an, Petric\ Marcov [i al]ii.
Sec]ia de patinaj vitez\ a luat fiin]\ `n 1989 sub
`ndrumarea lui Constantin Ungureanu; ulterior
antrenor al sec]iei a devenit fostul sportiv Dorin
Radu, care a contribuit la preg\tirea sportivelor Gina
Dima [i Bianca Grigore.
Sec]ia de tenis (antrenorii Tudorel B\din, Silviu
Sperneac, Alex Suto, Petric\ Pavel), beneficiind de
terenuri [i o sal\ modern\, a preg\tit numero[i copii
[i juniori pentru performan]\.
Sec]ia de arte mar]iale a fost `nfiin]at\ `n 1998
(antrenor Nicolae Milea); sportivii s\i au câ[tigat numeroase titluri de campioni na]ionali la toate categoriile de vârst\.
~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 37 titluri de campioni na]ionali, s-au clasat de 53 de ori
pe locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori [i au stabilit 10 recorduri na]ionale. La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, tineret,
juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Europene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 7
medalii.
Printre cei care au condus destinele acestui club s-au
aflat: Ioan Petre, Nicolae Com\nici.
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „IA{I”. Unitate sportiv\ reprezentativ\, `nfiin]at\ `n 1967 prin
reorganizarea Clubului Sportiv Muncitoresc Studen]esc (CSMS).
Sec]ia de scrim\ (`nfiin]at\ `n 1968) activeaz\ `n
colaborare cu CS{. Unirea. Are `n palmares peste
60 de titluri na]ionale [i contribu]ii la ob]inerea
unor performan]e de prestigiu pe plan interna]ional: Alin Lupeic\ (Maestru emerit al sportului)
medaliat cu bronz la CM de juniori (1993) [i CM
de seniori (1994), medalie de bronz la CE (1993) [i
argint `n 1999; Florin Zalomir, medalie de bronz la
CE de juniori (1998). La JO de la Sydney 2000
Alin Lupeic\ s-a clasat, cu echipa de sabie, pe
locul IV.
Sec]ia de tenis de mas\ (1968) – 8 titluri na]ionale [i
rezultate de valoare ob]inute prin: Nicoleta Spiridon
medaliat\ cu argint la CE de juniori (1972).
Antrenorul sec]iei: Gabriel Simionescu.
Sec]ia de c\l\rie (1969) – 14 titluri na]ionale [i 9
balcanice.
Sec]ia de tir cu arcul (1971) – peste 160 de titluri
na]ionale; cel mai bun sportiv – Constantin Frai, cu
record european la 70 m [i locul V la CE (1994).
Sec]ia de ciclism (1980). Cel mai bun rezultat, o
medalie de bronz la CB (1988) apar]ine lui Alin
Popovici.
Sec]ia de canotaj (1981) – 35 de titluri na]ionale, numero[i sportivi promova]i `n loturile na]ionale, cei mai
reprezentativi fiind: Liliana Genes (argint CM 1987),
Elena Ple[ca (argint CM de juniori 1986), Camelia
Con]u (argint CM de juniori 1995 [i aur `n 1997).
Sec]ia de Box (1984) – 8 titluri na]ionale, Giani
Gogol – vicecampion mondial la tineret `n 1985.
Sec]ia de kaiac-canoe (1984) – 17 titluri na]ionale
[i rezultate deosebite ob]inute prin: Valeriu Simion
(argint CM de juniori 1987), Carmen Simion (locul
IV la JO 1992 [i medalie de bronz CM 1993).
Sec]ia de radioamatorism (1991) – cu 18 locuri I la
CN [i rezultate valoroase ob]inute de sportivul B\lan
Constantin, medaliat cu argint la CM 1994 [i clasat
pe locurile IV la edi]iile din 1996 [i 1998.
~n anul 1994 au mai luat fiin]\ sec]iile de gimnastic\
ritmic\ [i handbal, cu activitate de nivel local [i
na]ional. ~n cadrul CSM activeaz\ 4 Antrenori
emeri]i: Constantin Vasiliu (box), Constantin C\tescu
[i Valeria C\tescu (canotaj), Iulian Bi]uc\ (scrim\).
~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 18 titluri
de campioni na]ionali [i s-au clasat de 62 de ori pe
locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori.
La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, juniori [i cade]i (CM, CE, CB) sportivii clubului au
cucerit 8 medalii `n probele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor 18 medalii `n probele pe
echipe.
Pre[edin]ii clubului: {tefan Oprea (1968); Costache
Rusu (1969); Constantin Herman (1969-1973); Octavian Neagoe (1973-1977); Marcel Raco]i (19771979); Florin Popovici (1979-1997); Adrian Poean\
(din 1997).
285
STRUCTURI ORGANIZATORICE
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „ONE{TI”. A
luat fiin]\ la 1 august 1973 (ini]ial sub titulatura de
Club sportiv or\[enesc, având [i atribu]ii de organism
sportiv teritorial), cu sec]ii de haltere, lupte libere,
atletism, modelism, tenis, judo, culturism, canotaj.
Pân\ `n 1999 clubul [i-a `nscris `n palmares: peste
500 de medalii la CN de seniori [i juniori, dintre care
peste 130 de titluri de campioni; 24 de recorduri na]ionale; peste 90 de sportivi promova]i `n loturile reprezentative [i `n sec]iile unor cluburi frunta[e; 35 de
Mae[tri [i 4 Mae[tri emeri]i ai sportului; doi Antrenori emeri]i; 56 de medalii (13 de aur, 24 de argint [i
19 de bronz) la competi]iile interna]ionale oficiale (2
medalii la JO, 10 la CM, 21 la CE [i 23 la CB).
Sec]ia de haltere (`nfiin]at\ `n 1973), `ndrumat\ de
antrenorii Mugur Saranciuc – (Antrenor emerit),
Marin Zoldai [i Gheorghe Maftei, a realizat: 233 de
medalii la CN (47 de titluri); 21 de recorduri na]ionale; 18 sportivi `n loturile na]ionale; medalie de argint
la JO; 3 medalii de bronz la CM; 5 medalii de argint
[i 8 de bronz la CE; 2 Mae[tri emeri]i [i 16 Mae[tri
ai sportului. Sportivii care au contribuit la ob]inerea
acestor rezultate: Gelu Radu (transferat la ASA Târgu
Mure[), Cristian Matee[, Dorel Matee[, Gheorghe
Maftei, Gavril\ Axinte [.a.
Sec]ia de lupte libere (1974), având ca antrenori pe
Cornel Cristu] – emerit [i Iordache Mustea, a ob]inut:
51 titluri de campioni na]ionali [i 68 sportivi clasa]i pe
locurile II [i III; 20 de sportivi promova]i `n loturile
reprezentative; 1 titlu de Maestru emerit [i 7 de Mae[tri
ai sportului; 10 medalii la CM [i CE [i 6 medalii la CB.
Dintre sportivii promova]i `n loturile na]ionale s-au remarcat: Vasile Pu[ca[u (transferat la CS „Steaua”) –
campion olimpic `n 1988, medaliat la CM [i CE, Marcel Popa, Paraschiv F\nic\, Petri[or Cruceanu, Viorel
Andra[, {tefan Vizitiu, Mircea Gutus.
Sec]ia de canotaj (1973-1978), sub `ndrumarea
antrenorului Mihai Dr\ghici, a realizat: 4 titluri de
campioni [i 7 locuri II - III la C.N.; peste 20 de
sportivi promova]i `n loturile reprezentative, mul]i
dintre ace[tia transfera]i la alte cluburi. Cea mai
reprezentativ\ sportiv\ a fost Florica Lavric (transferat\ la CS „Viitorul” [i ulterior la CS „Steaua”),
care a cucerit titlul de campioan\ olimpic\ (`n 1984),
2 medalii de argint [i una de bronz la CM.
286
Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1996 (antrenori Gheorghe Iacob [i Constantin Coman), a `nregistrat urm\toarele rezultate, `n colaborare cu CS{ One[ti: 42 de
medalia]i la CN, dintre care 12 au devenit campioni;
sportivele Laura Moise [i Ramona Enache medaliate
la CE; printre cele remarcate aflându-se [i Claudia
Enache, Alina Sandu [i altele (unele sportive au fost
transferate la alte unit\]i).
~n structura clubului mai func]ioneaz\ urm\toarele
sec]ii: atletism ( 1975-1978, re`nfiin]at\ `n 1994), cu
rezultate pe plan na]ional [i balcanic, la nivel de juniori; modelism (1976) – 94 medalii la CN (15 campioni), 3 recorduri na]ionale, 5 sportivi promova]i `n
loturi, 10 Mae[tri ai sportului; tenis (1994) [i culturism (1994), cu rezultate de nivel na]ional. ~n ultimii
ani clubul a realizat o colaborare cu LPS de gimnastic\ pe linia afirm\rii acestei ramuri de sport. Gimnasta Andreea Is\rescu, care reprezint\ aceste dou\
unit\]i sportive, a contribuit la cucerirea titlului de
campioan\ olimpic\ de c\tre echipa de gimnastic\ a
României la JO de la Sydney 2000, iar la CE s-a
clasat pe locul III cu echipa [i pe locul IV, la paralele.
Pre[edin]ii clubului: Gheorghe Poenaru (1973-1992),
Valeriu Boh\lteanu (1992-1993), Cornel Cristu]
(1993-1994), Eugen Eftimiu (din 1994).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „PITE{TI”. A
luat fiin]\ `n 1962 sub titulatura de Clubul Sportiv Or\[enesc, având `n coordonarea sa [i activitatea celor
peste 30 de asocia]ii sportive din ora[ul Pite[ti. Devine
club municipal `n 1968. Evolu]ia structurii organizatorice a sec]iilor: box (`nfiin]at\ `n 1962); lupte (19621977), sec]ia fiind transferat\ la „Lupte Club Dacia”;
atletism (1965); haltere (1966-1975); handbal masculin (1967-1975); gimnastic\ (1968-1975); tenis de
mas\ (1968-1975); canotaj (1971), transformat\ `n
sec]ie de kaiac-canoe `n 1972; judo (1973); radioamatorism (preluat\ `n 1974 [i transferat\ `n 1980 pe
lâng\ CJEFS); `not (1983); baschet feminin (1995). ~n
prezent clubul func]ioneaz\ cu 6 sec]ii: atletism, baschet, box, `not, judo [i kaiac-canoe. ~n decursul
anilor, CSM Pite[ti a ob]inut numeroase titluri [i medalii la CN [i CB, a promovat sportivi valoro[i `n loturile
na]ionale de atletism, lupte, `not, kaiac-canoe, care au
cucerit medalii la competi]iile interna]ionale oficiale.
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Sec]ia de lupte, sub `ndrumarea Antrenorilor emeri]i
Emil B\l\nescu [i Cornel Petrescu, a contribuit la
afirmarea lupt\torilor: Mihai Bo]il\ – 2 medalii de
aur la CE de juniori din 1970 [i 1972, medalie de
argint `n 1976 [i de bronz `n 1977 la CE de seniori,
locul IV la JO din 1976; Ion Dulic\ – medalie de
bronz la CE (1974), locul V la CM (1975).
Sec]ia de kaiac-canoe, `n cadrul c\reia s-au remarcat: Ion Milo[oiu – locul IV la CE de juniori (1981)
[i Constantin Lupu – medalii de argint [i de bronz la
CM de juniori din 1987 (antrenor, Florin U]\), precum [i Mihai Comanda[u – 3 medalii de aur la CM
de juniori din 1999 (antrenor, Ioan Sipo[).
Sec]ia de `not, sub conducerea Antrenorilor emeri]i
Gica Deac [i Petre Deac, a promovat `not\tori valoro[i medalia]i la CE de juniori (Loredana Zisu, Ileana
Buciu, Cristina Vintil\, Nina B\roiu). S-au mai remarcat: Larisa L\cust\ – medaliat\ cu aur [i argint la
CE de junioare din 1994 [i cu argint la CM senioare
din 1997, participant\ la JO din 1996; Raluca Udroiu
– medaliat\ cu aur la CE de junioare din 1998, locul
IV la CE de senioare din 1999; Beatrice Câ[laru
(transferat\ recent `n cadrul sec]iei) – 3 medalii de
argint [i una de bronz la CE din 1999. Palmaresul
sec]iei de `not a `nregistrat `n anul 2000 noi performan]e de excep]ie; Beatrice Câ[laru a cucerit medalia
de argint la 200 m mixt, pe cea de bronz la 400 m
mixt [i s-a clasat pe locul IV cu [tafeta de 4x200 m
liber la JO de la Sydney; la Cupa Mondial\, Beatrice
Câ[laru s-a clasat pe locurile I la 200 [i 400 m mixt;
la CE au fost ob]inute 3 medalii de aur [i o medalie
de argint prin Beatrice Câ[laru, [i o medalie de bronz
prin Raluca Udroiu [i Beatrice Câ[laru, precum [i o
clasare pe locul V prin Nicolae Ivan.
Sec]ia de atletism. Dintre sportive s-au eviden]iat:
Doina Anton – medaliat\ cu bronz la CE din 1973 [i
1975, participant\ la JO din 1976; Adriana Dumitru –
medalie de bronz la CM de juniori (1986) la proba de
800 m [i Georgeta State – medalie de argint cu echipa
la CM de alergare pe [osea [i locul V la individual
(1991). Antrenor: Dan Betini. Pe baza contribu]iei la
ob]inerea medaliilor [i punctelor la JO, CM, CE [i
CB, CSM Pite[ti s-a situat, `n anul 2000, pe locul V
`n clasamentul general al unit\]ilor sportive [i pe
locul I (probe olimpice) `ntre unit\]ile apar]inând
MTS. Pre[edin]ii clubului: Cornel Mitroi (19621964); Alexandru Namu (1964-1974 [i 1980-1988);
{tefan Trache (1974-1977); Nicolae Mih\ilescu
(1977-1980); Alin Dinu (1988-1990); {tefan Mazilu
(1990-1994); Constantin G\v\nescu (1994); Gheorghe Dinu (din 1995).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „PANDURII”
TÂRGU JIU. Unitate sportiv\ reprezentativ\ a municipiului Târgu Jiu [i a jude]ului Gorj, `nfiin]at\ prin
Hot\rârea CNEFS nr. 1599/11.09.1989. Clubul a preluat `n structura sa organizatoric\: centrul de lupte
libere (`nfiin]at `n 1981 pe lâng\ CJEFS); centrul de
box (1982); sec]ia de fotbal a AS „Gloria – Pandurii”
(1985) – cu echip\ `n Divizia B; sec]ia de atletism de la
AS „Voin]a” (1965); radioclubul jude]ean (1976). Principalele realiz\ri ale sec]iilor care func]ionau `n 1999:
Sec]ia de atletism (sec]ie cu rezultate notabile pe
plan intern [i interna]ional): peste 40 de titluri de
campioni [i numeroase recorduri na]ionale `n probele de semifond, fond [i obstacole; componen]i ai loturilor reprezentative; campioni [i medalia]i la CB [i la
alte competi]ii interna]ionale; printre atle]ii eviden]ia]i se num\r\ – Viorica Ghican (Maestr\ a sportului), Lumini]a Gogârlea, Ion Avramescu, Ionu] Bur\,
Constantina Di]\, Radu Stroia [i al]ii, sportivi care au
fost promova]i `n loturile na]ionale, cel mai reprezentativ fiind Daniel Lingurici (Maestru al sportului),
campion na]ional [i balcanic, medaliat la Centura de
aur [i alte turnee interna]ionale.
Sec]ia de lupte libere: 6 titluri na]ionale ob]inute `n
perioada 1990-1996, având [i sportivi promova]i `n
loturile de juniori [i seniori.
Sec]ia de handbal (1993): cu echip\ masculin\ promovat\, `n 1996, `n Divizia A, iar `n sezonul 19971998, `n Superlig\.
Sec]ia de radioamatorism: 5 titluri na]ionale, 2
Mae[tri ai sportului (Marcel Criv\na[u [i Sorin
Numar\) [i un sportiv `n lotul na]ional (Adrian
Marcu), participant la CM [i CE.
Sec]ia de tenis (1991) – 2 titluri de campioni na]ionali `n 1995 [i 1998.
Sec]iile de baseball (1995) [i orientare sportiv\
(1996) desf\[oar\ o activitate de performan]\ la nivel
na]ional.
287
STRUCTURI ORGANIZATORICE
~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 26 de titluri
de campioni na]ionali [i s-au clasat de 46 de ori pe
locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori. La
competi]iile interna]ionale oficiale sportivii clubului
au cucerit 3 medalii `n probele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor 5 medalii `n probele pe
echipe.
Conducerea clubului: Ion Corlan (1989-1990); Mihai
Andrei (1990-1992); Liviu Andrei (1993-1995); Ion
Bur\ (1995-1998); Mihai Andrei (1998-1999); Constantin Niculescu (din 5 aprilie 1999).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „SFÂNTU
GHEORGHE”. A luat fiin]\ la 27 octombrie 1973,
ini]ial sub denumirile de „Oltul”, apoi CS „Muncitoresc”, prin preluarea sec]iilor de fotbal [i handbal
feminin de la AS „Textila” [i a celei de lupte libere
de la AS „Autosport”. ~n 1981 au mai fost organizate
sec]iile de atletism, tenis [i handbal masculin, iar `n
1999 sec]ia de gimnastic\. Clubul a activat `n sistemul unit\]ilor CNEFS, iar dup\ 1990, ale MTS.
Sec]ia de handbal feminin a avut o contribu]ie deosebit\ la preg\tirea [i promovarea unor juc\toare `n
loturile na]ionale [i `n echipele unor cluburi din ]ar\
[i de peste hotare. Din echipa care a promovat `n Divizia A `n 1982 [i ulterior, s-au remarcat: Edith
Török, Maria Török, Doina Rodeanu-Kopacz, Rita
Florea, Tunde Kibedi, Ana Maria Raduly, Anca Ni]u,
Adina Ion, Piro[ka Ferenczi, Kinga Laszlo. Echipa
masculin\ (de handbal) l-a promovat pe Alexandru
Stamate.
Sec]ia de lupte a preg\tit numero[i sportivi – multipli campioni na]ionali [i balcanici.
Sec]ia de atletism s-a eviden]iat prin rezultatele
sportivilor s\i la cros, semifond [i fond. Sportivii ultimilor ani – Vasile Alexandru, Ovidiu Olteanu, Stela
Olteanu, Florin Ionescu, Simona Ionescu, Adrian
Maghiar, Csaba Fekete – au fost selec]iona]i `n loturile na]ionale participante la JO, CM [i CE. Clubul
dispune de un modern stadion de atletism. O contribu]ie important\ la afirmarea atletismului din Sfântu Gheorghe a adus Antrenorul emerit Carol {anta.
Pre[edin]ii clubului: Iano[ Vass, Mihaly Laz\r, Istvan
Farka[, Sever R\d\cu]\, Mircea Boriceanu, Gyozo
Ferencz, Horea Banea, Istvan Frenko.
288
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „SIBIU”. A
fost `nfiin]at `n anul 1959, ini]ial sub numele de CS
„Muncitoresc”, cu sec]ii de atletism, box, c\l\rie,
fotbal, gimnastic\, handbal feminin, rugby, volei
feminin. Modific\rile `n structura organizatoric\ [i
principalele realiz\ri ale sec]iilor, pe parcursul anilor,
eviden]iaz\ contribu]ia acestei unit\]i la dezvoltarea
sportului de performan]\.
Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1959 (antrenori: Dumitru Dobrescu [i Günther Arendt), a preg\tit o serie
de atle]i campioni na]ionali [i componen]i ai loturilor
reprezentative, printre care: Vasile Bichea (campion
[i recordman la 3 000 m obstacole, participant la JO
din 1980); Karoly Raduly (suli]\); Gheorghe Dinu
(pr\jin\) [i al]ii. Dup\ 1990, s-a lucrat `n colaborare
cu CS{ „{oimii”, sportivii având dubl\ legitimare
(antrenori: Petre Manu [i Delia Olteanu-B\descu), `n
aceast\ perioad\ remarcându-se: Claudia Is\il\ (campioan\ mondial\ de junioare la aruncarea suli]ei `n
1992); Elena Hila (campioan\ balcanic\, finalist\ la
CM de seniori din 1999 la aruncarea greut\]ii, locul
II cu echipa României la „Cupa Europei” `n 1999);
Daniela Cârlan (campioan\ balcanic\, vicecampioan\ european\ de junioare `n proba de mar[, `n
1999).
Sec]ia de box (1959), având ca antrenor pe Victor
Alexandru, iar din 1965 pe Nicolae Negrea, a câ[tigat
titluri de campioni [i vicecampioni de seniori [i juniori. Din 1994 s-a profilat pe juniori (unii cu dubl\
legitimare), printre cei remarca]i aflându-se Gheorghe Greuru[, participant la CM de juniori din 1998
(antrenori: Gheorghe Ni]\ [i Emil Bihorean).
Sec]ia de c\l\rie (1959) a cucerit numeroase titluri
de campioni na]ionali [i balcanici, `n probele de obstacole [i dresaj, prin: Alexandru Bozan, Gruia Deac,
Ioan Tincu, Ionel Bucur, Mircea Neagu, Cristina Ciocan, Dumitru Ro[ca, o mare parte dintre ace[tia,
Mae[tri ai sportului, componen]i ai loturilor na]ionale. Alexandru Bozan s-a clasat pe locul V cu echipa
României la JO din 1980. Antrenori: Alexandru
Purcherea, Dumitru Stoian, Calistrat Smarandache,
Horst Hiesch, Alexandru Bozan, Gruia Deac, Aurel
Lep\du[.
Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1970 sub `ndrumarea Antrenorului emerit Ovidiu Bucur, a
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
ob]inut numeroase titluri de campioni na]ionali
(Ioan Buzic, Ioan Melinte, Ioan Domnar, Patriciu
Petridean, Alexandru Toth). ~n 1997 sec]ia este transferat\ la AS „Carpa]i” Mâr[a, iar `n 1996 este
re`nfiin]at\, activând `n colaborare cu CS{ (antrenor
Ioan Domnar). ~ntre 1996-1999, au fost câ[tigate 10
titluri de campioni na]ionali de juniori, iar pe plan interna]ional s-au remarcat: Claudiu Bastea (medaliat
cu bronz la CM [i CE de juniori din 1998); Constantin Cojoc (locul I la „Cupa Mondial\” pentru juniori);
Cristian O]et (participant la CE de juniori din 1998);
Marius Simion [i Camelia Herman – campioni balcanici. ~n anul 2000 Claudiu Bastea (categ. 73 kg) s-a
clasat pe locul V la CE de judo.
Sec]ia de s\rituri `n ap\ a func]ionat `ntre 19611974, fiind re`nfiin]at\ `n 1979 (antrenori: Norbert
Hatzak, Gheorghe Banu, Dumitru Popoaie, Angela
M\rginean). Pe plan intern au fost câ[tigate sute de
titluri de campioni na]ionali de seniori [i juniori, iar
pe plan interna]ional s-au remarcat: Ioan Ganea (participant la JO din 1972); Gheorghe Banu ( 2 medalii
de bronz la JMU din 1961); Ruxandra Hociot\ (participant\ la JO din 1980, medaliat\ cu bronz la JMU
din 1981); Anca Udvescu, medaliat\ cu bronz la CE
de juniori din 1991).
Sec]ia de schi alpin a fost `nfiin]at\ `n 1992 `n colaborare cu CS{ „{oimii” (antrenor Mihai Ungureanu),
de unde au fost promovate Mihaela Fera, Anda
Curu]\, Bianca Munteanu, multiple campioane
na]ionale.
~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]ii la: fotbal
(1959-1974) `n Divizia B, care a fuzionat cu sec]ia de
la AS „Independen]a” sub denumirea de FC
„{oimii”, urmând alt traseu organizatoric (vezi FC
„Inter” Sibiu); gimnastic\ (1959-1968); volei (19591993) cu echip\ `n Divizia A pân\ `n 1992 (locul II
edi]ia 1982-1983), iar din 1993 `n Divizia B; patinaj
vitez\ (1970-1996) a activat cu dubl\ legitimare cu
sportivi proveni]i de la „Voin]a” [i CS{, sub `ndrumarea antrenorilor Petre Tivadaru [i Ioan Armenciu;
au fost promova]i Sanda Marchian, Adrian Ciobanu,
Cerasela Hordobe]iu, L\cr\mioara Popa, Dezideriu
Horvat (locul V la CE din 1995); haltere – sec]ie preluat\ `n 1969 de la „Metalul” IOS (antrenor Toma
Opreapopa) a promovat numero[i halterofili, printre
care [i Mircea Tuli [i Vasile Deac, care s-au consacrat
la alte unit\]i sportive (`n 1988 sec]ia a fost transferat\ la AS „Carpa]i-Mâr[a”); `not – a func]ionat cu
sportivi de la CS{, care aveau dubl\ legitimare, pân\
`n 1997 când [i-a `ncetat activitatea; schi fond (19721982); handbal feminin (1959) – a activat `n principal
`n primul e[alon (locul III edi]ia 1962-1963); radioamatorism - preluat `n 1990 de la DTSJ.
Sec]ia de rugby (1963) a activat `n Divizia A
`ncepând din 1968 (cu excep]ia anului 1995); a ocupat locul III `n edi]ia 1998-1999 sub denumirea CSM
„Kirschbaum”, de 3 ori finalist\ `n „Cupa României”;
a câ[tigat acest trofeu `n 1995 [i 1996, iar pe plan interna]ional a cucerit trofeul Tournoi de la paix – Caen
1998 din Fran]a (antrenori Bebe Boboc, Ioan Stanciu,
Emil S`rbu, Dumitru R\[canu, Mircea Beianu).
Sec]ia de tenis, `nfiin]at\ `n 1993 (antrenor Ilie
Giurgiu), a preg\tit numero[i sportivi care joac\ [i se
perfec]ioneaz\ `n alte ]\ri.
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „SUCEAVA”.
Unitate sportiv\ reprezentativ\ `nfiin]at\ `n 1972,
prin reorganizarea [i preluarea sec]iilor de atletism
(„Progresul” IGO), fotbal („Chimia”), rugby („Constructorul”) [i volei masculin („Fulgerul” PTTR). Ulterior s-au mai ad\ugat [i sec]iile de lupte greco-romane, hochei pe ghea]\ („Flac\ra” OCL), patinaj
vitez\, handbal masculin, `not, baseball [i canotaj.
Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1962, a lucrat `n colaborare cu CS{. S-a remarcat prin contribu]ii notabile
la dezvoltarea atletismului: numeroase titluri [i
medalii la CN `n probele de semifond, fond, mar[,
maraton, arunc\ri (`n 1994 – 7 titluri, 5 locuri II [i 4
locuri III, iar `n 1998 – 14 clas\ri pe locurile I - III la
seniori [i tineret, plus dou\ recorduri na]ionale); contribu]ii importante la reprezentarea atletismului românesc la JO, CM, CE [i CB – numero[i sportivi crescu]i
la Suceava fiind promova]i `n sec]iile de atletism ale
unor cluburi frunta[e [i `n loturile na]ionale. ~n anul
2000, atleta Cristina Iloc s-a clasat cu echipa na]ional\
de cros pe locul V la CE [i pe VI la CM. La preg\tirea
sportivilor au contribuit Antrenorii emeri]i: Mihai
Axinte, Toader Fl\mând, Ioana Grosaru.
Sec]ia de volei - de la `nfiin]are (1957) a reprezentat
Suceava `n Divizia A [i a promovat sportivi `n loturile
289
STRUCTURI ORGANIZATORICE
na]ionale (Dorel Mândru], Ovidiu Pentelescu,
Gabriel M\rgineanu – vicecampion european, Cornel
Andrie[ [i al]ii – unii dintre ace[tia fiind transfera]i la
alte cluburi).
Sec]ia de rugby (1964). A avut prezen]e `n Divizia A
[i sportivi valoro[i promova]i la alte cluburi [i `n loturile na]ionale (Haralambie Dumitra[, Constantin
Nichi]eanu, Gelu Ignat, Ovidiu Slusariuc, Ilie Ivanciuc, Dorel Flutur, Ionel Ivan [i al]ii).
Sec]ia de hochei pe ghea]\. A activat pân\ `n 1992 `n Divizia B, a promovat juc\tori `n lotul na]ional de juniori.
Sec]ia de lupte greco-romane (1976). Una dintre sec]iile reprezentative, s-a remarcat prin: numeroase medalii ob]inute la CN, la toate categoriile de vârst\;
promovarea unui mare num\r de lupt\tori valoro[i `n
loturile na]ionale [i `n sec]iile cluburilor frunta[e unde
s-au consacrat [i s-au afirmat la JO, CM [i CE, printre
ace[tia num\rându-se Ilie Matei, Ion Ieremciuc, Ion
Grigora[, Ovidiu Croitoru [i al]ii. Sportivii sec]iei au
fost preg\ti]i de Antrenorul emerit Constantin Topârjan.
Sec]ia de `not. Activeaz\ din 1979. A ob]inut numeroase medalii la CN, la toate categoriile de vârst\,
[i a promovat mai mul]i sportivi `n loturile na]ionale.
~not\toarea Sorina Hanceriuc a ob]inut medalia de
bronz la CE de juniori. ~not\torii au fost preg\ti]i de
Antrenorul emerit Sergiu T\nasa.
Sec]ia de baseball. ~nfiin]at\ `n 1990 (`mpreun\ cu
Liceul nr. 3) a reu[it s\ se claseze `n primele trei
locuri `n CN de copii, juniori [i seniori, iar sportivii
Bogdan Opincaru [i Ciprian Feteu, componen]i ai
echipei României, au contribuit la cucerirea medaliei
de bronz la CE de cade]i.
Sec]ia de canotaj s-a constituit `n 1990, prin transferarea centrului jude]ean de canotaj `n structura
clubului. Au fost ob]inute medalii la CN, iar sportivul
Alin Tretiag, component al echipajelor na]ionale, a
devenit dublu campion mondial la juniori `n 1997 [i
campion mondial la tineret `n 1999.
Sec]ia de fotbal. A fost preluat\ de la „Chimia”. A
activat din 1953 sub diferite denumiri `n Divizia B,
iar `n edi]ia 1987-1988 `n Divizia A. Din 1993 nu mai
activeaz\ `n cadrul CSM, adoptându-se alte formule
organizatorice.
Din conducerea clubului au f\cut parte: Gheorghe
Hali]chi (1972-1973); Ion Popa (1973-1976); Mihai
290
Moldovanu (1976-1977); Mihai Andria (19781979); Valerian Dura (1980-1983 [i 1988-1991);
Constan]iu Alexa (1985-1988); Eduard Gazda
(1991-1994); Ilie Haisan (1994-1997); Ion Ungureanu (din 1997).
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL „TIMI{OARA”. A luat fiin]\ pe baza Hot\rârii CNEFS nr. 848
din 20/02/1982 cu sec]ii de: atletism, tenis [i radioamatorism, c\rora li s-au mai ad\ugat pe parcurs
alte 6 ramuri.
Sec]ia de atletism. A func]ionat `ntre anii 1982-1987,
re`nfiin]ându-se `n 1997. Sub `ndrumarea Antrenorului emerit Ioan Damaschin au fost preg\ti]i numero[i
juniori, participan]i la CE din 1990 [i 1999, unde au
ob]inut o medalie de bronz. La CN din 1998 [i 1999
sec]ia a câ[tigat 11 locuri I, 8 locuri II [i 10 locuri III.
Sec]ia de box. A luat fiin]\ `n 1998 prin fuziune cu
cea de la AS „UMT”.
Sec]ia de gimnastic\ ritmic\ func]ioneaz\ din anul
1986 sub denumirea CSM-CS{. Antrenoarea Maria
Nicolin, care a activat [i la loturile na]ionale, le-a
promovat pe sportivele Alina Stoica [i Dana Carteleanu, medaliate cu argint la CE de junioare, `n proba
de echipe, `n 1998.
Sec]ia de lupte libere. ~nfiin]at\ din 1998, cu dubl\ legitimare CSM-CS{ (la juniori) [i CSM-UMT (la seniori).
Sec]ia de modelism. A fost inclus\ `n structura
clubului `n 1998, sub denumirea CSM-”Voin]a”.
Sub `ndrumarea Antrenorului emerit [i Maestrului
emerit al sportului Dan Lucian, sec]ia a continuat
s\ se afirme la CN prin ob]inerea mai multor titluri
[i medalii, precum [i la CM din 1998 (1 medalie de
argint [i 2 de bronz) [i la CE din 1999 (2 medalii de
bronz). ~n anul 2000, Alexandru Tocaci a cucerit
medalia de bronz la CM de navomodele clasa C6.
Sec]ia de nata]ie (1997). Grupa de juniori activeaz\
din 1998 cu dubl\ legitimare (CSM-CS{).
Sec]ia de radioamatorism. A func]ionat `ncepând
din 1955 ca radioclub jude]ean. A fost preluat `n 1982
`n structura CSM. Maestru al sportului, Iulius {uli a
f\cut parte din echipa na]ional\ care s-a clasat pe
locul IV la CM din 1997.
Sec]ia de tenis (1982). Func]ioneaz\ din 1992 sub
denumirea de CSM-„Tehnomet”. Din sec]ie fac parte
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
[i juc\torii Adrian Cruciat [i Edina Gallovitz,
medalia]i la CE de juniori `n 1999, clasa]i pe pozi]ii
frunta[e `n topurile interna]ionale la categoriile lor de
vârst\.
Sec]ia de tir. Preluat\ `n 1985 de la AS „Vân\torul”,
sub conducerea antrenorului Ionel Neam]u (care a activat [i la lotul na]ional), a ob]inut rezultate deosebite
cu sportivii Adalbert Oster [i, `n special, cu Ioan
Toman (transferat la CS „Steaua” Bucure[ti) medaliat cu bronz la CM din 1986 [i cu aur la CM din 1995,
de trei ori clasat pe locul IV la CM (1989, 1990,
1996), locul IV la JO (1992) `n proba de talere –
skeet. ~n palmaresul sportivilor clubului s-au `nregistrat la CN – 103 locuri I, 81 locuri II, 69 locuri III;
la CB – 4 medalii de aur, 3 de argint [i 1 de bronz; la
CE – 1 medalie de aur, 2 de argint [i 4 de bronz. Perioada 1992-1999 a fost cea mai prolific\ `n ob]inerea
acestor rezultate.
SOCIET|}I - ORGANIZA}II
SPORTIVE
„AMICII ARDEALULUI”. Societate `nfiin]at\ `n
1934, jucând un rol deosebit `n promovarea schiului [i
`n punerea `n valoare a sta]iunii Predeal. A construit
cabane, a stabilit trasee montane [i le-a marcat, a
amenajat pârtiile de schi din Cl\bucet [i Cioplea, a
creat un punct de informare turistic\ permanent\ a
unui grup de ghizi montani [i instructori de schi. ~n
mod deosebit se cunoa[te sprijinul pe care l-a acordat
organiz\rii anuale a [colii na]ionale de schi, condus\
de Emil P\l\ngeanu [i Constantin Medeleanu, [i
având ca instructori de schi pe Ion Coja, V.
Munteanu, Dumitru-Popescu Coliba[i (celebrul
antrenor de handbal de mai târziu) [i pe fra]ii Z\pad\.
A construit trambulina de schi din Cioplea (1937).
Tot aici s-a instalat primul schi-lift din ]ar\. A avut
peste 1 000 de membri. Sediul s-a aflat la Bucure[ti.
A realizat cu succes tot ce [i-a propus.
SOCIETATEA DE ARME, GIMNASTIC| {I
DARE LA SEMN DIN DÂMBOVI}A, `nfiin]at\ la
13 februarie 1906, cu sediul la Târgovi[te, din ini]iativa publicistului [i prefectului de jude] George Cair.
SOCIETATEA „AURORA”. ~nfiin]at\ la Bucure[ti,
în anul 1902, `n cadrul c\reia se practicau gimnastica, scrima [i lectura. Membrii ei au luat parte la numeroase concursuri interne [i interna]ionale începând
din anul 1903. Din decembrie 1929 s-a numit „Spartacus” [i a activat pe lâng\ Sindicatele Unitare din
Capital\, iar din vara anului 1931 a revenit la vechiul
nume.
„AURORA”, SOCIETATE DE GIMNASTIC|,
SCRIM| {I LECTUR|. ~nfiin]at\ `n 1897, la Bucure[ti, din ini]iativa unor persoane, foste membre ale
societ\]ii Turnverein. Pân\ `n 1899 denumirea clubului cuprindea numai gimnastic\, dup\ aceast\ dat\
ad\ugându-se scrima [i literatura. Societatea avea o
sal\ de gimnastic\ [i aparate. Sediul a fost pus la dispozi]ie de Comitetul {colilor Israelite din str. Mircea
Vod\ nr. 20. Avea sec]ii de adul]i, de elevi [i de
„domni[oare”. Cu ocazia jubileului a 25 de ani, sala
a fost renovat\ [i dotat\ cu aparate noi, moderne.
Cheltuielile au fost suportate prin subscrip]ie de c\tre
membrii societari. A continuat s\ func]ioneze pân\ `n
anul 1940.
SOCIETATEA SPORTIV| „AVÂNTUL” a luat
fiin]\ la 1 septembrie 1922. A fost profilat\ mai ales pe
fotbal. Sediul `l avea la liceul „Codreanu”, la Bârlad.
SOCIETATEA CARPATIN| ARDELEAN| (ERDELAYI KARPAT EGYESULET – EKE). ~nfiin]at\ `n 1837 la Bra[ov, `n scopul `ncuraj\rii practic\rii turismului `n scopuri igienice, educative [i
pentru cunoa[terea naturii [i a localit\]ilor pitore[ti
din jurul ora[ului [i din regiune.
SOCIETATEA CARPATIN| ARDELEAN| A
TURI{TILOR (SIEBENBURGISCHE KARPATEN VEREIN – SKV). ~nfiin]at\ `n noiembrie
1880, la Sibiu, cu sec]ii regionale `n diferite zone [i
ora[e: Bistri]a, Or\[tie, Bucure[ti, Bra[ov, Lupeni,
N\s\ud, Reghin, Media[, Sighi[oara, Petro[ani [i
Timi[oara. Societatea avea ca obiectiv cunoa[terea [i
cutreierarea Carpa]ilor Transilvaniei. Membri ei erau
`n majoritate sa[i. Printre ei se g\seau [i români din
localit\]ile urbane: Bra[ov, Bistri]a, F\g\ra[, Sibiu [i
N\s\ud. Societatea a sus]inut [i propagarea schiului.
291
STRUCTURI ORGANIZATORICE
~n cei peste 60 de ani de activitate s-au construit peste
45 de case de ad\post `n mun]i [i s-au amenajat pârtii de schi. Printre realiz\rile sale se enumer\ [i
tip\rirea „Anuarului”, editat `ntre anii 1881-1884. ~n
1895, organizeaz\ primul muzeu turistic din ]ar\,
care mai putea fi vizitat [i `n 1933.
SOCIETATEA CARPATIN| SINAIA. ~nfiin]at\ `n
1893, la Sinaia. ~n statutul s\u, al\turi de obiectivele
turistice, culturale [i [tiin]ifice se includ [i preocup\rile pentru activit\]i sportive ca vân\toarea,
tirul [i sporturi de iarn\ (schi, bob–sanie). Personalit\]i ca N. Bogdan, Mihai Haret, Nestor Urechia,
Dan R\dulescu, Bucura Dumbrav\, vor propaga ca
teoreticieni, practicieni [i scriitori frumuse]ea [i utilitatea schiului, ideea de drume]ie. Mai târziu Bucura
Dumbrav\ va scrie Cartea mun]ilor. S\ amintim [i de
marile c\l\uze: I. Gelepeanu, N. Butm\lciu, David
Turcu, Gh. Marin, excelen]i alpini[ti [i schiori ai timpului.
SOCIETATEA DE DARE LA SEMNU „BUCURESCI”. ~nfiin]at\ la 5/7 mai 1862, la Bucure[ti,
din ini]iativa unui grup de entuzia[ti [i iubitori ai
sportului, `n frunte cu Ghicule[tii (Scarlat – primul
pre[edinte de onoare, Pantazi [i Dimitrie Ghica), generalul Ioan Emanoil Florescu – pre[edinte al societ\]ii `ncepând din aprilie 1864, Radu Roseti, fost prefect, Barbu Bellu, fost ministru de Justi]ie [.a. Societatea `[i avea sediul pe str. Carol Davila nr. 9 [i standul de tir [i tir la porumbei pe terenul de lâng\ fosta
fabric\ de bere Oppler, `n vecin\tatea [trandului Bragadiru, teren primit prin Decret Domnesc `n decembrie 1865. ~n 1864, apare la Bucure[ti Raportul Anual
al Comitetului Societ\]ii c\tre „Principala Adunare
General\...”. A existat [i Societatea de Dare la Semn
„Bucuresci”, periodic de anticipa]ie a presei sportive
(apare pân\ `n 1871). Prin ~naltul Decret Domnesc
nr. 1147 de la 9/21 sept. 1865 se aprob\ „Statutele
Societ\]ii de Dare la Semnu Bucuresci”, „culorile”,
„semnele”, „marca”, „cocarda” [i „steagul”. Cu prilejul anivers\rii a 25 de ani de existen]\ (1887), societatea bate o medalie de aram\ jubiliar\. ~n perioada
29/30 mai – 11/12 iunie 1910 s-a organizat un concurs de tir cu premii `n gr\dina din str. Carol Davila
292
aniversând 48 de ani de la fondarea Societ\]ii de Dare
la Semnu „Bucuresci”. Semnificativ pentru aceast\
societate este concursul Marele Premiu de Tir la porumbei organizat `n 1911, fiind câ[tigat de George
Plagino. ~n mai 1912, societatea aniverseaz\ 50 de
ani de activitate, cu acest prilej lansându-se o plachet\ jubiliar\ de bronz aurit.
SOCIETATEA „DOR DE DUC|”. ~nfiin]at\ `n
1932, având o activitate orientat\ spre agrement turistic [i cre[terea performan]elor sportive. Ca atare, a
organizat tabere de schi pentru membrii s\i `n masivul Piatra Craiului (1932-1933) [i `n Abrud (1934,
1938) [i numeroase excursii `n diferite zone montane,
`n timp de var\ [i de iarn\.
SOCIETATEA „EXCELSIOR”, `nfiin]at\ la 6
martie 1915, la Craiova. Se practicau, `n special,
tenisul [i fotbalul. Nu a avut sediu [i spa]ii proprii.
SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| „~NAINTE” BUCURE{TI. ~n 23 octombrie 1905, la imboldul prof. D. Ionescu, ia fiin]\ aceast\ societate de
gimnastic\. Comitetul a fost alc\tuit din: g-l. Al.
Hiotu (pre[edinte), Spiru C. Haret, fost ministru [i I.
Cornoiu, profesori universitari (vicepre[edin]i), dr.
Virgil Popescu [.a. Ca pre[edinte de onoare a fost
ales M. Vl\descu, fost ministru. Scopul propus: „de a
propaga exerci]iile corporale, procurând membrilor
ocaziunea de a dezvolta armonic facult\]ile fizice [i
morale”. ~n acela[i an Comitetul face un apel, mai
`ntâi societ\]ilor de gimnastic\ din Capital\, „de a se
organiza `ntr-o federa]iune”, astfel c\, `n 7 februarie
1906, Al. Hiotu comunic\ `nf\ptuirea acestui deziderat (vezi, „Foruri de conducere”, FSGR).
Societatea organizeaz\ o excursie la Constantinopol [i
pe insula Prinkipo. Particip\ cu gimna[tii P. T\n\sescu,
C. Cocargeanu [i C. R\dulescu, al\turi de „4 camarazi”
de la societatea „Viitorul” (Craiova), la Concursul interna]ional de gimnastic\ din 11-14 mai 1911 de la
Torino (Italia). De asemenea, particip\ la toate congresele [i concursurile „Federa]iunei societ\]ilor române
de gimnastic\, arme [i dare la semn”. ~n 1913, dr. H.
Botescu (pre[edintele societ\]ii) prezint\ Ministerului
Instruc]iunii un memoriu cu privire la educa]ia fizic\ `n
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
`nv\]\mântul primar de b\ie]i [i fete. ~n acest an, societatea particip\ la Congresul interna]ional de educa]ie
fizic\ de la Paris (17-20 martie). R\zboiul `ns\ z\d\rnice[te unele din activit\]i. Societatea prime[te dreptul de
a organiza o [coal\ de educa]ie fizic\, `n vederea preg\tirii profesorilor de gimnastic\ pentru `nv\]\mântul secundar – b\ie]i [i fete – (autoriza]ia nr. 48.031/1912 a
Ministerului Instruc]iunii). Cursurile au `nceput `n
1913. La examenele de capacitate ale acestei [coli, din
1916 [i 1920, au fost 51 de absolven]i.
~n mai 1914, Georges Demeny, directorul cursului
superior de educa]ie fizic\ de la Sorbona, `mpreun\
cu al]i speciali[ti, ]ine o serie de conferin]e la Bucure[ti, Ia[i, Gala]i [i Craiova despre „noua metod\
de educa]iune fizic\ [i armonia mi[c\rilor, `n special la femeia tân\r\”. Prin legea promulgat\ prin
~naltul Decret nr. 2256/27 mai 1921, Societatea a
fost recunoscut\ ca persoan\ moral\ [i juridic\, fapt
ce-i va da posibilitatea unei mai rodnice activit\]i.
SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| „GH.
MOCEANU”, `nfiin]at\ la 1 septembrie 1924 la
Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel,
fiind format\ numai din elevi. Ini]iatorul a fost prof.
de gimnastic\ St. Constantinescu; dup\ transferarea
lui la Bucure[ti, societatea s-a desfiin]at.
SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| „ROMÂNIA VIITOARE”, `nfiin]at\ la ini]iativa docentului universitar dr. Ion Jianu. Sediul era `n Bucure[ti
[i [i-a `nceput activitatea `n 1914. ~n cadrul societ\]ii
se practicau diferite ramuri de sport, `n principal
tragere la ]int\, gimnastic\ suedez\. Se ]ineau conferin]e despre educa]ia fizic\, se organizau excursii.
SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| „{OIMII
ROMÂNIEI” a luat fiin]\ la Sânnicolaul Mare la 10
mai 1928. Ini]iatori au fost V.I. Farca [i Laz\r Rusovan.
SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I SPORT
„AQVILA” PITE{TI. ~nfiin]at\ `n 1901 din nevoia
de practicare a exerci]iilor fizice. Avea sediul `n sala
de gimnastic\, bine dotat\, a liceului, pus\ la dispozi]ia societ\]ii de c\tre Ministerul Instruc]iunii.
Dup\ un `nceput promi]\tor [i-a redus activitatea.
SOCIETATEA DE GIMNASTIC| A CORPULUI
DIDACTIC DIN BUCURE{TI. La data de 1 martie 1900, prin `ntrunirea unui cerc de speciali[ti (profesori de gimnastic\, profesori secundari [i câ]iva institutori): N. Velescu, F. St\nciulescu, N. Dumitrescu,
}\ranu, I. Otescu, N. Cos\cescu, P. Ionescu, H. Pantazi, N. Nicol\escu, G.T. Ionescu, St. Negulescu, este
`nfiin]at\ aceast\ societate. Comitetul de conducere
era compus din I. Otescu, pre[edinte [i D. Ionescu,
secretar. Scopurile societ\]ii erau: practicarea gimnasticii; propagarea jocurilor [i gimnasticii `n societatea civil\, mai cu seam\ `n rândul tinerilor; perfec]ionarea pred\rii gimnasticii `n [coal\; contribu]ia
material\ [i moral\ pentru construirea de s\li [i
aparate de gimnastic\ [i `nfiin]area de societ\]i de
gimnastic\. {edin]ele practice aveau loc bis\pt\mânal `n sala Liceului „Gheorghe Laz\r”. ~n anul
1904, societatea s-a desfiin]at.
SOCIETATEA DE GIMNASTIC| „POPULARA” BUCURE{TI. Din ini]iativa prof. de gimnastic\ N. Velescu, `n 1905 ia fiin]\ aceast\ societate cu
scopul de a râspândi `n masele populare practicarea
exerci]iilor corporale. Sediul ei era la Liceul „Matei
Basarab”, folosindu-se pentru practic\ sala de gimnastic\ a [colii. ~n 1916, o dat\ cu moartea lui N. Velescu, societatea [i-a `ncetat activitatea.
SOCIETATEA DE GIMNASTIC| „VIITORUL”
BUCURE{TI. ~nfiin]at\ `n septembrie 1901 [i
alc\tuit\ din elevii Liceului „Gheorghe Laz\r” este
cea dintâi de acest fel la noi `n ]ar\. Scopul declarat
era de „a cultiva, practica [i r\spândi o gimnastic\
ra]ional\ [i disciplinar\, precum [i de a face excursiuni”. Activitatea societ\]ii era inclus\ `n prevederile
regulamentului `nv\]\mântului secundar. A organizat
concursuri [i serb\ri de gimnastic\ anuale, excursii
efectuate la Gala]i, Mân\stirea Pas\rea, Isaccea,
Constantinopol [.a. Sediul societ\]ii era `n localul
Liceului „Laz\r”.
SOCIETATEA DE GIMNASTIC| „VIITORUL”
(fost\ „VIGOAREA”) CRAIOVA. A luat fiin]\ `n
1895 la ini]iativa lui T. Georgescu, profesor de gimnastic\ `n localitate. Sediul ini]ial a fost la Gimnaziul
293
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Real, iar ulterior `n cadrul altor institu]ii. Societatea a
organizat serb\ri `n parcul „Bibescu” [i la Teatrul
Na]ional, pentru strângere de foduri [i cump\rarea
aparatelor de gimnastic\. Membrii societ\]ii erau
elevi [i adul]i (profesori din liceu, militari [i magistra]i). Persoanele sus]in\toare ale societ\]ii erau: g-ral
Gigurtu; colonel Goruneanu; prof. M. Demetrescu;
maior S. Dumitriu; prof. I. Florescu; magistrat
A. Polichron; P. G. Marinaru [i prof. de gimnastic\
N. R\dulescu. ~n anul 1905, societatea a c\p\tat numele de „Viitorul”. Sportivi ai Societ\]ii au f\cut
parte din echipa care a participat la Concursul interna]ional de gimnastic\ de la Torino, din 1911.
SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, SCRIM| {I
TIR „SF. GHEORGHE” GIURGIU. A fost `nfiin]at\ `n 1901, desfiin]at\ [i apoi re`nfiin]at\ `n 1905
sub denumirea de „C\lug\reni”. Avea o sal\ de gimnastic\ `n fostul gimnaziu din localitate (unde avea [i
sediul). Interesul corpului profesoral [i al conducerii
[colii, ca [i cel al publicului doritor de a practica
exerci]iile fizice au fost remarcabile.
SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I SPORT „N.
B|LCESCU” BR|ILA. Aceast\ societate a luat
fiin]\ `n 21 mai 1905, votându-se statutul [i alegânduse ca pre[edinte prof. de gimnastic\ Radu S. Corbu.
Sediul `l avea la Liceu Real, iar activitatea se
desf\[ura `n sala de gimnastic\. Scopul: „de a dezvolta spiritul de camaraderie `ntre membri; a dezvolta `n
special gustul pentru dansurile române[ti [i jocurile
populare; a procura pentru familiile membrilor petreceri familiare”. A activat `n cadrul FSGR pân\ la
r\zboiul din 1916, dup\ r\zboi schimbându-[i denumirea `n „Casa de Educa]ie Na]ional\”, filiala Br\ila,
sec]ia de educa]ie fizic\, pân\ `n 1925, [i dup\ aceast\
dat\ sub denumirea de „Societate de Educa]ie Fizic\”.
SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, DARE LA
SEMN, SCRIM| {I MUZIC| intitulat\ Santinela
Dun\rii de Jos. ~nfiin]at\ la 4/17 mai 1906, la Gala]i,
avea sec]iile specificate de denumire. Din 1907 editeaz\ ziarul „Serbarea”. Ini]iator [i pre[edinte la instituire a fost dr. N. Tachianu. Dup\ r\zboiul din
1916-1918 s-a desfiin]at.
294
SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I MUZIC| –
IA{I. ~nfiin]at\ `n 1902, la Ia[i, continuând activitatea fostei societ\]i Männer Turnverein, devenit\ `n
1904 „[i de sport”. ~ntruni]i la 14 noiembrie, un grup
de entuzia[ti, `n frunte cu I. G\v\nescul, P. Bujor,
I.V. Praja, V. Teodorescu, M. Tornida, C. Meissner,
C.V. Praja, V. Negru]i, Th. Berescu, profesori universitari [i secundari, au hot\rât `nfiin]area acestei societ\]i. Scopul ei era „de a procura membrilor ei mijloacele necesare practic\rii exerci]iilor gimnastice [i
sportive; gustul pentru muzica coral\ [i instrumental\; excursiuni; formarea personalului apt pentru
predarea gimnasticii `n [coalele publice [i private, de
b\ie]i [i fete din ]ar\ etc”. Localul pentru `ntrunirea
membrilor [i practicarea exerci]iilor a fost realizat `n
vechea cl\dire a {colii de Meserii din str. {colii de
Arte. Ministrul Spiru C. Haret aprob\ solicitarea
f\cut\ [i d\ o subven]ie anual\ de 4 000 de lei. Se realizeaz\ o hal\ de gimnastic\, o sal\ pentru festivit\]i
[i o sal\ pentru tir [i teatru. Prima festivitate se ]ine
`n 1908, an `n care au avut loc concursuri de gimnastic\, lupte, dansuri na]ionale [i muzic\ coral\. ~n
iunie 1904, Ministerul Instruc]iunii d\ dreptul de a se
preg\ti mae[tri de gimnastic\ (b\ie]i [i fete). Societatea devine `nc\ din mai 1905 persoan\ juridic\. {coala special\ de gimnastic\ a func]ionat prin propriile
mijloace pân\ `n 1924, când Ministerul Instruc]iunii
a desfiin]at-o. {coala, ale c\rei cursuri durau 2 ani,
avea un personal didactic `n care se reg\seau distin[i
profesori universitari [i secundari din Ia[i, care
predau cuno[tin]e de pedagogie, anatomie, igien\,
fiziologie, mecanic\ uman\ [i gimnastic\ ra]ional\,
teoretic\ [i practic\, cu lec]ii aplicative. Societatea a
avut multe realiz\ri: amenajarea `n parcul Copou, `n
1912, a unui loc pentru sporturi (cu tribun\); amenajarea unei s\li de tir redus; `nfiin]area unei sec]ii de
scrim\; activit\]i turistice; sal\ de festivit\]i; sal\ cu
aparate de gimnastic\ [i o instala]ie de popice;
achizi]ionarea unui vast teren `n spatele Palatului Administrativ.
SOCIETATEA ROMÂN| DE GIMNASTIC|,
PLOIE{TI. Este `nfiin]at\ `n octombrie 1902. Scopul: „dezvoltarea fizic\ prin diferite exerci]ii de gimnastic\, ce vor avea loc `n localul societ\]ii, o dat\
sau de mai multe ori pe s\pt\mân\; cultivarea [i propagarea acestui sport `ntre tineretul român [i dezvoltarea spiritului de solidaritate `ntre membrii societ\]ii”. Comitetul de organizare a avut ca pre[edinte pe
N.D. Bercu, secretar pe I. Oancea, iar ca mae[tri de
gimnastic\ pe I. T\tulea [i Gh. Voinea. Atât comitetul, cât [i profesorii care predau gimnastica au avut
un comportament de amatori, fapt care a gr\bit desfiin]area societ\]ii.
„HANUL DRUME}ILOR”. Fondat\ de Mihai
Haret, Bucura Dumbrav\ [i Emanoil Bucu]a, având
ca scop promovarea schiului [i turismului. Aceast\
asocia]ie se va transforma `n 1925 `n „Turing Clubul
Drume]iei”.
SOCIETATEA SPORTIV| „KADIMA”, TIMI{OARA. A fost `nfiin]at\ la data de 15 mai 1921.
Num\ra, la fondare, 500 de membri (`n special din
rândul popula]iei evreie[ti) [i avea sec]ii de fotbal,
atletic\, gimnastic\, scrim\, `not, trânt\ [i regat\,
fiind condus\ de dr. Eugen Kovacs – pre[edinte [i dr.
Ilie Popp – secretar general.
Tot sub denumirea „Kadima” apare [i o publica]ie, ca
supliment al s\pt\mânalului local. Sub denumirea de
„Kadima” au mai func]ionat organiza]ii `n Târgu
Mure[ (1921) [i `n alte localit\]i.
SOCIETATEA KRONSTADTER SKIVEREINGUNG. ~nfiin]at\ `n 1905, la Bra[ov, de c\tre
locuitori de origine german\ ai ora[ului. A continuat
[i amplificat experien]a SKV, plin\ de `nv\]\minte [i
activit\]i `n folosul schiului [i turismului.
SOCIET|}I, ORGANIZA}II SPORTIVE „MACABI” (~n literatur\ se `ntâlnesc [i denumirile „Maccabi”, Makabi, Makaby).
O prim\ organiza]ie consemnat\ `n literatura de specialitate este Societatea de gimnastic\, scrim\ [i lectur\ „Aurora” `nfiin]at\ `n anul 1897 cu sprijinul
material al Comitetului {colilor Israelite din Bucure[ti.
Dintre organiza]iile care au ac]ionat pentru organizarea
activit\]ilor recreative [i sportive `n rândul popula]iei
evreie[ti a fost [i „Societatea israelit\ de gimnastic\” fondat\ la Bucure[ti `n ianuarie 1905. Societatea
edita periodicul „Sportul nostru” ca organ de propagand\ [i a jucat un rol pozitiv `n dezvoltarea acestui
domeniu, dovad\ fiind [i `nfiin]area, `n anii urm\tori,
a numeroase organiza]ii sportive.
„MACABI” a fost una dintre cele mai reprezentative
organiza]ii care a func]ionat sub diferite denumiri [i
formule organizatorice (asocia]ii, cluburi, societ\]i)
având o larg\ r\spândire [i preocup\ri pentru dezvoltarea activit\]ilor distractiv-recreative [i a unor ramuri de sport (`n multe cazuri cu performan]e notabile) pentru popula]ia evreiasc\, fiind `ns\ deschis\ [i
altor doritori [i practican]i ai sportului. Din presa
vremii [i dintr-o serie de lucr\ri din domeniul sportului re]inem unele date care, de[i incomplete, relev\
m\car par]ial organiza]iile [i denumirile sub care au
func]ionat, ramurile practicate [i o parte din rezultatele ob]inute.
• SOCIETATEA DE SPORT {I GIMNASTIC| „MACABI” CERN|U}I. Constituit\ `n anul
1910, a promovat [i dezvoltat mai multe ramuri de
sport, de o aten]ie deosebit\ bucurându-se sec]iile de
atletism, fotbal, gimnastic\, handbal, ping-pong,
tenis [i altele. Sunt de re]inut rezultatele ob]inute la
atletism prin câ[tigarea titlurilor de campioni na]ionali ai României de c\tre: M. Schachter la 400 m `n
1927; Alma Münster la 200 m `n 1932, 1933 [i 1936;
Edith Engster la suli]\ [i disc, `n 1933.
• ASOCIA}IA SPORTIV| „MACABI” CRAIOVA (`nfiin]at\ `n 1916) cu activit\]i recreative [i
echip\ de fotbal.
• SOCIETATEA CULTURAL-SPORTIV|
„MACABI” CHI{IN|U. ~nfiin]at\ `n 1918 cu sec]ii
de atletism, oin\, fotbal, gimnastic\, ping-pong,
volei, teatru [i muzic\, a avut ca prim `ndrum\tor pe
profesorul de gimnastic\ Anton Fiala.
• ”MACABI” BUCURE{TI. ~nfiin]at\ `n mai
1919 a func]ionat ini]ial `n cadrul Asocia]iei Cultural
Spotive „Macabeii”, ulterior ca asocia]ie [i apoi club,
a avut sediul pe strada dr. Iuliu Barasch nr.15. ~n
1921, au fost inaugurate stadionul [i bazele sportive
din Calea Dude[ti, la {coala Industrial\ „Ciocanul”,
baze care au fost folosite de sec]iile clubului. Clubul
polisportiv „Macabi” Bucure[ti a func]ionat cu sec]ii
de fotbal (vezi fotbal „Macabi”); atletism; baschet
– s-a num\rat printre cele 8 cluburi fondatoare ale
295
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Federa]iei Române de Baschet [i Volei `n toamna
anului 1931 (echipa masculin\ a activat `n campionatul regiunii Bucure[ti – categoria I – edi]ia 19311932); gimnastic\ (sub denumirea Societatea de
educa]ie fizic\ „Macabeii”); handbal (`n 1925 se afl\
printre primele cluburi care `nfiin]eaz\ echipa feminin\ de hazena – handbal – iar `n 1927 joac\ cu
„St\ruin]a”); box, sec]ie la care a activat ca antrenor
Constantin Nour; `not (afiliat\ `n 1931 la FR de
Nata]ie; locurile III la CN din 1938 `n probele feminine de 100 m spate [i 3x100 m mixt, participan]i la
CN din 1948 `n probele de copii cu Ivonne Herman –
50 m bras [i Vladimir Marchi]iu – 50 m spate – viitorul component al loturilor na]ionale de `not [i polo
pe ap\); tenis de mas\ (`n 1946 câ[tig\ titlul na]ional
la masculin cu echipa: Erö[, Lucian, Naumescu, Negreanu; la simplu masculin intr\ `n posesia titlurilor
de campioni G. Erö[ `n 1946 [i N. Naumescu `n
1947; la feminin ob]in titlul na]ional cu echipa A.
Rozeanu, M. Schimmel [i, la simplu, prin A. Rozeanu
`n 1947); volei cu activitate de nivel local; sporturi
nautice, schi [i altele. ~n 1940, activitatea CS
„Macabi” a fost interzis\, ea fiind reluat\ `n 1945 sub
aceea[i denumire.
• SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, SPORT
{I MUZIC| „MACABI” A TINERETULUI
EVREU din Ia[i (CS „Macabi”). ~nfiin]at\ `n noiembrie 1919 cu sec]ii de baschet, fotbal („MacabiHakoah”), gimnastic\ (Societatea de gimnastica
„Macabeii”), ping-pong („Macabi-Hakoah”) – sec]ie
care a avut o serie de juc\tori valoro[i – [i altele. S-a
mai numit [i clubul sportiv „Macabi”.
• CLUBUL SPORTIV „MACABI” Gala]i.
~nfiin]at `n 1920 cu echip\ de fotbal [i activit\]i
recreative.
• ~n anul 1921 se `nfiin]eaz\ mai multe organiza]ii, printre care: SPORT CLUB „MAKKABEA”
din Cluj, unde se practicau mai multe ramuri de
sport, `ntre care [i atletismul; SOCIETATEA
SPORTIV| „MACABI” din Ploie[ti prin fuzionarea Societ\]ii „Jupiter” cu sec]ia sportiv\ a cercului
T. Hertz; Societ\]ile „MAKABEI” din Piatra
Neam] [i din Roman (baschet), iar `n 1922 ASOCIA}IA SPORTIV| „MACABI” din Ive[ti [i din
Râmnicu S\rat – axate `n principal pe echipele de
296
fotbal – [i din Br\ila (având sediul la gimnaziul
SCHÖFFEL), cu mai multe sec]ii, printre care fotbalul [i `n special gimnastica, care a beneficiat de o
sal\ proprie, construc]ie `nceput\ `n 1933 [i inaugurat\ la 27 ianuarie 1935.
• ASOCIA]IA SPORTIV| „MAKABI” Odobe[ti. ~nfiin]at\ `n 1923, având sec]ie de volei. ~n
1926 au fost `nfiin]ate: CS „MAKABI” din Tighina
cu activit\]i recreative [i echip\ de fotbal; SOCIETATEA SPORTIV| „MAKABI” din Noua
Suli]\ (`n prezent `n Ucraina), `nfiin]eaz\ un cerc de
[ah. Au mai func]ionat: ASOCIA}IA SPORTIV|
„MAKABY” din Bac\u (1931) – cu echip\ de fotbal [i activit\]i recreative; SOCIETATEA SPORTIV| „MACABY” din Pite[ti (1 mai 1937) având
sediul pe strada {erban Voda 37 [i pre[edinte pe Israel
Friedman; ASOCIA}IA SPORTIV| „MACABI”
Foc[ani (1945) cu sec]ii de baschet (`n 1946 inaugureaz\ propriile terenuri), tenis de mas\ [i altele.
• Au mai desf\[urat activit\]i sportive cu bune
rezultate: SOCIETATEA SPORTIV| „MACABI”
Târgu Mure[, având sec]ii de atletism, gimnastic\,
nata]ie, tenis de mas\; Asocia]ia Sportiv\ „MACABI” Oradea, cu mai multe sec]ii, printre care [i cele de
tenis [i tenis de mas\ (`n 1934 juc\torul Grünwald a
câ[tigat titlul de campion na]ional `n proba de dublu cu
un partener din Arad); precum [i organiza]iile
„MACABI” din Constan]a (tenis de mas\), Siret
(gimnastic\), Bazargic, B\l]i, Boto[ani, Buhu[i,
Dorohoi, Lipcani, Sadagura [i altele, majoritatea
dintre acestea fiind preocupate de practicarea sportului
`n scop recreativ [i de activitatea echipelor de fotbal.
Organiza]iile care desf\[urau activitatea sportiv\ `n
cadrul popula]iei evreie[ti, pe lâng\ activit\]ile distractiv-recreative, aveau afiliate la federa]ii sec]ii la
12 ramuri de sport: atletism, baschet, canotaj, fotbal,
gimnastic\, handbal, nata]ie, tenis, tenis de mas\,
scrim\, [ah [i volei. Cele mai multe sec]ii afiliate se
`nregistrau la: fotbal, `n localit\]ile Bac\u, Bazargic,
B\l]i, Bucure[ti, Buhu[i, Boto[ani, Br\ila, Buz\u,
Cern\u]i, Chi[in\u, Craiova, Dorohoi , Ia[i , Lipcani,
Noua Suli]\, Oradea, Piatra Neam], Sadagura, Suceava, Timi[oara; tenis de mas\ – Arad, Bucure[ti,
Cern\u]i, Chi[in\u, Cluj, Constan]a, Foc[ani, Ia[i,
Oradea, Târgu Mure[, Timi[oara; atletism – Arad,
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
Bucure[ti, Cern\u]i, Chi[in\u, Ia[i, Timi[oara;
nata]ie – Bucure[ti, Cluj, Târgu Mure[, Timi[oara [i
altele.
Ac]iuni comune ale organiza]iilor sportive evreie[ti
pe plan na]ional:
– 1920 (iulie) se organizeaz\ la Ia[i prima Conferin]\
a „Asocia]iilor evreie[ti de gimnastic\ [i sport” din
România;
– 1922 se desf\[oar\ la Bucure[ti primul Congres al
Federa]iei „Macabi” din România. Printre rezolu]iile
adoptate se afl\ [i aceea privind introducerea
scoutismului (cercet\[iei) `n rândul tineretului evreu,
unul dintre obiectivele care au fost dezb\tute [i la
urm\toarele congrese;
– 1927 (1-2 iulie) are loc la Bucure[ti Reuniunea
Polisportiv\ a Sec]iilor „Makabi” din România;
– 1928 (15 iulie-15 august) se organizeaz\ la
Buc[oaia (lâng\ Frasin) prima colonie sportiv\ de
var\ a organiza]iei „Makabi” din România;
– 1933 (15 noiembrie) apare la Cern\u]i revista
sportiv\ [i cultural\ „HAMACABI”, cu texte paralele `n limbile român\ [i ivrit, revist\ care `[i
`nceteaz\ activitatea `n 1936;
– 1934 (27-28 mai) se desf\[oar\ la Cern\u]i Campionatele de tenis de câmp ale organiza]iei „Macabi”
din România.
Pe plan interna]ional s-a participat la urm\toarele
ac]iuni mai deosebite: Campionatele Uniunii Mondiale „Macabi” organizate `ntre 23-25 august 1933, la
Praga, competi]ie polisportiv\ la care a participat [i o
delega]ie de peste 150 de persoane, reprezentând organiza]iile „Macabi” din România; participarea
echipei de fotbal „Macabi” Bucure[ti (activa `n Divizia B), completat\ cu juc\tori „macabi[ti” din
Chi[in\u, la cea de-a II-a edi]ie a „Macabiadei”, competi]ie interna]ional\ organizat\ la Tel Aviv `n 1935,
unde s-a clasat pe primul loc, câ[tigând trofeul
(prima edi]ie a avut loc `n 1932).
~n 1940, activitatea acestor organiza]ii sportive a fost
interzis\, ea fiind reluat\ `n 1945 uneori sub acelea[i
denumiri (`n special „Macabi”).
~ncepând din 1948, organiza]iile sportive evreie[ti
au fost cuprinse `n procesul de reorganizare a
mi[c\rii sportive, etap\ `n care se schimb\ [i denumirile lor.
SOCIETATEA DE MEDICIN| SPORTIV|. Prima societate a fost `nfiin]at\ `n 1932 la Bucure[ti sub
denumirea „Societatea Medical\ de Educa]ie Fizic\”.
Aceasta a activat `n cadrul Oficiului Na]ional de
Educa]ie Fizic\. La scurt\ vreme dup\ `nfiin]are s-a
organizat la Cluj o sec]ie a acesteia. La noua societate
au aderat figuri proeminente ale medicinei române[ti.
Dintre realiz\rile acelei perioade men]ion\m: reuniuni frecvente de comunic\ri [tiin]ifice; primul congres
de medicn\ aplicat\ la educa]ie fizic\ [i sport (Bucure[ti 1937); Buletinul societ\]ii medicale de
educa]ie fizic\; rubric\ permanent\ `n „Analele
Educa]iei Fizice”; [ase cursuri de informare pentru
medici (patru la Bucure[ti [i dou\ la Cluj); volumele
Educa]ia fizic\ la individul normal [i patologic (Bucure[ti, 1933) [i „Conferin]a de medicin\ aplicat\ la
educa]ia fizic\ [i sport” (Cluj, 1938).
La data `nfiin]\rii ei, Societatea Medical\ de Educa]ie
Fizic\ din ]ara noastr\ era una dintre pu]inele organiza]ii cu acest profil din `ntreaga lume.
Perioadei ini]iale de intens\ activitate i-a succedat
alta, de regres, determinat de r\zboi [i, mai ales, de
marile transform\ri din anii imediat urm\tori acestuia, când societatea a fost desfiin]at\, locul ei find luat
de un colectiv din cadrul „sfatului [tiin]ific” al Ministerului S\n\t\]ii [i Prevederilor Sociale. ~n anul 1949
crearea re]elei de medicin\ sportiv\ de c\tre acest minister a fost `nso]it\ de cre[terea preocup\rilor pentru
problemele [tiin]ifice ale domeniului [i de `nfiin]area
„Societ\]ii medicale pentru cultura fizic\”, sec]ie a
„Uniunii Societ\]ilor de {tiin]e Medicale” (USSM).
Ambele organiza]ii au fost desfiin]ate dup\ 1989. ~n
locul lor au ap\rut „Asocia]ia Medical\ Român\” [i
`n cadrul acesteia „Societatea de Medicin\ Sportiv\”
ca organiza]ie [tiin]ific\, profesional\, autonom\.
Societ\]ile care au condus cercetarea [tiin]ific\ medical\ `n domeniul educa]iei fizice [i sportului, dup\ al
doilea r\zboi mondial, au avut un rol important `n
dezvoltarea acestei activit\]i [i `n fundamentarea
[tiin]ific\ a practicii exerci]iilor fizice `n ]ara noastr\.
Ac]iunea lor s-a exercitat prin: numeroasele sec]ii
organizate `n principalele ora[e; reuniunile periodice
de comunic\ri [tiin]ifice; conferin]ele [i congresele
na]ionale; publicarea multor lucr\ri de deosebit\ valoare. Activitatea acestor societ\]i s-a bucurat [i de o
297
STRUCTURI ORGANIZATORICE
bun\ apreciere pe plan interna]ional. Speciali[tii români au fost coopta]i `n diferite organe de conducere
ale Federa]iei Interna]ionale de Medicin\ Sportiv\
(FIMS), invita]i ca lectori [i raportori la cursurile,
conferin]ele [i congresele organizate de aceasta, iar
Societatea a primit onoranta `ns\rcinare de a organiza,
`n România, conferin]e [i congrese interna]ionale.
Pre[edin]i ai societ\]ilor de medicin\ sportiv\ au fost:
prof. dr. I. Lasc\r, prof. dr. I. Ni]escu, prof. dr. C.
Mich\ilescu, prof. dr. Gh. T\t\ranu, prof. dr. A. Iliescu, prof. dr. Fl. Ulmeanu, prof. dr. I. Dr\gan.
SOCIETATEA OLIMPIC| ROMÂN|. ~nfiin]at\
`n luna februarie 1883, la Bucure[ti, este una din
primele societ\]i olimpice din via]a sportiv\ interna]ional\. Obiectivul prioritar al acestei societ\]i l-a
constituit „r\spândirea ideii olimpice [i a sporturilor”
incluse `n programul viitoarelor JO care vor avea loc
la Atena, `n 1896.
SOCIETATEA DE MUZIC|, GIMNASTIC| {I
SPORT „VASILE ALECSANDRI” DOROHOI.
~nfiin]at\ `n 1901, aceast\ societate era denumit\ [i
societatea popular\ de muzic\ vocal\ [i instrumental\, gimnastic\, scrim\, tir, patinaj, dans, tenis,
crichet, excursiuni etc. Societatea nu s-a remarcat
prin rezultate deosebite.
CERCUL PROFESORILOR DE GIMNASTIC|
DIN CAPITAL|. ~n luna februarie 1904 profesorii
de specialitate decid `nfiin]area acestui cerc, Gh. Moceanu fiind ales pre[edinte. Scopul era: „strângerea
leg\turilor de colegialitate, `ntrunirea `ntr-un congres
anual, cu tendin]a de a ajunge la o societate care s\
cuprind\ pe to]i camarazii din ]ar\”. De[i fuseser\
alc\tuite [i aprobate statutele, atmosfera de reavoin]\ [i egoism a `mpiedicat aceast\ realizare pus\
`n slujba gimnasticii.
SOCIETATEA PROFESORILOR DE EDUCA}IE
FIZIC| {I SPORT DIN ROMÂNIA (SPEFSR). La
28 decembrie 1989, la Institutul de Educa]ie Fizic\ [i
Sport din Bucure[ti s-a `ntrunit un comitet de ini]iativ\ alc\tuit din 11 profesori, pentru re`nfiin]area [i
organizarea Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\
298
[i Sport din România (SPEFSR). Pe data de 5 ianuarie 1990 la Bucure[ti – sediul IEFS – `n prezen]a a
peste 350 de profesori de educa]ie fizic\ din 34 de jude]e ale ]\rii [i Municipiul Bucure[ti s-a aprobat constituirea „Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [i
Sport din România”. S-au redactat [i votat „Manifestul program”, „Proiectul de statut” al SPEFSR [i s-a
ales conducerea provizorie [i comisiile de lucru ale
societ\]ii. ~n ziua de 26 februarie 1990, pe baza dosarului nr. 477/PJ/1990, Judec\toria sect. 1 Bucure[ti,
prin sentin]a civil\ nr. 462, `n [edin]\ public\, hot\r\[te s\ acorde personalitate juridic\ SPEFSR cu sediul
`n Bucure[ti, str. {tefan Furtun\ nr. 140, sect. 6.
~n aprilie 1990, la Bucure[ti, cu sprijinul Ministerului
~nv\]\mântului [i {tiin]ei, al inspectoratelor [colare,
al IEFS s-a organizat conferin]a pe ]ar\ a SPEFSR.
Au participat peste 300 de delega]i din 37 jude]e [i
Municipiul Bucure[ti, precum [i invita]i din partea
Ministerului ~nv\]\mântului [i {tiin]ei, Ministerului
Tineretului [i Sportului, Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, Comitetului Olimpic Român, RTV Române,
reprezentan]i ai institu]iilor de `nv\]\mânt superior, ai
[colilor, cluburilor sportive, profesori, speciali[ti,
antrenori. Cu aceast\ ocazie s-a aprobat statutul, programul SPEFSR [i s-a ales conducerea central\, compus\ din 27 de persoane. Ca pre[edinte a fost votat
prof. univ. dr. Mihai Epuran, iar la conferin]a pe ]ar\
din 17 decembrie 1994 a fost ales ca pre[edinte prof.
Tiberiu Földvari [i pre[edinte de onoare, prof. univ.
dr. Dumitru Alexandrescu, rector al ANEFS.
SPEFSR este organizat\ pe principiul teritorial, având
filiale jude]ene, `n municipiul Bucure[ti, `n sectoarele
Capitalei [i o filial\ a `nv\]\mântului superior. Organizat\ pe principii democratice, f\r\ discriminare etnic\,
de vârst\, sex, religie, apartene]\ politic\, SPEFSR este
o organiza]ie cu caracter profesional, ob[teasc\ [i independent\, nepatrimonial\, reunind prin adeziune benevol\ profesorii de educa]ie fizic\ [i al]i speciali[ti care
activeaz\ direct `n domeniul educa]iei fizice [i sportului, turismului, compens\rii [i terapiei prin activit\]i
corporale, având ca scop stimularea [i valorificarea
poten]ialului profesorilor de specialitate. SPEFSR
militeaz\ pentru rea[ezarea [i promovarea activit\]ilor
de educa]ie fizic\, sport [i recrea]ie `n mod [tiin]ific,
interdisciplinar `n toate verigile `nv\]\mântului,
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
corespunz\tor finalit\]ilor [i obiectivelor acestora `n
contextul noii orânduiri statale. SPEFSR se preocup\
pentru dobândirea statutului de demnitate, competen]\ [i just\ apreciere socio-profesional\ de c\tre to]i
profesorii de educa]ie fizic\.
Societatea promoveaz\ tradi]ia [i preocup\rile din
`nv\]\mântul românesc de la sfâr[itul secolului al
XIX-lea.Aceast\ tradi]ie consemneaz\ `nfiin]area `n
1893 la Bucure[ti a „Societ\]ii Profesorilor de Gimnastic\ [i Arme din România”, la ini]iativa profesorilor D. Ionescu [i C. Constantiniu, `n prezen]a a 26 de
profesori. C\zut\ `n desuetudine, societatea reapare `n
anul 1904 sub o alt\ titulatur\, „Cercul profesorilor de
gimnastic\ din Capital\”, avându-l ca pre[edinte pe
fondatorul de [coal\ Gh. Moceanu; a avut o existen]\
vremelnic\. Dup\ primul r\zboi mondial, `n condi]iile
României `ntregite, acela[i inimos ini]iator, D. Ionescu,
organizeaz\ sub pre[edin]ia sa, `n anul 1921, „Societatea Profesorilor [i Profesoarelor de Gimnastic\ din
România” cu sediul `n Bucure[ti, care `[i amplific\
precedentele obiective [i organizeaz\ congrese anuale
de bilan]. La al VI-lea Congres din Gala]i, `n 1927, au
ap\rut divergen]e de natur\ organizatoric\ ce au condus la schimbarea conducerii societ\]ii, m\sur\ ce s-a
dovedit neinspirat\. Ultimul congres a avut loc la
Ploie[ti, `n 1931, având un caracter formal. Paralel se
`nfiin]eaz\, pe data de 15 iunie 1927, „Asocia]ia Profesorilor Licen]ia]i `n Educa]ie Fizic\” (APLEF), devenit\ ulterior numai „Asocia]ia Profesorilor de
Educa]ie Fizic\” (APEF), `n cadrul Institutului Na]ional de Educa]ie Fizic\ din Bucure[ti, pre[edinte fiind
ales c\pitan prof. Constantin A. Botez. ~n acela[i an,
1927, pe data de 5 noiembrie se `nfiin]eaz\ [i „Societatea Studen]ilor de Educa]ie Fizic\” din Bucure[ti,
tot `n cadrul INEF, pre[edinte fiind ales I. Gheorghiu.
Pe data de 24 februarie 1936 „Societatea Profesorilor
[i Profesoarelor de Gimnastic\ din România”, ca [i
„Societatea Studen]ilor `n Educa]ie Fizic\” din Bucure[ti, fuzioneaz\ cu „Asocia]ia Profesorilor de Educa]ie Fizic\” (APEF), coexistând sub aceast\ denumire,
pân\ `n anul 1948, când noua Lege a ~nv\]\mântului
din România cuprindea alte prevederi pentru
organizarea profesorilor de educa]ie fizic\. ~n aceast\
perioad\ au continuat s\ apar\ periodicul (lunar, apoi
trimestrial) intitulat „Educa]ia Fizic\”.
~nfiin]at\ `n 1990, Societatea Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [i Sport din România [i-a continuat activitatea cu o serie de realiz\ri care au contribuit la: revenirea duratei studiilor la Institutul de Educa]ie Fizic\
[i Sport din Bucure[ti la 4 ani, specific\ institu]iilor
universitare, [i acordarea statutului [i denumirii de
Academia Na]ional\ de Educa]ie Fizic\ [i Sport
(ANEFS); asigurarea dreptului absolven]ilor cursurilor de 3 ani (1974-1989) de a-[i completa studiile
integrale [i echivalarea gradelor didactice, precum [i
organizarea examenelor pentru ob]inerea gradelor didactice, nelimitat [i asem\n\tor celorlalte profiluri de
profesori din sistemul de `nv\]\mânt; introducerea [i
sus]inerea doctoratului `n educa]ie fizic\; echivalarea
diplomelor `n str\in\tate; includerea disciplinei de
educa]ie fizic\ la examenul de bacalaureat [i `n `nv\]\mântul superior cel pu]in patru semestre, cu finalizare prin examen; `nfiin]area Facult\]ii Militare de
Educa]ie Fizic\ [i Sport „General Virgil B\dulescu”
`n cadrul ANEFS `n anul 1991. SPEFSR a stabilit
unele rela]ii de conlucrare cu societ\]i similare din
alte ]\ri, zone geografice [i europene; au fost, de asemenea, organizate o suit\ de ac]iuni, conferin]e, simpozioane, sesiuni [tiin]ifice pe plan jude]ean, na]ional
[i interna]ional pe diverse teme, ca sistemul unitar de
verificare [i apreciere, eficien]a procesului pedagogic
de educa]ie fizic\ [i sport, num\rul orelor de educa]ie
fizic\ `n diferitele verigi ale `nv\]\mântului, planificarea [i `mbun\t\]irea con]inutului structurii programelor didactice; s-au editat reviste de specialitate la
nivel central [i la unele filiale jude]ene, precum [i o
serie de publica]ii de larg interes profesional.
Societatea Profesorilor de Educa]ie Fizic\ din România a contribuit substan]ial la organizarea festiv\ a
anivers\rii a 70 de ani de existen]\ a ANEFS, `n
1992, [i a 75 de ani, `n 1997, precum [i a 100 de ani
de la `nfiin]area primei „Societ\]i a Profesorilor de
Gimnastic\ [i Arme din România”, cu ocazia unei
Sesiuni {tiin]ifice cu caracter interna]ional, `n 1993,
la Bucure[ti. SPEFSR a participat la organizarea, pe
data de 12 noiembrie 1997, la ANEFS, a Consf\tuirii
Profesorilor de Educa]ie Fizic\ din România, la
ini]iativa [i cu sprijinul Pre[edin]iei României, `n
scopul revigor\rii educa]iei fizice `n toate formele de
`nv\]\mânt. ~n consecin]\, Ministerul Educa]iei
299
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Na]ionale a emis un ordin, `n 1998, privind m\suri de
reform\ a practic\rii sporturilor `n [coli, licee,
universit\]i, `ncepând cu anul [colar 1998-1999,
luându-se ca reper standardele europene cu posibilitatea introducerii `n plan a trei ore de educa]ie fizic\
s\pt\mânal la clasele din `nv\]\mântul preuniversitar
[i educa]ia fizic\ cu frecven]\ s\pt\mânal\ `n planul
de `nv\]\mânt al primilor doi ani de studii ai fiec\rei
facult\]i. (Vezi „Legisla]ie”, Conferin]ele profesorilor de educa]ie fizic\.)
SOCIETATEA PROFESORILOR DE GIMNASTIC| {I ARME DIN ROMÂNIA. ~n octombrie 1893, D. Ionescu `mpreun\ cu C. Constantiniu pun bazele acestei societ\]i, denumit\, dup\
titulatura cu care profesorii absolveau cursurile de
preg\tire. La apelul lor, au r\spuns 26 membri ai
corpului didactic din Regat, din `nv\]\mântul secundar, având drept scop: dezvoltarea educa]iei
fizice; stabilirea de leg\turi colegiale; organizarea
de `ntruniri, festivit\]i sportive; r\spândirea gimnasticii [colare; fondarea unei biblioteci [i `nfiin]area altor societ\]i similare `n alte p\r]i ale ]\rii.
Printre fondatorii societ\]ii se mai aflau: V. Negru]i
(Ia[i), F. Setelin (Craiova), Filip St\nciulescu,
N. B\lcescu, C. Pavelescu (Bucure[ti), Th. Vasilescu
(Câmpulung), R.S. Corbu (Br\ila) [.a. Existen]a
asocia]iei a fost scrut\, lipsind armonia necesar\.
Sediul societ\]ii era `n str. Sf. Gheorghe Nou din
Bucure[ti.
SOCIETATEA PENTRU PROTEC}IA COPILULUI, `nfiin]at\ la 1 octombrie 1908 la Bucure[ti.
Preocuparea de baz\ a fost educa]ia fizic\ a copilului
sub toate aspectele ei. A organizat `n 18-29 iunie
1934 un congres la care s-au dezb\tut problemele [i
„regulile de igien\ [i mi[carea sub form\ de joc,
gimnastic\ [i sport”.
REUNIUNEA ROMÂN| DE GIMNASTIC| {I
CÂNT|RI. S-a `nfiin]at `n 1874 `n Bra[ov. A fost
prima societate din Ardeal cu un asemenea profil.
Ponderea activit\]ii acestei societ\]i au constituit-o
preocup\rile muzicale conduse de marele muzician [i
dirijor Gheorghe Dima.
300
SOCIETATEA DE SCHI „BRA{OVEANA”
(Kronstadter Ski Vereinigung – K.S.V.). ~nfiin]at\ `n
noiembrie 1905, la Bra[ov, de locuitori de origine
german\. Activitatea acestei societ\]i este deosebit\:
se construie[te datorit\ ei prima caban\ din Poiana
Post\varului, `n 1907. Apeleaz\ `n acela[i an la vestitul specialist Mathias Zdarschi pentru instruirea
schiorilor [i organizeaz\, `n 1909, primul concurs de
schi din Bra[ov pe un traseu de 7,5 km, la care au
participat 10 concuren]i. (Vezi „Fedra]ia român\ de
Schi-Biatlon”, vol. I.)
SOCIETATEA DE SCRIM| A ELEVILOR
CURSULUI SUPERIOR DIN LICEUL „GH.
LAZ|R” DIN BUCURE{TI, `nfiin]at\ `n 1910, cu
sediul la liceul bucure[tean. Ini]iator a fost profesorul
N. B\descu.
SOCIETATEA SPORTIV| MUNCITOREASC|
RE{I}A (SSMR). ~nfiin]at\ `n 1922, a fost una dintre unit\]ile sportive puternice din Banat, cu sec]ii de
fotbal, lupte greco-romane, gimnastic\, [ah [i turism, ulterior ad\ugându-se handbalul, schiul
(alpin [i fond) [i tenisul de mas\. Baza sportiv\ proprie era format\ din arena de fotbal, s\lile de gimnastic\, lupte, tenis de mas\ [i [ah, precum [i cabana
de pe muntele Semenic (`n prezent apar]inând Asocia]iei „Prietenii Mun]ilor”). Sec]ia de lupte a
preg\tit [i promovat sportivi care au realizat performan]e notabile pe plan intern [i interna]ional.
~ncepând din 1930, sec]ia de handbal, având ca promotori pe Iosif Forall [i Ludovic Gedeon, a promovat
o serie de juc\tori valoro[i. Dup\ 1947, SSMR
fuzioneaz\ cu „Societatea Sportiv\ a Uzinelor
Domeniilor Re[i]a” (SSUDR), urmând un alt traseu
organizatoric.
SOCIETATEA DE SPORT DIN PRAHOVA. A
fost `nfiin]at\ la Ploie[ti `n 1904, din ini]iativa
g-l. Hârjeu, fost ministru de R\zboi. Statutul prevedea
ca societatea s\ fie pus\ sub „obl\duirea” Principelui
Ferdinand, mo[tenitorul tronului, urm\rindu-se s\
`ncurajeze educa]ia fizic\ a tinerilor prin practicarea
tirului, gimnasticii, vân\torii, ciclismului, `notului,
c\l\riei, alerg\rilor, excursiilor [i jocurilor atletice;
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
de asemenea, `nv\]\mântul primar [i secundar trebuia
s\ cuprind\ practica exerci]iilor corporale, ]inându-se
seama de principiile pedagogiei [i igienei, cât [i de
cerin]ele educa]iei militare. Activitatea societ\]ii (cu
sediul pe str. Carol I – pe proprietatea lui M. Sfetescu) a durat pân\ `n 1912, când M. Tutunaru, `nceteaz\
din via]\. Dup\ aceast\ dat\ s-a transformat `n societatea „Tinerimea”, având ca promotori pe profesorii
A. Buta[ [i Th. Vasilescu. Noua societate a luat parte
la serb\rile federale din 1925 [i 1928. ~n 1931 `[i
`nceteaz\ activitatea.
SOCIETATEA SPORTIV| „ROMÂNIA MARE”
a luat na[tere la Cluj, `n 18 martie 1928. ~n primul
comitet de conducere a fost pre[edinte prof. univ. dr.
Coriolan T\taru, iar ca vicepre[edin]i, dr. Iuliu
Moldovan, dr. Simion Neme[, dr. N. Bircescu,
dr. Liviu Pop [i prof. Simion Ilie[u.
SOCIETATEA {TIIN}IFIC| LITERAR| „TINERIMEA ROMÂN|” BUCURE{TI. Aceast\ societate, `nfiin]at\ `n 1901, `[i propunea „s\ dezvolte `n
popor [i `n special `ntre tinerimea [coalelor noastre
gustul pentru practicarea exerci]iului corporal ca mijloc de dezvoltare fizic\ [i moral\, care prepar\ atât de
bine cultivarea con[tiin]ei na]ionale [i a sentimentului
patriotic” [i, ca atare, decide ]inerea `n fiecare an a
unui concurs de „educa]iune” fizic\ pentru elevii [colilor primare [i secundare. Concursurile se desf\[urau
`n condi]ii stabilite prin regulament, se organizau `n
gr\dina Ci[migiu [i au durat pân\ `n 1905.
SOCIETATEA SPORTIV| „UEC” (Uzinele Electrice Cluj). ~nfiin]at\ la 1 decembrie 1933, din ini]iativa lui Albin Morariu – gimnast, angajat la Uzinele
Electrice, unul dintre promotorii mi[c\rii sportive `n
zona Clujului. Societatea a avut sediul `n str. Gh.
{incai 1. Ini]iativa lui A. Morariu a fost sprijinit\ de
conducerea Uzinelor Electrice, care a oferit societ\]ii
sportive localul fostei Uzine Termice pe combustibil
lichid, situat pe strada Ilie M\celaru la nr. 28. Societatea a fost `nfiin]at\ de angaja]i, cu sprijinul administratorului delegat al Regiei mixte, inginer Richard
Cortazzi, un mare amator de sport, care a contribuit [i
material la societatea nou `nfiin]at\ (având ca model
principiile organiza]iei italiene „Dopo lavoro”). A
fost amenajat\ sala de gimnastic\, ini]ial mai modest,
iar ulterior dotat\ cu vestiare, du[uri, ilumina]ie electric\ corespunz\toare [i cu aparatur\ modern\ –
aceasta fiind inaugurat\ la 16 decembrie 1934 de
c\tre primul pre[edinte al societ\]ii ing. Nestor Mete[
(Paneth Farka[, Paleta [i Planeta).
Societatea a avut `n structura sa sec]ii de: gimnastic\,
tenis de mas\, fotbal, popice, `not, polo, box, sporturi
de iarn\ [i turism, unele afiliate la federa]iile na]ionale. ~n sal\ au fost asigurate patru mese pentru
juc\torii de tenis de mas\, astfel c\ to]i juc\torii [i
gimna[tii frunta[i din Cluj au avut cele mai bune
condi]ii de preg\tire sub supravegherea [i `ndrumarea
valorosului om de sport care a fost Albin Morariu. Se
apreciaz\ c\ acesta a fost momentul care a impulsionat ob]inerea unor performan]e de valoare de c\tre
juc\torii de tenis de mas\ clujeni. Tot atunci a luat
fiin]\ [i sec]ia de tenis de mas\ a UEC. Pentru UEC
au jucat Vladone, Szenkovics, Pitu Pop, Donogan,
Ridely, fra]ii Krebs, Komoroczi [i al]ii, juc\tori care
au contribuit la ob]inerea unor succese de prestigiu pe
plan intern [i interna]ional. Trei juc\tori de la UEC
(V. Vladone, M. V. Goldberger [i Pitu Pop), al\turi de
cei de la Haggibor (Ervin Diamandstein [i Farka[
Paneth), au fost selec]iona]i `n lotul na]ional care s-a
preg\tit [i a participat la CM de tenis de mas\ din
1936, de la Praga, repurtând un succes deosebit prin
cucerirea titlului de vicecampioan\ mondial\ [i a
primei medalii pentru tenisul de mas\ românesc. Societatea sportiv\ [i conducerea Uzinei au contribuit
moral [i material la buna preg\tire a acestui lot, asigurându-i toate condi]iile necesare. A[a cum au recunoscut medalia]ii CM, „Albin Morariu a fost unul din artizanii acestui succes”, el fiind conduc\torul [i c\pitanul
echipei României. Tot datorit\ acestui neobosit animator al sportului, el `nsu[i gimnast, sec]ia de gimnastic\
a Societ\]ii Sportive UEC [i gimnastica clujean\ au
avut contribu]ii importante la dezvoltarea acestei ramuri de sport `n ]ara noastr\. ~n 1935, se f\ceau pentru
prima dat\ preg\tiri pentru JO, iar `n 1936 s-a organizat
la Cluj un concurs `n vederea selec]ion\rii celor 8
gimna[ti care urmau s\ participe la JO de la Berlin.
Din ini]iativa [i la propunerea Societ\]ii Sportive
UEC s-a constituit `n 1936 Comitetul Olimpic de
301
STRUCTURI ORGANIZATORICE
Preg\tire a Sportivilor Români pentru JO. Sec]ia de
popice a Societ\]ii Sportive UEC s-a impus [i ea prin
juc\tori de valoare care au câ[tigat titlurile na]ionale
pe echipe `n 1934, 1937 (considerate de c\tre unii
competi]ii regionale), 1938 [i 1945.
Dup\ 1948 Societatea Sportiv\ UEC a intrat `n procesul de reorganizare a mi[c\rii sportive, pierzându-[i
identitatea.
SOCIETATEA SPORTIV| A UZINELOR DOMENIILOR RE{I}A (SSUDR). ~nfiin]at\ `n 1926
la Re[i]a, cu sec]ii de: atletism, lupte greco-romane,
fotbal, gimnastic\, box, [ah, tenis de mas\, scrim\,
popice [i turism, la care s-au ad\ugat ulterior cele de
haltere, motociclism, nata]ie [i planorism. Un succes important a fost ob]inut de echipa de fotbal, care
a cucerit titlul de campioan\ na]ional\ `n edi]ia 19301931 a Diviziei A, `nvingând SG Sibiu cu 2-0. Echipa
a fost preg\tit\ de Ernest Loukota, un valoros tehnician, care a fost [i antrenor de atletism [i `not. ~n
1938, echipa de juniori a câ[tigat titlul de campioan\
la prima edi]ie a CN de fotbal juniori. Dup\ 1947,
SSUDR a fuzionat cu SSMR (vezi Societatea
Sportiv\ Muncitoreasc\ Re[i]a) sub denumirea de
„O]elul”, cu care particip\ `n CN de fotbal edi]ia
1947-1948, dup\ care se unific\ cu „Locomotiva”
sub denumirea de „Metalochimica”, ulterior „Energia” [i apoi „Metalul”. Atât sub numele de SSUDR
cât [i de „Metalul”, sec]ia de atletism s-a impus prin
rezultate notabile, printre cei care au cucerit titluri de
campioni na]ionali aflându-se : Gheorghe Kiss, la
1 500 m (1937); Zeno Dragomir, la s\ritura cu pr\jina (1941); {tefan Hegedu[, la aruncarea discului
(1943); Ion Toma, la aruncarea ciocanului (1945);
Martin Belba, la aruncarea suli]ei (1946); Mihai
Truic\, la 400 m garduri (1946 [i 1947). Antrenorul
sec]iei, Ernest Loukota. SSUDR a avut `n propietate
primul bazin acceptabil pentru `notul sportiv, iar la
[trandul „Turistic”care s-a dat `n folosin]\ `n 1924,
sub `ndrumarea antrenorului Ernest Loukota, s-a
organizat prima grup\ de `not\tori dintre care s-a remarcat Anton Senhenstein, de]in\torul recordului
na]ional la 100 m craul. Sub denumirea de „Metalul”
echipa de fotbal câ[tig\, `n 1954, CR, fiind prima
echip\ de categorie B care intr\ `n posesia acestui
302
trofeu. ~n 1958, ca urmare a unor reorganiz\ri se constituie dou\ unit\]i sportive, AS „Metalul” [i CSMR.
SOCIETATEA TURISTIC| BRA{OV. ~nfiin]at\
`n 1927, având `n structura sa [i o sec]ie pentru
schiorii maghiari. {i-a fixat ca centru de activitate
zona Bunloc din masivul Piatra Mare, unde a construit [i o trambulin\ pentru s\rituri cu schiurile. A
acordat o `nsemn\tate deosebit\ instruirii copiilor [i
organiz\rii de concursuri de s\rituri [i probe de schi
alpin. Primul concurs de schi a fost organizat pe Piatra Mare `n 1929 [i a constat din probe de coborâre,
slalom [i s\rituri pentru seniori, juniori [i junioare.
Câ[tig\tor la slalom [i coborâre a fost Iosif Kovacs,
un schior care va domina schiul românesc mul]i ani,
iar la juniori, Iuliu Bodola, vestitul fotbalist al echipei
„Venus” de mai târziu. Un alt merit al acestei societ\]i r\mâne descoperirea unei admirabile zone de
schiat `n Piatra Mare [i Bunloc, construirea cabanei
Piatra Mare [i a celor dou\ trambuline, care au permis
s\rituri de peste 56 m, amenajarea a dou\ pârtii de
coborâre, una pe Piatra Mare `n zona Dealu Morii [i
cealalt\ la Bunloc, pe valea Timi[ului. A stimulat
propagarea schiului `n Miercurea Ciuc [i Odorhei.
SOCIETATEA TURI{TILOR DIN ROMÂNIA
(STR). A luat fiin]\ la 24 ianuarie 1903 `n Capital\.
Din primul Comitet (aprobat de ASR Principele României, protectorul Societ\]ii) au f\cut parte:
Gr. Antipa, Gh. Bal[, Vintil\ Br\tianu, I. Costinescu,
dr. Gh. Fleislen, col. Ionescu, S. Mehedin]i,
L. Mrazec, Gh. Munteanu Murgoci, Th. Nica,
Tr. Tamm, Al. Tzigara-Samurca[, dr. A. Ureche,
Al. Vlahu]\, M. Vl\descu.
~n art. 2 din Statut se prevede: „Scopul Societ\]ii este
de a `nlesni cunoa[terea frumuse]ilor ]\rei române[ti
[i de-a `nt\ri astfel iubirea de patrie [i neam”.
Societatea a r\spândit un apel prin care `[i f\cea cunoscute scopul [i mijloacele urm\rite, precum [i dorin]a de
a atrage un num\r cât mai mare de membri activi. De
asemenea, `n apel era exprimat\ [i dorin]a expres\ de a
`nfiin]a „sec]iuni `n ]ar\, cu special\ menire de a `nlesni
excursiunile [i a face cât mai cunoscute [i apreciate frumuse]ile [i bog\]iile naturale `n partea locului” (Istoricul gimnasticii [i educa]iunei fizice la noi, D. Ionescu,
Bucure[ti 1939).
Asocia]ii, cluburi, societ\]i
„TRINITATEA VREMELNIC|”. ~nfiin]at\ la
Bra[ov `n 1869, promotori fiind Nicolae Grigorescu,
Alfred Bernath [i Dimitrie Grecescu. Avea scopul de
a cultiva practicarea turismului organizat.
SOCIET|}I (ASOCIA}II) „TURNVEREIN”.
Au fost `nfiin]ate `n diferite ora[e din ]ar\, `n special
`n Ardeal, de c\tre popula]ia de origine german\.
Programul acestora cuprindea mai ales gimnastica la
aparate, caracteristic\ sistemului Jahn-Eiselen, dar [i
alte sporturi printre care scrima, tirul cu pistolul [i
`notul. Prima asocia]ie a fost constituit\ la Media[, `n
1822, astfel de organiza]ii sportive func]ionând dup\
1848 [i la Bra[ov, Sibiu, Sighi[oara, Sebe[, Bistri]a,
Bucure[ti, Ia[i, Gala]i, Azuga.PA
Activitatea turnverein-urilor se amplific\ `n special
dup\ 1848 (`n timpul revolu]iei pa[optiste au fost desfiin]ate), când p\trunde `n [colile medii (ale c\ror programe prevedeau câte dou\ ore pe s\pt\mân\ pentru
gimnastic\) [i chiar `n unele [coli primare. ~n aceast\
perioad\ sunt elaborate [i manuale tehnice. Dezvoltarea turnverein-urilor a condus la federalizarea activit\]ii acestora, constituindu-se Deutcher Turnerbund
in Rumänien – Uniunea German\ de Gimnastic\ din
România (C. Kiri]escu, Palestrica, edi]ia a II-a, 1964).
SOCIETATEA „BUKARESTER TURNVEREIN” (BT). A fost `nfiin]at\ la Bucure[ti, `n 1867,
din ini]iativa unor comercian]i sa[i (`ntre care se afla
[i b\canul Gustav Rietz) veni]i din Bra[ov [i Sibiu,
stabili]i `n Capital\ pentru afaceri. Pe parcursul anilor
au activat ca profesori de gimnastic\ `n cadrul acestei
societ\]ii: Gr. Korosetz pân\ `n 1884; P. Müller (care
func]iona [i la {coala Evanghelic\); Emil Wünsche
(absolvent al {colii Normale de Gimnastic\ din Dresda). ~n [coala organizat\ de BT (`n localul din str.
Brezoianu nr. 49) se preda gimnastica [i scrima. Datorit\ unor m\suri restrictive fa]\ de cei care doreau
s\ se `nscrie `n societate, privind apartenen]a etnic\ [i
cunoa[terea limbii germane, organiza]ia a `nregistrat
fluctua]ii `n ceea ce prive[te num\rul membrilor [i
amploarea activit\]ii. ~n fiecare an se organizau a[anumitele „Jahn-fest”, spectacole de teatru [i muzic\,
serate dansante [.a., `n cinstea `ntemeietorului sistemului german de gimnastic\.
Alte societ\]i Turnverein au func]ionat la Ia[i, la
Gala]i [i Br\ila, acestea având o activitate mai restrâns\ fie din cauza num\rului redus de membri, fie
din lipsa unui local propriu, cea din Ia[i func]ionând
pân\ `n 1901.

Similar documents