Gazeta Rom=neasc - Stranieri in Italia

Include publicitatea ta
în ziarele multiculturale
europene
˘ astazi
˘
Telefoneaza
+39.06.8741.0333
Gazeta
Rom=neasc\
NOUA
etno
communication
Per sapere
TUTTO
sui tuoi diritti
166.105.612
www.stranieriinitalia.it
Dal lunedì al venerdì dalle 10.00 alle 19.00
Costo della chiamata € 1,57 al minuto iva inclusa
Nr. 11, An V „ 16 - 22 martie 2007 „ [email protected] „ s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia „ pre] 1,20 €
Prima grev\ a rom=nilor din Italia
pag. 2-3
Protest la Roma
{antier din
Roma, ocupat
de rom=ni:
“N-am mai
fost pl\ti]i de
dou\ luni”
Sorin Cehan
Pentru prima dat\ `n Italia, un grup de rom=ni a intrat
`n grev\. Semn c\ intrarea `n
Uniunea European\ le-a dat
rom=nilor un plus de con[tiin]\ a drepturilor pe care le
au? Sau c\ le-a ajuns cu]itul
la os? 15 rom=ni au ocupat
[antierul din cartierul Tor
Pignattara, unde lucrau de la
`nceputul lui ianuarie. Au
at=rnat de schel\ panouri pe
care au scris: «Non e un reato a chiedere il tuo stiopendio. Vogliamo soldi», «Non
e ke lavoreamo per diventare richi. Per sopravivere»,
«I nostri bambini celano
bissogno di mangiare».
Impresionante strig\te de
ajutor, chiar dac\ limba italian\ a suferit pu]in. Se `n]elege prea bine ce-au vrut s\
spun\. Obiceiul micilor patroni italieni de a pl\ti cu
mare `nt=rziere sau de a nu
pl\ti deloc, `n special c=nd
au de-a face cu str\ini, este
cunoscut. Munc\ la negru,
bani la Sf=ntu’ A[teapt\.
(detalii `n pag. 2-3)
FOTO Angelo Franceschi
Rom=nii cer
consulatului
din Roma
s\ reia pag. 6
colaborarea
cu agen]iile
de servicii
Pe 9 martie, un [antier din
Roma a fost blocat de 15 rom=ni,
care au refuzat s\ mai munceasc\. De dou\ luni nu mai fuseser\
pl\ti]i. Salariile restante se ridicau la 25.000 de euro. Grevi[tii
au cerut contracte de munc\.
Viorel
Boldi[, poet
rom=n `n
Italia: “Nu
uit satul de
unde am
plecat” pag. 13
Medicul de familie `n Italia
pag. 18 - 19
Alegerile pentru
PE, am=nate
Musc\, demisie
din Parlament
pag. 26
Programat ini]ial
pentru 13 mai, scrutinul
pentru Parlamentul
European s-a am=nat.
pag. 31
Mona Musc\ (foto),
primul politician considerat de justi]ie colaborator al Securit\]ii.
Steaua, nici o victorie `n 2007
pag. 40
“Ro[-alba[trii” au
c\zut pe locul 4 `n
clasament, iar Ol\roiu
(foto) risc\ s\ fie demis.
Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel. 0039 06 87410506, Fax 0039 06 87410528 Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA
Vodafone One Nation.
Un tarif unic pentru a suna
în Ĥara ta ġi în Italia.
Life is
www.vodafone.it
Gazeta Rom=neasc\
2 SPECIAL
16 - 22 martie
Foto Angelo
Franceschi
Greva rom=nilor pe un [antier din Roma
Un om periculos
S-a întâmplat la Roma, pe
un [antier de pe via Labico
(Torpignattara). Vineri 9
martie, la nou\ diminea]a, 15
zidari români au ocupat
schelele din [antierul deschis
pe 4 ianuarie. "Ast\zi nu
munce[te nimeni aici", au
spus hot\r=]i rom=nii. Au
primit un avans de 400 de
euro pe 26 ianuarie, iar apoi
nimic. 40 de zile f\r\ salariu,
lucrând la negru [i f\r\
Cincisprezece constructori români au
protestat vineri, 9 martie, pe toat\ durata zilei, pe schelele unui [antier din via
Labico 121, în zona Tor Pignattara la
Roma. Protestatarii au ocupat [antieru
[i au cerut salariile restante, afi[=nd
mai multe pancarte `ntr-o italian\
aproximativ\: "Noi nu lucr\m pentru a
deveni boga]i, ci pentru a supravie]ui";
m\suri de siguran]\, 12 ore
pe zi, inclusiv duminica,
pentru c\ firma de
construc]ii "voia s\ încheie
lucrarea în grab\". Rom=nii
au anun]at c\ nu coboar\ de
pe schele p=n\ nu-[i primesc
banii.
De 15 zile, firma subanteprenoare a disp\rut,
poveste[te cotidianul
"Liberazione". Firma se
nume[te «Laura costruzioni
srl», administratorul delegat
este Annunziata Verrone, dar
so]ul ei este cel care ]ine
contactul cu lucr\torii.
Contactul se ]ine prin tele-
"Nu este o infrac]iune s\-]i ceri salariul.
Vrem banii!". "Copiii no[tri trebuie s\
m\n=nce". Episodul s-a încheiat pozitiv.
Consilierul pentru Munc\, Dante
Pomponi, a anun]at c\ firma [i-a luat
angajamente precise privind plata
restan]elor [i regularizarea contractelor
lor. Este pentru prima dat\ `n Italia
c=nd rom=nii fac o grev\.
fon. Rom=nii [tiu c\
"patronul" se nume[te
Raffaele sau Raffaello,
numele de familie nimeni nu
vrea s\-l spun\, pentru c\
"este un om periculos".
Sergio, unicul moldovean
din echip\, sâmb\t\ 3 martie
a luat trenul spre
Castelvolturno, unde
locuie[te "domnul Raffaele",
pentru a-i cere salariul.
c\l\toria a fost inutil\.
«Laura srl» spune c\ vina
pentru `nt=rzierea pl\]ilor o
are antreprenorul, firma
«Ristrutturando srl».
Inspectorii de munc\,
Rom=nii aveau
de primit salarii
restante `n valoare de 25.000
euro
alerta]i de greva muncitorilor
rom=ni, au sosit pe [antier [i
l-au sunat pe "domnul
Raffaele", pentru a rezolva
dolean]ele zidarilor rom=ni
c\]\ra]i pe schele. "Domnul
Raffaele" a r\spuns c\ nu are
timp de pierdut.
(continu\ la pag. 3)
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
SPECIAL 3
"Vrem salariile restante [i contracte"
Grevi[tii i-au f\cut [i pe
pompieri s\ vin\ la fa]a locului. Pompierii au sigilat o
scar\, spun=nd c\ este periculoas\, c\ zidarii risc\ s\
cad\ dac\ folosesc acea
scar\. "Acum ne spune]i c\
sunt periculoase. Dar p=n\
acum unde-a]i fost?", au
replicat grevi[tii.
"Muncim de dou\ luni
f\r\ salarii", au scandat de pe
acoperi[, `n timp ce `n strad\
protestau so]iile [i copiii
muncitorilor. La fa]a locului
au venit urgent inspectorii de
munc\ [i cei de la Asl, dar [i
poli]i[ti, carabinieri, militan]i
de la Action (no-global) [i
responsabili de la
Observatorul comunal pentru
angaj\ri de la Prim\rie.
Rom=nii au cerut firmei
«Laura srl», `nc\ de la
`nceputul anului, s\ fie pu[i
`n regul\. Firma le-a dat ni[te
foi, spun=ndu-le rom=nilor
c\ acelea erau contractele.
Bogdan Fieraru, unul dintre
rom=nii din echip\, s-a dus
la Chestur\ pe 1 martie pentru a ob]ine cartea de [edere
pentru motive de munc\.
Poli]i[tii s-au uitat la h=rtie [i
l-au trimis acas\: "Acesta nu
este un contract de munc\".
F\r\ contracte, f\r\ acte
de [edere, dar [i f\r\ bani.
Vineri 9 martie era zi de
plat\, în total rom=nii aveau
de primit 25.000 de euro.
Mircea Erdei, 44 de ani, are
8 copii.
Din cauz\ c\ nu a fost
pl\tit, n-a mai reu[it s\-[i
pl\teasc\ chiria [i s-a dus s\
locuiasc\ cu familia într-un
cort, în parcul Caffarella.
"Nu reu[im nici m\car s\
pl\tim o butelie cu gaz, cost\
40 de euro", se plânge so]ia
sa Elena, de 38 de ani. Mircea convenise cu «Laura srl»
o plat\ de 80 euro pe zi. Evident, f\r\ nici un fel de contract. Mircea este un fel de
[ef [i se ocup\ de pontaj [i
de aducerea oamenilor la munc\. ~n prima zi de lucru, pe 4
ianuarie, erau 7 rom=ni, apoi
au ajuns la 17. Pe 31 ianuarie pe [antier lucrau 37 de persoane, dar unii au fost apoi
"concedia]i" [i al]ii au plecat
pentru c\ nu erau pl\ti]i.
"Nu facem acte
de caritate"
Pe [antierul `n grev\ au
sosit reprezentan]ii antreprenorului «Ristrutturando
srl». Angelo Altomare, director de [antier [i administrator
delegat, a fost luat la
`ntreb\ri de inspectorii de
munc\ [i cei de la Asl. Pe la
ora 4, Altomare s-a urcat pe
schel\ [i le-a promis zidarilor rom=ni c\ îi va pl\ti
imediat. Este responsabilitatea sa, o stabile[te un punct
din Legea Financiar\, introdus de Luigi Bersani: firma
antreprenoare - în acest caz
Ristrutturando srl - este
responsabil\ întru totul de tot
lan]ul de subcontract\ri.
Rom=nii au primit cecuri cu
salariile restante.
Altomare a promis c\ va
angaja 7 dintre rom=ni, cu
un contract pe 3 luni.
Reprezentan]ii sindicatului
Cgil i-au cerut `ns\ s\-i
angajeze pe to]i rom=nii de
«Ocuparea [antierului - a
comentat Anna Pizzo, consilier regional pentru mediu
[i munc\ - ne dovede[te o
alt\ contradic]ie: nu ajunge
s\ devii sub toate efectele
cet\]ean al Uniunii
europene, pentru a avea
drepturile garantate.
Rom=nii continu\ s\ fie
superexploata]i [i subpl\ti]i
`n Italia».
Bartolo Mancuso, militant din grupul Action (grup
care ajut\ s\racii s\ ocupe
casele libere din Roma), a
declarat presei: «Action
denun]\ condi]iile de munc\
[i de locuit precare ale
rom=nilor care tr\iesc la
Roma ca cet\]eni de serie B,
`n ciuda faptului c\ sunt
cet\]eni comunitari. Intrarea
`n Europa nu le-a garantat
nici o tutel\: sunt `nc\
obliga]i s\ munceasc\ la
Foto Angelo Franceschi
F\r\ norme
de siguran]\
Pentru prima dat\ `n Italia, rom=nii au f\cut grev\
pe [antier. R\spunsul lui
Altomare a fost stupefiant:
"S\-i angajez pe to]i? Dar eu
nu fac acte de caritate!". Va
pl\ti o amned\ de 3.000 de
euro pentru fiecare lucr\tor
la negru, contribu]iile
restante [i 150 de euro pentru fiecare zi muncit\ f\r\
contract.
Reac]ii politice
negru, subpl\ti]i [i f\r\ nici o
form\ de asisten]\». Action
l-a invitat pe primarul
Veltroni s\ «se angajeze pentru tutela acestor cet\]eni».
Peppe Mariani (Verdi),
pre[edintele Comisiei de
Munc\ [i Oportunit\]i Egale
din Regiunea Lazio, a dat
publicit\]ii un comunicat de
solidaritate cu rom=nii grevi[ti: "Ocuparea [antierului
de la Tor Pignattara (Roma)
de c\tre un grup de lucr\tori
rom=ni este `nc\ o prob\ a
st\rii de degradare `n care se
afl\ lumea muncii din ora[ul
nostru.
Absen]a aproape total\ a
controalelor [i `n primul
r=nd obi[nui]a consolidat\ a
angajatorilor de a desc\rca
costurile de produc]ie asupra
{antierul este suspendat
pân\ când firma «Laura srl»
va binevoi s\ vorbeasc\ cu
Inspectoratul de munc\.
Inspectorii de munc\ afirm\
c\ au g\sit o «fotocopie a
C\r]ii matricole», din care
rezult\ c\ exist\ rom=ni care
au de primit chiar [i 6.000
euro din urm\.
unor subiec]i [antajabili, `n
particular pe imigran]i,
exprim\ din p\cate normalitatea la care sunt condamna]i
precarii din aceast\ ]ar\.
Faptul c\ de data aceasta au
fost chiar lucr\torii imigran]i
cei care au rupt t\cerea,
reclam=nd pe drept plata
salariilor lor (pe care nu le
primesc de dou\ luni) [i
denun]=nd situa]ia de total\
neregularitate `n care se afl\,
trebuie s\ ne `mping\ s\
luam serios `n considerare
aceast\ situa]ie exploziv\
despre care politica
institu]ional\ nu reu[e[te s\
spun\ nimic. (...)
Exprim sus]inerea mea
maxim\ pentru ace[ti
lucr\tori, cer=nd primarului
[i autorit\]ilor competente s\
clarifice imediat situa]ia [i s\
ia m\suri care s\ ofere r\spunsuri acestor lucr\tori".
Gazeta Rom=neasc\
4 ACTUALITATE
16 - 22 martie
Sufocat `n containerul
de haine vechi
Blestemul containerului love[te
din nou. Da data aceasta la Prato.
Un rom=n de 30 ani a murit sufocat în timp ce încerca s\ scoat\
În seara de 8 martie, un
român a murit sufocat în interiorul unui container pentru
haine uzate de pe via Catani,
la Prato. Era ora 23,25 când a
sosit apelul la centrala operativ\ de la 118, prin care se
semnala c\ un b\rbat se afla
prins în interorul uni colector
de haine uzate în apropierea
unui supermarket Conad. În
ciuda interven]iei imediate a
ajutoarelor, la sosirea personalului medical, b\rbatul
decedase deja.
Primul-ajutor i-a fost acordat de ni[te tineri: "Am auzit
ni[te urlete. Nu am în]eles
imediat de unde veneau.
Apoi am v\zut un b\rbat, pe
jum\tate în\untrul containerului, care se agita. Am
încercat s\-l scoatem, dar era
imposibil. Am chemat pompierii de pe celular".
La locul accidentului au
intervenit pompierii [i carabinierii, care nu au reu[it s\
identifice imediat victima,
care nu era în posesia documentelor [i care era îmbr\cat
cu o geac\, o glug\, blugi [i
adida[i. Ulterior s-a
descoperit c\ este vorba
despre un român f\r\ domiciul stabil, cu v=rsta de 30 ani.
Potrivit unei prime reconstituiri, moartea b\rbatului a
survenit în numai câteva
momente. B\rbatul reu[ise s\
intre în container pentru a lua
haine vechi. În încercarea sa
a r\mas îns\ prins în interoriul colectorului, f\r\ a mai
putea ie[i. B\rbatul, urlând, a
atras aten]ia unor tineri care
au dat imediat alarma. În
ciuda sosirii rapide a primului-ajutor, pentru el nu mai
era nimic de f\cut. Pompierii
au reu[it s\ deschid\ con-
haine uzate dintr-unul dintre containerele Caritas. Este al patrulea
rom=n care moare `n ultimii ani
din cauza acestor containere.
tainerul galben [i s\-l scoat\.
Imediat dup\ ce a fost scos,
b\rbatul s-a pr\bu[it la
p\mânt în stare de
incon[tien]\ [i tentativele de
a-l reanima au fost inutile.
Asupra acestei întâmpl\ri
sunt înc\ în curs anchete ale
carabinierilor.
S-a mai întâmplat deja de
alte trei ori în ace[ti ultimi
trei ani, tot românilor, în tentative de a lua din containere
haine uzate. Pentru cei care
încearc\ s\ le for]eze,
capacele acelor containere se
transform\ în adev\rate
ghilotine. S-a întâmplat în
mai anul trecut l=ng\ Milano.
Victim\ a fost un român de
27 de ani, dar nu era prima
dat\. În ianuarie cu doi ani în
urm\ s-a întâmplat unui
român "[trangulat" de containerul pe care Caritas îl
pusese în curtea unei parohii
din Como, iar în decembrie
2004, la Milano, a murit, în
acela[i fel, o tân\r\ rom
românc\.
Electrician ars de o desc\rcare electric\
Abia deschiseser\ tabloul
electric, la care ar fi trebuit s\
lucreze pe 7 martie, când
dintr-o dat\ a izbucnit o flam\
care i-a lovit din plin. Victime
ale accidentului la locul de
munc\ sunt doi electricieni ai
firmei Emicom din Massa
Martana, provincia Perugia.
Pe 7 martie, cei doi lucrau la
instala]iile din stabilimentul
Alenia Sud din Caselle (prov.
Torino).
Cei doi muncitori,
Augustin Busuioc, de 44 de
ani, român, [i Fabio Gariazzo,
de 45 de ani, italian, dup\
pauza de prânz, s-au apropiat
de tabloul electric. L-au
deschis, dar tabloul a
declan[at o flam\ periculoas\.
Lua]i prin surpindere, nu au
reu[it s\ se pun\ la ad\post [i
flama l-a prins pe Busuioc la
fa]\ [i pe Gariazzo la un bra].
Colegii, atra[i de urlete, dup\
ce i-au ajutat cum au putut,
sting=nd fl\c\rile, au dat alarma. Au intervenit carabinierii
din Caselle [i poli]ia din
Venaria, o ambulan]\ de la
Crucea Verde [i echipa medical\ de la 118. Dup\ primele
îngrijiri medicale, Gariazzo a
fost dus la Serviciul de
Urgen]\ al spitalului din
Ciriè, unde i-a fost tratat\
arsura, nu grav\, de la bra], în
timp ce Busuioc a fost
trasportat cu elicopterul la
Cto din Torino, unde este
internat cu prognostic rezervat, cu arsuri de gradul doi [i
trei la fa]\ [i la mîini.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
Gheorghe Bala, 31
ani, a murit pe loc,
lovit `n plin de jetul de
font\ incandescent.
Mihai Barbascu, 32
ani, dup\ 15 ore de
agonie, la centrul de
tratare a arsurilor
grave din Padova.
Avea arsuri la limita
carboniz\rii pe 99%
din suprafa]a corpului.
Accidentul s-a petrecut
luni 12 martie la
o]el\riile Anselmi din
Camposampiero, l=ng\
Padova.
Cei doi rom=ni erau
angaja]i ai firmei
Valtremigna din Cologna ai
Colli (prov. Verona) [i
locuiau `n provincia Verona:
Bala, tat\ a doi copii, locuia
la Lavagno, iar Barbascu la
Soave.
Accidentul s-a petrecut
luni la ora 17. Cei doi
rom=ni f\ceau o interven]ie
de `ntre]inere la unul din
cele patru furnale ale
fabricii. Cu o flac\r\ oxihidric\, cur\]au zgura solidificat\ care formase un "dop"
`n interiorul furnalului.
Potrivit sindicatului din fabric\, este posibil ca la eliminiarea obstruc]iei, "dopul"
s\ fi c\zut `n cuptorul plin
cu font\ fluid\, provoc=nd
un jet incandescent de font\
la 1.800 grade care i-a atins
pe cei doi lucr\tori.
Potrivit inspectorilor de
la medicina muncii de la
Spisal Usl 15 [i a carabinierilor, accidentul s-a
petrecut altfel: se pare c\ cei
doi muncitori erau l=ng\ un
recipient `n care trebui
v\rsat\ fonta incandescent\,
pentru golirea cuptorului [i
`nceperea opera]iunilor de
`ntre]inere. Recipientul trebuia `nclinat pentru aceast\
opera]iune. ~n timpul
opera]iunii, s-a format un jet
incandescent care i-a lovit
`n plin pe cei doi rom=ni,
carboniz=ndu-l instantaneu
pe Bala [i lovindu-l pe
cel\lalt. Imediat, colegii lor
au folosit extinctoare pentru
stingerea fl\c\rilor care-i
cuprinseser\ pe rom=ni.
ACTUALITATE 5
Doi rom=ni mor]i `ntr-o
o]el\rie la Padova
Un adev\rat vulcan care
nu le-a dat nici o [ans\ celor
doi rom=ni. Barbascu a fost
dus cu elicopterul `n
condi]ii disperate la spital,
unde a decedat dup\ 15 ore
de agonie. {eful centrului de
tratare a arsurilor din
Padova, Bruno Azzena, a
declarat c\ `n aceste cazuri,
posibilit\]ile de
supravie]uire sunt foarte
mici. Barbascu a murit din
cauza arsurilor [i a [ocului
hipovolemic care a urmat,
adic\ puternica pierdere de
lichide din corp. Al]i trei
lucr\tori au fost intoxica]i
u[or de pulberile extinctoarelor folosite pentru stingerea fl\c\rilor.
Asupra incidentului,
Parchetul din Padova a
deschis o anchet\. Zona `n
care s-a petrecut accidentul
a fost pus\ sub sechestru.
Dup\ accident, cei 250 de
angaja]i ai fabricii au intrat
`ntr-o grev\ care s-a durat
p=n\ la terminarea programului de a doua zi.
Dup\ accident, muncitorii din o]el\rie au intrat `n grev\
Secretarul provincial Cgil
din Padova a afirmat:
"Trebuie s\ ridic\m standardele de preg\tire [i informare a lucr\torilor, pentru a
`ncerca s\ reducem acest
m\cel absurd a mor]ilor la
locul de munc\", iar
Giovanni Battafarano, de la
secretariatul tehnic al
Ministerului Muncii a sonfirmat c\ "un angajament
prioritar al guvernului este
combaterea pl\gii accidentelor de munc\".
Cu o lun\ `n urm\,
pre[edintele Camerei
Deputa]ilor, afirma c\ este
"inacceptabil" buletinul zilnic al mor]ilor de pe [antiere [i din fabrici.
Potrivit ultimelor date
disponibile, `n Italia se
`nregistreaz\ o medie de 4
mor]i pe zi la locul de
munc\, 1.200 pe an, la care
se adaug\ un milion de accidente. ~n primele dou\ luni
ale anului 2007 s-au `nregistrat deja 185 mor]i, 185.224
accidente de munc\, 4.630
invalizi.
Mort într-un incendiu la Palestrina (Roma)
A murit în incendiu, în
noaptea de 4 martie,
cuprins de fl\c\rile provocate, potrivit primelor
verific\ri, de o sob\ electric\. B\rbatul, un român
de 38 de ani, a [i încercat
s\ ajung\ la u[a containerului unde dormea
noaptea, dar fumul i-a t\iat
respira]ia [i a murit. G.S.,
lucra ca muncitor de peste
un an, la por]ile Palestrinei
(prov. Roma), într-o firm\
de distrugere [i de recuperare a de[eurilor. B\rbatul
[i-a l\sat `n Rom=nia so]ia
[i fiul, c\rora le trimitea
din c=nd `n c=nd bani pentru supravie]uire.
Muncitorul era angajat regular [i în fiecare sear\, terminându-[i tura de lucru la
firm\, mergea s\ doarm\ în
containerul din incinta
firmei.
Incendiul a izbucnit în
noaptea dintre duminic\ 4
martie [i luni 5 martie:
potrivit pompierilor, care
au efectuat primele verific\ri în container, focul a
fost declan[at de un un
scurt circuit al sobei electrice. Acela era unicul mod
de a înc\lzi containerul.
"Este intolerabil ca în
ora[ul capital\ a Italiei s\
asist\m la acest [ir nesf\r[it
de victime la locurile de
munc\", a declarat [eful
grupului Mediu [i Munc\
din consiliul regional
Alessio D'Amato. "De data
aceasta - observ\ consilierul D'Amato - este
vorba desapre un tân\r
muncitor român mort în
containerul firmei pentru
care lucra, [i care îl folosea
probabil ca locuin]\
improvizat\. Suntem cu
adev\rat în pragul alarmei
în ceea ce prive[te siguran]a la locurile de munc\.
Pe [antierele de construc]ii
continu\ o exploatare
incalificabil\ a for]ei de
munc\ [i, din p\cate,
ac]iunea de control a institu]iilor este
nesatisf\c\toare".
Gazeta Rom=neasc\
6 CONSULAT
16 - 22 martie
E nevoie de reluarea colabor\rii
dintre consulat [i agen]iile de servicii?
De anul trecut, Consulatul
Rom=niei de la Roma nu mai
lucreaz\ cu agen]iile de servicii. Pe de alt\ parte exist\
indivizi care reu[esc s\
"rezolve" peste r=nd, contra
unor pre]uri piperate, orice
fel de practic\. Activitatea
acestor indivizi a primit un
impuls important odat\ cu
decizia de a `nchide accesul
agen]iilor. Cozile s-au m\rit,
av=nd `n vedere c\ agen]iile
nu mai pot face nici m\car o
traducere, iar cozile, dup\
cum se [tie, favorizeaz\ activitatea "afaceri[tilor cozilor",
care profit\ de faptul c\
oamenii sunt presa]i de timp
pentru a rezolva o chestiune
birocratic\.
Redeschiderea unei colabor\ri cu agen]iile ar redimensiona [i cozile, [i activitatea "afaceri[tilor" de la
poarta consulatului. Dar nu
numai at=t. Agen]iile de servicii pot s\-i scuteasc\ pe
mul]i oameni de cozi [i zile
de munc\ pierdute. Nu e
comod nici pentru cei din
Roma s\ vin\ la consulat,
pentru c\ ora[ul e mare c=t
un jude], dar ce s\ spunem
atunci de cei din restul
Italiei? Care nu stau nici la
Roma, nici la Milano, singurele ora[e unde exist\ consulate? Pentru a ob]ine un
certificat pentru care nu e
necesar\ prezen]a lor la
ghi[eu, trebuie s\ bat\ sute
de kilometri.
Gazeta Rom=neasc\ a stat
de vorb\ cu mai mul]i rom=ni
care se ocup\ de agen]ii sau
au avut de-a face cu ele.
Concluzia tuturor e una singur\: reluarea colabor\rii
dintre consulat [i agen]ii ar fi
benefic\ pentru toat\ lumea.
Pentru consulat, pentru c\ sar reduce cozile [i riscul unor
infiltr\ri de ilegalitate, pentru
cet\]eni, o posibilitate `n plus
de a alege, iar pentru
agen]ii, o recunoa[tere normal\ a rolului lor indiscutabil pozitiv pe care `l au `n
comunitate.
~ntr-unul din numerele trecute, v-am prezentat opinia
consulului general de la Roma,
Edmond Neagoe, potrivit c\ruia reluarea colabor\rii consulatului cu firmele de consultan]\ s-ar putea face `n cazul stabilirii unor reguli stricte de colaborare, `n cazul `n
care exist\ [i o opinie favorabil\ fa]\ de acest tip de colaborare `n r=ndul beneficiarilor
de servicii consulare. Agen]iile pot intermedia ob]inerea
documentelor pentru care nu
este necesar\ prezen]a interesatului la ghi[eul consular,
adic\ actele care ar putea fi
f\cute [i prin coresponden]\:
traduceri, procurare de acte
de stare civil\ din ]ar\,
apostil\ri de acte, caziere
judiciare, anumite tipuri de
declara]ii consulare. X
Ultimul Volkswagen Polo Attractive din campania Western Union® a ajuns la Braæov
Florin Petrina din Braæov a devenit
cel de-al zecelea æi ultimul câætigåtor
al Campaniei de Loialitate Western Union
Ultimul câætigåtor al campaniei de loialitate Western Union 2006 “Cu Western
Union, 10 VW Polo sunt în drum spre tine!” este Florin Petrina, de 23 de ani,
din Braæov.
Florin Petrina a efectuat 5 transferuri de bani prin Western Union, la sucursala
Banca Româneascå din oraæul såu, în timpul campaniei care s-a desfåæurat în
perioada 27 martie - 31 decembrie 2006. Astfel, Florin a devenit, prin tragere la
sorœi, câætigåtorul celui de-al zecelea Volkswagen Polo din campania Western
Union pe 2006.
“Vineri seara mi-am verificat e-mailul æi am gåsit un mesaj prin care eram
anunœat cå am câætigat un VW Polo, în cadrul campaniei de loialitate Western
Union. Am sunat imediat la numårul de contact pentru a verifica informaœia.
Politicos ar fi fost så aætept pânå luni, dar nu mai aveam råbdare. Sunt foarte
fericit cå am câætigat”, spune Florin.
De 5 ani, Florin æi cele 3 surori ale lui primesc lunar bani prin serviciul Western
Union® Transfer de Bani. În general, banii trimiæi de mama lor, care lucreazå în
Italia, sunt folosiœi pentru nevoile zilnice.
Vestea câætigårii marelui premiu a luat prin surprindere atât familia lui Florin,
cât æi pe prietenii apropiaœi ai acestuia.
În România, serviciul de transfer de bani Western Union este disponibil în peste
3200 de locaœii ale Agenœilor. Participanœii au putut afla informaœii despre
campania Western Union atât de la locaœiile Agenœilor participanœi la campanie,
cât æi de pe pagina web www.transferdebani.ro.
“Mamei nu-i venea så creadå cå am câætigat. Eu sunt optimistul æi norocosul
familiei. Surorile mele au participat ca æi mine la concurs, dar câætigåtorul am
fost eu. Abia aætept så conduc noul meu Volkswagen Polo”, spune Florin.
1)
Campania “Cu Western Union, 10 VW Polo sunt în drum spre tine!” s-a
desfåæurat în perioada 27 martie - 31 decembrie 2006. Clienœii care au realizat în
perioada campaniei 5 transferuri prin serviciul Western Union Transfer de
Bani® au primit o cartelå telefonicå în valoare de 5 USD. Ultimul câætigåtor al
campaniei a fost desemnat, prin tragere la sorœi, în såptåmâna 22-28 ianuarie
2007. Pentru a se numåra printre participanœi, clienœii au trimis sau au primit bani
prin Western Union în perioada campaniei, prin oricare dintre locaœiile Agenœilor
1)
Western Union. Ei au primit un cupon care urma så fie ætampilat dupå fiecare
tranzacœie, în spaœiul prevåzut special 2). Acest cupon trebuia completat cu cinci
tranzacœii efectuate pe durata campaniei.
Locaœiile Agenœilor Western Union în România: Angelo Costa Ro SRL, Banca Româneascå Membrå a Grupului National Bank
of Greece, Banca Transilvania, Bancpost, BRD - Groupe Société Générale, Poæta Românå, Raiffeisen Bank.
2)
Pentru a intra în concurs clienœii au completat cuponul promoœional cu cinci ætampile. O ætampilå era primitå dupå fiecare
tranzacœie, primire sau trimitere de bani, la oricare dintre locaœiile Agenœilor participanœi la campanie. Odatå ce cuponul a fost
completat cu cele cinci ætampile, clientul primea o cartelå telefonicå în valoare de 5 USD æi devenea participant la tragerea la
sorœi pentru câætigarea unui Volkswagen Polo Attractive din cele 10, oferite timp de 10 luni, începând cu mai 2006.
Pentru a avea æansa de a câætiga unul din cele zece Volkswagen Polo
Attractive, clienœii au completat, pe una din feœele cuponului, numele,
adresa æi numårul de telefon la care puteau fi contactaœi. Cuponul completat
era predat reprezentantului Western Union, care îl introducea în procesul
de tragere la sorœi. Câætigåtorii au fost anunœaœi pe site-ul
www.transferdebani.ro.
Cupoanele deteriorate, copiate sau falsificate nu au participat la promoœie.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
CONSULAT 7
Gheorghe B\lan din Tivoli: "Mi-au
fost de mare ajutor aceste agen]ii"
X Pentru a putea colabora cu
consulatul, agen]iile ar trebui s\
fie `nregistrate, s\ poat\ face
dovada pl\]ii unor impozite
c\tre statul italian, iar titularii
s\ aib\ o anumit\ calificare care
s\ le permit\ desf\[urarea acestei activit\]i. ~n cazul `n care o
agen]ie de servicii se dovede[te
neserioas\ sau de rea-credin]\,
trebuie s\ existe o norm\ de
sanc]ionare, `n primul r=nd blocarea accesului acelei agen]ii la
consulat [i consemnarea ei pe
un fel de «list\ neagr\».
Informa]ii gratis?
Marinela Fodor, responsabila agen]iei "Serafico", afirm\ c\
ar fi "corect\ decizia de reluare
a acestei colabor\ri, av=nd `n
vedere c\ personalul care face
parte din aceste agen]ii ajut\
indirect consulatul, r\spunz=nd
la telefon [i d=nd informa]ii
rom=nilor din `ntreaga Italie".
~n leg\tur\ cu informa]iile,
trebuie f\cut\ o precizare:
agen]iile sunt intreprinderi
comerciale, `n care timpul este
foarte important. Ar fi absurd
ca responsabilii agen]iilor s\
stea la telefon s\ dea informa]ii
pe care angaja]ii consulatului
nu le dau. De multe ori `ns\
rom=nii ob]in informa]ii de la
agen]ii, pentru c\ centrala consulatului este, `n ciuda
num\rului mare de linii, mereu
ocupat\. "Din p\cate, dup\ ce le
explic\m tot ce trebuie s\ fac\,
le spunem oamenilor c\ nu-i
putem ajuta [i c\ trebuie s\ vin\
personal la poarta consulatului". Nici m\car cu o traducere.
De[i aceste informa]ii sunt
absolut gratuite, oamenii sunt
nemul]umi]i. O rom=nc\ din
Chieti, Gabriela Z\bav\, a
declarat pentru ziarul nostru c\
"uneori cei de la agen]ii sunt
repezi]i. Ar trebui s\ aib\ mai
mult\ r\bdare s\ dea explica]ii
celor care sun\. Dar oricum
sunt extrem de utile [i eu sunt
pentru activitatea acestor
agen]ii [i pentru a li se permite
s\ prezinte `n numele oamenilor acele cereri de documente
care se pot face. Despre consulat am o imagine catastrofal\,
pentru c\ m-au purtat un an de
zile pe drumuri pentru pa[aport,
p=n\ ce am fost nevoit\ s\ merg
acas\".
Care documente?
Contactul cu birocra]ia poate
fi [ocant pentru multe persoane.
La o agen]ie, oamenii sunt
ajuta]i s\ treac\ de acest [oc,
sunt consilia]i pe `ndelete (la
consulat nimeni n-are timp), [i
practic, la modul ideal, la dispozi]ia rom=nilor nu mai sunt
doar cei c=]iva func]ionari consulari, care cu toat\ bun\voin]a,
nu pot face fa]\ solicit\rilor, ci
o `ntreag\ re]ea de consultan]i,
distribuit\ `n teritoriu.
Trebuie subliniat [i faptul c\
rom=nii g\sesc la agen]iile de
Consultan]\ legal\ la consulat
Consulul general al Rom=niei, Edmond Neagoe, este acum `n
fa]a unei decizii: s\ revin\ la colaborarea cu agen]iile sau nu? Din
opiniile str=nse de Gazeta Rom=neasc\ rezult\ c\ cel mai mult de
c=[tigat ar avea oamenii, nu consulatul [i nici agen]iile. Oamenii ar
putea `n continuare s\ vin\ la consulat, dar ar avea [i op]iunea de a
se adresa agen]iilor, dac\ timpul sau alte motive nu le permit s\ se
deplaseze personal la consulat.
Separat de chestiunea agen]iilor, consulul Neagoe propune instituirea unei zile de consultan]\ la consulat, la care s\ participe
cet\]eni interesa]i [i birouri de avocatur\: "Propun s\ alegem o zi
din s\pt\m=n\ `n care, prin rota]ie, toate birourile de avoca]i interesate s\ ofere consultan]\ legal\ rom=nilor care au nevoie. Vom
anun]a `n timp util ziua [i orele `ntre care se vor desf\[ura `nt=lnirile. {tiu c\ sunt rom=ni cu probleme extrem de grave care se pot
`nt=lni cu avoca]i serio[i, sub acoperi[ul consulatului". Birourile de
avoca]i interesate s\ sprijine `n acest mod particular comunitatea
rom=neasc\, sunt rugate s\ contacteze consulatul la adresa de email
[email protected].
Oamenii ar fi mul]umi]i s\ poat\ apela [i la agen]ii
servicii o gam\ foarte mare de
servicii, nu numai cele legate
de practicile consulare. Ar fi
util ca aceste agen]ii s\ poat\
colabora cu consulatul, pentru a
satisface complet solicit\rile
oamenilor. Ar fi putut fi scutit\
doamna Z\bav\ de o amintire
nepl\cut\ fa]\ de consulat? I sar fi putut intermedia ob]inerea
pa[aportului de c\tre o agen]ie?
Iat\ ce documente ar putea
fi f\cute, `n opinia Marinelei
Fodor: «Majoritatea actelor
care se fac la consulat s-ar
putea face [i prin intermediul
agen]iilor. Cu excep]ia
procurilor, pentru care nici o
agen]ie nu [i-ar lua responsabilitatea, mai ales dac\ este vorba
de procuri pentru reprezentarea
`n divor] sau pentru v=nz\ri de
imobile, etc., care obligatoriu
trebuie autentificate de c\tre
consul sau notar, dup\ verificarea identit\]ii [i a semn\turii
mandantului.
Alte acte pe care le-ar putea
face agen]iile ar putea fi:
depunerea documentelor pentru
pa[aport cu domiciliul `n
str\in\tate, traducerea certificatului de na[tere [i de c\s\torie,
transcrierea certificatelor de
na[tere [i de c\s\torie, atestate
consulare, "nulla osta" pentru
c\s\torie, etc.»
Ce spun oamenii
Am v\zut ce g=nde[te
Gabriela Z\bav\, c\ agen]iile
sunt utile. Nu este singura care
g=nde[te a[a. Violeta Roset
locuie[te la Aquila [i a avut dea face [i cu agen]iile, [i cu consulatul: "Cred c\ e mai bine s\-
]i rezolvi problemele prin intermediul agen]iilor, `n loc s\ stai
la cozi interminabile. Eu am
stat anii trecu]i la cozi la consulat [i am fost nevoit\ s\ m\
cert cu func]ionarii rom=ni,
care nu se comportau cum trebuie. St\team ca animalele,
`nghesui]i, f\r\ s\ ne spun\
nimeni cum [i c=nd rezolv\m.
Am apelat la o agen]ie [i
lucrurile s-au schimbat. Cel
pu]in n-am mai stat la r=nd. Eu
cred c\ agen]iile sunt bune".
Gheorghe B\lan, din Tivoli,
originar din Boto[ani: "Mie miau fost de mare ajutor aceste
agen]ii. ~n fiecare an am acte de
f\cut, care nu ]in numai de consulat, [i am sim]it ajutorul
agen]iilor. Am lucrat cu mai
multe, nu numai cu una.
Locuiesc `n v=rful unui munte,
la 24 de km de Tivoli [i mi-e
destul de incomod s\ fac drumuri. Toate actele le rezolv f\r\
s\ m\ deplasez. Iar ca pre]uri,
mi se par acceptabile."
Cristina Pavia, pre[edintele
asocia]iei "Mereu ~mpreun\"
din Fiumicino, consider\ c\
agen]iile `i pot scuti pe oameni
de stat la cozi, "ceea ce deja e
foarte mult. Noi la asocia]ie le
facem acum program\ri oamenilor [i `i sf\tuim ce documente
au nevoie, dar tot ei trebuie s\
se duc\, de c=nd consulatul nu
mai lucreaz\ cu agen]ii. Dar ar
fi mult mai simplu [i zeci de
oameni ar economisi zile [i zile
de munc\, dac\ cineva din asocia]ie ar merge cu 10, 20 de
dosare odat\. Cred c\ lucrul cu
agen]iile, dar [i cu asocia]iile,
ar trebui reluat la consulat".
Sorin Cehan
Gazeta Rom=neasc\
8 LEGISLA}IE
Nicio restric]ie pentru dansatori, muzicieni, actori, cânt\re]i
[i al]i arti[ti bulgari
sau români care vor
s\ se desf\[oare pe
scenele italiene: pot fi
angaja]i ca [i când ar
fi italieni, f\r\ s\ aib\
nevoie de autoriza]ii
speciale.
O circular\ semnat\
s\pt\mâna trecut\ de ministrul
Muncii, Cesare Damiano,
prevede "liberalizarea complet\ a accesului lucr\torilor
români [i bulgari din sectorul
spectacolului". Pentru a-i
angaja, angajatorii sunt deci
obliga]i s\ respecte numai
obliga]iile prev\zute în mod
normal pentru toate raporturile de munc\, "efectuând
comunic\rile normale la
Centrele pentru angajare [i la
Institu]iile de protec]ie social\
[i asisten]ial\ competente".
Pân\ pe 31 decembrie
2006, lucr\torii români [i bulgari din lumea spectacolului
f\ceau parte, ca lucr\tori
extracomunitari, dintr-una
dintre categoriile pentru care
sunt prev\zute "intr\ri în afara
cotelor". Practic, puteau s\
intre în Italia în orice moment
al anului, f\r\ a trebui s\ se
supun\ plafoanelor impuse de
decretul fluxuri, ci numai
ob]inerii unui act de autorizare special de la Oficiul
Na]onal pentru Plasarea for]ei
de munc\ din domeniul spectacolului. Acum acea autoriza]ie nu mai folose[te [i
angajatorii care au solicitat-o
pot s\ procedeze la angajare
16 - 22 martie
Bulgari [i români, intrare
liber\ pentru arti[ti
Circulara ministrului Damiano:
angaj\rile în
lumea spectacolului sunt complet
liberalizate.
f\r\ s\ a[tepte un r\spuns,
care nu va mai sosi, av=nd `n
vedere noile condi]ii.
"Cererile actului de autorizare
prezente deja - se cite[te în
circular\ - trebuie s\ se considere arhivate". Bulgarii [i
românii vor putea, în fine, s\
se înscrie pe Lista Unic\
Na]ional\ a Lucr\torilor din
Lumea Spectacolului (un fel
de plasare a for]ei de munc\
care face s\ se întâlneasc\
cererea [i oferta de munc\ în
sector) urmând "aceea[i procedur\ rezervat\ cet\]enilor
Uniunii Europene".
Elvio Pasca
Înscrierea la [coal\ a copiilor str\ini
Pe 27 ianuarie s-au încheiat înscrierile la
gr\dini]e [i la clasele [colilor de orice tip [i
grad pentru anul [colar 2007/2008. Acest lucru
nu este valabil pentru elevii str\ini. Nu v\ face]i
griji. Dac\ nu a]i f\cut-o la timp sau nu era]i în
Italia în acea perioad\, înc\ ave]i posibilitatea
s\ v\ înscrie]i copiii la [coal\.
Este oportun s\ amintim c\ to]i minorii
prezen]i pe teritoriul na]ional [i în diferitele
garde [i tipuri de [coal\, potrivit legii italiene, au
dreptul la educa]ie, indiferent de regularitatea
pozi]iei lor de [edere. Înscrierea minorilor str\ini
în [colile italiene de orice fel [i grad se face conform modalit\]ilor [i condi]iilor prev\zute pentru
minorii italieni, dar poate fi cerut\ în orice
perioad\ a anului [colar, deci [i dup\ termenul
fixat de Minister. Minorii str\ini lipsi]i de documentele de `nscriere în registrul de eviden]\ a
popula]iei sau în posesia unei documenta]ii
neregulare sau incomplete, sunt înscri[i "sub rezerv\" în clasa corespunz\toare.
Minorii str\ini sunt înscri[i în clasa corespunz\toare vârstei, cu excep]ia cazului în care
colegiul profesorilor hot\r\[te înscrierea într-o
clas\ diferit\, ]inând cont:
- de organizarea studiilor din ]ara de provenien]\, care poate determina înscrierea într-o
clas\ imediat inferioar\ sau superioar\ fa]\ de
cea care corespunde în func]ie de vârst\;
- de cursul de studii eventual urmat în ]ara de
provenien]\;
- de titlul de studii eventual de]inut;
- de verificarea compten]elor, abilit\]ilor [i a
nivelelor de preg\tire.
Dac\ vi se neag\ dreptul de a v\ înscrie copiii
la [coal\, v\ pute]i adresa la Administra]ia studiilor din provincia dvs., care este biroul teritorial
al Ministerului Educa]iei Publice.
Andrea De Rossi
EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA"
PENTRU O VIA}|
~}I R|SPUND IMEDIAT
LA ~NTREB|RILE TALE DESPRE:
LINI{TIT|
~N ITALIA
Afl\ totul
despre drepturile tale
166.105.612
Decretul fluxurilor
Permisul de [edere
Sanatoria
Expulzarea
Viza de turism
Viza de studiu
Uniunea European\
Re`ntregirea
Cartea de [edere
Cet\]enia
Reziden]a
C\s\toria
Permisul de conducere
Convertirea permisului
Asigur\ri
Amenzi
Partita Iva
Declara]ia de venituri
Contribu]ii menajere
de luni pânĄ vineri, de la 10.00 la 19.00
costul convorbirii 1,57 € pe minut iva inclusĄ
Stranieri in Italia
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
CONSULAT 9
Apelul rom=nilor din Latina c\tre consulat:
"Relua]i colaborarea cu agen]iile de servicii"
Public\m scrisoarea
unui medic rom=n din
Latina, semnat\ de zeci
de rom=ni, adresat\
consulatului Rom=niei,
`n care se aduc argumente pentru reluarea
colabor\rii cu agen]iile.
C\tre Sec]ia consular\ a
Ambasadei Rom=niei de la
Roma
Domnule Consul
General,
M\ numesc Constantin
C`l]ea, sunt medic [i lucrez la
Asl din Latina (Direc]ia
Sanitar\ Local\). Prin natura
profesiunii mele (vizite la
domiciliu, serviciul Igien\ [i
serviciul de Vaccin\ri) am
avut ocazia s\ cunosc foarte
mul]i rom=ni, at=t din Latina,
c=t [i din `ntreaga provincie,
deoarece f\c=nd vizitele la
domiciliu am putut constata
c\ aproape to]i pacien]ii au
angajat `ngrijitoare [i colaboratoare domestice de na]ionalitate rom=n\, iar la serviciul
vaccinari se prezint\ foarte
mul]i p\rin]i cu copii rom=ni.
~n afar\ de asisten]a medical\
pe care o acord [i `n cazuri de
urgen]\, am fost de
nenum\rate ori solicitat de
rom=ni pentru diversele probleme legate at=t de actele lor,
c=t [i de cele ale copiilor lor
n\scu]i `n Italia.
Pentru a le fi de ajutor,
`mpreun\ cu so]ia mea, care
are o Agen]ie Imobiliar\ `n
Latina de 12 ani [i care pentru
ei este deja un punct de refe-
rin]\, am integrat [i Agen]ia
de Servicii pentru rom=ni
"ROM+NIA MARE". Pentru
aceasta am ob]inut de la autorit\]ile italiene recunoa[terea
calific\rii de traduc\tor [i mam `nscris la ordinul
Traduc\torilor [i Exper]ilor de
la Camera de Comer] din
Latina. Aceast\ agen]ie este
`nscris\ at=t la C.C.I.A.A. din
Latina, fiind agreat\ [i de
Chestura din Latina.
Condi]ii
Cereri de la rom=ni
}in=nd cont de toate acestea, v\ rug\m s\ evalua]i reluarea colabor\rii cu agen]iile de servicii. Propunerea nostra
este aceea de a cere agen]iilor care vi se adreseaz\ pentru
colaborare s\ `ndeplineasc\ toate condi]iile de func]ionare. ~n
primul r=nd, administratorul s\ fie `nscris `n primul r=nd ca
traduc\tor la Camera de Comer], aceasta fiind una din
condi]iile principale, deoarece nu a `nfiin]a o agen]ie de servicii este greu, ci a fi autorizat [i `nscris la rolul Exper]ilor [i
Traduc\torilor. Apoi agen]ia s\ aib\ Nulla Osta de la Poli]ia
Economic\, iar persoana care o reprezint\ `n rela]iile cu consulatul s\ fie chiar administratorul agen]iei. ~n acest fel se
vor evita orice fel de neregului, administratorul societ\]ii
r\spunz=nd personal de serviciile propuse at=t `n fa]a
autorit\]ilor rom=ne, c=t [i a celor italiane.
Reluarea colabor\rii cu agen]iile va fi at=t `n favoarea
cet\]enilor rom=ni, c=t [i a consulatului, deoarece `n acest fel
se va reduce semnificativ num\rul persoanelor care zilnic se
prezint\ la consulat, serviciile consulare fiind acelea[i, dar
simplific=nd pe c=t posibil munca personalului [i d=nd o
imagine demn\ [i evit=nd numeroasele nemul]umiri, at=t a
cet\]enilor rom=ni, c=t [i a celor italieni.
Printre serviciile agen]iei
noastre, `n afar\ de serviciile
la nivel de autorit\]i locale Prim\rie, Prefectur\, Tribunal,
Parchet, Notar - am introdus
[i serviciile la Consulatul
rom=n. Am colaborat pentru
c=]iva ani cu Serviciul
Consular, rezolv=nd multe
probleme ale clien]ilor no[tri.
~n ultimele luni, din p\cate,
aceste servicii au fost sistate,
am `n]eles c\ din motivul
neseriozit\]ii anumitor agen]ii.
To]i rom=nii care s-au
adresat agen]iei nostre, absolut to]i, cer redeschiderea serviciilor consulare prin intermediul agen]iei, ei fiind informa]i [i absolut dispu[i s\
pl\teasc\, `n afar\ de taxa
consulara, [i comisionul
agen]iei, a[a cum au f\cut [i
p=n\ `n prezent.
Doresc s\ subliniez cererea
mare a rom=nilor pentru
redeschiderea serviciilor consulare prin Agen]iile de servicii, marea majoritate a lor
fiind `n imposibiliatea de a se
deplasa personal la Consulat,
at=t din cauza serviciului, c=t
[i din cauza familiei, av=nd
copii mici [i neav=nd posibilitatea de a-i l\sa cu cineva, iar
`n ceea ce prive[te completarea formularelor, au mari
probleme.
~n `ncheiere adaug o list\
de persoane care au cerut s\
intervenim la consulatul
roman pentru a relua colaborarea cu agen]iile: Vasile
Cuth, {tefan Flutur, Iulia
Ungureanu, Mihaela
R\ileanu, Mihaela Savu, Ionel
Lupulescu, Samuel Mardare,
Vasile Mo]iu, Neculai
Dumitru Timira[, Loredana
Lup[an, Corina Seco[an,
Florin Olteanu, C\lin C\t\lin
Mihai, Nicolae Lupu, Mihai
Nedelcu, Angela Mihai - to]i
din Latina, Ion Marta - din
Sezze, Ioan Miholca - din
Lanuvio, Elena Ramona
Voinea - din Aprilia.
Dr. Constantin C`l]ea
10 ACTUALITATE
Gazeta Rom=neasc\
16 - 22 martie
Zidari la negru pentru restaurarea Vene]iei
O diminea]\ ca oricare alta la Piazzale
Roma din Mestre. La 6 diminea]a, zeci de imigran]i se îndreapt\ spre [antiere. Au un rucsac
în spate, `n care au ghetele de schimb [i haine de
munc\. Unii au [i unelte, un ciocan, o mistrie, o
dalt\... Nu se [tie niciodat\. Muncesc cu ziua, pe
Cine vrea s\ g\seasc\ un loc
de munc\ vine aici, pu]in conteaz\ ce [tie s\ fac\. Cei care le
ofer\ de munc\ sunt a[anumi]ii "caporali", str\ini care
angajeaz\ la negru al]i str\ini.
Este la vedere plaga muncii la
negru, a clandestinit\]ii, accidentelor de munc\, evaziunii.
"90% dintre muncitorii pe care
îi vede]i pe [antiere la Vene]ia
sunt la negru", explic\ unul
dintre str\inii care a[teapt\ un
loc de munc\. "Lucr\rile nu se
fac cu marile societ\]i, ci cu
micile firme care lucreaz\ `n
subantrepriz\". Firme care
lucreaz\ trei luni, apoi se desfiin]eaz\ [i nu mai pl\tesc contribu]iile la Inail, Inps, Cassa
edile. Muncitorii devin invizibili. Pân\ când se accidenteaz\
vreunul.
Diminea]a, pia]a din Mestre
mi[un\ de lucr\tori. 40 de
euro, 12 ore pe zi. Trei euro [i
ceva pe or\, totul inclus, [i
banii se iau dup\ trei luni, dac\
patronul va fi cinsit. Potrivit
normelor de plat\ în vigoare de
la 1 ianuarie 2007, un muncitor obi[nuit, în regul\, trebuie
pl\tit cu 7,69 euro. 9, 57 dac\
este de nivelul IV. Apoi mai
este Cassa Edile, concediile,
contribu]iile. Ajunge la circa
10 euro pe or\, aproape 12
pentru nivelul IV.
Partite Iva
"Nu putem face controale în
interiorul [antierelor - explic\
Paolo Bizzotto de la sindicatul
constructorilor din Cisl regional - dar [tim c\ munca la negru
este mascat\ de partite Iva, de
firme de meseria[i, de firme
individuale". Mecanismul este
simplu: se deschide partita Iva
[i se înscrie la Camera de
comer] sau la me[te[ugari.
Firme care se nasc [i mor `ntrun ritm nebunesc, care nu
ajung s\ mai pl\teasc\ nimic la
stat.
Ultimele date ale Camerei
3 euro pe or\, pentru restaurarea unuia dintre
cele mai frumoase ora[e din lume: Vene]ia.
Cotidianul "Corriere del Veneto" a publicat
un reportaj despre ce se `nt=mpl\ la "supermarket-ul de for]\ de munc\" din Piazzale Roma de
la Mestre.
Elevii str\ini, mai
nemul]umi]i decât
colegii lor italieni
de Comer] din Vene]ia (al
doilea trimestru a lui 2006):
sunt 11.092 de firme de construc]ii active la Vene]ia,
69.283 in Veneto. În primul
trimestru au fost înscrise 588
de firme, 581 sunt cele care [iau încetat activitatea. Una se
înfiin]eaz\, alta moare.
Michele Monaco, director
la Inspectoratul de Munc\ din
Vene]ia, prezint\ datele din
2006: din 461 de [antiere controlate, 363 neregulare,
aproape 400.000 de euro
amenzi.
În 2006 au murit 20 de
muncitori în zona Vene]iei.
Erau 12 în 2005. "Situa]ia e
grav\: se dubleaz\ num\rul
accidentelor [i a mor]ilor explic\ Salvatore Linhard, secretar de la Camera de Munc\
vene]ian\ - [i potrivit surselor
noastre acelor cifre trebuie s\ li
se adauge un 20% care nu este
înregistrat".
Inspectorii de munc\ sunt
`ns\ dep\[i]i. Directorul de la
Spisal Vene]ia, Giancarlo
Magarotto, explic\: "Suntem
12 oameni [i trebuie s\ control\m 20.000 de activit\]i de
produc]ie, 130.000 de lucr\tori
reziden]i [i al]i 50.000 nereziden]i".
Trei femei au murit din cauza metanolului
Trei femei, o polonez\ [i
dou\ rom=nce, au murit din
motive misterioase `n
decurs de circa o lun\ la
Palermo. La autopsie, la
toate trei s-au descoperit
puternice urme de metanol
`n corp.
Cele trei femei lucrau ca
`ngrijitoare `n Sicilia. Dou\
dintre ele aveau pu]in peste
20 de ani, a treia avea 41.
Procurorii au deschis o
anchet\, presupun=nd c\
femeile au b\ut whisky sau
vin `n care a fost pus
metanol, probabil b\uturi
contraf\cute, cump\rate de
pe pia]a neagr\. Primul
deces a avut loc pe 27 ianuarie, este vorba de o
polonez\ care lucra la
Bagheria, localitate de
l=ng\ Palermo. La pu]ine
zile dup\ aceea, pe 1 februarie, a murit o românc\ care
îngrijea un b\trân la San
Cono, un sat din provincia
Catania. Maria, ultima victim\, a decedat la `nceputul
lunii martiecu trei zile în
urm\. Femeia, [i ea
românc\, s-a sim]it r\u în
timp ce lucra în cas\, la
Gibellina, ora[ din zona
Trapani. Fiica ei le-a
povestit medicilor c\ a
v\zut-o pe mama ei bând
ceva, înainte s\ se simt\
r\u. La o or\ dup\ aceea,
femeia a intrat în com\ ireversibil\ [i apoi a murit.
Sunt mai pu]in satisf\cu]i de ei în[i[i decât
colegii lor de aceea[i
vârst\, numai unul din trei
(25% dintre cei de sexul
masculin [i 33,1% dintre
fete) se simte italian; 60%
consider\ c\ e un dezavantaj s\ fie de origine str\in\.
Este fotografia f\cut\ italienilor de a doua genera]ie
- tinerii n\scu]i în Italia
din p\rin]i str\ini - de un
studiu coordonat de
Universitatea din Padova.
Au fost intervieva]i peste
10.000 de elevi din [colile
medii din toat\ Italia. "Din
studiul pe care l-am efectuat - a explicat coordonatorul studiului, Gian Piero
Dalla Zuanna - putem
în]elege dou\ elemente
fundamentale: primul este
acela c\ italienii de a doua
genera]ie au mai pu]ine
[anse s\-[i vad\ îndeplinite
propriile aspira]ii de
mobilitate social\, dat
fiind c\ sunt inferioare atât
disponibilit\]ile financiare
medii ale familiilor de
apartenen]\, cât [i gradul
de [colarizare al p\rin]ilor.
Al doilea aspect important
este faptul c\ unul din trei
elevi cu p\rin]i str\ini prefer\ s\ vorbeasc\ limba de
origine a propriilor p\rin]i,
mai degrab\ decât italiana".
Vodafone One Nation.
Un apel spre ĥara ta costÅ
cât un apel în Italia.
În plus, pentru tine, convorbiri în valoare de 100 € în fiecare lunÄ Ġi niciun cost de reîncÄrcare.
Cu Vodafone One Nation este mai uġor ġi mai ieftin sÅ suni în ĥara ta deoarece costÅ cât un apel în Italia:
numai 19 cenĥi pe minut. În plus, pentru tine, trafic în valoare de pânÅ la 100 € cÅtre numerele Vodafone
Italia. Pentru fiecare apel, se aplicÅ un tarif de conectare de 19 cenĥi. Pentru informaĥii cu privire la planul tarifar ġi la ĥÅrile în care se aplicÅ tariful, sunÅ la numÅrul multilingv 42942 sau mergi la un magazin Vodafone.
Tarifare la unitÄĤi de timp debitate anticipat cu durata de 30 sec. Ġi în valoare de 9,5 cenĤi.
Life is
12 ROM+NI ~N ITALIA
Gazeta Rom=neasc\
16 - 22 martie
Datorit\ solidarit\]ii ora[ului Torino,
Mihaela poate din nou s\ mearg\
Decisive dou\ interven]ii
chirurgicale la Cto
Mihaelei, 13 ani, a sosit `n august anul
trecut `n Italia. Avea picioarele devorate de
arsuri. Gra]ie chirurgilor plastici de la Cto
din Torino [i solidarit\]ii f\r\ margini a
cititorilor publica]iei "Specchio dei tempi",
suplimentul cotidianului "La Stampa",
aceast\ feti]\ condamnat\ s\ tr\iasc\ cu
degetele de la picioare în totalitate retrase
[i închise în laba picorului, poate merge
din nou. A[a cum visa de trei ani, din ziua
în care - singur\ acas\ - a fost speriat\ de
un tunet, [i ferindu-se a dat peste dou\
oale cu ap\ clocotit\ care s-au v\rsat peste
ea. A urlat, a fost dus\ la urgen]\ la spitalul cel mai apropiat, apoi îngrijit\ `ntr-un
spital din România. Medicii rom=ni,
afirm\ "La Stampa", n-au [tiut s\ înfrunte
situa]ia, astfel c\ pielea de la picioarele
Mihaelei a crescut, f\când practic imposibil - [i foarte dureros - chiar [i simpla sprijinire a picioarelo. Mihaela s-a întors deja
în România. Cu pantofi normali, pentru c\
picioarele sale, acum, sunt normale. O
poveste care a emo]ionat ora[ul Torino. În
iunie anul trecut, m\tu[a Mihaelei, care
tr\ie[te la Torino de ani de zile, ceruse ajutor la Cto: "Voi îmi pute]i ajuta nepoata,
dar p\rin]ii ei sunt prea s\raci pentru a
putea pl\ti transportul [i îngrijirile medicale". Medicul primar de la Centru de
arsuri grave de la Traumatologie, Maurizio
Stella, a oferit imediat disponibilitatea
echipei sale.
"Specchio dei tempi" preluat apelul, l-a
relansat [i r\spunsul a fost extraordinar:
întreaga sum\ necesar\ pentru c\l\toria cu
avionul Bucure[ti-Levaldigi [i pentru
interven]ia de reconstruc]ie a picioarelor a
fost predat\ a doua zi dup\ articolul din
"La Stampa" de p\rin]ii lui Paolo Cilento,
promisiune a hocheiului pe ghea]\ de la
Dragi Torino care a murit la 22 de ani din
cauza unui accident rutier ("Cu acelea[i
picioare pe care aceast\ fat\ nu le poate
sprijini pe p\mânt din cauza arsurilor, fiul
nostru aluneca pe ghea]a pistei"). Dar
lan]ul de solidaritate nu s-a întrerupt: pentru Mihaela au ajuns alte oferte, [i altele [i
altele, pân\ la o sum\ suficient\ pentru a
asista fata în Italia [i pentru a o ajuta s\ se
reîntoarc\ [i s\ tr\iasc\ [i s\ studieze în
]ara sa. Mihaela [i tat\l ei Constantin au
plecat cu lacrimi în ochi. Au p\r\sit casa
Mihaela [i tat\l ei
de primire "Piccolo Cosmo" unde au fost
g\zdui]i înainte [i dup\ cele dou\ interven]ii chirurgicale la care a trebuit s\ fie
supus\ feti]a: în septembrie, pentru a
reconstrui [i o parte din c\lcâiul drept, în
ianuarie pentru partea cea mai complex\,
reconstruc]ia piciorului stâng.
Mihaela a primit foarte multe dona]ii,
lunile acestea. Scrisori [i vizite. A înv\]at
limba italian\. Acum este fericit\ s\ se
întoarc\ acas\, pentru c\ acolo o a[teapt\
mama [i un fr\]ior mai mic. Lor, tat\l
Constantin, care pentru a-[i asista fiica a
renun]at la munc\, le-a trimis lunile acestea o parte din banii primi]i.
(sursa: La Stampa)
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
ROM+NI ~N ITALIA 13
Poetul muncitor Viorel Boldi[: "Sunt
un fiu de ]\ran, pierdut prin lume"
Viorel Boldi[ s-a n\scut pe 16
martie 1966 la Oradea. "Satul `n
care am copil\rit se nume[te
}ig\ne[ti de Cri[, la 30 km de
Oradea. Este o minune de sat,
adic\ era, pentru c\ acum e
Viorel ]ine s\ sublinieze
c\ a crescut la ]ar\. "Sunt fiu
de ]\ran, [colit pu]in pe la
ora[ [i apoi pierdut prin
lume". Poet, ]\ran, muncitor,
croitor, paznic de noapte,
chelner, barman, agent comercial, mic `ntreprinz\tor,
jurnalist, redactor [ef, Viorel
a f\cut multe `n via]\. "Nu
am terminat nici o facultate,
nu pentru c\ nu am avut
posibilit\]i sau sunt pentru c\
sunt prost (sau poate sunt?),
ci pentru c\ am fost `ntotdeauna un «bun de nimic»,
cum spunea tata. Oricum,
citi]i poezia de mai jos [i
ve]i `n]elege ceva mai mult
despre mine", `[i face Viorel
prezentarea pe site-ul
www.letterranza.org.
~n 1993 a plecat din
Rom=nia. La `nceput la
Atena, unde a locuit p=n\ `n
1995, apoi `n Italia. De 11
ani locuie[te [i munce[te la
Cellatica, `n provincia
Brescia. C\s\torit cu o
italianc\, doi copii, o slujb\
de muncitor `n fabric\ [i
marea pasiune pentru poezie.
~n anul 2000 a c=[tigat concursul "Culture a confronto",
organizat de prim\ria din
Brescia, cu povestirea
"L'emigrazione spiegata a
IL CONTO
non tengo niente
né case né terre
nemmeno
un conto corrente
mi affido al vento
incostante stridente
ormai non mi spavento
non tengo denaro
nada nulla nafing
che cazzo di vita
da lupo mannaro
che faccio
ignaro
aproape pustiu [i-i trist", spune
Viorel, care a publicat deja `n
Italia un volum de poezii - "Da
solo nella fossa comune" ("Singur
`n groapa comun\", Editura Gedit,
168 pagini, 14 euro).
mia figlia". ~n 2005 a
c=[tigat premiul "EKS &
TRA" cu volumul de poezii
"Da solo nella fossa
comune", din care face parte
[i poezia "Il conto". Ultimul
pe list\, premiul doi la a
zecea edi]ie a concursului
"Racconto da leggere a
Natale", cu povestirea "Il
fazzoletto bianco" publicat\
de cotidianul "La Provincia
di Como" pe 6 ianuarie
2007.
Viorel Boldi[, ai avut
leg\turi cu via]a literar\
acas\?
"~n Rom=nia, prin anii '80
participam la via]a literar\
din Oradea. Frecventam
cenaclul literar Iosif Vulcan.
Dar apoi am f\cut o gr\mad\
de meserii. Am fost [i jurnalist, am ajuns [i redactor [ef
la Jurnalul de diminea]\ din
Oradea. Dar la un moment
dat mi-am dat seama c\ nu
pot r\m=ne acolo. Am plecat
`n Grecia `nt=i, apoi am venit
`n Italia."
Cum a fost `nceputul
`n Italia?
"Am luat-o de la zero.
Am dus via]a emigrantului
obi[nuit, am dormit prin pardi cose e vizi
incolore
non bevo non fumo
faccio poco all’amore
sono un nulla facente
non spero
e non credo più in niente
cavalco la vita
come fosse una troia
e lei brutta stronza
sfottendo s’annoia
cavalco cavalco
ma domani la smonto
me ne vado in banca
e mi faccio un conto.
curi, case p\r\site, g\ri... E
foarte u[or s\ te pierzi `n
aceast\ lume. Mai ales c=nd
pleci dintr-un birou de redactor [ef [i ajungi s\ dormi `n
fa]a g\rii din Milano. Era
descurajant. Apoi am reu[it
s\-mi fac acte, am g\sit o
revist\ a unei coperative care
m-a angajat. Acum muncesc
`ntr-o fabric\, pentru c\ din
poezie nu pot s\ tr\iesc."
Ai publicat poezii `n italian\. Scrii direct sau `nt=i
`n rom=ne[te?
"Multe sunt scrise `n italian\, dar la fel de multe sunt
scrise `n rom=ne[te [i apoi
traduse, mai bine zis ref\cute
`n italian\."
Ce planuri literare ai?
"Deocamdat\ colaborez
cu mai multe publica]ii de
poezie pe internet [i mai
public `n diferite ziare [i
reviste italiene. Ultima oar\
am publicat un text `n «Il
Giornale»."
Publici `n ziare
de dreapta?
"C=nd am venit `n Italia
Coperta c\r]ii lui Viorel Boldi[
eram foarte anticomunist, cu
idei de dreapta. Ajuns aici,
obligat s\ fac tot felul de
munci, dintre cele mai de
jos, a trebuit s\ recunosc c\ e
nevoie de valorile sociale
promovate de st=nga. Acum
m-a[ defini de st=nga [i anticlerical convins."
Sunt mul]i rom=ni `n Italia
pe care `i chinuie talentul [i
se apuc\ de scris.
"Este o v=rst\ la care to]i
scriu poezii. Eu nu cred c\ a
scrie este o prerogativ\ a
unor academicieni sau intelectuali. Nu-i r\u dac\ omul
scrie. Dar p=n\ la a scrie de
calitate [i apoi a publica, e
cale lung\."
Sorin Cehan
SCRISOARE MAMEI
Hei mam\, ce mai faci, cum
mai e[ti!?
Ce mai e nou pe la Tig\ne[ti?
Eu n-am crescut, sunt tot a[a
cum m\ [tii,
Cu capul `n nori [i plin de
poezii
Cum `mi prezise o ]iganc\ cu
ochi de catifea
Uit=ndu-se piezi[ pe fundul
ce[tii de cafea.
Hei mam\, eu cas\ `nc\ nu miam luat,
Tr\iesc `ntr-o carte ca [i `ntr-o
gur\ de sat.
Ma hr\nesc cu cuvinte... te
doare ce-]i spun?
{tiu, mam\, dar hai pe la noi
de Cr\ciun.
Fetele sunt bine, `]i trimit o
poz\ de-a lor
S\ le vezi, s\-]i mai treac\ din
dor.
Hei mam\, nici nu [tiu ce s\-]i
mai scriu.
Eu tare mult acas\ a[ vrea s\
viu,
Dar lumea e rea, banii lipsesc,
tu [tii bine.
Oh, mam\ drag\, nu fi sup\rat\
pe mine.
Tu roag\-te, a[a cum [tiu c\
faci mereu,
S\ ne ajute pe to]i bunul t\u
Dumnezeu!
www.compassonline.it
Pâna˘ la 30.000* euro. Imediat.
Ascultăm, vorbim clar úi dăm forĠă
proiectelor tale.
Sună la numărul verde gratuit úi întreabă unde
se află Filiala cea mai aproape de tine.
Vei avea întotdeauna o persoană la dispoziĠia ta,
fără angajamente, cu cea mai mare atenĠie.
Pentru a te face să te simĠi acasă.
Dăm forĠă proiectelor tale.
*Cu condiġia aprobĄrii prealabile a societĄġii Compass S.p.A. pentru cererea de finanġare. Mesaj publicitar. Pentru condiġiile conractuale, consultaġi foile informative
disponibile ûa Sediu ûi la toate Filialele Compass S.p.A. sau pe site-ul www.compassonline.it. Asociat Unic, direcġie ûi coordonare: Mediobanca S.p.A.
câti, îti,
trebuie?
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 15
Tabere de romi, evacuate la foc automat
~n tab\ra de la Villa Troili
din Roma locuiau 400 de romi.
Pe 9 martie au fost evacua]i.
De la Tor Vergata au fost evacua]i pe 5 martie 250 de romi.
Tab\ra de la Tor Pagnotta,
unde locuiau 150 romi, a fost
9 martie, ora 7, tab\ra de la
Villa Troilli, din zona Aurelia:
sosesc 80 de gardieni publici,
`nso]i]i de escavatoare [i buldozere. Prim\ria a ordonat
`nchiderea taberei. Aici în
2001, tab\ra fusese instalat\
chiar de prim\rie. Au fost
plasate 50 de containere pentru romi, dar în [ase ani
lucrurile s-au schimbat.
Num\rul romilor din tab\r\ a
ajuns la 400, iar ocupan]ii
containerelor erau cu totul
al]ii dec=t [tia prim\ria.
Gardienii publici spun c\ cei
c\rora le fuseser\ date containerele au fost `nlocui]i de
romi rom=ni cu probleme cu
justi]ia. Tab\ra a devenit complet ilegal\ [i prim\ria a decis
dezafectarea ei. Excavatoarele
au pus la p\mânt containerele.
Romii cu acte, circa 160 de
persoane, au fost `ndruma]i de
prim\rie `n alte loca]ii, `n
tabere de pe via Tiberina [i
Nomentana. C=teva mame cu
copii au fost duse în structuri
de primire ale Prim\riei.
Romii au avut la dispozi]ie
tot timpul necesar pentru a-[i
lua lucrurile. S-a format o
mic\ coad\ de tineri, copii,
b\rba]i [i femei care duceau
bagajele în autobuzele puse la
dispozi]ie de prim\rie. La un
moment dat un grup de ]igani
a încercat s\ blocheze strada
`n semn de protest, dar au fost
descuraja]i imediat de for]ele
de ordine. "Interven]ia de la
Villa Troili restituie demnitatea persoanelor care tr\iau în
condi]ii nepl\cute [i garanteaz\ cet\]enilor zonei o mai
mare siguran]\ [i cur\]enie,
pentru o mai bun\ calitate a
vie]ii", a comentat primarul
Walter Veltroni. "Tab\ra creat\
în 2001 în urma unei ordonan]e a prefecturii este închis\
definitiv [i întreaga zon\ va fi
ref\cut\ [i restituit\ ora[ului.
{i de aceast\ dat\ opera]iunile
de evacuare s-au desf\[urat
cum trebuie, gra]ie colabor\rii
Poli]iei Municipale, a For]elor
evacuat\ pe 21 februarie. ~n
ultima lun\, prim\ria Romei a
declan[at o ofensiv\ f\r\ precedent contra taberelor abuzive
de romi, `n ideea de a-i transfera `n localit\]ile din jurul
Capitalei. Satele din jurul
Romei sunt `ns\ `n pragul
revoltei. Potrivit Prefectului
Serra, la Roma sunt circa
20.000 de romi, care vor deveni
30.000 `n scurt timp, dac\ nu
se iau m\suri. Cu toate acestea,
problema pare f\r\ solu]ie.
Din 2001, la Roma au fost evacuate 30 de tabere
de ordine, a Protec]iei civile [i
a asocia]iilor care asist\ romii.
O opera]iune care se adaug\
celor efectuate deja `n timpul
acestor ani: din 2001 au fost
evacuate 30 de tabere [i loca]ii
abuzive din ora[", a mai spus
Veltroni. "În final, dup\ ani de
nepl\ceri, agresiuni, furturi,
degradare ambiental\ [i
risipire a banului public din
partea administra]iei, a sosit
mult a[teptata evacuare, care-i
entuziasmeaz\ pe cet\]enii din
Pisana [i Bravetta", a comentat [i Gianni Alemanno,
pre[edinte al Federa]iei
romane a AN.
Evacuare la Tor Vergata
Pe 5 martie a fost evacuat\
tab\ra abuziv\ de romi din
zona Tor Vergata, la Roma. ~n
80 de bar\ci, pe terenul
Universit\]ii Tor Vergata,
tr\iau circa 250 de persoane.
Rectorul Universit\]ii, Finazzi
Agrò, [i-a exprimat
"satisfac]ia [i aprecierea pentru munca for]elor de ordine"
[i s-a angajat s\ pun\ la dispozi]ia poli]iei municipale
mijloacele universit\]ii pentru
a monitoriza, circa 15 zile,
zona cuprins\ între Tor
Vergata, Tor Bella Monaca,
Borghesiana, Borgata
Vermicino [i Ponte di Nona.
Primarul Veltroni: "Prin
aceast\ opera]iune nu numai
c\ se restabilesc regulile [i se
rezolv\ o problem\ care-i
afecta pe cet\]eni, dar se
creaz\ condi]ii pentru a pune
la dispozi]ia Universit\]ii [i a
colectivit\]ii a unei zone destinate s\ g\zduiasc\ importante
structuri universitare [i
sportive". ~n zon\ se vor construi amenaj\ri pentru campionatele de înot din 2009.
Invazie din Rom=nia
"Consider\m pozitiv\ evacuarea taberelor de romi, dar ne
`ngrijoreaz\ incon[tien]a
administra]iei de centru-stânga
din Roma care nu are un plan
sigur [i eficace pentru a opri
incontrolabilul fenomen al
ocup\rilor abuzive", a declarat
Federico Guidi, consilier
comunal An. "Aceste tentative
sporadice de a restaura legalitatea pe teritoriul roman nu
duc la nimic. Dac\ a[ fi în
locul primarului Veltroni, nu
a[ anun]a victoria a[a de
repede, tinând cont c\ de
fiecare dat\ când se evacueaz\
o tab\r\, apare alta `n alt\
parte. Ar fi bine ca primarul,
înainte s\ aib\ loc mar[ul contra Romei a celor peste
300.000 romi proveni]i din
România [i Bulgaria, s\ se
pun\ la ad\post, dotând m\car
ora[ul cu un pact de legalitate
[i siguran]\, cum s-a întâmplat
deja de câteva luni pentru
ora[ul Milano."
A[adar, Alleanza Nazionale
vorbe[te de 300.000 de romi
din Rom=nia, gata s\
porneasc\ spre Italia [i s\
ocupe Roma. Prefectul Romei,
Achille Serra este [i el `ngrijorat: "Trebuie s\ lu\m act de
faptul c\ cet\]enii nu-i mai
suport\ pe cei 20.000 de romi
prezen]i pe teritoriul roman,
care `n c=teva luni risc\ s\
devin\ 30.000". Serra s-a
declarat nemul]umit de
anumi]i primari din regiunea
Lazio, care nu sunt de acord
cu transferarea `n localit\]ile
lor a romilor evacua]i din
Roma. "Sunt egoi[ti", spune
Serra. {i totu[i, ce s\ fac\
bie]ii primari din anumite
localit\]i din Lazio, care se
trezesc cu h=rtii de la Roma
prin care sunt anun]a]i c\ de
sosirea `n micile lor localit\]i
lini[tite a sute de romi?
Protest la Barbano Romano
Primarul Lucca Montaccino, din localitatea Barbano Romano
(`n apropiere de Viterbo), c=nd a aflat de sosirea romilor, a adunat lumea `n biseric\, 450 de oameni, pentru c\ sala de la prim\rie era prea mic\. Pe 7 martie, de la amvon, primarul Montaccini le-a explicat cet\]enilor c\ momentul este grav [i pericolul
real. "Satul nostru are dreptul la lini[te [i la certitudinea dreptului". Pe str\zile din sat nu se vorbe[te despre altceva dec=t despre
sosirea a 80 de familii de romi. Primarul spune c\ nu este vorba
de rasism. "Istoria satului [i a mea personal\ vorbesc de la sine,
am g\zduit în trecut str\ini, care acum sunt integra]i. Chiar eu am
riscat [i am g\zduit acas\ un clandestin român. Problema nu este
aceasta. Dar nu avem mijloacele pentru a g\zdui o tab\r\ de
romi. Nu avem bani. Aici sunt doar doi gardieni publici, [i num\rul personalului de la unitatea de carabinieri nu este adecvat."
Gazeta Rom=neasc\
16 FLAGRANT
16 - 22 martie
Mafiot italian din Sacra Corona
Unita, arestat la Craiova
Un cap al unei importante familii mafiote
din Italia a fost prins pe 8 martie de poli]i[tii
rom=ni la Craiova. Antonio Costantini, 54 de
ani, era c\utat `n Italia pentru comandarea
unui asasinat [i trafic cu arme.
Costantini, originar
din Lecce, a fost
prins `ntr-un
apartament din
centrul municipiului Craiova, unde
se ascundea de
câteva luni. C=nd a
v\zut poli]ia
intr=nd pe u[\,
Costantini a izbucnit `n pl=ns.
Ata[atul de Interne italian
Paolo Sartori a declarat c\
Antonio Costantini (56 de
ani), unul dintre conduc\torii
grup\rii mafiote "Sacra
Corona Unita" din regiunea
Puglia, a fost condamnat, de
instan]ele italiene, pentru
omor [i trafic de arme, la 21
de ani [i patru luni de
închisoare.
Potrivit oficialului italian,
în anul 1986, fratele italianului prins la Craiova, care era
un membru marcant al
grup\rii mafiote italiene, a
fost ucis. Cinci ani mai târziu,
aflând care este uciga[ul
fratelui s\u, Antonio
Costantini a ordonat [i a
colaborat la lichidarea acestuia, anticarul Carlo
Sangiovanni din Lecce.
În anul 1995, un "colaborator" al Poli]iei italiene l-a
indicat pe italianul prins la
Craiova drept persoana care a
comandat [i colaborat la
crim\, iar un an mai târziu
acesta a fugit din Italia pentru
a evita o posibil\ condamnare. În anul 2001,
Tribunalul din Trento l-a condamnat pe fugar la 25 de ani
de închisoare, iar doi ani mai
târziu, Curtea de Apel a redus
pedeapsa la 21 de ani [i patru
luni de închisoare, în 2006
condamnarea r\mânând definitiv\.
Paolo Sartori a afirmat c\
liderul mafiot a ajuns în
România în luna mai sau
iunie 2006, dar poli]i[tii au
aflat acest lucru abia la
începutul lunii noiembrie.
Ata[atul de Interne italian
a mai spus c\ poli]i[tii români
au reu[it interceptarea unor
apeluri telefonice ale italianului urm\rit [i ale unor
apropia]i ai s\i, care au confirmat identitatea acestuia.
Paolo Sartori a mai spus c\
italianul avea în România un
nume fals - Giancarlo - [i
avea o firm\ care se ocupa cu
importul [i exportul cafelei.
Ofi]erul de caz, subcomisarul C\t\lin Zugravu, a precizat c\ dup\ investiga]ii
specifice, s-a identificat domiciliul persoanei c\utate,
respectiv un imobil din
Craiova, unde acesta locuia
f\r\ forme legale. Pe 28 februarie a fost emis, pe numele
fugarului, un mandat de
arestare european. În opinia
lui Sartori, acest mandat a
permis ca ac]iunea s\ se
desf\[oare mai rapid.
Ata[atul de Interne italian
a mai spus c\, în cel mai scurt
timp, Antonio Constantini va
fi extr\dat în Italia, unde
va continua investigarea
acestuia. Sacra Corona
Unita", cu sediul istoric `n
regiunea Puglia, este una din
cele patru mari grup\ri
mafiote italiene [i î[i
desf\[oar\ activitatea în sudul
Italiei, fiind specializat\ `n
trafic de droguri (în special
din Albania), trafic de persoane (în special din Muntenegru) [i trafic de arme.
Antonio Costantini, arestat `n Rom=nia
Prostituate rivale: au turnat
benzin\ pe ele [i au vrut s\ le dea foc
Vroiau s\ le ard\ de vii
pentru a-[i ap\ra locul pe trotuar. S-a întâmplat în noaptea
de 5 martie în zona Fratte la
Porto Sant'Elpidio (provincia
Ascoli Piceno). Trecuser\ de
pu]in timp orele 23 când cele
dou\ românce, am=ndou\ sub
20 ani, noi în zon\, s-au dus
în cartierul r\u-famat unde se
practic\ prostitu]ia. Ajunse pe
o strad\, cele dou\ românce
au fost acostate de dou\
"colege" de-ale lor, tot
rom=nce, P.A. de 23 de ani [i
B.D. de 20 de ani, care nu
acceptau "concuren]a" [i
insistau s\ men]in\ "exclusivitatea" în zon\.
Dar ultimele dou\ sosite
nu au cedat, a[a c\ a izbucnit
o alterca]ie. Pentru a fi mai
conving\toare, P.A. [i B.D.
[i-au chemat protectorii.
Dup\ câteva minute, ace[tia
au sosit [i mai întâi cu
amenin]\ri [i intimid\ri, apoi
prin fapte au încercat s\ le
îndep\rteze. Pentru a le
convinge c\ nu glumesc, cei
doi protectori au turnat pe
cele dou\ "intruse" un bidon
de benzin\ cu inten]ia evident\ de a le da foc. Cele
dou\ fete au chemat imediat
carabinierii cu celularul [i
interven]ia acestora le-a salvat în ultimul moment. Când
au sosit militarii, nu mai era
nicio urm\ a celor doi protectori. P.A. [i B.D. au fost în
schimb arestate cu acuza]ia
de violen]\ privat\ [i au fost
duse în închisoarea pentru
femei din Teramo. Cele dou\
românce agresate au avut
nevoie de îngrijiri medicale
la spitalul Murri din Fermo
din cauza leziunilor provocate de benzin\ la ochi.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 17
Gabriel Rusu: "Ministrul Ferrero mi-a promis
c\ dialogul cu imigran]ii va continua"
"Viaggio nell'Italia
dell'Immigrazione" este titlul
c\r]ii prezentate joi 1 martie
de c\tre Ministrul Solidarit\]ii
Sociale, Paolo Ferrero [i secretarul de stat Cristina De Luca.
Cartea sintetizeaz\ c\l\toria
ministrului în 15 regiuni italiene, organizat\ pentru a
La conferin]a de pres\,
desf\[urat\ la Casa
Refugiatului din Palatul
Leopardi (Roma), au participat Jean Leonard
Touadi, ziarist [i asesor la
prim\ria Romei, Riccardo
Bonacina, director editorial
al s\pt\mânalului Vita,
`mpreun\ cu care se distribuie cartea, Elisa
Cozzarini, cea care s-a
îngrijit de editarea c\r]ii,
numero[i ziari[ti [i str\ini.
C\l\toriile povestite `n
carte au `nceput pe data de
9 noiembrie 2006 în
Umbria [i s-au `ncheiat pe
29 ianuarie 2007 în
Marche. La sediul fiec\rei
Regiuni au avut loc întâlniri deschise, unde ministrul a ascultat [i a aflat,
direct de la cei care
muncesc [i se implic\ în
politica imigra]iei, ceea ce
se întâmpl\ concret în
diferite zone ale Italiei.
Ministrul Ferrero a eviden]iat c\ "aceast\ carte
reprezint\ o pluralitate de
realit\]i. Cunoscând
îndeaproape pove[tile celor
care imigreaz\ în Italia,
putem vedea `ntr-un mod
mai obiectiv fenomenul
imigra]iei; ne ajut\ s\
vedem cum, în ace[ti ani,
societatea italian\ s-a
schimbat. Imigra]ia apare
nu numai din nevoia
str\inilor de a c\uta condi]ii
de via]\ mai bune, dar [i
din cauza necesit\]ii Italiei,
]ar\ cu cea mai mic\ natalitate din Europa, de a-[i
men]ine sistemul productiv,
care are nevoie de 250300.000 de imigran]i pe an.
Imigra]ia este ast\zi un
lucru structural cu care tre-
asculta institu]iile, asocia]iile [i
cet\]enii str\ini, pe tema emigra]iei. Cartea a fost prezentat\ `n cadrul unei conferin]e
de pres\ la care a participat [i
Gabriel Rusu, care de[i [i-a
`ncheiat mandatul de consilier
adjunct la Prim\ria Romei,
continu\ s\ urm\reasc\ [i s\
buie s\ convie]uim. Pentru
a gestiona acest fenomen
trebuie s\ trecem de la
urgen]\ la normalitate.
Printre priorit\]ile de
înfruntat sunt: problema
casei, a gr\dini]elor pentru
copii, e serviciilor sociale,
dar [i cea a media]iei culturale [i a cunoa[terii limbii
italiene".
"În ultimii ani - a continuat ministrul - imigran]ii au
participat într-un mod semnificativ la cre[terea
Produsului Intern Brut, la
produc]ia [i la bog\]ia t\rii.
Este îns\ necesar ca Statul
s\ înt\reasc\ politica de
welfare, pentru a combate
rasismul [i pentru a
favoriza incluziunea
social\".
participe la ac]iunile cele mai
importante care au ca tem\
imigra]ia `n Italia. Gabriel
Rusu poveste[te pentrru
cititorii Gazetei Rom=ne[ti
importan]a `nt=lnirii de pe 1
martie pe care a avut-o cu
ministrul Ferrero [i secretarul
de stat De Luca.
Gabriel Rusu, `mpreun\ cu Ferrero [i De Luca
"Pân\ în aprilie - a
anun]at în final ministrul
Ferrero - cont\m s\ putem
prezenta textul noii legi a
imigra]iei pentru a modifica
Bossi-Fini, lege care a
demonstrat prin fapte c\
este inadecvat\".
Ionu] Gabriel Rusu
Imigra]ia [i modernizarea Italiei
Secretarul De Luca a descris anumite
impresii personale dup\ terminarea
c\l\toriei: "M-a impresionat seriozitatea
celor care au muncit [i muncesc `n domeniul imigra]iei. Din aceast\ c\l\torie a luat
na[tere [i o reflec]ie atent\ despre cum trebuie s\ fie în Italia modelul de integrare.
Cartea traseaz\ deja o idee de un parcurs de
integrare prin intermediul dialogului [i al
confrunt\rii".
Asesorul Touadi a amintit c\ "prezen]a [i
stabilitatea imigran]ilor în Italia reprezint\
în ziua de azi o sfidare, nu numai în
politic\, dar mai ales la nivel cultural [i
social, în care toat\ societatea trebuie s\ se
angajeze pentru a-i primi pe noii cet\]eni".
Aceast\ ini]iativ\ a ministrului Ferrero a
fost deosebit de apreciat\ [i de Pre[edintele
Italiei, Giorgio Napolitano, care, în
scrisoarea de salut c\tre to]i imigran]ii trimis\ la începutul acestei c\l\torii, scria:
"Strada integr\rii este înc\ lung\ [i trebuie
înfruntat\ cu coeren]\ [i rigoare (...) A da
siguran]\ parcursului migratoriu începând
de la ]\rile de origine, cu reguli pe care to]i
s\ le respecte, înseamn\ intrarea în normalitate a unui fenomen care ast\zi marcheaz\
acest secol. Prezen]a imigran]ilor contribuie
la cre[terea [i la modernizarea unei ]\ri, [i
aceasta nu numai pe plan economic".
Cartea "Viaggio nell'Italia
dell'Immigrazione" se poate g\si la
chio[curile de ziare în vânzare cu
s\pt\mânalul Vita, [i cuprinde, pe lâng\ cele
15 etape în Italia, zeci de experien]e de
via]\ ale imigran]ilor, precum [i o list\ a
participan]ilor care au intervenit la aceste
întâlniri.
Dup\ terminarea conferin]ei de pres\ am
avut deosebita onoare s\-l salut personal pe
ministrul Ferrero, iar în scurta conversa]ie
avut\, am manifestat printre altele [i
dorin]a, atât a mea cât [i a tuturor
imigran]ilor din Italia, ca acest dialog,
început în c\l\toria sa, cu cet\]enii str\ini s\
aib\ o continuitate pe tot parcursul acestui
Guvern. Ferrero mi-a confirmat c\ dialogul
cu imigran]ii va continua.
18 ASISTEN}A SANITAR|
Gazeta Rom=neasc\
Fiecare cet\]ean str\in cu [edere regular\ [i
rezident pe teritoriul na]ional are dreptul s\-[i
aleag\ propriul medic de încredere c\ruia s\-i
cear\ gratuit asisten]\ medical\ de baz\. Pentru
alegerea medicului de familie, interesatul trebuie s\ consulte listele medicilor care au
încheiat acord cu Servicul Sanitar Na]ional,
expuse la oficiile Districtului sanitar de apartenen]\. Unele Asl-uri au f\cut posibil\ consultarea acestor liste [i pe internet.
Medicul de familie
Înainte de a alege medicul,
este recomandabil s\ v\ duce]i
la cabinetul acestuia pentru a
verifica adresa [i condi]iile de
activitate. Trebuie s\ fie un
cabinet medical dotat cu
aparatur\ indispensabil\, cu o
sal\ de a[teptare amenajat\
corespunz\tor, cu servicii
igienice, cu iluminare [i
aerisire potrivit\. Este necesar
[i s\ cunoa[te]i disponibilitatea
medicului [i s\ ave]i în vedere
orarul de func]ionare a cabinetului, pentru c\ raportul care se
instaureaz\ între cet\]ean [i
medicul lui este tocmai un
raport de încredere. Fiecare
medic poate s\ asiste un
num\r limitat de persoane.
Reziden]a
Alegerea final\, care are
valabilitate anual\ [i care se
reînnoie[te automat, trebuie
comunicat\ la Biroul de
Eviden]\ a Asista]ilor de la
Districtul sanitar de reziden]\,
[i tocmai pentru aceasta, este
necesar s\ subliniem c\ reziden]a este condi]ia esen]ial\
pentru înscrierea asista]ilor pe
listele Asl [i pentru atribuirea
medicului de baz\.
Sunt prev\zute excep]ii de
la regula reziden]ei pentru studen]i, seminari[ti, cei din
internate [i cei în situa]ii similare absen]i din familiile lor
pentru motive de studiu, cei
care locuiesc în localit\]i balneoclimaterice peste trei luni
din motive dovedite de
s\n\tate, care trebuie certificate de un medic specialist de
la Asl [i pentru lucr\torii
deta[a]i ([i rudele lor) prin
contract de munc\ temporar cu
durata peste trei luni. Pentru
aceste categorii, înscrierea la
Asl [i alegerea medicului de
încredere nu este condi]ionat\
de reziden]\, fiind suficient\ o
declara]ie pe proprie r\spundere privind locuin]a, îns\ în
acest caz înscrierea este temporar\, nu este reînnoibil\ tacit
[i nu are o durat\ mai mare de
un an calendaristic.
Consulta]ii
de specialitate
Medicul de încredere
elibereaz\ re]etele medicale
sau recomand\ri, solicit\ vizite
medicale specializate, examene clinice de laborator sau examene de diagnosticare instrumental\ pentru cet\]eanul
asistat de Serviciul Sanitar
Na]ional. Vizitele specializate
sunt cele cerute unui
medic care este specializat,
dup\ ob]inerea licen]ei în
medicin\, într-un domeniu
medical specific, dup\
frecventarea unei [coli recunoscute de lege [i care este
înscris în registrul medicilor
specializa]i. Examenele clinice
de laborator sunt cele care permit analiza aprofundat\ a sângelui sau a urinei [i a componentelor lor (hormoni, proteine, colesterol etc.)
Examenele de diagnosticare instrumental\ sunt cele
care utilizeaz\ un aparat complex pentru a examina o caracteristic\ particular\ a corpului.
Pediatrul de `ncredere
La fel cum este posibil s\ se aleag\ medicul de baz\, pentru cei care au copii, se poate alege pediatrul de încredere al
copiilor cu vârsta pân\ la 6 ani, care poate asista copiii p=n\
ce ace[tia `mplinesc 14 ani. Dup\ dep\[irea acestei vârste,
trebuie s\ se aleag\ un medic de baz\ care nu este pediatru.
Sunt examene de diagnosticare instrumental\, de exemplu, electrocardiograma, pentru a verifica func]ionalitatea
inimii, radiografia pentru a
eviden]ia p\r]ile osoase ale
corpului, densiometria pentru
a m\sura densitatea oaselor,
sau tomografia pentru a
furniza o imagine detaliat\ a
organelor interne ale corpului.
În general, trimiterea are
valabilitate o lun\, [i implic\
plata unui ticket care poate
ajunge la o valoare maxim\ de
56 de euro pentru examene [i
presta]ii medicale ambulatorii.
Regiunile, totu[i, prin intermediul hot\rârilor regionale
pot modifica fie perioada de
valabilitate a re]etei fie valoarea maxim\ a bonului.
Nu este necesar\ trimitere
de la medicul de baz\ pentru a
avea acces la presta]iile sanitare ale odontologului (a dentistului), de obstetric\ [i ginecologie, a psihiatrului, pentru
m\surarea vederii în laboratoarele de oftalmologie [i pentru a avea acces la servicii de
preven]ie [i la consilieri.
Certificate [i re]ete
Medicul de baz\, pe lâng\
trimiteri, elibereaz\ gratuit
toate certificatele care sunt
necesare conform legii, cum ar
fi certificatul de boal\ pentru
lucr\torii subordona]i, certificatul de readmitere în cre[e [i
gr\dini]e dup\ o boal\, certificatul de conformitate pentru
desf\[urarea activit\]ilor
sportive [colare. Sunt îns\ cu
plat\ certificatele care nu sunt
cerute cu scop de prevenire
16 - 22 martie
sau pentru alte motive dar care
nu sunt obligatorii potrivit
legii, a[a cum este certificatul
de bun\ s\n\tate, certificatele
pentru asigur\ri, certificatele
de vindecare a angaja]ilor din
industria alimentar\, cererile
de recunoa[tere a invalidit\]ii,
certificatele pentru activit\]i
recreative, gimnastice sau
ludico-sportive non [colare,
certificatele de conformitate
pentru desf\[urarea de activit\]i sportive obi[nuite. Costul
indicativ ale acestor certificate
este fixat de fiecare Asl.
Printre sarcinile medicului
de baz\ este [i eliberarea
re]etelor pentru ob]inerea
medicamentelor a c\ror plat\
se ramburseaz\ de c\tre
Serviciul Sanitar Na]ional,
eventual dup\ plata unui ticket
potrivit celor stabilite în
diferitele legi regionale.
La prescrirea medicamentelor, medicul trebuie s\
respecte normativa, specificat\
în lista na]ional\ a medicamentelor gratuite, în special în
ceea ce prive[te cantitatea de
medicamente ce se pot prescrie [i indica]iile terapeutice.
Potrivit legilor recente,
medicul de baz\ trebuie [i s\
promoveze utilizarea corect\ a
medicamentului [i s\ semnaleze eventuala prezen]\ a
unui alt medicament echivalent celui prescris (cu acela[i
principiu activ), dar mai ieftin.
La cabinet, medicul trebuie
s\ efectueze [i vaccinarea
antigripal\, potrivit normelor
care reglementeaz\ campania
de vacinare pentru popula]ia
sub risc.
(continu\ la pag. 19)
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
Serviciul de urgen]\ (Pronto Soccorso) de la
spitale este o structur\ amenajat\ pentru a
putea face fa]\ tuturor situa]ilor de urgen]\
legate de starea de s\n\tate a cet\]enilor, italieni
[i str\ini. Activ 24 din 24 de ore, este dedicat
activit\]ii de "diagnosticare", cu scopul de a
recunoa[te prezen]a sau nu a unei boli pe baza
simptomelor manifestate de pacient [i a celor
recunoscute de medic. La serviciul de urgen]\
de desf\[oar\ [i o activitate "terapeutic\" cu
scopul îngrijirii [i tratamentului bolilor [i
r\nilor. Aici pot avea acces to]i cet\]enii, atât
italieni cât [i str\ini.
(continu\ de la pag. 18)
Vizite la domiciliu
Dac\ o persoan\ bolnav\
[i este în imposibilitatea de a
se deplasa, are dreptul s\
cear\ o vizit\ medical\ la
domiciliu. În mod normal,
vizitele trebuie cerute
diminea]a pân\ la ora 10 [i
trebuie s\ fie efectuate pân\
la ora 12 a zilei urm\toare,
respect=ndu-se prioritatea
cererilor urgente.
Este posibil s\ se solicite
vizite la domiciul [i sâmb\ta,
tot pân\ la ora 10. Medicii de
baz\ pot [i s\ efectueze vizite
medicale urgente, la acei
cet\]eni care, chiar dac\ nu
sunt proprii asista]i, au
nevoie de un ajutor medical.
În acest caz, vizita este cu
plat\. Cerând factura fiscal\,
este posibil s\ se scad\ 19%
din suma impozabil\ anual\
din declara]ia de venit sau,
dac\ legile regionale o
prev\d, s\ se cear\ rambursarea de la Asl-ul de apartenen]\.
Medicul de familie trebuie
s\ aib\ la dispozi]ie un ambulatoriu unde s\ poat\ primi [i
vizita asista]ii bolnavi.
Ambulatoriul trebuie s\ fie
deschis cel pu]in 5 zile pe
s\pt\mân\, cu un orar de
deschidere care s\ fie expus
la intrare, propor]ional cu
num\rul de asista]i. Sâmb\ta
deschiderea este facultativ\.
Vizitele medicale trebuie
s\ fie gratuite [i în mod normal sunt fixate prin programare, cu excep]ia cazurilor
de urgen]\ care au prioritate.
În caz de absen]\ a medicului, deschiderea ambulatoriului trebuie s\ fie garantat\ de
un alt medic cu func]iuni de
înlocuitor.
Cet\]enii str\ini înscri[i la
SSN se bucur\ de egalitate în
drepturi cu cet\]enii italieni.
În unele cazuri, aceast\
înscriere este obligatorie
(când str\inul are de exemplu
un permis de [edere pentru
munc\, pentru motive familiale etc.) în alte cazuri îns\
este voluntar\ (de exemplu în
cazul permisului de [edere
pentru studiu). În acest ultim,
caz str\inul poate s\ decid\ s\
se înscrie la SSN, pl\tind o
anumit\ sum\, sau stipulând o
asigurare sanitar\ împotriva
riscurilor de boal\ [i accidentare.
Totu[i [i str\inului care nu
este în regul\ [i deci lipsit de
un titlu valabil pentru [ederea
în Italia îi sunt asigurate îngrijirile ambulatorii [i spitalice[ti
urgente [i oricum esen]iale în
caz de boal\ sau accidentare.
În caz de nevoie, str\inii pot
s\ cear\ prezen]a unui interpret sau a unui mediator cultural. Cet\]eanul str\in se
poate adresa la serviciul de
urgen]\ pentru probleme
grave de s\n\tate [i urgente
care nu pot fi rezolvate `n
timp util de medicul de familie. De exemplu, dac\ se afl\
în stare grav\ [i periculoas\
pentru via]a sa sau dac\ a
suferit o traum\. Este necesar
s\ amintim c\ Serviciul de
Urgen]\ spitalicesc este un
serviciu pentru urgen]e.
Pentru certificate, re]ete medicale, controale exist\ medicii
de baz\, ambulatorii, garda
medical\.
Codurile de urgen]\
La sosirea pacientului la
urgen]\, operatorii, adic\
medicii [i infirmierii,
efectueaz\ o evaluare imedi-
ASISTEN}A SANITAR| 19
Serviciul de Urgen]\
at\ a gravit\]ii st\rii de
s\n\tate [i nivelul de urgen]\.
Este important s\ se comunice
întotdeauna o eventual\ stare
de graviditate sau prezen]a
alergiilor sau a accidentelor
de munc\. Pe baza datelor
strânse pacientului i se va
acorda un "cod culoare" de
care depinde timpul de
a[teptare [i deci ordinea de
prioritate pentru primirea
îngrijirilor:
„ codul ro[u este atribuit pacientului în stare foarte grav\
care are nevoie s\ accead\
urgent la îngrijiri pentru c\
via]a sa este în pericol;
„ codul galben indic\ faptul
c\ pacientul prezint\ patologii
grave, adic\ una dintre
func]iile sale vitale
(con[tien]\, ritmul cardiac
etc.) este compromis\.
Pacientul, în acest caz, nu are
via]a în pericol, dar trebuie s\
fie îngrijit în cel mai scurt
timp posibil;
„ codul verde se acord\ când
cet\]eanul prezint\ o stare de
s\n\tate pu]in critic\. Este
cazul celui care are leziuni
care necesit\ îngrijiri dar
poate s\ a[tepte;
„ codul alb, în fine, indic\ un
subiect care prezint\ probleme de importan]\ minor\ care
ar putea fi rezolvate [i de
medicul curant sau de garda
medical\ sau de ambulatoarele specializate. În acest
caz timpii de a[teptare ar
putea fi foarte lungi pentru c\
personalul trebuie s\ rezolve
cazurile cele mai urgente.
Pe baza codului primit
pacien]ii vor fi supu[i
vizitelor necesare în ordinea
priorit\]ii.
Maxim 24 ore
Medicii, dup\ efectuarea
vizitei, vor putea decide dac\
s\ interneze pacientul în sec]ie, s\-l transfere la alt spital
sau s\-l ]in\ sub observa]ie
pentru o perioad\ maxim\ de
24 de ore sau în fine s\-l
externeze. Culoarea codului
define[te nu numai prioritatea
de asisten]\, ci [i gratuitatea
îngrijirilor medicale. Sunt
gratuite presta]iile pentru
codurile ro[ii, galbene [i
verzi. În timp ce plata a[anumitului ticket (25 de euro)
este prev\zut numai pentru
presta]ii care intr\ în categoria
codurilor albe. Este vorba
despre o noutate introdus\ de
legea financiar\ de anul acesta, pentru a evita ca cet\]enii
s\ recurg\ la servicul de
urgen]\ f\r\ motive de
urgen]\. Toate urgen]ele, de
fapt, r\mân gratuite. Pentru a
putea efectua plata datorat\, la
sosirea la Serviciul de
Urgen]\ cet\]eanul va trebui
s\ fie identificat cu documentul de identitate, pentru a stabili datele personale corecte [i
pentru a avea, apoi, posibilitatea unei eventuale
recuper\ri a creditului atunci
când nu are posibilitatea imediat\ de a pl\ti presta]iile sau
refuz\ s\ le pl\teasc\.
To]i cet\]enii, italieni [i
str\ini, care recurg la Serviciul de Urgen]\ [i care au
avut codificarea propriei st\ri
clinice cu codul alb vor primi
de la Serviciul de Urgen]\ un
formular cu care va fi posibil
s\ se pl\teasc\ valoarea
datorat\ oficiului competent,
prezent în structur\.
Gazeta Rom=neasc\
20 FLAGRANT
Un rom=n de 25 ani avea pe
numele lui 530 de ma[ini de lux
Carabinierii din Genova
au descoperit un tân\r român
de 25 de ani care este proprietarul a 530 de autoturisme
de lux, toate înmatriculate
regular în Italia, dar neasigurate [i pentru care nu a fost
pl\tit\ niciodat\ taxa de proprietate.
Carabinerii consider\ c\
rom=nul este capul unei
organiza]ii care furniza
ma[ini "curate" r\uf\c\torilor
români f\r\ acte de [edere ([i
deci în imposibilitatea de a
poseda o ma[in\), care le
foloseau pentru cele mai
diferite scopuri.
Ancheta a început dup\
arestarea, în noaptea de 11
februarie, a doi români care
se întreceau la Cornigliano,
pe strada omonim\ din vestul Genovei, la bordul a unor
BMW-uri puternice.
Ma[inile erau pe numele
rom=nului de 25 de ani. Pe
14 februarie, militarii au are-
stat un alt român care parcurgea corso Europa, în estul
ora[ului, la bordul unui alt
BMW "fantom\", pe numele
aceluia[i rom=n. Controlul
ma[inilor a permis identificarea tân\rului de 25 de ani,
regular pe teritoriul italian,
pentru moment denun]at în
lips\, nemaifiind de g\sit.
A abuzat de sora lui de 10 ani
Era acuzat de a fi profitat în mod repetat de sora
lui `n v=rst\ de zece ani.
Pentru acuza]ia de violen]\
sexual\, J.G., un român de
24 de ani, a fost condamnat
la trei ani de închisoare de
Sec]ia a IX-a a Tribunalului
din Roma, prezidat de
Roberto Mendoza.
Episodul care se pune pe
seama lui J.G. a avut loc în
2001. Potrivit acuz\rii,
tân\rul, devenit major de
curând, dup\ ce a petrecut
câ]iva ani într-un centru al
serviciilor sociale, imediat
ce s-a întors acas\ pentru o
perioad\ pe care s-o
petreac\ cu mama, a obligat-o pe sora sa la acte sexuale în baie. Cel care a
b\nuit c\ se `nt=mpl\ ceva a
fost partenerul mamei celor
doi care, în 2001,
descoperind abuzurile, s-a
adresat for]elor de ordine.
Trucul cu moneda, aresta]i pentru furt
Cu o moned\
legat\ cu un fir,
goleau distribuitoarele de
]ig\ri
Foloseau un sistem simplu dar eficient, un fel de
undi]\ f\cut\ dintr-un fir de
nylon prins de o moned\ de
doi euro. Doi tineri români
de 22 de ani au fost aresta]i
de carabinierii de la unitatea
Moncalieri (Torino), sub
acuza]ia de furt din distribuitoarele automate de
]ig\ri. Rom=nii au fost aresta]i dup\ ce for]ele de ordine
au analizat `nregistrarea unei
telecamere din apropierea
unui distribuitor. Deja carabinierii primiser\ dou\
denun]uri cu privire la furturi din distribuitoare `n dou\
sate de pe centura torinez\,
Trofarello [i Santena. La
Santena, ho]ii au furat dintrun aparat 70 de pachete de
]ig\ri. Toat\ opera]iunea,
imortalizat\ de camerele
video, este prob\ `n proces.
Ambii au m\rturisit c\
aceast\ activitate este
"munca" lor [i c\ reu[eau s\
câ[tige de la 50 la 100 de
euro pentru fiecare furt de
]ig\ri, pe care apoi le d\deau
unui prieten care, la rândul
s\u, le revindea altor persoane. În locuin]a unuia dintre cei doi au fost g\site mai
multe zeci de pachete.
16 - 22 martie
Aresta]i pentru
clonare de carduri
Au folosit un dispozitiv
pentru a ob]ine date pentru a
clona carduri, dar nu l-au
instalat, ca deobicei, pe bancomat, ci pe dispozitivul
care reglementeaz\, `n anumite posta]ii, accesul la
camera bancomat, prin
introducerea cardului.
Pentru utilizatori, era
imposibil s\-[i dea seama de
escrocherie.
Doi români, Marian
Ibiceanu, de 25 de ani [i
Marius Aurelian Gavrilescu,
de 26 de ani, ambii cu
antecedente penale pentru
furt, au fost aresta]i. Agen]ii
i-au prins în flagrant în
apropierea unei filiale a
Casei de Economii din
Savigliano, pe via Po, la
Torino. Ibiceanu a fost
re]inut `n timpul unui control de rutin\. Era la bordul
unui Renault Clio parcat pe
o strad\ din apropierea
b\ncii, când poli]i[tii i-au
cerut s\ le arate documentele. El a devenit dintr-o
dat\ nervos [i stânjenit. La
un control meticulos al
ma[inii, au fost g\site un
aparat pentru copierea benzilor magnetice ale cardurilor [i un înc\rc\tor de
baterii.
C=]iva comercian]i care
au asistat la scen\ l-au indicat agen]ilor pe complice,
care era pe jos la mic\ distan]\ [i care a fost re]inut.
Ajun[i la banc\, poli]i[tii au
g\sit masca electronic\ montat\ pe u[a de intrare [i, deasupra tastelor bancomatului,
o camer\ foto pentru a
înregistra codurile secrete
ale clien]ilor. Camera filmase timp de mai bine de 6
ore consecutive.
www.stranieriinitalia.it
Portalul imigra]iei
~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia
Stranieri in Italia
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
Roberto Chiesa,
63 ani, a fost g\sit
`ntr-o balt\ de
s=nge, cu g=tul
t\iat, `n apartamentul s\u de la
San Giovanni
FLAGRANT 21
Homosexual ucis de un
rom=n la Roma
Roberto Chiesa, de 63 de ani,
pensionar de la Consor]iul agrar, a
fost ucis de cineva pe care îl
cuno[tea, un tân\r pe care l-a invitat în casa lui din cartierul San
Giovanni, la Roma. T=n\rul era un
rom=n de 23 de ani care i-a t\iat
gâtul cu cu]itul [i a fugit cu o
geant\ plin\ de argint\rie. Dar la
ie[ire s-a întâlnit cu partenerul victimei [i a fugit renun]ând la prad\.
Asasinul, Gheorghe Alin Chi[ereu,
a fost prins la dou\ zile dup\
crim\.
Gheorghe Alin Chi[ereu
"Un blond simpatic"
Roberto Chiesa, pensionar
homosexual, a fost ucis în
dup\-amiaza zilei de 7 martie. La orele 17, partenerul
s\u, Mario C., de 70 de ani,
fost subofi]er `n Marin\, [i el
la pensie, a revenit acas\ [i
s-a `nt=lnit cu asasinul la u[a
blocului. Mario [ti\ c\
tân\rul rom=n avusese o
`nt=lnire cu Roberto [i a
r\mas uimit v\z=ndu-l
c\r=nd geanta de voiaj a pensionarului. L-a oprit [i i-a
cerut explica]ii. Tân\rul a
fugit renun]ând la valiza pe
care o umpluse cu argint\rie
[i alte obiecte de valoare.
Corpul lui Roberto Chiesa
era în salon, `ntr-o balt\ de
sânge, având pe el un tricou
[i o pereche de pantaloni.
Roberto era cu fa]a în jos.
Fusese prins din spate de
asasinul care, cu un cu]it
foarte ascu]it, i-a t\iat profund gâtul. La fa]a locului au
sosit ambulan]a [i carabinierii.
"Roberto îl cunoscuse pe
român cu câteva zile în urm\
în zona g\rii Termini", a afirmat un cunoscut de-al lui
Roberto, "îmi vorbise despre
el, mi-a spus c\ era un blond
simpatic, [i îi oferise [i un
sandvi[. Sunt sigur c\ [i
Mario îl cuno[tea, ei a[a se
protejau. Fiecare [tia cine îl
frecvenetaz\ pe cel\lalt, [i
când venea în cas\ un amic,
Mario sau Roberto se
pref\ceu c\ pleac\ de acas\,
dar în realitate se opreau `n
fa]a blocului, gata s\ intervin\". Mario a fost audiat
ore în [ir de carabinierii care
au trasat [i un portret robot
al "blondului". Roberto
Chiesa [i partenerul s\u
tr\iau `n cartierul San
Giovanni de peste 7 ani, dar
erau `mpreun\ de 20 de ani.
Vecinii spun despre ei c\
erau "discre]i [i gentili".
Vecinii de cas\ ai cuplului îi
descriu ca dou\ persoane
foarte amabile, mereu
îmbr\ca]i elegant, disponibili
s\-i ajute pe cei din bloc care
aveau nevoie, cum ar fi
b\trânii de 90 de ani, care
tr\iesc la parter.
Asasinul fugea
`n Rom=nia
Un cu]it, un tricou [i o
pereche de blugi murdari cu
sânge [i celularul victimei
g\site în ma[in\. Acestea
sunt elementele care i-au
convins pe carabinieri c\
Gheorghe Alin Chi[ereu, de
23 de ani, arestat sâmb\t\ 10
martie, este asasinul lui
Roberto Chiesa. Românul, la
Roma de dou\ luni, c\s\torit,
originar din Timi[oara, a fost
arestat cu acuza]ia de omor
calificat. Voia s\ fug\ în
România.
La interogatoriu, Chi[ereu
a încercat s\ se apere,
spunând c\ a ac]ionat "în
legitim\ ap\rare". "L-am
ucis pentru a m\ ap\ra. Vroia
s\ m\ constrâng\ la presta]ii
sexuale care nu erau `n
în]elegerea noastr\. Când am
refuzat, a devenit agresiv, ma amenin]at cu un cu]it [i lam lovit". Versiunea
românului nu i-a convins pe
anchetatori. Chi[ereu a fost
arestat la ie[irea pe
autostrad\ la Ponzano
Romano. Era în ma[in\ cu
al]i doi rom=ni [i urma s\ se
întoarc\ în România la so]ia
sa. În ma[in\, carabinierii au
g\sit un cu]it cu lama murdar\ de sânge, lung\ de 8
centimetri, o lungime compatibil\ cu r\nile care l-au
ucis pe Roberto Chiesa. Pe
lâng\ cu]it au fost g\site [i
sechestrate o pereche de
pantaloni, o [apc\ de baseball [i o pereche de adida[i
p\tate cu sânge. Românul
avea [i celularul vitimei, care
i-a ajutat pe investigatori s\-l
localizeze pe asasin.
Precedente la Roma
În iunie anul trecut un alt
delict a tulburat lumea
homosexual\ a Romei: întrun bloc de pe viale del
Vaticano a fost [trangulat
Sergio Aru Tosio, actor sard
de 39 de ani. Cadavrul semidezbr\cat, cu mâinile [i
picioarele legate la spate, a
fost descoperit de pompierii
chema]i s\ intervin\ de c\tre
amicii victimei. Pentru acel
delict au fost aresta]i doi
români.
În ianuarie 2006, un alt
delict în mediul gay:
Luciano Lasio, de 49 de ani,
a fost g\sit mort pe 13 ianuarie în casa sa de la
Centocelle. A doua zi, poli]ia
a arestat doi fra]i români,
dintre care unul minor.
Victima a fost b\tur\ la
sânge [i unele lovituri au
ajuns la cap.
22 ROM+NI ~N ITALIA
Gazeta Rom=neasc\
16 - 22 martie
Antropologul Pietro Cingolani,
c\l\torie pe ruta Torino - Marginea
Sâmb\t\ 24 martie la orele 16.30 la
Galeria Umberto I (Porta Palazzo) la
Torino va fi inaugurat\ expozi]ia de
fotografie "Kilometrul 1772" realizat\
de Pietro Cingolani, doctorand în
antropologie social\ la Universitatea
din Torino. La festivitate au fost invita]i
Ilda Curti, asesor pe probleme de politici de integrazione din cadrul Prim\riei
din Torino, Mircea Gheordunescu, con-
sulul Românie la Milano, Federico
Daneo de la Provincia din Torino, precum [i membrii ai asocia]iilor [i
grupurilor române[ti din ora[ [i împrejurimi, care vor discuta pe o tem\ de
actualitate: "Torino-România: ora[ul în
transformare". Dezbaterea va fi urmat\
de un scurt concert al grupului Bruskoi
Prala [i de un bufet rece cu produse
tradi]ionale române[ti.
Expozi]ia va r\mâne deschis\ pân\
în data de 14 aprilie [i va putea fi vizitat\ de luni pân\ sâmb\t\ între 7.3019.30. Organizatorii sunt: The Gate;
FIERI (Forum Internazionale Europeo
di Ricerche sull'Immigrazione);
Asocia]ia ANTILOCO, cu sprijinul
Cooperativei Mary Poppins [i
Asocia]ia ACERIC din Ivrea [i
Asocia]iei Fr\]ia din Torino.
I-am cerut lui Pietro
Cingolani s\ ne vorbeasc\
despre expozi]ie [i despre
pasiunea sa pentru
România.
Pietro, spune-ne câteva
cuvinte despre expozi]ie.
«Expozi]ia surprinde
schimb\rile culturale prin care
trece comunitatea român\,
atât în zona Bucovinei, cât [i
la Torino. Cele 60 de
fotografii î[i propun s\ ilustreze dou\ spa]ii: Bucovina,
cu ora[ele Marginea [i
R\d\u]i, pe de o parte, iar de
cealalt\ parte spa]iile din
Torino frecventate de românii
care vin din Bucovina.
Inten]ia în sens mai larg a
acestei expozi]ii este de a face
cunoscut torinezilor cum s-a
modificat ora[ul nostru, dar [i
ce schimb\ri au suferit ora[ele
din care provin românii, concet\]enii no[tri. Mi se par
interesante câteva cifre: din
cei 11.000 de locuitori pe care
îi avea Marginea, 4.500
tr\iesc la Torino sau în
localit\]ile din jur.»
Cum de ai aceast\ pasiune
pentru România [i români?
«Curiozitatea mea pentru
români [i România s-a n\scut,
Pietro Cingolani (primul din st=nga) la inaugurarea unei expozi]ii
a[a cum se întâmpl\ de cele
mai multe ori, prin cuno[tin]e
personale. Sora mea avea
pentru copiii s\i o baby-sitter
din Marginea.
În plus, m\ uimea extrem
de mult aceast\ prezen]\
masiv\ a românilor în Italia [i
cum în literatura de specialitate se g\seau mai ales statistici, îns\ nici un studiu de tip
calitativ, am profitat de ocazie
[i am decis c\ ar fi un bun
subiect de cercetare. Acestea
fiind premizele, au urmat
câteva deplas\ri spre
România.»
Când, unde [i pentru ce
perioad\ ai fost în România,
c\ci limba român\ pe care o
vorbe[ti este impresionant\?
«Prima dat\ am plecat în
prim\vara lui 2005, la
Marginea. [i fiindc\ am decis
sa aplic o metod\ de cercetare
participativ\, am plecat cu
microbuzul unui m\rginean [i
am r\mas circa o lun\ [i
jum\tate, g\zduit de doamna
înv\]\toare Valeria Foca, care
a lucrat mul]i ani în Italia. La
întoarcere am elaborat o
lucrare de cercetare,
"Migraction 1" din care
reie[ea faptul c\ imigran]ii
sunt factor de dezvoltare nu
doar pentru ]\rile în care
ajung s\ lucreze, dar [i pentru
]\rile din care vin.
În 2006 m-am reîntors în
România, unde am stat dou\
luni [i jum\tate, oaspete al
familiei Ghi]\ [i Vica Halip
din Marginea, care dealtfel
lucreaz\ periodic de mul]i ani
la Torino. Le sunt extrem de
recunosc\tor, c\ci în acest
mod am avut ocazia s\ v\d
"pe viu" cum se organizeaz\
familia ca s\ fac\ fa]\ dificult\]ilor legate de plecarea
periodic\ la munc\. Ultimul
drum l-am f\cut de Anul Nou,
având astfel ocazia s\ observ
momentele Cr\ciunului, când
românii se întorc acas\.»
L\sând la o parte intesesele
[tiin]ifice, ce spui despre
aspectele umane pe care leai tr\it în aceste experien]e?
«Cu siguran]\ ceea ce m-a
impresionat este ospitalitatea.
M\rginenii care cunosc
Italia spun deseori, r\sturnând
un pic harta Italiei: "Noi,
din nordul României
suntem ca [i napolitanii
vo[tri din sud, pe când voi,
piemontezii din nord, duri,
sunte]i ca oltenii no[tri". X
Gazeta Rom=neasc\
ROM+NI ~N ITALIA 23
Foto Pietro Cingoloni
"Rom=nii din Italia `ncep
s\ se `ntoarc\ acas\"
X Probabil c\ la început m\
considerau ciudat, str\inul
care a venit s\-[i bage nasul
în treburile lor. Am fost asimilat repede. To]i m\ cheam\
Petric\, am fost la crâ[m\ cu
ei, iar o familie din sat mi-a
cerut chiar s\ fiu na[ la nunta
fiului lor. Îmi dau semaa c\ e
o treab\ seriosa, fiindc\ am
v\zut c\ na[ul de cununie e o
figur\ important\ pentru voi,
românii. M\rturisesc c\ m\
a[teptam, dup\ atâ]ia ani de
regim comunist, la mai mult\
suspiciune, în schimb
oamenii sunt extrem de primitori [i au chef s\ stea de
vorb\, s\ povesteasc\. La
nivel de familii a[adar, am
g\sit o deschidere extraordinar\, ceea ce nu s-a întâmplat
la nivel de administratori
locali. Pe ace[tia din urm\ iam g\sit suspicio[i, cred c\
trecutul n-a fost uitat cu
des\vâr[ie. Mi-am format
convingerea c\ cine ocup\
posturi bune, de putere, nu sa ridicat a[a, pur [i simplu,
din nimic.
Mi-ar fi pl\cut s\ aprofundez
mai mult [i ce era Marginea
în anii de dinainte de 1989, s\
în]eleg cum tr\iau, de ce au
început s\ emigreze anumite
persoane din anumite familii
[i nu din altele, îns\ am întâlnit la aceste nivele un pic de
ostilitate. Nu întâmpl\tor
r\spnsurile cele mai
ermetice la întreb\ri de acest
tip le-am avut, în general, de
la persoane oficiale de la
aceste nivele locale.»
În cei trei ani de c\l\torii cu
caracter documentar în
România, ]i s-a întâmplat s\
observi schimb\ri de la un
an la altul?
«Dou\ sunt fenomenele
care m-au uimit. Primul se
refer\ la reîntoacerea în
România, într-o perioda de
timp extrem de scurt\. Nu
exist\ înc\ date prin care s\
se poat\ m\sura acest
fenomen, îns\ din observa]iile
mele se poate nota c\ o parte
din grupul celor sosi]i la
Torino în anii 1990, au r\mas
circa 10 ani, [i-au f\cut documente, [i-au adus familiile,
iar în 2005, câte unul începea
s\ se întoarc\.
Mi s-a p\rut c\ practic, a[a
cum în anii '90, venea primul
în Italia [i apoi îi tr\gea, rând
pe rând [i pe ceilal]i, acum se
formeaz\ un flux invers:
primii care s-au întors încep
s\ fie exemplu [i pentru al]ii,
care cap\t\ curaj s\ fac\ drumul de întoarcere. Mi s-a
p\rut c\ încep s\ se reîntoarc\
b\rba]ii, care "testeaz\
terenul", caut\ contactele
potrivite pentru a deschide o
activitate, apoi cheam\
so]ia [i copii, într-un proces
de "reîntregire familiar\ în
sens invers".
Continu\ oricum s\ existe
o leg\tur\ aproape fiziologic\
cu Torino, care r\mâne ca un
"colac de salvare". Î]i dau un
exemplu: Gabriel, una dintre
persoanele pe care le cunosc,
a venit aici acum 10 ani, a
muncit pân\ în '96 de unul
singur, apoi [i-a adus apoi
so]ia [i copii. Acum doi ani sa reîntors [i a început s\ construiasc\ un depozit în care
strânge fier vechi. {i-a dus
din nou familia în România,
îns\ el continu\ s\ fac\
activit\]i de transport între
Torino [i Marginea. Cred c\
deocamdat\ încearc\ s\
în]eleag\ bine cum [i dac\ va
func]iona aceast\ activitate [i
dac\ se va putea opri s\
lucreze doar în România.
Sigur c\ aici ar fi de vorbit
[i despre copii, care se reîntorc în [colile din sat [i trebuie s\ se readapteze. {i tot
ca o exemplificare a faptului
c\ aceste dou\ spa]ii sunt
extrem de legate, î]i
povestesc ceva pe scurt: cu
ocazia ultimului drum f\cut
în România, am întâlnit o
feti]\ care vorbea o italian\
impecabil\. Credeam c\ era
sosit\ din Italia, în vacan]\,
îns\ copila mi-a r\spuns c\ na ie[it niciodat\ din
Marginea, dar c\ a înv\]at
limba italian\ vara, când
soseau prietenii din Italia [i
vorbeau în italian\ [i cu ea.
Cred c\ spa]iile acestea, care
par atât de vaste, dintre
Marginea [i Torino, sunt doar
spa]ii care au devenit spa]ii
comune. Al doilea fenomen
pe care l-am notat este c\ la
Marginea a sc\zut mult
cota]ia Italiei ca [i destina]ie
de emigra]ie. M-am dus în
clasele de liceu [i am vorbit
cu adolescen]i. În aceste zone
rurale, unde nu sunt foarte
mul]i cei care î[i propun s\
fac\ o facultate, mitul
str\in\t\]ii r\mâne. Acum trei
ani, când mul]i veneau în
Foto Pietro Cingoloni
16 - 22 martie
Italia [i tot atât de mul]i visau
ca într-o zi s\ s\ ajung\ în
Italia, "unde se g\sesc câinii
cu colacii în coad\", s-a creat
o categorie a "bongiorni[tilor". Ast\zi Italia e o ]int\
prea simpl\, unde se g\sesc
prea mul]i români [i a cam
pierdut din interes. Adolescen]ii din
Marginea viseaz\ la Anglia [i
Irlanda, ]\ri în care e mai
greu de intrat, dar se câ[tig\
mai mult. În afar\ de acest
aspect, mi s-a p\rut, din
discu]iile cu ei, c\ Italia nu
mai implic\ nici un fel de
riscuri, nu mai e o "prob\ de
b\rb\]ie". Acum, adev\ratul
b\rbat pleac\ spre ]\ri mai
greu de cucerit. A[ mai specifica un aspect: acum trei ani
nu se vedeau ma[ini cu
num\r galben în Marginea,
din acelea cu volanul pe
dreapta. Acum adolescen]ii
spun: "Ia uite \la, are ma[in\
cu num\r galben. Nu e un
c\p[unar sau un buongiornist,
vine din Anglia sau din
Irlanda".
A[ încheia cu un ultim
am\nunt. La Marginea a fost
construit\ o pensiune foarte
frumoas\, identic\ cu o cas\
care se afl\ între Trofarello [i
Moncalieri. Italianul care a
construit-o a cerut proprietarului casei din
Piemonte planurile [i codul
culorilor folosite [i a reprodus-o întocmai. La aceast\
pensione, care e un loc
trendy, cu meniu italian [i
foarte la mod\, seara se
adun\ tinerii care pun la cale
planuri curajoase de plecare
spre Anglia [i Irlanda.
Dealtfel, nu întâmpl\tor,
primul autobuz care a ajuns
în 2007 în Irlanda, era plecat
din R\d\u]i. Nu r\mân mul]i,
îns\, c\ci [oferii spun c\
pleac\ cu autobuzele pline,
iar dup\ trei s\pt\mâni aveau
ma[ina plin\ [i la întoarcere.»
Viorica Nechifor, Torino
Pariuri legale în Italia
De astĉzi üi în punctele
îŗi poŗi deschide un cont de joc sau poŗi cumpĉra un card de reîncĉrcare.
începe sĉ pariezi!
online
WWW.GLOBET.IT
prin telefon
10
euro
sau în punctele
Imediat!!!
Înregistrează-te
úi foloseúte codul:
gratis 4006620F17
Dacă vrei să
devii un punct afiliat
ISI-GLOBET
sună la 06/87410555
pentru informaĠii.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
Premierul
Rom=niei, C\lin
Popescu T\riceanu a
semnat, `n cadrul
[edin]ei de Guvern din
12 martie, o
Ordonan]\ de urgen]\
prin care alegerile
europarlamentare au
fost am=nate pentru al
doilea semestru al
acestui an.
A fost sau n-a fost?
La [edin]a de Guvern a
fost [i pre[edintele B\sescu,
care `[i anun]ase prezen]a cu
o zi `nainte, pentru a `ncerca
s\ stopeze am=narea
alegerilor. La doar o or\ de la
`nt=lnirea de la Palatul
Victoria, premierul T\riceanu
a ie[it `n fa]a presei subliniind
c\ "[edin]a de Guvern nu a
`nceput, deci pre[edintele nu a
participat la o [edin]\ de
Guvern. Domnia sa s-a exprimat `n sensul dorin]ei de consulta Guvernul. Av=nd `n
vedere aceast\ afirma]ie, m\
simt nevoit s\ remarc c\ o
consultare ar fi fost `ntradev\r util\ `nainte de
declan[area acestor scandaluri
politice care paralizeaz\ scena
politic\ rom=neasc\", a precizat premierul.
T\riceanu a prezentat
pozi]ia partidelor
de guvern\m=nt
T\riceanu a mai ad\ugat cu
ocazia acestei ie[iri, c\ la consultarea care a avut loc, membrii Cabinetului apar]in\tori ai
partidelor politice nu au f\cut
dec=t s\-[i precizeze `nc\
odat\ punctul de vedere.
"PNL este solidar cu decizia
pe care vreau s\ o propun
Guvernului, PD are un punct
de vedere pe care l-a]i auzit,
UDMR a declarat c\ nu salut\
situa]ia `n care ne afl\m [i `n
ACTUALITATE 25
Guvernul amân\ alegerile pentru
Parlamentul European
care trebuie s\ am=n\m
alegerile, dar trebuie s\ constate c\ alegerile `n acest
moment nu se pot desf\[ura".
Acestea au fost preciz\rile
f\cute de premier, dup\ care
acesta a spus, c\ de abia `n
scurt timp va `ncepe [edin]a.
Adriana S\ftoiu
a r\mas pe afar\
Prim-ministrul a solicitat
agen]ilor de paz\ s\ `mpiedice
accesul `n sala de [edin]\ a
consilierilor preziden]iali,
cer=nd s\ nu fie prezen]i dec=t
membrii Cabinetului. Vizat\ a
fost Adriana S\ftoiu, consilierul preziden]ial pe probleme
de comunicare, care a fost
oprit\ la u[a s\lii de [edin]\,
agen]ii SPP inform=nd-o c\
nu are voie s\ intre. Acest lucru a fost remarcat de pre[edinte, care a `ntrebat: "Unde
sunt consilierii mei?", `ns\
replica premierului a fost
promt\: "Aici nu au voie dec=t mini[trii". Uimit de aceast\ situa]ie B\secu a explicat: "Pai da, dar consilierii
mei au rang de ministru", a
insistat [eful statului. Nici de
aceast\ dat\ r\spunsul lui
T\riceanu nu a `nt=rziat s\
apar\."Eu sunt [eful Cabinetului [i eu stabilesc cine particip\", a subliniat premierul.
B\sescu: "Sunt
preocupat [i de faptul
c\ Guvernul nu mai
are majoritate"
C=t a stat la Guvern,
pre[edintele B\sescu a luat
noti]e dup\ care a explicat de
ce trebuie men]inut\ data de
13 mai pentru alegerile
europarlamentare. Totodat\,
[eful statului a mai precizat
Purt\torul de Cuv=nt al Guvernului a declarat cu privire
la decizia am=narii alegerilor europarlamentare c\: "Data
va fi stabilit\ ulterior, printr-o Hot\r=re de Guvern, dup\
consultarea partidelor parlamentare. Sunt [i r\m=n valabile
listele de aleg\tori ce sus]in partidele politice [i celelalte
organiza]ii care vor intra `n cursa electoral\".
Mini[trii democra]i s-au opus am=n\rii alegerilor
c\: "Sunt foarte preocupat [i
de faptul c\ acest Guvern nu
mai are majoritate". ~ns\, [i de
aceast\ dat\ premierul a replicat spun=nd c\: "P\i da, c\ a]i
f\cut totul ca s-o distruge]i".
~n final, B\sescu a mai dat
un avertisment liberalilor:
"Ave]i grij\ c\, dac\ am=na]i
alegerile pentru Parlamentul
European, am [i eu un referendum de f\cut [i nu se [tie
c=nd o s\-l fixez", a amenin]at
pre[edintele.
Blaga a fost amenin]at
cu demiterea
~n momentul `n care
Ordonan]a prin care alegerile
se am=n\, a fost finalizat\,
ministrul Administra]iei [i
Internelor trebuia s\ o contrasemneze, `ns\ Vasile Blaga
a refuzat, av`nd `n vedere c\
PD nu este de acord cu
schimbarea datei.
Premierul i-a repro[at c\,
fiind membru al cabinetului
T\riceanu, va trebui s\ semneze, pentru a nu se ajunge `n
situa]ia de a fi demis de premier. Astfel, ministrul democrat a acceptat de principiu s\
lase un secretar de stat liberal
din MAI, pe Victor Paul
Dobre, s\ semneze documentul. ~ntre timp, conducerea PD
a decis, dup\ `ncheierea
[edin]ei de guvern, ca Blaga
s\ nu semneze Ordonan]a pe
care, culmea, figura ca principal ini]iator. ~n cele din urm\,
documentul a fost trimis la
Monitorul Oficial doar cu
semn\turile premierului
T\riceanu [i a pre[edintelui
Autorit\]ii Electorale
Permanente (AEP), fostul
senator pesedist Octavian
Opri[.
Ordonan]\ este
contestat\
Monica Macovei, ministrul
Justi]iei, a transmis
Secretariatului General al
Guvernului unele observa]ii [i
propuneri referitoare la
proiectul de am=nare a
alegerilor europarlamentare,
subliniind c\ actul, discutat `n
[edinta de Guvern, nu
`ndepline[te cerin]ele legale
pentru avizare. "Ministerul
Justi]iei se afl\ `n situa]ia
obiectiv\ de a nu putea aviza
proiectul de Ordonan]\ de
urgen]\ privind unele m\suri
referitoare la alegerea membrilor din Rom=nia `n
Parlamentul European `n anul
2007". Ministrul a motivat c\
proiectul trebuie `nsu[it [i
semnat de ministrul
Administra]iei [i Internelor, `n
calitate de ini]iator, av=nd `n
vedere atribu]iile `n domeniu,
nefiind suficient faptul c\
proiectul de Ordonan]\ de
urgen]\ a fost semnat de c\tre
AEP.
Macovei a mai ad\udat c\
"proiectul de OUG nu a
`ndeplinit procedura prevazut\
de Regulamentul privind procedurile, la nivelul
Guvernului, pentru elaborarea, avizarea [i prezentarea
proiectelor de acte normative,
acesta nefiind transmis pentru
analiz\ [i aviz, conform
prevederilor legale".
26 ACTUALITATE
Pre[edintele Traian
B\sescu [i-a exprimat
pozi]ia cu privire la
amânarea alegerilor
europarlamentare,
decis\ de primul-ministru C\lin Popescu
T\riceanu. "Se pare
c\ s-a emis o ordonan]\ prin care
alegerile se amân\
pentru o dat\ nedeterminat\", a constatat
B\sescu, la începutul
declara]iei sale de la
Palatul Cotroceni,
comentând c\
motivele premierului
nu sunt valabile.
Pre[edintele Traian
B\sescu s-a declarat
dezam\git de amânarea
euroalegerilor, decizie pe
care a catalogat-o drept
primul e[ec al clasei politice
în fa]a Europei. {eful statului
nu a ratat ocazia de a ataca
PNL-ul, acuzându-i pe liberali de în]elegeri ascunse cu
social-democra]ii.
UNAR (Ufficio Nazionale
Antidiscriminazioni Razziali) - Oficiul
Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale, are sarcina de a controla [i de a garanta principul
egalit\]ii tratamentului pentru oricine este
victima unei discrimin\ri sau a unei
molest\ri, cauzat\ de propria origine
etnic\ sau rasial\. Oficiul este un punct de
referin]\ pentru to]i cei care doresc
s\-[i vad\ protejate propriile drepturi
împotriva oric\rei forme de discriminare
rasial\.
A TREIA S|PT|M+N| DE AC}IUNE
CONTRA RASISMULUI
(18-25 martie 2007)
~n scopul sensibiliz\rii opiniei publice,
UNAR a organizat cea de-a treia edi]ie a
S\pt\m=nii de ac]iune contra rasismului,
care se va desf\[ura de la 18 la 25 martie
2007 [i va cuprinde o serie de ini]iative `n
lumea [colii, a universit\]ii [i, `n primul
r=nd, `n cea a sportului.
S\pt\m=na se va deschide duminic\ 18
martie cu edi]ia XIII a Maratonului Romei,
care `n acest an, cu ocazia Anului European
al oportunit\]ilor egale pentru to]i, a adoptat
sloganul oficial "S\ `nvingem orice discriminare". To]i concuren]ii vor g\si `n
setul de concurs, primit `n momentul
`nscrierii, tricoul galben al Campaniei contra discrimin\rilor.
~n aceea[i zi, lumea sportului se va uni
contra rasismului: toate echipele campionatului de fotbal din Serie A vor intra pe
teren sub sloganul "Scoate rasismul `n afara
jocului" (Metti il razzismo fuori gioco), `n
timp ce juc\torii echipelor din campionatele
de baschet [i voley `[i vor ar\ta adeziunea
16 - 22 martie
B\sescu: "Exist\ o
`n]elegere PSD-PNL"
voi organiza niciun referendum înainte de data de 13
mai sau pe acea dat\".
A[adar, unul dintre argumente "e eliminat chiar de
mine, iar cel de-al doilea e
un procedeu constitu]ional pe
care nimeni nu-l poate interzice" , a declarat B\sescu
referindu-se la propunerea
PSD de suspendare din
func]ie a sa.
"În]elegerea netransparent\
între PNL [i PSD trebuie
f\cut\ public\", a atras
aten]ia B\sescu.
Pre[edintele a sus]inut c\
cele 2 argumente utilizate de
premier în justificarea
deciziei de amânare a
alegerilor pentru Parlamentul
European nu sunt valabile:
"având în vedere exigen]ele
premierului, în [edin]a de
Guvern am garantat c\ nu
Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale
CINE SUNTEM
Gazeta Rom=neasc\
la S\pt\m=n\ `mbr\c=nd, `naintea meciurilor, tricoul campaniei.
Evenimentul central al S\pt\m=nii va fi
Conferin]a european\ "Equal opportunities
for all in education and employment", organizat\ `n colaborare cu European Training
Foundation, care se va ]ine miercuri 21
martie la Spazio Etoile, `n piazza San
Lorenzo in Lucina, la Roma.
Finalul S\pt\m=nii va fi duminic\ 25
martie cu ziua campionatului de cricket
`ntre comunit\]ile asiatice care tr\iesc `n
Italia, pentru a se `ncheia, seara, cu un concert al Orchestrei din Piazza Vittorio, `n via
dei Fori Imperiali la Roma.
Pentru mai multe informa]ii despre
diferitele `nt=lniri ale S\pt\m=nii, consulta]i
site-ul www.pariopportunita.gov.it sau
adresa]i-v\ Secretariatului UNAR, la nr. 06
67792267.
NUM|RUL GRATUIT ÎMPOTRIVA
DISCRIMIN|RII RASIALE:
800.90.10.10
UNAR a înfiin]at num\rul verde gratuit
800.90.10.10, activ zilnic, de la orele 10.00
la 20.00. Centrul de contact este disponibil
în italian\, englez\, francez\, spaniol\,
arab\, rus\, român\, chinez\ mandarin\ [i
furnizeaz\ informa]ii, orientare [i sprijin
victimelor discrimin\rilor rasiale. Sunând la
num\rul verde, pute]i semnala denun]uri [i
pute]i depune m\rturii cu privire la fapte,
evenimente, proceduri [i ac]iuni
care prejudiciaz\, pe motive de ras\ sau de
origine etnic\, egalitatea tratamentului dintre persoane. Centrul de contact procedeaz\,
atunci când este posibil, la rezolvarea
cazurilor sau, prin intermediul expertizelor
Oficiului, înso]e[te subiectul discriminat `n
tutelarea drepturilor sale.
B\sescu: "Motivul,
p\strarea scaunului
de premier"
"Cu totul altele pot fi
motivele pentru aceast\
amânare, eu nu le cunosc,
dar e ca [i cum ai cere s\ nu
se fac\ campanie eletoral\".
Pre[edintele Traian B\sescu
[i-a exprimat regretul pentru
faptul c\ "România s-a
dovedit incapabil\ s\
r\spund\ prompt unei exigen]e de legitimitate a acelor
care reprezint\ România în
Parlamentul European. Din
p\cate pentru noi, Bulgaria a
în]eles mult mai bine
cerin]ele europene. Noi am
reu[it s\ avem un prim e[ec",
a conchis [eful statului.
Pre[edintele l-a atacat dur
pe premierul T\riceanu, sugerând c\ acesta se aga]\ de
scaun. "Dac\ domnul primministru consider\ c\ face
bine creând o majoritate
PNL, PSD, PC [i PRM, este
o op]iune a domniei sale.
Suntem în fa]a unui act grav
de mistificare politic\, destinat\ doar men]inerii unui om
într-un scaun", a afirmat
B\sescu. Premierul ar trebui
s\ se gândeasc\ la un principiu democratic conform
c\ruia "când nu mai ai
majoritate renun]i la scaun".
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
Situa]ia de pe scena
politic\ rom=neasc\
este mai mult dec=t
critic\. Premierul
T\riceanu, care p=n\
mai ieri era recunoscut prin calmul [i diploma]ia cu care trata
tot acest "circ politic
rom=nesc", a trecut la
atac pe toate fronturile. A am=nat alegerile pentru Parlamentul European, iar
acum vrea s\ scape de
mini[trii democra]i.
C\lin Popescu T\riceanu a
trimis, mar]i, 13 martie, o
scrisoare Biroului Permanent
al Senatului, prin care solicita s\ fie prezent `n cur=nd `n
Parlament pentru a vorbi
despre continuarea reformelor `n Justi]ie. Senatul
este camera parlamentar\ `n
care mo]iunea anti-Macovei
a fost adoptat\ `n urm\ cu o
lun\.
Surse din Alian]a DA au
declarat c\ T\riceanu este
ferm hot\r=t s\ scape de
Monica Macovei din
Guvern, premierul av=nd `n
vedere dou\ c\i de atac pentru a o elimina.
Conform surselor citate,
T\riceanu ia `n calcul [i
`nl\turarea din Guvern a
tuturor mini[trilor PD. "Este
posibil ca scoaterea Monic\i
Macovei s\ fie o chestiune
de ore, cel mult de zile",
spune una dintre sursele
citate.
Curtea
Constitu]ional\, sub
presiune
Dup\ ce Curtea
Constitu]ional\ a decis c\
Macovei nu trebuie s\ demisioneze din guvern `n urma
trecerii motiunii simple la
Senat, sursele sus]in c\
T\riceanu vrea acum s-o
`ndep\rteze prin orice alt
mijloc posibil.
De ce? Macovei `i st\ ca
un os `n g=t, ultima contr\
`ntre cei doi fiind `nregistrat\
luni, 12 martie, c=nd
Ministerul Justi]iei nu a
avizat ordonan]a de am=nare
ACTUALITATE 27
T\riceanu vrea s\ scape
de Macovei [i de mini[trii
a alegerilor europarlamentare.
Primul mod `n care
T\riceanu ar putea-o scoate
din Guvern ar fi "la pachet"
cu ceilal]i mini[tri ai PD, `n
cadrul unei restructur\ri a
Executivului.
Al doilea mod ar fi o
revocare din func]ie, caz `n
care B\sescu ar fi pus `n fa]a
faptului `mplinit - o situa]ie
similar\ cu plecarea lui
Mihai R\zvan Ungureanu
din Guvern.
PNL `[i face planuri
de guvernare f\r\ PD
Liderii PNL au c\utat
solu]ii, luni, 12 martie, pentru scoaterea democra]ilor de
la guvernare, una dintre variantele avansate fiind aceea
ca premierul T\riceanu s\ le
adreseze un ultimatum [i s\
le cear\ demisia, au declarat
surse din cadrul conducerii
PNL.
O parte dintre liderii
PNL, printre care pre[edintele Camerei Deputa]ilor,
Bogdan Olteanu, [i secretarul general al Guvernului,
Radu Stroe, s-au întâlnit la
sediul Executivului, pentru a
Monica Macovei, prima vizat\ de T\riceanu
g\si formula cea mai indicat\
de a-i determina pe
democra]i s\ plece [i s\ îi
lase s\ formeze un nou
guvern, doar cu UDMR.
Una dintre propuneri a
fost aceea ca premierul s\
cear\ demisia mini[trilor PD
[i s\ le dea un r\gaz pentru a
da un r\spuns. În cazul în
care ace[tia refuz\ s\ se
supun\, premierul ar urma s\
dispun\ revocarea lor,
adâncind astfel criza politic\
[i for]ând mâna democra]ilor.
Problema liberalilor este c\
revocare ar presupune acceptul pre[edintelui Traian
B\sescu.
În paralel, liberalii s-au
gândit, îns\, s\ definitiveze o
nou\ formul\ de Guvern,
restructurat, f\r\ PD, formul\
care ar urma s\ fie prezentat\
imediat, indiferent de reac]ia
mini[trilor democra]i. Cele
dou\ variante de lucru nu se
exclud îns\, PNL putând
apela la ambele solu]ii
simultan.
PD i-ar putea retrage sprijinul politic
premierului
Biroul Permanent Na]ional al PD i-ar
putea retrage, în [edin]a de luni, 19 martie,
sprijinul politic acordat premierului C\lin
Popescu T\riceanu, pentru înc\lcarea
Protocolului Alian]ei în luarea deciziei
privind amânarea alegerilor pentru
Parlamentul European.
Protocolul prevede, în articolul 2.6.1, c\
deciziile se iau în Guvern prin consensul
membrilor Cabinetului prezen]i la [edin]\.
În cazul în care nu exist\ consens între
membrii Guvernului, deciziile se iau prin
consult\ri între primul-ministru [i viceprimministru. Dac\ respectivele consult\ri premier-vicepremier e[ueaz\, se convoac\
CNC-ul Alian]ei, pentru a se lua o decizie.
Respectarea [i aplicarea deciziilor luate sunt
obligatorii pentru to]i demnitarii care
reprezint\ Alian]a.
Democra]ii sus]in c\, pentru amânarea
datei alegerilor pentru PE, nu a existat un
consens între membrii prezen]i la [edin]a de
Guvern, nici între premier [i vicepremier,
nici în CNC al Alian]ei. "Cum Consiliul
Na]ional de Conducere al Alian]ei nu a luat
nicio decizie cu privire la amânarea
alegerilor, nici premierul nu a fost mandatat
de Alian]a PNL-PD s\ ia respectiva
hot\râre, astfel c\ Protocolul a fost înc\lcat
flagrant", au spus sursele democrate.
Acestea au mai ar\tat c\ liderii PD sunt
sup\ra]i c\, în urma unor presiuni ale PSD,
premierul a decis amânarea scrutinului din
13 mai, de[i "în urm\ cu pu]in timp promisese c\ va respecta aceast\ dat\ convenit\ cu
partenerii de Alian]\ [i de Coali]ie".
Gazeta Rom=neasc\
28 ACTUALITATE
16 - 22 martie
Loteria vizelor pentru basarabeni
România dore[te, prin m\rirea capacit\]ii de acordare a
vizelor pentru cet\]enii Republicii Moldova s\ scad\ presiunea creat\ prin cre[terea
num\rului de solicit\ri pentru
Comisiile reunite de
politic\ extern\ din Senat [i
Camera Deputa]ilor au
cerut r\spunsuri din partea
mai multor demnitari din
Ministerul de Interne, cel
de Externe [i al Justi]iei.
Au fost aduse în discu]ie
dou\ chestiuni distincte în
rela]ia României cu
Republica Moldova: acordarea de vize cet\]enilor
Republicii Moldova pentru
a putea c\l\tori [i munci în
]\ri din Uniunea European\
[i acordarea cet\]eniei
române.
Principala îngrijorare a
membrilor comisiilor de
politic\ extern\ din
Parlamentul României este
c\ s-ar putea ajunge la
acordarea cet\]eniei pentru
peste un milion de cet\]eni
ai Republicii Moldova.
Guvernul respinge
aceast\ idee, aducând în
aten]ie condi]iile stricte
care trebuie îndeplinite
pentru dobândirea
cet\]eniei române, inclusiv
obliga]ia de a avea patru
ani domiciliul în România.
Cet\]enie... din
interes
România ar putea introduce loteria vizelor pentru
cet\]enii moldoveni.
Propunerea a fost f\cut\ de
pre[edintele comisiei de
politic\ extern\ din Senat,
Mircea Geoan\. Senatorii [i
deputa]ii care fac parte din
cele dou\ comisii de
politic\ extern\ a
Parlamentului s-au reunit
mar]i, 13 martie, pentru a
discuta despre situa]ia dintre România [i Moldova, în
contextul declara]iilor
t\ioase din ultima perioad\
ale oficialilor de la
Chi[in\u.
Ministrul de Interne a
acordarea cet\]eniei române, a
declarat ministrul Administra]iei [i Internelor Vasile Blaga.
El a afirmat c\ num\rul real al
solicit\rilor privind ob]inerea
cet\]eniei române este de
aproximativ 900.000, deoarece
cele 500.000 de dosare cuprind
[i cereri familiale, iar, dup\
estim\rile sale, doar 10% din
ace[tia inten]ioneaz\ s\ se stabileasc\ în România.
Blaga estimeaz\ c\ 900.000 de moldoveni vor cet\]enie
declarat c\ exist\ 500.000
de cereri de cet\]enie
român\ din partea
basarabenilor. Multe sunt
cereri pe familie, a[a încât
Blaga estimeaz\ la 900.000
num\rul celor care vor
cet\]enie. Dintre care doar
10% ar r\mâne în ]ara
noastr\, restul s-ar îndrepta
spre ]\rile bogate al UE,
crede ministrul.
Demersul continu\
`n crearea consulatelor
de la B\l]i [i Cahul
Vasile Blaga a sus]inut
în fa]a comisiilor reunite c\
problema acord\rii vizelor
pentru moldoveni e o problem\ de care se intereseaz\
îndeaproape Comisia
European\. Cât despre
crearea celor dou\ centre
consulare în Republica
Moldova, reprezentantul
ministerului român de
Externe a declarat c\
demersurile de achizi]ie a
cl\dirilor continu\.
Audierile au loc pe fondul tension\rii rela]iilor
dintre cele dou\ state. În
urm\ cu o s\pt\mân\,
Republica Moldova a
acuzat România c\ îi
amenin]\ securitatea
na]ional\, prin politica de
acordare a cet\]eniei
române.
Autorit\]ile de la
Chi[in\u au anun]at c\ nu
vor mai deschide birouri
consulare române[ti în
ora[ele B\l]i [i Cahul.
Câte cereri exist\
de fapt?
Pe 2 martie ministrul
justi]iei, Monica Macovei,
a declarat c\ procedura de
redobândire a cet\]eniei
române va fi simplificat\,
dar a refuzat s\ dea detalii
suplimentare spunând c\ în
curând textul proiectului
legii de modificare va fi
afi[at pe internet.
La solicitarea BBC,
Ministerul Justi]iei a oferit
o statistic\ a cererilor
depuse privind redobândirea cet\]eniei, dup\ anul
2002, când procedura
accelerat\ de redobândire a
fost suspendat\.
Num\rul de cereri
depuse, mai pu]in de
31.000 în cinci ani, nu trebuie confundat cu num\rul
scrisorilor de inten]ie, care
este mult mai mare.
Persoanele ale c\ror
p\rin]i sau bunici au fost
cet\]eni români înainte de
1940 [i au pierdut cet\]enia
român\ f\r\ voia lor î[i pot
exprima în scris dorin]a de
a redobândi cet\]enia.
Dar din momentul
primirii scrisorii [i pân\
în momentul primirii documentelor oficiale de cerere
trec uneori [i 3 - 4 ani.
Num\rul aprob\rilor
este extrem de mic 2.430 în cinci ani fa]\ de
98.000 înainte de 2002,
deoarece ulterior s-au
ad\ugat condi]ii privind
redobândirea cet\]eniei,
între care [i cea de reziden]\ în România timp de
cel pu]in patru ani.
Num\rul cererilor [i aprob\rilor
de redobândire a cet\]eniei
Anul
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Total
Cereri
3060
16490
5107
2692
3178
441
30968
Aprob\ri
6
257
1591
488
88
2430
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 29
T\riceanu a sesizat Curtea Constitu]ional\ privind
refuzul lui B\sescu de a-l înlocui pe Ungureanu
Premierul C\lin Popescu T\riceanu a sesizat
Curtea Constitu]ional\ în leg\tur\ cu "refuzul
pre[edintelui României de a emite Decretul prin
care ia act de demisia ministrului afacerilor
externe [i de a constata vacantarea acestei
func]ii". Potrivit unui comunicat remis de
Guvern, premierul aminte[te c\ a propus [i un
înlocuitor pentru aceast\ func]ie. Este vorba
despre liberalul Adrian Cioroianu.
Primul-ministru a sesizat
Curtea Constitu]ional\ privind
refuzul pre[edintelui Traian
B\sescu de a emite Decretul
prin care ia act de demisia
ministrului de Externe [i de a
constata vacantarea acestei
func]ii, în baza solicit\rii premierului transmise în data de
19 februarie.
Prin aceea[i solicitare,
primul-ministru propunea
pre[edintelui numirea lui
Adrian Cioroianu în func]ia
de ministru al Afacerilor
Externe.
Premierul C\lin PopescuT\riceanu solicit\ Cur]ii
Constitu]ionale s\ constate
existen]a unui conflict juridic
de natur\ constitu]ional\ între
pre[edintele României [i
Guvern [i s\ intervin\ în baza
competen]elor sale de înalt\
autoritate public\ pentru a
repune în legalitate
constitu]ional\ raporturile dintre Pre[edinte [i Guvern în
aceast\
problem\.
B\sescu nu agreeaz\
numirea lui Cioroianu
Senatorul Adrian
Cioroianu a fost nominalizat,
în 19 februarie, de conducerea
PNL pentru postul de ministru de Externe.
{eful statului a confirmat
c\ are rezerve în privin]a
numirii senatorului PNL în
fruntea diploma]iei. Traian
B\sescu a declarat c\ [efia
unui astfel de minister nu
poate fi preluat\, la mijlocul
mandatului, de cineva care
înc\ mai are de înv\]at.
Mihai R\zvan Ungureanu
a demisionat la jum\tatea
lunii februarie din func]ia de
[ef al diploma]iei române
dup\ ce premierul l-a criticat
c\ nu l-a informat în leg\tur\
cu arestarea a doi români întro baz\ militar\ american\ din
Irak.
Cei doi, care lucrau pe o
baz\ militar\ american\ în
calitate de subcontractori, fuseser\ acuza]i de spionaj,
deoarece fotografiaser\ f\r\
aprobare în interiorul bazei.
Ulterior ei au fost elibera]i,
dup\ mai mult de trei luni de
zile în arest. Premierul
T\riceanu a declarat c\ a aflat
din pres\ de situa]ia celor doi,
în timp ce Pre[edintele
B\sescu fusese informat la
câteva zile dup\ arestare.
A trecut aproape o lun\ de
zile de când liberalii au venit
cu o nou\ propunere pentru
func]ia de ministru.
Deocamdat\ îns\, Mihai
R\zvan Ungureanu
îndepline[te în continuare
func]ia de ministru de
Externe, întrucât [eful statului
nu a semnat decretul de eliberare din func]ie a lui
Ungureanu [i cel de numire a
lui Cioroianu, declarând c\ nu
se gr\be[te cu înlocuirea.
PNL insist\
Surse din PNL au declarat
de cur=nd c\ liberalii îl vor
propune pe Adrian Cioroianu
pentru postul de ministru de
Externe în schema de restructurare a Executivului, dac\
pre[edintele Traian B\sescu
nu îl nume[te în func]ie în
urma propunerii înaintate de
primul-ministru.
Liderii liberali avuseser\
mai multe întâlniri, la Palatul
Victoria, pentru a g\si solu]ii
Propus de liberali, Cioroianu nu este agreat de B\sescu
având în vedere c\ [eful statului amân\ numirea lui
Cioroianu la MAE.
S\pt\mâna trecut\, liderii
liberali i-au atras aten]ia
pre[edintelui Traian B\sescu
despre situa]ia lui Adrian
Cioroianu la consult\rile de la
Palatul Cotroceni, [eful statului sugerându-le, în replic\,
s\-l numeasc\ în func]ia de
ministru de Externe la
restructurarea Guvernului.
"I-am atras aten]ia
pre[edintelui Traian B\sescu
c\ are o restan]\ în rela]ia cu
PNL - numirea în func]ia de
ministru de Externe a lui
Adrian Cioroianu - explicându-i direct c\ nu exist\ abso-
lut niciun motiv de natur\
constitu]ional\ sau de natur\
profesional\ care s\-l
împiedice s\-l numeasc\. I-am
reamintit c\, a[a cum ne-am
conformat obiec]iilor domniei
sale în cazul Flutur, la fel
a[tept\m din partea domniei
sale s\ realizeze actul prin
care s\ permit\ exercitarea
dreptului PNL de a avea un
ministru de Externe", a
declarat vicepre[edintele PNL
Ludovic Orban.
Potrivit acestuia, [eful statului a sugerat liberalilor s\-l
numeasc\ pe Adrian
Cioroianu în func]ia de ministru de Externe la restructurarea Cabinetului T\riceanu.
Mihai R\zvan Ungureanu nu mai este,
oficial, ministru de externe
Pre[edintele Traian B\sescu a semnat, înc\ de luni, 12
martie, decretul pentru eliberarea din func]ia de ministru al
afacerilor externe a lui Mihai-R\zvan Ungureanu, a anun]at
purt\torul de cuvânt al Administra]iei preziden]iale, Adriana
S\ftoiu. Consilierul preziden]ial, a anun]at, totodat\, c\ tot în
cursul zilei de luni decretul a fost transmis spre publicare în
Monitorul Oficial. Adriana S\ftoiu a precizat c\ pre[edintele
nu a dorit s\ fac\ public luni anun]ul semn\rii acestui decret
pân\ când nu va vorbi personal cu [eful diploma]iei române.
"Pre[edintele a dorit s\-l informeze personal pe MihaiR\zvan Ungureanu. În cursul acestei dimine]i (mar]i, 13
martie, - n.r.) [eful statului a avut o convorbire telefonic\ cu
Mihai-R\zvan Ungureanu în care i-a comunicat decizia [i i-a
mul]umit pentru colaborare", a spus Adriana S\ftoiu.
România în direct
Ajunge un SMS
la 482505
PENTRU ACTIVARE
PENTRU A TE ABONA
(plĆteüti la fiecare SMS primit*)
(plata lunarĆ anticipata*)
TRIMITE UN SMS
LA 482505 ûI SCRIE:
TRIMITE UN SMS
LA 482505 ûI SCRIE:
OROSCOPO
(1 sms pe zi)
SPORT
(2-4 sms pe zi)
NEWS
(2-4 sms pe zi)
ALLNEWS
(news+sport)
ALLNEWS LIGHT
(2 sms pe zi)
Semnul zodiacal trebuie sĆ fie scris în italianĆ (de ex.: ORO PESCI 11 ON)
Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine
(fecioarĆ), bilancia (balanĦĆ), scorpione (scorpion), sagittario (sĆgetĆtor), capricorno (capricorn), acquario (vĆrsĆtor), pesci (peüti)
Pentru a primi o singurĆ ütire, trimite un SMS la 482505 üi scrie ORO <SEMNUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11
Pentru dezactivare trimite un SMS la 482505 üi scrie <nume serviciu> 11
OFF (de ex: sport 11 off)
*Pentru clienĦii TIM, costul serviciului este de € 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclusĆ, € 0,1240
iva inclusĆ pentru fiecare SMS trimis. Pentru clienĦii WIND, costul serviciului este de € 0,15 iva inclusĆ
pentru fiecare SMS primit, € 0,12 iva inclusĆ pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste
servicii cu operatorul de telefonie mobilĆ Wind este necesar un celular Dual Band
*Costul abonamentului este de € 3 iva inclusĆ pe lunĆ, € 5 iva inclusĆ
pentru serviciul ALLNEWS.
Powered by
Pentru informaĦii, trimite email [email protected], de la 9 la 18.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
Mona Musc\ a
renun]at luni, 12 martie, în mod oficial, la
mandatul de parlamentar. Mona Musc\
este primul politician
care a fost considerat
de c\tre justi]ie colaborator al Securit\]ii
ca poli]ie politic\ [i tot
primul politician care
demisioneaz\ din
Parlament din acest
motiv, de[i în aceast\
etap\ nu era obligat\
s\ renun]e la mandatul de deputat.
Mona Musc\, a c\rei
colaborare cu Securitatea a
fost confirmat\ de Curtea de
Apel Bucure[ti, a demisionat
din Camera Deputa]ilor [i din
PLD, pentru a nu-i legitima
pe cei care "au motive
serioase s\ demisioneze din
Parlament" [i pentru "a nu
afecta imaginea liberaldemocra]ilor", men]ionând c\
la cap\tul a 17 ani de politic\
în interesul altora nu se
declar\ "învins\".
Deputatul Mona Musc\ a
anun]at `nc\ de miercuri, 7
martie, c\ demisioneaz\ din
Parlament [i din PLD. Asta
dup\ ce, cu o zi `nainte, magistra]ii Cur]ii de Apel
Bucure[ti au respins
contesta]ia acesteia împotriva
deciziei CNSAS privind
colaborarea acesteia cu fosta
Securitate, confirmând astfel
c\ Mona Musc\ a f\cut poli]ie
politic\. Mona Musc\ crede
c\ sentin]a instan]ei este
nedreapt\ [i a decis s\ se
adreseze Cur]ii Europene a
Drepturilor Omului de la
Strasbourg. Cu toate acestea,
ea a decis s\ demisioneze din
ACTUALITATE 31
Mona Musc\ a renun]at oficial
la mandatul de parlamentar
“
Nu m\ consider vinovat\... Cred c\ am f\cut legi
bune [i le-am dat speran]a
oamenilor c\ o pot duce mai
bine", a spus Mona Musc\,
mul]umind cet\]enilor pentru
încrederea pe care i-au acordat-o. Pentru ace[tia, ea a
precizat c\ nu mai poate
r\mâne în Parlament,
întrucât munca ei nu ar mai
fi "nici pe de parte atât de
eficient\ cum a fost pân\
acum".
Mona Musc\
Justi]ia a decis: Mona Musc\ a f\cut poli]ie politic\
Parlament, fiindc\ în noile
condi]ii, nu ar mai putea fi la
fel de eficient\. Ea a mai spus
c\ nu se consider\ învins\ [i
le-a mul]umit tuturor celor
care au avut încredere în ea [i
au sus]inut-o.
Mona risc\ 2 ani
de `nchisoare
CNSAS va sesiza
Parchetul de pe lâng\ Înalta
Curtea de Casa]ie [i Justi]ie în
privin]a Monei Musc\. Acest
demers este obligatoriu,
potrivit legii, pentru a se confrunta sentin]a instan]ei cu
declara]ia pe propria r\spundere dat\ de parlamentarul în
cauz\. Pre[edintele Camerei
Deputa]ilor, liberalul Bogdan
Olteanu, a acuzat-o pe Mona
Musc\ de infrac]iunea de fals
[i uz de fals.
Sentin]a magistra]ilor de la
Curtea de Apel este definitiv\
[i irevocabil\. Acum, Mona
Rodica St\noiu: "Fiecare avem
deciziile noastre"
Deputatul PC, Rodica St\noiu, nu a vrut s\ comenteze
decizia Monei Musc\. "Fiecare avem gesturile noastre,
deciziile noastre, hot\rârile noastre", a afirmat St\noiu.
Întrebat\ dac\ va lua aceea[i decizie, în cazul în care
CNSAS îi va da aceela[i verdict, Rodica St\noiu a ocolit
r\spunul, l\sând de în]eles c\ nu va proceda ca Mona
Musc\.
Musc\ nu mai are alt\ cale de
atac a deciziei prin care s-a
stabilit c\ a colaborat cu fosta
securitate ca poli]ie politic\.
Dac\ va fi g\sit\ vinovat\ de
fals în acte publice deputatul
risc\ o pedeaps\ de 2 ani de
închisoare. Partidul Liberal
Democrat consider\ c\ gestul
Monei Musc\ de a se retrage
din via]a politic\ exprim\ o
atitudine de mare onoare, specific\ întregii sale activit\]i
publice. Pe de alt\ parte,
vicepre[edintele PNL,
Ludovic Orban crede c\
demisia Monei Musc\ este un
gest normal.
Nu se consider\
vinovat\
Colegiul CNSAS a hot\rât
c\ Mona Musc\ a f\cut poli]ie
politic\ în anii 70, când profesoar\ fiind, a semnat un angajament de colaborare cu
Securitatea [i a scris note
informative despre studen]ii
str\ini. Mona Musc\ a
recunoscut c\ a semnat angajamentul de colaborare cu
Securitatea îns\ a apreciat c\
notele scrise nu ar fi f\cut r\u
nim\nui [i c\ nu ar fi f\cut
poli]ie politic\.
Gheorghe Flutur, membru
al PLD [i fost coleg de partid
cu Mona Musc\, a declarat c\
regret\ decizia sa, dar c\ o
accept\. "Prin aceasta, Mona
Musc\ a dat dovad\ de
responsabilitate, dar trebuie s\
pl\teasc\ pentru ac]iunile sale.
Exemplul ei trebuie urmat [i
de al]i politicieni", a mai spus
Flutur.
Vicepre[edintele PNL,
Norica Nicolai, a declarat c\
apreciaz\ activitatea Monei
Musc\ [i c\ regret\ c\ s-a
ajuns în aceast\ situa]ie.
Totu[i, este vorba despre o
op]iune personal\, a subliniat
senatorul PNL.
Dan Voiculescu ar putea demisiona
din Parlament
{i pre[edintele PC, senatorul Dan Voiculescu, va demisiona din Parlament dac\ instan]a va da o sentin]\ definitiv\
c\ a colaborat cu fosta Securitate ca poli]ie politic\. El a
r\spuns unui jurnalist care l-a întrebat dac\ va lua o decizie
asem\n\toare celei anun]ate de deputatul Mona Musc\ în
cazul în care instan]a va da o decizie similar\. Pre[edintele
conservatorilor a spus c\ numai din acest motiv ar putea s\[i dea demisia din parlament, altminteri neavând niciun
motiv s\ fac\ acest gest.
32 ACTUALITATE
Potrivit statisticilor, pân\ în
2050 popula]ia planetei va
ajunge la 9 miliarde de
locuitori, fa]\ de 6,5 în momentul de fa]\. O problem\ extrem
de complicat\ cu care ar urma
s\ se confrunte omenirea în
acest orizont este hrana, care
deja se dovede[te insuficient\
(sau inaccesibil\). Dac\ la popula]ia actual\ a planetei num\rul celor subnutri]i a ajuns la
aproximativ dou\ miliarde, iar
al celor afla]i în stadiul de
înfometare, la aproape 854
milioane, se pune problema ce
se va întâmpla la o popula]ie
de 9 miliarde, cum va putea fi
asigurat\ alimentarea.
În mod normal, pentru a satisface
cererea actual\ de alimente produc]ia
agricol\ ar trebui s\ creasc\ cu 30%.
Pentru a satisface îns\ 9 miliarde de
oameni ea ar trebui s\ fie de dou\ ori
mai mare decât valoare înregistrat\ în
prezent, potrivit speciali[tilor din domeniu.
Prima solu]ie pentru aceast\ problem\, conform studiului realizat de
Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru
Alimenta]ie [i Agricultur\ (FAO) ar fi
dublarea suprafe]elor cultivate.
Terenurile arabile date în exploatare
m\soar\ la ora actual\ 1,5 miliarde de
hectare. Folosindu-se de imaginile
ob]inute de sateli]i, studiul FAO subliniaz\ c\ suprafa]a total\ care ar putea
fi exploatat\ în agricultur\ ar fi de
aproximativ 2,8 miliarde de hectare,
Gazeta Rom=neasc\
16 - 22 martie
Viitorul omenirii,
amenin]at de foamete
cate (dela 2 la 10 tone pe hectar). Din
p\cate îns\, subliniaz\ exper]ii agricoli,
nici aceasta nu se dovede[ete o solu]ie
prea simpl\ [i complet realizabil\.
Deoarece ]\rile din partea de Sud (din
Africa [i America de Sud) nu î[i permit
s\ fac\ investi]ii care s\ duc\ la
cre[terea randamentului suprafe]elor
agricole, sarcina va c\dea în spatele
]\rilor dezvoltate. Ca atare, se profileaz\ o poluare excesiv\ a solurilor
acestor ]\ri care, pe termen lung, poate
afecta puternic calitatea produselor. În
plus, pre]ul tot mai ridicat al petrolului
va duce [i el la scumpirea
îngr\[\mintelor chimice, fapt ce se va
traduce imediat [i în pre]ul final al alimentelor.
O problem\ politic\
cea mai mare parte din aceast\
suprafa]\ aflându-se în Africa [i
America de Sud.
Potrivit exper]ilor francezi, cita]i de
cotidianul "Le Monde", cifra prezentat\
de raportul FAO nu este îns\ una realist\, [i asta fiindc\ o mare parte din
suprafe]ele care acum apar nelucrate
sunt de fapt incluse în rota]ia culturilor.
O a doua solu]ie, pe care cea mai
mare parte a agronomilor o consider\
realizabil\, ar fi majorarea randamentului mediu al suprafe]elor cultivate.
Astfel, în ]\rile dezvoltate, agricultura
intensiv\ ar permite randamente ridi-
Potrivit agronomilor, solu]ia ar trebui s\ presupun\ o folosire tot mai mic\
a ma[inilor, a îngr\[\mintelor chimice [i
a pesticidelor - pe care ]\rile s\race
oricum nu î[i permit s\ le achizi]ioneze.
Un proiect dirijat de c\tre Banca
Mondial\, [i ale c\rui rezultate ar urma
s\ fie publicate la sfâr[itul acestui an,
mizeaz\ pe asocierea unor culturi
diferite pentru cre[terea randamentului
agriculturii în ]\rile s\race. Dac\ acest
proiect se va dovedi viabil, atunci el ar
trebui s\ duc\ la dublarea produc]iei
agricole pân\ în 2050, f\r\ consecin]e
grave asupra mediului.
Cu toate acestea, se subliniaz\ în
comentariul Le Monde, solu]iile propuse de speciali[ti ignor\ o mul]ime de
necunoscute, care, în anumite condi]ii
ar putea întârzia sau chiar anula
realizarea proiectelor. Astfel, nu se [tie
pân\ la ora actual\ care va fi ponderea
biocarburan]ilor în cadrul combustibililor peste 40 de ani, [i, ca atare,
nici ce suprafe]e vor fi ocupate de culturile corespunz\toare. O alt\ necunoscut\ este evolu]ia climei: inundarea
unor zone, de[ertificarea altora sau alte
calamit\]i ar putea compromite
suprafe]e imense.
Cea mai mare dificultate [i necunoscut\ r\mâne îns\ politica marilor puteri
fa]\ de comer]ul agricol: în condi]iile în
care ]\rile dezvoltate î[i vor men]ine la
cote ridicate subven]iile pentru produc\torii interni [i taxele vamale pentru
importuri, ]\rile s\race vor continua s\
se confrunte cu problema penuriei [i a
accesului pe pia]\.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 33
Gheorghe Barbu: "Salariul minim pe economie
va cre[te mai accelerat decât salariul mediu"
Salariu minim pe
economie va cre[te în anii
urm\tori într-un ritm mai
accelerat decât salariul
mediu, a declarat mar]i, 13
martie, ministrul Muncii,
Gheorghe Barbu.
"Este o chestiune care
trebuie s\ ne apropie mai
mult de Europa [i s\ încurajeze c\utarea unui loc de
munc\", a afirmat oficialul
MMSSF.
Barbu a apreciat totodat\
c\ salariul mediu pe
economie va avea o evolu]ie
pozitiv\ în urm\torii ani.
"Salariul va evolua în
mod pozitiv [i eu cred într-o
cre[tere accelerat\ pe
m\sura cre[terii competitivit\]ii [i productivit\]ii
muncii în România, pentru
c\ nu poate cre[te artificial,
f\r\ rezultate economice.
Acest guvern [i-a f\cut în
doi ani programul pe patru
ani. Am estimat un salariu
de 329 euro la sfâr[itul anului 2008 [i a fost 368 euro
în decembrie 2006", a precizat ministrul Muncii.
Dou\ salarii minime
Salariul minim în
România este reglementat
prin hot\râre de Guvern, la
propunerea MMSSF [i cu
avizul Ministerului
Finan]elor Publice, dup\
negocieri directe cu
partenerii sociali. În
prezent, în România exist\
dou\ salarii minime. Astfel,
salaria]ii din institu]iile
bugetare sunt angaja]i în
baza Hot\rârii de Guvern
nr.9, care stabile[te un
salariu minim pe economie
de 390 RON, iar pentru to]i
ceilal]i salaria]i care î[i stabilesc salariu prin negociere
se aplic\ salariul minim pe
economie de 440 RON,
negociat între confedera]iile
patronale [i sindicale în
cadrul contractului colectiv
de munc\ la nivel na]ional
pentru anul 2007. Potrivit
variantei preliminare a
prognozei de prim\var\ a
Comisiei Na]ionale de
Prognoz\, salariul mediu net
pe economie ar putea
ajunge, în luna decembrie
2007, la 1.183 lei.
Cre[terea veniturilor
popula]iei, afectat\ de
pre]ul utilit\]ilor
~ns\ cre[terea veniturilor
popula]iei va fi afectat\ de
costurile în cre[tere ale
utilit\]ilor, a declarat
pre[edintele Institutului de
Proiecte pentru Inova]ie [i
Dezvoltare (IPID), Daniel
D\ianu.
Potrivit acestuia,
România va trebui s\
investeasc\ masiv în
cre[terea eficien]ei energetice. "Avem resurse mari de
eficien]\ energetic\ pentru
c\ suntem extrem de ineficien]i. Este greu s\ reducem
ineficien]a [i ai nevoie de
resurse mari, pentru c\ aceste investi]ii cost\", a spus
D\ianu.
În opinia sa, majorarea
veniturilor popula]iei ca
urmare a ader\rii la UE va
fi atenuat\ de cre[terea costurilor cu energia ale popula]iei, care va trebui s\
pl\teasc\ facturi din ce în ce
mai mari. Potrivit lui
Venituri mai mari, cheltuieli pe m\sur\
D\ianu, pierderile sistemului energetic sunt foarte
mari.
La rândul s\u, expertul în
probleme de energie,
Aureliu Leca, a spus c\
durata de via]\ a centralelor
electrice este dep\[it\ [i c\
în sectorul energetic nu s-au
mai f\cut investi]ii. În
opinia acestuia, industria
noastr\ consum\ foarte
mult, fiind energofag\.
"Sunt 85.000 de blocuri, trei
milioane de apartamente [i
[apte milioane de oameni în
ele. Dac\ vom face
investi]ii, pierderile de
energie vor fi reduse cu
50%, iar factura poate
deveni acceptabil\", a mai
spus Leca
Investi]ii `n energie
Directorul general al
Institutului de Studii [i
Proiect\ri Energetice
(ISPE), Dan Gheorghiu, a
spus c\ sistemul energetic
produce cea mai mare
poluare, acoperind circa
75% din poluarea total\. El
a ar\tat c\ 82% din instala]iile energetice au fost
puse în func]iune înainte
de 1990. "Producem total
ineficient. La gaze naturale
pentru un kilowat or\ produs, consum\m de dou\ ori
mai mult decât se consum\
în UE", a precizat
Gheorghiu. În opinia acestuia, România are o [ans\
dac\ sare peste "etapa de
cârpeli", pentru c\ altfel în
2010-2012 românii nu vor
mai putea aprinde nici
lumina în cas\.
El a mai ar\tat c\ trebuie
f\cute investi]ii de circa
[apte miliarde euro pentru
îndeplinirea condi]iilor de
mediu. "O investi]ie în
energie care s\ aib\ efecte
dureaz\ între cinci [i 15
ani, dac\ decizia se ia
ast\zi" a completat directorul general ISPE.
Institutul de Proiecte
pentru Inova]ie [i Dezvoltare a fost înfiin]at în
octombrie 2006 [i î[i propune ca perioada 2007-2017
s\ fie deceniul dezvolt\rii
române[ti. Din consiliul
director al IPID fac parte
printre al]ii, guvernatorul
BNR, Mugur Is\rescu, [i
fostul ministru al educa]iei,
Ecaterina Andronescu.
Gazeta Rom=neasc\
34 ACTUALITATE
16 - 22 martie
B\ncile se `nghesuie s\ ofere credite
imobiliare avantajoase
Dup\ ce Banca Na]ional\ a Rom=niei (BNR)
a anun]at c\ elimin\ restric]iile la creditare
existente p=n\ acum, b\ncile `ncep s\ fac\
cunoscute noile condi]ii `n care vor acorda
credite clien]ilor.
~n aceste condi]ii, b\ncile
comerciale vor avea din ce `n
ce mai multe cereri pentru
credite ipotecare, iar bancherii
spun c\ `mprumuturile vor
avea condi]ii diferite de la o
banc\ la alta, `n func]ie de
strategia proprie. Pe de alt\
parte, accesarea acestor credite se va face `n func]ie de
nivelul salarial, iar `n perioada urm\toare, segmentarea
clien]ilor `n func]ie de venituri va fi mult mai vizibil\.
"Relaxarea" aduce
dob=nzi mai mici
la credite?
Cu toate c\ au existat
informa]ii potrivit c\rora
"relaxarea" va aduce [i
dob=nzi mai mici la credite,
bancherii se declar\
ne`ncrez\tori, sus]in=nd c\
nivelul ridicat al rezervelor
minime obligatorii men]inut
de BNR `i pune `n imposibilitatea de a credita mai ieftin.
Pre[edintele Asocia]iei
Rom=ne a B\ncilor, Radu
Ghe]ea a explicat c\ "Banca
Na]ional\ a Rom=niei ar trebui s\ reduc\ rezerva minim\
obligatorie pentru ca b\ncile
comerciale s\ poat\ reduce
dob=nzile la credite. Rezerva
minim\ obligatorie perceput\
de BNR este foarte ridicat\ [i
nu se justific\, iar cu c=t
nivelul ei este mai mic, cu
at=t [i b\ncile comerciale pot
reduce dob=nzile".
Alpha Bank a anun]at
c\ reduce avansul
Alpha Bank a comunicat
oficial propriile inten]ii privind relaxarea condi]iilor de
acordare a `mprumuturilor.
Astfel, banca elen\ va reduce
la maxim 15% avansul pentru
toate creditele ipotecare [i
imobiliare, de la momentul
intr\rii `n vigoare a noilor reglement\ri anunta]e de BNR.
Dup\ ce Alpha Bank [i alte
b\nci se preg\tesc s\ prezinte
noile condi]ii de acordare a
creditelor ipotecare.
Volksbank Rom=nia a
anun]at prin pre[edintele
Gerald Schreiner, `nc\ din
februarie, c\ banca ofer\ dou\
tipuri de credite ipotecare:
"un `mprumut va fi cu avans
minim, dar cu un nivel mai
ridicat al dob=nzii (asta pentru
c\ reducerea avansului
implic\ riscuri mai mari pentru banc\), iar cel\lalt va fi cu
nivelul normal al avansului,
dar cu o dob=nd\ mai mic\".
Ca urmare a recomad\rilor
BNR, oficialii Volksbank
spun c\ `n cur=nd vor fi
anun]ate noile condi]ii de
creditare. OTP Bank, prima
institu]ie care a introdus pe
pia]a rom=neasc\ `mprumuturile pentru locuin]e `n franci
elve]ieni, analizeaz\ `n
momentul de fa]\ reducerea
avansului la credite.
Laszlo Diosi, director general adjunct `n cadrul diviziei
retail OTP Bank, a precizat
c\: "P=n\ acum, am extins perioada de creditare la 35 de
ani. Acesta este un risc pe care ni-l asum\m, cel de-al doilea, pe care `nc\ `l analiz\m,
fiind reducerea avansului".
Directorul OTP Bank a ad\ugat c\, "de[i suntem foarte
dinamici, o astfel de decizie
Unele b\nci acord\ credinte [i pentru r\u-platnici
~n special dup\ eliminarea restric]iilor
privind avansul obligatoriu [i a plafoanelor de
`ndatorare impuse de BNR, b\ncile pun
accent pe cunoa[terea clientelei. Cu toate
acestea, b\ncile comerciale din Rom=nia se
raporteaz\ diferit la r\u-platnici.
Situa]iile `n care solicitantul unui credit
apare cu `nregist\ri `n bazele de date sunt:
restan]e mai mari de 30 de zile sau peste anumite sume stabilite de fiecare banc\; fraud\ri
`n rela]ia cu banca, cu societatea de asigur\ri
care ofer\ asigurarea `mpotriva riscului de
neplat\, cu societ\]ile de telefonie fix\ [i
mobil\; declara]ii neconforme cu realitatea
furnizate la momentul solicitarii creditului.
Fiecare banc\ are `ns\ liberatatea de a
evalua `n baza acestor proceduri poten]ialul
de risc al fiec\rui solicitant de credit `n parte
[i poate decide aprobarea sau respingerea
cererii. De men]ionat este faptul, c\ `n majoritatea cazurilor, pentru b\nci, important\ este
[i frecven]a restan]elor, dac\ aceastea sunt
`nt=mpl\toare sau sunt un obicei. ~n astfel de
condi]ii, ABN Amro, Banca Romaneasc\,
Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, Volksbank
acord\ credite r\u-platnicilor, `ns\ `n conformitate cu politica de creditare a b\ncii, analiz=ndu-se cu aten]ie fiecare caz `n parte.
necesit\ cel pu]in dou\ luni
pentru a fi implementat\".
BCR vrea banc\
pentru locuin]e
Banca Comercial\ Rom=n\
si ac]ionarul s\u majoritar,
grupul austriac Erste Bank,
analizeaz\ oportunitatea
deschiderii unei b\nci specializate `n finan]\ri pentru
locuin]e. Aceast\ precizare a
fost f\cut\ de pre[edintele
executiv al BCR, Nicolae
D\nil\. "~n general, Erste a
dezvoltat acest tip de banc\ `n
]\rile unde a intrat, astfel `nc=t
nu neglij\m nici noi aceast\
posibilitate. Am avea un
avantaj competitiv, pentru c\
ne ajut\ re]eaua mare [i
num\rul de clien]i", a explicat
Danil\.
BCR va c\uta solu]ii pentru a finan]a achizi]ia de
locuin]e de c\tre persoanele
cu venituri medii [i mici, `n
contextul `n care anticipeaz\ o
cre[tere puternic\ a segmentului de credit ipotecar, a mai
spus Nicolae D\nil\. Pe pia]\
sunt prezente deja Raiffeisen
Banca pentru Locuin]e, HVB
Banca pentru Locuin]e [i
BRD-Groupe Societe
Generale.
De asemenea, banca
preg\te[te l\rgirea ofertei pentru clien]ii cu venituri mari [i
va adopta o pozi]ie proactiv\,
`ncerc=nd s\-[i atrag\ clien]ii
cu produse de top [i s\
r\spund\ prompt la solicit\rile
acestora.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 35
Copiii rromi sperie Europa
Copiii rromi din România [i Bulgaria
ajung din nou în presa britanic\.
Jurnali[tii de la "The Guardian" atrag
aten]ia, într-un articol amplu, c\ ace[tia
pot fi observa]i aproape la tot pasul în
Bucure[ti [i Sofia, devenite acum capitale europene. Mai mult, ziari[tii britanici sus]in c\ raportul critic al UNICEF pe
aceast\ tem\ a fost extrem de pu]in
mediatizat, de[i situa]ia ar trebui s\ fie o
preocupare pentru întreaga Europ\.
Autorul comentariului din "The
Guardian" afirm\ c\ minorii rromi nu
sunt greu de observat în capitala
României. Sunt la cer[it pe drumuri, sau
în grupuri, în apropierea pie]elor sau la
periferia Bucure[tiului. Românii fac
într-adev\r eforturi s\ rezolve problema
rromilor, iar oaspe]ii afla]i în România
ar vrea ca aceasta s\ se [i întâmple,
noteaz\ acela[i cotidian.
Minorii rromi la cer[it reprezint\ o
pat\ pe imagine României, în curs de
îmbun\t\]ire. În comentariul britanicilor
se afirm\ c\ starea jalnic\ a rromilor din
România [i Bulgaria este de fapt, o pat\
aruncat\ asupra întregii Europe.
Raportul Unicef referitor la situa]ia copiilor rromi din sud-estul Europei, a fost
trecut sub t\cere de media britanic\.
Invazia cer[etorilor
Rromii no[tri sunt acum [i ai
Europei. Este vorba de cer[etorii care-[i
fac veacul prin Italiei sau Fran]a. N-au
unde sta în condi]ii decente [i nu
muncesc. Dar de la 1 ianuarie, nimeni
nu-i mai poate da afar\. Sunt câteva
zeci de familii în tab\ra Tiburtina din
Italia. Au fugit de s\r\cia din România,
dar tr\iesc într-o mizerie [i mai crunt\.
Rromii de la Roma s-au adunat în
tabere ridicate ilegal la marginea
ora[ului. Sunt din ce în ce mai
numero[i, pentru c\ nu mai au restric]ii
de circula]ie. {i au invadat str\zile
ora[ului, la cer[it. De muncit n-au unde
[i nici nu prea se agit\ s\-[i g\seasc\.
Traiul e mai simplu a[a.
Copiii au mai mult succes, mai ales
dac\ sunt "talenta]i". Invazia cer[etorilor
rromi i-a cam speriat pe italieni. Mai
ales c\ se lovesc de ei la tot pasul [i nu
to]i sunt pa[nici. A[a se face c\ rromii
din România sunt cei mai numero[i în
Peninsul\, aproape 70 de mii. Dintre
care, cel mult trei mii muncesc legal [i
s-au integrat în comunitate.
La Paris situa]ia este [i mai roz\.
Prefectul Parisului a anun]at c\
autorit\]ile locale vor construi locuin]e
temporare pentru imigran]ii rromi din
Bulgaria [i România. Aceste case
sociale vor fi amplasate la Bobigny, o
suburbie a capitalei franceze. O companie francez\ va construi locuin]ele în
care vor sta temporar aproximativ 130
de rromi din cele dou\ ]\ri.
Ace[tia tr\iesc, în prezent, în condi]ii
de mizerie [i s\r\cie extrem\, la
Bobigny. Firma constructoare a anun]at
c\ va finaliza lucr\rile în termen de un
an. Autorit\]ile locale pariziene au decis
ca imigran]ii rromi s\ poat\ locui în
aceste case pe o perioad\ de 5 ani.
Cu PinCard emis de TELE2 Europa,
vorbeşti până la ultimul minut.
• Fără impuls la răspuns
• Toate minute adevărate de conversaţie
• Asistenţă gratuită multilingvă
PinCard Europa este modul cel mai economic şi sigur
pentru a suna în România. Îl găseşti în toate agenţiile Sisal,
în variante de 5,10,20 şi 50 euro.
Pentru informaţii, sună la numărul verde 800.951080 sau scrie la [email protected]
LA WESTERN UNION
PLOU| CU PREMII!
•
•
Trimite dou\ transferuri de bani prin Western Union c\tre România sau Republica
Moldova, de la oricare din loca]iile agen]ilor participan]i, [i ai [ansa s\ câ[tigi unul din
cele 100 de carduri cadou ^n valoare de 500 de Euro.
Trimite trei transferuri de bani prin Western Union c\tre România sau Republica Moldova,
de la oricare din loca]iile agen]ilor participan]i, [i ai [ansa s\ câ[tigi unul din cele 50 de
carduri cadou ^n valoare de 1.000 de Euro.
To]i participan]ii au [ansa s\ câ[tige marele premiu de 10.000 de Euro!
Nu trebuie decât s\ suni gratuit la num\rul de telefon 800 189933, spune
datele personale [i informa]iile referitoare la primele dou\ transferuri de
bani Western Union [i intri ^n promo]ie. Apoi, la fiecare transfer, sun\ [i
spune datele personale [i cele ale transferului de bani.
Mai multe transferuri prin Western Union, mai multe [anse de câ[tig!
Câ[tig\:
100
de carduri
X
500 Euro
50
de carduri
X
1.000 Euro
Marele
premiu:
10.000
Euro
* P\stra]i formularele transferurilor de bani Western Union pentru validare, pentru a putea intra ^n posesia premiului. Campania este valabil\
pentru toate transferurile de bani din Italia c\tre România sau Republica Moldova realizate ^ntre 15 Decembrie 2006 [i 15 Aprilie 2007. Vor fi trei trageri la sor]i
diferite ^n func]ie de num\rul de intr\ri pe care l-a]i avut. Participan]ii pot câ[tiga un singur premiu.
Mai multe detalii sunt disponibile ^n loca]iile agen]ilor participan]i la promo]ie sau pe www.transferdebani.ro.
Linia gratuit\ de telefon este disponibil\ de luni pân\ sâmb\t\ de la 08:00 la 20:00.
©2006 Western Union Holdings, Inc. Toate drepturile rezervate.
Trimite bani ^n România sau Republica Moldova prin Western Union [i po]i
câ[tiga!
~ntre 15 Decembrie 2006 [i 15 Aprilie 2007 banii transfera]i prin Western
Union ^n România sau Republica Moldova ^]i pot aduce 10.000 de Euro [i
multe alte premii ^n bani!
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
EXTERNE 37
Nicolas Sarkozy propune înfiin]area
unui minister al Imigra]iei
Nicolas Sarkozy (foto),
principalul candidat al dreptei
la alegerile preziden]iale din
Fran]a, a declarat c\ va înfiin]a un "minister al Imigra]iei
[i al Identit\]ii Na]ionale" în
cazul în care va fi ales
pre[edinte al ]\rii, relateaz\
AFP. "Vreau un minister al
Imigra]iei [i Identit\]ii
Na]ionale", a declarat el, subliniind c\ "ast\zi, acest potofoliu este împ\r]it între trei
ministere diferite". El a reiterat c\ imigran]ii care doresc s\
vin\ în Fran]a pentru reîntregirea familiei trebuie s\ înve]e
"în orice caz, no]iunile de
baz\ ale limbii franceze". El
s-a pronun]at din nou în
favoarea unui guvern limitat
la 15 ministere [i a parit\]ii
sexelor în cadrul Executivului
francez, apreciind c\ "nu se
poate forma un guvern în
2007 care s\ nu sus]in\ necesitatea parit\]ii".
Sarkozy a declarat c\
"politica imigra]iei va
reprezenta identitatea Fran]ei
în urm\torii 30 de ani". "Cei
care ni se al\tur\ trebuie s\ o
respecte", a precizat Sarkozy.
"Nu vrem s\ irosim valorile
acestei identit\]i franceze. O
]ar\ se construie[te cu ajutorul
valurilor succesive de imigran]i. Este normal s\ dorim
relansarea procesului de integrare în stil francez reamintind faptul c\ Fran]a nu este
o democra]ie unde conteaz\
doar legea majorit\]ii, este [i
o republic\ cu principii [i valori", a subliniat Sarkozy.
Candidatul dreptei la
alegerile preziden]iale a subliniat c\, în cazul în care va fi
ales în fruntea ]\rii, va achimba condi]iile ce trebuie îndeplinite pentru procesul de reîntregire a familiei. "Pentru a[i reîntregi familia, (imigrantul) va avea nevoie de o locuin]\, de o slujb\, dar va trebui s\ înve]e limba francez\
înaintre de a veni în ]ara noastr\", a precizat Sarkozy.
Segolene Royal:
Crearea unui ''minister
al imigra]iei'', un gest
''ignobil''
Segolene Royal, candidata
sociali[tilor francezi la
alegerile preziden]iale din
acest an, a calificat drept
''ignobil\'' ideea contracandidatului s\u de dreapta,
Nicolas Sarkozy, privind
crearea unui ''minister al imigra]iei [i identit\]ii na]ionale''.
''G\sesc destul de ignobil\
crearea unui asemenea amal-
51% dintre francezi consider\
c\ imigra]ia nu este util\ ]\rii
Tema imigra]iei divide Fran]a. Potrivit unui studiu al
IFOP publicat pe 5 martie de Metro, 51% dintre intervieva]i nu evalueaz\ în termeni pozitivi imigra]ia, fa]\ de 49%
care cred în schimb contrariul. Dintre cei care nu cred c\
imigra]ia ar fi util\ Fran]ei, 89% spun c\ ader\ la Frontul
Na]ional (partid de extrem\ dreapt\, condus de Le Pen).
Din studiu reiese c\ cei care tr\iesc în contact cu imigran]ii se tem mai pu]in de acest fenomen. Este cazul a
70% dintre francezi.
Pe lâng\ aceasta, 53% dintre cei intervieva]i sunt în
favoarea instaur\rii criteriilor de selec]ie pentru primirea
noilor imigran]i, legate de munc\ [i de nivelul de
[colarizare.
În perspectiva alegerilor preziden]iale din luna aprilie,
32% dintre francezi cred c\ Segolene Royal, candidata
Partidului Socialist va fi în stare s\ îmbun\t\]easc\ situa]ia
în materie de imigra]ie, fa]\ de 29% în favoarea adversarului de centru-dreapta, Nicolas Sarkozy.
gam între identitatea francez\
[i muncitorii imigran]i, str\inii
care vin aici /în Fran]a/ s\
contribuie la cre[terea economic\ a ]\rii [i care, a[ dori
s\ amintesc acest lucru, vin la
cererea unor companii
/franceze/'', a declarat Royal.
Întrebat\ despre ideea contracandidatului s\u, Segolene
Royal a denun]at ceea ce ea a
numit ''o confuzie nefericit\''.
''Niciodat\ muncitorii imigran]i nu au amenin]at identitatea francez\. Din contr\,
imigran]ii care sunt solicita]i
de companii franceze, vin de
multe ori în Fran]a pentru a
face o munc\ pe care
francezii nu vor s\ o fac\'', a
subliniat candidata socialist\.
Prin lansarea ideii privind
crearea unui ''minister al imigra]iei [i identit\]ii na]ionale'',
Sarkozy, ministrul de interne
al Fran]ei, a suscitat reac]ii
vehemente din partea adversarilor s\i politici, care îl
acuz\ de adoptarea unui limbaj extremist.
Le Pen: "Afar\ to]i clandestinii,
pentru a ne rec=[tiga suveranitatea na]ional\"
"St\p=ni la noi acas\", "S\ ne rec=[tig\m suveranitatea
în\untrul grani]elor". Aceste sunt dou\ dintre sloganurile pronun]ate de candidatul Frontului Na]ional, Jean-Marie Le Pen,
cu ocazia unui miting electroral, la Marsilia.
În fa]a a circa 2.000 de persoane, pre[edintele FN s-a ar\tat
favorabil expulz\rii din Fran]a a imigran]ilor cladestini. "Celor
care m\ întreab\ ce anume vor face fiii clandestinilor trimi[i
în patrie, r\spund c\ nu este nevoie s\-i diviz\m: îi trimitem
acas\ cu p\rin]ii lor", a spus Le Pen aclamat de mul]ime. ~n
cursul reuniunii centrate pe tema imigra]iei, argument potrivit
lui Le Pen "tabu în aceast\ campaniei electoral\", pre[edintele
FN a promis s\ frâneze imigra]ia clandestin\, ducând-o la
nivelul "zero", stigmatizând "30 de ani de erori, de incompeten]\ [i de orbire".
Jean-Marie Le Pen a atacat în special politica candidatului
de la Ump, Nicolas Sarkozy. Ministrul de Interne - a spus liderul extremei drepte franceze - "este favorabil dreptului de vot
al imigran]ilor", "propune imigra]ia selectat\" [i "a institu]ionalizat islamul în Fran]a". Le Pen a criticat ideea "de integrare
a geometriei variabile", preferând "asimilarea". "Nu-i revine
oricum Fran]ei obliga]ia s\ se adapteze, nici s\ se scuze".
"Numai francezii pot s\ voteze [i din acest motiv este important s\ se limiteze drastic acordarea na]ionalit\]ii franceze", a
ad\ugat Le Pen, care a mai afirmat c\ "prevalen]a na]ional\
trebuie restabilit\ în toate sectoarele".
Gazeta Rom=neasc\
38 EXTERNE
16 - 22 martie
John Reid, tot mai criticat pentru atitudinea
fa]\ de imigran]ii din Marea Britanie
Ministrul britanic de
Interne, John Reid (foto), este
tot mai criticat pentru
afirma]iile sale critice la
adresa imigran]ilor din Marea
Britanie, informeaz\ "The
Independent". Reid [i-a ap\rat
campania de reducere a
prezente]i str\inilor care
"fur\" beneficiile economice
ale Marii Britanii [i a anun]at
succesul Guvernului în
materie de expulzare a unui
important num\r de solicitan]i
de azil.
Îns\ limbajul dur folosit de
Reid a declan[at reac]ia unor
critici potrivit c\rora ministrul
ar specula îngrijorarea cet\]enilor legat\ de un subiect
sensibil în timp ce imigran]ii
se confrunt\ deja cu dificult\]i. "Combaterea muncii la
negru îi face pe muncitorii
imigran]i [i mai vulnerabili în
fa]a exploat\rii. Orice sugestie
potrivit c\reia trebuie s\-i
determin\m pe imigran]ii care
profit\ de economia noastre s\
plece din ]ar\, tratându-i
inadecvat, este pur [i simplu
alarmant\", a declarat Jon
Cruddas, parlamentar [i candidat la func]ia de
vicepre[edinte al laburi[tilor.
Institutul pentru Cercetarea
Politicilor Publice (IPPR) a
anun]at c\ Executivul de la
Londra a arestat [i deportat
deja un num\r record de
cet\]eni str\ini din Marea
Britanie. "Este nedrept c\
str\inii vin în aceast\ ]ar\ în
mod ilegal [i ne fur\ avantajele, ne fur\ serviciile de
s\n\tate [i ne reduc salariile
minime. An dup\ an vom face
ca totul s\ fie [i mai dificil
pentru ei", a declarat Reid.
Bill Gates : "Normele prea severe pentru imigrare
p\gubesc economia"
Un sistem [colar ineficinet [i politici prea
restrictive asupra imigra]iei: aceastea sunt cele
doua teme asupra c\rora fondatorul firmei
Microsoft, Bill Gates, a avertizat Congresul,
subliniind faptul c\ reprezint\ o amenin]are la
competitivitatea Statelor Unite în economia
global\.
Gates, audiat de Comisia pentru S\n\tate,
Energie, Munca [i Pensii a Senatului, s-a
declarat "profund procupat" de incapacitatea
]\rii de a ]ine pasul cu concuren]i str\ini, fiind
necesar\ o cre[tere a num\rului de diploma]i,
laurea]i în matematic\ [i discipline [tin]iifice [i o
politic\ care s\ permit\ firmelor americane s\-i
angajeze pe cei mai "buni [i str\luci]i" lucr\tori
Esen]a informa]iei!
str\ini. "De prea multe ori - a spus Gates - societatea noastr\ sacrific\ interesul pe termen lung
pentru a-l trece pe planul al doilea, datorit\
intereselor pe termen scurt". Sistemul de istruire în Statele Unite r\mâne înc\ înr\d\cinat în
trecut [i orientat pe o economie bazat\ pe manufactur\ [i pe agricultur\, în locul tecnologiilor
digitale. Pe frontul imigra]iei totu[i rezultatele
pot fi ob]inute [i în scurt timp, eliminând
restric]iile asupra cererii de vize pentru munc\
H-1B, adic\ acelea rezervate lucr\torilor specializa]i care [i-au completat ciclul de istruire în
Statele Unite. În loc s\ importe talente, în opinia
lui Gates, America le istruie[te, apoi le cere s\
p\r\seasc\ ]ara.
{tii ce se `nt=mpl\
acas\?
Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
EXTERNE 39
Malaezia: Controversat proiect de lege
pentru segregarea lucr\torilor str\ini
Parlamentul Malaeziei va trebui s\
delibereze în martie asupra unui controversat
proiect de lege care, dac\ va fi aprobat, ar
duce la segregarea de fapt a tuturor
lucr\torilor str\ini prezen]i în ]ar\.
Lucr\tori segrega]i
În Malaezia sunt circa
2,8 milioane de lucr\tori
str\ini, în cea mai mare
parte indonezieni, dar [i
bengalezi, nepalezi, indieni
[i vietnamezi. Angaja]i mai
ales în sectorul
construc]iilor, în industrie [i
pe planta]ii, lucr\torii
migran]i reprezint\ circa
12% din for]a de munc\ din
toat\ ]ara. O resurs\ care
îmbog\]e[te Malaezia, dar
imigran]ii sunt, potrivit
guvernului, principalii
responsabili ai valului de
violen]\ care a m\rit rata de
criminalitate cu 40% în
2006.
O solu]ie, potrivit guvernului, ar consta în limitarea
fizic\ a libert\]ii de mi[care
a acestor lucr\tori, în a[a fel
încât s\ nu poat\ s\ comit\
infrac]iuni. Controversatul
proiect de lege prevede deci
ca muncitorii str\ini, la
finalul orarului lor de
munc\, trebuie s\ r\mân\
închi[i în casele lor: bar\ci
mizerabile situate în interiorul sau în proximitatea
[antierelor [i planta]iilor pe
care lucreaz\. Nu ar putea
s\ ias\ nici m\car în ziua lor
liber\ de odihn\, f\r\ a avea
o autoriza]ie scris\ a angajatorului care, la rândul s\u ar
trebui s\ înregistreze [i s\
transmit\ la poli]ie toate
mi[c\rile angaja]ilor s\i. Un
regim de apartheid, a[adar,
care a stârnit dispute.
Reac]iile
Un cor de proteste a
cuprins prezentarea planului
anti-migran]i. Asocia]iile
pentru protec]ia drepturilor
omului din Malaezia [i-au
exprimat indignarea,
Amnesty International a
declarat c\ aceste m\suri ar
constitui o violare a drepturilor fundamentale ale
fiec\rui individ, printre care
libertatea de mi[care, egalitatea în fa]a legii [i
prezum]ia de nevinov\]ie.
Mai ales c\ imigran]ii,
c\rora guvernul le imput\
responsabilitatea cre[terii
criminalit\]ii în ]ar\, sunt
îns\ responsabili de doar
2% din procentul de
infrac]iuni comise în ]ar\ pe
timpul anului trecut. Deci,
nu criminali de profesie sau
voca]ie, ci ]api isp\[itori.
Când nu sunt de-a dreptul
victime ale violen]ei.
Abuzurile asupra
imigran]ilor
Legile malaeziene sunt
lacunare [i neadecvate pen-
tru a proteja în mod real
lucr\toriii imigran]i.
Angajatorii, de exemplu, au
facultatea de a re]ine
pa[apoartele angaja]ilor
str\ini, f\când s\ fie pentru
ei foarte dificil (dac\ nu
imposibil) s\ se sustrag\
eventualelor abuzuri,
exploat\rii [i ritmurilor
masacrante la care sunt
supu[i. Nu exist\ un salariu
minim garantat prin lege,
a[a cum nu exist\ prevederi
care s\ impun\ angajatorilor
s\ acorde zile de odihn\
subordona]ilor lor. Multe
organiza]ii denun]\ c\
femeile indoneziene, menajere în casele malaezienilor,
sunt în mod frecvent ]inute
în sclavie sexual\, în timp
ce lucr\torilor migran]i le
este interzis s\ se c\s\toreasc\. {i poate, peste pu]in
timp, nu vor putea nici
m\car s\ fac\ o plimbare
f\r\ un permis oficial.
Cuba: Statele Unite se preg\tesc pentru valul
migratoriu post-Castro
Temându-se de un exod
de fugari din Cuba când
Fidel Castro va muri, SUA
au programat `n Florida
dou\ zile de exerci]ii militare pentru a testa ma[ina
organizativ\. Potrivit cotidianului american " The
Washington Times", pe timpul exerci]iilor va fi controlat [i gradul de promptitudine, de interceptare a
`mbarca]iunilor care se
îndreapt\ spre Cuba, având
în vedere c\ unele grupuri de
exila]i cubanezi din sudul
Floridei [i-au exprimat deja
dorin]a de a reveni la
Havana imediat ce Castro va
fi închis ochii.
La opera]iunea "Santinela
vigilent\" a G\rzii de Coast\
vor fi cincizeci de grupuri de
participan]i, printre care per-
sonal de la Departamentul
de Stat, al Pentagonului [i de
la departamentele de Justi]ie
[i de la Siguran]\ intern\.
"S\ blochezi oamenii pe
mare înseamn\ s\ lansezi
mesajul c\ nu e sigur s\
ajungi la noi în acest fel",
explic\ Jennifer Johnson de
la Garda de Coast\.
Exerci]iile vor `ncepe la o
s\pt\mân\ dup\ ce Congresul va aproba alocarea a 18
milioane de dolari Pentagonului, bani destina]i planului
de primire la Guantanamo a
imigran]ilor cubanezi intercepta]i pe mare. Potrivit cotidianului, care citeaz\ surse
ale administra]iei SUA,
planul prevede primirea a
circa 10.000 de persoane.
Gazeta Rom=neasc\
40 SPORT
Patronul Gigi
Becali a vrut s\-l
dea afar\ luni pe
antrenorul
Cosmin Ol\roiu,
dar a amânat
decizia pân\ dup\
meciul cu Dinamo, din etapa a
25-a
O dat\ cu pr\bu[irea jocului [i a echipei `n clasament,
lucrurile se precipit\ la
Steaua. Sâmb\t\, "ro[alba[trii" au continuat seria
meciurilor f\r\ victorie, remizând cu Farul la Constan]a,
1-1. Forma]ia lui Ol\roiu a
ajuns la cel de-al optulea
meci oficial `n care n-a `nvins
[i a c\zut pe locul patru `n
clasament, spre disperarea
patronului Gigi Becali, `ntors
de urgen]\ din pelerinajul la
Muntele Athos. Latifundiarul
a f\cut aproape o criz\ de
nervi pe aeroport, la sosire.
"Vinova]i sunt juc\torii [i
staff-ul tehnic! Oli e prietenul
meu, dar este clar c\ ceva `l
dep\[e[te. Dac\ echipa nu
câ[tig\, el e vinovat. Am
multe gânduri, pe care nu le
pot spune acum... Poate c\ mam gândit deja s\-l schimb,
dar n-am solu]ii. Pe cine s\
16 - 22 martie
Steaua, f\r\ victorie `n 2007
aduc pe banca tehnic\?
Oricum, pân\ la meciul cu
Dinamo (n.r. - programat pe 7
aprilie) nu voi lua nicio
m\sur\. Juc\torii s-au v\zut
cu buzunarele pline [i li s-a
urcat la cap. Dac\ dup\ meciul cu Dinamo voi vedea c\
avem [anse mici la locul doi,
atunci le voi zice unora s\-[i
caute echipe. A[a ceva nu mai
accept. Locul patru este
dezonorant pentru mine, miau dezonorat numele. Mi-au
r\nit inima [i orgoliul. E clar,
Ol\roiu pleac\ dac\ dup\
jocul cu Dinamo suntem la
cinci puncte de locul doi", a
urlat Becali, v\dit `n panic\.
Program infernal
Practic, soarta antrenorului
Cosmin Ol\roiu e pecetluit\.
Etapele care vin sunt foarte
grele, iar Steaua are [anse
destul de mici, chiar [i dac\
[i-ar reveni miraculos, s\
ob]in\ toate punctele puse `n
joc. Urmeaz\ un meci cu FC
Arge[ care se va considera
"acas\", dar se va disputa la
Craiova, pentru c\ Steaua are
terenul suspendat. Apoi, `n
etapa a 24-a, pe 31 martie,
prima mare `ncercare a
prim\verii, `n Giule[ti, cu
Ultimul succes afar\, pe 9 septembrie 2006!
F\r\ nicio victorie `n 2007, gruparea din Ghencea `[i pericliteaz\ chiar [i prezen]a `n cupele europene `n sezonul viitor.
Dac\ Steaua, care are cel mai greu program `n compara]ie cu
rivalele Rapid [i CFR Cluj, va termina campionatul pe
pozi]ia a patra, iar Poli Timi[oara va câ[tiga Cupa României,
"ro[-alba[trii" vor urm\ri edi]ia viitoare a cupelor europene la
televizor! Ultimul sezon `n care gruparea din Ghencea n-a
participat la competi]iile interna]ionale a fost 2001-2002,
când pe banca stelist\ st\tea Victor Pi]urc\.
Complexul lipsei de rezultate `n deplasare `n campionatul
intern este cronic `n mandatul lui Ol\roiu. Echipa din
Ghencea a "reu[it" performan]a de a aduna opt partide consecutive pe teren str\in f\r\ victorie! Practic, din meciurile
sus]inute afar\, "ro[-alba[trii" au strâns numai 12 puncte,
adic\ 29% din totalul punctelor puse `n joc! Ultimul succes
departe de Bucure[ti `n Liga I a avut loc `n runda a 6-a, pe 9
septembrie anul trecut, 1-0 cu FC Arge[, victorie ob]inut\ cu
ajutorul arbitrilor. De atunci, "ro[-alba[trii" au mai cucerit
doar cinci puncte, pierzând 19!
Pân\ la finalul Ligii I, steli[tii mai au [ase deplas\ri: la
Rapid, Gloria Bistri]a, CFR Cluj, Unirea Urziceni, FC
Na]ional [i Jiul Petro[ani.
Ol\roiu se preg\te[te s\ plece de la Steaua
Rapid. ~n sfâr[it, pe 7 aprilie,
`n ajunul Pa[telui, `n
Ghencea, eternul derby cu
Dinamo.
Primele m\suri au `nceput
deja s\ curg\ la Steaua. Luni
sear\, Gigi Becali a b\gat tot
clubul `n [edin]\. L-a dat afar\
pe masorul Ferdinando
Hippolitti [i a anun]at c\ nu se
va mai apela la serviciile
"vraciului" grec Nikos. ~ntrun acces de furie, a vrut s\-l
concedieze pe loc pân\ [i pe
Cosmin Ol\roiu, dar acesta
din urm\ a fost salvat, in
extremis, de pre[edintele
executiv Mihai Stoica. "Pe
]eav\" mai sunt juc\torii
Cernea, Saban [i Coman, care
e posibil s\ nu mai apuce nici
m\car finalul sezonului la
Steaua.
Preparatorul Hippolitti
[i "vraciul" Nikos,
concedia]i
Practic, "ro[-alba[trii" s-au
cufundat `n aceast\ criz\ f\r\
precedent din cauza gre[elilor
comise chiar de conducerea
tehnic\ [i executiv\. ~n luna
ianuarie, când Nicolae Dic\ sa accidentat grav, presa
român\ a semnalat seria
incredibil\ de astfel de incidente care a decimat practic
lotul stelist `n ultimul an.
Cosmin Ol\roiu [i Mihai
Stoica au reac]ionat la unison,
acuzând o diversiune murdar\, pus\ la cale de persoane
invidioase sau interesate s\
semene zâzanie la Steaua.
Speciali[tii consulta]i de pres\
au fost insulta]i [i soma]i s\-[i
vad\ de treab\, pre[edintele
emi]ând un comunicat `n care
se specifica faptul c\ juc\torii
s-au accidentat `ntâmpl\tor.
Acum, când a sim]it furia
patronului, Mihai Stoica a
preluat punctul de vedere al
ziarelor acuzate, la vremea
respectiv\, c\ ap\r\ interese
obscure! "Nu ]in minte ca o
echip\ s\ fi avut at=]ia accidenta]i. Mi-e greu s\ g\sesc
un vinovat, fiindc\ nu e
domeniul meu. A[tept s\ mi
se explice de ce se accidenteaz\ a[a de u[or juc\torii
no[tri!", s-a plâns "MM".
Consecin]a a venit firesc,
preparatorul fizic Hippolitti [i
"medicul" Nikos, cel care
f\cea vizite misterioase `n
cantonamentele steli[tilor,
fiind `ndep\rta]i. "E o
p\c\leal\ ceea ce face acest
Nikos. Le administreaz\
juc\torilor substan]e care
cresc artificial, pe durat\
scurt\, performan]ele fizice.
Dup\ ce dispare efectul acestor medicamente, echipa are o
c\dere care este foarte greu
sau chiar imposibil de controlat. Nu e vorba neap\rat de
dopaj, pot fi [i substan]e
acceptate la nivel mondial,
dar rezultatele ob]inute nu
sunt dintre cele mai bune", a
explicat unul dintre
speciali[tii români ceea ce s-a
petrecut la Steaua de la
venirea lui Ol\roiu.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
Ac]ionarii `i cer
socoteal\ lui
Borcea pentru
jocul slab al
echipei [i pentru
transferurile
p\guboase de
peste iarn\
Termenul "lini[te" pare s\
nu se fi inventat la Dinamo.
Echipa are un avans colosal
`n clasament, 14 puncte fa]\
de urm\toarea clasat\, [i cu
toate acestea conduc\torii se
ceart\ ca la u[a cortului, iar
antrenorul [i juc\torii sunt,
de asemenea, `ntr-o stare
tensionat\.
Totul pleac\ de la jocul
slab al echipei, suprapus
campaniei slabe de achizi]ii
de peste iarn\. Ac]ionarii
dinamovi[ti s-au certat vehement `nc\ de vineri sear\,
`nainte ca echipa s\ remizeze
`n {tefan cel Mare cu
Craiova [i s\ piard\ astfel
primele dou\ puncte pe teren
propriu `n acest campionat.
Pe parcursul unei [edin]e de
cinci ore, investitorii de la
Dinamo [i-au aruncat vorbe
grele. {efii "ro[-albilor" s-au
reunit vineri pentru a dezbate strategia din retur [i ce
e de f\cut `n perspectiva particip\rii `n Liga Campionilor,
SPORT 41
Scandal la Dinamo
dar discu]iile au degenerat.
Cristi Borcea, num\rul unu
`n plan executiv, a solicitat
alocarea a dou\ milioane de
euro pentru transferuri care
ar urma s\ se fac\ imediat.
Aceast\ cerere a aprins imediat spiritele.
"Dac\ nu-]i convine,
pleac\!"
Florian Walter [i Drago[
S\vulescu, doi dintre
ac]ionari, au reac]ionat circumspect: "Sta]i un pic, hai
s\ vedem mai `ntâi pe ce sau dat banii `n iarn\ [i s\
observ\m ce fac juc\torii
adu[i!". A fost scânteia care
a aprins butoiul cu praf de
pu[c\. Fiecare dintre cei [ase
participan]i la discu]ie a s\rit
ca ars. La un moment dat, se
ajunsese ca fiecare s\ se
certe cu fiecare! Vasile Turcu
l-a acuzat pe Vladimir Cohn
c\-l atac\ nejustificat pe
antrenorul Mircea Rednic.
"Dac\ nu-]i convine, `]i d\m
banii pe care i-ai investit [i
po]i pleca! ~]i achit eu banii
pe care i-ai b\gat [i «La
revedere!»", s-a r\stit Turcu,
iritat de atitudinea lui Cohn.
Acesta din urm\ n-a r\mas
dator: "Ba pleac\ tu,
Pierderi ireparabile, achizi]ii
"second hand"
Au plecat `n schimb Ionel Ganea [i Denis {erban. Cei
doi reprezint\ pierderi ireparabile, deocamdat\, `n lotul
"ro[-alb". O dat\ cu dispari]ia "Ganezului", atacul dinamovist a intrat `n incapacitate de func]ionare, Claudiu
Niculescu [i D\nciulescu reu[ind un singur gol `n cele
cinci meciuri jucate pân\ acum. {erban, autorul magnificului golul din derby-ul cu Steaua, a l\sat descoperit\ partea
dreapt\ a liniei mediane, nici una dintre solu]iile c\utate de
Rednic nedovedindu-se viabil\.
~n aceste condi]ii, amenin]\rile rapidi[tilor, afla]i pe
locul doi [i la 14 puncte de lider, nu mai par chiar vorbe
goale. "Nu renun]\m la lupt\. Mai sunt 12 etape [i, dac\
totul se va juca pe teren, avem speran]e c\-i putem ajunge
pe dinamovi[ti", a spus mijloca[ul Costin Laz\r la finalul
victoriei cu 4-0 ob]inute de Rapid asupra ar\denilor de la
UTA. Chiar dac\-[i vor conserva primul loc pân\ la final,
"câinii ro[ii" sunt, `n orice caz, departe de exigen]ele Ligii
Campionilor, acolo unde se vor face de râs `n mod sigur,
`n situa]ia `n care nu-[i revizuiesc urgent politica [i nu
transfer\ fotbali[ti cu adev\rat valoro[i.
Cristi Borcea, vizat de ac]ionarii de la Dinamo
Turcule! Eu sunt de vreo 10
ani aici! Haide]i s\ vedem
ce-a]i f\cut tu [i cu Borcea,
care v-a]i luat angajamentul
c\ face]i echip\ de
Champions League! A[a l-a]i
`ndep\rtat [i pe Ne]oiu.
Problema e c\ nu juc\m
nimic [i ne-am f\cut de râs
cu pu[tii \ia de la
Timi[oara". Surprinz\tor,
Nicolae Badea s-a b\gat pentru Vladimir Cohn, l\sând
astfel de `n]eles c\ nu-l mai
sprijin\ pe Borcea: "Dac\
pleac\ Vova, plec [i eu!
Oricum, vedem la var\ cine
mai r\mâne la Dinamo...".
"Pe ce a]i dat banii?"
Tensiunea dintre
conduc\torii dinamovi[ti s-a
accentuat o dat\ cu trecerea
timpului [i cu insisten]a
unora dintre ei de a afla pe
ce s-au dus banii. "Eu am
cerut doar s\ se prezinte pe
ce s-au investit banii societ\]ii. V\ l\uda]i c\ a]i dat
[ase milioane de dolari pe
transferuri. Pe ce? Hai s\ fim
serio[i! Dac\ refuza]i s\ da]i
explica]ii, eu plec! Nu mai
stau la mas\ cu derbedeii!",
a spus Cohn. Acesta [i-a pus
apoi imediat `n aplicare
amenin]area, ridicându-se de
pe scaun [i p\r\sind
`nc\perea.
Cearta a continuat `ns\
când s-au luat la bani
m\run]i transferurile.
"Homei, letonii \ia doi, chiar
[i Ze Kalanga, nu fac fa]\
cerin]elor de la Dinamo", a
fost concluzia celor r\ma[i `n
jurul mesei.
Nu ies milioanele
la socoteal\
Discu]ia pe tema transferurilor de peste iarn\ este mai
veche. O socoteal\ sumar\
arat\ c\ Dinamo n-a cheltuit
mai mult de dou\ milioane
de dolari cu achizi]iile de
juc\tori, de[i Borcea sus]ine
c\ s-ar fi investit [ase milioane `n aceast\ campanie!
Un singur fotbalist `[i merit\
banii cu vârf [i `ndesat pân\
acum: portarul Bogdan
Lobon]. Restul n-au justificat
`n nici un fel investi]iile.
Homei n-a prins nici un
minut pe teren, ba mai mult,
nici `n lotul de 18 n-are loc.
Portarul leton Romanovs nu
poate dep\[i statutul de rezerv\, cona]ionalul s\u
Smirnovs apuc\ [i el, din
când `n când, cel mult
finalurile de meci. B\lace
joac\ regulat, dar are
presta]ii modeste.
Vranjkovici este o mare
deziluzie. Jocul cu Craiova,
de duminic\, a l\sat unele
speran]e pentru francezul
Fabrice Fernandes, ultima
achizi]ie, care a costat
600.000 de euro. Mijloca[ul
are contract de 150.000 de
euro pe an, iar Rednic spune
c\ "acum este la 60 la sut\
din poten]ial".
Gazeta Rom=neasc\
42 SPORT
16 - 22 martie
{tefan Stoica [i Craiova ren\scut\
Dup\ aproape un deceniu de degringolad\, forma]ia din B\nie este pe cale s\
revin\ printre for]ele de prim-plan ale
fotbalului românesc
Universitatea Craiova a dat
lovitura duminic\: 0-0 la
Dinamo, liderul deta[at al campionatului [i echipa care, `n tur,
`nvinsese `n B\nie cu 4-0!
Oltenii sunt prima forma]ie
care reu[e[te, `n acest sezon, s\
le ia puncte "ro[-albilor" pe
propriul teren, performan]\ de
neatins, printre al]ii, de Steaua
[i Rapid, ambele `nvinse ast\toamn\ `n "Groap\".
Rezultatul pozitiv al
"{tiin]ei" nu este nici
`ntâmpl\tor, nici izolat. Practic,
egalul cu Dinamo certific\ faptul c\ "alb-alba[trii" au din nou
echip\, dup\ ani de suferin]\ `n
care apogeul a fost atins
sezonul trecut, când au evoluat
`n Divizia B. Meritul principal
pentru revirimentul spectaculos
al Craiovei - echip\ care ast\toamn\, dup\ 9 etape, primise
deja 23 de goluri [i strânsese
doar 6 puncte, p\rând preg\tit\
deja s\ retrogradeze din nou - `l
are, incontestabil, antrenorul
{tefan Stoica.
Ne`nvin[i de "granzii"
Capitalei
Venit din Cipru, unde fusese
secundul lui Ioan Andone la
Omonia Nicosia, fostul fotbalist al Universit\]ii a redresat
echipa din mers, `ntr-o manier\
spectaculoas\. Supranumit
"Mourinho din B\nie" atât
datorit\ priceperii ca antrenor,
dar [i asem\n\rii cu celebrul
portughez `n privin]a carierei mai `ntâi, translator pentru Oleg
Protasov la Steaua, apoi
antrenor secund, iar acum
"principal" de succes -, Stoica
are la activ, `n cele 13 etape
petrecute pe banca echipei,
egaluri albe (0-0) cu Steaua,
CLASAMENT
1. Dinamo
2. Rapid
3. CFR Cluj
4. Steaua
5. Gloria
6. Poli Timi[oara
7. FC Vaslui
8. O]elul
9. Poli Ia[i
10. Univ. Craiova
11. Farul
12. UTA
13. Pandurii
14. Urziceni
15. Ceahl\ul
16. FC Arge[
17. FC Na]ional
18. Jiul
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
18
12
13
11
11
9
9
10
7
6
6
7
7
7
6
4
3
3
3
7
4
8
4
7
6
3
7
9
8
5
5
4
3
5
5
5
1
3
5
3
7
6
7
9
8
7
8
10
10
11
13
13
14
14
43-11
39-14
41-25
38-12
28-20
22-18
28-31
35-40
27-28
22-33
23-23
17-24
16-23
18-23
18-35
14-27
16-37
9-30
57
43
43
41
37
34
33
33
28
27
26
26
26
25
21
17
14
14
Etapa viitoare (vineri, 16 martie - duminic\, 18 martie):
Pandurii - O]elul, Ceahl\ul - Farul, Jiul - CFR Cluj, Poli
Timi[oara - Poli Ia[i, FC Vaslui - Rapid, Steaua - FC Arge[,
UTA - Dinamo, Univ. Craiova - Gloria, FC Na]ional - Unirea
Urziceni
{tefan Stoica ar putea s\ antreneze Steaua
Rapid [i Dinamo.
Prima m\sur\ luat\ de tehnician la Craiova a fost
redesenarea defensivei. Dintr-o
ap\rare-ciur, care primise, `n
medie, 2,5 goluri pe meci `n
primele 9 etape, el a f\cut una
"beton". Universitatea a `ncasat,
de la venirea sa, doar 10 goluri
(o medie de 0,77 goluri pe
meci!).
Spre deosebire de predecesorul s\u, Ovidiu Stâng\, {tefan
Stoica a ob]inut 21 de puncte `n
13 etape. `n mandatul lui Fane,
"{tiin]a" a marcat de 13 ori,
media fiind de un singur gol pe
meci. O eficien]\ sc\zut\, dar
explicabil\ prin grija primordial\ a antrenorului de a remedia deficien]ele din ap\rare, ca
[i prin faptul c\, `n tur, Craiova
a fost lipsit\ de juc\tori valoro[i
`n atac.
"S\ nu s\rim
peste liceu"
Peste iarn\ au fost adu[i doi
africani foarte buni, care se
completeaz\ reciproc: Njock
(Camerun) [i Wobay (Sierra
Leone). Primul - puternic, `nalt,
excelent `n rolul de "sp\rg\tor
de fronturi", cel de-al doilea iute [i tehnic. Amândoi se
adapteaz\ `ns\ mai lent la noua
echip\, iar golurile `ntârzie s\
vin\ [i `n prim\var\. Aceste
motive, dar [i circumstan]ele
primelor etape din prim\var\ lau determinat pe antrenorul
oltenilor s\ se p\streze pe linia
de demarca]ie dintre optimism
[i `ngrijorare: "Mi-a pl\cut [i
mie jocul cu Dinamo... Ar fi
fost mai frumos dac\ am fi
reu[it s\ marc\m `n ultimul
minut, dar \sta e fotbalul. Sunt
absolut convins c\ mai avem
mult de lucru ca s\ fim o
echip\ puternic\. Pentru asta
trebuie s\ facem cum trebuie [i
faza de atac, nu numai
ap\rarea. Cu Dinamo am reu[it,
`n sfâr[it, s\ atac\m, dar nu am
marcat. ~mi place `n via]\ s\
pun [tacheta mereu mai sus.
~ns\, ca s\ fim mai sus, nu trebuie s\ trecem peste liceu [i s\
ne apuc\m direct de facultate.
Am venit la Bucure[ti s\
câ[tig\m cu Dinamo. Am `ntâlnit viitoarea campioan\ a
României, o echip\ care are o
posesie foarte bun\. Nu sunt
`ngrijorat c\ nu marc\m, de trei
etape juc\m numai `n
deplasare!".
"Mourinho" la Steaua?
Ca urmare a rezultatelor
ob]inute de {tefan Stoica, s-a
zvonit deja c\ acesta a intrat `n
vederile steli[tilor. Mihai
Stoica, managerul general de la
Steaua, ia `n calcul [i posibilitate aducerii lui Fane `n locul
lui Cosmin Ol\roiu, atunci
când acesta va fi `ndep\rtat din
Ghencea.
Ipoteza este `nt\rit\ de faptul c\ oltenii, `n frunte cu
"Fane", au poposit sâmb\ta trecut\ la `nmormântarea t\t\lui
lui Nicolae Dic\, ceremonie la
care a participat [i Mihai
Stoica. Mai mult, `n Ghencea
se [u[ote[te c\ rezultatele bune
ob]inute de Protasov la Steaua
`n 2005 ar fi fost, de fapt, `n
bun\ m\sur\ opera lui {tefan
Stoica, acesta din urm\ fiind, la
vremea respectiv\, "secundul"
[i translatorul ucraineanului.
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
Ultimul gol marcat de "Briliant" `n
Italia a declan[at o reac]ie nea[teptat\ [i
violent\ a pre[edintelui de la Palermo
`mpotriva atacantului român
Adrian Mutu e de-a dreptul
dezl\n]uit `n campionatul italian. "Briliantul" a marcat
duminic\ al 13-lea gol din
acest sezon pentru Fiorentina,
`n egalul ob]inut de echipa sa
`n deplasare, 1-1 cu Palermo,
`n etapa a 28-a din Serie A.
Aceast\ ultim\ reu[it\ a stârnit
`ns\ un mare scandal, din care
n-au lipsit aluziile rasiste la
adresa românilor!
Adi Mutu a deschis scorul
`n partida disputat\ `n Sicilia
cu US Palermo, urcând la 13
num\rul reu[itelor sale. Cu
acest gol, atacantul tricolor a
ajuns pe locul patru `n clasamentul golgheterilor din campionatul italian, la cinci reu[ite
de liderul Francesco Totti (AS
Roma). Acest gol de pe stadionul "Renzo Barbera" a iscat
`ns\ o adev\rat\ polemic\.
Românul a marcat când italianul Roberto Guana
(Palermo) c\zuse pe gazon din
cauza unor crampe musculare.
Fotbal
Liga I, etapa a 22-a
Vineri
O]elul - FC Na]ional
5-2
D. Stan (12, 14 [i 27),
Szekely (43), Kim (44) /
Chihaia (41), Herea (51)
Poli Ia[i - Jiul
4-0
Bâlb\ (63 [i 74 - din penalty),
P\limaru (81 [i 86)
Sâmb\t\
FC Arge[ - FC Vaslui
1-1
Tame[ (42) / Tamwanjera (46)
Gloria - Poli Timi[oara
1-1
G. Mure[an (57) / A. Cristea
(81)
CFR Cluj - Pandurii
1-0
Semedo (79)
Farul - Steaua
1-1
Tilinc\ (53) / V. Badea (49)
Duminic\
Unirea Urziceni - Ceahl\ul
2-0
Bila[co (23), B. Stancu (68)
Rapid - UTA
4-0
Maftei (48), Mazilu (55),
Perj\ (62), M\ld\r\[anu (79)
Dinamo - Univ. Craiova
0-0
Jocul n-a fost `ntrerupt, Mutu
a continuat ac]iunea [i a
deschis scorul. "Nu l-am v\zut
pe Guana c\zând. ~i vedeam
doar pe funda[ii de la
Palermo, care `ncercau s\ m\
`mpiedice s\ ajung la poart\.
~n plus, Guana a continuat s\
joace apoi tot meciul. N-am
furat nimic. Dup\ câte [tiu, sau introdus reguli noi [i doar
când fluier\ arbitrul trebuie s\
se `ntrerup\ jocul", s-a ap\rat
românul la finalul meciului.
"Românul a f\cut
o [mecherie"
Francesco Guidolin,
antrenorul sicilienilor, a dat
tonul scandalului. Tehnicianul
a protestat dup\ golul lui Mutu
pân\ când a fost eliminat de pe
teren. La final, Guidolin l-a
g\sit vinovat pe tehnicianul
Cesare Prandelli (Fiorentina)
pentru comportamentul
"viole]ilor". "Fiorentina a fost
lipsit\ de fair-play. A fost
numai vina antrenorului. N-o
s\ mai vorbesc niciodat\ cu
Prandelli!", a comentat
Guidolin. "Mutu a f\cut o
[mecherie continuând jocul,
de[i Guana era c\zut la
p\mânt. ~n 99 de cazuri din
100, se d\ mingea afar\. Mi-e
foarte greu s\ cred c\ Mutu nu
l-a v\zut [i nici n-a auzit când
i s-a strigat din spate. Cinstit
era, dac\ tot a dat golul a[a, ca
Fiorentina s\ ne lase s\ egal\m
imediat", a ad\ugat Guidolin.
~n discu]ie a intervenit [i
Carlo Ancelotti, antrenorul de
la AC Milan. El a reamintit c\
arbitrii sunt cei care trebuie s\
SPORT 43
"}iganul" Mutu
Adrian Mutu, criticat de pre[edintele de la Palermo
opreasc\ jocul, `ns\ c\ poate
exista [i un acord tacit `ntre
c\pitani pentru ca mingea s\
fie scoas\ de pe teren, dac\ un
juc\tor se accidenteaz\. "Eu
cred c\ jocul trebuie oprit când
un fotbalist se simte r\u, dar
trebuie s\ sper\m c\ aceasta
nu este un tri[or”, a declarat
Ancelotti.
"To]i românii sunt
vicleni"
Maurizio Zamparini,
pre[edintele grup\rii din
Palermo, a avut `ns\ o reac]ie
extrem de dur\, cu tente
rasiste. "Mutu, un ]ig\nu[
curajos, a fost viclean ieri (n.r.
- duminic\). De fapt, to]i
românii fac asta. To]i românii
sunt un pic vicleni! ~n Anglia
nu s-ar fi `ntâmplat a[a ceva.
Meciul ar fi fost `ntrerupt", a
atacat Zamparini.
Dup\ partid\, juc\torii celor
dou\ forma]ii s-au `ntâlnit `n
parcare. Au urmat discu]ii care
au durat mai bine de o or\!
Biava, unul dintre funda[ii
gazdelor, a punctat: "Zaccardo
a strigat la Mutu s\ dea
A[teptat [i la na]ional\
Adi Mutu a fost convocat la na]ionala României `n vederea
crucialului meci cu Olanda, din 24 martie, [i e de a[teptat s\
poarte banderola de c\pitan `n situa]ia `n care Cristi Chivu nu se
va reface `n timp util dup\ fractura de piramid\ nazal\ suferit\.
{ansele ca funda[ul de la AS Roma s\-[i revin\ `n timpul scurt
r\mas pân\ la jocul de la Rotterdam sunt minime, astfel c\
responsabilitatea va c\dea pe singurul fotbalist de clas\ mondial\
care ne r\mâne `n lot, Adi Mutu. Pe lâng\ cei doi, selec]ionerul
Victor Pi]urc\ a mai chemat al]i nou\ stranieri: Contra, Tama[,
Ra], Codrea, Coci[, Ro[u, Florentin Petre, Daniel Niculae [i
Marica.
mingea afar\, dar el plecase
decis spre poart\. Eu [i
Barzagli am vrut s\-l oprim
prin fault, dar am alunecat. Na fost frumos gestul, dar regulamentul `i d\ dreptate... A
uitat c\, doar cu cinci minute
mai devreme, dup\ un duel cu
Diana, el fusese cel c\zut la
p\mânt, iar noi am dat mingea
afar\".
"Briliantul" trage
Fiorentina spre Lig\
"Cuplul" Adi Mutu - Luca
Toni tinde s\ dep\[easc\ performan]a realizat\ `n sezonul
2002/2003 de perechea Mutu Adriano la Parma (un total de
32 de goluri `n 34 de meciuri
din Serie A). Pân\ acum,
"Briliantul" [i Toni au `nscris
`mpreun\ 28 de goluri [i
Fiorentina mai are de jucat 11
partide. Gra]ie excelentului
randament dat de atacan]i,
gruparea toscan\ a recuperat
marele handicap cu care pornise `n noua edi]ie de campionat. Din cauza scandalului
meciurilor trucate, Fiorentina
suferise o penalizare de 15
puncte, aplicat\ `n sezonul
2006-2007. Echipa a strâns
deja 51 de puncte, dar este trecut\ `n clasament cu 36 (fiind
sc\zut\ penalizarea). Ocup\
locul [apte, la 10 puncte de
primul loc de Liga Campionilor, pe care l-ar fi ocupat
deja cu un avans confortabil
dac\ n-ar fi suferit penalizarea.
Dintre cele 45 de goluri
`nscrise de Fiorentina `n 27 de
etape, peste 62 la sut\ sunt
opera "cuplului" Mutu-Toni.
Gazeta Rom=neasc\
44 PUBLICITATE
16 - 22 martie
ISI Financial SpA, importantă Societate a Grupului ISI - Angelo Costa operativă în sectorul creditelor
ipotecare, împrumuturilor personale, cesiunilor cincimii úi asigurărilor, caută pe tot teritoriul naĠional
AGENĠI PENTRU ACTIVITATE FINANCIARI
ANALIúTI DE CREDITE
de inserat în propria structurĄ aflatĄ într-o puternicĄ ûi rapidĄ expansiune.
CED|M ACTIVITATE
Restaurant
rom=nesc
P.le Governo Provvisorio, 6
Milano
tel. 02 2613124
cel. 329 2147753
Societatea pune la dispoziĠia propriilor
agenĠi un important număr de clienĠi,
deja fidelizaĠi cu alte servicii ale Grupului
(money transfer úi telefonie). Activitatea se
va desfăúura la magazinele conduse de
aceútia.
źPENTRU FIGURA DE AGENT
se oferă tratament economic procentual la nivelurile maxime úi cursuri de formare gratuite.
źPENTRU FIGURA DE ANALIST
se oferă angajare pe timp nedeterminat (Sectorul ComerĠ).
Trimiteġi curriculum vitae la
ISI Financial SpA, Via Vittor Pisani 22, 20124 Milano,
e-mail [email protected],
autorizând tratamentul datelor personale conform legii 675/96.
Potrivit normelor în vigoare, oferta se adresează ambelor sexe. (L903/77).
ROMA...NIA
Magazin de produse
rom=ne[ti la Roma
Via Erasmo
Gattamelata, 133
(l=ng\ Largo Preneste)
Primul depozit en gross de produse
alimentare [i b\uturi rom=ne[ti la
ROMA v\ ofer\ o gam\ diversificata de
produse la pre]uri interesante.
Prin magazinul nostru Roma...nia, situat `n Via Erasmo Gattamelata, 133,
puteti achizi]iona [i la pre] cu am\nuntul
produsele noastre (c=rna]i, salamuri,
br=nz\ cu sm=nt=n\, carne de mici,
varz\ murat\, cozonaci, pl\cinte cu
br=nz\, pufarine, eugenia etc.)
tel./fax 06 21700815
cell. 340 7968281
393 9205588
e-mail [email protected]
www.paginegialle.it/romania
CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)
Ziarul rom=nilor
din Italia
Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,
Tel. 06 87410506 Fax 06 87410528
e-mail: [email protected]
Editore: STRANIERI IN ITALIA srl
Via Virgilio Maroso, 50 00142 Roma
Tel. 06 8741 0333, Fax 06 8741 0528
www.stranieriinitalia.com,
[email protected]
Direttore responsabile: Sergio Talamo
Direttore editoriale: Sorin Cehan
Collaboratori: Gabriela Iordan, Oana
Iura[cu, George Sima, Mascia
Salvatore, Stefano Camilloni, Elvio
Pasca, Melania Giacò, Nicoleta Mogo[,
Viorica Nechifor, Crina Suceveanu,
Georgiana Baciu, Cristina Pozna
Grafica:
Carmen G\tej
Pubblicità: ISI Etnocommunication srl
Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,
Tel. 06 8741 0591, 06 8741 0606
Fax 06 8741 0528
[email protected]
Distribuzione:
Messaggerie Internazionali
Via Manzoni, 8 - 20089 Rozzano
Numero Verde: 800 827 112
Distribuzione locale
e abbonamenti: Anca Gliz
Stranieri in Italia srl
Tel.06 8741 0507 fax 06 8741 0528
[email protected]
Stampa:
POLIGRAFICA GAETA
di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13,
Nettuno
D r. P e t r u
Covaci
Nou\ adres\ Roma:
Metrou A - Cornelia
Largo Boccea
Via Taddeo da Sessa, 12
(intrarea vizavi de Upim)
Tel. 06-66019505, Cell. 347-3493913
R e d u c e r i 5 0 % p e n t r u ro m = n i
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
PUBLICITATE 45
VRE}I S| AVE}I
SUCCES ~N AFACERI?
PUBLICITATE ~N
GAZETA
ROM+NEASC|
telefon: 06 87410591
fax: 06 87410527
[email protected]
“MUNCĂ ŞI IMIGRARE”
SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA
ABONAMENT LA
în colaborare cu Biroul Legal Sabatino
Oficiu legal pentru muncă şi imigrare, se ocupă de problemele cetăţenilor străini în Italia, colaborând cu
avocaţi profesionişti şi experţi în
materie de dreptul muncii şi dreptul
imigrării:
▪asistenţă pentru obţinerea cărţii de
şedere;
▪informaţii la zi în legătură cu drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români pe teritoriul Italiei;
▪asistenţă pentru un loc de muncă;
▪asistenţă pentru deschidera unei
societăţi (partita iva);
▪cetăţenie;
▪recursuri la tribunal împotriva concedierilor nelegale;
▪reîntregirea familiei;
▪traduceri şi legalizări de documente
(procuri, delegaţii, împuterniciri,
apostilări de documente, traduceri
sentinţe de divorţ, traduceri certificate de naştere/căsătorie pentru
obţinerea rezidenţei, traduceri de
documente şcolare pentru înscrierea copiilor în şcolile italiene);
▪recunoaşterea titlului de studiu.
Pentru programări, telefonaţi la numerele de telefon:
06.48.81.803 / 329. 30.17.294
00185 - Roma, Via Gaeta, n°19 (Zona Stazione Termini )
Oficiul este deschis de luni până vineri 09,30 - 18,30
Duminica numai cu programări 10,00 – 14,00
CONSULATUL GENERAL AL
ROM+NIEI - ROMA
Via del Serafico, 69 – 75, 00142
Telefon: 06.51.53.11.55, 06.51.96.52.66,
06.51.96.52.68
Fax: 06.51.53.11.51
www.roembit.org
email: [email protected]
CONSULATUL GENERAL AL
ROM+NIEI - MILANO
Via Gignese, 2, 20148
Telefon: 02.400 74 018
www.consulatmilano.com
Fax: 02.400 74 023
email: [email protected]
TAVIC SNC
IMPORT {I
DISTRIBU}IE DIRECT|
PRODUSE ROM+NE{TI:
Vinuri, T\rii,
Produse alimentare
IMPORTAZIONE
E DISTRIBUZIONE
DIRETTA PRODOTTI
TRADIZIONALI ROMENI:
Vini, Acquavite,
Prodotti alimentari
Cost anual: 90 euro
Plata: cont curent po[tal
nr. 50655786
Titularul contului:
Stranieri in Italia srl
~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i
numele ziarului la care v\ abona]i - Gazeta Rom=neasc\ indic=nd numele, adresa [i num\rul vostru de
telefon. Trimite]i apoi o copie dup\ chitan]a de
plat\ la redac]ie, specific=nd adresa unde vre]i
s\ primi]i ziarul. Pentru mai multe informa]ii:
email: [email protected]
Tel.06 87410592, fax: 06 87410528
TAVIC SNC
Via Leonardo Fea, 5 bis10148 Torino
tel/fax 0141 939942
cell: 339 3261184
mail: [email protected]
Gazeta Rom=neasc\
46 MONDEN
16 - 22 martie
Elena B\sescu s-a desp\r]it de iubit
Cum e tat\l, a[a [i fiica,
s-ar putea spune la o
privire aruncat\ spre familia preziden]ial\. Mai precis, spre partea politic\ a
ei. Sigur, e o regul\
nescris\ c\ în acest domeniu nu po]i spune tot ce
gânde[ti, dar de aici pân\
la a te comporta fals e cale
lung\. Este cunoscut\
evolu]ia lui Traian B\sescu
de la afi[\rile în public, cu
zâmbete de simpatie pentru
C\lin Popescu
T\riceanu, din timpul campaniei electorale, [i
r\zboiul sângeros declan[at
acum împotriva premierului. Iat\ c\ fiica lui cea
mic\, Elena B\sescu (foto),
îi calc\ pe urme. De ceva
timp, mezina preziden]ial\
- politician în devenire - sa desp\r]it de Radu
Prunaru, iubitul ei de cinci
ani. Cum era [i firesc, ca în
orice rela]ie de oameni
maturi, cei doi au declarat
c\ vor r\mâne prieteni. Se
pare îns\ c\ de la vorbe
pân\ la fapte e drum lung,
pentru c\, potrivit revistei
Star, Elena [i Radu se evit\
în public.
Mai mult, ca s\ nu se
întâlneasc\, ei frecventeaz\
în seri separate locurile
îndr\gite cândva de ei, pe
când formau un cuplu.
Acest lucru a atras imediat
aten]ia, de unde [i concluzia c\ între ei numai
prietenie nu mai exist\.
Oare s\ fie doar o simpl\
coinciden]\ c\ fetele
pre[edintelui au r\mas singure? S\ sper\m c\ da [i c\
acest lucru nu le-a fost
impus. De[i, în cazul
Elenei, se [tie c\ politica
pretinde sacrificii, iar o
iubire veche de cinci ani
nu este tocmai o trambulin\ pentru o tân\r\ dornic\
de afirmare. Nici m\car
dac\ ea este fiica pre[edintelui ]\rii.
Oana Z\voranu vrea s\-[i fac\
motanul actor
Rolling Stones vor veni `n Rom=nia
The Rolling Stones vor cânta la Bucure[ti în 14
iulie, invita]i de o companie de telefonie mobil\.
Celebra forma]ie se afl\ într-un turneu mondial. Acum
doi ani, Rolling Stones au pornit în turneul A Bigger
Bang, care a avut un succes imens în Statele Unite,
Australia, Europa [i Asia. Seria de concerte le-a adus
numai anul trecut veteranilor rock peste 234 milioane
de dolari. Într-un top realizat de revista Bilboard
despre muzicienii care au realizat cele mai mari câ[tiguri în 2006 Rolling Stones sunt pe primul loc.
De la c\]elul Adrianei
Bahmu]eanu [i pân\ la
motanul Oanei Z\voranu
(foto), animalele de companie ale vedetelor din ]ara
noastr\ se bucur\ de tot
r\sf\]ul [i de toat\ grija din
lume. Dac\ so]ia lui Prigoan\
[i-a c\s\torit în luna decembrie a anului trecut loialul
patruped, doamna Pepe s-a
hot\rât mai nou s\ î[i fac\
pisoiul actor. Nu de alta, dar
de cariera ei de cânt\rea]\ s-a
ocupat destul...
Pisoiul Marty a avut prima
tentativ\ de a deveni vedet\
odat\ cu film\rile primului
videoclip al Queridei. Din
p\cate pentru unii - [i din
fericire pentru al]ii produc\torul clipului s-a certat cu st\pâna felinei, proiectul fiind abandonat.
Din câte se pare, motanul
este considerat de consiliera
lui Vadim drept membru, de
baz\ chiar, al familiei Pepe.
"E sufletul meu, e ca un
copil. {i Pepe este de acord:
Marty este vedeta familiei!",
a declarat Querida.
Mai mult chiar, grijulia
Oana Z\voranu î[i r\sfa]\
pisoiul, cump\rându-i atât un
medalion cu numele Marty,
cât [i câteva cristale swarovski. Asta pe lâng\ h\inu]ele
"de firm\" deja existente în
garderoba motanului. Astfel,
imaginea "Tribunului" a
hot\rât s\-[i fac\ animalul
actor. C\ doar, deh!, de ce nu
ar putea pisoiul s\ calce pe
urmele st\pânului?!
Primul rol al motanului
Marty - cel în noul serial lacrimogen al Oanei: "Mi-a[
dori mult s\ apar\ în telenovel\. Acum depinde de
condi]iile de acolo, pentru c\
la filmari se st\ ore bune [i
eu nu pot s\ iau motanelul [i
s\-l ]in pe acolo ore întregi
pentru filmare". P\i doar arta
cere sacrificii, nu?
16 - 22 martie
Gazeta Rom=neasc\
HOROSCOP 47
16 - 22 martie
Apar probleme sentimentale,
pe care le pune]i
la suflet mai mult
decât ar fi cazul.
Crizele de cuplu pot aparea în
momentele cele mai nepotrivite,
ceea ce v\ poate strica ziua [i v\
creeaz\ o stare de nervozitate.
Leu
taur
Sentimentul
c\ se apropie un
eveniment deosebit devine din
ce în ce mai
pregnant, ceea ce na[te o stare
de nelini[te. Dac\ e vorba de
moment pozitiv, a]i vrea s\
gr\biti ritmul de evolu]ie.
Un p\rinte
sau un superior
v\ mai domole[te patima cu care
v-a]i aruncat
într-o nou\ provocare [i trebuie
s\ recunoa[te]i c\ ave]i nevoie,
uneori, s\ v\ mai trag\ cineva
de mânec\.
Ave]i în anturaj o persoan\
dinamic\, plin\
de via]\, care are
un efect mobilizator [i asupra dvs. Reu[e[te s\
v\ suscite cheful de schimbare
[i acum este momentul s\ v\
implica]i `n proiecte noi.
Scorpion
Se [tie c\
orice v\ pune]i
în minte, atinge]i, [i asa va fi
[i acum. Succesul este de partea dvs. pentru c\
ave]i curajul de a ie[i în fa]\ [i
ambi]ia de a face totul pentru a
v\ atinge scopurile propuse.
Nu sta]i bine
cu banii, a]i avea
ni[te pl\]i de
f\cut, dar trebuie
s\ le mai amâna]i pentru alt\dat\. Nu e bine s\ v\ împrumuta]i de la al]ii, de[i sunte]i
oricând dispus s\ da]i altora
bani la nevoie.
Vãrsãtor
Este o zi cu
toane, cu mari
schimb\ri de dispozi]ie: acum
sunte]i vesel,
luminos, plin de via]\, iar peste
o or\ deja pica]i în extrema
cealalt\: pesimist, pasiv [i
îngândurat.
Fecioarã
Gemeni
Pleca]i la
drum [i este o
c\l\torie important\. La destina]ie v\ a[teapt\
o întâlnire mai special\ cu o
persoan\ ce poate juca un rol
major în viata dvs. A]i putea
cunoa[te, pe parcursul deplas\rii, o fiin]\ deosebit\.
Capricorn
Balantã
Rac
Berbec
Comunicarea
este dificil\ în
cuplu [i nu primi]i
din partea celuilalt
în]elegerea de care
ave]i nevoie. V\ sim]i]i singur,
uitat, abandonat [i deveni]i apatic atunci când persoana iubit\ v\ trateaz\ cu indiferen]\.
Strânge]i bani
pentru a cump\ra
ceva costisitor [i
deveni]i foarte
preocupat de situa]ia financiar\ prezent\ [i
viitoare. V\ tot gândi]i de unde
s\ face]i rost de o anumit\ sum\
de bani [i ve]i accepta orice.
Pesti
,
Sãgetãtor
Lua]i decizia
s\ face]i o
schimbare în
via]a dvs. V\
da]i seama c\
este mai bine s\ alege]i noua
cale. Mai devreme sau mai târziu, consecin]ele acestei decizii
v\ vor satisface, deci trebuie s\
ave]i curajul schimb\rii.
Conflictele cu
prietenii sau
colegii mai tineri
se stârnesc din
orice, mai ales
din cauza punctelor de vedere
foarte diferite. Ceilal]i ridic\
tonul [i vor s\-[i impun\ opinia
cu orice pre], ceea ce v\ poate
irita la un moment dat.
SHQWUXWLQH
ĦL
R
W
X
WU
Q
H
3
H
RELOLDUG
¿HDXWRQRPL
ÍQVIkUüLWXQFUHGLWPRLELOPLDUGHJkQGLWVSHFLDOSHQWUXH[LJHQĠHOHVWUăLQLORU¿HOXFUăWRULDQJDMDĠL
H QHFHVDU Vă
FRQWUDFWXDOH HVW
3HQWUX FRQGLĠLLOH
WLYH úL DYL]HOH
UPD
LQIR
H
IRLO
ă
OXDĠL FD UHIHULQĠ
LĠLD FOLHQWXOXL
WH OLEHU OD GLVSR]
FăWUH FOLHQĠL DÀD
DOWH ORFDOXUL
QRDVWUH VDX vQ
ĠLL
LHWă
6RF
LXO
OD VHG
UXO GH FUHGLW
OXL GH LQWHUPHGLD
OLFX
SXE
VH
FKL
GHV
UPHGLHUH GH
HVWH DFHOD GH LQWH
6HUYLFLXO RIHULW
UGDWHGXSăR GRDFR
U¿
YR
ULOH
FUHGLWHúL ¿QDQĠă
HGLWRU
GH,QVWLWXWXOXLFU
FXPHQWDUHIăFXWă
U XWLQH
SHQW
FUHDWVSHFLDO
FXVFRSSURPRĠLRQ
PLOLRQDUL
DFHYăOXLWHWRDWHGHWDOLLOH
1XDXIRVWvQFă GH]
H GHMD FODU Fă vQ
SDU
GDU
UWH
RIH
VWHL LQFUHGLELOH
GDWă
¿GH]OHJDW'HRFDP
VFXUWWLPSPLVWHUXO YD
H SDUH
FDU
UWă
RIH
R
U
GRD
FX FHUWLWXGLQH H[LVWă
UYHUGH
HYăUDWăúLXQQXPă
LQFUHGLELOăGDUHDG
RPSOHWDWDGLVSR]LĠLH
ODF
LWúL
DWX
JU
XQD
XQGHSRĠLV
800 900 300
DW
DGHYăU
&UHGLW LPRELOLDU GH
DOWăX
r
a
i
l
i
b
o
m
i
t
i
d
e
Cr
0HVDMSXEOLFLWDU
STRU
DE LA TRIMISUL NO
ăFXWGHMDvQFRQMXLDI
Oăú
FLD
R¿
DH
WLUH
DHDFXPú
FUHGLW LPRELOLDU GH UXO OXPLL$ DSăUXW XQ
WUHFXW
WvQ
HFk
XWG
EĠLQ
HR
RUG
ÀH[LELOúLPXOWPDLXú
OHPH
GLQFDX]DXQRUSURE
FkQGH[LVWDX GL¿FXOWăĠL
HLVLWXDĠLLOXFUDWLYHQH
XQ
X]D
FD
GLQ
VDX
GHOLPEă
WDW VSHFLDOSHQWUX
LHF
SUR
RVW
DI
Fă
VWDELOHSHQWUX
UăVă¿H
LFXPSHUHRFDVăIă
VWUăLQLLFDUHYRUVăú
DO
WXQFUHGLWL
&XWUHPXUODEXUVăDDSăUX
Numero Verde
RĦLREĦLQH
ÍQWUHDEĆQHFXPvOS
&RQYRUELUHJUDWXLW
ăúLGHSHFHOXOD
800.900.300
UHGH/XQLSkQă
9LQHUL
- Iscr. UIC n. 38317
ISI Financial S.p.A.
aut min rich.
* minutaggio calcolato rispetto ad una telefonata verso Lima/Perù non comprensiva di surcharge. Surcharge da fisso € 0,02 , surcharge da cabina € 0,14 , surcharge da mobile (non Wind) € 0,23 , surcharge da mobile Wind € 0,15 , surcharge da geografico € 0,01. I minuti e le tariffe sono soggetti a variazione con preavviso di 7 gg. I nuovi termini e condizioni sono disponibili presso i nostri punti vendita. Per le tariffe complete consultare www.unioncard.it
** quick pay o receive money o send money.
Ti regaliamo
20
minuti
*
di telefonate!
• Fai un SEND
**
• Invia un SMS al 348 011 7895
con il tuo MTCN e “SI”
• Ricevi subito sul tuo cellulare un
PIN telefonico in regalo!
Per partecipare alla nuova promozione lanciata dalla Angelo Costa s.r.l., ogni cliente interessato a prendervi parte dovrà effettuare una transazione di Money Transfer (Send, Receive, Quick Pay) nel periodo 22 dicembre 2006 - 31 marzo 2007 e dovrà inviare solo una volta un SMS con l’MTCN (Money Transfer Control Number) della transazione al numero
348 011 78 95, aggiungendo la scritta: “SI” per ottenere subito € 0,50 di telefonate gratuite, per autorizzare il trattamento dei dati personali oltre che per la manifestazione in oggetto
anche per ricevere informazioni in merito a successive iniziative promozionali.
Consultate il regolamento completo sul sito www.angelocosta.it
Numero Verde
800.22.00.55
www.angelocosta.it