Nr.6

Anul XXXVIII.
Arad, 9 1 2 2 februarie 1914.
REDACŢIA
si ADMINISTRAŢIA:
Deâk Ferenc-utca 35.
' ABONAMENTUL-.
Pe un an 10 coroane
Pe jum. an 5 coroane
SI
Articol! Şi corespon­
denţe pentru publicare
se trimit redactiunei.
Concurse, insertiuni ş)
taxele de abonament se
trimit administraţiunei
tipografiei diecezane.
Pentru România şi
străinătate:
Pe un an 14 franci
Pe jum. an 7 franci.
-SCOmSTICH, U I H I SI El
Telefon pentru oras
şi comitat Nr. 266
OOHÎÎÎ in sfiPTfiMflfifl : DUMinEcn
Din lumea celor mici.
Conferinţă cetită în 9 februarie de prof. S a b i n
Evuţian.
(Urmare).
Dar să ne urmărim tovarăşul. Observaţi-1
numai acum după a 4-a lună. Scos din perină
e mai vioiu; dus la masă — în braţe natural
— întră în şirul copilaşilor măricei. Şade, vrea
să se ridice, dă din picioare, face ochi mari când
vede ceva, întinde manile, şi dacă ajunge le'ncleaştă
bine. Priveşte 'ntâiu obiectul, printr'o tresărire
şi-arată plăcerea, şi iute la gură cu el. Nu-i de
mâncat? îl pune iarâş înaintea ochilor şi-1 pri­
veşte încruntând din sprâncene, prima urmă a
mâniei. A r e p . u. afecte (emoţii) şi dac'o iai ca j o c
de cuvinte nu greşesc părinţii, când zic, că co­
pilul lor »afecteazâ«. Dacă i-a plăcut obiectul, e
destul de vârtos şi n'are giîst rău, îl duce desnou
la gură: îl mânâncă gingeii, ce să-i faci dacă
cresc dinţii!? Nu-i place?!... L a r g e locul pe jos.
Alt lucru la rând şi aşa 'nainte, până oboseşte.
Mai stă 'n restimpuri, mai şl ascultă. Ce te miri,
doar îşi ştie şi numele. Ba îşi mai mişcă şi bu­
zele, ar voi să facă c u m faci tu, căci doar peste
»bru-bru« cu manile la buze a trecut dé mult. —
E cevà de mirat, că e curios, c ă vreà să, observe
şi să imiteze totul!? £ a c în firea copiilor aceste
imbolduri sau impulziuni
de-a şti şi a face totul.
Dar când sunt mai mari, nu 'ntreabă: »Ce e
asta?» şi urmează apoi zeci de întrebări »De ce«
ori »Pentruce« — » Minţii copilului îi este plăcută
cunoştinţa, caşl ochilor l u m i n a . « ) Şl impulziunile sunt începuturi de voinţă, ca instinctele,
dar îriceputuri de-o voinţă mai pronunţată
şi mai
superioară. P e ele se bazează toată cunoştinţa,
tot conţinutul sufletesc al unui om, şi din punctul
ăsta d e vedere cu tot dreptul se zice, că în pri­
mul sfert de an copiii n'au nici un conţinut
sufletesc. Tocmai de aceea însă delà a 4 — 5 lună
începând trebuie să ne ocupăm mai intensiv cu
creşterea lor. — în răstimpul acesta li-se dau
copiilor păpuşiţe — dacă sunt fete, — miei cu
zurgălaie, câni şi căluţi cu clopotele pe osia duor
roate, şi-anume cât se poate de colorate — cu
colori neveninoase însă, — ca pe de-o parte să
v
u
") Locke o. c. § 88.
Nr. 6.
desvolte vederea, de altă parte auzul, doi factori
de mare importanţă pentru desvoltarea vorbirii.
— Să le dăm cu încetul cât mai multe lucruri, să
le observe, folosindu-ne de curiositatea binefăcă­
toare a c o p i i l o r . — Şi e lucru curios la apa­
renţă, e bine însă ca deodată, cu lucrurile
să le
spunem si numele lucrurilor, numele corect şi
frumos, şi de-atâtea-ori de câteori ni-se 'mbie
prilej. N u v o m zice p. u. »lnţu« în l o c de câruţu,
nici «puşa ori pusa« în loc de păpuşa, cu atât mai
puţin-» gigea, « » moaşă « în loc de frumoasă, cum n'ar
plăcea nici vorbele >meme« ori »me", »tete«,
»te« în loc de »mama«, »tata«.
Nu vă pare curios, ca să vorbeşti cu el
despre acel obiect!? Şi-aşa nu înţelege el c e spui,
zadarnic i-ai tocă la urechi numele unui obiect
de mii de ori -— veţi zice. — Observarea e c o ­
rectă, n u uitaţi însă că copilul începe sâ imiteze,
nu uitaţi, că 'nceareă din buzişoare, par'că şi-le
exercita pentru vorbire, şi ian priviţi-1 când îi
vorbiţi, c u m ascultă, cu câtă atenţie pliveşte fie­
care vorbă, şi atât numai să ajungi să-i desvolţi
cu 'ncetul luarea aminte încă ar fi deajuns. Dar
să mergem cu cevà înainte şi v o m înţelege
rostul. Când începe să vorbească de unde scoate
atâtea
vorbe?? Le-a 'nvâţat
auzindu-le ne- '
încetat, şi aceste vorbe i-s'au întipărit cu'ncetul
în minte, şi de 'ndată ce ştie vorbi şi-le amin- )
teste. Prin
atenţie i-se desvoltâ
memoria,
şi ,
memoria e vrăjitorul
cuvintelor.
— lată de ce
nu e exagerată aceea grijă a unor părinţi, ca
să vorbească frumos în familie, şi ca faptele
lor să fie ca vorbele. Un gest al tău copilul îl
prinde ca pe-o placă fotografică. îl încearcă, îi
repeţeşte şi în urmă i-se preface în a doua na­
tură, încearcă apoi să-1 depărtezi ! De-altă parte se
fac î n s ă ş i exagerări. Ce lipsă d. p. să puni co­
piilor pe buze din toate câte mânci şi bei, chiar
şi rachiu. »Dă-i să guste şi lui, descreşte mititelul«. O fi, dar descreşte în senzul creşterii su­
fleteşti, îi dai adecă din toate, el vede lucrul
ăsta, şi mâne va plânge să-i dai 'şi din ce n'ai
vrea poate, dar el vrea acum, şi >dăi-dăi« plânge,
ţipă, dă din mâni şi din toate, membrele, şi
răsfăţul,
iar în urma îndeplinirei poftei
trezite
încăpăţinarea
copilului tău e gata. La urmă, ori
îi dai »na-na« peste ghiare, par'că el ar fi greşit
?
}
ceva, ori îl împaci cu vre-un lucru. în ambele
cazuri însă te aşteaptă poimâne şi deaici înainte
la scene la fel.
Da, căci copilul începe acum sâ imiteze. Şi
exemplele
rele din răstimpul ăsta începând ni­
micesc tot ce-i bun pân' atunci, şi clădesc un
edificiu de educaţie putredă. în aceste impulziuni
de imitaţie rezidă curăţia sentimentelor de mai
târziu şi tăria unei voinţe bune. Dăi morii ma­
terial bun ori rău, le macină pe amândouă, vei
strânge în saci însă bine ori rău, cum a fost
materialul. Şi dacă înaintea celor mici trebuie
să fim cu grije în toate, cu atât mai vârtos se
cere asta mai târziu, când — dupăcum vom vedea
încurând — impulziunea de imitaţie e din ce în
ce mai puternică. )
în răstimpul dela 4 — 5 luni. pânăcând în­
cepe copilul sâ umble, vremea toată îi e absor­
bită cu curiositâţi crescânde, observări tot mai
amănunţite şi o impulzie tot mai activă de imi­
taţie. Creşterea dinţilor îl fac şi mai neliniştit.
12
A dat el şl pân' acum din mânuţe şi picio­
ruşe, şi tot mai cu voie, ba decând e scos din
perină, mai apoi desfăşat, se mai şt ridică. Şade,
râde, îşi dă pe spate şi iar dela 'nceput.
Vrea
să se ridice, de / baremi, se sforţează, îi suc­
cede, şi e satisfăcut, deaceea e vesel. Nici nu
observi, că 'ncepe sâ se târască pe mâni în pat,
ori de-1 laşi... pe jos, şi faci acum tu la rândul
tău ochi mari, când într'o bună după prânză
trezindu-se în leagăn, nu mai plânge ca de obiceiu, ci se svârcoleşte în tăcere, şi numai ce-1
vezi »opa sus*. S'a prins de rama căruciorului,
şi-acum i-a succes să stea în picioare. Bucuria
lui, dacă-1 puni jos. E absorbit în încercările lui.
încearcă sâ se ridice, cade şi nu plânge. Mai dă
odată, mai de zece ori, zile întregi, şi dela o
vreme-i vezi picioruşele tremurând de sforţare,
dar nu se lasă, şi-i succede să se ridice în fine
şl fără razim. Dar un moment numai, — râsul
său de triumf, că se vede sus îl face îndată sâ-şi
piardă echilibrul, cade, şi nici acum nu plânge,
căci e erou. Iar dacă mamă-sa n'a grăbit la el
cumva să-1 pupe şi să-i zică >Bravo dragule!",
se uită el triumfător în juru-i, căutând pe mama
să-i zică par'că cu ochii: »Ai văzut, mamă!« —
Părinţii, cari lasă copilul să 'nveţe singur să
umble, din propria lui voinţă şi putinţă,
pot să-i
z i c ă : vBravo,
dragule!* )
— Voinţa tare dusă
la 'ndeplinire, curajul întotdeauna trebuie lăudat
1
2
13
12
) Smiles-Petrescu o. c. pag. 39 şi 93: Cel mai de seamă
mijloc educativ, In tot cursul vieţii în familie, în şcoală, în so­
cietate, este exemplul". Şi iarăş: „Faptele să-ţi fie de acord cu
vorbele, căci nimic nu influinţează mai mult asupra copiilor,
decât ceeace văd la alţii făcându-se".
1
î Kant o. c. 68—72: „Ceeace importă în primul rând e
ca *ntotdeauna copilul să se ajute singur" — „Baba oarbă d. p.
se joacă tn dorinţa de-a şti cum ar putea ei să se ajute, când ar
fi lipsiţi de vre-unul din simţuri".
18
şi încurajat. Ba să-l mai tini pe pace acum pe
micul erou. Se scoală şi 'ncearcă primul pas, şi
cade şi iar cade până-i succede să mai pună
unul lângă el. Deaici apoi drumul e uşor. Un
pas şi cu un pas.., şi dela un scaun la altul,
dela masă la dulap, pelângă păreţi în cel mai
rău caz până la o altă mobilă nu-i o lume. —
Ba, dacă în bucuria asta familiară ai tăi se pun
în cerc pe scaune, ca eroul zilei să fugă dela
unul la altul, te mai şl păcăleşte, fâcându-se că
pleacă într'o direcţie spre mama, şi-apoi iute
se 'ntoarnă şi se repede la tata. Râd toţi, râde
şl el. Cei mari râd, că micul e »ştrengar« şi
»a făcut o glumă inteligentă*, — el bietul râde
de bucurie, că i-a succes noul exerciţiu de în­
toarcere în fugă. Şi fuge deaici înainte tot cu
mai multă îndemânare. Mai împleteceşte el la
picioare, dar dacă cade şi nu-l observi,
nu
plânge. Dacă însă vede, că te 'ngrijeşti, ba mai
adaugi » 0 , sărăcuţu, s ' a l o v i U , apoi naţi-o frântă,
că ţi-am dres-o!.. Cei mai mulţi părinţi ca să-i
mângâie zic atunci: »Na, na, piatră ori dulapule
ori ce e, te bat eu pe tine, că mi-ai lovit pe Puiu!«;
şi dau în obiectul respectiv, pân' ce tace Puiu, apoi
o sărutare şi lasâ-1 singur. Ce face acum copilul?!
Cade iarăş nu plânge dar îi ssunt umezi ochii,
ca să aibă drept să'bată
şl el piatra. Şi dăi-dâi
cu piciorul ori cu băţul, pe care a avut grije
să-1 observe pentru un prilej dat. Şi bate azi,
bate mâne, decâteori i-se umezesc ochii până ce
i-se usucă boabele dintre pleoape. Şi-aşâ copilul
nostru, din greşala părinţilor, ştie bate înainte
de-a şti ce e »băţ« şi »a bate«. Şi-atunci ne
mirăm,
dacă e crud când e mare, răsbunător,
fără milă şi necruţător nici faţă de bietele păsă­
rele şi cuiburile lor!.. Dintr'o greşală mică...
păcate nenumărate!..
1
Din plăcerea ce-o arată copilul de mic, când
îşi poate mişcă în dragă voie membrele, din ne­
vinovata fericire ce eradiază din întreaga lui fiinţă
când se vede întâia dată sus, fericire care
isbucneşte în tonul ua, dupăce înainte dă­
dea numai pe ue şi oa, reiese o nouă
impulziune de mişcare şi activitate, cea mai însemnată
impulziune pentru creşterea lui trupească şi sufle­
tească. Nu-i pasă lui de legea gravitaţiei, tot e
viaţă şi mişcare. Caută jocuri, caută distracţii,
şi-acum impulziunea de cunoaştere (observare)
şi de activitate sunt surori. Urmează periodul
de cea mai vie activitate sportană. Nisip, praf,
gard... lui i-e tot una. Se vâră, se tăvăleşte,
sare; ochii-i umblă deopotrivă pe jos şi prin
înălţimi; nu-i pod să nu ţi-1 urce. »Nu sări dra­
gule, că te loveşti!« »Jos de-acolo!«.. Aş, firea
nu-l lasă în neactivitate. — Şi sunt unii, cari
pedepsesc pe copii, sărmanii cari nici 10 minute
nu pot sta în linişte, şi chiar şi 'n pat — obo-
siţi de trudă — încă se mai svâreolesc, p â n ' c e
cad ca »puii de curcă« — cum e vorba. — La
Englezi
părinţii lasă pe copii să sară şanţuri,
rampe, şi dacă le succede îi îmbărbătează prin
laude; la noi: »Nu dragule, te văd oamenii, nu
e cuviincioşi., în loc de »Nu e voie ( p e r m i s ) « . )
Si-acum vin la rând cei ce-au dubitat în '.
faptul, că dacă copilului de mic îi povesteşti şi j
de mii de ori îi repeţeşti numele obiectelor din
din jurul lui, el le poate învăţă. — Să vedeţi, că
'nvaţă tot atât de uşor, cât de uşor imitează. —
Vorbirea încă e imitaţie. Prin vorbirea frumoasă
şi corectă a părinţilor şi prin imitarea ei întocmai
din partea copilului, Câştigă copilul simţul de
limbă. Pân'acum vorblâ numai în ţipete: oa şi ue,
apoi a zis mama şi tata, dăi-dăi,
câte-un g, c,
iar când a 'nceput să umble, de mirare, a scăpat
tonul ua. Rând pe rând scoate acum cuvinte din
dicţionarul său viu. Am trei nepoţi. Gând al
doilea nepoţel începu să vorbească, cel mai mare
(de 3 ani) căpătase nişte bomboane. Acesta mirat
de surprinderea neaşteptată esclamă »a.« Gel mic
auzi pe »a« şi gustând şi el din bomboane, şi
plâcându-i pe semne, zise »a buneU Şi decâteori
plecă străunchiul său la oficiu, îi petrecea până la
poartă, şi pânâcând îl pierdea din vedere îl
petrecea tot cu dorinţa »a multe Nelu Pilu,
atâta*.
— adecă »Otata!« (bunicule) — aşa-i zicea un­
chiului — »adă a (bomboane) multe lui Nelu
(adecă lui: Ionel) şl Iui Pilu (adecă fratelui său
Mişulică, căruia însă el îi zicea Pilu, prescurtat
din copilul). Şi cerea şl pentru frate-său, fiindcă-şi
aducea aminte că el i a dat cele dintâi bomboane.
Cu denumirea asta de Pilu încă e interesant
cazul. Era mimai cel mai mare băiat, Mişulică.
începuse să vorbească pe vremea, când se născuse
frăţiorul Ionel. Având dela o vreme şi el intrare
liberă, a auzit ţipete din cărucior. S'a oprit, şi-a
pus degetul înaintea ochiului stâng, par'c'ar fi
z i s : »Tăceţi şi ascultaţi!«, şi necunoscând pân'
atunci decât pe verişoara sa, ceva mai răsărită
decât el, căreia el îi zicea »tiţa« -=z fetiţa, iar
ea lui -»baâtu« — băiatul, a z i s : »A, tita.U
—
Mătuşe-sa i-a z i s : »Nu-i fetiţă, dragă, că-i băiat!«
»N~u baâtu<s. — zise atins în ambiţie Mişulică.
Mătuşa a 'nţeles îndată şi a adăugat: »Ba da,
dragă, el e băiatu, iar tu copilu". Deatunci tot
Pilu s'a numit pe sine însuş, iar pe Ionel tot
»Baâtu«,
până mai târziu, când a ajuns la cu­
noaşterea sa proprie.
u
;
Urmează, că la început copiii esprimă numai
vocale (oa, ue), mai târziu şl consonante (ng,
câ). în a 10-a lună e mai atenţia vorbirea celor
u
) După Thomas:'„Educaţia în familie". E interesantă ob­
servarea lui Kant o. c. 96: „ .. Copiii, îndeosebi băieţii, iubesc
mai mult pe taţii decât pe mamele lor, din pricina că mamele
nu-i lasă să sară, să alerge .., tatăl dinpotrivă îi duce pe câmp
şi-acolo îi lasă în voie..." Comp. Locke o. c. § 33.
din jurul său, în a 11-a lună pricepe deja bine
toate cuvintele şi încearcă să le imiteze. îi
succede să le rostească însă numai tŞ^ziu, dela
l ' / — 2 ani. — Atunci le rosteşte, cum le-a
auzit. înir'o familie, unde copiii vorbesc râu, *
deduci cu o siguranţă la izvorul răului puţin
măgulitor pentru părinţi. Greşeli fac copiii la
'nceput în orice c a z ; acestea sunt însă defecte
trecătoare, provenite din desvoltarea organelor
vocii, a auzului, ori din lipsa dinţilor, d. e.
»maie« — mare, »pate« — bate, »sade« — şade
etc. ori, că voind să spună prea multe, mânea
vorbele şi începe să gângăveascS. Nicicând s â
nu lăsăm însă copiii să verbească iute, ci numai
rar şi respicat, fiindcă un defect neluat în s e a m ă
uşor se aclimatizează. — A s t a e perioda
trompe­
telor şi a tobelor, cari ascuţesc auzul şi întăresc
plămânii şi organul vocii. — Nu-i destul atât!
Dacă am vorbit cu el pân' acum, când el nu
vorbiâ, acum să convorbim cu el. Arătăm obiecte]
să le vadă, pipăie, îi spunem numele şi la urmă
mai spunem şi câte-o poveste potrivită despre
acel obiect. în fiecare zi una numai şi încă ar
ajunge. în felul ăsta copilul nu'nvată numai nume,
ci deodată cu numele are şi chipul obiectului
(reprezintare). Să tindem apoi, ca copiii să 'ump,
limba maicii lor curată şi dulce cum e, căci altcum
când vor fi mari, durere, vor vorbi ca mulţi azi
o limbă stâlcită românească, dacă o vorbesc
peste tot şi nu se ruşinează de propria lor limbă.
Simţul şi dragostea de limbă familia
o" dă. O
singură limbă sâ 'nveţe întâiu copilul, are vreme
de alte limbi în anul al 9-lea, an fixat de re­
zultatele mai nouă pentru o limbă streină, -.căciv
în hiperzelul nostru de-al îndopâ cu 2 — 3 limbi,
ajungem, că nu vor vorbi bine niciuna.
2
(Ya urma).
v
Predică
la Sfinţii Vasile Grigorie şi Io an.
de Gheorghe Gavra.
stud. c. III teol.
Aşa să lumineze lumina voa­
stră înaintea oamenilor, ca văzând
faptele voastre cele bune, să mă­
rească pre Tatăl vostru cel din
ceriuri. (Mt. 5, 16.
Iubiţilor
creştini!
Acestea cuvinte le-a zis Mântuitorul nostru Isus
Hristos învăţăceilor săi, c â n d i-a trimis să s t r ă b a t ă
l u m e a dela o margină la ceealaltă, acesta a fost sfatul,
c a r e 1-a dat Isus Hristos învăţăceilor săi, când i-a t r i ­
mis sâ înveţe p e cei ce vor să p r i m e a s c ă învăţăturile
lui. Aceasta a fost m e r i n d e a , c a r e a primit-o învăţăceii
dela s t ă p â n u l l o r ; a d e c ă , ea credinţa şi c u n o ş t i n ţ a lor
despre D-zeu şi despre Isus Hristos să o a r a t e şi prin
fapte, nu n u m a i prin vorbe, căci vorbele şi cuvintele
.•
te
BISERICA şi ŞCOALA
t r e c iute. Ei deşi se folosesc de cuvinte p ă t r u n z ă t o a r e
şi c u c e r i t o a r e , cu t o a t e a c e s t e cuvintele fără fapte sunt
m o a r t e . — Aceasta m e r i n d e le-a fost de ajuns sim­
plilor lui învăţăcei şi apostoli, ba au dat din destul şi
t u t u r o r acelora, cari doreau, cari-şi deschideau inimile
p e n t r u primirea luminatelor şi dzeeştilor învăţături. Şi
p e a c e e a , cari nu s'au îndoit a fi prietini de suferinţe
cu apostoli, biserica t o t d e a u n a i-a cinstit, ca pe a c e i a .
Aşâ vine biserica n o a s t r ă o r t o d o x ă şi prăznuieşte
azi a d u c e r e a a m i n t e a -celor trei m a r i dascăli ai bise­
ricii, alui Vasilie cel m a r e , Grigorie de Nazians şi Ioan
G u r ă de a u r .
Azi serbează biserica n o a s t r ă pe aceşti trei mari
ierarhi întocmai ca pe apostoli, p e cei trei l u m i n ă t o r i
mari, p e cei ce l u m i n e a z ă l u m e a cu razele d u m n e zeeştilor lor învăţături. Azi n e a d u c e m a m i n t e de cei
ce a d a p ă toată făptura cu apele cunoştinţii de D-zeu.
Aceşti trei ai lumii m a r i dascăli, cari a u trăit
prin secolul al patrâlea, inspiraţi de învăţăturile despre
iubirea de a p r o a p e l e , d e s p r e iubirea vrăşmaşilor, n'au
întârziat a face şi ei î n t o c m a i cum a u auzit c ă au făcut
sfinţii apostoli, în frunte cu î n v ă ţ ă t o r u l lor. Şi ei au luat
şi a u gustat din a c e e a m e r i n d e , din c a r e a dat Isus
î n v ă ţ ă c e i l o r săi a d e c ă : „Aşâ să lumineze lumina voastră
î n a i n t e a oamenilor, ca văzând faptele v o a s t r e cele b u n e ,
să m ă r e a s c ă p r e Tatăl vostru cel din c e r i u r i " .
Aşâ vedem p e Vasilie cel Mare, că îndată ce
s c a p ă de sub m â n a bunicei şi a m a m e i sale, dela cari
c a p ă t ă o creştere foarte b u n ă s'a mulţămit de a primi
ori şi ce post ce i-s'a dat, p e n t r u c ă a v e a mai m a r e
dragoste şi a t r a g e r e e ă t r ă vieaţa singuratică, îşi împărţi
t o a t ă a v e r e a î n t r e săraci, şi se r e t r a s e să trăiască în
vieaţă singuratică. Şi faptele lui, cari întru a d e v ă r lu­
m i n a u înaintea creştinilor, nu se t r e c u r ă cu v e d e r e a ,
ci îl aleseră pe Vasilie de Archiepiscop în Cesarea.
In timpul acesta î m p ă r a t u l Valent ridică p e r s e c u ţ i u n e c o n t r a creştinilor. Voind î m p ă r a t u l să câştige
pe Vasilie pe p a r t e a lui ca să p o a t ă sprijini tot mai
m u l t credinţa, care o î n v ă ţ ă Arie, trimise la el pe gu­
v e r n a t o r u l său cu n u m e l e Modest ca să-1 combată, dar
n u i-a succes. Văzând trimisul î m p ă r a t u l u i că nu-şi
p o a t e îndeplini scopul, a î n c e p u t să-1 a m e n i n ţ e pe
Vasilie, că-i va luâ averile, la ce Vasilie îi r ă s p u n s e :
„ î n z a d a r m ă ameninţi cu l u a r e a averilor, căci nu vei
găsi la mine nimic, afară de vestmintele ce le vezi pe
m i n e şi c â t e v a c ă r ţ i " . Atunci îi zise trimisul împăra­
tului : te voiu e x c o m u n i c ă , te voiu trimite în altă ţară.
„De a c e a s t a î n c ă n u m ă tem zise Vasilie, căci tot pă­
mântul e alui — Dumnezeu, căruia îi slugesc. Ori aci,
ori acolo u n d e voeşti să m ă trimiţi, tot acelui D-zeu
mă voiu închină şi acel Dumnezeu, c a r e e a c u m cu
m i n e aci, tot acela va fi şi a c o l o " . — Văzând g u v e r n a ­
torul împăratului, că nu poate reuşi cu e i v ă z â n d a t â t a
n e p ă s a r e la cuvintele sale şi a t â t a o p u n e r e îi zise lui
Vasilie, că m o a r t e a te a ş t e a p t ă , d a c ă nu te vei s u p u n e .
La c e Vasilie îi r ă s p u n s e cu mai mult zel c r e ş t i n e s c :
„De m o a r t e nu mă înfiiorez, căci m o a r t e a m ă va uni
mai iute cu părintele meu, Dumnezeul meu, m o a r t e a
o d o r e s c de m u l t " .
Iată iubţilor creştini omul credincios, iată suflet
creştinesc. Ce s'a gândit Vasilie la a v e r e la vieaţă,
peste toate mai mult e r ă m ă r t u r i s i r e a despre î n v ă ţ ă ­
turile lui Dumnezeu. — Iată iubiţilor creştini faptele
celea cari au l u m i n a t î n a i n t e a creştinilor şi d u p ă cari
biserica Si dete n u m e l e de Mare. Unde este azi iubiţilor
creştini omul, c a r e îşi dă totul p e n t r u învăţăturile lui
Hristos, numai p e n t r u c a a c e l e a să r ă m â n ă n e ş t i r b i t e ?
Unde este omul, c a r e să zică frica de m o a r t e nu m ă
Anul XXXVIII
îngrozeşte, m o a r t e a o doresc, dar nime nu m ă va p u t e a
abate, n i m e nu mă va p u t e a despărţi de î n v ă ţ ă t u r i l e
Dumnezeescului Isus.
Şi o a r e ce ridică pe om din n e p r i c e p e r e a şi n e ­
putinţa sa, c ă l r ă înţelepciunea şi m ă r i r e a lui D u m n e z e u ?
Ce î n c o r o n e a z ă pe om cu m ă r i r e şi o n o a r e ? Iată n e
s p u n e însuşi Domnul Hristos prin cuvintele
sfintei
E v a n g h e l i i : „Cela c e va face şi va învăţă, acela se va
c h e m a m a r e î m p ă r ă ţ i a ceriurilor".
L u m i n a învăţăturii este iubiţi lor ascultători, c a r e
pe d e o p a r t e d e ş t e a p t ă p e om din î n l u n e r e c u l neştiinţei
şi n e p r i c e p e r e i , pe dealtâ p a r t e însă îl c o n d u c e la a l e ­
gerea faptelor, cari fapte îi deschid c a l e a perfecţiune!
şi a dragostei c ă t r ă D u m n e z e u .
Intr'un sinod s'a născut ceva neînţelegeri pentru ale­
gerea de Archiepiscop al lui Grigorie, la ce Grig. zice celor
ce nu se p u t e a u înţelege: „Bărbaţi compăstori ai turmei
lui Hristos, vă rog în n u m e l e sftei Treimi să d e p u n e ţ i
cu bine şi cu p a c e neînţelegerile voastre, iar dacă eu
vă sunt c a u z a desbinării, nu sunt mai b u n d e c â t p r o rocul Iona, a r u n c a ţ i - m ă în m a r e , n u m a i neînţelegerea
să î n c e t e z e " .
Iată iubiţilor creştini omul iubitor de p a c e , iată
omul iubitor de b u n a înţelegere. Numai p e n t r u c a î n t r e
m e m b r i sfintei sale biserici să fie b u n a m ţ e l e g e r e , p e n ­
t r u c a în sinul bisericii să fie pace, el jertfeşte ori şi ce p â n ă
şi viaţa. — Şi dacă n e vom uita între membri bisericii
noastre, ce vom v e d e a ? Aici n u vom auzi, că unul sau
altul va z i c e : Decât să fie neînţelegeri p e n t r u mine,
mai bine să fiu delăturat din şirul vostru. Vedem cu
totul altceva, că dela cel din u r m ă slugitor al bisericii,
este c o n t r a părerii celuilalt şi între aşa stări cum va
înainta biserica şi o ş r e dela cine p o a t e aşteptă bise­
r i c a să lnpte cu trup cu suflet p e n t r u e a d e c â t dela
fiii săi ?
Sfântul Grigorie a z i s : decât biserica m e a să su­
fere ceva p e n t r u mine, mai bine m ă jertfiţi. Şi o a r e
ce 1-a î n d e m n a t p e sfântul Grigorie să se jertfească
pe sine, d a e ă va c e r e timpul, nimic altceva, decât
lumina învăţăturii şi dragostea faţă de D u m n e z e u şi
de biserică. Cu atâta căldură v o r b e a d e s p r e a d e v ă r u r i l e
Dumnezeeşti, încât îl n u m i r ă c r e ş t i n i i : „Cuvântătoriul
de D-zeu". Tot dragostea cătră învăţăturile Iui Hristos
şi c ă t r ă biserică I-a făcut pe Ioan Gură de aur să zică
în ceasul m o r ţ i i : „Hristos este viaţa mea, iar m o a r t e a ,
câştigul meu. F i e n u m e l e Domnului b i n e c u v â n t a t " .
F i e - c a r e c u v â n t al a c e s t o r m a r i dascăli este o
lumină. Aprindeţi luminele a c e s t e în inimile voastre şi
veţi vedea ou alţi ochi ceriul şi p ă m â n t u l .
Ca un î n d e m n să ne fie vieaţa şi faptele a c e s t o r
trei mari dascăli, cari au r ă s p â n d i t lumii lumina cea
c u r a t ă a învăţăturii lui Hristos, pildă să ne fie aceştia
cari a u înfruntat atacurile î n d r e p t a t e c o n t r a întregităţii
bisericii lui Hristos. Şi n u m a i a t u n c e a îi vom p u t e a
urmă, d a c ă ne vom face prietini şi primitori de lumina
învăţăturii, c a r e deşteaptă pe om din î n t u n e r e c u l n e ­
ştiinţei. — Omul lăsat de sine a b i a s'ar p u t e a ridică
deasupra altor a n i m a l e , dar nici de cum nu s'ar p u t e a
înălţă la t r e a p t a a c e e a , în c a r e să se poată numi întru
puţin mai mic decât îngerii, ba lăsat omul în m â n a
ispitelor el a r r ă m â n e a în neştiinţă, în n e p r i c e p e r e şi
în loc de a-se înălţă la c u n o a ş t e r e a lui Dumnezeu,
a p r o a p e de m ă r i r e a şi o n o a r e a îngerilor, el s'ar pogorî
p e calea patimilor şi a răutăţilor, a p r o a p e de sălbăticia
şi c r u z i m e a
fiarelor.
^~
P e n t r u a-se ridică omul din vârtejul patimilor,
p e n t r u a fi încoronat, pentru a-se c h e m ă m a r e întru
î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u , el e dator a face şi a î n v ă ţ ă .
A învăţă el însuşi, ascultând cuvintele acelora, cari
având înţelepciunea vieţii şi lumina cunoştinţii de Dzeu
sunt chemaţi a n u m e p e n t r u a deşteptă, l u m i n a şi a
învăţă poporul, a r ă t â n d u - i c h e m a r e a şi datorinţa lui.
Apoi ascultând a c e a s t a î n v ă ţ ă t u r ă şi p r i m i n d a - o în
inima sa el e dator a o lăţi mai departe, căci n u se
cade lumina a p r i n z â n d u - s e s ă se astupe ci trebuie p u s ă
în Juminar, ca să lumineze t u t u r o r celor din casă. Şă
lumineze dar iubiţilor creştini lumina voastră în casa
voastră, în familia voastră, î n a i n t e a fiilor voştri n e ­
pricepuţi, cari a v â n d în sine dorul fierbinte de a şti
şi a învăţă cum îl vei învăţă tu părinte p e fiul tău de
mic, c u m îţi vei face tu datorinţa fată de el, aşa îşi
va face şi el faţă d e tine la b ă t r â n e ţ a ta, faţă de Bi­
serica ta şi faţă de n e a m u l tău. Iată ce zice apostolul
Pavel lui Tit, c a r e a v e a să fie ca u n p ă r i n t e : „Să î n ­
demni pe cei tânări s ă fie întru întreagă înţelepciune,
întru toate s ă fie exemplu de fapte b u n e , întru învă­
ţătură, nestricăciune, cinste".
F i e ş t e c a r e p ă r i n t e t r e b u e să fie un exemplu
de fapte b u n e , fiecare p ă r i n t e s ă fie p e n t r u familia sa,
c e e a c e a fost sftul Vasilie, Grigorie şi Ioan Gură de
a u r pentru biserica lui Hristos şi acela p ă r i n t e se va
desfăta ca c e a t a sfinţilor şi aleşilor lui D u m n e z e u în
veci, amin.
CRONICA.
v
Rugare. Multonoratele Oficii parohiale, cari au
primit apel şi listă de colectă în favorul sfintei biserici
gr. or. r o m â n e din Vinga, şi î n c ă nu a u retrimis a c e e a
colectă, sunt rugate a r e t r i m i t e lista cu — ori şi fără
— rezultat, cu posibila u r g e n ţ ă c a să n e p u t e m face
socoteala ce ni-s'a impus. Oficiul parohial gr. or. r o m .
din Vinga.
Preot distins cu brâu roşu P ă r i n t e l e Atanasie
Todan din c o m u n a Checia a fost distins de conzistorul
din Arad cu brâu roşu.
Retu-românii din Elveţia. în foaia „Neptanitok Lapja"
n-rul 4. Mészáros J e n o cu titlul „Călătoria m e a de
studiu" publică câteva notiţe i n t e r e s a n t e d e s p r e R o ­
mânii din Elveţia. Cred că notiţele aceste v o r interesa
publicul r o m â n e s c c a r e a b i a a auzit c â t e c e v a despre
Românii din a c e e a ţ a r ă a libârtâţii şi egalităţii a d e ­
vărate. P e n t r u a c e e a îmi permit a r e d ă aci c â t e v a p a sage cari privesc s t a r e a a c e s t o r r o m â n i din Elveţia.
Iată ce scrie a u t o r u l : Planul călătoriei ştiinţifice n e - a
î n d r e p t a t spre institutul p r e p a r a n d i a l din G r a u b ü n d e n ,
spre a v e d e a c u m pregăteşte acel institut elevii de altă
limbă la studiarea c u succes a limbei g e r m a n e . Dar
p r o c e d u r a nu e uniformă, p e n t r u c ă d. e. institutul de
4 cursuri din L a u s a n e , limba g e r m a n ă e obiect obligator,
pe când institutele de 3 cursuri, aflătoare tot în acel
edificiu, d a r în respectul afacerilor scolastice cu totul
deosebite, şi în cele 2 scoale de p r a x ă e l e m e n t a r ă ,
limba g e r m a n ă e facultativă. In cantonul G r a u b ü n d e n
cu teritorul său bogat î n m u n ţ i şi văi, c a m a ş â sunt
în c o n s o n a n ţ ă şi referinţele variate ale populaţiei. Din
105.000 de locuitori a cantonului 48.937 sunt Germani,
3ó.508 Români, 17.883 Italieni. Locuitorii r o m â n i ai
cantonului G r a u b ü n d e n sunt urmaşii Romanilor rămaşi
după c ă d e r e a imperiului r o m a n a p u s a n , cari în văile
încunjurate de m u n ţ i şi-au p ă s t r a t n e a m u l , limba, obi­
ceiurile şi moralul şi a u luat parte la toate mişcările
culturale şi politice a cantonului. Ce priveşte religia,
locuitorii din Ober şi Unterengadin sunt reformaţi iară
cei din O b e r l ä n d e r rom. cat. Limba desvoltată sub i n fluinţă g e r m a n ă e o r a m u r ă a m a r e i familii r o m a n e .
Limba lor a r e 2 dialecte p r i n c i p a l e : ladină c a r e s e
vorbeşte în ţinuturile Engadin, Abbula şi Münstertal şi
Welsche, c a r e îl vorbesc în ţinuturile Oberland, O b e r ­
halbstein şi S c h a m s . Nu putem să facem aci o com­
p a r a r e între dialecte şi între limba Românilor cari l ö cuesc î n Ungaria, dar p e n t r u a c e e a nu va fi fără in­
teres a cită câteva cuvinte din e l e :
L. r o m â n ă
L. r o m â n ă
Limba
oin Untereng
din O b e r l ä n d e r
noastră
Püsch
iglesch
uşă
la parait
la preit
părete .
la s o p c h a
la stuga
scaun
cotschen
tgietschen
roşu
nosch
A ehbat
rău
donbror
dumbror
numără
discourer
plidar
. vorbeşte
il p r u m
iglemprem
primul
lâ
len
acolo
Românii din G r a u b ü n d e n îşi cultivă limba cu s â r guinţă. Au, literatura lor deosebită şi 2 societăţi literare
„ R ă t h o - r o m a n i s c h e Gesellschaft". şi „Ladinische Gesellschaft", Aceste societăţi literare ţin prelegeri p o p u ­
lare, e d a u opuri l i t e r a r e şi călindare, c o n t r o l e a z ă
p r o p u n e r e a limbei r o m â n e în scoale, şi în fiecare a u
a r a n j e a z ă în deosebite locuri mari adunări p o p o r a l e
u n i t e cu prelegeri şi petreceri. Să alipesc eu t ă r i e de
de limba lor, dar p e n t r u a c e e a limba g e r m a n ă o î n ­
vaţă şi o vorbesc b u c u r o s . Aspiraţii deosebite n a ţ i o ­
n a l e n u au şi cu m â n d r i e să d e c l a r ă d e cetăţeni e l ­
veţieni. Cu Românii din R o m â n i a nu au legături şi
nu-i c u n o s c mai d e a p r o a p e . î n v ă ţ ă t o r i i R o m â n i l o r şi
Italienilor din c a n t o n u l Graubiinden cresc sub aripile
institutelor pedagogice din Chur^Pianul institutului p r e ­
p a r a n d i a l în multe p u n c t e sprijineşte elevii de limbile
r o m â n ă şi italiană. A n a m e a) Limba g e r m a n ă o învaţă
în grupuri deosebite, Românii în c â t e 5 o r e pe s ă p t ă ­
m â n ă , Italienii în 7, 4 şi 3 o r e . b) Institutul î m p ă r t ă ­
şeşte pe elevii R o m â n i şi Italieni d e o instrucţie
s e p a r a t ă în limba m a t e r n ă . Românii d u p ă cele 2 dia­
lecte învaţă în 2 grupuri în cl. I. II şi a IlI-a pe
s ă p t ă m â n ă . c â t e . 2 o r e . Italienilor în decursul celor 4
cursuri în câte 4 şi 3 o r e li-se fac c u n o s c u t e limba,
legile şi literatura lor. c) Italienii să mai î m p ă r t ă ş e s c
şi d e favorul, că istoria şi fizica o învaţă în limba lor
proprie.
x
Carmen Sylva — şi Englezii. „ S o c i e t a t e a regală
l i t e r a r ă " din capitala Angliei a ales de m e m b r ă de
o n o a r e p e „Mama orbilor şi a răniţilor" p e Maj Sa
regina României a d e v ă r a t a p r e o t e a s ă a idealului.
Institutul sudost european In s ă p t ă m â n a t r e c u t ă
s'a deschis — din iniţiativa dlor lorga şi Murgoci Inst.
Sudost. e u r o p e a n mult salutat de regele Sârbiei, al
Bulgariei şi de Constantin al Greciei. Scopul institutului
e să organizeze c e r c e t ă r i l e ştienţifice privitoare la ţ ă ­
rile din „Peninsula b a l c a n i c ă " . Acest institut unic" în
vechia E u r o p ă e de o i m p o r t a n ţ ă foarte m a r e ; el a r e
să facă din Capitala României un c e n t r u în a l e ştiin­
ţelor şi artelor sau a l e culturii în general în părţile
Sudostice e u r o p e n e .
0 ideie salutară. Bucureştii capitala României a
luat dispoziţile n e c e s a r e şi totodată î m b u c u r ă t o a r e ca
deja din p r i m ă v a r ă s ă se î n c e a p ă lucrările pentru 3
p a r c u r i în j u r u l capitalei, cari să fie a n u m e pentru
copiii diferitelor s c o a l e din capitală, cari sătui de a e r u l
închis între cei 4 păreţi ai caselor, să aibe u n d e să
p e t r e a c ă ceasuri de veselie şi b u c u r i e c o p i l ă r e a s c ă .
Cronica bibliografică.
A a p ă r u t revista pentru literatură, artă şi ştiinţă
„Luceafărul"
Nr. 3 1914 eu u r m ă t o r u l cuprins bogat
şi v a r i a t : Gh. P ă d u r e : Primejdia „împăcării". Manea
B a s a r a b ă : G o r u n u l ! . Ciobanul (poezii). Get. C. T â s l ă u a n u : Nicolae lorga. I. A g â r b i c e a n u : Povestea unei
emigrări. Măria Cunţan : Glas din stele (poezie). 1. N.
P â r v u l e s c u : Sonet (poezie). Radu S. D r a g n e a : Poetul
Şt. O. Iosif. 1. N. Pârvulescu : Cântec (poezie). I. Dragoslav: Isprăvile Zuzei. Cronici. Ilustraţiuni.
Concurse.
Pentru îndeplinirea
postului învăţătoresc delà
şcoala confesională gr. ort. r o m â n ă din Topolovăţ
(Nagytopoly) tractul Belinţului se publică c o n c u r s cu
termin de 30 zile delà p r i m a p u b l i c a r e în „Biserica şi
Şcoala".
E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post s u n t :
1. în bani n u m e r a r i 1000 cor. — şi întregirea delà
stat. 2. P e n t r u conferinţe 20 cor. 3. Pauşal de c a n ­
celarie 10 cor. 4. De fiecare î n m o r m â n t a r e i cor. 5.
Locuinţă frumoasă în n a t u r ă cu grădină de legumi,
grajd pentru vite, şopron şi c ă m a r a pentru bucate şi
f â n t â n ă în curte.
Petiţiile c o n c u r s u a l e , adjustate conform Regula­
mentului în vigoare, se vor adresa comitetului parohial,
p e calea oficiului protopresbiteral gr. ort. r o m â n din
Belinţ (Belencze T e m e s megye) în terminul eoncursual ;
iar reflectanţii tot j n l ă u n t r u l acestui termin sunt poftiţi
a se p r e z e n t ă într'o duminecă ori s ă r b ă t o a r e în sfânta
biserică spre a-şi a r ă t ă desteritatea în c â n t a r e şi tipic.
Alesul învăţător va presta şi serviciile cantorali
în şi afară de biserică, nu altcum şi agendele ca notar
al comitetului şi sinodului parohial, fără altă r e m u n e r a ţ i e .
Preferiţi vor fi dintre reflectanţi, cei destoinici în
a c o n d u c e corul.
Comitetul
în înţelegere cu mine : Gherasim
—• -
Sârb
parohial.
protoprezbiter.
1-3
Pentregirea postului de î n v ă ţ ă t o r conf. gr. or. rom.
din Târgovişte, t r a c t u l Belinţului, se escrie concurs cu
termin de 30 zile delà prima publicare în „Biserica şi
Şcoala".
E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post s u n t :
1. î n bani gata 3 6 0 cor.
2. l'è măji metrice naturalii, p a r t e grâu, p a r t e
cucuruz, preţuite toate în 156 cor.
3 . 4 y j u g ă r e p ă m â n t preţuit în 200 cor.
4. 12 metri l e m n e à 6 cor. metrul 72 cor.
5. Completarea salarului p â n ă la 1200 cor. se
aşteaptă delà stat.
6. Locuinţă în n a t u r ă , cu supraedificate şi grădină
de Va J g â r , lângă ea.
O chilie d e o c a m d a t ă se foloseşte de capelă.
7. P e n t r u participarea la conferenţele învăţătoreşti 20 cor.
8. P e n t r u scripturistică 10 cor.
9. Unde este poftit, delà mort cu liturgie 1 cor.
fără liturgie 4 0 fileri.
Darea după p ă m â n t u l ce-1 beneficiează, o poartă
învăţătorul
Alesul e dator să presteze serviciile cantorale,
în şi afară de biserică, fără altă r e m u n e r a ţ i e .
2
u
Reflectanţii sunt poftiţi a ş i a ş t e r n e petiţiile, i n struate cu d o c u m e n t e originale, şi întrucât sunt aplicaţi,
cu atestat delà conoernen.tul protoprezbiter, comitetului
parohia] di.; Târgovişte, pe calea oficiului p r o t o p r e z biteral al tractutui Belinţ (Belencze, Temes-megye) în
terminul eoncursual şi, tot în acest termin, a se p r e ­
zenta într'o d u m i n e c a sau într'o s ă r b ă t o a r e , în s. b i ­
serică din Târgovişte, spre a-şi a r ă t ă desteritatea în
c â n t a r e şi tipic.
Comitetul
parohial.
în înţelegere cu mine : Gherasim Sârb protoprezbiter.
- • 1-3
Pe baza înaltului ordin conzistorial cu ad Nr.
886/1912 prin aceasta s e escrie din nou c o n c u r s pentru
îndeplinirea parohiei a Il-a din Kurtakér (Curtacher)
resistemizată prin concluzul Ven. Sinod eparhial cu
Nr. 53/908 cu termin de 30 zile delà prima publicare.
h'molumentele s u n t : 1. Sesiunea delà p a r o h i a
foastă redusă in estenziunea ei de astăzi î m p r e u n ă cu
dreptul de păşune. 2. Unul din intravilanele parohiale.
3. Stolele legale şi e v e n t u a l a întregire delà stat.
Alegândul va fi obligat a propune r e l i g u n e a în
u n a din şcolile noastre confesionale fără altă r e m u n e r a ţ i u n e p r e c u m şi a predica la rândul său. Alegândul
va fi obligat a suporta regulat toate dările publice d u p ă
beneficiu.
Fiind parohia clasificată de clasa I (prima) delà
reflectanţi se pretinde clasificaţiunea prescrisă prin
concluzul Ven. Sinod eparhial Nr. 84/11 din 1910.
Reflectanţii sunt obligaţi a se prezenta în c u t a r e
Duminecă ori s ă r b ă t o a r e în sf. Biserică din C u r t a c h e r
spre a şi arăta desteritatea în cele rituale şi oratorie,
iar recursele adjustate cu t o a t e cele r e c e r u t e şi atestat
de serviciu, a d r e s a t e Comitetului parohial; a le înainta
P. O. Oficiu protopopesc din Vilâgos (Siria).
Kurtakér, (Curtacher) la 26 ianuarie (8 februa­
rie) 1914.
;
Atanasiu
Hălmăgean
preş. com. par.
Adrian
Ungurean
not. com. par.
în conţelegere cu : Mihail Lucuta
protopresbiter.
—n—
'
2—3
P e n t r u îndeplinirea postului î n v ă ţ ă t o r e s c v a c a n t
din I g n e ş t i (Ignafalva) se escrie c o n c u r s cu termin de
3 0 zile delà prima publicare in organul diecezan „Bis.
şi Ş c o a l a " .
E m o l u m e n t e : 1. In bani 2 0 0 cor. 2. Naturale 138
cor. 4 0 fii. 3. pentru lemnele înv. 120 cor. 4. 10 jug.
p ă m â n t 80 cor. 5 Scripturistică JO cor. 6. Conferinţă
10 cor. 6. Locuinţă şi grădină.
La r e c u r s e sunt a-se a l ă t u r a în original u r m ă ­
toarele d o c u m e n t e : 1. Extras de botez. 2. Diploma de
învăţător. 3 . Atestat de a p a r t i n e n ţ ă . 4. Atestat de
serviciu.
Alesul va p r o v e d e ă s t r a n a fără altă r e m u n e r a ţ i e .
Recursele adresate cătră comitetul parohial din Igneşti
sunt a-se înainta P. 0 Oficiu ppresbileral din Buteni
(Kôrôsbôkény), a v â n d reflectanţii a se p r e z e n t a în c u ­
tare Duminecă ori s ă r b ă t o a r e în sf. biserică, spre a-şi
a r ă t a desteritatea în cant şi tipic.
Comitetul
parohial.
In conţelegere cu : Florian Roxin ppbiter insp. şcolar.
—•—
2-3
P e n t r u îndeplinirea postului î n v ă ţ ă t o r e s c din B u ­
t e n i devenit v a c a n t prin t r e c e r e a în stadiul de p e n ziune a învăţătorului Petru Perva se escrie c o n c u r s cu
termin de 3 0 zile delà prima publicare în organul
oficios „Biserica şi Şcoala."
Emolumente :
1. Din cassada epitropiei cultuale 9 2 0 cor.
2. R e s c u m p ă r a r e a lemnelor învăţatoreşti 80 cor:
3. Conferinţa î n v ă ţ ă t o r e a s c ă : 20 cor.
4. Scripturistica 10 cor.
5. Cvartir eventual relnt de cvartir.
Alesul va fi obligat a p r o v e d e â s t r a n a şi învăţă­
mântul şcoalei de repetiţiune. nu altcum a i n s t r u â şi
conduce c o r cu elevii şcoalelor confesionale din loc,
fără altă r e m u n e r a ţ i e .
Comitetul parohial îşi r e z e r v ă dreptul a aplica p e
alesul la o r i c a r e d e s p ă r ţ ă m â n t de clase.
La r e c u r s e sunt a se a l ă t u r a în original u r m ă ­
toarele d o c u m e n t e : 1. Extras d e botez, 2. Diploma de
învăţător, 3 . Atestat de a p a r t i n e n ţ a . 4. Atestat de
serviciu.
Absolvenţii d e 4 clase gimn. ori civile vor fi p r e ­
feriţi.
R e c u r s e l e a d r e s a t e comitetului parohial din Buteni
sunt a se î n a i n t a P. O. Oficiu ppbiteral din Buteni
(Kôrôsbôkény), a v â n d reflectanţii a se p r e z e n t a în c u ­
t a r e Duminecă şi s ă r b ă t o a r e în s. biserică spre a-şi
a r ă t ă desteritatea în c a n t şi tipie.
Comitetul
In conţelegere cu : Florian Boxin
—O—
parohial.
ppbiter insp. şcolar.
2—3
P e baza ordinului Ven. Conzistor d e sub Nr. 3552/B.
1913., din nou se publică c o n c u r s pentru îndeplinirea
postului d e p a r o h din C h i ş l a z (Vamoslâz), p a r o h i e de
cl. II, c a t e r m i n de alegere d e 3 0 z i l e delà p r i m a
p u b l i c a r e în organul diecezan, p e l â n g ă u r m ă t o a r e l e
emolumente:
1. Locuinţă b u n ă c u 3 odăi, b u c ă t ă r i e , c ă m a r ă ,
supraedifieatele d e lipsă, şi grădină.
2. P ă m â n t parohial 17 j u g . a) 1 6 0 0 ^ st. arător.
3. Drept d e p ă ş u n a t pentru 6 vite.
4. Bir delà fiecare c a s ă cu p ă m â n t t , delà c a s ă
fără p ă m â n t y
^ grâu, s ă c a r ă ori c u c u r u z , s a u
r ă s c u m p ă r a t ă vi ca à 2 eor. 5 0 fii.
5. S t o l e l e u z u a t e şi" a n u m e : botez 8 0 fii.; c u n u n i e
6 c o r ; sfeştanie 1 c o r ; maslu 2 c o r ; î n m o r m â n t a r e
mică 2 cor., m a r e 6 — 1 2 cor.
6. întregirea delà stat. Darea d u p ă
beneficiul
p r e o ţ e s c o s u p o a r t ă alesul.
P a r o h u l v a avea să p r o v a d ă catehizările şcola­
rilor delà orice şcoală, din c o m u n a , fără să pretindă
delà biserică ceva r e m u n e r a ţ i u n e specială.
Doritorii d e a o c u p ă a c e s t post sunt poftiţi, ca
r e c u r s e l e adjustate, a d r e s a t e comitetului parohial din
Chişlaz, să le înainteze oficiului p r o t o p o p e s e din O r a d e a m a r e (Velenţa), având — cu stricta o b s e r v a r e a p r e ­
scriselor din Regul. p . parohii, a se p r e z e n t a în vre-o
Duminecă s a u s ă r b ă t o a r e în sf. biserică de acolo,
pentru d o v e d i r e a desterităţii în cele rituale şi o r a t o r i e .
V 1 C
2
Comitetul
*
în conţelegere c u : Andrei Horvat
—•—'
'
parohial.
/,
protopop.
2—3
P e baza rezoluţiunei Ven. Consistoriu Nr. 3 6 0 3 / 9 1 3
se escrie din nou c o n c u r s cu termin de 30 de zile
dela p r i m a p u b l i c a r e în organul diecezan „Biserica şi
Şcoala", p e n t r u îndeplinirea parohiei d e clasa (I) p r i m ă
devenită v a c a n t ă în lanova (Temesjenó, p r o t o p r e s b i t e ratul Timişorii) prin m o a r t e a parohului P e t r u Petrovici
pe lângă u r m ă t o a r e l e e m o l u m e n t e :
1. Una sesiune parohială îndusă ia cărţile f u n d u a r e sub Nrul 2 7 1 , d i m p r e u n ă cu intravilanul şT"
estravilanul a p a r ţ i n ă t o r .
2. Stolele legale.
3. Birul legal şi a n u m e : după o sesiune d e p ă ­
m â n t 6 0 litre după o j u m ă t a t e ţ ^ ) sesiune 3 0 litre,
după (Vi) u n p ă t r a r sesiune 15 litre, iar jelerii 8 litre
în grâu curat.
4. Alte venite a c c i d e n t a l e şi e v e n t u a l a întregire
dela stat.
Alesul a r e să s u p o a r t e toate sarcinile publice
după întreg beneficiul său, a r e să se îngrijească însuşi d e
locuinţă şi să catehizeze fără altă r e m u n e r a ţ i e la ş c o a lele confesionale din loc, iar în dumineci şi s ă r b ă t o r i
când e de r â n d cu slujba să p r e d i c e şi vestească c u ­
vântul Iui Dzeu în sfta biserică.
1
P a r o h i a fiind d e clasa primă se r e c e r e ca r e ­
c u r s e l e , adjustate cu d o c u m e n t e l e r e c e r u l e pentru p a ­
rohii de clasa p r i m ă conform regulamentului din v i ­
g o a r e a d r e s a t e comitetului p a r o h i a l din l a n o v a s ă le
s u b ş t e a r n ă P r e a o n o r a t u l u i Oficiu protopresbfteral gr.
ort. r o m . în Timişoara (Temesvár Gyárváros). Reflec­
tanţii vor avea să se p r e z e n t e z e pe lângă stricta o b ­
s e r v a r e a §-Iui 3 3 din Regulamentul pentru parohii în
sfta biserică din loc spre a-şi a r ă t ă d e s t e r i t a t e a o m i letică şi rituală.
Dat în şedinţa e x t r a o r d i n a r ă a comitetului par.
gr. ort r o m . din lanova (Temesjenó).la 2 / 1 5 sept. 1912.
Dimitrie
Pelici
Alexin
preş. corn. par.
not.
In conţelegere c u mine : Joan
•—o —
Oprea
Putiei
com. par.
adm. protoprèsb.
n-n
333:
I TCĂRŢI BISERICEŞTI
•
c
CU LITERE LATINE s
Penticostarul, leg. în piele roşie
Cazania
Molitvelnicul . . . . .
Triodul cu strajnicul , .
Octoichul mare . . . .
Mineile 12 voi. pe 12 luni leg. în piele
Apostol
Evangelia, cu litere latine
De ne la:
14*—
14"—
14*—
27*—
27'—
186*—
11*50
25*—
liecezana, nrad.
r
!
| Librăria Diecezană |
! Arad, Strada Deâk Ferencz N-rul 35 I
•
•
Ornate (odăjdii) îa cele mai variate execuţiuni
după ritul bisericei ort. române dela . .
Potire de aur, argint, bronz aurit, sau argintat
dela
Potire de sticlă
Cruci pentru altare, pentru funcţiuni, din tot
50iul de metal şi lemn dela . . . . . .
Gădelnjţe de bronz şi argint dela
Candele de argint dela
Disc cu stea de bronz şi aur, dela
Litier argint china
Cutie pentru mir şi pentru cuminecătura celor
bolnavi, din argint, cu preţul de
Icoane pictate pe pânză în diferite colori şi mă­
rimi, dela
.
Prăznicare pe lemn ori tinichea
Evanghelie cu litere latine şi cirile legată mai
simplu dela 2 4 — 4 0 cor., în legătură catifea
5 0 — 1 0 0 0 cor.
3 6 — 2 0 0 cor.
10 cor.
4 — 100 cor.
2 0 — 100 cor.
6 — 100 cor.
15— 5 0 cor.
130 cor.
3 4 cor.
8 — 1 0 0 cor.
9 cor.
1 0 0 — 130 cor.
Apostol, Octoichul cel mare, Ceaslov, Cazania, Mineile pe 12
luni, Molitvelnic cu litere latine sau cirile şi cu toate cele­
lalte necesare bisericilor noastre.
• la dorinţă servim la moment cu inlormatiuni şi desluşiri mai detailate. •
Serviciu prompt. =
Preţuri moderate. =
Nr. telefonului 2 6 6 .