Un ziar bUn! - Jurnal de Chişinău

Transcription

13083
ISNN 1857-3223
Un ziar bun!
Vineri,
15 noiembrie 2013
Anul XIV, numărul 85 (1294)
pREŢ: 6 LEI
EDUCAŢIE
Vacile de muls
pasc bine mersi
Asociaţiile de părinţi rezistă ca paravan al corupţiei în învăţământ
Foto: SIMBOL
Un studiu al
Institutului de Politici
Publice, de acum
cinci ani, arăta că
taxele neoficiale
în şcoli atingeau
mărimea bugetului
de stat în educaţie.
Astfel, anual, părinţii
oferă aproape 1
miliard 700 de
milioane de lei pentru
instruirea copiilor,
dintre care 25 de
milioane de lei sunt
pentru cadourile
profesorilor.
P9
P.3 PAGINA BUNĂ
Doar pe 20 noiembrie,
de Ziua Abonatului!
P.6 Opinii
Ce alternativă oferă
forţele proeuropene
Abonarea la JURNAL de Chişinău pentru 2014 de opoziţie?
P.4 SCENARII
Jocul dublu al Ucrainei
Republica Moldova va deveni mai vulnerabilă în
faţa Rusiei dacă Ucraina nu va semna Acordul
de Asociere la Uniunea Europeană
Sărbători creştine
Vineri
15.11.2013
Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf.
Mc. şi Mărt. Gurie, Samona şi
Aviv (Începutul Postului Crăciunului) (Post)
stil
nou Sâmbătă
16.11.2013
†) Sf. Ap. şi Ev. Matei (Dezlegare la ulei şi vin)
Duminică
17.11.2013
†) Sf. Ier. Grigorie Taumaturgul, Ep. Neocezareei şi Ghenadie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Mărt. Lazăr
Zugravul (Dezlegare la ulei şi
vin)
METEO
vineri
http://meteo.md/
15.11.2013
Min.
Max.
3
7
sâmbătă 16.11.2013
Min.
Max.
1
8
duminică 17.11.2013
Min.
Max.
1
18
r.m.
15 V †)
16 S † 17
2
Jurnal de chişinău
Vineri,
15 noiembrie 2013
Realitatea
Solicitată de JURNAL, mama lui Vadim Pisari,
Oxana Pisari, a spus: „Durerea o voi avea
toată viaţa în suflet şi voi merge până la capăt. Vreau ca cel care împuşcat să fie pedepsit după lege”.
JUSTIŢIE
DIRECTOR FONDATOR:
Val Butnaru
Apare din 1999
Adresa redacţiei:
str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3,
Centrul Skytower,
cod poştal 2012, Chişinău,
Republica Moldova
Telefoanele redacţiei:
23.76.45
GSM 068.58.37.77 Orange
GSM 079.98.37.77 Moldcell
fax: 23.42.30
e-mail: [email protected]
internet: www.jurnal.md
Redacţia:
Redactor-şef:
Rodica Mahu
[email protected]
Redactor-şef adjunct:
Ilie Gulca
[email protected]
Editorialişti:
Constantin Cheianu
Cornel Ciurea
Reporteri:
Irina Nechit
[email protected]
Svetlana Panţa
[email protected]
Svetlana Corobceanu
[email protected]
Vadim Vasiliu
[email protected]
Victoria Popa
[email protected]
Carolina Chirilescu
[email protected]
Editor foto:
Nadea Roşcovanu
[email protected]
Design:
Oleg Tataru
Manager
producţie & abonamente:
Veaceslav Dreglea
Director Publicitate
Virginia Prodan
[email protected]
telefon 23.46.79
Director Departament
Contabilitate
Victoria Ursu
[email protected]
Redacţia nu poartă
răspundere pentru conţinutul şi
corectitudinea anunţurilor publicitare.
Textele marcate
cu P (publicitate),
PP (publicitate politică)
și BP (bani publici)
sunt publicate în regim
de publicitate plătită.
„Jurnal de Chişinău”
apare marţi şi vineri.
Abonamentul la ziar poate
fi perfectat în orice oficiu poştal din
Republica Moldova.
Tiraj TOTAL: 13538 ex.
Tipar: Tipografia:
Î.M. „EditTiparGrup“ S.R.L.,
str. Feredeului 4.
Comanda nr. 1600
Dosarul lui Vadim
Pisari, la CEDO
Cazul Pisari va fi examinat în regim de urgență la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Dosarului tânărului
Vadim Pisari, omorât în
dimineața zilei de 1 ianuarie 2012 de către un
soldat rus, va fi examinat în regim de urgență
la Curtea Europeană
a Drepturilor Omului
(CEDO), după ce Procuratura Generală din R.
Moldova şi Procuratura
Generală a Rusiei au
suspendat dosarul, cea
din urmă calificându-l
pe inculpat nevinovat.
Victoria Popa
Reclamanții sunt părinţii lui
Vadim Pisari, Oxana şi Simion
Pisari, locuitori ai satului Pârâta,
r. Dubăsari. În fața Înaltei Curți,
reclamanții au invocat încălcarea art. 2 din Convenție (dreptul la viață), precum și faptul că
investigațiile
circumstanțelor
omorului fiului lor efectuate atât
de către autoritățile Republicii
Moldova, cât și de către cele ale
Federației Ruse, nu au fost eficiente.
Plângeri fără răspuns
Avocatul familiei Pisari, Alexandru Postică, a confirmat că
dosarul tânărului de 18 ani, ucis în
dimineața zilei de 1 ianuarie 2012
de către un soldat rus din cadrul
misiunii de pacificare, va fi examinat în regim de urgență la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului
la începutul anului 2014.
„Înalta Curte a dat prioritate
acestei cauze şi, în prezent, aşteaptă ca guvernul RM şi al Rusiei
să prezinte punctele lor de vedere
pe marginea acestui caz până la
finele lunii februarie 2014”, ne informează Alexandru Postică. După
aceasta, avocatul familiei Pisari,
Alexandru Postică, îşi va prezenta
ultimele informaţii, pretenţii pe
care le are familia Pisari faţă de
statele vizate.
Potrivit lui Postică, familia decedatului a depus mai multe plângeri, inclusiv la adresa Procuraturii
Generale a Federaţiei Ruse şi a Republicii Moldova. Ambele procuraturi au iniţiat dosare penale.
„Cojuhari nu poartă nicio
vină”
„PG a RM n-a avut acces la
toate datele, inclusiv la audierea
acuzatului, care l-a ucis pe Vadim
Pisari. Inculpatul a fugit în Rusia şi,
pe moment, se află într-o unitate
militară din Breansk. Interpelările
PG a R. Moldova au fost respinse
de autorităţile ruse. Evident că şi
alte probe necesare pentru finalizarea dosarului nu au fost prezentate de către ruşi.
La rândul lor, ruşii au suspendat
dosarul penal intentat sub pretextul că acţiunile soldatului rus au
fost legale şi necesare situaţiei în
cauză, iar V. Cojuhari nu poartă
nicio vină”, a comunicat pentru
JURNAL, Alexandru Postică.
Ulterior, adresările familiei Pisari către autorităţile Federaţiei
Ruse au fost ignorate în repetate
rânduri, acestora fiindu-le refuzată
eliberarea actelor procesuale şi recunoaşterea în calitate de victime
în dosarul penal intentat de către
Procuratura Generală a Federaţiei
Ruse.
Indiferenţa experţilor ruşi
La finele anului 2012, reclaman-
ţii au fost informaţi despre faptul
că dosarul penal pornit pe marginea decesului lui Vadim Pisari a
fost încetat fără a primi o ordonanţă în acest sens.
Solicitată de JURNAL, mama
lui Vadim Pisari, Oxana Pisari, a
spus: „Durerea o voi avea toată
viaţa în suflet şi voi merge până la
capăt. Vreau ca cel care împuşcat
să fie pedepsit după lege”.
Amintim că, pe 1 ianuarie 2012,
la ora 7.00, Vadim Pisari, 18 ani,
se afla la volanul unei maşini care
traversa zona unui post de pacificatori, instalat între localitățile or.
Vadul lui Vodă, mun. Chișinău,
și s. Pârâta, r. Dubăsari. Soldatul
rus a tras în spatele autoturismului, rănindu-l mortal pe Vadim
Pisari, care a decedat la Spitalul
de urgenţă din mun. Chişinău în
aceeaşi zi.
REFORMĂ
Şcoala ar putea deveni obligatorie până la 18 ani
Învăţământul ar putea deveni obligatoriu până la vârsta de 18 ani, iar
managerii şcolari vor putea exercita
doar două mandate consecutive. De
asemenea, limba engleză ar putea
deveni obligatorie în programa de
studii. Acestea sunt câteva elemente
noi ale Proiectului Codului Educaţiei, lansat pentru dezbateri publice,
transmite IPN.
Ministrul educaţiei, Maia Sandu, a spus că
majorarea vârstei de şcolarizare obligatorie
vine să stopeze fenomenul în care 13% dintre
absolvenţii ciclului gimnazial părăsesc anual
sistemul educaţional. Proiectul ar putea fi implementat din 2018. Referitor la managerii şcolari, ministrul a spus că în prezent 30% dintre
directori sunt numiţi pe viaţă în acestă funcţie,
fără a fi supuşi concursurilor.
Liliana Nicolaescu Onofrei, viceministru, a
menţionat că un capitol nou se referă la educaţia incluzivă. Aceasta va fi aplicată atât în învăţământul general, cât şi special. Pentru învăţământul primar proiectul propune aprecierea
performanţelor elevilor prin descriptori, în loc
de note, iar evaluarea cadrelor didactice ar putea deveni o procedură anuală.
Loretta Handrabura, viceministru, a comunicat că pentru învăţământul superior se propune un nou sistem de notare european, cu
literele: A, B, C, D, E, dar să se păstreze şi cel
naţional. Rectorii vor fi aleşi în funcţii pentru
maximum două mandate câte cinci ani. Proiectul mai prevede clasificarea instituţiilor de învăţământ superior în trei categorii. Categoria A
– oferă cele trei cicluri de studii, plus cercetare.
Categoria B – oferă studii de licenţă şi master,
iar Categoria C – doar studii de licenţă.
Igor Grosu, viceministru, a menţionat că finanţarea învăţământului va continua per elev/
student. Vor exista finanţări compensatorii
pentru copiii cu nevoi speciale, a celor dotaţi şi
cu performanţe deosebite. Proiectul de facilităţi
pentru cadrele didactice din sate va fi extins şi
pentru centrele raionale. Tinerii specialişti din
învăţământ vor putea cere salariu de debut egal
cu salariul mediu pe economie, a spus Igor Grosu.
Proiectul Codului Educaţiei prevede şi crearea unor structuri noi de evaluare şi asigurare a
calităţii studiilor pe diferite trepte. Va fi instituit
Inspectoratul Şcolar Naţional şi Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în învăţământul
profesional. La nivelul învăţământului superior
va fi creat Consiliul de dezvoltare strategică şi
instituţională, iar la nivelul învăţământului general – Consiliu de administraţie al instituţiei
de învăţământ.
Proiectul Codului Educaţiei este publicat pe
www.particip.gov.md şi poate fi comentat de
oricine.
Instrumentele sale au fost expuse la diferite
expoziţii din RM, România şi Rusia. „Am avut
cumpărători din America, Africa, Letonia, Rusia, Germania”, se mai laudă nea Andrei.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Pagina bună
3
oameni buni
Everestul lui Solomon
Un vis la care a aspirat timp de 12 ani
În două ore meştereşte un fluier, iar în cel mult o lună face
un nai. Şi asta, chiar dacă nu a învăţat niciodată la o şcoală
de muzică. Andrei Solomon din Sărata Galbenă are 76 de
ani. Meştereşte fluiere, cavale şi naiuri deja de 30 de ani.
Svetlana COROBCEANU
Cântă de când era mic. A moştenit pasiunea pentru muzică de
la tatăl său, care obişnuia în zilele
de sărbători, să se facă comod pe
un scaun ori aşezat pe prispă şi să
cânte câte o oră, două la fluier. Ai
casei îl ascultau vrăjiţi. Erau cele
mai frumoase momente din copilăria sa. Andrei a învăţat mai întâi
să „drăngănească” la tobă, apoi, pe
la vârsta de 15–16 ani, a fost invitat
să cânte în orchestra satului. Acolo
a deprins notele, iar mai târziu dirijorul l-a învăţat să cânte la trompetă.
A făcut serviciul militar în Germania, unde urma să cânte într-o
orchestră militară. Ajuns acolo
însă, i s-a spus că locul a fost ocupat
de altul şi s-a făcut artilerist. Totuşi
s-a întors acasă cu
un acordeon şi un
fluier, care reprezintă astăzi mascota
meşterului. În 1965,
în Sărata Galbenă
a descins virtuozul
instrumentist din
ansamblului „Fluieraş”, Vasile Eşanu, şi
vioristul Gheorghe
Macaru, ce cântase
în ansamblul folcloric „Lăutarii”.
Au fondat un
ansamblu local, căruia i s-a dus faima
în toată Moldova
şi care activează şi
azi cu denumirea
„Arcuşul”. De altfel,
despre locuitorii din
Sărata Galbenă se
spune că jumătate
de sat sunt jucători de fotbal, altă
jumătate sunt artişti. Andrei Solomon e din cea de-a doua tabără şi
cântă de aproape jumătate de veac
în orchestră. Acum, ca şi tatăl său,
cântă la fluier.
„Încurajarea” soţiei
A meşterit primul instrument
când s-a întors din armată. „M-am
chinuit să fac un fluier, apoi şi un
nai, dar deoarece nu ştiam să le
acordez, o făceam la întâmplare.
Nu am reuşit căci nu ştiam multe
lucruri. Am chinuit mult lemn. Soţia mea mă vedea umblând într-o
parte, în alta cu braţele de surcele
şi îmi zicea: ‚Măi Andrei, n-ai să
devii tu meşter niciodată. Vorbele ei erau ca sarea pe rană. Îi spuneam însă că dacă am zis că fac, să
ştii că fac”, îşi aminteşte zâmbind
astăzi meşterul.
S-a bucurat mult când a terminat primul nai, un instrument
care, la exterior, nu se deosebea cu
nimic de altele. Când a încercat să
cânte însă, şi-a dat seama foarte
repede că instrumentul este un rebut. Dezamăgit, n-a mai pus mâna
pe daltă timp de zece ani.
Întâlnirea cu Liubomir Iorga
Lucra electrician, iar serile cânta pe la diferite sărbători. Într-o zi,
fiind în turneu cu ansamblul din
Sărata Galbenă, a făcut cunoştinţă
şi apoi s-a împrietenit cu Liubomir
Iorga, cunoscutul meşter de instrumente populare.
„I-am zis lui Iorga odată: ‚Domnule, vrei să-mi dai şi mie o povaţă
din ce cauză fluierele mele disto-
i
s
r
u
c
ra
Foto: arhiva familiei
Ion
Cucoară
din
Corneşti,
Ungheni
nează?’. Şi, până la urmă, m-a ajutat,
depinde şi de şlefuirea care se face
înăuntru, depinde de lacul cu care
îl vopseşti şi multe altele. M-am
apucat iar de meşterit fluiere. Mă
trezeam pe la orele patru dimineaţa şi stricam iar câte 5–7 buturugi.
Timp de doi ani, m-am chinuit până
am reuşit să fac un instrument ca la
carte”, ne spune meşterul, precizând
că după 12 ani de căutări şi speranţe, când a ţinut pentru prima oară
un nai în mână din care sunetele se
revărsau curat şi armonios, s-a simţit de parcă ar fi cucerit Everestul.
Soţia sa a recunoscut: „Măi Andrei,
am zis eu ce-am zis, dar am greşit”.
Instrumentele sale au ajuns
până în Extremul Orient
Cel mai bun lemn pentru meşterirea fluierelor şi a naiurilor,
în viziunea lui Andrei Solomon,
sunt salcâmul, lemnul de gârniţă
şi slodun. „În România, meşterii
populari se laudă mult cu fluierele din fag şi lemn din prun. La ei
sunt mulţi pruni, că şi ţuica e din
prune, pe când la noi, nu se prea
întâlnesc. Cel mai bun lemn e baza
copacului, tulpina de până la 1, 5 m
de la sol”, mai spune meşterul.
În fiecare an, cumpără câte vreo
zece cuburi de lemn. A meşterit
de-a lungul timpului peste 1000
de fluiere, cavale şi câteva zeci de
naiuri.
Instrumentele sale au fost expuse la diferite expoziţii din RM,
România şi Rusia. „Am avut cumpărători din America, Africa, Letonia, Rusia, Germania”, se mai laudă
nea Andrei.
Oamenii continuă să identifice
aceste instrumente cu bogăţia sufletească deosebită a celui care ştie
să cânte la ele. Andrei Solomon se
bucură de o mare preţuire din partea comunităţii, fiind admirat pentru priceperea sa.
De mai mulţi ani este membru
a Uniunii Meşterilor Populari şi a
Uniunii Muzicienilor din RM. Deşi
mai are multe planuri, spune meşterul, nu a mai avut un alt vis la fel
de mare ca cel de a extrage un nai
dintr-o bucată de lemn ori un fluier.
4
Vineri,
15 noiembrie 2013
Leonid Litra consideră că, în cazul nesemnării de către Ucraina a Acordului, acest
fapt va avea şi efecte negative asupra Parteneriatului Estic.
Observator
SCENARII
Jocul dublu al Ucrainei
Republica Moldova va deveni mai vulnerabilă în faţa Rusiei dacă Ucraina nu va semna Acordul de Asociere
la Uniunea Europeană
Şansele Ucrainei de a semna Acordul de Asociere la Uniunea Europeană la Vilnius sunt
minime, consideră experţii. Presupunerea a
apărut după ce preşedintele Radei Superioare a
Ucrainei nu a reuşit să decidă eliberarea Iuliei
Timoşenko. Experţii consideră că, dacă Ucraina
nu va semna Acordul de Asociere, Republica
Moldova se va confrunta cu presiuni mai grave
din partea Rusiei. Pentru Republica Moldova va
fi mai dificil să implementeze Acordul de Asociere pe care urmează să-l semneze la anul.
Vadim Vasiliu
Pe 13 noiembrie curent,
Rada Supremă n-a adoptat
o lege care ar permite fostului premier să fie tratată în
străinătate, eliberarea Iuliei
Timoşenko fiind o condiţie
pentru semnarea Acordului
de Asociere la Summit-ul
PE de la Vilnius. Totodată,
menţionăm că preşedintele
Ucrainei Victor Ianukovici
l-a vizitat pe ascuns săptămâna trecută pe preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir
Putin. Ianukovici este acuzat de opoziţie că face un joc
dublu.
Oferta generoasă a
Moscovei
Despre eventualitatea nesemnării de către Ucraina a
Acordului de Asociere, dar
şi efectele asupra Republicii
Moldova, JURNAL a vorbit
cu Leonid Litra, cercetător
superior la Institutul de Politică Mondială de la Kiev şi
cu Denis Cenuşă, expert afiliat la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”.
Primul a scris recent pe
o reţea de socializare că a
aflat din surse demne de
încredere că Ucraina nu va
semna Acordul de Asociere.
Răspunzând JURNALULUI,
Litra a declarat că a ajuns la
această supoziţie în urma
discuţiilor cu oameni care
au acces la factori de decizie
în Ucraina. Litra a mai spus
că, dacă Moscova ar fi venit
înainte cu o ofertă generoasă
ca Ucraina să se alăture Uniunii Vamale, Putin i-ar fi făcut acum această ofertă Kievului să nu semneze Acordul
de Asociere.
„Rusia a propus Ucrainei gaz mai ieftin şi acces la
credite de care Ucraina are
nevoie. Acum câteva luni,
aceasta era oferta Rusiei ca
Ucraina să se alăture Uniunii Vamale. Acum aceasta
este oferta Rusiei nu pentru
ca Ucraina să se alăture Uniunii Vamale, dar pentru ca
să nu semneze asocierea cu
UE”, afirmă Litra.
Republica Moldova,
mai vulnerabilă
Leonid Litra consideră
că, în cazul în care Ucraina nu va semna Acordul
de Asociere, acest fapt va
avea efecte negative asupra
procesului de rezolvare a
diferendului transnistrean.
Se crede că în cazul în care
Ucraina va semna Acordul
de Asociere, iar Republica
Moldova îl va parafa acum
şi îl va semna la anul, va fi
creat un spaţiu normativ
economic european, care va
înconjura regiunea transnistreană şi o va obliga în
condiţiile create să se conformeze situaţiei din jurul
ei, să participe şi la Zona de
Liber Schimb şi la celelalte
beneficii pe care le aduce
Acordul de Asociere. „Prin
intermediul Ucrainei, Republica Moldova era apă-
rată, geografic vorbind, de
Rusia”.
Denis Cenuşă consideră
că, în urma unui eventual
eșec al semnării Acordului
de către Ucraina sau de către
UE, ca urmare a neîndeplinirii de către Kiev a angajamentelor față de Bruxelles,
Chișinăul ar putea înfrunta
probleme mai serioase legate de „instrumentalizarea”
conflictului transnistrean,
dar şi probleme ce ţin aprovizionare cu gaze naturale
și de nota de plată pentru
acestea, care va fi cerută de
la autoritățile moldovenești.
fie excluse. De aceeaşi opinie
este şi Denis Cenuşă. Expertul consideră că Parteneriatul Estic se va reorganiza
doar în cazul în care Ucraina
va renunţa definitiv la acord
şi se va pronunţa oficial pentru aderarea la Uniunea Vamală.
„Doar în această situație
vom putea discuta despre o
schimbare globală a realității
în cadrul Parteneriatului Estic și o viitoare necesară redimensionare, reformatare
a acestuia (având în vederea
că la Armenia s-ar putea alătura și Ucraina)”.
asupra autorităților de la
Chișinău. „Logica acțiunilor
Moscovei va fi identică cu
cea observată în prezent în
relația cu Ucraina, scopul
urmărit fiind abandonarea
de către R. Moldova a Acordului de Asociere în favoare
Uniunii Vamale. Trebuie să
avem în vedere că, în 2014,
vom fi la o etapă avansată
a construcției Uniunii Economice Euro-Asiatice”, zice
Cenuşă.
PE se va reorganiza
Presiuni în etapa
electorală
După ce Armenia a decis
să se alăture Rusiei, există
temerea că acest scenariu se
poate repeta și în alte capitale ale țărilor Parteneriatului Estic. Din acest punct de
vedere, Ianukovici, consideră Cenuşă, ar vrea să dea
de înțeles că și UE trebuie
să decidă ce este mai impor-
Leonid Litra consideră
că, în cazul nesemnării de
către Ucraina a Acordului,
acest fapt va avea şi efecte
negative asupra Parteneriatului Estic, acesta putând lua
o altă formă, în care ţările
care cochetează cu Rusia să
Denis Cenuşă consideră că nesemnarea Acordului de Asociere de către
Ucraina la Vilnius va avea
cu siguranță un impact în
perioada preelectorală din
2014. Rusia va face presiuni
Alegerile, mai
importante decât
Timoşenko
tant pentru sine – eliberarea
lui Timoșenko sau semnarea
Acordului de Asociere.
„Trebuie să înțelegem
că Ianukovici nu este interesat de eliberarea unuia
dintre liderii cei mai puternici ai opoziției. E o chestiune politică ce va putea fi
soluționată în urma alegerilor prezidențiale din 2015,
dacă liderul unic din partea
opoziției politice (Vitali Kliciko) va fi lăsat să candideze
și va câștiga în eventualitate”.
Leonid Litra consideră şi
el că Timoşenko este problema nr.1 de pe agenda UE
a Ucrainei. „Ianukovici nu
este gata să o elibereze chiar
şi pentru tratament, s-o elibereze provizoriu, nu este
vorba de o amnistiere. Acest
fapt arată că pentru Ianukovici alegerile din 2015 sunt
mult mai importante decât
Asocierea cu UE sau aderarea la Uniunea Vamală”.
SANCŢIUNI
Pedepse mai dure pentru judecători
Documentul prevede înlocuirea pedepselor disciplinare, precum mustrările şi atenţionările,
cu reducerea salariilor. Astfel,
Foto: SIMBOL
Judecătorii
nedisciplinați vor fi
pedepsiți prin tăieri de
salarii. Deputaţii au votat în prima lectură un
proiect de modificare
a legii cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor. Proiectul
propune amendarea
acestei legi în proporție
de 80 la sută, scrie jurnal.md
remunerarea lunară va fi redusă
de la 15% la 30% pentru o perioadă de la trei luni până la 1 an.
Printre modificările ce se găsesc
în proiect se numără extinderea
termenului de prescripţie. Astfel,
dacă acum un judecător poate fi
tras la răspundere într-un termen
de maxim un an din momentul
comiterii abaterii, după adoptarea
legii, termenul va fi extins până la
cinci ani.
Se propun modificări și în cazul
Colegiului Disciplinar. Acesta va
fi format din nouă membri. Cinci
dintre ei vor fi aleși la Adunarea
Generală a Judecătorilor, iar patru
membri din rândul societății civile.
„Sistemul răspunderii disciplinare a judecătorilor trebuie să
asigure ca orice abatere să fie examinată și sancționată. Totodată,
acest sistem nu trebuie să admită
posibilitatea interferenței cu ac-
tivitatea judecătorilor”, a declarat ministrul Justiției Oleg Efrim.
De cealaltă parte, comuniștii
au criticat pachetul de legi
anticorupție în domeniul justiției
și au acuzat coaliția de guvernare
că vrea să-și subordoneze acest
domeniu. Fracțiunea PCRM a
opinat că singura soluție ar fi ca
judecătorii să fie aleși de popor.
Precizăm că și preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, dar şi şeful de la Consiliul
Superior al Magistraturii, Nichifor
Corochii, s-au declarat împotriva
sancțiunilor pecuniare pentru judecători.
Jurnal.md
Deoarece germenii care cauzează durerile de
gât sunt contagioşi, se pot răspândi cu usurinţă
oriunde se găseşte un număr mare de persoane, cum ar fi şcoli, grădiniţe şi birouri.
apropo
ANUL IV, NR. 41 (226)
MARTI,
12 NOIEMBRIE 2013
,
magazin
Vineri,
15 noiembrie 2013
5
Sănătate
SĂNĂTATE 13
Durerile în gât se tratează
cu Septolete Plus Spray!
Durerea în gât este o problemă atât
de comună, fiind unul dintre cele mai
importante motive pentru care un pacient
merge la medic sau la farmacie. În cele mai
multe cazuri, este provocată de un virus, mai
rar este vorba de o infecţie bacteriană care
necesită un tratament complex.
Cauzele care determină apariţia durerilor
de gât:
Virusurile şi bacteriile intră în organism
prin gură sau nas, prin
inhalarea particulelor
care sunt eliberate în aer
atunci când cineva bolnav tuşeşte sau strănută.
Deoarece germenii care
cauzează durerile de gât
sunt contagioşi, se pot
răspândi cu usurinţă oriunde se găseşte un număr mare de persoane,
cum ar fi şcoli, grădiniţe
şi birouri.
Factori de risc pentru durerile de gât:
Deşi oricine poate
avea faringită, există o
serie de factori care pot
favoriza această maladie:
• Vârsta. Copiii şi
tinerii sunt mult mai
susceptibili de a dezvolta
o faringită.
• Fumatul sau expunerea la fum. Fumul
de tutun conţine sute de
substanţe chimice toxice
care pot irita mucoasa
faringelui.
• Alergiile. Cei care
suferă de alergii sezoniere sau care sunt alergici
la praf, la mucegai sau
la părul animalelor de
companie, este mult mai
probabil să aibă frecvent
faringită.
• Alte cauze: aerul
uscat, inhalarea de substanţe iritante, boala de
reflux gastro-esofagian.
Simptomele faringitei:
• senzaţie de gât
uscat,
• durere la înghiţire.
Faringita mai poate
fi asociată cu tuse, febră,
strănut ş.a.
Cum tratăm gâtul
inflamat?
Primul pas şi cel mai
important este tratamentul local. După cum
am văzut, durerile în gât
apar predilect în urma
unei infecţii, fie virale,
fie bacteriene, ar trebui
să acţionăm anume
la acest nivel, deci să
înlăturăm cauza. Un alt
aspect, nu mai puţin important, ar fi înlăturarea
durerii de gât, astfel ca
să putem activa normal,
să nu avem disconfort
când vorbim, când înghiţim etc.
Compania KRKA vine
cu un remediu modern,
cu un spray revoluţionar,
Septolete Plus. Acesta
acţionează rapid împotriva durerii puternice
de gât. Este o combinaţie perfectă între un
antiseptic de spectru
larg, eficient împotriva
viruşilor, bacteriilor şi
fungilor şi un anestezic
local care ameliorează
rapid durerea.
De ce Septolete Plus
Spray este revoluţionar?
Pulverizatorul său
scurt asigură dispersia fină şi uniformă a
medicamentului în arii
extinse ale faringelui.
Când avem o inflamaţie
în faringe, agenţii infecţioşi – virusurile şi bacteriile, se găsesc nu numai
în gât, dar populează
întreaga cavitate bucală – limbă, gingii, obraji
etc. De aceea, pentru a
obţine un efect garantat,
este decisiv ca substanţa
antiseptică pulverizată să
cuprindă o suprafaţă cât
mai mare.
Alte avantaje ale
Septolete Plus Spray:
Pulverizatorul scurt
nu contactează cu
mucoasa orofaringiană
şi previne astfel apariţia
reflexului de vomă –
moment important mai
ales pentru copii
Nu conţine zahăr
Posedă capac de protecţie – previne pulverizările accidentale şi este
comod să fie purtat în
geantă, în buzunar etc.
Poate fi administrat
şi copiilor, de la vârsta de
6 ani
Simte şi tu efectul
plus… imediat.
De asemenea, şi în
formă pastilată: Septolete Plus mentol şi Septolete Plus miere şi limetă.
P
Şi gâtul tău îşi revine
Citiţi cu atenţie prospectul.
Doar pe 20 noiembrie,
de Ziua Abonatului!
Beneficiile
nebănuite
ale perelor
Abonarea la JURNAL de Chişinău pentru 2014
JURNAL de Chişinău, ediţia de Marţi
Toamna este anotimpul
perfect pentru a mânca
pere pe săturate. Pulpa
zemoasă, extrem de
aromată şi dulce, are
un efect revigorant
asupra organismului.
În plus, perele sunt
recunoscute pentru
efectul expectorant
şi capacitatea
extraordinară de a curăţa
corpul de toxine.
O pară pe zi previne in-
Indice
1 lună
PM 21692 (pers. fizice)
21,32 lei
PM
23692
(pens.,
invalizi)
19,62 lei
stalarea răcelii în organism,
dintr-o pară zemoasă
3 luni
63,96 lei
58,86 lei
6 luni
127,92 lei 117,72 lei 12 luni
255,84 lei
235,44 lei
specifică sezonului rece,
şi imediat să simţi cum
m
scrie care2.com. Superfruct
te umpli de energie?JURNAL
Pe
e
de Chişinău, ediţia de Vineri
recunoscut pentru prolângă faptul că este o sursă
prietăţile de regenerare a
excelentă de Vitamina C
în
(pers.
fizice)
lei
64,80 lei 129,60 lei 259,20 lei
organismului, para conţine PMşi21472
Vitamina
K, para
conţinţi- 21,60
ex(pens.,
invalizi)
compuşi care acţionează la PMne23472
nutrienţi
şi minerale
e cu 19,90
ces, lei
împie- 59,70 lei 119,40 lei 238,80 lei
descongestionarea şi enerproprietăţi revigorante care
dicând, astfel,
gizarea plămânilor, menţiprevin apariţia bolilor
croJURNALdezvoltarea
de Chişinău, ediţia Completă plus,
nând un nivel constant de
nice, dar şi a tusei şi răcelii,
celii,
acestea conbacteriilor.
umiditate şi izolând bacteri- frecvente în anotimpul rece
tribuie
la scăderea colesteConsumul de pere este
23724 (pers. fizice)
lei
117,66
lei
235,32
lei
apariţia
470,64 lei
rolului,
ile. Mai mult, acest fruct estePM(august-aprilie).
De cele
e 39,22
rolului
reduc
bolilor
recomandat
de
d îîn curele
l d
de
inimă,
a
diverselor
tipuri
plin e nutrienţi care ajută la PMmai
multe
ori,
instalarea
lor
21725 (pers. juridice) 61,22
lei ere a organismului,
183,66 lei 367,32 lei 734,64 lei
detoxifi
de
cancer
şi
a
diabetului
prevenirea bolilor cronice.
semnalizează corpului că
fibrele din pulpa dulce favozaharat de tip 2.
Ţi s-a întâmplat să muşti trebuie să elimine toxinele
rizând tranzitul intestinal. În
6
În pofida dificultăților de imagine, eu sunt convins că PL și-ar putea mări considerabil șansele
electorale. Pentru aceasta e nevoie doar ca
liberalii să producă destul de repede o alternanță
reușită la conducerea partidului.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Politică
Ce alternativă oferă forţele
proeuropene de opoziţie?
A mai rămas aproximativ un an până la alegerile parlamentare. În aceste condiții, este
important să încercăm o analiză a șanselor
continuității promovării politicilor europene și
după aceste alegeri.
Înainte de a face un
bilanț, într-un alt material,
al impactului electoral al
politicilor realizate de partidele de la guvernare, propun
să vedem în ce măsură partidele de opoziție proeuropene le pot face concurență.
Nu am intenția să discut aici
capacitatea acestor partide
de a guverna eficient, ci doar
capacitatea lor de a ajunge la
putere.
Partidul Liberal
Partidul Liberal este de
departe formațiunea politică care are, printre partidele de dreapta aflate în
opoziție, cele mai multe
resurse financiare, umane
și organizaționale pentru a
rămâne o forță politică parlamentară. Făcând parte din
alianța de guvernământ între 2009 și 2013, acest partid
a avut posibilitatea să fie în
centrul vieții politice datorită posturilor importante pe
care le-au ocupat fruntașii
săi. Deși nu mai este la guvernare, PL poate miza încă
pe Dorin Chirtoacă, personalitate carismatică, care
este primar al capitalei și al
celui mai mare municipiu
din țară.
PL a fost și rămâne astfel destul de vizibil pe scena
politică din RM. Vizibilitatea nu garantează însă întotdeauna o imagine bună.
Problemele de imagine ale
PL în sânul propriului electorat sunt legate în principal
de comportamentul rigid
și excentric al președintelui
Ghimpu. De altfel, desprinderea recentă de PL a unor
lideri marcanți, care au cerut reformarea partidului, a
fost justificată de asemenea
prin acest lucru.
În pofida dificultăților de
imagine, eu sunt convins că
PL și-ar putea mări considerabil șansele electorale. Pentru aceasta e nevoie doar ca
liberalii să producă destul de
Agresorul coloanei
oficiale a Angelei
Merkel, condamnat
la 13 ani de
închisoare
O instanță de judecată din Chișinău l-a condamnat miercuri la 13 ani de închisoare pe
tânărul de 24 de ani care a atacat convoiul
cancelarului german Angela Merkel, în timpul vizitei acesteia în Republica Moldova din
august 2012.
Acesta a fost găsit vinovat
pentru huliganism în formă
agravantă și furt. Surse din
cadrul Procuraturii Generale au precizat pentru AGERPRES că sentința poate fi
atacată într-o instanță ierarhic superioară.
În decembrie 2012, procurorul Igor Popa a declarat
că persoana respectivă era
sub influența drogurilor în
momentul atacului. Anterior, aceasta a mai fost condamnată pentru jaf și furt.
Organele de anchetă au stabilit că acesta a acționat de
sine stătător, nefiind implicate și alte persoane.
De asemenea, a fost
inițiată și o anchetă a colaboratorilor de poliție care
asigurau ordinea publică în
perimetrul respectiv, dar nu
au fost anunțate concluziile
acesteia.
În pofida măsurilor sporite de securitate, coloana
oficială a cancelarului german a fost atacată, în timp
ce se deplasa prin Chișinău,
cu un obiect de plastic inflamabil, cunoscut și drept
‚coctail Molotov’. Poliția nu
a comentat niciodată acest
caz și nu a oferit detalii.
AGERPRES
repede o alternanță reușită
la conducerea partidului. În
caz contrar, partidul ar putea păstra doar nodul dur al
electoratului său riscând să
nu treacă pragul electoral.
PNL
Pe dreapta extraparlamentară proeuropeană, PNL
speră la rezultate electorale mai bune în condițiile în
care electoratul de dreapta
pare dezamăgit de prestația
liberalilor și a PLDM. Vitalia
Pavlicenco este foarte activă
în media, își expune destul
de des opiniile pe subiecte
de actualitate, este prezentă
în spațiul virtual. PNL rămâne însă în continuare un
partid marginal, fără resurse
și structuri viabile pe teren,
fără vizibilitatea necesară
pentru a se impune la scară
națională. Pe lângă aceasta,
mesajul său ferm unionist îi
limitează potențialul electoral doar la un număr destul
de redus al adepților unirii
imediate cu România.
Antimafia
Mișcarea Antimafie este
Lilian Negură
o altă forță politică extraparlamentară care aspiră la un
loc pe segmentul de dreapta. Sergiu Mocanu nu pare
să fi reușit însă crearea unor
structuri viabile pe teren
și mobilizarea unui număr
critic de adepți capabili să
producă percepția unei forțe
reale de alternativă. Deși
discursul său virulent contra corupției și mafiei atrage atenția opiniei publice,
ceea ce-i asigură o anumită
audiență, caracterul său negativ și retorica dură sperie în realitate multă lume.
Efectul acestui discurs este
astfel discutabil, mai ales
că sondajele arată că lumea
este destul de tolerantă față
de faptele mai puțin oneste
ale politicienilor de la pu-
tere atâta timp cât acestea
nu afectează direct nivelul
lor de viață. Creată, se pare,
pentru a promova anumite interese de grup, această
organizație politică, în opinia mea, nu poate să pretindă mai mult decât la rolul
unui grup de presiune.
PAD și Tănase
Nu este clar dacă crearea
Partidului Acțiunea Democratică (PAD) de către deputatul
Mihai Godea a avut ca scop
lupta pentru putere, căci acest
partid nu s-a făcut remarcat
decât prin luările de poziție ale
liderului său în calitate de deputat în Parlament. Luând în
considerație lipsa unui discurs
distinct, a unor acțiuni politice
și a unui bazin electoral, este
puțin probabil ca PAD să devină în decursul următorului an
un actor politic demn de luat
în seamă.
Un potențial de forță politică se găsește și în afara
partidelor politice. Astfel,
unele personalități active în
viața publică din RM și cu
imagine încă foarte bună
ar putea produce surprize în cazul în care decid să
se implice în viața politică.
Această personalitate ar putea deveni, de exemplu, Alexandru Tănase, care a reușit
performanța să-și întărească
autoritatea și influența în
societate datorită luărilor
sale de poziție consecvente
și curajoase, chiar dacă uneori contestate, în calitate de
ministru al Justiției și mai
târziu de președinte al Curții
Constituționale.
În concluzie, e nevoie de
schimbări majore în comportamentul actorilor politici de opoziție de pe dreapta
eşichierului pentru ca ele să
pretindă realmente la preluarea ștafetei în promovarea
politicilor de integrare europeană după alegerile parlamentare viitoare.
Noi presiuni înainte de
summit-ul de la Vilnius
Odată cu apropierea summit-ului
Parteneriatului
Estic de la Vilnius,
la care urmează a
fi parafate Acordurile de asociere
şi de liber schimb
cu UE, cresc presiunile politice şi
şantajul asupra
R. Moldovei din
partea Federaţiei
Ruse.
Vicepremierul rus Dmitri
Rogozin a declarat marţi la
Bruxelles că semnarea unui
acord de asociere între Republica Moldova şi Uniunea
Europeană ar putea duce la
„dezgheţarea” conflictului
transnistrean şi la „o slăbire
a statalităţii moldoveneşti”.
În replică, premierul Iurie
Leancă a declarat că Rogozin ar trebui să se preocupe
de crearea premiselor pentru reglementarea conflictului transnistrean în conformitate cu poziţia oficială
a Federaţiei Ruse, şi să nu
se preocupe de „măsurarea
temperaturii” în stânga Nistrului.
„Problema transnistreană
ocupă un loc special în problema asocierii R.Moldova
cu UE”, a subliniat Rogozin,
într-un discurs rostit la Institutul Regal pentru Relaţii
Internaţionale „Egmont”, relatează ITAR-TASS pe pagina sa electronică. Rogozin a
subliniat că, dacă Republica
Moldova şi Ucraina vor fi
incluse într-o zonă de liber
schimb cu UE, „se va ajunge
la o blocadă economică totală a Transnistriei”.Potrivit
oficialului rus, „asocierea
fără a consulta Republica
Moldova şi Transnistria
va duce la o diminuare în
continuare a statului moldovenesc”. „Trebuie să dăm
dovadă de vigilenţă şi înţelepciune pentru a nu permite escaladarea tensiunii
în zonele de conflicte îngheţate. Rusia a solicitat în
repetate rânduri Chişinăului să includă Transnistria
în negocierile cu UE. În
Transnistria de azi trăiesc
500.000 de persoane, dintre
care 200.000 sunt cetăţeni ai
Rusiei, şi 70.000 de cetăţeni
ai Ucrainei”, a subliniat Rogozin.
„Pe noi ne preocupă cel
mai mult cum să găsim soluţii pentru problemele curente, dar şi pentru problema
cea mai importantă, statutul. Mizăm şi în continuare
pe o poziție constructivă a
Federației Ruse în această
problemă”, a spus premierul
Iurie Leancă.
Vicepremierul rus nu este
la prima declaraţie de acest
gen. Anterior, acesta a atras
atenţia Republicii Moldova
„să nu-şi piardă vagoanele”
în procesul de integrare în
Uniunea Europeană. Dmitri
Rogozin s-a referit în acest
sens la Transnistria, menţionând că partea moldovenească ar trebui să comunice mai intens cu Tiraspolul
în procesul de integrare europeană.
S. C.
Niciunul dintre aceste palate nu a
fost înălțat în ultimii patru ani, toate
sunt de pe timpul dumitale, tovarășe
comunist cinstit.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Politică
7
Voronin a aiurit din nou
MAI PE SCURT, Voronin a aiurit din nou.
S-a întâmplat în fața studenților de la relații
internaționale, adică a viitorilor diplomați și
politicieni. Când bătrânul acesta sărit de pe
fix vorbește ca un țărănoi în fața unor adulți și
bătrâni, îl mai înțeleg.
Când o face în fața unor
tineri, care așteaptă de la
un bărbat de 72 de ani, cu
părul alb și cu experiență
de opt ani de aflare în cel
mai înalt post al țării, niște
vorbe cugetate, iar el le
zice că „nu avem ce căuta
în Europa cu pantalonii
rupți”, numește ministrul Educației „Marusia”
și-i mai și jignește pe
studenți... ce poți să zici?!
Tovarășul a rostit un
discurs ca și cum serios în
limba rusă, iar în moldovenească a spus numai
murdării și injurii. Pentru
asta e bună limba noastră,
pentru lucruri serioase,
nu. A spus ca de obicei că
la guvernare stau mafioți și
oligarhi, s-a lăudat cu câte
a făcut pe timpul guvernării lui. Și cam atât. Și
ce, domnule tovarăș, dacă
spui de mafie, de oligarhi,
asta o spun astăzi nu doar
jurnaliștii, ci și oamenii
simpli intervievați în stradă, ba chiar și copiii. Există
o mână de jurnaliști care,
cu mari riscuri, dezvăluie scheme, hoții, rostesc
numele hoților. Voronin,
care cunoaște de o mie
de ori mai mult decât cel
mai informat jurnalist din
țară despre aceste scheme, știe cum se fura pe
timpul lui, știe cum se fură
astăzi, nu dezvăluie nimic,
nu rostește niciun nume.
Zice că în guvern e Malina
Mare, adică e Mafia, și se
oprește șmecherul. Nu
spune că această Malină
Mare, în persoana unui
Plahotniuc, de pildă, a fost
plantată și cultivată de el,
el a fost grădinarul, el a
udat-o, a îmbogățit-o cu
îngrășăminte și ne-a lăsato nouă drept moștenire.
Nu scoate o vorbă despre toate astea și mai ales
îi tremură coada atunci
când trebuie să-i rostească
numele lui Plahotniuc. Se
știe plin de păcate, păcate
pe care și Plahotniuc i le
știe și le poate scoate oricând la iveală.
Ce bine i-a zis Diacov
– toți cei de la guvernare sunt discipolii lui! Ce
folos că atunci când era
MAI PE
SCURT
constantin cheianu
la guvernare, cu o mână
ridica pensiile și salariile, iar cu zece mâini fura
prin armata de bandiți din
poliție, justiție, procuratură. Astăzi aflăm în fiecare
săptămână despre palatele
de milioane ale procurorilor și judecătorilor. Niciunul dintre aceste palate
nu a fost înălțat în ultimii
patru ani, toate sunt de pe
timpul dumitale, tovarășe
comunist cinstit. Ce bine
ți-a făcut fostul președinte
al CC, Dumitru Pulbere,
că s-a ales cu un palat de 1
mil. de dolari?
Dar Papuc, dar Muruianu, dar toată armata de judecători și polițiști?! Când
a fost clădit sistemul acesta
bazat pe mită în justiție,
învățământ, poliție, medicină? Pe timpul mătăluță. Și
acum zici că vrei să revii la
putere. De ce – ca să mai
faci ce-ai făcut, pentru că
altceva, Voronin, nu ești în
stare să faci.
De fapt, un lucru îl
mai poți face: să te așezi
în genunchi și să-ți ceri
iertare de la întreaga țară
pentru că ne-ai lăsat drept
moștenire cel mai criminal
sistem posibil. Și să începi
a spune în sfârșit adevărul
pe care îl știi, să manifești
măcar un gram din ceea
ce zici că prețuiești –
bărbăție și curaj.
MAI PE SCURT, cu ani
în urmă, la poarta Pieței
Centrale, era un bătrânel
care dansa pe bani step pe
o tablă de metal. Astăzi,
un alt bătrânel jonglează
cu mingi lângă Poșta Centrală. Ca mâine, și Voronin
şi-ar putea ocupa locul,
undeva pe la Piața „Calea
Basarabiei”, să distreze
trecătorii repetând ca un
papagal: „mafiot, oligarh”.
Justiţia la rampă
(Discurs în cadrul dezbaterilor parlamentare pe marginea „Pachetului de legi anticorupție”)
Î
asupra averii statului, și
acum în proces de „preluare
raider” se află mai multe
întreprinderi cu control de
stat. Ce să mai vorbim despre sutele de mii de cetățeni
ai RM care muncesc peste
hotare și ar vrea să-și investească acasă economiile?!
n sfârșit, Parlamentul
Republicii Moldova a
luat în dezbatere un pachet întreg de legi menite
să îmbunătățească justiția
și să asigure capacitatea de
combatere a corupției. A
câta oară deja ni se spune că,
dacă mărim salariile, oferim
condiții mai bune, asigurări
sociale – judecătorii vor deveni brusc cinstiți, vor pune în
capul mesei legea, și nu banul.
A câta oară am tolerat această
abordare! Acum, judecătorii vor avea salariile la care
deocamdată nici miniștrii nu
visează, nu mai spunem de
ceilalți bugetari. Or un pedagog, un medic, un bibliotecar
nu învață mai puțin pentru
a-și obține calificarea decât un
viitor judecător!
J
udecătorii au cele
mai bune condiții de
pensionare, de acum înainte
pot să nu-și facă griji pentru
bătrânețele lor: vârsta
de pensionare, mărimea
pensiei pentru vechime în
muncă, condițiile de calcul
a acesteia, posibilitatea de a
continua munca după pensionare sunt un mare avans
de încredere din partea
puterii politice! Anume de
aceea merg aceste facilități
„la pachet” cu alte legi ce
prevăd înăsprirea controlului și răspunderii disciplinare a angajaților din sectorul
public, în special al judecătorilor.
V
reau să aduc un
mesaj foarte clar, pe
A
care îl transmite astăzi puterea politică funcționarilor
publici, în primul rând,
celor a căror menire este să
aplice legea și să o protejeze. Stimați funcționari,
voi sunteți principala
problemă a Republicii
Moldova! Oamenii au plecat
alungați de sărăcie și de
comunism și acum nu se
mai întorc de frica voastră!
Întrebați oricare cetățean
venit acasă de Paști: „De
ce nu vii acasă? Să-ți faci o
afacere, să investești banii
acumulați, să trăiești și
tu acasă?”. Răspunsul este
unul și același: „Nu putem
lucra aici, ne pun bețe în
roate funcționarii, mergem
la judecată și acolo ni se
cere mită!”. Cam așa este,
și chiar dacă nu sunt nici
procuror, nici judecător, nu
aduc o noutate afirmând că
sistemul de stat este unul
profund corupt, iar cei care
trebuie să-l curățe în ultimă
instanță, judecătorii, sunt
cei mai corupți!
C
e folos că cei de la
CNA tot aranjează
flagranturi cu rețineri, că
procurorii anticorupție fac
percheziții cu ridicări de
acte, dacă unul din sute
poate că va fi judecat pentru
faptele asupra cărora presa
raportează zilnic. Din sute
și sute de reținuți pentru
corupție plevușca ajunge de
regulă să fie condamnată.
F
ără judecători cinstiți
nu vom combate niciodată corupția omniprezentă, nu vom obține investiții.
Și cine să investească în
Republica Moldova dacă
vine un oarecare judecător
de la Căușeni și îți ia totul
în patru zile fără pic de
remușcare!
M
arile companii
internaționale nu
se simt protejate în fața
dezmățului judecătoresc
moldovenesc. Nu s-au oprit
nici în fața atentării deschise și în repetate rânduri
devenit o tradiție să
se spună că „sunt
doar unii judecători, care
fură și nu-i pădure fără
uscăciuni!”. Pe cine amăgim,
domnilor, pe noi înșine?
Or, nu e clar că au rămas
doar foarte puțini judecători onești, care nu au luat
mită în viața lor? Nu e clar
că în Consiliul Superior al
Magistraturii se pedepsesc
doar foarte puține încălcări,
iar pedepsele sunt mai mult
formale? Cine nu știe că
judecățile de mult au devenit licitații cu strigare? Cine
dă mai mult acela câștigă!
Apropo anume CSM-ul
a devenit veriga slabă a
sistemului, tolerând și închizând ochii la prăbușirea
autorității sistemului.
S
timați colegi deputați,
suntem 101, reprezentăm puterea legiuitoare
și am fost aleși de sute de
mii de cetățeni. Mult prea
discutatul, așa-zis „sistem”
judecătoresc nu este altceva
decât nici 500 de oameni –
judecători în întreaga țară.
Nici 500 de oameni care țin
ostatici 3 milioane jumate
de cetățeni. Domnilor și
doamnelor judecători, nu
vă luați după colegii voștri
cu case de milioane, aveți și
voi copii, nepoți, vreți să-i
vedeți alături la o bătrânețe
onorabilă, nu le mai
distrugeți viitorul!
S
punând ce am avut
de spus, vreau
să menționez pentru
reprezentanții presei care
vor scrie că „Ion Hadârcă dă
vina pentru toate relele din
țară pe judecători” să nu se
sfiască să o facă! Sunt ferm
convins că dacă ar fi fost judecători integri, s-ar fi trăit
cu totul altfel în Republica
Moldova și alta ar fi fost
imaginea noastră în Europa.
V
reau să fac un
apel și către colegii politicieni, mai ales
în contextul proceselor
eurointegraționiste, cu
îndemnul ca acest mesaj de
luptă împotriva corupției,
a neimplicării politicului în
justiție, să fie unul eficient și
sincer și nu doar declarativ!
N
oi, reformatorii,
în pofida criticilor
aduse, susținem pachetul de
legi anticorupție, insistând
asupra curățirii sistemului
și numai în aceste condiții
admițând majorarea graduală a salariilor odată cu
alte categorii sociale nu mai
puțin merituoase și necesare pentru societate.
14 noiembrie 2013,
Ion HADÂRCĂ
PP
8
În cele două „câştiguri record” a pariat mai
mult pe echipe din ligile secunde, în primul
caz, Serie B, campionatul italian, în cel deal doilea, în liga secundă a campionatului
olandez.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Arca lui Noe
Strategia lui Andrei
Contraindicat celor nostalgici, romantici şi chiar celor împătimiţi de fotbal
Ilie Gulca
Andrei este un tânăr de
peste 30 de ani, are un doctorat neterminat în istorie şi este
angajat al Muzeului Naţional
de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Nu aş spune, după comportamentul său, că este un tip
căruia îi place să se aventureze,
dimpotrivă, este prudent şi
calculat în acţiunile sale. A început să practice jocul de pariuri la sfârşitul anilor 1990. „La
început, nu ştiam la ce case de
pariuri să merg. Existau atunci
anumite regulamente, însă casele de pariuri stăteau prost cu
banii şi cu informaţia. În ‚Sport
Expres’ erau publicate unele
rezultate, în internet altele, iar
internet-cafe-urile erau încă
puţine. La începutul anilor
2000, domeniul era încă rudimentar, însă lucrurile totuşi au
evoluat, de atunci banii sunt
achitaţi în termenele stabilite”,
relatează Andrei Bolocan.
A început „cătinel”
A început să parieze pentru că este pasionat de sport,
„în copilărie, colectam toate
numerele ziarului sovietic ‚Sovietski sport’. Datorită acestui
fapt, consider că nu sunt absolut străin fotbalului. De exemplu, ştiu cum joacă Portugalia,
Brazilia, am unele echipe preferate, de exemplu, Juventus,
deşi nu are multe distincţii,
rămân fidel acestui club”.
A ales pariurile în meciurile
de fotbal pentru că nu e atât de
mult expus hazardului, consideră el, ca în cazurile altor jocuri de noroc. În plus, fotbalul
este atractiv pentru că cuprinde foarte multe evenimente.
„Foarte mulţi pariori se înşală
când spun că au nevoie doar de
noroc în acest gen de pariuri.
Aici contează de asemenea intuiţia, datele statistice, memoria, precum şi mulţi alţi factori:
geografic, istoric, cultural etc.”,
notează pariorul.
Cu toate acestea, nu neagă
faptul că se expune uneori hazardului. „În unele cazuri, te
bazezi în exclusivitate pe şansă, de exemplu, când am aflat
de Sassuolo [o echipă de fotbal
din Sassuolo, Emilia-Romagna, care evoluează în Serie B,
a doua ligă de fotbal din Italia],
mi-am zis: ce sună interesant!
Cei neinițiați în acest domeniu, „Expresul” este un bilet
pe care sunt plasate mai multe
meciuri, până la 15. Pariorul
trebuie să selecteze echipele
învingătoare. Avantajul „Expresului” este că se calculează
în progresie aritmetică, coeficientul final înmulţindu-se cu
suma de bani pe care ai plasato ca pariu.
„Pentru mine, Expresul este
potrivit pentru că nu pot paria
sume mari, atunci când faci
pariuri mari, rişti să falimentezi. Pariurile sunt un hobby
pentru mine, de aceea nu am
probleme în familie, cheltui în
acest sens doar un procent mic
din salariu. Dacă am o echipă
favorită şi dacă am 1000 de lei
în buzunar, nu voi paria niciodată întreaga sumă, 5%, 10%,
da, mai mult nu. Şi nici altora
nu le sugerez să o facă”, menţionează tânărul.
Foto: Nadea Roşcovanu
Majoritatea dintre cei care se aventurează în acest
domeniu rămân în izmene sau chiar fără ciorapi
ca în cazul unei cunoştinţe de-a mele. Cu toate
acestea, sunt vânturători care ştiu că scoată bani
din jocurile de noroc, „dar în niciun caz pentru a-şi asigura existenţa”, după cum subliniază
personajul nostru. Psihologii, la rândul lor, susţin
că viaţa celor căzuţi în patima pariurilor este una
ireală şi cu final tragic.
Coeficienţii record
Liverpool şi Benfica, în
lista neagră
„Am atins coeficientul 10,
am pariat zece lei, am scos
100, am atins coeficientul 20,
Echipele pe care pariază
le analizează minuţios din
Pariorii se identifică cu jocul
„Persoanele care cad victime pasiunii jocurilor de hazard au în mare parte o
discordanţă cu realitatea. Stimulul puternic de care se ghidează ei este plăcerea
de a vedea cum pot obţine ceea ce îşi doresc. Ei cad într-o stare emoţională de
identificare cu jocul, se regăsesc în acest joc, investesc în dorinţa de a fi parte
a acestui joc. În cele din urmă, se închid într-o lume a lor, ireală, în care nu are
acces fiecare”, explică psihologul Liliana Chisari.
De ce să nu joc eu cu Sassuolo?!...”, râde tânărul.
„De ce să nu joc eu cu
Sassuolo?!”
A început „cătinel”, până
şi-a stabilit ritmul de joc. Preferă pariurile „Expres”. Pentru
am câştigat 200 de lei. Astfel
continuu să exersez şi nici
pierderile nu sunt însemnate. Pariurile, ca şi afacerile,
presupun prudenţă şi anumite responsabilităţi. Toate
câştigurile le priveşte ca supliment material la viaţa familiei sale.
punct de vedere geografic, istoric şi cultural. „De
exemplu, în cazul naţionalelor Turciei şi României,
ştim ce fel de relaţii au avut
cele două ţări, prin urmare,
meciurile dintre cele două
naţionale se vor desfăşura
serios.
În experienţa sa de
joc, a avut două „expresuri record” cu coeficienţii 555 şi, respectiv,
1790. Cele mai mari
sume pe care le-a încasat au fost 35800 de
lei (coeficientul 1790),
a pariat 20 de lei, şi
111169.06 ruble ruseşti
(aproximativ 3000 de
euro) (coeficientul 555),
pentru care a pariat 200
de ruble ruseşti (80 de
lei). „Însă întrebarea corectă adresată unui parior cred că n-ar fi despre banii pe care i-a câştigat,
ci ce coeficient record a reuşit
să înregistreze pe parcursul experienţei sale de joc”, remarcă
tânărul.
În primul caz a ghicit nouă
meciuri din zece, unul dintre
acestea urma să se dispute între FC Liverpool şi FC Arsenal
şi a fost amânat. „Atunci chiar
am avut noroc pentru că Liverpool-ul este o echipă care se
află în lista mea neagră. Orice
parior are o listă neagră, pentru mine aceste echipe sunt
Benfica Lisabona şi Liverpool.
Cel mai greu este atunci când
se dispută multe meciuri, în zilele de weekend. Din cauza că
meciurile sunt multe, este greu
să te documentezi, în plus,
apar echipe din lista neagră, cu
care ai pierdut, în consecinţă,
ori pariezi contra lor, ori nu
pariezi deloc”, spune el.
„Dacă nu ai bani,
abandonează!”
Cea mai mare sumă de bani
pe care a pierdut-o la pariuri a
fost 500 de dolari, „însă aceştia
nu au fost ultimii mei bani”,
se consolează tânărul. Pierderile au început odată cu apariţia meciurilor difuzate live,
„atunci te aprinzi”. „Meciurile
live sunt dificile pentru pariori, de exemplu, pentru faptul
că un meci disputat la Moscova se difuzează la Chişinău
cu o întârziere de 15 secunde.
Casele de pariuri profită de
acest timp pentru a se asigura”,
menţionează pariorul. „În fine,
spune el, nu trebuie să ajungi la
faza de a împrumuta bani pentru pariuri, aceasta este deja
dependenţă. Dacă nu ai bani,
abandonează!”
În cele două „câştiguri record” a pariat mai mult pe
echipe din ligile secunde, în
primul caz, Serie B, campionatul italian, în cel de-al doilea, în
liga secundă a campionatului
olandez. „Echipele din aceste
categorii vor să promoveze în
prima ligă, prin urmare, nu
vor ceda şi nu vor aranja niciun meci”, susţine el. În plus,
preferă să facă pariuri în fotbalul feminin, „nu ştiu de ce am
şansă cu echipele din fotbalul
feminin”, râde el.
€c
nomist
succesul tău
Abonează-te la ziarul Economist în toate oficiile „POŞTA MOLDOVEI” din ţarĂ!
Titlurile ediţiei din 6 noiembrie ale săptămânalului ECOnomist:
Ce e mai avantajos: să stai în chirie sau
să apelezi la un credit ipotecar?
Multor persoane le-a trecut cel puţin o dată
prin minte ideea că ar fi mai bine să achite un
credit la bancă şi să devină peste un timp proprietar al unui imobil, decât să plătească la infinit chirie care oferă doar posibilitatea temporară de a locui într-o locuinţă. Totuşi care sunt
avantajele şi dezavantajele unui credit ipotecar
în raport cu închirierea? Deşi s-ar părea la prima vedere că e mai bine să te alegi cu o proprietate, calculele arată că aceasta, în condiţiile
oferite de băncile moldoveneşti, te poate costa
mai scump. Chiar şi în cazul creditelor ipotecare aşa-zis sociale gen Prima Casă.
Mihail Stratan, AEE: Am creat o
industrie nouă care poate reduce cu 3040% consumul de gaze al ţării
Zilele trecute, Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică a publicat datele pentru
primele nouă luni ale anului privind consumul
de gaze, care arată că livrările de gaze naturale
pe teritoriul Republicii Moldova s-au redus cu
3,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În
instituţiile bugetare consumul a scăzut cu 12,7%.
Este şi un rezultat al acţiunilor autorităţilor, care,
prin Agenţia de Eficienţă Energetică, promovează intens eficientizarea consumului de energie şi
utilizarea consumului de combustibil din resurse regenerabile. Despre sectorul de producere şi
consum al combustibililor din biomasă ne-a relatat directorul AEE, Mihail Stratan.
Ghidul Acordului de Asociere cu UE:
Întrebări şi răspunsuri
Ieri, la ASEM Chişinău a avut loc un eveniment de prezentare a acordului de Asociere
dintre UE şi RM, la care au participat reprezentanţi ai corpului diplomatic, ai societăţii
civile, ai mediului de business şi studenţi. Cu
această ocazie a fost editat un Ghid al Acordului de Asociere, care răspunde la cele mai
importante întrebări ce apar pe marginea
acordului. Reproducem o parte din acest Ghid,
întocmită sub forma de întrebări şi răspunsuri.
Pentru informaţii suplimentare sunaţi la 022 85 91 46; e-mail: [email protected]
magazin economic
în afaceri
Indice
1 lună
3 luni
6 luni
12 luni
PM 21749
Persoane fizice
18,00 lei
54,00 lei
108,00 lei
216,00 lei
PM 23749
Persoane juridice
20,00 lei
60,00 lei
120,00 lei
240,00 lei
Un studiu al Institutului de Politici Publice, de acum
cinci ani, arăta că taxele neoficiale în şcoli atingeau
mărimea bugetului de stat în educaţie. Astfel, anual,
părinţii oferă aproape 1 miliard 700 de milioane de lei
pentru instruirea copiilor, dintre care 25 de milioane lei
sunt pentru cadourile profesorilor.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Învăţământ
9
Vacile de muls
pasc bine mersi
Asociaţiile de părinţi rezistă ca paravan al corupţiei în învăţământ
Vadim Vasiliu
Fiecare familie care are
copii de vârstă şcolară şi
preşcolară din republică, în
afară de cheltuielile indispensabile pentru copii, mai
trebuie să aibă în rezervă şi o
sumă de bani pentru asociaţiile de părinţi create în şcoli.
În prezent, în 84 de instituţii
de învăţământ există asociaţii de părinţi, 30 din ele au
statut de asociaţii înregistrate. Conform statutului lor,
asociaţiile de părinţi trebuie să activeze doar pe principii benevole. În realitate,
toţi părinţii sunt obligaţi să
plătească, chiar şi cei care
nu-şi pot permite. Astfel, de
multe ori apar tensiuni între
părinţi, părinţi-profesori, iar
copiii din familiile cu venituri mici sunt discriminaţi.
„Pentru că aşa
funcţionează sistemul
nostru de învăţământ”
Magdalena M. din Chişinău are un copil, elev la
Liceul Teoretic „Gheorghe
Asachi” din Chişinău. Deşi
este o instituţie de stat, femeia spune că achită diferite taxe la şcoală şi nu poate
schimba nimic. „Achităm:
fundaţia şcolii – 2500 de lei
pe un an de zile, 500 de lei
pentru sărbători, 100 de lei
la începutul anului pentru
căldarea de gunoi, pentru
teu, 100 de lei pe an pentru
curăţenia din clasă, 8,50 de
lei prânzul zilnic”, mărturiseşte chişinăueanca, uitându-se într-un caieţel cu
notiţe, menţionând că „noi
suntem 40 de copii în clasă”.
„Pentru toate plătesc
părinţii”
Potrivit ei, cheltuielile nu
se opresc aici şi trebuie me-
reu să pompeze bani pe parcursul anului de studii. „La
sfârşitul clasei I, am achitat
pentru manuale 280 de lei.
Tot la sfârşit de an şcolar am
dat 100 de lei pentru reparaţie”, mai spune Magdalena M. Femeia consideră că
statul nu face nimic pentru
îmbunătăţirea sistemului de
învăţământ şi salariile profesorilor. „Pentru toate plătesc
părinţii din buzunarul lor”.
Andrei B. din Chişinău
are trei copii, doi de vârstă şcolară şi unul de vârstă
preşcolară. Chişinăueanul
spune că, după experienţa sa, este mai avantajos ca
odraslele sale să înveţe la o
şcoală privată din Chişinău
decât la una de stat, unde
uneori suma dată lunar sau
semestrial, la sfârşit de an
şcolar, este egalabilă cu cea
din şcoala privată.
Adunările de părinţi,
organizate pentru
colectarea banilor
La începutul acestui an,
în timpul primei adunări de
părinţi, bărbatul a fost informat că trebuie să achite
bani. „Adunarea de părinţi
s-a început cu „bună ziua”,
cu felicitări că s-a început
un an nou de învăţământ şi
cu faptul că s-au făcut unele
modificări în managementul şcolii respective. Apoi au
urmat serviciile care trebuie
achitate de părinţi: fundaţia şcolii, pentru curăţenie,
pentru clasă, ceva lei pentru
cabinetul de engleză. Taxa
pentru fundaţie s-a mărit
de la 100 de lei lunar la 150
de lei. Aici intră şi adaosul
la salariul învăţătorilor”, îmi
spunea bărbatul. „Să fim serioşi, oameni buni. Aici se
mai includ şi bani pentru
fiecare sărbătoare pe care
o dăm dirigintelui de clasă
Foto Simbol
Deşi Legea învăţământului spune că „învăţământul de stat este gratuit”, majoritatea
moldovenilor care au copii de vârstă şcolară şi
preşcolară achită bani asociaţiilor de părinţi
fondate în şcoli pentru necesităţile instituţiilor
de învăţământ, dar şi pentru a asigura un adaos
la salariile profesorilor. Experţii în educaţie
sunt de părerea că „Oficialităţile noastre din
domeniul educaţiei nu au o viziune comună faţă
de fenomenul plăţilor. În lipsa unei astfel de viziuni, ei nu o interzic. Prea multe interese sunt
în joc”. Fiind solicitat acum două săptămâni să
se pronunţe pe marginea problemei, Ministerul Educaţiei nu a avut niciun răspuns pentru
JURNAL.
drept cadou. Încearcă şi nu
dă. Copilul tău ajunge cel
mai rău”, explică bărbatul.
Indiferenţa statului R.
Moldova
Un alt părinte spune că
evită să meargă la adunări.
„Pentru că sunt plicticoase
şi nu-mi spun nimic. Eu îmi
controlez copilul prin intermediul agendei. Am achitat
bani pentru fundaţie, câte
150 de lei lunar, plus curăţenia în clasă, pentru paznicul
de la uşă, chiria manualelor,
pentru alte necesităţi în clasă. O fac pentru copii. Înţeleg administraţia, că bani
de la stat primesc puţin,
care nu acoperă toate cele
trebuincioase într-un liceu”,
explică poziţia sa bărbatul
al cărui copil învaţă la Liceul
Teoretic „Ion Creangă” din
Chişinău. Referindu-se la
banii strânşi pentru salariile
profesorilor, spune că aici
nu trebuie să se exagereze cu
daruri şi sume mari, pentru
că sunt oameni care au un
salariu mai mic ca profesorii.
„Dascălii merită
atenţie, dar din partea
statului”
Şi la sate se strâng bani
pentru chiria manualelor,
reparaţia clasei, ziua profesorului şi alte sărbători şi
alte lucruri necesare şcolilor, doar că sumele sunt
mult mai mici ca la oraş şi
chiar sunt benevole. „La sat
viaţa e grea. Lumea n-are salarii şi n-are de unde da bani.
Mai mult, aici fiecare om se
cunoaşte unul pe altul. Nu
poţi să pui pe cineva să-ţi
aducă bani”, mărturiseşte o
profesoară cu o vechime în
muncă de 22 de ani, căreia îi
păstrăm anonimatul.
Grigore Vasilache:
„Nu avem fundaţie, cu
părere de rău”
La Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Chişinău nu
există asociaţie de părinţi
de cinci ani de zile. Noul
director, Grigore Vasilache,
a confirmat că în instituţia
pe care o conduce nu are
fundaţie, deşi a existat, dar
s-a desfiinţat din cauza unor
probleme. Managerul însă
este de părerea că ea trebuie să fie, deoarece şcoala se
descurcă cu greu. Potrivit
lui, în prezent, se lucrează la
crearea unei fundaţii, pentru a mai face ceva în şcoală,
„deoarece avem necesităţi
mari. Cea mai mare problemă în aceste asociaţii este
lipsa transparenţei. Dacă
totul e organizat corect, nu
văd o problemă ca să existe
asociaţiile. Ne descurcăm
greu fără asociaţia părinţilor. Salariile profesorilor
sunt chiar mici. Profesorii
noştri lucrează datorită entuziasmului şi a dorinţei de a
păstra liceul. Azi, aceste asociaţii sunt indispensabile” .
„Practica de a colecta
bani continuă”
Ordinele şi regulamentul
emise de ME în 2012 nu interzic colectarea banilor în
instituţiile de învăţământ.
Statisticile arată că 96% din
părinţi continuă să achite
bani şcolilor prin intermediul asociaţiilor de părinţi.
Referindu-se la studiul
făcut de IPP şi la colectarea
neoficială a banilor în instituţiile de învăţământ, un expert în domeniul educaţiei
spune că „practica de a colecta bani continuă. Ordinele şi regulamentul emise de
ME în anul 2012 nu interzic,
cu regret, acest lucru. Foarte multe instituţii de învăţământ şi-au creat asociaţii
obşteşti, le-au înregistrat
în modul stabilit de lege şi,
formal, părinţii au dreptul
la asociere. Faptul că şcoala
trebuie să fie în afara politicii şi nu trebuie să fie un teren pentru ONG-uri nu ştiu
de ce se uită. Asociaţia nu
trebuie să activeze în cadrul
şcolii. ME intenţionează să
elaboreze un regulament
nou, dar nu are cadrul juridic necesar, fiindcă nu poţi
pedepsi oamenii dacă fapta
respectivă nu este reflectată
fie în Codul contravenţional,
fie în Codul penal, şi de aici
apar toate blocajele noastre”.
Potrivit expertului în
probleme de educaţie „opinia generală a reprezentanţilor ME este pozitivă, bine
că se colectează bani, că ajutăm şcoala. Statul nu este în
stare să asigure necesităţile
instituţiilor de învăţământ”.
Specialistul consideră că
ministerul de resort trebuie să elaboreze un standard
în care să scrie care servicii
sunt asigurate de stat: „Dacă
şcoala vrea să presteze servicii suplimentare, ea fiind
instituţie publică, serviciile
acestea trebuie să fie aprobate de guvern, iar tarifele
să le stabilească executivul,
precum studiile în bază de
taxă în şcoli profesionale,
colegii sau universităţi”.
Fiind solicitat acum două
săptămâni să se pronunţe pe marginea problemei,
ignorând apoi, repetat, toate insistenţele noastre, Ministerul Educaţiei nu a avut
niciun răspuns pentru JURNAL.
10
Vineri,
15 noiembrie 2013
In memoriam
Mai erau scriitori ruşi veniţi aici: Trubeţkoi
ş.a.m.d.: „Naţionalişti...” Publicau articole, le scriau, nu le scriau, dar le semnau.
Interviu
„Este un singur critic mai mult sau
mai puţin obiectiv, care este Timpul.
Dar până şi acesta poate greşi”
(Continuare din numărul
din 8 noiembrie)
- Petru Negură: Deleanu?
- Aureliu Busuioc: Da,
Deleanu, da. Era şi prietenos cu noi, era numai mai
în vîrstă, mult mai în vîrstă
decît noi. Dar şi el era speriat, bine speriat. Cine? Nici
nu pot să-mi amintesc. Era
Istru, care era o mare cutră. A avut o carte înainte
de război dedicată regelui,
pentru ca după aceea, cu
aceeaşi plăcere, adică cu
acelaşi interes să o dedice
lui Stalin, lui Lenin şi tuturor ăstora, partidului. Eu am
scris şi epigramă cu chestia
asta, o epigramă care putea
să mă coste mult: „Cînd am
o bucurie partidului o duc”.
O epigramă despre cel mai
nefericit om, pentru că nuşi poate păstra nici măcar
o bucurie, e nevoit să o dea
partidului. Nu-mi amintesc
cum suna epigrama aceea.
Alţii? Vladimir Rusu – absolut o nulitate. Nici nu-mi
mai amintesc, cine erau?
- PN: Ăştia mai noi,
apăruseră la un moment
dat: I. C. Ciobanu...
- AB: Druţă...
- PN: Dintre cei bătrîni... Şleahu?
- AB: Ei bine, aici nici
n-ai ce vorbi. Şleahu, Barski,
Lipcan, care literatură? De
altfel, Singur în faţa dragostei am scris-o imitîndu-l pe
Cervantes (rîde sub nas),
am scris-o ca o parodie la
romanele lui Ana Lupan,
Gheorghiu, cine mai era?
Elena Damian. De aceea,
succesul a fost neaşteptat. Şi
nu a acceptat-o nimeni ca o
parodie, au acceptat-o ca pe
un roman... Am continuat şi
eu să-i zic roman. Dacă Cervantes a parodiat romanele
cavalereşti, eu am încercat
să... nu, n-avea nici un sens
să parodiez limba, stilul ş. a.
m. d., eu am încercat să parodiez schema după care...:
un sat moare de foame,
prăpădit, murdar de balegă,
vine un tînăr comunist, în
două săptămîni satul înfloreşte a doua oară, vacile dau
lapte din nou.
- PN: Şi Ponomari a scris
în această schemă...
- AB: Eu mi-amintesc un
roman de al lui Ponomari,
un început de roman – Maiacul Chetroasei.
- PN: Exact, în stilul
ăsta...
- AB: Nu l-a mai continuat pentru că n-avea nici un...
n-avea cum să-l termine. Şi
mi-aduc aminte la o discuţie
la universitate... da’ el avea
acolo o femeie care a făcut
un covor cu chipul lui Stalin, a mai agăţat un portret
de covorul acela şi se ruga:
„Tovarăşe Stalin, tătuca nostru...” şi chestii din astea... Eu
m-am indignat: cum de se
poate scrie aşa o porcărie!
Ponomari mi-a zis că „lasă
că să mai vedem noi...”. Iar
ceilalţi mi-au zis că „ce, eşti
nebun, măi? Tu ai venit de
curînd din România...” A fost
prin ’51-’ 52 romanul acesta.
„Ce eşti nebun, tu nu-ţi dai
seama ce faci?!” Eu încă nu
ştiam. Nu ştiam că pentru o
anecdotă, pentru o vorbă de
spirit ş. a. m. d. După aceea,
după ce am mai luat peste
nas şi după ce m-au prevenit
colegii, abia atunci mi-am
mai dat eu seama. Dar eram
obişnuit să iau peste picior
ceea ce e de luat peste picior. Să spui că e prost dacă
e prost şi să-i spui că e bun
dacă e bun, dar aşa... Şi miam permis atunci să-l critic pe Ponomari, la care el:
„Lasă că ai să...”. O să regret.
Dar cum s-a întîmplat, căci
el n-a fost la discuţia aceea? I s-a povestit. S-au găsit
nişte... Dar i-au spus că nu e
chiar aşa... În sf îrşit, l-au liniştit. Dar ar fi putut să scrie
un denunţ că-s contra lui
Stalin. Ferească Dumnezeu!
Prin ’52-’53, cam aşa a fost.
- PN: Ştiu că a apărut
în ’ 50 în Octombrie, iar
integral a apărut prin ’ 53,
dacă nu mă înşel.
- AB: Integral, nu ştiu...
Ţin minte că era numai o
parte din roman în Octombrie, acolo cu covorul acela,
cu faţa lui Stalin, caraghios
pur şi simplu! O scenă absolut idioată! Caraghios e
puţin spus. Era penibil să te
gîndeşti la așa ceva, dar să
mai scrii sau să citeşti.
- PN: Şi aţi regretat?
Cînd vă spunea că o să regretaţi...
- AB: Nu, nu, că ţi-am zis
că l-au mai liniştit. Dar cu el
era simplu să rezolvi, spre
deosebire de Cruceniuc,
Darienco, aceia nu iertau
nimic. Dar cu ăsta beai un
pahar de vin şi... La fel, Cutcoveţchi era un om... straşnic. Eu am scris undeva în
„Sud-Est”, „Cum s-a născut
critica”. Cum s-a manifestat
critica în Basarabia. A fost o
şedinţă... Pot să zic ziua, dar
şi ora cînd s-a născut critica
în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. A fost
o adunare la Uniunea Scriitorilor unde se discuta poemul lui Bucov „Ţara mea”. A
luat cuvîntul Cutcoveţchi:
„Poemul ista putea să fie
scris numai de Goebbels!”
Toţi au îngălbenit, era anul
49, deportări, toate astea.
Goebbels a scris. Nu ştia
nimeni ce să mai spună, la
care Lupan: „Nu, nu putea să
scrie Goebbels poemul ăsta
pentru că el nu ştia moldoveneşte”. Şi s-a aplanat cumva... Asta vorbeşte despre
nivelul... (PN: criticii...) Nu
numai al critici, dar şi în general al societăţii moldoveneşti...
- PN: El de fapt ce voia
să spună, Cutcoveţchi, cînd
spunea că poemul acela ar
fi scris de Goebbels?
- AB: Că e ceva antisovietic. E clar. La care Bucov
a îngheţat, pentru că era perioada aceea cînd un simplu
denunţ putea să te lipsească
nu numai de toate, dar şi de
viaţă sau să te ducă în lagăre...
- PN: Sau putea să-ţi întrerupă cariera.
- AB: De carieră nici nu
mai vorbim. Cam în felul
acesta se discuta. Bine, au
fost cîte atentate! Lupan nu
a fost un tip aşa, extraordinar de integru, s-a dăruit total ideii comuniste, o apăra
în fel şi chip ş. a. m. d. Dar
cu toate acestea, se ridica
împotriva unor asemenea
manifestări datorită în parte şi lui Bucov. Au început
să fie readuşi în viaţă Eminescu, Creangă, datorită lor
în mare parte. Şi datorită lui
Brejnev, pe care l-a convins
unul din marii filologi ruşi...
Piotrovski sau nu ştiu cum
îl chema. (PN: Da, am auzit
de numele ăsta...) Dar se ridicau... Era unul Săpunaru,
un critic, un ticălos nemaipomenit. Toate articolele lui
erau denunţuri pur şi simplu, denunţuri publicate.
Mai erau scriitori ruşi veniţi aici: Trubeţkoi ş.a.m.d.:
„Naţionalişti...” Publicau articole, le scriau, nu le scriau,
dar le semnau. A fost o perioadă extraordinar de... Eu
am venit un pic mai tîrziu
şi m-am implicat în chestia
asta prin ’51-’52. Dar cum?
Ca un tinerel pirpiriu şi modest. Încetul cu încetul vasăzică. Dar în perioada aceea...
sunt sigur că dacă aş fi fost
aici în perioada ’48-’49, nu
aş fi terminat cu bine. Dar
nu poţi lua în serios: „Eu
aiasta n-oi da voie/ Glasul
meu îi tare”. Nu puteai să
iei în serios chestiile astea.
Cum să iei în serios poeziile
lui Cruceniuc, lui Darienco?
Pe urmă m-au convins, cînd
eram redactor la editură,
Foto: Nicolae RĂILEANU
Interviu inedit cu Aureliu Busuioc (23 decembrie 2003)
am fost lector de carte la
vreo cîteva cărţi de-ale lui
Cruceniuc, unde el îmi permitea să-i redactez, să scriu
orice, să scriu strofe întregi.
Să-i fac o poezie care să ţină
cît de cît, după care pînă
la urmă mi-am spus: „măi,
ajunge toată chestia asta, e
o bătaie de joc! Eu pun aici
expresii şi imagini care mior prinde mie bine, ca să-i
salvez lui cartea”.
Şi, la următoarea carte...
dar el scria cîte două-trei
cărţi pe an... culegeri de poezii aşa-zise, am lăsat o carte
aşa cum a adus-o el. N-am
schimbat nici un cuvînt. Am
semnat bun pentru tipar. S-a
tipărit, a apărut. Şi aşteptam
rezultatul. Îmi ziceam că
acum trebuie să fie o explozie. Pe dracu’! A avut o presă
încă mai bună decît înainte. Era o societate pe care o
puteai manipula. Nu mai e
vorba de ignoranţă, că era
ignoranţă fără discuţie, ştii
ce şcoală am avut... Un frate
de-al lui taică-meu a rămas
repetent de trei ori în clasa a
doua la liceu la Orhei. Tatăl
meu a avut cinci fraţi şi trei
surori. A fost o familie bogată în copii şi bogată de altfel.
A rămas de trei ori repetent
în clasa a doua. Din cauza
matematicilor, în general. La
care tatăl lui, adică bunicul
meu, i-a spus: „S-a terminat
cu şcoala, cu învăţătura, din
tine n-o să iasă nimic, ai să
rămîi aici, pe lîngă boi, şi ai
să te ocupi cu agricultura”.
A rămas aici în ’44 şi neam întors noi, l-am găsit în ce
postură? Profesor de matematici la şcoala din sat. (PN:
Mă gîndeam măcar preşedinte de colhoz.) Nu. Profesor de matematici la şcoala
din sat. (rîdem) Cine era
să-mi educe... gustul pentru
literatură? Intelectualii care
mai rămăseseră au fost decimaţi, mulţi din ei fugiseră,
dar rămăseseră destui care
ar fi putut face treabă. (PN:
Li s-a închis gura...) Unora li
s-a închis gura, altora li s-a
închis gura cu pămînt. Altora cu lagăre, cu deportări.
Şi vreau să spun că nimic
mai tragic decît întîlnirea
cu cei care fuseseră deportaţi în ’40 şi reveniţi în ’56.
Pierduseră tot, şi cunoştinţe,
erau speriaţi, nu voiau să-şi
amintească nimic din trecut,
intelectuali, profesori...
- PN: Vă referiţi în parte
şi la Costenco?
- AB: Chiar şi Costenco.
Vreau să-ţi spun, la Costenco e mai greu. Costenco
a avut o politică foarte duplicitară faţă de regimul de
după 18, în Basarabia. În
Basarabia au fost trimişi...
au venit şi multe lichele care
au venit să pescuiască în apă
tulbure, iar alţii au fost trimişi ca într-un fel de Siberie:
profesori, directori de şcoli.
A fost chestia asta. Ce-i a lui
Brătianu, e a lui Brătianu.
Dar el era pentru un fel de...
o limbă a Basarabiei, o altă
literatură, o altă mentalitate.
(PN: Basarabia pentru basarabeni...) Cam aşa ceva...
Că e o situaţie aparte, care
se deosebeşte de românescul luat în mare. El cu asta
a rămas aici în 40. Cu asta a
plecat şi, cînd s-a întors, s-a
întors cam la ceea ce-şi do-
rea, în fond. Dacă era altceva
decît Arghezi, altceva decît
Voiculescu, altceva decît
Crainic...
M-a mirat foarte mult romanul lui scris într-o limbă
destul de... cu basarabenisme, toţi: Mişa, Liuda... (PN:
În Severograd?) Severograd
şi a mai avut el acolo. Pe
urmă, mi s-a părut puţin (...)
Deşi în asta el avut o poezie:
„Grai moldovenesc, tu mîndria noastră...” Era o poezie
de tribună cu care umbla şi
era foarte supărat pe autorităţi, din cauza aceasta. Era
foarte supărat, chiar brutal
cu secretarii din comitetele
raionale, putea fi considerat
naţionalist, dar în scris mai
puţin. Probabil că ai citit
Severogradul şi ai observat
lucrul ăsta. Nu-mi plăcea:
Costea Moldovanu... (PN:
Aşa semna el: Costea Moldovanu?) Da. (PN: În orice caz,
urmărind chiar prin arhivă,
el scria într-o română impecabilă...) ... într-o română
impecabilă, dar... (PN: cu
nişte idei care anunţau angajamentul lui ulterior.) Dar
el a fost destul de inteligent
ca să-şi dea seama unde...
dar şi-a dat seama prea tîrziu, şi-a dat seama abia după
ce a fost umflat şi transportat de aici.
Era totuşi un cetăţean liber şi nimeni nu l-a persecutat în România pentru asta.
Mai polemizau cu el, dar
nu l-a persecutat nimeni.
Nimeni nu i-a pus condiţii.
Nimeni nu încerca să-l dea
la brazdă. (PN: Nu l-au închis la Doftana...) Da... Pe
cînd aici, el cînd l-a văzut pe
Cornfeld – pe Corneanu –
cu „Pionercă eşti îmi pare/
Mamă, nu-s...” Mi-aduc
aminte aşa o poezie, o poezie-dialog cu o discuţie între
mamă şi fiică: „Iar n-ai reparat... „Pionercă eşti îmi pare/
Mamă, nu-s...” Ah, nici pionercă nu eşti măcar...” Chestii din astea, la care nu putea
să nu reacţioneze, chiar foarte zgomotos la asemenea
prostii de ale lui Corneanu,
lucru care l-a făcut imediat,
în general, literatura care
era venită de acolo: Canna
şi toţi ăstia. Nu putea să nu
rîdă de asta, în cel mai bun
caz, şi lucrul ăsta l-a pierdut.
L-au transportat tocmai la
dracu’n praznic. Dar nu-mi
mai amintesc, că au dispărut
atîţia...
(în numărul din
22 noiembrie va urma
sfârşitul interviului)
Sursa: blogul lui Petru
Negură
(va urma)
În oraşul Donduşeni, în propria locuinţă, a fost descoperit cadavrul unei bătrâne. Timp de o oră, câinele a
adus oamenii legii la uşa casei unde locuieşte suspectul.
Acesta s-a dovedit a fi un minor. „M-a uimit că experţii
au constatat că bătrâna a decedat ca urmare a unui
stop cardiac. Eu am văzut cadavrul acesteia. Avea faţa
desfigurată şi ochii scoşi”, a menţionat chinologul.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Flagrant
11
Infracţiuni de
nasul lui Oscar
Aici miroase a omor. Un câine poliţist de frontieră a dus oamenii legii până la uşa casei unde locuieşte un
minor care a omorât cu sânge rece o bătrână din oraşul Donduşeni. Cu trei săptămâni înainte, acelaşi câine a
lătrat la poarta altui asasin
Omorul lui moş Ion din Corbu, raionul Donduşeni, a îngrozit tot satul. Corpul neînsufleţit al bătrânului de 78 de ani a
fost găsit fără suflare în propria casă, care a fost incendiată
de bărbatul care i-a luat viaţa consăteanului său. Planul macabru al infractorului de a fugi de răspundere penală pentru fapta săvârşită a fost dat peste cap de un câine poliţist
de frontieră. Ajuns la faţa locului îmbibat cu miros de fum,
patrupedul a reuşit să ia urma asasinului. Potrivit oamenilor legii, metoda incendierii este des utilizată de infractori
pentru a distruge urmele infracţiunii.
Svetlana Panţa
„În instituţiile penitenciare
există peste 6500 de deţinuţi, după
eliberare aceştia revin în societate
cu un bagaj nou de cunoştinţe în
domeniul criminal”, ne-a comunicat prim-adjunctul procurorului
general, Andei Pântea. Nu ne putem pronunţa privind toate persoanele care au simţit pe propria
piele cum e viaţa în puşcărie, dar
cel puţin una recentă a completat
lista de recidivişti. Este vorba de
Ruslan T., un bărbat de 38 de ani
din satul Corbu, raionul Donduşeni. După ce a fost eliberat condiţionat din puşcărie, unde a stat
aproape nouă ani pentru furt, tâlhărie şi alte infracţiuni comise mai
toate în stare de ebrietate, Ruslan
săvârşeşte un omor. Este de menţionat faptul că judecătorii de la
Curtea de Apel Bălţi, în 2011, au
decis să-l elibereze din detenţie cu
trei ani înainte de termen, deoarece condamnatul a avut un comportament exemplar în puşcărie şi
s-a constatat că acesta nu prezintă
pericol pentru societate. Însă nu a
fost tocmai aşa cum au crezut magistraţii. În noaptea de 21 spre 22
octombrie curent, Ruslan intră în
casa unui consătean de 78 de ani
şi, după câteva pahare de vorbă, îl
omoară, aplicându-i mai multe lovituri cu cuţitul. Pentru a ascunde
urmele infracţiunii, bărbatul a incendiat casa bătrânului asasinat.
până la poarta casei în care locuieşte bănuitul. El nu era acasă, însă
vecinii care au văzut câinele şi poliţiştii s-au adunat în jurul nostru
şi ne-au informat că ştiu a cui este
scurta. Am mers mai departe până
la domiciliul mamei învinuitului.
Acolo l-am găsit. Oscar a început a
lătra, dar l-am liniştit, ca nu cumva să-l atace pe bănuit. Mă rog, ne
ghidăm de drepturile omului”, ne
povesteşte Cojocaru despre operaţiunea de căutare a asasinului.
Potrivit poliţiştilor, în timpul interogărilor, Ruslan şi-a recunoscut
vina. Bărbatul riscă detenţie pe
viaţă pentru că a omorât cu bestialitate un bătrân singuratic. Potrivit
şefului Inspectoratului General de
Poliţie, Ion Bodrug, aproximativ
80% din omorurile comise de la începutul anului 2013, au fost săvârşite la beţie. Bodrug este de părere
că trebuie să fie iniţiat un program
de luptă cu alcoolismul pentru a
Poliţiştii în acţiune, Oscar şi instructorul-chinolog Alexandru Cojocaru
diminua numărul de crime soldate
cu moartea.
Câinii, mai buni ca poliţiştii
O altă reţinere cu „ham-ham” a
avut loc acum o săptămână. În ora-
şul Donduşeni, în propria locuinţă, a fost descoperit cadavrul unei
bătrâne. Poliţiştii iarăşi au solicitat
ajutorul patrupedului Oscar care
ştie a lua urma asasinilor. Timp de
o oră, patrupedul a adus oamenii
legii la uşa casei unde locuieşte
infractorul. Acesta s-a dovedit a fi
un minor. „M-a uimit faptul că experţii au constatat că bătrâna a decedat ca urmare a unui stop cardiac. Eu am văzut cadavrul acesteia.
Avea faţa desfigurată şi ochii scoşi”,
a menţionat chinologul.
Patrupedul Oscar a fost pus pe
urmele fierbinţi şi în două cazuri
de sustragere a bunurilor din gospodăriile unor locuitori din oraşul
Edineţ. Pesemne, de nasul lui nu
scapă nici tâlharii. Făptaşii au fost
reţinuţi şi riscă ani buni de puşcărie, iar stăpânul câinelui s-a ales cu
un premiu modest. „Am primit o
mie de lei. Dar vreau să menţionez
că nu lucrez pentru premii, dar
pentru rezultate. Meseria de chinolog trebuie respectată”, a subliniat Cojocaru.
Câinele Oscar activează la frontieră din 2010. În 2013, patrupedul a reușit să descopere patru
infracțiuni – două omoruri și două
furturi. Instructorii chinologi îndeamnă poliţiştii nu doar să apeleze
la ajutorul patrupezilor dresaţi, dar
să nu uite să indice în rapoartele lor
de activitate că infracţiunile au fost
descoperite cu ajutorul câinilor.
„Lupta cu alcoolismul
va diminua numărul de
omoruri”
Pentru a identifica autorul crimei, poliţiştii din Donduşeni au
organizat mai multe acţiuni operative de investigaţi şi au apelat la
ajutorul
inspectorului-chinolog
Alexandru Cojocaru de la Sectorul Poliției de Frontieră Briceni
care, împreună cu patrupedul său
ce răspunde la numele Oscar, s-au
deplasat la faţa locului. „Am găsit
o scurtă. I-am dat câinelui să o
miroase. La comanda „CAUTĂ!”
a luat mirosul. Prin grădină, am
ieşit pe străzile satului şi am ajuns
Cuţitul de bucătărie cu care a fost înjunghiat mortal bătrânul
de 78 de ani din satul Corbu, raionul Donduşeni
Pentru a ascunde urmele infracţiunii, asasinul a incendiat casa în care a
lăsat să zacă la podea corpul neînsufleţit al bătrânului omorât
12
Vineri,
15 noiembrie 2013
Recunoaşte că nu le-a fost deloc uşor să ţină
piept reformelor de restructurare a departamentului, la fel ca şi în R. Moldova, primul pas a fost
trecerea de la titulatura de grănicer la cea de
poliţist de frontieră.
Reportaj
Am aterizat în UE
Experienţa Republicii Slovace privind valurile de emigranţi ilegali
Svetlana Panţa
Dacă ar fi un premiu pentru cel mai ghinionist om,
probabil aş fi laureata acestuia. Turul de presă în Republica Slovacă organizat de
EUBAM pentru câştigătorii
unui concurs pentru jurnalişti a abundat de informaţii
despre reformele care s-au
făcut în această ţară pe parcursul integrării în UE, dar
şi cu incidente care s-au ţinut scai de noi. „Oare mâine
ce vom mai păţi?”, era întrebarea pe care ne-o puneam
în fiecare seară.
Pe 3 noiembrie curent,
un grup din cinci jurnalişti
din R. Moldova aterizează
cu avionul în Viena, de unde
urmează să luăm un autocar spre Bratislava. Ajunsă
în faţa poliţistului de frontieră, îi întind paşaportul,
acesta pune ştampila de intrare şi-l văd cum se schimbă la faţă. „Ups”, face acesta
şi mai pune una. Abia când
a trebuit să părăsesc Viena
am înţeles ce gafă a făcut
poliţistul de frontieră.
Timp de o oră, ajungem
în Bratislava. Deşi e noapte şi străzile oraşului sunt
aproape pustii, nu ezităm
să facem o excursie prin
centrul istoric al capitalei
Republicii Slovace. Oricât
de mult şi-ar dori Chirtoacă să facă din Chişinău o
capitală europeană, mai are
mult de lucru la acest capitol. Cert este că nu va reuşi
să reanimeze ceea ce a fost
distrus. În Bratislava toate
clădirile istorice sunt păstrate aşa cum au fost acum
sute de ani. Astfel, centrul
vechi al oraşului atrage mii
de turişti din toate părţile
lumii. E foarte frumos, iar
luminile special amenajate
accentuează farmecul acestor locuri.
tul public. În Republica Slovacă, locuitorii au reuşit deja
să uite ce e o taxatoare. Bagi
90 de eurocenţi în aparatul
galben şi acesta îţi eliberează
un bilet, însă, atenţie!, de la
prima capsare în tramvai sau
troleibuz, acesta este valabil
cel mult o oră.
Ne-am încadrat în timp şi
ajungem la punctul de destinaţie. Colac peste pupăză,
cinci persoane ne blocăm
în ascensorul poliţiştilor de
frontieră, între etajul doi şi
trei. Operaţiunea de salvare
a jurnaliştilor a durat mai
bine de 40 de minute. Întrun final, ne vedem eliberaţi
din capcană, ieşind printr-o
crăpătura de un metru.
Şefii
Departamentului
poliţiei de frontieră slovacă
ne salută respectuos şi îşi
încep prezentarea. Potrivit
acestora, cel mai mare şi
mai dotat punct de trecere
din Slovacia este în sudul
ţării, la graniţa cu Ucraina.
„Emigranţii ilegali ştiu că nu
au nicio şansă să traverseze
pe acolo frontiera. Rămâne
a fi o problemă punctul de
trecere Nord, care nu este
atât de dotat, deoarece este
într-o regiune muntoasă”,
ne spune Robert Gucky,
directorul
adjunct
al
Departamentului Poliţiei de
Frontieră din Slovacia.
Recunoaşte că nu le-a fost
deloc uşor să ţină piept reformelor de restructurare a
departamentului, la fel ca şi în
R. Moldova, primul pas a fost
trecerea de la titulatura de
grănicer la cea de poliţist de
frontieră. Deşi este o structură autonomă din punct de
vedere financiar, aceasta fiind una dintre condiţionările
UE, Departamentul Poliţiei
de Frontieră, care s-a subordonat un timp Ministerului
Fotografii de Svetlana Panţa
După integrarea în UE, autorităţile din Republica Slovacă au fortificat măsurile de supraveghere la punctele de trecere a graniţelor. Cu
toate acestea, sute de visători la o viaţă mai
bună îşi încearcă norocul, recurgând la cele
mai ingenioase metode pentru a trece ilegal
frontiera. Mergem în Republica Slovacă pentru
a vedea ce soartă îi aşteaptă pe emigranţii care
au umplut centrele de detenţie.
Centrul istoric din oraşul Bratislava, capitala Republicii Slovace
Afacerilor Interne, acum face
parte din poliţia slovacă. „Un
grănicer poate fi poliţist, însă
un poliţist nu va putea niciodată să fie grănicer”, remarcă
Gucky.
Lacune
în legile UE
Interesantă e limba slovacă.
Mesajul „POZOR DETI”
atenţionează că în preajmă sunt
copii
La intrarea în clădirea
Ministerului
Finanţelor
unde îşi are sediul central
şi departamentul vamal al
Slovaciei vedem un stand
cu obiecte de contrabandă.
Genţi de cele mai renumite
branduri, obiecte arheologice, pantofi din piele de
crocodil etc., toate la prima
vedere par a fi originale.
Despre capturile record
de contrabandă ne vorbesc
şefii departamentului vamal
care îşi axează activitatea pe
contracararea acestor cazuri. „Vă prezentăm o piramidă a reformelor în sistemul vamal. Vedeţi că în vârf
sunt legile UE”, îşi începe
discursul Liubomir Andraş,
şeful Departamentului Urmăriri Penale.
Pentru ca spre final, fiind
luat la întrebări, să recunoască faptul că sunt lacune
şi în legile UE. „La noi, până
şi un boschetar îşi poate
deschide fără probleme o
afacere. Am lansat discuţii
la nivel mai înalt pentru a
parafa anumite prevederi
legislative. De exemplu, în
legislaţia actuală nu sunt
prevăzute expres măsuri
pentru combaterea contrabandei cu substanţe combustibile”,
atenţionează
Andraş.
„Vom avea de mers vreo
şapte ore până ajungem
la punctul de trecere Sud,
graniţa slovaco-ucraineană”, ne atenţionează organizatorii turului de presă în
dimineaţa celei de-a treia
zi. Însă n-a fost să fie, dru-
mul ne-a luat 11 ore şi asta
pentru că am avut în cale
un accident grav care a cauzat un ambuteiaj de câţiva
kilometri. Maşina făcută
zob ne marchează, dar ne
concentrăm la scopul vizitei şi pregătim întrebările
pentru poliţiştii slovaci.
Nu ştiu cum s-a întâmplat,
însă poliţiştii de frontieră
au refuzat să discute oficial cu presa străină. Şi asta
pentru că nu au fost preîntâmpinaţi că delegaţia care
vine din Moldova va consta
din jurnalişti. Nu ne rămâne decât să facem câteva
poze celui mai mare punct
de trecere şi să vorbim cu
şoferii autocarelor care urmează să treacă controlul
cu scanerul. „Nimic deosebit. La fel ca peste tot”,
menţionează Evgheni, şofer de curse lungi din Moscova.
„Un grănicer
poate fi poliţist,
însă un poliţist
niciodată nu va
putea fi grănicer”
Pentru cei care ajung în
Slovacia pe căi ilegale, bravii
poliţişti de frontieră au ac de
cojoc din cele care au fost
condiţionate de UE. A doua
zi, mergem la sediul poliţiei
de frontieră din Bratislava,
nu înainte de a vedea cu un
aparat galben de eliberare a
tichetelor pentru transpor-
Un jurnalist din Ucraina vorbeşte despre aparatele de eliberat tichete
pentru transport public din Slovacia
În Slovacia un bilet cu o durată de 15 minute cu transportul public costa 70 eurocenţi, 60
minute - 90 eurocenţi, iar un abonament pentru 7 zile -15 EURO
„Ultimul client a fost o vietnameză, eliberată
acum o săptămână. Nu avem dreptul să-i ţinem mai mult de un an şi jumătate, până la
stabilirea identităţii persoanei.”
Vineri,
15 noiembrie 2013
Reportaj
Femei din ţările islamice studiază limba engleză la centrul
pentru emigranţi din Humenne, Slovacia
„I love you!”
Iniţial, am crezut că este
o puşcărie, însă, la intrare,
pe o poartă uriaşă de fier
vedem o plăcuţă pe care
scrie „Centrul pentru emigranţi, Humenne”. Aici sunt
găzduiţi emigranţii ilegali,
solicitanţii de azil politic.
„Din peste 600 de solicitanţi anual, doar cinci sau
şase primesc azil politic”, ne
spune Deniza Pojajeva, şefa
centrului.
Printre doritori de a deveni cetăţeni UE se numără
şi Antonio Mugai din Kenya.
Bărbatul de 32 de ani, specialist IT, este sigur că va reuşi
să le demonstreze slovacilor
că va fi util pentru această
ţară. Deşi are doar câteva
zile de când se află la centru.
Dedicaţie de dragoste : „I love you!” de la copiii găzduiţi la
centrul pentru emigranţi din Humenne, Slovacia
la geamul cu gratii: „I love
you!”. Încerc să-i mai întreb
ceva în engleză, dar pesemne că „te iubesc” sunt unicele cuvinte pe care le ştiu. De
la şefa centrului aflu că moldovenii nu sunt în topurile
emigraţilor ilegali, mai rar
au câte un oaspete din RM.
Antonio Mugai din Kenia: „M-am îndrăgostit de Slovacia”
„Sunt îndrăgostit de Republica Slovacă”, spune acesta
cu un zâmbet larg. La acest
centru sunt găzduite şi femeile victime ale violenţei
domestice, împreună cu copiii din familiile islamice.
Slovacia pentru ele este
o ţară de tranzit. Aici învaţă
limba engleză, pentru ca ulterior să ajungă într-un stat
din SUA. Nu ni se permite
să discutăm cu ele, pentru a
nu le victimiza, însă micuţii,
văzându-mă că stau afară,
în singurătate, îmi strigă de
Puşcăria pentru
emigranţi, pustie
Ultima destinaţie din cadrul turului de presă este o
puşcărie pentru emigranţi,
însă şi aici avem parte de o
surpriză. Într-o mamă de clădire amenajată pentru violatorii de frontieră nu e ţipenie
de om. Doar directorul puş-
căriei, medicul şi câţiva angajaţi care îşi poartă cu onoare
uniformele.
„Ultimul client a fost o
vietnameză, eliberată acum
o săptămână. Nu avem
dreptul să-i ţinem mai mult
de un an şi jumătate, până
la stabilirea identităţii persoanei. Dacă nu reuşim să
o facem, deschidem porţile
şi-i spunem la revedere”, ne
comunică Ian Enilson, directorul instituţiei.
Apropo, dacă persoana reţinută are asupra sa o
sumă anumită de bani, este
lipsită de ea sau poate să
roage pe angajaţii puşcăriei
să-i cumpere produse alimentare sau igienice. Pentru
cei care nu respectă regimul
de detenţie, puşcăria are şi o
carceră. Cum sunt moldovenii? „Diferiţi”, ne spune Enilson. Doctorul Miculas Bugata ne povesteşte în ce stare
ajung emigranţii ilegali. „Cu
diverse probleme epiteliale, cu mâinile sau picioarele
degerate. Am avut şi naşteri.
Copiii născuţi în asemenea
circumstanţe nu primesc ce-
13
tăţenia ţării în care au văzut
lumina zilei”, menţionează
Bugata.
După ce am vizitat puşcăria pustie, revenim în Bratislava. De aici, în dimineaţa
celei de-a cincea zi, luăm autocarul spre Bratislava. De la
şoferul autocarului băştinaş
am aflat că în accidentul de
acum două zile a decedat
miss Slovacia.
Ajunşi la aeroport, mă
pomenesc în faţa unui poliţist de frontieră care îmi
spune că viza mea Shengen
este cu o singură intrare şi
mă întreabă nedumerit de
ce am două ştampile. Colegii
de breaslă fac glume pe seama mea şi îmi spun că risc să
fiu primul client al puşcăriei
pentru emigranţi ilegali.
Uite că se clarifică situaţia şi mă văd în sfârşit la
bordul aeronavei. Vreo zece
minute ne plimbăm pe pista
de decolare pentru ca, întrun final, pilotul să anunţe
pasagerii că din cauza unor
probleme tehnice cursa se
anulează. Anunţul trezeşte
un val de nemulţumiri în
rândul pasagerilor, dar nu
avem de ales, aşteptăm următorul avion. Peste o oră
suntem în aer. Gropile aeriene scutură de-a binelea avionul. Am un „mare noroc”
de o pasageră pe scaunul de
alături care pe tot parcursul
„cutremurului” mă face să
simt că acesta este ultimul
zbor din viaţa mea.
„Am mai zburat, dar aşa
ceva încă nu mi s-a întâmplat. Am auzit că urmează
să vă întâlnească cineva cu
flori la aeroport, sper să nu
vi le aducă în altă parte”,
îmi spune femeia. Ajung
acasă, în R. Moldova, ţară
care se vrea cu tot dinadinsul în UE, dar care, din cele
ce am văzut în Republica
Slovacă, are de parcurs un
drum lung şi foarte anevoios.
AFIȘ
Ian Enilson vorbeşte despre puşcăria fără deţinuţi
AFIȘ
Concert Extraordinar la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” dedicat
celor 100 de ani de la naşterea compozitorului polonez L. Lutoslawski
Pe scena instituţiei va
evolua marele pianist din
România - Horia Mihail.
Solist Concertist al Formaţiilor Muzicale Radio
Bucureşti şi al Filarmonicii
din Braşov, Horia Mihail
este absolvent al Colegiului de Matematică şi Fizică
„Andrei Şaguna”, Academiei
de Muzică de la Bucureşti,
Universităţii de Muzică din
Illinois, (SUA) şi al Universităţii din Boston. A fost
solist al orchestrei “Boston
Pops” sub bagheta dirijorală a celebrului compozitor
şi dirijor John Williams,
autorul coloanelor sonore
din Harry Potter, Star Wars,
Home Alone, Jaws, Superman, seria Indiana Jones,
E.T. the Extra-Terrestrial, Hook, Jurassic Park,
Schindler’s List. Pianistul
Horia Mihail a susţinut o
mulţime de concerte în 18
ţări ale lumii pe 4 continente. La Chişinău este un
oaspete drag.
Concertul va fi susţinut
de Orchestra Simfonică a
Filarmonicii Naţionale, sub
bagheta lui Alexandru Ganea din România.
14
Vineri,
15 noiembrie 2013
Opinii
E aici şi marea lecţie a antichităţii literare (o
altă pasiune a autorului): cele mai mari tragedii sunt cele umane (nu sociale, naţionale
etc.), ale individului, ale dedublării lui, ale confruntării lui cu colectivitatea şi cu legile ei.
totul este text
Relecturi Coregrafia –
scriitură corporală
Nu e simplu să-ţi revizitezi idolii. După ce ai
trecut, în timp, prin coridoarele înguste dintre
tentaţiile profane şi universul zeilor tăi (iar
uneori pe muchia dintre sanctuarul familiar şi
modest al larilor tăi şi împărăţiile ispititoare
ale altor credinţe), rămâi fidel alor tăi, din bună
creştere.
Dar rămâi oare tot
atât de convins şi după un
exerciţiu raţional? Cât este
de convingător Zeul, dacă-l
priveşti detaşat, având o
experienţă eretică sau policonfesională? La o relectură
(absolut necesară), nu numai că răsufli uşurat, dar şi
te apucă un fel de mândrie,
dacă modelul rezistă.
Vladimir Beşleagă este
scriitorul care m-a încântat,
încă în studenţie, cu fraza,
cu scriitura. Veneam, deh,
şi eu, cu mica dar capricioasa mea experienţă de
literatură modernă (Kafka,
Proust, Faulkner, Marquez)
şi ridicam ştacheta exigenţelor mult prea sus pentru
firava literatură de sorginte
basarabeană. Beşleagă m-a
convins cu formulele discursive construite pe fluxul
capricios şi imprevizibil
al memoriei şi conştiinţei.
Scriitura de acest gen introduce dramatismul interior,
tensiunea intrinsecă, ca
parte a discursului, nu a
tramei:
„Iar când se întâmpla,
la mulţi ani de la păţania
aceea, să-l întrebe careva: îi
drept ce spun unii în sat, că
ai trecut la nemţi dincolo, în vara când s-a oprit
frontul aici, la Nistru, de-a
stat toată vara, şi-i drept că
ai ucis om cu mâna ta şi era
cât pe ce să te duci şi tu pe
apă la vale, dar te-au scos
valurile la mal şi te-a găsit
nu ştiu care pe nisip de te-a
dus acasă, în spinare, şi
toată fuga numai din cauza
că a vrut maică-ta să te
chelfăneze... când îl întreba
careva aşa, Isai zâmbea
uneori, alteori se supăra
şi-i întorcea aceluia spatele
şi se ducea în drumul lui.
Iar dacă vedea că se ţine
vreunul scai de dânsul, se
da aproape de tot parc-ar
fi vrut să-l muşte de obraz,
acela se ferea speriat, iar
Isai îi spunea rar, printre
dinţi: - Măi! Am vrut să mă
duc cu nemţii, să nu ajung
să te mai vad şi pe tine...”
Subversiunea ideologică, aici, e implicită, ca
şi dramatismul, care se
deduce, nu se declară.
Fraza arborescentă (care
mă trimitea la sud-americani, la Márquez, în primul
rând) cuprindea o istorie:
„Vorbele astea i le spunea
mai ales atunci, când Isai
venea acasă ori prea vesel,
ori prea târziu, pentru că
se întâlnea ba cu unul, ba
cu altul, şi el, om lumeţ,
nu putea trece pe lângă
oameni cum treci pe lângă
parii gardului şi, dacă i le
spunea, Isai nu se supăra,
ba încă râdea, iar odată a
Ruperea
rândurilor
cu Mircea V. Ciobanu
cătat luuung la femeie, apoi
s-a ridicat de pe laiţă, a
venit până la dânsa, i-a pus
mâinile pe umeri, şi când
femeia s-a izbit ţipând spre
uşă, el a scrâşnit, parcă ar fi
sfărâmat în dinţi mărunţel o
farfurie, şi a zis: - Fratele Ile
rămăsese dincolo... Pentru
dânsul am trecut, proasto.
Ai înţeles?”
Divulgând pasiunea
scriitorului pentru muzică,
fraza te învăluie şi te duce
uşor, dar şi te învolburează
ca un vârtej, în loc să te
scoată la limanul sensului
simplu. Este povestea lui
Isai, depănată pentru fiul
său? O „învăţătură”? Cum
să înveţi pe cineva, când pui
mai multe întrebări decât
dai răspunsuri?
Zbor frânt mi s-a părut
întotdeauna un roman al
spunerii, nu al fabulei. Mai
puţin cinematografic decât
romanele lui Busuioc, Druţă
şi chiar Vasilache (ochii
bouţului erau o veritabilă
cameră de luat vederi).
Acum însă îmi dau seama
că, dincolo de introspecţia, în maniera romanului
psihologic, avem un tablou
dinamic, bine vizualizat şi
cu un enorm potenţial cinematografic. O istorie care
durează cât o scufundare şi
o traversare subacvatică a
unui râu – ce poate fi mai
cinematografic? Ce poate fi
mai intens ca dramă şi intrigă de film, decât un copil
care trece râul cu problemele şi durerile sale, dar este
luat drept spion rus de către
nemţi şi spion neamţ de către ruşi (o întreagă parabolă
despre basarabeni)? E aici
şi marea lecţie a antichităţii
literare (o altă pasiune a
autorului): cele mai mari
tragedii sunt cele umane
(nu sociale, naţionale etc.),
ale individului, ale dedublării lui, ale confruntării lui cu
colectivitatea şi cu legile ei.
Multiplicarea pistelor
de lectură, o perspectivă
hermeneutică perpetuă...
ce argumente ar mai trebui
pentru demonstrarea faptului că scriitura rezistă, că
Zeul este?
În general, se pare că unde a dispărut Sfânta Tradiţie au dispărut
şi tradiţiile autentice şi au apărut mutaţiile sovietice
Maestrul în artă Pavel Popa, profesor de coregrafie şi cercetător ştiinţific la Academia de
Ştiinţe a RM, este autorul studiului coregrafic
„Jocul vetrelor străbune”, apărut sub egida Ministerului Culturii şi Turismului şi a Centrului
Naţional de Creaţie Populară.
Melodiile au fost puse pe
note de Dumitru Blajinu,
iar notarea grafică a paşilor
coregrafici a făcut-o Pavel
Popa, după metoda experimentatului coregraf din România Teodor Vasilescu. Ca
să poţi citi această carte trebuie să cunoşti semnele convenţionale de notare grafică
a dansului folcloric.
P. Popa a fondat în 1990
compartimentul „Dans folcloric” în cadrul arhivei de
folclor a CNCP, cu o întârziere inexplicabilă, având în
vedere că în perioada sovietică dansul moldovenilor
câştigase un mare prestigiu
datorită artiştilor din ansamblul „Joc”. Acest gen de
artă populară a rămas totuşi
în afara atenţiei specialiştilor şi, din acest motiv, în
1990 lipsea cu desăvârşire o
audio-videotecă coregrafică
şi o bibliotecă de specialitate, ceea ce a dus la uitarea
sau modificarea substanţială
a unor creaţii coregrafice.
După reorganizarea CNCP
în 2011, majoritatea specialiştilor fiind nevoiţi să-şi
caute de lucru în altă parte,
acest sector a reintrat probabil în involuţia de dinainte de
anul ‘90. P. Popa, redactorul
revistei „Realităţi culturale”,
mai publică materiale despre coregrafie, iar cei care
nu găsesc în librării cartea
pe care o prezint o pot căuta
la sediul fostului CNCP, pe
str. M. Eminescu 50.
unde a dispărut Sfânta Tradiţie au dispărut tradiţiile
autentice şi au apărut mutaţiile sovietice. De aceea,
meritul principal al lucrării
este că asigură conservarea
valorilor existente: Hore de
la Giurgiuleşti, Vorniceni şi
Vălcineţ, Hora în două părţi,
Ciurul, Mărunţica, Sârbe
(atât sârbe de perechi, cât
şi pe cerc, sârbe de mână şi
sârbe cu braţele pe umerii
partenerilor).
Un foarte util chestionar
pentru culegerea dansului
folcloric este propus la p.
210-211 şi începe cu date
generale despre localitate şi
fişa informatorului. Compartimentul „Repertoriul”
din chestionar este prevăzut
Oameni
şi cărţi
cu nina negru
cu un ghid privitor la înregistrarea obligatorie a următoarelor date: denumirea
dansului, costumul, descrierea mişcărilor, a ordinii de
interpretare a mişcărilor, a
componenţei de instrumente muzicale şi a melodiei, a
strigăturilor şi a obiectelor
folosite de interpreţi.
Problemele noastre apar
la capitolul adaptare scenică sau regizare a dansului
Lexicul dansului
Studiul lui P. Popa prezintă evoluţia acestui gen
de artă în baza cercetărilor
ştiinţifice şi a investigaţiilor
autorului efectuate pe teren.
Se analizează două forme ale
tradiţiei coregrafice: dansul
folcloric practicat în mediul
natural şi arta coregrafică
scenică.
Dansul folcloric practicat
în spaţii deschise, în mediul
lui de geneză, este sistematizat după tipurile de dansuri
din repertoriul de bază al
horelor satului dintre Prut
şi Nistru, dar şi al dansurilor interpretate la nunţi, cumetrii, la Crăciun, de Anul
Nou, de hram, de Sf. Paşti şi
de Duminica Mare. Sunt notate şi multe dansuri de perechi tip horă, tip hostropăţ
şi dansuri tematice de muncă (Sâsâiacul, Coasa ş.a.)
În general, se pare că
Problemele noastre apar la capitolul adaptare
scenică sau regizare a dansului şi provin de la
influenţa rusească. Mie nu mi-a plăcut niciodată
dansul „Baba mea” sau „M-am pornit la Chişinău”
cu care se făleşte „Joc”-ul nostru. Mă impresionează în schimb georgienii prezenţi în fiecare an la
Festivalul Internaţional al Dansului de la Galaţi (organizat de un cahulean, V. Plăcintă) şi constat că
dansul lor tematic evită superficialitatea şi are un
curajos mesaj creştin. Desenul dansului lor conţine
mişcări dramatice de luptă pentru înălţarea crucii;
ţinuta braţelor desenează crucea, tot crucea şi pe
costumul naţional – toate sunt un fel de mărturisire
publică a Crezului acestui popor.
şi provin de la influenţa rusească. Mie nu mi-a plăcut
niciodată dansul „Baba mea”
sau „M-am pornit la Chişinău” cu care se făleşte „Joc”ul nostru. Mă impresionează
în schimb georgienii prezenţi în fiecare an la Festivalul Internaţional al Dansului
de la Galaţi (organizat de
un cahulean, V. Plăcintă) şi
constat că dansul lor tematic evită superficialitatea şi
are un curajos mesaj creştin.
Desenul dansului lor conţine mişcări dramatice de
luptă pentru înălţarea crucii;
ţinuta braţelor desenează
crucea, tot crucea şi pe costumul naţional – toate sunt
un fel de mărturisire publică
a Crezului acestui popor.
Basarabenii au modificat
costumul popular şi P. Popa
constată că cei care adaptează pentru scenă comit şi greşeli mai grave prin neglijarea
lexicului dansului autentic.
Limbajul mixt al
romanului în secolul
XX
Citeam cartea lui Nikos
Kazantzakis despre „Zorba
Grecul” şi regretam că autorul nu a inserat în textul
romanului – cum procedează cehul Milan Kundera –
portativul cu note muzicale.
Notarea grafică a paşilor de
dans ne-ar ajuta să-l înţelegem pe dionisiacul Zorbas,
cel care preferă să se exprime prin dans. El nu înţelege cum oamenii şi-au lăsat
trupurile să amuţească şi
nu mai sunt în stare să vorbească decât cu gura. „Eu îţi
privesc braţele, picioarele,
pieptul când vorbeşti. Şi toate acestea rămân mute, nu
spun nimic. De parcă n-ar
avea sânge.” La ce-s bune
lecturile din cărţi dacă nu
înţelegi dansul? – îi spune el
prietenului său, „stăpânul”,
un fel de Don Quijote lucid,
care simte că scoate pe gură
„vorbe de hârtie” şi ar vrea să
şteargă cu un burete tot ce a
citit din Buddha şi să intre
la şcoala lui Zorbas, ca „să
înceapă alfabetul cel mare,
adevărat”.
Romanul a avut mai mult
succes în Occident decât în
Grecia, din cauza finalului
de stânga, ateist şi anticlerical. Parcă ar fi fost scris
în URSS, pe unde autorul
călătorea, ca şi prietenul său
Panait Istrati, cel de până la
„Spovedania unui învins”.
Nu zic, are şi clerul neajunsurile sale, ca şi alte categorii de intelectuali, dar parcă
Damian Stănoiu al nostru
scrie cu bunătate şi cu mai
mult umor despre ele.
A atrage şi a captiva copiii în şcoala de
muzică este una dintre problemele modernităţii. Rezolvarea acesteia poate fi
atinsă prin promovarea educaţiei muzicale.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Arte
15
IOSIF şI AMANTA SA revine
la Teatrul „Eugene Ionesco”
Seducții și ispite ale puterii. Pasiuni interzise și iubiri
pătimașe. Gelozii și trădări. Spectacol în care banii, puterea
și sexul pot distruge pe oricine
Teatrul „Eugene Ionesco” readuce pe scenă în acest weekend
una dintre cele mai spectaculoase
şi emoţionante montări ale sale
– drama „Iosif și amanta sa”, de
Val BUTNARU, în regia lui Petru
VUTCĂRĂU.
„Potrivit textului biblic, relația
lui Iosif cu soția lui Potifar se încheie odată cu trimiterea lui Iosif
la închisoare. După eliberare, el
devine mare demnitar la curtea faraonului, dar nicăieri nu se pomeneşte nimic de femeia care l-a nenorocit. Este aproape imposibil ca
cei doi să nu se fi întâlnit. În piesă
se fac tentative imaginare pentru
nişte „legături primejdioase”. Chiar
dacă Iosif, în repetate rânduri, încearcă din răsputeri să evite femeia
fatală, ghicind viitorul în cupa sa,
destinul nu poate fi fentat. El repetă, implacabil, traseul supliciilor
sufleteşti la care a fost sortit.” (Val
Butnaru)
Din distribuție fac parte nume
sonore, precum Mihaela Strâmbeanu în rolul Martei, Andrei Sochircă – în rolul tatălui, maestrul
Gheorghe Pietraru e Moses, evreul batrân, Daniela Burlaca – Any,
Laurențiu Vutcărău – Beniamin.
Rolul lui Iosif e jucat de tânărul și
talentatul actor din România, Alexandru Dobinciuk.
Spectacolul este subtitrat în
limbile rusă și engleză.
15 și 16 noiembrie, ora 18.30.
Rezervări bilete: (022) 233 833.
Preț bilete: 50 – 100 de lei.
Loja VIP – 500 de lei.
*Loja VIP presupune o lojă retrasă și confortabilă pentru două
persoane, cu măsuță și cu o vizibilitate foarte bună spre scenă, iar în
costul ei intră o sticlă de vin (roșu
sau alb, la alegere) și gustări la vin.
Detalii pe http://tei.md
Adresa: bd. Grigore Vieru 11
afiș
Şcoala de muzică
„Eugen Doga”, o
„şcoală a sufletelor”
Ce simţim noi ascultând muzică? Ea poate fi
diferită ca univers al sunetelor, univers al frumosului, al fanteziei, al sentimentelor profunde. Însă nu oricui îi este dat să pătrundă această
lume. A trăi în lumea muzicii şi a o înţelege
corect poate doar cel care este înzestrat cu inteligenţă, educaţie şi sinceritate.
Să intri în lumea ei înseamnă să deschizi pentru
sine acea frumuseţe fără
de care viaţa ta nu poate fi
împlinită. Sunetele diverse, cântecele, melodiile au
o însemnătate deosebită în
viaţa noastră. Mai întâi, fără
muzică, este dificil să-ţi imaginezi prezentul, în al doilea
rând, muzica ne ajută să ne
alăturăm artei, dezvoltând
lumea noastră interioară. Or
muzica nu e doar sunet, ci şi
o stare a sufletului.
De asemenea, muzica
are o importanţă majoră în
dezvoltarea copilului. De
la o vârstă fragedă, acesta
evidenţiază muzica dintre
sunetele şi zgomotele înconjurătoare. Capacitatea de a
aprecia lucrările muzicale
se observă la copii chiar în
primele etape ale vieţii. Dezvoltarea sa multilaterală este
prevăzută de legătura strânsă dintre educaţia estetică şi
aspectele moral, mental şi fizic. Însă cea mai importantă
este „şcoala sentimentelor”,
care se realizează datorită
unei particularităţi deosebite a muzicii.
Şi cum în Epoca modernă
se oferă copiilor o educaţie
orientativă, de exemplu,
studierea matematicii, a
istoriei, a limbii, este foarte
important să înţelegem că
muzica oferă posibilitatea
dezvoltării
multilaterale.
Ea
obişnuieşte
copilul
cu efortul zilnic, cultivă
răbdarea,
perseverenţa,
îmbunătăţeşte
starea
emotivă. S-a demonstrat
că elevii care cântă la
instrumente muzicale sunt
mai inteligenţi decât ceilalţi,
se manifestă mai deosebit în
studiul disciplinelor şcolare.
A atrage şi a captiva copiii
în şcoala de muzică este una
dintre problemele modernităţii. Rezolvarea acesteia poate fi atinsă prin promovarea
educaţiei muzicale. Şcoala
trebuie să fie parte a realităţii,
una dintre cele mai bune.
Instrumentele muzicale
deschid pentru copii o lume
nouă a sunetelor. Însă problema şcolii de muzică nu
trebuie să se reducă doar la
asta. E important să se arate dragostea pentru muzică,
să se descopere aptitudinile
muzicale ale copilului, să se
dezvolte potenţialul acestuia
în baza creaţiilor muzicale
din diverse epoci, să devină
ascultător în sala de concert,
să participe la concursuri,
precum şi să-şi continue instruirea profesională.
În Şcoala de muzică
„Eugen Doga”, în care
lucrez de mai mulţi ani, s-au
format obiceiuri deosebite.
Aici activează o echipă
bună de profesori, care
oferă copiilor cunoştinţe
deosebite, precum şi căldură
sufletească.
În afară de aspectele de
bază ale şcolii de muzică,
există unul foarte important
– educaţia. De asemenea,
elevii şcolii participă la
concursuri internaţionale în
România, Bulgaria, Polonia,
Germania, Franţa, Italia. În
acelaşi timp, elevii noştri au
fost premianţi la Concursul
republican „Tinere talente”,
Concursul municipal „Roşu.
Galben. Albastru” ş.a.
Munca creativă se efectuează cu scopul de a cultiva
elevii prin educaţia muzicală, prin concerte în cadrul
grădiniţelor, liceelor nu doar
la Chişinău, dar şi la Soroca,
Străşeni, Bender, Orhei.
Aici are loc discuţia reală
a copiilor. Ei discută despre
instrumente muzicale, genuri de muzică, compozitori. Or muzica este limba
universală care nu se traduce, deoarece în ea sufletele
vorbesc între ele, cufundându-ne în lumea gândurilor
şi a sentimentelor profunde,
făcându-ne mai bogaţi sufleteşte. Despre influenţa muzicii asupra omului se poate
vorbi la infinit.
Liuba Iaşin
Teatrul Naţional „Mihai
Eminescu”
16.11 „Pomul vieții” de Dumitru Matcovschi, ora 18.00.
17.11 „12 Scaune” de Ilf şi
Petrov, ora 18.00.
Teatrul Republican „Luceafărul”
15.11 „Ciuleandra” după L.
Rebreanu, ora 17.00.
17.11„Testamentul I” de Gh.
Urschi, ora 17.00.
Teatrul Republican de
Păpuşi „Licurici”
16.11 „Vârcolacii au furat
luna” de E. Plugaru, ora 11.00.
17.11 „Salut, copilărie!” de T.
Jucov, ora 11.00.
Teatrul Municipal de Păpuşi
„Guguţă”
16.11 „Căpriţa-ştrengăriţa”
de M. Suponin, ora 11.00.
17.11 „Ţurţurica” de N. Rusu,
ora 11.00.
Filarmonica Naţională
„Serghei Lunchevici”,
Sala Mare
15.11 Concert simfonic dedicat compozitorului polonez
W. Lutoslawski la 100 de ani de
la naştere. Evoluează Orghestra Simfonică a Filarmonicii
Naţionale. Dirijor – Alexandru
Ganea (România), solist – Horia Mihail, pian (România). În
program: W. A. Mozart, L. van
Beethoven, W. Lutoslawski, R.
Schumann, ora.18.00
Sala cu Orgă
16.11 O seară de romanţe ruseşti. Soprana Maria
ȚONINA, la pian Svetlana IONICĂ, la acordeon Serghei SACALÎ, ora 18.00.
ANUNȚ
MINISTERUL CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN (FILIALA CHIŞINĂU)
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA
UNIUNEA TEATRALĂ DIN MOLDOVA
UNIUNEA EPIGRAMIŞTILOR DIN ROMÂNIA
ASOCIAŢIA OAMENILOR DE CREAŢIE DIN REPUBLICA
MOLDOVA
ASOCIAŢIA EPIGRAMIŞTILOR DIN MOLDOVA
Vă invită
La Gala decernării premiilor pentru cea de-a IX-a
ediţie a Festivalului Naţional
de Epigramă şi Fabulă „Donici, cuib de-nţelepciune”,
ce se va desfăşura la Casa
Actorului (Uniunea Teatrală
din Moldova), Chişinău, str.
A. Puşkin, nr. 24, pe 16 noiembrie a.c., cu începere de
la ora 16.00.
În program:
expoziţie de caricatură semnată de Margareta
Chiţcatâi, lansări de carte
satirico-umoristică, recital
de epigramă şi fabulă, momente muzicale şi, bineînţeles, decernarea premiilor
Festivalului.
Comitetul organizatoric
16
Vineri,
15 noiembrie 2013
Poveşti adevărate
Nu te cred, de vreme ce ai putut pune alături verbul „a iubi” de verbul „a înşela”. Zici
că o să-mi dovedeşti că ai caracter, că n-o
să mai cazi pradă ispitei. Ţine minte!
Horoscop 18–24 noiembrie 2013
Berbec
Veţi merge pe un drum puţin mai neobişnuit pentru dvs., iar simţul umorului nu vă va părăsi niciun
moment. Dacă nu veţi fi prea încăpăţânaţi, veţi câştiga bătălia cu rivalii pe care îi aveţi. Puţină odihnă,
o mică călătorie sau o excursie vă vor permite să
vă simţiţi mai bine şi să vedeţi lucrurile din alt punct
de vedere.
Taur
Sunteţi motivat şi plin de hotărâre. Încrederea în
propria persoană vă dă forţe noi. Liniştea interioară
vă vor permite să vedeţi şi să auziţi lucruri interesante. Ascultă ideile colegilor care vă pot inspira să
începeţi lucruri interesante. Gândiţi-vă la o „investiţie” în domeniul educaţional. Acordaţi-vă timp doar
pentru dvs.
Gemeni
Săptămâna asta va fi mult de muncă. E mai dificil
pentru dvs. să vă descurcaţi cu asemenea probleme, aşa că ar fi bine să le cereţi ajutorul prietenilor
sau colegilor. Renuntaţi la atitudinea critică şi corectaţi-vă greselile. Vechii prieteni vă vor face pe
plac cu oferte interesante.
Rac
Ar fi necesar un ajutor din partea rudelor, aşa că nu
ezitaţi şi cereţi-l. Va fi o perioadă favorabilă rezolvării o dată pentru totdeauna a problemelor amânate.
Ascultăţi-vă intuiţia şi veţi înţelege ce aveţi de făcut.
Fiţi prudent, acest lucru vă va ajuta în luarea deciziilor importante.
Leu
Activităţile dvs. se vor înmulţi şi fermitatea care se
bazează pe creşterea capacităţii de muncă. E o perioadă perfectă pentru dialog, călătorii şi pentru rezolvarea problemelor urgente. Vi se va cere ajutorul
şi sfatul. Încercaţi să fiţi acasă serile, probabil veţi
primi un telefon interesant.
Fecioară
Se anuntă un timp bun pentru rezolvarea problemelor, oricât de grele ar fi părut înainte. E un timp
favorabil pentru luarea deciziilor dificile. Noi evenimente, care vor avea loc la serviciu, te vor distrage
de la gândurile triste şi te vor umple de optimism.
Gândeşte-te la creşterea nivelului profesional. Dacă
te sună un vechi prieten, acceptă-i invitaţia.
Balanţă
Încercaţi ceva nou, interesant, în felul acesta este
posibil să vă extindeţi orizonturile şi şansele, ceea
ce vă va aduce forţe noi şi proaspete. Sunteţi capabil să creaţi ceva original, armonios ceea ce va
însemna realizarea visurilor din copilărie. Oricum
acest lucru nu trebuie să vă entuziasmeze prea mult
– ar putea complica situaţia.
Scorpion
Munca dvs. va deveni un motiv de stres. Prin urmare, nu vă încărcaţi cu munci suplimentare. Dacă,
din contra, supraîncărcarea vi se va părea insuficientă, încercaţi să folosiţi energia în domeniul casnic
– mutaţi mobila, de exemplu. Nu e necesar să vă
descarcaţi furia pe cei de acasă, comportamentul
lor este doar răspunsul la reacţiile dvs.
Săgetător
Bazează-te pe propriile forţe şi pe corectitudine mai
mult ca niciodată. Fii mai precaut în angajamente,
rivalii tăi le-ar putea interpreta în defavoarea ta.
Fereşte-te de bârfe. Nu-ţi arăta slăbiciunile, ceilalţi
trebuie să te vadă invulnerabil. Începe noi afaceri,
îmbunătăţeşte-ţi proiectele. Vei cunoaşte noi perspective, dacă nu vei fi un om cu principii prea largi.
Capricorn
Ia decizii de care depinde viitorul tău singur, nu
asculta niciun sfat până când situaţia ta nu este în
limitele normalului. Reduce puţin din volumul de
muncă, ai nevoie de puţină odihnă. Ia parte la dezvoltarea unui nou proiect, vei căpăta multe cunoştinţe interesante şi folositoare. Dar încearcă să eviţi
contactele inutile.
Vărsător
În această săptămână, veţi fi înclinat să abordaţi rezolvarea problemelor la modul creativ. Încercaţi să
evitaţi să deveniţi chiar dvs. o problemă. Dintr-un
impuls nobil de a face viaţa mai mult decât perfectă, veţi uita de rutina zilnică, ceea ce vă pune într-o
postură deloc plăcută.
Peşti
E timpul pentru autoperfecţionare şi veţi simţi că
trebuie să vă schimbaţi modul de a privi lucrurile.
Schimbându-vă pe dvs., veţi simţi nevoia să schimbaţi şi casa. Aveţi noroc în această perioadă, aşa
că încercaţi să nu reacţionaţi cu prea mult criticism.
destine
Înşelare, înşelare
nu ai parte de iertare
Povestea lui Andrei a început la un club de
dans. Dana, atinsă de aripa pasiunii pentru
dansul clasic, păşea pragul acestui club pentru prima oară. Andrei a observat-o de cum a
intrat. A invitat-o la un tangou.
A cuprins-o delicat cu
mâinile şi emoţia i-a copleşit
pe amândoi atât în interior,
cât şi în exterior. Ochii ei nu
au mai putut să vadă un alt
bărbat în acea seară. Printr-o eleganţă specifică şi o
tehnică desăvârşită, Andrei
a cucerit-o.
Lume,
soro, lume
Sexul nu are creier
În scurt timp, au înţeles
că se potrivesc de minune
nu numai la dans, aveau destulă inteligenţă amândoi şi
discutau chestiuni variate.
Peste un an şi jumătate, Andrei a cerut-o în căsătorie.
Au grăbit lucrurile pentru
că, între timp, Dana rămăsese însărcinată. Şi toate
au mers bine până într-un
moment. Se părea că Andrei
este bărbatul ideal, care, zicea ea, era în acelaşi timp şi
soţ, şi amant, şi prieten cu
care discuta absolut orice.
Cu toate astea, femeii i
s-au aprins călcâiele după
altcineva, chiar dacă susţinea că îşi iubeşte extraordinar soţul. A început să-l
înşele în mod oficial, în pofida faptului că amantul avea
iubită. Şi ea, şi amantul preferau aceste întâlniri pe furiş
pentru potolirea poftelor sexuale. Se simţea bine în pat
şi cu partenerul legitim, dar,
în acelaşi timp, prefera să se
culce şi cu celălalt, care îi satisfăcea dorinţele sexuale în
timpul zilei, când Andrei era
la serviciu ori pleca în deplasare, i se părea că încearcă
sentimente mai puternice.
Era de părerea că nu face un
păcat, zicându-şi mereu că
sexul nu are creier.
Minciuna are picioare
scurte
Din relaţia extraconjugală a rezultat o fetiţă. Atunci
când micuţa s-a născut,
Andrei n-a ştiut de infidelitatea soţiei. A luat-o de
la maternitate, a întocmit
actele copilului pe numele
său. După câteva săptămâni
însă, a observat că fetiţa era
copia celui mai bun prieten
al familiei, Nelu. La început,
Dana încerca să se justifice,
zicând că asemănarea izbitoare a micuţei cu prietenul
lor s-a produs din considerentul că s-au întâlnit foarte des la petreceri pe toată
perioada sarcinii şi, în anumite momente, când acesta
povestea ceva interesant, ea
se uita ţintă la el. Cunoştea şi
Andrei asemenea teorii, dar,
cu Nina Neculce
ca să fie împăcat sufleteşte, a
decis să facă testul ADN.
Şi aşa cum minciuna are
picioare scurte, argumentul Danei nu a putut salva
situaţia. Până a ajunge la laboratorul de testare, femeia
s-a văzut nevoită să-şi recunoască păcatul. Ce era de
făcut în acest caz? Bărbatul
înşelat îşi zicea că s-a ferit ca
dracul de tămâie de asemenea poveşti şi tocmai peste
el au dat. A vrut mai întâi să
aibă o discuţie cu acest tip în
care avea toată încrederea,
dar Nelu s-a grăbit să plece
din ţară.
Nu i-a putut ierta
infidelitatea
Faptul ca atare a fost considerat foarte grav şi l-a deranjat foarte mult pe Andrei.
Chiar dacă se spune că păcatul mărturisit e pe jumătate
iertat, Andrei nu i-a putut
ierta soţiei infidelitatea. Rezolvarea problemei a văzuto până la urmă în divorţ.
Acest pas însă a fost foarte greu pentru Dana, care nu
voia nici în ruptul capului să
divorţeze. Se ruga, îl implora
s-o ierte, declarând că între
ea şi Nelu a fost o fază trecătoare, că şi-a făcut ordine
în sentimente, că îl iubeşte
nespus de mult etc. Îi jura
că n-o să-l mai mintă nici-
odată. Tratând situaţia cu
mult tact, în cele din urmă,
Andrei i-a zis: „Oare eu, care
nu te-am înşelat niciodată şi
ţi-am repetat de atâtea ori
că doresc să-mi petrec toată
viaţa cu tine, am meritat aşa
ceva? Şi ce dacă am convieţuit zece ani împreună! N-ai
ştiut să preţuieşti clipa care
ne-a unit şi clipele frumoase care ni s-au oferit, nu mai
pot să cred în promisiunile
tale. M-ai minţit cu neruşinare ca să-mi spui abia acum
când am ajuns la momentul
adevărului că ai remuşcări,
că te-ai culcat cu Nelu pentru distracţie, că mă iubeşti
mai mult decât îmi imaginez
eu.
Nu te cred, de vreme ce
ai putut pune alături verbul
„a iubi” de verbul „a înşela”.
Zici că o să-mi dovedeşti
că ai caracter, că n-o să
mai cazi pradă ispitei. Ţine
minte! Caracterul nu se formează prin minciună şi prin
ascunzişuri, iar eu pledez
pentru fidelitatea în cuplu”.
vaţă să devină femeie. Din
experienţa pe care a trăit-o
cu Dana, Andrei a ajuns la
concluzia că atunci când doi
oameni se întâlnesc, există
nişte năzuinţe, dorinţe, care
trebuie rapid anulate ca să
poată merge relaţia mai departe.
De aceea chiar din start
şi-a depus efortul la schimbarea în bine, după el, a Nicoletei. A încercat să descopere în ea ceea ce poate să
facă foarte bine, a ajutat-o
să amplifice aptitudinile pe
care le are şi a reuşit într-un
an s-o schimbe în proporţie
de 80 la sută. Dintr-o fire
destul de inhibată la început, Andrei a ajutat-o să se
transforme într-o tânără cu
ambiţie, i-a dat curajul şi a
învăţat-o cum să se apere
atunci când este atacată şi
jignită.
Astfel, Nicoleta a reuşit
performanţa de a intra la a
doua facultate în Germania
prin meritul ei. Lucrând la
corporaţie germană, Andrei
Dana a cedat şi divorţul s-a
pronunţat.
merge foarte des la ea. Se
înţeleg destul de bine, fata
îl împlineşte şi fizic şi psihic, o iubeşte şi o preţuieşte,
dar nu se grăbeşte s-o ceară
în căsătorie. Zice că încă nu
este convins sută la sută că
Nicoleta a însuşit la perfecţie acea lege nescrisă a moralei. Chiar dacă i-a spus de
nenumărate ori că pledează
şi ea pentru fidelitatea în cuplu, încă nu este pe deplin
convins că nu-i va înşela încrederea.
Andrei este şi un tată
bun, nu uită de cei doi copii.
A lipit-o la suflet şi pe fetiţă,
la fel cum l-a lipit şi pe fiul
său. Nu vrea să facă diferenţă între ei, oricum sunt fraţi.
Copiii stau câte o săptămână – două la el, apoi se duc
la mama. Strategia intercalată cu momente spirituale,
pe care o aplică Nicoletei,
o aplică şi la copii în dorinţa de a le descoperi aptitudinile şi de a le canaliza pe
drumul cel bun din fragedă
copilărie.
În căutarea femeii
ideale
În dorinţa de a se bucura
de viaţă şi de a trăi frumos,
Andrei a început să caute femeia ideală. A avut întâlniri
cu câteva domnişoare care
au eşuat chiar de la masă. Ba
una nu-i plăcea cum mănâncă, alta cum se exprimă, a
treia folosea foarte multe rusisme. Şi tot experimentând
aşa, într-o bună zi, i-a ieşit
în cale femeia pentru care
inima lui a simţit ceea ce
simţise atunci pentru Dana,
când a cunoscut-o la clubul
de dans.
Nicoleta, aşa îi zice domnişoarei, care e cu 12 ani mai
mică decât el, este o fire maleabilă, receptivă la ce doreşte el, nu e axată doar pe un
domeniu. E gata să discute
pe orice temă cu iubitul ei
şi ţine cont de sfaturile pe
care i le dă. E fata care în-
Vă atenţionăm că redacţia JURNALULUI de
Chişinău nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor apărute la rubrica PUBLICITATE.
Cititorii care apelează la serviciile acestor „vraci”
îşi asumă întreaga responsabilitate.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Divertis
publicitate
Dacă aveţi probleme de sănătate, financiare sau
în afaceri, nu disperaţi, clarvăzătoarea şi tămăduitoarea cu puteri miraculoase, Dna Maria, vă poate
ajuta.
Dna Maria vă poate vindeca de patima alcoolului, aduce spor în afaceri, vindecă depresia, dezleagă blesteme, vindecă deochiul, prezice viitorul, ajută la rezolvare problemelor în dragoste şi în familie,
dezleagă cununii. Ea vă va oferi diferite talismane
de protecţie şi care atrag norocul şi sporul în toate.
Dna Maria vă poate rezolva orice tip de problemă doar prin poză şi date personale chiar si de la
distanţă cu ajutorul diferitor rugăciuni şi obiecte magice.
Tel: 022-75-16-63, 069012953.
Aviz
PROTEJĂM, NU REPARĂM!!!
RELEUL TENSIUNE
– Protecţie sigură a
aparatelor de uz casnic
şi de birou la supratensiune.
afiș
REPARAŢIA APARTAMENTELOR
Tel.: 078 059 684
Jumătatea ta
Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI poţi găsi sufletul care să-ţi
aline singurătatea. Trebuie doar să suni de la un telefon fix la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele
tale pe adresa redacţiei. Nu a fost niciodată mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.
În căutarea ursitei
Bărbat de 42 de ani îşi caută ursita.
Detalii la numărul de telefon, lăsat la
adresa redacţiei. (1443)
vârsta de 50 de ani, cu care aş forma o
relaţie frumoasă şi de lungă durată. Mai
multe detalii la numărul de telefon lăsat
la adresa redacţiei. (1447)
Bărbat de 49 de ani
Locuiesc singur şi independent,
nefumător, angajat în muncă, nu fac
abuz de alcool, gospodar. Vreau să
fac cunoştinţă cu o femeie liberă, fără
obligaţii, până la vârsta de 46 de ani,
gospodină. Poate avea un copil şi ar
putea trece cu traiul la mine. (1444)
Îşi caută o femeie potrivită vârstei
sale cu care ar dori să-şi întemeieze o
familie. Bărbatul are studii superioare,
e asigurat material, fără vicii şi fără
obligaţii. Rog seriozitate. (1448)
Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale
cu care şi-ar dori să-şi întemeieze o
familie. Bărbatul are studii superioare,
fără vicii, asigurat material, fără
obligaţii. Rog seriozitate. (1445)
Tel.: 069 30 35 34.
17
Bărbat de la ţară îşi caută
jumătatea
Am 35 de ani. Caut o femeie cu vârsta
între 28-33 de ani, gospodină, de dorit
fără copii. (1446)
Trebuie urgent să mă însor!
Am 39 de ani, 175 cm, nu am fost
căsătorit niciodată, sunt liber şi asigurat
material. Locuiesc la sat. Aş vrea să fac
cunoştinţă cu o domnişoară serioasă
pentru a întemeia o familie. (1449)
Îmi caut perechea
Am 28 de ani, invalid de gr. II. Sunt
singurul la părinţi. Am casă, masă.
Aş vrea să cunosc o femeie cu vârsta
cuprinsă între 24-28 de ani, care poate
avea şi un copil şi ar dori să treacă cu
traiul la mine. (1450)
Sper să-mi găsesc jumătatea
Am 44 de ani, 52 kg, 156 cm şi n-am
fost niciodată căsătorită. Cu siguranţă
că cineva mă caută şi mă
integramĂ
aşteaptă. Vreau să găsesc
un om cu gânduri bune,
deştept, nefumător şi care
nu întrebuinţează în exces
băuturi alcoolice. Sunt o fire
sinceră, cuminte, drăguţă,
bună la suflet, harnică şi
înţelegătoare.
Îmi
place
sportul şi fac zilnic gimnastică.
Iubesc oamenii şi toate
fiinţele vii. Aş vrea să cunosc
un bărbat cu vârsta 30-47
Femeie de la sudul Moldovei
Am 45 de ani, locuiesc singură, 170 cm.
Vreau să întâlnesc un bărbat până la
de ani, liber şi care nu a fost căsătorit
niciodată. Să fie sănătos, bărbat
adevărat, liniştit, iubitor, respectuos.
Cei care nu corespund cerinţelor să nu
mă deranjeze. (1451)
Caut dragoste şi fericire
Am 48 de ani, statură medie, studii
pedagogice. Sunt în căutarea unui
bărbat, fără vicii, cu studii, asigurat
material, până la vârsta de 55 de ani, de
dorit de la nordul ţării, pentru a întemeia
o familie. (1452)
Văduvă de 53 de ani
Aş vrea să întâlnesc un bărbat potrivit
vârstei mele, pentru a trăi anii care sunt
înainte de vieţuit. De dorit să treacă cu
traiul la mine. (1453)
Aştept un telefon de la tine
Am 48 de ani. Doresc să fac cunoştinţă
cu o femeie simplă care s-a plictisit de
singurătate şi vrea să formeze o familie.
Îmi doresc ca femeia pe care o voi găsi
să treacă cu traiul la mine. (1454)
Sătul de singurătate
La cei 52 de ani ai mei locuiesc singur.
Sunt un bărbat care nu face abuz de
alcool, nu fumez. Aş vrea să cunosc o
femeie cumsecade care şi-ar dori să
întemeieze o familie trainică. (1455)
Bărbat cu casă frumoasă
Am 52 de ani. Sunt divorţat. Doresc
să fac cunoştinţă cu o femeie serioasă,
gospodină. Locuiesc la ţară, unde
am o casă mare şi frumoasă caremi aparţine. De aceea, dacă femeia
doreşte să treacă cu traiul la mine, să
mă contacteze. (1456)
sudoku
SIMPLU
dificil
18
Vineri,
15 noiembrie 2013
„Mi-e greu acum să recunosc că mi-a fost frică, în anul 1982,
să trec printre grăniceri cu acest manuscris. Am făcut-o
totuşi, pentru că am fost cuprins de un sentiment de enormă
ruşine pentru laşitatea mea de intelectual în faţa acestei firave,
dar colosale femei cu trei clase primare, în faţa căreia moralmente mă simţeam un pitic”, Gheorghe Nandriş.
Cultură
Teatrul radiofonic
Un spectacol tulburător
despre Aniţa Nandriş-Cudla
În premieră la Teatrul Național Radiofonic din București
Teatrul Naţional Radiofonic din București a
lansat pe 11 noiembrie un spectacol de teatrudocument, „Anița Nandriș-Cudla – Amintiri
din viaţă. 20 de ani în Siberia”. Montat de
regizorul Petru Hadârcă, după un scenariu
scris de Magda Duțu și Raisa Radu, spectacolul
a fost prezentat în două părţi la Radio România
Cultural, în seria „Biografii, memorii”.
Scenariul are la bază cartea „20 de ani în Siberia” de
Anița Nandriș-Cudla, publicată la Editura Humanitas.
Din distribuție fac parte Rodica Mandache, Annemary
Ziegler, Monica Ghiuţă, Mihai Bica, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Marcelo Cobzariu, Alexandru
Nedelcu, Silviu Oltean, Sorin Şaguna, Emilia Dobrin,
Julieta Strâmbeanu, Orodel
Olaru, Magda Duţu, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu, Milica Creiniceanu şi
Petru Hadârcă. Spectacolul
este realizat cu participarea
doctorului Gheorghe Nandriş, nepotul Aniţei Nandriş-Cudla.
Aniţa Nandriş s-a născut
în 1904 într-o familie de ţărani din nordul Bucovinei,
în satul Mahala, în apropiere de Cernăuţi. În 1921, s-a
măritat cu Chirică Cudla,
şi-a întemeiat o casă, o gospodărie înstărită. Iată însă că
în iunie 1940, în urma înţe-
legerii dintre Hitler şi Stalin,
România cedează Basarabia
şi nordul Bucovinei Uniunii
Sovietice, fără luptă.
Printre cei 13.000 de români din Bucovina, care au
trăit groaza deportării în
iunie 1941, s-a aflat şi Aniţa
cu cei trei fii ai săi: Dumitru,
Vasile şi Toader. A fost ridicată de agenţii KGB în miez
de noapte, împreună cu cei
trei copii mici, separată de
soţ şi dusă în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul
Polar. În această sălbăticie a
luptat pentru supravieţuire
20 de ani. După puţină vreme, Chirică Cudla a fost asasinat de sovietici.
Aniţa Nandriş şi-a ocrotit
copiii cu preţul vieţii, dovedind o putere de sacrificiu
şi o rezistenţă morală ieşite
din comun. A intrat de două
ori în comă şi de fiecare dată
şi-a revenit, singurul tratament fiind iubirea nemărginită pentru copiii săi şi credinţa în Dumnezeu.
După 20 de ani, reuşeşte să se întoarcă acasă, la
Mahala. A scris în cuvinte
simple povestea acestei supravieţuiri şi a încredinţat
manuscrisul nepotului său
de frate, doctorul Gheorghe
Nandriş, în 1982, rugându-l
să rişte şi să-l treacă peste
graniţă în România, cu speranţa că într-o zi cele trăite
de românii bucovineni vor fi
cunoscute.
S-a stins în 1986, cu sentimentul datoriei împlinite.
Manuscrisul
Aniţei,
această mărturie unică, păstrată printr-o minune timp
de peste două decenii, a fost
publicat pentru prima oară
în 1991, sub titlul „20 de ani
în Siberia. Destin bucovinean”, în urma unei scrisori
trimise de doctorul Gheorghe Nandriş pe adresa Editurii Humanitas.
Doctorul
Gheorghe
Nandriș
mărturisea
în
prefața la acest volum: „Ea
nu şi-a putut găsi liniştea
decât după ce a depus mărturie scrisă asupra crimelor
comunismului. Şi astfel, a
luat condeiul pentru a-şi
mărturisi calvarul, scriind
360 de pagini ca un poet.
Mi-a încredinţat acest manuscris în anul 1982 la Cernăuţi, rugându-mă să-l trec
Aniţa Nandriş
şi-a ocrotit copiii
cu preţul vieţii,
dovedind o putere
de sacrificiu şi o
rezistenţă morală
ieşite din comun. A
intrat de două ori în
comă şi de fiecare
dată şi-a revenit,
singurul tratament
fiind iubirea
nemărginită pentru
copiii săi
şi credinţa în
Dumnezeu.
peste graniţă în România şi
să-i promit că-l voi face cunoscut oamenilor, cum voi
putea. Apoi a murit în casa
ei, în patul ei, vegheată de
copii, cu sentimentul datoriei împlinite. Mi-e greu
acum să recunosc că mi-a
fost frică, în anul 1982, să
trec printre grăniceri cu
acest manuscris. Am făcuto totuşi, pentru că am fost
cuprins de un sentiment de
enormă ruşine pentru frica
mea, pentru laşitatea mea
de intelectual în faţa acestei
firave, dar colosale femei cu
trei clase primare, în faţa
căreia moralmente mă simţeam un pitic”.
Academia Română i-a
acordat Aniței NandrișCudla Premiul „Lucian Blaga”, în anul 1992. A fost pentru prima oară când acest
premiu i-a fost oferit unei
ţărănci cu trei clase primare. Ediţia a doua a apărut în
2006, cu câteva completări
şi cu titlul schimbat: „Amintiri din viaţă. 20 de ani în
Siberia”.
În spectacolul radiofonic
de teatru-document realizat
după această ediţie, mărturia zguduitoare a Aniţei
Nandriş-Cudla este creionată şi nuanţată de Rodica
Mandache, cu fidelitate faţă
de personajul real, interpretat până în cel mai sensibil
detaliu, e o poveste asumată şi redată tulburător,
menționează Magda Duțu,
coautoare a scenariului și
producător al spectacolului.
Potrivit Magdei Duțu, „povestea Aniţei depăşeşte graniţele tragediei unei familii
sau a unui sat; este tragedia
unui întreg neam românesc
din nordul Bucovinei”.
Un spectacol care te face
să te gândeşti la rostul tău
Când am aflat că TEI
intenționează să preia
spectacolul „Clasa
Noastră”, am rămas
plăcut surprinsă. În
sfârșit, teatrul va avea
un spectacol bazat pe
dramaturgia contemporană.
Cred că Ionesco și Teatrul din
Strada Trandafirilor sunt unicele
trupe care nu ocolesc dramaturgia
contemporană. Trebuie să plătești
drepturile de autor și asta e dureros. Ne-am obișnuit să ne vină totul pe gratis, ca în kolhoz.
Clasa Noastă e spectacolul pe
care l-am văzut în sala 122 dela
AMTAP și care mi-a rămas în oase
mult timp după asta. Și mie, ca și
Luminiței de altfel, îmi era teamă
că, dacă va băga spectacolul în sala
enormă de la Ionesco, impactul nu
va fi același, mai ales că spectacolul
a fost conceput pentru o sală mică.
Odată ce am văzut spectacolul în sala mică, nu pot să evit
comparațiile dintre acest spectacol și acela, cu toate că e unul
și același, dar diferit totodată. Și
temerile s-au adeverit, distanța
e enormă, fețele actorilor se văd
greu, și e dificil să se stabilească un
contact. Cei care au văzut spectacolul în 122 simt asta. Acolo ești
în hambarul cu 1600 de evrei care
se calcă în picioare. Simți cum fumul negru îți intră în plămâni. Aici
privești dintr-o parte cum fumul
negru le intră altora în plămâni.
E un spectacol cu mult text. De
fapt, toate spectacolele Luminiței
sunt cu mult text, bun, și cer de la
actor măiestrie. Din fericire, ea are
norocul să lucreze cu actori buni,
inclusiv în acest spectacol.
Procedeul de a arăta că joci este
unul nou pentru scena noastră.
Textul este unul foarte dur și, dacă
îl montezi clasic, riști să cazi în
patetism sau să nu fii credibil. Accentul se pune pe actori și mesaj.
Scenografia e minimalistă, zece
scaune și un sac cu orz, dar ele
sunt jucate și justificate. Nimic nu
e de prisos, totul e calculat și exact.
Nu ești mințit cu nici un artificiu
de lumini, ploaie sau nisip.
Piesa e scrisă recent, în 2008.
E despre noi, despre cât de cruzi
putem fi atunci când sentimentul
I.N.
SCENA
neliniștii ne umple sufletele. Cât de
naivi suntem atunci când, făcând
rău, ne gândim c-o să ajungem
bine și că soarta nu-ţi scrie orice faptă în catastif. Când credem
că un coleg de clasă ne este ca un
frate, iar un frate n-o să ne trădeze
niciodată.
Regizorul nu dă nici mai mult,
nici mai puţin, exact atât cât să
pună spectatorul la treabă ca să-şi
construiască singur filmul în cap.
Și cred că asta e cel mai important.
Prietenii mei au dorit să meargă
la spectacol și a doua oară. Și-au
dat seama că le-a lipsit așa gen de
spectacole.
E un spectacol care te atinge
și te face să te gândești la tine, la
faptele și deciziile tale, la propria
viaţă.
P.S. Ce ciudată a fost viața noastră.
Rusanda Alexandru Curcă
Meciul Moldova – Lituania se va juca luni,
pe stadionul Zimbru, începând cu ora
19:00. Biletele pot fi procurate la casele
stadionului. Preţul acestora variază între 20
şi 120 de lei.
Vineri,
15 noiembrie 2013
Sport
ENIGME
FOTBAL
Brazilienii
debutează la
naţionala Moldovei
19
Infografie cu
accidentările lui Messi
În fotbalul moldovenesc se scrie o nouă pagină, debutul primului jucător
naturalizat
Naţionala de
fotbal a Republicii
Moldova va juca
pe 18 noiembrie
curent un meci
amical cu naţionala Lituaniei. Meciul va avea loc pe
stadionul central
al Complexului
Sportiv Zimbru,
începând cu ora
19:00.
Lionel Messi a
suferit a 19-a
accidentare din
carieră în partida
cu Betis şi a fost
înlocuit cu Iniesta
în minutul 20.
Argentinianul va
lipsi două luni de
pe gazon
Diego Gherman
Naţionala Moldovei va
juca luni ultimul meci din
acest an. Fiind sigur că va
rămâne în fruntea echipei
naţionale, antrenorul Ion
Caras nu mai are nevoie
neapărat de o victorie în
meciul cu Lituania. Totuşi
acesta afirmă că, în această
partidă, obţinerea unui rezultat pozitiv este unul dintre obiectivele propuse.
„Ca de obicei, noi ne
propunem două obiective:
primul obiectiv este să obţinem un rezultat pozitiv, iar
al doilea să testăm jucătorii
noi”, a declarat selecţionerul.
Spre deosebire de ultimul meci, de la Podgorica,
lotul selecţionatei a fost
modificat considerabil. Din
cei 23 de jucători care au
fost convocaţi pentru meciul cu Muntenegru, nouă
au fost înlocuiţi. Marile
absenţe vor fi fundaşii Igor
Armaş şi Simion Bulgaru,
accidentaţi, şi Victor Golovatenco, învoit să joace
pentru echipa sa de club,
Sibir Novosibirsk.
în preliminariile Campionatului Mondial din Brazilia, Lituania a jucat în grupa G, alături de Bosnia şi Herţegovina, Grecia, Slovacia, Letonia
şi Liechtenstein, ocupând locul patru, cu 11
puncte, rezultat identic cu cel al selecţionatei
noastre.
Lotul Selecţionatei
Portari: Stanislav Namaşco (Domzale, Slovenia),
Ilie Cebanu (Tom Tomsk,
Rusia), Adrian Negai (Milsami Orhei); fundaşi: Alexandru Epureanu (Anji, Rusia), Vitalie Bordian (Volga,
Rusia), Petru Racu (Veris
Chişinău), Anatolie Boeştean (FC Tiraspol), Ştefan
Burgiu (Zimbru Chişinău),
Vadim Bolohan, Denis Ras-
publicitate
Mama Alina, o
forţă divină vine
în ajutorul persoanelor cu probleme.
Dacă vă simţiţi
bolnavi, fără chef
de viaţă şi de
muncă, nu aveţi
spor şi întelegere
în familie, dacă
sunteţi despărţiţi
de persoana iubită, Mama Alina
vine în ajutorul dvs. cu harul sfânt.
Apelati cu încredere! Dezlegări de
cununie, blesteme, farmece, Mama Alina rezolvă orice problemă
garantat.Verificări gratuite.
Mulţumiri
Olga din raionul Şoldăneşti: „Mulţumesc pentru că m-a ajutat să
mă căsătoresc la vârsta de 38 de ani.
Multumesc pentru
dezlegarea cununiei”.
Victoria din Chişinău: „Mii de mulţumiri Mamei Alina
pentru că mi-a scăpat soţul de viciul
alcoolismului, apelaţi cu încredere,
Mama Alina are har
sfânt”.
Serghei din raionul
Teleneşti: „Mulţumesc pentru că m-a ajuat să salvez firma de la faliment”.
Ana din Soroca: „Mulţumesc că
mi-a dezlegat farmecele şi după o
despărţire de doi ani de soţul meu,
acum datorită Mamei Alina suntem
împreună”.
Apelaţi cu încredere garantată:
0040745337526.
sulov (ambii, Milsami Orhei); mijlocaşi: Artur Ioniţa
(Aarau, Elveţia), Alexandru
Gaţcan (Rostov, Rusia), Serghei Gheorghiev (DinamoAuto Tiraspol), Alexandru
Antoniuc, (Veris Chişinău),
Artur Patraş (Milsami Orhei), Alexandru Dedov,
Vadim Crîcimari (ambii,
Zimbru Chişinău), Vladislav Ivanov (FC Costuleni),
Henrique Luvannor (Sheriff
Tiraspol); atacanţi: Eugen
Sidorenco (Tom Tomsk,
RUSIA), Viorel Frunză (Veris Chişinău), Petru Leuca
(Milsami Orhei), Radu Gînsari (Zimbru Chişinău).
Brazilianul naturalizat
În acest meci, vor
putea debuta la naţională:
Boeştean, Burghiu, Rassu
lov, Ivanov, Leuca şi
Luvannor. Astfel, în istoria
fotbalului moldovenesc va
putea fi scrisă o nouă pagină
– debutul primului jucător
naturalizat. Atât jucătorii,
cât şi antrenorul selecţionatei consideră că brazilianul
Luvannor este un jucător
foarte bun.
„L-am primit foarte bine.
Vorbeşte atât rusa, cât şi româneşte. Cred că se va adap-
ta foarte repede, convocarea
lui este un plus pentru Moldova. Dacă va fi într-o formă bună şi va marca goluri,
ne vom bucura pentru el”, a
spus atacantul naţionalei Viorel Frunză.
La rândul său, Luvannor
afirmă că este foarte fericit şi
şi-a îndeplinit dorinţa sa de
a juca pentru naţionala Moldovei. Brazilianul, 23 de ani,
evoluează în componenţa
campioanei Sheriff Tiraspol
din 2011 şi, potrivit transfermarket.de, este cotat la 100
de mii de lire sterline.
Ultima dată Moldova a
jucat contra Lituaniei pe 19
noiembrie 2008. Partida s-a
încheiat cu scorul de 1-1, iar
golul a fost marcat de către
Igor Bugaiov. Până acum, naţionala Republicii Moldova a
jucat contra Lituaniei şapte
meciuri, toate fiind meciuri
amicale. Ambele naţionale
au obţinut câte două victorii,
iar trei partide s-au terminat
nedecis, scor 1-1.
Ţinem să menţionăm
că în preliminariile Campi
onatului
Mondial
din
Brazilia, Lituania a jucat
în grupa G, alături de
Bosnia şi Herţegovina,
Grecia, Slovacia, Letonia
şi Liechtenstein, ocupând
locul patru, cu 11 puncte,
rezultat identic cu cel al
selecţionatei noastre.
Reamintim că meciul
Moldova – Lituania se va juca
luni, pe stadionul Zimbru, începând cu ora 19:00. Biletele
pot fi procurate la casele stadionului. Preţul acestora variază între 20 şi 120 de lei.
Bicepsul femural este cel
mai de temut adversar al lui
Messi. Asta pentru că argentinianul este la 8-a accidentare la acest muşchi. Fie că a
fost vorba de piciorul stâng
sau de cel drept, cvadruplul
Balon de Aur trece printr-o
perioadă foarte grea în cariera sa. De la începutul sezonului până în acest moment,
Messi a suferit a patra accidentare.
Pep a avut grijă de el
Prima dată când Leo
Messi a suferit o întindere a
bicepsului femural a fost în
2006, într-un meci contra
lui Atletico Madrid. La acea
vreme, starul Barcelonei
avea doar 19 ani, dar ulterior problemele sale medicale aveau să se repete. Tot
în 2006 a suferit o ruptură
de 5 centimetri la acelaşi
muşchi de la piciorul drept,
accidentare care l-a ţinut în
afara gazonului 79 de zile. A
urmat sezonul 2007-2008,
când Messi a suferit două
astfel de accidentări, dar la
piciorul stâng. Oficialii Barcelonei erau în alertă şi au
încercat să găsească o soluţie pentru a rezolva această
problemă.
La începutul sezonului
2008-2009, Guardiola a fost
numit antrenor principal,
iar unul dintre obiectivele
sale a fost să îl ferească pe
Messi de accidentări. Drept
urmare, Pep a adus în stafful său doi oameni, Lorenzo Buonaventura şi Juanjo
Brau. Primul este un preparator fizic, iar al doilea un
kinetoterapeut, responsabil
cu recuperarea argentinianului după accidentări, care
şi-au dedicat munca pentru
a-l avea tot timpul la randament maxim pe Balonul
de Aur. În plus, Guardiola
a intervenit în mod direct
asupra alimentaţiei pe care
o avea Messi. Legumele
şi peştele au luat locul
fripturilor şi a pizzei,
alimentele preferate ale
argentinianului în primii
ani ai carierei. Drept
urmare, în 219 meciuri
pe care le-a jucat pentru
Barcelona cu Guardiola
antrenor, Leo Messi nu
a avut nicio problemă
musculară. Doar mici contuzii care l-au ţinut în afara
gazonului câteva zile. Odată
cu plecarea lui Guardiola,
Buonaventura şi Brau şi-au
făcut bagajele. Primul este în
staff-ul lui Bayern, în timp
ce al doilea a fost lăsat liber
la începutul acestui an. Problemele au început să reapară şi situaţia devine una
alarmantă pentru oficialii
clubului catalan.
Are un program foarte
încărcat
Un alt motiv pentru care
problemele musculare recidivează în cazul lui Messi
este că jucătorul nu apucă
niciodată să se recupereze
complet. În această vară,
argentinianul a fost nevoit să călătorească 90 de mii
de kilometri, având 17 zboruri, către Argentina, Ecuador, Peru, Columbia, Statele
Unite ale Americii sau Senegal. Multe dintre acestea au
fost simple acţiuni de marketing pe care promotorii
lui Messi le-au organizat în
vacanţa fotbalistului. Astfel,
din cauza oboselii pe care
a acumulat-o, fotbalistul a
fost predispus ca problemele musculare să recidiveze.
„Leo trebuie să se oprească.
Am avut de-a face cu o astfel
de accidentare şi este foarte
greu să revii pentru că dacă
nu te recuperezi în totalite
este mult mai greu”, a spus
Fabregas despre accidentarea colegului său.
luni,
LUNI, 18 noiembrie
NOIEMBRIE 2013
Moldova
MOLDOVA 1, 19.00
MESAGER
JURNAL TV, 19.50
Film: „Minţi criminale”
n
 Cel mai experi-
mentat agent din
Unitatea de Analiză
Comportamentală
este David Rossi,
membru fondator
UAC, care revine
pentru a ajuta echipa
să rezolve noi cazuri.
jurnal
JURNAL tv
TV
06:00 Jurnalul orei 06
06:30 Deşteptarea!
06:55 Earth TV
07:05 Deşteptarea!
07:55 Earth TV
08:05 Deşteptarea!
08:55 Earth TV
09:00 Dr. House, Serial TV S03E10
09:45 Teleshopping
09:55 Earth TV
10:00 Film Un prieten deosebit
Păpuşei
11:45 Păpuşefii
11:55 Earth TV
12:00 Ora expertizei
12:55 Earth TV
13:00 Jurnal extern
13:30 Serial TV O familie modernă
13:55 Earth TV
14:00 Mesaje de dincolo Serial TV
14:45 Acasă Devreme
15:58 Earth TV
16:00 Intrigi la New York, Serial TV
16:45 Teleshopping
16:55 Earth TV
17:15 Emisiunea Veranda
18:55 Meteo
18:58 Earth TV
19:30 Mai pe scurt
19:40 Jurnal Sportiv
19:50 Minţi criminale, Serial TV
20:30 Film Eu, Robotul
22:30 Jurnalul serii
22:55 Mai pe scurt
22:58 Earth TV
23:00 Serial TV Clanul Soprano
00:00 Serial TV, Prietenie pe muchie
prime
PRIME
Pro
PRO TV, 23.05
Serial: „Homeland:
Reţeaua terorii”
n
 În fiecare dimi-
neaţă, Preşedintelui
Președintelui
Statelor Unite ale
Americii, i se prezintă
un raport special prin
care este informat de
pericolele ce ameninţă securitatea ţării.
05.00 Доброе утро
07.00 Prima Ora
09.00 Primele stiri (rom)
09.15 Teleshopping
09.40 Жить здорово!
10.55 Модный приговор
12.10 Новости
12.25 Контрольная закупка
12.50 Время обедать!
13.20 Доброго здоровьица!
14.00 Другие новости
14.30 Понять. Простить
15.30 Самый лучший муж
16.20 В наше время
17.10 Наедине со всеми
18.00 Primele stiri (rus)
18.55 Жди меня
19.55 Пусть говорят
21.40 Время
22.15 Т/с Крик совы
00.30 Вечерний Ургант
01.05 Познер
01.55 Prima Ora
03.45 Истина где-то рядом
04.00 Жди меня
tvr
TVR 1
06.00 Telejurnal matinal Sport
Meteo
09.00 Serial: Legendele palatului,
prinţesa Ja Myung, ep. 21
10.30 Ora regelui
11.30 Profesioniştii...
12.30 In grădina Danei
13.00 Germana…la 1
14.00 Telejurnal SportMeteo
14.55 Clubul celor care muncesc în
România. Dacia
15.00 Teleshopping
15.30 Maghiara de pe unu
16.50 Vreau să fiu
u sănătos!
17.25 Serial: Legendele palatului:
Regele Geunchogo, ep. 51
România. Dacia
18.50 Întrebări şi răspunderi
19.45 Sport
20.00 Telejurnal Meteo
România. Dacia
21.00 Distractis - Distilat de
comedie
22.10 Gala Premiilor APTR
00.00 Nocturne
01.00 Exclusiv în România
01.50 Întrebări şi răspunderi
02.40 Vreau să fiu
u sănătos!
03.05 Oameni care au schimbat
Lumea
acasă
ACASĂ
06.45 Doctorul casei
07.45 O seară perfectă
08.45 VideoClipuri
09.00 Teleshopping
09.15 Serial: Diamantul nopţii
10.15 VideoClipuri
10.45 Serial: Maricruz
11.45 Teleshopping
12.00 Serial: Viaţă de împrumut
13.00 Teleshopping
13.15 VideoClipuri
15.30 Serial: Suflet
Suet de gheaţă
16.30 VideoClipuri
17.00 Poveştiri adevărate
20.30 Serial: Îngeri pierduţi
21.30 Serial: Furtuna din adâncuri
22.30 Poveştiri de noapte
23.00 Cancan. ro
23.30 Casa Ibacka
02.30 Cancan. ro
03.00 Casa Ibacka
04.45 Cancan. ro
05.15 Doamne de poveste
Suet de gheaţă
tvr
TVR 2
07.00 Poate nu ştiai
07.15 Teleshopping
Copacul cu rădăcini adânci,
ep. 1
ep. 2
09.00 Sarea incasilor
10.10 În curtea bunicilor
12.00 Lumea azi
12.30 Lumea şi noi
13.00 Concertele Festivalului
George Enescu
14.00 Teleshopping
14.20 5 minute de istorie
14.30 Cultura minorităţilor Identităţi
15.00 Academicienii
16.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 3
17.00 Videoterapia
18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport
19.00 Columbia, parcul de distracţii
fermecat
20.10 Teatru
21.30 M MAGAZIN
22.00 Ora de ştiri
23.10 Filmul de artă
George Enescu
fermecat
02.40 Videoterapia
03.30 Academicienii
04.20 Gala Master Class Mariana
Nicolesco
sts
STS
06.00 Одна за всех
06.30 Утро на СТС
09.00 Улетное видео по-русски
10.00 Т/с Танец нашей любви
11.00 Д/с Бабье лето
12.00 Спросите повара
13.00 Т/с Не родись красивой
14.00 М/ф Губка Боб квадратные
штаны
14.30 М/ф Аватар
15.00 Т/с Дрейк и Джош
15.30 Т/с Папины дочки
16.00 Галилео
17.00 Веселые истории
18.00 Т/с Закрытая школа
19.00 Т/с Ангел или демон
20.00 Т/с Молодежка
21.00 Х/ф Соблазнитель
23.40 Чо происходит?
00.00 С.У.П
00.55 Истории в деталях
01.20 Музыка
05.00 Музыка
moldova
MOLDOVA 1
6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15
- ŞTIRI.
6.15 Baştina. Magazin agricol.
7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!
9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).
9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).
9.45 Film muzical. Dragostea ce
opreşte sori şi stele.
10.35 Reporterul de gardo.
11.00 Buno seara! Talk-show.
12.00 World stories - lumea în
reportaje.
12.30 Art-club (rus).
13.10 Vladimir Serbuşco. La o
aniversare. Program muzical.
14.15, 3.10 Serial. SECRETARUL
(Columbia, 2011).
15.00 Documentar. Teoria
improbabilităţii.
15.30 Documentar. Atlasul lumii
animale.
15.55 Săptămâna sportivo.
16.30 Accente economice.
17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ
(Canada).
18.00 Cine vine la noi. Program de
divertisment.
19.00, 4.00 MESAGER.
19.25 Fotbal. Meci amical. Moldova
- Lituania. Transmisiune
în direct de pe Stadionul
Zimbru.
22.20 Portrete în timp. Iurie
Odobescu, creator de mobilo
teatralo.
2 plus
PLUS
7:00 Telejurnal
9:00 Serial
10:00 Emisiune divertisment
10:20 Teleshopping
11:00 „Reporter” buletin
informational
11:10 O dată-n viaţă
informational
13:10 Romania turistica
14:00 Telejurnal
14:35 Serial
16:30 Teleshopping
16:45 Teleenciclopedia
informational
informational
20:00 Telejurnal
20:30 Serial
21:30 Serial
22:30 Serial
informational (Reluare)
1:25 „Reporter” buletin informational
(Reluare)
1:50 Întrebări şi răspunderi
2:40 Vreau să fiu
u sănătos!
3:05 Tezaur folcloric
3:10 Sport
3:25 Telejurnal
pro
PRO tv
TV
07.00 Ştirile
10.05 Teleshopping
10.20 Serial: Tânâr şi neliniştit
11.00 Apropo tv
12.00 Promotor
13.00 Ştirile
13.45 Teleshopping
14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit,
ep. 4618
15.00 Film: Cutremur sub gheturi
17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin
17.30 La Maruţă
19.00 Ştirile
21.00 În Profunzime
22.30 Ştirile
23.05 Serial: Homeland: Reţeaua
terorii, ep. 8, an 1
01.30 Fabricat în Moldova
04.45 Ştirile
05.00 La Maruţă
06.15 Ştirile
aici
AICI tv
TV
6.55 Povestea zilei
6.58 Între DEX și STRADĂ
7.00 Consumăm în Moldova
(reluare)
7.20 Retrospectiva săptămânii
(reluare)
7.22 Meteo
7.24 Povestea zilei
7.30 Fără scenă (reluare)
7.55 – 12.55 Program al posturilor
locale
12.55 Povestea zilei
13.00 Consumăm în Moldova
(reluare)
13.20 Retrospectiva săptămânii
(reluare)
13.22 Meteo
13.30 Fără scenă (reluare)
locale
19.30 AICI Știri
19.50 Rata de schimb
19.52 Meteo
20.00 Eu am dreptul
20.25-22.55 Program al posturilor
locale
tv7-ntv
TV7�NTV
05.00 Х/ф Я покажу тебе Москву
06.30 Первая передача
07.00 НТВ утром
08.30 Луч света
09.00 Сегодня
09.20 Кулинарный поединок
10.10 До суда
11.00 Суд присяжных
12.30 Суд присяжных.
Окончательный вердикт
13.35 Дело врачей
14.30 Поедем, поедим!
15.25 Прокурорская проверка
16.30 Говорим и показываем
17.15 Обзор. Чрезвычайное
происшествие
17.30 Сotidian (rom)
18.30 Т/с ППС
20.30 Сегодня в Молдове
21.00 Politica
23.00 Сегодня. Итоги
23.25 Т/с Карпов. Сезон второй
tnt
TNT
06.00 Школа ремонта Танюшкина однушка
07.00 Перезагрузка
08.00 Два с половиной повара.
Открытая кухня
08.30 Istorii urbane
09.05 Дом-2. Lite
10.30 Экстрасенсы ведут
расследование
11.30 Д/ф Плата за скорость
12.30 Т/с Счастливы вместе
13.30 Т/с Универ
14.30 Т/с Универ. Новая общага
15.00 Т/с НЕZЛОБ
15.30 Т/с Интерны
20.05 Х/ф Джейн Остин
22.30 Дом 2. Город любви
00.10 Дом 2. После заката
02.45 Почувствуй нашу музыку!
04.15 Comedy Woman
jurnal
Jurnal tv
TV
22:30
Jurnal
JURNAL de
DE chişinău
CHIȘINĂU
Anul
ANUL XIV, numărul
NUMĂRUL 85 (1294)
Luni — Joi
Vineri,
VINERI,
noiembrie 2013
15 NOIEMBRIE
Programe TV
Cei
4400
21
marţi, 19 noiembrie
MARŢI,
NOIEMBRIE 2013
MOLDOVA 1, 7.10
Bună dimineaţa!
Jurnal TV, 20.30
JURNAL
Film: „În spatele liniilor
inamice”
n Locotenentul de

aviaţie Chris Burnett
este nemulţumit de
faptul că strategiile
politice îl împiedică
ştie
să facă ceea ce știe
cel mai bine – să
piloteze.
TVR 1, 23.30
Film: „Iris”
n Între John și
şi Iris a

existat o dragoste
adevărată de aproape 40 de ani, în care
adevărata esenţă
a căsătoriei – a-ţi
petrece întreaga viaţă
alături de tot ceea
ce ţine de celălalt de
lângă tine – iese la
suprafaţă.
jurnal
JURNAL tv
TV
06:30 Deşteptarea!
06:55 Earth TV
07:05 Deşteptarea!
07:55 Earth TV
08:05 Deşteptarea!
08:55 Earth TV
09:45 Documentar
10:30 Teleshopping
10:45 Ora de ras
11:45 Pastila de ris
11:55 Earth TV
12:55 Earth TV
13:00 Jurnal extern
13:55 Earth TV
15:55 Leacuri pentru neamuri
15:58 Earth TV
16:00Intrigi la New York, Serial TV
16:45 Teleshopping
16:55 Earth TV
18:55 Meteo
18:58 Earth TV
19:30 Mai pe scurt
20:30 Film In spatele liniilor inamice
22:30 Jurnalul serii
22:55 Mai pe scurt
22:58 Earth TV
prime
PRIME
07.00 Prima Ora
09.15 Teleshopping
18.55 Давай поженимся!
21.40 Время
22.15 Т/с Крик совы
01.05 Солдаты напрокат
01.55 Prima Ora
tvr 1
TVR
Meteo
comedie
11.30 Minunile naturale ale Europei
12.30 Tribuna partidelor
parlamentare
13.00 EURO polis
14.00 Telejurnal Sport Meteo
România Dacia
15.00 Teleshopping
15.30 Maghiara de pe unu
Beneficiar
16.50 Bene
ciar România
România Dacia
18.50 Interes general
19.45 Sport
România Dacia
21.10 Între bine şi rău
22.30 Biziday
Lumea
23.30 Film: Iris
01.05 Interes general
acasă
ACASĂ
06.45 Serial: Furtuna din adancuri
08.45 VideoClipuri
09.00 Teleshopping
10.15 VideoClipuri
11.45 Teleshopping
13.00 Teleshopping
13.15 VideoClipuri
14.30 Serial: Triumful dragostei
Suet de gheaţă
16.30 VideoClipuri
23.00 Cancan. ro
23.30 Dincolo de poveştiri
02.30 Cancan. ro
04.45 Cancan. ro
Suet de gheaţă
tvr 2
TVR
moldova
MOLDOVA 1
07.15 Teleshopping
ep. 3
ep. 4
fermecat
11.10 Teatru
12.15 Muzica DP2
12.30 Aerul Muntilor
George Enescu
14.00 Teleshopping
14.30 Cultura minorităţilor
15.00 Memorialul Durerii
17.00 Videoterapia
19.00 Kenya, satul femeilor
20.00 Destine ca-n filme
lme
21.00 Festivalul International de
Circ de la Monte-Carlo, editia
a 34-a, 2010
21.30 M MAGAZIN
22.00 Ora de ştiri
23.00 Serial: În umbra legii, ep. 3
23.50 Serial: Trei regate, ep. 78
George Enescu
02.30 Videoterapia
6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.25
- ŞTIRI.
6.15 Cuvintele Credinţei.
7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!
9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).
9.45, 17.15 Serial. O LUME
DISPĂRUTĂ (Canada).
10.30 Moldovenii de pretutindeni.
12.15 La noi în sat.
13.10, 18.00 Cine vine la noi.
Program de divertisment.
(Columbia, 2011).
15.00 Documentar. 15.35
Documentar. Plăcerea din
farfurie.
16.30 Unda Bugeacului.
19.00, 4.00 MESAGER.
19.40 Povestea.
19.55 Moldova în direct.
22.20 Dialog social.
22.40 În Premiero. Filmul 11.30
semnat de tânărul cineast
N.Negară.
23.40 Festivalul Internaţional al
Duetelor de Pianişti Strugure
de Chihlimbar.
0.35 Ştiri pozitive.
reportaje.
4.30 Vladimir Serbuşco. La o
aniversare. Program muzical.
sts
STS
штаны
21.00 Х/ф Погоня
00.00 С.У.П
01.20 Музыка
05.00 Музыка
plus
2 PLUS
7:00 Telejurnal
9:00 Serial
10:20 Teleshopping
11:00 Reporter buletin informational
14:00 Telejurnal
14:35 Serial
16:30 Teleshopping
18:00 Distractis - Distilat de
comedie
20:00 Telejurnal
20:30 Serial
21:30 Serial
22:30 Serial
(Reluare)
(Reluare)
1:02 Interes general
1:55 Între bine şi rău
3:10 Sport
3:25 Telejurnal
(Reluare)
pro TV
tv
PRO
07.00 Ştirile
10.05 Teleshopping
11.00 Serial: Merlin, ep. 12, 13
13.00 Ştirile
13.45 Teleshopping
ep. 4619
15.00 MasterChef - Proba
celebrităţii
17.30 La Maruţă
19.00 Ştirile
20.45 MasterChef - Proba
celebrităţii
22.30 Ştirile
23.00 Promotor
terorii
04.30 Ştirile
05.00 La Maruţă
06.15 Ştirile
aici tv
AICI
TV
6.55 Povestea zilei
6.58 Între DEX și STRADA
7:00 AICI Știri (reluare)
7:20 Rata de schimb
7:22 Meteo
7:24 Povestea zilei
7:26 Între DEX și STRADA
7:30 Eu am dreptul (reluare)
locale
13:20 Rata de schimb
13:22 Meteo
13:24 Povestea zilei
13.55 – 19.25 program al posturilor
locale
19:30 AICI Știri
19:52 Meteo
20:00 Generația Contra
20:25-22:55 program al posturilor
locale
23:22 Meteo
tv7-ntv
TV7�NTV
05.00 Politica
09.20 Квартирный вопрос
10.10 До суда
14.30 Чудо техники
18.30 Т/с ППС
21.00 Politica
tnt
TNT
06.00 Школа ремонта
06.50 Про декор
07.30 Дурнушек.net
08.00 Фитнес
11.30 Д/ф Сбежавшие невесты
15.30 Т/с Реальные пацаны
18.00
18.35
19.05
19.35
20.05 Х/ф Русалка
20.05
22.15
23.15
23.50
00.15
01.05
01.55
02.25
03.25
03.55 Х/ф Джейн Остин
03.55
miercuri, 20 NOIEMBRIE
noiembrie 2013
MIERCURI,
JURNAL TV, 20.30
Film: „Viaţa stranie a
lui Timothy Green”
n Când cei doi află

că nu pot avea copii,
şi dezamădisperaţi și
giţi, strâng într-o cutie
toate visele lor despre
a avea un copil.
Cutia va fi…
TVR 2, 23.00
Serial: În umbra
legii, ep. 4
TVR 1, 23.30
Film: „Asasinarea lui
John F. Kennedy: Teoriile conspiraţiei”
n Filmul îl are în cen
tru pe Jake Epping,
un profesor de limba
engleză în vârstă de
35 de ani din Maine.
Epping se folosește
de acest portal pentru
a preveni asasinarea
președintelui John F.
Kennedy.
jurnal
JURNAL tv
TV
tvr 1
TVR
moldova
MOLDOVA 1
pro TV
tv
PRO
06:30 Deşteptarea!
06:55 Earth TV
07:05 Deşteptarea!
07:55 Earth TV
08:05 Deşteptarea!
08:55 Earth TV
09:45 Documentar
10:30 Teleshopping
10:45 Paparazzi
11:55 Earth TV
12:55 Earth TV
13:00 Jurnal extern
13:55 Earth TV
15:58 Earth TV
16:45 Teleshopping
16:55 Earth TV
18:55 Meteo
18:58 Earth TV
19:30 Mai pe scurt
20:30 Film Viaţa stranie a lui
Timothy Green
Meteo
Lumea
Beneficiar
12.00 Bene
ciar România
12.30 Vreau să fiu
u sănătos!
13.00 Opre Roma - Ora romilor
România Transilvania
15.00 Teleshopping
15.30 Convieţuiri
16.50 Europa mea
18.50 La vârf
19.45 Sport
21.00 Dosar România
22.00 Dispăruţi fără urmă
22.30 Biziday
Lumea
23.30 Asasinarea lui John F.
Kennedy: Teoriile conspiraţiei
07.15 Teleshopping
ep. 5
ep. 6
11.00 Destine ca-n filme
lme
12.00 Drumul succesului
12.30 Climă, intemperii, catastrofe
George Enescu
14.00 Teleshopping
14.30 Cultura minorităţilor Identităţi
15.00 D’ale lu’ Mitică
17.00 Videoterapia
19.00 A trăi dincolo de Cercul Arctic
20.10 8 într-o barcă
21.30 M MAGAZIN
22.00 Ora de ştiri
George Enescu
02.30 Videoterapia
05.20 Mesager
6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50
- ŞTIRI.
6.15, 1.00 Unda Bugeacului.
6.45 Documentar. Shift - viaţa în era
digitalo.
7.10, 8.15, 1.30 Buno dimineaţa!
9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).
10.30 Natura în obiectiv.
12.00 Cultura azi.
12.45 Tezaur.
(Columbia, 2011).
14.50 Fii tânăr!
15.35 Documentar. La drum.
16.00 Magazinul copiilor.
16.30 Ñâiòàíîê.
19.00, 4.00 MESAGER.
19.40 Povestea.
19.55, 4.30 Moldova în direct.
22.20 Avangaraj.
23.20 Paul Goma, revine acasă.
0.00 Săptămâna sportivă.
0.40 Un sfert de vorbo cu Ilona
Spătaru.
07.00 Ştirile
10.05 Teleshopping
11.00 Film: Nu capitulez
13.00 Ştirile
13.45 Teleshopping
ep. 4620
15.00 Film: Vremea dreptăţii
17.30 La Maruţă
19.00 Ştirile
20.45 Serviciul Român de Comedie,
ep. 7
21.45 Tanti Florica, ep. 8
22.30 Ştirile
terorii
04.30 Ştirile
05.00 La Maruţă
06.15 Ştirile
prime
PRIME
acasă
ACASĂ
sts
STS
plus
2 PLUS
aici tv
AICI
TV
07.00 Prima Ora
09.15 Teleshopping
21.40 Время
22.15 Т/с Шулер
23.15 К юбилею актера. А.
Баталов. Я не торгуюсь с
судьбой
01.05 Политика
01.55 Prima Ora
08.45 VideoClipuri
09.00 Teleshopping
10.15 VideoClipuri
11.45 Teleshopping
13.00 Teleshopping
13.15 VideoClipuri
Suflet
15.30 Serial: Su
et de gheaţă
16.30 VideoClipuri
23.00 Cancan. ro
23.30 Friendzone
02.30 Cancan. ro
03.00 Friendzone
04.45 Cancan. ro
Suflet
06.00 Serial: Su
et de gheaţă
tvr 2
TVR
штаны
21.00 Х/ф Нереальный
блокбастер
00.00 С.У.П
01.20 Музыка
05.00 Музыка
7:00 Telejurnal
9:00 Serial
10:20 Teleshopping
informational
11:10 Preţuieşte viaţa!
informational
14:00 Telejurnal
14:35 Serial
15:30 Serial
16:30 Teleshopping
informational
18:00 Duminica în familie
informational
20:00 Telejurnal
20:30 Serial
21:30 Serial
22:30 Serial
informational (Reluare)
1:10 „Reporter” buletin informational
(Reluare)
1:30 Garantat 100%
2:20 La vârf
3:10 Sport
3:25 Telejurnal
6.55 Povestea zilei
7:20 Rata de schimb
7:22 Meteo
7:24 Povestea zilei
7:30 Generația Contra (reluare)
locale
13:22 Meteo
13:30 Generația Contra (reluare)
locale
19:30 AICI Știri
19:52 Meteo
20:00 Eu am dreptul
locale
23:22 Meteo
tv7-ntv
TV7�NTV
05.00 Politica
09.20 Очная ставка
10.10 До суда
14.30 Главная дорога
18.30 Т/с ППС
21.00 Politica
tnt
TNT
08.00 Фитнес
11.30 Д/ф Слуги
20.05 Х/ф Модильяни
04.25 Х/ф Русалка
22
Vineri,
VINERI,
15 noiembrie
NOIEMBRIE 2013
jurnal
Jurnal tv
TV
Jurnal
JURNAL de
DE chişinău
CHIȘINĂU
Anul
ANUL XIV, numărul
NUMĂRUL 85 (1294)
19:50
Programe TV
Luni — Joi
Minţi
criminale
joi,
JOI, 21 noiembrie
NOIEMBRIE 2013
Moldova
MOLDOVA 1, 17.15
Serial: „O LUME DISPĂRUTĂ”
n
 La sfârşitul
sfârșitul se-
colului al XX-lea, un
grup de profesori
visători şi
și aventurieri
pleacă în căutarea
unei lumi izolate, care
se află departe de
ochii profanilor, doar
pentru cei care cred
în existenţa ei.
Jurnal
JURNAL TV, 20.30
Cabinetul din Umbră
cu Val Butnaru
jurnal
JURNAL tv
TV
tvr
TVR 1
tvr
TVR 2
moldova
MOLDOVA 1
06:30 Deşteptarea!
06:55 Earth TV
07:05 Deşteptarea!
07:55 Earth TV
08:05 Deşteptarea!
08:55 Earth TV
09:45 Documentar
10:30 Teleshopping
10:45 Asfalt de Moldova Revenire Acasă
11:55 Earth TV
12:55 Earth TV
13:00 Jurnal extern
13:55 Earth TV
16:45 Teleshopping
18:55 Meteo
18:58 Earth TV
19:30 Mai pe scurt
20:30 Cabinetul din Umbră cu Val
Butnaru
Meteo
12.00 Europa mea
parlamentare
13.00 De joi până joi
România Autostrada
15.00 Teleshopping
15.30 Akzente
16.50 Lozul cel mare
18.10 Din Ţara de Foc la Tijuana
România Autostrada
18.50 Ora de business
19.45 Sport
20.00 Telejurnal Meteo Omologarea
tragerilor Joker, Loto 5/40,
Loto 6/49 şi Noroc
România Autostrada
21.00 Festivalul Naţional de Folclor
Ion Macrea.
00.00 Legenda vişinie Un sport show dedicat echipei Rapid
Bucureşti
comedie
07.15 Teleshopping
ep. 7
ep. 8
12.30 Climă, intemperii, catastrofe
George Enescu
14.00 Teleshopping
14.30 Cultura minorităţilor Maghiara
de pe doi
15.00 Ferma
17.00 Videoterapia
19.00 Uleiul de argan-aurul alb al
Marocului
20.10 În ţara minunilor
21.30 M MAGAZIN
22.00 Ora de ştiri
23.50 Zon@ IT
George Enescu
02.10 Uleiul de argan-aurul alb al
Marocului
03.05 Videoterapia
6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50
- ŞTIRI.
6.15, 1.00 Ñâiòàíîê.
6.45 Cinemateca universalo.
8.30 Domnului să ne rugăm!
Liturghie pentru Cinstirea
Arhanghelilor Mihail şi Gavriil.
Transmisiune în direct.
10.45 Documentar. Shift - viaţa în
era digitalo.
12.00 O searo în familie.
14.05 Documentar. La drum.
(Columbia, 2011).
15.15 Erudit-cafe. Concurs.
16.00 Părinţi şi copii.
16.30 Sub acelaşi cer.
17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).
19.00, 4.00 MESAGER.
19.40 Povestea.
20.50 Super-loto 5 din 35.
22.20 Reporterul de gardo.
22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona
Spătaru.
23.10 Festivalul Internaţional al
Duetelor de Pianişti Strugure
de Chihlimbar.
prime
PRIME
Pro
PRO TV, 20.45
Serial: „Las Fierbinţi”
n
 Acţiunea se petre-
ce în satul Fierbinţi,
acolo unde existenţa
locuitorilor se desfăşoară
fășoară lent, într-un
paradis rural care s-a
adaptat, în stil pur
românesc, la vremurile moderne.
07.00 Prima Ora
09.15 Teleshopping
21.40 Время
22.15 Т/с Шулер
23.15 День, когда убили Кеннеди
01.05 На ночь глядя
01.50 Prima Ora
acasă
ACASĂ
08.45 VideoClipuri
09.00 Teleshopping
10.15 VideoClipuri
11.45 Teleshopping
13.00 Teleshopping
13.15 VideoClipuri
Suet de gheaţă
16.30 VideoClipuri
23.00 Cancan. ro
23.30 Serial: Friendzone
02.30 Cancan. ro
03.00 Serial: Friendzone
04.45 Cancan. ro
Suet de gheaţă
sts
STS
штаны
21.00 Х/ф Иоанна - женщина на
папском пристоле
00.00 С.У.П
01.20 Музыка
05.00 Музыка
pro
PRO tv
TV
07.00 Ştirile
10.05 Teleshopping
10.20 Serial: Tânăr si nelinistit
11.00 Film: Vremea dreptăţii
13.00 Ştirile
13.45 Teleshopping
ep. 4621
15.00 Film: Rapită în plină zi
17.30 La Maruţă
19.00 Ştirile
20.45 Serial: Las Fierbinţi, ep.
10, 11
22.30 Ştirile
terorii
04.30 Ştirile
05.00 La Maruţă
06.15 Ştirile
2 plus
PLUS
7:00 Telejurnal
9:00 Serial
10:20 Teleshopping
13:10 Maşini, teste şi verdicte
14:00 Telejurnal
14:35 Serial
15:30 Serial
16:30 Teleshopping
20:00 Telejurnal
20:30 Serial
21:30 Serial
22:30 Serial
(Reluare)
(Reluare)
1:55 Ora de business
2:45 In grădina Danei
3:10 Sport
3:25 Telejurnal
(Reluare)
aici
AICI tv
TV
6.55 Povestea zilei
7:20 Rata de schimb
7:22 Meteo
7:24 Povestea zilei
locale
13:22 Meteo
locale
19:30 AICI Știri
19:52 Meteo
20:00 Documentar
20:25-22:55 Program al posturilor
locale
23:22 Meteo
tv7-ntv
TV7�NTV
05.00 Politica
09.20 Дачный ответ
10.10 До суда
14.30 Спасатели
18.30 Т/с ППС
21.00 Politica
tnt
TNT
08.00 Фитнес
11.30 Д/ф Шопоголики
15.00
15.30
15.30 Т/с Деффчонки
18.00
18.35
19.05
19.35
20.05
20.05 Х/ф Свои
22.45
23.45
00.20
00.30
01.20
02.10
02.40
03.40
03.40 Х/ф Модильяни
Vineri,
VINERI, 22 noiembrie
NOIEMBRIE 2013
TV 7, 14.30
Emisiunea:
Медицинские
тайны (Tainele
medicinei)
Jurnal
JURNAL TV, 20:30
Film: „Cavalerul negru: Legenda renaşte”
n
 Au trecut 8 ani
de când Batman a
disparut în noapte,
transformându-se din
acel moment din erou
în fugar.
jurnal
JURNAL tv
TV
06:30 Deşteptarea!
06:55 Earth TV
07:05 Deşteptarea!
07:55 Earth TV
08:05 Deşteptarea!
08:55 Earth TV
09:45 Documentar YELLOWSTONE
ep.3
10:30 Teleshopping
10:45 Patrula Jurnal TV
11:55 Earth TV
12:55 Earth TV
13:00 Jurnal extern
13:30 Modern Family (2009) - Serial
TV O familie modernă, S02E23
13:55 Earth TV
14:00 Ghost Whisperer (2005) Mesaje
de dincolo Serial TV S04E07
15:58 Earth TV
16:00 Gossip Girl,Intrigi la New York,
Serial TV, S03E21
16:45 Teleshopping
16:55 Earth TV
17:15 Прямой Разговор
18:55 Meteo
18:58 Earth TV
19:50 În mintea criminalului, The
mentalist, Serial TV S04E23
20:30 The Dark Knight Rises (2012),
Cavalerul negru: Legenda
prime
PRIME
TVR 1, 21.10
Film: „Totul despre
Eva”
n
 Ştiind
Știind cum merg
lucrurile în lumea
filmului, vedeta ştie
știe
că acest lucru poate
reprezenta o turnură
fatală pentru cariera
ei, însă nu ia seama
de pericolul pe care îl
constituie Eva.
07.00 Prima Ora
09.15 Teleshopping
17.05 Человек и закон
19.55 Поле чудес
21.10 Время
21.40 Moldova are Talent
23.25 Универсальный артист
02.00 Х/ф Голубой Макс
04.45 Т/с Замороженная планета
tvr
TVR 1
tvr
TVR 2
moldova
MOLDOVA 1
Meteo
10.30 37°C Partea I
11.20 ANDOnevralgicul de sâmbătă
11.25 37°C Partea a II-a
12.00 România deşteaptă
parlamentare
13.00 Legenda vişinie
13.30 M. A. I. aproape de tine
România Petrom
15.00 Teleshopping
15.30 Oameni ca noi
16.00 Parlamentul României
16.50 Finanţe şi afaceri. Un talkshow
România Petrom
18.50 Calea europeană
19.45 Sport
România Petrom
21.10 Film: Totul despre Eva
23.30 Film: Nopţi însângerate
01.30 Film: Mecanicul Generalei
07.15 Teleshopping
ep. 9
ep. 10
09.00 Uleiul de argan- aurul alb al
Marocului
11.10 În Ţara minunilor
12.30 Climă, intemperii, catastrofe,
ep. 3
George Enescu
14.00 Teleshopping
14.30 Cultura minorităţilor Maghiara
de pe doi
15.00 Rezistenţa prin cultură
16.00 Serial: Capri, sez. 3, ep. 7
17.00 Videoterapia
19.00 Taipei 101- Aproape de cerul
Taiwan-ului
20.10 Film: Ziua absolvirii
21.50 MUZICA DP2
22.00 Ora de ştiri
23.50 Motomagia
01.20 Concertele Enescu
02.10 Taipei 101- Aproape de cerul
Taiwan-ului
6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00
- ŞTIRI.
6.15, 1.00 Sub acelaşi cer.
digitalo.
9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).
10.30, 0.10 Un sfert de vorbo cu
Ilona Spătaru.
10.50 Legendele muzicii.
12.00 Destine de colecţie.
12.30 Poftiţi la maso.
(Columbia, 2011).
14.55 Documentar. Euromaxx.
15.25 Ring Star. Concurs muzical.
16.30 Stil nou.
19.00, 4.00 MESAGER.
19.40 Povestea.
19.55 Buno seara! Talk-show cu
Mircea Surdu.
22.20 Fii tânăr!
23.05 Serial. SIMULATORII
(Argentina).
0.30 Festivalul Internaţional Regina
Vioară. Selecţiuni.
5.35 Reporterul de gardă.
acasă
ACASĂ
sts
STS
2 plus
PLUS
08.45 VideoClipuri
09.00 Teleshopping
10.15 VideoClipuri
11.45 Teleshopping
13.00 Teleshopping
13.15 VideoClipuri
Suet de gheaţă
16.30 VideoClipuri
22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti!
Suet de gheaţă
штаны
19.00 Уральские пельмени
20.00 Люди хэ
21.00 Х/ф Черное золото
00.00 С.У.П
01.20 Музыка
05.00 Музыка
7:00 Telejurnal
9:00 Serial
10:20 Teleshopping
13:10 Ora de business
14:00 Telejurnal
14:35 Serial
16:25 Teleshopping
20:00 Telejurnal
20:30 Serial
21:30 Serial
22:30 Serial
(Reluare)
(Reluare)
0:55 Festivalul Naţional de Folclor
Ion Macrea
3:25 Telejurnal
(Reluare)
5:25 Imnul Romaniei
pro
PRO tv
TV
07.00 Ştirile
10.05 Teleshopping
11.00 Film: Rapită în plină zi
13.00 Ştirile
13.45 Teleshopping
ep. 4622
15.00 Film: Totul pentru fetele mele
17.30 La Maruţă
19.00 Ştirile
20.45 Dansez pentru tine
05.00 La Maruţă
06.15 Ştirile
aici
AICI tv
TV
6.55 Povestea zilei
7:20 Rata de schimb
7:22 Meteo
7:24 Povestea zilei
7:30 Documentar
locale
13:22 Meteo
13:30 Documentar
locale
19:30 AICI Știri
19:52 Meteo
20:00 În grădina dorului
locale
23:22 Meteo
tv7-ntv
TV7�NTV
05.00 Politica
09.20 Ты не поверишь!
10.10 До суда
14.30 Медицинские тайны
18.30 Т/с ППС
21.00 Следствие вели...
22.00 Reporter in misiune
tnt
TNT
08.00 Фитнес
11.30 Д/ф Учителя против
учеников. Школа
выживания
15.30 Х/ф Универ
20.05 Comedy Woman
21.05 Комеди Клаб
22.05 Comedy Баттл. Без границ
23.05 ХБ Комедийная
01.35 Х/ф Свои
05.40 Наша Russia
jurnal TV
tv
Jurnal
Jurnal DE
de CHIȘINĂU
chişinău
JURNAL
Anul XIV, NUMĂRUL
numărul 85 (1294)
ANUL
15.00
Vineri,
VINERI,
noiembrie 2013
15 NOIEMBRIE
Programe TV
Sâmbătă — Duminică
White Collar
23
sâmbătă, 23 noiembrie
SÂMBĂTĂ,
NOIEMBRIE 2013
TVR 2, 13.00
Popasuri folclorice
Jurnal TV, 19:30
JURNAL
Film: „Idilă de
noiembrie”
n Nelson este un

tip foarte dedicat
profesiei sale în
domeniul marketingului. El se duce
să dea examenul
pentru carnetul de
şofer
șofer care-i expirase.
Acolo, din cauza lui,
Sara pică testul.
jurnal TV
tv
JURNAL
tvr 1
TVR
tvr 2
TVR
moldova 1
MOLDOVA
06:30 The Land Before Time VI
07:55 Earth TV
08:00 Deşteptarea de week-end
08:55 Earth TV
09:55 Earth TV
10:00 Teleshopping
10:15 Film de animaţie The Little
Mermaid: Inceputul lui Ariel
(2008)
11:50 Mai pe scurt
11:55 Earth TV
12:00 Film The Sisterhood of the
Traveling Pants 2 (2008)
13:55 Earth TV
14:00 A fost odată ca niciodată,
Serial TV
14:55 Earth TV
15:00 Chuck (2007), Serial
15:45 Teleshopping
15:55 Earth TV
16:00 Film The astronaut farmer
17:55 Earth TV
18:00 Patrula Jurnal TV
18:55 Earth TV
19:30 Film Idilă de noiembrie
21:30 Păpuşefii
Păpuşei
21:45 Film Gamer
23:30 Film 2012 (2009)
02:00 Film Sweet November (2001)
Idilă de noiembrie
04:00 Film Gamer (2009) Gamer Jocul supravieţuirii
05:55 Earth TV
Lumea
06.55 Zestrea românilor
08.30 Clubul desenelor animate
Ciocănitoarea Woody
09.00 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie
McDowd, ep. 8
09.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie
McDowd, ep. 9
10.00 Bene
ciar România
Beneficiar
10.35 Garantat 100%
11.30 Parteneri de week-end
12.00 Tezaur folcloric
13.00 Ora regelui
14.35 37°C Partea I
15.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă
15.30 37°C Partea a II-a
16.00 Fotbal Liga 2 CS U Craiova Universitatea Craiova
17.00 De la A la in
nit
infinit
18.50 Teleenciclopedia
19.45 Sport
21.10 Film: Cavalerul Apocalipsei
22.45 Film: Trădător
00.45 Profesioniştii...
Lumea
02.15 Sport
03.20 Viaţa satului. Partea I
07.15 Teleshopping
07.30 Ferma
08.30 Magazin UEFA Champions
League 2013 - 2014
09.00 Zon@ IT
09.30 Motomagia
11.30 Festivalul International de
Circ de la Monte-Carlo, editia
a 34-a, 2010
12.00 Cap compas
12.30 5 x 5 minute de istorie
13.00 Popasuri folclorice
14.10 Film: Taxi pentru Canada
17.00 Gala Master Class Mariana
Nicolesco
18.30 Lumea azi
19.00 Rugby Meci test: România-Fiji
21.10 Film: Viaţa în paşi de dans
23.10 Film: Jack se îndrăgosteşte
01.45 Film: Taxi pentru Canada
03.20 MUZICA DP2
05.20 Mesager
fermecat
6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI.
6.15 Documentar. Drumeţii.
(Telefilm7.10 Film. TROIŢA (Tele
lmChişinou, 1990).
digitalo.
9.00 Documentar. Teoria
improbabilităţii.
9.30 Documentar. Atlasul lumii
animale.
10.00 Magazinul copiilor.
10.30 Părinţi şi copii.
11.00 Casa mea.
11.30 Stil nou.
12.00 Prezentarea filmului
lmului 11.30.
13.00 Ştiri pozitive.
13.25 Prin muzico în Europa.
14.45 Documentar. Arts 21.
15.15 In memoriam. Aureliu
Busuioc.
16.00 Documentar. Euroboxx.
16.30 Documentar. Euromaxx.
17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).
17.15 Art-club (rus).
17.50 Orchestra Mugurel. Program
muzical.
18.10 Erudit-cafe. Concurs.
19.00, 4.00 MESAGER.
19.35 Povestea.
19.50 O seară în familie.
21.25 Dor. In memoriam. Doina
Aldea-Teodorovici.
22.20 Serial. CRIMINI (Italia).
0.10 Fii tânăr!
1.00 Avangaraj.
2.00 Portrete în timp
prime
PRIME
Jurnal TV, 21.45
JURNAL
Film: „Jocul
supravieţuirii”
n În viitorul apropiat,

jocurile de strategie
ajung la un cu totul alt
nivel: jucătorii nu mai
controlează entităţi
virtuale, ci chiar
oameni în carne şi
și
oase, în lupte pe viaţă
şi
și pe moarte.
06.10 Гении и злодеи
06.35 Х/ф Дорогой мой человек
08.20 Играй, гармонь любимая!
09.00 Умницы и умники
09.45 Слово пастыря
10.15 Moldova are Talent
12.20 Идеальный ремонт
13.10 Teleshopping
13.30 Ледниковый период
16.05 Т/с Вепрь
18.00 Угадай мелодию
18.30 Сочи-2014. До старта
осталось совсем немного
19.00 Футбол. ЦСКА - Спартак. В
перерыве - Новости
21.25 Время
21.50 Сегодня вечером
23.35 Успеть до полуночи
00.10 Бит-квартет Секрет: 30 лет
на бис!
01.40 Х/ф Ликвидатор
03.05 Х/ф Убийство в СаншайнМенор
acasă
ACASĂ
08.45 VideoClipuri
09.00 Teleshopping
10.15 VideoClipuri
11.45 Teleshopping
13.00 Teleshopping
13.15 VideoClipuri
13.30 Serial: Iubiri vinovate
15.30 Serial: Cântec de iarnă
16.30 VideoClipuri
sts
STS
06.30 Коллекция идей
штаны
08.30 Иностранная кухня
09.00 Съешьте это немедленно!
09.30 Сладкие истории
10.00 Свадебное платье
10.30 Главные люди
11.00 Живые истории
12.00 Д/ф Красота - страшная
сила!
13.00 Fitnessstar
13.30 6 кадров
14.00 Анекдоты
15.00 Дорожные войны
17.00 Уральские пельмени
18.30 Наше время
19.00 Семейное кино на СТС
21.00 Х/ф Слава
00.00 С.У.П
00.55 Музыка
pro TV
tv
PRO
07.00 Ştirile
10.00 Teleshopping
10.15 Ce se întâmplă, doctore?
10.35 I like IT
11.00 Promotor
13.00 Ştirile
13.30 Teleshopping
13.45 Serial: Căutătorii de mistere,
ep. 6, an 1
14.30 Dansez pentru tine
19.00 Ştirile
20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu
20.45 Vocea României
00.30 Promotor
02.00 Ce se întâmplă, doctore?
02.30 I like IT
plus
2 PLUS
8:00 100 De Moldoveni Au Zis
9:00 Teleshopping
9:15 Serial
13:45 Teleshopping
14:00 Telejurnal
14:55 Teleshopping
15:10 37°C*
17:00 Tema saptamanii
18:00 Serial
19:25 100 De Moldoveni Au Zis
20:30 Serial
1:10 Profesioniştii
2:30 Telejurnal
3:20 Viaţa satului
4:35 Viaţa satului
5:25 Imnul Romaniei
(Reluare)
aici TV
tv
AICI
6.55 Povestea zilei
7:20 Rata de schimb
7:22 Meteo
7:24 Povestea zilei
7:30 In grădina dorului (reluare)
locale
13:22 Meteo
13:30 In grădina dorului (reluare)
locale
19:30 Trasee
19:50 Meteo
19:54 Retrospectiva săptămânii
20:00 Regăsiri
locale
23:00 Trasee (reluare)
23:20 Meteo
23:30 Regăsiri (reluare)
locale
tv7-ntv
TV7�NTV
05.05 Т/с Семин. Возмездие
06.30 Смотр
08.00 Reporter in misiune
09.25 Главная дорога
10.00 Кулинарный поединок.
Ягудин - Тотьмянина
11.00 Квартирный вопрос
12.25 Т/с Игра
17.00 Я худею
18.00 ДНК
19.00 Центральное телевидение
19.55 Следствие вели...
20.50 Очная ставка
21.55 Остров
23.25 Х/ф Убей меня! Ну,
пожалуйста
01.20 Авиаторы
01.45 Т/с Игра
tnt
TNT
07.00 Comedy Woman
10.00 AI Show Talk show
11.00 Два с половиной повара
13.30 Битва экстрасенсов
15.00 Comedy Woman
18.00 STAND UP
19.00
20.00 Х/ф Профессионал
20.00
22.25 Комеди Клаб. Лучшее
22.25
23.00
00.00
00.35
01.00
01.50
02.20
03.20
03.50
04.40 STAND UP
04.40
05.30
duminică, 24 noiembrie
DUMINICĂ,
NOIEMBRIE 2013
MOLDOVA 1, 14.00
Baştina. Magazin
agricol
Jurnal TV, 19.30
JURNAL
Film: „Să fie
fie război!”
n Chris Pine și
şi Tom

Hardy sunt cei mai
buni agenţi operativi
şi
ai CIA, care sunt și
parteneri inseparabili
şi cei mai buni
și
prieteni... până ce
se îndrăgostesc de
aceeaşi femeie.
aceeași
jurnal TV
tv
JURNAL
06:30 The Land Before Time VII:
The Stone of Cold Fire (2000)
Tinutul stravechi VII: Piatra
focului rece
07:55 Earth TV
08:55 Earth TV
09:55 Earth TV
10:00 Teleshopping
10:15 Asfalt de Moldova - Revenirea
acasă
10:55 Earth TV
11:00 Documentar Nature’s great
event. Marile intimplari ale
naturii ep.4
11:55 Earth TV
12:00 Film Holes (2003) Găurile
13:55 Earth TV
14:00 A fost odată ca niciodată, Serial TV
14:55 Earth TV
15:00 Chuck (2007), Serial TV
S02E05
15:45 Teleshopping
15:55 Earth TV
16:00 Concert Madonna - Sticky &
Sweet Tour (2010)
17:55 Earth TV
18:00 Paparazzi
18:55 Earth TV
19:30 Film Să fie
e război!
21:15 Ora de ras
22:15 Film Rescue Dawn (2006)
Evadare in zori
00:15 Film Orphan (2009), Orfana
02:15 Film Să fie
e război!
04:00 Film Rescue Dawn (2006)
Evadare in zori
prime
PRIME
Jurnal TV, 22:15
JURNAL
Film: „Evadare în zori”
n Este o poveste

epică despre
supravieţuire, despre
şi nu în
prietenie și
ultimul rând despre
ororile războiului din
Vietnam.
06.10 Х/ф 13 поручений
07.10 Х/ф Суета сует
08.35 Служу Отчизне!
09.05 Здоровье
10.15 Teleshopping
10.30 Непутевые заметки
10.45 Пока все дома
11.30 Фазенда
12.20 К 400-летию царской
династии. Романовы
13.25 Свадебный переполох
14.25 Г. Бурков. Ироничный Дон
Кихот
15.30 Т/с Виктория
19.00 Replica
20.00 100 de moldoveni au zis
21.00 Sinteza saptamanii (rom)
21.40 Воскресное Время
22.45 Ледниковый период
01.40 Повтори! Пародийное шоу
03.40 Sinteza saptamanii (rom)
tvr 1
TVR
06.00 Teleenciclopedia
06.55 Zestrea românilor
07.30 Universul credinţei. Prima
parte
08.20 Simbolica
08.30 Universul credinţei. Partea
a II-a
09.30 Pro patria
10.00 In grădina Danei
10.35 Viaţa satului
11.50 Minutul de agricultură
12.00 Viaţa satului
13.00 Ultima ediţie
15.00 Tezaur folcloric
16.00 Duminica în familie
19.00 Lozul cel mare
19.45 Sport
20.45 Preţuieşte viaţa!
00.00 Garantat 100%
01.00 Duminica în familie
Lumea
03.45 Universul credinţei Prima
parte
04.30 Simbolica
04.35 Universul credinţei. Partea
a II-a
05.30 Teleshopping
acasă
ACASĂ
08.45 VideoClipuri
09.00 Teleshopping
10.15 VideoClipuri
11.45 Teleshopping
13.00 Teleshopping
21.30 Bingo România
01.00 Bingo România
tvr 2
TVR
07.15 Teleshopping
07.30 Cap compas
08.00 Popasuri folclorice
09.00 Ferma
10.10 În curtea bunicilor
12.00 Serial: Pistruiatul, ep. 7
13.00 Pescar hoinar
13.30 Natură şi sănătate
14.10 Film: Ştefan Luchian
18.30 Sport Plus. Magazin sportiv
19.00 Academicienii
20.10 Film: Între oglinzi paralele
22.00 Serial: Lumini şi umbre, ep. 8
23.10 Teatru
00.20 Film: Ştefan Luchian
02.00 Film: Între oglinzi paralele
03.35 Natură şi sănătate
04.05 MUZICA DP 2
05.20 Mesager
sts
STS
06.30 Практическая магия
штаны
08.30 Красота без жертв
09.30 Наше время
10.00 Fitnessstar
10.30 Женская форма. Красота
требует!
11.30 Д/ф Красота - страшная
сила!
12.30 Дорожные войны
15.00 Золотое наследие на СТС
17.00 Семейное кино на СТС
19.00 Даешь молодежь
21.00 Х/ф Волшебная страна
00.00 С.У.П
00.55 Музыка
moldova 1
MOLDOVA
6.05, 21.00, 23.50 - ŞTIRI.
6.15 Documentar. Xinjant.
7.15 Cuvintele Credinţei.
8.00 Documentar. Arts 21.
8.25 Cântec, Dor şi Omenia.
Program muzical.
8.40 Dialog social.
9.00 Poftiţi la maso.
9.30 Documentar. Monumente de
arhitecturo.
10.00 Ring Star. Concurs muzical.
11.00 Paul Goma revine acasă.
11.35 La datorie.
12.00 Focus. Magazin TV.
12.30 Natura în obiectiv.
13.00 Documentar. Plăcerea din
farfurie.
14.45 Tezaur.
15.00 Festivalul Internaţional de
interpretare vocalo Mărul
de Aur.
reportaje.
17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).
17.15 Cultura azi.
18.00 Evantai folcloric.
18.40 Loteria Milioane pentru
Moldova.
19.00, 4.00 MESAGER.
19.35 Povestea.
19.50 Documentar. Drumeţii.
Profill de savant. Eleonora
20.45 Pro
Vatamanu.
21.20 Fotbal non-stop.
22.20 Alex Calancea Band.
plus
2 PLUS
(Reluare)
7:25 Жди меня
8:20 Distractis - Distilat de comedie
9:15 Teleshopping
12:50 Serial
13:45 Teleshopping
14:00 Telejurnal
14:30 Teleshopping
14:45 Serial
20:00 Telejurnal
21:00 Moldova Are Talent
23:00 DA sau NU
3:45 Universul credinţei
4:30 Simbolica
4:35 Universul credinţei
5:25 Imnul Romaniei
(Reluare)
6:00 Telejurnal
pro TV
tv
PRO
07.00 Ştirile
10.00 Teleshopping
10.15 După 20 de ani
11.00 Film: Fraţii zburători
13.00 Ştirile
13.30 Teleshopping
13.45 Apropo Tv
18.00 România, te iubesc!
19.00 Ştirile
20.45 Film: Parker
23.00 Film: Cavalerul de oţel
02.00 Film: Parker
04.00 Film: Cavalerul de oţel
05.30 România, te iubesc!
aici TV
tv
AICI
6.55 Povestea zilei
7:20 Meteo
locale
(reluare)
13:22 Meteo
locale
19:30 Consumăm în Moldova
19:50 Meteo
20:00 Fără scenă
locale
23:00 Consumăm în Moldova
(reluare)
23:20 Meteo
23:30 Fără scenă (reluare)
locale
tv7-ntv
TV7�NTV
05.30 Т/с Семин. Возмездие
07.25 Их нравы Норвегия.
Венесуэла. Португалия
08.00 Спасатели
08.30 Готовим с Алексеем
Зиминым
09.25 Первая передача
09.55 Чудо техники
10.30 Поедем, поедим!
11.00 Дачный ответ
12.25 Х/ф Я - ангина!
13.20 Т/с Я - ангина!
16.20 Следствие вели... (repetare)
17.15 Советские биографии.
Надежда Крупская
18.30 ЧП. Обзор
19.55 Новые русские сенсации
20.55 Ты не поверишь!
21.50 Х/ф Сибиряк
23.30 Луч света
00.00 Егор 360
00.35 Как на духу. Бари Алибасов
- Никита Джигурда (заключ.)
01.25 Авиаторы
01.50 Х/ф Я - ангина!
tnt
TNT
07.00 Comedy Woman
10.00 Два с половиной повара.
Открытая кухня
10.30 Фитнес
12.00 Д/ф Красота на экспорт
13.00 Перезагрузка
14.00 Комеди Клаб. Лучшее
14.30 Т/с Деффчонки
18.30 ТНТ. MIX
19.00 AI Show Talk show
20.00 Битва экстрасенсов
21.30 STAND UP
01.10 Х/ф Профессионал
24
Vineri,
15 noiembrie 2013
Zigzag
La vârsta când trăieşti din amintire
De noaptea care vine-ţi zici ca domn:
Ce scurtă mai era pentru iubire
Şi cât de lungă este pentru somn!
Gheorghe bâlici
CINEMA
Angelina Jolie, în
rol de vrăjitoare
Actriţa Angelina Jolie, în rolul vrăjitoarei din „Frumoasa
din pădurea adormită”. Cum arată posterul de
promovare a filmului
Angelina Jolie va juca rolul lui Maleficent,
vrăjitoarea cea rea din „Frumoasa din pădurea
adormită”, în ecranizarea desenului animat
produs de Disney. Actriţa din Statele Unite o va
interpreta pe Maleficent în filmul care urmează
să fie lansat anul viitor, în martie, anunţă dailymail.co.uk, scrie mediafax.ro
Noaptea
Vedeta în vârstă de 39
de ani arată ameninţător în
posterul lansat de Disney.
Pe lângă trăsăturile ei puternice şi ochii pătrunzători,
Angelina a beneficiat şi de
o transformare cu ajutorul
machiajului, pentru a arăta
şi mai înfricoşător. Actriţa,
mamă a şase copii, poartă pomeţi protetici, un ruj
roşu aprins, pudră alb-porţelan şi lentile de contact
care adaugă nuanţe de verde
şi roşu ochilor ei albaştri.
Filmările pentru ecranizarea în care mai joacă şi
Elle Fanning, Sharlto Copley şi Sam Riley au avut loc
în Buckinghamshire, Regatul Unit, anul trecut. Filmul
se va axa pe evenimentele
care au făcut-o pe Maleficent rece şi necruţătoare şi
care au condus la blestemul
aruncat asupra micuţei Aurora, jucată de Fanning.
Angelina spune că se bucură de faptul că Disney va
spune povestea şi din punctul de vedere al personajului
negativ. „Sper ca până la final să vedeţi o femeie care e
capabilă să fie multe lucruri
şi, doar pentru că se protejează şi e agresivă, nu înseamnă că nu poate să aibă
şi calităţi. Poate sună ciudat
să spui că vor fi lucruri utile
în film pentru fetiţele care
se vor uita, pentru că e ca
şi cum le-ai îndemna să fie
personajul negativ. Dar Maleficent este o persoană minunată, care nu este perfectă, e departe de perfecţiune”,
a adăugat ea.

Un ziar bUn! - Jurnal de Chişinău

Transcription

Similar documents

Din nou, la ºcoală

intimitatea amfiteatrelor

Curtea de apel Oradea a făcut curăţenie la DJTS

bani de liceu

Programe TV

Descarca aici

Programe TV

26 august - Viata Libera