SITUAŢIE ŞI NECESITĂŢI: OPINII ALE ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI

Transcription

SITUAŢIE ŞI NECESITĂŢI:
OPINII ALE ÎNTREPRINDERILOR MICI
ŞI MIJLOCII
1
CUPRINS
Echipa de lucru
…………………………………………………..3
Introducere
…………………………………………………..4
1
Situaţia IMM-urilor
…………………………………………………..6
1.1
Aspecte privind lichiditatea
…………………………………………………..6
1.2
Mijloace fixe
…………………………………………………..8
1.3
Accesul la finanţare şi Investiţiile
………………………………………………….11
1.4
Tehnologia informaţiei şi Comunicare (TIC)
………………………………………………….17
2
Nevoile IMM-urilor
………………………………………………….21
2.1
Impozitarea IMM-urilor
………………………………………………….21
2.2
Achiziţii publice
………………………………………………….25
3
Percepţia asupra mediului de afaceri
………………………………………………… 28
3.1
Aspecte legate de sistemul fiscal
………………………………………………….28
3.2
Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi
rolul Guvernului
………………………………………………….35
3.3
Spiritul de asociere
………………………………………………….44
3.4
Impactul integrării europene
………………………………………………….49
Anexa A
Tabele
………………………………………………….55
Anexa B
Nota metodologică
………………………………………………….79
2
Editor: Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
(ANIMMC)
Coordonatori
José CERVERA-FERRI (Expert Statistician, PHARE Technical Assistance)
Despina PASCAL (Analiză, PHARE Technical Assistance)
Echipa de lucru
José PENALVA (Instruire şi implementare în sistemul CATI, PHARE Technical Assistance)
Silvia GAVRILOAIA (Intervievator, ANIMMC)
Raluca MARTIN (Intervievator, ANIMMC)
Andrei NIŢULESCU (Intervievator, ANIMMC)
Diana TACHE (Intervievator, ANIMMC)
Echipa editorială
Elisa ENCIU (PHARE Technical Assistance)
3
Introducere
Elaborarea politicilor pentru sprijinirea dezvoltării durabile a IMM-urilor impune colectarea de
informaţii cantitative şi calitative despre sector. Agenţia Naţională pentru Intreprinderi Mici
şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC), în calitate de instituţie guvernamentală responsabilă
pentru elaborarea politicilor publice privind întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie,
deţine o bază de date care cuprinde informaţii cantitative produse de o serie de alte
instituţii, precum: Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia
Generală a Vămilor din subordinea Autorităţii Naţionale de Control. Această valoroasă
informaţie este completată cu informaţie calitativă colectată direct de la companii.
Publicarea prezentei broşuri se încadrează în politica ANIMMC de transparenţă a procesului de
luare a deciziilor care vizează sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, de asemenea,
ilustrează interesul ANIMMC de a interacţiona cu comunitatea de afaceri.
In cadrul programului de asistenţă technică pentru ANIMMC (Phare 2001 – componenta de
Coeziune Economică şi Socială) s-a realizat primul sondaj cu privire la situaţia şi nevoile IMMurilor din România. Sondajul s-a desfăşurat în perioada aprilie-iunie 2004. In vederea
realizării acestui sondaj a fost alcătuit un ambiţios program de cercetare cu consultarea unor
experţi din sector, consultare care s-a finalizat prin alcătuirea unui chestionar cuprinzător, în
măsură să acopere diferite problematici de investigare, precum: situaţia financiară a IMMurilor, gradul de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), participarea la
achiziţii publice şi percepţia despre sistemul instituţional de promovare şi susţinere a IMMurilor. De asemenea, chestionarul a vizat şi evaluarea opiniei întreprinzătorilor asupra
mediului de afaceri în ansamblul său. Rezultatele sondajului sunt prezentate în această
broşură.
Colectarea datelor de la IMM-uri de către personalul desemnat al Agenţiei a fost realizată prin
sistemul de Intervievare Telefonică Asistată de Calculator (Computer Assisted Telephone
Interview - CATI system) - aplicaţie electronică specializată aflată în dotarea Agenţiei, care a
contribuit la creşterea eficienţei şi corectitudinii operaţiunilor de colectare a informaţiilor.
Sondajul a avut acoperire naţională şi a inclus toate sectoarele de activitate.
ANIMMC doreşte şi pe această cale să mulţumească Institutului Naţional de Statistică pentru
excelenta colaborare care a permis utilizarea unui eşation statistic de firme, astfel încât să
se asigure reprezentativitatea pe categorii de mărime a IMM-urilor (luând în considerare
numărul mediu scriptic de angajaţi) şi, respectiv, pe domenii de activitate aşa cum este
4
detaliat în notele metodologice din Anexa B. Eşantionul a cuprins un număr de 993 de firme,
număr mai mare faţă de cel ce se obişnuieşte în desfăşurarea anchetelor de opinie.
Obiectivul principal al sondajului a fost obţinerea de informaţie calitativă, din surse de bază,
cu privire la ariile tematice evidenţiate mai sus, astfel încât ANIMMC să-şi fundamenteze întro manieră ştiinţifică măsurile şi politicile viitoare privind susţinerea şi dezvoltarea sectorului
IMM. Efectuarea acestui prim sondaj la scară naţională de către ANIMMC a prilejuit şi
instruirea adecvată a personalului de specialitate din Agenţie în realizarea acestor cercetări
calitative de care, în ultima instanţă, poate beneficia întreaga comunitate de afaceri din
România.
In sfârşit, dar nu în cele din urmă, colaborarea cu întreprinzătorii şi managerii din IMM-urile
intervievate a fost esenţială pentru implementarea cu succes a sondajului. Obţinerea
importantelor rezultate ale sondajului nu ar fi fost posibilă fără colaborarea şi
disponibilitatea lor de a răspunde întrebărilor din chestionar.
Bucureşti, Octombrie 2004
5
1. Situaţia IMM-urilor
1.1. Aspecte privind lichiditatea
Frecvenţa problemelor de lichiditate
%
0
Din cauza blocajului financiar şi a
problemei
arierate
acumulării
în
cronice
economie,
de
niciodata
uneori
IMM-urile gestionează situaţiile de
periodic
criză de lichiditate sunt direct legate
adeseori
de diagnoza sectorului. Informaţiile
evidenţiate de rezultatele sondajului
continuu
sunt din acest punct de vedere destul
îmbucurătoare,
în
sensul
că,
NS
aproximativ 60% din IMM-uri nu au
40
60
39,9
30,5
35,9
36,4
aspectele
privind lichiditatea şi modul în care
de
20
48,7
80
60,1
3,0
8
8,2
2,2
3,2
5,4
4,0
2,8
8
0,2
1,3
2,5
Micro
avut probleme cu lichiditatea, în
Mici
Mijlocii
timp ce 31,2 % au fost confruntate
doar uneori cu absenţa disponibilităţilor băneşti. Cert este că doar
4% s-au confruntat
continuu cu crize de lichiditate.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
IMM-urile
din
sectorul
„alte
servicii” şi cele din comerţ au
Alte servicii
fost cel mai puţin afectate de
Comerţ
lipsa
lichidităţii
-
78,8%,
respectiv 58,3% dintre ele nu au
Agricultură şi pescuit
avut niciodată probleme de acest
Industrie şi energie
gen.
Agricultura
şi
industria
urmează în această ierarhie, de
Transport şi comunicaţii
remarcat că aceste sectoare sunt
Construcţii
şi cele în care ponderile celor ce
se confruntă în mod continuu cu
Hoteluri şi restaurante
niciodată
uneori
periodic
adeseori
în mod continuu
nu ştiu
6
probleme de cashflow sunt mai mari decât în celelalte sectoare.
De asemenea, 66% de IMM-uri din sectorul hoteluri şi restaurante şi 45% din cele din
construcţii s-au confruntat cel puţin o dată cu lipsa de lichidităţi.
Situaţia este cumva diferită dacă analizăm IMM-urile pe clase de mărime. Astfel, se
evidenţiază că datorită dimensiunii lor, micro-întreprinderile au reuşit să scape de angrenarea
în blocajul financiar şi au avut şansa, în general, să nu fie victimile debitorilor lor. In schimb,
pe măsura creşterii dimensiunii întreprinderii, confruntarea cu aspecte legate de absenţa
disponibilităţilor băneşti se accentuează, explicabil prin antrenarea în tranzacţii şi circuite
financiare mai complicate şi mai lungi. Astfel, IMM-urile care au raportat cele mai frecvente
aspecte legate de absenţa disponibilităţilor băneşti au fost cele din categoria mijlocie.
Datoriile amânate în cazul lipsei de lichidităţi
Sondajul a urmărit să ilustreze şi modul în care IMM-urile au gestionat situaţiile de criză de
disponibilităţi băneşti în conturi din cauza neonorării la termen a obligaţiilor financiare de
către debitorii lor. Din acest punct de vedere se relevă faptul că, în situaţia lipsei de
lichidităţi, cele mai frecvente amânări la plată au fost în defavoarea furnizorilor (40,6% din
cazuri) urmate de întârzieri la plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat (23.3% din
cazuri). Întârzierea achitării obligaţiilor faţă de salariaţi se află pe locul trei, chiar şi în
situaţia în care includem ambele obligaţii, reţinerea la sursă şi virarea impozitului pe venituri
către bugetul de stat, precum şi obligaţiile salariale propriu-zise (recunoscute doar în 8.3%
din cazuri ca înregistrând întârzieri). Prin urmare, IMM-urile se arată mai responsabile faţă de
angajaţii lor, dar şi ele au replicat în esenţă, acelaşi comportament financiar a cărui victimă
au fost, şi anume au procedat la amânări ale plăţilor către cei care au cea mai puţină putere
de negociere, respectiv furnizorii.
50
%
40,6
23,3
25
11,0
8,3
6,2
4,4
0
Furnizorii
Contribuţiile
sociale
Impozitul pe
venit
Salariile
7
Taxele locale
Nu ştiu
1.2. Mijloace fixe
Influenţa reglementărilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe
În timp ce 1/3 dintre respondenţi apreciază că influenţa exercitată de legislaţia în vigoare are
efecte favorabile asupra întreprinderii, 41% dintre aceştia susţin că legislaţia cu privire la
regimul de amortizare nu are nici o influenţă. Acest tablou este completat de faptul că în
timp ce 11,6% reclamau influenţa nefavorabilă, alţi 14% dintre ei nu au fost în măsură să
evalueze impactul reglementărilor asupra propriilor afaceri.
0%
0%
Mic ro
Mic i
Mijloc ii
Total
20%
30,7
40%
11,3
80%
42,3
31,3
14,2
45,7
33,8
10,8
46,6
32,6
60%
11,6
41
100%
15,7
8,8
8,7
Construc ţii
Agric ultură şi pesc uit
Nici una
Nu ştiu
38
30,9
Comerţ
30,6
Favorabilă
60%
25
Nefavorabilă
80% 100%
1,9 25,3
20,6
42
19
1,0
36,6 0,0
4,6
35,5
Transport şi c omunic aţii
Nefavorabilă
40%
52,2
Alte servic ii
14,9
Favorabilă
20%
11,3
58,8
39,4
13,8
15,1
41,9
12,1
12,8
44,9
11,7
15,0
45,2
Nici una
14,9
Nu ştiu
Punctele de vedere sunt mai nuanţate dacă privim modul cum se distribuie opiniile după
categoria de mărime a întreprinderii. Rezultă astfel că, pe măsură ce întreprinderea este mai
mare, ponderea influenţelor favorabile ale regimului actual de amortizare creşte în
importanţă. 46,6% dintre întreprinderile mijlocii, şi respectiv 45,7% dintre cele mici au
raportat influenţe favorabile ale regimului de amortizare în vigoare comparativ cu doar 30,7%
dintre micro-întreprinderi.
Pe sectoare de activitate, sectorul construcţiilor evidenţiază cele mai ridicate influenţe
pozitive ale regimului de amortizare a mijloacelor fixe, şi anume 52,2% dintre întreprinderi au
raportat la momentul sondajului influenţe favorabile. În sectorul transporturi aceste influenţe
se apreciază într-o mai mică măsură ca fiind de natură pozitivă, respectiv numai 25% dintre
întreprinderi. Celelalte sectoare se situau în jurul valorii medii înregistrate pe ansamblu.
8
Un aspect foarte interesant şi pozitiv este scos în evidenţă de modul în care se distribuie
opiniile referitoare la influenţa reglementărilor în vigoare cu privire la regimul amortizării în
funcţie de dimensiunea investiţiilor avute în vedere de către firme. Astfel,
influenţele
favorabile sunt mai intens percepute de
Investiţii
mari
45,7
6,8
36,1
firmele
11,3
care
urmează
să
deruleze
investiţii mari, decât cele care au
planificat investiţii de mică anvergură.
Mici investiţii
37,2
15,9
33,2
Astfel:
13,6
pentru
investiţii
mari,
influenţele favorabile apar în 45,7% din
cazuri,
Nici una
15,9 5,9
58,9
în
timp
ce
influenţele
nefavorabile sunt reprezentate numai la
19,3
6,8% din cazuri.
0
20
40
60
80
Favorabile Nefavorabile Nici una
%
100
Nu ştiu
Sisteme de achiziţie a mijloacelor fixe preferate de întreprinzători
În ceea ce priveşte sistemul de achiziţie a viitoarelor mijloace fixe, puţin peste o treime din
IMM-uri (34%) au afirmat că vor apela la cumpărarea în leasing în timp ce majoritatea lor,
respectiv 58% au fost de părere că vor recurge tot la cumpărare cu plata integrală. Doar un
procent de 8 % nu au putut preciza modalitatea de achiziţie la care vor apela.
Dacă investigăm acest aspect din punct de vedere al clasei de mărime, se poate observa că nu
există diferenţe majore între categoriile de întreprinderi, ci doar o uşoară creştere în funcţie
de dimensiunea întreprinderii. Cu alte cuvinte, ponderea leasingului ca modalitate de
finanţare este direct influenţată de categoria de mărime a întreprinderii, în sensul că cele
mijlocii vor apela la leasing într-o mai mare măsură decât cele mici sau micro.
9
0%
20%
40%
60%
80%
100%
0%
20% 40% 60% 80% 100%
Mic ro
Construc ţii
Mic i
Mijloc ii
Alte servic ii
Total
Comerţ
Cumpărare cu plata integrală
Leasing
Fără preferinţe
Leasing
Fără preferinţe
Din perspectiva sectorului de activitate, se evidenţiază faptul că ponderea leasing-ului este
puţin mai mare în cazul IMM-urilor din industrie şi energie (37,1%) comparativ cu cele din
comerţ (39%), şi mult mai mică în construcţii (8,8%) şi în sectorul hoteluri şi restaurante
(3,9%). Aceste diferenţe marcante între sectoarele de activitate se pot explica prin faptul că
leasing-ul este mult mai pretabil pentru achiziţia de echipamente, mijloace de transport şi
hardware şi mai puţin pentru know-how sau transfer de tehnologie, inclusiv software.
100%
80%
42,2
63,8
55,8
60%
40%
20%
0%
48,5
26,7
33,4
2,8
Mici investiţii
9,3
Investiţii mari
Leasing
Fără preferinţe
10
17,5
Nici una
De asemenea, este de remarcat faptul că atunci când sunt planificate investiţii importante,
leasing-ul, ca sistem de achiziţie, este preferat de aproape jumătate din întreprinzători, aşa
cum se ilustrează în graficul de mai jos.
1.3. Accesul la finanţare şi investiţiile
Investiţii planificate
După cum se poate observa din graficul de mai jos, în absolut toate sectoarele de activitate
%
Agricultura si Pescuit
34
Industrie si Energie
26
Constructii
25
Comert
Hoteluri si Restaurante
Transport si comunicatii
Alte servicii
Toate IMM
2
64
20,3
53,7
6
68,9
28
20,4
51,5
33,3
0
66,7
23,2
3,9
72,8
33,3
15,1
51,6
28,4
16,6
54,9
nici una
mici
mari
ponderea investiţiilor planificate de către IMM –uri sunt cu preponderenţă de mică anvergură.
Astfel, procentul investiţiilor mici variază între 51,6% pentru „alte servicii” şi, respectiv,
72,8% în sectorul transporturi şi comunicaţii;
Investiţiile preconizate sunt mari în industrie şi energie, dar şi în comerţ. In ambele sectoare
de activitate proporţia investiţiilor mari este de peste 20%. Volumul preconizat al investiţiilor
mari în sectorul industrie şi energie se explică prin natura mult mai complexă a acestora, iar
în comerţ poate fi explicat prin nevoia IMM-urilor de a face faţă concurenţei din partea
lanţurilor de magazine a căror dezvoltare a fost extrem de spectaculoasă în ultimii ani.
11
Analiza investiţiilor planificate de către
%
IMM-uri
Micro
30
54,8
15,2
corespunzătoare
claselor
de
mărime arată că mai mult de jumătate
dintre investiţiile planificate de acestea
Mici
18,3
56,7
24,9
sunt
de
volum
mic,
indiferent
de
categorie, fapt ce ilustrează accesul
limitat la finanţare al acestora. Mai
Mijlocii
14,7
54,2
îngrijorător poate apărea faptul că 30%
31,1
din micro-întreprinderi nu-şi propun nici
nici una
o investiţie în perioada ce urmează. Dar,
mici
pe măsură ce avansăm cu analiza către
categoria
mijlocie
a
IMM-urilor,
dimensiunea investiţiilor planificate creşte demonstrând tendinţa de consolidarea a acestei
categorii.
Surse pentru investiţii
De altfel, concluzia anterioară a accesului limitat la finanţare se confirmă şi prin faptul că
investiţiile planificate atât cele de mare anvergură (87,5%), cât şi cele de mică anvergură
(77,4 %), sunt susţinute, în proporţie covârşitoare din fonduri proprii. Pe locul al doilea, dar
la mare distanţă, sunt împrumuturile din surse bancare, în special în cazul investiţiilor mici
(56,9%) in timp ce finanţarea din surse guvernamentale, cum este şi normal, rămâne doar o
sursă de completare. Ponderea surselor de finanţare din programele guvernamentale de
susţinere a dezvoltării IMM-urilor este de 16,5% în cazul investiţilor mari, şi respectiv 11,1% în
situaţia investiţiilor de mică dimensiune.
12
100
80
87,5
77,4
Investitii mici
Investitii mari
56,9
60
32,9
40
16,5
20
11,1
0
Fonduri proprii
Imprumuturi bancare / credite
0
20
Fonduri proprii, împrumuturi
bancare / credite şi programe
guvernamentale
60
80
4,9
1,1
In
16,3
Fonduri proprii şi împrumuturi
bancare / credite
mai
6,6
Numai fonduri proprii
33,9
4,3
surse)
de
ce investiţiile sunt mai
mari
combinaţia
creşte
14,7
dintre
proprii
împrumuturile
7,4
în
şi
bancare
importanţă
(38,9%). Cu toate acestea,
0,7
capacitatea IMM-urilor de
4,2
a antrena portofolii de
0,1
Investitii mici
(combinaţia
multor
fondurile
2,2
Numai programe guvernamentale
priveşte
se observă că pe măsură
59,7
Numai împrumuturi bancare /
credite
ce
finanţare pentru investiţii
5,9
Împrumuturi bancare / credite şi
programe guvernamentale
ceea
portofoliul
38,9
Fonduri proprii şi programe
guvernamentale
Nici una
40
Programe guvernamentale
finanţare mai diversificate
1,4
(mai mult de două surse)
Investitii mari
este încă foarte scăzută
(4,9%). Sondajul reflectă şi faptul că nu există investiţii finanţate de pe piaţa de capital
(emiterea de obligaţiuni, majorare de capital prin emiterea ulterioară de acţiuni etc.)
Pe sectoare de activitate, se folosesc în general aceleaşi surse ca şi pe ansamblul sectorului
(numai fonduri proprii, urmate de fonduri proprii combinate cu împrumuturi bancare). Cu
toate acestea, o excepţie se poate observa imediat în sectorul hoteluri şi restaurante, unde
13
aproape jumătate din IMM-uri (49,1%) folosesc un portofoliu diversificat de surse pentru a-şi
finanţa investiţiile: fonduri proprii, împrumuturi sau credite bancare şi programe
guvernamentale. De asemenea, întreprinderile din sectoarele agricultură, industrie şi alte
servicii beneficiază de fonduri guvernamentale mai mult decât firmele din alte sectoare
0%
25%
50%
75%
100%
Construcţii
Comerţ
Alte servicii
Fonduri proprii, împrumuturi bancare / credite şi programe guvernamentale
Fonduri proprii şi împrumuturi bancare / credite
Fonduri proprii şi programe guvernamentale
Numai fonduri proprii
Împrumuturi bancare / credite şi programe guvernamentale
Numai împrumuturi bancare / credite
Numai programe guvernamentale
Nici una
Crearea de locuri de muncă
Marea majoritate a IMM-urilor (76,7%) estimează că vor crea, prin investiţiile planificate,
până la 9 locuri de muncă, în timp ce doar 10% preconizează că vor crea între 10 - 34 de
locuri de muncă şi numai 2,8% peste 35 de locuri de muncă.
14
0%
25%
50%
75%
100%
Construcţii
Comerţ
Alte servicii
Toate IMM
între 1-9
între 10-34
mai mult de 35
Nu ştiu
Cum era şi de aşteptat, industria şi comerţul – sectoare în care sunt planificate mai multe
investiţii de anvergură - sunt şi sectoarele în care ponderea IMM-urilor ce vor crea peste 35 de
locuri de muncă este cea mai mare (deşi ating doar 4,2%, respectiv 3,8%). Un alt sector
generator de locuri de muncă este şi cel al construcţiilor, în care 29,9% din firme estimează
că vor crea între 10-34 locuri de muncă pe o firmă.
0%
25%
50%
75%
100%
Între volumul investiţiilor si crearea de
noi locuri de muncă în general este o
Mici investiţii
77,1
Investiţii mari
legătură directă: în cazul investiţiilor
75,3
mari, ponderea firmelor care crează
9,8 12,7
peste 35 de noi locuri de muncă ajunge
la 10,8% (faţă de 2,8% pe total IMM).
între 1-9
între 10-34
10,9 10,8 3
mai mult de 35
Nu ştiu
15
0%
25%
50%
75%
100%
Ca urmare a dimensiunii mici a investiţiilor
planificate, şi numărul de locuri de muncă
Micro
preconizat
80,1
7,8
a
fi
creat
este
mic,
cu
preponderenţă între 1 şi 9 noi locuri de
muncă la categoria micro-întreprinderi şi
Mici
întreprinderi mici. În cazul întreprinderilor
60,8
20,3
din clasa mijlocie se vizează crearea unui
număr substanţial mai mare de locuri de
Mijlocii
muncă pe o firmă (între 10-34 persoane).
39,4
Ponderea
33,4
IMM-urilor
care
la
momentul
planificării investiţiilor nu ştiau câte noi
locuri de muncă pot genera varia între 9,7% în
între 1-9
între 10-34
mai mult de 35
Nu ştiu
cazul micro-întreprinderilor, până la 18,1% în
cazul celor din categoria mijlocie de mărime.
Criterii de selecţie a surselor de finanţare
In continuare, sondajul aprofundează problematica investiţiilor prin analiza surselor de
finanţare şi a factorilor care determină alegerea uneia sau alteia din sursele disponibile la
momentul planificării investiţiilor. Rezultatele sondajului ilustrează faptul că în alegerea
sursei de finanţare, IMM-urile se orientează, în primul rând, în funcţie de nivelul dobânzilor,
precum şi în funcţie de procedurile şi normele impuse de instituţiile financiare. Cu alte
cuvinte, costul banilor, înţelegând aici atât dobânda cât şi costurile de tranzacţionare, sunt
primordiale în alegerea sursei. Totuşi, criteriul garanţiilor cerute de către instituţiile bancare
pentru securizarea împrumuturilor se află listat pe locul trei în ierarhia factorilor de
influenţă, fiind perceput ca o barieră în calea lărgirii accesului la credite. Din acest
considerent, dezvoltarea fondurilor de garantare a creditelor pentru IMM-uri, atât la nivel
central cât şi teritorial, se impune ca o direcţie de acţiune în efortul de susţinerea a
accesului IMM-urilor la credite. Această direcţie de acţiune este şi mai importantă dacă se ia
în calcul şi conjunctura favorabilă de pe piaţa creditului, concretizată în disponibilitatea şi
interesul crescând al băncilor comerciale de a intra în raporturi de creditare cu IMM-urile.
16
0
20
40
60
Dobânda mic ă
51,1
Proc edura simplă şi rapidă de aplic are
39,8
Garanţii mic i
22,2
19,9
Păstrarea independenţei
11
Prestigiul
12,1
Nic i un c riteriu
Produse bancare utilizate
Indiferent de sectorul de activitate în raporturile lor cu băncile întreprinderile mici şi mijlocii
utilizează, în proporţie covârşitoare doar produsele bancare tradiţionale. Utilizarea
produselor bancare moderne este foarte slab răspândită. De altfel, nici creditul pentru
capital de lucru sau cel pentru investiţii nu reprezintă un produs comun, reflectând odată în
0
20
40
60
80
94
95,1
95,2
Conturi curente
13,7
Depozite la termen
7,8
Cărţi de credit
12,4
7,8
Credite comerciale
Credite de investiţii
100
3,6
20,9
32,7
19
18,2
24,5
7,1
9,3
Micro
Mici
Mijlocii
plus accesul limitat la finanţare. Cu toate acestea, pe măsura ce ne îndreptăm către
categoria de mărime mijlocie a IMM-urilor se observă o creştere a ponderii cu care sunt
utilizate produsele bancare respective.
Accesul la finanţare din surse bancare fiind încă foarte scăzut, IMM-urile pot apela la
finanţarea din surse non-bancare, respectiv participând la competiţie de proiecte pentru
solicitarea de granturi de la instituţii de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor private,
incluzând aici surse ale Uniunii Europene şi ale Guvernului României. In schimb, răspunsurile
17
la această întrebare evidenţiază că doar 11,4% din IMM sunt hotărâte să trimită proiecte şi să
solicite finanţare, în timp ce, marea majoritate (82,6%) fie că nu ştiu, fie că nu pot să
răspundă. Indirect, se poate trage concluzia că schemele de finanţare nerambursabilă nu sunt
cunoscute sau atractive pentru IMM.
% Firme care intentioneaza sa foloseasca surse de
finantare non bancare
6
11,4
Nu intentioneaza
Intentioneaza
N.S./N.R.
82,9
1.4. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii (TIC)
0
În ceea ce priveşte gradul de dotare cu
tehnică de calcul şi tehnologie de
comunicare,
rezultatele
sondajului
Industria si Energie
Constructii
calculatoare. Gradul de dotare scoate
Comertul
în evidenţă importante diferenţieri pe
Hoteluri si rest.
de
activitate,
şi
anume
100
Agricultura
evidenţiază că 3 din 4 firme utilizează
sectoare
50
Transport si com.
hotelurile şi restaurantele au cel mai
Alte servicii
scăzut grad de dotare (41%), în timp ce
cel mai ridicat grad de dotare se
Conectare la Internet
Calculatoare
înregistrează în construcţii (98,3%).
Proporţia firmelor care utilizează calculatoare creşte odată cu dimensiunea întreprinderilor
(74, 1% la micro-întreprinderi, şi până la 93,9% în întreprinderile mici şi, respectiv 97,1% în
cele mijlocii).
Oricum, IMM-urile se poziţionează cel mai bine la dotarea cu calculatoare în comparaţie cu
gradul de conectarea la Internet sau reţele interne de calculatoare, deschiderea de conturi
de e-mail sau construirea de pagini web. Conectarea calculatorelor în reţele locale şi la
18
0
20
40
60
80
100
Internet,
care
productivitatea
şi
ar
spori
le-ar
permite
accesul la baze de date şi informaţii
Micro
utile, este încă scăzută. Astfel,
numai 41,4% dintre IMM-uri sunt
conectate la Internet. Se impune
Mici
evidenţierea
unei
proporţii
crescânde în funcţie de categoria
de
Mijlocii
mărime:
intreprinderi,
38,1%
la
la
micro-
61,9%
în
întreprinderile mici şi 72% în cele
Calculatoare
Conectare la Internet
mijlocii.
Din
nou,
se
remarcă
diferenţe sectoriale foarte mari, cu
o foarte mică pondere în industria hotelieră şi restaurante (sector de activitate care ar putea
beneficia de avantajele TIC în diseminarea ofertei de servicii) şi o pondere mult mai ridicată
în industrie şi energie, comerţ şi transporturi (în jur de 40%). Sectorul ”alte servicii”, care
cuprinde serviciile financiare, activităţi imobiliare şi altele, înregistrează cel mai ridicat nivel
de conectare la Internet (58,2%).
Referitor la domeniile de utilizare a Internetului, folosirea corespondenţei electronice (email) şi crearea de pagini de web este şi mai scăzută. Numai o treime din firme utilizează
corespondenţa electronică, dar proporţia utilizării creşte odată cu încadrarea într-o altă
categorie de mărime (de la 30% la micro, la 47,9% la cele mici şi 62,1% la întreprinderile
mijlocii), în timp ce numai 1(una) din 10 firme au pagini de web.
Indiferent de sectorul de activitate, Internetul este utilizat cu preponderenţă pentru
efectuarea documentării interne (56%) sau pentru descărcarea unor documente, formulare
(68,8%). Intr-o proporţie mai scăzută este utilizat Internetul pentru efectuarea de cercetări
de piaţă, iar într-o proporţie şi mai mică pentru accesarea de servicii bancare. Numai sectorul
transporturi şi comunicaţii utilizează Internetul pentru efectuarea de studii de piaţă (58%) şi
accesarea de servicii bancare (20,7%).
Privit prin prisma clasei de mărime, se poate sublinia aceeaşi corelaţie directă şi pozitivă
între clasa de mărime şi intensitatea cu care este folosit Internetul pentru toate domeniile de
utilizare investigate. Astfel, documentarea internă, efectuarea de cercetări de piaţă cu
ajutorul Internetului, descărcarea de software, precum şi serviciile bancare sunt într-un grad
mai mare utilizate de întreprinderile mijlocii în comparaţie cu cele mici. Şi în acest caz,
micro-întreprinderile au cel mai redus grad de utilizare.
19
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Documentare Cercetari de
interna
piata
M icro
Descarcare
Servici
de software
bancare
M ici
Altele
M ijlocii
Firmele care utilizează Internetul în relaţia lor cu Administraţia Publică îl folosesc, în
principal, pentru descărcarea de documente şi formulare (72,5%). Utilizarea Internetului în
acest domeniu după cum ne artă rezultatele sondajului este mai intensivă în comerţ,
industria hotelieră şi resturante, precum şi în transporturi şi comunicaţii, sectoare de
activitate care se dovedesc, prin utilizare, promotoare ale soluţiilor e-government. Oricum,
interacţiunea este numai uni-dimensională în cele mai multe cazuri, având în vedere că
numai 20,7% expediază formularele completate tot prin intermediul Internetului.
100%
80%
60%
77,7%80,9%
43,9%
78,3%
61,6%
56,4%
40%
19,8%
22,6% 24,3%
20%
3,9% 4,4%
0%
Obtinerea de
Descarca
Trimite
informatii
formulare
formulare
M icro
M ici
20
M ijlocii
Altele
2. Nevoile IMM-urile
2.1. Impozitarea IMM-urilor
Marea majoritate a întreprinzătorilor (77,9%) au opinat că toţi cei ce crează noi locuri de
0
20
40
%
60
80
Angajatorii care crează noi locuri de muncă
77,9
Persoanele care demarează o afacere
63,6
Persoanele cu handicap care iniţiază afaceri
50
Microîntreprinderile
Nimeni
100
51,7
1,3
muncă ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale mai avantajoase. Pe locul doi în ierarhia
propunerilor se află întreprinderile nou înfiinţate, cu 63,6% din opţiunile respondenţilor,
urmate de micro-întreprinderi.
Ponderea scăzută a faptului că nimeni nu ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale
avantajoase reflectă odată în plus nevoia de susţinere, inclusiv prin facilităţi fiscale care să
opereze nediscriminatoriu.
De remarcat faptul că procentul celor ce consideră că firmele care crează noi de locuri de
muncă ar trebui să beneficieze de facilităţi fiscale creşte odată cu mărimea întreprinderii,
ajungând să depăşească 85% în cazul întreprinderilor mijlocii, ceea ce sugerează că acestea
sunt principalele generatoare de locuri de muncă. Părerea că generatorii de locuri de muncă
ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale mai avantajoase este împărtăşită aproape în
unanimitate de firmele din sectoarele „hoteluri şi restaurante”, şi construcţii, dar mult mai
puţin de IMM-urile din agricultură sau din sectorul „alte servicii”.
Întreprinzătorii din comerţ, cei din construcţii ca şi cei ce operează în transporturi şi
comunicaţii consideră, în proporţie mai ridicată decât în celelalte sectoare, că toţi iniţiatorii
de afaceri ar trebui să beneficieze de anumite facilităţi fiscale.
Construcţiile, hotelurile şi restaurantele, şi comerţul sunt sectoarele cu cele mai mari ponderi
ale celor ce consideră că micro-întreprinderile trebuie să beneficieze de prevederi fiscale
mai avantajoase.
21
Tipuri de investiţii care ar trebui încurajate
Majoritatea întreprinzătorilor (71,2%) consideră că principalele tipuri de investiţii ce trebuie
avute în vedere sunt cele de achiziţionare a tehnologiilor moderne, şi doar 19,5% vizează
investiţiile în protecţia mediului. Ponderea celor preocupaţi de facilităţi la achiziţionarea de
tehnologii moderne creşte odată cu clasa de mărime a întreprinderii, şi se păstrează în
general şi pe celelalte sectoare tot pe primul loc. Întreprinzătorii din sectoarele transport şi
comunicaţii (83,1%), construcţii (79,9%) şi industrie (79,6%) deţin cele mai mari procente în
formularea opiniei că investiţiile în tehnologii moderne trebuie susţinute printr-o serie de
facilităţi fiscale. Cele mai preocupate de susţinerea investiţiilor în protecţia mediului sunt
IMM-uri din sectorul „hoteluri şi restaurante” (36,2%) şi tot aici sunt vizate în cea mai mare
proporţie şi alte tipuri de investiţii specifice sectorului.
0
50
0
100
50
Transport şi comunicaţii 16,2
Micro
19,6
70,2
10,2
Alte servicii
21,5
Industrie şi energie 13,8
Mici
Mijlocii
18,8
16,9
77,9
78,2
3,3
Comerţ
19,3
Construcţii
20,1
4,9
Cei ce investesc în protecţia mediului
Cei ce investesc în tehnologii moderne
Altele
36,2
22
100
0,7
83,1
72,6
5,9
79,6
6,6
69,2
11,6
0
79,9
34,5
29,4
77,5
Cei ce investesc în protecţia mediului
Cei ce investesc în tehnologii moderne
Altele
Taxe locale
Cvasi-totalitatea (94,9%) firmelor intervievate sunt plătitoare de taxe locale; procentul IMMurilor ce plătesc taxe locale creşte cu mărimea firmei. Cel mai puţin împovărate din acest
punct de vedere fiind întreprinderile din sectoarele: alte servicii, transport şi comunicaţii şi
22
0,5
industrie. Toate firmele care operează în sectorul „hoteluri şi restaurante” au precizat că
plătesc cel puţin o taxă locală.
0
50
100
Construcţii
99,7
Comerţ
100
95,3
98,5
93,2
92,8
Alte servicii
91,5
% Firme plătitoare de taxe locale
82,5% din firme plătesc impozite pe clădiri, procentul fiind mult mai mare în cazul
întreprinderilor mijlocii (93,9%) şi existând diferenţe semnificative pe sectoare: firmele care
operează în transporturi şi comunicaţii şi cele din sectorul „hoteluri şi restaurante” plătesc în
impozite pe clădiri în cele mai mari procente (98,6% respectiv 96,6%), în timp ce în
construcţii acest procent este de doar 60,7%.
O bună parte din firme (45,9%) plătesc taxe de drum. Cele mai importante procente ale
plătitoarelor de taxe de drum se regăsesc în construcţii şi agricultură, la polul opus situânduse firmele din sectoarele „transporturi şi comunicaţii” şi „hoteluri şi restaurante”.
23
60%
80%
Agricultură
Comerţ
Construcţii
82,7%
Hoteluri şi
49,0%
Hoteluri şi
restaurante
Transport şi
98,6%
comunicaţii
56,6%
Comerţ
96,6%
restaurante
Transport şi
Alte servicii
50,7%
energie
60,7%
comunicaţii
76,3%
Alte servicii
60%
55,8%
şi pescuit
Industrie şi
85,4%
energie
40%
Agricultură
82,2%
şi pescuit
Industrie şi
Construcţii
20%
100%
30,1%
21,0%
36,3%
Taxe de drum
Impozite pe clădiri
Şi impozitele pe terenuri sunt suportate de un procent semnificativ de întreprinderi (44,3%),
evident cu cât firma este mai mare cu atât mai mult există şansa ca ea să deţină un teren şi
deci să plătească impozit pentru el. Cele mai importante ponderi ale întreprinderilor
plătitoare de impozite pe terenuri se înregistrează în sectoarele „hoteluri şi restaurante” şi
„industrie şi energie” (66,7%, şi respectiv 55%), în timp ce în transporturi şi comunicaţii
această pondere abia depăşeşte 20% (diferenţe explicabile de altfel prin specificul
activităţilor desfăşurate în cele trei sectoare).
24
10%
30%
Agricultură
50%
0%
29%
şi pescuit
Industrie şi
Construcţii
energie
40%
60%
5%
7%
Construcţii
21%
49%
Comerţ
Hoteluri şi
Alte servicii
şi pescuit
Industrie şi
35%
Comerţ
comunicaţii
20%
Agricultură
55%
energie
restaurante
Transport şi
70%
11%
Hoteluri şi
67%
59%
restaurante
Transport şi
20%
17%
comunicaţii
22%
Alte servicii
16%
Taxe de piata
Impozite pe terenuri
In concluzie, taxele locale tind să greveze din ce în ce mai apăsător IMM-urile , având în
vedere şi faptul că acestea se adaugă impozitelor şi taxelor care se virează la bugetul de stat,
precum şi contribuţiilor la diferitele fonduri speciale instituite prin lege.
2.2. Achiziţii publice
Participarea firmelor la procese de licitaţii
In primul rând, trebuie semnalat că un procent foarte mic de IMM-uri, doar 19,6%, au
participat în ultimii trei ani de zile la un proces de licitaţie cu scop de achiziţii publice sau
contractarea unei comenzi guvernamentale.
Întreprinderile mijlocii sunt cele care au participat la achiziţii publice în cel mai mare
procent (33,1%), urmate îndeaproape de întreprinderile micii (31,8%), în timp ce accesul
micro-întreprinderilor la procesul de licitaţie cu scop de achiziţii publice sau contractarea
unei comenzi guvernamentale este considerabil mai scăzut (17,7%).
Cele mai experimentate în domeniul proceselor de achiziţii publice sunt firmele din sectorul
hoteluri şi restaurante (32,8%), urmate de cele din comerţ (22,7%) şi industrie (18,6%).
Întreprinzătorii din transport şi comunicaţii au participat la procese de achiziţii publice doar
25
în procent de 17,4%, cei din sectorul alte servicii 10%, iar pe cei din agricultură îi întâlnim
reprezentaţi doar într-un procent de 5.
-10
10
30
0
50
20
Hoteluri şi
Micro
Comerţ
Industrie şi
Mici
33,1
energie
Transport şi
comunicaţii
Mijlocii
31,8
Construcţii
Alte servicii
Agricultură
şi pescuit
% Firme care au participat
60
80
100
32,8
restaurante
17,7
40
22,7
18,6
17,4
15,1
10
5
Percepţia asupra sistemului de achiziţii publice
În privinţa sistemului de achiziţii publice, părerile sunt destul de împărţite: peste o treime
dintre cei ce au participat la achiziţii publice consideră că sistemul este corupt, aproape o
treime au perceput o competiţie loială, în timp ce pentru un sfert prevederile sistemului sunt
neclare.
Cu excepţia sectoarelor „alte servicii” şi „hoteluri şi restaurante”, procentele celor care
consideră că sistemul de achiziţii publice este caracterizat de o competiţie loială este mai
mare decât a celor care îl consideră corupt; de fapt, nici o firmă din sectorul hoteluri şi
restaurante – sector cu cea mai mare participare la achiziţii publice - nu au descris competiţia
din sistem ca fiind loială, dar nici nu au criticat sistemului (doar 10,3%), marea majoritate
(89,3% ) însă au reclamat neclaritatea prevederilor şi procedurilor.
Agricultura (70,1%), transporturi şi comunicaţii (47,4%) şi industria (41,9%) sunt sectoarele cu
cele mai mari ponderi a celor ce consideră competiţia din achiziţii publice ca fiind loială.
Totuşi, în sectorul transporturi şi comunicaţii este destul de ridicată şi ponderea celor ce
consideră că sistemul de achiziţii publice este corupt (43,8%), în timp ce doar 6,6% din
întreprinzătorii acestui sector găsesc că prevederile sunt neclare. Cea mai mare pondere a
participanţilor la achiziţii publice care critică sistemul ca fiind corupt se înregistrează în
26
sectorul alte servicii (82,9%), urmat de sectoarele transporturi şi comunicaţii (43,8%) şi
comerţ (33%).
Pe de altă parte, graficul de mai jos arată că se poate vorbi despre o corelare negativă în
sensul că sectoarele cu participare mai mică la licitaţii publice sunt în general şi cele la care
percepţia că sistemul este corupt este cea mai răspândită, fapt care înfrânează participarea
la licitaţie.
.
100
82,9
80
60
43,8
0
5
15,1
10
17,4
32,8
33
28,5
27,2
18,6
22,7
10,3
40
20
0
Agric ultură şi Alte servic ii
Construc ţii
pesc uit
Transport şi
Industrie şi
c omunic aţii
energie
Comerţ
Hoteluri şi
restaurante
% Firme care consideră că sistemul este corupt
O mai mare atenţie se va acorda instruirii IMM cu privire la participare la sistemul de achiziţii
publice în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, prevăzute de Legea nr.346/2004
privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.
27
3. Percepţia asupra mediului de afaceri
3.1. Aspecte legate de sistemul fiscal
Condiţiile actuale pentru IMM-uri
Marea majoritate a întreprinzătorilor intervievaţi (68%) consideră condiţiile actuale ca fiind
nefavorabile pentru IMM (68%) sau chiar foarte nefavorabile (15%). 14,2% consideră actualele
condiţii favorabile pentru sectorul IMM, şi doar 2,9% sunt foarte optimişti. De remarcat că
optimismul întreprinzătorilor creşte direct proporţional cu mărimea întreprinderii.
Pe sectoare de activitate, cei mai pesimişti sunt întreprinzătorii din transport şi comunicaţii
urmaţi de
cei din sectorul alte servicii: 98,3% şi respectiv 90,2% dintre aceştia percep
actualele condiţii pentru IMM ca fiind nefavorabile sau foarte nefavorabile. Lucrurile par să
stea cel mai bine în agricultură şi în domeniul hoteluri şi restaurante, unde situaţia IMM-urilor
este percepută ca fiind favorabilă sau foarte favorabilă de 37,5%, respectiv 29,9% dintre
întreprinzători.
0
20
40
60
80
0%
100
2000 4000 6000 8000 10000
%
%
%
%
%
Transport şi
comunicaţii
Micro
Alte servicii
Industrie şi
energie
Mici
Comerţ
Construcţii
Mijlocii
Hoteluri şi
Foarte favorabile
Favorabile
Nefavorabile
Foarte nefavorabile
restaurante
Agricultură
şi pescuit
Favorabile şi Foarte favorabile
Nefavorabile şi Foarte nefavorabile
28
Deşi prin politica fiscală a Guvernului s-au redus contribuţiile pentru asigurările sociale de
stat, acestea rămân -
în opinia a aproape o treime din respondenţi (33,2%)
- cele mai
împovărătoare obligaţii fiscale; de asemenea, nu puţini dintre aceştia (31,8%) consideră că
sistemul fiscal din România este foarte împovărător în ansamblul său. În acestă ierarhie
urmează TVA (cu 19,8%) şi impozitele pe veniturile salariale semnalate de 11% dintre
respondenţi ca fiind execesive. În cazul TVA-ului, deşi este un impozit indirect, nivelul său
ridicat afectează afacerile prin îngustarea bazei de clienţi care şi aşa au o putere de
cumpărare redusă.
Comparativ cu obligaţiile anterior menţionate, presiunea exercitată de impozitele şi taxele
locale, taxele vamale şi contribuţiile la fondurile speciale instituite apare ca fiind
nesemnificativă.
Pe clase de mărime, se poate observă că întreprinderile mici şi cele mijloci urmează aceeaşi
ierarhie ca şi per ansamblu, chiar dacă în procente diferite; doar în cazul microîntreprinderilor, contribuţiile la asigurările sociale sunt considerate ca fiind foarte
împovărătoare într-un procent mai mic decât al celor ce consideră că toate obligaţiile fiscale
sunt împovărătoare. Situaţie explicabilă de altfel prin numărul mic de angajaţi al unei microîntreprinderi şi deci printr-un fond de salarii considerabil redus comparativ cu cele din
întreprinderile mici sau mijlocii. În mod corespunzător, celelalte tipuri de obligaţii fiscale
sunt suportate mai greu de micro-întreprinderi decât de către întreprinderile mici şi mijlocii.
1
1
50,0
50,043,2
31,8
2
7
25,0
2
32,4
25
26,5
10,7
8,4
-
3
2
7
25,0
11,3
20,0
50
2,1
4
1,4
1,0
6
3
5
0,8
20,0
0,6
0,5
4
29
6
5
Mici
Micro
13,9
3
-
1,
4
Mij
1= contribuţiile la asigurarile sociale; 2= impozitele pe veniturile sa
4= impozite şi taxe locale; 5= taxe vamale; 6= contribuţiile la fondurile spe
Şi în cadrul sectoarelor de activitate, contribuţiile la asigurările sociale de stat sunt în
general considerate foarte împovărătoare, cele mai afectate fiind „agricultura” (72%),
sectorul „alte servicii” (48,2%) şi sectorul „transporturilor şi comunicaţiilor” (46,4%), şi cel
mai puţin afectat fiind sectorul „construcţii” (15,1%). Un procent covârşitor (91,8%) respectiv
al celor care operează în domeniul „hoteluri şi restaurante” consideră că toate obligaţiile
fiscale sunt împovărătoare. Taxa pe valoarea adăugată şi impozitele pe venituri salariale sunt
percepute ca fiind mai excesive în sectoarele construcţii şi în industrie şi energie electrică.
Dacă pe total întreprinderi, impozitele şi taxele locale abia întruneau 1,9%, situaţia se
schimbă radical în sectoarele „construcţii” şi „transporturi şi comunicaţii” unde 18,7%,
respectiv 6,8% din respondenţi le găsesc mai apăsătoare decât toate celelalte obligaţii
fiscale.
Alte servicii
1
2
3
4
5
6
Comerţ
7
Construcţii
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90% 100%
1= contribuţiile la asigurarile sociale; 2= impozitele pe veniturile salariale; 3= TVA;
4= impozite şi taxe locale; 5= taxe vamale; 6= contribuţiile la fondurile speciale instituite; 7 = toate
30
Aprecierile întreprinzătorilor cu privire la diverse aspecte ale sistemului fiscal
3,2
Frec venţa de plată
3,3
a impozitelor
3,3
3,3
Proc edurile de
3,4
raportare
3,3
3,8
Nivelul de
3,8
impozitare
3,9
3,5
Claritatea
3,5
reglementărilor
3,6
1
2
3
Micro
Mici
4
5
Mijlocii
In atenţia întreprinzătorilor, cel mai mult se plasează nivelul de impozitare la o medie per
total întreprinzători intervievaţi de 3,9 apreciere - fiind investigată pe o scală de la 1 la 5,
unde 1 = „Foarte dezavantajos”; 2 = „Dezavantajos”; 3 = „Neutru”; 4 = „Avantajos”; 5 =
„Foarte avantajos” -. În aprecierea întreprinzătorilor urmează apoi, cu o medie de 3,5%,
claritatea reglementărilor, procedurile de raportare şi frecvenţa de plată a impozitelor care
au fost mai puţin apreciate. De remarcat că pentru toate aspectele considerate a descrie
sistemul fiscal s-au obţinut din partea întreprinzătorilor, aprecieri ce le situează, în medie,
ca având impact între „Neutru” şi „Avantajos” asupra companiilor.
Ierarhia aprecierilor se păstrează pe clase de mărime a întreprinderilor, şi în general şi pe
sectoare. Ca observaţie, micro-întreprinderile au apreciat în general mai favorabil sistemul
fiscal, poate şi datorită facilităţilor fiscale de care se bucură.
Pe sectoare, aprecierile variază destul de puţin în jurul mediei întregului eşantion, cu
excepţia sectorului „Hoteluri şi restaurante”, care apreciază cel mai puţin sistemul fiscal
actual, rămânând consecvent ideii că este împovărător.
31
Micro
Mici
Alte servicii
Mijlocii
Comerţ
Total
Construcţii
0%
20%
40%
60%
80% 100%
Prea ridicat
Adecvat
Prea scăzut
Altă opinie
0% 20% 40% 60% 80% 100
%
În privinţa impozitului pe profit, marea majoritate a întreprinzătorilor (78,1%) îl consideră ca
fiind prea ridicat şi doar 15,2% adecvat, 6,7% au o altă opinie şi aproape nimeni nu crede că
este prea scăzut.
32
Pe clase de mărime se păstrează
aceeaşi ordine, dar diferă destul de
Micro
mult
Mici
ponderile:
micro-
întreprinderile beneficiază desigur
de un tratament mai privilegiat –
Mijlocii
pentru că, deşi 76,2% înseamnă tot
Total
marea majoritate, acest procent
0%
20%
40%
60%
80%
100%
este mult mai mic decât în cazul
întreprinderilor mici (91,9%) şi a
Prea ridicat
Adecvat
celor
Prea scăzut
Altă opinie
situaţie ar putea fi explicată prin
mijlocii
(88,8%).
Această
faptul că, evoluând de la micro-ăntreprindere la mică întreprindere, se pierd facilităţile
fiscale privind impozitul pe venit, iar efectele se resimt foarte puternic, cel puţin până la
stadiul imediat următor de dezvoltare.
Sectoarele cele mai afectate de cote de impozitare existente sunt hoteluri şi restaurante (toţi
respondenţii din aceşti sector consideră impozitul pe profit ca fiind prea ridicat), urmat de
agricultură, transport şi comunicaţii şi alte servicii. Cele mai puţin afectate sectoare sunt
construcţiile şi comerţul.
Alte servicii
Comerţ
Construcţii
Prea ridicat
0%
20%
Adecvat
Prea scăzut
33
40%
60%
Altă opinie
80%
100%
Surse de informaţii sau asistenţă pentru clarificarea unor nelămuriri din
domeniul fiscal
Pentru clarificarea unor nelămuriri din domeniul fiscal cei mai mulţi respondenţi (48,2%)
caută informaţii şi/sau asistenţă la funcţionarii administraţiilor financiare, 46,2% în publicaţii
de specialitate şi mai puţin de o treime (27%) la firme de contabilitate. Doar 14,6% solicită
asistenţa unor centre de consultanţă în afaceri, asociaţii profesionale sau camere de comerţ
şi industrie – cam tot atâţia apelează la cunoştinţele şi experienţa unor manageri pe care îi
cunosc.
În general, întreprinderile mici şi cele mijlocii apelează la sursele sus-menţionate în procente
mai mari decât micro-întreprinderile, excepţie făcând doar firmele de contabilitate: 27,9%
dintre micro-întreprinderi apelează la această consultanţă de specialitate plătită, comparativ
cu 20,6% întreprinderi mici şi 19,2% dintre cele mijlocii pentru acelaşi tip informaţii.
70%
60
50
64,9
60,2 59,8
46,5
45,5
48,2
47,8
46,2
40
30
20
27,9
23,5
20,5
13,7
10
25,7
20,627,0
19,2
20,2
13,6
14,6
14,5
0
La funcţionarii
La centre de
administraţiilor consultanţă în
financiare
afaceri / camere
de comerţ
Micro
La firme de
contabilitate
Mici
În publicaţii de
specialitate
Mijlocii
34
Discutând cu
manageri pe
care îi cunosc
Total
Întreprinzătorii care reclamau cel mai mult nivelul ridicat al impozitării, respectiv cei din
sectoarele: „hoteluri şi restaurante”, „agricultură”, „transport şi comunicaţii” sunt cei care
apelează la funcţionarii administraţiilor financiare în ponderile cele mai mari. Întreprinzătorii
din sectorul construcţii înclină către sursele cel mai puţin costisitoare (publicaţii de
apecialitate, manageri pe care îi cunosc, evitând firmele de contabilitate sau centrele de
afaceri).
3.2. Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi rolul Guvernului
Doar 17,1% dintre IMM-uri au cunoştinţă de existenţa şi funcţionarea instituţiilor de sprijin
pentru dezvoltarea IMM, ceea ce, pe ansamblu, denotă o vizibilitate şi notorietate scăzută a
acestora în comunitatea IMM. Procentul acesta este uşor peste medie (19,1%) la IMM-urile din
comerţ şi respectiv 17, 9% în cazul celor active în alte servicii, în timp ce în celelalte
sectoare, cum arată şi graficul se înregistrează valori sub media pe total.
Cunoaşteţi vreo instituţie de
sprijin pentru IMM?
17,1
0
Hoteluri şi
restaurante
Agricultură
şi pescuit
Industrie şi
energie
Transport şi
comunicaţii
Alte servicii
82,9
Da
Comerţ
Nu
10
20
0,2
5
15
15,1
17,9
19,1
% Firme care cunosc cel puţin o instituţie de sprijin
În opinia a 50% dintre respondenţii la sondaj, Ministerul Finanţelor Publice este principalul
responsabil pentru iniţierea şi punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare a afacerilor, în
timp ce ANIMMC este recunoscută ca principal promotor al politicilor publice pentru
susţinerea IMM de către 20,7% dintre cei intervievaţi. Procente mult mai mici de respondenţi
recunosc Agenţiile Regionale de Dezvoltare ca factori instituţionali responsabili cu politicile
pentru IMM, iar un procent de 3,8% sunt de părere că în actualul context Ministerul Integrării
Europene joacă acest rol.
35
0
60
Agricultură
50,9
50
şi pescuit
Transport şi
40
comunicaţii
Industrie şi
30
10
15,8
20
8,8
10
3,8
16,5
19,6
Construcţii
19,5
Comerţ
MFP ANIMMC ARD
MIE
Alte
40
10
Alte servicii
0
30
2
energie
20,7
20
23,7
Hoteluri şi
30,1
restaurante
Notorietatea ANIM M C
Instituţie responsabilă pentru IMM
Notorietatea ANIMMC este mai evidentă în sectorul industriei hoteliere şi în comerţ şi mai
scăzută în transporturi şi comunicaţii, precum şi în agricultură.
100
80
20,8
20,1
18,2
Constatările anterioare se susţin şi
8,4
7,1
4,3
prin faptul că 90,7% dintre IMM-uri
apreciază că Guvernul trebuie să
60
40
joace un rol activ în favoare IMM77,5
72,8
70,8
urilor. Paradoxal este că aproape
toate
20
hoteluri
IMM-urile
şi
transporturi
0
Micro
Mici
Mijlocii
Autorităţile locale
Autorităţile judeţene
Guvernul
din
sectoarele:
restaurante
şi
(99,8%),
comunicaţii
(99%),
precum şi din comerţ (94,7%) au fost
de
această
părere.
Acestea
sunt
tocmai sectoarele care evidenţiau
anterior o implicare mai ridicată a
autorităţilor locale. Aspect care ar trebui să se coreleze în perioada imediat următoare cu
aplicarea Strategiei Guvernamentale de susţinerea dezvoltării IMM pe perioada 2004-2008, în
plan local şi regional prin oficiile ANIMMC.
36
0
20
40
60
80
100
95,5
1,53
83,9
1,2 14,9
71,3
5,1
23,6
Alte servicii
71,2
5,8
23
Construcţii
71,9
3,3
24,8
69
11,5
Comerţ
63,1
Guvernul
19,5
3,4
Autorităţile judeţene
33,5
Autorităţile locale
Credeţi că Guvernul trebuie să
joace un rol activ în favoarea
IMM-urilor?
5,4
50
70
Construcţii
79,9
Alte servicii
80,6
80
90 100
Nu
81
Comerţ
94,7
99
90,7
Da
60
3,9
Nu ştiu
99,8
% Firme care cred că Guvernul trebuie să joace
un rol activ
37
Rolul pe care trebuie să-l joace Guvernul prin instituţiile sale specializate este multiplu, după
cum se poate vedea din graficul anterior. In schimb, dacă nuanţăm, majoritatea IMM-urilor
(56,3%) apreciază că Guvernul trebuie să se implice mai activ în asigurarea premiselor
generale pentru un mediu de afaceri sănătos. O pondere apreciabilă (51,8%) susţin că
Guvernul trebuie să se implice şi în acordarea finanţărilor pentru împrumuturi cu dobânzi
subvenţionate. Într-o proporţie mai mică IMM-urile opinează că Guvernul trebuie să joace un
rol în furnizarea de diferite servicii (instruire şi consultanţă, facilitarea contactelor de
afaceri, acordarea de garanţii pentru împrumuturile bancare ale IMM, şi altele).
Problemele de care ar trebui să se ocupe Guvernul
60
56,3
51,6
40
20
21
18,8
17,2
11,2
7,1
Facilitarea
Garanţii
Informaţii
Altele
premiselor cu dobândă consultanţăcontactelor de privind
legate de
0
Asigurarea Împrumuturi Instruire şi
generale alesubvenţionată
afaceri
mediului de
împrumuturile evoluţia
bancare
pieţelor
afaceri
Guvernul inţelege problem ele IMM-urilor
1
2
3
4
5
3,71
Pe
o
scală
semantică
3,7
diferenţială de la 1 (foarte bine)
Comerţ
3,65
la 5 (foarte slab), pe ansamblu,
Alte servicii
3,61
cei intervievaţi sunt de părere
3,59
că Guvernul întelege problemele
Construcţii
3,52
3,05
cu care se confruntă IMM destul
de bine (media fiind 3,6 pe scala
1=Foarte bine...5=Foarte slab
menţionată). De remarcat că,
nu există diferenţieri majore între opţiunile IMM-urilor din diferitele sectoare de activitate în
ceea ce priveşte această caracterizare.
38
Modificări ale mediului de afaceri sugerate de IMM-uri
M odificări ale mediului de afaceri care ar oferi motivaţia
pentru a dezvolta activitatea şi a investi mai mult sau mai
80
curând
mai uşor la capital ar fi în măsură să
ofere motivaţie sporită pentru a
investi mai mult sau mai curând,
60
60
%
60% dintre IMM-uri afirmă ca accesul
44,4% susţin că politicile adecvate
din partea Guvernului ar putea
44,4
40
susţine dezvoltarea activităţii IMM.
O
20
19,2
altă
motivaţie
prezentă
la
aproximativ 20% dintre respondenţi
9,5
se referă la posibilitatea de a găsi
0
Forţă de
Politici de
Acces mai
pe piaţa muncii, forţă de muncă mai
muncă mai
sprijin din
uşor la
bine
partea
finanţare
bine calificată. Tabloul motivaţional
calificată
Guvernului
Nici una
este mult diferenţiat pe sectoare de
activitate aşa cum se poata observa
din suita de grafice alăturate.
For ţă de muncă mai
bine calificată
100%
bine calificată
100%
50%
36,0%
Politici de spr ijin
Nici una
0,0%
0%
63,5%
50%
29,2%
din par tea
Guver nului
Nici una
6,3%
46,3%
0%
din par tea
Guver nului
45,0%
66,7%
Acces mai uşor la
finanţar e
Acces mai uşor la
finanţar e
bine calificată
100%
100%
50%
50%
26,1%
Nici una
bine calificată
4,2%
0%
28,5%
din par tea
Nici una
11,7%
13,9%0%
Guver nului
din par tea
Guver nului
56,6%
72,8%
Acces mai uşor la
Acces mai uşor la
finanţar e
Construc ţii
40,6%
finanţar e
39
Comerţ
bine calificată
bine calificată
100%
100%
62,6%
50%
50%
Nici una
0,0%0%
69,9%
din par tea
Nici una
9,1%
0,3%
0%
68,7%
Guver nului
Guver nului
49,2%
Acces mai uşor la
92,8%
Acces mai uşor la
finanţar e
finanţar e
bine calificată
100%
50%
23,3%
Nici una
5,9%
0%
41,7%
din par tea
din par tea
Guver nului
59,4%
Acces mai uşor la
finanţar e
Alte servic ii
40
Referitor
la
modificări
ale
Modificări ale actelor normative care ar determina extinderea
activităţii şi/sau investiţii mai mari
actelor normative cu impact
pozitiv
asupra
extinderii
50
42,4
activităţii şi a investiţiilor, pe
plan
în
respondenţilor se află întărirea
disciplinei
economie
contractuale
(factor
29,6
opinia
%
primul
34,8
25
17,6
în
listat
de
42,4% dintre IMM-uri), urmat de
0
Regulamente
Modificări
modificări pozitive în legislaţia
mai puţin
pozitive ale
disciplinei
privind raporturile de muncă
stricte privind
legislaţiei
contractuale
(34%) şi de dereglementare în
licenţele şi
privind relaţiile
în economie
autorizaţiile
de muncă
ceea
ce
priveşte
Nici una
regimul
licenţelor şi autorizaţiilor de tot felul (29,6%).
Întărirea
Şi, din acest punct de vedere, opiniile
participanţilor la sondaj sunt extrem de împărţite pe sectoare de activitate, după cum se
poate urmări în diagramele alăturate, ceea ce poate conduce la concluzia că dezvolatrea
activităţii investiţionale depinde de o multitudine de factori dintre care cei mai importanti au
fost listaţi anterior.
Specificul fiecarui sector de activitate face ca situatia sa se
particularizeze.
Regulamente mai
Regulamente mai
puţin str icte pr ivind
licenţele şi
licenţele şi
autor izaţiile
autor izaţiile
100%
100%
56,0%
50%
50%
36,0%
Modificăr i pozitive
Nici una
0,0%
0%
39,5% ale legislaţiei pr ivind
Nici una
9,0%
0%
r elaţiile de muncă
27,5%
54,3%
Întăr ir ea disciplinei
contr actuale în
contr actuale în
economie
economie
41
Regulamente mai
Regulamente mai
licenţele şi
licenţele şi
autor izaţiile
autor izaţiile
100%
100%
59,7%
50%
27,4%
50%
Nici una
0%
33,5%
ale legislaţiei pr ivind
Nici una
25,3%
34,4%
0%
ale legislaţiei pr ivind
36,1%
66,5%
contr actuale în
contr actuale în
economie
economie
Comerţ
Regulamente mai
puţin stricte privind
licenţele şi
autorizaţiile
Regulamente mai
100%
puţin str icte
pr ivind licenţele şi
50%
autor izaţiile
100%
50%
Nici una
10.9%
7.1% 0%
Modificări pozitive
25.0%
ale legislaţiei privind
9,1% 28,9% ale legislaţiei
Nici una19,8%0%
relaţiile de muncă
pr ivind r elaţiile de
50,3%
48.4%
muncă
Întărirea disciplinei
contr actuale în
contr actuale în
economie
economie
Construc ţii
42
Regulamente mai
licenţele şi
autor izaţiile
100%
50%
31,6%
Nici una
8,6%0%
46,1%
contr actuale în
economie
Alte servic ii
43
3.3. Spiritul de asociere
Apartenenţa la asociaţii de afaceri este destul de scăzută, doar 25,3% dintre respondenţi
sunt membrii unei de asociaţii (patronală, cameră de comerţ sau asociaţii profesionale,
etc.).
Participarea IMM la asociaţiile de afaceri este mai puternică în sectoarele hoteluri şi
restaurante (62,6%) şi în construcţii
(dublu faţă de media pe ansamblu). În schimb,
IMMurile din transporturi şi comunicaţii şi din comerţ sunt membrii unei asociaţii de
afaceri în proporţii mult mai scăzute, de doar 12,4% respectiv 18,7%.
Cu cât dimensiunea firmelor este mai mare, se observă că devin mai interesate de
apartenenţa la asociaţii de afaceri, astfel doar 22,8% dintre microîntreprinderi se declară
membre în asociaţii, în timp ce peste 54% dintre întreprinderile mijlocii au această calitate.
0
20
40
60
80
10
0
Mic ro
20
26,5
22,8
31,7
Construcţii
Mic i
40
Comerţ
50
18,7
Mijloc ii
40
54,3
62,6
Transport şi comunicaţii 12,4
Alte servicii
% Firme pentru care respondenţii sun
membri ai unei asociaţii
44
29,7
60
80
0
20
40
Urmărind interesul faţă de
asociere
29,3
Bărbaţi
pe
sexe
respondenţilor,
constată
diferenţe vizibile în sensul
20,3
Femei
se
ale
unui interes mai mare în cazul
persoanelor de sex masculin.
26,4
<=35 ani
Diferenţieri
36-45 ani
importante
se
semnalează şi pe categorii de
17,4
vârstă, astfel, categoria de
28,9
46-55 ani
vârstă 36-45 ani având cea
mai scăzută participare în
28,5
>55 ani
asociaţii de afaceri (17,4%), în
timp
ce
vârstnice
categoriile
mai
au o participare
care depăşeşte media pe total
IMM.
Dintre firmele care sunt membre în asociaţii, cvasi totalitatea (95,7%) fac parte din asociaţii
oficiale înregistrate ca persoane juridice
independente.
Participarea
în
asociaţii
0
20
40
60
80
100
informale de tipul cluburilor de afaceri sau
reţelelor este mult mai scăzută. În cazul
Micro
97,4
2,6
din urmă, un interes mai mare se observă
la IMMurile care activează în industrie
Mici
89,2
10,3
Mijlocii
89,6
6,6
(15%). Calitatea de membru într-o asociaţie
formală
nu
variază
semnificativ
pe
categorii de mărime.
De
altfel,
investigarea
opţiunii
de
Tipuri de asociaţii
apartenenţă la o asociaţie formală nu
prezintă
diferenţieri
majore
nici
Formale
pe
categorii de vârstă şi sexe ale respondenţilor.
45
Informale
Formale şi informale
Avantajele afilierii
IMM-urile care sunt membre în asociaţii de afaceri au aşteptări
multiple din partea
acestora. În topul ierarhic al aşteptărilor se plasează dorinţa lor de a obţine informaţii
despre pieţe, cadru legislativ şi tehnologii (58,9%), urmată de dorinţa de a beneficia de
contacte de afaceri şi facilitarea schimbului de opinii (40,6%). La distanţă mult mai mare,
dar pe un palier apropiat, cei intervievaţi îşi manifestă interesul de a primi servicii
profesionale, de a li se uşura accesul la finanţări, precum şi de a fi reprezentaţi în
raportul cu autorităţile publice.
80
58,9
60
40,6
40
17,4
20
14,8
14,2
13,5
5,5
0
Informaţii
Reţele şi
despre pieţe,
contacte,
tehnologii,
schimb de
etc.
opiniii
Altele
Servicii
Facilitarea Reprezentare Educaţie /
profesionale accesului la
capital
interese
Instruire
publice
Cea mai semnificativă diferenţiere pe categorii de mărime se manifestă între întreprinderile
mijlocii şi microîntreprinderi referitor la nevoia lor de reprezentare a intereselor în
raporturile cu autorităţile publice. Astfel, întreprinderile mijlocii se declară într-un procent
aproape triplu faţă de medie, interesate ca prin apartenenţa la asociaţiile de afaceri să-şi
reprezinte interesele prin activităţi comune de advocacy şi lobby.
Fără ca ierarhia aşteptărilor membrilor să se schimbe semnificativ la analiza pe sexe, cu
toate acestea, întreprinzătorii de sex masculin membrii în asociaţiile de afaceri sunt mai
interesaţi de facilitarea schimbului de opinii şi contactelor de afaceri, în timp ce femeile
de afaceri îşi manifestă un interes mai accentuat pe linia schimbului de informaţii despre
pieţe, tehnologii, ş.a. De asemenea, aşteptările întreprinzătorilor de sex masculuin sunt
mai ridicate decât media în ceea ce priveşte reprezentarea intereselor publice şi
facilitarea accesului la capital.
46
73,4
80
60
51,1
48,4
40
23,8
26,2
12,1
20
19,8
20,8
5,8
17,7
6,1
5,7
2,1
4,5
0
Informaţii
Reţele şi
despre pieţe,
contacte,
tehnologii,
schimb de
etc.
opiniii
0
20
Altele
Servicii
Facilitarea Reprezentare Educaţie /
profesionale accesului la
capital
interese
Instruire
publice
Bărbaţi
40
60
80
100
Femei
În ceea ce priveşte IMMurile
care la momentul efectuării
M icro
30,1
sondajului nu erau membre
ale unei asociaţii de afaceri,
M ici
M ijlocii
doar
36,1
30,7%
de
a
deveni
membre
într-un
viitor
Sondajul
reliefează
semnificative
% Firme pentru care raspundentii intentioneaza sa
devin membri
declară
interesate
apropiat.
33,3
se
nu
diferenţe
pe
categorii
de mărime. În schimb, pe
sectoare de activitate, se
observă un interes uşor mai ridicat în categoria alte servicii (34,1%) şi mult mai scăzut în
industria hotelieră şi restaurante (4,1%).
Pe categorii de vârstă şi pe sexe ale respondenţilor diferenţierile nu variază în intervale
foarte mari.
47
Motivaţia pentru afiliere
Referitor la motivaţia care stă la baza opţiunii lor de a deveni membre într-o asociaţie de
afaceri, pe primul loc se află schimbul de informaţii (65,9%). Motivaţia de afiliere a
IMMurilor ne-membre este foarte diferenţiată pe categorii de mărime, după cum se poate
observa din grafic. Cu cât dimensiunea întreprinderilor este mai mare, cu atât sunt mai
interesate de a găsi în asociere oportunitatea construirii de reţele de comunicare,
prestigiu precum şi posibilitatea de a lua parte la decizii.
100
65,1
69,4 73,3
41
50
22,5
34,1
27,135,9
24,9 22
20,2
32,1
7,9
2,2
4,7 1,3
0,4
2,4
0
Prestigiu şi
Construire de
Schimbul de
Perspectiva
posibilitatea
reţele
informaţii
unui access
de a lua parte
mai uşor la
la decizii
capital
Nici una
Altele
Micro
Mici
Mijlocii
Motivaţia anterioară este mai puternică în situaţia întreprinzătorilor bărbaţi decât în cazul
femeilor. Bărbaţii se declară mult mai interesaţi de schimbul de informaţii, de construirea de
reţele, de prestigiu şi posibilitatea de a lua parte la decizii precum şi de perspectiva unui
acces mai facil la capital.
48
100
77
48,7
50
33,8
23,4
11,4
29,5
18,4
17,5
16,3
0,3
Nici una
Altele
0
Prestigiu şi
Construire de
Schimbul de
Perspectiva
posibilitatea
reţele
informaţii
unui access
de a lua parte
mai uşor la
la decizii
capital
10,3
1,1
Bărbaţi
Femei
3.4. Impactul integrării europene
O secţiune a sondajului a fost dedicată obţinerii de informaţii privind percepţia procesului de
integrare europeană de către IMM. In continuare sunt prezentate câteva dintre rezultatele
sondajului pe această temă.
Majoritatea IMM intervievate sunt
100%
conştiente că integrarea europeană
80%
va avea un impact asupra afacerilor
lor. Se observă că firmele care
derulează operaţiuni internaţionale
sunt
în
mai
mare
proporţie
60%
40%
92,0
66,5
20%
conştiente de acest impact (peste
0%
90%)
Firme care au
vandut in UE
Nivelul de informare a IMM cu
Firme care nu au
vandut in UE
Nu stiu
Largirea nu va a avea impact
Largirea va avea impact
privire la principalele domenii de
impact ale integrării europene este
în general scăzut. Există unele variaţii de la sector la sector de activitate, precum şi în
funcţie de dimensiunea firmei:
o
firmele din industrie, energie şi comerţ au apărut ca cele mai informate în
legătură cu aspectele puse în discuţie (ponderi apropiate şi peste media
generală);
49
o
firmele din sectorul „hoteluri şi restaurante” au fost cele mai optimiste în
legătură cu îmbunătăţirea accesului la capitalul european;
o
firmele din transporturi şi comunicaţii sunt cele mai preocupate faţă de
creşterea concurenţei (84% faţă de media de 48,9%);
o
tot firmele din transporturi şi comunicaţii sunt cele mai
preocupate de
efectele integrării sub aspectul protecţiei consumatorului şi siguranţei
produselor (43,5%, faţă de media de 29,9%);
o
firmele din construcţii sunt cele mai optimiste în legătură cu accesul pe piaţa
unică;
o
interesul pentru aspectele privind protecţia mediului este relativ redus, cele
mai preocupate fiind IMM din sectorul „hoteluri şi restaurante”;
o
din punct de vedere al mărimii, firmele mici şi mijlocii par mai informate
despre impactul integrării europene decât micro-întreprinderile, în special
sub aspectul certificării şi aplicării standardelor, precum şi în privinţa
creşterii concurenţei.
Certific area produsului si
standarde
1,0
0,8
Protec tia mediului
0,6
Etic hete, brevete si ma
0,4
0,2
0,0
i fac il pe pietele
Conc urenta spori
UE
Protec tia c onsumatorului
Ac c es ma bun la c apitalul
si garantia
european
Agricultura
50
Protectia mediului
Acces mai facil pe
si standarde
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
Etichete, brevete si
marci
Concurenta sporita
pietele UE
Protectia
Acces ma bun la
consumatorului si
capitalul european
garantia Industria si Energie
Certific area produsului si
standarde
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
Protec tia mediului
c c es mai fac il pe pietele
Etic hete, brevete si marc i
Conc urenta sporita
UE
Protec tia c onsumatorului si
A c c es ma bun la c apitalul
garantia
european
Construc tii
51
Certific area produsului
si standarde
1,0
0,8
Protec tia mediului
Etic hete, brevete si
0,6
marc i
0,4
0,2
0,0
c es mai fac il pe
Conc urenta spor
pietele UE
Protec tia
Ac c es ma bun la
c onsumatorului si
c apitalul european
garantia
Comertul
produsului si
standarde
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
Protectia m ediului
cces m ai facil pe
pietele UE
m arci
Concurenta spori
Protectia
consum atorului si
garantia
Acces m a bun la
capitalul european
Hoteluri si Rest.
produsului si
standarde
1,0
0,8
Protectia m ediului
m arci
0,6
0,4
0,2
0,0
cces m ai facil pe
pietele UE
Concurenta spori
Protectia
consum atorului si
garantia
Acces m a bun la
capitalul european
Transport si com.
52
Demersurile IMM-urilor intervievate în sensul pregătirii pentru integrarea europeană sunt în
general modeste. Alinierea la standardele de calitate europene este aspectul care se bucură
de cel mai mare interes din partea IMM (49%), iar cel mai scăzut interes este acordat
adoptării tehnologiilor de vârf, fapt ce se poate corobora cu accesul scăzut la finanţare. In
funcţie de sectorul de activitate şi mărime se pot observa o serie de particularităţi:
o
cea mai ridicată preocupare pentru marcajul european o are sectorul
„hoteluri şi restaurante”, aflat în poziţia de utilizator/beneficiar al
produselor supuse marcajului european;
o
pe fondul interesului relativ ridicat pentru alinierea la standardele de calitate
europene se remarcă totuşi sectoarele „transporturi şi comunicaţii”, „hoteluri
şi restaurante”;
o
sub aspectul implementării sistemelor de calitate cele mai active sunt IMMurile din construcţii;
o
tehnologiile de vârf preocupă mai mult IMM-urile din industrie şi energie,
construcţii, dar şi pe cele din sectorul „hoteluri şi restaurante”;
o
interes pentru cercetare-dezvoltare au arătat mai ales IMM-urile din
agricultură;
o
din punct de vedere al mărimii IMM, toate aspectele puse în discuţie cu
excepţia cercetării-dezvoltării preocupă în mai mare măsură microîntreprinderile;
o
din încrucişarea datelor obţinute la două întrebări au rezultat informaţii
interesante. De exemplu, preocuparea pentru marcajul CE, standardele de
calitate şi implementarea sistemelor de calitate este mai semnificativă în
rândul IMM-urilor care au derulat deja operaţiuni pe piaţa UE.
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Aliniera la
Implementaria
Marc area in
Tehnologii de
Cerc etare si
standardele de sistemelor de
c onformitate
varf
Dezvoltare
c alitate din CE c alitate din CE
c u CE
M icro
M ici
53
M ijlocii
100
80
60
40
20
0
Aliniera la
Implementaria
Marcarea in
Tehnologii de
Cercetare si
standardele de
sistemelor de
conformitate cu
varf
Dezvoltare
calitate din CE
calitate din CE
CE
Firmele care au vandut in UE
Firmele care nu au vandut in UE
Un rezultat puţin încurajator s-a obţinut la întrebarea privind dorinţa IMM-urilor de a obţine
informaţii privind unele aspecte practice ale integrării europene. In timp ce 61,8% dintre IMM
–urile intervievate sunt interesate de problematica integrării în general, numai 27,2% doresc
informaţii despre marcajul CE, 34,9% doresc informaţii despre standardele europene şi cca.
33,7% despre sistemele de calitate.
o
preferinţele pentru ghiduri/broşuri ca instrumente de informare în privinţa
integrării sunt preponderente (71,1%);
o
dintre cei care doresc informaţii despre aspectele puse în discuţie ale
integrării europene, majoritatea preferă tot ghidurile/broşurile (79,7%);
o
se remarcă lipsa de interes pentru serviciile de consultanţă şi prezentări
(seminarii), atât în general, cât şi în rândul celor interesaţi să se informeze.
54
Anexa A. Tabele
1.1. Aspectele privind lichiditatea
A avut compania dvs. probleme cu lichiditate?
niciodata
Sectoare
Clasa de
Marime
uneori
periodic
adeseori
in mod
continuu
nu stiu
Total
Agricultura si Pescuitul
56,0
6,0
19,5
2,5
16,0
,0
100,0
54,0
30,7
3,5
4,2
5,9
1,8
100,0
Constructii
44,8
45,5
7,5
,3
1,7
,3
100,0
Comertul
58,3
32,1
2,5
2,4
4,6
,1
100,0
33,7
66,0
,2
,0
,0
,0
100,0
53,2
31,5
7,3
7,4
,3
,4
100,0
Alte servicii
78,8
17,9
2,7
,2
,2
,1
100,0
Micro
60,1
30,5
3,0
2,2
4,0
,2
100,0
Mici
48,7
35,9
8,0
3,2
2,8
1,3
100,0
Mijlocii
39,6
36,4
8,2
5,4
8,0
2,5
100,0
58,4
31,2
3,7
2,4
4,0
,4
100,0
Total
In cazul lipsei de lichidităţi, care datorii sunt amânate?
Impozitul
pe venit
Taxele
locale
Salarii
Contributiile
la asigurarile
Furnizori
Nu
stiu/Nu
sociale
A avut compania uneori
dvs. probleme cu periodic
lichiditate?
adeseori
Da
9,6%
6,6%
4,5%
21,8%
37,4%
4,9%
3,7%
11,4%
6,8%
21,2%
29,1%
,2%
,2%
55,8%
2,7%
62,5%
72,0%
68,6%
in mod continuu
2,9%
1,8%
7,3%
8,1%
61,7%
,7%
nu stiu
2,0%
8,7%
16,8%
69,7%
23,3%
40,6%
4,4%
Total
11,0%
6,2%
8,3%
1.2. Mijloacele fixe
Influenta reglementarilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe
Ce influenta au asupra companiei
reglementarile referitoare la amortizarea
mijloacelor fixe?
favorabila
Sectoare
Clasa de
Marime
Total
nefavorabila
nici una
nu stiu
38,0%
1,0%
42,0%
19,0%
30,9%
15,1%
41,9%
12,1%
Constructii
52,2%
1,9%
25,3%
20,6%
30,6%
12,8%
44,9%
11,7%
4,6%
58,8%
36,6%
25,0%
15,0%
45,2%
14,9%
Alte servicii
35,5%
11,3%
39,4%
13,8%
Micro
30,7%
11,3%
42,3%
15,7%
Mici
45,7%
14,2%
31,3%
8,8%
Mijlocii
46,6%
10,8%
33,8%
8,7%
32,6%
11,6%
41,0%
14,9%
55
Influenta reglementarilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe
Ce influenta au asupra companiei
reglementarile referitoare la amortizarea
mijloacelor fixe?
favorabila nefavorabila
Va face compania
dvs. investitii in
anii urmatori?
nici una
nu stiu
mici investitii
37,2%
15,9%
33,2%
13,6%
sunt planificate
investitii mari
45,7%
6,8%
36,1%
11,3%
nici una
15,9%
5,9%
58,9%
19,3%
32,6%
11,6%
41,0%
14,9%
Total
Sistem preferat de achizitie a mijloacelor fixe
Ce sistem de achizitie a mijloacelor
fixe preferati?
cumparare
cu plata
integrala
Sectoare
Clasa de
Marime
leasing
e greu de
spus
69,5%
27,0%
3,5%
53,9%
37,1%
9,0%
Constructii
87,4%
8,8%
3,8%
Comertul
53,3%
39,2%
7,5%
92,5%
3,9%
3,6%
61,5%
24,5%
14,1%
Alte servicii
54,6%
34,3%
11,1%
Micro
59,1%
33,2%
7,7%
Mici
48,8%
40,0%
11,2%
Mijlocii
51,0%
40,0%
9,0%
57,9%
34,0%
8,1%
Total
56
Sistem preferat de achizitie a mijloacelor fixe
Ce sistem de achizitie a mijloacelor
fixe preferati?
cumparare
cu plata
integrala
Va face compania
dvs. investitii in
anii urmatori?
e greu de
spus
leasing
mici investitii
63,8%
33,4%
2,8%
sunt planificate
investitii mari
42,2%
48,5%
9,3%
nici una
55,8%
26,7%
17,5%
57,9%
34,0%
8,1%
Total
1.3. Accesul la finanţare şi investiţiile
Va face compania dvs. investitii in
anii urmatori?
mici
investitii
Sectoare
Clasa de
Marime
investitii
mari
nici una
Total
64,0
2,0
34,0
100,0
53,7
20,3
26,0
100,0
Constructii
68,9
6,0
25,0
100,0
Comertul
51,5
20,4
28,0
100,0
66,7
,0
33,3
100,0
72,8
3,9
23,2
100,0
Alte servicii
51,6
15,1
33,3
100,0
Micro
54,8
15,2
30,0
100,0
Mici
56,7
24,9
18,3
100,0
Mijlocii
54,2
31,1
14,7
100,0
54,9
16,6
28,4
100,0
Total
Cate noi locuri de munca vor fi create datorita investitiilor ?
Va face compania
dvs. investitii in
anii urmatori?
Total
intre 1-9
intre 10-34
intre 35-49
intre 50-99
mai mult
de 100
mici investitii
77,1%
9,8%
,1%
,1%
,1%
12,7%
100,0%
sunt planificate
investitii mari
75,3%
10,9%
1,3%
1,7%
7,8%
3,0%
100,0%
76,7%
10,0%
,4%
,5%
1,9%
10,5%
100,0%
57
nu stiu
Total
Cate noi locuri de munca vor fi create datorita investitiilor ?
intre 1-9
Sectoare
Clasa de
Marime
intre 10-34 intre 35-49 intre 50-99
mai mult
de 100
nu stiu
Total
62,1%
3,8%
,0%
,0%
,0%
34,1%
100,0%
63,1%
17,1%
1,4%
2,3%
,5%
15,6%
100,0%
Constructii
64,9%
29,9%
,0%
,7%
,0%
4,4%
100,0%
Comertul
80,7%
5,2%
,3%
,2%
3,3%
10,3%
100,0%
98,9%
1,1%
,0%
,0%
,0%
,0%
100,0%
86,1%
3,0%
,3%
,3%
,0%
10,2%
100,0%
Alte servicii
72,0%
22,0%
,2%
,0%
,1%
5,6%
100,0%
Micro
80,1%
7,8%
,0%
,3%
2,0%
9,7%
100,0%
Mici
60,8%
20,3%
2,1%
1,4%
1,4%
13,9%
100,0%
Mijlocii
39,4%
33,4%
5,1%
3,1%
,9%
18,1%
100,0%
76,7%
10,0%
,4%
,5%
1,9%
10,5%
100,0%
Total
Fonduri
proprii
Va face compania
dvs. investitii in
anii urmatori?
Imprumuturi
bancare/credite
Programe
guvernamentale
mici investitii
87,5%
32,9%
16,5%
investitii mari
77,4%
56,9%
11,1%
85,2%
38,5%
15,2%
Total
Surse de finantare
Fonduri
proprii,imprumu
-turi
Fonduri
Fonduri proprii proprii si
bancare/credite si imprumuturi programe
Va face
mici
compania dvs. investitii
investitii in
investitii
anii urmatori? mari
Total
Numai
Imprumuturi
Numai
Numai
bancare/credit
imprumuturi
programe
si programe
bancare /
guverna-
fonduri
e si programe
bancare /
guvernam
Nici
guve
credite
mentale
proprii
guvernamentale
credite
entale
una
4,9%
16,3%
6,6%
59,7%
4,3%
7,4%
,7%
,1%
1,1%
38,9%
3,6%
33,9%
2,2%
14,7%
4,2%
1,4%
4,0%
21,5%
5,9%
53,7%
3,8%
9,1%
1,5%
,4%
58
Surse de finantare
Fonduri
proprii,imprum
Sectoare
Constructii
proprii si
bancare/credi
si imprumuturi
programe
Numai
te si programe
bancare /
guvernam
guve
credite
entale
Imprumuturi
Numai
Numai
bancare/credit
imprumuturi
programe
fonduri
e si programe
bancare /
guvernam
Nici
proprii
guvernamentale
credite
entale
una
,0%
5,4%
2,3%
87,8%
,0%
,0%
4,5%
,0%
1,4%
20,1%
3,8%
54,7%
3,5%
9,6%
4,5%
2,4%
,4%
36,3%
,4%
58,5%
,4%
4,1%
,0%
,0%
24,9%
6,5%
50,8%
3,2%
10,7%
,4%
,0%
49,1%
6,5%
,0%
44,4%
,0%
,0%
,0%
,0%
Transport si comunicati
,5%
21,8%
18,5%
48,5%
,0%
10,1%
,3%
,3%
Alte servicii
,1%
10,6%
4,5%
60,7%
11,8%
8,2%
4,0%
,1%
Micro
4,0%
19,9%
6,1%
55,3%
4,3%
8,9%
1,1%
,3%
Mici
3,4%
31,3%
4,5%
43,5%
,4%
11,1%
4,7%
1,0%
Mijlocii
6,6%
30,4%
4,7%
47,6%
1,5%
7,2%
1,0%
1,1%
4,0%
21,5%
5,9%
53,7%
3,8%
9,1%
1,5%
,4%
Total
Fonduri proprii
3,4%
Comertul
Clasa de
Marime
Fonduri
uturi
59
Criteriul de selecţie a surselor de finanţare
Va face compania
dvs. investitii in
anii urmatori?
Procedura
simpla si
Dobanda
mica
mici investitii
42,4%
58,1%
investitii mari
52,8%
nici una
27,2%
39,8%
Total
Procedura
simpla si
Prestigiul
Pastrarea
independe
24,9%
13,8%
22,2%
55,3%
32,9%
16,8%
8,8%
8,5%
34,9%
10,7%
2,3%
21,9%
19,9%
51,1%
22,2%
11,0%
19,9%
12,1%
Dobanda
mica
Garantii
mici
Garantii
mici
Prestigiul
Nu am nici
un criteriu
9,1%
Pastrarea
independentei
rapida de
aplicare
Sectoare
Clasa de
Marime
nici un
criteriu
42,5%
56,0%
3,5%
,5%
19,0%
48,4%
57,8%
15,3%
9,6%
12,8%
8,2%
Constructii
30,2%
34,8%
30,0%
23,0%
4,0%
37,1%
Comertul
39,9%
49,7%
24,7%
12,5%
23,7%
11,9%
33,7%
67,0%
58,8%
,2%
,2%
32,6%
59,6%
16,2%
15,4%
10,1%
21,6%
Alte servicii
38,4%
45,9%
11,7%
6,1%
28,0%
8,7%
Micro
38,6%
50,2%
22,0%
10,5%
20,3%
12,6%
Mici
48,3%
55,4%
23,9%
13,3%
14,2%
8,5%
Mijlocii
47,2%
64,8%
21,9%
19,4%
27,2%
6,2%
39,8%
51,1%
22,2%
11,0%
19,9%
12,1%
Total
Conturi
Sectoare
Clasa de
Marime
Total
Nu am
Depozite
Carti de
Credite
Credite
la termen
credit
comerciale
de
investitii
100,0%
4,5%
,0%
,5%
,0%
94,9%
16,3%
10,6%
7,5%
5,4%
Constructii
99,2%
8,0%
5,2%
6,6%
1,4%
Comertul
95,0%
17,5%
9,7%
13,2%
5,2%
70,6%
1,0%
3,9%
,5%
,2%
92,8%
8,5%
1,2%
2,2%
,8%
Alte servicii
94,2%
14,9%
9,4%
4,1%
3,0%
Micro
94,0%
13,7%
7,8%
7,8%
3,6%
Mici
95,1%
20,9%
12,4%
18,2%
7,1%
Mijlocii
95,2%
32,7%
19,0%
24,5%
9,3%
94,1%
14,9%
8,6%
9,3%
4,1%
60
5,5%
1.4. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii (TIC)
Tehnologii disponibile la firma
Calculatoare Retea interna
Conectare la
e-mail
Internet
Sectoare
Clasa de
Marime
Pagina
Nu exista
web
tehnologie
82,0%
28,0%
27,5%
7,0%
21,0%
18,0%
77,1%
32,3%
42,9%
36,6%
12,2%
22,6%
Constructii
98,3%
18,1%
36,2%
15,1%
6,2%
1,4%
Comertul
74,9%
24,7%
40,8%
35,3%
8,5%
25,0%
41,0%
1,0%
4,1%
4,1%
,2%
59,0%
72,3%
41,7%
42,5%
34,2%
17,1%
27,7%
Alte servicii
86,5%
34,8%
58,2%
38,4%
13,3%
13,5%
Micro
74,1%
22,2%
38,1%
30,0%
8,3%
25,9%
Mici
93,9%
56,3%
61,9%
47,9%
19,5%
5,4%
Mijlocii
97,1%
71,3%
72,0%
62,1%
34,1%
2,1%
76,6%
26,9%
41,4%
32,6%
10,1%
23,3%
Total
Firma foloseste Internet pentru...
Documentare Realizare de Descarcare
cercertari de de software
interna
Servici
bancare
Altele
de piata
Sectoare
Clasa de
Marime
89,1%
30,9%
81,8%
5,4%
66,4%
46,3%
78,7%
12,6%
Constructii
89,6%
24,2%
40,2%
11,4%
3,6%
Comertul
47,6%
33,6%
69,9%
13,3%
12,8%
94,1%
5,9%
65,5%
58,0%
80,3%
20,7%
18,8%
Alte servicii
56,8%
28,0%
61,3%
6,7%
10,5%
Micro
51,4%
31,8%
67,6%
10,6%
13,2%
Mici
75,1%
47,4%
73,3%
16,4%
13,3%
Mijlocii
76,1%
56,5%
74,8%
23,2%
15,3%
56,0%
35,2%
68,8%
12,0%
13,3%
Total
Baza: firmele cu conectare la Internet
61
21,8%
5,9%
Firma foloseste Internet pentru interactia cu Administratia Publica
Pentru
obtinerea de
informatii
Pentru a
descarca
formulare
Pentru a
trimite
formulare
Altele
administrative
completate
Sectoare
100,0%
73,1%
69,6%
14,2%
Constructii
81,9%
62,1%
50,0%
Comertul
21,2%
87,7%
7,3%
Clasa de
Marime
3,4%
1,9%
100,0%
55,8%
92,8%
46,4%
Alte servicii
68,2%
65,9%
31,5%
Micro
43,9%
78,3%
19,8%
Mici
77,7%
56,4%
22,6%
3,9%
Mijlocii
80,9%
61,6%
24,3%
4,4%
53,7%
72,5%
20,7%
1,1%
Total
,1%
Baza: firmele care interactioneaza la Internet cu Administratia Publica
2.1. Impozitarea IMM-urilor
Care dintre obligatiile fiscale este cea mai impovaratoare, din punct de vedere financiar?
contributiile impozitele pe
la asigurarile
veniturile
sociale
salariale
Sectoare
Total
impozite si
taxe locale taxe vamale
toate
72,0%
3,0%
7,0%
1,5%
31,2%
12,5%
23,5%
1,5%
Constructii
15,1%
20,3%
23,6%
18,7%
Comertul
30,3%
12,0%
21,7%
4,3%
,2%
3,6%
46,4%
,6%
21,8%
6,8%
Alte servicii
48,2%
11,2%
14,3%
2,7%
5,3%
,1%
18,1%
Micro
31,8%
11,3%
20,0%
2,1%
1,0%
1,4%
32,4%
Mici
43,2%
8,4%
20,0%
,8%
,5%
,6%
26,5%
Mijlocii
41,7%
10,7%
13,9%
1,1%
,2%
,3%
32,2%
33,2%
11,0%
19,8%
1,9%
,9%
1,3%
31,8%
Clasa de
Marime
TVA
contributiile
la fondurile
speciale
instituite
62
16,5%
1,5%
,2%
,0%
2,3%
29,6%
22,2%
33,7%
91,8%
24,3%
Sectoare
Clasa de
Marime
Cum
apreciati
claritatea
reglemen
tarilor?
Cum
apreciati
nivelul de
impozitare?
3,7
4,2
3,8
4,3
3,7
3,8
3,5
3,3
Constructii
3,3
3,8
3,1
3,2
Comertul
3,5
3,9
3,3
3,2
3,3
3,6
3,0
3,0
3,6
3,7
3,6
3,4
Alte servicii
3,8
3,9
3,5
3,4
Micro
3,6
3,9
3,3
3,3
Mici
3,5
3,8
3,4
3,3
Mijlocii
3,5
3,8
3,3
3,2
3,6
3,9
3,4
3,3
Total IMM
Cum
apreciati
procedurile
de
raportare?
Cum
apreciati
frecventa de
plata a
impozitelor?
1=Foarte dezavantajos, 2= Dezavantajos, 3=Neutru, 4=Avantajos, 5=Foarte avantajos (media)
Ce parere aveti despre impozitul pe profit in
Romania?
adecvat
Sectoare
Constructii
Comertul
Clasa de
Marime
Total
prea scazut
altele,
specificati
2,5%
97,5%
13,2%
82,1%
,1%
4,6%
,5%
60,8%
,5%
38,2%
20,7%
72,4%
,1%
6,8%
prea ridicat
100,0%
6,8%
93,0%
Alte servicii
11,4%
85,7%
Micro
16,5%
76,2%
Mici
5,8%
91,9%
,5%
1,9%
Mijlocii
7,4%
88,3%
1,3%
2,9%
15,2%
78,1%
,1%
6,7%
63
,1%
,1%
2,7%
7,3%
Unde cautati informatii/aistenta pentru clarificarea unor nelamuriri din domeniul fiscal?
La functionarii
administratiilor
financiare
Nu
Sectoare
Clasa de
Marime
La centre de
consultanta in
afaceri / asociatii /
camere de comert
Da
Nu
Da
La firme de
contabilitate
Nu
Discutand cu
manageri pe care i
cunosc
In publicatii de
specialitate
Da
Nu
Da
Nu
21,0%
79,0%
62,0%
38,0%
82,5%
17,5%
73,0%
27,0%
96,5%
3,5%
42,4%
57,6%
88,1%
11,9%
81,0%
19,0%
53,5%
46,5%
83,6%
16,4%
Constructii
63,4%
36,6%
95,9%
4,1%
97,0%
3,0%
29,4%
70,6%
75,6%
24,4%
Comertul
57,3%
42,7%
84,9%
15,1%
68,9%
31,1%
51,4%
48,6%
87,3%
12,7%
30,4%
69,6%
99,8%
,2%
70,4%
29,6%
92,5%
7,5%
67,2%
32,8%
Transport si comunicati
39,8%
60,2%
83,4%
16,6%
83,8%
16,2%
52,5%
47,5%
76,1%
23,9%
Alte servicii
53,5%
46,5%
82,5%
17,5%
66,6%
33,4%
56,9%
43,1%
90,3%
9,7%
Micro
53,5%
46,5%
86,3%
13,7%
72,1%
27,9%
54,5%
45,5%
86,4%
13,6%
Mici
39,8%
60,2%
79,5%
20,5%
79,4%
20,6%
52,2%
47,8%
79,8%
20,2%
Mijlocii
40,2%
59,8%
76,5%
23,5%
80,8%
19,2%
35,1%
64,9%
74,3%
25,7%
51,8%
48,2%
85,4%
14,6%
73,0%
27,0%
53,8%
46,2%
85,5%
14,5%
Total
(Multe variante de raspuns)
In opinia dvs., cine are trebui sa beneficiaze de prevederi fiscale mai avantajoase?
Persoane
le cu
handicap
Sectoare
Clasa de
Marime
Total
Da
Persoanele
care
demareaza
Angajatorii
care creaza
noi locuri
o afacere
de munca
Microintreprin
derile
Nimeni
72,0%
46,5%
47,5%
23,5%
,0%
46,4%
59,8%
73,5%
42,0%
1,9%
Constructii
33,3%
67,3%
94,5%
69,3%
,0%
Comertul
53,2%
68,0%
80,7%
59,4%
,0%
65,8%
40,5%
99,5%
65,5%
,0%
66,9%
67,3%
83,6%
32,2%
,0%
Alte servicii
30,1%
58,2%
63,7%
34,4%
7,9%
Micro
50,4%
64,0%
77,5%
53,6%
1,4%
Mici
48,1%
60,3%
79,7%
40,2%
,8%
Mijlocii
45,3%
63,3%
85,6%
31,0%
1,1%
50,0%
63,6%
77,9%
51,7%
1,3%
64
Ce tipuri de investitii ar trebui avute
in vedere?
Cei ce
investesc in
protectia
mediului
Sectoare
Clasa de
Marime
Cei ce
inestesc in
tehnologie
moderne
Altele
22,0%
77,5%
,5%
13,8%
79,6%
6,6%
Constructii
20,1%
79,9%
,0%
Comertul
19,3%
69,2%
11,6%
36,2%
34,5%
29,4%
16,2%
83,1%
,7%
Alte servicii
21,5%
72,6%
5,9%
Micro
19,6%
70,2%
10,2%
Mici
18,8%
77,9%
3,3%
Mijlocii
16,9%
78,2%
4,9%
19,5%
71,2%
9,3%
Total
Este firma dvs.
platitoare de taxe
locale (cel putin o
taxa locala)?
Da
Sectoare
98,5%
1,5%
93,2%
6,8%
Constructii
99,7%
,3%
95,3%
4,7%
Comertul
Clasa de
Marime
Nu
100,0%
92,8%
7,2%
Alte servicii
91,5%
8,5%
Micro
94,6%
5,4%
Mici
96,8%
3,2%
Mijlocii
98,4%
1,6%
94,9%
5,1%
Total
65
Firma dvs. este platitoare de...
Impozite pe cladiri
Nu
Sectoare
Clasa de
Marime
Da
Taxe de drum
Taxe de piata
Nu
Nu
Da
Impozite pe terenuri
Da
Nu
Da
17,8%
82,2%
44,2%
55,8%
94,9%
5,1%
71,0%
29,0%
14,6%
85,4%
49,3%
50,7%
92,8%
7,2%
45,0%
55,0%
Constructii
39,3%
60,7%
43,4%
56,6%
79,4%
20,6%
65,0%
35,0%
Comertul
17,3%
82,7%
51,0%
49,0%
89,0%
11,0%
50,6%
49,4%
3,4%
96,6%
69,9%
30,1%
41,0%
59,0%
33,3%
66,7%
1,4%
98,6%
79,0%
21,0%
83,0%
17,0%
79,6%
20,4%
Alte servicii
23,7%
76,3%
63,7%
36,3%
84,5%
15,5%
78,5%
21,5%
Micro
18,6%
81,4%
55,1%
44,9%
86,5%
13,5%
57,9%
42,1%
Mici
11,0%
89,0%
47,1%
52,9%
83,9%
16,1%
42,9%
57,1%
6,1%
93,9%
48,7%
51,3%
84,6%
15,4%
30,1%
69,9%
17,5%
82,5%
54,1%
45,9%
86,2%
13,8%
55,7%
44,3%
Mijlocii
Total
Intentionati sa folositi surse de
finantare non-bancare de la
institutii de sprijin pentru IMM?
Da
Sectoare
4,5
,5
95,0
8,8
6,2
85,0
Constructii
21,5
1,4
77,1
Comertul
12,1
7,0
80,9
,2
,0
99,8
7,9
7,2
84,9
Alte servicii
14,4
5,7
79,9
Micro
11,3
6,2
82,4
Mici
11,3
3,8
84,9
Mijlocii
15,7
4,4
79,9
11,4
6,0
82,6
Clasa de
Marime
Nu stiu/Nu
raspund
Nu
Total
66
2.2. Achiziţiile publice
A participat compania dvs. in ultimii 3 ani la un
proces de licitatie cu scop de achizitii publice
sau contractarea unei comenzi guvernamentale?
Da
Sectoare
Clasa de
Marime
Nu
5,0%
95,0%
18,6%
81,4%
Constructii
15,1%
84,9%
Comertul
22,7%
77,3%
32,8%
67,2%
17,4%
82,6%
Alte servicii
10,0%
90,0%
Micro
17,7%
82,3%
Mici
33,1%
66,9%
Mijlocii
31,8%
68,2%
19,6%
80,4%
Total
Cum ati caracteriza sistemul de achizitii publice ?
Competitia
este loiala
Sectoare
Corupt
Nu stie / Nu
raspunde
70,1%
29,9%
41,9%
19,1%
28,5%
10,6%
Constructii
32,4%
27,7%
27,2%
12,7%
Comertul
34,7%
22,1%
33,0%
10,3%
89,7%
10,3%
6,6%
43,8%
2,1%
Alte servicii
Clasa de
Marime
Prevederile
sunt neclare
47,4%
9,5%
6,0%
82,9%
1,5%
Micro
29,6%
24,9%
36,5%
9,1%
Mici
40,6%
26,3%
26,8%
6,2%
Mijlocii
49,7%
17,1%
23,7%
9,5%
32,3%
24,8%
34,3%
8,6%
Total
Baza: Firmele care au participat in licitatii
67
3.2. Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi rolul Guvernului
Cunoasteti vreo
institutie de sprijin
pentru IMM?
Nu
Sectoare
Clasa de
Marime
Da
95,0
5,0
85,0
15,0
Constructii
77,1
22,9
Comertul
80,9
19,1
99,8
,2
84,9
15,1
Alte servicii
82,1
17,9
Micro
82,8
17,2
Mici
84,9
15,1
Mijlocii
79,9
20,1
82,9
17,1
Total
Ce institutie guvernamentala este principal responsabila pentru
initierea si implementarea politicilor de dezvoltare afaceri?
Ministerul
Integrarii
Europene
Sectoare
alta,
specificati
,0%
80,0%
2,0%
1,5%
16,5%
2,4%
51,5%
16,5%
12,3%
17,3%
36,6%
19,5%
,5%
23,6%
2,4%
48,0%
23,7%
9,4%
16,5%
,0%
36,9%
30,1%
32,8%
,2%
7,6%
80,6%
10,0%
1,0%
,8%
Alte servicii
5,7%
52,2%
19,6%
3,2%
19,3%
Micro
3,9%
49,0%
21,6%
9,0%
16,5%
Mici
3,3%
65,5%
14,0%
7,3%
9,9%
Mijlocii
3,7%
55,9%
18,6%
7,2%
14,6%
3,8%
50,9%
20,7%
8,8%
15,8%
Comertul
Total
ANIMMC
Agentiile
Regionale de
Dezvoltare
19,8%
Constructii
Clasa de
Marime
Ministerul
Finantelor
Publice
68
Care nivel de decizie influenteaza in
cea mai mare masura politicile pentru
dezvoltarea IMM?
Guvernul
Sectoare
Clasa de
Marime
Autoritatile
judetene
Autoritatle
locale
95,5
1,5
3,0
71,3
5,1
23,6
Constructii
71,9
3,3
24,8
Comertul
69,0
11,5
19,5
63,1
3,4
33,5
83,9
1,2
14,9
Alte servicii
71,2
5,8
23,0
Micro
70,8
8,4
20,8
Mici
72,8
7,1
20,1
Mijlocii
77,5
4,3
18,2
71,2
8,2
20,6
Total
Credeti ca Guvernul ar trebui sa
joace un rol activ in asigurarea
de servicii in favoarea
IMM-urilor?
Da
Sectoare
Clasa de
Marime
Nu
Nu stiu
81,0%
17,5%
1,5%
85,1%
9,6%
5,3%
Constructii
79,9%
20,1%
,0%
Comertul
94,7%
,4%
4,8%
99,8%
,0%
,2%
99,0%
,4%
,6%
Alte servicii
80,6%
16,1%
3,3%
Micro
90,9%
5,3%
3,8%
Mici
88,8%
6,6%
4,6%
Mijlocii
91,5%
4,3%
4,2%
90,7%
5,4%
3,9%
Total
69
Care sunt problemele cheie de care ar trebui să se preocupe Guvernul?
Instruire si
consultanta
Asigurarea
premiselor
generale ale
Imprumuturi
cu dobanda
subventionata
mediului de
afaceri
Sectoare
22,8%
50,0%
34,6%
26,1%
53,7%
43,3%
6,8%
38,1%
63,6%
16,3%
58,8%
57,8%
Constructii
Comertul
Clasa de
Marime
,0%
37,2%
62,5%
52,4%
61,1%
52,7%
Alte servicii
34,6%
61,0%
26,0%
Micro
20,3%
55,9%
52,6%
Mici
24,6%
58,4%
45,5%
Mijlocii
31,2%
63,8%
41,6%
21,0%
56,3%
51,6%
Total
Sectoare
Clasa de
Marime
Garantii
privind
Informatii
legate de
Facilitarea
contractelor
bancare
pietelor
de afaceri
Altele
23,4%
,0%
25,9%
3,7%
22,0%
11,3%
27,3%
13,2%
Constructii
49,7%
,3%
29,6%
2,1%
Comertul
13,5%
10,9%
18,1%
7,5%
29,7%
29,5%
,0%
,2%
15,7%
14,8%
9,9%
,5%
Alte servicii
11,3%
10,6%
18,3%
7,3%
Micro
16,7%
10,9%
18,4%
7,3%
Mici
20,0%
12,8%
20,7%
6,0%
Mijlocii
22,2%
16,8%
24,2%
5,8%
17,2%
11,2%
18,8%
7,1%
Total
70
Cat de bine
credeti ca
intelege
Guvernul
problemele
cu care se
confrunta
IMM?
Sectoare
Clasa de
Marime
3,71
3,70
Constructii
3,52
Comertul
3,65
3,59
3,05
Alte servicii
3,61
Micro
3,63
Mici
3,47
Mijlocii
3,48
Total
3,61
1=Foarte bine; 2=Bine; 3=Satisfacator; 4=Slab; 5=Foarte slab
Ati dori mai mult informatii despre...?
Impactul largirii UE
Nu
Sectoare
Marcarea conform CE
Nu
Standarde
Da
Nu
Sisteme de calitate
Da
Nu
Tehnologii de varf
Da
Nu
Da
31,0%
69,0%
96,8%
3,2%
87,6%
12,4%
89,9%
10,1%
89,9%
10,1%
42,4%
57,6%
73,6%
26,4%
58,3%
41,7%
59,6%
40,4%
53,3%
46,7%
Constructii
81,7%
18,3%
92,9%
7,1%
87,1%
12,9%
47,3%
52,7%
18,8%
81,2%
Comertul
40,9%
59,1%
71,6%
28,4%
62,6%
37,4%
67,3%
32,7%
67,2%
32,8%
4,1%
95,9%
66,7%
33,3%
66,7%
33,3%
66,5%
33,5%
66,5%
33,5%
33,5%
66,5%
59,9%
40,1%
56,4%
43,6%
80,0%
20,0%
80,1%
19,9%
Alte servicii
30,4%
69,6%
74,8%
25,2%
73,3%
26,7%
61,9%
38,1%
66,5%
33,5%
Micro
37,3%
62,7%
73,1%
26,9%
67,8%
32,2%
68,1%
31,9%
66,2%
33,8%
Mici
43,6%
56,4%
73,8%
26,2%
52,3%
47,7%
58,0%
42,0%
57,2%
42,8%
Mijlocii
42,1%
57,9%
62,6%
37,4%
43,8%
56,2%
47,5%
52,5%
55,0%
45,0%
38,2%
61,8%
72,8%
27,2%
65,1%
34,9%
66,3%
33,7%
64,8%
35,2%
Clasa de
Marime
Da
Total
(Intrebare cu multiple variante de raspuns)
Forma sau tipul de serviciu pentru fiecare puncte de interes
Ghiduri/ brosuri
Nu
Sectoare
Nu
Da
Publicatii
guvernamentale
Nu
Da
Site-uri pe Internet
Nu
Da
Servicii profesionale
de consultanta
Nu
Da
Scrute prezentari
pentru personalul
Nu
Da
7,0%
93,0%
94,6%
5,4%
97,7%
2,3%
89,1%
10,9%
100,0%
30,7%
69,3%
85,8%
14,2%
85,8%
14,2%
64,6%
35,4%
88,2%
11,8%
91,2%
8,8%
9,1%
90,9%
96,6%
3,4%
92,8%
7,2%
78,3%
21,7%
94,2%
5,8%
97,1%
2,9%
28,5%
71,5%
91,8%
8,2%
95,1%
4,9%
58,5%
41,5%
84,7%
15,3%
95,7%
4,3%
3,9%
96,1%
93,0%
7,0%
95,9%
4,1%
99,8%
,2%
100,0%
26,8%
73,2%
76,3%
23,7%
67,9%
32,1%
79,8%
20,2%
91,7%
8,3%
98,5%
1,5%
Alte servicii
52,1%
47,9%
91,2%
8,8%
82,6%
17,4%
58,1%
41,9%
91,8%
8,2%
91,3%
8,7%
Micro
28,1%
71,9%
91,2%
8,8%
91,4%
8,6%
67,6%
32,4%
88,2%
11,8%
95,7%
4,3%
Mici
33,1%
66,9%
83,5%
16,5%
83,2%
16,8%
54,2%
45,8%
91,1%
8,9%
92,3%
7,7%
Mijlocii
34,8%
65,2%
86,4%
13,6%
80,1%
19,9%
46,4%
53,6%
89,1%
10,9%
92,4%
7,6%
28,9%
71,1%
90,1%
9,9%
90,1%
9,9%
65,3%
34,7%
88,5%
11,5%
95,1%
4,9%
Constructii
Comertul
Clasa de
Marime
Da
Publicatii
specializate ale UE
Total
71
100,0%
100,0%
Forma sau tipul de serviciu pentru fiecare puncte de interes
Ghiduri/ brosuri
Nu
Da
Publicatii
specializate ale UE
Nu
Publicatii
guvernamentale
Da
Nu
Da
de consultanta
Site-uri pe Internet
Nu
Da
Nu
Da
Scrute prezentari
pentru personalul
Nu
Da
Impactul largirii
UE
Nu
42,9%
57,1%
86,0%
14,0%
88,8%
11,2%
41,8%
58,2%
88,2%
11,8%
95,7%
4,3%
Da
20,3%
79,7%
92,6%
7,4%
90,9%
9,1%
79,8%
20,2%
88,8%
11,2%
94,8%
5,2%
Marcarea conform
CE
Nu
29,8%
70,2%
94,2%
5,8%
93,3%
6,7%
63,6%
36,4%
89,3%
10,7%
94,2%
5,8%
Da
26,7%
73,3%
79,0%
21,0%
81,4%
18,6%
69,7%
30,3%
86,6%
13,4%
97,7%
2,3%
Standarde
Nu
30,8%
69,2%
93,3%
6,7%
94,5%
5,5%
71,7%
28,3%
94,4%
5,6%
94,6%
5,4%
Da
25,6%
74,4%
84,1%
15,9%
81,7%
18,3%
53,3%
46,7%
77,6%
22,4%
96,2%
3,8%
Nu
27,4%
72,6%
88,9%
11,1%
89,3%
10,7%
71,7%
28,3%
92,0%
8,0%
95,2%
4,8%
Da
32,0%
68,0%
92,4%
7,6%
91,5%
8,5%
52,7%
47,3%
81,7%
18,3%
95,0%
5,0%
Tehnologii de varf Nu
30,1%
69,9%
89,7%
10,3%
92,2%
7,8%
74,0%
26,0%
92,9%
7,1%
94,5%
5,5%
Da
26,9%
73,1%
90,8%
9,2%
86,2%
13,8%
49,2%
50,8%
80,5%
19,5%
96,3%
3,7%
Sisteme de
calitate
Ce modificari ale mediului de afaceri v-ar oferimotivatia pentru a dezvota activitatea si a investi mai mult sau mai
curind?
Forta de munca mai
bine calificata
Nu
Sectoare
Clasa de
Marime
Da
Politici de sprijin din
partea Guvernului
Nu
Da
Acces mai usor la
finantare
Nu
Da
Nici una
Nu
Da
64,0%
36,0%
36,5%
63,5%
55,0%
45,0%
100,0%
70,8%
29,2%
53,7%
46,3%
33,3%
66,7%
93,7%
Constructii
73,9%
26,1%
71,5%
28,5%
27,2%
72,8%
95,8%
4,2%
Comertul
88,3%
11,7%
59,4%
40,6%
43,4%
56,6%
86,1%
13,9%
37,4%
62,6%
30,1%
69,9%
7,2%
92,8%
100,0%
90,9%
9,1%
31,3%
68,7%
50,8%
49,2%
99,7%
,3%
Alte servicii
76,7%
23,3%
58,3%
41,7%
40,6%
59,4%
94,1%
5,9%
Micro
82,5%
17,5%
57,4%
42,6%
40,3%
59,7%
90,0%
10,0%
Mici
68,8%
31,2%
42,4%
57,6%
39,7%
60,3%
93,7%
6,3%
Mijlocii
67,5%
32,5%
43,6%
56,4%
31,3%
68,7%
96,7%
3,3%
80,8%
19,2%
55,6%
44,4%
40,0%
60,0%
90,5%
9,5%
Total
6,3%
Ce modificari ale actelor normative v-ar determinasa va extindeti activitatea si/sau sa investiti mai mult?
Regulamente mai
putin stricte privind
licentele si
autorizatiile
Nu
Sectoare
Clasa de
Marime
Da
Modificare pozitive
ale legislatiei privind
relatiile de munca
Nu
Da
Intarirea disciplinei
contractuale in
economie
Nu
Da
Nici una
Nu
Da
44,0%
56,0%
60,5%
39,5%
72,5%
27,5%
100,0%
64,0%
36,0%
58,2%
41,8%
45,7%
54,3%
91,0%
9,0%
Constructii
90,9%
9,1%
71,1%
28,9%
49,7%
50,3%
80,2%
19,8%
Comertul
72,6%
27,4%
65,6%
34,4%
63,9%
36,1%
74,7%
25,3%
40,3%
59,7%
66,5%
33,5%
33,5%
66,5%
100,0%
89,1%
10,9%
75,0%
25,0%
51,6%
48,4%
92,9%
Alte servicii
68,4%
31,6%
65,7%
34,3%
53,9%
46,1%
91,4%
8,6%
Micro
70,8%
29,2%
66,0%
34,0%
59,6%
40,4%
80,7%
19,3%
Mici
68,8%
31,2%
60,0%
40,0%
43,7%
56,3%
94,4%
5,6%
Mijlocii
64,0%
36,0%
59,1%
40,9%
41,7%
58,3%
96,1%
3,9%
70,4%
29,6%
65,2%
34,8%
57,6%
42,4%
82,4%
17,6%
Total
72
7,1%
3.3. Spiritul de asociere
Sunteti membru al
vreunei asociatii?
Da
Sectoare
Clasa de
Marime
Nu
Total
26,5
73,5
100,0
31,7
68,3
100,0
Constructii
50,0
50,0
100,0
Comertul
18,7
81,3
100,0
62,6
37,4
100,0
12,4
87,6
100,0
Alte servicii
29,7
70,3
100,0
Micro
22,8
77,2
100,0
Mici
40,0
60,0
100,0
Mijlocii
54,3
45,7
100,0
25,3
74,7
100,0
Total
Sunteti membru al
vreunei asociatii?
Da
Sex
Varsta
Total
Nu
Total
Barbati
29,3
70,7
100,0
Femei
20,3
79,7
100,0
<=35
26,4
73,6
100,0
36<-45
17,4
82,6
100,0
46-55
28,9
71,1
100,0
>55
28,5
71,5
100,0
25,0
75,0
100,0
73
Tipul de asociatii
Formale
Informale
(patronat,
(cluburi,
camera de
Formale si
comert, etc.) retele, etc.) informale
Sectoare
86,8%
13,2%
83,8%
15,0%
Constructii
99,5%
,5%
Comertul
98,2%
1,7%
Clasa de
Marime
1,2%
,1%
100,0%
97,9%
2,1%
Alte servicii
98,8%
1,0%
Micro
97,4%
2,6%
Mici
89,2%
10,3%
,5%
Mijlocii
89,6%
6,6%
3,8%
95,7%
4,0%
,3%
Total
,2%
Tipul de asociatii
Formale
(patronat,
camera de
comert, etc.)
Sex
Barbati
95,6%
4,3%
,1%
Femei
95,8%
3,6%
,6%
94,7%
5,1%
,2%
36<-45
95,7%
3,6%
,7%
46-55
96,1%
3,6%
,3%
>55
95,9%
4,1%
95,7%
4,1%
Varsta <=35
Total
Informatii despre
piete, tehnologii,
legi, etc.
Nu
Sectoare
Clasa de
Marime
Total
Informale
(cluburi,
Formale si
retele, etc.) informale
Da
Reprezentare
interese publice
Nu
Da
Educatie/ Instruire
Nu
Da
,3%
Facilitarea accesului
Retele si contacte,
Servicii profesionale schimb de opinii
la capital
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Altele
Nu
Da
15,1%
84,9%
86,8%
13,2%
92,4%
7,6%
94,4%
5,6%
83,1%
16,9%
79,2%
20,8%
100,0%
29,5%
70,5%
89,3%
10,7%
85,5%
14,5%
86,7%
13,3%
81,8%
18,2%
67,1%
32,9%
88,6%
11,4%
Constructii
78,0%
22,0%
94,6%
5,4%
99,5%
,5%
96,7%
3,3%
96,2%
3,8%
52,9%
47,1%
62,7%
37,3%
Comertul
28,6%
71,4%
83,6%
16,4%
98,2%
1,8%
85,9%
14,1%
85,7%
14,3%
45,6%
54,4%
86,6%
13,4%
94,6%
5,4%
99,6%
,4%
100,0%
47,7%
52,3%
100,0%
53,1%
46,9%
52,7%
47,3%
Transport si comunicat
3,8%
96,2%
81,8%
18,2%
88,6%
11,4%
94,1%
5,9%
93,2%
6,8%
81,4%
18,6%
100,0%
Alte servicii
39,4%
60,6%
77,8%
22,2%
89,8%
10,2%
99,1%
,9%
70,0%
30,0%
86,0%
14,0%
90,7%
9,3%
Micro
44,5%
55,5%
90,3%
9,7%
96,5%
3,5%
86,0%
14,0%
85,9%
14,1%
59,3%
40,7%
79,5%
20,5%
Mici
27,1%
72,9%
74,0%
26,0%
87,1%
12,9%
85,1%
14,9%
81,2%
18,8%
63,2%
36,8%
94,5%
5,5%
Mijlocii
32,1%
67,9%
68,5%
31,5%
87,2%
12,8%
85,1%
14,9%
86,1%
13,9%
49,5%
50,5%
91,3%
8,7%
41,1%
58,9%
86,5%
13,5%
94,5%
5,5%
85,8%
14,2%
85,2%
14,8%
59,4%
40,6%
82,6%
17,4%
74
Informatii despre
piete, tehnologii,
legi, etc.
Nu
Sex
Nu
Educatie/ Instruire
Da
Nu
Facilitarea accesului
la capital
Da
Nu
Da
Nu
Da
Retele si contacte,
schimb de opinii
Nu
Da
Altele
Nu
Da
Barbati
48,9%
51,1%
82,3%
17,7%
93,9%
6,1%
79,2%
20,8%
87,9%
12,1%
51,6%
48,4%
76,2%
23,8%
Femei
26,6%
73,4%
94,3%
5,7%
95,5%
4,5%
97,9%
2,1%
80,2%
19,8%
73,8%
26,2%
94,2%
5,8%
25,4%
74,6%
76,3%
23,7%
97,7%
2,3%
98,7%
1,3%
76,5%
23,5%
52,9%
47,1%
98,9%
1,1%
36<-45
30,5%
69,5%
89,8%
10,2%
85,6%
14,4%
90,3%
9,7%
93,9%
6,1%
60,4%
39,6%
94,0%
6,0%
46-55
55,6%
44,4%
87,3%
12,7%
96,2%
3,8%
83,7%
16,3%
81,2%
18,8%
60,1%
39,9%
63,4%
36,6%
>55
38,9%
61,1%
94,8%
5,2%
96,0%
4,0%
66,6%
33,4%
94,8%
5,2%
62,0%
38,0%
95,0%
5,0%
40,3%
59,7%
86,5%
13,5%
94,5%
5,5%
85,6%
14,4%
85,0%
15,0%
58,8%
41,2%
83,7%
16,3%
Varsta <=35
Total
Da
Reprezentare
interese publice
Intentionati sa
devenit membru al
vreunei asociatii?
Da
Sectoare
30,5%
69,5%
31,9%
68,1%
Constructii
25,3%
74,7%
Comertul
32,1%
67,9%
4,1%
95,9%
31,1%
68,9%
Alte servicii
34,1%
65,9%
Micro
30,1%
69,9%
Mici
36,1%
63,9%
Mijlocii
33,3%
66,7%
30,7%
69,3%
Clasa de
Marime
Nu
Total
Intentionati sa
devenit membru al
vreunei asociatii?
Da
Sex
Nu
Barbati
33,3%
66,7%
Femei
27,5%
72,5%
32,0%
68,0%
36<-45
26,4%
73,6%
46-55
33,3%
66,7%
>55
31,5%
68,5%
30,8%
69,2%
Varsta <=35
Total
75
Prestigiu si
posibilitatea de a lua
Construire de retele
parte la decizii
Nu
Sectoare
Clasa de
Marime
Da
Nu
Nu
Da
Nu
Nici una
Da
Nu
Altele
Da
Nu
Da
78,7%
21,3%
86,9%
13,1%
65,6%
34,4%
83,6%
16,4%
60,3%
39,7%
67,0%
33,0%
31,7%
68,3%
83,1%
Constructii
20,7%
79,3%
94,5%
5,5%
85,8%
14,2%
17,6%
Comertul
89,8%
10,2%
83,4%
16,6%
29,5%
70,5%
77,0%
23,0%
92,8%
17,7%
82,3%
94,1%
5,9%
88,2%
11,8%
94,1%
5,9%
100,0%
27,2%
72,8%
53,6%
46,4%
5,1%
94,9%
95,3%
4,7%
99,2%
,8%
99,2%
Alte servicii
67,0%
33,0%
73,9%
26,1%
41,8%
58,2%
67,0%
33,0%
99,6%
,4%
99,7%
,3%
Micro
77,5%
22,5%
79,8%
20,2%
34,9%
65,1%
75,1%
24,9%
92,1%
7,9%
95,3%
4,7%
Mici
59,0%
41,0%
72,9%
27,1%
30,6%
69,4%
78,0%
22,0%
97,8%
2,2%
98,7%
1,3%
Mijlocii
65,9%
34,1%
64,1%
35,9%
26,4%
73,6%
67,9%
32,1%
99,6%
,4%
97,6%
2,4%
75,0%
25,0%
78,5%
21,5%
34,1%
65,9%
75,2%
24,8%
92,9%
7,1%
95,8%
4,2%
Total
Prestigiu si
posibilitatea de a lua
Construire de retele
parte la decizii
Nu
Sex
Da
Perspectiva unui
access mai usor la
capital
Schimbul de
informatii
Da
Nu
Da
Schimbul de
informatii
Nu
Da
Perspectiva unui
access mai usor la
capital
Nu
Da
47,6%
52,4%
16,9%
91,9%
8,1%
82,4%
100,0%
100,0%
99,3%
7,2%
92,9%
7,1%
100,0%
Nici una
Nu
,7%
100,0%
,8%
Altele
Da
Nu
Da
Barbati
66,2%
33,8%
76,6%
23,4%
23,0%
77,0%
70,5%
29,5%
98,9%
1,1%
99,7%
,3%
Femei
88,6%
11,4%
81,6%
18,4%
51,3%
48,7%
82,5%
17,5%
83,7%
16,3%
89,7%
10,3%
7,1%
99,9%
,1%
83,1%
16,9%
,1%
Varsta <=35
73,2%
26,8%
72,8%
27,2%
19,2%
80,8%
87,2%
12,8%
92,9%
36<-45
56,6%
43,4%
84,7%
15,3%
59,7%
40,3%
64,6%
35,4%
100,0%
46-55
82,9%
17,1%
73,1%
26,9%
30,3%
69,7%
64,1%
35,9%
96,2%
3,8%
99,9%
>55
89,1%
10,9%
90,3%
9,7%
27,3%
72,7%
97,8%
2,2%
75,0%
25,0%
99,3%
,7%
75,2%
24,8%
78,6%
21,4%
34,3%
65,7%
75,2%
24,8%
92,9%
7,1%
95,8%
4,2%
Total
3.4. Impactul integrării europene
Cum considerati conditiile actuale pentru IMM?
Foarte
favorabile
Sectoare
Nefavorabile
1,5%
36,0%
44,5%
18,0%
,9%
15,5%
68,5%
15,1%
Constructii
1,7%
24,7%
69,8%
3,8%
Comertul
4,7%
12,9%
66,2%
16,3%
29,9%
66,7%
3,4%
Clasa de
Marime
Total
Foarte
nefavorabile
Favorabile
,3%
1,4%
83,2%
15,1%
Alte servicii
,4%
9,4%
73,7%
16,5%
Micro
2,8%
13,6%
67,9%
15,7%
Mici
3,5%
17,6%
69,0%
9,9%
Mijlocii
2,1%
19,4%
68,5%
10,1%
2,9%
14,2%
68,0%
15,0%
76
Cum considerati conditiile actuale pentru IMM?
Foarte
favorabile
A reusit compania sa Da
faca vanzari pe piata
Nu
UE?
Va avea largirea UE
vreun impact asupra
afacerii dvs?
Favorabile Nefavorabile
Foarte
nefavorabile
,4%
27,3%
61,9%
10,3%
3,1%
12,9%
68,6%
15,4%
Da
2,3%
15,4%
69,7%
12,6%
Nu
8,4%
19,1%
52,8%
19,6%
,1%
4,3%
74,6%
20,9%
Nu stiu
In afacerea dvs exista preocupari pentru...
Marcarea in Alinierea la Implementare Tehnologii
conformitate standardele a sistemelor
Cercetare
de varf
cu cerintele
din CE
Sectoare
Clasa de
Marime
de calitate
din CE
de calitate din
CE
si
Dezvoltare
21,5%
30,0%
6,0%
3,5%
52,0%
27,4%
54,2%
37,4%
31,9%
25,2%
Constructii
25,2%
56,6%
69,8%
31,1%
18,7%
Comertul
18,2%
45,0%
26,2%
13,8%
42,3%
36,6%
59,3%
30,1%
30,1%
33,5%
10,5%
59,8%
31,9%
17,2%
30,2%
Alte servicii
25,5%
54,3%
37,1%
26,3%
33,5%
Micro
19,5%
47,3%
28,8%
17,2%
39,6%
Mici
31,8%
60,3%
46,5%
33,0%
17,8%
Mijlocii
40,9%
65,9%
57,7%
44,5%
13,4%
21,3%
49,0%
31,3%
19,4%
36,8%
Total
In afacerea dvs exista preocupari pentru...
Marcarea in Alinierea la
conformitate standardele
cu cerintele de calitate
din CE
din CE
Implement
Cercetare
area
Tehnologii
si
sistemelor
de varf
Dezvoltare
de calitate
A reusit compania sa Da
faca vanzari pe piata
Nu
UE?
63,5%
80,0%
69,8%
35,0%
10,8%
17,1%
45,9%
27,4%
17,9%
39,4%
Va avea largirea UE
vreun impact asupra
afacerii dvs?
Da
25,8%
58,5%
39,9%
25,7%
25,9%
Nu
9,3%
40,7%
11,3%
4,7%
52,1%
13,3%
16,4%
13,1%
6,6%
69,2%
21,3%
49,0%
31,3%
19,4%
36,8%
Nu stiu
Total
77
Impactul largirii UE va a fi in termeni de...
Sectoare
Certificarea
produsului,
si standarde
tehnice
Etichete,
brevete
si marci
Concurenta
sporita
26,6%
23,4%
50,0%
24,8%
Constructii
39,8%
Comertul
43,5%
Clasa de
Marime
Acces mai
bun la
capitalul
european
Protectia
consumatorul
Acces
mai facil
si garantia
pentru
produsul
pe
pietele
UE
49,4%
29,2%
22,7%
52,6%
6,5%
57,5%
33,6%
35,1%
35,2%
32,1%
4,6%
16,3%
32,7%
32,1%
61,3%
8,2%
19,8%
47,2%
27,2%
34,7%
35,1%
20,2%
Protectia
mediului
4,0%
,3%
34,3%
65,2%
4,0%
31,0%
37,5%
44,0%
11,9%
84,6%
34,9%
43,5%
33,9%
13,7%
Alte servicii
47,3%
23,1%
51,5%
31,9%
13,5%
51,2%
17,3%
Micro
40,2%
18,2%
47,6%
31,7%
29,4%
38,7%
19,1%
Mici
51,9%
21,5%
57,3%
31,2%
33,7%
42,0%
32,5%
Mijlocii
52,3%
21,4%
54,4%
36,1%
30,1%
42,9%
29,2%
41,9%
18,7%
48,9%
31,8%
29,9%
39,2%
20,9%
Total
78
Anexa B. Nota metodologică
Sondajul a fost realizat în perioada mai-iulie 2004 şi a acoperit toate activităţile economice
desfăşurate pe teritoriul României. În colaborare cu Institutul Naţional de Statistică, un
eşantion de 993 IMM-uri a fost selectat şi clasificat în funcţie de nomenclatorul activităţilor
economice CAEN, astfel:
Clasă de mărime
0-9
10-49
50-249
salariaţi
salariaţi
salariaţi
Total
A,B
5
11
7
23
C, D, E
57
157
177
391
F
4
14
26
44
G
41
116
131
288
H
3
3
7
13
I
13
33
22
68
J,K,L,M,N,O,P,Q
35
65
66
166
158
399
436
N= 993
Secţiuni CAEN
Total
Eroarea statistică maximă este de 3,9% pentru un interval de confidenţă de 95%, fiind
estimată cu ajutorul formulelor aleatorii de eşantionare stratificată şi luând în consideraţie
21 de straturi definite după activitatea economică (7 categorii) şi după mărime (3 categorii).
Colectarea datelor a fost efectuată cu ajutorul CATI (Computer Assisted Telephone
Interview), reducând astfel costurile de implementare a sondajului.
Datele au fost procesate cu programul statistic SPSS de echipa PHARE în perioada augustseptembrie 2004.
79

SITUAŢIE ŞI NECESITĂŢI: OPINII ALE ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI

Transcription

Similar documents

ÎL MAI DOARE