Gazeta Rom=neasc - Europei per l`Italia

IA
M
AN
RO
IA
RO
M
AN
CALL YOUR COUNTRY
CALL YOUR COUNTRY
INFO WIND.IT
INFO WIND.IT
SUNĂ ÎN ROMÂNIA ÎNCEPÂND
DE LA 5 CENŢI PE MINUT
SUNĂ ÎN ROMÂNIA ÎNCEPÂND
DE LA 5 CENŢI PE MINUT
www.gazetaromaneasca.com
Nr. 5, An X 10 - 16 februarie 2012 [email protected] s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 €
Emil Boc a demisionat
La guvern vine [eful SIE
pag.
18-19
Omul sistemului
Sorin Cehan
Dup\ protestele din pie]ele
Rom=niei, `ncepute pe 13 ianuarie
[i `ntrerupte, temporar, din cauza
frigului, au fost sacrifica]i p=n\
acum doi oameni: ministrul de
Externe Teodor Baconschi, demis
de Emil Boc pentru c\ a catalogat
mul]imea ie[it\ `n strad\ drept
“mahalaua violent\ [i inept\ încolonat\”. Al doilea sacrificat a fost
chiar exegetul textelor de pe blogul lui Baconschi, Emil Boc.
Fostul premier a acceptat chiar
bucuros s\ plece. Dac\-i ordin, cu
pl\cere.
Plecarea lui este evident legat\
de protestele oamenilor din pie]e,
care au cerut demisia premierului,
a pre[edintelui [i alegeri anticipate. PDL [i Traian B\sescu au
`ncercat s\ dea mul]imii o satisfac]ie. Dar `nlocuirea lui Boc cu
[eful unui serviciu secret, Mihai
R\zvan Ungureanu, este un atac
flagrant la logic\.
(continu\ la pag 12)
Il Giornale, contra lui Mocanu
pag. 6
Iulia Dejeu,
curajul de
a demisona
Protestatarii: “Capul
lui B\sescu vrem”
pag. 23
Rom=nii au ie[it `n strad\
[i dup\ demisia premierului
Emil Boc, cer=nd la unison
[i plecarea lui Traian
B\sescu din fruntea ]\rii.
pag.
3
}ara se gole[te: 19
milioane de rom=ni
pag. 25
recens\m=ntului
Conform
din 2011, `n Rom=nia mai
sunt 19,04 milioane locuitori,
`n timp ce acum zece ani erau
21,68 milioane de rom=ni.
Campioni
la karate
`n familie
pag.
15
Chivu, dorit de
Bayern München
pag. 34
Funda[ul rom=n, care are
contract cu Internazionale
Milano pân\ în var\, este
aproape de un transfer la
gruparea Bayern München.
Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 g Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA
Conecteaz`-te
la comunitate!
www.gazetaromaneasca.com
2 SPECIAL
Gazeta Rom=neasc\
10 februarie 2012
Solu]ia lui
Beppe Grillo,
Giovanni Sartori contra cet\]eniei
fiilor de imigran]i
Politologul Giovanni Sartori, 88 de ani, unul dintre cei mai mari
exper]i `n [tiin]e politice la nivel interna]ional, a publicat `n Corriere
della Sera un editorial intitulat “Acordarea cet\]eniei imigran]ilor?
O solu]ie de bun-sim]”, `n care se declar\ contra ius soli, propun=nd
`n schimb solu]ia reziden]ei permanente. Iat\ textul.
Nu [tim dac\ Europa va fi
supus\ `n urm\torii ani unor
migra]ii biblice ca urmare a
“prim\verii arabe” care f\r\
`ndoial\ a rupt digurile care o
fr=nau p=n\ acum. Fapt este c\
explozia demografic\ a Africii
a `nceput deja; [i cum
`nfometa]ii nu caut\ salvare
printre `nfometa]i, este destul
de evident c\ un num\r tot mai
mare de oameni s\raci (foarte
s\raci) `[i va c\uta salvarea `n
Giovanni Sartori
Europa.
Aceasta este o problem\ pe care p=n\ acum am tratat-o `n cheie ideologic\ (de rasism sau nu), care este o modalitate de a o face insolubil\
sau `n orice caz prost rezolvat\. Dar acum dou\ zile Beppe Grillo a ridicat-o din nou `n mod inopinat. Merit\, atunci, s\ re`ncepem s\ ne
g=ndim la ea. {i a[ avea o idee, o propunere.
Anglia [i Fran]a sunt ast\zi ]\rile cele mai “invadate” ([i datorit\
mo[tenirii lor coloniale) [i acum g\zduiesc o a treia genera]ie de imigran]i de mai mult timp accepta]i ca cet\]eni. Surpriza a fost c\ o parte
semnificativ\ din aceast\ a treia genera]ie nu s-a “integrat” deloc.
Tr\ie[te `n periferii rebele [i redevine, sau devine tot mai mult, islamic\. Se avea `n calcul absorbirea lor [i `n schimb se descoper\ c\ valorile etico-politice ale Occidentului sunt refuzate mai mult ca niciodat\.
Ce sens are, atunci, transformarea automat\ `n cet\]eni a tuturor
acelora care se nasc `n Italia, sau, dup\ c=]iva ani, a celor care au reziden]a `n Italia?
Aceasta a fost, dup\ c\derea comunismului, teza st=ngii noastre,
sus]inut\ de argumentul c\ cine lucreaz\ [i pl\te[te taxele `ntr-o ]ar\ `[i
pl\te[te, astfel, dreptul la cet\]enie. Dar nu e a[a. Taxele pl\tesc serviciile (poli]ie, pompieri, `ntre]inere str\zi [i altele) de care beneficiaz\ oricare rezident [i pe care nu le pl\te[te, sau mai bine zis le pl\te[te, `ntocmai, pl\tind taxele.
{i revin la ideea mea. Dintotdeauna dreptul de cet\]enie a fost fondat pe principiile ius soli (devii cet\]eanul ]\rii `n care te na[ti) sau ius
sanguinis (p\strezi cet\]enia p\rin]ilor t\i). A[ dori s\ propun un al
treilea principiu: acordarea dreptului de transferare a reziden]ei permanente fiilor, drept `ntotdeauna revocabil.
Oricine intr\ `ntr-o ]ar\ `n mod legal, cu acte `n regul\ [i un loc de
munc\, nu spun asigurat dar cel pu]in promis sau credibil, s\ devin\
rezident pe via]\ (f\r\ re`nnoiri enervante [i inutile). ~n a[teptarea de a
descoperi c=]i vom fi, dac\ `i putem absorbi sau nu, aceast\ formul\ d\
timp [i nu d\uneaz\. Sigur, dac\ un rezident este prins pe strad\ c\
vinde droguri, c\ fur\, sau comite alte infrac]iuni, reziden]a este anulat\ [i expulzarea este automat\ (f\r\ a intra `n desi[ul, deseori halucinant, al jurispruden]ei noastre).
Insist: inestimabilul avantaj al acestei formule este c\ d\ timp. C=]i
vom fi? Care va fi punctul de satura]ie de netrecut? Unica privare a
acestui statut este dreptul de vot; lucru care nu mi se pare teribil, cu
excep]ia cazului `n care reziden]ii `n chestiune doresc s\ condi]ioneze
[i s\ controleze o ]ar\ cre`ndu-[i partidul lor (islamic sau nu). Dac\ ar
fi a[a, este tocmai ceea ce eu a[ recomanda s\ se `mpiedice.
Giovanni Sartori
Beppe Grillo, comicul genovez care a fondat mi[carea
politic\ Movimento 5 Stelle
(M5S) a scris pe blogul s\u pe
23 ianuarie c\ acordarea acordarea cet\]eniei fiilor de imigran]i care se nasc `n Italia
este f\r\ sens. “Sau mai bine
zis, un sens are. Distragerea
aten]iei italienilor de la problemele reale, pentru a-i transforma `n suporteri. Pe de-o
parte cei buni de la st=nga,
care f\r\ doar [i poate las\ italienilor povara delirurilor lor.
Pe de-alta, leghi[tii [i mi[c\rile
xenofobe al c\ror consens
cre[te de teama liberaliz\rii Beppe Grillo, mereu contra
na[terilor”.
Aceste cuvinte au provocat
un imens scandal. Mai `nt=i au
fost critici pe forumurile Cet\]enie fiilor de
Internet:
“Extraordinar. str\ini n\scu]i `n Italia?
Borghezio nu ar reu[i s\ fac\
ceva mai bine”, a scris E f\r\ sens”
Alessandro
Cavalotti.
“Acordarea cet\]eniei tuturor
celor care sunt n\scu]i `n Italia este un simplu act de civiliza]ie”, este
p\rerea lui Franco Barilozzi.
Critici puternice au sosit [i din lumea politic\. “Asupra principiului ius soli - a declarat Andrea Sarubbi, deputat Pd [i prim firmatar al
unui proiect de lege privind cet\]enia - se pot avea opinii diferite, `ns\
argument\rile prin care Beppe Grillo lichideaz\ pe blogul s\u problema cet\]eniei pentru fiii de imigran]i nu sunt demne de un r\spuns de
5 stele”. Livia Turco, responsabil\ cu Imigra]ia `n Pd, a fost [i mai
clar\: “Grillo nu e `n toate min]ile. Noi vrem s\ se aprobe o lege pentru acordarea cet\]eniei italiene copiilor care se nasc `n Italia, c=t mai
cur=nd posibil”.
Nici dreptei nu i-au pl\cut declara]iile comicului genovez. Fabio
Granata, vice-coordonator na]ional al Fli, a comentat: “~l voi
dezam\gi pe Beppe Grillo, `ns\ fiind un om de dreapta cu un parcurs
politic de dreapta, consider acordarea cet\]eniei noilor italieni o
chestiune de justi]ie [i de civiliza]ie legat\ de o viziune politic\ [i
laic\ a cet\]eniei [i a particip\rii la destinele na]iunii. O viziune,
aceasta, pe care `n indiferen]a sa generalist\, Grillo probabil nu
reu[e[te s\ o prind\, nici s\ o `n]eleag\. Acordarea cet\]eniei noilor
italieni prive[te un milion de copii n\scu]i `n Italia [i italieni din punct
de vedere cultural, fii de imigran]i, `n mod regular reziden]i `n Italia
[i care contribuie cu peste 11% la PIB-ul na]ional”.
~mpotriva liderului s-au pronun]at [i filiale ale M5S, cum e cea din
Torino, care a anun]at c\ va adera la campania privind cet\]enia:
“Dup\ o ampl\ consultare `n re]ea, - se spunne `ntr-o postare - am
decis s\ vot\m favorabil fiindc\ a[a dore[te majoritatea
simpatizan]ilor [i electorilor no[tri care s-au exprimat”.
Cel mai spectaculoas\ critic\, preluat\ de toat\ mass-media din
Italia, a fost `ns\ al unei rom=nce, Iulia Dejeu, consilier\ municipal\
la Bologna, aleas\ pe listele M5S, care [i-a anun]at demisia.
“
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
SPECIAL 3
Antonia Dejeu: Grillo e xenofob!
Antonia Dejeu, consilier de circumscrip]ie la Bologna, aleas\ pe lista
mi[c\rii “Movimento 5 Stelle” condus\ de Beppe Grillo, [i-a anun]at
demisia pe 1 februarie, at=t din gruparea politic\ din care face parte, c=t
[i din func]ia ei administrativ\. Antonia ne-a explicat, `n exclusivitate,
motivul acestei decizii.
“Mi-am dat demisia din Mi[carea 5 Stele
[i voi depune scrisoarea prin care m\ retrag [i
din func]ia de consilier `n circumscrip]ia San
Vitale. Consider c\ nu este etic din partea
mea s\ r\m=n `n func]ia `n care am fost
aleas\, ca rezultat al `ncrederii pe care colegii
[i prietenii mei au avut-o `n mine,
permi]=ndu-mi s\ fiu cap de list\”.
La baza deciziei luate este dezacordul cu
privire la pozi]ia asumat\ de liderul grup\rii,
Beppe Grillo, legat\ de dreptul de cet\]enie al
imigran]ilor. Comicul genovez a criticat campania “L’Italia sono anch’io”, ai c\rei
sus]in\tori cer ca fiii str\inilor n\scu]i `n
Italia s\ devin\ automat cet\]eni italieni”.
Grillo a intervenit `ntr-un moment politic
delicat, dup\ ce chiar pre[edintele Giorgio
Napolitano a cerut public trecerea de la un
sistem juridic de acrodare a cet\]eniei de la
principiul “ius sanguinis” la principiul “ius
soli”. Postarea lui Grillo a st=rnit critici [i
printre fanii lui. Printre contestatari s-a aflat
[i Antonia Dejeu, care a candidat `n 2011, la
Bologna pe listele mi[c\rii lui Grillo.
“Responsabilul nostru local, Massimo
Bugani, a avut o conversa]ie telefonic\ cu
Beppe Grillo [i cu Gianroberto Casaleggio,
legat\ de participarea membrilor mi[c\rii la
campania `n favoarea acord\rii cet\]eniei
fiilor de imigran]i - “Italia anch’io”.
Concluzia a fost ca fiecare dintre noi, membrii forma]iunii, s\ vot\m dup\ cum ne cere
con[tiin]a.”
Ulterior, `ns\, Beppe Grillo a postat pe
blogul lui dou\ comentarii, care Antoniei
Dejeu i s-au p\rut “a avea un caracter v\dit
xenofob: un articol legat de imigra]ia `n
Europa [i un altul, editorialul lui Giovanni
Sartori din Corriere della Sera, despre care
Antonia crede c\ are “gre[eli de documentare”.
Antonia Dejeu, coment=nd cele dou\
post\ri chiar pe blogul lui Beppe Grillo, l-a
acuzat deschis pe liderul mi[c\rii de la[itate,
“pentru c\ nu accept\ un dialog deschis `n
leg\tur\ cu un subiect pe care eu [i mul]i
colegi ai mei din Mi[care o consider\m fun-
damental\: chestiunea imigran]ilor”.
“Am scris un mail `n care am cerut ulterioare explica]ii, dar nu am primit nici p=n\
acum un r\spuns” - a ad\ugat fosta consilier\.
~ns\ motivul principal pentru care Antonia
Dejeu a decis s\-[i prezinte demisia este faptul c\ Beppe Grillo a vorbit ca [i cum el ar
reprezenta `ntreaga Mi[care: “Noi, la
Bologna, am discutat [i am votat `n favoarea
Campaniei, `n favoarea imigran]ilor, pentru
c\ este un principiu `n care credem [i pentru
care am luptat. Beppe Grillo poate s\ aibe
p\rerea lui, ca persoan\, dar s\ nu vorbeasc\
`n numele nostru. Nu este clar\ diferen]a `ntre
un blogger [i un lider carismatic, deci nu are
motive s\ se `nfurie c=nd jurnali[tii sau cititorii fac confuzia `ntre p\rerea lui personal\ [i
pozi]ia Mi[c\rii”.
“M\ a[teptam ca o persoan\ inteligent\ ca
Grillo s\ judece drept, dar poate m-am
`n[elat. Noi, imigran]ii, nu suntem o mas\ de
dispera]i care nu putem avea discern\m=nt
politic sau nu am avea nevoie de cet\]enie,
pentru c\ nu am avea ce face cu ea”,
conchide Antonia Dejeu.
Miruna C\jv\neanu
Iulia Antonia Dejeu a luat atitudine
ulia Antonia Dejeu a ob]inut la alegerile locale din 15 - 16 mai 2011, la Bologna,
28 de voturi. Ea a candidat pe listele M5S, care la Bologna a ob]inut un rezultat surprinz\tor: 9,5%, cu mult peste orice previziune electoral\. Rom=nca a candidat pe
pozi]ia a opta din cei 36 de reprezentan]i ai listei, ob]in=nd, datorit\ rezultatelor bune ale
listei, un loc de consilier `n circumscrip]ia San Vitale, la Bologna.
Originar\ din Oradea, a absolvit Facultatea de filozofie a Universit\]ii din Bucure[ti,
apoi a predat “Istoria Filozofiei” la Universitatea “Dimitrie Cantemir”.
A venit `n Italia `n 2002 [i a pornit de la “munc\ de jos”, ca multe cona]ionale.
“~nceputul nu a fost usor: ca majoritatea rom=ncelor, am lucrat ca ajutor familial, f\c=nd
ore de cur\]enie [i baby sitting”.
La Bologna a absolvit un curs de management hotelier, lucr=nd [i ca recep]ioner\ `n
hoteluri de 5 stele, unul din atu-uri fiind [i cunoa[terea a 4 limbi str\ine. Apoi [i-a
descoperit pasiunea de a-i ajuta pe al]ii, lucr=nd ca mediatoare cultural\.
~n 2010 a decis s\ intre `n politic\, `nscriidu-se `n mi[carea civic\ “MoVimento 5
Stelle”, fondat\ de Beppe Grillo.
Antonia l-a cunoscut personal pe Beppe Grillo [i ne-a declarat, anul trecut, c\ `l aprecia “at=t ca personaj public, c=t [i ca persoan\”.
I
1PSUBMVMJNJHSBUJFJ
În fiecare zi știri, anchete și informaţii utile
pentru toţi strainii din Italia
Gazeta Rom=neasc\
4 ACTUALITATE
10 februarie 2012
Cazzola (Pdl): “De acord cu reforma
cet\]eniei, partidul meu gre[e[te”
“Fiii de imigran]i sunt italieni [i
prin felul lor de a fi. Nu mai trebuie
s\ mergem pe urmele Ligii Nordului, pe o pozi]ie rigid\ care nu aduce
consens electoral. Eu nu sunt singuPre[edintele Napolitano consider\ c\ negarea cet\]eniei italiene genera]iilor secunde “este o
nebunie autentic\, o absurditate”. Dvs. ce crede]i?
«Sunt de acord cu [eful statului. Str\inii reprezint\ 8% din popula]ia rezident\. Sunt o component\ important\ a pie]ei de munc\
`n special `n anumite sectoare. Nu
fur\ munca nim\nui, pentru c\
deseori italienii refuz\ acele locuri
de munc\. Mul]i dintre ei, a[
spune majoritatea, provin din ]\ri
care apar]in Uniunii Europene.
Cet\]enia este coerent\ cu o
politic\ de integrare.»
O reform\ a cet\]eniei ar trebui, a[adar, inclus\ `ntre urgen]ele acestei legislaturi?
«Aceast\ legislatur\ este acum
pe sf=r[ite, nu cred c\ exist\
condi]iile pentru a pune pe ordinea
de zi aceast\ problem\.»
Crede]i `ns\ c\ ast\zi `n Parlament exist\ destule voturi pen-
rul care g=nde[te a[a”, declar\ Giuliano Cazzola, deputat al Popolo delle Libertà (PdL), vicepre[edintele
Comisiei de Munc\ de la Camer\.
Deputatul se declar\ de acord cu
acordarea cet\]eniei fiilor de imigran]i n\scu]i `n Italia, [i pentru c\
dac\ p\rin]ii lor ar putea vota, “ar
vota [i pentru noi”. Interviu cu deputatul rebel din PdL.
tru a se face aceast\ reform\? ~n
cadrul Pdl-ului exist\ al]i parlamentari gata s\ se confrunte pe
aceast\ tem\?
«Numerele ar fi, dar e bine s\
facem c=te un pas. Cu siguran]\ nu
sunt singurul care g=nde[te a[al.»
partea noastr\ ar exista o atitudine
mai deschis\, comunit\]ile care au
cunoscut comunismul nu ar vota
niciodat\ pentru partide care au
comunismul `n ADN-ul lor. Ar
putea fi aleg\torii no[tri, dac\ li sar recunoa[te electoratul activ.»
Pe baza c\ror reguli s\ se dea
cet\]enia fiilor de imigran]i?
«A[a cum a spus ministrul Cancellieri, nu poate fi de ajuns na[terea pe teritoriul italian, pentru
ob]inerea cet\]eniei. Sunt pentru
un ius soli temperat. Modalit\]ile
pot fi diverse, `ns\ mi se pare de
preferat aceea care se bazeaz\ pe
timpul de reziden]\ al p\rin]ilor.»
Aplatizarea pe pozi]ii leghiste
`n privin]a imigra]iei r\spunde
necesit\]ilor electoratului dvs.?
«Nu. Electoratul nostru este
unul moderat [i rezonabil. ~n special realist [i dotat cu sim] practic.
Trebuie s\ vi se fi `nt=mplat s\
observa]i cupluri de str\ini cu
copiii lor n\scu]i `n Italia. P\rin]ii
r\m=n str\ini, copiii sunt italieni [i
`n modul de a fi.»
Elvio Pasca
Ce p\rere ave]i despre atitudinea PdL-ului pe aceast\
tem\? {efii grupurilor PdL din
Senat [i Camer\, Gasparri [i
Cicchitto, resping orice ipotez\
de reform\...
«Trebuie s\ ne eliber\m de
dou\ complexe: acela care ne face
pe unii dintre noi s\ sper\m la
CEI: “Da cet\]eniei pentru
copiii n\scu]i `n Italia”
Mai mul]i episcopi au f\cut un apel
c\tre Parlamentul italian, pentru promovarea legii care prevede recunoa[terii
cet\]eniei pentru copiii de imigran]i
n\scu]i `n Italia, a[a-numitul “ius soli “.
Tema a fost men]ionat\ `n discursul de
deschidere a reuniunii Conferin]ei Episcopale Italiene (CEI), de c\tre Cardinalul Angelo Bagnasco, pre[edintele CEI.
~ntr-o not\ difuzat\ de c\tre purt\torul
Cardinalul Bagnasco
de cuv=nt al Conferin]ei Episcopale,
Mons. Domenico Pompili, se face trimitere la dezbaterea intern\ din cadrul Consiliului Episcopal permanent,
unde mai mul]i episcopi s-au solicitat [i ‘’au pledat `n favoarea
recunoa[terii cet\]eniei pentru copiii imigran]i n\scu]i `n Italia.’’
Acesta este, dealtfel, o lupt\ dus\ `n ultimii ani de mai multe organiza]ii catolice, printre care Funda]ia Migrantes [i Caritas, ambele legate
de Conferin]a Episcopal\. Pe aceea[i tem\ [i de mai multe ori s-a pronun]at [i actualul ministru pentru Cooperare, Andrea Riccardi [i care
este [i fondator al Comunit\]ii Sant’Egidio.
Giuliano Cazzola
recuperarea unei rela]ii cu Lega [i
acela care ne face s\ credem c\ s\
ai o pozi]ie rigid\ (este un concept
diferit de riguroas\) aduce consens electoral. Eu cred c\ dac\ din
Fini: “Cei care se nasc `n Italia s\
devin\ cet\]eni `nainte de 18 ani”
“Cel care s-a n\scut `n Italia,
sau cel care a `ncheiat un ciclu de
studii, trebuie s\ poat\ deveni
cet\]ean italian cu mult `nainte
de `mplinirea v=rstei de 18 ani. {i
aceasta pentru ca aceast\
condi]ie juridic\ s\ corespund\
sentimentului inimii sale; pentru
ca acesta s\ nu-[i petreac\ anii
Gianfranco Fini
decisivi ai form\rii sale umane [i
civile `n condi]ia str\inului sau, `n unele cazuri, marginalizatului,
celui diferit”. Declara]ia a fost f\cut\ de presedintele Camerei,
Gianfranco Fini, la o conferin]\ pe tema imigra]iei [i integr\rii, organizat\ la Montecitorio.
“Tema cet\]eniei, `n str=ns\ sa rela]ie cu cea a integr\rii, trebuie
bine`n]eles s\ nu fie abordat\ numai prin prism\ dimensiunii sale
na]ionale, ci [i din perspectiva sa european\ - a continuat Fini -.
Marea provocare `n care Italia, Fran]a [i toate tarile continentului
trebuie s\ se simta azi deosebit de angajate este aceea de a construi
un mare spa]iu de libertate, de drepturi si de oportunit\]i, acele valori de progres [i civiliza]ie care fac parte integrant\ din ceea mai
fecund\ traditie european\.
Nu trebuie s\ uit\m c\ actuala criz\ economic\ [i finaciar\ este
sim]it\ cu gravitate particular\ chiar de cet\]enii imigra]i. {i asta nu
doar pentru c\ ei sunt primii care sunt `mpin[i la marginea pie]ii
muncii, ci [i pentru c\ risc\ s\ devin\ ]apii isp\[itori pentru frustr\rile
derivate din cre[terea s\r\ciei `n r=ndul popula]iei europene.”
Gazeta Rom=neasc\
6 ACTUALITATE
10 februarie 2012
Il Giornale, contra
lui Marian Mocanu
Pe 5 februarie, la hotelul Shertaon din
Genova s-a desf\[urat Congresul regional al
forma]iunii Futuro e Libertà per l’Italia (Fli).
Prezidat de deputatul Carmelo Briguglio,
vicepre[edintele deputa]ilor Fli, congresul l-a
ales coordonator regional al partidului pe
Enrico Nan. La eveniment a luat cuv=ntul [i
senatorul Enrico Musso, candidat pentru
func]ia de primar la Genova pentru alegerile
din 2012.
Printre forma]iunile care sus]in candidatura
lui Musso se afl\ [i “Europei per l’Italia”,
mi[carea fondat\ de Marian Mocanu, fost
pre[edinte al Ligii Rom=nilor din Italia.
Mocanu a participat la Congresul Fli [i le-a
cerut participan]ilor s\ promoveze o schimbare
serioas\ a politicii `n favoarea cet\]enilor
comunitari reziden]i `n Italia, plec=nd de la o
modificare a actualei normative `n materia
exercit\rii votului administrativ.
~n prezent, cet\]enii comunitari `[i pot
exercita dreptul electoral activ [i pasiv la
alegerile comunale [i de circumscrip]ie doar
dac\ fac cerere de `nscriere pe listele electorale.
rom=nii din Italia. Fli-ul lui Enrico Nan - tocmai ales secretar regional al partidului `n
Liguria - `ncepe cu imigran]ii, confirm=nd
voca]ia sa de aten[ie pentru lumea a treia, care
`l face din ce `n ce mai mult un interlocutor
politic natural al st=ngii.
(...) ~n cursul dezbaterii de la Congresul Fli
de duminica trecut\ de la hotelul Sheraton,
partidul [i-a asumat propunerea avansat\ de
Marian Mocanu, reprezentantul comunit\]ii
rom=ne[ti din Italia. Propunere care, cu c=]iva
ani `n urm\ ar fi fost catalogat\, cel pu[in, ca
provocare antipatriotic\, insult\ la adresa
Tricolorului (italian - n.r.), dispre] fa]\ de
tradi]ii.
~n schimb, delega]ii de la recenta adunare
regional\ au primit favorabil cuvintele lui
Marian Mocanu, care a reamintit c\ cet\]enii
rom=ni, la fel ca to]i cet\]enii comunitari reziden]i `n Italia, au dreptul de vot, dar pentru al exercita trebuie s\ fac\ o cerere la prim\riile
de reziden]\.
«Din aceast\ cauz\ - a explicat reprezentantul comunit\]ii rom=ne - mul]i renun]\, [i
unii nici nu [tiu c\ au acest drept. Eu cer de
Marian Mocanu a cerut, simplu, `nscrierea
automat\ pe listele de vot a cet\]enilor comunitari. Propunerea a fost primit\ cu aplauze de
deputatul Carmelo Brigulio, care a declarat
public c\ `n scurt timp va prezenta `n
Parlament propunerea avansat\ de Europei per
l’Italia [i sus]inut\ de Fli Liguria. “Aceast\
recunoa[tere va permite numero[ilor cet\]eni
comunitari s\-[i poat\ exercita cu adev\rat
dreptul lor de vot”, se spune `ntr-un comunicat
al Europei per l’Italia. Candidatul la prim\rie,
senatorul Enrico Musso, s-a declarat disponibil
pentru colaborarea cu Europei per l’Italia pentru alegerile comunale din Genova din 2012.
aceea o norm\ care s\ echivaleze cet\]enii
comunitari cu cei italieni, pentru a primi acas\
cartea de aleg\tor. Fli este partidul care a
f\cut proprie aceast\ ini]iativ\ de lege [i o va
duce `n Parlament.» Au r\sunat aplauze generale [i convinse. (...)
Campania electoral\ la Genova s-a deschis
a[adar, [i pentru Fli. {i este doar o `nt=mplare
c\ futuri[tii `l sus]in pe un candidat (Mussi n.r.) care s-a declarat mereu `n favoarea construirii unei moschei. Dac\ apoi, pe l=ng\
islamici, sosesc [i voturile rom=nilor...
Il Giornale atac\
Pe 7 februarie, Il Giornale, cotidianul familiei Berlusconi, a declan[at atacul, titr=nd:
“Musso [i Fli au o prioritate pentru Genova: s\i fac\ pe rom=ni s\ voteze” (Musso e Fli hanno
una priorità per Genova: far votare i romeni).
Iat\ c=teva fragmente din articol:
«Futuro e libertà per l’Italia», viitor [i libertate pentru Italia, [i `n primul r=nd pentru
Mocanu: “Un delir”
Marian Mocanu ne-a declarat c\ descrierile
f\cute de cotidianul “Il Giornale” sunt delirante [i total diferite de realitate. At=t participarea la congresul regional al FLI de la
Genova, c=t [i stabilirea unor viitoare `n]elegeri
electorale depind de `ndeplinirea angajamentului pe care liderii Fli l-au luat, acela de a promova schimbarea fragmentului din legea care
oblig\ cet\]enii comunitari s\ se `nscrie pe liste
suplimentare pentru a putea vota la alegerile
Marian Mocanu, vedeta congresului Fli
locale.
“Am luat leg\tura cu liderii Fli din regiune,
iar la congresul regional al partidului am
prezentat propunerea de a schimba acea
prevedere pentru cet\]enii comunitari, de a se
`nscrie `n prealabil pe liste suplimentare, chiar
dac\ sunt reziden]i, `n cazul `n care ar dori s\
voteze pentru alegerile administrative.
Am explicat foarte clar c\ aceast\ prevedere
`ngreuneaz\ dreptul la vot al rom=nilor [i a
cet\]enilor comunitari `n general, iar at=ta timp
c=t e[ti rezident [i ]i s-a dat acest drept, trebuie
s\-l po]i exercita `n mod egal cu cet\]enii italieni.”
Marian Mocanu ne-a explicat [i motivele
pentru care a ales s\ prezinte propunerea c\tre
Fli [i nu o alt\ forma]iune politic\ italian\.”~n
privin]a PD ne-am ars, ca s\ spun a[a, anul trecut, cu ocazia alegerilor administrative, c=nd
am fost tr\da]i `n favoarea deputatului Rizea,
alegere care s-a dovedit `n final, un e[ec.
De asemenea, PdL a fost contestat de c\tre
mine, anul trecut, cu ocazia apari]iei acelei
c\r]i care deningra comunitatea noastr\. De
partidele extremiste chiar nu e cazul s\ discut.
Ne-a r\mas Fli, care este un partid moderat,
mereu prezent `n ajutorul str\inilor. ~n plus, un
membru al forma]iunii noastre, avocatul
Giussepe Fossati, este vicecoordonator al Fli `n
regiune. Cred c\ nici nu puteam alege o alt\
variant\. Oricum, la finalul congresului parlamentarii Fli prezen]i mi-au promis c\ cel t=rziu
p=n\ la sf=r[itul lunii vor promova `n
Parlament propunerea noastr\.”
~n privin]a acuza]iilor aduse de “Il giornale”, Mocanu ne-a declarat c\ “acei jurnali[ti
delireaz\ [i o spun cu toat\ responsabilitatea.
Dac\ Fli nu-[i va ]ine promisiunea de a promova propunerea noastr\, nu va exista nicio
alian]\ operativ\ `n perspectiva alegerilor din
mai.”
A.R.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 7
Ridicarea restric]iilor,
circulara ministerial\
Ministerele italiene de Interne
[i al Muncii au trimis o circular\
comun\ tuturor prefecturilor, prin
care le informeaz\ despre ridicarea restrictiilor pentru cet\]enii
rom=ni [i bulgari, privind accesul
pe pia]a muncii `n Peninsul\.
Documentul, emis pe data de 3
februarie, anun]\ renun]area la
regimul tranzitoriu [i este semnat
de responsabilii Direc]iilor de
Imigra]ie [i politici sociale din
cadrul Ministerului de Interne [i
cel al Ministerului Muncii [i
Politicilor Sociale.
“De la data de 1 ianaurie a
acestul an, ca efect al mecanismului automat prev\zut de Tratatul
de aderare la Uniunea European\
a celor dou\ State, limit\rile cu
privire la accesul pe pia]a muncii
`n acele sectoare cu restric]ii, sunt
anulate”, se spune `n circulara din
3 februarie.
Prin documentul `naintat tuturor prefecturilor, reprezentan]ilor
administra]iilor locale [i ai
Institului Na]ional de Protec]ie
Prefecturile au fost
anun]ate c\ rom=nii
nu mai au restric]ii
Social\ (INPS) - se comunic\
eliminarea restric]iilor impuse
p=n\ acum cet\]enilor neocomunitari (rom=ni [i bulgari), care doreau s\ se angajeze `n Italia, `n anumite domenii de activitate.
Odat\ cu aderarea Rom=niei la
Uniunea European\ [i p=n\ la 31
decembrie 2011, Italia a liberalizat
doar par]ial accesul pe pia]a
muncii pentru lucr\torii rom=ni
subordona]i, pentru anumite sectoare de activitate [i profesii (agricol [i turistico - hotelier; activitate
domestic\ [i de asisten]\ acordat\
persoanelor; construc]ii; mecanic;
personal de conducere [i personal
cu `nalt\ calificare). Angajarea `n
celelalte domenii era condi]ionat\
de parcurgerea unei proceduri
simplificate, respectiv ob]inerea `n
prealabil de c\tre angajator a unei
autoriza]ii pentru angajare de la
Ghi[eul Unic pentru Imigrare
(Sportello Unico). ~n prezent,
rom=nii [i bulgarii pot fi angaja]i
`n orice sector, f\r\ alte formalit\]i
`n plus fa]\ de cet\]enii italieni.
Denun]ul Unar: “Rc Auto mai scump\ pentru imigran]i”
Asigurarea auto este mai scump\ pentru
imigran]i. Str\inii care tr\iesc `n Italia, extracomunitari, dar [i comunitari, `n special
rom=ni [i polonezi, pl\tesc o prim\ de asigurare mai mare. Fenomenul “poli]elor etnice”
este `nt=lnit la 25% dintre companiile de
asigur\ri din Italia.
Oficiului Na]ional Antidiscrimin\ri
Rasiale (Unar) de la Pre[edin]ia Consiliului
de Mini[tri, dup\ ce a primit diferite
semnal\ri legate de acest subiect la centrul
s\u de contact, [i dup\ o discu]ie cu Ania [i
Isvap, pentru aprofundarea fenomenului, a
elaborat o “recomandare” privind riscurile de
comportamente discriminatorii, care `ncalc\
principiul de egalitate `ntre cet\]eni.
~n Recomandarea nr. 16 din 31 ianuarie,
publicat\ zilele trecute pe site-ul s\u, Unar
arat\ c\ “problematica” privind un “domeniu
deosebit de complex precum cel al
asigur\rilor auto”, “a ap\rut `n urma
semnal\rilor primite de Centrul de Contact al
Unar din partea cet\]enilor str\ini care s-au
pl=ns c\ pl\tesc prime de asigurare `n func]ie
de cet\]enie”.
Oficiul antidiscrimin\ri a `nceput ca
urmare o discu]ie tehnic\ cu Asocia]ia
Na]ional\ a Companiilor de Asigurare (Ania)
[i cu Institutul de Supraveghere a
Asigur\rilor Private (Isvap) pentru studierea
fenomenului [i o serie de analize comparative.
~n urma analizei Isvap “a reie[it c\ 25%
din e[antion aplic\ prime de asigurare majorate `n func]ie de na]ionalitate [i reziden]\ se spune `n documentul Unar - c=teva companii care aplic\ major\ri pe na]ionalitate nu
]in cont de reziden]\, `n timp ce altele penalizeaz\ cet\]enii str\ini nu numai pe baza factorului na]ionalitate ci [i pe baza factorului
reziden]\”.
Ania `ns\ “a precizat - scrie Unar `n recomandarea sa - c\ firmele care au adoptat”
parametrul riscului legat de na]ionalitate “`n
scopul respectivelor tarif\ri, s-au folosit de
date de companie” fiindc\ “nu exist\ o analiz\ asociativ\” `n aceast\ privin]\.
“Ania - mai relev\ Unar - a afirmat `ntotdeauna c\ diferen]ierea tarifar\ pe baza
na]ionalit\]ii nu a avut niciodat\ un caracter
discriminatoriu”.
Unar aduce de asemenea la cuno[tin]\ c\
printre companiile interpelate, una a justificat
tarifele diferen]iate motiv=nd c\ “sunt `n
parte imputabile diferen]elor, dintre Italia [i
alte state, `n ce prive[te semnalizarea rutier\,
obi[nuin]ele de [ofat, densitatea traficului [i
viabilitate”.
O alt\ companie a precizat `n schimb c\
“`n scopul stabilirii tarifului sunt luate `n
considerare o serie de factori printre care
cet\]enia, dar nu na]ionalitatea”.
De aici recomandarea adresat\ “p\r]ilor
poten]ial interesate”, [i de r\sp=ndit “nu
numai prin intermediul site-ului Unar, ci [i a
Prefecturilor, Conferin]ei pre[edin]ilor de
regiuni, Uniunii Provinciilor Italiene (Upi) [i
Asocia]iei Na]ionale a Prim\riilor Italiene
(Anci).”
UNAR recomand\, a[adar, “men]inerea
ferm\ a aten]iei asupra situa]iilor semnalate,
evit=nd un comportament discriminatoriu”, [i
sper\ ca “toate companiile de asigurare s\
ofere contracte RCA aplic=nd contractan]ilor
cu cet\]enie neitalian\ acelea[i tarife
prev\zute, la egalitate cu orice alt\ condi]ie,
pentru cet\]enii italieni, [i `n orice caz tarife
independente de cet\]enia solicitan]ilor”.
Aceasta `ntruc=t “un tratament de defavorizare a neitalienilor” ar putea ap\rea ca “o
derogare de la un principiu de egalitate introdus pentru protejarea unei valori fundamentale a persoanei umane”.
“Unar a f\cut ce trebuia subliniind o problem\ care prive[te democra]ia ]\rii noastre comenteaz\ la Adnkronos Filippo Miraglia,
responsabil Immigrazione ARCI - [i atinge
un domeniu f\r\ reguli precum cel al
asigur\rilor, unde controlul din partea opiniei
publice [i a celor obliga]i s\ `l fac\ este
sc\zut. Modificarea pre]urilor `n numele unor
riscuri inexistente - adaug\ - demonstreaz\
`nc\ o dat\ c\ sentimentul comun negativ
r\sp=ndit `n Italia privind imigran]ii nu permite numai folosirea acestora ca ]api
isp\[itori de fiecare dat\ c=nd e o problem\,
ci [i exploatarea lor, cer=ndu-le suprapre]uri.
Unar a f\cut bine c\ a scos `n eviden]\ acest
fenomen. Acum sper\m ca cineva s\ intervin\”.
Gazeta Rom=neasc\
8 ACTUALITATE
Lega: “S\ reducem la zero
fondurile pentru imigra]ie”
Propunerea a fost f\cut\ `n Friuli Venezia
Giulia de [eful de grup lega Nord din Consiliul
Regional, Danilo Narduzzi: “S\ reducem la
zero fondurile pentru imigra]ie”.
Cursuri de italian\ [i educa]ie civic\,
proiecte de integrare a elevilor str\ini, servicii
de mediere `n spitale, sprijin solicitan]ior de
azil [i victimelor traficului. Sunt c=teva dintre
interven]iile finan]ate de “Fondul imigra]ie” al
Regiunii Friuli Venezia, potrivit unui program
detaliat definit anual de Consiliul regional.
Beneficiarii sunt reziden]ii str\ini, cu
excep]ia clandestinilor. Dup\ cum se specific\
`n prezentarea institu]ional\, este vorba de
“imigran]i prezen]i regulamentar pe teritoriul
regional, care au [edere din motive de protec]ie
social\ sau care nu pot fi expulza]i sau respin[i
`ntruc=t fac obiectul unor persecu]ii”.
~n 2011, pentru acest fond au fost aloca]i
circa 3,5 milioane de euro. Pentru anul acesta
Lega Nord propune `ns\ o cifr\ `n mod clar
rotunjit\: [eful grupului `n Consiliul Regional,
Danilo Narduzzi a cerut `ntr-o interpelare “s\
se reduc\ la zero fondul pentru imigra]ie [i s\
aloce acele resurse pentru cre[terea amortizorilor sociali `n favoarea cet\]enilor care [i-au
pierdut locul de munc\”.
“Acum la Pordenone am ajuns la un rasism
invers”, se pl=nge Narduzzi, care printr-un joc
tipic leghist, arunc\ paie pe focul r\zboiului
dintre s\raci. ~nf\]i[eaz\ o situa]ie `n care ar fi
de o parte “tineri f\r\ locuri de munc\, firme `n
criz\ profund\, familii constr=nse la salturi
mortale”, de celalt\ “imigran]i sprijini]i cu bani
publici”.
“Imigran]ii - afirm\ Narduzzi - se bucur\ de
o serie de privilegii pe care oamenii din
regiunea noastr\, `n mod just, nu o mai tolereaz\”.
“Nemul]umirea alimenteaz\ insuportabilitatea, atinge pragul intoleran]ei”, adaug\ ca
expert `n materie. “Cet\]enii regiunii noastre,
afecta]i de criz\, nu reu[esc s\ aib\ acces la serviciile socio-asisten]iale pentru c\ sunt dep\[i]i
{i imigran]ii au dreptul
la noul card social
{i imigran]ii vor avea
noul “social card”, card
prepl\tit re`nc\rcat de Stat
destinat celor mai nevoia[i.
Guvernul demareaz\ un
experiment `n localit\]ile
cele mai mari. Experimentul
le va permite s\ fac\
cump\r\turi, pe cheltuiala
statului, [i cet\]enilor comunitari [i extracomunitari cu
situa]ie economic\ dificil\.
Decretul de lege privind simplific\rile aprobat pe 27 ianuarie de
Guvern prevede un experiment de un an `n localit\]ile cu peste
250.000 de locuitori [i o alocare de 50 de milioane de euro pentru
cardurile sociale acordate italienilor [i str\inilor reziden]i.
Suma creditat\ pe fiecare card va varia “`n func]ie de nucleul
familial [i de costul vie]ii din localit\]ile angajate `n experiment”.
Spre deosebire de cardul `nfiin]at `n 2008, destinat numai italienilor, noul card social va fi dat [i comunitarilor (rom=ni, polonezi
etc.) [i extracomunitarilor titulari ai unui “permis CE pentru persoanele cu [edere `ndelungat\”, a[a-numita carte de [edere.
Guvernul va evita astfel o procedur\ de infrac]iune cu care a
amenin]at UE, av=nd `n vedere c\ `n ce privesc presta]iile sociale,
cet\]enii altor State membre trebuie echivala]i italienilor, la fel ca [i
titularii de carte de [edere.
Va trece oricum ceva timp `nainte de `nceperea experimentului `n
marile localit\]i. Dup\ intrarea `n vigoare a decretului-lege privind
simplific\rile, ministerele Muncii [i Economiei vor avea trei luni la
dispozi]ie pentru a defini criteriile de acordare a cardului. Prim\riile
le vor distribui, dup\ identificarea beneficiarilor.
Elvio Pasca
10 februarie 2012
Lega Nord continu\
s\ alimenteze
r\zboiul s\racilor
Consilierul leghist Danilo Narduzzi
de numeroasele familii de extracomunitari care
`ndeplinesc mai u[or cerin]ele (gra]ie
numero[ilor copii). Oricare lege care tinde s\
anuleze aceste handicapuri ru[inoase pentru
cet\]enii friulani [i giuliani este f\cut\ buc\]i de
magistratur\. Atunci unica solu]ie este s\ se
intervin\ pentru priorit\]ile noastre anul=nd
capitolul imigra]ie”.
E.P.
Tinerii imigran]i lucreaz\ mai mult,
dar c=[tig\ mai pu]in dec=t italienii
Fa]\ de italienii de aceea[i v=rst\, tinerii de origine str\in\ care
tr\iesc `n Italia sunt mai activi pe pia]a muncii, mai pu]ini [omeri `n
r=ndul lor, au contracte mai stabile, lucreaz\ mai aproape de cas\, dar
au un salariu mai mic. Portertul robot al t=n\rului lucr\tor str\in a fost
trasat de noul studiu al Funda]iei Leone Moressa.
Potrivit studiului, `n Italia exist\ 455.000 de tineri str\ini angaja]i:
14,2% dintre to]i angaja]ii cu v=rstele `ntre 15 [i 30 de ani. {omerii
sunt `n schimb cu pu]in sub 100.000 [i reprezint\ 11,8% dintre to]i
[omerii din aceast\ categorie de v=rst\.
Tinerii angaja]i str\ini
provin cu prec\dere din
]\rile Europei de Est: 31%
din Rom=nia, 16,6% din
Albania [i 3,5% din
Moldova. 6,1% sunt marocani, 3,3% filipinezi [i
numai 3,1% sunt chinezi.
Studiul eviden]iaz\ cum
str\inii, pe l=ng\ faptul c\
sunt cei mai activi pe pia]a muncii, demonstreaz\ niveluri de ocupare
mai ridicate dec=t italienii de aceea[i v=rst\ [i `nregistreaz\ rate de
[omaj inferioare (17,2% tinerii str\ini, fa]\ de 20,4% tineri italieni).
Tinerii str\ini care nu au un loc de munc\ tind s\-l g\seasc\ mai
rapid fa]\ de italieni, din moment ce perioada de [omaj este cu pu]in
peste un an.
Fa]\ de italieni - arat\ studiul - imigran]ii primesc retribu]ii mai
mici: 939 euro net pe lun\, cu 70 mai pu]ini fa]\ de italienii de aceea[i
v=rst\, [i lucreaz\ `n orare mai defavorizate. De[i majoritatea dintre
ace[tia de]in o diplom\ de studii medii, aproape 36% sunt
sub`ncadra]i, adic\ posed\ un titlu de studii mai `nalt dec=t cel `n care
sunt angaja]i.
$"--:063$06/53:
4*461&3/0*8*/%
1&/536"4*.5*."*"130"1&50"5"-6.&"5"
CALL YOUR COUNTRY. VORBEŞTI CU ROMÂNIAÎNCEPÂND CU 5 CENŢI PE MINUT.
ŞI CU SUPER NOI WIND ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ, LA DOAR 3€, AI 400 MINUTE ŞI 400 MESAJE CĂTRE TOŢI AMICII TĂI WIND.
ACTIVEAZĂ CALL YOUR COUNTRY
CU UN SMS GRATUIT ÎNCADRÂND
CODUL CU SMARTPHONEUL TĂU
ACTIVEAZĂ SUPER NOI WIND
CU UN SMS GRATUIT ÎNCADRÂND
CODUL CU SMARTPHONEUL TĂU
PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII DESPRE COSTURI, CONDIŢII ŞI LIMITĂRI, INTRĂ PE WIND.IT
Call Your Country. Cost minut către România:5 cenţi către reţea fixă şi 9 cenţi către reţea mobilă.
Cost semestrial 4 euro gratis în promoţie pentru primele 6 luni. Cost de activare 7 euro, gratis pentru noii clienţi până la 25/03/2012. Impuls la răspuns 16 cenţi,
tarifare la impulsuri de 60 de secunde. Super Noi Wind: fără cost de activare pentru toţi clienţii.
Gazeta Rom=neasc\
10 LEGISLA}IE
10 februarie 2012
Ob]inerea reziden]ei permanente
Sunt un cet\]ean rom=n sosit de
cur=nd `n Italia. Vroiam s\ [tiu
dac\ pentru a solicita `nscrierea
la Eviden]a popula]iei este necesar s\ am un loc de munc\, pentru
c\ la Prim\ria din ora[ul `n care
tr\iesc mi-au spus c\ dac\ nu am
un loc de munc\, nu pot face
`nscrierea.
Eviden]a popula]iei trebuie s\ nu
fie mai mic dec=t valoarea ajutorului social, `n prezent `n valoare
de 5.424,90 euro pe an.
Dac\ se solicit\ [i pentru al]i
membri ai familiei, la aceast\ sum\ se vor ad\uga 2.712,45 euro
pentru fiecare alt membru al familiei.
Permanen]a pe teritoriul italian
a cet\]enilor comunitari este reglementat\ de decretul legislativ nr.
30 din 2007. Cet\]eanul comunitar
care are o [edere pe o perioad\ de
peste trei luni trebuie s\ solicite
`nscrierea la Eviden]a popula]iei la
Prim\ria unde are reziden]a.
Acoperirea medical\
Resursele economice
Pentru solicitarea `nscrierii, legea cere ca cet\]eanul comunitar
s\ prezinte documenta]ia care ate-
Pentru a solicita `nscrierea la
Eviden]a popula]iei este apoi
necesar\ o acoperire medical\,
pentru cei care nu au un loc de
munc\ (angajat sau liber profesionist). Acoperirea medical\
poate fi f\cut\ prin `ncheierea unei
poli]e de asigurare cu durata de
minim un an, care s\ acopere toate
riscurile medicale. Sunt considerate valabile asigur\rile stipulate
at=t `n Italia, c=t [i `n str\in\tate, cu
tra]ia poate `ntotdeauna verifica
dac\ cele declarate corespund adev\rului, [i atunci c=nd `n urma verific\rile se dovede[te c\ declara]iile con]inute `n autocertificare
sunt false, cet\]eanul comunitar va
r\spunde `n fa]a Autorit\]ii
Judiciare.
Pierderea locului
de munc\
!"#
$
%&"'"'
"
%&"'"' "
%
&"
!"(
st\ activitatea de munc\ exercitat\
(subordonat\ sau autonom\), sau
s\ demonstreze c\ este `n posesia
unor resurse economice suficiente
pentru a se `ntre]ine pe sine [i propria familie astfel `nc=t s\ nu fie o
povar\ pentru sistemul de asisten]\ public\. Resursele economice
necesare pentru solicitarea `nscrierii la Eviden]a popula]iei, pe l=ng\
cele din activit\]ile de munc\, pot
deriva din pensie, din aliment\ri
periodice ale contului curent bancar, din venituri ob]inute din
`nchiriere (dac\ persoana este proprietara unor imobile `nchiriate),
din rente [i a[a mai departe.
De]inerea din partea cet\]enului comunitar de resurse economice care nu deriv\ dintr-o activitate
de munc\ trebuie documentat\ cu
scopul de a solicita `nscrierea la
Eviden]a popula]iei (de exemplu,
cu extrase de cont bancar, cu contracte de `nchiriere [.a.m.d.).
Venitul anual necesar pentru a
se putea solicita `nscrierea la
durat\ de minim un an [i cu
acoperire total\ a riscurilor de
boal\ [i accidente.
Autocertificarea
Demonstrarea posesiei de
resurse economice suficiente se
poate face [i prin intermediul
declara]iei pe propria r\spundere,
potrivit articolelor 46 [i 47 din
D.P.R. 445/2000 (a[a-numita
“autocertificare”).
Autocertificarea este o declara]ie scris\ f\cut\ de subiectul interesat, prin care se certific\ o anumit\ situa]ie care ar trebui s\ fie
demonstrat\ altfel prin intermediul unor certificate sau atestate.
Practic, are rolul de a simplifica rela]ia cet\]eanului cu Administra]ia Public\ permi]=ndu-i
s\ substituie cu o declara]ie un
certificat care atest\ un anumit
fapt. Cel care efectueaz\ autocertificarea `[i asum\ responsabilitatea
pentru ceea ce declar\. Adminis-
Dac\ cet\]enul comunitar, pe
timpul [ederii sale `n Italia, [i-a pierdut locul de munc\, `[i p\streaz\
oricum dreptul la [edere. Legea
aferent\ prevede trei ipoteze.
Prima ipotez\ prevede cazul `n
care cet\]eanul comunitar este `n
mod temporar inapt pentru munc\
`n urma unei boli sau a unui accident.
A doua ipotez\ prive[te cazul `n
care cet\]eanul comunitar este `n
stare de [omaj involuntar (concediere, criz\ a firmei) dovedit\
corespunz\tor dup\ exercitarea
unei activit\]i de munc\ de peste
un an pe teritoriul na]ional. ~n
acest caz cet\]eanul comunitar trebuie s\ se `nscrie la Centrul de
Angajare [i s\ efectueze declara]ia
care atest\ disponibilitatea imediat\ pentru desf\[urarea unei activit\]i de munc\.
A treia ipotez\, `n fine, este
aceea `n care cet\]eanul comunitar
se afl\ `n [omaj involuntar, la `ncheierea unui contract de munc\
cu durat\ determinat\ mai mic\ de
un an, sau dac\ a ajuns `n aceast\
situa]ie pe timpul primelor 12 luni
de [edere pe teritoriul na]ional. {i
`n acest caz, pentru a-[i p\stra dreptul la [edere [i `n scopul continuit\]ii sale, este necesar\ `nscrierea
la Centrul de angajare [i efectuarea declara]iei care atest\ disponibilitatea imediat\ pentru munc\.
~n caz de pierdere involuntar\ a
locului de munc\ (se exclude, a[adar, demisia voluntar\ a lucr\torului), cet\]eanul comunitar `[i men]ine dreptul [i continuitatea [ederii
at=t timp c=t este `n m\sur\ s\ demonstreze c\ are un venit anual
care nu este inferior ajutorului social [i cu condi]ia s\ nu devin\ un
pericol pentru siguran]a sau
ordinea public\.
Dup\ `nscrierea la Centrul de
angajare, statutul de [omer poate
fi autocertificat la birourile Prim\riei, care pot `ntotdeauna verifica
dac\ cele declarate corespund
realit\]ii.
{ederea permanent\
Dup\ cinci ani de [edere continu\ `n Italia, cet\]eanul comunitar are dreptul la [edere permanent\. Dup\ ob]inerea atestatului
de [edere permanent\, exist\ mai
multe beneficii, cum ar fi ob]inerea legitima]iei sanitare permanente [i dreptul la medic de familie
pe toat\ via]a, f\r\ a mai fi nevoie
de re`nnoirea `nscrierii. Atestatul
de [edere permanent\ se solicit\ la
birourile Prim\riei de care apar]ine str\inul. Pentru a se putea solicita atestatul de [edere permanent\
este necesar s\ se prezinte certificatul de `nscriere la Eviden]a popula]iei care demonstreaz\ continuitatea [ederii pentru ultimii 5 ani,
certificat care se solicit\ tot la
birourile Prim\riei. De asemenea,
mai este nevoie de fotocopie dup\
pa[aport, dup\ contractul de
munc\ (sau, func]ie de caz,
`nscrierea la [omaj, dovada activit\]ii proprii, etc.) , dou\ timbre
fiscale de 14,62 euro, unul pentru
cerere [i altul pentru atestat.
Eliberarea se face pe loc.
Av. Mascia Salvatore
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
Mor]i `n accidente rutiere
Doi tineri rom=ni, de 19 [i 24 de ani, au
decedat `n urma unor accidente rutiere care
au avut loc `n Italiei. Pe 5 februarie
diminea]a, un rom=n de 24 de ani a pierdut
controlul ma[inii, `n localitatea Aosta,
lovindu-se de parapetul [oselei. {oferul a
murit `nainte de sosirea ambulan]ei. Un alt
t=n\r, de 19 ani, a murit `n noaptea de 4 februarie l=ng\ Floren]a.
{tefan T\lmaciu (foto) se afla la bordul unei ma[ini, `mpreun\ cu al]i
trei prieteni, tot rom=ni. Potrivit poli]iei rutiere, [oferul ar fi pierdut
controlul ma[inii, din cauza vitezei sau au poleiului: autovehicolul a
ajuns `n r=ul Bisonzio, dup\ un zbor de 10 metri. T\n\rul a fost
proiectat `n afara ma[inii [i a murit pe loc. Ceilal]i pasageri, to]i cu
v=rsta cuprins\ `ntre 19 [i 24 de ani, s-au ales doar cu r\ni u[oare.
Allavena, patru condamn\ri la 9 ani
Cei patru tineri rom=ni acuza]i de uciderea lui Walter Allavena,
b\rbatul de 53 de ani care ar fi intervenit `ntr-o `nc\ierare petrecut\ `n
localitatea Torri, l=ng\ Ventimiglia, au fost condamna]i `n prim\ instan]\
la 9 ani de `nchisoare fiecare, pentru omor prin impruden]\. Episodul a
avut loc `n noaptea de 9 spre 10 aprilie 2011. Judec\torii au mai decis
ca rom=nii s\ pl\teasc\ desp\gubiri `n valoare de 240 de mii de euro v\duvei [i fiului victimei. Cei patru tineri rom=ni sunt Andrei Mihu] Bogdan, de 21 de ani, Marius Ciprian Mereu] de 35, Aurelian Sebastian Mereu] de 31 [i Ardelean Mihai, de 18. Ini]ial, procurorul a cerut o pedeaps\ de 18 ani, redus\ ulterior datorit\ procedurii abreviate. Judec\torul
pentru audien]\ preliminar\ a echivalat circumstan]ele atenuante cu cele
agravante, referitoare la violen]a de grup. Avocatul rom=nilor, Marco
Bosio, a anun]at c\ va face apel. El a solicitat o nou\ expertiz\ medical\.
Avoca]ii familiei Allavena ceruser\ ca cei patru s\ fie acuza]i de omor
voluntar, pentru c\ ar fi trebuit s\ [tie c\ “lovindu-l pe b\rbat, i-ar fi putut
cauza moartea”. Ei au cerut desp\gubiri de 800.000 de euro. Medicul
legist a stabilit, la autopsie, c\ exist\ o cauz\ direct\ `ntre loviturile primite de italian [i infarctul care adus la decesul victimei.
R\mas invalid la munc\,
o condamnare de dou\ luni
Un tehnician italian a fost condamnat pe 3 februarie de tribunalul
din Vicenza pentru un accident de munc\ petrecut `n 2008, `n urma
c\ruia un lucr\tor rom=n, Gheorghe Sevastru, 28 de ani, a r\mas
invalid pe via]\ (invaliditate permanent\ de 30%).
Silvio Arsego, 52 de ani, maistru pe [antierul unde lucra
Gheorghe, a fost condamnat la dou\ luni `nchisoare, cu cuspendare,
pentru leziuni din culp\. Arsego era [i responsabil cu siguran]a pe
[antierul deschis la Vancimuglio di Grumolo delle Abbadesse
(provincia Vicenza). Pe partea civil\, avoca]ii cer desp\gubiri de
350.000 de euro pentru accident.
Sevastru era angajat al firmei Coima srl din Camisano, care
c=[tigase licita]ia pentru lucr\rile comisonate de de societatea comunal\ Acque Vicentine. Pe 25 iunie 2008, Gheorghe a fost lovit `n fa]\
de o conduct\ de font\ cu greutatea de circa 600 de kg [i a fost internat `n stare foarte grav\ la spitalul din Vicenza. Lucra la instalarea
canaliz\rii, c=nd s-a surpat par]ial un perete al gropii: p\m=ntul s-a
rev\rsat asupra uneia dintre extremit\]ile conductei grele, care era
]inut\ ridicat\ de o ma[in\rie, gata pentru pozi]ionare.
Greutatea neprev\zut\ a dezechilibrat conducta din font\, care sa r\sturnat din partea cealalt\, lovindu-l `n fa]\ pe lucr\tor. Acesta a
reu[it s\ ias\ singur din groap\, dar apoi s-a pr\bu[it la p\m=nt
incon[tient.
ACTUALITATE 11
Argint a primit
4 ani `nchisoare
Pe 31 ianuarie, Tribunalul din
Viterbo l-a condamnat pe Costic\
Argint pentru extorcare, la patru
ani [i jum\tate de `nchisoare [i o
amend\ de 900 de euro, precum [i
interzicerea exercit\rii oric\rei
activit\]i publice pe perioada execut\rii pedepsei.
Argint, de 56 de ani, este acuzat
c\ ar fi [antajat un comerciant din
Viterbo, care a depus o pl=ngere
penal\ `mpotriva lui, `n 2007.
Omul de afaceri a povestit
anchetatorilor c\ a `nceput o
afacere `mpreun\ cu un alt italian,
Claudio Guerrieri. Afacerea nu a
mers bine, iar Guerrieri, care
investise ini]ial 20.000 de euro, i- Costic\ Argint, 56 de ani
ar fi solicitat fostului asociat
56.000 de euro.
~n acel moment ar fi intervenit Costic\ Argint, cunoscut `n Italia drept
“Serghei”, care ar fi `ncercat s\-l conving\ pe comerciant s\ fac\ rost de
suma pretins\, amenin]=ndu-l `n repetate r=nduri. Prima oar\, Argint sar fi prezentat la magazinul so]iei victimei, `ncerc=nd s\ o sperie. Apoi
l-a obligat pe b\rbat s\-i dea o prim\ tran[\ de 500 de euro, ar\t=ndu-i
un glon] [i spun=ndu-i “~l vezi? Cu
ast\ te `mpu[c `n genunchi”.
Amenin]\rile [i [antajul ar fi
continuat de-a lungul a c=teva luni, Dup\ ce [i-a isp\[it
timp `n care comerciantul `ncerca
s\ am=ne plata, sub amenin]\rile pedeapsa din
repetate ale rom=nului, [i s-a Rom=nia, a primit
adresat poli]iei, povestind tot ce i alt\ pedeaps\ `n Italia
se `nt=mpl\.
Ca prob\, `n cadrul procesului,
au fost aduse [i transcrierile conversa]iilor dintre cei doi, interceptate de
c\tre anchetatori `n dosarul numit chiar dup\ porecla lui Argint,
“Serghei”.
Costic\ Argint `l amenin]a pe italian cu fraze de tipul: “~]i iau capul
[i ]i-l fac buc\]i”. Argint [i Guerrieri au fost aresta]i `n februarie 2008.
Italianul a fost deja condamnat cu procedura abreviat\, iar Costic\
Argint s-a prezentat `n aul\ doar acum, pentru ultima audien]\ la proces.
Rom=nul a respins acuza]iile aduse, sus]in=nd c\ este nevinovat:
“Poli]ia m\ descrie ca un fel de [ef de clan, implicat `n [antaj [i
prostitu]ie, dar eu nu [tiu nimic despre asta, nu am venit `n Italia s\ m\
]in de infrac]iuni”. Judec\torii l-au condamnat la patru ani [i jum\tate de
`nchisoare.
Argint a avut condamn\ri [i `n Rom=nia. ~n 1997, el a fost condamnat
la 3 ani [i jum\tate `nchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri,
dup\ ce a intrat `ntr-un bar din comuna vr=ncean\ G\ge[ti, distrug=nd
mai multe bunuri [i r\nind grav dou\ persoane.
~n timpul procesului, Argint a fugit din ]ar\ `n Italia, unde a reu[it, `n
2006, s\ ob]in\ azil politic [i unde se prezenta c\ lider al “Asocia]iei
romilor refugia]i politici din Italia”.
Arestat `n decembrie 2009 `n Italia, pentru extorcare, a fost extr\dat
`n Rom=nia, pentru a-[i executa pedeapsa. Judec\toria din Foc[ani a
acceptat o cerere de eliberare condi]ionat\. Costic\ Argint a fost eliberat din `nchisoare pe 8 martie 2011 [i s-a `ntors `n Italia.
Costic\ Argint a devenit celebru dup\ ce a ap\rut al\turi de ministrul
de Externe, Adrian Cioroianu, [i de premierul C\lin Popescu T\riceanu,
`n cursul unei vizite a acestora la Roma, dup\ cazul Mailat.
Gazeta Rom=neasc\
12 OPINII
10 februarie 2012
Cu ce te-ar putea ajuta statul rom=n?
de Andi R\diu
Timp de dou\
s\pt\m=ni consecutive, rom=ni din mai
multe ora[e din
Italia au protestat `n
diferite ora[e ale Italiei. Au vrut s\
fie solidari cu rudele [i prietenii
din ]ar\ sau pur [i simplu cu
demonstran]ii
din
Pia]a
Universit\]ii. Au protestat `mpotriva pre[edintelui Traian B\sescu, a
Guvernului, a parlamentarilor din
Diaspora, iar imagina]ia `n
materie de lozinci a fost deosebit
de bogat\.
Rime, jocuri de cuvinte, ironii,
toate pentru a pune guvernan]ii
`ntr-o lumin\ c=t mai ur=t\.
Automat au ap\rut [i cei care se
`ntrebau dac\ noi, cei din Italia
avem motive s\ protest\m, la mii
de chilometri distan]\ sau dac\
cineva ne va b\ga `n seam\.
P\rerile sunt `mp\r]ite.
Din punctul meu de vedere,
`ntrebarea ar fi alta: cu ce poate
ajuta statul rom=n comunitatea
rom=neasc\ din afara ]\rii ?
Nimeni, niciun demonstrant, nu a
afi[at vreo pancart\ `n care s\
cear\ ceva statului rom=n, ceva
specific nevoilor rom=nilor din
afara ]\rii.
Aparent, `n lipsa revendic\rilor
sau a lozincilor cu cereri specifice,
s-ar putea crede c\ rom=nii din
str\in\tate nu au nevoie de ajutor
direct de la statul rom=n. Politica
rom=neasc\ e declarat\ ilegal\ `n
Italia, dup\ ce s-a cerut
desfiin]area a[a-ziselor “filiale ilegale” ale partidelor rom=ne[ti, iar
clasa politic\ din Rom=nia, conform protestatarilor, nu are ce
(continu\ de la pag. 1)
Ne face s\ ne par\ r\u dup\ Emil Boc.
Mi[carea pare o r\zbunare a pre[edintelui
B\sescu: a]i vrut s\ fie schimbat premierul?
Sta]i c\ v\ dau eu schimbare s\ v\ s\tura]i!
Traian B\sescu, pre[edintele care conduce
cu m=n\ forte sistemul din Rom=nia, `n principal cu ajutorul serviciilor secrete, a numit `n
locul lui Boc un simbol al sistemului pe care `l
patroneaz\.
Pre[edintele [i-a cultivat cu grij\ imaginea
cu tent\ militar\, asigur=ndu-[i admira]ia
nostalgicilor dup\ “t\tucul” din fruntea statului, dar [i a fanilor solu]iilor rapide [i sumare,
a execu]iilor `n pia]\ a corup]ilor. Fanii lui
Vlad }epe[ au v\zut `n B\sescu omul providen]ial, mai ales dup\ ce a promis c\ va umple
pia]a Victoriei cu ]epe `n care `i va trage pe
corup]i. N-a curs deloc s=nge de corupt. ~n
afar\ de bietul Adrian N\stase, condamnat
pentru c=teva mizilicuri, sistemul clientelar sa consolidat, Rom=nia `ntorc=ndu-se `n epoca
fanariot\.
Acum fanii lui B\sescu s-au cam s\turat. {i
al\turi de ei, s-au s\turat milioane de oameni
care au sim]it pe pielea lor o sc\dere dramatic\
a nivelului de trai, `n timp ce la guvern [i pe la
televizor se perind\ figuri halucinante, cum ar
fi doamna Udrea sau generalul Oprea.
Emil Boc, `n calitate de premier, nu a condus guvernul. Nu a f\cut dec=t s\ asculte ordinele zilnice primite de la Cotroceni.
Incompetent, este un compliment pentru Emil
Boc. Dar cel care `l `nlocuie[te la comand\
este cea mai proast\ alegere.
Dac\ guvernul era prost condus, iar premierul a plecat din aceast\ cauz\, `n locul lui ar fi
c\uta `n Italia.
{i totu[i, zeci de cadavre ale
rom=nilor zac `n morgile italiene,
a[tept=nd crearea unui fond special pentru rempatriere. Exist\
necesitatea unor legi care s\ permit\ pl\tirea contribu]iilor la stat,
retroactiv, a celor care au muncit
la negru `n str\in\tate [i vor s\ aib\
o vechime pe cartea de munc\.
Exist\ legi fiscale `n statele de
re[edin]\ care cer plata unor taxe
suplimentare celor care au propriet\]i sau bani `n b\ncile din
Rom=nia. Lipsesc fondurile pentru ini]iativele culturale sau pentru
sportivii merituo[i care vor s\
reprezinte Rom=nia, de[i au emigrat... [i lista ar putea continua.
Fiecare dintre noi, sunt convins, dore[te ceva de la statul
rom=n, dar din diferite motive nu
poate sau nu a avut posibilitatea s\
Omul sistemului
trebuit numit un om mai capabil, cu competen]e recunoscute, nu presupuse. Dilema lansat\ de adversarii protestelor - pe cine punem
`n loc? - este o absurditate. Din cei 19 milioane de rom=ni, c=] au mai r\mas `n ]ar\, se
g\se[te un profesor universitar, un economist,
un finan]ist, un fanatic al studiului pie]elor
interna]ionale [i al capitalismului liberal. Dac\
nu se g\se[te, c\ut\m `n str\in\tate, pe la catedrele celor mai bune universit\]i din lume, pe
unde s-au refugiat exper]ii rom=ni pe care
toat\ lumea `i caut\ [i nu-i g\se[te.
~n loc de un om cu scaun la cap, pre[edintele ne anun]\ numirea [efului SIE, Serviciul
de Informa]ii Externe. Dac\ nu [ti]i cu ce se
ocup\ SIE, este, oficial, organul de stat specializat în domeniul informa]iilor externe, privind siguran]a na]ional\ [i ap\rarea României
[i a intereselor sale. Popular, este institu]ia
care trimite spioni rom=ni `n str\in\tate, care
face dosare “obiectivelor” din diaspora, care
are prin fiecare ambasad\ angaja]i [i informatori, [i care, `n bun\ tradi]ie rom=neasc\, nu
serve[te intersele Rom=niei, ci cele ale vremelnicilor ei conduc\tori.
Nici nu ar mai conta numele celui desemnat: premier va fi [eful unui serviciu secret,
asta e de ajuns s\ `ngrozeasc\ toate cancelariile Occidentale [i s\ ne fac\ s\ sem\n\m, `n
opinia anali[tilor guvernelor str\ine, cu
Egiptul post-Mubarak `n care puterea a fost
preluat\ de militari.
~n cazul de fa]\ conteaz\ [i numele. Traian
R\zvan Ungureanu este un om perfect pentru
sistemul pe care l-a slujit dintotdeauna, `nc\ de
se exprime.
Gazeta Rom=neasc\ ini]iaz\ o
campanie care va dura p=n\ `n
preajma alegerilor parlamentare
din Rom=nia [i v\ invit\ s\
r\spunde]i la `ntrebarea “Cu ce tear putea ajuta statul rom=n?”.
Sesiz\rile dumneavostr\ vor fi
adunate [i vor fi f\cute publice, `n
r=ndurile publica]iei noastre, totodat\ cer=nd solu]ii parlamentarilor
sau viitorilor candida]i ai diasporei.
E inutil s\ protest\m `mpotriva
clasei politice dac\ nu [tim ce s\
cerem, dac\ nu identific\m
obliga]iile pe care le are statul
rom=n fa]\ de noi, chiar dac\
locuim [i tr\im la mii de kilometri
distan]\.
Ne pute]i transmite opiniile
dumneavoastr\
la
adresa
[email protected].
dinainte de 1989, c=nd a fost ales, pe vremea
studen]iei, membru supleant al Comtetului
Central al Uniunii Tineretului Comunist.
Conform agen]iei de pres\ Amosnews, “`n
timpul evenimentelor de la Ia[i, din 14 decembrie 1989, a monitorizat studen]ii care aruncau
manifeste `n `ncercarea declan[\rii unei revolte anticomuniste `n c\mine”.
Nu e clar la ce se pricepe. A f\cut
Facultatea de Istorie-Filosofie la Ia[i, master
în Studii Ebraice, doctorat `n istorie. A intrat `n
MAE `n 1998, ca secretar de stat, a fost numit
ministru de Externe `n 2004, `n Guvernul
T\riceanu, iar `n 2007 a fost numit [ef la SIE.
La urma urmei, un guvern politic poate fi
condus de oricine, important este s\fie ascultat
de partidul aflat la guvernare. Da guvernul pe
care `l va conduce Ungureanu nu va fi politic.
Emil Boc era [i pre[edintele PDL, [i avea control asupra voturilor partidului `n Parlament.
Ungureanu nu e membru de partid, dar nici
tehnocrat nu este, cuno[tin]ele sale de istorie,
filosofie [i `ntocmire de dosare de siguran]\
na]ional\ nu `l calific\ pentru aceast\ calitate.
{i atunci ce e? Un personaj [i mai apropiat de
Traian B\sescu dec=t era Emil Boc. Asta e cea
mai mare calitate a domniei sale. A declarat,
cu o limb\ perfect\ de lemn, cu un chip f\r\
niciun fel de expresie, de lemn [i el, c\ va continua reformele `ncepute de Emil Boc.
Numirea lui este o mi[care disperat\ a
pre[edintelui, prin care `ncearc\ s\-[i p\streze
puterea total\ pe care o de]ine `n statul rom=n
din 2004 `ncoace. Va fi poate un subordonat [i
mai ascult\tor dec=t era Emil Boc, de[i e greu
de `nchipuit a[a ceva. Pentru pre[edinte, poate
va fi mai bine. ~n niciun caz nu va fi mai bine
pentru poporul rom=n.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
ROM+NI ~N ITALIA 13
Radu Nicolae: “Nu sta]i dup\ perdea!”
La sf=r[itul lunii trecute au avut
loc `n c=teva localit\]i din Italia,
manifesta]ii organizate de c\tre
rom=nii din Italia, `n semn de solidaritate cu protestatarii din
Rom=nia. La Piacenza a protestat
un grup de aproximativ 50 de
rom=ni, fiind sus]inu]i de c\tre
sindicatul local UIL. Liderul [i
organizatorul grupului de protes-
tatari este Radu Nicolae, 56 de ani,
fost participant la mi[c\rile anticomuniste de la Bra[ov din 1987, sosit
`n Italia imediat dup\ Revolu]ie, `n
februarie 1990.
Protestatar `n 1987
la Bra[ov [i `n 2012
la Piacenza
Apel la curaj
Radu Nicolae este originar din
Bra[ov, are 56 de ani [i a venit `n
Italia `n februarie 1990, imediat
dup\ Revolu]ie. De[i a fost participant activ la demonstra]iile anticomuniste din Bra[ov, acolo unde
a fost [i r\nit la picior, nu a de]inut
niciodat\ vreun carnet de revolu]ionar [i nu a avut parte de niciun
avantaj material. A plecat din ]ar\
pentru a se stabili `n str\in\tate,
pentru mult timp sau chiar definitiv.
“Am fost sigur c\ `n Rom=nia
situa]ia nu va reveni la normal
pentru mult timp, mai mult dec=t o
genera]ie. Dovad\ st\ situa]ia
Rom=niei de azi. Am ie[it `n strad\
cu curaj `n 1987, chiar dac\
majoritatea ne urm\reau de dup\
perdea `n loc s\ ni se al\ture. Am
fost r\nit la picior [i nu am cerut
niciodat\ vreun avantaj pentru c\
am protestat pentru un ideal, pentru viitorul ]\rii mele, nu pentru
bani sau alte avantaje.”
Omul sfin]e[te locul
Ajuns `n Italia a lucrat pentru
trei ani la negru, dup\ care a
ob]inut permisul de munc\ [i de
reziden]\. A locuit [i muncit pentru mai bine de 14 ani `n Salerno,
pentru ca apoi s\ se transfere la
Piacenza.
{i-a v\zut mereu de munc\, a
fost un om serios [i pentru aceste
lucruri a fost mereu apreciat. Nu a
avut probleme legate de rasism
sau discriminare [i este convins c\
proverbul “omul sfin]e[te locul”
se potrive[te perfect [i celor care
au ales calea str\in\t\]ii.
“Am ob]inut o invita]ie din
partea unui prieten, italian [i am
plecat din Rom=nia, convins c\
str\in\tatea `mi va da un viitor mai
bun mie [i familiei. Am lucrat f\r\
documente, la negru, pentru mai
bine de trei ani, dup\ care am
ob]inut permisul de munc\. La
Salerno, `n sudul Italiei, am
muncit 14 ani, dup\ care m-am
transferat `n nord, la Piacenza.
Dou\ zone diferite, cu
concep]ii diferite. M-am adaptat
`n ambele locuri, pentru c\ mi-am
v\zut de treab\ [i nu am deranjat
pe nimeni. Am trecut din sud, de
la oameni calzi [i primitori, dar
mereu ne`ncrez\tori, `n nord, la
oameni reci, dar care dac\ le-ai
c=[tigat `ncrederea, e[ti de-al lor.”
~mplinire profesional\
Din punct de vedere profesional, rom=nul se declar\ satisf\cut. A
lucrat la linia feroviar\ de mare vitez\ [i ori de c=te ori merge cu trenul [tie c\ a avut [i el o contribu]ie
acolo. “Nu am facultate, studii superioare, dar din punct de vedere
profesional, m\ simt `mplinit. Am
lucrat mecanic la o firm\ care monta linia feroviar\ de mare vitez\ [i
am satisfac]ia c\ am avut [i eu o
contribu]ie acolo, la buna func]ionare, c\ am construit ceva.”
~n prezent lucreaz\ la Piacenza,
la o cooperativ\ care se ocup\ de
logistica [i distribu]ia unui lan] de
magazine al unei firme importante
din Italia. Printre multe responsabilit\]i, o are [i pe aceea de angajare a personalului. {i-a format
ochiul [i nu d\ gre[ c=nd e vorba s\
angajeze persoane muncitoare [i
pricepute. Din aproximativ 60 de
angaja]i, circa 40 sunt rom=ni.
“Am experien]\ de-acum la
oameni. ~i vezi din prima dac\ au
sau nu chef de munc\, dac\ vor s\
fac\ vechime sau sunt responsabili
Liderul Uil Piacenza, Massimiliano Borotti, [i Radu Nicolae
pentru familia lor sau pentru ei. rom=nilor de aici, care de[i au
Mi-au trecut sute de persoane la promis c\ vor veni, au preferat s\
interviurile de angajare [i de pu- se opreasc\ la biseric\ [i s\ profite
]ine ori m-am `n[elat. Nu `nt=m- de sarmalele de acolo.
pl\tor aproape 40 de angaja]i sunt
La `nceput spuneam de cei care
rom=ni. Sunt oameni muncitori.”
ne priveau pe noi, demonstran]ii
de la Bra[ov, de dup\ perdele.
Cam a[a s-a `nt=mplat [i acum, dar
Rela]ia cu sindicatele
`ntr-o alt\ form\, dup\ sarmale.
Colaborarea cu sindicatul a Figurat spus, prin intermediul
considerat-o `ntotdeauna absolut publica]iei dumneavoastr\, le cer
necesar\, dar e convins c\ rela]ia rom=nilor s\ dea la o parte
trebuie s\ apar\ nu doar c=nd ai perdeaua [i s\-[i cear\ drepturile.”
nevoie sau te afli cu anumite drepturi `nc\lcate, ci preventiv [i per- Clubul de la Piacenza
manent.
Radu
Nicolae
transmite
“Rela]ia cu sindicatele trebuie
s\ fie permanent\ [i obligatorie mul]umiri tuturor celor care au
pentru un angajat, din orice sector. participat la manifesta]ie, dar `n
Dar nu trebuie s\ a[tep]i s\ si pro- special a patru persoane, pe care
bleme [i dup\ aia s\ te `nscrii. Eu le-a cunoscut `n acea zi. “Eu le
am stabilit o rela]ie foarte bun\, `n mul]umesc tuturor celor care m-au
special cu sindicatul UIL, prin urmat. ~n ziua protestului am
domnul Massimiliano Borotti, cunoscut patru persoane, care au
care e secretar general la Piacenza. venit la apelul meu f\cut la teleDumnealui a crezut `n mine [i mi- viziunea Romit tv. Cu ei [i cu pria dat mereu `ncredere. A[a am etenii vechi vrem s\ `nfiin]\m o
c\p\tat [i mai mult\ experin]\ pe asocia]ie rom]=neasc\, de tipul
unui club al rom=nilor, unde s\ ne
probleme de munc\.”
Protestul de la Piacenza a fost `nt=lnim, s\ ne spunem proborganizat de c\tre Radu Nicolae, lemele [i s\ facem lucruri concrete
dar a avut un mare ajutor din pentru comunitate. E vorba de
partea UIL pentru ob]inerea autor- Petric\ Petre, Vasile Petre,
iza]iei de manifesta]ie. Rom=nul Constantin Hadame [i Opinc\i
se declar\ dezam\git de atitudinea Cristian, care au venit cu familiile
bisericii ortodoxe de la Piacenza [i lor nu pentru c\ m\ cuno[teau, ci
de atitudinea unor rom=ni, care au pentru c\ au `n]eles ideea pentru
renun]at la a protesta pentru care suntem `n strad\. Aceea c\
trebuie schimbat\ `ntreaga clas\
pomana de la biseric\.
“M-au ajutat mult cei de la politic\, c\ suntem s\tui de
sindicat pentru autoriza]ie, totul corup]ia din ]ar\ [i de lipsa de peradecurs foarte bine. Ce m-a forman]e. “
Andi R\diu
dezam\git `ns\ a fost atitudinea
Gazeta Rom=neasc\
14 ROM+NI ~N ITALIA
10 februarie 2012
Felicia Ciubotaru, t=n\ra ars\ de prietenul ei italian:
“Acum vreau doar dreptate”
Gina Felicia Ciubotaru, t=n\ra care a sc\pat ca prin minune dup\ ce
iubitul ei italian i-a dat foc, pe 5 septembrie 2011, a acceptat s\ ne
povesteasc\ drama prin care a trecut. A v\zut moartea cu ochii. Dup\ 14
zile de com\, s-a trezit cu g=ndul la tat\l ei, pe care nu `l v\zuse de doi
ani. Pe cel care a adus-o `n pragul mor]ii, l-a iertat, dar spera ca justi]ia
italian\ s\ fac\ dreptate. Acum, vrea s\-[i reia via]a `n propriile m=ini, s\
`nve]e din nou s\ z=mbeasc\ [i s\ cread\ `n oameni.
“Prin intermediul internetului, am urm\rit
ceea ce s-a scris despre mine, at=t `n Italia, c=t
[i `n Rom=nia. Am r\mas dezam\git\, nu at=t
pentru unele lucruri ap\rute `n pres\, c=t mai
ales pentru comentariile f\cute chiar de c=]iva
rom=ni, de judec\]ile [i de acuza]iile aduse, f\r\
a cunoa[te cazul meu”.
Bine`n]eles, recunoa[te Gina, “nu este
pl\cut s\ vezi via]a ta a[ternut\ pe paginile unui
ziar de la o zi la alta. Mai ales `n acele circumstan]e, am devenit obiectul unor [tiri care au
ap\rut `n presa italian\, apoi `n presa
rom=neasc\, dar [i `n alte p\r]i ale Europei”.
Acele momente de co[mar, nu le va uita
niciodat\: “A fost crunt, `ntr-o frac]iune de
secund\ s-a `nt=mplat totul, mi-am sim]it
hainele [i apoi corpul `n fl\c\ri. Mi-a trecut
prin minte, atunci fiecare e[ec [i fiecare reu[it\
din via]a mea. Am sim]it o durere sf=[ietoare,
am crezut c\ via]a mea a luat sf=r[it!”
`mi r\spunde hot\r=t: “Dac\ l-am iertat? Sunt
om, iar Dumnezeu spune s\ iert\m. Eu l-am
iertat, pentru c\ nu m\ simt `n stare a ur` sau a
dori r\ul cuiva. L-am iertat, dar pentru mine nu
mai exist\. Las totul `n m=na bunului
Dumnezeu [i a justi]iei italiene. Nu a[tept, nu
vreau, dec=t dreptate. At=t”.
Dup\ 14 zile de com\, Gina Felicia s-a trezit cu o dorin]\: “C=nd te treze[ti din com\, [i te
reg\se[ti printre cei vii, sunt multe lucruri pe
care ai vrea s\ le faci. Eu, cel mai mult mi-am
dorit s\ pot merge, s\ m\ pot mi[ca din nou. Nu
pentru mine, pentru simplul motiv c\ doream
s\-mi `mbr\]i[ez tat\l, pe care nu l-am v\zut de
doi ani de zile. Am avut mereu fotografia lui
l=ng\ patul de spital. Am vrut s\ m\ ridic din
lovitura pe care mi-a rezervat-o via]a, pentru ai putea demonstra c\ sunt puternic\, pentru a
putea compensa dezam\girile pe care i le-am
adus, cu voia sau f\r\ voia mea, `n to]i cei 24
ani de via]\”.
“Mi-e fric\ de oameni”
Pasiunea poeziei
E greu s\ te `ntorci la via]a de zi cu zi, dup\
s\pt\m=ni petrecute `n spital, opera]ie dup\
opera]ie, momente `n a[teptarea verdictului
medicilor.
“~nc\ nu am dep\[it acea experien]\ `n totalitate, am greut\]i c=nd intru `n contact cu alte
persoane. Cred c\ pur [i simplu mi-e fric\ de
oameni, mi-e fric\ de lume, `n general. [tiu c\
mai devreme sau mai t=rziu voi reu[i s\ dep\[esc frica, dar nu voi putea [terge cu buretele
acea zi”.
“Voi ascunde tot `n mine, pentru simplul
fapt c\ via]a merge `nainte. Trecutul face parte
din via]\ [i nu poate fi modificat, sau cum `mi
spune o persoan\ drag\ mie: “Trebuie doar s\
`nve]i s\ tr\ie[ti cu noua ta imagine, trebuie doar s\ `nve]i s\ te accep]i a[a cum e[ti”, adaug\.
14 zile de com\
Mama Ginei s-a aflat atunci l=ng\ ea [i a
v\zut-o cuprins\ de fl\c\ri, “o scen\ pe care
nicio mam\ nu [i-ar dori s\ o tr\iasc\. A sim]it
cred o durere mai mare dec=t cea pe care o
tr\iam eu. Numai cine e p\rinte poate `n]elege
prin ce a trecut mama. Nici ea, nici eu nu ne
a[teptam la a[a ceva. S\ devin un foc f\r\
sf=r[it…”
O `ntreb pe Gina dac\ [i-a iertat agresorul [i
Ceea ce a fost nevoit\ s\ `nve]e, odat\ ie[it\
din fl\c\rile infernului prin care a trecut, a fost
c\ :”oamenii nu sunt `ntotdeauna ceea ce vor s\
par\. Nu `ntotdeauna reu[e[ti s\ `n]elegi ce e `n
mintea lor. Unde totul e perfect, nucleul e putred. Unde totul are sens, la baz\ de fapt e un
haos”.
Cu doar c=teva zile `nainte de a ajunge, mai
mult moart\ dec=t vie, la spitalul din Torino,
Felicia a scris o poezie, care pare o premoni]ie.
“Scriu poezii de c=nd aveam 12 ani, am
c=[tigat chiar [i c=teva concursuri, `n Rom=nia
[i am publicat chiar un mic volum de poezii.
Totul cu ajutorul unei profesoare cu inim\
mare, Gilda Preda”. Gilda Preda pred\ la liceul
teoretic din M\cin, unde Felicia a studiat
`nainte de a veni `n Italia.
Odat\ ajuns\ `n Peninsul\, Ginei i-a venit
u[or s\-[i transpun\ g=ndurile `n italian\:
“Poezia e oglinda sufletului [i e singurul mod
pe care `l am spre a-mi exprima sentimentele”,
m\rturise[te Felicia.
T=n\ra rom=nc\ nu se g=nde[te acum la
viitor, ci la prezentul pe care trebuie [i vrea s\
[i-l construiasc\, clip\ dup\ clip\. “Mi-am pierdut din optimismul pe care `l aveam acum
c`teva luni, dar am r\mas cu speran]e. `mi dau
seama c\ sunt o alt\ persoan\, [i nu doar
Felicia Ciubotaru a r\mas cu semne
e 5 septembrie 2011, Salvatore
Biscottello, un italian de 47 de ani, a
încercat s-o ucid\ pe iubita lui, Gina
Felicia Ciubotaru, 24 de ani, originar\ din
M\cin, dându-i foc. Cei doi locuiau în
acela[i bloc la Moncalieri, lâng\ Torino.
Dup\ ce s-a certat cu Gina, orbit de
gelozie, a turnat asupra tinerei o sticl\ de
spirt, apoi a aprins focul cu o brichet\.
Dup\ ce a realizat ce a f\cut, a încercat s\
sting\ focul, smulgând hainele de pe fat\,
fiind el `nsu[i cuprins de fl\c\ri. Totul s-a
întâmplat sub ochii mamei tinerei, care a
încercat, ini]ial, s\ spun\ poli]i[tilor c\ a
fost un accident.
Dup\ dou\ luni de spitalizare, fata s-a
`ntors acas\.
P
datorit\ semnelor vizibile pe care le am pe
corp, dar mai ales `n inim\”.
Cuv=ntul “sf=r[it” nu poate fi, deocamdat\
scris, `n povestea Ginei. Procesul abia a
`nceput. Totu[i, t=n\ra a descoperit c\, `n
clipele cele mai negre, sunt persoane, multe
necunoscute, care te ajut\, asemeni unor `ngeri
p\zitori: “Am avut al\turi persoane extraordinare, reprezentan]i ai autorit\]ilor, medici,
asistente, fo[ti colegi [i prieteni din Rom=nia,
care `mi trimiteau mesaje de `ncurajare. Mai
ales, a[ vrea s\ le mul]umesc carabinierilor din
Moncalieri, pentru munca pe care au depus-o
spre a mi se face dreptate [i Gazetei Rom=ne[ti,
pentru c\ mi-a dat ocazia de a spune povestea
mea… a[a cum a fost”.
Mai vrea s\ adauge un singur lucru: “Via]a
e cel mai scump dar care ne-a fost dat, iar eu
m\ voi bucura de acest dar mai mult dec=t
oric=nd!”
Miruna C\jv\neanu
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
ROM+NI ~N ITALIA 15
O familie de campioni la karate
O familie de rom=ni, so] [i so]ie,
reziden]i `n regiunea Friuli-Venezia
Giulia, practic\ cu succes artele
mar]iale. Eu au devenit campioni
Familia Istrate este un nou
exemplu al faptului c\ Rom=nia
pierde valorile sportive, care din
cauza situa]iei economice aleg s\
reprezinte alte ]\ri `n arenele din
lume. At=t Ion Istrate, c=t [i so]ia
sa, Ancu]a, sunt campioni la
karate, convoca]i `n trecut la
loturile na]ionale din Rom=nia,
dar care au ales Italia, care le
recunoa[te valoarea.
na]ionali [i chiar mondiali la
karate, cu cluburile la care
activeaz\. Succesul lor a `nceput
`nc\ din Rom=nia, unde fuseser\
“Din p\cate, nu am avut o situa]ie
roz la `nceputurile mele `n Italia.
Am lucrat pu]in `ntr-o “palestra” [i
a trebuit s\ renun] pentru c\ nu puteam continua f\r\ documente.
Am fost nevoit s\-mi g\sesc singur de lucru, dar f\r\ documente
doar `n construc]ii erau [anse. Am
fost nevoit s\ plec din Verona, la
Padova. Acolo am continuat antrenamentele, dar pe malul r`ului,
pentru c\ `n s\lile de sport cereau
documente, iar antrenamentele se
f\ceau dup\ ora 19, cu risc s\ fim
controla]i de careva [i pe drum.”
convoca]i la loturile na]ionale.
Chiar dac\ au trecut prin momente
dificile, au ales s\ r\m=n\ `n
Peninsul\.
Ion [i Ancu]a Istrate, doi campioni
Palmares de campioni
Erik are o pasiune
Ion Istrate are 39 de ani, este
originar din Slobozia, iar Ancu]a
Istrate, so]ia sa, are 29 de ani [i sa n\scut la Ia[i. Primul care a venit
`n Italia a fost Ion, `n 2004, pentru
un stagiu de preg\tire, iar la aproape un an [i jum\tate, l-a urmat [i
Ancu]a, care [i-a am=nat plecarea
pentru a termina facultatea.
“~n Italia am ajuns `n februarie
2004. Am venit pentru un stagiu
de preg\tire de karate (shotokan)
la Verona, invitat de un maestru
italian. Acesta m\ invitase `nc\ din
2003, dup\ ce ne cunoscusem la
Oradea, cu ocazia unui alt stagiu
de preg\tire, dar atunci, din motive financiare nu am putut onora
invita]ia. Atunci m-am hot\r=t s\
r\m=n definitiv `n Italia. Ancu]a a
venit dup\ un an [i jum\tate, pentru c\ trebuia s\ termine facultatea.”
Rom=nul a `ncercat la `nceput
s\ lucreze `ntr-o sal\ de sport, dar
lipsa documentelor i-a creat tot felul de probleme. A renun]at cu mare p\rere de r\u la munca din sal\
[i a fost nevoit s\ `nceap\ munca
`n construc]ii. Nu a renun]at la antrenamente, chiar dac\ era nevoit
s\ le fac\ pe malul r=ului Brenta.
Palmaresul din Rom=nia a so]ilor Istrate este impresionat. De
mai multe ori campioni na]ionali,
convoca]i la loturile na]ionale [i
participan]i la concursuri interna]ionale, inclusiv campionate mondiale.
“So]ia a `nceput s\ practice
karate la v=rsta de 9 ani, deci are
20 de ani de carier\. Eu de la
v=rsta de 10, `nc\ din timpul lui
Ceau[escu, c=nd se practica mascat, la cluburile de judo. Am [i eu
aproape 30 de experien]\. So]ia, `n
ultimii trei ani `n Rom=nia, a c=[tigat titlul de campioan\ na]ional\
[i un loc 4 la campionatele mondiale din Ungaria.
Eu am fost campion na]ional `n
1995 [i 1997 [i individual [i cu
echipa. Am fost convocat la lotul
na]ional pentru mai bine de [ase
luni, dup\ care am trecut la
antrenorat.”
Odat\ cu intrarea Rom=niei `n
UE [i rezolvarea actelor de reziden]\, so]ii Istrate au `nceput
antrenamentele `n mod organizat
[i li s-a propus s\ participe la concursuri. Rezultatele deosebite i-au
propulsat la nivel `nalt [i au adus
rezultate merituoase echipelor de
club, la nivel interna]ional.
“F\c=nd o pauz\ mare, neantren=ndu-ne `ntr-o sal\ de sport, `]i
po]i pierde forma fizic\ [i sportiv\.
C=nd am rezolvat problema documentelor, primul lucru a fost s\
revenim la sal\ [i s\ ne antren\m
ca oamenii, c\ ne cam s\turasem
de p\dure. Am plecat de la prem-
Ion, pe locul doi la o competi]ie din Italia
Ancu]a, pe primul loc pe podium
iza c\ n-o s\ mai facem la un nivel
ridicat, ci doar pentru `ntre]inere.
Antrenorul a r\mas `ns\ pl\cut
impresionat de nivelul nostru de
preg\tire [i ne-a propus s\ particip\m m\car la competi]ii regionale.
A[a a `nceput povestea noastr\ `n
competi]iile din Italia [i lotul na]ional. La nivel regional am ie[it mereu pe primele locuri, apoi au `nceput campionatele na]ionale [i `n
final am ajuns la nivel mondial.”
Proiectele de viitor ale so]ilor
Istrate sunt legate `n primul r=nd
de sport. Prima ]int\ o reprezint\
campionatele europene din Sco]ia
de anul acesta. “Obiectivul principal al acestui an este Campionatul
European din Sco]ia unde sper\m
sa urc\m pe cele mai `nalte trepte
ale podiumiului, iar ca obiective
secundare ar fi campionatele
na]ionale Fekam, Cupa Italia
Fekam [i campionatele na]ionale
CSEN [i Cupa Italia CSEN.”
Au ]inut s\ precizeze c\, de[i
`nc\ foarte mic, fiul lor Erik, de
doar 2 ani, e `ndr\gostit de karate
[i c\ sigur le va c\lca pe urme.
Andi R\diu
Gazeta Rom=neasc\
16 ROM+NI ~N ITALIA
“Lumea academic\
din Italia m-a decep]ionat”
Livia Claudia Bazu s-a n\scut `n
Bucure[ti `n 1978 [i a venit `n Italia
`n 1990, pe c=nd avea 12 ani. Mama
era pe vremuri traduc\tor la
Rompres, iar tat\l ei, pianist. Tat\l
Livia `[i aduce aminte de
copil\ria din Rom=nia: “Am fost
un copil foarte alintat de c\tre
bunici, unchi, m\tu[i, p\rin]i. Am
crescut frumos!”.
Primul impact `n Italia a fost
singur\tatea, oamenii reci, plus
prima iarn\ f\r\ z\pad\.
Memento
de Livia Bazu
S\ nu ma uit cumva, s\ nu m\
pierd,
s\ fiu foarte atent\ [i s\ bag
bine seama,
mic\ [i u[oar\ cum sunt,
[i str\vezie pe deasupra
s\ nu m\ r\t\cesc prin
ungherele f\r\ suflet
ale labirintului greu
`n care se ascund
nev\zute neamenin]ate
g\uri negre capcaune
lacome de uit\ri [i necredin]e
s\ nu ma cru]
`n fiecare zi
s\ nu m\ condamn
pe toate zilele
s\ m\ cert
s\ ciulesc urechea la pic\tura
fin\ a clepsidrei
clepsidra mea din dosul
alc\tuirii
cea care curge s=nge [i lacrimi dac\ i-e dor
[i ape vioaie ale dansului
[iroaie
dup\ cum i-e pofta [i taina
s\-mi caute haina
[i purt\torul pe care s\-l
`mbrac cu pielea mea
desf\cut\
s\ fim `mpreun\ o izb\vire
s\ `ncropim `mpreun\ muzica
ne[tiut\
labirint [i ie[ire.
ei a `ncheiat un contract ca aranjor
pentru Eugenio Bennato (n.r
c=nt\re] [i compozitor italian originar din Napoli) [i [i-a luat familia
cu el `n Italia. Livia tr\ie[te acum
10 februarie 2012
Liia se pl=nge de
statutul precar al
intelectualului
aproape de Roma, la Monterotondo. A terminat facultatea, [i-a
luat doctoratul, are un copil [i un
loc de munc\ bun, dar nu se simte
`mplinit\ `n Italia.
Livia [i-a continuat [coala `n
Italia, intr=nd `n clasa a V-a. A
continuat cu liceul, a f\cut facultatea la Roma [i nu s-a oprit. A
f\cut doctoratul `n cercetare, pe
care l-a terminat `n 2008, cu teza
intitulat\ : “Semnifica]ia unui alt
loc. Contaminare [i creativitate
lingvistic\ `n realit\]ile interculturale italiene” (Significare altrove. Contaminazione e creatività
linguistica nelle realtà interculturali italiane). ~ntre timp, s-a
c\s\torit [i a f\cut [i un copil.
Activitatea literar\
Livia are o personalitate poliedric\, cu multe succese, dar
este modest\ [i vorbe[te cu simplitate despre realiz\rile ei: via]a
ei nu se limiteaz\ la doctorat [i la
copil. I-a tradus pe Petru Cimpoe[u, Iulian Boldea si pe Saviana Stanescu - iar pentru o antologie i-a tradus pe Arghezi, Nichita
Stanescu si Ana Blandiana
Scrie poezii. Are talent [i scrie
cu prec\dere `n limba italian\. Sa calificat a cincea la concursul
Eks&Tra.
Scrie de c=nd se [tie, iar la un
moment dat, a cunoscut prin
intermediul profesorului cu care
a preg\tit teza de licen]\ scriitori
ce au `ndemnat-o s\ scrie. A publicat povestiri [i poezii `n revistele Sagarana, Kumà [i El-ghibli.
Livia face parte din “Compania delle Poete Migranti”, `mpreun\ cu alte dou\zeci de poete de
diferite na]iuni care scriu `n italian\.
Livia a pus bazele unui proiect ce se ocup\ cu studiul plurilingivsmului: educarea copiilor
de a nu vorbi o singur\ limb\,
prin intermediul unor jocuri `n
englez\, francez\, spaniol\, `n
rom=n\. Spune c\ vorbe[te [ase
limbi [i scrie bine `n trei. Acum a
`nceput s\ studieze wolof, limba
vorbit\ `n Senegal, Gambia [i
Mauritania. Pred\ italiana str\i-
Livia Claudia Bazu are de mic\ pasiunea poeziei
nilor [i copiilor le explic\ `ntr-un
limbaj simplu multilingvismul.
Imaginea rom=nilor
Ce p\rere are despre imaginea
rom=nilor, a[a cum este prezentat\ de c\tre mass-media italian\? Pentru Livia este vorba
despre o politic\ a na]iunilor care
sunt `ntr-un avantaj: “Fiecare
]ar\ (popor) care are un os de ros
`l ap\r\ de ultimiii veni]i. Deci
dac\ `n Anglia vin multi pakistanezi, Anglia va avea o politica anti-pakistanezi, dac\ `n Italia
vin multi rom=ni, Italia va avea o
politica anti-rom=ni.”
Noi nu exist\m, ca o comunitate, crede Livia. Este vorba
despre individualit\]i, rom=ni
care `ncearc\ s\ `[i croiasc\ un
drum `n via]\ sau care vor s\
str=ng\ ceva bani.
Are doctorat `n Italia, un copil
[i un serviciu bun, se simte
`mplinit\? R\spunsul este surprinz\tor: doar o parte din scopuri au fost `ndeplinite, a avea
doctoratul `n Italia nu `nseamn\
a-l apuca pe Dumnezeu de un
picior.
De doctorat [i de lumea academic\ din Italia sunt legate [i
singurele sale deziluzii `n Italia:
“Lumea academic\ m-a decep]ionat. Nu [tiu dac\ e diferit\ fa]\
de Rom=nia. Nu prea ai voie s\
spui ce nu s-a spus deja”. Jocuri
de culise ca peste tot. Plus, statutul precar al intelectualului din
Italia: bunicul ei din Rom=nia nu
`n]elege cum de ea, la 33 de ani,
nu are salariul pe m\sura
titlurilor ob]inute `n Italia.
“Ai datoria de a fi fericit!”
Livia crede c\ ai datoria de a
fi fericit, liber de a-]i c\uta fericirea acolo unde te g\se[ti, fie c\
e[ti `n Rom=nia sau pe meleaguri
str\ine.
Nu vrea s\ fie reprezentant al
Rom=niei: “Nu am ales s\ m\
nasc `n Rom=nia, cum nu am ales
s\ cresc `n Italia” Are dubl\
cet\]enie, [i o dragoste dual\
pentru ambele ]\ri : una care i-a
dat fiin]\ [i cealalt\, care i-a dezvoltat capacit\]ile `nn\scute.
Ruxandra Dr\goescu
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
MOLDOVA 17
Moldovenii [i extratere[trii
Normal! Normal! {i vreau ca ]ara mea s\ fie
f\cut\ pentru normali ca mine. Pentru cre[tini!
Da! {i at=ta timp c=t vom vorbi de drepturile
omului, dar nu le vom `ncadra `n religia
cre[tin\, ne vom afunda! Filat ascult\ de
Europa care `i d\ bani. {i nu-i pas\ de popor.
Dar noi, poporul, vrem ca ]ara noastr\ s\ fie
cre[tin\, a[a cum am apucat din str\mo[i...
Farfuriile zbur\toare nu vor ateriza niciodat\ `n Republica Moldova. Da, nu vor ateriza,
pentru c\ se vor teme de intoleran]a care face
ravagii `n aceast\ ]ar\. ~ntr-adev\r, cum po]i s\
a[tep]i tu, extraterestrule, ca s\ fii acceptat [i
`n]eles - cu cele trei picioare [i cu ochiul din
frunte, poate - de moldovenii care nu se pot
suferi unul pe altul [i nu reu[esc de ani de zile
s\-[i aleag\ un pre[edinte de ]ar\?
Fii atent, extraterestrule de pe Alfa
Centaurului, moldovenii sunt intoleran]i fa]\
de a[a-zi[ii du[mani istorici, ru[ii `n primul
r=nd, porecli]i bol[evici [i ocupan]i. Iar ru[ii
din Moldova, la r=ndul lor, nu crede
c\-s mai breji [i au s\ te `nt=lneasc\ cu p=ine
[i sare. {i ei `i privesc pe moldoveni cu un dispre] magistral, nedorind nici mor]i s\ le `nve]e
limba. {i mai ia seama, nene de pe alt\ planet\,
ortodoc[ii Republicii Moldova lupt\ din
r\sputeri contra adopt\rii legii anti-discriminare, pentru a nu permite, `n ideea lor,
“islamizarea” [i “pederastizarea” ]\rii.
Prin urmare, drag\ extraterestru, odat\ aterizat `n Moldova, vei fi `ntrebat dac\ [tii limba
moldoveneasc\, dac\ e[ti ortodox ori musulman, dac\ e[ti de orientare hetero- ori homo-.
~]i spun sincer: nu cred c\ te vei `ncadra `n standardele moldovene[ti. Mai bine renun]\!
A[a m\ g=ndeam atunci c=nd priveam,
sc=rbit, un video de la conferin]a de pres\ a
fericitului Arhip\stor al Episcopiei de B\l]i [i
F\le[ti Marchel, difuzat pe 3 februarie. Aduc
mai jos la cuno[tin]a cititorului alesele g=nduri
ale zisului arhip\stor, a[a cum le-am `n]eles.
Guvernul Moldovei, [i mai ales primul ministru Vladimir Filat, nu dore[te s\ colaboreze
cu biserica. Mai mult. Vladimir Filat a promis
c\ va revizui legea anti-discriminare, dar nu a
f\cut-o [i legea va fi adoptat\ a[a cum a fost
propus\. Aceast\ lege e o catastrof\ apocaliptic\! Iar Filat este un fariseu f\]arnic!
Deci, va permite islamizarea ]\rii prin simpla `nregistrare a cultului islamic. Va permite
pederastizarea prin renun]area la persecutarea
homosexualilor. Nu, nu, v\ rog s\ m\ crede]i,
eu nu am nimic contra musulmanilor... dar nu
vreau s\-i v\d `n ochi! Eu nu am nimic contra
homosexualilor, fac\ ce vor `n dormitoarele
lor, dar nu vreau s\-i v\d `n strad\! Nu vreau s\
v\d aceast\ m=r[\venie! Eu sunt om normal!
Dup\ ce a scos la iveal\ din ad=ncul sufletului aceste comori moral-duhovnice[ti, preacuviosul a declarat c\ va lupta deschis contra
guvern\rii. Iar vorbele sale s-au ad\ugat armonios injuriilor ]ipate de alte obscure personaje
contra acelora pe care ei `i numesc “iudele
pl\tite din gros de peste hotare care m\n=nc\
p=inea crescut\ de m=inile trudite ale ]\ranilor
no[tri”.
Dar nu vreau s\ se cread\ c\ `n ]ara mea g=nde[te a[a toat\ lumea. Avem mul]i oameni progresi[ti. Nu avem `nc\ o societate civil\ care s\
combat\ `n mod eficient o biseric\ ce `[i dore[te
maxim\ protec]ie din partea statului [i chiar
crearea unui stat de tip fundamentalist. Iat\
c=teva lu\ri de pozi]ie demne de b\gat `n seam\.
Vitalie Spr=ncean\, un cunoscut blogger,
scrie `n articolul “Avem nevoie de ni[te cre[tini
`n Moldova...”: “Am avea nevoie de o clas\
mijlocie a cre[tinismului ortodox, una ce ar sta
`ntre intoleran]ii de talia lui Cibric [i
func]ionarii cinici din coridoarele [i birourile
Mitropoliei. Lipsesc multe voci. ~nt=i glasurile
[i pove[tile personale ale unor mame ai c\ror
copii au ajuns de cealalt\ parte a baricadelor
sexuale - gay, lesbiene, transsexuali. Apoi vocile unor mame [i ta]i ai unor copii ce s-au decis, din dragoste, s\-[i lege vie]ile de b\rba]i/femei de confesiune diferit\ - musulmani,
evrei, catolici, protestan]i, hindu[i, atei, `n
Moldova ori prin Italii, Spanii, Israeluri. P\rin]i
care, b\nuiesc [i [tiu, nu [i-au lep\dat copilul
de teama de a nu-l tr\da pe preotul din sat.
~n fine, lipsesc vocile celor 93% de cet\]eni
care s-au declarat cre[tini la un referendum de
f\c\tur\. Prea mult se aud glasurile celor care
vorbesc `n numele lor. Pe fundalul acestei t\ceri a cre[tin\t\]ii normale [i morale, vocile cre[tin\t\]ii imorale, aia care arunc\ pietre [i `njur\,
sunt mult prea stridente... Ner\bdarea sor\ cu
extremismul a fal[ilor cre[tini ce se lupt\ contra unor islamiz\ri sau pederastiz\ri inventate
(ca [i cum unii preo]i ar mai avea nevoie de
propagand\ homosexual\ pentru a se deda
patimii) a f\cut ca cuv=ntul “cre[tin ortodox”
s\ sune pe plaiurile astea ca o vorb\ de ocar\.”
Exist\ voci care protesteaz\ contra
de[\n]atei campanii contra legii anti-discriminare chiar `n interiorul bisericii. Iat\ ce scrie
ieromonahul Petru Pruteanu pe blogul s\u:
“Oare nu-i clar c\ ultimele declara]ii ale unor
ierarhi [i mai ales stupidele proteste `mpotriva
a nu [tiu ce legi [i “pericole”, nu fac dec=t se
ponegreasc\ imaginea Bisericii?
Cic\ ultimul protest “Pro-Ortodoxia” (de
fapt Anti-Ortodoxia) nu a fost organizat de
Mitropolie, dar m\ `ntreb cum de at=]ia zeci de
preo]i [i-au permis s\ ias\ samavolnic `n pia]\,
f\r\ o indica]ie indirect\ (sau chiar direct\) a
Mitropoliei? {i de unde au luat steagurile biserice[ti, dac\ nu din Catedrala Mitropolitan\?
Sau poate cineva `[i `nchipuie c\ poate [antaja
sau manipula Statul [i societatea f\r\ a suporta
consecin]e? Imposibil! Ori renun]\m la orice
protec]ionism (mai ales personal) din partea
Statului [i mergem pe ideea unor cerin]e dure
fa]\ de el, ori ne facem mai departe c\ plou\,
dar f\r\ a scoate bufonii `n strad\, pentru a
lupta cu morile de v=nt. Nu era oare mai bine
[i mai productiv s\ fie ini]iate ni[te discu]ii
serioase [i la nivel `nalt cu Statul, a[a cum se
face la Moscova, la Bucure[ti [i oriunde `n
lume? C\ci dac\ ne pretindem mari [i mai ales
mul]i, ar trebui s\ fim capabili “s\ impunem”
civilizat un respect fa]\ de Ortodoxie, f\r\ a ie[i
la proteste. Protesteaz\ doar cei care nu [tiu s\
se fac\ auzi]i `n alt mod. Pe de alt\ parte, nu
Statul trebuie s\ ne apere de musulmani sau de
homosexualitate, pentru c\ nici nu este capabil
s\ o fac\, ci noi singuri trebuie s\ ne ap\r\m,
predic=nd [i practic=nd Evanghelia. {i dac\
Mitropolia vrea cu adev\rat s\ se pun\ pe
treab\ [i s\ ridice moralitatea `n societate, s\ o
`nceap\ cu propriile probleme..., dar nu s\ se
prefac\ c\ lupt\ cu “pederastizarea ]\rii” sau cu
islamul.”
...{tiu c\ extratere[trii ar fi bine primi]i aici
`n Italia, unde exist\ mult mai mult\ toleran]\
fa]\ de cei mai tri[ti [i mai diferi]i, e de dorit
totu[i ca ace[tia s\ nu aterizeze c=nd ninge. M\
g=ndesc `ns\ c\ din `nt=mplare s-ar putea s\ le
ias\ `n `nt=mpinare ni[te emigran]i moldoveni.
Oare nu cumva extratere[trii s-ar pomeni `n
fa]a unui inamic nea[teptat? Iat\ de ce m\
adresez cona]ionalilor mei din Italia, care sunt
oameni de treab\, respect\ tradi]iile [i merg la
biseric\, cu o `ntrebare. Fra]ilor, cum crede]i,
are sau nu dreptate biserica ortodox\ moldoveneasc\ s\ lupte contra guvernului? Sunte]i de
acord ca parlamentul nostru s\ adopte legea
anti-discriminare? {i ce zic preo]ii moldoveni
din Italia?
Victor Dru]\
Gazeta Rom=neasc\
18 POLITIC
Boc [i-a dat demisia:
Nu m\ ag\] de putere!
10 februarie 2012
Boc: Am avut [i mingi
nec=[tig\toare, a[a-i `n tenis!
Au fost vremuri de r\zboi
Premierul Boc a demisionat luni, 6 februarie, din
func]ie, depunând mandatul Guvernului. Decizia vine
dup\ ce mii de rom=ni au cerut `n strad\ plecarea
acestuia de la Palatul Victoria, dar [i dup\ o [edin]\
furtunoas\ de partid în care lideri ai PDL i-au cerut
demisia.
Boc a demisionat
pentru “a detensiona
situa]ia politic\ [i
social\ din ]ar\”
Premierul Emil Boc a anun]at
luni, 6 februarie, c\ a decis s\
depun\ mandatul Guvernului:
“Am luat decizia de a depune
mandatul Guvernului”, preciz=nd
c\ a luat aceast\ decizie “pentru a
detensiona situa]ia politic\ din
]ar\, dar [i pentru a nu pierde ceea
ce rom=nii au c=[tigat cu at=tea
suferin]e”.
“Am depus mandatul Guvernului pentru c\ nu m\ ag\] de
putere” [i a punctat c\ pentru el
conteaz\ mai pu]in func]ia, mai
ales c\ mai sunt doar c=teva luni
p=n\ la alegerile generale.
Acesta a ]inut s\ le
mul]umeasc\ tuturor mini[trilor,
dar [i pre[edintelui Traian B\sescu pentru colaborare, precum
[i liderilor partidelor din coali]ia
de guvernare care au sus]inut
acest guvern `n perioada grea de
criz\ din ultimii ani.
“M\ adresez cu sinceritate,
uit=ndu-m\ `n ochii rom=nilor: Le
mul]umesc, ei au fost aceia care
au salvat Rom=nia, politicienii [iau f\cut doar datoria”, a mai
ad\ugat Emil Boc, preciz=nd `nc\
o dat\ c\ este con[tient c\, prin
m\surile luate, Guvernul demisionar i-a “nec\jit” pe mul]i dintre
rom=ni.
“Dar `n situa]ii de criz\ iei
decizii cu capul, nu cu inima”, a
mai spus premierul, reiter=nd
ideea exprimat\ [i `n alte r=nduri
c\ “medicamentul a avut un gust
r\u, dar a meritat, Rom=nia s-a
`ns\n\to[it”.
Demisia premierului Emil Boc
a fost cerut\ cu insisten]\ at=t `n
strad\ de c\tre miile de protestatari c=t [i de opozi]ie dar [i de
membri marcan]i ai PDL. Pe
r=nd, Vasile Blaga, Roberta
Anastase [i Elena Udrea i-au cerut
plecarea de la Palatul Victoria.
“Au fost vremuri
de r\zboi”
Fostul premier Emil Boc a
declarat, dup\ plecarea din fruntea Guvernului, c\ nu pre[edintele
Traian B\sescu a fost cel care i-a
cerut demisia, ci el a fost cel care
a venit cu ini]iativa.
Fostul premier Emil Boc a
declara c\, `n mandatul s\u, a avut
[i “mingi nec=[tig\toare” `n
parteneriatul avut cu pre[edintele
Traian B\sescu la conducerea
]\rii.
“Unele c=[tig\toare, altele
nec=[tig\toare, c\ a[a-i `n tenis”, a
declarat Boc, `ntr-o emisiune la
TVR, `ntrebat dac\ a avut doar
Iliescu: Cerin]a cea mai subliniat\
a fost demisia lui B\sescu
Pre[edintele de onoare al PSD Ion Iliescu consider\ demisia lui
Emil Boc un prim pas de `n]elegere a nevoii de schimbare, `ns\ a
subliniat c\ doar demisia Guvernului nu este suficient\.
“Este un prim pas realist, de `n]elegere a unei cerin]e clare care
a venit insistent `n ultima vreme, inclusiv la manifesta]iile din
Pia]a Universit\]ii. ~ns\, de fapt, cerin]a cea mai subliniat\ a fost
demisia chiar a pre[edintelui Traian B\sescu”, a spus Ion Iliescu.
Guvernul Boc [i-a depus mandatul
“mingi c=[tig\toare”. El a precizat
[i c\ “`n vremuri de r\zboi”, at=t
s-a putut face [i c\ regret\ c\ nu a
prins o perioad\ cu o cre[tere economic\ similara celei din vremea
fostului premier C\lin Popescu
T\riceanu.
~ntrebat despre propriile
defecte, a afirmat c\ “nu exist\
om perfect, cu at=t mai pu]in `n
politic\ - am toate imperfec]iunile
pe care le are orice fiin]\ uman\”.
Despre
parteneriatul
cu
B\sescu spune c\ a fost unul `n
care au avut [i divergen]e, dar c\
le-au discutat “prietene[te, institu]ional”. El a ]inut, totu[i, s\ precizeze c\-[i repro[eaz\ o decizie
politic\, cea luat\ `n 2009, al\turi
de PSD, ordonan]a 37, prin care
se politizau func]iile din administra]ia public\.
Pe plan personal, Boc a
men]ionat [i c\ `[i repro[eaz\ c\
anii petrecu]i `n func]ia de premier au `nsemnat ani `n care a stat
departe de familie [i nu [i-a v\zut
fetele cresc=nd. “Momentele acelea nu le mai recuperezi niciodat\”, a spus Emil Boc.
Opozi]ia: Pleac\ cel
mai mincinos Guvern
Opozi]ia prive[te cu ochi buni
demisia premierului Emil Boc,
accentu=nd c\ demisia sa a fost
cerut\ de mii de protestatari din
toat\ ]ara.
“Demisia Guvernului Emil
Boc este un fapt bun pentru
Rom=nia, este o victorie a tuturor
celor care de la `nceputul acestui
an au protestat cer=nd o schimbare politic\ major\ `n Rom=nia.
Este plecarea celui mai incompetent, mai corupt [i mai mincinos
Guvern din istoria Rom=niei, cel
pu]in de dup\ 1989. Plecarea
Guvernului Boc este un prim pas
c\tre solu]ionarea crizei politice [i
este deschiderea drumului c\tre
alegeri anticipate, singura formul\
democratic\, solid\, pentru
rea[ezearea
vie]ii
politice
rom=ne[ti”, a subliniat pre[edintele PNL, Crin Antonescu.
La r=ndul lui, Victor Ponta a
accentuat c\ “demisia Guvernului
Boc era necesar\” `n contextul `n
care era cerut\ de toat\ lumea.
C\t\lin Predoiu, noul premier
interimar al Rom=niei
C\t\lin Predoiu a fost desemnat s\ ocupe interimar func]ia de
premier al Rom=niei p=n\ c=nd Parlamentul va vota un nou
Cabinet. Pre[edintele Traian B\sescu a luat act de demisia lui Emil
Boc din func]ia de prim-ministru [i a semnat decretul de numire a
lui C\t\lin Marian Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a
`ndeplini atribu]iile primului-ministru, p=n\ la formarea noului
Guvern.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
POLITIC 19
Mihai R\zvan Ungureanu,
premier desemnat
{eful Serviciului de Informa]ii
Externe, Mihai R\zvan Ungureanu,
a fost desemnat premier de
pre[edintele Traian B\sescu, `n
urma demisiei anun]ate de Emil
Mihai R\zvan Ungureanu a
fost nominalizat, luni, 6 februarie,
de pre[edintele Traian B\sescu la
conducerea Guvernului, [i revine
în lumina reflectoarelor dup\ un
mandat discret la conducerea SIE,
institu]ie unde a fost numit dup\
ce a plecat din fruntea Externelor.
“În principiu, a fost agreat\
desemnarea domnului Mihai
R\zvan Ungureanu în func]ia de
prim-ministru desemnat”, a spus
pre[edintele. Ungureanu va avea
sarcina, a completat [eful statului,
s\ formeze un Cabinet `mpreun\
cu forma]iunile din coali]ia de
guvern\m=nt.
Mihai R\zvan Ungureanu a
fost ministru de Externe `n
Guvernul T\riceanu, fiind demis
`n 2007 de premierul liberal `n
urma unui scandal legat de
sechestrarea a doi cet\]eni rom=ni
`n Irak. T\riceanu [i-a motivat
decizia prin faptul c\ Ungureanu a
gre[it c=nd l-a anun]at de acest
lucru mai `nt=i pe pre[edintele
Traian B\sescu, `l loc s\ `l anun]e
direct pe premier.
{eful SIE a fost considerat de
liberali un apropiat al Cotroceniului, mai ales c\ pre[edintele
Traian B\sescu a refuzat propunerea de `nlocuire a acestuia cu
Adrian Cioroianu, situa]ia de la
Externe fiind reglementat\ abia `n
aprilie 2007, `n momentul `n care
PD a fost dat afar\ de la
Guvernare [i a fost investit un nou
guvern PNL cu sus]inere PSD `n
Parlament.
“~mi asum o mare
responsabilitate”
Premierul desemnat, Mihai
R\zvan Ungureanu, a declarat,
luni, 6 februarie, la Cotroceni, c\
`[i asum\ `n mod con[tient o mare
responsabilitate, pe care [i-o
asum\ [i pe care o va `ndeplini cu
seriozitate [i onestitate. “Mul]umesc `n primul r=nd pentru
Boc. Istoric de profesie, Ungureanu
a fost ministru de Externe în
Guvernul T\riceanu, apoi a fost
numit directorul Serviciului de
Informa]ii Externe. ~n contra-
Opozi]ia nu va
vota Cabinetul
Ungureanu
partid\, liderii Opozi]iei au respins
propunerea lui Ungureanu pentru
func]ia de prim-ministru [i sus]in `n
continuare necesitatea alegerilor
parlamentare anticipate.
Mihai R\zvan
Ungureanu: Sunt un
om de dreapta,
reformele vor continua
B\sescu: Mihai R\zvan Ungureanu este premierul desemnat
`ncrederea acordat\ mie de c\tre
factorii de decizie constitu]ionali”,
au fost primele cuvinte ale lui
Mihai R\zvan Ungureanu `n calitate de premier desemnat.
El a spus c\ este “o responsabilitate mare”. “Mi-o asum,
con[tient at=t de dificultatea acestei posturi, mai ales de contextul
delicat `n care ne afl\m. Mi-o
asum [i v\ asigur c\ o voi `ndeplini cu seriozitate [i onestitate”, a
spus el. Ungureanu a ad\ugat c\
are experien]a MAE [i a SIE care, sub mandatul s\u, “s-au
modernizat [i au devenit performante”. “Inten]ionez s\ folosesc
aceast\ experien]\ `n eficientizarea guvern\rii, iar independen]a
mea politic\ `mi garanteaz\ spa]iul
necesar pentru a `ndeplini acest
mandat. Reformele vor continua.
Plusul pe care `l voi aduce va fi
acela al unui bun administrator”, a
mai spus el.
Consult\rile cu partidele,
f\r\ rezultat
Pre[edintele
B\sescu
a
men]ionat c\ în urma discu]iilor
de la Cotroceni cu partidele s-au
conturat dou\ op]iuni: coali]ia
dore[te s\ duc\ mai departe
guvernarea, iar USL dore[te
declan[area de anticipate.
“~nc\ din luna decembrie am
avut discu]ii cu Emil Boc cu
privire la depunerea mandatului.
Decizia a fost am=nat\ din motive
de interes na]ional. ~n partea a
doua a lunii decembrie s-a constatat c\ ar fi foarte greu s\ avem o
majoritate parlamentar\ sigura, iar
`n ianuarie am avut vacan]a parlamentar\”, a explicat [eful statului
motivele pentru care Emil Boc [ia dat demisia abia luni, 6 februarie. Traian B\sescu a anun]at c\ nu
ia `n calcul propunerile Opozi]iei,
de a merge spre alegerile anticipate.
“Conform Constitu]iei, se pot
face alegeri anticipate `n termen
de 5 luni de la data c\derii primului guvern. V\ rog s\ v\ imagina]i
o Rom=nie cu un guvern interimar
timp de 5 luni”, a declarat
B\sescu.
Opozi]ia nu accept\
propunerea lui B\sescu
Liderii USL vor vota împotriva
unui guvern condus de un fost [ef
al serviciilor secrete. Potrivit acestora, numirea ca prim-ministru a
fostului [ef SIE, este inacceptabil\
[i dovede[te c\ pre[edintele Traian
B\sescu se erijeaz\ ca unicul
de]in\tor [i factor de decizie pentru binele românilor.
Pre[edintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, c\ [eful statului “s-a dat pe fa]\” desemn=ndu-l
premier pe [eful SIE, liberalul
men]ion=nd c\ pre[edintele guverneaz\ cu serviciile secrete, iar
r\zboiul opozi]iei cu Traian
B\sescu devine “pe via]\ [i pe
moarte”. “Nu am fi acceptat un alt
premier, am spus asta, elementul
`n plus la Mihai R\zvan Ungureanu e c\ s-a dat pe fa]\ Traian
B\sescu: “Asta e, hai s\ guvern\m
cu serviciile pe fa]\”“, a spus liderul PNL. El a spus c\ USL va
vota `mpotriva Guvernului Mihai
R\zvan Ungureanu, consider=nd
c\ acest Executiv este un alt
Cabinet propus de Traian B\sescu.
Cine este
Mihai R\zvan
Ungureanu
Mihai R\zvan Ungureanu
s-a n\scut la 22 septembrie
1968, la Ia[i. A absolvit
Facultatea de Istorie-Filosofie
a Universit\]ii “Al. I. Cuza”
din Ia[i (1992), urm=nd studii
postuniversitare la St. Cross
College, Oxford (1993). Este
doctor `n istorie modern\
(2004) [i profesor universitar
la Universitatea din Bucure[ti.
A fost secretar de stat `n
M.A.E. (1998-2001), ministru
al Afacerilor Externe (20042007)
[i
Director
al
Serviciului de Informa]ii
Externe (din decembrie 2007
p=n\ `n prezent).
Gazeta Rom=neasc\
20 POLITIC
10 februarie 2012
Componen]a noului Cabinet
Numele noilor mini[tri din Guvernul Ungureanu au
ap\rut mar]i, 7 februarie, citate de surse politice.
Modific\rile majore sunt `n r=ndul mini[trilor PDL,
partid care ar fi decis s\ `nlocuiasc\ mini[trii vechi din
Cabinetul Boc cu figuri noi - mul]i dintre ei extrem de
tineri.
Cabinet Ungureanu:
Vass - Economie,
Fuia - Agricultur\,
Mustea - Comunica]ii
Liderii coali]iei au început
mar]i, 7 februarie, consult\rile
pentru formarea viitorului guvern,
astfel încât audierile în Parlament
ale noilor mini[tri s\ fie încheiate
cel târziu miercuri, 8 februarie.
Dup\ finalizarea audierilor va
urma votul în Parlament pentru
noul Cabinet, toate procedurile de
învestire a noului Cabinet fiind
preconizate s\ se încheie cel târziu joi, 9 februarie. Deciziile luate
de fiecare partid din Coali]ie au
conturat lista noului Guvern.
Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului (PDL) Cristian Petrescu o `nlocuie[te pe
Elena Udrea
Ministerul Administra]iei [i
Internelor (PDL) - Gabriel Berca
`l `nlocuie[te pe Traian Iga[.
Gabriel Berca a fost prefect al
jude]ului Bac\u, `n perioada
2005-2008. `n martie 2008, premierul C\lin Popescu T\riceanu la numit [eful Secretariatul
General al Guvernului, func]ie pe
care a ocupat-o p=n\ `n decembrie
2008.
Ministerul
Transporturilor
(PDL) - Alexandru Nazare o
`nlocuie[te pe Anca Boagiu.
Alexandru Nazare a intrat `n
administra]ie public\ `n 2005, `n
calitate de consilier al Anc\i
Boagiu, fiind m=na sa dreapt\ `n
Ministerul Integr\rii Europene.
Ministerul Muncii (PDL) Claudia Boghievici o `nlocuie[te
pe Sulfina Barbu.
Ministerul Finan]elor (PDL) Bogdan Dr\goi `l `nlocuie[te pe
Gheorghe Ialomi]ianu. Bogdan
Dr\goi, `n v=rst\ de 31 de ani, este
artizanul ie[irii Rom=niei pe pia]a
extern\ prin v=nzarea de euroobliga]iuni pe o perioad\ de 5 ani,
la un randament de 5,29%.
Ministerul Economiei (PDL) -
Andreea Vass `l `nlocuie[te pe Ion
Ariton.
Ministerul
Comunica]iilor
(PDL) - R\zvan Mustea `l
`nlocuie[te pe Valerian Vreme
Ministerul Educa]iei (PDL) C\t\lin Baba `l `nlocuie[te pe
Daniel Funeriu
Ministerul Agriculturii (PDL) Stelian Fuia `l `nlocuie[te pe
Valeriu Tab\r\
Ministerul de Externe (UNPR)
- Cristian Diaconescu r\m=ne `n
func]ie. Cristian Diaconescu a fost
ministru al Justi]iei `n perioada
martie 2004 - decembrie 2004, `n
cabinetul N\stase.
Ministerul Ap\r\rii (UNPR) Gabriel Oprea r\m=ne `n func]ie.
Ministerul Culturii (UDMR) Kelemen Hunor r\m=ne `n
func]ie, dar este posibil s\ preia
postul de vicepremier al lui Marko
Bela. ~n 2000, Hunor c=[tig\ un
mandate de deputat, `n Harghita,
din partea UDMR. A candidat la
alegerile preziden]iale din 2009 [i
odat\ cu intrarea la guvernare
`mpreun\ cu PDL, `n decembrie al
aceluia[i an, Kelemen Hunor a
devenit ministru al Culturii.
Ministerul Mediului (UDMR) Laszlo Borbley r\m=ne `n func]ie
Ministerul
Afacerilor
Europene
(independent)
-
Noul Cabinet are nevoie de votul a 233 de parlamentari
Leonard Orban r\m=ne `n func]ie.
Ministerul Justit]iei (independent) - C\t\lin Predoiu r\m=ne `n
func]ie.
Guvern f\r\ Elena Udrea
Ministrul
interimar
al
Dezvolt\rii, Elena Udrea, se
retrage din Guvern [i nu va mai
face parte din Executivul Mihai
R\zvan Ungureanu. Gestul s\u
apare dup\ ce prim-vicepre[edintele PDL Sorin Frunz\verde
declarase c\ Udrea nu ar mai trebui s\ fac\ parte din Guvern, iar
ministerul s\u ar trebui desfiin]at.
Figur\ extrem de controversat\
pe scena politic\ `n ultimii ani,
Elena Udrea a fost consilier general al Municipiului Bucure[ti, din
partea PNL `n perioada 2004, fiind
numit\ `n 2005, [ef\ a Cancelariei
Preziden]iale a lui Traian B\sescu.
Este cea care a lansat celebrul
Niciun ministru PDL
vechi nu se va reg\si în
Guvernul Ungureanu
scandal al bile]ulului trimis de
premierul C\lin Popescu T\riceanu pre[edintelui Traian
B\sescu. De la Cotroceni a plecat
dup\ o campanie de pres\ legat\
de afacerile so]ului ei, Dorin
Coco[.
Elena Udrea revine `n for]\ `n
prim-planul politicii `n 2008,
c=nd a fost aleas\ deputat de
Bucure[ti
[i
ministru
al
Turismului `n primul guvern Boc.
A r\mas `n diferitele variante de
guvern Boc, portofoliul s\u
l\rgindu-se [i devenind Ministerul
Dezvolt\rii
Regionale
[i
Turismului. Este pre[edinte interimar al organiza]iei PDL
Bucure[ti [i vicepre[edinte PDL.
Calcule pentru ca noul guvern s\ treac\
Noul Guvern trebuie s\ `ntruneasc\, pentru a fi
`nvestit de Parlament, voturile majorit\]ii deputa]ilor
[i senatorilor, respectiv 233 de voturi.
Puterea se bazeaz\ pe voturile a 245 de parlamentari, `n contextul `n care, `n prezent, are 177 de deputa]i [i 68 de senatori, incluz=ndu-l [i pe Iulian Urban,
care s-a declarat independent, dar afiliat la PDL.
Opozi]ia are 147 de deputa]i [i 66 de senatori [i a
anun]at c\ va vota `mpotriva Guvernului condus de
Mihai R\zvan Ungureanu, potrivit liderului PNL,
Crin Antonescu. ~n Parlament mai exist\ cinci deputa]i [i un senator neafilia]i. Potrivit Constitu]iei,
Parlamentul acord\ `ncredere Guvernului cu votul
majorit\]ii deputa]ilor [i senatorilor. Programul [i
lista Guvernului se dezbat de Camera Deputa]ilor [i
de Senat, `n [edin]\ comun\. Premierul desemnat ar
urma s\ prezinte lista mini[trilor Cabinetului s\u,
urm=nd s\ aib\ loc audierile candida]ilor pentru
func]ia de ministru nominaliza]i de premierul desemnat de [eful statului `n comisiile parlamentare. Votul
`n comisiile de specialitate ale Parlamentului este
consultativ. Dup\ `nvestirea din plenul reunit,
primul-ministru, mini[trii [i ceilal]i membri ai
Guvernului vor depune individual, `n fa]a pre[edintelui Rom=niei, jur\m=ntul de credin]\ fa]\ de ]ar\.
Dac\ Parlamentul nu a acordat votul de `ncredere
pentru formarea Guvernului `n termen de 60 de zile
de la prima solicitare [i numai dup\ respingerea a cel
pu]in dou\ solicit\ri de `nvestitur\, conform legii fundamentale, pre[edintele ]\rii poate s\ dizolve
Parlamentul, dup\ consultarea pre[edin]ilor celor
dou\ Camere [i a liderilor grupurilor parlamentare.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
POLITIC 21
M\surile care i-au adus
lui Boc sf=r[itul politic
Banii de la FMI au avut
un pre] piperat pentru
rom=ni: sute de mii de
disponibiliz\ri
~nc\ de la instalarea `n fruntea Executivului, `n
decembrie 2008, premierul Emil Boc a avut de `nfruntat efectele crizei economice mondiale, care `nainta cu
rapiditate [i spre Rom=nia. {i, dac\ la `nceput,
autorit\]ile de la Bucure[ti au negat c\ ]ara noastr\ ar
avea probleme din cauza crizei financiare care
cuprinsese `ntreaga lume, `n c=teva luni, Rom=nia a
fost nevoit\ s\ cear\ ajutorul FMI [i s\ ia m\suri drastice de reducere a cheltuielilor publice.
2010: salariile, t\iate
cu 25%, pensiile [i
toate ajutoarele sociale,
mai mici cu 15%
M\suri despre care Emil Boc,
chiar [i `n ziua demisiei, a vorbit
ca fiind “corecte [i necesare”
pentru viitorul economic al ]\rii.
Dup\ ce au negat mai multe
s\pt\m=ni c\ ar negocia un acord
de `mprumut cu Fondul Monetar
Interna]ional (FMI), autorit\]ile
de la Bucure[ti au anun]at, `n
aprilie 2009, c\ Rom=nia este
nevoit\ s\ cear\ ajutorul
institu]iei financiare interna]ionale pentru stabilizarea
economiei.
~n data de 4 mai 2009,
Consiliul Director al FMI aprob\
un acord stand-by pe doi ani, `n
valoare de 12,95 miliarde de
euro. Pachetul financiar negociat
de Rom=nia mai con]inea alte 5
miliarde de euro de la Uniunea
European\, un miliard de euro de
la Banca Mondial\ [i un miliard
de la alte institu]ii interna]ionale.
Banii de la FMI au avut un
pre] piperat pentru rom=ni: urma
ca sute de mii de bugetari s\-[i
piard\ locurile de munc\, iar
Guvernul se angajase s\
reformeze din temelii sistemul
de salarizare `n domeniul public
– ceea ce a dus la eliminarea
tuturor sporurilor [i a beneficiilor, sistemul de pensii [i cel al
asisten]ei sociale.
Anul 2009 s-a finalizat cu o
alt\
bomb\
din
partea
Guvernului condus de premierul
Emil Boc: `n ultimele luni ale
anului urma ca bugetarii s\ stea
acas\, `n concediu f\r\ plat\ pentru c=teva zile.
{ocul bugetarilor
~n 2010, m\surile de austeritate aveau s\ se intensifice. La
`nceputul lunii mai, Guvernul,
prin vocea pre[edintelui Traian
B\sescu, anun]a ac]iuni f\r\
precedent `n istoria post-decembrist\ a Rom=niei, dar [i `n
Europa, la acea dat\: t\ierea
salariilor bugetarilor cu 25% [i
t\ierea pensiilor [i a tuturor ajutoarelor sociale cu 15%.
~n cazul t\ierii pensiilor,
Curtea Constitu]ional\ a decis c\
m\sura este neconstitu]ional\, `n
schimb, toate celelalte categorii
care primeau bani de la stat `ntrun fel sau altul (inclusiv [omerii
[i copiii nou-n\scu]i) s-au v\zut
cu salariile, indemniza]iile [i ajutoarele taiate.
{i dac\ ini]ial, Guvernul
promisese o revenire a acestora
la valorile dinainte, de la 1 ian-
Emil Boc, `n r=ndul
prim-mini[trilor
europeni r\pu[i de criz\
Emil Boc intr\ `n categoria premierilor
r\pu[i de criza economic\, din cauza
m\surilor de austeritate implementate, al\turi
uarie 2011, salariile bugetarilor
au crescut doar cu c=teva procente la `nceputul anului
urm\tor, explica]ia fiind aceea[i criza economic\ mondial\, care
devinise acut\ `n Uniunea
European\, [i lipsa banilor la
buget.
2011 a fost un an mai calm din
punct de vedere economic, cel
pu]in prin prisma faptului c\
Guvernul de la Bucure[ti nu a
mai luat m\suri drastice `n ceea
ce prive[te veniturile popula]iei.
Dar de[i Rom=nia a `nregistrat
cre[tere economic\, timid\, ce-i
drept, dar o surpriz\ pl\cut\ `n
UE, Emil Boc a continuat s\
“propov\duiasc\”
m\surile
“corecte [i necesare” pe care le-a
luat pentru economia ]\rii.
Povara banilor
`mprumuta]i
Anul trecut, `ns\, Guvernul a
`ncheiat un nou acord de
finan]are cu institu]iile inter-
de cel al Spaniei, Jose Luis Rodriguez
Zapatero (`n fruntea Guvernului p=n\ `n
decembrie 2011), al Irlandei, Brian Cowen
(martie 2011), al Portugaliei, Jose Socrates
(iunie 2011), al Italiei, Silvio Berlusconi
(noiembrie 2011) [i al Greciei, Georgios
Papandreou (noiembrie 2011). De remarcat
c\ toate aceste ]\ri se confrunt\ cu cele mai
mari probleme financiare dintre toate statele
na]ionale, de aceasta dat\ de tip
preventiv (Rom=nia va folosi
banii numai daca va fi nevoie),
prin care FMI ne pune la dispozi]ie 3,6 miliarde de euro,
restul p=n\ la 5 miliarde venind
de la Comisia European\ [i
Banca Mondial\.
Premierul Emil Boc a dat
asigur\ri c\ Rom=nia nu va folosi
ace[ti bani, dar a fost nevoie de
acest acord pentru a da `ncredere
investitorilor [i pentru a sc\dea
costurile de `mprumut ale
Rom\niei.
{i de[i sindicatele au ie[it de
nenum\rate ori `n strad\, iar
Opozi]ia a depus `n Parlament
zece mo]iuni de cenzur\, din care
una a trecut de votul parlamentarilor [i a dus la demiterea lui
Emil Boc (repus ulterior `n
func]ie de pre[edinte), a fost
nevoie ca mii de oameni s\
protesteze aproape o lun\ `n toat\
]ara pentru ca premierul s\ `[i dea
demisia, la presiunea liderilor
propriului partid.
din zona euro. România este a [asea ]ar\ al
c\rei lider demisioneaz\ pe fondul crizei economice din Europa, comenteaz\ CNN.
“L\udat de FMI [i Bruxelles pentru
reformele economice, dar confruntat cu un
val de nemul]umire a popula]iei din cauza
m\surilor de austeritate, premierul Emil Boc
a demisionat, a relatat [i Agen]ia FrancePresse.
Gazeta Rom=neasc\
22 POLITIC
10 februarie 2012
A capitulat `n fa]a
propriului partid
Fostul premier Emil Boc a avut p=n\ `n prezent o carier\ politic\ pres\rat\ de succese electorale, fiind, pe r=nd,
deputat, primar, pre[edinte de partid [i premier. Emil Boc
a fost deputat PDL, primar de Cluj, pre[edinte al democrat-liberalilor [i premier, fiind primul [ef de Guvern
demis `n urma aprob\rii unei mo]iuni de cenzur\.
Boc, singurul premier
de dup\ ‘89 demis prin
mo]iune de cenzur\ [i
repus `n func]ie
Perceput drept un personaj
fidel lui Traian B\sescu, `n a c\rui
umbr\ a fost plasat constant de
c\tre adversarii s\i politici, Emil
Boc a supravie]uit ca premier `n
fa]a a 10 mo]iuni de cenzur\ inclusiv uneia adoptate de
Parlament `naintea alegerilor
preziden]iale din noiembrie 2009 fiind apoi desemnat din nou la
conducerea Guvernului.
~n plus, ultimii doi ani ai mandatului lui Emil Boc s-au suprapus
cu o perioad\ de criz\ economic\
grav\ [i cu luarea unor m\suri de
austeritate extrem de dure, precum
reducerea salariilor din sectorul
bugetar [i a pensiilor [i reducerea
sau chiar t\ierea unor beneficii
sociale.
C\z\tur\ cu noroc?
Emil Boc s-a n\scut `n 1966, la
R\chi]ele, `n jude]ul Cluj, [i a
absolvit Facultatea de Istorie [i
Filosofie (1991) [i Facultatea de
Drept (1995). Fostul primar al
Clujului a f\cut mai multe stagii
de preg\tire [i burse `n str\in\tate,
la universit\]i din Nottingham,
Pittsburgh, Charlottesville, Bruxelles [i Michigan, fiind [i conferen]iar la Facultatea de {tiinte
Politice [i Administra]ie Public\ [i
la Facultatea de Drept din
Universitatea “Babe[-Bolyai”.
Boc este doctor `n [tiinte
politice [i filosofie politic\ [i doctorand `n drept constitu]ional [i
institu]ii politice. De asemenea,
Emil Boc este membru al
Asocia]iei Americane de {tiin]e
Politice din 1994 [i al Societ\]ii
Rom=ne de {tiin]e Politice din
1999. ~ncep=nd din 1996, este
avocat `n Baroul Cluj.
Emil Boc s-a f\cut remarcat ca
deputat `n legislatura 2001-2004,
fiind perceput ca unul dintre parlamentarii cu cele mai coerente [i
aplicate discursuri. Un moment
spectaculos `n apari]iile publice
ale lui Emil Boc a fost celebra
c\z\tur\ `n direct, `n cadrul unei
emisiuni televizate moderate de
Andrei Gheorghe, `n anul 2003.
Boc a alunecat pe marginea
decorului [i a c\zut de la o
`n\l]ime considerabil\, dar din
fericire nu a p\]it nimic, `ns\ incidentul l-a f\cut mai cunoscut.
Primar de Cluj `n 2004
A fost ales primar al Clujului in
2004, c=nd, r\spunz=nd dorin]ei
partidului, a c=[tigat alegerile `n
fa]a lui Gheorghe Funar. Acea victorie a fost una de r\sunet, `n
condi]iile `n care Funar, care condusese ani lungi destinele
Clujului, p\rea invincibil. Sub
conducerea lui Funar, Clujul
ajunsese un ora[ despre care se
{i premier, [i [ef de partid
Emil Boc a ocupat mai multe func]ii `n
cadrul Partidului Democrat, `ncep=nd cu cea de
pre[edinte al Biroului Politic Jude]ean Cluj, din
2000, c=nd a [i ob]inut primul mandat de deputat. Boc a fost, de asemenea, vicepre[edinte al
Comisiei juridice din Camera Deputa]ilor, `n
2002, [i lider al grupului parlamentar al PD din
Democrat-liberalii i-au cerut insistent demisia lui Boc
spunea din ce `n ce mai des c\ este
izolat social [i economic, iar victoria lui Boc a fost aplaudat\, din
aceast\ perspectiv\, chiar [i de
c\tre unii adversari politici ai
democrat-liberalului.
Mandatul s\u a fost re`nnoit la
alegerile locale din vara anului
2008, cu un scor foarte bun.
Pre[edintele B\sescu men]iona, cu
acea ocazie, c\ to]i politicienii [i
anali[tii care l-au criticat [i au r=s
de Boc pentru c\ ar fi “trompeta”
sau “marioneta” [efului statului ar
trebui s\ `i cear\ scuze primarului
Clujului, dup\ scorul electoral
ob]inut de acesta.
{ef la Guvern din 2008
La finele anului 2008, Boc a
r\spuns din nou chem\rii partidului [i s-a `nh\mat la dificila sarcin\
de a fi premier. Primul Cabinet
condus de Emil Boc s-a format
dup\ alegerile parlamentare din
2008, c=nd PDL [i PSD au format
alian]a despre care pre[edintele
Traian B\sescu spunea c\ o visase
dintotdeauna.
Boc nu a fost prima op]iune
pentru func]ia de premier, el fiind
nominalizat abia dup\ ce Theodor
Stolojan a renun]at la nominalizare, `nainte de a fi `nvestit de
Parlament, motivele neoficiale
vehiculate de pres\ fiind legate de
faptul c\ nu putea s\ `[i demit\
Camer\, respectiv pre[edinte executiv al PD `n
anul 2003. Din 2005, dup\ ce Traian B\sescu a
c\[tigat alegerile preziden]iale, Emil Boc a fost
ales pre[edinte al PDL. ~n 2011, Boc a c=[tigat
din nou func]ia, la Congresul unde a candidat
`mpotriva lui Vasile Blaga [i Theodor
Paleologu. Boc a reu[it s\ r\m=n\ premier [i
pre[edinte de forma]iune politic\ `n pofida
numeroaselor voci din PDL care au sus]inut
A depus mandatul
guvernului pe fondul
nemul]umirilor din
partid [i al protestelor
mini[trii dec=t cu acordul liderilor
PSD [i PDL.
“Supravie]uitorul”
mo]iunilor
Ca premier, Emil Boc a
supravie]uit `n fa]a a zece mo]iuni
de cenzur\, inclusiv uneia adoptate de Parlament `naintea alegerilor preziden]iale din noiembrie 2009. De la finalul anului
2009, dup\ ce pre[edintele Traian
B\sescu a fost ales pentru al doilea
mandat de [ef al statului, Emil
Boc a fost din nou desemnat premier [i a condus guvernul format
de PDL `mpreuna cu UDMR,
Cabinet `n care a intrat, ulterior, [i
UNPR. Surprinz\tor sau nu, el a
reu[it s\ reziste `n func]ie `n ciuda
numeroaselor atacuri la care a fost
supus `n 2010 [i 2011, inclusiv din
partea unor colegi importan]i din
partid. De asemenea, Boc a reu[it
s\ r\m=n\ `n func]ie chiar [i `n
condi]iile `n care, `n 2011, inclusiv
[eful statului a vorbit despre posibilitatea schimb\rii [efului Guvernului cu un independent.
explicit separarea celor dou\ pozi]ii. ~n cele din
urma, Emil Boc a ales s\ demisioneze de la
conducerea Guvernului imediat dup\ plecarea
misiunii FMI-UE-BM, pe fondul unei ierni
grele, a protestelor de strad\ prelungite, dar [i a
nemul]umirilor aproape generalizate `n PDL
fa]\ de faptul c\ erodarea imaginii sale [i a
Executivului are efecte nedorite asupra [anselor
electorale ale partidului.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 23
Protestele continu\:
“Capul lui B\sescu vrem”
“
Nu ne mul]ume[te c\ l-au
sacrificat pe Boc, s\ plece
to]i, mai ales B\sescu”
Protestatarii au ie[it `n strad\ [i dup\ demisia premierului Emil Boc, bucuro[i c\ au reu[it o victorie, dar
hot\r=]i s\ continue revoltele p=n\ c=nd vor c=[tiga [i
r\zboiul. “Capul lui B\sescu vrem”, cer rom=nii
nemul]umi]i.
“
E nevoie de to]i
pentru a salva
Rom=nia de ea `ns\[i!”
Cu mic cu mare, oamenii au
scandat din nou lozinci `mpotriva politicienilor din fruntea ]\rii,
`ndur=nd frigul [i z\pada. Salarii
[i pensii t\iate, bunuri furate,
incompeten]\, nep\sare, ignoran]\, toate acestea au fost reclamate de cei care, de aproximativ
o lun\, le cer oamenilor politici
s\ plece de la guvernare.
“Boc a f\cut bine c\ [i-a dat
demisia, trebuia s\ fac\ asta de
mult, dar nu e suficient. C=nd am
ie[it `n strad\ am cerut s\ plece
to]i, `n frunte cu B\sescu. Nu ne
mul]ume[te faptul c\ l-au sacrificat pe Boc, s\ plece to]i, s\ vin\
la conducere oameni care [tiu s\
conduc\ ]ara, oameni care nu se
g=ndesc numai la ei [i la
buzunarele lor”, a spus o pensionar\.
Oamenii spun c\ nu vor
renun]a la revendic\ri [i vor
`ndura vremea rea p=n\ vor
ob]ine ceea ce au cerut.
“Noi am ie[it `n strad\, nu
chema]i de telefonul ro[u de la
Moscova, nici de cel albastru de
la Cotroceni, am ie[it nu pentru
c\ suntem pl\ti]i, ci pentru c\
suntem umili]i. Noi am `n]eles
m\surile de auteritate, dar de ce
s\ le suport\m numai noi, iar ei
s\-[i m\reasc\ salariile. Nu ne
`nc=nt\ cu nimic c\ [i-a dat Boc
demisia, vrem s\ plece to]i [i mai
ales B\sescu. Mi-a[ dori `n
Guvern oameni care s\ vin\ din
r=ndul poporului, oameni care
`n]eleg prin ce trecem [i care s\
ne scoat\ din impas. P\rin]ii mei
au fost genera]ie de sacrificiu, eu
sunt genera]ie de sacrificiu, nu
vreau ca [i copiii mei s\ fie genera]ie de sacrifiu”, explic\ un
protestatar.
“Demisia, necesar\,
dar nu suficient\”
Demisia Guvernului condus
de Emil Boc este o schimbare
necesar\, dar nu suficient\, apreciaz\ Claudiu Cr\ciun, protestatarul din Pia]a Universit\]ii
perceput ca lider al manifestan]ilor, el ad\ug=nd c\ protestul va continua p=n\ la
demisia pre[edintelui Traian
B\sescu.
Cr\ciun, doctor `n [tiin]e
politice [i cadru didactic la
{coala Na]ional\ de {tiin]e
Politice
[i
Administrative
(SNSPA), a declarat c\ demisia
Guvernului este “o victorie
important\ `n plan simbolic”.
“Demisia Cabinetului condus
de Emil Boc este o schimbare
necesar\ dar nu suficient\. [tim
cine este promotorul [i responsabilul
pentru
derapajele
institu]ionale anti-democratice [i
m\surile economice iresponsabile. Traian B\sescu. El trebuie
s\ `[i anun]e demisia sau termenul la care [i-o va da. P=n\
atunci protestele nu se vor opri ci
vor cre[te `n intensitate. S\ nu se
iluzioneze nimeni”, a spus
Claudiu Cr\ciun.
Vorbind despre proteste, acesta s-a referit [i la partidele de
opozi]ie, care “pot profita” de
acestea, dar nu le pot provoca “[i
“Noi, viermii [i
ciumpalacii, i-am
ales, noi `i d\m jos”
~nver[unarea oamenilor
nu a fost stins\ nici de ninsoare, nici de frig [i nici de
“praful `n ochi aruncat de
B\sescu”, a[a cum au catalogat depunerea mandatului
Guvernului.
Rom=nii din strad\ cer [i demisia [efului statului
cu at=t mai pu]in opri”, el l\s=nd
s\ se `n]eleag\ c\ protestatarii
doresc s\ continue “mai degrab\
f\r\ partide”.
“Cet\]enii vor s\ fie demni [i
puternici, `mpreun\, dar mai
degrab\ f\r\ partide”, a spus
Cr\ciun, cel care, de mai bine de
trei s\pt\m=ni, d\ tonul
scand\rilor `n Pia]a Universit\]ii
din Bucure[ti.
Profund
nemul]umit
de
Rom=nia “fricii, corup]iei [i lipsei
de solidaritate” din “epoca B\sescu”, Cr\ciun spune, `n numele
manifestan]ilor, c\ nu dore[te al]i
mini[tri, ci alte politici.
“Nu avem nevoie de al]i
mini[tri dac\ politicile vor fi
identice. ~n cadrul acordului cu
FMI sau `ntr-o form\ revizuit\ a
acestuia se pot integra priorit\]ile
societ\]ii rom=ne[ti.
Trebuie s\ `i ajut\m pe cei mai
pu]in noroco[i s\ treac\ peste
criza economic\. Ce fel de societate este aceea care, `n vremuri
de criz\, `i sacrific\ pe cei slabi?
Nu este de fapt o societate, ci o
jungl\ `n care cel mai puternic, `n
cazul nostru cel mai corupt,
supravie]uie[te”, a mai spus
Cr\ciun. ~n opinia acestuia, Ro-
m=nia trebuie s\-[i reconstruiasc\ viitorul. “Criza este o oportunitate s\ construim economia [i
societatea rom=neasc\ pe termen
lung. Avem nevoie de investi]ii
`n educa]ie [i cercetare. ~n
Europa, protec]ia mediului este
un motor al relans\rii economice.
Nu v\d de ce nu ar fi la fel `n
Rom=nia”, a opinat Claudiu
Cr\ciun.
~n `ncheiere, acesta le-a
mul]umit celor care, de aproximativ o lun\ de zile, protesteaz\
“`n ]ar\ [i `n str\in\tate”.
“Sper c\ vor avea putere [i
optimism pentru a continua. ~i
salut [i pe cet\]enii care, din
comoditate sau team\, nu au ie[it
`n strad\. ~i a[tept\m! E nevoie
de to]i pentru a salva Rom=nia de
ea `ns\[i! (...) `n noua epoc\, cea
care va fi adus\ de votul
cet\]enilor, politicienii nu mai
pot face acelea[i gre[eli. Nu mai
pot merge at=t de departe”, a
conchis Claudiu Cr\ciun.
Declara]iile acestuia au venit
la c=teva ore dup\ ce premierul
Emil Boc a anun]at c\ [i-a depus
mandatul, invoc=nd, par]ial, [i
“criza social\” din ultima
perioad\.
Gazeta Rom=neasc\
24 ACTUALITATE
Demisia premierului,
`n presa interna]ional\
10 februarie 2012
Consecin]\ a m\surilor
de austeritate dure
impuse de Guvern
Demisia premierului Emil Boc este v\zut\ de
majoritatea presei interna]ionale drept o consecin]\ a
m\surilor de austeritate dure impuse de Guvernul s\u
`ntr-o ]ar\ `n care condi]iile de via]\ erau deja precare,
ceea ce a reprezentat o “combina]ie toxic\” care a
nemul]umit profund popula]ia. Demisia vine [i pe fondul sc\derii popularit\]ii Partidului DemocratLiberal `naintea alegerilor parlamentare de la
sf=r[itul lui 2012.
O “manevr\
politic\ disperat\”
orchestrat\
de Traian B\sescu
Austeritatea a devenit un
subiect controversat `n Europa pe
fondul agrav\rii crizei datoriilor.
Din Grecia p=n\ `n Irlanda, contestatarii acestor m\suri au criticat
filosofia promovat\ de Germania
[i cancelarul Angela Merkel,
afirm=nd c\ aceste t\ieri dureroase
sunt menite s\ pl\teasc\ deciziile
proaste ale institu]iilor financiare
[i prosta gestionare a guvernelor.
S\r\cia [i m\surile dure,
combina]ia toxic\
Rom=nia r\m=ne una dintre
cele mai s\race ]\ri din UE, cu
unele zone lipsite de ap\ curent\ [i
electricitate [i cu un salariu mediu
de 350 de euro pe lun\, iar t\ierea
agresiv\ a cheltuielilor publice a
amplificat nemul]umirea public\,
sus]ine The Independent. Acestor
probleme li se adaug\ frac]ionarea
climatului politic, accentuat de
pre[edintele rom=n Traian B\sescu, ce exercit\ numeroase
atribu]ii [i ia decizii cheie, contrar
caracterului func]iei pe care o
de]ine. M\surile luate de
Guvernul condus de Emil Boc au
fost o “combina]ie toxic\” ce a
nemul]umit profund popula]ia,
comenteaz\ [i The Guardian. “~n
Rom=nia, indigna]ii au ob]inut
capul Guvernului”, titreaz\ [i
cotidianul francez Le Point.
Demisie pentru
reabilitarea PDL-ului
Premierul rom=n Emil Boc a
anun]at demisia sa [i a Guvernului
de centru-dreapta pe care `l conduce [i a c\rui cot\ de `ncredere sa pr\bu[it, `n timp ce opozi]ia cere
alegeri anticipate, relateaz\ AFP.
Mai multe voci din cadrul propriului s\u partid (PDL) au cerut plecarea lui Boc `n ultimele
s\pt\m=ni, pe fondul protestelor
organizate timp de aproximativ 15
zile `n toat\ ]ara, continu\ agen]ia
francez\. De aceea[i p\rere este [i
Emil Boc a guvernat `n perioada 22 decembrie 2008 - 6 februarie 2012
agen]ia german\ DPA, care
sus]ine c\ demisia lui Boc are ca
scop s\ recapete `ncrederea
aleg\torilor `naintea alegerilor
parlamentare, ce urmeaz\ s\ aib\
loc `n 2012.
Protestele din Rom=nia
[i-au atins scopul
Din 13 ianuarie, 1.000 de
rom=ni se reunesc `n fiecare sear\
`n Pia]a Universit\]ii din centrul
Bucure[tiului pentru a manifesta
`mpotriva politicii de austeritate
pus\ `n aplicare de Guvernul de
centru-dreapta, aminte[te Le
Monde. Pensionari furio[i, studen]i dezam\gi]i de un sistem de
`nv\]\m=nt precar, infirmiere
exasperate de lipsa mijloacelor de
lucru vin s\ `[i strige nemul]umirea `n pia]\. “Nu mai putem!”, afirm\ infirmiera Adriana
Vintil\, citat\ de cotidianul
francez. “Patru milioane de rom=ni au plecat s\ lucreze `n
str\in\tate pentru c\ nu mai pot
supravie]ui `n propria lor ]ar\. Eu
nu vreau s\ plec, Guvernul trebuie
s\ plece”, adaug\ publica]ia.
BBC News Online relateaz\,
de asemenea, c\ premierul rom=n
[i-a dat demisia dup\ o serie de
proteste fa]\ de m\surile de austeritate, organizate `n pofida
cre[terii economice `nregistrate
de Rom=nia anul trecut, `n timp
ce postul de radio RFE/RL sus]ine
c\ `nc\ nu este clar cine va forma
viitorul Cabinet. Associated
Press, preluat\ `n special de
Washington Post [i Wall Street
Journal, `l citeaz\ pe Emil Boc
afirm=nd c\ demisioneaz\ pentru
a “detensiona situa]ia social\”,
referindu-se la s\pt\m=nile de
protest din Rom=nia fa]\ de
m\surile de austeritate introduse
`n 2010.
Financial Times: “B\sescu a aruncat zarurile”
Demisia premierului Emil Boc s-ar putea
dovedi o “manevr\ politic\ disperat\”
orchestrat\ de pre[edintele Traian B\sescu,
scrie blogul Financial Times, `ntr-un material cu titlul “B\sescu a aruncat zarurile”:
“Premierul Rom=niei, Emil Boc, a demisionat fiind liderul politic din Uniunea European\
ce devine cea mai recent\ victim\ a crizei
economice, primul din estul Europei. Emil
Boc poate p\rea un lider care `[i abandoneaz\
func]ia pe fondul protestelor. Dar plecarea sa
s-ar putea dovedi o manevr\ politic\ disper-
at\ orchestrat\ de principalul sus]in\tor,
pre[edintele Traian B\sescu. B\sescu l-a
numit `n func]ia de premier interimar pe
actualul ministrul al Justi]iei, C\t\lin
Predoiu. Dar, dat fiind c\ Predoiu este singurul politician independent din Guvern, este
pu]in probabil s\ se afirme ca un nou lider
capabil s\ reconstruiasc\ sus]inerea coali]iei
liberale, cu at=t mai pu]in s\ impun\
schimb\ri radicale. Probabil este ca, `n contextul apropierii alegerilor locale `n var\ [i a
parlamentarelor, `n noiembrie, politicienii
din coali]ie s\ `ncerce s\ priveasc\ spre circumscrip]iile electorale [i s\ se team\ de
pre]ul politic pe care risc\ s\ `l pl\teasc\ din
cauza reformelor nepopulare. Este posibil ca
Boc s\ fi demisonat pentru c\ se s\turase. Dar
este mai probabil ca el [i B\sescu s\ `ncerce
regruparea for]elor `n perspectiva alegerilor.
Noul prim-ministru ar putea reu[i acum s\ se
distan]eze pu]in de programul de austeritate.
Manevra i-ar permite lui B\sescu s\ demonstreze c\ este receptiv la solicit\rile opiniei
publice”, consider\ Financial Times.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 25
Rom=nia are cu 2,6 milioane
de locuitori mai pu]in
Popula]ia din Capital\
a sc\zut la aproxiamtiv
1,7 milioane
Institutul Na]ional de Statistic\ (INS) a publicat datele
par]iale rezultate `n urma recens\m=ntului care a avut
loc anul trecut. ~n Rom=nia mai sunt 19,04 milioane
locuitori, `n timp acum zece ani erau 21,68 milioane de
rom=ni.
~n ]ar\ mai sunt 19,04
milioane locuitori, `n
timp acum zece ani
erau 21,68 milioane
Popula]ia stabil\ a Rom=niei
include cet\]enii rom=ni, str\ini
sau f\r\ cet\]enie cu domiciliul `n
Rom=nia care, la momentul
recens\m=ntului, se aflau pe teritoriul ]\rii (persoane prezente) sau
erau temporar absen]i, fiind
pleca]i `n str\in\tate pentru o
perioad\ mai mic\ de 12 luni.
Totodat\, au fost num\ra]i [i
cet\]enii rom=ni, str\ini sau f\r\
cet\]enie veni]i pentru o perioad\
de cel pu]in 12 luni sau cu inten]ia
de a r\m=ne o perioad\ de cel
pu]in 12 luni (la lucru, `n c\utarea
unui loc de munc\, la studii, `n
interes de afaceri etc.) care aveau
doar re[edin]a `n Rom=nia, dar [i
cet\]enii rom=ni pleca]i `n str\in\tate `n cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare [i al reprezentan]elor comerciale rom=ne[ti din str\in\tate.
Pe de alt\ parte, nu au fost contabiliza]i cet\]enii rom=ni, str\ini
sau f\r\ cet\]enie cu domiciliul `n
Rom=nia pleca]i `n str\in\tate
pentru o perioad\ de cel pu]in 12
luni sau cu inten]ia de a r\m=ne `n
str\in\tate o perioad\ de cel pu]in
12 luni : la lucru, `n c\utarea unui
loc de munc\, la studii, `n interes
de afaceri etc. (persoane plecate
pe perioad\ `ndelungat\) [i
cet\]enii str\ini sau f\r\ cet\]enie
veni]i `n Rom=nia pentru o perioad\ mai mic\ de 12 luni (persoane temporar prezente).
Un milion de persoane,
nerecenzate
Procentajul locuin]elor `n care
nu s-a putut realiza recenzarea
reprezint\ 2,8% din totalul
locuin]elor, adic\ aproximativ un
milion de persoane (cuprinz=nd
popula]ia plecat\ `n str\in\tate `ntreaga familie - pentru care nu a
avut cine s\ `i declare `n ]ar\; popula]ia necontactat\), se arat\ `ntr-
un comunicat al INS. Ponderi mai
ridicate s-au `nregistrat la nivelul
ora[elor mari: Bucure[ti (6,0%),
Timi[oara (5,8%), Ia[i (3,0%),
Constan]a (2,9%).
Recenzorii au contabilizat faptul c\ 18.384.049 de persoane au
fost prezente, `n momentul `n
care ace?tia au fost din cas\ `n
cas\ pentru a num\ra popila]ia
Rom=niei, iar 658.887 de rom=ni
au fost declara]i ca fiind “absen]i
temporar”. ~n plus, au fost
declarate 910.264 de persoane ca
fiind plecate pe o perioad\
`ngelungat\, iar 301.666 de
rom=ni au fost trecu]i `n categoria- persoane temporar prezente.
Structura etnic\
Popula]ia maghiar\ este de 6,5% din popula]ie (1,238 milioane de
persoane), potrivit datelor INS. Num\rul rromilor care s-au declarat
ca atare a crescut, comparativ cu ultimul recens\m=nt - de la aproximativ 530.000, la 619.000. De data aceasta, num\rul ar putea fi
foarte apropiat de cel real, ]in=nd cont c\ foarte multe persoane de
etnie rrom\ sunt plecate `n str\in\tate. Aproape 60.000 de persoane,
adic\ 0,3% din popula]ie, nu au vrut s\-[i declare etnia.
Efectele migra]iei
Motivul principal pentru care la
recens\m=nt a fost `nregistrat un num\r mult
mai mic de locuitori dec=t acum zece ani este
schimbarea metodologiei, care s-a suprapus
peste plecarea din ]ar\ a milioane de cet\]eni
rom=ni dornici s\ lucreze `n str\in\tate.
La recens\m=ntul din 2002 au fost `nregistra]i to]i cet\]enii rom=ni cu domiciliul `n ]ar\,
indiferent dac\ la momentul recens\m=ntului
se aflau pe teritoriul Rom=niei sau erau
pleca]i `n str\in\tate de ani de zile. Anul trecut
`ns\, recens\m=ntul a fost realizat dup\ regulile [i metodologia impuse la nivelul `ntregii
Uniuni Europene. Nu au mai fost lua]i `n calcul cet\]enii rom=ni pleca]i `n str\in\tate pentru o perioad\ de cel pu]in 12 luni sau cu
inten]ia de a r\m=ne `n str\in\tate o perioad\
de cel pu]in 12 luni la lucru, `n c\utarea unui
loc de munc\, la studii, `n interes de afaceri
etc. Prin urmare, persoanele plecate pe
perioad\ `ndelungat\ din Rom=nia, chiar dac\
au `n continuare domiciliul `n ]ar\, nu se reg\sesc printre cele 19 milioane de persoane num\rate. “Sc\derea popula]iei era previzibil\.
Eu am scris de c=nd s-a f\cut Recens\m=ntul
c\ vom fi sub 20 de milioane. Explica]ia este
emigra]ia masiv\, pe care statisticile curente
nu o `nregistreaz\. Dac\ ne uit\m care sunt
jude]ele unde a sc\zut cel mai tare popula]ia,
Rezultatele definitive ale RPL
2011 se vor ob]ine `n urma prelucr\rii informa]iilor individuale
din formularele de `nregistrare ale
recens\m=ntului. Diseminarea
acestor rezultate, `n Rom=nia [i
c\tre organismele interna]ionale,
va fi realizat\, conform programului anun]at, `ncep=nd cu
semestrul al II-lea 2013.
{i `n Bucure[ti num\rul
locuitorilor a sc\zut, astfel c\ dac\
acum zece ani s-au `nregistrat
1.926.334, `n 2011 au fost
num\rate 1.677.985 de personae.
Grupate
dup\
num\rul
popula]iei stabile, 22 jude]e au
`nregistrat sub 400 mii locuitori
`nsum=nd 35,6% din popula]ia
]\rii, 17 jude]e aveau o popula]ie
cuprins\ `ntre 400 - 700 mii
locuitori concentr=nd 47,9% [i
doar 2 jude]e au dep\[it 700 mii
locuitori reprezint=nd 7,7%. Din
totalul de 19.043 mii persoane,
8,8% se reg\sesc `n Municipiul
Bucure[ti (respectiv 1.678 mii
persoane).
Jude]ele cu popula]ia cea mai
numeroas\ sunt Prahova, Ia[i,
Cluj, Timi[ [i Constan]a.
o s\ vedem c\ emigra]ia cea mai mare este `n
Moldova. Evident c\ oamenii emigreaz\ de
s\r\cie [i acolo sunt mai s\raci”, a explicat
sociologul Mircea Kivu. Acesta a ad\ugat c\
schimbarea metodologiei dup\ care se realizeaz\ recens\m=ntul era necesar\ tocmai
pentru a surprinde acest fenomen al migra]iei.
El a precizat c\, la ora actual\, nu se [tie cu
certitudine c=]i rom=ni sunt pleca]i din ]ar\,
dar c\ probabil vom afla atunci c=nd Institutul
Na]ional de Statistic\ va face publice rezultatele finale de la recens\m=nt, `n al doilea
semestrul al anului 2013. Conform unor
estim\ri din 2010, `n jur de trei milioane de
rom=ni erau pleca]i la munc\ `n str\in\tate la
acea dat\.
Gazeta Rom=neasc\
26 ACTUALITATE
10 februarie 2012
Recens\m=nt 2011: Efectele
dramatice se vor resim]i peste 10 ani
Sc\derea popula]iei relevat\ de
recens\m=ntul de anul trecut `[i va
demonstra efectele care pot fi dramatice nu ast\zi, ci pe termen
mediu, atrag aten]ia economi[tii:
ne `ndrept\m spre o r\sturnare a
piramidei v=rstelor; cei care au
plecat dau semne c\ nu se vor mai
`ntoarce, ceea ce va conduce la
deteriorarea capitalului uman [i
financiar; una dintre cele mai mari
sfid\ri va fi g\sirea formulei de
men]inere a “mecanismelor de
ajustare” (pensionari/salaria]i),
relateaz\ zf.ro.
Plec\rile masive `n
str\in\tate vor crea
probleme `n viitor
Criza demografic\ `nceput\ cu
mul]i ani `n urm\ (depopularea
nu s-a produs peste noapte) va
lovi dramatic `ncep=nd cu 2030
c=nd genera]ia celor care au
acum `n jur de 40-45 de ani se va
retrage din activit\]ile economice.
“Pentru o ]ar\, depopularea
este dramatic\”, puncteaz\ profesorul de economie Daniel
D\ianu.
Valuri de emigrare au mai fost
`n istoria Rom=niei [i au fost
cunoscute [i de alte ]\ri europene
- Italia, ]\rile iberice, Irlanda.
Rom=nia a cunoscut un asemenea
val la `nceputul secolului trecut
c=nd ]ara a fost p\r\sit\ mai cu
seam\
de
rom=nii
din
Transilvania [i un alt val a fost
`nregistrat dup\ al doilea r\zboi
mondial. De ce este acest “al
treilea val” at=t de `ngrijor\tor?
Trebuie subliniat, arat\ profesorul D\ianu, c\, pe termen scurt
[i mediu nu se va `nt=mpla nimic,
nici `n bine, nici `n r\u (“e o
prostie s\ spui c\ `]i cre[te PIBul”)
pentru
c\
datele
recens\m=ntului consfin]esc ceea
ce [tiam sau b\nuiam, anume c\
oamenii pleac\. Dar iat\ ce trebuie s\ nasc\ o dezbatere:
“Una este s\ consta]i c\
num\rul celor care au plecat este
apropiat de cel estimat [i alta s\
vezi c\ aceast\ “depopulare” este
statistic\. Una este s\ [tii c\ exist\
reziden]i cu inten]ia de a r\m=ne
`n str\in\tate [i alta ca ei s\ fie
deci[i s\ r\m=n\.”
Cu alte cuvinte: una este plecarea temporar\ [i alta cea definitiv\ (discut\m deocamdat\ doar
de plec\ri [i nu [i de sc\derea
natalit\]ii care a contribuit [i ea la
sc\derea popula]iei). Pentru c\
Migra]ia, motivul depopul\rii masive
cei afla]i `n ultima categorie au,
de obicei, inten]ia s\-[i ia cu ei
copiii, apropia]ii. Cu c=t se
`ndep\rteaz\ de ]ar\, cu at=t mai
pu]in vor trimite bani acas\ (iar
remiterile au sus]inut, `n ultimii
ani, cererea agregat\). Nu-[i mai
v\d viitorul aici, deci nu mai construiesc aici, nu mai economisesc
aici, ci acolo: a[adar, nu mai contribuie la economisirea intern\.
De aici pleac\ discu]ia de ordin
economic. Dac\ majoritar\ este
op]iunea de a nu te mai `ntoarce,
erodarea pe termen lung va fi a
stocului
capitalului
uman
(depinde [i de calificarea celor
care pleac\, [i pleac\ `ntre primii
“crema cremelor”) [i a capitalului
financiar. Iar depopularea unei
]\ri este dramatic\, arat\ profesorul D\ianu.
Exodul [i efectele lui
Sunt dou\ probleme aici,
spune, la r=ndul s\u, profesorul
Bogdan Murgescu, istoric al
economiei: o problem\ care nu
]ine doar de Rom=nia - cu c=t
tehnologia avanseaz\, cu at=t
cre[terea productivit\]ii sau a
volumului produc]iei se va face
cu mai pu]ini angaja]i (retehnologizarea, la noi, at=t c=t s-a f\cut
ea, a condus la sc\derea
num\rului angaja]ilor). Nevoile
de produc]ie vor fi satisf\cute cu
mai pu]ini lucr\tori, ceea ce
`nseamn\ c\ o parte din ce `n ce
mai mare a popula]iei va fi inutil\
din punct de vedere economic, iar
acest lucru va crea `n viitor probleme uria[e. Apoi sunt probleme
specifice Rom=niei: plec\rile `n
str\in\tate au `nsemnat, ini]ial, o
supap\ `n condi]iile economice
[tiute (s-a `nt=mplat [i `n alte ]\ri,
cu deosebirea c\ nivelul de emigrare este neobi[nuit de mare la
noi), dar vor crea probleme mari
`n viitor. “Emigr\rile nu s e vor
vedea `n PIB-ul pe termen scurt,
pentru c\ fenomenul nu este de
Natalitatea, o
mare problem\
Num\rul de c\s\torii a
sc\zut dramatic [i pe fondul
crizei, `n vreme ce num\rul
na[terilor a fost `n 2011, pentru prima dat\ din 1990
`ncoace, de sub 200.000.
“Este de notat c\ avem `ntre
cele mai sc\zute cheltuieli din
UE cu s\n\tatea [i educa]ia ca
pondere `n PIB. Deci avem
probleme cu viitorul capitalului uman”, puncteaz\ profesorul Daniel D\ianu.
ast\zi. Efectul nu va fi v\zut `ntrun an sau doi, ci pe 10-20 de ani,
pe termen mediu, c=nd se va pune
problema echilibrelor sociale - de
aceea trebuie v\zut exact c=]i
lipsesc, c=]i [i-au luat copiii cu ei,
c=]i au copii acolo care nu se vor
`ntoarce niciodat\. Nivelul de
`mb\tr=nire a popula]iei nu este
at=t de accentuat acum, dar rezultatele de ast\zi se vor vedea
`ncep=nd cu 2030 (c=nd genera]ia
v=rstelor de mijloc va ie[i la pensie - n.n.). Atunci va fi problema
cea mai grav\ - cum g\se[ti formule de men]inere a echilibrelor,
care sunt mecanismele de
ajustare? Un pas a `nceput s\ fie
f\cut cu majorarea v=rstei de pensionare la 65 de ani. Dar s-ar
putea dovedi c\ nu este suficient.”
Ce mai poate `nsemna aceast\
ajustare? Poate taxe noi, poate un
mecanism de atragere a for]ei de
munc\ a[a cum fac ]\rile occidentale acum, spune profesorul
Murgescu. Dar este prea
devreme de dat un r\spuns ast\zi,
continu\ el.
“Stranierii” nu vor s\
mai aud\ de Rom=nia
Potrivit profesorului D\ianu,
plec\rile sunt fire[ti c=nd diferen]ialele salariale sunt mari cazul Rom=niei [i al ]\rilor occidentale. “Dezindustrializarea”
era par]ial inevitabil\, iar
plec\rile au stopat, `ntr-un fel,
posibilele tensiuni sociale. Dar
este important dac\ majoritatea
plec\rilor vor fi definitive sau nu,
spune profesorul D\ianu care a
depl=ns dintotdeauna lipsa unei
politici de industrializare a
Rom=niei pentru ca acum s\
arate: depopularea este `n rela]ie
cu dezindustrializarea. A[adar,
subliniaz\ el, important\ nu este
cifra celor care au plecat, ci a
acelora care nu se mai `ntorc.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
INTEGRARE 27
Cinci ani `n UE
[i multe nemul]umiri
Dezam\gitor: investi]ii
nefolosite, restric]ii de
munc\, absorb]ie redus\
Dup\ cinci ani de la aderarea Rom=niei la Uniunea
European\, bilan]ul nu este deloc satisf\c\tor.
Except=nd libera circula]ie a persoanelor, au fost
`nregistrate ne`mpliniri majore, precum neutilizarea
pe deplin a investi]iilor str\ine directe, men]inerea
restric]iilor pe pia]a muncii [i o rat\ sc\zut\ de
absorb]ie a fondurilor europene.
Din 2007, rom=nii
circul\ liber `n
statele membre UE
~ncep=nd cu 2007, rom=nilor
le-a fost asigurat\ libera circula]ie
`n statele membre UE, iar popula]ia se a[tepta la un lung [ir de
obective `ndeplinite. ~ns\, nu a
fost a[a. Dup\ cinci ani de la aderarea, lista obiectivelor ratate este,
din p\cate, mult mai lung\. `n
primul r=nd, nu au fost utilizarte
pe deplin investi]iile str\ine
directe. Ba, mai mult. M\surile
fiscale i-au [i alungat din ]ar\
c=]iva investitori. Mai mult, rata
sc\zut\ de absorb]ie a fondurilor
europene a f\cut ca aderarea s\
fie, pe acest segment, mai mult `n
dezavantajul Rom=niei dec=t `n
beneficiul ]\rii. Nivelul sc\zut de
trai i-a determinat pe mul]i
rom=ni s\ plece peste hotare, `ns\,
multe state au impus restric]ii pe
pia]a muncii. E[ecul `n eliminarea
Mecanismului de Cooperare [i
Verificare (MCV) impus de
Comisia European\ [i un deficit
mare de competitivitate al
Rom=niei fa]\ de alte state membre ale UE completeaz\ lista
ne`mplinirilor.
Restric]ii pe pia]a muncii
Zece state membre UE `nc\
men]in restric]ii pentru lucr\torii
rom=ni pe pia]a muncii. Pe termen lung, aceste restric]ii pot
avea un impact negativ asupra
valorilor [i drepturilor fundamentale prev\zute `n tratatele UE,
cum ar fi libera circula]ie, nondiscriminarea, solidaritatea [i
egalitatea `n drepturi. Cu toate c\
Parlamentul European a cerut
eliminarea restric]iilor, nu toate
statele s-au conformat. Este vorba
despre Olanda, Belgia, Germania,
Irlanda,
Fran]a,
Spania,
Luxemburg, Austria, Marea
Britanie [i Malta. Comisia European\ (CE) [i Parlamentul European (PE) pot formula numai
recom\ndari pentru statele membre `n leg\tur\ cu deschiderea
pie]ei muncii pentru rom=ni, dar
hot\r=rea final\ apar]ine fiec\rui
guvern `n parte.
Investitorii str\ini,
“goni]i”
Rom=nia r\m=ne o zon\ fertila
pentru cre[terea [i dezvoltarea
proiectelor de investi]ii str\ine, `n
pofida incertitudinilor economice
ridicate la nivel european.
Plecarea Nokia a fost primul semnal de alarm\, dup\ ce migra]iile
unor nume ca Procter&Gamble,
Kraft sau Coca-Cola au fost trecute cu vederea. De[i prezen]a
grupului finlandez Nokia a fost
`nlocuit\ cu success de Bosch [i
De’Longhi, `nc\ exist\ riscul ca [i
alte companii s\ plece, din cauza
schimb\rilor provocate de criz\
sau a nemul]umirilor legate de
situa]ia economic\ [i financiar\ a
Rom=niei. Deja, `n doar trei ani,
investi]iile str\ine directe au
sc\zut de la peste nou\ miliarde
de euro la mai pu]in de dou\ miliarde, adic\ `napoi la nivelul anului 2003.
Dependen]a de UE
d\uneaz\ economiei
Rom=nia ar trebui s\-[i reduc\
dependen]a de zona euro, care
este singura amenin]are legat\ de
evolu]ia economiei rom=ne[ti,
prin diversificarea partenerilor
comerciali tradi]ionali. `ns\, `n
momentul de fa]\, economia ]\rii
noastre depinde `n mare masur\
de UE. Rom`nia poate excela la
nivelul UE prin agricultur\, turism [i energie, dar mai ales prin
creativitate, av=nd avantajul
poten]ialului uman. De aceea,
Rom=nia este dependent\ `n continuare de Uniunea European\,
`ntruc=t 65,8% din export merge
c\tre state comunitare.
Totu[i, Rom=nia `nregistreaz\
a patra cea mai mic\ datorie public\ din PIB la nivelul UE, cu
61% sub media european\, dar [i
o productivitate cu 57% mai mic\
dec=t media UE.
Fonduri UE de 5,6 miliarde euro
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a
declarat c\ Rom=nia a reu[it, chiar [i `n condi]iile
unei slabe absorb]ii a fondurile europene, s\ fie un
beneficiar net la bugetul UE, primind de la data
ader\rii 11,91 de miliarde de euro [i pl\tind 6,24 de
miliarde. Chiar [i `n condi]iile unei absorb]ii reduse a
fondurilor europene, Rom=nia are un beneficiu de la
UE de peste 5,6 miliarde de euro. “Contrar opiniilor,
nenum\ratelor declara]ii care se mai fac, Rom=nia nu
este un contributor net la bugetul UE. Conform
cifrelor de la sf=r[itul lui 2011, de la 1 ianuarie 2007
[i p=n\ la sf=r[itul lui 2011, au intrat `n ]ar\ 11,91 miliarde de euro, iar Rom=nia a contribuit cu 6,24 miliarde de euro, pl\]i c\tre bugetul UE. Deci beneficiul
net al Rom=niei este de 5,67 miliarde de euro”, a
explicat Orban. Acesta a avertizat c\ riscurile majore
sunt la sf=r[itul lui 2013, c=nd sumele real absorbite
vor trebui s\ fie mai mari de 8 miliarde de euro.
“Dac\ eforturile de anul acesta vor fi `ntrerupte, dac\
nu va exista continuitate, dac\ va exista cel mai mic
accident, efectele se vor sim]i foarte puternic la
sf=r[itul lui 2013, c=nd se va pune problema pierderii
a miliarde de euro”, a mai spus Orban, care a ad\ugat
c\ “multe deficien]e ale societ\]ii rom=ne[ti, ale
administra]iei rom=ne[ti, se simt deplin `n modul `n
care func]ioneaz\ acest proces”.
Gazeta Rom=neasc\
28 EXTERNE
SUA elimin\ vizele,
dar nu [i pentru rom=ni
10 februarie 2012
Americanii ar putea
accelera eliminarea vizelor
pentru statele aliate
Statele Unite ale Americii ar putea accelera eliminarea vizelor pentru statele aliate. Cu toate c\
americanii nu `i consider\ deloc periculo[i pe rom=ni,
numai trei sferturi din cei care solicit\ viza pentru
SUA primesc un r\spuns favorabil. Totu[i, lucrurile
s-ar putea schimba, de anul acesta, dac\ Legislativul
american va aproba un proiect de Lege care presupune
eliminarea vizelor pentru cet\]enii ]\rilor aliate Statelor
Unite, inclusiv Rom=nia, care `ndeplinesc unele condi]ii
mult mai permisive.
Procesul de eliminare a
vizelor pentru cet\]enii ]\rilor
aliate Statelor Unite, printre care
[i Rom=nia, ar putea fi accelerat
dac\ Legislativul american
aprob\ un proiect de Lege `n
acest sens depus de patru membri ai Congresului, care consider\ c\ actualul sistem nu este eficient.
Practic, propunerea avansat\
vizeaz\ modificarea criteriilor de
admitere a ]\rilor aliate `n
Programul Visa Waiver. Proiectul se nume[te Actul de
Reform\ [i Securitate Sporit\ a
Programului Visa Waiver [i a fost
depus la data de 31 ianuarie.
“Reformarea Programului Visa
Waiver ne va `nt\ri securitatea
na]ional\ [i ne va consolida
rela]iile interna]ionale cu alia]i
importan]i, ai c\ror cet\]eni nu
pot c\l\tori f\r\ viz\ din cauza
unui sistem `nvechit”, au declarat
ini]iatorii proiectului.
Rom=nia, `nc\ departe
Cet\]enii celor 36 de ]\ri
incluse `n acest program pot
c\l\tori `n SUA f\r\ viz\ pentru o
perioad\ de 90 de zile. ~n
prezent, criteriul de admitere a
unei ]\ri `n program este rata de
refuz a cererilor de viz\ care nu
Viza pentru SUA
este greu de ob]inut
pentru cei mai
mul]i rom=ni
trebuie s\ dep\[easc\ trei procente. Proiectul de Lege privind
Visa Waiver presupune ridicarea
pragului maxim de respingere,
pentru eliminarea vizelor pentru
c\l\toriile de maximum 90 de
zile, de la 3% la 10%. Totu[i, nici
aceast\ form\ nu favorizeaz\, `n
prezent, Rom=nia. ~n 2011, rata
de respingere a fost de 22,4%,
dar, pe viitor, ar putea fi de ajutor, `n condi]iile `n care acest
indicator a fost `n sc\dere `n
ultimii ani. Rata de refuz a
Rom=niei este cea mai mare din
r=ndul ]\rilor UE care aspir\ la
Visa Waiver. Singurele ]\ri din
Uniunea European\ care nu sunt
incluse `n Visa Waiver au r\mas
Rom=nia, Bulgaria, Polonia [i
Cipru.
Diaconescu
salut\ ini]iativa
Ministrul de Externe apreciaz\ c\ propunerea ar putea ajuta
Rom=nia. Cristian Diaconescu
Rom=nii, respin[i
din cauza minciunilor
Principalele dou\ motive pentru respingerea solicit\rilor de viz\ formulate de rom=ni
sunt, `n ordinea ponderii, minciuna [i ascunderea adev\rului. Posibilitatea de a c\l\tori `n
Statele Unite ale Americii `n scop turistic, de
Rom=nii sper\ la libera circula]ie peste Ocean
consider\ c\ este foarte important s\ se dezbat\ `n Congres
acest program. “E momentul s\
se discute [i la nivelul
institu]iilor din domeniul securit\]ii na]ionale criteriile de
admitere `n program, care pot fi
reevaluate din punct de vedere
tehnic”, a explicat Diaconescu.
“Din p\cate, rata de respingere a
vizelor pentru rom=ni nu este
suficient de redus\, de[i, dac\ ne
lu\m dup\ perioada pe care
rom=nii o petrec `n SUA, dup\
modul `n care ei se `ncadreaz\ `n
munc\, putem spune c\ rom=nii
nu reprezint\ un risc semnificativ
pentru SUA”, a declarat Diaconescu.
Proiect sus]inut
de Obama
Proiectul beneficiaz\ de
sus]inerea pre[edintelui Barack
Obama, dar [i de cel al Camerei
de Comer] a SUA, Asocia]iei
afaceri, pentru studii sau emigrare continu\ s\
atrag\, `n fiecare an, din ce `n ce mai mul]i
rom=ni. O importan]\ capital\ `n acordarea
vizei o are identificarea tipului care corespunde cel mai bine scopului urm\rit pe
perioada [ederii, precum [i sinceritatea cu
care este declarat tipul de viz\ solicitat. Lu=nd
`n considerare c\ fiecare solicitare de viz\
implic\ o tax\ nerambursabil\ de 100 de
Americane de Turism. ~n
prezent, cet\]eni din 36 de state
particip\ la programul Visa
Waiver, care le permite s\
c\l\toreasc\ `n SUA f\r\ viz\, `n
calitate de vizitatori str\ini, pe o
durat\ de maxim 90 de zile.
Conform unui comunicat MAE,
ministrul de Externe, Cristian
Diaconescu, care s-a `nt=lnit,
miercuri, 1 februaruie, cu Eric
Stewart, pre[edintele Consiliului
de Afaceri SUA Rom=nia, a salutat introducerea, `n Congresul
SUA, la 31 ianuarie, a noului
proiect legislative de ajustare a
setului de criterii pentru accesul
`n programul Visa Waiver. El s-a
referit de asemenea, `n discu]iile
cu oficialul american, la
impactul negativ al men]inerii
regimului de vize pentru oamenii
de afaceri [i cet\]enii rom=ni la
c\l\toriile `n SUA asupra eforturilor de consolidare [i aprofundare a rela]iilor economice bilaterale.
dolari plus 11 dolari pentru aranjarea telefonic\ a `nt=lnirii cu ofi]erul consular, a min]i `n
leg\tur\ cu orice `n completarea formularelor
se poate dovedi o practic\ scump\ [i
nepl\cut\, dat fiind c\ toate respingerile sunt
`nregistrate cu tot cu motiva]ie. Respingerea
cererii de viz\ nu `mpiedic\, `ns\ o nou\ solicitare, dar poate influen]a negativ evaluarea
acesteia.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 29
Schengen: Finlanda
ne sprijin\, Olanda, nu
Aderarea Rom=niei la
Schengen depinde de
evolu]iile `nregistrate
Finlanda sprijin\ aderarea `n do- mului de Cooperare [i Verificare va admiterea `n Schengen `l constituie
u\ etape a Rom=niei la Schengen, fi pozitiv. ~n acest context, singurul opozi]ia Olandei, care solicit\ prodac\ urm\torul raport al Mecanis- impediment `n demersul pentru grese `n combaterea corup]iei.
Guvernul finlandez
sprijin\ varianta
ader\rii `n dou\
etape, `n acest an
De la aderarea Rom=niei la
Uniunea European\, `n ianuarie
2007, a fost instituit un Mecanism de Cooperare [i Verificare
(MCV), care prevede 6 obiective
de referin]\: independen]a [i
responsabilitatea sistemului judiciar, reforma sistemului judiciar,
reforma [i transparen]a sistemului judiciar, lupta `mpotriva
corup]iei la nivel `nalt, lupta
`mpotriva corup]iei din administra]ia local\ [i lupta `mpotriva
crimei organizate. De atunci,
anual, au fost publicate Rapoarte
ale Comisiei c\tre Parlamentul
European [i Consiliu privind progresele realizate de Rom=nia `n
cadrul MCV. Practic, `n func]ie
de aceste rapoarte se dicide, `n
present, aderarea Rom=niei la
Spa]iul Schengen.
Demersuri la Helsinki
~n cadrul `nt=lnirii pe care
ministrul de Externe, Cristian
Diaconescu, a avut-o cu ministrul
finlandez al Afacerilor Europene,
Alexander Stubb, acesta [i-a
exprimat sus]inerea ader\rii la
Schengen de c\tre Guvernul de la
Helsinki, care ar putea lua o
decizie `n acest sens la finele
lunii februarie. “Am avut o
`nt=lnire cu ministrul finlandez al
Afacerilor Europene, Alexander
Stubb. Am discutat [i pozi]ia
Finlandei privind aderarea la
Spa]iul Schengen. El a spus c\
Finlanda `n continuare va sus]ine
varianta franco-german\ cu primirea `n dou\ etape `n cursul acestui an, dar o decizie final\ se va
lua `n Guvernul finlandez la
sf=r[itul lunii februarie. Din perspectiva Ministerului finlandez al
Afacerilor Europene aceast\
solu]ie va fi promovat\”, a
declarat Cristian Diaconescu.
Raportul CE, nefavorabil
Comisia European\ va publica
`n februarie un raport despre progresele `nregistrate de cele dou\
]\ri. Conform surselor europene,
raportul va fi nefavorabil Bulgariei, situa]ie care ar afecta [i
[ansele Rom=niei de aderare la
Schengen, `ntruc=t grani]a de la
Giurgiu-Ruse ar fi considerat\
nesigur\.
Problema ader\rii la Schengen
nu a fost abordat\ la nivel oficial
`n timpul reuniunii informale a
mini[trilor de Interne din statele
UE, desf\[urat\ la Copenhaga,
dar problemele legate de raport au
fost dezv\luite cu aceast\ ocazie.
~ncep negocierile
directe cu Olanda
Ministrul de Externe consider\
c\ anul acesta se va lua o decizie
cu privire la aderarea Rom=niei la
Alexander Stubb, ministrul finlandez al Afacerilor Europene
Spa]iul Schengen: “estimarea mea
e c\ o decizie corespunz\toare se
va lua `n anul 2012”. ~n acest sens,
pentru ca decizia s\ fie una favorabil\
pentru
]ara
noastr\,
Diaconescu [i-a prezentat inten]ia
de a merge la Haga pentru a discuta cu omologii s\i [i cu parlamentarii olandezi despre aderarea la
Spa]iul Schengen, men]ion=nd c\,
din c=te [tie, exist\ disponibilitate
pentru g\sirea unei solu]ii.
Cristian Diaconescu spune c\,
din contactele anterioare cu
autorit\]ile olandeze, a `n]eles c\
exist\ disponibilitate pentru
g\sirea unei solu]ii at=t timp c=t se
v\d progresele interne ale Rom=niei.
“Olanda este o ]ar\ care cite[te
cu foarte mare scrupulozitate
raportul Comisiei Europene `n
ceea ce prive[te func]ionarea sistemului judiciar `n Rom=nia. Deci
nu numai o convingere retoric\
Schengen, provocarea anului 2012
Autorit\]ile de la Bucure[ti trebuie s\ `[i
intensifice eforturile pentru ca Olanda s\
renun]e la pozi]ia sa intransigent\ [i s\ nu-i
nedrept\]easc\ pe rom=ni. Odiseea integr\rii
Rom=niei [i Bulgariei `n spa]iul Schengen a
continuat `n 2011, cu declara]ii belicoase [i
contradictorii, cu lu\ri de pozi]ie, am=n\ri, certuri [i `mp\c\ri la nivel european. De[i
autorit\]ile de la Bucure[ti `[i f\ceau iluzii [i
promiteau, [i la final de 2010, integrarea pen-
tru anul 2011, abia anul acesta sunt ceva [anse
ca obiectivul s\ fie atins. `n 2011, s-ar fi putut
ajunge la o solu]ie de compromis, cu dou\
etape - o intrare par]ial\, la sf=r[it de
octombrie, [i o decizie ulterioar\, final\, `n
2012. “Din p\cate, pozi]ia intransigent\ a
Olandei a determinat situa]ia actual\, f\r\ nicio
perspectiv\ clar\ pentru momentul `n care s-ar
putea lua o decizie”, consider\ Leonard Orban,
ministrul Afacerilor Europene.
este necesar\, ci [i progrese
interne [i pe de alt\ parte demersuri c=t se poate de clare, pentru a
explica ireversibilitatea acestor
progrese”, a men]ionat Diaconescu.
Parlamentarii olandezi,
invita]i la Bucure[ti
Diaconescu precizeaz\ c\ 1012 parlamentari olandezi ar putea
veni, la r=ndul, lor `n Rom=nia.
“Am f\cut demersurile necesare
din zona parlamentar\, pentru
invitarea a peste 10-12 parlamentari olandezi `n Rom=nia, din
toate grupurile parlamentare,
pentru a avea o discu]ie c=t se
poate de aplicat\, nu numai cu
zona executiv\, ci [i cu zona
organiza]iilor neguvernamentale
[i voi continua s\ m\ implic `n
acest proiect, pentru c\-l consider
extrem de util”.
Gazeta Rom=neasc\
30 ACTUALITATE
Nu pl\te[ti taxele, nu mai
prime[ti ajutor social
10 februarie 2012
Dac\ cet\]enii `[i achit\
taxele `ntr-o perioad\
de cinci luni, reintr\ `n plat\
Peste 73.000 de beneficiari de ajutoare sociale nu
mai primesc, din aceast\ lun\, aloca]ia de sus]inere a
familiei, venitul minim garantat sau indemniza]ia pentru cre[terea copilului, din cauz\ c\ nu [i-au pl\tit
impozitele [i taxele locale. Ace[tia pot reintra `n plat\
[i vor primi [i drepturile din urm\ doar dac\ `[i achit\
obliga]iile locale `n urm\toarele cinci luni. Paradoxal,
cei mai s\raci dintre beneficiarii ajutoarelor sociale au
cele mai mici datorii la stat.
Primesc ajutoare
sociale doar cei
care sunt cu plata
impozitelor la zi
To]i cei care au restan]e la
plata impozitelor locale au ie[it
din plata ajutoarelor sociale din
data de 1 februarie. Ace[tia vor fi
repu[i `n drepturi `n momentul `n
care fac dovada pl\]ii taxelor. ~n
total, au fost suspendate ajutoarele sociale pentru 73.038 de
beneficiari.
Potrivit datelor centralizate de
Ministerul Muncii, Familiei [i
Potectiei Sociale (MMFPS), `n
total sunt `nregistra]i 715.536 de
beneficiari ai ajutoarelor acordate
de stat.
Dintre ace[tia, 10,21 la sut\ au
restan]e la plata impozitelor [i
taxelor locale. Jude]ele cu cei mai
mul]i restan]ieri sunt Mure[ (23,4
la sut\), Dolj (17,12 la sut\),
Bac\u (16,9 la sut\), S\laj (16,43
la sut\) [i Giurgiu (16,18 la sut\).
~n Capital\, 7,92 la sut\ dintre cei
care primeau ajutoare sociale nu
[i-au pl\tit impozitele, `n cazul
acestora plata presta]iilor sociale
urm=nd s\ fie suspendat\.
Potrivit MMFPS, aloca]ia de
sus]inere a familiei a fost suspendat\ `n cazul a 11,65 la sut\
dintre cei 347.469 de beneficiari,
adic\ 40.463 de restan]ieri.
Venitul minim garantat nu se
va mai acorda `n 10,84 la sut\ dintre cele 190.490 de cazuri `nregistrate, adic\ 20.654 de restan]ieri.
Indemniza]ia de cre[tere a
copilului se suspend\ pentru 6,71
la sut\ dintre cei 177.577 de beneficiari, adic\ 11.921 de restan]ieri.
Rom=nii s\raci `[i pl\tesc datoriile c\tre stat
locale. Excep]ie fac numai
cet\]enii care se afl\ `ntr-o situa]ie
financiar\ realmente dificil.
Facem aceste preciz\ri `ntruc=t
bilan]ul arat\ c\ 10,21 % din
totalul beneficiarilor `nregistreaza
restan]e. Restul de 89,7 % sunt cu
plata la zi”, potrivit MMPS.
Datorii e[alonate
Primarii pot ree[alona datoriile
unor persoane la impozitele
locale prin hot\r=ri ale Consiliului
Local, inclusiv pentru beneficiarilor de venit minim garantat,
aloca]ie de sus]inere a familiei,
indemniza]ie de cre[terea a
copilului. Oficialii Ministerului
Muncii cer `ns\ ca astfel de
ree[alon\ri s\ se fac\ numai `n
situa]iile cu adev\rat dificile.
“Ministerul Muncii nu `ncurajeaz\ prim\riile s\ stabileasc\ noi
termene pentru plata impozitelor
Cei mai s\raci rom=ni
au cele mai mici datorii
Acela[i bilan] arat\ c\ cele mai
vulnerabile categorii -cet\]enii
care primesc aloca]ie de sus]inere
a familiei [i venit minim garantat`nregistreaz\ cele mai mici
restan]e. Beneficiarii de indemniza]ie de cre[tere a copilului,
care au venituri net mai mari, au
datorii vechi si de 10 ani de zile.
Iat\ c=teva exemple din
situa]ia `ntocmit\ de Agentia
Na]ional\ de Pl\]i [i Inspec]ie
Ajutoarele, acordate
dup\ reguli noi
Guvernul a aprobat proiectul de
hot\r=re pentru modificarea prevederilor privind venitul minim garantat,
acordarea indemniza]iei lunare pentru cre[terea copilului [i aloca]iei
pentru sus]inerea familiei.
Se simplific\ procedura de acordare a ajutoarelor sociale [i r\m=ne o
singur\ list\ de bunuri care exclude
accesul la ajutoare. Beneficiarii sunt
Social\: ~n sectorul 6 din Capital\,
un beneficiar care are un drept de
2.578 ron pe lun\, pentru indemniza]ia de cre[tere a copilului, are
o datorie de 3.796 ron;
~n sectorul 2 din Capital\, un
beneficiar care primeste 3.400 ron,
indemniza]ie de cre[tere a copilului, are o datorie de 25 561 ron.
~n jude]ul Tulcea, un beneficiar
de aloca]ie de sus]inere a familiei,
care primeste 120 ron de lei pe
luna\ are o datorie de 92 de ron.
“Presta]iile sociale sunt pl\tite
`n baza principiului solidarit\]ii,
din taxele [i impozitele celor care
muncesc [i, astfel, asigur\
func]ionarea institu]iilor statului.
Ministerul Muncii are obliga]ia s\
trimita banii c\tre cei care nu `[i
pot asigura nevoile primare, cum
ar fi hrana, [i nu c\tre proprietarii
de ma[ini de lux”, mai declar\ oficialii MMPS.
obliga]i s\-[i pl\teasc\ impozitele
locale, respectiv impozitul pe imobile, terenuri [i autoturisme.
Persoanele care au obiecte de art\,
bijuterii [i metalele pre]ioase de
peste 100 de grame, bl\nuri, obiecte
de cristal [i por]elan de mare valoare
sau obiecte de colec]ie nu pot primi
presta]ii sociale.
Cei c\rora li se suspend\ ajutoarele sociale pe motiv c\ nu-[i
pl\tesc impozitele nu mai pot fi
obliga]i s\ munceasc\ `n folosul
comunit\]ii.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
MUNC| 31
Rom=nia, a doua surs\ de angaja]i
competen]i din Europa
Angajatorii europeni `[i `ndreapt\ aten]ia c\tre
Europa de Est pentru a identifica for]\ de munc\
necesar\, iar Rom=nia a fost nominalizat\ drept principala surs\ de personal talentat din Europa, dup\
Polonia, arat\ un studiu.
Lupta global\ pentru
talente este
un fenomen real
Cele mai importante surse de
for]\ de munc\ competent\ se
reg\seasc `n Europa de Est,
Polonia (12%) e principala surs\
de personal talentat din Europa,
urmat\ de Rom=nia (8%), potrivit
unui studiu realizat de firma de
recrutare ManpowerGroup. Conform studiului, alte ]\ri din care
angajatorii europeni recruteaz\
personal sunt Germania (7%),
Italia (5%) [i Rusia (5%). “Tot
mai multe semnale [i statistici distincte confirm\ faptul c\ lupta
global\ pentru talente este un
fenomen real, iar amploarea sa
continu\ s\ creasc\”, spune
Valentin Petrof, Country Manager
al ManpowerGroup Rom=nia.
Studiul mai arat\ c\ 56% dintre
angajatorii care privesc dincolo
de pia]a local\ `n c\utarea de personal talentat afirm\ c\ nu
`nt=mpin\ nici un obstacol `n
demararea proceselor de recrutare. “Pe fondul globaliz\rii [i
al factorilor demografici, economici [i politici care se
influen]eaz\ reciproc, devine din
ce `n ce mai clar c\ solu]ia la actualul deficit de talente va rezulta
din conlucrarea agen]ilor economici (ca angajatori) cu organismele guvernanentale locale [i
organiza]iile
interna]ionale”,
adaug\ Petrof. Cel mai frecvent
obstacol `n recrutarea de personal
din afara grani]elor este reprezentat de barierele lingvistice, dat
fiind faptul c\ unu din [ase angajatori au aceast\ problem\, se
arat\ `n studiu. ~ngrijorarea
privind impactul migr\rii asupra
disponibilit\]ii for]ei de munc\
locale este cea mai intensificat\ `n
Bulgaria (73%), Grecia (72%) [i
Turcia (64%).
Alte ]\ri `n care angajatorii
raporteaz\ un nivel peste medie al
temerilor `n acest sens includ
Rom=nia (56%), Italia (55%),
Irlanda (53%) [i Slovenia (53%).
Cel mai mare ajutor
de [omaj, c=t salariul
[efului statului
Un rom=n `ncaseaz\ `n fiecare lun\ o
indemniza]ie de [omaj de 5.120 lei,
aproape c=t salariul Pre[edintelui
Rom=niei, potrivit datelor furnizate de
Agen]ia Na]ional\ pentru Ocuparea For]ei
de Munc\ (ANOFM). Cel mai mare ajutor
de [omaj din Rom=nia `i revine unui fost
manager din domeniul Lucr\ri de instala]ii
sanitare, `nc\lzire [i aer condi]ionat. Ca s\
primeasc\ o sum\ at=t de mare din partea
statului, fostul director avea `nainte de
intrarea `n [omaj un salariu de minim
12.000 de euro lunar. Potrivit propriilor
declara]ii, Traian B\sescu prime[te `n
prezent un salariu de 5.400 lei lunar.
Al doilea cel mai mare ajutor de [omaj
Totodat\, angajatorii sunt cel
pu]in `ngrijiora]i de epuizarea
resurselor talentate ca rezultat al
migra]iei `n Elve]ia (11%), Belgia
(12%) [i Olanda (14%). La studiu
au participat peste 25.000 de
angajatori din 39 de ]\ri [i teritorii
la nivel global.
Rela]iile dintre angaja]i,
tot mai tensionate
Nemul]umirile angaja]ilor au crescut ca efect al crizei economice, iar rela]iile `ntre angaja]i devin tot mai tensionate, arat\ un
studiu. Rela]iile la locul de munc\ au devenit mai formale at=t
`ntre [efi [i angaja]i, dar [i `ntre salaria]i, predomin=nd sentimentul de concuren]\ [i nu de cooperare, potrivit rezultatelor unui
studiu realizat de Blocul Na]ional Sindical (BNS). Conform
studiului, ponderea rela]iilor amicale `ntre [efi [i angaja]i s-a
redus de la 23% `n 2010 la 17% `n 2011. ~n acela[i timp, ponderea
rela]iilor amicale `ntre angaja]i a sc\zut de la 71% `n 2010 la 64%
`n 2011. Studiul mai arat\ c\ 55% dintre angaja]i sunt nemul]umi]i
de salariu [i consider\ c\ acesta nu reflect\ munca depus\.
la nivel na]ional `i revine unui fost director de v=nz\ri care a activat `n domeniul
comercializ\rii de fructe [i legume. `n
momentul pierderii jobului, acesta c=[tiga
cel pu]in 10.000 de euro lunar, din
moment ce indemniza]ia de [omaj i-a fost
calculat\ la 4.580 lei.
Un alt rom=n care a trecut direct de la
un salariu fabulos la ajutorul de [omaj
(pentru care este invidiat de restul [omerilor) este directorul general al unei societ\]i comerciale din domeniul comer]ului
cu am\nuntul. Acesta `ncaseaz\ o indemniza]ie de peste 4.000 de lei lunar de la
for]ele de munc\.
Potrivit legisla]iei `n vigoare, indemniza]ia de [omaj se calculeaz\ astfel: se
acord\ 75% din valoarea indicatorului
social de referin]\ (500 de lei `n prezent),
la care se adaug\ `ntre 3 [i 10% din media
salariului brut pe ultimele 12 luni, `n
func]ie de stagiul de cotizare.
Cele mai mari 5 indemniza]ii
de [omaj din Rom=nia
5.121 RON - func]ia: manager - domeniu:
Lucr\ri de instala]ii sanitare, de `nc\lzire [i de aer
condi]ionat;
4.580 RON - func]ia: director de v=nz\ri domeniu: Comer] cu am\nuntul al fructelor [i
legumelor proaspete, `n magazine specializate;
4.057 RON - func]ia: director general societate comercial\ - domeniu: Comer] cu am\nuntul
efectuat `n afara magazinelor, standurilor,
chio[curilor [i pie]elor;
3.909 RON - func]ia: director general
adjunct societate comercial\ - domeniu:
Fabricarea motoarelor, generatoarelor [i transformatoarelor electrice;
2.043 RON- func]ia: administrator - domeniu: Metalurgia aluminiului.
Gazeta Rom=neasc\
32 MUNC|
Peste 16.000 de locuri
de munc\ peste hotare
10 februarie 2012
Nou\ domenii de activitate
con]in joburi vacante,
disponibile `n 37 de ]\ri diferite
Slujbele sunt scoase la concurs pe portalul Tjobs.ro.
Dac\ Grecia propune cele mai bune posturi spre ocupare, rom=nii aplic\ `n special pentru Marea Britanie.
Portalul Tjobs.ro con]ine, la
`nceputul lunii februarie 2012,
aproximativ 16.550 de locuri de
munc\ `n str\in\tate. Nou\
domenii de activitate con]in joburi
vacante, disponibile `n 37 de ]\ri
diferite. “Perioada recrut\rilor
pentru joburile disponibile a
`nceput intens, `ntruc=t angajatorii
str\ini sunt realmente interesa]i de
muncitorii rom=ni”, a precizat
Sonia Dan, coordinator PR al
paginii electronice. Agen]iile de
recrutare propun `n primul r=nd
contracte de munc\ sezoniere,
reprezent=nd 55,07 % din oferta
total\. Ofertele pentru speciali[tii
[i meseria[ii califica]i reprezint\
19,23 %, iar propunerile de joburi
necalificate 25,70 %.
Personalul `n hoteluri,
la mare c\utare
Astfel, conform “Top 10 departamente cu oferte imediate de
angajare” din 05.01.2012, din
28.01.2012, cele mai multe oferte
se concentreaz\ pe departamentele “hoteluri / turism” (5.901
pozi]ii vacante), “vase de
croaziera” (2.063 pozi?ii vacante),
“personal medical [i sanitar”
(1.491 pozi]ii vacante).
Marea Britanie
r\m=ne `n continuare
cea mai interesant\
]ar\ pentru
muncitorii rom=ni
Grecia, cele mai multe
oferte
~n ceea ce prive[te ]\rile `n
care se poate pleca la munc\
imediat, Grecia a
devansat Marea Britanie cu
cele 4.411 de joburi vacante,
respectiv 27,75 % din oferta
total\ . “Top 10 ]\ri cu oferte
imediate de angajare” din
28.01.2012 prezint\ [i `n rest
modific\ri importante fa]\ de
luna precedent\: Marea Britanie
(cu 2.860 pozi]ii vacante),
Germania (cu 2.355 pozi]ii
vacante), S.U.A. (cu 623 pozi]ii
vacante), Fran]a (cu 592 pozi]ii
vacante), vase de croazier\ (cu
570 pozi]ii vacante), Italia (cu
456 pozi]ii vacante), Austria (cu
348 pozi]ii vacante), Emiratele
Arabe Unite (cu 333 pozi]ii
vacante) [i Spania (cu 320 pozi]ii
vacante).
Francezii angajeaz\
tehnicieni IT din Rom=nia
Agen]ia Na]ional\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\
(ANOFM) a anun]at c\ organizeaz\ o selec]ie pentru ocuparea a
zece posturi de dezvoltatori WEB PHP [i zece de dezvoltatori
Java la un angajator `n Fran]a.
Solicitan]ii trebuie s\ aib\ v=rsta cuprins\ `ntre 28-35 de ani,
cuno[tinte bune [i foarte bune de limba francez\ [i o experien]\
profesional\ de 4-5 ani.
Angajarea se face pe durata nedeterminat\, cu o perioad\ de
prob\ de dou\ luni, care poate fi prelungit\ cu `nc\ dou\ luni.
Salariul oferit este de 25.000-35.000 euro brut pe an, iar timpul de lucru este de 39 de ore pe s\pt\m=n\.
Persoanele interesate trebuie sa trimit\ CV-urile la adresa de
email [email protected], p=n\ pe data de 15 februarie 2012. Detalii
suplimentare se pot ob]ine [i la num\rul de telefon 021/311.07.73.
Locuri de munc\
[i `n afara Europei
Rom=nii, atra[i
de Marea Britanie
Contractele de munc\ `n ]\rile
europene reprezint\ 85,11 % din
totalul ofertelor de angajare.
Reparti]ia continu\ mai apoi dup\
cum urmeaz\:
Continentul american (4,86 %,
respectiv 773 de joburi vacante `n
S.U.A., Canada, Insulele Caraibe); Orientul Mijlociu (3,79
%, respectiv 603 de joburi
vacante `n Dubai, Abu Dhabi,
Arabia Saudit\, Qatar, Afganistan, Kuweit); Vasele de
croazier\ (3,59 %, respectiv 570
de joburi vacante); Asia [i
Oceania (2,21 %, respectiv 351
de joburi vacante `n Turcia,
Rusia, China); Africa (0,44 %,
respectiv 70 de joburi vacante `n
Africa de Sud).
~ntr-un top 10 al ]\rilor pentru
ale c\ror oferte de angajare s-au
trimis CV-uri, `n aceea[i perioad\
29.12.2011 - 28.01.2012, Marea
Britanie r\m=ne `n continuare cea
mai interesant\ ]ar\ pe portalul
Tjobs.ro, `ns\ urmat\ foarte de
aproape de Germania. 20,86 %
dintre aplic\rile online au vizat
joburile vacante `n regiunile
Anglia, }ara Galilor [i Sco]ia
(respectiv 11.843 aplic\ri), `n timp
ce alte 18,41 % de CV-uri au vizat
ofertele din Germania (respectiv
10.451 aplic\ri). Au urmat apoi
Fran]a
(4.487
aplic\ri),
Danemarca (3.879 aplic\ri) [i
Italia (3.350 aplic\ri). Se remarc\
cre[teri semnificative ale interesului vizavi de munca `n str\in\tate.
Germania are nevoie acut\ de speciali[ti
Deficitul de angaja]i califica]i din anumite sectoare ale
economiei germane s-a `nr\ut\]it anul trecut, potrivit
reprezentan]ilor agen]iei pentru for]a de munc\ de la Berlin, cita]i
de Reuters. Deficitul de ingineri, medici [i lucr\tori califica]i `n
domeniul serviciilor de s\n\tate s-a intensificat, `n timp ce exper]ii
`n IT au fost ad\uga]i pe list\, a declarat pentru Reuters un purt\tor
de cuv=nt al institu]iei. “De la ultima analiz\ din 2011, deficitul sa `nr\ut\]it pentru ocupa]iile deja afectate”, a declarat oficialul,
ad\ug=nd c\ num\rul meseriilor vizate a crescut. Un raport al
agen]iei arat\ c\ angajatorii caut\ insistent anumite specializ\ari `n
inginerie, precum [i exper]i IT [i dezvoltatori software. ~n medie,
un post neocupat din Germania r\m=ne acum vacant 68 de zile
p=n\ la g\sirea unui angajat, fa]\ de 58 de zile cu doi ani `n urm\,
arat\ raportul. ~n zonele cele mai afectate de deficitul de lucr\tori
califica]i, perioada de neocupare a posturilor se poate `ntinde p=n\
la 3-5 luni.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
EXTERNE 33
Bursierii moldoveni
r\m=n `n Rom=nia
Majoritatea moldovenilor
vin s\ studiezepeste Prut
[i aleg s\ r\m=n\
Bursele oferite de statul rom=n studen]ilor
moldoveni reprezint\ porti]a de emigrare pentru cei
mai mul]i dintre ace[tia. Majoritatea fo[tilor bursieri
din Republica Moldova, aproape dou\ treimi, r\m=n
`n Rom=nia, al]i 21% pleac\ `n alte ]\ri [i doar 17%
din tineri revin acas\. ~ncep=nd cu anul 1990 [i p=n\
`n prezent, num\rul tinerilor moldoveni admi[i la
studii `n Rom=nia a crescut constant. Din 2009,
num\rul burselor oferite de statul rom=n s-a dublat,
ajung=nd la aproape 2.500.
Cei mai mul]i dintre
bursieri consider\
c\ `n ]ara noastr\
au mai multe [anse
Doar unul din cinci bursieri
moldoveni se mai `ntorc `n
Republica Moldova.
Fo[tii bursieri explic\ `n
cadrul cercet\rii “Bune inten]ii [i
co[mar birocratic. Paradoxul
burselor acordate de statul rom=n
studen]ilor moldoveni” c\ nu se
mai `ntorc acas\ pentru c\ nu-[i
g\sesc un loc de munc\ pe
m\sura preg\tirii lor.
“Am
absolvit Facultatea de Psihologie
[i [tiin]e ale Educa]iei de la
Universitatea “Alexandru Ioan
Cuza” din Ia[i. C=nd am revenit
acas\, singurul loc de munc\ ce
mi se oferea era profesor de liceu,
cu un salariu ce abia dep\[ea
1.000 de lei (n.r. - circa 300
euro). Aveam toate [ansele s\ mor
de foame. Am plecat `n Spania.
~ngrijesc de o b\tr=n\ pentru 900
de euro pe lun\. Pentru ce am mai
pierdut timpul cu studiile?”, se
`ntreab\ Eleonora Tuchilatu din
Str\[eni.
Nadejdei Pl\cint\ din Cimi[lia
este una dintre studen]ii etnici
rom=ni cu merite deosebite, `n
anul 2011. Ea a absolvit la Ia[i
Facultatea de Limbi Str\ine [i
Facultatea
de
Rela]ii
Interna]ionale [i Studii Europene
la Bucure[ti.
T=n\ra a depus dosare la
c=teva institu]ii din Chi[in\u [i
sper\ s\ fie angajat\. “Mi-ar
pl\cea s\ activez `n Moldova.
De[i la `nceput eram cam speriat\
de posibilit\]ile de angajare de
aici, acum mi-am dat seama c\
sunt [i aici oferte tentante. S\
vedem ce rezultate vor fi”, spune
optimist\ Nadejda.
Loretta Handrabura, ministrul
adjunct al Educa]iei de la
Chi[in\u, sus]ine c\ fo[tii bursieri
ai statului rom=n au [anse mari
s\-[i g\seasc\ un loc de munc\
onorabil acas\.
“Jum\tate din cabinetul de
mini[tri de ast\zi sunt absolven]i
ai institu]iilor din Rom=nia. [i `n
mediul academic cunosc foarte
mult\ lume format\ la universit\]ile de peste Prut”, spune
Loretta Handrabura care, la fel, a
f\cut studii `n Rom=nia.
Mul]i bursieri, pu]ine
diplome
Autorii studiului “Bune
inten]ii [i co[mar birocratic.
Paradoxul burselor acordate de
statul rom=n studen]ilor moldoveni” atrag aten]ia c\ doar 56%
din tinerii care accept\ bursa
ajung s\ primeasc\ diplome de
studii.
Medicina,
[tiin]ele
Agricole, Teologia [i [tiin]ele
Exacte sunt facult\]ile cu cel mai
mic num\r de persoane care
ajung la final - `ntre 20% [i 25%.
Nici Ministerul Educa]iei din
Tinerii basarabeni vor s\ se realizeze `n Rom=nia
Rom=nia [i nici cel din Republica
Moldova nu au o statistic\ care s\
arate parcursul bursierilor statului rom=n. “Membrii Asocia]iilor
studen]ilor moldoveni care studiaz\ `n Rom=nia au depus mai
multe demersuri la Ministerul
Educa]iei de la Bucure[ti pentru
a-i convinge s\ introduc\ un sistem prin care s\ monitorizeze ce
se `nt=mpl\ cu ace[ti absolven]i,
dar nu au avut niciun ecou”,
men]ioneaz\ autorii studiului.
Loretta Handrabura, ministru
adjunct al Educa]iei de la
Chi[in\u, sus]ine c\ partea
moldoveneasc\ nu are o statistic\, deoarece Bucure[tiul este cel
care gestioneaz\ acest aspect.
“Procesul de admitere se consum\ `n cadrul Ministerului
Educa]iei de la Bucure[ti. Mul]i
se duc `n afara acordurilor [i protocoalelor `ncheiate `ntre cele
Rom=nia, poarta c\tre Europa
Integrarea `n Europa a celor 3,5 milioane de locuitori ai
Republicii Moldova a `nceput `ncet, dar sigur, `nc\ de acum doi
ani, cu pa[apoarte pe care scrie Rom=nia. Ca s\ scape de s\r\cia
lucie [i s\ fac\ bani `n Vest, ca s\ `nve]e, s\-[i re`ntregeasc\ familia sau pur [i simplu din m=ndria de a se numi rom=ni cu acte,
aproximativ 23.000 de moldoveni [i ucraineni cu str\mo[i din
fosta Basarabie au devenit anul trecut cet\]eni ai Rom=niei.
dou\ state, adic\ pe cont propriu”, a expplicat Handrabura.
Nu exist\ statistici oficiale
~n ceea ce prive[te procentul
celor care termin\ o facultate,
Ecaterina Andronescu, ex-ministru al Educa]iei, `n prezent rector al Politehnicii din Bucure[ti,
sus]ine c\ [i `n Rom=nia procentul de absolvire este relativ mic,
variind `ntre 40% [i 75%, `n
func]ie de specializ\ri.
Ecaterina Andronescu are
totu[i o justificare pentru studen]ii moldoveni: “Exist\ ni[te
diferen]e `ntre `nv\]\m=ntul liceal
din Republica Moldova [i cel din
Rom=nia. ~n acela[i timp, niciodat\ nu s-a f\cut un studiu cu ce
medii vin cei mai mul]i absolven]i de licee din Moldova. Dac\
unii au acas\ note slabe, aici nu
ne putem a[tepta s\ ob]in\ rezultate mari”. Iar Leonid Bujor, fostul ministru al Educa]iei de la
Chi[in\u, actualmente consilierul
premierului moldovean Vlad
Filat, consider\ c\ num\rul at=t
de mare al nereu[itelor poate fi
explicat prin faptul c\ `n ultimii
ani partea rom=n\ a admis tineri
cu medii de la Bacalaureat u[or
umflate. “Nu e exclus c\ s-au dus
nu tocmai cei mai buni absolven]i”, adaug\ acesta.
Gazeta Rom=neasc\
34 SPORT
Cristi Chivu, aproape de un
transfer la Bayern München
10 februarie 2012
Presa din Italia
sus]ine c\ AC Milan
[i Napoli `l
vor pe Chivu
Funda[ul Cristian Chivu, care are contract cu
Internazionale Milano pân\ în var\, ar fi aproape de
a ajunge la gruparea Bayern München, sus]ine interistaweb.it, citând surse din Germania. Aflat la final de
contract cu Inter, rom=nul Cristian Chivu `[i caut\
echip\, dup\ ce [efii grup\rii italiene au l\sat s\ se
`n]eleag\ c\ nu vor s\-i mai re`nnoiasc\ contractul.
Fotbalistul rom=n Cristian
Chivu ar putea evolua din sezonul
viitor la forma]ia german\ FC
Bayern München.
Conform presei germane, ultima echip\ interesat\ de serviciile
lui Cristian Chivu ar fi FC Bayern
München, care i-ar fi f\cut deja o
ofert\.
Italienii de la interistaweb.it
anun]\ c\ rom=nul ar putea ajunge
`n Germania la finalul sezonului.
“Cristian Chivu este pe final de
contract la Inter [i `nc\ nu s-a vorbit de prelungire. Voci din
Germania spun c\ rom=nul este
aproape de Bayern München.
Clubul german are nevoie de un
funda[ [i juc\torul de 31 de ani ar
fi potrivit. Contractul rom=nului
care joac\ la Inter din 2008 expir\
la var\ [i `n aceast\ perioad\
Chivu ar putea fi transferat `n
Germania gratis”, scriu italienii.
~n schimb, presa din Italia
sus]ine c\ pe urmele ap\r\torului
rom=n e AC Milan [i Napoli.
Cristi Chivu (31 de ani) joac\
la Inter din 2007, c=nd a fost adus
cu 16 milioane de euro de la AS
Roma.
Inter `i ofer\ un salariu
mai mic
Inter Milano este gata s\-i prelungeasc\ `n]elegerea lui Cristi
Chivu, dar fotbalistul rom=n trebuie s\ `ndeplineasc\ dou\
condi]ii: s\ vin\ f\r\ fra]ii Victor [i
Ioan Becali la negoceri [i s\ acepte
o reducere substan]ial\ a salariului. Un jurnalist italian apropiat de
Inter Milano a dezv\luit detaliile
financiare ale contractului pe care
Inter i-l va propune lui Chivu.
“Politica lui Inter este de a
reduce salariile. Deja s-a renun]at
la Eto’o [i Motta, juc\tori cu
salarii uria[e, iar `n var\ va fi
cedat, mai mult ca sigur, [i
Sneijder. Apoi, lui Cordoba nu-i
va mai fi prelungit contractul, iar
Samuel va semna o prelungire a
contractului pe un salariu mai mic.
Aceea[i propunere urmeaz\ s\-i
fie f\cut\ [i lui Chivu”, a dezv\luit
ziaristul din Peninsul\.
“Lui Chivu `i va fi oferit un
contract pe doi ani, cu un salariu
anual de 2 milioane de euro pe
sezon. Noul contract va avea [i o
op]iune pentru un al treilea an, pe
un salariu [i mai mic”, a continuat
acesta, care a precizat c\ salariul
real al lui Chivu `n acest moment
este de 3,5 milioane de euro pe an:
“Chivu c=[tiga doar 3,5 milioane
de euro pe sezon. E drept c\ salariul sau, cu taxe cu tot, o duce pe
Inter la peste 5 milioane de euro
pl\tite anuale pentru el”.
Chivu, pe lista Interului
pentru Champions League
Cristi Chivu a fost trecut de
Inter Milano pe lista UEFA pentru
Champions League. Inter Milano
s-a calificat `n “optimile” Ligii
Campionilor, faz\ unde se va
Destina]ia juc\torului rom=n, `nc\ sub semnul `ntreb\rii
duela cu Olympique Marseille.
Primul meci va avea loc pe 22 februarie, pe “Stade Velodrome”.
Brazilianul Juan
`i ia locul la Inter
Echipa italian\ Inter Milano l-a
transferat de la Internacional Porto
Alegre pe t=n\rul funda[ brazilian
Juan, care ar urma s\-i ia locul `n
Torje a dat primul
gol `n Serie A
Fostul mijloca[ al lui
Dinamo, Gabriel Torje, a
reu[it s\ sparg\ ghea]a
pentru Udinese. Interna]ionalul român a
înscris primul gol în
Seria A, în meciul din
deplasare cu Fiorentina. Golul n-a fost îns\
cu noroc pentru forma]ia
sa, care a pierdut meciul
cu 3-2. Interna]ionalul ro-
echip\ lui Cristi Chivu, a c\rui
contract expir\ `n aceast\ var\.
Interna]ionalul brazilian de
tineret este funda[ central, dar
poate evolua [i pe postul de funda[
st=nga, pozi]ii pe care era obi[nuit
s\ evolueze [i Cristi Chivu.
De[i ini]ial se zvonea c\ Juan
va fi `mprumutat la Novara pentru
a prinde experien]\, Inter a decis
s\-l p\streze `n lot pe sud-americanul de 20 de ani.
mân a punctat cu dou\ minute înainte de final, când
scorul era deja 3-1 pentru Fiorentina. „Messi de
România“ a primit o pas\ excelent\ de la Di Natale
[i l-a învins f\r\ emo]ii pe Boruc. Udinese a for]at
egalarea în ultimele secven]e ale partidei, dar n-a
mai înscris, astfel c\ Fiorentina s-a impus cu 3-2.
“Am fost pu]in obosi]i, dar [i v=ntul ne-a afectat `n
acest meci. Dac\ reu[eam s\ `nscriem la ocaziile
avute poate c=[tigam. Din p\cate n-am reu[it asta
azi ( duminic\, 5 februarie-n.r.). Au fost prea multe
gre[eli personale, ne-au afectat jocul cu Fiorentina.
Rezultatul rivalelor noastre? Acum vorbim doar
despre noi [i ne analiz\m erorile `n vederea meciului cu AC Milan”, a declarat Torje dup\ meciul cu
Fiorentina. Torje a juns în Serie A, la Udinese, în
vara anului trecut, în schimbul sumei de 5 milioane
de euro achitat\ clubului Dinamo.
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
SPORT 35
Na]ionala Rom=niei,
de zece ani `n deriv\
~n ultimii ani,
reprezentativa Rom=niei
a devenit tot mai slab\
~n ultimii 20 de ani, na]ionala de fotbal a Rom=niei
a devenit din ce `n ce mai slab\. Dac\ `n 1994, la
Campionatul Mondial din Statele Unite ale Americii,
“tricolorii” aveau ]eluri `nalte - c=[tigarea trofeului, `n
prezent, obiectivul este unul modest aproape jalnic calificarea la Campionatul Mondial din 2014 din
Brazilia, dup\ [ase turnee finale ratate.
Pi]urc\ `ncearc\ reconstruc]ia
na]ionalei, iar mul]i dintre juc\torii
selec]iona]i sunt nume foarte pu]in
cunoscute chiar [i `n Liga I. La fel
de anonimi precum “tricolorii”
sunt [i adversarele din stagiul de
preg\tire organizat de Federa]ia
Rom=n\ de Fotbal, `n Antalya.
Este vorba despre Krivbas, care
este pe locul al cincilea `n campionatul Ucrainei, [i reprezentativa
Turkmenistanului, ocupanta locului 176 `n clasamentul FIFA.
Imaginea na]ionalei a atins un
minim istoric. Dac\ d\m timpul
`napoi, ne aducem aminte de “genera]ia de aur”, care era gata
oric=nd s\ `[i surclaseze adversarul. Juca de la egal la egal cu
marile for]e, iar juc\torii nu erau
inhiba]i de niciun nume. Na]ionala
lui Pi]urc\ nu mai impresioneaz\
pe nimeni.
Obiectiv ru[inos
Rom=nia a c=[tigat cele dou\
amicale din Turcia, iar Victor
Pi]urc\ este foarte mul]umit de elevii lui. “Dou\ meciuri, dou\ victorii - obiectiv `ndeplinit! A fost un
turneu reu[it, sper s\ ne calific\m
la CM 2014”, spune Pi]urc\. Cu
alte cuvinte, `n ziua de azi, obiectiv
`ndeplinit
pentru
na]ionala
Rom=niei `nseamn\ a c=[tiga dou\
meciuri `mpotriva unor echipe
~n 1994, b\team
Columbia [i
Argentina, `n 2012,
Turkmenistan
[i Krivbas
care nu valoreaz\ nimic [i a spera
la calificare. ~n preliminarii pentru
CM 2014, “tricolorii” urmeaz\ s\
joace cu Olanda, Turcia, Ungaria,
Estonia [i Andorra.
Amicale cu Turkmenistan
[i Krivbas
Rom=nia a `nvins cu 4-0
reprezentativa Turkmenistanului
`n primul meci al na]ionalei din
anul 2012. Adversarul a fost unul
mai mult dec=t modest, ocupant al
locului 176 `n clasamentul FIFA.
Rom=nia a `nvins [i `n al doilea
meci de preg\tire din aceast\ iarn\,
trec=nd cu scorul de 2-1 de
ucrainenii de la Krivbas, echip\ ce
se afl\ pe pozi]ia a cinciea `n liga
ucrainean\.
“Genera]ia de aur”
a scris istoria
Echipa na]ional\ a Rom=niei a
revenit `n prim-plan `n 1990, `n
Italia, unde Rom=nia revenea la un
Mondial dup\ 20 de ani. Din
echipa condus\ de Emeric Ienei
f\ceau parte Gheorghe Hagi,
Florin R\ducioiu, Ilie Dumitrescu,
Marius L\c\tu[, Gavril Balint,
Gic\ Popescu, Dan Petrescu,
Dorinel Munteanu, Florin Prunea,
Miodrag
Belodedici,
Ionu]
Lupescu. Atunci, Rom=nia s-a
oprit `n optimi. Dup\ ratarea calific\rii la Euro 1992, Rom=nia a fost
aproape s\ rateze [i accesul la
Mondialul din 1994. La jum\tatea
preliminariilor a fost adus, `ns\,
Anghel Iord\nescu [i cu trei victorii din tot at=tea meciuri,
Rom=nia avea s\ mearg\ la turneul
final din SUA, unde a fost stabilit\
cea mai mare performan]\. `n
1996, Rom=nia a revenit [i la
Campionatul European, `n Anglia,
unde a pierdut toate meciurile din
grup\. A treia prezen]\ consecutiv\
la Campionatul Mondial a fost
consemnat\ `n Fran]a 1998, unde
Rom=nia a ajuns p=n\ `n optimi.
Ultimul turneu final al “genera]iei
de aur” a fost Euro 2000, `n
Olanda [i Belgia. Dintr-o grup\
imposibil\, cu Germania, Portu-
galia [i Anglia, Rom=nia ob]inea
calificarea. Adversar `n sferturile
de final\ a fost Italia, iar “tricolorii” pierdeau cu 2-0.
Am ratat [ase
turnee finale
Dup\ retragerea “genera]iei de
aur”, urm\toarea perioad\ nu a mai
adus calific\ri pentru Rom=nia,
care a ratat prezen]a la Mondialul
asiatic din 2002, iar apoi a `ncheiat
`n afara locurilor calificante pentru
Euro 2004 [i Mondialul german
din 2006. Euro 2008 `nseamn\ un
nou insucces. Campania pentru
CM 2010 din Africa de Sud a
`nceput dezastruos [i s-a `ncheiat
cu demiterea lui Victor Pi]urc\,
locul s\u fiind luat de R\zvan
Lucescu. Ulterior, `n 2011,
Rom=nia avea s\ piard\ dou\
meciuri amicale, cu Brazilia [i
Paraguay, iar Victor Pi]urc\ revenea la echipa na]ional\ `n locul
celui care `l `nlocuia `n urm\ cu doi
ani. Euro 2012 din Polonia [i
Ucraina este, de asemenea, un
turneu final la care Rom=nia nu va
Hagi: “~n ‘94, eram convin[i c\ vom c=[tiga Mondialul”
Dup\ 18 ani de la atingerea celei mai mari
performan]e fotbalistice, c\pitanul “genera]iei
de aur”, Gic\ Hagi, a m\rtusit c\ juc\torii
antrena]i de Anghel Iord\nescu au plecat la
turneul final din SUA cu g=ndul la final\.
Aveau `ncredere `n ei, `n echip\ [i nu `i complexa niciun adversar. La acea vreme, Hagi era
cel mai bun din lume, dar a dat cu piciorul la
“Balonul de Aur”, pentru c\ “nu era argentin-
ian sau italian [i nu a jucat semifinala”, dup\
cum a spus `nsu[i “regele”. La v=rsta de 47 de
ani, Hagi este convins c\ `n 1994, Rom=nia
putea c=[tiga titlul mondial. “Regret c\ nu am
c=[tigat Campionatul Mondial. Eram o echip\
foarte bun\ [i puteam c=[tiga `n ‘94. Sunt convins c\ puteam s\ c=[tig\m. Credeam `nc\ de
dinainte s\ plec\m `n SUA. Sim]eam c\ aveam
o echip\ puternic\, vorbeam `ntre noi,
juc\torii, [i cu antrenorul despre asta, c\ putem
deveni campioni mondiali. [i Cruyff mi-a zis
atunci un lucru interesant: “A]i fost cea mai
bun\ echip\ de la Mondial, dar n-a]i c=[tigat
dintr-un singur motiv: a]i alergat prea mult”.
Adic\ nu st\team prea bine `n teren. [i am
`n]eles abia c=nd am jucat la Barcelona ce
`nseamn\ pozi]ionarea `n teren”, a m\rturisit,
pentru Adev\rul, Gic\ Hagi.
Gazeta Rom=neasc\
36 PUBLICITATE
10 februarie 2012
Italia - Rom=nia
Transport s\pt\m=nal
colete [i persoane,
m\rfuri voluminoase,
mut\ri de domicilii
Costel Chitacu
Transportator autorizat
`n Rom=nia [i Italia
Garan]ie maxim\, pre]uri convenabile
1
euro/kg
Tel. Italia
347 7723735
327 0073930
Tel. Rom=nia
0745 806040
0745 014180
Dentistul vostru la Milano
Telefon: 320 7515221
Reduceri de 50%
pentru romani
Abonament la
Gazeta
Rom=neasc\
Cost anual (44 edi]ii): Euro 90.00
Plata: Cont curent po[tal nr. 50655786
Titularul contului: Stranieri in Italia srl
~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i
numele ziarului la care v\ abona]i
Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele,
adresa [i num\rul vostru de telefon.
Pentru mai multe informa]ii:
email: [email protected]
Tel: 06.94354516 Fax: 06.97998632
Via Eleonora Duse n° 53
IV piano, 00197 – Roma
Tel. 06 943545 15; Fax 06 9799 8632
www.gazetaromaneasca.com
e-mail: [email protected]
Editore: STRANIERI IN ITALIA srl
Via Eleonora Duse n° 53, 00197 –
Roma
Tel. 06 943545 15;
Fax 06 9799 8632
www.stranieriinitalia.com,
[email protected]
Direttore responsabile:
Sergio Talamo
Direttore editoriale: Sorin Cehan
Collaboratori: Miruna C\jv\neanu,
Andi R\diu, Crina Suceveanu,
Cristiana Tudor, Irena M\d\lina
Carave]eanu, Ruxandra Dr\goescu,
Georgiana Baciu, Nicoleta Mogo[,
Gabriela Chiril\, {tefan Dabu, Marin
Octavian, Elvio Pasca,
Stefano Camilloni
CABINET STOMATOLOGIC
DENTIST
Dr. MINO VICI
Noua Gazeta Rom=neasc\
registrazione al Tribunale di Roma
nr. 118/2003 il 17.03.2003
www.elephantmoving.eu
www.turismpointromania
*PRETURI MICI, SERVICII DE CALITATE
- MUTARI DE DOMICILIU INTERN SI INTERNATIONAL
- TRANSPORT DE: MARFURI, COLETE, MOBILA,
- AUTOTURISME DIN/IN: SPANIA, ITALIA, FRANTA, ANGLIA;
- BILETE DE AVION PENTRU ORICE DESTINATIE
INCEMPAND DE LA 25 euro;
- RENT A CAR (inchirieri auto) DE LA 20 euro/zi (LOGAN, FORD, OPEL);
- SEJURURI IN TARA SI STRAINATATE;
- CIRCUITE SI CROAZIERE;
- ASIGURARI RCA SI DE CALATORIE
FOCSANI: str. Stefan cel Mare, nr. 7 (in spate la Club Dance)
tel.: 0237 230 234 - mob.: 0763 924142
ROMA - ITALIA: Via del Fringuello, 50a
tel.: 0039 06885 44652
Grafica: Carmen Florea,
C\t\lina P\un
Pubblicità:
Tel. 06 943545 05; Fax 0697998632
[email protected]
Distribuzione:
Messaggerie Internazionali
Via Manzoni, 8 - 20089 Rozzano
Numero Verde: 800 827 112
Distribuzione locale
e abbonamenti: Anca Gliz
Tel. 06-94354507; Fax 06 9799 8632
[email protected]
CENTRO STAMPA QUOTIDIANI
SpA via dell'industria 52 25030 Brescia
CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)
D r. P e t r u C o v a c i
Metrou A - Cornelia Largo Boccea
Via Taddeo da Sessa, 12
(intrarea vizavi de Upim)
Tel. 06-66019505,
Cell. 347-3493913
Reduceri 50% pentru romåni
Posibilitate finan]are plat` \n 24 rate, dobånd` zero
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
SPORT 37
Steaua, preg\tit\ pentru
meciul cu Twente
Steaua - Kuban, scor
3-0, `n cel mai important
meci de preg\tire
Steaua a c=[tigat cel mai important meci de p=n\
acum din perioada de preg\tire. Echipa antrenat\ de
Ilie Stan a `nvins, duminic\, 5 februarie, cu scorul de
3-0, forma]ia rus\ Kuban Krasnodar, antrenat\ de
Dan Petrescu, `ntr-un meci amical din cadrul stagiului
din Antalya.
Steli[tii [i-au ref\cut
moralul `naintea
meciului din Europa
League
Steaua s-a impuns de o
manier\ categoric\ `n fa]a celor
de Kuban Krasnodar, elevii lui
Ilie Stan reinvent=ndu-se, parc\,
peste noapte. `n speran]a unui
meci mare `n prim\vara Europa
League, “ro[-alba[trii” au luat cu
asalt poarta ru[ilor. Contra
forma]iei Kuban Krasnodar, Ilie
Stan a `ncercat pentru prima dat\
formula pe care se g=nde[te s\ o
trimit\ pe teren `n meciul cu
olandezii.
Din
pricina
numeroaselor probleme medicale, Ilie Stan se va baza `n
meciul cu Twente pe acela[i prim
“11” introdus `n meciul amical
cu Kuban Krasnodar.
Adev\rata Steaua
Cu
dou\
improviza]ii,
Rusescu pe banda dreapt\ [i
Brandan revenit funda[ st=nga,
Steaua s-a impus u[or `n amicalul cu echipa lui Dan Petrescu.
Golurile au fost marcate de Tatu,
Nikolici [i Rusescu, care a [i
ratat un penalty. De asemenea,
Kuban Krasnodar a beneficiat de
dou\ penalty-uri, dar ambele au
fost ratate de Davidov. Atacantul
rom=n Gheorghe Bucur a jucat
titular la Kuban Krasnodar.
Pre[edintele onorific al ro[alba[trilor, Viorel P\unescu, a
vorbit despre succesul Stelei `n
fa]a ru[ilor, dar [i despre ceea ce
Ilie Stan mai are de rezolvat `n
viitorul apropiat. “Steaua a ar\tat
c\ are o bun\ preg\tire fizic\,
juc\tori au evoluat la adev\rata
lor valoare. Aceasta este
adev\rata Steaua. Juc\torii sunt
mai agresivi, stau mai bine fizic,
dar procesul de omogenizare
dureaz\ mai mult. Gigi vrea s\
foloseasc\ c=t mai mul]i juc\tori
tineri rom=ni. Este una dintre
cele mai bune politici din Liga I”
a spus Viorel P\unescu.
Petrescu i-a l\udat
pe “ro[-alba[trii”
Dan Petrescu i-a l\udat pe
steli[ti, spun=nd c\ forma]ia “ro[albastr\” poate reintra `n lupta
pentru campionat [i are [anse [i
cu Twente Enschede `n 16-imile
de final\ ale Ligii Europa.
“Victoria Stelei e foarte clar\.
Echipa mai bun\ a c=[tigat.
Steaua a fost mult mai proasp\t\
[i mai preg\tit\ dec=t noi. Dac\ o
]ine tot a[a, Steaua poate reintra
`n lupta pentru campionat [i are
[anse [i cu Twente”, a declarat
Petrescu.
C=t despre arbitraj, antrenorul
celor de la Kuban Krasnodar a
avut ceva de `mp\r]it cu brigada
care a oficiat partida cu Steaua.
S-a enervat la culme, pe bun\
dreptate, dup\ validarea golului
lui Nikolic, atunci c=nd mingea a
lovit ambele bare f\r\ s\ intre `n
poart\. “Bursucul” l-a a[teptat la
pauz\ pe tu[ierul care a validat
reu[ita. “Nu a fost gol, mingea nu
a intrat toat\ `n poart\”, i-a spus
Petrescu arbitrului.
Gigi Becali, mult prea
optimist
Steaua a[teapt\ `ncrez\toare
meciul cu Twente din Europa
League, iar victoria cu Kuban i-a
dat aripi lui Gigi Beclai. Patronul
“ro[-alba[trilor” spune c\ rezultatul meciului de pe Arena
Na]ional\ va fi acela[i.
Becali crede c\ viteza
steli[tilor va fi decisiv\ [i e convins c\ [i Schalke va fi eliminat\
`n optimi. “Va fi un fel de 3-0 cu
Ilie Stan a testat echipa care `i va `nt=lni pe olandezii de la Twente
Twente. Ei nu se vor apropia de
poarta noastr\, noi vom marca de
3 ori. Asta va fi. O s\ vedeti! Mie
nu mi-e fric\ de Twente. Suntem
mai buni ca ei. Am v\zut-o pe
Twente cu Vaslui. E o echip\
lent\, joac\ `ncet, m-a]i inteles?
Noi sunteti mult mai rapizi. S\
trecem de Twente, pe urm\ de
Schalke, [i a[a mai departe. Sunt
eu optimist [i glumesc, dar nu
pot s\ zic pe cine vreau s\
`nt=lnesc `n final\. Nu vreau s\
spun\ lunea c\ sunt nebun. Vreau
s\ fiu de[tept, nu nebun”, a
declarat Becali.
Steli[tii care nu pot
fi titulari cu Twente
Steli[tii care au `nscris, Tatu, Nikolic [i Rusescu, sunt juc\tori pe
care Ilie Stan se g=nde[te s\ `i titularizeze `n meciul cu Twente din
Europa League. De asemenea, Stanca, Martinovic [i Bicfalvi au
avut evolu]ii apreciate [i pot emite preten]ii pentru titularizare.
D\n\nae, Mihai Costea [i R\du] se afl\, `ns\, la polul opus [i au
[anse infime de a prinde echipa.
Valentin Iliev a avut una dintre cele mai slabe presta]ii de c=nd
se afl\ la Steaua `n meciul cu Chiajna, dar a dat semne de sl\biciune [i cu Levski. A fost ezitant `n foarte multe interven]ii.
D\n\nae nu a reu[it s\-[i revin\ la o form\ care s\-l ajute s\ fie
titular. Problema e c\ el a mai fost trecut [i pe lista UEFA.
Mihai R\du] nu se reg\se[te de mai mult timp. La el se vede c\
vine [i dup\ o perioad\ de accident\ri. E greu de crezut c\ va mai
redeveni fotbalistul care `nc=nta sub bagheta lui Pi]i.
Mihai Costea e `n c\dere liber\. Bag\ capul `n p\m=nt [i alearg\
bezmetic, f\r\ s\ intre `n combina]ii cu colegii lui. Mai mult, se
ceart\ mereu cu ace[tia pentru balon.
Tiberiu B\lan e afectat c\ nu a fost trecut pe lista UEFA, dar
arat\ c\ nici nu-i convine cum `l joac\ Ilie Stan. Vrea s\ fie `mpins
mai `n fa]\, chiar al doilea atacant [i s\ i se dea mai mult\ libertate.
Machado nu prea a mi[cat cu Chiajna, dup\ ce `n jocurile anterioare a ar\tat c\ poate fi o surpriz\ pl\cut\. Mai trebuie s\
munceasc\ pentru a juca titular.
Gazeta Rom=neasc\
38 SPORT
Rom=ncele care
i-au fermecat pe italieni
10 februarie 2012
“Amenin]at\” de M\d\lina
Ghenea, Catrinel Menghia
a pozat `n lenjerie intim\
Catrinel Menghia este una dintre cele mai frumoase
rom=nce. Recent, modelul a pozat din nou pentru linia
de lenjerie Lise Charmel. Explozia de popularitate a
M\d\linei Ghenea `n Italia, [i nu numai, a mobilizat-o
pe Catrinel Menghia s\ ias\ din nou `n lumina reflectoarelor. Rom=nca a pozat pentru acela[i brand cu
care colaboreaz\ `nc\ din 2005.
Frumoasa rom=nc\
i-a `nnebunit at=t
pe italieni, c=t
[i pe americani
Catrinel Menghia a fost considerat\, ani la r=nd, cea mai
sexy rom=nc\ celebr\ din Italia.
De anul trecut, `ns\, aten]ia presei [i a publicului s-a orientat
c\tre o alt\ rom=nc\ extraordinar
de frumoas\ - Madalina Ghenea.
Bruneta a capatat un capital mare
de imagine gra]ie idilei cu
Leonardo DiCaprio. Cu toate
acestea, Catrinel Menghia nu se
las\ mai prejos [i pozeaz\ `n
lenjerie intim\ Lise Charmel, `n
cadrul unui spot publicitar de
senza]ie, realizat de Michele
Lombardo.
Imaginea colec]iilor
Lise Charmel
Din 2005, Catrinel Menghia
este imaginea colec]iilor Lise
Charmel, a[a c\ a pozat din nou
`n lenjerie intim\ [i demonstreaz\
c\ r\m=ne `n continuare o
prezen]\ extrem de seduc\toare.
Din ce `n ce mai frumoas\ [i `ntro form\ de invidiat, Catrinel [tie
s\-[i pun\ `n valoare corpul [i
naturale]ea. Ea este una dintre
cele mai cunoscute modele din
Rom`nia, iar de-a lungul carierei
sale a avut nenum\rate apari]ii `n
reviste precum Sports Illustrated,
Maxim, Vogue. Menghia nu duce
lips\ deloc de contracte [i este
cautat\ de firme de renume pentru a deveni imaginea acestora.
Din Ia[i, la Milano
Catrinel Menghia s-a n\scut la
data de 1 octombrie 1985 [i este
originar\ din Ia[i. A fost
descoperit\ la doar 16 de c\tre
Liviu Ionescu, directorul celebrei
agen]ii MRA. Imediat dup\ ce a
devenit un model cunoscut,at=t
`n Rom=nia, c=t [i `n Italia, ea `l
cunoa[te pe R\zvan Fodor, solistul trupei Krypton, cel ce `i
devine, mai apoi, iubit. Ea avea
16 ani, iar el 26. Dup\ c=]iva ani
de rela]ie, Catrinel se desparte de
R\zvan, pentru o carier\ de succes la Milano.
Acolo `l cunoa[te pe fostul
fotbalist
italian
Massimo
Brambati, care este cu 19 ani mai
`n v=rst\ dec=t ea, cu care se
c\s\tore[te `n 2005, pe c=nd avea
20 de ani ne`mplini]i. Dup\ [apte
ani de c\snicie, cei doi au decis
s\ divor]eze.
Gelozia, bat-o vina
Pe plan sentimental nu-i
merge prea bine, fiind `n plin
divor] de so]ului ei, fostul fotbalist Massimo Brambati, dup\ [ase
Menghia si Ghenea, rom=ncele care i-au fermecat pe italieni
ani de c\s\torie. Se pare c\ de
vin\ ar fi fost gelozia excesiv\ a
italianului, dar [i faptul c\
manechinul `[i dorea extrem de
mult un copil, iar Massimo, nu.
Cea mai sexy reclam\
de la Super Bowl
Agen]ia de publicitate responsabil\ de aceast\
reclam\ apeleaz\ la sexul frumos pentru a sublinia formele provocatoare [i seduc\toare ale
noului Fiat 500 Abarth. Iar de acest lucru se
ocup\ manechinul Catrinel Menghia, juc=nd rolul
unei frumoase [i sexy italiance, care, pe l=ng\
faptul c\ este o prezen]\ cu mult mult sex-appeal,
aceasta d\ dovad\ [i de o atitudine care ar putea
`nnebuni orice b\rbat. Spotul publicitar a fost
considerat cea mai sexy reclam\ din pauza Super
Bowl-ului. `mbr\cat\ `ntr-o rochie neagr\ cu ro[u,
vaporoas\, ale c\rei culori se reg\sesc [i `n
designul noului model Fiat 500 Abarth, Catrinel
Menghia este personajul central al spotului. Ea
are tatuat pe g=t logoul autoturismului. `n spot,
Catrinel Menghia vorbe[te `n italian\ cu un
Probabil c\ acum Catrinel `[i va
[terge tatuajul cu numele fostului
so], realizat pe vremea c=nd credea c\ Massimo va fi iubirea ei
pentru totdeauna.
trec\tor, pe care `l surprinde admir=nd-o, pentru
a-i spune, la finalul reclamei, `n englez\: “You’ll
never forget the first time you see one” (“Nu o s\
ui]i niciodat\ prima oar\ c=nd vezi una”).
HOROSCOP
10 februarie 2012
Gazeta Rom=neasc\
BERBEC
HOROSCOP 39
RAC
CAPRICORN
BALAN}~
La serviciu, sunte]i `nc\p\]=nat [i colabora]i greu cu
colegii. Fi]i mai flexibil! S-ar
putea s\ suferi]i o dezam\gire
sentimental\. V\ recomand\m s\ accepta]i ajutorul
prietenilor.
O veste nepl\cut\ `n leg\tur\ cu
o persoan\ apropiat\ v\ d\
peste cap tot programul. S-ar
putea s\ fi]i nevoit s\ pleca]i
`ntr-o c\l\torie. Prietenii v\
apreciaz\. Partenerul de via]\
v\ sus]ine.
V\ preocup\ situa]ia financiar\
[i ave]i tendin]a s\ neglija]i
rela]iile sentimentale. Risca]i
ca partenerul s\ v\ repro[eze
c\ sunte]i indiferent. Chiar
dac\ nu sta]i prea bine cu
banii, g\si]i o cale de mijloc.
Ave]i mult de
alergat, pentru a
rezolva probleme legate de o
mo[tenire. V\ preg\ti]i pentru
o c\l\torie lung\. Ave]i idei
originale, care se pot materializa `n scurt timp. Pute]i face
planuri de viitor.
TAUR
LEU
SCORPION
V~RS~TOR
Fi]i mai precaut `n afirma]ii! Atitudinea unui partener
de afaceri v\ nemul]ume[te [i
v\ determin\ s\ deveni]i impulsiv. Primi]i o sum\ important\ de la o femeie mai `n
v=rst\ din familie.
S-ar putea s\ fi]i
bulversat din cauza unor probleme de natur\
sentimental\. V\ recomand\m
s\ acorda]i mai mult timp activit\]ilor casnice. Pute]i s\ v\
ocupa]i de repara]ii, reamenaj\ri etc.
Un b\rbat mai
`n v=rst\ v\ ajut\
cu sfaturi [i reu[i]i s\ aplana]i
un conflict `n familie. Nu
`ncerca]i s\ v\ rezolva]i singur
toate problemele! Nu v\ pute]i
concentra. Nu refuza]i sprijinul unui prieten apropiat.
S-ar putea s\ vi
se ofere un nou
loc de munc\ sau s\ fi]i promovat. Mai multe responsabilit\]i, dar [i c=[tigurile sunt
mai mari. V\ recomand\m s\
v\ consulta]i cu partenerul [i
s\ cere]i sfatul unei rude.
GEMENI
Un coleg `n care a]i avut mare
`ncredere v\ dezam\ge[te
profund. Fi]i prudent [i nu
`ncepe]i discu]ii `n contradictoriu cu cei din jur. Dorin]a de independen]\ ar putea s\ v\ afecteze rela]iile.
FECIOAR~
Este posibil s\
ave]i o deziluzie `n dragoste. Sunte]i mai
emotiv dec=t de obicei [i v\
este greu s\ v\ exprima]i deschis. Nu refuza]i comunicarea! Ar fi bine s\ v\ tempera]i orgoliul!
Esen]a
informa]iei!
S~GET~TOR
Sunte]i indispus [i comunica]i mai greu cu anturajul [i
cu familia. V\ recomand\m
s\ v\ ordona]i ideile. S-ar
putea s\ fi]i invitat la o petrecere. Face]i cuno[tin]\ cu
o persoan\ important\.
PE{TI
S-ar putea s\ v\
lovi]i de probleme financiare. Nu este cazul s\
v\ l\sa]i demoralizat. V\
sur=de norocul. Un fost coleg
v\ propune o colaborare pe
termen lung, din care pute]i
c=[tiga bine.
{tii ce se
\ntåmpl`
acas`?
Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino.