L I V A D A - scoala livada logo

Transcription

Anzik Albert
O mare parte a vieþii mele am petrecut-o în
învãþãmânt: am fost învãþãtor, profesor, inspector
ºcolar, director, membru al Consiliului de Învãþãmânt
al Ministerului ºi, nu în ultimul rând, om al satului.
Cunosc pe toatã lumea de la mic la mare, þin legãtura
cu mulþi prieteni, colegi de ºcoalã, am fost martor sau
participant în toate schimbãrile petrecute în satul natal.
Încã din tinereþe am stat de vorbã cu oameni mai în
vârstã, cu învãþãtori ºi mi-am notat sau am reþinut
evenimentele povestite de ei în decursul anilor.
De-a lungul anilor am studiat documentele ºcolare ºi ale bisericii ºi asta
mi-a oferit posibilitatea sã elaborez istoria ºcolii locale, pentru ca urmaºii sã
cunoascã atât prezentul cât ºi trecutul ºcolii.
Recomand cartea noastrã tuturor foºtilor mei elevi, prieteni, pãrinþi, sã se
poatã uita înapoi, în trecut, sã nu uite ºcoala care i-a format pentru a se descurca
în viaþã.
Anzik Albert
Csáki Francisc
L I V A D A
ISTORIA ªCOLII GENERALE
Csáki Francisc
E drept cã Livada nu este satul meu natal, dar trãiesc
ºi muncesc de-o viaþã de om în aceastã comunã. Paralel
cu activitatea mea de profesor de matematicã, am fost
director adjunct ºi în ultima vreme director de ºcoalã.
În aceste calitãþi, am avut ocazia sã cunosc documentele
ºcolare existente în unitate.
În cursul anilor am îndrãgit aceastã minunatã
comunã cu ºcoala ei. Sunt interesat de soarta acestei
ºcoli ºi ºtiu cã viitorul ei este complet ºi unitar numai
împreunã cu trecutul.
De aceea recomand cu drag cartea noastrã tuturor
celor care au pãºit vreodatã pe poarta ºcolii mele ºi au fãcut parte din viaþa ei.
Tuturor celor care au pãrãsit de mult bãncile ºcolii, deoarece în momentele de
cumpãnã ale vieþii alma mater reprezintã un sprijin.
2
2005
Anzik Albert
Csáki Francisc
L I V A D A
1
© Anzik Albert
© Csáki Francisc
Anzik Albert
Csáki Francisc
LI VADA
2005
2
3
Au redactat
Profesorii: Anzik Albert ºi Csáki Francisc
Tehnoredactor:
Debreczeni Éva
Pozele:
Din arhiva unitãþii, de la colegi ºi foºti elevi.
MOTO
Un popor fãrã carte
e un popor fãrã culturã,
iar un popor fãrã culturã
e un popor fãrã luminã.
Datoria noastrã este
de a da ºcolii româneºti
valenþe europene.
Pe coperta din faþã:
ªcoala nouã construitã în 1970.
Pe coperta din spate:
Pozele autorilor.
A apãrut
cu sprijinul conducerii ªcolii generale,
Primãriei, Fundaþiei ,,ANZIK” ºi
a d-nei Popescu Monica
Tipãritã la
Tipografia Euro Print Satu Mare
4
5
Capitolul I
1.1 Harta judeþului Satu-Mare
Livada
Livada - centru
6
7
1.2 Zona localitãþii Livada în anul 1769
1.3 Topografia localitãþii
Localitatea Livada este aºezatã în nord-vestul Transilvaniei la limita
celui de-al 21-lea km de centrul judeþului Satu-Mare, împãrþitã în douã
de râul Rakta (Egerul Mare), situatã între Câmpia Someºului ºi cea a
Turului, la bifurcaþia ºoselei Satu-Mare – Baia-Mare ºi Negreºti-Oaº.
1.4 Relicve istorice
Aºezarea Livada este locuitã încã din epoca pietrei ºi a bronzului,
fapt dovedit de urmele materiale descoperite, dupã cum urmeazã:
· în anul 1894: un depozit de bronz compus din topoare de luptã
cu disc ºi spin,
· în anul 1960: o spadã a unui luptãtor al tribului sau chiar a
ºefului acestuia din secolul al XVII – XIV -lea i.e.n.,
· în anul anii 1960 – 1964 o aºezare a dacilor liberi din secolul al
II – IV –lea e.n.,
· în anul 1977 o aºezare prefeudalã cu 20 lãcaºuri de bordeie ºi
fragmente ceramice,
· în anul 1978 un vas ceramic din epoca bronzului ºi alte urme
materiale.
8
9
Este sigur faptul cã pe aceste meleaguri a existat o strãveche aºezare
cu o civilizaþie veche. Cercetãrile viitoare vor scoate la luminã alte
mãrturii ale persistenþei în timp a elementului autohton.
Cât priveºte datãrile consemnate în documentele scrise, localitatea
apare în anul 1270, când domeniul feudal este donat de cãtre regele
Ungariei ªtefan al V-lea uniui feudal Morócz (Mauriciu),pentru serviciile
sale credincioase, împreunã cu alte domenii.
1.5 Acte doveditoare
Multe monografii pomenesc de existenþa aºezãrii noastre:
· Szirmai Szirmay Antal: ,,Szatmár vármegye fekvése és története” Buda, vol.II, 1810,
· Dr. Borovszki Sámuel: ,, Magyarország vármegyei és városai”
Budapest, vol.I. 1910,
· Maksai Ferenc ,,A közepkori Szatmár vármegye,…,” Budapest,
1940,
· Arhivele baronului Vécsey, anuarele judeþului Satu-Mare ºi
altele.
1.6 Dezvoltarea învãþãmântului în localitate
Locuitorii acestei aºezãri vechi erau numiþi în epoca feudalã
,,iobagiones serviente regis”, formând populaþia suprimatã. Prin aºezarea
sa, Livada, dupã anul 1540, dupã formarea Principatului Transilvania a
devenit un teritoriu al confruntãrilor dintre habsburgi ºi turci, dar ºi
unul de manifestare a miºcãrilor de eliberare socialã ºi politicã. Economia
localã a devenit astfel tributarã acestor manifestãri. Locuitorii au avut
10
legãturi strânse cu revolta lui Gheorghe Doja, a lui Rákóczy Ferenc ºi,
nu în ultimul rând, cu revolta burghezo-democraticã din anul 1848 –
1849, toate acestea aducând numai sãrãcia maselor. Localnicii de-a
lungul timpului au cãutat sã aibã legãturi paºnice cu feudalii locali,
sperând cã astfel vor fi protejaþi de duºmani.
La subordonarea economicã s-a adãugat ºi subordonarea spiritualã.
În secolul al XVI-lea apar primele forme de educaþie în jurul bisericilor,
unde slujitorii bisericii ,,FRATER LECTOR” organizau o serie de cursuri
învederea însuºirii scrisului ºi cititului. În afarã de scriere ºi
citire,cursanþii învãþau ºi cântece bisericeºti, descrierea picturilor
sfinþilor, etc.
De la vârsta fragedã copiii satelor ºi cãtunelor ºtiau cântece bisericeºti
ºi cântau alãturi de pãrinþi, aºa cum se aratã într-o notiþã a unui frater
lector în limba latinã.
Între anii 1621 – 1622 în localitãþile Livada-Nouã(Újlak) ºi LivadaVeche(Sárköz) s-au deschis primele ºcoli confesionale, în fruntea cãrora
a stat preotul bisericii, în calitate de preºedinte ºi învãþãtorul care servea
ºi biserica în calitate de cantor. Din listele învãþãtorilor reiese cã aceºtia
au fost destul de des schimbaþi, fluctuaþia lor fiind mare.
Primii învãþãtori:
a) La ºcoala reformatã:
-
în Livada :
Andreas Nagyidai
Stephanus Csehi
Michael Óvári
Johannes Milotay
Johanesz Csaholczy
Gregorius Medgyesi
Grgorius Gyarmathi
Martinus Batchi
Thomas ……..
Steph. Szatmari
Mart. Kovasznai
Thom. Hosszumezei
Andr. Jánki
1621
1625
1626
1626
1630
1632
1632
1633
1634
1634
1638
1640
1641
11
Andr. Pávai
Andr. Fintaházi
Thom. Szigethi
Andr. Küküllõvári
Andr. Szigheti
Thom. Galambfalvi
Franc Szaldobosi
Nic Tarpai
Nic. Petri
Georg Kölcséri
Sam Sz. Királyi
Csiszár István
Georg Szabadszállasi
Georg Szántai
Sam. Árkosi
Jon. Kölkedi
Sam. Sebestyén Angyalosi
Mich. Ujvárosi
Ujlaki Miklós
Vitéz Mihály
Árkosi Sámuel
Sofet Balázs
Bogdán Antal
Szabó András
Csoma Zsigmond
Bencsik József
Monai Kis János
Kõrösfõi Sándor
Ladányi József
Szarka Ferenc
Báthori Sámuel
Szatmári József
Bagosi Sámuel
Muhi István
Szakál István
Mák István
Kovács József
Varga János
12
1643
1644
1649
1646
1650
1656
1659
1659
1659
1666
1678
1672
1682
1685
1686
1695
1723
1735, 1742
1750
1755
1725, 1763
1766
1787-1793
1796-1799
1799-1800
1800-1807
1808-1809
1809-1811
1811-1813
1813-1814
1814-1820
1820-1826
1826-1829
1829-1830
1830
1831-1834
1834-1835
1835-1838
Takács István
Dálnoki Benkõ Károly
Bottyán József
Nagy László
Gaál Gyula
Szász Miklós
Czirbusz János
Szextin Antal
Szél Endre
Nagy Josef
Erdõs Endre
Petyke Pál
Peleskei Dániel
Ürögi Erzsébet
Peleskei Margit
Libik Árpád
Csücs Sára
Paál Jenõ
Gyõrfi Katalin
Szentesi Gedeon
Tolnai Viola
1838-1839
1834-1871
1871-1872
1872-1888
1889-1890
1890-1891
1891-1893
1893-1895
1895-1896
1896-1897
1898-1900
1900-1902
1902-1914
1915-1917
1917-1939
1938-1939
1939-1940
1941-1942
1942-1943
1943-1944
1945-1948
- în Livada-Nouã:
Mathias Kászoni
Stephanus Almási
Stephanus Pálagyi
Martinus Jánki
Valentinus K. Chrassai
Dimitrius Hiripi
Johannes S. Szépsi
Johannes Borki
Jo. Oroszi
Johannes Gesztrebi
Thomas Sasvári
Gheorghius Colábi
Gheorghius Magosfalvi
Michael Sághi
1622
1624
1625
1625
1626, 1630
1629
1630
1634
1635
1633
1637
1638
1638
1640
13
Johannes On. Kökényesdi
Johannes Radnoti
Andreas Rákóczi
Johannes Szigethi
Andreas Ujlaki
Paulus S. Váraljai
Georg Szász
Kósa János
Michael Kósa
Tõke István
Szintai Mihály
Komlósi István
Tatsi Mihály
Cuc. Báthori Sámuel
Cuc. Kõrösfõi Sándor
Szarka Ferenc
Mák István
Botyor Lajos
Muhi István
Szabó Antal
Cuc. Benkõ Josef
Kovács Josef
Mezei Benjamin
Kovács Ferenc
Monai Kis Endre
Ráthonyi Gáspár
Márton István
Árokháti Károly
Árokháti István sen. preot
Bartók Károly
Bácsi Péter
Molnár János
Gál Péter preot
Ferenczi József
Biki Ferenc capelan
14
1641
1644
1646
1647
1648
1653
1684
1779-1790
1784
1784-1788, 1789
1791-1794
1794
1796-1799
1799-1804
1807-1814
1804-1807
1814-1815
1815-1822
1822-1823
1825-1829
1829-1831
1831-1839
1839-1841
1841-1842
1845-1849
1842-1845
1842-1850
1850-1856
1859-1860
1856-1859
1861-1863
1863-1864
1864-1866
1866-1869
1869-1874
1874-1877
1877-1881
1881-1883
Nagy Elek Káplán
Tóth Imre
Gál Gyula
Schifner Lajos
Szücs Ferenc
Meleg Adolf
Benedek József
Szilvási Sándor
Matzár Albertné
Faragó Jenõ
1884-1885
1888-1892
1885-1887
1892-1895
1895-1897
1900-1901
1901-1905
1905-1907
1907-1922
1917-1918
1922-1925
b). La ºcoala romano-catolicã din Livada:
Tornyosi Mihály
Bóer Simon
Fecser János
Tóth György
Pásztor János
Vehr Vilmos
Pályi Lajos
Csedregi József
Margitai Antal
Hoványi János
Roghnyák István
Brunner teréz
Gébel György
Movik Sándor sen.
ºi Varga Lajos
Brend Emma
Movik Sándor sen.
ºi Pataki József
Krajnik János
1803
1816
1855
1864
1874
1882
1884
1886
1888
1889
1893
1894
1898
1900
1902
1908
1918
1921
1922
15
Movik Sándor sen.
ºi Meggyesi Vilmosné
Movik Sándor sen.
ºi Irsik Anna
Movik Sándor sen.
ºi Ficher Mária
Movik Sándor sen.
ºi Movik Sándor jr. ºi Fischer Mária
Movik Sándor sen.
ºi Movik Sándor jr. ºi Szalkai Margit
Movik Sándor jr., Juhász István ºi
Gardos Ilona
Antal Péter ºi Juhász Ilona
1924
1924
1925
1925
1928
1940
1941
1944
1944-1948
c). La biserica greco-catolicã din Livada:
Varga Tihamér
Lukács János
Illyés György
Kazicsku Mihály
1900-1913
1914-1920
1921-1925
Activitatea din ºcolile confesionale anual a fost reînoitã pe baza
unui proces verbal întocmit de consiliul bisericii. Iatã un fragment dintrun asemenea act din anul 1642:
16
A urmat o perioadã mai liniºtitã în dezvoltarea învãþãmântului din
localitate. Nu s-au mai deschis noi ºcoli, dar s-au menþinut cele existente.
În a doua parte al secolului XVIII-lea, în urma decretului dat de
împãrãteasa Maria Terezia (1740 – 1780) ,,RATIO EDUCATIONES”, sau deschis ºcoli confesionale pe lângã toate bisericile din localitate. Astfel
funcþiona în total 7 ºcoli confesionale, dintre care 2 erau reformate, 2
romano-catolice, 2 greco-catolice ºi unul evreiesc. Treptat rolul preoþilor
în fruntea ºcolilor a decãzut, iar în anul 1940 în fruntea ºcolii confesionale
romano-catolice a fost ales învãþãtorul Movik Sándor ºi nu preotul.
În Adrian a existat o ºcoalã reformatã, Dumbrava nu aparþinut de
Livada, iar Livada-Micã a figurat ca aºezare numai dupã anul 1927.
În aceastã perioadã a existat o dublã subordonare a învãþãtorilor,
deoarece retribuþia lor a fost formatã din douã pãrþi: una în naturã, din
partea bisericilor fiecare a primit o suprafaþã de pãmânt, venitul realizat a
fost al lui, ºi a fost o retribuþie în bani. Pe lângã fiecare ºcoalã a existat o
locuinþã ºi o gospodãrie pentru învãþãtor. ªcolile confesionale, la fel ca ºi
bisericile erau sprijinite ºi de feudalii locali, ca: Báthori Sámuel (17991814), Kõrösfi Sándor (1804-1807), Gábor Mihály (1823-1825). Având
în vedere cã în Livada, rolul principal a jucat familia Vécsey în locul
unde stã caselul lui azi, el a construit în anul 1848 o ºcoalã numitã Kaszinó,
pe care a predat în 1924 învãþãmântului de stat. Cu toate acestea,
inventarele ºcolilor erau sãrãcãcioase, având în sãli bãnci lungi de 6-8 m,
în care stãteau 8-9 copii, o masã, un dulap ºi o maºinã de socoit cu bile de
lemn. În ficare ºcoalã în mod obligatoriu, a fost afiºat Regulamentul interior
în douã limbi: latina ºi maghiarã. Iatã un fragment dintr-un asemenea
regulament:
17
Cursurile în toate ºcolile erau organizate simultan, înainte ºi dupã
masã. Orele se desfãºurau între orele 8-12 ºi dupã masã între 14-16.
Înainte de masã se þineau orele de: citire, aritmeticã, scrisul ºi caligrafia,
iar dupã masã orele de: desen, lucru manual, muzicã ºi practica agricolã.
Elevii foarte buni erau folosiþi de învãþãtor la creºterea animalelor din
gospodãria sa.
În general, dascãlul era ocupat toatã ziua în ºcoalã. De obicei, cadrele
locuiau în localitate ºi navetismul nu era cunoscut. Dascãlul era ºi cantor
la bisericã, munca lui începea dimineaþa la ora 7, când participa la slujbele
bisericeºti ºi seara avea repetiþie cu corul bisericii sau alte acþiuni
educative cu localnicii. Vacanþa o petrecea pe câmp, lucrând alãturi de
oameni la cultivarea pãmântului pe care le-au primit din partea bisericii.
Un bãrbat nu prea putea deveni dascãl dacã nu avea ºi aptitudini muzicale
ºi nu cânta la un instrument de regulã la orgã sau vioarã.
Dupã apariþia legii ,,RATIO EDUCATIONIS”, dascãlilor le reveneau
sarcini multiple în reorganizarea educaþiei ºi a altor activitãþi legate de
ºcoalã.
Cu toate cã atribuþiile dascãlilor au crescut, nu acelaºi lucru se poate
spune ºi despre interesul elevilor faþã de ºcoalã deoarece copiii trãiau în
cãtune ºi nu frecventeau cursurile. Fetele, în general, erau reþinute de
pãrinþi pentru a creºte copiii mici din familie, întrucât mama era ocupatã
cu munca câmpului. De regulã, într-o familie trãiau 3 – 4 generaþii
împreunã, într-o singurã locuinþã. Cu toate aceste greutãþi copiii buni
indiferent unde locuiau frecventau cursurile, acest lucru era ºi în interesul
feudalilor, deoarece ºi ei aveau nevoie de oameni care cunoºteau scrisul,
cititul ºi socotitul.
Din matricolele ºcolare ale ºcolilor confesionale se poate constata
cã fluctuaþia mare din rândul dascãlilor se datora ºi faptului cã dascãlul,
care a venit la ºcoalã tânãr, înainte de satisfacerea serviciului militar,
necãsãtorit, dacã nu era mulþumit de comportamentul preotului care era
ºi preºedintele ºcolii, atunci el nu s-a mai întors la ºcoalã, alþii au fost
duºi pe front.
Scriptele ºcolare erau foarte simple. Un fragment dintr-un Registru
matricol al anului 1700 reiese, cã numai acei elevi au fost menþionaþi
care ºi-au însuºit tainele scrisului ºi cititului, restul elevilor nu erau
amintiþi. Iatã un fragment dintr-o matricolã ºcolarã:
18
În perioada revoluþiei burghezo-democratice (1848-1949), mulþi
localnici s-au înrolat în rândul curuþilor, a cãror comandat a fost un
localnic, cãpitanul de artilerie Orsay Gabányi István, al cãrui mormânt
se aflã în cimitirul local. Din pãcate, puþini copii ai localnicilor au reuºit
sã ajungã într-o ºcoalã normalã ºi sã se întoarcã acasã ca dascãli.
Înainte ºi dupã primul rãzboi mondial, din fericire a crescut interesul
pentru continuarea studiilor. La început din rândul copiilor de nobili
din sat: din familia Péterfy 6 bãieþi au terminat studii superioare (2 au
devenit medici, 2 avocaþi, 2 ingineri agronomi). Treptat ºi copiii cei mai
talentaþi din localitate, la îndemnul dascãlilor, au urmat cursurile ºcolilor
în zona Subcarpaticã, Munkacevo sau Oradea. Astfel au devenit
învãþãtori: Lukács János, Varga Tihamér, Illyés György, Kurtinecz Pál,
Báncsi György, mai târziu Radvnszki József a devenit profesor de limbi,
Rozsi Gábor, contabil, iar Muha Vilmos ºi Zabik Endre notari.
19
Dintr-o altã statisticã ºcolarã, reiese cã în anul ºcolar 1910 – 1911 la
ºcoala confesionalã romano-catolicã erau înscriºi 98 elevi, din care 23
în cl.a I-a, 19 în cl.a II-a, 16 încl.a III-a, 21 în cl.a IV-a, 15 în cl.a V-a ºi
5 în cl.a VI-a, din care 59 au ºi absolvit clasa respectivã, restul retrãgânduse pe parcursul anului ºcolar.
Clãdirile fostelor ºcoli confesionale:
Pozele învãþãtorilor: Illyés György, Kurtinecz Pál (cu elevii)
În preajma anului 1900, a început sã creascã interesul copiilor faþã
de ºcoalã, astfel sãlile de clasã devin neîncãpãtoare. De exemplu, în
anul ºcolar 1900 – 1901 la ºcoala confesionalã, sub mâna învãþãtorului
Movik Sándor, erau înscriºi ºi frecventau clasele I-IV urmãtoarele
efective de elevi: în cl.a I-a 24, în cl.a II-a 14, în cl.a III-a 29 ºi în clasa
a IV-a 28, iar la cursurile învãþãtorului Lukács János erau înscriºi 69 de
elevi. Frecvenþa zilnicã era de 60-70 % ºi de multe ori, din familiile
numeroase, o parte din copiii veneau înainte de masã, iar ceilalþi dupã
masã, deoarece copii nu aveau încãlþãminte sau îmbrãcãminte ºi astfel
o schimbau între ei. În aceste condiþii munca dascãlilor era foarte grea.
Scopul lor a fost sã înveþe pe copii tainele scrisului, cititului ºi socotitului,
dar ºi acela de a descoperi copiii talentaþi de care apoi s-au ocupat mai
mult.
Traista copiilor nu era încãrcatã cu cãrþi ºi rechizite ºcolare, ei în
clasele I-IV aveau o carte de citit ºi o tãbliþã ºcolarã, pe care scriau în
fiecare orã, dupã care textul scris era ºters ºi au scris din nou pe tãbliþã.
O asemenea tãbliþã ºcolarã:
ªcoala romano-catolicã
ªcoala reformatã
20
21
ªcoala greco-catolicã
În timpul miºcãrilor revoluþionare ºi al rãzboaielor mondiale, primii
care au fost încorporaþi erau dascãlii, întrucât erau cei mai bine pregãtiþi,
aveau grade de ofiþeri, iar armata avea nevoie de astfel de cadre. Mulþi
dintre cei plecaþi pe front nu s-au mai întors niciodatã, alþii s-au întors,
dar au pãrãsit localitatea. În schimb, avem ºi exemple bune din familii
de dascãli ca: Peleskey Daniel care a dat ºcolii trei dascãli, Movik Sándor,
patru dascãli, care la rândul lor au dus greul pânã la moarte, rãmânând
astfel în amintirea sãtenilor.
Învãþãtorul
Peleskei Dániel
22
Dupã primul rãzboi mondial, prin
noua Lege a învãþãmântului s-a întrodus
ºi în Transilvania învãþãmântul obligatoriu
de 4 clase. Acest lucru nu s-a realizat însã
din mai multe motive:
· lipsã de interes ºi mentalitate scãzutã
a oamenilor,
· situaþia economicã dificilã a
familiilor, unde de regulã erau 5-7 copii,
· distanþele mari la care se gãseau
ºcolile, etc.
Statul obliga, dar nu intervenea pentru
a ajuta aceste familii. Lipseau de asemenea
ºi grãdiniþele, care trebuia sã pregãteascã
copiii pentru ºcoalã. Astfel, sarcina dascãlilor era foarte mare, dar aveau
la dispoziþie posibilitãþi limitate.
Prin multe intervenþii ale dascãlilor, s-a reuºit ca în Livada-Veche
sã fie deschisã o grãdiniþã de copii în fosta clãdire a primãriei, în urma
unificãrii celor douã pãrþi ale localitãþii din anul 1932. La început,
grãdiniþa funcþiona cu un numãr redus de copii. Treptat, numãrul lor a
crescut ºi ca atare au crescut ºi cerinþele educatorilor.
Pânã în anul 1925, datoritã faptului cã ºcolile confesionale au avut
o activitate bunã, un numãr mare de elevi talentaþi ºi cu posibilitãþi
economice mai bune, au urmat licee ºi ºcoli normale. Astfel Rozsi Gavril
a urmat ºcoala normalã, Radvánszki József, facultatea de limbi strãine,
Muha Vilmos liceul, fraþii Péterfi György ºi Imre au devenit avicaþi,
alþii ca Zabik Endre ºi Vezentán Gustáv funcþionari la primãria din
localitate.
ªcolile din perioada respectivã au reuºit sã trimitã mulþi copii la
licee ºi facultate, nu numai din rândul celor bogaþi, ci ºi din rândul
familiilor mai modeste.
În perioada crizei economice mondiale din anii 1929-1933, situaþia
þãranilor a decãzut, neavînd pieþe de desfacere, produsele lor au rãmas
nevândute ºi, din lipsa de bani, nu ºi-au mai putut trimite copiii la
ºcoalã. Astfel ºcolile confesionale au suferit o decãdere treptatã. La acest
lucru a contribuit din plin ºi statul, care a urmãrit sã deschidã în fiecare
centru de comunã ºcoli de stat.
În anul ºcolar 1924-1925, ºcoala confesionalã greco-catolicã ºi-a
încetat activitatea, locul acesteia a fost luat de prima ºcoalã de stat din
localitate. ªcoala de stat ºi-a deschis porþile într-o clãdire donatã de
baronul Vécsey numitã Rózsabokor, clãdire în care se învaþã ºi azi.
23
În primul an au fost înscriºi 30 de elevi, dar în doi ani a crescut
interesul sãtenilor faþã de ºcoalã ºi numãrul elevilor a ajuns la peste
213.
Prima promoþie a ºcolii de stat din Livada sub conducerea
învãþãtoarei Catricicãu Elena din anul 1926-1930:
La aceastã ºcoalã a predat ºi soþul învãþãtoarei d-l Catricicãu Ioan
pânã în anul 1940.
Astfel de ºcoli de stat au luat luat fiinþã ºi în satul Dumbrava (FelsõLiget) care timp de 30 de ani au fost coordonatã de cãtre învãþãtorul
Racolþa Ioan.
ªcolile confesionale treptat ºi-au încetat activitatea în Livada-Nouã,
dar ºcoala evreilor a mai funcþionat paralel câþiva ani unde se þineau
numai orele de religie. În Livada-Veche ºi-a continuat activitatea douã
ºcoli confesionale (reformatã ºi romano-catolicã) pânã la Reforma
învãþãmântului din anul 1948. Excepþie a constituit satul Adrian unde
ºcoala confesionalã ºi-a continuat activitatea ºi în anii urmãtori.
O altã cauzã care i-a determinat pe pãrinþi sã-ºi trimitã copiii la
ºcolile de stat rezidã în faptul cã absolvirea ciclului de învãþãmânt (cl.a
VII-a) se finaliza printr-un examen în limba românã pe centre de comunã.
Livada a fost astfel racordatã la Turulung. La început numãrul celor
care au absolvit ºapte clase era destul de mic, întrucât majoritatea
pãrinþilor s-au mulþumit cu cele patru clase obligatorii.
Numãrul învãþãtorilor a crescut de la an la an, evidenþiindu-se printre
alþii Paºca Liviu ºi Cioltea Ioan, ultimul fiind victima rãzboiului mondial.
24
Dupã anul 1927 în urma aplicãrii Legii agrare din anul 1921, ºcolile
au fost dotate cu loturi ºcolare, unde elevii practicau meseria de
agricultori, aveau loturi cu viþã de vie, pomi fructiferi ºi zarzavaturi.
Astfel de loturi avea ºcoala la hotarul numit Makkos ºi Bodore.
Dascãlii au acordat o mare atenþie ocrotirii naturii, organizând excursii
în în cele mai frumoase locuri din jurul comunei, mergând cu trenuleþul
baronului, care lega centrul satului cu locul numit Barkolcza ºi Dimaság.
Cu aceastã ocazie trecând prin pãdirile dese au întâlni ºi au admirat
animalele sãlbatice (cerbi, mistreþi, cãprioare, iepuri, diferite pãsãri),
trezând interesul elevilor pentru frumuseþea naturii. În mijlocul naturii la
Barolcza se aflã castelul de vânãtoare al baronului, unde erau expuse
trofeele cele mai frumoase capturate de-a lungul anilor. O plãcere era
pentru elevi cã baronul a aceptat ºi a sprijinit ºcoala pentru a fi vizitat
acest obiectiv. Pe lângã castel era o poianã unde copiii dupã vizitele vãcutã
s-au luat la intreceri sportive (cãþãrare pe copaci, tragerea frânghiei,
concursul cu plãcinte cu majun, etc.) Concursurile se încheiau prin
acordarea unor premii din partea reprezentantului baronului. Seara se
întorcea acasã cu trenuleþul. În prima zi de ºcoalã dupã excursie dascãlul
însoþitor a fãcut bilanþul excursiei. Din pãcate acest castel a fost devastat
dupã cel de al doilea rãzboi mondial ºi ºters de pe suprafaþa pãmântului.
Serbãri ºcolare în afara celor de sfãrºit de an nu prea s-au organizat,
cu excepþia Zilei de 10 Mai – Ziua Regelui. Cu aceste ocazii erau
programe sportive, culturale ºi manifestãri religioase.
Cât priveºte dotãrile ºcolilor cu manuale, rechizite ºi materiale
didactice acestea erau modeste. Uneori se mai primea câte o hartã sau
planºã de lucru.
Elevii în cadrul ºcolilor confesionale aveau în clasele I-IV o carte
pentru citit, scris ºi socotit, o tãbliþã ºcolarã pe care scriau în fiecare orã,
dupã care textul scris era ºters ºi urmau altele. Din lipsa de rechizite nu
prea s-a dat temã pentru acasã, cã pe tãbliþa ºcolarã nu se putea pãstra
scrisul.
La clasele mai mari elevii aveau o carte în care erau cuprinse toate
disciplinele prevãzute de programa ºcolarã.
ªcolarii nu cunoºteau taºca sau ghiozdanul, fiecare dintre ei avea
câte o traistã fãcutã din fuior, în care erau aºezate cartea, tãbliþa ºcolarã
ºi micul dejun. Traista se murdãrea destul de repede ºi la sfãrºitul
sãptãmânii se spãla, care iar nu era spãlatã era aºa de murdarã, cã semãna
cu pãmântul.
25
Cu toate aceste greutãþi la fiecare clasã s-a acordat o atenþie sporitã
formãrii scrisului frumos, având în programa ºcolarã ore speciale pentru
caligrafie. Acest lucru se poate constata studiind materialele caligrafice
ale acelei perioade. În anul 1900 dascãlul Szilvási Sándor, dat fiind faptul
cã un matricol ºcolar s-a deteriorat din anul 1890 a recurs la transcrierea
acestuia într-un registru nou, care au un scris caligrafic nemaipomenit de
frumos. Între consemnãrile sale existau o serie de lucruri importante:
· învãþãtoarea Vincze Ilona în anul 1905 nu s-a întors la ºcoalã ºi
astfel nu s-au deschis cursurile,
· numãrul neºtiutorilor de carte creºte de la an la an,
· femeile nu alegeau meseria de dascãl pentru cã era slab plãtitã ºi ele,
spre deosebire de bãrbaþi, nu puteau indeplini ºi funcþia de cantor la bisericã.
Pânã în anul 1940 interesul sãtenilor nu a crescut faþã de ºcoalã întrucât
gospogãriile mici ºi mijlocii s-au întãrit ºi aveau nevoie de forþã de muncã.
Astfel pãrinþii au reþinut copiii acasã la munca câmpului cu toate cã
învãþãmântul a cunoscut o dezvoltare simþitoare trecând la învãþãmântul
de 7 ani. Cu aceastã ocazie au apãrut programe ºcolare, manuale noi,
bogate ºi accesibile elevilor, iar tãbliþele ºcolare au fost înlocuite cu
rechizite. La scrisul caligrafic s-a folosit pana ºi cerneala.
Datoritã evoluþiei societãþii a început sã se schimbe mentalitatea
oamenilor, societatea având nevoie de oameni bine pregãtiþi. În localitate
au sosit cadre didactice bine pregãtite care au dus o muncã perseverentã
pentru atragerea copiilor la cursuri.
În anul ºcolar 1940-1941, la ºcoala de stat a devenit director Kelemen
Jenõ, un dascãl cu calitãþi deosebite. El a reuºit sã atragã la cursuri un
numãr de 173 de elevi, în afara celor care frecventau cele douã ºcoli
confesionale. La sfârºitul anului au absolvit clasele 132 de elevi. În anul
urmãtor a fost cuprins la cursuri 147 de elevi din care 108 au ºi absolvit
clasele. Cu toate acestea un numãr insemnat de copiii îngroºa rândul
neºtiutorilor de carte. Numãrul mare de corigenþi ºi repetenþi se datorea
atît frecenþei slabe la cursuri, cât ºi exigenþei noilor dascãl,care erau
absolvenþi noi, cum a fost: Bilkay Ghizella, Gyarmati Árpád, Kádas
Istvánné ºi alþii.
Era un lucru pozitiv cã din absolvenþii clasei a VII-a un numãr mare
de tineri nu au rãmas la coarnele plugului, ci au ales diferite meserii ca:
lãcãtuº, morar, ºofer ºi muncitor în atelierele particulare, între care se
numãrau tinerii: Ortutay Aladár, Szabó János, Anzik János, Stekli Gyula
ºi alþii.
26
În timpul ºi dupã al doilea rãzboi mondial conþinutul învãþãmântului
s-a îmbunãtãþit.
Numãrul elevilor a crescut în fiecare an ºi s-au conturat douã
perspective:
· absolvenþii au continuat studiile în Satu-Mare la licee, ºcoli normale
ºi profesionale,
· au rãmas pe plan local, unde s-a deschis un gimnaziu ºi au putut
termina patru clase gimnaziale ºi apoi puteau continua studiile la oraº.
Funcþionarea gimnaziului unic din localitate a deschis perspective
pentru continuarea studiilor pentru elevii cu situaþie materialã scãzutã ºi
astfel se puteau ºi ei califica intr-o meserie. Înfiinþarea a mai multor fabrici
a creat noi locuri de muncã, care au absorbit surplusul forþei de muncã
din mediul rural.
Creºterea rapidã a numãrului elevilor reiese din statistica anului ºcolar
1943-1944, când numãrul lor a ajuns la 551, adicã dublul din anul ºcolar
precedent, iar numãrul cadrelor didactice a crescut de la 7 la 14. Din
rândul dascãlilor s-au remarcat: Frank Irina, Thuróczy Irma, Juhász István,
ifj. Movik Sándor, Gyõrfy Ilona, Tolnay Viola, Fischer Mária ºi alþii.
Cerinþele programelor ºcolare au crescut, în mod deosebit la gimnaziul
unic, în schimb lipseau în totalitate cadre didactice cu studii superioare.
Astfel, pe post de profesor au fost folosiþi cei mai buni învãþãtori cu o
pregãtire adecvatã. În fruntea lor s-a aflat directorul Kajcsa Dénes, un
învãþãtor cu experienþã ºi mare putere de muncã. Directorul a fost nevoit
sã formeze ºi cadre improvizate, având ore preoþii ºi intelectuali cu studii
superioare din localitate. Din lipsa cadrelor cu studii superioare, gimnaziul
unic ºi-a încetat activitatea.
În anul ºcolar 1943-1944, datoritã operaþiunilor militare, în luna martie
toate ºcolile ºi-au încetat activitatea.
Anul ºcolar 1944-1945 ºi-a început activitatea în a doua parte a lunii
noiembrie în condiþii extrem de grele:
· sãlile de clasã au fost degradate, deoarece în timpul rãzboiului în
ºcoli a fost gãzduitã armata ºi populaþia fãrã locuinþã,
· nu au existat manuale ºi rechizite ºcolare,
· trenurile pentru elevii navetiºti nu circulau din lipsã de cãrbune.
Dupã rãzboi s-a fãcut recesãmântul în fiecare localitate pentru a
cunoaºte câþi neºtiutori de carte are þara. În comuna Livada în urma
acestui recesãmânt s-au înregistrat 550 de neºtiutori de carte, numãrul
lor depãºind numãrul elevilor înscriºi la cursuri. Drept urmare, cadrele
27
didactice a trebuit sã înfiinþeze în fiecare sat ºi cãtun cursuri de alfabetizare. Aceste cursuri au început în luna ianuarie 1945 ºi se þineau seara,
dar neavând cu ce lumina se foloseau luminãri ºi lãmpaºe cu ulei (lipsea
petrolul). La aceste cursuri din cei 550 veneau mai mult de jumãtate,
între care erau mulþi bãtrâni care însã doreau sã pãtrundã în tainele
scrisului ºi cititului. Cea mai mare bucurie au avut-o bãtrânii atunci
când au reuºit sã-ºi scrie numele, scãpând astfel de ruºinea de a semna
cu degetul. La fel de mare era ºi bucuria acelora care treptat ºi-au însuºit
cititutul ºi au reuºit sã citeascã titlurile ziarelor ºi ºtiau sã sã se roage
din cartea de rugãciuni. La cursuri veneau efective mari, nu erau bãnci
ºi astfel pe cãrãmizi se puneau scânduri ca sã aibã unde sta. Din pãcate
lichidarea analfabetismului nu s-a terminat niciodatã, numai statistic.
În anul ºcolar 1945-1946 ºi-a reluat activitatea în centru, ºcoala în
limba românã cu clasele I-IV, sub îndrumarea învãþãtorilor: Terebeº
Ioan ºi Terebeº Paraschiva.
Dupã anul 1946 directorul Kajcsa Dénes a fãcut demersuri pentru a
deschide ºcoli copiilor foºtilor argaþi din cãtune. Astfel s-au deschis
ºcoli la Ferma Nicolae, Prilog-Vii, Mujdeni, Ferma Iosif, Görbeszeg,
ªesea, etc. Numãrul copiilor era mare, uneori depãºea capacitatea sãlilor,
cum a fost la Ferma Josif ºi ªosea unde într-o camerã micã ºi nepoditã
învãþau 40 de copii. La Prilog-Vii, Ferma Iosif ºi ªosea funcþionau ºcoli
cu douã secþii: una în limba românã ºi altaîn limba maghiarã.
Într-adevãr în aceea perioadã dascãlii erau fãclia satului. Foarte multe
sarcini apãsau pe umerii lor, în schimb aveau niºte salarii mizerabile. În
primul an de învãþãmânt, un dascãl avea un salar de 2.888 lei, în timp ce
o cãmaºã costa 3.500 lei. În aceste condiþii, cadrele care nu au primit
post în satul lor natal, au fost ajutate de pãrinþii copiilor, ei servind masa
zilnic la una din aceste familii. Dascãlul era un fel de ,,zilier” al satelor,
el lucra de dimineaþa pânã seara tãrziu: þinea cursuri, organiza activitãþi
culturale, conducea cursurile cu neºtiutorii de carte, conduceau cercuri
de citit ziare, etc. Aceste activitãþi au fost obligatorii ºi erau trasate de
activiºtii de partid, în vederea formãrii ºi educãrii þãrãnimii de la sate.
În aprilie 1948 a apãrut ºi a fost pusã în aplicare Legea Reformei
Învãþãmântului, care preciza clar existenþa unei singure forme de
învãþãmânt în România ºi anume – învãþãmântul de stat. În lumina acestor
documente au apãrut noi programe ºcolare, unice, bazate pe experienþa
ºcolii româneºti. A fost generalizat învãþãmântul obligatoriu de 7 clase.
Una dintre problemele de bazã era lipsa cadrelor didactice de specialitate.
28
În aceste condiþii conducerea ºcolii a fost obligatã sã apeleze la învãþãtori
cu experienþã ºi cu o bunã pregãtire pedagogicã ºi de specialitate. În
cursul verii, cadrele didactice participau în mod obligatoriu la cursuri,
atât pe linie profesionalã, dar ºi pe linie politicã, în vederea însuºirii
marxismului, a documentelor de partid în vederea aplicãrii lor în
activitatea zilnicã la catedrã ºi în activitatea de rãspândire a acestora în
rândul sãtenilor. Aceste cursuri se finalizau cu câte un examen, iar cadrele
didactice care au primit câte o notã mai micã nu mai erau vazute bine la
catedrã.
Învãþãmîntul de stat în localitatea Livada la început a funcþionat în
douã unitãþi ºcolare distincte:
· Secþia românã în clãdirea grãdiniþei din centru comunei (zis
Keizler),
· Secþia maghiarã în clãdirea fostului învãþãmînt de stat (zis
Rózsabokor)
Pentru aplicarea în viaþã a Legii învãþãmântului problema de bazã
era unificarea ºcolilor confesionale cu cele de stat, iar acolo unde numãrul
elevilor permitea a luat fiinþã câte o ºcoalã de 7 ani. Unificarea ºcolilor
a decurs liniºtit în centrul localitãþii Livada ºi în satul Dumbrava a fost
deschisã o ªcoalã generalã cu clasele I-VII. Un merit deosebit au avut
în aceastã activitate de unificare dascãlii:
- Kovács Ferenc ºi Gyarmati Árpád în Livada,
- Matiºan Valer în Dumbrava,
- Ferenczi Károly în Adrian.
Gyarmati Árpád
Matiºan Valer
29
În anul 1958 pe baza Hotãrârii de guvern, cele douã ºcoli gererale
din centru s-au unificat într-o unitate ºcolarã. La început, timp de 2 ani
fiecare secþie a funcþionat în clãdirile sale vechi, dar sub conducerea
unei direcþiuni.
Primul director al ºcolii unificate a fost profesorul de istorie Anzik
Albert, iar directorul adjunct profesoara de limba rusã Lohan Ana. Prin
unificarea celor douã ºcoli ºi centralizãrii spaþiului de ºcolarizare a
îngreunat munca profesorilor de la catedrã. Cu sprijinul organelor, cu
greu s-a obþinut pentru ºcoalã un spaþiu, care se afla în apropierea clãdirii
Rózsabokor ºi în care funcþiona o unitate militarã de grãniceri. Astfel
pentru un scurt timp s-a asigurat spaþiul necesar ºcolii unificate
Într-o perioadã scurtã cele douã ºcoli din Livada ºi Dumbrava au
devenit ºcoli fruntaºe din aceastã zonã, mulþi tineri de aici au reuºit sã
continue studiile nu numai la licee, dar ºi la facultãþi. În acest sens
amintim pe:
· Virág Ilona, Fanea Dumitru, Hobian (Ábrám) Veronica – medici,
· Maskulik Jenõ, Rusznák Mihály, Princz Gyula, – juriºti,
· Podolyák József, Luka György, Luka József, Sebesi József,
Popovics József, Súlyák József, Bota Nicolae, Stekli Gyula, Gábor
Ferenc, Maskulik László, Husti Ioan, Husti Gheorghe, Manþa Gheorghe,
Greere Dorel, Avaºi Marius, Sárkány Katalin, Maskulik Miklós –
ingineri,
· Maskulik József, Balla Cecilia – subingineri,
· Fodor Kálmán – pictor,
· Angi Márton, Szakács Ferenc, Matyasovszki György, Matyiku
Miklós, Hornyák Ferenc, Szelmenczi Vera, Matyiku Margit –
economiºti,
· Fodor Katalin, Fodor Klári, Pintye Mária, Bota Vasile, Bota
Emilia, Deák Andrei, Terebeº Mircea, Rusznyák (Csipkés) Olga, Pintye
Éva – profesori.
· Szabó Stefan, Krányák Francisc, Szpivák Francisc – învãþãtori,
Mult timp disciplinele de bazã au fost predate ºi în continuare de
învãþãtori, care au depus eforturi deosebite în acest sens ºi care anual
au participat la cursuri de perfecþionare pe diferite discipline de
învãþãmânt.
A urmat o perioadã când facultãþile au depus eforturi deosebite de a
pregãti pentru învãþãmânt cadre calificate la disciplinele de bazã. Astfel
în Livada au sosit profesori noi, dupã cum urmeazã:
30
· Amaþi Traian, Amaþi Ludovica, Maxim Florica la limba românã,
· Dr. Lovas János, Pintye Éva la limba maghiarã,
· Dane Erzsébet la limba rusã,
· Terebeº Rodica, Szölösi Elisabeta, Csillag Etelka la biologiechimie,
· Csillag Antal la geografie,
· Kis Sándor, Huszti Jusztina la istorie
Colectivul de cadre didactice a luptat pe mai multe cãi pentru a
ridica prestigiul ºcolii, ca de exemplu:
· trezirea interesului în rândul elevilor capabili de a continua
studiile,
· dotarea ºcolii cu materiale didactice,
· întãrârea legãturii ºcolii cu familia.
Astfel interesul elevilor pentru frecventarea ºcolii a crescut de la un
an la altul, dupã cum reiese ºi din statisticile urmãtoare:
· În anul ºcolar 1959-60 la clasele I-IV erau 319 elevi, la clasele
V-VII 126 elevi ºi 17 cadre didactice,
· În anul ºcolar 1962-63 la clasele I-IV erau 427 elevi, la V-VII
era 318 elevi ºi 50 cadre didactice.
Creºterea numãrului mare de elevi s-a datorat ºi unificãrii celor douã
ºcoli din centru. Dupã generalizarea învãþãmântului obligatoriu de
8 ani, numãrul elevilor a crescut simþitor, astfel:
· În anul ºcolar 1966-67 la clasele I-IV erau înscriºi 318 elevi,
iar la clasele V-VIII 453 elevi ºi 64 cadre didactice.
Odatã cu creºterea numãrului de elevi a apãrut ca o necesitate
imediatã construirea a unor noi clãdiri, astfel cu sprijinul organelor
locale în 1966-67 s-a construit o ºcoalã nouã cu 5 sãli de clase în satul
Dumbrava, apoi în 1969-70 s-a construit în Livada o ºcoalã nouã cu
etaj, cu 8 sãli de clase,cabinete ºi laboratoare ºcolare, ceea ce a permis
ºi generalizarea învãþãmântului de 10 ani.
La buna desfãºurare a procesului instructiv a contribuit ºi Internatului ºcolii cu o capacitate de 65 de elevi. Funcþionarea internatului a
fost asiguratã în parte, cu legume de pe lotul ºcolii ºi carnea din cei 1015 porci crescuþi anual în micro-ferma existentã în curtea internatului.
La meditaþii au fost repartizaþi cadrele didactice, zilnic între orele 7-21
ºi munca lor nu era retribuitã.
31
Activitatea internatului a fost umbritã de o Hotãrire de Guvernului
din anul 1975, prin care þiganii nomazi trebuiau sã se stabileascã în sate
ºi comune, unde erau la timpul respectiv. Astfel populaþia localitãþii a
crescut cu 14 familii de þigani, care cuprindea peste 40 de copiii
analfabeþi. Cadre didactice au efectuat recesãmântul copiilor, statul le
dãdea zilnic o masã gratuitã, iar ºcoala a pus la dispoziþia noilor elevi
manuale ºi rechizite ºcolare. ªcolarizarea copiilor þigani a ridicat mari
probleme pentru ºcoalã în primul rând pe linie de disciplinã. Cu trecerea
anilor statul a micºorat mãrimea bursei pentru ºcolarizarea copiilor, care
a condus treptat ºi la închiderea internatului.
Probleme am avut ºi avem ºi în prezent cu ºcolarizarea elevilor
rromi din localitate, care reprezintã 12 % din efectivul ºcolii. În viitor,
aceastã problemã se va rezolva treptat, având în vedere cã în Livada
funcþioneazã 2 grupe de grãdiniþã, unde sunt cuprinºi peste 40 de copii
rromi, care an de an se integreazã mai uºor în ciclul primar. Din pãcate,
doar o micã parte dintre ei, reuºesc sã termine VIII clase.
1.7 Alte forme de învãþãmânt
Mult aºteptata Revoluþie din 1989 le-a adus oamenilor multã bucurie,
dar ºi o serie de necazuri, reuºind sã adînceascã ºi mai mult prãpastia
dintre bogaþi ºi sãraci. În urma desfiiinþãrii C.A.P.-ului ºi privatizãrii
intreprinderilor, mulþi oameni rãmân fãrã un loc de muncã, au apãrut
copiii strãzii ºi creºte numãrul copiilor orfani. Pentru cuprinderea acestor
copii într-o formã de învãþãmânt, s-a înfiinþat ºi în Livada în Cãminul
de bãieþi al liceului din localitate, Casa de copii, având ca prima
directoare pe prof. Micu Silvia, care devine ºi un fel de ,,mãmicã” pentru
cei 160 de elevi cât numãra la început. Necazul era cã majoritatea din
aceºti copii erau din altã localitate ºi numai foarte puþin elevi erau din
Livada, adica nu a reuºit sã ºcolarizeze ºi sã rezolve problema copiilor
sãraci ºi a þiganilor din comuna noastrã.
La aceastã instituþie lucreazã ºi un grup de cadre didactice
calificate, abolvenþi ai Liceului Pedagogic din Satu-Mare promoþia
1996, dupã cum urmeazã: Csáki Franisc jr., Tarþa Corina, Todoran
Claudia, s-a creat de asemenea loc de muncã pentru mulþi tineri ºi
locuitori din comunã. Având în vedere cã pe parcursul anilor urmãtori,
statul nu a mai putut finanþa cheltuielile din aceste instituþii el se
transformã în Centrul de Plasament, vin la conducere noi directori,
32
dar în urma multor frîmântãri, elevii sunt daþi în plasament ºi în anul
2001 instituþia înceteazã activitatea.
Trebuie menþionat ºi faptul cã în anul 1970 a deschis porþile în centrul
de comunã Liceul Agricol Livada. Aceastã ºcoalã a luat fiinþã încã din
anul 1949 ºi a funcþionat ca ªcoalã profesionalã veterinarã cu sediul în
Satu-Mare, str. Gorki nr.3. Pe parcus, unitatea ºcolarã s-a transformat,
conform cerinþelor vremii, în Grup ªcolar Agricol Livada, care avea
sarcina sã pregãteascã specialiºi pentru agricultura socialistã. Unitatea
la început lucra cu un efectiv mare între 500 – 1600 de elevi. Aici veneau
elevi foarte buni la învãþãturã din: Livada, comunele învecinate, dar ºi
din alte judeþe, mai ales din Maramureº. Din clasele de veterinarã,
contabilitate ºi zootehnie foarte mulþi elevi au terminat diferite facultãþi:
Szelmenczi Veronica, Moisa Leontin, Pintea Dumitru, Vlãduþu Mircea,
Vlãduþu Ioan jr., Fehér Ágota, Bozântan Cristian, Bozântan Cosmin, Paºca
Teodora, Moisa Florin, Moldova Cosmin, Popescu Mihai, Popescu Doru,
Harth Kristina, Harth Zsolt, Cosma Cristian, Pop Cosmina, Fézer Lorand,
Goga Mihai, Butka Zita, Talicica Ana, Checicheº Daniel, Roatiº Ovidiu,
Horváh Katalin, Pleºca Gheorghe, Lazãr Loredana,Józsa Diana,Juhász
Rita, Csuka Róbert, Roatiº Mihaela, etc.
În zile noastre a scãzut interesul pentru profilele de agriculturã, drept
urmare s-au înfiinþat mai multe clase profesionale ºi ºcoala este
frecventatã în jur de 450 de elevi.
În perioada celor 55 de ani de existenþã liceul a fost condus cu
competenþã de urmãtorii:
· directori: Bucurescu Virgil, Racolþa Zenoviu, Chiº Dumitru,
Terebeº Mircea, Mureºan Ana, Domuþa Emiulia, ªulea Tãsicã ºi în
prezent Popescu Monica,
· directori adjuncþi: Groza Traian, Terebeº Mircea, Deák Éva,
Dãrãban Ileana, Mureºan Ana, Gurzãu Lucia, Pop Ioan, Józsa Mariana
ºi în prezent Nastai Rodica.
· secretari: Oros Otilia, Ciocan Grigore ºi Lantoº Terezia.
· contabili: Criºan Maria, Fodor Anamaria, Miklós Vasile ºi
Mãrieº Iuliana.
· administratori: Albu Octavian, Paku Alexandru ºi Pribilean
Alexandru.
· magazioneri: Szolnoki Tiberiu, Paku Katalin, Cuibuº Nicoleta
ºi Feher Maria.
· bibliotecari: Oiegaº Aurelia ºi Kovács Csilla.
33
Din anul universitar 2002 – 2003 comuna Livada se mândreºte ºi cu
învãþãmântul superior, deoarece Universitatea din Oradea a deschis în
localitatea noastrã douã facultãþi de management ºi protecþia mediului.
Cursurile se þin în clãdirea Staþiunii de Cercetãri Agricole ºi în fostul
sediu al Bãncii Agricole. Astfel tinerii din localitate au posibilitatea sã-ºi
continue studiile chiar în Livada: Pop Zita, Mészaros Rolland, Hart Zsolt,
Apan Dan, Berinde Mircea, Kimpán Arnold, Tout Mariana, Dehelean
Ramona, Micsku Timea, Piricsi Artur, Sasca Mircea, Feher Cristina,
Crâncãu Carmen, Cãtanã Florin, Podolyák Gheorghe, Oroszi Andrei ºi
alþii.
În anul 2004 cele douã facultãþi, temporar s-au mutat la Carei, pânã
când se va pune la punct baza materialã din Livada.
Dintre profesorii/inginerii care au muncit la acest liceu amintim pe:
Horváth Sarolta, Horváth Imre, Rachieru Paula, Iobaj Ovidiu, Flontaº
Simion, Fodor Coloman, Damian Liviu, Stanislav Aurel, Pap Alexandru,
Groza Traian, Racolþa Zenoviu, Teodorescu Ana, Oprea Nicolae, Gurzãu
Lucica,Pintea Mihai, Dãrãban Ileana, Rusu Elena, Moga Doina, Rogoz
Viorel, Domuþa Emilia, Popescu Monica, Popescu Ioan, Nastai Rodica,
Bogdan Lidia, Ferenczi (Buda) Ildikó,ªulea Tãsicã, ªulea Viorica, Harth
Ecaterina,Hart Cristina, Reºtea Mircea, Reºtea Iuliana, Pop Maria, Pop
Ioan, Deák Andrei, Deák Éva,Ilea Elena, Lazãr Gabriel, Szõlõsi Raimond,
Pribilean Maria, Pãtraº Hajnalka, Tãmaº Florin, Camaraº Daniela, Nistor
Doina, Tóth Iuliana, Kurtinecz Judit, Szabó Maria-Jozefina, Blaj Florica,
Csáki Francisc jr. Oproiu Bogdan, Szalay Miklos, Moldovan Lucica,
Mureºan Ioan, Tóth Francisc, Oros Nicoleta,Nastai Florin, Popa Camelia,
Ducai Corina, Tincãu Ioan ºi alþii.
În calitate de maistru pe parcursul anilor au lucrat: Kovács Árpád,
Illés Ioan, Birtoc Ioan, Ciul Vasile, Pap Zoltán, Mãgureanu Katica, iar ca
laborantã: Bota Iuliana ºi Rotar Doina.
34
Elevi ºi cadre didactice de la ºcoalã
35
Capitolul II
2.1 Cadre didactice
În perioada 1965-1970, în comuna Livada lucra deja un colectiv de
cadre didactice, majoritatea calificate ºi mulþi dintre ei s-au stabilit în
localitate ºi au servit interesele ºcolii cu multã dãruire pânã la pensionare.
Amintim dintre ei pe:
· Educatoarele: Berinde Ana, Varga Maria, Szpivák Ana, Tatár
Mária, Muha Mária, Sirgel Ileana, etc.
· Învãþãtoarii: Anzik Albert, Anzik Ana, Szabó Stefan, Szabó
Iolanda, Heinrich Frideric, Balla Mária, Beluska Elisabeta, Balog
Tiberiu, Szpivák Francisc, Krányák Francisc, Krányák Margareta, Merlás
Mária, Szilaghi Magda, Bobotan Ioan, Dan Ileana, Lozan Nicolae, Oros
Otilia, Moisa Emilia, ªunea Maria, Terebeº Paraschiva, Boroº Ecaterina,
Szabó Szilvia, etc.
· Profesorii: Gyarmati Árpád, Csillag Anton, Csillag Etelka,
Comiati Maria, Huszti Iusztina, Huszti Ioan, Kiss Alexandru,Oiegaº
Aurelia, Anton Petru, Terebeº Ioan, Terebes Rodica, Tóth Iulia, Thurocy
Irma, Terebeº Mircea, Szabó Mária, Dane Elisabeta, Szabó Alexandru,
Domuþa Emilia, Szilagyi Béla, Csetnek Iosif, Lovas Ioan, etc.
· La Dumbrava: Roatiº Gheorghe, Roatiº Vicoria, Datcu Maria,
Gotu Petru, Deák Andrei, etc.
· La Livada-Micã: Roatiº Octavian, Nadaº Maria, Lantoº Terezia,
Roatiº Maria.
· La Adrian: Matyiku Irma, Csatári Adela.
În anul 1969, pentru a cuprinde în procesul de învãþãmânt obligatoriu
pe toþi copii de vârstã ºcolarã, cu sprijinul statului, s-a trecut la construirea
unei noi clãdiri pentru ºcoalã, cu 8 sãli de clasã, laboratoare ºi bibliotecã.
În acest timp, ºcoala a dotat un internat pentru 65 de elevi, asigurând
astfel condiþii optime pentru îmbunãtãþirea frecvenþei la cursuri. Roadele
muncii s-au vãzut în scurt timp, astfel în 1970 din cei 168 de absolvenþi
ai clasei a VIII-a un numãr de 101 elevi au continuat studiile la licee ºi
ºcolile profesionale în oraºe.
36
În anul 1974 statul român, printr-o lege nouã a întrodus învãþãmântul
obligatoriu de 10 ani, în urma cãruia învãþãmântul local s-a confruntat
cu noi greutãþi: lipsa spaþiului corespunzãtor, dar ºi cuprinderea la cursuri
a elevilor care nu au continuat studiile la licee ºi ºcoli profesionale.
Mulþi dintre ei nu mai vroiau sã-ºi continue studiile, deoarece au început
sã lucreze.
Învãþãmântul de 10 ani pentru clasele a IX-a ºi a X-a, prevedea
învãþarea unei meserii: de tâmplar sau lãcãtuº. Conducerea ºcolii era obligatã sã deschidã asemenea ateliere, sau elevii sã facã practica în atelierele
unitãþilor existente în localitate. Prin efort propriu, în scurt timp, s-au
deschis cele douã ateliere, care treptat au fost dotate cu materiale prime ºi
uitilaje modeste care însã a uºurat însuºirea unor tehnologii de cãtre elevi.
Prin atelierul de tâmplãrie, s-a reuºit confecþionarea mobilierului pentru
cabinetul de biologie, s-a reparat mobilierul ºcolar, uºi ºi geamuri.
Realizãrile atelierului de lãcãtuºerie au fost mai modeste. Un merit deosebit
la aceste ateliere a avut învãþãtorul Heinrich Frideric în calitate de maistru
tâmplar, maiºtrii Mãrcuþ Constantin, Pop Viorel ºi Sabãu Ioan.
Legea învãþãmântului mai prevedea pentru ºcoalã o mai bunã legare
a teoriei de practicã. Pentru aplicarea acestor sarcini, conducerea ºcolii
a înfiinþat un lot agricol, unde elevii ºi-au însuºit procesele tehnologice
ale muncii agricole. Lotul ºcolii noastre era un model pentru ºcolile din
fostul raion Negreºti-Oaº, unde s-au organizat mai multe schimburi de
experienþã.
Dupã anul 1970, învãþãmântul din comuna Livada a intrat într-o
fazã nouã ºi calitativ superioarã. Din bãncile facultãþilor ºi a liceelor
pedagogice ani de-a rândul (1970-1980) soseau profesori ºi învãþãtori
calificaþi, cu o foarte bunã pregãtire de specialitate:
· Educatoare: Lozan Iuliana, Pleºa Ileana, Banciu Monica,
· Învãþãtori: Tom Monica, Rusznyák Elisabeta, Bota Cornelia,
Greere Mariana, Dragoº Viorica, Oniga Floare,
· Profesori: Fodor Kálmán, Bota Vasile, Deák Eva, Tescaº
Olimpia, Arsu Simion, Arsu Emilia, Blaj Florica, Pintye Éva, Fãrcaº
Aurel, Fãnãþean Aurelia, Iákob Zita, Mekker Árpád, Flontaº Margareta,
Koka Karol, Micu Silvia, Micu Bujor, Rachieru Paula, Coþ Georgeta,
Todoran Aurelia, Poka Gheorghe.
· La Dumbrava: Moldovan Ileana, Pop Gheorghe, Pomian Florica,
Fedac Aurica, Berciu Florica, Ciarnota Silvia, Ducsek Petru, Sãbãilã
Doru, Csáki Francisc (1974), Csáki Valerica, ªunea Voichiþa, Pop Virgil.
37
În aceastã perioadã, învãþãmântul din localitatea Livada a intrat în
atenþia organelor judeþene, drept urmare în ºcoala noastrã s-au organizat:
cercuri pedagogice, consfãtuiri, olimpiade, iar în anul 1973 s-a organizat
Forumul Naþional al Pionerilor din România. La acest Forum au
participat peste 400 de pioneri din þarã ºi invitaþi din Ungaria ºi
Cehoslovacia.
Sosesc invitaþii la Forum
38
La aceste acþiuni, care au þinut peste 20 de zile, au fost mobilizaþi
întregul colectiv de cadre didactice ºi elevi în fruntea cãrora a stat
conducerea ºcolii.
Activitatea didacticã a început sã se desfãºoarã în cabinete ºcolare.
Un merit deosebit în amenajarea cabinetului de limba românã a avut
profesorul de desen/pictor Fodor Kálmán ºi profesoara de limba românã
Blaj Florica. Acest cabinet a devenit un atelier de lucru pentru elevii
ºcolii noastre, care au obþinut rezultate remarcabile la nivel judeþean ºi
naþional.
Ca rãsplatã a muncii depuse ºi a rezultatelor obþinute ºcoala noastrã
a fost solicitatã sã participe cu un echipaj la un concurs televizat în
direct la TV. Tema concursului avea un caracter literar-istoric ºi de culturã
generalã. Echipajul ºcolii noastre ,,CIREªARII” trebuia sã se confrunte
cu echipajul ªcolii Generale din comuna Sanislãu. Concursul s-a
desfãºurat în sala Filarmonicii din Satu-Mare, a fost televizat în direct
ºi a fost câºtigat de echipajul ºcolii noastre. Un aport deosebit la obþinerea
acestui rezultat a avut prof. Domuþa Emilia directoarea ºcolii, Micu
Silvia, Micu Bujor ºi alþii. Astfel ºcoala din Livada a câºtigat prestigiu
atât pe plan judeþean, cât ºi naþional.
În a doua parte al anului 1980, în urma efortului depus de conducerea
ºcolii ºi cu sprijinul Coperativei Agricole de Producþie din localitate în
frunte cu preºedintelele ing. Moga Ioan, a fost datã în folosinþã Sala de
sport, terenul sportiv ºi tribuna.
În perioada anilor 1980-1990 continuã sã soseascã în localitate noi
cadre didactice calificate:
· Educatoare: Irime Viorica, Avaºi Elisabeta,
· Învãþãtorii: Bãrbuº Viorica, Kovács Ibolya, Tilibaºa Maria, Gotu
Simona, Palkó Hajnalka, Szpivák Tûnde,
· Profesorii: Dancs Tiberiu, Jurka Susana, Corodan Marius, Sike
Irma, Kertész Iuliana, Gergely Erika, Csáki Valerica, Anderco Aida.
· La Dumbrava: Villányi Cornelia, Dudaº Emilia, Bokor Katalin,
Paºca Angela, Piºcoran Lucia, Pop Emilia, Bãdescu Tamara, Micleanu
Ana, Pinte Viorica, Molnár Enikõ, Juhász Juliana, Popescu Monica,
Balázs Ernõ, Iojiban Ana, Jocsák Ileana, Reºtea Mircea, Paul Grigore,
Militaru Viorica.
În urma Revoluþiei din decembrie 1989 ºi în viaþa ªcolii Generale
de 8 ani din Livada, apar o serie de mãsuri democratice, care au permis
cadrelor didactice sã se apropie de domiciliu lor, atât de la þarã, cât ºi de
39
la oraº. Astfel în vara anului 1990 asistãm la ultima miºcare masivã a
cadrelor didactice.
În perioada anilor 1990 – 2000 în urma acestor miºcãri, o parte din
cadrele de bazã ai ºcolii se transferã la domiciliul lor de la oraº, sau în
apropierea lor, cum ar fi: Fãrcaº Aurel, Szabó Alexandru, Szabó Szilvia,
Arsu Emilia, Arsu Simion, Gergely Erika ºi sosesc în localitate cadre
didactice calificate, dupã cum urmeazã:
· Educatoare: Lazãr Laura,
· Învãþãtorii: Báncsi Jolanda, Lipcsei Beatrice, Szabó Angéla,
Zvolenszki Adél, Farkas Éva, Vântu Ioana,
· Profesorii: Csáki Francisc (1990), Vámi Emese, Seer Anna, Seer
Iuliu, Tãut Nicolae, Berinde Mircea, ªulea Viorica, Bonto ªtefan, Egli
Nicoleta, Heinrich Ildikó,
· La Dumbrava: Ûveges Adriana, Rus Maria, Flontaº Simion,
Iederan Maria, Ioniþã Elena,
În perioada anilor 2000 – 2005 sosesc în unitatea noastrã noi cadre
didactice calificate:
· Educatoare: Hornyák Gabriela, Erdõsi Melinda, Govor Diana,
Löckli Andrea, Tóth Erika, Sipos Mária, Lelenka Linda, Princz Claudia,
· Învãþãtoare: Bandura Terézia, Kurpé Mónika, ªerban Daniela,
Szabó Loretta, Oniga Georgeta, Vámi Csilla, Sascãu Iuliana,
· Profesori: Szõlõsi Enikõ, Duma Carmen, Marinescu Anamaria,
Csáki Francisc jr., Merlás Erika, Versényi Krisztina, Menyhért Enikõ,
Török ªtefan, Balogh Emese,
· La Dumbrava: Raþ Dorina, Bóne Kinga,
· La Adrian: Krupa Csongor.
În anul ºcolar 2005 – 2006, la ªcoala cu clasele I-VIII din Livada ºi
în satele aparþinãtoare, desfãºoarã o activitate susþinutã ºi cu mult simþ
de rãspundere un numãr de 85 cadre didactice, din care 19 sunt
educatoare, 24 învãþãtori, 35 profesori ºi 7 preoþi. Din acest efectiv mare,
numai în Livada lucreazã 65, dupã cum urmeazã:
· Director: prof. Csáki Francisc,
· Director adjunct: prof. Blaj Florica,
· 15 educatoare: Dudaº Emilia director, Pleºa Ileana, Lozán
Iuliana, Irime Viorica, Avaºi Elisabeta, Banciu Monica, Voitku Tûnde,
Lazar Laura, Sipos Mária, Löckli Andrea, Tóth Erika, ºi Princz Claudia,
Bondics Jutka, Matyiku Melinda ºi Besenyõdi Iuliana, (Erdõsi Melinda,
Buzaº Diana, Hornyák Gabriela se aflã în îngrijirea copilului).
40
· 17 învãþãtori calificaþi, din care: Goga Elisabeta, Oniga Floare,
Dragoº Viorica, Bãrbuº Viorica, Hepcal Iuliana, Dindelegan Simona,
Oniga Georgeta, Sascãu Iuliana la secþia românã, iar: Báncsi Jolanda,
Kovács Ibolya, Szpivák Tünde, Zvolenszki Adél, Gergely Angéla, Ferenczi
Éva, Lipcsei Betrice, Zichor Terézia, Oros Hajnalka la secþia maghiarã,
· 4 profesori calificaþi de limba ºi literaturã românã: Blaj Florica,
Micu Silvia (consilier educativ), Todoran Aurelia, ªulea Viorica,
· 2 profesori de limba ºi literatura maghiarã: Versényi Kriszta,
Tóth Cecilia,
· 2 profesori calificaþi de limba englezã: Csáki Valerica, Heinrich
Ildikó,
· 1 profesor calificat de limba francezã: Tarba Simona,
· 5 profesori calificaþi la matematicã: Csáki Francisc, Flontaº
Margareta, Menyhért Enikõ, Bonto Nicoleta, Balogh Emese,
· 3 profesori calificaþi de istorie: Bonto ªtefan, Török ªtefan,
Deák Éva,
· 1 profesor calificat la geografie: Szõlõsi Enikõ,
· 3 profesor calificaþi de biologie: Duma Carmen, Szomju Erika,
Deák Andrei,
· 2 profesori calificaþi de fizicã-chimie: Seer Anna, Jócsak Ileana,
· 1 profesor calificat de muzicã: Csáki Francisc jr.,
· 1 profesor de desen: Szalay Miklos,
· 2 profesor calificaþi de educaþie-fizicã: Kertész Iuliana, Micu
Bujor,
· 1 profesor calificat de informaticã: Seer Iuliu,
· 1 profesor în curs de calificare la educaþie-tehnologicã: Berinde
Mircea.
· Preoþi (religie): reformat (Major András), Bodor Angela, ortodox
(Stark Iosif, Zele Ioan) Pop Ioan, romano-catolic Éles Francisc, grecocatolic Kudla Gheorghe,
· La Dumbrava: Pop Gheorghe cadru didactic coordonator,
educatoarele: Cosma Maria, Pop Maria (Pék Adriana), învãþãtorii: Pop
Gheorghe, Rus Maria, Berinde Enikõ, Bolchiº Narcisa,(Huja Simona
îngrijirea copilului pânã la 2 ani), profesorii: Gotu Petru, ªunea Voichiþa,
Raþ Dorina, Ioniþã Elena, Buzea Gabriela ºi preot ortodox: Nemeº Cosmin,
· La Adrian: educatoare: Lelenka Jutka, (Purgui Beáta îngrijirea
copilului), învãþãtorii: Matyiku Irma, Krupa Csongor ºi preot reformat
Besenyõdi Attila,
41
· La Livada-Micã: educatoare Roatiº Maria, învãþãtoare Blideran
Anda (Roatiº Octavian concediu medical) ºi preot ortodox Blideran Dan,
· Secretar: Tout Mariana,
· Contabil: Szelmenczi Veronica,
· Administrator: Tóth Francisc, Martin Gica,
· Muncitor de intreþinere: Sebesi Vasile (din 1990), Dudaº Ioan,
· Îngrijitor: Luka Maria, Sebesi Etelka, Bolchiº Lucica, Struþ
Ileana, Csintalan Erika, Nagy Gyöngyi la ºcoalã, Székely Laura bucãtar,
Lucuþ Irina, Antku Terézia, Kovács Mária, Sãcãliº Mirela, la grãdiniþã,
Molnar Diana, Cut Elena la Dumbrava, Mezei Ecaterina la Adrian ºi
Boitor Ioana la Livada-Micã.
Menþionãm cã din cadrele didactice mai sus menþionate un numãr
de 32 au frecventat cursurile ºcolii din Livada, ei au fost elevii noºtri ºi
azi suntem colegi de catedrã ºi ne putem mândri de roadele muncii
noastre, dupã cum urmeazã:
· 10 educatoare: Roatiº Maria, Dudaº Emilia, Hornyák Gabriela,
Erdõsi Melinda, Lazãr Laura, Purgui Beáta, Löckli Andrea, Toth Erika,
Sipos Mária, Princz Claudia,
· 16 învãþãtori: Roatiº Octavian, Goga Elisabeta, Zvolenszki Adél,
Bãrbuº Viorica, Hepcal Iuliana, Berinde Enikõ, Szpivák Tûnde, Oros
Hajnalka, Dindelegan Simona, Huja Simona, Gergely Angéla, Bandura
Terézia, Ferenczi Éva, ªerban Daniela, Oniga Georgeta, Krupa Csongor,
· 6 profesori: Deák Andrei, ªulea Viorica, Csáki Francisc jr.,
Merlás Erika, Bóne Kinga, Balogh Emese.
Elevi ºi cadre didactice
42
Pe parcursul anilor cadrele didactice calificate din unitate noastrã
au fost preocupaþi sã se perfecþioneze, astfel toþi au definitivatul, 15
gradul didactic II ºi 23 gradul didactic I, dupã cum urmeazã:
· Gradul didactic I: Csáki Francisc, Csáki Valerica, Micu Silvia,
Gotu Petru, Todoran Aurelia, Deák Éva, Deák Andrei, Seer Anna,
Kertész Iuliana, Matyiku Irma, Goga Elisabeta, Oniga Floare, Dragoº
Viorica, Kovács Ibolya, Bãrbuº Viorica, Zvolenszki Adél, Szpivák
Tûnde, Hepcal Iuliana, Rus Maria, Dudaº Emilia, Pleºa Ileana, Avaºi
Elisabeta, Irime Viorica,
· Gradul didactic II: ªulea Viorica, Micu Bujor, Menyhért Enikõ,
Szõlõsi Enikõ, Báncsi Iolanda, Oros Hajnalka, Dindelegan Simona,
Gergely Angéla, Lipcsei Beatrice, Pop Gheorghe, Berinde Enikõ, Roatiº
Maria, Lozan Iuliana, Hornyák Gabriela, Lazãr Laura.
În urma muncii depuse ºi a rezultatelor obþinute pe parcursul anilor,
foarte mulþe dintre cadrele didactice au obþinut Salariul de merit ceea
ce înseamnã 15% în plus la salar pe un an de zile, iar un numãr de 10
cadre au beneficiat ºi beneficiazã de Gradaþie de merit, adicã timp de 4
ani au un plus de 20% la salar, dupã cum urmeazã:
· Gradaþie de merit: Csáki Francisc (2 ori), Blaj Florica, Csáki
Valerica, Goga Elisabeta, Dragoº Viorica, Matyiku Irma, Oniga Floare,
Bãrbuº Viorica, Gotu Petru.
Putem afirma cã pe tot parcursul anilor în comuna Livada au existat
cadre didactice care au fost apreciaþi la nivel judeþean drept urmare o
parte din ei au fost avansaþi în funcþia de inspectori ºcolari, dupã cum
urmeazã:
· Anzik Albert,
· Szabó Alexandru,
· Domuþa Emilia,
· Dr. Lovas Ioan,
· Arsu Emilia,
· Arsu Simion,
· Paºca Angela,
· Anderco Aida.
ªcoala din Livada, având cadre didactice cu o foarte bunã pregãtire
de specialitate, o parte din ei, dupã o muncã susþinutã ºi de un înalt
nivel ºtiinþific, au reuºit sã obþinã rezultate de performanþã. Astfel, la
OLIMPIADELE ºcolare, avem foarte mulþi elevi premiaþi la faza
43
Judeþeanã, dintre care apoi o parte a reprezentat ºcoala cu cinste la faza
Interjudeþeanã ºi la faza Naþionalã, dupã cum urmeazã:
· Profesoara Blaj Florica la limba ºi literatura românã, se poate
mândri cu cei mai mulþi elevi calificaþi la faza Naþionalã: în anul ºcolar
1987/88 ºi 1988/89 cu elevii: Rusu Alina ºi Moldovan Simona clasa a
VII-a respectivi a VIII-a de fiecare datã obþinând menþiune specialã, iar
în anul ºcolar 2000-2001 cu eleva Chira Gabriela din clasa a VIII-a.
· Profesorul Csáki Francisc la matematica, în anul ºcolar 19931994 a calificat pe elevul Nistor Cristian din clasa a VII-a la faza
Interjudeþeanã ºi la faza Naþionalã,
· Profesoara Nagy Borbála la limba ºi literatura maghiarã, în anul
ºcolar 2002-2003 a calificat la faza Naþionalã pe eleva Ninács Biánka
din clasa a VIII-a, iar în anul ºcolar 2003-2004 tot la faza Naþionalã pe
eleva Krupa Erzsébet-Melánia de clasa a VIII-a, care a obþinut la acest
nivel menþiune.
Un caz mai rar întâlnit în viaþa unitãþilor ºcolare este faptul cã dintro familie, la acelaºi unitate lucreazã, în calitate de colegi; tata, mama ºi
copilul. La ªcoala Generalã din Livada acest lucru se întâmplã din
septembrie 2003. Este vorba de:
· Csáki Francisc – director, profesor de matematicã,
· Csáki Valerica – profesoarã de limba englezã ºi
· Csáki Francisc jr. – profesor de muzicã.
2.2 Conducerea ºcolii
Funcþii de conducere au fost ocupate începând cu anul 1910 de
urmãtorii cadre didactice:
a). Director la ªcolile confesionale din Livada:
· La romano-catolici: Movik Sándor (40 de ani), Movik Sándor
jr., Antal Péter,
· La reformaái: Peleskei Dániel (28 de ani), Tolnai (Kerezsi) Viola.
· La greco-catolici: Kazicsku Mihály, Illyés Görgy
b). Director coordonator la ªcoala Generalã Livada:
· Catricicãu Ioan,
· Kelemen Jenõ,
44
·
·
·
·
·
·
·
·
·
·
·
·
Kajcsa Dénes,
Kovács Ferenc
Silimon Imre,
Gyarmati Árpád,
Anzik Albert,
Szabó Stefan,
Rednic Mihai,
Domuþa Emilia (1971 – 1980)
Arsu Emilia,
Szabó Alexandru,
Arsu Simion (1989 – 1999, 2001-2005 ian.),
Csáki Francisc (din 20.01.2005)
c).
·
·
·
·
·
·
·
·
·
Director adjunct la ªcoala cu clasele I-VIII Livada:
Szabó Stefan,
Terebes Ioan,
Anzik Albert,
Stoian Maria,
Terebeº Mircea,
Tóth Iuliana (1984 – 1990),
Csáki Francisc (1990 – ian. 2005),
Arsu Simion (2005 ian. – 2005 aug.),
Blaj Florica (din sept.2005).
d). Director la ªcoala cu clasele I-VIII Dumbrava:
· Racolþa Ioan,
· Matiºan Valer,
· Ghiran Vasile,
· Dicu Dumitru,
· Nemeº Vasile,
· Roatiº Gheorghe,
· Csáki Francisc (1977 – 1990),
· Gotu Petru (1999 - 2005 martie)
· Pop Gheorge (1990 – 1999, din 2005 apr.),
e). Învãþãtor – director la ªcoala cu clasele I-IV Adrian:
· Ferenci Károly,
· Somos János,
45
·
·
·
Beluska Erzsébet,
Lozán Miklós,
Matyiku Irma (din 1966),
f). Învãþãtor – director la ªcoala cu clasele I-IV Livada-Micã:
· Birkai Gizella,
· Lazãr Valerian,
· Spânu Constantin,
· Roatiº Octavian,
· Blideran Anda (din 2002).
Un clasement al longevitãþii în funcþia de conduce (director +
director
adjunct) la nivel de comunã se prezintã astfel:
· Locul I – cu 29 ani Csáki Francisc (13 ani la Dumbrava + l6 ani
la Livada),
· Locul II – cu 24 ani Anzik Albert,
· Locul III – cu 15 ani Arsu Simion,
Secretar de ºcoalã:
· Lelenka Mária
· Bûte Gyöngyi,
· Hancsik István,
· Jócsák Viorica (1962 – 1994),
· Lazãr Maria (1994 – 2001),
· Tout Mariana (din 2001).
Începând cu aprilie 2005 se trece la reorganizarea reþelei ºcolare,
din perspectiva generalizarii descentralizãrii învãþãmântului
preuniversitar. În aceste condiþii unitãþile de învãþãmânt: Grãdiniþa cu
Program Prelungit, ªcoala cu clasele I-VIII ºi Grupul ªcolar Agricol, se
despart de Primãria comunei Livada ºi obþin personalitate juridicã ºi
vor obþine treptat, o anumitã autonomie financiarã. Ca prima mãsurã a
fost desfinþarea statutului de ºcoalã în satele aparþinãtoare: Dumbrava,
Adrian, Livada-Micã ºi ele se arondeazã la ºcoala din Livada.
ªcoala cu clasele I-VIII Livada este condusã de un director-manager
ºcolar, în persoana d-lui prof. Csáki Francisc care exercitã ºi atribuþii de
ordonator terþiar de credite.
La Dumbrava funcþia de director se înlocuieºte cu cea de cadru
didactic coordonator ºi este deþinutã de d-l înv. Pop Gheorghe.
Rol de decizie în domeniul administrativ are un nou Consiliul de
Administraþie al unitãþii de învãþãmânt formatã din:
· Preºedinte: Csáki Francisc directorul unitãþii,
· Membrii: Blaj Florica director adjunct, Sebesi Ioan primarul
comunei Livada, Mierlas Ioan consilier, Corodan Mihaela preºedinta
Comitetului de pãrinþii pe ºcoalã, ªunea Voichiþa profesoarã, Berinde
Mircea maistru, Löckli Andrea educatoare, Zichor Terezia învãþãtoare,
Pop Gheorghe cadru didactic coordonator ºi Tarr Vasile patron.
2.3 Elevii
Statisticile anilor de dupã 1970 aratã cã interesul pãrinþilor faþã de
ºcoalã a crescut ºi efectivele de elevi se prezintã astfel:
Contabil:
· Szelmenczi Veronica (din 2005).
Administrator de ºcoalã:
· Báncsi Ioan (1991 – 2001)
· Tóth Francisc (din 2001)
46
Menþionãm cã în anul ºcolar 2005 – 2006 în centrul de comunã mai
funcþioneazã:
· 1 creºã cu 15 copii,
· Grãdiniþã cu Program Prelungit cu 3 grupe ºi 73 de copii,
47
· Grãdiniþã cu Program Normal cu 8 grupe ºi 170 de copii,
· Din cele 11 grupe de grãdiniþã în 7 activitatea se desfãºoarã în
limba romînã ºi în 4 în limba maghiarã. Avem 2 grupe CARITAS cu 36
copii de rromi (þigani).
· Un Grup ªcolar Agricol cu 450 de elevi.
La ªcoala cu clasele I-VIII din Livada în clasele I-VIII sunt 588
elevi, din care:
· 130 elevi sunt români (22%),
· 376 elevi sunt maghiari (64),
· 82 sunt romi (14 %).
Începând cu anul 1990, numãrul elevilor care au continuat studiile
la colegii, licee, grupuri ºcolare ºi ºcoli profesionale creºte foarte mult.
În continuare ne vom referi numai la elevii premiaþi din fiecare an ºcolar,
care au reuºit pe locuri fruntaºe la cele mai prestigioase colegii, licee
din Satu-Mare ºi apoi au continuat la diferite facultãþi, mulþi dintre ei
azi au studii superioare ºi ocupã posturi importante în societate. Desigur
o parte din ei acum sunt pe bãncile facultãþii. Iatã cu cine s-a mândrit ºi
se mândreºte ºcoala din Livada dupã revoluþia din decembrie 1989:
În anul ºcolar 1990 – 1991:
-
Liceul ,,Ioan Slavici” Satu-Mare:
Csáki Francisc – învãþãtor secþia românã, - Univ. din Oradea,
azi prof. de muzicã în Livada ºi Satu-Mare,
Ilea Mioara – Univ. în Belgia ºi Franþa, arhitect,
Rãchitan Florin – Univ. Spiru Haret Bucureºti, jurnalist.
Liceul pedagogic Oradea:
Toda Florentina – învãþãtor secþia românã,
Liceul maghiar Satu-Mare:
Czibere Zsolt – chimie-biologie – Univ. Tg. Mureº, medicinã.
Jócsak Mária – chimie-biologie,
Petrik Anasztázia – matematicã,
- Liceul ,,Mihai Eminescu” Satu-Mare:
- Oniga Anca – matematicã, - Univ.Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
ºtiinþe economice
48
- Dragoº George – filologie – Univ.Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
relaþii internaþionale,
- Liceul ,,Ioan Slavici” Satu-Mare:
- Lazar Laura – înv. s. românã, azi educatoare la G.P.P. Livada,
- Rogoz Ramona – Univ. Baia-Mare, management,
- Szabó Angéla – înv.s.magh., azi învãþãtoare la ªcoala Livada,
- Liceul ,,D-na Stanca” Satu-Mare:
- Oþelescu Cristina
- Kurpé Enikö
- Liceul ,,Kölcsey Ferenc” Satu-Mare:
- Strucuj Melinda – matematicã-fizicã - Univ. Tg.Mureº,
medicinã, medic la Târgu Mureº,
- Angi Adél – matematicã –fizicã,
- Privigei Tûnde – chmie-biologie,
- Pop Marius – matematicã – Univ.Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
matematicã, profesor la Satu-Mare,
- Ilea Ramona – lb.moderne – Univ.Tehnicã Cluj-Napoca,
arhitecturã,
- Banciu Bogdan – chimie-biologie – Univ.de medicinã ClujNapoca,
- Huszár Hortenszia – filologie - Univ. de drept Timiºoara,
- Sas Gabriela – învãþãtori-educatori, secþia românã, educatoare
la G.P.P. Livada,
- Þinca Ioana – învãþãtor-educator, secþia românã, învãþãtoare la
ªcoala cu clasele I-VIII Livada,
- Havrila Mónika – învãþãtor-educator, secþia maghiarã,Univ.Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, chimie
- Illes Mónika – învãþãtor-educator, secþia maghiarã – Univ. în
Ungaria,
- Virág Anamaria – învãþãtor-educator, secþia maghiarã,
- Petrik Mónika – matematicã,
49
- Strucuj Erika – chimie-biologie,
- Liceu în Satu-Mare:
- Pop Claudiu – Univ. Timiºoara, veterinar,
- Moisa Florin – Univ. ªtiinþe Agricole Cluj-Napoca,
- Goga Nicolae – chimie-biologie – Univ. Babeº-Bolyai ClujNapoca, fizicã medicalã,
- Micu Crina – chimie-biologie – Univ. Oradea, chineoterapie,
- Andreica Cosmin – chimie-biologie,
- Irime Loriana – chmie-biologie - Univ. Alba-Iulia, ºtiinþe
economice,
- Nastai Lavinia – limbi moderne –Administraþia publicã Satu-Mare,
- Kovács Zsolt – matematicã-fizicã – Univ. în Ungaria,
informaticã,
- Liceul reformat Satu-Mare:
- Sebesi Adél – chimie-biologie,
- Szilágyi Katica – filologie,
- Liceul romano-catolic Satu-Mare:
- Merlás Erika – filologie - Universitate în Ungaria, profesoarã
de biologie la ªcoala din Livada
Anul ºcolar 1994 –1995:
- Nistor Cristian – matematicã fizicã - Univ.Babeº-Bolyai ClujNapoca, informatician,
- Bãrbuº Dan – chimie-biologie, Univ.Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
prof. de informaticã la Satu-Mare
- Paku Attila – chimie-biologie,
- Bandura Terézia – înv. sec. maghiarã, învãþãtoare la ªcoala din
Livada,
50
- Szabó Beata – educ.sec. maghiarã, educatoare la Grãdiniþa
Adrian,
- ªerban Daniela înv. sec.maghiarã, învãþãtoare la ªcoala din
Livada,
- Kurpé Mónika – înv. sec.maghiarã, înv. la ªcoala din Livada,
- Pinte Claudia – înv.sec. românã,
- Stekli Werner – chimie-biologie, Univ. de medicinã ClujNapoca, medic stomatolog,
- Kovács Anasztazia – limbi moderne,
- Kurpé Hajnalka,
- Liceul romano-catolic Satu-Mare:
- Kukta Armella,
- Grup ªcolar Agricol Livada:
- Bozântan Cosmin – economic - Univ. Baia-Mare, management,
- Sebesi Melinda – economic,
- Fehér Anikó – economic,
- Cziprok Mónika – economic.
Anul ºcolar 1995 – 1996:
- Oniga Georgeta – înv. secþia românã, învãþãtoare la ªcoala din
Livada,
- Lelenka Linda – educ. secþia românã, educatoare la grãdiniþa
din Gherþa-Micã,
- Rãchitan Odetta – filologie – Univ. Oradea, lb.românãlb.englezã,
- Irime Alicia – limbi moderne – Univ. Oradea, geografie,
- Simcsik Terezia – chimie-biologie – Univ. Timiºoara, medicinã,
- ªerb Aurica – chimie-biologie – Univ. Timiºoara, psihologie,
- Liceul economic Satu-Mare:
- Chiº Mirela – contabilitate – Univ. Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca,
ºtiinþe economice,
51
- Kurtinecz Iudit – matematicã – Univ. Babeº-Bolyai ClujNapoca, prof. de informaticã la Grup ªcolar Agricol Livada,
- Liceul ,,Hám János” Satu-Mare:
- Chis István.
Anul ºcolar 1996-1997:
- Corb Radu – matematicã-informaticã - Univ. Timiºoara,
telecomunicaþii,
- Pop Adrian – matematicã-informaticã – Univ. Babeº-Bolyai
Cluj-Napoca, drept,
- Goga Elisabeta – înv.sec. românã - Univ. Baia-Mare, lb.românãlb.francezã.
- Szabó Loretta – înv.sec. maghiarã, învãþãtoare la ªcoala din
Livada,
- Avaºi Raluca – chimie-biologie – Univ.Baia-Mare, protecþia
consumatorilor,
- Virág Zsuzsa – matematicã-fizicã – Univ.Babeº-Bolyai ClujNapoca, lb. maghiarã,
- Rácz Mária – matematicã-fizicã – asistent medical,
- Krupa Csongor – chimie-biologie – institutor Satu-Mare,
învãþãtor la ªcoala din Adrian,
- Vámi Izabella – chimie-biologie,
- Chiº Cristina – contabilitate – Univ. Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
ºtiinþe economice,
- Goga Mihai – contabilitate – Univ. Baia-Mare, protecþia
consumatorilor,
-
52
Liceul ,,Mihai Eminescu” Satu-Mare:
Corb Cristian – matematicã-informaticã - Univ.Timiºoara,
telecomunicaþii,
- Bãrbuº Corina – educ. sec.românã – Univ. Oradea, psihologie,
- Avaºi Mihaela - educ.sec.românã – Univ. Satu-Mare, finanþe
bãnci,
- Princz Claudia – educ.sec. românã – Univ. Satu-Mare
psihologie, educatoare la Grãdiniþa din Livada,
- Stekli Gertrud – matematicã-informaticã – Universitate în
Ungaria,
- Kertész Arnold – matematicã-fizicã - Univ. Oradea, muzicã,
- Kovács Szabolcs – matematicã-fizicã – Univ. Oradea,
construcþii,
- Liceul sanitar Satu-Mare:
- Palfi Adriana – asistent medical,
Lapca Roxana.
- Colegiul Naþional ,,Mihai Eminescu” Satu-Mare:
- Nistor Laniana – matematicã-lb.eglezã intensiv - Univ. Tehnicã
Cluj-Napoca, arhitecturã,
- Colegiul Naþional ,,Ioan Slavici” Satu-Mare:
- ªulea Monica – chimie-biologie – Univ. Baia-Mare, lb.românãlb.englezã,
- Sebesi Norbert – matematicã-informaticã - Univ. Timiºoara,
electrotehnicã,
- Maskulik Levente – matematicã-informaticã - Univ.BabeºBolyai Cluj-Napoca, istoria religiilor,
- Kimpán Andrea – chimie-bilogie – Univ. Babeº-Bolyai, ClujNapoca, biologie,
- Szabó Kinga – chimie-biologie - Univ. Babeº-Bolyai ClujNapoca, industrie alimentarã,
- Virág Emese – filologie – Univ. Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
istorie-psihologie,
- Iobaj Laura – limbi moderne - Univ. Baia-Mare, lb.românã-
53
lb.englezã,
- Juhász Izabella – limbi moderne - Univ. Oradea, lb.românãlb.englezã,
- Pintea Camelia – limbi moderne – Univ. Oradea, drept,
- Mészáros Rolland – matematicã-informaticã - Univ. Satu-Mare
industrie alimentarã,
- Liceul ,,Hám János” Satu-Mare:
- Podolyák Gyurika – matematicã-informaticã – Univ. Satu-Mare
industrie alimentarã.
- Colegiu Naþional ,,Ioan Slavici” Satu-Mare:
- Bogdan Mircea – matematicã-informaticã – Univ. Tehnicã ClujNapoca, mehatronicã,
- Grigor Edina – chimie-biologie,
- Colegiu Naþional ,,Kölcsey Ferenc” Satu-Mare:
- Gyávol Rolland – matematicã-informaticã – Univ.Babeº-Bolyai
Cluj-Napoca, matematicã-informaticã,
- Jócsák István – matematicã-informaticã – Univ. Târgu-Mureº,
mehatronicã,
- Tatár Norbert – matematicã-informaticã - Univ. Târgu-Mureº,
contabilitate,
- Szilágyi Rolland – chimie-biologie – Univ. Satu-Mare,
managment,
- Bandura Gabriela – filologie – Univ. Târgu-Mureº, filologie,
- Kimpán Erika – filologie – Univ. Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
chimie,
- Gábor Angéla – filologie – Satu-Mare, postliceal,
- Sipos Boglárka – filologie – Univ. în Ungaria, filologie,
- Pintye Amália – filologie – Univ. Târgu-Mureº, filologie.
- Colegiul Naþional ,,Mihai Eminescu” Satu-Mare:
- Csáki Robert-Vladimir – matematicã-informaticã intensivã Univ.Tehnicã Cluj-Napoca, calculatoare ºi tehnologia informaþiei,
54
- Colegiul Naþional ,,D-na Stanca” Satu-Mare:
- Dinga Larisa – chimie-biologie - Univ. Satu-Mare, medicinã,
- Tout Romeo – chimie-biologie - Univ.Babeº-Bolyai ClujNapoca, stiinþe economice,
- Chira Gabriela – filologie,
- Colegiul Naþional ,,Kölcsey Ferenc” Satu-Mare:
- Seer Gyõzõ – matematicã-informaticã - Univ. Tehnicã ClujNapoca, electrotehnicã,
- Maskulik Máte – matematicã-informaticã – Univ. Târgu-Mureº,
medicinã,
- Szabó Oszkar – chimie-biologie - Univ.Babeº-Bolyai ClujNapoca, inginerie chimicã,
- Pataki Mihai – chimie-biologie,
- Kató Mónika – filologie – Satu-Mare, institutor,
- Szabad Emõke – filologie – Satu-Mare, institutor.
- Iobaj Laura – contabilitate – Univ.Baia-Mare, management,
- Grup ªcolar ,,Hám János” Satu-Mare:
- Istvánfi Szilárd – teologie – Univ. Alba-Iulia, teologie,
- Sarca Lelita – contabilitate – Univ. Satu-Mare, marketing,
- Grup ªcolar „I. C. Brãtianu” Satu Mare
- Rotaru Rareº – telecomunicaþii – Univ. Satu Mare, drept.
-
Colegiul Naþional ,,Ioan Slavici” Satu-Mare:
Dudaº Raluca – învãþãtoare secþia românã,
Sabãu Elisabeta – învãþãtoare secþia românã,
Fenyák Izabella –învãþãtoare secþia maghiarã,
Lázár Andrea – învãþãtoare secþia maghiarã,
Lõrinczi Beatrice – învãþãtoare secþia maghiarã,
Pintye Réka – învãþãtoare secþia maghiarã,
Bogdan Lucian – informaticã,
Colegiul Naþional ,,D-na Stanca” Satu-Mare:
Tout Radu – chimie-biologie,
Lorant Andrea – chimie-biologie,
55
-
Martin Claudiu – chimie-biologie,
Colegiul Naþional ,,Kölcsey Ferenc” Satu-Mare
Tarajos Boglárka – chmie-biologie,
Farkas Gabriella – chimie-biologie,
Balogh Boglárka – chimie-biologie,
Tatar Ernõ – filologie.
- Fernea Sanda – învãþãtori secþia românã,
- Erli Anabela – învãþãtori secþia românã,
- Rákos Emõke – învãþãtori secþia maghiarã,
- Korpás Izolda – învãþãtori secþia maghiarã,
- Balogh Kinga – învãþãtori secþia maghiarã,
- Balog Andrada – limbi moderne,
- Colegiul Naþional ,,D-na Stanca” Satu-Mare:
- Muscan Ovidiu – chimie-biologie,
- Sime Laura – chimie-biologie,
- Colegiul Naþional ,,Kölcsey Ferenc” Satu-Mare:
- Kovács Ervin- chimie-biologie,
- Kertész László – chimie-biologie,
- Jócsák Katalin – chimie-biologie,
- Sebesi Szabolcs – chimie-biologie,
- Fánea József – filologie,
- Gábor Enikõ – filologie,
- Szilágyi Anita – filologie,
- Muha Brigitta – filologie,
- Krányák Katalin – filologie,
- Kicska Otto – filologie,
- Grup ªcolar ,,Hám János” Satu-Mare:
- Ninács Biánka – chimie-biologie.
-
56
Oiegaº Claudia-Cristina – învãþãtori secþia românã,
Beluska Beáta-Mária – învãþãtori secþia maghiarã,
-
Selmenþi Mária-Beáta – învãþãtori secþia maghiarã,
Illes Amália-Magdalena – învãþãtori secþia maghiarã,
Csintalan Ketryona-Anamária – învãþãtori secþia maghiarã,
Coþ Ildiko-Cristina – ºtiinþe ale naturii,
Paºca Daniela-Georgiana – ºtiinþe sociale.
Colegiul Naþional ,,D-na Stanca” Satu-Mare:
Dudaº Roxana-Oana – ºtiinþe ale naturii/bilingv englezã,
Palinceac Petre-Minodor – ºtiinþe ale naturii.
Colegiul Naþional ,,Kölcsey Ferenc” Satu-Mare:
Mãgureanu Anabela-Catalina – matematicã-informaticã,
Kurpé Anita – ºtiinþe ale naturii,
Krupa Erzsábet-Melánia – filologie,
Velejti Brigitta – filologie.
Grup ªcolar Teologic Romano-Catolic ,,Hám János” Satu-Mare:
Czibere Mária – ºtiinþe ale naturii,
Pap Gréta – ºtiinþe ale naturii.
Grup ªcolar Economic ,,Gheorghe Dragoº” Satu-Mare:
Ciric Adelvin-Sándor – servicii.
-
Colegiul Naþional ,,Mihai Eminescu” Satu-Mare:
Bãnãþeanu Mihai – matematicã-informaticã,
Belbe Adrian-Gheorge – matematicã-informaticã,
Dinga Afrodita-Ildiko – învãþãtori secþia românã,
Pleºca Cristina-Simona – învãþãtori secþia românã,
Benefalován Brigitta-Anita – învãþãtori secþia maghiarã,
Varga Daniel – ºtiinþe ale naturii
Colegiul Naþional ,,Kölcsey Ferenc” Satu-Mare:
Tóth Andrea-Yvett – ºtiinþe ale naturii,
Krupa Mária-Tûnde – fililogie,
Lõrinczi Edina-Ilona – ºtiinþe ale naturii,
Sike Ákos-Lóránd – ºtiinþe ale naturii,
Ninács Róbert-Antal – ºtiinþe ale naturii,
Mészáros Tibor – ºtiinþe ale naturii,
Mészáros Zsombor – ºtiinþe ale naturii.
Grup ªcolar Economic ,,Gheorghe Dragoº” Satu-Mare:
57
-
Varga Natalia-Alina – servicii,
Grup ªcolar Agricol Livada:
Székely Edina-Emese – servicii,
Lelenka Izabella – servicii,
Kállay Sándor – servicii,
Birtoc Ancuþa-Lenuþa – servicii, etc.
Menþionãm cã începând cu anul ºcolar 1998 – 1999 admiterea în
colegii, licee ºi ºcoli profesionale se fãcea pe baza rezultatului obþinut
la Examenul de capacitate sau Teste Naþionale. Aceste examene se
þineau la oraºe ºi în comunele mai mari din judeþ, unde erau dirijaþi
elevii din satele ºi comunele învecinate. Având în vedere cã în Livada
exista o ºcoalã foarte bine dotatã logistic, el a devenit astfel nu numai
centru de examen, dar ºi de corecturã. Era un lucru bun pentru comunã,
dar a solicitat multã muncã de organizare din partea conducerii ºcolii,
de care s-au achitat cu cinste cei doi directori: Arsu Simion ºi Csáki
Francisc. Aici dãdeau examen anual peste 150 de elevi: din Livada,
Dumbrava, Iojib, Drãguºeni ºi Agriº, iar pentru corectat se aduceau
lucrãrile ºi din centrele: Halmeu, Turþ, Oraºul-Nou ºi Cãlineºti-Oaº.
2.4 Roadele muncii
Începând cu anii 1960 ºi pânã în zilele noastre ºcoala din Livada se
numãrã printre primele ºcoli din judeþ, care anual a dat absolvenþi bine
pregãtiþi pentru învãþãmântul liceal. Din rândul acestor elevi, foarte mulþi
au terminat licee pedagogice ºi diferite facultãþi, ceea ce dovedeºte
calitatea muncii din unitate. Amintim pe:
· Medicii: Podolyák Ferenc, Maskulik Mihály jr., Fanea Dumitru,
Abrahám (Hobian)Veronica, Virág Ilona, Velejti Gabriela, Velejti Valeria,
Fehér Agota, Fritea Mihaela, Strucuj Melinda, Banciu Bogdan, Stekli
Werner,
· Tehnician dentar: Bûte Francisc, Breban Gyurka, Bics Mónika,
· Farmacist: Tóth Diana, Codaþ Dãnuþ, Józsa Cristina,
· Juriºtii: Maskulik Jenõ, Princ Gyula, Rusznák Mihály, Péterfi
György, Péterfi Imre, Kurpé Bernadett, Lazãr Loredana, Vlãduþu Anca,
Huszár Hortenszia, Codaþ Loredana, Fritea Luminiþa, Bota Oana,
Kazicsku Ferenc, Vámi Csilla,
58
· Cercetãtorii: Dr. Kurtinecz Pál jr., Balog Erika, Dr. Vlãduþu Ioan,
Dr. Dragomir Nicolae, Goga Nicolae jr., Terebes Romi,
· Inginerii ºi subinginerii: Podolyák József, Sebesi József,
Popovits József, Luka György, Luka József, Bota Nicolae, Stekli Iuliu,
Gábor Ferenc, Tóth Ferenc, Krányák Francisc jr.,Kovács Ioan jr., Merlás
Ioan, Csatári Csaba, Fodor Klara, Szilágyi Béla jr., Heinrich Zsolt,
Krányák István, Sulyák József, Manþa Gheorghe, Greere Dorel, Husti
Ioan ºi Husti Gheorghe din Dumbrava, Beluska János, Avaºi Marius,
Paper Ildikó, Anzik Alpar, Voitku Robert, Sabo Ioan-Gheza, Varga Attila,
Domuþa Cosmin, Vlãduþu Mircea, Piþu Mariana, Piþu Adela, Szûcs Eva,
Balla Cecilia, Szabó Csaba, Kurpe Sándor jr., Moldovan Cosmin,
Bozântan Cristian, Kurtinecz Istvan, Varga Attila, Belluska Ioan jr.,
Matyiku Zsolt, Korponai Attila, Ninacs Ioan, Rusu Mihai, Csuka Robert,
Csuka Rita, Avaºi Valer, Arsu ªerban, Moisa Florin, Moisa Flaviu, Deák
Lehel, Nistor Cristian, Bota Adriana, Bota Carmen, Bota Daniel, Terebeº
Cristian, Moga Cristina, Moga Radu, Barbu Ciprian, Talicica Ana, Butka
Zita,
· Arhitecþi: Szilagyi Laura, Ilea Ramona,
· Design interior: Ilea Mioara,
· Kineoterap: Rachieru Vlad, Micu Crina, Józsa Monica,
· Economiºti: Szakács Ferenc, Matyiku Miklós, Szelmenczi
Veronica, Podolyák Dodó, Matyásovszki György, Angi Márton, Matyiku
Margit, Deak Gabi, Domuþa Loredana, Sabo Anamaria, Krányák István,
Kurtinecz Iuliana, Oros Nicoleta, Fezer Erika, Oniga Anca, Balogh
Stefan jr., Kurtinecz Maria, Irime Loriana,
· Manageri/finanþe: Cordoº Tudor, Andreica Cosmin, Rogoz
Ramona, Bozântan Cosmin, Cosma Cristian, Fezer Lorant,
· Administraþie publicã: Nastai Lavinia, Tóth Zsuzsánna, Paku
Katalin, Princz Tibor, Mészáros Piroska, Szabó Ignácz, Szabó Aliz,
Drágos Gyuszi, Manþa Gheorghe, Heinrich Friderik, Hankovszki
Gabriela, Schmutczer Andrea,
· Psihologi: Moldovan Simona, Oiegaº Camelia, Popescu Mihai,
· Profesorii: Fodor Katalin, Fodor Kálmán (pictor), Fodor Sarolta,
Terebeº Mircea, Rusznák (Csipkés) Olga,Deák Andrei, Bota Vasile,
Domuþa Emilia, ªulea Viorica, Balogh Csilla, Balogh Emese, Arsu
Gabriel, Micu Cosmina, Rusu Alina, Oiegaº Camelia, Palkó Maria, Vami
Csaba, Havrila Mária, Havrila Mónika, Csáki Francisc jr., Sarca Claudia,
Pop Marius, Merlás Erika, Kurtinecz Gabriela, Szabó Erika, Mãrkus
59
Zoltan, Ujhelyi Zsuzsa, Báncsi Szilárd, Bãrbuº Dan, Hart Krisztina,
Kurtinecz Jutka, Józsa Diana, Banciu Ligia, Goga Elisabeta, Sãcãliº
George,
· Învãþãtori: Szabó Stefan, Krányák Francisc, Szpivák Francisc,
Roatiº Gheorghe, Roatiº Octavian, Goga Elisabeta, Zvolenszki Adél,
Bãrbuº Viorica, Greere Mariana, Hepcal Iuliana, Berinde Enikõ, Szpivák
Tûnde, Oros Hajnalka, Matyiku Klementina, Dindelegan Simona, Huja
Simona, Gergely Angéla, Bandura Terézia, Kurpe Monika, Ferenczi
Éva, ªerban Daniela, Vântu Ioana, Szabó Loretta, Codaþ Loredana, Oniga
Georgeta, Krupa Csongor, Bóne Kinga,
· Educatori: Roatiº Maria, Dudaº Emilia, Szpivak Rita, Horváth
Katalin, Hornyák Gabriela, Erdõsi Melinda, Lazãr Laura, Purgui Beáta,
Löckli Andrea, Tóth Erika, Sipos Mária, Matyiku Melinda, Lelenka
Linda, Bãrbuº Corina, Princz Claudia,
· Preoþi: Hriczu Ferenc, Merlás Tibor, Vojtku László, Varga
Szidónia, Kudla György, Kóré Mihály, Szabó Csongor, Hricu Ferenc,
Major Zsolt, Major András jr., Matiz Dorin, Pleºa Ionuþ, Palfi Cãlin,
Opriº Victor,
· Asistenþi medicali: Hail Erika, Lelenka Mihaela, Szûcs Mónika,
Rácz Renata, Kurpe Enikõ, Podolyák Tûnde, Zvolenszki Eva, Oniga
Claudia, Lelenka Anikó, Józsefi Beáta, Breban Maria, Radvánszki
Mónika, Varga Francisc, Palfi Adriana,
· Cadastru: Báncsi János, Sebesi Ioan, Szabó Ignác, Szabó Zoltán
jr., Mészáros Stefan, Kurpé Iuliu, Varga Csaba, Korponai Lajos, Kudla
Tibor, Ardelean Stelian, Éles Krisztina-Zsuzsanna, Zab Nicolae jr.,
· Ziarist: Rãchitan Florin, Halász Mária,
La aceastã listã se vor adãuga desigur ºi acei elevi/studenþi care în
zilele noastre sunt pe bãncile diferitelor licee/facultãþi,
Sã nu uitãm nici pe acei tineri din Livada, care cu toate cã nu au
absolvit diferite facultãþi, au devenit oameni de bazã în localitate. La
prestigiul ºcolii au contribuit ºi tinerii din comunã care dupã Revoluþia
din 1989 au devenit fermieri ºi mici intreprinzãtori în:
- agriculturã : Pap György, Palotás Mihaly jr., Princz Mihály,
Princz András, fraþii Erdõsi, Krányák János, Krányák Tibor, Pop Lucian,
Roatiº Mihai, Illes Vasile, Illes Gheorghe, Szilágyi Árpád, Lelenka
Ioan, Márk Stefan, Márk Stefan jr., Biró Tibor, Gyugyucz Ferenc,
Kimpán Josif, Piricsi Ioan, etc.,
60
- comerþ: Vojtku István, Andreica Vasile, Kovács János, Huszti
Gyula jr., Szilágyi Dezsõ, Gábor Pál jr., Princz Norbert, Tãrþan Loredan,
Löckli Andrea, Sasca Mircea, Kurtinecz Timea, Lõrinczi Katalin,
Czibere János, Szabó Pál, Sike Sándor, Piricsi Artur, etc.,
- mica-industrie: Székely Sándor jr. Kukta János, Juhász Tibor,
Újhelyi Károly, Fernea Ioan, Mészáros Tiberiu, Mészáros Roland, Chis
Stefan, Simó Csaba, Princz Csaba, Oiegaº Constantin, Sãcãluº Ioan,
Paku ªtefan, Hankovszki Bandi, Orosz Sándor, Oros Ottó, Oros
Gheorghe, etc.
O micã parte din tinerii comunei Livada, care au absolvit diferite
facultãþi pe parcursul anilor au pãrãsit þara ºi muncesc în alte þãri:
· în S.U.A.: Fodor Elfrida, Bota Carmen,
· în Canada: Cardoº Anca, Bota Adrian, Vámi Valeria,
· în Germania: Balogh Erika, Moldovan Simona,
· în Belgia: Domuþa Cosmin,
· în Ungaria: Fehér Ágota, Velejti Valéria, Velejti Gabriella.
2.5 Educaþia religioasã
Din cele mai vechi timpuri educaþia religioasã a jucat un rol important
în formarea tinerei genaraþii. Dacã facem o privire retrospectivã la modul
în care educaþia laicã, biserica, preoþimea a contribuit la educaþie, putem
observa cã ºi pãrinþii ºi bunicii au avut un rol deosebit în formarea
comportamentului la tineri.
Pânã în anul 1940, în orarul ºcolilor era prevãzut în mod obligatoriu
frecventarea orelor de religie de cãtre elevi. Aceste ore se þineau la
bisericã. În carnetul de elevi figura o rubricã specialã, unde preotul
fãcea consemnãri asupra comportãrii morale ale elevilor ºi dacã frecventa
slujbele religioase. În caz de absenþe pãrinþii, au semnat cã au luat la
cunoºtinþã.
Cu ocazia marilor serbãri naþionale, înainte de activitãþile culturalsportive, întregul colectiv al ºcolii, a participat la o slujbã religioasã
închinatã zilelor de: 10 mai 1866 când s-a instalat în România forma de
guvernãmânt regal, 1 decembrie crearea Statului Naþional ºi altele.
Aceste obiceiuri persistã ºi azi în ºcolile coordonate de biserici.
61
Dupã anul 1948, odatã cu apariþia ,,Reformei învãþãmântului”
educaþie religioasã este scoasã din programa ºcolarã ºi se interzice
frecventarea slujbelor religioase. Conducerea de partid a interzis cadrelor
didactice ºi cãsnicia religioasã. Cine nu respecta avea de suferit.
Elevii ca sã nu fie atraºi de slujbele religioase, au fost obligaþi sã
participe la diferite programe cultural artistice ºi sportive pe care ºcoala
trebuia sã le organizeze chiar în zilele de sãrbãtori.
Dupã anul 1989, educaþia religioasã este întrodusã din nou în
programa ºcolarã. Aceste ore se þin în clãdirea ºcolii, de regulã de cãtre
preoþi ºi contribuie la educarea elevilor. Sunt ore obiºnuite la care
participã fiecare elev în funcþie de cultul religios de care aparþine.
Orele de religie sunt þinuiþi de:
· Preoþii: Major András ºi Besenyõdi Attila la religia reformatã,
Kudla György la greco-catolici, Stark Iosif, Pop Ioan, Nemeº Cosmin
ºi Blideran Dan la religia ortodoxã,
· Cadre didactice: Bodor Angéla, la reformaþi ºi Éles Francisc la
romano-catolici.
2.6 Colaborarea cu comunitatea localã.
În trecut, când au funcþionat ºcolile confesionale, organele locale
nu prea s-au implicat în viaþa ºcolilor, deoarece ºcolile erau în
administrarea bisericilor.
În anul 1948 prin Reforma Învãþãmântului administrarea, dotarea ºi
finanþarea învãþãmântului îi revine Primãriei din localitate. În primii
ani s-au întâmpinat mari greutãþi, dar prin anul 1960 total a intrat în
normal.
Pe parcursul anilor conducerea ºcolii a colaborat foarte bine cu
conducerea Primãriei din Livada. În urma acestei colaborãri, ºcoala a
avut numai de câºtigat. Astfel:
· În anul 1970 s-a dat în folosinþã clãdirea centralã cu 8 sãli de
clase, cabinete ºi laboratoare. Un sprijin important am primit de la
conducerea comunei având în frunte pe Oiegaº Vasile preºedinte ºi
Krányák Francisc vicepreºedinte,
· cu sprijinul d-lui primar Sebesi Ioan am primit un transport de
mobilier ºcolar din Austria ºi un set de mobilier nou pentru Grãdiniþa
din Livada-Nouã,
· Sprijiniþi de d-l patron Tarr Vasile am amenajat un nou spaþiu
62
pentru Grãdiniþa din Livada-Nouã, curtea, holul ºi direcþiunea la clãdirea
din centru.
· D-l Báncsi Ioan în calitate de viceprimar are un rol important
în repararea ºi amenajarea ºcolilor de pe raza comunei Livada
Bunul mers al procesului instructiv-educativ din ºcoala noastrã este
sprijinitã ºi apreciatã de întregul Consiliul local din Livada, formatã
din:
· Preºedinte: Sebesi Ioan primarul comunei,
· Membrii: Báncsi Ioan viceprimar, Bóne Alexandru,
Merlás Ioan, Maskulik Mihály, Szilágyi Dezsõ, Kovács Ioan, Krányak
Francisc, Mészaros Stefan, Matyiku Zsolt, Pleºca Gheorghe, Lazãr
Mihai, Ratyiº Mihai, Palfi Gheorghe, Moisa Leontin, Zah Vasile, Chira
Dorel.
De asemenea suntem ajutaþi de d-ra Popºa Maria secretara, respectiv
de d-na Velejti Iuliana ºi Oros Nicoleta contabil ºef la Primãria comunei
Livada.
În menþinerea disciplinei în rândul elevilor suntem sprijiniþi de
lucrãtorii Postului de Poliþie din localitate, având în frunte pe: ºeful de
post Rotaru Ioan ºi agenþii de poliþie: Feher Vasile, Mocanu Gheorghe,
Sabãu Vasile, Giurcãu Marian, Apan Dan, Micle Mircea, Pop Ioan, etc.
Menþinerea sãnãtãþii elevilor este asiguratã de angajaþii Dispensarului
Medical Uman din Livada: Dr. Kocsis Iosif, Dr. Orbán László, Dr. Abrám
Erzsébet, Dr. Rachieru Adrian, Dr. Kertész József, Dr. Kodra Petru,Dr.
Lupea Livia, Dr. Checicheº Mihaela, ºi asistentele: Várnagyi Elisabeta,
Gotu Florica, Manþa Aurica, Fehér Margareta, Lapka Margareta, Lelenka
Mihaela, Hail Friderica, Sebesi Renáta, Korponai Beti, etc. Remarcãm
aici activitatea celor trei asistente: Fazekas Gabriela, Princz Mónika ºi
Pop Valentina care desfãºoarã activitatea în unitatea noastrã.
De buna funcþionare a instalaþiilor de apã ºi canalizare rãspund:
Szelmenczi Imre ºi Czibere Róbert.
Angajaþii poºtei în frunte cu: Andreica Rodica, Tóth Susana ºi Paku
Ecaterina achitã la timp lunar alocaþia de stat pentr elevii unitãþii noastre.
63
Capitolul III
3.1 Activitãþi cultural-sportive
Din cele mai vechi timpuri, revoluþiile culturale din lumea satelor
au îmbrãcat diferite forme de manifestare: laice, religioase, etc.
Factorii de bazã ai acestor revoluþii au fost întotdeauna elementele
din învãþãmânt. Dascãlii au fost acei care au îndrumat formaþiile de
dans, cor ºi activitãþi sportive. Deºi nu au învãþat pe bãncile ºcolii aceste
elemente, ei au fost puºi în situaþia
sã conducã aceste activitãþi ºi putem
afirma cã ºi-au fãcut datoria cu
cinste.
Cadrele didactice, la rândul lor,
au cãutat ºi au gãsit totdeauna un
sprijin efectiv în rândul pãrinþilor,
fãrã de care nu ar fi putut obþine
succese de-a lungul anilor.
Sãrbãrile copiilor mici din
grãdiniþe au atras ºi atrag ºi azi un
numãr mare de pãrinþi ºi bunici:
64
65
Între anii 19601970 între programele
prezentate de ºcoli un
loc central au ocupat ºi
serbãrile sportive la
sfârºit de an ºcolar. La
realizarea lor au
participat colectivele
de cadre didactice
conduse de profesorii:
Szpivák Francisc,
Póka Gheorghe ºi
Csetnek Iosif.
Locuitorii comunei aºteptau acest eveniment cu mult interes în
fiecare an. Deschiderea se fãcea printr-o defilare. Elevii erau îmbrãcaþi
în costume de gimnasticã ºi defilau pe strãzile din centrul comunei,
apoi intrau în curtea ºcolii pentru prezentarea programului sportiv:
Sute de pãrinþi au aºteptat cu nerãbdare sosirea copiilor care apoi au
prezentat de fiecare datã un program sportiv variat ºi mult apreciat.
Aceste manifestãri nu erau amânate nici atunci când timpul era
nefavorabil, dar atunci ele au luat un alt aspect.
Serbãrile sportive au primit an aspect mai atrãgãtor cu programele
prezentate de elevii claselor I-IV, fel de fel de jocuri cu mingi, umbrele,
steaguri, etc. De fiecare datã, învãþãtoarele au cãutat sã prezinte o gamã
cât mai variatã de programe. Pãrinþii au acordat întotdeauna sprijin
material ºi moral necesar organizãrii acostor programe.
S-au prezentat programe cultural artistice în cadrul festivalului
naþional ,,Cântarea României”
Dupã anul 1990, cu desfiinþarea Organizaþiilor de Pioneri, activitãþile
cultural-sportive nu mai erau obligatorii ºi aproape cã au dispãrut.
Spre bucuria noastrã, în Livada tradiþia s-a pãstrat ºi astfel anual se
sãrbãtoreºte într-un cadru festiv:
· 1 Decembrie - Ziua Naþionalã a României, 25 Octombrie – Ziua
Armatei Române ºi 24 Ianuarie – Ziua Unirii Moldovei cu Þara
Româneascã.
· elevii claselor I-IV cu ocazia Zilei de 8 Martie – Ziua Mamei –
prezintã douã programe cultural artistice pe scena Cãminului cultural
din localitate în douã duminici diferite. La reuºita acestui program
66
contribuie în egalã mãsurã toate cele 16 învãþãtoare, programul fiind
coordonat de prof. Micu Silvia, consilierul educativ din unitate. La
fiecare spectacol participã peste 250 de pãrinþi ºi bunici, care apreciazã
calitatea muncii depuse de cadrele didactice.
· asemenea programe se þin ºi la nivelul fiecãrei grãdiniþã ºi la
ºcolile din satele aparþinãtoare,
· se omagiazã marile personalitãþi ale culturii româneºti ºi
mondiale, astfel se prezintã montaje, concursuri ºi expoziþii dedicate:
poetului Mihai Eminescu, Ady Endre, anul Caragiale ºi Brâncuºi. Aceste
programe sunt pregãtite cu multã atenþie de profesoarele de limba
românã: Blaj Florica, Todoran Aurelia, Micu Silvia ºi de limba maghiarã:
Toth Cecilia, Löckli Andrea, Nagy Borbála, Merlás Erika, Versényi
Krisztina,
· Expoziþie cu desenele elevilor pregãtiþi de profesorul de desen
Szalay Miklos:
· La sfârºitul fiecãrui an ºcolar se premiazã într-un cadru festiv
elevii care au obþinut rezultate foarte bune la învãþãturã ºi purtare. De
asemenea se înmâneazã diplomele obþinute la concursurile ºi olimpiadele
ºcolare. Cu aceastã ocazie profesorii de educaþie fizicã Kertész Iuliana,
Micu Bujor sau învãþãtoarele de la ciclul primar prezintã un scurt
program de gimnasticã ritmicã.
· se organizeazã multe excursii tematice în judeþ ºi în judeþele
învecinate unde elevii au ocazia sã viziteze casele memoriale ale unor
personalitãþi ºi sã admire frumuseþiile zonei respective.
În anul ºcolar 2002 – 2003 echipa ºcolii pregãtitã de profesorii de
educaþie-fizicã: Kertész Iuliana ºi Micu Bujor a obþinut rezultate
deosebite în campionatul ºcolilor de la sate, astfel echipa de fotbal bãieþi
ºi handbal fete au cãºtigat faza zonalã ºi judeþeanã. La faza interjudeþeanã
bãieþii au pierdut în Baia-Mare la loviturile de pedeapsã, în schimb fetele
au ieºit învingãtoare la Arad ºi s-au calificat la faza naþionalã þinutã la
Braºov, unde au ocupat locul VI. Aceste rezultate remarcabile a fost
posibilã ºi datoritã sprijinului material ºi moral acordat de conducerea
ºcolii: Arsu Simion ºi Csáki Francisc, care s-au implicat în cumpãrarea
echipamentului sportiv necesare celor douã echipe ºi au cãutat sponsori
pentru deplasãri.
67
3.2 Activitãþi extraºcolare
De-a lungul anilor cadrele didactice au fost obligaþi sã organizeze ºi
alte activitãþi în afara ºcolii.
În perioada 1945 – 1960 în fiecare localitate cu ocazia zilelor de 1
Mai, 23 August ºi 7 Noiembrie erau organizate defilãri cu mase de
oameni pe stãzile principale ale localitãþii. La aceste manifestãri rolul
principal îi revenea cadrelor didactice care pregãteau materialele de
propagandã ca: pancarde, steguleþe, carele alegorice ºi programe culturalartistice. La demonstraþii participau în mod obligatoriu întregul efectiv
al ºcolii: elevi , cadre ºi o parte din locuitorii comunei.
Dupã anul 1970 nu se mai organizau pe plan local aceste
demonstraþii, ele s-au mutat în oraºul Satu-Mare, centrul judeþului.
Cu ocazia venirii în judeþ a conducãtorilor de partid ºi de stat elevii
ºi sãtenii erau obligaþi sã participe la aceste demonstraþii. Tot cadrelor
didactice le revenea sarcina sã sã pregãteascã materialele propagandistice
ºi sã mobilizeze un numãr cât mai mare de oameni.
Vizita lui Nicolae Ceauºescu în Livada
Defilãri din 1948 ºi 1950
68
Cu ocazia Adunãrilor generale de sfârºit de an ale unitãþilor
economice din localitate: C.A.P. ºi Coorerativa de consum, ºcolii îi
revenea sarcina de a prezenta programe cultural artistice.
Cea mai grea sarcinã apãsa pe umerii dascãlilor în timpul pregãtirii
ºi desfãºurãrii alegerilor locale, judeþene ºi naþionale. În perioada
premergãtoare alegerilor dascãlii erau obligaþi sã facã texte pentru brigãzi
de agitaþie artisticã, unde prezentau aspecte pozitive ºi negative din
munca oamenilor, dacã era cazul, afiºau ºi caricaturi în acest sens. Tot
ei au fost repartizate în circumscripþii electorale pentru mobilizarea
oamenilor la vot ºi în ziua votãrii au trebuit sã prezinte programe culturalartistice pe scena Cãminului cultural ºi în faþa secþiilor de votare.
În timpul verii, elevii ºcolii în frunte cu cadrele didactice, erau
obligaþi sã culeagã spice de grâu în urma seceriºului ºi sã prezinte
brigãzi artistice de agitaþie lalocul de muncã al oamenilor, pe tarlale,
69
unde cooperatorii fruntaºi au fost evidenþiaþi, iar cei codaºi criticaþi.
Scena era o cãruþã care transporta elevii ºi dascãlii de la un loc de muncã
la altul.
În aceastã perioadã bugetul ºcolii era sãrãcãcios ºi cadrele didactice
trebuiau sã obþinã fonduri din care apoi sã cumpere: cretã, cernealã,
hârtie de scris ºi alte rechizite. În acest sens, cadrele didactice, sprijinite
de Teatul de Stat din Satu-Mare au prezentat mai multe piese pe scena
Cãminului cultural, mult gustate de sãtenii din localitate. Au fost piese,
care, datoritã succesului obþinut, s-au repetat de 5 – 6 ori. Principalele
roluri din aceste piese au fost jucate de cadrele didactice: Antal Petru,
Gyarmati Árpád, Anzik Ana, Szpivák Ana, Szabó Mária, care au fost
îndrumaþi de colegii lor: Frank Irina ºi Thurocy Irma.
Secvenþã dintr-o piesã de teatru
70
În anul 1990 sub conducerea d-nei Kovacs Ibolya directoarea
Cãminului cultural din Livada, sprijinitã ºi de înv. Matyiku Irma, s-a
stabilit o relaþie de colaborare cu formaþia TISA din Ucraina. În urma
acestor relaþii, pentru menþinerea tradiþiilor locale, s-a înfiinþat o echipã
culturalã cuprinzând 20 de tineri din localitate: Mészáros István,
Mészáros Tûnde, Kudla Tibor, Kudla György, Juhász Judit, Orosz
Noémi, Orosz Eleonóra, Löckli József, Varga Ferenc, Tóth Mihály, Szabó
Elemér, Vigh Mónika, Szabó Erika, Gábor Erzsébet, Gábor Anna, Orbán
Miklós, Kovács Sándor, Szabó Tûnde, Kovács Timea ºi Kudla Anna.
Aceastã formaþie a prezentat programe pe scena cãminelor culturale
din localitãþile: Remetea-Oaº, Oraºul-Nou, Adrian ºi Turulung. În august
1991 formaþia a participat la Festivalul Folcloric Maghiar din Ucraina
(Kárpátalja), unde au obþinut ºi o menþiune.
Tradiþa s-a continuat ºi peste câþiva ani s-au format douã echipe de
dans:
· prima era formatã din foºtii elevi: Pap Zita, Éles Zsuzsa, Bandura
Brigitta, Vig Aliz, Józsefi Gabriella, Murin Tûnde, Antku Henrietta ºi
învãþãtoarele: Szpivák Tûnde, Orosz Hajnal, Kurpé Mónika, Bandura
Terézia:
· a doua formaþie cuprinde elevii ºcolii: Krányák Katinka, Szilágyi
Anita, Pleºca Cristina, Muha Brigitta, Tarajos Boglárka, Gábor Enikõ,
Jócsák Angéla, Murin Izabella, Ninács Bianka, Menyhárt Izabella:
71
Dansurile ºi cântecele noastre au fost prezentate atât în Livada, cât
ºi în localitãþile învecinate: Turulung, Turþ ºi Adrian. Au participat ºi la
manifestãrile dedicate Zilelor din Koltó, unde programul prezentat a
fost apreciat ºi de groful Teleky:
Între anii 1945 – 1948 la iniþiativa ºcolii în Livada s-a înfiinþat un
cor de 80 de persoane, unde rolul principal îl deþinea cadrele didactice
în frunte cu învãþãtorul Antal Petru.
În anul 1980 s-a reînfiinþat corul, având însã o activitate scurtã,
transformându-se în cor de camerã, cadrele didactice fiind dirijate de
profesorii de muzicã: Bota Vasile ºi Petrovici Ioan.
72
Corul din 1948
Corul cadrelor didactice
73
Dupã anul 1990 actuala conducere a ºcolii: Arsu Simion ºi Csáki
Francisc a reuºit sã doteze ªcoala din Livada, din efort propriu ºi cu
sprijinul Comitetului de pãrinþi, cu cele mai moderne mijloace materiale
ºi didactice. Astfel unitatea noastrã a devenit ºcoalã reprezentativã ºi
se situiazã la nivelul ºcolilor din municipiul Satu-Mare, atât din punct
de vedere al dotãrii, cât ºi a rezultatelor obþinute de elevii la admitere ºi
concursuri ºcolare.
Corul de camerã
3.3 Baza materialã
Pe tot parcursul anilor, conducerea ºcolii s-a preocupat de dotarea
ºcolii cu materiale didactice, aparate electrice, mobilier ºcolar, hãrþi,
planºe ºi cãrþi pentru bibliotecã.
În anii 1950 – 1960 toate scriptele ºcolare s-au fãcut manual, ºcoala
nu dispunea nici de maºinã de scris, bãncile erau moºtenite de la fostele
ºcoli confesionale ºi hãrþule de care dispunea ºcoala în perioada
respectivã erau mult depãºite.
Dupã anul 1960 ºcoala noastrã a intrat în atenþia Inspectoratului
ªcolar Regional Baia-Mare, drept urmare a fost dotatã cu o serie de
aparate ºi materiale didactice ºi anume: o maºinã de scris, 2
retroproiectoare, diascop, Tv., mese, scaune, atlase, hãrþi, planºe ºi altele
care au ajut la ridicarea procesului instructiv-educativ din ºcoalã.
În aceastã perioadã, pe lângã ºcoalã a funcþionat ºi un internat pentru
60 de elevi, care de asemenea a fost dotat cu cele necesare, cum ar fi:
paturi, mese, veselã, frigider, maºinã de spãlat ºi alte mijloace necesare
bunei funcþionãri.
74
În anul 2005 numai ºcoala din centrul de comunã dispune de
urmãtoarele bunuri materiale:
- 1 xerox performant pentru munca de secretariat,
- 1 xerox în sala profesoralã la dispoziþia cadrelor didactice,
- 10 calculatoare Pentium IV la cabinetul de informaticã pentru
clasele V-VIII,
- 8 calculatoare Pentium III, câte una pentru: secretariat,
direcþiune, contabilitate, sala profesoralã, bibliotecã ºi 3 pentru cabinete,
- 2 calculatoare Pentium II, 4 calculatoare Pentium I la cabinetul
de informaticã pentru clasele II-IV.
- 1 imprimantã A3 pentru contabilitate ºi cîte o imprimantã A4
pentru direcþiune, secretariat, contabilitate ºi cabinetul de informaticã,
- 3 maºini de scris, care nu se mai folosesc,
- 3 casetofoane si staþie de amplificare,
- 2 linii telefonice ºi un fax,
- conectare la internet,
- un cabinet multimedia ºi muzicã conceput de prof. Csáki
Francisc jr. dotat cu un calculatoare Pentium III, TV color, aparat de
proiecþie ºi o imprimantã la dispoziþia cadrelor didactice,
- un cabinet de informaticã îngrijit de prof. Seer Iuliu unde sunt
12 calculatoare Pentium I-II-III legate în circuit ºi 1 imprimante A 4 la
dispoziþia elevilor,
- un cabinet de limba românã conceputã de prof. Blaj Florica ºi
executat de profesorul de desen/pictorul Fodor Kálmán.
- un cabinet de istorie amenajat de prof.Anzik Albert,
- un cabinet de biologie conceputã de profesorii Arsu Simion ºi
Emilia ºi mobilierul executat de maistrul/învãþãtor Heinrich Fridedric,
- un cabinet de chimie-fizicã amenajatã ºi dotatã pe percursul
anilor de profesorii: Csillag Etelka, Csetnek Jóska, Seer Anna ºi Jocsak
Ilonka,
75
- un cabinet funcþional de matematicã conceputã de prof.Csáki
Francisc ºi executat de pictorul popular Bátori Jóska,
- un cabinet de limbi moderne cu planºe ºi cãrþi procurate de
prof. Csáki Valerica ºi Heinrich Ildikó,
- un cabinet de limba maghiarã amenajatã de profesorii: Tóth
Cecilia, Löckli Andrea, Merlás Erika, Nagy Borbála ºi Versényi Krisztina
- o bibliotecã cu mobiler adecvat cu peste 6.000 volume de cãrþi
îngrijite de înv. Bãrbuº Viorica,
- o salã de sport unde desfãºoarã activitatea profesorii: Kertész
Iuliána ºi Micu Bujor,
- o curte cu 2 terenuri sportive ºi o tribunã,
- direcþiune, salã profesoralã, secretariat ºi contabilitate
- un cabinet medical pentru asistenta ºcolii,
- un grup sanitar modern bine dotat, în interior pentru cadre
didactice, respectivi elevi,
- o magazie pentru manuale ºcolare,
- toate sãlile de clasã ºi cabinete au mese ºi bãnci ºcolare noi,
adecvate procesului instructiv-educativ. Mobilierele din Cabinetul de
lb. românã ºi fizicã-chimie au fost confrecþionate în atelierul ºcolii sub
îndrumarea maistrului/învãþãtor Heinrich Frideric.
- este în curs de construire o arhivã modernã, club pentru cadre
didactice (la parter) ºi o salã pentru proiecþie (la etaj).
76
3.4 Album ºcolar
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
BIBLIOGRAFIE
1. Monografii:
•
Szirmai Sz. Antal; Szatmár vármegye, fekvése, története,
Budapest, 1810, II kötet,
• Fényes Elek; Magyarország geográfia szótára, Budapest,
1839, I kötet.
2. Publicaþii:
•
•
•
•
Báder Tibor: Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei,
Bucureºti, 1970,
Anzik Albert; Sárközújlak története, 1999, Szatmár,
Dr. Tempfli Imre: Római Katólikus Egyház, 2000, Sárköz.
Dr. Pirigyi István: Magyarország Görögkatólikusok története,
Nyiregyháza, 1990,
3. Materiale din arhivã:
•
•
•
•
,,SZATMÁRI KRÓNIKA”: Egy törzsfõnök kardjának leirása,
Sárközujlak, 1973.02.11.
A TANÁCS, Sárközújlak, irattára,
A Sárközújlak-i iskola irattára, 1896 – 2005,
A Nagybánya-i ,, REFORMÁTUS EGYHÁZ
ESPERESSÉGÉNEK” levéltára 1620 – 1948,
4. Manuscrise
•
•
102
Anzik Albert: Magánbeszélgetések, Peleskey Dániel,
id. Movik Sándor, Ferenczi Károly, Lazãr Valerian,
Gyarmati Árpád, Spânu Constantin tanerõkkel.
Popescu Monica: Grupul ªcolar Agricol Livada
- 55 ani de existenþã
103
CUPRINS
Pag.
Capitolul I
1.1 Harta judeþului Satu-Mare ............................................... 7
1.2 Zona localitãþii Livada în anul 1769................................ 8
1.3 Topografia localitãþii ........................................................ 9
1.4 Relicve istorice ................................................................. 9
1.5 Acte doveditoare ............................................................. 10
1.6 Dezvoltarea învãþãmântului ............................................ 10
1.7 Alte forme de învãþãmânt .............................................. 32
Capitolul II
2.1 Cadre didactice ............................................................... 36
2.2 Conducerea ºcolii ........................................................... 44
2.3 Elevii .............................................................................. 47
2.4 Roadele muncii ............................................................... 58
2.5 Educaþia religioasã ........................................................ 61
2.6 Colaborarea cu comunitatea localã ............................... 62
Capitolul III
3.1 Activitãþi culturale .......................................................... 64
3.2 Activitãþi extraºcolare ..................................................... 68
3.3 Baza materialã ............................................................... 74
3.4 Album ºcolar ................................................................. 77
Bibliografie ......................................................................... 103
104

L I V A D A - scoala livada logo

Transcription

Similar documents

august