Planul de dezvoltare al comunei Rosia Montana

Transcription

Primaria comunei ROSIA MONTANA
Consiliul Local ROSIA MONTANA
Planul strategic de dezvoltare socio-economica al comunei Rosia Montana
2008-2013
PLANUL STRATEGIC
DE DEZVOLTARE
SOCIO – ECONOMICA
AL COMUNEI
ROSIA MONTANA
Judetul ALBA
2 00 8 – 2 0 1 3
1
2008-2013
CUPRINS :
I. INTRODUCERE .......................................................................................................................................... 3
II. ROSIA MONTANA PROFIL COMUNITAR ..........................................................................................5
III. PROCESUL DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA...................................................................................... 32
1. INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICA............................................................... 32
2. INFIINTAREA CDSE.................................................................................................................................. 35
IV. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE ................................................................................... 37
SOCIO-ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA ......................................................................... 37
DS1: VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA MONTANA............ 57
DS5:CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII.................................... 57
DS6:ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE.......................... 57
PLANUL DE ACTIUNE 2008 -2013 ............................................................................................................ 61
1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA
MONTANA ....................................................................................................................................................... 63
2. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA
CALITATII SERVICIILOR ............................................................................................................................... 66
3
Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL....................... 69
4. Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI
COMUNE......................................................................................................................................................... 74
5.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII ....... 76
6.Direcţia strategica : ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE
PLANUL DE ACTIUNE 2008 .......................................................................................................................... 79
IV.2.6 BUGETUL PLANULUI DE IMPLEMENTARE ................................................................................................ 90
V. NECESAR SURSE ATRASE..................................................................................................................... 91
VI. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE .................................................................................................. 93
2
2008-2013
I. INTRODUCERE
Prezentul document este o strategie de dezvoltare locală a comunei Rosia Montana.
Strategia a fost elaborată participativ de catre liderii comunităţii, membrii comunităţii
şi alţi parteneri in colaborare cu Agenţia Naţională a Zonelor Miniere – Birou Regional
Alba.
___________________________________________________________________
Dezvoltarea durabila se derulează pe fondul unor principii majore ce o
caracterizeaza:
■ preocuparea pentru echitate si corectitudine intre tari si intre generatii;
■ viziunea de lunga durata asupra procesului dezvoltarii;
■ gandirea sistemica, interconexiunea intre economie, societate şi mediu.
Principiul programării este unul din elementele esenţiale ale operaţionalizării
Fondurilor Structurale şi se referă la pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare,
care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statele Membre printr-o
serie de etape succesive. Planurile trebuie realizate de jos in sus pentru a cuprinde
necesitatile reale, identificate obiectiv.
În timpul elaborării planului strategic al comunităţii s-a pornit de la necesitatile
locale, care au fost impartite pe domenii de interes cu scopul delimitarii domeniilor de
cuprindere a strategiei care mai apoi sa fie integrate în strategiile de dezvoltare ale
judeţului Alba.
Planul strategic de dezvoltare social-economică al comunei Rosia Montana a fost
elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social
demografice din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic de
dezvoltare social-economică va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor
din comunitate, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la
responsabilizarea comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de
dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de
dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică locală, organizaţiile comunitare
şi businessul privat în direcţia soluţionării problemelor comunitare.
Planul Local de Actiune - ca instrument de planificare si implementare - contine
un set de politici pe domenii de activitate ce se aplica într-un termen determinat în
scopul realizarii obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a
planului local de actiune trebuie sa corespunda primului exercitiu financiar UE in
Romania, de aceea am ales o planificare pe perioada 2008 – 2013.
3
2008-2013
Periodic, Planul de Actiune trebuie revizuit astfel încat tintele fixate sa tina cont
de evolutia macroeconomica la nivel national, starea economiei la nivel regional si local,
precum si de opiniile comunitatii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea
se face la intervale mai scurte cu atât marja de eroare în privinta evaluarii resurselor la
un proiect este mai mica, având în vedere ca pe masura ce se înainteaza în timp
variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoza economica se multiplica.
4
2008-2013
II. ROSIA MONTANA
PROFIL COMUNITAR
1. DATE GENERALE
I.1Asezare geografica
Comuna Rosia Montana este situata in partea Central-Vestica a Romaniei, in partea
mijlocie a muntilor Apuseni, in Nord-Vestul judetului Alba, avand coordonatele geografice 46
grade latitudine nordica si 25 grade longitudine estica, la altitudinea de 850m fata de nivelul
Marii. Este amplasata integral in zona de munte pe versantul Nord-Vestic al Carpatilor
Meridionali- in Muntii Apuseni la o distanta de 76 km fata de Municipiul Alba Iulia, 11 km. fata de
orasul Abrud si 15 km. fata de orasul Cimpeni si 135 km. fata de orasul Cluj-Napoca.
Comuna Rosia Montana este inconjurata la nord de orasul Cimpeni si comuna Bistra, la
est de comuna Lupsa si Bucium, la sud de comuna Bucium si orasul Abrud si la vest de
comuna Sohodol. Suprafata totala a comunei este de 42 km2 si are in componenta urmatoarele
sate 16 sate : Rosia Montana, Balmosesti, Blidesti, Bunta, Carpinis, Coasta Hentii, Corna,
Curaturi, Daroaia, Garda Barbulesti, Gura Rosiei, Iacobesti, Ignatesti, Soal, Tarina si Vîrtop.
5
2008-2013
I.2 Istoric
Comuna Rosia Montana, face parte din teritoriul preorasenesc al oraselor Abrud
si Cimpeni, straveche asezare din creierul « Tarii de Piatra », veritabila sa varsta si istoria ei
fiind scrisa cu dalta si ciocanul de miner, dar si cu vapai de foc si picaturi de sange, pe patru
milenii si jumatate de existenta atestata arheologic, avand ca functiune principala exploatarea
zacamintelor aurifere .
Stravechi meleag de vrednicie si de lupta, colt pitoresc de pamant romanesc, Rosia
Montana dispune de o istorie mareata, inscrisa pe multe milenii, prin munca grea si jertfa
adusa pe altarul libertatii si prosperitatii, de minerii care mii de ani au sfrederit maruntaiele
ascunse ale muntilor pentru a scoate la lumina bogatii greu de pretuit.
Vechimea acestei localitati poate fi apreciata la cca. 4500 de ani, pe baza vestigiilor care
dateaza din neoliticul mijlociu cca. 2500 de ani i.e.n., de cand au fost descoperite unelte de
agicultura( vezi ’’ Repertoriul arheologic al Romaniei ’’).
Alburnus Maior - in timpul stapanirii romane, cunoscut pentru prima data din continutul
tablitelor cerate romane( nr. I, II, VIII, IX, XVI ) – datate in jurul anilor 131- 166 en. Alburnus
Maior tipic pentru studiul aparitiei unei asezari antice in functie de relief si factori economici care
au favorizat dezvoltarea acesteia. Asezarile in forma unor colonii apar in preajma locului de
munca, in cazul de fata in apropierea minelor cu filoane bogate, usor de urmarit si care nu
implicau cheltuieli mari de transport. Astfel au aparut pe ambele versante ale vaii principale denumita in evul mediu Valea Rosie ( Rotbach, Verespatak) – nuclee de locuire care au
persistat din antichitate pana in secolul XIX-lea, cand s-a inchegat un centru cvasiurban.
Rosia Montana, asezarea care continua vechile indeletniciri miniere ale anticului Alburnus
Maior isi mentine si astazi aceiasi ocupatie principala ca in epoca romana. Inca din secolul al IIlea d. Chr., sub Traian si apoi sub Hadrian, se faceau aici exploatari permanente de aur, asa
cum consemneaza un fragment epigrafic.
Continuarea neintrerupta a indeletnicirilor miniere din imprejurimile Rosiei Montane este
dovedita printre altele si de circulatia monetara din zona care cunoaste o deosebita intensitate
in a doua varsta a fierului. Marile rezerve de minereu aurifer usor de extras de la suprafata, cum
ar fi « Cetatea » de la Rosia Montana, poate si Carnicul, au fost cunoscute si deschise de catre
daci, lucru semnalat inca din secolul trecut de oameni de stiinta ca Fr. Posepny, Teglas G., M.
J. Ackner, B. Cotta. Acestia au demonstrat ca marele crater de pe Cetate, rezultat in urma unei
activitati miniere destul de intense dateaza din perioada preromana. Momentul hotarator in
constituirea unui nucleu de locuire mai compacta in teritoriul montan - inglobat azi in cea mai
mare parte in comuna Rosia Montana, l-a constituit trecerea intregului tinut aurifer al Daciei lui
Decebal in patrimoniul Imperiului Roman ( 105-106 en ). Dupa retragerea aureliana, din cauza
instabilitatii politice si economice, mineritul, in general, se practica ocazional.
Asezarea constituind centrul exploatarilor aurifere romane din Muntii Apuseni, se intindea
pe Valea Nanului si pe Dealul Carpeni. In jurul localitatii exista o zona colonizata cu dalmati,
specializati in minerit. Asezarea era alcatuita din mai multe catune (vicus), fiecare dintre
acestea avand zone de locuit, zona sacra si necropola. Tablitele cerate din anul 167 d. Chr.,
descoperite in galeria romana, mentioneaza asfel de localitati.
Prima atestare documentara a localitatii Rosia Montana dateaza din anul 1592, ca facand
parte integranta din teritoriul orasului Abrud.
Dar vechimea localitatii atestata documentar, masoara 1865 de ani, cat varsta localitatilor
Napoca si Drobeta. Nici o localitate romaneasca nu se poate mandri cu un certificat de nastere
atat de valoros cat Rosia Montana. Este vorba de tablita cerata din 6 februarie 131, care atesta
existenta localitatii si numele ei dacic romanizat Alburnus Maior, cum este cunoscuta in
antichitate. Un asemenea tezaur de documente-tablele cerate s-au descoperit doar in galeriile
romane de la Rosia Montana.
Toate descoperirile de pe teritoriul localitatii din epoca romana - zidurile unui castru,
conducte de apa din ceramica, portiuni de drum pavate, monumente epigrafice si zona sacra,
capitelul coloana, ne invrednicesc sa consideram, ca aici, in primele secole ale erei noastre,
6
2008-2013
exista un mic orasel de munte. Din continutul celor 25 de table cerate risipite prin tara si
strainatate rezulta o intensa activitate economica si financiara o organizare sociala aparte.
Daca pentru perioada romana abunda vestigiile, pentru cele urmatoare lipsesc sursele
scrise, situatie explicabila intr-o vereme in care practicarea mineritului aurului ramane
ocazionala, activitate a micilor producatori.
Dar in secolele XV – XVII se inregistreaza, in zona, o intarire a pozitiei materiale a
proprietarilor de steampuri, sustinuti de regalitatea feudala.
Incepand din secolul al XVIII-lea, o serie de colonisti – germani si chiar francezi au fost
instalati ca mestesugari minieri. In jurul actualului centru de extractie a aurului, vechea asezare
traditionala a capatat un caracter cosmopolit.
In evul mediu localitatea s-a numit Rosia de Munte. In aceasta indelungata epoca
istorica minerii de aici au inscris in cartea de aur a neamului romanesc pagini de glorie. La 27
februarie 1277, minerii de aici impreuna cu cei de la Zlatna si Ocna Mures, au inconjurat orasul
Alba Iulia, au luat cu asalt biserica catolica, ei s-au razbunat datorita exploatarii la care erau
supusi de catre Capitlul romano-catolic de la Alba Iulia.
In 1761 minerii de aici au avut o participare masiva la rascoala lui Sofronie, ridicandu-se
in apararea ortodoxiei pe aceste meleaguri
În 1773, împărăteasa Maria Tereza a semnat statutul mineritului în zona Abrud şi a făcut
o donaţie bisericii catolice din Roşia Montană. Cu toate acestea, în 1781-1782, populaţia din
Roşia Montană a înaintat o plângere împotriva orelor de muncă obligatorie depusă în folosul
autorităţilor, pentru amenajarea unor lacuri artificiale. În timpul răscoalei condusă de Horea,
Cloşca şi Crişan în 1784, populaţia a ars mai multe case aparţinând ungurilor, biserica catolică
precum şi câteva guri de mină.
La 1784 in marea rascolala a iobagilor din Transilvania condusa de Horea, Closca si
Crisan, Rosia Montana a fost transformata in flacari si scrum , doi dintre marii capitani, Closca si
Crisan, s-au ridicat din satul Carpinis, apartinator din 1968 Rosiei Montane.
In revolutia de la 1848 - 1849, minerii de la Rosia Montana au luptat in oastea lui Avram
Iancu, rosienii fiind condusi de eroi locali Simion Balint si George Gritta.
In razboiul de independenta de la 1877 locuitorii Rosiei Montane au fost alaturi de fratii
lor de dincolo de Carpati cu importante colecte de bani.
Pentru infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Consiliul National Roman si
Garda Nationala Romaneasca infiintate aici au mentinut o ordine desavarsita si in Marea zi de 1
Decembrie 1918 au trimis un numar de sase delegati, imputerniciti cu creditionale, pentru a vota
in numele lor, Unirea Transilvaniei cu Romania. Oamenii din Roşia Montană au trimis şase
delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918. Importanţa Roşiei Montane în
contextul economic şi social al acelor timpuri este evidenţiat şi de participarea locuitorilor săi la
evenimentele majore din istoria Transilvaniei.
În timpul Primului Război Mondial activitatea minieră a fost în cea mai mare parte oprită.
După război a urmat o scurtă perioadă de prosperitate, în special datorită eforturilor depuse de
statul român în vederea îmbunătăţirii situaţiei economice din Apuseni. În 1930, la Dealul Crucii,
a fost construită prima uzină de flotaţie, inaugurând o perioadă de exploatare industrială a
aurului. La Roşia Montană extracţia minieră era subordonată unor asociaţii de acţionari, tehnica
de exploatare rămânând însă la un nivel rudimentar.
Epuizarea celor mai accesibile filoane aurifere, capitalul scăzut şi schimbările postbelice
intervenite pe piaţa aurului, au condus la o degradare a acestei activităţi în anii ’40. Mulţi mineri
au emigrat împreună cu familiile lor spre alte zone miniere din ţară, cum ar fi Valea Jiului.
La data de 11 iunie 1948 minele de aur, ca si alte resurse si mijloace de productie au
trecut in proprietatea statului ca bun al intregului popor, astfel a luat fiinta Intreprinderea Miniera
Rosia Montana.
Paralel cu modernizarea proceselor de productie s-au creat conditii mai bune de munca
si de viata pentru locuitorii comunei, toate ducand la ridicarea nivelului de cultura si civilizatie
pentru « BAIESII DE LA ROSIA MONTANA ».
Din timpurile cele mai indepartate , locuitorii acestor pamanturi, in special minerii, si-au
format diferite credinte. Una dintre acestea ramasa pana azi este credinta in valve. Este asa
7
2008-2013
numita valva bailor, un fel de zeitate, care le arata cateodata minerilor, dupa faptele lor bune,
unde anume sa lucreze pentru a obtine un minereu mai bogat in aur. Legendele si povestirile
mineresti din aceasta zona, au fost culese la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul sec. XXlea de poeta motilor, Maria Botis Ciobanu. Astfel a ramas in memoria oamenilor povestea
minerului Hutu, omorat de o stanca uriasa, drept razbunare a valvei bailor. In afara de
credintele legate de valva bailor, au mai existat si alte legende ale folclorului mineresc cum ar fi
interesanta legenda a cotroantei care spune ca “ mai demult o femeie batrana si nevoiasa
pastea la Rosia Montana pe muntele Carnic, niste capre….De undeva din varful Carnicului
muntele cel mare plin de bogatii iti lua vederea in bataia soarelui. Baba cotroanta a luat o
bucata din materialul acela stralucitor, aratandu-l unor domni care au alergat acolo,
descoperind marele filon de aur, care de atunci a inceput sa fie exploatat, primind numele de
cotroanta.
I.3 Conditii geografice, geologice , climaterice , factori de risc si vegetatie
I.3.1 Forme de relief
Relieful are caracteristici diverse determinate de diversitatea formatiunilor geologice,
predomina relieful vulcanic, la baza cu platouri intinse de lave andezitice, dominand partile de
nord-sud si est prin masivele Coltau, Bradatel,Rotunda, Curmatura, Cetate, Cirnic. Formatiunile
sedimentare au dat nastere unui relief sub forma de coline, cu pante domoale sau abrupte, in
special in apropierea vailor si paraielor.
Relieful este in general muntos, partea de nord a teritoriului avand inaltimi mai mari iar la
est pantele sunt mai repezi, proeminentele formeaza masive muntoase cum ar fi : Rotundu,
Virsul, Curmatura si Ghergheleul. In sudul teritoriului, in dreptul masivelor Cirnic, Cirnicel si
Cetate pantele sunt mai repezi iar inaltimile muntoase stancoase.
Principalele forme de relief, sunt reprezentate de o zona montana, o zona depresionara si
o zona a depozitelor cuaternale.
se intalnesc in nord-estul teritoriului,
principalele culmi fiind Piatra Corbului(1159
m), Dealul Cirnic(1084 m), Dealul
Puchii(1104 m), Dealul Rotundu(1151 m),
Dealul Tarina(1033 m). Altitudinile sub 1000
m acopera cea mai mare parte a teritoriului
cu altitudini ce coboara de la Dealul Piatra
Alba de 816 m spre Gura Rosiei cu
altitudinea de 550-580 m.
Inaltimile din jurul localitatii Rosia
Montana(Rotund, Cetatea) sunt gaurite de
vechile exoloatari aurifere, astfel incat
prezinta un peisaj unic, specific locului.
Zona depresionara este reprezentata
de depresiunea Rosia Montana.
Zona
depozitelor
cuaternale
reprezentate prin conuri de dejectie, zone
de lunca individualizata de-a lungul vaii
Abrudului, zona depunerilor deluviale si
Zona montana cu altitudini cuprinse intre
500 si 1300 m. Altitudini de peste 1000 m
zona depozitelor antropice reprezentate prin halde de steril.
8
2008-2013
I.3.2 Factori de risc natural
Situata in preajma unor insemnate zacaminte de aur si argint, cupru, etc. exploatate inca
din vremea dacilor, localitatea este expusa permanent agresiunii exercitate de extinderea
carierelor de extragere a minereurilor.
Prin pozitia geografica pe care localitatile componente comunei Rosia Montana o au,
teritoriul administrativ este supus in mod diferentiat in doua categorii de riscuri naturale:
Inundatii si alunecari de teren.
Prima categorie este legata de posibilitatea producerii unor inundatii de catre paraul Abrud
si afluentii acestuia Corna si Rosia. In general acestea se produc in perioadele cu ploi
ambundente insemnate cantitativ sau in urma unor averse de ploaie. Cele mai mari inundatii se
produc in zona Gura Rosiei Daroaia . Inspre aval(nord) se mai inregistreaza terenuri inundate in
satul Carpinis si in satul Curaturi. Se mai produc inundatii temporare in satul Corna.
A doua categorie de riscuri este cea a alunecarilor de teren. Acestea sunt prezente la
nivelul tuturor versantilor, fiind in general vechi, partial stabilizate.
Aria cea mai afectata de alunecari de teren se afla in bazinul superior al paraului Rosia la
nord si est de saul Rosia Montana,, in imprejurimile taurilor folosite pentru a separa apa din
steampurile ce spalau minereul. In aceiasi zona se manifesta si procese de tasare si sufoziune.
O a doua arie de alunecari de teren active se afla chiar in satul Rosia Montana, la confluenta
Rosiei cu valea dinspre fosta colonie si in cursul superior al paraului Corna. O parte din
suprafetele cu dinamica accentuata se afla in jurul altor tauri a caror apa a fost folosita pentru
alimentarea steampurilor.
Datorita pozitiei geografice, cat si a morfologiei terenului si a factorilor exogeni, la care se
adauga o intensa activitate antropica, au fost identificate o serie de fenomene fizico-geologice
care se constituie in potentiale zone de risc natural. Prima categorie este reprezentata de
deplasarile in masa a unor depozite, atat sub forma curgerilor gravitationale(alunecari de teren)
cat si fub forma caderilor in bloc(caderi de pietre)
I.3.3Hidrografia
Importante cursuri de apa din teritoriul administrativ Rosia Montana: Valea Rosiei-8,5
km.lungime; Valea Selistei-5,5 km. lungime; Valea Cornei-6,5 km.lungime; Valea Virtopului-5,5
km.lungime.
Lacuri:
Taul Mare, Tarina, Brazi, Anghel, Corna, Tapului, Gauri,Cartus.
Aceste lacuri fac parte din bazinul hidrografic al vailor Rosia si Corna, fiind dezvoltate pe
vulcanite neogene. Alimentarea acestor lacuri se face in principal din precipitatii si scurgerea de
versant, dar pe langa acestea lacul Brazi este alimentat si de paraul Brazi, iar lacul Anghel este
alimentat de paraul ce coboara din amonte al carui aport in lac este de 2 l/s.
Apele acestor lacuri sunt utilizate in agrement si pescuit sportiv.
Zona Rosia Montana nu este bogata in ape subterane datorita constitutiei geologice(roci
magmatice, metamorfice) cu grad redus de fisurare in care nu se pot dezvolta rezerve de apa.
Sunt prezente numeroase izvoare active dupa precipitatii importante, care seaca vara sau
debitele se reduc la efecte de mustuire. Unele depozite se gasesc la cca. 7,5- 8 m adancime
insa reduse ca volum de apa.
Izvoarele sunt prezente la contactul dintre rocile sedimentare cu rocile masive compacte.
Acestea au caracter sezonier debitul fiind determinat de regimul pluviometric local.
Apele subterane se manifesta si ca panze captive de apa care isi fac aparitia in depozitele
deluviale prin acumulari rezultate din apele de precipitatie atmosferica uneori putand sa apara
la suprafata sub forma de izvoare temporare.
9
2008-2013
I.3.4 Geologie şi condiţii geotehnice
Din punct de vedere geologic teritoriul localitatii face parte din Muntii Apuseni de Sud care
au inceput sa functioneze ca arie geosenclinala in ciclul alpin. Aceasta unitate geologico –
structurala – cunoscuta in literatura geologica si sub numele de geosinclinalul Muresului – are
drept fundament sisturile cristaline, Muntii Apuseni de Sud formandu-se prin regenerarea
acestuia incepand din jurasicul mediu. Pe langa dezvoltarea magnetismului bazic initial,
incepand din cretacic, geosinclinalul Muresului a fost afectat de intense miscari de cutare avand
drept consecinta formarea depozitelor sinorogene. Avand in vedere faptul ca sunt destul de
dezvoltate si produsele magnetismului timpuriu (laramic) precum si vulcanitele neogene, apare
clara eugeosinclinal a Muntilor Apuseni de Sud.
Din punct de vedere stratigrafic, peste sisturile cristaline, care alcatuiesc fundamentul zonei,
se dispun formatiunile sedimentare carora li se adauga produsele magmatice din ciclul tectonomagmatic prebaikalin (reprezentate prin miscaturi, sisturi sericito – cloritoase, calcare si
dolomite cristaline).
Invelisul sedimentar este reprezentat prin depozitele de varsta mezozoica care apartin
jurasicului superior (calcare moduloase care trec pe verticala in calcare in placi, calcare masive,
calcare recifale) cretacicul (sisturi si silitite argiloase slab metamorfozate, microconglomerate,
gresii, argilite – apartinatoare cretacicului inferior- respectiv depozite conglomeratice- de varsta
cretacic superioara).
Dupa schitarea geosinclinalului Muresului, in lungul fracturilor profunde a avut loc migrarea
spre suprafata a primelor produse endogene dand nastere magmatismului endogen initial alpin
prin ofiolite. Magmatismul ofiolitic s-a manifestat incepand cu jurasicul mediu pana in cretacicul
inferior si s-a concretizat prin produse bazice (bazalte, gabrouri, andezite, etc.). Magmatismul
ofiolitic din Muntii Apuseni de Sud a dat nastere la fenomene de metamorfism de contract
termic si hidrotermal fiind insotit de fenomene de metalogenoza care au condus la concentrarea
unor substante utile in stadiul lichid-magmatic, precum si la formarea unor mineralizatii
hidrotermale si vulcano-sedimentare.
In Muntii Apuseni de Sud diastrofismul laramic a fost insotit de magmatismul subsegvent
timpuriu. Produsele acestuia se intalnesc sub forma unor corpuri intrusive alcatuite din granite si
subordonat granodiorite, diorite cuartifere si profire dioritice. Dupa diastrofismul laramic zona a
evoluat ca un sistem cutat emeres. Miscarile din neozoic au avut drept consecinta formarea
unui sistem de fracturi cu afundarea unor arii restranse si transformarea lor in bazine de
acumulare acestea fiind Depresiunea Zlatna-Almas, Depresiunea Rosia Montana, etc.
Depresiunea Rosia Montana ocupa o suprafata restransa in partea de nord a Muntilor
Metaliferi, in partea nordica a patrulaterului aurifer, in jurul localitatii cu acelasi nume. In cadrul
acestei depresiuni, ca si in restul depresiunilor din Muntii Metaliferi, in perioadele in care
acestea au functionat ca arii de acumulare, s-au depus formatiuni neogene cu o succesiune ce
cuprinde depozite apartinand badenianului, sarmatianului, panonianului, pontianului inferior si
pontianului mediu.
Peste depozitele strans cutate ale Cretacicului superior se dispune o sccesiune apartinand
Badenianului mediu(varsta atribuita dupa microfauna gasita, specii ale ordinelor de foraminifere
Bulimina si Uvigerina) alcatuita dintr-o formatiune calcaro-detritica alcatuita din conglomerate
piroclastice in alternanta cu gresii tufacee, marne, argile si calcare marnoase.
In continuitate de sedimantare se dispune un pachet de marne cenusii in alternanta cu
gresii in care sporadic apar si gipsuri apartinand Badenianului superior.
Sarmatianul identificat in Depresiunea Rosia Montana este reprezentat prin marne
argiloase, pe alocuri grezoase, albe si stratificate. Dupa microfauna identificata in acest pachet
cu grosimea de aproximativ 6 m se pare ca varsta este Sarmatian inferior.
Pliocenul acupa o suprafata foarte redusa in cadrul depresiunii si este reprezentat prin argile
brune cu intercalatii de lignit.
10
2008-2013
Depozitele cuaternare sunt reprezentate
prin aluviuni grosiere si fine din zonele de
lunca si de terasa si prin depozitele
deluviale si unele deluvi de alunecare care
bordeaza zonele de terasa facand racordul
acestora cu versantii adiacenti.
Vulcanizmul neogen reprezinta un ultim
stadiu de desfasurare a magmatogenezei
alpine. Ultima etapa a vulcanizmului a avut
un caracter preponderent exploziv cu
formarea unor coloane de explozie si a unui
sistem de fisuri si fracturi, care au permis
circulatia
solutiilor
hidrotermale
si
acumularea
mineralizatiei
aurului
–
agentifere in copurile de brecie.
I.3.5 Clima
Clima este continental temperata. Temperatura medie multianuala este de 6o C cu
oscilatii de la un sezon la altul. Climatul este de munte, rece in timpul iernii care dureaza 5-6
luni din noiembrie pana in aprilie, mai si vara care dureaza numai 2-3 luni, anotimpurile de
primavara si toamna sunt in general reci cu trecerea indelungata de la iarna la vara si foarte
timpurie de la vara la iarna.
Iarna, valorile medii sunt de -5,5 o C fata de sezonul cald, cu 16-17 o C. Primele ingheturi
se produc in jurul datei de 1 octombrie, iar dezghetul la data de 1 mai. Stratul de zapada
masoara 35-40 cm iar in zonele troienite peste 1,5 m si este principala rezerva de apa din
alimentarea raurilor mai ales primavara. Durata lui ajunge la 120 zile si este conditionata de
activitatea foehnala.
Precipitatiile medii multianuale sunt de cca 1200 mm/mp.iar influenta lor in evolutia
celorlalte elemente climaterice este din cele mai importante. Marile cantitati de precipitatii se
desfasoara primavara, sub efect foehnal iar in 24 de ore in sezonul de vara.
Vanturile dominante sunt cele ale circulatiei vestice la care se adauga circulatia foehnala
foarte accentuata care topeste zapada, creste nivelul raurilor( si al debitelor).
I.3.6 Vegetaţia
Padurile se prezinta cu precadere in partile inferioare ale vailor in mici trupuri, doar in
partile superioare a unor masive padurile se prezinta sub forme intinse ele fiind insa presarate
cu multe goluri si enclave, pe teritoriul
comunei sunt intalnite principalele tipuri de
padure : bradeto-faget, faget montan,
fageto-carpinet, amestec de rasinoase si
fag, molideto-bradet. Pe firul cursurilor de
apa
intalnim
salcia,
plopul,
arinul,
mesteacanul, iar pe coaste si inaltimi mari,
carpenul, fagul si molidul. In puncte izolate,
cum ar fi Orlea si Tarina intalnim stejarul ca
o relicva a vechilor paduri. Pe masivle
eruptive Cetate si Carnic vegetatia este
saraca din cauza solului. In partea de vest
11
2008-2013
sunt paduri mai intinse de conifere si foioase.
Marea diversitate a lumii plantelor se datoreaza pozitiei geografice, reliefului, solului si
climei acestei regiuni. Vegetatia este alcatiuta in cea mai mare parte din fanete si pasuni.
Comuna desi este muntoasa se cultiva pe alocuri in mica masura in jurul localitatii
porumb, cartofi, iar in gradini de legume :
morcovi, patrunjel, varza, ceapa, castraveti,
fasole.
Pomii fructiferi sunt in cateva locuri
plantatii de meri, peri si pruni in masura mai
mare. Se mai gaseste zmeura, mure, afine,
fragi si merisoare.
Fauna este in general saraca, dintre
animalele rapitoare intalnim lupul, vulpea,
dihorul, nevastuica si vidra. Raspandite sunt
speciile de lilieci, cartita , soarecii de camp,
veverita, iepurele si capra salbatica. Fauna
ornitologica este destul de bogata prin soimi,
ulii soricari, ciocanitoare, randunele, cintezoi,
pitigoi, gaite, gaini de mesteacan si alun,
porumbei salbatici, grauri. Reptile si amfibieni
sunt mai putini, intalnim soparla comuna,
serpi, broaste si salamandre, in apele
curgatoare si lacuri(tauri) fauna ihtiologica
este foarte saraca. In lacuri si in valea
Abrudului exista putini pesti.
I.4 Localitati componente
Satele aparţinătoare comunei, în număr de 16, sunt în genere amplasate de-a lungul văilor
fertile şi o mică parte pe culmi. Cele 16 sate sunt, în afara satului de reşedinţă Roşia Montană,
următoarele: Blideşti , Balmoşeşti , Bunta, Corna, Cărpiniş, Coasta Henţii, Curături, Dăroaia,
Gârda Bărbuleşti, Gura Roşiei, Ignăţeşti, Iacobeşti , Soal, Ţarină şi Vârtop
Satul Roşia Montană este amplasat pe râul Roşia, de la care îşi ia numele, în munceii
Roşiei Montane, la cca. 700-800 m altitudine; se învecinează la nord cu oraşul Câmpeni, la sudvest cu oraşul Abrud, la est şi sud-est cu comunele Bistra, Lupşa, Bucium, la vest cu comuna
Sohodol. Coordonatele geografice sunt: 46° latitudine nordică şi 25° longitudine estică.
Satul Corna este amplasat de-a lungul pârâului Valea Cornei, fiind învecinat la sud cu
oraşul Abrud, la nord-vest cu satul Roşia Montană, iar la nord-est cu satul Bucium Poieni. Satul
este străjuit de munţii Cârnic şi Cetate şi s-a format din unirea cătunelor : Tăul Cornei (în
prezent format din 15 gospodării), Bunta (10 gospodării ), Corna centru (50 gospodării) şi Corna
Vale (1), care în prezent aparţine administrativ de oraşul Abrud.
II. POPULATIA COMUNEI ROSIA MONTANA
a. - sex: barbati – 1549, femei – 1741; vârstă: grupe de varsta 0-14 ani – 652; - intre 15 – 59 –
2012; 60 si peste – 626, resedinta – stabiliri de resedinta - 16
b. - vârstă medie: 45
c. - densitatea populaţiei: 0,78
d. – starea educatiei si calificari
1
În 1956 Valea Corna era cătun inclus satului Mogoş .
12
2008-2013
Invatamant :
Nr.
Denumire
Starea
Crt. (scoala/gradinita/crese) (scoala/gradinita/crese)
1.
Scoala cu clasele Vbuna
VIII “Simion Balint”
2.
Scoala cu clasele I-IV
buna
“Simion Balint”
3.
Scoala clesele I-IV
buna
“Simion Balint” Gura
Minei
4.
Scoala clasele V-VIII
buna
“Closca” Carpinis
5.
Scoala clasele I-IV
buna
“Closca” Carpinis
6.
Scoala clasele I-IV
buna
Gura Rosiei
7.
Nu mai functioneaza
Corna
8.
buna
Virtop
9.
buna
Gradinita Nr.1 Rosia
Montana
10
Gradinita Gura Minei
buna
11.
Gradinita Gura Rosiei
buna
12.
Gradinita Carpinis
buna
Nr.
clase
10
Nr.
elevi/copii
33
Nr. cadre
didactice
6
4
30
2
4
30
2
6
70
5
1
25
2
4
64
4
-
-
-
2
9
1
2
16
1
2
1
2
12
25
16
1
1
1
e. - evoluţia populaţiei: mortalitate – decedati -30, natalitate- nascuti vii- 30, spor natural- 0
f. - migraţia - 575
g. - navetismul - 130
h. - structura confesională : ortodoxa, romano-catolica, greco catolica, reformata, unitariana,
baptista, penticostala, adventista, crestina dupa evanghelie.
POPULAŢIA SATELOR DIN COMUNA ROŞIA MONTANĂ
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Sate
ROŞIA MONTANĂ
BALMOŞEŞTI
BLIDEŞTI
BUNTA
CĂRPINIŞ
COASTA HENŢII
CORNA
CURĂTURI
DĂROAIA
Populaţia Populaţia în
în 1977
1992
1641
102
72
56
351
164
338
358
270
1556
41
103
41
401
141
358
245
402
Populaţia
estimată în
1998
1534
40
101
40
395
139
352
241
396
Distanţa
faţă de
Populaţia în
cel mai
2002
apropiat
oraş (km)
10
11
12
9
4
5
8,5
6,5
8,5
13
2008-2013
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
GARDABĂRBULEŞTI
GURA ROŞIEI
IACOBEŞTI
IGNĂŢEŞTI
SOAL
ŢARINA
VÂRTOP
Total
Sursa datelor:
141
92
81
108
154
192
273
4393
107
106
54
102
119
172
198
4146
105
104
53
101
117
170
195
4088
-
8,5
3865
8
9
8
10
11
8
INS, Recensământul populaţiei şi clădirilor, 1992
INS, Rezultate preliminare ale recensământului populaţiei şi
clădirilor – 18 martie 2002
Prezentul localitatii
Populatia
numar de locuitori- 3872 loc.
- din care, dupa etnie : 3518 romani, 55 maghiari, 289 rromi, 6 germani, 1 sarb iugo.,1
italian, 2 alte nedecl, dupa religie : 3322 ortodoxa, 154 romano-catolica, 102 greco catolica, 5
reformata, 30 unitariana, 60 baptista, 128 penticostala, 2 adventista, 24 crestina dupa
evanghelie, 10 altele, 23 fara religie, 1 atei, 11 nedeclarata.
ocupatie: - minerit, comert, prestari servicii, agricultura in gospodarii proprii
Cladiri de locuit : 1415, Gospodarii : 1352
TENDINŢE DE EVOLUŢIE A POPULAŢIEI
În perioada dintre recensământul din 1992 şi cel din 2002, populaţia din comuna
Roşia Montană a scăzut de la 4.146 de persoane la 3.865, diferenţa reprezentând un
procent cumulat de 6,8% (sau –0,7% pe an). Această rată de descreştere este în general
mai mare decât cea înregistrată pentru restul teritoriului României, în aceeaşi perioadă,
adică de 4,2%. Această tendinţă negativă este şi mai pregnantă dacă se compară cu
tendinţa de evoluţie a populaţiei rurale din România, care a înregistrat o creştere de 1,5%
între cele două recensământuri. Deşi Roşia Montană este clasificată ca zonă rurală,
evoluţia populaţiei sale în ultimii ani este similară cu cea înregistrată pentru zonele
urbane ale României (-7,7% pentru totalul populaţiei urbane).
Date suplimentare arată că această tendinţă demografică negativă a afectat
localitatea Roşia Montană de-a lungul întregului secol XX, după cum se arată în tabelul
de mai jos:
Evoluţia demografică a localităţilor Roşia Montană şi Corna
Anul
1880
1956
1992
2002
Roşia Montană
3.439
2.371
1.556
1.450
Corna (inclusiv Bunta)
770
341
399
372
Locuirea
- Număr clădiri: - 1292
14
2008-2013
- Suprafaţă spaţiu locuit: - 52711
- Perioada de construcţie 1890 - 2007
- Zone de locuit: cele 16 sate ale comunei
III. DATE ECONOMICE
- suprafaţa totală de teren: 4161 ha.
- suprafaţa totală cultivată: 225 ha
- efectivul de animale al comunei: 950 bovine; 196 ovine si caprine; 165 porcine; 5500 pasari;
72 cabaline
- gospodăriile care deţin terenuri agricole: 750 gospodarii
- dotări cu utilaje în gospodări: 18 motocositoare; 3 tractoare
- tranzacţii(vânzări/cumpărări produse): produse alimentare
III.1 Lista cu pricipalele firme private
Nr.
Firma
1.
S.C.Rosia
Construct Prest
S.R.L
S.C.Fanny Boys
S.R.L
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
S.C.
Farmthimypharm
S.R.L
S.C. Andy S.R.L
S.C. Montana Bis
S.R.L
S.C. Maranata
Furd S.R.L
S.C. Rosia
Montana Gold
Corporation S.R.L
S.C. Transmontana
S.R.L
Poprietari/
Manageri
Gruber
Gheorghe
Tel., Fax,
Domeniu de
e-mail
Activitate
0745111704 Constructii
Deoanca
Nicolae
Prestari serviciiauto
Comert-p.s.
Farmacie
Capros
Maria
783209
Narita
Simona
Bara
Nicolae
Furdui
Emilian
Dragos
Tanase
0744560359 Comert
Bereczki
Alexandru
Nevoi de
infrastrucura
0745500220 Prestari serviciimobila
Productie
panificatie
859330
Activitati
Miniere(expoare
si exploatare)
Comert
ONG-uri: Asociatia Aurarilor’’ Alburnus Maior”,Pro Rosia Montana, Pro
Dreptatea,Fundatia Soros.
In localitate a functionat Filiala Rosiamin Rosia Montana cu profil minier, subventionata
de stat care in prezent este in curs de inchidere.
15
2008-2013
PROIECTUL ROSIA MONTANA GOLD CORPRORATION
(Prezentarea realizata de RMGC)
O exploatare miniera modernă la Roşia Montană, ar putea aduce beneficii prin
urmatoarele:
- crearea a 1.200 locuri de muncă pe parcursul etapei de construcţie şi aproximativ 650 de
locuri de muncă în timpul etapei de exploatare;
- ar genera peste 2 miliarde dolari pentru statul român, profit din participaţia de aproape 20% a
acestuia – taxele, redevenţele şi impozitele plătite statului nu sunt incluse în această sumă;
- realizarea lucrarilor necesare pentru colectarea şi epurarea apele acide, şi va elimina poluarea
produsă de exploatările anterioare
- restaurarea si conservarea siturile istorice şi arheologice existente sau scoase la lumina in
timpul cercetarilor intreprinse in ultimii ani
- asigurarea reabilitarii zonelor afectate de Proiect, progresiv- in timpul exploatarii si la final
dupa ce activitatile de exploatare se vor incheia prin inchiderea si reabilitarea amplasamentului;
PREZENTAREA PROIECTULUI
În 1999, după un Contract de cooperare de 4 ani între statul român şi Gabriel
Resources, SC Roşia Montană Gold Corporation SA (RMGC) a primit licenţa de exploatare.
Minvest SA, o companie a statului român, a exploatat aici până în mai 2006, când a fost închisă
din cauza nerentabilităţii şi a nerespectării normelor europene.
Perimetrul Proiectului este situat în interiorul licenţei de exploatare Roşia Montană
(numărul 47/1999, care ocupă o suprafaţă de 2.388 ha). Licenţa a fost acordată companiei S.C.
Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) in baza unui contract de licienta si dă dreptul
titularului să exploateze rezervele auro-argentifere pe baza parametrilor de exploatare
specificaţi în acest document. In baza aceluiasi contract vechea exploatare operata de statul
roman (prin CNCAF Minvest Deva filiala Rosia Min) avea dreptul de a continua exploatarea
pina in momentul in care noul proiect intra in faza de constructie..
Dupa obtinerea acordurilor avizelor si autorizatiilor necesare, pe vechiul amplasament
atit de framantat de activitatile miniere precedente se va construi o mină modernă ce va
cuprinde patru cariere şi o uzină de recuperare a aurului şi argintului modernă. Carierele
propuse se suprapun peste un spatiu expoatat in subteran( de-a lungul timpului sute chiar mii
de ani) sau in cariera (in ultimii 35 de ani).Cele patru cariere vor fi exploatate secvential in 2
faze ale proiectului- primii 9 ani carierele din sudul vaii Rosia (Cateate si Carnic) iar in etapa a
doua dupa anul noua de exploatare vor fi exploatate cele din partea nordica a vaii ( Orlea si
Jig). In cei 16 ani de viata ai proiectului nu va exista un moment in care toate cele 4 cariere vor
fi exploatate simultan. La finele etapei de exploatare 3 din cele 4 cariere vor fi deja reabilitate
progresiv (datorita operarii secventiale, 2 cariere in primii 8-9 ani si celelalte in etapa a II- a intre
anii 9 si 14).
Acest amplasament conţine cel mai mare depozit de aur şi argint din Europa (300 de t
de Au si 1700 de Ag). Dacă proiectul propus avansează, va fi activ pe o perioadă de
aproximativ 25 de ani (aprox. 2,5 ani – construcţie, 16 ani – operare, 6 ani – închidere şi
reabilitare). După închiderea minei, amplasamentul va fi monitorizat post inchidere cel putin 30
ani, conform prevederilor legale in vigoare la nivel national si european. Costurile pentru toate
aceste lucrari de inchidere, reabilitare si monitorizare post inchidere vor fi suportate de
operatorul Proiectului (RMGC).
STANDARDE DE EXPLOATARE NAŢIONALE ŞI EUROPENE
16
2008-2013
RMGC s-a angajat sa se conformeze urmatoarelor standarde sau normative:
Codul internaţional de management a cianurii
Standardele de performanţă socială şi de mediu ale IFC (International Financial Corporation,
divizie a Băncii Mondiale)
Ghid OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) pentru companii
multinaţionale
Politicile operaţionale ale Băncii Mondiale şi Ghidul IFC pentru operaţiuni de strămutare
Principiile ICMM (Consiliul Internaţional al Mineritului şi Metalelor) pentru dezvoltare durabilă în
sectorul minier şi al mineralelor
IPPC (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) – Cele mai Bune Tehnici Disponibile
Directiva UE pentru managementul deşeurilor generate de industria extractivă
Directiva-cadru a UE pentru apă
Principiile Equator
Iniţiativa Global Compact a Naţiunilor Unite
Proiectul Roşia Montană propune o mină modernă, proiectată să respecte cerinţele româneşti şi
UE, folosind cele mai bune tehnici disponibile (BAT – Best Available Techniques) desemnate de
UE, precum şi practici internaţionale de management în condiţii de siguranţă şi ecologice.
Exploatarea, procesarea minereului şi managementul deşeurilor se fac la cele mai înalte
standarde din lume.
GARANŢIA FINANCIARA PENTRU REABILITĂREA MEDIULUI
Istoria de 2000 de ani de minerit a Roşiei Montane a avut ca rezultat apariţia unor
cariere şi a unor vaste zone subterane înţesate de galerii nesigure.
Toate patru carierele propuse au fost exploatate şi în trecut, fie la suprafaţă, fie în
subteran, fie în ambele variante. Aceste cariere şi galerii subterane au generat ape acide
(ARD).
Mineritul modern se desfăşoară după reguli şi proceduri stricte, inclusiv de remediere a
mediului înconjurător. Terenul exploatat va fi reabilitat, atât în timpul construcţiei şi operării
minei, cât şi după închiderea acesteia, astfel încât să poată fi folosit şi pentru alte activităţi. Asa
cum prevede legislaţia internaţională şi naţională ( si cum se intimpla in alte proiecte similare),
s-a stabilit o Garanţie Financiară de Mediu.
La începutul fiecărui an de exploatare , RMGC va intocmi un program anual de lucru
care va include si lucrarile de reconstructie ecologica a amplasamentului, programul va fi
verificat si aprobat de autoritatile competente de reglementare ( ANRM si MMDD) Sumele
aferente lucrarilor de reconstructie ecologica vor fi stabilite anual de catre bebeficiar si
verificate/aprobate de autoritatile competente Astfel incit înainte de începerea exploatării, suma
necesara reabilitarii ecologice pt programul de lucru propus va fi platita pentru a se constitui o
garantie. Conform acestei garanţii, la începutul fiecărui an de exploatare, RMGC va depune –
într-un cont special – întreaga sumă estimată pentru lucrările de remediere şi monitorizare pe
termen lung a mediului. Acestă sumă reprezintă costul programului de reabilitare pentru o
companie independentă.
Acest cont poate fi accesat numai de autorităţile competente, şi doar în acest scop.
Astfel, chiar înainte de începerea exploatării, suma necesară reabilitării mediului este deja
garantată.
La ora actuala, bugetul estimat pentru colectarea si neutralizarea poluării generate de
exploatările trecute şi reabilitarea amplasamentului dupa finalizarea exploatarii este în jur de 76
milioane dolari, Cea mai mare parte din aceste lucrari de reabilitare vor fi efectuate in etapa de
exploatare (printr-o reconstructie ecologica progresiva).De mentionat ca este doar o prima
estimare bazata pe informatiile existente la ora actuala,
Pina la ora actuala RMGC a constituit deja o Garanţie de Mediu de 68.500 dolari pentru a
acoperi activitatea efectuată în timpul programului de cerceare geologica (1997 – 2003).
17
2008-2013
ELIMINAREA APELOR ACIDE
Apele din precipitatii sau scurgerile de suprafata care intra in contact cu roca oxidata din
halde,cariere sau galerii vechi, reacţionează cu sulfurile metalice (numite pirite) din rocă,
formind o solutie slaba de acid sulfuric,aceasta dizolva si antreneaza metalele din roca sub
forma unor scurgeri de ape acide cu o incarcare mare de metale grele. In cazul perimetrului
Rosia Montana aceasta incarcare cu metale grele (Cu,Zn,Ni,Cd,As,Pb,Co,Mn,Fe) este de zeci
sau chiar sute de ori mai mare decit limitele stabilite de standardele de calitate a apelor de
surafata.
Acest cocktail de metale grele se scurge direct in reteaua hidrografica (de zeci poate
sute de ani)generind o contaminare puternica pe zeci de km a bazinului hidrografic distrugind
orice forma de viata(flora& fauna) acvatica.
În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe dizolvate sunt
foarte mari: în medie, de 110 ori la zinc, de 64 de ori la fier, de 3,4 ori la arseniu şi de 3 ori la
cadmiu. Cadmiul şi arseniul sunt între primele şapte substanţe chimice periculoase pe lista
CERCLA 2007 (lista substanţelor periculoase a Agenţiei de protecţie a mediului din SUA).
Una dintre numeroasele măsuri de protecţie şi diminuare a impactului asupra mediului pe care
proiectul le va aplica se refera la un plan detaliat pentru colectarea şi tratarea apelor
contaminate care se scurg din galeriile miniere abandonate. În plus, vor fi luate şi alte măsuri
suplimentare pentru curăţarea văilor Roşia şi Corna.
Generarea acestor scurgeri de ape acide va continua sute de ani dacă nu sunt luate în
considerare şi soluţionate. Tehnologia există, şi este destul de simplă, dar costisitoare. Proiectul
Roşia Montană va reuşi să oprească generarea de ape acide inca din primul an ceea ce ar
scuti statul roman de cel putin 23 de mil de dolari (costuri estimate pentru reabiliatarea
amplasamentului)
Rezultatul acestor măsuri va fi că aceste cursuri de apă vor prezenta siguranţă pentru
localnici şi pentru ecosistem.
MĂSURI DE PROTECŢIE ÎN FOLOSIREA CIANURILOR
Planul de Management al Cianurilor pentru Proiectul Roşia Montană a fost elaborat în
conformitate cu Codul Internaţional de Management al Cianurilor şi a fost revizuit de specialişti
de renume internaţional. O copie a acestui plan poate fi găsită la biroul de participare publică.
O instalaţie de neutralizare a cianurilor va reduce concentraţia de cianuri până la un
nivel sub limitele impuse de legislaţia UE, înainte ca deşeurile din uzină să ajungă în iazul de
decantare a sterilului (v. caseta alăturată).
Limita maximă la descărcarea în iaz, conform Directivei europene – 10 ppm (părţi pe
milion);
Concentraţia de cianuri în cadrul Proiectului Roşia Montană, la descărcarea în iaz - 5-7
ppm;
Concentraţia de cianuri în cadrul Proiectului Roşia Montană, în iaz, după descompunere
naturală – 2-3 ppm.
STRĂMUTARE ŞI RELOCARE
Pentru a obţine accesul la terenurile necesare dezvoltării proiectului, compania a
elaborat – împreună cu experţi internaţionali şi comunitatea locală – Planul de Acţiune pentru
Relocare şi Strămutare (RRAP), în conformitate cu standardele şi politicile Băncii Mondiale şi cu
cele mai bune practici internaţionale.
18
2008-2013
Între 2002 şi 2008, RMGC a achiziţionat 78 % din totalul proprietăţilor rezidenţiale din zona
industrială
a
proiectului.
Achiziţia s-a făcut numai
după
negocieri
cu
proprietarii,
pe
baza
principiului „dorinţa liberă de
a cumpăra, dorinţa liberă de
a vinde”. În plus faţă de
relocare (posibilitatea de a
cumpăra o proprietate într-o
altă localitate), compania a
oferit localnicilor două opţiuni
de strămutare (posibilitatea de a achiziţiona o proprietate în cele două amplasamente de
strămutare). Această opţiune este esenţială pentru păstrarea comunităţii şi a reţelei sale
sociale.
Cele două zone de strămutare (identificate prin consultarea comunităţii) sunt Piatra Albă (în
comuna Roşia Montană) şi „La Recea” (în Alba Iulia, capitala judeţului). La Piatra Albă, pe
lângă zona rezidenţială, va fi dezvoltată şi zona centrală, cu principalele utilităţi: primărie,
şcoală, poliţie, pompieri, centru cultural, dispensar, farmacie, biserici.
PROTEJAREA ŞI RESTAURAREA PATRIMONIULUI CULTURAL
Încă din anul 2000, RMGC a acordat finanţări în valoare de peste 10 milioane dolari, precum şi
sprijin logistic pentru susţinerea Programului Naţional de Cercetare „Alburnus Maior” şi pentru
protejarea valorilor de patrimoniu cultural din zona Roşia Montană. Detalii suplimentare – in
sectiunea care se refera la turism si dezvoltarea patrimoniului cultural al Rosiei Montane.
19
2008-2013
LOCURI DE MUNCĂ
Investiţiile miniere contribuie la susţinerea creşterii ofertei de locuri de muncă nu numai în
sectorul minier, ci şi în sectoarele industriale care asigură materiale şi servicii pentru proiectele
miniere.
În mod tradiţional, această impulsionare a ofertei de locuri de muncă este denumită
impact direct, indirect sau indus al investiţiei asupra locurilor de muncă într-un proiect minier.
Locurile de muncă direct create sunt numai acelea deţinute de angajaţii de pe
amplasamentul minier. Aceştia constau din toţi muncitorii, specialiştii, inginerii şi managerii
implicaţi în diferite activităţi, precum exploatarea în carieră sau la uzina de prelucrare, funcţii
administrative sau de refacere a peisajului, de reabilitare etc.
APORTUL RMGC LA DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI
RMGC a înfiinţat o instituţie de microcreditare Roşia Montană MicroCredit, cunoscută
sub numele de „IFN Gabriel Finance SA” , prin intermediul căreia pot fi obţinute mici
împrumuturi pentru dezvoltarea afacerilor locale. Informaţiile cu privire la această facilitate pot fi
obţinute în Abrud, de la “Gabriel Finance” S.A., biroul Roşia Montană MicroCredit, Str. Horea nr.
2, nr. telefon.: 0258 780 116; nr. fax: 0258780112; email: [email protected];
[email protected].
Această facilitate de microcreditare are rolul de a furniza fonduri şi resursele necesare
locuitorilor din Roşia Montană, Abrud, Câmpeni şi Bucium, cu scopul de sprijinire a populaţiei
locale pentru înfiinţarea unor mici întreprinderi sau extinderea celor deja existente.
Acest program include şi instruire în domeniul afacerilor. De asemenea, este înfiinţat un
incubator de afaceri.
În cazul în care un anumit tip de afacere nu se califică pentru finanţare prin
microcreditare, atunci se poate adresa un apel direct societăţii, către grupul de lucru relevant,
care îl va lua în considerare.
Proiectul Roşia Montană (RMP) se angajează să acorde prioritate firmelor locale şi altor
întreprinderi atunci când aprobă contractele legate de proiect.
RMGC va cheltui aproximativ 1,5 miliarde USD cu achiziţia de bunuri şi servicii în timpul
operaţiunilor de construcţie şi exploatare. Această sumă include 400 milioane USD în etapa de
construcţie (2 ani) şi 1,1 miliarde USD în etapa de producţie pentru produse şi servicii procurate
din România (16 ani), la nivel local, regional şi naţional.
Prezenţa Proiectului Roşia Montană ca investiţie majoră va îmbunătăţi climatul
economic din zonă, încurajând şi promovând dezvoltarea activităţilor de altă natură decât cele
miniere. Se aşteaptă ca acest climat de investiţii economic îmbunătăţit să conducă la
oportunităţi de afaceri care să se poată dezvolta în paralel cu Proiectul Roşia Montană.
Impactul asupra capitalului material
Infrastructura – incluzând clădirile, alimentarea cu energie, transportul, alimentarea cu
apă şi gestionarea deşeurilor:
Creşterile de venit pentru agenţiile guvernamentale, de ordinul a 1 miliard USD pentru
de 20 de ani (perioada de construcţie - activitate de producţie - închidere) vor însemna fonduri
suplimentare pe care autorităţile le pot aloca pentru îmbunătăţirea infrastructurii din comunitate;
De asemenea, RMGC va construi noua localitate Piatra Albă şi cartierul Dealul Furcilor
din Alba Iulia pentru strămutarea populaţiei. Piatra Albă va include un nou centru civic, zone
comerciale şi rezidenţiale. La finalizarea RMP, acestea vor fi transferate autorităţilor locale.
Planul de Acţiune pentru Strămutare şi Relocare (RRAP) conţine toate detaliile acestor
iniţiative.
20
2008-2013
Impactul asupra capitalului uman
Include sănătatea şi educaţia:
- construirea unui dispensar şi a unei clinici private la Piatra Albă (a se vedea RRAP), accesibile
întregii comunităţi, prin asigurări de sănătate;
- modernizarea unei aripi a spitalului din Abrud, accesibil întregii comunităţi prin sistemul
naţional de asigurări de sănătate;
- implementarea sistemului medical SMURD (Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare şi
Descarcerare) în regiune;
- construirea unei noi şcoli, a unui centru civic şi rezidenţial la Piatra Albă. Acest program este
descris în detaliu în RRAP;
- campanii de sănătate de conştientizare (în parteneriat cu autorităţile locale şi ONG-uri) cu
referire la: sănătatea reproducerii, nutriţie şi stil de viaţă, etc.
- parteneriate cu organizaţii de învăţământ şi ONG-uri referitoare la îmbunătăţirea unităţilor de
învăţământ din regiune şi accesul la acestea; de exemplu: ONG-urile şi autorităţile locale au
colaborat pentru înfiinţarea unui parteneriat educaţional cu sediul la CERT (Centrul de Resurse
pentru TINERI Apuseni - www.certapuseni.ro).
PROGRAMUL DE FORMARE VOCATIONALA
Printr-un program intensiv, 2.500 de persoane din Roşia Montană şi împrejurimi au
urmat la cursuri de calificare în diverse domenii de activitate, multe din acestea nefiind legate
de minerit, obtinind in final calificarile profesionale dorite. Programul a fost sponsorizat de
RMGC şi a oferit pregătire acreditată şi certificată, conform standardelor naţionale.
Programul de instruire profesională pe bază de cursuri de calificare profesională îşi
propune să formeze la nivel local forţa de muncă necesară pentru etapa de construcţie (în
următoarele meserii: lăcătuş mecanic pentru întreţinere, sudor, automatist întreţinere,
electrician întreţinere, încărcător, operator excavatoare de mare tonaj, betonist, dulgher,
electrician construcţii, faianţar, oţelar, instalator, muncitor specializat în instalaţii de încălzire cu
gaz şi centrală, muncitor specializat în instalaţii de ventilaţie şi aer condiţionat, izolator, zidar
tencuitor, zugrav, maistru restaurator clădiri, tehnician în domeniul comunicaţiilor şi
transportului, instalator pentru conducta de alimentare cu apă, operator pentru instalaţia de
alimentare cu apă, operator circuite pentru reţeaua de alimentare cu apă, sudor conducte şi
armături din polietilenă, dulgher – tâmplar – parchetar, operator macara, tencuitor pereţi şi
tavane, mozaicar, zugrav – tencuitor – montator tapet – vopsitor, zidar, pietrar – tencuitor,
turnător de asfalt, auditor în domeniul mediului, chimist-analist apă, operator tratare apă
industrială, operator stivuitor, agent de securitate – control acces – ordine şi intervenţie,
manipulator materiale neinflamabile, secretar-dactilograf, responsabil cu aprovizionarea
echipamentelor de birou, contabil, ghid turistic intern, menajeră hotel, portar, recepţioner,
bucătar şef panificaţie şi patiserie, agent de turism, agent de turism extern, barman, bucătar şef,
ospătar, administrator pensiune turistică, ghid turism ecvestru, asistent medical şi social,
îngrijitor pentru bătrâni şi copii, lucrător social, soră medicală, asistent social de nivel mediu,
educator social, pompier.
21
2008-2013
Peste 5.000 de persoane din zona s-au aratat interesate de cursurile de instruire şi
peste 2.500 de persoane au absolvit deja aceste cursuri sau sunt implicate în procesul de
formare profesională în special în domeniul construcţiilor, industriei de prelucrare a lemnului sau
al serviciilor: pază, vânzări, turism, asistenţă socială, transport, utilităţi, monitorizarea mediului,
etc. De asemenea, există o cerere crescută sprijinită de societatea de instruire în meserii
tradiţionale care se pot pierde dacă nu sunt păstrate.
Se aşteaptă ca programele de instruire oferite de RMGC şi experienţa dobândită în
timpul proiectului Roşia Montană să asigure o forţă de muncă bine instruită şi calificată în
diverse discipline. Acest lucru ar trebui să asigure populaţiei o poziţie competitivă de ocupare a
locurilor de muncă în cadrul altor companii miniere, într-o zonă binecunoscută pentru potenţialul
său de resurse minerale. De asemenea, astfel de abilităţi pot fi transferate în alte sectoare
decât cel minier.
Impactul asupra capitalului natural
Include peisajul, biodiversitatea, calitatea apei, ecosistemele:
- măsurile incluse în planurile de management ale RMP şi în Procedurile standard de operare
pentru prevenirea accidentelor şi managementul situatiilor de urgenta (SOP) vor avea ca
rezultat atenuarea impactului asupra mediului şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, aşa cum
este prevăzut în EIM;
- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu va creşte calitatea vieţii în Roşia Montană;
- instruire şi asistenţă pentru integrarea aspectelor legate de calitatea mediului în planurile de
afaceri;
- campanii de conştientizare cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie a mediului în cadrul
activităţilor economice;
- impunerea unor standarde de mediu odată cu acordarea împrumuturilor prin micro-finanţare,
incluzând monitorizarea măsurilor de protecţie a mediului;
- Codul de Conduită în Afaceri prin care se solicită furnizorilor RMP să respecte standardele
RMGC cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie a mediului.
Viziunea RMGC asupra beneficiilor sociale şi economice ale RMP este prezentată în
Planul de dezvoltare durabilă a comunităţii.
Pentru a-şi îndeplini angajamentele, RMGC este conştientă de faptul că trebuie să
colaboreze cu comunitatea, autorităţile şi societatea civilă în problemele direct legate de
dezvoltarea zonei.
Această abordare permite comunităţii să deţină, să orienteze şi să controleze toate
chestiunile de dezvoltare relevante, în mod integrat şi cu participarea tuturor părţilor interesate.
În spiritul acestui angajament, RMGC a efectuat deja un program extins de consultări, constând
în 1262 întâlniri individuale şi interviuri, şi în distribuirea de chestionare prin care s-au obţinut
peste 500 răspunsuri, în 18 întâlniri cu grupuri centrale şi 65 de dezbateri publice, pe lângă
discuţiile cu autorităţile guvernamentale, cu organizaţiile neguvernamentale şi potenţialii factori
implicaţi. Observaţiile publicului interesat au fost folosite pentru pregătirea Planurilor de
Management ale EIM aferente Proiectului Roşia Montană precum şi la elaborarea anexei la
EIM.
Fundatia pentru Dezvoltare Durabila Rosia Montana
RMGC isi propune:
- Infiintarea Fundatiei pentru Dezvoltare Durabila Rosia Montana cu scopul de a pune in
practica, intr-un mod durabil, initiativele si angajamentele facute de companie privind contributia
sa la dezvoltarea comunei Rosia Montana
- Sa colaboreze la infiintarea si dezvoltarea Fundatiei cu autoritatile locale si judetene si cu toti
actorii interesati de pe plan local, intr-un spirit participativ si inclusiv
- Sa acorde independenta decizionala Fundatiei privind strategia si programele de dezvoltare
comunitara pe care urmeaza sa le puna in practica pe baza nevoii exprimate a comunitatii
22
2008-2013
- Sa acorde o prima finantare integrala pentru infiintarea si derularea primelor programe prin
intermediul Fundatiei urmind ca apoi sa acorde finantari anuale partiale si sa sprijine atragerea
de fonduri externe
- Sa transfere in gestiunea Fundatiei toate programele de dezvoltare durabila initate de
companie, in domeniul socio – economic, de protectie a mediului, al patrimoniului cultural si de
incurajare a turismului.
Fundaţia este un exemplu unde participarea publică se poate desfăşura continuu, pe
toată durata de viaţă a proiectului. Conceptul de fundaţie a fost prezentat în Planul de
dezvoltare durabilă a comunităţii din raportul la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului, aferent proiectului Roşia Montană. Datorită comentariilor şi observaţiilor primite din
partea publicului interesat, unele dintre activităţile concepute iniţial în CSDP pentru a intra în
sfera de acoperire a Fundaţiei (activităţi legate de afaceri: centru de consiliere în afaceri, microbancă pentru finanţări, precum si activităţi sociale: centre educaţionale şi de formare
profesională), s-au dezvoltat în mod independent, prin intermediul parteneriatelor, cu
participarea comunităţii şi cu implicarea societăţii civile.
Posibilitatea de a utiliza în cele din urmă Fundaţia ca pe un instrument independent
pentru gestionarea problemelor cu conotaţii sociale pe termen lung depinde în mod direct de
dorinţa autorităţilor şi de cea a comunităţii.
Mai mult, Fundaţia poate să prindă formă în cadrul Parteneriatului pentru patrimoniul
cultural al Roşiei Montane pentru a gestiona problemele legate de conservarea patrimoniului
cultural, forma sa urmând să fie stabilită în urma consultării comunităţii locale. Dacă toate
acestea s-ar întâmpla, unul dintre rolurile sale majore va fi dezvoltarea turismului.
PLANUL PENTRU ETAPA - POST ÎNCHIDERE
Programul de închidere a minei şi planificarea post-închidere au fost prezentate pe scurt
şi vor fi elaborate mai în detaliu după ce mina va începe să funcţioneze. Aspectele sociale şi
economice legate de închiderea minei fac parte din Studiul de fezabilitate actualizat întocmit de
IPROMIN în 2006 (Atenuarea impactului social).
Dacă nu este atent planificată, închiderea unui proiect minier poate avea un impact
negativ serios asupra statutului socio-economic al comunităţii datorită retragerii bruşte a
principalei surse de finanţare, fără să existe o altă structură care să îi ia locul. Înainte de
iniţierea reabilitării propriu-zise a minei, trebuie stabilite obiectivele închiderii precum şi un plan
de acţiune detaliat. Scopul principal al reabilitării se referă la readucerea tuturor zonelor
afectate cât mai aproape de valoarea lor economică optimă, adecvată pentru folosinţă publică.
Acest proces se va realiza în colaborare cu autorităţile publice şi cu comunitatea locală.
Aspectele socio-economice legate de închiderea minei vor avea în vedere forţa de
muncă şi comunitatea. În încercarea de a reduce impactul proiectului, compania va lucra în
cooperare cu aceste grupuri şi cu autorităţile pentru a stabili strategii de susţinere pe termen
lung. Se va stabili si un plan de dezvoltare pentru regiune luând în considerare continuarea
serviciilor vitale cum ar fi îngrijire medicală, şcoli, etc. şi formarea unor sectoare independente
de activitate. Pentru atingerea acestui obiectiv este important să ne asigurăm că toate
beneficiile acestui proiect, inclusiv veniturile şi experienţa obţinută, sunt folosite pentru
dezvoltarea regiunii astfel încât să se asigure supravieţuirea acesteia după închiderea minei.
Gestionat corect, aportul investiţional din această zonă, calculat pe o perioadă de 20 de
ani, ar trebui să stimuleze alte tipuri de dezvoltare. RMGC s-a angajat să promoveze
oportunităţi de dezvoltare pe termen lung, ca parte a programului de dezvoltare durabilă.
La închiderea minei, compania va face tot posibilul pentru a ajuta forţa de muncă
existentă să găsească alte locuri de muncă. Ar putea fi vorba de locuri de muncă în alte
proiecte miniere, date fiind abilităţile şi experienţa acumulate de aceşti oameni. În mod
alternativ, RMGC va asigură posibilitatea de reconversie profesională şi va sprijini crearea unor
activităţi economice alternative. În garanţia financiară va fi inclus şi un provizion pentru
finanţarea acestui angajament.
23
2008-2013
TURISMUL SI PATRIMONIUL CULTURAL – RESURSE ALE DEZVOLTARII DURABILE
Strategie De Dezvoltare Responsabilă A Obiectivelor Turistice
Obiective si strategii
Angajamentul declarat de RMGC faţă de dezvoltarea durabilă (Politica de Dezvoltare
Durabilă a RMGC) cuprinde şi facilitarea unui cadru de schimbare, de la dependenţa de minerit
ca unică sursă de venit în comunitatea gazdă, la o economie prosperă după închiderea
exploatării miniere, care să ducă la îmbunătăţirea în timp a capitalului social.
Obiectivul de dezvoltare durabilă al RMGC este acela de a crea un context şi
oportunităţi pentru o comunitate durabilă, de succes, după încetarea exploatării miniere - dar
succesul va depinde în totalitate de abilitatea, voinţa şi eficacitatea comunităţilor locale (şi ale
întreprinzătorilor locali) ca şi de agenţiile administraţiei judeţene şi centrale care să se angajeze
mai întâi în discutarea strategiei şi apoi să acţioneze pentru ca ideile să prindă viaţă.
Lucrând în parteneriat cu comunitatea, compania intenţionează să asigure extinderea
beneficiilor reprezentate de proiectul minier cu mult după încetarea existenţei acestuia. RMGC
a elaborat politici şi implementează strategii care să contribuie la o dezvoltare durabilă.
Acestea pot fi clasificate în trei sfere de activitate respectiv:
Politici şi strategii sociale -programe de instruire pentru locuitori în sensul modernizării
tehnicilor folosite, sau deprinderea de tehnici noi,.
Politici şi strategii de mediu - degradarea mediului din regiune determinată de activităţile
miniere trecute va fi îndreptată în cadrul programului de management al mediului. Toate
riscurile de mediu viitoare legate de minerit vor fi abordate prin aplicarea celor mai bune Tehnici
Disponibile ale Uniunii Europene (BAT).
Politici şi strategii economice: - Turismul
Proiectul de exploatare minieră va avea fără îndoială numeroase impacturi potenţiale
plecând de la oportunităţi de angajare la achiziţionarea de bunuri şi servicii, stimularea altor
afaceri precum şi plata impozitelor.
Turismul s-ar putea dezvolta prin utilizarea lucrărilor miniere ca punct de atracţie pentru
vizitatori şi cu sprijinul financiar al RMGC pentru implementarea numeroaselor lucrări de
sprijinire a turismului.
Raportul Institutului Naţional de Cercetare si Dezvoltare in Turism (INCDT) prezintă un
model de investiţie pentru 16,7 milioane de Euro ($21,1 milioane), pentru a include noi hoteluri,
pensiuni, instalaţii pentru schi, drumuri noi precum şi un muzeu la Roşia Montană, toate
acestea fiind necesare pentru a încuraja turismul în zonă. Modelul nu include costurile necesare
pentru îmbunătăţirea infrastructurii în zonă (apă curentă, canalizare, deşeuri menajere,
electricitate, etc).
Ca parte a rolului său în minimizarea impacturilor, de ex. asupra mediului, social,
arheologic şi punerea în valoare a numeroaselor bunuri de patrimoniu de la Roşia Montană şi
prin angajamentul asumat de a dezvolta capacitatea asigurării mijloacelor de trai după
închiderea minei ca parte a aspectelor sociale ale „Planului social de închidere a minei”, RMGC
va fi în măsură să implementeze lucrări cu efecte benefice asupra dezvoltării viitoare a
turismului. Cu toate acestea, pentru RMGC este clar că dezvoltarea turistică viitoare nu este
responsabilitatea RMGC şi astfel propunerile formulate în prezentul document au menirea de a
fi utile în contextul unui dialog între companie şi comunităţile locale şi administraţie (la nivel de
judeţ şi naţional) în vederea examinării dezvoltării turismului pentru a sprijini dezvoltarea
durabilă. Succesul va depinde de deciziile luate şi de acţiunile implementate de către autorităţi,
şi organizaţii „partenere”. Se recunoaşte faptul că dezvoltarea turismului se poate îmbunătăţi
considerabil dacă toţi factorii interesaţi îşi pun laolaltă cunoştinţele, resursele şi angajamentul.
Este important faptul că se ajunge la concluzia că proiectul minier nu exclude
dezvoltarea altor industrii, precum turismul. Dimpotrivă, proiectul minier ar face să dispară
unele bariere semnificative existente în prezent în ceea ce priveşte crearea de alte industrii,
precum poluarea, dificultatea accesului, lipsa cazării formale şi alte probleme apărute ca urmare
a lipsei de investiţii interne.
24
2008-2013
LUCRARI SI COSTURI PROPUSE A FI SUPORTATE DE RMGC IN CAZUL REALIZARII
PROIECTULUI MINIER
(Sursa: Raportul la Studiul Evaluării Impactului asupra Mediului Partea III: Plan de Management
al Monumentelor Istorice şi a Zonei Protejate din Roşia Montană)
Lucrări şi Costuri Propuse.
Atracţii specifice (programe) legate de patrimoniul
cultural – lucrări de restaurare şi conservare
Cost totale 2007 – 2022
US $
Restaurare monument funerar la Tău Găuri
170000
Întreţinere monument funerar la Tău Găuri
30000
Lucrări de restaurare / conservare / consolidare la
Monumentele istorice din Zona protejată
1250000
Lucrări de întreţinere la Monumentele istorice din Zona
protejată
140000
Lucrări de restaurare / conservare / consolidare la
Monumentele istorice din afara Zonei protejate
250000
Lucrări de întreţinere la Monumentele istorice din afara
Zonei protejate
35000
Lucrări de întreţinere în zona protejată
1710000
Lucrări de reabilitare la Câmpeni
16000
Întreţinere şi conservare primară a roţii de apă de la
Păru Carpeni
12000
Lucrări de cercetare şi conservare primară a roţii de
apă de la Păru Carpeni
300000
Redeschidere şi acces pentru public la Cătălina
Monuleşti
1200000
Întreţinere la Cătălina Monuleşti
Facsimile - structuri miniere
Întreţinerea facsimilelor
Nou Muzeu minier
Întreţinerea noului Muzeu minier
PR şi diseminare
Publicarea seriei Alburnus Maior
97500
8000000
75000
2250000
240000
0
970000
25
2008-2013
Lansări de carte
Retipărirea seriei Alburnus Maior
96000
150000
Sponsorizare
48000
Vizite de teren la Roşia Montană
72000
Alte activităţi PR legate de patrimoniu
72000
Traduceri
60000
Pagină de Internet – patrimoniul cultural din Roşia
Montană
32000
Implementarea bugetului operaţional
Costul forţei de muncă
4435000
Transport intern
384000
Alte costuri administrative
168000
Instruire pentru implementarea Protocolului privind
descoperirile întâmplătoare
52000
Conferinţe, congrese
500000
Furnituri
990000
TOTAL GENERAL ESTIMAT PENTRU LUCRĂRI DE
PATRIMONIU
$23,727,500 US
V. CULTE
-
-
-
Biserica ortodoxă – cu hramul Adormirea Maicii Domnului, amplasată în
cartierul Orlea nr.175, este construită în anul 1781, fiind ctitoria lui Mihail
Gritta, personalitate locală importantă; este o biserică - sală
cu absidă
poligonală şi turn clopotniţă
construit în decroş, cu nava
boltită
semicilindric şi tribună pe latura de vest, sprijinită pe stâlpi canelaţi, de lemn.
Uşile împărăteşti, datate 1780, sunt cel mai important element mobiliar.
Biserica catolică a fost construită la 1866, prima biserică catolică databilă în
sec. XVIII arzând în timpul răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan. Biserica este
amplasată pe dealul ce domină piaţa centrală şi formează un grup unitar cu
biserica unitariană şi cea reformată. Printre valorile mobiliare deţinute de
această biserică, este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, databilă sec. XVIII
şi considerată a fi un dar al împărătesei Maria Tereza. Biserica este
înconjurată de cimitir, care păstrează însemne şi construcţii funerare datate
la mijlocul sec. XIX, aparţinând unor familii importante din Roşia Montană, de
confesiuni şi etnii diferite, reflectând situaţia istorică specială a unei localităţi
aculturate.
Biserica greco-catolică – Pogorârea Sfântului Duh,
fostă
biserică
ortodoxă, amplasată în cartierul Orlea nr. 135, în zona de sud a satului
26
2008-2013
-
Roşia Montană; construită la 1741 ca biserică ortodoxă, este trecută în
proprietatea parohiei greco-catolice la 1772, pentru ca în 1948 să revină
parohiei ortodoxe; numele ei este legat de personalitatea protopopului grecocatolic Simeon Balint, tribun în oastea lui Avram Iancu şi prefect în timpul
Revoluţiei de la 1848. Biserica de plan dreptunghiular (biserică sală), cu
absida altarului decroşată şi turn clopotniţă pe vest, este decorată cu
stucatură de factură barocă, cu capiteluri compozite şi scoică deasupra
intrării. Dintre elementele mobiliare importante semnalăm: praporul brodat cu
fir de argint reprezentând ,, Plângerea lui Iisus “, datat 1800, icoane pe lemn
datate 1817, semnate S. Silaghi, uşile împărăteşti databile 1750, împodobite
cu stucaturi aurite. Cimitirul a aparţinut atât ortodocşilor cât şi grecocatolicilor.
Biserica reformată - amplasată în apropierea centrului format de Roşia Piaţă,
databilă după 1800; are planul dreptunghiular, cu absidă poligonală; turnul
clopotniţă cu pinion are acoperişul piramidal.
Biserica unitariană – construită în anul 1796, este amplasată în apropierea
bisericilor romano-catolică şi reformată; nava dreptunghiulară cu absida
altarului semicirculară este dominată de turnul clopotniţă pătrat adosat
faţadei principale.
În Corna se mai gasesc două
biserici una ortodoxa si una greco –
catolica
In principal în Corna au fost construite
două case de rugăciune aparţinând
cultului Baptist, in momentul e fata una
dintre ele este parasita.
Biserica ortodoxa din Vartop
Biserica ortodoxa din Carpinis
VI. POTENTIAL TURISTIC SI
CULTURAL AL ZONEI
Muzeul mineritului care cuprinde instalatii tehnice populare si industriale vechi de
exploatare a minereurilor aurifere. Colectia cuprinde steampuri de macinat, o importanta
colectie de minereuri si vestigii romane si feudale din piatra.
Personalitati cu care ne mandrim
( Ioan Oarga) Closca tovaras apropiat de lupta al lui Horea si Crisan se trage din frumosul
sat Carpinis apartinator comunei Rosia Montana. Simion Balint prefectul legiunii Ariesului in
1848 prieten si colaborator de nadejde al lui Avram Iancu. In cimitirul Bisericii Greco - Catolice
de la Rosia Montana, se afla mormantul acestui mare luptator si erou national cu inscriptia
”Simion Balint 1818 - 1880”. George Gritta - tribun al lui Avram Iancu. Din localitatea noastra sau ridicat numerosi oameni de cultura ai poporului nostru, intre care amintim pe Enea Hodos istoric, Alexandru Hodos - eminent poet, Nerva Hodos - eminent filolog. Sotia lui Bogdan
Petriceicu Hasdeu, Iulia, nascuta Faliciu, dintr-o familie de patrioti, luptatori in Revolutia de la
1848 - 1849, a fost o frumoasa moata din Rosia Montana. Ea l-a inspirat si l-a incurajat pe
marele titan, dupa cum el insusi marturiseste, in realizarea grandioasei sale opere. Frumosul
sau caracter este intruchipat de personajele feminine din „Domnita Ruxandra” si „Razvan si
Vidra”. Pe casa familiei Faliciu se afla o placa comemorativa dedicata Iuliei. Pe bolta instelata a
literaturii romanesti rasare la 1866 inca o stea, poeta Maria Botis Ciobanu. Creatiile sale i-au
fost inspirate din viata si truda minerilor rosieni din randul carora a rasarit. Fiind nepoata a
tribunului George Gritta. Si-a adunat creatiile in cateva volume” Poezii”, „Scrisori catre eleve”,
27
2008-2013
„Povestiri”, „ Tara Motilor- legende si credinte”, „ Craiasa codrului”. Pentru copiii saraci a infintat
o colonie la Savarsin si o casa pentru copii vagabonzi si saraci la Arad, unde s-a casatorit cu
eruditul intelectual dr. Teodor Botis, directorul ”Preparendiei” din Arad. Prin grandioasa ei opera
de culegere si valorificare a folclorului Tarii Motilor aceasta fiica a comunei, ne apartine ca un
dar de mare pret.. La Carpinis a trait intre anii 1856 - 1907 scriitorul, folcloristul si dascalul
Grigore Sima lui Ioan. Colaboratoral „Convorbirilor literare”, intre anii 1883 - 1890 a desfasurat
activitate publicistica, indeplinind pe aceste meleaguri de istorie si legenda, misiunea unui
apostol al iubirii de neam si de tara, infintand la Carpinis in anul 1886 gazeta „Foisoara”. Printre
poetii locali putem aminti si pe poeta Ana Soit si Ioan Ciura.
Obiective turistice
Peisajul de o rara frumusete, meleagurile minunate care iti incanta privirea si iti hranesc
sufletul.
Rezervatiile naturale Piatra Corbului-versanti abrupti cu o expozitie sudica a Dealului
Carnic si Piatra Despicata – bloc de andezit .
Sapte lacuri miniere:Taul Mare, Tarina, Brazi, Anghel,
Corna, Tapului, Gauri.
Cei dornici sa cunoasca un document unic de
tehnica minira si de continuitate romaneasca pe aceste
meleaguri, pot vizita galeria romana, sapata cu dalta in
stanca, la Muzeul mineritului, cat si muzeul care cuprinde
instalatii tehnice populare si industriale vechi de
exploatare a minereurilor aurifere. Colectia cuprinde
steampuri de macinat, o importanta colectie de minereuri
si vestigii romane si feudale din piatra. La Rosia Montana
se poate vizita bustul si casa memoriala al lui Closca in
satul Carpinis. In fata bisericii unite se afla mormantul lui Simion Balint, iar in apropiere
casa memoriala edificata de vrednicul prefect al lui Avram Iancu. Monumentul Eroilor 19141918, Monumente de Arhitectura Populara-Case Secolele XVIII-lea si XIX-lea, Situri
arheologice.
Oportunitati oferite
Prin asezarea sa in Muntii Metaliferi, intr-o zona cu un potential natural deosebit de
valoros, localitatea are sanse mari de dezvoltare in turism. Din punct de vedere turistic zona se
28
2008-2013
preteaza in primul rand drumetiilor, odihnei, cicloturismului, sporturilor de iarna, etc. Dezvoltarea
infrastructurii rutiere ar asigura un interes sporit pentru specificul locului.
Un interes cu totul aparte il reprezinta obiectivele cu caracter turistic din zona
inconjuratoare cum sunt pe langa cele doua Detunate, conglomeratele de la Negrileasa aflate la
1386 m, unde se afla binecunoscuta poiana a narciselor, apoi insulele vulcanice de andezit
Geamana, aflate la 1366m. Amintim printre aceste frumuseti extraordinare ale naturii si Muntii
Bihorului cu Varful Gaina la 1486 m. si Pestera cu ghetar de la Scarisoara.
VII. ECHIPAREA TEHNICA A COMUNEI
• Electricitate – exista retea de distributie a energiei electrice
• Alimentare cu apa potabila.
Exista in prezent doua retele separate care deservesc alimentarea cu apa din sursele
de apa subterana prin intermediul a 15 captari de izvoare grupate in cinci sisteme de aductiune.
• -Alimentare cu apa industriala.
Apa bruta necesara zonei industriale Gura Rosiei era preluata din paraul Abrudel printrun baraj, pentru utilizatorii de la cariera exploatarii miniere, apa bruta era preluata de la Taul
Barzi.
• Apa pentru stingerea incendiilor.
Rezerva intangibila pentru stingerea din exterior a incendiilor este de 108 m.c., iar timpul
de refacere este de 3 ore.
Reteaua de distributie este insuficienta pentru intreaga localitate, iar presiunea apei este
redusa.
• Canalizare
Lipsa unui sistem centralizat de canalizare.
• Canalizare menajera.
Localitatea Rosia Montana nu dispune de un sistem centralizat de canalizare. Apele
uzate menajere din localitate sunt evacuate in fose septice.
• Canalizare pluviala.
Apele provenite din precipitatii sunt preluate de Valea Rosiei si Paraul Abrudel.
In Piata din localitatea Rosia Montana s-a construit un rezervor subteran din care apele
sunt conduse prin conducte in Paraul Valea Rosiei.
• Statie de epurare.
Este necesara executia unei statii de tratare a apelor pentru sursele existente si
captari de izvoare noi.
•
Depozitarea deseurilor, modul de colectare a acestora ;
Cantitatea de deseuri generate in anul 2004 pe tipuri de deseuri si origine.
Deseuri menajere colectate neselctate de la populatie-200 tone.
Compozitia medie a deseurilor menajere in procente %
- hartie si carton 11%
- metale 5%
- plastic 10%
- sticla 5%
- textile 5%
- deseuri organice 51%
- alte deseuri 13%
Gestionarea deseurilor
Agenti de salubritate
Compartimentul de salubritate din cadrul Primariei comunei Rosia Montana, judetul
Alba-colectare si transport deseuri menajere.
Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor
- pubele metalice – 15 bucati – capacitate totala 900 Kg
29
2008-2013
- euro pubele – 18- bucati – capacitate totala 7200 kg.
Dotare pentru transportul deseurilor
- autobasculanta tip RABA – 1 buc., cap. 16 tone
Ritmul de ridicare a deseurilor
- ridicarea deseurilor se face saptamanal de doua ori pe saptamana
- populatia deservita este de 1510 locuitori
Eliminarea deseurilor
- eliminarea se face prin depozite la sol in locuri cu destinatie de depozitare deseuri, in
afara localitatii la distante corespunzatoare fata de zonele locuite si la groapa de
deseuri a orasului Abrud.
Telecomunicatii
Telefonie şi televiziune
exista retea de telefonie fixa si mobila
retea de televiziune prin cablu
retea de internet
Transporturile
- Drumuri :
Drumuri de interes national :
DN 74A Abrud-Cimpeni, care face legatura cu drumurile nationale DN 74 si DN75.
Drumuri de interes judetean :
DJ 742 Gura Cornei-Rosia Montana-Corna-Abrud, care face legatura cu resedinta
de comuna Rosia Montana, centru de exploatare a minereurilor neferoase, cu drumul de
exploatare care face legatura cu Cuprul Min Abrud si cu orasul Abrud L =19,00 Km.
Drumuri de interes comunal :
DC 146 Rosia Montana-Tarina L = 5,00 Km
DC 147 Balmosesti-Garda Barbulesti L = 4,00 Km
DC 148 Carpinis –Vartop- DC 147 L = 9,00 km
DC 127 Corna –Bunta-Floresti L = 3,00 Km
DC 117 Bucium –Muntari-Rosia Montana L = 7,00 Km
Starea tehnica a drumurilor aflate pe teritoriul administrativ al comunei Rosia Montana,
se prezinta astfel:
DN 74A – Categoria tehnica M – drum asfaltat-stare buna
DJ 742 – categoria tehnica T, iar pe timp ploios H-drum asfaltat-stare mediocra
DC – sunt pietruite.
VIII. ASPECTE SOCIALE DIN COMUNITATE
- învăţământ: prescolar-gradinite, primar gimnazial- numar
- unitati 2, numar locuri - 322
- biblioteci : biblioteca comunala, sport: teren sport, teren tenis,
- teren sintetic de fotbal, manifestări culturale: Ziua Minerului, se sarbatoreste in fiecare an in
prima duminica dupa data de 15 august.
Serbare campeneasca cu ocazia deschiderii pasunatului comunal, se sarbatoreste
anual in luna mai in cea mai apropiata duminica de sarbatoarea religiasa Sf. Imparati
Constantin si Elena.
Sarbatoarea fanului” FAN FEST” la sfarsitul lunii august.
Sarbatori religiose Hramul Biserici Adormirea Maicii Domnului si a Bisericii
Pogorarea Sfantului Duh.
- sănătate: cabinet medic familie, farmacie
Probleme sociale :
30
2008-2013
numar persoane cu handicap: 52 ;
numar copii starzii ;- nu sunt
camine de batrani- nu sunt
- numar locuri - starea cladirilor Delicventa : statistici, zone cu delicventa ridicata
Sistemul de sanatate
Nr.
Crt.
1.
2.
Denumire
Starea
(spital/dispensar) (spital/dispensar)
Dispensar
Medical Rosia
Montana
Dispensar
Medical Carpinis
buna
buna
Nr. cadre
medicale
existent
3
Nr. cadre
medicale
necesare
Deservit de
doua cadre
medicale de la
Dispensarul
Medical Rosia
Montana
2
IX.MEDIUL SI ECOLOGIA
surse de poluare: - surse de poluare a solului si a apelor care strabat
teritoriul localitatii sunt haldele de steril care necesita reecologizare .
măsuri de prevenire a poluării (gestionarea deseurilor): este
necesara amenajarea haldelor de steril, care trebuie supuse unei actiuni de reecologizare.
zone afectate: localitatea Rosia Montana
Mediul inconjurator:
depozitarea deseurilor, modul de colectare a acestora ;
Cantitatea de deseuri generate in anul 2004 pe tipuri de deseuri si origine.
Deseuri menajere colectate neselctate de la populatie-200 tone.
Compozitia medie a deseurilor menajere in procente %
hartie si carton 11%
metale 5%
plastic 10%
sticla 5%
textile 5%
deseuri organice 51%
alte deseuri 13%
Gestionarea deseurilor
Agenti de salubritate
Compartimentul de salubritate din cadrul Primariei comunei Rosia Montana, judetul Albacolectare si transport deseuri menajere.
31
2008-2013
III. PROCESUL DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC
DE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA
MONTANA
1. INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICA
Planificarea dezvoltarii localitatii Rosia Montana a reprezentat vointa administratiei
publice locale, a cetatenilor, a factorilor de influenta din localitate care doresc o
dezvoltare durabila pentru cetatenii de aici. Initiativa procesului a venit din comunitate
care a solicitat sprijin Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM),
sprijin acordat prin compenenta „Cresterea Capacitatii Comunitatilor” din programul
„Regenerare Socio Economica” finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.
Realizând împreuna strategia locala dorim sa acordam cetatenilor acestei localitati
posibilitatea de a-si aduce contributia la cresterea gradului de bunastare, de a lua
atitudine si de a avea un cuvânt de spus - actionând împreuna cu toate sectoarele
comunitatii pentru a crea un viitor durabil.
Procesul de planificare a inceput cu infiintarea Comitetului de Initiativa (CI) prin
Dispozitia Primarului localitatii Rosia Montana. Comitetul de initiativa a beneficiat de
instruire din partea ANDZM prin facilitarea procesului de planificare participativa.
Facilitatorul a explicat importanta elaborarii
planului, pasii de urmat in vederea
elaborarii participative, metode si tehnici de
abordare a comunitatilor, metode de
analiza a comunitatii, in vederea identificarii
necesitatilor pentru stabilirea domeniilor de
cuprindere a strategiei si identificarea
potentialilor lideri care sa faca parte din
Comitetul de Dezvoltare Socio- Economica
a localitatii Campeni.
Au fost expuse metodele de consultare
a comunitatii: focus-grupuri, medoda
discutiei, sedinta de analiza, chestionare.
Membrii CI au decis sa utilizeze metoda chestionarelor si a focus grupurilor. Procesul
de consultare a comunitatii a durat 4 saptamini, dupa care a urmat sedinta de analiza a
cercetarii efectuate in rindul cetatenilor, concluziile fiind cele de mai jos:
32
2008-2013
CONCLUZII
rezultate in urma consultarii comunitatii, in vederea elaborarii Planului de
Dezvoltare Socio-Economica al localitatii Rosia Montana
Comitelul de initiativa infiintat prin dispozitia Primarului localitatii Rosia Montana,
a efectuat un exercitiu de analiza a comunitatilor in localitate in vederea elaborarii
Planului de Dezvoltare Socio-Economica a localitatii.
Pentru efectuarea cercetarii s-au organizat focus-grupuri cu cetatenii si s-au
aplicat chestionare la un numar de 145 gospodarii cuprinzand toate subunitatile
administratice ale localitatii in vederea identificarii principalelor probleme pentru care
cetatenii solicita rezolvare si pentru identificarea liderilor locali care sa-i reprezinte in
Comitetul Local de Dezvoltare Socio-Economica (CDSE). De asemenea s-a cercetat si
perceptia cetatenilor fata de autoritatile locale si modul cum acestia vad implicarea in
rezolvarea problemelor locale.
In urma centralizarii rezultatelor s-au tras urmatoarele concluzii:
1. Din cei chestionati reiese o proportie redusa a cetatenilor care solicita sprijinul
autoritatilor locale, aproximativ 45 % declara ca au apelat la autoritatile locale si
ele reprezinta pe de o parte situatii personale, avize, autorizatii, ajutoare, iar
ponderea cea mai mare refera la infrastructura locala in special drumuri,
alimentare cu apa si iluminat public.
2. Interesul autoritatilor fata de problemele localitatii este considerat:
Foarte mare 33.6 %
Mare 15.2 %
Suficient 32.8 %
Scazut 9.6 %
Insuficient 8.8 %
3. In ce priveste rezolvarea problemelor comunitatii o proportie foarte mare 86,4 %
atribuie responsabilitate primarului, 63,2 % adauga si consilierii, 30,4 % includ si
personalul primariei si numai 11, 2 % considera ca si cetatenii sunt responsabili
de problemele comunitatii.
100
90
80
70
primarul
60
consilieri
50
ang prim
40
preotul
30
cetatenii
20
inst jud
10
0
RM
Carpinis
Curaturi
4. Din modul cum apreciaza cetatenii anumite domenii, accesul la utilitati si servicii
se observa:
33
2008-2013
Starea drumurilor care leaga comunitatea de exterior cit si cele interne este
evaluata ca fiind proasta si foarte proasta de catre 37% din respoindenti,
analizind insa pe subunitati se remarca un domeniu problema la Corna, Vartop,
Curaturi, Gura Rosiei;
Transportul in comun, sau accesul la mijloacele de transport in comun este
considerat deficitar de catre 50 % din respondenti.
Accesul la telefon functional de asemenea este negativ apreciat de 47 % din cei
chestionati;
Posibilitatea petrecerii timpului liber – este iarasi un domeniu cu apreciere
negativa in proportie de 48 % considera ca nu au oportunitati de petrecerea a
timpului liber atit ca locatie cit si ca evenimente, cel mai negativ apreciaza acest
domeniu cei din Rosia Montana (sat) 89 %;
Veniturile obtinute din agricultura – 66 % considera nesemnificativa aceasta
sursa de venit;
Alte surse de venituri – 77 % apreciaza posibilitatea de a obtine alte venituri
proasta si foarte proasta;
Acestor domenii enumerate va trebui sa li se acorde o importanta deosebita in
elaborarea Planului de Dezvoltare, ele putind fi catalogate ca domenii problema.
5. Necesitatile exprimate de cetateni in mare parte se suprapun domeniilor
identificate ca deficitare. In lista urmatoare se gasesc problemele semnalate de
cetateni prin intermediul chestionarelor aplicate.

Domeniul
Probleme enuntate de cetatenii din Rosia Montana
drumul de acces Vartop-Carpinis
asfaltarea drumului satesc(Garda Barbulesti)
Drumul satului(Ignatesti)
reabilitare drum Corna
modernizarea drumului Vartop- Garda Barbulesti
pietruirea drumului Curaturi
Infrastructura
Nivelul de trai
Mentalitati si atitudine
Dezvoltare economica
pietruirea drumului(Gura Minei)
podul - drumul Daroaia
instalarae apei potabile(Ignatesti)
gestionarea apei potabile in cele mai bune conditii fara
intreruperi repetate
Iluminat
iluminat public(Garda Barbulesti)
Iluminatul
schimbarea stalpilor de curent(Garda Barbulesti)
schimbarea stalpilor de energie electrica
indexarea pensiilor
marirea pensiilor
sa fie calculate corect pensiile
nivelul de trai
locuri de munca
legile sa fie respectate de toti cetatenii in mod legal
mentalitatea localnicilor si a autoritatilor zonale
sa se schimbe conceptia consilierilor locali vis-à-vis de
locuitori
o exploatare durabila
34
2008-2013
Dezvoltarea spatiala a
comunei
program de investitii pt comuna
proiecte de modernizare a comunei
ramanerea RMCG in Rosia
sa demareze proiectul de la Rosia Montana
sa ramana firma RMCG
sa plece RMCG
sa se deschida minele
sa se redeschida minele pt ca si copiii nostri sa traiasca mai
bine
sa ramana zona nepoluata din punct de vedere a mediului
sa ramanem in Rosia
sa se schimbe planul de urbanism al comunei Rosia
Montana(Tarina)
modernizare comunei din mai multe puncte de vedere
modernizarea comunei
Infrastructura
Nivelul de trai
Mentalitati si atitudine
Dezvoltarea spatiala a
comunei
Aceasta suma a problemelor identificate pina in prezent urmeaza a fi analizata
impreuna cu CDSE, urmind a fi redifinite astfel incit sa fie punctuale, importate, sa se
gaseasca resurse pentru a fi rezolvate.
2. INFIINTAREA CDSE
35
2008-2013
Comitetul de Dezvoltare Socio-Economica a fost constituit pe baza propunerilor
exprimate de cetateni, care au nominalizat lideri locali in care au investit increderea
pentru a-i reprezenta si a transmite problemele pe care acestia le resimt si doresc a fi
revolvate in vederea imbunatarii vietii si dezvoltarii durabile a localitatii Rosia Montana.
Pe linga persoanele nominalizate de cetateni, membrii comitetului de initiativa au facut
propuneri astfel incit sa fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei. Avand
in vedere dorinta unor cetateni care nu au fost nominalizati, de a participa la intilnirie de
lucru, lista a fost deschisa doritorilor care s-au inscris printr-o cerere adresata primariei
Rosia Montana. Membrii propusi sa faca parte din CDSE au fost consultati de catre
comitetul organizational, in legatura cu vointa de a face parte in mod voluntar din CDSE
iar in urma consultarilor a fost stabilita componenta finala a CDSE care a fost aprobata
prin Hotarirea nr.7/ 30 aprilie 2008 a Consiliului Local al comunei Rosia Montana. De
asemenea a fost aprobat si regulamentul de organizare si functionare al CDSE.
Componenta finala a CDSE, fiind urmatoarea:
Numele si prenumele
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Narita Virgil
Dragoescu Gheorghe
Szekely Ileana
Jurca Violeta Tatiana
Felea Ovidiu
Copros Calin
Golgot Gheorghe
Pal Delia
Rus Valentin
Petaca Alexandru
Nuta Horea
Pantir Dumitru
Furdui Eugen
Marti Gheorghe
Boia Lucian
Bar Ioan
Numele si prenumele
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
Risteiu Ioan
Burian Toma
Soit Ovidiu
Szekely Vasile
Cosma Stefan
Gligor Adrian
Jurca Gabriela
Furtuna Claudius
David Constantin
Gligor Viorel
Todor Marius
Buruiana Claudia
Horea Avram
Galdau Ioan
Cornea Eugen
Jurca Ioan
36
2008-2013
IV. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE
SOCIO-ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA
Strategia de dezvoltarea localitatii Rosia Montana este un document important
deorece reprezinta politici locale, directii de actiune care vor trebui aplicate in urmatorii
ani. Dezvoltarea acestei localitati putem spune ca se afla intr-o toatala incertitudine la
momentul actual. Este foarte important sa se depaseasca acest moment si sa se
identifice calea de urmat incepand cu viitorul apropriat. Pentru Rosia Montana nu este o
solutie in a identificata mai multe strategii “cu si fara proiect” pentru ca astfel nici una din
cele doua nu se vor pune in practica. Solutia dezvoltarii trebuie sa priveasca proiectul
ca o oportunitate insa sa nu se sprijine totalmente pe ea. Comunitatea trebuie sa-si
planifice un drum clar de urmat in asa fel incat mult discutata investie sau alta viitoare
sa nu aduca prejudicii comunitatii, iar comunitatea sa fructifice toate oportunitatile
conferite de potentiala investitie.
Comitetul de Dezvoltarea Socio Economica impreuna cu facilitatorul din partea
ANDZM au intocmit planul de activitati in vederea elaborarii planului de dezvoltarea
socio – economica. In prima etapa s-a trecut la instruirea CDSE in vederea elaborarii
planului si diseminarii rezultatelor inspre cetateni, apoi la elaborarea planului prin
metoda fundamentala de seminar care a presupus un ciclu de patru seminarii
interactive.
Elaborarea planului a inceput cu
seminarul pregatitor in care au fost expuse:
- necesitatea elaborarii
planurilor strategice
participative;
- importanta planificarii
participative;
- surse de finantare
existente si viitoare;
- analiza SWOT
- factori implicati, factori de
decizie- analiza
stakeholderi;
IV. 1. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
SWOT
In urma analizarii parerilor exprimate de cetatenii localitatii Rosia Montana, au
rezultat domeniile de interes in vederea elaborarii planului de dezvoltare socioeconomica si
s-au evidentiat a fi urmatoarele: economia si turismul, mediu si
resursele naturale, infrastructura, capitalul social si serviciile sociale.
37
2008-2013
Avand in vedere contradictiile care exista in localitatea Rosia Montana legate de
continuarea activitatilor miniere de catre o companie privata, Rosia Montana Gold
Corporation, pentru analiza SWOT s-a lucrat in grupuri, in functie de perceptia pro sau
contra proiectului.
Rezultatele lucrului in grupuri se gasesc in analizele urmatoare:
38
2008-2013
Economie si Turism (1)
Puncte tari
Oportunitati
- existenta de 2000 de ani a localitatii datorita mineritului
- cel mai mare zacamant auro-argintifer din Europa si unul dintre cele
mai mari din lume
- existenta investitiei RMGC care reprezinta o sursa directa si indirecta
de venituri
- existenta fortei de munca calificate in minerit
- existenta monumentelor istorice, lacuri, galerii romane, monumente
ale naturii, situri arheologice, biserici, piata;
- agro-zootehnie ( cresterea animalelor)
- programe de reconversie profesionala;
- proiecte de investitii dezvoltate:
-un proiect de valorificare a depozitului auro-argintifer bazat pe
mineritul responsabil si tehnologii performante;
-valorificarea potentialului proiectului minier in a induce dezvoltare
socio-economica in zona si comunitatea Rosia Montana, in beneficiul
Rosiei Montane
-folosirea potentialului de dezvoltare industriala ca motor al dezvoltarii
altor ramuri, sectoare, initiative neminiere;
-valorificarea notorietatii Rosiei Montane;
-posibilitatii dezvoltarii proiectului urbanistic “ Piatra Alba” pentru a
motiva populatia sa ramana in zona in apropierea proiectului minier –
locuri de munca si standarde de viata ridicate
-valorificarea prin proiecte coerente a potentialului turistic ( Zona
protejata + 12 sate)
Puncte slabe
Amenintari
- venituri reduse ale populatiei -putere de cumparare redusa
-inexistenta locurilor de munca
-lipsa unor activitati economice generatoare de venituri
- nevalorificarea potentialului turistic
- lipsa infrastructurii pentru turism( cazare, servicii)
- amplasarea localitatii la mare distanta de zonele cu potential economic
ridicat
- inchiderea minei
-intarzierea/tergiversarea inceperii investitiei care sa aduca locuri de
munca
- starea proasta de conservare a monumentelor istorice si
nerestaurarea zonelor cu potential turistic
- calitatea slaba pentru agricultura a solului
-continuarea / prezenta poluarii istorice
-incoerenta si inconsecventa proiectelor si mesajelor politice adresate
Rosiei Montana
-puternica finantare a unor ONG-uri nereprezentative pentru
comunitate pentru a servi unor interese exterioare comunitatii care nu
urmaresc cu adevarat dezvoltarea localitatii
-dezinformarea existenta la nivel national si international in legatura
cu comunitatea
-amenintarea cea mai mare: ramanerea in situatia unei localitati fara
perspectiva, fara viitor
-migrarea populatiei in cautare de oportunitati
-continuarea degradarii patrimoniului cultural
- existenta unei opozitii nerationale, radicale referitoare la derularea
39
2008-2013
-absenta unei strategii de dezvoltare socio-economica
-disparitia unor profesii, traditii, evenimente specifice comunitatii
de proiecte investitionale in zona
40
2008-2013
Economie si Turism (2)
Puncte Tari
Oportunitati
- cea mai veche localitate din Romania atestata documentar( anul 131
d.Hr.6 februarie)
- existenta celui mai bogat sit arheologic minier din perioada romana si
preromana
- existenta a 8 lacuri artificiale in Rosia Montana ce pot intra in circuitul
turistic
- existenta a doua monumente ale naturii protejate: Piatra Corbului si
Piatra Despicata
-existenta unui muzeu a mineritului
- existenta fortei de munca calificata in domeniul mineritului
-existenta mediului natural propice
dezvoltarii zootehniei
- existenta a 41 de case de patrimoniu in Rosia Montana
- existenta a 2 biserici –monumente istorice in Rosia Montana: Biserica
Greco-Catolica- sitata in afara zonei de influenta a minei si RomanoCatolica – situata in din zona protejata
- valorificarea caselor de patrimoniu existente
- aprobarea proiectelor de declarare a inca 50 de case (patrimoniu) in
R.S. (sat)
- investitia de la Rosia Poieni
- valorificarea potentialului agroturistic si zootehnic si programele de
finantare in domeniu
- restaurarea caselor de patrimoniu proprietate privata
Puncte Slabe
Amenintari
-slaba dezvoltare a infrastructurii
-inchiderea exploatarii Rosia Min
-declararea zonei care afecteaza proiectul ca zona monoindustriala
prin PUG
- compania R.M.G.C. care a concesionat zacamantul si nu a dezvoltat
nimic in beneficiul comunitatii
- poluarea generata de proiect
- existenta proiectului pe o durata foarte scurta (16 ani) care va lasa in
urma un mediu deteriorat
41
2008-2013
Mediu si resurse (1)
Puncte tari
Oportunitati
- monumentele naturale: Piatra Corbului, Piatra Despicata, lacurile
naturale
- zacamantul si alte resurse naturale ale solului si subsolului
- peisajul natural specific Apusenilor
-un proiect de valorificare a depozitului auro-argintifer bazat pe mineritul
responsabil si tehnologii performante
-valorificarea potentialului proiectului minier, in beneficiul Rosiei
Montane
-valorificarea prin proiecte coerente a potentialului turistic ( Zona
protejata + 12 sate)
Puncte slabe
Amenintari
-calitatea precara a mediului datorita activitatilor miniere din trecut ( apa, -continuarea / prezenta poluarii istorice
sol, biodiversitate)
- nevalorificarea potentialului natural
- lipsa educatiei de mediu/constientizarea insuficienta a problemelor de
mediu
42
2008-2013
Mediu si resurse (2)
Puncte Tari
Oportunitati
-existenta unui mediu natural foarte bogat (pasuni si paduri ) pe
suprafata comunei Rosia Montana
- existenta unei retele de alimentare cu apa potabila a localitatii Rosia
Montana
- existenta pe teritoriul comunei Rosia Montana a 8 lacuri artificiale care
pot fi amenajate ca fond piscicol
- punerea in aplicare a proiectului de refacere a mediului si inchidere
a minei Rosia Min
Puncte Slabe
- ramanerea in paragina a unor intinse suprafete de pasune si padure
Amenintari
- dezvoltarea proiectului RMGC
cumparate de companie
- demolarea a 120 de case de pe teritoriul Rosiei Montane si sat Corna
- lasarea in paragina a caselor cumparate in zona protejata
43
2008-2013
Infrastructura (1)
Puncte Tari
Oportunitati
- Electricitate( nu exista gospodarii neelectrificate)
- Acces facil la apa potabila
- Ansamblul piata;
- existenta drumurilor pe harta cadastrala
- programe de finantare in domeniul infrastructurilor;
Puncte slabe
- lipsa retelei de canalizare, retelei de transport, drumuri de acces din
Amenintari
- intarziere elaborare PUZ, PUG
sate spre centrul comunei
- retea de apa invechita (40 de ani)
- transport in comun deficitar
- retea de electricitate invechita – este expirat termenul de garantie
44
2008-2013
Infrastructura (2)
Puncte Tari
Oportunitati
- existenta drumului asfaltat spre Rosia Montana
- existenta retelei de alimentare cu apa
-existenta retelei de alimentare cu Energie electrica a tuturor caselor din
zona afectata de proiect
-existenta scolilor pe teritoriul tutor satelor din comuna Rosia Montana
-existenta a 2 dispensare in Rosia Montana
-existenta drumurilor comunale pietruite de legatura intre satele comunei
Rosia Montana
- modernizarea infrastructurii prin programe de finantare
-dezafectarea fostei mine de preparare si crearea unui parc industrial
-asfaltarea tuturor drumurilor comunale prin programe de finantare
nerambursabile si din fondurile primariei
- modernizarea tuturor scolilor de pe teritoriul comunei Rosia
Montana
-modernizarea liniilor electrice existente in satele din Rosia Montana
-repararea si modernizarea dispensarelor existente
Puncte Slabe
Amenintari
-lasarea in paragina a caminelor culturale din zona afectata de proiect
-slaba dezvoltare a infrastructurii in Rosia Montana ( in ultimii ani)
- realizarea proiectului
45
2008-2013
Capital social (1)
Puncte Tari
Oportunitati
- majoritate populatiei active instruita (minerit, servicii conexe)
- generatia tanara cu potential intelectual considerabil
- infrastructura educationala ( prescolar – 8) relativ dezvoltata prin
comparatie cu ariile rurale
- evenimente locale care favorizeaza coeziunea sociala: Ziua Minerului,
deschiderea Islazului
Puncte slabe
Amenintari
- existenta dezbinarii la nivel de comunitate
-migratia tineretului
- populatie imbatranita
- tineret bine dotat intelectual dar, cu tendinta de a parasi localitatea in
absenta unor oportunitati de dezvoltare personala de viitor
- multe probleme sociale ce necesita asistenta sociala si un efort pentru
bugetul pentru asistenta
-incoerenta si inconsecventa proiectelor si mesajelor politice adresate
Rosiei Montana
-degradarea relatiilor sociale datorita unor factori externi comunitatii
care blocheaza dialogul dintre oameni
-puternica finantare a unor ONG-uri nereprezentative pentru
comunitate pentru a servi unor interese exterioare comunitatii care nu
urmaresc cu adevarat dezvoltarea localitatii
-dezinformarea existenta la nivel national si international in legatura
cu comunitatea
46
2008-2013
Capital social (2)
Puncte Tari
Oportunitati
- existenta unei forte de munca calificata in multe domenii, preponderent
minerit
- existenta unei companii private in domeniul mineritului in apropierea
comunei care poate absorbi o mare parte a fortei de munca existenta in
Rosia Montana (energomineral S.A) Cupru Min
- crearea conditiilor de reintoarcere a locuitorilor plecati, in Rosia
Montana
- schimbarea strategiei companiei si renuntarea sau modificarea la
proiectul initial
Puncte Slabe
Amenintari
- Relocarea unui numar foarte mare de persoane din Rosia Montana
- dezbinarea comunitatii din Rosia Montana si impartirea ei in grupuri de
interese
-migratia unui numar mare de localnici spre alte localitati
Servicii sociale (1)
Puncte Tari
Oportunitati
- protectia individuala prin existenta postului de politie dotat si cu o
unitate de jandarmerie montana
- servicii sociale dezvoltate ( ONG, primarie)
-exiatenta de facilitati sportive(teren, sala de gimnastica, internet, club)
-existenta un edificiu cu destinatia casa sociala
- programe de finantare destinate domeniului social;
-dezvoltarea proiectului urbanistic “ Piatra Alba” care ar asigura o
parte din serviciile necesare
47
2008-2013
Puncte slabe
Amenintari
- lipsa unor unitati de recuperare a bolilor profesionale specifice
mineritului
- lipsa unui camin cultural, posibilitati de petrecere a timpului liber
- acces limitat la asistenta medicala intr-o unitate cu dotari de ultima ora
- lipsa unor posibilitati de asistenta sociala de urgenta
- servicii de sanatate, spital, transport in comun, petrecere a timpului
liber (cinema) inadecvate
- insuficienta personalului de specialitate in educatie ceea ce a avut ca
efect rezzultate slabe la examen capacitate( 10/30)
-conditia proasta in care se afla dispensarul
- scoli, gradinite – nemodernizate
-amenintarea cea mai mare: ramanerea in situatia unei localitati fara
perspectiva, fara viitor
-migrarea populatiei in cautare de oportunitati
48
2008-2013
Servicii sociale (2)
Puncte Tari
Oportunitati
-existenta scolilor si a personalului calificat in fiecare sat al comunei
-existenta dispensarelor (2) si a unui medic de familie
- modernizarea scolilor si caminelor culturale
- dezvoltarea micilor ateliere de reparatii
( uz casnic) incaltaminte, imbracaminte
Puncte Slabe
-inexistenta serviciilor in Rosia Montana
Amenintari
Proiectul RMGC
-ocuparea caminului cultural de catre companie
-depopularea satului Rosia Montana si Corna
- inexistenta transportului in comun
49
2008-2013
Concluziile generale ale analizei:
Chiar daca exista pareri divergente in comunitate legate de investitia privata in domeniul
minier, respectiv proiectul Rosia Montana Gold Corporation, toata lumea constientizeaza
valorile locale: una din cele mai vechi localitati din Romania atestata documentar( anul 131
d.Hr.6 februarie), bogatul sit arheologic minier din perioada romana si preromana, lacurile
artificiale, monumentele naturii Piatra Corbului si Piatra Despicata, casele de patrimoniu,
bisericile monument istoric. Aceste valori nu trebuie sa se piarda si existenta lor trebuie
fructificata in folosul comunitatii.
După cum se poate observa cei care sustin proiectul, au asteptari supraevaluate de la
proiect considerând că acesta va rezolva în totalitate problemele comunităţii la fel ca şi în
vremurile când funcţiona Exploatarea minieră care asigura aproape în totalitate serviciile
necesare, iar cei care se opun proiectului coinsideră că nici o problemă nu poate fi rezolvată
atâta timp cât compania privată este prezentă în localitate, atribuindu-i impact negativ şi asupra
unor situaţii cu care compania nu are nici o tangenţă.
Situatia actuala controversată a localităţii cu cât va dura mai mult cu atât şansele
dezvoltării durabile se îndepărtează existând chiar riscul să dispară în totalitate. Deşi unii
consideră că ar trebui ignorat proiectul RMCG când vorbim de dezvoltarea localităţii Roşia
Montană, se poate observa că deja a produs impact major asupra localităţii şi implicit a
cetaţenilor, iar la acest moment trebuie să ţinem cont de acest lucru. Situaţia ideală ar fi aceea
de a găsi soluţiile cele mai constructive pentru o dezvoltare durabilă pornind de la situaţia
actuală. Având în vedere faptul că nu stă în decizia şi puterea comunităţii oprirea sau
demararea proiectului minier, comunitatea ar trebui să acţioneze în aşa fel încât să atragă
beneficii maxime din prezenţa companiei în localitate, să limiteze un potenţial impact negativ, să
înceapă de acum o dezvoltare viabilă şi independentă la care si RMGC să se alinieze. Din
păcate la ora actuală nimeni nu acţionează constructiv pentru acestă localitate, problemele ei
sunt aproape uitate şi ignorate inclusiv de autorităţi până la cel mai înalt nivel, singurul subiect
în atenţie este compania, şi prevalându-se de acest fapt nimeni nu se implică în rezolvarea
problemelor locale aşteptând ca această companie să plece sau să înceapă investiţia.
IV.2 Planificarea dezvoltarii
prin metoda fundamentala de seminar
Procesul presupune parcurgerea a patru seminarii dupa cum urmeaza:

Seminarul viziunilor – etapa la care au fost identificate realizarile realiste pe care
le pecepe comunitatea la un moment
dat si anume la finalul perioadei
pentru care s-a elaborat planul;

Seminarul contradictiilor – etapa la
care au fost identificate obstacolele
care stau in calea realizarii viziunilor;

Seminarul
directiilor
strategice
–
etapa la care au fost identificate
50
2008-2013
solutiile pentru depasirea obstacolelor enuntate la seminarul anterior, vor fi
identificate activitatile care vor fi intreprinse ;

Seminarul implementarii (planul de actiune) – concretizeza pasii care se vor
intreprinde pentru realizarea fiecarei activitati. Tot aici sunt stabilite termene de
implementare si responsabilitati. S-a elaborat planul de activitati pe termen lung
2008 – 2013, din care apoi a fost extras planul pentru primul an 2008.
Rezultatele fiecarui seminar au fost diseminate in comunitati si s-a trecut la pasul
urmator dupa ce membrii comunitatii au fost de acord cu cele stabilite.
IV.2.1. SEMINARUL VIZIUNILOR
Obiectivul seminarului :
Identificarea realizarilor localităţii Roşia Montană in perioada 2008-2013;
In
incercat
cadrul
sa
acestui
realizam
seminar
tabloul
viitor
am
al
comunei Roşia Montană asa cum cetatenii
şi l-ar imagina şi îl doresc, cu mentiunea de
a incerca realizarea unui tablou realist,
tinand cont de ceea ce vom putea infaptui.
In urma sustinerii seminarului, s-a
conturat un tablou al dezvoltarii care
descrie o localitate cu potenşial turistic
valorificat şi
un mediu economic dezvoltat şi diversificat, cu infrastructuri şi utilităţi
corespunzătoare în toate satele, servicii sociale de bună calitate.
Principalele viziuni conturate:
Infrastructuri de acces si utilitati moderne in toate satele
Functia turistica a localitatii valorificata si dezvoltata
Ansamblu “Piată” valorificat ca element de referinta local si zonal
Sector economic eficient si diversificat
Patrimoniu cultural si spiritual pastrat
51
2008-2013
Dotari de baza asigurate pentru activitati sociale si recreative
Servicii sociale asigurate pentru toti locuitorii
Centru nou Piatra Alba functional
Functia turistica
Infrastructuri de acces
a localitatii
si utilitati moderne in valorificata si
toate satele
dezvoltata
Ansamblu Piata
Sector economic
valorificat ca
eficient si
element de referinta diversificat
local si zonal
Retele apa potabila si
canalizare reabilitate in
Rosia
Ansamblu piata
renovat
Dumuri comunale
reabilitate
DJ Corna – Rosia
modernizat
Linie electrica reabilitata
- Vartop
Drum Vartop reabilitat
Infrastructura functionala
pentru toate satele
Drum nou Balmosesti
Pensiuni turistice/
reastaurante
infiintate
Zona de agrement
Taul Brazilor
amenajata si
functionala
Taul Brazi
amenajat pentru
turism
Taurile amenajate
pentru pescuit si
agreement
Zona protejata si
casele monument
restaurate
Muzeul mineritului
infiintat
Amenajat muzeu
minerit in zona Piata
Galerii miniere
amenajate in scop
turistic
Restaurant infiintat in
centrul istoric
Birou de informatii
pentru turisti
infiintat la Gura
Rosiei
Pensiuni construite
Restaurant construit in
Piata
Centru colectare/
procesare lapte
infiintat
Microferme
moderne infiintate
Supermarket
infiintat
Proiectul minier in
derulare (1200
locuri de munca si
in sectoarele
conexe)
Realizarea
centrului de
colectare si
prelucrare a laptelui
Carpinis
Fabrica de textile
Carpinis infiintata
Infrastructura proiectului
minier finalizata
Infrastructura da acces
canalizare, retea apapotabila eficiente
Retea de drumuri pentru
a lega toate satele de
centrul nou al comunei
(Piatra Alba)
Drum asfaltat CarpinisVartop-Garda
52
2008-2013
Drum pietruit GardaBarbulesti-Centru-Piata
Rosia
Iluminatul public este
extins in toate satele
Realizat pod la Daroaia
Indiguit curs de apa
Daroaia
Extinsa si inlocuita
partial reteaua de
alimentare cu apa
Sistem de canalizare
Gura Rosiei-Carpinis
Realizat
Patrimon
iu
cultural
si
spiritual
pastrat
Biserica
ortodoxa
noua la
Rosia
Lacasele
de cult
renovate
Dotari de baza
asigurate pentru
activitati sociale
si recreative
Sala multifunctionala
construita la Carpinis
Casa de cultura
construita in Carpinis
Parcuri si terenuri de
joaca amenajate in
fiecare sat
Servicii sociale
asigurate pentru
toti locuitorii
Sistemul de colectare
a deseurilor
implementat
Transport in comun
asigurat pentru toate
satele
Cabinet medical
Carpinis modernizat
Cabinet medical
Vartop amenajat
Locuri de
munca
durabile si
suficiente
Locuri de
munca
suficiente
pentru toate
familiile
Locuri de
munca pentru
minim un
membru de
familie
Centru nou
Piatra Alba
functional
Centru
administrativ
Piatra Alba
Construit
Centru nou Piatra
Alba construit
Piatra Alba in
realizata
Centru asistenta
sociala de urgenta
Piatra Alba
infiintat
Punct farmaceutic
Carpinis infiintat
53
2008-2013
IV.2.2. SEMINARUL CONTRADICTIILOR
Identificarea obstacolelor care ar putea impiedica realizarea viziunilor exprimate.
In aceeasi maniera ca si la seminarul viziunilor, participantii au formulat idei care
sa exprime obstacole, piedici care ar putea sta in calea realizarii viziunilor. Au fost
identificate urmatoarele obstacolele:
Reglementari urbanistice neelaborate
Principalul obstacol în calea dezvoltării este anularea hotărârii consiliului local
Roşia Montană care aproba planul urbanistic general, prin urmare în acest moment
nu există nici o regelemtare urbanistică în vigoare, ceea ce nu permite eliberarea
nici unei autorizaţii de construire sau a vreunei avizări pentru nici o investiţie pe
teritoriul comunei Roşia Montană. Acesta este un obstacol major care dacă nu este
depăsit nu pot fi puse în practică aproape nici una din direcţiile de dezvoltare.
Capacitate locala scazuta in atragere de resurse
Localitatea este deficitară la capitolul surse atrase întrucât nu a existat o orientare
în acest sens şi nu s-a dezvoltat capacitate în atragerea şi gestionarea de surse de
finanţare, pe de o parte şi datorită incertitudinii privind evoluţia viitoare a localităţii
iar pe de altă parte şi datorită faptului că autoritatea locală s-a limitat la resursele
provenite din taxele şi impozitele platite de companie care au făcut ca problemele
bugetare să fie mai mici decât a altor localităţi similare în care s-au închis mine.
Infrastructura deficitara de acces si utilitati
Infrastructurile comunei în special de acces şi utilităţi nu au mai fost reabilitate de
foarte mult timp. Din nou motivaţia este bazată pe incertitudinea proiectului, care
dacă se va realiza ar putea asigura o parte din utilităţi iar altele nu ar mai fi
necesare. Oricum aceasta nu este o situaţie general valabilă pentru toată
localitatea, majoritatea satelor nefiind afestate de proiect, iar compania va asigura
probabil infrastructurile care sunt implicit necesare proiectului şi infrstructura noului
cartier Piatra Alba.
Incertitudinea proiectului minier RMGC
Această situaţie afectează toate domeniile vieţii şi dezvoltarii. Totuşi trebuie să se
coştientizeze că obstacolul major este incertitudinea şi nu compania, incertitudine
de care sunt mai mulţi factori vinovaţi.
Mediu economic nedezvoltat
Nu putem vorbi de existenţa unui mediu de afaceri la Roşia Montană. Afacerile
care există sunt mici, bazate în general pe comerţ care nu pot susţine o dezvoltare
armonioasă şi durabilă.
Valorificarea insuficienta a resurselor si potentialului local
54
2008-2013
Pe lângă importantele resursele minerale de aici, există un potenţial turistic
important nevalorificat, însă acesta nu va putea fi exploatat încât să atragă turişti
până nu vom avea o echipare adecvată a teritoriului, infrastructură, utilităţi,
amenajări peisagistice care să făcă localitatea atractivă în prima etapă pentru
investitorii în turism.
Coeziune scazuta a comunitatii
Relaţiile interumane şi coeziunea comunităţii s-au deteriorat ca urmare a
percepţiilor grupurilor faţă de investiţia RMGC şi ca urmare a procesului de
strămutare necesar realizării investiţiei. Anumiţi localnici se află în zona de
impact a proiectului minier dar nu vor să plece din zonă, altii au proprietăţi în
afara zonei de impact însă ar dori să-şi vândă proprietăţile iar compania nu este
interesată în a le achiziţiona şi astfel au devenit oponenţi ai proiectului. Cei care
susţin proiectul sunt majoritari şi speră că realizarea proiectului le-ar aduce o
viaţa mai bună, locuri de muncă şi un trai confortabil. Opozanţii îsi justifică poziţia
şi din punct de vedere a evoluţiei în timp a proiectului pe care îl consideră
poluant, cu impact negativ major asupra mediului şi asupra patrimoniului cultural
şi natural al localităţii. Compania RMGC sustine că va derula un minerit
responsabil, cu respectarea normelor şi standardelor de mediu impuse de
România şi Uniunea Europeană şi că va contribui la păstrarea şi promovarea
patrimoniului local, argumentând cu investiuţiile făcute în descărcarea
arheologică şi prin începerea restaurării primei case de patrimoniu.
Reglementari
urbanistice
neelaborate
Plan de urbanism
neaprobat
Reglementari
urbanistice specifice
neelaborate
PUG, PUZ neaprobat
Capacitate locala
scazuta in
atragere de
resurse
Infrastructura
deficitara de
acces si utilitati
Incertitudinea
proiectului
minier RMGC
Bugete locale
Infrastructura
insuficinte pentru
precara
dezvoltare
Capacitate
Acces deficitar in
institutionala scazuta
unele sate
Neimplementarea
proiectului minier
RMGC
Experienta scazuta
in atragere de
resurse
Fluctuatia foarte
mare in
implementarea
proiectului RMGC
Proiecte insuficiente
pentru dezvoltare
locala
Retea de
alimentare cu apa
invechita
Necesitatea
obtinerii acordului
proprietarilor de
terenuri
Blocarea
proiectului minier
Incertitudinea
implementarii
proiectului minier
Tergiversarea
raspunderii si
deciziilor
55
2008-2013
Mediu economic
nedezvoltat
Valorificarea
insuficienta a resurselor
si potentialului local
Zona monoindustriala
Activitati alternative
nedezvoltate
precara
Oponenta producatorilor fata
de asocieri
Reticenta investitorilor
datorita incertitudinii
localitatii
Echiparea deficitara a
localitatii nu este
favorabila investitiilor
profitabile
Efective scazute de animale
Potential turistic si istoric
nevalorificat
Coeziune scazuta a
comunitatii
Perceptii diferite asupra
problemelor comunitatii
Grupuri sabotoare pentru
dezvoltarea economica si
sociala a comunitatii
Interese divergente in
comunitate
Populatie imbatranita si
migratia tinerilor
Stramutarea si migrarea
familiior in afara localitatii
56
2008-2013
IV.2.3. SEMINARUL DIRECTIILOR STRATEGICE
Identificarea actiunilor pe care comunitatea le va intreprinde in vederea
solutionarii problemelor, depasirii obstacolelor si atingerii viziunilor in perioada 20082013;
Au
fost
analizate
problemele
identificate si au fost emise solutii ca si
actiuni de intreprins care sa duca la
depasirea obstacolelor in vederea atingerii
viziunilor. Actiunile formulate sunt actiuni pe
care localitatea le poate intreprinde, intrucat
planul de actiune pe care il vom elabora este
unul al localitatii si pe care factorii locali
responsabili vor trebui sa-l implementeze.
Actiunile asemanatoare au fost grupate astfel
incat sa atingem obiective specifice, apoi
obiectivele asemanatoare au fost reunite in
directii strategice, care vor fi politici locale de implementat in perioada 2008 – 2013.
DS1:
DS2:
DS3:
DS4:
Au fost identificate 6 directii prioritare, dupa cum urmeza:
VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA
MONTANA
DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA
CALITATII SERVICIILOR
FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL
INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI
COMUNE
DS5:CREAREA
CAPACITATII
DEZVOLTARII
DS6:ELABORAREA
SI
LOCALE
APROBAREA
PENTRU
REGLEMENTARILOR
GESTIONAREA
URBANISTICE
SPECIFICE
57
2008-2013
Direcţia
strategică 1
VALORIFICAREA SI PROMOVAREA
POTENTIALULUI LOCALITATII
ROSIA MONTANA
Mediatizare potential economic si
oportunitati locale de dezvoltare
Reabilitare si punere in valoare a
patrimomiului cultural
Amenajare obiective cu potential
turistic
Direcţia
strategică 2
Mediatizare potential resurse naturale
Mediatizare obiective turistice
Mediatizare patrimoniu istoric si cultural
Conservare sit arheologic
Muzeul mineritului
Restaurare case de patrimoniu si alte
cladiri monument
¾ Amenajare zona lacuri
¾ Conservare si valorificare turistica a celor 2
monumente naturale: Piatra Corbului si
Piatra Despicata
¾
¾
¾
¾
¾
¾
DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURILOR SI
CRESTEREA CALITATII
SERVICIILOR
Reabilitare infrastructuri de
acces
¾ Modernizarea drumurilor comunale
¾ Amenajare cai de acces in vederea
valorificarii resurselor naturale
¾ Reabilitarea drumurilor de acces spre
zonele cu potential turistic
Reabilitare si extindere retea apa
-canal
Reabilitare/ construire cladiri
edilitare
¾
¾
¾
¾
Direcţia
strategică 3
Planificare actiuni in vedere
atragererii de noi investii
Reabilitare retea apa
Realizare reatea canalizare
Reabilitare cladiri de interes public
Completarea necesarului dotarilor edilitare
FACILITAREA DEZVOLTARII
MEDIULUI ECONOMIC LOCAL
¾ Identificare si facilitati ce pot fi acordate pe
plan local
¾
58
2008-2013
Dezvoltare spirit antreprenorial
local
Dezvoltare de proiecte in
parteneriat public-privat
Direcţia
strategică 4
INTARIREA COEZIUNII
COMUNITATII SI MOBILIZAREA
SPRE ACTIUNI COMUNE
Asigurarea transparentei actului
decizional
Comunicare transparenta si
eficienta privitoare la proiectul
minier in comunitate
Planificare si derulare de actiuni
cu implicare civica
Direcţia
strategică 5
¾ Identificarea persoanelor cu initiativa
antreprenoriala
¾ Organizare de instruiri si seminarii adresate
intreprinzatorilor
¾ Incurajare si sustinere mestesugari locali
¾ Mediatizarea progamelor de finantare
adresate IMM-urilor;
¾ Identificare parteneriate (parteneri,
proiecte)
¾ Realizare parteneriate
¾ Implementare proiecte
¾ Comunicare eficienta cu cetatenii
¾ Imbunatatirea comunicarii externe
¾
¾ Realizare calendar cu intilniri cetatenesti
periodice
¾ Organizare de adunari pentru informarea
cetatenilor
¾ Mediatizare exemple de buna practica din
alte comunitati
¾ Informare/ mobilizare cu scopul cresterii
spiritului asociativ si participarii comune
¾ Intilniri pe comunitati cu cetatenii si realizare
plan de actiuni spre solutionarea problemelor
CREAREA CAPACITATII LOCALE
PENTRU GESTIONAREA
DEZVOLTARII
Infiintare serviciu specializat in
gestionare de proiecte/
programe
Planificare si atragere resurse
¾ Amenajare si dotare birou gestionare
programe
¾ Recrutare specialist proiecte/ programe
¾ Formare personal existent
¾ Formare echipa si atragere resurse umane
specializate
¾ Alcatuire si actualizare baza de date cu
59
2008-2013
obiectivele comunei, profil comunitar
¾ Alcatuire si actualizare portal surse de
finantare
¾ Intocmire/ actualizare studii de fezabilitate
pentru obiectivele ce necesita reabilitare/
renovare
¾ Participare la realizarea planului de investitii
¾ Intocmire cereri de finantare
¾ Implementare proiecte
financiare
Direcţia
strategică 6
ELABORAREA SI APROBAREA
REGLEMENTARILOR URBANISTICE
SPECIFICE
Creare cadru urbanistic general
¾ Revizuire plan urbanistic general
¾ Revizuire PUZ, PUD
60
2008-2013
IV.2.4 PLANUL DE ACTIUNE
PLANUL DE ACTIUNE 2008 -2013
Strategia constituie tabloul general al
problemelor si aspiratiilor comunitatii,a
prioritatilor acesteia, un tablou neutru in raport
cu promisiunile si orientarile politice, dar care
trebuie sa constituie sursa principala a
programelor politice supuse electoratului,
intrucat este intocmit de comunitate. Strategia
constituie carta de dezvoltare locala careia i
se subscriu propunerile politice .
Acest document va asigura implicarea generala a actorilor locali, a cetatenilor in
elaborarea si implementarera planurilor de dezvoltare a localitatii Roşia Montană pe
termen mediu si lung si a proiectelor pe termen mediu si scurt care deriva din aceste
planuri.
Experientele castigate in planificarea multianuala arată că este necesara o
strategie care sa orienteze eforturile actorilor locali (publici, private, comunitatea in
sine), resursele acestora catre un program prioritizat de interventie pe termen scurt si
mediu, pe baza unei viziuni si obiective de dezvoltare pe termen lung.
61
2008-2013
Dezvoltarea locala se va baza pe aceste documente principale:
Strategia de dezvoltare
Planul multianual de investitii publice
Pe langa acestea, strategia va orienta programele sectoriale, ale institutiilor si
organizatiilor locale, va furniza informatiile necesare sectorului privat si va implica pe
reprezentantii acestuia in planificarea dezvoltarii economice locale, va sigura
fundamentarea solicitarilor de finatare pentru proiectele prioritare.
Planul de acţiuni care urmează a fost realizat de către membrii CDSE împreună
cu specialiştii din cadrul Primăriei Roşia Montană.
62
2008-2013
1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI
LOCALITATII ROSIA
MONTANA
1.Mediatizare potential economic si oportunitati locale de dezvoltare
1.1 Mediatizare potential resurse naturale
Costuri (RON)
Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii
Termene de
implementare
Resurse
Resurse
locale
atrase
Inventarierea potentialului resurse naturale:
Decembrie 2008
Promovare potential resurse naturale
Martie 2009
2000
- flyere
- postare web
- afisare
1.2 Mediatizare obiective turistice
1.2.1 Promovare potential prin:
- postare web
- operatori specializati
- publicitate prin album foto
1.2.2 Punct de informare turistica Gura
Rosiei/Primarie/Piata
1.2.3 Marcare obiective turistice
1.2.4 Intocmire ghid turistic
Termene de
implementare
Decembrie 2008
Iunie 2009
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
20.000
100.000
Responsabili
Total
2000
Agent dezvoltare locala
Aparat primarie
Responsabili
Total
20.000
Aparat primarie
100.000
Primar, CL
Mai 2009
Mai 2009
50.000
10.000
50.000
10.000
1.3Mediatizare patrimoniu istoric si cultural
63
2008-2013
1.3.1 Inventariere patrimoniu istoric si cultural
- postare web
- publicare de materiale (publicitate album, foto
sitte si panouri publicitare)
1.3.3 Integrare, corelare cu materiale de
promovare turism la nivel judetean
1.3.4 Promovarea prin participare/asociere la
evenimente:
- workshop turism/targuri de turism
- evenimente locale, regionale: festival, evenimente
culturale, concerte
- sarbatori locale traditionale: de peste an si din
ciclul vietii
Termene de
implementare
Realizare proiect
Identificare surse de finantare
Cerere accesare surse de finantare
Implementare proiect
Parteneriat public-privat
Responsabili
Total
30.09.2008
-
-
-
60.000
-
60.000
decembrie 2008
Consilier referent
Aparat
primarie/viceprimar
Aparat primarie
Iunie 2009
-
-
-
Parteneriate publicprivat
permanent
2.Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural
2.1 Conservare sit arheologic
Termene de
implementare
2.1.1
2.1.2
2.1.3
2.1.4
2.1.5
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
30.08.2008
30.10.2008
31.01.2009
31.12.2009
iunie 2009
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
0.6 mil
75.mil
75 mil.
Responsabili
Total
0.6 mil
Agent de dezvoltare
150 mil.
Partener
2.2 Muzeul mineritului
64
2008-2013
2.2.1 Preluarea Muzeului mineritului de la filiala
Rosia Min- demararea procedurii
Termene de
implementare
31.12.2009
2.3 Restaurare case de patrimoniu si alte cladiri monument
Termene de
implementare
2.3.1 Monitorizare proprietari ai caselor
monument istoric in ce priveste intretinerea
2.3.2 Identificare surse de finantare pentru case
monument istoric:
- fosta Primarie
- cladire cinematograf
2.3.3 Restaurare patrimoniu
3. Amenajare obiective cu potential turistic
3.1 Amenajare zona lacuri
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
-
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
-
Consiliul local, Primar
Responsabili
Total
30.12.2011
Agent de dezvoltare
2013
6 mil
Termene de
Costuri (RON)
60 mil
66 mil
Responsabili
65
2008-2013
implementare
3.1.1 Promovarea lacurilor ca resurse ce pot fi
valorificate:
-postare web, afisare
3.1.2 Procesare oferte de asociere/ concesionare
3.1.3 Organizare de licitatii transparente si
acordare concesiune
3.1.4 Realizare proiect
3.1.5 Identificare surse de finantare
3.1.6 Cerere accesare surse
3.1.7 Implementare proiect
3.1.8 Monitorizare proiecte
Septembrie 2008
Resurse
locale
2000
Resurse
atrase
Total
2000
Agent dezvoltare
economica
Decembrie 2008
Martie 2009
30.07.2010
30.09.2010
01.10.2010
30.07.2011
permanent
Primar/CL
Aparat primarie
40.000
40.000
3.2 Conservare si valorificare turistica a celor 2 monumente naturale: Piatra Corbului si Piatra Despicata
Termene de
Costuri (RON)
implementare
Resurse
Resurse
Total
locale
atrase
3.2.1 Marcare drum acces, amplasare indicatoare 01.09.2008
15000
15000
Agent de dezvoltare
Responsabili
Viceprimar
2. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA CALITATII
SERVICIILOR
1 Reabilitare infrastructuri de acces
1.1 Modernizarea drumurilor comunale
66
2008-2013
1.1.1 Reabilitare drum comunal Carpinis-VartopGarda-Barbulesti
1.1.2 Asfaltare Piata-Taul Brazi
1.1.3 Pietruire drum comunal Carpinis-Coasta
Hentii-Daroaia
1.1.4 Pietruire drum comunal Curaturi
1.1.5 Pietruire drum comunal Corna
1.1.6 Pietruire drum comunal Balmosesti ( Lumea
Noua)
1.1.7 Pietruire drum comunal Piata-Tarina
1.1.8 Pietruire drum comunal Blidesti
1.1.9 Pod peste Abrudel la Daroaia
2 Reabilitare si extindere retea apa –canal
2.2 Reabilitare retea apa
2.2.1 Reabilitare retea de alimentare cu apa
potabila Vartop-Rosia Montana
2.2.2 Reabilitare retea de alimentare cu apa
potabila Vartop -Carpinis
2.3Realizare reatea canalizare
31.12.2010
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
800.000lei 1.500.000
30.09.2009
30.10.2010
400.000lei
300.000lei
400.000
100.000
800.000lei
400.000lei
30.07.2010
30.10.2009
30.10.2009
100.000lei
100.000lei
100.000lei
200.000
300.000lei
100.000lei
100.000lei
100.000
100.000lei
Termene de
implementare
30.10.2009
30.10.2009
30.10.2009
Termene de
implementare
31.05.2011
30.07.2012
Termene de
implementare
200.000
24.000.000
Consiliul local
Agent de dezvoltare
200.000
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
15.000
5000000
10.000
Responsabili
Total
2000000
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
5.015.000
Agent de proiect
2.010.000
Responsabili
Total
67
2008-2013
2.3.1 Statie de epurare si tratare a apei potabile
2.3.2 Realizare reatea canalizare
3 Reabilitare/ construire cladiri edilitare
3.1 Reabilitare cladiri de interes public
3.1.1
3.1.2
3.1.3
3.1.4
3.1.5
Reabilitare scoala generala Piata
Reabilitare scoala generala Gura Rosiei
Reabilitare scoala generala Carpinis
Reabilitare scoala Gura Minei
Reabilitare Camin Cultural Rosia Montana,
Carpinis, Corna
3.2 Completarea necesarului dotarilor edilitare
3.2.1 Amenajare si intretinere spatii verzi Rosia
Montana, Carpinis
3.2.2 Amenajare si intretinere spatii de joaca pentru
copii
3.2.3 Extindere iluminat public Garda Barbulesti si
Bunta si intretinere
30.09.2012
30.09.2013
Termene de
implementare
01.09.2009
01.09.2010
01.09.2009
01.09.2010
30.10.2011
Termene de
implementare
10.000
60.000
750.000
1.500.000
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
200.000lei
100.000lei
100.000lei
200.000lei
300.000lei
15.09.2008
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
45.000
-
01.05.2009
40.000
760.000
1.560.000
Responsabili
Total
200.000lei
100.000lei
100.000lei
200.000lei
300.000lei
Responsabili
Total
45.000
40.000
01.07.2009
120.000
120.000
68
2008-2013
3.2.4 Echipare cu dotari mobilier si aparatura
pentru activitati culturale
30.12.2012
100.000
100.000
3 Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL
1 Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii
1.1 Identificare si facilitati ce pot fi acordate pe plan local
Termene de
implementare
1.1.1 Angajare agent dezvoltare economica
locala, curs de instruire
1.1.2 Inventariere resurse/potential/oportunitati
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Total
4000lei
4000lei
Responsabili
Iulie 2008
August 2008
Primar, CL
Agent dezvoltare
69
2008-2013
economice locale
1.1.3 Analiza documente la nivel de consiliu local
1.1.4 Promovare oportunitati/potential
- afisare
- postare web
- workshop
1.1.5 Negociere transparenta si prietenoasa intre
A.P.L. si potentiali investitori
- locatie
- avize necesare
- eventuale facilitati
August 2008
Septembrie 2008
-
2000lei
Aparat primarie, CL
( permanent )
2 Dezvoltare spirit antreprenorial local
2.1 Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenoriala
Termene de
implementare
2.1.1 Promovare model de success antreprenorial
- intalnire
- workshop
- vizite de studio
2.1.2 Organizarea de incubatoare de
afaceri/cursuri pentru cultivarea spiritului
antreprenorial
2000lei
Octombrie 2008
Decembrie 2008
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
10.000lei
50.000lei
Responsabili
Total
10.000lei
Agent dezvoltare
locala
50.000lei
Aparat primarie
70
2008-2013
2.2 Organizare de instruiri si seminarii adresate intreprinzatorilor
Termene de
implementare
2.2.1 Identificare tematici de instruire
2.2.2 Curs de scriere proiect
2.2.3 Curs management de proiect
2.3 Incurajare si sustinere mestesugari locali
2.3.1 Inventarierea
mestesugurilor si
mestesugarilor locali
2.3.2 Promovarea
mestesugurilor locale
- postare web
2.3.3 Acordare facilitati pentru mestesugarii locali
Martie 2009
Noiembrie 2008
Noiembrie 2008
Termene de
implementare
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
2000lei
2000lei
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
2000lei
2000lei
Responsabili
Total
August 2008
Septembrie 2008
Decembrie 2009
-
Aparatul primariei
-
Agent dezvoltare
locala
APL
25.000/an
25.000/ an
71
2008-2013
2.4 Mediatizarea progamelor de finantare adresate IMM-urilor;
Termene de
implementare
2.4.1 Inventarierea programelor de finantare
2.4.2 Promovare rezultate
- scrisori
- postare web
- afisare
Septembrie 2008
Octombrie 2008
3 Dezvoltare de proiecte in parteneriat public-privat
3.1 Identificare parteneriate (parteneri, proiecte)
Termene de
implementare
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
1000
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
1000
Agent dezvoltare
economica locala
Agent dezvoltare
economica locala
Responsabili
Total
72
2008-2013
3.1.1 Identificare obiective pentru care vor fi
propuse parteneriate
- noul centru administrativ
( Piatra Alba)
- restaurare centru istoric
- reabilitare retea apa-canalizare Rosia
Montana
- parc industrial Gura Rosiei
- extindere retele de apa neacoperite
- concesionare/amenajare pentru turism si
pescuit Tauri
3.1.2 Identificare potentiali
parteneri/finantatori
3.2 Realizare parteneriate
3.2.1 Negociere propuneri
de parteneriat
3.2.2 Analiza/aprobare
3.2.3 Contractare parteneriat
3.2.4 Stabilirea echipei proiectului
-
Septembrie 2008
-
APL
-
martie 2009
Termene de
implementare
2009-2013
(Permanent)
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
100.000
100.000
Primar
-
CL
CL/parteneri
3.3 Implementare proiecte
Termene de
implementare
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
73
2008-2013
3.3.1 Grafic de activitati
3.3.2 Executarea
indicatorilor
3.3.3 Realizarea bugetului
3.3.4 Raportare
2009-2013
(Permanent)
-
-
500.000
-
20.000.000
-
Echipa proiect
Echipa proiect
20.500.000 Echipa proiect
Echipa proiect
-
4. Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI COMUNE
1 Asigurarea transparentei actului decizional
1.1 Comunicare eficienta intre APL si cetateni
1.1.1 Promovarea prevederilor legale privind
Termene de
implementare
Decembrie 2008
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
3000lei
Responsabili
Total
3000lei
Primar
74
2008-2013
accesul la informatii si transparenta actului
decisional:
- fluturasi
- workshop-uri
Permanent
1.1.2 Filmarea/documentarea sedintelor CL si
postare pe postul local de TV si pagina
web
1.1.3 Organizarea de sedinte publice trimestriale
permanent
sau ori de cate ori se dezbat probleme
cetatenesti importante
1.2 Imbunatatirea comunicarii externe
1.2.1 Actualizarea paginii de internet a primariei,
profesionalizarea acesteia si transformarea intrun mijloc efficient de comunicare
1.2.2 Transmiterea de comunicate saptamanale
catre publicatiile locale si judetene ( cel putin )
Termene de
implementare
August 2008
permanent
60.000lei
-
30.000lei
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
2000lei
-
-
60.000lei
Primar/CL
30.000lei
Primar/CL
Responsabili
Total
2000lei
Viceprimar
-
Viceprimar
1.3. Comunicare transparenta si eficienta privitoare la proiectul minier in comunitate
1.3.1 Initierea/continuarea unor intalniri/discutii
referitoare la evolutia proiectului
1.3.2 Identificarea obiectivelor comune,
Termene de
implementare
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Permanent
2000
10.000
Responsabili
Total
12.000
Primar/CL
Compania RMGC
75
2008-2013
oportunitati de parteneriate/colaborare
1.3.3 Initierea unui forum la initiative localitatilor
locale, in care sa se exprime comunitatea cu
privire la evolutia proiectului ( lunar )
2 Planificare si derulare de actiuni cu implicare civica
2.1 Realizare intilniri cetatenesti periodice si activitati comune
Termene de
implementare
2.1.1 Plan de intilniri realizat
2.1.2 Plan mediatizat
2.1.3 Locatii stabilite pentru intilniri
2.1.4 Teme de dezbateri identificate
2.1.5 Intilniri realizate in fiecare sat
2.1.6 Acticitati si proiecte din comunitati
diseminate si dezbatute
2.1.7 Exemple de buna practica mediatizate
2.1.8 Actiuni participative ale comunitatii
programate (lucrari in comunitate, actiuni de
caretenie, etc)
periodic
Costuri (RON)
Resurse Resurse
locale
atrase
5000
Responsabili
Total
5000
APL
5.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII
1 Infiintare serviciu specializat in gestionare de proiecte/ programe
1.1 Amenajare si dotare birou gestionare programe
Termene de
Costuri (RON)
implementare
Resurse Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
76
2008-2013
1.1.1 Locatie stabilita
Decembrie 2008
1.1.2 Logistica asigurata (calculator, imprimanta,
internet, etc.
10000
1.2 Recrutare specialist proiecte/ programe si formare echipa de proiecte
Termene de
Costuri (RON)
implementare
Resurse Resurse
locale
atrase
1.2.1 Personal pentru birou selectat/ redistribuit
Martie 2009
1.2.2 Necesitati de instruire a personalului
identificate
1.2.3 Personal instruit prin cursuri de formare
(management proiect, surse de finantare)
1.2.4 Cursuri de instruire accesate
August 2009
5000
15000
2 Planificare si atragere resurse financiare
2.1 Alcatuire si actualizare baza de date cu obiectivele comunei, profil comunitar
Termene de
Costuri (RON)
implementare
Resurse Resurse
locale
atrase
2.1.1 Profil monografic al localitatii complet
2009
4500
- istorie
- turism
- traditii locale
10000
APL
Responsabili
Total
APL
20000
Responsabili
Total
4500
Birou Programe
77
2008-2013
2.1.2 Resurse locale inventariate si stabilire
cadru de prezentare
2.1.2 Identificare oportunitati de afaceri si
mestusugari locali si pregatire material de
prezentare
2.2 Alcatuire si actualizare portal surse de finantare
Termene de
implementare
2.2.1 Surse de finantare identificare (PNDR,
POS-uri, Initiative comunitare si guvernamentale,
agentii de fintare si creditare)
2.2.2 Fise de program intocmite
2.2.3 Informatii diseminate catre beneficiari
2.2.4 Actualizare periodica
2.2.5 Participare personal la actiunile de
informare a institutiilor finantatoare
2009
Costuri (RON)
Resurse Resurse
locale
atrase
Total
3000
3000
2.3 Intocmire/ actualizare documentatii pentru obiectivele ce necesita reabilitare/ renovare
Costuri (RON)
Termene de
implementare
Resurse Resurse atrase
locale
2.3.1 Prioritati investionale stabilite
2009
2.3.2 Documentatii existente inventariate
2009
2.3.3 Necesar de documentatii realizate elaborat 2009
2.3.4 Documentatii astualizate conform
2009 - 2013
legislatiei
2.3.5 Cereri de finantare intocmite
2009 - 2013
Responsabili
APL
Responsabili
Total
78
2008-2013
2.4 Implementare proiecte
2.4.1 Responsabil proiect desemnat
2.4.2 Echipa de proiect alcatuita
2.4.3 Contracte semnate
2.4.4 Licitatii organizate
2.4.5 Proiecte derulate/ lucrari supravegheate
2.4.6 Monitorizare proiecte
2.4.7 Raportari si evaluari periodice realizate
2.4.8 Monitorizari post-implementare
Termene de
implementare
2009-2013
Costuri (RON)
locale
15000/
an
Responsabili
Total
15000
Birou Programe
1 Creare cadru urbanistic general
1.1 Revizuire plan urbanistic general
1.1.1 Selectare oferte
1.1.2 Proiectare PUG, RLU
1.1.3 Obtinere avize
Termene de
implementare
01.09.2008
30.03.2009
31.05.2009
Costuri (RON)
locale
80.000
12.000
-
Responsabili
Total
80.000
12.000
Primar
CL
CL
79
2008-2013
1.1.4 Consultare publica
1.1.5 Aprobare PUG, RLU
31.07.2009
30.09.2009
1.2 Revizuire PUZ, PUD
1.2.1 Selectare oferte proiectare
1.2.2 Proiectare PUZ, PUD
1.2.3 Obtinere avize
1.2.4 Consultare publica
1.2.5 Aprobare PUZ, PUD prin hotarare a CL
Termene de
implementare
30.10.2009
30.11.2009
30.01.2010
28.02.2010
30.04.2010
400
-
-
400
-
CL
CL
Costuri (RON)
Responsabili
Resurse Resurse atrase Total
locale
- Primar
40.000
40.000 CL
8000
8000 CL
400
400 CL
CL
IV.2.5 PLANUL DE ACTIUNE PENTRU PRIMUL AN - 2008
1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI
MONTANA
1.Mediatizare potential economic si oportunitati locale de dezvoltare
1.1 Mediatizare potential resurse naturale
Termene de
Costuri (RON)
implementare
Resurse
Resurse
locale
atrase
Inventarierea potentialului resurse naturale:
Decembrie 2008
-
LOCALITATII ROSIA
Responsabili
Total
-
Agent dezvoltare locala
80
2008-2013
Promovare potential resurse naturale
- flyere
- postare web
- afisare
1.2 Mediatizare obiective turistice
- postare web
- operatori specializati
- publicitate prin album foto
1.3Mediatizare patrimoniu istoric si cultural
Martie 2009
2000
2000
Aparat primarie
-
Termene de
implementare
Decembrie 2008
Termene de
implementare
1.3.1 Inventariere patrimoniu istoric si cultural
30.09.2008
- postare web
- publicare de materiale (publicitate album, foto
decembrie 2008
sitte si panouri publicitare)
1.3.4 Promovarea prin participare/asociere la
evenimente:
- workshop turism/targuri de turism
- evenimente locale, regionale: festival, evenimente
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
20.000
-
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
-
-
60.000
Responsabili
Total
20.000
Aparat primarie
Primar, CL
Responsabili
Total
60.000
Consilier referent
Aparat
primarie/viceprimar
Aparat primarie
-
81
2008-2013
culturale, concerte
- sarbatori locale traditionale: de peste an si din
ciclul vietii
permanent
2.Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural
2.2 Conservare sit arheologic
Termene de
implementare
2.2.1 Realizare proiect
2.2.2 Identificare surse de finantare
3.Amenajare obiective cu potential turistic
3.3 Amenajare zona lacuri
3.3.1 Promovarea lacurilor ca resurse ce pot fi
valorificate:
-postare web, afisare
3.1.2 Procesare oferte de asociere/ concesionare
30.08.2008
30.10.2008
Termene de
implementare
Septembrie 2008
-
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
0.6 mil
-
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
2000
Parteneriate publicprivat
Responsabili
Total
0.6 mil
Agent de dezvoltare
Responsabili
Total
2000
Agent dezvoltare
economica
Decembrie 2008
3.4 Conservare si valorificare turistica a celor 2 monumente naturale: Piatra Corbului si Piatra Despicata
Termene de
Costuri (RON)
implementare
Resurse
Resurse
Total
Responsabili
82
2008-2013
3.4.1 Marcare drum acces, amplasare indicatoare
01.09.2008
locale
15000
atrase
-
15000
Viceprimar
2. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA CALITATII
SERVICIILOR
3.2 Completarea necesarului dotarilor edilitare
3.2.1 Amenajare si intretinere spatii verzi Rosia
Montana, Carpinis
Termene de
implementare
15.09.2008
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
45.000
-
Responsabili
Total
45.000
3.Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL
1 Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii
1.1 Identificare si facilitati ce pot fi acordate pe plan local
Termene de
implementare
1.1.6 Angajare agent dezvoltare economica
locala, curs de instruire
1.1.7 Inventariere resurse/potential/oportunitati
economice locale
1.1.8 Analiza documente la nivel de consiliu local
1.1.9 Promovare oportunitati/potential
- afisare
- postare web
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
4000lei
4000lei
Iulie 2008
August 2008
August 2008
Septembrie 2008
2000lei
-
Primar, CL
Agent dezvoltare
2000lei
Aparat primarie, CL
83
2008-2013
- workshop
1.1.10 Negociere transparenta si prietenoasa intre
A.P.L. si potentiali investitori
- locatie
- avize necesare
- eventuale facilitati
( permanent )
2 Dezvoltare spirit antreprenorial local
2.1 Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenoriala
Termene de
implementare
2.1.1 Promovare model de success antreprenorial
- intalnire
- workshop
- vizite de studio
2.1.2 Organizarea de incubatoare de
afaceri/cursuri pentru cultivarea spiritului
antreprenorial
2.3 Incurajare si sustinere mestesugari locali
Octombrie 2008
Decembrie 2008
Termene de
implementare
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
10.000lei
50.000lei
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
Responsabili
Total
10.000lei
Agent dezvoltare
locala
50.000lei
Aparat primarie
Responsabili
Total
84
2008-2013
locale
2.3.1 Inventarierea
mestesugurilor si
mestesugarilor locali
2.3.2 Promovarea
mestesugurilor locale
- postare web
Septembrie 2008
2.4 Mediatizarea progamelor de finantare adresate IMM-urilor;
Termene de
implementare
2.4.1 Inventarierea programelor de finantare
2.4.2 Promovare rezultate
- scrisori
- postare web
- afisare
atrase
August 2008
Septembrie 2008
Octombrie 2008
3 Dezvoltare de proiecte in parteneriat public-privat
3.1 Identificare parteneriate (parteneri, proiecte)
Termene de
implementare
-
-
Agent dezvoltare
locala
APL
-
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
1000
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
1000
Agent dezvoltare
economica locala
Agent dezvoltare
economica locala
Responsabili
Total
85
2008-2013
-
i. Identificare obiective pentru
care vor fi propuse
parteneriate
noul centru administrativ
( Piatra Alba)
restaurare centru istoric
reabilitare retea apa-canalizare Rosia
Montana
parc industrial Gura Rosiei
extindere retele de apa neacoperite
concesionare/amenajare pentru turism si
pescuit Tauri
Septembrie 2008
-
-
-
APL
4.Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI COMUNE
1 Asigurarea transparentei actului decizional
1.1 Comunicare eficienta intre APL si cetateni
Termene de
implementare
1.1.4 Promovarea prevederilor legale privind
Decembrie 2008
accesul la informatii si transparenta actului
decisional:
- fluturasi
- workshop-uri
1.1.5 Filmarea/documentarea sedintelor CL si
Permanent
postare pe postul local de TV si pagina
web
1.1.6 Organizarea de sedinte publice trimestriale
sau ori de cate ori se dezbat probleme
permanent
cetatenesti importante
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
3000lei
60.000lei
30.000lei
-
Responsabili
Total
3000lei
Primar
60.000lei
Primar/CL
30.000lei
Primar/CL
86
2008-2013
1.2 Imbunatatirea comunicarii externe
1.2.1 Actualizarea paginii de internet a primariei,
profesionalizarea acesteia si transformarea intrun mijloc efficient de comunicare
1.2.2 Transmiterea de comunicate saptamanale
catre publicatiile locale si judetene ( cel putin )
Termene de
implementare
August 2008
permanent
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
2000lei
-
-
Responsabili
Total
2000lei
Viceprimar
-
Viceprimar
1.3. Comunicare transparenta si eficienta privitoare la proiectul minier in comunitate
1.3.1 Initierea/continuarea unor intalniri/discutii
referitoare la evolutia proiectului
1.3.2 Identificarea obiectivelor comune,
oportunitati de parteneriate/colaborare
1.3.3 Initierea unui forum la initiative localitatilor
locale, in care sa se exprime comunitatea cu
privire la evolutia proiectului ( lunar )
Termene de
implementare
Costuri (RON)
Resurse
Resurse
locale
atrase
Permanent
2000
2 Planificare si derulare de actiuni cu implicare civica
2.1 Realizare intilniri cetatenesti periodice si activitati comune
Termene de
implementare
10.000
Costuri (RON)
Resurse Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
12.000
Primar/CL
Compania RMGC
Responsabili
Total
87
2008-2013
2.1.1 Plan de intilniri realizat
2.1.2 Plan mediatizat
2.1.3 Locatii stabilite pentru intilniri
2.1.4 Teme de dezbateri identificate
2.1.5 Intilniri realizate in fiecare sat
2.1.6 Acticitati si proiecte din comunitati
diseminate si dezbatute
2.1.7 Exemple de buna practica mediatizate
2.1.8 Actiuni participative ale comunitatii
programate (lucrari in comunitate, actiuni de
caretenie, etc)
periodic
5000
5000
APL
5.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII
1 Infiintare serviciu specializat in gestionare de proiecte/ programe
1.1 Amenajare si dotare birou gestionare programe
Termene de
Costuri (RON)
implementare
Resurse Resurse
locale
atrase
1.1.3 Locatie stabilita
Decembrie 2008
10000
1.1.4 Logistica asigurata (calculator, imprimanta,
internet, etc.
Responsabili
Total
10000
APL
2 Planificare si atragere resurse financiare
2.2 Alcatuire si actualizare portal surse de finantare
Termene de
implementare
Costuri (RON)
Resurse Resurse
locale
atrase
Responsabili
Total
88
2008-2013
2.2.1 Surse de finantare identificare (PNDR,
POS-uri, Initiative comunitare si guvernamentale,
agentii de fintare si creditare)
2.2.2 Fise de program intocmite
2.2.3 Informatii diseminate catre beneficiari
2.2.4 Actualizare periodica
2.2.5 Participare personal la actiunile de
informare a institutiilor finantatoare
2008 - 2013
3000
3000
APL
1 Creare cadru urbanistic general
1.1 Revizuire plan urbanistic general
1.1.1 Selectare oferte
Termene de
implementare
01.09.2008
Costuri (RON)
locale
-
Responsabili
Total
-
Primar, CL
89
2008-2013
IV.2.6 Bugetul planului de implementare
Directia
Obiectiv
DS1
Mediatizare potential economic
si oportunitati locale de
dezvoltare
DS2
DS3
DS4
DS 5
DS 6
Reabilitare si punere in valoare
a patrimomiului cultural
Amenajare obiective cu
potential turistic
Total DS 1
Reabilitare infrastructuri de
acces
Reabilitare si extindere retea
apa –canal
Reabilitare/ construire cladiri
edilitar
Total DS 1
Planificare actiuni in vedere
atragererii de noi investii
Dezvoltare spirit antreprenorial
local
Resurse
locale
Resurse
atrase
Total (lei)
242000
Total
(Euro)
242000
67222
81000000
141000000
222000000
61666667
17000
81259000
141000000
17000
222259000
4722
61738611
2000000
2300000
4300000
1194444
25000
1250000
1275000
354167
1105000
3130000
3550000
1105000
6680000
306944
1855556
6000
1667
6000
15000
60000
75000
20833
Dezvoltare de proiecte in
parteneriat public-privat
Total DS 1
600000
621000
20000000
20060000
20600000
20681000
5722222
5744722
Asigurarea transparentei
actului decizional
95000
95000
26389
5000
100000
5000
100000
1389
27778
10000
10000
2778
67500
67500
18750
77500
21528
140800
39111
Planificare si derulare de
actiuni cu implicare civica
Total DS 1
Infiintare serviciu specializat in
gestionare de proiecte/
programe
Planificare si atragere resurse
financiare
Total DS 1
Creare cadru urbanistic
general
Total DS 6
TOTAL
77500
0
0
140800
140800
0
140800
39111
85328300
164610000
249938300
69427306
90
2008-2013
V. PRINCIPALELE PROIECTE CARE NECESITA SURSE ATRASE
Directia strategica
Obiective
VALORIFICAREA SI
PROMOVAREA
POTENTIALULUI
LOCALITATII ROSIA
MONTANA
Reabilitare si
punere in valoare a
patrimomiului
cultural
IMBUNATATIREA
CALITATII VIETII,
DEZVOLTAREA SI
MODERNIZAREA
SERVICIILOR SOCIALE
Conservare sit
arheologic
Restaurare
patrimoniu
Necesar
surse
atrase
(RON)
75000000
60000000
Reabilitare
infrastructuri de
acces
Modernizarea
drumurilor
comunale
2300000
Reabilitare si
extindere retea apa
–canal
Reabilitare si
extindere retea apa
Realizare reatea
canalizare
FACILITAREA
DEZVOLTARII
MEDIULUI ECONOMIC
LOCAL
Dezvoltare spirit
antreprenorial local
Si dezvoltarea
resurselor umane
7000000
Potentiale surse de
finantare
Programe
guvernamentale pentru
patrimoniu
PNDR –
Consiliul Judetean Alba
Compania RMGC
Parteneriate
PNDR masura 322
Programe
guvernamentale
adresate infrastructurii
ANDZM – RSE Infrastructura (IM)
PNDR masura 322
Programe
guvernamentale
adresate infrastructurii
2250000
600000
PNDR masura 141
PNDR masura 142
PNDR masura 114
PNDR masura 312
POR axa 4
POR axa 5
POS DRU axa 3 –
cresterea
adaptabilitatii fortei de
munca si a
companiilor
POS DRU axa 6 –
promovarea
incluziunii sociale
91
2008-2013
Ramane in atentie realizarea Directiei strategice 6, fara
urgentarea elaborarii reglementarilor urbanistice nu se poate pune in
practica planul de dezvoltare elaborat. La realizarea Planului urbanistic
general insa este recomandat sa se tina cont de ceea ce rezulta in acest
plan de dezvoltare, de ceea ce cetatenii declara ca doresc sa se
infaptuiasca la Rosia Montana in folosul lor si a urmasilor lor.
92
2008-2013
VI. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE
Factorul de
decizie
Care sunt aşteptările
factorului de decizie
Ce facem pentru a
îndeplinii aşteptările
factorului de decizie
Ce se va întâmpla
dacă aşteptările
acestuia nu sunt
îndeplinite
În ce mod ne
influenţează
factorul de decizie
Care sunt
aşteptările noastre
faţă de factorul de
decizie analizat
Autoritatea
Publica Locala
- Realizarea planului
de dezvoltare
strategică
- Dezvoltarea
durabilă a localităţii
- Nu va participa din
punct de vedere
financiar
Realizarea investitiei,
profit
-Va solicita despagubiri
materiale pentru
sumele investite
- In mod esenţial.
Fără contribuţia
financiară /
materială a
acestuia nu se pot
îndeplini obiectivele
Major. Sunt
afectate toate
domeniile vietii.
- Transparenţă
- Susţinere
materială /
financiară
- Cooperare
Compania
RMGC
- Respectarea
strategiei elaborate,
oferirea de informaţii
periodice despre
stadiul acţiunii
- Implicare activă
-Discutii, analize,
reglementari
-comunicarea
evolutiei proiectului in
comunitate
AGENŢI
ECONOMICI
- Promovarea
imaginii firmei
- Accesarea de
fonduri, finanţări,
dezvoltare şi
- Nu va participa din
punct de vedere
financiar
- Nu se va implica ; va
pune în pericol
- Contribuţia
financiară a
acestora
influenţează
amploarea
- Informări despre
proiecte, programe
de finanţare
- Cooperare în
realizarea proiectelor
Importanţa lui
pentru succesul
proiectului
puţin – 1
important – 2
f import. - 3
3
- actiuni in
benefeciul
comunitatii, locuri
de munca,
activitate
responsabila care
sa nu afecteze
mediul si sa creeze
premisele
dezvoltarii pe
termen lung
3
- Cooperare
2
93
2008-2013
prosperitate
- Publicitate
ORGANIZAŢII
NON
GUVERNAMEN
TALE
(ONG)
- Promovarea
obiectivelor acestora,
- Armonizare interese
ONG / comunitate,
discutii analize,
solicitarea implicarii
si deciziei
BISERICA
- O buna convieţuire
a oamenilor
INSTITUŢII LE
DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
- Sa promoveze si sa
educe tinerii in spiritul
competiţiei si al
implicării in viata
societăţii civile
- Solicitarea
sprijinului ori de cite
ori e necesar
- Implicare activă.
-Comunicare si
informare
permanenta
MASS - MEDIA
- Sa se realizeze o
campanie
transparenta, ampla
si realista, pe termen
lung cu rezultate
cuantificabile
CONSILIUL
JUDEŢEAN
ALBA
- Dezvoltarea
durabilă a zonei
realizarea unuia / mai
multor proiecte
- Neimplicare în
accesarea unor
finanţări specifice
- Riscul nerealizării
impactului dorit asupra
unor grupuri ţintă
specifice
- Nu ne va ajuta in
dezvoltarea spiritului
civic al cetăţeanului
acţiunilor
- Indirect
- O buna
colaborare
2
- La nivelul
mentalităţi grupului
ţintă
- O buna implicare
in viaţa comunităţii
3
Generatia tinara
neimplicata
- In mod esenţial.
- Implicarea acestui
factor conduce la
reuşită
3
- Ne îndeplinim
strategia mediatizând
fiecare acţiune pe
care o desfăşuram,
facem publice
planurile strategice
- Riscul unei imagini
deformate a procesului
de dezvoltare durabilă
- Neimplicare activă a
grupurilor ţintă,
datorată lipsei
comunicării
- In mod esenţial
deoarece el este
cel care
influenţează in
modul cel mai sigur
si amplu grupul
ţintă.
- Implicare activa in
dezvoltarea
imaginii comunei
Conştientizare /
implicarea directă a
tinerilor –
beneficiari direcţi ai
dezvoltării durabile
- O colaborare
fructuoasă
- Implicare,
informare, consultare
permanenta
- Solicitarea
sprijinului pentru
- Întârzieri în realizarea
unor proiecte
- Direct
- Acordare de
avize, aprobări
- Implicare
financiară
3
3
94
2008-2013
- Ocuparea forţei de
muncă
proiecte locale
Consultare si
informare
permanenta
- Informare /
consultare
- Extinderea
serviciilor sociale
- Promovare proiecte
de interes social
- Neimplicare
- Direct
- Sprijin / cooperare
2
-Organizarea
manifestarilor si
evenimentelor
culturale,
conservarea
patrimonioului si
traditiilor locale
-Parteneriate si
actiuni comune;
- Neimplicare
- Indirect
- Sprijin /
colaborare
2
INSTITUTIA
PREFECTULUI
ALBA
AGENŢIA
JUDEŢEANĂ DE
OCUPARE A
FORŢEI DE
MUNCĂ
DIRECŢIA DE
MUNCĂ,
SOLIDARITATE
SOCIALĂ ŞI A
FAMILIEI
- Dezvoltarea
durabilă a zonei
DIRECTIA
JUDETEANA DE
CULTURA
Sustinere insuficienta
Indirect
Sustinerea si
promovarea zonei
2
- Îngreunarea
procesului de ocupare
a forţei de muncă
disponibile
- Indirect
- Transparenţă
- Furnizare de
informaţii
2
95
2008-2013
Elaborat in perioada ianuarie 2008 –
iunie 2008 cu participarea liderilor
locali si prin consultarea comunitatilor.
Realizat cu sprijinul Agentiei Nationale
pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere –
Birou Regional Alba
Facilitator : Viorica Vilcea
96

Planul de dezvoltare al comunei Rosia Montana

Transcription

Similar documents