BCUCLUJ_FP_P3441_1916_033_0008

S BANI IN TOATA TARA 8
АпнІ Х Х \ Щ — No. 8
Duminică 21 F e b r u a r i e 1916
UNIVERSUL LITERAR
fjSoiNAMENTUL
COLABORATORII
ACESTUI
NUMÀR
WhEl 2 , 6 0 A N U A L
I. Foti. L. Rehreanu, Dragion, Const. A. I. Ghica, Leontin Iliescu,
« W I M E N T E L E 8E FAC
F MDHAI PE DN AN
George Drăgan, Neli Cornea, Y. Logecari, etc.
2
LUPTELE DE LA VERDUN. - ATACUL FORTULUI DOUAUMONT
ANUNGIUBI
LINIA PE PAO. 7 ş l S
- B A N I HO
==Г-
«. _
\ o . S.
i v n r.itsn.
D u m i n i c a 2 1 I•'cbruarlo НИГѵ
П Щ Л П
eşti al/Vt de d e s c u r a j a ţ i
N n e ceva
n o r m a l , n n c firese
T r e b u i e bă fi
p ă ţ i i cv«l
— Nuvelă d e François Coppèe —
— Da, e adevărat. L a t i n !
acesfa
i P e n t r u c* ans i n t r a t I n « . a r a a c e i a Trcbuc- să faci ceva, să i u b e ţ i i pe d a t e a z ă dir. c o p i l ă r i a in; a...
— Ce, s p u n c - m i şi m i e !
rcco
î n c a ï e n e a n a ä s t e t N n s í i n . c i n e v a , să a i v r e - u n p r i e t e n .
— Vrei s ă ş l i i ? a s c u l t ă . Ţi-a duci
—
N
u
,
m
ă
scol
la
d
o
u
ă
s
p
r
e
z
e
c
e
.
Afara pk.ua şi a p a asia asemenea
u n u i praf s n b i r e , voala b e c u r i l e de Vin a i c i , p r â n z e s c , h e a u c â ţ i v a j a p i . a m i n t e c a s t e l u l u u d e a m î'c.st cres­
gaz şi furca s i s t r ă l u c e a s c ă frotoa- a ş t e p t s ă se î n t u n e c e , cinez şi i a r ă ş i cut, d c v r e m e 00 a i venit do vreo
î n c e p s ă b e a u ; a p o i l a u n u ş i j u m ă ­ cinci s a u şcase ori I n t i m p u l v a c a n ­
rcle.
aN ' a v e a m n i c i o d i r e c ţ i e d e f i n i t ă . t a t e m ă d u c s ă m ă culc fiindcă se 1a- telor. Ţi-adîici n m i n l c c l ă d i r e a
ccia n r î a ş ă , m i j l o c u l n n u i p a r c m ă ­
Mă p l i m b a m d o a r ă p u ţ i n d n p ă m a s ă . chide c a f e n e a u a .
De-odată a m z ă r i t Î n a i n t e a m e a o
De vre-o zece a n i , p o t să s p u n e ă r e ţ c n alei m a r i d c stejar. Ţ i - a d u c i
cafenea m a r c pc j u m ă t a t e - p l i n ă . A m a m p e t r e c u t şcase p e s c a u n u l a c e s t a . a m i n t e de p ă r i n ţ i i m e i , e c r e m o n i o ş i ,
i n t r a t a c i I a r ă n i c i u n scop.
— D a r c â n d a i , v e n i t l a P a r i s , ce a i s o l e m n i şi g r a v i .
I u b e a m foarte m u l t pe m a m a , m ă
Cn o p r i v i r e c ä u t a i u n loc, u n d e să i ă c u t m a i î n t i i ?
nn î i u prear î n g h e s u i t şi m ' a m d u s să
A m u r m a t d r e p t u l la... c a i e n e a u a t e m e a m de t a l a şi îi r e s p e c t a m pe amândoi,
o b i ş n u i t de altfel să v ă d
e t a n l u n g ă a n b ă r b a t , care î m i p ă r u Medicis.
toată lumea plecată înaintea lor.
b ă t r â n şi e a r e f u m a o p i p ă n e a g r ă
— Dnpă aceia?
«h •ere b a n i . Şcase sau o p t p a h a r e
— A m t r e c u t S e n a şi ara v e n i t a c i . E r a u p r i n p â r l e a l o c u l u i , d. c o n l e
noştri
dc herc goale, î n g r ă m ă d i t pe m a s ă
Ce vrei ? N11 poţi s ă r ă m â i
t o a t ă şi d - n a c o n t e s ă ; ş i v e c i n i i
în faja l u i , arătau n u m ă r u l ţ a p i l o r v i a t a íiíijCaríierni l a t i n . S t u d e n ţ i i f a c T a n n e m a r c , R a v a l e t ş i B r c n c v i l l c .
pe cari îi băuse. N ' a m e x a m i n a t p c prea m u l t ă g ă l ă g i e . A c u m n ' a m s ă a v e a u u n deosebit respect p e n t r u p ă ­
Tccinnl m e a . D e l a p r ' u i a a r u n c ă t u ­ m ă m a i m i ş c de-aic-i. B ă c t e , u n ţ a p ! r i n ţ i i m e i . A v e a m t r e i s p r e z e c e a n i ,
pe a t u n c i şi e r a m vesel şi fericit
r ă de o c h i , a m r e c u n o s c u t în o m u l
C r e d e a m cii-.şi b a t e j o c d c m i n e .
acesta, u n s t â l p d c b e r ă r i e u n u l d i n
— I l a i d c î i i sincer. A i a v u t v r e - u n c u m e o r i şi cine Ia v i r s t a a c e i a .
o a m e n i i a c e ş t i a c a r i v i n la cafenea, n e c a z m a r e ? E i r e ş t c eşti u n om c a r e
Pe l a sfârşitul
Ini Septembrie,
o d a t ă cc s c deschide şi pice când se a i fost lovit dc o n e n o r o c i r e . CAji cu e i t e v a zile m a i î n a i n t e să m ă î n ­
î n c h i d e . E r a m u r d a r şi nespus d e a n i n i ?
torc l a şcoală, p c cînd m ă j u c a m I n
prost. î m b r ă c a t .
— A m treizeci şi trei d e a n i ş i p a c e î n t r ' o z i r e c e dc t o a m n ă , cu u u
î n d a t ă c ţ m ' a m aşezat
l â n g ă el, p a r că a m cel p u ţ i n p a t r u z e c i ş i v î n t p u t e r n i c , z ă r i i p e p ă r i n ţ i i m e i .
omul a c e s t a iiui spuse cn o voce l i ­ c i n c i .
Era să ies întru întâmpinarea
niştită :
I
f
•
II p r i v i i d r e p t in fată. Avea înfă­ lor, d a r m ' a m oprit de o d a t ă c u p r i n s
— „Ce tuni i a c i ?"
de frică, Li e i ţ i v a p a ş i dc ei. T a t a î n
ţişarea n n u i moşneag.
МЛ î n t o r s i î n d a t ă electrizat.
— I n i r Y . d e v ă r p a r i m a i b ă t r â n . N e - p r a d a n n e i m â n i i g r o z a v e , s t r i g ă : ...
— M a m a t a c p r o a s t ă ; şi de altfel
EI r e l u ă : ,
" -^J^>^4 greşii c ă a i a v u t o n r e e a r i n e n o r o c i r i .
— N u n i ă m a i recunoşti ?
E l s p n s c : T e a s i g u r c ă n u . P a r nu e vorba de m a m a t a . I ( i s p u n c ă
— Nu i ]
; r JM j g * . b ă t r i n p e u t r u că n u i e s n i c i o d a t ă s ă a m n e v o i e d c b a n i i a c e ş t i a , şi v r e a u
m ă p l i m b . N i m i c n u î m b ă t r l n e ş t e să iscăleşti.
— Des Barrels.
M a m a r ă s p u n s e c u o voec h o f u r i t ă :
A m r ă m a p î n c r e m e n i t . E r a contele m a i m u l t p e c i n e v a decît v i a ţ a de
•
J e a n des B a r r e l s , vechiul m e u c a m a ­ « Я е и е а . , ...» — N ' a m să iscălesc. E a v e r e a l u i
r a d dc şcoală.
N n pul om să-1 c r e d : T r e b u i a să J e a n . O p ă s t r e z p e n t r u el şi n u
i-ani s i r ù n s m â n a şi d u p ă o pp.uză fi p e t r e c u t m u l t , p e n t r u eă este c u v r e a u s'o m ă n â n c i c n ţoale
coco­
lungă, nesilitul ce să-1 î n t r e b , n m î n ­ n e p u t i n ţ ă să fi chelit a ş a de repede tele c u m a i f ă c u t p î n ă a c u m .
g â n a t : — . . D a r tn cc m a i ' f a c i ? "
f ă r ă să n u fi M e u t c â t e v a chefuri î n ­
A ( n u c i t a t a , min int î n c e p u s ă b a ­
El r ă s p u n s e : — „ P a c ce p o t ! '
drăcise»,..<
„.тй^жЛт * 'jK -Ц '
tă pe mama cn toată puterea. Săr­
— „Dar
fts?"
Í
y # W jteM
E l ciul l u ă ».jor r a p ţ ţ l : N u . a m fost m a n a femeie voi să se a p e r e d a r u u
— „Vezi b i n e " .
i a u i i d o a m i a foarte c u m i n t e . Ş i r i - r e u ş i ş i căzu j o s , a s r u n z n n d u - ş i
S i m ţ e a m eă roşesc. A im." s t ă r u i t : d i c î n d o c h i i in s p r e p o l i c a n d r u l c a r e fata i n m i i n i
,.D.ir în fie-care z i ? '
ne l u m i n a - D a c ă s u n t chel, e v i n a
C i t d e s p r e m i n e m i se p ă r e a c ă
- - D a , în fiecare zi fac acela ş lu­ g a z u l u i . E d u ş m a n u l cel m a i m a r e I a m e a sa v a sfîrşi, că legii» e t e r n e
cru,
tß.
4 .?
ч
al p ă r u l u i — b ă i e t e , n n f n p ! — N u s'au
schimbat,
Rimfeam o t u l b u ­
Apoi, lovind cu p u m n a l î n m a s » . fi-e s e t e i
MáJEbJ?*
r a r e n e s p u s ă , u n a d i n acele t u l b u ­
«Irigă: „ B ă i e t e , doi ţ a p i ! "
— N11, m u l ţ u m e s c . ' T J a r i n l r ' a a V v ă r r ă r i p e c a r e le r e s i m ţ r l u faţa Iii'étuO voce î n d e p ă r t a t ă / r e p e t ă : „Doi m ă i n t e r e s e z i f o a r t e m u l t . D e cind rilor s n p r a - n a t u r a l e , În faja c a l a i japi Ja masa ,4 p a t r a şi i med iei d u p ă
aceia u n clip-Incr adusC doi ( a p i .
r
•R.
1
Гь-« B a r r e l s , îşKgcili j i a h a t u ! йй .Ir'n jnglii jiIţiră, apoi m ă îutrefi.i
Ce !.. -i e non ?
> 4
Nu şii.ini ;co siu-i ^spaa. Am fnVâьаі • ...Nimic/.. dragnT""iuc";:l' Eu s u n t
comerciant ";'
Г! m ă inkcl/it :
— Şi-ji place i
— N u , d a r cc vrei? I r r t ) n i e su faci
ceva în Iumeji a s t a .
!
— Dc ce О^ЦиЖ,\
— Pentru*» avea o ocupaţie.
L a r e serveşte n - i a ? E u un
fac nimic p r e c u m vezi. Când n ' a i o
para î n j c l . g să In; r e / i . c â n d ni i n ­
să eu ee irit*, c de prisoso. L a ec b u n
»ă lucrezi '? M u n c e ş t i p e n t r u t i n e
sau p e n t r u c e i l a l ţ i ?
Dacă munceşti pentru
tine c
foarte b i n e .
dacă nimiceşti p e n t r u
ceilalţi faci o p r o s t i e .
Apoi p n p i u d u - ş i p i p a pe îuasîl.
ti rigă d i n nou :
—• „ B u c l e . 1111 <ар!" Ş i г с Ь й :
Când vorbesc mi sc face sete. N'a 111
obiceiul să s t a u dc vorbă c n c i n e ­
va. D a , cu 1111 î a c н і ш і е şi c â n d voi
m u r i n'a ni sa r e g r e t v i a j a . N ' a i u să
«m a l t ă a m i n t i r e d e r i t a c e a s t ă cafe­
nea. N ' a m nevastă, n ' a n i copii, n ' a m
griji, n ' a m d u r e r i . E m a i b i n e .
Sorbi ţ a p u l şi Îşi r e l u ă p i p a .
II pliveam- m i r a t :
- - D a r a l t ă d a t ă nu e r a i a ş a .
— Ba da.
— D a r a s t a . nn-i •, i a t ă . d r a g u l m e u .
Unui
йщщлі
Da. le-am
mai văr.ut
odată,
Pun'
a nu intra
in
ceaţă
Când
întreaga
la
fiinţa
Palpita
dc-amor
şi
riaţă
In zăvoiu
cu ea in
braţe
(Voi credeaţi
că nimeni
nu-e
Să vă rază şi
iubirea
In vileag
cândva
s'o
spue).
T/i-i priviai
in ochii
negrii,
Şi zâmbiai
cu
nflâcârare
$i o strângeai
cu foc la
piepttt-h
Lângă
saleea
'n
inurmurare
Da,
cu manile
Putrezite
şi
O strângeai
In aprinderi
acestea
golaşe
la pieplit-ţi
pătimaşe.
negru
Da, cu o4u-ţi — două
găuri
In priviri
îi că ului
Şi, cu mucedele-ţi
buze,
Fericito
sărutai.
X
' Л
S
> І
V. L o a e c a r a
irofclor m o n s i r u o a s e ş i a d e z a s t r e ­
lor de n e r e p a r a t . M i n t e a
m e a ele
copil se p i e r d e a , se r ă t ă c e a , se Î n ­
grozea. Ş i n m î n c e p u t s ă s l r i g d i n
r ă s p u t e r i , f ă r ă să ştiu de ce, in p r a ­
da u n e i d u r e r i n e m ă r g i n i t e .
Tat»
i r a a u z i , sc Î n t o a r s e şi veni s p r e
raine. A ut c r e z u t c'o sa m ă neidă si
nm l u a t - o la fugă.
A m a l e r g a i a ş a u a ceas s a u d o u ă ,
n u ş t i u . S e făcuse nejipie, a m c ă z u t
în i a r b ă şi a m r ă m a s 'astfel n e m i ş ­
c a t , sfişiat de s p a i m ă şi dc o d u ­
r e r e g r o z a v ă . Mi-era frig
şi foame
Se făcnse z i u ă . N n î n d r ă z n e a m s ä
m ă sen], nici s ă umbfn, n i c i să m ă
Î n t o r c sau. să f u g . m a t de;t -rle, mu
t e m e a m s.i-l vád pe t a t a .
Aş fi m u r i t p o a t e a c i d a c ă 1111 pa­
s i t o r n n m a r fi d u s c n sila á c a s n .
Aici, n m g ă s i t pe p a r i a ţ i i , u i e P e u
faţa
lor o b i ş t i a i t ă .
Marna m i - a
spus d o a r ă Ce-"frică ui;-ai p i i e i n i i i t
n r î t n l e . N ' a m p n t n t s ă dofrir t o n i S
n o a p t e a d i n cauza t a . N ' a m r ă s p n m
dar a m început să piiag. Taăş n u
rosti n i f i o vorbă.
Opl zilo l e n r u i ă Bi'aiu, infors la
scoală.
— E i bine, dragul meu, de atunci
m ' a m s c h i m b a t cu Aesnvîrşire. N ' a m
m a i s i m ţ i t nici n n gust p e n t r u n i ­
m i c î n l u m e . N ' a m m a i avut Дс at u n e i n i c i s p e r a n ţ e , nici a m b i ţ i i ş i
nici măcar dorinţe. Ü revăd mereu
pc b i a t a m a n i a ( r î n f i l ă pe j o s . î n aleie, în t i m p cc l a t a o b ă t e a . M a m a
a m u r i t d u p ă c l f i r a a n i . T a t a frăcsfe Iacă. Nn l'am tuni r e v ă z u t . B ă i c i e ,
nn {ap!
I sc a d u s e n n ţ a p p c c a r e îl sorbi
(lie.tr'e î u g ' i i i i t u r ă . D a r , r e l i i î n d u - i i
p i p a , c u m t r e m u r a , o s t ă r t m ă . At u u c i a v u n n gest « c s u ă d ă j d n i t şi
s p u s e : E o adevărată, p i e r d e r e . Toc­
m a i peste o l u n ă 114.1 m e a va p u ­
tea fi br.r.S.
Şi în sala Î n t i n s ă i p l i n ă dc fum,
spuse d i n n o n : „ B ă i e t e , u n {ap ş i o
pipă m tiî.''.
:
H tină ziua, mândre,
hună!
— Щ>ш., Ioane, clin Albeşti...
i'ilë'^û!.-...
e^"rnbrăeat
eşti!...
Si in 'jurul ~\гію s'-ad. mă '
Taaic felele
eu ritma
Cele dinFloreşti.
'— Vre n/f Ъипг/н de-atuncl
este,
Dc când lăsaşi
satu...
Ţoale mândre
'ii-a dat
statu.
C'azi-e.ş'i
mândru
ca n
poveste.
Vezi?...
avea dece
s'adesle
Mă-ta si cv tat'lii !
Iar flăcăii
toţi câii s in:
De cimi -m'au
zărit.
Roată
n juiu-wi-au
sărit...
I'lulurau
căciula
u
vânt.
Apoi dau cu ea 'a
pământ:
— Dine nf-ai
venit !
:
Unu-mi
dele c
tigaie,
Altul scapără
'ir'am/.a
•:
— Mergem
f i .noi militari
!
Deci ne spune,
frăţioarc,
Ce ştii delà
concentrc<-c,
Delà gltividrari
'...
He.itje-ani
zii, flăcăi şi fete,
I*e-ar fi cum vrerh.-noi,
ţj.
Hăt de mult am fi 'n
război..
Dar cei mari vor pe
'ndelcte,
Şi la timp să dăm Cu sete.
1'reoirn ştim doar noi..
•:-Că.îoi ştiţi cum
iifere aprig sa-l
Şi pornit...
nul
Până na repus
Şi n'a devenit
Ţârei
e
Гютатгі:
porneşti,
mai
opreşti
păgânul
stăpâniţi
st râm
oşrşti.
Şi cei mari se Ш
uitară,
Şi-au
tot
chibzuit,
Darà-i
chip dc
biruit,
Că noi ei-c'am fl. o ţară
Care când o fi să sară
Totul s'a sfârşit
!
Chiuind
dc
hitetnie
Au
porni-'-şirua
To'i flăcăi; prinşi
de drag :
— Dc-i război,
război să fie
A;,- bă/rănii,
cu
mândrie,
Ac priveau
din
prag.
4
Mertft
7ara, ori mai ^aie.
Şi dece a
stall?...
Spune
tot ce s'a
'ntâmplal...
Că-L rubine de când
ţaac
Şi. sân, e. păcat.
Şi ia crâşma
din
răscruce
it'oră-am
prins
afară...
Apoi cale se
'p.thinară.
Pcntrti cei ce se vor duce,
Pen Im-a legii noastre
cruce,
"Pentru
Af'.vc;
Ţară!
îhaaion
T r a d u c e r e de O o u i t . A. f. Ghica
Ditjiiiiiicft îï 1 Febrmtrf« IO 5 í»
Joi, 18 februarie, la orele 8
jura. diin. s'a stins din viaţă Re•joa Elisabeta.
Defuncta a venit pe lume 110іосііа dc însuşiri caii rareori se
întâlnesc concentrate Intr'o imi­
tate п\Ц armonică intr'un suflet
hărăzit să înfrunte vijeliile vieţii.
Bună, ca însăşi noţiunea de bu­
nătate: îndrăgostită de frumos şi
necruţând nici-o osteneala de a-i
vedea realizat.
Faptele ei de Regină au trecut
ere mult g r a n i t s , făcând ocoiui
lumii şi impunând prin măreţia
sufletească, ce Ic-a dictai. Gperiie
Ei literare sunt admirate de toţi
cei cari pot să ţ.ătrundă în adân­
cul lucrwitor, însufleţite de dubul mistic al blândei resemnări.
Maestatea Reginei învolburata
de fruuiiK-eţea Artei a i făcut ca
Résina Elisabeta s i tic in cursul
vieţii Ei mai rmtlt Carmen Sylva,
poefa duioşiei, a îndemnului spre
bine. a proslăvirii cinstei sufle­
teşti. Tronul Ei de aceia a fost
înconjurat de atâta dragoste. Su­
ferind durerea până în adâncul
ei cel mâl revoltător, — pierzându-şi odrasla, — n'a căutat şi
n'a găsit altă mângăerc decât în
alinarea suferinţelor altora.
N'a fost insíiííí(ie de binefacere,
pe care să n'o ajute, să nu-i lămurîască îndrumarea şi mai ales
să n'o însuileţiasca cu râvna Ei
de muncă dezinteresată.
îndrăgostită de tortul naţional
românesc, n'a simţit nici o oste­
neală de a munci Ea iu»a-şi şi de
a propovădui desvolt^rea cusă­
turilor nationale.
Regina-Poetă. in ziiele când
zorii libertăţii României s'au ivit,
a aráiét ce poate să facă devota­
mentul 'femenin pentru o cauza
mare.
Palatul princiar a îost transfor­
mat în atelier de lucru pentru
pregătirea celor necesare răniţi­
lor, in atari zile, trecând delà bol­
nav la bolnav, adresând fiecăruia
o numgăere. scriind scrisori fantiffilor îngrijorate, a luat numele
de Mama răniţilor.
Regina-Poetâ a avut un admi­
rabil talent de scriitoare.
Lucrările Ei simt cunoscute ш
taată iiiutea, іііік-са sunt scrise
in limbile germana, franceza, ro­
mână şi engleză.
A scris peste 50 de volume, de
o egală valoare de inspiraţie şi
de o minunata frumuseţe de re­
dare.
Pelerinul
durerii,
Cvgetările
unei Regine, Poveştile
Pclrşului,
O rugăciune.
Din două
Uimi,
Schite, Dc prin veacuri,
Astra,
Baie la uşă. Poşta militară,
In
voia întmplùrH, Robia
Pelcşului.
Răzbunarea (nuvele), Deficit (ro­
man), Vitejia femeiasca
(opere
dramatice), MeşteWt
Manole.
Domnul fîi'iv.pclmo.n, Cuvinte stfHeicşti* Poveştile
unei Regine,
Viata fratelui mea Oton, însurat
(roman). Cuvinte şoptite, Călă­
toria pe Dinare a unii fiice a Ri­
nului, Lăcrămilc unei Regine.
Cugetările unei Regine au fost
premiate în 1S83 de Academia
Franceză cu premiul Botta, me­
dalie do onoare.
Scrierile Carmen S y h e i se ca­
racterizează printr'o melancolii
resemnata ca fond şl printr'un li­
rism descriptiv.
lmversli.
Iată cum Carmen Syiva descrie
„P desul" :
„E uu minunat voinic Peieşul cu
parul creţ şi cu adânci cehi alba­
ştri, şi e atât de voiss şi de pu­
ternic, fiindcă s'a Bascul în adân­
cimile unui munte uriaş. Se zice
că vine dintr'un lac năprasnic,
ascuns în fudul pământului şi în
care locuesc zânele apelor. SJ
dacă stai mint tân«à Pe'eş, a?a de
mult cât să uiţi lumea, auzi cu
toiul desluşit cântecile zânelor.
Chi^r se iveşte din când in
când câte o zână, care, pe o ira ti­
z a mare şi l^tâ dealuugul Pcl î ş h lui la Vale) alunecă din treapta
în treaptă peste cascadele apei şi
literar
Xo.
Pe cel ce seceră copaci ca iarba:
Iui vreau să-l văd şi sal
cunosc,
(cum c...
Rândurile dc mai la vale se re­
feră la momentul când. în fine,
Ahasvérus se întâlneşte cu pere­
chea îndrăgostita:
Si întreg acest concert
primă1văratec
Părea un cântec cald şi 'mbăititior.
O şoaptă s'auzea şi paşi înceţi
Şi-un râset drag ca sunetul de
[clopot
Se tot a;:ropia: voinc, un tânăr.
Ţii,ca cu aratul strânsă peste
[mijloc
Pe-o fată ca un înger şi i-a Vtts
In deget un inel: „Mireasa mea.'"
I-a zis, iar ea: Jubitul meu de
[veci!"
şi-upui, îmbrăţişând-o iar ilăcăul,
,.Şi 'n inimă la mine l-am căfat
,Dar cupe-mi dc băut durerc-a
[fost
J$i necredinţ'a fost mâncarea
[mea,
Jar viaţa, ce-am trăit, un
! intimer ec.
„Dar iată ochii mei te văd аситЛ
„Voinţa firii, ea e Dumnezeu.. >
„lehova-i Dumnezeu, e mersul
[firii —
„Ah, cine-s eu, Jehova, ca sa-3
[cer
„De-acuma binefaceri ? Lui
[lehova
„Eu plec genunchii,
că lehavPA
[bun!
„Acum doresc să-mi pot închidă
[ochii
Şi capul să mi-l culc într'un
[mormânt,
„Căci ie-am văzut, lehova. oclu
[în ochi,
„Eu vreau de-acum să gust ce
[dulce-i moartea!
„Voi trece-acum să gusl ca îniw
za'n vântul toamnei;
,Si-apumri prea-mărit să fii,
[lehova'"
4
v
ß
A zis şi-apoi căzu pe flori ca
[vreascul
De vânturi scuturat, şi-apoi muri.
E o datorie obligatorie, pentru
noi, să avem cel puţin acum, tra­
duse în româneşte toate óperflé
Carmen Sylvei.
Şi acum, S'a dus alături de to­
varăşul ei de muncă, stând l ă ­
turi neînsufleţiţi în cripta delà
Curtea de Argeş.
0 legendă raunteі ш р е а п а á e război
î n c ă din t i m p u r i l e cele mai vcclrl
Iiii Munţilor negri an ţesut lesend«
şi r o m a n ţ e cu l u p t e l e lor în c o n t r a
Turcilor.
O astfel dc l e g e n d a r ă z b o i n i c ă este
şi a c e e a a s u p r a m o d u l u i e n m a b hut-nit
campania
Muntenegrenilor
c o n t r a T u r c i l o r î n a u u l 1862. Um
cuc de m u n t e s b u r ă dcla Mostar spre
S t a i n b Л. \ гЛ) 3 se a ş c / 5 pe mos­
cheea S u d a n u l u i şi r e s t i t r e i zile s
(«•ei n o p ţ i le ; IÎU i ::) şi n e î n t r e i u p i :
;
1
M. S. REGINA EUSABETA
priveşte cu ochi voioşi în lume.
Dar nu poate să o vază decât
cela care s'a născut pe Ia ţară ^-i
n'a avut niciodată vreun cuget
râu iu sufletul lut.''
Intrai ă 'ncet p'umbroase
căi
[de codru.
In sus sări Ahasver,
luminat,
Si chipul ii lucea ca ЩгШ zilei.
Apoi căzu 'n genunchi ş'avimd
[spre ceniri
lata câteva paşagii dia poemul întinse braţele, vorbi cu glas
[de tunet:
Ichova tradus de G. Coşbuc:
Jehova eşti! Tu Domn şi DumPoporal flori ii aşternu pe cale
[nezeu!
Si haine-i aşternu
iar cu am râs.
l.-au dus pe la judeţ, l-m dus la „Eu le-am cutat prin hune pre[cruce.
[Jutindeni,
„In jertfe te-am cătat şi'n
Iar capiu lui trisângefaţ ardea
! sihăstrie,
Şi fruntea sa 'nroşită vai, de
,Jn crime şi 'n dispreţ eu te-am
[súnge,
[cătat.
Dar eu am râs dc el bălunâu-mi
„Cum fuge dnp'al mamei glas
[joc.
[copilul
Voi lati bătut cu biciul crunt,
„Şi puii cum se ţin după
Işi ziceţi:
[cerboaică!
„E Dumnezeu!" şi l'aţi ucis şi
„întregul clan al lumii l'am
[ziceţi:
[răbdat,
„E Dumnezeul"
Dar ararăţi-mi
„Rău! paharul plin al suferinţa,
In r.e
„Eu binelc-l iubii, făcnt-am bine,
Pe-a-tot-creiatoTul
Dumnezeu,
„Urmándu-l chiar şi 'n noaptea
Şi lui vreau să mă 'nciunt Mi-l
[rătăcirii,
[arătaţi
„Cătat-ani ne Ichova prin pustiu.
Pe cel ce poartă soarele 'n
„In mări adânci, in crivăţ şi 'n
[văzduhuri
[i ar tună
Şi-al cărui glas răsună ca furtuna
:
't U. b t í U H i U
t ' e r n e g o r z i i vor a d u c e m a r i UCÜ orociri a s u p r a ţ â r e i sale. Subtile lor vor
t ă i a c a s e t e de T u r c i şi vor i n c e n d i a
o r a ş e . In B o s n i a se va î n ă l ţ a c r u c e a
creştinismului.
S u n e t e l e clopotelor
vor r ă s u n a şi în m o s c h e i , unde vor
predica preoţii creştini!
C â n d v.iv/A a c e a s t a S u l t a n u l A b d u l
Aziz, mai î n t â i v ă r s ă l a c r ă m i fier­
b i n ţ i . D b p ă a c e e a el sc p l â n s e a m i ­
cei sale de peste m ă r i , c r ă i a s a en«
4.
i\o. .4.
IJ\1VI-:HSÎJI. І.ПТ.НЛК
UnniiiiM'á 2 Í i-'cbi'iisirio М"-и;
aleza, — aşa n u m e a u M u n t e n e g r e n i i
pe r e g i n a V i c t o r i » — p r i n l r ' o l u n g ă
scrisoare, în oare a r ă t a n e n o r o c i r i l e
• a r i e r a u să se a b a t ă
asupra ţărei
•ak-. R e g i n a i-a t r i m i s i m e d i a t 80 de
m i i de g a l b e n i , fieef.ro în valoare de
JO c o r o a n e .
pia,
acolo u n d e se complace -:*. se
distingă o energie
ncchclitiilà
in
l u p t a vieţii şi In a s i m i l a r e a
ideilor
profunde.
Şi acest prisos de e n e r g i e
vitală,
se t r a n s f o r m ă în v e r s u r i epice — în
felul d-lui M a c c d o n s k i
c a r i dau o
p u t e r e n e î n c h i p u i t ă v e r s u l u i şi o vi-'
goare aproape castă a perversităţii
Cu b a n i i a c e ş t i a . S u l t a n u l r e c r u t ă
JFătari, A r a b i şi a l t e t r i b u r i s ă l b a ­
tice p e n t r u ca să pedepsească pe Cer•egorc/i.
D u p ă aceea c u c u l s b u r ă la c n e a z u l
Miokita p e n t r u ca să-i a n u n ţ e n ă v a l a
«sardelor b a r b a r e . P r i n c i p e l e t r ă g e a
b îndoială
a d e v ă r u l acestei veşti.
I n t r ' a c e c a sosi v.síi a despre b i r u i n ţ a
t a t ă l u i s ă u . Aoevodul M i r k o P i e t r o vici c a r e eu c o n s i m ţ ă m â n t u l î m p ă ­
r a t u l u i F r a n c i s e losif şi a l Ţ a r u l u i
R u s i e i A l e x a n d r u I I îşi l u ă t i t l u l de
„principe
al
Muntencgrultii".
El
n a t u p c M u s u l m a n i pe c â m p u l dc Ia
S a g a r c z şi el s i n g u r l â i ă capetele a
fOO de T u t e i .
1
„ Z a d a r n i c răzemi c a p u l de m i n e , —ce credinţă
Curată porti lu ochii ce-atâta am
iubit! —
Oăei azi privindu-ti fa<a întreaga
mea fiinţă
8 e m i s l u e în flăcări de d o i n i b a i a d e r i r
Ş i 'n locul tău o vede c u sânul
răzvrătit,
Cabrând, felină, t r u p u l sub pintenul
plăcerii!
tSf.nci)
Vestea a c e a s t a d ă d u K i i c a z u l u i Ni­
e k i t a p u t e r e ea să î n f r â n g ă n ă v a l a
bordelor barbare.
Sc.
Doamna Elisabeta cu prinţesa Marioara fiica sa
EX-LIDR15
Câte au fost, un volum de poesii
de Cornelia din Moldova.
Se va supăra oare autoarea volu­
mului do mai sus, dacă vom spune,
că a întârziat cu publicarea Ini? Era
e- vreme — şi nu e mult de atunci —
când versurile Corneliei din Moldova
erau intre cele mai citite, ba multe
avură cinstea să fie cântate, cum de
pildă „ D u p ă fragi şi după mure". To­
nul general al poesiilor Corneliei din
Moldova e vechiul şi veşnicul tânăr
«cntimentalism.
Se
plânge nneori
poeta, dar când eşti de p ă r e r e că aiunei :
Când diu doi, u n u - i fenice,
Toate-s bune uude-s doi...
optimismul acesta dă vîetei un sens,
n n scop.
Ceas Ia ceas, ca doctorie.
Xc-om da eâte-o sărutare,
continua autoarea тоТктиІііі
„Cate
nu fost".
E drept că versurile Corneliei din
Moldova n u sunt dintre
cele eare
plac astăzi, dintre cele care impun
prin sonoritatea lor, de multe sonore
fiind că sunt goale de înţeles, dar
• u n t vermi fu eare un suflet delicat
tei cristalizează toate sentimentele ee
le-a Încercat, sunt poezii sincere şi
prin urmare menite să placă.
Urmaşii Romei, nuvele şi schiţe de
George Cair. O nouă ediţie (1916).
Nu ştu dacă despre
nuvelele d-lui
Cair s'a s p u s tot binele ce-1 meritau.
En unul Ie citesc totdeauna cn plă­
cere. Poate că pentru, multe persoa­
ne, înţepăturile d-lui C a i r să fie ne­
plăcute, d a r cred că m a r e l e p u b l i c
trebuie să fie de p a r t e a d-sale. Deşi
nu e u n simplu boem, d-s-i face sati­
ra acelei p r e t i n s e a r i s t o c r a ţ i i , c a r e
e o d e v a r a t a pae:isto p e n t r u t u r a aceusfa; ii descrie pe ic p;e/.< litauţii ci
«şa cum s u n i . b u n i nuiii.ii de petre­
cere, i n c o n ş t i e n ţ i . Se uhsi'i-vă bine. că
mai t o a t e t i p u r i l e pc cari le do-crie.
aa t r a t , Ie-a cunoscut. Ie-a studiat.
I)-S C a i r <• ai) s c r i i t o r plin de ta­
lent şi ştie sa lovească acolo u n d e
t r e b u i e . Ici şi colo. recüinr-ii p<> \ e ehiiil s e n t i m e n t a l , a căriiî i H j e a t o ' o
a suferii isihii dc pc u r m a celor caii
fac r ă n i din arta p c u i t n a n ă . Nona
e d i ţ i e a novelelor d-sal» c e d că sc
va b u c u r a de Mire»«nl
í> scrieri lor i!-s.;îc.
t
PORTRETELITERARE
P O E T U L
I01ST
i)-l Pillai inii l'ace iiiipicsia u n u i
om fericii. La poeţii cari suferă, g ă s"-ti la i u c e p u î u l
operei lor fnrtna
a b r u p t ă , stilul g r r c i u , c a r e , din liţisa
•'o a fi m â n u i t de o m â e ă m ă i a s t r ă ,
se eoni lir-âoneii/ă. ideile do vin con­
fuze şi v a s i , i a r po :t:I iu e g a l il j u liec'. d u p ă îr.'i'.'îiii nie. d u p ă S t r ă î l l l g e tárr şi d u p ă
ceeace Ш p r o m i t e îu
v i ili-r.
Dar ce clare, ce simple şi ce î n s ­
uma.- 1 Micit \ ersiii i ic :
P e şesul nins f ă r ă ninsoare,
Crese codrii desfrunziţi s u b l u n a ,
8 a n виЩі, pâlcuri se adună
Pe stepă oare?
P I L L Â T
d e I. F O T !
0-1 C. Ba nu, distinsul orator par­
lamentar, subtilul literat şi entuzia­
stul profesor, — s'a botărît să devie
editor. Este o jertfă personală fru­
moasă aceasta şi o nobilă întreprin­
dere naţională. Admirabilul gest nu
p o a t e scăpa n i m ă n u i a .
Iu ţara noastră scriitorii erau lă­
saţi până acum pradă tuturor edi­
torilor evrei, puţini scrupulos! şi agramati, cari nu apreciau o operă
literară decât In perspectiva câştigu­
lui ce li l'ar fi putut adnee. D-l R a n u ,
luând editura „Placării" pe numele
său. nn unmai eă aduce
servicii
reale scriitorilor şi culturii româneşti,
ci, mai dă să înţeleagă politicianilor
şi kajalelor acestei jări, că tn afară
de învârtelile patriotice şi de „perinisuni de export", tn afară de pers­
pectiva
ministerelor
vacante şi a
eombinatiunilor ministeriabile, m a i
sunt şi alte preocupări mai î n n a l t e
şi mai nobile In viată, decât risipi­
rea banului p e nimicuri luxoase şi
pe prodigalităţi inutile.
Iu această
privinţă editura d-lui
R a n u este un e v e n i m e n t în
viata
noastră culturală.
Cn merit Ia r e c u n o ş t i n ţ a p o s t e r i ­
t ă ţ i i de pe a c u m este editarea operei
complete — r e v ă z u t e şi s e l e c ( i o u a t e ,
bine
iu(eles — a m u l t h u l i t u l u i şi
puternicului
nostru poet A l e x a n d r u
Macedonski.
Din c ă r ţ i l e a p ă r u t e p â n ă a c u m . vo­
l u m u l . . A m ă g i r i " al d-lui Ion l'iltai
ue-a a t r a s
deosebită Innre a m i n t e ;
ceea ee ne-a silit s;i-| міріпісш cuci
analize literare.
D-l Pillât ne evuacă m a i d e p a r t e
văzduhul de safir a l tării Ophir, ne
transportă la Golconda In arzătorul
archipelag al Niponului, la Formoza,
Ia Thüle, şi ne transpune In faţa oebilor, cu o putere de sugestie i m a ­
g i n a t i v ă surprinzătoare, stepa şi Cas a c i i . Ce admirabile sunt ѵет-'urüc:
„Dar al treilea cuvinte de l u m i n ă
Ş i de umbră nu rosteşte, ci tăcut
îşi ascultă i n i m a l u i p l i n ă
D e trecut,"
Fericirea poetului se revarsă din
toate poeziile, natura, trecutul, m i ­
turile «iau parte l a această
supraa­
bundentă de mulţumire
sufletească.
O notă de melancolie se strecoară
ea u n firicel de iarbă Înrourată;
oăei, In mijlocul fericirilor depline
s i m ţ i m vagul s e n t i m e n t al fragilită­
ţ i i lucrurilor omeneşti; simţim că
ireparabilul, timpul, ne pândeşte Ia
o cotitură a drumului ea să ne ră­
pească odorul prinosului nostru su­
fletesc — şi această teamă de a pier­
de — reflex involuntar al vanităţilor
şi a l n i m i c n i c i e i omeneşti — ne face
şi n e îndeamnă, ea In momentele cele
m a i dragi ale iubirii noastre să ne î n ­
doim de realitatea existentei, şi l a
mijlocul
săraturilor dulci
şi Îm­
brăţişărilor calde, In mijlocul râsu­
lui argintiu al iubitei să tresărim de
fierbâuteala a două lacrimi de feri­
cire, cari pică d i u oehii noştri —
semu al reprehensiiiuii
noastre
de
viitor.
Ş i p o e t u l u i ii a p a r e i u b i t a ea re­
g i n a din S a b a , î n t r ' i t n
cadru
de
splendoare a naturii:
„Cum perindaţi! prin t r o e u i r i de l u n ă
In ceaţa s t r ă v e z i e a u n u i vis.
S i m ţ i n d iu piept a d o r u l u i
furtună,
O pajişte cu fiori mi s'a deschis,
Si ani z ă r i t - o u i â u d r â ca Balkis,
l'ui'taiă'n slava psaîmelor ebree...
A t u n c i m i r a t ă i n i m a mi-a zis :
Nu-i inger, nici heruli şi nici fenice...
( B a l a d a viselor)
O, suflete, t e p r i n d c ă l ă r i i !
O, suflet, tremură, căci i a t ă
Oom vin prin iarba nearată
Haidneii z ă r i i .
Cazacii, vântul: cot la cot...
Cazacii, scară l â n g ă scară,
Vârtej, potop.... cu suli ti ară
Văzduhul tot.:.
O, suflet, vânător de vise,
T e lasă 'n urma nălucirii
P e stepele închipuirii
întredeschise.
D-l P i l l á t visează, d a r visul d-sale
este aşa de trăit, aşa de puternic şi
aşa de expresiv, Încât capătă viată,
se mişcă, n e i a în zborul l u i şi poe­
zia sa Irăeşte, te f a r m e c ă şi te pă­
trunde.
Am citit întreg volumul cu o cu­
riozitate intr'adevăr tulburătoare, ca
In fata u n e i opere de artă ee o des­
coperi pentru Întâia dată.
V i s u l e s e n i n şi m e l a n c o l i c ; acţiu­
nea este aprigă şi de vigoare rară.
D a r poetul n u concepe arta peste
l i m i t e l e amintirilor şi a extravagan­
tei aventuriere din adolescentă.
In
tinereţe nu vroim decât să iubim şi
să fim războinici.
Suntem roman­
tici in toate, adică in dezechilibru
cn v i a t a reală.
Iu Trandafirul, în Stepa, în Ca­
zacii, iu Morţii din pădurea Argoni,
~-- în Ia culesul viei, g ă s i m a c e s t e elemente bine redate;
n u sunt nici
v a g i , nici inc impleete, nici s t â n g a c e ,
dimpotrivă
versul e bine î n c h e g a t ,
r i m a b o g a t ă , r i t m u l nervos - c a l i t ă ţ i
i n c o n t e s t a b i l e ale n u n i t a l e n t î n c e r ­
c a i în m e ş t e ş u g u l
versului şi d o i a t
cu
î n s u ş i r i d e plus i ici ta le şi de vi­
goare.
A
reda
s e n t i m e n t e aşa
de
fluide şi de fugitive
intr'o
formă
pregnantă
şi
încărcată de poezie,
i a t ă u u m e r i t e x c e p ţ i o n a l al p o e t u l u i .
Si visătorul se p l i m b ă
p r i n poli,
iu mijlocul g h e ţ a r i l o r , prin stepe, pe
aeelo n a d e l e n e v i a i a n l a z i e i te poar­
t ă cu intii m a r e d r a g : pe-acolo u n d e
la fiecare p a s t e p â n d e ş t e p e r i c o l u l
cel m a r e , în S i b e r i a , în I n d i i l e eboîerii .şi ale t i g r u l u i s ă l b a t e c , în sa­
vanele,
imense
şi s ă l b a t i c e ,
uude
pasc bizonii, fn tropice, p r i n E t i o ­
D a r î n t r e g v o l u m u l un se S u s ţ i n e este inegal in m u l t e p o e z i i i n s p i ­
r a ţ i a ia locul m e ş t e ş u g u l u i şi a m a ­
n i e r i i . I n t r ' o s i n g u r i i b u c a t ă ..Cftntecile m ă r i i ' " vedeţi
„O m i n u n e
bo'uavă";
ce
geiiüoriViH?:
să desiftle n o s b l g i a
..şi
prin
valori
la
tînnsîtw
cide cu v i b r a ţ i i de loslor, tinde tre­
m u r ă sárgásul si se 'uimiţii
ссешо-
H i m i h e h r t t Vil
S «'ÎM-tissr'if
I \ l \ i . l t S i !. 1 I T S R A H
cism, a p a r e
in I r o lume b u r g h e z ă ,
realistă, meschină, răutăcioasă. Aici
e drum.'.'ismuj piesei. S o r a n a n'u e
nev OP să iea p a r t e la eonflittiil ce
vc p e t r e c e i n t r e ceilalţi şi t u i u s as u p r a ei se vor răsfrânge u r m ă r i l e . E
predestinată.
Viata ei e o v i a t ă de
- jertfe pe care le face f ă r ă să-şi d e a
. scama, dintr'o
pornire
sui'ieieaseă,
c ă r e i a nici nu p o a t e încerca să-i re­
ziste.
p ă c ă t u i t ? Iubeşte pe (iri.trre s-iu pe
m i s t e r i o s u l a m a n t cc u ă v ă i e i e u c n p Ica in casa ei Í... Mişu <c v r e a i V r e a
pe S o r a n a sau n"o v r e a ? O iul.eşte,
d a . - D a r pe u r m ă de ee n'o m a i i u ­
beşte? Peu i m că i-a spus tat-so să n'o
iubească? Iubirea
m e r g e la porii li­
ceală I .
?
Iu sfârşit t o c m a i p c i s o u a g i i l e p r i n ­
c i p a l e u u există.
Şi n e e x i s t â n d n u
poate să existe nici un conflict a d e ­
v ă r a t . Conflictul izvoreşle n u m a i d i n
c i o c n i r i de o a m e n i a d e v ă r a ţ i . Cioc­
n i r e a u n o r n ă l u c i fără c o n t u r nu i m ­
presionează.
Cred că astfel t r e b u e p r i v i t ă So­
rana, din a c e s t p n n e t rle vedere. Nu­
mai astfel vom înţelege pe S o r a n a
şi vom Înţelege intenţiile a u t o r u l u i .
Zic „ a u t o r u l u i " fiindcă c o n c e p ţ i a aD e a c e e a nici i n t e r p r e t a r e a
n'a
e e a s t a e s t e eoueepţia g e n e r a l ă a o- p u t u t fi b u n ă .
N ' a v c a c u m să fie
pcrelor d-lui Brătescu-Voineşti, sau b u n ă . A c t o r i i
n u pot să î n t r u p e z e
eel putiu concepţia earc ni se pare fiinţe n e l ă m u r i t e .
Singură
Sorana
nouă că se desprinde din o p e r a d-lni. frăeşte. O v i a ţ ă specifică; d a r o v i a t ă .
Brătescu-Voineşti.
Ş i d-na M a c t i - E f t i i n i u i-a d a t v i a ţ a
' Sorana e o naivă în lumea care o ce- t r e b u i a . O s i l u e t ă , l i r i s m , m i ş c ă r i
înconjoară. Ea cântăreşte pe foti cei­ îiingaşe, u ş o a r e , d e l i c a t e ţ e , ' fineţe...
Maeri-Eftiiniii osfe e x c e l e n t ă
lalţi după bunătatea ţi nevinovăţia D-na
ei. Când se substitue
d-nei
Eliza p e n t r u av-emenea fiinţe...
Crueeriu, Sorana poate că nu-şi dă
seama de responsabilitatea
jertfei,
L. Rebreanu
î-e dragă E l i s a precum i-e dragă 0 1 guţa; o vede într'o situaţie primej­
dioasă şi sare îndată să o scape, cum
a scăpat-o şi pe Olguţa din gbiarele
boalei. O iubeşte Mişu, tl iubeşte şi
ea pe el, dar când el se opreşte şi n o
mai cere în căsătorie,
ea renunţă
suspinând. Iubirea ei e c a fi fiinţa ei
Trecători
din lumea
'n
cure
toată. E a nu simte suspiciunea ce o
Adevărul
eu
minciuna
înconjoară şi e gata s'o
sugrume.
Sunt
în Iu filă şi
triumfă
E a vede lumea răsfrântă piu sufletul
Vicleşugul
totdeauna,
ei bun, o vede bună şi nici prin gând
nu-i trece răuL Doar când Eliza li
cere să părăsească pentru totdeauna
Şi din lume a-că
in
care
easa, doar a t u n c i are un început de
Legi,
credinţe,
sunt
uitate
revoltă. D a r şi aceea trece repede şi
Si se vinde
fie-cttre
jertfa se face uşor. Sorana pleacă.
Mai cu preţ sau precum
/іоа/в,
Ş i plecând simţim că se va mai jertfi,
că toată viaţa ei se va petrece în re­
Xu cer voua ca să
plângeţi
semnare, renunţare, sacrificiu.
La mormântu-mi
de
sărac
S o r a n a î m i place. N u - m i
place
Unde
nu 'nlalnili
podoaba
restul. Sorana e un personagiu. O
llorUor
de liliac :
dramă î n s ă est« mai multe perso­
nagii. Celelalte nu există. Dacă So­
Лм trehuesc
risipite
rana poate să n'aibă relief, celelalte
Lacrime
de
màngâere
n u ee poate să n'aibă. Şi n'au.
Celui
ce nimic
nu
simte
N u e x i s t ă Grîgore Cruecru. E ge­
Nici
un dor, nici o
durere.
los sau nu, e ? CS ne e şi ee vrea? Nu
ş t i m n i c i ee vrea, n i c i ee nu vrea...
George Dragau
Eliza asemenea. A păcătuit sau n'a
ia un mormânt
nii"; „dorul » е н lampadofor";
..pe
віяіригі íabuloase ca grădinile Golcnndei"; .,duse plasa In azurul întoiitelor escale"; ete.
Aeolo uude încetează inspiraţia şi
simţirea sinceră ineepe retorica, mcnorouia, repetarea aceloraşi c u v i n t e şi
aceloraşi versuri şi imagini aproape.
Acest defect se observă la n a i foţi
poeţii delà noi şi de aiurea — la poe­
ţii de mâna a doua cum Ie mai zice.
Din domeniul Tisului şi din lumea
ыі snfleteasoă, bogată şi puternică, i.
Pillât ne-a dat câteva bucăţi admira­
bile. Ca să scape ile greşelile pe cari
le-am semnalat, iu treacăt, d-sa trebne să-şi înavuţească sufletul ou sensaţii noi, cu experienţe noi, eu ce­
tiri uoi, şi, mai ales, să se arunce In
viaţă, ş i să scurteze natura;... atunci,
• n ochiul sigur ce-1 are, va prinde
n o i raporturi Intra obiecte şi va găsi
n o i i m a g i n i pentru redarea sentimen­
telor (raite.
In acest caz puterea sa reală île a
da e x p i e s i u n e eonceptiunilor ea ar­
tist şi experienţa căpătată îi тог reni
tn ajutor.
Cu aesic саіетіі notări şi restricţii
obiective, salutăm in d. Pillât pe nn
poet eu însuşiri alo-e ţi pe nnnl din
cei mai viguroşi.
ai tinerii sreneraţi.
închisorile uitării
Im lusiii
nit orii
M'au
atras
va a tor
Uuc^v.
Un fior de
mângâiere
Numai
fremăta
pe
ziduri
In uşoara,
nu •tftwre.
Şt vu 'li.eea
amintirii
Descuia*
greoaia
uşe :
Cine zace-aci
'n
cătuşe?
O . iluziile
mele
Prefăcute
in cr-uuşe
!...
Loiierara
SAPTAMAMA TEATRALA
S O R A N A
^ Sorana este debutul gingaşului uuvelist
Brătescu-Voineşti în teatru.
Nuvelistul încercat n u s'a s i m ţ i t de­
stul de vânjos spre a înfrunta l u m i n a
ademeuitoare a rmapei, de-aeeea şi-a
luat ea tovarăş de drum pe Încerca­
tul autor dramatic A. de Herz.
Un
nuvelist b u n şi un autor dramatic
hun t r e b u e să dea o piesă b u n ă —
s'au gândit autorii.
Dar socoteala
de-acasă rareori se potriveşte cu cea
diu târjf. Şi un s'a potrivit nici la
Sorana.
S e pare eă pe d. Brătescu-Voi­
neşti Fa stânjenit colaborarea d-lnl
Herz şi viceversa.
Sorana,
scrisă
numai de d. Brătescu-Voineşti, ar fi
fost p o a t e o povestire dialogată inte­
resantă, mişcătoare.
Sorana, scrisă
numai de d. Herz, ar fi e ş i t o dramă
z g u d u i i o a r e e s a u p o a t e o comedie iJ a r i a n i ă . Sorana, scrisă de a m â n d o i ,
e un copil cu b u r i c u l n e t ă i a t . . .
E
a t â t de r a r ca d i n c o l a b o r a r e să i a s ă
ceva t r a i n i c , ceva viguros. I n l i t e r a ­
tură, bineînţeles.
Din t o a t ă Sorana, la u r m a u r m e l o r ,
S o r a n a e p a r t e a cea m a i f r u m o a s ă ,
a d i c ă „sora A n a " , e r o i n a , profesoara
Olgutei. E n n p e r s o n a g i u l i r i c , e ceva
fără c a r n e , f ă r ă oase, d a r foarte miş­
cător. E un suflet şi n u m a i
suflet.
Sorana, p r i n fiinţa ei de sacrificiu,
p r i n . , c t e r i s m u l " ei, p r i n misteriosul
din care pornesc
tonte faptele ci,
chiar prin
t r a g i c u l ce c o n s t i t u e te­
m e l i a şi scopul e x i s t e n t e i ei, este un
persona;;iu foarte a p r o p i a t dc î u c h i p u i r i l e e t e r i c e din d r a m e l e lui Mae­
t e r l i n c k . G â n d i ţ i - v ă la Sélysefte din
„ A g l a v a i n c et S61vsette>".
F r u m u s e ţ e a din S o l a n a este toc­
mai că S o r a n a , f i i n ţ a a c e a s t a p l ă m ă ­
dită
noiiiai din s e n t i m e n t şi m i s t i ­
i:xrvr.ïtsi:i.
6. - \ o . 8 .
DiîminTcă
Е.ІТГП.ѴК
Ale pictorilor C. Pascali, D. MihliJescu, Sonia Rcguska, Zampiiiroî-Dall, Iser, lonescu-Borti, Traira Hagi Gornescu şi als sculp­
torilor I, Şteiănescu si Georgo Dimiinu.
I u b i t o r i i de a r t ă ai Capitalei
au
sa a r t i s t i c ă
m a r c a t e p r i u deosebiri
fundamentale.
M u l t ă c l a r i t a t e igom o i c a s ă , a e r d i n belşug, c e r u r i şi
m ă r i de un a l b a s t r a c a r a c t e r i s t i c î n
l u c r ă r i l e d i u u r m ă : o a d â n c i m e Iliosafică în cele d i n t â i l u c r ă r i .
Interlflïuïib sâni adevărate studii, Ma­
r e a d i m i n e a ţ ă c a n cer c a r e î m p r ă ­
ştie multă lumină. Psisaje'e din Mari i g u e s . B r ü g g e s şi B ç a u c a i r e , ca şi
vederile de pe M c d i l e r a n a , sunt adevăraie însemnări
a r t i s t i c e dc pe
ţ ă r m u r i exotice.
Iată
p e n t r u ce m ă s u r p r i n d e c ă ,
in g a l e r i a
feminină
delà
Aicr.cn.
d - n a S o n i a líogiisLa
expune numai
trei l u c r ă r i .
Expoziţia
Expoziţia
ŢARUL NICÛLAE ÎI al Rusiei
care a deschis în persoană se­
siunea Dumei.
p i c t o r i l o r C. P a s c a l i şi
D. Mihăilesea
î n c e p e n expoziţia
picíerilar C .
P a s c a l i şi D . M i h ă i l e s e a şi-:ni e x p r i m
b n c u r i a că p e i s a g b i u l D . M i a ă i l e s c u
v i n e cu m a i m u l t soare in i n t e r p r e ­
t ă r i l e sale clin n a t u r a , en m a i m u l t
a v a n i ca î n a n i i p r e c e d e n ţ i . FJ O p a t ă
nouă în picturile
a c e s t u i a r t i s t al
florilor şi al m ă r c ţ i i l o r
firci.
Pe
P r a h o v a , D i n E ă a e a s a , P e Teleajen,
Casă da t a r ă , S p r e C h e i a , S e a r a p a
Teleajen,
ca să nu s e m n a l e z
decât
prea p u ţ i n e din cele 78 l u c r ă r i a l e
sale, s u n t a d e v ă r a t e i m n u r i pe c a r e
acest
a r t i s t le î n c h i n ă
mărcţiilor
ArhUcHul
I. Ş t e f ă n e s e n a u e s t e
firei.
un iictrinoMCiil. T e a t r u l d i n Piteşti
P i c i o r u l C. P a s c a l i n ' a p ă r ă s i t ge­
este opera sa şi ca deeoraţinfle şi ca
nul = a H p r e d i l e c t ,
p o r t r é i isii ca, d a r
construcţie.
Expune
nn admirabil
e x p u n e a c u m şi r e m a r c a b i l e pe'sp.gii
Scana românesc
or. l u c r a r e de i n ­
c a : M a r e a g i t a t a , A p u s de so a i a în
d u s t r i e c a s n i r ă şi n n ' p i e d e s t a l d e
mai multe v a r i a n t e ,
Câmp înflorit,
p i a t r ă a r t i f i c i a l ă . I u p i c t u r ă fi p l a c e
I n n n d a ţ i e , L a tors, L a v â n t u r a i , I n
g t n n l rrnorsf: D o n J n s n de m a l t a ! a
l e p n o s ş. a.
— şi peisajul. V o e v a d u l , e a r e p o a t e
Micul n-euîisior c u u s t u d i o b i n e
fi c T î i i n c poftiţi, "i>-Mue p r i n s .
Iu
p r i n s %i e x p r e s i v , i a r port relele R e ­
sculptură, -unt sugestive: P e g â n gélni C a r o l şi al R e g i n e i E l i s a v e î a
iuti, Bătrână, Ştrengar.
sunt dtouă sugestive coi»ii d u p ă F r a n ­
D-l 1. Ş i r î ă n e s c u
împAştie
în
co!? F i a m é i i g .
»• y;
Inarlc
multe
d i r e c ţ i u n i Acar îi s t ă
mai
b i n e în a r t a
d e c o r a t i v ă şi iu
E z p a i i j i a pictorei £эпіа Rcgu:ka
•.. i.ijîtiirft yvir c a r e r e a l i z e a t ă l u c r ă r i
Doajuna S o n i a R o g u s k a e s u u a e in d c reală x a l o s r c a r l i - l i e ă . •
str. F r a n k l i n . A r c două epoci in v i a t *
%
PtUiltalitiil D u m e i
Expoziţia
pictorului
Iser
P i c t o r u l Iser a r c o a d e v ă r a t ă t r a ­
gedie in expoziţia sa. P r i n c i p i u l s ă u
c -tctîc t e loveşte cu b r u t a l i t a t e , i m p roşiile: sale b a t cu p u t e r e în suflet,
nu se s t r e c o a r ă cu e l e g a n t ă , d a r r e u şese s ă fie i n t e r e s a n t e şi, m a i ales,
o i i g n i a l c . Ţ ă r a n i i i u i Iser a u in ei
s t i g m a t u l fatalifăţei î n t r e g u l u i n e a m
românesc:
nu s u n t deloc
ţăranii
n o ş t r i idilici, lî o psihologie a m a r ă :
Cârciumă, I n tabără, Bărbierul sai u l u i , ca şi t a Ţ ă r a n d i n A r o e ş . S i i i ş t e a n c a c p u t e r n i c ă , Clevetind e earaeterisiică.
M ă istioşlc iunie albul
éVîginal ix' eare-l eombimă fcer în
felul I u i . G e n u l a c e s t a n o u la noi n n
poate plăcea la ioală lumea. Dacă
p r i v e ş t i m a i mult iim;>. stilul îşi desvâlue armoniile lui.
D - a a Dai>y Jsor e x p u n e s c u l p t u r i
i a i e r e s a w i e i a c e a r ă c o l o r a t ă : Spove­
d a n i e , Ţ i g a n c a cu Hori, Счшсеіі ş. a.
E-.'..-.;ziiin
pictorului
loaescu-Doiu
P c acest a r t i s t îl c u n o a ş t e m
mai
m u l t dela S a l o n u l dc t o a m n ă a l Ce­
n a c l u l u i idealist. F o a i t e m u l t a e r îu
p e i s a g i ü e sale. I e r n i l e s u u t atlcvăr a i c p e r l e a r t i s t i c e . Acest p i c t o r n e - a
a d u s diu F r a n ţ a l u c r ă r i m i n u n a t e ca
t e h n i c ă p i c t u r a l ă , ca i n t e r p r e t a r e a r ­
t i s t i c ă , ca stil în e x e c u ţ i u a e .
Case
din Turlncaia,
Marinele,
Toamna,
V e d e r i clin C h i n e s i n , A p u s de s a a r e
d i n
Ре£х>о&х>а>сІ
sculpiorahii
Dimitriu
Sculptorul George Dimitriu expune
în p a s a g i u l „ O o m o c d i a " . Ar p u t e a fi
soeolit ca u u s t a t u a r a l d u r e r e i , atata a m ă r ă c i n i i c sc d e s p r i n d e cu p u ­
tere din lucrările sale. Şoapta mor­
ţii, S a r u i u l m o r ţ i i , E x t a z , I n m i z e r i e
s u n i i l u s t r a t i u n i p e r f e c t e a l e acestor
i m p r e s i i c a r e ti se s t r e c o a r ă profund
î u suflet
Asfinţit e n u a d m i r a b i l
c a p de b ă t r â n . D u z i i p i e i d n l a , D i n
a l t e v r e n r a i i , A p o s t o l u l , Filacoful s i m t
l u c r ă r i r e m a r c a b i l e ea s t u d i i d e psi­
hologie u m a n ă .
T r e b i i e să a i î n s ă
t e m p e r a m e n t ca să-1 î n ţ e l e g i şi, m a i
ales, să-Ji p l a c ă p e n t r u că l u m e a ve­
selă şi s g o m o t o a s ă s ' a r afla î n f a ţ a
unui puternic contraşi.
Expoziţia
Expoziţia piciorului ZamphixopolD a l l şi a s c u l p t e z ului Ï. Ş l e i ă n s s s u
P i c i o r u l şi c a r i c a t u r i s t u l Z a m p o i i npol-Dnll e x p u n e
a p r o a p e 1.03 de
lucrări îu cari predomină nota sati­
r i c ă şi a m a r ă a c o n t r a s t e l o r sociale,
c a r i c a t u r i sociale şi politice, c a : l a x ă
cinci lei?, Curierul amorului, T r a n ­
şarea contravenţiei, Când are mito­
c a n u l b a n i ş. a., s u n t t i p u r i din so­
c i e t a t e , — c a r a c t e r i z a t e cu u n m c gtejjiiK c'coseîiii, r i d i c o l u l r e v ă r s a t in
a t â ţ i a v a r i a n t e şi e a r c t e r i z â n d b a ­
rocul s u f l e t u l u i u m a n . C ă s u ţ a І о а ш н ,
B a b a c a r e c â r p e ş t e , A p u s de s o a r e
suni picturi în care întrevezi aceeaşi
c o n c e p ţ i e a m a r ă a s u p r a vieţii şi a
o an. c n i lor.
3 FOIM'IÏÎÏI*'
s u n t l u c r ă r i b i n e s t u d i a t e şi c a r i m
f ă g ă d u e s c m u l t p e n d u viilor.
M i n i s t e r u l i n ş i i іісчіписі a r e ţ i n u )
pentru
p i n a c o t e c ă d i n l u c r ă r i l e acestui t â n ă r d a r t a l e n t a t a r t i s t .
Expoziţii ie pictură şi sculptură
a v u t dc c e r c e t a t , în v r e m e a d i n u r ­
mă, foarte multe expozitiuni artis­
tice c a r i s'a ii deschis la A t e n e i , In
s t r a d a F r a n k l i n şi în alte săli a l e or a ş u l u i . S ' a r p u i c a s p u n e că a n u l a r ­
tistic care începe s'auunţă mai bogai
ca a n u l t r e c u i , ец t o a t ă v i t r e g i a v r e ­
m u r i l o r p c c a r i le t r ă e s e c o n t e m p o ­
r a n i i m e i . N u ş t i u i n s ă , clacă a c e s t e
e x p o z i t i u n i s u n t toi a t â t de bogate
şi sub r a p o r t a i c a l i t a t i v .
S ă p t ă m â n a a c e a s t a s u n t nu m a i
p u ţ i n dc zece e x p o z i t i u n i de p i c t u r ă
şi de scuipi urii în C a p i t a l ă . F a p t u l e
d e s t u l dc î m b u c u r ă t o r şi ar fi î n c ă
mai îmbucurător dacă artiştii noştri
s'ar d i s t i n g e m a i m u l t p r i n v a l o a r e a
operelor lor decât p r i n c r i t i c a foarte
p u ţ i p a i i i s t i e ă p c c a r e şi-o fac ei î n ­
t r e ei.
2
p l e t e r u l u i Tiraiaa
Cornepcu
Hagi
Expoziţia
a c e a s t a c d e s c h i s ă în
s t r a d a C o r ă b i e i n - r u l 2 şi a fost cor­
e c t a t ă de f o a r t e m u l t ă l a m e c a r e a
r e ţ i n u t n u m e r o a s e t a b l o u r i . D . niiu i s í r u I. G. D u c a a r e ţ i n u t C a d â n a ,
un tablou mare, înfăţişând o admi­
r a b i l ă s c e n ă de h a r e m .
T a b u u l va
a p a r ţ i n e p i n a c o l c c e i S t a i u h i i . I ) . A.
S i m u a r e ţ i n u t , dc a s e m e n e a , p â n z e
p e n t r u m u z e u l d-sale.
P i c t u r i l e d-lui C o r n eseu, privite de
d e p a r t e ca şi dc a p r o a p e , i m p r e s i o ­
n e a z ă cu p u t e r e o c h i u l
iubitorului
d e a r t ă , p e u t m că s u b i e c t e l e
sunt
fericit i n t e r p r e t a t e , b i n e s t a d i a l e , şi
m a i ales, studiate:
lucrări
dintr'o
bucată.
Citez : C r a i de g h i n d ă p * d r u m
d e soare, a d m i r a b i l ea fanaşi şi c a
interpretare. Ţigancă ca ilaii,
Ţă­
rancă din Comana, Sclavi.
Afară d e p e i s a g i i , p i c i o r u l e x p u n e
ţi p o r t r e t e , r a : P i c t o r n l S t . L v c î s i a n ,
O r i a n s a , F a t ă c e t i n d , i a r , ea p i c t u r ă
ie flori: C r i s a n t e m e , C â r c î u n i ă r e s e ,
F i o r i de t o a m n ă , F i e r i , ş. a .
I a a c e e a ş i s a l ă e s p a a c şt p i c t o r u l
S o i m e s e n c â i e v a peisagii şi flori-, e a :
T r a n d a f i r i , M a c i şi N a t u r a m o a r t ă .
D e s p r e celelalte e x p e z i ţ i i . î n c r o ­
nica de «й;Иашапа v i i t o a r e .
L.
Iliesca
Duminică 2 1 Februarie
1910.
I
.MARELE Б0СЕ H Ï G 0 L A E
cuceritorui foftärsisl Erzenim
tliü Armonia.
f
mm
:
тшшт
9 O c t o m b r i e . — Tn... şi iar iu 'mi
e ş t S i a ( a < A h . inii e ş t i a'.'it de drag...
Іііірці mi-c p l i n ă de eWpw-fl simpiiticEfu trăsături
a n t i c e . C â n d mii
scol, c â n d m ă c u l c , c h i p u l t ă n mi se
alipeşte de o b r a j i , d e stiflef, m ă p e t r e e i la f i e c a r e p a s . Şi s t a n n e m i ­
şcată,
b u i m a c ă , cri g â n d u l d o s la
line.
C â t e o d a t ă , te visez... cu ochii d cs­
eh, ţ j . Te a p r o p i i d c m i n e ca o u m ­
bră, ţi-mi ş o p t e ş t i c u v i n t e do p a t i m i i ,
c a r i c â n t ă în m i n e ca o muzică înoleşitijare. Fav'că-Ц s i m t şi buzele fier­
b i n ţ i d e UD foc n e s t i n s şi r ă m â u bea­
tă, p r a d a u n e i t u l b u r ă r i n u m i t o a r e
de ю і п ( і .
U f i tot ce nu eşti tu, ce u n - i iu icgătua-ă eu t i n e , lu loc să te u i t oііа ă', să nu m ă m a i p r e o c u p i deloc.
Aş vrea să nu a i n i c i oparfe în cer­
cul g â n d u r i l o r inele, dric voinţa n a r e
pe j§enine nici un r o l , câial iiiima-i
in f r i g u r i şi m i n t e a plecată....
v.ş.t de piiSin te cunosc,
nu ştiu
iladB eşti n n om b u n sau r â u , d a r
iiatiîs inii pasă.
Nu ştiu c i n e e ş t i ,
ee H i , totuşi te iubesc orbeşte, fără
m ă s u r ă , cn t o a t ă d u i o ş i a ,
cu tonţii
vă ( p i a î n t â i e i d r a g o s t e ,
care mă
i a e e să (reiuur, î m i a l u n g ă
sângele
1n jjjbraz, iiiii f r â n g e geijţuneTiii ntimajFeând mp g â n d e s c ia fine.
'Щ iubesc î n s e t a t ă , cu un dor năprjbiiic, aş fi cu p l ă c e r e sclava t a ,
t'i-af împlini orice d o r i n ţ ă , t ' - a ş da tot
ce m i - a i cere. deşi nu ştiu ce a i vrea,
căef se parc că uoi, fetele, ş t i m fot,
d a r L . nu ştim nimic. S'oaie.
semn,
n ' a V i t a i fugi de s i r u l ă r i l e t a l e . c ă c i .
a h , cât de ncSpus te itibpse... Şi... nş
dori să mă inlieşii şi fu...
Dar nu fi-s
dragă.
I X l \ i : iiSL'L í J T E R A R
—
.
Ş i ce r e p e d e şi cu c â t ă
uşurinţă
m'ai părăsit!...
Asia doare, doare cumplit. P a r ' c ă
a m o r a n ă a d â n c ă i a i n i m ă şi s i m t
r.t voia să m o r , să n u m a i t r ă e s c . Aş
vrea să izbesc tiu glonţ
a c o l o iinâe
doare...
11 O c l o m b i i a . — A f a r ă ,
plânge
v â n t u l do toni:;na, î n f i o r â n d c o p a c i i ,
iu o d ă i ţ a m e a , ea m ă t â n g u i z i d u r i l o r
reci.
C â t e o d a t ă , irai p o r n e s c l a c r i ­
mile p e iieşîîufe şî' c u r g miile, fier­
b i n ţ i , ca o ţ â ş n i r e de s â n g e .
T a r e eşti p r o a s t ă ,
m ă c e r t n u od a t ă , îji m a c i n i s ă n ă t a t e a rUmcgâiidu-ti n e î n e e i i i t " d r s a m ă g i r e a , ' I n lec
să p e t r e c i ca G e r t r u d a , uatle-i o veş­
n i c ă s i n d r o f i e , şi c a Lili. fata colo­
n e l u l u i , d<>la l u t i i i u l cat, c a r e ş ' a e u m
sc l e a g ă n ă dr.pă r i t m a i u n u i vals de
L e h a r , a l u n e c â n d din b r u t e în b r a t e .
Muzica, p ă l r u i : d c p a n i i la m i n e şi
e u , h u i î m i î n g r o p crinul in p e r n e şi
p l â n g de ud p ă m â n t u l .
Amândouă* mă chiuia
m e r e u la
peircVerlIe lor. d.;r cu Tau mal"Íiucuros s i n g u r ă ; în msiţonta
părăsirci,
z b ă l i i i d u - m ă in r e ţ e a u a ( i u d e i .
Nu m ă s i m t b i n e în l u m e . V o r b a
a l t o r a , m ă p l i c t i s , » r, a n u n m ă oboseşte, uriisc v o î o , i « celor m u l ţ i şi
î m i p l a c e fristeta m e a . Xii m a i pot
suferi o t n n c n i i . d; .-alia nu văd dcc.it
c a r a g h i o s l â c u l n ă z u i u ţ ; !e lor, de a
a j u n g e cu orice preţ si a face b a n i
v â n z â n d i l - ş i şi siiiietui...
l a drages'.ea mea c u r a t ă , p e n t r u
t i n e . F l o r e i . î m i găsesc s i n g u r a plă­
cere de v : a ( ă . Ş i cu sufletul la (inc.
printre suspinele 1 iubise între ateste
p a g i n i ra*le<e. inii p e t r e c n o p ţ i l e , iar
Щія, r ă t ă c e s c
u i m i t ă pe s t r ă z i . Nu
ş t i u c â n d es, ce d r u m u r i s t r ă b a t , niei
când m ă ' n t o r c r u p t ă de oboseală.
l ' m b l u ca u n 1 i u p tSt'á suflet, n ' a i u
c o n ş t i i n ţ a e u l u i , nu simt decât d u r e ­
rea, ce m ă mist'ue, d o r u l m u l , b o l n a v
c a r e m ă m â n ă in n e ş t i r e , pc n e y r u t c
din Ioc în loc, cu n ă d e j d e a
tainicii,
n e m ă r t u r i s i t ă să i c î n t â l n e s c sau să
te zăresc m ă c a r pe u n d e v a .
Şi î n t â m p l a r e a , , m i te-a a d u s a z i
î n cale. E r a să m ă culce o t t ă s u f ă ,
d a c ă n n o p r e a s e i n i , ( a n d ai i-a m r i ­
dicat o c h i i , j i - a m î n t â l n i t o c h i i ( ă i .
T e u i t a i -1110.;: la m i n e s t â n d i u p i ­
c i o a r e , galben ca c e a r a . P e s e m u e ,
j i - a i dat m a i b i n e teamă d e c â t m i n e ,
p r i n ce p r i m e j d i e t r e c u i eu. Apoi, sa­
l u t â n d politicos, (i-ai u r m a t d r u m u l
cu 1 r ă s u r a .
C â n d m ă v ă z u i aşa deotlată în fa­
t a In. rămfisci p i r o n i t ă ' l o c u l u i s t r ă ­
p u n s ă d e ţ i n fior.
De ce nu ţî-ndt vorbit, de ce n n
le-om c h e m a t la m i n e ? A c u m . că te
i u b e s c n u mi se p a r c ca a r îi de oj s â n d i i să fi ÎI a ta. D r a g o s t e a e d o a r
o lege p o r u n c i t o a r e a л а і і і г е і , a i u b i
e s t e deci o v i r t u t e . Aşa r t ă L ă m â i i :
T u nn s'imti
dorul meu vajnic, acest ciocoi de p a ­
timă t r a g i c ă . Tu n ' a u z i că te c h e m ,
nu i i i n t i că te a ş t e p t . î \ u - i in t i n e
nici un s â m b u r e de t e l e p a t i e ,
n'ai
simţiri, tu n ' a i decât s i m ţ u r i . Cu aiceste m'ai dorit când mi-ai r ă p i t li­
niştea, s e n i n a - m i pace sufletească cu
märtnrisirilc-ti aprinse, jurându-mi
ra eşti n e b u n de d r a g o s t e , că nu ( r ă eşti d e c â t p r i n miile şi г-.ti fericit nttniai c â n d po<i să-mi a d m i r i c h i n u i
alb, frumos, mijlocul cn mlitiliori is­
pititoare, ochii limpezi, mai lumi­
noşi ca l u c e a f ă r u l , n e v i u o v ă i l a b u ­
zelor
m e l e c u r a t e de fecioară,
ín
plină înflorire fragedă şi fermecă­
toare....
") G ă s i t e p r i n t r e n i ş t e cărfi,
mi-a lăsat o p r i e t e n ă
moartă
eu r í ml.
ce
de
AHO. 8 . — 7 .
t a m cu f i r e a , d u p ă ce s'ati m a i p o t o ­
lit valurile
emoţiei
nebune,
care
m i - a u e i i t r e e r a t t o a t ă f i i n ţ a la r e v e ­
d e r e a n o a s t r ă . D a r t u c r a i î n t r e aceste, d e m u l t d e p a r t e .
Neu C o r n e a
SACUL M GLUME
U n (îuăr, care dădea bune
spe­
r a n ţ e , d a r n u m a i speraţii-*, cere m â ­
n a u n e i feie.
— N n , n u , îi r ă s p u n d e m a m a f e m ,
a c u m a n u se p o a t e . F ă - t i m a i î n t â i
o p o z i ţ i e şi pe u r m ă să vii s ă - m i c e r i
îaâua fetii.
— A p o i , c u c o a n ă , îi r e p l i c ă
pre­
t e n d e n t u l , d u p ă ce mi-oi face o p o ­
ziţie, ce să m a i fac cu fata d-(aîe?
af
*
jtf'
ЯПІ "
Sergentul Frontulescu
î n c e p e să
d e a secţiei sale p r i m e l e lecţii de cul­
tură elementară militară.
— S c r i t i , o r d o n ă el, ce vă dictez
e u : „ C â n d o t r u p ă sub a r m e î n t â l ­
neşte pe Suveran
"
— S ă t r a i j i , dornic s e r g e n t , l'in- '
trerupe a t u n c i soldatul Ncdomiritul,
vă rog să m ă i c r i a j i şi s ă - m i spu.n c t i c u m să scrim vorba , , s u v e r a n " :
cu s m a r e ori m i c ?
— C u m , e x c l a m ă s e r g e n t u l indig­
n a t , n ' a i b ă g a t de s e a m ă , nesocoiit u l c , că vorba „ s u v e r a n " c u am p r o ­
n u n ţ a i - o cu l i t e r ă m a r e ?
•
So[ia u n u i
bei-bnnl c a r e n u lip­
seşte delà n i c i o p e t r e c e r e , e felici­
t a t ă d o p r i e t e n ă că soţul ci a fost ales d e p u t a t şi eă astfel a c u m a se v a
consacra lucrărilor parlamentului:
— D n , r ă s p u n s e ea. mă (em că se
va c o n s a c r a p r e a m u l t .
— C u m , n n (e pricep...
— M ă t e m , p e n t r u că s u n t s i g u r ă
că b ă r b a t u l m e u , s e va consola de or­
d i n e l e de zi ale
p a r l a m e n t ului c n
dcznrdinelc de
noapte
extraparla­
mentare,
-j,
r
J>
Două d o m n i ş o a r e se p l i m b ă la şo• sca î n s o j i i e de p ă r i n ţ i .
— F e t e l o r , e x c l a m ă t a t ă l , da m a i
î n c ă t â n ă r ă , deşi a r c o f a t ă de 1 8
a n i , eare-i s e a m ă n ă m u l t , d-na M i ­
m i c a , î m b r ă c a t ă d u p ă m o d a cea n o u ă
cu r o c h i a s c u r t ă , dă şi m a i m u h
i l u z i a de t i n e r e ţ e celui c a r e o p r i ­
veşte fără de a p r o a p e l u a r e a m i n t e .
A ş a i sc î n t â m p l ă p r o f e s o r u l u i Miopescu. I n i â l n i n d u - s e cu ca, o saluiii
eu v o r b e l e :
=r- B u n ă z i u a , d - ş o a r ă !
Mimica, măgulită,
iottişi îi r ă s ­
punse :
— Domnule,
m i se p a r e dă m ă
rea fundaţi cu a l t c i n e v a .
— C u m , n u e ş t i d-ta d - î o a r a cu­
tare?
isprăviţi odată!
;##§ g k - j f § » W J | ^ i
— N u , d o m n u l e , ci s i m t m u m a ci.
- C e , ce să i s p r ă v i m ?
inÎTeabă
— O, m ă i e r t a ţ i , r e p l i c ă profeso­
surprinse.
r u l u i m i t . V ă l u a m d r e p t fiea d-vcti— De u n
ceas vorbiţi n u m a i de s t r ă şi n i e i a c u m a n u - m i v i n e să cred
i o c h i i . M ' a t i p l i c t i s i t . Se p o a t e să n u altfel....
găsiţi alte subiecte mai înalte?...
— U i t e ce c, d o m n u l e , îşi com­
— lîiue, tată, răspunseră
fetele, p l e c t ă M i m i c a vorba r â z â n d , şi to
ci d r e p t a t e , l a r i ă - n e . U i t e , o să vor­ r o g să n e î n ţ e l e g e m b i n e : N u s u n t
bim d c p ă l a r i i .
fata mea, fireşte, dar n u sunt, pre­
A l e x a n d r u D u m a s (nlăl, un p u i c a c u m ziceii, nici m a m a ci. S u n t n u ­
m a m i i mele şi
să sufere p e s o l d a ţ i i m e r c e n a r i elve­ m a i şi n u m a i fata
m
u
m
a
felii
m
e
l
e
.
ţ i e n i c a r e , î n 1830, se î n c e r c a s e r ă să
*
î n e c e în s â u g e r r v o l u f i u n e a pnriy.iaB u c ă t ă r e a s a d-nci
S e v e r e s e n s'a
nă. Avea î n s ă o p r e d i l e c t i u n e dc a r ­
tist p e n t r u m o n u m e n t e l e v e c h i
î n s u p ă r a t şi v r e a să i a s ă d i n s e r v i c i u ,
p e n t r u că c u c o a n a a i n s u l t a t - o , .J%ig ă i b e n i t e de p a t i n a v e a c u r i l o r .
I n t r ' o zi, v ă z â n d eă se r ă d e a faţa­ c â n d u - i : g â s c ă .
A f l â n d c u c o a n a de p r i c i n a s u p ă ­
da u n e i c a t e d r a l e
aulice, exclamă
r ă r i i , i-a r ă s p u n s
astfel s i m ţ i t o a r e i
mânios:
b
u
c
ă
t
ă
r
e
s
e
:
— T r e b u e să freacă d o u ă s u i e de
— B i n e , d a r n u p r i c e p i d-ta că, cn
a n i c a să se formeze c u l o a r e a
pe
c a r e t i m p u l o dă u n u i m o n u m e n t , ş i p r e ţ u l cn c a r e se v â n d a s t ă z i o r ă t e v i u e u n a r h i t e c t ş i o r a d e ; t r e b u e să n i i l e îu p i a ţ ă , z i c â n d u - t i gâscă fi-îîni
t r e a c ă d o u ă z e c i dc a n i ca să formezi f ă c u t u n c o m p l i m e n t ?
B u c ă t ă r e a s a s'a c o n v i n s şi, satisfă­
tui om. şi v i n e un e b e j i a n şi-1 o m o a ­
c
u
t
ă , a r ă m a s i a r în s e r v i c i u l e u c o a ră... A h , de ce a r h i t e c t u l n u r a d e p e
I
elve{ian ş i de ce c î v c f i a n u l n u omoa­ n i i s a l e .
ră p e
arhitect?
*
L a o r ă s p â n t i e , doi c e r ş e t o r i s t a n
cu m â i n i l e î i i i i n s e . A m â n d o i r.u ai â r n a t e de gât d o u ă c a r t o a n e , pe ea­
r e se c i t e ş t e , p c p r i m u l : „ F a e e j i - v ă
p o m a n ă c ' u n biet o r b " , — i a r p e ce­
lait: „Fie-та milă d'un
biet m u t " .
T r e c e o d a m ă şi-i du o m o n e d ă p r i ­
mului. Dar
n ' a p u c ă să se d e p ă r t e z e
şi a u z i u n glas p l â n g ă t o r
strigându-i:
— Cuconiţă, cuconiţa,
ie.riă-mă,
d a r b a n u l ce nii l'ai d a t n u e b u n .
D a m a m i r a t ă , se o p r e ş t e şi-i ob­
servă :
— Şi cum
ai constatai asta,
de
v r e m e ce n u vezi.
B i c i u l orb t r e s a r e , d a r a p r i
rasрішЛе r e p e d e a r ă t â n d pe
tovarăşul
lui, m u t u l :
— Mi-a s p u s d u m n e a l u i .
*
B. 3 A S 8 A N O V
ministru rte externe rus
Га m u ş c a t u n c â i n e , se g r ă b i să
aSauge:
— D a r n u e r a c i n e ştie ce j a v r ă !
M ' a muşcat buldogul ambasadorului
englez.
Aristocraticul Fiinuirescu are gri­
j ă m a r e să se jie d e p a r t e de o i i c e
c o n t a c t plebeu.
itslr'o zi, p o v e s t i n d că pe
stradă
CASH de SĂNĂTATE
-
SPECIALA PENTKU
-
ШШ F E M E I — SUIÎ DIRECŢIA
DOCTORULUI
-
1. K I R Í AG
Chirurg primar ; Şeful serv. de gynecolopîe
al Spitalelor Eforiei
SECŢIE SEPARATĂ PENTRU BĂR3AŢÎ
(liemoroide, liemii, tumori, calcule vesicalo
rtricturi uretrale, etc.).
Slraria Sf. Ionic. 8, in tbsul Toalrulir Malien al
— TKLKFON 2 90 —
1101
SPIRITIST
Devine oricine cerând prin o carta
poştală desluşiri gratuite l a :
Birou! STUDH PSIHICE, Bârlad
N—ЯИДЕЩІЬ- ^-^BPEJEANW
8 . — X«i. S .
I I M V F . H S U L L1TKRAR
a marilor şi
valoroaselor
Diiniiiiic'H a i
l-ciirtiaric
11) i «5
PREMII
ce oieră ziarul „UNIVERSUL" abonaţilor săi, la tragerea din luna Mai 1916
Lei 5.000
Un dormitor complect de bronz
pentru 2 persoane, compus din 2 paturi de bronz, cu somiere, 2
noptiere, şl un elegant lavoir en oglinda, special lucrate de cunos­
cuta fabrică de mobile de bronz M Gutman, Bucureşti, str. Sf. Apo­
stoli, furnisorul celor mal mari case particulare Vile şl Hoteluri.
Un elegant BUFET lustruit mahon
având 3 despărţituri cu placa de marmoră şi oglinda,
comparat delà „Compania Americană", mare depozit de
mobile, strada Carol No. 74, etaj I
II BORURI 6BI8MLE 4'
CU CUPONUL le I I I MIT
Un dormitor de lemn Un
construit In marea fabrică de mobile de lemn Marin V. Canea
şoseaua Mlbal-Bravul Ho. 37 şl str. Şerbinlei Ne. ie. Sucursala :
Calot Tietorlei No. 107
Uo gjamoloi „Gigant"
dubiu, cinti 7 cintece după nn remontagiu. „Pavilionul de alamă-,
de cea mai mare mărime. Braţul acustic eonic ultima perfecţiune.
Diafragma ..Exhibition", inclusiv • plici duble (12 cintece) opere
alese. Acest gramofon este cei mai puternic şi înzestrat cn o
mecanici foarte solidă, merge aproape jumătate de ori, dupa un
remontagiu. He-а fost furnizat de Marele magazin de muzici
JEAN PBDB1, furnizorul Curţii Regale. Bucureşti, Calea Victoriei S4.
10 Lázi en diferite produse ale renumitei Case „Cresson"
fabrici de Ucheruri, siropuri şi cognacuri, au fest cumpirate pintre premiile ce le oferim abonaţilor noştri la tragerea din Hal tete
O M vîeaii b a i c u catie forma
vioarei săptesită c a eatiiaa,
inclusiv arcaş c u capra de fil­
deş, garnitură de coarde engle­
zeşti, caiuerton şi B u r d i n ă .
Una chita» fină de palisandia; Un clarinet de a b a n o s fin,
cu 8 clape de nichel şi brăţara
jos la corpul de rezonanţă, in­
clusiv 12 pene de rezervă. Aceste toate ne-au lost furniza­
te d e Magazinul generai de
m u z i c i „La Harpe", Bucureşti,
•ir. Colţei n-nil ö j renumit In
toată ţara pentru deosebita, ca- lüaté a mărfurilor c e debitează.
Daa e a e e ă de vAmitoaro ea daai
»•vi, ţevile d e otel, fayard",
Jumătate
aarnitaxâ
mobila eă
bamba, pentru salon, compusă
din: Una canapea, două fotoliuri şi patru scaune elegant
tapisate; Una manta de Bam­
ba; O oglindă
veneţiană de
ariatal; Uaa etajeră de bamba;
O B eaer de bamba с в offHadi
de cristal peatra antrea toate
acestea
cumpărate
d e - !a
marele magazin
demobile
Mareo Datteikremer, atr. Ca­
rol 6 2 , Bucureşti.
1 Coşalet de metal fia aigintat S Lămâi de m a s ă complecte c u
pente», servit-iteemeţi, 1
Tea
aatomat peatra ant, de metal
fin argintat e u interiorul de
cristal, t serviciu de dejnn de
alpaca argintat continlnd 2
ouare, 1 v a s pentru unt şi 2
solniţe mici, toate pe un suport
e l e g a n t ; 1 fractieră de metal
alb fin argintat-, 1 feactoa ca
sita sticlă, şi abatjour dlnd l u ­
mina la fel c u gazul aerian,
revenind m a i eftin c a orice fel
de iluminat şi Chiar decit pe­
trolul. Aceste lămpi ne-au fost
furnizate de firma fleaealld, asociaţia dr. V. Rosculeţ ş i Con­
ţii R. şi G d e Roma, Bucu­
reşti str. Dr Lueger No. 6.
minerul de argint
veritabil
- marcat de stat-, 1 paagi de al- 50 dejaaati
la marele
- paea fin argintată; 1 Carie
restaurant Europa din Pasa- căptuşită c u mătase ros conti­
giul Român
Ciaci chimire aipieaioe după
n l n d : 1 lncheietoare -de ghete,
măsură, calitatea 1-a, (Brlul
1 tncheetoare de mănuşi,
1 Ua lavabea de'faiaaii englezesc,
lui I o v ) , singurul brevetat In
alb, pe un picior de fontă val­
m a ş i n ă de latine- m ă n u ş i , .1 os
|arA şi inventat de d. căpitan
ait s i lăcuit a l b , cu ѵеаШ de
de pantofi, toate de metal foarte
din гевшпіЦ fabrică de arme ' Iov, d i n Piteşti, care a r e pro­
scurgeri cv lanţ nkhelat, Bat-'
fin a r g i n t a t ; 1 .peaaală mare
,J4eper-Bavárd". Această armă
prietatea de a preveni şi vin­
teria de scurgere din alamă fia
d e salon d e stejar Închis c u
are 4 savoare de siguranţă,
deca chiar boale vechi, de: sto­
nichelat, furnizat - d e Tejrka
bătaie frumoasă ş i întoreînţeava stângă eboke-bore şi
mac- rinichi, constipaţie, şale;
* C-nie, succesor Caro] Weindu-se odată l a 16 zile. Furni­
poate întrebuinţa at&t pulbere
după curo se constată din nu­
lkh, Telefon 6/71.
zate de marele Magazin de b i ­
neagră, c i t ş i ' pulbere
fără
meroasele serisori de mulţu­
juterii, Fraţii Roller str. Carol
fum; Una pască de vânătoare c u mire primite dé la persoanele
B asortimente complecte dia pie*
6 0 Etaj I.
două t e v i c u zăvor d e î n c h i d e r e
ce-1 poartă.
desele cosmetice „Flexa", com­
sistem „Ureener"; Un revolver
puse d i n : c r e m ă Flora, 1 cutie
S
ceasoaraiee
de
argint
penfra
aemi-aatomat .-Ravo" c u mâner 15 flacoane a câte 1 kilo, apă de
pudră Flora, 1 S ă p u n Flora, i
buzunar
având
inscripţia
z
i
a
de sidef: Un flacon ..Thermos",
Colonia Camelia, pu te ra ic par­
sticlă Capi logen Flora. 1 pomă­
rului „Universul"; B ceasearnide 1 Ііігш care m e n ţ i n e t e m p e r a ­
fumată c u liliac,
mărgăritar,
d a Flora, 1 sticlă lapte de crin
ee pentra birou ea pedestai de
t u r a lichidului (cald s a u rece) î n
violette, zambjle, heliotrop şi
Flora, 1 săpun de lapte de crin
eristal, tet c u aceeaşi inscrip­
t i m p de 4 8 de o r e . cutrmärote de
Verveine, furnizate de renumi­
1 a p ă de gură Bucol. 1 oastA
ţie : 5 ceasoarnlee de peiete fral a Marele m a a a z i n de a r m e şi b i ­
ta fabricii rle parfutnuri ..Ca­
de dinţi
mos pictate, s e Întoarce la 8
ciclete B D Zissu
furnioril
melia", A. S. Aftalion str. Ge­ zile, tot inscripţia ziarului „UCuriei ilegale. Calea Victoriei 44
neral Floreseu n-rul 6,
Bucuniversul": S ceasoarnlee nichel i Splendide sachenri pentru da­
Bucureşti.
având şi aparat Pres Papier.
me.
reeti.
f
Afară de acestea, toţi abonaţii mai primesc gratuit un volum din , , Ъ / Г е т . о г і і 1 е
tipărit anume pentru abonaţi
DSSeg'el-va.î
Carol'
wntaţi bine: dând aceste mari premii de valoare abonamentele
sunt reduse la 18 lei pe an; 9.15 pe 6 luni; 4.65 pe 3 luni = = = = = = = = = = = =
P e n t r u c o n c u r a r e a l a premiile d e m a i s u s , abonaţii p e u n a n p r i m e s c 3 0 bonuri, c e i p e O luni 1 5 şi c e i
p e 3 luni 5 bonuri. Abonaţii p e u n a n participă l a două trageri, deci d u p ă prima tragere vor primi
încă 3 0 bonuri pentru tragerea următoare. Administraţia „UNIVERSULUI" n u întrebuinţează, încasatori
Plata abonamentelor se tace direct la Cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau ln persoană