Castelul Peleş, care împlineşte 50 ani de existenţă, a devenit istoric

Castelul Peleş, care împlineşte 50 ani de existenţă, a devenit istoric

A N U L VII. No. 3 4 7
Castelul Peleş, care împlineşte 5 0 ani de existenţă, a devenit
istoric pentru că şi-a ţesut existenţa cu toate durerile şi bu­
curiile neamului românesc.
U N I, 25 Sept. se să rb ă to re şte , cu alaiu m a re , se m i-ce n ten a ru l
C astelului Peleş, ca re, d u p ă p ro g ra m u l o ficial p u b lic a t, ia
p ro p o rţiile u n ei se rb ă ri n a ţio n a le . Şi cu d re p t cu v â n t, căci
C astelul P eleş este sim b o lu l şi le ag ăn u l d in a s tie i ro m ân e.
P o p o ru l în tre g se b u c u ră astăzi de m ă re ţu l C astel, pe ca re
C arol I l-a rid ic a t la p o alele B ucegilor, c r e în d - to to d a tă s p le n ­
d id a sta ţiu n e de v a ră dela S in aia , c a re altfel a r fi răm a s p ie rd u tă
şi n ec u n o sc u tă, în ro m a n tic a p oezie a m u n ţilo r, ce-o în c o n jf ă.
D ar, pe cât de sp le n d id în c o ro n a te au fost stră d u in ţe le în te ­
m e ie rii C astelului, p e a tâ t de m o d e ste au fost în c e p u tu rile şe d e rii
p e re c h ii p r in c ia r e la S in aia în v e d e re a acestei în tr e p rin d e ri.
T ra iu l în c h iliile Sf. M ă n ăstiri d in S in a ia e ra fo a rte re d u s :
o d ăile n ic i n u c o m u n ica u în tr e ele, şi p rin tin d a cea d e s c h is ă se
tre c e a d in u n a in tr ’alta. Z id u rile sp o ite cu v a r, cu c o rid o a re în tu ­
n eco ase, m obilele de b ra d c o n tra sta u grozav cu P a la tu l d in B ucu­
re şti sau d in C o tro cen i. Y ieaţa desifăşurată în c h iliile m ănăs'. reşti
e ră în s ă m u lt m ai veselă, m a i ales în p rim ii an i, c â n d fe ric ii i p ă ­
r in ţi s’au b u c u ra t de a avea p e lâ n g ă ei p e iu b ita L o r fiic ă Maria.
E x c u rs ii în B ucegii în c ă n e c u n o sc u ţi se făceau ziln ic şi tâ ­
n ă ra D o m n iţă în c h ip u ise în tr ’r.c~-,t scop şi u n costu m speci.
c a re
s’a p o p u la riz a t ap o i în Cu’ up? © rin m ijlo c ire a in v ita ţilo r si a d i ­
L
p lo m a ţilo r s tră in i c a ri 11 În so ţeau . D o m n ito ru l lu c ra cu M n iş tri
săi c a ri pe r â n d meneau crin C a p ita lă p e n tr u rez o lv area af; ■e rilo r
d e S tat. I a r se a ra se p e tre c e a î n t r ’o p lă c u tă in tim ita te , im n isă şi
de în c ă p e rile re d u se de c a re se d isp u n e a . I n tr ’o s c ris o a re a d re s a tă
ta tă lu i său, D o m n ito ru l e x p rim ă m u lţu m ire a sa a s u p ra a c e sto r în ­
tr u n ir i şi p e tre c e ri de s e a ră c a re îi p e rm ite a u să c u n o a sc ă m a i de
a p ro a p e pe r e p re z e n ta n ţii de seaimă ai so c ie tă ţii ro m â n e şti, de ca re,
în m e d iu l o ficial al C ap italei, e ra aşa d e izolat.
T era sele ca stelu lu i P eleş
D in aceste în tr u n ir i de se a ră au răm a s, c a o a m in tire a acestor
v re m u ri p e tre c u te în c h iliile m ă n ă stire şti, î n t r ’u n a d in sălile Mu­
ze u lu i de azi p o rtre te le d esen a te de D o m n iţa cu c re io n u l pe chiar
zid u l v ă ru it. S u n t p o rtre te le .o asp eţilo r p e c a ri P rin c ip e sa , seara la
lu m in a lu m â n ă rilo r, le fix a p e p e re te . D u p ă cum sin g u ră poves­
te şte D o m n iţa , d eo a rece n u lu ase n ic io lecţie de desen, se căsnea
la în c e p u t să co p ieze u m b ra fig u rilo r pe zid. V ăzând însă diiform a re a ce se o b ţin e a astfel, S’a în c u m e ta t a le d esen a cu mâna li­
b e ră . P rim e le p o r tr e te astfel o b ţin u te su n t n u m a i de p ro fil; în cu­
r â n d in s ă D o m n iţa re u şi a d esen a şi fig u ri d in faţă, dându-le întot­
d e a u n a o u im ito a re asem ă n are. Cu p lă c e re reg ăsim astăzi portre­
tele celo r m a i în se m n a ţi b ă rb a ţi, fix ate fă ră n ic i o o rd in e , din fuga
c re io n u lu i, d a r c u m u ltă v erv ă , p e p e re te le cel alb.
V»
"Tlulonul flo r e n tin d in ca ste­
lul P eleş. S e o b servă fr u m u se ­
ţea fă ră p e re c h e a p la fo n u lu i
sc u lp ta t
—
Cele două zid u ri, c u p rin z â n d postu 80 Jl_ p o rtre te , s u n t azi
ferite sub sticlă de o ric e d e te rio ra re , păstrA ndu-se astfel v iito rim e i
aceste plăcute a m in tiri nlc u n u i tre c u t, c a re . d eşi nu p re a d e p ă r ta t,
încetpe să treacă in d o m e n iu l is to rie i p e n tru g e n e ra ţiile de azi.
In curând atm o sfe ra de v oioşie d in c h iliile m ă n ă s tirii fu în I, Beruptă p rin n em ilo asa lo v itu ră a so a rte i c a re , în jo ia m a re a
anului 1874, a a tin s .perechea d o m n ito a re p r in r ă p ir e a iu b ite i L o r
copile.
iPeniru a în lă tu r a g â n d u l p ie rd e rii su fe rite , p e re c h e a D o m n i­
toare se ocupă to t m a i in te n s de c lă d ire a C astelului. P la n u rile p ro ­
fesorului D oderer, 'prea m asiv e p e n tru d e s iş u l de b raz i, la p o a le le
mândrilor Bucegi, u n d e avea să se în a lţe , este în lă tu ra t, p ă s trâ n du-se numai lu c ră rile 'te m e liilo r în c e p u te .
Arhitectul p r o p r iu zis, de aci în co lo , este în s u ş i C aro l I, c a re
ţinând seamă de p r o p u n e r ile ro m a n tic e ale C arm en Syl-vei şi a m in tinduişi de stră m o şe sc u l ca ste l S ig m arin g e n d ela o b â rşia D u n ă rii
la ale cărei g u ri l ’a a r u n c a t acu m so a rta , p re sc h im b ă c o n tin u u d is ­
poziţiile clăd irii, d â n d u -i u n a sp e c t cu to tu l nou.
Se lucra de zo r la te rm in a r e a c lă d ir ii.
„Se găseau, ne sp u n e C arm en Sylva, acolo la lu c ru , Ita lie n i şi
Români p en tru z id ă rie , şi Ţ ig a n i p e n tru c ă r a tu l p ie tre i şi al v a­
rului, Albanezi şi G reci să p a u la c a r ie r e le de p ia tr ă ; G erm a n i şi
Austriaci la le m n ă rie , T u rc i co c ea u c ă ră m id a , F ra n c e z ii d esin au ,
Englezii .măsurau. Pe ş a n tie r în tâ ln e a i o su tă de co stu m e n a ţio n a le
şi se vorbeau p a tru sp re z e c e lim b i. In to ate id io m ele , pe to a te to ­
nurile cântau, se c e rta u , se în ju ra u ; u n am estec p ito re sc şi zgo­
motos, de oam eni, de c a i, de b o i şi de b iv o li.
Regele era în to td e a u n a pe schele, c o n d u c â n d lu c ru l. D in c â n d
In când mă u rca m şi eu, d a r co b o ra m iu te şi a le rg a m p e m alu l
Peleşului, să stau de v o rb ă eu el” .
Tot Carmen S y lv a n e m a i sp u n e , că în tim p u l n o p ţii v en eau
urşi prin îm p re ju ru l c lă d irii. O p ro b ă de s ă lb ă tic iu n e a locu lu i ales
pentru Regala re şe d in ţă .
In toamna an u lu i 1880, ca ste lu l şi d e p e n d in ţe le fu ră te rm in a te .
Se lucrase la ac e a stă m o n u m e n ta lă c lă d ire ÎO ani.
La 25 Sept./7 O cto m b rie 1883, S u v e ra n ii lu a ră re şe d in ţa în
castel.
In acea zi la 9 d im in e a ţa , u n se rv ic iu d iv in a av u t loc la m ă ­
năstirea Sinaia, în p re z e n ţa M itro p o litu lu i P rim a t, a d e m n ita rilo r
Statului şi ai a rm a te i. In faţa c a ste lu lu i u n b a ta lio n de v â n ă to ri, cu
drapel şi muzică, a d a t o n o ru rile . M itro p o litu l P rim a t, u rm a t de to t
soborul de p reo ţi ai M itro p o liei şi ue c ă lu g ă rii m ă n ă s tirii, au o fi­
ciat un te-Deum şi a s f in ţit apele. A poi, G eneralul C reţea n u , şeful
Casei Militare a R egelui C a ro l I, a c e tit u rm ă to ru l d o c u m e n t:
„Eu, Carol 1, D om n ş i R ege
Cu Elisabeta R eg in a
După o silin ţă n eo b o sită de d o i ani, în lu p tă cu un tărâm n e­
statornic, străbătut de isvoare, isb u lit-a m a p u n e la poalele B ucegiului, temelia a ce ste i c lă d ir i, in an u l m â n tu ire i 1875, iar al D o m ­
niei Noastre al IX-lea.
Zidirea s'a o p rit p e tim p u l ră zb o iu lu i p e n tru neatâ rn a rea R o ­
mâniei.
Intrat-am in această casă a n oastră in a n u l m â n tu ire i 1883, iar
al Domniei N oastre al X V II-lea ; datu-i-am n u m e : ,,C A S T E L U L PELEŞULUI".
Acest do cu m ent a fo st setm nat d e c ă tre S u v eran i, d e M itro p o ­
litul Primat şi de to ţi cei afla ţi acolo.
Bardul Vasile A leesa.ndri în c h e a g ă în u rm ă to ru l q u a tre n g ân d u l
Regelui:
Eu_ Carol, ş i al m eu p o p o r,
Z id it-a m , in tr ’u n g â n d ş i dor,
In tim p d e lu p te al m eu regat,
In tim p de p a ce al m e u palat.
V ersu rile p lă c u ră reg elu i, c a r e p u se să fie sc u lp ta te pe o p lacă
d e b ro n z, ce se află fix a tă în stân g a v e stib u lu lu i d e o n o are .
D eab ia te rm in a t, C astelul în c e p u s ă se tra n sfo rm e d u p ă p la n u ­
rile R egelui c h ia r.
C o n sta n tu l c o la b o ra to r al R egelui în m ă rire a şi p re fa c e re a Cas­
te lu lu i şi a c lă d ir ii n u m e ro a se lo r an e x e a fo st a rh ite c tu l C u rţii,
K arl L im an , c a re aju n sese s ă în ţe le a g ă şi să e x e c u te în to c m a i in ­
te n ţiile reg ale. C arol I v iz ita a p ro a p e ziln ic b iro u l a rh ite c tu lu i şi
u rm ă re a lu c ră rile d e le m n ă rie d in a te lie re le d e p e n d e n te de P alat.
M are-i era b u c u ria c â n d c o n s ta ta c ă , p e n es im ţite, lu c ră to rii s tră in i
se în lo c u ia u p r in m e se ria şi ro m â n i, c a r i, in tr a ţi c a sim p li u c e n ic i,
în v ă ţa u aşa d e b in e m eşteşu g u l, în c â t p u te a u în lo c u i cu folos c h ia r
p e m a e ş trii lo r s tr ă in i.
P e c â t de u şo r se p u n e a u p ro b le m e le tra n s f o r m ă r ilo r , p e a tât
d e g reu e ra u d e ex e cu tat, d eo a re c e lu c ră rile n ep n tân d u n se fa c e
v a ra d in c a u z a lo c u irii C astelului, se îm p lin e a u în c o n d iţii d in cele
m a i d e fa v o ra b ile ia rn a , c â n d p ă r ţile su p u se re p a ra ţiu n ilo r tre b u ia u
a d ă p o stite su b a c o p e ră m â n t d e s c â n d u ri. D ar n ic io d ific u lta te nu
p u te a o p ri p a siu n e a S u v e ra n u lu i, n e m ă rtu ris e ş te a rc h ite c tu l E rn e st,
sin g u ru l c o la b o ra to r d in acea v rem e. M arile tra n s fo rm ă ri în c e p u ră
în tr e 1890— 93 c â n d , în lo c u l p e rg o le i, cc re u n e a a rip a n o r d ic ă c u
tru p u l C astelului, se c o n s tru e şte sp le n d id a sală m a u ră , cu fâ n tâ n a
sa în stil larab. A poi u rm e a z ă în tr e 1902— 906 c re a re a n o u ei săli de
m u z ic ă c u a sa g alerie d e m a rm o ră , p r i n c a re se m ă re şte c o n s id e ­
r a b il p la n u l C astelu lu i s p r e R ă s ă rit; î n p a r te r se în fiin ţe a z ă sala de
anine şi se tra n s fo rm ă c o rid o ru l d in p a r te r şi e taj; se m ă re şte a te ­
lie ru l d in s p r e N o rd al R eg in ei, în m u lţin d u ^ se to to d a tă c a m e re le
d in m a n s a rd ă . T o ate aceste m o d ific ă ri in te rio a re im p lic ă sc h im ­
b a re a fa ţa d e lo r. P rin c ip a la tra n s fo rm a re a a s p e c tu lu i g e n e ra l al
C a ste lu lu i se o b ţin e p r in sc h im b a re a ra d ic a lă a tu rn u lu i, c e se
în a lţă cu m u lt fa ţă d e cel v ec h iu . A stfel m ă rit C astelul a re nev o ie
d e o b az ă m a i la rg ă , ce se o b ţin e p r i n c re a re a u n o r s e rii d e te ra se '
ce se c â ştig ă a s u p ra p ă d u r ii, m a i ales în s p r e N o rd şi R ă să rit. In
ră s tim p u l d ela 1907— 10 se in sta le a z ă în c ă p e rile p e n tr u o asp eţi, zise
a p a rta m e n tu l im p e ria l, şi m o b ilate î n t r ’u n fo a rte b o g at stil b aro c al
M ăriei T h e re sia . A lătu ri se m o n tează o s u fra g e rie in tim ă . L u c r ă r i
m o n u m e n ta le se în tr e p r in d în sa la c o lo a n e lo r d e m a rm u ră . O miare
sc h im b a re se p ro d u c e în in te r io ru l C astelu lu i su p rim â n d u-se p rin c ip a la > c u rte in te rio a ră , ce se în lo c u i p r i n t r ’un h a li a c o p e rit cu un
p la fo n m o b il d e s tic lă . M â n d ru d e in o v a ţia sa, S u v eran u l atră g ea ate n ţia in v ita ţilo r, ce se re tră g e a u aci d u p ă m asă, şi a p ă sâ n d p e un
b u to n e le c tric E l p u n e a în m iş c a re co lo salu l p la fo n , a c ă ru i p e r ­
fe c tă m a n e v ra re este î n t r ’a d e v ă r u im ito a re . B ogatele sc u lp tu ri în
lem n , ce îm p re u n ă c u re lie fu rile în a la b a s tru o rn e a z ă ac ea stă m ă­
re a ţă în c ă p e re , în a ltă d e d o u ă c a tu ri, su n t im ita te d u p ă sala p r i­
m ă rie i d in B rem a.
Ţ o aţe aceste m in u n a te în c ă p e ri, ră m a se n e u tiliz a te d u p ă d is­
p a r iţia fă u rito ru lu i lo r, r e c a p ă tă sp le n d o a re a lo r de o d in io a ră p r in
s e rb ă rile o rg a n iz a te d e Regele C arol II, a tâ t p e n tru c o m e m o ra re a
M arelui Său P re d e c e s o r c â t şi p e n tru à a firm a e x iste n ţa de o ju ­
m ă ta te de v eac a le a g ă n u lu i d in a s tie i ro m ân e.
I n t r ’a c e s t în a lt g â n d în tre g p o p o ru l ro m â n e sc ia p a r te la s e r ­
b ă rile c e se v o r d e sfă şu ra în p re z e n ţa tu tu ro r m e m b rilo r d in a stie i,
v en iţi d in d ife rite ţă ri ale E u ro p e i.
C a b in etu l de lu cru al R eg e lu i Carol I d in ca stelu l P eleş a răm as
n e s c h im b a t dela m o a rtea S u v e ra n u lu i
*A
UMINICĂ se v o r s ă rb ă to ri c in c iz e c i de an i de
c â n d s ’a r id ic a t pe P ia tr a arsă , P eleşul.
C astelu l z id it în stilu l re n a ş te re i g erm a n e e c u ­
n o sc u t de to ţi sub acest n u m e : P eleşul.
Când» v o rb im de Peleş, ne a p a r în faţă c h ip u rile lui
V odă C arol I, al C arm en S ylv ei; ia r c e lo r m ai tin e ri,
a p a r c a î n t r ’un ta b lo u de G rigorescu, — un c io b ă n a ş,
fru m o s, c u c a v a lu l în g u ră ; o ţă ră n c u ţă cu fu su l în
m â n ă, —• în p o ia n a v erd e ...
«
C h ip u l c io b ă n a şu lu i cu ca v alu l l-am văzut ¡popularizat
p r in fo to g ra fii, acum (douăzeci de a n i: era ac tu a lu l Rege
fo to g ra fia t în c h ia r p 6 ia n a d in faţa P eleşu lu i, ia r ţă ­
ră n c u ţa c u fu s, — d o m n iţa E lisa b eta.
L eagănul în tre g e i ifam ilii regale, P eleşu l e p lin de am in tir i p e n tru S u v e ra n ; acolo şi-a p e tre c u t d o a r c o p i­
lă ria , acolo a p us în tâ ia o a r ă u n ifo rm a m ilita ră , acolo
a în v ă ţa t să b u c h ise a sc ă — şi to t acolo a cu n o scu t, c a
n ic ă e ri în altă p a rte , — su fletu l u n c h iu lu i Său.
L a S in aia , în p re a jm a P ele şu lu i n e în g ră d it de p r o ­
tocol, C a ro l al II-lea a cu n o scu t de c o p il fru m u seţe a
g ra iu lu i ş i a p a jişte i ro m â n e şti.
D ragostea de Pfeleş, S u v eran u l o « re m o şte n ită . Re­
gele F erd iraan d p re ţu ia , d in to a tă bog ata c o le c ţie de ta ­
b lo u ri ce avea, o p ic tu r ă re p re z e n tâ n d
p o ia n a d in
d re a p ta castelului... P rin c ip e s a M arth a R ibascu, sipune
în p o rtre tu l lu i F e rd in a n d I:
—
„ P u te a sta o re ¡întregi ca să p riv e a sc ă p o ia n a , cu
to ate a s c u n z işu rile şi fru m u se ţile ei.
iCarol al II-lea n ’a lo c u it in P eleş d e c â t acum , c a T eg e;
co p il a s ta t la P e liş o r, d a r m a i ales la Casa de v â n ă ­
to a re — cum i se sp u n e a F o işo ru lu i. V enia în s ă în v iz ită în fie­
c a re zi la Pelelş, u n d e sub p r iv ir e a b lâ n d ă a u n c h iu lu i se J u c a în
bo g ata s a lă a a rm e lo r, o r i a sc u lta c u m in te , în sala de m u zică, c o n ­
c e rtele o rg an iz ate ide C arm en Sylva.
E ra în fiece d im in e a ţă în c a b in e tu l d e lu c ru al lu i V odă C arol I,
— c a b in e t râm aseşi astăzi aşa cu m a fast c â n d a m u rit m a re le reg e :
cu p u p itr u l lâ n g ă b iu ro u , cu h â r tiile m e tic u lo s aşezate în o rd in e ,
şi c re io n u l c u v â rf lung, p r e g ă tit p e n tru în se m n ă ri. A colo, lân g ă
p u p itr u l is to ric —• fiin d c ă C arol I n u lu c ra n ic io d a tă la b iu ro u ,
c â n d avea c h e s tiu n i im p o rta n te de stu d ia t — , C aro l II îşi sa lu ta
u n c h iu l şi d is p ă re a ap o i p e te ra se le p lin e de so a re şi d e ¡flori...
P e p u p itr u l reg elu i C arol I a ră m a s şi acum d e s c h is , u ltim u l r a ­
p o rt ce i s’a a d re sa t, în 1914, p r iv ito r la aşez area tru p e lo r d e g ra ­
niţă...
jfc
P eleşu l d e v e n it acum c o m o a ră isto ric ă ş i m uzeu p re ţio s, s’ia n ă s­
c u t în sbucium .. P u ţin i s u n t ac ei c a r i cu n o sc îm p re ju ră rile , d a r
■mai ales g re u tă ţile lu i V odă C aro l I, p e n tru a-şi a s ig u ra o r e ş e ­
d in ţă de v ară , d em n ă d e el.
D o m n ito ru lu i îi iplăceau e x c u rsiu n ile . I n tr ’o v rem e c â n d a lp i­
n ism u l şi tu rism u l n ic i n u se n ă sc u se ră , C arol I c u tre e ra ţa ra ,
m u n ţii. I n tr ’o astfel de îm p re ju ra re în A ugust 1866 a aju n s la m ă­
n ă s tire a S in aia . E ra acolo,
a c ce n tu ă m fa p tu l, — s in g u ră m â-
D
V ederea stâ n e i regale, clădită
d u p ă în ă lţa rea ca stelu lu i Peleş
R eg ele F e rd in a n d la Sinaia
n ă s tire a , şi D o m n ito ru l plănuise
în a in te să-şi ¡aleagă reşedinţa de
v ară la B istriţa , în Vâlcea, care-1 atră g e a p r in arhaism ul reg iu n e i. P o p o sit sp re seară ia mă­
n ă s tire a S in a ie i, D om nitorul se
în d ră g o sti de îm p re ju rim i. Ră­
ni ise c e a s u ri în tre g i, ca să adn ire p riv e liş te a şi să respire ae­
ru l...
R e v in e şi în an u l următor, atra s de aceleaşi frum useţi. Iar in
1870 a d u c e şi p e P rin cip esa Elisa'beta, carii se îndrăgosteşte de
p ă d u r e a ce în c o n jo a ră mănăsti­
rea. T â n ă ra p e re c h e locueşte, lip­
s iţi de c o n fo rt, în ch iliile primi­
tiv e ale m â n ă s tire i; în tr ’una din
p lim b ă ri p r in p ă d u re , ’ hotărăsc
să-şi c o n s tru ia s c ă o casă de ţară
c o n fo rta b ilă . D a r locul ales apar­
ţin e E fo rie i S p ita le lo r Civile, cari
au un legat d r a s tic : n u p o t sc h im b a d e s tin a ţia locului.
P e re c h e a p r in c ia r ă alege alt loc — u n d e e ca ste lu l acuin — pro­
p r ie tă ţile Se. G reţulescu, cu c a r e face un sc h im b , d ân d u -i alt teren
p e valea P ra h o v e i.
In A ugust 1872 e c h e m a t la m ă n ă s tire a S in aia , arh itectu l vienez
D oderer, o c e le b rita te a tjm p u lu i, c a re c o n s tru ise la I ăile Herculan e, u n d e c o n s tru c ţiile fu sese ră rid ic a te p e un so l identic ca ia
S in aia.
In a n ii aceia, tâ n ă r a p e r e c h e p r in c ia r ă ren o v e ază ch iliile mânăstire i, s p re a av ea la ¡îndem ână o lo c u in ţă ca lum ea.
N otăm c ă n u ex ista în c ă d ru m de fe r ş i d o m n ito rii călătorian
cu p o şta lio n u l.
C o n stru c ţia în c e p e la 1873. P a tru su te de lu c ră to ri, de paisprezece
n a ţio n a lită ţi d if e r ite : n em ţi (d u lg h e ri), tu rc i (c ă ră m id a ri), italieni
(s c u lp to ri) ro m â n i (te ra s a m e n te ) etc., etc. lu c re a z ă p e şantier.
Se sa p ă te m eliile , — se lu c re az ă la şosea, d a r lu c ră rile înaintează
aneyoe. T e re n u l ales e p lin de isv o a re , — lu c ră rile se sunpă şi
'b an ii se iro se sc în v ân t... La u n m o m e n t d at, un d eal în treg pleacă
la vale, c u to t m a te ria lu l ad u n a t...
A bia în 1875 se p o ate p u n e p ia tr a fu n d a m e n ta lă a castelului,
d u p ă c e P rin ţu l avusese de lu p ta t cu g r e u tă ţi ins-'rmontaibUe.
D o m n ito ru l sp u n e a tu n c i la fe stiv ita te :
„Să se r id ic e a cest ca stel ş i să fie cu b in e t rm in a t pen iru n
d e v e n i leagănul dinastiei
M ele, ale dinastiei naţio­
n a le”.
P rin ţu l G hica, primul efo r, d ă ap o i citire actului
d e fu n d a ţie , care are ur­
m ă to ru l te x t:
CAROL I,
P rin grafia lui Dumne­
zeu ş i vo in ţa naţionali:.
D o m n al Românilor, La
iv ii de fa lă şi viitori sănă­
tate;
A stă zi D um inică, la 10
A ugust, 1875, N oi Carol de
H o h e n zo lle rn Domn al Ro­
m â n ilo r, in al treizeci şi
şaselea an al naşlerei
N o a stre d in p reu n ă cu EliP u b lică m in aceaxtă p a g in ă câteva Iolo­
g ra fii isto rice : S u s: R egele Ferdinands!
P rin c ip esu E lixabeta; s tâ n g a : Regina FAisobeta (C a rm en S y lv a j cu P rincipesa lleami
in braţe, in tr ’o tră su rică m ică, cu care re­
gin a poetă o b ic in u ia să se preum ble. In pi­
cioare, lângă trăsură, P rin c ip esa Mnrimu
<actuala regină a Jugo.tlaviei)
abelu Doamna, sc u m p a noastră
solie, şi cu ajutorut C elui a TotPuternic, rim pus tem elia C aste­
lului Peleş pe m oşia n oastră
Piţtra-Arsă, in vecin ă ta tea s fin ­
tei mănăstiri Sinaia, zid ită la annl H95, de către S p ă ta ru l Miki Cantacuzino.
Heyeie Carul I a dm iră
mtchiM ura u n u i soldat
Clădirea acestui castel s'a inceput in anul al zecilea al D om ­
niei Xoaslre, fiin d p re şe d in te al
Consiliului de M iniştri, D. Lascir Calurgi, preşedinte al S en a Inlui I.PS. M itropolitul P rim a t
Calinic iliclescu ş i p re şe d in te
ni Adunării D eputaţilor P r in c i­
pele Dumitru Ghika; iar S ta riţ
ni SI. Mănăstiri Sinaia S. S. A r­
himandritul Onofrei. In acelaş
ai s’a început şi
c o n stru c ţia
drumului de fier, care va lega
oraşul Ploeşti cu Braşovul, p rin
mita Prahovei.
Drept care am su b sc ris acmla, spre a noastră p o m e n ir e
in veacurile viitoare.
Mareşalul Curţei, T h. V ăcăreseu, citeşte u rm ăto ru l a c t de
construcţie care fu sig ila t şi p u s
intr’un tub de plum b şi z id it în
temelii:
Joi Carol de H o h en zo llern ,
Domn al Românilor, ş i E lisabeta
dt Wied, Doamna R o m â n ilo r,
omporuncii ridicarea ca stelu lu i
Peliş, pentru ca să ne fie pe
timp de‘ vară reşed in ţă sănă­
toasă şi binecuvântată. P en tru
msla am însărcinat p e a rhiItelul Wilhelm D oderer, p r o fe ­
sat de arhitectură la şcoala p o ­
litehnică din Viena, să lucreze
planurile castelului ş i d e p e n d in ­
ţelor, conducând co n stru cţia . Ca
diriguitor al lucrării, am d e se m ­
nat pe arhitectul lo a n S c h u ltz
din Lemberg, căruia i-am
în ­
credinţat in de-aproape supraKjhtrea lucrărilor te h n ice . A m
ui numit, in afară de aceştia
fi un comitet de c o n stru cţie,
campus din: sculptorul C ureţi
llarlin Stohr şi d in se cre ta rii
si¡firi particulari George Coulin
şi Ludovic Basset, ca ri să su ­
pravegheze chettuelile.
Dependinţele castelului p ro ­
iectate lot-odată c o p rin d : eco­
nomului, pavilionul de vânătoa­
resau casa pădurii, grajdurile,
ţâţânile cu ţevăria de apă şi
parcul Pentru ca să asigurăm
edificiului o mare durată ş i ca
¡ii păstreze ani în d e lu n g a ţi amtirea numelui N ostru, s ’au
întrebuinţat pentru clădire, cele
mi bune procedee de c o n s tru c ­
ţie: jondaţianile sale au fo s t fi­
şe:ute pe adânci te m e lii de b e­
ton şi aparate de p u te rn ic e zilirii contra îm pingerii m u n teai. Pe căi u fost cu p u tin ţă , mairialele de construcţie r.a fo st
iiate numai dupe d o m e n iile
’mire: zidăria a fo st fă c u tă
inpiatra de Prahova, zid u ită cu
ar; piatra cioplită a fo st scoasă
irle din carierile Piatra-A rsă,
p a rte d in ca rierile Lunca-M tire
viz de 700 anii lei. B a n ii se ch e l­
de lângă m ă n ă stirea B reb u ; p ia ­
tu is e ră , d a r c a ste lu l to t nu era
tra ve rd e a fo st adusă dela Slăg ata. A rh ite c tu l D o d e re r a firm ă
n ic ; le m n ă ria p e n tru b in a
a
c ă ch e ltu e lile c o n s tru c ţie i c a s te ­
fo s t tăiată d in p ă d u rile N o a stre,
lu lu i v o r c o sta tr e i m ilio an e ...
că ră m izile au fo s t lucrate ş i arse
In tre D o m n ito r ş i a r h ite c t se
c h ia r p e şa n tier, Ţara n e p ro d u ­
ivesc n e în ţe le g e ri. P rin c ip e le n u
c â n d fie r, l-ani adus d in strein ă p u te a p lă ti a c e a stă sum ă. E ra
tale. D upă d o rin ţa N o a stră s’au
în g rijo ra t, — şi n u ştia de u n d e
în tr e b u in ţa t n u m a i R o m â n i ca
v a p u te a a c h ita restu l. R e n u n ţă
zid a r i ş i d u lg h e ri, da r s u n t a ci
la se rv ic iile lu i D o d erer, în c re ­
ş i m u lţi m eşteşu g a ri d in afară.
d in ţe a z ă a ju to ru lu i a c e s tu ia , a r ­
Sala riile p lă tite su n t u rm ă to a ­
h ite c tu l Sohulz m isiu n e a
de-a
rele: z id a r ii ş i d u lg h e rii, d u p ă
reduice p la n u rile , de-a îm p u ţin a
m e rit, dela 5 la 7 lei p e z i; sa­
ch eltu elile...
la h o rii 3 lei; c io p lito r ii în piăL a 1876 lu c ră rile se în tre ru p ..
iră s u n i r e tr ib u iţi d u p ă n a tu ra
R ă sb o iu l! Aibia în 1878, ele s u n t
şi ca n tita tea m u n c ii lo r; lu cru l
re lu a te .
u n u i m e tru cub de p ia tră m oale
L u c ră rile făc u te în a in te s ’au
re v in e la aproape două su te lei.
c o n s e rv a t d e s tu l d e b in e . IsvoaK ilo g ra m u l de fo n tă costă adus
rele de su b te m elie fu se se ră caipp e şa n tie r p a tru z e c i b a n i ş i de
ta te î n t r ’u n ca n al. In a m in tire a
fie r fo rgeat şasezeci. M etru cub • a c e s to r isv o a re , D o m n ito ru l Ca­
de p ia tră se p lă te şte şase le i ş i
ro l a p u s c a u n u l d in tr e isv o a re
c in c iz e c i bani. V arul re v in e la
s ă fie c o n d u s î n t r ’o m ic ă fâ n tâ ­
d o u ă zeci ş i şase le i c h in ta lu l
n ă, c e av ea să se in stale ze în su ­
m e tr ic ; n is ip u l d in P ra h o va la
fra g e rie . Şi astăzi în c ă , în m ij
c in c i le i m e tr u l cub. M ia de că­
lo cu l im e n se i m ese d in s u fra ­
ră m izi re v in e la tre ize c i ş i c in c i
g erie , se a flă m ic u l avuz, c a re
până la p a tru z e c i lei; lu cră rile
im ip ro şcă a p a d in isvor...
de te ra sa m en t costă u n leu şi
L a 1881, d u p ă p ro c la m a re a r e ­
zece b a n i m e tr u l c u r e n t”.
g atu lu i, p e re c h e a re g a lă v in e d in
A m co n se m n a t aci aceste da­
n o u la S in aia . L u c ră rile s u n t r e ­
te, ca să lăsăm u rm a şilo r n o ştri
în c e p u te cu m a i m u ltă en erg ie.
o m ă rtu risire de c o n d iţiile ac­
D evizul e m u lt în tre c u t. C h iar
tuale de lucru , în sc u m p a Ţară,
c ifr a lu i D o d erer, e d u b lată...
ale că rei d e s tin e N e-au fo st în ­
C h eltu elile în s ă au fo st eşalo ­
c re d in ţa te de A T ot-P u lern icn l,
n a te . V odă C aro l a fe ctă d in lis ta
p e care n u în c etă m de a-L in ­
Sa c iv ilă câte 500 m ii lei an u al.
voca, p e n tru ca El s ’o aibă n e în ­
In
O cto m b rie 1883 lu c ră ­
ceta t în S fâ n ta S a p a ză ”.
rile fu ră te rm in a te . C o staseră
6.500.000 le i a u r.
In acelaş tu b s’au p u s şi câ­
In a u g u ra re a av u loc la 7 Oc­
teva m o n e d e de a u r, azi ex tre m
to m b rie c a o so le m n itate im p u ­
d e ra re , c a re av eau efigia D o m ­
n ă to a re .
n u lu i şi pe c a re T u rc ii (eram
S um a c h e ltu ită p â n ă la 1883
în c ă v a sa li!) n u le aiprobatseră,
n u m ai r e p re z in tă re a lita te a .
p e n tru a c irc u la în ţa ră .
F iin d c ă d u p ă aceea, an de an,
In tre tim p , tâ n ă r a p e re c h e
ca ste lu l a fo st re fă c u t, în fru m u ­
d o m n ito a re su fe ră o lo v itu ră
se ţat, — i s’au a d ă u g a t moibile,
g re a : m o a re d o m n iţa. In d elir,
o b ie cte de a rtă , ta b lo u ri de o
m ic a p r in c ip e s ă sp u n e a :
v alo are n e p re ţu ită .
— ,,Vreau la Peleş, vreau să
L ouis B asset s e c re ta ru l p a r ti­
beau apă de la P eleş”...
c u la r al R egelui C aro l I s p u n e a
C uvintele ac estea au av u t d a ­
c ă p â n ă în m o m e n tu l m o rţe i su­
ru l să p ro v o a c e u n leg ăm ân t
v e ra n u lu i, c a s e ta sa p a r tic u la ră
d u io s al tin e r e i p e re c h i, cu P e ­
c h e ltu ise 16 m ilio a n e aur, — în
leşul.
ca re n u su n t c u p rin s e n ic i ta ­
D ar, s’au iv it d in n o u g re u tă ţi
b lo u rile , n ic i faim o asa co lecţie
şi C arm en S ylva a rd e de d o rin ­
de a rm e .
ţa de a v edea te rm in a t m a i re ­
C in cizeci de a n i! O v ia ţă de
p e d e C astelul. Se făcuse u n d e­
om !
Câte n ’a tr ă i t P eleşul! Bornăn ia a d e v e n it in d e p e n d e n tă , stă p â n ii lu i au d e v e n it B egi; s ’a
c lă d it aipoi P e lişo ru l, p e n tru
p rin ciip ii m o ş te n ito ri; B o m ân ia
a d e v e n it B o m ân ia M are;
ia r
P eleşu l e astăzi c o m o a ră ş i m u ­
zeu isto ric . Regele C aro l al
Cum se p r e ze n ta m a jo rd o m u l V i­
n e r i seara, în a in te de a se mo-,
d e rn iza , lă in d u -si b arba
Il-lea iu b e şte F o işo ru l, în c a re
a c o p ilă rit şi a c r e s c u t; zilele ace ste a se m u tă d in n o u acolo,
d u p ă c e a fost n e v o it s ă s te a d o u ă
v eri la Peleş, d in c a u z a cu n o s­
c u tu lu i in c e n d iu ...
P ele şu l ră m â n e p e n tru m a rile
fe stiv ită ţi, p e n tru p u b lic , __
p e n tru p ro to co l... B ăm ân e aşa
cu m a fost. Cu o s in g u ră sc h im ­
b a re d a to r ită ritm u lu i vreunei :
m o jo rd a m u l de la in tr a re , c a r e
purta_ b a rb ă p rin tr a d iţia in a u ­
g u ra tă de C arol I, a fo st ra s...
De S âm b ătă, m a jo rd o m u l n u ifhai
p o a r tă b arb a...
M. D.
A p ă r ă -fi
C o p a lu l!
N u lăsa sa fie atins de muţte, de insecte, căci ele
poartă mii de baccili, mii de
pericole! U n singur baccil e
suficient pentru a-|i înbolnăvi
FiYsTOX
copilul, ¡a
care distruge pe loc orice
insectă fără a fi vătămător
pentru om.
f-T O J
A
.
Î
m
A
ju u
K im m
m LEG»
EGENDA sp u n e c ă Regele C a ro l I şi R eg in a E lisa b eta,
au ales v alea P e le şu lu i p e n tr u a rid ic a m in u n a tu l
ca ste l, f iin d c ă u n ic a lo r p r in c ip e s ă d e fu n c tă , c h i­
n u ită d e boaflă, a r f i sp u s, in ag o n ie:
— V reau să m ă -duc la S in a ia , c a s ă b e a u a p ă d in P eleş!„.
S e p a re în s ă că p o e ta C a rm en Sylva, fe rm e c a tă d e peisagele c a rp a tin e , a ales a c e s t lo c , penU 'u a f i le a g ă n u l
D in a s tie i” .
R egele C arol in v ita la C astel o a m e n i p o litic i, c a ri fă ­
ceau e x c u rsii, în re d in g o te ş i jo b e n e, îm p re u n ă cu Suve­
ra n u l...
C a rm e n . S ylva p o e ta de o d in io a ră , c a re v isase fra g e d ă
în fră g ez im e a b ră d e tu lu i d ela S in aia , dev en i o d o am n ă
L
C astelul Pete?, văzut depe temi
d in dreapta
M ănăstirea S in a ia , cu p rid v o ru l
ch iliilo r lo c u ite de Carol l
v râstn ică , cu o c h e la ri, ţin â n d în b ra ţe
pe m ic a sa n ep o ţică , p rin c ip e s a
IJeana...
în c o n ju r a tă de celelalte p rin c ip e s e
ji de doam n ele d e o n o are , R e g in a E li­
sab eta a s ista astfel la e x e rc iţiile m ili­
tare, d ep e p la to u l v â n ă to rilo r, c o n d u s e
de .sublocotenentul C arol d e H ohenzolern, c a re , avea să a ju n g ă Regele
C arol al II-lea ai R o m ân iei. P rin ţu l
p u rta p e a tu n c i v ech ea u n ifo rm ă de
v â n ă to ri, cu p e n e de cocoş...
CÂND O RN ICU L S’A O PR IT...
L a ca ste lu l P eleş, în sala m aurii,
fâ n tâ n a m o n u m e n ta lă a ru n c ă a p a p r in
şase g u ri. A ci, în tr e p la n te ex o tice , a
sta t R egele C arol p e ca ta fa lc, c a u n
se n io r d in G ren ad a, în tr e zece tro fe e
de arm e, e u p ră se le de a u r şi sid e fu ri.
Cu to a tă soba de te ra c o tă v erd e , m a i
b in e zis cu to t c a lo rife ru l, că ci soba
e un sim p lu o rn a m e n t, sala de c o n s iliu
em ană ră c e a la lu x u lu i su p rem , ia r în
sala de m u zică — o caţpelă e u stra n e
şi v ib r a ţii de c a te d ra lă , — claveci­
n u l p ic ta t d in 1621, marele pian
B liith n e r, h a r p a de au r a Carmen
Sylvei şi’ o rg a elec trică , par sarco­
fage cu m is te re .
I n v astu l c a ste l, ca re a început a
¡poseda o tr a d iţie a lui, pluteşte
u m b ra s e n io ra lă a Regelui Caro! 1
ş i a m in tir e a b la jin ă a Regelui Ferd in a n d .
P e n d u le le b a t la infinit, în col­
ţu r i o b sc u re de ta in ă, măsura lor
de Yt. N u m ai ceaso rn icu l din ca­
m e ra d e lu c ru a Regelui Carol I s’a
o p r it în c lip a m o rţii sale...
In d e fin itiv , i n toate castelele
su n t p o sib ile v iz iu n i ca la Elsen eu r...
V eni ap o i d o m n ia Regelui Fer
d in a n d , — Regele cel mai glorios
şi m a i n e fe ric it. P e aleele dinspre
S tân a R egală, excursioniştii întâin ia u ad es pe zvelta Regină iMairia...
Răsiboiul a tre c u t ca un uragan
p e ste p oezia m o n d e n ă a Sinaiei (ie
o d in io a ră . L ângă cazino, se ridică
c im itiru l ero ilo r...
CORTUL REG ELUI FERDINAND
A gonia d u rero asă a regelui Ferdin an d ...
Vom p ă tru n d e în Pelişor, sub ac e l a ş a c o p e r i ş , sm ălţu it în verde,
sub c a r e z a c e g reu Regele Ferdin a n j . Ur*căm ipe aleia albă din spa­
tele C orpului de gardă, însoţiţi de j
tftjerul de serviciu —- c a re şi-a scos d in b u z u n a r m â ­
nuşile albe — p r in d re p tu l c o rtu lu i reg a l. U n c o rt o fi­
ţeresc, foarte spaţiocs, d r e p tu n g h iu la r , cu d u b lu a c o p e riş
ţuguiat ca de pag odă ch in ez ă, ră u c o n d u c ă to r de căl­
dură. E aşezat pe o p a jişte , în tr e P e liş o r şi c o rp u l d e
lă, spre casrt de a rh ite c tu ră . în a in tă m p e aleele c ă l­
cate de paşii o bosiţi ai S u v e ra n u lu i 'bolnav.
Partea din farfă a c o rtu lu i este d e s c h is ă ; în fi«v u. se
vede o dormeuză so m p tu o asă , s p r e stâ n g a h iro u l, fotolii
ia roz şi aur, vase cu flo ri, flo ri n e sp u s de m ulte, su­
perbe ordudee, c ris a n tc m e d e s p le tite , roze ¡fragede,
plante exotice cu fru n z ele c a p enele... L ângă R ege, d oriniau solemni pe c o v o r, c â in ii să i f a v o riţi. P e b iu ro u l
de acajou, Suveranul aşeza, în şa p te aibuime scum pe, o
vastă şi multicoloră co lec ţie de tim b re p o şta le d ep e în ­
tregul glob.
Era pentru el o d is tra g e re d ela m a rile suferiniţe m o ­
rale şi fizice, care l-au co v â rşit...
AGONIE REGALĂ
Ploaia care nu în c e ta se la S in a ia de m u lte c e a s u ri, in ­
sinua fatidic şi p e r s is te n t o p re s im ţire d e m a re în t r i s ­
tare.
Lămpile electrice d ep e stră z i au s ta t a p rin s e to a tă
noaptea, dar din cau za e x c esu lu i de c u re n t c h e ltu it, se
C astelul 1‘eleş, care să rb ă to reşte 50 a n i d e e x iste n ţă a vă zu t p a tru
stiivgeau aproape d e to t, d in c â n d în c â n d , ră m â n â n d
g e n e r a ţii de regi. In a cest ca stel şi-au d a t sfâ rşitu l R eg ele Carol I
doar becurile vag în ro şite , ca o su m ă de o c h i p lâ n ş i ai
ş i R eg ele F e rd in a n d l. A ci şi-a p e tr e c u t co p ilă ria R egele n o stru
pădurii.
de a zi ş i creşte V o evo d u l M ihai, regele n o stru d e m â in e. C astelul
La fel, se în ch ideau în ca stel, a p ro a p e de to t, o c h ii
Peleş îşi îm p le te ş te e x iste n ta cu isto ria n e a m u lu i ro m â n esc. In
obosiţi şi roşii ai ce lo r d in ju ru l R egelui F e r d in a n d .
fo to g ra fia noastră R egele F e rd in a n d pe catafalc
Sus, la casteluî P eleş, la p o a r ta de fie r .negru, p r in
care Regele F erd in an d c o b o ra o d in io a ră p e lâ n g ă sta tu i,
M em b rii C u rţii şi o fiţe rii d in
pe aleele rozate, d epe te ra se le c u b a lu s tra d e albe şi b az in e cu a p ă
siu n e, îi d ă tâ rc o a le , g ata la p r i­
g a rn iz o a n ă se afla u în a c est hol,
albastră, in scokole vaste, — c e i d o i lei d e p ia tr ă vegh ează c e n u ş ii,
m u l g est a l se m a fo ru lu i, s& pleci
trişti...
cu o rn a m e n te b ogate, a s u p ra c ă ­
c u d. V aid a sp re R u c u re şti, sau
r o r a ca d e o lu m in ă c o lo ra tă ,
E târziu. Dar clo p o tu l o rn ic u lu i d in v â rfu l c a ste lu lu i n u b ate,
sp re Cluj. E faim o su l, isto ric u l
p r in ta v a n u l d e v itra lii. S o arele
fiindcă a fost în d e sat ou v ată. La c o rp u l de g a rd ă , b lo c g ra n ito id
„vagon d ela S in a ia ” , în c a r e în
d e a fa ră , face ca lu m in a să fie
cu porţi grele de s te ja r ş i tu r n u r i a sc u ţite , o fiţe ru l de se rv ic iu aş­
tim p u l
a tr e i c riz e
p o litic e ,
p u te r n ic ă şi a u r ită ; ea sco ate în
teaptă. Garda nu d o arm e. G arajele su n t lu m in a te c a z iu a ; m a şin e le
p â n ă acu m , p re ş e d in te le C o n si­
r e lie f s c u lp tu rile le m n u lu i
de
sunt gata, cu şoferii la volan, c u .fa ru rile a p rin se .
liu lu i şi-a fu m at p ip a de m uzeu..
n u c , ce a c o p e ră p e re ţii ş i an iUmbre nelămurite se s tre c o ră p e alei.
unează
fig u rile
goiblinurilor
- Doarme?
SANDU VORNEA
g rele.
- Am auait că d o rm ite az ă...
M in iştrii au fo st in tro d u ş i
Herrlulius, c a m e rie ru l c u b a rb ă b lo n d ă , cu o c h ii a lb a ş tri, p lâ n se
tatr'un colţ.
p r in c o rid o a re d e m a rm u ră —
a d e v ă ra te g a le rii de a r tă — în
\ —Nu s’a chinuit...
sa lo n u l m a u r. M om entul c â n d
Aşa dair, Regele F e r d in a n d s’a stin s.
R egele a c o b o rît în h o l c u exAgenţi fantomatici de sig u ra n ţă , ale a rg ă p r in p lo aie. O m o to c i­
re g in a E lisa b e ta , a fo st so le m n ;
cleta pocneşte şi d isp a re să g e a tă în vale. Som ptua-sele m a şin i su n t
S u v eran u l a p r im it fe lic ită rile
luate cu asalt. Zgom ot de d e c la n şa re a p o r n ir ilo r au to m ate. M otoare
C u rţii, p r in m a re şa lu l P a la tu lu i.
vibrează.
D in sala m a u ră , u n d e se află
AutomoDilele vijelioase îm p u n g b ezn a cu lu m in ile d re p te ale fa ­
o m o n u m e n ta lă fâ n tâ n ă de m a r ­
rurilor, — insecte en o rm e « b u râ n d cu e litre de a rg in t. S in ta x a c i r ­
...PA D U R E A [
m u ră a lb ă cu în c ru s ta ţii c o lo ­
culaţiei, afişată p e s tâ lp ii d e la r ă s p â n tii, — „la p a s” — e ab o lită .
î
n t u n e c a t a
ra
te
,
p
e
su
b
tro
fe
e
m
ed
iev
ale,
Iu urmă, la castel, fe b rile a p e lu ri telefo n ice...
A p a r ta m e fe fOUPl[x\
m in iş tr ii au tre c u t în sa la de
MICUL M O ŞTEN ITO R
iñlre lóale tamefe inferí- [
arm e , îm p re u n ă c u c e ila lţi in v i­
o a r e -0 a d ie re p fă c u h
ta ţi. A ci, în p az a a rm u r ilo r de
Se deschide testam en tu l Regeflui F e r d in a n d . E l lă sa R egelui Mi
tţeţi f e s i m i t . d u p ă
fer, s’a s e rv it d eju n u l...
bai Castelul Peleş, ia r R eg in ei M aria P e liş o ru l şi O avalierhaus.
A fară, a e ru l a c id u la t d e s f â r ­
inlrebuinfarea ta m e ié r r
Şi micul Rege M ihai, îşi re lu ă astfel re ş e d in ţa la ca ste lu l P eleş.
şit d e sezon, şi p e isa ju l c e s’a
etastice. ţte x i b ite ,
Dimineaţa, pe terasele c u s ta tu i c e se o g lin d e sc în b a z in e le al­
a r ă m ii p e a lo c u ri, te in v ită Ia
f i r e jiU e n le
bastre, regele Mihai se jo a c ă p r in tr e g ra m in e e le su b a lp in c , în so­
p lim b a re . Sus, la c a z a rm a v â n ă ­
lemnitatea crinilor ro şii, în u m b ra d a liilo r g rase. R egele alea rg ă
to rilo r, o tro m p e tă su n ă p re lu n g
pe »lei; e aoum c o n c u re n t la o maire c u r s ă d e au to m o b ile. In im a ­
ru g ă c iu n e a şi stin g erea ...
ginaţia lui de copil, c e r c u l n u a re n ev o ie de an v e lo p e , cta să fie un
mabe IH
S tin g e re a a c ea sta în s ă e sem ­
torpedo de curse...
«•CIAN»
n a lu l a p r in d e r ii
to rţe lo r, cu
Seara însă, um bre se la să p e ste p in ii p ă ro ş i — f ia r e în c re m e n ite
c a re se va face re tra g e re a . In
de vrăji necunoscute, — p este c iu d ă ţe n ia b ra z ilo r tr a i.s p la n ta ţi de
lu m in a r o ş ia tic ă a fac lelo r, b r a ­
pe Himalaia, peste p in ii c u ace du b le, lu n g i şi neg re, ca acele de
ÎNTREBUINŢAŢI alternativ ÍOUPIEX platine
zii cu b ra ţe le lo r n e g re în tin s e ,
cap. Seara, răcoarea m u n ţilo r se stre c o a ră c a un f io r de n e lă m u ­
j^MA CARE VA' OFER A PREMII GRATUITE
p a r u ria ş i e ro i d e leg en d e...
rită îngrijorare în su fletu l c o p ilu lu i reg esc...
D e u n d ev a , d in c re şte tu l m u n ­
Dar acum e ora d e p lim b a re .
ţilo r, b u b u itu ri
d e _ tu n u m p lu
Aghiotantul cu le d u n c ă de a u r a n u n ţă :
v ăile cu e c o u ri fo rm id ab ile...
- Sire, landoul a tra s Ia sc a ra de o n o are ...
C o n siliu l d e m in iş tr i c a re se
Academia Superioară de Croitorie şi Mode
- Eu vreau să m ă jo c c u c e rc u l.
ţin e la h o te lu l C a ra im a n — n e­
Maiestatea V oastră ştie c ă P ro to c o lu l...
D ir: D. T eo d o rescu
tu r b u ra t de s p le n d o a re a se rii de
Majestatea Sa îşi în c h ip u ia p e a tu n c i p ro to c o lu l, ca p e o goangă
R u cu reşti I S tr. L ip scan i 18
v ară , n ic i de a s u rz ito a re le o«naşă, cat un ibalaur, ca pe un c ă p c ă u n , sau c e l p u ţin ca un p o p ă
m agii, jje c a re m u n ţii le ro sto ­
care tae limba co p iilo r n e a s tâ m p ă ra ţi. Şi vedem a tu n c i în m in te
Şcoală de elită; Unica Instituţie de ingolesc sp re C astelu l P eleş, ■—
pe „Cardinalul Roşu” d in ta b lo u l lu i V elasquez, c e se alflă în sala
naltâ cultură profesională in România
c o n tin u ă d isc u ţiile , c a să aju n g ă
florentină a castelului P eleş...
autorizata de S ta t
în fin e , în zo ri, la co n c lu z ia că
Cursuri individuale permanente de: Croito­
p ro b le m a p e c a r e a d isc u ta t-o
D E ZIUA R EG ELU I
rie de Damă, Mode, Lingerie, Hăinuţe de
ş a p te o re, n u e de re s o rtu l lui...
copii, Croitorie bărbătească civilă, Uni­
Sub domnia Regelui C arol II, S in a ia şi C astelul P eleş se leagă in ­
In g ară , u n v agon m in iste ria l,
forme militare, etc.
separabile de noţiunea „ c riz ă de g u v e rn ” : acolo s ’a u so lu ţio n at
tr a s la ra m p a de în c ă rc a re , stă
înscrierile se primesc zilnic.
ţoale crizele politice d in u ltim ii an i.
to a tă n o a p te a lu m in a t. De aInformatiuni >i prospect gratuit.
Mată, ziua Regelui a c o in c is c u o asem en ea c riz ă de g u v ern .
p ro a p e , o lo c o m o tiv ă sub p r e ­
Dela mănăstire, m in iş trii s ’au
dus la Castelul Peleş, u n d e Sureranul ii invitase la deju n .
Automobilele em ailate au sto>at sub bolta in tră rii p r in c i­
pe. Oaspeţii au fost c o n d u ş i pe
fasta scară de onoare şi p o ftiţi
n holul central, holul m a rilo r
olemnităţi, sub toţi re g ii Rolâniei.
J Ó ia n ñ a n e
î nl ăt ură mătr eaţa
opreşte căderea părului
fixează coafura
347 —
R f
— Pag. 7
RA în aJM W S S ^ & » l« î,-‘V asile. B razi c u c e rn ic i
se în ă lţa u sc â n te ie to ri de d ia m a n te sp re ce ru l
c iu ru it de stele. D in colibele îm p ră ştia te în
m u n ţi, c o p iii în su m ă n a şe , cu m â n e c i m a ri, cu c ă ­
ciu la în d e s a tă p e o c h i, c o b o ra u lu n e c â n d p e p o tecile
albe, în d re p tâ n d u -s e c u „ P lu g u şo ru l” , s p r e ca ste lu l
P eleş.
L a fe re a stră , V oevodul M ihai, pe a tu n c i co p il de
vre-o p a tr u a n işo ri, a şte p ta cu o c h ii m a ri, d esch işi
în intum erec, să se d esfa că ce ru l, d u p ăc u m îi făgă­
d u ise Miss, d a c ă iu b eşte pe D um nezeu.
D e o d a tă o b ra z d ă lu m in o asă , ro şie c a p a ra focului,
lu m in ă văzd u h u l, aprinzându-1 ca pe o g u ră de ra i.
Se a u z iră c â n tă ri în g e re şti şi d in c e r c o b o rî Miss în
p erso a n ă, îm b ră c a tă tr a n d a firiu , în c u n u n a tă de raze
a u rii, fin e c a b etea la. G u v ern an ta se în c lin ă su râz ă­
to a re ş i in tin z â n d p r in ţu lu i o m â n ă străv ezie, p o r n iră
îinălţându-se d e a su p ra b ra z ilo r s e c u la ri, s tâ rn in d în
calea lo r şoim i sin g u ra te c i, -cari fâlfâiau d is p ă râ n d
p r in tr e s tâ n c ile în v e lite , frig u ro a se, în m a n tale albe.
P lu tin d fă ră sgom ot se lă sa ră dela o vrem e pe o
c â m p ie n e s fâ rşită de g h ia ţă. S u b ţiin d u -se d in ce în
ce, Miss d is p ă r u ca un fir lu m in o s d u p ă u n n o r de
ploaie. P rin ţu l ră m a se sin g u r. P e n esim ţite se făcea
n o ap te. Stelele d isp ă re a u una câte una. C erul şi zarea
e ra u lu m in a te nu m ai de raze rec i de a rg in t, p o rn ite
d in luna ce stă te a n e m işc a tă , lip ită de cer, ca o
azim ă de c e ară. Ceva m a i d e p a rte in tr ’o p o ia n ă aco ­
p e rită c u flo ri to a te alb e: ghiocei, c r in i şi lă c ră ­
m io a re , d a r fă r ă m iro s, p r ic h in d e i cu b ă rb i în fur-,
E
C’j l i ţ ă , c u
c ăc iu li d e m ag i, ju c a u , în v â rtin d u -s e
éü m m
________
n e b u n eşte .
Z ă r in d s tră in u l se o p r ir ă cu u n p ic io r în ae r, cu s p râ n c e n ile r i ­
d ic ate . D ar n u s tă tu ră m u lt la în d o e a lă şi se a p ro p ia rá se rio şi, v i­
clen i, tip til, să se oglindeaiscă pe râ n d in o c h ii Săi alb aştri.
A poi, d eo d a tă , p rin z â n d u -se de m ân ă, is b u c n iră în h o h o te de râs
şi în c e p u ră să se în v â rte a s c ă a le rg â n d în ju ru l L ui, c h iu in d c â t
îi lua g ura
P rin ţu l în c re m e n ise cu m â in ile în b u zu n a re. D a r a m in tin d u -şi în ­
v ă ţă tu rile g u v e rn a n te i; făcu re p e d e , nevăzut, cu degetele îm p re u ­
n a te , tr e i c ru c iu liţe d e a lu n g u l p u lp e lo r. îm b ă rb ă ta t, p riv ia acu m
in te re s a t la jo c u l p r ic h in d e ilo r c a ri ţo p ă ia u c â n d pe un p ic io r,
c â n d pe celalt, re p e tâ n d să am eţe asc ă:
U nu, c in c i, trei... U nu, c in c i, trei...
A iu rit de veselie şi de sgom ot, v o in d să a ra te ce ştie, p r in ţu l
p â n d i m o m e n tu l şi c â n d auzi strig â n d u -se d in n o u : u n u , c in c i, trei,
in tr ă cu ra jo s în h o ră , c h iu in d şi el:
P elişor
I n tr ’u n p ic io r
Strajă bravă
S us in slavă...
P r ic h in d e ii se o p riră , privindu-1 ia r cu sp râ n c e n ile rid ic a te , ap o i
h o h o tin d de râ s p o r n ir ă d in no u , î n t r ’o h o ră n eb u n ă , a m eţito are,
f ă ră sfâ rşit, repfctând, fe rm e c a ţi de n o u ta te :
P elişor
I n tr ’un p ic io r...
\O e v o d u l M ih a i la vârsta de iu
—
—
—
—
C al v rei?
Cal am .
D a r sab ie v rei?
Am ş i sab ie... D e ad ev ărat...
U nde lo c u eşti?
— La ca ste lu l Peleş.
— Ce eşti?
—• R om ân.
— îm i p a r e b in e. Acum m e rg i să n ăto s şi ascu ltă: La nunta îl
îţi vom ifăuri în d a r c o ro a n ă de îm p ă ra t, p e n tru c ă Românii cil
stă p â n e sc p la iu l P eleşu lu i de v e a c u ri, s u n t de neam împărătesc.!
tră e şti îm p ă ra te !...
,
„ T ră ia sc ă îm p ă ra tu l!” r e p e tă c o ru l p ric h in d e ilo r, ce dispare»
s ă rin d ca ie p u rii p r in tr e str.nci.
P rin ţu l că zâ n d d in cer, se tre z i în b ra ţe le lui Miss. La fereastră
c a p iii de seam a lu i, c u că c iu lile în d e sa te pe o ch i, mânau pil
g u şo ru l:
S ’a scu la t m a i an
B ă d ica T raian...
A fa ră niragea cu fu'lgi m ă ru n ţi, în v o lb u ra ţi. Sătui de joacă, pri
c h in d e ii îs i sc u tu ra u b ărb ile.
GH. BRĂESCU
O
m ie
se
p o t tnsela
u n m i l i o n î n s ă nu.
P rin ţu l se în v â rtia şi el, b ă tâ n d p ic io ru l fă ră h a b a r de g h ia re le
to v a ră şilo r Săi de joc.
D ela o vrem e, o b o sit de d ru m , cu la c ră m ile în o ch i, era gata să
să trăd e ze , să b a tă d in p ic io r , să în c ete ze sa ra b a n d a .
D ar n ’avu vrem e. C â n tă ri de cocoşi ce v en iau răg u şite, p a r ’că d in
alte lum i, s p a rs e ră hova, îm p ră ş tiin d p ric h in d e ii.
— Ce să-Ţ i dau, p e n tru c ă ne-,ai în v ă ţa t un c â n te c nou şi T e-ai
ju c a t aşa de fru m o s cu noi, îl în tr e b ă un b ă trâ n e l şc h io p , cu s p r â n ­
ce n ile stufoase, cu o ch ii z ă b re liţi de c re ţu ri.
— N im ic... V reau să m ă d u ci acasă.
— V rei p u şc ă?
Am puşcă.
Jată explicaţia p en tru ce in ziua dt
azi m ulte m ilioane de oameni în­
treb u in ţea ză zilnic, Pasta de
C h l o r o d o n t , şi au dinţi fnimojiţi
albi. C h l o r o d o n t este fără indoiiU
o sublim ă concepţiune in cea 11
p riv eşte p reţu l şi calitatea.
Chlorodont
S ăp tăm ân a tre c u tă S u v e ra n u l îm p re u n ă cu Voievodul M ihai, av ân d
şi doi o a s p e ţi în a lţi: pe d -n u l 'Colonel iPhilipipy d in a rm a ta b r ita n ic ă si
lordul T em ple, au fo st la v â n ă to a re p rin B anat.
JB erm an, r e p o rte ru l n o stru fo to g ra f a în s o ţit p e S u v eran în a c e a stă
vânătoare şi p u b lic ă m aci câteva r^n fo to g ra fiile făc u te.
U R C U Ş U L
— „De acum în colo n u m a i jn e p ii sau je p ii, — b raz ii tîrîtori
m ai răzb esc p în ă la d ouă m ii de m e tri şi m a i b in e ” .
ORI de zi. S oarele nevăzut în c ă d a u re şte v îrfu l c re ste lo r de
T ru n c h iu rile b ă trîn e , cu lca te pe b rîn c i, ca să reziste vifore'
p ia tră , şi o fîşie de n o ri.
se în c o lăc esc ca ş e rp i u ria şi, în in e x tric a b ile îm p le titu ri, ridiciv
D om ol, . cu ipasul r a r , u rcă m p r in u m b ra p ă d u rii de b rad ,
du-se s p r e c e r n u m a i ra m u rile su b ţiri z b îrlite de ace ţepoase.
s o rb in d a d in e în p ie p t ae ru l p r o a s p ă t cu m iro s de b ra d şi de
— „V ai de cel ca re s’a r în c u rc a în d esişu l de jn e p i...”
fru n z iş um ed. In tă c e re relig io asă, p ro c e sia c re d in c io ş ilo r m u ţi se
S p a rtă în stâ n c a alb ă şi su ră p o teca u rc ă p ie p tiş spre muchia
stre c o a ră p r in te m p lu l vast al c o d ru lu i. N um ai to re n te le c în tă în
golaşe. L arg ă şi v astă se în tin d e acum luimea la p ic io a re le noastre.
cascad e, un c o ra l su m b ru .
O raşe şi sate se risip e sc p rin văi şi lu n c i de-ahingul firelor de ar­
L a p o p asu l de la isvoare, ne ajunge soarele, săgetând cu lu m in ă
g in t ale rîu rilo r. T u rm e de sp in ă ri de m u n ţi îşi în şiru ie, îşi în­
p r in tr e c o lo n a d e le b ra z ilo r. O răşelul ¡de u n d e am p le c a t s’a scu ­
g h esu ie şi îm b in ă g reb e n ele ch e le o ri îm b lă n ite de p ăd u ri, tot mai
f u n d a t in adânc, în u m b rele ceţoase alb a stre , n e a ju n se în c ă de soare.
d e p a rte şi m a i d e p a rte , p în ă se p ie rd în ab u re ala alb astră a zărilor,
D in jo s se au d a p ro p iin d u -se cîn tece,
o ri se şte rg în câm piile cu ¿clipiri dt
ţip e te , c h iu itu ri. Ne ajunge d in u rm ă o
C heia Termina d in P iatra Mar
a u r v ech i.
c e a tă tu rb u le n tă de b ă ie ţi şi fete, ca ri
P e ’n d elete şi cu d eam ănuntul, căpe­
tre c g ră b iţi, în n ă d u şiţi, g îfîin d .
te n ia n o a s tră ni-i în ş iră p e nume.
— „ P a r ’că-i goneşte tă ta rii d in u rm ă ”.
— „A u s’ajungă su s cu sufletul la
P O P A S U L
g u ră ” .
— „Cu ce s’aleg o a m e n ii ăştia d in tr ’o
Pe b r în a de sub c re a stă e primul po­
e x c u rsie ? ”
pas m are- şi d eju n u l. G rabnic, şeful
Ş efu l e c h ip e i n o astre , tu ris t b ă trâ n si
sco ate b u c ă tă ria lu i p o rta tiv ă şi ne pre­
cu yază, su rîd e în ţe le g ăto r.
p a r ă un ceai, o c h iu ri pe şuncă şi caş­
— „Se aleg cu b u c u ria m e rsu lu i şi
caval la caipac.
b e ţia oboselei. Şi asta e una d in p lă c e ­
S ărace n e c u n o sc ă to r al munţilor, cart
rile vii ale d ru m e ţu lu i” .
în g h iţi len eş d u m ic a tu l colo jos, la res­
— „N u e cam p u ţin ? ”
taurai! tele cu jazz şi fum de grătare! Ce
— „V edeţi, m otivele de a tra c ţie ale
ştii tu de farm ec u l m esei noastre, sus
m u n telu i su n t to t a tît de v a ria te ca şi
la p o p as?
gam a s tru c tu rilo r sufleteşti. P e n tru ti­
O d ih n a n o a s tră în să şi, în bătaia soa­
neretu l e x u b e ra n t şi fă ră ex p e rie n ţă ,
relu i, în ră c o a re a a d ie re i, în desfătarea
b eţia risip e i de p u te re şi v a n ita te a d e a
o c h iu lu i b ea t de im e n sităţi, e un deliciu
sp u n e ,,am fost în c u ta re loc în atîtea
pe c a re n ic i o diată nu-1 vei putea gusta
o re ” ...
cu ad e v ărat... I a r ifoamea noastră, gustul
— „B ine în ţe le s că m ai sc u rte az ă în c ă
fru g a lu lu i n o stru d ejun e o plăcere in­
o o ră o ri două, ca să dea im p re sia de
te n să n ec u n o sc u tă leneşului... Şi ades
re c o rd ” .
po p asu l se face în afin iş, unde, ca in
Şeful rîd e .
ţa ra şla ra filo r c u lc a t pe iarbă şi mo­
—- „A um bla cum treb u ie, pe creste,
le şit de b u n ă sta re , în tin zi doar mina
u g usta m u n te le cu to t ce-ţi p o ate da el,
şi culegi c u p u m n ii d esertu l sub forma
e o a rtă ca re va tsă fie în v ă ţa tă ca ori
de p erle vio lete şi ac rişo a re ale afinelor,
care a lta ” .
Z
l a
g o l
De la_1700_de m e tri în sus, p ăd u re a
în c e p e să se ră re a sc ă . De ce u rc i p o ie n ile
în flo rite şi s tîn c ă rîa goală p re d o m in ă .
P ilc u ri tot m ai ra re , b ra z ii se m a i re ­
p ed la asaltu l c lin e lo r, se agaţă c ris p a ţi
de stîn ci, to t m a i m ic i şi m ai ra r i. r ă ­
p u şi de v în to a se şi de g e ru ri lungi.
Valea P ra h o v e i vă zu tă depe Caraim an.
F o to P . S u tzian u
— „Şi acum s trîn g e ţi toate urmele os­
p ă ţu lu i” , p o ru n c e şte şeful excursiei.
I n tr ’o c lip ă cojile de ou, hîrtiile, toate
u rm ele n ep o e tîc e ale trec erii banalului
b ip e d su n t a d u n a te şi p itite undeva, intr ’un tu fiş de ie n u p ere.
— „N im ic m ai h id o s de cît sâ vezi
urm ele b a rb a re ale p o p asu rilo r pe pa-
jiştile curate. C utii de sa rd e le, h îrtii unse, coji d e lă m îie to ate acele
deşeuri care fac din p ajişte a în a ltă
un maidan de m ah ala. T u riş tii aceştia cari n ’au n ic i d rag o stea nici
respectul n a tu rii su n t dem ni
le
dispreţuit”.
— „Şi nu-i num ui atSt” , in te r ­
vine unul din noi, „n u se m u lţu ­
mesc să treacă lă sîn d în u rm ă d îra
lor de m u rd ărie şi d ez o rd in e, scriielesc copacii şi m înjesc stîn cile,
murdăresc casele de a d ă p o st cu n u ­
mele lor banale, p e care n im e n i nu
le mai citeşte, de care n im e n i nu
vrea să ştie... O am eni în to a tă fi­
rea se iscălesc pe s tîn c i şi pe co­
paci, pe mese şi pe b ă n c i în c a ­
bane, ca nişte copii ră u c re s e u ţi pe
pereţii la trin elo r” .
—• „Speţa asta m u rd a ră şi s tr i­
cătoare, cu d eo seb ire bogat r e p r e ­
zentată la noi, D o cto ru l U re ch e a
botezat-o cu un num e ca re i-a r ă ­
mas în fauna m u n ţilo r: PORCUS
TURISTICUS co m m u n is. A ceastă
speţă are de a ltm in te ri, to t d u p ă
numitul n atu ra list, d iv e rse v a rie ­
tăţi, una mai p u ţin a p e tis a n tă de
cit cealaltă” .
MI CUL
h 'm tn
de b râ n ă p rin
B a ce g i.
z id u ri de p ia tră , de p este o m ie de m e­
tri....”
B R I ME L E
D ar z id u rile c ră p a te , s p a rte , flan cate
d e im en se tu r n u ri de zeci de etaje, ca
ru in ile u n o r c e tă ţi de tita n i, nu su n t
p este to t d re p te şi in a cc esib ile. S tratele
în c lin a te ale p ie tre i au lu n e c a t u şo r li­
nele ipeste altele, ru p în d u -s e d in a d în c u l
p ăm în tu lu i... Şi astfel pe p e r e ţii a b r u p tu ­
lui se d esin ea ză tre p te , m ai s u b ţiri şi
m ai groase, golaşe o ri în ie rb a te , v ă rg în d
z id u rile p ră p ă s tiilo r cu v erzi c o rn işe în ­
flo ra te : brin ele.
O .cărăru ie ab ia v iz ib ilă se s tre c o a ră
p e lin g ă p e re te de-a lu ngul b rîn e i. U rm a
tre a p ă d u lu i se c u la r al o ilo r o ri al ca­
p re lo r n eg re : e „ hăţaşul”.
M ergi pe h ă ţa ş lip it de zid u l im en s.
La un p a s, c îte o d a tă n u m a i la un lat
de m in ă, ca d e v e rtic a lă p r ă p a s tia
de
su te de etaje...
P lă c e re a de a- în fru n ta ab isu l o sim ţi
cu o in te n sita te de n ed e sc ris...
T I B E T
G R A D I N E L E
Platoul B ucegilor se în tin d e acum vălurat şi im en s în faţa n o a s­
tră, scobit la m ijloc d e valea Ialomiţii, care se stre c o a ră p rin „ c h e i”,
volburînd în s trîm to ri în a lte cu p e ­
reţi de p ia tră , p ră v ă lin d u -se în
cascade n esfîrşite p rin g an g u ri sure
de stîncă dură...
Şeful ne a ra tă m u n ţii d in d e p ă r ­
tare: Strunga, Leaotia, P ia tra C raiu ­
lui, Păpuşa şi d e p a rte în zare m u ­
chia lungă şi fie re s tru ită a F ă g ă ra ­
şului până la gem enele v îrfu ri ale
Xegoiului.
Dar aproape de nci se în tin d e
stepa înienbată şi re la tiv p la tă a
platoului.
— „Aşa îm i în c h ip u ia m eu T i­
betul”, zice un u l d in noi.
— „Frum useţea u n ic ă a BucegiInr e înainte de toate in a b ru p tu l
lor imens. P latoul se ru p e de o d ată
lidieîndu-se d in a d în c im i ca o ce­
tite apărată din toate p ă rţile de
fWe şapte scări dela P iatra Mare.
Foto Martha R a d u le ;<
M I N U N I I
N ici o g r ă d in ă în lum e nu e m ai f r u ­
m o asă şi m ai ibogată de c ît tbrînele Cara im a n u lu i şi B ucegilor, idin p rim ă v a ră
p in ă în to am n a tîrz ie. A lb astre ca c io ­
b u ri de ce r su n t stelele g e n ţia n e lo r, a l ­
b a s tre ca o ţe lu l c ă lit c o ifu rile ră z b o i­
n ic e şi o tră v ite ale a c o n itu lu i, frag ed v io ­
lete în m ii de n u an ţe şi în g ra c ilită ţi de
filig ra n ă m ilio an e le de ca m p a n u le m ic i
şi m a ri, p an selele şi co rth u zele, de autlu stru it, em ailate su n t ră n u n c h io a re le de
m ii de n ea m u ri, de fild eş, v o in ic ele saxifrage, de sînge şi de zori c o v o a re le de
ro d o d e n d ro n şi de g aro a fe de m ii de
n e a m u ri.'
N u m ai o sin g u ră g aro a fă e albă, d a n ­
te lată ca o h o rb o tă şi p a rfu m a tă ca o
c u c o n iţă co ch etă.
P e p e re ţi lucesc ad es stelele de c a ­
tifea albă şi de filig ra n ă de a rg in t ale
flo arei reg in e i.
- „Se îm p u ţin e a z ă an cu an ne sp u n e
g h id u l n o stru , căci o altă sp ecie a poroului tu ris tic : p o rc u s tu ristic u s d eva sta ­
tor sm ulge cu in iile sp le n d id e le m in u n i,
p le c în d c u clăi în tre g i, c a şi cum şi-ar
ad u n a n u tre ţ p e n tru o ia rn ă ’n tre a g ă ” .
B ă trîn u l şef se ap le a c ă şi sm ulge din
stîn c ă tufe de o flo are ro şca tă.
„E c im b ru ” zice unul.
— ,,D a ? ...Ia fărîm ă-1 în d egete” .
Ce r ă c o rito r şi ad o ra b il p arfu m de
v ăn ţică, lă m îiţă şi p o rto c a l! Un m ănw!
p e lin a ş a rg in tiu , îm b ă lsă m ea ză
c a un sachet.
M odesta onchidee eu flo are
ro şie h ru n ă , ca de trifo i — n ig rite lla -— ad ie d isc re t a iaso ­
m ie şi a v anilie....
D a r c in e p o ate d e s c rie m in u ­
n ile g r ă d in ilo r su sp e n d a te ? Ca
s ă le gu şti chintezeraţa p lă c e rii,
ia d ru m u l b r în e lo r, d ru m eţu le.
A colo’s tezaurele*sub] im ului g ră ­
d in a r.
C E A T A
De o d ată e x p e rim e n ta lu l n o s­
tru şef se o p reşte . S iprincenile
lu i se în c ru n tă aten te . »
— „V ine c e a ţa ” .
De jos vin fa ld u ri de a b u ri
albi. Cresc p a r c ă s’a r d esfă şu ra
trîm b e d e m a h ra m e din su lu ri
n evăzute. Vin şi p ie r. G oboară
p r in tr e tu rn u ri c u re c i a d ie ri
d e vint...
N ’avem ti.m'i> să le ad m irăm
m u lt jocul, că n o ru l ne şi în v ă ­
luie In fa ld u rii lui um ezi. D e­
p ă r tă rile p ie r, soarele se a s­
cunde.
C iudatul efect al c e ţe i: p r ă ­
p ă stiile p a r acum n em ăsu rate,
p e r e ţii de d e a su p ra n o a s tră se
în a lţă şi cre sc p a r c ă în in fin it,
ţa n c u rile şi m eterezele d e p ia tr ă
ia u p ro p o rţii d e H im alaia.
— ,,Să ne grăb im să ieşim ipe
p la to u ” , h o tă ră şte ghidul.
C A T A B A S E
— „U rcă p e a ic i. L uaţi-vă
d u p ă m ine. U itaţi-vă b in e un d e
p u n e ţi p ic io ru l” .
P e re te le ca re ipărea de
de­
p a rte in a c c e sib il şi v ertical, se
a ra tă acum p lin d e a s p e rită ţi şi
de c o lţu ri. U rcăm pe ru g o zităţile
p ie tre i c a p e n işte tre p te , ader e n ji cu to ate m ă d u larele, ca
ş o p irle le pe p ere te.
D upă un s fe rt d e o ră d e gîfîia lă in tră m i n t r ’o s p ă rtu r ă
strim tă a p ră p a stie i — un că­
m in , îi zice g h id u l n o stru —
şi in c îte v a o p in te li suntem sus,
cu sufletul la g u ră. S p rin c e a n a
de ia rb ă a b r în e i a răm a s u n ­
d ev a jos, a n in a tă de perete... Ni
se p a r e c ă e la sute de m e tr i în
a d in e.
— „Ei c u m .v ă p la ce ?”
— ,,E a ţîţă to r. P a r c ă ’imi p are
r ă u c ă s’a te rm in a t” .
— „A ţi g u sta t in m in ia tu ră
p lă c e re a m a rilo r c ă ţă ră ri, a m a ­
rilo r a s c e n siu n i p rim e jd io a s e ” .
— „Cum îţi ex p lici p lă c e re a
a sta ? ”
— „ P rin e x c ita re a p e ca re ţi-o
■
d ă v ec in ă tatea p eric o lu lu i, p lă ­
cerea lu p tei şi a n tic ip a re a b ir u ­
in ţei, ră sp u n d e şeful fără h e si­
ta re . E de a ltm in te r i u n ex p e rt.
N A B C A ]
Sus pe p la to u c e a ţa e a tît de
d e a să că tre b u ie să ne strin g e m
r in d u rile ca să nu ne p ie rd e m
u n u l de altul.
— „H ait. M i-am u ita t b u s o la ”
c o n s ta tă cu o a re c a re în g rijo ra re
şeful n o stru .
Mă c u p r in d e o fric ă n e m ă rtu ­
risită .
U nde ne aflăm acum în v as­
tu l p u s tiu alb ? U nd e e c ă ra re a ?
D a r d a c ă , fă ră busolă, n e înv îrtim în c e rc , c a n işte c o p ii
p ie rd u ţi în p ă d u re ? N e p ie r ­
de«i în ceaţă p r in tr e ¡prăpăstii,
to t m ai ire m e d ia b il, ca î n t r ’un
c o ş m a r?
U rm ăresc p e g h id u l n o stru
ca re p ăşeşte în c e t îşi aten t, sc ru tln d păunîntul. Ce vede e l o are
în ia rb a şi p ie tre le m e re u ace­
leaşi ş i ¡parcă aid o m a un a alteia?
Şi ce-o fi, D oam ne, ia rn a , p e
ză p ad a m a re , p e visco lu l o r ­
b ito r? ...
D in ce aţă se d eslu şeşte o s i­
lu e tă vagă. Un om n em işc at?
N u, un stîlp .
— „Am d a t în m a ro a j” n e d e s ­
luşeşte călău za.
P a rte a de su s a stâlpului e b o ­
ită cu un ce rc galben p e fo n d
alb. O p o te că se d e sin e a z ă pe
lîn g ă el şi, d in Qoc în loc, de-alungul ei, stilpii. m a rc a ju lu i se
d e s p rin d din n eg u ri u n u l c ite unul, a sig u ră to a re .fantom e ale
s in g u ră tă ţii.
In
tih ă ra ia d e
s tîn c i, h ao tic ris ip ite c a d u p ă
u n cataclism , în ca re ajungem
acum , în se m n a re a g alb en ă pe
alb luceşte pe c o lţii d e p ia tr ă ,
s p u n in d u -ţi la fie c a re p as, ca
un glas re c o n fo rta n t.
— „E şti pe d ru m u l b u n , p r ie ­
te n e.”
B in ec u v în tată fie m în a cui
te-a făcut.
— „C ine a în se m n a t astfe l
d ru m u rile ? ”
— „In Bucegi e o p era T u rin g C lubului R o m în iei — TCR — şi
a S ocietăţii C a rp a tin e T ra n s il­
v an e — SKV — . In P ia tra C ra ­
iu lu i a lu c ra t ADMIRUL şi SKV.
In F ăg ăra ş SKV, în M unţii A pu­
sen i TCR. S u n t m ii de kilom e­
tr i de drum în se m n a te d e aces­
te so c ietăţi.”
— ,,Şi c in e ’i p lă te ş te ? ”
— „Ii p lă te şte ? ” riîde g h id u l
n o stru . „M arcajul e o p e ra d e ve­
selă, g rea şi n o b ilă c la c ă a ce­
l o r m ai b u n i d in tre tu riş tii c u ­
n o sc ă to ri ai m u n ţilo r. E i su n t
ră s p lă tiţi d e b u c u ria fap tei b une
şi d e o n o are a de a li se în c re ­
d in ţa o astfel d e o p e ră .”
C ălătorule p ie rd u t în ce aţă,
s a u o rb it de v ifo r, ră tă c itu le izolat pe lo c u ri n ecu n o scu te,
c3nd găseşti m a rc a ju l ¡salvator,
g în d e şte -te cu re c u n o ştin ţă la
an o n im ii în se n in ă to ri de d r u ­
m u ri şi — cum ai c tito r i o tro i­
ţă, d în d u -ţi o b o lu l tău s o c ie tă ­
ţilo r n o a stre tu ristic e .
CASELE DE ADAPOSI
S pre se a ră v în tu l s’a în te ţit
tăios şi v ifo rn ic d e’ţi ia* ră su ­
fla re a . P e m u c h ile stâ n cilo r şi
p e ra re le f ire d e iaribă p ic u rii d e
n e g u ră în g h ia ţă acum în p en aje
albe, c e cre sc î n t r ’un a în flo rin d
c u alb fo t c'imipul, î n t r ’o ză p ad ă
isui-generis. U rc u şu l c lin e i asp re
d ev in e un ca lv a r, in am urgul
c a r e în a in te a z ă . D acă ne-<ar apuca noap tea aci pe în ă lţim e ,
fără ad ă p o st, am în g h e ţa in
C hinuri. T recem p e lîn g ă un
la rg petec de ză p ad ă veche. în c ă
unul... Şi asta în August!
Iată -n e sus p e O m ul, la 2500
m e tri. In y în tu l c a re g o neşte fu ­
rio s f a ld u r ii ce ţii c a n işte a r ­
m ii de sta fii în d e ru tă , o c h ii în ­
lă c rim a ţi de g e r zăresc n e în c re ­
z ă to ri o casă c u fe re stre le lu m i­
nate. O casă la 2500 d e m e tri?
, fíP
Ş i to tu şi silu eta n e v e ro sim ilă e
o rea lita te b in e c u v în ta tă :
— „E casa M ihai H ar el d e p e
O m ul” , ne sp u n e şeful n o stru .
„C ea m ai în a ltă d in C a rp aţi. Aci
vom p e tre c e n o a p te a ” .
U n v al d e c ă ld u ră n e 'm îngîie
o b ra jii, c in d d esch id em uşa p r i ­
m ito a re i c a b a n e . In sada co m u ­
n ă, la rm ă veselă de tu rişti, m i­
ro s a b u rit de c io rb ă ca ld ă, ciocn et d is c re t de p a h a re .
— „Cel m ai bun v in negru
d in ţa ra ro m în e a sc ă , zice şeful
tră g în d c u o ch iu l la „ p ă c u ra ”
de V alea C ălu g ărească a c e le b ru ­
lu i n a tu ra lis t şi tu ris t.”
S ătui, so rb im cafeau a a ro m a ­
tă. In am o rţeala că lu ie a o d ih ­
n ei c o rp u l tr u d it se sim te ca
in tr ’o f e r ic ită b eţie fiz ic ă , in ­
t r ’o eu fo rie c a re ex c ită «şi c re e ru l sp re veseilie: to tu l a p a re aşa
d e roz şi d e fru m o s.
— „D e ce-i zice „Casa H aret?”
— „D upă n u m ele ¡p reşed in te­
lui T uringnC lubului, M ihai H a­
ret, su fletu l in stitu ţie i. Mai to ate
în c e p u tu rile m a ri su n t, d a c ă te
u iţi b in e , o p e ra u n u i sin g u r
om , a u n u i a n im a to r te n a c e c a re
ad u n ă la un loc, u tilizează şi un lfic ă en tu ziasm ele sp o rad ic e
in d iv id u a le , m ai p u ţin d u ra b ile
şi co n stru c tiv e .
C a .şi se c ţiu n e a B u cu reşti, f ie ­
c a re se cţiu n e TCR este de fap t
o p e ra u n u i m ă n u n c h i re s trin s
de a n im a to ri şi ades a u n e i p e ­
re c h i d e o am en i în su fle ţiţi şi pa
sio n a ţi.
T ip ic ă e în acest se n s se cţia
TC R -B raşov, p e ca re o v om v i­
zita m în e .”
LA CASA DE PE CBISTIANUL
MABE
C ristian u l M are, sau P ostovaru l, nu-i n alt. A bia atin g e 1800
de m e tri. D ar cre şte d in tr ’o d ată
şi izolat d in p la to u l T ra n s ilv a ­
n ie i, ia r d in v îrfu l g reb ă n u lu i
său p ie tro s de c a lc a r p riv e lişte a
e u n ic ă p r in lă rg im ea şi v a r ia ­
ţia ei. Coam a C a rp a ţilo r, de la
C iahlău la F ăg ăraş, cu ap rig ele
m etereze ale B ucegilor, cu P ia ­
tra C raiu lu i c a un leu c u lc a t,
stră ju in d v ech ile h o ta re , cu la r­
gul co v o r tă rc a t a l eîm p ie i
T ra n silv a n ie i, to a te se d e stin d
în ju r ca p e o im en să h a rtă în
re lie f in im ita b il c o lo ra tă.
La c in c i sute de paşi sub v irf,
im e d ia t su b ed, o v astă c a s ă în
stil elv eţian rî-de p r iv ir ilo r în
so arele c a re
ap u n e. U ltim ii
b razi ai c re ste i o în c a d re a z ă . O
p o ie n iţă a lp in ă e în tin s ă d in a in te-i ca un c o v o r v erd e.
C în d n e -a p ro p ie m d e ea au ­
zim b o cn ete su rd e de c io c a n în
p ia tră .
—
„U n p ie tr a r lu c re az ă d e
sig u r...”
Ii vedem m ai in tiiu is p ra v a :
un im ens m o rm a n de lesp ezi
■sparte a sc u n d e p e lu c ră to ru l de
ca re ne a p ro p ie m n eo b serv aţi.
„ P ie tr a r u l” In p a n ta lo n i de tu ­
rist, cu g e n u n c h ii goi şi cu m în ec ile su flecate lo v eşte r itm ic şi
r a r cu un cio can en o rm î n t r ’un
b olovan e ît un p u i de ■elefant şşi’l
rl
cio b eşte în d ă ră tn ic în h ălci
fW
R
T U
L
de R
m a ri şi c o lţu ro a se p e c a ri le aru n c ă sin g u r în g răm ad ă.
T o v arăşu l n o s tru î l salută
resp e ctu o s cu titu la tu ra de
„D om nule P re ş e d in te ” .
Ne p rez in tăm .
S in g u ra te cu l sp ă rg ă to r
de
p ia tr ă nu-i a ltu l de cit D-l Con­
s ilie r de C urte D iaconeseu, pre­
şe d in te le TCR B raşov. Cunoaş­
tem in c u rîn d şi p e D -na Diacon escu . A celaş farm ec. Acea;
s p a rta n ă so b rietate .
A ceastă im p re sio n a n tă pere­
ch e de o am en i d is tin ş i formează
su fletu l S ecţiu n ii Braşov. Ei au
c lă d it lite ra lm e n te 'Casa de de
C ristian u l M are, u ltim a şi poate
cea m ai re u şită d in casele Turin g u lu i.
Am ocazia r a r ă să resim t eu
în să-m i c o n tag iu n e a entuzias­
m u lu i, a d m irîn d această pereche
de o r a r ă şi c a p tiv a n tă bună­
v o in ţă şi id ealism . Tata şi ifrate-imeu se 'în h am ă veseli la cio­
can şi la d altă, ia r eu mă ¡pregă­
tesc s ă c a r p ie tre le p e cari le
v o r sp arg e. U şo ară treab ă mi-am
ales: n o v icii fac m a i mult (praf
şi zgom ot. R u şin aţi şi inăduşi|i
se u ită la în a ttu l magistrat-pietr a r .
L u cru l nu-i aşa u şo r cum cre­
d ea u ei.
— „ Ia tă ”, îm i zice întru firziu şeful şi co n d u c ăto ru l nos­
tru , „ d o ria i să vezi cum e un an im a to r, un c o n s tru c to r de case
şi de d ru m u ri. Ai avut norocul
să-l s u rp rin z i în simplicitalea
veselă şi p asio n a tă a muncii
c re a to a re .”
— „E o p e re c h e impresionan­
tă. îm i p a r exem plare model
ale u n ei u m a n ită ţi viitoare”.
B ă trîn u l co n d u c ăto r e mulţu- |
m it se v ed e d e răsp u n su l meu,
căci Îm i m în g îie o b rajii şi surîd e b u cu ro s.
Ieşim a fa ră in noapte. Sus pe
bo lta în stela tă, D-l preşedinte
ne a ra tă p e în d e lete constelaţii­
le... D ar p u z d e rii de stele de
un lu ciu m a i v iu se îngrămă­
desc ş i se în ş iru ie pe .pămînt
în a d în c u rile sunibre.
— „C o n stelaţiile astea le mai
cu n o sc ş i-eu ” glum eşte şeful nos­
tru .
„S u n t lu m in ile oraşelor.
Se c h ia m ă Braşovul, Dîrstele,
Şapte sa te . Ş i vă asigur că unde
lucesc aceste astre există şi o
p o p u la ţie d easă de umani pin­
g u in i.”
N o ap tea c la r ă şi caldă clipeş­
te sub b riu l vag al Căii laptelui.
Pe fo n d u l în ste la t d in sp re răsă­
r it se p ro filea ză silueta .preşe­
d in te lu i .şi a soţiei sale. Spriji­
n iţi u n u l p e altu l, tovarăşii dc
v ia ţă şi id e al p riv esc stelele, se­
n in i şi m u lţu m iţi, după ziua lor
p lin ă , in farm ec u l serii.
M a r ta D. Rădulescu
ERATA. In n u m ă ru l trecut al
rev istei n o astre , în pagina 14,
râ n d u l al 14-lea de jos, s’a făcut
o g ra v ă e ro a re tipografică. Rân­
dul tre b u e c itit in (felul urmă
to r: „Dar două generaţii dt re­
gine, p o ete şi autoare cu renu­
m e m o n d ia l”...
ttD
IO
f ii
montaijie automobilulDv.A [
vă Mucteam duumicite.
m
h em on straţiu n i
la
R e p re ze n ta n ţa G enerală C alea
347
Bffl — Pag. 12
Victoriei Nr. 106,
Tel. 247\4ti
IEPBÁMLE
M M -tfW
INE a văzut acum câ ţiv a an i sta ţiu n e a b a ln e a ră T ek irghiol-Eforia şi o rev e d e astăzi, ră m â n e n e d u m e rit. Câm
pul altăd a tă ste rp a d is p ă ru t ş i in lo c u l lu i su n t silu ete i''
elegante a n um eroase vile. C iv ilizaţia a p ă tru n s în aceste me
leaguri, transfonm ându-le p e d e a ’n treg u l. C o n tin u â n d in ac ela'
ritm, foarte c u râ n d E fo ria va riv a liz a cu cele m ai d esăv â rşite
staţiuni b aln eare din E u ro p a .
Conducătorii E fo rie i, d o rin d să p re lu n g e a sc ă sezonul c â t m ai
multă vreme — s p r e a atra g e la m a re şi pe a g ric u lto rii c a ri în
timpul verii, p re o c u p a ţi de tre b u rile lo r nu-şi p o t p e rm ite r ă ­
gaz decât în to a m n ă —
au luat in iţiativ a o rg a ­
nizării de atra efiu n i a u ­
tumnale: co n c u rsu ri de
tenis, de b ridge, golf.
plimbări în larg cu va­
poarele, m eeting-uri de
aviaţie, etc.
Anul acesta se rb ă rile
au avut loc sub p a tro ­
najul d-nei Vota B lank,
in a doua să p tăm ân ă a
lunei Septem brie.
In zilele de 8, 9 şi 10
au fost cam pionate de
tennis, la care au p a r ti­
cipat pe lângă cele m ai
bune rachete ale n o as­
tre baronul de M o rp u r­
go — cam pionul Ita lie i.
Lupta finală in tre P ou-
C
B a ro n u l de M orpurgo, ca m p io n u l italian
D-ra S o m o g y i
c e p ţie la v ila B lank, d a tă de d -na V ota B lank, oare a
p re z id a t c o n c u rs u rile de te n is. In aceeaş ¡seură, au
fo st jo c u ri ide a rtific ii p e m alu l m ă rii. în v in g ă to rilo r
la c o n c u rsu l de te n is li s’au o fe rit p re m ii de către
o rg a n iz a to ri. -D om nişoara Som ogyi a c ă p ă ta t cupa
„ d -n a V ota B lan k ”, o vază d e c ris ta l fin , ia r b a ro n u l
de M o rp u rg o o c u p ă de a rg in t =i o ta b a c h e ră . D. Reti
un c e a s o rn ic ; D -nele B utculescu, P o p p e r şi F ulop
c â te o p u d r ie r ă lu c ra tă a rtistic . P re m iile au fost îm ­
p ă r ţite de c ă tre d -na M ichaela C atargi.
In ziua d e 10 S ep te m b rie d u p ă am iază, a av u t ioc
un m eetin g d e av iaţie, la c a re s’au ex e cu tat sb o ru n
in te re s a n te şi a făcu t e x ib iţii p e ric u lo a se căpitanii!
G h erasim G heorghe. N u m ăru l de a tra c ţie a fost în s î
la n s a re a c u p a ra şu ta a d-nei S m a ra n d a B răescu . P;>r a ş u tis ta n o a s tră a fo st 'în tâ m p in a tă la so sire de ■>
e c h ip ă de stu d e n te a O ficiu lu i N atio n al de E d u c a ţij
F iz ic ă , c a re se află la T e c h irg h io l. L an sa rea s ’a făc u t
dela o în ă lţim e de 500 m e tri. La m e etin g au asistat,
p r in tr e alţii, d - n ii A ristid e B lank, V âlcovici, T udoi
M ăinescu ,d r. H o en ig şi d-nele V ota B lank, M ich aii
C atargi, B u tcu lescu H oenig, F o cşe n ea n u , G hica, Golescu , Ş tirb ey , etc. D u p ă m e etin g s’au ex e cu tat sl>o
r u r i de a g re m e n t cu am ato ri.
D esig u r că s e rb ă rile în c e p u te an u l acesta v o r ii
re p e ta te cu m ai m a re am p lo are în c ă în an u l v iito r- c â n d o v rem e m ai fa v o ra b ilă va d e te rm in a p â rtie
p a re a u n u i p u b lic m ai n u m ero s.
THEO D O B IO B G \
D. Aristide B lănii
O. Poulie/f
D-ni Brăescu la G rund llolel, in mijlocul stuidenteloi
dela O.N.EJF.
ileff şi baronul de M orpurgo a fost ex tre m de
interesantă. P rim ul e de un calm e x a sp e ra n t
pentru adversar, în v rem e ce b a ro n u l jo a că
sprinten şi nervos. B in eîn ţeles că succesul a
fost in favoarea ca m p io n u lu i ita lia n , v ic to ria
na câştigat-o însă fă ră em oţie; a d v e rsa ru l său
i a dat mult de furcă.
D-na Popper (c a m p io a n ă n a ţio n a lă ) şi d o m ­
nişoara Claire Som ogyi d in A rad au d is p u ta t
finala simplu doam ne, c a re s ’a te rm in a t cu
succesul dom nişoarei Som ogyi.
Concursurile de te n n is s’au is p r ă v it cu o re-
347 __
M
_ Paq. 13
C o m itetu l o rg a n iza to r al c o n c u rsu lu i d e tenis
ş i re p o rteru l n o stru d. T h e o d o r Iorga.
Q w c A A J . ( /* \i
ESTE IMOABECARTHAţUIU
EBUNIA n u e d e c â t a c c e n tu a re a u n e ia d in
m u ltip le le d e fo rm ă ri p e ca re le (p rezin tă în
g en e re s p iritu l fie c ă ru ia d in tre n o i.
N u ex istă om ca re s ă nu se la se c â n d ş i c â n d
te n ta t de ex tra v ag a n ţele p e c a re le v ed em la
p e n s io n a rii c a se lo r d e să n ă ta te ; a tât n u m a i c ă
in g en e re n u îm p in g e lu c ru rile p â n ă la a-şi p lic ­
tisi sau în sp ă im â n ta se m en ii.
N u r a r i sun-t astfel b ă rb a ţii m ic i de sta tu ră ,
c a ri c a lc ă ţa n ţo şi ca n işte co co şi, lă u d ân d u -se cu
..fo rm id a b ila ” lo r p u te re m u şc h iu la ră şi d â n d u şi, a e re d e b ă tă u şi. A ceşti in d iv iz i su fe ră p u r şi
d ? ceea'ce se c h ia m ă „ co m p lexu l in ferio rităicd” ş i nu v o r fi c o n s id e ra ţi n e b u n i d e c â t atunc-> c â n d ilu z ia a r aju n g e a tâ t d e p u te rn ic ă 'în­
cât să se re p e a d ă s p r e a-şi în c e rc a fo rţe le asu ­
p r a g a rd istu lu i d in p o st. U n u l d in aceşti in d iv i­
zi a d e c la ra t că va ajunge să d o m in e lum ea, d a r
n a fost pus în râ n d u l n e b u n ilo r p e n tru c ă în ­
tâ m p la re a a fă c u t să-şi rea lize ze v isul s i acest
om a fost N ap o leo n .
O fem ee de co rv o a d ă ev adează d in m iz e ria
c o tid ia n ă fă u rin d u -şi atâte a vise d e m ă rire în ­
cât ajunge î n t r ’o zi să se c re a d ă R egina A ngliei
şi f re a c ă sc â n d u rile fe ric ită atâta vrem e cât i se
sp u n e „M ajestate” . E n eb u n ă , p e n tru c ă nu-şi dă
seam a că ac ea stă în lă n ţu ire de fap te e s trig ă to r
de ab su rd ă .
D ar ,mai a b s u rd e ca zu l d o am n ei d in lum ^a
m a re c a re se duce la te a tru ş i p lân g e m işca tă
d e s u fe rin ţe le u n u i co p il n eg lijat, f ă r ă a fi o cli­
p ă tu rb u ra tă de g ân d u l că c o p iii ei nu au p a rte
de imai m u ltă s o lic itu d in e p ă rin te a s c ă . O astfel
de fem ee n u e n e b u n ă şi n ic i m ă c a r c o n ş tie n t
ipocrită , d a r ra ţiu n e a ei a re te m p o ra r aceleaşi
la cu n e p e c a re le-am v ăzu t la ‘fem eea ca re freca
s c â n d u rile o sp ic iu lu i.
D ar fie c a re om a re câ te o m ic ă p a rtic u la rita te
N
O î n c e r c a r e d e-a
exp lica b izarele m a n e ­
v re ale su fletu lu i o m e­
n esc, ce dau Iqc ip o ­
criziei, in co n sec v en ţe i
şi d eterm in ă u n e o r i
stă ri nu d ep arte de ale
celor c a r i p opu lează
osp iciile.
347 ~
RI
— P a 9- 14
sau m ai b in e zis, m a n ie , de acest fel. Fata bătrâni
c a re fuge de b ă rb a ţi, c u to ate că n ’o urmăreşte nici
u n u l, e o fiin ţă cu to tu l in o fen siv ă, d a r de aci nut
d e c â t u n p as p â n ă la ilu zia că D on Ju an u l oraşuluii
p lic tise şte cu a sid u ită ţile , c e ea ce p o ate avea de rezul­
ta t — d ac ă lu c ru rile se p e tre c în A m erica — conda#
n are a tâ n ă ru lu i la câteva lu n i închisoare, — sii
în E u ro p a in te rn a re a fem eei în tr ’un ospiciu. Ea n
este în să m ai d e z e c h ilib ra tă d ec ât negustorul ca«
p re fe ră să p ia rd ă un m ilio n d e lei, d ecât să calce o li
g ăd u ială d ată p rin telefon şi c a r e fru strează totuşi fe
cui, îşi fac e un titlu de g lo rie d in trec erea mărfurikj
p r in c o n tra b a n d ă şi m itu eşte p e rso n a lu l teatrelor pen­
tru a o b ţin e lo c u ri g ra tis.
P a rtiz a n u l reg im u lu i sec c a re nu-şi refuză totuşi
b ă u tu rile alco o lice, a p a re de o im p e rtin en tă lipsă iii
logică, a tu n c i c â n d o b iectează că ceeace i se cuvint
lui nu se cu v in e c e lo rla lţi. D ar d ac ă vă uitaţi puţinii
ju ru l dv., sau d a c ă vă a n a liz a ţi p u r şi simplu acţiunile, veţi v ed ea că m o tiv ele pe ca re le invocaţi sunt ra­
re o ri cele ad e v ărate.
D o cto ru l B e rn a rd H a rt a ra tă în recenta-i lucrări
„P sich o lo g ia N e b u n ie i” cum m ai toţi oamenii, chiar
cei p e c a r i n im e n i nu i-a r b ă n u i de nebunie, ipocrizie
şi_ n ic i c h ia r de vre-o „ c iu d ă ţe n ie ” se ameţesc, just#
c a n d acte pe- c a re le ştiu ab so lu t nelogice. Procesul
a cesta se n u m e şte „ ra ţio n a liza re” şi rezolvă multe cot
flic tt su fleteşti.
U na d in cele m a i v ech i şi m a i obicin u ite forme*
„ a u to -m in fire” este p re te n ţia de a nu dori ceeace ni
p o ţi o b ţin e — s tru g u rii a c ri ai v u lp ei — şi punem
eşecu lu i în ip o staz ă v irtu ţe i. De cân d e lumea, oaititm i au în c e p u t v ia ţa cu a m b iţii, cu viziuni de bogăţie,
ele m ă rire ş i p u te re , d a r m area m a jo ritate a fost sorti­
ta c ă d e re i - - ad ic ă o b s c u rită ţii şi să ră cie i.
N u ştiu în să d a c ă a ex ista t v re-u n u l care să fi avi
c u ra ju l de-a se re c u n o a şte în v in s. Cei m ai mulţi se su­
g estio n e ază în sen su l că n ’au av u t niciodată ambiţii
că nu prea (in la s tră lu c ire ş i u n ii au m e rs c h i a r p â n ă la a îm b ră ­
ţişa o viaţă de lip su ri şi de u m ilire, re tră g â n d u -se în d e ş e rtu ri şi
taverne şi spunându-şi a tâ t lo r cât şi ce lo rlalţi, c ă fugiau de b o g ă­
ţie, de putere, de fem ei şi de diav o l în to c m a i ca fata b ă trâ n ă ca re
fuge deşi nu o u rm ăreşte n ic i un b ă rb a t.
Aceşti pioşi erm iţi nu fug iau n u m a i de lu x u ră , d a r Îşi refu zau
confortul şi decenţa, d u c â n d u n a d in cele m a i in fe c te şi m a i in u tile
existenţe. 0 lume u im ită şi ig n o ra n tă i-a c o n s id e ra t sfi.iţi. A stăzi
insă, aceşti oam eni a r fi b ăg a ţi în o sp ic ii ia r p e şte rile lo r in c e n ­
diate pentru d esirifectare.
Fiecare om are c o m p le x u ri ce-i g u v ern ează ra ţiu n e a , u n e o ri conţtient, alteori in c o n ştie n t.
Un tânăr în d răg o stit e s tă p â n it d e u n u l d in cele m a i p u te rn ic e
complexuri ce-i in flu e n ţea ză fie c a re gân d ş i fie c a re ac ţiu n e , — un
fapt de careţi dă seam a a tâ t el c â t şi c e i d in ju ru l său. E l n u p o ate
reuni in starea n o rm ală d e c â t p r in c ă să to rie . D ar p re su p u n e ţi că,
in ultimul moment fa ta iu b ită se c ă să to re şte cu un altul. C om plexul
nesatisfăcut va d o m in a pe d e a ’n tre g u l s p iritu l tâ n ă ru lu i. T re b u e să
aibe fata, dar lucrul acesta n u tse m a i p o ate. A vem aci m a te r ia l p e n ­
tru o piesă de te a tru ; d a r d a c ă ju c a tă ipe scen ă, ac ea stă p ie să p a ­
sionează şi amuză, m o n ta tă în c r e e r , a re o ac ţiu n e d istru g ă to a re .
Cee de făcut? S ingura soluţie a tâ n ă ru lu i p ă r ă s it este să în c e r c e a
uita.,Şi intr’adevăr, sp re u im ire a c e lo r din ju ru l său, şi-o sm ulge d in
minte dând im presia că nu se m a i g â n d e şte de loc la ea. D ar acest
puternic complex n ’a fo st e x tir p a t din s p ir itu l său ci şte rs d o a r d in
conştient. Răul m ocneşte în su b c o n ştie n t şi n u a ş te a p tă d ec ât un
momeni de slăbiciune, p e n tru a-şi re lu a locul p e scen a c o n ş tie n tu ­
lui. 0 astfel de isb u c n ire p ro d u c e ad e se a o sg u d u ire a tâ t de p u ­
ternică încât in d iv id u l tre b u e in te r n a t î n t r ’un b alam u c , cum s’a
întâmplat intr’un caz d e sp re ca re ne v o rb eşte c e le b ru l d o c to r Ju n g :
„Un bărbat în tre tre iz e c i şi p a tru z e c i de an i, d e o ex c e p ţio n a lă
inteligenţă, un arheolog d e v alo are, a ifost ad u s î n t r ’o zi la sa n a to ­
riu, intr’o stare de n eb u n ie ac u tă . A rheologul av e a câteva d efecte
(ară mare im portanţă, e ra m ic de s ta tu r ă , 'foarte slab şi se b âlb âia .
De o precoce d esvoltare in te le c tu a lă , el se c o n sa c ra se arh e o lo g iei
in urma studiilor sp eciale, fă c u te la u n iv e rs ita te a d in B. La sfâ rşitu l
carierei sale u n iv ersitare, tâ n ă ru l se în g ro a p ă in stu d ii ducând® v ia ­
ţă de pustnic. C âţiva an i m a it tâ rz iu , p o r n in d î n t r ’o c ă lă to rie de agrement, se opri câ tev a zile in o raşu l B., u n d e p e tre c u c â te v a zile
plimbâmdu-se p rin îm p re ju rim ile lo c a lită ţe i. In u rm a u n e ia d in aI ceste p|limbări, sav antul fu c u p rin s de un acces de n erv i, c a r e d eg e­
nera repede în tr’un a c u t d e lir, im p u n â n d in te r n a r e a i n t r ’u n o sp i­
ciu. Se afla în tr’o sta re de co m p letă confuzie, n u m a i ştia pe ce
lume trăia şi vorbia în p ro p o z iţiu m sc u rte , e lip tic e c u n e p u tin ţă
de înţeles. Avea adesea m o m en te de fu rie , în c a re atac a pe to ţi c e i
I din jurul său şi nu p u tea fi r e p rim a t d e c â t de fo rţe le u n ite ale m ai
multor infirmieri. D a r în c e tu l cu în c e tu l d e z e c h ilib ru l d isp ă ru şi
pacientul se trezi 'în tr’o d im in e a ţă ca d i n t r ’un vis, pe d ep lin r e s ta ­
bilit şi fu eliberat d in o sp ic iu . T im p de câţiv a an i d u p ă această
¡.eliberare, el lucră fără p re g e t d â n d la lu m in ă lu c ră ri de p rim u l
rang.
Se întoarse apoi ia ră ş i în o raşu l B., ş i câtev a zile m ai tâ rziu , fu
condus din nou la spital, de d ata aceasta, în să cu alte sim p to m e .
Făcea nişte figuri de -gim nastică f o a rte c iu d a te , voribia de e x tra o rdinara-i putere m u şc h iu la ră şi de fru m u seţea-i tru p ească! Se c re ­
dea mare tenor şi câ n ta n e c o n te n it câ n tece de d ragoste, com p u se
de el. Când ieşi şi d in acest d e lir, d o cto ru l Ju n g făcu asu p ra Iu!
următorul referat:
: „Pe vremea când p a c ie n tu l era s tu d e n t în B„ s’a în d ră g o s tit de
0oarecare dom nişoară, c u c a re ¡făcea p lim b ă r i lu n g i p r in îm p re ­
jurimi. Timiditatea şi d efectul v erb a l 4e c a re su fe ria îl îm p ie d ic a u
insă a-i mărturisi d ra g o ste a ce-i p u rta şi pe u rm ă, c ă să to ria era la
vremea aceea o im p o sib ilita te f in a n c ia r ă . D upă lu a re a lic e n ţe i nu
1amai fost dat să rev a d ă fem eea iu b ită şi p u ţin m a i tâ rziu , află că
aceasta se căsătorise c u un altul.
,;Se retrase atu n ci î n t r ’o v ia ţă de e rm it şi fă c u to t ce p u tu t ca să
uite. Cu alte cuvinte, com plexul, p e n ib il p rin co n flictu l său cu r e a ­
litatea, fu reprimat. D ar un com p lex r e p r im a t nu în c ete az ă să eJiste. Dispare d in c o n ş tie n t; nu-şi p o ate ju c a ro lu l în g â n d u rile si
activitatea spiritului, d a r p e rsis tă u n d ev a d ed e su b t şi m ai c u râ n d
saumai târziu, se m a n ifestă în m od in d ire c t, d u p ă cum s’a în tâ m ­
plat in acest caz”.
Prima sa întoarcere în m ediul u n d e iubise, a fost p e n tru com ­
plexul refulat o ocazie d e-a se rid ic a la s u p ra fa ţă , a d ică de-a r e ­
intra in conştient, p ro d u c â n d o e b ra n la re . Iată cum d e sc rie m e d b
cal starea de spirit a p ac ie n tu lu i, în cu rsu l ac estu i acces:
„Se afla în haosul u n u i vis, v ăzân d u -se n e c o n te n it în c e n tru l uI m mari bătălii, unde fă c e a m in u n i d e v itejie, sub o c h ii „d o a m ­
nei”, care-1 aştepta ca o ră s p la tă a v ic to rie i. A ceasta era p e rio a d a
tind ataca orbeşte pe to ţi cei d in ju ru l său ş i se lu p ta cu in f ir ­
mierii.
i „Veni apoi victoria fin ală — d o a m n a îi căzu în b ra ţe , __ dram a
fictivă ce-i frământa c re e rii lu ă sfâ rşit şi a tu n c i se d eştep tă, rev e­
nind la realitate. C om plexul fu d e c i d in n ou re p rim a t. E de o b se r­
vat că acest delir se aseam ăn ă m u lt cu re v e ria . D ife re n ţie re a constăîntr’un „oarecare grad de .d iso c ie re ” ce face com plexul să a p a ­
ri ca o halucinaţie. Cel ca re o b ic in u eşte să „viseze trea z” e p e r ­
fect conştient de acest fa p t, ş i deci săn ăto s, în ’v rem e ce p e n tr u p a ­
cientul nostru nu m ai exista o a ltă re a lita te şi era nebun.
„In cel de al doilea atac, d e c la n şa t de o nouă re v e d e re a lo c u ri­
lor unde-şi petrecuse tin e re ţe a , b ă rb a tu l era o b se d at d e im p e rfe cţiile-i fizice, pe care le nega cu v io le n tă . A stfel, deşi se b âlb âia, avea
i voce neplăcută, era p ip e rn ic it şi u râ t, co m p lex u l său se sa tis fă ­
cea, făcându-1 să cân te, şi să p ero rez e lă u d â n d u -şi v igoarea si fru ­
museţea fizică.
Cu alte cuvinte, re a lita te a era a tâ t de d e p a rte de d o rin ţe le sale,
încât nu putea su porta p e rsp e c tiv a acestei totale c o n tra z ic e ri’
Căuta deci să gonească aceste g â n d u ri su p ă ră to a re . D o rin ţele r e ­
primate coborîră in «u b co n şien t, unde» a ş te p ta ră un m o m e n t' dc
slă b ic iu n e , p e n tru a isb u c n i. In am bele o cazii c â n d s’au p ro d u s ac e ste tre c e ri d in su b c o n ştie n t în co n ştie n t, ra ţiu n e a a fo st te m p o ­
r a r c o m p lec ta m en te în tu n e c a tă .
A cesta e u n caz ex tre m , c e n u la să lo c v re-u n u i d u b iu ; s u n t în să
altele în c a re co m p lex u l, în lo c să d e tro n e z e ra ţiu n e a , se m ă rg i­
neşte a-i im p rim a a n u m ite p a r tic u la rită ţi. A stfel d a c ă tâ n ă ru l a r ­
h eolog a r fi căzut î n t r ’u n a d in aceste stă ri m ai p u ţin g rav e a r fi
d e v e n it p ro b a b il u n u l d in acei m o ra lişti, c a r i u rm ă re s c cu n e în ­
d u r a r e p e re c h ile de în d ră g o stiţi, a tră g â n d a te n ţia so c ie tă ţii a s u p ra
lo r ş i stră d u in d u -se să in s titu e legi p ro h ib iţio n is te , c h i a r p e n tru
cele m a i n ev in o v ate p lă c e ri.
A ceste p e rso a n e p o t fi s in c e r co n v in se că a c tiv ita te a lo r p u T
ta n ă e un b in e p e n tru cei p e c a ri-i p e rs e c u tă . In f o n d în s ă c o m p le­
x u l fa lim e n tu lu i lo r se n tim e n ta l le fac e in s u p o rta b ilă fe ric ire a alto ­
ra. S u n t — c o n ş tie n t sau in c o n ştie n t, — ip o c riţi c a r i ra ţio n a liz e a ­
ză a d ic ă ascu n d ego ism u l m o tiv e lo r lo r, sub o m ască de b u n ăv o in ţă.
A stfel se ex p lică , în p a rte su rp rin z ă to ru l re z u lta t al d a te lo r s ta ­
tis tic e a d u n a te d e c ă tre d o c to ru l Jo h n M iner, ca re a ra tă î n t r ’o r e ­
v istă să p tă m â n a lă in titu la tă „Biologie u m a n ă ” că în tr ’o ¡com unitate
de o am en i c e rc u rile relig io ase , p r in a c tiv ita te a lo r, n u ad u c o r i ­
d ic a re a m o ra lu lu i şi n ic i o d e s c re şte re a c rim e i. B a s’a o b se rv a t
c h ia r că d elictele su n t c u m u lt m a i fre c v e n te în c e rc u rile c re d in ­
cio şilo r, d ec ât în ale lib e r-c u g e tă to rilo r.
,,Id e n tific a re a ” este u n a d in ce le m ai o b ic in u ite m a n e v re ale s p i­
ritu lu i şi p o ate lu a u şo r o în to r s ă tu r ă p rim e jd io a să . A stfel lu m ea
sa v u re az ă p ie se de te a tru şi ro m a n e p e n tru c ă acestea su n t n işte
„vise de-a g a ta ”, în c a re sp e c ta to ru l se p o ate id e n tific a cu eroul
sau cu e ro in a . C ând c a rte a sau p ie s a s ’a sfâ rşit, om ul r e in tră în
re a lita te , u n d e jo a c ă u n ro l cu m u lt m a i o b sc u r, î n t r ’o p ie să m ai
p u ţin ex a ltată.
Se în tâ m p lă în s ă u n e o ri ca un in d iv id să se p ia rd ă a tâ ta în d eli­
c io a sa ilu zie că e m ilio n a r, în c â t n u p o ate re z is ta isp ite i de-a cu m ­
p ă r a .ceva c u un cec fa lsific a t, sau em is a s u p ra u n ei ¡bănci u n d e nu
are d ep o zite b ă n e ş ti. L a fel, fe m e e a te n ta tă de lu x u l şi sp le n d o rile
ce în c a d re a z ă o d o a m n ă d in lu m ea m a re , in tr ă î n t r ’un maigazin şi
se se rv e şte s in g u ră cu câ tev a o b iecte de g ăteală p e n tru a fi ap o i
a re s ta tă ca „ h o a ţă ” . Şi to tu ş în ju ru l ei su n t m ii de fem ei, c a r e fac
„în g â n d ” c u m p ă ră tu ri de zeci de m ii de lei. D ife re n ţa în tr e cea
d in tâ i ş i acestea c o n stă în fa p tu l c ă a îm p in s fic tiv a id e n tific a re
p re a d e p a rte .
Amândouă l’auvrut
insa una singura a triumfat
El a ales femeie a cărei piele erâ Crema Tokalon, Aliment pentru
albă, moale şi catifelată — acel fel de piele (Culoarea Albă), dă în 3 zile
piele iubit şi admirat de toţi bărbaţii. pielei o nouă frumuseţe şi frăgezime
Orice femeie îşi poate acum înalbi, ca- de nedescris şi aceasta într’un mod
tifelâ şi înfrumuseţâ uşor pielea în­ imposibil de obţinut pe altă cale. Tre­
trebuinţând zilnic Crema Tokiuon, buie aplicată în fiecare dimineaţă. Da­
celebra Cremă de Paris, Aliment pen­ că pielea Dv. este sbârcită şi îmbă­
tru piele. Culoarea Albă (neunsuiw- trânită, trebuie deasemeni să întresă). Această cremă se prepară actual­ Duinţati Crema Tokalon, Aliment pen­
mente din smântână proaspătă >i tru piele (Culoarea Rose), seara în­
untdelemn, combinate cu ingrediente ainte de culcare. Ea hrăneşte şi în­
astringente cari înălbesc şi tonifică. tinereşte pielea Dv. în timpul som­
Ea pătrunde îndată, calmează iritaţia nului.
glandelor pielei, strânge porii dilata­
ţi, dizolvă punctele negre până ce dis­ Noile preturi •reduse: Crema Tokalon,
par, înălbeşte şi catifelează pielea cea Culoarea albă, de la Lei 50-—> Crema
mai întunecată şi mai aspră. Toto­ Tokalon aliment, culoarea roză, de la
dată ea menţine pielea cea mai Lei 6 0 .- .
uscată într’o stare continuă de fră­
gezime şi de umezeală delicată fără De vânzare la toate farmaciile,
a o face unsuroasă. Ea este indicată drogheriile şi" parfumeriile din ţară.
deasemenea pentru o piele unsuroasă.
347 — R I -
Pag. 15
Un gro a zn ic a c c id e n t de a u to m o b il s’a în tâ m p la t in cursele p e n tru p re m iu l De M onza.
T rei d in tr e cei m a i re n u m iţi aşi ai vo la n u lu i an fo st o m orâţi: B o rza c c h in i şi C âm puri s'au
ră stu rn a t cu a u tom obilele, iar co n tele C z a y k o w sk y a fo s t ca rb o n iza t în m a şin a sa.
P ilo ţii u cişi in a c c id e n tu l de a u to m o b ile in cursa p e n tru p re m iu l M onza. Dela stânga la
dreapta: M ario B o rza c ch in i, G iuseppo C om pari şi co n tele C z a iko w sky .
.
R eg ele Feissal ul Irakului, je
atac de in im ă , în ziua de t , ii,
B erna. Era în vârstă de Ui/Bi
g ra fia noastră, regele pe calm
R eueic Ghazi I al Irakului, Iţi,
nărui E m ir Ghazi a fost inajjc
Ira ku lu i, în locul tatălui m,iils.
m o rt de curâ n d la Berna.
Slrăbunictlt i
f rhibijic cirlitil
Herne HUI, i'i
curse cu mi
înalte, slrăbuniţi
a:i. Cursa u ¡mmI
spectatori.
jÜ fc L j- y
Ş i flo ta S ta te lo r U n ite a a d o p ta t p ro g ra m u l N .R .A . (N a tio n a l R e c o v e ry A d m in is tr a tio n ) in
fo to g ra fia noastră, se ve d e vasul p o rt-a vio n „Sara to g a ”, p e p u n te a căruia m u r in a rii cu u n i­
fo rm e le lor albe ş i albastre, au în fă ţiş a t în tr ’u n m o za ic viu, V u ltu ru l albastru si literele N R A
b c Sa U
c
<lângă y . orzhe; m > <> f ° s ‘ d istru s, in ziu a de D u m in ică 10 S ep tem ceastă c a i J t n f f i F ni groa?.n lc - C,.n ?l? u ‘* .d e lo c u ito ri şi-au p ie r d u t a v u tu l şi casele in această catastrofa, fo to g r a fia noastra in fa ţişea ză satul in flă că ri.
F tM k L d e ^ r e
c a r ib e
V o r
iază cu in e v ita b ilu l volum v iito r
c ă ru ia , c a p ito lu l cel m a i co p io s
i-1 fu rn iz ea ză fem eia am erica n ă.
Câte n u s’au sc ris a s u p ra lo ­
c u ito rilo r „ P a ra d isu lu i fem eii” ,
a s u p ra ac e sto r „Z eiţe fă ră Olim p ? ”
A fost m a i în tâ i o legendă, aceea a co lieru lu i de p erle , p e n ­
tru c a re — o ric e tâ n ă r d o rito r
a-şi în te m e ia o fam ilie — e d a ­
to r să m u n c ea scă a n i de zile
sp re a-1 câştig a, av ân d o b lig a­
ţia să-l o fe re în d a r de n u n tă ,
d re p t gaj al b u n e i în ţe le g eri v ii­
to a re , c a o p ro m isiu n e c o n c re tă
c ă va fi u n b u n b ă rb a t (a m e ri­
c a n ) , generos şi m u n c ito r p â n ă
la a b s tra c ţie de sin e, p â n ă la id e n tific a re a e u o m a şin ă de fă­
cu t d o la ri.
T ip u l so ţiei am erica n e — ob ie c t de lux — n u era n ic i p e n ­
tr u e u ro p e n i nou, d a r im p resio *na p r in u n iv e rsa lita te a atrib u ită.
F ie c a re ep o că are o am en ii ei.
R egim ul p riv ile g ia t al fem eii am e ric a n e d ata de m ult, p rin
fa p tu l vech iu c ă p rim ii co lo n işti
au d e b a rc a t p e „p ă m â n tu l n o u ”
O CU ITO RII o ra şe lo r m a ri
fă ră fem ei, sau a p ro a p e . F iin d
—
C apitale desch ise s in
tr ă ­n u m ă r m u lt p re a m ic , ele au
in ilo r, m u lto r a v e n tu rie ri
s ilit fatal p e b ă rb a t la o în tr e ­
şi tra fic u rilo r, — au av u t în to t­
cere, Ia o o fe rtă de tr a i m ai p lă ­
d ea u n a p a rte de o faim ă re a , ecu t, pe c a re el a exag erat-o , rero n a tă , — în sp e cia l lo c u ito rii
ze rv ân d u -şi o situ a ţie de serv,
fem ei în g lo b a te s u p e rfic ia l în
u m ilito a re şi ad e se a rid ic u lă .
cele câteva zeci de fem ei, sau
T ra d iţia ac estu i reg im s ’a
câteva sute, c a re o cu p ă străzile,
m e n ţin u t în să , şi ne v en ia a tât
lo c alu rile şi a te n ţia , din m otive
n u to td e a u n a av u ab ile.
Cu tim p u l, totuş, a d e v ă ru l se
alege d in n eg h in a e ro rilo r. Cine
de p ild ă , m ai u tilizează azi în
lite r a tu r ă sau c o n v e rsa ţie e x p re
s ia p e io ra tiv ă de „ p a riz ia n a ”
sp re a d esem na tip u l fem eei p e r
verse, ris ip ito a re , p lin ă de c a ­
p ric ii şi v ic ii?
De c â n d se ştie că fem eile
c a re jo a că goale în M o n tm artre
s u n t artic o le de im p o rt, ia r acelea c a re v in să le ^privească,
şi c o lin d ă b oite-ele, în c ă u ta re
de sen zaţii, su n t d e a se m e n i s tr ă i­
ne, p a riz ia n a a în c e ta t să m ai
fie un su b ie c t cău tat.
N u m ai p o a t e serv i ca m a te ria l
de senzaţie, d a r n ic i m ă c a r de
stu d iu , o m ic ă b u rg h ez ă se rio a ­
să şi m u n c ito a re , c a re m e rg e la
d a n c in g să-şi cau te un lo g o d n ic
ia r m ă rita tă îşi ră sfa ţă b ărb a tu l,
işi coase sin g u ră ro c h iile şi
de greu să îm p ă că m u n su flet
strân g e econom ii. P o p o a re le fe­
de fem eie în tr e ţin u tă cu o c u ltu ­
ric ite şi fem eile cu m in ţi n u au
ră , ca aceea ce o c a p ă tă fem eia
isto rie .
a m e ric a n ă , in d is c u ta b il re a lă ,
I-a m ai răm as p a riz ie n c ii ca
nu de faţa d ă.
d istin c ţie d o a r acel „chi-c” in ­
■""Femeia de p este o cean este—
tra d u c tib il care p re z id e a z ă evo­
d u p ă cât asig u ră im p re siile de
lu ţiile M odei fem in in e şi în v in ­
voiaj, s u p e rio a ră fem eii eu ro ­
ge, sezon d u p ă sezon, riv a lită ţile
p en e, s u p e rio a ră m a i ales b ă r ­
L o n d re i şi N ew -Y orkului, b ă tă ­
b atu lu i său. „A m erican u l şi aioase, şi de fie c a re d a tă c a p itu ­
m e ric a n a su n t d o u ă rase d eo se­
lâ n d în faţa g en iu lu i p re d e s tin a t
b ite ” . R asa fe m in in ă nu-şi chelp a riz ia n .
tu eşte e n e rg ia p e n tru a d u n a t d o ­
D a r e un c a p ito l re strâ n s.
la ri, c i p e n tru artă , m u zică îşi
In sc h im b , ce m a te ria l v a st
sp o rt, se o rg an izează în c lu b u ri
o feră, de v reun sfe rt de veac,
n u p e n tru joc de c ă rţi, ia r d acă
p sih o lo g ilo r, socio lo g ilo r, sau
î n t r ’a d e v ă r n eg lijează m en aju l
s im p lilo r lite ra to ri, _ fem eia şi
şi „ c â rp itu l c io ra p ilo r ” — î n ­
fata a m e ric a n ă . D upă o p lim b a ­
d e le tn ic ire ex clu siv e u ro p e a n ă
re in S tatele U n ite — c a r e a d e ­
v e n it de câ ţiv a an i, p e n tr u o r i­ — are în sc h im b o d eo seb it de
ro d n ic ă a c tiv ita te socială.
ce eu ro p e an cu lt, voiaj de stu ­
D ar ia tă c ă c ifre le d e sta tis ­
d ii o b l i g a t o r — ac eia se în a p o ­
L
347 —
tic i, m a i sig u re d e c â t în se m n ă ­
rile ' pe fugă, v in să r e c tific e tr a ­
d iţia. U n sfe rt d in s a la ria ţii S ta ­
te lo r U n ite s u n t fem ei. C elib ata­
re sau m ă rita te , ele m u n c e sc şi
se în tre ţin sin g u re. L ăsâ n d d eo­
p a rte co ta fem eilo r c u avere
p ro p rie , a r ră m â n e cam acelaş
n u m ă r de fem ei c a in o ric e ţa ­
ră d in O c c id e n tu l eu ro p e an , ca­
re tră e s c n u m a i d in m u n c a b ă r­
b atu lu i. I a r d a c ă acolo, el v rea
să se sle ia scă î n t r ’o m u n c ă ex­
cesivă, c a să o fere o b la n ă şi un
au to m o b il în p lu s, n im e n i nu-1
p o ate o p ri, d a r n ic i n u p o ate
în v in u i de asta pe to v a ră şa sa.
S in g u ră ta te a , ca re-i lo tu l fe­
m e ilo r cu soţ p r e a o cu p a t, a ad us a m e ric a n e lo r un b in e, o su ­
p e rio rita te asu p ra e u r o p e n e i:
re u n iu n ile lo r z iln ic e ; c lu b u rile
fem a n in e a tâ t de c r itic a te , au
d e te rm in a t o sc h im b a re în r e ­
la ţiile v e c h i dintrc_ fem ei, le-au
îm b lâ n z it u n a faţă de alta, au
făc u t p o sib ilă c u n o a şte re a şi
p r ie te n ia în locul c la s ic e i r iv a ­
lităţi.
M iile d e fem ei ce lib a ta re , susţin â n d u -se p rin m u n c ă c in s tită ,
n u m ai du c ca în E u ro p a , tra iu l
acela s tin g h e r şi d e m o ra liz a n t
d e „fem eie sin g u ră ” , ci to ate se
aso ciază in .m ari 'fam ilii, u n d e
b u n a în ţe le g ere d o m n e şte în
m od n a tu ra l. Se află în N ew Y ork o casă cu 23 de etaje, lo­
c u ită ex clu siv de feţe şi fem ei
sin g u re —■ sa la ria te in te le ctu a le
şi m an u ale — in p e n siu n e a ate n tă a u n ei so c ietăţi a lc ă tu ita
tot din fem ei. E x iste n ţa u n u i asem enea stu p e n o rm de fem eilu c ră to a re im p lică atâtea altele
m ai m ă ru n te , d ă râ m â n d leg en d a
•colierului de p erle şi g e n e ra li­
zarea tip u lu i trâ n d a v de lux. h
m ai m u lt ca p ro b a b il că_ aceste
fem ei ca re, m u n c in d , au în v ă ţa t
să c u n o a sc ă v a lo a re a b an u lu i,
răm â n în ţe le g ăto a re şi c â n d e
v o rb a de m u n c a so ţu lu i.
D ar fem eia d e sp re c a r e se
v o rb eşte m ai m u lt în ultim ul
tim p este fem eia g erm a n ă. Nu
m a i seam ăn ă e u fosta lo c u ito a ­
re' a Im p e riu lu i, n em ţo aica de
p r in rev istele ilu s tra te v echi,
g rasă, îm b /ă c a tă d em o d at, lip s i­
tă de o ri? e g raţie, d a r ex c elen ­
tă fa b ric a n tă de w ü rs ti, m ehlsp eisen şi k in d e ri.
S ătu lă c ă se v o rb eşte d e ea
n u m a i în c a ric a tu r ă şi e lo g iic u lim are, fem eia g e rm a n ă a fă c u t
d u p ă răsb o i un salt atletic. N i­
m en i n ’a r fi b ă n u it pe v rem ea
lin iş tite lo r şi fa d e lo r m a tro a n e ,
că a tâ ţia r e p o r te r i şi sc riito ri
d in ţă ri de p e tre c e re se v o r d e­
ra n ja să viziteze B e rlin u l, _mum ai p e n tru faim a lu i a c tu a lă de
f u rn ic a r de v ic ii, ş i -că n ic i un
titlu de c a rte n u v a face m ai
m u ltă se n za ţie ca ace'la v e s tin d
azi moi asp ec te a le „A m orului
în G erm a n ia” .
D a r să lăsăm d in nou să v o r­
b ea sc ă c ifr tie , mu im p re siile de
stra d ă .
In G erm an ia, şa p te sute de
m ii de fem ei m ă rita te su n t p r o ­
fesio n iste. C â t d e sp re cele^ neîn ă rita te , d a c ă n u au în c ă un
poist p lă tit, este, ca şi la sem e­
R 1 — Pao. 18
e
n ii b ă rb a ţi, că n ’au isb u tit să-l
ca«pete.
Aşa d ar, fem eia germ ană, mai
m u lt ca o ric a re alta, vrea si
tră ia s c ă p rin m u n ca ei. Ce au
d ev e n it în urm * acestei ambiţii
îm p lin ite , v ech ea viaţă dintre
b u c ă tă rie şi cam era copiilor, e
lesne d e d e d u s . D a r tot cifrele
sp u n m ai lâ m u rit, ea o ilustra­
ţie. Ş aptezeci la su tă din popuÎaţia B e rlin u lu i tră e şte în locuin
ţe fo arte m ici, fă ră bucătărie, —
o sin g u ră ca m e ră , dormitorul,
sin g u r n e c e s a r p e n tru cele şap­
te ore cât lasă p en tru odihnă
m u n ca şi v ia ţa în oraş, (bărbatu­
lui ca şi so ţiei lui.
R e co rd u l c ă sn ic iilo r fără rop ii !îl d eţin e acum Germania. In
B erlin m ai ales, oficiul de înre­
g istra re a n a ş te rilo r, aproape nu
m ai a re de lu cru .
Ar fi p u e ril şi n ed rep t să pu­
nem tra n sfo rm a re a femeii ger­
m a n e pe seam a propagandei fe­
m in iste.
N ed rep ţi şi rău făcăto ri, toto­
d ată, fiin d c ă d eţin puterea —
su n t ac tu a lii g u v ern an ţi germa­
ni c a ri, trim iţâ n d pe femei la
v ech ile lo r în d e le tn ic iri de ma­
m ă şi g o sp o d in ă, au început să
le co n ced ieze d in servicii îşi să
le c o n s trâ n g ă a p ărăsi orice ac­
tiv ita te p ro fe sio n a lă.
H itle r a p ro m is solemn tutu­
ro r fe te lo r câte un logodnic, dar
a u ita t să d ecreteze în prealabil
b ig am ia, căci statisticile arată
un plus de un m ilion de femei,
p este n u m ă ru l bărbaţilor. Şi în
acest m in u s su n t milioane de
şo m e u ri şi quasi-şom euri, cari
nu se p ot în tre ţin e nici pe ei,
da-m ite so ţie şi copii numeroşi,
cum o rd o n ă „F u eh rer-u l”. Evo­
lu ţia a c tiv ită ţilo r şi aspiraţiilor
n ’o p o ate sch im b a nicăeri ordi­
n u l fie şi b in e intenţionat, al
u n u i om.
S itu aţia fem eii in Germania
e eu to t alta ca în Italia, unde
Musisolini a p u tu t realiza, sau e
pe cale să realizeze acest ideal,
de-a red u c e pe femeie la rolul
u n ic de rep ro d u că to are a spe­
ciei.
In 1925, câind fascismul a in-
Sa term inat şi v ara, v ile g ia tu rile d e v in p u stii, (lumea re ia d ru m u l
oraşelor. M elancolia de a p ă ră s i p la ja , p ă d u rile de b raz i va ceda re
de p lă ce m de-a regăsi „h o m e-u l” cu acea atm o sferă ce nu ne o
poat, oferi n ic iu i p a la c t din lum e.
Ca sa fim în notă, ia tă p e n tru acest „h o m e” două pijam ale in o în
latoare. Cine a in v e n ta t m oda p ija m a lei p e n tru ifemee cin e i-'t dat
acest ultim p rile j de ra fin a m e n t? v re ji să fiţi tin e re c ^ h e t e sv elte'
îintrV,03(Cf“
PU am aua din d re a p ta p an taJo n u l vâ fi c o n fe c ţio n a t
din r o stofa u şoara, v ărg a tă alb şi roşu, b lu z a albă cu n la tc a si n
parte din cra v ata de c ra p e de c h in e roşu. L ipsa co m p lec tă de m âneci
aminteşte sp o rtiv a d in tim p u l verei.
HpPm3 ^ aUa.din s tâ " * a. 5 u P a n ta lo n u l la rg d in ca tifea violetă, cu bluza
de matase cre p o n a ta , v arg a tă in co lo area p a n ta lo n u lu i, va da silu etei
acel aer fem em n, ce p rin d e a tât de b in e la o ra ceaiu lu i
PresiJn] i r ea to am n ei, cu zilele m a i răc o ro a se şi m elan c o lia verei
care le p ărăseşte, r e în c e p şi p lim b ă rile în o ra ş d u p ă c u m p ă ră tu ri
după inspiraţii noui p e n tru to aletele ce le vom p u r ta la ia rn ă P e m Îu
plimbările <pe jos n im ic m ai in d ic a t d ec ât acestp rnr*hii ri;n ♦
W i M
»
b le u -m arln , cum îe p „ S S t o
¿ ‘L S w
Remarcaţi inia d re a p tă a ro c h ie i, d o a r cu o uşoară lărg im e a fu lte i
In extrema d re a p tă a p ag in ei, m ai vedem o ro c h ie cu ja c h e tă ce se
ia nun co lo rile a tât de p o triv ite ac estu i an o tim p , acea ;
¡¡fiyjsîiî
lerină, este dii n r;itifpa“ H
" C° aptte- Pla,Ca ja c h e te i> în fo rm ă d e peno 1 ° n, “ a n ia , Pu{m m ai în c h isă d e c ât acea a
rochiei, intoei■n iî
. a! l , !ali m
! -ă nUTlliimp 'largul r:ig!i>n
ec ii.?l co rd o n u l. Ea com plectează în acela.,
t'o rm a ro c h iilo r în sin e, sim p lă d a r
ra fin a tă , va face d e lic iu l a c e lo r fem ei,
c a re ştiu a tâ t de b in e , c ă to c m a i aee astă sim p lic ita te aste sin o n im u l ele­
g an ţei su p rem e.
347 -
R I _ Pag. 23
n
u
sw
to a ta M in e a
©
I)) P ala tu l su ltan u lu i d in S h ib am (A rab ia s u d îc ă ). Z g ârie -n o rii se clădiau
r,‘ >lo în c ă în a in te de a se sc rie V echiul T estam e n t.
B) C ă rb u n ii n ec es ari S tatelo r-U n ite se
a d u c d in In d o c h in a fra n ce ză, ad ică dsla
o d is ta n ţă d e 22.000 k ilo m etri.
C) D in p ric in a reg im u lu i prohjbiţion is t s’au ag lo m erat In m ag aziile vămilor
d in S tatele
U n ite
m ai m u lt decât
108.000.000 stic le d e v in .
A) Mc In tis h d in D e b ra t B each în F lo rid a e în
v â rstă de n u m a i 7 a n i şi c â n tă re şte 175 de k g r. talia
lui m ă so a ră a p ro a p e 1 m ., 80.
E ) O p e re c h e de e p u ri de casă p o a te avea, în in te rv a l de p a­
tr u a n i 1.250.000 de u rm aşi.
DOAMNELE ELEGANTE
o b ţin n um ai cu noua. tin ctu ră
de păr „P recizia“
nuanfa distinsă envogue
U#
„Rosé «cea¡ou“ Ş‘
toata gama de nuanţe
a celorlalte cuiori dorite
O d o z ă le i 6 0 , d u b l i
; le i 1 0 0 . Părul stricat,
! uzat şi tocat i;i recapătă
vigoajea piúiU’un trataI ment special Cereţi coa­
forului D v., sau depozitului general:
Institutul de înfrumuseţare D o r t h e iir e r
50 Calea Victoriei, 50
ş T I T I Dv.
«•»ouwtatis
R IT Z ROUGE Şl PUDRAPEZ I S T A ’ T O A T A ' Z IU A
ISVUARELESTATULUI FRANCEZ
VICHY-CELESTINS
HIN1CHI - SAÇICA
C Ă... ?
QUT a - OIABET • ARTRITISM
VICHY G R A N D E . G R IL L E
V IC H Y H O PITAL
aparatului blltar
intM tin u lu i
1) T re b u e vre-o 2000 kg., de (petale de tra n d a fir pentru a oblin e 28 g ram e esen ţă de trandaifir.
2) A fost nevoe de 70 d e an i p e n tru a isp ră v i Capitolul du
3) Cel d in tâ iu s g â rie -n o n , n u m it W o rld -B u ild in g , a fost clădi!
acum vre-o 30 de an i.
.
4) Se c re d e că tu ru u l în c lin a t d in P iza dateaza din 11/4.
5) Cea m ai m a re pasăne este stru ţu i. U n stru ţ adult are o in
n ălţim e d e 2,50 im.
6) In 58% d in a c c id e n te su n t ra n iţe b ra ţe le sau mâinile
7) C lăd irea W o o lw o rth d in A m erica c â n tă re şte 103.000.1 dt
k«rr.
8) A nul m u su lm an este cu 11 aile m ai ¡scurt decât al nostru.
9) O ra şu l cel m ai v ec h iu d in S tatele-U n ite este St. Augustul
în te m e ia t în 1565 de s p a n io li.
1
10) B evolverul a fo st in v e n ta t de S am uel C olt in anul 15«
v
t fc i/ a f/ e
N sp ectaco l n e o b işn u it d in c a re se d e s p rin d e a o atm o sfe ră
de com ic s in is tr u : I n tr ’u n u l d in su b so lu rile trib u n a lu lu i a
avut loc lic ita ţia c o r p u r ilo r d e lic te . T o t c e a p u tu t c re ia
imaginaţia d e ş a n ţa tă c a in stru m e n te p e n tru în fă p tu ire a c rim e i şi
a furtului, p lu s un v a ria t bagaj de o b ie cte su stra se şi n ere cla m ate
de p ro p rie ta rii lor, au fost scoase d in cu lcu şu l de doi a n i — tim p
cerut de lege — şi expuse v ân z ării...
0 ladă g rea cu p e s te 50 de to p o a re abia a fost r id ic a tă de d o i
aprozi. T oate au p u r ta t m a rc a sân g elu i şi p o v estea f ie c ă ru ia p o ate
alcătui un p a lp ita n t c a p ito l al groazei.
Cinci lei b u c a ta — ro steşte ră s p ic a t om ul în s ă rc in a t qu s tr i­
gările. Cine dă m ai m u lt?
U
h fa c a d r a ,
C ineva d in a p ro p ie re reu şe şte să ră sc o lea scă m a ld ă ru l şi ră s ­
p u n d e in d ig n a t.
— „Zi-'le m a i b in e b o arfe, b ă e te !”
Se ad u c ap o i f e u tr u r i p o n o site, pe ca re o m u l'd e se rv ic iu le în ­
titu le a z ă p ă lă rii d e v o iaj — d oi lei b u ca ta . N u lip sesc n ic i h ain ele ,
p e c a re m o liile au a v u t g rijă să le g ă u re a sc ă aşa în c â t te p o ţi u ita
p r in ele ca p r in c iu r. Şi acu m iată soseşte râ n d u l b iju te riilo r. A ici
se d ă a d e v ă ra tă b ătălie în tr e am ato ri.
U n ine1! c u u n d ia m a n t, altu l ou un sa fir, b r ă ţă ri, ce rcei, b ro se,
to tu l e în g ra b ă în g h iţit d e clie n te la laco m ă. S e 'în tâ m p lă ca două
p e rso a n e să o fere c a la o c o m a n d ă acelas p r e ţ si-o în c ă e ra re în
to a tă reg u la se d esfă şo ară p e d ată. D ar d e z ilu z ia 'n u în tâ rz ie . Oa­
m e n i d e m e se rie îş i d au seam a că ce ia ce au c re z u t că-i a u r e un
m e ta l o r d in a r . C u m p ă ră to ri m ai p u ţin p re te n ţio ş i p u n m â n a pe
v erig h e tele false şi to t felul d e im ita ţii, a c o p e rite de ru g in ă . N im ic
n u e tre c u t cu v ed e rea, p e n tr u o ric e z d re a n ţă se găseşte clien t.
U m b rele s e r ii ,pun_capăt c iu d a te i v â n z ă ri. Ca c io rile p r in d a tu n c i
a se ră s p â n d i c u m p ă ră to rii p e u şa d in s p re p o a rta S en atu lu i. T re ­
c ă to rii p riv e s c m ira ţi în itreb ân d u -se de ro stu l acestei m u lţim i în ­
c ă rc a tă c u to t felul de o b ie c te v ech i.
ce s’a fu ra t în ţa ra ro m â n e a sc ă de h o ţii cei m ici...”
lă m u re şte cin ev a, m a i m u lt ca să se aifle în v o rb ă.
MARGARETA NICOLAU
APROAPE DE DM
A V E Ţ I O S U C y *S "A L A
A
E m arfă b lestem ată... a r tre b u i s o uu^i g ra tis
îşi d ă p ă re re a
cineva din m u lţim e a c iu d a te i c lie n te le .
\ine apoi un în tr e g a rse n a l de u n elte, cu form ele cele m ai c u ­
rioase: drugi, cleşti, tesle, b u rg h iu ri, şiş u ri, p u m n ale, sp ă n g i de
câte l/ 2 m. ciom ege, ghioage... L em n u l şi fie ru l se v ed e c ’a fost m o ­
delat de m â in i n e p ric e p u te şi fă ră să v re i aceste u n elte îţi n asc în
minte im aginea om ului fia ră , c a re p ă r ă s in d d esişu l d e p ă d u re , iese
la margine de d ru m , a d u lm e c â n d p ra d a . B eţia sângelui e deslănţuită chiar din c lip a c â n d b ru ta a p u s m ân a pe a rm ă sau p e altă
unealtă de d istru g e re .
0 uşă se în tre d e s c h id e şi b ă n u im în d ă ră tu l ei c a m e ra în c a re se
depozitează c o rp u rile d elicte. P lin ă de r a ftu ri p â n ă a p ro a p e de ta ­
van, geime de to t felu l de o b ie cte .
— „Nu m ai aveam u n d e să le p u n ....”
m ă rtu ris e ş te şeful p o r ­
tăreilor, d. Gh. M ihăilescu.
— ,,Aveţi ceva lu c ru ri de p r e ţ p e a ic i? ”
— „Aşi fleacu ri... L u c ru rile b u n e se m ă rită rep e d e... S u n t d estu i
amatori...”
Un ciocan m ic stă agăţat in p e re te le d in fu n d . A a p a r ţin u t lui
Găetan şi a fost v â n d u t cu doi lei, d-lui d r. V ale n tin Sava. A lătu ri
un revolver m ic, elegant, to t al lui G ăetan. Mai în c o lo , sp re d re a p ta
arsenalul lui O garu: am cio c a n u ria ş, o p u şc ă cu ţe av a s c u rtă şi p a ­
tru chei făcute p a rc ă s p re a d e sc h id e cu ele în c ă p e ri de g ig an ţi.
— „Erau p e n tru p o r ţi, c â n d d ă d e a u lo v itu ri pela c o n a c u ri” .
îs’u mi-am p u tu t în ă b u şi un m ic s trig ă t de u im ire p r iv in d ta o m ă ­
ciucă de fier. A rm a u cig aşă a b a n d itu lu i R o m an o v ic i: a stin s vie|ile, cu u şu rinţa cu c a re ai d esg h io ca n u ci, c ă c i lo v itu ra , d a tă cu
sete, despica d in tr ’o d a tă ca p u l in două. D a r ce nu în tâ ln e ş ti în
acest sumbru m uzeu al ră u lu i?
v —; »Eu n ici nu p u n m ân a pe ele...” m i se d e stă in u e şte şeful p o r ­
tăreilor. Aş avea p a rc ă se n za ţia fio ru lu i m o rţii.
Intr’iun cazan stau tr â n tite ,’clae peste g ră m a d ă , fel de fel de re ­
volvere, în c ep â n d dela p isto lu l v ec h i de o su tă de ani, p â n ă la
Browning ul de astăzi. Cât d e sp re p u ş ti stau şi ele a s v â rlite un a
pe.ste alta, aidom a unei p ră z i bogate, culeasă dela un. d u şm a n ca re
a fost înfrânt. \ o r lua în c u râ n d d ru m u l A rsen alu lu i.
Afară, pe săli, tu m u ltu l c lie n ţilo r r ă s ă riţi pe n e a şte p ta te în n u ­
măr de câteva su te îm p ru m u tă re z o n a n ţe de u rag a n . Un şira g de
cuiere sunt scoase r â n d pe râ n d .
„Lenjuri de cea m ai fin ă c a lita te ...” s trig ă a p ro d u l cu un zâm.>cj glumeţ în colţul buzelo r.
3 *7 —
m
F A B R
s u c U R .S A L E :
R EGALA
8
C. A . R O S E T T I 2 7
B U Z E Ş T I
2
Ş T IR B E I V O D A 5 3
V IC T O R IE I
121
MOŞILOR
TA
Ş E R B A N V O D A 11
R O M A N A
121
O U D E Ş T I
29
F A B R I C A
M O Ş I L O R 160
(CoH cu Bul. Carol)
B O I A N G E R I E S,l
c u r a t a t o r je
C H I A A I C /\~
B.AIIAIIOIM
b in e
o filii
1
v
rep ed e
Ten <Uilcrt,/icyed4imcuni
xj£6e,catife£aU dCţineţi ptin
tn fo â u w fa A e a ie ffu & r tă a
CREMEI-NIVEA
P a g . 25
D IN I S T O R I A OME NI RI
(OMVHKMi
M ulţi d in tre citito r i su n t d esigu r co n v in şi că regim u l ce
d om in ă acu m In U. R. S. S. ar fi un produs a l vrem urilor
m odern e, o sta re de lucruri fă ră p rec ed en t în isto rie, creia tă de n eaju n su rile, d ev en ite la un m o m e n t d a t in to le r a ­
bile, ale u n u i sistem c a p ita list a ju n s la h ip ertro fie. Ei b in e
n im ic m ai in e x a c t. In cele ce u rm ează v eţi av ea o ca zia să
c o n sta ta ţi ad evăru l d icton u lu i : „N im ic nou sub so a re“ care
se v er ifică p en tru n u ştiu a că ţe a m ia oară.
terea se va afla in în tre g im e în m â in ile p roletariatului. Fie
E p are c ă L y c u rg , faim o su l le g iu ito r s p a rta n a r fi tră it
care bărbat tre cu t de 30 de a n i va avea un vo t în această adu­
p r in secolul a l nou ălea a. C hr. şi cu to a te că m u lţi sa­
nare, cu co n d iţia , b in e în ţeles, să fi d u s până a tu n c i o viiiţu
v a n ţi i-au C ontestat ex iste n ţa, astăzi e re c u n o sc u t ca un
utilă.
p erso n a g iu real, b a se p re su p u n e c h ia r c ’a r fi fost fra tele u n u i
„Cei să ra ci la u n toc cu cei bogaţi?” în tre b ă A lcander.
reg e sp a rta n .
„Nu vo r e x ista bogaţi şi să ra ci. F iecare om îşi va avea bu
E ra un c ă lă to r p a s io n a t. C olindase C reta, lo n ia , E g ip tu l, Licala sa de p ă m â n t, şi casa sa, cu m o b ilie ru l s tr ic t necesar; du.
b y a ş i c h ia r I n d ia , ia r c â n d a re v e n it în p a trie , co n c lu z iile trase
b a n ii vor f i retra şi cu to tu l d in circu la ţie, aşa că nu vor mm
d in o b se rv a ţiile făcu te în c u rsu l c ă lă to riilo r sale, d e v e n ir ă baza
ex ista n ic i c u m p ă ră tu ri şi n ic i vâ n ză ri.
c iu d a tu lu i c o d de legi, p e c a r e l-a im p u s S p artei.
„Cum, se va d e s fiin ţa co m erţu l? "
A ceste legi e ra u d e -u n c a r a c te r p u r co m u n ist, d a r a titu d in e a
„Da. Ş i ce n e v o ie e de el? S ta tu l va p ro c u ra fie c ă ru i om cele
lui L y cu rg d if e r i de a co m u n ism u lu i m o d e rn p rin fap tu l c ă pe
n ecesa re p e n tr u m e n ţin e re a vieţe i. Vreau să u c id capitalismul
c â n d acesta alcă tu ise le g isla ţia n u m a i p e n tru ţa ra sa şi-şi co n ­
sub toate fo rm e le lu i."
sid e ra v e c in ii d em n i d o a r de sclavie, b o lşe v ic ii c a u tă să ex ­
„O, zei!... d a r S p a rta va d e v e n i a tu n c i o cavernă, un loc
p o rte sistem u l lo r p o litic , c ă i m a i d e p a rte , în c â t m a j m u lte ţă ri.
de tristeţă .
C um a ră ta L y cu rg , n u se ,ştie; îşi d a c ă în u n ele c ă r ţi e ca un
„Câtuşi d e p u ţin , p e n tru c ă voiu fa c e râsul obligatoriu", ii
o m uleţ cu c a p u l m a re ş i chel, cu b a rb ă şi m u stă ţi, p o rtre tu l e
p o stă L y cu rg .
de s ig u r su g e ra t d e tip u l c o m u n is­
„Noi n u prea vom avea de ce râde”
tu lu i m o d e rn . Is to ria n u ne sp u n e
zise a tu n c i A lca n d er „dar ştiu că Slu­
c a re i-a fost sfâ rşitu l. D upă in s ti­
tele v e cin e vo r p etrec e m u lt, pe soco­
tu ire a le g isla ţie i sale şi-a p ă ră s it
teala noastră.
p a tria , re lu â n d u -şi c ă lă to riile ; d a r
„Asta n ’o să le p rea dea mâna s’o
n u s’a m ai în to r s n ic io d a tă . P ro ­
fa că p e n tru c ă vo m f i p reg ă tiţi pănâ'n
b a b il c ă n ’a r i i p u tu t în d u r a n ic i
u n g h ii p e n tru răsboaie — natural,
el m iz e ra b ile le .co n d iţiu n i de v ia ţă
p e n tru răsboaie d e fe n siv e . Propun cu
pe c a r e le-a im p u s S p artei.
fie ca re sp a rta n să în v e ţe d in frageda
L y cu rg n u şi-a re a liz a t în să re ­
co p ilă rie că a p a rţin e cu trup şi su­
fo rm ele fă ră lu p tă . Ba se sp u n e
fle t sta tu lu i, că treb u e să muncească
c h ia r că a fost o d a tă c r u n t b ă tu t
p e n tru b in ele o b ştesc, şi să ţie ori­
d e-un tâ n ă r d in p a rtid u l a ris to c ra ­
c â n d gata a-şi apăra m oştenirea co­
tic, a n u m e A lca n d er, c a re l-a go­
m
u n ă, cu p re ţu l v ie ţe i sale.
n it d ela u n c a p la ce lă lalt al o ra şu ­
„Nu su n ă rău" c o n v e n i Alcander.
lui, a le rg â n d cu ciom agul d u p ă el
„Dar cu m ai să a ju n g i aici?”
şi Iovindu-1. D upă cu m a ra tă Plu„Iată. In p r im u l rând, când se m
ta rc h , această ag re siu n e a (fost p r o ­
naşte u n co p il, p ă r in ţii îl vor aduci
v o cată de p ro e c tu l d e lege ce osp re ex a m in a re u n u i co m itet special.
b liga pe to ţi m e m b rii ce tă ţe i să
Dacă pare n esă n ă to s va fi suprimai.
m ă n â n c e o aceeaş m â n c a re , p r e p a ­
L a vâ rsta de şapte a n i, băieţii vor /i
r a tă de un b u c ă ta r c o m u n a l şi s e r­
lu a ţi dela p ă r in ţi ş i cresc u ţi de către
v ită la o m asă co m u n ă. Să re c o n ­
S ta t, care îi va creşte în tr’un trai
stitu im In s ă d isc u ţia ce lo r d o i p e n ­
p lin de a sp rim i, tot m a i grele, astfel
tr u a v ed e a cum a a ju n s A lca n d er
în câ t la 20 de ani, câ n d încep servi­
să-şi ia să d in să rite , la auzul d i­
ciu l m ilita r, să fie b in e căliţi.
v e rse lo r m ă s u ri p e c a re
L y cu rg
„Şi cu m vei fa ce p en tru a obţine
p lă n u ia să le in stitu ie .
b ă rb a ţi r e z iste n ţi şi viguroşi?
„In p r im u l râ n d " — în c e p u re ­
L y cu rg r id ic ă d in u m eri:
fo rm a to ru l -— „voiu lua p ă m â n tu ­
„Prin d iv e rse p ro ced ee. Nu vor
rile dela a risto cra ţi ş i le voiu îm ­
p u rta v e stm in te decât în anumite op ă rţi p o p o ru lu i, a stfel în câ t încă zii; le vo i in te rzic e băile; vor dormi
-treâga n a ţiu n e să d ev ie o m a re f a ­
p e a şte rn u tu ri de im pură, pe care o
m ilie , a i cărei m e m b ri, să aibe
vo r a d u n a cu m â in ile goale, fără a se
fie ca re p ă rţi egale d in p ro p rie ta ­
s e r v i de vre-o lam ă tăioasă; şi desi­
tea p ă rin tea scă ".
gur, vo r f i b ic iu iţi d in când in cânii.
„P ropui d e c i e x p ro p rie re a lati­
„Chiar dacă su n t p erfec t discipli­
fu n d ia r ilo r? ’' în tr e b ă A lca n d er p r inaţi?
vindu-1 cu un am estec de u im ire
„D esigur. B ic iu irile vor fi un fel
şi o stilita te.
d
e
în cerca re, în tru c â t nu vor fi supor­
„ Voiu face co m p e n sa ţii acolo
tate d ecâ t de c e i m a i zdraveni.
u n d e m i se va părea m ie că m e ­
so
ţie...
p
e
care
o
va
înSta tu l va alege fie c ă r u i tânăr o
„ V rei sâ sp u i că vei pune să-i birită s’o fa c", ră sp u n se L y cu rg c i­
tâlni p r im a oară p e în tu n e re c , p e n tru a nu ş ti cin e e
ciu ia scă m o rta l? " în tre b ă Alcander
n ic.
________ ______________ ţ i cu m c
^
în g ro z it.
Cei doi b ă rb a ţi stă te au î n t r ’una
_______
,/J o asta-i id eea ” răsp u n se Lycurg
d in să lile bo g at d e c o ra te ale p a la ­
lu m in at. „Cei sla b i n u su n t d ecâ t o sa rcin ă p en tru Stal. Pe
tu lu i a n c e s tra l; A lca n d er îi a ră tă a tu n c i o p e re le de a rtă ce iinu rm ă p ro fe so rii lor vo r că u ta să aţâţe c e rtu ri intre ei, pen­
p a d o b ia u în c ă p e re a . „ In cazul acesta, p re su p u n că toate aceste
tru a d esvo lta a stfel sp ir itu l lu p te i; şi, b in e în ţe les vor fi în­
lu c ru ri fru m o a se vo r d e v e n i o p ro p rie ta te n a ţio n a lă ” zise el.
vă ţa ţi să fu re.
„N u" ră s p u n s e L y cu rg „ vor f i d istru se, p e n tru c ă nu p re zin tă
„Să fu re ? " ex clam ă A lca n d er n e d u m e rit. „Şi ce să fure?
o u tilita te p u b lic ă ş i n u în ţe le g să se co n serv e ceeace nu se r­
,,,E i, m ere d in liv ezi, lă p tu c i d in g ră d in i, şi alte lucruri
veşte b in e lu i obştesc. O în c ă p ere fru m o a să reclam ă m o b ile fr u ­
de’ fe lu l acesta, iar dacă v o r f i p r in ş i — b ice!
m oase şi m o b ile le fru m o a se a d u c cu ele o viaţă de lu x şi trâ n ­
„Dar de ce să-i b a ţi p e n tru u n act la care i-ai încurajai?
d ă vie: deci, toate clă d irile v o r f i în v iito r sim p le de tot.
„P en tru n e in d e m â n a re a lo r" râ se L y cu rg , frecându-şi mâi
,J n c a zu l acesta, p ro d u c ţia a rtistic ă a S p a rte i se va red u ce la
nile. „P entrucă s c o p u ' m eu e să-i o b ic in u ie sc d in vreme cu
zero ".
a ve n tu rile şi p rim e jd iile ră sb o iu lu i.
„Exact. S p a rta n u va c o n tr ib u i cu n im ic la ra fin a m e n te le ci­
viliza ţiei.
,,Ş i ce fo rm ă de g u ve rn ă m â n t vre i să n e d ai? ” în tre b ă d in
„Cât va d u ra s e rv ic iu l m ilita r? ” în tr e b ă A lcander.
n o u A lcander.
„Dela d o u ă zeci la tre ize c i de a n i" fu răspunsul
„Vor f i d o i regi, u n u l a,parţinând fa m ilie i m ele, iar celălalt,
această p erio a d ă , li se vo r da d ife r ite a trib u ţii i.
fa m ilie i riv a lilo r n o ş tr i” ră sp u n se L y cu rg , dar nu vo r avea n ic i
co m u n ită ţei, iar la 60 d e a n i, v o r f i sc o şi la pensie.
o a u to rita te , c i vo r f i p u r ş i sim p lu n iş te fig u ra n ţi, cari se vo r
— „Dar cu fe te le ce vei face?
su p ra v eg h ia re cip ro c . A poi, va f i u n m ic senat, dar hotărârile
— „Vor fi n a ţio n a liza te, a d ică vo r a p a rţin e Statului, ca <
sale v o r fi su p u se sp re aprobare, a d u n ă re i p u b lic e, ş i a stfel pu-
S
347 — v -
— P ag. 26
'ăieţii, şi ca. ş i ei vo r f i în v ă ţa te
ie mici cu a sp rim ile v ie ţe i. In
idunările publice,
p ro c e siu n i,
tic., vor fi p u se să u m b le goale,
r,entru a se o b ic in u i atât cu fr i­
tul cât şi cu căldura ş i să n u deirinilă afectările in e v ita b ile la
emeile care p o a rtă în to td ea u n a
estminte.
— „Cum v e i face cu căsătoriile?” în tre b ă d in n ou A loan!er privind pe L y cu rg cu fu rie
crescândă.
- - „Statul va alege o so lie
pentru fiecare tânăr" ră sp u n se
el. „In ziua n u n fe i, fe m e ii i se
va tăia părul ş i va f i îm b ră ca tă
băieţeşte, p e n tru c a să n u e x er­
cite vre-o in flu e n ţă m o leşito a re
asupra tânărului so ţ; ba, cred
c'ar fi m ai b in e p e n tru el ca
prima dată s’o în tâ ln ea sc ă pe
întunerec, a stfel în c â t să n u ştie
cine e si n ic i cum e.”
„Dar asta le întrece' p e
toate!
— „Ne vom o b iş n u i!” r â n ji
Lycurg. „Şi p e n tr u a e x tir p a
orice tendinţă sp re gelozie, so­
lii vor fi o b ligaţi să-şi lase so­
liile să aibe c o p ii ş i cu a lţi băr­
baţi
aprobaţi de S tat, binei.iţeles.”
„Dar ataci c h ia r ră d ă c in ile
oiefei fa m iliale!” p r o te s tă Al1ander sărin d jn p ic io a re .
„Dar n ic i n u poate f i vorba
Je o viată de fa m ilie ” zise Lyturg. „Bărbatul ş i fe m e ia vo r
’¡icra toată ziua p e n tru com ui ¡tale; şi voiu in te rzic e în treminţurea lu m in e i
a rtific ia le,
utfel să serile n u le va răm âne
lecăl să se culce.”
Trenul fantomă
E N T R U a co m p e n sa ab sen ţa
m a r ilo r e v e n im e n te s p o r­
tive.. -a p id u l M an ch esterL o n d ra şi-a p e rm is să p tă m â n a
tre c u tă , să b a tă u n re c o rd fe ro ­
v ia r, în îm p r e ju ră ri domine de
a fi c in e m a to g ra fia te .
Ia tă s c e n a riu l: p u ţin d u p ă
Sheffield, i se făcu ră u u n ei ti­
n e re fem ei. U n m e d ic c a re se
afla de faţă, sp u se c ă e nev o ie
de-o g ra b n ic ă o p e ra ţie d e a p e n ­
d ic ită . Ce e ra de fă c u t? S p italu l
cel m ai a p r o p ia t era to cm ai în
L e ic e ste r. Şeful de tr e n n u se
g â n d i m ult. D ăd u o rd in m e c a n i­
c u lu i să tr e a c ă p r in sta ţii fă ră
să o p re a sc ă şi să g o n ească sp re
acest o ra ş „c u to a tă p u te re a ab u r ilo r ”, d u p ă cum s p u n e Châtelet in ,,O colul p ă m în tu iu i în
d ouăzeci şi p a tru de z ile ” . Goa­
n a ac e a sta a p ro d u s m a re u i­
m ire c e lo r c a ri v ed e au co nvoiulfan to m ă, c u p rin s p a r ’c ă d e n e­
b u n ie , năpustindim se p e ste c â m P.ii Şi tre c â n d p r in g ă ri cu o
viteză în sp ă im â n tă to a re .
T â n ă ra b o ln a v ă fu salv ată si
v ile g ia tu riş tii - au g ă s it su b ie ct
p e n tru n e sfâ rşite le c o n v o rb iri
d in tim p u l o re i p e n tru b a ia d e
so are. Cu to a te ac estea u n p u n c t
n egru... Ş eful de tre n a fost d ai
a fa ra , im e d ia t.
P
Tăcerea este de aur
D in ac e a stă cau ză un m e ca­
n ic am ,p]oiat î n t r ’u n g a ra j d in
F ila d e lfia a rămias m u t tim p de
U ani.
C a m arazii săi au ră m a s în ­
m ă rm u riţi, m a i zilele tre c u te
c â n d l-au a u z it v o rb in d . E l le
e x p lic ă m in u n e a . In 1921, fo n ­
d ase în B oston o c a s ă de co m erţ,
in oare am ici d e-a i săi an ^aja„Dar cred că s o ţii v*>r lua tose ra sum e d estu l de im p o rta n te .
D ar M elyln T ra in — a c esta-i n u ­
'uş mesele îm p re u n ă ” zise fu­
rios tânărul.
m ele falsu iu i m u t — av ea ca as o c ia t p e cu m n a tu l său, c a re 'în„Ba de loc” ră sp u n se L y cu rg .
t r o b u n ă zi fugi cu to a tă c a ssa
,Mesele se vo r lua în co m u n ,
de b an i, c h e ltu i to ţi b a n ii în
bărbaţii separaţi de fe m e i. F ie­
A e w - io rk , ap o i se sin u c ise .
care bărbat ‘va tre b u i să aducă
T ra in , fu rio s, ru ş in a t si dezo­
la bucătăria co m u n ă p a rtea sa
la t făcu ju ră m â n t să n u liiai v o r­
de cereale, legum e, carne ş i
b e a sc ă p â n ă ce nu va re stitu i
vinţ după care vă lua loc la m asa
a m ic ilo r săi b a n ii îm p ru m u ta ţi.
comună. O am enii tre c u ţi d e
h l m u n c i la F ila d e lfia cu a r ­
virsla utilităţei n u vo r m a i avea
d o a re şi în tă c e re . S ăp tă m ân a
dreptul să m ă n ânce carne; dar
tre c u ta a e x p e d ia t u ltim u lu i p ă­
g u b it, u ltim u l ce k . Şi astfel a
atât cei tineri cât ş i c e i bătrâni,
re în c e p u t să v o rb ea scă , în lo c să
nor avea câte o p o rţie diri supa
se m ai facă în ţe le s p rin frazele
comunală.”
s c ris e î n t r ’un c a rn e ţe l.
„Sunt sigur că aceasta va fi
D upă p rim u l an, nu -m i m a i
un fel de apă ch io a ră ” zise Alera a ia t de greu să tac, a declacatfder. „In ce m ă p riv e şte , eu
r a t el. In fond se v o rb eşte m u lt
am să mănânc în to td ea u n a m a i
p re a m ult. Se lu c re az ă m a i cu
înainte de-a m ă p re ze n ta la
■folos carvd nu se sp u n e n im ic !
masa comună.
„Asta nu se va p e r m ite ” ră s ­
punse Lycurg. „O m ul care n u -şi
ca mânca p o rţiile, va f i p e d e p ­
Când
sit. Nu vom avea clase p r iv ile ­
giate.”
Aci, A leander ap u c ă cu p u ­
tere toiagul de fild e ş şi-şi su fle­
că mâneca vestmântului.* >rA sta-i
prea mult” şu e ră el p r in tr e
dinţi. ,Jţt dau eu ţie su p ă co­
munală.”
Şi începu să lo v ească o rb e şte
ie Lycurg, care fugi d in în călerea în care avusese loc d iscuia aceasta, în stra d ă . A lc a n d e r
¡1 ajunse şi aci şi luându-1 la
,'oană, îl bătu p â n ă ce-1 lăsă fă ră
suflare. Cu toate ace«io-a, în să,
legile propuse de L y cu rg s’au
ir.ipus toate în viaţa S p a rte i. ^
De
O 6
La v u lt u r u l de mcare
cu p e rle le in g h icire
TheodarAfanami£(?
M . 8AZACA
JTR. C A R O L 76 -76 •60• 52
MR HAlilOiZţ
avefl dureri.... Togal!
Tabletele Togal se dovedesc neîntrecute Ia:
T o g a l?
R e u m a tis m
Gripă
Răceli
Lumbago
Sută
atici
N e m lfll
Dureri
de cap
- ţ* “ “ fi*
»up«io«re ale Togal-atoi tetă ae «ne prepaiate.
i <xe medici aiirma ca eate eu iotul nevitgmato^'^^ ---------- ---- " « S S —
■*e . me<11C1 rapuftgaz& de~spre
T o g ai-u lu l l a
s t o i c e »i Tebete, «ttiar « i l n
nu au reuşit.
de m edici, prm tre care profesări m arcant!. »Urm * cu sem nătură
~ ţ , : eteratf
legalizaţi, ţn certificat« benevole, etle&cti*t*n
eMn“a. * uualtat' «P»t«nce»tl dovedesc marele Intere» al rtUntel medicale pentn. - n ~ L
* j u g â r t voluminoase, deja clinici Im portante din diferite ţări.'^ dovedesc eflcacltâ!5 ~ S 1ne'in’tre c u ii.
tetUdeio ^ <^ i - ^ nuUnf ^ , ^ ^ L ? / jr!î,1acldul u r ic l^ e b a tf De
t
aJutorul Togal-ulul să se bucure din nou de sănă55 cale naturali substanţele vătămătoare, dizolvând
Tabletele Tooal mint. un produs dTfţfan,
*
TEX HARDING
4)
Pe urmele colonelului Fawcett,
dispărut de opt ani in pădurile braziliene
Dar să al Rio la picioare, in timpul nopţii, e feeric. Oraşul cu milioa­
nele de lumini iţi stă la picioare ca oglindirea cerului Înstelat. Dea­
supra Iul, stelele arzătoare, mari şl luminoase. La picioarele tale stră­
lucesc lămpile oraşului, ca o copie a nopţii înstelate.
Ca un fel de licurici ţâşnesc luminile din noapte, până sus pe munte
şi ca licurici se agaţă de zidul stâncos. Sunt vilele luminate ale oa­
menilor fericiţi din Rio; iar vântul molcom, care se ridică până la tine,
din câmpie, aduce cu sine râsete şl muzică.
In dimineaţa următoare eram la ministrul nostru plenipotenţiar,
care astăzi este preşedintele Mexicului. Dânsul mă pofti la masă şi
in timpul prânzului, după ce mă felicită pentru performanţa mea
extraordinară, de care Mexicul era mândru, deoarece fusese făptuită
de unul dintre oflţeii ţării, după ce toastă pen tru mine, pe când fu­
mam. îmi destăinui că preşedintele Calles a emis o lege împotriva
abuzului de titluri. Se va face deci ordine in Mexico şl cine nu mai
slujla in armata mexicană, in clipa în care legea intra în vigoare,
n'avea dreptul să mal poarte titlul său anterior.
O, am înţeles ce însemnare avea asta. Nu mai eram deci maior in
armata mexicană!
Despre întâmplarea dela banii „Ragis“ deasemenea m‘am gândit
că n‘a fost decât un vis. Dar acest vis a fost pe urm i descris până
in cele mai mici detalii ¡n ziare şi a fost groaznicul adevăr.
Serano a Cost omorit la porunca preşedintelui Calles. A fost împuş­
cat ca un trădător ordinar al republlcel mexicane. Aceasta este ade­
vărul oficial şi nimeni n‘are dreptul să cârtească împotriva lui. Când
Obregon a plecat în 192i, a ocupat scaunul preşidenţial Calles, iar
în 1926, Serano voia să fie preşedinte al Mexicului. Şi Serano era un
cm din popor, ca şi Calles. Poate că Serano n'ar fi fost niciodată un
preşedinte atât de bun cum a lo s t Calles, insă el avea stofă de om care
ştie să-şi câştige popularitate.
Versiunea oficială arată că Serano n‘ar fi încercat niciodată să
ajungă preşedinte pe căile legale, sau că încercările sale legale n‘au
fost niciodată serioase. Vrea să spună că el ar fi voit să utilizeze pa­
rada trupelor din toamna anului 1927, în scopul de-a lua comanda ar­
matei oare l-ar fi aclamat. Cu armata voia să Întreprindă un marş asupra oraşului México, pegătit până în cele mai mici amănunte, pen­
tru ca apoi să ia tn stăpânire puterea cu forţa şi să institue dictatura.
Serano cu un tren special se găsia Inti“o călătorie de propagandă
pentru alegerea de preşedinte. La fel cu toţi ceilalţi candidaţi ţinea
in fiecare staţie, unde sosirea lui era de mai înainte semnalată, aceîaş
discurs violent, la fel cu toţi ceilalţi, cu aceleaşi huete, cu _ace’eaşi
pocnete de revolver. Guvernul Calles U lăsă să întreprindă călătoria,
desi era în posesiunea materialului care trebuia să-i dea aparenţa de
trădător. Când trenul se opri în staţia pe care guvernul o hotănse
ca sfârşit al călătoriei, amurgul se lăsase de mult.
Sfârşitul pare să fi fost astfel: Seirano stătea tăcut în tren, cu în­
soţitorii săi, când uşa compartimentului se deschise şi înăuntru intra
un ofiţer. Ofiţerul întinse lui Serano o scrisoare. Dansul citi şi o
lnnapoie ofiţerului. Apoi rugă pe însoţitorii săi să-l scuze o clipă şi
ieşi cu ofiţeul în noapte.
, , ,
_
In clipa in care Serano se arătă afară, trei salve fură trase. Pe
peron se găsiau înşiraţi 12 soldaţi, cari aveau porunca să îndeplinea­
scă condamnarea la moarte, pronunţată contra lui. Când a fost
dicat, avea 70 de g’oanţe în trup.
Salvele sub care a căzut Serano au fost semnalul revoluţiei din
1927 din care Calles a eşit învingător.
Nu puteam sft cred cá Serano e mort. Dar México avea un ambasador la Buenos-Aires. Atunci era ambasador Alfonso Reyes. M am
dus la Reyes.
— ,.Serano a fost împuşcat?"
— „Desigur“.
__ „Pentru ce a fost Împuşcat Serano?
— Asta o ştii tot atât de bine ca şi mine. Serano a fost un tră­
d ător.
— „Asta n‘o cred“.
__ .Poţi s“o crezi foarte bine şi de altfel ce mtoiv ai să întrebi atat
de multe?“
Bărbatul care-mi spunea acestea, era Reyes, pe care-1 cunoscusem
depe vremea când era un novice în politică. Serano îl ajutase să ajunKă acolo unde se afla azi. Astfel îmi amintesc de audlenţete pe care
Serano le acordase lui Reyes. Urinarea acestor audienţe şi a stră­
duinţelor lui Serano a fost că Reyes a putut să p-ece atunci la Pa­
ris şi acest am îmi spunea acum că n'aveam nici un motiv să mă in­
teresez de cauzele morţii Iul Serano!
Ştiam deci că într'aveăr Serano era m ort
Ce să fac? Făcusem un rămăşag de 10.000 dolari cu Sşf-ano, că voi
•trábate călare drumul până la Rio de Janeiro. Oare cei 10.000 dolari
túseseră depuşi? Am telegrafiat la Mexico-Clty. Răspunsul veni şi
lupă câte pă-ea banca „Canada", din Rio de Janeiro, tml ţinea «a*
nil la dispoziţie ca să-m l fie plătiţi.
Am stat să cumpănesc dacă n‘ar î l fost mat Înţelept să încarc în
vagon cei doi cai, cu cari voiam să-mi termin călătoria, şi să-l trans­
port până la Rlo. Intr“o săptămână, cel mult, puteam să fiu în Rio.
Ce mă oprla oare să procedez astfel? Iată să vă spun: n am trans­
portat caii, deoarece ţineam atât de mult la Sarano, şl fiindcă eram
de părere că există după moarte o continuare a existenţei, vreau sa
spun că o tovărăşie, o prietenie cum sa legase între mine şi Serano
nu putea să se termine, prin faptul că unul din prieteni îşi dăduse
sufletul. Sufletul nu moare, el pluteşte în spaţiu şl ştie ce face c e l ­
lalt Să fiu înţeles cum se cuvine. Nu vreau să susţin că iată mă aflu
cu cei doi cal la rampa de încărcare şl In timp ce scriu frahtul de ex­
pediţie văd deodată pe Serano mort, pe un nour strălucitor, cu au­
reolă in Jurul capului şi cu -braţele încrucişate. Se uită la mine de
sus din nour, mă ameninţă cu degetul şi-mi spune: „Harry n u se
cuvine să faci una ca asta! Nu trebue să-ţi transporţi caii. Am pa­
riat doar că vel merge călare, dragă Harry!"
Un lucru ca ăsta, prin urmare, nu cred că se poate Intampla Dar
dispreţuit pe mine, dacă n‘aş fi continuat , călătoria
călare. Sunt cei 10.000 dolari acolo când sosesc eu la Rio .oarte bine' Nu sunt acodo când ajung la Rlo, ce să fac? Se vor găsi cumva
alţi 10.000 dolari şi dacă nu se găsesc 10.000 dolari, nu face¡nim ic
Am plecat mai departe călare, dar călătoria mea a fost. un fel de
vis Mi-a trebuit pentru drumul dela la Buenos-Aires la Rio de Ja­
neiro o jumătate de an. Am călătorit încet pe * « n . ™rii plutlau deamiora mea si deasupra, sus, mai sus de nouri, Serano m& întoyâraşia
în ga'op. Unde-i îndemnam calul să meargă la trap şi apoi iar la pas.
Intro seară de primăvară m'am oprit pe un munte înalt ii jos, de­
desubtul meu se afla Rio de Janeiro, cel mai frumos oraş din lume.
Cunosc Rio văzut de pe mare şl la lumina zilei. Ştiu cât de fermccător,
ie frumos e albastrul şi verdele peisaglului sătt, apa azurie şt colina.
3*7 -
Vreau să caut pe Fawcett!
In Rio de Janeiro am dus o viaţă plăcută de lenevie. Mi se plătise
câteva mii de dolari şi aceşti bani îl dublasem aproape. Banii mei ii
investisem inti^o fabrică de şlefuit diamante şi o parte o dădusem unuia dintre cei mai mari agenţi de cafea din Brazilia. Că sa întâm­
plat astfel n‘aveam nici un merit. In Rio am cheltuit doar banii şi
m'am Interesat foarte puţin de ce se întâmplă cu banii mei. Insă eram un am vestit. In ziare ml se pomenia numele foarte des, ca
fiind campionul mondial pentru cea mai lungă distanţă străbătută
călare. De fapt raidul de 21.000 klm., dela Mexico-Clty până la Rio de
Janeiro n‘a fost întrecut până azi. In ziare au apărut fotografiile
mele şi’ s‘au putut cunoaşte din ele toate părerile mele, la cele mai
imposibile întrebări. Nu mai era tot una cu felul în care apărusem in
ziare ca „nebunul anonim“, după măcelul dela barul Ragis. Aveam
buzunarele pline de invitaţii şl iu flecare seară eram într‘un alt sa­
lon, unde aveam de povestit doamnelor aventurile mele, după cum
Othello le povestia Desdeenondei. In vremurile mele de bună stare
la Rio de Janeiro aan văzut odată Othello şl ml se părea, pe când am
rămas în pauză singur, in fotoliul meu. că şi eu eram un soiu de
Othello Trebuia să povestesc doamnelor, pentru ca sângele lor să se
puie In mod plăcut în mişcare, cât de înfiorător eete să mergi că­
lare singur, singurel prin pustiu. Primele dăţi atenţia încordată cu
care doamnele se uitau în gura mea, mă măgulise. Dar cu încetul am
ajuns la concluzia că nu eram decât un fel de mtedlu, de care doam­
nele aveau nevoie, pentru distracţia lor. Există la ele tendinţa sa
flirteze cu un bărbat interesant, să se indrăfeostealscă de el »4 sau
folosit de mine în acest scop pentrucă s‘a întâmplat să fiu acolo.
Mâine va fi un campion de box, sau un campion in aruncatul cu
suliţa, un actor sau altcineva. Era o prostie din partea mea, ^ ace­
ste gânduri, care ml-au trăsnit prin minte după tirada .ui Othelio
In fata senatului, m'au amftrît atât de mult. Trebuia să fiu vesel
că era astfel, căci soţii doamnelor fanl răsplătlau foarte bine servi­
ciile mele. Mă întrebau adesea cum sunt p l ia ţ i banii mei Pentru
dânşii era o plăcere să-mi fructifice banii in Întreprinderile lor. Ori­
cum, după scurt timp ml-am primit depunerile dublate.
Măgarul de mine aş fi trebuit să fiu mulţumit cu această recu­
noştinţă şl să fac bani în Rlo, până când m i-aş fi putut cumpăra vreo
feranâ. In loc de asta umb’am fără odihnă prin noapte, pe alee, şi
căutam să găsesc pe vreo bancă vreun vagabond, cu care să stau sa
pălăvrăgesc şi căruia să-l dau apoi bani pentru renumitul ,,hotel de
carton“, care sa găseşte în toată lumea, P^nt™
doarme pe un pat de campanie tare şl unde eşti despărţit de vecin
numai printr“o bucată de carton.
Motivul dispoziţiei mele elegiace l-am aflat de abia înainte de amiază, când Jlmmy Burnes a intrat in hall-ul hotelului Victoria.
Motivul era tocmai că nu aveam prieteni In Rlo. Am avut întotdeau­
na pe vreunul cu care să pot hoinări şi cu care să Înghit praful stră­
zilor, dacă nu aveam al tos va şl cu care să beau şampanie, dacă se
întâmpla să am. In saloanele din Rlo nu puteam să găsesc vreun
prieten pentru mine. Din dimineaţa în oare urana să fiu împuşcat
in curtea cazărmii din Gueretaro, se p e t r e c u s e cu m ^ o trandormare neobidnuită. Din dimineaţa aceea nu mal pot fl prieten decât
cu morţii. Volu încerca să tălmăcesc acest lucru.. Vreau să spun ca
pot să închei o prietenie numai cu oameni cari au isbutiţ să iasa
la liman printr'o furtună mare, care au păşit, peste „ S ty r , cum se
spune peste apa morţilor. Nu pentruc‘aş sta cu asemenia «»meni la
bătându-ne unul pe altul p e u m e r i şi ^unândU-ne:
Doamne, ce mal bărbaţi straşnici suntem,!“ ci este astfel că în to­
vărăşia unor asemenea oameni mal simt viaţa ca un lucru viu. E
foarte greu de lămurit acest sentiment. Mă gândesc tot la „raid -lU
np care l-am făcut şl asupra amănuntelor căruia poate că voi mal
reveni, !a raidul meu, pe care de fapt l-a făcut un mort. In Pustiu­
rile şi' pe munţii pe cari i-am străbătut, ml-am pierdut tinereţea şl
dispoziţia de-a mă lega surâzător şi fără nici un fel de condiţiune, de
primul venit.
Intr“o noapte, pe când ieşiam dintr“un bar, beat aproximativ, cantam
pe stradă cu glas tare, un cântec german. Mi se pare că e de Eichendorff şi are un pasagiu In felul următor:
m
— Pag. 28
„şi-a găsit un altul,
Eu eram departe, la luptă şi la victorie
Totul s'a răsturnat,,
Aş vrea să fie iar răsboi'.
.!’ cânt cântece germane, decât când sunt beat bine. Mie nu mi
■; i-iase nici o logodnică, numai prietenii mei Seranc si S im Kellv
ic;au împuşcaţi.
y
Ia ziua următoare mă aflam in hotelul „Victoria", unda îmi dăduwaa întâlnire cu un gazetar. Conversaţia noast-ă lâ-icezia. Era g:o. c„a “ cu toată ora matinală. De dimineaţă imbrăcasem o haină
oe panza nouă, era proaspăt călcată, dar se putea vedea depe acum,
doua ore de cand o imbrăcasem, cum peste tot crăpa scrobeala Căl­
dura şi sudoarea stricau orice formă, cămaşa ini se lipia de spinare
S wisky-ul avea gust prost. Ventilatoarele zu-mzăiau ca nişte muşte.
Prietenul meu, gazetarul, mă întrebase ceva, dar eu şi uitasem ce
voia, pentru că eram cu'undat intrun. fel de toropeală. Numesc toro»ea.a starea in care te găseşti când cin-va te întreabă ceva şi în­
trebarea nu ajunge până ia creer, pentrucă prin cap nu trec decât tot
if.ul de gânduri nebuneşti de căldură. In acest moment mă gânaiam — pentrucă observasem pe chelner — cum se face oare că in
America de sud chelnerii au picioare atât de elastice, in vreme ce
«legii lor din Europa se cumpănesc atât de greu pe picioare? Trebue sâ fie la baza acestei diferenţe o dîosebire de rasă şi dacă n’ar
ti atât de cald, ar merita să se studieze această chestiune
Tocmai in acest moment cineva dinapoia mea mă strigă: — ,Hak>
Tex!“ Nu mă chiamă Tex, mă numesc Harry. Dar Tex e o porec ă
a mea. Aşa mă chiamă prietenii de demult.
Ce', care mă strigase se şi afla dinapoia scaunului meu şi se pleca
peste mine. Era Jimmy Burnes, locotenentul aviator din Gueretaro,
care se ridicase în aer ca o rândunică înaintea execuţiei c e lc 48 de’
ofiţen revoluţionari ai genealului Murgillo. Când Jimmy îmi strânse
mana, ventilatoarele sbâmăira tare, căldura nu mai era atât de apisătoare iar când ne băurăm paharele de bun sosit, mi se păru ia­
că whisky-ul era o băutură minunată. Gazetarul plecă şi amândoi
ne cufundarăm in amintiri. Relaţiile mele cu Jimmy Burnes nu con­
stau pe atunci decât din amintiri fugitive. In Gueretaro fusessm odatâ luat de'a postul meu la mitraliere, jos, în oraş, spre a înlocui pe
tâimaciu, in statul major al lui Murgillo. Acolo l-am întâ?nit pe
Jimmy Burnes pentru prima dată, dar auzisem mai dinainte despre
el. Se spunea pe atunci că Murgil'o era mai tare decât trupele gu­
vernamentale, numai pentrucă in armata sa se găsia un avion per­
fect înarmat. Acest avion de răsboi — aşa se povestia _ era pilotat
de-un american tânăr, bogat, care servia in armata lui Murgii o
numai de plăcere. Chestia cu avionul de răsboi nu era atât de gravă’
Jimmy Burnes nu făcea cu biplanul său decât sboruri de recunoaş­
tere, restul însă era exact. Se vârise in revo’uţie numai pentru plă­
cerea lui; cel puţin aşa spunea. Jimmy Burnes era descendentul uwi familii de plantatori bogaţi din Virginia. Familia nu mureai că
era bogată., dar era şi foarte veche, de-o nobleţe burgheză america oă.
jummy fusese locotenent de marină, trecuse apoi în trupele de aviaţie
$i-şi dădu demisia curând. Dinapoia revoluţiilor mexicane ce’e mai
adesea ori se ascund interese străine,, pcditice, sau ceeace e tot una
nterese financiare. Nu ştiu dacă Jimmy Burnes sau vreunul dintre’
ăilalţi ofiţeri ai noştri slujiau idei politice, in vremea când dânsul
¡bura pentru Murgillo. Mie mi-era tot una. Mi-am întrebuinţat zi!e.'e atunci ca să mă împrietenesc cu el. Amândoi eram făuriţi la fel,
deosebirea intre noi consta numai în faptul că eu slujiam in revo­
luţie împins de foame, pe când el, de plăcere. Când doi ani mai târ­
lii câlâriajn prin pustiu, m‘am gândit adesea la Jimmy Burnes. A■*!», mă gândiam eu, dacă-1 mai găseşti vreodată, ar putea să fie de
orna seamă prietenul tău.
Acuma iată, se întâmplase aşa că ne întâ'ru'ăm iară; r/uisul râdea
v beam impreună wisky. Apoi îmi spuse că mă căuta de câteva cea­
suri
- „Dar ce faci în Rio, Jimmy?“
; - .Vreau să plec, să-l caut pe Fawcett".
Ai*sa îmi păru prima dobitocie, pe care m i-o spunea Jimmy. Pe
atunci mulţi oameni plecau să-d caute pe Fawcett şi subiectul aces.'a
„Fawcett“ îmi era până'n gât. Locuiam în apropieri de Rio intr‘o
casa de ţară, mică, comodă, care-mi fusese închiriată cu u i preţ
fcarte mic. Mi se scârbise de casa asta, mică, numai din pricina oa­
menilor cari veniau să mă viziteze, in scopul de a mă câştiga
par­
tea lor într‘o nouă expediţie Fawcett. Cei măi mulţi erau bieţi oameni săraci, locuitori străini, cari nu putuseră să facă nici o it£3vă
şi voiau să puie totul pe o singură carte. Fawoett era dispărut din 1925
Colonelul de 58 de ani era un bărbat care cunoştea pădurea virgină
mai bine decât oricare altul. Ce se putea alege din nişte novici cari
se încurcau pe urmele lui, în iadul verde? N'aveam încredere în nici
H?1“ ,dl1? aceşti oameni sărmani, ca să meargă în pădurile virgine
Vizitele ia mine se terminau, cele mai multe, astfel, că bieţii oameni se
retrageau cu îndoială in siiTlet şi numai pe jumătate mângâiaţi, de
ţigările mele. Uneori totuş se isprăviau mai puţin prietenos, pentru
ca oamenii scbotiau ca o jignire că nu mă încumetam să merg cu ei
Uneori anume nu erau bieţi oameni sărmani, ci tineri bogaţi cari în­
ţelegeau să_ facă din asta un fel de plăcere de vânătoare. Nici nu mă
gandiam să plec în tovărăşia acestor indivizi. Acum sosia şi Jimmv
Burnes, cu un plan de acestea, prostesc. I-am spus părerea mea si el
mă asculta m linişte, cum e ielu ’. americanilor. Apoi răspunse'
— „Da, dar eu am cu mine u n hidrcavicn".
Desigur că aceasta schimba situaţia. îm i imaginam în minte cum
ar strabate hidroavionul lui Jimmy pădurile braziliene Această în­
făţişare însă mă aduse repede la realitate. Ce poţi oare descoperi
de sus? Cine vrea să găsească pe Fawcett trebue să străbată pădurea
cum strabate o ţărancă straturile de fragi şi apoi de unde poţi găsi
in pădure benzina de care ai nevoe la numeroasele sboruri de re­
cunoaştere?
Am spus acest lucru lui Jimmy. Benzina — spunea dânsul _ tre­
bue s^ duce până la marginea pădurii şi de aci să sbori cu o can­
titate suficientă spre a căuta locuri de depozit. Se pot apoi aşeza în
pădure depozite atât de depărtate, încât să te poţi aproviziona m e­
reu, cu combustibil.
I-am arătat lui Jimmy ce de trambalări il aşteaptă in pădure,
pentrucă numai cu sborul nu sa r face nimic si ca trebue să pătrunzi
şi in interior.
— „Da
spuse dânsul — p en tru asta să-m i a ju ţi şi tu. Dacă nu
te-aş fi găsit, aş fi trebuit să caut pe un altul, care să aibe suficientă
experienţă în exp'orările de păduri..."
— „Jimmy — am răspuns eu — pentruce trebuie neapărat să-l
cauţi pe Fawcett? Tu socoţi desigur că asta e o glumă. Insă chestia
asta poate să ne coste pe amândoi capul“.
Am băut wisky şi am vorbit despre altceva şi pe când mi se părea
că începem să ne cam îmbătăm, Jimmy reveni la povestea lui cu Faw­
cett.
— „Vreau să vorbesc cu tine serios — spuse dânsul. Şi am înţeles
că acum o să vie vreo neghiobie.
Despre ceeace m i-a povestit apoi Jimmy aveam dreptul să mă mir.
Jimmy m i-a vorbit multe, din suflet, şi cel mai important din câţi,1
a spus a fost că mă inşe’. dacă-1 socot ca un tânăr bogat. Că el s‘a
certat cu părinţii săi, că tatăl său i-a arătat uşa, şi că acum trebue sâ
caute să se descurce singur.
Ce puteam să spun la asta? Poate c‘ar fi 'fost datoria mea să-l
conving pe Jimmy să se înapoieze la părinţii săi şi să făgăduiască
tatălui său că vrea să lucreze cu sârguinţă. Dar asta ar fi fost pen­
tru dânsul o curată bătaie de joc. Numai că nu înţe.'egeam din toată
povestea, dece Jimmy, pentru că se certase cu tatăl său voia să caute
pe FaWcet. Oare să însemne asta: „aşa i-se cade tatălui meu: să-mi
îngheţe mâinile dacă nu vrea să-m i cumpere mănuşi!“.
Jimtny mă lămuri astfel: dacă isbuteşte să găsească pe Fawcett do­
vedeşte atunci lui tat-său că e’ e totuş un băiat capabil. Afară de asta
există un premiu pentru găsirea lui Fawcett şi n‘ar ii de loc rău de
câştigat premiul acesta.
(Va urma)
4 U H IU
Fiindcă pentru Lei 2 2 . -
PASTĂ DE DINŢI
obţineţi un tub mare de
! íu e
pasta de dinţi, similara
NIVEA?
pastelor bune de până
acuma - şi de al cărei
gust plăcut veţi fi în=
cântati. Preţul moderat
al acestei paste de dinţi
Ï Ï
precum şi calitatea, vă
mare
LEI
Calitatea: N IV EA
Eftinä şi bună!
22
scuteşte de=a mai re=
curge la vre=una din
multiplele mijloace de
.
îngrijire a dinţilor.
Beiersdorf & Co. S.A. R., Braşov
C H IR IA Ş II
sunt
d i n c e în c e m a i
şi a p a r t a m e n t e l e f ă r ă
ÎNCĂLZIRE c e n t r a l a
B l: —- „Ai vă zu t p e d o a m n a aceea care
a tre c u t a c u m p e lângă n o i? ”
B a: — „Care? A ia cu un kilo g ra m de,
vo p sea p e obraz, cu p ă ru l o xig en a t ş i cu
ro c h ia aia d em o d a tă ? N ’am văzut-o".
sunt destinate
să rămâie goalei
B
Această sobă (co­
ton) Cotam, fmmo*
executată instalată
tn hotl-ul apartamen­
tului Do msuficientă
pentru încălzirea O
O camare •nclustu
toate ‘teoendlnfele.
Iar costul combusti­
bilului nu întrece co­
stul unei sobe e că
roi capacitate ooate
Încălzi 4o6» • stnon^i. JrfMeer.
IlT A N ,
Haţele de închiriat sunt nume­
roase — dar nu toate ca­
sele se închiriază. Până şl chi­
riaşii cari plătesc chirii modeste
cer încălzire centrală, iar acei
proprietari cari sunt nepăsători
pierd bani in fiecare zi.
E o ideie complect eronată că
încălzirea centrală la o casă
mică este costisitoare şi că în­
trebuinţarea cere multă chel­
tuială.
Uzina Calan are diferite tipuri
de încălzire centrală adaptabile
tuturor caselor, tuturor nevoilor.
Consultaţi un Instalator şi veţi
vedea că instalaţia unei încălziri
centrale nu poate să vă coste
mult.
NA D R A G , C A L A N
SECŢIA
— „Ce ¡nai e n o u in gazetă?"
— „ N im ic dragă! A celea şi a c c id e n te , n u m a i vic­
tim e le su n t sc h im b a te " .
S. a R
RADIATOARE
V refi «ă scăpafi de
G u t a şi
R e u m a tism ?
Dureri înţepătoare şl con tracţiuni
in membre ¿1 la încheeturi, mâini
$1 picioare um flate şl schilodite,
svâcnlrl, junghiuri, con tracţiuni in
diferite p ă rţi ale corpului, ba chiar
slăbirea vederii sunt adeseori con­
secinţa reum atism ului şl gutei, care
trebue înlăturate, căci altfel boala
progresează mereu.
EU VA O F E R
o cură de apă în casă
— „Păi să ve zi, m ’atn a sociat cu u n nabab: et
v e n ia cu banii, eu cu e x p e r ie n ţa ”.
— t,Ei şi a cu m ? ”
— „ A cum n e am d e sp ă rţit: eu am b a n ii, el ea:p e r ie n ţa !”
o\
salutară care disolvă acidul urle şi
înlesneşte asimilarea, şi secreţiunea.
Este o apă produsă pe cale a rtifi­
cială în mod fidel după o sursă te ­
rapeutică binefăcătoare, pe care
buna mBLm& n a tu ra a d ăruit-o oa­
menilor bolnavi
Scrieţi-mi imediat şi veţi primi absolut G R A TU IT
o lucrare instructivă.
Adresa ptr. scrisori: August Marzke, Berlin-Wilmers­
dorf, Bruchsalerstr. 5 Abt. 399
H ITLER ISM U L
O fiţe ru l: — „ Ştii, p o t să-ţi s p u n o veste bună.
E şti p e ju m ă ta te g ra ţia t. N u m a i ju m ă ta te din plu­
to n are a rm ele în că rca te".
Problem a l- a : (Cuvinte încrucişate)
ORIZONTAL: 1 ) P rim a .fe­
roce. 2) De cărţi, de b a n i sau de
cuvinte încrucişate. 4) Ca la orizontal. 6) Să fii...! 9) F ic ţiu n e
algebrică. 10) P ronum e. 11) N o­
tă muzicală. 12) O peră.
13)
Sunt bune numai în oţet, vara.
II) Ca la no. 4 o rizo n tal. 18-a)
Ase păli. 19) G biceiu.
19-a)
Două litere la fel din A-rarat. 20)
Ciscadă. 21) în v in g e î n t r ’un
concurs şi se găseşte î n t r ’un
măgar! 23) Conjuncţie d e firm ă.
1.t) Exclamaţie. 25 ) S unt ho­
gii. 26) Pronume. 27) S tâlp ce
sprijină streaşina. 29) Jo c şi r e ­
vistă. 33) Fiu (p o p .). 34) Sau.
35) Carte apărută in b ib lio te c a
„Dimineaţa”. 36) Cu c o a rn e le aduse pe «pate. 37) N u a r ă şi n ic i
nu culege deşi recolta v iito a re
este in mâna lui. 3,8) Băţ de b i­
Problema
ll-a:
1 LÀ R P îi L P
IAE:T BLE U A M B
Ní>T 0 1Ţ 1 M L A
V T 1 R T A [Di E U
1 NE N c A G E A
UIîn GPG A C E S
Al*U s E T R P E M
DL.c c D R 1 O E N
î l .E 1 U E T U Z U
'DM T P J E B l
Pornind dintr'un c o l ţ şi m crind oblic, sărind un râ n d şi
venind, veţi afla o stro fă din-
lia rd . 40) D acă n u e n eg ru , tot
este... 43) R ival. 44) Rege
evreu. 47) P e rso n a g ii d in b a s m i.
48) B lam abil.
V E R TIC A L: 1) Muză, 3) F u io r
pe fu rc ă. 5) In s tru m e n t geo m e­
tric . 6) B raţ al D u n ă rii. 7) Al­
tul. 8) U rc a ră m . 9) M agazin. 14)
L a p tele cu c u lu i. 15) ...Igiro şianu. 16) N u m e ra r cu... ¡fuste. 17)
C a ra cu d ă . 19-a) C opoiu de g a­
zetă. 22) Se zice d e sp re un b ă ia t
şi un a p a r a t de ra d io . 28) Ep isc o p (p o p .). 30) E pocă. 31)
Şi a p ro b a t. 32) B r^vo la p a ­
ra d ă . 33) Iiid o it, c â n d d in fire
e d re p t. 39) S ufletul fra n c e z u ­
lui. 41) A nim ale şi m o n e zi. 43)
R ă d ă c in a şi sp ic u l la u ru lu i. 44)
G las (b is .). 45) Ca la no. 26 orizo n t.
46) P a tru a n o tim p u ri.
47) U na d in cele 365 că răm iz i.
fCryptogram ă)
»
tr ’o p oezie de A lee sa n d ri.
A.V.C. 171
P O Ş T A J O C U R IL O R
C o n sta n tin A. S to ic escu . —
A ritm o g rifu l ...R ea lită ţii?! Se
p ă s tre a z ă cu to a te că a ritm o g rifele au în c e p u t să p lic tis e a s c ă .
ln g . M. C erbeanu. — D ece nu
v en iţi p e rs o n a l c u d esleg ă rile ?
C onst. D ia co n escu . — E deaju n s să s c riţi n u m a i c u v in tele
d esleg ate în ca reu . C elelalte
(s e m n ific a ţiile ,
cifrele,
etc.)
>unt în p lu s.
G rişa G riinbcrg. — P u te ţi trin ite , fă ră în s ă să iim o b lig aţi
•iă p u b lic ăm , d a c ă n u s u n t b u n e .
llie T. L u p iţa . — C o n ju n cţia...
bogată e n u m a i în fra n ţu z e şte !
Mai trim ite ţi.
E. P etre seu. — P re a sim p le şi
p rea b an ale. în c e r c a ţi cu . a lt­
ceva.
Jea n a H o ciu n g . — T ra g e re a
p re m iilo r n u a re n ic i o legă­
tu ră cu p u b lic a re a d esleg ăto rilo r. A şa că to tu l se re d u c e
la n e p u b lic a re a n u m e lu i, n u şi
la n e p a rtic ip a re a la p re m ii, p e n ­
tru c a re facem acu m r e c tific a ­
rea d o rită .
M. Y izire a n u . — C u p o n u l ac e la /e s te n e c e s a r n u m a i celo r
c a re d o resc să p a r tic ip e la u n a
d in excriîNiile o rg a n iz a te de
„R ea lita te a Ilu s tr a tă ”.
Io n /. N a n u . — T rim ite ţi o
n ouă c. p. m e n ţio n â n d u n d e şi
ce aţi câ ştig at. Jo c u l se reţin e.
R a d u I. T u d o r. — Vezi răs­
p u n su l d at d-lui Io n I. N anu.
A n to n ia L e fu . - Nu!
Deslegătorii jocurilor din
Realitatea Ilustrată Nr. 345
AU DESLEGAT DOUA JOCURI:
Colonel Mayeru, Loco; Aneta
Ivanov, Loco; Hortensia Mişiniski,
Bol grad; Sofia Serghiescu, Buzău;
Maricara Rădulescu, Loco; M. Mochi, Urziceni; Dora Sâdeanu, Lo­
co : Jana Krejci, Loco; F. Kornb’um, Focşani; Madelein Marcovici, Loco; LăzăTescu Ioan, Loco;
Russu D. Nicolae, Loco; Octave N.
Rozianu, Loco; Al. N. VasilescuVasel, Loco; Jean Kaimin, Ploeşti; D. C. Maiorescu, Loco; Lazăr
W.oinowski, Ochiuri; S. şi M. Manclescu, Ploeşti; Lelia Popovici, C.Lung-Muscel; Heigher L. José,
Lceo; Marioara Rosenberg, Loco;
Nicu Slavu-Sfinx, Câmpina; Alex.
A. Dimitriu, Loco; Vendeli Docutner, loco; I. Miha’cea, Buzău;
Leon Rosenstein, Buzău; Dady
Vladimir, Loco; Olga Bilyk, Călineşti-Prahova; Bosneanu D. Nicolaie, Loco; Gh. Tomaide, Sibiu;
Dobrescu I. Nicolae, Loco; Con­
stantin D. Foişo-eanu, Lceo; M.
Pinţel, Bolgrad; Grişa Grünbs'g,
Leova-Cahul; C. Popescu, înv. Florica-Buzău; Miu Vasi’e, Constan­
ţa; Ciobanu Avram, Orhei; llie T.
Lupiţa, Caracal; Guţa Niculescu,
Reznov-Neamţ; Angela Lt. Matică, Vă.1>"ăuţi-Storojineţ ; Dora C.
Resmeriţă, Loco; Alex. Wonka,
Lipcani-Hotin ; Pantea Romulus,
Loco; Liza Silberman, Loco: Du­
duia Margareta din Arad; Florea
Dinulescu, Loco; Doncovici Alexan­
dru, Călăraşi; Aurel Iliescu, Loco;
Paulina Chilisan (sau aşa ceva.'?)
Valea Nandri-Muscel; Florian Marinescu, Daia-Vlajşca; Ţucu Mioa­
ra, Tibăneşti-Vaslui ; ' Radu I. Tufior, Bissricani-Neamţ; Lucreţia şi
Margareta Pallade, T.-Măgurele;
Simona Niţescu, Loco; Const.- D.
Popescu, Loco; Elisabeta şi Jea­
na Constantinescu, Caracal; Ecaterina Davidescu, Loco; Ionel Cle­
ment Schacbman, loco; Dan Ti­
tus Lochianu, Gherla-Someş; Dim.
Goga, Loco; Marioara şi Floriei.
Anastasiu, Giurgiu; Lys Necula,
Ploeşti; Mircea Iacomini, Constan-
„R E A L IT A TE A ILU STRA TĂ. — D ire c to r N ic. C o n stan tin .
R ed a cţia f i A d m in istr a ţia : S tr. C onst. M iile 7— 9— 11, T e le fo n 359/99.
Im p r im a tă la foto-jrotogravură in a telierele „ A d everu i” S. .4.
ţa; Elisa Avram, profesoară- Loty
dr. Rubín, Loco; Poenă: eanù Mircéa, loco; Mariienne Drăgoi, Bra­
şov; Miron Izvesniceanu, LipovaBanat; Leon Leviţchi, Kotin; Li­
sette Fi'otti, Loco; Samtoh Grec-u,
Loco; Păpuşa şi Silviu Codreanu,
R.-Să*at; Ionel I. Andreescu, Fe­
teşti-- Ialomiţa; Ion Manclescu
Loco; Octavia Ghsorghiu, Loco;
maior Popovici Pompiliu Anibal.
Arad; M. Vizireanu, Tighi'.:a; Titeluş A. Pop-Marţian, Loco;’ Pănescu I. Vasile, R.-Vâlcea; Gh. Gh.
Andreiu, Loco; V. David, Loco;
Tima Eftimiu, Iaşi; Elena Răi eanu, Tighma; Marin M. Constantin,
Loco; Cornel Pietroşanu, Ploeşti;
Didy Miu, Loco; Ph. A. Dinerman,
Galaţi; Spiru Teodoreanu, Cluj;
D. Gheţu, Tecuci; Jean Ruaseicu.
Loco ; Ionsscu D. D-tru Mina, Lo­
co; Costică Mcgaş, Pisica-Tuleea;
Tanţi Con:tant.nescu-Vedea, Sla­
tina; Mafia Metaxa, Loco; T h on a
Dâmboviceanu, Loco; M. Sega’.escu, Loco; Slt. Teo Pârlog, Loco;
Costel Pâr:cg, Loco; Nicu N. Dumitrescu, Călăraşi-Ialomiţa ; Lizetts Lipovici, Dorohoi; Radu I. Tuder, Bisericani-Neamţ; Nicu Ro­
sen. Ploeşti; Natalia Cande cu
Locó; Florică Poppa, Loco; Şt. Gh.
ŞtS.ănîscu, Piteşti;
Constantin
Popescu, Timişul de sus; Angela
Dumiţ-iu, Loco; Nicu Drăghici,
Târgovişte; Florica EttingerT Lo­
co; Fany Săraru, Buzău; Antonia
Şeţu, Loco; Georgescu Petre, Foc­
şani; Ţavago Nahabediano, Con­
stanţa; C-tin Teodc - Cauc'u, Lo­
co; Alfred Finkelstein. Lo-co; Popa
I. Mircea, Braşov; V. Iacobini, Lo­
co; St el ian Macovei, R.-Să.rat: Rod5ca Panea, Craiova; D&n Drăgescu, T,-Severin; De a Bârsan, Sălişte-Sibiu; Wexler Biju, G-alaţi;
C-tin A. Stoicescu, Zimnicsa; A .
Sturdza, Bacău- Clémence Apo'toJeanu, Buşten; Nijt A ' m a r E n d e i ,
Mcineşti-Bacău; Ignatz R. Boitoş,
Blăjel, T.-Mică; Aurel Nană, Tg.Mureş.
AU DESLEGAT UN JOC:
Cleo dr- Paulian, Loco; Ungureanu I. Neculai, Bacău; Jeana So­
fia Hociung, Moineşti-Bacău; Pe­
tre Theodoru, Loco; ing. M. Cer­
beanu, Loco; Mihai Jurescu, Ciaţa-T. Torontal; Ion I. Nanu, Ba­
cău; Mihăilescu A’exandru, Cavăran S e v e r in; Nuşa Friedman, Lo­
co.
PRIN TRAGERE LA SORTI
AU CÂŞTIGAT :
Premiul I lei 200 în nume­
rar â . C. Popescu, învăţător,
corn- Florica-jud. Buzău.
Premiul II un aparat foto­
grafic Agfa-Rox d. O ctave
N. Rozianu, Loco, Hotel Ma
jestic.
Premiul II un abonament
pe o lună la „Realitatea Ilus­
trată” d-ra Lelia Popovici
Cmpulung-Muscel.
Premiile se trimit numai
după primirea unei c. p. cu
edresa complectă a câştigă­
torului. Cei (Mn Capitală se
vor prezenta personal spre
a-1 ridica.
Deslegările jocurilor
din No. 345
N E RE » P
E P I S C O> p |
R .I G. A B C E C
ES A F OÀ DE
I c lo iR U C i
C A
OS
R A
A T
R 1
î A TI 1 R
R e
E T
B E
UR
B
E
C
A
D u m in ic ă s'a d esfă şu ra t p e sta d io n u l O.
E. F. în p re ze n ţa V o ev o d u lu i M ihai c a m p io ­
n atele n a ţio n a le de a tle tism . R e zu lta te le in
g eneral au fo s t slabe. F o to g ra fiile noastre
în fă ţişe a ză : p e V o ev o d u l M ihai înm ânăm ?
p re m iile
D re a p ta : cursa p e n tru 5.000 m e tr i plat
S o u l m in istru ul S ta te lo r-U n ite la B u cu reşti, a p re ze n ta i, Iu ca stelu l
l>elrş d in S in a ia , sc riso rile sale d e a cred ita re, in fo to g ra fia n o a stră
d. A l w in M a n sfield O w sley, n o u l m in is tr u (-f-) îm p r e u n ă cu d -n u
ataşai m ilita r al A m e ric e i, S ec re ta ru l L eg a ţiei A m e ric a n e şi col.
a d ju ta n t C andeescu e ş in d d ela castelul P eleş
F o to g ra fia d e jos: d-na M a n sfield O w sley, sofia n o u lu i m in is tr u al
S ta telo r-U n ite, îm p re u n ă cu c e i tre i c o p ii a i săi
£ ¿ S
ttA
v &
s
tată m a i tties îm p o triv a caselor de to lera n ţă d in acei curl,e/
D u d e şt’.-C ioplea, d. C o n sta n tin M. B râ n zo i