CUPRINS - Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Transcription

CUPRINS
Lista de definiţii şi abrevieri specifice……………………………………………………........................................... ..3
Prefaţă…………………………………………................................................................................................ ..5
1.
Infrastructura şi direcţiile prioritare în activitatea de supraveghere a calităţii solului pe teritoriul
Republicii Moldova……………………………………........................................................................ ..8
2.
Descrierea succintă a metodelor de analiză şi procedeelor de colectare a probelor de sol………........ 13
2.1.Descrierea succintă a metodelor de analiză……………………………………………….................... 13
2.2.Descrierea succintă a procedeelor de colectare a probelor de sol…………………………….............. 15
2.3.Descrierea etapelor de prelucrare a probelor de sol…………………………………………............... 16
3.
Evaluarea stării agrochimice a solului………………………………………………............................18
3.1.Descrierea succintă a fondului funciar din Republica Moldova............................................................ 18
3.2.Caracterizarea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova ..……………………..................... 21
3.3.Determinarea indicilor agrochimici ai solului…………………………………………………............ 23
3.4.Conţinutul formelor mobile și totale ale metalelor grele în solul de pe cîmpurile agricole.................. 26
3.5.Conținutul produselor petroliere............................................................................................................ 31
3.6.Caracterizarea calităţii solului cu poluanți organici persistenţi (POPs) pe terenurile agricole.............. 32
3.6.1. Conţinutul de bifenili policloruraţi............................................................................................... 32
3.6.2. Conţinutul de pesticide organoclorurate.......................................................................................33
3.7.Conţinutul hidrocarburilot poliaromatice............................................................................................... 38
4.
Caracterizarea calităţii solului în poligonul de înhumare a pesticidelor din s. Cișmichioi,
r-nul Vulcănești..................................................................................................................................... 40
5.
Caracterizarea solurilor din rezervațiile științifice................................................................................. 43
5.1.Conţinutul formelor mobile și totale ale metalelor grele....................................................................... 45
5.2.Determinarea indicilor agrochimici ai solului...................................................................................... 48
5.3.Conținutul produselor petroliere………………………...................................................................... 50
5.4.Conţinutul bifenililor policloruraţi......................................................................................................... 50
5.5.Conţinutul pesticidelor organoclorurate................................................................................................. 51
5.6.Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice............................................................................................... 53
6.
Caracterizarea calităţii solului de pe platforma posturilor și staţiilor meteorologice............................ 54
6.1.Conţinutul formelor mobile și totale ale metalelor grele....................................................................... 55
6.2.Determinarea indicilor agrochimici ai solului....................................................................................... 58
6.3.Conținutul produselor petroliere............................................................................................................ 59
6.4.Conţinutul bifenililor policlorurați......................................................................................................... 60
7.
Investigarea sedimentelor în lacurile de acumulare și rîurile republicii.............................................. 67
7.1.Conţinutul formelor totale ale metalelor grele în sedimente……………………................................ 68
7.2.Conţinutul azotului şi fosforului total.................................................................................................... 72
7.3.Conţinutul produselor petroliere.............................................................................................................75
7.5.Conţinutul bifenililor policloruraţi......................................................................................................... 81
8.
Investigarea sedimentelor din lacurile zonelor verzi ale mun. Chișinău.............................................. 83
8.1.Caracterizarea zonelor verzi din mun. Chişinău.................................................................................. 83
8.2.Conţinutul formelor totale ale metalelor grele..................................................................................... 86
8.3.Conţinutul azotului şi fosforului total.................................................................................................. 88
8.4.Conţinutul produselor petroliere.......................................................................................................... 89
8.5.Conţinutul pesticidelor organoclorurateși bifenililor policlorurați...................................................... 90
8.6.Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice............................................................................................ 90
Concluzii………………………………………………………………………………….................... 93
Anexa 1. Concentraţiile maxime admisibile…………………………………………………….......... 95
Anexa 2. Limita de detecţie……………………………………………………………….................... 96
Anexa 3. Clasificarea solurilor……………………………………………………………................... 98
Anexa 4. Schema difuzării buletinului – alertă privind poluarea extrem de înaltă a mediului ambiant
în Republica Moldova (la momentul depistării)………………………................................................ 99
Anexa 5. Schema difuzării buletinului lunar privind calitatea mediului ambiant pe teritoriul RM....... 100
Anexa 6. Schema difuzării buletinului lunar privind gradul înalt şi/sau extrem de înalt al poluării
mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova……………………………………....................... 101
Bibliografie………………………………………………............................................................................... 102
2
LISTA DE DEFINIŢII ŞI ABREVIERI SPECIFICE
SHS - Serviciul Hidrometeorologic de Stat
DMCM - Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului
CMCS – Centrul Monitoring al Calităţii Solului
HCH – hexaclorciclohexan (, ,  )
HCB - hexaclorbenzen
4-4' DDE– diclordifenildicloretilen
4-4' DDD - diclordifenildiclormetilmetan
4-4' DDT – diclordifeniltricloretan
2,4'-DDE – diclordifenildicloretilen
2,4'-DDD – diclordifenildiclormetilmetan
2,4'-DDT - diclordifeniltricloretan
 DDT – (4-4' DDE +2,4'-DDE +4-4' DDD +2,4'-DDD+ 4-4' DDT+2,4'-DDT)
Pentaclorbenzen
Heptaclor
Heptaclor Epoxid (Izomeri A și B)
Aldrin
Dieldrin
Endrin
Endosulfan I şi II
Clordecon
Clordane
Metoxiclor
Mirex
PAH - Hidrocarburi Poliaromatice
Naftalen
Acenaften
Acenaftilen
Antracen
Benzo[A]Antracen
Benzo[A]Piren
Benzo[B]Fluoranten
Benzo[G,H,I]Perilen
Benzo[K]Fluoranten
Crisen
3
Dibenz[A,H]Antracen
Fluoranten
Fluoren
Indeno[1,2,3-C,D]Piren
Fenantren
Piren
CR - cantitatea restantă
CMA – concentraţia maximă admisibilă
CMO – concentraţia maximă de orientare
POC - pesticide organoclorurate
BPC6 – bifenili policloruraţi:
1. BPC 28 - 2,4,4`-triclorbifenil
2. BPC 52 - 2,2`,5,5`-tetraclorbifenil
3. BPC 101 - 2,2`,4,5,5`-pentaclorbifenil
4. BPC 118 - 2,3`,4,4`,5-pentaclorbifenil
5. BPC 153 - 2,2',4,4`,5,5`-hexaclorbifenil
6. BPC 138 - 2,2`,3,4,4`,5`-hexaclorbifenil
7. BPC 180 - 2,2',3,4,4`,5,5'-heptaclorbifenil)
UNEP – Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
pH - reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen
CHT – coeficientul hidrotermic al umidităţii, care caracterizează gradul de umezire a teritoriului
Metale grele (forme totale) – conţinutul total al tuturor formelor de metale în sol
Metale grele (forme mobile) – formele metalelor accesibile pentru plante, (inclusiv forme
schimbabile, hidrosolubile şi uşor solubile)
Fosfor total – conţinutul total al formelor minerale şi organice de fosfor în sol
Fosfor mobil - formele minerale şi organice ale fosforului, accesibile pentru plante
pHKCl - aciditatea de schimb
pHH2O - extractul apos
POPs – Poluanţi organici persistenţi
4
PREFAŢĂ
PĂMÎNTUL-CEA MAI MARE BOGĂŢIE!
Pămîntul este singurul loc în care se poate
crea Paradisul!
Pe parcursul evoluţiei, natura, ecosistemele terestre au creat la suprafaţa uscatului solurile,
învelişul de sol – pedosfera. Solurile s-au format drept rezultat al interacţiunii dintre factorii
pedogenetici în decurs de milenii. Diversitatea acestor factori a contribuit la formarea învelişului
pedologic foarte diferit, menţinînd echilibrul ecologic cu condiţiile naturale ale fiecărui
ecosistem.
Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova. Cernoziomurile ocupă
75% din suprafaţa ţării. În raport cu multe alte state din Europa, Republica Moldova se
caracterizează printr-un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului şi prin ponderea mare a
terenurilor arabile care alcătuiesc 73% din suprafaţa terenurilor agricole.
Importanţa social-economică a solurilor este determinată de realizarea potenţialului lor
productiv, fiind folosite în calitate de mijloc de producere în agricultură. Învelişul de sol este
principala bogăţie naturală a ţării.
Monitoringul ecologic reprezintă supravegherea complexă, integrată a factorilor biotici şi a
celor abiotici, precum şi a modificărilor care au loc în structura şi funcţionarea ecosistemelor.
Monitorizarea solurilor este definită ca o activitate integrată de evaluare a concentraţiilor în
raport cu condiţiile de sănătate umană şi cele ecologice.
În ultimele decenii a crescut în mod deosebit presiunea antropică asupra lui. Ca urmare a
dezvoltării proceselor de eroziune, pierderi de humus, salinizare, soloneţizare în timpul irigării,
impurificării cu chimicale, alienare nejustificată a pămînturilor valoroase ca rezultat fertilitatea
solului se modifică. Solul este mai dificil de impurificat decît aerul sau apa. Din această cauză nu
trebuie de subestimat gravitatea poluării solului, deoarece în cazul dat nu se poate aplica nici un
procedeu de restabilire. Remedierea solului este posibilă prin acţiunea factorilor naturali, ceea ce
decurge foarte lent şi durează o perioadă îndelungată de timp.
Spre deosebire de celelalte componente ale mediului înconjurător, solul joacă rolul unui
absorbant, purificator şi neutralizator biologic de poluanţi, mineralizator al reziduurilor organice.
Foarte mult timp solul a avut capacitatea de autopurificare naturală a mediului înconjurător.
5
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) monitorizează calitatea solului, furnizînd
informaţii necesare pentru elaborarea măsurilor de control al poluării solului. SHS are
laboratoare certificate pentru analiza probelor de sol care participă cu regularitate în teste
internaţionale de asigurare şi control al calităţii.
Pe parcursul anului 2013 în cadrul DMCM au fost continuate activităţile axate pe
problemele monitorizării calităţii solului şi sedimentelor pe teritoriul republicii, conform
Planului de lucru şi Programului de activitate aprobat. Au fost prelevate în total 165 probe, s-au
efectuat 1784 analize şi s-au determinat 66 componente: pesticide organoclorurate (POC) –
DDT (4-4' DDE – diclordifenildicloretilen, 4-4' DDD – diclordifenildiclormetilmetan, 4-4' DDT
–
diclordifeniltricloretan,
2,4'-DDE
–
diclordifenildicloretilen,
2,4'-DDD
–
diclordifenildiclormetilmetan, 2,4'-DDT – diclordifeniltricloretan); HCH (alfa, beta, gama
hexaclorciclohexan); HCB – hexaclorbenzen, methoxychlor, aldrin, dieldrin, endrin, heptachlor,
izomer A şi B; endosulfan I şi II; chlordecon, pentaclorbenzen, chlordane, mirex; BPC6 -bifenili
policloruraţi: (BPC 28- 2,4,4`-triclorbifenil, BPC 52- 2,2`,5,5`-tetraclorbifenil, BPC 101 2,2`,4,5,5`-pentaclorbifenil, BPC 138- 2,2`,3,4,4`,5`-hexaclorbifenil, BPC 153 - 2,2',4,4`,5,5`hexaclorbifenil,
BPC
180-
2,2',3,4,4`,5,5'-heptaclorbifenil)
şi
BPC
118-
2,3`,4,4`,5-
pentaclorbifenil; hidrocarburi poliaromatice (acenaphthene, acenaphthylene, anthracene,
benz[a]anthracene,
benzo[a]pyrene,
benzo[b]fluoranthene,
benzo[ghi]perylene,
benzo[k]fluoranthene, chrysene, dibenz(a,h)anthracene, fluoranthene, fluorene, indeno (1,2,3-cd)
pyrene, phenanthrene, pyrene, naphthalene); forme totale şi mobile ale metalelor grele (cupru,
zinc, nichel, plumb şi mangan), azotul total şi fosforul total, azotul amoniacal, azotul nitraţilor,
fosforul mobil și potasiul mobil, humusul, calciu şi magneziu schimbabili, aciditatea de schimb
(pHKCl) şi pH-ul în extractul apos (pHH2O). Pe parcursul perioadei de referinţă au fost prelevate şi
analizate 80 probe de sol de pe cîmpurile agricole a 8 raioane: Florești, Ialoveni, Drochia,
Telenești, Dubăsari, Cahul, Fălești și Sîngerei; 8 probe de sedimente din lacurile zonelelor verzi
ale municipiului Chișinău: Grădina Botanică, Muzeul Satului și parcurile: Valea Trandafirilor,
Rîșcani, Calea Orheiului, Silvic Valea Gîștelor, La Izvor și Valea Morilor; 14 probe de sol din
punctele permanente de observații: de la 12 staţii meteorologice: Briceni, Bălți, Lozova-Codrii,
Ștefan-Vodă, Comrat, Ceadîr-Lunga, Cahul, Leova, Soroca, Cornești, Hîncești, Chișinău, de la
postul hidrologic Giurgiulești şi din preajma postului automat Mateuți. În scopul investigării
solului din poligonul de înhumare a pesticidelor inutilizabile din r-nul Vulcăneşti au fost
analizate 13 probe de sol colectate din interiorul şi exteriorul poligonului şi o probă de sedimente
din rîul Bujor pentru determinarea cantităţiilor restante de pesticide organoclorurate după
21 componenţi: - alfa-, beta-, gama-hexaclorciclohexan; 4,4'-DDE - diclordifenildicloretilen,
2,4'-DDE – diclordifenildicloretilen; 4,4'-DDD, 2,4'-DDD – diclordifenildiclormetilmetan;
6
4,4'-DDT, 2,4'-DDT - diclordifeniltricloretan; HCB – hexaclorbenzen, pentaclorbenzen,
heptaclor, heptaclor epoxid (izomeri A şi B), aldrin, dieldrin, endrin, endosulfan I şi II;
metoxiclor, mirex.
De asemenea au fost prelevate şi analizate 11 probe de sedimente din lacurile de
acumulare: Costeşti, Ghidighici, Dubăsari, Cahul, Comrat și Taraclia pe r. Ialpug, lacul natural
Beleu, sistemul de lacuri Manta şi limanul Cuciurgan şi 17 probe de sedimente din rîurile: Prut,
Nistru, Răut şi Bîc. În probele prelevate s-au determinat conținutul de metale grele, fosfor și azot
total, pesticide organoclorurate, bifenili policloruraţi, produse petroliere şi hidrocarburi
poliaromatice. În cadrul expediţiei ecologice complexe „Prut 2013” au fost colectate şi efectuate
13 probe de sedimente pentru determinarea azotului şi fosforului total, metalelor grele,
pesticidelor organoclorurate şi bifenili policloruraţi.
Sesizînd importanţa şi complexitatea acestei lucrări pentru instituţiile, departamentele şi
ministerele cu tangenţă la problema privind funcţiile de luare a deciziilor şi mizînd în continuare
pe competenţă, generozitatea şi entuziasmul profesional, aş dori pe această cale să aduc
mulţumiri cordiale, cele mai înalte consideraţiuni şi tot respectul echipei de profesionalişti care
au contribuit la apariţia Anuarului dat.
Gavril Gîlcă
Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului a SHS
7
1. INFRASTRUCTURA ŞI DIRECŢIILE PRIORITARE ÎN ACTIVITATEA DE
SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI PE TERITORIUL
REPUBLICII MOLDOVA
Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului
Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul ecologic privind calitatea componentelor
mediului (ape de suprafaţă, aer, sol, aluviuni acvatice, precipitaţii atmosferice, nivelul radioactiv)
şi în acest scop dispune de o reţea amplă de laboratoare, posturi, secţiuni amplasate pe întreg
teritoriul Republicii Moldova.
Sistemul naţional de monitoring a fost înfiinţat în anii ’60 a secolului trecut, însă
observaţiile cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii ’80, avînd drept obiective
prioritare:
- monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;
- prevenirea şi reducerea efectelor nocive a factorilor antropici pentru mediul ambiant şi
populaţie;
- informatizarea sistematică a publicului privind calitatea mediului;
- înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor, privind gradul
excepţional de poluare a componentelor mediului.
Dispunînd de un potenţial uman şi tehnic adecvat, precum şi fiind deţinătorul a
3 Certificate de Acreditare (Apă, Aer, Sol) în conformitate cu cerinţele internaţionale, obţinute în
baza evaluării de către Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii Produselor al
Republicii Moldova, DMCM include 7 subdiviziuni: 4 Centre şi 1 secţie de monitorizare,
1 Centru de Monitoring Ecologic Integrat şi Management Internaţional şi Grupul de Expediţie:
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
Centrul
Monitoring Ecologic
Integrat şi Management
Informaţional
Centrul
Monitoring al Calităţii
Aerului Atmosferic şi
Radioactivităţii Mediului
DIRECŢIA MONITORING
Al CALITĂŢII MEDIULUI
Centrul
Monitoring
al Calităţii Solului
Grupul Hidrochimie
Centrul
Monitoring al Calităţii
Apelor de Suprafaţă
Grupul Expediţie
Secţia Monitoring al Calităţii
Aerului Atmosferic (mun. Bălţi)
Centrul
de Analize Fizico-Chimice
Grupul Hidrobiologie
Organigrama Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului
8
Una din priorităţile majore ale DMCM este familiarizarea sistematică a ministerelor,
departamentelor, instituţiilor abilitate, organelor cu funcţii de luare a deciziilor, a populaţiei etc.,
cu informaţia referitoare la gradul de calitate a mediului ambiant pe teritoriul republicii.
Sistematic, se completează baza de date cu informaţia primară curentă referitoare la starea de
poluare a aerului, apelor de suprafaţă, solului, iar rezultatele obţinute sînt utilizate ulterior la
întocmirea buletinelor lunare şi săptămînale privind calitatea mediului ambiant, care se
difuzează conform Schemei aprobate de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale precum şi se
amplasează şi pot fi vizualizate pe pagina WEB a serviciului - www.meteo.md. La momentul
depistării cazurilor de poluare extrem de înaltă pe teritoriul Republicii Moldova, în regim urgent
se întocmeşte Buletinul – Alertă (anexa 6). Sistematic se pregăteşte şi se difuzează informaţia
referitoare la calitatea solului, solicitată în scrisorile parvenite de la diferite categorii de
beneficiari, precum şi stipulată în Acordurile şi Contractele de colaborare cu diverse instituţii, atît
la nivel naţional, cît şi internaţional (fig. 1).
4,5
numărul de scrisori transmise
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
ie
ie
ec
em
br
D
oi
em
br
ie
N
ct
om
br
O
t
Se
pt
em
br
ie
A
ug
us
lie
Iu
ni
e
Iu
ai
M
A
pr
ili
e
e
ar
ti
M
ua
rie
Fe
br
Ia
nu
ar
ie
0
lunile anului
Fig. 1 Gradul de solicitare a informaţiei de către instituţii
şi agenţii economici în anul 2013
Actualmente CMCS este preocupat de monitorizarea calităţii solurilor şi dispune de o reţea
naţională de observaţii constituită în baza a 8 raioane ale republicii, unde s-au efectuat colectarea
sumară a probelor de sol de pe 5958 ha de pe terenurile agricole, în perioada primăvară-vară. În
toate cele 8 puncte de supraveghere amplasate uniform pe teritoriul republicii, s-au prelevat şi
analizat 80 probe de sol după un şir de indicatori (metale grele, pesticide organoclorurate,
bifenili policlorurați, hidrocarburi poliaromatice, produse petroliere, indici agrochimici, etc.).
9
De asemenea, Centrul efectuează analize complexe de sedimente din rîurile şi lacurile de
acumulare de pe teritoriul republicii, evidenţiază gradul de poluare a sedimentelor din zonele
vrezi ale municipiului Chişinău, investigarea solurilor de la posturile și stațiile meteorologice,
monitorizarea calității solului de pe teritoriul rezervațiilor științifice şi a depozitelor de înhumare
a pesticidelor potenţial contaminate cu pesticide organoclorurate, bifenili policlorurați,
hidrocarburi poliaromatice, metale grele și produse petroliere.
Rezultatele privind indicii agrochimici ai solului, obţinute în cadrul DMCM, pot fi utilizate
la estimarea normelor de întroducere a îngrăşămintelor în sol pentru diferite culturi agricole. De
asemenea la elaborarea buletinelor lunare ce se difuzează conform schemelor întocmite (anexele 4,
5), anuarului în cauză privind starea calităţii solului pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2013 şi
informaţiei solicitate de diverse instituţii.
Astfel, la procesul de monitorizare al calităţii solului în anul 2013 au fost implicaţi
7 colaboratori, dintre care 90 % din angajaţi posedă studii superioare şi 10 % - studii medii
(fig. 2).
Studiile
10 %
medii
90 %
superioare
Fig. 2 Distribuirea personalului în concordanţă cu studiile obţinute
În dependenţă de studiile obţinute, 2 persoane sunt specialişti în domeniul chimiei,
1 - geografie, 1 - biologie și chimie, 2 – ecologie, 1 – altele (fig. 3). În cadrul laboratorului
activează personal cu aptitudini şi capacităţi intelectuale sporite în exercitarea unui monitoring
adecvat.
10
Specialitățile personalului
2
Chimie
1,5
Geografie
Biologie și Chimie
1
Ecologie
0,5
Altele
0
Chimie
Biologie și
Chimie
Geografie
Ecologie
Altele
Fig. 3 Distribuirea personalului în concordanţă cu specialităţile obţinute
Numărul personalului cu experienţă de muncă în domeniu constituie: mai mult de 25 ani de
experienţă - 3 persoane, 5 - 10 ani – 1 persoană, > 1 an – 2 persoane, < 1 an – 1 persoană (fig. 4).
Vechimea muncii, anii
Numărul de personal angajat
< 1 an
> 1 an
5-10 ani
> 25 ani
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
Fig. 4 Distribuirea personalului în concordanţă cu experienţa de muncă
În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 81 din 02 februarie 2009 şi Regulamentul
privind bifenilii policloruraţi (BPC) în Republica Moldova se efectuează lucrările de inventariere
a conţinutului de BPC în ulei din echipamentul electroenergetic cu volumul de ulei mai mare de
5 litri. Pe parcursul anului 2013, pentru identificarea BPC în uleiul dielectric a fost efectuată
analiza preliminară a 40 probe de ulei transformator cu aparatul L2000DX, informație solicitată
în scrisorile parvenite de la diferite categorii de beneficiari. Pentru confirmarea conţinutului BPC
depistat anterior în probele de ulei cu concentraţia mai mare ca norma de 50 mg/kg au fost
analizate detaliat 724 probe de ulei prin metoda gaz-cromatografică, în cadrul proiectului EMP
POPs.
11
Şeful Centrului a participat la traingul organizat de EU FAO, în cadrul proiectului
GCP/REP/040/EC cu scopul înbunătățirii capacităților de eliminarea și prevenirea contaminării
mediului cu pesticide învechite în perioada 14 - 23 mai. În perioada 17 - 20 septembrie a
participat la ședința pentru grupurile de organizare regionale și globale în cadrul Convenţiei de la
Stockholm, care a avut loc în Republica Cehiei – or. Brno. În cadrul Centrului Național de
Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC), la data de 30 noiembrie a participat la ședința
Comitetului Laborator, iar la data de 19 noiembrie a participat la atelierul de tip open-space cu
tematica „Metodele de ridicare a nivelului de conștientizare a publicului privind securitatea
chimică”.
La nivel național au fost organizate încercări interlaboratoare între laboratoarele din
Ministerul Mediului (Centrul de Investigaţii Ecologice al Agenţiei Ecologice din municipiile
Chişinău, Băţi şi or. Cahul) și Centrul Republican de Pedologie Aplicată pentru executarea
procedurii controlului calității rezultatelor analizei chimice conform ISO 17025.
La nivel internațional, în cadrul Convenției de la Stockholm au fost efectuate analize pentru
derterminarea bifenililor policlorurați într-o probă de ulei transformator și a pesticidelor
organoclorurate și bifenililor policlorurați de tip „dioxin-like” într-o probă de pește. În cadrul
încercărilor au fost efectuate o serie de analize cromatografice pentru determinarea pesticidelor
organoclorurate, bifenililor policlorurați și a hidrocarburilor poliaromatice în proba de sedimente
destinate din Laboratorul de Studiere a Mediului Marin, Agenția Internațională de Energia
Atomică, organizat de UNEP.
Colaboratorii Direcţiei de Monitoring al Calităţii Mediului implicaţi
în procesul de monitorizare a calităţii solului
12
2. DESCRIEREA SUCCINTĂ A METODELOR DE ANALIZĂ
ŞI PROCEDEELOR DE COLECTARE A PROBELOR DE SOL
2.1. Descrierea succintă a metodelor de analiză
În corespundere cu procedura operaţională PО – MÎPst - Cl,F,BPC - 5.4 –03 pregătirea
chimică a probelor de sol în scopul
determinării conţinutului reziduurilor de
pesticide
organoclorurate
şi
bifenililor
policlorurați este înfăptuită în laborator prin
următoarele procedee chimice: extragerea
pesticidelor din probele de sol în amestec de
acetonă
şi
extractului
hexan
în
(1:1),
concentrarea
vaporizatorul
rotativ,
purificarea cu H2SO4, neutralizarea cu
Cromatograful cu fază lichid-gazoasă destinat
pentru determinarea substanţelor organice
NaHCO3 (5 %) şi vaporizarea. Analiza
cantitativă a fost realizată prin intermediul cromatografului cu gaz cu detector de masă АТ 7990
Agilent Technologies.
Pregătirea chimică a probelor de sedimente
pentru determinarea conţinutului de POC şi BPC
s-a efectuat prin următoarele etape: extragerea
pesticidelor din probele de sedimente în amestec
de acetonă şi hexan (1:1), purificarea cu H2SO4,
neutralizarea cu NaHCO3 (5 %), vaporizarea şi
purificarea împotriva sulfului prin adăugarea cuprului
activ, fitrarea prin Na2SO4 şi vaporizarea. Analiza
cantitativă a fost realizată prin intermediul
cromatografului cu gaz cu detector de masă АТ 7990
Spectrofotometru cu absorbţie atomică
Agilent Technologies.
Esenţa metodei de determinare a formelor mobile ale metalelor (cupru, zinc, plumb, nichel
şi cadmiu) constă în extragerea metalelor din sol cu soluţie tampon acetat-amoniacal cu pH = 4,8
şi prin metoda spectrală cu absorbţie atomică, în corespundere cu procedura operaţională PО –
MeFM – 5. 4 – 08.
Esenţa metodei de determinare a formelor totale ale metalelor grele (cupru, zinc, plumb,
nichel şi cadmiu) în sol și sedimente a fost înfăptuită în corespundere cu procedura operaţională
PО – MeFM – 5. 4 – 07, ce constă în supunerea termică cu adăugarea acidului nitric concentrat
13
şi apă oxigenată, filtrarea şi se aduce pîna la volumul 100ml cu apă distilată şi analiza prin
metoda spectrală cu absorbţie atomică.
Determinarea azotului nitric a fost efectuată prin metoda fotoclorimetrică cu acid
disulfofenolic, în corespundere cu procedura operaţională PO – MÎNit - 5. 4 – 02.
Determinarea azotului total a fost realizată conform metodei Kjeldahl, ce constă în
descompunerea solului la supunere termică cu acidul sulfuric concentrat în prezenţa
catalizatorului, formarea compusului de amoniu, titrarea cu acidul sulfuric şi conform cantităţii
de acid sulfuric folosit se calculează cantitatea de azot în sol, în corespundere cu GOST 26107 84, pct. 4. 1.
Determinarea azotului amoniacal constă în extragerea ionilor de amoniu schimbabili din
sol cu soluţia de KCl şi obţinerea compusului de indofenol colorat în rezultatul interacţiunii
ionilor de amoniu cu hipocloritul de natriu şi salicilatul de natriu, în mediu bazic, iar în final
soluţia colorată se analizează la fotocolorimetru, în corespundere cu GOST 26489 - 85, pct. 4. 2.
Determinarea fosforului total este bazată pe interacţiunea fosforului cu molibdatul de
amoniu în mediu acid, formarea molibdatului de fosfor heteropoliacid şi reducerea acestuia cu
acid ascorbic pînă la complexul fosfo-molibdat, colorat în albastru deschis, iar în final se
analizează la fotocolorimetru soluţia colorată, în corespundere cu GOST 26261-84, pct. 4. 3,
4. 4.
Determinarea fosforului şi potasiului mobil constă în extragerea compuşilor de fosfor şi
potasiu mobil din sol cu soluţia de carbonat de amoniu, cu concentraţia de 10 g/dm3. Fosforul de
culoare albastră din compusul de molibdat de fosfor se determină la fotocolorimetru, în
corespundere cu GOST 26205 - 91, pct. 4. 2. 1, 4. 2. 3, iar pentru potasiu mobil la fotometrul cu
flacără în corespundere cu GOST 26205 - 91, pct. 4. 3.
Determinarea humusului după metoda Tiurin. Esenţa metodei constă în determinarea
indirectă a cantităţii totale de humus în sol prin evaluarea cantităţilor de carbon, ce rezultă la
oxidarea carbonului organic din componenţa humusului cu soluţie de 0.4 N de bicromat de
potasiu (K2Cr2O7) şi acid sulfuric. Cantitatea oxidantului care se consumă la oxidarea carbonului
se determină conform diferenţei dintre cantitatea amestecului de crom luat pentru oxidare şi
cantitatea rămasă. Conform cantităţii oxidantului consumat se calculează procentul conţinutului
de humus, în corespundere cu procedura operaţională PO – MÎHum – 5. 4 – 05.
Determinarea pH-lui în extractul apos constă în extragerea sărurilor solubile din sol cu apa
distilată în raport 1:5 şi determinarea potenţiometrică a pH-lui, în corespundere cu GOST 26423
- 85, pct. 4. 1, 4. 3.
14
Determinarea acidităţii de schimb constă în extragerea cationilor schimbabili din sol cu
soluţie KCl 1 mol/dm3 în raport 1:2,5 sol:soluţie şi determinarea potenţiometrică a pH-lui, în
corespundere cu GOST 26483 - 85, pct. 4. 2.
Determinarea calciului şi magneziului constă în determinarea complexometrică a calciului
şi magneziului prin titrarea cu trilon B, folosindu-se indicatorul crom albastru închis. Pentru
determinarea calciului, pH-ul bazic - 12,5 - 13,0, iar pentru magneziu pH-ul - 10, în
corespundere cu GOST 26487 - 85, pct. 2. 4.
Determinarea produselor petroliere constă în extragerea din sol cu hexan, filtrarea,
ajustarea volumului dat şi determinarea prin metoda spectrofotometrică cu aparatul CARY
100CONC, în corespundere cu procedura PO - 5. 4 – 01 - S.
2.2. Descrierea succintă a procedeelor de colectare a probelor de sol
Colectarea probelor de sol a fost înfăptuită în corespundere cu instrucţiunea de lucru
“Eşanţionarea şi păstrarea mostrelor de sol” IL-ESl-5.7-04II cît şi în corespundere cu GOST
17.4.3.01-83, GOST 17.4.4.02-84.
Unul dintre cei mai importanţi factori ce influenţează rezultatul analizei de laborator şi
respectiv, evaluarea corectă a gradului de
poluare a solului este prelevarea corectă a
probelor de sol. Conform metodelor mai sus
enumerate se colectează probe separate, apoi din
aceste probe se pregătesc probe combinate.
Probele combinate se pregătesc din 10 probe
separate.
Suprafeţele
cercetate
stabilite
pentru
colectarea probelor corespund mărimilor: 100m
x 100m sau 100m x 200m cu o aşezare tipică
Colectarea probelor de sol
pentru localitatea dată şi se selectează la o distanţă de 100m de la marginea cîmpului. Probele
separate au fost colectate cu burgiul de la
adîncimea de 0 – 30 cm a stratului arabil.
Probele de sol au fost prelevate pe
un model de rețea, în general pe diagonala
lungă a parcelei.
Probele din cîmpurile cu cereale, cît
şi din cîmpurile plantate cu viţă de vie se
colectează din rînduri şi printre rînduri.
Poziţia „Diagonală”
15
2.3. Descrierea etapelor de prelucrare a probelor de sol
Etapele principale pentru determinarea probelor de sol sunt prezentate în orniograma
analitică pentru probele de sol. Investigaţiile realizate pot fi grupate în 4 etape importante ale
cercetării: etapa de documentare preliminară, etapa de teren, etapa de laborator, etapa de
prelucrare statistică a datelor și formularea concluziilor finale.
Etapa de documentare preliminară are la bază studierea întemeiată a informațiilor din
domeniul poluării pentru a forma o imagine de ansamblu asupra temei propuse spre studiu şi de a
identifica direcţiile de abordare a problematicii atît de complexe a poluării mediului.
Etapa de teren constă în cercetarea zonei stabilite, pentru a fi investigată prin observaţiile
necesare. Determinarea suprafeţelor de probe care au fost localizate și caracterizate geografic,
(caracteristicile reliefului legate de expoziţia pantă, altitudine, orientarea geografică).
Etapa de laborator presupune condiţionarea (înregistrarea, uscarea, măcinarea şi stocarea),
precum şi tratarea chimică.
Etapa de prelucrare statistică a datelor și formularea concluziilor finale în urma
determinărilor de laborator, formularea concluziilor în concordanță cu scopul şi obiectivele care
au stat la baza cercetărilor, ce au dus la realizarea acestui Anuar.
16
Organigrama analitică pentru probele de sol
Probe colectate de către
grupul de expediţie
CMCS
De
De sol
sedimente
e
Azot și fosfor
total
PAH
POPs
Produse petroliere
PAH
Produsele
POPs
Metalele grele
petroliere
Proprietatile
fizico-chimice
Proprietatile
chimice
Forme
totale
Potasiu
mobil
Azot
amoniacal,
nitric, total
Fosfor mobil și
total
Extractul
apos
Humus
Aciditatea
de schimb
Cationi
schimbabili
Ca 2+, Mg 2+
Metalele
grele
Forme
totale
Forme
mobile
17
Forme
mobile
3. EVALUAREA STĂRII AGROCHIMICE A SOLULUI
3.1. Descrierea succintă a fondului funciar din Republica Moldova
Conform regionării pedogeografice actuale, pe teritoriul Republicii Moldova se evidenţiază
trei zone: 8 districte şi 14 raioane cu 8 subraioane. Aceste unităţi teritoriale se deosebesc prin
construcţia geologică, condiţiile de relief şi climă, componenţa învelişului de sol. În cadrul
fiecărui raion pedogeografic specificul particularităţilor regionale condiţionează starea actuală a
învelişului de sol şi modul de utilizare. Starea actuală a principalei bogăţii a ţării, care o
constituie solurile, este îngrijorătoare, însă în fiecare raion pedogeografic există anumite
particularităţi regionale sau locale.
Condiţiile bioclimaterice ale Republicii Moldova sunt neomogene şi diverse, ceea ce a
condiţionat formarea unui înveliş de sol foarte complicat şi variabil.
De la Nord la Sud este foarte bine exprimată zonalitatea orizontală a învelişului de sol şi în
acelaşi timp prezenţa reliefului puternic fragmentat condiţionează diferenţierea verticală a
solurilor complică imaginea creată de zonalitatea latitudinală.
Partea de Nord a republicii reprezintă condiţiile naturale, caracteristice pentru aripa vestică
a silvostepei Est-Europene. Aici regiunile deluroase erau ocupate de păduri de stejar şi carpen pe
soluri cenuşii, iar cîmpiile – de stepe mezofite pe cernoziomuri cambice şi tipice.
Centrul Moldovei, Podişul Codrilor, unde predomină altitudinile 300-400 m, iar suma
precipitaţiilor depăşeşte 650mm, prezintă un avanpost estic al pădurilor de foioase
Central-Europene. În aceste condiţii s-au format solurile brune.
La Sudul Moldovei se produce o îmbinare a silvostepei xerofite cu stejar pufos pe
cernoziomuri tipice şi a stepei xerofite cu păiuş şi negară pe cernoziomuri slab humifere
carbonatice.
Condiţiile naturale ale zonelor biogeografice menţionate au creat o mare variabilitate de
unităţi taxonomice (745) a învelişului de sol care, la rîndul lor, au creat şi menţin biodiversitatea
vegetală şi animală. Trei tipuri zonale de sol – brune, cenuşii (împreună alcătuiesc 11%) şi
cernoziomurile (75%), ce sunt reprezentate de multe subtipuri, genuri, specii, variante şi alte
unităţi taxonomice care, în comun cu variabilitatea solurilor intrazonale (hidromorfe, litomorfe,
halomorfe), formează învelişul de sol al ţării.
Deşi, procesele de eroziune şi parţial cele de salinizare sunt afectate suprafeţe destul de
mari, totuşi în republică o pondere mai mare o au solurile fertile. Învelişul de sol constituie cea
mai de seamă bogăţie naturală a Republicii Moldova, deoarece republica nu dispune de
zăcăminte minerale şi surse energetice, suprafaţa pădurilor naturale este foarte redusă, rezervele
de apă sunt de asemenea minimale, iar principala particularitate a învelişului de sol al Republicii
18
Moldova constă în predominarea ceornoziomurilor pe o suprafaţă de peste 75 % din teritoriul
republicii.
Din suprafaţa totală de 3384,6 mii ha a terenurilor Republicii Moldova, după datele din
tab. 1 şi fig. 5 rezultă că, terenurile cu destinaţie agricolă - 2014,5 mii ha în anul 2013 este în
creştere faţă de anii precedenţi cu 5,6 mii ha. Cea mai mare parte din ele revenind terenurilor
arabile 73 %, iar restul viilor şi livezilor. Republica Moldova este o ţară cu economie agrară
evidentă. Toate ramurile de bază a economiei ţării îşi au începutul în agricultură. Activitatea
complexului agroindustrial, ponderea căruia constituie în produsul intern brut 33 - 40 la sută, se
bazează pe exploatarea resurselor funciare.
Tabelul 1
Repartizarea fondului funciar pe categorii
Suprafaţa totală, mii ha
Categoria de destinaţie a terenurilor
Terenurile cu destinaţie agricolă
Terenurile localităţilor
Terenurile destinate industriei, transporturilor şi de altă
destinaţie
Terenurile destinate protecţiei naturii, ocrotirii sănătăţii,
activităţii recreative, terenuri cu valoare istoricoculturală, terenuri ale zonelor suburbane şi ale zonelor
verzi
Terenurile fondului silvic
Terenurile fondului apelor
Terenurile fondului de rezervă
Total terenuri
2009
1984,6
311,4
2010
2007,6
311,6
2011
2008,7
312,2
2012
2008,9
312,2
2013
2014,5
312,8
58,5
58,7
58,9
58,9
59,6
3,95
4,0
4,1
4,1
3,9
443,1
86
497
3384,6
450
86,8
469,9
3384,6
446,7
87,3
466,7
3384,6
446,5
87,6
466,4
3384,6
446,5
86,1
461,2
3384,6
Impactul antropic asupra resurselor de sol, numărul consumătorilor ridicat a provocat
necesitatea de a spori productivitatea culturilor agro-industriale, ce duce la o încordare extremă
între activitatea economică şi mediul natural, exprimată prin tendinţa de epuizare a unor resurse
naturale, prin apariţia fenomenelor de poluare şi deteriorare a unor factori de mediu natural.
De aici apare necesitatea controlului asupra stării solului, evidenţierea poluanţilor prioritari şi
înştiinţarea organelor abilitate, predicţia modificărilor în cadrul învelişului de sol şi nu în ultimul
rînd monitorizarea calităţii şi stării lui, în scopul efectuării măsurilor de protecţie.
19
9,3%
Terenuri cu destinaţie agricolă
1,8%
Terenurile localităţilor
13,2%
Terenurile destinate industriei,
transporturilor şi de altă
d
e
s
t
i
n
a
ţ
i
e
Terenurile fondului silvic
59,5%
2,6%
13,6%
Terenurile fondului apelor
Terenurile fondului de rezervă
Fig. 5 Structura fondului funciar după categorii, anul 2013
20
3.2. Caracterizarea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova
Republica Moldova nu dispune de diverse bogății naturale, însă principala bogăție o
reprezintă solurile. Solul constituie o funcție a climei, a organismelor, a rocilor materne, a
reliefului și a timpului. În decursul anilor, în funcție de particularitățile condițiilor climatice, ale
reliefului, ale componenței rocilor geologice, ale vegetației și lumii animale, în diferite regiuni
ale țării se formează diverse tipuri şi subtipuri de soluri: cenuşii tipice, molice și aluviale hidrice,
cernoziomuri: levigate, tipice, obișnuite, carbonatice, moderate şi slab humifere.
Solurile cenuşii s-au format sub stejărișurile cu cireș, pe alocuri gorun, carpen și alte specii
de foioase pe Podişul de Nord, Dealurile Prenistrene şi ale Codrilor, pe roci nisipoase, lutoase și
luto-argiloase. Tipul de sol cenuşiu este reprezentat de 4 subtipuri: albice, tipice, molice şi
vertice. Solurile cenuşii albice (cenuşii deschise) se întîlnesc fragmentar, de obicei pe roci lutonisipoase. Solurile cenuşii tipice reprezintă subtipul caracteristic tipului – cu un suborizont
eluvial brun-cenuşiu. Solurile cenuşii molice (cenuşii închise) se caracterizează cu A bine
humifer, cu structura grăunţoasă mare, cu caracter eluvial slab pronunţat. Solurile cenuşii vertice
se formează sub păduri, pe roci argiloase grele. Solurile cenuşii posedă o fertilitate naturală
relativ bună.
Ceornoziomurile reprezintă un tip genetic clasic numit „regele solurilor” și ocupă cea mai
mare parte din suprafaţa Republicii Moldova – peste 75 % (fig. 6). Acest tip de sol se
caracterizează printr-un conținut relativ mare de humus în stratul superior, iar structura lui este
grăunțoasă, se deosebeşte prin caracterul acumulativ, bine humificat (pînă la adîncimea
80-100 cm, conţinutul de humus depăşeşte 1 %) şi structura, afînat (molic). Cernoziomul ca tip
include următoarele subtipuri – argiloiluviale (podzolite), levigate, tipice şi carbonatice.
Ceornoziomurile argiloiluviale (podzolite) s-au format în condiţiile pădurilor de stejar cu
înveliş de ierburi bine dezvoltat, care contactează cu pajiștele și stepele mezofite. Denumirea
precedentă – ceornoziomuri podzolite, se formează pe roci parentale cu diferită textură – de la
argiloasă pînă la luto-nisipoasă, care prezintă un subtip de tranziție, care contactează cu solurile
levigate, ultimele fiind amplasate spre sud sau la altitudini mai joase.
Ceornoziomurile levigate sunt răspîndite în Cîmpia de Sud și la periferia Codrilor, se
formează în condiţiile pajiștilor și stepelor mezofite al zonei de silvostepă, dar se întîlnesc şi sub
păduri de stejar cu înveliş încheiat de ierburi. Profilul acestor cernoziomuri este bine structurat și
humificat.
Ceornoziomurile tipice se formează în condiţii de stepă, uneori cu pîlcuri de stejar pufos.
Subtipul se divizează în două genuri – moderat humifere şi slab humifere (obișnuite). Primele se
formează sub stepele mezofite şi stepele xerofite cu pîlcuri de stejar pufos, ultimele – sub stepele
21
xerofite cu comunităţi de negară şi păiuş. Structura lor fiind pronunţată, grăunţoasă, mică, relativ
slab hidrostabilă.
Ceornoziomurile carbonatice s-au format în condiţiile stepelor cu păiuș, năgară și pelin, se
întîlnesc pe luturi loessoide și sunt cele mai tinere. Acest tip de cernoziomuri ocupă terasele
inferioare ale rîurilor, părțile inferioare ale versanților, cît și terenurile joase cu aceleași altitudini
ca și ale teraselor. Conțin foarte puțin humus, se deosebesc prin culoarea cenușie, structura lor
este slab pronunțată și puțin stabilă.
Solurile aluviale sunt cele mai tinere şi se formează în luncile rîurilor pe depunerile
aluviale recente. Ele se divizează în următoarele subtipuri: molice, stratificate, hidrice, vertice şi
turbice. Solurile aluviale pot fi salinizate, soloneţizate, gleizate. Solurile aluviale molice se
formează pe părțile relativ mai drenate ale luncilor (lunca grăunțoasă). Solurile aluviale
stratificate se formează de-a lungul albiilor alcătuind mici grinduri. Solurile aluviale hidrice se
formează în condiții preponderent subacvale și ocupă cele mai joase porțiuni ale luncilor.
Solurile aluviale vertice se formează în luncile rîurilor pe sedimentele argiloase fine, avînd o
culoare cenușie-verzuie. Solurile aluviale turbice se formează în depresiuni, în condiții anaerobe,
determinate de stagnarea apei.
Clasificarea tipurilor de sol din Republica Moldova este reprezentat în figura următoare.
soluri cenuşii
soluri brune 9,50%
alte soluri
5,90%
0,70%
14,20%
soluri aluviale
şi deluviale
75,00%
cernoziomuri
Fig. 6 Ponderea principalelor tipuri de soluri din Republica Moldova
22
3.3. Determinarea indicilor agrochimici ai solului
Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe în cadrul solului şi poate fi legată de
intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu. Evaluarea calităţii
solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a
acestora.
În cadrul investigaţiilor agrochimice au fost realizate lucrări de evaluare a conţinutului de
azot total, azotului nitric şi celui amoniacal, conţinutul fosforului atît total cît şi mobil, potasiului
mobil, calciului şi magneziului (formele de schimb), de asemenea, a fost determinat conţinutul
de humus în sol, pH-ul (extractul apos) şi aciditatea de schimb (pHKCl) în 80 probe colectate de
pe suprafaţa cu 5958 ha de terenuri agricole (tab. 2).
Tabelul 2
Reţeaua de supraveghere a calităţii solului în anul 2013
Nr.
d/o
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Total
Locul colectării probei
Raionul
Florești
Ialoveni
Drochia
Telenești
Dubăsari
Cahul
Fălești
Sîngerei
Localitatea
com. Gura Camencii
s. Bardar
com. Chetrosu
com. Ratuș
com. Ustia
com. Doina
s. Egorovca
s. Copăceni
8
Nr.de
probe
colectate
10
10
10
10
10
10
10
10
80
Suprafaţa
investigată, ha
566
195
1661
487
824
1043
610
572
5958
În zona de Nord au fost investigate cîmpurile agricole din raioanele: Florești, Drochia,
Fălești și Sîngerei. Au fost supuse monitorizării 3409 ha, de pe care s-au colectat 40 probe de
sol.
Structura învelişului de sol cercetat pentru zona respectivă constituie: 831 ha – cernoziom
tipic; 938 ha – cernoziom carbonatic; 272 ha – cernoziom cambic; 894,5 ha – cernoziom
obișnuit; 226 ha – cernoziom levigat.
Analiza probelor de sol denotă că cernoziomurile din punctele nominalizate se
caracterizează printr-o reacţie a pH – lui de la slab alcalină (7,33-8,64 pH) pînă la moderat
alcalină (8,52-8,64 pH), cu excepția solului din r-nul Drochia și r-nul Fălești, ce se
caracterizează prin reacție neutră - (7,00 – 7,25 pH).
Cea mai importantă componentă a oricărui tip de sol şi indicele fertilităţii se consideră
conţinutul de humus. Anume de cantitatea şi componenţa substanţei organice în mare măsură
depinde de regimul nutritiv şi hidric, proprietăţile agrochimice şi fizice a solului. Pierderea
23
substanţelor organice a elementelor nutritive poate duce implicit la scăderea fertilităţii şi
reducerea esenţială a recoltelor.
Din terenurile monitorizate (3409 ha) aprovizionarea cu humus a solurilor din localităţile
din zona de Nord a republicii, variază de la optim (17%), scăzut (30%) pînă la moderat (53%),
reprezentînd o importanţă majoră pentru structura solului, cît şi pentru nutriţia plantelor (fig. 7).
Rezerva de azot total în sol variază de la
1114,0 mg/kg pînă la 2564,0 mg/kg, iar de
Fig. 7 Clasificarea solurilor după
c
o
n
ţ
i
n
u
t
u
l
d
e
h
u
m
u
N
î
s
o
r
n
s
o
l
u
r
i
l
e
z
o
n
e
i
d
e
d
fosfor total de la 1014 mg/kg pînă la
1556 mg/kg. Asigurarea solurilor cu potasiu
mobil se caracterizează printr-un conținut optimfoarte
ridicat,
iar
cu
fosfor
mobil
Optim
17%
Scăzut
3
0
%
Scăzut
Moderat
Optim
se
caracterizează printr-un conținut de la scăzut
pînă la foarte ridicat. În solul de pe toate
Moderat
53%
cîmpurile monitorizate ale zonei de Nord
conţinutul de calciu variază de la 17,5 mg/kg
pînă la 32,4 mg/kg şi magneziu de la
1,1 mg/kg pînă la 3,3 mg/kg.
Fig. 8 Clasificarea solurilor după conţinutul
d
e
h
u
m
u
s
î
n
s
o
l
u
r
i
l
e
z
o
n
e
i
d
e
C
e
n
t
r
În zona de Centru s-au colectat
u
30 probe de sol de pe terenurile agricole din
Optim
3%
Moderat
50%
raioanele: Ialoveni, Telenești și Dubăsari, cu
Foarte
scăzut
7
%
Scăzut
4
0
%
Foarte scăzut
Scăzut
Moderat
Optim
suprafaţa de 1506 ha. Suprafața solurilor
cercetate din zona respectivă constituie:
74 ha – sol cenușiu închis de pădure; 110 ha
– cernoziom cambic; 61 ha – aluvial hidric;
805 ha – cernoziom carbonatic; 456 ha –
cenoziom obișnuit.
Rezultatele analizelor indică că, conţinutul procentual de humus în solurile cîmpurilor
monitorizate, oscilează de la foarte scăzut (7%), scăzut (40%), optim (3%) pînă la moderat
(50%), (fig. 8), caracterizîndu-se printr-o reacţie - slab alcalină - moderat alcalină a pH – lui.
Rezerva de azot total în sol variază de la 585 mg/kg pînă la 2935 mg/kg, iar de fosfor total
de la 586 mg/kg pînă la 1968 mg/kg.
Asigurarea cernoziomurilor carbonatice și obișnuite din această zonă cu fosfor mobil, se
încadrează în intervalul de la foarte scăzut pînă la foarte ridicat. Solurile de potasiu mobil a
acestei regiuni pot fi definite cu un conţinut optimfoarte ridicat. În solul de pe toate cîmpurile a
24
zonei de Centru conţinutul de calciu variază de la 16,3 mg/kg pînă la 31,3 mg/kg şi magneziu de
la 0,1 mg/kg pînă la 6,6 mg/kg.
În zona de Sud au fost colectate 10 probe de sol din cîmpurile agricole ale raionului Cahul,
cu suprafața de 1043 ha. Suprafaţa de teren investigată a constituit 944,5 ha - cernoziom cambic
și 98,5 ha – cernoziom obişnuit.
Cernoziomurile
cambice
cît
şi
cele
Fig. 9 Clasificarea solurilor după
c
o
n
ţ
i
n
u
t
u
l
d
e
h
u
m
u
obişnuite
prezintă
extrema
î
s
S
u
n
s
o
humus. Cernoziomurile cambice s-au format în
1
0
i
l
e
z
o
n
e
i
d
e
%
Scăzut
Moderat
influența vegetației naturale de stepă.
denotă
r
Scăzut
Optim
10%
rezultatul degradarii solurilor de pădure sub
analizelor
u
sudică.
Cernoziomurile sudice conţin foarte puţin
Rezultatele
l
d
Optim
că,
Moderat
80%
conţinutul de humus în cernoziomurile din zona
de la sud variază de la scăzut (10%) – optim (10%) - moderat (80%), (fig. 9), iar reacţia pH-ului
variază de la neutru (pH - 6,97 – 7,27) pînă la slab alcalină (pH - 7,32 - 8,48).
Rezervele de azot total în probele analizate se încadrează în limitele 1583 – 2059 mg/kg, iar de
fosfor total 1021 – 1329 mg/kg. Referitor la formele mobile de potasiu mobil cernoziomurile
zonei de sud se caracterizează printr- un conţinut moderat, optim și ridicat. Asigurarea cu fosfor
mobil în raionul investigat a fost depistată ca moderat - optim. Conţinutul de calciu variază de la
16,9 mg/kg pînă la 21,6 mg/kg, iar magneziu variază de la 0,1 mg/kg la 2,4 mg/kg și se
caracterizează de la un conținut scăzut pînă la optim.
25
3.4. Conţinutul metalelor grele în solul de pe cîmpurile agricole
Metalele sunt considerate ca importanţi
poluanţi
toxici
care
intrînd
în
circuitele
biogeochimice se acumulează în ecosisteme.
Metalele grele sunt definite ca elemente cu
proprietăţi metalice şi cu număr atomic > 50, care
există în mod natural în scoarţa terestră, dar se mai
găsesc şi datorită surselor artificiale. Unele metale
sunt micronutrienţi necesari în procesul de
dezvoltare al plantelor (Zn, Cu, Mn, Ni şi Co) în
timp ce alte metale nu sunt implicate în procesele
fiziologice ale plantelor (Cd, Pb, Hg).
Determinarea metalelor grele în cadrul
Centrului Analize Fizico-Chimice
Cei mai comuni contaminanţi metalici sunt Cd, Cr, Cu, Hg, Pb, Zn. Deci metalele sunt
componente esenţiale a vieţii, devin dăunătoare cînd sunt prezente în exces.
Cupru (Cu) este un element care se răspîndeşte în mediu prin fenomene naturale. Cuprul se
foloseste foarte mult și este aplicat în industrie şi agricultură. Producţia de cupru a crescut
simțitor în ultimii ani și de aceea a crescut şi cantitatea cuprului din mediu. Cuprul poate fi găsit
în diferite sortimente de hrană, în apa de băut şi în aer. Cuprul este un element esenţial pentru
sănătatea umană şi se absorbe în fiecare zi, prin mîncare, băuturi și respiraţie, dar în cantităţi
excesive poate totuşi cauza probleme mari de sănătate.
Majoritatea compuşilor de cupru se depun pe sedimentele din apă sau particulele de sol. În
soluri, cuprul se găsește sub următoarele forme: în compuși greu solubili - minerale primare și
minerale secundare; sub forma adsorbită, reținerea este mai puternică și scade pe măsura
acidifierii solului. Coloizii organici rețin cuprul prin intermediul grupărilor carboxilice și
fenolice; în soluția solului - rezultă că prin disocierea sărurilor ușor solubile sau prin desorbție de
pe coloizii minerali și organici.
Nichelul (Ni) este un element care se găseşte în natură numai la niveluri joase. Nichelul se
foloseşte în aplicaţii diverse. Cea mai comună utilizare a nichelului este folosirea lui ca
ingredient la obţinerea oţelului şi a altor produse metalice, poate fi găsit şi în detergenţi. Oamenii
pot fi expuşi la nichel prin respirarea aerului, băutul apei. În cantităţi mici nichelul este esenţial,
dar cînd asimilarea este prea mare poate produce afecţiuni ale sănatăţii. Contactul pielii cu solul
sau apa contaminată cu nichel poate, de asemenea, să conducă la expunerea cu nichel.
Zincul (Zn) apare în mod natural în aer, apă și sol. Concentrațiile de zinc sunt în creştere,
datorită adaosului de zinc prin intermediul activităţilor umane. Zincul este folosit pentru
protejarea împotriva oxidării (ruginirii). Deficitului de zinc sau concentrațiile mari de zinc, pot
26
provoca probleme de sănătate. Concentrațiile mari de zinc sunt toxice și pentru majoritatea
culturilor. Zincul în sol formează complexe cu cloruri, fosfaţi, nitraţi şi sulfaţi, ca urmare este
slab mobil în sol, pierderile prin levigare fiind reduse. Deficiența de zinc apare, în special, în
sezonul umed și rece, cînd temperaturile cresc și solul se usucă, deficiența dispare.
Plumbul (Pb) este un produs chimic extrem de periculos, ce se poate acumula în
organismele individuale, cît şi în alimentație, în prezent, datorită poluării generale, plumbul se
găsește pretuntindeni în aer, apă, sol. Cea mai importantă cale de pătrundere a plumbului în
organism este calea respiratorie, plumbul intrat în organism se elimină foarte greu, zilnic în
organism pătrund cantități de plumb prin alimente și aer. Plumbul se numără printre poluanţii
majori ai mediului, datorită caracterului său cumulativ, cu efecte toxice şi a cărui concentraţie a
crescut îngrijorător în ultimele decenii. Plumbul se acumulează în corpurile de apă a
organismelor și a organismele din sol. O mare cantitate de plumb se utilizează în construcția
plăcilor pentru acumulatoare electrice și în industrie pentru îmbrăcarea cablurilor electrice.
Manganul (Mn) Conținutul de mangan este mai mare în solurile argiloase și mai scăzut în
cele nisipoase. În soluri, manganul apare sub următoarele forme: în structura unor minerale
argiloase; în silicați feromagnezieni; sub formă de oxizi și hidroxizi - este ușor oxidabil și ușor
reductibil. Oxizii și hidroxizii de mangan, la fel ca cei de aluminiu și fier, au capacitatea de a
reține ionii, capacitate influențată de pH-ul; mangan schimbabil - care este reținut de colizii
minerali și organici; mangan solubil - cel din soluția solului sub formă de ioni bivalenți, se
găsește în condiții obișnuite. Manganul poate fi întîlnit în mediu prin activităţile industriale şi
prin arderea combustibililor folosiţi, este un element foarte important în fabricarea oțelurilor.
Manganul poate intra, de asemenea, în apele de suprafaţă, subterane în sol. În cantități mari
manganul este foarte toxic, acesta poate pătrunde în organism prin inhalare și ingerare.
Acumularea metalelor grele în producţia vegetală depinde de specificul biologic al
culturilor agricole şi de conţinutul acestor elemente de sol. O deosebită atenţie se acordă
determinării conţinutului de metale grele în sol, în producţia agricolă, mai cu seamă pe terenurile
viticole. Conținutul unor metale grele (Cu, Ni, Zn, Pb, Mn) a fost determinat în solurile cenușii
de pădure, cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Majoritatea solurilor Republicii Moldova
sunt slab şi mediu poluate cu metale grele.
Pe parcursul anului 2013, probele de sol au fost analizate prin metodele standard
privind însuşirile principale ale solului cît şi metale grele (forme mobile și totale).
27
Conţinutul formelor mobile ale metalelor grele
În cadrul Centrului Monitoring al Calității Solului s-au efectuat analize privind conţinutul
de metale grele (forma mobilă), în probele de sol de pe cîmpurile agricole, rezultatele sunt
reprezentate în tabelul 3.
Tabelul 3
Conţinutul formelor mobile ale metalelor grele în solul
din cîmpurile agricole
Locul colectării
probei
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
r-nul Florești,
com. Gura Camencii
r-nul Ialoveni,
s. Bardar
r-nul Drochia,
com. Chetrosu
r-nul Telenești,
com. Ratuș
r-nul Dubăsari,
com. Ustia
r-nul. Cahul,
com. Doina
r-nul Fălești,
s. Egorovca
r-nul Sîngerei,
s. Copăceni
Cu
Parametrul monitorizat, mg/kg
Ni
Zn
Pb
min max
min max
min max
min
max
0,01
0,57
0,01
2,45
0,02
0,80
0,01
0,43
32,65
0,15
2,08
0,49
5,40
0,01
0,62
0,60
2,12
0,65
0,01
0,45
0,64
2,57
0,14
3,62
1,08
0,01
3,32
0,01
0,01
Mn
min
max
1,88
31,35
42,51
0,22
2,91
23,16
51,25
1,21
0,04
2,76
17,69
42,66
0,58
1,51
0,01
1,37
22,49
43,70
3,77
0,49
4,60
0,57
3,34
20,63
56,21
1,00
2,82
0,09
9,09
0,01
3,56
21,08
33,92
0,65
1,35
3,46
0,40
1,17
0,04
5,90
15,98
33,72
0,86
0,98
4,02
0,31
1,02
0,29
1,94
25,51
80,54
Analizînd rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate observăm că conţinutul de zinc
mobil variază de la 0,02 mg/kg, înregistrat în com. Gura Camencii, r-nul Florești pînă la
9,09 mg/kg în cîmpurile cu livadă din com. Doina, r-nul Cahul. Conținutul minim de plumb
mobil s-a înregistrat în com. Chetrosu, r-nul Drochia cu valoarea de 0,04 mg/kg, iar cel maxim
de 5,90 mg/kg înregistrat în s. Egorovca, r-nul Fălești. În cîmpurile cu porumb din s. Egorovca,
r-nul Fălești s-a depistat conţinutul minim de mangan cu valoarea de 15,98 mg/kg, iar cel maxim
- 80,54 mg/kg, depistat în s. Copăceni, r-nul Sîngerei în cîmpurile cu lucernă.
Depăşirea concentrației maxime admisibilă pentru cupru mobil s-a înregistrat în cinci
probe. În s. Bardar, r-nul Ialoveni pe suprafaţă de 101 ha concentraţiile variază de la 4,01 mg/kg
(1,3 CMA) pînă la de 32,65 mg/kg (10,9 CMA). De asemenea depăşiri s-au înregistrat pe un
teren de 50 ha cu grîu din com. Ustia, r-nul Dubăsari, cu valoarea de 3,62 mg/kg (1,2 CMA) şi
pe un teren cu livadă de 95 ha cu valoarea de 3,32 mg/kg (1,1 CMA) din com. Doina,
r-nul Cahul, (fig. 10). Nivelul înalt de poluare cu cupru mobil depistat pe terenurile agricole este
rezultatul aplicării preparatelor pentru protecția viței de vie și a livezilor împotriva bolilor.
28
Conținutul cuprului mobil
Valorile CMA
12,0
10,9
10,0
8,0
6,0
3,4
4,0
2,4
1,5
1,3
2,0
1,1
1,2
a)
co
m
.D
s.
co
m
.U
sti
oi
na
a(
r(
Ba
rd
a
(9
5h
a)
50
h
a)
24
h
a)
s.
Ba
rd
a
r(
21
h
a)
s.
Ba
rd
a
r(
19
h
a)
12
h
r(
Ba
rd
a
s.
s.
Ba
rd
a
r(
25
h
a)
0,0
Locul colectării
Fig. 10 Valorile CMA pentru Cu mobil în solurile prelevate din cîmpurile agricole
Din probele colectate şi analizate pe parcursul anului s-a înregistrat și un singur caz de
poluare cu nichel mobil cu valoarea de 4,02 mg/kg (1,0 CMA) în cîmpurile cu lucernă din
s. Copăceni, r-nul Sîngerei.
Conţinutul formelor totale a metalelor grele
Rezultatele cercetării probelor de sol pentru identificarea formelor totale a metalelor grele
sunt prezentate în tabelul 4.
Tabelul 4
Conţinutul formelor totale a metalelor grele în solul
din cîmpurile agricole
Locul colectării
probei
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
r-nul Florești,
com. Gura Camencii
r-nul Ialoveni,
. s. Bardar
r-nul Drochia,
com. Chetrosu
r-nul Telenești,
com. Ratuș
r-nul Dubăsari,
com. Ustia
r-nul. Cahul,
com. Doina
r-nul Fălești,
s. Egorovca
r-nul Sîngerei,
s. Copăceni
Cu
Ni
Zn
Pb
Mn
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
17,85
28,12
32,38
37,60
48,13
56,76
15,34
19,52
502,26
573,98
24,16
162,3
25,43
36,47
45,40
63,56
14,01
18,69
399,77
645,12
18,82
54,21
32,01
34,54
48,31
56,48
14,79
16,89
502,15
579,28
18,64
22,22
34,11
39,48
50,81
60,03
14,18
16,35
546,98
604,27
18,97
55,20
34,03
39,47
45,73
58,89
13,16
16,89
504,47
560,44
18,43
86,82
36,00
39,87
43,37
69,93
14,52
17,11
560,60
590,43
20,99
58,10
40,89
45,69
50,15
60,57
14,42
18,46
513,89
567,75
19,69
32,05
41,59
53,39
48,26
73,00
10,30
23,36
517,82
589,76
29
Analiza datelor denotă că, pentru nichel, zinc, plumb și mangan nu s-au înregistrat depăşiri
ale CMA, cu excepția cuprului total, ce a înregistrat două cazuri de depășiri ale concentrațiilor
maxime admisibile depistate în s. Bardar, r-nul Ialoveni cu valorile de 162,30 mg/kg (1,2 CMA)
și 145,87 mg/kg (1,1 CMA), pe terenurile cu viță de vie, după cum se poate observa din (fig. 11).
terenurile agricole
s. Bardar, r-nul Ialoveni
G
r
î
u
G
r
î
u
V
i
ț
ă
d
e
v
i
e
V
i
ț
ă
d
e
v
i
e
Viță de vie
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
mg/kg
Fig. 11 Conținutul de cupru total în solurile cîmpurilor agricole din s. Bardar,
r-nul Ialoveni
Rezultatele obținute, indică faptul că conţinutul metalelor grele (forme totale) variază
pentru:
- nichel total de la 25,43 mg/kg înregistrat în cîmpurile cu viță de vie din s. Bardar,
r-nul Ialoveni, pînă la 53,39 mg/kg înregistrat în cîmpurile agricole cu lucernă din s. Copăceni,
r-nul Sîngerei.
- zinc total de la 43,37 mg/kg depistat în cîmpurile agricole cu grîu din com. Doina,
r-nul Cahul pînă la 73,00 mg/kg, depistat în cîmpurile cu lucernă din s. Copăceni, r-nul Sîngerei.
- plumb total de la 10,30 mg/kg, pînă la 23,36 mg/kg înregistrat în cîmpurile cu floarea
soarelui, în probele prelevate din s. Copăceni, r-nul Sîngerei.
În solurile Republicii, conţinutul de mangan total observat pe terenurile agricole este
cuprins de la 399,77 mg/kg pînă la 645,12 mg/kg identificat în s. Bardar, r-nul Ialoveni.
Comparînd conținutul manganului față de anii precedenți este aproximativ la acelaş nivel,
conform (fig. 12).
30
Conținutul manganului
mg/kg
700
600
500
400
300
200
100
0
2009
2013
R
Grîu
a
p
i
ț
ă
R
a
p
i
ț
ă
F
s
l
o
o
a
a
r
r
e
e
l
a
u
R
a
p
i
ț
ă
O
r
z
L
i
v
a
ă
d
V
ț
i
i
a
v
i
d
e
S
e
d
f
e
e
z
c
l
a
a
O
ă
h
r
z
r
r-nul Florești, com. Gura Camencii
Fig. 12 Dinamica conținutul de mangan (forma totală) în solurile
cîmpurilor agricole din com. Gura Camencii, r-nul Florești, în anii 2009-2013
3.5. Conținutul produselor petroliere
Conţinutul produselor petroliere în probele colectate din raioanele republicii a fost
înregistrat cu minima – 4,56 mg/kg în com. Ratuș, r-nul Telenești şi maxima – 36,72 mg/kg în
s. Bardar, r-nul Ialoveni (fig. 13).
Conținutul produselor petroliere
40
mg/kg
30
20
10
0
r
r-nul
Florești,
com. Gura
Camencii
r-nul
Ialoveni, s.
Bardar
r-nul
Drochia,
com.
Chetrosu
r-nul
Telenești,
com. Ratuș
r-nul
Dubăsari,
c
o
m
.
U
s
t
i
-
c
n
o
u
m
l
C
.
D
a
h
o
i
u
l
n
a
,
a
r
F
ă
E
g
-
l
n
o
u
ș
e
r
t
o
l
i
r
,
v
s
c
.
a
î
S
C
n
-
g
o
n
e
p
u
r
ă
l
e
c
i
e
,
s
n
i
.
locul colectării probelor din raioanele republicii
Fig. 13 Conținutul produselor petroliere în solurile de pe cîmpurilor agricole
31
3.6. Caracterizarea calităţii solului cu poluanți organici persistenţi (POPs) pe terenurile
agricole
Problemele de mediu, cu care se confruntă Republica Moldova în prezent sunt în mare
măsură rezultatul gestionării ineficiente din trecut. Securitatea populaţiei nu a fost asigurată, ceea
ce a afectat în special mediul rural, care s-a aflat sub influenţa îndelungată a diferitor compuşi
chimici, inclusiv persistenţi. Impactul acestor xenobiotici nu a fost stopat, el a devenit doar mai
puţin exprimat. Aceşti poluanţi de mediu pătrund în organismul uman atît prin contact
profesional (în procesul de prelucrare a solului şi a plantelor), cît şi cu produsele alimentare şi
apa potabilă. Multiplele dovezi ale problemelor cauzate sănătăţii şi mediului înconjurător au
atras atenţia comunităţii internaţionale asupra unei categorii de substanţe, care sunt cunoscute
sub denumirea de poluanţi organici persistenţi (POPs). POPs sunt compuşi toxici şi foarte stabili,
se acumulează în ţesuturile adipoase ale organismelor vii, pot migra la mare distanţă aducînd
prejudicii sănătatea umană şi mediul înconjurător în apropierea imediată sau la distanţă de
sursele acestora. Unele dintre acestea sunt utilizate ca pesticide, altele reprezentînd substanţe
chimice industriale. Un pericol deosebit pentru starea de sănătate a populaţiei şi a factorilor
mediului înconjurător îl prezintă substanţele din grupa de poluanţi organici persistenţi (POPs).
În scopul protejării sănătăţii umane şi a mediului faţă de aceste substanţe în luna mai a
anului 2001 la Stockholm a fost adoptată Convenţia privind Poluanţii Organici Persistenţi, care a
intrat în vigoare în 2004. Convenţia stipulează că fiecare parte va interzice sau va lua măsurile
legale şi administrative necesare pentru eliminarea sau limitarea producerii şi utilizării
pesticidelor organoclorurate (POC) şi a produşilor chimici industriali – bifenili policloruraţi
(BPC) şi hexaclorbenzen (HCB).
3.6.1. Conţinutul de bifenili policloruraţi
Bifenilii policloruraţi (BPC) nu au fost niciodată produşi în Republica Moldova, fiind în
totalitate importaţi. Folosirea lor în unele sectoare ale economiei naţionale a fost întreruptă sau
interzisă prin anii 70. În Republica Moldova sursele principale de poluare a mediului
înconjurător cu bifenili policloruraţi sunt utilizați în sectorul energetic şi cel industrial. Căile
principale de poluare a mediului sunt scurgerile de uleiuri a BPC-ului din instalaţiile de putere,
schimbătoarele de căldură şi sistemele hidraulice, evaporarea din diferite instalaţii tehnice, apele
reziduale industriale.
Bifenilii policloruraţi reprezintă un grup vast de hidrocarburi aromatice halogenate.
Bifenilii policloruraţi sunt un amestec al compuşilor cu diferit conţinut de clor. A fost demonstrat
faptul că BPC sunt prezenţi doar în stratul de suprafaţă a solului (0-30cm), iar perioada lor de
dezintegrare în sol oscilează de la 2,5 la 45 ani.
32
Investigaţiile asupra conţinutului ΣBPC6 în sol au fost efectuate pe terenurile incluse în
reţeaua de supraveghere a calităţii solului. De pe cele 80 de cîmpuri agricole a 8 sate din
8 raioane au fost colectate 80 probe combinate de sol, ce au fost supuse analizelor pentru BPC 6,
(tabelul 2).
Analiza datelor demonstrează că conţinutul mediu al BPC6 în solurile agricole este
neînsemnat și nu depășește valorile CMA, valoarea maximă a concentrațiilor medii a bifenililor
policlorurați în solul de pe cîmpurile agricole s-a înregistrat în r-nul Florești, com. Gura Camencii
cu valoare de 0,0068 mg/kg (0,01 CMA), prezentate (fig. 14).
Conținutul bifenililor policlorurați
0,008
0,007
mg/kg
0,006
0,005
0,004
0,003
0,002
0,001
0
r-nul Florești, r-nul Ialoveni, r-nul Drochia,
com. Gura
s. Bardar
com. Chetrosu
Camencii
r-nul
Telenești,
com. Ratuș
r-nul
Dubăsari,
c
o
m
.
U
s
t
i
r
-
c
n
u
o
m
l
.
C
a
h
.
D
o
i
u
n
l
a
,
r
-
s
n
.
u
E
l
F
g
o
ă
r
l
o
e
v
ș
t
c
i
a
,
r
-
n
s
u
.
l
C
î
S
o
p
n
g
e
r
ă
c
e
n
a
Locul colectării
Fig. 14 Concentraţiile medii ale BPC6 în solul de pe cîmpurile agricole, anul 2013
3.6.2. Conţinutul de pesticide organoclorurate
Serviciul Hidrometeorologic de Stat analizează programe de monitorizare a pesticidelor
organoclorurate în sol. Cel mai cuprinzător dintre ele implică investigarea reziduurilor de DDT şi
DDE în sol începînd cu anul 1979.
Aplicarea POC pe teritoriul Republicii Moldova a fost suspendată din anul 1970.
Concomitent, gradul înalt de persistenţă al DDT şi capacitatea mare de migraţie a generat
necesitatea monitorizării conţinutului DDT şi metaboliţilor săi – DDE, DDD, DDT în obiectele
mediului ambiant, inclusiv şi în sol.
Valorile CMA pentru DDT şi HCH în sol este egală cu 0,1 mg/kg, iar valorile CMA
pentru HCB în sol este egală cu 0,03 mg/kg (anexa 1).
Conform Programului de Activitate pentru anul 2013, CMCS monitorizează dinamica
poluării solului pe intervale şi cu rotaţie de 4-5 ani în scopul determinării conţinutului de POC în
33
e
i
i
,
solurile cîmpurilor agricole, au fost prelevate şi analizate probe de sol din aceleaşi puncte de
control ce au fost monitorizate în anul 2009.
Controlul asupra poluării solului cu pesticide organoclorurate după 21 componenţi - alfa-,
beta-,
gama-hexaclorciclohexan;
4,4'
DDE
–
diclordifenildicloretilen,
2,4'-DDE
–
diclordifenildicloretilen; 4,4'-DDD, 2,4'-DDD –diclordifenildiclormetilmetan; 4,4'-DDT, 2,4'DDT - diclordifeniltricloretan; HCB – hexaclorbenzen, pentaclorbenzen, heptaclor, heptaclor
epoxid (izomeri A şi B), aldrin, dieldrin, endrin, endosulfan I şi II, metoxiclor, mirex au fost
efectuate pe o suprafaţa de 5958 ha de cîmp agricol din raioanele republicii Moldova: com. Gura
Camencii, r-nul Florești, s. Bardar, r-nul Ialoveni, com. Chetrosu, r-nul Drochia, com. Ratuș,
r-nul Telenești, com. Ustia, r-nul Dubăsari, com. Doina, r-nul Cahul, s. Egorovca, r-nul Fălești,
s. Copăceni, r-nul Sîngerei. În perioada anului 2013 probele au fost prelevate pe cîmpuri cu culturi
agricole: grîu, floarea-soarelui, rapiță, orz, legume, lucernă, porumb, viţă de vie, livadă.
Conținutul pesticidelor organoclorurate
20
18,12
18
14,74 14,91
16
Valorile CMA
14
12
10
7,79
6,55
8
6
4
2
5,00
3,49
1,40 1,42 1,34
2,60
1,52
1,46 1,37
0,00
0
Locul colectării probelor
r-nul Florești, com. Gura Camencii
r-nul Ialoveni, s. Bardar
r-nul Drochia, com. Chetrosu
r-nul Telenești, com. Ratuș
r-nul Dubăsari, com. Ustia
r-nul Cahul, com. Doina
r-nul Fălești, s. Egorovca
r-nul Sîngerei, s. Copăceni
Fig. 15 Conţinutul valorilor CMA pentru ΣDDT în solul de pe cîmpurile agricole, anul 2013
În anul curent în 7 raioane ale republicii prezentate în rețeaua de supraveghere a calității
solului (tabelul 2) s-au depistat depăşiri ale CMA pentru suma DDT:
- în r-nul Fălești, s. Egorovca s-au înregistrat 5 cazuri de poluare cu valorile 1,4739 mg/kg
(14,74 CMA) pe suprafața de 42 ha, iar pe suprafața de 98 ha – 0,1371 mg/kg (1,37 CMA). Pe
terenurile cu grîu cu suprafața de 37 ha s-au depistat valorile de 1,4906 mg/kg (14,91 CMA),
0,2599 mg/kg (2,60 CMA) pe 50 ha și pe 61 ha s-a depistat valoarea 0,1464 mg/kg (1,46 CMA);
34
- în r-nul Florești, com. Gura Camencii s-au înregistrat 3 cazuri de depăşiri ale CMA, pe
terenurile cu rapiță și grîu pe suprafaţa de 144 ha. Pe terenurile cu grîu s-a înregistrat valoarea de
0,1416 mg/kg (1,42 CMA), iar pe cele cu rapiță s-au înregistrat valorile 0,3491 mg/kg
(3,49 CMA) și 0,1401 mg/kg (1,40 CMA).
- în s. Bardar, r-nul Ialoveni s-au înregistrat 2 cazuri cu depăşiri ale CMA pe o suprafaţă de
24 ha plantată cu viță de vie cu concentraţia maximală 0,6549 mg/kg (6,55 CMA) și pe un teren
cu grîu, cu valaorea de 0,1335 mg/kg (1,34 CMA), prezentate în tabelul 5, (fig. 15).
- în com. Chetrosu, r-nul Drochia pe suprafața a 55 ha cu porumb s-a înregistrat cea mai
înaltă depășire ale CMA – 1,8117 mg/kg (18,12 CMA).
- în r-nul Telenești, com. Ratuș s-a depistat un caz de poluare și cu valoarea 0,1516 mg/kg
(1,52 CMA).
- în com. Ustia, r-nul Dubăsari s-a înregistrat un caz de poluare cu valoarea de
0,7786 mg/kg (7,79 CMA).
- în r-nul Cahul, com. Doina s-a depistat valoarea de 0,5004 mg/kg (5,00 CMA).
În s. Copăceni, r-nul Sîngerei nu s-a depistat nici un caz de poluare ale depășirilor
concentrațiilor maxime admisibile.
Referitor la conținutul de hexaclorbenzen (HCB) concentraţia maximă este neînsemnată şi a
constituit 0,0005 mg/kg (0,02 CMA) pe terenul plantat cu orz din com. Gura Camencii,
r-nul
Florești.
Pentru
resturile
de
pesticide,
precum
pentachlorbenzen,
heptachlor,
heptachlorepoxidB, heptachlorepoxidA, endosulphanA, endosulfanB, aldrin, dieldrin, endrin și
metoxichlor concentraţiile sunt mai jos de limita de detecţie sau nu s-au depistat.
Rezultatele au arătat o tendinţă clară de descreştere a concentraţiilor a ΣDDT, după
maximul atins în anii 80, dar pînă în prezent se pot depista depăşiri unice ale pesticidelor
organoclorurate pe teritoriul republicii, prezentate în fig. 15.
35
Tabelul 5
Conţinutul sumei DDT în solul cîmpurilor agricole investigate în anul 2013
Cantitatea
totală
Localitatea
Cultura
grîu
rapiță
floarea-soarelui
orz
livadă
viță de vie
sfeclă de zahăr
Total pe raion
viță de vie
Ialoveni
grîu
Total pe raion
porumb
Drochia
grîu
floarea-soarelui
Total pe raion
porumb
Telenești
floarea-soarelui
grîu
Total pe raion
legume
livadă tînără
Dubăsari
porumb
livadă
grîu
Total pe raion
livadă
grîu
Cahul
viță de vie
floarea-soarelui
Total pe raion
porumb
Fălești
grîu
floarea-soarelui
Total pe raion
lucernă
Sîngerei
grîu
floarea-soarelui
Total pe raion
grîu
rapiță
floarea-soarelui
orz
livadă
Republica
viță de vie
Moldova
sfeclă de zahăr
porumb
legume
livadă tînără
lucernă
Total pe republică
Florești
Conţinutul
minim
maxim
de probe
prelevate
de suprafaţă
monitorizat, ha
mg/kg
în CMA
mg/kg
în
CMA
1
3
15
201
0,1416
0,0762
1,42
0,76
0,3491
3,49
1
2
1
1
1
10
8
2
10
1
8
1
10
6
3
1
10
1
1
1
1
6
10
4
3
2
1
10
3
6
1
10
1
2
7
10
29
3
14
2
6
11
1
11
1
1
1
80
90
116
85
36
23
566
170
25
195
55
1492
114
1661
330
123
34
487
105
155
155
27
382
824
389
236
222
196
1043
203
377
30
610
25
133
414
572
2694
201
967
116
501
428
23
743
105
155
25
5958
0,0311
0,0089
0,0076
0,0146
0,0312
0,0076
0,0111
0,0149
0,0111
1,8117
0,0155
0,0238
0,0155
0,007
0,0141
0,1516
0,007
0,0032
0,0031
0,0112
0,0167
0,0074
0,0031
0,012
0,0195
0,0167
0,0207
0,012
0,1371
0,0494
0,0822
0,0494
0,0235
0,0242
0,0215
0,0215
0,0149
0,0762
0,0141
0,0089
0,0076
0,0111
0,0312
0,007
0,0032
0,0031
0,0235
0,31
0,09
0,08
0,15
0,31
0,08
0,11
0,15
0,11
18,12
0,16
0,24
0,16
0,07
0,14
1,52
0,07
0,03
0,03
0,11
0,17
0,07
0,03
0,12
0,20
0,17
0,21
0,12
1,37
0,49
0,82
0,49
0,24
0,24
0,22
0,22
0,15
0,76
0,14
0,09
0,08
0,11
0,31
0,07
0,03
0,03
0,24
0,0196
0,20
0,3491
0,6549
0,1335
0,6549
3,49
6,55
1,34
6,55
0,0622
0,62
0,0622
0,0959
0,0238
0,62
0,96
0,24
0,0959
0,96
0,7786
0,7786
0,0557
0,0829
7,79
7,79
0,56
0,83
0,0829
1,4739
1,4906
0,83
14,74
14,91
1,4906
14,91
0,0577
0,0604
0,0604
1,4906
0,3491
0,0604
0,0196
0,0557
0,6549
0,58
0,60
0,60
14,91
3,49
0,60
0,20
0,56
6,55
1,4739
14,74
0,0031
0,03
1,4906
14,91
36
Livadă de migdale din Republica Moldova
37
3.7. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice
În anul 2013 au fost efectuate observații asupra solului din 8 raioanele ale republicii.
Rezultatele obținute, indică faptul că s-au depistat două cazuri de depășiri ale valorilor CMA
pentru benzo(a)piren, un caz fiind în com. Ustia, r-nul Dubăsari, cu valoarea de 0,0314 mg/kg
(1,6 CMA) și al doilea în r-nul Ialoveni, s. Bardar, cu valoarea de 0,0472 mg/kg (2,4 CMA).
Conţinutul benzo(a)pirenului în celelalte raioane observate nu depășesc valorile CMA,
prezentate în (fig. 16).
Conținutul benzo(a)pirenului
2,5
valorile CMA
2
1,5
1
0,5
0
r
r-nul
Florești
r-nul
Ialoveni
r-nul
Drochia
r-nul
Telenești
r-nul
Dubăsari
-
n
u
l
C
a
h
u
l
r
-
n
u
l
F
ă
l
e
ș
t
i
r
S
î
-
n
n
u
g
e
l
r
e
i
locul colectării probelor
Fig. 16 Conținutul valorilor CMA a benzo(a)pirenului în raioanele republicii în anul 2013
Datele de monitorizare arată că valorile medii ale conţinutului de hidrocarburi
poliaromatice totale (HPA16) în solurile din cîmpurile agricole variază de la 0,0375 mg/kg
depistate în r-nul Cahul, com. Doina pînă la 0,5687 mg/kg înregistrate în s. Bardar,
r-nul Ialoveni, (fig. 17).
38
Suma HPA16
r
-
n
r
u
-
r
l
n
-
u
n
î
S
l
u
n
ă
F
l
g
C
e
l
a
r
e
e
ș
h
i
t
i
u
l
r-nul Dubăsari
r-nul Telenești
r-nul Drochia
r-nul Ialoveni
r-nul Florești
0,0000
0,1000
0,2000
0,3000
0,4000
0,5000
0,6000
mg/kg
Fig. 17 Concentraţia totală a hidrocarburilor poliaromatice în solurile din cîmpuri agricole în
anul 2013
Distribuirea elementelor separate privind conţinutul total a hidrocarburilor poliaromatice în
solul de pe cîmpurile agricole este prezentat în (fig. 18).
Conținutul hidrocarburilor poliaromatice
r
-
n
r
u
-
r
l
n
-
u
n
î
S
l
u
n
ă
F
l
g
C
e
l
a
r
e
h
e
ș
i
t
u
i
l
r-nul Dubăsari
r-nul Telenești
r-nul Drochia
r-nul Ialoveni
r-nul Florești
0%
20%
40%
60%
80%
100%
mg/kg
naftalină
acenaftilenă
acenaftenă
fluoren
fenantren
antracen
fluoranten
piren
benz(a) antracen
crizen
benzo(b) fluoranten
benzo(k) fluoranten
benzo(a)piren
indeno(1,2,3-cd) piren
dibenz(a,h) antracen
benzo(g,h,i) perilen
Fig. 18 Distribuirea elementelor separate împotriva conţinutul total de HPA, în solurile din
cîmpurile agricole, %
39
4. Caracterizarea calităţii solului în poligonul de înhumare a pesticidelor din s. Cișmichioi,
r-nul Vulcănești.
În
Republica
Moldova
cantităţi
enorme de pesticide au fost importate în
perioada agriculturii intensive în anii
70-80 ai secolului XX. Multe din aceste
substanţe aşa şi nu au fost utilizate din
motivul interzicerii sau învechirii lor. O
problemă este depozitarea și nimicirea
(încinerarea) pesticidelor inutilizabile și
interzise. În 1978, la sudul republicii, a fost construit un poligon de înhumare, unde timp de
10 ani au fost aduse 3,9 mii tone de pesticide inclusiv 654 tone DDT. Poligonul de păstrare a
pesticidelor din satul Cişmichioi, este situat în partea de sud a Moldovei, la sud de orașul
Vulcănești la 10 km și la nord - est de Slobozia Mare la 8 km, este amplasat la 5 şi 10 kilometri
de la hotarele cu România şi Ucraina, la 3-5 km de la raionul Cahul şi sunt 5-10 kilometri de la
rîul Prut şi bazinul Dunărean de Jos, care de fapt, totul duce în bazinul Mării Negre. Polignul de
întinde pe o suprafaţă de 2,3 ha. În imediata apropiere a poligonului cu pesticide sunt amplasate
terenuri arabile. Poligonul este situat pe marginile văii și merge în deal la vest. Nivelurile de
înmormîntare în partea inferioară a văii îndreptate spre vest se fac de la 52 pînă la 54m.
Înmormântare a pesticidelor are o formă dreptunghiulară neregulată, aproximativ 200-700m și
este aliniat cu nord-nord-vest la sud-sud-est. Peretele de beton neterminat protejează
înmormîntarea. Îngroparea constă din 14 celule, care sunt vizibile de la suprafață. În general,
teritoriul cimitirul are vegetație, deși au existat patch-uri vizibile și goale.
Pentru evaluarea gradului de risc al poligonului asupra mediului înconjurător au fost
efectuate trei investigații.
Primul pas a fost făcut, printr-un tender special, de către Compania Engleză OVE ARUP
Partnes International care a susținut financiar efectuarea tuturor lucrărilor ce ține de stabilirea
riscului ecologic. Lucrările de investigare au fost executate de Acvaproiect, AGeoM și Serviciul
Hidrometeorologic. Consultantul companiei fiind din Londra, a comentat analizele efectuate și
gradul de risc al poligonului de înhumare a pesticdelor.
Al doilea pas a fost făcut în anul 2005, în cadrul proiectului din fondul ecologic. Analiza
solului s-a făcut la Centrul de monitorizare a calității Solului al Direcției de Monitorizare a
Calității Mediului a Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în septembrie - noiembrie 2005. În
cadrul acestui proiect s-au analizat 52 de probe de sol și cu privire la conținutul de pesticide
organoclorurate (4,4' – DDT , 4,4' - DDE, 4,4' - DDD, HCH, HCB), pesticide organofosforice
40
(dimetoat, metil paration, fosalon și malation), si triazine erbicide (simazin, atrazin, prometrin),
erbicidul 2,4 – D, prin cromatografie gaz-lichid pe un gaz cromatograf HP 6890 (detector ESD și
un micro - NPD).
Cel de-al treilea pas a fost făcut în anul 2013 cu suportul Republicii Cehe și Ministerul
Mediului Republicii Moldova în cadrul proiectului „Reducerea riscurilor de mediu cauzate de
pesticide în Republica Moldova", cu scopul evacuării și distrugerii pesticidelor.
Potrivit concluziilor în urma celor două investigaţii anii 1998 şi 2005 a poligonului s-a
constatat că contaminarea semnificativă cu rămășițe de pesticide clororganice și triazinc în sol
din exterior a poligonului nu au fost depistate. Aceste concentraţii nu sunt pericole pentru
receptori. Cele mai mari concentrații s-au găsit în interior poligonului, care prezintă riscul
migraţiei a pesticidelor în mediu. Învestigațiile apelor de suprafață au demonstrat că poligonul nu
acționează negativ asupra calității lor. În perimetrul poligonului trebuie instalat un gard pentru a
stopa intrarea liberă, cît și păstrarea în stare curată a sistemului de deranj.
În anul 2013 în scopul investigării solului din poligonul de înhumare a pesticidelor
inutilizabile din r-ul Vulcăneşti, au fost analizate 13 probe de sol colectate interiorul şi exteriorul
poligonului pentru a determina cantităţile restante de pesticide organochlorurate după
21
componenţi
-
alfa-,
beta-,
gama-hexaclorciclohexan;
4,4'-DDE,
2,4'-DDE
–
diclordifenildicloretilen; 4,4'-DDD, 2,4'-DDD – diclordifenildiclormetilmetan; 4,4'-DDT, 2,4'DDT - diclordifeniltricloretan; HCB – hexaclorbenzen, Pentaclorbenzen, heptaclor, heptaclor
epoxid (izomeri A şi B), aldrin, dieldrin, endrin, endosulfan I şi II, metoxiclor, Mirex) prin
metoda gaz-cromatografică.
Analiza datelor denotă faptul că solul din exteriorul poligonului sunt uşor contaminat cu
pesticide organoclorurate, iar conţinutul sumei DDT în sol în toate direcţiile variază de la
0,002 mg/kg (0,02 CMA) pînă la 0,1063 mg/kg (1,06 CMA). Solul colectat din interiorul
poligonului de lîngă ieşire este contaminat şi constituie 3,121 mg/kg (31,21CMA). Conţinuturile
de resturi a pesticidelor organoclorurate nu au fost depistate sau sunt mai mici ca limita de
detecţie.
41
Planul poligonului de înhumare a pesticidelor
42
5. Caracterizarea solurilor din rezervațiile științifice
Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversității peisajelor
și al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de pădure, stepă, lunci
rîurilor, terenuri stîncoase, acvatice, agricole și de altă natură. Rezervaţiile peisagistice reprezintă
nişte complexe naturale de mare valoare ştiinţifică, ecologică, recreativă, estetică, instructivă şi
educaţională. Rezervațiile științifice au cel mai înalt grad de protecție și sunt împărțite în trei
zone funcționale: zona strict protejată, zona de tampon și zona de tranziție.
Partea centrală a Republicii Moldova prezintă o regiune specifică, deseori numită
rezervaţia științifică naturală “Codrii” este
situată în partea Nord Vest a Podişului Central
Moldovenesc, între Prut şi Nistru. Cea mai veche
rezervaţie naturală ştiinţifică din Moldova
"Codrii"
se
află
lîngă
comuna
Lozova,
aproximativ la 60 km de Chişinău, cu o
suprafaţă de 5200 ha. Pe teritoriul rezervaţiei nu
sunt rîuri, în schimb sunt multe pîrîiaşe şi
izvoare cristaline, care izvorăsc din fundul
vîlcelelor adînci şi de la poalele stîncilor abrupte.
Rezervația științifică “Codrii”
Din punct de vedere geomorfologic, Codrii se deosebesc prin structura lor proprie, relieful
fragmentat și prin caracterul muntos al regiunii – „munții joși”. Natura în rezervaţia naturală
uimeşte prin abundenţa formelor şi speciilor, unele dintre care sunt trecute la categoria celor rare
sau pe cale de dispariţie. În rezervație solurile sunt reprezentate de două tipuri automorfe de sol
brune și cenușii. Solurile brune ocupă cele mai înalte coline ale rezervației.
Rezervaţia științifică "Plaiul Fagului" a
fost creată în scopul conservării, regenerării,
redresării ecologice, studierii uneia dintre cele
mai pitoreşti şi mai reprezentative ecosisteme
ecologice silvice din zona Codrilor. Suprafaţa
totală a rezervaţiei constituie 5642 ha, dintre
care pădurile ocupă 4639 ha. Pe suprafeţele
mai înalte se întîlneşte vegetaţia ierboasă
mezofită cu elemente de stepă, iar pe
Rezervația științifică „Plaiul Fagului”
sectoarele mai joase a versanţilor şi în văi -
vegetaţie de luncă, pălustră şi acvatică. Extinderea suprafeţelor arabile a contribuit considerabil
la micşorarea spaţiului împădurit, la reducerea numerică a plantelor şi animalelor. Teritoriul
rezervației este foarte fragmentat, drept consecință a eroziunilor și alunecărilor de teren.
43
Rezervația științifică “Pădurea Domnească” este cea mai mare rezervație naturală de pe
teritoriul republicii Moldova, suprafața rezervației este de 6032 ha și se întinde pe o suprafaţă de
40 km, la cca 185 km de Chișinău.
Rezervația științifică “Pădurea Domnească”
Rezervația fiind unicală prin biodiversitatea ei, tipurile de soluri, vegetație și relief, în care
pot fi întîlnite specii de plante și animale pe cale de dispariție. Fauna din “Pădurea Domnească”
este bogată şi variată, speciile predominante păstrîndu-se pe toată suprafaţa. În anumite perioade
ale anului nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. Pe niveluri mai
joase cu plopi, sunt răspîndite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei rîului Prut cresc
salcii, aici predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale rîului.
Unul dintre monumentele naturale ale rezervaţiei este „Ţara Bîtlanilor”, un adevărat paradis
pentru diferite pasări care cuibăresc pe stejari, incluse în Cartea Roșie. O alta curiozitate este
„Suta de movile”, cîteva mii de movile - valuri ridicate, aranjate în rînduri paralele pe malul
stîng al Prutului, este o regiune tipică de alunecări de teren. Învelișul de sol al rezervației este
prezentat de cernoziomuri tipice moderat humifere, levigate și argiloiliviale, pe culmile
dealurilor s-au format soluri cenușii și molice. Rezervația reprezintă un tezaur național, care
urmează să fie îmbogățit.
44
Rezervația științifică “Prutul de Jos” este sinonimul virginității naturii. Ea este amplasată
în cursul de jos al rîului Prut. Cu 6 mii de ani în urmă,
în acest loc era o mare, treptat, adîncimea maximă
atinge 2,0 - 2,5 m, adîncimea medie 0,5-1,5 m şi, astfel,
marea se transformă în lacul Beleu - un relict al
limanului Dunării. Rezervația a fost creată în scopul
ocrotirii florei și faunei din lacul Beleu și a luncilor
inundabile din împrejurimile lui. Suprafaţa rezervaţiei
este de 1775,4 ha, iar a lacului Beleu – 628 ha. Prutul de JosRezervația
este un tărîm
mirific,
al apelor
şi al
științifică
„Prutul
de Jos”
vietăţilor. Valoros pentru această zonă este populaţia de nufăr alb (Nymphaea alba), specie de
plantă rară care este inclusă în Cartea Roşie a Republicii Moldova. După multe cercetări s-a adus
la cunoştinţă că teritoriul dat este aşezat într-o adîncitură. În rezervație predomină soluri de luncă
care au o vîrstă mai tînără, ele s-au format sub influenţa regimului hidrologic a luncii şi sub
influenţa inundaţiilor şi a apelor freatice,
contribuind la dezvoltarea plantelor hidrofile, la acumularea în sol a unei mase considerabile de
substanţe organice, în aşa mod au generat solurile subacvatice de luncă.
5.1. Conţinutul metalelor grele
Pe parcursul anului de referință s-a determinat conținutul unor metale grele (forme mobile),
prezentate în tabelul 6 şi (fig. 19), din rezervațiile științifice naturale: “Codrii”, „Plaiul Fagului”,
„Prutul de Jos” și „Pădurea Domnească”.
Tabelul 6
Conţinutul metalelor grele (formele mobile) în solul
din rezervațiile științifice
Locul colectării
probei
1.
2.
3.
4.
Rezervația științifică
“Codrii”
“Plaiul Fagului”
“Pădurea
Domnească”
“Prutul de Jos”
Cu
Ni
Zn
Pb
Mn
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
0,23
0,44
1,73
2,42
3,65
4,97
0,44
1,02
74,16
105,34
0,37
0,47
1,99
3,52
2,08
3,65
0,15
1,73
100,53
147,21
0,13
0,39
0,99
2,32
3,08
4,47
0,19
0,95
41,39
85,53
1,58
2,10
2,07
5,36
4,99
7,53
4,09
5,61
65,70
112,85
Analiza datelor denotă că, conținutul minim de cupru mobil este de 0,13 mg/kg în probele
colectate din rezervația științifică „Pădurea Domnească”, iar cel maxim de 2,10 mg/kg în probele
colectate din rezervația „Prutul de Jos”. Conținutul de zinc mobil observat în rezervațiile
științifice variază de la 2,08 mg/kg pînă la 7,53 mg/kg. Minima conținutului de plumb mobil s-a
45
înregistrat în rezervația științifică „Plaiul Fagului” cu valoarea de 0,15 mg/kg, iar conținutul
maxim s-a depistat în rezervația științifică „Prutul de Jos” cu valoarea de 5,61 mg/kg.
Concentrațiile minimale pentru nichel mobil s-au depistat în rezervația științifică Pădurea
Domnească cu valoarea 0,99 mg/kg, (fig. c) iar cele maximale, în rezervația științifică „Prutul de
Jos” cu valoare de 5,36 mg/kg, (fig. d).
Rezervația științifică "Codrii"
Rezervația științifică "Plaiul Fagului"
5
4
3
mg/kg
mg/kg
4
3
2
2
1
1
0
0
Cupru
Nichel
Zinc
Cupru Nichel
Plumb
Fig. a
Fig. b
Rezervația științifică "Pădurea
o
m
n
e
a
s
c
ă
Rezervația științifică "Prutul de Jos"
"
5
3
mg/kg
mg/kg
4
2
1
0
Cupru
Plumb
Metalele grele
Metalele grele
D
Zinc
Nichel
Zinc
Plumb
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Cupru
Metalele grele
Nichel
Zinc
Plumb
Metalele grele
Fig. c
Fig. d
Fig. 19 Distribuția metalelor grele (formele mobile) din rezervațiile științifice
rezervațiile științifice
Conținutul manganului mobil
Prutul de Jos
Pădurea Domnească
Plaiul Fagului
Codrii
0
20
40
60
80
100
120
mg/kg
Fig. 20 Conținutul de mangan mobil în solul din rezervațiile științifice
46
140
160
Analizînd rezultatele obținute, în urma probelor analizate din rezervațiile științifice:
„Codrii”, „Plaiul Fagului”, „Pădurea Domnească” și „Prutul de Jos”, conținutul pentru mangan
mobil se încadrează în limitele de la 41,36 mg/kg înregistrată în rezervația științifică „Pădurea
Domnească”, după cum se poate observa în (fig. 20), pînă la 147,21 mg/kg depistat în rezervația
științifică naturală „Plaiul Fagului”.
Conform Programului de Acvtivitate, în cadrul CMCS s-a continuat determinarea
conținutul de metale grele (forme totale), prezentate în tabelul 7, din rezervațiile științifice
naturale: “Codrii”, „Plaiul Fagului”, „Prutul de Jos” și „Pădurea Domnească”.
Tabelul 7
Conţinutul metalelor grele (formele totale) în solul
din rezervațiile științifice
Locul colectării
probei
1.
2.
3.
4.
“Codrii”
“Pădurea
Domnească”
“Prutul de Jos”
Cu
Ni
Zn
Pb
Mn
min
max
min
max
min
max
min
max
min
max
12,39
15,51
21,81
25,87
34,75
43,22
11,70
12,87
700,27
739,79
11,41
13,07
20,33
24,63
41,70
49,11
14,87
16,02
627,68
756,20
28,37
30,53
40,98
43,32
77,49
82,71
17,03
18,76
652,72
695,67
12,43
19,73
20,39
32,67
30,42
49,64
6,27
13,00
234,07
368,27
Analiza datelor denotă faptul că conținutul minim de cupru total este de 11,41 mg/kg, s-a
depistat în rezervația științifică „Plaiul Fagului”, iar conținutul maxim de 30,53 mg/kg, s-a
înregistrat în rezervația științifică „Pădurea Domnească”. Valorile minime de zinc total s-au
depistat în rezervația științifică „Prutul de Jos” cu valoarea de 30,42 mg/kg, iar cele maxime cu
valoarea de 82,71 mg/kg, înregistrate în rezervația științifică „Pădurea Domnească”. Pentru
plumb total valoarea minimă este de 6,27 mg/kg, înregistrată în rezervația științifică „Prutul de
Jos”, iar cea maximă de 18,76 mg/kg, înregistrată în rezervația științifică „Pădurea Domnească”.
Conținutul minim de mangan total este de 234,07 mg/kg, s-a înregistrat în rezervația științifică
„Prutul de Jos” și cel maxim s-a înregistrat în rezervația științifică „Plaiul Fagului” cu valoarea
de 756,20 mg/kg.
Pentru Cu, Ni, Zn, Pb și Mn nu s-au înregistrat cazuri de depășiri ale CMA.
47
rezervația științifică "Plaiul Fagului"
50,00
50,00
40,00
40,00
30,00
2009
20,00
2013
mg/kg
mg/kg
rezervația științifică "Codrii"
10,00
30,00
2009
20,00
2013
10,00
0,00
0,00
Anii
Anii
Fig. e
Fig. f
rezervația științifică "Pădurea
D
o
m
n
e
a
s
c
ă
rezervația științifică "Prutul de Jos"
"
mg/kg
mg/kg
50,00
2009
2013
45,00
40,00
35,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
2009
2013
Anii
Anii
Fig. g
Fig. h
Fig. 21 Dinamica conținutului de nichel total din rezervațiile științifice, în anii 2009 – 2013
Analizînd datele din anul 2013, comparativ cu cele din anul 2009, se observă o ușoară
scădere a conținutului de nichel total din rezervațiile științifice , unde s-a depistat valorile
minime de 20,33 mg/kg în rezervația științifică „Plaiul Fagului” (fig. f) și cele maxime s-au
înregistrat în rezervația științifică „Pădurea Domnească” cu valoarea de 43,32 mg/kg, (fig. g), iar
în celelalte rezervații „Codrii” și „Prutul de Jos” valorile nu s-au schimbat esențial (fig. e, h).
Investigarea agrochimică a 16 probe de fond colectate din rezervaţiile ştiinţifice: „Codrii”,
„Plaiul Fagului”, “Pădurea Domnească” şi „Prutul de Jos” includ lucrări de evaluare a
conţinutului de azot nitric, azot amoniacal, fosfor mobil, potasiu mobil, calciu şi magneziu
schimbabili, cantităţi de humus, valoarea pH-ului după pH(H2O) şi pH(KCl) şi a rezerva de azot şi
fosfor.
Conform datelor obţinute, rezultatul analizelor în probele de sol indică faptul că în
rezervațiile științifice se înregistrează următoarele caracteristice pentru:
Rezervaţia ştiinţifică “Codrii”:

conţinutul de humus se caracterizează printr-un conținut optim pînă la foarte ridicat;
48

conţinutul de potasiu mobil variază de la optim pînă la ridicat, iar fosfor mobil s-a
depistat doar foarte ridicat;

conţinutul de calciu variază de la 19,8 mg/kg pînă la 22,0 mg/kg, iar magneziu de la
2,6 mg/kg pînă la 3,3 mg/kg;

rezerva de azot total variază de la 2462 - 3114 mg/kg, iar cea de fosfor total de la
871 - 1061 mg/kg;

reacţia pH-lui este slab alcalină;
Rezervaţia ştiinţifică “Plaiul Fagului”:

conţinutul de humus se caracterizează cu un conținut optim;

conţinutul de potasiu mobil s-a depistat ca optim, iar fosfor mobil variază de la optim
pînă la foarte ridicat;


rezerva de azot total variază de la 1835 - 2242 mg/kg şi cea de fosfor total de la
824 - 1093 mg/kg;

reacţia pH-lui este moderat acidă;
Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească”:

conţinutul de humus se caracterizează printr-un conținut foarte ridicat;

conţinutul de potasiu și fosfor mobil variază de la ridicat pînă la foarte ridicat;


rezerva de azot total variază de la 3839 - 4854 mg/kg, iar cea de fosfor total de la
1426 - 1684 mg/kg;

reacţia pH-lui este slab acidă, neutră și slab alcalină;
Rezervaţia ştiinţifică “Prutul de Jos”:

conţinutul de humus este caracterizat ca scăzut;

conţinutul de potasiu mobil variază de la moderat pînă la optim, iar de fosfor mobil s-a
depistat doar ridicat;


rezerva de azot total variază de la 1433 - 1573 mg/kg şi cea de fosfor total de la
834 - 1095 mg/kg;

reacţia pH-lui fiind moderat acidă, slab alcalină și moderat alcalină.
49
Conţinutul produselor petroliere în probele efectuate din cele patru rezervații științifice a
fost înregistrat cu minima – 4,40 mg/kg în rezervația științifică „Pădurea Domnească” şi maxima
– 158,24 mg/kg în rezervația științifică „Plaiul Fagului” (fig. 22).
200
mg/kg
150
100
50
0
Rezervația
științifică
C
o
d
r
i
R
e
ș
t
i
z
i
i
P
F
e
l
a
r
v
ț
n
a
g
u
ț
a
i
f
i
i
u
l
i
a
R
ă
c
l
u
e
ș
i
D
t
z
i
i
P
ă
o
m
e
r
ț
n
d
v
i
u
n
i
r
e
ț
a
f
e
a
i
a
R
ă
c
a
s
e
ș
P
c
ă
t
z
e
i
i
r
u
r
ț
n
t
J
v
i
u
o
ț
a
f
l
i
c
d
i
a
ă
e
s
locul colectării probelor din rezervațiile științifice
Fig. 22 Conținutul produselor petroliere în solul din rezervațiile științifice
5.4. Conţinutul bifenililor policloruraţi
Investigaţiile asupra conţinutului BPC6 în sol au fost efectuate în cele 4 rezervaţii ştiinţifice
ale republicii, incluse în tabelul 8. S-au analizat 16 probe de sol prelevate în perioada anului,
cîte patru probe în fiecare rezervaţie ştiinţifică “Codrii”, „Pădurea Domnească”, ”Prutul de Jos”
şi “Plaiul Fagului”.
Analiza datelor denotă că, pe parcursul anului 2013 conţinutul BPC6 în sol este neînsemnat
şi nu depăşeşte CMA.
50
Tabelul 8
Conţinutul de bifenili policloruraţi în rezervațiile științifice
BPC
28
BPC
52
BPC
101
BPC
153
BPC
138
BPC
180
Suma
BPC6,
mg/kg
N.D.
N.D.
N.D.
<0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
Suma
BPC6, în
porţiuni
CMA
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
<0,0003
<0,0004
N.D.
N.D.
0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
09.03.14
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
01.04.14
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
<0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0225
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0025
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,54
N.D.
0,0076
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D
0,0011
N.D
N.D
Colectarea probei de sol
Data
08.03.14
Locul
09.03.14
Rezervaţia
ştiinţifică
„Codrii”
09.03.14
09.03.14
01.04.14
01.04.14
01.04.14
01.04.14
01.04.14
01.04.14
02.04.14
02.04.14
02.04.14
02.04.14
Rezervaţia
ştiinţifică
“Plaiul
Fagului”
Rezervaţia
ştiinţifică
“Pădurea
Domnească”
Rezervaţia
ştiinţifică
„Prutul de
Jos”
N.D.
BPC 118
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0326
N.D.
N.D.
0,0026
0,0012
N.D.
N.D.
N.D.
0,0013
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0011
N.D.
N.D.
0,0011
N.D.
N.D.
0,02
N.D.
N.D.
0,0012
În urma rezultatelor obținute, în scopul determinării pentru toate probele se observă că
concentraţiile s-au înregistrat în doua cazuri, primul caz s-a înregistrat în proba de sol din
rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească” – 0,0326 mg/kg (0,54 CMA), iar cel de-al doilea caz
s-a depistat în rezervația științifică „Prutul de Jos” – 0,0011 mg/kg (0,02 CMA).
5.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate
În rezervaţiile ştiinţifice, conţinutul DDT nu a înregistrat depăşiri ale CMA, conform
tabelului 9. Cea mai înaltă valoare a DDT s-a înregistrat în rezervaţia ştiinţifică “Pădurea
Domnească” – 0,065 mg/kg (0,65 CMA). Conţinutul HCH şi HCB în rezervaţiile “Codrii”,
„Plaiul Fagului”, “Pădurea Domnească” şi “Prutul de Jos” nu s-a depistat, sau sunt mai jos de
limita de detecție.
51
Tabelul 9
Conţinutul de POC în rezervaţiile ştiinţifice
Prelevarea probei de sol
Conţinutul, mg/kg
o,p-DDE
p,p-DDE
o,p-DDD
p,p-DDD
o,p-DDT
p,p-DDT
Suma
DDT
Suma
DDT, în
porţiuni
CMA
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0092
0,0086
0,0106
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
<0,0025
<0.0025
0,0092
0,0086
0,0106
0,09
0,09
0,11
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0048
0,0012
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0006
0,06
0,0085
N.D.
N.D.
0,0085
0,09
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0025
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0025
0,03
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0050
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,005
0,05
01.04.14
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0050
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,005
0,05
01.04.14
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0190
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,019
0,19
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0110
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0231
0,011
0,11
0,0174
N.D.
N.D.
0,0405
0,41
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0012
0,0243
N.D.
0,0044
0,0018
0,0333
0,065
0,65
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0013
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0013
0,01
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0041
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0041
0,04
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0032
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0032
0,03
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0017
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0017
0,02
Conţinutul, mg/kg
Data
Locul
08.03.14
09.03.14
09.03.14
Rezervaţia
ştiinţifică
“Codrii”
09.03.14
01.04.14
09.03.14
01.04.14
01.04.14
01.04.14
01.04.14
Rezervaţia
ştiinţifică
Rezervaţia
ştiinţifică
“Pădurea
Domnească”
02.04.14
02.04.14
02.04.14
Rezervaţia
ştiinţifică
„Prutul de Jos”
02.04.14
< - mai
HCB,
mg/kg
AlfaHCH
N.D.
N.D.
N.D.
Beta HCH
N.D.
N.D.
N.D.
Gama HCH
N.D.
N.D.
N.D.
Suma HCH
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
jos de limita de detecţie;
N.D. – nu s-a depistat.
52
În anul 2013 au fost monitorizate 4 rezervații ștințifice amplasate pe teritoriul republicii
privind concentraţia HPA în sol. Poluarea cu benzo(a)piren s-a înregistrat în solul colectat din
rezervația științifică “Prutul de Jos”, valorile înregistrate se încadrează în limitele de la
0,1409 mg/kg (7,0 CMA) pînă la 0,1719 mg/kg (8,6 CMA). În rezervațiile științifice “Codrii”,
“Plaiul Fagului” și “Pădurea Domnească” nu s-au înregistrat depășiri ale CMA pentru
benzo(a)piren.
Conţinutul total a ∑PAH16 este prezentat în (fig. 23).
Suma PAH16
1,8000
1,6000
mg/kg
1,4000
1,2000
1,0000
Codrii
0,8000
Plaiul Fagului
0,6000
Pădurea Domnească
Prutul de Jos
0,4000
0,2000
0,0000
Rezervațiile științifice
Fig. 23 Conţinutul total a hidrocarburilor poliaromatice în solul
din rezervațiile științifice (mg/kg)
53
6. Caracterizarea calităţii solului de pe platforma posturilor și staţiilor meteorologice
Stația meteorologică este locul în care se execută observațiile meteorologice, alese după
criterii care asigură reprezentativitatea elementelor măsurate pentru regiunea înconjurătoare, este
locul unde sunt instalate majoritatea aparatelor și instrumentelor meteorologice cu care este
dotată o stație. Este situată pe un teren deschis, reprezentativ pentru regiunea unde este
amplasată stația. Platformele meteorologice standard au forma unui pătrat cu laturile de 26 m,
orientate la Nord Sud și Est Vest. Ele sunt înconjurate cu gard de sîrmă care nu impiedică
circulația aerului și nu permite iarna formarea troienelor de zapadă.
Solul platformei trebuie să fie acoperit cu iarbă, iar circulația se face pe cărări special
amenajate. Accesul la platformă precum și la aparatele instalate pe ea, cu excepția heliografului,
se face pe latura nordică.
Stația meteorologică Chișinău
54
6.1. Conţinutul formele mobile şi totale ale metalelor grele
Conform Programului de activitate pentru anul 2013 s-au colectat şi analizat 14 probe de
sol de la staţiile meteorologice amplasate pe teritoriul Republicii Moldova. Probele de sol au fost
colectate din sectoarele cu suprafaţa de 4x4 metri la adîncimea de 0-30 cm. Rezultatele sunt
prezentate în tabelul 10.
Tabelul 10
Conţinutul metalelor grele cupru, nichel, zinc, plumb și mangan (forme mobile şi totale)
Nr.
d/o
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Locul colectării
probei
Staţia
meteorologică
Briceni
Staţia
meteorologică
Bălți
Post
meteorologic,
Lozova Codrii
Postul automat
Mateuţi,
(r-nul Rezina)
Staţia
meteorologică
Ştefan -Vodă
Staţia
meteorologică
Comrat
Staţia
meteorologică
Ceadîr - Lunga
Staţia
meteorologică
Cahul
Post hidrologic
Giurgiuleşti
Staţia
meteorologică
Leova
Staţia
meteorologică
Soroca
Staţia
meteorologică
Cornești
Staţia
meteorologică
Hîncești
Staţia
meteorologică
Chișinău
total
Conţinutul, mg/kg
Zn
Pb
mobil
total
mobil
total
mobil
total
2,59
31,22
12,98
92,98
1,38
16,46
52,60
571,73
26,88
2,58
36,34
14,88
134,42
2,98
28,31
51,08
571,86
0,66
19,63
3,83
32,04
4,25
50,41
2,27
12,09
77,31
532,14
1,87
30,56
5,73
30,85
51,90
137,58
7,84
18,77
34,58
463,86
0,12
20,85
2,38
36,62
1,55
54,76
0,02
17,30
37,60
551,19
0,31
21,99
3,06
33,11
3,65
64,56
1,78
15,02
50,48
538,44
0,28
22,68
2,83
37,91
5,73
55,61
8,61
45,11
48,45
561,87
0,70
22,32
2,71
34,33
4,15
58,08
3,59
22,16
54,88
551,80
0,08
18,85
2,18
31,38
0,60
43,98
2,81
11,49
34,82
557,15
0,09
19,34
1,12
32,14
2,05
52,55
2,27
12,72
39,38
569,06
0,24
17,97
1,81
27,67
1,77
50,49
1,79
69,38
21,99
516,36
0,27
20,93
1,19
31,79
17,38
128,74
0,98
17,58
40,69
564,56
1,46
21,08
3,72
28,36
53,71
167,41
8,41
19,55
140,77
420,71
1,86
56,53
2,09
28,72
0,69
32,30
0,91
13,38
24,10
351,39
Cu
mobil
total
Ni
mobil
0,44
24,47
0,32
Mn
Poluarea solului de pe platformele stațiilor și a posturilor meteorologice cu cupru mobil nu
a fost depistată, însă pentru celelalte metale grele nichel, zinc, plumb şi mangan s-au depistat
55
cazuri de depășire ale CMA. Concentraţia metalelor grele (forma mobilă) depăşeşte valoarea
maximă admisibilă în unele puncte de observații.
Depășirile CMA pentru Ni mobil
Chişinău
Hînceşti
Corneşti
Soroca
Leova
Giurgiuleşti
Cahul
Ceadîr –
Lunga
Comrat
Ştefan
–Vodă
Mateuţi
Lozova
Codrii
Bălţi
Briceni
mg/kg
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
Fig. 24 Conţinutul nichelului (forma mobilă) în solul prelevat de pe
platformele staţiilor meteorologice
Din analizele efectuate se poate observa din (fig. 24), că s-au înregistrat depășiri ale CMA
pentru nichel mobil în preajma postului automat Mateuți, r-nul Rezina cu valoarea
de
5,73 mg/kg (1,4 CMA) și valoarea de 3,83 mg/kg (1,0 CMA) la postul meteorologic Lozova
Codrii.
Depășirile CMA pentru Zn mobil
2,5
1,5
1,0
0,5
Fig. 25 Conţinutul zincului (forma mobilă) în solul prelevat de pe
56
Chişinău
Hînceşti
Corneşti
Soroca
Leova
Giurgiuleşti
Cahul
Ceadîr –
Lunga
Comrat
Ştefan
–Vodă
Mateuţi
Lozova
Codrii
Bălţi
0,0
Briceni
mg/kg
2,0
Conținutul de zinc mobil în solul prelevat de pe platformele stațiilor meteorologice conform
(fig. 25), a depășit CMA cu valoarea de 51,90 mg/kg (2,3 CMA) în preajma postului automat
Mateuți și cu valoare de 53,71 mg/kg (2,3 CMA) la stația meteorologică Hîncești.
Chişinău
Hînceşti
Corneşti
Soroca
Leova
Giurgiuleşti
Cahul
Ceadîr –
Lunga
Comrat
Ştefan
–Vodă
Mateuţi
Lozova
Codrii
Bălţi
1,6
1,4
1,2
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
Briceni
mg/kg
Depășirile CMA pentru Pb mobil
Locul colectarii probelor
Fig. 26 Conţinutul plumbului (forma mobilă) în solul prelevat de pe
Analizînd fig. 26, observăm trei cazuri de poluare de plumb mobil în preajma postului
automat Mateuți cu maxima de 7,84 mg/kg (1,3 CMA), la stația meteorologică Ceadîr – Lunga
cu valoarea de 8,61 mg/kg (1,4 CMA) și la stația meteorologică Hîncești cu valoarea de
8,41 mg/kg (1,4 CMA).
Depășirile CMA pentru Mn mobil
1,2
0,8
0,6
0,4
0,2
Locul colectarii probelor
Fig. 27 Conţinutul manganului (forma mobilă) în solul prelevat de pe
57
Chişinău
Hînceşti
Corneşti
Soroca
Leova
Giurgiuleşti
Cahul
Ceadîr –
Lunga
Comrat
Ştefan
–Vodă
Mateuţi
Lozova
Codrii
Bălţi
0,0
Briceni
mg/kg
1,0
Pentru mangan mobil s-a depistat un singur caz de poluare înregistrat la stația
meteorologică Hîncești cu valoarea de 140,77 mg/kg (1,0 CMA), iar la celelalte stații nu s-au
înregistrat cazuri de poluare, (fig. 27).
Depășirile CMA pentru Pb total
2,5
mg/kg
2,0
1,5
1,0
0,5
Chişinău
Hînceşti
Corneşti
Soroca
Leova
Giurgiuleşti
Cahul
Ceadîr –
Lunga
Comrat
Ştefan
–Vodă
Mateuţi
Lozova
Codrii
Bălţi
Briceni
0,0
Fig. 28 Conţinutul plumbului (forma totală) în solul prelevat de pe
Concentraţia metalelor grele pentru plumb total depăşeşte valoarea maximă admisibilă de
69,38 mg/kg (2,2 CMA) la stația meteorologică Soroca, (fig. 28), iar la stația meteorologică
Ceadîr – Lunga este de 45,11 mg/kg (1,4 CMA). Pentru celelalte puncte de observaţii nu s-au
depistat depăşiri ale concentrației maxime admisibile.
În solul colectat de pe platformele stațiilor meteorologice Briceni, Bălți, Lozova – Codrii,
Ștefan Vodă, Comrat, Cahul, Giurgiulești, Leova și Chișinău nu a fost depistate depășiri ale
normelor admisibile.
Solul de pe platformele staţiilor meteorologice se caracterizează printr-o reacţie a pH-lui
slab alcalină la stațiile meteorologice Briceni, Bălți, Ștefan-Vodă, Comrat, Ceadîr-Lunga, Cahul,
Leova, Soroca, Cornești, Hîncești, la postul meteorologic Lozova Codrii, la postul automat
Mateuți și la postul hidrologic Giurgiulești, iar moderat alcalină doar la stația meteorologică
Chișinău.
Conţinutul de humus variază de la scăzut la stațiile meteorologice Cahul, Hîncești,
Chișinău și la postul hidrologic Giurgiuleşti; moderat la postul meteorologic Lozova Codrii, la
postul automat Mateuți și la stațiile meteorologice Comrat, Leova; optim la stațiile meteorologice
Briceni, Ștefan-Vodă, Soroca, Cornești; ridicat la stația meteorologică Ceadîr-Lungă și pînă la
foarte ridicat la stația meteorologică Bălţi.
Rezerva minimă de azot total în sol s-a înregistrat la stația meteorologică Chişinău, cu
valoare de 654 mg/kg, iar maxima s-a înregistrat la stația meteorologică Cornești cu valoarea de
58
1683 mg/kg. Conţinutul de fosfor total se încadrează în limitele de la 1524 mg/kg la stația
meteorologică Cahul pînă la 3429 mg/kg la stația meteorologică Bălți.
Conţinutul de potasiu mobil variază de la optim - postul meteorologic Lozova Codrii,
stațiile meteorologice Leova, Cornești pînă la ridicat - stațiile meteorologice Ștefan-Vodă,
Comrat, Ceadîr-Lunga, Cahul, Soroca şi foarte ridicat - stațiile meteorologice Briceni, Bălți,
Hîncești, postulul hidrologic Giurgiuleşti, postul automat Mateuți. Conţinutul de fosfor mobil s-a
constatat ca foarte scăzut la stațiile meteorologice Comrat, Leova, Hîncești; scăzut la stația
meteorologică Ștefan-Vodă; moderat la stațiile meteorologice Bălți, Cahul, Chișinău, postul
meteorologic Lozova Codrii, postul hidrologic Giurgiulești; optim la stațiile meteorologice
Briceni, Soroca; ridicat la stațiile meteorologice Ceadîr-Lunga, Cornești, postul automat
Mateuți; foarte ridicat la stația meteorologică Hîncești.
Conținutul de calciu variază de la 11,8 mg/kg la stația meteorologică Chișinău, pînă la
31,8 mg/kg la stația meteorologică Ceadîr-Lunga, iar cel de mangan variază de la 0,5 mg/kg la
stația meteorologică Soroca, pînă la 3,4 mg/kg la stația meteorologică Ceadîr-Lunga.
Conţinutul produselor petroliere în probele efectuate de la posturile și stațiile
meteorologice a fost înregistrat cu minima – 4,48 mg/kg la stația meteorologică Ștefan-Vodă şi
maxima – 133,76 mg/kg la stația meteorologică Bălți (fig. 29).
59
S
t
ț
a
S
t
S
t
a
a
ț
i
ț
a
S
i
t
S
t
ț
a
i
a
S
S
t
a
ț
i
a
i
a
a
i
a
ț
i
s
S
t
a
ț
t
e
o
e
t
t
ț
a
m
e
i
t
r
r
o
o
o
r
o
P
P
o
s
t
m
e
t
S
e
t
o
a
r
ț
o
i
a
l
r
o
o
l
o
l
o
g
i
c
t
e
o
l
o
o
t
l
i
c
ă
g
a
i
e
u
c
t
l
C
o
o
t
o
o
o
a
g
i
r
t
r
i
e
l
g
î
o
e
u
l
-
o
n
-
M
o
v
a
o
g
i
c
C
ă
t
i
e
ș
t
i
o
c
h
u
r
o
o
B
i
l
g
m
t
a
t
n
V
a
v
ș
e
a
-
ș
o
u
u
e
a
L
C
t
r
C
r
a
n
L
i
ă
f
S
ă
n
c
r
ă
c
d
a
z
o
u
i
n
o
ă
c
c
m
o
i
g
e
ă
c
g
Ș
L
e
i
i
î
C
ș
i
H
ă
c
o
h
ă
g
l
o
r
g
s
r
i
o
C
c
G
ă
c
i
g
r
e
m
l
ă
c
g
o
t
o
o
i
o
e
i
o
l
o
g
e
g
t
e
l
o
o
r
e
o
m
m
e
o
t
l
r
e
d
a
a
e
m
o
o
e
a
r
e
t
m
i
o
t
e
h
i
e
e
m
ț
t
t
m
o
m
e
a
a
S
P
m
a
a
t
ă
d
e
ț
i
r
i
i
l
ț
i
u
d
ă
Stația meteorologică Briceni
0
20
40
60
80
100
120
140
160
mg/kg
Fig. 29 Conținutul produselor petroliere în solul prelevat de pe
platformele posturilor și staţiilor meteorologice
6.4. Conţinutul bifenililor policlorurați
Rezultatele analizelor constată că, conţinutul de bifenili policloruraţi în probele efectuate
de la posturile și stațiile meteorologice este neînsemnat, conform tabelului 11.
60
Tabelul 11
Conţinutul BPC în solul de la posturile și stațiile meteorologice ale republicii, în anul 2013
Conţinutul, mg/kg
BPC
28
BPC
52
BPC
101
BPC
153
BPC
138
BPC
180
Suma
BPC6,
mg/kg
BPC
118
Stația meteorologică
Briceni
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
Stația meteorologică Bălți
N.D.
0,0015
0,0030
,00049
0,0076
0,0019
0,0189
0,0062
N.D.
0,0003
0,0004
0,0003
0,0003
N.D.
0,0013
0,0004
N.D.
0,0008
0,0009
0,0011
0,0011
N.D.
0,0039
0,0011
N.D.
0,0009
0,0012
0,0008
0,0010
N.D.
0,0039
0,0011
0,0011
N.D.
N.D.
0,0003
0,0004
N.D.
0,0018
0,0005
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0027
N.D.
0,0027
0,0007
N.D.
0,0006
0,0006
0,0004
0,0004
N.D.
0,002
0,0006
N.D.
0,0006
0,0009
0,0006
0,0009
N.D.
0,003
0,0015
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0012
0,0013
0,0016
N.D.
0,0041
0,0017
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0011
N.D.
N.D.
N.D.
0,0010
0,0011
N.D.
0,0021
0,0011
Nr
d/o
Prelevarea probei
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Postul meteorologic
Lozova Codrii
Postul automat Mateuți,
(r-nul Rezina)
Ștefan-Vodă
Comrat
Ceadîr-Lunga
Stația meteorologică Cahul
Postul hidrologic
Giurgiulești
Stația meteorologică Leova
Soroca
Cornești
Hîncești
Chișinău
N.D. - în proba analizată nu s-a depistat
În anul 2013, au fost continuate investigațiile asupra calității solului de pe teritoriul
posturilor și stațiilor meteorologice ale republicii, în scopul determinării pesticidelor
organoclorurate. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 12.
61
Tabelul 12
Conţinutul POC de pe platformele posturile și stațiile meteorologice ale republicii, anul 2013
Data
colectării
AlfaHCH
Beta-HCH
GamaHCH
o,p-DDE
p,p-DDE
o,p-DDD
p,p-DDD
o,pDDT
p,pDDT
Suma
DDT
Conţinutul, mg/kg
08.03.2014
08.03.2014
09.03.2014
09.03.2013
09.03.2014
09.03.2014
05.04.2014
08.03.2014
08.03.2014
01.04.2014
01.04.2013
01.04.2013
01.04.2014
02.04.2014
Briceni
Bălți
Postul metrorologic
Lozova Codrii
Postul automat Mateuți,
(r-nul Rezina)
Ștefan-Vodă
Comrat
Ceadîr-Lunga
Cahul
Postul hidrologic
Giurgiulești
Leova
Soroca
Cornești
Hîncești
Chișinău
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0033
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0033
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0066
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,006
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0022
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0022
N.D.
N.D.
N.D.
0,0017
0,0177
0,0035
0,0233
0,0155
0,0484
0,1101
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0036
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0036
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0023
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0023
N.D.
0,0169
N.D.
1,1604
0,0514
0,1535
0,5704
0,7456
1,4215
3,9493
N.D.
N.D.
N.D.
0,0015
0,0257
0,0027
0,0105
N.D.
N.D.
0,0404
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0090
N.D.
0,0035
0,0065
N.D.
0,019
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0018
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0018
N.D.
N.D.
N.D.
0,0018
0,0362
N.D.
0,0024
0,0088
0,0236
0,0728
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0028
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0028
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0091
N.D.
0,0088
0,0051
0,0358
0,0588
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0038
N.D.
N.D.
0,0063
N.D.
0,0101
62
În solul de pe platforma posturilor și staţiilor meteorologice s-au depistat depășiri ale CMA
pentru DDT, conform tabelului 13. O situaţie excepţională o prezintă staţia meteorologică
Ceadîr – Lunga, unde s-a înregistrat depăşiri ale CMA pentru DDT cu valoare extrem de înaltă
– 3,9493 mg/kg (39,49 CMA). De asemenea s-a depistat valoarea de 0,1101 mg/kg
(1,10 CMA) la postul automat Mateuți, r-nul Rezina. În celelalte stații valorile pentru DDT
variază de la 0,02 – 0,73 CMA. Pentru HCH s-a înregistrat o singură valoarea de 0,0169 mg/kg
(0,17 CMA) la staţia meteorologică Ceadîr-Lunga. Pentru resturile de pesticide, precum ΣHCB,
pentachlorbenzen, heptachlor, heptachlorepoxidB, heptachlorepoxidA, endosulphanA, endosulfanB,
aldrin, deildrin, endrin și metoxichlor concentraţiile sunt mai jos de limita de detecţie sau nu s-au
depistat.
Tabelul 13
Nr.
d/o
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Staţia meteorologică Briceni
Staţia meteorologică Bălți
Post meteorologic Lozova Codrii
Postul automat Mateuţi, (r-nul Rezina)
Staţia meteorologică Ştefan-Vodă
Staţia meteorologică Comrat
Staţia meteorologică Ceadîr-Lunga
Staţia meteorologică Cahul
Post hidrologic Giurgiuleşti
Staţia meteorologică Leova
Staţia meteorologică Soroca
Staţia meteorologică Cornești
Staţia meteorologică Hîncești
Staţia meteorologică Chișinău
Concentraţia parametrilor exprimată în CMA
HCB
HCH
DDT
BPC6
N.D.
N.D.
0,03
N.D.
N.D.
N.D.
0,06
0,32
N.D.
N.D.
0,02
0,02
N.D.
N.D.
1,10
0,07
N.D.
N.D.
0,04
0,07
N.D.
N.D.
0,02
0,03
0,17
N.D.
39,49
0,05
N.D.
N.D.
0,40
0,03
N.D.
N.D.
0,19
0,05
N.D.
N.D.
0,02
N.D.
N.D.
N.D.
0,73
0,07
N.D.
N.D.
0,03
N.D.
N.D.
N.D.
0,59
N.D.
N.D.
N.D.
0,10
0,04
În perioada anului 2013, s-au efectuat analize asupra calității solului de pe platformele
stațiilor meteorologice privind conținutul hidrocarburilor poliaromatice. Analiza datelor privind
concentraţia hidrocarburilor poliaromatice denotă că, s-a constatat prezenţa tuturor compuşilor în
sol.
Datele de monitorizare, arată că poluare cu benzo(a)piren s-a înregistrat la staţiile
meteorologice Hîncești cu valoarea de 0,2268 mg/kg (11,3 CMA); Bălți - 0,1191 mg/kg
(6,0 CMA); Cahul – 0,0461 mg/kg (2,3 CMA); Cornești – 0,0274 mg/kg (1,4 CMA); Soroca 0,0218 mg/kg (1,1 CMA) şi postul automat Mateuți, r-nul Rezina – 0,0946 mg/kg (4,7 CMA).
63
La stațiile meteorologice Briceni, Ștefan-Vodă, Comrat, Ceadîr-Lunga, Leova, Chișinău,
postul meteorologic Lozova Codrii și postul hidrologic Giurgiulești nu s-au depistat depășiri ale
CMA, (fig. 30).
s
t
ț
a
s
t
s
t
a
p
t
ț
a
i
a
p
o
p
ț
s
t
a
s
t
a
o
s
i
u
t
a
ț
i
a
s
t
m
o
a
a
s
i
a
ț
i
t
a
ț
e
t
e
o
ț
i
e
m
e
s
o
t
a
e
o
o
o
e
o
o
M
o
i
l
a
o
l
o
r
o
l
e
o
r
o
l
o
g
i
c
e
o
r
e
o
r
o
l
l
o
g
i
c
ă
u
ț
i
t
o
e
g
m
i
e
c
t
e
l
o
o
a
g
i
Ș
(
r
r
t
-
o
i
f
-
e
u
l
-
R
i
c
i
e
ș
t
i
c
o
t
l
g
a
r
i
i
u
n
a
t
ă
d
n
d
B
a
h
o
z
a
v
ș
e
V
o
ă
t
m
e
C
ș
o
u
o
u
e
a
L
n
a
r
L
C
a
n
C
r
l
g
o
i
ă
c
S
ă
n
c
r
ă
î
v
o
g
c
d
u
o
l
r
i
n
o
ă
c
u
e
n
z
o
i
g
e
ă
c
g
o
C
L
i
i
î
C
ș
i
H
ă
c
o
h
ă
g
l
o
t
i
o
C
c
G
ă
c
i
g
o
ă
c
g
t
t
i
o
i
a
r
l
g
g
e
r
o
o
r
e
e
l
m
ț
t
l
r
o
e
r
o
o
m
r
t
e
t
d
a
r
e
m
i
i
e
a
t
a
o
t
m
a
t
e
e
h
t
a
t
e
m
s
t
e
m
ț
m
t
m
a
i
t
o
m
s
a
ț
a
s
s
i
a
r
ă
)
i
i
l
ț
i
stația meteorologică Briceni
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Valorile CMA
Fig. 30 Conținutul valorilor CMA a benzo(a)pirenului de pe platformele posturilor și stațiilor
meteorologice, în anul 2013
64
Suma PAH16
s
t
ț
a
s
t
s
t
a
a
ț
i
ț
a
s
i
p
a
s
t
o
s
t
ț
a
i
a
m
s
t
ț
a
i
a
t
p
o
s
t
m
i
ț
t
e
o
ț
i
t
s
t
e
s
t
r
o
m
o
t
a
u
r
o
ț
i
o
o
t
l
a
l
o
o
r
o
r
o
l
o
g
i
c
o
r
c
e
o
r
o
l
o
g
i
c
m
a
g
i
e
t
l
ă
o
a
g
i
Ș
o
o
r
o
l
a
ț
a
g
i
c
e
ș
t
i
c
ș
l
g
a
r
-
i
u
o
a
t
ă
d
n
d
B
a
t
h
V
r
a
v
n
o
ă
i
m
(
C
t
a
o
i
ș
e
u
-
e
o
l
L
n
u
v
o
-
C
f
e
u
u
o
e
C
r
ă
e
o
i
ă
c
r
L
g
î
c
t
z
i
d
t
a
ă
r
n
o
ă
n
c
r
S
c
u
g
e
M
L
e
i
l
o
i
i
n
o
ă
c
g
G
î
C
i
ș
i
H
ă
c
o
h
ă
g
l
C
c
i
C
t
c
i
o
o
ă
t
m
l
ă
c
g
o
i
o
o
e
e
i
g
t
t
o
g
o
l
g
e
r
e
o
o
r
e
l
o
a
r
m
e
o
t
l
r
o
e
d
a
a
e
m
i
o
o
e
a
r
e
t
m
i
o
t
e
h
a
o
e
ț
t
e
p
a
t
a
m
i
e
e
m
a
e
s
a
s
t
m
ț
s
e
a
i
t
m
u
r
ă
l
i
i
l
ț
i
stația meteorologică Briceni
0
0,5
1
1,5
2
2,5
mg/kg
Fig. 31 Concentraţia totală a hidrocarburilor poliaromatice de pe platformele posturilor și
stațiilor meteorologice, în anul 2013
În urma probelor colectate de pe platformele posturilor și stațiilor meteorologice, s-a
demonstrat că conţinutul minim al HPA16 s-a depistat la stația meteorologică Chișinău cu
valoarea de 0,019 mg/kg, iar conținutul maxim s-a înregistrat la stația meteorologică Hîncești, cu
valoarea de 2,277 mg/kg, (fig. 31).
Distribuirea elementelor separate privind conţinutul total a hidrocarburilor poliaromatice
în solul de pe platformele posturilor și stațiilor meteorologice este prezentată în (fig. 32).
65
C
h
î
H
Posturile și stațiile meteorologice
C
ș
i
n
o
L
i
u
r
g
n
o
i
r
C
e
a
d
î
r
-
C
L
ș
t
i
e
ș
t
i
c
ș
a
a
t
h
i
u
n
m
a
v
e
u
o
e
o
l
C
u
o
e
u
ă
n
c
r
S
G
i
g
r
l
a
a
t
Ștefan-Vodă
Mateuți (r-nul Rezina)
Lozova Codrii
Bălți
Briceni
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
naftalină
acenaftilenă
acenaftenă
fluoren
fenantren
antracen
fluoranten
piren
benz(a) antracen
crizen
benzo(b) fluoranten
benzo(k) fluoranten
benzo(a)piren
Fig. 32 Distribuirea elementelor separate a conţinutul total de HPA, %, în solul de pe
platformele posturilor și stațiilor meteorologice
66
7. INVESTIGAREA SEDIMENTELOR
ÎN LACURILE DE ACUMULARE ŞI RÎURILE REPUBLICII
Evaluarea calităţii sedimentului este
importantă
pentru
rîul Prut, secţiunea s. Șirăuți
stării
evaluarea
ecosistemelor acvatice. Se consideră că
sedimentele reprezintă amprenta impactului
antropic, deoarece sedimentele stochează o
mare parte a compuşilor ce pătrund în masa
apei.
În
general,
contaminarea
variază
considerabil de-a lungul unui ecosistem
acvatic, în principal datorită tipurilor diferite
de sediment şi nivelurilor diferite de intrări de origine antropică.
Rîul Prut
În anul 2013, DMCM a continuat investigaţiile asupra sedimentelor din 8 lacuri de
acumulare şi 4 rîuri, prezentate în tabelul 14, avînd drept scop determinarea pesticidelor
organoclorurate, bifenililor policlorurați şi hidrocarburilor poliaromatice. Totodată, în probele de
sedimente a fost determinat conţinutul formelor totale ale azotului și fosforului, metalelor grele
şi produseler petroliere. În cadrul reţelei transnaţionale - Transnational Monitoring Network
(TNMN) sunt monitorizate 6 secţiuni pe r. Prut: s. Şirăuţi, or. Costeşti (lacul Costeşti-Stînca),
s. Branişte, s. Valea Mare, or. Leova, s. Giurgiuleşti. Probele au fost colectate de 2 ori pe an
conform TNMN. Informaţia despre reţeaua de monitorizare este inclusă în tabelul 14.
Tabelul 14
Reţeaua de monitorizare a sedimentelor în anul 2013
Nr.
d/o
Denumirea obiectului acvatic
Localitatea
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
lacul Costeşti
lacul Ghidighici
lacul Dubăsari
lacul Taraclia
lacul Comrat
lacul Cahul
sistemul de lacuri Manta
lacul Beleu
or. Costeşti
or. Vatra
or. Rîbnița
or. Taraclia, pe r. Ialpug
mun. Comrat, pe r. Ialpug
s. Etulia - Nouă
s. Manta
s. Slobozia Mare
s. Şirăuţi
s. Branişte
or. Ungheni
s. Valea Mare
or. Leova
s. Giurgiuleşti
s. Naslavcea
s. Otaci
9.
10.
r. Prut
r. Nistru
67
Nr.de
probe
1
2
1
1
1
1
1
1
2
2
2
2
2
2
1
1
11.
s. Olănești
mun. Chişinău, în amonte
mun. Chişinău, în aval
s. Gura Bîcului, la confluență
cu r. Nistru
s. Ustia
r. Bîc
12. r. Răut
Total
1
1
1
1
1
28
7.1. Conţinutul formelor totale a metalelor grele
Conform Programului de lucru s-au supus analizei prin metoda spectrală cu absorbţie
atomică 5 metale grele (Cu, Zn, Pb, Ni şi Mn) în probele de sedimente colectate pe parcursul
anului din lacurile de acumulare și rîurile republicii, rezultatele sînt prezentate în tabelul 15.
Tabelul 15
Conţinutul metalelor grele (forma totală) în lacurile de acumulare
şi rîurile republicii, anul 2013
Conţinutul, mg/kg
Nr.
1.
Cu
Ni
Zn
Pb
Mn
r. Prut, s. Şirăuţi
8,19
18,48
15,34
28,10
22,65
46,85
2,60
14,44
243,27
645,63
2.
Lacul de acumulare Costeşti,
or. Costeşti
12,78
23,47
24,84
9,00
375,98
3.
r. Prut, s. Branişte
4.
r. Prut, or. Ungheni
5.
r.Prut, s. Valea Mare
6.
r. Prut, or. Leova
7.
r. Prut, s. Giurgiuleşti
8.
9.
10.
r. Nistru, s. Naslavcea
r. Nistru, s. Otaci
r. Nistru, s. Olănești
Lacul de acumulare Dubăsari,
or. Rîbnița
r. Răut, s. Ustia
r. Bîc, mun. Chișinău,
în amonte
în aval
r. Bîc, s. Gura Bîcului, la
confluență cu r.Nistru
Lacul de acumulare
Ghidighici, or. Vatra
Lacul de acumulare Taraclia
pe r. Ialpug, or. Taraclia
Lacul de acumulare Comrat
pe r. Ialpug, mun. Comrat
10,93
4,42
12,14
2,75
12,30
12,32
10,50
11,49
19,14
29,73
12,07
8,03
18,44
20,20
11,40
23,30
11,56
21,40
22,88
20,04
21,88
17,66
44,95
20,43
14,39
18,20
24,76
14,07
32,73
11,37
29,86
39,02
36,59
32,55
38,39
150,15
32,19
20,98
35,41
6,07
5,30
8,06
5,51
9,11
12,90
9,93
10,44
11,67
79,23
11,54
7,47
12,05
454,31
178,67
412,72
148,94
383,40
412,71
344,74
371,98
284,01
748,92
710,86
495,9
345,37
10,91
19,14
28,44
7,81
450,70
28,91
40,52
64,22
16,02
632,23
33,05
17,25
98,22
28,61
150,57
37,89
24,86
106,66
27,68
258,45
58,18
28,43
179,86
27,04
278,39
15,24
7,47
20,42
9,66
31,35
16,75
11,76
96,24
391,56
177,02
9,73
17,52
23,07
5,02
608,88
6,88
14,39
18,00
6,74
261,63
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
68
19.
20.
21.
Lacul Cahul, s. Etulia-Nouă
Sistemul de lacuri Manta,
s. Manta
Lacul natural Beleu,
s. Slobozia Mare
33,23
39,79
98,99
22,70
724,16
10,28
16,18
23,62
8,48
405,06
10,26
15,70
26,44
7,91
189,20
Rezultatele analizelor efectuate în probele de sedimente au indicat că conţinutul metalelor
grele (forme totale) în probele prelevate se încadrează în următoarele limite pentru:
- cupru - de la 2,75 mg/kg (r. Prut, or. Ungheni) pînă la 58,18 mg/kg (r. Bîc, s. Gura Bîcului, la
confluență cu r. Nistru);
- nichel - de la 9,66 mg/kg (lacul de acumulare Ghidighici, or. Vatra) pînă la 44,95 mg/kg (r. Prut,
s. Giurgiuleşti);
- zinc - de la 11,37 mg/kg (r. Prut, or. Ungheni) pînă la 179,86 mg/kg (r. Bîc, s. Gura Bîcului, la
confluență cu r. Nistru);
- plumb - de la 2,60 mg/kg (r. Prut, s. Şirăuţi) pînă la 96,24 mg/kg (lacul de acumulare Ghidighici,
or. Vatra);
- mangan - de la 148,94 mg/kg (r. Prut, or. Ungheni) pînă la 748,92 mg/kg (r. Prut, s. Giurgiuleşti).
Conţinutul scăzut de metale grele s-a înregistrat în rîul Prut, s. Braniște. Pentru cupru total,
în comparaţie cu anii precedenţi se înregistrează o scădere a concentraţiei în lacul de acumulare
Taraclia, r. Prut (or. Ungheni, or. Leova) și r. Nistru, s. Otaci, (fig. 33). O scădere s-a înregistrat
și în lacul de acumularea Comrat, o creştere neesenţială s-a înregistrat în lacul de acumulare
Cahul, Ghidighici și r. Bîc, mun. Chișinău - în amonte şi a crescut considerabil în r. Bîc în
secțiunea din apropierea s. Gura Bîcului la confluență cu r. Nistru ce a depășit concentrația de
58,18 mg/kg.
Conținutul de Cupru total
70
2009
60
2010
2011
40
2012
30
2013
20
lacul Beleu
lacul Manta
0
lacul Cahul
10
r. Prut, s.
Șirăuți
lacul
Costești
r. Prut, s.
Braniște
r. Prut, or.
Ungheni
r. Prut, s.
Valea Mare
r. Prut, or.
Leova
r. Prut, s.
Giurgiulești
r. Nistru, s.
Naslavcea
r. Nistru, s.
Otaci
r. Nistru, s.
Olănești
lacul
Dubăsari
r. Răut, s.
Ustia
r. Bîc, în
amonte
r. Bîc, în
aval
r. Bîc, s.
Gura
lacul
Ghidighici
lacul
Taraclia
lacul
Comrat
mg/kg
50
Fig. 33 Conţinutului de cupru total în sedimentele din lacurile de acumulare şi rîurile
republicii, anul 2009 – 2013
69
În anul 2013 cel mai înalt nivel al conţinutului de nichel total – 40,52 mg/kg s-a înregistrat în
r. Răut, s. Ustia, (fig. 34). Comparativ cu anii precedenţi se observă că cele mai înalte concentraţii
s-au înregistrat în anul 2009, iar în ultimii ani observăm o tendinţă de scădere a conţinutului de
nichel în lacul de acumulare Comrat și r. Prut (or. Ungheni), r. Nistru (s. Otaci, s. Olănești).
Conținutul de Nichel total
60
2009
2010
50
mg/kg
2011
40
2012
30
2013
20
10
lacul Beleu
lacul Manta
lacul Cahul
lacul Comrat
lacul Taraclia
lacul Ghidighici
r. Bîc, s. Gura Bîcului
r. Bîc, în aval
r. Bîc, în amonte
r. Răut, s. Ustia
lacul Dubăsari
r. Nistru, s. Otaci
r. Prut, s. Giurgiulești
r. Prut, or. Leova
r. Prut, s. Valea Mare
r. Prut, s. Braniște
lacul Costești
r. Prut, s. Șirăuți
0
Fig. 34 Conţinutului de nichel total în sedimentele din lacurile de acumulare
şi rîurile republicii, anul 2009 – 2013
În anul curent nivel scăzut al conţinutului de plumb total s-a înregistrat în lacul de
acumulare Taraclia pe r. Ialpug, or. Taraclia, cu valoarea de 5,02 mg/kg, (fig. 35), totodată o
scădere nesemnificativă s-a înregistrat în lacurile de acumulare Dubăsari, Comrat, lacul natural Beleu
și r. Nistru (s. Otaci, s. Olănești), r. Răut, s. Ustia, r. Bîc, mun. Chișinău, în amonte, iar valorile
maximale s-au înregistrat în lacul de acumulare Ghidighici – 54,0 mg/kg. Comparativ cu anii
precedenți , se observă că cele mai înalte valori s-au înregistrat în anul 2010 în r. Bîc.
70
Conținutul de Plumb total
mg/kg
140
120
2009
100
2010
80
2011
2012
60
2013
40
20
lacul Beleu
lacul Manta
lacul Cahul
lacul Comrat
lacul Taraclia
lacul Ghidighici
r. Bîc, în aval
r. Bîc, în amonte
r. Răut, s. Ustia
lacul Dubăsari
r. Nistru, s. Otaci
r. Prut, or. Leova
lacul Costești
0
Fig. 35 Conţinutului de plumb total în sedimentele din lacurile de acumulare
Valorile maxime pentru zinc total s-au înregistrat în r. Bîc, s. Gura Bîcului la confluență cu
r. Nistru (179,86 mg/kg), cît și la secțiunile mun. Chișinău (189,8 mg/kg în aval), (fig. 36).
Comparativ cu anii precedenţi, în anul 2013 conţinutul de zinc s-a redus în r. Prut (s. Braniște,
or. Ungheni), r. Nistru, s. Otaci și lacul de acumulare Comrat pe r. Ialpug.
2009
2010
2011
2012
Fig. 36 Conţinutului de zinc total în sedimentele din lacurile de acumulare
71
lacul Beleu
lacul Manta
lacul Cahul
lacul Comrat
lacul Taraclia
lacul Ghidighici
r. Bîc, în aval
r. Bîc, în amonte
r. Răut, s. Ustia
lacul Dubăsari
r. Nistru, s. Otaci
r. Prut, or. Leova
lacul Costești
2013
mg/kg
Conțunutul de Zinc total
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Conţinutul maxim pentru manganul total s-a identificat în lacul de acumulare Cahul,
înregistrînd valoarea de 724,16 mg/kg. Comparativ cu anii precedenţi, se observă micșorarea
concentraţiilor în r. Bîc, mun. Chișinău (în amonte), r. Prut (s. Braniște, or. Ungheni, Valea
Mare) și r. Răut, s. Ustia, (fig. 37).
2009
2010
2011
2012
lacul Beleu
lacul Manta
lacul Cahul
lacul Comrat
lacul Taraclia
lacul Ghidighici
r. Bîc, în aval
r. Bîc, în amonte
r. Răut, s. Ustia
lacul Dubăsari
r. Nistru, s. Otaci
r. Prut, or. Leova
lacul Costești
2013
mg/kg
Conținutul de Mangan total
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
Fig. 37 Conţinutului de mangan total în sedimentele din lacurile de acumulare
şi rîurile republicii, anul 2009 - 2013
7.2. Conţinutul azotului şi fosforului total
Nutrienţii se întîlnesc în mod natural în lacuri şi ape curgătoare, dar activităţile umane au
dus la o creşterea concentraţiilor acestora în apele de suprafaţă.
Nutrienţii precum azotul şi fosforul sunt transportaţi. Diferite specii chimice ale nutrienţilor
sunt adsorbite pe suprafaţa particulelor de sediment. Între formele adsorbite şi cele dizolvate în
masa apei se stabileşte un echilibru. Atît formele dizolvate cît şi cele adsorbite pe suprafaţa
sedimentelor sunt transportate la nivelul ecosistemului acvatic. Magnitudinea şi direcţia de
transport depinde de factori precum proprietăţile sedimentului, proprietăţile contaminantului,
caracteristicile încărcăturii hidraulice, practicile agricole
În scopul monitorizării conţinutului de azot şi fosfor total în sedimentele din aluviunile
acvatice au fost colectate 28 probe, rezultatele sunt prezentate în tabelul 16. Concentrațiile
minime de azot total au constituit 132 mgN/kg, iar fosfor total - 124 mgP/kg. Concentraţiile
maxime de azot şi fosfor total au fost înregistrate în probele de sedimente prelevate din r. Bîc,
secţiunea mun. Chișinău, în aval cu concentraţiile 2899 mgN/kg pentru azot şi 1247 mgP/kg
pentru fosfor.
72
Tabelul 16
Conţinutul azotului şi fosforului total în sedimentele din lacurile de acumulare și rîurile
republicii
r. Nistru, s. Otaci
Lacul de acumulare Dubăsari, or. Rîbnița
194
377
290
197
230
183
277
124
295
387
302
349
410
619
572
272
389
396
Azot după
Kjeldahl,
N mg/kg
167
1050
479
315
697
294
403
132
413
598
340
416
564
1467
1597
413
592
658
12.
r. Răut, s. Ustia
732
1926
13.
r.Bîc, mun. Chişinău, în amonte
316
438
14.
r.Bîc, mun. Chişinău, aval
r.Bîc, s. Gura Bîcului, la confluență cu
r. Nistru
1247
2899
642
2413
396
411
298
399
551
304
233
168
933
2497
Nr.
d/o
1.
2.
Lacul de acumulare Costești, or. Costești
3.
4.
5.
6.
r. Prut, or. Leova
7.
8.
9.
10.
11.
15.
16.
17.
Lacul de acumulare Ghidighici, or. Vatra
Fosfor total,
P mg/kg
19.
Lacul de acumulare Taraclia pe r. Ialpug,
or. Taraclia
Lacul de acumulare Comrat pe r. Ialpug,
mun. Comrat
Lacul Cahul, s. Etului-Nouă
20.
Sistemul de lacuri Manta, s. Manta
342
855
21.
Lacul natural Beleu, s. Slobozia Mare
309
1355
18.
Conform datelor din analizele de laborator, putem observa că conţinutul maxim de azot total
după metoda Kjeldahl din rîurile şi lacurile de acumulare s-a înregistrat în r. Bîc, mun. Chișinău,
în aval cu o tendinţă de sporire a concentraţiilor, atingînd valoarea de 2899 mgN/kg, (fig. 38).
73
Conținutul Azotului după metoda Kjeldahl
3500
3000
mg/kg
2500
2000
1500
1000
500
lacul Beleu
lacul Cahul
lacul
Taraclia
r. Bîc, s.
Gura
r. Bîc, mun.
Chișinău, în
lacul
Dubăsari
r. Nistru, s.
Otaci
r. Prut, s.
Giurgiulești
r. Prut, s.
Valea-Mare
r. Prut, or.
Braniște
r. Prut, s.
Șirăuți
0
Fig. 38 Conţinul de azot total în sedimentele din lacurile de acumulare
În anul 2013, analizînd conţinutul de fosfor total în sedimentele monitorizate putem
observa că cea mai înaltă concentraţie a fost depistată în r. Bîc, mun. Chișinău, în aval,
înregistrînd valoarea de 1247 mgP/kg, (fig. 39).
Conținutul de Fosfor total
1400
1200
800
600
400
200
Fig. 39 Conţinutului de fosfor total în sedimentele din lacurile de acumulare
74
lacul Beleu
lacul Cahul
lacul
Taraclia
r. Bîc, s.
Gura
r. Bîc, mun.
Chișinău, în
lacul
Dubăsari
r. Nistru, s.
Otaci
r. Prut, s.
Giurgiulești
r. Prut, s.
Valea-Mare
r. Prut, or.
Braniște
0
r. Prut, s.
Șirăuți
mg/kg
1000
7.3. Conţinutul produselor petroliere
Produsele petroliere includ o gamă largă de
substanţe care au la bază hidrocarburile naturale şi
o serie de substanţe petroliere rafinate, fiecare
avînd însă compoziţii chimice diferite.
Produsele petroliere rezultate din procesele de
rafinare sunt agenţi importanţi de poluare a apelor
de suprafaţă şi freatice.
Poluarea apei cu reziduri petroliere reprezintă
o problemă deosebit de importantă , afectînd atît
Poluarea apelor de suprafață cu produse
petroliere
apele de suprafaţă cît şi pe cele subterane. În prezenţa acestor substanţe în apele poluate se
dezvoltă şi o floră microbiană specifică.
Produsele petroliere ajunse în apă se sedimentează, se menţin ca emulsii, au tendinţă de a
se răspîndi în plan orizontal formînd o peliculă uleiosă pe interfaţa aer - apă. Conţinutul înalt cu
produse petroliere duce la limitarea oxigenării apelor, distrug fito- zooplanctonul şi omoară peştii
şi păsările.
Tabelul 17
Conţinutul produselor petroliere în sedimentele, anul 2013
Nr.
d/o
1.
2.
Lacul de acumulare Costeşti, or. Costeşti
3.
r. Prut, s. Branişte
4.
5.
6.
r. Prut, or. Leova
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
r. Nistru, s. Otaci
Lacul de acumulare Dubăsari, or. Rîbnița
r. Răut, s. Ustia
r. Bîc, mun. Chişinău, în amonte
r. Bîc, mun. Chişinău, în aval
r. Bîc, s. Gura Bîcului, la confluență cu r. Nistru
16.
Lacul de acumulare Ghidighici, or. Vatra
17.
18.
Lacul de acumulare Taraclia pe r. Ialpug,
or. Taraclia
Lacul de acumulare Comrat pe r. Ialpug,
mun. Comrat
75
Data colectării
probei
08.05.13
13.09.13
08.05.13
03.04.13
15.09.13
16.05.13
16.09.13
16.05.13
16.09.13
21.05.13
17.09.13
16.05.13
22.09.13
14.05.13
14.05.13
23.05.13
02.04.13
02.04.13
14.03.13
14.03.13
18.03.13
11.04.13
14.11.13
Produse petroliere
mg/kg
16,64
48,00
13,12
33,60
78,00
7,84
17,60
11,76
0,0
0,0
4,32
86,48
0,0
148,96
4,0
153,92
374,40
36,96
3357,10
0,0
2756,40
699,20
0,0
18.04.13
136,80
17.04.13
12,96
19.
20.
21.
Lacul Cahul, s. Etulia-Nouă
Sistemul de lacuri Manta, s. Manta
Lacul natural Beleu, s. Slobozia Mare
18.04.13
22.05.13
22.05.13
51,20
47,52
15,68
Analizînd rezultatele obținute, prezentate în tabelul 17 constatăm că conţinuturile de
produse petroliere în rîul Prut are o tendință de variații de la 4,32 mg/kg depistat în secţiunea
or. Leova, pînă la 86,48 mg/kg înregistat în secţiunea s. Giurgiulești, (fig. 40).
Rîul Prut
86,48
90
78,00
80
70
mg/kg
60
48,00
50
33,6
40
30
17,60
16,64
20
7,84
11,76
4,32
0,00
10
0,00
0,00
0
r. Prut, s.
Șirăuți
r. Prut, or.
Braniște
r. Prut, or.
Ungheni
r. Prut, s.
Valea-Mare
r. Prut, or.
Leova
r. Prut, s.
Giurgiulești
Fig. 40 Conţinutului produselor petroliere în sedimentele din rîul Prut, anul 2013
În urma rezultatelor în rîul Nistru valoarea cea mai mică s-a înregistrat în secţiunea s. Otaci
cu valoarea de 4,0mg/kg, iar valoarea cea mai mare s-a depistat în secţiunea s. Olănești cu
valoarea maximă de 153,92 mg/kg, (fig. 41).
Rîul Nistru
148,96
153,92
160,00
140,00
mg/kg
120,00
100,00
80,00
60,00
4,0
40,00
20,00
0,00
r. Nistru, s. Otaci
Fig. 41 Conţinutul produselor petroliere în sedimentele din rîul Nistru, anul 2013
76
Rîul Răut, s. Ustia
120,0
120,00
100,00
mg/kg
80,00
36,96
60,00
0,00
40,00
20,00
0,00
2011
2012
2013
Anii
Fig. 42 Dinamica conţinutului de produse petroliere în sedimentele din rîul Răut, s. Ustia,
anii 2011-2013
Analizînd conținutul de produse petroliere din rîul Răut, s. Ustia, în anul 2013 se poate
observa un nivel mai scăzut, în comparație cu anul 2012, (fig. 42).
Rîul Bîc
3357,1
2756,4
3500
în amonte
în aval
mg/kg
3000
2500
1509,6
2000
1500
1000
0,00
168,5
327,4
0,00
0,00
0,00
500
0
2011
2012
2013
Anii
Fig. 43 Conținutul de produse petroliere în sedimentele din rîul Bîc, mun. Chișinău,
în anul 2013
Una din zonele cele mai afectate o reprezintă r. Bîc. În comparație cu anii precedenți, în
anul 2013, se observă o creștere semnificativă a conținutului de produse petroliere în secţiunea
aval şi amonte, cu valoarea maximă de 3357,10 mg/kg,(fig. 43).
Dinamica conținutului de produse petroliere în probele de sedimente din lacurile de
acumulare s-a determinat că valoarea minimă de 12,96 mg/kg ce s-a înregistrat în lacul de
77
acumulare Comrat pe r. Ialpug, iar cel mai sporit nivel s-a depistat în lacul de acumulare
Ghidighici, or. Vatra atingînd valoarea de 699,2 mg/kg, (fig. 44).
699,2
700
600
mg/kg
500
400
300
136,8
200
100
12,96
0,00
51,2
47,52
15,68
0
lacul
lacul
Ghidighici Ghidighici
lacul
lacul Comrat lacul Cahul lacul Manta lacul Beleu
Taraclia
Lacurile de acumulare
Fig . 44 Conținutul produselor petroliere în lacurile de acumulare, în anul 2013
În cadrul ecosistemelor acvatice sedimentele sunt
locul unde se desfăşoară o serie întreagă de procese
fizico-chimice şi biologice care influenţează echilibrul
ecologic al ecosistemelor respective. Sedimentele pot
acumula, de asemenea, poluanţi prezenţi în masa apei,
afectînd în acest fel comunităţile de organisme care
trăiesc în acest mediu (macronevertebrate bentonice).
Deplasarea pesticidelor sub formă de soluţie sau
Rîul Prut
suspensie se face atît prin scurgerea apelor de suprafaţă a sedimentelor datorită precipitaţiilor şi
irigaţiilor cît şi prin levigarea în adîncime.
În anul 2013 au fost analizate probe din 8 lacuri de acumulare şi 4 rîuri (tabelul 14).
Analiza datelor denotă că, conţinutul DDT în sedimentele din lacurile de acumulare şi rîuri este
neesenţial. Cea mai înaltă concentraţia a atins valoarea de 0,0363 mg/kg înregistrată în
r. Nistru (fig. 45).
78
Suma DDT
r
r
r
.
B
î
c
.
B
,
m
.
î
c
n
r
.
c
,
u
r
î
B
.
N
,
s
m
u
.
C
i
r
.
s
t
G
n
h
N
i
.
.
t
r
N
r
u
i
u
i
,
r
C
ş
i
s
u
s
s
i
ă
u
s
t
r
.
u
i
î
O
,
N
a
u
u
n
.
s
a
u
î
,
v
n
O
l
l
a
ă
l
s
c
ă
n
,
.
î
B
ş
h
n
,
a
t
v
a
a
c
n
ș
e
i
l
t
i
c
e
i
a
r. Prut, or. Leova
0
0,005
0,01
0,015
0,02
0,025
0,03
0,035
0,04
mg/kg
Fig. 45 Conţinutul sumei DDT depistat în sedimentele
din rîurile republicii, anul 2013
S-a constatat că conţinutul DDT în sedimentele din lacurile de acumulare nu s-a schimbat
esenția şi variază de la 0,0008 mg/kg înregistrat în lacul Beleu, s. Slobozia Mare pînă la
0,1256 mg/kg în lacul Cahul, s. Etulia-Nouă (fig. 46).
0,14
0,12
mg/kg
0,1
0,08
0,06
0,04
0,02
0
lacul
Dubăsari, or.
R
î
b
n
i
ț
a
G
h
i
d
V
l
a
i
g
c
u
h
a
l
i
t
r
c
l
i
,
o
r
.
a
c
o
u
r
l
.
T
T
a
a
r
r
a
a
c
c
l
l
i
i
a
a
,
l
a
c
E
u
t
l
u
C
l
i
a
a
-
h
N
u
o
l
,
u
a
s
ă
.
l
S
a
c
l
o
u
b
l
B
o
z
e
i
l
a
e
M
u
,
s
a
r
.
e
s
l
a
i
s
c
t
u
s
e
r
.
m
i
M
u
l
M
d
a
a
n
n
t
e
t
a
,
a
Fig. 46 Conţinutul sumei DDT depistat în sedimentele
din lacurile de acumulare ale republicii, anul 2013
Datele de monitorizarea a conținuturilor de metoxichlor, pentachlor, heptachlor,
heptachlorepoxidB, heptachlorepoxidA, endosulphanA, endosulphanB, aldrin, dieldrin, endrin, și
mirex nu s-a depistat s-au sunt mai jos de limita de detecţie.
79
Tabelul 18
Conţinutul POC în sedinetele din lacurile de acumulare şi rîurile republicii, anul 2013
Data
colectării
02.03.2014
22.04.20103
09.03.2014
15.04.2013
02.04.2014
15.04.2013
02.04.2014
15.04.2013
02.04.2014
15.04.2013
03.04.2014
15.04.2013
02.03.2014
02.03.2014
03.04.2014
08.03.2014
22.04.2013
03.04.2013
03.04.2014
02.03.2014
09.03.2014
02.04.2014
02.03.2014
02.03.2014
02.03.2014
02.04.2014
03.04.2014
< - mai
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0140
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
GamaHCH
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0010
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
o,pDDE
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
p,pDDE
N.D.
0,0012
0,0019
N.D.
0,0003
0,0007
N.D.
N.D.
0,0005
N.D.
0,0056
N.D.
0,0018
0,0007
0,0091
0,0106
0,0033
0,0042
o,pDDD
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
p,pDDD
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0029
N.D.
0,0029
<0,0003
N.D.
N.D.
0,0119
0,0047
0,0029
N.D.
o,pDDT
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0140
N.D.
N.D.
0,0029
N.D.
N.D.
N.D.
p,pDDT
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0010
N.D.
N.D.
0,0124
N.D.
N.D.
N.D.
Suma
DDT
N.D.
N.D.
0,0019
N.D.
0,0003
0,0007
N.D.
N.D.
0,0034
N.D.
0,0085
0,0150
0,0018
0,0007
0,0363
0,0153
0,0062
0,0042
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0044
0,0111
N.D.
N.D.
N.D.
0,0155
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0022
0,0036
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0022
0,0036
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0007
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0007
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0012
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0012
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0020
0,0013
N.D.
0,0346
0,0053
0,0008
N.D.
0,0007
N.D.
0,0351
N.D.
N.D.
0,0085
N.D.
N.D.
0,0454
N.D.
N.D.
0,1256
0,0073
0,0008
Alfa-HCH
BetaHCH
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
<0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
r. Prut, or. Branişte
r. Prut, s. Valea-Mare
r. Prut, or. Leova
r. Nistru, s. Otaci
r. Răut, s. Ustia
r. Bîc, mun. Chişinău, în aval
r. Bîc, mun. Chişinău, în amonte
r. Bîc, s. Gura Bîcului, la confluență
cu r. Nistru
lacul Costești, or. Costești
lacul Dubăsari, or. Rîbnița
lacul Ghidighici, or. Vatra
lacul Comrat, pe r. Ialpug, mun.
Comrat
lacul Taraclia, pe r. Ialpug, or.
Taraclia
lacul Cahul, s. Etulia-Nouă
lacul Beleu
jos de limita de detecţie
80
7.5. Conţinutul bifenililor policloruraţi
În scopul monitorizării conţinutului de BPC6 în sedimentele din obiectele acvatice, incluse
în reţeaua de monitorizare (tabelul14).
Datele obţinute demonstrează că valorile sumei BPC6 în probele de sedimente sunt
neesenţiale. Conţinutul mai sporit s-a înregistrat în r. Nistru, s. Olănești – 0,0585 mkg/kg, iar cel
mai scăzut conținut s-a înregistrat în r. Prut, or. Braniște - 0,0009 mkg/kg (tabelul 19)
Tabelul 19
Conţinutul BPC în sedinetele din lacurile de acumulare şi rîurile republicii, anul 2013
Conţinutul, mg/kg
Nr
d/o
Prelevarea probei
1.
2.
3.
4.
5.
r. Prut, or. Braniște
r. Prut, or. Leova
6.
7.
BPC
28
BPC
52
BPC
101
BPC
153
BPC
138
BPC
180
Suma
BPC6,
mg/kg
BPC
118
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0003
0,0003
0,0003
<0,0004
N.D.
0,0009
0,0004
N.D.
<0,0003
<0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
<0,0003
<0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
0,0011
N.D.
N.D.
0,0011
0,0013
N.D.
N.D.
<0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
<0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0008
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
<0,0003
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0017
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0009
N.D.
N.D.
N.D.
0,0009
0,0012
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0016
8.
r. Nistru, s. Otaci
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0016
9.
0,0476
0,0075
0,0034
N.D.
N.D.
N.D.
0,0585
0,0050
10.
r. Răut, s. Ustia
în aval
în amonte
r. Bîc, s. Gura Bîcului, la
confluență cu r. Nistru
lacul Costești, or. Costești
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0004
N.D.
N.D.
0,0010
0,0012
0,0013
N.D.
0,0035
0,0013
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0004
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0012
lacul Dubăsari, or. Rîbnița
lacul Ghidighici, or. Vatra
lacul Comrat, pe r. Ialpug,
mun. Comrat
lacul Taraclia,
pe r. Ialpug, or. Taraclia
lacul Cahul, s. EtuliaNouă
Lacul Beleu
N.D.
N.D.
0,0006
N.D.
0,0005
N.D.
<0,0003
N.D.
<0,0004
N.D.
N.D.
N.D.
0,0011
N.D.
0,0005
0,0011
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0006
N.D.
0,0003
N.D.
0,0006
0,0010
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
N.D.
0,0015
0,0010
0,0010
0,0014
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
mai jos de limita de detecţie;
N.D. - în proba analizată nu s-a depistat
<-
81
În anul 2013 au fost investigate sedimente din secţiunile localităţilor care sunt prezentate în
tabelul 14 privind concentraţia HPA. Analiza datelor denotă că conţinutul total al HPA în
sedimente este mai mare decît în solul din cîmpurile agricole. Conţinutul de hidrocarburi
poliaromatice totale (HPA16) în sedimente s-a depistat cu minima de 0,0080 mg/kg în r. Prut,
s. Valea Mare, iar valoarea maxima de 0,9412 mg/kg în r. Bîc, mun. Chișinău, în amonte
(fig. 47).
Suma PAH16
1
0,9
0,8
0,7
mg/kg
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
r. Prut, s.
Sirauti
r. Prut, s.
Valea-Mare
r. Prut, or.
Leova
r. Nistru, s.
Otaci
r. Nistru, s.
Olanesti
r. Bic, in
amonte
Fig. 47 Concentraţia hidrocarburilor poliaromatice în sedimentele din rîurile republicii pentru
anul 2013
Datele obținute demonstrează că, concentraţia maximă pentru benzo(a)piren s-a înregistrat
în r. Bîc, mun. Chișinău, în amonte cu valoarea de 0,0839 mg/kg De asemenea s-au înregistrat
concentraţii sporite în r. Nistru, s. Olănești – 0,0667 mg/kg, r. Nistru, s. Naslavcea –
0,0317 mg/kg , r. Răut, s. Ustia – 0,0336 mg/kg și un caz în r. Prut, s. Giurgiulești –
0,0209 mg/kg, (fig. 48).
mg/kg
0,09
0,08
0,07
0,06
0,05
0,04
0,03
0,02
0,01
0
r. Prut, s.
Sirauti
r. Prut, s.
Valea-Mare
r. Prut, or.
Leova
r. Nistru, s.
Otaci
r. Nistru, s.
Olanesti
82
r. Bic, in
amonte
Fig. 48 Conținutul benzo(a)pirenului în sedimentele din rîurile republicii pentru anul 2013
Distribuirea elementelor separate privind conţinutul total de HPA în rîurile republicii este
prezentată în fig. 49.
r. Bîc, în amonte
r. Nistru, s. Otaci
r. Prut, or. Leova
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
naftalină
acenaftilenă
acenaftenă
fluoren
fenantren
antracen
fluoranten
piren
benz(a) antracen
crizen
benzo(b) fluoranten
benzo(k) fluoranten
benzo(a)piren
Fig .49 Distribuirea elementelor separate către conţinutul total de HPA (%) şi conţinutul
hidrocarburilor poliaromatice (mg/kg) în sedimentele
din rîurile republicii
Conform rezultatelor obţinute s-a constatat că conţinutul hidrocarburilor poliaromatice în
lacurile de acumulare nu s-a schimbat esențial. Din analize obținute s-a demonstrat că conţinutul
minim al HPA16 este depistat în lacul de acumulare Costești cu valoarea de 0,0059 mg/kg, iar
conținutul maxim - 3,4223mg/kg în lacul de acumulare Ghidighici (fig. 50).
83
Suma PAH16
3,5
3
2,5
mg/kg
2
1,5
1
0,5
0
lacul
Dubăsari
G
h
l
a
i
d
c
u
i
g
l
h
l
i
c
i
C
a
o
c
m
u
l
r
l
a
t
T
a
a
r
c
u
a
c
l
l
l
i
a
c
u
l
C
a
h
u
l
l
a
C
o
a
c
s
t
u
l
e
ș
l
t
a
c
u
l
B
e
l
e
u
l
a
c
u
l
M
a
n
t
a
i
Fig. 50 Concentraţia HPA16 în sedimentele din lacurile de acumulare, pentru anul 2013
În urma analizelor s-a observat că cea mai mică valoare a benzo (a) pirenului s-a înregistrat
în lacul Comrat, pe r. Ialpug, cu concentraţia de 0,0057 mg/kg, iar valoarea cea mai înaltă s-a
înregistrat în lacul Ghidighici, or. Vatra, cu concentraţia de 0,1807 mg/kg, (fig. 51).
l a
l a
l a
l a
c
u
c
u
l
l a
c
u
l
c
c
l
u
l a
c
l a
c
u
G
l
u
M
l
B
C
u
o
l
T
s
l
C
h
i d
r
o
n
t a
e
l e
a
a
h
c
m
i g
t i
u
l
l i a
r
h
u
ș
t e
C
a
a
a
t
i c
i
lacul Dubăsari
0
0,02
0,04
0,06
0,08
0,1
0,12
0,14
0,16
0,18
0,2
mg/kg
Fig. 51 Conținutul benzo(a)pirenului în sedimentele din lacurile de acumulare, pentru anul 2013
Distribuirea elementelor separate privind conţinutul total de HPA16 în sedimentele din
lacurile de acumulare ale republicii este prezentat în (fig. 52).
84
lacurile de acumulare
Conținutul HPA16
l
a
l
l
a
c
a
c
u
c
u
u
l
l
l
C
B
C
o
e
a
m
l
e
h
u
u
r
a
l
t
lacul Dubăsari
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
naftalină
acenaftilenă
acenaftenă
fluoren
fenantren
antracen
fluoranten
piren
benz(a) antracen
crizen
benzo(b) fluoranten
benzo(k) fluoranten
benzo(a)piren
Fig.52 Distribuirea elementelor separate a conţinutului total de HPA (%) şi conţinutul
hidrocarburilor poliaromatice (mg/kg) în sedimentele
din lacurile de acumulare ale republicii
85
8. INVESTIGAREA SEDIMENTELOR DIN LACURILE ZONELOR VERZI ALE
MUN. CHIŞINĂU
8.1. Caracterizarea zonelor verzi din mun. Chişinău
Chișinăul este una dintre capitalele europene cu cele mai multe zone verzi. Dovada sunt numeroasele
parcuri aflate la dispoziția orășenilor pentru agrement, a fost conceput de către artizanii ca oraș-grădină.
Zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 10 parcuri silvice, 6 parcuri, 4 grădini
publice şi 31 de scuaruri, în total, ele ocupă circa 3500 hectare.
„Grădina Botanică” a fost fondată în 1950 și acoperă o suprafaţă de 104 hectare,este situată
la marginea oraşului, în sectorul Botanica, acest teritoriu aparţine Grădinii Dendrologice, iar
Grădina Botanică a AŞM este amplasată în zona Porţilor Oraşului, avînd ca sarcină cercetarea,
aclimatizarea şi răspîndirea diverselor specii valoroase de plante.
„Grădina Botanică”
Grădina este împărţită în mai multe sectoare − dendrariul (arbori, arbuşti, liane), elemente
ale florei din Codrii Moldovei, sectorul de floricultură, sectorul de plante tehnice, medicinale,
alimentare şi furajere, sectorul de hibrizi, sectorul experimental, sectorul cu plante tropicale şi
subtropicale cu seră, pepinieră, mini expoziţii. În ultimii ani, în apropierea clădirii administrative
a fost construită din piatră de Cosăuţi “Alpinariul”, care a devenit o mare platformă minunată
pentru vizualizarea părţii de jos a parcului. De asemenea au fost adăugate rozariul, lianariul,
grădina cu forme, colecţia de irişi, colecţia de bujori şi alte sectoare. Cea mai mare parte a
grădinii este reprezentată de zona silvică. Cele trei bazine de apă sunt populate cu plante
caracteristice (nuferi, trestii, papură). În acest mic spaţiu natural se găsesc 35 specii de plante,
introduse în Cartea Roşie, cum ar fi nufărul galben dispărut din flora Moldovei în ultimii 20 de
ani.
83
Parcul "Valea Trandafirilor" a fost pus în 1968, într-o zonă pitorească din sud-estul
capitalei, cu suprafaţa de 148 ha. În mijlocul
parcului sunt trei lacuri, numite de unii "primul,
al doilea şi al treilea", sau lacurile "de sus, de
mijloc şi de jos", de fapt, lacurile formează o
cascada din trei iazuri, creată de diguri de
pămînt, care la sfîrşitul anilor 60 au despărţit un
izvor, apoi digurile au fost consolidate şi
betonate, iar lacurile curăţate de nămol.
Suprafaţa totală a lacurilor este de aproximativ
9 ha. În parc este construit un complex de
atracţiuni cu o roată panoramică, localuri de
Parcul “Valea Trandafirilor”
alimentaţie publică.
Parcul „Rîşcani” este situat în partea de nord – est a orașului, între 2 sectoare ale
mun. Chişinău: Rîşcani şi Ciocana, fondat în anul 1970 cu o suprafaţa de 32 hectare, format în
baza unui masiv natural de pădure.
Parcul este despărţit în două părţi
pe
strada
Aleco
Russo
care
îl
intersectează. Parcul este situat de-a
lungul străzii Dimo din sectorul Rîşcani
şi strada Sadoveanu de la Ciocana. În
ambele părţi ale parcului sînt lacuri cu
suprafaţa de 12 hectare care dispune de o
plajă amenajată, în lacurile din ambele
părţi ale parcului este interzis scăldatul.
În parc predomină specii de copaci din partea
locului: salcîmul alb, teiul argintiu, plopul
Parcul “Rîșcani”
piramidal, salcia, în mare parte predomină pădurea de pini, plantată la fondarea parcului.
Parcul Silvic „Valea Gîștelor” îşi are începutul în imediata apropiere de şoseaua Balcani.
Denumirea văii, cunoscută băştinaşilor din împrejurimi şi din satele învecinate, provine de la
faptul că în fostele stufărişuri din această vale au vieţuit în trecut stoluri de gîşte sălbatice. Pe
fundul văii curge un pîrău care este afluent de stînga al rîului Bîc şi se varsă în acest rîu doar la
cîţiva metri mai la sud de clădirea haltei Visterniceni. Valea Gîştelor este situată între cartierele
locative Petricani şi Ceucari. În partea superioară a văii se află Parcul silvic Valea Gîştelor, plantat
cu arbuşti şi arbori de diferite specii. Partea inferioară a văii se găseşte în cartierul Poşta Veche.
84
În acest cartier pîrăul din Valea Gîştelor curge paralel cu străzile Podgorenilor şi Constructorilor.
În această vale se află un lac de acumulare în care vieţuiesc mai multe specii de peşti.
„Muzeul Satului” este un muzeu etnografic sub cerul liber, ce se află la intrarea în oraș
dinspre aeroport, este vorba despre o bisericuță de lemn construită în anul 1642, care a fost adusă
din localitatea Hirișeni cu scopul de a fi îngrijită mai bine și restaurată.
Muzeul reconstituie satul basarabian
din sec. XVIII-XIX., ce a fost inaugurat la
18 mai 1995, se întinde pe o suprafaţă de
150 ha şi cuprinde 6 zone etnografice şi 165
de monumente: mori de vînt, mori de apă,
biserici de lemn, case de locuit, anexe
gospodăreşti, crucifixe, un han, o crîșmă,
etc. Acoperişul bisericii este de 27 metri,
aceasta fiind una dintre cele mai înalte
biserici de lemn din Republica Moldova.
„Muzeul Satului”
Parcul "La izvor" a fost fondat în anul 1972 și este situat în partea de nord-vest a oraşului, se
alipeste la partea de vest a sectorului Calea Ieșilor, pe o suprafață de 163 ha. Compoziția parcului este
determinată de o cascadă de lacuri care comunică prin brațe. Speciile principale de copaci: arțari, salcîmi,
mesteceni, plopi. În parc este o fîntînă arteziană, de la care pe alee puteți ajunge la un pod deosebit, de unde se
deschide o priveliște minunată la Insula Poveștilor, destinată pentru odihnă și jocul copiilor.
Parcul "Valea Morilor" este situat în partea de sud-vest a orașului Chișinău, se întinde pe o
suprafață de 120 ha și a fost fondat în anul 1951, într-un spaţiu pitoresc, cu relief inedit, din care face
parte şi rîuleţul Durleşti.
În centru se află un lac artificial care
ocupă 36 hectare, în jurul lacului este o alee
circulară de o lungime de 2,5 kilometri. Parcul are 4
intrări, intrarea centrală este reprezentată de o scară
etajată, aici atrage atenția 6 pini negri, protejați de stat
ca monumente ale naturii, vîrsta lor depășind
100 de ani. Parcul este de profil larg. Aici se
află teatrul de vară cu 5 mii locuri, cinematograful "De
Parcul “Valea Morilor”
zi", parcul de distracții Aventura, plaja, arenda bărcilor, terenuri de volei și badminton, pavilionul de șah și
joc de dame, orașelul pentru copii "Andrieș". Pe teritoriul parcului este situată zona liberă de antreprenoriat
"Moldexpo". Aici pot fi admirate o originală grădină artificială şi o bogată colecţie de trandafiri.
85
Conform Programului de activitate în anul 2013 s-au colectat şi analizat 8 probe de
sedimente din lacurile zonelor verzi, tabelul 20 amplasate pe teritoriul mun. Chişinău avînd drept
scopul determinărea metalelor grele, produselor petroliere, bifenililor policlorurați, pesticidelor
organoclorurate și hidrocarburilor poliaromatice.
Tabelul 20
Reţeaua de monitorizare a sedimentelor din lacurile zonelor verzi ale
mun. Chișinău, în anul 2013
Nr.
d/o
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
“Grădina Botanică”
Parcul „Valea Trandafirilor”
Parcul „Rîşcani”
„Muzeul Satului”
Parcul „Calea Orheiului”
Parcul Silvic „Valea Gîştelor”
Parcul „La Izvor”
Parcul „Valea Morilor”
Total
Strada
str. Grădina Botanică
bd. Dacia
str. Alecu Russo
str. Valea Crucii
str. Calea Orheiului
şos. Balcani
str. Calea Ieşilor
str. Dragomirna
Nr.de
probe
1
1
1
1
1
1
1
1
8
8.2. Conţinutul formelor totale ale metalelor grele
În probele de sedimente colectate din lacurile zonelor verzi ale mun. Chişinău s-au efectuat
analize în scopul determinării conţinutului de metale grele, rezultatele sunt prezentate în
tabelul 21.
Tabelul 21
Conţinutul metalelor grele cupru, nichel, zinc, plumb și mangan (formele totale)
Nr.
d/o
Cu,
CMA
132
mg/kg
8,06
1.
2.
3.
4
5.
„Grădina Botanică”, str. Grădina Botanică
6.
7.
8.
Conţinutul, mg/kg
Ni,
Zn,
Pb,
CMA
CMA
CMA
80
220
32
mg/kg
mg/kg
mg/kg
10,28 10,79
6,88
Mn,
CMA
1500
mg/kg
342,43
Parcul „Valea Trandafirilor”, bd. Dacia
2,73
7,69
6,56
2,95
71,26
Parcul „Rîşcani”, str. Alecu Russo
4,02
8,98
11,47
6,79
138,83
„Muzeul Satului”, str. Valea Crucii
27,05
24,51
72,99
32,78
891,18
Parcul „Calea Orheiului”, str. Calea Orheiului
19,67
19,06
87,79
23,57
220,39
Parcul Silvic „Valea Gîştelor”, şos. Balcani
16,86
24,07
29,68
12,11
282,42
Parcul „La Izvor”, str. Calea Ieşilor
Parcul „Valea Morilor”, str. Dragomirna
4,69
2,84
8,09
8,16
9,48
6,71
3,41
4,37
99,71
94,17
Analizînd rezultatele obținute în urma determinării conţinutului de metalele grele pentru
cupru, nichel, zinc şi mangan s-a observat că valorile nu depăşesc CMA, cu excepţia plumbului.
Pentru acest metal s-a depistat un singur caz de depăşire ale CMA cu valoare de 32,78 mg/kg
86
(1,02 CMA), prezentată în fig. 53. Din analiza datelor s-a observat că cele mai mari valori pentru
toate metale investigate s-au înregistrat în sedimentele din lacurile „Muzeului Satului” şi parcul
„Calea Orheiului”, iar cele mici în lacul din zona de odihnă al parcului „Valea Trandafirilor”.
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Cu
Ni
Zn
Valea
Morilor
La Izvor
Valea
Gîştelor
Calea
Orheiului
Muzeul
Satului
Rîşcani
Valea
Trandafirilor
Pb
Grădina
Botanică
mg/kg
Conținutul metalelor grele
Zonele verzi ale mun. Chișinău
Fig. 53 Conţinutul de metale grele (formele totale) în sedimentele prelevate din lacurile zonelor
verzi ale mun. Chişinău
mg/kg
Conținutul manganului
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
Grădina
B
o
t
a
n
i
c
ă
V
T
r
a
n
a
d
l
a
e
f
a
i
R
r
i
l
o
î
ş
c
a
n
i
M
u
z
e
u
l
S
r
a
t
u
l
u
i
C
O
r
h
e
i
a
u
l
l
u
e
a
V
a
l
e
a
G
î
ş
t
e
l
o
r
L
a
I
z
v
o
r
V
a
l
e
a
M
o
r
i
l
o
r
i
Fig. 54 Conţinutul manganului (forma totală) în sedimentele prelevate din lacurile zonelor verzi
ale mun. Chişinău
Rezultatele analizelor indică faptul că, conținutul minim de mangan total s-a înregistrat în
parcul „Valea Trandafirilor” – 71,26 mg/kg, iar conținutul maxim s-a înregistrat în „Muzeul
Satului” cu valoare de 891,18 mg/kg, (fig. 54).
87
8.3. Conţinutul azotului şi fosforului total
Pe parcursul anului colaboratorii CMCS au continuat investigarea asupra sedimentelor din
lacurile zonelor verzi ale mun. Chișinău, privind conținutul azotului și fosforului total,
(tabelul 22).
Tabelul 22
Conţinutul azotului şi fosforului total în sedimentele din zonele verzi ale mun Chișinău
Azot după
Kjeldahl,
N mg/kg
806
1.
„Grădina Botanică”, str. Grădina Botanică
Fosfor
total,
P mg/kg
173
2.
Parcul „Valea Trandafirilor”, b-dul Dacia
132
207
3.
Parcul Rîșcani, str. Alecu Russo
152
340
4.
635
6809
5.
544
862
6.
Parcul Silvic „Valea Gîștelor”, șos. Balcani
399
1128
7.
Parcul „La Izvor”, str. Calea Ieșilor
148
280
8.
163
126
Nr.
d/o
Datele de monitorizare a probelelor colectate din lacurile zonelor verzi ne arată că
conținutul minim de fosfor total a indicat un nivel mai scăzut în parcul “Valea Trandafirilor” cu
valoarea de 132 mg/kg, iar cea maximă s-a înregistrat în “Muzeul Satului” cu valoarea de
635 mg/kg. Conținutul de azot total după metoda Kjeldahl variază de la 126 mg/kg înregistrat în
parcul „Valea Morilor”, pînă la 6809 mg/kg, înregistrat în „Muzeul Satului”, (fig. 55).
88
Conținutul de fosfor și azot total
Forfor total, P
Azot dupa Kjeldahl, N
Parcul Valea Morilor
Parcul La Izvor
Parcul Silvic Valea Gîștelor
Parcul Calea Orheiului
Muzeul Satului
Parcul Rîșcani
Parcul Valea Trandafirilor
Grădina Botanică
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
mg/kg
Fig. 55 Conţinutului de fosfor total și azotul după metoda Kjeldahl în sedimentele din lacurile
zonelor verzi ale mun. Chișinău
8.4. Conţinutul produselor petroliere
Analizînd datele privind conţinutul produselor petroliere în probele de sedimente efectuate
din lacurile zonelor verzi ale mun. Chişinău arată că minima este de 5,92 mg/kg depistată în
parcul “Valea Morilor”, str. Dragomirna și maxima de 763,28 mg/kg în parcul “Calea
Orheiului”, str. Calea Orheiului, (fig. 56), iar în celelalte parcuri s-a depistat o cantitate mai
redusă de produse petroliere în sedimente.
800
mg/kg
600
400
200
0
Gradina
Botanică
P
a
r
c
T
r
a
n
u
d
l
V
a
f
a
i
r
l
i
e
l
o
a
P
r
a
r
c
u
l
R
î
ș
c
a
n
i
M
S
u
a
t
z
e
u
l
u
u
l
i
P
a
O
r
c
r
u
h
l
e
C
i
u
a
l
l
u
e
a
P
a
i
r
G
c
u
î
l
ș
V
t
e
a
l
o
l
e
a
P
r
a
r
c
u
l
l
a
I
z
v
o
r
P
a
r
M
c
u
l
o
V
r
i
a
l
o
l
e
a
r
Locul colectării probelor de sedimente din zonele verzi
Fig. 56 Conținutului de produse petroliere în sedimentele din lacurile zonelor verzi ale
mun. Chișinău, anul 2013
89
8.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate şi bifenililor policloruraţi
Tabelul 23
Conţinutul de pesticide organoclorurate şi bifenili policloruraţi
în sedimentele din lacurile zonelor verzi ale mun. Chișinău
Nr.
d/o
Concentraţia parametrilor exprimată în
CMA
DDT
BPC6
1. „Grădina Botanică”, str. Grădina Botanică
N.D.
N.D.
2. Parcul” Valea Trandafirilor”, bd. Dacia
N.D.
N.D.
3. Parcul ‚Rîşcani”, str. Alecu Russo
N.D.
N.D.
4. „Muzeul Satului”, str. Valea Crucii
N.D.
N.D.
5. Parcul „Calea Orheiului”, str. Calea Orheiului
N.D.
N.D.
6. Parcul Silvic „Valea Gîştelor”, şos. Balcani
N.D.
N.D.
7
N.D.
N.D.
8
N.D.
N.D.
Datele de monitorizarea a sedimentelor colectate din lacurile zonelor verzi ale
mun. Chişinău arată că conţinutul de pesticide organoclorurate şi bifenili policloruraţi nu s-a
depistat, prezentate în tabelul 23.
Totodată, pentru pentachlorbenzen, heptachlor, heptachlorepoxidB, heptachlorepoxidA,
endosulphanA, endosulphanB, aldrin, dieldrin, endrin, metoxichlor, mirex nu s-a depistat, doar
cu singura excepție a conținutului de hexaclorbenzen ce s-a înregistrat în parcul “Calea
Orheiului” cu valoarea de 0,0006 mg/kg.
Conţinutul ΣPAH16 a fost determinat în acelaşi probe prezentate în tabelul 20. Analizele
efectuate în probele de sedimente au indicat un interval de variatii a ΣPAH16 cuprins de la
0,0008 mg/kg depistat în lacul din “Valea Morilor” pînă la 1,1314 mg/kg înregistrat în lacul din
parcul „Calea Orheiului”, prezentate în fig. 57.
90
Suma PAH16
V
a
l
e
a
M
L
V
C
a
M
a
l
u
l
e
e
a
z
a
u
a
G
O
e
o
I
ș
i
r
l
R
r
i
z
l
v
o
r
o
r
t
e
l
o
r
h
e
i
u
l
u
i
S
a
t
u
l
u
i
n
i
î
V
ș
c
a
a
l
e
a
Gradina Botanică
0,0000
0,2000
0,4000
0,6000
0,8000
1,0000
1,2000
mg/kg
Fig. 57 Concentraţia hidrocarburilor poliaromatice în sedimentele din lacurile zonelor verzi ale
mun. Chișinău, pentru anul 2013.
Tabelul 24
Conţinutul sumei HPA16 şi benzo(a)pirenului în sedimentele din lacurile zonelor
verzi ale mun. Chișinău, pentru anul 2013
benzo(a)
piren,
mg/kg
benzo(a)piren,
porţiuni CMA
ΣPAH16,
mg/kg
<0,0023
< L.D.
0,0100
Parcul „Valea Trandafirilor”, bd. Dacia
0,0081
0,4
0,0997
Parcul „Rîşcani”, str. Alecu Russo
0,0097
0,5
0,1327
0,0304
1,5
0,3671
0,0968
4,8
1,1314
Parcul Silvic „Valea Gîştelor”, şos. Balcani
0,0059
0,3
0,0560
N.D.
N.D.
0,0048
N.D.
N.D.
0,0008
Denumirea parcului
“Grădina Botanică”, str. Grădina Botanică
< L.D. – mai jos de limita de detecție
91
Datele de monitorizare a calităţii sedimentelor arată că cea mai mare valoare a
benzo (a) pirenului este de 0,0968 mg/kg, ce s-a depistat în parcul Calea Orheiului. De asemenea
concentrație mare s-a înregistrat în lacul amplasat pe teritoriul “Muzeului Satului” de
0,0304 mg/kg, datele sunt prezentate în (tab. 24), (fig. 58).
Valea Morilor
La Izvor
Valea Gîștelor
Calea Orheiului
Muzeul Satului
Rîșcani
Valea Trandafirilor
Grădina Botanică
0
0,01
0,02
0,03
0,04
0,05
0,06
0,07
0,08
0,09
0,1
mg/kg
Fig. 58 Conținutul bezo(a)pirenului în sedimentele din lacurile zonelor verzi ale
mun. Chișinău, în anul 2013
Stocarea şi procesarea computerizată a datelor privind calitatea solului
92
CONCLUZII
Conform Programului de Activitate, CMCS monitorizează dinamica poluării solului pe
intervale şi cu rotaţie de 4-5 ani în scopul determinării variaţiei conţinutului de metale grele,
proprietăţi agrochimice ale solului, bifenili policlorurați, pesticide organoclorurate, produse
petroliere și hidrocarburi poliaromatice. Reţeaua de observaţii în solurile de pe cîmpurile agricole,
de la posturile și staţiile meteorologice, în rezervațiile științifice, în solurile aluviale (sedimente) din
rîurile și lacurile de acumulare ale republicii, cît și din zonele verzi ale municipiului Chișinău.
În baza determinării proprietăţilor agrochimice ale solului şi evaluării datelor obţinute
constatăm, că în probele de sol prelevate pe parcursul anului 2013, conţinutul de humus în zona
agroclimaterică de Nord variază de la optim pînă la moderat, comparativ cu zona de Centru şi de
Sud unde conţinutul procentual de humus variază de la foarte scăzut la moderat. S-au determinat
scăderile conţinutului de humus, prin faptul că, fertilizările organice (gunoi de grajd) se realizează
pe suprafeţe din ce în ce mai mici.
Asigurarea cernoziomurilor din întreaga republică cu fosfor şi potasiu mineral, în fond, se
înregistrează în intervalul de la scăzut pînă la ridicat şi foarte ridicat.
Aciditatea solurilor în localităţile investigate este caracterizată printr-o reacţie a pH – lui de la
neutru pînă la moderat alcalin.
Investigaţiile asupra conţinutului metalelor grele (forme mobile şi totale) denotă că depăşiri ale
CMA s-au înregistrat pentru cupru mobil în cîmpurile cu viţă de vie din s. Bardar, r-nul Ialoveni, cu
maxima de 32,65 mg/kg (10,9 CMA), în cîmpurile cu grîu din com. Ustia, r-nul Dubăsari și în
cîmpurile cu livadă din com. Doina, r-nul Cahul cît și pentru cupru total în localitatea din s. Bardar,
r-nul Ialoveni în cîmpurile cu viţă de vie, atingînd valoarea de 162,30 mg/kg (1,2 CMA). Conţinutul
ridicat de cupru este rezultatul aplicării preparatelor ce conţin preparate administrate la protecţia viţei
de vie, livezilor contra vătămătorilor şi bolilor. Pentru nichel mobil în cîmpurile cu lucernă din
s. Copăceni, r-nul Sîngerei cu valoarea de 4,02 mg/kg (1,0 CMA). Pentru Ni, Zn, Pb şi Mn nu s-au
înregistrat depăşiri ale CMA.
Conținutul de pesticide organoclorurate s-au determinat în solurile de pe cîmpurile agricole cu
maxima de 1,8117 mg/kg (18,12 CMA), de pe platforma stației meteorologice Ceadîr-Lunga, cu
valoarea de 3,9493 mg/kg (39,49 CMA) și de la postul automat Mateuți, r-nul Rezina –
0,1101 mg/kg (1,10 CMA).
Cazuri cu depăşiri ale CMA pentru BPC, HCH, iar pentru resturile de pesticide, precum
ΣHCB,
pentachlorbenzen,
heptachlor,
heptachlorepoxidB,
93
heptachlorepoxidA,
endosulphanA,
endosulfanB, aldrin, deildrin, endrin și metoxichlor concentraţiile nu s-au depistat, sau sunt mai jos de
limita de detecţie.
Concentrațiile cu produse petrolire din cîmpurile agricole, rezervațiile științifice și stațiile
meteorologice nu este neînsemnat, însă concentraţiile maxime a conţinutului de produse petroliere
s-a înregistrat în sedimentele din r. Bîc, mun. Chișinău, în amonte – 3357,10 mg/kg, iar minima s-a
depistat în r. Nistru, s. Otaci - 4,00 mg/kg. În celelalte punctele monitorizate s-au înregistrat concentraţii
cu reziduuri petroliere în cantităţi mai mici.
Sedimentele se consideră ca indicatori ai stării mediului şi ca obiecte de monitoring ecologic
cu funcţie tendinţională pe termen lung. Cele mai înalte valori cu DDT s-au înregistrat în lacul
Cahul, cu valoarea maximă 0,1256 mkg/kg, în secţiunea s. Etuluia-Nouă. Restul punctelor monitorizate
sunt în scădere şi depăşiri de CMA nu s-a depistat.
S-au supus analizei prin metoda spectrală cu absorbţie atomică 5 metale grele (Cu, Zn, Pb,
Ni şi Mn) din probele de sedimente. Analiza datelor denotă că cel mai ridicat conţinut cu metale
grele s-a înregistrat în r. Prut, s.Giurgiulești şi cel mai scăzut în r. Prut, s. Șirăuți.
Analiza datelor denotă că conţinutul de fosfor şi azot total înregistrate în sedimentele rîurilor
şi lacurilor nu s-a schimbat esenţial.
Valorile sumei BPC6 în probele de sedimente prelevate din lacurile de acumulare şi rîurile
monitorizate sunt neesenţiale. Conţinutul maxim sa înregistrat în r.Nistru, s. Olănești –
0,0585 mkg/kg.
Cazurile unice de depistare a CMA pentru benzo(a)piren sunt înregistrate în solul din
cîmpurile agricole s. Bardar, r-nul Ialoveni (2,4 CMA - 0,0472 mg/kg), com. Ustia, r-nul Dubăsari
(1,6 CMA – 0,0314 mg/kg). Poluarea cu benzo(a)piren s-a depistat în solul colectat din rezervația
științifică Prutul de Jos, valorile înregistrate se încadrează în limitele de la 0,1409 mg/kg (7,0 CMA)
pînă la 0,1719 mg/kg (8,6 CMA). De asemenea poluarea cu benzo(a)pirenului s-a înregistrat în
solurile colectate de pe platformele stațiilor meteorologice Hîncești (11,3 CMA – 0,2268 mg/kg),
Bălți (6,0 CMA – 0,1191 mg/kg), Cahul (2,3 CMA – 0,0461 mg/kg), Cornești (1,4 CMA –
0,0274 mg/kg), Soroca (1,1 CMA – 0,0218 mg/kg), la postul automat Mateuți (4,7 CMA –
0,0946 mg/kg).
Datele obținute privind calitatea sedimentelor din lacurile zonelor verzi ale mun. Chișinău, au
demonstrat că cele mai mari concentrații ale substanțelor monitorizate au fost determinate în
lacurile din „Muzeul Satului” și „Calea Orheiului”.
94
Anexa 1
Concentraţiile maxime admisibile (CMA) în sol
Nr. d/o
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Poluant
Suma HCH
Suma DDT
Suma BPC
HCB
Cu mobil
Zn mobil
Ni mobil
Pb mobil
Mn mobil
Pb total
Mn total
Nitraţi
Fosfaţi
Benzo(a)pyrene
CMA, mg/kg
0.1*
0.1*
0.06*
0.03*
3.0*
23.0*
4.0*
6.0*
140.0**
32.0*
1500.0*
130*
200**
0,02*
* „Concentraţiile orientative în sol”, Monitorul oficial al Republicii Moldova
Nr.112-114 din 5 septembrie anului 2000
** - „Почва, очистка населенных мест, отходы производства и потребления,
санитарная охрана почвы”. Предельно допустимые концентрации (ПДК)
химических веществ в почве. Гигиенические нормативы. ГН 2.1.7.2041-06.
Concentraţiile maxime admisibile a metalelor în sol
Nr.
Tipul solului
Poluant
mg/kg
d/o
1. Nisipoase şi argilonisipoase
55.0
2. Leossoidale şi leossoidale acide (рНKCl < 5,5)
110.0
Zn total
3. Aproape neutre, neutre, neutre – argilonisipoase
220.0
şi argiloase (рНKCl > 5,5)
33.0
66.0
Cu total
132.0
20.0
40.0
Ni total
80.0
„Почва, очистка населенных мест, бытовые и промышленные отходы. Санитарная охрана
почвы”,Ориентировочно-допустимые концентрации (ОДК) тяжелых металлов и мышьяка в
почвах с различнымифизико-химическими свойствами (валовое содержание, мг/кг.
(Дополнение №1 к перечню ПДК и ОДК № 6229-91), официальное издание.)
95
Anexa 2
Limitele de detecţie a pesticidelor şi BPC în sol şi sedimente
Nr. d/o.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
Limita de detecţie
mg/kg
0,0002
0,0006
0,0003
0,0019
0,0007
0,0027
0,0009
0,0009
0,0014
0,0003
0,0023
0,0004
0,0018
0,0003
0,0032
0,0025
0,0004
0,0009
0,0025
0,0024
0,0005
0,0003
0,0003
0,0003
0,0003
0,0003
0,0004
0,0005
Parametru
Pentachlorbenzen
alpha-HCH
Hexachlorobenzene
beta-HCH
gamma-HCH
Heptachlor
Aldrin
Heptachlorepoxid B
Heptachlorepoxid A
2,4-DDE
Endosulfan A
4,4-DDE
Dieldrin
2,4-DDD
Endrin
Endosulfan B
4,4-DDD
2,4-DDT
4,4-DDT
Methoxichlor
Mirex
BPC 28
BPC 52
BPC 101
BPC 118
BPC 153
BPC 138
BPC 180
96
Limitele de detecţie a hidrocarburilor poliaromatice în sol şi sedimente
Nr.
d/o.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Limita de detecţie în, mg/kg
Parametru
Naphthalene
Acenaphthylene
Acenaphthene
Fluorene
Phenanthrene
Anthracene
Fluoranthene
Pyrene
Benz(a)anthracene
Chryzene
Benzo(b)fluoranthene
Benzo(k)fluoranthene
Benzo(a)pyrene
Indeno(1,2,3-cd)pyrene
Dibenz(a,h)anthracene
Benzo(g,h,i)perylene
0,0002
0,0004
0,0005
0,0008
0,0007
0,0009
0,0006
0,0006
0,0009
0,0010
0,0012
0,0012
0,0023
0,0022
0,0025
0,0018
97
Anexa 3
Clasificarea solurilor după conţinutul de humus şi elemente nutritive
Gradul de
clasificare
Humus,
%
foarte scăzut
scăzut
moderat
optim
ridicat
foarte ridicat
sub 2
2-3
3-4
4-5
5-6
peste 6,0
Capacitatea
de
nitrifivare,
N(NO3-),
mg/kg
sub 5
5-10
10-15
15-20
peste 20
Fosfor mobil
după Metoda
Macighin, mg
P2O5/kg
Potasiu după Metoda
Macighin, mg
K2O/kg
sub 10
11-15
15-30
31-45
45-60
peste 60
sub 50
50-100
100-200
200-300
300-400
peste 400
conform “Metodologiei valorificării superioare a solului
în noile condiţii de gospodărire a terenurilor agricole”, editura Ruxanda
Chişinău, 1999
Clasificarea solurilor după gradul de aciditate
Valoarea pH (H2O)
3,6-4,3
4,4-5,0
5,1-5,8
5,9-6,8
6,9-7,2
7,3-8,4
8,5-9,0
9,1-9,4
Aciditatea solului
foarte puternic acid
puternic acid
moderat acid
slab acid
neutru
slab alcalin
moderat alcalin
puternic alcalin
conform “Monitoringul stării de calitate a solurilor din România” –
Institutul de cercetări pentru pedologie şi agrochimie. - Bucureşti. – 2000
Clasificarea solurilor privind conţinutul bazelor schimbabile, mmol/100 g sol
Indicatori
Conţinutul
Scăzut
Optim
Ridicat
++
Ca
<15
25-35
>45
++
Mg
<1
2-6
>10
++
++
Ca + Mg
<16
27-41
>55
Аринушкина Е.В.” Руководство по химическому анализу почв. М”.: изд-во МГУ, 1970.
98
Anexa 4
la ordinul Ministerului Mediului
nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND GRADUL
ÎNALT ŞI/SAU EXTREM DE ÎNALT AL POLUĂRII MEDIULUI
PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Ministerul Mediului
tel. 022204507
fax. 022226858
E-mail: [email protected]
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor
Excepţionale al Ministerului Afacerilor
Interne
tel. 022738554/ fax. 022738501
Inspectoratul
Ecologic de Stat
tel. 022226941
fax. 022242100
Agenţia ecologică
Bălţi
tel/fax. 0231 33390
Agenţia ecologică
Chişinău
tel/fax. 022811577
Agenţia ecologică
Cahul
tel/fax. 0299 20554
E-mail:
[email protected]
E-mail:
[email protected]
E-mail:
[email protected]
Agenţia ecologică
U.T.A.Găgăuzia
(Comrat)
tel/fax. 029824046
E-mail:
[email protected].
md
Institutul de Ecologie şi
Geografie al AŞM
tel. 022281473
fax. 022211134
Centrul Naţional de Sănătate
Publică
tel. 022729647; fax. 022729725
Societatea civilă
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
LOCALĂ
Primăria mun. Chişinău
Secția Ecologie
tel. 22238084; fax.022223145
E-mail: [email protected];
Mass-media
Anexa 5
nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND CALITATEA
MEDIULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Preşedintele Republicii
Moldova
tel. 022250244
fax. 022250200
E-mail:[email protected]
Preşedintele Parlamentului
Republicii Moldova
tel/fax. 022268560
E-mail:
[email protected]
Ministerul Mediului
tel. 022204507
fax. 022226858
E-mail:
[email protected]
Agenţia ecologică
Chişinău
Tel/fax. 022281004
E-mail:
[email protected]
[email protected]
Centrul Informaţional
de Mediu al
Ministerului Mediului
Biroul Naţional de Statistică
tel. 022403000
fax. 022226146
E-mail:
[email protected]
Inspectoratul
Ecologic de Stat
tel. 022226941
fax. 022242100
E-mail:
[email protected]
Agenţia ecologică
Bălţi
tel/fax. 023133390
Geografie al AŞM
tel. 022281473
fax. 022211134
Prim – ministrul Republicii
Moldova
tel. 022250101
fax. 022242696
E-mail:
Agenţia ecologică Cahul
tel/fax. 029920554
E-mail:
[email protected]
Centrul Naţional de Sănătate
Publică
fax. 022729725
tel. 022729647
REC
Moldova
Agenţia ecologică
U.T.A.Găgăuzia
(Comrat)tel/ fax. 29824046
E-mail:
[email protected]
Primăria mun. Chişinău
Secția Ecologie
tel. 022238084 fax. 022223145
E-mail:
[email protected]; [email protected]
Mass-media
Societatea civilă
Anexa 6
nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI – ALERTĂ PRIVIND
CAZURILE EXCEPŢIONALE DE POLUARE AL MEDIULUI AMBIANT
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(la momentul depistării)
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
tel. 022204507
fax. 022226858
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii
Excepţionale al Republicii Moldova
tel. 022738554/ fax. 022738501
Agenţia ecologică
Bălţi
tel/fax. 231 33390
E-mail:
[email protected]
Geografie al AŞM
tel.022281473
fax.022211134
Societatea civilă
Agenţia ecologică
Chişinău
tel/fax. 022281577
E-mail:
[email protected]
Centrul Naţional de
Sănătate Publică
fax. 022729725
tel. 022729647
E-mail:
[email protected]
Inspectoratul
Ecologic de Stat
tel. 022226941
fax. 022242100
Agenţia ecologică
Cahul
tel/fax. 299 20554
E-mail:
[email protected]
Serviciul Piscicol
fax. 022472412
tel. 022473237
E-mail:
[email protected]
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
LOCALĂ
Agenţia ecologică
U.T.A.Găgăuzia(Comrat)
tel/ fax. 29824046
E-mail:
[email protected]
Primăria
mun. Chişinău
tel. 022227236
fax.022238084
E-mail:
[email protected];
[email protected]
Mass-media
BIBLIOGRAFIE
1. Buletin de monitoring ecopedologic. Chişinău: Agroinformreclama, 1993 - ediţia I.
2. Degradarea solurilor şi deşertificarea. Chişinău, 2000 - 308 p.
3. GOST 17.4.3.01-83. Почвы. Общие требования к отбору проб.
4. GOST 26107-84. Почвы. Методы определения общего азота.
5. GOST 26205-91. Почвы. Определение подвижных соединений фосфора и калия по
методу Мачигина в модификации ЦИНАО.
6. GOST 26261-84. Почвы. Методы определения валового фосфора и валового калия.
7. GOST 26423-85. Почвы. Методы определения удельной электрической проводимости,
рН и плотного остатка водной вытяжки.
8. GOST 26487-85. Почвы. Определение обменного кальция и обменного (подвижного)
магния методами ЦИНАО.
9. GOST 26489-85. Почвы. Определение обменного аммония по методу ЦИНАО.
10. PD 2.24.71-88. Методические указания по определению содержания хлорорганических
пестицидов и их метаболитов в донных отложениях. Госкомгидромет. Ростов-на-Дону,
1988.
11. Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor.
Partea I Ameliorarea terenurilor degradate. Red. resp. S. Andrieş/-Ch.: Pontos, 2004 – 212 p.
12. UNGUREANU, V. şi alţii, Practici agricole prietenoase mediului – îndrumar. Chişinău.
Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală, 2006, p. 96. ISBN 978-9975-9710-8-9.
13. Ursu A. Clasificarea Solurilor Republicii Moldova. Chişinău - 2001 (ediţia II) - 40 p.
14. Ursu A. Pămîntul - principala bogăţie naturală a Moldovei. Chişinău - 1999 - 52 p.
15. Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale de utilizare și protejare a
solurilor. Chișinău - 2006.
16. Ursu A. Solurile Moldovei. Știința – 2011.
17. Временные методические рекомендации по контролю загрязнения почв. - М.Гидрометеоиздат. - 1983.
18. И.М.Ващенко и др. Практикум по основам сельского хозяйства. М. – 1991.
19. Н.Х.Дудина и др. Агрохимия и система удобрения. М. – 1991.
20. РД 52.18.156-88. Методические указания. Охрана природы. Почвы. Методы отбора
представительных проб почвы, характеризующих пространственное загрязнение
сельскохозяйственного угодья остаточными количествами пестицидов. Госком. СССР
по гидрометеорологии. М. - 1988.
21. Cerbari V. Monitoringul calității solurilor Republicii Moldova. Chișinău - 2010.
102

CUPRINS - Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Transcription

Similar documents

PaleogeograFia Bazinului Dacic în timPul Ponţianului

Izvorul de la Corbii Ciungi - Consiliul Judeţean Dâmboviţa

Acolo unde timpul curge mai încet. Un proiect românesc din