Mărturii româneşti peste hotare

VIRGIL CÂNDEA
MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
IV
INSTITUTUL DE STUDII SUD‑EST EUROPENE
AL ACADEMIEI ROMÂNE
BIBLIOTECA METROPOLITANĂ
BUCUREŞTI
VIRGIL CÂNDEA
MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI
ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE
SERIE NOUĂ
IV
POLONIA – RUSIA
Editori coordonatori: Ioana Feodorov şi Andrei Timotin
Editura Biblioteca Bucureştilor
Bucureşti – 2012
Editori coordonatori: Ioana Feodorov, Andrei Timotin
Colectiv de editare: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Elena Siupiur, Daniel
Cain, Andreea Dunaeva, Cătălina Vătăşescu, Mihai Ţipău
Revizie finală: Andrei Pippidi
Redactor: Rodica Pandele
Culegere computerizată: Iuliana Deac
Copertă, tehnoredactare şi concepţie grafică: Anca Ivan
© Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, Bucureşti,
pentru toate volumele
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
CÂNDEA, VIRGIL
Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare
despre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti :
Biblioteca Bucureştilor, 2010vol.
ISBN 978-973-8369-69-6
Vol. 4 : Polonia-Rusia / ed., coord.: Ioana Feodorov şi Andrei Timotin.
- 2012. - ISBN 978-606-8337-38-8
I. Feodorov, Ioana (ed., coord.)
II. Timotin, Andrei (ed., coord.)
008(=135.1)(100)
930(100):94(498)
NOTA EDITORULUI
Volumul IV al lucrării Mărturii româneşti peste hotare cuprinde notele
inedite, păstrate în arhiva lui Virgil Cândea, care privesc Polonia, Portugalia şi
Rusia. Adunate de autor cu asistenţa mai multor colaboratori, ele văd acum pentru
prima oară lumina tiparului. La fondul iniţial de note s‑au adăugat numeroase
informaţii obţinute graţie cercetărilor efectuate de grupul de lucru pe care îl
coordonez la Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, grup
alcătuit din Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Daniel Cain, Elena Siupiur, Cătălina
Vătăşescu şi Mihai Ţipău. Responsabilitatea principală asupra capitolelor a fost,
ca şi la volumele I‑III, împărţită: Polonia – Ioana Feodorov, Portugalia – Andrei
Timotin, Rusia – Andrei Timotin, Ioana Feodorov, Elena Siupiur, Daniel Cain,
Mihai Ţipău. Andrei Pippidi a adus îndreptări şi completări întregului text. Ca şi
în trecut, redactorul volumului IV este Rodica Pandele, care a revizuit versiunea
finală cu competenţă şi dăruire.
Se regăsesc în acest volum şi documente din biblioteca Ossolineum din
Lvov, care a fost transferată în 1946‑1947 la Wrocław, păstrându‑şi denumirea.
Actele din fondurile „Documente” şi „Autografe” ale bibliotecii Ossolineum din
Lvov au fost clasate cu aceleaşi cote şi la Ossolineum din Wrocław. Documentele
şi manuscrisele descrise de Wojciech Kętrzyński în Catalogus codicum
manuscriptorum Bibliothecae Ossolinianae Leopoliensis, I‑III, Lvov, 1881‑1898,
denumite „mss. 1‑1504” în studii şi ediţii de documente mai vechi, le regăsim
în Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisów Biblioteki zakładu Narodowego Im.
Ossolińskich we Wrocławiu, I‑VI, Wrocław, 1948‑1979. Cel puţin un manuscris
românesc – Chipurile împăraţilor turceşti dimpreună cu istoriile lor pre scurt,
sec. XVIII, fost ms. Ossol. 5853/III – a rămas la Lvov, în fondurile Bibliotecii
Ştiinţifice „V. Stefanik”.
Pentru capitolul Polonia am beneficiat de ajutorul preţios al unor specialişti
în istoria, limba şi literatura polonă. Constantin Rezachevici (Institutul de Istorie
„Nicolae Iorga”, Bucureşti) i‑a oferit autorului, Virgil Cândea, informaţii istorice
culese în cercetările sale aprofundate în arhivele polone, în special la Varşovia şi
Cracovia, contribuind apoi în mod esenţial la completarea şi corectura finală, de
fond şi de formă, a întregului capitol. Prof. Mihai Mitu (Universitatea Bucureşti)
VI  VIRGIL CÂNDEA
a cercetat îndeaproape relaţiile culturale ale românilor cu polonezii, furnizându‑ne
multe note relevante, precum şi traducerile titlurilor din limba polonă, plasate
între paranteze drepte [ ]. Le suntem foarte recunoscători.
Am primit informaţii despre mormintele şi monumentele închinate ostaşilor
români căzuţi în luptă pe teritoriul Poloniei de la Nicolae Mareş, membru al
corpului diplomatic român trimis în Polonia (1967‑1996). Îi mulţumim şi pe
această cale.
Am păstrat forma românească cunoscută a câtorva nume proprii, ca de pildă
„Timuş Hmielniţki” şi „Lvov”, care apar astfel cel mai frecvent în istoriografia
din România.
Valentina Pelin, excepţională cunoscătoare a arhivelor ruse, a contribuit la
capitolul Rusia cu numeroase note despre piese pe care a avut posibilitatea de
a le cerceta în premieră şi cu descrieri detaliate ale unor piese cunoscute, dintre
care unele se află înregistrate în lucrarea sa Catalogul general al manuscriselor
moldoveneşti păstrate în URSS. Colecţia Bibliotecii Mănăstirii Noul‑Neamţ (sec.
XIV‑XIX), Chişinău, 1989. Notele sunt indicate ca „Valentina Pelin, 1995”, „1998”
sau „1999”, potrivit anului consultării documentelor. Aceste note i‑au fost predate
lui Virgil Cândea spre publicare, păstrându‑se în arhiva acestuia în aşteptarea
publicării capitolului Rusia din lucrarea lui Mărturii româneşti peste hotare. Este
pentru noi o mare bucurie să putem scoate la lumină rezultatele nepublicate până
azi ale cercetărilor Valentinei Pelin, desfăşurate timp de mai multe decenii cu
inegalabilă râvnă şi pricepere.
Datele de care dispuneam cu privire la documentele româneşti sau despre
români păstrate în peste 130 de fonduri şi colecţii din Arhiva Centrală Istorică
de Stat a Rusiei din Sankt‑Peterburg (Central’nij Gosudarstvennyj Istoričeskij
Arhiv Sankt‑Peterburga) au fost completate în 2012 prin preluarea notelor
relevante din lucrarea Catalogul documentelor privitoare la istoria românilor din
Arhiva Centrală Istorică de Stat a Rusiei, întocmit de un colectiv de arhivişti sub
coordonarea prof. dr. Aleksandr Sokolov, directorul general al acestei instituţii, de
comun acord cu directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, cercetător
ştiinţific I, dr. Florin Rotaru. Sunt descrise în acest Catalog acte, manuscrise şi
hărţi aparţinând unor instituţii de stat, precum Consiliul Înaltei Curţi Imperiale,
ministerele şi comisiile administrative, unor întreprinderi şi firme private, precum
şi câtorva colecţii particulare. Lucrarea aflată, în manuscris, în fondul Bibliotecii
Metropolitane Bucureşti ne‑a fost pusă la dispoziţie cu generozitate de dr. Florin
Rotaru. Îi exprimăm şi pe această cale profunda noastră recunoştinţă.
Andrei Pippidi, Elena Siupiur şi Andrei Timotin au verificat în cursul unor
călătorii de studii la Moscova, efectuate în anii 2006‑2012 în cadrul programelor
de schimburi interacademice ale Academiei Române, unele informaţii incomplete
ori neclare, adăugând şi date noi despre piese româneşti păstrate în colecţii
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  VII
moscovite. Eu însămi am studiat piesele româneşti păstrate în biblioteci şi colecţii
de la Sankt‑Peterburg în cursul a două deplasări din anii 2005 şi 2008, la invitaţia
Institutului de Studii Orientale al Academiei de Ştiinţe a Rusiei.
Traducerile şi transcrierile din limba rusă, precum şi unele dintre corecturile
necesare la cuprinsul notelor au fost efectuate de Andreea Dunaeva, lector la
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine – Departamentul
de filologie rusă şi slavă. Cele două deplasări pe care le‑a efectuat la Sankt‑Peterburg,
în cadrul acordului de cooperare dintre Institutul de Studii Sud‑Est Europene de
la Bucureşti şi Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Ştiinţe, au avut
un rol determinant în completarea şi corectarea unui mare număr de note şi de
referinţe privitoare la prezenţele culturale româneşti în spaţiul rus.
Notele care privesc scrierile lui Nicolae Milescu au fost revizuite şi adăugite
cu ajutorul nepreţuit al Zamfirei Mihail, desăvârşită cunoscătoare a operei
Spătarului.
Valentina Eşanu şi Acad. Andrei Eşanu (Chişinău) ne‑au asistat la
definitivarea mai multor note privitoare la operele lui Dimitrie şi Antioh Cantemir
şi la documentele de arhivă privitoare la familia Cantemir, păstrate în mai multe
colecţii din Rusia.
Pentru precizarea datelor privitoare la unele titluri ale bibliografiei ruse, la
localizarea manuscriselor şi volumelor de carte veche, la prezenţa unor piese de
artă în colecţii de pe teritoriul Rusiei am fost ajutaţi cu deosebită amabilitate de
Serghei Frantsouzoff (Institutul de Manuscrise Orientale, Sankt‑Peterburg), Vera
Tchentsova (Institutul de Istorie Universală, Moscova) şi Constantin Panchenko
(Universitatea din Moscova), care au căutat cu răbdare şi pricepere răspunsul la
numeroasele noastre întrebări.
Informaţiile privitoare la bunurile trimise de guvernul României în Rusia
în urmă cu aproape un secol (decembrie 1916 – august 1917), cunoscute în
istoriografia românească sub numele de „Tezaurul românesc de la Moscova”,
sunt prea puţine şi imprecise pentru a permite formularea unor note care să
respecte metodologia lucrării de faţă. După depunerea valorilor Băncii Naţionale
a României, a bijuteriilor Reginei Maria şi a tezaurului Casei de Depuneri la
Kremlin şi la Casa de Depozite a Rusiei (Sudnaia Kassa), datele despre inventarul
şi locul de păstrare a acestor bunuri au devenit incerte, în ciuda eforturilor mai
multor generaţii de politicieni, înalţi funcţionari ai Băncii Naţionale, diplomaţi
şi istorici. Pentru o istorie a transferării valorilor de tezaur româneşti la Moscova
şi a eforturilor de recuperare a lor, a se vedea: Mihail Gr. Romaşcanu, Tezaurul
român de la Moscova, Buc., 1934; Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu şi Constantin
Botoran, Tezaurul României la Moscova, Buc., 1993; Tezaurul Băncii Naţionale
a României la Moscova. Documente, comentariu istoric şi ediţie de Cristian
Păunescu şi Marian Ştefan, ed. 2 revăzută şi adăugită, Buc., 2011.
VIII  VIRGIL CÂNDEA
Spre deosebire de materialul publicat în volumele I, II şi III ale acestei lucrări,
notele cuprinse în volumul IV provin din manuscrisul autorului, păstrat sub formă
de fişe, documente diverse, însemnări, ori semnalări în articole şi cărţi pe care
nu a mai avut răgazul de a le înregistra în formatul stabilit pentru lucrarea sa.
Prin urmare redactarea, verificarea şi completarea datelor pentru versiunea finală,
publicabilă, a volumului de faţă au necesitat eforturi majore nu numai din partea
grupului de lucru de la Institutul de Studii Sud‑Est Europene, ci şi din partea mai
multor colaboratori din ţară şi din străinătate. Alături de cei menţionaţi anterior, au
mai contribuit la desăvârşirea lucrării de faţă: Valery Rybalkin (Institutul de Studii
Orientale al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ukrainei, Kiev); Albina Girfanova
(Universitatea din Sankt‑Peterburg); Ambasador Ion Bistreanu, consulul
României la Sankt‑Peterburg (2006‑2009); Anca Popescu (Institutul de Istorie
„Nicolae Iorga”, Bucureşti); Maria Strutyńska (Biblioteca Universităţii „Mikołaj
Kopernik”, Toruń, Polonia); Anca Brătuleanu (Universitatea de Arhitectură,
Bucureşti); Claudiu Turcitu (Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti). Cătălin
Fudulu ne‑a pus la dispoziţie informaţii din baza de date a Oficiului Naţional
pentru Cinstirea Eroilor (Bucureşti), în baza protocolului semnat cu Institutul
de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române. Tuturor le exprimăm o vie
recunoştinţă.
Amintesc faptul că pentru informaţiile inedite, primite direct de la cercetători,
este citat, ca şi în volumele precedente, numele cercetătorului, împreună cu anul
înregistrării piesei.
Mulţumim de asemenea Dnei. Florica Popa, şefa secţiei „Împrumut
internaţional” a Bibliotecii Academiei din Bucureşti, care a obţinut de la biblioteci
din Rusia, Germania, Bulgaria, Belgia ş.a. numeroase volume, esenţiale pentru
completarea materialului bibliografic cuprins în lucrarea de faţă.
Claudia Nichita, custodele Sălii de lectură „Virgil Cândea” de la Secţia de
Manuscrise şi Carte rară a aceleiaşi Biblioteci, a verificat şi completat numeroase
fişe, cercetând surse bibliografice şi furnizând echipei noastre materiale
documentare de mare utilitate. Îi suntem deosebit de recunoscători.
În sfârşit, mă simt datoare să menţionez faptul că Andrei Timotin a dus,
alături de mine, o muncă neobosită pentru pregătirea acestui manuscris în vederea
publicării, cercetând atât pe teren, cât şi în sursele scrise periplul pieselor culturale
româneşti prin ţările cuprinse aici. Îi sunt recunoscătoare în mod deosebit pentru
dăruirea lui continuă faţă de acest proiect, a cărui însemnătate este confirmată de
contribuţiile tuturor celor ce se străduiesc să‑l ducă la bun sfârşit.
Valoarea materialului documentar care este pus la dispoziţia cercetătorilor
şi a publicului larg în volumul de faţă nu se cere a fi demonstrată. Cu toate că în
decursul ultimelor decenii istorici români de seamă au cercetat arhivele din Polonia,
iar piesele româneşti din Rusia au fost căutate şi inventariate parţial din secolul al
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  IX
XIX‑lea şi până azi (Grigore Tocilescu, Ioan Bianu, Ştefan Ciobanu, Ilie Corfus,
Gheorghe Duzinchevici, Ludovic Demény, Vasile Matei, Radu Constantinescu,
Constantin Rezachevici ş.a.), niciodată până acum nu au fost reunite într‑un singur
volum descrierile pieselor cunoscute şi referinţele lor bibliografice, întemeiate pe
surse româneşti şi străine publicate, ori pe mărturia directă a celor ce le‑au cercetat.
Având în vedere dificultatea accesului la aceste piese, în special în arhivele din
Rusia, orice mărturie asupra lor este preţioasă pentru istoriografia românească.
În măsura în care a fost accesibilă autorului acestei lucrări, Virgil Cândea, şi apoi
grupului de lucru care continuă lucrarea iniţiată de el, ea se regăseşte în paginile
volumului de faţă.
Deşi nu este o bibliografie în sensul propriu al termenului, lista de sigle şi
abrevieri plasată la începutul volumului oglindeşte efortul istoricilor români şi
străini de a înregistra şi descrie documentele, scrierile şi piesele artistice păstrate în
colecţii din afara graniţelor ţării, care constituie o parte însemnată a patrimoniului
românesc. Proiectul lui Virgil Cândea, pe care această serie de volume este menită
să‑l desăvârşească, nu ar fi fost posibil fără competenţa, rigurozitatea ştiinţifică
şi dăruirea mai multor generaţii de cărturari, din care au făcut parte Ioan Bogdan,
Eudoxiu Hurmuzaki, Nicolae Iorga, Marcu Beza, Andrei Veress, Theodor
Bodogae, Emil Turdeanu ş.a.
Merită remarcat că pentru unele creaţii româneşti şi documente istorice
privitoare la români puţinele informaţii existente datau din vremea cercetărilor lui
Grigore Tocilescu. Pentru lucrarea de faţă au fost consultate cele mai noi surse,
precum recenta ediţie a unor documente privitoare la Dimitrie Cantemir de către
Victor Ţvircun: Epistoljarnoe nasledie Dimitrija Kantemira, Chişinău, 2008,
sau lucrarea coordonată de Andrei Eşanu Neamul Cantemireştilor. Bibliografie,
Chişinău, 2010. Au fost consultate de asemenea numeroase cataloage de bibliotecă
disponibile on‑line, precum şi site‑uri de instituţii – arhive, muzee, aşezăminte de
cult, colecţii publice sau private – ale căror fonduri sunt prezentate pe Internet.
Cuprinzând 2 496 de note, Rusia este cel mai bogat capitol dintre toate cele
publicate până acum, cu excepţia capitolului Grecia, cu 3 410 note, în vol. II. Fără
îndoială, există încă piese în ţările cuprinse în acest volum, îndeosebi în Rusia, pe
care numai cercetările viitoare le vor putea pune în valoare. Sperăm ca volumul de
faţă să încurajeze eforturile de înregistrare a pieselor româneşti de patrimoniu de
dincolo de graniţele României, pentru o cât mai amănunţită cunoaştere a istoriei
poporului român în raporturile sale cu alte neamuri.
Ioana Feodorov
EDITOR’S NOTE
Volume IV of Romanian Traces Abroad contains the unpublished notes, which
remained in Virgil Cândea’s archives, concerning findings in Poland, Portugal and
Russia. Collected by the author of this work with the assistance of several other
researchers, they are now published for the first time. Numerous notes were added
to the original reference collection due to the diligent efforts of the team that I
am conducting at the Institute for South‑East European Studies of the Romanian
Academy, which comprises Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Daniel Cain, Elena
Siupiur, Cătălina Vătăşescu, and Mihai Ţipău. As in volumes I‑III, the chief
responsibility of every chapter was divided: Poland – Ioana Feodorov, Portugal –
Andrei Timotin, Russia – Andrei Timotin, Ioana Feodorov, Elena Siupiur, Daniel
Cain, and Mihai Ţipău. Andrei Pippidi suggested improvements and additions
to the whole text. As with previous volumes, Rodica Pandele revised the entire
volume with competence and dedication.
The present volume includes documents from the Ossolineum library in Lwów,
which was transferred to Wrocław in 1946‑1947, preserving its name. Papers
in the collections “Documents” and “Autographs” of the Ossolineum library in
Lwów were recorded under the same shelf‑marks in the Ossolineum in Wrocław.
Documents and manuscripts described by Wojciech Kętrzyński in Catalogus
codicum manuscriptorum Bibliothecae Ossolinianae Leopoliensis, I‑III, Lwów,
1881‑1898, labelled “Mss. 1‑1504” in older studies and editions of documents, are
found in Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisów Biblioteki zakładu Narodowego
Im. Ossolińskich we Wrocławiu, I‑VI, Wrocław, 1948‑1979. At least one Romanian
manuscript – Portraits of the Turk Emperors, together with their History, in Brief,
18th century, previously labelled Ms. Ossol. 5853/III – remained in Lwów, in the
collections of the “V. Stefanik” Scientific Library.
For the chapter on Poland we benefited from the valuable help of specialists
in the Polish history, language and literature. Constantin Rezachevici (Institute
of History “Nicolae Iorga”, Bucharest) provided the author, Virgil Cândea, with
historical data collected during his extensive researches in Polish archives, especially
in Warsaw and Krakow, and essentially contributed afterwards to the additions
and final proof‑reading (content and form) of the whole chapter. Prof. Mihai Mitu
(Bucharest University) closely studied the Romanians’ cultural relations with the
Poles, providing us with many relevant notes and with the translations of titles
from Polish, placed in square brackets [ ]. We are very grateful to them.
XII  VIRGIL CÂNDEA
We received information on the graves and monuments dedicated to the
Romanian soldiers who died in battles on Polish territory from Nicolae Mareş, a
member of the Romanian diplomatic mission assigned to Poland (1967‑1996). We
hereby express our gratitude to him.
We preserved the Romanian established form of a few proper names, such
as “Timuş Hmielniţki” and “Lvov”, which are present most often as such in
Romanian historiography.
Valentina Pelin, an excellent specialist of Russian archives, contributed to the
chapter Russia many notes concerning items that she had the opportunity to study
for the first time, as well as detailed descriptions of known items, some recorded
in her work Catalogul general al manuscriselor moldoveneşti păstrate în URSS.
Colecţia Bibliotecii Mănăstirii Noul‑Neamţ (sec. XIV‑XIX), Kishinev, 1989 (“A
General Catalogue of Moldavian Manuscripts in the USSR. The Collection
of the Library of the New‑Neamţ Monastery”). These notes are indicated by
“Valentina Pelin, 1995”, “1998” or “1999”, according to the year when the items
were surveyed. These notes were handed to Virgil Cândea with a view to their
publication and were preserved in his archive, in expectation of the editing of
the chapter on Russia in Romanian Traces Abroad. It is with great joy that we
reveal today the unpublished results of Valentina Pelin’s research, carried out over
several decades with unmatched thoroughness and proficiency.
The available data on documents of Romanian origin or concerning the
Romanians that are preserved in more than 130 funds and collections at the
State Central Historical Archive in St Petersburg (Central’nij Gosudarstvennyj
Istoričeskij Arhiv Sankt‑Peterburga) was enlarged in 2012 by adding to it all
relevant information comprised in the Catalogue of Documents concerning the
Romanians’ History in the State Central Historical Archive of Russia, composed
by a group of archive experts under the coordination of Prof. dr. Aleksandr Sokolov,
General Director of this institution, in agreement with the General Director of the
Metropolitan Library in Bucharest, scientific researcher I, Dr. Florin Rotaru. The
Catalogue records items belonging to state institutions, such as the Council of
the High Imperial Court, ministries and administrative commissions, to private
enterprises and companies, as well as to several personal collections. This
catalogue, preserved in manuscript at the Metropolitan Library in Bucharest, was
generously handed over to us by Dr. Florin Rotaru. We express once again our
deep gratitude to him.
Andrei Pippidi, Elena Siupiur and Andrei Timotin checked, during their
research trips to Moscow in 2006‑2012, within the inter‑academic exchange
programmes of the Romanian Academy, certain incomplete or doubtful data, also
adding new information on items that are preserved in Moscow collections. I also
searched for the Romanian items on the occasion of two visits to St Petersburg in
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIII
2005 and 2008, at the invitation of the Institute for Oriental Studies of the Russian
Academy of Sciences.
Translations and transcriptions from Russian, as well as some of the required
improvements to the notes are due to Andreea Dunaeva, lecturer at the Bucharest
University, Faculty of Foreign Languages and Literatures – Department of Russian
and Slavic Philology. The two visits that she undertook to St Petersburg, within
the Cooperation Agreement between the Institute for Southeast European Studies
in Bucharest and the Institute of Oriental Manuscripts of the Russian Academy of
Sciences, had a major role in the completion and amendment of numerous notes
and references concerning the traces of Romanian culture in Russian lands.
The notes that refer to Nicolae Milescu’s works were revised and enlarged
with the invaluable help of Zamfira Mihail, an authority on the Spatar’s creative
activity.
Valentina Eşanu and Acad. Andrei Eşanu (Kishinev) assisted us in completing
several notes on the works of Demetrius and Antioh Cantemir and the archival
papers that relate to the Cantemir family, present in several collections of Russia.
To verify the data concerning certain titles in the Russian bibliography,
location of manuscripts and old books, or the presence of art objects in Russian
collections, we were kindly helped by Sergey Frantsouzoff (Institute of Oriental
Manuscripts, St Petersburg), Vera Tchentsova (Institute of World History,
Moscow), and Constantin Panchenko (Moscow University), who expertly and
patiently looked for answers to our numerous questions.
Information concerning the assets that the Romanian government transferred to
Russia nearly a century ago (December 1916 – August 1917), known in Romanian
historiography as “the Romanian Treasury in Moscow”, are too few and too
imprecise to allow the composition of notes that would meet the requirements of the
methodology observed in this work. After the valuables of the Romanian National
Bank, Queen Mary’s jewels and the treasury of the Deposit Bank were placed in the
Kremlin and the Deposit Bank of Russia (Sudnaia Kassa), data about the inventory
and the location of these valuables became uncertain, in spite of the efforts of several
generations of politicians, high executives of the National Bank, diplomats, and
historians. For a history of the transfer of the Romanian treasury assets to Moscow
and the efforts towards their recovery, see Mihail Gr. Romaşcanu, Tezaurul român
de la Moscova, Buc., 1934; Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu and Constantin
Botoran, Tezaurul României la Moscova, Buc., 1993; Tezaurul Băncii Naţionale
a României la Moscova. Documente, historic comments and edition by Cristian
Păunescu and Marian Ştefan, 2nd edition, revised and augmented, Buc., 2011.
Unlike the records that were published in volumes I, II and III of this book, the
notes comprised in volume IV derive from the author’s manuscript work, preserved
as hand‑written notes, various documents, annotations, or citations in articles and
XIV  VIRGIL CÂNDEA
books that he did not have the time to record in the particular format established
for his work. Consequently, the composition, checking and completion of data for
the final, printable version of the present volume required strenuous efforts not
only from the research team at the Institute for Southeast European Studies of the
Romanian Academy, but also from many colleagues at home and abroad. Alongside
those previously mentioned, the present volume also received contributions from:
Valery Rybalkin (Institute for Oriental Studies of the National Academy of Sciences
of Ukraine, Kiev); Albina Girfanova (St Petersburg University); Ambassador
Ion Bistreanu, Romania’s Consul to St Petersburg (2006‑2009); Anca Popescu
(Institute of History “Nicolae Iorga”, Bucharest); Maria Strutyńska (Library of the
„Mikołaj Kopernik” University in Toruń, Poland); Anca Brătuleanu (University
of Architecture, Bucharest); Claudiu Turcitu (National Archives of Romania,
Bucharest). Cătălin Fudulu provided us with data from the data‑base of the National
Office for the Tribute to Heroes (Bucharest), in keeping with the protocol signed
with the Institute for South‑East European Studies of the Romanian Academy. We
express our deep gratitude to them all.
I hereby remind that, as in the preceding volumes, for unpublished information
received directly from researchers, the name of the source is cited, together with
the year when the item was surveyed.
We give warm thanks to Mrs. Florica Popa, chief of the International Loan
Department at the Library of the Romanian Academy in Bucharest, who obtained
from libraries in Russia, Germany, Bulgaria, Belgium, etc., many volumes that
were essential in completing the bibliographical material included in the present
work.
Claudia Nichita, custodian of the “Virgil Cândea” reading room at the
Department of Manuscripts and Rare Books of the same Library, checked and
completed a great number of notes, by searching bibliographical sources and
providing our team with very helpful documentary material. We are most grateful
to her.
Last but not least, I feel bound to mention that Andrei Timotin carried on,
beside me, untiring efforts to prepare this manuscript for publication, searching
both on the field and in written sources the journey of Romanian cultural items
through the countries comprised here. I am especially grateful to him for his
constant dedication to this project, whose importance is confirmed by the
contributions of all those who endeavour to see it through.
The value of the documentary material presented in this volume to researchers
and to the public at large does not require any demonstration. Although during
the last decades major Romanian historians studied the archives of Poland, while
items in Russia were searched for and partially recorded, from the end of the 19th
century up to the present day (Grigore Tocilescu, Ioan Bianu, Ştefan Ciobanu,
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XV
Ilie Corfus, Ludovic Demény, Gheorghe Duzinchevici, Vasile Matei, Radu
Constantinescu, Constantin Rezachevici, etc.), the descriptions of identified items
and their bibliographical references based on Romanian and foreign published
sources, or on the direct testimony of those who surveyed them, were never
before collected in one book. Considering the difficulty of access to such items,
especially in Russian archives, any piece of evidence concerning them is precious
for Romanian historical studies. To the extent that it was accessible to the author
of this work, Virgil Cândea, and subsequently to the research team that carries on
the project initiated by him, it is presented inside this volume.
Although it is not a bibliography in the precise sense of this term, the list of
contractions and abbreviations placed at the beginning of this volume reflects
the efforts of Romanian and foreign historians to record and describe documents,
books and artefacts preserved in collections outside the country’s borders, which
constitute a significant part of the Romanian heritage. Virgil Cândea’s project,
which this series of volumes is meant to complete, would not have been possible
without the knowledge, scientific thoroughness and dedication of several
generations of scholars, among them Eudoxiu Hurmuzaki, Ioan Bogdan, Nicolae
Iorga, Marcu Beza, Andrei Veress, Theodor Bodogae, Emil Turdeanu, and others.
It is worth mentioning that, for some Romanian artefacts and some historical
documents concerning the Romanians, the available information dated from the
times of Grigore Tocilescu’s surveys. For the present volume the most up‑to‑date
sources were consulted, such as the recent edition of documents concerning
Demetrius Cantemir by Victor Ţvircun: Epistoljarnoe nasledie Dimitrija
Kantemira, Kishinev, 2008, or Andrei Eşanu (coord.), Neamul Cantemireştilor.
Bibliografie, Kishinev, 2010; also, many on‑line library catalogues and
institutional websites – of archives, museums, religious establishments, public or
private collections – whose holdings are presented via the Internet.
With its 2,496 notes, Russia is the richest chapter of all those published until
now, except for Greece (with 3,410 notes, in vol. II). Undoubtedly, there still
exist in the countries to which this volume refers, especially in Russia, Romanian
items that only future research may unveil. We hope that the present volume
encourages the endeavour to record Romanian heritage items preserved outside
the country’s borders, for the best possible knowledge of the Romanians’ history
in its relationship with other peoples.
Ioana Feodorov
ABREVIERI
A. Cărţi, articole, colecţii de documente
Akta grodzkie i ziemskie – Akta grodzkie i ziemskie z czasów Rzeczypospolitej Polkiej z
Archiwum tak zwanego Bernardyńskiego we Lwówie, Lvov, I‑XXIV, 1868‑1931.
Acta Tomiciana – Andrzej Górski, Acta Tomiciana, I‑XXVII, Kórnik, 1535‑1626.
Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke,
Leipzig, 1927.
Balş, Bisericile – Gheorghe Balş, Bisericile moldoveneşti din veacurile al XVII‑lea şi al
XVIII‑lea, Buc., 1933.
Belobrova, Iz literaturnoj istorii – Olga A. Belobrova, Iz literaturnoj istorii nekotoryh
sočinenij Nikolaja Spafarija, în Drevnerusskaja rukopisnaja kniga i ee bytovanie v
Sibiri, Novosibirsk, 1982, p. 73‑78.
Belobrova, O prižiznennyh sbornikah – Olga A. Belobrova, O prižiznennyh sbornikah
sočinenij i perevodov Nikolaja Spafarija, în „Materialy i soobščenija po fondam
otdela rukopisnoj i redkoj knigi”, Leningrad, 1978, p. 129‑137.
Belobrova, O rukopisnoj tradicii – Olga A. Belobrova, O rukopisnoj tradicii proizvvedenij
Nikolaja Spafarija, în Nicolae Milescu Spătarul şi problemele culturii Moldovei,
Chişinău, 1991, p. 56‑74.
Berechet, Comori – Şt. Gr. Berechet, Comori slavo‑române răspândite, în BOR, 40, 1922,
p. 618‑628.
Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc., 1937.
Bianu, Relaţiune [I]‑[II] – Ioan Bianu, Relaţiune asupra călătoriei în Galiţia făcută în
vara anului 1885, [I], AARPAD, s. II, t. 8, 1885‑1886, p. 19‑48; ibidem, [II], t. 9,
1886‑1887, p. 52‑61.
Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I‑II, Buc.,
1982.
Bodogae, Athos – Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din sfântul munte
Athos, Sibiu, 1940.
Boga, Documente – Leon T. Boga, Documente basarabene, I‑XVIII, Chişinău,
1928‑1934.
Bogdan, Album paleografic – Album paleografic moldovenesc. Documente din secolele
al XIV‑lea, al XV‑lea şi al XVI‑lea, adunate de Ioan Bogdan şi publicate cu o
introducere şi rezumate de N. Iorga, Bucureşti – Paris, 1926.
Bogdan, Cronicile slavo‑române – Ioan Bogdan, Cronicile slavo‑române din sec. XV‑XVI,
ediţie revăzută şi completată de P.P. Panaitescu, Buc., 1959.
Bogdan, Documentele, I‑II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. I‑II,
Buc., 1913.
Bogdan, Notiţe – Ioan Bogdan, Notiţe asupra manuscriselor şi cărţilor vechi tipărite din
Biblioteca Imperială din Sankt‑Peterburg, B. A. R., ms. 5219.
XVIII  VIRGIL CÂNDEA
Bogdan, Paleografia – Damian P. Bogdan, Paleografia româno‑slavă, Buc., 1978.
BRV, I‑IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I‑II, Buc.,
1903‑1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III‑IV, Buc., 1912‑1944.
Byčkov, Kratkij obzor –A.F. Byčkov, Kratkij obzor sobranija rukopisej, prinadležaščih
preosvjaščennomu episkopu Porfiriju, a nyne hranjaščihsja v Imperatorskoj
Publičnoj Biblioteke, Sankt‑Peterburg, 1885.
Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir – Scarlat Callimachi, Vladimir Block, Elena
Georgescu‑Ionescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera în imagini, Buc., 1963.
Camariano‑Cioran, Aides pécuniaires, I‑II – Ariadna Camariano‑Cioran, Aides pécuniaires
fournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (RESEE, 17, 1979, nr. 1, p.
123‑151; 18, 1980, nr. 1, p. 63‑84) (republicat în idem, Relaţii româno‑elene. Studii
istorice şi filologice (secolele XIV‑XIX), ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 703‑732,
733‑754).
Camariano‑Cioran, L’Épire – Ariadna Camariano‑Cioran, L’Épire et les Pays Roumains,
Iannina, 1984.
Cat. doc. mold. – Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a
Statului, I, 1387‑1620, Buc., 1957; II, 1621‑1652, Buc. 1959; III, 1653‑1675, Buc.,
1968; supl. I, 1403‑1700, Buc., 1975.
Cat. exp. brit. – Documente privind istoria României din colecţii britanice. [Catalogul
expoziţiei], Bucureşti, aprilie‑iunie 1982, Buc., 1982.
Cat. mss. rom., I‑IV – Ioan Bianu, Biblioteca Academiei Române. Catalogul manuscriptelor
româneşti, I, Buc., 1907; Ioan Bianu, Remus Caracaş, II, Buc., 1913; Ioan Bianu,
G. Nicolăiasa, III, Buc., 1939; Gabriel Ştrempel, Florica Moisil şi L. Stoianovici,
IV, Buc., 1967.
Catalogus Bibl. Ossolinianae – Wojciech Kętrzynski, Catalogus codicum manuscriptorum
Bibliothecae Ossolinianae Leopoliensis, I‑III, Lvov, 1880‑1898.
Călători străini, I‑X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu‑Dersca‑Bulgaru,
Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I‑X/1‑2, Buc.,
1968‑2001.
Călători străini, s. n., I‑VI – Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX‑lea:
serie nouă, I‑VI, Buc., 2004‑2010.
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II‑IV – Virgil Cândea, Constantin Simionescu,
Prezenţe culturale româneşti: Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep,
[II], Buc., 1982; Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa,
R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, [III], Buc., 1984; Prezenţe
culturale româneşti: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, [IV], Buc., 1987.
Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia – Ştefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, în
ARMSI, s. III, 2, Mem. 5, 1925, p. 382‑548 (extras, p. 1‑168).
Ciobanu, Dosoftei – Ştefan Ciobanu, Dosoftei, mitropolitul Moldovei şi activitatea lui
literară, traducere din limba rusă şi ediţie de Şt. Berechet, Iaşi, 1918.
Ciobanu, Relaţiile politice – Veniamin Ciobanu, Relaţiile politice româno‑polone între
1699‑1848, Buc., 1980.
Codex epistolaris – Codex epistolaris saeculi decimi quinti (1384‑1492), I‑IV, ed. August
Sokołowski şi Anatol Lewicki, Cracovia, 1891.
Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române – Radu Constantinescu, Manuscrisele
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIX
slavo‑române de la Arhivele Centrale din Moscova R.G.A.D.A (RA, 53, 1976, nr.
1, p. 10‑18).
Constantinescu, Repertoriu – Radu Constantinescu, Manuscrise de origine românească
din colecţii străine, Buc., 1986.
Constantinescu, Texte româneşti – Radu Constantinescu, Texte româneşti în arhive străine,
Buc., 1977.
Constantinescu, Vechiul drept – Radu Constantinescu, Vechiul drept românesc scris.
Repertoriul izvoarelor, 1340‑1640, Buc., 1984.
Corfus, Documente polone XVI – Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria României
culese din arhivele polone. Secolul al XVI‑lea, Buc., 1979.
Corfus, Documente polone XVII – Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria României
culese din arhivele polone. Secolul al XVII‑lea, Buc., 1983.
Corfus, Documente polone XVI‑XVII – Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria
României culese din arhivele polone. Secolele al XVI‑lea şi al XVII‑lea, ed. Vasile
Matei, Buc., 2001.
Corfus, Mihai Viteazul – Ilie Corfus, Mihai Viteazul şi polonii – cu documente inedite în
anexe, Buc., 1937.
Costăchescu, Documente moldoveneşti, I‑II – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti
înainte de Ştefan cel Mare, I. (1374‑1437), II. (1438‑1456), Iaşi, 1931‑1932.
Costăchescu, Doc. Ştefăniţă Voevod – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti de la
Ştefăniţă Voevod (1517‑1527), Iaşi, 1943.
Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de
cronici interne, sec. XV‑XVIII, privind istoria României, Buc., 1963.
Cronici turceşti, I‑III – Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase: I, ed. Mihail
Guboglu, Buc., 1955; II, ed. Mihail Guboglu, Mehmet A. Mustafa, Buc., 1974; III,
ed. Mehmet A. Mustafa, Buc., 1980.
Czamańska, Mołdawia – Ilona Czamańska, Mołdawia i Wołoszczyzna wobec Polski,
Węgier i Turcji w XIV i XV wieku. Średniowieczne narody i państwa, Poznań, 1996.
Demény, Călătorie de studii I – Ludovic Demény, Călătorie de studii în U.R.S.S., în
„Studii”, 19, 1966, nr. 2, p. 369‑373.
Demény, Călătorie de studii II – Ludovic Demény, Călătorie de studii în U.R.S.S., în
„Studii”, 20, 1967, nr. 6, p. 1211‑1212.
Demény, Tipăriturile târgoviştene – Ludovic Demény, Tipăriturile târgoviştene din
secolul al XVI‑lea în bibliotecile şi muzeele din Moscova şi Leningrad, în „Studia
Valachica”, 1970, p. 143‑163, cu 39 fig.
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate – Ludovic Demény, Lidia A. Demény, Carte,
tipar şi societate la români în secolul al XVI‑lea, Buc., 1986.
Desăvârşirea unităţii naţional‑statale, III‑VI – Desăvârşirea unităţii naţional‑statale a
poporului român. Recunoaşterea ei internaţională. 1918, III‑VI, Buc., 1986.
DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951‑1960. A.
Moldova, veacurile XIV‑XV, vol. I; veacul XV, vol. I‑II; veacul XVI, vol. I‑IV;
veacul XVII, vol. I‑V; B. Ţara Românească, veacurile XIII‑XV; veacul XVI, vol.
I‑VI; veacul XVII, vol. I‑IV; C. Transilvania, veacurile XI‑XIII, vol. I‑II; veacul
XIV, vol. I‑IV.
Dmitrieva ş.a., Opisanie – L.V. Dmitrieva, A.M. Muginov, S.M. Muratov, Opisanie
tjurkskih rukopisej Instituta Narodov Azii, I, Istorija, Moscova, 1965.
XX  VIRGIL CÂNDEA
Documente Callimachi, I‑II – N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi
adunate, publicate şi întovărăşite de o prefaţă, I‑II, Buc., 1901‑1902.
Documente turceşti, I‑III – Mustafa A. Mehmet, Documente turceşti privind istoria
României, I (1455‑1774), Buc, 1976; II (1774‑1791) Buc., 1982; III (1791‑1812),
Buc., 1986.
Dogiel, Codex diplomaticus – M. Dogiel, Codex diplomaticus Regni Poloniae et Magni
Ducatus Lituaniae, I/2, Vilnius, 1758.
Dragomir, Studii şi documente, I‑V – Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare
la Revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848‑1849, I‑V, Cluj – Sibiu,
1944‑1946.
DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I‑III, XIX, XXI, XXII;
B. Ţara Românească, I‑VII, XI, XXI‑XXIV; C. Transilvania, X‑XI; D. Relaţii
între Ţările Române, I, Buc., 1965‑1988.
Duzinchevici, Documente polone – Gh. Duzinchevici, Documente din arhivele polone
relative la istoria românilor (sec. XVI‑XIX), Vălenii de Munte, 1935.
Eşanu, Dinastia Cantemireştilor – Andrei Eşanu (coord.), Dinastia Cantemireştilor.
Secolele XVII‑XVIII, Chişinău, 2008.
Eşanu, Neamul Cantemireştilor – Andrei Eşanu (coord.), Neamul Cantemireştilor.
Bibliografie, Chişinău, 2010.
Fănescu – Regleanu, Cercetări – M. Fănescu, M. Regleanu, Cercetări în arhivele centrale
ale actelor vechi din Varşovia, în RA, 10, 1967, nr. 1, p. 313‑316.
Fejér, I‑XLII – Georgius Fejér, Codex diplomaticus Hungariae et civilis, I‑XLII, Buda,
1829‑1844.
Fontes, I‑IV – Fontes historiae daco‑romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed. Vladimir
Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc, 1964; II (ed. Haralambie
Mihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu),
Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian, Nicolae Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV
(ed. Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae Şerban Tanaşoca, Tudor
Teoteoi), Buc., 1982.
Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir – Serge A. Frantsouzoff, Le fonds de Dimitrie
Cantemir dans les archives de l’Institut des Manuscrits Orientaux de l’Académie
des Sciences de Russie, în RESEE, 49, 2011, p. 123‑137.
Ghibănescu, Surete – Gheorghe Ghibănescu, Surete şi izvoade, I‑XXV, Iaşi, 1906‑1933.
Ghidul microfilmelor – Arhivele Naţionale ale României, Ghidul microfilmelor, vol.
III, Documente din arhivele străine, Bucureşti, 1979. Volum întocmit de Jeliţa
Gămulescu, Tahsin Gemil, Vasile Matei, Cornelia Moraru, Emilia Poştăriţă, Sabina
Spermezan, Margareta Szabó, Valeriu Veliman, Mircea Voiculescu, Iosif. I. Adam,
Sanda Bădărău, Mircea Paicu, Valeria Şindelaru.
Göllner, Turcica, I‑III – Carol Göllner, Turcica. Die europäischen Türkendrucke des XVI.
Jahrhunderts, I‑III, Buc. – Berlin – Baden‑Baden, 1961‑1968.
Górski, Epistula, I‑XI – Stanislaus Górski, Epistula, legationes, responsa, actiones,
res geste serenissimi principis Sigismundi, ejus nomini primi, regis Polonie [...],
collecte et in tomos XXVII digeste, I‑XI, Poznań, 1852‑1901.
Guboglu, Crestomaţie turcă – Mihail Guboglu, Crestomaţie turcă. Izvoare narative
privind istoria Europei orientale şi centrale (1263‑1683), Buc., 1978.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXI
Guboglu, Cronici turceşti – Mihail Guboglu, Cronici turceşti privind Ţările Române, I. Sec.
XV – mijlocul sec. XVII, II. Sec. XVII – începutul sec. XVIII, Buc., 1966‑1980.
Holban, Noi documente [I‑III] – Theodor Holban, Noi documente româneşti din arhivele
polone şi franceze, în AIIAI, 13, 1976, p. 282‑298, 308‑322, 329‑331 [I]; 15, 1978,
p. 302‑329, 465‑469 [II]; 19, 1982, p. 591‑595 [III].
Hurmuzaki, I/2, II/1, III/1‑2, IV/1, V/1‑2, VI‑IX/1‑2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. I, supl. II, 1893; vol. II, partea 1 (1451‑1575),
Buc., 1891; vol. III, partea I (1576‑1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576‑1600),
Buc., 1888; vol. IV, partea 1 (1600‑1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650‑1699),
Buc., 1885; vol. V, partea 2 (1650‑1699), Buc., 1886; vol. VI (1700‑1750); Buc.,
1878; vol. VII (1750‑1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376‑1650), Buc., 1894; vol.
IX, partea 1 (1650‑1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751‑1796), Buc., 1899.
Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1‑3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, Supl. II, vol. 1 (1510‑1600): Documente culese din arhive şi
biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893;
vol. 2 (1601‑1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc. 1 (1641‑1703), Buc., 1900.
Hurmuzaki – Densusianu, I/1‑2, II/2‑5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199‑1345), Buc.,
1887; vol. I, partea 2 (1346‑1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451‑1517), Buc.,
1891; vol. II, partea 3 (1518‑1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531‑1552), Buc.,
1894; vol. II, partea 5 (1552‑1575), Buc., 1897.
Hurmuzaki – Esarcu, IV/2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria
românilor descoperite de Constantin Esarcu în Arhivele din Italia şi documente
din Arhivele Veneţiei, vol. IV, partea 2, Buc., 1884.
Hurmuzaki – Hodoş, XVI‑XVIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XVI (1603‑1824); Corespondenţă diplomatică şi rapoarte
consulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825‑1846),
Buc., 1913; vol. XVIII (1847‑1851), Buc., 1916.
Hurmuzaki – Iorga, X‑XII, XIV/1‑3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare
la istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarte
consulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti (1763‑1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte din
secolul al XVI‑lea (1517‑1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru‑vodă
Şchiopu, Buc., 1900; vol. XII (1594‑1602): Acte relative la războaiele şi cuceririle
lui Mihai‑vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320‑1715): Documente
greceşti privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716‑1777),
Buc., 1917; vol. XIV, partea 3 (cca 1760 – cca 1820), Buc., 1936.
Hurmuzaki – Kałuzniacki, I/2, II/2‑3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451‑1517), cu
traduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol.
II, partea 3 (1510‑1527), Buc., 1892.
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XIII (1592‑1837); Scrieri şi documente greceşti privitoare
la istoria românilor din anii 1592‑1837, traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc.,
1914.
Hurmuzaki – Oţetea, I, IV – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoria României:
XXII  VIRGIL CÂNDEA
colecţia Eudoxiu de Hurmizaki, s. n., vol. I, Rapoarte consulare ruse (1770‑1796)
din „Arhiva Politica Externă a Rusiei”, Moscova, sub îngrijirea acad. A. Oţetea,
Buc., 1962; vol. IV, Rapoarte diplomatice ruse (1797‑1806), sub îngrijirea acad.
A. Oţetea, Buc., 1974.
Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592‑1837): Texte greceşti privitoare la
istoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos‑Kerameus, Buc., 1909.
Iacovachi – Cojocaru, Traian Vuia – Ion N. Iacovachi, Ion V.T. Cojocaru, Traian Vuia.
Viaţa şi opera, Buc., 1988.
IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions externes
concernant l’histoire de la Dacie (Ier‑IIIe siècles). I. L’Italie et les provinces
occidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996.
Ierosol. vivl., I‑V – A. I. Papadopoulos‑Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogos
tōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxou
patriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenon
ellīnikōn kōdikōn, I‑V, Sankt‑Peterburg, 1891‑1915.
Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1‑2, III, Buc., 1977.
Inwentarz rękopisów – Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisów Biblioteki Zakładu
Narodowego im. Ossolińskich we Wrocławiu, I‑VI, Wrocław, 1948‑1979.
Iorga, Acte şi fragmente, I‑III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria românilor
adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I‑III, Buc., 1895‑1897.
Iorga, Studii şi documente, I‑XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria
românilor, I‑XXXI, Buc., 1901‑1916.
Istoričeskie svjazi I‑III – Istoričeskie svjazi narodov SSSR i Rumynii v XV‑načale XVIII
v.v., I‑III, Moscova, 1965‑1968.
Ivanova, Răkopisi – Klimentina Ivanova, Bălgarski, srăbski i moldovlahijski kirilski
răkopisi v sbirkata na M.P. Pogodin, Sofia, 1981.
Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoalei lui
Horea. A. Diplomataria, I‑II; B. Izvoarele narative, I‑III; Buc., 1982‑1984.
Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija – A.I. Jacimirskij, Darstvennyja žalovanyja l’gotnyja
i podtverditel’nyja gramoty moldavskih gospodarej XV veka, în „Drevnosti.
Trudy Slavjanskoj Komissij Imperatorskago Moskovskago Arheologičeskago
Obščestva”, IV, 1907, p. 287-301.
Jacimirskij, Grigorij Camblak – A.I. Jacimirskij, Grigorij Camblak. Očerk ego žizni
administrativnoj i knižnoj dejatel’nosti, Sankt‑Peterburg, 1904.
Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti – A.I. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj
pis’mennosti v Moldavii i Valahii XV‑XVI vv, Sankt‑Peterburg, 1906.
Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi – A.I. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj
propovedi v Moldavii. Neizvestnye proizvedenija Grigorija Camblaka,
Sankt‑Peterburg, 1906.
Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisej – A.I. Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisej. Teksty
i zametki, în „Učennye Zapiski Imperatorskogo Moskovskogo Universiteta.
Istoriko‑filologičeskoe otdelenie”, XXIV, 1899, p. 24‑40.
Jacimirskij, Melkie teksty i zametki – A.I. Jacimirskij, Melkie teksty i zametki po starinnoj
slavjanskoj i russkoj literaturam. LI‑LX, în „Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIII
slovesnosti Imperatorskoj Akademii nauk”, t. XIII, tiraj 2, Sankt‑Peterburg, 1908,
149‑231.
Jacimirskij, Opis’ – A.I. Jacimirskij, Opis’ starinnyh slavjanskih i russkih rukopisej
sobranija P.I. Ščukina, I‑II, Moscova, 1896‑1897.
Jacimirskij, Otčet – A.I. Jacimirskij, Otčet Imperatorskoj Publičnoj Biblioteki za 1898
god, Sankt‑Peterburg, 1902.
Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi – A.I. Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi
v rumynskih biblioteka, Sankt‑Peterburg, 1905.
Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej – K.F. Kalajdovič, P.M.
Stroev, Obstojatel’noe opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, hranjaščihsja v
Moskve, v biblioteke grafa Fedora Andreeviča Tolstogo, Moscova, 1825.
Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom – E. Kalužnjacki, A.I. Sobolevskij, Al’bom snimkov
kirillovskih rukopisej rumynskogo proishoždenija, în „Enciklopedija slavjanskoj
filologii”, IV, 2, Sankt‑Peterburg, 1916.
Karataev, Hronolog. – I. Karataev, Hronologiceskaja rospis slavjanskih knig napečatannyh
kirillovskimi bukvami. 1491‑1730, Sankt‑Peterburg, 1861.
Karataev, Opisanie – I. Karataev, Opisanie slavjano‑russkih knig napečatannyh
kirillovskimi bukvami, I. 1491‑1652, Sankt‑Peterburg, 1883.
Klęsk, Documents – Christine Klęsk, Documents de la Bibliothèque Kórnicka relatifs aux
relations polono‑moldaves, în RHSEE, 15, 1938, nr. 1‑3, p. 50‑62.
Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I‑II – Arhim. Leonid (Kavelin), Sistematičeskoe
opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej sobranija grafa A.S. Uvarova, Moscova,
I‑IV, 1893‑1894.
Lewicki, Index – A. Lewicki, Index actorum saeculi ad res publices Poloniae spectantium,
Cracovia, 1888.
Ličnye arhivnye fondy – Ličnye arhivnye fondy v gosudarstvennyh hraniliščah SSSR, I‑III,
Moscova, 1962‑1980.
Łukasik, Pologne et Roumanie – Stanislas Łukasik, Pologne et Roumanie aux confins des
deux peuples et des deux langues, Paris – Varsovie – Cracovie, 1938.
Lurie, Povest’ o Drakule – I.S. Lurie, Povest’ o Drakule. Issledovanie i podgotovka tekstov,
Moscova – Leningrad, 1964.
Madan, Dmitrij Kantemir – I.R. Madan, Dmitrij Kantemir, Chişinău, 1973.
Mareş, Patria – Nicolae Mareş, Patria nerecunoscătoare, în „Ziua”, Buc., 13 noiembrie
2007.
Mareş, Urme – Nicolae Mareş, Urme ale unor eroi români pe teritoriul polonez, sau cine
moare pentru patrie trăieşte veşnic, în Eroi şi morminte, Oficiul Naţional pentru
Cultul Eroilor, Buc., 2008.
Matei, Cercetări [I‑V] – Vasile Matei, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă,
în RA, 50, 1973, nr. 1, p. 115‑116 [I]; 51, 1974, nr. 4, p. 555‑556 [II]; 53, 1976, nr.
4, p. 443‑444 [III]; 54, 1977, nr. 3, p. 324‑325 [IV]; 56, 1979, nr. 4, p. 461‑462 [V].
Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance in
Ungarn, 1458‑1541. 8 Mai – 1 November 1982, Viena, 1982.
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I‑V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană.
Documente, Mărturii, I‑V, Buc., 1982‑1990.
Mihail, La diffusion – Zamfira Mihail, La diffusion des écrits «orientaux» de Nicolae le
Spathaire (Milescu), în RESEE, 23, 1985, nr. 2, p. 117‑130.
XXIV  VIRGIL CÂNDEA
Mihail, Nicolae le Spathaire – Zamfira Mihail, Nicolae le Spathaire Milescu à travers ses
manuscrits, Buc., 2009.
Mihăilă, Contribuţii – Gheorghe Mihăilă, Contribuţii la istoria culturii şi literaturii
române vechi, Buc., 1972.
Milescu, Aritmologhia, Etica – Nicolae Milescu, Aritmologhia, Etica şi originalele lor
latine, ed. Pandele Olteanu, Buc., 1982.
Mioc, Materiale româneşti – Damaschin Mioc, Materiale româneşti în arhive străine, în
SMIM, 6, 1973, p. 325‑347.
Mioc, Manuscrise slavo‑române – Damaschin Mioc, Manuscrise slavo‑române în
biblioteci din străinătate, în SMIM, 7, 1974, p. 277‑284.
Mitu, Cercetări lingvistice – Mihai Mitu, Cercetări lingvistice şi literare româno‑slave,
Buc., 1996.
Mitu, Dimitrie Cantemir – Mihai Mitu, Dimitrie Cantemir în context cultural
româno‑polon, în Omagiu Virgil Cândea la 75 de ani, coord. Paul H. Stahl, II,
Buc., 2002, p. 17‑30.
Mitu, Romano‑Polonica – Mihai Mitu, Romano‑Polonica, I. Studii de istorie culturală,
Buc., 2007.
Mohov, Očerki – N.A. Mohov, Očerki istorii moldavsko‑ukrainskih svjazej, Chişinău,
1961.
Mohov ş.a., Documente – N.A. Mohov, E.M. Russev, P.G. Dimitriev, D.M. Dragnev,
P.V. Sovietov, Documente din arhivele sovietice privitoare la istoria medievală
a Moldovei şi Ţării Româneşti, în „Studii”, Chişinău, 12, 1959, nr. 3, p. 135‑162.
Moldova în epoca feudalismului, I‑X – Moldova în epoca feudalismului, I‑X, Chişinău,
1961‑2005.
Monumenta Medii Aevi – Monumenta Medii Aevi historica res gestas Poloniae illustrantia,
Cracovia, 1874‑1927.
Nikolaj Spafarij – Nikolaj Spafarij, Estetičeskie traktaty, ed. Olga A. Belobrova,
Leningrad, 1978.
Nikolova ş.a., Khludov Collection – Sv. Nikolova, M. Yovcheva, T. Popova, L. Taseva,
The Bulgarian Medieval Cultural Heritage in the Khludov Collection in the State
Historical Museum, Moscow. Catalogue, Sofia, 1999.
Nussbächer, Johannes Honterus – Gernot Nussbächer, Johannes Honterus. Viaţa şi opera
sa în imagini, Buc., 1977.
Nussbächer, O bibliografie Honterus – Gernot Nussbächer, Încercare pentru o bibliografie
a ediţiilor din străinătate ale operelor umanistului braşovean Johannes Honterus,
în Spiritualitate transilvană şi istorie europeană, ed. Iacob Mârza şi Ana Dumitran,
Alba Iulia, 1999, p. 363‑391.
Opisanie pergamentnyh rukopisej – Marfa Vjačeslavovna Ščepkina, Tat’jana Nikolaevna
Protas’eva, Ljubov’ Mihajlovna Kostjuhina, Vera Semenovna Golyšenko, Opisanie
pergamentnyh rukopisej Gosudarstvennogo istoričeskogo muzeja, čast’ 2: Rukopisi
bolgarskie, serbskie, moldavskie, în „Arheografičeskij ežegodnik za 1965 god”,
Moscova, 1966, p. 273‑309.
Panaitescu, Călători poloni – P.P. Panaitescu, Călători poloni în Ţările Române, Buc.,
1930.
Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul – P.P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui
Mihai Viteazul, Buc., 1936.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXV
Panaitescu, La route commerciale – P.P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne à la
Mer Noire au Moyen Age, în RIR, 2, 1933, 172‑193.
Papiu‑Ilarian, Tezaur, I‑III – Alexandru Papiu‑Ilarian, Tezaur de monumente istorice
pentru România, I‑III, Buc., 1862‑1865.
Pelin, Catalogul – Valentina Ovčinnikova‑Pelin, Catalogul general al manuscriselor
moldoveneşti păstrate în URSS. Colecţia Bibliotecii Mănăstirii Noul‑Neamţ (sec.
XIV‑XIX), Chişinău, 1989.
Petrică, Confluenţe – Ion Petrică, Confluenţe culturale româno‑polone, Buc., 1976.
Petrică, Studii – Ion Petrică, Studii româno‑polone, Buc., 1994.
Piechota, Balcanica – Regina Piechota (et al.), Balcanica. Guide to the Polish Archives
Relative to the History of the Balkan Countries, Varşovia, 1979.
Pippidi, Hommes et idées – Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud‑Est européen à l’aube
de l’âge moderne, Buc. – Paris, 1980.
Pippidi, Mihai Viteazul – Andrei Pippidi, Mihai Viteazul în arta epocii sale. Michael der
Tapfere in der Kunst seiner Zeit, Cluj‑Napoca, 1987.
Popa‑Lisseanu, Izvoarele, I‑XV – G. Popa‑Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, I‑XV,
Buc., 1934‑1939.
Popescu‑Vâlcea, Miniatura – G. Popescu‑Vâlcea, Miniatura românească, Buc., 1981.
Popov, Opisanie – Andrej N. Popov, Opisanije rukopisej i katalog knig cerkovnoj pečati
biblioteki A.I. Hludova, Moscova, 1872.
Popov, Pervoe pribavlenie – Andrej N. Popov, Pervoe pribavlenie k opisaniju rukopisej i
katalogu knig cerkovnoj pečati biblioteki A.I. Hludova, Moscova, 1875.
Popov, Rukopisi – N.P. Popov, Rukopisi Moskovskoj sinodal’noj (patriaršej) biblioteki,
Moscova, 1905‑1910, t. 1‑2.
Putevoditel’ – Putevoditel’ po Arhivu Leningradskogo Otdelenija Instituta Istorii,
Moscova – Leningrad, 1958.
Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, Radu Constantinescu,
Constantin Vlad, Războieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476. Monografie
şi culegere de texte, Buc., 1976.
Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă
din timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958.
Revoluţia din 1821 – Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente
externe, Buc., 1980.
Rezachevici, Cercetări [I‑II] – Constantin Rezachevici, Cercetări în arhive şi biblioteci
polone, în R. Ist., 27, 1974, nr. 6, p. 953‑956 [I]; 33, 1980, nr. 3, p. 561‑565 [II].
Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski – Constantin Rezachevici, Luptele
hatmanului Jan Zamoyski cu Mihai Viteazul într‑o tipăritură rară din Biblioteca
Zamoyski (Broşura căpitanului Stanislaw Bartholan din 1601), în R. Ist., 32, 1979,
nr. 7, p. 1327‑1349.
Românii la 1859, I‑II – Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în conştiinţa
europeană. Documente externe, vol. I‑II, Buc., 1984.
Rukopisnye knigi, I‑II – Rukopisnye knigi sobranija M.P. Pogodina. Katalog, I‑II,
Sankt‑Peterburg, 1988‑1992.
Rykaczewski, Inventarium – E. Rykaczewski (ed.), Inventarium omnium et singulorum
XXVI  VIRGIL CÂNDEA
privilegiorum, literarum, diplomatarum, scripturarum et monumentorum
quaecunque in Archivo Regni in arce Cracoviensi continentur, Paris, 1862.
Semenova, Relaţiile – L.E. Semenova, Relaţiile bisericii din Moldova şi Muntenia cu
biserica rusă în sec. XVII, în AIIAI, 31, 1994, p. 561‑570.
Sokolov, Catalogul documentelor – Aleksandr Sokolov (ş.a.), Catalogul documentelor
privitoare la istoria românilor din Arhiva Istorică de Stat a Rusiei, Sankt‑Peterburg.
Manuscris inedit, păstrat la Biblioteca Metropolitană Bucureşti.
Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie – V.I. Sreznevskij, F.I. Pokrovskij, Opisanie
rukopisnogo otdelenija Biblioteki Imperatorskoj Akademii Nauk, I‑II,
Sankt‑Peterburg, 1910‑1915.
Stasov, Ornament – Vladimir V. Stasov, Slavjanskij i vostočnyj ornament po rukopisjam
drevnego i novago vremeni/ L’ornament slave et oriental d’après les manuscrits
anciens et modernes, Sankt‑Peterburg, 1887.
Stojanović, Zapisi i natpisi, I‑VI – Lj. Stojanović, Stari srpski zapisi i natpisi, I‑VI,
Belgrad – Sremski Karlovci, 1902‑1926.
Stourdza, Grandes Familles – Mihail‑Dimitri Stourdza, Les Grandes Familles de Grèce,
d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, Paris,
1983.
Sturdza, Memoriu – D.A. Sturdza, Memoriu asupra portretelor domnilor români, în
„Analele Societăţii Academice Române”, s. I, t. 6, 1874, p. 133‑156.
Svodnyj katalog – Svodnyj katalog slavjano‑russkih rukopisej knig, hranjaščihsja v
S.S.S.R., XI‑XIII vv., Moscova, 1984.
Turdeanu, Din vechile schimburi – Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre
români şi iugoslavi, în C. Lit., 3, 1938, p. 141‑218.
Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et
grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985.
Turdeanu, La broderie religieuse – Émile Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie.
Les épitaphioi moldaves aux XVe et XVIe siècles, în C. Lit., 4, 1940, p. 164‑214.
Turdeanu, Legăturile româneşti – Emil Turdeanu, Legăturile româneşti cu mănăstirile
Hilandar şi Sf. Pavel de la Muntele Athos, în C. Lit., 4, 1940, p. 60‑113.
Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel
Mare, în C. Lit., 5, 1942, p. 101‑240.
Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi începuturile
miniaturii româneşti, în BIRS, 1, 1941, p. 95‑152.
Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504 – Émile Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie à
l’époque d’Etienne le Grand (1457‑1504), în RER, 5‑6, 1960, p. 21‑66.
Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552 – Émile Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie de
1504 à 1552, în RER, 9‑10, 1965, p. 97‑142.
Ţarălungă, Dimitrie Cantemir – Ecaterina Ţarălungă, Dimitrie Cantemir. Contribuţii
documentare la un portret, Buc., 1989.
Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie – Victor Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie Dimitrija
Kantemira, Chişinău, 2008.
Ukazatel’ – Ukazatel’ vospominanij dnevnikov i putevyh zapisok XVIII‑XIX vv., ed. S.V.
Žitomirskaja, K.R. Kameneckaja, I.V. Kozymenko, E.N. Konšina, Moscova,
1951.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXVII
Uljanickij, Materialy – Vladimir Antonovič Uljanickij, Materialy dlja istorij vzaimnyh
otnošenij Rossii, Pol’ši, Moldavii, Valahii i Turcii v XIV‑XV vv., Moscova, 1887.
Ungureanu, Documente – Gh. Ungureanu, Documente privitoare la istoria României
păstrate în Arhivele Statului din Moscova şi Leningrad, în RA, 5, 1962, nr. 1, p.
27‑58.
Uricariul, I‑XXV – Theodor Codrescu, Uricariul sau Colecţiune de diferite acte care pot
servi la istoria românilor, I‑XXV, Iaşi, 1852‑1895.
Urkundenbuch, I‑VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zur
Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner,
Georg Müller (ed.), II‑III; Gustav Gündisch (ed.), IV‑VI, Sibiu, 1892‑1937; Buc.,
1975‑1981.
Vasilescu, Cercetări – Veronica Vasilescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Republica
Populară Polonă, în RA, 52, 1975, nr. 3, p. 338‑339.
Vasilescu – Matei, Cercetări – Veronica Vasilescu, Vasile Matei, Cercetări în arhivele de
peste hotare. R.P. Polonă, în RA, 59, 1982, nr. 2, p. 192‑193.
Vătăşianu, Istoria artei – Virgil Vătăşianu, Istoria artei feudale în Ţările Române, I‑II,
Buc., 1959.
Veress, Acta et epistolae, I – Endre Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae
Hungariaeque cum Moldova et Valachia, I, Budapesta, 1914.
Veress, BRU, I‑III – Andrei Veress, Bibliografie româno‑ungară, I‑III, Buc.,
1931‑1935.
Veress, Documente, I‑XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,
Moldovei şi Ţării Româneşti, I‑XI, Buc., 1929‑1939.
Viktorov, Alfavityi – A.E. Viktorov, Alfavityi ukazatel slavjanskih rukopisej Moskovskoj
sinodal’noj biblioteki, Moscova, 1858.
Wickenhauser, Moldowiza – Fr. A. Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Moldowiza,
Viena, 1862.
Wickenhauser, Woronetz und Putna – Fr. A. Wickenhauser, Geschichte der Klöster
Woronetz und Putna, Cernăuţi, 1888.
Zapasko – Isaevič, I‑II/1‑2 – Jakim Zapasko, Jaroslav Isaevič, Pamjatki knižnovogo
mistectva. Katalog starodrukiv vidanih na Ukraini. Kniga perša (1574‑1700),
I‑II/1‑2, Lvov, 1981‑1984.
1918 la români – 1918 la români. Desăvârşirea unităţii naţional‑statale a poporului
român. Documente externe, I‑II, Buc., 1983.
B. Publicaţii periodice
AAR, „Analele Academiei Române”, s. II, Buc., 1879‑1916.
AARMSI, „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii istorice”, Buc., s. II,
1886‑1920; s. III, 1922‑1947.
AARMSL, s. II, „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii literare”, Buc.,
1889‑1907.
XXVIII  VIRGIL CÂNDEA
AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi
Nistru, Chişinău, 1929‑1939.
ACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Basarabia, Chişinău,
1929‑1938.
AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869‑.
AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867‑1872.
AI, „Archiva istorică a României”, Buc., 1864‑1865, 1867.
AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din Iaşi”, 1964‑.
AIIAC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1975‑1989.
AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921‑1945.
AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957‑1978.
AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964‑.
AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922‑1943.
APOR, „Anuarul Parohiei Ortodoxe Române”, Viena, 1962‑.
AR, „Arhiva românească”, Iaşi, 1840/1841; ed. 2, 1860‑1862; Bucureşti, 1939‑1946.
Arhiva, „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889‑1916; „Arhiva. Organul
Societăţii istorico‑filologice din Iaşi”, 1921‑1940.
ARMSI, s. III, „Academia Română, Memoriile Secţiunii istorice”, Buc., 1922‑1947.
ARMSIA, s. IV, „Academia Română, Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie”,
Buc., 1976‑.
ARMSL, s. III, „Academia Română, Memoriile Secţiunii literare”, Buc., 1923‑1948.
ASI, „Archivio storico italiano”, Firenze, 1842‑1882, 1925‑1960.
AUB, „Analele Universităţii Bucureşti”, s. Istorie, Bucureşti, 1951‑.
AUC, „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al.I. Cuza» din Iaşi”, s.n., s. III (Ştiinţe
sociale), Iaşi, 1955‑.
AUT, „Analele Universităţii din Timişoara”, s. Ştiinţe Sociale, Timişoara, 1976‑; s. Ştiinţe
Filologice, 1962‑.
AVSL, „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1843‑1851; Neue
Folge, Braşov, 1853‑1871; Sibiu, 1872‑1944; Bistriţa, 1944.
BBRF, „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg i. Br., 1969/1970‑.
BCH, „Bulletin de correspondance hellénique”, Athènes‑Paris, 1877‑1971.
BCI, „Buletinul Comisiei Istorice a României”, Buc., 1915‑1916, 1924‑1938.
BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Buc., 1908‑1945.
BG, „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Buc., 1930‑1935.
BIES, „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud‑Orientale”, Buc., Iaşi,
1914‑1923.
BIRS, „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Buc., 1941.
BMI, „Buletinul Monumentelor istorice”, 1970‑1973, titlu schimbat al BCMI.
BNJ, „Byzantinisch‑Neugriechische Jahrbücher”, Atena‑Berlin, Wilmersdorf, 1920‑.
BOR, „Biserica Ortodoxă Română”, Buc., 1874‑1916, 1921‑.
BSHAR, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, Buc., 1912‑1947.
Bulletin AIESEE, „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du Sud‑Est
Européen”, Buc., 1963‑.
C. Lit., „Cercetări literare”, Buc., 1934‑1943.
CC, „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIX
Universitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924‑1939.
CI, „Cercetări istorice. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al Universităţii din
Iaşi”, Iaşi, 1925‑1943; „Studii şi cercetării istorice”, Iaşi, 1943‑1947.
CI – Muzeul, „Cercetări istorice. Muzeul de Istorie a Moldovei”, Iaşi, 1970‑.
CL, „Convorbiri literare”, Iaşi, Buc., 1867‑1944.
CT, „Columna lui Traian”, Buc., 1870‑1877, 1882‑1883.
DI, „Diplomatarium italicum”, Roma, 1925‑1939.
EB, „Études balkaniques”, Sofia, 1964‑.
EDR, „Ephemeris dacoromana”, Roma, 1923‑1945.
EM, „Erdélyi Múzeum Egylet”, Cluj, 1874‑1883; „Erdélyi Múzeum”, Cluj, 1884‑1917,
1930‑1947.
FVL, „Forschungen zur Volks und Landeskunde”, Sibiu, 1959‑.
GB, „Glasul Bisericii”, Buc., 1944‑.
Grača, „Grača za Proučavanje Spomenika Kulture Vojvodine”, Novi‑Sad, 1957‑.
KASL, „Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde”,
Köln‑Viena, 1971‑1977.
KH, „Kwartalnik Historyczny. Organ Towarzystiwa Historycznego we Lwowie”, Lvov,
Cracovia, 1887‑.
KVSL, „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu,
1878‑1930; „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, Sibiu, 1931‑1936, 1941; Iaşi,
1937‑1940.
LK, „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923‑1946; 1954‑.
MB, „Mitropolia Banatului”, Arad – Timişoara, 1951‑.
MI, „Magazin istoric”, Buc., 1967‑.
MID, „Magazin istoric pentru Dacia”, Buc., 1845‑1847.
MK, „Magyar Könyvszemle”, Budapesta, 1876‑1944; 1955‑.
MMS, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1950‑.
MO, „Mitropolia Olteniei”, Râmnicu Vâlcea, Craiova, 1950‑.
MTT, „Magyar Történelmi Tar”, Pesta, 1855‑1878, 1914‑1934.
NE, „Neos ellīnomnīmōn”, Atena, 1904‑1926.
NRB, „Noua revistă bisericească”, Buc., 1919‑1930.
NRL, „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Buc., 1908‑1912, 1925‑1926.
OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935‑.
REArm., „Revue des études armeniennes”, Paris, 1920‑1933.
R. Ist., „Revista de istorie”, Buc., 1974‑.
RA, „Revista Arhivelor”, Buc., 1924‑1947, 1958‑.
REI, „Revue des études islamiques”, Paris, 1927‑.
RER, „Revue des études roumaines”, Paris, 1953‑.
RES, „Revue des études slaves”, Paris, 1921‑.
RESEE, „Revue des études sud‑est européennes”, Buc., 1963‑.
RHSEE, „Revue historique du Sud‑Est européen”, Buc., 1924‑1946.
RI, „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Buc., 1915‑1946; s. n., Buc.,
1990‑.
RIAF, „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, Buc., 1882‑1885, 1891, 1893‑1894,
1902‑1903, 1909‑1914, 1922.
XXX  VIRGIL CÂNDEA
RIR, „Revista istorică română”, Buc., 1931‑1947.
RITL, „Revista de istorie şi teorie literară”, Buc., 1952‑.
RMM‑M, „Revista muzeelor şi monumentelor”, s. Muzee, Buc., 1974‑.
RMM‑MIA, „Revista muzeelor şi monumentelor”, s. Monumentelor istorice şi de artă,
Buc., 1984‑.
RRH, „Revue roumaine d’histoire”, Buc., 1962‑.
RRHA‑TMC, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”, Théâtre, Musique, Cinéma, Buc.,
1965‑1996.
RRHA‑BA, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”, Beaux‑Arts, Buc. 1970‑.
RRIC, „Revista Română de Istorie a Cărţii”, Buc., 2004‑.
RRSI, „Revista română de studii internaţionale”, Buc., 1967‑.
RS, „Rumanian Studies”, Leiden, 1970‑.
RSIAB, „Revista societăţii istorico‑arheologice bisericeşti din Chişinău”, Chişinău,
1918‑1934.
SAO, „Studia et Acta Orientalia”, Buc., 1957‑1983.
SBAN, „Sbornik na Bălgarskata Akademia na Naukite. Klon istoriko‑filologičen i
filosovsko‑obščestven”, Sofia, 1913‑1949.
SCIA‑TMC, „Studii şi cercetări de istoria artei”, Teatru, Muzică, Cinematografie, Buc.,
1954‑1997, 2007‑.
SDA, „Südostdeutsches Archiv”, München, 1958‑.
SEER, „The Slavonic and East‑European Review”, Londra, 1927‑1939, 1952‑.
SF, „Südostdeutsche Forschungen”, München‑Leipzig, 1936‑1944; Südost Forschungen,
Oldenburg‑München, 1946‑.
SI, „Studii italiene”, Roma‑Buc., 1934‑1943.
SMIM, „Studii şi materiale de istorie medie”, Buc., 1956‑.
SMIMod., „Studii şi materiale de istorie modernă”, Buc., 1957‑.
SMNB, „Studia et acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, Bălceşti pe Topolog, 1969‑.
SOIAN, „Sbornik Otdelenjia Russkogo jazyka i slovesnosti Imperatorskoj Akademii
Nauk”, Sankt‑Peterburg, 1882‑1926.
SOV, „Spicuitor în ogor vecin. Ştiri istorico‑literare despre noi şi vecini”, Buc., 1919‑1924.
SSKA, „Spomenik Srpske Kraljevske Akademije” (apoi „Srpska Akademija Nauka”, Nova
Serija), Belgrad, 1888‑1948, 1951‑.
Studii, „Studii”. Revistă de istorie, Buc., 1949‑1973.
SUBB, „Studia Universitatis Babeş‑Bolyai”, Cluj, 1956; Buletinul Universităţilor «V.
Babeş» şi «Bolyai», Ştiinţe sociale, 1956‑1958; Studia Universitatum «Victor
Babeş» et «Bolyai»”, Historia, 1958‑1959.
TT, „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878‑1911.
VV, „Vizantijski Vremennik”, Sankt‑Peterburg, 1894‑.
ZSL, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln‑Viena, 1978‑
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXI
C. Clase de referinţe
AM
DOC
MS
CR
Aşezăminte, monumente
Document
Manuscris
Carte rară
H
A
MUZ
Hărţi
Obiecte de artă
Piese muzeale
D. Abrevieri uzuale
ar.
arab(ă)
arh.
arhivă
Arh. Naţ. Rom. Arhivele Naţionale ale
României
arom.
aromân(ă)
B. A. R.
Biblioteca Academiei
Române
B.C.U.
Biblioteca Centrală
Universitară, Bucureşti
B.N.
Biblioteca Naţională,
Bucureşti
bg.
bulgar(ă)
Buc.
Bucureşti
c.
cadru de microfilm
cat.
catalog
cca
circa
cil.
cilindru
cm
centimetri
Col.
Colecţie
d
diametru
dact.
dactiografiat(e)
Dep.
Depozit
dos.
dosar
dz.
dział (pol., „dosar”)
eng.
englez(ă)
ex.
exemplar
f.
filă
facs.
facsimil
fasc.
fascicul
fig.
fr.
g
germ.
gr.
h
H.
inv.
ital.
k.
kn.
l
L
lat.
lt.
m.
mf.
ms(s).
mun.
n.
op.
orig.
otd.
p.
pac.
pl.
r.
rec.
ref.
figură
francez(ă)
gram
german(ă)
grec, greacă
înălţime
Hegira
inventar
italian(ă)
karton (pol., „cutie”)
kniga (rus. „carte”)
lăţime
lungime
latin(ă)
locotenent
mort
microfilm
manuscris(e)
municipiu
născut
opis
original
otdelenije (rus. „parte”)
pagină
pachet
planşă
rolă microfilm
recenzie
referinţă
XXXII  VIRGIL CÂNDEA
rom.
s.
s. a.
s. l.
s. n.
sec.
român(ă)
serie
sine anno
sine loco
serie nouă
secol
sf.
sl.
supl.
t.
tc.
trad.
sfârşit
slavon(ă)
supliment
tom
turc(ă)
traducere
POLONIA
BRODNICA
AM
1 – Morminte ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din
oraş, ca prizonieri ai armatei germane.
Ref.: Mareş, Patria; idem, Urme.
BYDGOSZCZ
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
2 – Documente, din 1927‑1935, cuprinzând date statistice referitoare la transporturile
de mărfuri dintre Polonia şi România şi tranzitul prin Polonia al unor bunuri destinate
României, provenind din Cehoslovacia şi Germania (Izba Przemysłowo – Handłowa w
Bydgoszczy).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 55, nr. 100.
CRACOVIA
(Kraków)
ARCHIWUM PAŃSTWOWE W KRAKOWIE
(Arhiva de Stat a oraşului Cracovia1)
DOC
3 – Documente, din 1329‑1356, atestând prezenţa în Cracovia a 16 negustori
moldoveni care au obţinut cetăţenia acestui oraş, între care: Petrus Wołoch (din Moldova),
Petr de Neyemcze de Walachia, Gregorius Wlach de Walachia ş.a.
Ref.: K. Kaczmarczyk, Libri juris civilis Cracoviensis (1329‑1506), în Wydawnictwo
Aktów Dawnych miasta Krakówa, V, Cracovia, 1913, p. 36, 54, 97, 191, 197, 216,
226, 238, 262, 306; Panaitescu, La route commerciale, p. 177.
Despre arhivele din Cracovia şi importanţa lor pentru istoria României vezi: D.
Rykaczewski, Inventarium omnium et singulorum privilegiorum, literarum, diplomatum,
scripturarum et monumentorum quaecunque in Archivo Regni in arce Cracoviensi continentur,
Paris, 1862; B.P. Hasdeu, Inventariul oficial de documentele depuse în castelul din Cracovia şi
privitoare la români (AI, 2, 1865, p. 49‑65); Adam Kamiński, Aniela Kielbicka, Stanisław Panków,
Inventarze dóbr ziemskich województwa Krakowskiego, 1576‑1700. Wybor z ksiag relacyi grodu
Krakowskiego, Varşovia, 1956; Katalog inwentarzy archiwalnych, Varşovia, 1957; Stanisław
Panków, Les Archives d’État de Cracovie („Acta Polonica Historica”, 15, 1967, p. 155‑170); Ileana
Leonte, Cercetări în arhivele de Stat ale R.P. Polone (RA, 1969, nr. 1, p. 237‑240).
1
2  POLONIA
4 – Salvconduct din Suceava, 3 februarie 1397, al lui Ştefan I, domnul Moldovei,
acordat palatinului Podoliei, Spitko, pentru trecerea prin Moldova (Archiwum Sanguszków,
vol. I, nr. 32).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 11; Uricariul, XI, p. 25; Costăchescu, Documente
moldoveneşti, II, p. 616‑617.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 15, c. 226.
5 – Documente, sfârşitul sec. XIV, referitoare la disputa dintre Cracovia, Lvov şi
tătari, pentru folosirea drumului comercial din Polonia spre Moldova şi la intervenţiile
regelui Władysław Jagiełło în această dispută (Fond Diplomy pergaminowe).
Ref.: Matei, Cercetări [I], p. 115‑116.
6 – Documente, din 1400‑1504, privitoare la judecata dintre oraşele Cracovia şi Lvov
pentru folosirea drumului comercial al Moldovei („ad partes Valachiae”).
Ref.: Akta grodzkie i ziemskie, III, p. 148‑149; Kodeks dyplomatyczny miasta Krakówa,
în Monumenta Medii Aevi, V, Cracovia, 1876, p. 146, 153, 319‑321; A. Prochaska,
Materialy archiwalne wzięte z metryki litewskej, Lvov, 1890, p. 13; Stanisław
Kutrzeba, Handel Krakówa w wiekach średnich („Rozprawy Akademii Kraków”,
Sekcji Historyczne, s. II, 19, 1903, p. 108‑115); Ion I. Nistor, Die auswärtigen
Handelsbeziehungen der Moldau, Gotha, 1911, p. 19; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 176.
7 – Documente (11), din 1455‑1485, privind relaţiile politice dintre Moldova şi
Polonia în timpul domnilor Alexăndrel, Petru Aron şi Ştefan cel Mare: acte omagiale,
salvconducte, pacea moldo‑turcă din 1456 şi tributul stabilit, refugiul în Polonia al
logofătului Mihu.
Ref.: Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 53, 58, 75‑76, 125, 145‑146, 189, 194‑195, 288.
8 – Scrisoare de plenipotenţă, din Cracovia, 6 iulie 1538, dată de regele Poloniei,
Sigismund I, marelui hatman Jan Tarnowski, pentru a negocia pacea şi alianţa cu solii
Moldovei (Archiwum Sanguszków, 201).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 6‑7.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 15, c. 238.
9 – Documente (6), din 1561‑1593, privind relaţiile dintre Polonia şi Moldova:
interdicţia regelui Poloniei, Sigismund II August, de a i se da ajutor lui Ioan Iacob Heraclid,
ordinul de decapitare a lui Ştefan Tomşa, Ioan Moţoc şi Petru Spancioc, deţinuţi la Lvov,
testamentele acestora, cheltuielile comunităţii locale pentru întreţinerea acestor prizonieri,
protestul lui Bogdan Lăpuşneanu împotriva sechestrului pus pe averea sa din Cracovia,
decretul de naturalizare în Polonia a boierilor Ieremia Movilă şi Luca Stroici (Liber
inscriptionum castrensium cracoviensium 79, p. 278, 1102, 1482‑1491; Liber relationum
leopoliensium 331, p. 747; Liber testamentorum in archivo civitatis leopoliensis asservato,
II, p. 225; Liber consularium civitatis leopoliensis 1210, p. 718).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 219‑220, 238‑242, 267‑268, 325‑326.
10 – Scrisoare, din 29 noiembrie 1591, de la Maria Movilă către Jan Simeon, duce
de Słuczk, referitoare la înstrăinarea domeniului acestuia şi soarta boierilor moldoveni
pribegi care locuiau acolo (Zbiór Rusieckich 50, f. 117).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 362‑364.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 32, c. 113.
POLONIA  3
11 – Scrisoare, din 12 decembrie 1591, de la vornicul Ieremia Movilă, domnul
Moldovei, către Jan Simeon, duce de Słuczk, prin care mulţumeşte pentru ajutorul primit
(Zbiór Rusieckich, Col. Słuczk, 1588‑1600, p. 83‑86).
Ref., publ. şi reprod.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 109‑112.
12 – Registre vamale, din 1592‑1599, cuprinzând date despre relaţiile comerciale ale
Cracoviei cu Transilvania (Księgi celne, ms. 2116 (1592), 2117 (1593), 2118 (1594), 2119
(1595), 2120 (1597), 2121 (1599), 2122 (1600) ).
Ref.: Mihail Dan, Din relaţiile comerciale ale Transilvaniei cu Polonia la sfârşitul
secolului al XVI‑lea. Produse textile importate de clujeni de la Cracovia, în Omagiu
P. Constantinescu‑Iaşi, Buc., 1965, p. 289‑294; idem, Le commerce de Transylvanie
avec la Pologne du XVI‑e siècle (RRH, 8, 1969, nr. 3, p. 621‑634); idem, Negustori
clujeni la Cracovia în ultimul deceniu al sec. al XVI‑lea (AMN, 8, 1971, p. 208).
13 – Scrisoare din Ţuţora, 18 septembrie 1595, de la marele hatman polon Jan
Zamoyski către nunţiul papal Germanico Malaspina, despre împrejurările în care a trebuit
să intre în Moldova (Zbiór Rusieckich, 126/41).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/1, p. 104-105 (doc. CLXVIII); Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 68‑70.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 40‑41.
14 – Ordine (3), din 23 februarie, 2 iunie şi 29 iulie 1600, ale regelui Poloniei
Sigismund III Vasa, privind întărirea frontierei cu Moldova, de teama unei intervenţii
militare a lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Archiwum Ziemskie, Relacje
Kraków, t. 27, f. 202‑204, 947‑948, 1468‑1469).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 81, 106, 146.
15 – Ordine (4), din 23 mai 1600, de la cancelarul polon Jan Zamoyski, din 25
mai 1600, 10 aprilie şi 27 iulie 1601, şi ale regelui Poloniei, Sigismund III Vasa către
slujbaşii Poloniei şi locuitorii din zona frontierei, mobilizându‑i pentru eventualitatea unei
campanii a lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Archiwum Aktów Grodzkich,
Relacje Kraków, t. 27, f. 819, 906‑909; p. 754; Relacje Sand., t. 109, f. 530).
Publ.: Veress, Documente, VI, p. 108‑111, 352‑353, 405‑406.
16 – Scrisoare din Ilieni, 22 octombrie 1600, de la generalii Gheorghe Basta, David
Ungnad şi Mihai Székely, către cancelarul polon Jan Zamoyski, în care îi cer, în numele
împăratului Rudolf II, să părăsească Ţara Românească (Zbiór Rusieckich, 129/9).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, I/2, p. 648 (doc. CCCXLIV); Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 359‑361.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 55‑57.
17 – Documente (4), din 1651‑1653, referitoare la relaţiile moldo‑polone: informaţii
despre legăturile dintre cazaci şi Ţările Române, căsătoria domniţei Ruxandra, fiica lui
Vasile Lupu, cu Timuş Hmielniţki, scrisoare de la Gheorghe Ştefan către hatmanul Stanisław
Potocki, din 18 octombrie 1653, şi mărturii ale solilor tătari prizonieri la poloni despre
ducerea în Crimeea a lui Vasile Lupu (Zbiór Rusieckich, ms. 31, f. 83, 211‑213, 225, 237).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 159‑161, 163‑164, 211‑212, 214‑217.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 2, 4‑6; r. 32, c. 92‑93.
4  POLONIA
18 – Scrisoare, din 1654, de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, către I. Kemény
(Acta publica regni Poloniae).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 241‑242.
19 – Documente, din sec. XVII, referitoare la domnia lui Vasile Lupu în Moldova,
legăturile acestuia cu Bogdan Hmielniţki, hatmanul cazacilor răsculaţi, cu Władysław,
regele Poloniei şi cu György Rákóczi, principele Transilvaniei.
Ref.: Matei, Cercetări [I], p. 115‑116.
20 – Listă, din 1701, a tratatelor încheiate între Polonia şi Moldova din 1387 până
în 1640, întocmită pentru comisia de delimitare a frontierei turco‑polone (Oblat. Cracov.
Liter. 128, p. 2513‑2540).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 280‑290.
21 – Tratat, din 14 octombrie 1703, încheiat la Jahorlic, privind frontiera turco‑polonă
în nordul Moldovei (Oblat. Cracov. Liter. 128, p. 2318‑2325).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 291‑312.
MS
22 – Cronica moldo‑polonă, începutul sec. XVII (Col. Rusiecki, nr. 26).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Cronica moldo‑polonă (RIR, 1, 1931, fasc. II, p. 113‑123);
idem, Cronicile slavo‑române din sec. XV‑XVI, Buc., 1959, p. 163‑187; Gh. Mihăilă,
Istoriografia română veche (sec. al XV‑lea – începutul sec. al XVII) în raport cu
istoriografia bizantină şi slavă („Romanoslavica”, 15, 1967, nr. 4, p. 172).
23 – Consignation deren mittels allerhöchsten Hofdekrets vom 6en und Empfang
13 8ber laufenden Jahres allergnädigst ernannten Beamten zu denen fünftigen dreyen
galizischen adelischen Landrechten, [1787]. Conţine şi numele lui Johann Buday [Ioan
Budai‑Deleanu], menţionat ca ultimul dintre cei şase secretari ai Tribunalului Nobiliar
din Lvov, cu un salariu anual de 800 florini (Dos. Schneidra, nr. 1437, „Sądownictwo”).
Ref.: Mihai Mitu, 2011.
ten
24 – Jan Potocki, Origines slaves des Cimeriens, Lithuaniens, des Gètes ou Valaches,
des Sarmates et des Scytes Tchouds, sec. XVIII. La p. 11: Troisième Mémoire. Origines
Gétiques ou Valaches (Archiwum Kreszowickie Potockich, ms. 294.2).
Ref.: François Rosset, Dominique Triaire, Jean Potocki. Biographie, Paris, 2004.
H
25 – „Turcia europeană”, matriţă de aramă, s.l., 1816. Cuprinde şi Ţările Române
(Archiwum i Zbiór Kartograficzny Generała Józefa Chłopickiego).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 63, nr. 125.
26 – Harta Mării Negre, litografie, s.l., 1854. Cuprinde cursul inferior al Dunării şi
teatrul operaţiunilor în războiul Crimeii (Zbióry Kartograficzne). 1 f.
Ref.: ibidem, p. 64, nr. 128.
27 – Planuri (2) ale operaţiunilor de la asediul Hotinului (1621, 1676). Reproduceri
din sec. XIX (Zbióry Kartograficzne).
Ref.: ibidem.
POLONIA  5
ARCHIWUM UNIWERSYTETU JAGIEŁŁOŃSKIEGO
(Arhiva Universităţii Jagiełłone)
DOC
28 – Adresă, 17 decembrie 1921, a Facultăţii de Filologie a Universităţii Jagiełłone
din Cracovia, către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Varşovia, în problema
înfiinţării Lectoratului de limba română la Cracovia, semnată de decanul facultăţii,
profesorul K. Dziewoński, cuprinzând propunerea ca Grigore Nandriş să fie numit lector
de limba română (ms. L‑1244).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 224, nota 13.
MS
29 – Registrum bursae Ungarorum Universitatis Cracoviensis studentium,
1493‑1558. Matricole ce cuprind şi numele studenţilor români (Baltag, Roşcovan, Socol,
Lelea ş.a.), saşi şi unguri din Moldova şi Transilvania, care au urmat cursurile Universităţii
din Cracovia în sec. XV‑XVI. Pergament şi hârtie. 21 f. 26 x 18,5 cm (Album Universitatis
Cracoviensis, ms. BJ 2751).
Ref.: K. Schrauf, Registrum Bursae Hungarorum Cracoviensis. A krakói magyar
tanulók‑háza lakóinak jegyzéke (1493‑1558), Budapesta, 1893; E. Barwiński,
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldaviae ab Aarone principe, Buc., 1912, p. VII;
N. Drăganu, Cei dintâi studenţi români ardeleni la universităţile apusene (AIINC,
4, 1926‑1927, p. 420‑421); Panaitescu, La route commerciale, p. 177; Matthias
Corvinus, p. 336, nr. 281; Mitu, Romano‑Polonica, p. 13.
Publ.: Album studiosorum universitatis Cracoviensis, ed. A. Chmiel, I‑II, Cracovia,
1887‑1892.
30 – Catalogus Auditorum Theologicorum, 1781‑1803. La p. 417‑418: nume de
studenţi din Transilvania (R. kp. 317, S.I., 417‑418).
Ref.: Szögi Laszló, Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Universitäten des
Habsburger Monarchie, 1780‑1850, în I. Chiorean (red.), De la umanism la luminism,
Târgu Mureş, 1994, p. 161, nr. 12.
31 – Album Universitatis Cracoviensis, 1802‑1837, 1839‑1850. Cuprinde nume de
studenţi din Transilvania.
Ref.: Szögi Laszló, op. cit., p. 161, nr. 12.
BIBLIOTEKA KSIĄŻĄT CZARTORYSKICH
(Biblioteca Prinţilor Czartoryski)
DOC
32 – Document, din 1377, emis de Władisław, principe de Opole şi Wieluń, pentru
moldoveanul Ladomir, prin care îi acordă un loc în plasa Iaroslawski, pentru a întemeia un
sat, pe baza dreptului românesc (jus valachicum). Pergament.
Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 462.
6  POLONIA
33 – Documente (cca 150), din sec. XIV‑XVI, privind relaţiile polono‑române,
rezumate de istoricul şi diplomatul Martin Cromer după originalele din arhiva regală (ms.
1107).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44.
34 – Hrisov, din Colomeea, 23 februarie 1448, prin care Roman, domnul Moldovei,
întăreşte lui Ditrich Buczacki, staroste de Cameniţa şi Podolia, 6 sate din Moldova.
Pergament. 29 x 22,5 cm (Katalog dyplomatów, nr. 484).
Ref. şi publ.: I. Bogdan, Contribuţii la istoria Moldovei între anii 1448‑1458 (AARMSI, s.
II, 29, 1906‑1907, p. 629‑630, 637‑639); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II,
p. 305‑309; DIR, A, I, p. 225‑226; DRH, A, I, p. 390‑391, nr. 275.
Reprod.: Leon Şimanschi, Fotocopii după documente moldoveneşti din perioada
1448‑1458 (AIIAI, 12, 1975, p. 231).
35 – Scrisoare din Suceava, 2 decembrie 1449, de la Bogdan, domnul Moldovei, către
Ditrich Buczacki, staroste de Cameniţa şi Podolia, pentru întărirea relaţiilor de prietenie.
Ref. şi publ.: Codex epistolaris, III, p. 40‑41; N. Iorga, Istoria lui Ştefan cel Mare,
Buc., 1904, p. 46‑47 (rezumat); I. Bogdan, op. cit., p. 633‑635, 639‑642; V.
Pârvan, Alexăndrel Vodă şi Bogdan Vodă, Buc., 1904, p. 40‑41, nr. 118 (rezumat);
Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 746‑749.
Reprod.: L. Şimanschi, op. cit., p. 232.
36 – Hrisov din Cameniţa, 24 ianuarie 1458, al lui Petru Aron, fost domn al Moldovei,
privitor la stingerea unei datorii a starostelui Podoliei, Bartoş Buczacki, plătită domnului
de Michał‑Mużylo Buczacki, starostele de Sniatyn şi Colomeea.
Ref. şi publ.: I. Bogdan, op. cit., p. 630, 635‑637; Costăchescu, Documente moldoveneşti,
II, p. 814‑816, nr. 235.
Reprod.: L. Şimanschi, op. cit., p. 233.
37 – Scrisoare din Lublin, 21 august 1476, prin care un necunoscut, familiar al fiilor
regelui Poloniei, relatează unui anume N. veştile aflate în legătură cu năvala turcilor în
Moldova şi vicleşugurile pe care le folosesc aceştia pentru a înfrânge rezistenţa locuitorilor.
Ref. şi publ.: A. Lewicki, Monumenta Medii Aevi historica res gestas Poloniae illustrantia,
t. XIV, Cracovia, 1894, p. 246‑247; Războieni, p. 185‑187.
38 – Act, din 1489, al sultanului Baiazid, prin care aprobă libera trecere şi comerţul
negustorilor poloni în Moldova. Text în italiană (veneţiană) (ms. 1052, f. 218).
Ref. şi publ.: I.C. Chiţimia, Cele mai vechi urme de limbă românească („Romanoslavica”,
Praga, 1948, nr. 1, p. 126‑127); idem, Anciennes relations roumaines avec l’Italie et
la Pologne au XVe siècle („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 345, nota 27; 348).
39 – Hrisov din Huşi, 1 aprilie 1507, prin care Bogdan III, domnul Moldovei, dăruieşte
lui Rusul un loc în câmpie la Perişor, pentru întemeierea unui sat (Katalog dyplomatów,
nr. 696).
Ref. şi publ.: Nistor Ciocan, Două documente moldoveneşti din arhivele poloneze (AIIAI,
16, 1979, p. 501‑503).
POLONIA  7
40 – Tratat de alianţă, 7 februarie 1510, între Bogdan III, domnul Moldovei, şi
Sigismund I, regele Poloniei (Dos. Naruszewicz 28, nr. 121)2.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl.II/1, p. 1‑10.
41 – Documente (42), din 1528‑1543, referitoare la relaţiile moldo‑polone în timpul
celor două domnii ale lui Petru Rareş, domnul Moldovei: solii, chestiunea Pocuţiei, bătălia
de la Obertyn (1531) şi tratativele de pace ulterioare, scrisori de la Sigismund I, regele
Poloniei, Petru Rareş, domnul Moldovei, sultanul Soliman Magnificul, marele vizir
Ibrahim‑paşa; relaţiile Poloniei cu Vlad Vintilă, domnul Ţării Româneşti; luptele din 1538
şi tratatul moldo‑polon din 1539, informaţii despre darurile anuale ale Moldovei către
sultan şi către demnitarii otomani (Dos. Naruszewicz 42, nr. 69, 86; 43, nr. 231; 46, nr. 15,
23, 188, 282; 47, nr. 28, 49, 66, 69, 85, 153, 154; 48, nr. 70, 145, 172, 178, 179, 186; 49, nr.
37, 202, 245, 297, 310, 311, 364; 56, nr. 3, 23, 26, 51, 52, 68, 76, 88; 59, nr. 15, 19, 207).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 18‑27, 43‑46, 48‑80, 103‑120, 156‑161,
167.
42 – Scrisoare din Cracovia, 19 decembrie 1530, de la Ioan Levicki către episcopul
de Culm, referitoare la campania lui Petru Rareş, domnul Moldovei, în Polonia (ms.1595,
nr. 60).
Ref. şi publ.: Veress, Acta et epistolae, p. 221.
43 – Documente, din 1531‑1534, referitoare la relaţiile moldo‑polone din timpul lui
Petru Rareş, domnul Moldovei; bătăliile de la Gwoździec şi Obertyn (1531) (ms. vol. XIII,
Górski).
Ref. şi publ.: Acta Tomiciana, XIV, XV, XVI/1; Ilie Corfus, Activitatea diplomatică în jurul
conflictului dintre Petru Rareş şi Polonia („Romanoslavica”, 10, 1964, p. 315‑340).
44 – Scrisori (17), din 1531‑1571, de la Poarta Otomană către regele Poloniei,
cuprinzând şi informaţii despre Moldova (ms. 611, f. 105‑106, 117‑118, 175‑177,
265‑266, 289‑290, 297‑301, 307, 309‑312, 317‑318, 319‑321, 343‑346, 355‑359, 361‑364,
391‑397).
Ref.: N. Iorga, Relaţiile Moldovei cu Polonia după documente nouă. Petru Rareş şi politica
sa faţă de Polonia (CL, 25, 1901, p. 324‑354, 391‑419).
2
Teki Naruszewicza [Dosarele Naruszewicz] este una dintre versiunile colecţiei
Acta Tomiciana, care conţine copii de pe documente din sec. XIV-XIX, reunite în peste
200 de volume. Întocmită de Stanisław Górski în onoarea cancelarului Piotr Tomicki, Acta
Tomiciana se păstrează în original la Varşovia şi în alte două versiuni: Teki Naruszewicza,
copie întocmită din ordinul regelui Stanisław August Poniatowski pentru a-i servi istoricului
Adam Naruszewicz (1733-1796), se află la Cracovia, iar a doua versiune, întocmită din
ordinul contelui Titusz Dzialiński, la castelul din Kórnik. Documentele privitoare la istoria
românilor din această colecţie au fost depistate întâi de B.P. Hasdeu (1876) şi Ioan Bianu
(1885). Vezi B.P. Hasdeu, în CT, 1876, p. 472-475; Bianu, Relaţiune, [I], p. 42-46; Matei,
Cercetări [I], p. 115 şi [V], p. 462; Leon Şimanschi, în AIIAI, 12, 1975, p. 400; Virginia
Isac, B.P. Hasdeu la Arhivele din Cracovia în 1876 (RA, 55, 1978, nr. 3, p. 363-364).
Constantin Rezachevici a cercetat atât versiunea originală (Górski) cât şi celelalte două
variante, publicând descrieri, comentarii şi traduceri în mai multe contribuţii, între care
volumul Petru Rareş, Buc., 1978.
8  POLONIA
45 – Documente (9), din 1539‑1541, privind legăturile dintre Moldova şi Polonia
în timpul domnilor Ştefan Lăcustă şi Alexandru Cornea: solii, probleme vamale, norme
de judecată şi procese moldo‑polone, scrisori de la Sigismund I, regele Poloniei, şi
sultanul Soliman Magnificul, tratatul de alianţă dintre Moldova şi Polonia (1539). (Dos.
Naruszewicz 56, nr. 94, 95, 240, 242; 57, nr. 67, 102, 213, 215, 220).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 120‑131, 133‑148, 150‑153.
46 – Scrisori (3), din 1542, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, către secui şi de la
Petru Porembski către arhiepiscopul de Gniezno, privind pregătirile domnului Moldovei
pentru intervenţia militară în Transilvania (ms. 1598).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 162‑167.
47 – Instrucţiuni, din 1545, de la Sigismund I, regele Poloniei, către seimurile
particulare, în care se insistă asupra neîncrederii ce trebuie manifestată faţă de Petru Rareş,
domnul Moldovei, întrucât acţionează după poruncile sultanului. Text în latină, copie (ms.
62/IV, p. 392).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 11.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 67, c. 334.
48 – Hrisov, din 30 aprilie 1546, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, prin care
întăreşte satul Şendreşti starostelui Putnei, Jurjea Bole. Copie (ms. 2242, f. 7).
Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Un uric de la Petru Rareş (RI, 17, 1931, p. 65‑67).
49 – Documente, din 1546‑1564, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domnilor
Iliaş şi Ştefan Rareş, Ion Joldea, Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Iacob Heraclid şi Ştefan
Tomşa. Copii (ms. Interesa Zagraniczne).
Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 462.
50 – Scrisoare, din 14 iulie 1547, de la Ilieş Rareş, domnul Moldovei, către Sigismund
I, regele Poloniei, prin care îi cere reînnoirea prin jurământ a tratatului din 1538. Text în
polonă, copie (ms. 65/IV, p. 845‑848).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 14‑18.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 67, c. 506‑509.
51 – Scrisori (2), din 1547, de la Sigismund I, regele Poloniei, către Iliaş Rareş,
domnul Moldovei, prin care îl felicită pe acesta pentru preluarea domniei şi îi comunică
că nu poate accepta noua versiune a tratatului din 1538 propusă de el, anunţându‑l că îi
va trimite un nou text al tratatului pe care să‑l confirme mai întîi Iliaş, apoi regele polon.
Copii (ms. 65/IV, p. 311‑313, 181‑186, 315‑319).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 20‑27.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 67, c. 444, 456‑458, 459‑463.
52 – Documente (7), din 1555‑1556, privind relaţiile moldo‑polone în vremea lui
Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi Sigismund II August, regele Poloniei. Texte
în latină şi polonă (ms. 68/IV, p. 427‑429, 935‑936, 991, 1029‑1031; ms. 69/IV, p. 87‑88).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 28‑45.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 67, c. 511‑515, 517‑526.
53 – Documente (9), din 1560‑1564, referitoare la relaţiile moldo‑otomano‑polone în
POLONIA  9
timpul domniilor lui Ioan Iacob Heraclid, Ştefan Tomşa şi Alexandru Lăpuşneanu, între
care, scrisori de la Sigismund II August, regele Poloniei, şi sultanul Soliman Magnificul
(Dos. Naruszewicz 70, nr. 349; 71, nr. 247‑249; 73, nr. 61, 84, 85, 173, 174).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 217‑222, 225‑235, 243‑246.
54 – Documente, din 1561‑1600, referitoare la amestecul nobilimii polone în
sprijinirea unor pretendenţi la tronul Moldovei în perioada domniilor lui Ioan Iacob
Heraclid, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu şi Bogdan, printre altele, la acţiunile lui
Albert Łaski, voievodul Sieradzului (Dos. Naruszewicz).
Ref.: ibidem.
55 – Documente (2), din 1562‑1563, privind domnia lui Ioan Iacob Heraclid în
Moldova (ms. 1604; Dos. Naruszewicz 75, nr. 155).
Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Contribuţiuni la istoria lui Iacob Heraclide Despotul.
Documente polone (RI, 20, 1934, p. 113‑116).
56 – Documente, din 1565‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi
Polonia şi la cele dintre Polonia şi Turcia, consecinţele acestor relaţii asupra Moldovei
şi Ţării Româneşti, cuprinzând: privilegii, scrisori, cronici, relatări despre diferite
evenimente în perioada domniilor lui Ioan Iacob Heraclid, Ştefan Tomşa, Alexandru
Lăpuşneanu şi Bogdan, despre Ioan Vodă; corespondenţa lui Ştefan Báthory, principele
Transilvaniei cu diverşi nobili poloni, expediţiile polone în Moldova, moartea domnilor
Aron şi Răzvan, relaţiile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cu Polonia şi Turcia
(Dos. Naruszewicz).
Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556.
57 – Scrisoare, din 1566‑1567, de la Petru cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti, către
regele polon Sigismund II August, prin intermediul secretarului regelui, Mikołaj Brzeski,
asigurându‑l de bună vecinătate (ms. 307).
Ref.: Lucia Dumitrescu, Date noi despre solia lui Nicolae Brzeski în Imperiul Otoman
(1566‑1567) (Studii, 23, 1970, p. 609‑612).
58 – Scrisori (11), din 1568, ale regelui Poloniei, Sigismund II August, către nobilii
poloni Mikołaj Maciejowski (17 aprilie), Luca Podoski (27 aprilie), G. Jazłowiecki (27
aprilie, 7 mai), Ioan Firlej (6 mai), Pavel Secygniewski (6 mai), Mikołaj Mielecki (27
aprilie, 6 mai), Albert Łaski (6 mai) şi tovarăşii acestuia (6 mai) şi Albert Łaski (s.a.), în
legătură cu atitudinea pe care ar trebui s‑o adopte faţă de boierii moldoveni refugiaţi pe
teritoriul polon, astfel încât să nu afecteze relaţiile polono‑turce. Originale şi copii (ms.
76/IV, p. 261‑262, 481‑483, 499‑500, 505‑506, 515‑520, 523, 529‑530, 535, 531‑532,
963‑966).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 45‑60.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 105‑107, 112‑113, 115‑122, 126‑127,
131‑133, 144‑147, 499‑500.
59 – Scrisoare, din 1568, de la Bogdan Lăpuşneanu, domnul Moldovei, către
Sigismund II August, regele Poloniei, în care îşi susţine nevinovăţia în diferendele ivite în
timpul domniei tatălui său şi solicită renunţarea de ambele părţi la daunele provocate în
timpul acelor evenimente, promiţând despăgubiri statului polon (ms. 76/IV, p. 967‑969).
10  POLONIA
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 60‑62.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 148‑150.
60 – Jurământ, din Lvov, 17 martie 1572, al lui (Petru) Dimitrie (Cercel), pretendent
la tronul Ţării Româneşti, faţă de Sigismund II August, regele Poloniei. Text în latină,
copie (ms. 80/IV, p. 23‑27).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 62‑64.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 253‑257.
61 – Scrisoare, din Constantinopol, 21 august 1572, de la Sokollu Mehmed‑paşa
către Sigismund II August, regele Poloniei, privind iertarea de către sultan a lui Bogdan
Lăpuşneanu, înlăturat din domnie. Copie în latină (ms. 80/IV, p. 255‑290).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 65‑71.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 258‑263.
62 – Scrisori (3), din 1572‑1573, de la Ioan Vodă, domnul Moldovei, către senatorii
poloni, pe care îi sfătuieşte să nu se lase înşelaţi de prietenia prefăcută a turcilor,
recomandându‑le să apere „unirea statornică între creştini”, şi îi asigură că e gata să le
dea ajutor militar contra duşmanilor. Copii (ms. 81/IV, p. 213‑214, 87; ms. 82/IV, p. 265).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 72‑76.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 319, 327‑328, 342.
63 – Scrisoare, din septembrie 1573, de la sultanul Selim II către Ioan Vodă, prin care
îşi exprimă satisfacţia pentru alegerea ca rege al Poloniei a fratelui regelui Franţei, Henri
de Valois, şi se declară hotărât să apere Polonia în cazul unei alianţe militare germano‑ruse,
la care îi cere domnului Moldovei să participe (ms. 68/IV, p. 49).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 74‑75.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 341.
64 – Scrisori (6), din 1574‑1589, ale lui Ahmet ceauşul, Sokollu Mehmed‑paşa,
ambasadorul Andrzej Taranowski şi marele hatman Jan Zamoyski, privind relaţiile
moldo‑otomano‑polone (ms. 307, f. 309; ms. 309, f. 75; ms. 340, f. 116, 150, 152).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 43‑44.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 277, 280‑285, 295‑306.
65 – Scrisori (5), din 1578‑1579, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, şi de la
nobilii poloni Michał Wiszniowiecki, Andrzej Taranowski şi Mikołaj Brzeski, referitoare
la necesitatea apărării Moldovei de atacurile cazacilor şi ale tătarilor şi la trecerea solilor
poloni prin Moldova (ms. 3460 b, f. 89, 123, 159, 239, 317).
Ref.: N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1900, p. 323‑346.
66 – Documente (2), din 1579‑1580, privitoare la Iancu Sasul: numirea ca domn al
Moldovei şi manifestul său către poloni (ms. 2460, f. 2‑3, 31).
Ref.: P.P. Panaitescu, Sfârşitul lui Iancu Vodă Sasul (RI, 10, 1924, p. 169‑170).
Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, X, p. 136; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 177‑178.
67– Suplică, din 1580, a locuitorilor din Colomeea, care cer regelui Poloniei, Ştefan
Báthory, scutirea de dări, din cauza situaţiei lor la graniţa cu românii (ms. 1659, f. 371).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Un act din arhivele Colomeii (RI, 1, 1915, nr. 5, p. 87).
POLONIA  11
68 – Scrisori (3), din 1583‑1585, ale regelui Poloniei, Ştefan Báthory, către Martin
Cromer, istoric polon, referitoare la raporturile polono‑turce şi la mişcările tătarilor (ms.
310, f. 132‑139, 157, 159).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44.
69 – Scrisoare, din 10 mai 1585, de la regele Poloniei, Ştefan Báthory, către Johannes
Zelesius, rectorul şcolii din Alba Iulia (ms. 3102, nr. 11).
Ref. şi publ.: A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum Transylvaniae temporibus Principum
Báthory (1571‑1613), II, Budapesta, 1913, p. 102‑103.
70 – Scrisori, din 1589‑1595, ale împăratului german Rudolf II, cuprinzând şi
informaţii privind istoria românilor. Copii moderne (ms. 330).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44.
71 – Scrisoare, din 11‑20 aprilie 1594, de la Gazi Ghirai, hanul Crimeii, către Aron
Tiranul, domnul Moldovei, cerându‑i urgentarea pregătirilor de luptă pentru campania
otomano‑tătară contra habsburgilor.
Ref., publ. şi reprod.: Tahsin Gemil, Un yarlig al hanului Crimeii Gazi Ghiray‑Bora către
domnul Moldovei Aron vodă Tiranul (AIIAI, 11, 1974, p. 245‑250).
72 – Relatări (2), din 1595 şi 1598, privind campania polonă în Moldova pentru
instalarea ca domn a lui Ieremia Movilă şi solia lui I.F. Herburt la Poartă (ms. 351, f.
271‑279).
Ref.: Ilie Corfus, Intervenţia polonă în Moldova şi consecinţele ei asupra războiului lui
Mihai Viteazul cu turcii (R. Ist., 28, 1975, nr. 4, p. 527‑539).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 157‑160 (relatarea din 1598).
73 – Scrisori (5), din 1595‑1598, privind relaţiile politice şi conflictele militare
moldo‑polono‑otomane. Originale şi copii (ms. 96/IV, p. 53, 55‑62, 95‑99; ms. 351, p.
271‑275; ms. 97/IV, p. 118, 125‑126, 511‑512).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 86‑99, 118‑119, 126‑127.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 69, c. 56, 419, 428‑429, 501‑502.
74 – Scrisoare, din 17 ianuarie 1596, de la arhiepiscopul de Gniezno, Stanisław
Karnkowski, către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, despre situaţia din Moldova, care
era revendicată de împăratul german Rudolf II pentru a o ceda principelui Transilvaniei
(Dos. Naruszewicz 98).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 26.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 86‑89 (data eronată: 1601).
75 – Documente (16), din 1596‑1600, privind relaţiile moldo‑polono‑austriece şi
campaniile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în Moldova: scrisori de la marele
hatman Jan Zamoyski, regele Poloniei Sigismund III Vasa, împăratul german Rudolf II şi
solii lui Ieremia Movilă (Dos. Naruszewicz 96, 97, 98, nr. 30; 126; ms. 332; ms. 1627, f.
32‑39, 41‑42).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44‑45.
Publ.: Hurmuzaki II/1, p. 600‑602; III/2, p. 412‑425, 440‑441, 447‑448, 451‑452, 459‑460,
465‑475, 477‑478; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 484‑487 (scrisoare de
la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, 21 mai 1600).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 21‑23 (doc. 21 mai 1600).
12  POLONIA
76 – Scrisori (4), din 1596‑1600, privind relaţiile româno‑otomano‑polone în timpul
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, de la sultanul Mehmed III, marele vizir
Ahmed‑paşa şi Lacki, secretar al lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei (ms. 611, f. 391 ş.
urm., 705 ş. urm.; ms. 719; ms. 1659, p. 340‑343).
Ref. şi publ.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 29‑36, 81‑86, 91‑92, 140‑143.
77 – Scrisori (3), din 1598‑1599, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către
regele Poloniei, Sigismund III Vasa, şi Kristofor Radziwiłł, voievodul Vilnei, privind
relaţiile cu turcii (ms. 2579, f. 56‑59).
Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Câteva scrisori de la Ieremia Movilă (RI, 18, 1932, p.
141‑148).
78 – Relatări, din Constantinopol, vara anului 1599, de la un comis moldovean,
referitoare la mişcări de trupe spre Serbia, Ungaria şi Ţara Românească, şi la pregătirea
armatei lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, de a da piept cu turcii. Copii (ms. 97/
IV, f. 919; ms. 351, p. 283).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 137‑139.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 11, c. 650‑651; r. 69, c. 609.
79 – Documente (3), din 1599‑1601, cuprinzând informaţii despre audienţa solului
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la vicecancelarul Poloniei în iulie 1600, şi o
scrisoare de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către starostele polon Marek Sobieski,
din 4 septembrie 1601, prin care îl informează despre uciderea lui Mihai Viteazul, domnul
Ţării Româneşti. Copii (ms. 97/IV, p. 882‑883; ms. 126/IV, p. 229‑231).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 141‑142.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 64, c. 146‑147, 154‑155.
80 – Documente (30), din 1599‑1601, privind relaţiile Poloniei cu Ţările Române:
scrisori de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti,
sultanul Mehmed III, împăratul german Rudolf II, electorul Wolfgang de Trier, arhiducele
Matias, judele Braşovului, ardelenii fugari în Polonia, Stefan Csáky; instrucţiuni către
solul polon la Poartă, Henric Firlej, şi către solul polon la Praga (ms. 1659, f. 287 ş. urm.,
292‑295, 343‑345, 351‑352, 358‑361, 381 ş. urm., 393 ş. urm., 407, 440‑444, 499‑501,
601‑607, 610‑611, 650 ş. urm., 653 ş. urm., 731, 976‑977).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 450, 458‑459, 470‑471, 524, 587‑588, 770, 775,
800, 929, 941‑942, 976‑977, 1004, 1017‑1018, 1032‑1033, 1053‑1055, 1062‑1064,
1104‑1105, 1166‑1173, 1190, 1200‑1201, 1235‑1237, 1279‑1280.
81 – Scrisori, din 1599‑1609, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, împăratul
german Rudolf II, sultanul Mehmed III, hanul tătarilor Gazi‑Ghirai, Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti, Ieremia Movilă, domnul Moldovei, arhiepiscopul Wolfgang
de Trier, episcopul de Cameniţa Paul Wolucki, voievodul Mikołaj Herburt, Jan Potocki,
Marek Sobieski, Stanisław Witowski, Stanisław Golski, marele hatman polon Jan
Zamoyski şi Mustafa‑paşa, referitoare la judecăţi de graniţă moldo‑polone, campania lui
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în Moldova, relaţiile polono‑române în timpul
domnitorilor Radu Şerban şi Ieremia, Simion, Mihai şi Constantin Movilă (ms. 97, f.
849‑853; ms. 98, f. 31, 89, 99, 139‑142, 185, 219, 227‑230, 235, 509; ms. 340, f. 196‑197,
383; ms. 342, f. 23‑26; ms. 345, f. 181‑184, 371‑376; ms. 351, f. 292‑297, 255‑257,
POLONIA  13
299‑303, 314, 316, 325‑327, 365; ms. 369, f. 371, 585‑589; ms. 612, f. 313‑316; ms. 917,
f. 371‑373, 375‑376, 539‑533, 599, 601‑602, 649‑650, 667‑668, 671‑672, 947, 955; ms.
940 A, f. 135, 151, 153, 159; ms. 1623, f. 209‑211; ms. 1640, f. 613; ms. 2073, 2386; Dos.
Naruszewicz 98, f. 33, 437‑439; 99, f. 581, 635; 100, f. 267‑270; 102, f. 319‑326; 103, f.
1165‑1168; 104, f. 931).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44; Iorga, Studii şi documente, XX, p. 235, 295; Corfus,
Mihai Viteazul, p. 59, 78, 88, 94, 129‑130, 141‑172.
Publ.: Papiu‑Ilarian, Tezaur, III, p. 65 (doc., 18‑31 mai 1600); Hurmuzaki – Bogdan,
supl. II/2, p. 295‑296 (doc. 1 august 1603); N. Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă
(AARMSI, s. II, 32, 1909‑1910, p. 1051; idem, Studii şi documente, XX, p. 210‑211
(doc. septembrie 1607); Veress, Documente, V, p. 332‑340; VI, p. 82‑83, 103‑104,
116‑117, 127‑128, 133‑139, 140‑143, 188‑191, 222‑223, 259‑261, 268‑270, 439‑440;
VII, p. 10‑12, 52‑56, 62‑64, 90, 193‑195, 242‑248, 259‑261, 299‑302; VII, p. 30‑33,
65‑66 (25 doc., 1600‑1609); Corfus, Mihai Viteazul, p. 283‑287, 294‑296, 349‑356
(10 doc., 1600‑1601); Călători străini, IV, p. 177‑182, 223‑225 (2 doc., 1599‑1600);
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 325‑332, 483‑484, 496‑497, 590‑593 (4
doc., 24 decembrie 1599, 18 şi 31 mai 1600).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 11, c. 660‑665, 667‑668; r. 60, c. 20 (doc., 24
decembrie 1599, 18 şi 31 mai 1600).
82 – Documente, din a doua jumătate a sec. XVI, referitoare la Transilvania:
corespondenţa lui Ştefan Báthory, principele Transilvaniei, cu nobili poloni, între care
hatmanul Jan Zamoyski; date privind alegerea lui Ştefan Báthory ca rege al Poloniei;
informaţii privind expediţiile polone în Moldova şi moartea domnilor Aron şi Răzvan
(Dos. Naruszewicz).
Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556.
83 – Scrisori, din a doua jumătate a sec. XVI, schimbate între Sigismund II August,
regele Poloniei, şi sultanul Soliman Magnificul, referitoare la ingerinţele polone în
afacerile Moldovei, cuprinzând cereri de extrădare a unor boieri moldoveni refugiaţi în
Polonia şi a domnului Bogdan. Unele documente se referă la perioada lui Ioan Vodă,
căruia sultanul îi cere să sprijine Polonia în situaţia în care ar fi atacată de Rusia sau de
Austria (Dos. Naruszewicz).
Ref.: ibidem.
84 – Scrisori (2), din sec. XVI, de la Radu, domnul Ţării Româneşti şi de la
Mehmet‑paşa (1584), către regi ai Poloniei (ms. 307, f. 205, 309).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 43‑44.
85 – Relatare, post 1600, a marelui hatman polon Jan Zamoyski, adversar al politicii
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, despre luptele acestuia şi ale căpitanilor săi,
Baba Novac şi Udrea, din 1600 (Dos. Naruszewicz 98).
Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338‑339.
86 – Relatare, din septembrie 1601, asupra morţii lui Mihai Viteazul, domnul Ţării
Româneşti, după victoria obţinută de el şi de Gheorghe Basta împotriva regelui polon
Sigismund III Vasa. Traducere din italiană în franceză, imprimată la Praga (RK, p. 98, IV,
sign. 184, f. 551‑554).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 376‑379.
14  POLONIA
87 – Scrisoare, din Cracovia, 16 iulie 1606, de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei,
către sultanul Ahmed I, privind dorinţa comună de reînnoire a tratatului polono‑turc şi
propunerea regelui polon ca după moartea lui Ieremia Movilă tronul Moldovei să revină
unui membru al familiei acestuia. Copii (ms. 100/IV, p. 271‑272, 273‑276).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 143‑145.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 600, c. 352‑353, 354‑357.
88 – Documente (3), din 1607, privind rolul polonilor în succesiunea la tronul
Moldovei după moartea lui Ieremia Movilă. Originale şi copii (ms. 103/IV, p. 1103‑1112;
ms. 126/IV, p. 62‑63; ms. 101/IV, p. 1093‑1101).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 145‑154.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 521‑541; r. 64, c. 130‑131.
89 – Scrisoare, din 1607, de la sultanul Ahmed I către Sigismund III Vasa, regele
Poloniei, menţionând angajamentul noului domn al Moldovei, Simion Movilă, de a păstra
raporturi de bună vecinătate cu polonii. Copie (ms. 103/IV, p. 1187‑1193).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 154‑158.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 559‑565.
90 – Documente, din 1607‑1631, referitoare la relaţiile româno‑polone şi evenimentele
din Ţările Române: schimbările de domnie, relaţiile principelui Transilvaniei, Gabriel
Bethlen, cu Polonia, Poarta Otomană şi imperialii (1615‑1623), domniile lui Ştefan Tomşa
şi Alexandru Movilă în Moldova, negocieri moldo‑polone (1616), campania polonă în
Moldova în sprijinul lui Gaspar Gratiani şi lupta de la Ţuţora (1620) etc. (ms. 2, nr. 21;
ms. 110/IV, f. 279‑280; ms. 123/IV, f. 172; ms. 245, f. 407; ms. 292, f. 64‑67; ms. 343, f.
223‑224, 234‑235, 277‑279, 284‑288; ms. 350, f. 167‑204, 427‑430, 434‑436, 445‑449,
900‑904, 1019‑1026; ms. 360, f. 80‑82; ms. 362, f. 20 ş. urm.; ms. 616, f. 114; ms. 1577/
IV, f. 415‑416, 445‑447; ms. 1644, f. 139, 168).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44; Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLIV, CXVI; XX, p.
189, 485‑486; Rezachevici, Cercetări [II], p. 562‑563.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 380‑382, 419‑425, 466 (3 doc., 1613, 1617,
1619); N. Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă (AARMSI, s. II, 32, 1909‑1910, p. 1053,
1060‑1061; 6 doc., 1612‑1614); Corfus, Documente polone XVII, p. 46‑47, 89‑92,
97‑103, 130 (6 doc., 1607‑1620, 1631).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 14, c. 158‑160; r. 26, c. 204‑205, 253‑255; r. 34,
c. 187‑188; r. 64, c. 33 (6 doc., 1607‑1620, 1631).
91 – Scrisori (8), din 1608, de la sultanul Ahmed I către regele Poloniei, Sigismund
III, şi răspunsurile acestuia, cuprinzând informaţii referitoare la raporturile dintre Polonia,
Poarta Otomană şi Moldova, la instalarea lui Constantin Movilă şi la acţiunile lui Bogdan,
pretins fiu al lui Iancu Sasul (ms. 104/IV, p. 17, 53‑59, 143‑144, 183‑188, 223‑224,
326‑327, 553‑555, 629‑634).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 159‑175.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 576‑583, 598‑599, 600‑605, 613‑614,
658‑659, 676‑678, 680‑684.
92 – Documente (2), din 1609, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domniei lui
Constantin Movilă (ms. 104/IV, p. 593; 126/IV, p. 162‑163).
POLONIA  15
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 175‑177.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 679; r. 64, c. 137‑140.
93 – Scrisori (2), din februarie şi aprilie 1611, de la Petru Tylicki, episcop de Cracovia,
către Szymon Rudnicki, episcop de Warmia, referitoare la incursiunea lui Gabriel Báthory,
principele Transilvaniei, în Ţara Românească. Copii (ms. 106/IV, p. 9‑10, 33‑35).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 177‑179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 2‑3, 7‑9.
94 – Elogiu, din 26 septembrie 1611, adresat lui Sigismund II, regele Poloniei, de
Seimul general din Varşovia, pentru faptele de arme ale polonilor în timpul domniei sale,
între care şi victoria asupra lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (ms. 106/IV, p.
219‑221).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 179‑180.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 10‑13.
95 – Documente (15), din 1612‑1615, privind relaţiile moldo‑polone în timpul
domniei lui Ştefan Tomşa. Originale şi copii (ms. 107/IV, p. 17‑19, 131‑133, p. 221‑222,
239‑242, 485‑487, 491‑493, 525, 649‑654; ms. 108/IV, p. 36‑38, 169‑170, 189‑192,
259‑260, 795‑797, 963‑965, 991‑994, 1137‑1150, 1135‑1138).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 180‑210, 216‑217.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 4‑6, 25‑27, 30‑35, 44‑49, 51, 53, 46‑49,
175‑177, 311‑317, 319‑322, 223‑225, 244‑247, 307‑310, 427‑428, 457‑458.
96 – Scrisoare din Uście, 26 iunie 1615, de la Elisabeta, doamna lui Ieremia Movilă,
către Leon Sapieha, mare cancelar al Lituaniei, prin care îl roagă să intervină pe lângă
regele Poloniei pentru instalarea fiului ei, Alexandru, pe tronul Moldovei, în locul lui
Gavrilaş, fiul lui Simion Movilă (ms. 108/IV, p. 189‑192).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 210‑213.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 435‑438.
97 – Document din 16 noiembrie 1615, Lvov, referitor la hotărârea nobilimii rutene
de a‑şi apăra ţinuturile Lvov şi Żydaczów în faţa incursiunii mercenarilor poloni aflaţi în
serviciul Elisabetei, doamna lui Ieremia Movilă, cu scopul instalării ca domn a fiului ei,
Alexandru. Copie (ms. 109/IV, p. 229‑231).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 213‑216.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 454‑456.
98 – Documente (4) şi scrisori (3), din 1616, privind relaţiile politice şi militare
polono‑moldo‑turce, cu informaţii despre instalarea lui Alexandru Movilă pe tronul
Moldovei (ms. 109/IV, p. 569‑580, 601‑602, 607‑610, 874, 951‑957; ms. 108/IV, p.
128‑129; ms. 190/IV, p. 959‑961).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 217‑230, 233‑235.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 425‑426, 551‑552, 557‑566, 642‑648, 629,
649‑651.
99 – Documente (7), din 1616‑1618, privind relaţiile moldo‑polone‑turce în timpul
domniei lui Radu Mihnea (ms. 109/IV, p. 809‑812; ms. 110/IV, p. 325, 327, 577, 623,
641‑645, 743‑745).
16  POLONIA
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 235‑248.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 608‑611; r. 62, c. 54, 56, 118‑119, 120, 134,
136‑140, 168‑170.
100 – Jurnal, din 28 august – 12 septembrie 1620, al expediţiei polone conduse de
marele hatman Stanisław Żółkiewski în Moldova, împotriva turcilor şi tătarilor. Copie
(ms. 110/IV, p. 1081‑1084).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 248‑253.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 62, c. 225‑228.
101 – Documente (5), din 1620‑1621, privitoare la relaţiile politice polono‑moldo‑turce,
între care jurnalul lui Teofil Schemberg despre luptele cu turcii şi tătarii în Moldova,
scrisoare de la Iacob Arapul către Andrei Cetner referitoare la luarea de prizonieri de către
tătari în Moldova şi relatarea unui spion polon în Moldova. Originale şi copii (ms. 110/IV,
p. 1085‑1091, 1097‑1099; ms. 111/IV, p. 207, 272‑274, 375‑376).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 252‑256.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 62, c. 229‑235, 238‑240, 307, 344‑348.
102 – Scrisoare din Constantinopol, 26 octombrie 1622, de la Krzysztof Zbaraski
către fiul său, Jerzy, privind dificultăţile pe care le întâmpină în misiunea de a încheia
pacea cu turcii. Copie (ms. 113/IV, p. 1131‑1144).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 257‑259.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 63, c. 95‑108.
103 – Scrisori (4), din 1626‑1629, referitoare la relaţiile moldo‑polone din timpul
domniei lui Miron Barnovschi (ms. 118/IV, p. 187‑188, 197; ms. 121/IV, p. 293‑294,
299‑300).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 259‑264.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 63, c. 585‑586, 593; r. 64, c. 8‑11.
104 – Scrisoare, sfârşitul anului 1630, de la Miron Barnovschi, aflat la Hotin, către
un demnitar polon, despre acţiunile militare ale paşei de Silistra şi ale lui Cantemir‑paşa
(ms. 123/IV, f. 172).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 136.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 64, c. 33.
105 – Scrisori (2), din 7 şi 11 septembrie 1631, ale regelui Poloniei, Sigismund III
Vasa, către papa Urban VIII şi un cardinal, recomandându‑l pe marele hatman Ioan‑Baptist
Zamoyski pentru episcopia catolică de Bacău (ms. 365, p. 763).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, I‑II, p. 423‑424.
106 – Documente, din 1633‑1655, privitoare la relaţiile româno‑polone: acte de
indigenat pentru Vasile Lupu şi pentru boieri din Moldova şi Transilvania, emise de
regele Poloniei, Jan Kazimierz, o scrisoare de la ţarul Mihail Feodorovici Romanov către
Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei etc. (Dos. Naruszewicz).
Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 462.
107 – Scrisoare, din 24 iulie 1634, de la regele Poloniei, Władisław IV, către sultanul
Murad IV, cuprinzând informaţii despre situaţia din Moldova şi Ţara Românească (ms.
616, p. 140 ş. urm.).
POLONIA  17
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 608‑610.
108 – Documente (6), din 1647‑1667, privind relaţiile moldo‑polone: rapoarte din
Iaşi, scrisori de la domnii Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, György Rákóczi II, regele Jan
Kazimierz, Mikołaj Potocki, vicecancelarul Radziejowski, Bogdan Hmielniţki şi fiul său,
Timuş, demnitari otomani şi tătari, despre înăsprirea asupririi otomane în Moldova, ultimii
ani ai domniei lui Vasile Lupu şi pretenţiile lui Hmielniţki la tronul Moldovei (ms. 362;
ms. 396; ms. 408, f. 159; ms. 612, f. 21, 40‑41, 57, 59, 89, 115, 125).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 22‑23, 32‑41, 60‑61, 79‑80 (6 doc.,
1647‑1667); Iorga, Studii şi documente, XX, p. 189, 203‑211 (21 doc., 1649‑1655).
109 – Scrisori (2), din 1654, privind relaţiile moldo‑polone în vremea domnului
Moldovei Gheorghe Ştefan, cuprinzând informaţii despre planurile de atac împotriva
Poloniei şi a Ţărilor Române (ms. 127/IV, p. 837‑890, 899‑906).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 278‑282.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 64, c. 283‑286, 289‑296.
110 – Scrisoare din Iaşi, 13 decembrie 1657, de la domnul Moldovei, Gheorghe
Ştefan, către hatmanul polon Ştefan Koryczyński, rugându‑l să intervină pe lângă regele
Poloniei pentru a obţine bunăvoinţa acestuia (ms. 402, f. 313).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44; Ilie Corfus, Pe urmele lui Moise Movilă şi ale lui
Gheorghe Ştefan (AIIAI, 15, 1978, p. 298, nota 10).
Publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 266.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 11, c. 677‑678.
111 – Scrisori (10), din 1670‑1684, de la regele Poloniei Jan III Sobieski, hanul Selim
Ghirai, sultanul Mehmed IV şi împăratul Leopold I, privind situaţia Ţărilor Române,
tratatele otomano‑polone (1670‑1672), pacea de la Cameniţa, recucerirea Ucrainei unite
cu Moldova, intrarea în ţară a lui Ştefan Petriceicu şi politica austriacă faţă de Ţara
Românească (ms. 408, f. 159, 183‑188, 191; ms. 421, f. 124; ms. 423, f. 531, 535; ms.
428, f. 280).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 80‑84, 89‑101, 103‑105, 109‑118,
145‑151.
112 – Documente, din 1672‑1691, cuprinzând informaţii despre căderea Cameniţei
sub otomani (1672), despre lupta polono‑otomană de la Hotin cu participarea românilor
(1675), jurnale privind luptele împotriva otomanilor din 1676, 1683, 1685, 1687 şi
corespondenţa regelui Poloniei, Jan III Sobieski, cu episcopul Cracoviei în timpul
campaniei în Moldova (octombrie 1691).
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956.
113 – Scrisoare, din 23 februarie 1679, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei,
de recomandare a unui grec din slujba Curţii sale (ms. 1378, p. 441).
Publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu
şi testamentele lor (ARMSI, s. III, 21, 1939, p. 414‑416).
18  POLONIA
114 – Listă, din 1683, a unităţilor româneşti de cavalerie din oastea regelui Poloniei,
Jan III Sobieski, care au participat la despresurarea Vienei (ms. IV, 428, p. 175‑180).
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563; idem, „Steagurile româneşti” din oastea lui Jan
Sobieski în campania pentru eliberarea Vienei (1683), după un nou izvor polon, în
Românii şi asediul Vienei, Buc., 1983, p. 35‑52; idem, O participare românească
la istoria universală: „steagurile moldoveneşti” din oastea lui Jan Sobieski în
campania pentru eliberarea Vienei (1683), în Omagiu Radu Manolescu, Buc., 1996,
p. 248‑256.
115 – Scrisori (2), din 1683, de la comitele de Maramureş şi de la Emeric Tököly, regele
Ungariei, referitoare la participarea regelui Poloniei, Jan III Sobieski, la despresurarea
Vienei.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563.
116 – Scrisori, din 1684, de la împăratul german Leopold către regele Poloniei, Jan
III Sobieski, şi alte personalităţi polone, în legătură cu regele Ungariei, Emeric Tököly, şi
înaintarea austriacă în Ungaria.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563.
117 – Documente (9), din 1687, cuprinzând: scrisori de la regele Poloniei, Jan III
Sobieski, proclamaţia către locuitorii Moldovei, instrucţiuni către voievodul Rusiei,
dietele provinciale şi Stanisław Zbąski (ms. 422, f. 14, 51‑52, 57, 61, 137, 145, 160, 221,
280, 417).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 156‑162, 165‑167, 171‑172.
118 – Scrisoare, din 24 noiembrie 1688, de la hatmanul Velicico Costin către hatmanul
Andrzej Potocki (ms. 1376, f. 623; ms. 1738, f. 83).
Ref.: Czesław Chowaniec, Miron Costin en Pologne. Contributions à l’année 1684‑1685,
în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 115, 124.
119 – Scrisori (4), din 1688, 24 noiembrie 1689 şi 27 ianuarie 1690, de la Constantin
Cantemir, domnul Moldovei, către regele polon Jan III Sobieski şi către marele hatman
Stanisław Jabłonowski, cu privire la o pricină între soţia vistierului Gheorghe Ursachi şi
fostul curtean Al. Balaban şi la un sol al regelui Ungariei, Emeric Tököly (ms. 1164, f.
471‑473; ms. 1374, f. 659‑660).
Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Ceva nou asupra legăturii lui Sobieski cu Moldova
(ARMSI, s. III, 19, 1937, p. 283‑300); Corfus, Documente polone XVII, p. 315‑318.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, f. 12, c. 423‑424; f. 14, c. 143‑144.
120 – Scrisori (2) din Iaşi, 7 ianuarie 1689, şi Suceava, 28 februarie 1689, de la
Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei, către Andrzej Potocki, castelan de Cracovia,
şi către marele hatman Stanisław Jablonowski, anunţându‑i retragerea sa către frontiera
polonă. Copii (Dos. Naruszewicz 180, p. 115, nr. 31).
Publ.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 419‑421; Corfus, Documente polone XVII, p. 304‑306.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 11, c. 548‑551.
121 – Scrisoare din Bucureşti, 31 martie 1690, de la stolnicul Constantin Cantacuzino
către un demnitar polon, cuprinzând informaţii asupra situaţiei din Ţara Românească în
urma campaniei generalului german Heissler (ms. 1164, f. 34‑38v).
POLONIA  19
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 319‑329.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 12, c. 421‑435.
122 – Scrisoare, din 11 octombrie 1691, din tabăra aflată pe râul Moldova, de la regele
Poloniei Jan III Sobieski către Karol Tarło, vicecancelar al Coroanei polone, referitoare la
mersul campaniei în Moldova.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563.
123 – Documente (2), din 1699, privind situaţia din Ţările Române în cadrul relaţiilor
otomano‑polone (evacuarea Cameniţei şi pacea de la Karlowitz) (ms. 616, f. 307‑324,
625).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 235‑280.
124 – Documente, de la sfârşitul sec. XVII, referitoare la relaţiile dintre Polonia
şi Ţările Române: tratate, alianţe, delimitări de graniţă, privilegii etc. Copii (Dos.
Naruszewicz).
Ref.: Matei, Cercetări [I], p. 115‑116.
125 – Documente, din sec. XVII, referitoare la soliile lui Gabriel Bethlen, principele
Transilvaniei, trimise în Polonia în octombrie 1615 şi februarie 1620; tratativele comisiei
polono‑moldovene din 1616; războaiele otomano‑polone din 1617‑1621, purtate în mare
parte pe teritoriul Moldovei; campania sultanului Osman II din 1621 şi luptele de la Hotin
împotriva oştilor conduse de hatmanul Jan Karol Chodkiewicz şi de principele Władisław,
pentru instalarea în Moldova a lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului; participarea lui
Radu Mihnea la campanie etc.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 955.
126 – Act, din 14 octombrie 1703, consemnând tratativele otomano‑polone de la
Gurile Bugului, cu menţiuni privind situaţia Ţărilor Române.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563‑564.
127 – Scrisoare, din 2 august 1704, de la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării
Româneşti, către regele Poloniei Stanisław Leszczynski, cu un mesaj de prietenie transmis
prin căpitanul Constantin Turcul (ms. 493, f. 275).
Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 12.
128 – Scrisori (12), din 1709, între Mihai Racoviţă, domnul Moldovei, şi marele
hatman Adam Mikołaj Sieniawski, mare hatman al Coroanei polone, voievod de Belz (ms.
2900, f. 75‑103).
Ref.: Veniamin Ciobanu, Raporturile turco‑poloneze şi Moldova, de la pacea de la
Carlowitz până la 1714 (AIIAI, 10, 1973, p. 183‑196); idem, Relaţiile politice, p.
36‑37.
Publ.: idem, Documente poloneze de la Mihai Racoviţă (RA, 52, 1975, nr. 4, p. 455‑461).
129 – Scrisoare, din 11 februarie 1710, de la Nicolae Mavrocordat, domn al
Moldovei, către marele hatman Adam Mikołaj Sieniawski, prin care îşi exprimă dorinţa
întăririi relaţiilor moldo‑polone (ms. 2900, f. 55).
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 39.
20  POLONIA
130 – Scrisoare, din Bucureşti, 30 iunie 1710, de la Constantin Brâncoveanu, domnul
Ţării Româneşti, către marele hatman polon Adam Mikołaj Sieniawski, privitoare la
reinstalarea pe tron a regelui Poloniei Sigismund II August, la mazilirea marelui vizir Ali
Čorlulu‑paşa, la ştirile despre regele Suediei, Carol XII, refugiat la Tighina etc. Copie (ms.
III 5858, f. 19238 a‑c).
Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Constantin
Brâncoveanu (IV) (RA, 63, 1986, nr. 3, p. 311‑313, 315‑317).
131 – Scrisori, din 1710, de la episcopul Damascen Lubienecki, numit biskup
wołoski („episcop al românilor”), către cancelarul Coroanei polone, privitoare la relaţiile
moldo‑polone.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 564.
132 – Documente, din 1710‑1713, cuprinzând: raport polon despre solicitarea lui
Dimitrie Cantemir pentru trimiterea de trupe ruseşti la Iaşi în cadrul alianţei antiotomane
(25 mai 1711); raport militar rus, menţionând intrarea trupelor ruseşti în Iaşi şi proclamaţia
lui Dimitrie Cantemir către poporul Moldovei (30 mai 1711); scrisori de la Constantin
Brâncoveanu către marele hatman Adam Mikołaj Sieniawski al Coroanei polone, cu
informaţii despre campania de la Prut; scrisori de la hatmanul Sieniawski către regele
polon August II despre politica Ţărilor Române şi intenţia lui Carol XII, regele Suediei,
de a părăsi Tighina (27 iunie şi 22 septembrie 1711); raport despre misiunea la Poartă a
castelanului Stanisław Chomętowski pentru ratificarea păcii de la Huşi (ms. 218, f. 218,
323, 324; ms. 460; ms. 493, f. 227; ms. 494, f. 465‑466; ms. 1687, f. 471‑475; ms. 2624,
f. 4, 6, 8‑11; ms. III 5858, nr. 19238‑19246).
Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 108, 111‑112;
Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p.
820‑821); Ciobanu, Relaţiile politice, p. 41‑43.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, IX, p. 62, nr. 1 (doc. 27 iunie 1711); Gh. Duzinchevici,
Ceva nou asupra lui Carol al XII‑lea (RI, 23, 1937, p. 29‑30).
133 – Relatare, din 15 octombrie 1712, despre trecerea soliei polone prin Moldova în
vremea domnului Moldovei, Nicolae Mavrocordat (ms. 613, f. 235‑239).
Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 119‑146; Călători străini, VIII, p. 587‑591.
134 – Scrisori (3), din 1712‑1724, către marele hatman polon Adam Mikołaj
Sieniawski, de la domnii români Nicolae Mavrocordat, Radu şi Constantin Cantacuzino:
urări de sărbători, cerere de protecţie şi recomandarea hatmanului pentru cei doi
Cantacuzini care veneau din Rusia (ms. 463, f. 239; ms. 515, f. 507, 511).
Ref. şi publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 13‑15.
135 – Scrisori, din 1712‑1777, ale domnilor Moldovei Nicolae Mavrocordat, Mihail
Racoviţă, Grigore III Ghica, ale hatmanului Ioan Buhuş şi ale prinţesei Cantacuzino
(Elisabeth de Bauffremont) (ms. 495, f. 193‑198, 279‑281, 283‑284; ms. 660, f. 583‑586;
ms. 1687, f. 475, 502‑503, 542).
Ref.: Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 821.
136 – Raport, post 7 septembrie 1713, al lui Bogdan tălmaciul, privitor la misiunea
sa pe lângă comandantul garnizoanei turceşti din cetatea Hotinului (ms. 613, f. 209‑211).
POLONIA  21
Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 147‑151; Călători străini, VIII, p. 612‑614
(comentariu şi text).
137 – Scrisoare din Târgovişte, 2 decembrie 1713, de la Constantin Brâncoveanu,
domnul Ţării Româneşti, către August II, regele Poloniei, în care se scuză pentru întârzierea
de a‑i scrie, îşi exprimă ataşamentul faţă de Polonia şi nutreşte speranţa încheierii cât mai
grabnice a unui tratat de pace între Polonia şi Imperiul Otoman (ms. 494, p. 465‑466).
Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Constantin
Brâncoveanu (III) (RA, 63, 1986, nr. 1, p. 63‑64, nr. 11).
138 – Scrisori (15), din 1732‑1769, de la domnitorii Grigore II Ghica, Ioan Teodor
Callimachi, Grigore III Ghica, Alexandru Ghica şi de la marele serdar G. Saul, cuprinzând
informaţii despre relaţiile dintre Moldova şi Imperiul Otoman, mişcările tătarilor şi
chestiuni privind legăturile moldo‑polone (ms. 412; ms. 586, f. 54; ms. 616, f. 391, 393,
397‑400; ms. 626, f. 481‑483; ms. 660, f. 327, 457‑459; ms. 873, f. 63, 111‑113; ms. 941,
f. 85, 371).
Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 16‑30.
139 – Instrucţiuni, din 1742, date solului polon Paweł Benoe, pentru a obţine de
la Poartă retragerea trupelor otomane de la frontiera polonă, dezarmarea Hotinului şi
îndepărtarea tătarilor din Bugeac (ms. 613, f. 269‑280).
Ref.: Veniamin Ciobanu, Les relations politiques de l’Empire Ottoman et de la Pologne au
XVIIIe siècle et les Principautés Roumaines (RRH, 14, 1975, nr. 3, p. 446).
140 – Scrisoare din Constantinopol, 27 august 1747, de la Teofan, de la Diamandi
saigiul ş.a. către Grigore II Ghica, domnul Moldovei, privitor la persecutarea lor de către
autorităţile otomane (ms. 605, f. 300).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 662‑663; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 1119‑1120.
141 – Scrisoare din Iaşi, 14/25 mai 1753, de la Francisc‑Toma de Linche (Lenş),
despre intrigile misionarului catolic Laydet (ms. 620, f. 505).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, I‑II, p. 437.
142 – Scrisori (4), din Iaşi, 1753, de la Francisc‑Toma de Linche (Lenş) şi medicul
Giuseppe Antonio Pisani, în legătură cu persecutarea acestuia din urmă, suspectat pentru
moartea doamnei Sultana, soţia lui Constantin Racoviţă, domnul Moldovei (ms. 620, f.
505, 509, 525‑528).
Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 653‑654, nota 3; V. Mihordea,
Giuseppe‑Antonio Pisani, medicul lui Constantin Racoviţă (RI, 22, 1936, p. 235‑250).
143 – Scrisori (4), din Iaşi, 1753‑1764, de la Francisc‑Toma de Linche (Lenş) şi
fiul său Jean Baptiste Linchou, postelnic al lui Constantin Racoviţă, domnul Moldovei,
privitoare la activitatea lor de agenţi francezi şi negustori în Ţările Române (ms. 526, f.
489‑490, 603‑605; ms. 620, f. 527; ms. 623, f. 555‑556).
Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză în Ţările Române în secolul al XVIII‑lea
(1749‑1760), Buc., 1937, p. 125‑126,128, 257.
144 – Act de împăcare, din 9 noiembrie 1755, între Gheorghe căpitanul şi soţia sa,
Sara, încheiat în biserica Patriarhiei din Constantinopol.
Publ.: ibidem.
22  POLONIA
145 – Scrisoare, [1755], de la Antioh Caragea, prin care îl roagă să‑i înmâneze solului
polon Mniszek o scrisoare de la Matei Ghica, domnul Moldovei.
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1135.
146 – Scrisori (374), din 1755‑1769, de la domnitorii Nicolae Suţu, Ioan Teodor
Callimachi, Grigore III Ghica, secretarii Curţii Moldovei, Pierre de la Roche şi D.
Leonardi, hatmanul Vasile Razu, postelnicul Petrachi Ierachi Giani, contele Potocki,
agentul polon Giuliani, ambasadorii poloni Mniszek şi Karol Boskamp‑Lasopolski,
secretarul regelui Poloniei, ministrul saxon la Varşovia, Brühl, şi ambasadorii poloni la
Poartă, Alexandrowicz şi Eberhardt, referitoare la relaţiile dintre Moldova şi Polonia (ms.
620‑624, 651).
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 91.
Publ.: Documente Callimachi, II, p. 229‑384, 415‑417 (374 doc., 1758‑1761).
147 – Relatări, din 1764‑1766, ale lui Charles Adolphe de Boskamp, privind
călătoriile sale prin Ţările Române.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563‑564.
148 – Relatări, din 1775‑1789, cuprinzând informaţii de la Poarta Otomană trimise
de agenţi poloni, referitoare la istoria politică şi economică a Ţărilor Române, printre care
corespondenţa ambasadorului Eberhardt de la Constantinopol cu cabinetul regelui polon
(1775).
Ref.: ibidem.
149 – Documente (26), din 1776‑1777, cuprinzând scrisori şi rapoarte de la Karol
Boskamp‑Lasopolski, ambasador polon la Constantinopol, şi alţi diplomaţi, referitoare
la relaţiile Poloniei cu Imperiul Otoman şi rolul de mediator al principelui Grigore Ghica
al Moldovei (ms. 631, f. 207, 209‑215, 221, 237‑239, 245, 247, 253‑271, 283, 287‑289,
291‑293, 297‑299, 301‑303, 309, 311‑313, 329, 331, 347, 353, 453, 481‑483, 583).
Ref.: Gh. Duzinchevici, Contribuţii la istoria relaţiunilor polono‑române în timpul lui
Grigore Ghica, 1776‑1777 (CI, 10‑12, 1934‑1936, nr. 2, p. 26‑32); Ciobanu, Relaţiile
politice, p. 135, 138‑139.
150 – Documente (2), din 1776 şi 1782, privitoare la situaţia Ţărilor Române în
cadrul relaţiilor polono‑ruso‑otomane (ms. 631, f. 442; ms. 914, f. 105).
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 135, 145.
151 – Scrisori (3), din 1777‑1780, de la domnul Moldovei Constantin Moruzi,
privitoare la afaceri negustoreşti (ms. 613, f. 103, 361, 363).
Ref.: Duzinchevici, Documente polone, p. 30‑33.
152 – Documente (3), din 1779 şi 1786, privind Moldova în cadrul relaţiilor
comerciale polono‑otomane: memorii ale lui Pierre de la Roche, agent comercial al
domnului Moldovei Constantin Moruzi, referitoare la transportul produselor polone pe
Nistru, instalaţiile de conservare a cărnii la Cetatea Albă şi demersul nobililor poloni, din
1786, pentru facilitarea navigaţiei pe Prut, în favoarea exportului polon (ms. IV/1174, f.
575v, 581‑583; ms. 847, f. 232‑233).
Ref.: Veniamin Ciobanu, Aspects du trafic commercial fluvial dans la zone de la Mer Noire
dans la seconde moitié du XVIIIe siècle (RRH, 19, 1980, nr. 4, p. 735, 737‑738).
POLONIA  23
153 – Documente (4), din 1781‑1787, privind relaţiile comerciale moldo‑polone (ms.
1176, f. 459‑460, 509‑513, 525‑537).
Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Contribuţii la istoria legăturilor comerciale româno‑polone
în secolul al XVIII‑lea (RI, 21, 1935, p. 225‑239).
154 – Documente, din a doua jumătate a sec. XVIII, referitoare la războiul
ruso‑austro‑turc purtat pe teritoriul Ţărilor Române, între care: o relatare germană despre
armata otomană din Moldova (1770); scrisori (2) de la mareşalul Rumianţev din taberele
de la Foldeşti (1771) şi de la Plopi (1778).
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563‑564.
155 – Documente, din sec. XVIII, privitoare la relaţiile otomano‑polone în 1711,
campania de la Prut; date istorice despre cetatea Hotinului, corespondenţa regelui Poloniei
August II cu Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei, corespondenţa lui Grigore II Ghica,
domnul Moldovei, cu Stanisław Rzewuski, palatinul Podoliei, şi cu alte personalităţi
polone (1732‑1733), corespondenţa lui Grigore III Ghica cu personalităţi din Polonia
şi din Imperiul Otoman, relatare despre moartea acestuia, noutăţi aduse de la Varşovia
de curierul din Moldova, în 1768, scrisoare de la Iacob, agă al Moldovei, către Karol
Boscamp, secretarul regelui Poloniei, referiri la războaiele ruso‑austro‑turce din sec.
XVIII purtate pe teritoriul românesc, scrisoare de la mareşalul Rumianţev din tabăra de la
Foldeşti către ambasadorul rus etc.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956.
156 – Memorii (3), din 1802‑1854, privind mijloacele păstrării influenţei turceşti
în Principatele Române (semnat: general maior Comnen, 1802‑1805), politica Ţării
Româneşti faţă de Polonia (semnat: Ghica, 1833) şi proiect de operaţii în Basarabia în
cadrul războiului Crimeii (semnat: Eduard Noviţki, 22 octombrie 1854) (ms. 5214, f.
467‑477; ms. 5323, f. 61‑69; ms. 5661, f. 197‑201).
Ref.: Duzinchevici, Documente polone, p. 35‑47.
157 – Scrisori (36), din 1806‑1810, între Constantin Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti,
şi principele Adam Czartoryski, privind insurecţia sârbă din 1804, rivalitatea franco‑rusă
în principate, războiul ruso‑turc izbucnit în 1806, proiectul eliberării popoarelor subjugate
din Imperiul Otoman, luptele pentru reforme social‑politice şi unirea Ţărilor Române (ms.
5540, f. 7, 11, 15, 19‑21, 23‑28, 31‑33, 35‑57, 59, 63, 67‑68, 71, 77‑87, 93‑97, 101‑105,
107‑113, 115‑128, 131‑132, 135, 137‑139, 143‑153, 155, 161; ms. 5549).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Corespondenţa lui Constantin Ypsilanti cu guvernul rusesc,
1806‑1810, Buc., 1933, p. 27‑114.
158 – Documente, din 1830‑1848, cuprinzând rapoarte ale agenţilor poloni în Ţara
Românească şi în Moldova şi memorii asupra situaţiei politice şi social‑economice din
Ţările Române, legăturile dintre revoluţionarii români şi emigranţii poloni etc.
Ref.: M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă (RA, 49, 1972, nr. 1,
p. 157).
159 – Documente, din 1831‑1850, privind relaţiile prinţului Adam Czartoryski,
conducătorul emigraţiei politice polone, cu fruntaşii luptei pentru libertate şi unitate
naţională a românilor (Ioan Câmpineanu, N. Bălcescu ş.a.), cuprinzând informaţii despre
24  POLONIA
activitatea conspirativă din Principatele Române, pregătirea Unirii şi Revoluţia de la 1848
(ms. 5372, 5377, 5391, 5393, 5399, 5404‑5408, 5410, 5418, 5422, 5432, 5469, 5485‑5486,
5501, 5658).
Ref.: P.P. Panaitescu, Emigraţia polonă şi revoluţia română de la 1848. Studiu şi documente,
Buc., 1929; Stanislas Łukasik, Rumunja a Polska w XIX wieku, Cracovia, 1929 (rec.
P.P. Panaitescu, în RIR, 1, 1931, p. 79‑81); Marcel Handelsman, Le prince Czartoryski
et la Roumanie, 1834‑1850, în La Pologne au VII‑e Congrès international des
sciences historiques, II, Varşovia, 1933, p. 207‑242; Th. Holban, Emigraţia polonă
în anii 1831‑1848 şi influenţa ei asupra mişcărilor de independenţă ale românilor
(RI, 20, 1934, p. 325‑344); M. Fănescu, op. cit., p. 157‑158; Gh. Duzinchevici,
Quelques aspects des relations roumano‑polonaises au XIX‑e siècle (Interprétations,
corrections, compléments) (RRH, 12, 1973, nr. 4, p. 731‑755); Vasile Matei, Câteva
date despre revoluţia română de la 1848 reflectată în documentele poloneze (RA, 56,
1979, supl., p. 93‑95).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 28, c. 23‑435; r 30, c. 301‑329, 424‑441; r. 31, c.
225‑229, 235.
160 – Documente, din 1834‑1855, privitoare la activitatea omului politic polon
Michał Czajkowski (Sadık‑paşa) şi la relaţiile sale cu Ion Ghica, Nicolae Creţulescu, Ion
Câmpineanu ş.a. (ms. 5216‑5623, 5647, 5648, 5658).
Ref.: Stanislas Łukasik, Relaţiunile lui Mihail Czajkowski – Sadyk Paşa cu românii (RIR, 2,
1932, p. 232‑261); Marcel Handelsman, Ukraińska polityka ks. Adam Czartoryskiego
przed wojną Krymską, Varşovia, 1937; Józef Fijałek, Michał Czajkowski, Moje
wspomnienia o wojnie, 1854 roku, Varşovia, 1962 (Introducere).
161 – Documente (15), din 1836‑1843, privind activitatea politică din Principatele
Române şi legăturile cu emigraţia polonă: Declaraţia de principii a partidei naţionale
(1838), scrisori de la Ion Câmpineanu, Nicolae Creţulescu, Ion Ghica, Radu Golescu,
Adam Czartoryski, Woronicz [C. Werner] şi Felix Colson (ms. 5328; ms. 5403, nr. 23; ms.
5408, nr. 6, 18, 21, 29; ms. 5413; ms. 5478, nr. 817; ms. 5479, nr. 41; ms. 5508; ms. 5653,
nr. 19‑20, 23‑27, 33‑38, 123).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Planurile lui Ioan Câmpineanu pentru unitatea naţională
a românilor. Legăturile lui cu emigraţia polonă (AIINC, 3, 1924‑1925, p. 63‑106).
162 – Raport, din 1837, al lui Alexandru G. Golescu‑Albu, referitor la programul
partidei naţionale, situaţia politică din Principatele Române şi acţiunile ce urmează a fi
întreprinse sub conducerea lui Ioan Câmpineanu (ms. 5323, Pisma polityczne, f. 61‑68).
Ref.: Cornelia Bodea, Lupta Românilor pentru unitatea naţională: 1834‑1849, Buc., 1967,
p. 13‑16.
Publ.: Cornelia Bodea, 1848, I, p. 110‑118, nr. 26.
163 – Documente (4), din 1837‑1846, referitoare la raporturile emigraţiei polone cu
mişcarea pentru libertate din Ţările Române (ms. 5408, f. 164, 176, 187‑189, 195‑197,
359‑362).
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 192, 197, 201, 211; Dan Berindei, Relations
roumano‑polonaises pendant le quatrième décennie du XIXe siècle. Précisions et
contributions (RESEE, 20, 1982, nr. 1, p. 138).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 30, c. 443‑445, 463‑465, 468‑470, 618‑621.
POLONIA  25
164 – Memoriu, din iunie 1842, al lui Michał Czajkowski (Sadık‑paşa), privind
situaţia Dobrogei (ms. IV/5410, f. 639‑661).
Ref. şi publ.: Gh. Platon, Informaţii noi privind teritoriul şi populaţia Dobrogei în prima
jumătate a secolului al XIX‑lea (AIIAI, 4, 1969, p. 203‑216).
165 – Scrisoare din Seghedin, 14 iulie 1849, de la Casimir Batthyány, ministru de
externe al guvernului revoluţionar maghiar, către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac,
comunicând acordul faţă de revendicările revoluţionarilor români, cu condiţia încetării
ostilităţilor româno‑maghiare (ms. 54277 IV, f. 163‑164, 177‑178).
Publ.: N. Bălcescu, Opere, IV, Buc., 1964, p. 529.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 131, f. 256, copie autografă N. Bălcescu.
166 – Documente, din 1849, privitoare la activitatea revoluţionarilor români exilaţi:
rapoarte din Belgrad, Constantinopol şi Paris, procese‑verbale, scrisori de la N. Bălcescu,
Bystrzonowski, Al. G. Golescu‑Albu, Iliński, cuprinzând informaţii asupra situaţiei
politice din Principatele Române demersurile întreprinse pe lângă oamenii politici străini
(ms. 5369, f. 79‑81, 89‑91, 171‑173, 193‑194, 197‑198; ms. 5370, f. 25‑31, 36‑40, 42‑46,
91‑92, 102‑104, 175‑178, 187‑191, 233, 243‑244, 255‑270, 306‑307, 347‑350, 369, 373).
Ref. şi publ.: Al. Csetri, Bălcescu şi emigraţia poloneză (SMNB, 1, 1969, p. 87‑111).
167 – Documente (3), din 1849, privitoare la Revoluţia de la 1848 din Ţările Române:
scrisoare din 20 mai de la N. Bălcescu către Ludwik Bystrzonowski despre intenţia sa
de a înfiinţa o legiune română în Transilvania, protest al fostei locotenenţe domneşti
către ministrul de externe francez împotriva ocupaţiei trupelor ruso‑turce în Principatele
Române, memoriu anonim despre „chestiunea moldo‑valahă” între 1829‑1849, cu
revendicări de reforme (ms. 5426/IV, f. 605‑617, 907‑917, 941‑942).
Ref. şi publ.: Al. Csetri, op. cit., p. 105‑110; Paul Cernovodeanu, Originalul scrisorii
lui N. Bălcescu către L. Bystrzonowski din 20 mai 1849 (SMNB, II, 1970‑1971, p.
465‑470).
168 – Documente (3), din 1849‑1850, privind situaţia politică din Principatele
Române: memoriul lui A. Arsache despre relaţiile dintre proprietarii de pământ şi ţărani în
Ţara Românească şi două scrisori de la A. Gradowicz (ms. 5429).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Revoluţia română de la 1848 şi alianţa polonă
(„Romano‑slavica”, 8, 1963, p. 59‑77).
169 – Scrisoare din Paris, 1 iulie 1850, de la Nicolae Bălcescu către Władisław
Zamoyski, privitoare la proiectul federalizării Ungariei, Poloniei, Croaţiei şi Ţărilor
Române (ms. 5429/IV/1850, f. 783‑797, 831‑835).
Publ.: N. Bălcescu, op. cit., p. 310‑317.
Reprod.: B. A. R., ms. 131, f. 307‑916.
170 – Documente, din 1854, privitoare la evenimente din Ţările Române din timpul
războiului Crimeii: corespondenţă a lui Michał Czajkowski (Sadık‑paşa), scrisori de la
pârcălabul Galaţiului şi prefectul Brăilei, rapoarte către Omer‑paşa, comandantul suprem
al armatei otomane, scrieri şi rapoarte referitoare la administraţia militară a Galaţiului, ştiri
despre mişcările de trupe ruseşti în Moldova, starea drumurilor, acţiunile Rusiei pentru a
26  POLONIA
rămâne în Basarabia, propuneri de organizare a dorobanţilor şi liste de viitori comandanţi
români, atitudinea Ţării Româneşti faţă de Rusia.
Ref.: Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 193.
171 – Documente, [din 1860‑1866], referitoare în special la relaţiile dintre emigraţia
polonă şi Al. I. Cuza şi guvernul său.
Ref.: M. Fănescu, op. cit., p. 158.
172 – Documente (8), din 1862‑1864, privind evenimente din Principatele Române:
rapoarte ale agenţilor poloni la Bucureşti, A. Gradowicz şi dr. Glück, despre transportul de
arme ruseşti pentru Serbia prin România, introducerea stilului nou în calendar, problema
mănăstirilor închinate şi o scrisoare de la Iancu Alecsandri, agentul român la Paris, privind
raporturile Bisericii române cu Patriarhia ecumenică din Constantinopol (ms. 1863
Correspondance; ms. 5693, f. 143‑151; ms. 5706, f. 120v; ms. 5712, f. 56‑57; ms. 5744).
Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Chestiuni din vremea lui Cuza Vodă (CI, 10‑12, 1934‑1936,
nr. 1, p. 90‑104).
173 – Scrisori (4) din Bucureşti, 14 şi 30 noiembrie 1863, 29 ianuarie 1864, şi din
Iaşi, 1 septembrie 1864, de la Glück, agent polon la Bucureşti (ms. 5706, f. 20).
Ref.: ibidem, p. 143‑145.
174 – Scrisoare din Bucureşti, 12 decembrie 1863, de la A. Gradowicz, trimisul
polon la Bucureşti, cu informaţii despre acţiunile lui împotriva domnitorului Al. I. Cuza
(ms. 5744).
Ref. şi reprod.: ibidem (fragment).
175 – Scrisori (4), din 1863‑1864, de la Władisław Czartoryski către Ion Ghica
şi către agentul polon la Bucureşti, dr. Glück, privind activitatea emigraţiei polone în
Principatele Române (ms. 5777/IV).
Ref.: L. Boicu, Raporturile româno‑poloneze oglindite în memoriile lui Władisłav
Czartoryski (AIIAI, 8, 1971, p. 279‑286).
176 – Documente, din 1863‑1866, privind relaţiile româno‑polone în timpul
domnitorului Al.I. Cuza şi sprijinul acordat insurecţiei polone din 1863: rapoarte ale
agenţilor poloni din Tulcea şi Bucureşti; corespondenţă diplomatică (ms. 5708, 5709,
5712, 5715, 5723, 5724, 5744).
Ref.: P.P. Panaitescu, Cuza vodă şi unitatea naţională a românilor („Arhiva pentru
ştiinţa şi reforma socială”, VIII, 1929, p. 559-569); M. Kukiel, Archiwum polityczne
Powstania Styczniowego w Muzeum XX Czartoryskich („Przegląd Biblioteczny”,
7, 1933); Gh. Duzinchevici, Cuza Vodă şi revoluţia polonă din 1863, Buc., 1935;
idem, Contribuţiuni la domnia lui Cuza‑vodă (RI, 21, 1935, p. 95‑103); idem, Noi
contribuţii la domnia lui Cuza Vodă (RI, 22, 1936, p. 121‑124); idem, Informaţii
arhivalice relative la domnia lui Cuza vodă, Iaşi, 1936; idem, Contribuţii la istoria
legăturilor polono‑române în anii 1865‑1866, Buc., 1936; Paul Cernovodeanu, în
Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 821‑822 (scrisoare din 1863 de la Iancu Alecsandri).
177 – Notă din Paris, 11 februarie 1864, prin care prinţul Władisław Czartoryski este
informat de agentul polon la Bucureşti, Glück, despre atitudinea domnitorului român Al.
I. Cuza, favorabil mişcării polone de eliberare naţională (ms. 5744).
Ref.: Gh. Duzinchevici, op. cit., 143‑145.
POLONIA  27
178 – Scrisoare din Constantinopol, 19 februarie/2 martie 1864, adresată de un
diplomat român [Costache Negri?] conducerii emigraţiei polone de la Paris, dezvăluind
propunerea ţarului Rusiei, făcută demnitarilor otomani, pentru o alianţă între cele două
imperii, şi tendinţa din ce în ce mai pronunţată a domnitorului Al. I. Cuza de a se sustrage
suzeranităţii sultanului şi de a antrena în această politică Serbia, Muntenegrul, Bulgaria şi
Polonia. În franceză (ms. 4859, f. 198‑199).
Ref.: P.P. Panaitescu, Unirea Principatelor române, Cuza Vodă şi polonii („Romanoslavica”,
5, 1962, p. 82, nota 3).
MS
179 – Pamiętniki Janczara czyli Kronika turecka Konstantego z Ostrovicy [Memoriile
ienicerului sau Cronica turcească a lui Constantin din Ostraviţa], [1496‑1501]. Cuprinde
informaţii despre Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş, relatate de sârbul Constantin
Mihailovici, care, după ce a căzut prizonier la turci, a ajuns ienicer la Constantinopol
(Dos. Naruszewicz).
Ref. şi publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 8‑11; I. Bogdan, Vechile cronici româneşti
până la Ureche, Buc., 1891; J. Lós, Pamiętniki Janczara czyli Kronika turecka
Konstantego z Ostrovicy (Rozprawy Akademii Umiejętności, Wydział Filologiczny,
s. III, vol. VI, Cracovia, 1913, p. 1‑72); Călători străini, I, p. 123‑128; Memoiren
eines Janitscharen oder Türkische Chronik, trad. Renate Lachmann, comentarii
Claus‑Peter Haase, Renate Lachmann, Günter Prinzing, Graz, 1975; K. Mihailović,
Memoirs of a Janissary, ed. Benjamin Stolz, comentarii şi note Svat Soncek, Ann
Arbor, 1975.
180 – Victoria Polonorum de Valachis regnante Sigismundo Primo rege Poloniae
victorioso, descriere a bătăliei de la Obertyn [1531], scrisă de un anonim după memoriile
lui Stanislav Górski, canonic de Cracovia (Dos. Naruszewicz 46, nr. 179).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 30‑40.
181 – Andreas Krzycki, Clarissimo heroi Ioanni comiti de Tarnow, palatino Russiae
ac exercituum regni imperatori, Cricius episcopus Plocensius. Odă în onoarea lui Jan
Tarnowski, comandantul trupelor polone în bătălia de la Obertyn (1531). Copie după
Threnodia Valachiae, Cracovia, 1531 (Dos. Naruszewicz 46, nr. 307‑308).
Ref. şi publ.: Andreae Cricii Carmina, ed. Kazimierz Morawski, Cracovia, 1888, p.
112‑116; Hurmuzaki – Bogdan, loc. cit.
182 – Martin Kromer, Inwentarz papierów w Archiwum Koronny Krakówskiej,
Cracovia, 1551. Menţionează un salvconduct în română (idiomate valachico), acordat de
sultanul Baiazid II negustorilor poloni, identificat de I.C. Chiţimia ca datând din 1489,
considerat de B.P. Hasdeu ca „cel mai vechi monument de limba română scrisă” (ms.
1052).
Ref.: I.C. Chiţimia, Opera umanistului polon Martin Kromer şi importanţa ei pentru
istoria şi cultura poporului român („Romanoslavica”, 14, 1972, p. 194‑195).
Publ.: Codex epistolaris, III, p. 334; I.C. Chiţimia, op. cit., p. 195.
183 – Dziekowanie Koscielne zá zwyciestwo Multanskie [...], s.l., 1600. Relatare a
28  POLONIA
campaniei polone conduse de marele hatman Jan Zamoyski împotriva lui Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti, şi bătălia de la Bucov (ms. 477/1).
Ref.: Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes. Berichte („Neuer
Zeitungen”, Sibiu, 1943, p. 89, nr. 96).
184 – Jurnale şi liste de socoteli (3), 1620, privitoare la campania de la Ţuţora.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563; Iorga, Studii şi documente, XX, p. 187 (ms. 347).
185 – Relatări polone (2), 1621, referitoare la campania de la Hotin.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563.
186 – Cronică anonimă, post 1622, privind istoria Moldovei în sec. XIII‑XVII.
Ref.: C. Rezachevici, Ştiri despre Ştefan cel Mare într‑o cronică inedită a Moldovei
(sec. XIII – începutul sec. XVII) descoperită în Polonia (R. Ist., 35, 1982, nr. 5‑6, p.
654‑671); Czamańska, Mołdawia, p. 63.
Publ. şi reprod.: Cronica Moldovei de la Cracovia. Secolul XIII – începutul secolului
XVII, ed. C. Rezachevici, Buc., 2006.
187 – Epitaf, 1629, scris la moartea principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563.
188 – Jurnal, 1630, relatând călătoria la Constantinopol a lui Al. Piaseczyński, cu
informaţii privind Ţările Române.
Ref.: ibidem.
189 – Jurnalul campaniei polone în Moldova sub comanda principelui Jacob
Sobieski, consemnări din iunie‑octombrie 1686 (ms. 1378).
Ref. şi publ.: Alexandru Lapedatu, Jurnalul principelui Iacob Sobieski, fiul regelui Ioan,
asupra campaniei polone în Moldova la 1686, cu traducerea franceză a jurnalului
şi o notă lămuritoare de Czeslaw Chowaniec (ARMSI, s. III, 13, 1932‑1933, p.
292‑314); Călători străini, VII, 416‑435.
190 – Relazione seconda dell’ armata polacca dalli 18 Agosto vicino Iassi nella
Moldavia sino alli 4 Ottobre 1686, relatare despre acţiunile trupelor polone în apropierea
cetăţii Iaşi în august‑octombrie 1686 (ms. 181).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 20.
191 – J. Chrzastowski, Polonia geographica [...], 1690, cuprinde informaţii despre
evenimentele din Moldova între sec. XIII şi 1677.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563.
192 – Zabawa o Peregrynacyey Wołoski [Povestire despre campania în Ţara
Românească], sf. sec. XVII, lucrare în versuri privind campaniile lui Jan Sobieski în
Moldova.
Ref.: ibidem.
193 – Gesta in Europa singularia (1520‑1574), copie din sec. XVII. Lucrare anonimă
de istorie europeană, cuprinzând informaţii despre regele Ungariei Matei Corvin, voievozii
moldoveni Iliaş şi Ştefan Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ştefan Tomşa, Ioan Joldea, Ioan
Vodă, Ieremia, Constantin şi Alexandru Movilă. Informaţiile sunt copiate din Stanis
POLONIA  29
Orichovius (Orzechowski), Annales Poloniae, Gdańsk, 1643, iar portretele domnilor
români, inexacte, după Elias Windermann, Comitium gloriae centum, 1646 (ms. 1616).
Ref.: Elena Eftimiu, O falsificaţie iconografică (RI, 19, 1933, p. 26‑28); Matei, Cercetări
[V], p. 462.
194 – Miron Costin, Chronicon Terrae Moldavicae, sfârşitul sec. XVII – începutul
sec. XVIII. 129 f. Traducere latină anonimă.
Ref.: A. Iordănescu, Observaţiuni critice asupra Cronicii lui Miron Costin (RIR, 3, 1933,
p. 259‑265); P.P. Panaitescu, în M. Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p.
340.
Publ.: Eugeniu Barwiński, Mironi Costini chronicon terrae Moldavicae ab Aarone
Principe, Buc., 1912; Marian Ciucă, Traducerea latină a Cronicii lui Miron Costin.
Ediţie critică şi studiu lingvistic, teză de doctorat, Universitatea Bucureşti, 1999.
195 – Rapoarte (3), din 1700, redactate de solul polon la Constantinopol, Rafael
Leszczyński, de un secretar anonim şi de Francisc Radzewski, căminar de Poznań. Cuprind
informaţii despre trecerea prin Moldova, la Curtea din Iaşi, unde i‑au întâlnit pe Constantin,
Dimitrie şi Antioh Cantemir (ms. 523, f. 145 ş. urm., f. 165 ş. urm., f. 205 ş. urm.).
Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 79‑119; Călători străini, VIII, p. 158‑163
(comentariu), 163‑191 (text).
196 – Stanisław Chomętowski, voievodul Mazowiei, Rellacija z poselstwa do
Najjaśniejszej Porty Ottománskiey [Relatarea soliei la Sublima Poartă Otomană],
1712‑1714, urmată de un raport anonim al secretarului soliei, care cuprinde informaţii
despre domnia lui Nicolae Mavrocordat în Moldova şi executarea lui Constantin
Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, la care solul polon a fost martor ocular (ms. 200,
p. 381 ş. urm.; ms. 613, p. 235‑239).
Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 119‑146; Călători străini, VIII, p. 584‑587
(comentariu), 587‑591 (text).
197 – Filip Orlik, Diariusz podrózy [Jurnal de călătorie], 1720‑1723, cuprinde
relatarea călătoriilor solului polon, precum şi informaţii despre trecerea sa prin Hotin
în 1722, despre întâlnirile cu rezidenţii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, cu cronicarul
Alexandru Amiras, fost dragoman al lui Carol XII, regele Suediei, şi despre călătoria la
Galaţi, unde vizitează Valul lui Traian (ms. 1977, f. 65‑85).
Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 151‑174.
198 – Józef Aleksander Jabłonowski, Manuscriptum de regno Thraciae, cca
1750‑1770. 20 f. Prezentare a regatului tracilor, cu informaţii despre succesiunea regilor
(cota 1171 I).
Ref.: Mihai Mitu, Bibliologicale (II). O dizertaţie poloneză necunoscută: Despre traci şi
regatul tracilor (RRIC, 7, 2010, p. 18‑102).
199 – Sur les limites entre la Terre de Halicz et de la Moldavie, 1774‑1776,
documentar referitor la drepturile istorice ale Moldovei asupra Bucovinei, revendicată de
austrieci (ms. 1109, f. 311‑345).
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 128, nota 117.
200 – W. Chrzanowski, Listy zawierające nowe relacye podrózy przez prowincje
30  POLONIA
Mołdawij, Bulgarij y dawnej Thracij czyli Rumelij [Scrisori cuprinzând o nouă relatare
de călătorie prin provinciile Moldova, Bulgaria şi vechea Tracie sau Rumelia], 1780,
relatarea trecerii agentului Poloniei către Poartă prin Hotin, Iaşi, Galaţi şi Dobrogea (ms.
632, p. 601‑724).
Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 224‑240.
201 – Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, fragmente, sec. XVIII. Copie
anonimă.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956.
202 – Opisanie Jana Zamoyskiego, kanclerza i wielkiego hatmana koronnego
wygranej bitwy w Multaniech z Mihalem woiewode Multanskiem [Relatare a lui Jan
Zamoyski, cancelar şi mare hatman al Coroanei polone, a luptei victorioase împotriva
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti]. Două copii din sec. XVIII (ms. 98/IV, doc.
128‑129, p. 385‑390).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 639‑642; Călători străini, IV, p. 204‑209;
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 596‑599.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 153‑154.
203 – Ioannes Dantiscus, Victoria serenissimi Poloniae regis contra voyevodam
Moldaviae [...], 1531. Copie din sec. XVIII a broşurii apărute la Louvain, 1531 (Dos.
Naruszewicz 46, nr. 187).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 27‑30.
204 – Câteva consideraţii asupra situaţiei politice a Principatelor Valahiei şi
Moldovei, 1838, referitoare la importanţa Principatelor Române pentru echilibrul european
(ms. 5408).
Ref.: Vasile Matei, Câteva date despre revoluţia română de la 1848 reflectată în documente
poloneze (RA, 56, 1979, supl., p. 94, nota 2).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 30, c. 311‑329.
205 – A. Gradowicz, Krótky Rys wypadków zasłych w Roku 1848 na Wołoszczyznie,
opisanych przez Gradowicza w Paryzu dnia 24 Listopada 1851 Roku [Scurtă privire a
întâmplărilor petrecute în Muntenia în anul 1848], Paris, 24 noiembrie 1851.
Publ.: Gh. Duzinchevici, Contribuţie la istoria revoluţiei din 1848 în Muntenia (în
„Revista critică din Iaşi”, Iaşi, 1935, p. 3‑15).
CR
206 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473. Cuprinde 5 capitole privitoare la istoria
Ţărilor Române până la lupta de la Baia, din 1467, dintre Matthias Corvin şi Ştefan cel
Mare.
Ref.: Veress, BRU, I, p. 1, nr. 1; C. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui
Johannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934‑1935, p. 36).
Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900.
207 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri duo, Cracovia,
Mathias Scharfenbergius ed., 1530, prima ediţie, în proză. 16 f. + 1 hartă.
Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 368‑369.
POLONIA  31
208 – Andreas Krzycki, Threnodia Valachiae, Cracovia, 1531. Relatare în versuri a
bătăliei de la Obertyn.
Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 40‑43.
209 – Johannes Honterus, De grammatica libri duo, Cracovia, Mathias Scharfenbergius
ed., 1548. 43 f.
Ref.: ibidem, p. 366.
210 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Litos abo kamień z procz [...] przez
Evzebia Pimina [Litos sau piatra din praştie...de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 66, nr. 329.
A
211 – Vera designatio urbis in Littavia Grodnae, Nürenberg, 1568. Stampă
reprezentând primirea soliilor rusă, otomană, tătară şi moldoveană în Grodno, iulie
1567, la Sigismund II August, regele Poloniei. În colţul din stânga este reprezentată solia
moldoveneană trimisă de Alexandru Lăpuşneanu.
Ref. şi reprod.: P.P. Panaitescu, O stampă reprezentând o solie a lui Alexandru Lăpuşneanu
(BCMI, 17, 1924, p. 76‑77).
BIBLIOTEKA JAGIELLOŃSKA3
(Biblioteca Jagiełłonă)
DOC
212 – Act omagial, din 16 septembrie 1485, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei,
către regele Cazimir al Poloniei. Traducere în latină (ms. 114, f. 104‑112r).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 41.
Publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 23‑26; Bogdan, Documentele, II, p. 373‑378;
Hurmuzaki – Kałužniacki, II/2, p. 288‑289.
213 – Scrisoare din Roman, 4 martie 1541, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, către
Jerzy Jazłowiecki, staroste de Cameniţa, în care îi cere pedepsirea celor ce pricinuiesc
daune supuşilor săi la hotar. Îl roagă să‑i înlesnească achiziţia de orz şi ovăz. Text în
polonă (ms. 6560, p. 809‑810).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 3‑4.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 689‑690.
214 – Scrisoare, din Osiek, 22 decembrie 1541, de la Mikołaj Sieniawski către regina
Bona Sforza, soţia lui Sigismund I, privind soliile lui Nicolae Burlă şi Avram din Bănila
şi informaţiile aflate de la aceştia privind intenţia lui Petru Rareş, domnul Moldovei, de a
ataca Pocuţia. Text în polonă (ms. 813‑817).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 5‑9.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 691‑693.
Vezi Władisław Wislocki, Katalog rękopisow biblioteki Uniwersytetu Jagiełłońskiego,
I‑II, Cracovia, 1877‑1881; Kasimirus Kaczmarczyk, Catalogus diplomatum pergamentorum
Universitatis Jagellonicae Cracoviensis, Cracovia, 1953.
3
32  POLONIA
215 – Solie, post 21 ianuarie 1542, a lui Avram din Bănila la Mikołaj Sieniawski
privind atitudinea lui Petru Rareş, domnul Moldovei, faţă de relaţiile Poloniei cu Turcia în
timpul domniei regelui Sigismund I (în polonă) (ms. 818‑819).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 9‑10.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 694.
216 – Documente (2) din Cracovia, august‑septembrie 1546, între care o scrisoare
către regele Poloniei, Sigismund II August, referitoare la Petru Rareş, domnul Moldovei,
şi instrucţiuni către Iustinian Broniewski, sol la Poartă. În latină şi polonă (ms. 6562, p.
458 şi 578‑583).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 13‑14.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 788, 802‑804.
217 – Scrisoare, din 14 iulie 1547, de la Iliaş Rareş, domnul Moldovei, către
Sigismund I, regele Poloniei, prin care îi cere reînnoirea prin jurământ a tratatului din
1538. Copie în polonă (ms. 6563, p. 79‑82).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 14‑18.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 814‑816.
218 – Scrisoare din Piotrków, 17 august 1547, de la Sigismund I, regele Poloniei,
către senatori referitoare la divergenţele de păreri dintre regele Poloniei şi trimişii lui
Iliaş Rareş, domnul Moldovei, privind textul tratatului moldo‑polon. Copie (ms. 6563, p.
85‑87).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 18‑20.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 817.
219 – Scrisori (2), din 1547, de la Sigismund I, regele Poloniei, către Iliaş Rareş,
domnul Moldovei (ms. 6563, f. 20‑27).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, loc. cit.
220 – Documente, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domnilor Moldovei
Bogdan III, Ştefăniţă, Petru Rareş, Ştefan Lăcustă şi Alexandru Cornea. Copii din 1548
(cca), de Stanisław Górski.
Ref.: Matei, Cercetări [IV], p. 324‑325.
221 – Scrisori, din 1552‑1555, referitoare la evenimente din Transilvania (ms. Rerum
Transilvanicarum).
Ref.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, loc. cit.
222 – Documente (15), din 1552‑1600, privind relaţiile moldo‑polone şi evenimente
de istorie românească: venirea la tron a lui Alexandru Lăpuşneanu, consecinţele tratatelor
de alianţă otomano‑polone din 1554, 1565, 1568, 1574 asupra Moldovei, o incursiune
moldovenească în Polonia în 1583, lupta lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cu
polonii, la Bucov, din 12‑14 octombrie 1600 (ms. 102, f. 9‑13; ms. 144, f. 16‑129; ms. 154/
II, f. 37‑41; ms. 175, f. 17‑36; ms. 3729, f. 7‑13).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 41‑42; Iorga, Studii şi documente, XXIII; p. 109‑111.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 173‑188, 202‑204, 251‑254, 260‑263, 278‑280,
293, 639‑647; A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum Transylvaniae temporibus
Principum Báthory (1571‑1613), I, Budapesta, 1911, p. 6‑15; Călători străini, IV, p.
POLONIA  33
207‑211; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 596‑599 (doc. 1600 de la Jan
Zamoyski).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 34, c. 358‑360.
223 – Documente, din 1557‑1584, privind activitatea italianului Prospero Provana,
fost arendaş al salinelor din Transilvania în vremea domniei regelui polon Sigismund II.
Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p.
819); Andrei Pippidi, Moldavie et Pologne, la fin de la vassalité („Acta Poloniae
Historica”, 83, 2001, p. 54‑78).
224 – Scrisori (5), din 1613‑1627, privind relaţiile moldo‑polone: de la Ştefan Tomşa,
cu instrucţiuni către solii Balş logofătul şi Nicoară spătarul; de la Sigismund III Vasa,
regele Poloniei, către Gaspar Gratiani; de la cancelarul Poloniei către Stefan Hmielniţki şi
Stefan Potocki către rege, cu prilejul negocierilor cu Miron Barnowski, domnul Moldovei
(ms. 2, nr. 21; ms. 5, f. 31‑32; ms. 110, f. 477‑479; ms. 211, f. 475, 483‑484).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 40‑41.
Publ.: N. Iorga, Note polone (ARMSI, s. III, 2, 1924, p. 395‑396); Corfus, Documente
polone XVII, p. 85‑87, 99, 118‑121.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 15, c. 2‑3; r. 34, c. 187‑188, 733‑737, 743‑745.
225 – Scrisori (23), din 1627‑1629, de la Miron Barnovschi, domnul Moldovei, către
Sigismund III Vasa, regele Poloniei, Stefan Hmielniţki, stegar de Braclaw, Maximilian
Przerembski, castelan de Sieradz, Stanisław Lubomirski, castelan de Biecz ş.a. şi scrisori
ale acestora şi ale sultanului Murad IV, privitoare la conflictul otomano‑polon şi la rolul de
mediator al domnului Moldovei (ms. 102, f. 1117; ms. 211, f. 417‑420, 423, 427‑430, 433,
443, 445, 447, 449, 451, 453‑454, 458, 460‑461, 465‑466, 479, 481, 485).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 41‑42.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 537‑553, 559‑586; Gh. Duzinchevici, Miron
Barnovschi, Moghilă şi Polonia (AIINC, 7, 1936‑1938, p. 196‑209).
226 – Documente (12), din 1647, 1681, 1686, cuprinzând instrucţiuni către dietele
provinciale polone, discurs al episcopului de Cuiavia, scrisori de la Mihail Meger, Stefan
Kunickij, Alexandru Buhuş, hatmanul Alexandru Balaban, Toma Galczewski şi castelanul
din Chelm, privitoare la evenimente din Moldova şi Ţara Românească, la înăsprirea
dominaţiei otomane şi la Gheorghe Duca, domn al Moldovei şi hatman al Ucrainei (ms. 5,
f. 331; ms. 49, f. 113, 115‑120, 133; ms. 1151, f. 4, 12, 15, 16, 18, 74‑76).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 40‑41.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 18‑26, 132‑143, 154‑156.
227 – Documente, din sec. XVII‑XVIII, cuprinzând descrieri şi jurnale ale luptelor
de la Ţuţora [1620] şi Hotin [1713?], tratative între Turcia şi Polonia cu referiri la
Moldova, corespondenţă între domnii moldoveni şi regii Poloniei; extras din Constituţia
Cracoviei, cuprinzând indigenatele unor membri ai familiilor Movilă şi Báthory; scrisori
ale demnitarilor poloni şi moldoveni către regele polon Jan III Sobieski, scrisori expediate
din Iaşi, conţinând informaţii despre situaţia politică a Moldovei şi legăturile acesteia cu
Turcia şi Polonia.
Ref.: Matei, Cercetări [I], p. 115‑116.
34  POLONIA
228 – Scrisoare din München, 17 iulie 1847, de la Lola Montez către Mihail
Kogălniceanu. Text în franceză (ms. 7912/III, f. 265‑267).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 173‑176.
Reprod.: ibidem, p. 182.
229 – Carte de vizită a lui B.P. Hasdeu, „Professeur à l’Université de Bucarest,
Directeur général des Archives d’État de la Roumanie”, păstrată în fondul de corespondenţă
a lui Żegota Pauli din 1876 (ms. 5755‑I, p. 307).
Ref.: ibidem, p. 187.
230 – Scrisoare, din 17/29 septembrie 1886, de la Ioan Bianu către istoricul Adolf
Pawiński, referitoare la un schimb de documente (ms. 7834/IV, p. 13r‑v).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 209‑211, 216‑217.
231 – Documente ale lui Władysław Hordyński (1908‑1968), refugiat polon în
România, unde a lucrat la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti în perioada
1939‑1945: Jurnal (începând din 26 septembrie 1939); Dare de seamă asupra activităţii
depuse în România (7 p. dact.); Biblioteca Academiei Române. Menirea şi organizarea
ei (4 p., în polonă); Articole şi notiţe bibliografice privitoare la muzica românească, din
reviste muzicale româneşti, 1941‑1944 (27 p. dact.); Les livres polonais ou relatifs à la
Pologne de la Bibliothèque de l’Académie Roumaine, XVIe‑XVIIIe siècles, Buc. – Chiselet
(16 decembrie 1944); Impresii ale unui bibliotecar din timpul şederii în România (în
polonă); scrisori (49) de la I.C. Chiţimia, Florica Dimitrescu, Radu Rosetti, Alexandru
Elian, Ştefan Bârsănescu, Nicolae Dunăre, Gheorghe Duzinchevici, Ilie Corfus, Ioan
Lupu, Şerban Cioculescu, Viorel Cosma, Nicolae Missir, Constantin Cruceru, Elena Linţa,
Valeriu Moldoveanu, I.D. Lăudat, Teodora Voinescu etc; ciorne de scrisori de răspuns ale
lui W. Hordyński, în română (Arhiva de corespondenţă Władysław Hordyński).
Ref.: I.C. Chiţimia, Livres polonais dans la Bibliothèque de l’Académie Roumaine (RI, 16,
1946, nr. 2, p. 184‑185; idem, Scrieri alese, ed. Mihai Mitu, Buc., 2008, p. 63; Mihai
Mitu, Un mare prieten al culturii române: polonezul Władysław Hordyński (RRIC,
5, 2008, p. 103‑114).
MS
232 – Georgius Peuerbach, Theoricae nova planetarum, 1460‑1470. Pergament. 35
x 24 cm. Fostă în biblioteca umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop de Oradea, cu
blazonul acestuia (ms. BJ, 599).
Ref.: Matthias Corvinus, p. 151, nr. 27.
233 – Johannes Regiomontanus, Tabulae directionum profetionumque, Strigoniu,
1467. 95 f. 29,4 x 22 cm. Lucrare de astronomie dedicată lui Ioan Vitez, pe atunci profesor
la Universitatea din Bratislava (ms. BJ, 597).
Ref.: Matthias Corvinus, p. 340‑341, m. 286 a.
234 – Scolares Universitatis studii Cracoviensis, sec. XV‑XVI. Registre cu numele
unor tineri din Moldova şi Transilvania care au studiat la Universitatea cracoviană (ms.
252).
POLONIA  35
Ref.: B.P. Hasdeu, Unde învăţau românii vechi (în „Anuarul Ministeriului Instrucţiunii
Publice”, 1864‑1865, p. XVI‑XIX); Eugeniusz Barwiński, Prefaţă la Miron Costin,
Chronicon Terrae Moldovicae ad Aarone Principe, Buc., 1912, p. VI‑VII; Mihai Mitu,
Cracovia şi relaţiile culturale româno‑polone, în Relaţii culturale româno‑polone,
Buc., 1982; idem, Romano‑Polonica, p. 13.
Publ.: Statuta nec non Liber promotionum philosophorum ordinis in Universitate
studiorum Jagellonica ab anno 1402 ad annum 1849, ed. J. Muczkowski, Cracovia,
1849; Album Studiosorum Universitatis Cracoviensis, I (1400‑1489), 1887; II
(1490‑1515), Cracovia, 1892.
235 – Stanisłav Bijel, Oratio [...] in rectoratu suo facta a. 1509 coram Sigismundo,
rege Poloniae; redeunte triumpho ex Valachia. Conţine informaţii despre relaţiile
româno‑polone (ms. 126, DD VIII, 17).
Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 21, p.
819).
236 – Stanisław Labaszewski, Chronica Polonorum ab 1516‑1526. Conţine informaţii
despre relaţiile româno‑polone.
Ref.: Matei, Cercetări [IV], p. 325.
237 – Emerici Ungari monachi Ordinis Sankti Pauli Eremitae in Vielum, Chronicorum
sui temporis fragmentum, 1516‑1531. Conţine informaţii despre relaţiile româno‑polone
(ms. 3707).
Ref.: Ştefana Simionescu, Nachrichten zur rumänischen Geschichte am Anfang des 16.
Jahrhunderts aus einer unbekannten Chronik (RRH, 15, 1976, nr. 3, p. 99‑101).
238 – Opisanie Jana Zamoyskiego, kanclerza i wielkiego hatmana koronnego
wygranej bitwy w Multaniech z Mihalem woiewode Multanskiem [Relatare a lui Jan
Zamoyski, cancelar şi mare hatman al Coroanei, a luptei victorioase împotriva lui Mihai,
domnul Ţării Româneşti], 1600. Jurnal al campaniei marelui hatman Jan Zamoyski în
Ţara Românească. Copie fragmentară (ms. 102, f. 9‑11).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 639‑641; Călători străini, IV, p. 207‑209; Mihai
Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 596‑599.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 34, c. 358‑360.
239 – Fragmente, Cracovia, 1601, din predica iezuitului Piotr Skarga despre
înfrângerea lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la 15 octombrie 1600. Text în
polonă şi latină (Rkp. 6563).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 379‑381.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74, c. 818‑829.
240 – Akaky Taszycki, Dyariusz drogi Tureckiey i akta Konstantinopolskie z roku
1640 [Jurnal al călătoriei spre Turcia şi documente constantinopolitane din anul 1640],
relatare a secretarului unei solii polone la Poarta Otomană, în care sunt descrise Moldova
şi Ţara Românească, primirea la curţile lui Vasile Lupu şi Matei Basarab (ms. 2274).
Ref. şi publ.: R. Ottman, Dyaryusz drogi Tureckiey i akta Konstantynopolskie z roku
1640 (în „Kłosy”, Cracovia, 36, 1883, p. 202‑246); Em. Grigoroviţa, Un interesant
manuscris polon vechiu („Arhiva”, Iaşi, 11, 1900, p. 456‑461); P.P. Panaitescu,
Călători poloni, p. 36‑52; Călători străini, V, p. 163‑174.
36  POLONIA
241 – Miron Costin, Opisanie ziemi Mołdawskiey i Multanskiey [Descrierea Ţării
Moldovei şi Munteniei], 1684 (Fond Czartoryski, ms. 1348 C).
Ref.: P.P. Panaitescu, Miron Costin, Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara
Românească (AARMSI, s. III, 10, 1929, p. 365‑387, 388‑448); idem, în M. Costin,
Opere, I, Buc., 1965, p. 375; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 71.
Publ.: Costin, Pisma, I, Lvov, 1856, p. 239‑247; L. Rogalski, Dzieje Księstw naddunajskich,
I, Varşovia, 1861, p. 758‑784; B.P. Hasdeu, în „Lumina”, 1863, nr. 18, p. 81‑85; nr.
19, p. 7‑11; idem, în AI, 1, 1865, p. 159‑172; M. Costin, Opere complete, II, Buc.,
1888; M. Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 218‑240; Miron Costin,
Letopis ziemi Mołdawskiey i inne utwory historyczne, Poznań, 1998, p. 275‑306.
242 – Actio deliberativa de Ivonia Duce Valachiae Turcae Rebelle Polonis addicto,
sec. XVII. Două cuvântări imaginare ale lui Ioan Vodă, exerciţii de retorică. Copii (ms.
2906, f. 303‑376).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 42; Iorga, Studii şi documente, XI, p. 123‑125.
243 – Rafael Leszczyński, Dyarijusz [Jurnal], 1700. Relatare a soliei la Constantinopol.
Cuprinde informaţii privitoare la trecerea magnatului polon prin Moldova, la Curtea din
Iaşi, unde i‑a întâlnit pe Constantin, Dimitrie şi Antioh Cantemir (ms. 3605).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Călători poloni, p. 80, 89‑94, 110 ş. urm.; Călători străini,
VIII, p. 163 (comentariu), 173‑181 (text).
244 – Sinteză anonimă, [1700], referitoare la campaniile antiotomane din 1595,
purtate de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, Aron Vodă şi Sigismund III Vasa,
regele Poloniei. Extras (Rękopisy ms. 167, f. 50).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 396.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 24, c. 16.
245 – Księgi gości (osoby które od. r. 1870‑1890 zwiedziły Bibliotekę Jagiełłońską)
[Carte de oaspeţi (persoane care au vizitat Biblioteca Jagiełłonă în anii 1870‑1890)], a
doua jumătate a sec. XIX. Printre semnăturile vizitatorilor apare şi cea a lui B.P. Hasdeu,
aflat la Cracovia între 23 august – 4 septembrie 1876, şi a lui Ioan Bianu, în 1885 (ms.
5039).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 183‑184.
Reprod.: ibidem, pl. 16 şi 25‑26.
246 – Règlement organique de la Valachie, sec. XIX. 396 p., 33,5 x 21 cm. Copie
pe hârtie, de o singură mână. A aparţinut, probabil, Consulatului Prusiei la Bucureşti, de
unde a ajuns la Königliche Bibliothek din Berlin, iar după al Doilea Război Mondial la
Biblioteca Jagiełłonă din Cracovia (ms. Gall. Fol. 166).
Ref.: Mitteilungen aus der königlichen Bibliothek, IV, Kurzes Verzeichnis der romanischen
Handschriften, Berlin, 1918, p. 10; Mihai Mitu, 2009.
CR
247 – Vita Beatissimi Stanislai, Cracovia, 1511. Conţine Legenda minor Sancti
Gerhardi, sec. XII, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din
regiunea Mureşului în sec. XI.
POLONIA  37
Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI‑lea referitoare la istoria
Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 56, 1979, nr. 4, p. 387).
248 – Maciej z Miechowa (Miechowita), Tractatus de duobus Sarmatiis, Cracovia,
1517.
Ref.: I.C. Chiţimia, Cronica lui Grigore Ureche, în idem, Probleme de bază ale literaturii
române vechi, Buc., 1972, p. 235‑236; I. Budai‑Deleanu, De originibus populorum
Transylvaniae, II, ed. L. Gyémánt, Buc., 1991, p. 544 (indice); Mitu, Dimitrie
Cantemir, p. 22.
249 – Maciej z Miechowa [Miechowita], Chronica Polonorum a Lecho usque ad
annum 1506 libri sex, Cracovia, 1519.
Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 207‑215.
250 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri duo, Cracovia,
Mathias Scharfenbergius ed., 1530, prima ediţie, în proză. 16 p. + 1 hartă.
Ref.: Bolesław Olszewicz, Kartografia polska XV i XVI wieku (Przegląd chronologiczno‑
bibliograficzny), Lvov – Varşovia, 1930, p. 14‑15; I.C. Chiţimia, Bazele istorice şi
izvoarele ideii originii latine a poporului şi a limbii române la Gr. Ureche şi M.
Costin (AUB, s. Ştiinţe sociale‑Filologie, 14, 1965, p. 33‑35); Gerhard Engelmann,
Die Kosmographie des Johannes Honter in ihrer Krakauer Erfassung 1530 („Studia
z dziejów geografii i kartografii”, 87, Wrocław, 1973, p. 319‑333); Historia
nauki polskiej, Bogdana Suchodolskiego (ed.), t. VI, Wrocław, 1974, p. 237‑238;
Nussbächer, Johannes Honterus, p. 28‑30; idem, O bibliografie Honterus, p. 368;
Mihai Mitu, Cracovia în cadrul relaţiilor culturale româno‑polone, în Relaţii
culturale româno‑polone, coord. Ion Petrică, Buc., 1982, p. 11.
251 – Johannes Honterus, De grammatica libri duo, Cracovia, 1530.
Ref.: Szymon Starowolski, Scriptorum polonicorum Hecatontas seu centum illustrium
Poloniae scriptorum elogia et vitae, ed. 2, Veneţia, 1627, p. 28; Nussbächer, Johannes
Honterus, p. 27; Mihai Mitu, ibidem, p. 11; Ludwig Binder, Johannes Honterus.
Schriften, Briefe, Zeugnisse, Buc., 1996, p. 56‑58.
252 – Stanislav Sachariae Italicius, secretar al cancelarului Coroanei polone
(Krzysztof Szydłowiecki), Descriptio duorum certaminum, quae Serenissimi et
Illustrissimi Sigismundi Regis Poloniae milites cum Petro Ioan Palatino Moldaviae et
cum eius exercitibus Deo Optimo Maximo adiutore habuerunt, Cracovia, 1532, 11 p.
Ref.: A. Czołowski, Bitwa pod Obertynem a. 1531 („Kwartalwik Historyczny”, 16, Lvov,
1890, p. 3); I. Ursu, Bătăliile de la Gwozdziec şi Obertyn (1531) (AARMSI, s. II, 35,
1913, p. 15-35).
Publ.: ibidem, p. 16-35.
Reprod.: ibidem, p. 15 (foaia de titlu).
253 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri
Coronensi libri tres, 1548. 30 f., 14 f. hărţi.
Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 372‑373.
254 – Martin Cromer, De origine et rebus gestis Polonorum libri XXX, Basileae,
1555. La p. 312‑313: consideraţii despre originea limbii şi a poporului român.
38  POLONIA
Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 45‑46; idem, Opera umanistului polon Martinus Kromer şi
importanţa ei pentru istorie şi cultura poporului român („Romanoslavica”, 14, 1972,
p. 187‑195); idem, Scrieri alese, ed. Mihai Mitu, Buc., 2008, p. 89‑99.
255 – Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica cum vocabules rerum, Basel,
1561 (Cim. O, 1164).
Ref.: ibidem, p. 120.
256 – Georgii Henischii Bartfeldensis Tabulae Institutionum Astronomicarum,
Augustae Vindelicorum, 1575, 36 f. La f. 13r‑14r: Johannes Honterus, Caelestium
circulorum / siderum Nomenclaturae, extras din Rudimentorum Cosmographicorum liber I.
Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 378.
257 – Alessandro Guagnini, Sarmatiae Europeae descriptio, Cracovia, 1578. Conţine
informaţii despre elementele latine ale limbii române şi despre romanitatea românilor.
Lucrarea a fost tradusă în polonă de Marin Paszkowski (Kronika Sarmacji europejskiej,
Cracovia, 1611).
Ref.: Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 41, 412; P.P. Panaitescu,
Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron
Costin, Buc., 1925; I.C. Chiţimia, op. cit., p. 46‑47; Călători străini, II, p. 291‑300;
A. Armbruster, Romanitatea românilor, Buc., 1972, p. 106; Miron Costin, Latopis
ziemi Mołdawskiej i inne utwory historyczne, ed. Ilona Czamańska, Poznań, 1998,
p. 100.
258 – Leonhard Uncius, Poematum libri septem de Rebus Ungaricis, Cracovia, 1579,
cu date despre originea nobilă a lui Iancu de Hunedoara şi despre originea română a lui
Matthias Corvin.
Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 47.
259 – Maciej Stryjkowski, Kronika Polska, Litewska, Żmudzka i wszystkiej Rusi
[Cronica Poloniei, a Lituaniei, a ţinutului Żmudz şi a întregii Rusii], Królewiec, 1582.
Conţine informaţii despre Ţările Române culese în călătoria sa prin Moldova în 1574‑1575,
ca membru al soliei lui Andrzej Taranowski.
Ref. şi publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 5‑11; idem, în CT, 2, 1871, p. 106‑122; Miron
Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 41; Dimitrie Cantemir, Hronicul
vechimei a romano‑moldo‑vlahilor, ed. Stela Toma, I‑II, Buc., 1999‑2000; Călători
străini, II, p. 446‑455; A. Armbruster, op. cit., p. 106; Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 22.
260 – Stanisław Sarnicki, Descriptio veteris et novae Poloniae cum divisione eiusdem
veteri et nova, Cracovia, 1585, cu consideraţii despre limba română.
Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 47.
261 – Stanisław Sarnicki, Annales sive de origine et rebus gestis Polonorum et
Litvanorum libri VIII, Cracovia, 1587, p. 88, cu date despre originea latină a limbii şi
poporului român.
Ref.: D. Cantemir, op. cit.; I. Budai‑Deleanu, De originibus populorum Transilvaniae, I‑II,
ed. L. Gyémánt, Buc., 1991; I.C. Chiţimia, op. cit., p. 47; A. Armbruster, op. cit., p.
104; Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 23.
POLONIA  39
262 – Stanisław Sarnicki, Statuta i metryka przywilejów koronnych [Statutele şi
matricele privilegiilor Coroanei], Cracovia, 1594, p. 1224: cuprinde textul în română al
rugăciunii Tatăl nostru, transmis lui Stanisław Sarnicki de logofătul moldovean Luca
Stroici în 1593, în timpul lucrărilor Seimului de la Varşovia.
Ref. şi publ.: B.P. Hasdeu, „Rugăciunea Domnului” scrisă româneşte cu litere latine în
1593 de către vel‑logofătul moldovean Luca Stroici, adnotată şi publicată la 1594
în Cracovia de către Stanislav Sarnicki („Din Moldova”, Iaşi, 1862, nr. 4, p. 49‑59);
idem, Luca Stroici – părintele filologiei latino‑române, în Studii de lingvistică
şi filologie, I, ed. Grigore Brâncuş, Buc., 1988, p. 34‑48, 283‑285; M. Gaster,
Chrestomaţie română, Buc. – Leipzig, 1891, p. XXXV, 79; L. Şăineanu, Istoria
filologiei române, Buc., 1895, p. 11, 15; I.G. Sbiera, Mişcări culturale şi literare la
români, Cernăuţi, 1897, p. 7, 71; N. Iorga, Istoria literaturii religioase a românilor
până la 1688, Buc., 1904, p. 113; S. Wędkiewicz, Z dziejów polonistyki w Rumunii.
Bogdan Petriceicu Hasdeu („Prace filologiczne”, 12, 1927, p. 481); Mioara Avram,
în Crestomaţie romanică, I, coord. Iorgu Iordan, Buc., 1962, p. 190‑191; C. Poghirc,
B.P. Hasdeu, lingvist şi filolog, Buc., 1968, p. 98, 105.
263 – Joachim Bielski, Kronika polska Marcina Bielskiego [Cronica polonă a lui
Marcin Biełski], Cracovia, 1597. La p. 234‑235: informaţii despre români, descrierea
geografică a Daciei, date despre cucerirea Daciei de către romani şi romanitatea limbii
române.
Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 47‑48; A. Armbruster, op. cit., p. 105‑108.
264 – Jan Długosz, Historia Polonica, Dobromil, 1615. 6 părţi, 599 p. Cuprinde
textul cronicii până la anul 1240. Conţine şi informaţii despre istoria românilor începând
din 1070, când „vlahii” sunt menţionaţi alături de ruteni şi pecenegi în oastea lui Viaceslav
de Polock şi Ižeslav al Kievului, în lupta cu Bolesłav Îndrăzneţul, regele Poloniei.
Ref.: Ilie Minea, Informaţiile româneşti în cronica lui Długosz, ed. 2, Buc., 1999, p.
111‑112; Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 23.
265 – Basilii Fabri Sorani, Thesaurus Eruditionis Scholasticae, Wittenberg, 1623.
La p. 784‑788: un fragment din Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiorum.
Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 381.
266 – Kossow Silwestri, Paterikon abo Żywoty SS. Oycow Pieczarskich [Patericon
sau Vieţile Sfinţilor Părinţi de la Pečera], Kiev, 1635. Conţine, la p. 168, o gravură cu
armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 15, nr. 250.
267 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: ibidem, p. 57, nr. 252.
268 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Litos abo kamień z procy [...] przez
Evzebia Pimina [Litos sau piatra din praştie... de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644.
Ref.: ibidem, p. 66, nr. 329.
269 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae, 1680. Conţine, înainte de index, un
fragment din Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum.
Ref.: Nussbächer, op. cit.
40  POLONIA
270 – Samuel ze Skrzypny Twardowski, Miscellanea Selecta w róznych
Panegirycznych okazyach do druku sparsim podane, teraz jako godne pamięci w iedno
opus zebrane [Miscelaneu ales de la diverse momente panegirice, tipărite şi acum adunate,
în semn de amintire, într‑un volum], Roku Pańskiego, 1682. La f. 2‑3: dedicaţie în 24 de
versuri către Miron Costin („Wielmoznemu jego Mosci Panu P. Mironowi Kostynowi
Nayvvyssemu Ziem Moldavvskich Logofetowi”, semnată „Uniżona Typographia
Collegium Kaliskiego Societatis Jesu”).
Ref.: Karol Estreicher, Bibliografia polska, XXX, Cracovia, 1936, p. 436‑437; Renarda
Ocieczek, Samuel Twardowski i jezuici, în Studia slavistica et humanistica in honorem
Nullo Minissi, Katowice, 1997, p. 100‑108; Radu Mârza, Locul Poloniei în biografia
intelectuală a cronicarilor moldoveni Grigore Ureche şi Miron Costin, în Confesiune
şi cultură în Evul Mediu. In honorem Ion Toderaşcu, coord. Bogdan‑Petru Maleon şi
Alexandru‑Florin Platon, Iaşi, 2004, p. 311‑328.
Publ.: Mihai Mitu, Bibliologicale II. 1. O „epistola dedicatoria” în limba polonă către
Miron Costin (RRIC, 7, 2010, p. 93‑97).
271 – Maxim Peloponesianul, Carte sau lumină cu dreapte dovediri din dogmele
Besearicii Răsăritului, asupra dezghinării Papistaşilor, Snagov, 1699 (591.051 I).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 120‑121.
272 – Jan Długosz, Historiae Polonicae libri XII [...], Lipsiae, 1711‑1712. Prima
ediţie completă a cronicii lui Jan Długosz. Cuprinde numeroase informaţii referitoare la
istoria relaţiilor româno‑polone.
Ref.: Ilie Minea, op. cit., p. 111‑112; Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 23‑24.
273 – Władysław Aleksander Łubieński, Świat we wszystkich swoich częściach
większych i mniejszych [Lumea cu toate părţile ei, mari şi mici], Wrocław, 1740; ed. 2,
Vilnius, 1763; ed. 3, Vilnius, 1771. Conţine informaţii geografice despre Ţările Române.
Ref.: Barnaba Kędzierski, Wiadomośc o Krzewieniu wiary swiętey w Mołdawii y
Wołoszczyźnie [...], Lvov, 1774; Mihai Mitu, Bibliologicale. III. O carte ştiută şi...
neştiută lui Nicolae Iorga (RRIC, 2, 2005, p. 122).
274 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de
son agrandissement et de sa décadence, trad. M. de Joncquières, I‑IV, Paris, 1743. Provine
din biblioteca contelui Wodzicki (246.975, I).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 121.
275 – Demetrius Kantemir, Geschichte des osmanischen Reiches nach seinem
Anwachse und Abnehmen, Hamburg, 1745. 2 ex. (Historia Turcica Orientalia, 5882 III).
Ref.: ibidem, p. 121‑123.
276 – Benedykt Chmielowski, Nowe Ateny albo Akademia wszelkiej sciencyi pełna
[...] [Noua Atenă sau Academia plină de ştiinţe de tot felul], I‑IV, Lvov, 1745‑1746. Prima
lucrare polonă cu caracter enciclopedic. Conţine date despre Ţările Române, despre Dacia,
Dunăre, Transilvania, despre limba română şi confruntări militare româno‑polone (I, p.
820, 832, 834; II, p. 757, 781, 789; vol. IV, p. 134‑135, 289).
Ref.: Mihai Mitu, 2010.
277 – Jan Daniel Janocki, Specimen catalogi codicum manuscriptorum Bibliothecae
POLONIA  41
Zaluscianae, Drezno, 1752. La p. 113: Miron Costin, De origine et variis casibus Gentis
Moldaviae [Poema polonă]. Prima semnalare a istoriei în versuri a lui Miron Costin în
catalogul de manuscrise al unei biblioteci publice polone, Biblioteca Załuski.
Ref.: Mitu, Romano‑Polonica, p. 43‑44.
278 – Demetrius Kantemir, Historisch, geographisch und politische Beschreibung
der Moldau, Frankfurt – Leipzig, 1771 (Geogr. 311).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 123.
279 – Ignaz von Born, Briefe über mineralogische Gegenstände auf einer Reise durch
das Temeswarer Banat, Siebenbürgen, Ober und Nieder Hungarn, Frankfurt – Leipzig,
1774.
Ref.: Dolf Lindner, Ignaz von Born, Meister der „Wiener Eintracht”. Wiener Freimaurerei
im 18 Jh., Viena, 1996, p. 45‑46; Mihai Mitu, Un fiu al Transilvaniei – geniu european
(„Acta Musei Porolissensis”, Zalău, 20, 1996, p. 529‑544); idem, „Zeitschrift der
Germanisten Rumäniens”, 7, 1998, nr. 1‑2, p. 133‑140; Hans Menschendörfer,
Reiseberichte über Südesteuropa, insbesondere über Siebenbürgen, in 18 und
19 Jahrhundert und ihre Bedeutung als historische Quelle, în Die Deutschen in
Ostmittel‑ und Südesteuropa. Geschichte – Wirtschaft – Recht – Sprache, II, ed. G.
Grimm, K. Zach, München, 1996, p. 189; Dan A. Lăzărescu, Imaginea României
prin călători, I (1716‑1789), Buc., 1985, p. 240‑252; Călători străini, X/I, p. 90‑123.
280 – [Barnaba Kędzieski], Wiadomośc o krzewieniu Wiary Świętey w Mołdavii y
Wołoszczyźnie, o ustanowieniu Katedry y następowaniu Biskupów Cereteńskich potym
Bakowskich [Relatare despre introducerea credinţei sfinte în Moldova şi Valahia, despre
întemeierea catedralei şi succesiunea episcopilor de Siret şi apoi de Bacău], Lvov, 1774.
În cap. I, O Wołoszczyźnie i Mołdawii: informaţii despre Ţările Române.
Ref.: F.J. Sulzer, Geschichte der transalpinisches Daciens, III, Viena, 1781, p. 544; N.
Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII‑lea (1688‑1821), II, Buc., 1969,
p. 66‑67; Mihai Mitu, Bibliologicale. III. O carte ştiută şi... neştiută lui Nicolae Iorga
(RRIC, 2, 2005, p. 120‑123).
281 – Jean Potocki, Histoire primitive des peuples de la Russie, avec une exposition
complète de toutes les notions locales, nationales et traditionnelles, nécessaires à
l’intelligence du quatrième livre d’Hérodote, Sankt Peterburg, 1802. În cap. IV: Origines
des Gètes ou Valaches (p. 55‑56), comentariile autorului la fragmente din Herodot şi
Strabon.
Ref.: Mihai Mitu, Opera lui Ioan Budai‑Deleanu în contextul relaţiilor culturale şi
ştiinţifice româno‑slave, rezumatul tezei de doctorat, Universitatea Bucureşti,
1971; I. Budai‑Deleanu, De originibus populorum Transylvaniae. Despre originile
popoarelor din Transilvania, I‑II, ed. Ladislau Gyémánt, Buc., 1991.
282 – Nowy Pamiętnik Warszawski. Dziennik historyczny, polityczny, tudzież nauk
i umiejętności, VII, 1802. Cuprinde: Powieść napisana przez Ksiżęcia Hospodara
Wołoskiego z tych siedmiu słów danych: szatan, sułtan, miłość, słoń, diament, naczynie,
piołun [Povestire scrisă de Prinţul Domn Valah din aceste şapte cuvinte date: diavol,
sultan, dragoste, elefant, diamant, cupă, pelin], traducerea în polonă, realizată de Fr. X.
Dmochowski după scrierea lui Alexandru Moruzi, Conte sur sept mots donnés: Satan,
42  POLONIA
sultan, amour, éléphant, diamant, vase, absinthe, par le Hospodar de la Valachie (în „Le
Spectateur du Nord”, Hamburg, 20, 1801, oct.‑dec., p. 317‑322).
Ref. şi publ.: Mihai Mitu, Oameni şi fapte din secolul al XVIII‑lea românesc, Buc., 1999,
p. 96‑125, 207‑217.
283 – Elementa linguae daco‑romanae sive valachicae emendata, facilitata et in
meliorem ordinem redactata per Georgium Sinkay [...], Buda, 1805 (1436 II).
Ref.: ibidem, p. 123‑124.
284 – Ignacy Chodynicki, Dzieje historyczno‑polityczne Europy i innych części
świata na początku wieku XIXgo [Istoria politică a Europei şi a altor părţi ale lumii la
începutul sec. XIX], I‑VI, Lvov, 1817‑1820. Conţine informaţii despre Ţările Române.
Ref.: Mihai Mitu, 2010.
285 – „Gazeta Krakówska”, Cracovia, 1821. Cuprinde ştiri despre răscoala lui Tudor
Vladimirescu: nr. 26 (1 aprilie), 28 (8 aprilie), 31 (18 aprilie), 32 (22 aprilie), 33 (25
aprilie), 34 (29 aprilie), 36 (6 mai), 39 (16 mai), 40 (20 mai), 41 (23 mai), 42 (27 mai), 43
(30 mai), 44 (3 iunie).
Ref.: Mihai Mitu, 2011.
286 – „Gazeta Lwówska”, Lvov, 1821. Cuprinde ştiri despre răscoala lui Tudor
Vladimirescu, preluate din gazete vieneze: nr. 28 (9 martie), 29 (12 martie), 31 (16
martie), 34 (23 martie), 35 (26 martie), 36 (28 martie), 38 (2 aprilie), 39 (4 aprilie), 40
(6 aprilie), 42 (11 aprilie), 48 (27 aprilie), 49 (30 aprilie), 51 (4 mai), 52 (7 mai), 56 (16
mai), 57 (18 mai), 59 (23 mai), 60 (25 mai), 67 (13 iunie), 68 (15 iunie), 69 (18 iunie),
71 (22 iunie), 72 (25 iunie), 73 (27 iunie), 74 (2 iulie), 76 (6 iulie; la p. 340: ştire despre
prinderea, condamnarea şi uciderea lui Tudor Vladimirescu); ştiri din Ţara Românească
după răscoală: nr. 77 (9 iulie), 78 (11 iulie), 79 (13 iulie), 80 (16 iulie), 81 (18 iulie), 83
(23 iulie), 86 (30 iulie), 89 (6 august), 92 (13 august), 97 (27 august), 102 (6 septembrie),
104 (12 septembrie), 105 (14 septembrie), 106 (17 septembrie), 108 (21 septembrie), 109
(24 septembrie), 111 (28 septembrie).
Ref.: Mihai Mitu, 2011.
287 – „Kurjer Warszawski”, Varşovia, 1821. Cuprinde ştiri despre izbucnirea şi
desfăşurarea răscoalei lui Tudor Vladimirescu: nr. 102 (30 aprilie); nr. 116 (16 mai); nr.
123 (24 mai); nr. 129 (31 mai); 130 (1 iunie); 131 (3 iunie); 134 (6 iunie): ştire despre
moartea lui Tudor Vladimirescu; 135 (7 iunie); 143 (17 iunie); 147 (21 iunie); 150 (25
iunie); 160 (6 iulie).
Ref.: Mihai Mitu, 2011.
288 – M. Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Ciganes,
connus en France sous le nom de Bohémiens, Berlin, 1837 (512.829 II).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 170.
Reprod.: ibidem, planşa 8‑9 (foaia de titlu şi p. 267).
289 – M. Kogălniceanu, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques
transdanubiens, I, Berlin, 1837 (Stary Zasób, Hist. 1371).
Ref.: ibidem, p. 169‑170.
POLONIA  43
290 – Julius Stephan, Einfluss des Slavischen auf das Wallachische, Ostrowo, 1859.
Disertaţie inaugurală la deschiderea anului şcolar (23 august 1859), ţinută la gimnaziul
din Ostrowo.
Ref.: L. Şăineanu, Istoria filologiei române, ed. 2, Buc., 1895, p. 245, nota 1; Jean Goldman,
La philologie romane en Pologne, „Archivum neophilologicum”, II, Cracovia, 1937,
p. 140‑141; Łukasik, Pologne et Roumanie, p. 163; Gh. Mihăilă, Locul lui Franz
Miklosich în studierea elementelor slave din limba română (100 de ani de la apariţia
lucrării Die slavischen Elemente im Rumunischen, Viena, 1861) („Romanoslavica”,
6, 1962, p. 217); Mitu, Cercetări lingvistice, p. 71‑72.
291 – B.P. Hasdeu, Oamenii mari ai României. Ioan Vodă, Buc., 1865. Conţine o
dedicaţie autografă a autorului către Izydor Kopernicki (Hist.1083).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 189‑190.
Reprod.: ibidem, pl. 22 (dedicaţia).
292 – Archiva istorică a României, 4 vol., red. B.P. Hâjdeu [Hasdeu], Buc.,
1865‑1867. Dăruită de autor lui Izydor Kopernicki (33.993 III).
Ref.: ibidem, p. 189.
293 – B.P. Hasdeu, Istoria critică a românilor. Pământul Ţării Româneşti, I, Buc.,
1875. Donată de autor Bibliotecii Jagiełłone (Hist. 5815).
Ref.: ibidem, p. 188.
Reprod.: ibidem, pl. 19, cu note despre B.P. Hasdeu pe copertă.
294 – B.P. Hasdeu, Istoria critică a românilor. Pământul Ţării Româneşti, I, Buc.,
1875. Dăruită de autor lui Izydor Kopernicki în 1891.
Ref.: ibidem, p. 189.
295 – B.P. Hasdeu, Principii de filologie comparativă Ario‑Europeană [...], I. Istoria
filologiei comparative, Bucureşti, 1875. Dăruită de autor lui Izydor Kopernicki.
Ref.: ibidem, p. 190.
296 – B.P. Hasdeu, Fragmente pentru istoria limbei române. Elemente dacice, I,
Ghiuj. II. Ghiob, Buc., 1876. Donată de autor Bibliotecii Jagiełłone (Hist. orient. 5235).
Ref.: ibidem, p. 187‑188.
297 – B.P. Hasdeu, Histoire critique des Roumains. La Valachie jusqu’en 1400, I.
Extension territoriale, traduit du roumain sous les yeux de l’auteur par Frédéric Damé,
Buc., 1878. Dăruită de autor lui Karol Estreicher, directorul Bibliotecii Jagiełłone
(Geografia 1512).
Ref.: ibidem, p. 190‑191.
Reprod.: ibidem, pl. 23, cu dedicaţia autografă a autorului pentru Karol Estreicher.
298 – Dosoftei, Psaltirea în versuri, ed. Ioan Bianu, Buc., 1887 (2537 II).
Ref.: ibidem, p. 198‑199.
299 – „Przegląd Powszechny”, Cracovia, XVI/1887‑LXVIII/1900. Revistă literară
ce conţine note de călătorie în România şi articole dedicate unor istorici, scriitori şi poeţi
români: Miron Costin, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu etc.
44  POLONIA
Ref.: I.C. Chiţimia, The Reception of Eminescu’s works in Poland considering his
international acknowledgment (RITL, 25, 1976, nr. 4, p. 563‑570); idem, Scrieri
alese, ed. Mihai Mitu, Buc., 2008, p. 283‑291; Petrică, Confluenţe, p. 235.
300 – Petru Caraman, Obrzęd Kolędowania u Słowian i u Rumunów. Studium
porównawcze [Datina colindatului la români şi la slavi. Studiu comparat], Cracovia,
1933. Teză de doctorat a autorului, susţinută la Cracovia în 1928, sub conducerea lui Jan
Stanisław Bystroń.
Ref.: P.P. Panaitescu, La route commerciale, p. 444; V. Gr. Chelaru, în „Arhiva”, Iaşi, 91,
1934, p. 187‑189; A. Bruckner, în „Zeitschrift für slavische Philologie”, 11, 1934, p.
453‑456; Hr. Vakarelski, în „Revue internationale des études balkaniques”, Belgrad,
2, 1936, p. 295‑297); Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor români, I, Buc., 1998, p.
139‑143; Ion H. Ciubotaru, Petru Caraman. Destinul cărturarului, Iaşi, 2008.
Publ.: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor
comparat, ed. Silvia Ciubotaru, Buc., 1983.
BIBLIOTEKA POLSKIEJ AKADEMII NAUK
(Biblioteca Academiei Polone de Ştiinţe)
DOC
301 – Scrisori (2) din Iaşi, 12 martie şi [iunie] 1584, de la Petru Şchiopul, domnul
Moldovei, către Ştefan Báthory, regele Poloniei, în legătură cu o pricină a fostului domn
Iancu Sasul, cu dărâmarea Tighinei de către cazaci şi alte afaceri moldo‑polone (ms. 712,
f. 60‑61).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 355‑358.
302 – Scrisoare din Cluj, 30 decembrie 1588, a vicerectorului Leonardus Rubenus
Essendiensis (doc. 964).
Publ.: A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum Transylvaniae temporibus Principum
Báthory (1571‑1613), II, Budapesta, 1913, p. 252‑253.
303 – Raport, din 29 martie 1597, al nunţiului papal Malaspina privitor la legăturile
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cu Rusia (reparaţii la biserici distruse de
otomani) (Dos. Rzymskie 68).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 127.
304 – Scrisoare, din 4 ianuarie 1598, de la Mihai Viteazul către Andrzej Taranowski,
demnitar polon (ms. 712/I).
Ref.: ibidem, p. 33‑34.
Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 8‑9.
305 – Documente (10), 1599‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi
Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (ms. 712, 714, 1044, 1885).
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 71, 88, 96, 102, 133‑134, 137, 251‑253, 265‑266,
273, 287‑288, 290‑291, 296, 303‑304.
POLONIA  45
306 – Scrisoare, din 21 ianuarie 1600, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către
negustorul grec Constantin Korniakt, privind relaţii moldo‑polone (ms. 412/I).
Publ. şi reprod.: Duzinchevici, Documente polone, p. 11‑12.
307 – Raport, din 1601, al hatmanului polon Jan Zamoyski către Dietă, referitor la
luptele de pe Teleajen şi efectivele armatelor polone şi române (ms. 638, p. 163‑164).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 161, 174.
308 – Documente, din 1616‑1617: scrisori de la Samuel Korecki şi solii Otwinowski
şi Żółkiewski referitoare la relaţiile moldo‑turco‑polone şi atitudinea marelui hatman
Stanisław Żółkiewski faţă de politica Elisabetei, doamna lui Ieremia Movilă, şi a lui Radu
Mihnea, domnul Moldovei; tratatul moldo‑polon de la Braha din 12 noiembrie 1616 (ms.
1051, p. 41‑42, 47, 82‑85, 99, 118, 122‑123, 175, 214, 229).
Ref. şi publ.: Iuliu Peksa, Żółkiewski şi expediţia doamnei Elisabeta Movilă în Moldova în
anul 1615‑1616 (RI, 14, 1928, p. 46‑53).
309 – Documente (3), din 1648‑1653, referitoare la relaţiile moldo‑polone: scrisoare,
din 3 iulie 1648, de la Matei Lubienski, arhiepiscop de Gniezno, către Vasile Lupu, cerând
eliberarea din robia tătărască a hatmanilor Mikołaj Potocki şi Martin Kalinowski, din
septembrie 1651, a hatmanului Mikołaj Potocki către regele Jan Kazimierz, şi informaţiile
unui spion polon despre hatmanul Bogdan Hmielniţki şi Vasile Lupu (ms. 2254, f. 113v,
329, 289).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 155‑156, 162, 213‑214.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 22, c. 448, 459, 478.
310 – Scrisoare, din 11 ianuarie 1748, a lui Grigore II Ghica, domnul Moldovei,
privind relaţiile moldo‑polone (ms. 412/I).
Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 11.
311 – Scrisoare, din 12 mai 1759, a lui Ioan Teodor Callimachi, domnul Moldovei,
către Francisc Potocki, privind relaţiile moldo‑polone (ms. 412/I).
Publ.: ibidem.
312 – Scrisoare, din 2 iulie 1921, de la Ilie Bărbulescu, directorul revistei „Arhiva”
din Iaşi, către lingvistul Jan Rozwadowski (ms. 2571, vol. I, p. 2‑14).
Ref. şi publ.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 211‑214, 219‑220.
313 – Scrisoare, din Cernăuţi, 11 octombrie 1923, de la Grigore Nandriş către
lingvistul Jan Rozwadowski (ms. 2571, t. I, f. 270‑271).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 214‑216, 221‑223.
MS
314 – Fatum Iankulae, Palatini Moldaviae, [sec. XVII], apologie anonimă a uciderii
lui Iancu Sasul, domnul Moldovei, în 1582, din ordinul regelui Poloniei, cu două acte
justificative: ordinul de execuţie şi lista capetelor de acuzare (ms. 1047, f. 178‑187).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Sfârşitul lui Iancu Vodă Sasul (RI, 10, 1924, p. 170, 176‑177;
RI, 11, 1925, p. 55‑63).
46  POLONIA
315 – Sbornic, sec. XVII. Text în polonă. La f. 391‑635: Litovskaja kronika, cu
informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până în 1556 (ms. 281).
Ref.: N.N. Ulascik, în Pol’noe sobranie russkih letopisej, XXXII, Moscova, 1975, p. 7.
316 – Jan Potocki, Origines slaves des Cimériens, Lithuaniens, des Gétes ou
Valaches, des Sarmates et des Scytes Tchouds, sec. XVIII (ms. 584).
Ref.: Bibliografia literatury polskiej – Nowy Korbut, VI/1. Oświecenie, Varşovia, 1970,
p. 72.
INSTYTUT HISTORII PAN
(Institutul de Istorie al Academiei Polone de Ştiinţe)
DOC
317 – Documente, 1467‑1469, privitoare la Moldova, Polonia şi Ungaria, între care
o scrisoare din 1 ianuarie 1468 a lui Ştefan cel Mare către regele polon Jan Kazimierz şi
instrucţiuni către soli. Copii (Zaklad dokumentacji, ms. Varia, nr. 49).
Ref. şi publ.: Şerban Papacostea, Un épisode de la rivalité polono‑hongroise au XV‑e
siècle: la campagne de Mathias Corvin en Moldavie (1467) à la lumière d’une source
inédite (RRH, 8, 1969, nr. 6, p. 970, nota 7).
KLASZTOR KSIĘŻY MISJONARZY
(Mănăstirea Bisericii Misionare)
A
318 – Marcin Kober, Ştefan Báthory, rege al Poloniei şi principe al Transilvaniei,
1583. Ulei pe pânză. 226 x 122 cm.
Ref. şi reprod.: Franciszek Stolot, Muzea Świata, Muzea Krakówa, Varşovia, 1981, p. 84,
86.
MUZEUM PRZEMYSŁU
(Muzeul Industriei)
MUZ
319 – Seceră cu cârlig, sfârşitul epocii bronzului – începutul epocii fierului.
Descoperită pe teritoriul comunei Marginea Văii (jud. Botoşani).
Ref. şi reprod.: T. Sulimirski, Einige Rumänische Funde In Polnische Museen (în
„Revista de Preistorie şi Antichităţi Naţionale”, 1, 1937, nr. 1, Buc., p. 35 şi fig.
11); idem, în „Wiener Prähistorische Zeitschrift”, Viena, XXV, 1938, p. 130; M.
Petrescu‑Dâmboviţa, Contribuţii la problema sfârşitului epocii bronzului şi începutul
epocii fierului în Moldova (în SCIV, 4, 1953, nr. 3‑4, p. 460); idem, Date noi relativ
la descoperirile de obiecte de bronz de la sfârşitul Epocii bronzului şi începutul
Hallstatt‑ului din Moldova (în „Arheologia Moldovei”, 2‑3, 1964, p. 255); Alexandru
POLONIA  47
Păunescu, Paul Şadurschi, Vasile Chirică, Repertoriul arheologic al judeţului
Botoşani, I, Buc., 1976, p. 108.
ZAMEK WAWEL – SKARBIEC
(Castelul Wawel. Muzeul Tezaurului Coroanei Polone)
MUZ
320 – Inel de aur cu sigiliu, sec. XV, cu gemă antică, reprezentându‑l pe Hercule
şezând sprijinit în măciucă. A aparţinut logofătului Toma din Moldova (1468‑1475).
Legendă în caractere slave (inv. PZS 4824).
Ref. şi reprod.: C. Rezachevici, Cel mai vechi sigiliu inelar (matrice) de dregător
moldovean (sec. XV), păstrat în Polonia, al lui Toma, logofătul lui Ştefan cel Mare
(1468‑1475) (RA, 61, 1984, nr. 3, p. 340‑347, fig.1‑2).
CZERSK
MEMORIALUL EROILOR
AM
321 – Morminte (5005) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în
lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Memorialul, în care mai sunt înhumaţi
ostaşi englezi, francezi şi ruşi, este amplasat la nord de localitate.
Ref.: Arhiva ONCE, 2006; Mareş, Patria; idem, Urme.
GDAŃSK
AM
322 – Morminte ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din
oraş, ca prizonieri ai armatei germane.
Ref.: Mareş, Patria; idem, Urme.
PAŁAC ARSENALU
(Palatul Arsenalului)
A
323 – Statuie de piatră, cca 1601‑1605, reprezentând şi capul domnitorului moldovean
Ioan Nicoară Potcoavă, decapitat la Lvov la 16 iunie 1578.
Ref. şi reprod.: Radu Economu, Sfârşitul lui Ioan Nicoară Potcoavă (MI, 4, 1970, nr. 11,
p. 65‑66).
48  POLONIA
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
324 – Scrisori (7), din 1563‑1564, prin care Clefeld şi Petrus Behem comunică
magistraţilor oraşului Danzig informaţii despre mişcările militare otomane în Ţările
Române (Acta Internuntiorum, XIV, p. 104, 131, 151, 154, 268, 364).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Nouveaux matériaux pour servir à l’histoire de Jacques Basilikos
l’Héraclide dit le Despote, prince de Moldavie, Buc., 1900, p. 86‑87.
325 – Rapoarte (27), din 1563‑1564, 1568, 1571‑1572, 1578, 1583, 1585, 1588, ale
internunţiilor oraşului Danzig către magistratură, cuprinzând informaţii despre mişcări de
trupe turceşti în Moldova, schimbarea domnului Moldovei, Ştefan Tomşa, cu Alexandru
Lăpuşneanu, incursiuni tătăreşti, negocieri de pace etc. (Acta internuntiorum, XIV‑XV,
XXII‑XXIII, XXVII, XXXI, XLI, XXIV).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. XXXVI, nr. 6; p. XXXVIII, nr. 2; p. XXXIX, nr.
2; p. XLI, nr. 10; p. XLIII, nr. 8; p. XLIX, nr. 1; p. LIV, nr. 3; p. LVIII, nr. 5‑6; p. LIX,
nr. 6; p. LXVI, nr. 6; Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 99‑102, 105‑107, 109‑111
(fragment).
326 – Documente (27), din 1563‑1589, cuprinzând informaţii despre evenimentele
din Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 94‑96, 99‑102, 105‑107, 109, 110‑111.
327 – Scrisoare, din 18 iunie 1584, a sculptorului Wilhelm Block către Senatul
oraşului Gdańsk la întoarcerea din Transilvania, unde a executat monumentul principelui
maghiar Cristofor Báthory (300, Abteil 42, pac. 170).
Publ.: Veress, Documente, II, p. 304‑305.
328 – Documente (8), din 1594‑1595, cuprinzând informaţii ale internunţiilor Wessel,
Bergmann, Gicse şi Thorbeck despre evenimentele din Ţările Române, invazia tătarilor,
soli moldoveni în Polonia, asediul Tighinei (Acta Internuntiorum, XLVIII, p. 147‑148,
185; XLIX, p. 58, 77, 106, 139, 168; L, f. 5).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 9, 17, 23‑24, 31‑33, 46, 70.
329 – Documente (2), din 1597, despre exarhul patriarhal Nichifor Dascălul şi
relaţiile sale cu Ţările Române.
Publ.: N. Iorga, Nichifor Dascălul, exarh patriarhal, şi legăturile lui cu ţările noastre
(AARMSI, s. III, 26, 1904‑1905, p. 196‑200).
GDAŃSK – TROYL
(Przeróbce)
AM
330 – Morminte ale unora dintre cei 500 de ostaşi români morţi în Primul Război
Mondial, în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane.
Ref.: Mareş, Urme.
POLONIA  49
GRUDZIĄDZ
AM
331 – Mormânt, în cimitirul din localitate, al unui ostaş român mort în Primul Război
Mondial.
Ref.: ibidem.
JELENIA GÓRA
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
332 – Corespondenţă diplomatică, din 1885‑1891, 1927‑1938: rapoartele Ambasadei
României referitoare la afacerea Văcărescu (1885‑1891) şi la situaţia politică din România
(Akta Majątkowe i Rodzinne Książąt Reuss ze Staniszowa).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 57, nr. 106.
333 – Corespondenţă comercială, din 1926‑1942, privind afacerile firmei C.G.
Güttler din oraşul polon Kowary cu întreprinderi din România şi din alte ţări (Spółka
Akcyjna C.G. Güttler. Fabryka Filców Technicznych w Kowarach).
Ref.: ibidem, p. 57, nr. 104.
KATOWICE
BIBLIOTEKA ŚLĄSKA
(Biblioteca Sileziană)
CR
334 – Silwestr Kossow, Paterikon abo Zywoty S.S. Oycow Pieczarskich, Kiev, 1635.
La p. 168: gravură cu armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 250.
KÓRNIK
BIBLIOTEKA POLSKIEJ AKADEMII NAUK W KÓRNIKU
(Biblioteca Academiei Polone de Ştiinţe din Kórnik)
DOC
335 – Tratat de pace încheiat la Iaşi, 12 iulie 1475, între Ştefan cel Mare, domnul
Moldovei, şi Matei Corvin, rege al Ungariei. Copie (Archiwum Działyński, ms. 43).
50  POLONIA
Publ.: Codex epistolaris, III, p. 219‑220; Bogdan, Documentele, II, p. 331‑333; Războieni,
p. 142‑144.
336 – Convenţie de căsătorie, din 16 februarie 1506, între Bogdan III, domnul
Moldovei, şi Elisabeta, sora regelui Alexandru al Poloniei.
Ref.: Klęsk, Documents, p. 50‑51.
337 – Scrisori (19), din 1513‑1514, de la regele Poloniei, Sigismund I, şi de la Dietă
către demnitari poloni şi Bogdan III, voievodul Moldovei, privind relaţiile moldo‑polone.
Publ.: Acta Tomiciana, III, f. 14, 17‑20, 23‑27, 42‑46, 50‑58, 62, 64, 96‑97, 100‑101,
108‑109, 112, 114‑115, 141; Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 137‑160.
338 – Documente (44), din 1536‑1539, 1546‑1548, 1562‑1563 şi 1582, privind
relaţiile româno‑otomano‑polone: scrisori de la regele Poloniei, Sigismund I, secretarul
Stanislav Górski, domnii Moldovei Petru şi Ilie Rareş, sultanul Murad III; instrucţiuni
către solii Toma Sobocki, Jakub Wilamowski, Cazan pârcălabul, Avram din Bănila,
György Jazłowiecki şi Palczowski; negocieri pentru fixarea frontierei moldo‑polone;
raporturile cu Ioan Iacob Heraclid; înlocuirea lui Iancu Sasul prin Petru Şchiopul (ms.
218, Mapa Górski, f. 5, 89‑91, 93‑96, 138‑139, 211‑212, 217‑222, 225v, 230v‑231, 242v,
312‑315, 331‑37; ms. 221, Mapa Górski, f. 85‑90, 92‑102, 104‑110, 145‑159, 304‑305;
ms. 240, f. 21; ms. 260, f. 3v‑4, 10, 80‑81, 129, 136v‑139, 141, 163, 197‑199, 201v‑203,
206‑207; ms. 280, f. 24).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 1, 3‑8, 10‑14, 18‑29, 97‑138, 148, 201‑211,
221‑227, 352‑353.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 26, c. 27‑28, 30, 94, 108‑116, 125‑128, 130‑134,
136, 138‑140, 144‑147, 153‑158, 208‑210, 212‑213, 215, 217‑221, 223, 226‑230,
233‑234.
339 – Relatare, din octombrie 1537 – 6 ianuarie 1538, a solului regelui Poloniei,
Sigismund I către dietele locale pentru mobilizarea şleahtei împotriva lui Petru Rareş,
domnul Moldovei, ameninţat de campania sultanului Soliman Magnificul (Acta Tomiciana,
XVIII, f. 7‑12).
Ref. şi publ.: Victor Eskenazy, Un nou izvor referitor la prima domnie a lui Petru Rareş
(Studii, 26, 1973, nr. 1, p. 137‑144).
340 – Instrucţiuni, din 7 mai 1538, ale regelui Poloniei, Sigismund I, către Erasm de
Kretkow, sol la Poartă, cerând înlocuirea lui Petru Rareş, domnul Moldovei, şi aducerea
unui domn filo‑polon (Acta Tomiciana, XVIII, f. 59‑63v).
Ref. şi publ.: Iancu Bidian, Moldova în tratativele polono‑otomane într‑un document din
anul 1538 (SMIM, 7, 1974, p. 309‑319).
341 – Scrisoare, din 1538, de la Stanisław Górski, referitoare la asediul Hotinului,
pacea cu turcii şi fuga lui Petru Rareş, domnul Moldovei (ms. 18, f. 96v‑104).
Ref. şi publ.: Şt. Simionescu, Noi date despre situaţia internă şi externă a Moldovei în anul
1538 într‑un izvor inedit (Studii, 25, 1972, nr. 2, p. 229‑238); Corfus, Documente
polone XVI, p. 7.
342 – Registru, prima jumătate sec. XVI, cu numele cehilor care au luat parte alături
de poloni la luptele cu moldovenii din 1531 şi 1538, cuprinzând informaţii despre soldaţii
români din armata polonă (ms. 1375).
POLONIA  51
Ref.: Josef Mačurek, Ciechove v polském vojsku v Podnistri, letech 1531‑1538, Brno,
1931.
343 – Scrisoare, mijlocul sec. XVI, de la regele Poloniei, Sigismund II August,
către episcopul de Warmia, referitoare la relaţiile cu cei doi fii ai lui Petru Rareş, domnul
Moldovei, şi cu boierii moldoveni, şi la încercările polone de a atrage Moldova împotriva
Porţii Otomane.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954.
344 – Scrisoare, din 1551, de la regele Poloniei Sigismund II August, despre
încercarea lui Ioan Vodă de a ocupa tronul Moldovei (ms. 242, f. 329‑330).
Ref. şi publ.: Acta Historica Res Gestas Poloniae Illustrantia Ab Anno 1507 Usque Ad
Annum 1795, IX, Cracovia, 1886, p. 62; C. Rezachevici, Prima încercare a lui Ion
Vodă cel Cumplit de a ocupa domnia Moldovei, ca urmare a „turcirii” lui Iliaş Rareş
(iunie 1551), după un izvor polon inedit (RA, 52, 1975, nr. 4, p. 383‑391).
345 – Corespondenţă, din 1595‑1596, a nunţiilor papali Caetani şi Malaspina, purtată
cu regele Poloniei, cu Vaticanul şi cu Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, referitor
la rolul Ţărilor Române în revoluţia antiotomană.
Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 461‑462.
346 – Clement VIII, De negotio Moldaviae. Epistola ad regem Polonicum
Sigismundum III, altera ad Ioannem Zamoyscyum, Rostock, 1596. Cuprinde informaţii
despre expediţia polonă din 1595 în Moldova.
Ref.: ibidem.
347 – Documente, sec. XVI, privind solii polone trimise la Ştefan Tomşa I, relaţii ale
Poloniei cu Bogdan şi Alexandru Lăpuşneanu şi cu Petru Şchiopul.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954.
348 – Documente (12), din 1596‑1601, privind relaţiile româno‑polone în timpul
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: scrisori de la Sigismund III Vasa, rege al
Poloniei, Baranowski, Stanisław Karnkowski, Petru Tylicki, Henric Firlej, vistiernicul
Poloniei, Stanisław Chański, Bernard Maciejowski, episcop de Łuck, un discurs al
cancelarului lui Jan Zamoyski în faţa Seimului, instrucţiuni pentru solul polon la Poartă,
Adrian Rembowski (ms. 245, f. 256, 269, 288‑290; ms. 274, f. 902; ms. 306, f. 144‑145,
271‑281; ms. 1311; ms. 1315, f. 595‑616; ms. 1400, f. 35‑41; ms. 1401, f. 55; ms. 1403,
f. 239‑241, 247‑248, 255).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 24‑27, 35, 59‑60, 78, 148, 178‑180; idem, Intervenţia
polonă în Moldova şi consecinţele ei asupra războiului lui Mihai Viteazul cu turcii
(R. Ist., 28, 1975, nr. 4, p. 532).
Publ.: idem, Mihai Viteazul, p. 217‑225, 380‑383 (scrisori de la Chański, Firlej,
Maciejowski); Călători străini, III, p. 661‑664 (scrisoarea lui Stanisław Chański);
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 662‑664 (2 doc., 1601, de la Henri Firlej
şi Bernard Maciejowski); Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 99‑103 (scrisoarea
de la Stanisław Karnkowski către Sigismund III Vasa, regele Poloniei).
349 – Scrisoare, din 16 iunie 1598, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către
împăratul german Rudolf II, privitoare la planurile cardinalului Andrei Báthory în legătură
cu Transilvania şi la evenimentele din Ţările Române (Archiwum Działyński).
52  POLONIA
Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 427.
350 – Scrisori (16), din 1599‑1600, de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, Mihai
Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cancelarul polon Jan Zamoyski, G. Mniszek, voievod
de Sandomierz, C. Ostrogski, voievod de Kiev, din partea cazacilor, referitoare la unirea
Moldovei cu Transilvania şi cu Ţara Românească, la evenimente şi soli din Ţările Române
(Archiwum Działyński).
Ref.: Klęsk, Documents, p. 52‑58.
Publ.: B.P. Hasdeu, în „Traian”, 1869, nr. 7‑30; Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 554,
558‑562, 575‑579, 583‑588, 591‑593, 600‑604, 611‑623, 626‑629, 637‑638; Mihai
Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 440‑442, 484‑487 (2 doc., 11 martie şi 21 mai
1600).
351 – Documente şi relatări, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII, referitoare la
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi contemporanii săi (fraţii Movileşti, Sigismund
şi Andrei Báthory ş.a.), între care şi patru scrisori de la Mihai Viteazul, domnul Ţării
Româneşti.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954.
352 – Instrucţiuni, din 20 ianuarie 1600, date la Varşovia de regele Poloniei,
Sigismund III Vasa, solului său, Adrian Rembowski, trimis la Curtea împăratului german
Rudolf II, cu referiri la pretenţiile de suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Fragment
(Rękopisy, Sygn. R.K., p. 1400, nr. 6).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 228‑229.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 81, c. 250‑251.
353 – Scrisoare din Plzeń, 5 martie 1600, de la împăratul german Rudolf II, către
solul polon Adrian Rembowski, din care rezultă preocuparea sa ca nu cumva pretenţiile
Ungariei şi ale Poloniei sau uneltirile lui Ieremia Movilă să dea prilej lui Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti, de a intra în Moldova. Fragment (Rękopisy, Sygn. r.k., p. 1400,
nr. 6).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 757 (doc. MCXXI).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 81, c. 256‑257.
354 – Scrisoare din Iaşi, 1 septembrie 1601, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei,
către Sigismund III Vasa, regele Poloniei, privitoare la activitatea episcopului catolic
Quirini, trimis al papei Clement VIII, şi la istoria mănăstirii franciscanilor din Bacău (ms.
1401, nr. 15).
Publ.: Ilie Corfus, Un document de la Ieremia Movilă referitor la franciscanii din Bacău,
(1601), în Omagiu lui Ion I. Nistor, Cernăuţi, 1937, p. 898‑903.
355 – Documente (110), din 1601‑1604, privind relaţiile româno‑polone: scrisori
de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, şi Simion Movilă, domnul Ţării Româneşti,
împăratul german Rudolf II, cardinalul Silvius Antonianus, Sebastian Lubomirski,
castelan de Biecz, Laurenţiu Piaseczyński, Jan Potocki, Marek Sobieski, voievod de
Lublin, M. Zebrzydowski, Bernard Maciejowski, arhiepiscop de Cracovia, margraful de
Mirów, Stanisław Tarnowski, Stanisław Karnkowski, episcop de Gniezno, voievodul de
Posen, Christof Kochanowski, Andrzej Potocki, Ali Mârza, mitropolitul şi boierii Ţării
Româneşti, Ioan Solski, Stanisław Żółkiewski (Archiwum Działyński).
POLONIA  53
Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 462; Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 193.
Publ.: B.P. Hasdeu, în „Traian”, 1869, nr. 31‑35 (1601); Hurmuzaki – Bogdan, supl.
II/2, p. 4‑9, 18‑22, 29‑30, 35‑40, 42‑59, 61‑71, 74‑79, 92‑115, 118‑122, 124‑177,
180‑202, 205‑232, 234‑242, 244‑245, 247‑257, 259‑265, 268‑272, 274‑282, 290‑294,
296‑306, 308‑311, 314‑315, 317‑320, 323, 327‑328, 329, 338‑339; Călători străini,
IV, p. 248‑254 (2 doc., Marek Sobieski, 1602).
356 – Petiţie, din 28 ianuarie 1603, a boierilor moldoveni către regele Poloniei,
Sigismund III Vasa, pentru oprirea jafurilor mercenarilor poloni care slujiseră lui Ieremia
Movilă în Ţara Românească (ms. 290, nr. 30, p. 179).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 28‑29.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 26, c. 59.
357 – Documente (5), din 1607‑1620, referitoare la relaţiile româno‑polone: expediţia
polonă în Moldova şi instalarea ca domn a lui Constantin Movilă; schimbări de domnie
în Ţările Române; oferta lui Radu Mihnea de a media pacea între poloni, turci şi tătari;
informarea regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, în această problemă de către Stanisław
Żółkiewski, castelan de Lvov (1618); lupta de la Ţuţora în care Gaspar Gratiani, domn al
Moldovei, s‑a alăturat polonilor contra turcilor (ms. 201, f. 140‑141, 162‑163, 180; ms.
292, f. 64‑67, 74).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 46‑50, 91‑96, 104‑105.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 26, c. 74‑76, 78‑79, 253‑256.
358 – Scrisori (16), din 1616, 1618, 1622, 1624, de la regele Poloniei, Sigismund
III Vasa, Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti, Stanisław Tarnowski şi Ioan Zbigniew,
castelani de Sandomierz, Sigismund Zebrowski, Stanisław Lanckoronski, Stanisław
Żółkiewski, Krysztof Zbaraski, privind relaţiile româno‑polone (Archiwum Działyński).
Ref.: Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 192‑193; Klęsk, Documents, p. 60.
Publ.: Papiu‑Ilarian, Tezaur, II, p. 149‑158 (parţial); Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p.
391‑399, 414‑464, 524‑528.
359 – Scrisoare, din 2 noiembrie 1673, de la Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti,
şi Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, către mareşalul Coroanei Jan Sobieski, asigurându‑l
că oastea polonă îi va învinge pe turci la Hotin.
Ref.: Klęsk, Documents, p. 60.
MS
360 – Ioan Iacob Heraclid, De arte militari (Libri Quatuor), [1557] (ms. 1017).
Ref. şi reprod.: Ştefan Olteanu, Un manuscris necunoscut al lucrării lui Despot vodă „De
arte militari” (Studii, 23, 1970, nr. 5, p. 955‑963).
361 – Cronică, din 1575‑1582, cu date privind istoria Moldovei.
Ref.: Ilie Corfus, Ştiri despre istoria Moldovei într‑o nouă cronică polonă (1575‑1582)
(SMIM, 2, 1951, p. 111‑123).
Publ.: Henryk Barycz, Kronika z czasow Stefana Bathorego 1575‑1582 („Archiwum
Komisji Historycznej Polskiej Akademii Umiejętnosći”, s. II, 3, Cracovia, 1939, p.
349‑449).
Reprod.: B. A. R., copie.
54  POLONIA
362 – Stanisław Lubienecki, Jurnal al soliei la Mihai Viteazul, iulie 1595 (ms. 289,
f. 111‑116).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 21; Călători străini, III, p. 492‑493.
Publ.: Claudiu Isopescu, Alcuni documenti inediti della fine del Cinquecento (DI, 1, 1925,
p. 396‑399); Călători străini, III, p. 494‑502; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
I, p. 100‑110.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 26, c. 38‑41.
CR
363 – Marcin Bielski, Sprawa Rycerska [Faptele ostaşilor], Cracovia, 1531, broşură
ce cuprinde şi informaţii despre tehnicile de luptă ale ostaşilor moldoveni.
Ref.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 161, 163‑164, 168‑169; Matei, Cercetări [V], p. 462.
364 – Nicolaus Olahus, Historia spraw Atyle, Króla węgierskiego. z Łacińskiego
języka na Polski przełożona przez Cypriana Bazylika [Istoria faptelor lui Atila, regele
maghiar, tălmăcită din latină în polonă de Cyprian Bazylik], Cracovia, 1574. Traducere
în polonă a lucrării lui Olahus Attila, realizată de Cyprian z Sieradza Bazylik (cca
1535‑1591), secretarul lui Ioan Iacob Heraclid, domnul Moldovei. Lipsesc f. 3‑6, prefaţa
traducătorului.
Ref.: Sante Graciotti, L’Atilla di Mikloš Olah tra gli ascendenti italiani e filiazione slave,
în Venezia e Ungheria nel Rinascemento, Florenţa, 1973, p. 275‑316 (trad. polonă:
Od Renesansu do Oświecenia, I, Varşovia, 1991, p. 95‑117, 294‑320).
365 – Bártosz Paprocki, Historya żáłosna o pretkósci y okrutnosći Tatárskiey, à o
srogim mordowániu y popsowániu Ziemie Ruskiey y Podolskiey [Istorie jalnică despre
iuţimea şi cruzimea tătărască şi despre cruda moarte şi stricare a Ţării Ruseşti şi a Podoliei],
broşură, Cracovia, 1575. Menţionează luptele lui Ioan Vodă, domnul Moldovei, împotriva
turcilor (cota 2406).
Ref.: Papiu‑Ilarian, Tezaur, III, p. 282; Göllner, Turcica, II, p. 350, nr. 1650.
366 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Litos abo kamien z procy [...] przez
Evzebia Pimina [Litos sau piatra din praştie... de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 66, nr. 329.
367 – Curiöse Beschreibung u. der Moldau u. Walachey [...], 1699.
Ref.: Klęsk, Documents, p. 60‑61; Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 192.
368 – Jakob Kazimierz Rubinkowski, Janina Zwyciaskich Tryumfow, dzielami y
Heroicznym Mestwem Jana III [...] Krola polskiego [...] [Triumfurile şi victoriile lui Jan
prin faptele şi curajul eroic al lui Jan III..., regele Poloniei...], Lvov, 1757. La p. 152‑156:
descrierea luptelor din Moldova cu tătarii, în timpul Movileştilor.
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 107, nr. 2032.
369 – Antonii Mariae Gratiani de Joanne Heraclide Despota, Vallachorum Principe,
libri tres [...], Varşovia, 1759.
Ref.: Klęsk, Documents, p. 61.
POLONIA  55
370 – Dimitrie Cantemir, Historisch‑geographisch‑u. politische Beschreibung der
Moldau, Frankfurt şi Leipzig, 1771.
Ref.: ibidem.
371 – Jean‑Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie [...], Iaşi, 1777.
Ref.: ibidem.
372 – M. de Bauer, Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie [...],
Frankfurt – Leipzig, 1778.
Ref.: ibidem.
373 – Jean‑Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie [...], nouvelle
édition corrigée et augmentée des Mémoires historiques et géographiques, publiés par M.
de Bauer, Neuchâtel, 1781.
Ref.: ibidem.
374 – Geschichte, natürliche Beschaffenheit und Verfassung der Walachei und
Moldau, aus dem Italienischen übersetzt von Herrn Prof. Piehl, Strassburg, 1790.
Ref.: ibidem.
375 – Coup d’oeil sur l’état actuel de la Valachie et la conduite de la Russie
relativement à cette Province, Paris, 1835.
Ref.: ibidem, p. 62.
376 – De la situation de la Valachie sous l’administration d’Alexandre Ghika [...],
ed. 4, Bruxelles, 1842.
Ref.: ibidem.
377 – A.G. Golesco, Die Politische Stellung der Roumainen (Moldo‑Walachen)
gegenüber der Türkei nach dem Französichen, Viena, 1848.
Ref.: ibidem.
378 – Mémoire justificatif de la Révolution Roumaine du 11 (23) Juin 1848.
Protestation des Roumains de la Valachie adressée à l’Angleterre, l’Autriche, la France et
la Prusse, Paris, februarie 1849.
Ref.: ibidem.
379 – Rumunja jej przeszłość i teraźniejszość opowiedziane przez autora dzieła pt.
„Żydzi i Kahały” [România, trecutul şi prezentul ei, povestite de autorul cărţii intitulate
„Evreii şi cahalii”], autor J. Brafmann, ed. 2, Lvov, 1876.
Ref.: ibidem.
ŁAGIEWNICE – KRAKÓW
AM
SANKTUARIUM ŁAGIEWNIKI KRAKÓW
(Sanctuarul „Mila lui Dumnezeu”)
380 – Morminte ale unor soldaţi români căzuţi în Primul Război Mondial.
Ref.: Arhiva ONCE, 2004; Mareş, Urme.
56  POLONIA
ŁAMBINOWICE – OPOLE
(fost Lamsdorf)
AM
STARY CMENTARZ JENIECKI
(Cimitirul vechi al prizonierilor de război)
381 – Morminte (2350) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial,
în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Marcate cu plăcuţe cu tricolor şi
inscripţia „România 1916‑1919. Pentru Patrie, Neam şi Rege”.
Ref.: Arhiva ONCE, 2005; Mareş, Urme; Violetta Rezle‑Wasiliewska, Jeńcy rumuńscy
a Miejsce Pamięci Narodowej w Łambinowicach, în Polonia şi România – de la
vecinătate istorică la parteneriat european, Suceava, 2009, p. 145‑151; http://www.
cmjw.pl/ www.index_gb.php?id=mpn.
ŁAŃCUT
MUZEUM ŁAŃCUT
(Muzeul din Łańcut)
CR
382 – Triodion, Kiev, 1631. Exemplar dedicat de Petru Movilă, mitropolitul Kievului,
lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 52, nr. 220.
LIDZBARK WARMIŃSKI
(Satul Markajmy)
ZUM KRIEGERFRIEDHOF
AM
383 – Morminte (506) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul
din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Cimitirul militar din Markajmy este cunoscut în
zonă drept „Cimitirul românesc”.
Ref.: Arh. ONCE, 2010, document CE 355/23.02.2010; Mareş, Urme.
ŁÓDŻ
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
384 – Documente, din 1870‑1910, referitoare la circulaţia străinilor prin oraşul Łódż
POLONIA  57
şi ţinutul Kalisz, printre care şi cetăţeni români (Kancelaria Gubernatora Kaliskiego,
Policmajster Miasta Łódżi). 16 f.
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 65, nr. 133‑134.
385 – Corespondenţă comercială, din 1927‑1939, 1946‑1951, referitoare la
exporturile de produse chimice ale firmei „Boruta” din Zgierz către România şi alte ţări
(Przemysł Chemiczny „Boruta” w Zgierzu). 17 f.
Ref.: ibidem, p. 66, nr. 138.
LUBLIN
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
386 – Documente, 1631‑1677, cuprinzând informaţii despre cheltuielile efectuate
pentru întreţinerea soliilor şi a negustorilor străini în trecere prin oraş, inclusiv din Ţările
Române, în sec. XVI şi XVII, precum şi numele negustorilor străini prezenţi la târgurile
din Lublin, inclusiv români. 4 vol. (Akta Miasta Lublina).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 65, nr. 132.
387 – Solie, din 28 mai‑17 iunie 1672, a lui Gheorghe Duca la regele Poloniei,
formată din Grigoraşcu spătar şi Mihalache aga cu 14 însoţitori, care au trecut prin Lublin
(Księgi miasta, nr. 256, f. 272‑279).
Ref.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 302.
MS
388 – Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, [sec. XIV‑XV], atribuită lui Grigore
Ţamblac. Copie (ms. 1223).
Ref.: „Bulletin d’information”, Sofia, 15, 1985.
MICHAŁOWICE
AM
389 – Troiţă ridicată de autorităţile polone în memoria a doi piloţi români şi doi piloţi
polonezi morţi în 1938, cu prilejul unui zbor de antrenament.
Ref.: Arhiva ONCE, 2007.
MYSŁOWICE
AM
390 – Morminte (73) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul
58  POLONIA
din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Mormintele individuale nu sunt marcate (Str.
Mikolovskija).
Ref.: Arhiva ONCE, 2005.
NOWY SĄCZ
MUZEUM NOWY SĄCZ
(Muzeul oraşului Nowy Sącz)
CR
391 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 61‑62, nr. 282.
POZNAŃ
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE4
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
392 – Documente (3), prima jumătate a sec. XV, atestând prezenţa unor negustori
moldoveni la Poznań, între care Andrzej Byalogradzicz (din Cetatea Albă) în 1435.
Ref.: K. Kaczmarczyk, Akta radzieckie Poznańskie, I (1434‑1470), Poznań, 1926, p. 47,
169, 236; Panaitescu, La route commerciale, p. 177.
393 – Condică de indigenate şi alte documente, 1745‑1799, privitoare la negustorii
aromâni Anton şi Toma Roja, Constantin Ucuta ş.a., din Moscopole, în Albania, Siatista şi
alte localităţi din Macedonia, încetăţeniţi în Poznań.
Publ.: N. Iorga, Note polone (AARMSI, s. III, 2, 1924, p. 391‑394).
394 – Documente, din 1919‑1939, referitoare la relaţiile economice ale firmelor
din Poznań cu întreprinderi din România şi alte ţări (Izba Przemysłowo‑Handlowa w
Poznaniu). 25 f.
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 67, nr. 142.
BIBLIOTEKA MIEJSKA E. RACZYŃSKIEGO
(Biblioteca Municipală E. Raczyński)
DOC
395 – Scrisori (4), sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII, ale lui Sigismund III
Vasa, regele Poloniei, referitoare la campania lui Mihai Viteazul în Moldova şi la relaţiile
acestuia cu Polonia (ms. 72, f. 16‑17; ms. 79, f. 143‑144, nr. 83; ms. 92, f. 103).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 102, 141.
4
Vezi descrierea fondurilor în Archiwum państwowe miasta Poznania i województwa
Poznańskiego [Arhivele de stat din Poznań şi Arhivele provinciale subordonate], Poznań, 1969.
POLONIA  59
396 – Scrisori, 1616‑1660, de la domnii Ştefan Tomşa, Gaspar Gratiani, Moise Movilă,
Matei Basarab, principele György Rákoczy I ş.a., privitoare la relaţiile româno‑polone şi
la campaniile din Moldova (1620‑1621).
Ref.: Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 192.
MS
397 – Codex miscellaneus, 1580. Cuprinde şi o traducere anonimă, în bielorusă, a
lucrării lui Nicolaus Olahus, Istorija o Atylia koroli ugorskom, după versiunea în polonă
de Cyprian Bazylik.
Ref.: A. Brückner, Ein weissrussischer „Codex miscellaneus der Gr. Raczyńskischen
Bibliothek in Posen” („Archiv zur slawische Philologie”, Berlin, 9, 1886, p. 376‑384);
Sante Graciotti, L’Atilla di Mikloš Olah tra gli ascendenti italiani e filiazione slave,
în Venezia e Ungaria nel Rinascimento, Florenţa, 1973, p. 275‑316; idem, Od
Renesansu do Oświecenia, I, Varşovia, 1991, p. 95‑117, 294‑320.
CR
398 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri
Coronensi libri III, 1552. 30 f. + 14 hărţi.
Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 372‑373.
BIBLIOTEKA UNIWERSYTECKA
(Biblioteca Universitară)
CR
399 – Christophorus Starcius, De Negotio Moldavico Epistolae Clementio IX. P.P.
Altera, ad Sereniss. Regem Poloniae Sigismundum III Altera, ad Illustrissimum D(ominu)
m Johannem Samoyscum, magnum Regni Poloniae Cancellarium: Item Responsio Magni
Cancellarij, qua concinne et neruosè à se suspiciones removet [...], Rostock, [1596].
Conţine informaţii despre intervenţia polonă în Moldova din 1595 pentru înscăunarea lui
Ieremia Movilă.
Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p.
819).
PRZEMYŚL
BIBLIOTEKA BISKUPSTWA PRAWOSLAWNEGO
(Biblioteca Episcopiei Ortodoxe)
CR
400 – Slujebnic, Buc., 1680.
Ref.: P.P. Panaitescu, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia (BCMI, 22, 1929, f. 59,
p. 17, nota 3).
60  POLONIA
CERKIEW ROSYJSKA
(Biserica Rusă)
MS
401 – Tipic, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Conform unei însemnări, „a aparţinut
odinioară Mănăstirii Sf. Vasile cel Mare de la Dragomirna”.
Ref.: B. Dudik, Die Archive in Königreich Galizien und Lodomerien („Archiv für
österreichische Geschichtquellen”, Viena, 39, 1868, p. 167); Ivan Palmov,
Peremysl’skaja biblioteka sobora russkih klirošan („Hristianskoe Čtenie”, 2, 1883, p.
73); Emil Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci, la 1653 („Fiinţa românească”, 4,
1966, p. 137); Constantinescu, Repertoriu, p. 661, nr. 317.
402 – Tipic, Ţările Române, sec. XVII. Text în slavonă.
Ref.: Ivan Palmov, loc. cit.; Emil Turdeanu, loc. cit.
KOŚCIOŁ FRANCISZKANÓW
(Biserica Franciscanilor)
A
403 – Frescă, sec. XVIII, în biserica franciscanilor, reprezentându‑l pe Ştefan cel
Mare şi oşteni moldoveni în timpul campaniei din Polonia (1498).
Publ. şi reprod.: Ilie Corfus, Ştefan cel Mare pe o frescă polonă (SMIM, 8, 1975, p.
201‑204).
RADOM
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
404 – Documente, din 1880‑1915, referitoare la străinii cărora li s‑a interzis să rămână
în Imperiul Ţarist în perioada războiului, între care şi români (Kancelaria Gubernatora
Radomskiego). 22 f.
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 69, nr. 146.
SANOK
MUZEUM HISTORYCZNE
(Muzeul Istoric)
CR
405 – Apostol, Lvov, 1639. Conţine şi o gravură reprezentând armele lui Petru
Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso).
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270.
POLONIA  61
406 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: ibidem, p. 60, nr. 273.
STARGARD SZCZECIŃSKI
MIĘDZYNARODOWY CMENTARZ WOJENNY
(Cimitirul Militar Internaţional)
AM
407 – Morminte (55) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul
din oraş, ca prizonieri ai armatei germane.
Ref.: Arhiva ONCE, 2010.
ŚWIĘTOSZÓW
(fost Neuhammer)
AM
408 – Morminte (201) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, ca
prizonieri ai armatei germane. Mormintele individuale ale eroilor români au fost marcate,
în 1921, prin cruci din lemn inscripţionate cu numele acestora.
Ref.: Arhiva ONCE, 2009.
SZCZECIN
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
409 – Dosare personale (200), din 1940‑1945, privitoare la prizonieri români ai
armatei germane (Prezydium Policji w Szczecinie). 1900 f.
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 71, nr. 153.
MS
410 – Conrad Iacob Hiltebrandt, Dreifache Schwedische Gesandtschaftsreise nach
Siebenbürgen, der Ukraine und Constantinopel, 1656‑1658. Conţine informaţii privind
trecerea solului regelui Suediei prin Transilvania, Moldova şi Ţara Românească (Rep. 38,
f. I, fol. 119).
Ref. şi publ.: Georg Haag, Das Stettiner Exil eines moldavischen Fürsten („Baltische
Studien”, 1882); Max Stojantin, Eine Beschreibung Siebenbürgens aus der Mitte
des 17. Jahrhunderts, Sibiu, 1899; Franz Babinger, Conrad Jacob Hiltebrandt’s
Dreifache schwedische Gesandtschriftreise nach Siebenbürgen, der Ukraine und
Constantinopel (1656‑1658), („Historiska Handlingar”, Leiden, 30, 1937, nr. 2);
Călători străini, V, p. 540‑606.
62  POLONIA
TORUŃ
AM
411 – Morminte (6) ale ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial, aflate în
cimitirul garnizoanei din oraş.
Ref.: Mareş, Urme.
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
412 – Document din Buda, 25 mai 1439, prin care Hannus Lemmel, comite de Sibiu,
cere Sfatului din Toruń un certificat de bună purtare pentru Hans Puschhausen, fost în
serviciul Sfatului (Doc. 922).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, V, p. 27.
413 – Documente, 1479‑1492, ale dietelor Prusiei, cuprinzând ştiri privitoare la
relaţiile Poloniei cu Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare.
Publ.: Karol Górski – Marian Biskup, Akta Stanów Prus Królewskich (Acta Statuum
Terrarum Prussiae Regalis), I. 1479‑1488, II. 1489‑1492, Toruń, 1955‑1957 (rec.
Şerban Papacostea, în Studii, 11, 1958, nr. 4, p. 169‑172).
414 – Documente (5), din 1595‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române
şi Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti. Cuprind scrisori de
la Andrzej Taranowski, paharnic de Halicz, cancelarul Jan Zamoyski şi marele hatman
Stanisław Żółkiewski, referitoare la campania lui Zamoyski în Ţara Românească (ms.
XIII. 13, f. 123‑129, 186, 287‑290).
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 207‑213, 326‑327, 339‑349; Călători străini, IV,
p. 218‑222 (scrisoarea lui S. Żółkiewski din 21 octombrie 1600); Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, p. 581‑590 (scrisoarea lui S. Żółkiewski).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 40, c. 74.
415 – Raport, din Transilvania, post 23 noiembrie 1599, al unui nobil polon, partizan
al cardinalului Andrei Báthory, participant la bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie
1599) câştigată de Mihai Viteazul. Descrie alegerea cardinalului Báthory ca principe
al Transilvaniei, relaţiile sale cu Mihai Viteazul, înfrângerea sa la Şelimbăr, fuga spre
Moldova, asasinarea şi înmormântarea sa. Text în polonă (Miscellanea, Sygn. XIII, 13, p.
336‑384).
Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Cucerirea Transilvaniei de Mihai Viteazul după o relaţie polonă
contemporană („Romanoslavica”, 17, 1970, p. 555‑569).
416 – Documente (3), din 1599‑1601, privind relaţiile polono‑române în timpul
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: scrisoare de la cancelarul Lituaniei, Leon
Sapieha, instrucţiuni către Seim, raport asupra bătăliei de la Şelimbăr (18/28 octombrie
1599) (ms. XIII, 13, f. 336‑384, 449, 455).
POLONIA  63
Ref.: R. Heidenstein, Rerum Polonicarum ab excessu Sigismundi Augusti, Lib. XII,
Frankfurt, 1672, p. 344; Corfus, Mihai Viteazul, p. 53, 130, 172; idem, Cucerirea
Transilvaniei, p. 555‑558).
Publ.: A. Prochaska, Archiwum domu Sapiehów, I, Lvov, 1892, p. 258‑259; Corfus, op.
cit., p. 558‑568.
417 – Raport, din 1600‑1613, al lui Bartosz Kleczky, referitor la campania hatmanului
Jan Zamoyski în Ţara Românească, împotriva lui Mihai Viteazul (ms. XIII, nr. 13, f.
115‑118).
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 356‑361; Călători străini, IV, p. 226‑229.
418 – Scrisori (3), din 1612‑1622, de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei,
marele vizir Nasuh‑paşa şi cancelarul Coroanei polone, Andrzej Lipski, privind relaţiile
moldo‑polone în timpul domniei lui Ştefan Tomşa, şi de la Lipski către Tomşa (ms. XIII,
nr. 15, f. 549‑550; nr. 19, f. 1‑3, 101‑103).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 77‑81, 87‑89, 107‑109.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 40, c. 25‑30, 35‑37.
419 – Scrisoare din Suceava, 14 iunie 1646, de la Vasile Lupu către regele Poloniei,
Władisław IV, informându‑l despre victoria veneţienilor asupra flotei otomane în
strâmtoarea Dardanele (ms. XIII, nr. 17, f. 256).
Publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 153‑154.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 40, c. 65.
420 – Raport anonim, din 1684, privitor la pregătirile de război otomane şi înlocuirea
lui Ştefan Petriceicu cu Dumitraşcu Cantacuzino pe tronul Moldovei (ms. XIII, nr. 32, f.
90).
Publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 311‑312.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 40, c. 52.
BIBLIOTEKA UNIWERSYTECKA
(Biblioteca Universitară)
CR
421 – Jakub Kazimierz Rubinkowski, Janina Zwyciaskich Tryumfow, dzielami y
Heroicznym Mestwem Jana III [...] Krola poskiego [...] [Triumfurile şi victoriile lui Jan
prin faptele şi curajul eroic al lui Jan III..., regele Poloniei...], Lvov, 1757. La p. 152‑156:
descrierea luptelor din Moldova cu tătarii, în timpul Movileştilor (cota 8.II.3492).
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 107, nr. 2032.
TUCHOLA
(fost Tuchel)
AM
422 – Morminte comune şi individuale (peste 3500) ale militarilor români morţi între
1916 şi 1918 în lagărul din Tuchola (3 km de oraş) ca prizonieri ai armatei germane.
64  POLONIA
Ref.: Cătălin Fudulu, Prizonier la Tuchola (în „Ziarul de Duminică”, supl. „Ziarul
Financiar”, 2 febr. 2007, p. 4); Nicolae Mareş, Oglindirea, în memorialistica
românească, a spaţiului concentraţionar de pe fostele teritorii germane şi austriece,
încorporate după tratatul de pace de la Versailles în graniţele Poloniei, în Eroi şi
Morminte, II, Buc., 2009, p. 15.
VARŞOVIA
(Warszawa)
ARCHIWUM GŁÓWNE AKT DAWNYCH
(Arhiva Centrală de Acte Vechi)5
DOC
423 – Documente (116), din 1387‑1553, cuprinzând tratatele Moldovei şi ale Ţării
Româneşti încheiate cu Polonia. Pergament cu sigiliul domnesc şi cu sigiliile boierilor din
Sfatul domnului, bine conservate.
Ref.: Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 315.
424 – Documente (2), din 1388, privind relaţiile dintre Petru I, domnul Moldovei,
şi regele Poloniei Władisław II Jagiełło: act de omagiu, cerere de împrumut de la regele
Władisław şi acordul lui Petru I (Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 263, 264).
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 597; „Akty zapadnoj Rossii”, 1, 1846,
p. 23; Rykaczewski, Inventarium, p. 123, Uljanickij, Materialy, p. 1‑2, 70‑72; B.P.
Hasdeu, în AI, 1, 1864, p. 177; Hurmuzaki I/2, p. 295‑297; Uricariul, III, p. 68‑69;
Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 599‑606; M. Pesčak, Gramaty XIV v,
Kiev, 1974, nr. 41‑42, 62; Czamańska, Mołdawia, p. 54.
Organizarea şi fondurile arhivale sunt descrise în Joseph Siemensky, Guide des archives
de Pologne, I. Archives de la Pologne ancienne, Varşovia, 1933; Archiwum Glówne Akt Dawnych
w Warszawie. Przewodnik po zespołach, I. Archiwa dawnej Rzeczypospolitej [Arhiva centrală a
actelor vechi din Varşovia. Îndrumător de fonduri. I. Arhivele vechii republici], Varşovia, 1958
(rec. G. Duzinchevici, în RA, 2, 1959, nr. 2, p. 315‑317); Księga pamiątkowa 150‑lecia Archiwum
glównego akt dawnych w Warszawie, Varşovia, 1958; Irena Sułkowska, Les Archives Centrales des
Actes Anciens à Varsovie („Acta Poloniae Historica”, 9, 1963, p. 115‑127); Barbara Smoleńska –
Tereza Zielińska, Actele particulare din Arhiva principală a actelor vechi din Varşovia (în
polonă), („Archeion”, 39, 1963; rec. G. Duzinchevici, în RA, 7, 1964, nr. 2, p. 318‑320); Irena
Sułkowska‑Kurasiowa, Janina Wejchertowa, Księgi poselskie (Libri Legationum Metryki Koronnej)
[Registrele soliilor din Arhiva Coroanei] („Archeion”, 1967‑1968). Despre pierderile suferite în
timpul celui de‑al Doilea Război Mondial vezi Kazimierz Konarski, Archiwum Akt dawnych w
Warszawie („Archeion”, 25, 1956, p. 281‑308); Straty archiwów i bibliotek warszawskich w zakresie
rękopismiennych żródeł historycznych, I, Archiwum Glówne Akt Dawnych, Varşovia, 1957 (rec.
Studii, 12, 1959, nr. 3, p. 321–322). Principalele fonduri privind istoria României şi relaţiile noastre
cu Polonia sunt: Archiwum Koronne Krakowskie, Archiwum Koronne Warszawskie, Metryka
Koronna (Condicile Coroanei), Libri Legationum (Condicile soliilor), Archiwum Zamoyskich,
Archiwum Radziwiłłowskie (fostă Nieśwież) şi o serie de fonduri familiale concentrate în Arhiva
Centrală de Acte Vechi. Catalogul fondurilor Arhivei este accesibil on‑line, la adresa http://www.
agad.archiwa. gov.pl/eng/zespoly_serie.pdf.
5
POLONIA  65
Reprod.: Hurmuzaki I/2, pl. IV; Bogdan, Album paleografic, nr. 1; B. A. R., ms. 126 şi
foto V, 44, 47.
425 – Tratat de alianţă, din 1389, între Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, şi
Władisław, regele Poloniei, împotriva lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (fost
în Arhivele imperiale din Moscova).
Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 597; Fejér, X/8, p. 297; MID, I, 1845, p. 329;
Uljanickij, Materialy, p. 3; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 315‑316.
Reprod.: B. A. R., fotocopie.
426 – Tratat de alianţă defensivă, din 20 ianuarie 1390, însoţit de convenţia de
aplicare, între Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, şi Władysłav II Jagełło, regele
Poloniei. Pergament cu pecete (Dokumenty pergaminowe, nr. 5613, fost la Arhivele
imperiale din Moscova).
Ref.: Czamańska, Mołdawia, p. 206.
Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 598; Fejér, X/1, p. 652, 654; X/8, p. 309‑310;
MID, I, 1845, p. 332, 334; Uljanickij, Materialy, p. 45; Hurmuzaki – Densusianu, I/2,
p. 322‑324; Urkundenbuch, II, p. 642‑643.
Reprod.: Hurmuzaki – Densusianu I/2, tab. I; Piechota, Balcanica, fig. 1; B. A. R.,
fotocopie.
427 – Scrisori (2) din Giurgiu, 10 august [1390‑1411], şi s.l., 23 septembrie 1403, de
la Mircea cel Bătrân către Władisław II Jagiełło, privind relaţiile româno‑polone (odz. IX
K, k. 12, nr. 6 şi 8, foste în Arhivele imperiale din Moscova).
Ref.: Ivan Ohienko, Dvi gramoti voevodi valašskágo Ivana Mirči Velikogo
(„Byzantinoslavica”, 3, 1931, p. 415‑429); D. Bogdan, Diplomatica slavo‑română
din sec. XIV şi XV (RIR, 5‑6, 1935‑1936, p. 239 şi nota 3).
Publ.: Uljanickij, Materialy, nr. 16, 17; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 824‑826; Ivan
Ohienko, op. cit., p. 419‑420, 422.
Reprod.: B. A. R., foto III/2.
428 – Documente (2), din 6 iulie 1391 şi 1411, prin care Mircea cel Bătrân, domnul
Ţării Româneşti, întăreşte tratatul de alianţă cu Władisław II Jagiełło, regele Poloniei,
împotriva lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, şi a altor duşmani. Pergament.
Documentul din 1411 poartă sigiliu mare domnesc şi 10 sigilii boiereşti (fost în Arhivele
imperiale din Moscova).
Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 599‑600; Fejér, X/5, p. 130; idem, X/8, p.
340‑341; MID, I, 1845, p. 338; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 334‑335, 472‑473;
Urkundenbuch, III, p. 34‑35; Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 315‑316; DRH, D, I,
p. 125‑127, 186‑187.
Reprod.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, pl. II, III; B. A. R., fotocopii, F. V/4, XLVIII/3,
LXXIX/1.
429 – Acte omagiale (6), din 1393‑1404, către regele Władisłav II Jagiełło al Poloniei,
de la Roman I, boieri moldoveni, Ştefan I Muşat, Ivaşcu, fiul lui Petru Muşat şi boierul
Costea Valahul [Moldoveanul]. Documentul din 1393, de la Roman I, poartă sigiliu mare
domnesc şi 9 sigilii boiereşti, iar cel din 1395 de la Ştefan I Muşat – sigiliu mare domnesc şi
11 sigilii boiereşti (Archiwum Koronne Krakówskie, Dokumenty pergaminowe, nr. 5330).
66  POLONIA
Ref. şi publ.: „Akty zapadnoj Rossii”, 1, 1846, p. 27; Dogiel, Codex diplomaticus, I/2,
p. 599‑600; Rykaczewski, Inventarium, p. 132‑133; Uljanickij, Materialy, nr. 8, 10,
12, 14; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 815‑822; II/3, p. 283; Fănescu – Regleanu,
Cercetări, p. 316; N. Grigoraş, în Studii, 26, 1973, nr. 4, p. 849‑851; Czamańska,
Mołdawia, p. 56 (doc. din 5 ianuarie 1393), 58, 295 (omagiul lui Costea Valahul).
Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 3, 4, 6, 7, 8; Piechota, Balcanica, fig. 2 (doc.
1393, documentul de la Roman I); B. A. R., ms. 126, foto I/8, 9; V/61; X/8.
430 – Act omagial, din 1396, al lui Vlad I, domnul Ţării Româneşti, către Władisław
II Jagiełło, regele Poloniei (fost în Arhivele imperiale din Moscova).
Ref.: Czamańska, Mołdawia, p. 60.
Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 623; Fejér, X/8, p. 414; Uljanickij, Materialy,
p. 9; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 374‑375.
Reprod.: B. A. R., foto.
431 – Acte (2), din sec. XIV‑XV, prin care Władisław II Jagiełło, regele Poloniei,
donează moşii lui Mihai Valahul, Negrilă, Gheorghe şi Ştefan pentru servicii aduse regelui
(Metryka Koronna).
Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338.
432 – Acte omagiale (4), din 1402, 1404, 1407, 1411, de la Alexandru cel Bun, domnul
Moldovei, către Władisław II Jagiełło, regele Polonei (Archiwum Koronne Krakówskie).
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 600; Rykaczewski, Inventarium, p.
133; Uljanickij, Materialy, nr. 14, 15, 19, 23; Hurmuzaki – Kalużniacki, I/2, p. 823,
826‑828, 830‑831; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 621‑622, 625‑630,
637‑639; N. Grigoraş, în Studii, 26, 1973, nr. 4, p. 849‑851; Czamańska, Mołdawia,
p. 68 (doc. 14079), 70 (doc. 1411).
Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 9, 10, 12, 13; B. A. R., nr. 126, foto III/7‑8, V/57, 59.
433 – Documente (206), din 1403‑1693, din arhiva Mitropoliei Sucevei, duse în
Polonia de mitropolitul Dosoftei. Cuprind hrisoave domneşti şi corespondenţă privată a
mitropolitului (Archiwum Radziwiłłów).
Ref.: G. Popovici, Index Zołkieviensis („Candela”, 1884, p. 541 ş. urm., 687 ş. urm.,
747 ş. urm.; 1885, p. 22 ş. urm.); Bianu, Relaţiune, [I], p. 21‑24; Ştefan Ciobanu,
Contribuţiuni privitoare la originea şi moartea mitropolitului Dosoftei, Buc., 1920;
Piechota, Balcanica, p. 16, nr. 19.
434 – Document, din 6 februarie 1410, prin care Władisław II Jagiełło, regele Poloniei,
întăreşte tratatul de alianţă cu Mircea cel Bătrân, voievodul „Basarabiei” (Ţării Româneşti).
Publ.: Codex epistolaris, II, p. 34.
435 – Scrisoare, din 1411, de la Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, către
Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, prin care se obligă să restituie datoria de o mie de
ruble de argint (Archiwum Koronne Krakówskie).
Ref. şi publ.: Rykaczewski, Inventarium, p. 134; Uljanickij, Materialy, nr. 22; Hurmuzaki,
I/2, p. 829‑830; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 640‑642.
Reprod.: B. A. R., foto V/45.
POLONIA  67
436 – Hrisoave (7), din 1412‑1432, prin care Alexandru cel Bun, domnul Moldovei,
întăreşte câteva moşii. Documentul din 1421 poartă sigiliu mare domnesc, sigiliul mic al
lui Iliaş şi 14 sigilii boiereşti (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie,
Mołdawiae, nr. 5307, 5308, 5310, 5311, 5312, 5313, 5314).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 25‑27, 34; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 514‑515,
832‑839; Ghibănescu, Surete, XXII, p. 86‑89; Costăchescu, Documente moldoveneşti,
I, p. 98‑99, 121‑126, 141‑146, 159‑161, 168‑172, 315‑316, 327‑328; DIR, A, I, p.
30‑31, 35‑36, 42‑43, 48, 51‑52, 92‑93, 95; Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 316;
DRH, A, I, p. 48‑49, 55‑57, 69‑72, 80‑81, 86‑88, 151‑152, 155‑156.
Reprod.: Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, pl. V; E. Kałužniacki, A. Sobolevski, Albom
snimkov s kirilovskich rukopisej rumunskogo projshoždenija, în Enciklopedija
slavianskoj filologij, 412, Petrograd, 1916, nr. 116; Bogdan, Album paleografic,
nr. 19, 20, 21, 22, 88; DIR, A, I, p. 447; B. A. R., ms. 5231, f. 115‑118, 142‑148,
182‑187, 271‑272, 281‑284, 295 şi fotografii I/7; V/13, 15, 16, 17, 55; XXIII/15,
16, 17, 19, 21, 22; LXVIII/3, 14, 15,17, 19; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I/5,
9, 10, 11; Arh. Naţ. Rom., Direcţia judeţeană Iaşi, fotocopii Polonia, DCCXL II/40;
MXXXVIII/11 a, c, d; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii
Polonia, II/93, 96, 100, 101, 105, 119, 218, 219 a, b.
437 – Scrisoare din Sambor, 22 octombrie 1431, de la Władisław II Jagiełło, regele
Poloniei, către Swydrigello, cneazul Lituaniei, prin care îl anunţă că le‑a scris moldovenilor
să respecte acordul de pace.
Publ.: Codex epistolaris, II, p. 267‑268.
438 – Scrisori (3), din 1433, de la Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, către Ştefan
cel Mare, domnul Moldovei, referitoare la relaţiile dintre Polonia şi Moldova.
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; Rykaczewki, Inventarium, p.
135‑136; Lewicki, Index, p. 227, nr. 1947; Uljanickij, Materialy, nr. 31, 32, 33;
Hurmuzaki, I/2, p. 581 (rez.), 842‑848; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p.
654‑663, nr. 183 A, B, C.
Reprod.: B. A. R., foto.V, nr. 60; X, 6,7; ms. 126.
439 – Documente (39), din 1433‑1448, din timpul domnilor Moldovei Iliaş şi Ştefan:
întăriri de proprietăţi, relaţii cu cetatea Braşov, legăminte ale boierilor lui Iliaş către
Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, acte de omagiu, scrisoarea doamnei Marinca, soţia
lui Iliaş etc. (Archiwum Koronne Krakówskie, Dokumenty pergaminowe, Mołdawiae, nr.
5321‑5322, 5335, 5337, 5338, 5343‑5348, 5350‑5352, 5356, 5359, 5360, 5362‑5363 etc.).
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 600‑601; Codex epistolaris, II, p. 317‑318;
Uljanickij, Materialy, p. 42, 47‑49, 53‑63, 65‑72; nr. 29, 30a, 34, 35, 38‑39, 41‑42,
45‑47, 50‑51, 58; Rykaczewski, Inventarium, p. 135‑137; Hurmuzaki – Kałužniacki,
I/2, p. 580‑581, 598‑599, 699, 840‑842, 849‑884, 887; Uricariul, XI, p. 4‑7, 42‑65,
67‑71; XVIII, p. 4‑13, 18; Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 382‑390,
420‑423, 459‑467, 497‑506, 529‑532; II, p. 41‑45, 87‑92, 119‑126, 131‑137, 144‑148,
211‑215, 218‑225, 237‑242, 299‑301, 313‑315, 648‑654, 663‑667, 678‑690, 697‑709,
712‑715, 721‑722, 728‑731; DIR, A, I, p. 109‑11, 119‑120, 130‑131, 139‑140,
145‑146, 162‑163, 178‑179, 185‑186, 189‑190, 194‑195, 206‑210, 213‑215, 228‑229;
Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 316; DRH, A, I, p. 180‑183, 197‑198, 218‑220,
68  POLONIA
231‑233, 242‑244, 276‑278, 305‑307, 314‑316, 320‑322, 330‑332, 355‑360, 368‑371,
388‑389, 395‑397; Czamańska, Mołdawia, p. 91‑92, 103.
Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 23, 24, 25, 26, 30, 32, 37; Hurmuzaki –
Kałužniacki, I/2, pl. VI; DIR, A, I., p. 463, 471, 478, 482, 483, 484, 490, 492; Piechota,
Balcanica, fig. 3 (nr. 5343, doc. 13 ianuarie 1434, de la Ştefan); B. A. R., ms. 5232,
f. 84‑85, 98‑100, 128‑130, 146‑148, 190‑192; ms. 5233, f. 8‑10, 21‑23, 38‑40, 69‑71,
73‑75, 82‑83, 94‑98, 123‑124, 130‑132; fotografii I/19; V/27, 35, 46, 48, 54; X/9, 10,
12, 14, 15, 17‑27, 29‑32, 33, 34, 36, 37; XXIII/31, 32, 38, 39, 43, 44, 45, 48‑54, 56,
57, 58, 59; LXVIII/20, 21, 36, 37, 40, 42, 43, 45; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia,
I/18, 32, 34, 35, 42, 43, 44, 45‑50, 53, 56, 57, 59, 60; Inst. de Istorie şi Arheologie
„A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii Polonia, II/125, 126, 132, 136, 141, 143 bis, 151,
160, 163, 166, 167, 174 a şi b, 175, 176, 178, 186, 242, 259; III/193, 195, 200, 202;
Arh. Naţ. Rom., Direcţia Judeţeană Iaşi, fotocopii Polonia, MXXXVIII, 48a.
440 – Documente (3), din 1434‑1440, despre luptele pentru tron dintre fiii lui
Alexandru cel Bun (Dz. Dok. Moldavskie, nr. 33, 82).
Publ.: Th. Holban, Acte politice slavone din epoca luptelor pentru tronul Moldovei după
Alexandru cel Bun (RI, 20, 1934, p. 258‑262); idem, în Studii, 6, 1953, nr. 21, p.
215‑216 (doc.12 februarie 1434); idem, Noi documente [II], p. 465 (doc. 12 februarie
1434).
441 – Documente, 1436‑1732, printre care tratatul de pace încheiat între Iliaş, domnul
Moldovei, şi Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, în 1436, acte privind comerţul dintre
Polonia şi Moldova etc. Copii (Arhiva regală).
Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556.
442 – Scrisoare din Suceava, 9 februarie 1442, de la Iliaş, domnul Moldovei, către
Cazimir, cneazul Lituaniei, pentru ajutor reciproc. Copie (Archiwum Radziwiłłów;
Metryka Litvana, Condica 6, p. 288).
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; „Akty zapadnoj Rossii”, 1, 1846,
p. 53, nr. 40; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 685, Uricariul, III, p. 73‑75; Bianu,
Relaţiune, [II], p. 58; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, 716‑718.
Reprod.: B. A. R., ms. 126.
443 – Scrisoare, din 8 iulie 1442, de la Cazimir, cneazul Lituaniei, către Iliaş, domnul
Moldovei, pentru ajutor reciproc (Archiwum Radziwiłłów; Metryka Litvana, Condica 6,
p. 293, copie).
Ref. şi publ.: Uricariul, III, p. 75‑76; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p.
718‑720.
Reprod.: B. A. R., ms. 126.
444 – Scrisori (4), din 3 martie şi 22 mai 1443, 15 iulie 1446 şi 23 decembrie 1447,
de la Petru II şi Ilieş, domni ai Moldovei, prin care se angajează să plătească lui Didrih de
Buczacz, staroste al Podoliei, sumele împrumutate, o răsplată anuală în bani şi să‑i ofere
adăpost în Moldova la nevoie (Archiwum Radziwiłłów, nr. 7311‑7312, 7322, 7379).
Ref.: Leon Şimanschi, Nistor Ciocan, Acte slavone inedite din anii 1443‑1447 privind
istoria Moldovei (AIIAI, 11, 1974, p. 173‑178); Czamańska, Mołdawia, p. 106.
Publ.: ibidem, p. 178‑185; DRH, A, I, p. 325‑327 (doc. 22 mai 1443).
POLONIA  69
445 – Scrisoare, din Iaşi, 25 iunie 1445, de la Ştefan II, domnul Moldovei, către
Cazimir, cneazul Lituaniei, pentru ajutor reciproc. Copie (Archiwum Radziwiłłów;
Metryka Litvana, Condica 6, p. 292‑293).
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; „Akty zapadnoj Rossii”, 1, 1846, p.
60‑70, nr. 47 (datare greşită: 1447); Hurmuzaki – Kałužniacki I/2, p. 735; Uricariul,
III, p. 77‑79; Bianu, Relaţiune, [II], p. 58; I. Bogdan, Documente moldoveneşti în
arhivul Braşovului, Buc., 1905, p. 23; Costăchescu, op. cit., p. 725‑728.
Reprod.: B. A. R., ms. 126.
446 – Documente (361 vol.), din 1447‑1794, cuprinzând corespondenţă politică şi
diplomatică cu Ţările Române, între care documente (3) din 1471 şi 1503, de la Ştefan
cel Mare, domnul Moldovei, privind relaţiile cu regii Poloniei: scrisoare către Cazimir
(1471); salvconduct pentru oamenii regelui polon Alexandru, răspunsul acestuia (1503)
(Księgi Wpisów Metryki Koronnej, XII, p. 14; XX, p. 103 etc.).
Ref. şi publ.: Jabłonowski, Sprawy Wołoskie za Jagiełłonów, Varşovia, 1878, p. 28‑29,
40‑41, 103; Hurmuzaki – Kalużniacki, II/2 p. 518‑519; Bogdan, Documentele, II,
311‑314, 469‑470; Piechota, Balcanica, p. 12, nr. 3.
447 – Hrisov din februarie 1448, Suceava, prin care Roman, voievodul Moldovei,
întăreşte moşii în Bucovina (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie,
Mołdawiae, nr. 5362).
Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 70; Uricariul, XI, p. 6‑7 şi 70‑71; Costăchescu, Documente
moldoveneşti, II, p. 299‑304, nr. 83; DIR, A, I, p. 225; DRH, I, p. 388‑389, nr. 274.
Reprod.: B. A. R., ms. 5233, f. 123‑124; foto XXIII/28; Arh. Naţ. Rom., foto Polonia I/59;
Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii Polonia, II/259, III/195,
202.
448 – Documente (4), din 1448, de la Petru II, domnul Moldovei, privind relaţiile cu
regele Cazimir al Poloniei şi întăriri de proprietăţi în Moldova (Dokumenty pergaminowe,
Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5366 etc.).
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; Rykaczewski, Inventarium, p. 137;
Uljanickij, Materialy, p. 70‑72; Uricariul, XI, p. 67‑70; Costăchescu, Documente
moldoveneşti, II, p. 313‑316, 361‑364, 733‑740; DIR, I, A, p. 236; DRH, A, I, p.
408‑410; Czamańska, Mołdawia, p. 108.
Reprod.: B. A. R., ms. 5233, f. 152‑153, fotocopii, XXIII 162; Inst. de Istorie şi Arheologie
„A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii Polonia, II/190.
449 – Documente (5), din 1449‑1453, de la Alexăndrel, domnul Moldovei, referitoare
la întăriri de moşii şi la relaţiile cu Polonia (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne
Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5368, 5369, 5370, 5381.
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; Rykaczewski, Inventarium, p. 137;
Uljanickij; Materialy, p. 75‑79, 81‑82, nr. 72; Hurmuzaki, II/2, p. 42‑43, 656‑658;
Uricariul, XI, p. 8‑9, 72‑78; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 385‑391,
421‑425, 471‑491, 495‑499, 765‑769; DIR, A, I, p. 241, 262‑264, 266‑267; 502;
DRH, A, II, p. 4‑6, 24‑25, 44‑47, 50‑52.
Reprod.: B. A. R., ms. 5233, f. 167‑170; ms. 5234, f. 18‑20, 56‑59, 69‑70; fotografii
XXIII/63, 64, 65, 66; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I, 65, 66, 67, 78 a‑b.
70  POLONIA
450 – Scrisori (3), din 1451‑1454, referitoare la refugiul lui Mihu logofătul în Polonia
(Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Moldaviae).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, nr. 78, 82, 85; Rykaczewski, Inventarium, p. 134;
Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 888‑889; II/2, p. 43, 660, 661; Costăchescu,
Documente moldoveneşti, II, p. 802‑806.
Reprod.: B. A. R., foto I, 3; V, 63.
451 – Hrisov, din Suceava, 2 iulie 1455, prin care Petru Aron, domnul Moldovei, face
o danie lui Mihu logofătul (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie,
Mołdawiae, nr. 5373).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 84‑85; Uricariul, 1, p. 9‑11, 79‑81 (datare greşită 20
iulie); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 539‑543.
Reprod.: B. A. R., fotografie XXIII/69; DIR, A, I, p. 276‑278; DRH, A, I, p. 67‑69; ms.
5234, f. 102‑104; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I/70.
452 – Documente, din 1455‑1456, care cuprind scrisoarea din 5 octombrie 1455 de la
sultanul Mehmed II, prin care îi cere lui Petru Aron, domnul Moldovei, plata unui haraci
de 2000 de ducaţi anual şi privilegiul din 9 iunie 1456, al aceluiaşi, prin care se acordă
libertate de comerţ în Imperiul Otoman negustorilor de la Cetatea Albă (Turcica, K 66,
pac. 1, nr. 1; pac. 2, nr. 3).
Ref. şi publ.: Constantin Giurescu, Capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomană, Buc.,
1908, p. 57; N. Iorga, Privilegiul lui Mohammed al II‑lea pentru Pera (1 iunie 1453)
(AARMSI, s. II, 36, 1913‑1914, p. 60‑82); idem, Actul lui Mohammed al II‑lea pentru
negustorii din Cetatea Albă (1456) (RI, 10, 1924, nr. 4‑6, p. 105); Costăchescu,
Documente moldoveneşti, II, p. 801; Franz Babinger, Cel dintâi bir al Moldovei către
sultan în Fraţilor Alexandru şi Ion I. Lepedatu, Buc., 1936, p. 29‑37; A.C.G. (P.P.
Panaitescu), Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la supunerea Moldovei la
tributul turcesc (Vaslui, 1456) (Studii, 3, 1952, p. 197; Documente turceşti, I, p. 1‑3).
Reprod.: F. Babinger, op. cit., pl. 2; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 118‑119, 243, 245;
B. A. R., foto XXIV, doc.1.
453 – Documente (4), din 1455‑1458, din timpul lui Petru Aron, domnul Moldovei:
scrisori, acte de omagiu, solia logofătului Mihul la Poarta Otomană (1456) şi relatări despre
relaţiile cu Michał‑Mużylo Buczacki, starostele de Sniatyn şi Colomeea (Documenty
pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5384).
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 602; Rykaczewski, Inventarium, p.
138‑139; Uljanickij, Materialy, p. 89‑92, nr. 75, 79, 84; Hurmuzaki – Densusianu
II/2, p. 64‑67, 664‑671, 673‑677; Uricariul, XI, p. 81‑87; Costăchescu, Documente
moldoveneşti, II, p. 773‑777, 779‑788, 797‑800, 808‑814; F. Babinger, op. cit., p. 30,
DIR, A, I, p. 286‑287; DRH, A, I, p. 85‑87; Czamańska, Mołdawia, p. 118 (act de
omagiu 1454), 120‑121 (solia logofătului Mihul), 122 (omagiul din 29 iunie 1456).
Reprod.: Enciklopedija slavianskoj filologij, Petrograd, 1916, pl. 118 (greşit 1456); F.
Babinger, op. cit., pl. 1 (doc. septembrie 1455 de la Petru Aron); B. A. R., ms. 5234,
f. 153‑155 şi fotocopii, XXIII/73.
454 – Salvconduct din Cracovia, 4 aprilie 1456, acordat de Cazimir, regele Poloniei,
logofătului Mihul şi fraţilor săi (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne
Krakówskie, Moldaviae).
POLONIA  71
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 92; Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 67‑68;
Uricariul, II, p. 87‑88; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 806‑808;
Nicolae Grigoraş, Logofătul Mihul, boier moldovean din prima jumătate a secolului
al XV‑lea, Buc., 1945, p. 159‑160.
Reprod.: B. A. R., foto I, nr. 43.
455 – Scrisoare, 6 iunie 1456, de la sultanul Mehmed II către domnul Moldovei,
Petru Aron, cu privire la relaţiile comerciale dintre Poarta Otomană şi Moldova (Turcica
K 66, nr. 2).
Publ.: Th. Holban, Documente româneşti din arhivele polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976,
p. 281‑282).
456 – Scrisoare din Sarhan Beglie, 5 octombrie [1456], de la Mehmed beg către
Petru Aron, domnul Moldovei, prin care i se cere plata haraciului de 2000 de ducaţi aur
în termen de trei luni. Pergament. 1 f. (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne
Krakówskie, Moldaviae).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, nr. 81; Hurmuzaki – Kałužniacki, II/2, p. 671;
Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 801 (o localizează în Arhiva Ministerului
de Externe din Moscova).
457 – Documente (18), 1457‑1503, de la Ştefan cel Mare: tratate, acte omagiale, solii,
privilegii comerciale, salvconducte şi scrisori privind relaţiile moldo‑polone. Documentul
din 1499 are sigiliu mare domnesc, sigiliul mic al lui Bogdan şi 25 sigilii boiereşti
(Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, nr. 5389, 5390, 5399, 5402,
5403, 6179).
Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 603; Rykaczewski, Inventarium, p.
139‑140; Uljanickij, Materialy, 96‑97, 99‑108, 110, 113‑114, 166‑177, 185‑186,
217‑219, 225; Hurmuzaki – Kałužniacki, II/2, p. 439‑445, 499‑500, 503‑504,
683‑686, 692‑699, 701‑707, 714‑724; Bogdan, Documentele, I, p. 83‑84, II, p.
257‑259, 269‑271, 282‑294, 296‑311, 351‑353, 370‑378, 415‑441, 454‑465, 472‑482;
DIR, A, I, p. 335‑337; Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 316; DRH, A, I, p. 97‑98,
127‑128, 176‑180, 221‑222, 253‑255; Czamańska, Mołdawia, p. 127 (doc. 2 martie
1460), 127 (doc. 12 iunie 1460), 131 (doc. 18 iulie 1468), 133 (doc. 10 august 1470).
Reprod.: B. A. R., ms. 5234, f. 18, fotografii V/30, 33, 38, 41, 42; XXIII/77, 81; XLVIII/51;
Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I/86, 87, 96, 99, 100; mf. Polonia, r. 3.
458 – Privilegiu, 1460, prin care regele Cazimir al Poloniei scuteşte de vamă pe
marele logofăt al Moldovei, Mihul, pentru comerţul cu vite, piei, mălaiuri şi alte mărfuri
în regatul Poloniei. Pergament în latină.
Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 97, Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 132.
459 – Salvconduct, 1462, al regelui Cazimir al Poloniei, dat lui Mihul, marele logofăt
al Moldovei, şi fraţilor săi Duma şi Teodor, ca să poată călători, locui şi face comerţ în
Polonia. Pergament în latină.
Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 98; Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 143.
Reprod.: B. A. R., fotografii.
460 – Act, din 1480, prin care regele Cazimir al Poloniei confirmă că Mihul, marele
72  POLONIA
logofăt al Moldovei, şi fratele său Duma au numit un reprezentant juridic pentru afacerile
lor din Polonia. Pergament în latină.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 264.
Reprod.: B. A. R., fotografii.
461 – Documente (11), din 1481‑1503, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei,
referitoare la solii şi negocieri cu regii Poloniei, Cazimir şi Alexandru, şi cu marele cneaz
al Moscovei, Ivan Vasilievici. Copii din sec. XVI‑XVII (Metryka Litvana, IV, f. 96; V,
133, 136‑137, 179, 183, 199, 202‑204, 226, 269‑271; VI/f. 2, 24; nr. 191, A, p. 351).
Ref. şi publ.: Aleksander Walerian Jabłonowski, Sprawy Wołoskie za Jagiełłonów,
Varşovia, 1878, p. 59‑63, 65‑70, 72‑73, 75‑83; Uljanickij, Materialy, p. 179‑182;
Bogdan, Documentele, II, p. 364‑367, 383‑415, 446‑453, 482‑496; Holban, Noi
documente [II], p. 466‑467 (doc. sept. 1481).
462 – Documente, 1485, 1495‑1498, referitoare la campania turcească din Moldova
(1485), pregătirea expediţiei de la Codrii Cosminului (1495‑1498), tratativele preliminare
încheierii tratatului de pace moldo‑polon din 12 iulie 1499 (Metryka Koronna).
Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338‑339.
463 – Tratat de alianţă, din 14 septembrie 1499, încheiat la Suceava între Ştefan cel
Mare, domnul Moldovei, şi Alexandru, mare duce al Lituaniei (Archiwum Radziwiłłów).
Ref. şi publ.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 58‑59; Bogdan, Documentele, II, p. 442‑446.
464 – Tratat de pace, din 1499, şi raportul solilor Herman pârcălabul şi Ivanciul
pitarul despre încheierea tratatului între Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi Ioan
Albert, regele Poloniei. Pergament în latină cu sigiliul mare al Moldovei şi 12 peceţi ale
lui Bogdan şi ale marilor boieri.
Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 169‑170 (raportul); Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p.
438‑445 (ambele doc.).
Reprod.: B. A. R., fotografii (tratatul).
465 – Corespondenţă, din sec. XV, între palatinii din Moldova, Transilvania şi Ţara
Românească şi regii Poloniei, între care scrisori de la Iancu de Hunedoara, din 1448,
către regele polon Cazimir, Petru II, domnul Moldovei, şi dregătorii acestuia (Metryka
Koronna).
Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338‑339.
466 – Documente, din sec. XV, cuprinzând relatarea soliei din 1480 a lui Ştefan
cel Mare, domnul Moldovei, şi o variantă a omagiului depus de Ştefan cel Mare regelui
Cazimir al Poloniei (1485).
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953.
467 – Documente, din 1501‑1506, privind relaţiile moldo‑polone în timpul regelui
Alexandru Jagełło, moartea lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi evenimentele ce
i‑au urmat.
Publ.: Fr. Papée, Acta Alexandri, în Monumenta Medii Aevi historica res gestas Poloniae
illustrantia, XIX, Cracovia, 1927; P.P. Panaitescu, Contribuţii la istoria lui Ştefan cel
Mare (AARMSI, s. III, 15, 1934, p. 73‑75).
POLONIA  73
468 – Documente, din 1502 până în sec. XVII, privitoare la relaţiile dintre Moldova şi
Polonia: tratate de pace şi de alianţă, corespondenţă etc. 41 vol. (Księgi Poselstw).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 12, nr. 4.
469 – Documente (31), din 1504‑1577, privind relaţiile dintre Moldova şi Polonia:
soli poloni la curtea Moldovei şi în trecere spre Poarta Otomană, soli moldoveni la curtea
Poloniei, asigurări de bună vecinătate, tratate, comisii la hotare, rezolvări de litigii. Printre
documente, scrisori adresate regelui polon de Petru Rareş (25 mai 1541, august 1546),
Iliaş II (19 decembrie 1546) şi Bogdan Lăpuşneanu (22 aprilie 1569) (Libri Legationum,
ms. 2, f. 16‑17; ms. 4, f. 59‑61; ms. 5, f. 190‑191, 199; ms. 6, f. 54‑55, 77‑80; ms. 7, f.
10‑11, 97‑100; ms. 8, f. 157; ms. 9, f. 89‑90, 134‑135, 166; ms. 10, f. 92‑94, 153‑155; ms.
11, f. 131‑133, 137‑140, 157‑172, 180‑186; ms. 14, f. 40‑41, 73‑74; ms. 17, f. 4‑5; ms. 20,
f. 339‑340; ms. 21, f. 10, 195; ms. 22, f. 115‑125; ms. 70, f. 63‑65).
Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 282‑283, 286‑298; [II], p. 302, 304, 322, 329,
467‑469; [III], p. 591‑594; Piechota, loc. cit.
470 – Documente, din 1510‑1764, privind prezenţa ostaşilor români în rândurile
armatei polone (Akta skarbowo‑woyskowe).
Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338.
471 – Tratat de pace, din 1518, între Polonia şi Moldova, aprobat de Dieta polonă
întrunită la Cracovia (Lib. 21, nr. 22, f. 284).
Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 610‑613; Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p.
287‑291.
472 – Tratat, din 11 ianuarie 1528, încheiat la Suceava între Petru Rareş, domnul
Moldovei, şi Sigismund I, regele Poloniei (Archiwum Radziwiłłów).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 59.
473 – Scrisoare, din 10 aprilie 1528, prin care Hieronim Laski pune capăt certurilor
cu voievodul Transilvaniei (Archiwum Radziwiłłów).
Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. I/2, p. 17‑18.
474 – Registre (10), privind cheltuielile oastei polone în luptele cu Petru Rareş,
domnul Moldovei, 1530‑1531.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953.
475 – Scrisoare, din 1531, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei, reclamă la
Poarta Otomană jafuri ale unor răufăcători din Polonia în Moldova (Archiwum Koronne
Krakówskiego, Dz. Tureckie, nr. 49, din 1531/389).
Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 284.
476 – Documente (2), din Cracovia, 6 mai 1533 şi 20 octombrie 1537, de la Sigismund
I, regele Poloniei: instrucţiuni către Ioan Ocieski, sol la Poartă, şi către nobilimea ce se va
întâlni la seimurile de la Proszowice şi Korczyn să aleagă deputaţi în Seimul general de
la Piotrków, pentru a lua măsuri împotriva lui Petru Rareş, domnul Moldovei (Metryka
Koronna, LI, f. 83-83v şi LIV, f. 253v, în latină).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 1‑3.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 50/I, c. 45‑46, 216.
74  POLONIA
477 – Scrisoare din Suceava, 18 septembrie 1538, emisă de cancelaria marelui vizir
Agas‑paşa, prin care cere regelui Sigismund I al Poloniei capturarea şi predarea lui Petru
Rareş, domnul Moldovei, bănuit a se fi refugiat în Polonia. Traducere în italiană după
originalul turco‑osman (Dz. Tureckie).
Ref.: Nagy Pienaru, Un document inedit din 1538 (SMIM, 12, 1994, p. 151‑160).
Publ.: ibidem, p. 152.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 128.
478 – Documente (12), din 1538‑1565, privind istoria Ţărilor Române şi raporturile
lor cu Polonia şi cu Poarta Otomană: scrisori, firmane şi ahidnamele de la sultanul Soliman
Magnificul, scrisoare de la Alexandru Lăpuşneanu, arz al cadiului Husein din Hârşova;
informaţii despre numirea lui Ioan Sigismund ca principe al Transilvaniei, somaţii
otomane către poloni pentru respectarea teritoriului Moldovei, reînnoiri ale tratatelor de
pace polono‑otomane, căderea lui Ştefan Tomşa şi înscăunarea lui Alexandru Lăpuşneanu
(Archiwum Skarbu Koronnego, pac. 60, nr. 129; 68, nr. 148; 75, nr. 161; 78, nr. 165; 104,
nr. 212; 125, nr. 243; 134, nr. 256; 156, nr. 298; 171, nr. 326; 202, nr. 389; 208, nr. 401;
212, nr. 409.
Publ.: Documente turceşti, I, p. 30‑40, 43‑46, 59‑60, 65, 78‑79.
Reprod.: ibidem, p. 362 (doc. 1553); Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 2‑3, 34, 43‑44,
130, 135, 144, 146, 172, 174‑175, 186.
479 – Documente (61), din 1538 până în sec. XVIII, cuprinzând: listă de cheltuieli
pentru pregătirea expediţiei polone în Moldova (1538), cheltuieli ale solilor Moldovei la
curtea Poloniei, Nicolae Burlă, Ioan Stroici, Avram Banilowski, Petru Cârcă, Ioan Sturza,
Ion Tăutu, Gavrilă Gângă, Andrei Liciul, Mihai Ioan, Ion Frătianu, Ion Holtaiovici ş.a.,
cheltuielile solilor poloni la curtea Moldovei, Matei Goreczki, Jan Galogoski, Andrzej de
Chenezyn, Stanisław Broniowski, Matej Wlodek, Adam Krzyniecki, subvenţiile acordate
de regii poloni unor refugiaţi din Moldova (22 vol.) (Archiwum Skarbu Koronnego, Oddz.
2. Rachunki Generalne, nr. 164, f. 35, 78, 86; 235, f. 65, 123; 248, f. 135; Rachunki
Królewskie, nr. 10, f. 37‑38, 86‑87; 93, f. 55‑56; 112, f. 36; 117, f. 64; 138, f. 84‑87; 144,
f. 44, 63, 90, 93‑95, 97‑98, 100; 149a, f. 58; 150, f. 158, 169, 170, 175, 182; 156, f. 117,
127; 158, f. 41, 45, 48, 49, 55, 84, 86; 170, f. 81; 173, f. 87‑88, 93; 182, f. 100; 184, f. 116,
118‑119; 189, f. 27‑28; 195, f. 78; 259, f. 52‑57; 297, f. 139v, 141; 314, f. 202‑203; 319,
f. 154‑156).
Ref.: Matei Vasile, Cercetări în arhivele de peste hotare R.P. Polonă (în RA, 53, 1976, nr.
4, p. 443) (doc. 1538); Piechota, Balcanica, p. 12, nr. 5.
Publ.: Th. Holban, Documente româneşti din arhivele polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976,
p. 285‑286, 290, 293, 295‑303, 305, 307, 323, 326, 328, 330); ibidem, 19, 1982, p.
592‑594, 596).
480 – Documente (55), din 1539‑1553, privind relaţiile româno‑polone în timpul lui
Ştefan Lăcustă, Ioan Zapolya, Petru şi Iliaş Rareş: scrisori de la regii Poloniei Sigismund
I şi Sigismund II August, sultanul Soliman Magnificul, domnii Moldovei Petru şi Iliaş
Rareş, demnitarii poloni Toma Sobocki, Iacob Wilamowski, Jerzy Jazłowiecki, Mikołaj
Sieniawski, Matei Wlodek, instrucţiuni pentru soli poloni şi moldoveni (Avram din Bănila,
Petru Cârcă, Nicolae Burlă), acte de judecată (Archiwum Zamoyskich, 3033, p. 2‑7, 20,
POLONIA  75
33, 41, 53, 54, 56, 72, 73, 81, 82, 109, 114‑138; 3037, p. 7‑9; Libri Legationum, ms. 7, f.
27v, 67‑68; ms. 8, f. 145v, 213; ms. 9, f. 49v‑54, 133‑135v, 238, 262v; ms. 10, f. 53‑54,
61‑66, 122v‑125v, 153‑155v; ms. 11, f. 9‑14, 26, 44‑50, 54‑62, 67‑68, 70‑73, 95v‑96,
131v‑135, 137‑140, 151‑172; ms. 14, f. 14, 40‑42, 72v‑74, 92‑93, 164; Dos. Naruszewicz,
ms. 7, f. 18‑19, 284‑286, 288‑302, 304‑305v, 308‑311, 335‑336, 341‑345; ms. 8, f. 129).
Ref.: Gh. Duzinchevici, Din legăturile lui Petru Rareş cu Polonia (RI, 23, 1937, p.
261‑263, 264‑265).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 23‑25, 30‑124, 128‑148, 150‑166.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 4, c. 138, 186‑187, 195, 334, 364‑365, 414‑424,
450‑453, 487, 515, 573‑574, 587‑596, 641‑651, 690‑694, 718‑728, 737‑749,
751‑766, 775‑788, 815‑816, 818‑825, 829‑835, 857‑862, 867‑881, 884‑897; r. 5, c.
51‑63, 70‑72, 78‑83; r. 8, c. 43‑48, 55‑59, 72‑75, 79, 86‑87, 90, 92‑116, 118; r. 33, c.
360‑362, 437‑442, 445‑449, 451‑471, 474‑477, 482‑488, 497‑508, 607‑608.
481 – Documente (10), din 1541‑1562, privind prezenţa şi cheltuielile solilor
moldoveni Avram Banilowski, pârcălabul Petru Cârcă şi Nicolae Burlă ş.a., la Curtea
polonă (Rachunki Poselstw, nr. 2, f. 13‑14, 102‑109, 114‑138; nr. 4, f. 2, 73, 81; nr. 5, f.
1‑12, 81; nr. 22, f. 13‑14).
Publ.: Th. Holban, op. cit. (AIIAI, 13, 1976, p. 288‑289, 297‑303, 305‑307).
482 – Hotărâre din Cracovia, 1 iunie 1546, a lui Sigismund I, regele Poloniei, în
diferendul dintre Petru Rareş, domnul Moldovei, şi Ana Iordan. Copie, text în latină
(Metryka Koronna, LXXI, p. 145v‑146v).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 11‑13.
Rprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 51, c. 182‑184.
483 – Act de omagiu încheiat la Cetatea Neamţului, 30 noiembrie 1547, de Iliaş Rareş
către regele Poloniei (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 68, t. 134, nr.
256‑257).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 148‑149.
Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 77; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 36, c. 544‑546.
484 – Documente, din prima jumătate a sec. XVI, referitoare la campania lui Bogdan
III, domnul Moldovei, în Polonia în 1509, luptele polono‑moldave din 1510 şi mai 1538.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953.
485 – Documente (3), din 1552‑1553, privind relaţiile moldo‑polone, scrisoarea
regelui Poloniei, Sigismund II August, referitoare la înscăunarea lui Alexandru Lăpuşneanu
ca domn al Moldovei, cheltuielile soliei acestuia în Polonia, mesajul de pace al noului
domn, informaţii din Ţara Românească (Libri Legationum, ms. 14, f. 164‑183; ms. 16, f.
106‑107; Rachunki Królewskie 170, f. 81‑82).
Publ.: Th. Holban, Documente externe (1552‑1561) (Studii, 18, 1965, nr. 3, p. 668‑670).
486 – Act de omagiu, încheiat la Hârlău, 29 iunie 1553, de Alexandru Lăpuşneanu
către regele Poloniei (Libri Legationum, ms. 14, f. 170‑178v).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 166‑177.
Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 79; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 5, c. 90‑107.
487 – Acte de omagiu (3), din 19 şi 20 august 1553, încheiate la Cracovia de regele
76  POLONIA
Poloniei Sigismund I şi de senatorii poloni către Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei
(Libri Legationum, ms. 14, f. 178v‑183).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 183‑189.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 5, c. 107‑116.
488 – Documente (22), din 1553‑1572, referitoare la relaţiile dintre Moldova
şi Polonia: scrisori de la regii Poloniei, Sigismund I şi Sigismund II August, de la
sultanul Soliman I, Alexandru şi Bogdan Lăpuşneanu, Hasan‑beg, marele vizir Sokollu
Mehmed‑paşa, Jan Karol Chodkiewicz şi senatorii Poloniei, tratatul turco‑polon din 1553,
instrucţiuni pentru solii Vescan Movilă, N. Burlă, Mihai Postelnicul, Ioan Sieneńsky ş.a.,
informaţii privind deteriorarea relaţiilor moldo‑polone şi Ioan Vodă (Archiwum Koronne
Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 69, t. 200, nr. 384; k. 70, t. 216, nr. 406; t. 246, nr. 464; t.
250, nr. 474; Archiwum Zamoyskich, 3033, f. 1, 3, 34, 35; Libri Legationum, ms. 11, f.
166v‑169; ms. 14, f. 214, 364v‑365; ms. 15, f. 168‑169; ms. 16, f. 42‑43, 91‑92; ms. 17,
f. 4v‑5; ms. 20, f. 75‑76, 335v‑336; ms. 24, f. 60‑62; Dos. Naruszewicz 8, f. 184v‑185,
187‑188, 253v‑260).
Ref.: Veress, Documente, I, p. 141‑142 (tratatul turco‑polon); Piechota, Balcanica, p.
15‑16, nr. 17.
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 178‑183, 189‑197, 203‑204, 227‑229,
256‑258, 310‑325.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 33‑34; r. 5, c. 81‑89, 175‑176, 255‑257,
358‑360, 375, 393‑395, 414‑415, 498‑500, 515‑516; r. 6, c. 310‑313; r. 8, c. 35‑37,
82‑83; r. 23, c. 287‑288, 322‑324; 365‑369; r. 33, c. 623‑624, 717‑718, 722‑724,
856‑857, 859, 866‑869.
489 – Tratat, din 1555, încheiat între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi
Sigismund II August, regele Poloniei (Archiwum Radziwiłłów).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 59.
490 – Scrisori (2), din 21 decembrie 1561 şi 14 ianuarie 1562, cuprinzând relatări
asupra cheltuielilor făcute cu prilejul şederii solilor domnului Moldovei, Despot Vodă,
Abraham Banilowicz şi Andrei Liciu în Polonia (Rachunki Królewskie, 189, fol. 27‑28;
Rachunki Poselstw, nr. 22, fol. 13‑14).
Ref. şi publ.: Th. Holban, Noi ştiri despre Ion Eraclide Despot, domn al Moldovei (RA,
53, 1976, nr. 3, p. 323‑325).
491 – Act, din 15 ianuarie 1563, prin care Despot Vodă, domnul Moldovei, îl declară
pe Albert Łaski urmaş al său la tron, ca recompensă pentru ajutorul dat de acesta pentru
ocuparea Moldovei (Archiwum Zamoyskich).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, supl. II/1, p. 223‑224.
492 – Scrisori (8), din 1563‑1572, de la sultanii Soliman I şi Selim II către regele
polon Sigismund II August, privitoare la Moldova (Archiwum Koronne Krakówskie, nr.
118, 121, 123, 127, 130, 157, 159, 165).
Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 308‑314, 323‑324; 1982, p. 595.
493 – Documente (15), din 1569‑1601, cuprinzând informaţii despre relaţiile
româno‑otomane, scrisori şi firmane de la sultanii Selim II, Murad III, Mehmed III,
marele vizir Sokollu Mehmed‑paşa, Ahmed‑paşa, sangeak‑bei de Silistra, vizirul Hafiz
POLONIA  77
Ahmed‑paşa privitoare la conflicte cu Rusia, inventarierea averii lui Ioan Sigismund,
principele Transilvaniei, somaţii otomane către Polonia pentru respectarea teritoriului
Moldovei, detronarea lui Bogdan Lăpuşneanu şi Ioan Vodă, numirea în Transilvania a unui
principe creştin după abdicarea lui Sigismund Báthory, înscăunarea lui Simion Movilă în
Ţara Românească, clauze privind Moldova în tratatele de pace polono‑otomane (pac. 219,
ms. 421; 241, ms. 451; 245, ms. 461; 246, ms. 463; 247, ms. 465; 249, ms. 471; 251, ms.
475; 260, ms. 486; 262, ms. 491; 268, ms. 498; 271, ms. 503; 277, ms. 512; 278, ms. 516;
280, ms. 518; 291, ms. 536; 484, ms. 809.
Publ.: Documente turceşti, I, p. 89‑95, 98‑101, 124‑128, 134‑149; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, I, p. 601‑604 (scrisoare de la Ahmed‑paşa din 1600‑1601).
Reprod.: Documente turceşti, I, p. 367, 369, 371, 374, 375‑378; Arh. Naţ. Rom., mf.
Polonia, r. 1, c. 49, 55, 60, 63, 203‑225; r. 3, c. 383‑387.
494 – Documente (18), din 1576‑1586, referitoare la relaţiile financiare dintre Polonia
şi Ţările Române în anii domniei principelui Transilvaniei Ştefan Báthory: socoteli, liste
de impozite şi salarii, cheltuieli cu caracter militar şi civil, solii (Archivum commissionis
financiariae, nr. 3, 9, 27‑28, 31, 118, Asiguratia III, nr. 190; Archivum generale regestrum,
nr. 250, 253‑254, 256, 259‑260, 263, 267‑268, 273, 278; Rachunki Sejmów, vol. 32).
Ref.: N. Iorga, Ştiri mărunte de istorie românească (RI, 7, 1921, p. 209‑212).
Publ.: N. Iorga, Relaţiile comerciale ale ţărilor noastre cu Lembergul, Buc., 1900, p. 53‑56
(doc. 20 sept. 1582); A. Veress, Rationes curiae Stephani Báthory regis Poloniae
historiam Hungariae et Transylvaniae illustrantes (1576‑1586), Budapesta, 1918, p.
3‑5, 13, 18, 33‑36, 38, 41, 43‑44, 46, 49‑52, 54‑55, 73, 79‑81, 85, 87, 89, 92, 124,
129‑130, 132, 140, 146, 157, 171, 173‑176, 181, 190, 193‑195, 197‑201, 204‑205,
207, 209‑211, 214, 218, 222, 225‑226.
495 – Documente (23), din 1576‑1591, referitoare la relaţii moldo‑polone în timpul
lui Petru Şchiopul: scrisori de la principele Transilvaniei Ştefan Báthory, Petru Şchiopul,
sultanul Murad III, Jan Sieneński, Mikołaj Mielecki, Ahmed ceauşul, instrucţiuni pentru
soli moldoveni şi poloni (Archiwum Zamoyskich 3028, fostă Biblioteka Ordinacji
Zamoyskich6, 1790), f. 7‑12, 187‑188; ms. 3033, f. 69‑70; ms. 3037, f. 25‑26; Libri
Legationum, ms. 20, f. 191, 195, 197, 203‑204; ms. 21, f. 9v‑10, 189‑191, 198‑201, 216,
240v‑242, 270, 275v‑276; Metryka Koronna 137, f. 206‑209; Dos. Naruszewicz 11, f.
107‑109).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 325‑362.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 5, c. 525‑537, 548‑549, 574‑575, 595‑598,
605‑607; r. 8, c. 21‑23, 350‑351, 353‑358; r. 24, c. 260‑271, 590‑591, 605‑608; r. 33,
c. 1213‑1217.
496 – Scrisoare, din 29 septembrie 1578, de la Jan Borukowski, vicecancelar al
După cum rezultă din volumul Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, Buc., 1982, p.
144, 175, 213, 255, 322, 477, 478, 481, 510, 515, 562, scrisori (originale şi copii) foste în Biblioteka
Ordinacji Zamoyskich, integrată în Biblioteka Narodowa, au intrat în fondurile de la Archiwum
Główne Akt Dawnych – Archiwum Zamoyskich, unde au fost recatalogate, iar manuscrisele au
fost repaginate. Este vorba de cele trei serii de Korespondencja, ms. 1790 şi, probabil, şi altele. Am
grupat aceste colecţii la Archiwum Główne Akt Dawnych, păstrând cotele vechi şi menţionându‑le
pe cele actuale în măsura în care sunt indicate în publicaţiile mai noi.
6
78  POLONIA
Poloniei, menţionând incursiunile căzăceşti în Moldova şi protestele lui Petru Şchiopul
(Archiwum Zamoyskich).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, supl. II/1, p. 287‑289.
497 – Documente, din 1579‑1583, privind averea lăsată de domnul Moldovei, Iancu
Sasul, numele curtenilor şi ale servitorilor săi (Rachunki Królewskie, nr. 258, t. 284, 348
II, f. 86‑87, Rachunki Generalne, nr. 362/3, f. 182‑187).
Ref.: Th. Holban, Monetele curente în Moldova şi contravaloarea lor în Polonia la sfârşitul
sec. al XVI‑lea („Arhiva”, Iaşi, 40, 1933, p. 144‑150); idem, RIR, 3, 1933, p. 431.
498 – Scrisoare, din 4 aprilie 1583, de la Stefan Báthory, regele Poloniei, către Petru
Şchiopul, domnul Moldovei (ms. 3729, vol. II, f. 7).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 42.
499 – Documente (40), din 1586‑1603, privind relaţiile româno‑polone, scrisori de
la Mihai Viteazul, Ieremia Movilă, Sigismund şi Andrei Báthory, Ioan Gálffy, Gaspar
Kornis, Pancratius Sennyei, hatmanul Jan Zamoyski, Stefan Koloszváry, Ioan Muraltus,
Stefan Csáky, Moise Székely, Baltasar Szilvásy, banul Udrea (fost în Biblioteka Ordinacji
Zamoyskich, Col. alph., Col. minor alph.; coresp. s.l., t. I, pl. 3, nr. 40; pl. 5, nr. 38; pl. 20,
nr. 8 şi 13; pl. 23, nr. 5, 9, 15; pl. 34, nr. 4; pl. 38, nr. 5).
Publ.: Veress, Documente, III, p. 87‑88; IV, p. 66‑68, 70‑72; V, p. 173‑175, 177‑179,
197‑199, 244‑246, 272‑276; VI, p. 73, 102, 118‑120, 129‑130, 133, 151‑152, 160,
180‑185, 195‑202, 221, 223‑227, 236‑237, 239‑242, 251‑254, 256‑257, 297‑301,
309‑310, 391‑392, 401‑402, 415‑416, 421‑422, 452; VII, p. 57‑59, 133‑135; Mihai
Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 508 (scrisoare din Roman, 20 iunie 1600, de
la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti), p. 572‑573 (scrisoare din 10 octombrie
1600, de la Moise Székely).
500 – Documente (33), din 1588‑1600, privind relaţiile româno‑polone: scrisori de
la hatmanul Jan Zamoyski, Drożynski, Aron Tiranul, Ieremia Movilă, regele Poloniei
Sigismund III Vasa, Sârbul Dumitraşco, B. Ostrowski, sultanul Mahomed III, Ahmed aga,
Mehmed bei Radul, Sigismund Báthory, voievodul Transilvaniei, împăratul Rudolf II,
Stefan Zuhay, Nikola Isztvánfi, Bartolomeu Pezzen, comisari imperiali, Zeni Pancratius,
I.F. Herburt (discurs la Dieta provincială din Wiśnicz), cardinalul Andrei Báthory
(Archiwum Radziwiłłów, ms. 1, p. 99 ş. urm.; dos. III, nr. 209; 233 c, f, g; 235; 267 a; 271
a; 283 a, b; 286 a; 296 a; dos. CXLVII).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 60.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 294‑295, 306‑308, 312‑315, 327‑331, 334‑338,
344‑347, 351‑353, 355‑359, 365‑366, 369‑370, 375‑377, 396‑402, 409‑412, 414‑415,
426‑427, 443‑444, 448, 452‑455, 464‑469, 481‑482, 490‑514, 572‑574, 582‑583.
501 – Scrisoare din Ţuţora, 27 august 1589, de la Petru Şchiopul, domn al Moldovei,
către Paveł Uchański, sol polon la Poartă. Copie (Zbiór dokumentów papierowych, 3047).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 76‑78.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 52, c. 12‑14.
502 – Documente, din 1589‑1601, privitoare la relaţiile Moldovei cu Polonia,
Transilvania şi hanatul Crimeii (Księga nabytków).
Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 339.
POLONIA  79
503 – Scrisori (6), din 1589‑1622, de la Petru Şchiopul (27 august 1589), cancelarul
polon Jan Zamoyski (octombrie 1597), Ieremia Movilă (11 şi 22 iulie şi 8 august 1601) şi
Ştefan Tomşa (28 noiembrie 1622) privind trecere de soli poloni spre Poartă, incursiuni
tătărăşti în Moldova, reinstalarea lui Simion Movilă în Ţara Românească, înfrângerea
lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, de către Mihai Viteazul, domnul Ţării
Româneşti, la 3 august 1601, relaţii comerciale moldo‑polone (Księga nabytków, nr. 295).
Ref. şi publ.: Irena Sułkowska, Noi documente privind relaţiile româno‑polone în perioada
1589–1622 (Studii, 12, 1959, nr. 6, p. 91‑100).
504 – Documente (100), din 1590‑1600, referitoare la relaţiile româno‑polone,
cuprinzând informaţii despe campaniile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti:
scrisori de la Petru Şchiopul, Aron Vodă, Ieremia Movilă, Mihai Viteazul, logofătul Luca
Stroici, Nichifor Dascălul, un negustor grec din Suceava, Maria şi Tofana Lăpuşneanu,
marele hatman Simion Movilă, boieri din Ţara Românească, printre care: Dan vistiernicul
şi Vintilă clucerul, Sigismund III Vasa, regele Poloniei, cancelarul Jan Zamoyski, hatmanul
Jan Potocki, solii imperiali Gheorghe Basta, David Ungnad şi Mihai Székely, hanul Gazi
Ghirai (Archiwum Zamoyskich).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 111; Călători străini, III, p. 607‑609.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, supl. II/1, p. 309‑312, 319‑325, 329‑334, 340‑341,
347‑348, 350, 353‑354, 360‑365, 367‑369, 371‑374, 381‑385, 389‑390, 395‑396,
399‑400, 403‑404, 406‑408, 413‑420, 427‑447, 449‑451, 455‑457, 460‑461, 471‑479,
484‑485, 487‑490, 514‑515, 520‑522, 525‑527, 529‑530, 532‑533, 540‑547, 549‑553,
555‑558, 562‑564, 566‑571, 579‑581, 589‑591, 593‑600, 604‑609, 624, 630‑633,
648, 650‑652; Călători străini, III, p. 610‑613 (doc. 26 octombrie 1595, Nichifor
Dascălul).
505 – Hrisov din Iaşi, 16 martie 1591, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei,
întăreşte lui Pepelea diac seliştea Dubovăţ, peste Prut, şi un loc de moară pe Valea Şipinţilor
pentru întemeiere de sat (Dokumenty pergaminowe nr. 8850).
Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, I‑II, p. 396; Teodor Bălan, Cetatea Hmielov,
Cernăuţi, 1927, p. 20‑21; idem, Documente bucovinene I, p. 114‑115; Nistor Ciocan,
Două documente moldoveneşti din arhive poloneze (AIIAI, 16, 1979, p. 503‑505).
506 – Documente (40), din 1592‑1600, referitoare la relaţiile moldo‑polone şi
intervenţia lui Mihai Viteazul în Polonia: scrisori de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei,
sultanii Murad III şi Mehmed III, domnii Moldovei Ieremia şi Simion Movilă, marele
hatman Jan Zamoyski, Gheorghe din Lozna, Stefan Chánski, Ioan Muraltus, Petru Tylicki,
Cristofor Monwid, Jan Potocki, Bernard Maciejowski, Pavel Rybinski, logofătul Luca
Stroici, Udrea hatmanul, pârcălabul Sucevei, Ali ceauşul, nobili din Podolia; instrucţiuni
către soli, acte ale comisiilor de judecăţi la graniţă, informaţii despre campania lui Mihai
Viteazul în Moldova şi negocierile lui cu Polonia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz.
Tureckie, k. 71: t. 282, nr. 527; t. 285, nr. 530; t. 287, nr. 532; k. 74, t. 280, nr. 219;
Archiwum Radziwiłłów, Dz. V: t. 44, nr. 1897; t. 280, nr. 1234; t. 410, nr. 16622, f. 44, 46,
49, 52‑56; Archiwum Zamoyskich, ms. 12; ms. 36, f. 100, 149, 182; ms. 43, f. 102; ms.
126; ms. 128 AAA, f. 32; ms. 157, f. 11; ms. 445; ms. 634; ms. 635; ms. 637; ms. 682;
ms. 683; ms. 685; ms. 705; ms. 857, f. 1‑4; ms. 1872, f. 161‑162; ms. 2872, f. 183‑184;
80  POLONIA
ms. 879, f. 3‑4; ms. 3028, f. 135‑136, 313‑316; ms. 3036; ms. 3037, f. 44‑45, 90; Libri
Legationum, ms. 27, f. 59‑61, 65‑66v, 138‑142; Dos. Naruszewicz 10, f. 186).
Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Intervenţia polonă în Moldova şi consecinţele ei asupra războiului
lui Mihai Viteazul cu turcii (R. Ist., 28, 1975, nr. 4, p. 527‑540); idem, Documente
polone XVI, p. 364‑382, 386‑431.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 340; r. 6, c. 485‑490, 497‑500; r. 7, c. 273;
r. 8, c. 349‑350; r. 23, c. 418‑420, 422‑423; r. 24, c. 135‑136, 332‑337, 341‑344,
346‑347, 349‑353, 365‑367, 371, 374‑376, 397‑398, 405‑408, 425‑429, 437, 440‑442,
470‑473, 482, 507, 525‑525, 529‑530, 634‑636; r. 33, c. 1332.
507 – Relatări (4), din 1594‑1595, privind mişcările de trupe turceşti împotriva lui
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi ale acestuia împotriva otomanilor: Andrzej
Potocki către Jan Potocki (Cameniţa, 1 decembrie 1594); relatarea lui Mustafa, prizonier
turc (Zamóść, 14 iunie 1595); raport despre solia pârcălabului Lupu la hatmanul Jan
Zamoyski (25 iulie 1595); relatarea unui moldovean despre pregătirea ofensivei otomane
(vara anului 1595), în polonă (Archiwum Zamoyskich, ms. 3037, f. 63‑67, 21; ms. 634).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 78‑86.
508 – Scrisori (54), din 1594‑1601, privitoare la relaţiile dintre Ţările Române
şi Polonia în timpul domniei lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: de la Aron
Vodă, Ştefan Răzvan, Ieremia şi Simion Movilă, Mihai Viteazul, logofătul Luca Stroici,
Grigore Talpă stolnicul, Udrea, pârcălabul Sucevei, Toderaşcu Vartic, pârcălabul Sorocii,
Dimitrie Despot, fiul lui Petru Cercel, boieri moldoveni, nobili maghiari din Transilvania,
Stanisław Żółkiewski, Ioan Herburt (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, ms. 3028,
fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Sygn. 1790, f. 7, 9‑9a, 11‑12, 14‑18, 20‑21, 24,
26‑34, 40, 45‑46, 49‑51, 53‑55, 84‑85, 89, 91‑92, 93‑96, 100, 101, 107, 110‑112, 115, 117,
137, 231 şi Col. Autografe).
Ref. şi publ.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 9‑21, 25‑28, 36‑74, 76‑80, 86‑98,
100‑117, 122‑137, 139‑140, 157‑160; DRH, B, XI, p. 497‑500, p. 520‑521 (scrisori
de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, 20 decembrie 1599 şi 10 mai 1600);
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 99‑100 (scrisoare de la Mihai Viteazul,
15 iulie 1595); 142‑144 (2 scrisori de la Mihai Viteazul, 7 martie şi 25 august 1596);
213‑214 (scrisoare de la Jan Tarnowski, 26 ianuarie 1598); 476‑477 (scrisoare de la
Ieremia Movilă, 1/10 mai 1600); 480‑482 (scrisoare de la Mihai Viteazul, 10 mai
1600); 514‑515 (scrisoare de la marele stolnic Grigore Talpă, iunie 1600); 561‑563
(scrisoare de la Ieremia Movilă, 16 septembrie 1600).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 262‑267, 280‑282, 354
509 – Documente (3), din 1595‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi
Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, printre care şi un raport
anonim privind expediţia marelui hatman Jan Zamoyski în Ţara Românească (Archiwum
Radziwiłłów, ms. 12, p. 632; ms. 1082).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 11.
Publ.: ibidem, p. 202‑203, 207, 215, 361‑365; Călători străini, IV, p. 212‑214.
510 – Documente (120), din 1595‑1601, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române
şi Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cuprinzând scrisori şi
POLONIA  81
rapoarte de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, Ieremia Movilă, Mihai Viteazul, boieri
din Ţara Românească, Ahmed‑paşa, Gazi Ghirai, Petru Tylicki, Jan Zamoyski, Stanisław
Żółkiewski, György Mniszek, Jan Tarnowski, Pstrokoński, Fogel Weder, Stefan Czaki,
Andrzej Potocki, Jan Tomasz Drohojowski, Czahrowski, Adrian Rembowski şi Mikołaj
Żebrowski (fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Korespondencja, s.l.: t. I, pl. I, nr.
50, a 75, a 76, 79, a 86; t. III, pl. 14, nr. 14; pl. 17, nr. 15, 18, 20, 36, 41, 42, 47; t. IV, pl.
20; nr. 12; pl. 21, nr. 5, 7; pl. 22, nr. 10; pl. 28; t. VII, pl. 65, nr. 28; t. VIII, pl. 97, nr. 14;
pl. 98, nr. 5; t. IX, pl. 103, nr. 6, 9, 16; pl. 196, nr. 2; t. XI, pl. 128, nr. 40; pl. 132, nr. 23,
25‑26, 29, 35‑37, 51; t. XII, pl. 138, nr. 7; pl. 143, nr. 1; pl. 148, nr. 35; t. XIII, pl. 152, nr.
51; t. XV, pl. 156, nr. 18; t. XIX, pl. 61; s.l. I: t. II, pl. 4, nr. d 13; pl. 26, nr. b. 18, b. 31;
t. VIII, pl. 15, nr. 10; t. IX, pl. 17; t. XI, pl. 132, nr. 6, 9, 10, 13, 14, 16, 18, 28, 31, 34; t.
XII, pl. 74, nr. 19; t. XVII, pl. 56, nr. 9, 10; t. XX, pl. 63, nr. 13; t. XXI, pl. 66, nr. 18, 19;
t. XXII, pl. 71, nr. 18; pl. 74, nr. 17‑18; s. III: t. III, nr. 16, 101, 105, 114, 115, 117, 225;
ms. 1082; ms. 1203, p. 162, 173‑174, 262‑279; ms. 1786, p. 78, 80‑81, 104‑113, nr. 112,
115, 120‑123, 132, 135, 143‑144, 150, 152, 154, 166, 173; ms. 1790, p. 87; ms. 1791, p.
28; ms. 1793; ms. 1806/II; ms. 1807, p. 15; ms. 1808, p. 63, 91; ms. 1822.
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 10, 26‑29, 31, 35‑36, 39‑44, 46‑47, 49‑51, 54‑59, 62‑63,
68‑69, 72‑73, 76‑77, 88‑89, 92‑93, 103, 117‑119, 129, 133, 138‑141, 144‑148,
154‑155, 157, 166, 168, 171, 174‑176, 181.
Publ.: ibidem, p. 261‑263, 266‑274, 277‑283, 288‑290, 292‑294, 296‑309, 316, 318‑329,
331‑339, 366‑379, 383‑384; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 488‑493
(doc. din 28 mai 1600, de la Stanisław Żółkiewski).
511 – Scrisori şi relatări (6), din 1596, privind relaţiile polono‑moldo‑otomane (şi
tătărăşti) în vremea lui Ieremia Movilă (Archiwum Zamoyskich, ms. 128, m. 3037, f.
76‑77, 344‑346; ms. 648).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 103‑118.
512 – Hrisov, din 26 iunie 1597, de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti,
privitor la angajări de ostaşi (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, Sygn. 3028, p. 11).
Ref. şi publ.: Şt. Ştefănescu, Un document recent descoperit privitor la recrutarea
mercenarilor de către Mihai Viteazul („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 161‑162); DRH,
B, XI, p. 322‑323; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 158‑159.
Reprod.: Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 158; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 403.
513 – Scrisori (5), din 1597‑1598, de la Satırgi Mehmed‑paşa către Ieremia Movilă,
Ieremia Movilă către Jan Zamoyski, Jan Zamoyski către Ieremia Movilă, Jan Zamoyski
către Petru Tylicki (Archiwum Zamoyskich, nr. 36, p. 148, 150; nr. 3037, p. 315, copie;
nr. 126, concept; nr. 635).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 119‑126.
514 – Scrisori (3), din 1597‑1599, de la Janusz Ostrogski, Janusz şi Mikołaj Radziwiłł,
privind relaţiile româno‑polone în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti
(Col. Autograf 240, nr. 47; Pol. F. IV, 185, 199).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 31, 41, 54.
515 – Scrisoare, din 26 ianuarie 1598, de la Andrzej Taranowski, paharnic de Halicz,
către hatmanul Jan Zamoyski, conţinând informaţii despre planurile lui Sigismund
82  POLONIA
Báthory, principele Transilvaniei, de a ocupa Moldova (Archiwum Zamoyskich, ms. 701/
II, fost Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Korespondencja, s. II, t. XX, pl. 64).
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 231‑234; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
I, p. 174‑176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 301‑303.
516 – Tratat turco‑polon, din 4 august 1598, prin care i se recunosc lui Ieremia
Movilă pretenţiile la tronul Moldovei (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie,
k. 71, t. 280, nr. 518).
Ref.: Tahsin Gemil, Considérations sur les rapports politiques roumano‑ottomans au
XVII‑e siècle (RRH, 15, 1976, nr. 4, p. 659).
517 – Scrisori (4), din 1598, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către regele
Poloniei Sigismund III Vasa, privind trimiterea de soli şi informaţii despre pregătirile
militare otomane (Libri Legationum, ms. 28, f. 109‑110).
Ref.: Elena Eftimiu, Câteva scrisori de la Ieremia Movilă (RI, 18, 1932, p. 141‑145);
idem, RIR, 3, 1933, p. 293.
518 – Documente (2), din 1598 şi 1600, conţinând instrucţiuni date solilor Vasile
clucerul şi Voicu vistiernicul, trimişi de boierii munteni pentru a cere protecţia Coroanei
polone şi înscăunarea lui Simion Movilă, scrisoarea regelui Poloniei, Sigismund III Vasa,
către Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, pentru a preveni intrarea în Moldova.
Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Documente polone (RI, 19, 1933, p. 21‑24).
519 – Scrisoare din Constantinopol, 11 februarie 1599, de la Mehmed‑paşa către
regele Poloniei, Sigismund III Vasa, în legătură cu înlocuirea lui Sigismund Báthory cu
Andrei Báthory ca principe al Transilvaniei (Akta Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie,
k. 71, t. 282, nr. 527).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 127‑132.
520 – Scrisoare, din 5 septembrie 1599, de la mitropolitul şi boierii disidenţi ai Ţării
Româneşti către boierii moldoveni (Archiwum Zamoyskich).
Ref. şi publ.: Şt. Ştefănescu, Ştiri noi cu privire la domnia lui Mihai Viteazul (SMIM, V,
Buc., 1962, p. 186‑188; DRH, B, XI, p. 485‑487.
Reprod.: Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 189‑191.
521 – Scrisoare din Baccisarai, ante octombrie 1599, de la hanul Crimeii, Gazi
Ghirai, către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, făgăduind ajutor militar împotriva lui
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Libri Legationum, ms. 26, f. 21 b).
Publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 248‑249.
Reprod.: ibidem, p. 673; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 452.
522 – Scrisoare, post octombrie 1599, de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti,
către capugibaşa Hüseyn‑aga, descriind campania din Transilvania şi declarând intenţia
de a intra în Moldova. 2 copii (Archiwum Zamoyskich, Sygn. 3028, p. 144‑145, fost în
Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, p. 86; Libri Legationum, ms. 26, p. 44).
Publ.: Ilie Corfus, Corespondenţa inedită asupra relaţiilor între Mihai Viteazul şi Polonia
(culeasă din Arhivele din Varşovia), Cernăuţi, 1935, p. 26‑29; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, I, p. 254‑256.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 24, c. 557‑558.
POLONIA  83
523 – Scrisoare din Niepołomice, 24 noiembrie 1599, de la regele Poloniei, Sigismund
III Vasa, către împăratul german Rudolf II, despre planurile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării
Româneşti, de a intra în Moldova (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27)
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/1, p. 513‑514, doc. DCCCXXIII; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 199‑200.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 592.
524 – Scrisoare din Viena, 30 noiembrie 1599, de la arhiducele Matthias către regele
Poloniei, Sigismund III Vasa, despre zvonurile privitoare la intenţiile marelui hatman Jan
Zamoyski de a‑l ataca pe Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi despre necesitatea
zădărnicirii unor asemenea planuri (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/1, p. 524, doc. DCCCXXXVIII; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 203.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 558.
525 – Scrisoare din Alba Iulia, 20 decembrie 1599, de la Mihai Viteazul, „domnul
Transilvaniei şi Ţării Româneşti”, către Ieremia Movilă, domnul Moldovei, explicându‑i
împrejurările campaniei sale în Transilvania, pentru a‑l informa pe regele Poloniei
(Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, Sygn. 3028, p. 64‑65, fost în Biblioteka
Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, p. 35‑36).
Publ.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 93‑98; I. Lupaş, Documente istorice transilvane,
I. (1599‑1699), Cluj, 1940, p. 16‑19; Ion I. Nistor, Domnia lui Mihai Viteazul în
Transilvania, 1 noiembrie 1599 – 19 august 1601 (AARMSI, s. III, 28, 1945‑1946,
p. 453‑455); DRH, B, XI, p. 497‑500; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p.
320‑324.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 263‑265.
526 – Scrisoare din Plzeń, 22 decembrie 1599, de la împăratul german Rudolf II către
regele Poloniei, Sigismund III Vasa, prin care se angajează că îl va opri pe Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti, să intre în Moldova (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn.
Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 217‑218.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 592‑593.
527 – Scrisori (3), din 1599, de la Damad Ibrahim‑paşa (Constantinopol, martie),
Soliman ceauş (martie), hatmanul Jan Zamoyski (ante 24 mai) către Ieremia Movilă,
referitoare la relaţiile diplomatice moldo‑polono‑turce (Libri legationum, 26, f. 35‑36;
Archiwum Zamoyskich, 857, p. 1‑4).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 132‑137.
528 – Scrisori (4), din 1599‑1600, de la Gazi Ghirai, hanul Crimeii, sultanul Mehmed
III, Sigismund III Vasa, regele Poloniei, şi Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti,
privitoare la: campaniile lui Mihai Viteazul, întărirea de către sultan a domniei lui
Mihai Viteazul în Transilvania şi a lui Nicolae Pătraşcu în Ţara Românească, proiectul
actului omagial al lui Sigismund Báthory şi al lui Mihai Viteazul către regele Poloniei,
preparativele unirii cu Moldova şi atitudinea Poloniei (Libri Legationum, ms. 26, f. 21v;
ms. 27, f. 155‑158v, 163v‑164).
Ref. şi publ.: Ion I. Nistor, Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonia (AARMSI, s. III, 16,
84  POLONIA
1934, p. 1‑11); Ilie Corfus, Corespondenţă inedită asupra relaţiunilor între Mihai
Viteazul şi Polonia (culeasă din Arhivele din Varşovia), Cernăuţi, 1935, p. 29‑35,
38‑41; Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 104‑105; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, I, p. 248‑251, 426‑429, 437‑440.
529 – Documente, a doua jumătate a sec. XVI – sec. XIX, cuprinzând, pe lângă
rapoartele şi scrisorile dregătorilor poloni către regele Poloniei, Sigismund III Vasa,
şi către cancelarul Jan Zamoyski, scrisori emise de Mihai Viteazul, Andrei Báthory,
Gheorghe Basta, domnitorii Ieremia şi Simion Movilă, boierul Luca Stroici, domnitorii
Petru Şchiopul, Alexandru cel Rău, Aron Tiranul, Vasile Lupu, Mihnea Turcitul, György
Rákóczi şi Dan, logofăt al Ţării Româneşti (Fond Jan Zamoyski7).
Ref.: Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 315.
530 – Documente, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII, cuprinzând corespondenţa
lui Sigismund III Vasa, a lui Rudolf II, a papei Clement VIII, a sultanului şi a diferitelor
personalităţi polone, imperiale, turce, referitoare la Mihai Viteazul, Aron Vodă, Ştefan
Răzvan, principii Báthory şi Movileşti, relatări din campaniile în Ţările Române (1595,
1599, 1600 şi 1601), jurnale de „noutăţi” asupra acţiunilor lui Mihai Viteazul, domnul
Ţării Româneşti, campania hatmanului Jan Zamoyski în Moldova împotriva hanului
(Ţuţora, 10 octombrie 1595), relatări ale hatmanului Zamoyski, relatarea lui Andrzej
Sapiecha referitoare la solia lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la ţarul Boris
Godunov, relatarea unui polcovnic polon, lefegiu în oastea lui Mihai, privind operaţiile
militare împotriva lui Andrei Báthory din octombrie 1599, cucerirea Moldovei, eforturile
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, de a menţine stăpânirea celor trei Ţări
Române etc. (11 scrisori).
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954.
531 – Documente, sfârşitul sec. XVI – sec. XVIII, referitoare la domnia lui Mihai
Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi la lupta comună dusă în 1657‑1660 împotriva
dominaţiei otomane de către Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, Constantin Basarab,
domnul Ţării Româneşti şi György Rákóczi II, principele Transilvaniei: scrisori (2), din
1640, de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului (în polonă), documente ce se referă la
nordul Moldovei începând cu expediţia turcilor din 1621 până în 1792, scrisori, de la
sfârşitul sec. XVII, de la Antioh Cantemir şi Lupul Bogdan, hatmanul Moldovei, privitoare
la relaţiile economice cu Polonia şi la evacuarea cetăţii Cameniţa de către turci, scrisori,
din 1735, de la Constantin Mavrocordat, voievodul Moldovei, şi din 1768, de la Grigore
Ghica, voievodul Moldovei, adresate unor nobili poloni; două manuscrise conţinând
descrieri ale Bucovinei de la sfârşitul sec. XVIII.
Ref.: M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă (RA, 49, 1972, nr. 1,
p. 157).
532 – Documente, sec. XVI, cuprinzând informaţii privitoare la epocile lui Petru
Rareş, domnul Moldovei, şi Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, referiri la campania
lui Bogdan în Polonia la 1509, la luptele polono‑moldovene din 1510 şi din mai 1538, la
evenimente privind relaţiile moldo‑polone din 1538, anul campaniei sultanului Soliman
Magnificul în Moldova etc.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953.
7
O parte din această arhivă se află acum la Biblioteca Naţională.
POLONIA  85
533 – Scrisoare din Niepołomice, 6 ianuarie 1600, de la regele Poloniei, Sigismund
III Vasa, către împăratul german Rudolf II, cu privire la misiunea marelui hatman Jan
Zamoyski de a opri acţiunea lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în Moldova
(Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/1, p. 587‑588, doc. CMXL.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 591.
534 – Scrisoare din Braşov, 11 martie 1600, de la Mihai Viteazul, domnul Ţării
Româneşti, către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, în care explică motivele intrării
în Transilvania şi intenţiile sale faţă de Moldova. Copie (Libri Legationum, ms. 27, f.
151v‑152).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 583‑585; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
I, p. 440‑442.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 562‑563.
535 – Scrisoare din Varşovia, 4 mai 1600, de la vicecancelarul Peter Tylicki către
cancelarul polon Jan Zamoyski, despre atitudinea Porţii Otomane faţă de Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti, după intrarea în Transilvania (Archiwum Zamoyskich,
Korespondencja, Sygn. 257/27, fost Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Korespondencja,
t. XI, pl. 132, nr. 27).
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 274‑276; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
I, p. 477‑479.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 231‑235.
536 – Scrisoare din Varşovia, mai 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa,
către sultanul Mehmed III, în care îi confirmă că a aflat informaţiile referitoare la ultimele
evenimente din Ţara Românească şi Moldova (Metryka Koronna, Libri Legationum,
Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 267‑269.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 576‑578.
537 – Scrisori (2), din 19 şi 24 iunie 1600, de la marele hatman Stanisław Żółkiewski
către G. Mniszek, voievod de Sandomierz, şi hanul Crimeii Gazi Ghirai, privitoare la
atitudinea Poloniei faţă de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi intenţia de a‑l ataca
în Moldova împreună cu trupele tătare (ms. 3596 I, p. 66‑67; ms. 3756 L. 203).
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 108‑109, 310‑311, 316‑318.
538 – Scrisoare din Sniatyn, 21 iunie 1600, de la N. Żebrowski către cancelarul
polon Jan Zamoyski, despre incursiuni în Polonia ale ostaşilor lui Mihai Viteazul, domnul
Ţării Româneşti, şi legăturile acestuia cu unii nobili poloni (Archiwum Zamoyskich,
Korespondencja, Sygn. 711/16, fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Korespondencja,
s. II, pl. XXII, pl. 74, nr. 16).
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 311‑315; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
I, p. 509‑511.
539 – Raport, din iunie‑iulie 1600, al unui informator anonim polon asupra situaţiei
din Moldova după unirea realizată de Mihai Viteazul (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich,
ms. 1790, f. 93‑94).
Ref. şi publ.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 117‑121; Călători străini, IV, p. 196‑200.
86  POLONIA
540 – Scrisoare din Suceava, 7 iulie 1600, de la Udrea, hatmanul şi pârcălabul
Sucevei, către Stanisław Żółkiewski, castelan de Lvov, privind medierea unor conflicte
la hotare (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, Sygn. 3028, p. 75, fost în Biblioteka
Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, f. 41).
Ref. şi publ.: Şt. Nicolaescu, Documente slavo‑române cu privire la relaţiile Ţării
Româneşti şi Moldovei cu Ardealul în sec. XV şi XVI, Buc., 1905, p. 288‑291; DRH,
B, XI, p. 556‑558; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 521‑522.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 274.
541 – Scrisoare din Alba Iulia, 28 iulie 1600, de la Mihai Viteazul către regele
Poloniei, Sigismund III Vasa, despre solii pe care îi trimite la el. Copie (Metryka Koronna,
Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 976‑977, doc. MCCCLXXXII; Veress, Documente, VI,
p. 138‑139 (doc. 132); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 291‑292.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 568.
542 – Scrisoare din Varşovia, iulie 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa,
către Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în care îi cere să nu‑l atace pe Ieremia
Movilă (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 292‑293.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 586‑587.
543 – Scrisoare din Varşovia, 14 august 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III
Vasa, către împăratul german, Rudolf II, despre neliniştea provocată de intrarea lui Mihai
Viteazul în Moldova şi necesitatea înlăturării lui (Metryka Koronna, Libri Legationem,
Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 1000‑1001, doc. MCCCCXXX; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 299‑302.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 615‑616.
544 – Scrisoare din Varşovia, 19 august 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III
Vasa, către Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în care îi cere să părăsescă Moldova
(Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 1004, doc. MCCCCXXXIX; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 303.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 568‑569.
545 – Scrisoare din Miercurea, 23 septembrie 1600, de la generalul Gheorghe Basta
şi consilierul imperial David Ungnad către cancelarul polon Jan Zamoyski, cu privire la
înfrângerea lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la Mirăslău, cerând cancelarului
să respecte tratatele încheiate cu împăratul german Rudolf II (Archiwum Zamoyskich,
Korespondencja, 129/7).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 315‑317.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 49‑51.
546 – Scrisoare din Lunca Mare, 1 octombrie 1600, de la cancelarul polon Jan
Zamoyski către boierii din Ţara Românească, în care cere ajutor pentru alungarea lui
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, 281,
f. 27‑29).
POLONIA  87
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 334‑335, doc. XCIX; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 321‑323.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 258‑261.
547 – Scrisoare din Będzin, 13 octombrie 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III
Vasa, către sultanul Mehmed III, cu privire la războiul pornit împotriva lui Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 1063‑1064, doc. MDXXXIV; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 339‑342.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 628‑630.
548 – Scrisoare din Bukovel, 25 octombrie 1600, de la mai mulţi magnaţi poloni
către ordinele şi stările Transilvaniei, cu privire la expediţia pornită contra lui Mihai
Viteazul, cu cererea de a‑l preda regelui Poloniei (Metryka Koronna, Libri Legationum,
Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 458‑459, doc. CXI; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 370.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 541‑542.
549 – Scrisoare din Praga, 25 octombrie 1600, de la împăratul german Rudolf II
către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, despre dorinţa sa ca lupta cu Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti, să se oprească la hotarele Transilvaniei (Metryka Koronna, Libri
Legationum, Sygn. Jedn. 27).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 185‑186, doc. CLXI; XII/2, p. 1072, doc. MDXLVII;
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 368‑369.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 630‑631.
550 – Scrisoare, [noiembrie 1600 – noiembrie 1601], prin care vizirul caimacam
Hafiz Ahmed comunică regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, că în urma înfrângerii
lui Mihai Viteazul Ţara Românească a fost acordată lui Simion Movilă, în schimbul
serviciilor aduse în luptă de oamenii regelui polon şi de Ieremia Movilă, domnul Moldovei
(Archiwum Koronne Krakówskie, Dz. Tureckie, k. 271, nr. 503).
Ref. şi publ.: Mihail Guboglu, Mihai Viteazul în documente turceşti (RA, 52, 1975, nr. 2,
p. 155‑157).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 217.
551 – Scrisoare, din septembrie 1600, de la regele polon Sigismund III Vasa, către
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Libri Legationum, ms. 27, f. 145‑147).
Ref. şi publ.: Holban, Noi documente [I], p. 331.
552 – Scrisoare, din 1600, de la Johannes Muraltus, fost medic al lui Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti, către cancelarul polon Jan Zamoyski, despre evenimentele din
Moldova.
Ref. şi publ.: Georg Walentin Huttmann, Das Ende der diplomatischen Mission des Dr.
Johannes Muraltus (1563‑1602) (KASL, 1975, nr. 2‑3, p. 110‑114).
553 – Scrisoare din Sandomierz, 7 decembrie 1600, de la căpitanul Stanisław
Bartholan către cancelarul polon Jan Zamoyski, referitoare la cronica despre campania
polonă împotriva lui Mihai Viteazul, al cărei manuscris i‑l trimite într‑o formă revizuită
88  POLONIA
faţă de cea prezentată acestuia la Iaşi, în noiembrie 1600 (Archiwum Zamoyskich, 278,
s.l., t. 14, pl. 153, k. 95).
Ref. şi publ.: Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1330, 1349.
554 – Scrisori (2), din 1601‑1602, de la marele vizir Damad Ibrahim‑paşa şi sultanul
Mehmed III, în care anunţă înscăunarea şi apoi mazilirea lui Simion Movilă în Ţara
Românească (Archiwum Koronne, nr. 171; Dok. mołd. fasc., nr. 23).
Publ.: Th. Holban, Contribuţii la istoria domniei munteneşti a lui Simion Movilă (RI, 23,
1937, p. 150‑152).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1.
555 – Scrisoare, din 22 septembrie 1601, de la papa Clement VIII către regele
Poloniei, Sigismund I, îndemnând la o împăcare între Polonia şi Imperiul Habsburgic,
acesta urmând să‑şi păstreze dominaţia asupra Moldovei, respectiv asupra Transilvaniei
(Libri Legationum, ms. 27, p. 25).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 178.
556 – Scrisori (32), din 1601‑1604, de la Ieremia şi Simion Movilă, logofătul
Luca Stroici, boieri munteni, regele Poloniei, Sigismund III Vasa, cancelarul polon Jan
Zamoyski, Borzysławski, Giselgi‑paşa, Bernardinus Quirinus, episcop catolic în Moldova
şi Ţara Românească (Archiwum Zamoyskich).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 2‑4, 9‑17, 22‑25, 30‑35, 59‑60, 71‑74, 116‑118,
123‑124, 242‑243, 245‑247, 258‑259, 266‑268, 282‑283, 285‑286, 288‑289, 301‑302,
311‑312, 321‑322, 331‑336, 342‑343.
557 – Scrisori (11), din 1601‑1604, privitoare la raporturile Poloniei şi Imperiului
Habsburgic cu Ţările Române, atitudinea regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, şi a
împăratului german Rudolf II faţă de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi Radu
Şerban, raporturile cu Moise Székely şi Simion Movilă, cererea transilvănenilor de ajutor
pentru retragerea lui Gheorghe Basta (Archivum Zamoyski, ms. 43, f. 1‑8, 23‑24, 125‑126,
138‑139, 142‑145).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 40 (localizare la Biblioteca Universităţii Jagełłone).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 25‑26, 49, 79‑86, 209, 233‑234, 272‑274,
286‑287, 306‑308, 320‑321, 324‑326, 369.
558 – Documente (36), din 1601‑1631, privind relaţiile româno‑polone în timpul
Movileştilor, Ştefan Tomşa, Radu Mihnea, Alexandru Iliaş şi Miron Barnovschi: scrisori
de la Jan Potocki, capugi‑aga, Ieremia Movilă, L. Pieszeczynski, Nestor Ureche, I. Balica,
sultanul Ahmed I, Laurenţiu Gembicki, Toma Zamoyski, Teodor şi Mihai, pârcălabi de
Soroca, Cristofor Serebkowicz, Dumitru, căpitan muntean, Miron Barnovschi, Ioan Dzik,
D.W. Woykuszycki, instrucţiuni pentru soli poloni la Poartă şi în Ţările Române, tratatele
polono‑otomane din 1607 şi 1624 (Archiwum Radziwiłłów, Dz. III, 304, nr. 3; Archiwum
Zamoyskich, ms. 36, p. 146; ms. 411; ms. 634; ms. 705; ms. 716, p. 5, 34, 132; ms. 738,
p. 44‑45; ms. 2872, f. 89‑90; ms. 3028, p. 113, 167‑170, 172‑174, 183‑184; ms. 3029, p.
24‑26; ms. 3036, p. 307‑309, 376‑380; ms. 3037, p. 116‑118; Libri Legationum, ms. 28,
f. 76‑80, 103‑104, 342‑356, 369‑373, 377‑378; ms. 30, f. 11‑15, 25v‑35v, 43‑46; dos.
Naruszewicz 9, f. 163‑168, 250‑256, 263‑270v).
POLONIA  89
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 1‑17, 27‑28, 30‑31, 41‑45, 50‑77, 81‑85,
96‑97, 105‑118, 121‑124, 128‑131.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 7, c. 215‑217, 286‑291; f. 8, c. 141‑143, 183‑186,
188‑191, 247; r. 20, c. 66‑69, 91‑106, 107‑122, 132‑134, 159‑167, 186‑192, 195, 198,
202‑206, 220‑227; r. 24, c. 409, 429, 484, 487, 489, 491, 495‑496, 522, 651‑653, 658;
r. 33, c. 961‑971, 973‑985, 1001‑1011; r. 38, c. 132‑133.
559 – Documente (13), din 1602‑1636, privind relaţiile româno‑polone: scrisori
de la Marek Sobieski, voievod de Lublin, şi Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, discursul
cancelarului Feliks Kryski, scrisori de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi Matei
Basarab, domnul Ţării Româneşti (Archiwum Radziwiłłów, ms. I, p. 40 ş. urm.; ms. XII,
p. 711, 739; dos. III, nr. 332; dos. IV, nr. 621a; dos. V, nr. 481; dos. VI, nr. 698; dos. VII;
dos. CXLVII).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 59‑60.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 202‑204, 376‑378, 388‑390, 399‑414, 474‑478,
522‑524, 587‑588, 596‑600, 614‑616.
560 – Documente (14), din 1607‑1672, privind relaţiile Ţărilor Române cu Imperiul
Otoman şi Polonia, scrisori de la sultanii Mustafa I, Murad IV, Ibrahim I şi Mehmed
IV, Vasile Lupu, serascherul Iskender‑paşa, privitoare la înscăunarea lui Mihai Movilă în
Moldova (1607), incursiunea turcească la Buzău (1617), participarea română la luptele
de la Cameniţa (1633), incursiuni tătărăşti în Moldova (1640‑1653), clauze privind Ţările
Române în tratatul de pace polono‑otoman (pac. 294, nr. 541; 304, nr. 357, 332, nr. 598;
333, nr. 600; 342, nr. 615; 347, nr. 620; 359, nr. 638; 360, nr. 640; 376, nr. 663; 377, nr.
664; 378, nr. 666; 425, nr. 729; 467, nr. 783).
Publ.: Documente turceşti, I, p. 149‑162, 171, 176, 188, 189.
Reprod.: ibidem, p. 380‑385 (1623), 386‑390 (1630); Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c.
64‑68, 71, 74‑78, 87‑95, 102, 114‑117, 226‑232, 240‑245.
561 – Scrisori protocolare (2), din 9 şi 11 iunie 1609, de la logofătul Luca Stroici,
respectiv domnitorul Constantin Movilă, către cancelarul Poloniei Wawrzyniec Gembicki,
episcop de Chełmno (Extranea, IX, r. 61, 62).
Ref. şi publ.: Antim Cristian Bobicescu, Câteva observaţii pe marginea unor izvoare
inedite cu privire la relaţiile dintre Polonia şi Moldova sub Movileşti, în Relaţii
polono‑române în istorie şi cultură, Suceava, 2010, p. 108‑110, 112‑113.
562 – Documente (6), din 1612‑1626, privind relaţiile polono‑române: tratatul cu
Ştefan Tomşa din 1612, conflictul polono‑turc din 1620 şi bătălia de la Ţuţora (ms. 102, f.
464, 535, 541‑555; ms. 166, f. 41, 143, 249; ms. 211, f. 435).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 42.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 369‑375, 472‑473, 478‑480, 482‑483, 515‑522,
531‑535.
563 – Scrisori (3), din 1613, 1624, 1625, de la Gabriel Bethlen, principele
Transilvaniei.
Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 60.
564 – Scrisoare din Iaşi, 6 mai 1616, de la Samuel Korecki către şleahta polonă, prin
90  POLONIA
care justifică intervenţia armată în Moldova împotriva lui Ştefan Tomşa. Copie (Archiwum
Publiczne Potockich, r. 35, p. 728‑730).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 230‑233.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 54, c. 383‑384.
565 – Documente (10), din 1619‑1620, 1624, 1628‑1629, 1632, 1639, privind relaţii
româno‑polone: scrisori de la Alexandru Iliaş, Radu Mihnea, Miron Barnovschi, Vasile
Lupu, marele vornic Constantin Byczek [Bucioc], Todor, pârcălab de Suceava, instrucţiuni
către un sol polon în Moldova (Archiwum Zamoyskich).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 465‑466, 480‑481, 489‑490, 525‑526, 529‑530,
583‑584, 588‑590, 600‑605, 619‑621.
566 – Scrisoare, 13 ianuarie 1620, de la Gavril Movilă, domnul Ţării Româneşti,
către domnul Moldovei, Gaspar Gratiani, referitoare la angajarea de mercenari pentru
luptele împotriva turcilor (Archiw Główny, Mapa Diverse nr. 20).
Ref.: P.P. Panaitescu, O scrisoare românească a lui Gavril Movilă către Gaspar Graţiani
(1620) (RIR, 2, 1932, p. 385).
567 – Hrisoave (2) din Iaşi, 30 aprilie 1625 (7133), emise de cancelaria domnitorului
Moldovei, Radu Mihnea, pentru Mitropolia din Suceava. Pergament. Texte în slavonă
(Col. Dokumenty pergaminowe).
Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338‑339.
568 – Documente (30), din 1632‑1653, privind relaţiile româno‑polone, scrisori de la
domnitorii români Matei Basarab, Vasile Lupu, Miron Barnovschi şi Moise Movilă, György
II Rákóczy, Teodoraşco Vartic, Ştefan logofăt, Ioan Kemeny, Stanislav Koniecpolski,
György Kutnarski, Bogdan Hmielniţki (Archiwum Koronne Warszwskie, Dz. Kozackie,
k. 42, XXVII, nr. 40; Dz. Mołdawskie i Wołoskie, nr. 1‑8, 10, 11; Dz. Siedmiogrodzkie, nr.
2, 3, 5, 6, 78; Archiwum Zamoyskich: ms. 738, f. 72; ms. 918, nr. 32; ms. 3028, f. 118‑119,
176‑177, 190; Condica Achiziţii 648/III, IV; Libri Legationum, ms. 333, f. 91‑92, 128v,
129v‑130, 136‑138, 164v‑165).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 131‑144, 146‑150, 154‑155, 157‑158,
161‑171, 174‑183.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 825‑826, 828‑829, 831‑832, 834‑835, 837‑840,
843‑844, 850‑854; r. 3, c. 8‑9, 11‑13, 18‑19, 24‑28, 298; r. 8, c. 168‑169; 180‑181,
240‑241; r. 20, c. 302‑304, 316‑325, 343‑344; r. 23, c. 167; r. 24, c. 493, 510‑511.
569 – Scrisori (5), din octombrie 1633, privind relaţiile dintre Moise Movilă, Matei
Basarab şi Stanislav Koniecpolski (Archivum Publiczne Potockich, r. 35, p. 731‑737).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 264‑274.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 54, c. 384‑388.
570 – Documente (2), din 1636: scrisoare din Suceava, de la Vasile Lupu către
Wladislav IV (22 iunie), ştiri din Turcia, din sursă polonă (Archivum Publiczne Potockich,
nr. 35, p. 799‑802).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 274‑278.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 54, c. 420, 421.
571 – Documente, din 1640‑1665, referitoare la un proces imobiliar intentat la Curtea
POLONIA  91
polonă de Ana, fiica lui Ieremia Movilă, căsătorită succesiv cu Maksymilian Przerembski,
palatin de Sieradz, Jan Czarnkowski, castelan de Kamień, Władysław Myszkowski,
castelan de Cracovia, şi Stanisław „Rewera” Potocki, mare hatman al Coroanei polone şi
voievod de Kiev (Archiwum Roskie).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 17, nr. 22.
572 – Scrisori (2), din 2 septembrie şi 9 noiembrie 1644, ale Mariei, fiica cea mare a
lui Vasile Lupu, către viitorul său soţ, principele polon Janusz Radziwiłł.
Ref.: Lilia Zabolotnaia, Nunta principelui Janusz Radziwiłł în viziunea contemporanilor,
în Relaţii polono‑române în istorie şi cultură, Suceava, 2010, p. 116‑117.
Publ.: A. Sajkowski, Staropolska milość. z dawnych listów i pamiętników, Poznań, 1981,
p. 365‑366.
573 – Scrisoare, din 26 octombrie 1644, de la Varlaam, mitropolitul Moldovei, către
principele polon Janusz Radziwiłł.
Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 60.
574 – Documente (29), din 1644‑1691, cuprinzând scrisori de la Petru Movilă,
mitropolitul Kievului, Vasile Lupu, domnul Moldovei, principele polon Janusz Radziwiłł,
Maria, fiica lui Vasile Lupu, Nicolae Catargi, vistiernicul Moldovei, stolnicul Constantin
Cantacuzino, Constantin Cantemir, marele vizir Ahmed‑paşa, regii Jan III Sobieski,
August II, Andrei Movilă, Stanisław Jablonowski, Andrzej Potocki, raport anonim asupra
înfrângerii oştilor hatmanului cazac Timuş Hmielniţki în Moldova (1653), informaţii
asupra asediului Sucevei (1653); jurământ de credinţă al cazacilor către Polonia şi Ţările
Române (1653), actele procesului dintre Gheorghe Duca, reprezentat de vistiernicul
Gheorghe Ursachi, şi negustorul Alexandru Balan (1671‑1689) (Archiwum Radziwiłłów,
Akta historyczne, XXII, p. 819‑821; Odz. Historyczny Sprawa Balabana; ms. XXV, f. 175;
dos. VI, XII, nr. 1403; dos. XXIII, XXXI, CXLVII).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 59‑60.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 3‑15, 44‑50, 53‑60, 86‑89, 121‑132,
144‑145, 174‑178, 181‑232, 234‑235.
575 – Documente (3), din 1649‑1652, privind istoria Moldovei: descriere anonimă
a trupelor de ocupaţie turco‑tătare din 1649, scrisoare de la Vasile Lupu despre un grec
prizonier la poloni şi o relatare anonimă asupra nunţii hatmanului cazac Timuş Hmielniţki
cu domniţa Ruxandra (Archiwum Zamoyskich).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 27‑28, 31‑32, 34‑40.
576 – Scrisoare din Baccisarai, [ante noiembrie 1650], prin care Islam Ghiray III,
hanul Crimeii, explică regelui Poloniei, Jan Kazimierz, motivele atacării Moldovei de
către oştile tătare (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tatarskie, k. 62, t. 8, nr. 339).
Publ.: Tahsin Gemil, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta Otomană în documente turceşti
(1601‑1712), Buc., 1984, p. 274‑277.
Reprod.: ibidem, pl. 123, Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 36, c. 102.
577 – Documente, din prima jumătate a sec. XVII, referitoare la soliile lui Gabriel
Bethlen trimise în Polonia în octombrie 1615 şi februarie 1620, la tratativele comisiei
polono‑moldave din 1616; războaiele otomano‑polone din 1617‑1621, purtate în bună
92  POLONIA
parte pe teritoriul Moldovei, cu participarea Ţărilor Române, jurnale de operaţii militare
(4), campania sultanului Osman II din 1621 şi luptele de la Hotin cu oştile conduse de
hatmanul Jan Karol Chodkiewicz şi principele Władisław, pentru instalarea în Moldova a
lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului (16 jurnale care relatează evenimentele, redactate
de participanţii la lupte), participarea lui Radu Mihnea la campanie etc.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954‑955.
578 – Liste nominale de plată şi întreţinere a oştenilor români („wołochi”) care au
servit în oastea polonă între 1652‑1679, între care şi steagul de panţâri al lui Constantin
Şerban, 1674‑1676, şi steagurile lui Ştefan Petriceicu şi Gheorghe Hâjdeu (1676).
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 955.
579 – Documente (55), din 1653‑1657, privind relaţiile polono‑române, informaţii
politice şi militare de la domnul Moldovei, Gheorghe Ştefan, principele György Rákóczi II,
scrisori de la regele Jan Kazimierz, Stanisław Potocki, Stanisław Radkiewicz, instrucţiuni
către soli din Transilvania şi Polonia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie
i Wołoskie, nr. 9, 11‑25, 28‑41, 43‑48, 51‑57, 59; Dz. Siedmiogrodzkie, nr. 5, 15‑19, 27;
Dz. Tatarskie, k. 62, t. 56, nr. 388, 397; Archiwum Zamoyskich, ms. 3028, f. 120‑121).
Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p.
820).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 172‑173, 185‑210, 212‑213, 217‑263.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 847‑849, 855‑864, 866, 868, 871‑890,
893‑894, 896‑901, 903‑920, 922‑926, 931‑934, 936‑940, 942‑944, 946‑947, 949‑966,
971‑977; r. 3, c. 48‑51, 67‑68, 71‑76, 78‑81, 83‑85, 90‑93, 137‑138; r. 8, c. 238‑239;
r. 23, c. 136‑137; r. 36, c. 188‑190.
580 – Scrisori, din 1653‑1695, de la domnii Moldovei Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan,
Ştefăniţă Lupu, Constantin Şerban, Istratie Dabija, boierii Gavriil Donici, Lupu Bogdan
şi Iordache Ruset (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. 43,
nr. 1‑142).
Ref.: Paul Cernovodeanu, loc. cit.; Andrei Pippidi, 2003.
581 – Documente, din 1657, privind expediţia în Polonia a lui György II Rakoczi,
principele Transilvaniei.
Ref.: Vilmos Schmidt, II. Rakoczy György Lengyel‑orszagban, 1657, egykorú lengyel
források utan [Campania lui György Rakoczy II în Polonia, 1657, după izvoare
polone contemporane] („Erdélyi Muzeum Egylet Evk.”, 3, 1866).
582 – Documente, din 1657‑1658, referitoare la legăturile strânse ale familiei nobile
Radziwiłł cu Moldova, războiul dus de Moldova, Ţara Românească şi Transilvania
împreună cu Suedia, împotriva Poloniei (Archiwum Radziwiłłowskie).
Ref.: Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 315.
583 – Documente (8), din 1659‑1661, cuprinzând intervenţiile hanului tătarilor la
Curtea polonă pentru obţinerea permisiunii ca Gheorghe Ştefan să locuiască în Polonia
şi ca Moise Movilă să‑şi redobândească tronul, şi scrisori de la Moise Movilă (1660)
şi Gheorghe Ştefan (1661) adresate cancelarului polon Mikołaj Praźmowski pentru a fi
ajutaţi să recapete tronul Moldovei (Archiwum Koronne Krakówskie, Dz. Mołdawskie i
POLONIA  93
Wołoskie, nr. 79, 95; Dz. Tatarskie, k. 61; t. 32, nr. 174; t. 141, nr. 284 b; t. 148, nr. 292a,
b; t. 170, nr. 314; k. 62, t. 82, nr. 414; t. 92, nr. 424).
Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Pe urmele lui Moise Movilă şi ale lui Gheorghe Ştefan (AIIAI,
15, 1978, p. 297‑305).
584 – Jalbă, cca 1659‑1661, prezentată regelui Poloniei de Gavril Ponici din partea
fostului domn al Moldovei Gheorghe Ştefan, prin care se solicită ajutor spre a redobândi
tronul şi despăgubirea pentru datorii, oferind în schimb să depună omagiul de vasalitate
(Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, mf. 32863, k. 43, nr. 79).
Ref.: Andrei Pippidi, 2003.
585 – Documente (17), din 1660‑1684, privind relaţiile româno‑polone: scrisori de la
Ştefăniţă Lupu, Gheorghe Duca, Ştefan Petriceicu, Antonie Ruset, regele Jan Kazimierz,
sultanul Mehmed IV, Lupu Bogdan, Iordache Ruset, Ion Balş vornicul, F. Kobylecki, A.
Olszowski, M. Wiśniowiecki, instrucţiuni solului Andrieş Ianovici (Archiwum Koronne
Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, nr. 82, 85, 124; Dz. Tatarskie, k. 60: t. 3, nr. 3;
t. 6, nr. 6; t. 31, nr. 33; k. 61, t. 154, nr. 298; Dz. Tureckie, k. 77, t. 476, nr. 799; Archiwum
Radziwiłłow, Dz. II, t. XIII, nr. 1725; Archiwum Zamoyskich, 3028, p. 1‑3, 124‑129;
Condica Achiziţii 648/II; Libri Legationum, ms. 25, f. 212v‑213, 523v‑525).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 266‑303, 312‑314.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 423‑424, 426, 980‑985, 1005; r. 6, c. 322‑323,
417‑420; r. 8, c. 232‑235, 320‑321, 382‑384; r. 23, c. 45‑48, 54‑56, 114‑116, 444‑446;
r. 36, c. 19‑20, 74‑76.
586 – Scrisori (8), din 8 martie 1661 – 27 februarie 1662, privind pribegia lui
Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti, în Polonia şi problema extrădării acestuia
către turci, de la Mehmed Ghirai IV către Iuri Hmielniţki şi Jan Kazimir şi între cancelarul
polon Mikołaj Prażmowski şi Constantin Şerban (Archivum Koronne Warszawskie, Dz.
Kozackie, k. 42, XXVII, nr. 52, 79; Dz. tatarski, k. 60, t. 115, nr. 120; t. 118, nr. 123; t. 199,
nr. 124, t. 160, nr. 304; k. 61, t. 6, nr. 147; t. 23, nr. 165).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 282‑294.
587 – Scrisori (4), din 12 martie 1661, 24 iunie (2) şi 6 iulie 1662, ale domnului
pribeag Constantin Şerban către Mikołaj Prażmowski, cancelar al Poloniei, mulţumind
pentru eliberarea din Cameniţa, protecţia acordată în Polonia şi aprobarea cererii de
indigenat (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tatarskie, nr. 10, 11, 12, 70).
Ref. şi publ.: Th. Holban, Contribuţie la pribegia lui Constantin Şerban (RI, 21, 1935, p.
46‑54).
588– Scrisori (4), din 24 august (2), 4 noiembrie 1661 şi 6 august 1662, de la
Constantin Şerban privind pribegia sa în Polonia (Archiwum Koronne Warszawskie).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan
Petriceicu şi testamentele lor (AARMSI, s. III, 21, 1939, p. 373‑411).
Reprod.: B. A. R., fotocopii, pac. XXI.
589 – Scrisoare din Iaşi, 9 mai 1663, de la Eustratie Dabija, domnul Moldovei,
către Jan Kazimierz, regele Poloniei, în care se plânge împotriva lui Constantin Şerban
94  POLONIA
care aţâţă boierii de ţară şi slujitorii împotriva sa (Archivum Koronne Warszawskie, Dz.
Mołdawskie i Wołoskie, nr. 122, original).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 294‑295.
590 – Scrisoare din Baccisarai, 11 iunie 1663, de la hanul Mehmed Ghirai către Jan
Kazimierz, regele Poloniei, în care insistă pentru extrădarea sau aşezarea în interiorul
regatului a lui Constantin Şerban, care se pregăteşte să reocupe scaunul Moldovei
(Archivum Koronne Warszawskie, Dz. Tatarskie, k. 61, t. 65, nr. 207a‑b, original).
Publ.: ibidem, p. 295‑297.
591 – Acte (145), din 1661‑1674, ale Nunţiaturii Apostolice din Polonia, privitoare la
misiunile catolice în Moldova şi Ţara Românească (Varia şi Nabytki staropolskie).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 13, nr. 6.
592 – Instrucţiuni, din 1669, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, către solii săi
în Polonia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tatarskie, k. 60, mapa 31, nr. 33).
Ref.: Ilie Corfus, Noutăţi despre tatăl lui Miron Costin (R. Ist., 32, 1979, nr. 4, p. 726‑727).
593 – Jalbă, [cca 1673], adresată regelui Poloniei, Mihail Wiśniowiecki, de către
boierii moldoveni pribegi, Lupu Bogdan, Iordache Rusel, Pătraşco, Vasilie şi Toader
Tăutul, Miron şi Vasile Cucoranu, Neagoe şi Gheorghe Goian, Pavel Rugină, Ilie Moţoc,
Toader Botez, Gligoraş Săvăscul, Gheorghiţă Nacul, Gheorghiţă Onciul (Archiwum
Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, mf. 32865, k. 43, nr. 81).
Ref.: Andrei Pippidi, 2003.
594 – Documente (2), din 1674‑1677: convenţie moldo‑polonă privind evacuarea
Sucevei şi scrisoarea de la ambasadorul polon la Constantinopol către Gheorghe Duca,
domnul Moldovei, privind pe catolicii din Moldova şi procesul acestuia cu Alexandru
Balaban (Archiwum Zamoyskich).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 105‑108, 119‑121.
595 – Scrisori (3), din 4 februarie, 5 martie şi 10 iulie 1675, de la Ştefan Petriceicu,
fostul domn al Moldovei, aflat în exil, adresate regelui polon Jan Sobieski şi voievodului
de Chełm, Jan Gniński, solicitând ajutor (fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms.
1790, f. 70‑71; Col. Autografe).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 131‑132.
Publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu
şi testamentele lor (AARMSI, s. III, 21, 1939, p. 411‑415).
596 – Instrucţiuni (2), din 15 iunie şi 10 iulie 1675, date de Jan Sobieski, regele
Poloniei, către Stefan Bidzyński şi Krzysztof Korycki, soli în Crimeea, în vederea
reinstalării la domnie în Moldova a lui Ştefan Petriceicu şi Constantin Şerban (Archiwum
Zamoyskich, nr. 3037, p. 463‑464, 482, copie).
Publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 302‑303.
597 – Scrisoare din Iaşi, 3 iunie 1676, de la Miron Costin către starostele Marcu
Matczyński cu privire la discuţiile purtate de Miron Costin la Adrianopol cu intendentul
marelui vizir în vederea încheierii păcii între Polonia şi Poartă (ms. 2872, f. 49‑52).
Ref. şi publ.: Ilie Corfus, O nouă scrisoare a lui Miron Costin (Studii, 24, 1971, nr. 2,
POLONIA  95
p. 237‑252); idem, Miron Costin, o nouă pagină de cronică (MI, 5, 1971, nr. 8, p.
67‑70).
598 – Scrisoare, 29 decembrie 1678, prin care Ştefan Petriceicu, fost domn al
Moldovei, îi cere sprijinul lui Kazimierz Radziwiłł pentru a‑şi primi pensia acordată de
Seim în 1676, încă neplătită (Archiwum Zamoyskich, nr. 3028).
Publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 306‑307.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 375‑376.
599 – Scrisori (7), din 1683‑1693, ale domnilor şi boierilor moldoveni către Jan III
Sobieski, regele Poloniei (Archiwum Publiczne Potockich, 47, t. 1, p. 129‑131, 548‑549;
t. 2, p. 158‑160; p. 81‑88, 91‑92, 543‑544).
Publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 307‑324.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 55, c. 75‑77, 469‑474, 479‑480, 517‑518, 747.
600 – Scrisoare din Iaşi, 25 septembrie 1684, de la Miron Costin către regele Poloniei,
Jan III Sobieski (fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, f. 76).
Ref. şi publ.: Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 11, 331‑332, 443.
601 – Scrisori (2), din 1684‑1685, de la Miron Costin, din timpul refugiului în Polonia
(Archiwum Publiczne Potockich).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 16, nr. 18.
Publ.: Elena Linţa, Două scrisori inedite ale lui Miron Costin (Studii, 11, 1958, nr. 5, p.
79‑82).
602 – Documente (10), din 1684‑1688, conţinând o cerere de protecţie a boierilor
moldoveni către regele Poloniei şi scrisori de la Constantin Cantemir, Ştefan Petriceicu,
Diamandi clucerul şi regele Poloniei Jan III Sobieski (Archiwum Zamoyskich).
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 151‑154, 159j‑164, 168‑174, 179‑181.
603 – Scrisoare, din aprilie 1687, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei,
către Jan III Sobieski, regele Poloniei, privitoare la atitudinea lui Constantin Cantemir,
domnul Moldovei, faţă de Polonia (Archiwum Publiczne Potockich, ms. 47/II, nr. 21).
Ref.: Czesław Chowaniec, Miron Costin en Pologne – contribution à l’année 1684‑1685,
în Închinare lui Nicolae Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj, 1931,
p. 123.
604 – Documente (11), din 1687‑1699, conţinând scrisori de la Constantin şi Antioh
Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Lupu Bogdan, clucerul Diamandi, Marcu Matczynski,
Daniel Rupicki, Stanisław Jablonowski, instrucţiuni pentru soli poloni în Moldova şi Ţara
Românească (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, nr. 125,
126, 131; Archiwum Publiczne Potockich, t. 13, nr. 28, f. 36‑37; nr. 13, f. 42‑43, 45‑46;
Archiwum Zamoyskich, ms. 3029, f. 27; ms. 3033; Towarzystwo Przyjaciół Nauk, nr. 92,
p. 7‑13).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 314‑315, 334‑347.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 1007‑1014; r. 8, c. 10, 140; r. 24, c. 276‑283;
r. 33, c. 12‑16, 19‑20.
605 – Scrisoare din Varşovia, august 1688, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al
96  POLONIA
Moldovei, către Martin Zamoyski, prin care îi cere să‑i dea din visterie bani în contul
pensiei, pentru a‑şi achita datoriile (Archiwum Zamoyskich, 466, nr. 611).
Publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 309‑310.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 24, c. 419‑420.
606 – Rapoarte (2), din 1690, ale contelui Leopold Wilhelm von Königsegy către
împăratul german Joseph I, despre intenţiile Poloniei de a ocupa Moldova şi Ţara
Românească (Archiwum Publiczne Potockich, ms. 47/I, 271‑273 şi 526‑527).
Ref.: Andrei Pippidi, 2003.
607 – Scrisoare din Iaşi, 17 septembrie 1691, de la Velicico Costin către fratele
său, logofătul Miron Costin, refugiat în Polonia, prin care îi cere să revină în Moldova
(Archiwum Publiczne Potockich, ms. 47/I, nr. 67).
Ref. şi publ.: Czeslaw Chowaniec, op. cit., p. 120‑121.
608 – Salvconduct, din 1691, eliberat lui Zdziechowski pentru călătoria de la Galata
în Polonia prin Moldova (Zbiór z Muzeum Narodowego).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 18, nr. 25.
609 – Scrisoare din Lvov, 20 ianuarie 1698, prin care marele hatman Stanisław
Jabłonowski intervine la regele Poloniei August II în favoarea lui Lupaşcu Hâjdeu pentru
obţinerea unei moşteniri lăsate de unchiul său, Ştefan Petriceicu (Archiwum Koronne
Warszawskie, dos. 3, nr. 13).
Publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu
şi testamentele lor, p. 430‑431.
Reprod.: B. A. R., fotocopie XX/75.
610 – Scrisori (4), din 1698, de la Constantin Brâncoveanu către regele Poloniei,
August II, şi copia unui răspuns de la rege privind relaţiile româno‑polone (Archiwum
Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. 43, doc. nr. 131, 133, 138, 144).
Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p.
820).
Reprod.: B. A. R., foto XXI/79 (doc. 7 septembrie 1713).
611 – Scrisori (2), din 1699 şi 1716: de la paşa de Cameniţa către palatinul din Kiev,
Marcin Kątski, şi, respectiv, de la Mehmed‑paşa din Hotin către camerierul Coroanei
polone (Towarzystwo Przyjaciół Nauk).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 14, nr. 11.
612 – Documente, sfârşitul sec. XVII, conţinând scrisori de la Gheorghe Duca,
informaţii despre participarea armatei moldovene la asediul Vienei, relatarea hatmanului
Jan Sobieski despre campania în Moldova din 1685, instrucţiuni date solului polon trimis
la Constantinopol pentru a cere ca Moldova şi Ţara Românească să treacă sub vasalitate
polonă, cu scrisori ale domnului şi boierilor Moldovei sprijinind această cerere etc.
Ref.: Matei, Cercetări [III], p. 443.
613 – Documente, din sec. XVII, referitoare la fraţii Ieremia şi Simion Movilă cu
fiii lor şi începutul domniei lui Radu Şerban în Ţara Românească, luptele pentru domnie,
schimburile de soli şi scrisori.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954‑955.
POLONIA  97
614 – Documente, din sec. XVII, cuprinzând corespondenţa lui Petru Movilă,
mitropolitul Kievului, cu magnaţii lituanieni Janusz şi Christofor Radziwiłł, corespondenţa
fiicelor lui Vasile Lupu, Ruxandra şi Maria, cu soţii lor, hatmanul cazac Timuş Hmielniţki
şi, respectiv, principele polon Janusz Radziwiłł, acte privitoare la Samuel Korecki, ginerele
lui Ieremia Movilă, între care şi inventarul tezaurului lăsat la moartea sa.
Ref.: ibidem, p. 955.
615 – Convenţie, din 12 octombrie 1703, între Poarta Otomană şi Polonia, privitoare
la stabilirea frontierei otomano‑moldo‑polone (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz.
Tureckie, k. 78, t. 534).
Publ.: Tahsin Gemil, Relaţiile Ţărilor Române în documente turceşti (1601‑1712), Buc.,
1984, p. 463‑471.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 23, c. 450‑451.
616 – Tratat, din 14 octombrie 1703, între Polonia şi Imperiul Otoman privind
frontiera dintre cele două state prin care se menţinea integritatea Moldovei de nord (Zbiór
Popielów, ms. 149, f. 63).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, supl. I/1, p. 352; supl. II/3, fasc. 1, p. 291‑293; W. Konopczyński,
Polska a Turcja 1683‑1792, Varşovia, 1936, p. 49; Ciobanu, Relaţiile politice, p. 34.
617 – Scrisoare, din 2 iunie 1712, de la Buhuş, hatman şi pârcălab al Sucevei, către
voievodul de Moravia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k.
mf. 32858, 43, nr. 74).
Ref.: Andrei Pippidi, 2003.
618 – Corespondenţă, din 1712‑1714, între marele hatman Adam Mikołaj Sieniawski,
Nicolae Mavrocordat, Stanisław Chomętowski, ambasadorul Poloniei la Poarta Otomană,
hanul tătarilor, Kaplan Ghiray, generalul Reppa, comandantul Cameniţei, referitoare
la raporturile polono‑otomane şi la situaţia politică a Moldovei (Archiwum Koronne
Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 79, t. 526, nr. 939; t. 543, nr. 882; t. 545, 554, 560, 629; t.
554; t. 559, nr. 935; t. 560; t. 562; t. 588, nr. 976; t. 589, nr. 968; t. 590, nr. 969; t. 593, nr.
975/4; t. 594, nr. 976/1,3; t. 595, nr. 977; t. 599, nr. 596; t. 623, nr. 1138; t. 629; ms. 494,
f. 165, 187‑188, 279‑282).
Ref.: Panaitescu, Călători poloni, p. 129‑130, 131; Józef Feldman, Polska a sprawa
wschodnia 1709‑1714, Cracovia, 1926, p. 93, 140‑142, 146; Veniamin Ciobanu,
Raporturile turco‑poloneze şi Moldova de la pacea de la Carlowitz până la 1714
(AIIAI, 10, 1973, p. 192‑193, 196); idem, Relaţiile politice, p. 46‑54; Marius Tărâţă,
Stagierea UNESCO în Polonia („Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 2008, nr.
3, p. 173).
Reprod.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 99; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 571, 626‑627
(parţial); Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 69/2.
619 – Scrisoare, 17 septembrie 1713, de la Constantin Brâncoveanu către Adam
Mikołaj Sieniawski, mare hatman al Coroanei polone, confirmând primirea scrisorii sale
din 10 septembrie, cu ştiri confidenţiale privitoare la Polonia (Dz. Mołdawskie i Wołoskie,
k. 43, nr. 133; Inw. Now. Original).
Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Constantin
Brâncoveanu (III) (RA, 63, 1986, nr. 1, p. 62‑63, nr. 10).
Reprod.: B. A. R., fotocopie, XXI/79; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 1017.
98  POLONIA
620 – Scrisoare, din 1713, de la Constantin Brâncoveanu către Stanisław Chomętowski,
voievod al Mazowiei şi sol extraordinar la Poarta Otomană, în care îi comunică trimiterea
scrisorilor către destinatari, primirea unor misive pentru el de la comandantul din Okopy,
pe care i le va trimite neîntîrziat, şi cererea de a fi informat permanent (Archiwum Koronne
Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. 43, nr. 144 [Inv. Now.], original).
Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Constantin
Brâncoveanu (IV) (RA, 63, 1986, nr. 3, p. 311‑313, 317).
Reprod.: B. A. R., fotocopie, XXI/80.
621 – Corespondenţă polono‑moldavă, din 1720‑1729, referitoare la respectarea
frontierei dintre cele două ţări.
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 59‑60.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 24, c. 191‑193; 25/1, c. 30‑35, 226‑228, 522‑524;
67/2, c. 1018‑1022; 69/11, c. 716‑717.
622 – Document din Iaşi, 19 mai 1732, stabilind condiţiile graniţei moldo‑polone,
semnat de marele hatman al Moldovei, Sandu Sturdza, şi de Ian Swirski, burgundul de
Cameniţa (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. mf. 32862,
43, nr. 78).
Ref.: Andrei Pippidi, 2003.
623 – Documente (2), din 1732, referitoare la atitudinea lui Grigore II Ghica, domnul
Moldovei, faţă de pretendentul polon Stanislas Leszczyński.
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 61.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 69/11, c. 766, 838.
624 – Document, din aprilie 1736, prin care Poarta îl recunoaşte pe August III ca rege
al Poloniei, exprimându‑şi speranţa în atitudinea neutră a acestuia la frontiera Moldovei.
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 63‑64.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 70/20, c. 618.
625 – Documente (7), din 1742‑1743, referitoare la activitatea lui Paweł Benoe,
procuror al Coroanei polone, trimis la Poarta Otomană în problema delimitării frontierei
otomano‑ruse pe Nistru pentru a apăra interesele Poloniei (Zbiór Popielów, ms. 149, f. 64v).
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 66‑71.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, VI, p. 284‑285, 308, 392, 396, 398‑399.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 23, c. 145‑147; r. 24, c. 229‑232; r. 69/11, c.
770‑779; r. 70/20, c. 688, 701‑722.
626 – Concepte de scrisori (2), din 3 decembrie 1764, neexpediate, ale regelui
Poloniei, Stanisław August Poniatowski, către Grigore Al. Ghica, domnul Moldovei, şi
Ştefan Racoviţă, domnul Ţării Româneşti, anunţând venirea la tron şi dorinţa bunelor
relaţii cu Ţările Române.
Reprod.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 94‑95; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 70/21, c.
376‑379.
627 – Documente (51), din 1765‑1767, referitoare la misiunea la Poarta Otomană a lui
Carol Boskamp, consilier intim al regelui Stanisław August Poniatowski, trecerea sa prin
Moldova, atitudinea lui Grigore Alexandru Ghica faţă de Polonia şi relaţiile moldo‑polone
în această perioadă.
POLONIA  99
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 97‑113.
Publ.: Documente Callimachi, II, p. 352 (regest cu adresa greşită), 354‑357, 358, 361
(regest), 362 (regest); Duzinchevici, Documente polone, anexele I‑III, p. 142‑146.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 69/10, c. 10‑17, 50‑57, 60‑67, 69‑73, 84‑87,
97‑100, 104‑112, 140, 145‑146, 152‑155, 160‑165, 176, 187‑205, 212‑214, 221‑224,
227‑229, 233, 255, 263‑264, 276‑278, 281‑292, 327‑355, 368‑369, 385‑386, 391‑392,
436‑439; r. 69/12, c. 90‑94, 116‑117; r. 70/21, c. 382‑389.
628 – Scrisoare din Bucureşti, 27 decembrie 1767, de la Alexandru Scarlat
Ghica, domnul Ţării Româneşti, către contele Andrzej Zamoyski, cancelar al Poloniei,
recomandându‑l pe serdarul Gheorghe Saul ca rezident al său la Varşovia (Archiwum
Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. mf. 32875, 43, nr. 91).
Ref.: Andrei Pippidi, 2003.
629 – Documente (3), din 1768, referitoare la atitudinea Moldovei faţă de Confederaţia
de la Bar (Zbiór Popielów, ms. 220, f. 50).
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 121‑122.
Publ.: Documente Callimachi, I, p. 562‑569, 580‑582.
630 – Documente, 1768‑1774, referitoare la luptele dintre Rusia şi Turcia purtate pe
teritoriul Ţărilor Române, activitatea politică a lui Grigore Ghica, amplasamentul trupelor
austriece în Transilvania şi Banat, tratate şi convenţii cu Turcia privind şi Ţările Române
(Zbiór Popielów).
Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556.
631 – Documente (68), din 1776‑1782, privitoare la situaţia Ţărilor Române în cadrul
relaţiilor polono‑ruso‑otomane (Zbiór Popielów, ms. 29, f. 2‑3, 8, 11, 13, 15, 44v, 46,
89‑90, 117; ms. 209, f. 352; ms. 235, f. 67‑68, 70v, 112, 135, 162v, 186v, 191‑192, 197v,
214, 324v‑348, 355, 381, 460, 481, 484, 500‑502, 591‑592; ms. 236, f. 250, 344‑350,
355, 357, 359‑361, 381; ms. 398, f. 4, 11, 13, 52, 69, 115, 127, 129; ms. 399, f. 3‑5, 88,
293‑294; ms. 426, f. 470‑471, 474‑483.
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 132‑146.
Publ.: Hurmuzaki, IX/2, p. 113 (parţial); Veniamin Ciobanu, Documente inedite privind
relaţiile Moldovei cu Polonia în a doua jumătate a secolului al XVIII‑lea (AIIAI, 13,
1976, p. 357‑370).
632 – Documente (5), din 1779‑1786, privind Moldova în cadrul relaţiilor comerciale
polono‑otomane: informaţii de la Pierre de la Roche, agent comercial al domnitorului
Constantin Moruzi, privitoare la comerţul de cereale cu Polonia, memoriul (1785)
agentului polon la Poarta Otomană, Stanisław de Pichelstein, privind navigaţia pe Nistru
a vaselor polone, intervenţii la Poartă pentru deschiderea unui consulat polon la Cetatea
Albă (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 80, t. 758, p. 12‑14; ms. 234, f.
246‑249; ms. 236, f. 311; ms. 339, f. 184; Zbiór Popielów, ms. 222, f. 38).
Ref.: Veniamin Ciobanu, Aspects du trafic commercial fluvial dans la zone de la Mer Noire
dans la 2‑e moitié du XVIII‑e siècle (RRH, 19, 1980, nr. 4, p. 735, 737‑738).
Publ.: idem, Documente inedite privind relaţiile Moldovei cu Polonia în a doua jumătate
a secolului al XVIII‑lea, p. 370‑371 (2 doc., 1786).
100  POLONIA
633 – Scrisori, din 1786‑1788, primite de prelatul Gaetano Gigiotti la Varşovia,
conţinând informaţii despre Moldova (Archiwum Gigiottiego, P 1, P 2, P 17 b).
Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 63.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 7, c. 1‑209.
634 – Vasile Balş, Allerunterthänigste Bitte [...] hochlöbliche politische Hofstelle
der Bojar v. Balsch. Um Vorwandlung das Bojarenprädikate in das Grafen und
Baronenprädikat, Viena, 1791. 18 f. Semnătură autografă. Memoriu înaintat gubernului
Galiţiei, prin care bucovineanul Vasile Balş cere recunoaştrerea titlului nobiliar de „boier”
(Archiwum Czołowskiego, Akta Dotyczące Bukowiny, nr. 3106, p. 4‑14).
Ref.: Mihai Mitu, 2010.
635 – Documente, a doua jumătate a sec. XVIII, referitoare la perioada regelui Poloniei
Stanisław‑August Poniatowski: rapoarte diplomatice trimise de ambasadorii Poloniei, acte
ale cabinetului regal şi ale unor demnitari poloni, atitudinea Turciei, Rusiei, Poloniei şi
Austriei faţă de Ţările Române şi luptele dintre Rusia şi Turcia purtate pe teritoriul Ţărilor
Române (1768‑1774), moartea lui Alexandru Mavrocordat, amplasamentul trupelor
austriece în Transilvania şi Banat, tratate şi convenţii etc. Copii (Zbiór Popielów).
Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556.
636 – Documente, din 1821, referitoare la strângerea de contribuţii băneşti pentru
ajutorarea trupelor Eteriei din Principatele Române şi a locuitorilor sinistraţi după
incendiul din Bucureşti şi la revoluţia lui Tudor Vladimirescu (Komisja Rządowa Spraw
Wewnętrznych).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 14, nr. 12.
637 – Documente, din 1831‑1848, privind emigraţia polonă şi legăturile ei cu
revoluţionarii români (ms. 729, ms. 778; ms. 870, Kan. Nom. ms. 121, f. 162‑163; ms.
8811; Komisja Śledcza, ms. 281).
Ref.: P.P. Panaitescu, Emigraţia polonă şi revoluţia română de la 1848, Buc., 1929; M.
Handelsman, Le prince Czartoryski et la Roumanie, 1834‑1850, în La Pologne au
VII‑e Congrès international des sciences historiques, II, Varşovia, 1933, p. 199‑234;
Th. Holban, Emigraţia polonă din anii 1831‑1848 şi influenţa ei asupra mişcărilor
de independenţă ale românilor (RI, 20, 1934, p. 325‑344).
638 – Notă, din mai 1854, prezentată de Partida Naţională Românească prinţului
Napoleon prin generalul Józef Wysocki, atrăgând atenţia asupra zvonurilor că Imperiul
Otoman intenţionează să transforme Principatele Române în paşalâcuri şi cerând arme
pentru lupta antiotomană şi garantarea drepturilor la autonomia politică (Zbiór Muzeum
Narodowego, Dokumenty emigracyjne, Koło Polskie w Paryżu, nr. 258, fost în Elveţia,
Rapperswill).
Publ.: Wieslawa Knapowska, Note présentée par les Roumains au Prince Napoléon au
mois de mai 1854 et communiquée au général Wysocki (RHSEE, 5, 1928, p. 355‑356).
639 – Acte de cancelarie (300), din 1890‑1914, privitoare şi la emiterea de paşapoarte
pentru călătorii în România în scop medical, turistic, de studii etc. (Kancelaria Gubernatora
Warszawskiego).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 13, nr. 8.
POLONIA  101
640 – Documente (20), din 1915‑1918, ale Serviciului secret al armatelor 3‑7
austro‑ungare referitoare la organizarea şi activitatea Serviciului secret rus în România
şi atitudinea politică a unor cetăţeni români, inclusiv din Bucovina (Wywiad 3‑7 Armii
Austriackiej).
Ref.: ibidem, p. 15, nr. 16.
MS
641 – Joachim Bielski, Jurnalul expediţiei lui I. Zamoyski în Moldova din 12 iulie‑5
noiembrie 1595. 18 f. (Archiwum Radziwiłłów, Dz. II, 309).
Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Jurnalul expediţiei polone în Moldova la 1595 (RA, 47, 1970, nr.
2, p. 525‑546); Călători străini, III, p. 641‑653.
642 – Stanisław Żółkiewski, Opisanie wescia do Wołoch [Relatare despre intrarea în
Moldova], jurnal al campaniei polone din 3 septembrie 1620 – 2 februarie 1621 (Archiwum
Radziwiłłów, ms. XII, f. 698 ş. urm.).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 490‑509; Călători străini, IV, p. 443‑460.
643 – Maciej Titlewski, Relació n diaria de las guerras tenides entre polacos y turcos
por los anos 1620 y 1621. Copie după ediţia din Madrid, 1623, a lucrării solului polon,
cuprinzând informaţii despre contribuţia Moldovei la războaiele ruso‑turce şi la luptele de
la Ţuţora şi Hotin.
Ref.: Matei, Cercetări [III], p. 443.
644 – Ioannes Iancovitius [Ioan Jancovič], Narratio de Gasparo Gratiano, Moldaviae
principe, 1655. Relatare despre originea şi domnia lui Gaspar Gratiani în Moldova
(Archiwum Radziwiłłów, Miscellanea, ms. 4).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 62‑69; Călători străini, IV, p.
551‑558.
645 – Jurnalul soliei lui Stanisław Chomętowski, voievod de Mazowia, la Poarta
Otomană, octombrie 1712‑octombrie 1714, în polonă, italiană şi latină. 1156 f. Cuprinde
relatarea călătoriei prin Moldova (Hotin, Bender, Căuşeni, Ştefăneşti, Iaşi, Botoşani etc.),
întrevederile cu Nicolae Mavrocordat, cererile polonilor legate de episcopatul de Bacău,
corespondenţa despre Moldova şi situaţia de acolo, deplasarea trupelor inamice, solia
hatmanului Alexandru Buhuş, un memoriu secret al lui Stanisław Chomętowski către
Nicolae Mavrocordat, din 24 octombrie 1712 etc. (Dz. Tureckie, 79/572 a – 79/573).
Ref.: Marius Tărâţă, Stagierea UNESCO în Polonia („Revista de istorie a Moldovei”,
Chişinău, 2008, nr. 3, p. 173).
ARCHIWUM GŁÓWNE AKT NOWYCH
(Arhiva Centrală de Acte Noi)
DOC
646 – Documente, începutul sec. XX, referitoare la proiectele construcţiei canalului
Marea Baltică‑Marea Neagră şi la minoritatea polonă din România (Fond Ambasada
Rzeczypospolitej Polskiej w Bukareszcie).
Ref.: Florin Anghel, Călătorie de studii în Polonia (RI, s. n., 7, 1996, nr. 3‑4, p. 309‑310).
102  POLONIA
647 – Documente (2) din Paris, 1918, referitoare la cooperarea dintre Comitetul
Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina şi Consiliul Naţional al Unităţii
Române cu Comitetele Naţionale Cehoslovac, Iugoslav şi Polon (Polski Komitet
Narodowy w Paryżu, Dz. II, Sekretariat Generalny, kota 82).
Publ.: 1918 la români, II, p. 1141‑1142, 1154‑1155.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 16, c. 12‑13, 19‑20.
648 – Documente, 1918‑1920, referitoare la lucrările Congresului de la Roma (1918),
şedinţele pregătitoare ale Congresului Naţiunilor Europei Centrale Aliate şi ale Antantei
(Paris, octombrie 1918), colaborarea militară româno‑polonă din 1919‑1920, rapoartele
reprezentantului Comitetului Naţional Polon la Bucureşti, Stanisław Kożminski, cu
informaţii despre România.
Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 461‑462.
649 – Documente (74), din 1918‑1939, privitoare la tratate şi alte instrumente
diplomatice cu caracter politic, economic şi cultural, acordarea de ordine polone unor
cetăţeni români, acreditarea de diplomaţi etc. (Prezydium Rady Ministrów).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 41‑43, nr. 69.
650 – Documente, 1918‑1939, referitoare la fazele de delimitare a frontierei
româno‑polone (proiect, 1921, 1926, 1928, 1935 – Protocolul final de delimitare a
frontierei) (MSZ, vol. 6370, f. 296‑306; vol. 6407, f. 197‑198; Prezydjum Rady Ministrów,
Akta grupowe, vol. 94).
Ref. şi publ.: Florin Anghel, Despre o problemă aproape necunoscută: frontiera
româno‑polonă în perioada interbelică, 1918‑1939 (RI, s.n., 8, 1997, nr. 3‑4, p.
255‑270, nr. 11, 12, 17, 46).
651 – Documente, 1919‑1939, conţinând rapoarte ale consulatelor polone din Cernăuţi,
Cluj, Chişinău şi Galaţi, cu date privitoare la comunitatea polonă din România, referinţe
la politica generală a guvernului român etc. (Fond Ministerstwo Spraw Zagranicznych,
Departament Konsularny).
Ref.: Florin Anghel, Călătorie de documentare în Polonia (RI, s. n., 8, 1997, nr. 1‑2, 1997,
p. 132‑133).
652 – Documente, din 1919‑1939, privitoare la negocieri comerciale, transporturi pe
Dunăre, construcţia unui pod între Iugoslavia şi România, repatrierea unor cetăţeni poloni
din U.R.S.S. prin România, Mica Antantă, Pactul Balcanic, colaborarea în domeniul
presei, schimburi de cărţi, proiecte pentru înfiinţarea la Bucureşti a unei biblioteci
polone (1925) şi a unui institut de cultură polon (1926), schimburi de bursieri, textul
Convenţiei de colaborare culturală între România şi Polonia (1937) şi iniţiativa înfiinţării
unei asociaţii culturale româno‑polone (1939) (Poselstwo Rzeczypospolitej Polskiej w
Bukareszcie; Ministerstwo Spraw Zagranicznych, doc. 20 ianuarie 1919, 19 decembrie
1926, 20 februarie 1939, nr. 448).
Ref.: M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă (RA, 49, 1972, nr.
1, p. 158); Matei, Cercetări [III], p. 443‑444; idem, Cercetări 1977, p. 324; Nicolae
Dascălu, A survey of the cultural relations between Romania and Poland in the
interwar period (1919‑1939) (RRH, 21, 1982, nr. 1, p. 102‑105, 108, 116); Piechota,
Balcanica, p. 20‑21, nr. 30; p. 30‑31, 34, nr. 55.
POLONIA  103
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 9, c. 342‑350; r. 16, c. 44; r. 27, c. 4‑5, 192‑200,
380‑384, 388‑389, 679‑683.
653 – Rapoarte, din 1920‑1939, ale Legaţiei şi ulterior ale Ambasadei polone la
Bucureşti, privind relaţiile româno‑polone cu informaţii despre activitatea diplomatică a
lui Nicolae Titulescu, politica internă din România, Mica Antantă etc.
Ref.: Matei, Cercetări [III], p. 443‑444.
654 – Documente, post 1920, referitoare la activitatea României în cadrul organizaţiilor
internaţionale (Mica Antantă, Pactul Balcanic şi Liga Naţiunilor) şi rapoarte ale consulilor
poloni la Bucureşti despre situaţia economică a României.
Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 461‑462.
655 – Documente, din 1921‑1937, privitoare la relaţiile româno‑polone (Prezydjum
Rady Ministrów).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 9, c. 1‑355.
656 – Documente, din 1924‑1940, cuprinzând corespondenţă şi note despre
relaţiile politice dintre Bulgaria şi România (Zbiór dokumentów luźnych, Akta Adama
Tarnowskiego).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 44‑45, nr. 74.
657 – Documente, din 1927, privind importul de fructe din România în Polonia.
Provin de la Societatea „Społem”, Związek Spółdzielni Spożywców Rzeczypospolitej
Polskiej w Warszawie.
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 43‑44, nr. 71.
658 – Documente, din 1929‑1945, privind emigrarea unor cetăţeni poloni în Turcia,
linia de navigaţie Constanţa – Haifa etc. (Konsulat Generalny Rzeczypospolitej Polskiej
w Stambule).
Ref.: ibidem, p. 28, nr. 49.
659 – Documente, din 1930‑1937, privind relaţiile economice dintre Polonia,
Iugoslavia şi România, atitudinea Turciei în problema Pactului dintre U.R.S.S., Polonia,
România şi Turcia etc., vizitele Primului ministru al Greciei, Eleutherios Venizelos, în
Turcia (Poselstwo Rzeczypospolitej Polskiej w Pradze).
Ref.: ibidem, p. 39‑40, nr. 66.
660 – Scrisori, personale şi oficiale, 1932‑1937, ale ministrului polon la Bucureşti,
Miroslaw Arciszewski, despre viaţa politică românească, relaţiile sale cu lideri politici
sau din elita culturală, artistică şi economică (regele Carol II, gazetarul Nae Ionescu
ş.a.), proiecte de alianţă româno‑polonă (Fond Ministerstwo Spraw Zagranicznych,
Departament Konsularny; Departament Polityk‑Ekonomicznego).
Ref.: Florin Anghel, Călătorie de documentare în Polonia (RI, s. n., 8, 1997, nr. 1‑2, 1997,
p. 132‑133).
661 – Documente, prima jumătate a sec. XX, referitoare la relaţiile economice ale
Poloniei cu diverse state (tranzit de mărfuri prin portul Constanţa) şi la situaţia refugiaţilor
poloni din România după septembrie 1939. 21 dosare (Fond Konsulat Honorowy R.P. w
Konstancy).
Ref.: Florin Anghel, Călătorie de studii în Polonia (RI, s. n., 7, 1996, nr. 3‑4, p. 309‑310).
104  POLONIA
ARCHIWUM PAŃSTWOWE MIASTA WARSZAWY
I WÓJEWÓDZTWA WARSZAWSKIEGO
(Arhiva de Stat a oraşului Varşovia şi a Voievodatului Varşovia)
DOC
662 – Documente, din 1930‑1939, privitoare la activitatea Camerei de
Comerţ Polono‑Române din Varşovia. Texte în română şi polonă (Izba Handlowa
Polsko‑Rumuńska).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 71‑72, nr. 155.
BIBLIOTEKA NARODOWA
(Biblioteca Naţională)
DOC
663 – Documente, din sec. XIV‑XVII, privind relaţiile româno‑polone: întemeierea
Moldovei şi expediţia lui Kazimierz Wielki [1368], Ştefan Petriceicu şi boierii moldoveni
la Curtea regelui Poloniei Jan III Sobieski etc. (Zbiór Aleksandr Czołowski).
Ref.: Matei, Cercetări [IV], p. 324.
664 – Scrisoare, din 1 ianuarie 1468, de la Ştefan cel Mare, prin care vesteşte regelui
Cazimir al Poloniei biruinţa de la Baia (Fond Załuski, Col. Różne, F. IV, 105).
Ref.: P.P. Panaitescu, Contribuţii la istoria lui Ştefan cel Mare (AARMSI, s. III, 15, 1934,
p. 62‑70).
Publ.: A. Prochaska, Królewicz Kazimierz Jagiełłończyk i Jerzy Czeski („Przegląd
historyczny”, 17, 1913, p. 129‑132); KH, 38, 1914, p. 227; P.P. Panaitescu, op. cit.,
p. 63‑68.
665 – Salvconduct, 1482, eliberat de cancelaria regelui Poloniei Cazimir IV domniţei
Olena, fiica lui Ştefan cel Mare şi a Evdokiei, prinţesă de Kiev, şi suitei acesteia, pentru
trecerea prin Polonia şi Lituania în drum spre Moscova, unde urma să se căsătorească
cu Ivan cel Tânăr, fiul marelui cneaz Ivan III (Fond Załuski, Col. Różne, F. IV, 105, f.
402‑403).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 71‑75; Dan Sluşanschi, Princess Olena’s safeconduct
through Poland and Lithuania (1482) (RRH, 34, 1995, nr. 1‑2, p. 195‑199).
666 – Act, din 1489, al sultanului Baiazid, prin care aprobă libera trecere şi comerţul
negustorilor poloni în Moldova. Text în italiană (ms. 3358 Lat., F. 62 Z).
Ref.: I.C. Chiţimia, Anciennes rélations roumaines avec l’Italie et la Pologne au XV‑e
siècle („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 345, nota 27).
667 – Document, din 1497, care menţionează înfrângerea armatei polone în Moldova
(Fond Załuski, Col. Różne, F. IV, 80, f. 31).
Publ.: Holban, Noi documente [II], p. 467.
668 – Documente, 1530‑1546, referitoare la domnia lui Petru Rareş în Moldova,
cuprinzând: scrisorile sale către regele Poloniei, Sigismund II, şi răspunsurile acestuia,
relatări despre rivalii săi, Ştefan Lăcustă şi Alexandru Cornea, tratatul dintre Sigismund
POLONIA  105
II, regele Poloniei, şi Petru Rareş, domnul Moldovei, (Littere concordie inter regem
Polonie et vo[ievoda]m Moldavie), din 1538; corespondenţa lui Sigismund, principele
Transilvaniei, cu regele Ferdinand de Habsburg, privitoare la relaţiile cu Petru Rareş
(1536 şi 1538), corespondenţa reginei Bona Sforza cu personalităţi din Transilvania,
corespondenţa Isabellei Zapolya cu Petru Kmita, palatinul Cracoviei (1541), scrisoarea
unor boieri români din Hotin către starostele Cameniţei (1541), corespondenţa dintre
sultanul Soliman Magnificul şi Sigismund I, regele Poloniei, scrisori (6) schimbate între
Petru Rareş, domnul Moldovei, Sigismund I, regele Poloniei şi personalităţi polone, relatări
(9) ale schimburilor de solii între regele Poloniei şi domnul moldovean (1542‑1545) etc.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953.
669 – Corespondenţă, din 1536 şi 1538, între regele polon Sigismund I şi regele
Ferdinand I de Habsburg, referitoare la relaţiile Poloniei cu Moldova.
Ref.: ibidem.
670 – Tratat de pace şi alianţă, din 28‑31 august 1538, încheiat între Petru Rareş,
domnul Moldovei, şi Sigismund I, regele Poloniei (sygn III, 6614, k. 199‑200r).
Ref., publ. şi reprod.: C. Rezachevici, Tratatul între Petru Rareş şi Sigismund I (28‑31
august 1538) din vremea campaniei lui Suleiman Magnificul în Moldova (CI‑Muzeul,
9‑10, 1978‑1979, p. 305‑325).
671 – Documente, din 1538, privind lucrările Seimului în care se expune poziţia
Poloniei faţă de Petru Rareş, domnul Moldovei.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953.
672 – Documente (24), din 1540‑1545, conţinând scrisori de la Petru Rareş, domnul
Moldovei, Alexandru Cornea, Şeptilici pârcălabul, solul Avram Banilowski, regele
Poloniei Sigismund II August, nobilii poloni Hieronim Sieniawski şi Jakob Wilamowski,
Petru Gamratus, arhiepiscop de Gniezno, instrucţiuni comisarilor poloni trimişi în
Moldova, convenţii între Ferdinand I Habsburg şi Isabela Zapolya pentru renunţarea la
Transilvania (Dos. Górskiego, t. 22: 2639, f. 18v; 2640, f. 18a; 2642, f. 19v‑20; 2650, f.
38; 2651, f. 39‑40; 2652, f. 41‑42; 2654, f. 44; 2655, f. 45; 2656, f. 46; 2687a, f. 87‑88;
2688, f. 90; 2689, f. 91v; 2691, f. 93; 2693, f. 95; 2702, f. 106‑107; t. 23: 2752, f. 7; 2758,
f. 15; 2778, f. 36; 2798, f. 92v; 2801, f. 106‑107; 2827, f. 166‑170; 2829, f. 173; 2833, f.
180; 2834, f. 181‑182.
Ref. şi publ.: C. Rezachevici, Petru Rareş, Buc., 1978, p. 183, 194, 200‑202, 207, 210,
212‑213, 229‑230, 233‑234, 236‑237, 239, 242‑243, 245‑249, 257, 262.
673 – Scrisori (2), din februarie 1541, de la domnul Moldovei, Alexandru Cornea, şi
doi dintre boierii acestuia către György Jazłowiecki, căpitanul Cameniţei, despre revenirea
în Moldova a lui Petru Rareş, cu oaste turcească.
Ref. şi publ.: C. Rezachevici, Originea şi domnia lui Alexandru vodă Cornea (c. 21
decembrie 1540 – 9 sau 16 februarie 1541) – după documente inedite din Polonia
(R. Ist., s. n., 3, 1992, nr. 7‑8, p. 803‑827).
674 – Scrisori (5), din 1541‑1542, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, Isabela,
regina Ungariei, Mikołaj Sieniawski, castelan de Belz, şi Petru Vartic către Sigismund I,
regele Poloniei şi către alte personalităţi polone, despre revenirea lui Petru Rareş în a doua
domnie.
106  POLONIA
Ref. şi publ.: C. Rezachevici, Petru Rareş între sultan şi lumea creştină în anii 1541‑1542,
după noi izvoare polone – Solia „hatmanului” Petru Vartic din 1542 (I‑II) (R. Ist., s.
n., 1, 1990, nr. 5, p. 427‑455; nr. 7‑8, p. 687‑704).
675 – Scrisoare, mijlocul sec. XVI, în română, de la begul de Bender către starostele
de Raşkov.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 391.
676 – Documente (5), din 1554, 1555 şi 1591, de la regele polon Sigismund II August,
de la Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi de la Poarta Otomană, privind trecerea
unui sol polon prin Moldova, trimiterea unui sol moldovean în Polonia şi ştirea despre
moartea lui Mihnea Turcitul, domnul Ţării Româneşti (Biblioteka Ordynacji Krasiń skich,
ms. 48, f. 21, 33, 40; ms. 1807).
Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 329‑330 (doc. 1591); 19, 1982, p. 593‑594.
677 – Documente (2), din august şi decembrie 1555, cuprinzând informaţii din partea
lui Alexandru Lăpuşneanu transmise de solii moldoveni regelui Poloniei Sigismund II
August (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 48, f. 33‑39).
Publ.: Th. Holban, Documente externe (1552‑1561) (Studii, 18, 1965, nr. 3, p. 671‑673).
678 – Documente (35), din 1561‑1567, conţinând scrisori de la Alexandru Lăpuşneanu,
regele Poloniei, Sigismund II August, sultanul Soliman Magnificul, Hamza‑aga,
Ibrahim‑beg, Mikołaj Brzeski, Selim II, instrucţiuni către solii Petru Albotă, Gherlea
Vornic, Crăciun şi Mihai trimişi în Polonia şi către solii poloni György Jazłowiecki, N.
Brzeski, Petru Zborowski, informaţii despre executarea domnitorului moldovean Ştefan
Tomşa şi a boierilor Spancioc şi Stroici, averea lui Ioan Iacob Heraclid sechestrată în
Polonia, incidente de frontieră, incursiuni tătărăşti. Copii din 1831 (Biblioteka Ordinacji
Zamoyskich, ms. 1293, f. 38v‑43, 48‑49v, 52‑61, 76v‑80, 82‑96v, 104v‑108v, 110v‑116v,
119‑121, 129v‑133v, 142‑144, 146‑148, 153v‑154v).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 197‑198, 229‑310.
679 – Document, din 15 ianuarie 1565, de la regele Poloniei, Sigismund II August,
adresat nobilimii polone, privitor la Bogdan Balica, pretendent la tronul Moldovei
(Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 4001).
Ref.: Th. Holban, Noi pretendenţi domneşti în sec. al XVI‑lea (RI, 24, 1938, p. 154).
680 – Scrisoare, din 1566‑1567, de la Petru cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti, către
regele polon Sigismund II August, prin intermediul secretarului regelui, Mikołaj Brzeski,
asigurându‑l de bună vecinătate. Copie.
Ref.: Lucia Dumitrescu, Date noi despre solia lui Nicolae Brzeski în Imperiul Otoman
(1566‑1567) (Studii, 3, 1970, p. 609‑612).
681 – Documente (4), din 1568, de la regele polon Sigismund II August şi de la Petru
Zborowski, solul polon la Poarta Otomană, cu informaţii despre Moldova (Pol. F. IV‑116,
f. 45, 53‑56, 62‑75).
Publ.: Holban, Noi documente [II], p. 318‑322.
682 – Corespondenţă, din 1573, între Ioan Vodă, domnul Moldovei, şi Ştefan Báthory,
principele Transilvaniei, cu regele Poloniei, Henri de Valois.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 562.
POLONIA  107
683 – Corespondenţă, din 1587, a cancelarului Transilvaniei, Farkas Kovacsoczy, şi
a sultanului Murad III.
Ref.: ibidem.
684 – Corespondenţă, din martie‑august 1595, a lui Sigismund Báthory, principele
Transilvaniei, cu împăratul german Rudolf II, arhiducele Maximilian, domnul moldovean
Aron Vodă şi generalul maghiar Albert Kiraly.
Ref.: ibidem.
685 – Documente, din 1595, privind expediţia polonă în Moldova.
Ref.: ibidem.
686 – Alcune Lettere di papa Clemente ottavo et del Re et cancellieri di Polonia sopra
la prisa della Moldavia fatta da Polacchi, scrisori din 1595‑1596, privind intervenţia
polonă în Moldova. Texte în latină.
Ref.: ibidem.
687 – Documente (3), din 1595‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române
şi Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Biblioteka Ordynacji
Krasińskich, ms. 4019; ms. 4021).
Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 215‑216, 325‑326.
688 – Scrisoare, din 1596, a hanului Crimeii, Gazi Ghirai, către Mihai Viteazul, prin
care cere ajutor împotriva Porţii, deoarece fusese mazilit. Copie (Biblioteka Ordinacji
Zamoyskich, m. 1807).
Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 228‑230; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
I, p. 147‑149.
689 – Scrisoare, din 22 septembrie 1600, de la răsculaţii din Transilvania către Ieremia
Movilă, arătând imposibilitatea rechemării la tron a principelui Sigismund Báthory.
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1024.
690 – Documente (4), din 1600‑1602, privind politica desfăşurată de Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti (Acta Cancellariatus, p. 144, 175‑176, 178‑181).
Publ.: Ilie Corfus, Corespondenţă inedită asupra relaţiunilor între Mihai Viteazul şi
Polonia (CC, 9, 1935, p. 26‑27).
691 – Documente (11), din 1602‑1603, privind relaţiile moldo‑polone în timpul
domniilor lui Ieremia şi Simion Movilă, scrisori de la L. Piaseczyński şi Ieremia Movilă
despre incursiunile tătărăşti, solia postelnicului Trifon la tătari, litigiul mercenarilor poloni
cu Movileştii (ms. III 3086, f. 102‑103v, 106v, 108v, 114, 126v‑127, 130, 154v, 157,
169v‑172v, 181, 183).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 11‑27, 31‑41.
692 – Scrisoare din Uście, 26 iunie 1615, de la Elisabeta, doamna lui Ieremia
Movilă, către nobilul polon Kazimierz Leon Sapieha, prin care‑l roagă să intervină pentru
instalarea fiului ei, Alexandru, pe tronul Moldovei (Biblioteka Ordynacji Zamoyskich,
1120, f. 87v‑88v).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 210‑213.
108  POLONIA
693 – Scrisori (4), din 1633, de la Abaza, paşa de Silistra, Matei Basarab, Stanisław
Koniecpolski, privind rolul domnilor români în negocierile de pace polono‑otomane (ms.
III 6610, f. 140‑143).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 140‑146.
694 – Inventar, post 1633, al obiectelor de preţ din averea lui Miron Barnovschi, fost
domn al Moldovei, ajunse în Polonia (ms. II, 5622, f. 49).
Ref.: Wl. Łoziński, Prawem i lewem, II, Lvov, 1904; Sever Zotta, Ştiri noi despre Movileşti
(„Arhiva genealogică”, 2, 1913, p. 206‑214); Maria Kasterska, Les trésors des Movilă
en Pologne (RHSEE, 13, 1936, p. 69‑77); Ilie Corfus, Odoarele Movileştilor rămase
în Polonia. Contribuţii la istoria artei şi a preţurilor (Studii, 25, 1972, nr. 1, p. 29).
695 – Scrisoare din Iaşi, 1674, de la solul Jan Karwowski, cu informaţii despre
relaţiile moldo‑polone şi despre Miron Costin (Dosar autografe, nr. 216, f. 74).
Ref.: Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 10.
696 – Scrisoare, din 1674, de la Miron Costin, sol în Polonia, către starostele polon
Sebastian Grabówiecki, solicitând o întrevedere cu Jan Sobieski, mareşalul Coroanei
polone (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 331.
697 – Scrisoare, din 7 aprilie 1685, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei,
către hatmanul Stanisław Lubomirski, cerând plata pensiei cuvenite pentru serviciile
aduse statului polon. Copie (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 285, f. 23).
Publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu
şi testamentele lor (AARMSI, s. III, 21, 1939, p. 425‑426).
698 – Scrisoare, din 29 ianuarie 1688, de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei,
către hatmanul polon Sebastian Lubomirski, referitoare la perioada în care luptase în
armata polonă (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 285, f. 27‑28).
Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 28.
Publ.: RI, 31, 1945, p. 204 (trad. rom.).
699 – Documente (2), din 1831, reprezentând copii ale actelor jurămintelor de
supunere depuse la 5 septembrie 1552 şi 22 iunie 1553, la Bakota şi respectiv Hârlău,
de domnul Moldovei Alexandru Lăpuşneanu regelui Poloniei, Sigismund II August
(Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1293, f. 23‑29v).
Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 618‑619; Hurmuzaki – Densusianu, II/5, p.
32‑33; Corfus, Documente polone XVI, p. 166‑167.
700 – Document, din 1831, reprezentând o copie a Actului de jurământ depus la 1563
de domnul Moldovei, Ioan Heraclid, regelui Poloniei, Sigismund II August (Biblioteka
Ordinacji Zamoyskich, ms. 1293, f. 29v‑33v).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 211‑220.
701 – Scrisori (15), din 1846‑1849, adresate de Mihail Kogălniceanu lui Vincenţiu
Kirchmayer (ms. 7012, f. 59‑68).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 173.
POLONIA  109
Publ.: Ilie Corfus, Pe urmele unei corespondenţe necunoscute a lui Mihail Kogălniceanu
(CI‑Muzeul, 1972, p. 333‑338).
702 – Document, din 1862, privitor la relaţiile lui Al. I. Cuza cu Rusia (ms. 785/II).
Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Contribution à l’histoire des relations russo‑roumaines du
temps du prince Cuza (RHSEE, 12, 1935, p. 141‑147).
703 – Documente (28), din 1867‑1870, privitoare la implicarea polonilor în relaţiile
româno‑bulgare, în timpul domniei regelui Carol I (ms. 789).
Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Le rôle des Polonais dans les relations bulgaro‑roumaines
sous le règne de Charles I‑er (RHSEE, 14, 1937, p. 36‑60).
704 – Document, din 1870, privitor la mişcarea antidinastică din Ploieşti.
Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Un document sur l’émeute de Ploieşti (8‑10 Août 1870)
(RHSEE, 14, 1937, p. 69‑72).
MS
705 – Tetraevanghel, a doua jumătate a sec. XV, scris şi ferecat în Moldova pentru
cneaghina Teodora Dragna, fiica pârcălabului Duma şi nepoată de văr a lui Ştefan cel
Mare, dăruit de aceasta Mitropoliei Suceava (cf. colofon). Pergament. 231 f. 36 x 28 cm.
Text în slavonă. Iniţiale şi frontispicii ornate în aur şi culori. Cuprinde două miniaturi în
plină pagină cu Evangheliştii Marcu şi Matei (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Sygn. 4).
Ref. şi reprod.: C. Rezachevici, Un tetraevanghel necunoscut aparţinând familiei dinspre
mamă a lui Ştefan cel Mare (SMIM, 8, 1975, p. 161‑183; rec. în „Cyrillometodianum”,
3, 1975, p. 166-168); Constantinescu, Repertoriu, p. 68, nr. 331; Constanţa Costea,
Ilustraţia de manuscris în mediul cărturăresc al Mitropolitului Anastasie Crimcovici.
Apostolul (Viena, Nationalbibliothek cod. sl. 6) (SCIA, s. Artă plastică, t. 39, 1992,
p. 41, n. 2); Waldemar Deluga, Andrzej Kaszlej (împreună cu Monika Strykowska
şi Mikołaj Ochmański), Sztuka iluminacji i grafiki cerkiewnej, Katalog wystawy
październik – listopad 1996, Varşovia, 1996, p. 45 (cat. nr. 8).
706 – Ioan Iacob Heraclid, De arte militari (Libri Quator), [1557] (ms. lat. Q.
XVII, 57).
Ref.: C. Marinescu, Jacques Basilique, „le Despote”, Prince de Moldavie (1561‑1563),
écrivain militaire, în Mélanges d’histoire générale, II, Buc., 1938, p. 319‑336; Ştefan
Olteanu, Un manuscris necunoscut al lucrării lui Despot‑vodă „De arte militari”
(Studii, 23, 1970, nr. 5, p. 955‑963).
Publ.: C. Marinescu, op. cit., p. 349‑379.
707 – Spissanie kroniki o ziemi Wołosskyey tekze i o hospodarach iei [...] od roku [...]
1352. W roku 1566 28 die mensis octobris w Iassiech [Cronică despre Ţara Moldovei şi
despre domnii ei [...] din 1352. [Încheiată] în anul 1566, 28 ziua lunii octombrie, în Iaşi].
Scriere anonimă, 1564‑1566 (ms. Załuski, nr. 3080).
Ref.: P.P. Panaitescu, Cronica moldo‑polonă (RIR, 1, 1931, p. 113‑123); idem, Cronicile
slavo‑române din sec. XV‑XVI, Buc., 1959, p. 164‑187; Catalogue de l’exposition
des collections de la Bibliothè que Nationale à Varsovie, Varşovia, 1933; Mihail
110  POLONIA
Dan, Legăturile lui Ioan Bogdan cu filologii poloni („Romanoslavica”, 4, 1960, p.
313‑314); Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 48‑49.
Reprod.: RIR, 3, 1933, p. 278; B. A. R., ms. 5212, f. 1‑19.
708 – Danilovag Zbornik [Vieţile regilor şi arhiepiscopilor sârbi], copie din 1567.
Text în slavonă. La f. 248v, însemnare: manuscrisul a fost cumpărat în 1574 de Gligorie
Iuraşcu uricariul de la popa Ivan din Hotin şi a fost dăruit Mănăstirii Suceviţa în 1587‑1588
(Ars. Akc. 10780; fost în Biblioteca Universităţii din Lvov).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 32 (localizare veche: Biblioteca Universităţii
din Lvov); Ion‑Radu Mircea, „Les vies des rois et archevêques serbes” et leur
circulation en Moldavie. Une copie inconnue de 1567 (RESEE, 4, 1966, nr. 3‑4, p.
393‑412); Aleksander Naumov, Prepis Danilovskog zbornika koju je bio v Lavovu
(BUL 198 III), a danas se čuva u varšavskoj Narodnoj biblioteci (Aks. 10780), în
Vojislav J. Djurić (red.), L’Archevêque Danilo II et son époque. Colloque scientifique
international à l’occasion du 650‑e anniversaire de sa mort, Belgrad, 1991, p.
211‑215; Mitu, Cercetări lingvistice, p. 114‑116; Gh. Mihăilă, Langue et littérature
roumaine dans l’espace sud‑est européen, Buc., 2001, p. 416‑417.
Publ.: D. Daničić, Životi kraljeva i arhiepiskope srpskich, Zagreb, 1866.
709 – De i quatro Bassa Vizir della Militia di Giannitteri et altri notabili de la casa
Turchescha et delle qualità d’Amurato. Di Sinan Primo Vizir, sfârşitul sec. XVI. Relatare
privind pregătirile Imperiului Otoman în vederea campaniei împotriva lui Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 562.
710 – Opisanie Jana Zamoyskiego, kanclerza i wielkiego hatmana koronnego
wygranej bitwy w Multaniech z Mihalem woiewode Multanskiem [Relatarea de către Jan
Zamoyski, cancelar şi mare hatman al Coroanei, a luptei victorioase din Ţara Românească
împotriva lui Mihai, domnul muntean], 1600. Două copii (ms. 1642, f. 88‑90; ms. III
6610, f. 61‑62).
Ref.: Corfus, Documente polone XVI, p. VII; Călători străini, IV, p. 204‑206.
Publ.: A. Grabowsky, Starożytnosci historyczne Polskie, I, Cracovia, 1840, p. 104‑111;
Călători străini, IV, p. 207‑209; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 220‑221.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 59, c. 27‑30, 107‑112.
711 – Tetraevanghel, 1616‑1617, scris în Moldova de Teofil monahul de la Mănăstirea
Voroneţ, miniat de Ştefan Zugravul din târgul Sucevei, din porunca mitropolitului Anastasie
Crimca. Text în slavonă. 707 f. Pergament. 13 miniaturi în plină pagină şi 332 compoziţii
de format mic. Destinat Mănăstirii Krećov din Galiţia, dar păstrat la Dragomirna, de unde
a fost furat în 1653 de cazacii lui Timuş Hmielniţki (ms. Akc. 10778, fost la Biblioteca
Universităţii din Lvov).
Ref.: Sirarpie Der Nersessian, Une nouvelle réplique slavonne du Paris. gr. 74 et les
manuscrits d’Anastase Crimcovici, în Mélanges offerts à M. Nicolas Iorga par ses
amis de France et des pays de langue française, Paris, 1933, p. 695‑725; Émile
Turdeanu, Le Métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique
(1608‑1629) (RES, 29, 1952, p. 61‑62); idem, Études, p. 232; Constanţa Costea,
POLONIA  111
Ilustraţia de manuscris în mediul cărturăresc al Mitropolitului Anastasie Crimcovici.
Apostolul (Viena, Nationalbibliothek cod. sl. 6) (SCIA, s. Artă plastică, t. 39, 1992,
p. 41, n. 2); Waldemar Deluga, Andrzej Kaszlej (împreună cu Monika Strykowska
şi Mikołaj Ochmański), Sztuka iluminacji i grafiki cerkiewnej, Katalog wystawy
październik – listopad 1996, Biblioteka Narodowa, Varşovia, 1996, p. 45, cat. nr. 7;
Constanţa Costea, Une nouvelle réplique slavonne du Paris. gr. 74: Seven Decades
After (RRHA‑BA, t. 38, 2001, p. 3‑17).
Reprod.: W. Deluga, A. Kaslej, op. cit., p. 102, fig. 8, p. 103, fig. 9; C. Costea, op. cit., p.
4, fig. 4 (p. 144); p. 5, fig. 8 (p. 519), 11 (p. 298); p. 6, fig. 16 (p. 164); p. 8, fig. 20 (p.
174); p. 10, fig. 29 (p. 17); p. 11, fig. 31 (p. 453); p. 12, fig. 32 (p. 170), 33 (p. 280),
34 (p. 169); p. 14, fig. 41 (p. 129), 44 (p. 168); p. 15, fig. 48 (p. 178).
712 – Wołoskie Dzieie niektore z Relacieji pewnych osób [Câteva istorii moldoveneşti
din relatările unor persoane de încredere], 1620. Relatare asupra expediţiei marelui
hatman Stanisław Żółkiewski în Moldova şi a luptei de la Ţuţora (Biblioteka Ordynacji
Krasińskich, ms. 272).
Ref.: Horia Oprişan, Un izvor polon asupra luptei de la Ţuţora (1620). „Imitatio Christi”
în traducerea lui Năsturel, copiată la Moscova (RI, 25, 1939, p. 242‑244).
713 – Miron Costin, Chronika ziem moldawskich i multanskich [Cronica Ţărilor
Moldovei şi a Munteniei], 1677. 25 f. Text în polonă. F. 25 autografă (ms. IV 4537).
Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 70‑71; Catalogue de l’exposition des collections de la
Bibliothèque Nationale à Varsovie, Varşovia, 1933.
Publ.: Ioan Bogdan, Cronici inedite atingătoare de istoria Românilor, adunate şi publicate
cu traduceri şi adnotaţiuni, Buc., 1895, p. 139‑204; M. Costin, Opere, ed. P.P.
Panaitescu, Buc., 1958, p. 202‑217, 369‑374.
Reprod.: B. A. R., microfilm.
714 – Jan Gniński, voievod de Culm (Chełmno), Jurnalul soliei la Constantinopol
din 1677‑1678. Cuprinde informaţii despre trecerea prin Moldova, unde l‑a întâlnit pe
Miron Costin. În anexă: alt jurnal al secretarului soliei (Biblioteka Ordynacji Krasińskich).
Publ.: Fr. Pulański, Żródła do poselstwa Jana Gnińskiego wojewody Cheńmińskiego do
Turcji w latach 1677‑1678, Varşovia, 1907; Panaitescu, Călători poloni, p. 66‑79;
Călători străini, VII, p. 342‑366.
715 – Jakub Sobieski, Jurnalul campaniei polone în Moldova din 1686 (ms. Załuski,
nr. 468).
Ref.: Catalogue de l’exposition des collections de la Bibliothéque Nationale à Varsovie,
Varşovia, 1933; Czeslaw Chowaniec, Wyprawa Sobieskiego do Mołdawji w 1686 r.
[Expediţia lui Sobieski în Moldova în 1686], Varşovia, 1932, 152 p. (extras din
„Przeglad Historyczno‑wojskowy”, IV); Alexandru Lapedatu, Jurnalul principelui
Iacob Sobieski, fiul regelui Ioan, asupra campaniei polone în Moldova la 1686,
cu traducerea franceză a jurnalului şi o notă lămuritoare de Czeslaw Chowaniec
(AARMSI, s. III, 13, 1932‑1933, p. 292‑314); Călători străini, VII, 416‑435.
716 – Historia Ivoniae, Valachiae Palatini. Qui cum Selymo II. Turcarum imperatore
112  POLONIA
bellum magno succesu caepit, tandem infelice exitu terminavit [...], sec. XVII. Cuprinde
date despre domnia lui Ioan Vodă (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, nr. 4828).
Ref.: Th. Holban, O nouă cronică despre viaţa şi faptele lui Ioan Vodă Armeanul (RI, 22,
1936, p. 280‑281).
717 – Stanisław Bartholan, Sigismundi III. Poloniae et Sveciae regis, duce Ioanne
Zamoiscio, ex Michaele utriusque Valachiae et Transilvaniae Tyranno insignis victoria.
Copie din sec. XVII a broşurii, în versuri latine, tipărită la Cracovia, 1601. 19 f. Se referă
la campania hatmanului Jan Zamoyski împotriva lui Mihai Viteazul din toamna anului
1600. Ms. conţine doar partea de campanie la care au participat Zamoyski şi Bartholan
(BOZ, nr. 1383).
Ref., publ. şi reprod.: Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1327‑1349
(reprod. pag. 1).
718 – Thomas à Kempis, Imitatio Christi, copie din 1704, Moscova, scrisă de Teodor
Stefanovici şi Nichita Mihail după ediţia de la Dealu, 1647, a traducerii slavone a lui
Udrişte Năsturel (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. sl. 3790).
Ref.: Horia Oprişan, Un izvor polon asupra luptei de la Ţuţora (1620). „Imitatio Christi”
în traducerea lui Năsturel, copiată la Moscova (RI, 25, 1939, p. 244‑245).
719 – Cartea lui Petru împăratul Moscului, 1753. Vol. I, 173 f. şi vol. II, 150 p. In
folio. Legătură de piele pe carton, cu încrustaţii. Pe foaia de titlu a vol. I: Viaţa Marelui
Petru care s‑au tălmăcit de pre limba grecească pre limba românească cu poronca şi toată
cheltuiala preasfinţitului Mitropolit al Moldovei Chir Iacov, în zilele preaînălţatului Io
Constantin [Racoviţă] M.R. Voevod leat 7261, iunie (ms. nr. 10779).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 259, nr. 1355 (localizare veche: Biblioteca Universităţii
din Lvov); Mitu, Cercetări lingvistice, p. 116‑118.
720 – Antoni Trębicki, [Relatare a soliei lui Piotr Potocki la Constantinopol], sf.
sec. XVIII. 30 p. Text în polonă. Cuprinde şi descrierea trecerii sale prin Ţările Române.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 564.
721 – Franciszek Jaworski, Hotin [sec. XVIII]. Istorie a cetăţii Hotin şi a relaţiilor
locuitorilor ei cu Polonia şi cu Imperiul Otoman.
Ref.: Matei, Cercetări [IV], p. 324.
722 – Statistische Tabellen sämtlicher in Galizien und der Bukowina gelegenen
Staatscherrschaften in den Jahren 1816‑1817. Cuprinde date statistice din Bucovina
pentru anii 1816‑1817.
Ref.: ibidem.
723 – [A. Gradowicz], Les menées russes dans les Principautés, Bucureşti, 15
decembrie 1862. Notă redactată de un funcţionar al consulatului francez din Principatele
Unite, adversar al principelui Al.I. Cuza, în care acesta este denunţat ca instrument al
politicii antiotomane a Rusiei. Text în franceză (ms. 785/II).
Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Contribution à l’histoire des relations russo‑roumaines du
temps du prince Cuza (RHSEE, 12, 1935, nr. 4‑6, p. 141‑147).
POLONIA  113
CR
724 – Oratio funebris illustrissimi Principis et Domini Domini Johannis Radziwili
Oliciae et Nesvisi Ducis, vita et morte, scripta a Wenceslao Agrippa Lithuano. Epicedion
scriptum a Philippo Melanthone, 1553. Addita est narratio scripta a fide digno de
Vualachorum tyrannis, quae ostendit, Turcicos Tyrannos non solum crudelitate, sed
etiam astutia magna et fraudibus grassari. Conţine informaţii privind situaţia Moldovei,
încercările turcilor de a o supune şi alegerea ca domn a lui Alexandru Lăpuşneanu (Secţia
tipărituri vechi, XVI, nr. 113).
Ref. şi publ.: Şerban Papacostea, O veche tipăritură despre Moldova la mijlocul secolului
al XVI‑lea (Studii, 22, 1969, nr. 3, p. 459‑464).
725 – Marcello Squarcialupo Plumbinensi, Simonis Simonii Lucensis primus
triumphus, Claudiopoli Transylvanorum [Cluj], 1584, tip. Gáspár Heltai jun. (XVI Qu
6007).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 118.
726 – Benedictus Mandina, Oratio foedere cum christianis contra Turcorum
pasciscendo. Habita in comitiis Varsawiae 30 Marta 1596, Cracovia, 1596 (Druk
Lazarova).
Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 564.
727 – Piotr Skarga, Dziekowanie Koscielne za zwyćiestwo Multanskie, dane od Páná
Bogá tey koronnje [...] [Mulţumire bisericească pentru victoria din Muntenia, dată de
Domnul Dumnezeu acestei coroane ...], 1600, 12 f. (Stary druk, nr. 28.18.53).
Ref.: Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1330.
728 – Piotr Skarga, Gratiae Deo actae ab ecclesia pro victoria ex Michaele Multano
parta [...] Polonica prius idiomatae scriptae, post a quodam alio in latinum versae, 1601.
12 f. (Stary druk, nr. 28.20.2.727).
Ref.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 145‑146; Mioara Vârcioroveanu, Mihai Viteazul
în predica iezuitului Piotr Skarga (BOR, 93, 1975, nr. 5‑6, p. 679‑692); Rezachevici,
Luptele hatmanului Jan Zamoyski.
729 – Stanisław Bartholan, Valachicae Victoriae Ioannis Potocii Coronis. Per
Stanislaum Bartholanum scripta, 1601, Cracovia. Relatează campania din 1600 împotriva
lui Mihai Viteazul, condusă de hatmanul Jan Zamoyski, şi continuarea acesteia sub
conducerea lui Jan Potocki, în noiembrie 1600 (XVII 3.804).
Ref., publ. şi reprod.: Constantin Rezachevici, Luptele lui Jan Potocki cu Mihai Viteazul
după broşura necunoscută a căpitanului Stanislav Bartholan din 1601, în Polonia şi
România – de la vecinătatea istorică la parteneriatul european, Suceava, 2009, p.
61‑62.
730 – Hermanus Vastelabus, Epistolae Mahometis Turcorum Imperatoris ad principes
et populos diversos [...] cum responsionibus eorundem [...] Nunc demum diligentia [...]
editae, Marp[urgi] Cattor, typ. R. Hutwelckeri, 1604. Conţine informaţii despre luptele
românilor cu turcii şi situaţia din Ţările Române.
Ref.: Rezachevici, ibidem, p. 565.
114  POLONIA
731 – Carte de rugăciuni, Kiev, [1628‑1632]. Prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul
Kievului.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 229.
732 – Akatist, Kiev, 1629. Cuprinde o gravură cu armele lui Petru Movilă, mitropolitul
Kievului.
Ref.: ibidem, p. 48, nr. 186.
733 – Slujebnic, Kiev, 1629. Cuprinde o prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul
Kievului, şi o gravură reprezentând armele acestuia.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 48‑49, nr. 193.
734 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Krest Hrista spasitelja i každogo č[e]
l[ove]ka, Kiev, 1632.
Ref.: ibidem, p. 54, nr. 230.
735 – Euphonia veselobrmjačaja [...], Kiev, 1633. Ediţie dedicată lui Petru Movilă,
mitropolitul Kievului.
Ref.: ibidem, p. 54, nr. 235.
736 – Silvestr Kossow, Paterikon abo Žywoty SS. Oycow Pieczarskich, Kiev, 1635.
La p. 168: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 55, nr. 250.
737 – Acatistul Maicii Domnului, Kiev, 1636. Pe foaia de titlu, verso: gravură
reprezentând armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: ibidem, p. 55‑56, nr. 251.
738 – Josephus Kalimon, Sol post occasum oriens ad spectandum oratione propositus
cum rhetoricum horisontem in collegio suo Kiovien[si] feria II paschali anno 1641,
illustrissimus princeps Petrus Movila archiepiscopus Kioviensis clarissima sui presentia
illuminaret, Kiev, 1641.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 61, 63, nr. 212.
739 – Philippus Wasilewicz Baiewski, Choreae bini solis et lunae [...] in nuptiis [...]
Janussii Radivil [...] et Mariae despotae Moldaviae filiae aplaudente Collegio Mohilano
Kioviensi, Kiev, 1645.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 66, 69, nr. 336.
740 – Tumulus honorarius illustrissimae Dominae D. Annae de domo Mohiłarum
Potocka, principessae Moldaviae, palatinae Cracoviensi, Lvov, 1666. La p. 2: gravură
reprezentând armele familiei Movilă.
Ref.: ibidem, p. 78, nr. 436.
741 – Sfânta şi dumnezăiasca liturghie, Bucureşti, 1680 (Cyr. 140). A aparţinut
episcopului greco‑catolic Jan Snigurski.
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 119.
742 – Sfânta şi dumnezăiasca liturghie, Iaşi, 1715 (Cyr. 232). A aparţinut Bibliotecii
Krasiński.
Ref.: ibidem, p. 119‑120.
POLONIA  115
743 – „Pamiętnik historyczno‑polityczny” [Memorial istorico‑politic], Varşovia,
I, ianuarie 1785. La p. 64‑71: Dokładne opisanie buntu chłopskiego w Transylwanii
[Descrierea exactă a răscoalei ţărăneşti din Transilvania].
Ref.: Mihai Mitu, 2011.
BIBLIOTEKA PUBLICZNA
(Biblioteca Publică)
MS
744 – Scenographia – Memoary czyli Pamiętnik [Scenografia – Memorii, adică
Amintiri], 1853‑1854. Jurnalul unui medic polon, ofiţer în armata de ocupaţie rusă din
Principatele Române. Conţine descrierea sumară de regiuni, sate, oameni, obiceiuri,
aspecte din oraşele Bucureşti şi Iaşi (ms. 4220).
Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Asediul Silistrei din anul 1854, după un manuscris polon
contemporan (RIR, 1944, p. 59‑60); idem, Aspecte din Iaşi şi Bucureşti în timpul
ocupaţiei ruseşti din 1853‑1854. Fragmente dintr‑un jurnal polonez, în Omagiu lui
Ioan Lupaş, p. 170‑177; Călători străini, s. n., VI, p. 162‑193.
CR
745 – Agapet diaconul, Învăţături către împăratul Justinian, traducere în slavonă de
Petru Movilă, Kiev, 1628.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168.
746 – Eucharistīrion. Albo, vdjačnost’, Kiev, 1632. Ed. dedicată lui Petru Movilă,
mitropolitul Kievului. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru
Movilă, mitropolitul Kievului şi versuri dedicatorii; la f. 3v: portretul lui Petru Movilă,
mitropolitul Kievului.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 53‑54, nr. 228; Natalia Pylypiuk, Eucharisterion. Albo,
Vdjačnost’. The First Panegiric of the Kiev Mohyla School: Its Content and Historical
Context („Harvard Ukrainian Studies”, 8, 1984, nr. 1‑2, p. 47‑70).
Reprod.: ibidem, p. 252 (facsimil, 18 f.).
747 – Euphonia veselobrmjačaja [...], Kiev, 1633. Ed. dedicată lui Petru Movilă,
mitropolitul Kievului.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 275.
748 – Mnemosyne sławy prac y trudow [...] Piotra Mohily [...] Na pożądany onego
wiazd do Kiowa od studentow gymnasium w Bractwie Kiowskim [...] [Poemă spre slava
pentru faptele şi truda...lui Petru Movilă... Cerut de acesta studenţilor la admiterea în
Frăţia Kieviană], Kiev, 1633. Versuri dedicate lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: ibidem, p. 55, nr. 240.
749 – Listy swiętego oyca Partheniuszya [...] do Piotra Mohily [...] [Scrisoare a
sfântului părinte Partenius...către Petru Movilă...], Kiev, 1643.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 64, 66, nr. 318.
116  POLONIA
BIBLIOTEKA UNIWERSYTECKA W WARSZAWIE
(Biblioteca Universitară din Varşovia)
DOC
750 – Acte de omagiu (2), din august 1552 şi 2 iunie 1561, ale lui Alexandru
Lăpuşneanu, domnul Moldovei, faţă de regele Poloniei, Sigismund II August (ms. 3.3.1,
f. 31, 35).
Publ.: Th. Holban, Documente externe (1552‑1561) (Studii, 18, 1965, nr. 3, p. 667‑668,
673‑674).
751 – Scrisoare, din 18 noiembrie 1561, cuprinzând jurământul lui Ioan Iacob Heraclid,
domnul Moldovei, către regele polon Sigismund II August. Îi comunică de asemenea că
îi trimite ca soli pe Moţoc şi pe Abraham ca să participe la Seimul din Piotrków şi îşi cere
iertare că a trecut cu armata prin Polonia spre Moldova fără permisiunea cuvenită (ms.
3.3.1, f. 47‑55).
Ref. şi publ.: Th. Holban, Noi ştiri despre Ion Eraclide Despot, domn al Moldovei (RA,
53, 1976, nr. 3, p. 323‑324).
752 – Documente (9), din 1564‑1567, cuprinzând o scrisoare din 10 aprilie 1564 a
lui Alexandru Lăpuşneanu, în care respinge acuzaţia că i‑ar fi îndemnat pe tătari să prade
în Polonia, scrisori ale sultanului (3) susţinând cauza lui Lăpuşneanu, adresate regelui
polon, instrucţiuni de soli (1564, 1566) trimişi de regele polon la Poarta Otomană, raportul
solului Mikołaj Brzeski (1566), scrisoarea lui Ahmed‑paşa (1567), cu referiri la Moldova,
şi scrisoarea regelui polon (1567) adresată lui Alexandru Lăpuşneanu, solicitând trimiterea
unor comisari pentru a participa la Seimul de la graniţă şi aprobarea trecerii unui sol polon,
în drum spre Poartă, prin Moldova (ms. 3.3.1., f. 186, 226‑272, 273, 290‑293, 315‑320).
Ref.: Th. Holban, Noi pretendenţi domneşti în sec. al XVI‑lea (RI, 24, 1938, p. 153‑154)
(doc. 1564).
Publ.: idem, Noi documente [I], p. 308‑318; [III], p. 596.
753 – Corespondenţă, din 1574, a lui Ioan Vodă, domnul Moldovei, cu Sigismund II
August, regele Poloniei.
Ref.: Şt. Olteanu, Călătorie de studii în Republica Populară Polonă (Studii, 21, 1968, nr.
3, p. 559).
754 – Documente (2), din 1599, privind istoria Ţărilor Române: scrisoarea de la
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, către împăratul Rudolf II şi raport anonim
despre moartea principelui Transilvaniei, Andrei Báthory (ms. 470/1.5.15, f. 2‑4; ms. 872,
f. 159‑160).
Publ.: Veress, Documente, V, p. 235‑237, 356‑359.
755 – Raport, din 24 septembrie 1620, al marelui hatman Stanisław Żółkiewski,
despre bătălia de la Ţuţora (ms. 4.1.9, f. 24‑28).
Ref.: Th. Holban, Lupta de la Ţuţora în izvoare inedite (MI, 18, 1984, p. 63).
756 – Scrisoare, din 10 mai 1699, de la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării
POLONIA  117
Româneşti, către Jan Stanisław Jablonowski, mare stegar al Coroanei polone, trimisă
„prin Iaşi“ (ms. 76, p. 633).
Ref.: Helena Kozerska, Wanda Stummer (ed.), Katalog rykopisów Biblioteki
Uniwersyteckiej w Warszawie. Acta Bibliothecae Universitatis Varsoviensis, I,
Varşovia, 1963, p. 126; Andrei Pippidi, 1984.
MS
757 – Miron Costin, Historya polskimi rytmami o Wołoskiej ziemi i Multanskiey
[Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească], 1684. Formă definitivă.
47 f. (ms. Załuski, IV, 26).
Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Miron Costin. Istorie în versuri polone despre Moldova
şi Ţara Românească (AARMSI, s. III, 10, 1929, p. 365); Miron Costin, Opere,
ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 218‑240, 375‑383; Miron Costin, Latopis ziemi
Mołdawskiej i inne utwory historyczne, ed. Ilona Czamańska, Poznań, 1998, p.
275‑306 (rec. în Mitu, Romano-Polonica, p. 39-46).
758 – Sequitur quod factum est in Valachia et Moldavia cum Michaele [...]. Copie
din sec. XVII a unei cronici polone anonime (21 septembrie – 24 octombrie 1600) privind
campania hatmanului Jan Zamoyski în Moldova şi bătălia de la Bucov (ms. 872, f.
498‑502).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 242‑250; Rezachevici, Luptele hatmanului Jan
Zamoyski, p. 1332; Călători străini, IV, p. 230‑235.
CR
759 – George Agricola Chemnicensis, Oratio de bello adversus Turcarum [...],
Leipzig, 1594. Cronici ce cuprind informaţii despre Ţările Române.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956.
760 – Nicolaus Reussner, De bello Turcico [...], II, Leipzig, 1596. Cuprinde şi
informaţii despre Ţările Române.
Ref.: ibidem.
761 – Ungarische und Sibenbürgische Kriegsshändel Aussführiliche Beschreibung,
Was sich vom Früling biss auf den Herbst dises 1596. Jars, zwischen dem Erbfeind
Christlichs namens dem Turcken, und den Christen, so wol in Ober als Unter Ungarn,
Siebenbürgen, Wallachey, Mołdaw, Poln [...], Frankfurt, 1596 (cota 28.8.4.16).
Ref.: Göllner, Turcica II, p. 631, nr. 2243.
762– L. Herburt de Fulstin, Cronica sive historiae polonicae compendiosa..., Danzig,
1609. Cuprinde informaţii despre Ţările Române.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956.
763 – S. Ostrorog, Woyna wołoska, Poznań, 1622. Cuprinde informaţii despre Ţările
Române.
Ref.: ibidem.
118  POLONIA
764 – Silwestr Kossow, Paterikon abo Zywoty SS. Oycow Pieczarskich, Kiev, 1635.
La p. 168: gravură cu armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 250.
765 – Listy swietego oyca Partheniusza [...] do. Piotra Mohily [...], Kiev, 1643.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 64, 66, nr. 318.
766 – Piotr Mohila [Petru Movilă], Litos abo kamień z procy [...] przez Evzebia
Pimina [Litos sau piatra din praştie...de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644.
Ref.: ibidem, p. 66, nr. 329.
767 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Mowa duchowna prz szlubie Janusza
Radziwiła [...] s[...] Marią corką [...] Wasilia Woiewody y hospodara Wołoskiego
[Cuvântare la căsătoria Mariei, fiica lui Vasile Lupu, cu principele Janusz Radziwiłł],
Kiev, 1645. Prefaţă închinată domnului şi o gravură reprezentând stema Moldovei.
Ref.: P.P. Panaitescu, Petru Movilă şi românii (BOR, 60, 1942, nr. 9‑10); Gheorghe Mihăilă,
Două scrieri literare ale lui Petru Movilă adresate compatrioţilor săi, în Contribuţii
la istoria culturii şi literaturii române vechi, Buc., 1972, p. 197‑228 (transcriere şi
traducere în colaborare cu Elena Linţa); Zapasko – Isaevič, I, p. 67‑68, nr. 344.
Reprod.: ibidem, I, p. 67.
768 – Sigismundi Augusti, Poloniae regis, epistolae et responsa. Nec non Stephani
Batorii, regis Poloniae epistolarum decus et oratio ad Ordines Poloniae, Leipzig, 1703,
ed. O. Burchard Menckenius. Culegere de documente de la regii Poloniei Sigismund II
August şi Ştefan Báthory, în care au fost publicate şi documente (8) privitoare la relaţiile
cu domnii Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu şi Ioan Iacob Heraclid.
Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956.
769 – Pamiętnik historyczno‑polityczny przypadków, ustaw, osób, mieysc i pism,
wiek nasz szczególnie interessniących [Jurnal istorico‑politic al evenimentelor, deciziilor,
persoanelor, locurilor şi scrierilor care interesează cu deosebire veacul nostru], Varşovia,
III, 1784, t. I, ianuarie‑martie. La p. 1‑6: Wiadomości nowe o niniejszym stanie Wołochów
i Multan [Noi ştiri despre starea actuală a Valahiei şi a Moldovei].
Ref.: Łukasik, Pologne et Roumanie, p. 160; Mihai Mitu, Etimologii româneşti în
„Dicţionarul limbii polone” („Romanoslavica”, 12, 1965, p. 68).
770 – „Gazeta Warszawska”, Varşovia, 5 ianuarie – 7 mai 1785. Cuprinde ştiri despre
răscoala din Transilvania după corespondenţe din Alba Iulia, Sibiu, Erlangen şi Viena
(Periodice 028342, nr. 2, 7, 8, 10, 12‑18, 21, 22, 26‑29, 31, 37).
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 179‑188.
771 – Vasile Alecsandri, Farmazonul din Hârlău, Iaşi, 1840.
Ref.: Virgil Cândea, 1987.
772 – „Przegląd Poznański”, 1846, t. III, p. 287‑353. Cuprinde recenzia unor cărţi
consacrate României, publicate la Paris (Felix Colson, De l’État présent et de l’avenir des
principautés de Moldavie et de Valachie [...], Paris, 1839; Eduard Thouvenel, La Hongrie
et la Valachie, Paris, 1840; J.A. Vaillant, La Romanie ou histoire, langue, littérature,
POLONIA  119
orographie, statistique des peuples de la langue d’or: Ardaliens, Vallaques et Moldaves,
résumés sous le nom de Romans, Paris, 1844).
Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 70.
773 – Karol Estreicher, Rumunowie i Księstwa naddunajskie [Românii şi Principatele
nord‑dunărene], în „Dziennik Literacki”, Lvov, 1853, nr. 47, p. 369‑371, nr. 48, p. 377‑379.
Conţine, între altele, analiza gramaticii lui A.T. Laurian (Buc., 1846) şi comparaţia unor
variante ale rugăciunii Tatăl nostru.
Ref.: Łukasik, Pologne et Roumanie, p. 163; Mitu, Cercetări lingvistice, p. 71.
774 – Leon Rogalski, Dzieje Księstw Naddunajskich [Istoria Principatelor
nord‑dunărene], Varşovia, 1861. Principalele surse de informare: scrierile istorice ale lui
M. Kogălniceanu şi J.A. Vaillant.
Ref.: Łukasik, Pologne et Roumanie, p. 131.
775 – Władisław Studnicki, Nasz Stosunek do Rumunii, în „Słowo”, Lvov, 19 iulie
1923, articol în care autorul, gazetar şi om politic conservator, se pronunţă împotriva
alianţei polono‑române.
Ref.: Florin Anghel, Călătorie de studii în Polonia (RI, s. n., 7, 1996, nr. 3‑4, p. 309‑310).
CENTRALNA BIBLIOTEKA WOJSKOWA
(Biblioteca Militară Centrală)
DOC
776 – Documente, din 1831‑1878, privind activitatea emigraţiei polone în Occident
şi legăturile ei cu oamenii politici români în perioada revoluţiei de la 1848 şi a pregătirii
Unirii Principatelor Române (Arhivele Bibliotecilor din Rapperswill şi Batignolles).
Ref.: Wiesława Knapowska, Note présentée par les Roumains au Prince Napoléon au mois
de mai 1854 et communiquée au général Wysocki (RHSEE, 5, 1928, p. 355‑356);
Marcel Handelsman, Le prince Czartoryski et la Roumanie, 1834‑1850, în La
Pologne au VII‑e Congrès des sciences historiques, II, Varşovia, 1933, p. 199‑243;
Adam Lewak, Dzieje emigracji Polskiej w Turcji (1831‑1878), Varşovia, 1935.
777 – Notă, din mai 1854, prezentată de oameni politici români unionişti prinţului
Louis Napoleon, comunicată şi generalului Josef Wysocki (Dokumenty emigracyjne, k.
Polskie w Paryżu, nr. 258).
Publ.: Wiesława Knapowska, op. cit., p. 355‑356.
MUZEUM ETNOGRAFICZNE
(Muzeul Etnografic)
MUZ
778 – Obiecte de cultură materială şi artă populară românească.
Ref.: St. Lorentz, Musées et collections en Pologne, Varşovia, 1974, p. 282‑283.
120  POLONIA
MUZEUM NARODOWE
(Muzeul Naţional)
A
779 – Portret în ulei al Mariei Radziwiłł, fiica domnului Moldovei Vasile Lupu, sec.
XVII. Poartă textul în latină: „Maria Mohylanka, fiica palatinului Moldovei, soţia lui
Janus Radziwiłł, mare duce de Duno, de Birza şi Dubinki, principe al Sfântului Imperiu
Roman, palatin de Vilno, măritată în 1645, a murit în 1661”.
Ref.: Anca Brătuleanu, Portrete domneşti în colecţii străine, Buc., 2010, p. 58‑61.
780 – Portret al Mariei Radziwiłł, fiica domnului Moldovei Vasile Lupu, sec. XVII.
Gravură de Matthäus Merian cel Tânăr, inspirată de portretul în ulei menţionat anterior.
Poartă textul în latină: „Maria, fiica lui Vasile, din mila lui Dumnezeu principe al celor
două Moldove, căsătorită în acest veşmânt cu ilustrisimul principe Jan Radziwiłł, duce
de Birza şi Dubinki etc.”. Gravura a fost publicată în Theatrum Europeum, Frankfurt am
Main, I‑VI, 1662‑1738 (VI, p. 1118). Muzeul deţine 2 variante.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 142‑143; Anca Brătuleanu, op. cit., p. 62‑63.
781 – Portret al Mariei Radziwiłł, fiica domnului Moldovei Vasile Lupu, sec. XVIII.
Gravură de Hirsch Leibovicz, inspirată de portretul în ulei menţionat anterior. Poartă
textul în latină: „Principesa Maria Mohyilanka, fiică a palatinului Valahiei [Moldovei, n.
trad., Andrei Pippidi], cu herbul Movilă, [...] fiică a lui Vasile Lupul şi a Vasilisei, principi
Movileşti, palatini ai Valahiei şi Moldovei, [...] a doua soţie a lui Janus XI Radziwiłł,
prin graţia lui Dumnezeu duce de Birza şi Dubinki, [...] măritată la Iaşi, în Mitropolia
Moldovei, în anul 1645, a murit fără copii în 1661, fiind astrucată la Słuck, în biserica
ruteană a Mântuitorului”.
Ref.: ibidem, p. 64‑65.
782 – Portret al Annei Mohylanka, fiica cea mică a domnului Moldovei Ieremia
Movilă, 1868. Copie a unui portret necunoscut, semnată E. Krasińska.
Ref.: ibidem, p. 40‑41.
WROCŁAW
AM
783 – Aşezământ ortodox (biserică, cimitir şi şcoală), înfiinţat în 1742 de negustori
aromâni şi greci din Transilvania şi Ungaria de sus, care a funcţionat până la sf. sec. XVIII
(Curtea Pokoy).
Ref.: Georg Hoffman, Die griechisch‑katholische Gemeinde in Breslau unter Friedrich d.
Gr., Breslau, 1925, p. 107.
784 – Morminte (8) ale ostaşilor români morţi în 1917‑1918 în lagărul din Wrocław,
ca prizonieri ai armatei germane (Ostwitzerstrasse).
Ref.: Arhiva ONCE, 2010.
POLONIA  121
ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE
(Arhiva Voievodală de Stat)
DOC
785 – Document, din 29 noiembrie 1365, prin care regele Ungariei, Ludovic I de
Anjou, acordă privilegii negustorilor din Wrocław. Sunt amintiţi demnitari din Transilvania.
Ref.: DRH, C, XII, p. 472.
786 – Documente, din 1940‑1941, referitoare la Asociaţia Germanilor din Est (Bund
Deutscher Osten) şi activitatea ei în România, Bulgaria şi Croaţia (Wydział Samorządowy
Prowincji Śląskiej we Wrocławiu).
Ref.: Piechota, Balcanica, p. 72, nr. 158.
BIBLIOTEKA UNIWERSYTECKA
(Biblioteca Universitară)
DOC
787 – Document, din 1832‑1837, prin care Ladislau de Lodhunk (Losoncz, Ungaria),
trimis al reginei Elisabeta a Ungariei, cere papei privilegii pentru parohiile Sf. Maria din
Regan (Reghin, jud. Mureş) şi Sf. Gheorghe din Saye Vlby.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 563‑564.
MS
788 – Siebenbürgische Costumbilder des XVII. Jahrhunderts. Album cu costume
populare ale naţionalităţilor conlocuitoare din Transilvania (ms. 6432).
Ref.: Coriolan Petreanu, Revendicările artistice ale Transilvaniei, Arad, 1925, p. 128.
CR
789 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri duo, Cracovia,
Mathias Scharfenbergius ed., 1530, prima ediţie, în proză. 16 f. + 1 hartă.
Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 368.
790 – Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographia, Tiguri [Zürich], 1546. 30 f. +
14. f. hărţi, prima ediţie, în proză. 16 f. + 1 hartă.
Ref.: ibidem, p. 371.
791 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri
Coronensi libri III, Tiguri [Zürich], 6 ed. (1552, 1565, 1570, 1578, 1581, 1583). 30 p. +
14 f. hărţi.
Ref.: ibidem, p. 372‑373.
792 – Johannes Honterus, De grammatica libri duo, Cracovia, Hyeronimus
Scharfenbergius ed., 1554. 44 p.
Ref.: ibidem, p. 367.
122  POLONIA
793 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.
Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,
1567 (1568).
Ref.: Régi Magyarorszagy Nyomtatványok 1473‑1600. Res Litteraria, Budapesta, 1971,
p. 275‑277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi
modern. Orizontul imaginii (1550‑1800), Buc., 1987, p. 54‑55, 75.
794 – Wolfgangus Kovaciocius, De laudibus illustrissimi Stephani Bathorei de
Somlio creati vaivodae Transilvaniae, Veneţia, 1571. Conţine o epistolă dedicatorie către
Francisc Forgach de Gymes, cancelar al Transilvaniei.
Ref., publ. şi reprod.: A. Veress, Matricula et acta Hungarorum in Universitate Patavina
studentium (1264‑1864), Budapesta, 1915, p. 79, 199‑204.
795 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae [...], Leipzig, 1572. 1112 p. La p. 984‑987:
Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum.
Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 378‑379.
796 – Onomasticon Latinogermanicum, in usum scholae [...], Theophil Golius
(collectum), Strassbourg, 1582. 12 f. La p. 537‑554: Johannes Honterus, Poema de
variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum.
Ref.: ibidem, p. 382‑383.
797 – Onomasticon Latinogermanicum, in usum scholae [...], Theophil Golius
(collectum), Strassbourg, 1585. 8 f. La p. 537‑553: Johannes Honterus, Poema de variorum
rerum Nomenclaturis, per classes distinctum.
Ref.: ibidem.
798 – Onomasticon Latinogermanicum, in usum scholae [...],Theophil Golius
(collectum), Bibliopoli Bregensis [Strassbourg], 1585. 16 f. La p. 507‑524: Johannes
Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum.
Ref.: ibidem.
799 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae, Leipzig, 1587. 12 f. + 1110 p. La p.
984‑987: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes
distinctum.
Ref.: ibidem, p. 379.
800 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae, Leipzig, 1593‑1599. 8 f. + 703 + 95 p. La
p. 759‑762: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes
distinctum.
Ref.: ibidem.
801 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri
Coronensi libri III, Tiguri [Zürich], 1595. 48 f., dedicaţie, indice + 14 f. hărţi.
Ref.: ibidem, p. 377.
802 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae, Leipzig, 1599. 8 f. + 863 p. Cuprinde:
Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum.
Ref.: ibidem, p. 380.
POLONIA  123
803 – Andreas Calagius, De Varadino, Hungariae propugnacolo, strenue nec citra
divinum auxilium asserto. Conţine informaţii despre Ţările Române. 2 ed.: Legnica, 1599;
Praga, 1599 (35343l, 353432).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 700‑701, nr. 2395‑2396.
804 – Fr. Vitalis Mayeritsch, Philosophia quam authoritate et consensu magnifici
Directoris, [...], Viena, [1655]. Conţine informaţii despre Ţările Române.
Ref.: Carlos Sommervogel, Bibliothèque de la Compagnie de Jésus, IV, Bruxelles‑Paris,
1893, p. 695; Veress, BRU, I, p. 87, nr. 174.
MUZEUM NARODOWE
(Muzeul Naţional)
DOC
805 – Traian Vuia, Brevet nr. 38 808/17.X.1932, Générateur de vapeur Vuia –
Yvonneau.
Ref.: Iacovachi – Cojocaru, Traian Vuia, p. 381.
A
806 – Martino Altomonte [?], Cena data del Re di Polonia il giorno 6 Luglio in
Iavorova sotto una loggia in Real Giardino. Pictură în ulei. Înfăţişează banchetul de la
Jaworow, 6 iulie 1684, oferit de regele Poloniei Jan III Sobieski. Printre participanţi: doi
demnitari din Ţara Românească [şi Moldova?], poate Constantin Brâncoveanu şi Vintilă
Corbeanu, sau Miron Costin.
Ref. şi reprod.: Andrei Pippidi, Un tableau représentant Sobieski et sa cour et une mission
diplomatique en Pologne en 1684 (RRH, 34, 1995, nr. 1‑2, p. 213‑221).
ZAKŁAD NARODOWY IM. OSSOLIŃSKICH
(Institutul Naţional Ossoliński8)
DOC
807 – Documente (6), din 1389‑1411, conţinând: scrisori (5) de alianţă de la Mircea
cel Bătrân, din 1389, 1391, 1403, 1411 şi fără dată, rezumate de Martin Cromer, şi o
scrisoare din 1396, de la pretendentul domnesc Vlad din Ţara Românească (ms. 134, f.
181).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 188; Bianu, Relaţiune, [I], p. 29; Inwentarz
rękopisów, I, p. 2.
808 – Decretum iudicis et subiudicis terrae Crac. generalis super libero transitu
in Valachiam et Tartariam contra Leopolienses. [...] sub anno incarnationis dei 1406,
fragment de codice. Pergament (ms. 55, f. 114‑117).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 41; Inwentarz rękopisów, I, p. 1.
8
Biblioteca Ossolineum din Lvov a fost transferată în 1946‑1947 la Wrocław, păstrându‑şi
denumirea. V. Nota editorului.
124  POLONIA
809 – Documente moldoveneşti, din 1453‑1819, privitoare la ţinutul Sucevei, în
traduceri germane din sec. XVII‑XIX (ms. 3844/III, f. 91).
Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 204.
810 – Scrisoare, din 17 martie 1468, de la înaltul cler şi nobilii poloni către aristocraţii
şi prelaţii maghiari, prevenindu‑i să nu atace Moldova, care se află sub protecţia regelui
Poloniei (ms. 601, f. 339‑340).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 79; Inwentarz rękopisów, I, p. 7.
811 – Act, din 1498, al regelui Poloniei Ioan Albert, referitor şi la conflictul
moldo‑polon din 1497 (ms. 642, f. 1‑37).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 95; Bianu, Relaţiune, [I], p. 30; Inwentarz
rękopisów, I, p. 7.
812 – Hrisov din Hârlău, 4 iunie 1521, în slavonă, de la Ştefăniţă, domnul Moldovei
(doc. 854).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33.
813 – Scrisori (2), din 1521‑1522, ale regelui Poloniei Sigismund I către Ştefăniţă,
voievodul Moldovei (ms. 199, f. 291‑304).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 496‑497; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
814 – Tratat de pace, din 1527, între Sigismund I, regele Poloniei, şi Petru Rareş,
domnul Moldovei (ms. 174, f. 14‑18).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 337; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
815 – Scrisori (2), din 19 aprilie şi 31 octombrie 1531, de la Ieronim Laski, voievod
al Transilvaniei (ms. 172, f. 69v‑70, 76‑77).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 330‑331; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
816 – Planul bătăliei de la Obertyn din 1531, dintre armatele polonă şi moldoveană,
sec. XVIII‑XIX (ms. 780, f. 28‑36).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 249; Inwentarz rękopisów, I, p. 9.
817 – Documente (42), din 1535‑1541, conţinând scrisori de la regele Poloniei
Sigismund I, sultanul Soliman Magnificul, regele Ungariei Ferdinand de Habsburg şi
demnitari poloni, instrucţiuni către soli, rapoarte ale acestora, informaţii despre campaniile
lui Petru Rareş, domnul Moldovei etc. (ms. 1078, Acta Tomiciana/XVII, f. 3‑4, 6, 9v, 10,
15, 18v, 20v, 22v, 24‑25, 32, 49, 85, 110v‑158, 160‑161; ms. 1079: Acta Tomiciana/XX, f.
15, 19, 36v, 101v, 103, 120v‑121, 133‑137, 173v‑174v, 177‑179, 195 etc.).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 374‑381, 383‑386; Bianu, Relaţiune, [I], p. 30‑31;
Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
Publ.: W. Kętrzyński, Stanislai Górski conciones in maximo totius regni Poloniae
conventu apud Leopolim de Republica habitae A.D. MDCIIIVII (Archiwum Komisji
Historycznej, Cracovia, I, 1877, 87 p. ); Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 80‑102,
132, 148‑150, 153‑156 (ms. 178/II, f. 3‑4, 6‑10, 15, 18‑19, 24, 26, 33, 110‑112, 114,
160‑162; ms. 179/II, f. 15‑16, 19‑20, 36‑37, 101‑102, 133‑137, 174, 177‑178).
818 – Scrisoare, din 21 septembrie 1538, prin care regele Poloniei, Sigismund August,
ordonă încetarea rezistenţei antiotomane în Moldova, datorită încheierii păcii cu Poarta
POLONIA  125
Otomană, şi porunceşte unui căpitan polon să respecte tratatul de pace, refuzând să‑l
primească în cetate pe Teodor, fratele domnului Moldovei, Petru Rareş (ms. 184, f. 364).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 418; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
Publ.: Veress, Documente, I, p. 39 (datare greşită: 1548).
819 – Legatio a ser. Isabella, regina Hungariae et consiliariis regni Hungariae ad
archiepiscopum Gnesnensem [Gamratum], ad palatinum Cracoviensem [Petrum Kmitham]
et Bonerum per Antonium Vrantium, praepositum Transsilvaniensem, 24 decembrie 1541.
Conţine informaţii despre români şi relaţiile lor cu Polonia (ms. 172, f. 64v‑65v).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 330; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
820 – Documente (7), din 1546, privitoare la legăturile dintre Polonia şi Moldova:
instrucţiuni către soli poloni şi moldoveni, scrisori de la regele Poloniei Sigismund I către
Petru Rareş, domnul Moldovei (16 ianuarie), Iliaş II Rareş (31 decembrie) şi sfetnici
moldoveni (12 septembrie) şi de la domnii Petru (cca ianuarie‑februarie) şi Iliaş (9
decembrie) către rege (ms. 174, f. 386‑393, 442‑447, 457‑459).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 342‑343; Gh. Duzinchevici, Din legăturile lui
Petru Rareş cu Polonia (RI, 23, 1937, p. 252‑261); Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
Publ.: Veress, Documente, I, p. 37‑39 (doc. 31 decembrie 1546); Gh. Duzinchevici, op.
cit., p. 261‑266 (parţial).
821 – Scrisoare, din 13 septembrie 1561, de la împăratul Ungariei, Ferdinand I de
Habsburg, către regele Poloniei, Sigismund August, prin care refuză să acţioneze împotriva
pretendentului Ioan Iacob Heraclid, aflat la Viena (ms. 155, f. 374‑375).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 248; Inwentarz rękopisów, I, p. 2.
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 198‑199.
822 – Scrisoare din Alba Iulia, 1562, prin care Ioan Sigismund, principele
Transilvaniei, cere regelui Poloniei eliberarea negustorului Drăgan la solicitarea lui
Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei (ms. 155, f. 545).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 248; Inwentarz rękopisów, I, p. 2.
Publ.: Veress, Documente, I, p. 226‑227.
823 – Documente (8), din 1569‑1645, conţinând: act omagial de la Bogdan
Lăpuşneanu (1569, în traducere polonă), instrucţiuni către soli (1603 şi 1631), scrisoare
de la Moise Movilă (30 septembrie 1634) şi scrisoare de la Vasile Lupu (21 septembrie
1645) (ms. 1905/II, f. 34, 38, 40‑43, 45, 47).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 31‑32; Inwentarz rękopisów, I, p. 51.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 263‑267 (doc. 1569); supl. II/2, p. 312‑318 (doc.
1603), 591‑596 (doc. 1631), 611 (doc. 1634); supl. II, 3 fasc./1, p. 15‑17 (doc.1645).
824 – Documente (5), din 1572‑1573, privind relaţiile moldo‑polone: hotărârea
conventului din Knyszyn privitoare la propunerea lui Ioan Vodă, domnul Moldovei, de a i
se acorda stăpânirea Pocuţiei (31 august 1572), scrisori (2) ale domnitorului (16 octombrie
şi 16 februarie 1573) şi răspunsurile consilierilor regali şi ale stărilor polone (ms. 3020/I,
p. 19, 46, 48; ms. 3021/II, p. 11, 14).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 32‑33; Inwentarz rękopisów, I, p. 140.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 263‑276.
126  POLONIA
825 – Scrisoare din Constantinopol, 28 iulie 1574, de la marele vizir Mehmet‑paşa
către G. Jazłowiecki, voievodul Galiţiei, reproşând complicitatea polonilor cu politica lui
Ioan Vodă şi cerând sechestrarea, în favoarea sultanului, a averii acestuia şi a boierilor
moldoveni refugiaţi în Polonia (ms. 1042, p. 31‑33).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 343; Inwentarz rękopisów, I, p. 11.
Publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 1, 1864, p. 43‑46; Documente turceşti, I, p. 122‑124.
826 – Scrisori (4), din 1588, privind relaţiile dintre Petru Şchiopul, domnul Moldovei,
regele Poloniei Sigismund II şi senatorii Poloniei, şi dorinţele Moldovei de a reînnoi
tratatul de pace şi bună vecinătate cu Polonia ca urmare a urcării pe tron a lui Sigismund
II (ms. 186, f. 369‑373).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 430‑431; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
Publ.: Veress, Documente, III, p. 141‑144, 146‑148.
827 – Document, din 1590‑1591, privitor la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, în
polonă (Autograph 2035).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33.
828 – Expunere, din 1596, a lui Jan Zamoyski, mare hatman al Poloniei, în faţa
Seimului din Varşovia, privind rezultatele campaniei polone în Moldova şi Ţara
Românească (ms. 495, f. 73‑76).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 561; Inwentarz rękopisów, I, p. 6.
829 – Commissio inquirendi de qualitate et quantitate bonorum et proventuum per
Suecos, Moschos, Transsylvanos, Tartaros devastatorum et desolatorum [...], [începutul
sec. XVII], cu date despre români şi despre războaiele purtate pe teritoriul Transilvaniei şi
al Moldovei (ms. 90/II, f. 95).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 96; Inwentarz rękopisów, I, p. 2.
830 – Tributa, quae ex Valachia dantur annuatim Turcis, fragment de codice,
începutul sec. XVII. Pergament (ms. 200, f. 271).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 506; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
831 – Documente, din 1600, privitoare la atitudinea nobilimii din Transilvania şi a
unor boieri români faţă de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti şi sucesorii acestuia
(ms. 739, f. 56v).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 234‑235; Inwentarz rękopisów, I, p. 8.
832 – Documente (4), din 1600, referitoare la relaţiile Poloniei cu Ţările Române unite
de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: scrisoare de la regele Poloniei, Sigismund III
Vasa, către hatmanul polon Sebastian Lubomirski, poruncindu‑i să amaneteze tezaurul
regal pentru crearea fondurilor necesare apărării de un eventual atac al lui Mihai Viteazul,
domnul Ţării Româneşti, scrisoare către generalul Gheorghe Basta pentru retragerea
trupelor imperiale de la graniţa polonă, informaţii primite de Sebastian Lubomirski de
la frontiera sud‑vestică a Poloniei despre evenimente din Transilvania, discursul unui
nobil în numele şleahtei, elogiind biruinţa regelui asupra lui Mihai Viteazul, domnul Ţării
Româneşti (ms. 207, f. 50‑51v; ms. 2280, f. 40‑41; ms. 3257, f. 10).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 534; Corfus, Mihai Viteazul, p. 91‑92, 130;
Inwentarz rękopisów, I, p. 3, 77, 159.
POLONIA  127
Ref. şi publ.: Corfus, op. cit., p. 329‑331; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p.
565‑567.
833 – Scrisoare, din 1601, de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, către papa
Clement VIII, referitoare la victoria polonă de pe Teleajen (ms. 495, f. 206‑208).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 562; Inwentarz rękopisów, I, p. 6.
834 – Scrisoare din Iaşi, 1608, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, către
Janusz Ostrogski, castelanul Cracoviei (Autograph 72).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 352‑354.
835 – Scrisori (3), din 1616‑1639, de la solul polon Stanisław Lubienecki (17
septembrie 1616), de la Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti (11 martie 1636), şi de la
Vasile Lupu, domnul Moldovei (22 iulie 1639) (ms. 2576/II, f. 27, 34, 36).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 32; Inwentarz rękopisów, I, p. 104.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 612‑613 (doc. 1636), 621‑622 (doc. 1639).
836 – Document, post 1616, privind amestecul starostelui Stefan Potocki în competiţia
Movileştilor pentru tronul Moldovei (ms. 1388, f. 40).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 486.
837 – Documente (6), din 1617‑1627, conţinând scrisori ale principelui Gabriel
Bethlen către demnitari poloni (1617, 1619‑1620), către regele Poloniei (1627) şi
răspunsuri ale acestora, raport al soliei transilvane în Polonia (1620) (ms. 200, f. 388‑391;
240, f. 83v–86; 475, f. 50, 154‑165; 484, f. 297‑298; 495, f. 229).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 508; II, p. 68, 536, 538, 543, 562; Inwentarz
rękopisów, I, p. 3,6.
838 – Scrisori (2) din Iaşi, 16 şi 28 octombrie 1619, în latină şi italiană, de la Gaspar
Gratiani, domnul Moldovei (Autograph 68, 69).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 470‑471.
839 – Tratat de pace, din 8 octombrie 1621, între Polonia şi Imperiul Otoman, prin
care polonii restituie Moldovei cetatea Hotinului (ms. 187, f. 365v‑371, 555‑569; ms. 204,
f. 18‑20; ms. 226, f. 508‑513).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 433, 435, 521, 629; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
840 – Documente (4), din 1621, privind campania polonă antiotomană în Moldova:
rapoarte asupra luptelor, proclamaţia regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, scrisoarea
starostelui Zborowski (ms. 226, f. 478‑508).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 629; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
841 – Scrisoare din Iaşi, 14 iunie 1622, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei (ms.
188/II, f. 381).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 436; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
842 – Scrisoare, din 20 martie 1623, de la cancelarul Jędrzej Lipski către Radu
Mihnea, domnul Ţării Româneşti, şi răspunsul acestuia (ms. 202, f. 28‑32).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 509.
128  POLONIA
843 – Scrisori (7), din 1627‑1628, de la Miron Barnowski, domnul Moldovei, către
Maximilian Przerembski, castelan de Sieradz, Sigismund III Vasa, regele Poloniei, Stefan
Chmielecki, stegar de Wrocław, şi Mikołaj Potocki, privitoare la conflictul otomano‑polon
şi rolul de mediator al domnului Moldovei (ms. 209, f. 272, 307‑308, 333‑335‑336).
Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
Publ.: Stanisław Przyrecky, Ukraine sprawy, Lvov, 1842, p. 22‑32; Gh. Duzinchevici,
Miron Barnovschi Moghilă şi Polonia (AIINC, 7, 1936‑1938, p. 209‑222).
844 – Documente (14), din 1628‑1694, privind relaţiile dintre Moldova şi Polonia:
scrisori de la Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Constantin Cantemir, Constantin Duca,
Stanisław Chmielecki, Stanisław Koniecpolski, Stanisław Kienarski, Jan Sobieski, un
raport anonim asupra bătăliei de la Finta (mai 1653) şi informaţii despre căderea Sucevei
(1633), negocierile de la Śniatyn (ms. 209, f. 339; ms. 244, p. 172; ms. 248, f. 175‑177;
ms. 404, f. 375‑376, 379‑380, 383‑386; ms. 407, f. 215; ms. 11573, f. 1‑2).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 556; II, p. 86, 95, 456‑457, 464; Inwentarz
rękopisów, I, p. 3,5; II, p. 375.
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 125‑126, 150‑152, 158‑159, 183‑185,
210‑211, 214, 263‑265, 288‑289, 306‑311, 329‑334.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 25‑II, c. 994‑996, 1072‑1073, 1113‑1117,
1122‑1130, 1135, 1196, 1202, 1210, 1215.
845 – Scrisori (2), una din 6 noiembrie 1638 şi una s. a., de la internunţiul papal
Stefan Szerapkowicz către principele Transilvaniei György I Rákóczi (ms. 6, f. 277‑279).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 3.
846 – Scrisori (2) din Iaşi, 30 septembrie 1640, şi Focşani, 23 decembrie 1640, ale
solului polon la Poartă, Mikołaj Bieganowski (ms. 224, f. 460‑468).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 602; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
847 – Instrucţiuni, din 1644, către Olbracht Pęcławski, trimis polon la principele
György Rákóczi II al Transilvaniei, şi raportul soliei (ms. 224, f. 489‑491, 552‑557).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 603‑604; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
848 – Scrisoare, din 3 iulie 1648, a Senatului polon către Matei Basarab, domnul
Ţării Româneşti (ms. 225, f. 70v‑71).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 610; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
849 – Scrisori (3), din 1648, ale lui Jerzy Ossoliński, voievod de Sandomierz, către
Vasile Lupu, domnul Moldovei (una din 16 iulie, alta nedatată) şi György Rákóczi,
principele Transilvaniei (10 iunie) (ms. 231, f. 178‑179, 186).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 14; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
850 – Scrisoare, din 8 septembrie 1650, de la Jan Kazimierz, regele Poloniei, privind
indigenatul polon al lui Vasile Lupu, domnul Moldovei. Copie (ms. 225, f. 329v‑330).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 620; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
851 – Scrisoare din Iaşi, 18 martie 1651, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, către
hatmanul polon Stanisław „Rewera” Potocki. Copie (ms. 189, f. 455‑456).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 447.
POLONIA  129
852 – Scrisoare, din 1652, de la aga Ştefan Hagi către domnul Moldovei, Vasile
Lupu. Două copii (ms. 189, f. 573‑574, 663).
Ref.: ibidem, p. 448.
853 – Raport, din 1652, asupra serbărilor căsătoriei domniţei Ruxandra, fiica lui
Vasile Lupu, cu hatmanul cazac Timuş Hmielniţki (ms. 321).
Ref.: Emil Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4,
1966, p. 121).
Publ.: Karol Szajnocha, Domna Rozanda (Szkicze historyczne), III, ed. 2, Varşovia,
1876, p. 267‑333; N. Kostomarov, Bogdan Hmielnicki, III, ed. 4, Sankt Peterburg,
1884, p. 39‑43; S. Vengrzenovskij, Svad’ba Timoša Hmel’nickego. Epizod iz istorii
malo‑russko‑moldavskih otnošenii („Kievskaja Starina”, 6, 1887, t. 17, p. 469‑493;
t. 18, p. 26‑51).
854 – Documente (7), din 1656‑1657, privind conflictul dintre Transilvania şi
Polonia: proclamaţia principelui Transilvaniei, György Rákóczi II, către stările, nobilimea
şi locuitorii Poloniei, scrisoarea de la Francisc Weselenyi, palatinul Ungariei, scrisori
(2) de la Jerzy Lubomirski către György Rákóczi, manifestul polon despre campania
principelui Transilvaniei şi un raport despre desfăşurarea luptelor şi armistiţiul din 23 iulie
1657 (ms. 187, f. 331‑340, 349‑356).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 431‑433; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
855 – Documente, din 1658, referitoare la relaţiile polono‑române în timpul lui
Gheorghe Ştefan şi György Rákóczi II (ms. 3023).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33; Inwentarz rękopisów, I, p. 140.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II, vol. III/1, p. 70‑71 (extras din ms. 3023, f. 2, 8).
856 – Scrisori (2), din 1661, privitoare la campania otomană în Transilvania:
comandantul turc din Oradea către omologul său din Satu Mare şi marele vizir către Ioan
Kemenyi, principele Transilvaniei (ms. 187, f. 364, 367, 376‑377).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 432; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
857 – Inventare, din 1663, ale bunurilor duse în Polonia de Movileşti: bijuterii şi bani
rămaşi de la Ieremia Movilă, zestrea domniţei Maria Movilă Korecki, tezaurul lui Moise
Movilă, bunuri ale lui Stefan Potocki (ms. 545, f. 35‑37v).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 615; Inwentarz rękopisów, I, p. 7; W. Łoziński,
Les trésors des Movila en Pologne, Varşovia, 1904 (trad. Maria Kasteska, Bogăţiile
Movileştilor în Polonia, Vălenii de Munte, 1936); Ilie Corfus, Odoarele Movileştilor
rămase în Polonia. Contribuţii la istoria artei şi a preţurilor (Studii, 25, 1972, nr. 1,
p. 29‑36).
Publ.: Inwentarz rękopisów, I, p. 37‑59.
858 – Scrisoare, din 2 octombrie 1665, către Athanasie Rudzinski, episcopul catolic
de Bacău (ms. 94, f. 30).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 149; Inwentarz rękopisów, I, p. 2.
859 – Patentă, din 15 decembrie 1665, eliberată preotului polon Mikołaj Konstanty
Jaroszowski pentru a putea călători în Moldova (ms. 94, f. 32).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 150; Inwentarz rękopisów, I, p. 2.
130  POLONIA
860 – Lugubre monumentum ducissae, regni capitularis anus, Annae Mohilanka,
[1667]. Copie a inscripţiei de pe mormântul Anei Movilă, fiica domnitorului Moldovei
Ieremia Movilă (ms. 66, f. 27v).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 77; Inwentarz rękopisów, I, p. 2.
861 – Documente (6), din ianuarie‑aprilie 1672, referitoare la: evenimentele din
Moldova după fuga lui Gheorghe Duca, răscoala boierilor şi fuga unora dintre ei în Polonia
şi Ucraina etc. Copii (ms. Pawlikowski, nr. 210).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 297‑302.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 25a, c. 310‑311, r. 25‑I, c. 357‑358, 351, 359.
862 – Diplomă din Cracovia, 30 aprilie 1676, emisă de regele polon Jan III Sobieski
pentru numirea lui Ştefan Petriceicu ca staroste de Zwolén (doc. 379).
Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 303‑306.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 25‑I, c. 7‑9.
863 – Scrisoare din Iaşi, 7 ianuarie 1684, de la Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei,
către Andrzej Potocki, castelan de Cracovia, anunţându‑i retragerea către frontiera polonă.
Copie (ms. 180, nr. 31).
Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 318‑322.
864 – Raport, din 1685, privind succesele armatei polone în Moldova, la Boian, între
15 septembrie şi 4 octombrie (ms. 458, f. 47‑49).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 528; Inwentarz rękopisów, I, p. 5.
865 – Declaraţie din Varşovia, 26 iulie 1690, a agentului imperial G.T. Szimunski
despre Moldova (ms. 408, f. 1‑4).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 528; Inwentarz rękopisów, I, p. 5.
866 – Instrucţiuni, din 2 septembrie 1691, pentru Stanisław Malachowski, privind
încheierea unui tratat cu Poarta, date „in castris regiis ad fluvium Prut, in Moldavia” (ms.
403, f. 77).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 183.
867 – Scrisori (2) din Ţuţora, 2 octombrie 1691, de la Constantin Cantemir, domnul
Moldovei, către Jan III Sobieski, regele Poloniei, referitoare la atitudinea Moldovei în
conflictul polono‑otoman (ms. 404, f. 375, 379).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 183; P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi
opera, Buc., 1958, p. 33.
868 – Act din Żółkiew, 1691, prin care regele Poloniei Jan III Sobieski întăreşte daniile
din 1631 şi 1659 ale Anei Movilă, fiica lui Ieremia Movilă, fostul domn al Moldovei, şi
ale soţului ei, Maximilian Przęrebski, către biserica ortodoxă Sf. Gheorghe din Mościsk
(doc. 1673, fost Ossol. 2969).
Ref.: Adam Fastnacht, Katalog dokumentów Biblioteki... im. Ossolińskich, II, Wrocław,
1969, p. 243.
869 – Scrisori, din 1691‑1694, de la domnii Moldovei Constantin Cantemir şi
POLONIA  131
Constantin Duca şi de la generalul Federico Veterani, către regele Poloniei, Jan III
Sobieski, privind luptele imperialilor în Transilvania şi Banat, proiectul de acţiuni
militare, incursiunile polone în Moldova şi negocierile dintre poloni şi imperiali (ms. 404,
f. 349‑350, 353‑355, 361, 365‑386).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 456‑457; Iorga, Studii şi documente, XI, p. 183;
Inwentarz rękopisów, I, p. 5; Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă
(Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 820).
Publ.: Ilie Minea, În legătură cu grafitele de la biserica Sf. Gheorghe din Hârlău (BCMI,
19, 1926, p. 81); P.P. Panaitescu, Ştiri noi despre Miron Costin şi familia lui, în
Omagiu lui I. Bianu, Buc., 1927, p. 282‑283.
870 – Tractatus inter rempublicam regni Poloniae et Portam othomanicam factus
anno illo mensis benedicti Rezeb die 24. Textul tratatului de pace de la Carlovitz, ianuarie
1699, cuprinzând şi prevederi privitoare la Ţările Române (ms. 644, f. 16‑24).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 96.
871 – Scrisoare, din 13 noiembrie 1711, de la August II, regele Poloniei, către Nicolae
Mavrocordat, domnul Moldovei (ms. 253, f. 288).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 119; Bianu, Relaţiune, [I], p. 29; Inwentarz
rękopisów, I, p. 3.
872 – Scrisori (4), din 1720‑1721, între prinţul polon Jakub Ludwik Sobieski şi
împăratul Carol VI de Habsburg, referitoare la relaţiile cu domnitorul Moldovei, Grigore
II Ghica (ms. 13002/III, f. 259‑272).
Ref.: Inwentarz rękopisów, IV, p. 4 (greşit: Grigore III Duca).
873 – Registru, din 1722‑1772, al Bisericii unitariene din Cluj, cuprinzând numele
membrilor Frăţiei polone a socinienilor (ms. 4343/I).
Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 222.
874 – Scrisoare, din 27 august 1729, de la Grigore II Ghica, domnul Moldovei, către
palatinul Stefan Potocki (ms. 1076, f. 44v‑45).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 369; Inwentarz rękopisów, I, p. 12.
875 – Rezumate, din 1730, ale unor documente (120) din 1384‑1678, aflate atunci
în Tezaurul regal din Cracovia. Se referă la relaţiile dintre Polonia şi Ţările Române (ms.
135, f. 104, 283‑310).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 190; Bianu, Relaţiune, [I], p. 29; Inwentarz
rękopisów, I, p. 2.
876 – Documente (3), din 1764‑1768, privitoare la situaţia din Moldova: ştiri din
Constantinopol (26 martie 1764), scrisori de la domnul Grigore Callimachi către N.
Repnin, ambasadorul rus la Varşovia, (22 aprilie şi 3 mai 1768) (ms. 321, f. 345‑346; ms.
1403, f. 350‑351; ms. 14181/I, vol. IV, f. 75‑78).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 334; III, p. 495; Inwentarz rękopisów, I, p. 15;
VI, p. 7.
Publ.: Documente Callimachi, II, p. 226‑228 (doc. din 1764 şi 22 aprilie 1768).
132  POLONIA
877 – Document, din 1769, referitor la execuţia lui Grigore Callimachi, domnul
Moldovei (ms. 573, f. 14‑15).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 51; Inwentarz rękopisów, I, p. 6.
878 – Projet pour la route que le comte de Barby pourroit prendre pour se rendre à
la confédération générale vers le tems, où les Turcs pourraient avoir vidé la Moldavie de
troupes Russes [...], 1770. Fragment de codice. Pergament (ms. 343, f. 152‑154).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 397; Inwentarz rękopisów, I, p. 4.
879 – Scrisoare, din 6 februarie 1777, a prinţesei Cantacuzino (Elisabeth de
Bauffremont) către Ludwika Potocka (ms. 11630/II).
Ref.: Inwentarz rękopisów, II, p. 388; Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 821; Andrei Pippidi,
Hommes et idées, p. 280; Andrei Timotin, 2012.
880 – Verzeichnis samentlicher Privilegien über die von denen allhiessig Bukowiner
Klöstern in der Moldau besitzende Gütter und Weingärten. Tschernowitz den 4ten Iunii
1785. Verzeichniss sämmtlicher Privilegien und Schriften über die von denen diesendigen
Klöstern allhier in der Bukowina besitzende Dörfer, Praedia und andere Grundstücke,
worin auch noch einige Privilegia über Moldausch und Rayal‑Güther nachgetragen
werden, 1785, Cernăuţi. Condică de privilegii ale mănăstirilor din Bucovina, cu moşiile şi
viile lor, cuprinzând şi privilegii asupra moşiilor moldoveneşti şi celor regale (ms. 333, f.
239‑258v, 259‑313).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 369.
881 – Rapoarte (5), din 1791‑1792, cuprinzând date privitoare la situaţia francezilor
din Bucureşti, un firman pentru păstorii ardeleni etc. (ms. 5592/II, f. 6, 9, 11, 35).
Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 33‑34.
882 – Note istorice, copii din sec. XVIII după manuscrisele arhiepiscopului Gębicki,
fost cancelar al Poloniei, de la începutul sec. XVII. Se referă la relaţiile Moldovei cu
Polonia. (ms. 314, nr. 17, f. 125‑126).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 310; Bianu, Relaţiune, [I], p. 30; Inwentarz
rękopisów, I, p. 4.
883 – Michał Czajkowski, Kampania nad Dunajem i w Multanach w czasie Krymskiej
Wojny, 1854‑1855 [Campania la Dunăre şi în Ţara Românească în timpul Războiului
Crimeei]. Culegere de documente ale lui Michał Czajkowski (Sadık‑paşa), comandant al
militarilor cazaci din armata otomană, cuprinzând şi informaţii despre evenimentele din
Ţările Române în timpul războiului Crimeii (ms. 5902/III).
Ref.: Gh. Duzinchevici, Contribuţii la istoria românilor în timpul războiului Crimeii (RIR,
3, 1933, p. 248‑258); Inwentarz rękopisów, I, p. 354‑355; L. Boicu, Memoriile lui
Michał Czajkowski (Sadyk paşa) ca izvor documentar pentru istoria României în
vremea războiului Crimeii (AIIAI, 6, 1969, p. 203‑212l); Matei, Cercetări [IV], p. 325.
Publ.: Michał Czajkowski (Mehmed Sadık‑paşa), Moje wspomnienia o wojnie 1854 roku,
Varşovia, 1962.
884 – Documente, din 1863‑1865, privind acţiunile polone din România (1863),
atitudinea guvernului român şi situaţia insurgenţilor poloni din tabăra de la Roman şi
relaţiile dintre domnitorul Al. I. Cuza şi Adam Sapieha (ms. 675, 684, 689/I).
POLONIA  133
Ref.: Gh. Duzinchevici, Contribuţiuni la domnia lui Cuza Vodă (RI, 21, 1935, p. 95‑103);
idem, Noi contribuţii la domnia lui Cuza Vodă (RI, 22, 1936, p. 121‑124); idem, Cuza
Vodă şi revoluţia polonă din 1863, Buc., 1935, p. 103; Inwentarz rękopisów, I, p. 8.
Publ.: Gh. Duzinchevici, Beizade Grigore Sturza şi polonii (Legături polone şi române în
anii 1858–1859), Buc., 1941, p. 191‑193 (raport din 10 decembrie 1864 al lui T.O.
Orzechowski).
885 – Documente, din 1876‑1892, privitoare la activitatea Bibliotecii Polone din
România şi la legăturile mişcării de eliberare şi unificare politică a Poloniei cu cercurile
politice româneşti (ms. 3912/I, 3913/I, 3914/II).
Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 205‑206.
886 – Scrisori (4), din 1885‑1886, de la Ioan Bianu către Wojciech Kętrzyński,
directorul Bibliotecii Ossolineum din Lvov (ms. 6205/II).
Ref.: ibidem, p. 391.
887 – Scrisoare, din 1896, de la Ferdynand M. Twornikiewicz, redactor‑proprietar
al ziarului polon „Wiarus” din Bucureşti, către Bronisław Czarnik, custode la Biblioteca
Ossolineum din Lvov (ms. 6323/II).
Ref.: ibidem, p. 418‑419.
888 – Documente, din 1896‑1897, referitoare la Expoziţia de artă plastică organizată
în Cernăuţi sub auspiciile „Towarzystwo przyjaciół sztuk pięknych” [Asociaţia Prietenilor
Artelor Frumoase din Lvov] (ms. 7525/I).
Ref.: Adam Fastnacht, Katalog dokumentów biblioteki [...] im. Ossolińskich, Wrocław,
1969, p. 47.
889 – Scrisori (6), din 1903‑1906, de la Gesellschaft der Kunstfreunde [Asociaţia
Prietenilor Artelor Frumoase] din Cernăuţi, adresate asociaţiei similare din Lvov (ms.
7459/I).
Ref.: ibidem, p. 22.
890 – Scrisoare, din 1908, de la Biblioteca polonă din Iţcani către Asociaţia Prietenilor
Artelor Frumoase din Lvov (ms. 7453/I).
Ref.: Inwentarz rękopisów, II, p. 18‑19.
891 – Scrisoare, din 1912, a inginerului M. Tvornescu din Târgovişte către Wojciech
Kętrzyński, directorul Bibliotecii Ossolineum din Lvov (ms. 6225/II).
Ref.: ibidem, I, p. 403.
895 – Documente, din 1915‑1919, din arhiva Kaiserliche und Königliche
Nachrichtenstelle din Lvov, privitoare şi la participarea României la Primul Război
Mondial (ms. 13493/III, f. 303‑376).
Ref.: ibidem, IV, p. 313‑314.
MS
896 – Minei pe luna februarie, Moldova, 25 ianuarie 1492, scris de diacul Isaia din
134  POLONIA
porunca marelui logofăt al Moldovei, Ioan Tăutu. Text în slavonă. Pergament, 201 f. (ms.
368).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 432; Bianu, Relaţiune, [I], p. 29; N. Iorga,
Inscripţii din bisericile României, II, p. 363‑364; Emil Turdeanu, Manuscrise slave,
p. 161‑163; Inwentarz rękopisów, I, p. 5; Emil Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p.
55; Mircea Pahomi, Fundaţii româneşti în Galiţia – Ucraina („Analele Bucovinei”,
2, 1995, nr. 1, p. 101‑102); Rep. Ştefan cel Mare, p. 393‑402.
894 – Descriptio victoriae de Valachis partae in Augusto 1531, Cracovia, septembrie
1531. Copie din sec. XIX (ms. 172, f. 68v‑69v).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 330; Veress, Acta et epistolae, I, p. 228‑232,
Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
895 – Stanislaus Górski, Victoria Polonorum de Valachis, regnante Sigismundo I,
rege Poloniae victorioso [...], Cracovia, [1531], cu informaţii despre războaiele Poloniei
împotriva Moldovei (ms. 172, f. 142‑149).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 332; Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
896 – Rafał Skrzynecki, Provinciae Poloniae Societatis Jesu ortus et progressus pars
prima, 1588, 545 p. Conţine şi informaţii despre situaţia Bisericii catolice din Moldova şi
activitatea misionară a lui Bartolomeo Brutti.
Ref. şi publ.: J.M. Ossoliński, Wiadomośc hystoriczno‑krytyczne do dziejów literatury
polskiej, I, Cracovia, 1819, p. 238; B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 174‑175.
897 – Relatio vera et reale del succeso della guerra tra Pollacchi et Michaele
nella Moldavia et Valachia tradotta dal Pollaccho [...], [1601]. Fragment de codice, cu
informaţii despre luptele lui Mihai Viteazul cu polonii (ms. 530, f. 21‑24v).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 602; Inwentarz rękopisów, I, p. 6.
898 – Diarius seu gesta in castris Polonicis in Valachia contra Turcarum imperatorem,
2 septembrie – 15 octombrie 1621 (ms. 204, f. 11v‑18v).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 521.
899 – Albert Stanislas Radziwiłł, Memoriale rerum gestarum in Polonia [...], t. I,
1632‑1643, 316 f.; t. II, 1644‑1655, 216 f. Conţine informaţii privitoare la istoria Moldovei
şi la relaţiile româno‑polone (ms. 116, 117).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 178; Bianu, Relaţiune, [I], p. 32; Inwentarz
rękopisów, I, p. 2.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 607, 611, 617, 624 (extras din ms. 116, f.
106‑107, 118v‑119, 160v‑161v, 245); II, 3, fasc. 1, p. 2‑3 (extras din ms. 116, f. 254),
14, 18, 26‑27, 29‑31, 33‑34, 43, 51‑53, 60 (extras din ms. 117, f. 22v, 48v, 107, 117,
139, 162‑163, 187, 190, 193‑194, 196‑197, 205, 209v).
900 – Jurnal de călătorie anonim, din 1636, al soliei lui Jerzy Krasiński la
Constantinopol, descriind şi trecerea prin Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea între
17 martie şi 6 aprilie (ms. 224, f. 181‑208).
Ref. şi publ.: Klemens Kantecki, Z podróży Oświęcima, Lemberg, 1875; Catalogus Bibl.
Ossolinianae, I, p. 600; W. Czermak, Scriptores rerum Polonicarum, XIX, Cracovia,
POLONIA  135
1907, p. IX ş. urm.; Panaitescu, Călători poloni, p. 21‑33; Inwentarz rękopisów, I, p.
3; Călători străini, V, p. 107‑123.
901 – Wojciech Miastkowski, Dyaryusz tejże legacyej tureckiej [...] [Jurnalul soliei în
Turcia], 1640. Cuprinde şi descrierea trecerii prin Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea
(ms. 224, f. 323‑354).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 601; Panaitescu, Călători poloni, p. 35‑36;
Inwentarz rękopisów, I, p. 2, 5.
Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 36‑45; Călători străini, V, p. 150‑162.
902 – P. Linaget, Eclaircissement sur la révolte des Cosaques et sur l’irruption des
Tartares en Pologne en l’année 1647. Cuprinde şi informaţii privitoare la istoria Moldovei.
Copie (ms. 3022/II).
Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33; Inwentarz rękopisów, I, p. 140.
903 – Adrian Pikarski, Diarium bellici progressus cum Georgio Rakocio [...], 23 iulie
1657 (ms. 240, f. 62‑65v).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 68.
904 – F.K. Wysocki, Relacya poselstwa polskiego w Turczech [...] odprawionego [...]
Hieronima Radziejowskiego [...] [Relatarea soliei polone a lui Hieronim Radziejowski în
Turcia], 1667. Cuprinde şi descrierea trecerii prin Moldova (ms. 1514/II).
Ref.: Panaitescu, Călători poloni, p. 57‑58; Inwentarz rękopisów, I, p. 27.
Publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 60‑66.
905 – Andreas Cricius, Threnodia Valachiae, copie din sec. XVII a poemului despre
bătălia de la Obertyn, 1531, cu o Annotatio (ms. 158, f. 362‑372).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 282‑283; Gh. Duzinchevici, Informaţie asupra
luptei de la Obertyn (1531) (RI, 22, 1936, p. 250‑251); Inwentarz rękopisów, I, p. 3.
Publ.: Gh. Duzinchevici, op. cit., p. 252.
906 – Szymon Barchodar Czarkisowicz, Relacya woiażu [...] w Benderze [...], 1709.
Cuprinde informaţii privitoare la prezenţa regelui Suediei, Carol XII, la Tighina (ms. 270,
f. 411‑413).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 177; Inwentarz rękopisów, I, p. 4.
Publ.: Gh. Duzinchevici, Ceva nou asupra lui Carol al XII‑lea (RI, 23, 1937, p. 28‑29).
907 – Adam Golarlowski, Diariusz poselstwa Podoskiego do Turek [Jurnalul soliei
polone în Turcia], 1759. 28 p. Jurnalul soliei lui I. Podoski la Constantinopol, în care
descrie şi trecerea prin Moldova, cu informaţii despre domnul Ioan Teodor Callimachi şi
Curtea sa (ms. 1615/III).
Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 27l.
Publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 174‑214; Călători străini, IX, p. 408‑423.
908 – Tomasz Alexandrowicz, Dyaryusz legacyi [...] do Porty Ottomanskiej [...]
[Jurnalul soliei la Poarta Otomană], 1766. Cuprinde şi informaţii despre ţinuturile vizitate
în Moldova (ms. 1615/III).
Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 27.
Publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 214‑223; Călători străini, IX, p. 501‑507.
136  POLONIA
909 – Carol XII, regele Suediei, Autobiografie, sec. XVIII. Traducere polonă de
Stanisław Przyłęcki, sec. XIX, 87 p. Conţine şi informaţii despre refugiul la Tighina (ms.
1846/II).
Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 47.
910 – Extrase din cronici, sec. XVIII, privind creşterea asupririi otomane în Ţara
Românească în sec. XVI‑XVII (ms. 644, f. 156‑157).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 96.
911 – Alphabetisches Verzeichniss aller Ortschaften Galiziens und der Bukowina,
aufgenommen im Jahre 1818. 141 f. Cuprinde adnotări ale geografului polon Franciszk
Siarczyński (ms. 503).
Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 569.
912 – Kalendarz Gospodarski Bukowinski [...] [Calendar economic al Bucovinei...],
1837. 52 p. Pregătit pentru publicare la tipografia P. şi J. Eckhardt din Cernăuţi, cu
aprobarea Cenzurii din Lvov (ms. 14243/III).
Ref.: Inwentarz rękopisów, VI, p. 61‑62.
913 – Teofil Lenartowicz, Dacja [Dacia], cca 1877‑1881. Poem neterminat, 491
versuri. 12 f. (ms. 3660/II, f. 79‑102, 112‑115).
Ref. şi publ.: Ewa Knobloch, „Dacja”, fragmenty slowianofilskiego poematu T.
Lenartowicza, în „Ze skarbca kultury”, biuletyn informacyjny Zakladu Narodowego
im. Ossolinskich, zeszyt, 14, Wrocław, 1962; Mitu, Romano‑Polonica, p. 171‑182.
914 – Irena Stablewska, [Antologie de texte literare], 1892‑1937. Cuprinde şi Glossa
lui Mihai Eminescu în română şi franceză (ms. 14284/II, f. 103, 111).
Ref.: Inwentarz rękopisów, VI, p. 114.
915 – Emanuel Drohojowski, Fünfsprachiges Wörterbuch der rumänischen,
deutschen, französischen, italienischen und polnischen Sprache, systematisch nach der
Analogie der abhandeln Materien (Artikeln) geordnet, sec. XIX. Lexicon în cinci limbi,
între care şi româna. Caietele I‑VIII, 796 p. (ms. 7647/III).
Ref.: Inwentarz rękopisów, II, p. 64.
916 – Emanuel Drohojowski, Fünfsprachiges Wörterbuch der rumänischen,
deutschen, französischen, italienischen und polnischen Sprache, systematisch nach
der Analogie der abhandeln Materien (Artikeln) geordnet, sec. XIX. 198 p. Conţine
documentaţia şi materialele lexicografice necesare întocmirii lexiconului (ms. 7646/II).
Ref.: ibidem.
917 – Emanuel Drohojowski, Słownik cztęrojezyczny: rumuńsko‑niemieckofrancusko‑włoski, systematycznie ułożony [Dicţionar în patru limbi: român‑germanfrancez‑italian, organizat sistematic], sec. XIX. Caietul I, 286 p. (ms. 7648/II).
Ref.: ibidem.
918 – Szczęsny Morawski, Notaty do historii starożytnej [Note de istorie antică], sec.
XIX. Caietul IV: Illyricum, Pannonia, Dacja (ms. 5660/I).
Ref.: ibidem, I, p. 329‑330.
POLONIA  137
919 – Aleksandr Morgenbesser, Przyczynek do dziejów Mołdawii od założenia
państwa do wygaśnięcia dynastii Dragosza [Incursiune în istoria Moldovei de la
întemeierea statului până la stingerea dinastiei lui Dragoş], sec. XIX (ms. 3091/I).
Ref.: ibidem, I, p. 146.
920 – General Władisław Sikorski, [Note], 1928‑1939. Cuprinde, în caietul III,
informaţii despre relaţiile polone‑române în anii 1935‑1937 (ms. 14447/I).
Ref.: ibidem, VI, p. 217.
921 – Tadeusz Gostyński, Wspomnenia z Rumunii, 1937‑1945, caietele I‑III, 324 p.
Cuprinde amintirile autorului, care a trăit la Bucureşti în timpul celui de‑al Doilea Război
Mondial, ca funcţionar al Institutului de Cultură Polonă şi ca profesor (ms. 13532/I).
Ref.: ibidem, IV, p. 340.
922 – Stanisław Barszcz, Jurnal, 1939‑1946. Cuprinde şi informaţii despre trecerea
prin România în 1939‑1940 a diviziei de tancuri a generalului Maczek (ms. 14486/II).
Ref.: ibidem, VI, p. 241.
923 – Michał Browiński, Com widział i słyszał [...] [Ce‑am văzut şi ce‑am auzit...],
1945. Lucrare memorialistică, cuprinzând şi anii 1939‑1945, petrecuţi de autor în România
(ms. 1334/II).
Ref.: ibidem, IV, p. 207.
CR
924 – Daniel Hermann Borvissi, Stephaneis Moschovitica, sive de occasione, causis,
initiji et progressibus belli à Serenissimo potentissimoque Polonorum rege [...] Stephano
primo contra Ioannem Basilium Magnum Moschorum Ducem gesti [...], Gedani [Danzig],
1582, 9 + 85 p. Broşură despre expediţia regelui Ştefan Báthory pentru cucerirea Livoniei,
la care au luat parte şi trupe din Transilvania (XVI Qu. 1856).
Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p.
819‑820).
925 – Piotr Skarga, Dziekowanie Koscielne zá zwyciestwo nád Michálem Multanskim
[...] [Mulţumire bisericească pentru victoria din Muntenia, dată de Domnul Dumnezeu
acestei coroane ...], s.l., 1600. Relatare despre campania polonă condusă de hatmanul Jan
Zamoyski împotriva lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi despre bătălia de la
Bucov (3977).
Ref.: Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes. Berichte („Neuer
Zeitungen”, Sibiu, 1943, p. 89, nr. 97).
926 – Jarosz Otwinowski, Powodzenia niebespiecznégo: Ale szczęszliwego Wojska
J.K.M. przez J.M. Pánu Stároscie Kámienieckim w Multaniech, opisanie prawdziwiie
przez Jarosza Otwinowskiego roku, 1600 [Biruinţa primejdioasă, dar fericită, a oştirii
Măriei Sale regelui condusă de Măria Sa starostele Cameniţei în Muntenia, descriere
adevărată de Jarosz Otwinowski, anul 1600], Cracovia, 1601, 4 p.
Ref.: Karol Estreicher, Bibliografia polska, XXIII, Cracovia, 1936, p. 530‑531; P.P.
Panaitescu, Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche
138  POLONIA
şi Miron Costin (AARMSI, s. III, 4, 1925, p. 236‑237); Göllner, op. cit., p. 94, nr.
110; Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1329‑1330).
Publ.: Panaitescu, op. cit., p. 362‑367.
927 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Cuvântare la căsătoria Mariei, fiica lui
Vasile Lupu, cu principele Ianusz Radziwill, 1645, cu o prefaţă adresată domnului şi o
gravură reprezentând stema Moldovei.
Ref.: P.P. Panaitescu, Petru Movilă şi românii (BOR, 60, 1942, nr. 9‑10); Gheorghe
Mihăilă, Două scrieri literare ale lui Petru Movilă adresate compatrioţilor săi, în
Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi, Buc., 1972, p. 189 ş. urm.
Publ.: ibidem, p. 197‑228.
PORTUGALIA
BRAGA
MUSEO PIO XII
MUZ
1 – Altar de granit, 62 x 305 x 305 cm, cu inscripţie fragmentară, cuprinzând şi
cuvintele DACOR<VM> şi DVREA (probabil DVRPA<NEUS>). Descoperit în
Portugalia, la Vilar de Areias, regiunea Barcelos.
Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 179, nr. 178 (reconstituirea antroponimului: Constantin C.
Petolescu).
CHAVES
AM
2 – Pod de piatră cu 18 arcade, peste râul Tamega, începutul sec. II. L 154 m. Ridicat
în epoca romană, când oraşul se numea Aquae Flaviae. Potrivit inscripţiei votive, la
construcţia podului au luat parte şi lucrători aduşi din Dacia de împăratul Traian.
Ref.: I. Radu, Introducere la Scarlat Lambrino, C. Iulius Celsus, un guvernator lusitan al
Daciei (MI, s.n., 25, 1991, nr. 11, p. 38).
ESTORIL
COLECŢIA MIOARA URDĂREANU
A
3 – Tablouri (41), aduse de Carol II din România şi lăsate de Elena Lupescu Marianei
Cook Urdăreanu, soţia lui Ernest Urdăreanu: Jan Bruegel, Peisaj; Polidoro Caldara de
Caravaggio, Răstignirea; Hubert Coltzins cel Bătrân, Hristos în faţa lui Pilat; Antonio da
Corregio, Adorarea pruncului Iisus; Albert Cuyp, La vânătoare; Adam Elzheimer, Bunul
samaritean; Frans Floris, Arta inspirată de amor; Frans Franck, Glorificarea Fecioarei;
Giorgione, Scenă câmpenească; El Greco, Portretul lui Diego Covarruvias, Hristos
purtând crucea, Sfânta familie, Hristos îşi ia rămas bun de la mama lui, Don Carlos pe cal
şi Sfântul Sebastian; Jean‑Baptiste Greuze, Portretul lui Glück; Willem Heusch, Peisaj;
Meindert Hobbema, Peisaj; Andrea Locatelli, Peisaj (2); Le Lorrain, Peisaj; Cornelius
Molenaer, Scenă ţărănească; Anthonis Mor van Dashorst, Portretul unui cavaler spaniol;
Georges Pencz, Sfânta Treime; Raffaellino del Garbo, Apariţia Fecioarei; Francesco
Raibolini, Madona şi Pruncul; Rembrandt van Rijn, Apariţia îngerului în faţa păstorilor
140  PORTUGALIA
de la Bethleem şi Cap de bătrân; Jean‑Henri Roos, Peisaj; Salvatore Rosa, Peisaj marin
(2); Frans Snyders, Schiţă; Tizian, Sfântul Ieronim; Anton van Dyck, Flagelarea; Jan van
Goyen, Peisaj; Jan van Huysum, Un buchet; Mihai Jansz van Mierevelt, Portretul unei
tinere femei; Velasquez, Portretul unui general călare; Veronese, Gloria Sfintei Fecioare;
Domenico Zampieri, Concert de îngeri; Francisco de Zurbaran, Adormirea Fecioarei.
Ref. şi reprod.: Cozma Neagu, Dumitru Marinescu, Fapte din umbră, Bucureşti, 1980, p.
213–232.
EVORA
BIBLIOTECA DA UNIVERSIDADE
(Biblioteca Universităţii)
A
4 – Portret al lui Mihai Viteazul (Michael Woywode). Gravură, sec. XVII. Probabil
copie după gravura lui Aegidius Sadeler.
Ref.: N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite (AARMSI, s. III, 9, 1928‑1929,
p. 225, pl. I, fig. 1); Barbu Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai
Viteazul (RIR, 3, 1933, p. 208‑209).
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. 116.
H
5 – Nicolas de Ter, Le théatre de la Guerre, Paris, 1705. Hartă reprezentând şi Ţările
Române.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. 115.
LISABONA
PINACOTECA
A
6 – Portretul lui Dan II, domnul Ţării Româneşti, împreună cu Don Pedro, duce de
Coimbra, aliaţi în lupta antiotomană.
Reprod.: N. Stoicescu, în MI, 20, 1986, nr. 10, p. 3; Bucureşti, Muzeul Militar Central,
copie.
BIBLIOTECA NAŢIONALĂ
H
7 – Portulane, sec. XVI. Reprezintă teritoriul istoric românesc.
Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Portugalia (RA, 1981, nr. 2,
p. 217).
PORTUGALIA  141
ARCHIVIO NACIONAL,
MINISTERIO DOS NEGÓCIOS ESTRANGEIROS
(Arhiva Naţională, Ministerul Comerţului Exterior)
DOC
8 – Documente, 1735‑1826, ale Legaţiei portugheze din Viena, cu informaţii despre
Ţările Române.
Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Portugalia (RA, 1981, nr. 2,
p. 217).
9 – Rapoarte diplomatice (9), din 1784‑1785, trimise ministrului de externe
portughez de contele Dyenhausen şi de Agostinho Neri, rezidenţi portughezi la Viena, şi
de Francesco Joseph d’Oliveira, diplomat în capitala Rusiei, privind răscoala lui Horea,
Cloşca şi Crişan.
Ref. şi publ.: C. Şerban, Documente diplomatice portugheze despre răscoala din 1784
(RA, 62, 1985, vol. 47, nr. 1, p. 84–89).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 12, c. 533, 535, 543, 548, 552‑553, 564,
571‑572, 578; r. 16, c. 76.
10 – Rapoarte (4), din 1821, referitoare la revoluţia lui Tudor Vladimirescu, de la
Rodrigo Navarro de Andrade, ambasador al Portugaliei la Viena (Delegação de Portugal
na Austria, dos. 18, nr. 136‑138, 163).
Publ.: Revoluţia din 1821, p. 150, 170‑174, 215‑216, 387.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 11, c. 458‑468, 471‑472, 504‑506.
11 – Documente, după 1826, ale Legaţiei Portugaliei din Bucureşti.
Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Portugalia (RA, 1981, nr. 2,
p. 217).
12 – Documente, din 1878‑1924, referitoare la Revoluţia din 1848‑1849, în special
în Transilvania, Războiul de independenţă din 1877, diplomaţia română şi recunoaşterea
independenţei de către puterile străine, relaţiile diplomatice stabilite după 1878 între
România şi Portugalia, politica externă a României după 1878.
Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Portugalia (RA, 1981, nr. 2,
p. 220).
13 – Rapoarte (5), din 1857‑1859, ale ambasadorilor portughezi la Viena, Joaquim de
Roboredo şi H. Teixeira, relative la atitudinea Puterilor garante faţă de mişcarea unionistă
din Principate (Legação Portuguesa em Viena, 1857‑1859, dos. 306).
Publ.: Românii la 1859, I, p. 116‑118, 128‑129, 270‑271, 313‑314.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 14, c. 146‑148, 154‑155, 163‑164, 168‑169,
186‑187.
14 – Mesaj, din 20 iunie 1920, Bucureşti, al regelui Ferdinand, la sesiunea
extraordinară a corpurilor legislative, transmis de Martinho de Brederode, ambasador al
Portugaliei la Bucureşti, ministrului de externe al Portugaliei, Mello‑Barreto.
142  PORTUGALIA
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional‑statale, VI, p. 399‑402.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 15, c. 370‑371.
15 – Interviu, din 29 iunie 1920, Bucureşti, cu ambasadorul Poloniei la Bucureşti,
publicat în ziarul „Izbânda”, asupra relaţiilor româno‑polone, transmis de Martinho de
Brederode, ambasador al Portugaliei la Bucureşti, ministrului de externe al Portugaliei,
Mello‑Barreto (Legação de Portugal em Bucarest, 1919‑1922, dos. 37).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional‑statale, VI, p. 402‑404.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 15, c. 372‑375.
ACADEMIA DE ISTORIE
MS
16 – Carol II de Hohenzollern‑Sigmaringen, Jurnal, 1937‑1950. Autograf al autorului,
volum legat. Însemnări din ultimii ani de domnie şi din exil. Lipseşte perioada 23 august
1938‑1939.
Ref.: Paul al României, Carol al II‑lea, rege al României, trad. Ileana Vulpescu, Bucureşti,
1991, p. X‑XI, 157, 195.
Reprod.: ibidem, p. 89, 157, 246, passim (citate).
ODRINHAS
BISERICA SAÕ MIGUEL
17 – Postament de piatră, sfârşitul sec. I d. Hr., 79 x 48 x 32 cm, provenind de la un
altar din zona Odrinhas dedicat Soarelui şi Lunii, divinităţi locale, de Gaius Iulius Celsus,
demnitar roman din clasa senatorială, procurator ecvestru al Lusitaniei şi, după inscripţia
votivă reconstituită, fost guvernator al Daciei Superioare. Piesa este folosită azi ca suport
al unei mese de piatră de sub galeria zidului de sud al bisericii.
Ref. şi publ.: Scarlat Lambrino, C. Iulius Celsus, un guvernator lusitan al Daciei (MI,
s.n., 25, 1991, nr. 11, p. 38‑39, republicat de Ion Radu, în traducere comentată, după
„Bulletin des Études Portugaises”, Lisabona, 1952, p. 37‑39).
RUSIA
ARHANGEL’SK
ANTONIEVO‑SIJSKIJ MONASTYR’
(Mănăstirea Antonievo‑Sijskij)1
MS
1– Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă
(ms. 47).
Ref.: E. Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu, Paris,
1883, p. 47‑49.
2 – Nicolae Milescu Spătarul, Vasiliologion, Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă.
Ref.: ibidem, p. 50.
3 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih
svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte
arte liberale], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă.
Ref.: ibidem, p. 50‑51.
ASTRAHAN’
BIBLIOTEKA CENTRALNAJA GORODSKAJA
(Biblioteca Centrală a Oraşului)
MS
4 – Dimitrie Cantemir, Introductionem in musica turcica, idiomati moldavi
[Introducere în muzica turcească, scrisă în limba moldovenească], Rusia, 1711‑1720. Text
în română.
Ref.: F.I. Fetis, Biographie des musiciens, Paris, 1866, p. 175; T.T. Burada, Scrierile
muzicale ale lui D. Cantemir (AARMSL, s. II, t. 32, 1909‑1910, p. 86) (afirmă că nu
l‑a găsit); Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 402‑403 (îl consideră pierdut).
Cea mai mare parte a arhivei Mănăstirii Antonievo‑Sijskij a fost transferată la Rossijskij
Gosudarstvennyj Arhiv Drevnih Aktov (Arhiva Centrală de Stat a Actelor Vechi, Moscova), alcătuind
fondul 1196, inv. 1‑7. Alte manuscrise se păstrează la Arhiva de Stat a Regiunii Arhangel’sk, aflată
la Muzeul din Arhangel’sk.
1
144  RUSIA
DMITROVKA
(Regiunea Orel)
AM
5 – Biserică şi case ridicate de Dimitrie Cantemir în 1713‑1714 pe proprietatea sa din
târgul Dmitrovka, reşedinţa sa de vară după mutarea în Rusia.
Ref.: Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, p. 16.
KIROV
KIROVSKAJA OBLASTNAJA UNIVERSAL‘NAJA NAUČNAJA
BIBLIOTEKA IM. A. I. GERCENA
(Biblioteca Ştiinţifică Universală Regională „A. I. Gerţen”)
6 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskaja religii,
Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe
pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.
IRKUTSK
NAUČNAJA BIBLIOTEKA IRKUTSKOGO
GOSUDARSTVENNOGO UNIVERSITETA
(Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Irkutsk)
MS
7 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, 1724. Cuprinde: Kniga izbrannaja
vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt
despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale] şi Kniga ieroglifijskaja [Cartea
ieroglifică]. Text în rusă (ms. 140).
Ref.: Gheorghe Bogaci, Hranitsja v Irkutske. Neizdannye materialy o Spafarii („Znamija
kommunizma”, Angarsk, nr. 23, 8 februarie 1977, p. 3); Nikolaj Spafarij, p. 136;
Constantinescu, Repertoriu, p. 210, nr. 1044.
Reprod.: B. A. R., ms. 345.
8 – Vartolomeu Măzăreanul, Letopiseţul moldovenesc, Mănăstirea Solca, 1773.
Scris la porunca generalului‑feldmareşal P.A. Rumianţev. 845 p. 28 x 16 cm. Text în rusă.
Cuprinde cronica Moldovei de la întemeiere până la 1768. Printre însemnări de cititor şi
autografe: A.S. Puškin (ms. 1704, fost la Irkutskaja Duhovnaja Seminarija).
Ref.: Gheorghe Bogaci, Monument al încrederii şi recunoştinţei populare („Moldova
socialistă”, 17 februarie 1974, p. 4); Constantinescu, Repertoriu, p. 210, nr. 1045.
Reprod.: B. A. R., ms. 344.
RUSIA  145
IAROSLAVL
(Jaroslavl’)
NAUČNAJA BIBLIOTEKA JAROSLAVSKOGO
ISTORIKO‑ARHITEKTURNOGO MUZEJA‑ZAPOVEDNIKA
(Biblioteca Ştiinţifică a Muzeului‑rezervaţie
de Istorie şi Arhitectură din Jaroslavl’)
CR
9 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii,
Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe
pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.
10 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina
Kantemira, Moscova, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui
Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj
N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir],
care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista
operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p.
315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328),
stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363),
Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem
Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au
însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166; A. Dunaeva, 2012.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
KALUGA
KALUŽSKIJ OBLASTNOJ KRAEVEDČESKIJ MUZEJ
(Muzeul Etnografic al Regiunii Kaluga)
MS
11 – Prolog, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde şi Viaţa Sf. Ioan cel Nou de
la Suceava (Fond Pafnut’ev Borovskij Monastyr’, ms. 6).
Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXII; Constantinescu, Repertoriu, p.
211, nr. 1047.
12 – Sbornic, Rusia, începutul sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde şi Viaţa Sf. Ioan
cel Nou de la Suceava (Fond Pafnut’ev Borovskij Monastyr’, ms. 8).
Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXIII; Constantinescu, Repertoriu,
p. 211, nr. 1048.
146  RUSIA
KAZAN’
ZONALNAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA KAZANSKOGO
UNIVERSITETA IM. N.I. LOBAČEVSKOGO
(Biblioteca Ştiinţifică Zonală a Universităţii „N I. Lobačevski” din Kazan’)
MS
13 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, 1729. 350 f. Cuprinde
şi Cartea despre tătari. Text în rusă. A aparţinut profesorului M. P. Petrovskij şi lui F.T.
Vasiliev (ms. 20497, atestare din 1910).
Ref.: E. Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu, Paris,
1883, p. 56; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 77, 81 (localizează ms. la Biblioteca
Academiei Ruse de Ştiinţe din Sankt‑Peterburg).
Publ.: Nikolaj G. Spafarij, Opisanie pervija časti vselennija imenuemoj Azii, v nej že sostoit
Kitajskoe gosudarstvo s pročimi ego gorody i provincii, ed. A.N. Alexandrov, Kazan’,
1910; Nicolae Milescu Spătarul, Descrierea Chinei, trad. Corneliu Bărbulescu, Buc.,
1958.
CR
14 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii,
Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe
pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.
KIRILLOVO
MUZEJ ISTORII I ISKUSSTVA
(Muzeul de Istorie şi Artă)
MS
15 – Sbornic, mijlocul sec. XVII. Cuprinde Povestiri despre Vlad Ţepeş, redactate în
1486. Text în rusă (ms. 2967, f. 98‑108).
Ref.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 90.
MAIKOP
COLECŢIA J.P. BELOUS
MS
16 – Evanghelie, Moldova, mijlocul sec. XVI. Text în slavonă.
RUSIA  147
Ref.: Gheorghe Bogaci, Monumente literare necunoscute („Moldova socialistă”, 18 iulie
1979).
17 – Sf. Efrem Sirul, Cuvinte şi învăţături foarte folositoare la călugări şi la toată
starea, traducere din greacă de Ioan Beldiman, 1815.
Ref.: ibidem.
MOSCOVA
AM
18 – Biserică, cu hramul Sf. Constantin şi Elena, ctitorie a lui Dimitrie Cantemir
în Mănăstirea Sf. Nicolae a călugărilor greci de la Muntele Athos (sec. XIV). În biserică
au fost înhumaţi: Dimitrie Cantemir (m. 1723), prima sa soţie Casandra Cantacuzino
(m. 1713), copiii lor Maria (m. 1754), Smaranda (m. 1720) şi Antioh (m. 1744), Toma
Cantacuzino (m. 1721) şi fiul său Constantin (m. 1723), Alexandru Ioan Mavrocordat
„Firaris”, domn al Moldovei (m. 1819). Biserica a fost demolată în 1935. Osemintele
lui Dimitrie Cantemir au fost transferate la Iaşi în 1935, fiind depuse în Biserica Sf. Trei
Ierarhi. Nu se cunoaşte locul actual al celorlalte morminte (Str. Nikol’skaja).
Ref.: E. Legrand, Généalogie des Maurocordato, Paris, 1900, p. 37; Ciobanu, Dimitrie
Cantemir în Rusia, p. 14‑15; N. Iorga, O suferinţă de cărturar român printre străini
(RI, 11, 1925, p. 139); P.I. David, Dimitrie Cantemir şi urmaşii săi în Rusia. Exemplu
de demnitate şi patriotism (BOR, 92, 1974, nr. 7‑8, p. 954); Stourdza, Grandes
Familles, p. 328; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 243‑244; Victor Ţvircun, Toma
Cantacuzino în Rusia (MI, s.n. 45, 2011, dec., p. 29).
CENTRAL’NYJ ARHIV MINISTERSTVA
OBORONY ROSSIJSKOJ FEDERACII
(Arhiva Centrală a Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse)
DOC
19 – Instrucţiuni din Moscova, 25 august 1944, transmise prin telegramă de I.V. Stalin
mareşalului S.K. Timošenko, coordonator al operaţiilor de pe Fronturile 2 şi 3 ucrainene
şi generalului R.I. Malinovskij, comandant al Frontului 2 ucrainean, privind atitudinea
armatei sovietice faţă de unităţile armatei române (care se raliase războiului antihitlerist
cu două zile înainte şi acţionau împotriva armatelor germane şi ungare). Interpretarea
literală a adreselor a avut ca efect tratarea armatei române ca forţă ostilă Uniunii Sovietice
şi acţiunea luării a zeci de mii de prizonieri, deportaţi apoi în lagărele din Siberia (Fond
240, dosar 105, f. 611‑612).
Ref.: Marian Ştefan, Alexandru Duţu, Generalul din cimitirul Mănăstirii Agapia (MI, s. n.
26, 1992, nr. 8, p. 14).
148  RUSIA
FEDERAL’NOE AGENSTVO PO TEHNIČESKOMU
REGULIROVANIJU I METROLOGII
(Agenţia Federală de Reglementare Tehnică şi Metrologie)2
DOC
20 – Acte ale standardului GOST 2076‑48 – metalurgie V 33, în care se prezintă
metoda chimistului român acad. Gh. Spacu privind recunoaşterea cuprului în minereurile
cu plumb.
Ref.: D. Moianu şi I.M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 296.
FUNDAMENTAL’NAJA BIBLIOTEKA INSTITUTA NAUČNOJ INFORMACII
PO OBŠČESTVENNYM NAUKAM ROSSIJSKOJ AKADEMII NAUK
(Biblioteca Fundamentală a Institutului de Informaţii Ştiinţifice
în Ştiinţele Sociale al Academiei Ruse de Ştiinţe)
DOC
21 – Carte domnească de întăritură, 8 octombrie 1462, de la domnul Moldovei,
Ştefan cel Mare, dată boierului Nicoară Sârbescul pentru opt sate pe râul Rebricea. În
slavonă (Col. Vosproizvedenij, nr. 5, fotocopie).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 64‑66; DIR, A. Moldova, XIV‑XV, vol. I, p.
325‑326; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 153‑155.
22 – Zapis, 12 februarie 1625, de la igumenul Mănăstirii Suceviţa, Athanasie, despre
schimbul cu episcopul Rădăuţilor, Evloghie, şi Mănăstirea Solca a satului Hrinceşti şi a
săliştei Ceaplinţi şi Lazlovăţ pentru satele Iubăneşti şi Cârstieneşti (Col. Vosproizvedenij,
nr. 235, fotocopie).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 382.
MS
23 – Evstatie Protopsaltul, Antologion, Putna, 1511. Fragment de 14 file din
Antologionul de la Moscova (Fond Jacimirskij, ms. 13.3.16).
Ref. şi reprod.: Izvoare ale muzicii româneşti, V. Documente, Buc., 1983 (facsimil); Titus
Moisescu, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 14, 19.
CR
24 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cuprinde o
gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 31, nr. 208; Karataev, Opisanie, p. 357‑358, nr.
249; Zapasko – Isaevič, I, p. 39‑40, nr. 121.
25 – Nomocanon, Kiev, 1629. 175 p. Prefaţă de Petru Movilă şi gravură cu armele
acestuia.
2
Fostă, în anii 1951‑1953, Upravlenie po Standartizacij pri Sovete Ministrov SSSR
(Direcţia Standardizării de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S.).
RUSIA  149
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 295; Karataev, Opisanie, p. 410‑411, nr. 342;
Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 188.
26 – Triod, Kiev, 1631. 4 ex. dedicate de Petru Movilă lui Toma Zamojski,
vicecancelarul Poloniei.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382;
Zapasko – Isaevič, I, p. 52, nr. 220.
27 – Petru Movilă, Krest Hrista spasitelja i každogo čeloveka na kazaniju publičnom...
vyražonyj, Kiev, 1632.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 48, nr. 333; Karataev, Opisanie, p. 433‑434, nr. 389;
Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 230.
28 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 384; Karataev, Opisanie, p. 452, nr. 439; Zapasko –
Isaevič, I, p. 57, nr. 252.
29 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea mitropolitului Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 383; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr.
455; Zapasko – Isaevič, I, p. 56‑57, nr. 253.
30 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, cu prefaţa şi la
îndemnul mitropolitului Kievului, Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 401; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr.
455; Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 256.
31 – Apostol, Lvov, 1639. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui
Petru Movilă şi cu versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 61, nr. 437; Karataev, Opisanie, p. 474, nr. 493;
Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270.
32 – Psaltire cu molitve şi acatiste, Kiev, 1643‑1644. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură
reprezentând armele lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Opisanie, p. 504‑505, nr. 561; Zapasko – Isaevič, I, p. 65, nr. 324.
33 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la
Kiev în 1645.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1373; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899.
34 – Antioh Cantemir, Pismo Haritona Makentina soderžaščie pravila russkogo
stihopisanija, Sankt‑Peterburg, 1744. „Hariton Makentin” este anagrama lui Antioh
Cantemir.
Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2787; Ştefan Lemny, Cantemireştii. Aventura europeană a unei
familii princiare din secolul al XVIII‑lea, Iaşi, 2010, p. 247.
35 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745.
Ref.: Viktorov, Alfavityi, p. 14; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512.
36 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752.
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791.
150  RUSIA
37 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii
s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F.
Miller, Moscova, XLIV, 1789. 388 p.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea
Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146;
idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea
culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.
GOSUDARSTVENNAJA TRET‘JAKOVSKAJA GALEREJA
(Galeria de Stat Tretiakov)
CR
38 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii
s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F.
Miller, Moscova, XLIV, 1789. 388 p.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea
Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146;
idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea
culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.
GOSUDARSTVENNYJ ARHIV ROSSIJSKOJ FEDERACII
(Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse)3
DOC
39 – Corespondenţă, din 1875‑1880, privitoare la activitatea politică desfăşurată în
România de revoluţionarul rus N.K. Sudzilovskij (Fond 1737, op. 1, dos. 94‑96, 148; Fond
1762, op. 4, dos. 392, 581; Fond 7026, op. 1, dos. 5, 16).
Ref.: K.A. Poglubko, O revoljucionnoj dejatel’nosti narodnika N.K. Russelja‑Sudzilovskogo
v Rumynii (vtoraja polovina 70‑h godov XIX st.), în Russko‑rumynskie i
sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 97.
40 – Rapoarte, din 1879‑1890, privind activitatea imigranţilor revoluţionari ruşi
în România, la Tulcea, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti, transportul de literatură interzisă în
Rusia, legăturile cu socialiştii români, cererile guvernului ţarist către guvernul român
de luare a unor măsuri represive, acţiunile departamentului poliţiei din Sankt‑Peterburg,
activitatea cercului revoluţionar din Chişinău (1882‑1885) şi a lui C. Stere etc. (Fondul
Departamentului Poliţiei, dos. 3; dos. 659‑1885, f. 48; dos. 95/1886, f. 5‑6, 243; dos.
96/1886, f. 1‑380; dos. 595/189, f. 5‑16).
Ref.: G. Haupt, Revoluţionari ruşi în România în a doua jumătate a veacului al XIX‑lea, în
3
Fosta Central’nyj Gosudarstvennyj Arhiv Oktjabr’skoj Revoljucii (Arhiva
Centrală de Stat a Revoluţiei din Octombrie).
RUSIA  151
„Relaţii româno‑ruse în trecut”, Buc., 1957, p. 206, 208, 210‑211; Gabriela Mărăşoiu,
Maria Soveja, Cercetări în arhivele de peste hotare (RA, 55, 1978, nr. 4, p. 463).
41 – Corespondenţă, din 1895‑1904, între mitropolitul Arsenie Stadniţki, copreşedinte
al Sf. Sinod rus, şi Gheorghe Samurian, istoric al Bisericii Ortodoxe Române. Text în rusă
(Fond 550, op. 1, dos. 412).
Ref.: V.I. Grossul, Arhiva mitropolitului Arsenie Stadniţki ca sursă pentru istoria
Bisericilor ortodoxe rusă şi română (AIIAI, 31, 1994, p. 590).
42 – Corespondenţă, din 1897‑1900, între mitropolitul Arsenie Stadniţki, copreşedinte
al Sf. Sinod rus, şi Silvestru, episcop de Huşi (Fond 550, op. 1, dos. 430, f. 3, 6).
Ref.: ibidem.
43 – Scrisoare, din 1901, de la G. Demetrescu, colaborator al ziarului „Adevărul”,
către revoluţionarul rus N.K. Sudzilovskij, cuprinzând aprecieri despre activitatea acestuia
în România (Fond 5825, op. 1, dos. 188, f. 12).
Ref.: K.A. Poglubko, op. cit., p. 204‑205.
44 – Scrisoare din 1904 a lui P. Stojanov, medic bulgar format la Bucureşti, către N.K.
Sudzilovskij, amintind despre perioada în care revoluţionarul rus activase în România
(Fond 5825, op. 1, dos. 178, f. 1‑2).
Ref.: ibidem, p. 204.
45 – Corespondenţă, din 1900‑1917, între A.I. Jacimirskij şi mitropolitul Arsenie
Stadniţki, copreşedinte al Sf. Sinod rus, cu numeroase referiri la chestiuni de istorie a
românilor. Cca 250 p. (Fond 550, op. 1, dos. 488).
Ref.: V.I. Grossul, op. cit., p. 593.
46 – Corespondenţă, din 1907‑1910, între mitropolitul Arsenie Stadniţki, copreşedinte
al Sf. Sinod rus, şi Iuliu Scriban, preot al bisericii ortodoxe din Baden‑Baden şi apoi
director al Seminarului Teologic Central din Bucureşti. Cuprinde comentarii ale lui
Scriban despre chestiuni legate de Bisericile Ortodoxe Română şi Rusă şi despre răul pe
care catolicii şi protestanţii îl fac ortodoxiei. Scrisori în română (Iuliu Scriban) şi ciorne de
răspunsuri în rusă (Arsenie Stadnicki) (Fond 550, op. 1, dos. 435, f. 6, 8‑10, 11v).
Ref.: ibidem, p. 592.
47 – Corespondenţă, din 1914, între mitropolitul primat al Bisericii Ortodoxe
Române, Conon Arămescu, şi mitropolitul Arsenie Stadnicki, copreşedinte al Sf. Sinod
rus. Cuprinde mulţumiri pentru ajutorul acordat studenţilor români din Rusia, menţiuni
asupra vechilor legături de prietenie şi comentarii teologice (Fond 550, op. 1, dos. 491, f.
2v, 9‑11).
Ref.: ibidem.
48 – Document, din 1917, referitor la demonstraţia politică a soldaţilor ruşi şi români
din Vaslui cu prilejul zilei de 1 Mai (Fond 683, inv. 3, dos. 98, f. 77).
Ref.: V.M. Rožko, Solidarnost’ russkih revoljucionnyh soldat rumynskogo fronta s rabočim
i krest’janskim dviženiem v Rumynii vesnoj i letom 1917 goda, în „Russko‑rumynskie
i sovetsko‑rumynskie otnošenija”, Chişinău, 1969, p. 218.
49 – Documente, din 1917‑1952, referitoare la al Doilea Război Mondial, provenind
152  RUSIA
de la Comisiile de stat însărcinate cu studiul crimelor şi problemelor provocate de
germani şi de colaboratorii lor în teritoriile de vest ale U.R.S.S., de la Comisia tehnică
sovieto‑română pentru cercetarea pierderilor cauzate de armata română la evacuarea
Basarabiei şi Bucovinei de Nord în 1940, de la Comitetul Evreiesc Antifascist din U.R.S.S.
etc. (Fond 7021, 7627, 8114).
Ref. şi publ.: Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Buc., 1996, p. 76‑86, note p.
86‑90.
50 – Rapoarte, din 1938‑1939, ale lui Pavel Kuboloev, însărcinat cu afaceri al
misiunii sovietice de la Bucureşti, trimis al Comisariatului Poporului pentru Afaceri
Străine (Narodnyj Komissariat Inostrannyh Del), cu privire la situaţia politică externă şi
internă a României, îndeosebi la poziţia României faţă de împărţirea Cehoslovaciei după
Dictatul de la München (Fond 5, AVPRF, op. 18, dos. 125, 1926; Fond 6, op. 1, dos. 151,
f. 6).
Ref. şi publ.: Ilie Săftiuc, Istoria României în arhivele ruseşti. Aspecte ale politicii interne
şi externe româneşti în toamna anului 1938 („Hrisovul. Buletin al Facultăţii de
Arhivistică”, s. n., II, 1996, p. 139‑146).
51 – Documente, din 1945‑1946, privitoare la relaţiile culturale dintre organizaţiile
de prietenie VOKS şi ARLUS (Fond 5823, VOKS, op. 17, nr. 326, f. 189; nr. 328, f. 35,
36).
Ref.: I.I. Marinescu, K voprosu o sovetsko‑rumynskih kul’turnyh svjazjah v 1945‑1947
godah, în „Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija”, Chişinău, 1969, p.
259‑260.
MS
52 – Jurnal, 1880‑1916, al lui Arsenie G. Stadniţki, mitropolit al Bisericii Ortodoxe
Ruse (de origine ucraineană), copreşedinte al Sf. Sinod rus. Cuprinde numeroase informaţii
şi comentarii privitoare la istoria Bisericii Ortodoxe Române. 14 dosare, cca 2000 p. (Fond
102, Secţiunea 3, op. 79, dos. 281/1183, 496, 507, 509‑510; Fond 510, op. 1, dos. 1, 20,
22, 29, 30, 35, 37, 43‑46, 58, 60‑62, 65, 70, 76‑78, 83, 85, 90, 91, 103, 115, 116, 121, 131,
133, 137, 139, 147, 150, 155, 156, 159, 164, 173, 176, 177, 181‑183, 199, 205, 209, 215,
216, 272, 277, 319, 353, 369, 460, 495, 525, 537‑555; Fond 550, op. 1, dos. 169, 507).
Ref.: V.I. Grossul, Arhiva mitropolitului Arsenie Stadniţki ca sursă pentru istoria
Bisericilor ortodoxe rusă şi română (AIIAI, 31, 1994, p. 577, 589).
GOSUDARSTVENNYJ CENTRAL’NYJ MUZEJ
MUZYKAL’NOJ KUL’TURY IMENI M.I. GLINKI
(Muzeul Central de Stat de Cultură Muzicală „M.I. Glinka”)
DOC
53 – Scrisoare din 15/28 septembrie 1909 a lui George Enescu către compozitorul şi
dirijorul M.M. Ippolitov–Ivanov.
Ref. şi publ.: G. Enescu, Scrisori, ed. V. Cosma, I, Buc., 1974, p. 190.
Reprod.: ibidem, p. 104‑105.
RUSIA  153
GOSUDARSTVENNYJ ISTORIČESKIJ MUZEJ
(Muzeul Istoric de Stat)
DOC
54 – Carte domnească de întăritură, Rădăuţi, 8 septembrie 1503, de la domnul
Moldovei, Ştefan cel Mare, dată Mănăstirii Putna pentru ţiganii ei. În slavonă (Fond
Uvarov, kn. 41/23 a, nr. 1).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, II, p. 227‑228; DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. I,
p. 34; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 22‑23.
55 – Carte domnească de imunitate, Suceava, 17 ianuarie 1522, de la domnul
Moldovei, Ştefăniţă Vodă, dată Mănăstirii Putna pentru adusul peştelui fără vamă şi pentru
dreptul de a strânge gloabe de la locuitorii satelor mănăstireşti. În slavonă (Fond Uvarov,
kn. 41/23 a, nr. 3).
Ref. şi publ.: Costăchescu, Doc. Ştefăniţă Voevod, p. 311‑312; DIR, A. Moldova, XVI, vol.
I, p. 189‑190; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 28‑32.
Reprod.: ibidem, p. [463].
56 – Carte domnească de întăritură, Huşi, 1 aprilie 1528, de la domnul Moldovei,
Petru Rareş, dată Anuşcăi, jupâneasa lui Andrei ceaşnicul, şi nepoţilor acesteia, Ion şi
Stana, pentru satul Milineşti din ţinutul Hotinului, cumpărat de la Vasco Mihăilaş şi
nepotul acestuia, Ion, cu 270 de galbeni tătărăşti. În slavonă (Fond 407, d. 92).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, XVI, vol. I, p. 289; Moldova în epoca feudalismului, I, p.
39‑42.
Reprod.: ibidem, p. [458].
57 – Hrisoave (10), din 1528‑1646, emise în Moldova şi Ţara Românească (Fondurile
450 Barsov şi 23905 Ščukin).
Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 144.
58 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 27 decembrie 1591, de la domnul Moldovei,
Aron Vodă, dată aprodului Gorciu pentru a treia parte din jumătatea satului Trebujeni
din ţinutul Orheiului, cumpărată de la egumenul Mănăstirii Bistriţa, Gavrilă, cu 700 de
galbeni tătăreşti. În slavonă (Fond 407, d. 95).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 150‑151.
Reprod.: ibidem, p. [460].
59 – Carte domnească de danie, Iaşi, 2 mai 1609, de la domnul Moldovei, Constantin
Movilă, dată Mănăstirilor Dragomirna şi Secu pentru un iaz şi o iezătură pe Prut lângă
târgul Orhei. În slavonă (Fond 407, d. 91).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 220‑233.
60 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 16 august 1609, de la Constantin Movilă,
dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog, pentru ocinele cumpărate: satul Leuşeni din ţinutul
Orheiului; jumătate din satul Caşva, ţinutul Iaşi, şi părţi din satele Răciuleşti, ţinutul Făleni,
Bulăeşti, Corotceni, Dumeşti şi Pohrebeni, ţinutul Iaşi, şi Râureşti, ţinutul Lăpuşna, ocine
cumpărate de la diferite persoane, cu 400 de zloţi tătăreşti şi 1021 taleri. În slavonă (Fond
407, d. 93).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 234‑242.
154  RUSIA
61 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 30 august 1610, de la Constantin Movilă,
dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog, pentru satul Cereşnovăţ, ţinutul Soroca, cumpărat
de la feciorii şi fiicele lui Şotropa spătarul cu 250 de galbeni ungureşti. În slavonă (Fond
407, d. 94, f. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 249‑251.
Reprod.: ibidem, p. [465].
62 – Zapis de mărturie, Iaşi, 10 decembrie 1630, al boierilor moldoveni, pentru
jumătate din satul Oxintia pe Nistru, în ţinutul Orhei, cumpărată de marele vornic al Ţării
de Jos, Lupul, cu 300 de taleri de argint. În slavonă (Fond 407, d. 93, f. 1‑2).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 255‑258.
63 – Carte domnească de judecată, Iaşi, 1 februarie 1631, de la domnul Moldovei,
Moise Movilă, dată călugărilor Mănăstirii Golia din Iaşi, pentru nişte mori pe Răut, pe
care le revendicau locuitorii din satul Peştereni. În slavonă (Fond 407, d. 97, p. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 261‑263.
64 – Hrisov, Bucureşti, 17 noiembrie 1633, prin care Matei Basarab, domnul Ţării
Româneşti, întăreşte lui Gheorghe, fost al doilea vistier, o ocină în satul Jigoreni din ţinutul
Vlaşca. În slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 1762).
Publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 155‑158.
Reprod.: Arhiva Muzeului istoric de Stat din Chişinău, nr. 67827 (fotocopie).
65 – Carte domnească de judecată, Iaşi, 4 august 1640, de la domnul Moldovei,
Vasile Lupu, dată slugilor sale Dumitraşcu Fulger, Ionaşcu Hripcovici şi Manole pentru
un vad cu moară pe Nistru. În slavonă (Fond 407, dos. 98, f. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 395‑397.
66 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 17 aprilie 1644, de la domnul Moldovei,
Vasile Lupu, dată hatmanului şi pârcălabului de Suceava, Gavril, pentru satele Epoteşti,
Păstrăveni, Bălăneşti, Gocimani, Ilieşti, Solonţeni şi altele, cumpărate de la diferite
persoane. În slavonă (Fond 28, op. 11, dos. 33).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 86‑98.
67 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 16 octombrie 1646, de la domnul Moldovei,
Vasile Lupu, dată marelui postelnic Iorga, pentru săliştea Drăguşeni, cumpărată de la
Sanhira, cu 200 de lei de argint. În slavonă (Fond 407, dos. 99, f. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 163‑165.
68 – Scrisori şi scrieri diverse (11), din 1792‑1846, de la sau privitoare la Nikolaj
N. Bantyš‑Kamenskij, rudă a Cantemireştilor, istoric şi director al arhivei Colegiului
Afacerilor Externe între 1783‑1814 (Fond 45).
Ref.: Ličnye arhivnye fondy, p. 58.
MS
69 – Tetraevanghel, Halicz, 1144. Text în slavonă. Însemnare din 1679 a lui Dosoftei,
mitropolitul Moldovei (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 20/404).
Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, Opisanie slavjanskih rukopisej, I, Moscova, 1855, p. 212;
Constantinescu, Repertoriu, p. 204, nr. 1020.
RUSIA  155
70 – Sbornic, Târnovo, 1345, scris de popa Filip din porunca ţarului Ivan Alexandru.
140 f. La f. 38‑131 cuprinde traducerea slavonă a Cronicii lui Constantin Manasses, cu
informaţii şi despre populaţia de la Dunărea de Jos. Manuscrisul a circulat în sec. XIV în
Ţările Române, a fost dus apoi la Mănăstirea Hilandar, de unde a ajuns în Rusia (Fond
Sinodal’naja Biblioteka, ms. 20/38).
Ref.: Iv. Dujčev, Iz starata bălgarska knižnina, II, Sofia, 1943, p. 130; Kujo M. Kuev,
Sădbata na starobălgarskata răkopisna kniga prez vekovete, Sofia, 1986, p. 250‑253.
71 – Apostol, Moldova, 1386, scris de diacul Ratiş (cf. f. 222v). Text în slavonă (Fond
86795 Hludov, ms. 42).
Ref.: M.N. Tihomirov, Istoričeskie svjazi Rossii so slavjanskijmi stranami i Vizantiej,
Moscova, 1969, p. 316 (rec. L. Démeny, în SMIM, 6, 1973, p. 440); Constantinescu,
Repertoriu, p. 124, nr. 645.
72 – Sf. Ioan Scărarul, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XIV. Text în slavonă (Fond
80370 Čudov, ms. 218/16).
Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p.
119‑120; Constantinescu, Repertoriu, p. 127, nr. 660.
73 – Canonic, Moldova, sec. XIV. Pergament, 14 f. 18,5 x 13 cm. Text în slavonă.
Iniţiale şi titluri în chinovar. Fragment (Fond 23905 Ščukin, ms. 339).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 38; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 301; Constantinescu,
Repertoriu, p. 132, nr. 683.
74 – Sbornik asketičeskih sočinenij [Codice miscelaneu de învăţătură ascetică],
sfârşitul sec. XIV – începutul sec. XV. 391 f. 22 x 16, 5 cm. Text în slavonă, cu file lipsă.
Cu ornamente florale şi viniete. Cuprinde: Învăţăturile avei Dorotei, Cuvinte de suflet
mântuitoare pentru trezire şi fapte bune către Teodul, Cuvintele Sf. Macarie cel Mare,
Învăţăturile Sf. Grigore Sinaitul, Sf. Isaac Sirul etc.; din predicile Sf. Ioan Damaschin,
texte din opera Sf. Ioan Gură‑de‑Aur, fragmente din Pateric. Provine de la Mănăstirea
Noul Neamţ din Basarabia (Fond 450 Barsov, ms. 235).
Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, Opisanie slavjanskih rukopisej, I, Moscova, 1855, p.
30‑34; Constantinescu, Repertoriu, p. 137, nr. 709.
75 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XV. 121 f. 19,8 x 12,3 cm. Pergament. Text
în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice în chinovar. La f. 1‑3:
însemnare de donaţie a mitropolitului Sucevei, Gheorghe Movilă, sec. XVII. La f. 7, 33v,
42v, 78v: însemnări în română, sec. XVIII (Fond Uvarov, ms. 7/922).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 10, nr. 7; Ep. Arsenij, Issledovanija i
monografii po istorii moldavskoj cerkvi, Sankt‑Peterburg, 1904, p. 50; Opisanie
pergamentnyh rukopisej, p. 302; Constantinescu, Repertoriu, p. 137, nr. 712.
76 – Ioan Exarhul, Hexameron, înainte de 1411. Text în slavonă. Însemnare despre
cutremurul din 1411 cu referiri la domnii Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân şi Mihail I.
Provine din Ţările Române. Fragment (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 55/35).
Ref.: E. Turdeanu, Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân („Fiinţa
românească”, 7, 1968, p. 57‑68); Radu Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române
ale vechii biblioteci sinodale din Moscova (Studii, 24, 1971, nr. 5, p. 1029‑1031);
Constantinescu, Texte româneşti, p. 25‑26.
156  RUSIA
77 – Sf. Vasile cel Mare, Cuvinte pustniceşti, scris şi împodobit de Gavril Uric la
Mănăstirea Neamţ, 1444. 308 f. Text în slavonă, scriere semiuncială. A aparţinut Mănăstirii
Neamţ până în 1865 (Fond 86795 Hludov, ms. 8‑D)
Ref.: Popov, Pervoe pribavlenie, p. 7, nr. 8; Jacimirskij, Iz slavjanskich rukopisej, p.
31; idem, Grigorij Camblak, p. 360, 420, 470; E. Turdeanu, Les lettres slaves en
Moldavie: le moine Gavriil Uric du monastère de Neamţu (1424‑1449) (RES, 27,
1951, p. 276); I.R. Mircea, Contributions à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric
(RESEE, 6, 1968, nr. 4, p. 573‑579); G. Mihăilă, Manuscrisele lui Gavriil Uric de
la Neamţ şi însemnătatea lor filologică, în idem, Studii de lingvistică şi filologie,
Timişoara, 1981, p. 51; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 654; Predvaritel’nyj
spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v SSSR, Moscova, 1986,
nr. 115, p. 63; A.D. Paskal’, Itogi i zadači izučenija rukopisej Gavriila Urika kak
rannih istočnikov po istorii slavjano‑moldavskoj knižnosti XV veka, în Issledovanija
po istočnikovedeniju istorii SSSR dooktjabr’skogo perioda, Moscova, 1988, p. 8, 30;
Valentina Pelin, 1998.
78 – Avva Dorotei, Scrieri, Moldova, jumătatea sec. XV (Fond Uvarov, ms. Carskij
203/374/56).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 157, nr. 203; Constantinescu, Repertoriu, p.
141, nr. 730.
79 – Apostol (Praxapostolos), Moldova, 1463. 324 f. 35,5 x 24 cm. Pergament
decorat cu 3 frontispicii în aur şi culori şi 9 viniete. Comandat de domnul Moldovei,
Ştefan cel Mare, pentru Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos (Fond 64075, Muzejnoe
sobranie, ms. 3451).
Ref.: A.I. Sobolevskij, I.F. Kolesnikov, P.P. Šibanov, Imperatorskij Moskovskij
Arheologičeskij Institut. Vystavka drevnerusskogo iskusstva, ustroennaja v 1913
godu, Moscova, 1913; D. P. Bogdan, Despre daniile românilor la Athos (AR, 6, 1941,
p. 275); Rep. Ştefan cel Mare, nr. 136; Turdeanu, Études, p. 141; idem, Manuscrise
slave, p. 107‑108; idem, Moldavie, 1457‑1504, p. 49; Opisanie pergamentnyh
rukopisej, p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 128, nr. 653.
Reprod.: V. Drăghiceanu, Miniaturi din timpul lui Ştefan cel Mare (BCMI, 17, 1924, p.
93).
80 – Octoih, Moldova, 1463‑1464, scris de popa Ioan. Text în slavonă (Fond 86795
Hludov, ms. 131).
Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 309; R. Constantinescu, Repertoriu, p. 125, nr. 649.
81 – Avva Dorotei, Predici ascetice, Moldova, 1475. Copiat de diacul Petre, la
porunca domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, pentru Mănăstirea Zografu de la Muntele
Athos. Cu alte texte adăugate mai târziu de copistul Ioan. 284 f. Text în slavonă (Fond
23905 Ščukin, ms. 360).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 60‑62; idem, Slavjanskije i russkije rukopisi, p. 292‑293;
Şt. Berechet, Importanţa însemnărilor slavo‑române (Arhiva, 38, 1931, nr. 2‑3, p.
451); Bodogae, Athos, p. 278; Bogdan, Daniile, p. 14; Turdeanu, Manuscrise slave,
p. 134‑135; Rep. Ştefan cel Mare, nr. 147; Turdeanu, Études, p. 145; Constantinescu,
Repertoriu, p. 132‑133, nr. 686.
RUSIA  157
82 – Sbornic, 1475. Copie de ieromonahul Ghervasie de la Mănăstirea Neamţ. 298
f. 18 x 20 cm. Text în slavonă, scriere semiuncială. Cuprinde cărţi din Vechiul Testament,
între care Proverbele lui Solomon, Cântarea Cântărilor şi Cartea lui Iov (Fond 23905
Ščukin, nr. 507).
Ref.: M. Ganickij, Staropečatnye knigi i rukopisi v Novo‑Njameckom monastyre
(„Kišinevskie eparhial’nye vedomosti”, 21, 1880, p. 1053); Jacimirskij, Grigorii
Camblak, p. 345; idem, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 64‑65, 253‑254; idem,
Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. LIX‑LXII; Turdeanu, Miniatura bulgară,
p. 429; idem, Manuscrise slave, p. 129‑130, 216, 221; Rep. Ştefan cel Mare, p.
389‑390, nr. 145; Constantinescu, Repertoriu, p. 134, nr. 694; Predvaritel’nyj spisok
slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v SSSR, Moscova, 1986, p. 70,
nr. 214; Pelin, Catalogul, p. 106‑109, nr. 9.
Reprod.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, pl. I; Turdeanu, Manuscrise slave,
pl. I; Rep. Ştefan cel Mare, p. 389, pl. 257.
83 – Cuvânt al Sf. Ioan Hrisostomul, 1481 (Fond 23905 Ščukin).
Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 146.
84 – Mărgăritare, scris în Moldova, 1481. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 716; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 219;
Rep. Ştefan cel Mare, p. 442; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 54; Constantinescu,
Repertoriu, p. 134, nr. 695.
85 – Evangheliar, Moldova, cca 1484. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms. 31/7).
Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p.
20; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 655.
86 – Tetraevanghel, 1490, scris de călugărul Pahomie, din porunca domnului
Moldovei, Ştefan cel Mare, pentru Mănăstirea Voroneţ. Pergament, 299 f. 29 x 19,4 cm.
Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. La f. 222:
însemnare din 1610 privind legarea manuscrisului de către meşterul Lucaci, în timpul
domniei lui Constantin Movilă (Fond Uvarov, ms. Carskij 75/91/64).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 46‑47, nr. 75; P.M. Stroev, Rukopisi slavjanskija
i rossijskija, prinadlezhaščija početnomu grazhdaninu i Arheografičeskoj komissii
korrespondentu Ivanu Nikitiču Tsarskomu, Moscova, 1848, p. 29, nr. 64; Turdeanu,
Miniatura bulgară, p. 438, idem, Manuscrise slave, p. 153‑156; Rep. Ştefan cel
Mare, p. 361‑362, 400‑401; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 54‑55; Opisanie
pergamentnyh rukopisej, p. 302‑303; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 298‑299; Turdeanu,
Études, p. 146‑147; Constantinescu, Repertoriu, p. 140, nr. 724; Demény – Demény,
Carte, tipar şi societate, p. 250‑252.
87 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Teodor Mărişescul, din porunca lui
Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, la 23 aprilie 1491. Pergament. 307 f. 30,5 x 20 cm.
Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri vegetale în aur şi culori.
Miniaturi târzii în plină pagină reprezentând evangheliştii. La f. 88v: însemnare în slavonă
privind legarea manuscrisului în 1598, din iniţiativa lui Ieremia Movilă (Fond 64075,
Muzejnoe sobranie, ms. 3442).
Ref.: V. Drăghiceanu, Miniaturi din timpul lui Ştefan cel Mare (BCMI, 17, 1924, p. 93);
158  RUSIA
Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 421‑422, 432; idem, Manuscrise slave, p. 159‑160;
Rep. Ştefan cel Mare, p. 401‑402, 444‑445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 55;
M. Berza, Trei tetraevanghele ale lui Teodor Mărişescul în Muzeul istoric de la
Moscova, în Cultura moldovenească în epoca lui Ştefan cel Mare, Buc., 1964, p.
589‑594; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 301; Constantinescu, Repertoriu, p.
127, nr. 662; Popescu‑Vâlcea, Miniatura, p. 87.
Reprod.: M. Berza, op. cit., fig. 1‑11; Balş, Bisericile, p. 263, fig. 444.
88 – Tetraevanghel, Mănăstirea Neamţ, 1492, scris şi împodobit de Teodor Mărişescul
din porunca lui Ştefan cel Mare pentru Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos. Pergament,
280 f. 33 x 23 cm. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină cu imaginile evangheliştilor.
Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. Legătură din piele, sec. XVII
(Fond 64075, Muzejnoe sobranie, ms. 3641).
Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 7; Turdeanu, Manuscrise slave, p.
165; Rep. Ştefan cel Mare, p. 402‑403, 444‑445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504,
p. 55‑56; M. Berza, op. cit., p. 594‑602; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 301;
Constantinescu, Repertoriu, p. 124, nr. 664.
Reprod.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, pl. II; Turdeanu, Manuscrise
slave, pl. III; M. Berza, op. cit., fig. 12‑20; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 47, c.
479‑723.
89 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Teodor Mărişescul din porunca lui Ştefan
cel Mare pentru Mănăstirea Moldoviţa, la Mănăstirea Neamţ, 1498. Pergament. 291 f.
35,4 x 24,3 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi
culori. Miniaturile cu imaginile evangheliştilor au fost sustrase (Fond Uvarov, ms. Carskij
71/132/63).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 41‑42, nr. 71; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 28‑29, nr. 63; Turdeanu, Manuscrise slave, p.
185‑188; Rep. Ştefan cel Mare, p. 408, 444‑445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504,
p. 57; M. Berza, op. cit., p. 602‑611; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 302;
Constantinescu, Repertoriu, p. 140, nr. 723.
Reprod.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 250; Leonid, Sistematičeskoe
opisanie, ibidem; Turdeanu, Manuscrise slave, pl. 6; Rep. Ştefan cel Mare, p. 444;
Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 47, c. 175‑478.
90 – Apostol, Moldova, sfârşitul sec. XV. 387 f. 28,5 x 19,3 cm. Text în slavonă.
Ornament cu şase miniaturi în culori şi fond de aur pe întreaga pagină, reprezentându‑i pe
apostolii Luca, Iacov, Petru, Ioan, Iuda, Pavel (Fond Čertkov, ms. 167).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
91 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI. 259 f., lipseşte
începutul. Text în slavonă. Pe coperta 2: însemnare, din 9 august 1623, a lui Partenie de la
Suceviţa. Însemnări din aprilie 1682 despre călătoria la Ierusalim a Elinei Cantacuzino şi a
fiului său, spătarul Mihail Cantacuzino. A aparţinut Mănăstirii Sf. Sava de lângă Ierusalim,
apoi bibliotecii lui A. Norov (Fond Uvarov, ms. Carskij 76/479/65).
Ref.: D. Popov, Opisanie grečeskih rukopisej, prinadležaščih g‑nu Norovu („Žurnal
Ministerstva Narodnogo Prosveščenija”, 1836, nr. 9, p. 542‑543); Ierosol. vivl., II, p.
RUSIA  159
720‑721; Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 30; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504,
p. 61; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 299‑300; Turdeanu, Études, p. 153; S. Gjurova,
N. Danova, Kniga za bălgarskite hadžii, Sofia, 1985, p. 298‑299; Constantinescu,
Repertoriu, p. 177, nr. 902; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 250, 252.
92 – Minei, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac,
Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 450 Barsov, ms. 350).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 226, nr. 1143.
93 – Minei de obşte, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. La f. 256‑257: Slujba
Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. Carskij 651/210).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, nr. 651; Constantinescu, Repertoriu, p. 229, nr.
1160.
94 – Pravila lui Matei Vlastaris (forma prescurtată). Copie executată la Mănăstirea
Bistriţa din Oltenia, sfârşitul sec. XV, în timpul domniei lui Radu cel Frumos. 209 f. Text
în slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 151).
Ref.: T. Florinskij, Pamjatniki zakonodatel’noj dejatel’nosti Dušana carja serbov i
grekov, Kiev, 1888, p. 217 ş. urm.; Valentin Al. Georgescu, Présentation de quelques
manuscrits juridiques de Valachie et de Moldavie (XV‑XIX siècles) (RESEE, 6, 1968,
nr. 4, p. 626‑630); Mihăilă, Contribuţii, p. 270‑271; Constantinescu, Vechiul drept, p.
249‑250; Constantinescu, Repertoriu, p. 122, nr. 636.
95 – Apostol (Faptele şi epistolele, în ordinea calendarului). Pergament, unciale
moldave, sec. XV, 81 f. Lipsă începutul. Text în slavonă (Fond Uvarov).
Ref.: Turdeanu, Études, p. 154.
96 – Apostol, Moldova, sec. XV. Pergament. Fragmente. 2 f., 33 x 25, 5 cm. Text în
slavonă. La f. 1: frontispiciu ornat în aur şi culori (Fond 23905 Ščukin, ms. 18).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 19; Şt. Gr. Berechet, Comori slavo‑române răspândite (BOR,
40, 1922, p. 621‑622); Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 305; Constantinescu,
Repertoriu, p. 129, nr. 667.
97 – Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Moldova, sec. XV. Fragment în slavonă (Fond 23905
Ščukin, ms. 361).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 62; Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 687.
98 – Psaltire, Moldova, sec. XV. Fragment. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms.
883).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 134, nr. 693.
99 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij
56).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, nr. 56; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr.
722.
100 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin,
ms. 64).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 84‑89; Constantinescu, Repertoriu, p. 129, nr. 669.
160  RUSIA
101 – Tetraevanghel, Ţara Românească, începutul sec. XVI. Pergament. Fragmente.
Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 301/861).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 3; Berechet, Comori, p. 623; Constantinescu, Repertoriu, p.
129, nr. 670.
102 – Eustatie de la Putna, Antologhion de cântări psaltice, Putna, 1504‑1511. 158
f. 21 x 14 cm. Fragment. Text în greacă şi slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 350). La
Biblioteca Academiei de Ştiinţe din Sankt‑Peterburg (ms. 13.3.16, fost Jacimirskij, ms.
16) se păstrează alte 14 f. din manuscris.
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 44‑47; idem, Šest’ statej po slavjanskoj i russkoj pis’mennosti,
Moscova, 1901; Corneliu Bunescu, Scrieri şi adnotări despre muzica românească
veche, I, Buc., 1985, p. 66‑95, 100‑105; A.J. Jacimirskij, Kirillovskie notnye rukopisi
s glagoličeskimi tajnopisnymi zapisjami („Drevnosti. Trudy Slavjanskoj komisii
Moskovskogo Arheologičeskogo obščestva”, 3, 1902, p. 149‑159); Ilie Bărbulescu,
Curentele literare la români în perioada slavonismului cultural, Buc., 1928, p.
125‑127, 246‑247; Şt. Gr. Berechet, Importanţa însemnărilor slavo‑române de pe
manuscrisele vechi (Arhiva, 38, 1931, p. 452); R. Palikarova‑Verdeil, La musique
byzantine chez les Bulgares et les Russes (du IXe au XIVe siècle), Copenhaga, 1953,
p. 216‑217; R. Pava, Cartea de cântece a lui Eustatie de la Putna (SMIM, 5, 1962,
p. 335‑345); Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 123‑124; Anne E. Pennington,
Eustatie’s song book of 1511: some observations (RESEE, 9, 1971, nr. 3, p. 565‑583);
Stojan Petrov, Hristo Kodov, Starobălgarski muzikalni pametniki, Sofia, 1973, p.
170‑181; Gh. Ciobanu, Manuscrisele muzicale de la Putna şi problema raporturilor
muzicale româno‑bulgare în perioada medievală („Studii de muzicologie”, 12, 1976,
p. 115‑116); Gh. Ciobanu, M. Ionescu, T. Moisescu, Izvoare ale muzicii româneşti,
III, Şcoala muzicală de la Putna. Manuscrisul nr. 56/544/576, I de la mănăstirea
Putna, Antologhion, Buc., 1980.
Reprod.: Jacimirskij, op. cit., pl. II; S. Petrov, H. Kodov, op. cit., p. 172‑339; B. A. R., ms.
101.
103 – Evstatie Protopsaltul, Antologion, Putna, 1511. 158 f. Prima jumătate este
scrisă parţial în greacă, parţial în slavă (Fond 23905 Ščukin, ms. 350).
Ref. şi publ.: Izvoare ale muzicii româneşti, V, Documenta, Buc., 1983 (facsimil);
Turdeanu, Études, p. 187‑188; Constantinescu, Repertoriu, p. 132, nr. 684; Titus
Moisescu, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 14, nota 19
şi p. 19‑91.
Reprod.: ibidem, p. 22, 58, 62‑63, 67.
104 – Psaltire, Moldova, 1512. Pergament. 154 f., 21 x 16,5 cm. Text în slavonă.
Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în culori. Însemnări ulterioare în română (Fond
86795 Hludov, ms. 2).
Ref.: Popov, Opisanie, p. 4‑5, nr. 2; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 435; E. Norocel, O
psaltire românească la Muzeul Istoric din Moscova (MMS, 47, 1971, p. 508‑509);
Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 306; Constantinescu, Repertoriu, p. 124, nr.
643; Nikolova ş.a., Khludov Collection, p. 16, nr. 3; Vera Tchentsova, 2012.
Reprod.: E. Norocel, op. cit., p. 3.
105 – Evstatie Protopsaltul, Antologion, Putna, 1515. Text în slavonă.
RUSIA  161
Ref. şi publ.: Titus Moisescu, Nouveaux documents sur la musique médievale roumaine:
l’Anthologion de 1515 d’Evstatie de Putna (M 1102) (RRHA TMC, 23, 1986, p.
59‑66); idem, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 14, nota
20.
106 – Minei de slujbe pe luna februarie, 1530. 201 f., in folio. Text în slavonă. Copie
de ieromonahul Ştefan de la Mănăstirea Putna, pentru arhimandritul Siluan (Fond 310,
Undol’skij, ms. 79).
Ref..: Turdeanu, Études, p. 193; Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 621.
107 – Tetraevanghel, Humor, 1530. 383 f., in 4. Copie de ierodiaconul Teodosie. Text
în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 302).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 3‑4; idem, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 27; Turdeanu,
Études, p. 193; Constantinescu, Repertoriu, p. 129‑130, nr. 671.
108 – Apostol, Moldova, cca 1535. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms. 43/19).
Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p.
28; Constantinescu, Repertoriu, p. 127, nr. 658.
109 – Cărţile Vechiului Testament, Mănăstirea Bistriţa, 1537. Copie de călugărul
Ioan. 278 f. În 1550 a fost oferit de călugărul Teofilact Mănăstirii Tazlău. Text în slavonă
(Fond 256 Rumjancev, ms. 29).
Ref.: Turdeanu, Études, p. 196‑197; Constantinescu, Repertoriu, p. 116‑117, nr. 604.
110 – Tetraevanghel, Moldova, 1539. 465 f. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină
cu imaginile evangheliştilor. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. Dăruit în 1715
Mănăstirii Sf. Ilie din Suceava, de Safta Cazimir. Un capitol din Evanghelia Sf. Marcu în
română, adăugat în sec. XVIII (Fond 23905 Ščukin, ms. 303).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 4‑5; Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 133; Turdeanu,
Études, p. 197; Constantinescu, Repertoriu, p. 130, nr. 672.
111 – Psaltire, Moldova, 1540. Pergament, 186 f. 19,4 x 15,2 cm. Text în slavonă.
Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur. La f. 170v: însemnare în slavonă din
1636 privind cumpărarea manuscrisului de către ieromonahul Ştefan de la ieromonahul
Varlaam pentru a fi dăruit Mănăstirii Dragomirna. La f. 126v, 129, 173v: însemnări în
română (Fond Uvarov, ms. Carskij 10/499/332).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 11, nr. 10; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 325, nr. 332; Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p.
134; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 305; Turdeanu, Études, p. 184 şi 198;
Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 713; Demény – Demény, Carte, tipar şi
societate, p. 252.
112 – Penticostar, Mănăstirea Putna, 1543. Pergament. 146 f., 33 x 22 cm. Text
în slavonă. La f. 1: frontispiciu ornat cu împletituri, iniţiale ornate în chinovar şi aur.
Comandat de episcopul Teodosie pentru biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi (Fond Uvarov,
ms. Carskij 771/391/624).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 117; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 689, nr. 624; Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 134;
Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 303; M.N. Tihomirov, Istoričeskie svjazi Rossii
162  RUSIA
so slavjanskijmi stranami i Vizantiej, Moscova, 1969, p. 303‑304, 309; Turdeanu,
Études, p. 198; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 738.
113 – Tetraevanghel, 1547. 303 f. Frontispicii, vignete şi iniţiale orante în aur şi
culori, scris de călugărul Acachie de la Mănăstirea Neamţ. Însemnări referitoare la data
hirotonirii episcopului Varlaam de Huşi, 30 iunie 1634. Manuscrisul se afla în 1699 la un
schit de pe râul Milcov, ctitorit de pârcălabul Lupul (Fond 23905 Ščukin, ms. 304).
Ref.: Ep. Melchisedec, Catalog (RIAF, II, 1884, nr. 1, p. 133‑134); Jacimirskij, Opis’, II,
p. 6; idem, Slavjanskie rukopisi rumynskih bibliotek, p. 207; Turdeanu, Études, p.
200‑201; Constantinescu, Repertoriu, p. 130, nr. 673.
114 – Tetraevanghel, 1550, dăruit de mitropolitul Grigore Roşca Mănăstirii Voroneţ
în 1550. Fost la Mitropolia din Cernăuţi (Fond Uvarov, ms. Carskij 91).
Ref.: I. Bogdan, Evangheliile dela Homor şi Voroneţ din 1473 şi 1550 (AARMSI, s. II, 19,
1907, p. 651‑656); idem, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 527‑536; Živa Milin, Momente
din istoricul cercetării manuscriselor slavone şi slavo‑române din Bibliotecile
româneşti şi străine (AUT, 1975, p. 18, 24).
115 – Tetraevanghel, înainte de 1550. Copie de ieromonahul Vasile în caractere
unciale, pe hârtie, 262 f. A aparţinut ieromonahului Chiril, devenit după hirotonire
egumenul şi stareţul Ciprian, care l‑a oferit Mănăstirii Doamnei numită „Pantocrator”, de
lângă Botoşani, construită de Elena Rareş în 1550 (Fond 256 Rumjancev, ms. 132).
Ref..: Turdeanu, Études, p. 201‑202; Constantinescu, Repertoriu, p. 117, nr. 605.
Reprod.: Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 1, 112.
116 – Grigore de Nazianz, Scrieri, probabil Ţara Românească, prima jumătate a sec.
XVI. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms. 209/7).
Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p.
114‑115; Constantinescu, Repertoriu, p. 127, nr. 659.
117 – Sbornic, Moldova, jumătatea sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Molebnic şi
fragment din cronica Moldovei a lui Macarie, episcopul Romanului. La f. 168v: însemnare
de la Bisericani, 1683 (Fond 450 Barsov, ms. 149).
Ref.: Mihăilă, Contribuţii, p. 131; Constantinescu, Repertoriu, p. 122, nr. 635.
Reprod.: I. Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 466‑467 (f. 154 şi 168v).
118 – Psaltire, scrisă de Grigore Fierăvici, Moldova, 1552. Text în slavonă (Fond
Uvarov, ms. Carskij).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 638; Constantinescu, Repertoriu, p.
139, nr. 721.
119 – Tetraevanghel, Moldova, cca 1553. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms.
39/15).
Ref.: T.N. Protas’eva, op. cit., p. 26; 435; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 657.
120 – Liturghier, 1557. Pergament. 95 f., 21 x 14,5 cm. Lipseşte începutul. Scris de
Evloghie de la Mănăstirea Putna din porunca domnului Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu,
pentru Mănăstirea Slatina. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. Text
în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 598)
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 8, nr. 624; Opisanie pergamentyh rukopisej,
RUSIA  163
p. 304; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 732;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 25.
121 – Sintagma lui Matei Vlastaris, 1566. Reordonată după alfabetul slavon de
Macarie, episcop de Roman, scrisă din porunca lui Alexandru Lăpuşneanu la cererea
ţarului Rusiei, Ivan cel Groaznic (Fond 450 Barsov, ms. 152).
Ref.: E. Kalužnjacki, Obzor slavjano‑russkih pamjatnikov jazyka i pis’ma, hranjaščihsja
v bibliotekah i arhivah L’vovskih („Trudy III‑go Arheologičeskogo s’ezda v
Rossii”, II, Kiev, 1878, p. 259‑262, 308‑309); idem, Lexis Latiniker in einer alteren
bulgarisch‑slovenischen Übersetzung („Archiv für slavische Philologie”, 14, 1891,
p. 84‑88); Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 289‑290; Şt. Gr. Berechet, Picături
mărunte, Chişinău, 1924, p. 16; Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 114; D.P.
Bogdan, Le syntagme de Blastarès dans la version du chroniqueur roumain Macaire,
în Actes du premier Congrès international d’études balkaniques (Sofia, 1966), VII,
Sofia, 1971, p. 189‑190; Mihăilă, Contribuţii, p. 280‑285; Constantinescu, Vechiul
drept, p. 242; Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 637.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 65, c. 1‑798.
122 – Tetraevanghel, Moldova, cca 1567. Text în slavonă. La f. 115: însemnare din
Botoşani, 1666 (Fond 80370 Čudov, ms. 36/12).
Ref.: T.N. Protas’eva, op. cit., p. 24; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 656.
123 – Slujebnic, 1574, scris de ieromonahul Amfilohie de la Mănăstirea Putna, dăruit
de mitropolitul Sucevei, Anastasie, aceleiaşi mănăstiri. Pergament. 96 f. 21 x 15,5 cm.
Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. La f. 35v:
însemnare de la Mănăstirea Putna, sec. XVI‑XVII (Fond 86795 Hludov, ms. 113).
Ref.: Popov, Opisanie, p. 270‑271, nr. 113; Ep. Arsenij, Issledovanija i monografii po
istorii moldavskoj cerkvi, Sankt‑Peterburg, 1904, p. 72; Opisanie pergamentnyh
rukopisej, p. 304; M. N. Tihomirov, op. cit., p. 306‑307; Constantinescu, Repertoriu,
p. 125, nr. 647; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 251 (datează: 1581);
Nikolova ş.a., Khludov Collection, p. 60‑61, nr. 55; Vera Tchentsova, 2012.
Reprod.: Stasov, Ornament, pl. 35.
124 – Tipic, Moldova, 1577. Text în slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 1139).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 638.
125 – Psaltire, Moldova, 1582. Text în slavonă. La f. 49: însemnare de la Mănăstirea
Agapia, 1738 (Fond 23905 Ščukin, ms. 320).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 22‑23; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 678.
126 – Ceaslov, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament. 92 f. 16,8 x 12,4 cm. Text în
slavonă. Iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale în chinovar (Fond Uvarov, ms.
Carskij 704/717/659).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 82, nr. 704; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 708, nr. 659; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p.
307; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 734.
127 – Liturghier, scris în Moldova, sf. sec. XVI. Pergament. 57 f. 21,4 x 15,3 cm.
Text în slavonă. Cuprinde: liturghiile Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf. Vasile cel Mare şi un
164  RUSIA
fragment din Liturghia darurilor înainte sfinţite. La f. 1 şi 160v: frontispicii ornate cu
împletituri în aur şi culori (Fond Uvarov, ms. Carskij, 626/677/583).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 9, nr. 626; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 628, nr. 555; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p.
307; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 733.
128 – Octoih, scris de Ivanco, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament. 239 f. 34,5 x
23,3 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în culori. La f. 233:
însemnare, sec. XVII, menţionând copistul Ivanco. Legătură piele pe lemn, sec. XVII
(Fond Uvarov, ms. Carskij 748/391/135/275).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 112, nr. 748; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 266, nr. 275; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p.
308; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 736; Demény – Demény, Carte, tipar şi
societate, p. 251.
129 – Psaltire, scrisă de Iorest, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă. La f.
221v: însemnare de la Bisericani, 1600 (Fond 23905 Ščukin, ms. 1).
Ref.: Berechet, Comori, p. 628; Constantinescu, Repertoriu, p. 128, nr. 665.
130 – Psaltire, scrisă în Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament. 234 f. 22,5 x 14,7
cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale cu împletituri şi elemente vegetale în culori.
Însemnări în română (Fond Uvarov, ms. Carskij 16/498/331).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 15, nr. 16; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 325, nr. 331; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p.
306; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 714.
131 – Psaltire, scrisă în Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament. 141 f. 17 x 13 cm.
Text în slavonă. Frontispiciu şi iniţiale ornate cu împletituri (Fond Uvarov, ms. Carskij
18/751/713).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 15, nr. 18; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 764, nr. 713; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p.
307; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 716.
132 – Triod, scris în Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament, 302 f., 26,6 x 19 cm.
Text în slavonă. Frontispicii (f. 1 cu cruce, f. 3 cu împletituri) şi iniţiale cu elemente
zoomorfe şi vegetale. Însemnări în română, dintre care cea de la f. 302 din 1736 (Fond
Uvarov, ms. Carskij 759/389/621).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 115, nr. 759; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 689, nr. 621; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p.
307; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 737.
133 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Fragment în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 314).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 13; Constantinescu, Repertoriu, p. 130, nr. 676.
134 – Apostol, Moldova, sec. XVI. 273 f. 32 x 24,2 cm. Text în slavonă. Frontispicii
ornate cu împletituri în aur şi culori. Legătură de piele, sec. XVII, ornamente aurite (Fond
Uvarov, ms. Carskij 114/328/11).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 68, nr. 114; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 4, nr. 11; Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr. 728.
RUSIA  165
135 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij
115/329/12).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 115; Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr.
729.
136 – Minei, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf.
Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1795).
Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1164.
137 – Minei pentru lunile ianuarie‑februarie, Suceava, sec. XVI, scris de diacul
Vasile. Text în slavonă. La f. 541: însemnări ale lui Manoilă din Suceava; la f. 2‑8:
însemnare de danie din 1613 a lui Simon, ieromonah, pentru o mănăstire din Moldova
(Fond 80269‑80271 Uvarov – Norov, ms. 837).
Ref.: M.N. Tihomirov, Istoričeskie svjazi Rossii so slavjanskijmi stranami i Vizantiej,
Moscova, 1969, p. 307, 310‑311; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 741;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 251.
138 – Minei pentru luna iunie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 450 Barsov,
ms. 1224).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 639.
139 – Octoih, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin,
ms. 864).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 691.
140 – Octoih, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 80269‑80271 Uvarov –
Norov, ms. 913).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 144, nr. 743.
141 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Pergament. 243 f. 24,5 x 18,5 cm. Text în slavonă.
Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale, în aur şi culori (Fond
86795 Hludov, ms. 5).
Ref.: Popov, Opisanie, p. 7, nr. 5; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 306; Turdeanu,
Miniatura bulgară, p. 435; Constantinescu, Repertoriu, p. 124, nr. 644; Nikolova
ş.a., Khludov Collection, p. 16‑17, nr. 4; Vera Tchentsova, 2012.
142 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 67: însemnare a lui Atanasie
de la Mănăstirea Putna, 1719 (Fond 23905 Ščukin, ms. 319).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 21; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 677.
143 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin,
ms. 328).
Ref.: Jacimirskij, Opis, II, p. 24; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 679.
144 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin,
ms. 875).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 134, nr. 692.
145 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij
17/75/333).
166  RUSIA
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 52; Turdeanu, Études, p. 45; Constantinescu,
Repertoriu, p. 138, nr. 715.
146 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 86795 Hludov, ms. 1).
Ref.: Popov, Pervoe pribavlenie, p. 1; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 653.
147 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Fragment. Pergament. 1 f. 27,5 x 22 cm.
Miniatură reprezentându‑l pe Evanghelistul Luca. A aparţinut schitului Horodişte (Fond
23905 Ščukin, ms. 10 b).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 13, nr. 10; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 425; idem,
Manuscrise slave, p. 165; Rep. Ştefan cel Mare, p. 436; Opisanie pergamentnyh
rukopisej, p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 128, nr. 666.
148 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 276: însemnare din
Bisericani, a logofătului Sandul, sec. XVI (Fond 23905 Ščukin, ms. 307).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 8‑9; Berechet, Comori, p. 624; Constantinescu, Repertoriu,
p. 130, nr. 674.
149 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Pergament. 234 f. şi hârtie, 14 f. 31,8 x 22,4
cm. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină cu imaginile evangheliştilor. Frontispicii
şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale în aur şi culori. La f. 234v: chenar
ornamentat pregătit pentru colofon, rămas necompletat. Legătură din marochin verde cu
ornamente aurite, sec. XVIII (Fond Uvarov, ms. Carskij 77/SR).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 48, nr. 77; Opisanie pergamentnyh rukopisej,
p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 140, nr. 725.
150 – Grigore Ţamblac, Scrieri, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Viaţa Sf.
Ioan cel Nou de la Suceava. Copii (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 235–236).
Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, Opisanie slavjanskih rukopisej Moskovskoj Sinodal’noj
Biblioteki, II/3, Moscova, 1862, p. 134‑140; Constantinescu, Repertoriu, p. 229, nr.
1157‑1158.
151 – Sbornic, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa
Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 996).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 229, nr. 1159.
152 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XVII. Pergament, 181 f., 28,5 x 20 cm. Text
în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. La f. 1: însemnări
în română din 1700; la f. 86v: însemnări din 1719. La f. 1v‑3: însemnare în latină, fără
dată. Legătură piele pe lemn, sec. XVII. Pe feţele interioare ale legăturii, filă dintr‑un
evangheliar moldovenesc, sec. XVII (Fond Uvarov, ms. Carskij 22/102/329).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 16, nr. 22; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 324‑325, nr. 329; Opisanie pergamentnyh rukopisej,
p. 308; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr. 719.
153 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XVII. Pergament, f. 1‑86, hârtie, f. 87‑103. 31
x 19,4 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în culoare galbenă.
La f. 92v: însemnare, sec. XIX, referitoare la scrierea psaltirii în 1490, donată de Ştefan
cel Mare Mănăstirii Voroneţ (Fond Uvarov, ms. Carskij 23/335/330).
RUSIA  167
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 16, nr. 23; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 325, nr. 330; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p.
308; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr. 720.
154 – Pateric, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms.
Carskij 969/141/297).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, nr. 969; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr.
739.
155 – Bogorodicinic, Moldova, 1603‑1604, scris de copistul Ioan. Text în slavonă
(Fond 86795 Hludov, ms. 173).
Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 125, nr. 650.
156 – Minei pentru luna decembrie, Moldova, 1610. Scris de ieromonahul Eftimie.
Text în slavonă (Fond 80269‑80271 Uvarov – Norov, ms. 877).
Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., nr. 310; Constantinescu, Repertoriu, p. 144, nr. 742;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 252 (datează: 1661).
157 – Tetraevanghel, Moldova, 1610. Dăruit de Teofan, egumenul Mănăstirii Probota.
Text în slavonă (Fond Uvarov).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr. 727.
158 – Sbornic, Moldova, 1615. Scris de Petru din porunca mitropolitului Anastasie
Crimca şi dăruit Mănăstirii Dragomirna. 282 f. Text în slavonă. Cuprinde: Omilii de Sf. Ioan
Gură de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz şi Grigore Ţamblac (Fond 23905 Ščukin, ms. 63).
Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južnoslavjanskih i russkih rukopisej zagraničnyh bibliotek
(„Sbornik otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, Sankt‑Peterburg, 1921, p.
78‑84); E. Turdeanu, Le Métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et
artistique (RES, 29, 1952, p. 60, nr. 11); Radu Constantinescu, Un sermon anonyme
et l’activité littéraire de Grégoire Camblak en Moldavie (EB, 12, 1976, nr. 2, p. 107);
idem, Texte româneşti în arhive străine, Buc., 1977, p. 7; Turdeanu, Études, p. 129;
Constantinescu, Repertoriu, p. 129, nr. 668.
159 – Evangheliar, Moldova, 1615, scris pentru Efrem, episcopul de Rădăuţi. Text
în slavonă (Fond Čertkov).
Ref.: Gr. G. Tocilescu, Raport asupra cercetărilor istorice făcute în bibliotecile din Rusia
(„Analele Academiei Române”, secţ. I, s. I, nr. 2, 1878, p. 30‑31); Constantinescu,
Repertoriu, p. 124, nr. 642.
160 – Penticostar, scris în Moldova, 1616. Pergament. 137 f. 25,5 x 17,5 cm. Text
în slavonă. Miniaturi: la f. 4, Moise şi Aron, la f. 28, arhanghelii Mihail şi Gravil şi un
serafim. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. La f. 1‑6: însemnare privind dăruirea
manuscrisului de către Anastasie Crimca, mitropolitul Sucevei, Mănăstirii Dragomirna, în
amintirea părinţilor, Ioan şi Cîrstina. La f. 8‑22, însemnare în română, privind ctitoria de
la Dragomirna, sec. XVII (Fond Uvarov, ms. Carskij 327/88/349).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 424, nr. 237; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 332, nr. 349; Ep. Arsenij, Issledovanija i monografii
po istorii moldavskoj cerkvi, Sankt‑Peterburg, 1904, p. 51; Turdeanu, Études, p. 233;
Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 308; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 311‑312;
168  RUSIA
Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr. 731; Demény – Demény, Carte, tipar şi
societate, p. 252.
161 – Psaltire, Moldova, 1618, scrisă pentru Efrem, episcopul de Rădăuţi. 206 f.
Text în slavonă, scriere semiuncială. La f. 185v: însemnări din Moldova, 1715; la f. 96‑99:
însemnări din 1745. Ornamentat cu frontispicii din împletituri în culori. Legătură în lemn
şi piele cu incrustaţii (Fond Čertkov, ms. 162/I).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 160; idem, Iz istorii slavjanskoj
pis’mennosti, p. 16‑19; Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 641; Opisanie rukopisej
sobranija Čertkova, Novosibirsk, 1986, nr. 162, p. 33‑36 (textele însemnărilor redate
defectuos); Valentina Pelin, 1998.
162 – Tetraevanghel, Moldova, 20 martie 1623, dăruit de domnul Moldovei, Ştefan
Tomşa, Mănăstirii Solca. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 98/108/72).
Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 312; Constantinescu, Repertoriu, p. 140, nr. 726;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 252.
163 – Prolog pe lunile ianuarie‑aprilie, scris de popa Manoil pentru mitropolitul
Anastasie Crimca, 1625, şi oferit Mănăstirii din Târgovişte. Text în slavonă (Fond 23905
Ščukin, ms. 409).
Ref.: E. Turdeanu, Le Métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique
(RES, 29, 1952, p. 61‑62, nr. 18); Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 689.
164 – Psaltire, 1625, scrisă pentru mitropolitul Anastasie Crimca şi dăruită Mănăstirii
Dragomirna. Pergament, 121 f. 35,2 x 24,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale
ornate cu împletituri în aur şi culori. (Fond Uvarov, ms. Carskij 20/109/328).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 15, nr. 20; Kalajdovič – Stroev, Opisanie
slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 324, nr. 328; E. Turdeanu, op. cit., p. 61, nr. 17;
Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 308‑309; Constantinescu, Repertoriu, p. 138,
nr. 717; M.N. Tihomirov, loc. cit.; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p.
252.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 47, c. 49‑179.
165 – Psaltire, Suceava, 1625. Pergament. Împodobit cu iniţiale şi viniete în aur şi
culori. Oferit de Anastasie Crimca Mănăstirii Dragomirna în 1625. Text în slavonă (Fond
Uvarov, ms. Carskij 20/109/328).
Ref.: Turdeanu, Études, p. 233; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 717.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 47, c. 49‑179.
166 – Apostol, Moldova, 1631. Text în slavonă. La f. 304: însemnări din Bisericani,
1631‑1632 (Fond 23905 Ščukin, ms. 310).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 11‑12; Berechet, Comori, p. 624‑625; Constantinescu,
Repertoriu, p. 130, nr. 675.
167 – Slujebnic, Moldova, 1631, scris de ieromonahul Gheorghe. Text în slavonă. A
aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 23905 Ščukin, ms. 323).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 25; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 680.
168 – Psaltire, 1634, scrisă de popa Manuil de la Suceava şi dăruită de ieromonahul
RUSIA  169
Efrem Mănăstirii Humor. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 21/500/335).
Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 313‑314; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr. 718
(copist Macarie); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate.
169 – Sbornic, scris de Grigorij Rožadovskij în Ţara Românească, 1649‑1652. Text
în slavonă. Cuprinde: Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Petru Damaschinul, Scrieri, două epitafe
scrise în 1652, la moartea postelnicului Matei Năsturel (Fond Sinodal’naja Biblioteka,
ms. 140/456).
Ref.: Radu Constantinescu, Manuscrise slavo‑române ale vechii biblioteci sinodale din
Moscova (Studii, 24, 1971, nr. 5, p. 1029‑1033); Constantinescu, Repertoriu, p. 137,
nr. 710.
170 – Octoih, Moldova, prima jumătate a sec. XVII. Text în slavonă. La f. 178,
însemnare de la Mănăstirea Agapia, sec. XVII (Fond 23905 Ščukin, ms. 334).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 32‑33; Şt. Gr. Berechet, Comori slavo‑române, p. 627;
Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 681.
171 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o
sed’mih svobodnyh hudožestvah [Cartea despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte
liberale], Rusia, 1672. Text în rusă, cu miniaturi (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 527).
Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Sinodal’nogo sobranija (ne vošedših v opisanie
A.V. Gorskogo i K.I. Nevostrueva), I, Moscova, 1970, p. 83, nr. 692; Nikolaj Spafarij,
p. 136; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 51.
Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 25‑47.
Reprod.: ibidem, fig. 2 (f. 5v), 4 (f. 10v), 8 (f. 16v), 14 (f. 21v), 18 (f. 49v).
172 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, 1674. Cuprinde: Arifmologija şi
Vasiliologion. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 1661).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 22; p. 73, nr. 11.
173 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1692. Text în rusă (Fond
Uvarov, ms. 1325).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 24.
174 –Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1693. Copie scrisă pentru
patriarhul Moscovei. Text în rusă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 259).
Ref.: Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 136, nota 16; idem, O rukopisnoj tradicii,
p. 72, nr. 23.
175 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1693. Copie de Prokopij
Adrianov. Text în rusă (Fond Čertkov, ms. 206).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 22.
176 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1693. Text în rusă (Fond
Sinodal’naja Biblioteka, ms. 259).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 23.
177 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1693. Text în rusă (Fond
Sinodal’naja Biblioteka, ms. 192).
170  RUSIA
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 39.
178 – Ignatie de Antiohia, Epistole, 1693. Copie scrisă de Dosoftei, mitropolitul
Moldovei, pentru mitropolitul Ioachim al Moscovei. Text în slavonă (Fond Sinodal’naja
Biblioteka, ms. 109/436).
Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, Opisanie slavjanskih rukopisej Moskovskoj Sinodal’noj
Biblioteki, II/2, p. 13‑15; V. Kiriak, Cartea şi tiparul din Moldova în secolele XVII–
XVIII, Chişinău, 1977, p. 69; Constantinescu, Repertoriu, p. 204, nr. 1021.
179 – Sbornic, Stryj, 1693. Traducere din greacă în slavonă, copie de Dosoftei,
mitropolitul Moldovei. Cuprinde: Omilii ale Sf. Ioan Gură de Aur şi ale Sf. Efrem Sirul,
Viaţa Sf. Onufrie, Viaţa Sf. Pancratie din Taormina, Viaţa Sf. Mihail Maleinos (Fond
Sinodal’naja Biblioteka, ms. 128/446).
Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, op. cit., II/2, p. 132‑142; Ciobanu, Dosoftei, p. 179; V.
Kiriak, op. cit., p. 69; Constantinescu, Repertoriu, p. 204, nr. 1022.
180 – Maxim Peloponesianul, Scrieri, Bucureşti, 1697. Traducere din greacă în
slavonă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 193/919).
Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, op. cit., II/2, p. 586‑587; Constantinescu, Repertoriu, p.
137, nr. 711.
181 – Stiherar, Rusia, a doua jumătate a sec. XVII. Notaţie psaltică, text în slavonă.
Cuprinde şi creaţii din şcoala de la Mănăstirea Putna (Fond 23905 Ščukin, ms. 351).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 47; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1148.
182 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o
sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre
cele şapte arte liberale], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă (Fond Zabelin, ms. 214).
Ref.: M.M. Speranskij, Sobranie rukopisej I. E. Zabelina (în „Otčet Gosudarstvennogo
Istoričeskogo Muzeja za 1916‑1925 gg.”, Moscova, 1926, p. 13); Nikolaj Spafarij, p.
136; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 69, nr. 9.
Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 25‑47.
183 – Nicolae Milescu Spătarul, Grani ili rodoslovija korolej gišpanskih, francuzskih,
anglinskih, datckih, pol’skih, svejskih i knjazej vinicejskih [Originea sau genealogia regilor
spanioli, francezi, englezi, danezi, poloni, suedezi şi a dogilor veneţieni], Rusia, sfârşitul
sec. XVII. Traducere din latină în rusă, realizată împreună cu Piotr Dolgov (Muzejnoe
sobranie, ms. 2024).
Ref.: Belobrova, Iz literaturnoj istorii, p. 77, nota 24; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 47;
Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 136.
184 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga glagolemaja estestvoslovnaja [Cartea numită
cuvinte despre natură], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Lucrare de ştiinţele naturii compilată
din izvoare latine. Text în rusă, incomplet (Fond 45899‑45900 Vahrameev, ms. 802).
Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 454; Nikolaj Spafarij, p. 8‑9; Milescu, Aritmologhia,
Etica, p. 56‑58; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1168.
185 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, copie de
la sfârşitul sec. XVII. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 426).
RUSIA  171
Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 130; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 49‑50; Belobrova, O
rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 3.
186 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII. 6 +
301 + 5 f. Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. Text în rusă
(Fond 45641, Zabelin, ms. 311/445).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1169; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 81.
187 – Sf. Simon al Tesalonicului, Scrieri, sfârşitul sec. XVII. Copie de Dosoftei,
mitropolitul Moldovei. Traducere din greacă în slavonă. La f. 220‑373: îndreptări făcute
de Dosoftei, urmate de o scrisoare autografă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 184/727).
Ref.: A. Gorskij, K. Novostruev, op. cit., II/2, p. 499‑504; Ciobanu, Dosoftei, p. 146‑149;
Constantinescu, Repertoriu, p. 204, nr. 1023.
188 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text
în rusă (Fond 80370 Čudov, ms. 361).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 4.
189 – Litovskaja kronika (Barkulabovskaja letopis’), sec. XVII. 174 f. Text în rusă.
Cuprinde informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până la 1556
(Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 790).
Ref.: N.N. Ulašcik, în Polnoe sobranie russkih letopisej, XXXII, Moscova, 1975, p. 9‑12.
Publ.: ibidem, p. 174‑192.
190 – Minei, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 200v: Grigore Ţamblac, Viaţa
Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1056).
Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 229, nr. 1162.
191 – Minei, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf.
Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1230).
Ref.: Jacimirskij, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1163.
192 – Minei, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf.
Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1849).
Ref.: Jacimirskij, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1165.
193 – Minei, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf.
Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1864).
Ref.: Jacimirskij, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1166.
194 – Octoih, Ţările Române, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 223: însemnare din
Bucureşti, 1669 (Fond 23905 Ščukin, ms. 335).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 34‑35; Berechet, Comori, p. 627‑628; Constantinescu,
Repertoriu, p. 132, nr. 682.
195 – Prolog, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa
Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 23905 Ščukin, ms. 450).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 209‑211; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1150.
196 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 833: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 45641
Zabelin, ms. 451).
172  RUSIA
Ref.: Pandele Olteanu, Lexicul povestirilor slave despre Vlad Ţepeş, Buc., 1955, p.
227‑251; Lurie, Povest’ o Drakule, p. 94.
Publ.: ibidem, p. 125‑135.
197 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 91‑96: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 450
Barsov, ms. 604).
Ref.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 97‑98.
Publ.: ibidem, p. 135‑139.
198 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 265‑271: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond
450 Barsov, ms. 1521).
Ref.: ibidem, p. 102‑103.
Publ.: ibidem, p. 159‑162.
199 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 187‑203v: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond
Uvarov, ms. 848).
Ref.: ibidem, p. 103‑104.
Publ.: ibidem, p. 162‑172.
200 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 1‑14: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond
Uvarov, ms. 152).
Ref.: ibidem, p. 104.
Publ.: ibidem, p. 162‑172.
201 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 28‑41: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond
64075, Muzejnoe sobranie, ms. 3860).
Ref.: ibidem, p. 100.
Publ.: ibidem, p. 145‑150.
202 – Canonic, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 1238).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 640.
203 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, sec.
XVII. Text în rusă (Fond 450 Barsov, ms. 445).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 17.
204 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul
sec. XVIII. Cuprinde: Kniga ieroglifijskaja, Arifmologija, Opisanie kart po stranam,
Hrismologion, Vasiliologion. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 2024).
Ref.: Belobrova, Iz literaturnoj istorii, p. 77; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 6;
p. 70, nr. 10; p. 71, nr. 1 şi 4; p. 73, nr. 1; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 136.
205 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul
sec. XVIII. Text în rusă (Fond 80370 Čudov, ms. 299).
Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1146; Belobrova, O
rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 3.
206 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul
sec. XVIII. Text în rusă (Fond Ovčinnikov, ms. 375).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 17.
RUSIA  173
207 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, începutul sec. XVIII. Text în
rusă (Fond 310, Undol’skij, ms. 556).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 71, nr. 16.
208 – Catavasier, scris de Sidor Moldoveanul la Mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele
Athos, începutul sec. XVIII. Text în rusă. La f. 42: însemnare de la Mănăstirea Sf. Pavel,
1722; la f. 17‑31, însemnare din Moldova, 1727 (Fond Uvarov, ms. Carskij 732/56/595).
Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, nr. 732; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 325;
Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 735.
209 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, cca 1710. Text în rusă (Fond
80370 Čudov, ms. 289/97).
Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p.
165; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1145; Belobrova, O rukopisnoj tradicii,
p. 72, nr. 26.
210 – Nicolae Mavrocordat, Despre datorii, Moldova. Traducere în rusă, 1719, 119
f. (Fond Uvarov, ms. Carskij 347).
Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 324‑325; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 740;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 253.
211 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, Rusia, 1742. Text în rusă (Fond
Uvarov, ms. 2224).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 15.
212 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, prima jumătate a sec. XVIII.
Text în rusă (Fond 344, ms. 171).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 20.
213 – [Dimitrie Cantemir], Slovo Panegiričeskoe v pohvalu Velikomučenika Dimitrija
Fessalonitskago [...] V carstvujuščem grade Moskve leta Gospodnja 1719 oktjabrja v
26 den‘ tomujde pobedonoscu v čest‘ ustavlennyj [Cuvânt de laudă Sfântului mucenic
Dimitrie din Salonic (...) În cetatea împărătească Moscova, anul Domnului 1719 octombrie
în 26 zile aşezat (cu hramul) aceluiaşi purtător de biruinţă], prima jumătate a sec. XVIII.
Traducere în rusă. 7 f. (Eparhial’noe sobranie, ms. rus 1011).
Ref.: Viktorov, Alfavityi, p. 39; A.S. Eleonskaja, Panegirik 1719 g. Iz literaturnogo
nasledija sem‘i Kantemirov, v pamjatniki kultury, Moscova, 1992, p. 28‑33; Eşanu,
Neamul Cantemireştilor, p. 116‑117, nr. 710; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Un
panegiric necunoscut al lui Dimitrie Cantemir, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de
comunicări ştiinţifice, Buc., 2011, p. 75‑99.
Publ.: ibidem.
214 – Giulio Cesare della Croce, Viaţa şi faptele lui Bertoldo, Moldova, copist
Gheorghe, cca 1774. Traducere în română, 63 f. Hârtie din sec. al XVIII‑lea cu filigrane
(„trei pălării”). Legătură în carton şi piele cu incrustaţii. Însemnare în rusă din 1774 a
posesorului cărţii despre un acont de bani, însemnări de cititor ale lui Alecu Beldiman, din
sec. XIX (f. 63 şi coperta II) (Fond 45641 Zabelin, ms. 328).
Ref.: I. Bogdan, O traducere moldovenească din veacul al XVIII‑lea a Vieţii lui
Bertoldo (CL, XXV, 1891, p. 315‑324; republ. în idem, Scrieri alese, Buc., 1968,
174  RUSIA
p. 482‑488); Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I, Cărţile populare
laice, Buc., 1976, p. 182, 196; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1335; Cele
mai vechi cărţi populare în literatura română, III. Călătoria lui Zosim la blajini, ed.
Maria Stanciu‑Istrate; Bertoldo, ed. Magdalena Georgescu, Buc., 1999; Galaction
Verebceanu, Viaţa lui Bertoldo. Un vechi manuscris românesc, Chişinău, 2002.
Publ.: Cele mai vechi cărţi populare în literatura română, III, p. 157‑239; G. Verebceanu,
op. cit., p. 82‑205.
Reprod.: B. A. R., ms. 342; Cele mai vechi cărţi populare în literatura română, III, p.
245‑248 (f. 1r‑2v, 16v‑18r); G. Verebceanu, loc. cit.
215 – Sf. Marcu Ascetul, Scrieri, Neamţ, 1784. Text în slavonă (Fond 80370
Simonovskij monastyr’, ms. 16).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 16; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 699.
216 – Sbornic, Moldova, 1792‑1795. Text în slavonă. Cuprinde scrieri de Varsanufie
şi Ioan şi Viaţa Sf. Nifon tradusă de Dosoftei de la Mănăstirea Neamţ (Fond 80370
Simonovskij monastyr’, ms. 25).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 25; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 702.
217 – Sf. Dionisie Areopagitul, Scrieri, traducere de Paisie Veličkovskij din greacă
în slavonă, Mănăstirea Neamţ, ante 1794. Capitolul I din Ierarhia eclesiastică, autograf
Paisie Veličkovskij, restul codicelui scris de altă mână, cu însemnări de Paisie (Fond
80370 Simonovskij monastyr’, ms. 5).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 5; A.E. Tachiaos, Ō Paisios Velitskofski (1722‑1794) kai
ī askītikofilologikī scholī tou, Thessaloniki, 1964, p. 83‑84; Constantinescu,
Repertoriu, p. 134, nr. 696.
218 – Sf. Teodor Studitul, Scrieri, Neamţ, 1796. Text în slavonă (Fond 80370
Simonovskij monastyr’, ms. 15).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 15; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 698.
219 – Sbornic, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. Text în slavonă (Fond 86795
Hludov, ms. 273).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 593; Constantinescu, Repertoriu, p.
126, nr. 652.
220 – Sbornic, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. Text în slavonă (Fond 23905
Ščukin, ms. 378).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 94‑101; Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 688.
221 – Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în slavonă. la f.
321v: însemnări din 1790; la f. 14: însemnări din 1791; coperta 2: însemnări din 1794
(Fond 23905 Ščukin, ms. 359).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 59‑60; Constantinescu, Repertoriu, p. 132, nr. 685.
222 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVIII. Text în rusă (Fond
23905 Ščukin, ms. 165).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 255‑256; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1147;
Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 25.
RUSIA  175
223 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Text în rusă
(Muzejnoe sobranie, ms. 3998).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 5.
224 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Text în rusă
(O.P. 219).
Ref.: ibidem, p. 73, nr. 6.
225 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVIII. Text în rusă
(Muzejnoe sobranie, ms. 6132).
Ref.: ibidem, p. 71, nr. 15.
226 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVIII. Text în rusă
(Muzejnoe sobranie, ms. 10331).
Ref.: ibidem, p. 72, nr. 21.
227 – Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec.
XIX. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 28).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 28; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 703.
228 – Sf. Isaac Sirul, De suflet folositoare carte, Moldova, începutul sec. XIX. Copie
după traducerea lui Paisie Veličkovskij tipărită la Neamţ, 1812. Text în slavonă (Fond
80370 Simonovskij monastyr’, ms. 22).
Ref.: Viktorov, Alfavityi, p. 31; Popov, Rukopisi, II, nr. 22; Constantinescu, Repertoriu, p.
228, nr. 1153.
229 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XIX. Text în slavonă. Cuprinde scrieri de Sf.
Antonie cel Mare şi Maxim Mărturisitorul (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 32).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 32; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 704.
230 – Sbornic, Rusia, începutul sec. XIX. Copie după un manuscris al lui Paisie
Veličkovskij de la Mănăstirea Neamţ. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’,
ms. 65).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 65; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1156.
231 – Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Neamţ, 1808. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij
monastyr’, ms. 23).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 23; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 700.
232 – Sbornic, Moldova, 1810. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’,
ms. 68).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 68; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 708.
233 – Sf. Marcu Ascetul, Scrieri, Moscova, 1812. Copie după traducerea lui Paisie
Veličkovskij. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 17).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 17; Constantinescu, Repertoriu, p. 222, nr. 1151.
234 – Isaia Pustnicul, Scrieri, Moscova, 1812. Copie după traducerea lui Paisie
Veličkovskij. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 19).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 19; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1152.
176  RUSIA
235 – Sf. Vasile cel Mare, Scrieri, Moldova, 1820. Text în slavonă (Fond 80370
Simonovskij monastyr’, ms. 24).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 24; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 701.
236 – Sf. Dionisie Areopagitul, Scrieri, traducere în slavonă de Paisie Veličkovskij,
Mănăstirea Neamţ. Copie din 1826‑1828 de monahul Isaia (Fond 80370 Simonovskij
monastyr’, ms. 6).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 6; A.E. Tachiaos, op. cit., p. 84; Constantinescu, Repertoriu,
p. 135, nr. 697.
237 – Sbornic, Moldova, 1829‑1831. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij
monastyr’, ms. 52).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 52; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 706.
238 – Sbornic, Moldova, 1832. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’,
ms. 53).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 53; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 707.
239 – Sbornic, Rusia, 1841‑1848. Text în rusă. La f. 56v‑57v: istoricul Mănăstirii
Neamţ şi scrierea despre autocefalia mitropoliei Moldovei atribuită mitropolitului
Gheorghe (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 56).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 56; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1155.
240 – Viaţa lui Paisie Veličkovskij, Moldova, prima jumătate a sec. XIX. Text în rusă
(Fond 23905 Ščukin, ms. 463).
Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 235; Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 690.
241 – Sbornic, Moldova şi Rusia, sec. XIX. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij
monastyr’, ms. 49).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 49; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 705.
242 – Sbornic, Moldova, sec. XIX. Copie după o traducere paisiană de la Mănăstirea
Neamţ. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 55).
Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 55; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1154.
CR
243 – Liturghier, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1508. 2 ex. incomplete
(Menšikov 1422; Menšikov 1423).
Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 371; idem, Tipăriturile târgoviştene, p. 149;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 172‑173, 186‑187.
244 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1512 (Fond Carskij A/4).
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 2, nr. 10; Karataev, Opisanie, p. 26‑28, nr. 12; Lidia A.
Demény, Xilogravurile lui Filip Moldoveanul (SCIA, seria „Arta plastică”, 16, 1969,
nr. 2, p. 239‑240, nota 22); Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 153‑154; Demény –
Demény, Carte, tipar şi societate, p. 172‑176, 186‑187.
245 – Molitvenic, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1545 (Fond Carskij A/10).
Ref.: Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 154; Demény – Demény, Carte, tipar şi
societate, p. 178, 186‑187.
RUSIA  177
246 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1547, din porunca lui Mircea
Ciobanul, domnul Ţării Româneşti (Fond Carskij, A/11).
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 7, nr. 30; Demény, Călătorie de studii I, p. 371; idem,
Tipăriturile târgoviştene, p. 158; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p.
180, 186‑187.
247 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1547, din porunca lui Iliaş
Rareş, domnul Moldovei (Menšikov 1016 Muz.).
Ref.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
248 – Tetraevanghel, Braşov, 1562, tipărit de diaconul Coresi.
Ref.: ibidem, p. 186‑187.
249 – Sbornic, Sebeş, 1580, tipărit de diaconul Coresi.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 76; Karataev, Opisanie, p. 206‑208, nr. 99; Demény –
Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
250 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Coresi şi Mănăilă, s.l., 1583, din porunca lui
Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti. Incomplet (Col. Carskij, B‑2).
Ref.: ibidem, p. 186‑187, 198.
251 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în
slavonă de Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko –
Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate of a
Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44).
252 – Triod, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise Movilă. Pe verso‑ul foii
de titlu: gravuri reprezentând stema Moldovei şi o epigramă de Petru Movilă cuprinzând
învăţături către fratele său, Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382; D.P.
Bogdan, Les Enseignements de Pierre Movilă adressés à son frère Moise Movilă
(„Cyrillomethodianum”, 1, 1971, p. 1‑19); Zapasko – Isaevič, I, p. 52, nr. 220;
Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197.
Publ.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 19‑25 (epigrama); Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197.
Reprod.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 16‑17 (epigrama).
253 – Molitvenic, Câmpulung, 1635, tipărit de Timotei din porunca lui Matei Basarab,
domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 52, nr. 371; Elena Siupiur, 2010.
254 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea mitroplitului Kievului, Petru
Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 383; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr.
455; Zapasko – Isaevič, I, p. 56‑57, nr. 253.
255 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţa lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 63, nr. 454; Karataev, Opisanie, p. 481‑482, nr. 511;
Zapasko – Isaevič, I, p. 61‑64, nr. 282; Elena Siupiur, 2010.
256 – Evanghelie, Iaşi, 1643, tipărită din porunca lui Vasile Lupu, domnul Moldovei.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 499; Elena Siupiur, 2010.
178  RUSIA
257 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj,
Lvov, 1646, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 73, nr. 536; Karataev, Opisanie, p. 519‑520, nr.
598; Zapasko – Isaevič, I, p. 68, nr. 350.
258 – Toma Kempinski, O podrajanii Isusa Hrista [Imitaţia lui Hristos], Mănăstirea
Dealu, 1647. Traducere în slavonă de Udrişte Năsturel.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 77, nr. 570; Elena Siupiur, 2010.
259 – Triod, Kiev, 1648, tipărit după ediţia din 1631, dedicată lui Moise Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 78, nr. 579; Elena Siupiur, 2010.
260 – Triod – Penticostar, Târgovişte, 1649, tipărit din porunca lui Matei Basarab,
domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 80, nr. 591; Karataev, Opisanie, p. 537‑538, nr. 658; Elena
Siupiur, 2010.
261 – Psaltire de‑nţăles, Iaşi, 1680, tradusă de mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi
tipărită de ieromonahul Mitrofan. Text în slavonă şi română.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 113, nr. 867; Elena Siupiur, 2010.
262 – Biblia, Bucureşti, 1688.
Ref.: idem.
263 – Octoih, Buzău, 1700.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 148, nr. 1161; Elena Siupiur, 2010.
264 – Ceaslov, tipărit de Antim Ivireanul, Bucureşti, 1703. Lipsesc începutul şi
sfârşitul.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 155, nr. 1208; Ştefan Gr. Berechet, Ceaslovul slavo‑român al
lui Antim Ivireanul din 1703 (RI, 24, 1938, p. 246‑247); Elena Siupiur, 2010.
265 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la
Kiev în 1645.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1373; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899.
266 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii,
Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe
pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.
267 – Învăţăturile preoţeşti despre taine, Iaşi, 1732, cu două autografe, din 1734 şi
1736.
Ref.: V. Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în secolele XVII‑XVIII, Chişinău, 1977, p. 83.
268 – Apostol, Râmnic, 1734.
Ref.: Elena Siupiur, 2010.
269 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745.
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512.
270 – Evhologhii ili molitvoslov, Buzău, 1747.
Ref.: Elena Siupiur, 2010.
RUSIA  179
271 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752.
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791.
272 – Pravila molebnii sv. Serbskih prosvetitelej, Râmnic, 1761.
Ref.: Elena Siupiur, 2010.
273 – Catehisme, Iaşi, 1777.
Ref.: idem.
274 – Kratkoe sobranie imen (Slovar), Iaşi, 1780.
Ref.: idem.
275 – Psaltire, Iaşi, 1782.
Ref.: idem.
276 – Svjaščennaja istorija, Iaşi, 1787. 2 ex.
Ref.: idem.
277 – Razgovory domašnie, Iaşi, 1789.
Ref.: idem.
278 – Sobranie imen hotjaščim ucit’sja, Iaşi, 1789.
Ref.: idem.
279 – Dialoguri ruso‑româneşti, Iaşi, 1789.
Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 371.
280 – Psaltire, Iaşi, 1791.
Ref.: Elena Siupiur, 2010.
281 – Apostol, Iaşi, 1791. 3 ex.
Ref.: idem.
282 – Novyj zavet, Iaşi, 1791, 2 ex.
Ref.: idem.
283 – Acatiste, Iaşi, 1792.
Ref.: idem.
284 – [Sofronie Vračanski], episcop de Vraca, Kiriakodromion sireč nedelnik
poucenie, Râmnic, 1806. Traducere din slavonă şi greacă în bulgară.
Ref.: idem.
285 – Sf. Isaac Sirul, Slovesa Paisse Veličkovskij, Neamţ, 1812. 2 ex.
Ref.: idem.
286 – Petru Maior, Istorie pentru începutul românilor în Dacia, Buda, 1812.
Ref.: idem.
287 – Molebnic, Basarabia, 1816.
Ref.: idem.
288 – Grammatika Rossijskaja, Chişinău, 1819.
Ref.: idem.
180  RUSIA
289 – Novyj zavet sireč cetirite Evanghelii, Bucureşti, 1828. Traducere din greacă
în bulgară de Petru Sapunov. Tipărită cu binecuvîntarea mitropolitului Grigorie al
Ungrovlahiei în timpul lui Grigorie Ghica.
Ref.: Elena Siupiur, 2010.
290 – Novyj Valahskij i Russkij Slovar’, Bucureşti, 1829.
Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 371.
291 – Psaltire, Bucureşti, 1830.
Ref.: Elena Siupiur, 2010.
292 – Žitie starca Paisija, Neamţ, 1836.
Ref.: idem.
293 – [Petăr Beron], Bukvar bolgarski, Bucureşti, 1841.
Ref.: idem.
294 – Hristodul K. Sičan‑Nikolov, Mesecoslovy ili Kalendar večnyi 1842 gody,
Bucureşti, 1842.
Ref.: idem.
295 – Dialogizm, Bucureşti, 1848.
Ref.: idem.
296 – Cerkovnaja istorija, Cernăuţi, 1859.
Ref.: idem.
297 – Poslanie Belokrinickoj Mitropolii Hristijanam Mirnaja gramota Vserossijskamu
Soboru, Iaşi, 1864.
Ref.: idem.
298 – Il. Grigor’ev Kiril, Mitropolit Belakrinitskij, Poslanie ko vsem pravoslavnyh
hristijanam, Iaşi, 1864.
Ref.: idem.
299 – Ilarion Egorovici, Ot verhovnogo svjatitelja Belokrinickoj mitropolii
arhipastyrskoe poslanie, Iaşi, 1864. 2 ex.
Ref.: idem.
300 – Okrujnoe poslanie, Iaşi, 1864.
Ref.: idem.
301 – Kratkaja istorija Drevne‑Pravoslavnoj Cerkvi blagočestivogo svjaščenstva,
Iaşi, 1878.
Ref.: idem.
302 – Oproverženie klevety na Mitropolita Ambrozija, Iaşi, 1878. 2 ex.
Ref.: idem.
303 – Opravdanie staroobrjadčeskoi cerkvi, Iaşi, 1887. 3 ex.
Ref.: idem.
304 – Pokazanie vsemernosti dvuperstnogo složenija, Iaşi, 1888.
Ref.: idem.
RUSIA  181
A
305 – Bucureşti, cca 1740. Gravură.
Reprod.: E.I. Družinina, Kjučuk‑Kajnardžijkij mir 1774 goda, Moscova, 1955, p. 191.
MUZ
306 – Tezaur de argint, sfârşitul sec. IV – începutul sec. V, descoperit la Botoşani,
constând din vase, monede şi 3 linguri (lingurile II 42422‑42424).
Ref.: Alexandru Păunescu, Paul Şadurschi, Vasile Chirica, Repertoriul arheologic al
judeţului Botoşani, I, Buc., 1976, p. 52.
Reprod.: A. V. Bank, Byzantine art in the collection of the USSR („Sovetskij Hudožnik”,
Leningrad–Moscova, 1966, p. 346, pl. 100/a, f, c); J. W. Brailsford, The Mildenhall
Treasure, Londra, 1955, p. 14, fig. 14.
307 – Miniatură reprezentând pe Apostolul Luca, dintr‑un Tetraevanghel moldovenesc
din sec. XV (colecţia P.I. Ščukin).
Ref. şi reprod.: Rep. Ştefan cel Mare, nr. 171; Turdeanu, Études, p. 154.
MUZEJ MOSKOVSKOGO KREMLJA
ORUŽEJNAJA PALATA
(Muzeul Kremlinului, Palatul Armelor)
A
308 – Dveră, Ţara Românească, cca 1517, reprezentând „Coborârea de pe cruce”. A
fost lucrată din porunca lui Neagoe Basarab şi a doamnei sale, Despina. Broderie din fir de
aur, argint şi mătase colorată pe Fond în întregime brodat cu fir de aur. În stânga, jos, este
reprezentată doamna Despina cu cele trei fiice: Stana, Ruxandra şi Anghelina.
Ref.: Maria Ana Musicescu, O broderie necunoscută din vremea lui Neagoe Basarab
(SCIA, 5, 1958, nr. 2, p. 35‑49); idem, Portretul laic brodat în arta medievală
românească (SCIA, 9, 1962, nr. 2); idem, Broderia medievală românească, Buc.,
1969, p. 36‑37; Drăguţ, Dicţionar, p. 70.
309 – Pocal, Moldova, sec. XVI. A aparţinut ţarului Ivan cel Groaznic.
Ref.: Theodor Uspenschi, Vasele moldoveneşti aflătoare în sala armelor din Moscova
(încercarea unei explicaţii arheologice) (BCMI, 20, 1927, p. 88‑97); Andrei Timotin,
2011.
310 – Piperniţă, Moldova, sec. XVI. A aparţinut ţarului Feodor Ivanovič.
Ref.: idem.
311 – Cupă, Moldova, sec. XVI.
Ref.: idem.
312 – Sabie mare cu două tăişuri, espadon, cu încrustaţii de aur. Dăruită de domnul
Moldovei, Vasile Lupu, ţarului Mihail Fedorovič în 1641. Mânerul este împodobit cu
pietre scumpe, iar teaca, de catifea roşie, este împodobită cu argint aurit, cu plăci de jasp,
cu rubine şi peruzele.
Ref.: A. Weltmann, Le trésor de Moscou (Oroujeynaia Palata), Moscova, 1861, p. 148;
182  RUSIA
Radu R. Rosetti, Ştiri mărunte şi note relative la istoria armamentului la noi (ARMSI,
s. III, 11, 1931, p. 2‑5).
313 – Săbii de paradă (3), sec. XVII, cu inscripţie grecească, din categoria celor
atribuite lui Constantin Brâncoveanu. Una din ele menţionează anul 1692 în inscripţie.
Ref.: E. von Lenz, Die Waffensammlungen des Grof S.D. Scheremetew im St. Petersburg,
Leipzig, 1897, p. 81; Radu R. Rosetti, Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu
(ARMSI, s. III, 10, 1929, p. 4, pl.); idem, Ştiri mărunte şi note relative la istoria
armamentului la noi (ARMSI, s. III, 11, 1931, p. 3‑5); C. Marinescu, Săbii
brâncoveneşti. O punere la punct (AARMSI, s. III, 27, 1944‑1945, p. 403, 408, 418,
pl.).
GOSUDARSTVENNAJA PUBLIČNAJA
ISTORIČESKAJA BIBLIOTEKA ROSSII
(Biblioteca Istorică Publică de Stat a Rusiei)
CR
314 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere şi
prefaţă de Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko –
Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate of a
Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44).
315 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cuprinde o gravură reprezentând armele lui Petru
Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337;
Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186.
316 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi o gravură reprezentând
armele acestuia.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 294; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 193.
317 – Dimitrie Cantemir, Kniga Sistima ili sostojanie muhammedanskija religii,
Sankt‑Peterburg, 1722.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73; Efim A. Rezvan, Koran i ego mir,
Sankt‑Peterburg, 2001, p. 395.
Reprod.: ibidem.
318 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman
Empire, Traducere de M. Tindal, I‑II, Londra, 1734‑1735.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 52.
319 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman où se voyent les causes de
son aggrandissement et de sa décadence. Traducere de M. de Joncquières, I‑IV, Paris,
1743.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 13, nr. 53.
320 – Antioh Cantemir, Pis’mo Haritona Makentina soderžašcie pravila russkogo
RUSIA  183
stihopisanija, Sankt‑Peterburg, 1744. „Hariton Makentin” este anagrama lui Antioh
Cantemir).
Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2787; Ştefan Lemny, Cantemireştii. Aventura europeană a unei
familii princiare din secolul al XVIII‑lea, Iaşi, 2010, p. 247.
321 – Demetrius Kantemir, Geschichte des osmanischen Reichs nach seinem
Anwachse und Abnehmen, beschreiben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten in
Moldau, Hamburg, 1745.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 13‑14, nr. 56.
322 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskoj na 1770 god., Sankt‑Peterburg,
1769. Cuprinde (p. 29‑70) lucrarea lui Ja. Ja. Štelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie
Knjažestva Moldavskogo i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i
narodov, s landkartočkoju sih zemel’, al cărei prim capitol, „O Moldavii”, rezumă, după
manuscrisul latin, Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 9, nr. 31.
323 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskoj na 1770 god, ed. 2, Sankt‑Peterburg,
1769. Cuprinde (p. 31‑76) lucrarea lui Ja. Ja. Štelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie
Knjažestva Moldavskogo i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i
narodov, s landkartočkoju sih zemel’, al cărei prim capitol, „O Moldavii”, rezumă, după
manuscrisul latin, Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 9, nr. 32.
324 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina
Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi
traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi
texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia
principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p.
275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din
Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714
(p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir
(p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem
Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni
care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
325 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie
Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de
G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea
Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146;
idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea
culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.
184  RUSIA
326 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Opit učebnogo prednačertanija dlja
prepodavanija rossijskomu junošestvu grečeskogo jazyka, Sankt‑Peterburg, 1817.
Ref.: Stella Ghervas, Réinventer la tradition. Alexandre Sturdza et l’Europe de la
Sainte‑Alliance, Paris, 2008, p. 553.
327 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Mysli o ljubvi k obščestvu, Sankt‑Peterburg,
1818, în „Žurnal Čelovekoljubivogo obščestvo”, IV, 1818.
Ref.: ibidem, p. 552.
328 – Dimitrie Cantemir, Istorija Tureckogo gosudarstva ot samogo osnovania
onogo do novejših vremen, traducere după Geschichte des Osmanischen Reichs von seiner
Entstehung bis auf neusten Zeiten, Moscova, 1828, I‑II, 103 + 91 p.
Ref.: Elena Siupiur, 2010.
329 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Nečto o etnologii i estetike po otnošeniju k
istorii i k nauke drevnostej, Moscova, 1842, în „Moskvitjanin”, X, 1842.
Ref.: Stella Ghervas, op. cit., p. 553.
330 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Ideal i podražanie v izjaščnyh iskusstvah,
Moscova, 1842.
Ref.: ibidem, p. 552.
331 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Vospominanija o žizni i dejanijah grafa A.
Kapodistrija Pravitelja Grecii, Moscova, 1864.
Ref.: ibidem, p. 555.
332 – Antioh Cantemir, Relacii knz. A.D. Kantemira iz Londona, introducere de V.
N. Aleksandrenko (profesor la Universitatea din Varşovia), Moscova, I, 1892, II, 1903.
Publicate iniţial în „Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri
Moskovskom Universitete”, Moscova, 1892 şi 1903.
Ref.: Elena Siupiur, 2010.
MINISTERSTVO INOSTRANNYH DEL
ARHIV VNEŠNEJ POLITIKI ROSSII
(Ministerul Afacerilor Externe. Arhiva Politicii Externe a Rusiei)
DOC
333 – Scrisoare, din mai 1590, a lui Ieremia II, patriarh de Constantinopol, şi
a celorlalţi patriarhi şi mitropoliţi ai Bisericii Răsăritului, privitoare la înfiinţarea
patriarhatului Rusiei. Între semnatari: Grigore al Dristrei, Antim al Proilaviei, Nectarie
fost al Proilaviei şi Gheorghe Movilă al Sucevei (Fond gr., doc. 5).
Ref. şi publ.: W. Regel, Analecta byzantino‑russica, Sankt‑Peterburg – Leipzig, 1891, p.
85‑92.
Reprod.: ibidem, pl. IV.
334 – Scrisoare, martie 1679, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către Nicolae
Milescu Spătarul, prin care îl roagă să sprijine cererea lui pentru trimiterea unei tipografii
(Fond 68, inv. 1, nr. 2).
Ref. şi publ.: Ciobanu, Dosoftei, p. 83‑84.
RUSIA  185
335 – Scrisoare, 27 ianuarie 1690, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către ţarii
Petr Alexeevici şi Ivan Alexeevici, prin care mulţumeşte pentru ajutorul dat, şi răspunsul
acestora (Fond Glavnyj arhiv, d. 11).
Ref. şi publ.: Ciobanu, Dosoftei, p. 99‑100.
336 – Documente, din 1720 – sec. XX, referitoare la relaţiile Rusiei cu Moldova
şi Ţara Românească (1720‑1800), misiunea rusă la Bucureşti (1874‑1917), consulatele
ruseşti de la Bucureşti şi Iaşi, administrarea guberniei Basarabiei (1817‑1839), perioada
1877‑1878; Basarabia (1849‑1917). Microfilme (Fond 68, inv. 1, 169/2, 219, 312, 328‑331,
344, op. 101‑103, 194‑197, 203, 205‑207).
Ref.: Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Buc., 1996, p. 48‑60, note p. 70‑72.
337 – Corespondenţă (3), din 1722, a lui Dimitrie Cantemir cu G.I. Golovkin, V.V.
Stepanov şi A.V. Makarov (Fond 77, Snošenija Rossii c Persiej, inv. 1, d. 4, f. 33, 36‑37,
45, 79).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 240‑242, 246‑247, 261 (doc. 111‑112, 117, 127).
338 – Scrisori, din 1736‑1737, adresate prin solul Preda Drugănescu, vornic al
doilea, de boierii români şi alte personalităţi politice din Ţara Românească miniştrilor
şi comandanţilor militari ruşi în timpul războiului ruso‑austro‑turc (Fond 68, inv. 1,
1736‑1737, dos. 2‑4).
Ref.: E.B. Šul’man, Missija valašskogo vornika P. Dragunesku v Rossiju (1736‑1737
gody) (în Vekovaja družba, Chişinău, 1961, p. 211, 239); Al. Vianu, Din acţiunea
diplomatică a Ţării Româneşti în Rusia („Romanoslavica”, 8, 1963, p. 20‑24); E.B.
Šul’man, Prorusskaja partija v Valahii i ee svjazi s Rossiej v 1736‑1737 godah, în
Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 7‑41.
339 – Documente (3), din 1757, privitoare la misiunea delegaţiei clerului din Ţara
Românească la Curtea din Peterburg, cerând sprijin pentru apărarea Bisericii Ortodoxe din
Transilvania împotriva prozelitismului catolic: memoriu către ţarina Elisaveta Petrovna
şi scrisori de acreditare a delegaţilor conduşi de călugărul Nicodim, semnate de Grigore,
episcopul Râmnicului, şi Filaret, mitropolit al Ungrovlahiei (reg. 97, nr. 1, 1757).
Publ.: Silviu Dragomir, Istoria desrobirei religioase a românilor din Ardeal în sec. XVIII,
I, Sibiu, 1920. Anexe, p. 166‑167; II, 1930, p. 389–391.
340 – Memoriu din Bucureşti, 26 noiembrie / 7 decembrie 1769, al boierilor şi înaltului
cler muntean, adresat împărătesei Rusiei, Ecaterina II, solicitând respectarea privilegiilor
Ţării Româneşti încălcate în cursul conflictului militar declanşat între Imperiile Rus şi
Otoman (Fond 68, inv. 1, 1770, dos. 97, f. 1‑5).
Publ.: Hurmuzaki – Oţetea, I, p. 87–89.
341 – Memoriu, din 10 decembrie 1769, al boierilor şi clericilor moldoveni, adresat
împărătesei Rusiei, Ecaterina II, referitor la situaţia Moldovei în timpul războiului
ruso‑turc (Fond 68, inv. 1, 1769, dos. 2, f. 3‑6).
Ref.: Mohov, Očerki, p. 155.
Publ.: ibidem, p. 209–213.
Reprod.: Chişinău, Arhiva Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fotocopie.
342 – Proiectul tratatului de pace de la Kuciuk‑Kainargi, negociat la Congresul de
la Bucureşti, 29 octombrie 1772 – 9 martie 1773. Cuprinde şi prevederi referitoare la
186  RUSIA
frontierele şi statutul politic al Ţărilor Române (Fond Snošenija s Turciej IX. Affaires
séparées. Congrès de Bucarest. Dépêche. Réception, 1772‑1773 années. Dos. 1754, f.
76‑77v; 1762, f. 11‑12, 19‑19v, 240‑252).
Publ.: E.I. Družinina, Kjučuk‑Kajnardžijskij mir 1774 goda, Moscova, 1955, p. 338‑347.
343 – Memoriu, din 1774, al boierimii şi înaltului cler din Moldova, adresat Porţii
Otomane, privind cereri relative la statutul politic al Principatului şi restituirea de teritorii
ocupate de tătari în sudul Basarabiei (Fond 68, inv. 1, 1775, dos. 449, f. 85‑86).
Ref.: Al. Vianu, Cu privire la hatişerifurile de privilegii acordate Principatelor Române în
anul 1774, („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 124‑125).
344 – Documente, din 1774‑1806, referitoare la relaţiile româno‑ruse în cadrul
raporturilor politice şi militare între imperiile rus şi otoman, rapoarte consulare ruse,
memorii şi scrisori ale domnitorilor, boierimii şi clerului, cuprinzând informaţii despre
situaţia din Principatele Române după tratatul de pace de la Kuciuk‑Kainargi, în timpul şi
după conflictul ruso‑turc din 1787‑1791, agravarea exploatării economice şi a dominaţiei
turco‑fanariote, aplicarea tratatului de la Iaşi din 1791, dezvoltarea relaţiilor comerciale
româno‑ucrainene şi româno‑ruse, preparativele războiului ruso‑turc din 1816–1818
(Fond Glavnyj Arhiv I‑9, 1801‑1805; Rossijskoe gen. konsul’stvo v Jassah, op. 69/I; Fond
68, inv.1, op. 89).
Ref.: Al. Vianu, Cu privire la relaţiile comerciale româno‑ucrainene şi româno‑ruse
la sfârşitul veacului al XVIII‑lea, în Studii privind relaţiile româno‑ruse şi
româno‑sovietice, Buc., 1958, p. 98‑100; idem, Iluministul rus V.F. Malinovski în
Ţările Române (Studii, 13, 1960, nr. 3, p. 165‑179); idem, Manifestări antifanariote
în Moldova la sfârşitul secolului al XVIII‑lea (Studii, 15, 1962, nr. 4, p. 919‑925);
idem, Les événements des Balkans et les négociations russo‑turques de l’année 1802
(„Romanoslavica”, 9, 1963, p. 483‑504); Vera Mutafcieva – Al. Vianu, Frământările
feudale din Bulgaria de nord la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX şi ecoul lor în
Ţara Românească, în Relaţii româno‑bulgare de‑a lungul veacurilor, I, Buc., 1971,
p. 187‑261; G.S. Grosul, Dunajskie Knjažestva v russko–tureckih diplomatičeskih
vzaimootnošenijah (1783‑1791) („Balkanskij istoričeskij sbornik”, 3, 1973, p. 269 ş.
urm.); idem, Donesenija konsulov Rossii o nekotoryh storonah ekonomičeskogo gneta
Turcii i osvoboditel’noj bor’by moldavskogo naroda v konce XVIII – načale XIX v.,
în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii perioda feodalizma i kapitalizma,
Chişinău, 1983, p. 158‑175.
Publ.: Al. Vianu, Din corespondenţa lui Constantin Ipsilanti cu Rusia (1806)
(„Romanoslavica”, 10, 1964, p. 467‑470) (6 doc., 1806); Hurmuzaki – Oţetea, I, p.
89‑798 (446 doc., 1774‑1796); Al. Vianu, Proiectul de buget al Moldovei, alcătuit de
Al. Moruzi vv. şi intervenţia lui Vasili Semeonovici Tamara (1802) („Romanoslavica”,
15, 1967, p. 260‑264 (3 doc., 1802); Hurmuzaki – Oţetea, IV, p. 49‑633 (551 doc.,
1797‑1806).
345 – Documente (12), din 1808‑1810, 1812, 1814, 1819, referitoare la activitatea
lui Tudor Vladimirescu ca ofiţer în armata rusă: adeverinţe ale superiorilor, intervenţie în
vederea acordării unui paşaport pentru Austria (1814), brevetul de acordare a gradului de
locotenent şi confirmarea primirii (Fond Glavnyj arhiv, III – 5/1818, nr. 14; II – 6/1815,
nr. 3, f. 23).
RUSIA  187
Publ.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, I, Buc., 1959, p. 40‑51,
57‑58, 84‑85, 141‑143.
346 – Documente (13), din 1815‑1818, referitoare la situaţia politică şi economică
a Ţărilor Române: corespondenţă diplomatică rusă din Iaşi şi Constantinopol cu
date despre rechiziţiile otomane din Moldova în anii 1812‑1816, reacţiile din Ţara
Românească la insurecţiile turceşti şi sârbeşti din 1815, exportul produselor moldoveneşti
la Constantinopol, 1817 (Fond Glavnyj arhiv, 1‑9, 1814‑1817, dos. V/2; 1817‑1819;
Konsul’stvo v Konstantinopole, 1817‑1818, dos. 278‑279).
Ref.: Al. Vianu, Date cu privire la exportul Moldovei în anul 1817 (RA, 1964, nr. 2, p.
281‑285); idem, Despre legăturile dintre revolta adalâilor, răscoala sârbilor şi
acţiunea organizată de Iordache Olimpiotul în vara anului 1815 în Ţara Românească
(„Romanoslavica”, 11, 1965, p. 117‑123); idem, Pierderile suferite de Moldova în
anii 1812–1816 la furniturile către Poartă, după datele consulatului rus din Iaşi
(ibidem, p. 323‑332).
347 – Documente (9), din 1818‑1820, relative la politica Austriei, Rusiei şi Turciei
faţă de Ţările Române: scrisori ale consulilor ruşi la Bucureşti şi Iaşi, ambasadorului Rusiei
la Constantinopol, Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti ş.a. (dos. 2321, 2328/1818;
282/1819, f. 255; 285/1820, f. 595‑596; 287/1820, f. 55‑61; 834/1820, f. 56‑59; Fond. III,
dos. 326, g. 3, f. 306‑307).
Ref.: A. Oţetea, Influenţa Moldovei şi Ţării Româneşti asupra politicii Porţii (RA, 1960,
nr. 1, p. 52‑55).
348 – [Tabloul veniturilor şi cheltuielilor publice ale Ţării Româneşti], 10 august
1820, anexă la un raport al consulatului rus din Constantinopol (nr. 286/1820, f. 212‑213).
Ref.: A. Oţetea, Un cartel fanariot pentru exploatarea Ţărilor Române (Studii, 12, 1959,
nr. 3, p. 117).
349 – Memorii (2) din Braşov, 25 şi 30 martie 1821, ale boierilor şi înaltului cler
muntean, refugiaţi în Transilvania, către împăratul Austriei şi ţarul Rusiei, relatând
consecinţele evenimentelor revoluţionare din Ţara Românească şi solicitând ajutor (Fond
Kanceljarija, nr. 12369, f. 20‑28, 35).
Publ.: Documente privind istoria românilor. Răscoala din 1821, I, Buc., 1959, p. 400‑402,
430‑433.
350 – Documente (2), din 1, 6/18 martie 1821, care atestă poziţia partizană a lui
Mihail Suţu, domnul Moldovei, faţă de Eterie (Fond Posol’stvo v Konstantinopole, op.
517/1, nr. 88, p. 14‑15, 19‑21, 35‑36).
Ref. şi publ.: Marian Stroia, Documente noi privitoare la evenimentele din 1821 în
Principatele româneşti: Domnitorul Mihai Suţu şi Eteria (RI, s. n., 5, 1994, nr. 3‑4,
p. 313‑318).
351 – Raport din Büyük Dere, 6/18 martie 1821, al baronului Grigori Stroganov,
trimis al Rusiei la Constantinopol, către ministrul rus al Afacerilor Străine, contele Karl V.
Nesselrode, cuprinzând informaţii despre răscoala lui Tudor Vladimirescu şi evenimentele
din Ţara Românească şi Moldova. În anexă informaţii de la spătarul Nicolae Suţu din 1/13
martie 1821 (Fond Posol’stvo v Konstantinopole, op. 517/1, nr. 88, p. 14‑15, 19‑21, 35‑36).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 314‑318.
188  RUSIA
352 – Documente, din 1827‑1834, referitoare la situaţia din Ţările Române după
tratatul de pace de la Akkerman, în timpul războiului ruso‑turc din 1828‑1829, încheiat
cu pacea de la Adrianopol, şi sub administraţia rusă a generalului Pavel D. Kiseleff:
rapoarte ale consulilor ruşi din Bucureşti şi Iaşi, corespondenţa dintre Grigore IV Ghica,
domnul Ţării Româneşti, şi Ioan Sandu Sturdza, domnul Moldovei, cu ambasadorul rus
la Constantinopol, contele Aleksandr Ivanovici Ribeaupierre, corespondenţa lui A.S.
Sturdza şi P.D. Kisselev cu Karl V. Nesselrode, informaţii despre rechiziţiile otomane
excesive, pregătirea Regulamentului organic, acţiunile boierimii pentru întărirea poziţiei
în administraţia ţării.
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 40‑43.
353 – Dare de seamă generală asupra veniturilor şi cheltuielilor principatelor
Moldovei şi Ţării Româneşti de la 1 mai 1828 până la 1832, întocmită de o comisie de
experţi financiari ruşi. În rusă (Fond Glavnyj arhiv, I‑7, 1828‑1833, dos. 1, caiet 1, f. 1‑34).
Publ.: Alvina Lazea, Paul Cernovodeanu, Noi izvoare statistice din arhivele ruse privitoare
la Principatele Române (RA, 1973, nr. 1, p. 73‑95).
354 – Document, din 1845, referitor la obţinerea cetăţeniei ruse de către prinţul
Constantin Moruzi, stabilirea lui în Basarabia şi revenirea în Moldova unde se căsătoreşte
(Fond Glavnyj arhiv, I‑9, inv. 8, 1830, dos. 13, f. 313).
Ref.: Ion Varta, Un memoriu inedit al prinţului Constantin Moruzi din 1848 adresat ţarului
Nicolae I (RI, s. n., 5, 1994, nr. 5‑6, p. 563, nr. 1).
355 – Memoriu, Odesa, aprilie 1848, adresat de prinţul Constantin Moruzi, întemniţat
la Odesa, ţarului Nicolae I, relatând participarea la revoluţia din Moldova şi împrejurările
arestării sale, precum şi alte documente din 1849 relative la demersurile lui Moruzi pentru
renunţarea la cetăţenia rusă, eliberarea din exilul în Caucaz şi revenirea temporară în
Moldova (Fond Glavnyj arhiv, I‑9, inv. 8, 1830, dos. 13, f. 313‑314, 327, 329‑330, 332,
365‑366).
Ref.: Ion Varta, op. cit., p. 564, nr. 8‑13.
Publ.: ibidem, p. 565‑571 (memoriul).
356 – Documente, din 1856‑1863, privitoare la atitudinea Rusiei şi a puterilor
europene faţă de realizarea unirii (1859) şi activitatea politică pentru recunoaşterea ei,
mişcarea unionistă din Principatele Române, instrucţiuni ale Ministerului de Externe,
rapoarte, depeşe şi scrisori de la agenţiile diplomatice ruse din Paris, Viena, Constantinopol
şi Stuttgart (Fond Kanceljarija, 1856‑1857; Konsul’stvo v Konstantinopole).
Ref.: Barbara Jelavich, Russia and the Rumanian National cause, 1858‑1859, Hamden,
Connecticut, 1974, p. XII, 5‑134; Leonid Boicu, Diplomaţia europeană şi triumful
cauzei române (1856‑1859), Iaşi, 1978, p. 32‑226.
Publ.: Barbara Jelavich, op. cit., p. 139‑157 (9 doc., 1858‑1863); Documente 1859, I, p.
61‑63, 70‑73, 129‑133, 135‑145, 157, 162 (7 doc., 1856‑1857).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 67, c. 56‑62, 72‑82, 116‑123; 192‑203, 205‑220,
233‑242, 245‑247 (7 doc., 1856‑1857).
357 – Corespondenţă diplomatică rusă, din 1863, referitoare la atitudinea imperiului
ţarist faţă de iniţiativele principelui Alexandru Ioan Cuza în vederea reformelor din
Principatele Unite (Fond Kanceljarija, 1863, d. 23, f. 22‑26, 35‑38; d. 34, f. 185‑186,
RUSIA  189
199‑200, 225‑227, 240‑247, 281‑283, 299‑300, 302‑307, 332‑333; d. 37, f. 20; d. 84, f.
231; Fond Posol’stvo v Konstantinopole, d. 153, f. 44‑47, 55‑57).
Ref.: E.E. Čertan, Otnošenie velikih deržav k konfliktu meždu Aleksandrom Cuzoj
i zakonodatel’nym Sobraniem v načale 1863 goda, în Russko‑rumynskie i
sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 42‑56.
358 – Rapoarte (2), 9/21 iunie şi 22 iunie /1 iulie 1876, ale consulului general al
Rusiei la Bucureşti, I.A. Zinoviev, referitoare la încercările lui Mihail Kogălniceanu de a
obţine recunoaşterea internaţională a denumirii de „România” şi la memoriul guvernului
român din iunie 1876 (Fond Kanceljarija 1856, d. 15).
Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 168‑173.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 67, c. 422‑431, 449‑452.
359 – Documente (8), din 1876‑1877, referitoare la lupta pentru independenţă a
României: rapoarte diplomatice ruse din Berlin, Bucureşti, Pera şi Viena, cuprinzând
informaţii despre preparativele militare ale României, iniţiativele de cooperare cu statele
din Balcani, atitudinea Imperiilor otoman, austro‑ungar şi ţarist, poziţia rezervată a marilor
puteri, intrarea armatelor ruse în România ş.a. (Fond Kanceljarija, 1876, d. 15, 20, 32, 126;
1877, d. 113).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 113‑120, 154‑156, 197‑202, 213‑219, 393‑394.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 67, c. 274‑281, 284‑290, 302‑311, 664‑678,
680‑690, 727‑735, 777‑781, 783‑786.
360 – Rapoarte (6), din 1879 şi 1881, ale consulatului rus din Iaşi, referitoare la
activitatea cercurilor socialiste din România, transfer de publicaţii interzise în Rusia,
publicarea ziarului „Basarabia”, activitatea lui N.K. Sudzilovskij, G. Nădejde ş.a. (Fond
Konsul’stvo v Jassah, 1879, d. 2185, f. 3, 16v; d. 2187, f. 1v, 8v, 12; 1881, d. 2599, f. 4).
Ref.: K.A. Poglubko, O revoljucionnoj dejatel’nosti narodnika N.K. Russelja‑Sudzilovskogo
v Rumynii (vtoraja polovina 70‑h godov XIX st.), în Russko‑rumynskie i
sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 191, 194‑195, 197, 204.
361 – Documente (3), din ianuarie 1915 şi septembrie 1916, referitoare atât la strategia
Imperiului ţarist de a aduce sub stăpânirea sa Bucovina, comitatul Maramureşului şi alte
teritorii româneşti, cât şi la dominaţia asupra Mării Negre şi a gurilor Dunării.
Ref. şi publ.: Ion Varta, Ţarismul rus şi chestiunea Bucovinei în anii primului război
mondial (RI, s. n., 6, 1995, nr. 5‑6, p. 497‑507).
362 – Documente, din 1917‑1949, referitoare la Basarabia şi Bucovina, Sfatul Ţării,
respingerea Unirii cu România etc. (Fond 125, op. 1, 1b, 2, 3, 3a, 4, 6).
Ref.: Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Buc., 1996, p. 96‑105, note p. 105‑110.
363 – Documente, din 1933‑1935, conţinând: corespondenţă semnată de Nicolae
Titulescu, M.M. Litvinov, M. Rosenberg, ministrul sovietic la Paris şi comisarul poporului
pentru afaceri externe, referitoare la negocierile româno‑sovietice, lichidarea litigiilor
dintre cele două ţări şi recunoaşterea de către guvernul sovietic a unirii Basarabiei cu
România.
Ref.: Ja. M. Kopanskij, I.R. Levit, K voprosu ob ustanovlenii diplomatičeskih otnošenij
190  RUSIA
meždu SSSR i Rumyniej (ijun’ 1934 goda), în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie
otnošenija, Chişinău, 1969, p. 64, 72, 78, 81, 90, 94, 96, 98.
364 – Documente diplomatice, din 21 decembrie 1943 – 20 octombrie 1944,
provenind de la ambasada U.R.S.S. în Suedia, referitoare la negocierile româno‑sovietice
preliminare ieşirii României din război: instrucţiuni ale comisarului poporului pentru
afaceri externe, Viačeslav M. Molotov, note ale ministrului englez la Stockholm, Sir
Victor Mallet, rapoarte ale consilierului de ambasadă Simionov etc. (f. 6, rev. 6, p. 57,
789: dosarul Su‑Ro).
Ref. şi publ.: Cristian Popişteanu, Florentina Dolghin, Dosare desigilate (I‑III) (MI, s. n.,
25, 1991, nr. 8, p. 43‑47; nr. 9, p. 25‑27, 32; nr. 10, p. 23‑30, fragmente).
MS
365 – Gentz, Essai historique et politique sur les rapports entre la Porte ottomane
et les principales puissances de l’Europe, 1815‑1816, raport trimis lui Ioan Gheorghe
Caragea, domnul Ţării Româneşti, relativ la aplicarea tratatului de la Bucureşti din 1812.
Copie (dos. 282/1819, f. 432‑487).
Ref.: A. Oţetea, Influenţa Moldovei şi Ţării Româneşti asupra politicii Porţii (RA, 1960,
nr. 1, p. 51‑53).
366 – Regulamentul organic al Ţării Româneşti, proiect, exemplar original în 9
caiete, cu menţiune la sfârşitul fiecăruia, „scris în Bucureşti, în sala Adunării Comitetului
şi iscălit în 29 martie 1830”.
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 42.
367 – Regulamentul organic al Moldovei, proiect, 1830.
Ref.: ibidem.
368 – Anexele A.B.C.D.E.F...X ale Regulamentului organic al Moldovei, Iaşi, 6
noiembrie 1831. Text paralel în română şi franceză. Traducător şi redactor Gh. Asachi.
94 f.
Ref.: ibidem, p. 43.
369 – Regulamentul organic al Ţării Româneşti, 1831, exemplarul manuscris II
(Fond Glavnyj arhiv I 7 – 1831, pac. 3).
Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat
ale U.R.S.S. (RA, 1958, nr. 2, p. 164).
370 – Mihai Sturdza, Mémoire sur l’existence politique et la réorganisation des
Principautés Danubiennes d’après le traité de Paris, 3/15 aprilie 1857, predat lui Pavel
Kisselev, ambasador al Rusiei la Paris. Cuprinde propuneri ale fostului domn al Moldovei,
bazate pe experienţa guvernării sale între 1834‑1849 (Fond Kanceljarija, dos. 143).
Ref.: Vasile Maciu, Un projet de Mihail Sturdza, datant de 1857, pour l’organisation des
Principautés Roumaines (RRH, 5, 1966, nr. 2, p. 235‑256).
371 – M.M. Litvinov, Jurnal din 1930–1939, din perioada activităţii sale de comisar
al poporului pentru afaceri externe. Cuprinde referiri la discuţiile purtate în 1934 cu
Nicolae Titulescu în vederea normalizării relaţiilor diplomatice româno‑sovietice.
Ref.: Ja. M. Kopanskij, I.R. Levit, op. cit., p. 79‑80, 82, 88.
RUSIA  191
CR
372 – Liturghier, Ţara Românească, 1508, tipărit de Macarie. 2 ex. (Fond 6,
Prjanišnikov; 25/obšč. 3/30, čast’. 10).
Ref.: Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 148‑149; Demény – Demény, Carte, tipar şi
societate, p. 171‑172, 186‑187.
MUZEJ IZOBRAZITEL’NYH ISKUSSTV IM. A.S. PUŠKINA
(Muzeul de Arte Frumoase „A.S. Puşkin”)
A
373 – Portret al fiicei lui Vasile Lupu, Ruxandra Hmielniţki, Rusia, sec. XVIII.
Miniatură. Pe verso: „Portretul Doamnei Rozaida Lupu Hmielniţki (fiica voievodului
moldovean Lupu. Soţia fiului mai vârstnic al lui Bogdan Hmielniţki – Timofei)”.
Ref.: Anca Brătuleanu, Portrete domneşti în colecţii străine, Buc., 2010, p. 70‑71.
NAUČNAJA BIBLIOTEKA MOSKOVSKOGO
GOSUDARSTVENNOGO UNIVERSITETA IM. M.V. LOMONOSOVA
(Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „M.V. Lomonosov”)
MS
374 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XV. Scris de Popa Ştefan pentru preotul
Lupu din Iaşi, închinat bisericii din satul Beţeni. Ornamentat cu frontispicii în chinovar şi
cerneală. Text în slavonă. 280 f. 25,9 x 18,3 cm. Însemnări la f. 84v şi 279v. Din colecţia
particulară a lui F.G. Skljarov (Vetka‑vetkovskoe sobranie, ms. 339).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
375 – Tetraevanghel, Moldova, jumătatea sec. XVI. Text în slavonă (Col.
moldo‑ucraineană, ms. 1304).
Ref.: E.I. Konjuhova, A.M. Saharov, Slavjano‑russkie rukopisi XIII‑XVI vekov Naučnoj
biblioteki imeni A.M. Gor’kogo Moskovskogo Gosudarstvennogo Universiteta.
Opisanie, Moscova, 1964, p. 28‑29; Constantinescu, Repertoriu, p. 122, nr. 631.
376 – Minei şi Prolog pe februarie, Moldova, 1553. O parte scrisă de Andruşco, diac
de la Piatra Neamţ, pentru Mănăstirea Bisericani. Text în slavonă scris de trei copişti.
Titluri şi iniţiale în chinovar. 250 f. 31,6 x 20,2 cm. La f. 169v: însemnări de copist; la f.
230v: însemnare de posesor din sec. XVI (Col. moldo‑ucraineană, ms. 495).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
377 – Minei şi Prolog pe iulie, Moldova, 1588, copist ieromonahul Vasile, protopsaltul
de la Slatina, pentru Mănăstirea Suceviţa. Text în slavonă. Frontispicii în chinovar. 199 f.
34,5 x 21,7 cm. La f. 199v: însemnare de copist, în slavonă (Col. moldo‑ucraineană, ms.
661).
Ref.: idem.
378 – Minei şi Prolog pe noiembrie, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Danie a
192  RUSIA
domnitorului Ieremia Movilă pentru Mănăstirea Suceviţa, 1608. Text în slavonă. Un singur
copist. Conţine un adaos din sec. XIX efectuat de alt copist. Titluri şi iniţiale în chinovar.
344 f. 31 x 19,8 cm. Însemnare de danie în slavonă, scrisă din porunca mitropolitului
Teodosie Barnovschi şi însemnare despre răposarea domnitorului Ieremia Movilă (Col.
moldo‑ucraineană, ms. 487).
Ref.: idem.
379 – Tetraevanghel, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă.
Ornamentaţie în culori şi chinovar. Cumpărat în sec. XVII‑XVIII şi închinat de Ion şi
soţia sa, Ana, bisericii Intrarea Maicii Domnului în biserică, din localitatea Ivanovej. I +
361 + II f., 28,4 x 17,3 cm (Col. moldo‑ucraineană, ms. 775).
Ref.: idem.
380 – Triod – Penticostar, Moldova, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII. Text în
slavonă, ornamente florale în chinovar. 360 file, 30,4 x 20,2 cm. Achiziţionat în 1973 de o
expediţie arheografică de la Universitatea de Stat din Moscova de la un particular din satul
Bol’šoe Ploskoe (Col. moldo‑ucraineană, ms. 664).
Ref.: idem.
381 – Psaltire, Moldova, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII. Text în slavonă
(Col. moldo‑ucraineană, ms. 1344).
Ref.: E.I. Konjuhova, A.M. Saharov, op. cit., p. 36; Constantinescu, Repertoriu, p. 122,
nr. 632.
382 – Razrjadnaja Kniga [Cartea împărţirii demnităţilor], cca 1646. Text în slavonă.
La f. 1‑4v, Povestire pe scurt despre domnii Moldovei (1359‑1504) (Col. moldo‑ucraineană,
ms. 1340).
Ref.: E.I. Konjuhova, A.M. Saharov, op. cit., p. 10‑16; Mihăilă, Contribuţii, p. 132;
Constantinescu, Repertoriu, p. 226, nr. 1142.
CR
383 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina
Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi
traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi
texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia
principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p.
275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din
Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714
(p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir
(p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem
Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni
care l‑au însoţit pe Dimitrie Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
384 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie
RUSIA  193
Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de
G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea
Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146;
idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea
culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.
NAUČNAJA BIBLIOTEKA ROSSIJSKOGO
GOSUDARSTVENNOGO GUMANITARNOGO UNIVERSITETA4
(Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii Ruse de Stat de Ştiinţe Umaniste)
385 – Slovar’ rumynskogo jazyka, Ţările Române, sec. XVII. 282 f. Prelucrare
după Lexiconul slavo‑român al lui Pavel Berânda (Fond Obščestvo istorii i drevnostej
rossijskih, ms. 16/240).
Ref.: S. Stroev, Biblioteka Obščestva Istorii i Drevnostej Rossijskih, Moscova, 1845, p.
113; B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, I, Buc., 1878, p. 260; Mardarie Cozianul,
Lexicon slavo‑românesc şi tâlcuirea numelor din 1649, Buc., 1900, p. 38‑40; Şt.
Ciobanu, Slavjano‑rumynskij slovar’ biblioteki Moskovskogo obščestva istorii i
drevnostej rossijskih no 240 („Russkij filologičeskij vestnik”, 71, 1914, p. 75‑88);
idem, Dicţionarul slavo‑român din Biblioteca Societăţii pentru Istorie şi Antichităţi
din Moscova (SOV, 1920, p. 105‑113); El. Zane, Dicţionarele slavo‑române aflate
în bibliotecile ruseşti şi limba română (Arhiva, 1931, nr. 1, p. 65‑67); I. Bogdan,
Scrieri alese, Buc., 1968, p. 559; Mihăilă, Contribuţii, p. 315‑316; Constantinescu,
Repertoriu, p. 122, nr. 633.
ROSSIJSKIJ CENTR HRANENIJA I IZUČENIJA
DOKUMENTOV NOVEJŠEJ ISTORII
(Centrul Rus de Păstrare şi Studiere
a Documentelor de Istorie Recentă)
386 – Documente, din 1941‑1944, privitoare la activitatea desfăşurată la Moscova
de fruntaşi ai P.C.R., agenţi ai Cominternului, pentru pregătirea instaurării regimului
comunist în România (Fond 495, 502, 509; op. 1, 255, 286, dos. 1, 60 şi 109).
Ref.: Dr. Gh. Buzatu, Cominterniştii români se pregătesc... (MI, S. n, 28, 1994, nr. 2, p.
36‑42).
ROSSIJSKAJA GOSUDARSTVENNAJA BIBLIOTEKA
(Biblioteca Rusă de Stat) 5
DOC
387 – Documente (24), din 1397‑1622, emise de domnii Moldovei Ştefan Muşat (9
4
5
Fostă Biblioteka Istoriko Arhivnogo Instituta im M.N. Pokroikogo.
Fostă Biblioteka „V.I. Lenin”.
194  RUSIA
mai 1397), Alexandru cel Bun (2 martie 1422, 14 septembrie 1426, 1 septembrie 1428,
31 august şi 23 decembrie 1429), Iliaş (23 februarie 1438) Petru Aron (1 martie 1456),
Ştefan cel Mare (19 iulie 1463, 17 martie 1500, 30 septembrie 1502), Bogdan cel Orb
(17 decembrie 1513), Ştefăniţă (26 decembrie 1517), Petru Rareş (15 martie 1527), Iancu
Sasul (16 august 1581), Petru Şchiopul (13 iunie 1589), Aron Tiranul (3 ianuarie 1592),
Ieremia Movilă (15 aprilie 1605), Simeon Movilă (13 sau 30 iulie 1606), Ştefan Tomşa
(21 decembrie 1617), Istratie Dabija (6 februarie 1665) şi de la demnitarii Nestor Ureche
(1 octombrie 1606) şi Anastasie Crimca (1 iunie 1622). Copii ruseşti din sec. XIX (Fond
187 Grigorovič, ms. 52 / 1734).
Ref.: A.E. Viktorov, Sobranie rukopisej V.J. Grigoroviča („Zapiski Istoriko‑Filologičeskogo
Fakul’teta Imp. Sankt‑Petersburgskogo Universiteta”, 5, 1880); D.P. Bogdan, Textele
slavo‑române în lumina cercetărilor ruseşti, în Relaţii româno‑ruse în trecut, Buc.,
1957, p. 270; Constantinescu, Repertoriu, p. 176, nr. 899.
388 – Hrisov, 14 aprilie 1411, prin care domnul Moldovei, Alexandru cel Bun,
întăreşte Mănăstirii Moldoviţa satul Vama Moldoviţa. Pergament, cu pecete domnească.
Datare incertă, întrucât grafia, limba, aspectul nu corespund documentelor de la începutul
sec. XV (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 2).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, XIV‑XV, I, p. 24‑26; Moldova în epoca feudalismului, II,
p. 382‑385.
389 – Documente (3), din 14 aprilie 1411 (fals din sec. XVI?), 25 decembrie 1422
şi 27 mai 1429, prin care Alexandru cel Bun dăruieşte proprietăţi Mănăstirii Moldoviţa şi
boierilor Boguş şi Ivan Cupcici (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 2‑4).
Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 27‑28 (1422), 32 (1429); Jacimirskij, Darstvennyja
žalovanija, p. 292 (1411), p. 293‑294 (1422, 1429); Wickenhauser, Moldowiza, p.
57‑59 (1411); B.P. Hasdeu, în AI, 1, 1864, p. 122‑132 (1422, 1429); Teodor Bălan,
Noui documente câmpulungene, Cernăuţi, 1929, p. 9‑11 (1411); Costăchescu,
Documente moldoveneşti, I, p. 80‑84, 151‑153 (1411, 1422); 261‑266; DIR, A.
Moldova, XIV‑XV, I, p. 24‑26, 45‑46, 81; Catalogul documentelor moldoveneşti din
Direcţia Arhivelor Centrale, supl. I (1403‑1700), Buc., 1975, p. 21‑24; DRH, A, I, p.
76‑77, 130‑132, 421‑424.
Reprod.: ibidem, pl. XVI, p. 545; pl. XXV, p. 604; Biblioteca Rusă de Stat (RGB), foto
nr. 780 / 2, 4; B. A. R., foto LXXXII / 1‑3; ms. 5231, f. 98‑102, 157‑159, 247‑250;
Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, II/ 261‑263; Arh. Naţ. Rom., mf.
U.R.S.S., r. 61, c. 710‑712.
390 – Hrisov din Suceava, 25 aprilie 1420, prin care Alexandru cel Bun, domnul
Moldovei, întăreşte vornicului Vena satele Corneşti, Micleuşeşti, Loznova, Secăreni,
Dvorniceni, Dumeşti, Ţigăneşti, Lavreşti, Sadova şi Homiceşti pe râul Bâcoveţ. Copie în
slavonă (Fond 49, nr. 112, f. 43‑43v).
Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 135‑141; DIR, A. Moldova,
veacurile XIV‑XV, I, p. 41‑42 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 37‑40.
391 – Hrisov, 25 decembrie 1422, prin care Alexandru cel Bun, domnul Moldovei,
întăreşte boierului Boguş satul Cuciurov. Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz,
nr. 4).
RUSIA  195
Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 151‑153; DIR, A. Moldova,
veacurile XIV‑XV, I, p. 45‑46 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 44‑46.
392 – Hrisov din Suceava, 24 mai 1429, prin care Alexandru cel Bun, domnul
Moldovei, întăreşte boierului Ivan Cupcici satele Cupea şi Neagăuţi pe Racoveţ.
Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 3).
Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 261‑266; DIR, A. Moldova,
veacurile XIV‑XV, I, p. 1 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 56‑58.
393 – Hrisov din Dorohoi, 12 iulie 1434, prin care Ştefan al II‑lea, domnul Moldovei,
dăruieşte Mănăstirii Moldoviţa două sălaşe de ţigani (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 5).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 42; A.J. Jacimirskij, Darstvennyje, zhalovannyje,
l’gotnyje i podtverditel’nyje gramoty moldavskih gospodarej XV v. („Drevnosti.
Trudy slavjanskoj Komisii Moskovskogo Arheologičeskogo Obščestva”, IV/1, 1905,
p. 294); Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 393‑394; DIR, A. Moldova,
veacurile XIV‑XV, I, p. 112; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 112; DRH, A, I,
p. 185.
Reprod.: Biblioteca Rusă de Stat, foto 780/5; B. A. R., ms. 5232, f. 57; Inst. de Istorie şi
Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto III/205; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61,
c. 714.
394 – Hrisov din Suceava, 29 noiembrie 1443, prin care Ştefan al II‑lea, domnul
Moldovei, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa satele, morile şi vama „de la Moldoviţa”.
Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 6).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 60; Uricariul, XI, p. 51; Bogdan, Album paleografic,
nr. 36 (facsimil); Costăchescu, op. cit., II, p. 187‑194; DIR, A. Moldova, veacurile
XIV‑XV, I, p. 201‑202 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 102‑105; DRH,
A. I, p. 343‑345.
Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 36; Biblioteca Rusă de Stat, foto 780/6; B. A.
R., foto V / 26; LXXXII / 4; ms. 5233, p. 50‑54; Arh. Naţ. Rom., filiala Iaşi, foto
MXXXVIII / 356; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II / 171,
264 a, b; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 713.
395 – Hrisov din Băiceni, 25 august 1454, de la Petru Aron, domnul Moldovei,
privind întărirea privilegiilor Mănăstirii Moldoviţa acordate de domnii Moldovei (Fond
159 Łukaszewicz, nr. 7).
Reprod.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 64‑65 (rez. germ.); Uljanickij, Materialy, p. 82, V.
Pârvan, Alexăndrel Vodă şi Bogdan Vodă, Buc., 1904, p. 124 (datare greşită 22 aug.
1454): A.J. Jacimirskij, Darstvennyje, zhalovannyje, l’gotnyje i podtverditel’nyje
gramoty moldavskih gospodarej XV v. („Drevnosti. Trudy slavjanskoj Komisii
Moskovskogo Arheologičeskogo Obščestva”, IV/1, 1905, p. 295); Costăchescu, op.
cit., II, p. 505‑507; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 269‑270; Cat. doc.
mold., supl. I, p. 38; DRH, A, II, p. 56‑57; Moldova în epoca feudalismului, II, p.
146‑148.
Reprod.: Biblioteca Rusă de Stat (RGB), Fond 780, nr. 7; B. A. R., foto LXXXII / 6; ms.
5234, f. 78, 79‑80, 81; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 715; Inst. de Istorie şi
Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II / 422.
196  RUSIA
396 – Hrisoave (4) din Târgul de Jos, 31 august 1458, Suceava, 10 septembrie 1471
şi 22 ianuarie 1472 şi Vaslui, 26 august 1474 de la domnul Moldovei, Ştefan cel Mare,
privind întăriri şi privilegii Mănăstirii Moldoviţa, Putna şi Voroneţ, judecarea unei pricini
între fiii lui Vesco de la Horodnic şi Maruşca, soţia boierului Andreico Şerbici (Fond 159
Łukaszewicz, nr. 9, 10, 11, 12).
Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 95, 108‑109; Wickenhauser, Woronetz und Putna, p.
158‑159; Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija, p. 9‑12, Uricariul, XI, p. 92; Bogdan,
Documentele, I, p. 13‑16, 159‑160, 166‑168, 191‑196; DIR, A. Moldova, veacurile
XIV‑XV, I, p. 296‑297, 380‑381, 385, 401‑402; Cat. doc. mold., supl. I, p. 39‑40,
43‑45; DRH, A, II, p. 107‑108, 258‑260, 266‑268, 296‑299, Moldova în epoca
feudalismului, II, p. 148‑150.
Reprod.: Bogdan, Album paleografic, pl. 59, 60, 63, B. A. R., foto V / 31, 43, 44, 45; ms.
5234, f. 129, 220, 223; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 717, 721, 722, 723; Inst.
de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto, II / 445, / 501 şi 502, 505, 516.
397 – Hrisov, 13 iulie 1463, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, confirmă
Mănăstirii Neamţul stăpânirea peste hotarul Zaharnei (pe Nistru). Copie (Fond Grigorovič).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 75‑77.
398 – Hrisov, Suceava, 10 septembrie 1471, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel
Mare, întăreşte Mănăstirii Putna satul Bălcăuţi, cumpărat de la Oană, fratele lui Alexa
Spătarul. Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 10).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 159‑161; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I,
p. 380‑381 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 160‑163.
399 – Hrisov din Suceava, 22 ianuarie 1472, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel
Mare, acordă Mănăstirii Voroneţ trecerea fără vamă a două care cu peşte anual. Pergament.
Pecetea lipsă (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 11).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 166‑168; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV,
I, p. 385 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 163‑165.
400 – Hrisov, Vaslui, 26 august 1474, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare,
întăreşte Maruşcăi şi nepotului ei, Mihnea, satele şi averea tatălui ei, boierul Ivan Cupcici.
Pergament. Pecete mică domnească din ceară roşie, cu şnur roşu de mătase, şi 6 peceţi
boiereşti de ceară neagră cu şnururi albastre (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 12).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 191‑196; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I,
p. 400‑402 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 167‑171.
401 – Hrisov din Suceava, 3 aprilie 1488, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel
Mare, dăruieşte Mănăstirii Putna satul domnesc Cosminul din ţinutul Cernăuţilor (Fond
159 Łukaszewicz, nr. 13).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, nr. 100 a, p. 117; Wickenhauser, Woronetz und Putna,
p. 166–169 (trad. germ.); Bogdan, Documentele, I, p. 333–341; DIR, A. Moldova,
veacurile XV, II, p. 90–93; Cat. doc. mold., supl. I, p. 48; Moldova în epoca
feudalismului, II, p. 184–189.
Reprod.: B. A. R., foto V / 50; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 718.
402 – Hrisov din Suceava, 17 august 1488, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel
Mare, dăruieşte proprietăţi Mănăstirii Voroneţ (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 8).
RUSIA  197
Ref. şi publ.: Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 101‑103; Bogdan, Documentele, I,
p. 350‑353; DIR, A. Moldova, II, sec. XV, p. 98‑99; Cat. doc. mold., supl., I, p. 48;
Moldova în epoca feudalismului, II, p. 192‑196.
Reprod.: B. A. R., ms. 628, f. 567 v; foto XXIII / 86; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61,
c. 716.
403 – Hrisov din Suceava, 26 noiembrie 1490, prin care domnul Moldovei, Ştefan
cel Mare, dăruieşte Mănăstirii Humor un sat şi confirmă hotarul Mănăstirii Voroneţ.
Pergament (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 14).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 117, nr. 100; Bogdan, Documentele, I, p. 438‑441;
DIR, A. Moldova, veacul XV, II, p. 145‑147; Moldova în epoca feudalismului, II, p.
196‑201.
404 – Hrisov din Suceava, 26 octombrie 1491, prin care Ştefan cel Mare confirmă
Mănăstirii Humor hotarele sale vechi, cu descrieri detaliate (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 1).
Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 118, nr. 100d; Bogdan, Documentele, I, p. 487‑490;
DIR, A. Moldova, veacul XV, II, p. 319; Cat. doc. mold., supl. I, p. 50.
Reprod.: B. A. R., foto XXIV/3; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 709.
405 – Hrisov din Suceava, 2 februarie 1503, prin care domnul Moldovei, Ştefan
cel Mare, întăreşte Mănăstirii Putna următoarele sate: Jivcovul de Sus, Jivcovul de Jos,
Voitin, Maneuţi, Balosineşti, Botăşani, Vicşani, Macicăteşti, Fratăuţi, Climăuţi, Ternauca
ş.a., precum şi stăpânirea ţiganilor, ocnelor de sare, viilor, luarea vămii mici de la Suceava
şi altele. Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 15).
Ref. şi publ.: Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 184‑186; Bogdan, Documentele, II,
p. 214‑219; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 28‑30; Moldova în epoca
feudalismului, II, p. 213‑218.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 724.
406 – Hrisov din Suceava, 17 decembrie 1514, prin care domnul Moldovei, Bogdan
al III‑lea, întăreşte Mănăstirii Neamţ jumătate din satul Ciofreşti şi Piscul pe râul Bârlad,
jumătate de moară şi a patra parte din lacul Bârladului. Copie (Fond 87, nr. 51).
Ref. şi publ.: Documente moldoveneşti de la Bogdan Voievod, ed. M. Costăchescu, Iaşi,
1940, p. 349‑357; DIR, A. Moldova, veacul XVI, I, p. 93–94; Moldova în epoca
feudalismului, II, p. 226‑228.
407 – Hrisov din Suceava, 21 decembrie 1515, prin care domnul Moldovei, Bogdan
al III‑lea, întăreşte Mănăstirii Voroneţ satul Bucureşti, pe râul Moldova, cumpărat de la
boierul Luca Ilieşescul cu 300 de zloţi tătăreşti. Pergament.
Ref. şi publ.: Documente moldoveneşti de la Bogdan Voievod, ed. M. Costăchescu, Iaşi,
1940, p. 390‑396; Documente bucovinene, ed. T. Balan, Cernăuţi, 1933, I, p. 5;
DIR, A. Moldova, veacul XVI, I, p. 100‑102; Moldova în epoca feudalismului, II, p.
228‑233.
408 – Hrisov din Hârlău, 21 iunie 1522, prin care Ştefăniţă, domnul Moldovei,
întăreşte boierului Andreica jumătate din satul Oeşani, pe râul Răzina, cumpărat de la
sluga domnească Gavril şi rudele sale cu 220 zloţi tătăreşti (Fond 336, carton 78, nr. 8).
198  RUSIA
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, I, p. 199‑200; Moldova în epoca feudalismului,
II, p. 250‑253.
409 – Hrisov, 13 martie 1533, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei, acordă
Mănăstirii Hilandar de la Muntele Athos un ajutor anual de 3000 de aspri. Copie (Fond
173 I, Moskovskaja Duhovnaja Akademija, ms. 154).
Ref.: Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 77.
Publ.: K. Nevostruev, Tri hrisovulje u Hilandaru („Glasnik srpskoj učenoj društve”, 25,
Belgrad, 1869, p. 284‑287); DIR, A. Moldova, veacul XVI, I, p. 356‑357.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5218, f. 95.
410 – Document, din 1587, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei, confirmă lui
Ceacâr Gelep drepturi ereditare de imunitate (Fond 256, nr. 80, f. 1, 2).
Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 141.
411 – Hrisov, decembrie 1588–august 1589, prin care Petru Şchiopul, domnul
Moldovei, acordă Mănăstirii Konstamonitu de la Muntele Athos, un ajutor anual de 5000
de aspri. Fotocopie (Fond 200, nr. 1484, f. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 339–342.
412 – Hrisov din Iaşi, 1 iunie 1589, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei,
întăreşte lui Ceacâr Gelep două cătune pe râul Cogâlnic în ţinutul Lăpuşnei, cumpărate de
el, cu scutirea locuitorilor de dările domneşti în schimbul datoriei stăpânului de a vărsa
3000 de aspri anual în vistieria domnească. Copie în slavonă (Fond 256, nr. 80, p. 1‑2)
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 140‑144; II, p. 348.
413– Hrisov, 10 aprilie 1605, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei, întăreşte
marelui vornic Nestor Ureche satul Târpeşti, cumpărat de la Elena cu 1000 de taleri de
argint. Pecete mare pe şnur roşu şi albastru (Fond 87, nr. 51, p. 29).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 37‑38.
414 – Hrisov din Suceava, 15 aprilie 1605, prin care Ieremia Movilă, domnul
Moldovei, întăreşte Mănăstirii Secul două părţi din satul Giuleşti, jumătate din satul
Drăguşani şi satele Târpeşti şi Petricani, dăruite Mănăstirii de Nestor Ureche (Fond 87,
nr. 51, p. 18‑18v).
Ref. şi publ.: D.R.H., A. Moldova, veac XVII, vol. I, p. 232‑234 (trad.); Moldova în epoca
feudalismului, III, p. 38‑41.
415 – Zapis, 1 iunie 1622, prin care Anastasie Crimca, arhiepiscop şi mitropolit de
Suceava, dă Mănăstirii Secul şapte fălci de vie cu cramă şi beci, mai jos de Cotnari. Copie
slavonă (Fond 87, nr. 51, p. 33, 33v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 158‑161.
416 – Hrisov, 26 martie 1651, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte
Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos (Fond 270, nr. 1484, p. 6).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 216‑220.
417 – Hrisov din Iaşi, 6 februarie 1665, prin care Eustratie Dabija, domnul Moldovei,
închină Mănăstirii Secu o mănăstire din oraşul Neamţ (Fond 87, nr. 51, p. 37r‑v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 114–117.
RUSIA  199
418 – Scrisoare, din 1674, de la Radu, al doilea logofăt, şi de la Pătraşcu, fost mare
căpitan din Ţara Românească, către ţarul Rusiei, Aleksej Mihailovič, prin care cer sprijin
pentru eliberarea ţării de sub dominaţia otomană.
Ref.: Tr. Ionescu‑Nişcov, Memoriul din 1674 al boierilor munteni către ţarul Rusiei (RA,
3, 1960, nr. 2, p. 213‑223).
Publ.: Polnoe sobranie zakonov Rosijskoj imperii, Sankt‑Peterburg, 1830, p. 971‑972; Tr.
Ionescu‑Nişcov, op. cit., p. 224‑225.
419 – Hrisov din Iaşi, 1 iunie 1691, prin care Constantin Cantemir, domnul Moldovei,
întăreşte Mănăstirii Neamţ satele Vaseliuţi, Măneşti, Oglindeşti, Răuceşti şi Cozmeşti
(Fond 87, nr. 51, p. 38v‑39v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 154‑157.
420 – Hrisov din Iaşi, 30 ianuarie 1698, prin care Antioh Cantemir, domnul Moldovei,
închină Mănăstirea Căpriana Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos (Fond 270, nr. 1484,
f. 5).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 187‑192.
421 – Scrisoare, sfârşitul sec. XVII, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către
Ioachim, patriarhul Moscovei, cu rugămintea să i se trimită o tipografie (Fond Undol’skij,
nr. 210, f. 3v).
Ref. şi publ.: Ciobanu, Dosoftei, p. 83.
422 – Diplomă, 20 februarie 1721, prin care Dimitrie Cantemir este numit membru al
Senatului rus (Zakonodatel’nye Akty Petra I, doc. 286).
Ref.: P. Cernovodeanu, Călătoria de studii în URSS (R. Ist., 40, 1987, nr. 6, p. 644, nr. 7).
423 – Documente (1005), sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XX, din arhiva familiei
Kiseleff, între care şi documente de la Pavel D. Kiseleff, fost preşedinte al divanurilor
Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul ocupaţiei ruse (1829‑1834) (Fond 129).
Ref.: Ličnye arhivnye fondy, p. 328.
424 – Scrisoare, din aprilie 1845, a profesorului rus V.I. Grigorovič, în care îşi
manifesta dorinţa de a vizita Ţara Românească (Fond Grigorovič).
Ref.: Paul Mihail, K voprosu o perepiske moldovlahijskogo voevody Štefana Velikogo s
arhiepiskopom pervom Justinianym Dorofeem (RESEE, 4, 1966, nr. 1‑2, p. 240).
Reprod.: ibidem, p. 246, fig. 4.
425 – Scrisoare, din 1846, de la Anton Kurz din Braşov către profesorul V.I.
Grigorovič (Fond Grigorovič).
Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 372.
426 – Documente (300 f.), din 1874‑1892, din arhiva lui Neofit (Nicolae) Nevodčikov
(1822‑1910), fost arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului (Muzejnoe sobranie).
Ref.: Ličnye arhivnye fondy, II, f. 14.
MS
427 – Vechiul Testament (Regii, I‑IV), Moldova, sfârşitul sec. XIV, text în slavonă, un
singur copist. Ornamente în culori şi chinovar. 158 f. 28,5 x 23 cm. Începutul şi sfârşitul
200  RUSIA
lipsesc. Însemnare în română a ieromonahului Ioanichie (Fond 178, Muzejnoe sobranie,
ms. 3750).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
428 – Ţarstvenic, Moldova, sfârşitul sec. XIV. Text în slavonă. La f. 1: însemnare de
la Mănăstirea Bisericani, 1526 (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3750).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 538.
429 – Nomocanon, Moldova, sec. XIV, text în slavonă, doi copişti. Pergament şi
hârtie. Ornamente florale în chinovar şi cerneală. 50 f. 20,6 x 14,5 cm. A circulat în
Moldova până în 1893. Achiziţionat de fraţii anticari Şaraga din Iaşi (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 3169).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
430 – Apostol, Moldova, începutul sec. XV. Fragment (Fond 722, Ediničnye
postuplenija rukopisnyh knig drevnej tradicii, ms. 86).
Ref.: Gosudarstvennaja Vsesojuznaja Biblioteka im. V.I. Lenina („Zapiski Otdela
Ruskopisej”, Moscova, 41, 1980, p. 81, 98); Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr.
629.
431 – Evangheliar, Moldova, începutul sec. XV. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 7364).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 548.
432 – Sf. Grigore de Nazianz, Omilii, copist Gavriil Uric, Mănăstirea Neamţ, 1424,
266 f. 27,5 x 19 cm. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. Transferat în 1868 de la
Mănăstirea Neamţ la Mănăstirea Noul Neamţ (Fond 218, Novye Postuplenija, ms. 178).
Ref.: M. Ganickij, Staropečatnye knigi i rukopisi v Novo‑Njameckom monastyre
(„Kišinevskie eparhial’nye vedomosti”, Chişinău, 22, 1880, p. 1096); A.I.
Jacimirskij, Slavjanskije rukopisi Njameckago monastyrja v Rumynii („Drevnosti
Trudy Slavjanskoj Komon. Imp. Moskn. Arh. Obščestva”, 2, 1898, p. 91‑92); idem,
Grigorij Camblak, p. 342, 357, 378, 381, 420; E. Turdeanu, Les lettres slaves en
Moldavie: Le moine Gabriel du monastère de Neamţu (1424‑1447) (RES, 27, 1951,
p. 271, 275); Zapiski Otdela rukopisej. Gosudarstvennaja Biblioteka imeni V.I.
Lenina, 14, 1952, p. 85; I.R. Mircea, Contributions à la vie et à l’oeuvre de Gavriil
Uric (RESEE, 6, 1968, p. 575, 590); Radu Constantinescu, Note privind istoria
bisericii române în secolele XIII‑XIV (SMIM, 6, 1973, p. 183); idem, Texte româneşti
în arhive străine, Buc., 1977, p. 19‑20; Constantinescu, Repertoriu, p. 113‑114, nr.
586; Pelin, Catalogul, p. 88‑91.
Reprod.: A.I. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, pl. I.; E.F. Karskij, Slavjaskaja
kirillovskaja paleografija, Leningrad, 1928, pl. 72, 73, p. 428‑429; Pelin, Catalogul,
pl. 8‑9.
433 – Tetraevanghel, Moldova, prima jumătate a sec. XV. Text în slavonă (Fond supl.
113 Josifo‑Volokolamsk, ms. 24/56).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 504.
434 – Cazania Triodului, Moldova, 1451. Text în slavonă, scris de trei copişti.
Ornamente în culori şi chinovar. 315 f. 27 x 19 cm (Fond 209 Ovčinnicov, ms. 222).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
RUSIA  201
435 – Sbornic, Moldova, 1451. Copiat de monahul Ioil. Hârtie şi pergament. 448 f.
27,5 x 20 cm. Text în slavonă, scriere semiuncială. Cuprinde: Cazania Triodului, omilii
ale Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz ş.a., consacrate perioadei de la lunea
Săptămânii Patimilor până la duminica Tuturor Sfinţilor. Frontispicii ornate în chinovar
(Fond 98, Col. Egorov, ms. 462/463).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 325; Constantinescu, Texte româneşti, p. 9‑15 (datare
1491); idem, Repertoriu, p. 98, nr. 492; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih
rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v S.S.S.R., Moscova, 1986, p. 64, nr. 127; A.D.
Paskal’, Novyj avtograf Gavriila Urika, în Voprosy istoriografii i istočnikovedenija
dooktjabr’skogo perioda, Moscova, 1992, p. 53‑62 (atribuit copistului Gavriil
Uric); idem, Zametki o slavjano‑rumynskih rukopisjah hranilišč Moskvy (I‑III)
(„Romanoslavica”, 30, 1992, p. 308‑310); Valentina Pelin, 1995.
436 – Sf. Grigore de Nazianz, Cuvântări, Moldova, 1456‑1457. 315 f. 26 x 19 cm.
Text în slavonă (Fond 209 Ovčinnikov, ms. 222).
Ref.: Constantinescu, Texte româneşti, p. 9; idem, Repertoriu, p. 112, nr. 575.
437 – Sbornic, Putna, 1459. 368 f. 32 x 22,5 cm. Text în slavonă. Cuprinde: Severian,
Omilii, Pseudo‑Ioan Gură de Aur, Omilie, compilaţii astronomice, gromovnic etc. La
f. 365: însemnări din sec. XVII, Mihail din Maramureş, şi din 1627, diacul Teodor din
Maramureş, în timpul domniei lui Miron Barnovski (Muzejnoe sobranie, ms. 921).
Ref.: Constantinescu, Texte româneşti, p. 27‑28; idem, Repertoriu, p. 101, nr. 511.
438 – Minei pe luna ianuarie, scris de ieromonahul Ioanichie la Mănăstirea Neamţ,
din porunca lui Ştefan cel Mare pentru Mănăstirea Putna, 1467. 333 f. Text în slavonă.
Frontispicii ornate în chinovar (Fond 310, Undol’skij, ms. 78).
Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V.M. Undol’skogo, Moscova, 1870, nr. 78,
Turdeanu, Manuscrise slave, p. 113‑114; Rep. Ştefan cel Mare, p. 441, 445; Turdeanu,
Moldavie, 1457‑1504, p. 50; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 620; Turdeanu,
Études, p. 142.
Reprod.: Rep. Ştefan cel Mare, p. 445.
439 – Minei pe luna aprilie, scris de diacul Nicodim din porunca lui Ştefan cel Mare
pentru Mănăstirea Putna, 1467. 208 f. 27,2 x 21 cm. Text în slavonă, scriere semiuncială. În
1574, la Mănăstirea Humor, ieromonahul Calist leagă manuscrisul şi îi adaugă Panegiricul
Sf. Ioan cel Nou, versiunea redactată la Mănăstirea Neamţ, în 1534. Însemnări din 18 mai
1653 şi 16 februarie 1676 privind distrugerile pricinuite de cazaci la Putna (Fond 310,
Undol’skij, ms. 81).
Ref.: V.A. Daškov, op. cit., p. 105‑106; Jacimirskij, Iz slavjanskijh, p. 64‑65, 71‑73;
idem, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 34‑35, 72‑74; idem, Iz istorii slavjanskoj
propovedi, p. 85‑95; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 114‑118; Rep. Ştefan cel Mare,
p. 372‑373, 445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 50; Constantinescu, Repertoriu,
p. 120, nr. 623; Turdeanu, Études, p. 142; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih
rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v SSSR, Moscova, 1986, nr. 188, p. 68; Valentina
Pelin, 1998.
Reprod.: Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 119, 123; Turdeanu, Manuscrise slave, pl.
1; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, pl. I.
202  RUSIA
440 – Minei pe luna octombrie, scris de Trif din porunca lui Ştefan cel Mare, 1467.
245 f. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnosti rossijskih, ms. 336).
Ref.: E.I. Sokolov, Biblioteka imperatorskogo Obščestva istorii i drevnostej rossijskih
(„Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri Moskovskom
Universitete”, Moscova, 1906, t. I, p. 1‑21); E. Turdeanu, La littérature bulgare du
XIV‑e siècle et sa diffusion dans les pays roumains, Paris, 1947, p. 72, 93; idem,
Moldavie, 1457‑1504, p. 51; Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 563; Turdeanu,
Études, p. 143.
441 – Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvântări (16), scrise de monahul Casian, 1471, 323
f., 44 x 20,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. (Fond 178,
Muzejnoe sobranie, ms. 922).
Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1867–1869 god.”,
Moscova, 1871, p. 224; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 51; Constantinescu, Texte
româneşti, p. 22‑23; idem, Repertoriu, p. 101, nr. 512; Turdeanu, Études, p. 144.
442 – Sintagma lui Matei Vlastaris, scrisă de ieromonahul Iacov din porunca lui
Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, 1475. 324 f. Text în slavonă. La f. 323v: însemnare a
copistului (Fond 98, Col. Egorov, ms. 743/742).
Ref.: Ion‑Radu Mircea, Manuscrise necunoscute din vremea lui Ştefan cel Mare (MI, 14,
1980, nr. 4, p. 60); Constantinescu, Vechiul drept, p. 239; idem, Repertoriu, p. 98, nr.
496.
443 – Floarea darurilor, traducere din română în slavonă de ieromonahul Veniamin
Ruskič, 1492 (Muzejnoe sobranie, ms. 2748).
Ref.: M.M. Speranskij, Perevodnye sborniki izrečenij v slavjano‑russkoj pis’mennosti,
Moscova, 1904, p. 533‑534; N. şi N.N. Smochină, O traducere românească din
secolul XV a cărţii „Floarea darurilor” (BOR, 7‑8, 1962, p. 713, nota 4); Bibliografia
analitică a literaturii române vechi, I, Cărţile populare laice, 2, Buc., 1978, p. 304,
306; Constantinescu, Repertoriu, p. 222, nr. 1119.
444 – Octoih, scris de monahul Ghenadie, Mănăstirea Putna, 1495. Pergament. 332 f.
30,5 x 20 cm. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 157).
Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 277‑278, nr. 1; Constantinescu, Repertoriu, p.
110, nr. 569.
445 – Octoih, copiat de Ştefan ieromonahul la Mănăstirea Putna, a doua jumătate a
sec. XV. Text în slavonă (Fond 256 Rumjancev, ms. 287‑288).
Ref.: A. Vostokov, Opisanie russkih i slovenskih rukopisej Rumjancevskago Muzeuma,
Sankt‑Peterburg, 1842, p. 408‑409; Constantinescu, Repertoriu, p. 117, nr. 607‑608.
446 – Psaltire, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. La f. 313: stihuri pentru Sf.
Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 304, I, Troice Sergievskaya Lavra, ms. 384).
Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXXV; Constantinescu, Repertoriu,
p. 225, nr. 1134.
447 – Sbornic, Moldova, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Cuprinde: texte apocrife
(Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 10261).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 550.
RUSIA  203
448 – Sbornic, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Cuprinde: Pripealele lui
Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 247, Rogožskoe kladbišče, ms. 31).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1125.
449 – Grigorie Ţamblac, Scrieri, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Cuprinde:
Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 199 Nikiforov, ms. 38).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1122.
450 – Filă dintr‑un Evangheliar, Moldova, sec. XV. Cuprinde: pericopa duminicii
a 5‑a din Postul Paştelui, a Sâmbetei lui Lazăr şi un fragment din Epistola către Evrei.
Pergament, scris cu semiunciale moldoveneşti.
Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 154.
451 – Minei, Moldova, sec. XV. Text în slavonă (Fond 256 Rumjancev, ms. 439).
Ref.: A. Vostokov, op. cit., p. 392; Stasov, Ornament, p. 12; Turdeanu, Moldavie,
1457‑1504, p. 64‑65; Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 609.
Reprod.: Stasov, Ornament, pl. XXXIV.
452 – Minei pe luna iunie, Moldova, sec. XV. 212 f. Text în slavonă (Fond 310,
Undol’skij, ms. 83).
Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V. M. Undol’skogo, Moscova, 1870, col. 105;
Turdeanu, Manuscrise slave, p. 117; Turdeanu, Études, p. 154‑155; Constantinescu,
Repertoriu, p. 121, nr. 625.
453 – Minei pe luna august, Moldova, sec. XV. 220 f. Text în slavonă. Pe copertă o
însemnare în română din sec. XVIII (Fond 310, Undol’skij, ms. 85).
Ref.: Slavjano‑russkie rukopisi V. M. Undol’skogo, Moscova, 1870, col. 105; A.E. Viktorov,
op. cit.; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 117; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 63;
Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr. 627.
454 – Minei pe luna august, Moldova, sec. XV. 298 f. Text în slavonă (Fond 178,
Muzejnoe sobranie, ms. 3177).
Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1892–1894 g.”,
Moscova, 1895, p. 14‑15; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 63; Constantinescu,
Repertoriu, p. 103, nr. 519.
455 – Minei pe luna iunie, Moldova, sec. XV. 220 f., in folio. Text în slavonă. Pe
copertă: inscripţie din sec. XVIII, în română (Fond 310, Undol’skij, ms. 85).
Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 155.
456 – Minei pe luna august, Moldova, sec. XV. 298 f. Textul este precedat de o
vignetă reprezentând cercuri împletite.
Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 155.
457 – Minei pe lunile septembrie–noiembrie, Moldova, sec. XV. Text în slavonă
(Fond 310, Undol’skij, ms. 70).
Ref. şi publ.: V.A. Daškov, op. cit., p. 104; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 616.
458 – Minei pe lunile septembrie, octombrie şi noiembrie, Moldova, sec. XV. 263 f.
(Fond 310, Undol’skij, ms. 76).
Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 155.
204  RUSIA
459 – Minei pe lunile septembrie, octombrie şi noiembrie, Moldova, sec. XV. 263 f.
Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 76).
Ref.: V.A. Daškov, op. cit., col. 104; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 117; Turdeanu,
Moldavie, 1457‑1504, p. 62; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 618.
460 – Minei pe lunile noiembrie şi decembrie, Moldova, sec. XV. 187 f. Text în
slavonă. Lipsă sfârşitul. La f. 187, însemnări: 8 martie 1536, despre incendiul de la
Mănăstirea Putna în care au ars casa domnească, cele două trapeze, bucătăria, bolniţa
şi magazia; 1722, despre restaurarea şi legarea manuscrisului de către egumenul Misail
Chisăliţă în Moldova (Fond 203 Obščestvo istorii i Drevnostej Rossijskih, ms. 337).
Ref.: E.I. Sokolov, Biblioteka imperatorskogo Obščestva istorii i drevnostej rossijskih
(„Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri Moskovskom
Universitete”, Moscova, 1906, t. I, p. 22‑36); Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p.
63‑64; Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 564; Turdeanu, Études, p. 155.
461 – Nomocanon, sec. XV, atribuit lui Zonaras. 50 f. Text în slavonă. Lipsesc
începutul şi sfârşitul. Textul a fost tradus în română sub titlul Pravila mică, Govora, 1640
(Fond Rumjancev, ms. 3169).
Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 157, 160.
462 – Nomocanon, Ţările Române, sec. XV. 50 f. 21 x 15 cm. Text în slavonă. Lipsesc
începutul şi sfârşitul (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3169).
Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1892‑1894 g.”,
Moscova, 1895, p. 3; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 65‑66; Constantinescu,
Vechiul drept, p. 109‑110; Constantinescu, Repertoriu, p. 102, nr. 514 (datează: cca
1360).
463 – Sbornic, sec. XV. Provine din Ţările Române. Text în slavonă (Fond 87,
Grigorovič, ms. 21, 1703).
Ref.: A.E. Viktorov, Sobranie rukopisej V.J. Grigoroviča („Zapiski Istoriko‑Filologičeskogo
Fakul’teta Imp. Sankt‑Petersburgskogo Universiteta”, 5, 1880, p. 14‑15); Jacimirskij,
Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 50‑59; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 65;
Constantinescu, Repertoriu, p. 94, nr. 470.
464 – Sinodikon, Muntele Athos, sec. XV. Cuprinde un pomelnic menţionând şi
donatori români de la începutul sec. XVI: jupânii Barbul, Danciul (Craioveşti) Neagoe,
jupâniţa Stana, Dan voievod ş.a. (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 7/1437).
Ref.: A.E. Viktorov, Sobranie rukopisej P. I. Sevast’janova, Moscova, 1871; Turdeanu,
Legăturile româneşti, p. 73.
Publ.: L. Stojanović, Stari srpski hrisovulgi („Spomenik srpske kraljevske akademije,
Belgrad, 3, 1890, p. 178).
465 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. 255 f. (Fond Rumjancev, ms. 588).
Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1912”, Moscova,
1913, p. 105; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 61; Constantinescu, Repertoriu, p.
118, nr. 612; Turdeanu, Études, p. 153.
466 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. Semiunciale. In folio, 245 f. (Fond
Rumjancev, ms. 590).
RUSIA  205
Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1912”, p. 105;
Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 614; Turdeanu, Études, p. 153.
467 – Grigorie Ţamblac, Scrieri, sec. XV. Copie din Rusia. Text în slavonă, sec.
XVI‑XVII. Cuprinde: Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 228 Proskarev, ms. 122).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1124.
468 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. Pergament. Fragment. Text în slavonă (Fond
270, Sevastjanov ms. 47/1477).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 611.
469 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. Text în slavonă (Fond 247, Rogožskoe
kladbišče, ms. 127).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 600.
470 – Grigore de Nazianz, Cuvântări copiate în Moldova, sec. XV, 351 f., 30 x 19,5
cm. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 98, Egorov, ms. 803/802).
Ref.: Constantinescu, Texte româneşti, p. 6‑7; idem, Repertoriu, p. 99, nr. 498.
471 – Minei pe luna martie, Moldova, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă (Fond 310,
Undol’skij, ms. 80).
Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V. M. Undol’skogo, Moscova, 1870, col.
105, nr. 80; A.E. Viktorov, op. cit.; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 114; Turdeanu,
Moldavie, 1457‑1504, p. 62; Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 622; Turdeanu,
Études, nr. 154.
472 – Minei pentru luna decembrie, Moldova, sec. XV‑XVI. Pergament şi hârtie.
Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3175).
Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1892‑1894”, p.
10‑11; Constantinescu, Repertoriu, p. 102, nr. 518.
473 – Sbornic, sec. XV‑XVI, cuprinzând la f. 356‑363, O mutjanskom voevodja,
povestiri despre Vlad Ţepeş. Text în slavonă (Fond 256 Rumjancev, ms. 358).
Ref.: A. Vostokov, Opisanie slovenskih rukopisej Rumjancevskago muzeuma, Moscova,
1842, p. 508, 512; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 144; Lurie, Povest’ o Drakule, p.
98‑99; Ioan Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 474; Constantinescu, Repertoriu,
p. 203, nr. 1017.
Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 140‑145.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5217, f. 29‑35v.
474 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 10276).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 551.
475 – Tetraevanghel, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 203,
Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 26).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 556.
476 – Tetraevanghel, Moldova (Mănăstirea Neamţ), începutul sec. XVI. 4 copişti.
Copist al Evangheliei de la Matei: Teodor [Mărişescu]. Text în slavonă. I + 248 + III f.
206  RUSIA
25,8 x 19,6 cm. Ornamente în culori. Însemnări ale copistului (Fond 205, Obščestvo istorii
i drevnostej rossijskih, ms. 32).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
477 – Minei pe luna octombrie, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond
203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 139).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 560.
478 – Sbornic, Moldova, 1504. Text în slavonă. Cuprinde: Cronica lui Zonaras şi
texte hagiografice (Fond supl. 113 Iosifo‑Volokolamsk, ms. 230/655).
Ref.: ibidem, p. 100, nr. 505.
479 – Tetraevanghel, Moldova, 1509. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh
postuplenij otdela rukopisej, ms. 64.1/1966).
Ref.: ibidem, p. 115, nr. 593.
480 – Tâlcul Evangheliei lui Ioan. Copie realizată de Eleazar din porunca domnului
Moldovei, Bogdan al III‑lea, Mănăstirea Putna, 1509. 390 f. 32,5 x 21,5 cm. Text în
slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 85‑86).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 333‑334, nr. 3; Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr.
485.
481 – Tâlcuirea lui Grigorie Teologul. Copie realizată de ieromonahul Eftimie
din porunca lui Bogdan al III‑lea, Mănăstirea Putna, 1511. 289 f., 31,5 x 21 cm. Text în
slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori (Fond 98, Egorov, ms. 853/852).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 334‑335; Constantinescu, Repertoriu, p. 99, nr. 500.
482 – Tetraevanghel, Moldova, cca 1512‑1516. Copie realizată de popa Condrea din
Corlăteşti. Text în slavonă (Fond 199 Nikiforov, ms. 489).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 553.
483 –Texte româneşti, Moldova, 1516‑1536. Cuprinde Glossele Bogdan (Fond 98,
Egorov, ms. 65/65).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 240, idem, Manuscrise..., p. 94; Ştefan S. Gorovei,
Moldova lui Vasile Lupu şi arhiepiscopia de Ohrida (AIIAI, 31, 1994, p. 113, nr. 10, 11).
484 – Minei pe lunile septembrie‑martie, Moldova, 1518. Text în slavonă (Fond 98,
Egorov, ms. 214).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 490.
485 – Sintagma lui Matei Vlastaris, Moldova, cca 1520. Text în slavonă. Glose
româneşti copiate concomitent cu textul. La f. 85‑86: însemnări 1789, Mănăstirea Počaev;
1829‑1830, legarea manuscrisului la aceeaşi mănăstire. Lipseşte ultimul caiet, aflat în
fondul Grigorovič, ms. 25/1707 (Fond 98, Egorov, ms. 65).
Ref.: Ioan Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 512‑558; Mihăilă, Contribuţii, p. 285‑287;
Constantinescu, Vechiul drept, p. 240; Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 482.
486 – Sintagma lui Matei Vlastaris, Moldova, cca 1520. Fragment, ultimul caiet din
manuscrisul din fondul 98, Egorov, ms. 65. Cuprinde Notitia episcopatum şi Dicţionarul
latin‑slavon, iar pe filele rămase albe două falsuri din sec. XIX: 1. notă istorică despre
RUSIA  207
autocefalia recunoscută la 1475‑1476 de către Marcu al Constantinopolei arhiepiscopului
Dorotei de la Ohrida şi despre traducerea Sintagmei în sârbă, 1465, de către diacul
Dimitrie, ucenic al lui Nifon; 2. corespondenţă apocrifă a lui Ştefan cel Mare cu Dorotei al
Ohridei (1456‑1457). Slavistul V.I. Grigorovič susţinea că le‑ar fi găsit într‑un manuscris
de la Rila (Fond 87 Grigorovič, ms. 25/1707).
Ref.: I. Bogdan, Documente false atribuite lui Ştefan cel Mare (BCI, 1, 1915, p. 106‑122);
Paul Mihail, K voprosu o perepiske moldovlahijskogo voevody Stefana Velikogo s
arhiepiskopom pervoj Justinianom Dorofeem (RESEE, 4, 1966, nr. 1‑2, p. 241);
Radu Constantinescu, Note şi scrisori apocrife din colecţia lui V.I. Grigorovič (MB,
26, 1976, p. 725‑731); idem, Vechiul drept, p. 240; idem, Repertoriu, p. 94, nr. 471.
Publ.: A.T. Laurian şi N. Bălcescu, în „Magazin istoric pentru Dacia”, I, 1845, p. 277‑278;
V.I. Grigorovič, în „Vremennik imp. Moskn. Obsč. ist. i drevn. rossijkih”, fasc. 5,
1850; idem, Putešestvie po slavjanskim zemljam 1844‑1845 („Bolgarskaja knižnica”,
1 1858‑1859, p. 26‑27); Vl. Kaianovskij, Njekoliko spomenika srpsko‑bulgarskog
povjest („Starine”, 12, 1880, p. 230‑259; Stojanović, Zapisi i natpisi, I, nr. 328; I.
Bogdan, op. cit., p. 136‑138.
487 – Minei pe luna martie, Mănăstirea Bisericani, Moldova, [1523]. 198 f. 35 x 25
cm. Text în slavonă. Elemente florale şi titluri în chinovar. La f. 198: însemnare de copist
în slavonă, însemnări de posesie şi de cititori (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3744).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 532; Valentina Pelin, 1999.
488 – Minei pe luna aprilie, Moldova, 1523‑1526. 201 f. 31 x 21,3 cm. Text în slavonă,
scriere semiuncială de un singur copist. Frontispiciu în culori, iniţiale cu elemente florale
şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms.
3745).
Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr.
533; Muzejnoe sobranie. Opisanie, Moscova, 1997, p. 219, nr. (921) 3745; Valentina
Pelin, 1998.
489 – Octoih, Moldova, 1525. 224 f. 32 x 22,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi
iniţiale ornate în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 98, Egorov, ms. 15/15).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 335‑336, nr. 5; Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr.
476.
490 – Minei pe luna septembrie, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond
178, Muzejnoe sobranie, ms. 4269).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 542.
491 – Minei pe luna ianuarie, Mănăstirea Bisericani, Moldova, 1526. Copie de diacul
Andruşco. 330 f. 29 x 20 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în chinovar.
Însemnare din sec. XVIII de la schitul Iosif (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3742).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 530; Valentina Pelin, 1999.
492 – Minei pe luna noiembrie, Mănăstirea Bisericani, Moldova, 1526. Copie de
monahul Ioan. 294 f. 28 x 20 cm. Text în slavonă. Ornamente în culori şi chinovar (Fond
178, Muzejnoe sobranie, ms. 3740).
Ref.: Otčet Imperatorskogo Moskovskogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1918 god.,
208  RUSIA
Moscova, 1916, p. 29; E. Turdeanu, Le Sbornik dit de Bisericani: fausse identité d’un
manuscrit remarquable (RES, 14, 1965, p. 29‑45); Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552,
p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 528; Turdeanu, Études, p. 183 şi 191;
Valentina Pelin, 1999.
493 – Minei pe luna decembrie, Moldova, 1526 (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms.
4270).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 543.
494 – Minei pe luna decembrie, Mănăstirea Bisericani, Moldova, 1527. Scris
de monahul Anastasie. 300 f., 28,5 x 20,5 cm. Text în slavonă. Ornamente în culori şi
chinovar. La f. 299v: însemnare a ieromonahului Serafim despre prezenţa manuscrisului
la Mănăstirea Bisericani şi evocarea evenimentelor istorice ce au avut loc în cea de‑a treia
domnie a lui Mihai Racoviţă (1715‑1726) (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3741).
Ref.: Otčet Imperatorskogo Moskovskogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1918 god.,
Moscova, 1916, p. 29; E. Turdeanu, Le Sbornik dit de Bisericani: fausse identité d’un
manuscrit remarquable (RES, 14, 1965, p. 29‑45); Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552,
p. 127; Turdeanu, Études, p. 183 şi 191; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 529;
Valentina Pelin, 1999.
495 – Minei pe luna februarie, Moldova, 1526. 222 f. 31,5 x 21 cm. Text în slavonă.
Scriere semiuncială de un singur copist. Frontispiciu ornat în chinovar, iniţiale cu elemente
florale şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178 Muzejnoe
sobranie, ms. 3743).
Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr.
531; Muzejnoe sobranie. Opisanie, Moscova, 1997, p. 218, nr. (919) 3743; Valentina
Pelin, 1998.
496 – Minei pe luna mai, Moldova, 1526. Text în slavonă, copiat de Iosif ieromonah.
Frontispicii ornate în culori, iniţiale florale şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii
Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3746).
Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr.
534; Muzejnoe sobranie. Opisanie, Moscova, 1997, p. 219, nr. (922) 3746; Valentina
Pelin, 1998.
497 – Minei pe luna iunie, Moldova, 1526. 198 f. 28,8 x 21,5 cm. Text în slavonă,
scriere semiuncială de un singur copist. Frontispiciu ornat în culori, iniţiale florale şi titluri
în chinovar. Coperta I: însemnare în română a popei Calist din anul 1652, cu menţionarea
voievozilor Ştefan şi Vasile Lupu. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 3747).
Ref.: Moldavie de 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 535;
Muzejnoe sobranie. Opisanie, p. 219‑220, nr. (924) 3747; Valentina Pelin, 1998.
498 – Minei pentru luna iulie, Moldova, 1526. 222 f. 30 x 20,5 cm. Text în slavonă.
Copiat de diacul Andruşco de la Piatra Neamţ. Frontispiciu în chinovar şi culori, iniţiale
florale şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 3748).
Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr.
536; Muzejnoe sobranie. Opisanie, p. 220, nr. (924) 3748; Valentina Pelin, 1998.
RUSIA  209
499 – Minei pe luna august, Moldova, 1526. 227 f. 28,8 x 20,5 cm. Text în slavonă.
Scriere semiuncială de un singur copist. Frontispiciu ornat în culori, iniţiale florale şi
titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms.
3749).
Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 220‑221, nr. (925) 3749; Constantinescu,
Repertoriu, p. 105, nr. 537; Valentina Pelin, 1998.
500 – Minei pe luna septembrie, Moldova, 1526. 248 f. 28 x 20,5 cm. Text în slavonă.
Copiat de Nil. Frontispicii ornate, titluri şi iniţiale cu elemente florale în chinovar. A
aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3738).
Ref.: Şt. Berechet, Importanţa însemnărilor slavo‑române de pe manuscrisele vechi
(„Arhiva Societăţii Ştiinţifice şi Literare”, Iaşi, 38, 1931, nr. 2‑3, p. 449‑458);
Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr.
526; Muzejnoe sobranie. Opisanie, p. 216, nr. (914) 3738; Valentina Pelin, 1998.
501 – Minei pentru luna octombrie, Moldova, 1526. 360 f. 27,3 x 20 cm. Text în
slavonă. Copiat de Andruşco. Frontispiciu din împletituri şi iniţiale cu elemente florale
în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3739).
Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr.
527; Muzejnoe sobranie. Opisanie, p. 216, nr. (915) 3739; Valentina Pelin, 1998.
502 – Tetraevanghel, Moldova, cca 1527. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 4720).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 547.
503 – Psaltire, Mănăstirea Neamţ, 1529. 283 f. 21 x 14,8 cm. Text în slavonă. Scriere
semiuncială. Copiată de ieromonahul Ioan de la Mănăstirea Neamţ pentru episcopul
Dorotei de la Roman. Frontispicii din cercuri împletite în culori şi aur, iniţiale mari din
împletituri în culori şi aur, titluri şi iniţiale mici în chinovar şi aur. Însemnări din 1756,
1864, 1868, în română, şi din 1887, în rusă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij
otdela rukopisej, ms. 203).
Ref.: M. Ganickij, Staropečatnye knigi i rukopisi v Novo‑Njameckom monastyre
(„Kišinevskie eparhial’nye vedomosti”, Chişinău, 1880, p. 1054‑1055, nr. 21); A.I.
Jacimirskij, Slavjanskie rukopisi Njameckogo monastyrja v Rumynii („Drevnosti.
Trudy Slavjanskoj Komissii Imperatorskogo Moskovskogo Arheologičeskogo
Obščestva”, 2, 1898, p. 81‑82); idem, Rukopisi, hranjaščiesja v Novo‑Njameckom
monastyre v Bessarabii, în Slavjanskie rukopisi Njameckogo monastyrja v Rumynii,
Moscova, 1898, p. 81‑82; Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 587; Pelin,
Catalogul, p. 116‑119, nr. 12.
Reprod.: ibidem, pl. 17‑19.
504 – Minei pe luna februarie, Putna, 1530. Copiat de Ştefan ieromonahul. Text în
slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 79).
Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V.M. Undol’skogo, Moscova, 1870, p. 105;
Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 621.
505 – Psaltire, Mănăstirea Dobrovăţ, 1530. Copiată de ieromonahul Macarie.
210  RUSIA
Pergament. 169 f. 20,5 x 15 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi
culori (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 786).
Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 278, nr. 2; Constantinescu, Repertoriu, p. 112,
nr. 580.
506 – Minei pe luna iulie, Vidin, 1535. Copiat de ieromonahul Lazăr. Text în slavonă.
Însemnări din Moldova, sec. XVI (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 190).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 187, nr. 939.
507 – Vechiul Testament, Mănăstirea Bistriţa, 1537. Copiat de Ioan monahul.
278 f. Text în slavonă. Însemnare din august 1550 de la Mănăstirea Tazlău (Fond 256,
Rumjancev, ms. 29).
Ref.: A. Vostokov, Opisanie russkih i slovenskih rukopisej Rumjancevskago Muzeuma,
Sankt‑Peterburg, 1842, p. 33‑34; E. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată
(„Fiinţa românească”, 1, 1963, p. 80‑85); idem, Moldavie, 1504‑1552, p. 196‑197;
Constantinescu, Repertoriu, p. 116‑117, nr. 604.
508 – Apostol, Suceava, 1541. Text în slavonă (Fond 247 Rogožskoe kladbišče, ms. 5).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 599
509 – Tetraevanghel, scris de Mihail pisar din porunca logofătului Toader Baloş
pentru biserica Sf. Arhangheli din Suceava, 1542. Hârtie şi pergament. 322 f. 30 x 19,5
cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori (Fond 98, Egorov, ms. 78/78).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 336‑337; Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 483.
510 – Psaltire, Troice Sergievskaya Lavra, 1546. Text în slavonă. La f. 246‑249, 369:
Pripealele lui Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 304 I, Troice Sergievskaya
Lavra, ms. 923/836).
Ref.: Ilarij i Arsenij, Opisanie slavjanskih rukopisej Svjatoj Troice‑Sergievskoj Lavry
(„Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri Moskovskom
Universitete”, Moscova, t. II, 1878, p. 100‑101); Constantinescu, Repertoriu, p. 225,
nr. 1135.
511 – Psaltire cu tâlc, Moldova, 1546. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 37).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 478.
512 – Apostol scris de popa Avram, Ţara Românească, 1547. 230 f. 29 x 19 cm. Text
în slavonă. Iniţiale ornate în chinovar. Însemnare din 1648 privind legarea manuscrisului
de diacul Mihai (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 41).
Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 278‑279, nr. 3; Constantinescu, Repertoriu, p.
110, nr. 568.
513 – Tetraevanghel, Moldova, 1548. Text în slavonă (Fond 209 Ovčinnikov, ms. 3).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 565.
514 – Grigore de Nazianz, Cuvântări, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 177 f., 31
x 18,5 cm. Text în slavonă. Copie (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 223).
Ref.: Constantinescu, Texte româneşti, 1977, p. 9; idem, Repertoriu, p. 112, nr. 575.
515 – Tetraevanghel, Ţările Române, prima jumătate a sec. XVI. 277 f. (Fond 152,
Lukaševič – Markevič, ms. 61).
RUSIA  211
Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča
Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 61; D.P. Bogdan, în „Analele
româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118.
516 – Tetraevanghel, Mănăstirea Putna, prima jumătate a sec. XVI. Copiat de Vasile
ieromonahul. Text în slavonă. La f. 192 şi 247: însemnări din Botoşani, 1550 (Fond 256,
Rumjancev, ms. 132).
Ref.: A. Vostokov, Opisanie russkih i slovenskih rukopisej Rumjancevskago Muzeuma,
Sankt‑Peterburg, 1842, p. 190‑191; Constantinescu, Repertoriu, p. 117, nr. 605.
Reprod.: Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 1, 112.
517 – Sbornic, Moldova, 1554. 257 f. Dăruit de Grigore, fost mitropolit al Sucevei
pentru ieromonahul Anastasie Pustnicul. 29 x 21,5 cm. Text în slavonă. Cuprinde:
Severian, Hexameron, texte isihaste, Viaţa Sf. Ioan Gură de Aur. Frontispicii şi iniţiale
ornate cu aur şi culori (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 790).
Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 279‑280, nr. 4; Constantinescu, Texte româneşti,
p. 28‑29; idem, Repertoriu, p. 113, nr. 583.
518 – Evanghelie cu învăţătură, Moldova, cca 1556. Copiată de Loghin ieromonahul.
Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 29).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 567.
519 – Tetraevanghel, Moldova, 1562. 304 f. 30 x 19 cm. Text în slavonă. A aparţinut
Mănăstirii Bisericani (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 7).
Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 280, nr. 5; Constantinescu, Repertoriu, p. 110,
nr. 566.
520 – Sbornic, Moldova, 1563. Text în slavonă. 465 f. (Fond 173 I, Moskovskaja
Duhovnaja Akademija, ms. 151).
Ref.: Ierom. Iosif, Opisanie rukopisej, perenesennyh iz biblioteki Iosifova Monastyrja v
biblioteku Moskovskoj Duhovnoj Akademii, Moscova, 1882, p. 149; Constantinescu,
Repertoriu, p. 101, nr. 510.
521 – Minei pe luna iulie, Mănăstirea Slatina, 1564. Copiat de Luca ieromonahul.
Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 84).
Ref.: V.A. Daškov, op. cit., p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr. 626.
522 – Psaltire, Moldova, cca 1574. Text în slavonă (Fond 299 Tihonravov).
Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisej, p. 26; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr.
615.
523 – Minei pe luna mai, Moldova, 1577. Danie a domnitorului Petru Şchiopul pentru
Mănăstirea Galata din Iaşi. Însemnări din Iaşi, 1617, 1661 (Fond 310, Undol’skij, ms. 82).
Ref.: V.A. Daškov, op. cit., p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 624.
524 – Triod, Mănăstirea Putna, 1577. Pergament. Text în slavonă (Fond 209,
Ovčinnikov, ms. 787).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 113, nr. 581.
212  RUSIA
525 – Trebnic, Moldova, 1578. 220 f. 20,5 x 14,5 cm. Text în slavonă. Însemnări de
circulaţie în Ţările Române din sec. XVII‑XVIII (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 197).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 105‑106; idem, Repertoriu, p. 111, nr. 572.
526 – Minei pe luna iunie, 1578. 218 f. 28,5 x 19 cm. Copiat de popa Ştefan la cererea
logofătului Ion Golăi pentru o biserică din Iaşi. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms.
130/130).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 337, nr. 7; Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 486.
527 – Sbornic, 1578. 224 f. Copiat de călugărul Anastase. Text în slavonă, cuprinde
scrieri liturgice. La f. 224v: însemnare a egumenului Teodosie de la Mănăstirea Pângăraţi
(Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3172).
Ref.: Radu Constantinescu, Un sermon anonyme et l’activité littéraire de Grégoire
Camblak en Moldavie (EB, 12, 1976, nr. 2, p. 105‑113); idem, Repertoriu, p. 102,
nr. 517.
Publ.: Radu Constantinescu, op. cit., p. 108‑110 (Omilia anonimă de la f. 177, atribuită lui
Grigore Ţamblac).
528 – Tipic, Suceviţa, 1594. Text în slavonă. La f. 25‑29v: însemnări de la sfârşitul
sec. XVII, Iaşi şi Caşin; f. 155v: însemnări din 1678, Ierusalim şi Jitianu, şi din 1842,
Bucureşti (Fond 152 Pyskarev, ms. 8/442).
Ref.: A. E. Viktorov, Katalog slavjano‑russkih rukopisej priobretennyh Moskovskim
Publičnym i Rumjancevskim Muzejami v 1868 g., posle D.V. Piskareva („Otčet
Moskovskago Publičnago i Rumjancevskago Muzeev za 1867‑1869 g.”, Moscova,
1871, p. 4, nr. 8); Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 598.
529 – Minei pe luna februarie, Putna, 1596. 216 f., 35 x 22 cm. Text în slavonă.
Frontispiciu şi iniţiale ornate în culori. Dăruit Mănăstirii Suceviţa (Fond 98, Egorov, ms.
3/3).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 337‑338, nr. 8; Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr.
474.
530 – Psaltire cu Ceaslov, Putna, 1597. 227 f. 28,5 x 19 cm. Text în slavonă.
Frontispiciu şi iniţiale ornate în chinovar (Fond 98, Egorov, ms. 749/748).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 338‑339, nr. 9; Constantinescu, Repertoriu, p. 98, nr.
495.
531 – Filip Filozoful [Solitarul], Dioptra, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 225
f. Text în slavonă.
Ref.: Ja. N. Ščapov, op. cit., nr. 107; D.P. Bogdan, în „Analele româno‑sovietice”, 1951,
nr. 9, p. 116‑118.
532 – Octoih, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218,
Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 866).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 590.
533 – Triod‑Penticostar, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă.
Ornamentat în chinovar. La f. 152: însemnări din sec. XVIII ale egumenului Mănăstirii
Solca, Vartolomeu (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3751).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
RUSIA  213
534 – Pravila cea mică, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 212 f. 20,5 x 14,5
cm. Text în slavonă. La f. 6‑15: însemnare marginală, din 10 iunie 1662, conform căreia
preotul Grigorie şi soţia lui, Maria, din satul Vindăoani donează manuscrisul Mănăstirii
Hangu din Moldova (Fond 247, Rogožskoe kladbišče, ms. 205).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 56, 89, 110; idem, Repertoriu, p. 116, nr. 603.
535 – Sbornic, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă (Fond 209,
Ovčinnikov, ms. 576).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 112, nr. 577.
536 – Sbornic, Rusia, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. La f. 85‑134v:
Pripealele lui Filotei Monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 247, Rogožskoe kladbišče,
ms. 918).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1126.
537 – Sbornic, Rusia, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă cu miniaturi. La f.
120v‑145, Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 299 Tihonravov,
ms. 257).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr. 1132.
538 – Tetraevanghel, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 280 f. Text în slavonă.
Lipsă începutul (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 62/1043).
Ref.: Ja. N. Ščapov, op. cit., nr. 62; D.P. Bogdan în „Analele româno‑sovietice”, 1951, nr.
9, p. 116‑118; Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 507.
539 – Triod, Moldova, sfârşitul sec. XVI. 154 f. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii
Solca (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3751).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 539.
540 – Antioh Pandectul, Scrieri, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 98,
Egorov ms. 35).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 477.
541 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie,
ms. 3655).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 525.
542 – Apostol, Moldova, sec. XVI. 333 f. 33,5 x 21,5 cm. Text în slavonă. Fără
început şi sfârşit. Însemnări marginale în română. A aparţinut Mănăstirii Bistriţa (Fond
209, Ovčinnikov, ms. 788).
Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 281, nr. 7; Constantinescu, Repertoriu, p. 113,
nr. 582.
543 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Fragment pergament. Text în slavonă (Fond 218,
Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 41/1966).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 115, nr. 592.
544 – Ceaslov, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh
postuplenij otdela rukopisej, ms. 728).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 589.
214  RUSIA
545 – Evangheliar, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 310,
Undol’skij, ms. 1091).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr. 628.
546 – Irmologhion, Rusia, sec. XVI. La f. 176‑181: Pripealele lui Filotei monahul de
la Mănăstirea Cozia (Fond supl. 113 Iosif – Volokolamsk, ms. 67/249).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 222, nr. 1115.
547 – Minei pe luna aprilie, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Pătimirea Sf.
Sava Gotul, scrisoare din anul 374 cu informaţii despre situaţia demografică, socială şi
religioasă din Dacia (Fond 173 I, Moskovskaja Duhovnaja Akademija, ms. 198).
Ref.: Ierom. Iosif, Opisanie rukopisej, perenesennyh iz biblioteki Iosifova Monastyrja
v biblioteku Moskovskoj Duhovnoj Akademii, Moscova, 1882, p. 256‑258; Ştefan
Olteanu, Cu privire la structura socială a comunităţilor săteşti dintre Carpaţi şi
Dunăre în secolul al IV‑lea e.n. (R. ist., 37, 1984, nr. 4, p. 328).
548 – Minei pe luna octombrie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 310
Undol’skij, ms. 77).
Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V.M. Undol’skogo, Moscova, 1870, p. 105;
Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 619.
549 – Minei pe lunile februarie – august, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond
178 Muzejnoe sobranie, ms. 3180).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 522.
550 – Minei pe lunile martie – septembrie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond
203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 165).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 561.
551 – Minei pe lunile septembrie – ianuarie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă
(Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3179).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 521.
552 – Omilii, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 436v: Grigore Ţamblac, Viaţa
Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 256, Rumjancev, ms. 434).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr. 1129.
553 – Pateric, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 247).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 112, nr. 576.
554 – Pravilă, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i
drevnostej rossijskih).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 559.
555 – Prolog, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie,
ms. 3181).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 523.
556 – Prolog, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 74).
Ref.: V. A. Daškov, op. cit., p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 617.
RUSIA  215
557 – Psaltire, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 161‑189. Pripealele lui Filotei
monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 37, Bol’šakov, ms. 160).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 1109.
558 – Psaltire, Mănăstirea Putna, sec. XVI. Copiată de ieromonahul Epifanie.
Pergament. 23,5 x 16,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori
(Fond 209, Ovčinnikov, ms. 785).
Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 280‑281, nr. 6; Constantinescu, Repertoriu, p.
112, nr. 579.
559 – Sbornic, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă. Cuprinde file scrise în Moldova,
cca 1528 (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3758).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 540.
560 – Sbornic, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde Octoih mic şi Minei pe
luna decembrie (Fond 199, Nikiforov, ms. 496).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 554.
561 – Sbornic, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa
Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 299, Tihonravov, ms. 242).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr. 1131.
562 – Sbornic, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 3490).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 524.
563 – Teofilact de Ohrida, Comentariu la Ioan, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă
(Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 311).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 588.
564 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. 367 f. 29 x 20 cm. Frontispicii din
împletituri, în culori. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 38, Egorov, ms. 47/47).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 339‑340, nr. 11; Constantinescu, Repertoriu, p. 96,
nr. 479.
565 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 57).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 481.
566 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 81).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 484.
567 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 201 Norov, ms.
9/945).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 555.
568 – Tretaevanghel, Moldova, sec. XVI. Pergament. Text în slavonă (Fond 203,
Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 31).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 557.
569 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo
istorii i drevnostej rossijskih, ms. 32).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 558.
216  RUSIA
570 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 247, Rogožskoe
kladbišče, ms. 128).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 601.
571 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 247, Rogožskoe
kladbišče, ms. 131).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 602.
572 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 228, Poskarev, ms.
4/439).
Ref.: A. E. Viktorov, Katalog slavjano‑russkih rukopisej priobretennyh Moskovskim
Publičnym i Rumjancevskim Muzejami v 1868 g., posle D.V. Piskareva („Otčet
Moskovskago Publičnago i Rumjancevskago Muzeev za 1867‑1869 g.”, Moscova,
1871, priloženie, p. 4); Constantinescu, Repertoriu, p. 115, nr. 596.
573 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 208, Sobranie
ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 153).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 113, nr. 585.
574 – Tetraevanghel, Transilvania, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie
ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 870).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 591.
575 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 299 Tihonravov, ms.
589).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 613.
576 – Alexandria, Moldova, sec. XVI. 154 f. Text în slavonă. Însemnare de circulaţie
din 1694 (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 35/1178).
Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča
Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 35; D.P. Bogdan în „Analele
româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118; Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr.
506.
577 – Tâlcul Evangheliilor, Moldova, sec. XVI. 323 f. 30,5 x 20,5 cm.Text în slavonă
(Fond 98, Egorov, ms. 52/52).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 339, nr. 10; Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 480.
578 – Triod, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms.
10288).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 552.
579 – Triod – Penticostar, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie
ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 62/1967).
Ref.: ibidem, p. 115, nr. 594.
580 – Sbornic, Ţările Române, începutul sec. XVII. 387 f. Text în slavonă (Fond 152,
Lukaševič – Markevič, ms. 88).
Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča
Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 88.
RUSIA  217
581 – Apostol, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo
istorii i drevnostej rossijskih, ms. 336).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 562.
582 – Evanghelie cu învăţătură, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond
98, Egorov, ms. 187).
Ref.: ibidem, p. 97, nr. 489.
583 – Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă. A
aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 98, Egorov, ms. 482/481).
Ref.: ibidem, p. 98, nr. 494.
584 – Minei pe luna iunie, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond 203,
Egorov, ms. 135).
Ref.: ibidem, p. 97, nr. 487.
585 – Tetraevanghel, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă. 319 miniaturi,
frontispicii şi iniţiale în aur şi culori. Descoperit la Mănăstirea Pokrov, a intrat în literatura
de specialitate sub denumirea Tetravangheliarul de la Elisavetgrad (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 9500).
Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 300‑301, 339, 346; Bogdan D. Filov, Londonskoto
evanghelie na car Ivan Aleksandra i negovite miniatjuri („Spisanie na Bălgarskata
Akademija na naukite”, 38, 1929, p. 30); M. V. Sčepkina, Bălgarska miniatjura XIV
veka, Moscova, 1963, p. 90‑99; Bogdan, Paleografia, p. 117‑118; G. Popescu‑Vîlcea,
Un manuscris al voievodului Alexandru al II‑lea, Buc., 1984, p. 17‑19; Constantinescu,
Repertoriu, p. 107, nr. 549; Constanţa Costea, Une nouvelle réplique slavonne du
Paris. gr. 74: Seven Decades After (RRHA-BA, 38, 2001, p. 3-17).
Reprod.: M. V. Sčepkina, loc. cit.; C. Costea, op. cit., p. 4, fig. 2 (f. 74r) şi fig. 6 (f. 266v);
p. 6, fig. 14 (f. 84r); p. 7, fig. 18 (f. 88v); p. 8, fig. 22 (f. 82v); p. 9, fig. 24 (f. 83r) şi
fig. 26 (f. 224r); p. 13, fig. 37-38 (f. 66r-v); p. 15, fig. 46 (f. 90v).
586 – Liturghier cu Trebnic şi Pravile, Moldova, începutul sec. XVII. 208 f. 18 x 14,5
cm. Ornamente florale în chinovar. Text în slavonă şi română. Manuscrisul a fost cumpărat
de P. A. Ovčinnikov la sfârşitul sec. XIX (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 195).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 64‑65; idem, Repertoriu, p. 111, nr. 571; Valentina
Pelin, 1999.
587 – Minei pe luna martie, Mănăstirea Suceviţa, 1605. Copiat de ieromonahul
Ghelasie, din porunca mitropolitului Teodosie Barbovschi. 284 f., 32 x 19,5 cm. Text în
slavonă, cu frontispicii şi iniţiale ornate în culori (Fond 98, Egorov, ms. 761/760).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 340‑341, nr. 12; Constantinescu, Repertoriu, p. 99,
nr. 497.
588 – Synopsis istoriōn archomenōn apo ktiseos kosmon [mechri] tēs vasileas
Kōnstantinou tou Palaiologou, 1605. Copiat de Ieremia ieromonahul, în timpul domniei
lui Ieremia Movilă. 264 f. Text în greacă (Fond 201 Norov, fost la Mănăstirea Sf. Sava de
lângă Ierusalim).
Ref.: D. Popov, Opisanie grečeskih rukopisej, prinadležaščih g‑nu Norovu („Žurnal
218  RUSIA
ministerstva narodnogo prosveščenija”, 1836, nr. 11, p. 431‑432); Ierosol. vivl., II,
p. 714.
589 – Pateric, Mănăstirea Dragomirna, 1616. Copiat de Vasile din porunca
mitropolitului Anastasie Crimca. 304 f. 28 x 20 cm. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov,
ms. 793).
Ref.: Ghibănescu, Surete, V, p. 158‑159 (datat greşit: 1612); Mioc, Manuscrise
slavo‑române, p. 281‑282, nr. 8; Constantinescu, Repertoriu, p. 113, nr. 586.
590 – Tetraevanghel, Suceava, 1616. Copiat pentru Anastasie Crimca. Text în slavonă
(Fond 98, Egorov, ms. 11).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 475.
591 – Apostol, scris în Moldova pentru schitul Poeni‑Ceahlău, 1617. 325 f. 30 x 21
cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori (Fond 98, Egorov, ms.
1179/1179).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 343‑344, nr. 15; Constantinescu, Repertoriu, p. 99,
nr. 502.
592 – Mihail Moxa, Cronograf, Mănăstirea Bistriţa, 1620. 156 f. 20,8 x 14,5 cm. Text
în română. Scriere semiuncială. Manuscris autograf realizat din porunca episcopului Teofil
al Râmnicului. Frontispiciu din trei cercuri înlănţuite, ornate cu vrejuri florale şi iniţiale
mari cu elemente botanice, în chinovar. Achiziţionat de profesorul rus V.I. Grigorovič în
1845 de la Mănăstirea Bistriţa (Fond 87, Grigorovič, ms. 64/822).
Ref.: Ioan Bogdan, Ein Beitrag zür bulgarischen und serbischen Geschichtschreibung
(„Archiv für slavische Philologie”, 13, 1891, p. 501‑502); N. Iorga, Istoria literaturii
religioase a românilor până la 1688, Buc., 1904, p. 128‑130; N. Cartojan, Istoria
literaturii române vechi, II, Buc., 1942, p. 101‑102, 135‑138; E. Turdeanu, La
littérature bulgare du XIVe siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris,
1947, p. 25‑34, 159‑163; Klaus‑Hening Schroeder, Un manuscris necunoscut al
cronografului lui Moxa („Limba română”, 20, 1971, nr. 5, p. 527‑529); Mihăilă,
Contribuţii, p. 157‑162; idem, Cultura şi literatura veche în context european, Buc.,
1979, p. 380‑404; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1330; Al. Mareş, Note
filologice pe marginea Cronografului lui Moxa („Limba română”, 34, 1985, nr. 3,
p. 209‑211); Valentina Pelin, 1998; Doru Mihăescu, Cronografele româneşti, Buc.,
2006, p. 21‑50.
Publ.: V.I. Grigorovič, O Serbii v ee otnošenijah k sosednim deržavam, preimuščestvenno
v XIV i XV stoletijah. Reč’, proiznesennaja 10 ijunja 1858 goda v toržestvennom
sobranii Imperatorskogo Kazan’skogo Universiteta, Kazan’, 1859, Pribavlenie I, p.
1‑45 (ediţie parţială); B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, I, Buc., 1878, p. 339‑443; N.
Simache şi T. Cristescu, Hronograful lui Mihail Moxa, Buzău, 1942; Mihail Moxa,
Cronica universală, ed. G. Mihăilă, Buc., 1989.
Reprod.: ibidem, p. 429‑585 (facsimil integral); B. A. R., ms. 10; Arh. Naţ. Rom., mf.
Rusia, r. 75, c. 336‑494.
593 – Evanghelie cu învăţătură, Moldova, cca 1620. Text în slavonă (Fond 98,
Egorov, ms. 823/822).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 99, nr. 499.
RUSIA  219
594 – Sbornic, Moldova, 1620‑1621. Fragment. Text în slavonă. Cuprinde Trebnic şi
Psaltire (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 4924).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106‑107, nr. 545‑546.
595 – Trebnic, Moldova, 1624. Copiat de monahul Mardarie, din porunca episcopului
Râmnicului, Teofil. 462 f. (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 78).
Ref.: Ja. N. Ščapov, op. cit., nr. 71; D. P. Bogdan în „Analele româno‑sovietice”, 1951, nr.
9, p. 116‑118.
596 – Prolog pe lunile mai – august, 1625. Copiat de mitropolitul Moldovei, Anastasie
Crimca, pentru mitropolia din Târgovişte. Pergament. 249 f. 28 x 20 cm. Frontispicii şi
iniţiale ornate în chinovar (Fond 98, Egorov, ms. 472/471).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 345‑346, nr. 16; Constantinescu, Repertoriu, p. 98,
nr. 493.
597 – Sbornic, Moldova, post 1625. Fragment. 10 f. Text în slavonă. În colofon
(probabil fals): Gavril Uric, Mănăstirea Neamţ, 1447. La f. 10v: Viaţa apocrifă a lui Efrem
din Huşi şi Rădăuţi (m. 1625‑1626) (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 923).
Ref.: Otčet Moskovskih i Rumjancevskih Publičnyh Muzeev za 1867‑1868, Moscova,
1871, p. 25; Z. Tiganova, Muzejnoe sobranie rukopisej Gosudarstvennoj Biblioteki
SSR imeni V. I. Lenina, I, 1961, p. 128‑129; Ion‑Radu Mircea, Contributions
à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric, I (RESEE, VI, 1968, nr. 4, p. 577, nr. 10);
Bogdan, Paleografia, p. 106; Radu Constantinescu, Texte româneşti, p. 22‑23; idem,
Repertoriu, p. 101‑102, nr. 513.
Publ.: idem, A Curious Forgery and the Conflict between the Moldavian Monks and
Secular Authorities (1854–1864) (RRH, 14, 1975, 4, p. 701‑705).
598 – Palladius, Lavsaicon (Historia Lausiaca), cca 1628, Suceava. 291 f. Copiat de
mitropolitul Moldovei, Anastasie Crimca, şi dăruit Mănăstirii Dragomirna la 29 ianuarie
1629 (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3178).
Ref.: E. Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique
(RES, 29, 1952, p. 62, nr. 19); idem, Études, p. 324; Constantinescu, Repertoriu, p.
103, nr. 520.
Reprod.: Kalužnjackij – Sobolevskij, Al’bom, pl. 128.
599 – Psaltire, Moldova, 1629. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 228).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 491.
600 – Octoih, Moldova, 1631. Copiat din porunca vornicului Ionaşco Cujbă pentru
biserica din Cîrsteşti. 268 f. 31 x 18 cm. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 158).
Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 228‑283, nr. 9; Constantinescu, Repertoriu, p.
111, nr. 570.
601 – Prolog, Rusia, 1631. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf.
Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 304, I, Troice Sergievskaya Lavra, ms. 677, 1615).
Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXVII; Constantinescu, Repertoriu,
p. 225, nr. 1136.
602 – Sbornic, copiat de Todiraşcu ierodiacon, Moldova, 1638. Text în slavonă.
220  RUSIA
Cuprinde însemnări ale episcopului de Roman, Anastasie, şi ale lui Gligoraşco Gociul
(Fond 209, Ovčinnikov, ms. 201).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 121; idem, Repertoriu, p. 111, nr. 573.
603 – Sf. Theodor Studitul, Învăţături, Mănăstirea Cozia, 1642. 218 f., 28 x 19 cm.
Copiat de diacul Nicolae din Râmnicu Vâlcea din porunca lui Udrişte Năsturel. Text în
slavonă. Miniatură în culori, frontispiciu cu motive zoomorfe (Fond 98, Egorov, ms. 949).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 341‑347, nr. 18; Turdeanu, Études, p. 145;
Constantinescu, Repertoriu, p. 99, nr. 501.
604 – Moldavskoe posol’stvo A.L. Ordina‑Naščekina v. 1642‑1643 gg., Rusia.
Călătoria în Moldova, la Curtea lui Vasile Lupu, din 1642‑1643, a diplomatului rus
Afanasij Lavrentievič Ordin‑Naščekin.
Ref.: P. Cernovodeanu, Călătorie de studii în URSS (R. Ist., 40, 1987, nr. 6, p. 644, nr. 11).
Publ.: „Učenye zapiski Saratovskogo Gosudarstvennogo Universiteta”, 16, 1959, p. 23‑30.
605 – Minei pe luna noiembrie, Moldova, 1646. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 3170).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 102, nr. 515.
606 – Triod, Moldova, prima jumătate a sec. XVII. Text în slavonă (Fond 98, Egorov,
ms. 1307/1309).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 503.
607 – Minei pe luna ianuarie, Moldova, jumătatea sec. XVII. Text în slavonă (Fond
178, Muzejnoe sobranie, ms. 3171).
Ref.: P. Rusev, I. Gălăbov, A. Davidov şi G. Dončev, Pohval’noe slovo za Eftimij ot
Grigorij Camblak, Sofia, 1971, p. 11; Constantinescu, Repertoriu, p. 102, nr. 516.
608 – Molebnic, Moldova, 1651. 156 f. Copiat din porunca marelui spătar Gheorghe.
În colofon: menţiuni privind năvălirea tătarilor şi incendierea Iaşilor în 1651 (Fond 152,
Lukaševič – Markevič, ms. 72/1057).
Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča
Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 72; Mioc, Manuscrise slavo‑române, p.
283‑284, nr. 10; Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 508.
609 – Sbornic, Moldova, 1659. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 98, Egorov,
ms. 185).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 488.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 58, c. 1–322.
610 – Psaltire, Moldova, 1667. Copiată de Efrosin pentru Mănăstirea Hangu. Text în
slavonă (Fond 37, Bol’šakov, ms. 216).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 94, nr. 468.
611 – Inscripţie de pe turnul Mântuitorului din Kremlin. Traducere din latină
în slavonă de Nicolae Milescu Spătarul, 14 decembrie 1671. Text în rusă (Fond 212,
Obščestvo istorii i Drevnostej Rossijskih).
Ref.: M.A. Salmina, Povest’ o načale Moskvy, Moscova – Leningrad, 1964, p. 187; Nikolaj
Spafarij, p. 5, nota 7.
RUSIA  221
612 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, 1671‑1674. Cuprinde: inscripţia de
pe Turnul Mântuitorului din Kremlin şi Vasiliologion, 1673‑1674. Text în rusă (Fond 178,
Muzejnoe sobranie, ms. 413).
Ref.: I.N. Mihajlovskij, Ocerk žizni i služby Nikolaja Spafarija v Rossii, Kiev, 1895, p.
7; Nikolaj Spafarij, p. 5; D.T. Ursul, Nikolaj Gavrilovič Milesku Spafarij, Moscova,
1981, p. 183; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 47, nota 1; Belobrova, O rukopisnoj
tradicii, p. 73, nr. 2; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 69, 72.
613 – Condică, Moscova, 1672. Cuprinde: Raport de solie în Moldova şi Ţara
Românească, 1482 (Fond 354, Vologodskoe sobranie, ms. 169).
Ref.: I.M. Kudrjavcev, Rukopisi, postupivšie v. 1953 g. („Gosudarstvennaja Vsesojuznaja
Biblioteka imeni V.I. Lenina. Zapiski Otdela Rukopisej”, 16, 1954, p. 122‑123);
Constantinescu, Repertoriu, p. 226, nr. 1139.
614 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, 1672–
1673. Text în rusă (Fond 256, Rumjancev, ms. 227).
Ref.: A. Vostokov, Opisanie russkih i slovenskih rukopisej Rumjancevskago muzeuma,
Sankt‑Peterburg, 1842, p. 759‑760; Nikolaj Spafarij, p. 137; Constantinescu,
Repertoriu, p. 224, nr. 1127; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 1; Mihail,
Nicolae le Spathaire, p. 137.
Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 48‑85.
615 – Hronograf, Ţara Românească, cca 1677. Text în slavonă. Însemnări din sec.
XVII despre Mihnea Turcitul şi Mihai Viteazul (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij
otdela rukopisej, ms. 56.7/1968).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 115, nr. 595.
616 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga glagolemaja estestvoslovnaja [Cartea numită
cuvinte despre natură], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Lucrare de ştiinţele naturii şi anatomie
umană, compilată din izvoare latine. Text în rusă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, 6743).
Ref.: D.T. Ursul, Filosofskie i obščestvenno‑političeskie vzgljady N. G. Milesku Spafarija,
Chişinău, 1955, p. 4, 30‑31, 48‑49; Nikolaj Spafarij, p. 9; D.T. Ursul, op. cit., p. 102;
Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1120.
617 – Omilii, Moldova, sfârşitul sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde o scrisoare a
lui Dositei al Ierusalimului către Gheorghe Duca, domnul Moldovei, din 1683 (Fond 209,
Ovčinnikov, ms. 575).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 112, nr. 578.
618 – Învăţăturile Sf. Ioan Damaschin, [Sopot], sec. XVII. 339 f. Text în slavonă. La
f. 9‑20: însemnare de danie din 1698, pentru biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din
Sopot; f. 2: însemnare din 1829 privind aducerea manuscrisului în Chişinău în vederea
tipăririi lui (Fond 299 Tihonravov, ms. 702).
Ref.: Kujo M. Kuev, Sădbata na starobălgarskata răkopisna kniga prez vekovete, Sofia,
1986, p. 267‑268.
Publ.: E.I. Demina, Tihonravovskij Damaskin. Bolgarskij pamjatnik VII veka, I‑III, Sofia,
1968‑1985.
222  RUSIA
619 – Psaltire, sec. XVII. Însemnare în slavonă a călugărului Pahomie din Ţara
Românească, aflat la Muntele Athos (Fond 270, Sevastianov, ms. 7/1437).
Ref.: Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 101.
Publ.: Stojennič, Zapisi i natpisi, VI, p. 51, nr. 9691 (însemnarea); Constantinescu,
Repertoriu, p. 177, nr. 900.
620 – Sbornic, scris în Moldova, sec. XVII. 212 f. Text în slavonă. Cuprinde şi părţi
din Octoih şi Zodiacul. Lipsesc începutul şi sfârşitul (Fond 92, Dolgov).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 347, nr. 19; Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 473.
621 – Sbornic, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde la f. 239v‑244 povestiri despre
Vlad Ţepeş (Col. Beljaev, ms. 1529).
Ref.: Ioan Bogdan, Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti, în idem, Scrieri alese,
Buc., 1968, p. 475.
Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 162‑172.
622 – Sbornic, Mănăstirea Bistriţa, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: texte
populare, rojdanic şi gromovnic (Fond 87, Grigorovič, ms. 53/1735).
Ref.: A. Viktorov, în „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za
1876‑1878”, p. 41‑42; Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 472.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 59, c. 591‑675.
623 – Sbornic, sec. XVII. Cuprinde la f. 88v‑97: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond
299 Tihonravov, ms. 379).
Ref.: Pandele Olteanu, Lexicul povestirilor slave despre Vlad Ţepeş, Buc., 1955, p.
227‑251; Ioan Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 475.
Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 123‑125.
624 – Sbornic, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde la f. 412‑425: povestiri despre
Vlad Ţepeş sub titlul O cari Drakulja i o smerti ego [Despre Ţarul Dracula şi moartea lui]
(Fond 299 Tihonravov, ms. 283).
Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 144; Ioan Bogdan, op. cit., p. 475.
Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 172‑178.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5217, f. 42‑47, copie de I. Bogdan.
625 – Sbornic, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde la f. 263‑276: povestiri despre
Vlad Ţepeş sub titlul Slovo o Drakule voevode Multanskie [Cuvânt despre Dracula,
voevodul Ţării Româneşti] (Fond 310, Undol’skij, ms. 632).
Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 144; Ioan Bogdan, op. cit., p. 474.
Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 125‑135.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5217, f. 36‑41v, copie de I. Bogdan.
626 – Sintagma lui Matei Vlastaris, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 15
şi 32: glose româneşti şi însemnări din 1793 din Milişăuţi. Copie (Fond 178, Muzejnoe
sobranie, ms. 4293).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 240‑241, 252‑254; Constantinescu, Repertoriu, p.
106, nr. 544.
RUSIA  223
627 – Slujebnic, Moldova, sec. XVII. 188 f. Miniaturi în aur şi culori, frontispicii
ornate. Legătură veche în piele şi lemn. Însemnări din sec. XVIII (Fond 270, Sevastianov,
ms. 18/1448).
Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 347, nr. 20; Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr.
610.
628 – Torjestvenic, Moldova, sec. XVII. 569 f.
Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča
Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 89; D.P. Bogdan, în „Analele
româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118.
629 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec.
XVIII. 278 f. Text în rusă. Cuprinde: Hrismologion, Genealogia regilor spanioli, francezi,
englezi, danezi, poloni, suedezi şi a dogilor Veneţiei, traducere din latină în rusă, împreună
cu Piotr Dolgov (f. 156‑161), Vasiliologion, Cartea despre cele nouă muze şi despre
cele şapte arte liberale, Cartea ieroglifică (f. 238‑248), Geografia sub formă de cărţi
de joc, traducere după Jean Desmarets, Jeu de la Géographie, Paris, 1644 (f. 250‑259),
Arifmologija (f. 260‑278) (Fond 354, Vologodskoe sobranie, 170).
Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 136, 138; Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 131‑132;
Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 55‑56; Constantinescu, Repertoriu, p. 226, nr.
1140; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 9; p. 71, nr. 2; p. 73, nr. 3; Zamfira
Mihail, Le sens du Temps dans l’œuvre de Nicolae Spathaire Milescu, în Temps et
changement dans l’espace roumain, Iaşi, 1991, p. 63‑77; idem, Nicolae le Spathaire,
p. 65, 67‑68, 70‑71, 75.
Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 125‑135 (f. 238‑248); O.A. Belobrova, Geografija v vide kolody
kart (în „Trudy Otdela Drevnerusskoj Literatury”, Leningrad, 33, 1979, p. 108‑126)
(f. 250‑259); Zamfira Mihail, Nicolae Milescu, în Patrimoine littéraire européen,
dir. Jean‑Claude Polet, VIII, Bruxelles, 1996, p. 936‑939 (traducere fragmentară în
franceză).
630 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul
sec. XVIII. Text în rusă (Fond 299 Tihonravov, ms. 470).
Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Constantinescu, Repertoriu, p. 225, nr. 1133.
631 – Sbornic, sec. XVII‑XVIII. Text în slavonă. Cuprinde la f. 79‑80 povestiri
despre Vlad Ţepeş (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 8779).
Ref. şi publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 117‑125.
632 – Dimitrie Cantemir, Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, începutul sec.
XVIII. 167 f. 21 x 16 cm. Manuscris autograf în latină (Fond 173, ms. lat. 256).
Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 55; Madan,
Dmitrij Kantemir, p. 25, nr. 104; Vlad Alexandrescu, Un manuscrit inédit et inconnu
de Démètre Cantemir („Archæus”, 7, 2003, nr. 3‑4, p. 245‑269); Eşanu, Dinastia
Cantemireştilor, p. 324, nota 268; idem, Neamul Cantemireştilor, p. 80‑81, nr. 679;
Dimitrie Cantemir, L’immagine irraffigurabile della Scienza Sacro‑Sancta, a cura di
Vlad Alexandrescu, traduzione di Igor Agostini e Vlad Alexandrescu, introduzione e
224  RUSIA
note di Vlad Alexandrescu, edizione critica del testo latino di Dan Sluşanschi e Liviu
Stroia, Florenţa, 2012.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Metafizica. Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, trad.
N. Locusteanu, Buc., 1928; Dimitrie Cantemir, L’immagine irraffigurabile della
Scienza Sacro‑Sancta, a cura di Vlad Alexandrescu, p. 72‑437.
Reprod.: B. A. R., ms. lat. 76, f. 239‑359, 367‑405; mf. 3; Callimachi ş.a., Dimitrie
Cantemir, p. 40‑41 (4 f.).
633 – Ioannis Baptistae Van Helmont, Physices universalis doctrina et Christianae
fidei congrua et necessaria philosophia. Copie de Dimitrie Cantemir, începutul sec. XVIII.
417 f. 21,6 x 16,5 cm (Fond 173, I, Moskovskaja Duhovnaja Akademija).
Ref.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 64; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 24, nr. 102; Constantinescu,
Repertoriu, p. 255, nr. 1334.
Publ.: D. Cantemir, Opere, VI, Buc., 1883, p. 472‑485.
Reprod.: ibidem, p. 470; B. A. R., ms. 4; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 44‑45 (3
file).
634 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologhion, Rusia, 1700. Text în rusă (Fond 256,
Rumjancev, ms. 465).
Ref.: Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 136, nota 16; D.T. Ursul, Nikolaj Gavrilovič
Milesku Spafarij, Moscova, 1981, p. 184; Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr.
1130; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 71, nr. 14; Mihail, Nicolae le Spathaire,
p. 65, 68‑69.
Reprod.: B. A. R., ms. 8.
635 – Penticostar, Moldova, 1709. Text în slavonă de redacţie medio‑bulgară (Fond
37 Bolsakov).
Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 381; Constantinescu, Repertoriu, p. 94, nr. 369.
636 – Ierom. Varlaam, Jurnal de călătorie de la Prut la Constantinopol, 1711‑1714.
Cuprinde date despre Ţările Române.
Ref.: Ukazatel’, p. 34‑35 (rec. Al. Andronic, în RA, 1959, nr. 2, p. 330‑332; C. Şerban în
Studii, 20, 1967, nr. 6, p. 1209‑1210).
637 – Dimitrie Cantemir, Loca obscura in Cathechisi, quae ab anonymo autore
slaveno idomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitulata est, cca 1720. Manuscris
autograf în latină şi traducere în rusă. 129 p. 20 x 15,5 cm (Fond 173, ms. 277).
Ref.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 205; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 25, nr. 103; V.P.
Grebenjuk, D. Kantemiri, F. Prokopovič. Literaturnaja polemika, în H. Korbu, L.
Čobanu, Nasledie Dmitrija Kantemira i sovremennost’, Chişinău, 1976, p. 176;
Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 330, nota 287; idem, Neamul Cantemireştilor,
p. 109, nr. 705.
Publ.: Teodor Bodogae, Dimitrie Cantemir „Loca obscura”. Traducere şi comentariu
(BOR, 91, 1973, nr. 9‑10, p. 1063‑1111).
Reprod.: B. A. R., ms. 2; ms. lat. 76; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 127 (f. 1);
Integrala manuscriselor Cantemir, II. Loca Obscura in Catechisi. Manuscris facsimil
inedit, ed. C. Barbu, Craiova, 2010.
RUSIA  225
638 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, prima jumătate a sec. XVIII.
260 f. Text în rusă, incomplet, cap. VII‑XII (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 2615).
Ref.: Belobrova, O prižiznenyh sbornikah, p. 136, nota 16; D.T. Ursul, Nikolaj Gavrilovič
Milesku Spafarij, Moscova, 1981, p. 183; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72,
nr. 37.
639 – Pomelnicul schitului Sihăstria Putnei, Moldova, [1763‑1775]. Alcătuit de
ieromonahul Sila. 7 f. 29,4 x 19 cm. Text în română. Ornamente în culori şi chinovar.
(Fond 722, ms. 263).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
640 – P.O. Jakovlev, Jurnal. Consemnează campania din Moldova (1768‑1772), când
era căpitan de artilerie sub comanda contelui Rumjancev. 536 p.
Ref.: Ukazatel’, p. 171.
641 – A.A. Prozorovski, Jurnalul operaţiilor militare din 1768‑1772 desfăşurate
în Ţările Române în timpul războiului ruso‑turc. Scris de Korostovcev, aghiotantul
generalului feldmareşal A.A. Prozorovski, 817 p. Cuprinde informaţii despre acţiunile
militare pe traseul Botoşani, Iaşi şi Tighina.
Ref.: ibidem, p. 127‑128.
642 – Igor Ivanovič Bulgakov, ambasadorul Rusiei la Constantinopol în 1781‑1789,
Jurnal de călătorie la Constantinopol. Descrie itinerarul parcurs prin Kiev, Hotin, Iaşi,
Bucureşti, Cernavodă, Adrianopol şi Constantinopol.
Ref.: ibidem, p. 30.
643 – Sindipa, Moldova, 1798. Copiat de Ioan Crăciun din Ştefăneşti, ţinutul Dorohoi.
101 f. 21 x 15 cm (Fond 87 Grigorovič, ms. 66).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
644 – Cronograf, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. Lipsesc începutul şi
sfârşitul. Text în română. Un singur copist. 519 f. 31 x 22,5 cm. Cuprinde: Cronograf
de la Facerea lumii până în domnia lui Sultan Murat, 1624; Pseudo‑Amiras, 1715‑1726
(Fond 183, ms. 1447).
Ref.: idem.
645 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, a doua jumătate a sec. XVIII.
Text în rusă. Lipsesc începutul şi sfârşitul (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 2619).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 38.
646 – Miscelaneu, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în română. Ornamente florale.
42 f. 22,5 x 16 cm. Cuprinde: Sf. Efrem Sirul, Cuvânt pentru pocăinţă şi pentru dragoste
şi pentru botez şi pentru mărturisire; mucenicia sfinţilor Chiriac şi Iulita; Sf. Macarie
cel Mare, Istorie foarte de folos pentru mântuirea sufletului. Însemnări în română de la
începutul sec. XIX. Ms. achiziţionat de V.I. Grigorovič în Ţările Române, în 1845 (Fond
87, Grigorovič, ms. 65).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
226  RUSIA
647 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, sec.
XVIII. Text în rusă (Fond 256, ms. 264).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 18.
648 – Descriere a itinerarului Lvov – Cernăuţi – Iaşi, scris la Iaşi, sec. XVIII. Text în
rusă (Fond 68, General’nyj štab, ms. 7155).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 113.
649 – Descriere a Ţării Româneşti, Ţara Românească, sec. XVIII. Text în rusă (Fond
68, General’nyj štab, ms. 6784/1135, 1300).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 1110.
650 – Hidrografia Moldovei, Moldova, sec. XVIII. Text în rusă. 2 ex. (Fond 68,
General’nyj štab, ms. 6785, 7142).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 1111, 1112.
651 – Hronograf, sec. XVIII. Cuprinde la f. 645‑651: povestiri despre Vlad Ţepeş
(Fond 205, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 286).
Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 144; I.S. Lurie, În legătură cu originea subiectului
povestirilor din secolul al XV‑lea despre Dracula (Vlad Ţepeş) („Romanoslavica”,
10, 1964, p. 13); Ioan Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 475.
Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 150‑159.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5217, f. 48‑55, copie de I. Bogdan.
652 – Sbornic, Moldova, sec. XVIII. Text în română (Fond 87, Grigorovič, ms.
68/826).
Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1876‑1878”, p. 45;
Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1332.
653 – Sbornic, Moldova, sec. XVIII‑XIX. Text în română (Fond 87, Grigorovič, ms.
68/827).
Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1876‑1878”, p. 47;
Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1333.
654 – Konstantin Jakovlevič Bulgakov, Memorii, [după 1817]. Cuprinde date
referitoare la situaţia armatelor ruse din Ţările Române comandate de generalul Michelson
în timpul campaniei din 1806‑1812.
Ref.: Ukazatel’, p. 29.
655 – V.V. Vjazemskij, general‑maior, Jurnal despre campania din 1806‑1812.
Cuprinde date despre comandanţii trupelor ruse din Ţările Române din această perioadă:
Prozorovskij, Kutuzov, Kamenskij, Bagration.
Ref.: ibidem, p. 43‑44.
656 – A.F. Veltman, Jurnal, 1818‑1820. Cuprinde informaţii despre situaţia din
Moldova, mai ales din Brăila şi Focşani, din perioada activităţii sale ca ofiţer la statul
major al Armatei II.
Ref.: ibidem, p. 37.
RUSIA  227
657 – Xenofon, Scrieri, Iaşi, cca 1825. Traducere în română (Fond 87 Grigorovič,
ms. 67/825).
Ref.: Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1876‑1878, gg.,
Moscova, 1879, p. 45; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1331.
658 – I.I. Venelin, Jurnal, 1829‑1830, 1833, despre călătoriile sale în Ţările Române
şi în Balcani, cu date istorice şi statistice referitoare la oraşele româneşti.
Ref.: Ukazatel’, p. 39‑40.
659 – Psaltichie, Moldova, Mănăstirea Neamţ, cca 1830‑1840. Text în română şi
greacă. Ornamente în chinovar. 406 + 17 f. 13,3 x 9,1 cm. Între autorii compoziţiilor
muzicale: Petru Peloponesiotul, preotul Vlasie, ieromonahul Damian, Daniil Protopsaltul
(Fond 181, ms. 203).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
660 – D.A. Miljutin, Însemnări de călătorie, 1840‑1841. Descrie trecerea sa prin
Giurgiu, Bucureşti şi Iaşi, şi călătoria sa în Europa occidentală. Desene în creion redând
tipurile de locuitori, aspecte rurale şi urbanistice, monumente istorice.
Ref.: Ukazatel’, p. 102‑103.
661 – Petr Nikiforov, Memorii, 1853‑1855. Cuprinde o descriere a Bucureştilor,
orientarea politică a diverselor grupări din Ţara Românească în perioada petrecută aici
între iunie 1854 şi martie 1855.
Ref.: ibidem, p. 110.
662 – I.S. Vdovičenko, Însemnări, 1853‑1855. Cuprinde date referitoare la campania
din 1853‑1854 din Principatele Unite, cu descrierea luptelor de la Olteniţa, Cetate, luarea
Turtucaiei, asediul Silistrei şi retragerea trupelor din Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 36‑37.
663 – Pavel Dmitrievič Kiseleff, Jurnal. Manuscris autograf în rusă şi franceză. 5454
p. Cuprinde relatarea evenimentelor din 1856‑1872.
Ref.: ibidem, p. 75.
664 – A.A. Kierčev, general‑locotenent, ataşat pe lângă marele duce Konstantin
Nikolaevič, Jurnal, 1861‑1899. Cuprinde informaţii privind politica Rusiei faţă de
România în această perioadă.
Ref.: ibidem, p. 72‑73.
665 – M.A. Veržbolovič, Jurnal, 1877‑1878. Cuprinde informaţii despre războiul
ruso‑turc la care participă ca militar, căpitan de artilerie.
Ref.: ibidem, p. 40.
666 – Jurij Vasilievič Arsen’ev, Jurnal de campanie, iunie 1877 – februarie 1878.
Descrie campania de la Dunăre.
Ref.: ibidem, p. 11‑12.
667 – Relatare anonimă, din 30 august 1877, despre atacul de la Plevna. 2 p. (Fond
N.A. Belogobovič).
Ref.: ibidem, p. 19.
228  RUSIA
CR
668 – Evangelije naprestolnoje, cca 1500. 250 p. A aparţinut lui Hanăş Begner din
Braşov.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 2, nr. 9; Karatev, Opisanie, p. 22, nr. 9.
669 – Liturghier, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1508. 2 ex.
Ref.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
670 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1512. 3 ex.: ex. 2 şi 3
incomplete. Ex. 2 a aparţinut bisericii din satul Mălcăuţi (ex. 1, Fond Rumjancev, ms.
2209; ex. 2: Fond Academia de Teologie din Moscova; ex. 3, Fond Societatea Imperială
de Istorie şi Antichităţi ruse, secţia 2, nr. 2).
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 2, nr. 10; Karataev, Opisanie, p. 26‑28, nr. 12; BRV, I, p. 21,
nr. 3; Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 151‑153; Demény – Demény, Carte, tipar
şi societate, p. 175‑176, 186‑187.
671 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1547. Însemnare marginală
în română, sec. XVII. Incomplet.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 7, nr. 30; Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 157‑158;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 175‑176, 186‑187.
672 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Coresi, Braşov, 1562.
Ref.: BRV, I, p. 48, nr. 11; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
673 – Psaltire, tipărită de diaconul Coresi, Braşov, 1568‑1570. 181 f. + 5 f. ms.
Incomplet.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 13, nr. 73; Demény, Călătorie de studii II, p. 1211; idem, O
tipăritură coresiană puţin cunoscută („Studia bibliologica”, 3, 1969, p. 493‑512);
idem, Ouvrages imprimés en caractères cyrilliques en Transylvanie au XVI‑e siècle
et conservés dans les bibliothèques et Musées de Moscou et de Leningrad (MK,
1971, supl.); idem, Psaltirile chirilice tipărite în Transilvania în a doua jumătate a
secolului al XVI‑lea („Studii şi cercetări de bibliologie”, 13, 1974, p. 93‑95); Hervay
Ferenc, L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI‑e siècle (MK, 81, 1965, nr.
3, p. 211); Gernot Nussbächer, în „Revista bibliotecilor”, 1971, nr. 2, p. 114‑116;
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
674 – Triod, tipărit de diaconul Coresi, s.l., 1578. 2 ex.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 75; Karataev, Opisanie, p. 204, nr. 95; Demény –
Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
675 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Coresi, s.l., 1579. 2 ex.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 74; Karataev, Opisanie, p. 200‑201, nr. 93; Demény –
Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
676 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie, Mănăstirea Plumbuita, 1582. Incomplet.
Ref.: Karataev, Opisanie, p. 109‑110, nr. 37; Jacimirskij, Novyj trud po staroj‑slavjanskoj
bibliografii, în „Izvestija otd. Russkogo jazyka i slovesnosti Imp. Akad. Nauk”, 5/II,
1900, p. 682; Ludovic Demény, Tiparniţa bucureşteană în secolul al XVI‑lea (Studii,
RUSIA  229
25, 1972, nr. 2, p. 206, 209); idem, Cînd s‑a tipărit prima carte bucureşteană (MI, 6,
1972, nr. 10, p. 47); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
677 – Copey eines Graffen Brieffs aus Gran und Offen von 6. Novemb. 95..., Viena,
1595. Broşură relatând şi victoria de la Târgovişte din 1595.
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 565, nr. 2098.
678 – Gute Newe Zeitung aus Sibenbürgen, Ober und Nieder Ungern Wie die
Siebenbürger, Moldawer und Walachen den Sinan Bassa... geschlagen und das Feld
erhalten, Dresda, 1595. Cuprinde informaţii despre înfrângerea oştilor otomane conduse
de Sinan Paşa în Ţara Românească de către Mihai Viteazul.
Ref.: ibidem, p. 591‑592, nr. 2158.
679 – Newe Zeitung, und gründtlicher Bericht, was mussen abermaln durch
schickung dess... Fürsten und Weyda in Siebenbürgen Kriegssvolck [...],Viena, 1595.
Conţine informaţii despre luptele cu trupele otomane.
Ref.: ibidem, p. 594, nr. 2164.
680 – Von eroberung der Vestung Fagiat, Und von Scharmützel, welchen das
Siebenbürgisch Kriegssheer mit den Türcken, bey ermelten Vestung Fagiat den 13. Augusti
dieses 95. Jahres gehabt [...], Praga, 1595.
Ref.: ibidem, p. 567, nr. 2105.
681 – Wahrhafftige, Eigendliche und Grundtliche Beschreibung [...] von der Schlacht,
welche das Siebenbürgische Kriegssvolck mit dem Sinan Bascha gehalten [...], Viena, 1595.
Ref.: ibidem, p. 564, nr. 2096.
682 – Wahrehafftige Zeitung, 24 august 1601, von der Schlacht Sigismund
Bathori mit dem Michael Wayda ausz der Wallachay und Georgen Basta welche dieses
lauffende Sechszehenhundert und Erste Jar den dritten Tag des Monats Augusti an der
Siebenbürgischen und Ungarischen Gräntzen beschehen, Praga, Hans Schumans Erben,
1601. Raport german despre bătălia de la Guruslău.
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 352‑355.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 118, c. 241‑244.
683 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Conţine o
gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 31, nr. 208; Karataev, Opisanie, p. 357‑358, nr.
249; Zapasko – Isaevič, I, p. 39‑40, nr. 121.
684 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în
slavonă de Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324;
Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate
of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44).
685 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi cu o gravură reprezentând
armele acestuia.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 294; Zapasko – Isaevič, I, p. 48‑49, nr. 193.
230  RUSIA
686 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337;
Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186.
687 – Nomocanon, Kiev, 1629, cu prefaţa şi stema lui Petre Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 295; Karataev, Opisanie, p. 410‑411, nr. 342;
Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 188.
688 – Psaltire, Kiev, 1629, cu trei miniaturi cu stema lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 300; Karataev, Opisanie, p. 411, nr. 343; Zapasko –
Isaevič, I, p. 49, nr. 190.
689 – Triod, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise Movilă, şi lui Toma
Zamojski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri reprezentând stema Moldovei (verso‑ul
foii de titlu) şi o epigramă de Petru Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise
Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382; Damian
P. Bogdan, Les Enseignements de Pierre Movilă adressés à son frère Moïse Movilă
(„Cyrillomethodianum”, 1, 1971, p. 1‑19); Zapasko – Isaevič, I, p. 52‑53, nr. 220;
Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197.
Publ.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 5, 19‑25 (epigrama); Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197.
Reprod.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 16‑17 (epigrama); Zapasko – Isaevič, loc. cit.
690 – Petru Movilă, Krest Hrista spasitelja i každogo čeloveka na kazaniju
publičnom... vyražonyj, Kiev, 1632.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 48, nr. 333; Karataev, Opisanie, p. 433‑434, nr. 389;
Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 230.
691 – Acatistul Maicii Domnului, Kiev, 1636. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură
reprezentând armele lui Petru Movilă.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55‑56, nr. 251.
692 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţa lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 384; Karataev, Opisanie, p. 452, nr. 439; Zapasko –
Isaevič, I, p. 57, nr. 252.
693 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea mitropolitului Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 383; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr.
455; Zapasko – Isaevič, I, p. 56‑57, nr. 253.
694 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637, cu prefaţa lui Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 401; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr.
455; Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 256.
695 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea mitropolitului Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 398; Karataev, Opisanie, p. 456, nr. 452;
Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 258.
696 – Psaltire, Govora, 1637, tipărită de ieromonahul Meletie Makedonski, cu
binecuvântarea mitropolitului Teofil şi a episcopului Efrem al Buzăului. Incomplet.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 403; Karataev, Opisanie, p. 459‑460, nr. 458.
RUSIA  231
697 – Psaltire, Ţara Românească, 1638, tipărită de ieromonahul Stefan Ohridski, din
porunca lui Matei Basarab.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 57, nr. 406; Karataev, Opisanie, p. 461, nr. 459.
698 – Apostol, Lvov, 1639. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui
Petru Movilă şi versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 61, nr. 437; Karataev, Opisanie, p. 474, nr. 493;
Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270.
699 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţa lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 60, nr. 433; Karataev, Opisanie, p. 470‑471, nr. 489;
Zapasko – Isaevič, I, p. 60, nr. 273.
700 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru Movilă lui Vasile
Lupu şi Matei Basarab (tiraje diferite).
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 67, nr. 485; Karataev, Opisanie, p. 495, nr. 538;
Zapasko – Isaevič, I, p. 63, nr. 302.
Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui Matei Basarab,
în Omagiu lui P. Constantinescu‑Iaşi, Buc., 1965, p. 296‑300 (prefaţa dedicată lui
Matei Basarab).
701 – Antologhion, Câmpulung, 1643, tipărit din porunca lui Matei Basarab, domnul
Ţării Româneşti.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 68, nr. 492; Karataev, Opisanie, p. 501‑502, nr. 555; BRV, I,
p. 136, nr. 44.
702 – Poluustav [Pravilă], Kiev, 1643, cu prefaţa lui Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 498; Karataev, Opisanie, p. 503‑504, nr.
559; Zapasko – Isaevič, I, p. 64‑66, nr. 314.
703 – Psaltire, Kiev, 1643‑1644. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând
armele lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 500; Zapasko – Isaevič, I, p. 65, nr. 324.
704 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj,
Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. 2 tiraje.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 72, nr. 527; Karataev, Opisanie, p. 514, nr. 588; Zapasko –
Isaevič, I, p. 66, nr. 333, 334.
705 – Petru Movilă, Mowa duchowna prz szlubie Janusza Radziwiła...z... Maria
córką...Wasilia Woiewody y hospodara Wołoskiego, Kiev, 1645.
Ref., publ. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 67‑68, nr. 344; Mihăilă, Contribuţii, p.
190‑197.
706 – Slujebnic, Lvov, 1646. Text în slavonă. La f. 1‑2: însemnări în română. Pe
coperta a IV‑a: Rugăciunea amvonului, text în română (F.10.75/759).
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 73, nr. 535; Zamfira Mihail, La diffusion en
Valachie du livre de culte slave imprimé à l’étranger au XVIIe siècle (RESEE, 48,
2010, p. 179‑193).
232  RUSIA
707 – Liturghier, tipărit de Ivan, Mănăstirea Dealu, 1646.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 540; Karataev, Opisanie, p. 520, nr. 601; BRV, I, p.
155, nr. 49.
708 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj,
Lvov, 1646, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 73, nr. 536; Karataev, Opisanie, p. 519‑520, nr. 598;
Zapasko – Isaevič, I, p. 68, nr. 350.
709 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe verso‑ul foii de titlu:
gravură reprezentând armele lui Petru Movilă cu versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 541; Karataev, Opisanie, p. 517‑518, nr.
595; Zapasko – Isaevič, I, p. 68‑69, nr. 354.
710 – Thomas a Kempis, O podrajanii Isusa Hrista [Imitaţia lui Hristos], Târgovişte,
1647, traducere din latină în slavonă de Udrişte Năsturel.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 77, nr. 570; Karataev, Opisanie, p. 529, nr. 633; BRV, I, p.
159, nr. 52.
711 – Triod – Penticostar, Târgovişte, 1649, tipărit din porunca Elenei, soţia lui
Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti. 4 + 404 f.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 80, nr. 591, 592; Karataev, Opisanie, p. 537‑538, nr. 658,
659; BRV, I, p. 171‑175, nr. 55.
712 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de Nicopole. În
colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu, domnul
Moldovei.
Ref.: Bojidar Rajkov, Pojava i razvitie na naucnija i kulturen interes kăm Abagar, în
Abagar na Filip Stanislavov, Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. 41‑49.
713 – Ioanikij Galjatovskij, Nebo novoe, Lvov, 1665. 144 p. Gravură reprezentând
armele familiei Movilă, cu versuri dedicatorii (verso‑ul foii de titlu). La f. 2‑6: prefaţă
închinată Annei Movilă Potocki.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 97, nr. 773; Zapasko – Isaevič, I, p. 77, nr. 423.
714 – Psaltire de‑nţăles, Iaşi, 1680, tradusă de mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi
tipărită de ieromonahul Mitrofan. Text în slavonă şi română.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 113, nr. 867; I. V. Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în sec.
XVII‑XVIII, Chişinău, 1977, p. 67.
715 – Toma Kempinski, O podrajanii Isusa Hrista [Imitaţia lui Hristos], Vilnius,
1681. Traducere de Udrişte Năsturel, în Ţara Românească.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 116, nr. 890.
716 – Dosoftei, Viaţa şi petrecerea svinţilor, I‑III, Iaşi, 1682–1686 (CR, inv. 622).
Ref.: I.V. Kiriak, op. cit., p. 57, 67.
717 – Dosoftei, Parimiile preste an, Iaşi, 1683.
Ref.: ibidem, p. 68.
RUSIA  233
718 – Biblia, Bucureşti, 1688. La f. 455, 460‑461, 477‑478, 484, 487, 504, 607 şi
898: însemnări marginale autografe ale lui Dimitrie Cantemir; la f. 9, 11, 13: însemnare
din 7 septembrie 1778 a uneia dintre fiicele lui Mihai Racoviţă, domnului Moldovei.
Ref.: Ludovic Demény, Tradiţie şi continuitate în « Hronicul » lui Dimitrie Cantemir.
Contribuţii (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 955–956); idem, în „Manuscriptum”, nr. 4,
1973, p. 18‑20, 24; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 258‑260.
719 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Moscova, 1696. 28 + 180 +
28 p.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 138, nr. 1078.
720 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Moscova, 1696. 30 + 332 p.
Ref.: ibidem, p. 138, nr. 1079.
721 – Minei pe luna decembrie, Buzău, 1698. 181 f.
Ref.: ibidem, p. 113, nr. 867.
722 – Ceaslov, tipărit de Antim Ivireanul, Bucureşti, 1703.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 155, nr. 1208; Ştefan Gr. Berechet, Ceaslovul slavo‑român
al lui Antim Ivireanul din 1703 (RI, 24, 1938, p. 246‑247); Marieta Chiper, Coralia
Fotino, 1985.
723 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Moscova, 1709. 19 + 356 p.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 166, nr. 1299.
724 – Psaltire, tipărită de Gheorghe Radovici, Târgovişte, 1710, 464 p.
Ref.: BRV, IV, p. 37‑38, nr. 46.
Reprod.: B. A. R., copie fotografică, cota 161 B.
725 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Moscova, 1711.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 170, nr. 1328.
726 – Octoih, Mănăstirea Dealu, 1712.
Ref.: ibidem, p. 172, nr. 1340.
727 – Octoih, Târgovişte, 1712. 6 + 463 p..
Ref.: ibidem, p. 172, nr. 1341.
728 – Evhologhion, Târgovişte, 1713, 496 p.
Ref.: ibidem, p. 173, nr. 1349.
729 – Şerban (= Dimitrie) Cantemir, Petru pervomu presvetleišemu i deržavneišemu
blagočestiveišemu... panegiričeskoe vsesožženie..., Sankt‑Peterburg, 1714. Textul rus şi
latin al Panegiricului lui Petru cel Mare, rostit de fiul lui Dimitrie Cantemir, Şerban, de
ziua ţarului, în martie 1714.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 7, nr. 23; Paul Cernovodeanu, Mihai Carataşu, Alvina
Lazea, Démètre Cantemir, «Le Panégyrique de Pierre le Grand» (1714) („Archaeus”,
5, 2001, nr. 1‑2, p. 101‑133); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 150‑152.
Publ.: P. Cernovodeanu, M. Carataşu, A. Lazea, loc. cit.; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie,
p. 173‑176 (doc. 47) (versiunea rusă).
234  RUSIA
730 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la
Kiev în 1645.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1373; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899.
731 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Černigov, 1715.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1375.
732 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Sankt‑Peterburg, 1717, 19 f.
+ 356 p. + 30 f.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 179, nr. 1394.
733 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Sankt‑Peterburg, 1722, 19 f.
+ 356 p. + 30 f.
Ref.: ibidem, p. 188‑189, nr. 1462.
734 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii,
Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe
pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.
735 – Gottlieb Siegfried Bayer, Commentarii Academiae Scientiarum Imperialis
Petropolitanae, 1726. La p. 425‑463: Dimitrie Cantemir, De muro Caucaseo.
Ref.: ibidem, p. 19, nr. 84.
736 – Octoih, Bucureşti, 1726.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 199, nr. 1540.
737 – Antioh Cantemir, Simfonia na Psalm [Simfonia psalmilor], Moscova, 1727. 3
+ 11 f.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 1543.
738 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman
Empire. Traducere de M. Tindal, I‑II, Londra, 1734‑1735.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 52.
739 – Antioh Cantemir, Pismo Haritona Makentina soderžašcie pravila russkogo
stihopisanija, Sankt‑Peterburg, 1744. „Hariton Makentin” este anagrama lui Antioh
Cantemir.
Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2787; Ştefan Lemny, Cantemireştii. Aventura europeană a unei
familii princiare din secolul al XVIII‑lea, Iaşi, 2010, p. 247.
740 – Dimitrie Cantemir, Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse
und Abnehmen, Hamburg, 1745.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 13‑14, nr. 56.
741 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745.
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512.
742 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752.
Ref.: ibidem, p. 91, nr. 1791.
RUSIA  235
743 – Antioh Cantemir, Satiry i drugija stihotvorčeskija sočinenija knjazja Antioha
Kantemira, Sankt‑Peterburg, 1762.
Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2788.
744 – [Dimitrie Cantemir], Kanty na vysočajšee, eja imp. veličestva v Svjato‑Troickoju
Sergheevu Lavru prišestvie, Moscova, 1762.
Ref.: ibidem, nr. 2791.
745 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskoj na 1770 god., Sankt‑Peterburg, 1769,
ed. 2. La p. 31‑76: Ja. Ja. Stelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie Knjažestva Moldavskogo
i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i narodov, s landkartockoju sih
zemel’, al cărei prim capitol, O Moldavii, rezumă, după manuscrisul latin, Descrierea
Moldovei de Dimitrie Cantemir.
Ref.: ibidem, nr. 32.
746 – Dimitrie Cantemir, Historisch‑geographisch‑und politische Beschreibung der
Moldau, nebst dem Leben des Verfassers, „A.F. Busching’s Magazin für die neue Histoire
und Geographie”, Frankfurt – Leipzig, 3, 1769; 4, 1771. 341 p. cu un portret şi o hartă.
Ref.: Madan, Dimitrij Kantemir, p. 9, nr. 29.
747 – Gottlieb Siegfried Bayer, Opuscula ad historiam antiquam, chronologiam,
geographiam, et rem numariam spectantia, ed. Christian Adolph Klotz, Halle, 1770. La p.
94‑125: Dimitrie Cantemir, De muro Caucaseo.
Ref.: ibidem, p. 19, nr. 85.
748 – Žurnal ili podennaja zapiska... pamjat’... Petra Velikogo, 1698 goda daže do
Nejštatskogo mira, partea 2, Sankt‑Peterburg, 1772. În anexă, la p. 291‑313: Dimitrie
Cantemir, Divnija revoljucii pravednago Božija otmščenija na familiju Kantakuzinij v
Valahii slavnij i Brankovanov [Evenimentele Cantacuzinilor şi ale Brâncovenilor].
Ref.: ibidem, p. 16, nr. 68.
749 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina
Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi
traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi
texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia
principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p.
275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din
Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714
(p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir
(p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem
Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni
care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
750 – Vasilij Baranščikov, Nesčastnije priključenija Vasilija Baranščikova,
meščanina Nižnego Novgoroda, v treh častjah sveta: v Amerike, Azii i Evrope v 1780 do
236  RUSIA
1787, Sankt‑Peterburg, 1787. Impresii de călătorie ale unui negustor rus, călător în Ţările
Române în 1781.
Ref.: P. Cernovodeanu, Călătorie de studii în URSS (R. Ist., 40, 1987, nr. 6, p. 644, nr. 18).
751 – De ale casii voarbe, ruseşti şi moldoveneşti, cu priincioase complementuri,
Iaşi, 1789.
Ref.: V. Kiriak, op. cit., p. 95.
752 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie
Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de
G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea
Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146;
idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea
culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.
753 – „Courrier de Moldavie”, Iaşi, 1790.
Ref.: Dan Simonescu, Primul ziar tipărit pe pământul ţării noastre (SMIM, 1, 1956, p.
343‑350).
754 – Învăţătură creştinească pentru folosul de obşte, Iaşi, 1790.
Ref.: Marieta Chiper, Coralia Fotino, 1985.
755 – Apostol, Iaşi, 1791.
Ref.: idem.
756 – Jean Louis Carra, Istorija Moldavii i Valahii s razsuždeniem o nastojaščem
sostojanii sih oboih knjažestv, II, Sankt‑Peterburg, 1791. Traducere din franceză.
Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2858.
757 – F.F. Berg, căpitan de Stat Major, [Impresii de călătorie], 1819. Autorul a trecut
prin Izmail, Isaccea, Babadag, Varna, Burgas şi Midia.
Ref.: P. Cernovodeanu, op. cit., p. 644, nr. 19.
758 – „Vestnik Evropy”, martie 1821, 9 mai 1821 şi 1 iulie 1821. În nr. 6: informaţii
despre răscoala lui Tudor Vladimirescu.
Ref.: Marian Stoian, Tudor supranumit Vladimirescu (MI, s. n., 25, 1991, nr. 2, p. 4).
759 – „Statističeskij istoričeskij žurnal”, iulie 1821, nr. 13, cu informaţii despre
revoluţia lui Tudor Vladimirescu.
Ref.: ibidem, p. 3‑4.
760 – „Sankt‑Peterburgskie Vedomosti”, Sankt‑Peterburg, 1821. Cuprinde informaţii
despre răscoala lui Tudor Vladimirescu.
Ref.: ibidem, p. 3.
761 – Dementie Ivanov Tikulaw, ofiţer topograf, Hărţile topografice ale Moldovei,
Ţării Româneşti şi Bulgariei, 1822.
Ref.: P. Cernovodeanu, op. cit., p. 644, nr. 20.
RUSIA  237
762 – Mihail Pavlovič Vroncenko, ofiţer topograf, Schemele topografice ale
Moldovei, Ţării Româneşti, Bulgariei şi Serbiei în anii 1828‑1829.
Ref.: ibidem, p. 644, nr. 21.
763 – Ioan Lukianov, Putešestvije v Sviatuju Zemlju moskovskogo svjaščennika
Ioanna Lukianova 1710‑1711 gg., Moscova, 1862. Relatările autorului care, pelerin în
Orientul creştin, a străbătut Moldova de la Iaşi până la Galaţi pentru a ajunge prin Marea
Neagră la Constantinopol.
Ref.: ibidem, p. 644, nr. 14.
764 – Matei G. Nečaev, Putešestvie posadskogo čeloveka Matveja Ganilwa v
Ierusalim, 1719‑1720, sub redacţia lui N.P. Barsov, Varşovia, 1875. A călătorit din Polonia
străbătând Moldova până la Galaţi unde s‑a îmbarcat pe Dunăre, apoi, trecând prin Marea
Neagră la Constantinopol, a întreprins un pelerinaj la Ierusalim.
Ref.: ibidem, p. 644, nr. 16.
765 – Ierom. Silvestru şi Nicodim, Opisanie putešestvija ieromonaha Rihlovskogo
Nikolaevskogo monastirii Silvestra i Nikodima v Cargrad i Ierusalim v 1722 g., în „Trudi
Kievskoj duhovnej”, Kiev, mai 1883, p. 192‑204.
Ref.: ibidem, p. 644, nr. 17.
766 – Pimen, Žiznj jeroshimonaha Antipa [Viaţa ieroschimonahului Antipa],
Sankt‑Peterburg, 1893. Relatează viaţa călugărului Antipa, de origine română, născut la
Calapodeşti, jud. Covurlui.
Ref. şi publ.: Paul Mihail, „Viaţa” cuviosului ieroschimonah Antipa („Ortodoxia”, 1991,
nr. 4, p. 156‑168).
ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ ARHIV DREVNIH AKTOV (RGADA)
(Arhiva Rusă de Stat a Actelor Vechi)
DOC6
767 – Carte domnească de danie din Suceava, [1432‑1442], de la domnul Moldovei,
Iliaş, dată boierului Staia, pentru satul Tuzara de la obârşia Jelcovei şi pentru satul de mai
jos de săliştea Heghetiş (Fond 1299, op. I, d. 4202, f. 6, copie din 1817).
Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141, 146‑147; Moldova în epoca feudalismului,
I, p. 1‑2; DRH, A, I, p. 159‑160.
Reprod.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. [455]; DRH, A, I, p. 558, pl. XXIX; Inst.
de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II/220 a, b.
768 – Hrisov din Suceava, 20 iulie [1440‑1441], prin care Iliaş şi Ştefan al II‑lea,
domnii Moldovei, întăresc proprietăţi boierului Nicoară de la Tuzara (Fond 1299, op. I,
d. 4202, f. 1).
Publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 5‑7; DRH, A, I, p. 288‑290.
Principalele fonduri de documente păstrate la RGADA care se referă la istoria românilor
sunt: Fond 52: Snošenija Rossii s Grecijej; Fond 68: Snošenija Rossii s Moldavijej i Valahiej; Fond
79: Snošenija Rossii s Polšej; Fond 89: Snošenija Rossii s Turcijej; Fond 211: Op. Belgorodskij stol.
6
238  RUSIA
Reprod.: ibidem, pl. LIX, p. 588; B. A. R., foto XXVII; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D.
Xenopol”, Iaşi, foto, II/269.
769 – Carte domnească din Suceava, 29 noiembrie 1443, prin care domnul Moldovei,
Ştefan al II‑lea, întăreşte Mănăstirii Pobrata satele Negomireşti, Iurceşti şi Bodeşti pe apa
Pobratei, Grabovăţi, Ciuleneşti şi Bereşti pe Prut, Râpcinţi, Cereucani, Rădăuţi şi Bălan pe
Botna (Fond 1299, op. 1, d. 7226, f. 10, copie din 1787, f. 9).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 10‑13.
Reprod.: ibidem, p. [456].
770 – Hrisoave (2), din 1443 şi 1446, prin care Ştefan al II‑lea, întăreşte proprietăţi
Mănăstirilor Pobrata şi din Poiana (Fond 1299, op. I, dos. 7226, f. 5, 10, copie din 1804,
f. 4).
Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 194‑195 (1443); P. Mihailovici,
Documente moldoveneşti găsite la Constantinopol (CI, 10‑13, 1934‑1936, nr. 1, p.
120‑121); DIR, A. Moldova, XIV‑XV, I, p. 202, 216‑217; Mohov ş.a., Documente, p.
141; DRH, A. I, p. 345‑347, 372‑375; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 13‑16.
Reprod.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. [457]; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D.
Xenopol”, Iaşi, foto II/241, 243.
771 – Hrisov din Pobrata, 5 aprilie 1448, prin care domnul Moldovei, Petru al
II‑lea, acordă scutire de dări şi corvezi locuitorilor din Râpciceni, Rădăuţi, Dobricineşti,
Bălăneşti, Davidăuţi şi din prisăcile de la Rusnăzeşti şi Visoca, iar drept de judecată pentru
aceste sate, Mănăstirii Pobrata (Fond 1299, op. 1, doc. 7226, f. 15).
Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141, 147; Moldova în epoca feudalismului, I, p.
17‑19; DRH, A. I, p. 393‑395.
Reprod.: ibidem, pl. LXVIII, p. 597; B. A. R., foto LXXXII/18; Inst. de Istorie şi Arheologie
„A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II/270.
772 – Firman, 9 iunie 1456, prin care sultanul Mehmed II îngăduie negustorilor din
Cetatea Albă circulaţia şi comerţul în Adrianopol, Brusa şi Constantinopol.
Publ.: N. Iorga, în RI, 10, 1924, p. 105; P.P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne
à la Mer Noire au Moyen Âge (RIR, 3, 1933, p. 187‑188).
Reprod.: B. A. R., fotocopie, pac. 24.
773 – Hrisov din Suceava, 7 iulie 1471, prin care Ştefan cel Mare, domnul Moldovei,
întăreşte proprietăţi lui Aftanasie, fiul lui Gligoraşco Hreapco, şi lui Ioan, fiul lui Diordie
Şelum (Fond 135, op. 1, nr. 465, f. 1).
Publ.: Aleksandr A. Kočubinskij, Tura – Belgorod – Akkerman i ego novaja lapidarnaja
nadpis ot 1454 goda („Zapiski Odesskago Obščestva istorii i drevnostej rossijskih”,
23, 1901, p. 185‑189); I. Bogdan, Documente false atribuite lui Ştefan cel Mare, Buc.,
1913, p. 145‑148; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, Documente îndoielnice, p.
426‑427; DRH, A. II, Documente îndoielnice, p. 446‑449.
Reprod.: B. A. R., foto II/561; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 15, c. 805.
774 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 8 martie 1492, de la Ştefan cel
Mare, domnul Moldovei, pentru câteva părţi din satul Durneşti, care‑i aparţin diacului
Matei prin schimb (Fond 1299, op. 1, d. 6346, f. 100).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 19‑22.
RUSIA  239
775 – Condică de cancelarie, 1497, în care este descris ceremonialul de căsătorie al
Elenei, fiica lui Ştefan cel Mare, cu ţareviciul Dimitrie, fiul ţarului Ivan III.
Ref.: Ion Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi
Leningrad (RA, 1958, nr. 1, p. 299).
776 – Carte domnească de întăritură din Hârlău, 1521‑1522, de la Ştefăniţă, domnul
Moldovei, dată urmaşilor Şoimarului pentru satele lor Petreşti, Lăureni şi Mănăstirea şi
pentru un sat pe Bârlad „unde a fost Dan Rac” (Fond 1299, op. I, d. 4204, f. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 26‑28.
777 – Carte domnească de întăritură, 30 iunie 1522, de la Ştefăniţă, domnul Moldovei,
pentru satul Beleşti pe Ichel, cumpărat de Petru şi surorile sale de la Negrilă şi rudele
acestuia cu 80 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. 1, d. 4686, f. 23‑24).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 32‑34.
778 – Carte domnească de danie, 7 martie 1528, de la Petru Rareş, domnul Moldovei,
dată logofătului Toader pentru satele Zubriceni, Hâncăuţi şi Oneşti pe Terebna (Fond
1299, op. 1, d. 2343, f. 109).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 34‑36.
779 – Carte domnească de danie din Suceava, 21 septembrie 1528, de la Petru Rareş,
domnul Moldovei, dată marelui armaş Marcu Ciuciuman pentru săliştile Cotoviţa, Dânjeni
şi Zăpădeni din ţinutul Soroca (Fond 1299, op. I, d. 1303, f. 98).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 43‑45.
780 – Carte domnească de danie din Iaşi, 21 martie 1529, de la Petru Rareş, dată unui
oarecare clucer şi feciorilor lui pentru un loc pe malul râului Cogâlnicul Mare (Fond 1299,
op. I, d. 4757, f. 33).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 45‑47.
781 – Carte domnească de întăritură, 30 aprilie 1552, de la Ştefan Rareş, domnul
Moldovei, dată pârcălabului Cozma Ghenghea pentru o jumătate a satului Nelipăuţi din
ţinutul Hotinului, pentru satul Pribăteg din ţinutul Soroca şi pentru două locuri pe apa
Ciuhurului (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 383, 386).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 63‑65.
782 – Carte domnească de întăritură, 15 aprilie [1552‑1561], de la Alexandru
Lăpuşneanu, domnul Moldovei, dată lui Stan, Florea şi Dumitru pentru a patra parte din
jumătatea satului Cocojeni pe Tărcuşa, cumpărată de aceştia de la Călmăţui şi neamurile
lui pentru 200 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 4757, f. 33v‑34).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 60‑62.
783 – Carte domnească de întăritură, 1553‑1554, de la Alexandru Lăpuşneanu,
domnul Moldovei, pentru împărţirea satelor Mileşti şi Vârtopeni între urmaşii lui Milea
(Fond 1299, op. I, d. 7213, f. 106).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 66‑67.
784 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 14 aprilie 1557, de la Alexandru
Lăpuşneanu, domnul Moldovei, dată lui Simion şi Duma Şerban şi lui Gliga pentru un loc
din pustia Cornul Voronţenilor (Fond 1299, op. I, d. 3751, f. 243).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 73‑74.
240  RUSIA
785 – Rapoarte, din 1564‑1569, 1574‑1576, 1585, 1592, ale solilor ruşi în Crimeea,
cuprinzând referiri la relaţiile moldavo–tătăreşti în timpul domniilor lui Alexandru şi
Bogdan Lăpuşneanu, Petru Şchiopul, informaţii despre Ştefan Tomşa şi Aron Tiranul,
schimburi de daruri şi solii, sprijinul tătăresc pentru numirea la tron a lui Ieremia Movilă
(Fond 123, Snošenija Rossii s Krymom, kn. 11, f. 1v‑2, 11; kn. 12, f. 17‑18, 50, 59, 62,
253v, 261‑264; kn. 13, f. 25v, 151v, 258, 262; kn. 14, f. 257‑258, 264, 272v‑273, 275‑276;
kn. 15, f. 133; kn. 16, f. 20; kn. 19, f. 314; kn. 21, f. 418, 443v, 445v, 455, 531).
Ref.: I.I. Zaharina, Svedenija o Moldavskom knjažestve vtoroj poloviny XVI v. v knigah
Fond „Snošenija Rossii s krymom”, în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii
perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 534, 537.
786 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 4 mai 1573, de la Ioan Vodă, domnul
Moldovei, dată popii Toader din Lăpuşna pentru jumătatea de sus a satului Costeşti pe
Botna, cumpărată de acesta de la Todosia cu 800 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d.
714, f. 1; copie din 1806, f. 2).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 24; Moldova în epoca feudalismului,
I, p. 81‑84.
787 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 aprilie 1576, de la Petru Şchiopul,
domnul Moldovei, dată pisarului Gavril pentru a patra parte din satul Horbineşti din
ţinutul Hotinului, cumpărată de acesta de la urmaşii lui Drăgan cu 500 galbeni tătărăşti
(Fond 1299, op. I, d. 868, f. 19).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 66 (rezumat); Moldova în epoca
feudalismului, I, p. 87‑89.
788 – Carte domnească de întăritură, 10 iunie 1576, de la Petru Şchiopul, domnul
Moldovei, dată boierului Vartic pentru săliştea Varticăuţi din ţinutul Hotinului (Fond 1299,
op. I, d. 496, f. 377).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 91‑92.
789 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 februarie 1577, de la Petru Şchiopul,
domnul Moldovei, dată pisarului Gavril pentru a patra parte din satul Horbineşti din ţinutul
Hotinului, cumpărată de la Simion şi fraţii lui cu 250 galbeni tătăreşti. Copie din prima
jumătate a sec. XIX (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 144v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 99‑100.
790 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 30 aprilie 1577, de la Petru Şchiopul,
domnul Moldovei, dată logofătului Gavril pentru o jumătate din a patra parte din jumătatea
satului Horbineşti, cumpărată de la urmaşii lui Toma cu 350 galbeni tătăreşti (Fond 1299,
op. I, d. 868, f. 324).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 102‑104.
791 – Carte domnească de întăritură, 23 aprilie 1581, de la Iancu Sasul, domnul
Moldovei, dată lui Vartic pentru satul Varticăuţi (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 335).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 117‑118.
792 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 23 iulie 1580, de la Iancu Sasul, domnul
Moldovei, prin care se întăreşte postelnicului Vartic şi altora o parte din satul Cerlina din
RUSIA  241
ţinutul Hotinului, pe care o revendicau locuitorii satelor Tărăsăuţi şi Cotileva (Fond 1299,
op. I, d. 692, f. 492. Copie din prima jumătate a sec. XIX)).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 115‑117.
793 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 12 ianuarie 1586, de la Petru Şchiopul,
domnul Moldovei, dată pârcălabului Gavrilaş şi jupânesei lui, Mărica, pentru săliştea
Varticeni din ţinutul Hotinului, cumpărată de la nemeşul Vartic cu 660 galbeni tătăreşti
(Fond 1299, op. I, d. 496, f. 380).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 120‑122.
794 – Zapis de mărturie, 17 mai [1586‑1588], despre vânzarea de către Teodoraş a
ocinei sale în satul Horbineşti din ţinutul Hotinului lui Şeptilici cu 30 taleri vechi (Fond
1299, op. I, d. 812, p. 145v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 122‑123.
795 – Carte domnească din Iaşi, 1 august 1587, de la Petru Şchiopul, domnul
Moldovei, către pârcălabul Hotinului, Cucoară, ca să hotărnicească părţile logofătului
Gavrilaş din satele Horbineşti şi Holohoreni (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 145).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 364; Moldova în epoca feudalismului,
I, p. 133‑134.
796 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 5 septembrie 1587, de la Petru Şchiopul,
domnul Moldovei, pentru câteva părţi din satul Horbineşti, cumpărate de Şeptilici
armăşelul de la nepoţii şi strănepoţii lui Toader pentru 400 galbeni tătăreşti (Fond 1299,
op. I, d. 812, f. 145v).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 366 (rezumat); Moldova în epoca
feudalismului, I, p. 134‑136.
797 – Carte domnească de întăritură din Vaslui, 14 februarie 1589, de la Petru
Şchiopul, domnul Moldovei, dată logofătului Gavrilaş pentru a patra parte din jumătatea
satului Horbineşti din ţinutul Hotinului, cumpărată de acesta de la armăşelul Şeptilici şi
alţii cu 550 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 146).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 414 (rezumat); Moldova în epoca
feudalismului, I, p. 138‑140.
798 – Carte domnească din Iaşi, aprilie 1590, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei,
către pârcălabii Hotinului să hotărnicească ocina logofătului Gavrilaş în satul Horbineşti
(Fond 1299, op. I, d. 812, p. 146).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 146‑147.
799 – Carte domnească din Iaşi, 21 mai 1590, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei,
către pârcălabul Hotinului, Bârlădeanu, să hotărnicească ocina logofătului Gavrilaş în
satul Horbineşti (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 146v).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 458 (rezumat); Moldova în epoca
feudalismului, I, p. 147‑148.
800 – Zapis de mărturie din Orhei, 25 iulie 1599, de la vameşii Nicolae şi Dan, de
la şoltuzul de Orhei cu 12 pârgari şi de la alţii pentru o ocină în satul Neşcani, cumpărată
242  RUSIA
de către Cazacul de la Gheorghe Divicianul şi sora acestuia cu 120 taleri (Fond 1299, op.
I, d. 4203, f. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 162‑163.
801 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 25 aprilie 1600, de la Ieremia
Movilă, domnul Moldovei, dată lui Simeon, hatmanul şi pârcălabul Sucevei, pentru câteva
părţi din satul Horbineşti, cumpărate de la urmaşii lui Ioan Bârliga cu 300 taleri (Fond
1299, op. I, d. 812, f. 147).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, IV, p. 289 (rezumat); Moldova în epoca
feudalismului, p. 164‑166.
802 – Carte domnească de întăritură, Suceava, 1601‑1602, de la Ieremia Movilă,
domnul Moldovei, dată lui Romşa, mare vătaf, pentru câteva părţi din satele Şendreni,
Ezerul Alb, Bârnova, Pleşcăuţi, Sângeorzeni şi săliştea Negrinţi, cumpărate de la diferite
persoane cu 1600 de taleri şi 300 de zloţi tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 896, f. 225, 230).
Ref. şi publ.: Boga, Documente, XII, p. 5‑7; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 170‑175.
803 – Zapis din Cotnari, 14 iulie [1601‑1606], de la postelnicul Toader Barnovschi
pentru primirea de la Golăeasa a datoriei de 140 de galbeni ungureşti, pentru care i‑a
zălogit satul Rujinţi din ţinutul Iaşi (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 272).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 168‑169.
804 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 23 aprilie 1602, de la Ieremia Movilă,
domnul Moldovei, dată lui Golia pentru a treia parte din jumătatea satului Onţeşti şi
jumătate din satul Sălieni, cumpărate de la vătaful Toader Alivan cu 136 de taleri de argint
(Fond 1299, op. I, d. 7228, f. 3).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 175‑176.
805 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 9 iulie 1602, de la Ieremia Movilă,
domnul Moldovei, dată diacului Dumitru Solomonescu pentru câteva părţi din satul
Rujinţi, ţinutul Hotinului, cumpărate de la diacul Toader cu 230 taleri tătăreşti (Fond 1299,
op. I, d. 1263, f. 235).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 180‑181.
806 – Carte domnească, 20 iulie 1602, de la Ieremia Movilă, dată vătafilor Dolguş,
Ieremia Plop şi Ţăpul, ca să cerceteze pricina dintre Dimitrie Solomonescu şi ruda acestuia,
Petru, pentru un iezer şi o moară din satul Rujinţi, ţinutul Hotinului (Fond 1299, op. I, d.
1263, f. 233‑234).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 183‑186.
807 – Zapis de vânzare din Iaşi, 8 martie 1603, a unor părţi din satele Rujinţi,
Vertiporoh şi Cepeleuţi din ţinutul Hotinului, cumpărate de Dumitru Solomonescu şi
fratele lui, Vasile, de la diferite persoane, cu 139 taleri de argint (Fond 1299, op. I, d.
1263, f. 237‑238).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 190‑194.
808 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 25 februarie 1604, de la Ieremia
Movilă, domnul Moldovei, dată lui Iaţcu Frăţilă şi altora pentru ocina Minceni din ţinutul
Orheiului (Fond 1299, op. I, d. 3836, f. 61‑63).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 199‑202.
RUSIA  243
809 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 27 februarie 1605, de la Ieremia
Movilă, domnul Moldovei, dată lui Arsenie Nibojatcu uricarul şi surorilor acestuia pentru
împărţirea ocinelor lor în satele Derevcăuţi, ţinutul Hotinului, Rusăneşti, ţinutul Iaşi şi
Cristeşti, ţinutul Sucevei (Fond 1299, op. I, d. 912, f. 234).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 202‑204.
810 – Carte domnească de întăritură, 28 februarie 1605, de la Ieremia Movilă,
domnul Moldovei, dată lui Toader şi fratelui său, Drăguşan, pentru nişte părţi din satul
Oneşti, ţinutul Hotinului, cumpărate de la Grigore cu 150 galbeni tătăreşti, cu dreptul
neamurilor vânzătorului de a le răscumpăra până la un termen anumit (Fond 1299, op. I,
d. 2343, f. 295).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 20‑206.
811 – Carte de mărturie din Soroca, 7 aprilie 1605, de la pârcălabul Sorocăi, Toader
Filipovschi, şi de la şoltuzul Sorocăi, Toader, cu cei doisprezece pârgari, despre vânzarea
de către diaconul Isac din Cutlău a unei părţi din satul Medvica din ţinutul Hotinului, lui
Manuil, pârcălab de Soroca, cu 120 taleri (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 198).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 208‑209.
812 – Carte domnească de întăritură, 20 mai 1605, de la Ieremia Movilă, domnul
Moldovei, pentru schimbul de ocine dintre Tudosca Urmeziu şi nepotul ei, Grigore
Urmeziu, în satele Medvica, Cutlău şi Nelipăuţi (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 201).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 210‑211.
813 – Carte domnească de imunitate din Iaşi, 25 august 1606, de la Simion Movilă,
domnul Moldovei, dată Mănăstirii Pobrata pentru satele Răpiceni, Băliceni, Rădeni şi
Dobrăcin (Fond 1299, op. I, d. 7226, f. 19 şi 20).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 216‑217.
Reprod.: ibidem, p. [461].
814 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 8 octombrie 1610, de la Constantin
Movilă, domnul Moldovei, dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog, pentru a treia parte din
jumătatea satului Mâtceşti, ţinutul Iaşi, cumpărată de acesta de la Constantin, de la sora
lui, Antimia, şi feciorul ei, Mâtcu, cu 100 taleri de argint (Fond 1299, op. I, d. 7230, f. 7).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 255‑256.
Reprod.: ibidem, p. [466].
815 – Carte domnească de întăritură, 30 martie 1611, de la Constantin Movilă,
domnul Moldovei, pentru a treia parte din satul Ciorna, ţinutul Soroca, care‑i aparţine
popii Filip şi fraţilor lui (Fond 1299, op. I, d. 3016, f. 267).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 267‑268.
816 – Carte domnească de întăritură, 5 mai 1611, de la Constantin Movilă, domnul
Moldovei, dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog, pentru două părţi din jumătatea satului
Mâtceşti, pe Răzina, ţinutul Iaşi, cumpărate de la Maica şi Ana cu 80 taleri (Fond 1299,
op. I, d. 7230, f. 2 şi 4).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 268‑270.
817 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, [20 iunie] 1611, de la Constantin
244  RUSIA
Movilă, domnul Moldovei, pentru câteva părţi din satul Vlădeni, ţinutul Soroca, cumpărate
de Costea Bocioc paharnicul, de la diferite persoane, cu 170 taleri (Fond 1299, op. I, d.
3918, f. 64).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVII, III, p. 21; Moldova în epoca feudalismului,
I, p. 270‑272.
818 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 15 decembrie 1611, de la Constantin
Movilă, domnul Moldovei, dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog pentru a treia parte din
satul Mâtceşti, ţinutul Iaşi, cumpărată de la Samuil şi fratele său, Banul, cu 40 taleri de
argint (Fond 1299, op. I, d. 7230, f. 12 şi 13).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 278‑279.
819 – Carte domnească de întăritură, 8 mai 1614, de la Ştefan Tomşa, domnul
Moldovei, pentru satul Popeşti, ţinutul Soroca, care‑i aparţine lui Petru, diac din Bulboci
(Fond 1299, op. I, d. 1870, f. 74).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 284‑285.
820 – Carte domnească de danie din Iaşi, 31 iulie 1615, de la Ştefan Tomşa, domnul
Moldovei, dată Mănăstirii Solca pentru satul Solca şi două fălci de vie la Cotnari (Fond
1299, op. I, d. 571, f. 447v‑452).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 288‑292.
821 – Carte domnească de întăritură, 1 octombrie 1616, de la Radu Mihnea, domnul
Moldovei, lui Petru Diac din Bulboci pentru satul Popeşti (Fond 1299, op. I, d. 1870, f. 74).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 296‑297.
822 – Carte domnească de întăritură din Botoşani, 8 noiembrie 1616, de la Radu
Mihnea, domnul Moldovei, pentru satele Vancineţi, ţinutul Hotin, Roznovul, ţinutul
Neamţ şi Cămileşti, ţinutul Tecuci, precum şi pentru a patra parte din satele Vancicăuţi şi
Medveja, ţinutul Hotin, ale lui Ionaşcu, feciorul lui Bîlea (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 484).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 307‑308.
823– Zapis de mărturie din Iaşi, 16 decembrie 1616, de la Ionaşcu Başotă şi alţi
boieri, despre vânzarea de către Manuil a unei jumătăţi din satul Coteleva, ţinutul Hotin,
lui Vasile Negoiu biv‑postelnic cu 300 taleri de argint (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 372).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 309‑310.
824 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 13 aprilie 1617, de la Radu Mihnea,
domnul Moldovei, prin care li se adjudecă lui Petru diacul şi fraţilor săi şase părţi din
săliştea Popeşti, ţinutul Soroca, pe care le revendicau Vasile Borza şi fraţii săi (Fond 1299,
op. I, d. 1870, f. 76).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 318‑319.
825 – Zapis de vânzare din Hotin, 9 decembrie 1617, de la Cerneavschi, diacul din
Halicz, pentru a treia parte din satul Coteleva, cumpărată de Constantin Roşca cu 70 taleri
(Fond 1299, op. I, d. 622, f. 376).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 330‑332.
826 – Zapis de vânzare din Hotin, 25 decembrie 1617, de la Danic, diacul din Halicz
RUSIA  245
şi neamurile lui, pentru câteva părţi din satul Coteleva, cumpărate de la ei de Constantin
Roşca cu 200 ughi ungureşti (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 378).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 332‑334.
827 – Zapis de vânzare, [cca 1617], de la Ionaşcu Haliţchi, de la fratele său, Costea, şi
sora sa, Nastasiica, pentru a treia parte din satul Coteleva, cumpărată de la ei de Constantin
Roşca cu 90 taleri (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 398).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 334‑335.
828– Carte domnească de întăritură, 5 ianuarie 1618, de la Radu Mihnea, domnul
Moldovei, dată lui Constantin Roşca pentru câteva părţi din satul Coteleva, cumpărate de
la Danic Cerneavschi şi rudele lor cu 200 ughi ungureşti (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 374).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 336‑338.
829 – Carte domnească de judecată, 11 ianuarie 1619, de la Radu Mihnea, domnul
Moldovei, prin care i se adjudecă lui Vasile Broască şi fraţilor săi a patra parte din satul
Ciorna, ţinutul Soroca, revendicată de copiii lui Ilie Bucioc (Fond 1299, op. I, d. 3016, f.
269).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 340‑342.
830 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 ianuarie 1619, de la Radu Mihnea,
domnul Moldovei, dată Mănăstirii Secul pentru câteva părţi din satul Vlădeni, ţinutul
Soroca, dăruite de Costea Bucioc vornicul (Fond 1299, op. I, d. 3918, f. 63).
Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVII, IV, p. 307; Moldova în epoca feudalismului,
I, p. 342‑345.
831 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 5 mai 1619, de la Gaspar Gratiani,
domnul Moldovei, dată lui Ursul, biv‑vătaf, pentru o moară, loc de prisacă şi iezătură
(Fond 1299, op. I, d. 3798, f. 177).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 350‑351.
832 – Carte domnească de întăritură, 12 ianuarie 1620, de la Gaspar Gratiani, domnul
Moldovei, pentru satul Purceleni, ţinutul Hotin, care‑i aparţinea Anei Joroae (Fond 1299,
op. I, d. 2343, f. 109v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 358.
833 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 15 aprilie 1620, de la Gaspar Gratiani,
domnul Moldovei, pentru a patra parte a satului Medveja, ţinutul Hotin, care‑i aparţine
prin schimb lui Grigore Urmeziu (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 204).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 363‑365.
834 – Carte domnească de întăritură, 6 iulie [1621‑1623], de la Ştefan Tomşa,
domnul Moldovei, pentru ocinile lui Gheorghe, Vasile şi Damian Roşca din satele Onceni,
Băiceni, Coteleva şi Cornuţi şi pentru câteva părţi din satele Cândeşti şi Pânceşti ale
Nastasiei Moţoc şi ale feciorilor ei (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 368).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 369‑371.
835 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 9 mai 1622, de la Ştefan Tomşa, domnul
Moldovei, în pricina lui Ionaşcu Bucioc cu popa Margine şi rudele lui pentru satul Vlădeni,
ţinutul Soroca (Fond 1299, op. I, d. 3918, f. 61).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 372‑373.
246  RUSIA
836 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 mai 1626, de la Miron
Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, vistiernicului Gheorghe Roşca pentru a treia parte
din satul Coteleva, ţinutul Hotin, cumpărată de la Ionaşcu Herţa cu 250 taleri (Fond 1299,
op. I, d. 622, f. 394).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 179‑181.
837 – Carte domnească de miluire din Chişinău, 11 septembrie 1627, de la Miron
Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, boierului Dănilă pentru săliştea Peştera, în ţinutul
Orhei (Fond 1299, op. I, d. 3599, f. 31).
Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141; Moldova în epoca feudalismului, III, p. 191.
838 – Document, din 1628, privind vizita arhimandritului Varlaam, ca trimis al
domnului Moldovei, Miron Barnovschi‑Movilă, pentru o comandă de icoane (F 68, 1628,
nr. 1).
Ref.: N.A. Mohov, Relaţiile politice dintre Rusia şi Moldova în al doilea pătrar al secolului
al XVII‑lea, în Studii privind relaţiile româno‑ruse şi româno‑sovietice, Buc., 1958,
p. 73.
839 – Documente, din 1628–1710, referitoare la comerţul românesc în Rusia şi
Levant: informaţii despre drumurile comerciale, vămi, mărfuri, nume de negustori (cu
originea lor), tranzitul de mărfuri prin Moldova şi Ţara Românească între Rusia, Ucraina,
Polonia şi Imperiul Otoman (Fond 52, 68, 79, 89, 211).
Ref.: E.M. Podgradskaja, Torgovye svjazi Moldavii so L’vovom v XVI‑XVII vekah,
Chişinău, 1968, p. 145, 160; idem, Dela posol’skogo prikaza Rossii XVII –načala
XVIII v. važnyj istočnik po izučeniju ekonomičeskih svjazej Moldavii i Balkanskih
zemel’ s Russkim Gosudarstvom, în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii
perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 104‑130.
840 – Zapis de mărturie, 20 aprilie 1629, de la Ionaşcu Urmeziu, despre vânzarea
satului Ocniţa în ţinutul Hotin, cu două heleştee, marelui vornic al Ţării de Sus, Gavrilaş,
pentru trei sute de taleri (Fond 1299, op. I, dos. 730, f. 421; f. 422 – traducerea rusă).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 222‑224.
841 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 29 aprilie 1629, de la Miron
Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Sus, Gavrilaş, pentru o
parte din satul Ocniţa, din ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 730, f. 423r‑v; f. 424‑424v,
trad. rusă).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 224‑226.
842 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 5 mai 1629, de la Miron Barnovschi‑Movilă,
domnul Moldovei, diacului Constantin Stârcea pentru satul Sălişte, din ţinutul Hotin (Fond
1299, op. I, d. 190, f. 457, 457v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 228‑230.
843 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 mai 1629, de la Miron
Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, vistiernicului Gheorghe Roşca, pentru a treia parte
din satul Coteleva, în ţinutul Hotin, cumpărată de la Ionaşcu Herţa cu 250 taleri (Fond
1299, op. I, d. 622, f. 395, 395v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 230‑232.
RUSIA  247
844 – Zapis de vânzare din Şirăuţi, 23 iulie 1629, de la Lupul, fiul lui Todir Urmeziu,
marelui vornic al Ţării de Sus, Gavrilaş, pentru o parte din satul Ocniţa (Fond 1299, op. I,
d. 730, f. 415. Traducere rusă, f. 416, 416 a).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 232‑233.
845 – Carte domnească de întăritură, 22 august 1629, de la Gaspar Gratiani, domnul
Moldovei, pentru trei părţi din jumătatea satului Cârsteşti cu vecini, care aparţin nepoţilor
postelnicului Liciul (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 492).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 367‑368.
846 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 8 august 1630, de la Moise Movilă, domnul
Moldovei, boierului Dănilă, pentru săliştea Peştera, în ţinutul Orhei (Fond 1299, d. 3599,
f. 32).
Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141; Moldova în epoca feudalismului, III, p. 243.
Reprod.: ibidem, p. 472.
847 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 19 august [1630–1631, 1633], de la
Moise Movilă, domnul Moldovei, vornicului Pavel Solomonescu pentru satele Cepeleuţi
şi Rujinţi în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 239‑240).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 258‑261.
848 – Carte domnească de întăritură, 11 martie 1631, de la Moise Movilă, domnul
Moldovei, lui Gheorghe Moţoc şi rudelor sale, pentru satele Mândâc, Şura şi Volosca, în
ţinutul Soroca (Fond 1299, op. I, d. 1910, f. 162).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 265‑267.
849 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 10 noiembrie 1631, de la Moise Movilă,
slugii sale, lui Constantin Stârcea, pentru o parte din satul Sălişte, în ţinutul Hotin (Fond
1299, op. I, d. 190, f. 454).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 279‑281.
850 – Carte domnească de întăritură, 9 august 1632, de la Alexandru Iliaş, domnul
Moldovei, boierului Dănilă din Varniţa, pentru săliştea Peştera, numită Orheiul Vechi
(Fond 1299, 8.1, d. 3599, f. 33‑34).
Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141; DRH, A. Moldova, XXI, nr. 169; Moldova
în epoca feudalismului, III, p. 293‑296.
851 – Carte domnească de miluire, 22 august 1633, de la Moise Movilă, domnul
Moldovei, vornicului Gavrilaş Mateiaş, pentru săliştea Tărăsăuţi, în ţinutul Hotin (Fond
1299, op. I, d. 622, traducere rusă, f. 239).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 303‑304.
852 – Carte domnească de întăritură, 8 octombrie 1634, de la Vasile Lupu, domnul
Moldovei, fostului mare vornic Gavrilaş Mateiaş, pentru satul Tărăsăuţi, în ţinutul Hotin
(Fond 1299, op. I, d. 622, f. 330, 330v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 320‑321.
853 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 23 iunie 1635, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, fostului cămăraş Ionaşcu, pentru a patra parte din satul Neşcani (Fond
1299, op. I, d. 4203, f. 5).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 324‑325.
248  RUSIA
854 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 28 august 1635, de la Vasile Lupu,
marelui postelnic Balan Haţemirschi pentru satul Stauceni, în ţinutul Hotin. Traducere din
sârbă (Fond 1299, op. I, d. 445, f. 89‑90).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 329‑332.
855 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 8 martie 1636, de la Vasile Lupu,
vornicului Gavrilaş, pentru dreptul de a‑şi întoarce vecinii săi plecaţi din satul Ocnina, în
satul Dânjeni (Fond 1299, op. I, d. 730, f. 408‑408v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 337‑338.
856 – Documente (6), din 1636‑1648, relative la relaţiile Moldovei cu Rusia în
timpul domniei lui Vasile Lupu: schimburi de soli, corespondenţă, daruri privind relaţii
comerciale şi politice, transmiterea corespondenţei de la Moscova la Constantinopol prin
Moldova ş.a. (Fond 68, inv. 1, 1636, nr. 1; 1639, nr. 1, 3; 1640, nr. 2; 1641, nr. 2, 6;
1643‑1647, nr. 1; 1645, nr. 2, 5, 7; 1647, nr. 5; 1648, nr. 2, 7; Fond 89, inv. 1, 1642, nr. 2;
1643, nr. 1).
Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 76, 78, 82‑93; Ungureanu, Documente, p. 28.
857 – Corespondenţă, 1636‑1642, a domnilor Moldovei cu ţarul Mihail Feodorovič:
solicitare de icoane trimisă de Miron Barnovschi‑Movilă, mesajul lui Vasile Lupu, din
29 decembrie 1636, prin care îi mulţumeşte ţarului pentru icoanele pictate de zugravii
ruşi pentru biserica Trei Ierarhi din Iaşi, solicitarea domnului moldovean de a i se trimite
pictori iscusiţi şi liberi, solicitarea domnului moldovean din 1639 prin care îi cere ţarului
să fie lăsaţi să se întoarcă meşterii moldoveni de „treburi bisericeşti” şi cea din 1641, prin
care îi solicită din nou ţarului să‑i trimită la Iaşi pictori ruşi de icoane pentru decorarea
bisericii Trei Ierarhi (Fond 68, inv. 1, 1641, nr. 1, f. 61‑62; 1642, nr. 2, f. 11‑13; inv. 2,
1639, nr. 6, 9; 1641, nr. 10‑12).
Ref.: Istoričeskie svjazi II, p. 36, 41‑44, 51‑59, 65, 69, 357‑358, n. 55‑56, 360, nota 71;
Semenova, Relaţiile, p. 569.
858 – Scrisoare, 1637, a mitropolitului Varlaam către ţarul Rusiei, Mihail Feodorovič,
referitoare la trimiterea de instalaţii tipografice pentru reluarea activităţii de imprimare în
Moldova (Fond 168, op. 2, 1637, nr. 3, f. 1).
Ref.: Ion Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi
Leningrad (RA, 1958, nr. 1, p. 299); Mohov, Očerki, p. 175.
859 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 11 aprilie 1638, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, fostului mare logofăt Tăutul şi soţiei sale, Tofana, pentru satul
Vanciniţa, a patra parte din satul Vancinăuţi şi a patra parte din satul Medveja, în ţinutul
Hotin (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 486 şi 486v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 368‑369.
860 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 14 mai 1638, de la Vasile Lupu, domnul
Moldovei, vornicului Gheorghe Moţoc pentru satele Mândâc, Şura şi Volosca, în ţinutul
Soroca (Fond 1299, op. I, d. 1910, f. 164, 164v, 165).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 370‑372.
861 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 iulie 1638, de la Vasile Lupu, domnul
Moldovei, lui David, pentru satul Zăluceni (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 492, 492v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 376.
RUSIA  249
862 – Raport, din 1638, al lui Petru Iuriev, solul mitropolitului Varlaam, către Posolskii
Prikaz (Departamentul Soliilor), în care dă informaţii despre situaţia din Imperiul Otoman,
relaţiile Înaltei Porţi cu Crimeea, cu zaporojenii şi cu cazacii de pe Don etc. (Fond 68, inv.
1, 1638, nr. 7, f. 10‑15).
Ref.: Istoričeskie svjazi II, p. 21‑23; Semenova, Relaţiile, p. 564.
863 – Scrisori (3), 13 septembrie 1638 şi 18 mai 1641, prin care Vasile Lupu, domnul
Moldovei, solicită ţarului Mihail Feodorovič pictori de icoane şi comunică informaţii
referitoare la politica otomană, cu răspunsul ţarului din 18 mai 1641 (Fond 68, inv. 1, nr.
10, dos. 1, f. 61).
Ref.: Ion Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi
Leningra (RA, 1958, nr. 1, p. 299); idem, Documente privitoare la istoria României
păstrate în Arhivele de Stat ale U.R.S.S. (RA, 1958, nr. 2, p. 161).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/1 (1‑2); XVIII/2.
864 – Zapis de hotărnicie din Ploscureni, 3 septembrie 1640, a câtorva boieri
moldoveni pentru satul Ploscureni care aparţinea vistiernicului Iordache (Fond 1299, op.
I, d. 2436, f. 7, 7v, 8).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 397‑400.
865 – Raport, din 23 februarie 1640, al lui Z. Puškin, voievod de Putivl’, către
Posolskii Prikaz, cu privire la sosirea la Putivl’ a unor călugări moldoveni, pentru a cere
danii (Fond 52, op. 1, dos. 9, f. 1‑2).
Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 562.
866 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 23 martie 1641, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, marelui postelnic Apostol Catargiu, pentru săliştea Peştera în ţinutul
Orhei, cumpărată de la Buna Danileasa, cu o sută de galbeni (Fond 1299, op. I, d. 3599,
f. 38, 38v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 23‑24.
867 – Zapis de vânzare, Iaşi, 23 martie 1641, al Bunei Danileasa şi al copiilor ei,
pentru săliştea Peştera în ţinutul Orhei, cumpărată de la ei de marele postelnic Apostol
Catargiu, cu o sută de galbeni (Fond 1299, op. I, d. 3599, f. 37).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 22‑23.
868 – Carte domnească de miluire, 22 aprilie 1641, de la Vasile Lupu, domnul
Moldovei, marelui armaş Ştefan, pentru săliştea Spărieţi din ţinutul Lăpuşna (Fond 1299,
op. I, d. 5167, f. 63).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 27‑29.
869 – Rapoarte, din 1642‑1643, ale agentului rus Afanasie Našciokin însărcinat cu
„afacerea tunurilor Turciei şi Poloniei” la Curtea domnului Moldovei, Vasile Lupu, cu
încuviinţarea acestuia, cuprinzând informaţii privind situaţia internă şi externă a Moldovei,
obiceiurile de la Curte ş.a. (Fond 68, inv. 1, nr. 1).
Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 142‑143.
870 – Zapis de vânzare din Iaşi, 10 aprilie 1643, de la Grigore Filipovschi şi soţia sa,
250  RUSIA
Mitrofana, a satului Bogdăneşti, în ţinutul Hotin, cumpărat de la ei de marele vistiernic
Iorga cu 400 de ruble (Fond 1299, op. I, d. 244, f. 352).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 69‑70.
871 – Zapis de mărturie din Iaşi, 10 aprilie 1643, de la boieri moldoveni, despre
vânzarea de către Grigore Filipovschi a satului Bogdăneşti, în ţinutul Hotin, marelui
vistiernic Iorga, cu 400 de lei (Fond 1299, op. I, d. 244, f. 353, 353v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 70‑72.
872 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 10 aprilie 1643, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, boierului Iorga, pentru satul Bogdăneşti, cumpărat de la Grigore
Filipovschi cu 400 de lei (Fond 1299, op. I, d. 244, f. 354, 345v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 72‑73.
873 – Carte domnească de întăritură, 4 decembrie 1643, de la Vasile Lupu, domnul
Moldovei, marelui vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru jumătate din satul
Medveja în ţinutul Hotin, cumpărată de la Grigore Urmeziu cu 300 de taleri (Fond 1299,
op. I, d. 521, f. 210, 210v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 78‑80.
874 – Raport, din 1643, referitor la popa Samuil, care a lucrat la tipografia din Iaşi
(Fond 68, inv. 1, f. 193).
Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 143.
875 – Zapis de vânzare, [1643], de la Grigore Urmeziu, pentru jumătate din satul
Medveja, în ţinutul Hotin, cumpărată de marele vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, cu
320 de lei (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 207).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 82‑83.
876 – Zapis de mărturie din Iaşi, 28 martie 1645, de la boieri moldoveni, lui Grigore
Ureche, marele vornic al Ţării de Jos, pentru o parte din satul Medveja, cumpărată de la
Lupul Tăutu cu 25 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 216, 216v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 117‑119.
877 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 28 martie 1645, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, vornicului Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru o parte din satul
Medveja, cumpărată de la Lupul Tăutu cu 25 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 219,
219v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 119‑121.
878 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 15 iunie 1645, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru o parte din satul
Medveja în ţinutul Hotin, cumpărată de la copiii lui Grigore cu o sută zece taleri de argint
(Fond 1299, op. I, d. 446, ff. 222‑222v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 128‑130.
879 – Scrisori, din noiembrie 1645, de la Constantin, egumenul mănăstirii Sf. Dumitru
din Ţara Românească, cu cerere de milostenie (Fond 52, op. 1, dos. 6, f. 3, 34‑39, 60).
Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563.
RUSIA  251
880 – Zapis de mărturie din Iaşi, 23 decembrie 1645, al boierilor moldoveni lui
Grigore Ureche, marele vornic al Ţării de Jos, pentru o parte din satul Medveja în ţinutul
Hotin, cumpărată de la Vasile şi rudele lui, cu 68 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 235).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 138‑139.
881 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 26 decembrie 1645, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru o parte din satul
Medveja, în ţinutul Hotin, cumpărată de la feciorii stolnicului Turcul cu 60 de taleri (Fond
1299, op. I, d. 521, f. 238, 238v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 140‑141.
882 – Scrisori, din 1645, de la mitropolitul Moldovei, Varlaam, către Posolskii Prikaz
ş.a., prin care solicita danii care urmau a fi primite de egumenul Iorest al mănăstirii Putna
(Fond 52, op. 1, dos. 42, f. 1, 2, 8‑16, 27‑29).
Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563.
883 – Carte domnească de poruncă, 17 iunie 1646, de la Vasile Lupu, domnul
Moldovei, boierilor Dumitraşcu şi Andronic Badiul, să determine hotarul satului Zăluceni
(Fond 1299, op. I, d. 521, f. 492, 492v. copie).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 155‑156.
884 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 28 iunie 1646, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, fostului pârcălab de Hotin, Constantin Stârcea, pentru a patra parte din
satul Sălişte, în ţinutul Hotin, cumpărată de la Grigoraşcu Jora şi rudele lui, cu 80 de lei şi
30 de oi (Fond 1299, op. I, d. 190, f. 460).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 158‑160.
885 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 11 ianuarie 1647, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, boierului Ionaşcu Percencov, pentru o parte din satul Săbieni şi
jumătate de sat Onţeşti în ţinutul Iaşi, cumpărate de la diferite persoane (Fond 1299, op.
I, d. 7228, f. 8).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 169‑171.
886 – Zapis de vânzare, 20 martie 1647, de la Răzmeriţă, fiul lui Ionaşcu Robu,
pentru două părţi din satul Drăguşeni, cumpărate de la el de marele armaş Ştefan, cu 20 de
taleri (Fond 1299, op. I, d. 5047, f. 138).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 173‑174.
887 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 17 martie 1648, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, prin care i se întăreşte lui Constantin, fiul lui Nicoară, o jumătate din
satul Zubriceni în ţinutul Hotin, pe care o revendica Pătraşcu Ciogolea (Fond 1299, op. I,
d. 843, f. 112, 112v. Copie).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 184‑186.
888 – Carte domnească de danie, Iaşi, 31 martie 1648, prin care Vasile Lupu, domnul
Moldovei, dă călugărilor de la Mănăstirea Schitului, Mănăstirea Suceviţa (Fond 1299, op.
I, d. 571, ff. 453, 453v, 465).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 186‑189.
252  RUSIA
889 – Carte domnească de întăritură, 4 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul
Moldovei, boierilor Leca Ureche şi Panarie, pentru o parte din ocina Bălcăşeşti (Fond
1299, op. I, d. 3961, f. 185).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 189‑190.
890 – Scrisori, din 1648, de la Iona, egumenul Mănăstirii Sf. Nicolae din Moldova,
cu cerere de milostenie (Fond 52, op. 1, dos. 17, f. 7‑10).
Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563.
891 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 28 mai 1649, prin care Vasile Lupu,
domnul Moldovei, întăreşte lui Cosma Pârciul o parte din satul Vlădinţi (Fond 1299, op.
I, d. 299, f. 37).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 196‑198.
892 – Zapis de judecat, 20 ianuarie 1650, prin care boierii moldoveni întăresc lui
Constantin, nepotul lui Macrea, jumătate de sat Zăboiceni şi o bucată de loc din Zavideni
în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 5047, f. 111, 112).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 209‑211.
893 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 24 noiembrie 1650, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, dată pârcălabului din Orhei, Gheorghe Catargi, pentru săliştea Peştera
în ţinutul Orhei (Fond 1299, op. I, d. 3599, f. 39, 39v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 214‑215.
894 – Documente, din 1651, privitoare la danii acordate de ţarul Aleksej Mihailovič
Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Suceava, pentru construirea unei biserici şi
răscumpărarea călugărilor din robia tătarilor (Fond 52, op. 1, dos. 43, f. 1‑3, 14‑15).
Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563.
895 – Carte domnească de întăritură, 4 martie 1652, de la Vasile Lupu, domnul
Moldovei, Elenei, Alexandrei şi lui Eremia, copiii fostului mare logofăt Gavrilaş Mateiaş,
pentru împărţirea unor sate, moştenite de la tatăl lor (Fond 1299, op. I, d. 730, ff. 439‑442).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 231‑235.
896 – Documente, din 1652, privitoare la cererea de danii a mitropolitului Varlaam
al Moldovei, prin intermediul arhimandritului Mihail al Mănăstirii Sf. Gheorghe, către
ţarul Aleksej Mihailovič, în urma căreia acesta a dăruit fondurile necesare construcţiei
unei biserici în această mănăstire, care fusese devastată de tătari (Fond 52, op. 1, dos. 12,
f. 1‑12, 19‑22, 25‑29).
Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563.
897 – Scrisori (8), din 1652‑1656, de la Matei Basarab, Gheorghe Ştefan şi Bogdan
Hmielniţchi, referitoare la relaţiile dintre Moldova, Ucraina şi Rusia (Fond 68, inv. 1,
1654, nr. 1, 2, f. 9; Fond 124, 1652, nr. 3, f. 6; nr. 21, f. 9; nr. 28, f. 22‑24, 31; 1656, nr. 1,
f. 56‑59).
Ref.: Mohov, Očerki, p. 99, 104‑106.
Publ.: ibidem, p. 193‑195 (doc. 17 mai 1656).
898 – Zapis de hotărnicie din Văscăuţi, 13 septembrie 1653, de la vornicul de gloată
RUSIA  253
Rugină, pentru determinarea hotarelor unei jumătăţi din satul Văscăuţi în ţinutul Hotin,
între Darie Stârcea şi Prodan Drăguşescu (Fond 1299, op. I, d. 190, f. 442, 443v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 243‑247.
899 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 3 iulie 1654, de la Gheorghe Ştefan,
domnul Moldovei, căpitanului Condrea, să hotărnicească satul Purceleni, care aparţinea
lui Constantin Macrea (Fond 1299, op. I, d. 813, ff. 112v, 113).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 251‑252.
900 – Tratat, din 16 martie 1656, între Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, şi Aleksej
Mihailovič, ţarul Rusiei. Versiune greacă, scrisă de Grigorie Neaniul, logofăt al II‑lea, şi
semnată de Ghedeon, mitropolitul Sucevei, şi de Macarie, patriarhul Antiohiei (Fond 181,
Glavarhiv).
Ref., publ. şi reprod.: D.G. Ionescu, Tratatul încheiat de Gheorghe Ştefan cu ruşii în 1656
(RIR, 3, 1933, p. 234‑246).
901 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 21 iunie 1656, de la Gheorghe Ştefan,
domnul Moldovei, vornicului Ponici şi rudelor lui, pentru satul Burlăneşti, în ţinutul Hotin,
revendicat de Gheorghe, fost hatman (Fond 1299, op. I, d. 813, ff. 568, 568v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 259‑262.
902 – Zapis de hotărnicie, 15 septembrie 1656, de la fostul vornic Constantin, pentru
hotărnicirea satului Pogribeni, care aparţinea răzeşilor acestui sat (Fond 1299, op. I, d.
3751, ff. 363‑368v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 263‑267.
903 – Note, din 1656 – 1657, privind achiziţionarea de icoane din Rusia şi invitarea
în Moldova a unor pictori ruşi, între care Sofron Karpov şi Kuzma Iacovlev (Fond 68, inv.
1, 1656, nr. 2, f. 34).
Ref.: Istoričeskie svjazi II, p. 283‑285, 393, n. 197‑198; Semenova, Relaţiile, p. 567.
904 – Carte domnească de întăritură, 18 martie 1657, de la Gheorghe Ştefan, domnul
Moldovei, vornicului Ursul Ponici pentru satul Burlăneşti, în ţinutul Hotin şi nişte părţi
din satele Costineşti, Dragomăneşti şi Bisericani, în ţinutul Iaşi (Fond 1299, op. I, d. 813,
f. 584, 584v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 272‑274.
905 – Zapis de hotărnicie din Bilăuţi, 22 mai 1659, de la vornicul de gloată
Dumitraşcu, pentru determinarea hotarelor unor părţi din satul Bilăuţi în ţinutul Hotin,
care aparţineau marelui vistiernic Ion Prăjescul (Fond 1299, op. I, d. 747, f. 150, 150v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 282‑286.
Reprod.: ibidem, p. [407‑408].
906 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 13 iunie 1659, prin care Gheorghe
Ghica, domnul Moldovei, întăreşte vistiernicului Ramandi o parte din satul Mătceşti, în
ţinutul Iaşi, revendicată de Dumitraşcu, feciorul lui Pavel, şi Pavel, ginerele acestuia din
urmă (Fond 1299, op. I, d. 7230, f. 215).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 290‑291.
Reprod.: ibidem, p. [411].
254  RUSIA
907 – Zapis de vânzare din Iaşi, 15 ianuarie 1660, de la Grigoraşcu, feciorul lui
Ghenghea, pentru satul Borlăneşti în ţinutul Hotin, cumpărat de la el de marele vameş
Ursachi, cu 500 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 813, f. 586).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 297‑298.
908 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 26 august 1660, prin care Ştefan Lupu,
domnul Moldovei, întăreşte fostului spătar Grigoraşcu Rusul o poiană pe râul Ichel, pe
care o revendica Pavel Ciocârlan (Fond 1299, op. I, d. 3206, f. 170, 170v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 312‑314.
909 – Zapis de mărturie din Orhei, 17 septembrie 1660, de la pârcălabul de Orhei,
Apostol, spătarului Grigoraşcu Rusul, să stăpânească poiana Bracovicea, pe râul Ichel, pe
care o revendica Pavel Ciocârlan (Fond 1299, op. I, d. 3206, f. 171, 171v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 314‑316.
910 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 28 septembrie 1660, prin care Ştefan
Lupu, domnul Moldovei, întăreşte fostului spătar Grigoraşcu Rusul, un loc în poiana
Bravicea, în ţinutul Orhei, pe care o revendica Pavel Ciocârlan (Fond 1299, op. I, d. 3206,
f. 172, 172v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 316‑319.
911 – Carte domnească din Iaşi, 4 octombrie 1660, prin care Ştefan Lupu, domnul
Moldovei, porunceşte vatamanului şi locuitorilor din satele Bogdăneşti şi Gurbăneşti să
plătească impozitele cuvenite Mănăstirii Golia (Fond 1299, op. I, d. 244, f. 355).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 319‑320.
912 – Carte domnească din Iaşi, 21 iunie 1661, prin care Ştefan Lupu, domnul
Moldovei, întăreşte marelui vameş Ursachi şi soţiei sale Elena, şapte părţi din satul
Cărpiceni în ţinutul Iaşi şi satul Burlăneşti în ţinutul Hotin (Fond 1299, d. 813, f. 566,
566v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 37‑38.
913 – Carte domnească din Iaşi, 9 iulie 1661, prin care Ştefan Lupu, domnul
Moldovei, porunceşte lui Miron şi lui Drăguşescu, pârcălabul de Hotin, să hotărnicească
satul Şărăuţi care aparţinea logofătului Neaniul (Fond 1299, d. 933, f. 27).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 43‑44.
914 – Zapis de mărturie, Iaşi, 20 ianuarie 1662, de la boierii moldoveni, pentru
împărţirea făcută între copiii lui Gheorghe hatmanul, Grigoraş, Măriuţa şi Ilincuţa, a
satelor şi ocinelor rămase de la părinţii lor (Fond 1299, d. 813, f. 592, 593).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 55‑58.
915 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 28 martie 1662, de la Eustatie Dabija,
domnul Moldovei, marelui vameş Ursachi pentru satul Epateşti în ţinutul Suceava (Fond
1299, d. 813, f. 577).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 62‑64.
916 – Zapis de vânzare, 15 mai 1662, de la Sava, fiul Nastei, pentru o bucată de
pământ din satul Bălcăşeşti, cumpărată de pârcălabul Leca cu 15 taleri (Fond 1299, op. I,
d. 3961, f. 185v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 64‑65.
RUSIA  255
917 – Carte domnească de judecată, 26 mai 1662, prin care Eustatie Dabija, domnul
Moldovei, întăreşte vistiernicului Roşca o parte din satul Coteleva în ţinutul Hotin, pe care
o revendica fiul lui Cornescul (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 396, 396v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 70‑72.
918 – Carte domnească din Iaşi, 28 mai 1662, prin care Eustatie Dabija întăreşte
boierului Pătraşcu Gane părţi din satul Diviceni (Fond 1299, op. I, d. 4201, f. 1).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 72‑74.
Reprod.: ibidem, p. [334].
919 – Mărturie hotarnică, 10 iunie 1662, de la pârcălabul de Hotin, Miron Costin,
lui Simion Barnovschi şi răzeşilor din satul Giuneşti, pentru determinarea hotarelor dintre
satele Giuneşti şi Malinţi (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 494, 494v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 74‑76.
920 – Carte domnească, 30 iulie 1662, prin care Eustatie Dabija, domnul Moldovei,
întăreşte mitropolitului Grigorie şi soborului Mănăstirii Todireşti satul Hrincăuţi în ţinutul
Hotin (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 269).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 78‑81.
921 – Zapis de hotărnicie, 13 septembrie 1662, de la vornicul Rugină şi Marcu, fiul
lui Nicolae Sălitrar, pentru determinarea hotarelor satului Şerbiceni în ţinutul Hotin (Fond
1299, op. I, d. 765, f. 89‑92).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 83‑88.
922 – Zapis de danie, 1 octombrie 1663, de la Gaftona, fiica Axaniei, fiicei lui
Hâjdău, Gafiţa, şi cumnatului ei, Savin, pentru părţile sale de ocină din satele Şarbana şi
Edineţ (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 37).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 93‑94.
923 – Zapis de hotărnicie din Cobâlcin, 6 octombrie 1663, de la vornicul Rugină şi
Marcu, fiul lui Sălitrariu, pentru determinarea hotarului satului Cobâlcin, din ţinutul Hotin
(Fond 1299, op. I, d. 730, f. 131‑131v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 94‑96.
924 – Zapis de danie, 28 octombrie 1663, de la Dumitraşcu şi Alexandru Ramandi,
Mănăstirii Golia, pentru satul Mătiişti în ţinutul Iaşi (Fond 1299, d. 7230, f. 24, 24v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 97‑99.
925 – Zapis de vânzare, 12 octombrie 1664, de la fostul spătar Vasile Ureche, pentru
satul Medveja Veche şi săliştea Nebuvalneca, din ţinutul Hotin, cumpărată de la logofătul
Dumitraşcu şi fratele său Ionaşcu cu 800 de lei (Fond 1299, op. I, d. 531, f. 247‑247v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 104‑105.
926 – Zapis de vânzare din Cernăuţi, 1 noiembrie 1664, de la Gheorghe Hâjdău,
pentru o parte din satul Edineţ, în ţinutul Hotin, cumpărat de Savin, starostele din Cernăuţi,
cu 150 de lei (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 37‑37v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 106‑107.
927 – Zapis de vânzare, 1 februarie 1665, de la postelnicul Ionaşcuţă, pentru o
256  RUSIA
jumătate din satul Medveja, cumpărată de Dumitraşcu vistiernicul cu 250 de lei (Fond
1299, op. I, d. 521, f. 241‑241v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 112‑114.
928 – Zapis de vânzare din Dorohoi, 20 februarie 1665, de la Ionaşcu, fost postelnic,
pentru o jumătate din satul Medveja, din ţinutul Hotin, cumpărată de vistiernicul
Dumitraşcu cu 250 de lei (Fond 1299, d. 490, f. 244‑244v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 117‑119.
929 – Zapis de învoială, 27 mai 1665, de la copiii lui Hâjdău pentru împărţirea între
dânşii a satelor Păşcăuţi, Nihoreni, Dolineni şi altele (Fond 1299, op. I, d. 805, f. 54).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 129‑130.
930 – Zapis de mărturie, 29 iulie 1665, de la boierii moldoveni pentru împărţirea
între copiii lui Efrim Hâjdău a satelor Păşcăuţi, Nihoreni, Dolineni ş.a. (Fond 1299, d.
805, f. 54v, 55).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 135‑137.
931 – Zapis de vânzare, 1665, de la Axana, fiica lui Efrim Hâjdău, pentru o parte din
satul Hruşavăţ din ţinutul Hotin, cumpărată de fratele său, Gheorghe Hâjdău, cu 140 de lei
şi pentru jumătate din săliştea Tulbureni, dăruită Mariei, fiica lui Gheorghe Hâjdău (Fond
1299, op. I, d. 805, f. 129‑129v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 139‑140.
932 – Zapis de vânzare din Iaşi, 1665, de la Gavril, feciorul Sandei din Bălcăşeşti,
pentru o parte din satul Bălcăşeşti, cumpărată de fostul pârcălab Leca cu 15 taleri (Fond
1299, op. I, d. 3961, f. 180).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 107‑108.
933 – Zapis de vânzare din Iaşi, 13 martie 1666, de la Maricuţa, fiica lui Sturdza,
pentru satul Bleşcinăuţi din ţinutul Hotin, cumpărat de la ea de marele vistiernic Ursachi,
cu 500 de lei şi două bucăţi de adamască, în sumă de 40 de galbeni (Fond 1299, op. I, d.
812, f. 49).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 142‑143.
934 – Zapis de mărturie, Iaşi, 15 martie 1666, de la boierii moldoveni despre vânzarea
de către Maricuţa, fiica fostului vistiernic Mihai Sturdza, a satului Bleşcinăuţi din ţinutul
Hotin, marelui vistiernic Ursachi, pentru 500 de lei bătuţi şi două bucăţi de adamasc, în
sumă de 40 de galbeni (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 49‑49v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 144‑146.
935 – Zapis de vânzare, 20 iulie 1667, de la Măriuţa, soţia lui Leica din Hlinaia,
pentru jumătate din satul Edineţ din ţinutul Hotin, cumpărată de marele medelnicer Prodan
Drăguşescu cu 290 de lei (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 37v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 192‑193.
936 – Zapis de hotărnicie, 28 iulie 1667, al câtorva boieri moldoveni, despre împărţirea
satului Stolniceni din ţinutul Lăpuşna între Bejan cu răzeşii săi şi Darie spătarul, cu fratele
său, Ion Corobăţ (Fond 1299, d. 5047, f. 164v, 165).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 194‑196.
RUSIA  257
937 – Zapis de hotărnicie, 22 august 1667, de la Iordache Rali, fostului mare spătar,
Darie, pentru nişte părţi din satul Recea, în ţinutul Lăpuşna (Fond 1299, d. 5047, f. 137).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 196‑198.
938 – Zapis de hotărnicie, 23 august 1667, al câtorva boieri moldoveni, pentru
nişte părţi din satul Stroieşti, care aparţineau vornicului Lupan Stroescul şi lui Grigoraş
Ciocârlie (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 512‑515).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 198‑201.
939 – Carte domnească de întăritură, 20 octombrie 1667, de la Iliaş Alexandru,
domnul Moldovei, boierului Gheorghe Stârcea, pentru satul Bălcăuţi şi patru iazuri în
ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 529, f. 354).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 203‑205.
940 – Zapis de mărturie, 9 februarie 1668, de la Ion, fiul Anghelinei şi Filip, nepotul
lui Ghinescul, despre vânzarea de către ei a unor părţi din satele Stolniceni şi Drăguşeni,
ţinutul Lăpuşna, fostului mare spătar Darie cu 110 lei, în timpul domniei lui Vasile Lupu
(Fond 1299, d. 5047, f. 139).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 205‑207.
941 – Zapis de vânzare, 15 mai 1668, de la Băluţa, pârcălabului de Orhei, Leca,
pentru o parte dintr‑un sat, cu preţ de 15 lei (Fond 1299, d. 3961, f. 186v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 213‑214.
942 – Zapis de vânzare, 15 mai 1668, de la Vlasie, Vasile şi alţi copii ai lui Nicoară,
pentru o parte din satul Bălcăşeşti, cumpărată de pârcălabul de Orhei, Leca, cu 10 lei
(Fond 1299, op. I, d. 5042, f. 187‑187v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 212‑213.
943 – Zapis de vânzare, 28 mai 1668, de la feciorii medelnicerului Donciul, pentru
nişte părţi din satele Popeşti, Dănceni şi Scăeni, ţinutul Soroca, cumpărate de marele
vistiernic Ursachi cu o sută de lei (Fond 1299, op. I, d. 1870, f. 75‑75v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 217‑219.
944 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 21 iunie 1668, prin care Iliaş Alexandru,
domnul Moldovei, întăreşte feciorilor lui Ionaşcu Percenco şi Ionaşcu Hăncanul nişte părţi
din satele Onţeşti şi Săbieni, revendicate de răzeşii acestor sate (Fond 1299, d. 7228, f. 12).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 219‑222.
Reprod.: ibidem, p. [356].
945 – Carte domnească de poruncă, 15 iulie 1668, de la Iliaş Alexandru, domnul
Moldovei, pârcălabilor de Hotin, cu dispoziţia să stabilească hotarul satului Balcovăţ,
ţinutul Hotin, care aparţinea lui Gheorghe Stârcea, din partea hotarului satului Holohoreni
(Fond 1299, d. 529, f. 353‑353v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 222‑223.
946 – Zapis de vânzare din Iaşi, 25 iulie 1668, de la fostul cupar Dumitraşcu
Prăjescul, pentru satul Novasăliţa, o jumătate din satul Mărişani, din ţinutul Hotinului,
258  RUSIA
şi satul Coposani, din ţinutul Cârligăturii, cumpărate de marele vistiernic Ursachi pentru
1500 de lei (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 286, 286v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 228‑230.
947 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 4 noiembrie 1668, prin care Iliaş
Alexandru, domnul Moldovei, întăreşte lui Vasile şi fraţilor lui o parte din satul Nisporeni,
ţinutul Lăpuşna, revendicată de Mirăuţă cu rudele sale (Fond 1299, op. I, d. 7213, f.
109‑109v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 244‑247.
948 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 22 februarie 1669, de la Gheorghe Duca,
domnul Moldovei, dată Mănăstirii Golia din Iaşi, cu dreptul de a‑şi întoarce nişte săteni
din satul ei, Bogdăneşti, care se strămutaseră în satul Costeşti, ce aparţinea medelnicerului
Todiraşcu Jora (Fond 1299, op. I, d. 5244, f. 356‑356v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 249‑250.
949 – Zapis de mărturie, 12 martie 1669, de la boierii moldoveni, dat marelui
vistiernic Ursachi pentru satul Novasăliţa şi jumătate din satul Mărişani, ţinutul Hotin,
cumpărate de la fostul cupar Dumitraşcu Prăjescul cu o mie de lei (Fond 1299, op. I, d.
622, f. 288‑288v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 250‑252.
950 – Zapis de vânzare din Iaşi, 7 aprilie 1669, de la fostul mare pitar Alexandru
Buhuş şi de la soţia lui Alexandra, pentru satul Varticăuţi, ţinutul Hotin, cumpărat de
hatmanul Nicolae Racoviţă cu 500 de lei (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 334‑334v şi p.
335‑357).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 255‑256.
951 – Zapis de înţelegere, 1 mai 1669, între Cristina, soţia lui Luca, şi logofătul Vasile
Mălai şi soţia sa, Nastasia, despre împărţirea satelor ce le‑au revenit lor drept moştenire
de la socrul lor, fostul vistiernic, Gheorghe Roşca (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 408‑408v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 257‑259.
952 – Carte domnească de poruncă, 6 iulie 1669, de la Gheorghe Duca, domnul
Moldovei, fostului căpitan Pohrib, să descurce conflictul dintre pârcălabul Leca şi Mirăuţă
din Cerceleşti, pentru o bucată de pământ (Fond 1299, op. I, d. 3961, f. 158‑58v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 261‑262.
953 – Zapis de hotărnicie, 17 septembrie 1669, de la marele şătrar Prodan Drăguşescu
despre determinarea hotarului şi împărţirea satului Mărăşeşti între marele vistiernic
Ursachi şi marele comis Ion Racoviţă (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 302‑302v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 262‑264.
954 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 20 decembrie 1669, prin care Gheorghe
Duca, domnul Moldovei, întăreşte boierului Grigoraş Cârlig satul Oncăuţi, ţinutul Hotin,
după hotarele vechi care erau încălcate de satul Lişăuţi, ce aparţinea spătarului Todiraşcu
Iordachi (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 35‑35v, 36).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 270‑274.
RUSIA  259
955 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 22 decembrie 1669, de la Gheorghe
Duca, domnul Moldovei, boierului Grigoraş Cârlig şi rudelor lui, pentru satul Oncăuţi,
ţinutul Hotin (Fond 1299, d. 1263, f. 266‑266v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 274‑277.
956 – Zapis de zălog din Iaşi, 5 august 1670, de la Savin, fiul lui Constantin din
Comăneşti, pentru o jumătate din satul Hruşăuţi, ţinutul Hotin, zălogită pitarului
Dumitraşcu pentru 55 de lei (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 137‑137v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 293‑295.
957 – Zapis de mărturie din Iaşi, 2 septembrie 1670, de la fostul şătrar Ponici şi
Ionaşcu Braha, în care ei se dezic de pretenţiile lor pentru satul Burlineşti în favoarea
vistiernicului Ursachi (Fond 1299, d. 813, f. 596).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 297‑298.
958 – Zapis de vânzare, Iaşi, 9 ianuarie 1671, de la Gafiţa, soţia fostului stareţ Savin,
pentru o jumătate din satul Edineţ, ţinutul Hotin, cumpărată de şătrarul Prodan Drăguşescu
cu 200 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 299, f. 39. Copie).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 40‑41.
959 – Zapis de vânzare, 12 ianuarie 1671, de la Savin, fiul lui Constantin din
Comăneşti, pentru o jumătate din satul Hruşăuţi, ţinutul Hotin, cumpărată de marele pitar
Dumitraşcu cu 300 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 521, f. 253).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 41‑42.
960 – Zapis de danie, 22 februarie 1671, de la Gafiţa, soţia vornicului Savin, nepotului
ei, Răzmeriţă, feciorul vornicului Roman, pentru nişte părţi din satele Căpoteni, Şerbaca şi
Oneşti, ţinutul Hotin (Fond 1299, op. 1, d. 6346, p. 101. Copie).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 43‑44.
961 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 30 aprilie 1671, de la Gheorghe
Duca, domnul Moldovei, lui Tudosie Dubău, al doilea logofăt, să cerceteze dacă au fost
hotărnicite satele Onţeşti şi Săbieni (Fond 1299, op. 1, d. 7228, p. 17).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 49‑51.
962 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 1 iunie 1671, de la Gheorghe Duca,
domnul Moldovei, despre conflictul dintre Percenea şi oamenii lui, pe de o parte, şi
Melentie şi Isac cu oamenii lor, pe de altă parte, şi despre întărirea dreptului de a stăpâni
ocinile în satele Săbieni şi Onţeşti (Fond 1299, op. 1, d. 728, f. 22‑22v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 53‑59.
963 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 13 iulie 1671, prin care Gheorghe Duca,
domnul Moldovei, întăreşte marelui pitar Dumitraşcu satul Medveja (cumpărat de pitarul
Dumitraşcu), la care pretindea Chiriac paharnicul (Fond 1299, op. 1, d. 496, p. 259).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 64‑65.
964 – Zapis de vânzare din Hotin, 20 august 1671, de la fostul mare postelnic Ionaşcu
şi soţia lui, Măricuţa, pentru o jumătate din satul Medveja, ţinutul Hotin, cumpărată de la
dânşii de pitarul Dumitraşcu cu 350 lei (Fond 1299, op. 1, d. 496, p. 271).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 75‑77.
260  RUSIA
965 – Scrisoare, din 1671, a patriarhului Dositei al Ierusalimului către ţarul Rusiei,
Aleksej Mihailovič, recomandându‑l pe Nicolae Milescu Spătarul slujbaş la Posolskij
Prikaz (Fond 52, 1671‑1672, nr. 7, f. 130).
Ref.: Mohov, Očerki, p. 183.
966 – Memoriu, din Raškov, din 1672, al domniţei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu,
adresat ţarului Rusiei, Aleksej Mihailovič (Fond 68, inv. 1, 1672, nr. 1).
Ref.: Mohov, Očerki, p. 99.
967 – Zapis de vânzare, 10 aprilie 1673, de la Potomir, al doilea paharnic, feciorul
hatmanului Iancu Costin, pentru jumătate din satul Rujinţi, cumpărată de la el de fostul
mare vornic Gavril Costachi cu 200 lei (Fond 1299, op. 1, d. 1263, p. 241).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 86‑89.
968 – Zapis de vânzare, 15 mai 1673, al feciorilor Dinciului temnicerul, Lupaşcu,
Neculai şi Ion, pentru părţile din satele Dănceni, Popeşti şi Scăeni, ţinutul Soroca,
cumpărate de marele vistiernic Ursachi cu 130 lei (Fond 1299, op. 1, d. 1870, p. 74v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 89‑90.
969 – Documente, din 1673‑1709, referitoare la relaţiile politice dintre Ţările Române
şi Rusia, în timpul domnilor Ştefan Petriceicu, Dumitraşcu Cantacuzino, Constantin şi
Antioh Cantemir şi Constantin Şerban, şi tendinţa permanentizării acestor relaţii în
timpul domnilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu: soliile la Moscova ale
arhimadriţilor Isaia şi Arsenie şi ale lui Gheorghe Castriotul, David şi Teodor Corbea,
activitatea în capitala Rusiei a spătarului Nicolae Milescu, funcţionar la Posolskii Prikaz,
şi Panait din Rodos, rezident permanent al Ţării Româneşti, politica românească de
provocare a unui conflict militar ruso‑turc, transmiterea de informaţii privind situaţia
politică, economică şi militară a Imperiului Otoman şi politica Rusiei de atragere a
Principatelor Române în orbita politicii ruse, acordarea dreptului de azil membrilor
familiilor Brâncoveanu şi Cantacuzino etc. (Fond 52, 1688, nr. 2, 16, 27; Fond 68, inv. 1,
1674, nr. 2; 1684, nr. 2, 3; 1688, nr. 16; 1698, nr. 1; 1700, nr. 2, 4; 1701, nr. 1, 2; 1702, nr.
1; 1703, nr. 5, 6; 1704, nr. 1, 2, 11; 1705, nr. 2; 1706, nr. 5; 1707, nr. 3, 4; 1708, nr. 2, 3;
1709, nr. 3; 1710, nr. 1).
Ref.: Mohov, Očerki, p. 111‑114, 183; L.E. Semenova, Stabilirea legăturilor diplomatice
permanente între Ţara Românească şi Rusia la sfârşitul secolului al XVII‑lea şi
începutul secolului al XVIII‑lea („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 29‑49).
Publ.: Mohov, Očerki, p. 195‑201 (2 doc., 11 dec. 1673 şi 6 martie 1674).
970 – Scrisoare, 29 decembrie 1674, a lui Constantin Şerban, fost domn al Ţării
Româneşti, prin care cere ţarului Rusiei, Aleksej Mihailovič, ajutor militar împotriva
incursiunilor otomane şi tătăreşti (Fond 68, inv. 1, nr. 41, f. 1‑3).
Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat
ale U.R.S.S. (RA, 1958, nr. 2, p. 161).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii XVI/4 (1‑6).
971 – Condică de corespondenţă, din 1674‑1675. Cuprinde copii de scrisori ale
cancelariei Rusiei cu Moldova şi Ţara Românească, cu informaţii de istorie politică şi
culturală, între care despre spătarul Nicolae Milescu şi mitropolitul Dosoftei.
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 28.
RUSIA  261
972 – Zapis de vânzare, 14 ianuarie 1677, de la fostul clucer Dumitraşcu Drăguţescu,
marelui vistiernic Iordache Ruset pentru satul Edineţ în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. 1,
d. 299, p. 38).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 182‑183.
973 – Scrisori (3), din 1679, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către Ioachim,
patriarhul Moscovei şi Nicolae Milescu Spătarul, prin care solicită o tiparniţă şi toate
instrumentele necesare: litere, matriţe etc. (Fond 68, inv. 2, dos. 43, f. 53‑54).
Ref.: Ioan Bogdan, O scrisoare din 1679 a mitropolitului Dosofteiu (AARMSI, s. II,
1911‑1912, p. 491‑493); Ion Paraschiv, op. cit., p. 161; Semenova, Relaţiile, p.
569‑570.
Publ.: Ioan Bogdan, loc. cit.; Istoričeskie svjazi III, p. 58‑59, 60‑61, 347‑348.
Reprod.: ibidem, pl. VI; Ion Paraschiv, loc. cit.; Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/5.
974 – Scrisori (2), 3 aprilie 1680, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, către
Nicolae Milescu Spătarul. Traducere în rusă (Fond 68, 1680, nr. 4).
Ref.: Andrei Pippidi, 2011.
975 – Zapis de zălog, 4 decembrie 1684, de la Iacob Barbu pentru o parte din satul
Nisporeni, amanetată lui Andronache Vascan pentru 5 lei (Fond 1299, op. 1, d. 7213, p.
118, 118v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 143‑144.
976 – Zapis de zălog, 4 decembrie 1684, de la Ştefan Bulhacu pentru o parte din satul
Nisporeni, amanetată lui Costică Vârlan pentru 6 lei (Fond 1299, op. 1, d. 7213, p. 115).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 144–145.
977 – Scrisoare, din 4 iunie 1688, de la Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,
către ţarii Ivan şi Piotr Alexeevič, relatându‑le distrugerile săvârşite de turci şi cerându‑le
ajutorul (Fond 52, dos. 16, f. 46)
Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 564.
Publ.: Istoričeskie svjazi III, p. 84‑89.
978 – Condică de corespondenţă, 11 martie 1690 – 1 martie 1691. Cuprinde copii de
scrisori de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei. 126 f.
Publ.: Ungureanu, Documente, p. 28.
979 – Zapis de mărturie, 3 aprilie 1690, de la marele logofăt Tudosie Dubău, mare
vornic al Ţării de Jos, Vasile Costachi şi alţi boieri moldoveni, dat Saftei, fata Rusăţii,
pentru satele Brătuleni, din ţinutul Cârligăturii, Ciumişeni, din ţinutul Orhei, şi alte sate,
de asemenea şi pentru caii cu lucrurile de preţ, proprietatea vistiernicului Ursachi, date ei
pentru achitarea datoriei cu 3100 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 131, p. 158, 158v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 148‑150.
980 – Scrisoare din tabăra de la Ploieşti, 8 noiembrie 1690, prin care Emeric Thököly
îi anunţă ţarului Petru cel Mare numirea sa ca principe al Transilvaniei.
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 447‑448.
981 – Carte domnească de judecată, Iaşi, 24 noiembrie 1691, de la Constantin Duca,
262  RUSIA
domnul Moldovei, lui Iftimie şi Tofan pentru două părţi din satul Săbieni revendicate de
Perciun (Fond 1299, op. 1, d. 7228, p. 20).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 157‑159.
982 – Document, din 1692, menţionând activitatea de traducător la Posolskii Prikaz
desfăşurată de Nicolae Milescu Spătarul (Fond 138, op. 1, 1692, nr. 3, f. 1).
Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 8, nota 16.
983 – Documente (8), din 1692‑1693, referitoare la refugiul mitropolitului Moldovei,
Dosoftei, în Polonia: rapoarte ale rezidentului rus în Polonia, B. Mihailov (Fond 79,
op. 1(2), 1691‑1696, dos. 243, f. 277v‑278, 338, 344, 603v‑605v, 643‑644, 648‑649v,
963‑965).
Ref.: L.V. Vlasova, Rossija i Rečpospolitaja v političeskoj biografii mitropolita Dosofteja
(Istočniki novye i zanovo pročitannye), în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii
perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 87‑103.
984 – Carte domnească de întăritură, 9 mai 1695, de la Constantin Duca, domnul
Moldovei, fostului mare stolnic Gavriil Brăiescul, pentru satele Zaluci şi Vancicăuţi,
ţinutul Hotin, Horodişte, ţinutul Dorohoi ş.a. (Fond 1299, op. 1, d. 521, p. 495‑498).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 168‑171.
985 – Zapis de danie, 1 martie 1696, de la Măricuţa, soţia răposatului vornic Grigoraş
Ciocârlie, fiicelor ei, Aniţa şi Măriuţa, pentru jumătate din satul Stoieşti din ţinutul
Cernăuţi (F. 1299, op. 1, d. 622, p. 532).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 192‑193.
986 – Corespondenţă politică (106 doc.), din 1696–1708, referitoare la relaţiile
dintre Rusia şi Ţările Române: scrisori între Petru cel Mare, cancelarii F.A. Golovin
şi G.I. Golovkin, ambasadorul rus la Constantinopol, Petr Andreevič Tolstoj, diverşi
demnitari ruşi şi Constantin Brâncoveanu, Constantin Cantacuzino şi David Corbea,
patriarhii de Ierusalim, Dositei şi Hrisant, instrucţiuni imperiale către soli şi tratatul Rusiei
cu Transilvania din 4 septembrie 1707 etc. (Fond 35, Snošenija Rossii s Angliej, inv. 1,
1707, nr. 5; Fond 52, Snošenija Rossii s Grecijej, inv. 1, 1701, nr. 1; 1702, nr. 1; 1703,
nr. 1; 1704, nr. 1; 1705, nr. 1; 1706, nr. 2; 1707, nr. 1‑2, 4, 25; f. 68: Snošenija Rossii s
Moldavijej i Valahiej, inv. 1, 1706, nr. 2‑3; 1707, nr. 2‑3, 9‑10; Fond 229, Malorossijskij
prikaz, inv. 1, 1707, nr. 3; Fond 160, Pis’ma i prošenija raznyh lic (na russkom jazyke),
inv. 1, 1704, nr. 4; 1707, nr. 30, 34; Fond 132, Snošenija Rossii s Avstriej i Germanskoj
imperiej, inv. 1, kn. 45; Fond 79, Snošenija Rossii s Polšej, inv. 1, 1704, nr. 9; 1706, nr. 8;
1707, nr. 23, 93, 136; Fond 89, Snošenija Rossii s Turcijej, inv. 1, 1699, nr. 57; 1703, nr.
2; 1708, nr. 2; Fond 40, Snošenija Rossii s Vengrijej, inv. 1, 1707, nr. 2, 5; Fond 9, Kabinet
Petra I, 1704‑1725, inv. 1, Tetradi zapisnyje. Zapisnyje knigi imennyh ukazov Petra I i
Ekateriny I. Kopii ukazov, 1704‑1707, otd. 1, kn. 52; otd. 2, kn. 1‑3, 5‑6, 53).
Ref.: G.S. Ardeleanu, Ştiri privitoare la istoria ţărilor române în corespondenţa împăratului
Rusiei, Petru I (SMIM, 1, 1956, p. 181‑197); Vera Tchentsova, 2012.
Publ.: Pis’ma i bumagi Petra Velikogo, Sankt‑Peterburg, I, 1887, p. 261, 332, 336, 382,
471, 569, 574, 775, 795; II, 1889, p. 36, 38, 55, 65, 227, 313, 315, 341–343, 346,
374, 467, 476, 552, 576‑577, 605‑606, 639, 649; III, 1893, p. 160, 201, 273‑274, 560,
599, 686, 708, 725‑726, 761‑762, 979; IV, 1900, p. 149, 492; IV/2, 1900, p. 316, 580,
RUSIA  263
596, 599, 690, 701‑704, 881, 947, 981, 1005–1006, 1010, 1011, 1031, 1094, 1107,
1158; V, 1907, p. 14, 133, 180‑181, 225‑226, 385, 448, 544, 555, 590‑597, 634‑636,
691, 695‑696; VI, 1912, p. 1‑2, 73‑80, 177, 215‑216, 219‑221,0 229, 255, 327, 348,
374, 380‑381, 412, 444‑446, 459, 485, 494‑489, 501, 511‑512, 515‑517, 519, 524,
604‑605, 632; G.S. Ardeleanu, op. cit., p. 197‑222.
987 – Zapis de mărturie din Iaşi, 25 ianuarie 1697, al boierilor moldoveni, marelui
vistiernic Iordache Ruset, pentru satul Edineţ în ţinutul Hotin şi a patra parte din satul
Hultureşti în ţinutul Vaslui (Fond 1299, op. 1, d. 299, p. 38).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 183‑185.
988 – Zapis de vânzare, 9 mai 1699, al lui Năstase, fiul lui Noroce, pentru a patra
parte din partea de sat a Furnicăi, cumpărată de la dânsul de Ioniţă Costin, Tofan, Timofte
şi alţii cu 7 lei (Fond 1299, op. 1, d. 4202, p. 11).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 193‑194.
989 – Zapis de mărturie, decembrie 1699, de la Năstase Noroce, Ilie Gane şi Miron
Badiul fiilor şi nepoţilor lor pentru părţile din satele: Hulboca şi Onişcani în ţinutul Orhei,
Suruceni în ţinutul Lăpuşna, Corneşti în ţinutul Iaşi şi altele (Fond 1299, op. 1, d. 3923,
p. 144).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 194‑195.
990 – Documente, sfârşitul sec. XVII, privitoare la interesul manifestat în Moldova
pentru pictura rusă de icoane. Cuprind informaţii despre trimiterea unor icoane de către
ţarul Feodor, prin solul acestuia, Pavel Iasov, la rugămintea domnului Moldovei, Gheorghe
Duca (Fond 68, inv. 1, 1680, nr. 4, f. 4‑5; nr. 6, f. 16‑17).
Ref.: Istoričeskie svjazi III, p. 64‑65, 350, notele 34‑36, şi p. 69‑70, 351, nota 39; Semenova,
Relaţiile, p. 568.
991 – Zapis de vânzare, 3 ianuarie 1700, de la Vasile Hâjdău pentru satul Păşcăuţi în
ţinutul Hotin, cumpărat de la el de neguţătorul Toma cu 600 de lei (Fond 1299, op. 1, d.
805, p. 55, 55v, 56).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 195‑197.
992 – Zapis de vânzare din Iaşi, 8 aprilie 1700, de la Gavriil Brăiescul, fost mare
stolnic, şi de la feciorii lui, Ilie şi Solomon, pentru satul Zaluci, cumpărat de la el de Vasile
Pşelca, al treilea logofăt, cu 180 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 521, p. 521, 521v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 197‑199.
993 – Carte domnească de imunitate din Iaşi, 17 iulie 1700, de la Antioh Cantemir,
domnul Moldovei, egumenului Mănăstirii Golia, cu dreptul să ia zeciuială din satul
mănăstiresc Mătceşti, în ţinutul Iaşi (Fond 1299, op. 1, d. 7230, p. 28).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 200‑201.
994 – Ordin, din 20 august 1700, al cancelarului rus F.A. Golovin, pentru executarea
la armurărie a unei cruci de cavaler al ordinului Sf. Andrei, sabie şi centură cu ornamente
de aur şi rubine, pentru a fi trimise domnului Constantin Brâncoveanu din partea ţarului
Petru cel Mare (Fond Oružejnaja Palata, nr. 396, 1700‑1701, op. 1, p. XXI, dos. 34668,
f. 1‑3).
264  RUSIA
Ref.: L.E. Semenova, Stabilirea legăturilor diplomatice permanente între Ţara
Românească şi Rusia la sfârşitul secolului al XVII‑lea şi începutul secolului al
XVIII‑lea („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 38‑39).
995 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 decembrie 1700, de la Constantin
Duca, domnul Moldovei, boierului Alexandru David, pentru satul Zaluci în ţinutul Hotin
(Fond 1299, op. 1, d. 521, p. 521, 521v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 203‑204.
996 – Zapis de mărturie din Iaşi, 13 februarie 1701, de la Angheluţa, soţia fostului
mare armaş Gheorghe Hâjdău, şi feciorul ei, Vasile, despre împărţirea ocinilor între urmaşii
răposatului Gheorghe Hâjdău (Fond 1299, op. 1, d. 805, p. 506, 506v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 207‑208.
997 – Scrisoare, 1 aprilie 1701, prin care Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării
Româneşti, mulţumeşte ţarului Petru cel Mare pentru apărarea intereselor Ţării Româneşti
(Fond 68, inv. 1, 1701, dos. 2, f. 1).
Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat
ale U.R.S.S. (RA, 1958, nr. 2, p. 161‑162).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/7 (1‑2).
998 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 28 aprilie 1702, de la Constantin Duca,
domnul Moldovei, sulgerului Pavel Bujoreanu, pentru jumătate din satul Ghilişevca, în
ţinutul Hotin (Fond 1299, op. 1, d. 765, p. 93‑95).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 215‑218.
999 – Scrisori, din 1702–1704, ale lui Constantin Cantacuzino stolnicul către ceauşul
David Corbea, agent al Ţării Româneşti la Moscova.
Ref. şi publ.: C. Şerban, Contribuţie la repertoriul corespondenţei stolnicului Constantin
Cantacuzino (Studii, 19, 1966, p. 698‑705).
Reprod.: B. A. R., arh. 648.
1000 – Corespondenţă (878 doc.), din 1702 – 1782, a membrilor familiei Cantemir:
principele Antioh, sora lui, Maria, fraţii, Constantin, căpitan în regimentul Preobraženskij,
Sergey, brigadier, şi fiica acestuia, Elena Alfimova (Fond 1374, inv. 1, doc. 1‑878).
Ref. şi publ.: Ličnye arhivnye fondy, p. 309; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie
Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 39 nota 89; Vera Tchentsova 2012.
1001 – Scrisoare, 20 august 1703, a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării
Româneşti, către Teodor Corbea, comunicată de acesta cancelarului F. A. Golovin (Fond
68, inv. 1, 1703, nr. 5).
Ref.: Andrei Pippidi, 2011.
1002 – Scrisori (9) din Bucureşti şi Târgovişte, 1703‑1704: opt ale stolnicului
Constantin Cantacuzino, adresate ceauşului David Corbea, agent al Ţării Româneşti la
Moscova, şi o scrisoare a contelui Mikes Mihály din Alba Iulia către stolnic, referitoare la
începutul şi desfăşurarea răscoalei anti‑habsburgice a lui Francisc II Rákóczi în Ungaria
şi Transilvania, relaţiile acestuia cu Ţara Românească şi Imperiul Otoman, intervenţia de
RUSIA  265
represiune a trupelor ţariste, Unirea cu Roma a Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania
etc. (Fond 68, inv. 1, 1703, nr. 4, f. 95, 123, 128, 129; 1704, nr. 4, f. 11, 36‑42, 66‑69,
74‑79, 88‑90, 103v; Fond 1299, op. 1, dos. 7230, p. 28).
Ref. şi publ.: A.A.C. Stourdza, Constantin Brancovan, prince de Valachie, 1688‑1714.
Son règne et son époque, III, Paris, 1915, p. 62, 83‑85, 89‑93, 96‑97, 109‑112; Paul
Cernovodeanu, Primele ştiri privitoare la insurecţia rácócziană în corespondenţa
stolnicului Constantin Cantacuzino din anii 1703‑1704, în Studii de istorie a
naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii lor cu naţiunea română.
Naţionalitatea maghiară, I, Buc., 1976, p. 8‑92, 95‑100.
Reprod.: B. A. R., arh. 648, F/62‑66.
1003 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 16 septembrie 1704, de la Mihai
Racoviţă, domnul Moldovei, părintelui Ştefan din cetatea Hotinului şi vărului său, Toader
Păvitul, cerându-le să pună un termen şi să cheme răzeşii satelor Cruhlici, Sângereni şi
Şendreni, din ţinutul Hotin, la judecata Divanului domnesc (Fond 1299, op. 1, d. 896, p.
217).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 222‑223.
1004 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 2 noiembrie 1704, de la Mihai
Racoviţă, domnul Moldovei, fostului mare vameş Frangoli, pentru satul Micişti în ţinutul
Iaşi (Fond 1299, op. 1, d. 7230, p. 32).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 223‑224.
1005 – Scrisoare, din 7 februarie 1705, prin care ţarul Petru cel Mare porunceşte
Departamentului Soliilor (Posolskii Prikaz) ca Andrei Mihailov, traducător la acest
departament, să fie trimis în Ţara Românească pentru învăţarea limbii latine şi a altor
ştiinţe (Fond 68, inv. 1, 1704, dos. 11, f. 24).
Ref.: Ion Paraschiv, op. cit., p. 163.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/8 (1‑2).
1006 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 23 iulie 1706, de la Antioh Cantemir,
domnul Moldovei, armaşului Toader Fotri, pentru a patra parte din satul Stroieşti, în
ţinutul Cernăuţi, răscumpărată de la postelnicul Enachi Arapul, cu 60 de lei (Fond 1299,
op. 1, d. 622, p. 5620, 520v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 234‑235.
1007 – Zapis de mărturie din Iaşi, 25 iulie 1706, de la Măricuţa Ciocârlie pentru a
patra parte din satul Stroieşti, în ţinutul Cernăuţi, dată postelnicului Enachi Arapul pentru
o datorie de 60 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 622, p. 516).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 235‑237.
1008 – Notă, 26 mai 1707, prin care Posolskii Prikaz informează că, în 1705, Danilă
Vasiliev, elev al Şcolii matematice de navigaţie din Sankt‑Peterburg, a fost trimis în
Moldova şi Ţara Românească pentru învăţarea limbii române (Fond 68, inv. 1, 1707, dos.
14, f. 1).
Ref.: Ion Paraschiv, op. cit., p. 163.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/9 (1‑2).
266  RUSIA
1009 – Scrisori (2) din Iaşi, 9 aprilie 1709, de la domnul Moldovei Mihai Racoviţă
către cancelarul rus G.I. Golovkin (Fond 68, inv. 1, 1709, dos. 13).
Ref.: Andrei Pippidi, 2006.
1010 – Tratatul de la Luţk, 24 aprilie 1711, privind alianţa dintre Moldova şi Rusia.
Copie în rusă (Fond 68, inv. 1).
Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 106; Maria Holban,
Ludovic Demény, Originalul şi traducerea latină a „Diplomei lui Petru I” dată lui
Dimitrie Cantemir, cuprinzând condiţiile tratatului moldo‑rus din 1711 (Studii, 26,
1973, nr. 5, p. 1067‑1078).
Publ.: Polnoe sobranie zakonov, IV, p. 653 ş. urm.
Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 65; B. A. R., ms. 26.
1011 – Proclamaţie, 30 mai 1711, adresată de Dimitrie Cantemir poporului Moldovei
cu prilejul intrării în alianţa antiotomană alături de Rusia. Copie în latină (Fond 68, inv. 1).
Ref.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 108; Andrei Pippidi, Politică şi istorie în proclamaţia lui
Dimitrie Cantemir din 1711 (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 923‑946).
Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 455‑456; Supl. I/1, p. 396‑397; N. Iorga, Carol XII, Petru cel
Mare şi ţările noastre (AARMSI, s. II, 32, 1909‑1910, p. 126‑127).
Reprod.: B. A. R., mf. 83; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 16, c. 711‑713; Callimachi ş.a.,
Dimitrie Cantemir, p. 68.
1012 – Scrisoare, 2 iunie 1711, adresată de Dimitrie Cantemir mareşalului B. P.
Šeremetev, despre coordonarea acţiunilor domnului moldovean cu trupele de avangardă
ale armatei ruse. Traducere rusă din greacă (Fond 9, Kabinet Petra I, otd. 3, kn. 13, f. 505,
1046).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 114‑117 (doc. 3).
1013 – Scrisori (4), iulie – august 1711, adresate de Dimitrie Cantemir ţarului Petru
cel Mare, referitoare la hotărârea sa de a se refugia în Rusia, la condiţiile în care ar dori
să obţină protecţia ţarului, la asigurarea condiţiilor de viaţă în Rusia pentru 1000 de ostaşi
moldoveni etc. (Fond 68, inv. 1, 1711, nr. 2‑4, 6, 8).
Ref.: Mohov, Očerki, p. 129‑130; Ungureanu, Documente, p. 28; Constantin Şerban,
Contribuţii la repertoriul corespondenţei lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr.
5, p. 1055, 1057‑1058).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 117‑121 (doc. 6‑8).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 1, c. 654‑656, 666‑672; r. 16, c. 751‑772.
1014 – Jurnalul campaniei ruse în Moldova, 1711. Cuprinde informaţii despre
situaţia politică şi militară a Ţărilor Române, relaţiile cu Rusia, vizita ţarului Petru cel
Mare la Iaşi, bătălia de la Stănileşti (Fond 9, Kabinet Petra I, dos. 1, ms. 9).
Ref.: Ion Paraschiv, op. cit., p. 163.
Publ.: ibidem, p. 172‑173 (fragm. 23 iunie 1711).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/10 (1‑5).
1015 – Documente, din 1711 – 1714, referitoare la şederea principelui Dimitrie
Cantemir la Harkov şi la refugiul în Rusia după bătălia de la Stănileşti (Fond 248, op. 58,
nr. 8, f. 67‑105).
Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 376 nota 31.
RUSIA  267
1016 – Documente (43), din 1711‑1732, referitoare la activitatea lui Dimitrie Cantemir
şi a familiei sale în Rusia: scrisori, rapoarte, memorii şi cereri adresate de principe şi de
membri ai familiei sale ţarului Petru I, senatului sau miniştrilor ruşi, hotărâri ale ţarului,
ale cancelarului G.I. Golovkin şi ale senatului în legătură cu privilegiile acordate fostului
domn al Moldovei, rapoarte ale funcţionarilor şi ofiţerilor ruşi însărcinaţi cu rezolvarea
problemelor administrative ale lui Cantemir, descrierea curţilor ţărăneşti deţinute de el
în ţinuturile Moscova şi Briansk, perioada locuirii la Harkov (1711‑1712), călătoria la
Moscova şi Sankt‑Peterburg (1712) (Fond 9, Kabinet Petra I, dos. 20, f. 881, 882; dos. 24,
f. 45, 47‑50; dos. 27, f. 756‑761; dos. 32, f. 771‑774; dos. 41, f. 173‑174; dos. 55, f. 1‑3,
5‑6, 9‑17; dos. 58, f. 232, 234, 242, 259, 365‑366, 582‑583, 664; dos. 65, f. 65; fond 24,
dos. 41, f. 161‑167; dos. 54, f. 489‑490; dos. 55, f. 2; dos. 57, f. 84‑86; dos. 63, f. 14‑16;
dos. 68, f. 453).
Ref.: Constantin Şerban, op. cit., p. 1051–1065; Elena Ionescu, Documente inedite
privitoare la Dimitrie Cantemir în arhivele din U.R.S.S. („Muzeul Naţional”, 1, 1974,
p. 240–244).
Publ.: P. Pekarskij, Nauka i literatura v Rossii pri Petre Velikom, I, Sankt‑Peterburg, 1862,
p. 567‑578 (11 doc., 1719‑1724); Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, p. 81‑163
(traduceri după documentele publicate de P. Pekarskij); Ţvircun, Epistoljarnoe
nasledie, p. 176‑185, 203, 209‑219, 222‑224, 237‑238, 256‑257, 270‑272, 275‑278,
280‑282 (doc. 48‑55, 57‑59, 78, 82‑86, 88‑93, 96, 97, 108, 125, 133‑134, 136‑140,
142).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 1, c. 657, 673‑674; r. 16, c. 773‑774; r. 17,
c. 548‑556 (scrisoare D. Cantemir către G.I. Golovkin, 25 iulie şi 2 august 1711 –
februarie 1717); Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 17, c. 546‑557 (2 doc. Antioh
Cantemir, 1724 şi 1730).
1017 – Scrisori, din 1711‑1739, privitoare la familia Cantemir şi la afacerile
Principelui Dimitrie Cantemir în Rusia (Fond 68, inv. 1, nr. 11; nr. 12, f. 1‑245).
Ref.: Vera Tchentsova, 2012.
1018 – Document, 7 februarie 1712, cuprinzând lista cu alimentele pentru hrana lui
Dimitrie Cantemir şi a oamenilor săi pe drumul de la Harkov la Moscova, întocmită de
Vasilij Makulov (Fond 248, d. 8, č. 1, f. 121‑124).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 132‑137 (doc. 13).
1019 – Scrisori (19), din 1712‑1716, adresate de Dimitrie Cantemir Senatului rus,
referitoare la călătoria sa la Moscova şi Sankt‑Peterburg în 1712, la persoanele care
l‑au însoţit, la ajutoarele pe care le‑a solicitat, la însoţitorii rămaşi la Moscova pe durata
călătoriei la Sankt‑Peterburg, precum şi la proprietăţile care i‑au fost dăruite de către ţarul
Petru cel Mare (Fond 248, d. 8, č. 1, f. 67‑67v, 70v‑76, 111, 118‑118v, 113, 183, 185,
201‑201v, 202, 205, 260‑260v, 261‑262, 263, 911‑911v).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 132‑137, 139‑141, 146‑147, 149‑152,
158‑159‑160, 168‑170, 182 (doc. 14, 17‑23, 25‑26, 28‑31, 37‑39, 43, 56).
1020 – Scrisori, din 1714‑1719, de la Dimitrie Cantemir către cancelarul rus G.I.
Golovkin, privitoare la familii de iobagi aparţinând unor boieri moldoveni refugiaţi în
Rusia, la memorii avocaţiale şi solicitări diverse (Fond 68, inv. 1, 1714, nr. 1; 1716, nr. 3;
1717, nr. 3; 1718, nr. 1, 3; 1719, nr. 1).
268  RUSIA
Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Alvina Lazea, Mihai Carataşu, Din corespondenţa
inedită a lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1036‑1038).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 17, c. 673‑675.
1021 – Raport, 27 mai 1715, al rezidentului austriac Otto von Pleier despre
convorbirea pe care a avut‑o cu Dimitrie Cantemir despre intenţia acestuia de a intra în
serviciul Habsburgilor (Fond 32, op. 5, dos. 7, f. 30‑31).
Ref. şi publ.: Vladimir Artamonov, Valentin Constantinov, Încercarea de trecere a lui
Dimitrie Cantemir sub protectorat austriac în anul 1715 („Revista de istorie a
Moldovei”, 1‑2, 2011, p. 32‑43).
1022 – Scrisori (8), din 1717‑1722, adresate de Dimitrie Cantemir ţarului Petru cel
Mare, prin care solicită confirmarea unor privilegii, între care cele prevăzute de diploma
din 1711, acordarea unor domenii, precum şi sprijin pentru fratele său, Antioh, pentru ca
acesta să poată părăsi capitala Imperiului Otoman şi să se stabilească în Rusia. În rusă
(Fond 9, Kabinet Petra I, otd. 2, d. 32, f. 764‑765; d. 50, f. 105; d. 55, f. 15, 21‑23; d. 58,
f. 234, 584).
Publ.: Paul Cernovodeanu, Alvina Lazea, Mihai Carataşu, Din corespondenţa inedită a
lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1044‑1049); Ţvircun, Epistoljarnoe
nasledie, p. 188‑190, 201, 206‑209, 219‑221, 238‑239 (doc. 63‑64, 75, 81, 94‑95,
109).
1023 – Scrisori (20), din 1717‑1723, adresate de Dimitrie Cantemir generalului A. D.
Menšikov, referitoare la scutirea de impozite pe proprietăţile sale din Rusia, la situaţia din
Ţările Române, la solicitări de foi de drum şi la diverse misiuni secrete, la probleme de
familie şi dificultăţile materiale care îl împiedică să se mute la Sankt‑Peterburg, la starea
sa de sănătate, la moartea fiicei sale Smaragda şi a lui Toma Cantacuzino, precum şi la
campania din Persia din 1722. În rusă (Fond 198, A.D. Menšikov, op. 1, d. 633, f. 1‑17,
19‑26, 30‑34; fond 9, otd. 2, kn. 63, f. 4‑6).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 185‑188, 196‑202, 205‑206, 236‑237, 239,
243‑244, 253, 255, 257, 264‑268, 273‑274 (doc. 60, 62, 68, 70‑72, 74, 76, 80, 107,
110, 113‑115, 122, 124, 126, 129‑131, 135).
1024 – Document, 20 septembrie 1721, cuprinzând clarificările aduse de senatorii ruşi
şi de Dimitrie Cantemir la Tabelul Rangurilor. În rusă (Fond 9, otd. 2, d. 93, f. 212‑219).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 224‑228 (doc. 98).
1025 – Scrisori (2), din 29 octombrie şi 5 decembrie 1721, adresate de ţarul Petru cel
Mare diplomatului V. L. Dolgorukij, aflat la Paris, despre planul de eliberare a lui Antioh
Cantemir, ostatic la Istanbul. În rusă (Fond 9, otd. 1, d. 12, f. 84‑85, 91‑92).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 231‑232, 235‑236 (doc. 103, 106).
1026 – Scrisori (7), din 1721‑1723, ale lui Dimitrie Cantemir către A. M. Makarov,
secretarul cabinetului imperial, cuprinzând solicitări de sprijin în vederea eliberării fratelui
său Antioh, exilat la Istanbul, informaţii despre evoluţia imprimării lucrării Sistemului
religiei muhammedane şi un proiect de dezvoltare a culturii de cânepă de pe proprietăţile
sale, producţia urmând a fi livrată amiralităţii ruse (Fond 9, Kabinet Petra I, otd. 2, kn. 55,
f. 4, 14, 16‑19, 21‑22; kn. 63, f. 3‑5).
RUSIA  269
Ref. şi publ.: P. Cernovodeanu, A. Lazea, M. Carataşu, op. cit., p. 1039‑1043; Ţvircun,
Epistoljarnoe nasledie, p. 206‑209, 214, 229, 231, 233, 268‑270 (doc. 81, 87, 99,
101‑102, 104‑105, 132); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 118, nr. 712.
1027 – Scrisoare, din noiembrie 1722, adresată de Dimitrie Cantemir împărătesei
Ecaterina, în care cere să i se facă dreptate după ce a fost învinuit că a obţinut satul
Saburovo prin mijloace necinstite. În rusă (Fond 9, otd. 2, d. 93, f. 235‑236).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 262‑264 (doc. 128).
1028 – Scrisori (8), din 1737 şi 1739, ale boierilor din Ţara Românească adresate
ţarinei şi comandanţilor militarilor ruşi şi documente în legătură cu solia lui Preda
Drăgănescu, vornic al II‑lea în timpul războiului ruso‑austro‑turc. Între acestea, o scrisoare
a nepotului lui Dimitrie Cantemir, Constantin Cantemir, căpitan în armata rusă, din iulie
1739, despre pregătirea intrării armatei ruse în Moldova (Fond 177, 1737, otd. 3, f. 10,
37‑38, 75, 194; Fond 11, 1739, otd. 456, f. 1).
Ref.: E.B. Šul’man, Prorusskaja partija v Valahii i ee svjazi s Rossiej v 1736‑1737 godah,
în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 22, 25‑26;
Andrei Timotin, 2011.
1029 – Documente (5), din 1757‑1767, privind demersurile întreprinse de guvernul
rus pe lângă cel austriac în favoarea sârbilor şi românilor din Imperiul Hasburgic: memoriul
colonelului Filip Radotici din 18 mai 1757, memoriul Colegiului rus al Afacerilor
Străine către contele Keyserling, ministrul Rusiei la Viena, din 12 septembrie 1757,
plângerea călugărului ardelean Nicodim către împărăteasa Elisabeta Petrovna, raportul lui
Keyserling, din 19 noiembrie 1757, despre discuţiile cu cancelarul Kaunitz şi rezumatul
negocierilor până în 1767 (dos. 79, nr. 2).
Ref.: Silviu Dragomir, La politique réligieuse des Habsbourg et les interventions russes au
XVIIIe siècle („Balcania”, 7, 1944, nr. 1, p. 152‑159).
Publ.: St. M. Dimitrievič, în „Spomenik Srpske Kraljevske Akademie”, 53, 1922, p. 18‑31
(doc. 1757); Silviu Dragomir, op. cit., p. 161‑172.
1030 – Documente (26), din 1763‑1793, referitoare la relaţiile ruso‑otomane,
cuprinzând şi informaţii privind situaţia Ţărilor Române: schimburi comerciale,
acţiuni militare desfăşurate pe teritoriul Principatelor Române, luptele de la Focşani şi
Cahul (1770), pretenţii teritoriale ruse, acţiuni militare (1787‑1791), tratative de pace
(1789‑1791), pacea de la Iaşi (1791) etc. (Fond 1261, nr. 312, 435, 601, 604, 722, 827,
877, 932, 1003, 1007, 1035, 1060, 1065, 1094, 1096, 1273, 1286, 1599, 1618, 1854, 1856,
1860, 1863, 1881, 1921).
Ref.: Al. Andronic, Documente referitoare la Principatele Române aflate în Fondul
Voronţov, păstrat în Arhiva Centrală de Stat a Actelor Vechi din Moscova (RA, 1958,
nr. 1, p. 224‑225).
1031 – Documente (450 dosare), din 1768‑1775, ale cancelariei administraţiei ruse
de ocupaţie în Moldova şi Ţara Românească, cuprinzând corespondenţa cu guvernele
Principatelor Române, între care: dosarul Departamentului Spătăriei (1773‑1774), dosarul
Departamentului Vistieriei Ţării Româneşti, dosarul Divanului Moldovei, jurnale şi
porunci ale marelui logofăt şi ale Vistieriei (1771), dosarul ordinelor feldmareşalului P.A.
Rumjancev (1771), rapoartele Vistieriei Moldovei, rapoarte şi informaţii despre Moldova
(Fond 293, inv. 1: dosare moldovene şi muntene).
270  RUSIA
Ref.: Al. Vianu, Consideraţii asupra caracterului administraţiei ruse în Ţările Române
1769‑1774 (SMIM, 1, 1956, p. 233); Ungureanu, Documente, p. 28‑31.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 2, 55, 82‑83, 86‑88.
1032 – Dosare (3), din 1773‑1774, cuprinzând rezultatele statisticii Moldovei
şi Ţării Româneşti, efectuate în timpul ocupaţiei militare ruse: Catagrafia Moldovei,
redacţia românească – 587 f., cuprinzând situaţia din ţinuturile Vaslui, Câmpulung, Putna,
Suceava, Sorica, Cernăuţi, Cârligătura, Tecuci şi Neamţ, şi redacţia rusă – 1484 f., rezumat
în plus cu situaţia din Tudova şi Greceni; Catagrafia Munteniei, redacţia rusă – 251 f., cu
situaţia din judeţele Buzău, Râmnicu Sărat, Săcuieni, Prahova, Ilfov, Dâmboviţa, Ialomiţa,
Vlaşca, Teleorman, Muscel, Olt şi Argeş (Fond 293, dosar 187).
Ref.: Dokumenty i bumagi, hranjaščiesja v Arhive Ministerstva Justicii, Moscova, 1890;
L.T. Boga, A doua ocupaţie rusească a ţărilor române după arhiva Ministerului de
Justiţie din Moscova, Chişinău, 1930; Ion Ionaşcu, Despre catagrafia ţinutului Putna
din anii 1773‑1774 (RA, 1958, nr. 1, p. 121‑1269); Ion Paraschiv ş.a., Constatări ale
delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, 1958, nr. 1, p. 299);
Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat
ale U.R.S.S., în RA, 1958, nr. 2, p. 163; Ion Ionaşcu, Despre judeţele Olt şi Argeş, în
catagrafia din anii 1773‑1774 de la Moscova (MO, 10, 1958, nr. 3‑4, p. 248‑292);
idem, Date statistice noi despre Bucureşti în anii 1810–1811 culese din Arhivele
Moscovei (RA, 1959, nr. 1, p. 177‑178); P.G. Dimitriev, Recensămintele populaţiei
din Moldova în anii 1772 şi 1774 ca izvor de studiere a istoriei sociale în Prietenia
de veacuri, Chişinău, 1961, p. 245; Ungureanu, Documente, p. 30; G.M. Dascălu,
O cartografie necunoscută a ţinutului Covurlui (RA, 1965, nr. 1, p. 208‑212); Ion
Ionaşcu, Evoluţia populaţiei din Vrancea între anii 1774‑1829 după date statistice
inedite (RA, 1965, nr. 2, p. 97‑110).
Publ.: Ion Ionaşcu, Date statistice noi despre Bucureşti în anii 1810–1811 culese din
Arhivele Moscovei, p. 127‑130 (f. 104‑108, Moldova); idem, Evoluţia populaţiei din
Vrancea între anii 1774‑1829 după date statistice inedite, p. 114‑123 (f. 108‑121,
Moldova).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., filiala Iaşi, mf.
1033 – Documente (56), a doua jumătate a sec. XVIII – prima jumătate a sec. XIX,
din arhiva personală a lui Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij, rudă a Cantemireştilor, istoric şi
director al Arhivei Colegiului Afacerilor Străine (Fond 182).
Ref.: Ličnye arhivnye fondy, p. 58.
1034 – Documente (18), din 1803, 1810‑1812, 1827‑1830, referitoare la războaiele
ruso‑turce din 1806‑1812, 1828‑1829, desfăşurate pe teritoriul Principatelor Române, şi
preliminariile lor: ordine, rapoarte, jurnale de operaţii (Fond 1261, nr. 1263, 1264, 1980,
1989‑1990, 1991, 1994, 2000, 2006, 2101, 2011, 2016, 2168, 2176, 2178‑2179, 2182,
2187, 2189, 2191, 2255‑2257).
Ref.: Al. Andronic, op. cit., p. 226.
1035 – Cartografii (2) ale oraşului Bucureşti, 1810‑1811, cu rezultatele statisticii
efectuate în timpul ocupaţiei militare ruse (Fond 69, dos. 365, 557, 574).
RUSIA  271
Ref. şi publ.: Ion Ionaşcu, Date statistice noi despre Bucureşti în anii 1810–1811 culese
din Arhivele Moscovei (RA, 1959, nr. 1, p. 178‑179).
Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, fotocopii.
1036 – Documente, din 1818‑1829, referitoare la Ţările Române: corespondenţă
diplomatică rusă şi otomană, scrisori de la Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti, Mihai
Suţu, Scarlat Callimachi, domnii Moldovei, protocoalele conferinţelor din 1820‑1821
de la Belek şi Ortoköy, cu informaţii despre situaţia din Principatele Române, aplicarea
tratatului de la Bucureşti din 1812, revoluţia de la 1821 şi urmările ei etc. (Fond 3, ed. hr.
81 (p. 28‑43); 1261, Voroncov, op. 1, ed. hr. 2578 (p. 5‑9, 17‑23), 2580 (p. 1‑4), 2581 (p.
1‑2), 2582 (p. 1‑3); Fond 1278 Stroganov, op. 1, ed. hr. 92).
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 58 (doc. 1818‑1829).
Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVIII, p. 373‑494; (58 doc., 1818‑1829); Revoluţia din 1821,
p. 98‑105, 138‑150, 161‑164, 166‑169, 245‑255, 322‑328, 348‑350 (9 doc., 1821).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 32, c. 140‑169, 185‑216, 403‑409, 413‑415,
426‑427, 438‑446, 457‑470.
MS
1037 – Miscelaneu, Neamţ, 1413, copist Gavriil Uric. Cuprinde: Sf. Ioan Sinaitul,
Scara şi Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvântări. 355 f. 26 x 18,5 cm. Text în slavonă.
Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale. Cuprinde: Scara lui Ioan
Sinaitul (f. 1‑148r), Omiliile (16) lui Grigore Teologul (f. 149v‑355v). Însemnări din sec.
XVII‑XVIII ale ierodiacului Teoctist de la mănăstirea Bistriţa în slavonă şi ale unor cititori
în română (Fond 196, Mazurin, ms. 1494).
Ref.: B.N. Šumilov, Obzor dokumental’nyh materialov central’nogo gosudarstvennogo
arhiva drevnih aktov po istorii SSSR perioda feodalizma XI‑XVI vv., Moscova, 1954,
p. 52; Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 12; idem, Texte româneşti, p.
17‑20; idem, Glose teologice inedite din sec. XV (BOR 95, 1977, p. 807); idem,
Repertoriu, p. 93, nr. 464 (datare: 1405‑1413); Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih
rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v SSSR, Moscova, 1986, p. 56, nr. 29; A.D.
Paskal’, Itogi i zadači izučenija rukopisej Gavriila Urika kak rannih istočnikov po
istorii slavjano‑moldavskoj knižnosti XV veka, în Issledovanija po istočnikovedeniju
istorii SSSR dooktjabr’skogo perioda, Moscova, 1989, p. 14‑15, 29; Valentina Pelin,
1998.
1038 – Miscelaneu de literatură populară şi apocrife, Moldova, Mănăstirea Neamţ,
[1447], copist Gavriil Uric. Text în slavonă, fragmentar. 4 f. 28,7 x 21 cm. Cuprinde:
Varlaam şi Ioasaf, f. 1‑1v, Grigore Sinaitul, Povestire scurtă despre Rai (f. 1v), Povestire
despre potop şi Noe (f. 2‑4), Alcătuirea lui Ezdra Proorocul (f. 4‑4v) şi Din înţelepciunea
lui Solomon (f. 4v)(Fond 188, Rukopisnoe sobranie, ms. 778).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1039 – Minei pe luna octombrie, Moldova, 1467. Copiat de Trif, diac, din porunca
domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, pentru Mănăstirea Putna. Text în slavonă. Ilustraţii
în chinovar. 247 f. 28,3 x 18 cm. (Fond 188, Rukopisnoe sobranie, ms. 1379).
Ref.: idem.
272  RUSIA
1040 – Triod înflorit, Moscova, sec. XV. Pergament. 56 f., fragment. Text în slavonă.
Notaţii muzicale din sec. XVII (Fond 188 Obolenskij, ms. 5).
Ref.: O.A. Knjazevskaja, Vosem’ pergamennych rukopisej iz Sobranija C.G.A.D.A.
(„Trudy otdela drevne‑russkoj literatury”, 18, 1962, p. 434‑441 (datat sec. XVII);
Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 12; idem, Repertoriu, p. 92, nr. 459.
1041 – Canoane, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. Scris de doi
copişti. Frontispicii ornate. Însemnări ale logofătului Ionaş din Găleşti din sec. XVIII şi de
cititor, din sec. XVII‑XVIII, în română (Fond 196, Mazurin, ms. 1062).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1042 – Tetraevanghel, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 465 f., 21 x 13,5 cm.
Text în slavonă. Frontispicii ornate cu motive geometrice (Fond 181, ms. 494).
Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 10‑11; idem, Repertoriu, p. 92, nr.
456 (datare 1504‑1530); Valentina Pelin, 1998.
1043 – Liturghier, Moldova, 1567. 107 f. 21 x 14,8 cm. Text în slavonă. Pergament.
Frontispicii ornate în culori şi aur. La f. 8v: însemnări ale copistului. Două copii (Fond 196
Mazurin, inv. 1, ms. 1694, 1696).
Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 12; idem, Repertoriu, p. 93, nr.
465‑466; Valentina Pelin, 1999.
1044 – Psaltire, Mănăstirea Humor, 1578. Copiată de Neofit ieromonahul. 64 f. 21,5
x 16 cm. Text în slavonă. Cuprinde şi Tipic, Ceaslov şi Cronograf (Fond 196, Mazurin,
ms. 579).
Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 12‑16; idem, Repertoriu, p. 93, nr.
461.
1045 – Miscelaneu. Învăţături dogmatice şi pravile pustniceşti, Moldova, Mănăstirea
Humor, 1578. Copiat de Neofit ieromonahul. 67 f. 21,3 x 16 cm. Pergament. Text în
slavonă. Ornamente în culori, chinovar şi cerneală. La f. 67v: însemnare a copistului şi
însemnări de cititor din sec. XVIII (Fond 196 Mazurin, ms. 579).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1046 – Miscelaneu. Învăţături dogmatice şi mucenicia Sf. Ioan cel Nou, Moldova,
Mănăstirea Humor, 1578. 57 f. 21,3 x 16 cm. Fragment (continuare a ms. 579 din fondul
Mazurin). Copiat de Neofit ieromonahul. Text în slavonă. Iniţiale cu ornamente florale în
chinovar. Însemnare de cititor din 1717 în română (Fond 196, Mazurin, ms. 728).
Ref.: idem.
1047 – Pravilă cu anexe, sfârşitul sec. XVI. 57 f. 21,5 x 16 cm. Text în slavonă.
Pergament. Conţinut dogmatic şi polemic: Teodosie Pečerskoj împotriva latinilor,
corespondenţa patriarhului Germanos II cu latinii, Întrebări şi răspunsuri atribuite lui
Anastasie şi Chiril de Alexandria etc. La f. 53‑57: fragment din istoria aducerii moaştelor
lui Ioan cel Nou la Suceava (Fond 196, Mazurin, ms. 728).
Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 16‑17; idem, Vechiul drept, p.
196‑187; idem, Repertoriu, p. 93, nr. 462.
1048 – Letopiseţ cu pravilă, Ţara Românească, sec. XVI. Text în slavonă. Însemnare
din Bucureşti, 1540 (Fond 181, ms. 365).
Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 234; idem, Repertoriu, p. 92, nr. 455.
RUSIA  273
1049 – Evangheliar, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 196 Mazurin, ms.
1702).
Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 13; idem, Repertoriu, p. 94, nr. 467.
1050 – Miscelaneu liturgic, Moldova sec. XVI‑XVII, 227 f., 16,5 x 10,5 cm. Text
în slavonă. Cuprinde: stihere, canoane pentru diverse praznice şi Pripealele lui Filotei
Monahul (Fond 196, Mazurin, ms. 1062).
Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 17‑18; idem, Repertoriu, p. 93, nr.
463.
1051 – Pravilă, Moldova, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă (Fond 1816, ms. 1595/15).
Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 11; idem, Repertoriu, p. 92, nr. 458.
1052 – Ioan şi Petru Damaschin, Scrieri, Moldova, Mănăstirea Dragomirna, 1618.
Copist Pahomie, din porunca lui Anastasie Crimca, mitropolitul Moldovei. 200 f. 39,4 x
23,3 cm. Text în slavonă. Ornat în chinovar. La f. 200: însemnări ale copistului în slavonă
(Fond 188, Rukopisnoe sobranie, ms. 1075).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1053 – Sintagma lui Matei Vlastaris, 1625. Copie realizată pentru marele logofăt
Gheorghe. Text în greacă (Fond 181, ms. 1274/gr.4).
Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 11; Constantinescu, Vechiul drept,
p. 242.
1054 – Slowa z typographiey Pieczarskiey zebrane na przyjazd Ie ms. Iv Moysia
Mohity Woiewody y hospodara ziem motdawskih, [1633]. Copie după ediţia din Kiev. Nu
se cunosc exemplare ale acestei ediţii (Fond 381, op. 1, 1767, f. 137–140).
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 241.
1055 – Psaltire, Moldova, 1642. 222 f. Text în slavonă. La f. 1 şi 102v: însemnări de
la Mănăstirea Hangu, 1746 (Fond 188, Obolenskij, ms. 98/99).
Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 15‑26; Constantinescu, Repertoriu,
p. 92, nr. 460.
1056 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia,
1672‑1673. Text în rusă (Fond 181, ms. 462/930).
Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 130, nota 2; idem,
O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 2.
Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 48‑85.
1057 – Asediul Vienei, Ţara Românească, sfârşitul sec. XVII. Traducere din italiană
în greacă de Ieremia Cacavela, dedicată lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,
după lucrarea Ragguaglio historico della guerra trà l’armi cesaree e ottomane dal
principio della ribellione dege’Ungari fino l’anno corvente 1683, tipărită la Veneţia în
1683. 70 f. (ms. gr. Fond 181, inv. 14, nr. 1295, f. 1‑70).
Ref.: Grečeskija i latinskija rukopisi biblioteka Moskovskogo Glavnogo Arhiva („Sbornik
Moskovskogo Glavnogo Arhiva Ministerva Jousteran”, 7, Moscova, 1900, p.
CLXXXIV); P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 39;
Ariadna Camariano‑Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avec les Principautés
274  RUSIA
Roumaines (RESEE, 3, 1961, nr. 1‑2, p. 177); Constantinescu, Manuscrisele
slavo‑române, p. 11.
1058 – Sbornic, a doua jumătate a sec. XVII. Cuprinde la f. 28‑33 povestiri despre
Vlad Ţepeş. Text în slavonă (Fond 181, ms. 613/1121).
Ref.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 107.
Publ.: ibidem, p. 179‑181.
1059 – Lexicon slavo‑român, Moldova, sfârşitul sec. XVII. 284 f. 13,7 x 9,4 cm. Text
pe două coloane. Legătură originală în lemn şi piele, cu încrustaţii. Lipseşte sfârşitul. La f.
285v: însemnare a copistului în slavonă (Fond 188, ms. 1383).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1060 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVII. Text în rusă (Fond
196, op. 1, ms. 1499).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 34.
1061 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVII. Text în rusă (Fond
181, op. 7, ms. 648/1159).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 35.
1062 – Dimitrie Cantemir, Compendiolum universae logices institutiones [Compendiu
despre doctrina logicii universale], începutul sec. XVIII, cu două desene proprii. 195 + 43
f., 15,8 x 13,3 cm (Fond 181, nr. 1329).
Ref.: Const. Karadja, Operele lui D. Cantemir în Biblioteca Academiei din Petrograd,
despre însemnările unui suedez din anul 1735 (RI, 1929, p. 2‑3); Gheorghe N. Cazan,
Cercetarea în Rusia la sfârşitul secolului trecut, de către savanţi români a unor
lucrări ale principelui Dimitrie Cantemir (RRSI, 1973, nr. 4, p. 211‑215); Madan,
Dmitrij Kantemir, p. 24, nr. 101; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 326, nota 271;
idem, Neamul Cantemireştilor, p. 85, nr. 683.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere, VI, Buc., 1883, p. 409‑468; Mic compendiu asupra
întregii învăţături a logicii, trad. Dan Sluşanschi, Buc., 1995.
Reprod.: B. A. R., ms. lat. 76, f. 1‑38; mf. 5.
1063 – Dimitrie Cantemir, De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus şi Historia
Moldo‑Vlachica, începutul sec. XVIII. 225 f. (Fond 181, ms. 1325, f. 129‑225).
Ref.: G.N. Moiseeva, Sud’ba rukopisnogo nasledija Dimitrija Kantemira, în Nasledie
Dmitrija Kantemira i sovremennost’, ed. H. Korbu, L. Čobanu, Chişinău, 1976, p.
142; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 22; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 96‑97,
nr. 692‑693.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. Gh. Guţu, introducere Maria
Holban, comentariu istoric N. Stoicescu, Buc., 1973; idem, Descriptio antiqui et
hodierni status Moldaviae, ed. Dan Sluşanschi, Buc., 2006; idem, Descrierea stării
de odinioară şi de astăzi a Moldovei, trad. Dan Sluşanschi, studiu introductiv şi note
Valentina şi Andrei Eşanu, Buc., 2007.
Reprod.: B. A. R., mf. 83.
1064 – Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică în douăsprezece părţi împărţită,
Moldova, 1700. 333 f. 21 x 16 cm. Donat în 1783 de consilierul Curţii imperiale Nikolaj
N. Bantyš‑Kamenskij. Text în română (Fond 181, inv. 16, ms. 1419).
RUSIA  275
Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 101‑102; Madan, Dimitrij Kantemir, p. 23, nr. 98; G.N.
Moiseeva, op. cit., p. 142; Constantinescu, Repertoriu, p. 254, nr. 1327; Ţarălungă,
Dimitrie Cantemir, p. 16; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 328, nota 282; Eşanu,
Neamul Cantemireştilor, p. 87, nr. 686.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere, VI, Buc., 1883; idem, Opere complete, IV, ed. Stela
Toma, studiu introductiv, comentarii şi note N. Stoicescu, Buc., 1973.
Reprod.: BAR, mf. 1; ms. rom. 321; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 18, c. 1‑688; r. 79, c.
570‑901; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 52‑55 (5 f.).
1065 – O predostavlenii prav i privilegij moldavanam v Rossii. 28 ijulia 1711 [Cu
privire la acordarea de drepturi şi privilegii moldovenilor în Rusia]. Original în latină
cu traducere în rusă, 1711 (Fond 68, inv. 1, 1711, dos. 4, f. 23‑24: originalul în latină; f.
25‑28: traducerea în rusă).
Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 90, nr. 689.1.
Publ.: Pis’ma i bumagi Imperatora Petra Velikogo, Moscova, 1964, XI/2, p. 387‑388;
Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 117‑118 (doc. 6).
1066 – Ob uslovijah poselenija moldovan v Rosii i o dolgah moldavskogo knjazja. 29
ijulia 1711 [Cu privire la condiţiile de stabilire a moldovenilor în Rusia şi despre datoriile
principelui moldav]. Original în latină cu traducere în rusă, 1711 (Fond 68, inv. 1, 1711,
dos. 4, f. 23‑24: originalul în latină; f. 25‑28: traducerea în rusă).
Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 90, nr. 689.2.
Publ.: Pis’ma i bumagi Imperatora Petra Velikogo, XI/2, p. 388; Ţvircun, Epistoljarnoe
nasledie, p. 118 (doc. 6).
1067 – O statuse i položenij moldavskogo gospodarija v Rossii. 30‑31 avgusta 1711
[Cu privire la statutul şi situarea domnului moldovean în Rusia]. Original în rusă, 1711
(Fond 68, inv. 1, 1711, dos. 4, f. 1‑3).
Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 90, nr. 689.3.
Publ.: Pis’ma i bumagi Imperatora Petra Velikogo, XI/2, p. 388‑389; Ţvircun,
Epistoljarnoe nasledie, p. 119 (doc. 6).
1068 – [Dimitrie Cantemir], Uvedomlenija, kotorye dones nam poslannoj naš s
pašportom Ego C[a]rskogo Veličestva v Transilvaniju, 1716 godu, sentjabrja 19 dnja
[Ştirile pe care ni le‑au adus trimisul nostru (plecat) cu paşaportul Măriei‑Sale ţarului în
Transilvania la 19 septembrie 1716], 1717 (Fond 68, inv. 1, dos. 2, f. 2‑5).
Ref.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, ed. Paul Cernovodeanu, trad. Emil Lazea,
Buc., 1996, p. 211‑217; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 115‑116, nr. 709.1.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, p. 218‑225.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 17, c. 550‑556; B. A. R., ms. 326, f. 246v‑249.
1069 – Manifesti Palatini Terrarum Moldaviae Demetrius Cantemir Dei Gratia
advitalis Palatinus Terrarum Moldaviae, cca 1711. 2 f. 32 x 21 cm. Text în latină (Fond
181, ms. 1325).
Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 90, nr. 688.
Publ.: Grigore Nandriş, Romanian exiles in 18th century in Russia. Appendix B: Manifesti
Palatini Terrarum Moldaviae Demetrius Cantemir Dei Gratia advitalis Palatinus
Terrarum Moldaviae (RER, 1, 1953, p. 67‑68).
Reprod.: B. A. R., mf. 83.
276  RUSIA
1070 – Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a româno‑moldovlahilor, 1717‑1723.
350 f. 32 x 21 cm. Manuscris autograf (Fond 181, ms. 1420‑1421).
Ref.: Gr. Tocilescu, Raport asupra cercetărilor istorice făcute în bibliotecile din Rusia
(„Analele Academiei Române”, secţ. I, s. I, nr. 2, 1878, p. 56‑57); Crăciun – Ilieş,
Repertoriul, p. 102‑104; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 23, nr. 99; Constantinescu,
Repertoriu, p. 254, nr. 1328‑1329; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 22; Eşanu,
Dinastia Cantemireştilor, p. 269‑274; idem, Neamul Cantemireştilor, p. 107, nr. 704.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere, VIII, ed. Gr. Tocilescu, Buc., 1901; Dimitrie Cantemir,
Opere complete, VI/2, ed. Paul Cernovodeanu, Buc., 1996; Dimitrie Cantemir,
Hronicul vechimei a româno‑moldo‑vlahilor, I‑II, ed. Stela Toma, Buc., 1999‑2000.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 19, c. 1‑703, r. 78, c. 226‑569; B. A. R., mf. 52;
fotocopie nr. 26; B. A. R. filiala Cluj, ms. rom. 43, 83; Muzeul Naţional de Istorie a
României, Buc., fotografii.
1071 – [Dimitrie Cantemir], Predloženija o merah okazanija pomošči moldavskomu
narodu so storony Rossii [Propuneri în vederea ajutorării poporului moldav din partea
Rusiei], 1718 (Fond 68, inv. 1, dos. 2, f. 3‑7).
Ref.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, ed. Paul Cernovodeanu, trad. Emil Lazea,
Buc. 1996, p. 227‑236; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 114‑115, nr. 709.2.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, p. 246‑251; Ţvircun, Epistoljarnoe
nasledie, p. 190‑193 (doc. 65).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 17, c. 598‑604; B. A. R., ms. 326, f. 252‑257;
Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, p. 259‑265 (facsimil).
1072 – Dimitrie Cantemir, Sistema religionis muhammedanae, 1719, 127 f. 32 x 21 cm.
Manuscris autograf. Text în latină (Fond 181, ms. 1325, f. 2‑128).
Ref.: Gr. G. Tocilescu, Raport asupra cercetărilor istorice făcute în bibliotecile din Rusia
(„Analele Academiei Române”, secţ. I, s. II, 1879, p. 47, 54, 56, 59); Opisanie izdanij
graždanskoj pečati Petrovskogo vremeni 1708‑1725, Moscova, 1955, p. 394‑395;
Virgil Cândea, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VIII/2,
traducere, studiu introductiv, note şi comentarii de Virgil Cândea, text rus îngrijit de
Anca Irina Ionescu, Buc., 1987, p. XXIX‑XXX; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p.
118‑119, nr. 713.
Publ.: Principele Dimitrie Cantemir, Despre Coran, traducere din latină de Ioan Georgescu
(a copiei fragmentare de la B. A. R., ms. lat. 76), „Analele Dobrogei”, Cernăuţi, 7,
1927, p. 1-59; Dimitrie Cantemir, Opere complete, VIII/2, p. 2‑601.
Reprod.: B. A. R., ms. lat. 76, f. 41‑100v (copie de Gr. Tocilescu); Callimachi ş.a., Dimitrie
Cantemir, p. 128‑129 (2 f.).
1073 – [Dimitrie Cantemir], Kratkoe skazanie ob iskorenenii Brankovanskoj i
Kantakuzinyh familij [Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu şi a
Cantacuzinilor], cca 1720‑1721, original în rusă, 18 f. (Fond 9, Kabinet Petra I, otd. 2, kn.
14, f. 32‑48v).
Ref.: Paul Cernovodeanu, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Scurtă povestire
despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor, Buc., 1995, p.
11‑73; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 287‑288; idem, Neamul Cantemireştilor,
p. 103‑104, nr. 697.
RUSIA  277
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, ed. Paul Cernovodeanu, trad. Emil Lazea,
Buc., 1996, p. 11‑165; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 316‑331 (doc. 145).
1074 – Ivan Il’inskij, Notationes quotidianae, 1721‑1723. Cuprinde însemnări asupra
activităţii lui Dimitrie Cantemir în Rusia în anii 1721‑1723, scrise de fostul său secretar
particular (Fond 181).
Ref. şi publ.: C. Şerban, Jurnalul lui Ioan Ilinski (1721‑1730) (Studii, 8, 1955, nr. 5‑6, p.
119‑135); Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 24, 353 nota 44.
Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 120‑121, 148 (5 f.).
1075 – Zamečanija D. Kantemira na proekt ukaza po graždanskim delam
pravitel‘stvueščego Sinoda [Observaţiile lui D. Cantemir la proiectul ucazului cu privire
la litigiile civile la Sinodului guvernamental], 1722 (Fond 248, op. 3, kn. 95, f. 14‑15).
Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 123, nr. 720.
Publ.: L. E. Semenova, Naučnaja dejatel‘nost‘ Dimitrija Kantemira v Rossii, în
Florilegium. K 60‑letiju B. N. Flori, Moscova, 2000, p. 296‑310.
1076 – [Dimitrie Cantemir], Kratkoe nynjašnego vo Asiju pohoda opisanie (c 18
ijulja po 16 oktjabrja 1722 g.) [Descrierea actualei campanii în Asia (de la 18 iulie până
la 16 octombrie 1722)], 1722. Note anexate la scrisoarea lui D. Cantemir din 2 noiembrie
1722 către A. Menšikov (Fond 198, op. 1, d. 633, f. 27‑28).
Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 125, nr. 723.
Publ.: Victor Ţvircun, Pis’ma Dmitrija Kantemira russkim sanovnikam v period
persidskogo pohoda 1722 goda („Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 3, 2007,
p. 105‑108, doc. 4).
1077 – Antioh Cantemir, Jurnal, Londra, martie‑iulie 1732 (Fond 1261, nr. 69‑70).
Ref.: Al. Andronic, Documente referitoare la Principatele Române aflate în Fondul
Voroncov, păstrat în Arhiva Centrală de Stat a Actelor Vechi din Moscova (RA, 1958,
nr. 1, p. 224).
1078 – Dimitrie Cantemir, Dell’ Accrescimento e Decadenza dell’ Impero Othmano
o sia Epitome dell’ Istoria Turca. Parte Prima che contiene l’Accrescimento dal MCCC al
MDCLXXII. Originalmente scritta in Latino da Demetrio Cantemir Principe de Moldavia,
già tradotta in Inglese da Nicolo Tindal, ed ora in Italiano da Antioco Prencipe Cantemir,
Figlio dell’ Autore, cca 1735‑1744. Traducerea italiană a scrierii lui Dimitrie Cantemir
Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmanicae, realizată de fiul său
Antioh. 530 f. 32 x 21 cm. Manuscris autograf al traducătorului (Fond 181, op. 16, nr. 1363).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 23, nr. 100; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 384 (nota 7).
Reprod.: B. A. R., ms. lat. 74, 75; Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a
Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, mf. 1981/28; Callimachi ş.a., Dimitrie
Cantemir, p. 105 (f. de titlu şi f. 5v); Integrala manuscriselor Cantemir, VI. Epitome
dell’ Istoria Turca. A. Dell’ Accrescimento e Decadenza dell’ Impero Othomano o sia
Epitome dell’ Istoria Turca. B. Annotazioni. Manuscris facsimil inedit, ed. C. Barbu,
Craiova, 2010.
1079 – G.F. Miller, Însemnări, 1744, privind moartea lui Antioh Cantemir, soarta
bibliotecii sale şi a manuscriselor tatălui său (Portfeli G.F. Millera, Fond 199, inv. 1, nr.
149, partea 3, nr. 5, f. 5v‑6).
278  RUSIA
Ref.: G.N. Moiseeva, Sud’ba rukopisnogo nasledija Dimitrija Kantemira, în Nasledie
Dmitrija Kantemira i sovremennost’, ed. H. Korbu, L. Čobanu, Chişinău, 1976, p. 139.
1080 – Dimitrie Cantemir, Historia incrementorum atque decrementorum Aulae
Othmanicae, I. (1300‑1762), prima jumătate a secolului al XVIII‑lea. 251 f. Text în latină
cu foaia de titlu în italiană (Fond 181, op. 15, nr. 1362).
Ref.: M.M. Alexandrescu Dersca‑Bulgaru, Dimitrie Cantemir, istoric al Imperiului
Otoman (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 987); Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 63, nota
293; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 111‑112, nr. 706.7.
1081 – Despre Poarta Otomană, mijlocul sec. XVIII. Raport despre situaţia internă a
Imperiului Otoman şi orientarea politicii sale externe. Copie (Fond 1261, nr. 305).
Ref.: Al. Andronic, op. cit., p. 224.
1082 – Recensământul populaţiei Moldovei din anul 1774 în următoarele
ţinuturi: Neamţ, Covurlui, Hotin, Botoşani, Fălciu, Greceni, Hârlău, Roman, Bacău,
Orhei‑Lăpuşna, Tutova şi în oraşul Iaşi, 30 iunie 1774, Iaşi. 1326 p. Cuprinde, pe ţinuturi
şi localităţi, numele locuitorilor capi de familie, numărul caselor, al caselor pustii, al
bisericilor şi al celor scutiţi, preoţi, dascăli, postaşi, ţigani, ruptaşi, scutelnici (Fond 293,
de la 187, f. 511‑587; de la 187 a, f. 1‑586).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VII, p. 2.
1083 – Dimitrie Cantemir, Istorija žizni i delah moldavskovgo gospodarja knjazja
Konstantina Kantemira. S rossijskim perevodom i s rodosloviem Knjazej Kantemirov.
Publicat de G.S. Bayer în 1783. Cu prefaţa lui Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij referitoare la
genealogia Cantemireştilor (Fond 181, inv. 16, nr. 1369).
Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 23, 353, nota 40.
1084 – Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, sec. XVIII. Copie realizată pentru
ţarina Ecaterina a II‑a. Text în germană (Portfeli G.F. Millera, Fond 199, inv. 1, nr. 149‑5).
Ref.: ibidem, p. 356, nota 55.
1085 – Condica Mănăstirii Govora, 1816, scrisă şi împodobită cu miniaturi de
Dionisie Eclesiarhul. Partea a II‑a.
Ref.: Radu Constantinescu, Dionisie din Pietrari miniaturist şi caligraf, Buc., 1982, p. 61,
nr. 47.
1086 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie
III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia,
Rusia, 1859. Copie incompletă de Elya Yūsef Ğibāra, după manuscrisul arab 1230 păstrat
la Institutul pentru Manuscrise Orientale din Sankt‑Peterburg. 883 p. 20,8 x 17,3 cm. Text
în arabă. Cuprinde informaţii despre geografia, istoria, viaţa politică, socială şi spirituală,
locuri şi monumente din Moldova şi Ţara Românească, relatate de arhidiaconul Paul, fiul
patriarhului Macarie III, în timpul şi după călătoria lor din 1652‑1659. La p. 883: însemnări
de la Yūsef Muhannā al‑Haddād, Qūîð antīn MīËā’īl Mallūk şi Ya‘qūb MīË’īl ‘Abbūd, în
arabă, de la MīË’īl ibn Ğirğī ‘Abbūd, în turcă şi de la Ioan Papadopulos, în greacă. Copie
comandată în 1857 de Spiridon ‘Abbūd, la cererea prinţului M.A. Obolenskij, pentru
Arhiva Principală din Moscova a Ministerului de Externe (Fond 181, nr. 1267).
Ref.: S.A. Belokurov, Arsenij Suhanov, Moscova, I, 1891, p. 297, 331‑332, 335‑336, 420,
423‑424, 426; G.A. Murkos, Putešestvie antiohijskago Patriarha Makarija v Rossiju
RUSIA  279
v polovine XVII veka, opisannoe ego synom arhidiakonom Pavlom Aleppskim, V,
Moscova, p. 198‑207; idem, Arabskaja rukopis’ opisanija putešestvija Makarija
Patriarha Antiohijskogo, sost. ego synom Pavlom Aleppskim („Sbornik Moskovskogo
Glavnogo Arhiva Ministerstva Inostrannyh Del”, 6, Moscova, 1899, p. 383‑400); G.
Cirkov, Dva ljubopytnyh arabskih dokumenta (K istorii vnutrennego byta hristian), în
Jubilejnyj sbornik v čest’ V. F. Millera, Moscova, 1900, p. 254‑264; A.E. Krymskij,
Iz bejrutskoj cerkovnoj letopisi XVI–XVIII v. („Drevnosti Vostočnye”, 3, fasc. 1,
Moscova, 1907, p. 46); Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche. Étude
préliminaire. Valeur des manuscrits et des traductions, Paris, 1927, p. 6‑9, 11‑32; idem,
Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche, în Patrologia Orientalis, ed. R. Graffin, F.
Nau, XXII/1, Paris, 1930, p. 13; Georg Graf, Geschichte des christlichen arabischen
Literatur, III, Città del Vaticano, 1949, p. 111‑112; A.E. Krymskij, Istorija novoj
arabskoj literatury. XIX – načalo XX veka, Moscova, 1971, p. 305‑306; D.A. Morozov,
Kratkij katalog arabskih rukopisej i dokumentov Rossijskogo Gosudarstvennogo
Arhiva Drevnih Aktov, Moscova, 1996, p. 42‑43, nr. 119.
Publ.: Putešestvie antiohijskago Patriarha Makarija v Rossiju v polovine XVII veka,
opisannoe ego synom arhidiakonom Pavlom Aleppskim, traducere rusă de G.A.
Murkos, I‑V, Moscova, 1896.
Reprod.: ibidem, p. 400 (colofonul).
1087 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie
III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia],
sfârşitul sec. XIX, Rusia. Copie fragmentară de G.A. Murkos după manuscrisul arab din
1859. 53 f. 22 x 17,8 (Fond 181, nr. 1268).
Ref.: D.A. Morozov, op. cit., p. 43‑44, nr. 120.
1088 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie
III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia],
sfârşitul sec. XIX, Rusia. Copie fragmentară de G.A. Murkos după manuscrisul arab din
1859. 28 f. extrase (Fond 1608, nr. 52, p. 2‑9, 60‑80).
Ref.: D.A. Morozov, op. cit., p. 44, nr. 121.
1089 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului
Macarie III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor
şi Rusia], sfârşitul sec. XIX. Traducere în rusă de N. Poludenski şi A.S. Klevanov după
versiunea engleză a lui F.C. Belfour, Travels of Macarius, Patriarch of Antioch, Written by
his Attendant Archdeacon Paul of Aleppo, in Arabic, I‑II (Londra, 1829‑1836). Cuprinde
informaţii despre geografia, istoria, viaţa politică, socială şi spirituală, locuri şi monumente
din Moldova şi Ţara Românească, relatate de arhidiaconul Paul, fiul patriarhului Macarie
III, în timpul şi după călătoria lor din 1652‑1659. 436 p. + 734 p. (Fond 181, nr. 1064/1668).
Ref.: S.A. Belokurov, op. cit., p. 283; A.E. Krymskij, Iz bejrutskoj cerkovnoj letopisi
XVII‑XVIII v. („Drevnosti vostočnye”, 3, fasc. 1, Moscova, 1907, p. 46); D.A.
Morozov, op. cit., p. 44, nr. 122.
CR
1090 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în
slavonă de Petru Movilă.
280  RUSIA
Ref. şi publ.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324;
Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate
of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44).
1091 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337;
Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186.
1092 – Euphônia veselobrmjačaja, Kiev, 1633. Ed. dedicată lui Petru Movilă.
Ref. şi publ.: Karataev, Hronolog., p. 50, nr. 351; Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 235.
1093 – Mnemosyne slawy prac y trudow... Piotra Mohiły... Na pózadany onego wiazd
do Kiowa od studentow gymnasium w Bractwie Kiowskim..., Kiev, 1633. Versuri dedicate
lui Petru Movilă.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 240.
1094 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj,
Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 72, nr. 527; Karataev, Opisanie, p. 514, nr. 588;
Zapasko – Isaevič, I, p. 67‑68, nr. 345, 346.
1095 – Theodosius Wasilewicz Baiewski, Sancti Petri metropolitae kijoviensis
thaumaturgi Rossiae... Petrus Mohila... patronii sui iconismus..., Kiev, 1645, cu o gravură
reprezentând armele lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii în polonă şi latină.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 66‑67, nr. 37.
1096 – Laurentius Transylvanus de Corona [Lavrentie de la Braşov], [Rezumat al
tezei de doctorat], Moscova, tipografia Sf. Sinod rus, 1712. 8 f. Cuprinde o gravură (56,2
x 42,1 cm) de Ivan F. Zubov şi Grigorie P. Tepčegorski, reprezentând alegoria primirii
lui Dimitrie Cantemir în Rusia, în 1711. Autorul tezei, călugăr la Mănăstirea Hurez şi
tipograf la Râmnic, şi‑a susţinut teza la 26 iulie 1712, la Colegiul Ortodox din Moscova,
sub conducerea lui Feofilact Lopatinskij (portrete 91).
Ref.: D.A. Rovinskij, Podrobnyi slovar’ russkih gravjuravannyh portretov, IV, 1889, p.
223, 226; G. Cioranesco, Contribution à l’iconographie cantémirienne (SF, 36, 1977,
p. 222‑229); idem, Une gravure rare représentant D. Cantemir à cheval (SF, 38,
1979, p. 223‑225); Constantin Rezachevici, Primul portret al lui Dimitrie Cantemir
după bătălia de la Stănileşti (MI, 1981, nr. 8, p. 36‑37).
Reprod.: G. Ciorănescu, în SF, 38, 1979, p. 224‑225; C. Rezachevici, op. cit., p. 37.
1097 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752.
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791.
H
1098 – Planurile oraşului Iaşi, 1769, 1777 şi 1790, întocmite de cartografi militari
ruşi în cursul acţiunilor antiotomane (Fond V.U.A. 2067‑1769; MGA RGADA, nr. 5, f.
1‑1790).
Ref.: Ion Paraschiv, Ion Comănescu, Ion Gh. Vasile, Gh. Ungureanu, Constatări ale
delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, 1958, nr. 1, p. 299); Ion
RUSIA  281
Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în arhivele de stat de
U.R.S.R. (RA, 1958, nr. 2, p. 163).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., filiala Iaşi, fotocopii.
1099 – Hărţi şi planuri, sec. XVIII‑XIX, ale satelor din Basarabia, ale posesiunilor
funciare boiereşti, mănăstireşti şi ţărăneşti cu date privind numărul caselor, morilor şi
grădinilor (Fond 1299, op. 1).
Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 142.
A
1100 – Antioh Cantemir. Portret anonim. Ulei pe pânză, începutul sec. XVIII.
Reprod.: B. A. R., foto; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 153; Scarlat Callimachi,
Demetrius Cantemir, Buc., 1966, p. 16‑17.
1101 – Smaragda Cantemir. Portret anonim. Ulei pe pânză, cca 1711‑1712.
Reprod.: B. A. R., foto; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 35, 152.
1102 – Dimitrie Cantemir. Portret anonim. Ulei pe pânză, cca 1720.
Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 123.
ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ ARHIV
LITERATURY I ISKUSSTVA
(Arhiva Rusă de Stat pentru Literatură şi Artă)
DOC
1103 – Schiţă de program din Iaşi, 27 februarie 1879, al cercurilor politice din Iaşi
care proiectau înfiinţarea unui partid socialist în România (Fond 1019, op. 1, d. 188, f. 1).
Ref.: K.A. Poglubko, O revoljucionnoj dejatel’nosti narodnika N. K. Russelja–
Sudzilovskogo v Rumynii (vtoraja polovina 70‑h godov XIX st.), în Russko‑rumynskie
i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 202.
1104 – Scrisoare, 11 noiembrie 1918, a lui E. Volkov către Zamfir Arbore cu
informaţii despre activitatea în România în 1875 a revoluţionarului rus N.K. Sudzilovskij
(Fond 1019, op. 1, d. 20).
Ref.: ibidem, p. 185.
ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ ARHIV
NOVEJŠEJ ISTORII (RGANI)
(Arhiva Rusă de Stat pentru Istoria Recentă)7
DOC
1105 – Documente, din 1921 – 1945, referitoare la comunizarea României. Finanţare
7
Fostă Central’nyj Hranenyja Sovremennoi Dokumentacii (Centrul pentru Conservarea
Documentaţiei Contemporane).
282  RUSIA
şi agenţi (Fond 286, op. 2, 521, 51, 54, 55, dosar 41, 49; Fond 495, op. 255, dosar 7, 109;
Fond 502, op. 1, dosar 5, 7, 60c; Fond 509, op. 1; Fond 575, op. 1).
Ref.: Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Buc., 1996, p. 126‑140, note p.
140‑151.
1106 – Documente, din 1924 – 1945, din Arhiva Cominternului, cuprinzând actele
Congresului şi conferinţelor partidelor comuniste/muncitoreşti, ale unor organizaţii
internaţionale manevrate de Kremlin, acte personale ale unor fruntaşi economişti
internaţionali; scrisorile secrete etc. (Fond 405, op. 69, 286, 255, 509, 573).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 111‑120, note p. 120‑125.
1107 – Documente diverse, din 1933 – 1944, referitoare la activitatea comunistă din
România (Fond 198, op. 2, dosar 420; Fond 490, op. 1, dosar 1; Fond 492, op. 1, dosar
12, 1, 53, 54, 6, 5, 27/II; Fond 495, op. 1, dosar 7, op. 286, dosar 51, 52; Fond 497, op. 1,
dosar 182).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 342‑383, note p. 383‑389.
1108 – Documente, din anul 1940, referitoare la evacuarea Basarabiei şi a nordului
Bucovinei şi a consecinţelor militare şi economice (Fond 491, op. 1, dosar 1, 2).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 205‑230, note p. 231‑238.
1109 – Documente, din 1940 – 1944, cuprinzând acte diplomatice, politice,
economice, culturale, statistice, stenograme, note de cabinet, inclusiv rezoluţiile sau
deciziile dictate sau consemnate de mareşalul Ion Antonescu direct pe textele originale,
oficiale şi neoficiale (Fond 71, 1920‑1940, vol. 439, f. 103, 156, 262; Fond 491, op. 1,
dosar 1, 12; Fond 492, op. 1, dosar 12, 5, 26/I, 21, 1, 6, 18, 27/II, 25, 2, 26; vol. 434, f. 285;
vol. 370, 6, 58; vol. 490; vol. 370).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 288‑332, note p. 332‑341.
1110 – Documente, din 1940 – 1944, referitoare la conducerea politică şi militară
a României, arhiva personală a mareşalului Ion Antonescu, documente ale preşedinţiei
Consiliului de Miniştrii (1940‑1941), ale Ministerului de Război şi Marelui Stat Major,
Ministerului Afacerilor Străine, Poliţie şi Siguranţă etc. (O. A., Fond 490, op. 1, dosar 1‑6;
Fond 492, op. 1, dosar 1‑27; Fond 493, op. 1, dosar 1‑6; Fond 495, op. 1; Fond 497, op.
1; Fond 1368, 1374, 1375, 1376; Fond 1450, op. 1; Fond 1458, op. 1; Fond 1490, op. 1;
Fond 1512, op. 1; Fond 1514).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 167‑177, Anexă, p. 178‑100, note, p. 199‑204.
1111 – Documente, din 1941 – 1944, referitoare la activitatea Serviciului Special de
Informaţii Român (O.A., Fond 490, op. 1, dosar 2; Fond 492, op. 1, dosar 12, 20, 25).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 239‑285, note p. 285‑287.
1112 – Documente, din martie – august 1944, referitoare la negocierile între delegaţii
români şi reprezentanţii Aliaţilor pentru ieşirea României din război alături de Axă (Acte
emise de prinţul Barbu Ştirbei, Maniu, George I. Duca) (Fond 4, op. 15).
Ref.: ibidem, p. 60‑64, note p. 72‑73.
1113 – Documente, din 1957 ibidem 1966, referitoare la raporturile dintre P.C.U.S.
şi P.M.R. şi colaborarea economică cu statele socialiste (1962‑1965) (Fond 5, op. 49,
RUSIA  283
dos. 18‑31, 95‑108, 192‑209, 291‑308, 387‑401, 473‑506, 585‑599, 690‑702, 788‑801,
865‑870).
Ref.: Gh. Buzatu, op. cit., p. 66‑70, note p. 73‑75.
ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ VOENNO‑ISTORIČESKIJ ARHIV
(Arhiva Rusă de Stat Istorico‑Militară)
DOC
1114 – Documente, din sec. XIV‑XIX, emise în Ţara Românească, copii realizate
în perioada 1830‑1840 pentru alcătuirea Regulamentului organic, clasate pe instituţii de
drept penal, civil, material, ereditar, familial, contractual de stat etc. (Fond 438).
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 35; Mohov ş.a., Documente, p. 143.
1115 – Scrisori, 10 ianuarie 1714 şi 30 septembrie 1721, adresate de Dimitrie
Cantemir lui I. I. Skoropadski (Fond VUA, ed. hr. 25, č. 18, f. 2, 4).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 172, 230 (doc. 45, 100).
1116 – Tratatul de pace de la Kuciuk‑Kainargi, 10/21 iulie 1774. Cuprinde prevederi
referitoare la frontierele şi statutul politic al Ţărilor Române (copie) (Fond VUA, dos. 133,
f. 8‑33).
Publ.: E.I. Družinina, Kjučuk‑Kajnardžijskij mir 1774 goda, Moscova, 1955, p. 349‑360.
1117 – Scrisoare, din 1788, a mitropolitului Leon Gheucă către comandantul armatei
ruse despre situaţia Moldovei în timpul războiului ruso‑austro‑turc (Fond VUA, nr. 2390,
f. 2).
Ref.: Mohov, Očerki, p. 158.
Reprod.: Chişinău, Arhiva Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fotocopie.
1118 – Documente (2 vol., 786 f.), din 1821, referitoare la evenimentele din Moldova
şi Ţara Românească: proclamaţiile lui Alexandru Ipsilanti şi Tudor Vladimirescu,
desfăşurarea acţiunilor Eteriei şi ale revoluţiei româneşti, intervenţiile militare otomane şi
ruse (Fond 182, pac. 6, dos. 18/I‑II).
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 34‑35.
Publ.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, Buc., 1959, I, p. 269‑271,
301‑304, 323‑334, 341‑360, 363‑366, 391‑393, 429‑430; II, p. 86‑87, 126‑137,
253‑278 (13 doc. din 15 februarie – 21 iulie 1821).
1119 – Raport, 27 martie 1827, al consulului rus V. L. Minčaki şi memoriu explicativ
cuprinzând descrierea instituţiilor publice din Ţara Românească şi caracterizarea
demnitarilor români. 42 p. (Fond 438).
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 35‑36.
1120 – Memorii, din decembrie 1827, ale lui Barbu Ştirbei referitoare la conducerea
administrativă a Ţării Româneşti, care au folosit Peterburgului pentru cunoaşterea
amănunţită a situaţiei din Ţările Române (Fond Uvarov, op. I, dos. 205, f. 2).
Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat
ale URSS (RA, s. n., 1958, nr. 2, p. 164, nota 4).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii XVII/5.
284  RUSIA
1121 – Raport, din 18 martie 1828, în care consulul rus V.L. Minčaki descrie situaţia
economică, administrativă şi fiscală gravă a Ţării Româneşti şi propune măsuri de
redresare (Fond 438).
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 35.
1122 – Condici statistice (4 vol., 1700 p.), din 1828 – 1834, alcătuite de detaşamentul
geodezic şi topografic al trupelor ruseşti în Principatele Române. Cuprind descrierea
Principatelor (relief, climă, populaţie, economie, căi de comunicaţie, aşezări umane,
inclusiv istoricul acestora şi date despre monumente), cu hărţi şi tabele statistice (Fond
438, dos. 545).
Ref.: Manea Mănescu, Cu privire la influenţa statisticii ruse asupra dezvoltării statisticii
din principatele române în secolele XVIII‑XIX (RA, 1958, nr. 2, p. 9‑21); Ungureanu,
Documente, p. 36‑40; Pagini inedite despre Bucureştii anului 1833 (RA, 1969, nr. 1,
p. 269‑270).
Publ.: ibidem, p. 270‑279 (fragm. despre Bucureşti).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 28/2.
1123 – Documente, din 1828 – 1834, ale cancelariei preşedintelui plenipotenţiar al
Divanurilor Ţării Româneşti şi Moldovei cu reşedinţa la Bucureşti, Feodor P. Pahlen,
Pavel D. Kiseleff, şi ale cancelariei vicepreşedintelui celor două Divanuri cu reşedinţa la
Iaşi, Matei L. Minčaki şi Mirkovič.
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 34.
1124 – Raport, din 1829, referitor la situaţia financiară a Moldovei, conţinând
informaţii despre veniturile statului realizate din impozite, arende, contracte etc., precum
şi cheltuielile publice. 20 f. (Fond 438).
Ref.: ibidem, p. 36.
1125 – Documente, din 1831, conţinând memorii, scrisori, propuneri de reforme etc.,
adresate generalului Pavel D. Kiseleff în calitate de guvernator al Ţării Româneşti (Fond
438).
Ref.: ibidem.
1126 – Documente, din 1877‑1878, referitoare la războiul ruso‑româno‑turc: rapoarte
militare, telegrame, hărţi, situaţii statistice, planuri de acţiuni militare etc., cuprinzând
informaţii despre deplasările trupelor ruse pe teritoriul României, intervenţia armatei
române la sud de Dunăre, luptele din Bulgaria etc. (Fond VUA, dos. 929, 1150, 7828;
Fond 400).
Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de
Stat ale URSS (RA, s. n., 1958, nr. 2, p. 164, nota 4); Gabriela Mărăşoiu, Cercetări
în arhivele de peste hotare. U.R.S.S. (RA, 54, 1977, nr. 3, p. 326‑327); Gabriela
Mărăşoiu, Maria Soveja, Cercetări în arhivele de peste hotare. U.R.S.S. (RA, 55,
1978, nr. 4, p. 463).
Publ.: Ion Paraschiv, op. cit., p. 173 (raport din 8 septembrie 1877).
Reprod.: ibidem, p. 167 (dispozitivul armatelor ruso‑române la Plevna, 6 sept. 1877); Arh.
Naţ. Rom., fotocopii U.R.S.S. XVII/4 (dispozitivul armatelor, 6 sept. 1877), XVII/6
(raport din 8 sept. 1877).
1127 – Rapoarte militare ruse, din 1916‑1917, de pe frontul românesc, referitoare la
desfăşurarea războiului, situaţia politică din România; acţiunile mişcării muncitoreşti şi
RUSIA  285
ecourile lor în rândurile armatei ruse etc. (Fond 366, op. 1, d. 18, f. 15, 18; Fond 2003, op.
1, d. 1149; Fond 2003/s, op. 2, d. 72, f. 120; Fond 2085, op. 1, d. 147, f. 60, 311, d. 148, f.
1, 134, 140, 554, d. 149, f. 21‑22, 26, 32, 36, 63; d. 153, f. 48, 61, d. 263, f. 13, d. 265, f.
65, d. 267, f. 2, 215; Fond 2668, op. 1, d. 1, f. 41; Fond 5896, op. 1, d. 2, f. 2; Fond 7758,
op. 1, d. 5, f. 37).
Ref.: V.M. Rožko, Solidarnost’ russkih revoljucionnyh soldat rumynskogo fronta s rabočim
i krest’janskim dviženiem v Rumynii vesnoj i letom 1917 goda, în Russko‑rumynskie
i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 210‑234; Gabriela Mărăşoiu,
Maria Soveja, loc. cit.
H
1128 – Documente cartografice, din 1769 – 1831, privitoare la Moldova şi Ţara
Românească, întocmite de serviciile armatelor ruse de ocupaţie, între care hărţi ale
Principatelor Române (1829‑1831) şi planuri ale oraşelor Brăila, Bucureşti (1772, 1809,
1830, 1831), Craiova, Galaţi, Iaşi (1769, 1795, 1806, 1828, 1831), Târgovişte ş.a.
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 40; Gabriela Mărăşoiu, op. cit., p. 326.
1129 – Plan goroda Buharesta [Planul oraşului Bucureşti], 1770, cu legenda în latină.
Original, 76 x 112 cm, şi o copie în culori, 75 x 105 cm. (Fond 438, nr. 436; 439, f. 1).
Ref.: I. Ionaşcu, Date statistice noi despre Bucureşti în anii 1810‑1811 culese din Arhivele
Moscovei (RA, 1959, nr. 1, p. 177); Valentin Georgescu, Legislaţia urbană a Ţării
Româneşti (1765‑1782), Buc., 1975, p. 281, 273.
Publ.: I. Ionaşcu, Planul cartografic inedit al oraşului Bucureşti din anul 1770 (Studii, 12,
1959, nr. 5, p. 117‑130 + 1 plan).
Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 864‑870.
1130 – Jan Festus Harting, Plan goroda Bukaresta s pokazaniem raspoložennago
kampamenta snjatoj v 1807 godu inženernymi činovnikami nahodjaščiesja pri Armii pod
načal’stvom Generala ot Kavalerii Mihel’sona, Bucureşti, 1807 (Fond VUA, nr. 3022, f. 1).
Ref.: Valentin Georgescu, op. cit., p. 275‑276.
Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 871‑874, fotocopie.
1131 – Jan Festus Harting, Plan goroda Bukaresta i okružnosti snjatoj instrumental’no
inženernymi kvartirmeisterskimi činami v kampanii 1807 i 1812 godu, Bucureşti, 1812. 87
x 93 cm (Fond 438, nr. 438, f. 1).
Ref.: Valentin Georgescu, op. cit., p. 276.
Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 875‑878, fotocopii.
1132 – I. Kuzmin şi Seraskaz, Plan goroda Bukaresta i okrestnostej onago snjatyi
general’nago štaba podporučikom Sernskancem i topografom 1‑ego klas Kosminym v
1828 godu, s 28 avgusta po 1 nojabrja mesjaca, Bucureşti, 1828. 59 x 28 cm. Primul plan
cu împărţirea administrativă a oraşului (Fond 438, nr. 440, f. 1).
Ref.: Valentin Georgescu, op. cit., p. 277.
Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 879‑889, fotocopii.
1133 – Lt. col. Glebov, Plan goroda Bukaresta i ego okrestnostej snjatyj
instrumental’no pod rukovodstvom general’nago štaba podpolkovnika Glebova v 1849 i
1850 godah, Bucureşti, 1849‑1850. 67 x 71 cm (Fond 438, nr. 19).
286  RUSIA
Ref.: Valentin Georgescu, op. cit., p. 279.
Reprod.: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, inv. 882‑885, fotocopii.
1134 – Plan goroda Buharesta [Planul oraşului Bucureşti], sec. XIX, imprimat.
Ref.: ibidem, p. 281.
ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ VOENNYJ ARHIV
(Arhiva Militară Rusă de Stat)
DOC
1135 – Documente, din 1941‑1944, privitoare la activitatea desfăşurată la Moscova
de fruntaşi refugiaţi acolo ai P.C.R., agenţi ai Cominternului, pentru pregătirea instaurării
regimului comunist în România (Fond VII, op. I, dos. 3841).
Ref.: Dr. Gh. Buzatu, Cominterniştii români se pregătesc... (MI, s. n., 28, 1994; nr. 2, p.
36‑42)
NIŽNIJ NOVGOROD
BISERICA GRECEASCĂ
1136 – Mormântul lui Ioan Palade, mare logofăt din Moldova. Începând din 1830,
biserica a primit anual câte 1000 lei de la familia Palade.
Ref.: AB, 1936, p. 87.
NIŽEGORODSKIJ GOSUDARSTVENNYJ
ISTORIKO‑ARHITEKTURNYJ MUZEJ‑ZAPOVEDNIK
(Muzeul‑Rezervaţie de Stat de Istorie şi Arhitectură
din Nižnij Novgorod)
CR
1137 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337;
Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186.
NIŽEGORODSKAJA OBLASTNAJA
UNIVERSAL‘NAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA
(Biblioteca Ştiinţifică Universală Regională
din Nižnij Novgorod)
CR
1138 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja
RUSIA  287
Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie
latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir.
Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov
[Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul
său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru
al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban
Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic
al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim
gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii
şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
NOVOROSSIJSK
BIBLIOTEKA UNIVERSITETA
(Biblioteca Universităţii)
1139 – Sbornic, Ţările Române, sec. XIV. Text în slavonă (Fond Grigorovič, ms. 5).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 701; Constantinescu, Repertoriu, p.
144, nr. 747.
1140 – Tetraevanghelie, Moldova, sec. XIV. Text în slavonă (Fond Rjazan’skaja
Duhovnaja Seminarija, ms. 5, nr. 8).
Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii,
Sankt‑Peterburg, 1890, p. 333; Constantinescu, Repertoriu, p. 145, nr. 749.
NOVOSIBIRSK
NOVOSIBIRSKAJA OBLASTNAJA BIBLIOTEKA
(Biblioteca Regională din Novosibirsk,
Secţia Siberia a Academiei Ruse de Ştiinţe)
MS
1141 – Penticostar, Bucovina, începutul sec. XVII. Copie întocmită pentru Anastasie
Crimca. Text în slavonă. La f. 77‑108: însemnări din Bucovina, din 1714 şi din sec. XVIII
(Fond Tihomirov, ms. 239).
Ref.: A.E. Viktorov, op. cit., p. 224; Şt. Gorovei, Anastasie Crimca. Noi contribuţii
(„Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, 55, 1979, p. 150, nr. 16); Constantinescu,
Repertoriu, p. 145, nr. 748.
288  RUSIA
BIBLIOTEKA UNIVERSITETA
(Biblioteca Universităţii)
MS
1142 – Sbornic, Ţările Române, sec. XIV. Text în slavonă (Fond Grigorovič, ms. 5).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 701; Constantinescu, Repertoriu, p.
144, nr. 747.
PETROZAVODSK
NAUČNAJA BIBLIOTEKA
PETROZAVODSKOGO UNIVERSITETA
(Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat
din Petrozavodsk)
CR
1143 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja
Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie
latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir.
Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov
[Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul
său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru
al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban
Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic
al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim
gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii
şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
PUŞKIN
(Puškin)
CARSKOE SELO
A
1144 – Palatul lui Dimitrie Cantemir. Gravură de Stengel, 1758, cu legenda: Dvorec
D.K. Kantemira. Vid c Millionnoj ulicy. Ris. Stengelja. 1758.
Ref. şi reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 118, 159; S.V. Fomin, Kantemiry
v izobrazitel’nyh materialah, Kişinev, 1988, p. 58; G.K. Koz’mijan, Francesco
Bartolomeo Rastrelli, în Zodčie St. Peterburga. XVIII veka. Arhitektory barokko.
RUSIA  289
Rannij klassicizm. Strogij klassicizm, ed. J.V. Artem’eva, S.A. Prohvatilova,
Sankt‑Peterburg, 1997, p. 220.
RJAZAN’
KRAEVEDČESKIJ MUZEJ
(Muzeul Regional)
MS
1145 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond Rjazan’skaja
Duhovnaja Seminarija, ms. 4, nr. 8).
Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii,
Sankt‑Peterburg, 1890, p. 333; Constantinescu, Repertoriu, p. 145, nr. 749.
RJAZANSKIJ ISTORIKO‑ARHITEKTURNYJ
MUZEJ‑ZAPOVEDNIK
(Muzeul‑rezervaţie de Istorie şi Arhitectură din Rjazan’)
CR
1146 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja
Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie
latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir.
Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov
[Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul
său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru
al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban
Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic
al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim
gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii
şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
ROSTOV PE DON
(Rostov‑na‑Donu)
DONSKAJA GOSUDARSTVENNAJA
PUBLIČNAJA BIBLIOTEKA
(Biblioteca Publică de Stat a Donului)
CR
1147 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii,
290  RUSIA
Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe
pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.
GOSUDARSTVENNYJ MUZEJ‑ZAPOVEDNIK „ROSTOVSKIJ KREML”
(Muzeul‑Rezervaţie de Stat „Kremlinul din Rostov”)
CR
1148 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja
Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie
latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir.
Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov
[Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul
său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru
al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban
Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic
al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim
gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii
şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
SAMARA
SAMARSKAJA OBLASTNAJA UNIVERSAL’NAJA
NAUČNAJA BIBLIOTEKA
(Biblioteca Ştiinţifică Universală Regională din Samara)
CR
1149 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii,
Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe
pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.
SANKT‑PETERBURG
AM
1150 – Palatul lui Dimitrie Cantemir, Dvorcovaja naberežnaja, nr. 8 (Cheiul
Palatului). Construit de Dimitrie Cantemir pe un teren primit în 1715 de la ţarul Petru cel
Mare, pe malul Nevei, după proiectul arhitectului italian Francesco Bartolomeo Rastrelli.
Între 1723 şi 1731 a locuit aici fiul său Antioh. Restaurat la începutul sec. XIX de arhitectul
RUSIA  291
italian Luigi Rusca, în stil clasic. În 1875‑1877 palatul a fost remodelat în stil eclectic de
noul proprietar, marele industriaş I.F. Gromov, după proiectele arhitectului Karl K. Rahau,
ale sculptorului A.M. Opekušin şi ale pictorului K.L. Alliaudi, care au introdus elemente
baroce în decorarea faţadelor şi a interioarelor. În clădire funcţionează Registrul Naval
Maritim Rus (Rossijskij Morskoj Registr Sudohodstva).
Ref.: Russkaja arhitektura pervoj poloviny XVIII veka, Moscova, 1954; Callimachi
ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 118 (gravură de Stengel); S.V. Fomin, Kantemiry v
izobrazitel’nyh materialah, Kişinev, 1988, p. 58; G.K. Koz’mijan, Francesco
Bartolomeo Rastrelli, în Zodčie St. Peterburga. XVIII vekn. Arhitektory barokko.
Rannij klassicizm. Strogij klassicizm, ed. J.V. Artem’eva, S.A. Prohvatilova,
Sankt‑Peterburg, 1997, p. 220.
ALEKSANDRO‑NEVSKAJA LAVRA
(Mănăstirea Sf. Aleksandr Nevskij)
A
1151 – Platou de argint, parţial aurit, din 491‑518, menţionând pe Paternus, episcopul
Tomisului. Descoperit la Malaja Pereščepina (Ucraina). Platoul ar fi fost luat de avari ca
pradă de la Tomis sau ar fi fost oferit de bizantini căpeteniei proto‑bulgare Organa.
Ref.: I. Barnea, Discul episcopului Paternus („Analecta”, 2, 1944, p. 185‑191); E. Popescu,
Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV‑XIII descoperite în România, Buc., 1976,
p. 97‑99; Alexandru Madgearu, The Plate of Paternus from the Malaja Pereščepina
Treasure: Booty or Gift? („Études byzantines et post‑byzantines”, VI, Buc., 2011, p.
65‑71).
Reprod.: I. Barnea, op. cit., pl. LX‑LXII.
1152 – Epitrahil al domnului Moldovei, Alexandru cel Bun, broderie, cca 1424‑1432.
Atelier din Moldova, cu portretul lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Marina în rugăciune,
16 scene ale Praznicelor împărăteşti şi ale ciclului Patimilor, scene din Noul Testament,
chipuri de Profeţi etc. Descoperit în mănăstirea rusă Staraja Ladoga (la nord de Lacul
Ladoga).
Ref.: G. Millet, Broderies religieuses de style byzantin, Paris, 1939, p. 6‑7; Turdeanu, La
broderie religieuse, p. 11‑12; Ana Maria Musicescu, Date noi asupra epitrahilului de
la Alexandru cel Bun (SCIA, 1, 1958, p. 75‑113); Vătăşianu, Istoria artei, I, p. 471‑473,
918; P. Johnstone, The Byzantine Tradition in Church Embroidery, Londra, 1967, p. 83;
Ana Maria Musicescu, Broderie medievală românească, Buc., 1969, p. 29, nr. 7.
Reprod.: G. Millet, op. cit., pl. VII; Ana Maria Musicescu, ibidem, fig. 10‑12; Vătăşianu,
Istoria artei, I, p. 472, fig. 443; Instit. de Istoria Artei „George Oprescu”, Buc., foto.
MUZ
1153 – Sabie de paradă, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, cu o inscripţie
greacă şi data falsă „1445”. Face parte din seria atribuită colecţiei lui Constantin
Brâncoveanu. Dăruită de oraşul Bucureşti generalului rus Miloradovič în 1812 (inv.
XV.A.146).
Ref. şi reprod.: Radu R. Rosetti, Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ARMSI, s.
292  RUSIA
III, 10, 1929, p. 5); idem, Ştiri mărunte şi note relative la istoria armamentului la noi
(ARMSI, s. III, 11, 1931, p. 25‑27); C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti. O punere la
punct (AARMSI, s. III, 27, 1944‑1945, p. 402‑403).
1154 – Sabie de paradă, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, cu inscripţie
în greacă. Face parte din seria atribuită colecţiei lui Constantin Brâncoveanu (Col. L.D.
Šeremetev, inv. 268).
Ref.: ibidem.
1155 – Sabie de paradă, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, cu inscripţie în
greacă, menţionând data falsă „1445”. Face parte din seria atribuită colecţiei lui Constantin
Brâncoveanu (Col. L.D. Šeremetev, inv. 269).
Ref.: ibidem.
1156 – Sabie de paradă, post 1700, cu inscripţie în greacă. Face parte din seria
atribuită colecţiei lui Constantin Brâncoveanu (Col. L.D. Šeremetev, inv. 270).
Ref.: ibidem.
ARHIV SANKT‑PETERSBURSKOGO OTDELENIJA
INSTITUTA ISTORII ROSSII RAN
(Arhiva Filialei din Sankt‑Peterburg a
Institutului de Istorie a Rusiei al Academiei Ruse de Ştiinţe)
DOC
1157 – Scrisori (3), 16, 18 şi 23 august 1712, adresate de Dimitrie Cantemir
mareşalului B.L. Šeremetev, referitoare la dorinţa lui Ion Neculce şi a altor moldoveni de
a se repatria şi la actele de drum necesare. În rusă (Fond 83, A.D. Menšikov, kart. 3, d. 5,
f. 130, 132, 134).
Ref. şi publ.: V. I. Ţvircun, Ion Nekulče v Rossii („Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău,
14, 1993, nr. 2, p. 16‑22); idem, Epistoljarnoe nasledie, p. 152‑154 (doc. 32‑34).
1158 – Scrisoare, 11 februarie 1714, adresată de Dimitrie Cantemir generalului A. D.
Menšikov, în care îi solicită ajutorul pentru a găsi o locuinţă în Sankt‑Peterburg. În rusă
(Fond 83, A.D. Menšikov, kart. 3, d. 66, f. 1).
Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 172‑173 (doc. 46).
BIBLIOTEKA ROSSIJSKOJ AKADEMII NAUK (BAN)
(Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Rusiei)
DOC
1159 – Scrisoare, 1721‑1722, a lui Dimitrie Cantemir către cancelarul G. I. Golovkin.
2 copii: una din Cabinetul ţarului Petru cel Mare, a doua din Biblioteca Tipografiei
Sinodale (Sobranija Petra I, VRK 46 şi 47).
Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 120, nr. 714.
Publ.: N. Titov, Pismo knjazja Dmitrija Kantemira k grafu Gavrilu Golovkinu („Čtenija
RUSIA  293
v Imperatorskom obščestv Istorii i Drevnostej Rossijskih”, Moscova, 230, 1909, p.
25‑27); N. Gogoneaţă, în „Revista de filozofie”, 17, 1970, nr. 1, p. 107‑111.
1160 – Scrisoare, 14 iulie 1722, a lui Dimitrie Cantemir către secretarul Cabinetului
ţarului Petru cel Mare, trimisă din Astrahan’ (Sobranija Petra I, VRK 2, nr. 60, p. 13).
Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 378‑379, nota 46.
1161 – Documente, din 1829‑1834, din arhiva generalului Pavel Dmitrievič Kiseleff,
guvernator rus al Principatelor Române.
Ref.: Damian P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. (RIR,
8, 1938, p. 350).
1162 – Scrisori, din 1890‑1895, trimise de slavistul Ioan Bogdan unor filologi ruşi.
Publ.: M. Dan, Din corespondenţa lui Ioan Bogdan cu savanţii ruşi (Studii, 13, 1960, nr.
1, p. 129‑139).
MS
1163 – Evanghelie, sec. XII. Fragment pe pergament. Text în slavonă. Însemnări din
Vâlcov şi Tighina, sec. XIX (Fond 55, ms. 4.5.22, fost Sârcu, ms. 14).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 2; Svodnyj katalog, p. 115; Constantinescu,
Repertoriu, p. 175, nr. 892.
1164 – Octoih, a doua jumătate a sec. XIII. Pergament. Fragment în slavonă, 2 f. 19,5
x 13,7 cm şi 17,7 x 11,4 cm. Descoperite în 1892 în legătura unui manuscris (ms. 13.3.28)
la schitul Horodişte pe Nistru (Fond 58, ms. 13.7.10, fost Jacimirskij, ms. 13v/96).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 95; N. Ju. Bubnov, O.P. Lihačeva, V.F.
Pokrovskaja, Pergamennye rukopisi Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., Leningrad,
1976, p. 41; Svodnyj katalog, p. 363; Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr. 378; Kujo
M. Kuev, Sădbata na staro‑bălgarskata răkopisna kniga prez vekovete, Sofia, 1986,
p. 124‑125, 135.
1165 – Nomocanon, sfârşitul sec. XIII – începutul sec. XIV. Pergament. Fragment
în slavonă, 1 f. 19,2 x 12,0 cm. Cuprinde: Pravile pentru Postul Sfinţilor Apostoli Petru
şi Pavel, Pravile ale Sfinţilor Părinţi, Epitimii. A aparţinut schitului Horodişte pe Nistru
(Fond 58, ms. 13.7.8, fost Jacimirskij, ms. 13a/94).
Ref.: Protokoly zasedanij Obščego sobranija AN 1901 g. Priloženie III k zasedaniju 6 okt.
1901 g, [Sankt‑Peterburg, 1901], nr. 13‑b (datat: sec. XII); Sreznevskij – Pokrovskij,
Opisanie I, p. 383; L.P. Žukovskaja, Predvaritel’nyi spisok slavjano‑russkih
rukopisej XI‑XIV vekov, hranjaščihsja v S.S.S.R., în „Arheografičeskij ežegodnik za
1965”, Moscova, 1966, nr. 381 (datat: sec. XIII); N. Ju. Bubnov, O.P. Lihačeva, V.F.
Pokrovskaja, Pergamennye rukopisi Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., Leningrad,
1976, p. 66; Svodnyj katalog, p. 372, nr. 489; Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr.
377; Valentina Pelin, 1995.
1166 – Ceaslov, Moldova, sec. XIII. Fragment pe pergament în slavonă, 1 f., 20,5 x
16 cm (Fond 58, ms. 13.7.9, fost Jacimirskij, ms. 13v/95).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 384; N. Ju. Bubnov, O.P. Lihačeva, V.F.
294  RUSIA
Pokrovskaja, op. cit., p. 48; Svodnyj katalog, p. 320; Constantinescu, Repertoriu, p.
201, nr. 1006.
1167 – Triod de post, Moldova, sfârşitul sec. XIV. Fragment în slavonă. Pergament
(Fond 58, ms. 13.7.11, fost Jacimirskij, ms. 13g/97).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 121‑122; Constantinescu, Repertoriu, p.
196, nr. 980.
1168 – Sbornic scris de monahul Pahomie pentru arhiepiscopul Simeon Loveč, [post
1331]. 183 f. Text în slavonă. Cuprinde: Pravilă, Apocrife, Hexameron, Gromovnic etc.
Însemnări de la Mănăstirea Neamţ din 1392, 1634‑1635 (privind legarea manuscrisului),
1658 (Fond 55, ms. 13.3.17, fost Jacimirskij, ms. 15).
Ref.: Melchisedec Ştefănescu, Catalog de cărţile sârbeşti şi ruseşti manuscrise vechi ce se
află în biblioteca Sf. Mănăstiri Neamţului (RIAF, 2, 1884, nr. 1, nr. 76); Jacimirskij,
Iz slavjanskih rukopisej, p. 144‑154; Constantinescu, Repertoriu, p. 186, nr. 935;
Kujo M. Kuev, op. cit., p. 241‑244.
Publ.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 93‑95.
1169 – Grigore Ţamblac, Scrieri, Moldova, 1415‑1425. Text în slavonă (Fond 238,
N.P. Lihačev, secţia rusă, cat. I, ms. 364).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 91, nr. 454.
1170 – Sbornic, Moldova, cca 1432. Text în slavonă (Fond 58, fost Jacimirskij, ms. 18).
Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 298‑299, 364‑366, 396, 420; Constantinescu,
Repertoriu, p. 78, nr. 386.
1171 – Sbornic, scris şi împodobit de Gavriil Uric, Mănăstirea Neamţ, 1448. 22 x
14,5 cm. Text în slavonă. Însemnări de lectură, sec. XVII‑XIX (Fond 58, ms. 13.3.19, fost
Jacimirskij, ms. 46).
Ref.: A.I. Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 34‑40; idem, Slavjanskie i russkie
rukopisi, 630, 760, 951; Ion‑Radu Mircea, Contribution à la vie et à l’oeuvre de
Gavriil Uric (RESEE, 6, 1968, nr. 4, p. 577, 593, nr. 12); Constantinescu, Texte
româneşti, p. 7, 13‑14; idem, Repertoriu, p. 74, nr. 361.
1172 – Sbornik slov, žitij, apokrifov i paterikovyh povestej [Codice miscelaneu de
cuvinte şi vieţi de sfinţi, apocrife şi povestiri din Pateric], 1448. Copiat parţial de monahul
Gavriil Uric. 477 f. 22 x 14,4 cm. Text în medio‑bulgară. Conţine texte de Grigorie
Ţamblac, Sf. Ioan Gură de Aur, Leon Împăratul, Filotei, patriarhul Constantinopolului,
Chiprian din Mănăstirea Neamţ, Grigore Dialogul, Atanasie din Alexandria, Grigore
Sinaitul. Miniaturi, frontispicii şi iniţiale înflorite, în culori. Însemnări marginale ale
monahului Andronic, din 1864, despre aducerea manuscrisului la această mănăstire în
1861 (Fond Jacimirskij, ms. 13.3.19).
Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 28‑30; Ion‑Radu Mircea, op. cit., p. 594, nr.
16; Constantinescu, Repertoriu, p. 74, nr. 362; p. 147, nr. 761; Pelin, Catalogul, p.
91‑101, nr. 7.
Reprod.: Pelin, Catalogul, il. 10, 11 (f. 1 şi colofonul, cu însemnarea monahului Gavriil).
1173 – Mărgăritare, Mănăstirea Neamţ, 1450. Copiat de monahul Gavriil Uric. Text
în slavonă (Fond 58, ms. 13.3.66, fost Jacimirskij, ms. 96).
RUSIA  295
Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 156; Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr.
371.
Publ.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. 21‑37.
1174 – Triod înflorit, Moldova, prima jumătate a sec. XV (Fond 58, ms. 13.1.23, fost
Jacimirskij, ms. 49).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 129; Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p.
24‑30; Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr. 352.
1175 – Sbornic liturgic, scris de Asincrit, Moldova, cca 1486. Text în slavonă. A
aparţinut schitului Horodişte, pe Nistru (Fond 58, ms. 13.7.35).
Ref.: A.I. Jacimirskij, Melkie texty i zametki starinnoj slavjanskoj i russkoj literatury
(„Izvestija otdelenija Russkogo Jazyka i Slovesnosti”, 4, 1899, nr. 2, p. 457‑462);
Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 28‑30; Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr. 380.
1176 – Octoih, Moldova, sec. XV. Pergament. Text în slavonă. Partea I (Fond 55, ms.
13.3.6, fost Sârcu, ms. 22).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 97‑98; Constantinescu, Repertoriu, p. 185,
nr. 934.
1177 – Sf. Efrem Sirul, Scrieri, Ţările Române, a doua jumătate a sec. XV. Pergament.
Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.7.12, fost Jacimirskij, ms. 13d/98).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 20; Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr.
379.
1178 – Miscelaneu, sec. XV, Chiţcani – Soroca. Scris de grămăticul Vladislav.
Cuprinde scrieri de Pseudo‑Dionisie Areopagitul, Sf. Maxim Mărturisitorul şi Sf. Grigorie
Palama. A aparţinut Mănăstirii Noul Neamţ (Fond Jacimirskij, ms. 19, fost Noul Neamţ,
ms. 3).
Ref.: A.I. Jacimirskij, Rukopisi hranjaščiesja v Novo Njameckom Monastyre v Bessarabii
(„Drevnosti. Trudy slavjanskoj Komisii Moskovskogo aheologičeskogo obščestva”,
2, Moscova, 1898, p. 95); idem, Opisanie južnoslavjanskih i russkih rukopisej
zagraničnyh bibliotek („Sbornik otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 98,
Sankt‑Peterburg, 1921, p. 121); B. St. Angelov, Tri neizvestni răkopisa na Vladislav
Gramatikov („Sp. Ezik i literatura”, 18, 1973, nr. 3, p. 93); Constantinescu, Repertoriu,
p. 197, nr. 984.
1179 – Pravilă, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.3.27,
fost Jacimirskij, ms. 27).
Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XCV‑XCVII; Constantinescu, Vechiul
drept, p. 233; idem, Repertoriu, p. 75, nr. 368.
1180 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.3.26,
fost Jacimirskij, ms. 26).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 247, 843‑844; Constantinescu;
Repertoriu, p. 75, nr. 367.
Publ.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 63‑64, 92‑119, 122.
1181 – Tetraevanghel, Moldova, începutul sec. XVI. Pergament. Text în slavonă
(Fond 61 Tekuščie postuplenija, 394).
296  RUSIA
Ref.: Ž.N. Bubnov, Russkie i slavjanskie rukopisi Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., în
Materialy i soobščenija po Fondam otdela rukopisej i redkoj knigi, Leningrad, 1978,
p. 205‑206; Constantinescu, Repertoriu, p. 79, nr. 390.
Publ.: Ž.N. Bubnov, op. cit., fig. 63.
1182 – Eustatie de la Putna, Irmologhion (Stiherar), 1504‑1511. 14 f. 21,3 x 14,5
cm. Fragment din ms. 350 Ščukin de la Gosudarstvennyj Istoričeskij Muzej din Moscova.
Texte greceşti şi slavone şi notaţii muzicale. La f. 14v: criptogramă cu numele lui Eustatie
(Fond 58, ms. 13.3.16).
Ref.: E. Kałużniacki, Beiträge zur ältern Geheimnisschrift der Slaven („Sitzungsberichte
der philosophisch‑historichen Klasse der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften”,
102, Viena, 1883, p. 287‑308); Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 141; Damian
P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din URSS (RIR, 8, 1938,
p. 350); R. Pava, Cartea de cântece a lui Eustatie de la Putna (SMIM, 5, 1962, p.
335‑347; RER, 9‑10, 1965, p. 124); Turdeanu, Études, p. 188; Gh. Ciobanu, Studii
de etnomuzicologie şi bizantinologie, II, Buc., 1979, p. 320; Anne E. Pennington,
Eustatie’s song book of 1511: some observations (RESEE, 9, 1971, nr. 3, p. 565‑583);
idem, Muzica în Moldova medievală, p. 15, 207; Constantinescu, Repertoriu, p. 73,
nr. 360.
Reprod.: Anne E. Pennington, op. cit., pl. IV‑VII.
1183 – Tetraevanghel cu Cazanie, Orhei, 1531. Scris de popa Antonie Bosianul. Text
în slavonă. 250 f. 28 x 18,6 cm (Fond 58, Osnovnoe sobranie, ms. 13.1.2, fost Jacimirskij,
ms. 2).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 21‑22; Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj
pis’mennosti, p. 7, pl. 3; Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr. 350; Valentina Pelin,
1999.
1184 – Sbornic liturgic, Ţările Române, prima jumătate a sec. XVI. La f. 25v‑27v,
65v: însemnări din 1675‑1678; f. 85: însemnare din Iaşi, 1711 (Fond 58, ms. 13.3.24, fost
Jacimirskij, ms. 24).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 324‑325; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 350;
J.K. Begunov, Mučenie Ioanna Novogo Grigorija Camblaka v Sbornike pervoj treti
XV‑go veka iz sobranii N.P. Lihačeva („Sovetskoe slavjanovedenie”, 13, 1977, nr. 4,
48‑56); Constantinescu, Repertoriu, p. 75, nr. 365.
1185 – Sbornic, Suceava, 1553. Text în slavonă, cuprinzând texte apocrife (Fond 58,
ms. 13.3.25, fost Jacimirskij, ms. 16).
Ref.: A.I. Jacimirskij, Melkie texty i zametki po starinnoj slavjanskoj i russkoj literature
(„Izvestija Otdelenija Russkogo Jazyka i Slovesnosti”, Sankt‑Peterburg, 7, 1902,
partea I, p. 115‑121); Constantinescu, Repertoriu, p. 75, nr. 366.
1186 – Pravila cea mică şi Letopiseţ din 1512, Moldova, cca 1557. Scris de Nicodim
la Mănăstirea Bisericani din Moldova. 298 f. Text în slavonă. Însemnări din 1741 ale unor
călugări de la Mănăstirea Bisericani (Fond 58, ms. 13.3.23, fost Jacimirskij, ms. 71).
Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 85‑92; I. Peretz, Curs de istorie a dreptului
român, II/1, Buc., 1928, p. 225‑237; Şt. Gr. Berechet, Legătura dintre dreptul bizantin
şi cel românesc, I/1, Vaslui, 1937, p. 99‑101; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 49;
RUSIA  297
E. Turdeanu, Le sbornik dit de „Bisericani”. Fausse identité d’un ms. remarquable
(RES, 14, 1965, p. 29‑45); Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 97‑142; I. Ivan,
Biserica fostei mănăstiri Bisericani (MMS, 46, 1970, p. 692‑700); Constantinescu,
Vechiul drept, p. 114‑115; idem, Repertoriu, p. 74, nr. 364.
1187 – Minei de praznice scris de diacul Condrea din Soroca, 15 iunie 1593. 267
f. Text în slavonă. Însemnare din 1595 privind donarea manuscrisului bisericii din satul
Debrăştiţa (Fond 55, ms. 13.1.22, fost Sârcu, ms. 47).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 168; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 349; B.
St. Angelov, Iz răkopisnata sbirka na P.A. Sirku („Izvestija na Narodnata Biblioteka
i Bibliotekata na Sofijskija Dăržaven Universitet”, 3/9, 1963, p. 66); Constantinescu,
Repertoriu, p. 72, nr. 351; Kujo M. Kuev, op. cit., p. 113.
1188 – Irmologhion, Rusia de Nord, a doua jumătate a sec. XVI. La f. 162v‑172v:
Pripealele lui Filotei monahul de la Cozia (Fond 31, Osnovnoe Sobranie, ms. 33.17.13,
fost Novgorod 832).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1056.
1189 – Nikonovskaja letopis’ [Letopiseţul lui Nikon], Moscova, a doua jumătate a
sec. XVI. La f. 36v‑38: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, de când s‑a început
Ţara Moldovei (1359‑1504) (Fond 58, ms. 34.14.8, fost Jacimirskij, s. n.).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, OpisanieI/2, p. 344‑350; Mihăilă, Contribuţii, p. 132;
Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1057.
1190 – Tetraevanghel, a doua jumătate a sec. XVI. 324 f. La f. 8‑12: însemnări în
română din Moldova, 1673; verso‑ul coperţii I: însemnări din 1728 (Fond 55, ms. 13.1.1,
fost Sârcu, ms. 7).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 18‑19; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 350;
Constantinescu, Repertoriu, p. 71, nr. 349; Kujo M. Kuev, op. cit., p. 111.
Reprod.: Stasov, Ornament, p. 5, pl. XII.
1191 – Meletie Pigas, Epistolar, sfârşitul sec. XVI. Text din 1860. Text în greacă.
Cuprinde şi scrisori, din 1597‑1599, de la domnii Mihai Viteazul şi Ieremia Movilă şi
mitropoliţii Eftimie al Ungrovlahiei şi Gheorghe al Moldovei.
Ref.: W. Regel, Analecta byzantino‑russica, Sankt‑Peterburg – Leipzig, 1891, p. CXVI.
1192 – Psaltire, Rusia de Nord, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă. La f. 183‑210:
Pripealele lui Filotei monahul de la Cozia (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 21.5.5, fost
Novgorod 1004).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1053.
1193 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XVI, scris de Ioan Crimca. Text în
slavonă (Fond 192, Beneševič).
Ref.: Opisanie grečeskih rukopisej, privezennyh iz Grecii i prinesennyh v dar Akademičeskoj
biblioteke („Izvestija Imperatorskoj Akademii Nauk”, 5, 18, 1903, nr. 2, Obščie
sobranie, p. 81, nr. 16); Constantinescu, Repertoriu, p. 79, nr. 391.
1194 – Triod, Banat, sfârşitul sec XVI. Text în slavonă. Pe coperta I: însemnare din
Peştera, sec. XIX (Fond 55, ms. 13.1.18, fost Sârcu, ms. 34).
298  RUSIA
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 125; Constantinescu, Repertoriu, p. 185, nr.
933.
1195 – Albină, Ţările Române, sec. XVI (Fond 58, ms. 13.9.15, fost Jacimirskij,
ms. 42).
Ref.: A.I. Jacimirskij, F.I. Pokrovskij, op. cit., III/2, p. 113‑115; Jacimirskij, Iz istorii
slavjanskoj propovedi, p. LXIII, 59‑63, 119‑121; Constantinescu, Repertoriu, p. 73,
nr. 359.
1196 – Psalmi aleşi, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 31, Osnovnoe
sobranie, ms. 24.3.72).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 382.
1197 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii Neamţ
(Fond 58, ms. 13.3.14, fost Jacimirskij, ms. 14).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 58; Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj
propovedi, p. 13‑15; Constantinescu, Repertoriu, p. 73, nr. 358.
1198 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Pergament. Text în slavonă (Fond 55, ms. 4.5.11,
fost Sârcu, ms. 12).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 58; Constantinescu, Repertoriu, p. 185, nr.
932.
1199 – Psaltire, Rusia de Nord, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Pripealele lui
Filotei monahul de la Cozia (Fond 1 Arhangel’sk, ms. 632, fost Arhangel’skaja Duhovnaja
Seminarija 1).
Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii,
Sankt‑Peterburg, 1890, p. 1; Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1050.
1200 – Sbornic, Rusia de Nord, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Pripealele lui
Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 1 Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija).
Ref.: A.E. Viktorov, op. cit., p. 11‑15; E. Turdeanu, Les premiers écrivains religieux
de Valachie. Le moine Philothée et Nicodème de Tismana (RER, 2, 1954, p. 140);
Constantinescu, Repertoriu, p. 174, nr. 891.
1201 – Voskresenskaja Letopis’, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Povestire
pe scurt despre domnii Moldovei de când s‑a început Ţara Moldovei (1359‑1504) (Fond
31, Osnovnoe Sobranie, ms. 32.1.48).
Ref.: A.I. Jacimirskij, Skazanie vkratce o Moldavskih gospodarjah v Voskresenkoj Letopisi
(„Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 6, 1901, nr. 1, p. 88‑119);
Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1054.
1202 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI (Fond 75, Belokrinickoe sobranie, ms. 43).
Ref.: A.A. Amosov, J. Ju. Bubnov, Novye postuplenija v otdel rukopisej Biblioteki
Akademii Nauk S.S.S.R. v 1955‑1976 gg., în Materialy i soobščenija po Fondam
otdela rukopisnoj i redkoj knigi, Leningrad, 1978, p. 319.
1203 – Miscelaneu, cuprinzând şi Voskresenskaja Letopis’, sfârşitul sec. XVI–
începutul sec. XVII. Text în slavonă. La f. 56v‑59v: Povestire pe scurt despre domnii
Moldovei de când s‑a început Ţara Moldovei [1359‑1504]. 2 ex. (Fond 31, Osnovnoe
sobranie, ms. 15.3.1 şi ms. 34.5.24).
RUSIA  299
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 347; V.F. Pokrovskij, A.I. Kopanev, M.V.
Kukuškin, M.N. Murzanova, Opisanie rukopisnogo otdela Biblioteki Akademii Nauk
S.S.S.R., III/1, Moscova – Leningrad, 1959, p. 335; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 48
(ms. 16.3.1); Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 381; p. 213, nr. 1058.
Publ.: Bogdan, Cronicile slavo‑române, p. 152‑161.
Reprod.: B. A. R., mf. 51.
1204 – Sbornic, Rusia, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac,
Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 11, Arheografičeskaja komissija ms.
Antonievskij monastyr’, 109).
Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 220, nr. 1104.
1205 – Prolog, Rusia de nord, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Teodosie
de la Neamţ, Lauda Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, 1534.
Ref.: A.E. Viktorov, op. cit., p. 89; Constantinescu, Repertoriu, p. 209, nr. 1041.
1206 – Sbornic, Moldova, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.3.28, fost
Jacimirskij, ms. 28).
Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 247; Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr.
369.
1207 – Sbornic, Moldova, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă (Fond 58, fost Jacimirskij,
ms. 45).
Ref.: A.I. Jacimirskij, Melkie texty i zametki po starinnoj slavjanskoj i russkoj literature
(„Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 21, 1916, nr. 2, p. 23‑25);
Constantinescu, Repertoriu, p. 79, nr. 388.
1208 – Sbornic omiletic, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond 58,
fost Jacimirskij, ms. 25).
Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. LXIX, LXIV; Constantinescu,
Repertoriu, p. 79, nr. 387.
1209 – Stepennaja Kniga, Rusia, jumătatea sec. XVII. La f. 1‑5v: Povestire pe scurt
despre domnii Moldovei (1359‑1518) (Fond 61, Tekuščie postuplenija, 374).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, OpisanieI/1, p. 488; Constantinescu, Repertoriu, p. 213,
nr. 1060.
1210 – Razrjadnaja Kniga, Rusia, jumătatea sec. XVII. Text în slavonă. La f. 1‑3v:
Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, 1359‑1504 (Fond 11 Arheografičeskaja
komissia ms. Arhiv 104).
Ref.: N. Barsukov, Rukopisi arheografičeskoj Komissii, Sankt‑Peterburg, 1882, p. 51;
Mihăilă, Contribuţii, p. 133; Constantinescu, Repertoriu, p. 220, nr. 1105.
1211 – Liturghier, 1662, Moldova, început la Mănăstirea Dobromirna [Dragomirna?]
de Ghelasie monahul din Soveja, continuat la Mănăstirea Bistriţa, de diacul Ion din
Cerghidul Mare, pentru popa Vasilachie din Braşov. Text în română şi slavonă. 200 f. 20
x 15 cm. Dăruit de protopopul Văsii în 1664 bisericii din Şchei (Fond 55, ms. 13.2.1, fost
Sârcu, ms. 17).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 86‑87; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 349;
300  RUSIA
Gabriel Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev („Studii şi
cercetări de bibliologie”, 12, 1972, p. 22‑23); Constantinescu, Repertoriu, p. 72‑73,
nr. 355; Valentina Pelin, 1999.
1212 – Inscripţie de pe turnul Mântuitorului din Kremlin, traducere din latină în
slavonă de Nicolae Milescu Spătarul, 14 decembrie 1671 (ms. 34.6.59).
Ref.: M.A. Salmina, Povesti o načale Moskvy, Moscova – Leningrad, 1964, p. 180; Nikolaj
Spafarij, p. 5, nota 7.
Reprod.: I.E. Zabelin, Istorija goroda Moskvy, Moscova, 1902, p.138‑139.
1213 – Miscelaneu: Cazanie la sărbătorile anului, Moldova, a doua jumătate a sec.
XVII. 156 f. 17 x 14 cm. Un singur copist. Începutul şi sfârşitul lipsesc. Text în română,
titluri în slavonă. Titluri ornamentate floral în chinovar (ms. 188).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1214 – Nicolae Milescu Spătarul, [Scrieri], Rusia, 1672‑1689. 367 f. Cuprinde:
Vasiliologion (f. 8‑253r), Hrismologion (f. 253v‑307), Kniga izbrannaja vkratce o devjatih
musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze
şi despre cele şapte arte liberale] (f. 308‑340), Opisanie preslavnija i prevelikija cerkve
imenovannaja Svjataja Sofija v Konstantinopole, iže meždu sedmi čudes vselennyja po
dostoinstvu sočisljaetsja [Descrierea preaslăvitei şi preamăritei biserici numite a Sfintei
Sofii din Constantinopol, care se află printre cele şapte minuni ale lumii] (f. 340‑356),
Perevod s reči [...] pri [...] velikom knjaze Aleksie Mihajloviče [...] govoril poslanik
polskoj Samojlo Vencslavskoj, buduči na priezde vo 7183‑m godu [1675] sentjabrja vo
18 den’ [Traducere după spusele [...] în faţa marelui prinţ Aleksej Mihailovič [...] ale
ambasadorului polon Samoilo Venčeslavski, la sosirea sa în anul 7183 [1675], septembrie,
ziua 18] (f. 356v‑359v), Kniga ieroglifijskaja [Cartea ieroglifică] (f. 360‑367). Text în rusă
(Fond Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija, ms. 270, fost C 129).
Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii,
Sankt‑Peterburg, 1890, p. 32‑33; Nikolaj Spafarij, p. 136; Belobrova, O prižiznennyh
sbornikah, p. 130‑132; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 71, nr. 1; Zamfira
Mihail, Le sens du Temps dans l’œuvre de Nicolae Spathaire Milescu, în Temps et
changement dans l’espace roumain, Iaşi, 1991, p. 66, nota 13; Mihail, Nicolae le
Spathaire, p. 147.
1215 – Johannes Constantinus de Frzemesky, Cosmographia, 1691, autograf în latină
şi germană. Cuprinde hărţi ale celor trei Ţări Româneşti (Q. Nr. 478, f. 21v‑28).
Ref.: I.N. Lebedeva, Opisanie rukopisnogo otdela Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., VI,
Rukopisi latinskogo alfavita XVI‑XVII vv., Leningrad, 1979, p. 233‑234.
1216 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII.
Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 356 f. 19 x 17 cm.
Text în rusă. Scriere caligrafică (Fond 61 Tekuščie postuplenija, 92, fost în Col. M. P. şi
N.M. Petrovskij din Kazan’).
Ref.: Mihail, La diffusion, p. 114‑116; Constantinescu, Repertoriu, p. 213, nr. 1059;
Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 3; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 77‑78,
98.
Publ.: Nikolaj G. Spafarij, Opisanie pervija časti vselennija imenuemoj Azii, v nej že sostoit
RUSIA  301
Kitajskoe gosudarstvo s pročimi ego gorody i provincii, ed. A.N. Alexandrov, Kazan’,
1910; Nicolae Milescu Spătarul, Descrierea Chinei, trad. Corneliu Bărbulescu, Buc.,
1958.
1217 – Nicolae Milescu Spătarul, [Arifmologija] şi [Cartea despre starea şi
schimbările atmosferei şi ale anotimpurilor în cursul anului...], sfârşitul sec. XVII, Rusia.
Text în rusă. 101 f., lipseşte începutul. Însemnare de la 1697. Provine de la Mănăstirea
Antonievo‑Sijsk (Arh. D. 477).
Ref.: Zamfira Mihail, Probleme ale editării paralele a textelor vechi. Exemplul operei
Spătarului Milescu („Memoriile Secţiei de Filologie, Literatură şi Arte”, s. IV, 10,
1988, p. 29‑35); Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 2; Mihail, Nicolae le
Spathaire, p. 114, 116.
Publ.: Şt. Lupan, Nicolae Milescu Spatarul, Cartea despre starea timpurilor sau Prognosticon
(„Revistă de filozofie şi drept”, Chişinău, 2‑3, 1995, p. 56‑65) (traducere în română).
1218 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, sfârşitul
sec. XVII. Text în rusă (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 19.1.7, fost Pypin 2).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1052; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p.
68, nr. 12.
1219 – Nikonovskaja Letopis’, Rusia, sec. XVII. Text în rusă. Cuprinde: Povestire pe
scurt despre domnii Moldovei de când s‑a început Ţara Moldovei (1359‑1504) (Fond 31,
Osnovnoe Sobranie, ms. 32.4.8).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1054 bis.
Reprod.: B. A. R., ms. 132, fotocopie.
1220 – Trebnic, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 233‑234 text liturgic
tradus de Gavril Protul în 1535 (Fond 58, ms. 33.3.19, fost Jacimirskij, ms. 111).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 209‑210; Constantinescu, Repertoriu, p. 78,
nr. 383.
1221 – Miscelaneu, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 636 f.
Cuprinde: Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o
sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre
cele şapte arte liberale] şi Kniga ieroglifijskaja [Cartea ieroglifică]. Text în rusă (Fond
Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija, ms. 429).
Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii,
Sankt‑Peterburg, 1890, p. 102; Nikolaj Spafarij, p. 136; Belobrova, O rukopisnoj
tradicii, p. 69, nr. 4.
1222 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul
sec. XVIII. Text în rusă (Fond 1, Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija, ms. 140).
Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Constantinescu, Repertoriu, p. 220, nr. 1101; Belobrova, O
rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 1.
1223 – Dimitrie Cantemir, Miscelaneu dedicat lui Petru cel Mare, 1714. 33 f. Scriere
cursivă de cancelarie. 29,5 x 19,5 cm. La f. 1v‑11v: Şerban Cantemir, Petrō te prōtō
Imperialī notatō kai Iskurōtatō Eusevei Niktī kai Eusplahnikōtatō Autokratori Despotī kai
Antilīptori autou Panīgirikon.... in Burgos S. Petri anno Partu Virg[inis] 1714 marti[i]
302  RUSIA
[Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare], rostit în greacă de Şerban, fiul în vârstă de şapte
ani al lui Dimitrie Cantemir, în martie 1714, de ziua ţarului. Text în rusă (recto) şi în greacă
(verso). La f. 2v‑3: rugăciune pentru ţar. La f. 12‑28: Monarchiarum physica examinatio,
în latină şi în traducerea rusă a lui Ivan Il’inskij. Pe coperta I: dedicaţia către ţar în rusă şi
desene în tuş negru, de mâna lui Dimitrie Cantemir; f. 10v: schema globului pământesc;
f. 1v‑18v: textul este încadrat în chenar; f. 21r‑27v: numeroase note marginale, în latină şi
rusă. Legat în carton subţire, în mătase verde (Fond P I B8, ms. 150, cota 1.5.78).
Ref.: Damian P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. (RIR,
8, 1938, p. 351); V.N. Ermuratskij, Obščestvenno‑političeskie vzgljady Dmitrija
Kantemira, Chişinău, 1956, p. 41; T.A. Bykova, M.M. Gurevič, Opisanie izdanij,
napečatannyh pri Petre I, Moscova, 1958, p. 348, 358; Paul Cernovodeanu, Călătoria
de studii în URSS (R. ist., 40, 1987, nr. 6, p. 646); Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p.
18‑19, 350‑352 (nota 29); Madan, Dmitrij Kantemir, p. 7, nr. 23 şi p. 25, nr. 105; I.N.
Lebedeva, Biblioteka Petra I. Opisanie rukopisnyh knig, Sankt‑Peterburg, 2003, p.
251‑252; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 93‑94, nr. 690; Andrei Eşanu, Valentina
Eşanu, Un panegiric necunoscut al lui Dimitrie Cantemir, în Dimitrie Cantemir.
Sesiune de comunicări ştiinţifice, Buc., 2011, p. 75‑76.
Publ.: Petra Velikomu. Panegiričeskoe vsesožžеnie smirenejše tvorit i prinosit [...] Serban
Kantemir – Petro Primo [...] Panegyricum offert [...] Serbanus Cantemyr, Moscova,
1714; [Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij], Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia
principilor Cantemir], în G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja
knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, 1783, p. 323‑328; I. Sulea‑Firu, O
scrisoare inedită a lui D. Cantemir „Monarchiarum physica examinatio” („Studii
şi cercetări de bibliologie”, 5, 1963, p. 269‑276); E. Lozovan, D. Cantemir: „Le
Panégirique de Pierre le Grand” (RIDS, 1981, nr. 92, p. 22‑31 în greacă, p. 32‑36 în
latină); P. Cernovodeanu, M. Carataşu, A. Lazea, Démètre Cantemir, Le Panégyrique
de Pierre le Grand (1714) („Archaeus”, 5, 2001, nr. 1‑2, p. 101‑133).
Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 112‑113 (3 f.); E. Lozovan, op. cit., p.
37‑50; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 92 (2 p.).
1224 – Dimitrie Cantemir, Rapoarte către ţarul Petru cel Mare, despre Baku, regiunea
caucaziană şi cea din jurul Mării Caspice, [1722‑1726] (Fond P I B).
Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 27; M. Guboglu, Dimitrie Cantemir – Orientaliste
(SAO, 3, 1960 (1961), p. 159); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 120, nr. 715.
Publ.: Collectanea Orientalia. Principis Demetrii Cantemiri variæ schedæ et excerpta
e autographo descripta, II. E Demetrii Cantemiri Principis Moldaviæ schedis
autographis şi III. Ex eiusdem Demetrii Cantimiri schedis Manuscriptis, Operele
Principelui Demetriu Cantemiru („Analele Academiei Române”, 7, 1883, p. 6‑32,
cu 25 desene).
Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 140‑147; S.V. Fomin, Kantemiry v
izobrazitel’nyh materialah, Kişinev, 1988, p. 62-65.
1225 – Jurnalul ţarului Petru cel Mare din vremea campaniei în Caucaz şi în regiunea
Mării Caspice, 1722‑1723. Conţine note privitoare la politica domnilor români, între care
o scrisoare a lui Nicolae Mavrocordat către sultan, din 3 septembrie 1711 (P I B, nr. 142).
Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 24, 348, nota 17, p. 357, nota 55.
8
„Petra I, Biblioteka”.
RUSIA  303
1226 – Antioh Cantemir, Na zavist’ i gordost’ dvorjan zlonravnyh. Filaret i Evgenij
[Asupra zavistiei şi mândriei nobililor cu rele năravuri. Filaret şi Evgheni], 1729‑1730.
Scriere cunoscută ca Satira Filareta. Manuscris autograf.
Ref.: Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi
Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 306).
1227 – Arifmologija, 1743, prelucrare după lucrarea cu acest titlu a lui Nicolae
Milescu Spătarul din 1672 (Fond Kalikin, ms. 183).
Ref.: Belobrova, Iz literaturnoj istorii, p. 74, nota 8; idem, O rukopisnoj tradicii, p. 70,
nr. 14.
1228 – Sbornic, 1754. La f. 1‑10: O Martine Ljutere i Kal’vine, text reprodus după
Catehismul tipărit la Iaşi în 1642 (Fond 58, ms. 13.5.55, fost Jacimirskij, ms. 64).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 131‑132; Damian P. Bogdan, op. cit., p.
350; idem, Contribuţiuni la Bibliografia românească veche, Buc., 1938, p. 7‑8;
Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr. 373.
1229 – Războiul Rusiei cu Turcia, 1768‑1774, post 1774. Text în italiană cu informaţii
despre desfăşurarea războiului pe teritoriul Ţărilor Române (Fond 36, Voroncov).
Ref.: Putevoditel’, p. 266.
1230 – Miscelaneu, 1773, Moldova. 82 f. 16,1 x 10 cm, începutul şi sfârşitul lipsesc.
Conţine: Gromovnic, Trepetnic, Poricologos şi apocrife. Text în română (Fond 55, ms.
13.6.20, fost Sârcu, ms. 69).
Ref.: G. Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev („Studii şi cercetări
de bibliologie”, 12, 1972, p. 25‑26); Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1318;
Valentina Pelin, 1999.
1231 – Sf. Vasile cel Mare, Scrieri, Mănăstirea Neamţ, 1782. Traducere autografă din
Filocalia, din greacă în slavonă, a lui Paisie Veličkovskij. 57 + III f., 25,8 x 18 cm. (Fond
58, ms. 13.1.25, fost Jacimirskij, ms. 51).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 12; Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr.
354; Valentina Pelin, 1999.
1232 – Paisie Veličkovskij, Scrisoare către ucenicii plecaţi în Rusia, Moldova,
Mănăstirea Neamţ, [cca 1779‑1780]. Manuscris autograf în slavonă. 7 + 2 f. 25,5 x 18 cm
(Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 13.5.6).
Ref.: Sf. Paisie, Cuvinte şi scrisori duhovniceşti, ed. Valentina Pelin, I, Chişinău, 1998, p.
84.
1233 – P.G. Divov, Istoričeskoe izobraženie mirnyh peregovorov v Jassah s samogo
ih načala do zaključenija dogovora v 1792 godu (Fond 50, P.G. Divov).
Ref.: Putevoditel’, p. 296.
1234 – Paisie Veličkovskij, Scrieri, Mănăstirea Neamţ, 1793‑1794. III + 58 + III f.
25,5 x 17,3 cm. Text în rusă, autograf (Fond 58, Osnovnoe sobranie, ms. 13.1.24, fost
Jacimirskij, ms. 66).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 119; Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr.
353; Valentina Pelin, 1999.
304  RUSIA
1235 – Diadoh, episcopul Foticeii, Scrieri, Moldova, a doua jumătate a sec. al
XVIII‑lea. Copie după textul corectat de Sf. Paisie Veličkovskij al originalului grecesc
la Dragomirna. Text în slavonă. 45 f., 21 x 15 cm. (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms.
13.3.31).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1236 – Miscelaneu de traduceri ale Sf. Paisie Veličkovski, Mănăstirea Neamţ, a doua
jumătate a sec. XVIII. Tradus din greacă în slavonă. 248 f., 25,5 x 18,2 cm. Exemplar
autograf. Cuprinde fragmente din scrierile Sf. Ioan Gură de Aur, Iustin Filosoful, Sf.
Dionisie Areopagitul, Sf. Vasile cel Mare, Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei (Fond 31,
Osnovnoe sobranie, ms. 13.1.9).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1237 – Miscelaneu, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. Text în română, doi
copişti. 194 f., 21,2 x 16 cm. Titluri şi iniţiale cu ornamente în chinovar. Cuprinde: Agapie
Landos, Minunile Maicii Domnului, Apologhia, Cuvânt pentru răbdare, din Scrierile Sf.
Grigore Bogoslovul, Scrisoarea Sf. Paisie Veličkovskij către ucenicii de la Secriş, 1775
etc. (Fond 55, ms. 13.5.21, fost Sârcu, ms. 57).
Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 25; Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1317; Valentina
Pelin, 1999.
1238 – Miscelaneu, scris în Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. 30 f. 17,5 x 12
cm. Lipseşte sfârşitul. Text în română. Un singur copist. Cuprinde: Sf. Grigore Sinaitul,
Întrebare către Sf. Maxim Cavsocalivitul, colinde, rugăciuni etc. (Fond 55, ms. 13.7.37,
fost Sârcu, ms. 82).
Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 26‑27; Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1320; Valentina
Pelin, 1999.
1239 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, a doua jumătate a sec.
XVIII. Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur. Text în rusă. 144 f. Conţine însemnări
din sec. XIX ale orientalistului Ilarion Rasohin (Fond 535, Osnovnoe Sobranie, ms.
32.6.18).
Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 74, nr. 32; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 81, 96.
1240 – Catehism, Ţara Românească, a doua jumătate a sec. al XVIII‑lea. Text în
română. Un singur copist. 139 f. 18 x 11,7 cm. (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 12.8.19).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 252, nr. 1314; Valentina Pelin, 1999.
1241 – Sokraščennye istoričeskie izvestija o Moldavii, vybrannye iz letopiscev,
sfârşitul sec. XVIII (Fond 36, Voroncov).
Ref.: Putevoditel’, p. 274.
1242 – Diadoh al Foticeii, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în rusă (Fond
58, ms. 13.3.31, fost Jacimirskij, ms. 54).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 27; Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr.
370.
1243 – Gavriil, mitropolitul Filadelfiei, Scrieri. Moldova, Mănăstirea Neamţ, sfârşitul
RUSIA  305
sec. XVIII. 33 f., 22,2 x 7,2 cm. Traducere autografă a lui Paisie Veličkovskij din greacă în
slavonă. La f. 33: însemnare în slavo‑rusă (Fond 58, ms. 13.3.22, fost Jacimirskij, ms. 53).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 92; Constantinescu, Repertoriu, p. 74, nr.
363; Valentina Pelin, 1999.
1244 – Sf. Grigorie Palama, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în rusă (Fond
39, ms. 38.5.47, fost Pogodin, ms. 208).
Ref.: V.V. Majkov, Hr. M. Loparev, D.I. Abramovič, Opisanie rukopisej Pliginskogo
sobranija („Otčety Imp. Publičnoj Biblioteki za 1905”, Sankt‑Peterburg, 1912, p.
39); Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 384.
1245 – Nil Sinaitul, Cuvinte, Moldova, Mănăstirea Neamţ, sfârşitul sec. XVIII.
Traducere autografă a lui Paisie Veličkovskij din greacă în slavonă. 100 f. 21,1 x 15,2 cm.
(Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 13.3.8, fost Jacimirskij, ms. 63).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 25‑26; Constantinescu, Repertoriu, p. 73,
nr. 356; Valentina Pelin, 1999.
1246 – Sbornic liturgic greco‑catolic, Transilvania, sfârşitul sec. XVIII. Text în
română (Fond 58, ms. 13.7.25).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1319.
1247 – Sbornic pustnicesc, Poiana Mărului, sfârşitul sec. XVIII. Text în rusă. 3
volume (Fond 58, ms. 13.5.7‑13.5.9, fost Jacimirskij, ms. 78‑80).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 76‑77, nr. 374‑376.
1248 – Paisie Veličkovskij, Învăţături monahale, Moldova, Mănăstirea Neamţ,
sfârşitul sec. XVIII. Exemplar autograf al lui Paisie Veličkovskij. Text în slavonă. 30 f. 21
x 14,9 cm. (Fond 58, Osnovnoe sobranie, ms. 13.3.10, fost Jacimirskij, ms. 69).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 470‑471; Constantinescu, Repertoriu, p. 73,
nr. 357; Valentina Pelin, 1999.
1249 – Paisie Veličkovskij, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în rusă (Fond
58, ms. 13.4.58, fost Jacimirskij, ms. 58).
Ref.: Şt. Gr. Berechet, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 53‑66;
Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr. 372.
1250 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Cuprinde
şi Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 384 f. 12 x 19 cm. Text în rusă
(Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 17.9.10).
Ref.: Mihail, La diffusion, p. 118; Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1051; Belobrova,
O rukopisnoj tradicii, p. 74, nr. 31; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 78, 96.
1251 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Cuprinde
şi Cartea despre tătari. 166 f. Text în rusă (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 32.12.6).
Ref.: Mihail, La diffusion, p. 118; Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1055; Belobrova,
O rukopisnoj tradicii, p. 74, nr. 29; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 78, 96.
1252 – Obozrenie Rumelii i Bolgarii i kak vvesti armii v nih iz Moldavii i Valahii, sec.
XVIII (Col. 226).
Ref.: Putevoditel’, p. 387.
306  RUSIA
1253 – Sbornic, sec. XVIII. La f. 140: titlul Catehismului tipărit la Iaşi în 1642:
Katehisis pravoslavnyja i katoličeskija sočinena ot pravoslavnogo ispovedanija izdanno
v Moldavii...
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 461‑464, nr. 997; Damian P. Bogdan,
Contribuţiuni la Bibliografia românească veche. Tipărituri dintre anii 1546‑1762
necunoscute la noi, Buc., 1938, p. 7‑8; BRV, IV, p. 23‑24, nr. 19.
1254 – Sbornic, sec. XVIII. 275 + II f. La f. 259: informaţii despre cucerirea cetăţii
Hotin de către oştile ruseşti. La f. 272: informaţii despre ocuparea Iaşului de către armata
rusă şi încheierea păcii cu Turcia în 1739 (cota 204).
Ref.: N. Iu. Bubnov, A.I. Koponev, M.V. Kukuşkina, O.P. Lihačeva, Opisanie rukopisnogo
otdela biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., III, Leningrad, 1971, p.207.
1255 – Istoria Principatelor [...] Moldova şi Ţara Românească, începutul sec. XIX.
Text în franceză (Col. 226).
Ref.: Putevoditel’, p. 387.
1256 – Dissertation sur l’Etat actuel de la Moldavie et de la Valachie. Géographie
moderne, începutul sec. XIX (Col. 226).
Ref.: Putevoditel’, p. 387.
1257 – F. Hiždec [= Tadeu Hâjdeu, 1769‑1835?], Kratkaja istorija Moldavii [Mică
istorie a Moldovei], începutul sec. XIX. Text în franceză (Col. 226).
Ref.: Putevoditel’, p. 370.
1258 – Proiect pentru înălţarea Rusiei în ochii popoarelor europene şi pentru
eliberarea Greciei, adică a unei părţi a lumii creştine, de jugul barbarilor, începutul sec.
XIX. Text în franceză, cu o însemnare privitoare la boierul Tomas Amaksari din Moldova
(Col. 226).
Ref.: Putevoditel’, p. 387.
1259 – Filip Solitarul, Dioptra, Soroca, 1815. Copie după traducerea lui Petru Pop
de la Mănăstirea Neamţ, 1804. 76 f. 22,8 x 17,4 cm. Text autograf în română. Ornamente
florale (Fond 55, ms. 13.5.20, fost Sârcu, ms. 60).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 482‑483; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 350;
G. Ştrempel, op. cit., p. 24; Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1316; Valentina
Pelin, 1999.
1260 – Autobiografia stareţului Paisie [Veličkovskij] de la Neamţ, Mănăstirea Neamţ,
primul deceniu al sec. XIX. Copie de ieroschimonahul Mitrofan. 115 f. 19 x 14,8 cm. Text
în slavonă. Ms. fost în colecţia A.I. Jacimirskij până în 1902 (Fond 31, Osnovnoe sobranie,
ms. 13.3.26).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 516‑527, 951; Valentina Pelin, 1999.
1261 – Opisanie putešestvija iz Konstantinopolja v Buharest kapitana Tomahina
[Descrierea călătoriei de la Constantinopol la Bucureşti a căpitanului Tomahin], 1814
(Fond 36, Voroncov).
Ref.: Putevoditel’, p. 276.
1262 – Dimitrie Cantemir, Scrisoarea Moldovei, Neamţ, 1825. Copie. Însemnări în
română din 1852 (cota 8.8.18).
RUSIA  307
Ref.: C.I. Karadja, loc. cit.; Ludovic Demény, Tradiţie şi continuitate în « Hronicul » lui
Dimitrie Cantemir. Contribuţii (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 956).
1263 – Proiect al Codului de legi pentru Basarabia, Odesa, 1826, şi documentele
comisiei de elaborare. Text în limbile rusă şi română (Fond 36, Voroncov).
Ref.: Putevoditel’, p. 276.
1264 – Ivan Petrovič Liprandi, Kratkoe obozrenie Moldavii, Valahii i drugih
prilegajuščih zemel’ v voennom otnošenii, s priloženiem svedenij o voennyh prigotovlenijah
turok do 20 marta 1828 g. (Fond 36, Voroncov).
Ref.: ibidem.
1265 – I. Batianov, Statističeskoe opisanie Moldavii i obozrenie ulučšenij, vvedennyh
vo vremja upravlenija knjazja M. Sturdza c 1834 po 1842 g. (Fond 36, Voroncov).
Ref.: ibidem.
1266 – Hagi Ioan Enacu, blănar din Iaşi, Cărţişoară cu stihurele [culegere de versuri
populare], Moldova, 1846. Exemplar autograf în română. Ornamente de autor cu desene
în culori (Fond 55, ms. 13.4.12, fost Sârcu, ms. 48).
Ref.: G. Ştrempel, op. cit., II, p. 24; Gh. Bogaci, Monumente literare necunoscute
(„Moldova Socialistă”, 18 iulie 1979); Constantinescu, Repertoriu, p. 252, nr. 1315;
Valentina Pelin, 1999.
1267 – D.J. Żubricki, Historia Braterstwa ze Lwówa pomiędzy 1473‑1793 [Istoria
Frăţiei din Lvov între 1453‑1793], 1847. Text în polonă. Cuprinde şi informaţii despre
relaţiile lui Alexandru Lăpuşneanu cu Frăţia, ajutorarea ei cu bani, construirea la Lvov a
unei biserici ortodoxe etc. (Col. 57, D.J. Żubricki).
Ref.: Putevoditel’, p. 185.
1268 – Descriere a Ţării Româneşti şi Moldovei, prima jumătate a sec. XIX. Text în
franceză (Fond 36, Voroncov).
Ref.: ibidem, p. 276.
1269 – Miscelaneu, Moldova, prima jumătate a sec. XIX. Text în română. 32 f.
21,5 x 18 cm. Cuprinde: Ipistolie a Sfintei Duminici, Învăţătura la oameni morţi, Pildele
învăţăturii către cititor, însemnări despre două cutremure din 11 şi 12 ianuarie 1838 (Fond
31, fost Jacimirskij, ms. 33.15.102).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1270 – Dicţionar rus‑român, Moldova, mijlocul sec. XIX, 32 f. 18,4 x 11,4 cm.
Lipseşte începutul (26.5.398).
Ref.: idem.
1271 – Miscelaneu, Moldova, mijlocul sec. XIX. 43 f., 20 x 12,5 cm. Lipsesc
începutul şi sfârşitul. Text în română. Cuprinde: Istoria iepurilor, Împărăţia poamelor şi
a verdeţurilor şi a tuturor legumilor, Cântare plugarilor (versuri), Istorie despre Arghir şi
Elena cea frumoasă (Fond 0, ms. 189).
Ref.: Valentina Pelin, 1999.
1272 – Gheorghe şi Constantin Ghepeţki, Predici, Chişinău, 1867. Text în română.
308  RUSIA
37 f. 21,5 x 17,5 cm. Conţine însemnări de M. Ciachir şi N. Danilevschi (Fond 58, ms.
33.15.101, fost Jacimirskij, ms. 101).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 479; Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr.
1321; Valentina Pelin, 1999; Zamfira Mihail, Limba română în scrieri parenetice din
Basarabia (1812‑1865), Buc., 2001, p. XXVII.
1273 – Augustin Bragă, Istorija o drevnosti moldavskih monastyrej Njamca i Sekula
iz Rumynij [Istoria despre vechimea mănăstirilor moldoveneşti Neamţu şi Secu], 1873. 56
f. 33 x 25 cm. Text autograf în rusă. Traducere de autor a primei sale variante în română,
păstrată în biblioteca Mănăstirii Neamţ, ms. rom. 161. Cuprinde: Istoria icoanei făcătoare
de minuni, a cărei traducere în rusă a fost atribuită lui Nicolae Milescu Spătarul (Fond 58,
ms. 13.1.8, fost Jacimirskij, ms. 21).
Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 603, 660, 951; D.T. Ursul, Nikolaj
Gavrilovič Milesku Spafarij, Moscova, 1980, p. 59; Constantinescu, Repertoriu, p.
78, nr. 385 (dă cota Jacimirskij, ms. 8); Nikolaj Spafarij, p. 4, nota 3; Şt. S. Gorovei,
Un episod din „recuperarea” Bizanţului: prima „operă” a Spătarului Nicolae
„Milescu” (AIIAI, 22, 1985, p. 410‑460); Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 42.
1274 – Grigore Ţamblac, [Scrieri], sfârşitul sec. XIX. Copii de A.I. Jacimirskij după
manuscrise slave din 1439‑1441, de la Mănăstirea Neamţ (mss. sl. 164‑165, păstrate la B.
A. R.) (Fond 58, ms. 13.7.35, fost Jacimirskij, ms. 105).
Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 489‑490; Damian P. Bogdan, Biblioteca şi
Institutele Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. (RIR, 8, 1938, p. 350); Constantinescu,
Repertoriu, p. 77, nr. 380.
1275 – Opisanie dvuh cerkovnoslavjanskih knig, polučennyh iz Valahii, sec. XIX,
descriere a două cărţi vechi româneşti în slavonă procurate din Ţara Românească (Col.
238, III, 24).
Ref.: Putevoditel’, p. 350.
1276 – Sbornic, Moldova, sec. XIX. Text în română. 56 f. 10,3 x 7,6 cm. (Fond 31,
Osnovnoe sobranie, ms. 12.7.76).
Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 252, nr. 1313; Valentina Pelin, 1999.
CR
1277 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri II, Cracovia, 1534.
16 f. + 1 hartă. A aparţinut bibliotecii Observatorului Astronomic al Academiei Ruse de
Ştiinţe din Pulkovo.
Ref.: Nussbächer, Johannes Honterus, p. 368‑369.
1278 – Apostol, tipărit de diaconul Coresi, [Braşov?], 1567.
Ref.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
1279 – Triod, tipărit de diaconul Coresi, s.l., 1578.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 75; Karataev, Opisanie, p. 204, nr. 95; Demény –
Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187.
1280 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Iustinian, Kiev, 1628. Traducere în
slavonă de Petru Movilă.
RUSIA  309
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324;
Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate
of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44).
1281 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628. 450 p. Ediţie dedicată lui Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 277; Karataev, Opisanie, p. 399, nr. 326;
Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 171.
1282 – Nomocanon, Kiev, 1629. 175 p. Prefaţă de Petru Movilă şi gravură cu armele
acestuia.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 295; Karataev, Opisanie, p. 410‑411, nr.
342; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 188.
1283 – Slujebnic, Kiev, 1629. 144 + 300 p. Prefaţă de Petru Movilă şi gravură
reprezentând armele acestuia.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 294; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324;
Zapasko – Isaevič, I, p. 48‑49, nr. 193.
1284 – Triod, Kiev, 1631, exemplare dedicate domnului Moldovei Moise Movilă
şi lui Toma Zamojski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri reprezentând stema Moldovei
(foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru Movilă, cuprinzând învăţături către fratele său
Moise Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. 828 p. 2 ex.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382; D.P.
Bogdan, Les Enseignements de Pierre Movilă adressés à son frère Moise Movilă
(„Cyrillomethodianum”, I, 1971, p. 1‑19); Zapasko – Isaevič, I, p. 52, nr. 220.
Publ.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 19‑25 (epigrama).
Reprod.: ibidem, p. 16‑17 (epigrama); Zapasko – Isaevič, loc. cit.
1285 – Eucharistīrion albo vdjačnost’, Kiev, 1632, ediţie dedicată lui Petru Movilă.
Pe verso‑ul foii de titlu: armele lui Petru Movilă cu versuri dedicatorii. La f. 3v: portretul
lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 47, nr. 332; Karataev, Opisanie, p. 431‑433, nr. 388; Zapasko –
Isaevič, I, p. 53‑54, nr. 228; Natalia Pylypjuk, Eucharistīrion, Albo Vdjačnost’. The
First Panegiric of the Kiev Mohyla School: Its Content and Historical Context
(„Harvard Ukrainian Studies”, 8, 1984, nr. 1‑2, p. 47‑70).
Reprod.: ibidem, p. 252 (facsimil, 18 f.).
1286 – Petru Movilă, Krest Hrista spasitelja i každogo čelověka na kazaniju
publičnom... vyražennyj, Kiev, 1632.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 48, nr. 333; Karataev, Opisanie, p. 433‑434, nr. 389;
Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 230.
1287 – Silwestr Kossow, Paterikon abo Zywoty SS. Oycow Pieczarskich, Kiev, 1635.
La p. 168: gravură cu armele lui Petru Movilă.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 250.
1288 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţa lui de Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 384; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 439;
Zapasko – Isaevič, I, p. 57, nr. 252.
310  RUSIA
1289 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637, cu prefaţa lui Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 401; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr.
455; Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 256.
1290 – Psaltire, Govora, 1637, tipărită de ieromonahul Meletie, egumenul Mănăstirii
Govora, din porunca lui Matei Basarab. 3 + 220 f., exemplar incomplet.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 403; Karataev, Opisanie, p. 459, nr. 458; BRV, I, p.
104‑106, nr. 36.
1291 – Apostol, Lvov, 1639. 244 p. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând
armele lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 61, nr. 437; Karataev, Opisanie, p. 474, nr. 493;
Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270.
1292 – Triod, Lvov, 1642. 433 p. Mai multe tiraje, dedicate de Petru Movilă lui Vasile
Lupu, domnul Moldovei, şi lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 67, nr. 485; Karataev, Opisanie, p. 495, nr. 538;
Zapasko – Isaevič, I, p. 63, nr. 302.
Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui Matei Basarab,
în Omagiu lui P. Constantinescu‑Iaşi, Buc., 1965, p. 296‑300 (prefaţa dedicată lui
Matei Basarab).
1293 – Antologhion, Câmpulung, 1643, tipărit din porunca lui Matei Basarab. 10 +
494 f.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 68, nr. 492; Karataev, Opisanie, p. 501, nr. 555; Damian P.
Bogdan, op. cit., p. 350 (datat greşit: 1646).
1294 – Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643. Traducere din slavonă de
mitropolitul Varlaam, din porunca domnului Moldovei Vasile Lupu. 3 + 384 + 116 f. (cota
7.7.13, inv. 217).
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 499; Karataev, Opisanie, p. 504; BRV, I, p. 143, nr. 45;
V. Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în secolele XVII‑XVIII, Chişinău, 1977, p. 45.
1295 – Psaltire cu rugăciuni şi acatiste, Kiev, 1643‑1644. 276 + 278 p. Pe verso‑ul
foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 500, 511; Karataev, Opisanie, p. 504‑505, nr. 561;
Zapasko – Isaevič, I, p. 65, nr. 324.
1296 – Trebnic, Kiev, 1646. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui
Petru Movilă şi versuri dedicatorii. La f. 2‑6: prefaţă de Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 541; Karataev, Opisanie, p. 517‑518, nr.
595; D. P. Bogdan, op. cit., p. 350; Zapasko – Isaevič, I, p. 68‑69, nr. 354.
1297 – Thomas a Kempis, De imitatione Christi, Târgovişte, 1647. Traducere în
slavonă de Udrişte Năsturel (fost la Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija).
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 77, nr. 570; P. Sokolov, Katalog Knig bogoslovskih v
Akademii Nauk S.S.S.R., Sankt‑Peterburg, 1832, nr. 455; Karataev, Opisanie, p. 529,
nr. 633; BRV, I, p. 159, nr. 52; Elena Dovicenco, în RI, 18, 1932, p. 321.
RUSIA  311
1298 – Psaltire de‑nţăles, Iaşi, 1680, tradusă de mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi
tipărită de ieromonahul Mitrofan. 3 + 212 f. Text în slavonă şi română.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 113, nr. 867.
1299 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Moscova, 1696. 28 + 180 +
28 p.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 138, nr. 1078.
1300 – Dimitrie Cantemir, Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea, Iaşi, 1698.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 3, nr. 1.
1301 – Samotsikulo [Apostol], Tiflis, 1709, 442 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Mihail Stepaneshvili Ungrovlakheli (Mihail Ştefanovici).
Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, Activitatea tipografică a lui Mihai Ştefan în Gruzia
(Studii, 11, 1958, nr. 1, p. 136, nr. 3); Vakhtang VI‑is stambis gamocemebi, erovnuli
bibliotekis koleqtsiis agtseriloba, 1709‑1722 [Editions of Vakhtang VI’s typography,
description of the collection of the National Library, 1709‑1722], ed. Dali Machaidze,
Tbilisi, 2009, p. 23‑29.
1302 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Moscova, 1709. 1 + 9 + 30 f.
+ 356 p.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 166, nr. 1299.
1303 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710. 421 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Mihail Stepaneshvili Ungrovlakheli (Mihail Ştefanovici).
Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 6.
1304 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Moscova, 1711.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 170, nr. 1328.
1305 – Octoih, Târgovişte, 1712, în limba română. 6 + 463 p.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 172, nr. 1341.
1306 – Lavrentie de la Braşov [Laurentius Transylvanus de Corona], magistru în
teologie, [Rezumat al tezei], Moscova, tipografia Sf. Sinod al Rusiei, 1712. 8 f. Cuprinde
o gravură (56,2 x 42,1 cm.) de Ivan F. Zubov şi Grigorij P. Tepčegorskij, reprezentând
alegoria primirii lui Dimitrie Cantemir în Rusia, în 1711. Autorul tezei, originar din Braşov,
călugăr la Mănăstirea Hurez şi tipograf la Râmnic, şi‑a susţinut teza la 26 iulie 1712, la
Colegiul Ortodox din Moscova, sub conducerea lui Feofilact Lopatinskij (cota 4.I).
Ref.: D.A. Rovinski, Podrobnyj slovar’ russkih gravjurovannyh portretov, II,
Sankt‑Peterburg, 1887, p. 1069; G. Ciorănescu, Contribution à l’iconographie
cantémirienne (SF, 36, 1977, p. 222‑229); idem, Une gravure rare représentant D.
Cantémir à cheval (SF, 38, 1979, p. 223‑225).
1307 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru], Tbilisi, 1712,
352 p., cu caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă
din Ţara Românească.
Ref.: Patriarhia Georgiei, List of the 1709‑1722 printings published in the first Georgian
printing‑house, Tbilisi, 1997, nr. 11; Vakhtang VI‑s stambis, p. 89‑99.
312  RUSIA
1308 – Davitni [Psaltire], Tbilisi, 1712, 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.
Ref.: Patriarhia Georgiei, op. cit., nr. 12; Vakhtang VI‑s stambis, p. 85‑87.
1309 – Evloghion, Târgovişte, 1713. 4 + 496 f.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 173, nr. 1349.
1310 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la
Kiev în 1645.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1375; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899.
1311 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Sankt‑Peterburg, 1717. 1 +
19 + 30 f. + 356 p.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 179, nr. 1394.
1312 – Kmnulebis Tsodnis Tsigni (Aiati) [Astrologie]. Tbilisi, 1721. 148 p. Cu
caractere mkhedruli. Tipărită de episcopul Nikoloz Mroveli Orbelis Dze, în tiparniţa adusă
din Ţara Românească.
Ref.: Patriarhia Georgiei, op. cit., nr. 19; Vakhtang VI‑s stambis, p. 125‑128.
1313 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Sankt‑Peterburg, 1722.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 188‑189, nr. 1462.
1314 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii,
Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe
pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului (cota
P I B 176).
Ref.: C.I. Karadja, Operele lui Dimitrie Cantemir în Biblioteca Academiei din Petrograd
după însemnările unui suedez din 1735 (RI, 15, 1929, p. 2‑3); Ludovic Demény,
Tradiţie şi continuitate în „Hronicul” lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr. 5,
p. 956); Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.
1315 – Antioh Cantemir, Simfonia na Psalmy, Moscova, 1727. In folio, 3 + 111 f.
Ref.: Karataev, Hronolog., p. 199, nr. 1543.
1316 – Calendar, Moscova, 1728, cu note manuscrise ale lui Antioh Cantemir (Secţia
II).
Ref.: Damian P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din URSS (RIR, 8,
1938, p. 348).
1317 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman
Empire, trad. N. Tindal, I‑II, Londra, 1734‑1735.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 52.
1318 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de
son aggrandissement et de sa décadence, trad. M. de Joncquières, I‑IV, Paris, 1743.
Ref.: ibidem, p. 13, nr. 54.
1319 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745.
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512.
1320 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752.
Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791.
RUSIA  313
1321 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman
Empire, trad. N. Tindal, I‑II, Londra, ed. 2, 1756.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 55.
1322 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskij na 1770 god, Sankt‑Peterburg, 1769.
La p. 29‑70: Ja. Ja. Štelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie Knjažestva Moldavskogo
i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i narodov, s landkartočkoju sih
zemel’, al cărei prim capitol, O Moldavii, rezumă Descrierea Moldovei de Dimitrie
Cantemir, după manuscrisul latin.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 9, nr. 31; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Studiu
introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi
a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 104‑105; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 154‑155.
1323 – Catehisis sau În scurtă pravoslavnica mărturisire a legii creştineşti, Iaşi,
1777.
Ref.: Marieta Chiper, Coralia Fotino, 1985.
1324 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja
Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie
latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir.
Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov
[Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul
său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru
al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban
Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic
al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim
gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii
şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv,
în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul
Cantemireştilor, p. 94, 166.
Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.
1325 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie
Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de
G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea
Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146;
idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea
culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.
1326 – Psaltire, Iaşi, 1790.
Ref.: Marieta Chiper, Coralia Fotino, 1985.
1327 – Bucvar sau Începere de învăţătură celor ce vor să înveţe carte cu slove
slavoneşti, Dubăsari, 1792, tipărit de Mihail Strel’bickij.
Ref.: V. Kiriak, op. cit., p. 93.
314  RUSIA
1328 – Ceaslov, Iaşi, 1792.
Ref.: ibidem.
1329 – Psaltire, Iaşi, 1794.
Ref.: ibidem.
1330 – Dimitrie Cantemir, Hronicul romano‑moldo‑vlahilor, ed., introd. şi note Gh.
Săulescu, I‑II, Iaşi, 1835‑1836.
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 18, nr. 78.
1331 – J.A. Vaillant, La Romanie ou Histoire, langue, littérature, ortographie,
statistique des peuples de la langue d’or, Adrialiens, Vallaques et Moldaves, résumés sous
le nom de Romans, Paris, 1844.
Ref.: Andreea Dunaeva, 2011.
1332 – I. Heliade Rădulescu, Souvenirs et impressions d’un proscrit, Paris, 1850.
Ref.: idem.
1333 – M.A. Kubalski, Recherches historiques et statistiques sur les peuples d’origine
slave, magyare et roumaine, Paris, Tours, 1852.
Ref.: idem.
1334 – Arhiva romana. Documente istorice, ed. P. Teulescu, Buc., 1860.
Ref.: idem.
1335 – A.V. Urechia, Femeea română dupre istoria şi poesia, Buc., 1865.
Ref.: idem.
1336 – „Foaea Soţietaeţii pentru literaetura şi cultura rominae in Bucovina”, anul 3,
1867, Cernăuţi, redactor Ion al lui G. Sbiera, Societatea pentru cultura şi literatura română
în Bucovina.
Ref.: idem.
1337 – Al. Macedonski, Poesii, Buc., 1882.
Ref.: idem.
1338 – I. Lăzărici, Istoria Literaturei Române, Sibiu, 1884.
Ref.: idem.
1339 – C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului Veniamin din Monastirea Socola. Fondat
la 1804, Iaşi, 1885.
Ref.: idem.
1340 – Ar. Densusianu, Istoria limbei şi literaturei române, Iaşi, 1885.
Ref.: idem.
1341 – Ar. Densusianu, Cercetări literare, Iaşi, 1887.
Ref.: idem.
1342 – A.I. Odobescu, Scrieri literare şi istorice, III, Buc., 1887.
Ref.: idem.
1343 – Carmen Silva, Pečal’. Basm german de Carmen Silva, tradus în limba
RUSIA  315
universală volapük de prof. Siegfried Lederer la Viena, cu permisiunea înaltului autor,
regina României. Traducere din volapük în rusă de Vl. Rosenberger, Sankt‑Peterburg,
1889.
Ref.: idem.
1344 – Carmen Silva, Le roman d’une princesse, Paris, 1891.
Ref.: idem.
1345 – R. Fava, Ricordi Rumeni. Note di un viaggio in Transilvania e Romania,
Parma, 1894.
Ref.: idem.
1346 – Ioan Bogdan, Cronice inedite atingătoare de Istoria Romînilor, Buc., 1895.
Ref.: idem.
H
1347 – Plan al taberei ruso‑române de la Stănileşti şi al operaţiilor militare, 1711.
Text în rusă, cu note în germană (de G.F. Miller?) (Sobranie Petra I, V.R.K/266, nr. 3, p.
42, plan nr. 168).
Ref.: Istoričeskij očerk i obzor Fondov rukopisnogo otdela biblioteki Akademii Naukn.
Karty, plany, čerteži, risunki i gravjury sobranija Petra I, Moscova – Leningrad,
1961, p. 73; Adrian Tertecel, Anexele „Jurnalului” lui Ahmed bin Mahmud privind
campania de la Prut (1711) (SMIM, 12, 1994, p. 209, nr. 15); Ţarălungă, Dimitrie
Cantemir, p. 353 (nota 42).
1348 – Dimitrie Cantemir, Plan Konstantinopolja ili Carigrada iže prežde naricatsja
Vizantija, drevle že Vigos [Planul Constantinopolului sau al Ţarigradului, care odinioară
se chema Bizanţ, iar în vechime Vigos], Sankt‑Peterburg, 1720. Gravură de Aleksei
Fedorovič Zubov după schiţa autorului, azi pierdută. 2 coli de hârtie încleiate împreună.
59,5 x 82,5 cm. Cuprinde 162 monumente de arhitectură, între care schiţa palatului lui
Dimitrie Cantemir, cu legendele în rusă. 2 ex.: unul din Cabinetul lui Petru I, al doilea din
Biblioteca Tipografiei Sinodale (Sobranie Petra I, V.R.K/46 şi V.R.K/47).
Ref.: M. N. Murzanova, V. F. Pokrovskaja, E. I. Bobrova, Istoričeskij očerk i obzor fondov
rukopisnogo otdela Biblioteki Akademii nauk. Vyp. 1, XVIII vek. Dopolnenie k vyp.
1: Karty, plany, čerteži, risunki, gravjury sobranija Petra I, Moscova – Leningrad,
1961, p. 184, nr. 315; Paul Cernovodeanu, Călătoria de studii în URSS (R. ist.,
40, 1987, nr. 6, p. 645); idem, Harta Constantinopolului alcătuită de principele
Dimitrie Cantemir („Tribuna României”, 17, 1988, nr. 360, p. 4); idem, Le plan de
Constantinople par Démétre Cantémir (RESEE, 27, 1989, nr. 1‑2, p. 35‑47); Eşanu,
Dinastia Cantemireştilor, p. 307; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 117‑118, nr.
711.
Publ.: Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire,
I, Londra, 1734, între p. XVI şi p. 1; 2 ed., Londra, 1756; idem, Geschichte des
osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschreiben von Demetrie
Kantemir, ehemaligen Fürsten in Moldau, Hamburg, 1745, între p. 771 şi 772 ; S.V.
Fomin, Kantemiry v izobrazitel’nyh materialah, Kişinev, 1988, p. 59 (schiţa palatului).
316  RUSIA
1349 – Dimitrie Cantemir, Planul Derbentului, 1722‑1723. Schiţă colorată în
tuş. 14,2 x 35,2 cm. la un capăt şi 32,1 cm. la celălalt. Reprezintă zidul de incintă al
Derbentului („zidul caucazian”), oraşul, zidul dintre munţii Caucaz şi Marea Caspică cu
relieful înconjurător, legende şi adnotări în rusă. Harta este alcătuită pe baza informaţiilor
din notele lui Dimitrie Cantemir despre regiunea caucaziană şi a fost desenată probabil de
G.F. Miller. Titlul Der Bent in Persien a fost adăugat în creion de G.S. Bayer (Sobranie
rukop. kart., op. nr. 738, pl. 53).
Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 19, nr. 84; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 27‑28, 355
(nota 54), 372 (nota 103); Paul Cernovodeanu, Călătorii de studii în URSS (R. ist.,
40, 1987, nr. 6, p. 645); idem, Dimitrie Cantemir inedit (MI, 25, 1991, nr. 4, p. 5);
Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 308; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 121‑122,
nr. 717.
Publ.: De muro Caucaseo, ed. G.S. Bayer, în Commentarii Academiae Scientiarum
Imperialis Petropolitanae, I, 1726, p. 425‑463, reluat în Opuscula ad historiam
antiquam chronologiam, geographiam, et rem sumariam spectantia, Halle, 1770, p.
94‑125.
1350 – Dimitrie Cantemir, Tractus Orientalis Caucasi cum vestigiis muri veteris
in eo ducti, planul Derbentului, 1728. Copie anonimă a schiţei originale. 21 x 16,5 cm.
Reprezintă zidul de incintă al Derbentului („zidul caucazian”), oraşul, zidul dintre munţii
Caucaz şi Marea Caspică cu relieful înconjurător, legende şi adnotări în rusă. Harta este
alcătuită pe baza informaţiilor din notele lui D. Cantemir despre regiunea caucaziană
(Arhiva BAN, fostă la Departamentul Geografic).
Ref.: V. Gnučeva, Geografičeskij Departament Akademii Nauk XVIII veka, în Trudy
Arhiva Akademii Nauk S.S.S.R., 6, Moscova, 1946, p. 253, nr. 165; Eşanu, Dinastia
Cantemireştilor, p. 308; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 121, nr. 717.
1351 – Hărţi şi planuri, din 1811, privitoare la operaţiile armatei ruse în campania
din Moldova (Fond 36, Voroncov).
Ref.: Putevoditel’, p. 266.
1352 – Karta Bolgarii, Makedonii, Moldavii i Valahii [Harta Bulgariei, Macedoniei,
Moldovei şi a Ţării Româneşti], 1877 (Col. 220, Hărţi şi planuri).
Ref.: Putevoditel’, p. 400.
BIBLIOTEKA GLAVNOGO ŠTABA
(Biblioteca Statului‑Major)
MUZ
1353 – Taler de aur, începutul sec. XVII, cu inscripţie în slavonă: „Nicoară mare
vornic al Ţării de Sus a bătut un taler de aur şi cu un lanţ de aur l‑a dăruit doamnei
sale Todosia”, atestând identitatea monedei, atribuită anterior cneazului Vasilij Danilovič
Holmskij (Cabinetul de Numismatică).
Ref.: A.A. Kunik, Despre originea românească a aşa‑numitului taler de aur al prinţului
rus Cholmski (RIAF, 1, 1882, p. 243).
RUSIA  317
CENTRAL’NIJ GOSUDARSTVENNYJ ISTORIČESKIJ
ARHIV SANKT–PETERBURGA
(Arhiva Centrală Istorică de Stat din Sankt‑Peterburg)
DOC
1354 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 11 aprilie 1465, de la Ştefan cel
Mare, domnul Moldovei, Mitropoliei Suceava pentru satul Mihăeşti pe Brădăţel, cumpărat
de mitropolitul Teoctist de la boierul Jurja Rotompan cu 100 zloţi tătărăşti. Copie în
slavonă (Fond 309, op. 1, dos. 2504, p. 33‑33v).
Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 89‑90 (copie în polonă); DIR, A. Moldova,
veacurile XIV‑XV, I, p. 338‑339 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p.
157‑160.
1355 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 13 decembrie 1582, de la Petru
Şchiopul, domnul Moldovei, Anei, soţia fostului logofăt Ioan Golia şi copiilor ei, Mihail
şi Cristina, pentru satul Golăeşti pe Răut. Traducere din sec. XIX (Fond 1330, op. 6, dos.
1922, f. 102).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 322‑323.
1356 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 14 aprilie 1584, de la Petru Şchiopul,
domnul Moldovei, Mănăstirii Humor pentru lacul Orehova cu pâraiele şi iazurile. Copie
slavonă (Fond 309, op. 1, dos. 2504, p. 58v‑59).
Ref. şi publ.: Ju. Venelin, Vlaho‑bolgarskie ili dako‑slavjanskie gramoty, Sankt‑Peterburg,
1840, p. 216‑218; DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 249‑250 (trad.); Moldova în
epoca feudalismului, II, p. 328‑331.
1357 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 4 august 1588, de la Petru Şchiopul,
domnul Moldovei, soţiei logofătului Golia pentru părţile din satele Golăeşti şi Oxentia în
ţinutul Orheiului, împărţite cu soţia lui Eremia pârcălabul. Traducere din sec. XIX (Fond
1330, op. 6, dos. 1922, f. 102).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 335‑337.
1358 – Carte domnească de întăritură, 12 iunie 1595, de la Ieremia Movilă, domnul
Moldovei, boierului Ioan Gurjev, mare stolnic, pentru satul Ţipleşti, cumpărat de la Mârzac
şi rudele sale cu 130 taleri. Traducere rusă (Fond 11519, op. 9, dos. 23, f. 9).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 370‑371.
1359 – Zapis de la Aslan, pârcălabul Orheiului, din Peştera, 25 iulie 1602, cuprinzând
hotărnicirea satelor Trebujeni pe Răut şi Oxentia pe Nistru, care aparţineau Mănăstirii
Golia (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, p. 103v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 16‑18.
1360 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 21 august 1602, de la Ieremia Movilă,
domnul Moldovei, jupânesei Goliasa şi copiilor ei, Cristina şi Mihail, pentru a treia parte
9
Arhiva Departamentului pentru drepturi civile şi religioase al Consiliului de Stat
(1810‑1906).
318  RUSIA
din jumătatea de sus a săliştei Golăeşti şi pentru a treia parte din moară (Fond 1330, op.
6, dos. 1922, p. 103).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 18‑19.
1361 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 noiembrie 1617, de la Radu
Mihnea, domnul Moldovei, Frăsinei, fiica lui Ieremia pârcălabul, şi fratelui ei, Teodor,
pentru o parte din satul Oxentia (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 112, 112v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 131.
1362 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, aprilie 1622, de la Ştefan Tomşa,
domnul Moldovei, diacului Ionaşcu Rusul şi fratelui său Bosâi, pentru o parte din satul
Călineşti şi un loc de prisacă în satul Cobâlca. Copie, traducere din sârbă, din anul 1804,
dec. 12 (Fond 1343, op. 28, dos. 3486, f. 4‑5, 5v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 156‑158.
1363 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 5 septembrie 1622, de la Ştefan Tomşa,
lui Avram diacul şi surorii sale, Axinia, pentru ocinile lor Novoseliţa, Rosoşani, Lucăceni,
Culişăuţi şi jumătate din satul Nelipăuţi, ţinutul Hotin, cumpărate de diacul Avram de la
Grigore Holovca cu 300 taleri de argint (Fond 220, op. 2, dos. 299).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 374‑377.
Reprod.: ibidem, p. [472].
1364 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 4 august 1640, de la Vasile Lupu,
domnul Moldovei, slugilor sale Dumitraşcu Fulgu, Ionaşcu Hripcovici şi Manole, pentru
un vad cu moară pe Nistru. Copie (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 112).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 397.
1365 – Zapis de mărturie din Iaşi, 29 martie 1661, al boierilor moldoveni, despre
vânzarea de către Odochia şi copiii ei a unei părţi din satul Trebujeni, în ţinutul Orhei,
Mănăstirii Golia cu 20 taleri şi 10 vaci (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 104v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 24‑25.
1366 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 iunie 1661, de la Ştefan Lupu,
domnul Moldovei, feciorilor lui Cazac, Ursul şi Isac, pentru satele Lopatinţi, Dumceni,
Trăisteni, Cişcani şi Ignăteni (Fond 1350, op. 60, dos. 1094, f. 40, 40v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 36‑37.
1367 – Zapis de danie, Moldova, 17 august 1661, de la Mereuţă şi Drăgan, feciorii
preotului Tudor, Mănăstirii Golia, pentru o parte din satul Trebujeni în ţinutul Orhei (Fond
1330, op. 6, dos. 1922, f. 105).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 48‑49.
1368 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 august 1661, de la Ştefan Lupu,
domnul Moldovei, Mănăstirii Golia, pentru o parte din satul Trebujeni în ţinutul Orhei,
dăruită de Mereuţă şi Drăgan, feciorii preotului Tudor (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f.
105).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 49‑50.
1369 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 20 mai 1662, de la Eustratie Dabija,
domnul Moldovei, Mănăstirii Golia, pentru satele Golăeşti, Mihăilaş şi Tohoceni în ţinutul
RUSIA  319
Orhei, revendicate de fostul mare clucer Gheorghe Catargiu (Fond 1330, op. 6, dos. 1922,
f. 133, 133v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 65‑70.
1370 – Carte domnească de întăritură, 30 aprilie 1667, de la Iliaş Alexandru, domnul
Moldovei, pârcălabului de Orhei, Apostol Rusu, pentru ţiganul Vasile cu copiii săi, ce‑i
aparţin lui (Fond 1343, op. 28, dos. 3486, f. 72).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 183‑184.
1371 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 martie 1669, de la Gheorghe Duca,
domnul Moldovei, fostului pârcălab Apostolache Rusul, pentru două fălci de vie, din satul
Sălişte, ţinutul Orhei, cumpărate de la Andronache şi fratele său, Vasile, cu 30 de lei (Fond
1343, op. 28, dos. 3486, f. 67v).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 253‑254.
1372 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 2 martie 1671, de la Gheorghe Duca,
mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, pentru nişte locuri de case şi de dughene în oraşul Iaşi,
dăruite Mănăstirii de Canila (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 133v, 134, 134v. Copie).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 46‑49.
1373 – Carte domnească de poruncă, 22 noiembrie 1672, de la Ştefan Petriceicu,
domnul Moldovei, vornicului Gheorghe Catargi, să strângă dania şi să plătească leafa unor
slujitori de la Curte (Fond 1343, op. 23, dos. 2187, f. 11).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 81‑83.
1374 – Zapis de danie din Peştera, 20 martie 1677, de la Donosie Portărescul
nănaşului său Andrei Mihuleţ pentru o parte din satul Trebujeni, ţinutul Orhei (Fond 1330,
op. 6, dos. 1922, f. 106).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 101‑104.
1375 – Zapis de danie din Iaşi, 5 iunie 1679, de la fostul pârcălab de Orhei, Andrei
Mihuleţ, Mănăstirii Golia, pentru nişte părţi din satul Trebujeni, ţinutul Orhei (Fond 1330,
op. 6, dos. 1922, f. 106).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 113‑115.
1376 – Zapis de mărturie, 5 iunie 1680, de la pârcălabul de Soroca şetrarului Vasile
Mârzac pentru satele Rogojeni, Vertijeni, Ciucuimeni ş.a., ţinutul Soroca, să‑i dea
documente noi pentru aceste sate mai sus numite, în schimbul celor pierdute (Fond 1343,
op. 25, dos. 3077, p. 38, 38v, 39).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 120‑123.
1377 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 12 iunie 1685, prin care Dumitraşcu
Cantacuzino, domnul Moldovei, întăreşte fraţilor Alexandru şi Poiană şi surorii lor, Guda,
ocina din Bratila de Jos, ţinutul Bacău, revendicată de postelnicul Sandu Crupenschi
(Fond 1343, op. 36, dos. 12970, p. 7).
Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 145‑147.
1378 – Raport al Senatului, din 9 mai 1733, privind ridicarea carantinei la graniţa
320  RUSIA
turcă urmare a încetării epidemiei de ciumă în Turcia şi Ţara Românească. 306 f. (Fond
132910, op. 1, dos. 38).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1379 – Documente, din 1743‑1744, privitoare la situaţia ortodocşilor din Transilvania:
un memoriu al protoiereului Eustatie Vasiliev, de la catedrala Sf. Nicolae din Braşov,
privind necesitatea protecţiei ortodocşilor din oraş faţă de persecuţiile episcopilor bisericii
romano‑catolice; denunţul lui Eustatie Vasiliev la Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
privind trecerea mitropolitului Transilvaniei, Atanasie, la ritul catolic, şi persecutarea
preoţilor ortodocşi de către biserica catolică în Transilvania; necesitatea de a se trimite
cărţi religioase pentru biserici; cererea de ajutor material pentru restaurarea catedralei Sf.
Nicolae din Braşov, decizia Sf. Sinod de a se colecta fonduri pentru restaurarea catedralei
şi a altor 12 biserici ortodoxe din Transilvania. 32 f. (Fond 79611, op. 24, dos. 126, p. 1‑10;
op. 25, dos. 1 şi 20, p. 1‑14; dos. 10, p. 2‑5).
Ref.: ibidem.
1380 – Scrisoare, din 1749‑1751, de la mitropolitul Timotei al Kievului, protopopul
Nicolae Balomiri şi călugărul Nicodim, către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe a Rusiei,
privind necesitatea protejării bisericii greco‑ruse din Transilvania de persecuţiile bisericii
greco‑catolice. 138 f. (Fond 786, op. 30, dos. 85, p. 1‑138).
Ref.: ibidem.
1381 – Documente, din 1759, relative la recomandarea Colegiului pentru străinătate
de a i se da aprobare pentru colectă de fonduri valahului Constantin Crucerescu, informarea
conţilor Aleksej Bestužev‑Rjumin şi Mihail Voroncov cu privire la serviciile aduse de
Constantin Crucerescu guvernului rus în timpul războiului cu Turcia, corespondenţa între
Sf. Sinod şi Constantin Crucerescu în problema aprobării colectei de fonduri. 46 f. (Fond
796, op. 31, dos. 213, f. 1‑45).
Ref.: ibidem.
1382 – Documente, din 1759, privind cererea lui Constantin Crucerescu de eliberare
a unui paşaport şi hotărârea Sf. Sinod de acordare a paşaportului. 6 f. (Fond 796, op. 34,
dos. 148, f. 1‑6).
Ref.: ibidem.
1383 – Ucaz, din 22 iulie 1770, al împărătesei Ecaterina a II‑a, prin care se aprobă
acordarea, din fondurile Colegiului economic, a unei alocaţii anuale de 3000 de ruble lui
Grigorie, mitropolitul Ungrovlahiei. 20 f. (Fond 1329, op. 2, dos. 12).
Ref.: ibidem.
1384 – Documente, din 1771, privind solicitarea mitropolitului Grigorie al
Ungrovlahiei de a i se trimite cărţi bisericeşti, fără plată. 13 f. (Fond 796, op. 52, dos. 71).
Ref.: ibidem.
1385 – Raport, din 1771‑1772, al contelui Rumianţev cu privire la inundaţiile din
Moldova şi Ţara Românească. 2 p. (Fond 114612, op. 1, dos. 2, p. 104‑105).
Colecţia ucazurilor şi dispoziţiilor date Senatului de către împărat, parte a Arhivei
Senatului din Sankt‑Peterburg. Conţine 3 558 documente din perioada 1704‑1917.
11
Arhiva Cancelariei Sf. Sinod (1721‑1918).
12
Arhiva Consiliului Înaltei Curţi (1769‑1801).
10
RUSIA  321
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1386 – Notă, din 1768, intitulată „Întărirea malului vestic al Mării Negre şi malurilor
Dunării pe şenalul navigabil de la Sulina la Galaţi”. Autor necunoscut. 14 f. (Fond 67313,
op. 1, dos. 274).
Ref.: ibidem.
1387 – Raport, din 1787, al episcopului Sevski despre arhimandritul Iraclie, sosit de
la Bucureşti. 13 f. (Fond 796, op. 67, dos. 363).
Ref.: ibidem.
1388 – Scrisori, din 20 octombrie 1787‑23 decembrie 1788, de la diverse persoane
către I.P. Saltykov, privind mersul operaţiunilor militare pe frontul ruso‑turc, aprovizionarea
armatei cu alimente şi situaţia în Moldova şi Ţara Românească. Originale şi copii. Texte în
rusă, franceză şi polonă. 96 f. (Fond 111714, op. 1, dos. 14).
Ref.: ibidem.
1389 – Protocol, din 25 noiembrie 1787, al consfătuirii Consiliului Curţii Imperiale
cu privire la problema prezenţei a 15 000 de ostaşi turci în Iaşi şi la susţinerea armatei ruse
de către locuitorii Moldovei (Fond 1146, op. 1, dos. 5, f. 247).
Ref.: ibidem.
1390 – Scrisoare, din iulie 1788, de la Manuil vodă [Giani‑Roset] către populaţia
Moldovei, despre necesitatea de a se împotrivi dominaţiei turce. Copie. 2 f. (Fond 1117,
op. 1, dos. 31).
Ref.: ibidem.
1391 – Manifest, din 1788, al ţarinei Ecaterina a II‑a către populaţia Moldovei şi a
Ţării Româneşti, în pregătirea începerii războiului cu Turcia, cu apelul de a sprijini trupele
ruseşti. 1 f. (Fond 140915, op. 1, dos. 19).
Ref.: ibidem.
1392 – Manifest, din 1788, al ţarinei Ecaterina a II‑a către comunităţile religioase şi
popoarele din Serbia, Moldova şi Ţara Românească, cu apelul de a participa la războiul
ruso‑turc şi de a sprijini trupele armatei ruse. 16 f. (Fond 796, op. 205, dos. 111).
Ref.: ibidem.
1393 – Informare, din 29 iulie 1789, de la contele G.A. Potemkin, despre faptul că
turcii plănuiesc un atac asupra trupelor ruseşti din Moldova. 8 f. (Fond 1146, op. 1, dos. 8).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1394 – Protocol, din 10 martie 1793, al Consiliului înaltei Curţi, conţinând informări,
13
Arhiva istoricului Ivan Petrovici Liprandi (1790‑1880), general‑maior, funcţionar cu
însărcinări speciale la Ministerul Afacerilor Interne. Colecţia cuprinde 515 acte şi documente din
perioada 1770‑1878.
14
Arhiva contelui Ivan Petrovici Saltykov (1730‑1805), general‑feldmareşal,
general‑inspector de cavalerie, guvernator al oraşelor Vladimirsk şi Kastroma (1784‑1788),
guvernator al Kievului (1796), guvernator al Moscovei (1797‑1804). Cuprinde 344 documente din
anii 1686‑1917.
15
Arhivele Cancelariei private a Ţarului (1812‑1917). Conţin 31 274 documente.
322  RUSIA
inclusiv din Iaşi, despre intenţia introducerii unor dări noi pentru populaţia Moldovei. 67
f. (Fond 1146, op. 1, dos. 15).
Ref.: ibidem.
1395 – Dosar, din 1799, privind cererea „contelui Ipsilanti” [Constantin‑vodă] de a i
se permite să aducă din Ţara Românească în Rusia 375 000 de pfunturi de sare la un tarif
preferenţial. 18 f. (Fond 137416, op. 2, dos. 1675).
Ref.: ibidem.
1396 – Documente, sfârşitul sec. XVIII, privind istoria Moldovei şi Ţării Româneşti:
zapis din 20 aprilie 1443 al lui Ştefan al II‑lea, domnul Moldovei, lista titlurilor de
proprietate date de domn în 1443, cu sigiliu, precum şi lista titlurilor de proprietate date,
cu semnătura domnului Moldovei, pe zapisul din 30 decembrie 1568. Traduceri în rusă şi
franceză. Copii (Fond 1409, op. 1, dos. 314, p. 146‑149).
Ref.: ibidem.
1397 – Raport, din 1801, al consilierului Gaios, aflat în regiunile de frontieră, privind
dorinţa unor cetăţeni moldoveni şi basarabeni de a se muta în Rusia. 2 f. (Fond 1374, op.
4, dos. 181).
Ref.: ibidem.
1398 – Anexă, începutul sec. XIX, la catalogul bibliotecii de literatură Thierry &
Comp. Predomină cărţile despre Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 4 f.
(Fond 673, op. 1, dos. 313).
Ref.: ibidem.
1399 – Raport, [începutul sec. XIX], al consilierului privat al senatorului care prezida
şedinţele divanelor din Moldova şi Ţara Românească, privind şi desemnarea senatorului
Krasno‑Miloševič pentru administrarea treburilor civile în Principatele Române. 199 f.
(Fond 1329, op. 3, dos. 304).
Ref.: ibidem.
1400 – Documente, din 1802, privind cererea călugărului român Inochentie de a i se
permite să călătorească la Moscova pentru o colectă de bani. 5 f. (Fond 796, op. 83, dos.
99).
Ref.: ibidem.
1401 – Documente, din 1802, privind informarea de către negustorul Iankelevici
din Dubăsari despre pământuri ale ţăranilor care au fost împărţite moşierilor în judeţul
Tiraspol (Fond 796, op. 83).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1402 – Raport, din 1802, al lui Okulov, guvernator civil în Herson, către contele V.P.
Kočubej, ministrul afacerilor interne, despre tulburări în rândul ţăranilor moldoveni care
s‑au mutat din teritorii deţinute de turci pe pământuri aparţinând unor moşieri din judeţul
Tiraspol, în Basarabia (Fond 796, op. 83, p. 89‑95).
Ref.: ibidem.
16
Arhiva Cancelariei Procurorului general (1722‑1802). Conţine 6 060 documente din
perioada 1794‑1802.
RUSIA  323
1403 – Raport, din 1802, al ministrului afacerilor interne, contele V.P. Kočubej,
despre moldovenii care s‑au mutat din teritoriile turceşti în judeţul Tiraspol din Basarabia.
Copie (Fond 796, op. 83, p. 174‑185).
Ref.: ibidem.
1404 – Decizie a autorităţilor ruse, din 20 septembrie 1804, privind „Statutul
strămutaţilor din afara graniţelor care s‑au stabilit pe pământuri aparţinând unor moşieri,
între Bug şi Nistru, în judeţul Tiraspol”. Copie (Fond 796, op. 83, p. 186‑197).
Ref.: ibidem.
1405 – Notă, [din 1803/1804], a lui Scarlat D. Sturdza, privitoare la situaţia ţăranilor
moldoveni care s‑au stabilit între Bug şi Nistru. Text în franceză şi rusă (Fond 796, op. 83,
p. 214‑227).
Ref.: ibidem.
1406 – Hotărâre, din 1804, a guvernatorului civil din Herson, A.E. de Richelieu,
privind mutările forţate din judeţul Tiraspol (Fond 796, op. 83, p. 322‑340).
Ref.: ibidem.
1407 – Scrisoare, din 1804, de la grecul K.I. Radovici din Iaşi către Sf. Sinod al
Bisericii Ortodoxe Ruse, prin care solicită permisiunea de a tipări la Tipografia sinodală
din Moscova, pe banii săi, două abecedare şi un ceaslov în limba română. 10 f. (Fond 796,
op. 95, dos. 760).
Ref.: ibidem.
1408 – Documente, din 1805, referitoare la arhimandritul Partenie, sosit din Moldova.
13 f. (Fond 79717, op. 1, dos. 2968).
Ref.: ibidem.
1409 – Documente, din 1805, privind subvenţia pentru construcţia unei biserici în
zona Galaţi. 18 f. (Fond 797, op. 1, dos. 2855).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1410 – Documente, din 1806, conţinând cererea de primire în rândul domnişoarelor
de onoare a Ruxandrei Sturdza, fiica cea mare a consilierului Scarlat D. Sturdza de la
curtea ţarului, fost mare hatman al Moldovei, şi scrisoarea contelui V.P. Kočubej către
contele N.A. Tolstoj privind primirea Ruxandrei Sturdza în rândul domnişoarelor de
onoare. Texte în franceză şi rusă. 3 f. (Fond 128618, op. 1, dos. 40, p. 1‑3).
Ref.: ibidem.
1411 – Documente, din 1806‑1821, privind alocarea a 12000 ruble anual pentru
întreţinerea şi educaţia fiului prinţului Ipsilanti, domn al Ţării Româneşti, rămas în Rusia.
30 f. (Fond 55719, op. 1, dos. 337).
Ref.: ibidem.
1412 – Documente, din 1806‑1821, conţinând o scrisoare de la Sava Căminarul către
căpitanii Iorgachi şi Farmachi privitoare la acţiunile militare din Ţara Românească, nota
Arhiva Cancelariei prim‑procurorului Sinodului (1836‑1917).
Arhiva Departamentului executiv al Poliţiei, ataşat Ministerului Afacerilor Interne
(1803‑1880).
19
Arhiva Biroului Senatorial pentru Veniturile Statului (1773‑1821).
17
18
324  RUSIA
unui autor necunoscut privind acţiunile pandurilor în perioada 1806‑1812 şi în anul 1821,
aprovizionarea armatei cu alimente, memoriu asupra acestor ţinuturi, din punct de vedere
militar. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 310, p. 2‑4).
Ref.: ibidem.
1413 – Documente, din 1807, privind expedierea sfântului mir în Moldova. 7f. (Fond
797, op. 1, dos. 3369).
Ref.: ibidem.
1414 – Extrase, din 1807‑1847, din cărţi, autografe, articole, notiţe aparţinând lui Ivan
Petrovič Liprandi, grecului Amacsari din Moldova, domnului Moldovei, Mihai Sturdza,
ş.a., referitoare la istoria Ţării Româneşti şi a Moldovei: starea politică şi economică,
organizarea internă a Principatelor dunărene, participarea lor de partea Rusiei în războiul
ruso‑turc, aprovizionarea armatei, sistemul de subvenţii şi impozite, afinităţile românilor
cu Rusia, starea de spirit a boierilor şi rezistenţa lor faţă de introducerea noului Regulament
în Ţara Românească şi Moldova. Texte în rusă şi franceză (Fond 673, op. 1, dos. 213, 232,
291, 292, 305, 306, 313, 318, 329, 338, 339, 343, 347, 349, 350, 362, 368, 375, 382, 402).
Ref.: ibidem.
1415 – Documente, din 1807‑1808, privitoare la propunerea nobilimii din gubernia
Podol’sk de a cumpăra cereale şi furaje şi a le trimite cavaleriei ruse în Moldova şi la
expedierea orzului şi ovăzului cumpărat în gubernia Podol’sk pentru cavaleria rusă aflată
în Moldova. 40 f. (Fond 1287, op. 1, dos. 304, 342).
Ref.: ibidem.
1416 – Documente, din 1809, privind presiunile exercitate de membri ai Divanului
din Ţara Românească asupra „clerului alb” (secular) şi asupra mănăstirilor din Bucovina.
177 f. (Fond 797, op. 1, dos. 3898).
Ref.: ibidem.
1417 – Documente, din 1809, privind numirea lui Ignatie ca mitropolit al Ungrovlahiei,
în locul mitropolitului Dositei, îndepărtat din scaun. 71 f. (Fond 796, op. 90, dos. 971).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1418 – Documente, din 1810, conţinând decizia de transfer, spre păstrare în arhiva
Sinodului, a două documente prezentate de Ignatie, mitropolitul Ungrovlahiei: actul
original de înfiinţare a catedralei greceşti şi diploma de numire a lui ca mitropolit, înmânată
de guvernul turc. 6 f. (Fond 796, op. 91, dos. 140).
Ref.: ibidem.
1419 – Documente, din 1810‑1811, privind veniturile colectate în Moldova şi în Ţara
Românească şi cheltuielile efectuate din aceste venituri. 30 f. (Fond 557, op. 1, dos. 487).
Ref.: ibidem.
1420 – Documente, din 1810‑1811, privind propunerea lui Gavrilă [Bănulescu‑Bodoni],
episcopului al Moldovei, Ungrovlahiei şi Basarabiei, de a se înfiinţa în Basarabia funcţia
de episcop‑vicar. 12 f. (Fond 797, op. 2, dos. 4682).
Ref.: ibidem.
1421 – Documente, din 1810‑1817, privitoare la aprovizionarea armatei Moldovei în
campania militară. Cuprind devize pentru cheltuielile cu întreţinerea armatei moldoveneşti,
RUSIA  325
informări privind cantitatea de provizii şi situaţia transporturilor, dispoziţii privitoare
la organizarea aprovizionării armatei moldoveneşti, amenajarea de magazii mobile,
pregătirea cerealelor şi a furajelor, eliberarea de fonduri pentru cumpărarea şi livrarea
acestora (Fond 66020, op. 1, dos. 23; Fond 115221, op. 1, dos. 5, 13, 30, 32, 35, 60, anul
1810; dos. 12, 26, 210, anul 1811; dos. 16, anul 1813; dos. 93, anul 1817).
Ref.: ibidem.
1422 – Documente, din februarie‑aprilie 1811, privind răscumpărarea împrumuturilor
pentru armata moldavă, în principatele Moldovei şi Ţării Româneşti, din cauza insuficienţei
monedelor de aur şi argint. 18 p. (Fond 1152, op. 1, dos. 26).
Ref.: ibidem.
1423 – Note (2), din 29 aprilie şi 7 iulie 1811, ale ministrului rus al finanţelor,
privitoare la comerţul cu Moldova: aprobarea importului de cherestea, turbă, sare ş.a.
din Moldova la Herson; comerţul prin portul Kezlovsk şi înţelegerile privind tranzitul de
mărfuri. 27 p. (Fond 1152, op. 1, dos. 56, p. 1‑27).
Ref.: Lidia Kiss, Câteva date despre legăturile economice ale Rusiei cu Moldova la începutul
sec. XIX (SUBB, Historia, fasc. 1, p. 43‑46); Sokolov, Catalogul documentelor.
Publ.: ibidem.
1424 – Raport, din 6 septembrie 1811, al ministrului de război cu privire la deficitul
de produse alimentare în Ţara Românească şi măsurile privind rezolvarea crizei de pâine.
12 f. (Fond 126322, op. 1, dos. 23).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1425 – Documente, din 1811, privind numărul de biserici, mănăstiri şi schituri din
Moldova şi Ţara Românească. 10 f. (Fond 797, op. 2, dos. 5127).
Ref.: ibidem.
1426 – Notă, din 1811, a unui autor necunoscut, despre fuga peste hotare a ţăranilor
din Imperiul Rus, cu precădere în Moldova. 3 f. (Fond 1409, op. 1, dos. 597).
Ref.: ibidem.
1427 – Memoriu, din 1811, conţinând analiza de către un autor necunoscut a
propunerilor expuse în Nota despre mijloacele pentru accelerarea creşterii de oi de rasă
superioară în guberniile ruseşti. Tratează şi creşterea oilor din rasa Pigaev în Moldova şi
Ţara Românească. 10 f. (Fond 37923, op. 46, dos. 15071).
Ref.: ibidem.
1428 – Documente, din 1811, privind comerţul Moldovei cu Rusia. Cuprind
intervenţii ale senatorului Krasno‑Miloševič, care prezida lucrările în Divanul Moldovei:
din 23 septembrie 1811, adresată ministrului de finanţe Guriev privind aprobarea admiterii
20
Arhiva contelui Arseni Andreevici Zakrevski (1783‑1865), adjutant al contelui N.M.
Kamenski şi al lui M.B. Barclaz de Tolli, general de gardă al Comandamentului general, guvernator
al Finlandei, ministru al afacerilor interne, guvernator al Moscovei.
21
Arhiva Departamentului pentru economie al Consiliului de Stat (1810‑1906).
22
Arhiva Comitetului de Miniştri (1802‑1906). Cuprinde 6 135 documente din anii
1802‑1916.
23
Arhiva Departamentului pentru Domeniul Statului în cadrul Ministerului de Finanţe
(1811‑1837).
326  RUSIA
de mărfuri din Moldova nu numai prin punctual vamal Dubăsari, ci şi prin punctele
Mogilev şi Psakoveck; din 27 iulie 1811, adresată generalului M.I. Goleniščev‑Kutuzov,
privind situaţia comerţului cu Moldova şi cererea de a se aproba livrările de sare şi vin din
Moldova către Rusia. 12 f. (Fond 56024, op. 4, dos. 16, p. 3‑14).
Ref.: ibidem.
1429 – Documente, din 1812, privind trimiterea în Rusia a unor piese antice din aur
şi argint găsite în Moldova [Tezaurul de la Conţeşti, sec. V î. Hr.]. 4 f. (Fond 73325, op.
12, dos. 79).
Ref.: ibidem.
1430 – Documente, din 1812, privind îmbunătăţirea situaţiei clerului „alb” (secular)
în Moldova şi Ţara Românească. 29 f. (Fond 797, op. 2, dos. 4897).
Ref.: ibidem.
1431 – Documente, din 1812, privind ingerinţa poliţiei în chestiuni aflate în
competenţa mitropolitului Moldovei. 6 f. (Fond 797, op. 1, dos. 4346).
Ref.: ibidem.
1432 – Documente, din 1812, privind intervenţia mitropolitului Moldovei şi al
Ungrovlahiei pentru mărirea pensiei mitropolitului grec Kiril. 8 f. (Fond 796, op. 93, dos.
139).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1433 – Corespondenţă, din 1812, referitoare la analiza în Consiliul pentru Sănătate al
Ministerului Poliţiei a raportului doctorului Pliusk asupra apelor minerale din Principatul
Moldova şi a propunerii sale de înfiinţare a unei grădini botanice în zonele cercetate. 7 f.
(Fond 129426, op. 3, dos. 15).
Ref.: ibidem.
1434 – Scrisori, din 1813, de la boierii şi clerul din Moldova către autorităţile ruse,
în care este reclamat faptul că guvernanţii turci le încalcă drepturile şi în care se cere ca
aceste drepturi să le fie apărate. 24 f. (Fond 797, op. 2, dos. 6284).
Ref.: ibidem.
1435 – Corespondenţă, din 1815, între Cancelaria conducerii regiunii Basarabia
şi consilierul Svinin de la Curtea ţarului, privind căutarea în arhivele Moldovei a unor
documente referitoare la elaborarea legislaţiei moldave ş.a. Texte în rusă şi franceză (Fond
1263).
Ref.: ibidem.
1436 – Corespondenţă, din august 1815 – 26 octombrie 1816, între secretarul de Stat
V. Marčenco şi contele I.A. Capodistria, conţinând raportul consilierului Curţii, Svinin,
înaintat feldmareşalului conte Saltykov din Chişinău despre trimiterea, de către nobilimea
basarabeană, a unui funcţionar la Iaşi pentru a căuta în arhive documente privind dreptul,
legile şi beneficiile Moldovei, raportul consilierului Curţii, Svinin, înaintat feldmareşalului
conte Saltykov, privind aprobarea de a expedia cereale din Basarabia în Moldova prin
26
24
25
Arhiva Cancelariei generale a Ministerului de Finanţe (1811‑1917).
Arhiva Departamentului pentru Învăţământ (1803‑1917).
Arhiva Consiliului Medical al Ministerului Afacerilor Interne (1803‑1917).
RUSIA  327
zona Sculeni, aflată în carantină, scrisoarea lui Gavrilă, mitropolitul Chişinăului, adresată
contelui Saltykov, cu privire la permisiunea Comitetului de miniştri de a‑i primi raportul
despre veniturile pentru întreţinerea Seminarului din Chişinău; copia ucazului din 4
septembrie 1815 al Sf. Sinod privind întreţinerea Seminarului din Chişinău şi a feţelor
bisericeşti venite din străinătate, scrisoarea lui „Rosetto de Rosnovano” adresată contelui
Saltykov, aflat la Iaşi, despre meritele şi devotamentul său faţă de Rusia. Texte în rusă şi
franceză. 13 p. (Fond 130827, op. 1, dos. 3, p. 2‑14).
Ref.: ibidem.
1437 – Documente, din 1815‑1816, găsite în cabinetul contelui Saltykov după
decesul acestuia, între care şi un raport, din 27 februarie 1816, al consilierului Curţii,
Svinin, înaintat feldmareşalului conte Saltykov, privind aprobarea transportului de cereale
din Basarabia în Moldova prin zona Sculeni, aflată în carantină, pentru aprovizionarea
Moldovei cu pâine (Fond 1308, op. 1, dos. 3, p. 7‑8).
Ref.: ibidem.
1438 – Raport, din 1816, al ministrului rus de finanţe, împreună cu copia ucazului
ţarului Alexandru I privind darea în arendă a unei moşii în gubernia Podol’sk urmaşilor
prinţului Ipsilanti, fost domn al Ţării Româneşti, pentru o perioadă de 50 ani. 269 f. + 28
f. (Fond 560, op. 38, dos. 103).
Ref.: ibidem.
1439 – Raport, din 1816, al general‑locotenentului A.B. Bahmetiev, reprezentant
al ţarului în Basarabia, având în anexă scrisori ale boierilor moldoveni transmise prin
mitropolitul Gavrilă, privind persecutarea moldovenilor de către domnul lor. Text în rusă
şi română. 13 f. (Fond 1409, op. 1, dos. 1692, p. 1‑13).
Ref.: ibidem.
1440 – Documente, din 1816, privind stabilirea de către Sf. Sinod al Bisericii ruse
a sumelor care urmau a fi donate mănăstirilor din străinătate, între care Schitului Rugul
Aprins de la Muntele Sinai şi Mănăstirii Sf. Nicolae din Galaţi. 11 f. (Fond 797, op. 2, dos.
5179, pag. 8‑11).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1441 – Documente, din 1816, privind tipărirea Bibliei şi a Noului Testament în
română de către Societatea biblică din Rusia. 47 f. (Fond 80828, op. 1, dos. 50).
Ref.: ibidem.
1442 – Documente, din 1816‑1817, privind transmiterea către general‑locotenentul
A.B. Bahmetiev, reprezentantul ţarului în Basarabia, a tuturor documentelor privitoare la
acest ţinut şi la moşiile bisericeşti din Basarabia şi Moldova. Este cuprinsă şi corespondenţă
pe tema clarificării drepturilor asupra pământurilor din Basarabia aparţinând mănăstirilor
moldoveneşti. 110 f. (Fond 797, op. 2, dos. 5178, p. 71‑110).
Ref.: ibidem.
1443 – Rapoarte, din 1817‑1823, privind comerţul şi cheltuielile Ţării Româneşti
şi ale Moldovei, inclusiv „datele referitoare la cantităţile de cereale, lemn şi alte mărfuri
Arhiva Cancelariei Guvernoratului Regiunii Basarabia, ataşată Ministerului Afacerilor
Interne (1816‑1828).
28
Arhiva Societăţii Biblice din Rusia (1812‑1826).
27
328  RUSIA
molodoveneşti expediate în anul 1817 la Constantinopol prin portul Galaţi, cu menţionarea
cantităţilor şi timpului când s‑au expediat mărfurile, cu ce nave şi cine conducea navele
respective”. Texte în rusă şi franceză (Fond 163029, op. 1, dos. 19, pag. 1‑7).
Ref.: ibidem.
1444 – Scrisori, din 1818, una de la ministrul de finanţe, Roset‑Roznovanu, şi două
scrisori nesemnate către D.V. Daškov, despre consfătuirile boierilor pe tema impozitelor şi
legilor în Ţara Românească. Text în franceză. 16 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 19, pag. 8‑16).
Ref.: ibidem.
1445 – Documente, din 1818, privind pământurile mănăstirii Cartojani de lângă
Bucureşti, situate în Ţara Românească, pe malul Dunării, luate de persanul Oglü. 6 f.
(Fond 797, op. 2, dos. 7775).
Ref.: ibidem.
1446 – Scrisori, din 1818‑1820, ale lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei,
către contele Pavel D. Kiseleff. 8 f. (Fond 95830, op. 1, dos. 236).
Ref.: ibidem.
1447 – Documente, din 1819, privind moartea lui Alexandru Mavrocordat, fost domn
al Moldovei. 13 f. (Fond 797, op. 2, dos. 9845).
Ref.: ibidem.
1448 – Prezentare, din 1819, a ministrului de finanţe, în faţa Comitetului de miniştri,
referitoare la transmiterea către urmaşii prinţului Ipsilanti, fost domn al Ţării Româneşti,
prin mareşalul nobilimii, F. Lipinschi, a dreptului de a primi în arendă conacele Budjansk
şi Kosnickaja şi satul Nedelkovo din judeţul Olgopolsk, gubernia Podol’sk. 113 f. (Fond
1263, op. 1, dos. 182).
Ref.: ibidem.
1449 – Documente, din 1819‑1820, privind cererea monahului Maşant de la
Mănăstirea Neamţului ca moşia Capauca să fie returnată mănăstirii. 5 f. (Fond 797, op. 2,
dos. 7827).
Ref.:Sokolov, Catalogul documentelor.
1450 – Listă, din 1820, a dregătoriilor din Moldova şi Ţara Românească, cu o scurtă
prezentare a unora dintre ele. În anexă: lista persoanelor din administraţia Ţării Româneşti
şi Moldovei. Text în franceză. 13 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 118).
Ref.: ibidem.
1451 – Note, din 1820, ale lui D.V. Daškov, despre Ţara Românească, conducerea ei
şi influenţa Turciei în afacerile interne ale Ţării Româneşti. Text în franceză. 18 f. (Fond
1630, op. 1, dos. 113).
Ref.: ibidem.
Arhivele lui Dmitri Vasilievici Daškov (1783‑1839), consilier la ambasada din
Constantinopol, ministru al Justiţiei, membru al Consiliului de Stat, şi ale fiului său Dmitri
Dmitrievici (1833‑1901), om politic.
30
Arhiva contelui Pavel Dmitrievici Kiseleff (1788‑1872), preşedintele divanelor
principatelor Moldovei şi Valahiei, ministru pentru Domeniile statului, ambasador în Franţa,
membru al Consiliului de stat. Conţine 893 documente din anii 1774‑1872.
29
RUSIA  329
1452 – Memoriu, din 1820, privitor la păturile sociale din Moldova şi privilegiile
acestora, însoţit de o notă despre reorganizarea sistemului judiciar din Moldova. Text în
franceză. 25 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 117, f. 1‑25).
Ref.: ibidem.
1453 – Proiecte (2), din 1820, de reorganizare a administrării Moldovei, unul întocmit
de boierul moldovean [Iordachi] Drăghici, al doilea privitor la reorganizarea puterii în
Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 114 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 112).
Ref.: ibidem.
1454 – Extrase, din 1820‑1830, privitoare la istoria Principatelor Dunărene, copiate
de Ivan P. Liprandi din scrieri istorice ruse şi străine (Tacit, Karamzin, Sestrencevič ş.a.).
40 f. (Fond 673, op. 1, dos. 292).
Ref.: ibidem.
1455 – Raport, din 21 februarie 1821, al lui D.V. Daškov, privind posibilitatea
încheierii păcii în Grecia, Moldova, Ţara Românească şi Serbia şi respectarea de către
Poarta Otomană a condiţiilor puse de Rusia. Text în franceză. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos.
310).
Ref.: ibidem.
1456 – Scrisoare din Bucureşti, 27 februarie 1821, prin care căminarul Sava le cere
lui Iordachi Oliompiotul, Ioan Farmachi şi Hagi Prodan să vină la Bucureşti, iar Tudor
Vladimirescu să ocupe Craiova (Fond 673, op. 1, dos. 311, f. 1‑2).
Publ.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, vol. I, Buc., 1959, p.
311‑312.
1457 – Documente, din 18 martie 1821, privind politica Turciei în Principatele
Dunărene: notă adresată autorităţilor turce privind rolul negativ al Turciei în timpul
mişcărilor de eliberare din Moldova şi Ţara Românească (p. 1‑11); traducere a dispoziţiilor
sultanului către ministrul de interne al Turciei şi marele vizir (pag. 12‑20). Text în franceză.
22 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 127).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1458 – Documente, din 18 martie 1821, privind răscoalele din Principatele Dunărene,
între care copii ale proclamaţiei prinţului Cantacuzino către moldoveni şi ale proclamaţiei
lui Ipsilanti către locuitorii Bucureştiului. Texte în franceză. 5 f. (Fond 673, op. 1, dos.
309).
Ref.: ibidem.
1459 – Documente, 18/30 martie – 1 iunie 1821, privind permisiunea de a organiza în
Rusia o colectă de bani de către călugării din Moldova. 15 f. (Fond 797, op. 2, dos. 6908).
Ref.: ibidem.
1460 – Documente, din 1821‑1822, privind tipărirea unei versiuni prescurtate a
catehismului tradus în limba română de Serafim Marcel. 34 f. (Fond 797, op. 2, dos. 9178;
op. 103, dos. 91).
Ref.: ibidem.
330  RUSIA
1461 – Memorii, din 1821‑1822, ale lui D.V. Daškov, privind datoria Ţării Româneşti
la guvernul Rusiei în contul proviziilor lăsate de armata rusă şi zălogirea unor pământuri
aparţinând lui Ion Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, în contul plăţii acestei
datorii. Ciornă. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 297).
Ref.: ibidem.
1462 – Proclamaţii şi cântece populare, [cca 1821‑1822], privitoare la răscoala
pandurilor din anul 1821, notate şi traduse de I.P. Liprandi. 25 f. (Fond 673, op. 1, dos.
309).
Ref.: ibidem.
1463 – Declaraţii, din 1821‑1823, ale fraţilor Dimitrie şi Pavel Macedonski, cu 4
anexe din 1821 (scrisoare de la marii bani Grigore Brâncoveanu şi Barbu Văcărescu,
mitropolitul Ţării Româneşti, episcopii şi membrii Divanului), referitoare la evenimente
din timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu (Fond 673, dos. 310‑311).
Ref.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., 1960, p. 13.
Publ.: ibidem, p. 499‑527.
1464 – Documente, din 2 ianuarie‑iunie 1822, privind petiţia lui G. Hermeziu, fost
ministru de finanţe, pe lângă domnul Moldovei, prin care solicită sprijin pentru plata unei
datorii de 70 000 de lei, luată de la domnul Moldovei în timpul şederii armatei ruse în
Moldova, la indicaţiile conducerii ruse. Texte în rusă şi franceză. 4 f. (Fond 1308, op. 1,
dos. 84).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1465 – Documente, din 1822, privind recompensarea angajaţilor la Expediţiile poştale
din Bucureşti şi Iaşi pentru pierderile suferite în timpul evacuării lor la Kronstadt, aflat
în posesia austriecilor, şi în Rusia, din cauza tulburărilor din 1821 în Ţara Românească şi
Moldova. 5 f. (Fond 1263, op. 1, dos. 297).
Ref.: ibidem.
1466 – Documente, din 1822, privind aprobarea cheltuielilor legate de mutarea
Expediţiei poştale din Bucureşti la Kronstadt, aflat în posesia austriecilor, din cauza
revoltei din 1821 în Ţara Românească, şi decizia Comisiei ministeriale ruse în dosarul
Araboglu, referitor la jefuirea acestuia pe drumul între Bucureşti şi Constantinopol. În
anexă: mărturia consulului rus la Bucureşti în acest dosar. Text în franceză. 23 f. (Fond
1630, op. 1, dos. 147, p. 17‑21).
Ref.: ibidem.
1467 – Scrisoare, din 14 mai 1823, de la D.V. Daškov către ministrul Afacerilor
Externe, contele Karl V. Nesselrode, în urma solicitării acestuia ca cetăţenii ruşi din
Moldova şi Ţara Românească să fie protejaţi. În anexă: raportul consulului general
Minčaky. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 149, p. 1‑7).
Ref.: ibidem.
1468 – Proces verbal, din 22 mai 1823, al şedinţei Comitetului miniştrilor în problema
alocării unor sume de bani pentru întreţinerea arhimandriţilor Serafim şi Iacob, sosiţi de la
Bucureşti, care slujesc la catedrala din Odesa, apreciindu‑se că aceştia îi sprijină pe grecii
care vin în acest oraş. (Fond 1263, dos. 315, p. 266‑268).
Ref.: ibidem.
RUSIA  331
1469 – Notă, din 1823, despre o insulă de pe Dunăre aparţinând Ţării Româneşti. 3
f. (Fond 1630, op. 1, dos. 153).
Ref.: ibidem.
1470 – Decizie, din 1824, a Comisiei ministeriale, prin care arhimandritul Iosif este
numit să conducă mănăstirile din Moldova. Text în franceză. 13 f. (Fond 1630, op. 1, dos.
159).
Ref.: ibidem.
1471 – Documente, din 1824‑1827, privind comerţul cu Moldova: raport general
privind operaţiunile comerciale de import şi export din Moldova; rezumat privind volumul
de mărfuri comercializate în Moldova în anul 1826. 23 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 160, p.
1‑23).
Ref.: ibidem.
1472 – Note, din 1825‑1826, ale vornicului Conachi despre Moldova. În anexă: note
privind administrarea finanţelor în Moldova. Text în franceză. 18 f. (Fond 1630, op. 1,
dos. 173).
Ref.: ibidem.
1473 – Memorii, din 1‑13 iunie 1826, ale logofătului Gheorghe Cantacuzino, despre
situaţia din Moldova. Text în franceză. 30 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 178).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1474 – Scrisoare, din 5 noiembrie 1826, de la A.I. Ribeaupierre către Ioan Sandu
Sturdza, domnul Moldovei, privitoare la situaţia din Moldova. Text în franceză. Copie. 3
f. (Fond 104031, op. 1, dos. 149).
Ref.: ibidem.
1475 – Listă, din 1826, cuprinzând mărfurile exportate din Moldova în Rusia, Austria
şi Turcia şi mărfurile importate de Moldova din aceste ţări. 22 f. (Fond 1630, op. 1, dos.
184).
Ref.: ibidem.
1476 – Notă, din 1826, a lui D.V. Daškov, despre influenţa Rusiei în treburile
Moldovei şi ale Ţării Româneşti, cu o analiză a sistemului de conducere a domnitorilor în
Principatele Române. Text în franceză. 12 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 183).
Ref.: ibidem.
1477 – Documente, din 1826 – 1832, referitoare la Principatele Române (situaţia
economică şi administrativă, recensăminte, impozite etc.), care au servit la întocmirea
Regulamentului organic: rapoarte şi situaţii statistice, proiecte de reorganizare a Moldovei
(Manolachi Drăghici în 1827) şi a Ţării Româneşti (Barbu Ştirbei în decembrie 1827),
scrisori de la A.D. Sturdza către Daşkov (iunie 1828), tabloul reprezentativ al claselor
care formează Ţara Moldovei (1828), proiect de reorganizare a justiţiei în Moldova
(1828‑1829) (Fond 1630‑911 – Daškov).
Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de
31
Arhiva lui Alexandr Ivanovici Ribopiere (1781‑1865), preşedintele Băncii “Zaiomnaja”,
ambasador în Turcia şi în Prusia, membru al Consiliul de Stat.
332  RUSIA
Stat ale U.R.S.S. (RA, s.n., 1958, nr. 2, p. 164); Ungureanu, Documente, p. 31‑33;
Vlad Georgescu, Mémoires et projets de réformes dans les Principautés roumaines
1769‑1830, Buc., 1970, p. 139‑150; Gabriela Mărăşoiu, Cercetări în arhivele de
peste hotare. U.R.S.S. (RA, 1977, nr. 3, p. 327, localizare).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii U.R.S.S. XVII/5; I. Paraschiv, op. cit., p. 166 (pagină
din memoriul Ştirbei, 1827).
1478 – Petiţie, din 28 martie 1827, a boierilor către domnul Moldovei Ion Sandu
Sturdza, prin care se cere păstrarea vechilor condiţii de administrare a veniturilor şi
proprietăţilor mănăstirilor în Moldova. 8 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 191).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1479 – Scrisoare, din 31 august 1827, a lui Ivan Zavodskoj către Ivan P. Liprandi,
conţinând informaţii despre fluviul Dunărea (lăţime, adâncime, debit, obiective strategice
ş.a.). 2 f. (Fond 673, op. 1, dos. 377).
Ref.: ibidem.
1480 – Documente, din 30 septembrie 1827 – 5 noiembrie 1829, conţinând: scrisori
şi dispoziţii emise de Pavel D. Kiseleff, şeful Comandamentului general al Armatei II al
Rusiei, către Ivan P. Liprandi, căruia i se solicită informaţii secrete privind organizarea
militară din Austria, Turcia, Moldova şi Ţara Românească (cetăţi, drumuri, flotă, spitale,
grade militare, aprovizionarea armatei etc.) şi veniturile băneşti ale Moldovei şi Ţării
Româneşti. În anexă: informări privind veniturile pentru anii 1809, 1811 şi 1812 şi rapoarte
ale inginerului general‑maior Rupert, comandantul militar al cetăţii Silistra, privind un
detaşament de voluntari de pe malul drept al Dunării şi activităţile acestuia. 86 f. (Fond
673, op. 1, dos. 318, f. 1‑86).
Ref.: ibidem.
1481 – Scrisori (12), din 19 noiembrie 1827 – 22 aprilie 1828, de la prinţul Mihai
Sturdza către I.P. Liprandi, conţinând ştiri politice şi militare, aprecieri privind situaţia din
Moldova, Ţara Românească şi Turcia şi informaţii privind activitatea sa. Text în franceză.
23 f. (Fond 673, op. 1, dos. 395).
Ref.: ibidem.
1482 – Notă, din noiembrie 1827, a lui I.P. Liprandi, adresată generalului P.D.
Kiseleff, privind drumurile din Moldova, organizarea popasurilor şi a comunicaţiilor
poştale. Copie. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 324).
Ref.: ibidem.
1483 – Notă, din 10 decembrie 1827, a lui I.P. Liprandi, adresată generalului P.D.
Kiseleff, despre înfiinţarea de spitale şi magazii în Moldova şi proviziile ce ar putea fi
cumpărate pe plan local. Copie. 7 f. (Fond 673, op. 1, dos. 325).
Ref.: ibidem.
1484 – I.P. Liprandi, Scurtă descriere geografică şi statistică a Moldovei, 16
decembrie 1827. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 328).
Ref.: ibidem.
RUSIA  333
1485 – Ciornă, din 29 decembrie 1827, a scrisorii lui Ivan P. Liprandi către consulul
general Minčaky, referitoare la relaţiile sale personale cu funcţionarul român Gheorghe
Barnovanci. Text în franceză. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 429).
Ref.: ibidem.
1486 – Scrisori (3), din 1827, de la Apostolache Stamu către I.P. Liprandi, conţinând
ştiri politice, militare şi administrative din Moldova şi Turcia. Text în franceză. 6 f. (Fond
673, op. 1, dos. 382).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1487 – Notă, din 1827, conţinând descrierea Dunării de la Reni la Izmail, informaţii
despre amenajarea unui loc de trecere, descrierea unei cetăţi de pe Dunărea Veche şi a
oraşului Sulina, cu corecturi făcute de I.P. Liprandi. 5 f. (Fond 673, op. 1, dos. 330).
Ref.: ibidem.
1488 – Memoriu, din 1827, conţinând „Informaţii din străinătate – Moldova, Austria
şi Bulgaria”, date privind numărul militarilor şi amplasarea unităţilor, aprovizionarea
armatei, numărul de localităţi din Moldova, recoltele şi starea finanţelor, precum şi diverse
propuneri privitoare la război. 18 f. (Fond 673, op. 1, dos. 332).
Ref.: ibidem.
1489 – Listă, din 1827, a boierilor din Ţara Românească, cu menţionarea statelor cu
care aceştia simpatizează. Text în franceză. 1 f. (Fond 673, op. 1, dos. 329).
Ref.: ibidem.
1490 – Documente, din 1827, ale colonelului I.P. Liprandi, în urma şederii sale în
Principatele Române. Cuprind date privitoare la situaţia administrativă, economică şi
politică din Ţara Românescă şi Moldova (Fond Liprandi).
Ref.: Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi
Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 302).
1491 – Documente, din 1827‑1828, între care o scrisoare a lui Kuhnel către Johann
de Fuchs, cu informaţii despre trecătorile din Carpaţi, şi o notă despre trecătorile din
Moldova către Imperiul Austro‑Ungar. Texte în germană şi franceză. 3 f. (Fond 673, op.
1, dos. 388).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1492 – Documente, din 5 ianuarie 1828, privind Ţara Românească şi starea armatei
turce: scrisoare de la Fuchs către Ivan P. Liprandi privind numărul turcilor de‑a lungul
Dunării, activitatea lor, finanţele şi populaţia Ţării Româneşti, notă a lui I.P. Liprandi
către P.D. Kiseleff, cu descrierea acţiunilor detaşamentului la deplasarea prin Culevcea
către Markovcina şi ciocnirile cu turcii, descrierea satului Markovcina din punct de vedere
militar. 2 f. (Fond 673, op. 1, dos. 397).
Ref.: ibidem.
1493 – Note, din ianuarie‑februarie 1828, ale lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff,
privitoare la „Starea flotilei de pe Dunăre”, găsirea unor corespondenţi locali permanenţi
şi de încredere în Moldova, Ţara Românească şi Imperiul Austriac, care să culeagă toate
informaţiile despre mişcările trupelor turceşti, pregătirile lor etc. 4 f. (Fond 673, op. 1,
dos. 340, 341).
Ref.: ibidem.
334  RUSIA
1494 – Notă, din 19 ianuarie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff şi contele
Pahlen, în care prezintă variante de înlocuire a unor obligaţii în natură ale populaţiei rurale
din Moldova (prestarea unor munci, efectuarea stagiului militar). 3 f. (Fond 673, op. 1,
dos. 342).
Ref.: ibidem.
1495 – Scurtă informare privind toate sumele care se colectează anual de la
Principatul Moldovei şi utilizarea acestora, notă din 19 ianuarie 1828, întocmită de I.P.
Liprandi pentru P.D. Kiseleff. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 339).
Ref.: ibidem.
1496 – Notă, din 31 ianuarie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, despre
sistemul de conducere din Moldova şi boierii moldoveni. 5 f. (Fond 673, op. 1, dos. 343).
Ref.: ibidem.
1497 – Note, din ianuarie‑februarie 1828, cu privire la trăsăturile de caracter ale unor
boieri din Moldova şi aprovizionarea armatei cu alimente. 39 f. (Fond 673, op. 1, dos.
344, 345).
Ref.: ibidem.
1498 – Listă, din 3 februarie 1828, a funcţiilor civile în Moldova, cu împărţirea pe
clase. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 346).
Ref.: ibidem.
1499 – Notă, din 3 februarie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, privitoare
la clarificarea denumirilor păturilor sociale din Moldova. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 347).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1500 – Notă, din 8 martie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, cu privire la
situaţia celor strămutaţi în Moldova. 13 f. (Fond 673, op. 1, dos. 350).
Ref.: ibidem.
1501 – Notă, din 23 martie 1828, privind construcţia unui pod peste Dunăre între
Hârşova şi Silistra. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 351).
Ref.: ibidem.
1502 – Proiect, din martie 1828, al acordului de pace între Turcia şi Rusia, partea care
priveşte protectoratul Rusiei asupra Ţării Româneşti şi Moldovei. Text în franceză. 12 f.
(Fond 1630, op. 1, dos. 211).
Ref.: ibidem.
1503 – Notă, din 3 aprilie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, cu titlul Scurtă
prezentare a Moldovei, Ţării Româneşti şi a unor teritorii învecinate din punct de vedere
militar, împreună cu informaţii privind pregătirile militare ale turcilor până la data de 20
martie 1828. 11 f. (Fond 673, op. 1, dos. 352).
Ref.: ibidem.
1504 – Raport, din 8 iulie 1828, al ministrului Afacerilor Interne, D.V. Daškov, către
contele Karl V. Nesselrode, vicecancelar, cu privire la starea de sărăcie din Principatele
RUSIA  335
Dunărene după colectarea proviziilor pentru armata rusă. Text în franceză. 7 f. (Fond
1630, op. 1, dos. 218).
Ref.: ibidem.
1505 – Raport, din 9 iulie – 29 august 1828, al contelui Pahlen, preşedinte al Divanelor
Principatelor Dunărene, către comandantul Armatei II, referitor la starea de sărăcie în care
se află populaţia acestor Principate din cauza colectării de provizii pentru armata rusă şi
la necesitatea schimbării modului de colectare şi plată pentru aceste provizii. În anexă:
intervenţia contelui P.H. Wittgenstein către contele Pahlen, preşedintele Divanelor, pe
aceleaşi probleme. 18 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 219, p. 1‑18).
Ref.: ibidem.
1506 – Documente, din 10 iulie 1828, conţinând: notă privitoare la aprovizionarea
cu alimente a armatei ruse, extras din raportul Comisiei pentru agricultură din Ţara
Românească privind livrarea de provizii pentru trupele ruseşti, note privind posibilitatea
de a achiziţiona vite şi ovăz din Ţara Românească şi Moldova. Text în franceză. 10 f.
(Fond 1630, op. 1, dos. 220, p. 1‑10).
Ref.: ibidem.
1507 – Raport, din 18 septembrie 1828, al adjunctului ministrului Afacerilor
Interne, D.V. Daškov, către contele Karl V. Nesselrode, vicecancelar, cu privire la
proiectul introducerii unei orânduiri constituţionale în Ţara Românească şi Moldova şi la
modalităţile de recuperare de către Rusia a datoriilor pe care le au aceste Principate. 17 f.
(Fond 1630, op. 1, dos. 228, p. 1‑8).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1508 – Raport, din 17‑22 octombrie 1828, al contelui Pahlen, preşedinte al Divanelor
Principatelor Dunărene, către contele P.H. Wittgenstein, comandantul Armatei II,
privind stabilirea în Principate a unui curs unic al rublei în raport cu moneda turcească
şi repartizarea sumelor primite de la Ministerul Finanţelor pentru plata livrărilor către
armată. În anexă: ciorna unei note privind amplasarea trupelor. 23 f. (Fond 1630, op. 1,
dos. 229, p. 1‑23).
Ref.: ibidem.
1509 – Informări, din octombrie‑noiembrie 1828, privitoare la rezervele existente în
magaziile militare din Moldova şi Ţara Românească. 13 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 230).
Ref.: ibidem.
1510 – Notă, din 3 noiembrie 1828, a contelui Pahlen, preşedintele Divanelor
Principatelor Dunărene, către contele Dibič, general‑adjutant, cu privire la colectarea şi
livrarea de produse alimentare pentru armata activă din Brăila, Brăiliţa, Olteniţa şi alte
locuri. 17 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 231).
Ref.: ibidem.
1511 – Rapoarte, din 26 noiembrie – 14 decembrie 1828, despre epidemia de ciumă
din Ţara Românească şi Moldova şi măsurile pentru prevenirea ei, carantina în armată şi
în rândul locuitorilor Principatelor Dunărene. 3 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 232).
Ref.: ibidem.
336  RUSIA
1512 – Raport, din 22 decembrie 1828, al ministrului Afacerilor Interne, secretarul
de stat D.V. Daškov, către contele P.H. Wittgenstein, comandantul Armatei II, privind
organizarea de magazii alimentare şi stimularea locuitorilor Principatelor Dunărene pentru
a cultiva mai intens ovăz şi hamei. 3 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 234).
Ref.: ibidem.
1513 – Scrisori (35), din 1828, de la prinţul Constantin Mavrocordat către I.P.
Liprandi, cu informaţii despre Turcia, Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 107
f. (Fond 673, op. 1, dos. 390).
Ref.: ibidem.
1514 – Scrisori (30), din 1828, de la consulul austriac Popson din Focşani către I.P.
Liprandi, conţinând informaţii militare secrete. Text în germană. 26 f. (Fond 673, op. 1,
dos. 393).
Ref.: ibidem.
1515 – Notă, din 1828, a prinţului Mihail Sturdza către I.P. Liprandi, privitoare
la refuzul său de a deveni membru al Comitetului executiv al Divanului Moldovei şi
neajunsurile Comitetului. În anexă: raportul membrilor Comitetului către contele Pahlen,
preşedintele comitetului, şi copia răspunsului contelui Pahlen la acest raport. Text în
franceză. 9 p. (Fond 673, op. 1, dos. 294, p. 1‑9).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1516 – Notă, din 1828, a lui Mihai Sturdza, privind divergenţele politice în rândul
boierilor moldoveni. 1 f. (Fond 673, op. 1, dos. 399).
Ref.: ibidem.
1517 – Notă, din 1828, a prinţului Gheorghe Cantacuzino, despre „începuturile Eteriei
şi acţiunile sale în Principatele Dunărene”, adresată lui I.P. Liprandi. Text în franceză. 10
f. (Fond 673, op. 1, dos. 312).
Ref.: ibidem.
1518 – Scrisoare, din 1828, de la Alexandru S. Sturdza către D.V. Daškov, prevăzând
unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei într‑un singur Principat şi alegerea unui domnitor
străin. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 222).
Ref.: ibidem.
1519 – Proclamaţie, din 1828, a contelui P.H. Wittgenstein, către locuitorii Moldovei
şi Ţării Româneşti. 3 f. (Fond 1101, op. 1, dos. 427).
Ref.: ibidem.
1520 – Documente, din 1828, privind clasele sociale din Moldova, numărul locuitorilor
care plătesc biruri, suma adunată în trei luni ale anului 1826, veniturile Bisericii, tabel
statistic. 18 f. (Fond 673, op. 1, dos. 362, 363).
Ref.: ibidem.
1521 – Notă, din 1828, a unui căpitan de panduri către colonelul I.P. Liprandi,
privind posibilităţile mai uşoare de aprovizionare a armatei în principatele Moldova şi
Ţara Românească. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 375).
Ref.: ibidem.
RUSIA  337
1522 – Notă, din 1828, a lui I.P. Liprandi, privind ocuparea Iaşului în aprilie 1828,
aprovizionarea trupelor şi apariţia unei stări conflictuale la Şumla. Ciornă. 8 f. (Fond 673,
op. 1, dos. 365).
Ref.: ibidem.
1523 – Notă, din 1828, a lui Mihai Sturdza, conţinând „Proiectul de organizare a
administraţiei în Moldova după intrarea trupelor ruseşti”. Text în franceză. 13 f. (Fond
673, op. 1, dos. 366).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1524 – Corespondenţă, din 1828, între ministrul Afacerilor Interne şi guvernatorii
din Basarabia şi Novo‑Rosiisk privind punerea sub supraveghere a prinţilor Gheorghe şi
Nicolae Ipsilanti la întoarcerea lor în Rusia. 6 f. (Fond 1286, op. 4, dos. 123).
Ref.: ibidem.
1525 – Listă, din 1828, a morilor din Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză
şi rusă. 10 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 239).
Ref.: ibidem.
1526 – Notă, din 1828, privind alegerea domnitorului în principatele Moldova şi Ţara
Românească. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 245).
Ref.: ibidem.
1527 – Notă, din 1828, despre funcţiile Divanelor şi Adunării generale în principatele
Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 12 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 246).
Ref.: ibidem.
1528 – Notă, din 1828, privind modalităţile de menţinere a unui curs favorabil al
monedei ruse în Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 8 f. (Fond 673, op. 1,
dos. 242).
Ref.: ibidem.
1529 – Corespondenţă, din 1828, cu informaţii politice trimise de la Iaşi (Fond 673).
Ref.: Ungureanu, Documente, p. 44.
1530 – Documente, din 1828, conţinând: o notă despre teatrul operaţiunilor de
război în Principatele Dunărene, raportul lui I.P. Liprandi către generalul P.D. Kiseleff,
având ca obiect construcţia unei redute şi mărturisirile unui prizonier turc, scrisoare de la
Fuchs către I.P. Liprandi, cu informaţii privind armata turcă, finanţele şi populaţia Ţării
Româneşti. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 361, f. 1‑3).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1531 – Documente, din 1828‑1872, din arhiva personală a lui Pavel D. Kiseleff,
fost preşedinte al Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul administraţiei ruse
(1828‑1834), apoi ambasador al Rusiei în Franţa, cuprinzând date privitoare la viaţa şi
activitatea sa, corespondenţă diplomatică, memorii şi acte diverse cu privire la istoria
României, date privitoare la elaborarea Regulamentului Organic şi punerea lui în aplicare
la 1 mai 1831 în Ţara Românească şi la 1 ianuarie 1832 în Moldova (Fond 958, P.D.
Kisselev).
Ref.: A.R. Zablockij‑Desjatovskij, P.D. Kiseleff i ego vremja, I‑IV, Sankt‑Peterburg, 1882;
338  RUSIA
A. Papadopol‑Calimach, Generalul Pavel Kisseleff în Moldova şi Ţara Românească,
1829‑1834, după documente ruseşti (AARMSI, s. II, 9, 1886‑1887, p. 65‑113); Ioan
Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad
(RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 302); Ličnye arhivnye fondy, p. 328; Ungureanu, Documente,
p. 44.
Publ.: Uricariul, VIII, p. 369‑400 (7 doc., 1821‑1832), IX, p. 321‑432 (6 doc., 1832‑1834);
X, p. 273‑297 (doc. 1834), A. Papadopol‑Calimach, op. cit., p. 114‑148 (raport P.D.
Kiseleff, 1834).
1532 – Scrisori (9), din 1828, 1837 şi 1838, de la prinţul Gheorghe Cantacuzino către
I.P. Liprandi, în care se referă la noutăţile din domeniile politic şi militar şi caracterizează
câţiva boieri, dând informaţii despre situaţia familiilor acestora. Text în franceză. 10 f.
(Fond 673, op. 1, dos. 381).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1533 – Notă, din 10 ianuarie 1829, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, privind
„Necesitatea înfiinţării unui corp de partizani pe malul drept al Dunării”, cu explicaţii.
(Fond 673, op. 1, dos. 367).
Ref.: ibidem.
1534 – Raport, din 29 ianuarie 1829, al contelui Karl V. Nesselrode, vicecancelar,
adresat consilierului civil Minčakij, privind organizarea unui comitet pentru reanalizarea şi
modificarea unor aspecte esenţiale în sistemul de administrare şi conducere a Principatelor
Dunărene. (Fond 1630, op. 1, dos. 248).
Ref.: ibidem.
1535 – Note, din 28 februarie 1829, întocmite de D.V. Daškov, privind istoria
principatelor Moldova şi Ţara Românească. 30 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 249).
Ref.: ibidem.
1536 – Proiect, din 8 mai 1829, al lui D.V. Daškov, cu instrucţiuni către consilierul
Minčakij privind reorganizarea funcţionării Divanelor şi organizarea finanţelor. Ciornă
(Fond 1630, op. 1, dos. 251).
Ref.: ibidem.
1537 – Acord, din 2 septembrie 1829, între Rusia şi Poarta Otomană, privind măsurile
necesare pentru organizarea corectă a alegerii domnilor în Moldova şi Ţara Românească.
Text în franceză, copie. 8 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 255).
Ref.: ibidem.
1538 – Notă, din 2 decembrie 1829, a lui I.P. Liprandi către Wilhelm I. Rupert,
privind desfiinţarea unităţii de voluntari de pe malul drept al Dunării. În anexă, listă cu
numele voluntarilor. 10 f. (Fond 673, op. 1, dos. 368).
Ref.: ibidem.
1539 – Notă, din 1829, a lui I.P. Liprandi, privitoare la „Atacul‑incursiune al turcilor
pe malul drept al Dunării, Ţara Românească, şi împrejurimile Turnului, din anul 1829”. 6
f. (Fond 673, op. 1, dos. 371).
Ref.: ibidem.
RUSIA  339
1540 – Scrisoare, din 1829, de la voluntari din Balcani către baronul K.F. Barclay de
Tolly, prin care îşi oferă serviciile în războiul ruso‑turc. În anexă: copia aceleiaşi propuneri,
trimisă lui I.P. Liprandi. 9 f. (Fond 673, op. 1, dos. 379, p. 1‑9).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1541 – Notă, din 1829, a lui Dumitru şi Pavel Makedonski, căpetenii de panduri,
prezentată lui I.P. Liprandi, cu privire la evenimentele din Principatele Române în
1806‑1822. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 311).
Ref.: ibidem.
1542 – Proiect, din 1829‑1830, al acordului de pace dintre Rusia şi Imperiul Otoman,
în câteva variante. Se prezintă în detaliu rolul Rusiei în afacerile interne ale Ţării Româneşti
şi Moldovei. Text în franceză, ciorne. 17 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 262).
Ref.: ibidem.
1543 – Note, din 1829‑1830, privind dedicarea unei poezii în limba română ţarului
Nicolae I de către moldoveanul A. Hâjdeu, student la Universitatea din Harkov, cu ocazia
eliberării Ţării Româneşti şi Moldovei de sub turci. 8 f. (Fond 733, op. 87, dos. 308).
Ref.: ibidem.
1544 – Rapoarte, din 26 martie 1830 – 17 ianuarie 1832, ale consulilor de la
Bucureşti şi Iaşi către vicecancelarul Karl V. Nesselrode, ministrul Afacerilor Externe,
privind organizarea Ţării Româneşti şi a Moldovei. Text în franceză. Copie. 12 f. (Fond
958, op. 1, dos. 625).
Ref.: ibidem.
1545 – Documente, din 10‑28 august 1830, conţinând: aprobarea de publicare în Rusia
a articolului Discuţie între unchi şi nepot despre originile limbii moldoveneşti, publicat în
anexa Dicţionarului limbii române, Buda, 1825, traducerea în rusă a articolului, dispoziţia
dată de general‑adjutantul A.H. Benkendorf ministrului Învăţământului, K.A. Liven, de a
prezenta traducerea în rusă la Secţia III a Cancelariei personale a Alteţei Sale imperiale,
concluziile Direcţiei generale pentru cenzură privind condiţiile în care se permite punerea
în circulaţie în Basarabia a Dicţionarului limbii moldo‑vlahe, tipărit cu litere latine. 29 f.
(Fond 77232, op. 1, dos. 252).
Ref.: ibidem.
1546 – Scrisoare, din 1830, de la contele Lieven către P.D. Kiseleff, privind elaborarea
Regulamentelor organice pentru principatele Moldovei şi Ţării Româneşti de către un
comitet sub preşedinţia secretarului de stat Daškov. În anexă: copia unui raport şi a unui
memorandum pe aceeaşi temă. Text în franceză. 8 f. (Fond 958, op. 1, dos. 621).
Ref.: ibidem.
1547 – Notă, din 1830, a prinţului Mihail Sturdza către I.P. Liprandi, cu completări
la proiectul de Constituţie a Principatelor Dunărene. Text în franceză. 6 f. (Fond 673, op.
1, dos. 297).
Ref.: ibidem.
32
Arhiva Direcţiei Generale a Cenzurii (1828‑1862).
340  RUSIA
1548 – Proiect, din 1830, al hotărârii interzicerii adunărilor antiguvernamentale în
Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 15 f. (Fond 958, op. 1, dos. 639).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1549 – Scrisori, din 1830‑1833, de la contele Karl V. Nesselrode, vicecancelar, către
general‑locotenentul P.D. Kiseleff, privind administrarea Ţării Româneşti şi a Moldovei.
În anexă: observaţii pe marginea proiectului de administrare a Principatelor române. Text
în franceză. 3 f. (Fond 958, op. 1, dos. 623).
Ref.: ibidem.
1550 – Corespondenţă [din 1830?], purtată de general‑locotentul P.D. Kiseleff,
preşedinte al Divanelor din Ţara Românească şi Moldova, cu contele Karl V. Nesselrode
şi contele I.I. Dibič‑Zabalkanski, general, despre boierii moldoveni şi munteni şi despre
arhiepiscopul Moldovei. Text în franceză. 13 f. (Fond 958, op. 1, dos. 622).
Ref.: ibidem.
1551 – Note şi scrisori, din 1830‑1846, ale scriitorului Gheorghe Asachi, adresate
lui P.D. Kiseleff, privind dreptul de proprietate în Ţara Românească, probleme personale,
darul făcut lui P.D. Kiseleff: Bătălia de la Marienburg din anul 1423 dintre moldoveni şi
cavalerii teutoni, etc. Text în franceză. 15 f. (Fond 958, op. 1, dos. 40).
Ref.: ibidem.
1552 – Corespondenţă, din 1830‑1847, între P.D. Kiseleff şi Neofit, mitropolitul
Ungrovlahiei, cuprinzând scrisorile mitropolitului Neofit către P.D. Kiseleff privitoare la
divergenţele sale cu domnul Ţării Româneşti şi ciorna unei scrisori de la P.D. Kiseleff
către mitropolitul Neofit, în care Kiseleff îl sfătuieşte să colaboreze cu domnul pentru
binele ţării. Text în franceză. 19 p. (Fond 958, op. 1, dos. 382, p. 1‑19).
Ref.: ibidem.
1553 – Discursuri (2), ale general‑locotenentului P.D. Kiseleff, rostite la adunările
Divanului principatelor Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 5 f. (Fond 958,
op. 1, dos. 626).
Ref.: ibidem.
1554 – Note, cca 1830, ale lui I.P. Liprandi, pe marginea lucrării Descriere statistică
a Ţării Româneşti şi Moldovei. Copie cu corecturile autorului. 46 f. (Fond 673, op. 1, dos.
238).
Ref.: ibidem.
1555 – Note, cca 1830, culese de I.P. Liprandi, cu privire la Alexandru Ipsilanti, în
legătură cu Revoluţia din 1821 din Principatele Dunărene. 37 f. (Fond 673, op. 1, dos. 308).
Ref.: ibidem.
1556 – Note, cca 1830, culese de I.P. Liprandi pentru lucrarea sa despre răscoala
din Principatele Dunărene condusă de Alexandru Ipsilanti în anul 1821, cu extrase
bibliografice şi date biografice ale participanţilor la răscoală. Ciorne. 37 f. (Fond 673, op.
1, dos. 308).
Ref.: ibidem.
1557 – Descriere istorică, cca 1830, privind teatrul operaţiunilor de război (Basarabia,
RUSIA  341
Moldova, Ţara Românească, Bulgaria şi Serbia). Ciornă şi transcriere pe curat. 74 f. (Fond
673, op. 1, dos. 374).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1558 – Informare, din 20 mai 1831, a lui Rok Fuchs către I.P. Liprandi, referitoare
la cauzele revoltei ţăranilor din Moldova în anul 1830. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 299).
Ref.: ibidem.
1559 – Scrisori, din 1831‑1834, de la contele P.D. Kiseleff către contele Karl V.
Nesselrode, privind situaţia din Moldova şi Ţara Românească, cu referiri la dorinţa
boierilor ca mitropolitul Grigore şi boierul Roset‑Roznovan să se întoarcă din exil şi la
disputele dintre domnul Ţării Româneşti, Mihai Sturdza, şi boieri. Text în franceză. Ciorne
şi originale. 107 f. (Fond 958, op. 1, dos. 624).
Ref.: ibidem.
1560 – Note, din 1831‑1861, privind Regulamentele pentru Moldova. (Fond 673, op.
1, dos. 229‑230).
Ref.: ibidem.
1561 – I.P. Liprandi, Scurtă descriere a politicii principatelor Moldova şi Ţara
Românească, de la formarea lor şi până la jumătatea anului 1831, 1831 (Fond 673, op.
1, dos. 229 ‑230).
Ref.: ibidem.
1562 – Documente, din 1833, conţinând: raport al Departamentului II al conducerii
Senatului, însoţit de o notă şi de extrase din legi, privind trimiterea înapoi la boierul
moldovean Sturdza a unor ţigani‑iobagi fugiţi, scrisoare şi raport al secretarului de stat
Panin către secretarul de stat Popov, extras din registrul Departamentelor unite pentru
Drepturi civile şi religioase şi Economie de stat. 8 f. (Fond 1151, op. 2, dos. 89, p. 1‑8).
Ref.: ibidem.
1563 – Documente, din 1833‑1844, ale Comisiei de Heraldică a Senatului, conţinând
o notă privind „analizarea drepturilor neamului principilor Cantacuzini la ordinul Sf. Mare
Mucenic Gheorghe instituit de Constantin cel Mare”, observaţii la traducerea genealogiei
neamului Cantacuzinilor din Ţara Românească, despre originile ordinului Sf. Gheorghe
din Ierusalim, statutul ordinului instituit în timpul împăratului grec Ioan Cantacuzino,
lista istoricilor care au scris despre originile şi transformările ordinului, Marii Maeştri ai
ordinului, de la Constantin cel Mare până la împăratul Ioan V Cantacuzino şi de la acesta
până la Radu Cantacuzino, general‑maior în armata austriacă, ultimul Mare Maestru
(1735), copia unei diplome, autentificată la Viena, pe care împăratul Austriei, Carol VI, i‑a
dat‑o prinţului Radu Cantacuzino, Mare Maestru, diplomă prin care toţi membri familiei
erau împuterniciţi să poarte ordinul Sf. Gheorghe din Ierusalim în cuprinsul fostului
Sfânt Imperiu Roman, diplomă prin care se acorda dreptul la stemă şi privilegii nobiliare
contelui Toma Cantacuzino „din Transilvania” [Moldova], 1658, acte de la împăratul
german Leopold pentru Şerban Cantacuzino, 1687‑1690, şi soţia sa, Maria, 1690‑1691,
acte ale împăratului Carol VI privitoare la Gheorghe Cantacuzino ş.a. Traduceri din latină
şi germană (p. 1‑116), arborele genealogic şi descrierea originilor principilor Cantacuzini
(p. 121, 133‑136), notă privind drepturile prinţilor Cantacuzini la ordinul Sf. Gheorghe
342  RUSIA
(p. 137‑153), lista funcţiilor deţinute de prinţul Nikolai R. Cantacuzino, general‑maior
(p. 194‑197), decizia Adunării deputaţilor nobilimii din Herson privind introducerea
prinţului Nikolaj R. Cantacuzino, general‑maiorul, în Partea V a Cărţii nobilimii din
gubernia Herson (p. 198‑202), scrisoarea prinţului Aleksej N. Cantacuzino către Adunarea
deputaţilor nobilimii din Herson, prin care roagă ca numele fiilor săi, Nikolai şi Mihail, să
fie introduse în Cartea nobilimii (p. 203, copie), ucazul ţarului Nicolae I privind trecerea
în rezervă a rotmistrului prinţ Aleksej N. Cantacuzino, copie (p. 204‑206), certificat de
naştere al lui Mihail A. Cantacuzino, copie (p. 207), certificat de naştere al lui Nikolai
A. Cantacuzino, copie (p. 208‑209), atestat eliberat de Adunarea deputaţilor nobilimii
din gubernia Herson privind autenticitatea documentelor de apartenenţă la nobilime a
neamului prinţilor Cantacuzino (p. 210‑213), decizia Adunării deputaţilor nobilimii din
Herson privind introducerea fiilor prinţului Aleksej N. Cantacuzino în Cartea nobilimii
din gubernia Herson (p. 214) (Fond 134333, op. 46, dos. 410, p. 1‑214).
Ref.: ibidem.
1564 – Raport, din 8 iulie 1834, al contelui E.F. Kankrin, ministru de Finanţe, privitor
la acordarea unei subvenţii pentru Biserica evanghelică din Bucureşti. 178 f. (Fond 560,
op. 38, dos. 121).
Ref.: ibidem.
1565 – Scrisori, din 1834‑1847, de la locuitori din Moldova şi Ţara Românească
către contele P.D. Kiseleff, cu cereri de ajutor, cu prilejul plecării acestuia din Principatele
Române. 18 f. (Fond 958, op. 1, dos. 607).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1566 – Note, din 1‑29 decembrie 1835, ale contelui P.D. Kiseleff, adresate contelui
K.V. Nesselrode, vicecancelar, privind disfuncţionalităţile sistemului financiar din
Moldova şi Ţara Românească şi măsuri de îmbunătăţire. 18 f. (Fond 958, op. 1, dos. 636).
Ref.: ibidem.
1567 – Notă, din 1835, a lui d’Anville, referitoare la istoria şi componenţa socială în
Principatele Dunărene. Text în franceză. 14 f. (Fond 673, op. 1, dos. 302).
Ref.: ibidem.
1568 – Proiect, din 1835, al unui pod peste râul Prut, în oraşul Leova din Moldova.
Plan frontal şi profil. 1 f. (Fond 148834, op. 1, dos. 249).
Ref.: ibidem.
1569 – Corespondenţă, din 1835, între contele P.D. Kiseleff, Mihai Sturdza,
ministrul de Finanţe al Moldovei, şi cancelarul Karl V. Nesselrode, referitoare la bugetul
principatelor Moldova şi Ţara Românească. 12 f. (Fond 958, op. 1, dos. 635).
Ref.: ibidem.
1570 – Notă secretă, din 1836, a lui I.P. Liprandi, cu titlul: „Notă servind ca
Arhivele Comisiei de Heraldică a Senatului (1722‑1917). Conţin 158 261 documente din
perioada 1676‑1917.
34
Colecţie de planuri şi schiţe de arhitectură pentru construcţii civile. Conţine 5 079
documente din perioada 1764‑1916.
33
RUSIA  343
introducere în prezentarea evenimentelor petrecute în Moldova la sfârşitul anului 1835”.
36 f. (Fond 673, op. 1, dos. 239).
Ref.: ibidem.
1571 – Documente, din 1836‑1839, privitoare la măsurile pentru încurajarea
comerţului prin portul Odesa. Conţin: extrase din notele guvernatorului Odesei, M.S.
Voroncov, privind îmbunătăţirea situaţiei economice din Moldova şi Ţara Românească
după reorganizarea administraţiei în aceste principate, note ale agenţilor vamali despre
comerţul Moldovei şi Ţării Româneşti şi influenţa lui asupra comerţului Rusiei la Marea
Neagră, raportul ministrului rus de Finanţe, contele E.F. Kankrin, privind comerţul pe
Dunăre şi pe Marea Neagră etc. 415 f. (Fond 560, op. 12, dos. 59, p. 1‑415).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1572 – Note, din 1836, referitoare la istoria Ţării Româneşti, extrase de I.P. Liprandi
din izvoare istorice vechi şi din alte surse, pentru pregătirea lucrărilor sale ştiinţifice. 19 f.
(Fond 673, op. 1, dos. 304).
Ref.: ibidem.
1573 – Documente, din 1838‑1840, conţinând observaţiile consilierului fostului
mare hatman al Moldovei, Ioan Sturdza, cu privire la acţiunile dăunătoare ale metodiştilor
englezi şi americani care vor să denatureze credinţa ortodoxă în Regatul Greciei (p. 1‑2),
măsurile privind susţinerea ortodoxiei (p. 3‑4), redactarea unei scrisori referitoare la
funcţiile bisericeşti (p. 20‑22), traducerea catehismului în greacă (p. 29), intervenţia lui I.
Sturdza pentru acordarea unui sprijin material arhimandritului grec Serghie şi trimiterea
rectorului Seminarului din Herson, arhimandritul Porfirij Uspenskij, la biserica rusă din
Viena (p. 30‑34). 34 f. (Fond 797, op. 8, dos. 24216).
Ref.: ibidem.
1574 – Documente, din 1838‑1854, privind protecţia bisericilor ortodoxe din Ţara
Românească şi Moldova. 47 f. (Fond 797, op. 8, dos. 24237).
Ref.: ibidem.
1575 – Extrase, din 1836, din însemnările scriitorului francez Saint‑Marc Girardin
pentru ziarul „Journal des débats” despre Principatele Dunărene înainte, în timpul şi după
războiul ruso‑turc. Text în franceză. 19 f. (Fond 673, op. 1, dos. 305).
Ref.: ibidem.
1576 – Documente, din 1839‑1840, conţinând: notă privind donaţiile către călugării
de la mănăstirile străine de la muntele Sinai, muntele Nikolaevskij şi din Galaţi, precum
şi despre vânzarea unei proprietăţi a mănăstirii Sinai aflate în oraşul Nežin; raport din 30
iunie 1839 al contelui Karl V. Nesselrode către Nikolaj Aleksandrovič Protasov, în care
se vorbeşte despre petiţia fostului patriarh Constandie al Constantinopolului, protectorul
mănăstirii Sf. Ecaterina din Muntele Sinai, adresată trimisului Rusiei la Constantinopol,
prin care roagă să‑i fie alocată anual suma de 70 ruble pentru repararea zidurilor
mănăstirii; decizia Sf. Sinod al Bisericii ruse de a se expedia la Departamentul pentru Asia
al Ministerului Afacerilor Externe suma de 630 ruble argint, reprezentând alocaţiile către
mănăstirile Sinai şi Nikolaevskij; informare a Secţiei I a Cancelariei Sf. Sinod privind
faptul că fostul patriarh Constandie al Constantinopolului a refuzat vânzarea proprietăţii
344  RUSIA
mănăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai, aflată în oraşul Nežin. 26 p. (Fond 797, op.
9, dos. 25638).
Ref.: ibidem.
1577 – Documente, din 1839‑1840, conţinând plângerea patriarhului Ierotei al
Alexandriei la conducerea Sf. Sinod al Bisericii ruse cu privire la persecuţiile săvârşite de
autorităţile locale împotriva unei mănăstiri din Iaşi, metoc al Patriarhiei Greco‑Ortodoxe a
Alexandriei, plângerea patriarhului Ierotei către ţarul Nicolae I privind sustragerea sumei
de 15000 guldeni olandezi din veniturile metocului Patriarhiei Alexandriei din oraşul Iaşi
şi însuşirea acestei sume de către Atanasie, episcop de Sevastia, raport cu titlul Câteva
observaţii de ordin politic, privind rezultatele unei deplasări în Serbia, Moldova şi Ţara
Românească, cu informaţii despre Regulamentele organice ale principatelor Moldova
şi Ţara Românească, întreţinerea prinţului moldovean Mihai Sturdza, căruia i s‑a alocat
suma de 150000 ruble argint, şi nemulţumirea boierilor moldoveni faţă de prinţul Sturdza.
22 f. (Fond 797, op. 9, dos. 25648).
Ref.: ibidem.
1578 – Documente, din 9 martie 1840, privind cumpărarea unei case pentru Consulatul
general al Rusiei la Bucureşti, conţinând şi un raport al contelui E.F. Kankrin, ministrul
Finanţelor, către ţarul Nicolae I. 289 f. (Fond 58335, op. 4, dos. 235).
Ref.: ibidem.
1579 – Documente, din 1840, privind aprobarea deplasării în Basarabia a
arhimandritului Sofronie şi a călugărului Ioanichie, de la o mănăstire din Iaşi. Conţin:
extras din Registrul Sf. Sinod, din 26 martie 1840, privind analiza cererii arhimandritului
Sofronie şi a călugărului Ioanichie de a pleca în Basarabia; hotărârea conducerii Sf. Sinod
de a permite arhimandritului Sofronie şi călugărului Ioanichie să plece în Basarabia. 11 f.
(Fond 797, op. 10, dos. 27166).
Ref.:Sokolov, Catalogul documentelor.
1580 – Documente, din 1840‑1841, privind plângerea locuitorilor moldoveni faţă de
abuzurile domnului Moldovei, Mihail Sturdza. Conţin: extras din Registrul Sf. Sinod, din
9 decembrie 1840, privind analiza plângerilor locuitorilor moldoveni la adresa domnului
Moldovei; notă a contelui Protasov adresată contelui Nesselrode, referitoare la faptul
că plângerea locuitorilor moldoveni la adresa lui Mihail Sturdza nu va fi dezbătută în
Sf. Sinod; extras din Registrul Sf. Sinod, din 5 mai 1841, în acelaşi sens; notă privind
transferarea plângerii locuitorilor moldoveni la adresa lui Mihail Sturdza de la Secţia I
a Cancelariei Sf. Sinod la Secţia II a Cancelariei prim‑procurorului Sf. Sinod; a doua
plângere a locuitorilor moldoveni la adresa domnului Mihail Sturdza, trimisă la conducerea
Sf. Sinod. 10 f. (Fond 797, op. 10, dos. 27182).
Ref.: ibidem.
1581 – Documente, din 1840‑1841, privitoare la feţe bisericeşti fără forme legale,
care se ascund pe teritoriul Moldovei. 10 f. (Fond 797, op. 10, dos. 27182).
Ref.: ibidem.
1582 – Scrisoare, din 9 ianuarie 1841, de la arhimandritul Eufrosin [Poteca], adresată
35
Arhiva Cancelariei speciale pentru credite (1824‑1917).
RUSIA  345
contelui P.D. Kiseleff, ministru pentru Proprietăţile statului, cu rugămintea de a i se acorda
protecţie la viitoarele alegeri pentru funcţia de mitropolit al Ţării Româneşti. Text în
franceză. 2 f. (Fond 958, op. 1, dos. 211).
Ref.: ibidem.
1583 – Documente, din 1841, privitoare la rezoluţia trimisă de Senat în problema
primirii de către unele mănăstiri moldoveneşti a două moşii în Basarabia, din proprietatea
statului. 12 f. (Fond 38136, op. 2, dos. 272).
Ref.: ibidem.
1584 – Documente, din 1841‑1844, privind pescuitul în mănăstirile din Ţara
Românească. 31 f. (Fond 797, op. 11, dos. 29225).
Ref.: ibidem.
1585 – Documente, din 1841‑1845, privind tipărirea în bulgară a lucrărilor
Începuturile învăţăturii creştine şi Scurtă istorie a religiei creştine, puse la dispoziţie de
consilierul personal al domnului Moldovei, Mihai Sturdza. 41 f. (Fond 797, op. 11, dos.
28172).
Ref.: ibidem.
1586 – Documente, din 14 septembrie – 16 noiembrie 1842, privind stabilirea
modului de gestionare a documentelor privitoare la deciziile Divanului din Moldova şi
armonizarea zapiselor foştilor domnitori ai Moldovei cu deciziile Divanului. 85 f. (Fond
114937, op. 3, dos. 93).
Ref.: ibidem.
1587 – Documente, din 1842, privind confirmarea, prin manifestul din 30 aprilie
1816, a actului referitor la drepturile nobiliare emis în 1734 de domnitorul Constantin
Mavrocordat. 82 f. (Fond 128438, op. 27, dos. 41).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1588 – Documente, din 1842, privitoare la ieromonahul Popescu Scriban din
Moldova. 3 f. (Fond 797, op. 12, dos. 30547).
Ref.: ibidem.
1589 – Documente, din 1843, privitoare la scrisoarea rectorului Seminarului din Iaşi,
arhimandritul Filaret [Popescu Scriban], despre starea Bisericii ortodoxe din Moldova. 13
f. (Fond 797, op. 13, dos. 31880).
Ref.: ibidem.
1590 – Documente, din 1843, privitoare la modul de acordare a cetăţeniei ruse pentru
moldoveni după 1812. 25 f. (Fond 1149, op. 3, dos. 2).
Ref.: ibidem.
1591 – Documente, din 1843, privitoare la propunerea prim‑procurorului Sf. Sinod
de acordare a unei subvenţii din veniturile mănăstirilor către locuitorii oraşului Giurgiu
Arhiva Cancelariei ministrului Agriculturii (1837‑1917).
Arhiva Departamentului legislativ al Consiliului de Stat (1810‑1906).
38
Arhiva Departamentului pentru Afaceri generale al Ministerului Afacerilor Interne
(1811‑1917).
36
37
346  RUSIA
din Ţara Românească, pentru terminarea construcţiei unei biserici. 6 f. (Fond 796, op. 124,
dos. 923).
Ref.: ibidem.
1592 – Documente, din 1843‑1846, privind petiţia ieromonahului Bartolomeu pentru
construcţia unei capele într‑un cimitir din oraşul Iaşi. 36 f. (Fond 797, op. 13, dos. 32644).
Ref.: ibidem.
1593 – Documente, din 1844‑1845, privind o jumătate din moşia Caşin, disputată
de serdarul Sangin şi de Mănăstirea Eleusa din judeţul Iaşi. 39 f. (Fond 797, op. 14, dos.
33598).
Ref.: ibidem.
1594 – Documente, din 1844‑1846, referitoare la petiţia moşierului Semen
Gerašenevskij din gubernia Podol’sk despre cumpărarea unei proprietăţi care aparţinuse
mănăstirilor greceşti din Moldova şi Ţara Românească. 15 f. (Fond 797, op. 14, dos.
34482).
Ref.: ibidem.
1595 – Documente, din 1844‑1847, privind transferarea către administraţia Finlandei
a pământurilor şi a dreptului de pescuit în Kiumen, care aparţinuseră unei mănăstiri valahe.
23 f. (Fond 797, op. 14, dos. 34882).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1596 – Rapoarte, din 1845‑1846, privind veniturile şi cheltuielile legate de
administrarea Moldovei în această perioadă. Text în franceză. 2 f. (Fond 958, op. 7, dos.
335).
Ref.: ibidem.
1597 – Documente, din 1845, privind protejarea mănăstirilor greceşti din Ţara
Românească de persecuţiile din partea autorităţilor. 1 f. (Fond 81539, op. 16, dos. 1209).
Ref.: ibidem.
1598 – Documente, din 1845‑1846, privind scrisoarea arhimandritului român Porfirie
din Ţara Românească referitoare la informaţii care i‑au fost aduse la cunoştinţă despre o
mănăstire grecească din Kiev şi despre proprietăţi din Georgia ale mănăstirii Sf. Ecaterina
din Muntele Sinai. 11 f. (Fond 797, op. 15, dos. 36310).
Ref.: ibidem.
1599 – Documente, din 1846‑1847, privind intervenţia ministrului Afacerilor Externe
pentru acordarea unor subvenţii capelei Rugul Aprins de la Muntele Sinai şi mănăstirii Sf.
Nicolae din Galaţi. 11 f. (Fond 797, op. 16, dos. 38140).
Ref.: ibidem.
1600 – Documente, din 1846‑1847, privind informarea şefului Secţiei III a Cancelariei
private a ţarului, contele A.F. Orlov, general‑adjutant, despre turcul Hagi Avragi, născut
în Ţara Românească, care a intrat în Rusia sub pretextul strângerii de fonduri pentru o
mănăstire din insula Cipru. 12 f. (Fond 797, op. 16, dos. 3162).
Ref.: ibidem.
39
Arhiva Lavrei Aleksandr Nevski (1713‑1918).
RUSIA  347
1601 – Notă, din 1847, a lui Batjanov, despre economia, istoria, situaţia politică şi
populaţia Principatelor Dunărene, cu o descriere a principalelor oraşe. Text în franceză. 55
f. (Fond 673, op. 1, dos. 306).
Ref.: E.P. Kudrjavceva, Russkie na Bosfore. Rossijskoe posol‘stvo v Konstantinopole v
pervoj polovine XIX veka, Moscova, 2010, p. 290-310.
1602 – Documente, din 1847‑1852, privitoare la scrisoarea contelui Nesselrode,
ministrul Afacerilor Externe, despre un incendiu din Bucureşti. 437 f. (Fond 1287, op. 16,
dos. 1463).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1603 – Documente, din 1848, ale Departamentului pentru Legi al Consiliului de
stat al Rusiei, privitoare la petiţia consilierului personal Alexandru Sturdza prin care cere
permisiunea ca moşia sa Manzîr din Basarabia să nu fie împărţită între moştenitori, ci să‑i
revină în întregime nepotului său, prinţul Grigorij Gagarin, iar el şi neamul său să poarte
numele de prinţi Gagarin‑Sturdza. 23 f. (Fond 1149, op. 3, dos. 15).
Ref.: ibidem.
1604 – Principatele Ţara Românească şi Moldova în anul 1848, însemnări din 1848
ale prinţului Rodion Matveevič Cantacuzino. Copie. 10 f. (Fond 673, op. 1, dos. 307).
Ref.: ibidem.
1605 – Documente, din 1849, conţinând o scrisoare din Bucureşti de la vicontele
Grammont către ministrul Proprietăţilor statului, P.D. Kiseleff, prin care îi comunică
faptul că armata revoluţionarilor unguri a ocupat Drencova şi a preluat controlul asupra
navigaţiei pe Dunăre, note privind „Impozitele şi obligaţiile în natură pentru cultivarea
grâului în Ţara Românească”, „Impozitele şi obligaţiile în natură pentru cultivarea grâului
în Moldova”, „Tabele cu numărul de zile care trebuie muncite în folosul proprietarilor de
pământ în Ţara Românească, Moldova şi Basarabia”. Text în franceză. 15 f. (Fond 958,
op. 1, dos. 165).
Ref.: ibidem.
1606 – Documente, din 1849, privitoare la petiţia protoiereilor mănăstirilor greceşti
din Moldova şi Ţara Românească, prin care roagă să fie protejaţi de persecuţiile la care
sunt supuse aceste mănăstiri de către autorităţi. 10 f. (Fond 796, op. 130, dos. 772).
Ref.: ibidem.
1607 – Petiţii, din 1849‑1851, ale locuitorilor oraşului Alexandria din Ţara
Românească, prin care solicită subvenţii pentru construirea unei biserici. 14 f. (Fond 797,
op. 19, dos. 43361).
Ref.: ibidem.
1608 – „Journal de Saint‑Pétersbourg”, prima jumătate a sec. XIX, cuprinzând articole
privitoare la relaţiile româno‑ruse‑turce, între care un articol din 1826‑1827, referitor la un
acord de pace cu Poarta Otomană şi la relaţiile cu Moldova şi Ţara Românească. Text în
franceză. 14 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 186).
Ref.: ibidem.
1609 – Documente, din 1850, privind confirmarea, în baza unei decizii a Adunării
348  RUSIA
generale a nobilimii din Basarabia, a statutului de nobil pentru consilierul Ioan Sturdza
şi introducerea numelui său în Partea VI a Registrului nobiliar. 5 f. (Fond 140540, op. 48,
dos. 5194).
Ref.: ibidem.
1610 – Note istorice, mijlocul sec. XIX, redactate de studentul V. Scriban, cu privire
la situaţia Bisericii în Moldova şi Ţara Românească. 32 f. (Fond 834, op. 1, dos. 1763).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1611 – Rapoarte, din 23 ianuarie 1851, ale Divanului către domnitorul Moldovei, cu
privire la greutăţile financiare ale Principatului după anul 1848. Text în franceză. (Fond
958, op. 1, dos. 642, 643).
Ref.: ibidem.
1612 – Documente, din 24 ianuarie – 14 aprilie 1851, privitoare la primirea în Rusia
a unor arhimandriţi moldoveni. 8 f. (Fond 1286, op. 13, dos. 1671).
Ref.: ibidem.
1613 – Scrisoare, din 11 august 1853, a contelui I.F. Paškevič‑Erivanskij,
general‑feldmareşal, către ţarul Nicolae I, privitoare la domnul Ţării Româneşti. 2 f. (Fond
101841, op. 6, dos. 369).
Ref.: ibidem.
1614 – Notă, din 1853, a lui I.P. Liprandi, despre importanţa deţinerii unor informaţii
sigure cu privire la evenimentele de pe malul drept al Dunării şi la uneltiri secrete în
Principatele Române, cu menţiunea că aceste date pot fi obţinute numai cu ajutorul poliţiei
secrete de acolo. 27 f. (Fond 673, op. 1, dos. 412).
Ref.: ibidem.
1615 – Documente, din 1853, privind Societatea Creştinilor din Răsărit şi biserica
românească de la Paris. 19 f. (Fond 797, op. 23, dos. 236).
Ref.: ibidem.
1616– Notă, din 1853, a lui I.P. Liprandi, cu titlul Scurtă descriere a mijloacelor de
asigurare a produselor alimentare, cu precădere în Principatele Dunărene. 5 f. (Fond
673, op. 1, dos. 414).
Ref.: ibidem.
1617 – Notă secretă, din ianuarie 1854, a lui I.P. Liprandi, intitulată Scurtă descriere
a situaţiei etnografice, politice, morale şi militare din provinciile creştine ale Imperiului
Otoman: Principatele Dunărene, cu informaţii privitoare la simpatia poporului Moldovei
faţă de Rusia şi starea de spirit antirusească în rândul claselor conducătoare din Moldova
şi Ţara Românească. 10 f. (Fond 673, op. 1, dos. 249).
Ref.: ibidem.
1618 – Notă, cca 1854‑1857, a coloniştilor bulgari stabiliţi în Moldova către Comisia
Arhivele Ministerului de Justiţie (1802‑1917). Conţin 612 832 documente.
Arhiva General‑feldmareşalului Ivan Feodorovici Paskevič‑Erivanski (1782‑1856), duce
de Varşovia.
40
41
RUSIA  349
europeană pentru organizarea principatelor Moldova şi Ţara Românească. 13 f. (Fond
65142, op. 1, dos. 436).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1619 –Note, din 1854, ale lui I.P. Liprandi, despre necesitatea de a mobiliza un
detaşament de voluntari dintre locuitorii de pe malul drept al Dunării. 6 f. (Fond 673, op.
1, dos. 419).
Ref.: ibidem.
1620 – Raport, cca 1854‑1855, al consilierului personal Alexandru Sturdza, intitulat
Monument închinat strădaniilor clerului ortodox rus în perioada 1793‑1853. 35 f. (Fond
797, op. 24, dos. 149).
Ref.: ibidem.
1621 – Documente, din 1854‑1855, cu privire la intervenţia ministrului de Externe
în sprijinul acordării permisiunii de intrare în Rusia pentru mitropolitul Nicandru şi
arhimandriţii Samuil, Nil, Chiril ş.a., plecaţi din Moldova şi Ţara Românească de teama
oprimării de către turci, precum şi informaţii despre călugărul Varlaam. 18 f. (Fond 797,
op. 24, dos. 419).
Ref.: ibidem.
1622 – Scrisoare, din 26 octombrie 1856, de la Filaret, episcop de Stavropol, către
arhiepiscopul Inochentie de Herson, privind pierderea credinţei în principatele Moldova şi
Ţara Românească. Copie. 3 f. (Fond 1101, op. 1, dos. 610).
Ref.: ibidem.
1623 – Scrisoare, cca 1856‑1857, de la Viktor Ilarionovič Vasil’čikov către o
persoană neidentificată din rândul clerului, privind coreligionarii de peste Dunăre. Ciornă.
4 f. (Fond 651, op. 1, dos. 476).
Ref.: ibidem.
1624 – Documente, din 1856‑1863, privitoare la trasarea unei noi linii de graniţă între
Moldova şi Basarabia (Fond 1286, op. 17, dos. 1005, 328 f.; dos. 1006, 239 f.).
Ref.: ibidem.
1625 – Raport, din 23 iulie 1857, privind soluţionarea revendicărilor în legătură cu
dreptul de proprietate asupra moşiei Manta, a prinţilor moldoveni Sturdza, întorşi din
Rusia. 12 f. (Fond 16243).
Ref.: ibidem.
1626 – Raport, din 1857, al unui comisar rus aflat în Principatele Dunărene, cu privire
la intrigile catolicilor pentru atragerea moldovenilor şi valahilor „către latinitate”. Text în
franceză. 28 f. (Fond 797, op. 27, dos. 423).
Ref.: ibidem.
1627 – Documente, din 1857‑1858, privitoare la numirea unui preot la biserica Sf.
Nicolae de pe insula Sf. Gheorghe, pe Dunăre. 8 f. (Fond 797, op. 27, dos. 372).
Ref.: ibidem.
Arhiva familiei prinţilor Vasilčikov, care cuprinde 1685 de acte şi documente din anii
1706‑1917.
43
Arhiva Regionalei de căi de comunicaţie „Višnevolockaja” (1809‑1892).
42
350  RUSIA
1628 – Documente, din 1857‑1858, privind organizarea bisericească în Basarabia de
Sud, care aparţinea de Mitropolia principatului Moldovei, şi analizarea măsurilor pentru
menţinerea influenţei ruseşti în această zonă: păstrarea slujbei în limba rusă, trimiterea
copiilor preoţimii la şcolile religioase ruseşti şi înfiinţarea în regiune a unei şcoli religioase
care să nu mai depindă de autorităţile Principatului. 8 f. (Fond 797, op. 27, dosar 136).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1629 – Documente, din 1857‑1882, ale Comisiei de Heraldică, privind apartenenţa
la nobilime a neamului prinţilor Cantacuzino, conţinând un raport al Adunării deputaţilor
nobilimii din Basarabia, documente privind originea nobiliară a prinţului Mihail
Cantacuzino, căpitan de cavalerie, o petiţie a lui Mihail Cantacuzino către ţarul Alexandru
II, prin care solicită recunoaşterea apartenenţei sale la nobilime, genealogia prinţilor
Cantacuzino care s‑au mutat din Ţara Românească în Rusia, descrierea blazonului neamului
prinţilor Cantacuzino, certificatul de botez al lui Gheorghe Cantacuzino, certificatul de
naştere al lui Pavel Mihailovič Cantacuzino. 28 f. (Fond 797, op. 27, dos. 423).
Ref.: ibidem.
1630 – Documente, din 1858, privitoare la măsuri de întărire a sprijinului în formarea
clerului basarabean prin şcoli şi atragerea în aceste instituţii de învăţământ a coreligionarilor
români din Ţara Românească şi Moldova. 15 f. (Fond 796, op. 139, dos. 1217).
Ref.: ibidem.
1631 – Documente, din 1858, privitoare la construirea unei biserici ortodoxe în
Galaţi. 12 f. (Fond 796, op. 139, dos. 2103; Fond 797, op. 28, dos. 374).
Ref.: ibidem.
1632 – Regulament, din 1858, cu privire la strămutarea în Rusia a unor locuitori de
pe teritoriul Basarabiei intrat în graniţele Moldovei. 140 f. (Fond 1343, op. 46, dos. 423).
Ref.: ibidem.
1633 – Documente, din 1859‑1864, privind limitarea drepturilor „Lavrei din
Moldova” [Mănăstirea Neamţ] asupra moşiilor deţinute în teritoriile din Basarabia rămase
în Rusia. 14 f. (Fond 75744, op. 29, dos. 197).
Ref.: ibidem.
1634 – Documente, din 1860, privind cumpărarea de către stat a moşiei prinţilor Ipsilanti
din gubernia Černigov, cu informaţii despre moşie. 9 f. (Fond 108845, op. 1, dos. 733).
Ref.: ibidem.
1635 – Documente, din 1860, privind prezentarea la Sf. Sinod a Bibliei traduse în
română. 8 f. (Fond 797, op. 30, dos. 186).
Ref.: ibidem.
Arhiva Institutului arheologic rus din Istanbul (1894‑1914).
Arhiva conţilor Şeremetiev: Boris Petrovici (1652 ‑1719), general‑feldmareşal; Piotr
Borisovici (1713 ‑1788), fiu, decanul nobilimii din Moscova; Nikolai Petrovici (1751‑1809), nepot,
maestrul‑şef al Intendenţei, Director general al teatrelor imperiale, senator; Dmitri Nikolaevici
(1803 ‑1871), strănepot, intendent şef; Serghei Dmitrievici (1844 ‑1918), stră‑strănepot, dirijorul
Capelei imperiale, membru al Consiliului de Stat, preşedintele consiliului “Asociaţiei pentru istoria
Rusiei”, redactorul revistei „Vechi şi nou”.
44
45
RUSIA  351
1636 – Documente, din 1860‑1867, privind situaţia Bisericii Ortodoxe în Principatele
Dunărene. Conţin: proiectul notei mitropolitului Filaret, din 21 septembrie 1860, privind
plângerile şi solicitările clerului din Moldova (p. 1‑6); notă din 13 noiembrie 1864 a lui
A. Ahmatov, prim‑procuror al Sf. Sinod al Bisericii ruse, privind situaţia dezastruoasă a
Bisericii Ortodoxe în Principatele Dunărene; extrase din raportul consulului general al
Rusiei la Bucureşti; copia informării prezentate de acesta privind situaţia Bisericii ortodoxe
române (p. 7‑10); copia raportului consulului general al Rusiei la Bucureşti privind noile
măsuri luate de Al.I. Cuza cu privire la Biserica Ortodoxă română (p. 25‑26); extrase din
noua lege privind Biserica Ortodoxă în România (p. 27‑35); notă despre deschiderea unei
catedre arhiereşti la Izmail în 1864 (p. 37‑41); scrisoare din 25 mai 1865 de la generalul
Ignatiev, privind expulzarea din Principatele Dunărene a arhimandritului Cleodul,
împuternicitul Marii Biserici din Constantinopol (p. 43‑46); notă privitoare la promulgarea
de către Al.I. Cuza a legii privind noua organizare a conducerii Bisericii române, potrivit
căreia a fost declarată independentă de Patriarhia de Constantinopol (p. 48); scrisoare din
31 mai 1865 de la generalul Ignatiev, privitoare la întâlnirea sa cu arhimandritul Cleodul
(p. 49‑51); copia raportului consulului general al Rusiei la Bucureşti către directorul
Departamentului Asia, din 28 mai 1865, privitor la numirea mitropolitului pentru Moldova
şi a câtorva episcopi (p. 52); copia unei scrisori din Bucureşti, 22 mai 1865, de la baronul
Offenberg către prinţul Gorčakov, despre întâlnirea pe care a avut‑o cu Al.I. Cuza pe tema
Bisericii române (p. 55‑57); notă despre persecuţiile principelui Cuza împotriva Bisericii
române (p. 58‑84). 177 f. (Fond 83246, op. 1, dos. 108).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1637 – Documente, din 1860‑1867, privitoare la situaţia Bisericii Ortodoxe
în Principatele Dunărene: persecuţiile la care este supusă biserica de conducerea
Principatelor, confiscarea veniturilor mănăstirilor, sărăcirea acestora şi creşterea influenţei
catolicismului. 37 f. (Fond 832, op. 1, dos. 108).
Ref.: ibidem.
1638 – Informări, din 1860‑1869, ale lui E.P. Novikov, însărcinat cu afaceri la
Poarta Otomană, către N.P. Giers, consulul general la Bucureşti, şi N.P. Ignatiev, trimisul
la Constantinopol, despre problema confiscării de către guvernul Principatelor Unite a
veniturilor mănăstirilor greceşti şi despre activitatea comisiei formate din reprezentanţii
Rusiei, Angliei, Franţei şi Turciei pentru soluţionarea diferendului dintre guvernul unional
şi cler în problema mănăstirilor greceşti. 30 f. (Fond 797, op. 30, dos. 373).
Ref.: ibidem.
1639 – Raport, din 1861, al adjunctului ministrului de Finanţe, privind înlesnirile
acordate unor locuitori din Basarabia după alipirea la Moldova. 5 f. (Fond 134147, op. 107,
dos. 34).
Ref.: ibidem.
Colecţie de 136 documente din 1813‑1867, care au aparţinut Mitropolitului Filaret al
Moscovei (Vasili Mihailovič Drozdov, 1783‑1867).
47
Arhivele Departamentului I al Senatului, care conţin 308 288 documente din perioada
1797‑1917.
46
352  RUSIA
1640 – Documente, din 1862‑1868, privind construirea unei biserici ortodoxe şi a
uneia catolice la Brăila. 12 f. (Fond 797, op. 32, dos. 250).
Ref.: ibidem.
1641 – Documente, din 7 februarie 1863 – 11 ianuarie 1878, privind măsurile
necesare pentru prinderea studenţilor Bobrovskij, Bernstejn, Dalkevič şi Krylovskij de
la Universitatea din Kiev, care au emigrat în România şi sunt acuzaţi de distribuire de
literatură antiguvernamentală. 23 f. (Fond 128248, op. 1, dos. 94).
Ref.: ibidem.
1642 – Documente, din 1863‑1866, ale Comisiei de Heraldică, privind confirmarea
statutului de nobil pentru general‑maiorul Rodion Nikolaevič Cantacuzino. 34 f. (Fond
1343, op. 46, dos. 409).
Ref.: ibidem.
1643 – Documente, din 1864‑1866, privind adoptarea de către domnul Moldovei şi
al Ţării Româneşti, principele Al.I. Cuza, a noului Regulament de organizare a Bisericii
din România, care prevede independenţa Bisericii faţă de autorităţi bisericeşti străine şi
alegerea episcopilor de autorităţi mirene (miniştri); informaţii privind opoziţia patriarhilor
de Constantinopol şi Moscova faţă de noua organizare a Bisericii române; proiectul
Regulamentului de înfiinţare a unei autorităţi centrale sinodale pentru problemele
religioase în România. 48 f. (Fond 797, op. 34, dos. 274, 275).
Ref.: ibidem.
1644 – Documente, din 1864‑1871, privind reforma agrară în Principatele Dunărene:
traducerea Decretului principelui Al.I. Cuza (p. 3‑18); memoriu, din 31 decembrie 1866,
a directorului Departamentului Asia din Ministerul Afacerilor Externe către Comitetul
pentru Starea agriculturii, privind organizarea ţăranilor în Moldova (p. 23‑30); notă, din
21 octombrie 1871, a directorului Departamentului Asia din Ministerul Afacerilor Externe
privind situaţia ţăranilor în Moldova (p. 136‑146). 148 f. (Fond 118149, op. 1, dos. 93).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1645 – Documente, din 1865‑1870, privind informarea viceconsulului rus din Tulcea
despre misionarii metodişti şi anabaptişti şi despre situaţia Bisericii. 7 f. (Fond 797, op.
35, dos. 12).
Ref.: ibidem.
1646 – Documente, din 1866, privitoare la invitarea patriarhului Serafim al
Constantinopolului pentru a discuta măsurile adoptate de principele Cuza privind Biserica
Ortodoxă română. 22 f. (Fond 796, op. 142, dos. 306).
Ref.: ibidem.
1647 – Documente, din 1866‑1871, privind reorganizarea Bisericii ortodoxe române.
67 f. (Fond 797, op. 36, dos. 262).
Ref.: ibidem.
1648 – Documente, din aprilie‑mai 1867, privind raportul ministrului pentru
48
49
Cancelaria ministrului Afacerilor interne (1811‑1917).
Arhiva Comitetului Central pentru Agricultură (1861‑1882).
RUSIA  353
Proprietăţile Statului în problema mutării rascolnicilor din Dobrogea şi Moldova în Rusia
şi acordarea unor facilităţi pentru aceştia. 8 f. (Fond 129150, op. 66, dos. 11).
Ref.: ibidem.
1649 – Registre de procese verbale, din 19 septembrie 1867 şi 8 iunie 1876, ale
şedinţelor Comitetului de miniştri pe tema comerţului cu cherestea din străinătate, pe
râurile Nistru şi Prut (Fond 1263, Registrul 3).
Ref.: ibidem.
1650 – Documente, din 1867‑1868, privitoare la aprobarea de a locui în Basarabia
pentru cetăţenii veniţi din Moldova care şi‑au părăsit pământurile natale din cauza
persecuţiilor. 13 f. (Fond 1341, op. 294, dos. 100).
Ref.: ibidem.
1651 – Documente, din 3 august – 22 decembrie 1868, privind aprobarea ca un
transport de arme expediate din Prusia în România să tranziteze Rusia. 32 f. (Fond 1282,
op. 2, dos. 72).
Ref.: ibidem.
1652 – Documente, din 1868, privind aplicarea articolului 16 al manifestului din 1866
pentru moldovenii aflaţi în Basarabia care au primit cetăţenie rusă, dar nu s‑au prezentat
pentru luarea în evidenţă de către diversele instituţii în termenul legal de nouă luni. 18 f.
(Fond 1263, op. 1, dos. 335).
Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.
1653 – Documente, din 1868‑1873, privind împărţirea pământurilor care au aparţinut
rascolnicilor în Dobrogea. 19 f. (Fond 1291, op. 10, dos. 5487).
Ref.: ibidem.
1654 – Documente, din 10 iulie – 7 august 1869, privind comunicaţiile prin poştă şi
telegraf în România. În anexă: schiţa comunicaţiilor. 13 f. (Fond 1289, op. 1, dos. 2967).
Ref.: ibidem.
1655 – Documente, din 1869, privind proiectul unei noi organizări a Bisericii
ortodoxe române, întocmit prin eforturile prinţului Carol de România. 21 f. (Fond 796,
op. 150, dos. 349).
Ref.: ibidem.
1656 – Convenţie, din 1869, privind navigaţia pe râul Prut. 12 f. (Fond 1409, op. 3,
dos. 7902).
Ref.: ibidem.
1657 – Documente, din 1869‑1872, privind instalarea pe pământurile calmucilor din
gubernia Astrahan’ a rascolnicilor sosiţi din Galaţi. 27 f. (Fond 381, op. 11, dos. 6395).
Ref.: ibidem.
1658 – Scrisori, din 1870‑1871, de la d’Oubril, trimisul Rusiei la Berlin, către
cancelarul de stat al Rusiei, conţinând informaţii privind datoria federală şi reclamaţia
unor români, deţinători ai unor hârtii de valoare, împotriva doctorului Strusberg, cu privire
50
Arhiva Departamentului Funciar al Ministerului Afacerilor Interne (1858‑1917).
354  RUSIA
la afacerea de concesionare a construcţiei un