aici - My Geographic de Catalin Gruia

Thailanda are 2.775 de
kilometri de plaje (multe
dintre ele paradiziace
precum aceasta de pe
Koh Nang Yuan), peste
500 de insule øi 24 de
parcuri na\ionale marine.
Plajele
perfecte
ale thailandezilor
˘ ˘
Text: CAtAlin
Gruia; Foto: Bogdan Croitoru
60
NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER
IARNA 2008-2009
61
Pseudopies` de teatru \n dou` acte...
sau...
...tentativ` de evadare din ]arcul turistic pentru
a-]i descoperi propriul paradis.
Distribu}ia/Complici: Ohh, Poo, Kloon, Rang, Ning, Jim, Koy [i al]ii.
Actul I, scena 1: Latifundiarul; scena 2: Ghida;
scena 3: {eful satului; scena 4: Poetul; scena 5: Ghicitoarea.
Actul II, scena 1: Rangerul; scena 2: Patroana de restaurant;
scena 3: Frumoasa; scena 4: Rebela; scena 5: Final
S
untem un echipaj pe cinste: eu – un fel de Alb`-caZ`pada [i [apte pitice m`slinii \n uniform` de [coal`
(bluz` alb`, fusti]` neagr`), plus un [ofer b`trân [i chior,
\nghesui]i ca sardelele \ntr-o ma[in` evadat` parc` dintrun cimitir auto. Pe scaunul din stânga [oferului suntem
trei. M-au cules de pe drum, la ie[irea din ora[ul Chumphon (capitala unei provincii cu peste 200 km de plaj` la
Golful Thailandei), [i m` conduc circa 15 km pân` la Novotel, hotelul
unde stau. E cam 7.00 seara; fetele abia au terminat orele, iar b`trânul,
care cu o mân` ]ine volanul [i cu cealalt` u[a, ca s` nu-i cad`, le duce
acas`, ca \n fiecare sear`, pentru 20 de baht (0,4 euro).
Fetele [u[otesc, probabil despre farang-ul
(turist str`in) pe care l-au pescuit, chicotesc,
\[i dau coate. Nu pricep o boab` din ce
spun, dar, din fericire, ele \n]eleg pu]in` englez`. Cea din stânga mea [i-a scris \n palm`
LOVE [i le-a ar`tat celor din spate, care au
izbucnit \n hohote. Abia a[tept s`-i povestesc
lui Bogdan (Croitoru, fotograful). L-a ars
soarele, ieri, când am navigat toat` ziua, din
insul` \n insul`, prin Parcul Marin Na]ional Mu Ko Chumphon, [i acum \[i linge
r`nile la r`coare, \n hotel.
Suntem la a doua c`l`torie \n Thailanda.
|n urm` cu trei ani, am avut parte de un traseu de [eic arab (de[i cronometrat la minut).
De data aceasta, am pornit haihui, \mpreun` cu Bogdan, l`sându-ne \n voia sor]ii, dar
\ncercând s` evit`m pe cât posibil locurile cu
renume. Peste tot pe unde ne-am oprit, i-am
\ntrebat pe thailandezii cu care ne-am \mprietenit care este plaja lor preferat`, interesându-ne de locurile secrete unde le place s`
mearg`, c`utând destina]iile autentice, nu cele
confec]ionate pentru turi[ti.
62
NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER
Plajele thailandeze sunt \mp`r]ite \n trei
mari zone: cele dintre Bangkok [i grani]a
cu Cambodgia; cele din Golful Thailandei;
cele din Marea Andaman. |n fiecare dintre
acestea exist` destina]ii celebre (dezvoltate
excesiv), precum Phuket, Koh Samui, Koh
Samet, Koh Chang, Koh Pha Ngan, Koh
Tao sau Koh Phi Phi, care-i atrag pe majoritatea celor aproximativ 15 milioane de
turi[ti str`ini care vin anual \n Thailanda.
Din cauza afluxului \n cre[tere de vizitatori
de care s-au bucurat \n ultimele decenii,
aproape toate aceste destina]ii au devenit
extrem de „turistice“, confruntându-se cu
marile probleme asociate sta]iunilor de succes: aglomera]ie, dezvoltare necontrolat`,
poluare, agen]i de turism neserio[i. Dar
chiar [i ele \[i au nestematele lor ascunse; \n
plus, toate sunt \nconjurate de insuli]e mai
mici [i pu]in cunoscute.
Thailanda are 2.775 km de plaje, peste
500 de insule mici [i mari, 24 de parcuri
na]ionale marine; un studiu sistematic al
acestor plaje (cum ne-ar fi pl`cut nou`)
ne-ar fi luat cel pu]in doi ani. Noi nu
aveam la dispozi]ie decât 17 zile.
Am plecat cu câte cinci tricouri, o
pereche de sandale [i foarte pu]ini bani,
neavând \ncotro decât s` intr`m \n contact
direct cu localnicii, nu cump`rându-i ca
ni[te turi[ti r`sf`]a]i care privesc lumea de
sus, ci câ[tigându-le bun`voin]a.
Dar destul cu vorb`ria. E vremea s`
ridic`m cortina, s`-i cuno[ti pe adev`ra]ii actori ai acestei piese care s` ne recomande plajele lor favorite (personajele
vor intra \n scen` nu neap`rat \n ordine
cronologic` sau alfabetic`, ci cum le vine
mai bine).
Actul I
Scena 1
Latifundiarul
„Sunt lene[. Da, stau aici, la nici 100 m
de mare, dar mi-e lene s` \not \n fiecare zi. De fapt, mi-e lene s` [i merg cu
voi ca s` v` ar`t plaja“, spune „Ohh“
Kirat Wongprakob. Tipul are 42 de
ani, dar arat` ca un adolescent: 1,60 m
\n`l]ime, maiou alb mulat [i decoltat,
blugi rup]i, ochelari negri, cordelu]a
metalic` \n p`rul prins \n coad` de cal;
toate lucruri scumpe, de firm`. Suntem
pe proprietatea lui de 40 ha \n districtul
Pha-thiew, provincia Chumphon, unde
Ohh are o cresc`torie de creve]i [i o
planta]ie de cocotieri [i palmieri. Aici
lucreaz` [i tr`iesc \n c`su]e am`râte \n jur
de 100 de oameni. Aceasta e doar una
dintre cele cinci cresc`torii de creve]i ale
familiei sale. Dar Ohh nu se consider` [i
nici nu pare om de afaceri. E mai degrab`
un artist boem, cu un aer u[or decadent;
locuie[te [i creeaz` \ntr-un cuib ciudat,
coco]at pe piloni \nal]i de lemn: jum`tate
hambar deschis, jum`tate cas` japonez`,
la vreo 100 m de plaj`. Acoperi[ul din
frunze de palmier e g`urit \n mai multe
locuri, dar lui Ohh \i e groaz` s` \[i vad`
cuibul invadat de muncitori care s` fac`
repara]iile. Pe [i lâng` pere]i sunt câteva
opere de-ale lui: tablouri, schi]e, modelaje, un fel de sculptur` \ntr-o imens`
coaj` de copac; când l-am g`sit, lucra la
rama unei oglinzi. A terminat facultatea
de art` \n Bangkok \n urm` cu 15 ani
(nu s-ar mai \ntoarce \n aglomera]ia aia
nici mort), iar acum zice c` \[i supravegheaz` muncitorii, dar de fapt se ]ine
de pictur`, desen, lucru manual. Are o
Destina\iile celebre, cum e §i Koh Pha Ngan (unde merg cu catamaranul aceast[ feti\[ §i familia ei), atrag pe majoritatea celor 15 milioane de turi§ti care
vin anual `n Thailanda.
colec]ie impresionant` de reviste care \i
vin din toat` lumea. Pe masa lui am g`sit
un exemplar National Geographic, edi]ia thailandez`, cu articolul nostru despre Dracula. A fost impresionat când
s-a convins c` numele de pe c`r]ile noas-tre de vizit` sunt acelea[i cu cele din
revist`; [i-a f`cut poze cu noi, ne-a rugat
s`-i d`m autografe [i, \n fine, ne-a ar`tat
plaja lui. Un loc \ntr-adev`r perfect: un
golfule] \n form` de potcoav`; o plaj`
cu nisip de zah`r tos, nu mai mare de
3 km; un mic munte \mp`durit \n stânga, munte \mp`durit \n dreapta. Tocmai
s-a potolit o furtun` \n larg [i avem un
mic curcubeu deasupra plajei noastre;
la orizont, câteva insuli]e. Soarele iese
din nori [i e reflectat de valuri mititele
pe fundul apei transparente, formând o
plas` de aur peste care \noat` lene[i, \n
jurul unei stânci, câ]iva pe[ti[ori v`rga]i.
Deocamdat`, Ohh nu prime[te turi[ti, ci
doar prieteni, dar \n câ]iva ani se gânde[te
c` ar putea construi aici un hotel.
R`mâi cu bine Ohh, boier thailandez,
\n cuibul t`u de artist, la nici 100 m de
plaja perfect`!
Scena 2
Ghida
Ar trebui s-o vezi – \nfofolit` de-abia i
se ghicesc ochii –, un pinguin pe o plaj`
tropical`. Suntem pe Tung Wan Ian
Beach, considerat` una dintre cele mai
bune plaje din Chumphon, iar „Poo“
Phafun Anuntamek, 35 de ani, [i-ar pune
[i m`nu[i, dac` le-ar avea la ea.
Plaja e pustie; la ]`rm vin valuri mici,
rare, ca respira]ia unui copil adormit. Dar
Poo nu are ochi pentru asta. S-a retras, dup`
cum \i e obiceiul, la umbra cocotierilor de
pe marginea [oselei [i ron]`ie o buc`]ic` de
calmar uscat. Treaba ei e s` conduc` turi[ti
pe plaj`, dar, asemenea majorit`]ii thailandezilor, Poo ur`[te soarele [i \i e fric` s` nu
se \nnegreasc`. Nu o s` \ntâlne[ti nici un
thailandez c`ruia s` \i plac` s` stea la soare,
a[a cum fac nebunii de farangi. Thailandezii se bucur` de plaj` seara, dar [i atunci
la umbra unui copac sau a unei umbrele
mari, \n timp ce m`nânc` fructe de mare
[i Som-Tam (salat` iute de papaya). Ziua
stau \n camere cu aer condi]ionat, joac`
c`r]i, m`nânc` [i beau.
Tradi]ia de a merge s` te relaxezi la plaj`
a \nceput \n timpul domniei regelui Rama
V-lea (1868-1910) care [i-a construit palate
de var` la Hua Hin [i pe insula Sri Chang;
mersul la plaj` e, de fapt, o tradi]ie importat`
din Occident. |n trecut, thailandezii d`deau
terenurile de lâng` plaj` (unde nu cresc decât
cocotieri) copiilor neiubi]i. Fiii prefera]i
primeau terenurile din interior, bune pentru
agricultur`, sau minele, care erau adev`ratele
afaceri de familie, din care se puteau câ[tiga
mul]i bani. Azi, situa]ia s-a inversat. Din agricultur` se câ[tig` prost, industria mineritului
a dec`zut, \n special dup` 1985, când pre]ul cuprului s-a \njum`t`]it, iar copiii neiubi]i, care au primit plajele, s-au \mbog`]it.
Poo este o dulcea]` de fat`, plin` de via]`,
cu un râs molipsitor. Poo (crab) este de fapt
porecla ei, numele de alint pe care \l dau
p`rin]ii. To]i thailandezii au un nume mic
pe care \l folosesc cu apropia]ii. Poo a studiat \n Bangkok, a petrecut trei ani \n Koh
Samui, trei ani \n SUA, dar s-a \ntors \n
locul ei de suflet, Chumphon-ul virgin,
\nc` neatins de turismul de mas`. Familia
ei are o pensiune pe insula Samed (Chumphon Samed Island Resort). Pachetul pe
IARNA 2008-2009
63
„Pentru c` nu am fost niciodat`.“
„Tot a[a, al]i oameni care nu au fost
niciodat` la noi vor dori s` vin` aici.“
A reu[it s` conving` 15 case care au f`cut
investi]iile necesare s` poat` primi turi[ti \n
gazd`. Ceilal]i care nu primesc \n gazd`,
transport` turi[tii cu b`rcile. Nimeni care
prime[te \n gazd` nu are voie s` plimbe
turi[ti cu barca.
|n prezent, \n satul pesc`resc de pe Koh
Phitak vin pân` la 70 de turi[ti pe zi, pentru
a tr`i cu pescarii, ca pescarii.
Rang d` exemplul unor turi[ti germani
care vreme de 14 zile au ie[it sear` de sear`,
la pescuit de calmar, \mpreun` cu fiul s`u
(campion de Thai Box), câ[tigând la sfâr[itul
vacan]ei 100 de euro.
Koh Phitak e un loc f`r` mari preten]ii de confort, dar cu adev`rat prietenos,
relaxant [i ieftin: \n jur de 11 euro pe
noapte, având incluse trei mese pe zi
absolut copioase, un festin de pe[te [i
fructe de mare.
O excursie cu barca la insulele din
jur (circa trei ore) cost` 15-20 de euro.
Rezerv`rile se fac cu câteva zile \nainte
[i se distribuie \n mod egal, fiecare dintre
cele 15 case primind pe rând turi[ti. To]i
cedeaz` 15% din profit organiza]iei satu-
lui. 40 % din acest fond e folosit pentru
dezvoltarea insulei, iar restul de 60% se
distribuie \n mod egal tuturor s`tenilor.
L-am \ntrebat pe Rang despre plaja lui
preferat` (Koh Phitak are un ]`rm stâncos [i
numai o plaj` mititic` pe cealalt` parte a insulei, opus` satului). Mi-a spus c` \i place s`
mearg` la Sairee Beach, \n districtul Sawee,
Chumphon – „o fâ[ie lung` de plaj` cu nisip auriu. Insulele se deseneaz` gra]ios la orizont, peisajul e pitoresc [i aproape neatins
de civiliza]ie. Po]i \nchiria o cas` ieftin; nu
vin mul]i turi[ti pe acolo“.
Scena 4
Poetul
„Ce c`uta]i aici? ~sta nu e un loc pentru
farangi. De ce nu v-a]i dus \n Phuket sau
Koh Samui?“, ne \ntreab`. Poetul e foarte
protector cu insula lui preferat`, Koh Phitak, unde apreciaz` peisajul, dar mai ales
comunitatea local` responsabil`. Kloon
Wannkunel un b`rbat impun`tor, cu frunte
\nalt` [i b`rbu]` \nspicat`. Când vorbe[te,
gesticuleaz` doar cu stânga; dreapta o ]ine
pe piciorul \ndoit sub el [i o folose[te numai când vrea s` accentueze ceva. „Orice
loc frumos devine c`utat [i ajunge s` se
dezvolte. E important \ns` cum s` faci asta
responsabil, cu gândul la mo[tenirea pe
care o la[i genera]iei urm`toare“, spune
Kloon, profesor universitar [i unul dintre
cei mai mari poe]i thailandezi contemporani. A venit pe Koh Phitak s` vorbeasc`
copiilor dintr-o tab`r` de poezie. E \nso]it
de al]i [ase tineri poe]i (care vor ]ine [i ei
cursuri \n zilele urm`toare). Cei [ase sunt
\mbr`ca]i \n haine tradi]ionale thai [i au
[aluri lungi de m`tase dup` gât; numai el e
\mbr`cat dup` moda occidental`, \n blugi
[i c`ma[`. Unul dintre tinerii poe]i are imprimat pe bluz` potretul lui Kloon.
De[i au cântat [i au b`ut pân` noaptea târziu,
maestrul Kloon s-a trezit dis-de-diminea]`, inspirat, [i a scris un poem \n care laud`
frumuse]ea insulei Koh Phitak [i a comunit`]ii pesc`re[ti de aici. Dup` micul dejun, a citit-o copiilor veni]i s`-l asculte la seminarul de
poezie pe pridvorul uneia dintre casele din
Koh Phitak. Poezia suna magic, ca o incanta]ie, pe care tinerii o sorbeau vr`ji]i. De jur
\mprejurul pridvorului peisajul e feeric: la
orizont, dincolo de marea poleit` de soarele
de r`s`rit, se v`d insule care par creste de
mun]i \mp`duri]i.
„Nu v` pot \nv`]a s` scrie]i poezii,
trebuie s` v` descoperi]i propria voce“,
Pak Nam Lang Suan (deasupra) e o plaj[ mediocr[, cu ap[ tulbure. Pe marginea §oselei, lumea m`nânc[ la mese de beton. În drum spre Koh Matra
(dreapta), Poo, `nfofolit[ bine, `l d[ cu lo\iune de soare pe fratele ei, Yok. Thailandezii se feresc de soare de fric[ s[ nu se `nnegreasc[.
care \l vând cel mai bine cost` 85 de euro:
trei zile, dou` nop]i, cinci mese [i dou` excursii cu barca pentru snorkeling [i pescuit
calmar. Vin aici ca s`-[i petreac` weekendul
aproape exclusiv thailandezi din Bangkok.
Pentru mine, simplul fapt c` Poo ar putea
avea o plaj` preferat` r`mâne o imposibilitate. |n schimb, Yok, fratele mai mic [i asistentul ei, merg des pe Koh Samet, „un loc
ideal pentru snorkeling“.
Scena 3
Øeful satului
„Nu, mul]umesc“, spune „Rang“ Umpol
Nilkrut, [eful satului pesc`resc de pe Koh
Phitak, refuzând un pahar de bere Chang.
„M-am l`sat de opt luni. B`utura mi-a f`cut
numai necazuri. De fapt, de la b`utur` mi
s-a tras [i atunci…“
Suntem pe pridvorul larg al uneia dintre
cele 40 de case care alc`tuiesc satul de pescari de pe Koh Phitak. Casele sunt coco]ate pe piloni de lemn; dedesubtul nostru
valurile se sparg \ncet de ]`rmul stâncos. S-a
l`sat \ntunericul, au \nceput s` vin` ]ân]arii.
64
NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER
|n dep`rtare, pe marea din fa]a noastr`, o
\ntreag` flotil` de b`rci, cu aripile de libelul`
verzi, deschise, pescuie[te calmari.
Rang (str`inul), 50 de ani, e un tip serios,
\ndârjit chiar, un fel de Mao grav, cu p`rul
negru-corb, zburlit. Când zâmbe[te, duce
mâna la gur`, timid. |ncet-\ncet, se deschide, \ncepe s` vorbeasc` aprins, s` gesticuleze, de parc` ar fi la tribun`.
„Da, da“, urmeaz` gravul Mao de
Koh Phitak, „de la b`utur` mi s-a tras
[i atunci. |n adolescen]` am fost hipiot [i
aveam p`rul lung. |ntr-o noapte din vara
lui 1979, dup` ce m-am \mb`tat r`u,
tata, exasperat c` nu mai termin facultatea, mi-a tuns pletele.“
A plecat de acas` pe jos, ca un Samson
distrus, pân` la Bangkok. A lucrat ca bodyguard [i [i-a continuat, printre pic`turi, studiile la {tiin]e Politice. A salvat via]a unui
thailandez bogat, care l-a angajat s` lucreze
pentru el ca [ef de personal al unei mari
companii. |ntr-un final, a [i absolvit. Acum
avea bani [i tot ce \[i putea dori.
S-a \ntors \n satul natal din Koh Phitak
dup` 15 ani. A c`l`torit mult, dar [i-a dat
seama c` locul lui e totu[i aici. |n plus, satul
era \n bucluc. O corpora]ie vroia s` concesioneze apele din jur, fapt ce ar fi periclitat
pescuitul independent \n zon`. Rang s-a
\ntors s` se bat` pentru satul s`u.
Prietenii influen]i din capital` au
\nceput s`-l viziteze, extazia]i de frumuse]ea
insulei, de c`ldura localnicilor, de mâncarea
bun` (pe[te [i fructe de mare pescuite pe
loc). Le-a spus mai mult \n glum` prietenilor: v` dau camerele, bucatele, b`uturile
mele cele mai bune. Pl`ti]i-m` câte 2 euro.
Au râs [i i-au dat. A[a a f`cut primii bani
din turism (50 de euro – o avere pentru insula lui), inventând practic ideea de primit
\n gazd` la pescarii din Koh Phitak, azi o
destina]ie faimoas` de homestay.
A \ncercat s`-i \nve]e pe cons`tenii lui s`
fac` la fel, dar au râs de el: „Cine ar vrea s`
vin` la noi?“
Rang a recurs la un [iretlic: i-a chemat
la el s` dea semn`tur` pe to]i cei care vor
s` mearg` gratis la Chiang Mai (de unde e
nevasta lui). A venit tot satul.
„De ce vre]i s` merge]i la Chiang Mai?“,
i-a \ntrebat.
IARNA 2008-2009
65
Ning (deasupra) plute§te `n golfule\ul care scald[ plaja ei preferat[: Haad Sadet, pe Koh Pha Ngan. La miezul nop\ii, cei şase poe\i bine afuma\i (dreapta)
dau un recital pe pridvorul larg al uneia dintre casele pesc[re§ti de pe Koh Phitak.
le spune maestrul descul], la un fel de
catedr` improvizat`. A[eza]i pe jos, \n
fa]a lui \n semicerc, sunt elevii a dou`
clase: clasa a-VI-a \n uniforme verzi, cei
de la liceu – \n uniforme galbene.
La sfâr[itul prelegerii \l \ntreb pe maestru
de plaja lui favorit`; \mi poveste[te de o
insul` de aproape 300 m l`]ime lâng` grani]a cu Cambodgia: Koh Lao-Ya Nok.
Aici exist` o mic` sta]iune (unde po]i sta
numai cu rezervare) frecventat` aproape
\n exclusivitate de c`tre thailandezi.
Apoi revine la literatur`: „Ai citit Kun
Chang Kun Pan?“, m` \ntreab` el. „Nici
Tri Poon Prarung?“. E uimit de ignoran]a
mea \n materie de literatur` thailandez`,
dar e prea politicos ca s` o arate. M` simt
mult mai bine când ajungem s` vorbim
despre Don Quijote, care se dovede[te
a fi cartea favorit` a amândurora. „{tii,
Don Quijote s-a tradus \n thailandez`
anul trecut“, \mi spune maestrul.
Scena 5
Ghicitoarea
„Te \ncrezi prea mult \n oameni“, \ncepe
ghicitoarea scrutându-m` cu ochii ei mari [i
66
NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER
negri, dar fic[i, ca de sfinx. Jittarun are 46 de
ani [i aduce cu o ]iganc` frumoas` de te las`
cu gura c`scat`. Locuie[te \n sudul extrem
al Thailandei, dar vine m`car o dat` pe an
\n Pak Nam Lang Suan. A \nchiriat aici o
c`su]`. E atras` irezistibil de Pak Nam unde
e convins` c` a tr`it \ntr-o via]` anterioar`.
Locul o \ncarc` cu energie. Plaja mi se pare
urât`, apa m`rii tulbure (pentru c` aici se
vars` râul Lang Sueng). Pe plaj`, sub copaci
son pu[i pe rânduri, sunt b`nci [i mese de
beton la care m`nânc` (de la tarabele de pe
marginea [oselei) thailandezii care se opresc
aici cu ma[ina sau motocicleta. Pentru Jittarun \ns` e un loc minunat care \i transmite
lini[te [i pace. {i \i place nespus muzeul,
construit chiar pe plaj`, \n form` de vapor
de beton, care imit` vasul unui prin] thailandez care a fondat marina ]`rii. Jittarun ghicitoarea a umblat pe toate plajele din Thailanda. Spune despre trecutul, prezentul [i
viitorul oricui e curios (pentru 2 euro), atât
farangi cât [i thailandezi, dintr-o carte veche
(\n func]ie de data na[terii), dar mai ales, cred
eu, uitându-se cu aten]ie [i sim]ind omul. Dintre toate plajele din Thailanda, „cea mai frumoas` e Krabi – locul cu apusuri care \]i taie
respira]ia, nisip alb [i cohorte de farangi.“
„Dac` treci de anul `sta, an de r`scruce
\n via]a ta, o s` fie foarte bine. O s` fii
bogat“, mi-a [optit secretoas` ghicitoarea,
la desp`r]ire.
Pauz`
Bangkok. Ora 8.00 seara. Vizavi de Gara
Central`. St`m la o m`su]` ro[ie, de plastic, pe trecerea de pietoni. Adic` chiar \n
strad`, \ntre ma[ini [i scutere parcate de jur
\mprejur. Vitrina cârciumioarei unde ne-am
a[ezat la câte o bere Singha: un fel de acvariu mare \n care atârn` picioare de porc
[i ra]e fripte \ntregi. Transpir. Transpir` [i
berea. Strada e \n]esat` de oameni care curg
printre gr`tare aprinse [i tarabe de tot felul.
Am fugit din hotelul nostru Twin Towers
alunga]i de aerul condi]ionat care sufla ca
un criv`] ([i pe care n-am [tiut s`-l oprim).
Bogdan \[i trece \n revist` zestrea adus` din
]ar`: o sticl` de Teachers, una de Jameson [i
una de palinc` (pentru schimburi culturale).
„Nu [tiu dac` o s` ne ajung` trei zile“,
spune el \ngrijorat. {i pe aici alcoolul e atât
de scump, pe cât de ieftin` e mâncarea…
A[tept`m trenul de noapte spre Chumphon. M` uit pe hart` dup` plajele recomandate de „Pia“ Oraphan Sunavin,
General Manager la Royal Silk Holidays
Co., Ltd: Koh Mun Nai, Koh Kram. „Plajele favorite ale thailandezilor care locuiesc
\ntr-un ora[ f`r` litoral sunt Bang Saen,
Jomtien Beach [i Hua Hin“, mi-a scris ea
\nainte de plecare. Cerul se \nnoreaz` dintr-o dat` [i \ncepe s` plou` cu g`leata. Ne
retragem repede la mesele de plastic acoperite cu mu[ama albastr` din interiorul cârciumii. Pe mas` sunt tot felul de sosuri iu]i.
M` simt mult mai \n largul meu aici decât
\n restaurantele hotelurilor cu multe stele.
Miroase a ra]` fript`. Lumea se uit` la noi
curioas` [i zâmbe[te. Zâmbesc [i eu.
Actul 2
Scena 1
Rangerul
Sunrneg Tong Lang fumeaz` \ncet, complet relaxat, la volanul b`rcii lui de pescuit
calmari, privind \n zare peste valuri, prin
ochii \ngusta]i ca dou` fante. De jur \mprejur, pe toat` linia orizontului se v`d insule
\mp`durite [i stânci gola[e, \ncât ]i se pare c`
nu e[ti pe mare, ci \n creierii unor mun]i cu
coame când apropiate, verzulii, când doar
ghicite \n cea]a \ndep`rtat`.
Sunrneg, 38 de ani, e un b`rbat frumos
cu un aer s`lbatic, non[alant; e neras [i ars de
soare. E mândru de barca lui, Samad Navy,
[i ne poveste[te cum i-a venit ideea s`-i pun`
volan [i schimb`tor de viteze, ca la ma[in`.
Sunrneg e ranger la Parcul Marin Na]ional
Mu Ko Chumphon, unde lucreaz` [apte zile
pe s`pt`mân` patrulând prin cele aproape 50
de insule care alc`tuiesc parcul. Locuie[te la
sediul parcului \mpreun` cu so]ia. |[i ia liber
doar când are farangi pe care s`-i plimbe cu
barca pân` la insulele nelocuite, pe plaje sau
\n locuri bune pentru snorkeling. Pentru o
rund` de jum`tate de zi (trei-patru insule)
ia 50-60 de euro. Sunrneg duce turi[ti de
20 de ani [i \i place s` \[i mai exerseze cu ei
engleza (care, \ntre noi fie vorba, e la fel de
bun` ca thailandeza mea).
15 nop]i pe lun` iese la pescuit de calmar
cu barca lui, care cu aceast` ocazie se transform` \ntr-o uria[` libelul` verzuie. Calmarii
se pescuiesc cu lumin`. Barca lui (7 m lungime, 1,5 m l`]ime, podit`) \[i \ntinde dou`
aripi laterale, pline de becuri mari, verzi.
Calmarii se strâng la lumina verde [i sunt
prin[i \n plas`. Insula favorit` a lui Sunrneg
este Koh Matra, unde locuie[te dou` luni
pe an. Insula are o plaj` mititic` \n mijlocul
unui ]`rm stâncos. Câteva bungalouri aco-
perite cu frunze de cocotier alc`tuiesc un
mic sat de vacan]` aflat sub administra]ia
parcului. O noapte \ntr-unul dintre aceste
bungalouri cost` 18 euro. Ideal` pentru
snorkeling este, \n opinia lui, zona coralilor
de la Koh Lak Raet; plaja perfect`: Maphrao,
„o fâ[ie lung` de nisip alb, str`lucitor“. Po]i
veni aici numai ziua [i numai dac` ceri voie.
Insula a fost concesionat` (250 de milioane
de baht pe cinci ani) de c`tre o companie
privat` care exploateaz` cuiburile de rândunic` din pe[tera de pe Maphrao. Supa din
cuib de rândunic` e una dintre cele mai
scumpe mânc`ruri din lume, iar noaptea
insula e p`zit` cu mitraliera.
Scena 2
Patroana de
restaurant
|[i dirijeaz` mica armat` de chelneri cu
comenzi scurte, ferme, ca un general pe
câmpul de b`t`lie. Se vede cât de colo c`
„Jim“ Surang, 54 de ani, e o femeie dat`
dracului. Are trei restaurante Prikhorm:
dou` \n Bangkok [i unul \n Chumphon.
|i plac mâncarea [i muzica bun`, a[a c`
[i-a f`cut un restaurant karaoke. Vii aici,
m`nânci, cân]i [i, dac` patroanei \i place
IARNA 2008-2009
67
Plaja favorit[ a lui
Ohh (pe proprietatea
lui de 40 ha `n districtul
Pha-thiew, Chumphon).
Un loc `ntr-adev[r
perfect: un golfule\
`n form[ de potcoav[;
o plaj[ cu nisip de
zah[r tos, nu mai
mare de 3 km.
68
NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER
IARNA 2008-2009
69
tel din Samui. Atunci i-a r`mas sufletul la
aglomerata Chaweng beach, cel mai farang
loc de pe Koh Samui.
Scena 4
Rebela
A \nv`]at s` \noate la cinci ani, ]inându-se de coada bivolilor de care avea grij`,
\n satul natal Nong Khai, lâng` grani]a cu
Laos. Azi \ns`, Ning, 25 de ani, e un Mogli al junglei urbane de pe Koh Samui-ul
(50.000 de locuitori, o suprafa]` de 247 km
p`tra]i) devenit pe zi ce trece tot mai farang
(500.000 de vizitatori pe an, peste 200 de
hoteluri de lux). A[a cum o arat` [i numele
de alint, Ning (maimu]ic`) e o zgâtie de pu]in peste 1 m \n`l]ime, neastâmp`rat`, vorb`rea]`, cu ochi iscoditori. E b`ie]oas`,
se \mbrac` numai \n haine sport ieftine;
sufer` pentru c` p`rin]ii i-au f`cut cadou
o motociclet` roz. A vrut s-o vopseasc` \n
negru, dar a renun]at gândindu-se c` le-ar
da astfel o nou` lovitur`. Pentru c` Ning
e exact opusul modelului tradi]ional de femeie thai pe care familia ei respectabil` \l
cultiv` cu sfin]enie. „Of, de ce nu po]i fi
[i tu ca sora ta!“, \i spune mama ei când o
ia deoparte. De câte ori o prinde (merge
acas` s` \[i viziteze familia cam o dat` pe
an), nu pierde nici un prilej s` o d`d`ceasc`
despre rolul ei de femeie thai. O femeie
thai trebuie s` \[i venereze b`rbatul, s` se
roage pentru el \n fiecare sear` \nainte de
culcare, s`-i spele picioarele, s` nu-l \ntrerup` niciodat`, \n sfâr[it, s`-i arate \n toate
c` el e st`pânul. Dar Ning nu poate s` \[i
intre \n rol.
Familia ei, de[i nu e bogat`, e foarte respectat` \n satul natal [i pune mare pre] pe
tradi]ie. Pân` la 15 ani, Ning [i-a ascultat
\ntocmai p`rin]ii care i-au impus s` fie o
fat` model \n toate. Apoi, când a plecat
de acas`, la liceu, s-a r`zvr`tit. Ning a fost
o fat` rea, dintr-una dintre cele mai rele
g`[ti. |n unele licee din Bangkok, a ap`rut
\n ultimii ani o mod` periculoas`. Bande
de tineri de la licee diferite se \ncaier` pentru onoarea [colii. Când v`d o matricol`
du[man`, parc` \nnebunesc. B`t`ile pot fi
absolut sângeroase [i au existat câteva cazuri de crim`. Doi dintre prietenii lui Ning
au fost omorâ]i astfel. Desigur, familia ei
bun` habar nu are de chestiile acestea. Are
o planta]ie de 2.000 de arbori de cauciuc
[i \nc` sper` c` Ning o s`-[i bage min]ile
\n cap [i o s` se \ntoarc` acas`. Ea e \ns` de
doi ani \n Koh Samui [i prefer` s` ghideze
farangi pentru numai 315 euro pe lun`. |n
primele trei luni a f`cut masaj la salonul de
pe plaj` al unei veri[oare (5,5 euro ora).
St` singur` \ntr-un bungalou din Samui
\nchiriat cu 67 de euro pe lun`. |i place s`
\nve]e de la farangi. Dar sunt farangi buni
[i farangi r`i. Cu unii dintre cei pe care
\i ghideaz` se \mprietene[te [i p`streaz`
leg`tura. Al]ii cred c` pot cump`ra totul cu
bani [i o trateaz` ca pe un gunoi. Sunt tot
mai mul]i farangii care c`l`toresc peste m`ri
[i ]`ri, dar \[i uit` acas` bunele maniere. |n
ultima vreme au ap`rut farangi [mecheri
care \[i iau o prostituat` cu 70-90 de euro
pe noapte [i apoi o folosesc [i a doua zi pe
post de ghid, s` ias` mai ieftin. {i cred c` [i
viceversa e posibil.
Dar cu Ning nu le merge.
Din când \n când \i place s` \[i ia o vacan]`, departe de to]i [i de toate. {i atunci
merge pe plaja ei preferat` Haad Sadet, pe
Koh Pha Ngan. Am stat o zi \ntreag` pe
plaja aceasta [i nu ne mai venea s` plec`m.
Era \nnorat, a[a c` am putut s` st`m mai
toat` ziua \n ap`, care e atât de s`rat` \ncât
aproape te ]ine la suprafa]`. (|n ciuda faptului c` e [i o cascad` de ap` dulce acolo, care
se vars` \n mare.) Coco]at pe stâncile din
stânga golfule]ului: un mic sat de vacan]` cu
Choy ne `mbie cu o stridie. La Sinnana Farm, ea g[te§te §i m[nânc[ numai fructe de mare. Pe Koh Pang Nang exist[ o cascad[ (vizitat[ de to\i turi§tii
care ajung aici) care se vars[ direct `n mare.
de tine, nu pl`te[ti. |[i cunoa[te to]i clien]ii pe nume, uneori cânt` pentru ei sau
vine s` m`nânce cu ei la mas`. Sunt ca o
mare familie. Mâncarea e absolut delicioas`.
Majoritatea clien]ilor sunt thailandezi. De[i
Chumphon e un important nod de tranzit pentru farangii care merg \n insulele din
sudul Thailandei, pu]ini dintre ei intr` \n
restaurantul lui Jim. Cei mai mul]i sunt tineri cu rucsacul \n spate, pu]ini bani \n buzunar [i cred c` nu le d` mâna. |n compara]ie cu tarabele stradale obi[nuite, retaurantul
lui Jim e un local superselect. Pre]urile sunt
accesibile [i po]i mânca pe s`turate cu 5 euro
(f`r` a include [i berea). A[a c`, dac` treci
pe aici, f`-]i curaj [i intr`. Când pleac` \n
vacan]`, Jim merge regulat, \n noiembrie,
\n Mo Koh Similan, pentru scufund`ri. „E
nebunie curat`. Parc` e[ti \ntr-un super acvariu s`lbatic, paradiziac“, spune ea. Insulele
Similan sunt printre cele mai bune 10 loca]ii pentru snorkeling din lume.
„Am un so], dar inima mea are patru
camere“, a glumit ea \nainte de desp`r]ire.
Mi-a f`cut cadou unul dintre meniurile restaurantului, ca s` o ]in minte. „E un semn
70
NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER
c` i-ai pl`cut foarte mult“, mi-a [optit prietena care ne-a scos la mas`. „Dac` unul
dintre chelneri pierde un meniu din `sta, \i
opre[te din salariu.“
Scena 3
Frumoasa
„Koy“ Natchanun Wongchan vede \n
fiecare sear` unele dintre cele mai frumoase apusuri din lume. Dar ea e parc`
[i mai frumoas`. Supl`, m`run]ic`, e o
„miss world“ ne[tiut` de lume [i care
nu [tie ea \ns`[i c`-i frumoas`, zâmbe[te
timid [i prive[te mai mult \n p`mânt.
Poart` un tricou-fustanel` galben [i blugi;
are p`rul prins \n coad` de samurai.
Koy lucreaz` ca buc`t`reas`, ghid [i
barcagiu la Sinnana Farm, o cresc`torie
de stridii de 200 ha, care de cinci ani
prime[te turi[ti peste noapte. Suntem
\n larg, la 3 km de ]`rm, aproape de
Suratthani, \ntr-un fel de hambar uria[, cu
pere]i de rogojini de bambus, coco]at pe
piloni de beton, deasupra m`rii. De jur
\mprejur, sute de foi[oare de paz`, micu-
]e, \ncropite, pe piloni \nal]i. Marea e parcelat` ca o imens` podgorie subacvatic`, cu
[iruri nesfâr[ite de stâlpi de beton, pe post de
araci pe care cresc stridii, vreme de un an.
O excursie cu barca la ferma de stridii, plus
un prânz (constând \n 10 feluri de mâncare
g`tite de Koy) cost` 9 euro. R`masul peste
noapte, 18 euro. Ferma are dou` etaje: jos
e un restaurant, buc`t`rie [i camerele unde
stau angaja]ii, sus – un fel de sal` de sportdormitor, cu tavan placat cu rogojini de
bambus [i unde po]i dormi pe saltele de
sport sau \n cort. Rezerv`rile trebuie f`cute
cu minim dou` zile \n avans la telefonul
(081-5977575). Aici vin de regul` numai
thailandezi, ca s` m`nânce stridii pescuite
pe loc. Restaurantul, cu pere]i [i tavan de
rogojini de bambus, nu e mare (cât trei sufragerii de bloc), dar nici de aici nu lipse[te
sta]ia de karaoke. O stridie cât pumnul, de
un an, cost` 0,1 euro; \n ora[, la restaurant, poate s` ajung` la 1 euro. Koy câ[tig`
23 de euro pe grup (de 10 persoane) [i
11 euro \n plus dac` \i plimb` [i cu barca.
Nu a c`l`torit mult, dar \n urm` cu câ]iva ani a lucrat ca intern la un mare hoIARNA 2008-2009
71
bungalouri, ca o aglomerare neregulat` de
stupi de albine. Un bungalou cost` \n jur de
10 euro pe noapte.
Ning, dac` cite[ti vreodat` articolul `sta:
\]i mul]umesc c` m-ai \nv`]at s` merg pe
motociclet`.
Final
}ig`rile lui Bogdan tocmai au fost declarate
„public property“. E ora 1.00 noaptea. La
masa noastr`, cei [ase poe]i bine afuma]i dau
un recital \n toat` regula. Avem dou` chitare, un fluier, o tamburin` [i mult` bun`
dispozi]ie. Masa e plin` de calmar fript (abia
adus de pescari) [i sticle de bere Chang.
Suntem pe pridvorul larg al uneia dintre
casele pesc`re[ti de pe Koh Phitak. Lâng`
a noastr`, \nc` o mas` la fel de \nc`rcat`,
unde vreo 10 thailandezi veni]i \n urm` cu
câteva ore din Bangkok ne ]in hangul. Poe]ii cânt` când suav de \]i dau lacrimile, când
\ndr`cit de te ridic` de pe scaun. (Maestrul
Kloon a plecat asear` la o conferin]`.) La
masa vecin` un domn beat danseaz` din
buric. |ntre cântece, poe]ii trag cu patos din
]ig`rile pe care le ]in \ntre corzile chit`rilor
[i scrumeaz` f`r` discriminare când \n sticle
de bere goale, când pline. Azi am intrat [i
noi \n rândul lumii: ne-am primit poreclele
thailandeze. De obicei, aceste nume de
alint le dau p`rin]ii; noi le-am primit \n
toiul petrecerii. Bogdan e Chang – pentru c` e mereu \nconjurat de sticle de bere
Chang.
Mie \mi spun Jude Law (frumosul care
nu m`nânc` iute).
I-am \nv`]at [i noi pu]in române[te. Un
cuvânt care parc` le-a luat min]ile. Din când
\n când, toat` suflarea se ridic` \n picioare
([i cei de la masa vecin`), ciocnesc sticlele
de bere [i url` ca dispera]ii: Noroc! Noroc!
Apoi izbucnesc \n hohote nebune. |n thailandez` „noroc“ \nseamn` „la dracu’“ [i asta
\i distreaz` foarte mult.
Nu mai nimeresc s` bag pixul \n capac. Noroc [i ]ie, cititorule!
P.S.: Ace[tia au fost numai câ]iva dintre
prietenii no[tri, care ne-au recomandat plaja
lor perfect`. Mul]i mai a[teapt` \n culise, dar
nu mai avem spa]iu.
Quod erat demonstrandum.
Exist` o plaj` perfect` pentru fiecare. Exist`
o plaj` perfect` [i pentru tine. Sper`m ca exemplul nostru s`-]i fi insuflat dorin]a [i curajul
de a o g`si. Formula e simpl`: nu trebuie
decât s` evi]i c`r`rile b`t`torite, s` evadezi din
]arcurile pentru turi[ti, s` te amesteci printre
localnici, s` \nve]i de la ei. E de o sut` de ori
mai ieftin [i de o mie de ori mai pl`cut.
C`l`torie pl`cut`!
72
NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER
Recomandarea lui Chang: 3 scufund[ri `n paradisul din jurul Koh Nangyuan. Buget pentru 2 zile:
23 de euro feriboat dus-`ntors de la Samui, 9 euro pe noapte la bungalou, 58 de euro ghid §i echipament, 10 euro – mâncare §i bere. Dac[ nu ai brevet scuba, Centrul Easy Divers ofer[ brevet
PADI, cu 187 de euro. Cei care nu se scufund[ pl[tesc 32 de euro cazarea pe noapte.
IARNA 2008-2009
73
LA DRUM
Doar copiii thailandezilor
(precum ace§tia la Sairee
Beach, una dintre cele
mai frumoase plaje din
Chumphon) se b[l[cesc `n
miezul zilei. Adul\ii intr[ `n
valuri numai seara; §i chiar
§i atunci, mul\i se scald[
`mbr[ca\i.
Utile
Cerin]e pentru intrarea \n ]ar`:
Locuri men\ionate
Novotel Hotel (www.novotel.com/asia)
The Twin Towers Hotel
Cet`]enii români au nevoie de viz` pentru a intra
\n Thailanda. Viza cost` 25 de euro [i se poate
ob]ine de la Ambasada Thailandei.
(www.thetwintowershotel.com)
Chumphon (chumphon.sawadee.com)
Cele mai bune luni de vizitat plajele din
Thailanda: Noiembrie-martie (Marea Andaman)
Maphrao, Koh Matra, Lak Raet,
Pak Nam (www.chumphon.com,
[i august-octombrie (Golful Thailandei).
Ora local`: 5 ore dup` ora României.
Bani: Moneda na]ional` este bath-ul; pentru rata
de schimb www.unitconversion.org/currency/
thai-bath-conversion.html
Telefoane: Când suni din România în Thailanda,
trebuie s` formezi (+66) [i apoi num`rul.
www.cslchumphon.com)
Parcul Marin Na]ional Mu Ko Chumphon
(www.dnp.go.th/parkreserve; 077-5581446)
Bangkok (www.bangkok.com)
Mo Koh Similan (www.similans.net)
Koh Samui, Koh Pha Ngan (www.samui.org)
Chumphon Samed Island Resort
(www.chumphonsamedisland.com)
Pentru mai multe informa]ii:
www.tourismthailand.org
Restaurant Prikhorm
(www.prikhorm.com, 077-570707)
Sinnana Farm (66 81–5977575,
66 81–9708544, 66 77280 464,
fax: 66 77–402234)
Koh Phitak (66 81–0931443,
66 89–0180644)
74
NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER
O insul[ pentru
fiecare
Spune-mi cine e[ti, ca s` \]i spun unde
s` te duci. Câteva recomand`ri, care
s` te ajute s`-]i descoperi plaja perfect`.
Robinson Crusoe: Koh Rok, Koh Lipe,
Koh Chang, Koh Tarutao.
Petreceri, via]` de noapte: Koh Pha
Ngan, Koh Phi Phi [i Koh Samui.
Vacan]e pentru toat` familia: Phuket,
Koh Samui, Koh Lanta, Koh Bulon Lae,
Koh Pha Ngan.
R`sf`] & Spa: Phuket, Koh Samui,
Koh Lanta, Koh Chang.
Explorator de insule mai pu]in turistice: Koh
Yao Noi, Koh Jum, Koh Libong [i Koh Kut.
Scufund`ri: Koh Tao, Phuket, Similan,
Koh Pha Ngan, Koh Samui, Koh Chang
[i Koh Lipe.