ITPR Studiu calitativ turisti romani Regiunea

Comments

Transcription

ITPR Studiu calitativ turisti romani Regiunea
Studiu calitativ cu turiști români
Regiunea SUD MUNTENIA
Caracteristici, percepţii şi abordări specifice în turismul de pensiune
Caracteristici, percepţii şi abordări specifice în turismul de pensiune
Regiunea SUD MUNTENIA
[1]
Cuprins
CUPRINS ............................................................................................................... 2
INTRODUCERE .................................................................................................... 4
CONSIDERAŢII GENERALE REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD
MUNTENIA ........................................................................................................... 6
SUMAR DE RAPORT ........................................................................................... 8
CAPITOLUL I. COMPORTAMENTUL GENERAL PRIVIND
VACANŢA .......................................................................................................... 15
1.1 Percepţia despre vacanţă ................................................................................. 15
1.2 Aşteptări de la vacanţă .................................................................................... 17
1.3 Perioada de desfăşurare a vacanţei ................................................................. 19
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
1.4 Planificarea vacanţei prin agenţii de turism. opţiuni, motivaţii. Motivaţii
pentru a apela la agenţiile de turism. dificultăţi în colaborarea cu agenţiile de
turism .................................................................................................................... 20
1.5 Motivaţii pentru a apela la agenţiile de turism ............................................... 25
1.6 Planificarea activităţilor şi serviciilor din vacanţă .......................................... 27
CAPITOLUL II. DESTINAŢII TURISTICE .............................................. 29
2.1 Destinaţiile, obiectivele turistice interne vizitate în ultimii 3 ani. Cele mai
apreciate destinaţii şi obiective. Motivaţii ............................................................ 29
2.2 Motivaţii pentru alegerea destinaţiei actuale de vacanţă. Cele mai apreciate
obiective şi atracţii vizitate. Obiective preconizate pentru a fi vizitate ................ 31
Capitolul III . SATISFACŢII ŞI INSATISFACŢII CU PRIVIRE LA
VACANŢELE PETRECUTE ÎN ROMÂNIA ............................................... 35
3.1 Principalele motive de satisfacţie şi insatisfacţie cu privire la vacanţele
petrecute în România ............................................................................................ 35
Capitolul IV . UNITĂŢi DE CAZARE ............................................................. 39
4.1 Tipologia unităţii de cazare aleasă în vacanţa actuală. Raportarea la anii
precedenţi sub aspectul clasificării unităţii de cazare. Criterii decizionale.
Factori de influenţă................................................................................................ 39
4.2 Facilităţi şi servicii din unitatea de cazare actuală. Aşteptări. Satisfacţii şi
insatisfacţii cu privire la serviciile oferite ............................................................. 43
4.3 Cazare în pensiune vs. cazarea la hotel. Opţiuni. Motivaţii pentru alegere.... 46
4.4 Evaluarea serviciilor oferite de pensiunile/hotelurile din România. Criterii de
evaluare.................................................................................................................. 48
4.5 Avantajele / Dezavantajele turismului de pensiune. Soluţii de îmbunătăţire a
serviciilor oferite de pensiuni ................................................................................ 50
4.6 Pensiunea ideală. Percepţii .............................................................................. 54
Capitolul V . SURSE DE INFORMARE ........................................................ 56
[2]
CUPRINS
5.1 Surse de culegere a informaţiilor despre unităţile de cazare din România şi
obiectivele turistice din vacanţa actuală. Sursa preferată, motivaţii. Proces de
selecţie. Cuvinte cheie de căutare pe internet ........................................................ 56
5.2 Surse de documentare utilizate pentru obţinerea de informaţii despre
pensiuni. Motivaţii................................................................................................. 58
Capitolul VI . REZERVARE ŞI PLATĂ ...................................................... 59
6.1 Metoda optimă de rezervare a camerelor la pensiunile din România.
Comportament ....................................................................................................... 59
6.2 Metoda optimă de plată a serviciilor turistice la pensiunile din România.
Motivaţii ................................................................................................................ 59
Capitolul VII . PROMOVAREA TURISMULUI DE PENSIUNE ............. 64
7.1 Activitatea agenţiilor de turism în promovarea turismului de pensiune.
Aprecieri şi preferinţe............................................................................................ 64
7.2 Promovarea pensiunilor din România pe internet. Preferinţe, aprecieri ........ 65
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CUPRINS
[3]
INTRODUCERE
Cuvânt înainte
Turismul în general și turismul de pensiune în particular continuă să joace un rol
important în economia României și mai mult decât atât este sectorul cu cea mai
rapidă adaptare la noile condiții de piață.
Cu toate acestea România deși are o mulțime de atracții culturale și naturale (ex. În
România sunt prezente 5 din cele 11 regiuni biogeografice europene, 7
obiective/areale se află în patrimoniul mondial al UNESCO, etc.) nu își exploatează
la capacitate optimă potențialul turistic.
Proprietarii de pensiune dar și turiștii, în aceeași măsură, resimt lipsa aspectului de
tip „multi service” din cadrul dezvoltărilor turistice fapt care a dus la concentrarea
investițiilor în zone cu „potențial” din România după modelul dezvoltării de tip
„imobiliar” (construcții fără servicii sociale și/sau de suport, infrastructura de acces
sub așteptări, etc.).
Conștient sau nu, învestitorii (noi, vechi și/sau români întorși în țară) au înțeles
faptul că pentru a-și asigura o rată de rentabilitate pozitivă este necesar să-și
diversifice tipurile de servicii pe care le furnizează consumatorilor de servicii
turistice.
Multe dintre investițiile private, de succes, au transformat sau au adăugat
localităților - altele decât cele consacrate - sintagmă „destinație sau locație
turistică” introducându-le astfel în circuitul turistic.
Cadru general și obiective
Studiul de faţă face parte din cadrul proiectului strategic” Întreprinzători în turism –
Pensiuni în România”, www.intreprinzatorturism.ro, care este cofinanţat din
Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013” Investeşte în oameni!” pe baza contractului de
finanţare POSDRU/92/3.1/S/64346. Proiectul este coordonat de Fundaţia Naţională
a Tinerilor Manageri – FNTM, www.fntm.ro în parteneriat cu Asociación Agraria
de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA www.asaja.com şi cu
Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural – ANTREC,
www.antrec.ro.
Proiectul are ca scop stimularea spiritului întreprinzător şi a cunoştinţelor
manageriale ale actualilor şi viitorilor antreprenori şi manageri de pensiuni prin
activităţi inovative de cercetare a pieţei, instruire, consiliere, schimb de bune
practici, strategie şi promovare prin dezvoltarea unui portal de turism cu platformă
B2B (www.cazarelapensiune.ro) pentru facilitarea relaţiilor comerciale între
proprietarul de pensiune, turistul român sau străin, furnizorul de servicii conexe, tur
operatorii și agențiile specializate în vederea dezvoltării sectorului turistic
românesc.
Acest document face parte din rezultatele studiului calitativ cu turişti români
utilizatori de servicii de turism de pensiune. Studiul a generat 8 rapoarte regionale
(câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare), culegerea datelor, analiza şi
redactarea rezultatelor finale având loc în intervalul aprilie 2011 – Martie 2012.
Principalele obiective urmărite:

Identificarea comportamentului turiştilor, a atitudinilor şi a detaliilor
despre utilizarea serviciilor turistice,
[4]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
Introducere

Preferinţe pentru produse, servicii, destinaţii turistice; proces decizional;
grad de satisfacţie și motive de insatisfacție; medii de informare şi
documentare folosite etc.

Metode eficiente de vânzare și promovare, inclusiv online, a serviciilor
turistice;

Percepții ale turismul de pensiune vs. Concurenţa hotelieră

Avantajul competitiv al turismului de pensiune din România

Alte aspecte relevante
Metodologie şi limitări
Studiul calitativ a presupus realizarea a 48 interviuri în profunzime cu turişti
români care au vizitat regiunea Sud Muntenia. Rezultatele studiului se bazează pe
informaţiile obţinute de la cei 48 turişti români.
Respondenţii relevanţi pentru studiu au fost recrutaţi şi intervievaţi față în față, pe
baza unui ghid de discuţie special creat pentru acest studiu. Ghidul de discuţie
urmăreşte un traseu de la general la specific, pornind de la aflarea unor percepţii şi
comportamente generale, până la întrebări specifice, direcţionate către aspecte
detaliate relevante pentru studiu.
Activitatea de recrutare, intervievare și transcriere a informațiilor obținute de la
turiști s-a realizat în perioada aprilie 2011 – Martie 2012. În unele cazuri
interviurile au fost realizate cu doi respondenţi (de ex. Soț și soție prieten/prietenă),
aşadar în cadrul studiului s-au colectat opiniile de la persoane/turiști consumatori
de servicii de turism de pensiune.
La această activitate au participat atât consultanţii juniori cât şi seniori din cadrul
echipei de marketing a proiectului.
Toate interviurile au fost înregistrate pe reportofoane. Pe baza înregistrărilor s-au
realizat transcripte ale interviurilor (transcrierea în fişiere text a informaţiilor din
înregistrări).
Informaţiile din transcripte au fost prelucrate, centralizate pe teme şi analizate în
vederea redactării prezentului raport.
[5]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
Introducere
Consideratii generale Regiunea de Dezvoltare Sud
Muntenia
Regiunea SUD MUNTENIA situată în partea de sud-est a ţării,
cuprinde 7 judeţe: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa,
Prahova, Teleorman şi are o structură a formelor de relief de 70,7 %
câmpie, 19,8 % deal, 9,5 % munte, conform estimărilor oficiale.
Varietatea formelor de relief şi complexitatea acestora fac ca
potenţialul turistic al Regiunii să fie destul de diversificat.
Turismul are şi în această zonă, datorită caracterului său de
interferenţă, un efect de stimulare a economiei şi în alte domenii
conexe. Zona delimitată în nordul Regiunii este mai puternic
exploatată şi dezvoltată din punct de vedere turistic. Ca o alternativă la
turismul montan se încearcă în Regiune stimularea interesului turistic
pentru partea de sud a Regiunii prin exploatarrea potenţialului oferit
de zona riverană Dunării. In ultimul timp, interesul manifestat pentru
proiectele de turism a înregistrat şi determinat în Regiune o creştere
mai cu seamă din partea investitorilor decât a autorităţilor.
Regiunea Sud are un important potenţial de dezvoltare economică,
diferenţiat între nordul şi sudul regiunii. Regiunea dispune de un
potenţialul turistic atractiv şi considerabil, care valorificat într-un mod
adecvat poate contribui esenţial la dezvoltarea economică şi socială a
regiunii.
Cele mai importante areale cu potenţial turistic din Regiune sunt:
staţiunile montane de pe Valea Prahovei, masivul Bucegi, localităţile
turistice şi parcurile naturale situate în Munţiii Bucegi şi Munţii Piatra
Craiului, staţiunile balneoclimaterice din regiune (Slănic Prahova,
Vălenii de Munte, Pucioasa,Câmpulung - Muscel etc.), Dunărea, al
cărui potenţial poate fi valorificat ca o alternativă la turismul montan,
din nordul regiunii. Comparativ cu zona de nord, zona de sud a
regiunii şi în special zona riverană fluviului Dunărea deţine un
potenţial turistic neexploatat suficient până în prezent, dar care în timp
poate deveni prin investiţii susţinute o alternativă viabilă la turismul
clasic montan.
Principalele puncte de atracţie turistică pentru practicarea sporturilor
de iarnă şi a turismului de weekend le constituie staţiunile montane de
pe Valea Prahovei-Masivul Bucegi.
Regiunea Sud Muntenia deşi are un potenţial ridicat de dezvoltare a
turismului, datorită resurselor naturale şi cultural-istorice precum şi
datorită creşterii cererii în domeniul turismului montan, cultural şi
balneoclimateric înregistreaza un neajuns datorită infrastructurii de
[6]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CONSIDERATII
GENERALE REGIUNEA
DE DEZVOLTARE SUD
MUNTENIA
turism învechită, majoritatea structurilor de cazare de două şi trei stele
precum şi a structurilor de agrement având dotări simple sau învechite.
Turismul în Regiuna Sud Muntenia tinde să devină unul dintre cele
mai dinamice sectoare economice cu potenţial de dezvoltare pe termen
lung, acesta putând contribui substanţial la revigorarea socioeconomica a Regiunii.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CONSIDERATII
GENERALE REGIUNEA
DE DEZVOLTARE SUD
MUNTENIA
[7]
Sumar de Raport
Raportul de cercetare calitativa contine 7 capitole principale de
evaluare, care la randul lor sunt detaliate in subteme, toate surprinzand
atributele dominante ale turismului de pensiune, asa cum sunt ele
percepute de respondenti. Acest raport
s-a realizat pe baza
informatiilor desprinse din analiza celor 48 de interviuri aplicate la
nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia. Datorita perspectivei de
abordare, analiza informatiilor generate de respondenti inlesnesc o
cunoastere preponderent calitativa a obiectivelor prestabilite in
interviuri.
Primul calup de intrebari se refera la comportamentul general privind
vacanta, cerandu-se respondentilor sa-si exprime opiniile, perceptiile
si asteptarile cu privire la vacanta, la planificarea acesteia.
Vacanta , pentru marea majoritate a respondentilor intervievati este
asociata cu notiunea de relaxare, chiar daca unii dintre acestia folosesc
notiuni precum‚ recreere, destindere, revigorare, sau simplu „repaus”.
Conform afirmatiei unui respondent vacanta „ trebuie sa-ti ofere
conditii antistres’, fie ca esti alaturi de familie sau prieteni, in cautare
de a descoperi locuri noi sau intr-o vacanta de ingrijire a sanatatii ori
„relaxat la munte, la aer curat”.In oricare din aceste situatii specifice ,
respondentii cauta deconectarea, buna dispozitie si odihna. Daca
pentru cei mai multi vacanta este asociata cu relaxarea si odihna,
pentru un respondent inseamna „ plecat din tara” , in timp ce altul
surprinde aspectul financiar asociind „ vacanta” cu notiunea „ ieftin”.
Asteptarile respondentilor de la vacanta se regasesc sintetizate in
satisfacerea mai multor nevoi specifice, ce le imprima acestora un
comportament diferit cu privire la angajamentul turistic. Nevoile si
interesele actuale dar si experientele anterioare sunt stimuli care le
influenteaza respondentilor asteptarile de la vacanta. „ asteptarea”
indicata preponderent de respondenti se refera la satisfacarea nevoi de
odihna si relaxare. Acesteia i se alatura alte nevoi specifice , respectiv
nevoia de a se distra, de a petrece intr-un cadru agreabil timp cu
familia si cei apropiati, de a face miscare , sau sintetizand conform
afirmatiei unui respondent „ totul sa fie o.k., sa ma intorc cu amintiri
placute” astfel incat „ sa ne para rau ca s-a terminat”.
In privinta perioadei din an in care isi desfasoara principala vacanta,
respondentii mentioneaza aproape unanim „ in timpul verii”. Solicitati
sa detalieze, acestia indica cu precadere lunile „ iulie si august”, doi
dintre ei mentionand lunile de toamna „ pentru ca se mai potoleste
canicula, in timp ce sapte respondenti indica sezonul rece, „ cand au
copii vacanta „ sau „ e un pic de zapada pentru ski”. Un aspect
singular e generat de afirmatia unui respondent care precizeaza ca nu
[8]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
SUMAR DE RAPORT
are o „ vacanta principala” ci mai multe weekend-uri insumate, atat
iarna cat si vara.
Urmatorul aspect propus respondentilor se refera la planificarea
vacantei prin intermediul agentiei de turism, punct in care marea
majoritate au indicat faptul ca prefera planificarea „ pe cont propriu” ,
fara interventiile specializate ale agentiilor de turism. Respondentii,
putini la numar, care se exprima in favoarea colaborarii cu agentiile
de turism au fost motivati de context „ am fost la o agentie, pentru
copii cu banchetul lor”, sau le-au apelat pentru ca au fost „indrumati
de prieteni”.
Planificarea vacantelor pe cont propriu, fara intermediari, fara
constrangere si cu cheltuieli minime, pe destinatii interne cunoscute ,
este formula preferata de respondenti. Daca pentru un sejur exterm
apelarea la agentiile de turism ar putea fi o optiune, argumentele care
ii determina sa nu apeleze pentru un aranjament turistic intern , se
refera la: dorinta de a economisi timp si bani planificand singuri,
dorinta de a rezerva telefonic „ direct si la pret bun”, perceptia ca
agentiile nu le pot realiza sejururi personalizate, neincrederea in
loialitatea ofertei prezentate de agentii si nu in ultimul rand faptul ca
nu au o perioada de vacanta prestabilita, fapt ce ii determina mai
degraba la o planificare spontana. S-au remarcat si respondenti
nemultumiti de colaborarea cu agentiile de turism, fie datorita unei
relationari defectuoase fie pentru faptul ca nu le-au fost prestate toate
serviciile achizitionate.
Respondentii care apeleaza ocazional sunt motivati de ofertarea unor
pachete turistie atractive cu reduceri de pret, de siguranta si confortul
unui demers organizat si planificat in detaliu, de faptul ca acestia ofera
consiliere de specialitate, asigurarea de transferuri si furnizarea de
pachete prestabilite cu transport charter pentru destinatii indepartate,
etc. Organizarea si planificarea vacantelor prin intermediul agentiilor
de turism este incurajata in perceptia respondentilor si de siguranta
sau notorietatea
agentiei dar si de experientele anterioare
satisfacatoare. Pentru ca agentia de turism sa-i poata determina pe
turisti sa apeleze la serviciilor lor trebuie sa dea dovada de
corectitudine, profesionalism, promtitudine si sa incheie parteneriate
bune cu prestatorii pentru a propune si promova oferte diversificate si
de calitate.
In ceea ce priveste planificarea vacantelor, respondentii au opinii
diverse, insa preponderent acestia nu sunt adeptii planificarii,
preferand sa se ocupe singuri de toate detaliile vacantei. Un singur
respondent precizeaza ca „ planifica intotdeauna”, in timp ce toti
ceilalti sunt influentati de o multitudine de factori si isi structureaza
programul de vacanta , fie planificand partial , fie organizand
neingraditi de circumstante propria experienta turistica.
[9]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
SUMAR DE RAPORT
Urmatoarea serie de intrebari solicita respondentii sa-si precizeze
destinatiile turistice de vacanta din ultimii 3 ani, indicandu-le pe cele
mai apreciate dintre acestea. Destinatia cea mai solicitata a ultimilor 3
ani a fost generic numita „ Litoralul romanesc” , urmata de Valea
Prahovei , Manastirile ( generic sau indicate nominal), Sibiu,
Transfagarasanul, castelele si cetatile medievale, complex de
pesteri,urmate de alte destinatii izolate, precum: Cheile Nerei, Delta
Dunarii, Baile Herculane, Sighetu Marmatiei, Sighisoara, etc. O
pondere ridicata in destinatiile ultimilor 3 ani au avut-o unele statiuni
saturate din punct de vedere turistic ( Valea Prahovei, litoralul) dar si
destinatii sau tinuturi pline de traditii si obiceiuri, de pilda Sighetu
Marmatiei.
Regiunea
Destinatiile interne favorite au fost, in ordinea indicata de respondenti
: Valea Prahovei si Nordul Moldovei, Manastirile, Transfagarasanul,
Zona Bran si Delta Dunarii.
Sud MUNTENIA
Motivatiile care i-au determinat pe respondenti sa aleaga destinatia
actuala de vacanta , includ o serie intreaga de elemente determinante,
de natura obiectiva sau preponderent subiective, suprinse in aspecte
ca: apropierea de orasul de resedinta, recomandarile prietenilor si
posibilitatea de a fi impreuna cu cei apropiati, locatii retrase, usor
accesibile si cu servicii de calitate, zone ofertante pentru trasee
montane sau competitii sportive , locuri inedite, dar si aspecte
conjuncturale de genul „ m-au obligat finii”.
SUMAR DE RAPORT
Urmatorul capitol al raportului surprinde principalele motive de
satisfactie si insatisfactie cu privire la vacantele petrecute in Romania,
asa cum le-au perceput respondentii.
Aspectul care a generat intr-o pondere insemnata satisfactie a fost „
frumusetea locurilor”, cadrul natural atragator si cu potential turistic
(cultural, istoric), in multe situatii acesta fiind in masura sa le procure
turistilor respondenti o experienta turistica frumoasa si relaxanta. Alti
indicatori care au generat satisfactie au fost: posibilitatea de a
relationa, de a-si face noi prieteni, servicile de calitate, personalul
amabil si ospitalier.
Insatisfactiile desprinse din interviurile aplicate respondentilor se
refera la calitatea indoielnica a serviciilor care „ de multe ori lasa de
dorit”, la aspectul, decorul si atmosfera necorespunzatoare, la
curatenia precara si la tarifele ridicate practicate in unele unitati de
cazare, deficienta infrastructurii rutiere, neconformitatea intre oferta
prezentata si realitatea concreta, precum si la situatiile de „ fully
booked” in care respondentii solicita o rezervare neplanificata in
perioadele aglomerate, si sunt astfel nevoiti sa suporte inconvenientul
nesatisfacerii cererii.
[10]
_______
In urmatorul capitol sunt abordate aspecte relevante cu privire la
tipologia unitatii de cazare aleasa de respondenti pentru vacata actuala,
la factorii de influenta care au stat la baza alegerii lor dar si la
satisfactiile si insatisfactiile generate de serviciile ce le-au fost oferite.
Cu privire la tipologia unitatii de cazare , aproape in unanimitate,
respondentii indica pensiunea de 2 sau 3* sau margarete. Alte tipuri de
unitati de primire turistica agreate si mai putin familiare respondentilor
au fost: hotelul, cabana sau unitatea de tip party house. Factorii de
influenta principali asupra deciziei respondentilor s-au regasit in
aspecte precum recomandarea prietenilor, internetul, recenziile de pe
diferite site-uri, notorietatea statiunii si dimensiunea tarifelor de
cazare, dar si aspecte conjuncturale cum ar fi: disponibilitatea de
cazare la momentul formularii cererii, aspectul unitatii de cazare si
intercatiunea agreabila cu personalul angajat.
Facilitatile si serviciile pe care doresc sa le regaseasca in spatiul
unitatilor de cazare , in general, se rezuma la un „ minim de dotari”
sau „ minim de servicii” asa dupa cum precizeaza respondentii.
Solicitati sa detalieze , acestia definesc „ minimul de dotari si servicii”
in : conditii decente pentru dormit, grup sanitar salubru si neaparat in
camera, spatiu de cazare si cel comun curat, , un „ petic de iarba” si „
mancare buna, care e musai sa fie”. Pentru respondentii mai exigenti,
acestor servicii de baza li se adauga si alte servicii conexe sau
facilitati rafinate, cum ar fi: servicii SPA, spatii de agrement si
relaxare, AC, TV si frigider in camera, personal primitor, departarea
de zona de trafic dar si conexiune la internet si cablu. In general,
respondentii se declara multumiti de serviciile ofertate iar implinirea
asteptarilor ii determina pe cei mai multi sa o recomande.
Cu privire la satisfactiile generate de serviciile ce le-au fost prestate ,
respondentii se declara „ multumiti” sau „ foarte multumiti”. Acestia
au apreciat buna relationare cu gazdele care „ au fost foarte deschisi”,
de aspectul, dotarile si serviciile oferite, unul din cei intervievati
cuantificand satisfactia prin acordarea „ notei 8,5 din 10”.
Insatisfactiile au fost determinate de lipsa unui spatiu de agrement dar
si a unui meniu variat, de apropierea locatiei de zona de trafic,
comportament uneori inadecvat al proprietarului de pensiune dar si de
unele utilitati deficitare precum „ probleme la apa calda”.
In urmatorul subcapitol, solicitati sa-si formuleze optiunea intre
pensiune si hotel, dar si motivatiile pentru aceasta alegere, se
desprinde opinia aproape unanima de a alege pensiunea in detrimentul
altor tipuri de unitati de cazare. Pentru vacantele pe litoral este preferat
hotelul, insa pentru orice alte destinatii, fara a fi etaloane de
rafinament, pensiunile se detaseaza net ca preferinta a respondentilor.
Alte tipuri de unitati de cazare indicate de respondenti au fost: hotelul,
cabana si party house.
[11]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
SUMAR DE RAPORT
Foarte putini precizeaza ca agreeaza ambele variante, avand criteriu de
selectie dimensiunea tarifului si conjunctura. Respondentul insotit ar „
alege pensiunea” iar singur „ hotelul”.
Motivandu-si alegerea pentru pensiune, respondentii argumenteaza cu
aspecte ca: gazdele primitoare dar si preturile accesibile, cadrul
familiar si intim al pensiunii, aspectul acesteia si ambianta relaxanta,
sentimentul de libertate. Un respondent impartial in privinta alegerii
dar exigent si obiectiv in ceea ce priveste evaluarea unitatii de cazare
precizeaza „ am gasit pensiuni excelente si hoteluri execrabile si
viceversa”.
Serviciile oferite de pensiuni sunt evaluate pe o scala de apreciere de
la 1 la 10 la „ 8” sau „ chiar 9” pentru ca „ intodeauna e loc de mai
bine, in timp ce hotelurile ar primi cu indulgenta nota „ 7”.
Respondentii care nu au beneficiat in ultimul timp de angajamente
turistice in unitatile hoteliere, nu le pot evalua din lipsa de experienta
in timp ce un alt respondent cu „ multe iesiri in afara tarii”considera „
pensiunile din afara tarii net superioare” celor din tara. Cele mai
importante aspecte pe baza carora sunt apreciate si evaluate serviciile
oferite de pensiuni, se refera la: prima impresie, aspectul si calitatea
serviciilor oferite , pretul dar si raportul favorabil calitate pret,
amplasarea locatiei, serviciile conexe.
Neconcordanta intre „ambalajul prezentat” si „continut” uneori cu
discrepante importante,constatate de respondenti la fata locului, este
sanctionata prompt atat in ceea ce priveste pensiunile cat si pentru alte
unitati de cazare.
La subcapitolul in care li cere respondentilor sa precizeze avantajele
turismului de pensiune, acestia fac referire la oferta de pret mult mai
flexibila si accesibila a pensiunilor, la posibilitatea de amplasare mai
buna dar si la unele facilitati de agrement si optiuni de petrecere a
timpului liber chiar si intr-un cadru neformalizat, care lipsesc
unitatilor hoteliere, la spatiul intim si neaglomerat propriu unitatilor cu
o capacitate de cazare redusa, posibilitatea alcatuirii meniului, spre
deosebire de unitatile hoteliere unde meniurile „sunt stabilite si se
merge pe anumit tipar”.
Dezavantajele turismului de pensiune care se desprind din interviurile
aplicate includ : lipsa serviciului de alimentatie din unele unitati, unele
deficiente de ordin organizatoric, lipsa unei politici de management
„orientate catre clienti”.
Solutiile de imbunatatire propuse de respondenti sunt diverse , unele
evazive de genul „ sa aduca un plus de valoare”, insa unele concrete
cum ar fi: diversificarea si imbunatatirea calitatii serviciilor, asigurarea
unui climat favorabil turistilor – personal mai ospitalier si prompt la
nevoile clientilor, semnalistica exterioara corespunzatoare, o mai buna
[12]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
SUMAR DE RAPORT
promovare a produsului turistic ofertat printr-o publicitate eficienta,
angajarea unui personal specializat si neaparat calificat ( bucatari
profesionisti sau personal vorbitor de limbi straine), sa acorde
importanta feedback-ului primit de la turisti si nu in ultimul rand se
sugereaza necesitatea instruirii manageriale a proprietarilor de
pensiuni, pentru a-i ajuta sa ridice standardele de calitate ale serviciilor
oferite, intelegand ,constientizand si raspunzand adecvat la cerintele
pietei .
Caracteristicile pensiunii ideale se regasesc in atributele: spatiu
restrans si primitoare, chiar „ cat mai „izolata si curata”, zona linistita ,
cu un personal si un proprietar „ orientati spre oameni , nu spre bani”,
camera spatioase si luminoase, cu AC „ ca sa poti face racoare cand e
prea cald”, sa propuna activitati diverse pentru turistii cazati, cu
restaurant si locuri de joaca pentru copii, sa ofere servicii de ghid si
daca se poate servicii all inclusive.
La calupul de intrebari ce vizeaza aspecte cu privire la sursele de
informatii de unde respondentii isi colecteaza informatii despre
unitatile de cazare , se constata tendinta majoritatii celor intervievati
de a se documenta de pe internet. In mediul virtual, respondentii au
accesat portaluri specializate sau au „dat simplu cautare pe google”
dar nu au omis nici recomandarile prietenilor sau sprijinul agentiei de
turism. Calitatea informatiilor colectate de pe internet, o parte din
respondenti le apreciaza ca fiind „ importante”, dar de multe ori
insuficiente, motiv pentru care le completeaza sau le valideaza cu
recomandarile primite de cei apropiati. De asemenea, nu de putine ori
informatiile de pe internet nu sunt considerate de respondenti ca fiind
oneste si de multe ori neactualizate.
Cuvintele cheie la care au apelat respondentii si cele mai des invocate
au fost: cuvantul „ pensiuni „ urmat de de zona de interes, numele
locatiei sau a obiectivului turistic, „cazare pensiuni”.
Sursa unanim recunoscuta ca fiind „preferata” pentru documentare si
obtinere informatii despre pensiuni, a fost internetul, motivata de
faptul ca este un demers usor, comod, usor accesibil si o sursa „
extrem de bogata” in informatii.
In capitolul urmator sunt abordate aspecte cu privire la modalitatile de
rezervare si plata , agreate si utilizate intr-un demers turistic, la
pensiunile din Romania.
Cea mai indicata metoda de rezervare a fost cea „ verbala”, prin
comunicarea telefonica, directa cu proprietarii de pensiuni, cei mai
multi considerand ca aceasta interventie este cea mai rapida, sigura,
putin costisitoare. Prezenta interlocutorului intr-un dialog verbal ofera
garantii suplimentare , respondentii obtinand in timp real informatii
despre disponibilul de cazare.
[13]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
SUMAR DE RAPORT
Daca in ceea ce priveste nevoile de consum in turismul de pensiune se
constata modificari , in ceea ce priveste atitudinea respondentilor cu
privire la rezervarea si plata unui aranjament turistic, se observa o
anumita rigiditate sau optiune constanta de a rezervara telefonic si de a
plati in numerar. Plata cash este preferata pentru motivul ca este o
modalitate facila, directa, nu presupune asumarea riscurilor unei
rezervari ferme anticipate ( anulari/decomandari) dar se datoreaza si
faptului ca nu toate unitatile de tip pensiuni au implementata metoda
de plata cu cardul. Se disting din interviuri si respondenti care
agreeaza plata cu cardul, atat anticipat cat si la momentul cazarii,
considerandu-o o metoda sigura, moderna si cu avantajul de a nu fii
nevoit „ sa manipulezi in vacanta bani cash”. Pentru un singur
respondent viramentul bancar integral inainte de sejur, este apreciat ca
o metoda buna de plata.
Regiunea
Sud MUNTENIA
Intrebarile predefinite in ultimul capitol al raportului supun atentiei
respondentilor aprecierea activitatii agentiilor de turism in promovarea
turismului de pensiune, dar si opinia cu privire la promovarea
turismului de pensiune pe internet.
_______
Tema propusa cu privire la interventia agentiilor de turism in
promovarea turismului de pensiune genereaza si afirmatii de genul „
nu stiu prea mult despre asta” dar si opinii potrivit carora agentiile de
turism nu sunt implicate activ in promovarea turismului de pensiune,
ci mai degraba sunt implicate in promovarea unitatilor hoteliere sau/ si
a unitatilor de cazare din afara tarii. Promovarea turismului de
pensiune este perceputa de multi respondenti ca fiind ori inadecvata
sau chiar inexistenta.
SUMAR DE RAPORT
Metode utile de promovare a pensiunilor din Romania pe internet, sunt
sugerate de respondenti ca fiind: portaluri specializate si structurate,
centralizarea pensiunilor pe un singur site complex , site-uri proprii
unitatilor de cazare cu informatii relevante, valide si actualizate, o
pozitionare favorabila pe motoarele de cautare, optimizarea link-urilor,
o mai buna mediatizare, forumuri de discutii , bloguri.
[14]
Capitolul I
Comportamentul General privind Vacanţa
1.1.Percepţia despre vacanţă
Majoritatea respondentilor asociaza cuvantul” vacanta” in primul rand
cu aspecte ce au caracter preponderent recreativ. Intitulata generic
„relaxare” nevoia primordiala a celor mai multi respondenti, este
mentionata de acestia folosind sinonime ale aceluiasi cuvant, in
perceptia lor, respectiv” repaus”, „recreeere” „ revigorare”, sau chiar
„pace”. Notiunea de vacanta este evaluata diferit de respondenti,
perceptie influentata de caracteristicile activitatilor pe care
intentioneaza sa le desfasoare in vacanta sau care prezinta interes
pentru acestia, de varsta, de nivelul social dar si de dimensiunea
bugetului respondentilor. Paleta metodelor de relaxare intr-un
concediu, a respondentilor , este diferita, de la odihna mai mult sau
mai putin pasiva care inlatura tensiunile de orice natura si aduce
relaxarea, la odihna activa in care destinderea si refacerea vin in urma
unor activitati de timp liber. In general, vacanta este perceputa de
respondenti ca fiind o perioada de timp fara restrictii, pe care il
utilizeaza pentru a compensa surmenajul si oboseala.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
 vacanta asociata notiunii de relaxare
Doritor de deconectare de la ritmul stresant alt vietii cotidiene, un
respondent mentioneaza sugestiv elementele caracteristice vacantei
din perspectiva sa, afirmand: „sa iti ofere conditii antistres”, „dupa
atata munca” sau „ sa ma bucur de vacanta, sa nu-mi fac dupa aia mai
multi nervi decat inainte de vacanta”.
Cel de-al doilea aspect mentionat preponderent si asimilat cu notiunea
de „ vacanta, concediu” se refera la nevoia de odihna, de liniste.
Pentru un respondent nevoia de odihna este chiar specifica, afirmand
”vacanta inseamna somn ”. Odihna prin somn, este considerata o
metoda de odihna pasiva, recuperatorie daca are o durata suficienta si
un cadru agreabil.
 vacanta asociata cu familia
Familia este pentru unii respondenti asimilata „vacantei”, „ starii de
bine” pe care acestia mentioneaza ca o impart cu cei apropiati.
„ relaxare, familie, odihna”
„ familie, stare de bine”.
[15]
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
La polul opus, se situeaza un respondent pentru care notiunea de
vacanta exclude „copiii”, motivand cu nevoia de „odihna si liniste’,
care pentru a fi satisfacute nu se pot suprapune cu grija pentru cei
mici.
Alte aspecte desprinse din afirmatiile respondentilor se refera la :
 distractie, buna dispozitie, petreceri
Pe masura ce alternativele pentru divertisment si agrement din
statiunile turistice se diversifica, se inregistreaza si o crestere a
optiunilor turistilor pentru unitatile sau destinatile care promoveaza
aceasta forma de turism.
Regiunea
„ ma gandesc la relaxare si distractie”
Sud MUNTENIA
„ odihna si petreceri”
_______
 descoperirea de locuri si peisaje noi, vizitarea de
obiective turistice
natura: munte dar si „ apa marii” , soare, aer curat, vreme buna, timp
liber
„ relaxare , munte, mare”
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
„ liniste, aer curat” sau „ munte, timp liber”, „excursii, miscare,
peisaje frumoase”
 prilej de ingrijire a sanatatii si de relaxare
„ abia astept sa merg in vacanta sa-mi vad de sanatate”. Desi nu
mentioneaza daca o va face intr-un cadru dedicat si organizat,
terapeutic, sau se va deconta doar de la mediul stresant , intr-un cadru
relaxant, respondentul asociaza prompt si explicit vacanta cu nevoia
prioritara pentru el, de ingrijire a sanatatii.
„ odihna binevenita dupa atata munca”.
 conditii de cazare bune si cadru general atragator
„ sa fie minunat, timp frumos, cazare perfecta”
Izolat, pentru doi respondenti ‚betiile” si „voia buna” sunt si ele
caracteristici proprii vacantelor.
„ relaxare, betii si voie buna”
Un respondent surprinde aspectul financiar asociind „ vacanta” cu
notiunea „ ieftin” , iar pentru altul vacanta inseamna „ plecat din tara”.
[16]
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
1.2.Asteptarile de la vacanta
Cand isi planifica o calatorie turistica, respondenti in calitate de
turisti/consumatori individuali, au o serie intreaga de asteptari, care
pot influenta in mod direct sau indirect procesul decizional de
cumparare al unui produs turistic. Exista o complexitate de factori care
influenteaza direct sau indirect procesul decizional atat de cumparare
a unui produs turistic cat si de consum al acestuia.
Asteptarile respondentilor de la vacanta se regasesc sintetizate in
satisfacerea mai multor nevoi specifice ce dau continut unei prestatii
turistice.
Cu privire la factorii care influenta comportamentului respondentilor
in ceea ce priveste asteptarile de la vacanta, se evidentiaza factorii
individuali care includ nevoile, dispozitiile personale si preferintele
distincte ale respondentilor. Astfel, asteptarile si motivatiile diferite
ale respondentilor, le imprima acestora un comportament diferit cu
privire la angajamentul turistic. Atat experientele anterioare cat si
motivatiile, nevoile si interesele actuale , sunt stimuli care le
influenteaza respondentilor, asteptarile de la vacanta.
Cel mai important aspect desprins se refera la:
 satisfacerea nevoii de odihna si relaxare, liniste
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
„ sa ma relaxez in primul rand, sa ma odihnesc”
„liniste, sa ma simt bine, relaxare”
1.1
Perceptia despre vacanta
„ sa ma rup de problemele de serviciu, obligatoriu sa scap de stres”
1.2
Asteptarile de la vacanta
„ sa ma destresez” sau „ sa-mi incarc bateriile, vad muntele si
padurea”
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
 nevoia de detasare de la grijile zilnice , deconectare
Pentru a implini aceasta nevoie un respondent isi doreste” sa inchida
telefonul”, evitand astfel orice solicitare profesionala in timpul
vacantei.
Solicitarea profesionala excesiva este ea singura, de multe ori, cauza
principala care genereaza vacantele de scurt sejur ( week-end). In acest
sens un respondent mentioneaza; „ avand in vedere ca e o vacanta de 2
zile, vreau sa ma relaxez”.
 sa se intoarca cu amintiri placute din vacanta
„sa fie in asa fel incat atunci cand ma reintorc sa-mi para rau ca s-a
terminat” in timp ce un alt respondent formuleaza clar „ sa am amintiri
[17]
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
cat mai placute”. In acelasi registru, un alt respondent precizeaza „ sa
raman impresionat”.
 nevoia de a se distra
„sa ma distrez cat mai mult cu putinta”
 nevoia de a descoperi locuri noi, vizite la obiective
„sa vad ceva frumos, locuri interesante, sa vizitez mult”
„nu-mi place sa stau undeva mai mult de doua zile, imi place sa
vizitez, sa vad cat mai multe locuri”.
Vacanta este perceputa de unii respondenti si ca mijloc de sporire a
creativitatii. Descoperirile de oameni şi locuri, câştigarea de noi
experienţe dar şi satisfacerea nevoii de socializare,de a stabili contacte
noi, de multe ori sunt proprii respondentilor care doresc o vacanta
stimulativa.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
 atractii turistice in vecinatate, spatii de agrement
„sa gasesc in locatia unde ma duc atractii turistice, sa pot face
activitati, lucruri care mi-ar place sa le gasesc la o pensiune”
„sa poti face mici excursii in jurul localitatii unde te stabilesti”
Un respondent de tipul turistului activ doreste ca in vacanta, alaturi de
serviciile de baza sa beneficieze de un intreg mediu propice practicarii
unor activitati conexe, afirmand interesant: „ foarte putine sunt
locurile unde ai parcuri, locuri in care sa faci altceva decat dormit si
mancat, poate doar daca vorbim de zona Moeciu sau Valea Prahovei”
 dorinta de a petrece timp cu prietenii, familia, mediu
general agreabil
„sa fiu cu familia langa mine” sau „ sa fiu impreuna cu prietenii, sa
fie atmosfera”
Vacanta este perceputa de unii respondenti ca un prilej bun de
socializare, fiind amatori sa mearga in vacanta insotiti de persoane
apropiate.
 servicii de cazare satisfacatoare, raport favorabil pretcalitate
„sa am o cazare buna, mancarea nu prea ma intereseaza, dar cazarea
da, asta ma intereseaza”
„sa gasesc cazare la un pret acceptabil si in conditii acceptabile”
 personal ospitalier, gazde prietenoase
[18]
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
„sa fie catusi de putin ospitalieri si e suficient”
 unitate de cazare curata si cu serviciu de alimentatie
„sa gasim un loc de cazare, curatenie, masa servita sa fie buna”, sau „
sa mananc bine, sa vad locuri interesante”
 servicii de tratament satisfacatoare
 timp favorabil
 calatorie placuta, conditii bune de drum
 nevoia de miscare
Regiunea
Un singur respondent adept al vacantei active apreciaza si isi propune
cel putin la nivel declarativ sa faca miscare in aer liber afirmand
concis „ sa ma misc, asta e clar” iar un altul sintetizeaza asteptarea sa
de la vacanta precizand simplu” sa fie totul o.k.’.
Sud MUNTENIA
_______
Un respondent precizeaza cu umor „ cel mai mult imi doresc sa ajung
acasa, am obosit deja si mai am multe zile, toate sunt planificate”.
1.3.Perioada de desfăşurare a vacanţei
Cu privire la perioada in care isi desfasoara principala vacanta,
respondentii mentioneaza generic „in timpul verii”, indicand lunile „
iulie si august” sau sfarsitul lunii august, iar trei dintre ei fac referire
la luna iunie. Respondentii sustin afirmatiile cu urmatoarele motivatii:
 Timp alocat de serviciu pentru concediu
„atunci avem concediu” sau „ sunt conditionata de serviciu sa-mi iau
concediu vara”.
 In timpul vacantelor scolare
„noi ne facem vacanta cand are fetita vacanta de la scoala, in cele trei
luni”.
 Bilete de vacanta distribuite prin Casa de Pensii
„de obicei cand gasesc bilete prin Casa de Pensii, ca altfel nu am
posibilitatea la pensia mea”.
Exista categorii sociale pentru care unica sansa de a petrece un sejur o
constituie biletele de odihna si tratament distribuite prin sistemul
organizat si administrat de Casa Nationala de Pensii Publice.
[19]
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
Doi respondenti mentioneaza lunile de toamna „ septembrie” sau
„sfarsitul lunii august, pentru ca se mai potoleste canicula”, in timp ce
un alt respondent precizeaza si timpul alocat vacantei, afirmand „ cam
doua saptamani”.
Pentru un respondent angajat in domeniul IT, vacanta inseamna doar
mici sejururi de doua pana la patru zile de deconectare, in tot timpul
anului.
„vacanta mea e segmentata in fragmente relativ mici, prind o fereastra
de 2-3-4 zile, imi incarc bateriile si inapoi la munca. IT-ul nu are
vacanta niciodata”.
Regiunea
In privinta frecventei de recreere turistica, sunt elemente in interviurile
aplicate care indica faptul ca ponderea subiectilor care merg intr-o
vacanta de lung sejur se diminueaza , evidentiindu-se o tendinta de
crestere a calatoriilor de scurta durata.
Sud MUNTENIA
Sapte respondenti mentioneaza sezonul rece indicand „ iarna cand e un
pic zapada”sau ‚ „o vacanta si iarna cand au copii’, iar un alt
respondent precizeaza ca are cel putin o saptamana dedicata pentru
ski.
CAPITOLUL I
Un respondent mentioneaza ca nu are o „ vacanta principala” ci mai
multe sejururi de week-end impartite astfel:
_______
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
„week-end-urile la munte, la schi si vara cand nu suntem ocupati,
vacanta principala nu prea avem”.
Alegerea perioadei de vacanta pentru un alt respondent nu-i apartine
afirmand „ nu depinde de mine” , fara insa sa detalieze.
1.4. Planificarea vacanţei prin agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
Planificarea prin agentii de turism
In general respondentii prefera sa-si planifice singuri calatoria de
vacanta, fara sa apeleze la serviciile de suport oferite de agentiile de
turism. Respondentii in calitate de turisti prefera autonomia si
neangajarea in prealabil in prestatii turistice. Materializarea unui
consum turistic il realizeaza de regula pe cont propriu, fara interventii
ale unui personal specializat din agentiile de turism.
Pentru un sejur complex in afara tarii, respondentii vad utila apelarea
la agentiile de turism si de regula le solicita sprijinul.
[20]
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3
Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5
Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
Daca aleg sa achizitioneze pachetul de servicii de la agentile de turism
clasice, in ceea ce priveste informatia, opteaza sa o preia de pe
internet.
Sunt respondenti care apeleaza la agentiile de turism on line si nu la
cele clasice, beneficiind de rapiditatea si confortul pe care il presupune
un astfel de demers. Cel putin din punct de vedere al timpului alocat,
agentiile de turism on line sunt mai eficiente decat cele clasice, cu
conditia sa ofere garantii de tranzactionare si informatii reale
clientilor. Un respondent precizeaza ca apeleaza la agentiile de turism
din strainatate, alaturi de care a avut o experienta placuta pentru ca „ce
au promis si am platit au si oferit”, spre deosebire de agentia de turism
romanesca care „ nu mi-a oferit ce mi-a promis”.
Daca in unele situatii unitatile de primire turistice se bazeaza pentru
supravietuire doar pe clientela deja formata, o agentie de turism nu
poate rezista pe o piata concurentiala fara o implicare consistenta de
atragere permanenta de noi clienti.Multitudinea si complexitatea
ofertelor afisate de agentii, ii usureaza , in unele situatii,
respondentului turist procesul de cautare si munca in stabilirea
coordonatelor de sejur.
Respondentii in marea lor majoritate prefera sa nu apeleze la
agentiile de turism in planificarea vacantelor lor, pentru ca de regula
sunt imprevizibili si se ghideaza dupa principiul afirmat de ei” nu stii
daca o sa se potriveasca planurile de acasa cu cele de la destinatie”.
Se disting nuante si argumente pentru aceasta optiune in aspectele:
 prefera vacantele spontane si nu prestabilite , pe cont
propriu
„ merg pe cont propriu pentru ca eu cunosc bine tara noastra” sau „
sunt imprevizibil deci nu-mi programez niciodata vacanta”, „mi se
pare ca agentiile turism limiteaza oarecum in alegerea ofertei asa ca
ma duc pe cont propriu daca nu-mi place plec in alta parte am
posibilitatea de a alege intre mai multe locatii”.
„ de obicei nu fac pregatiri, totul se intampla asa pe moment”
Un angajament turist prestabilit atat in ceea ce priveste coordonatele
de vacanta dar si in ceea ce priveste angajamentul ferm de plata al
serviciilor, ii limiteaza respondentului turist posibilitatea de a opta la
fata locului pentru alta locatie, situatie pe care respondentii o
preintampina optand pentru un sejur pe cont propriu. Din afirmatiile
respondentilor reiese ca acestia practica de regula un turism
neorganizat, hotarand singuri asupra destinatiei si a duratei de sejur.
 perioada de vacanta este prestabilita de angajator
[21]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
„depindem foarte mult de serviciu, nu avem un concediu stabil si cum
prindem o perioada mergem”
 eliminarea
constrangerilor,
rezervand singuri
economisesc
timp
„nu imi plac ingradirile, de aia nu apelez” sau „ e timp pierdut sa
apelez la agentia de turism”.
 primeaza optiunea pentru
telefonica, fara intermediari
rezervarea
directa
,
„cand pot sa fac rezervarile direct, la acelasi pret, nu are rost altfel”, „
sotia mea se pricepe foarte bine la organizat excursii, face rezervari,
discuta cu hotelurile, etc”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
 nu doresc pachete prestabilite pentru un sejur intern si
nici pentru sejururi de scurta durata
_______
„nu-mi place ca ti se ofera doar ceva strict, asa la liber fac ce vreau,
ma cazez unde vreau”
„in tara planific pe cont propriu, apelez intotdeauna pentru excursia
din afara”
Daca pentru un sejur extern intermedierea achizionarii serviciilor prin
agentia de turism este o optiune , pentru o vacanta interna preferand
„sa mearga pe mana prietenilor, pentru ca e mai sigur”.
 doresc sa minimizeze cheltuielile (nu doresc sa plateasca
comision unui intermediar- agentia de turism)
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
1.1
Perceptia despre vacanta
„ nu mi-a convenit ca-si iau comision”.
1.2
Asteptarile de la vacanta
„ consider ca este o cheltuiala in plus, cred ca as putea sa gasesc
cazare mult mai ieftina daca m-as duce pe cont propriu” ” sau „costa
foarte mult si nu avem venituri asa de mari”
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
Se remarca o perceptie deformata cu privire la comisionul perceput de
agentia de turism, dat fiind faptul ca agentia de turism in mod normal
trebuie sa incaseze un comision pentru activitatile prestate, problema
apare insa acolo unde in urma negocierilor cu prestatorii hotelieri sau
directorii de pensiuni, nu ajung sa agreeze un pret sub cel perceput la
receptia unitatii de cazare sau pe site-urile lor proprii, situatie in care
agentiile de turism sunt nevoite sa adauge un comision pachetului de
servicii. Pentru a supravietui intr-un context finaciar si a se justifica
economic, agentia de turism trebuie sa perceapa ca intermediar un
comision la vanzarea aranjamentelor turistice, insa cel mai potrivit
pentru turisti ar fi ca intelegerile de comisionare cu prestatorii sa le
permita agentiilor castigarea unui comision , fie el si superficial,
ofertand clientilor un tarif situat sub tariful lor de front office. In
[22]
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
aceasta situatie, respondentii nu ar mai putea invoca argumentul „
comisioane prea mari” ca motivatie pentru evitarea agentiilor de
turism in organizarea vacantelor lor, ci dimpotriva, ar apela la
agentiile de turism pentru a plati un cost inferior celor propuse de
prestatori consumatorilor individuali .
 sunt fideli unei destinatii /locatii de
(cunoscute)si nu au nevoie de intermediere
vacanta
„ in general avem destinatii fixe unde avem cunostinte”, „ cunosc bine
zonele si de aia prefer sa nu apelez” , „ avem destinatii fixe si
cunostinte unde am gasit cazare”.
 perceptia ca agentiile
personalizate, dedicate
nu
pot
realiza
Regiunea
sejururi
Sud MUNTENIA
„ concediul pe care l-am incheiat a fost stabilit de noi, cu trasee, nu
stiu daca o agentie s-ar fi pliat pe dorintele noastre, era mai complicat”
 selecteaza informatii din internet ( acesta fiind o sursa
suficienta) sau recomandari si isi organizeaza singuri
sejurul
„ luam informatii din internet, sau din vorba in vorba, cunostinte sau
familia, mai mult din vorba in vorba si apoi ajungem la o concluzie”.
_______
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
„pentru ca avut experiente placute pana acum apeland la internet”, „ in
momentul de fata site-urile si informatiile de pe net iti ofera suficient”
Un respondent precizeaza ca a apelat in trecut la agentiilie de turism
insa in prezent se documenteaza pe
1.1
Perceptia despre vacanta
„ tripadvisor”.
1.2
Asteptarile de la vacanta
Doua situatii aparte sugereaza respondenti care isi procura biletele de
vacanta „ prin sindicat”si „ Casa de Pensii”.
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
 nu au incredere in agentia de turism, nu au convingerea
ca imaginea unitatii ofertate este loiala
„ neincrederea, nu stiu ce ma asteapta unde merg, prefer sa merg sa
vad cu ochii mei, daca ar fi sa-ti arate pozele corect, netrucate, pot sati arate altceva, asta-i Romania”.
„ stiu oameni care au dorit un anume grad de confort, au mizat pe
chestia asta si au batut 400 km, sa constate ca acolo nu era nici pe
departe ce li s-a spus”.
Unii respondenti isi exprima nemultumirea pentru informatiile
distorsionate prezentate, neconforme cu realitatea, lucru ce ii
determina sa nu mai apeleze la agentia de turism : „ mai bine iti faci tu
singur, decat sa iti prezinte ceva si cand ajungi la locul faptei e
[23]
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
altceva”. Nu putini sunt cei care isi exprima dezacordul cu privire la
informatiile oferite , unitatile de cazare nerespectand standardele
afisate sau serviciile ofertate. Aproape in unanimitate, respondentii
precizeaza ca isi doresc informatii detaliate, cat mai exacte , cu privire
la potentiala lor experienta turistica si la serviciile existente in unitatea
de cazare.
 nu le-au fost prestate toate serviciile achizionate
Un respondent a achizionat un sejur la mare prin intermediul agentiei
de turism iar unitatea de cazare nu
le-a oferit servicii conforme cu oferta agreata si achitata agentiei de
turism.
Regiunea
Sud MUNTENIA
„ am luar camera cu AC, dar la hotel se astepta o anumita spaga ca sa
obtin ceea ce platisem; e neplacut sa platesti ceva si de fapt sa nu ti se
dea pentru ceea ce ai platit”.
_______
neplaceri intampinate in colaborarea cu agentiile
„ mi-ai incurcat niste lucruri si nu mi-a convenit”.
 neseriozitate, relationare neprofesionista cu clientii
„ am depus banii in contul agentiei respective si ei au zis ca nu au
primit nimic, din punctul meu de vedere exista dubii”. Lipsa unui
raspuns prompt si interactiunea deficitara si neadaptata la cerintele
turistilor, determina o perceptie negativa a acestora cu privire la
agentii si o reticenta in a mai solicita sprijinul acestora.
Desi putini, sunt si respondenti care au apelat la agentiile de turism,
selectandu-le dupa „ recomandarile prietenilor”.Un respondent
precizeaza ca a apelat o singura data la serviciile agentiei de turism
indicand contextul „ am fost o singura data la agentie, cu copii pentru
banchetul lor”.
Un respondent afirma ca apeleaza „ de obicei” in timp ce altul
apeleaza in proportia „50 - 50%” .
Daca cei mai multi precizeaza sec „ nu apelez” un respondent este
foarte ferm si afirma „ nu, niciodata”, fara sa motiveze aceasta
optiune.
[24]
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
1 5. Motivaţii pentru a apela la agenţiile de turism
Motivele care i-ar determina pe respondenti in calitate de turisti sa apeleze
la serviciile agentiiilor de turism ca si criteriile pe baza carora selecteaza
agentiile sunt diverse si sunt generate de afirmatiile :
 sa promoveze pachete atractive de servicii turistice, si cu
reduceri de pret
„ daca ar avea o oferta buna undeva, as apela”
Referitor la acest aspect, de regula respondentii in calitate de turisti nu cauta
doar o destinatie ieftina cat doresc si una inedita, interesanta sau una bine
promovata. Desi traseele, circuitele si destinatiile turistice
s-au pastrat
oarecum intr-aceleasi repere, exista totusi destinatii care pot fi studiate,
valorificate si propuse turistilor din alte perspective. Exista intern destinatii
de nisa sau inedite care ar putea fi profitabile daca ar face subiectul
consistent de preocupare al unei agentii de turism.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL I
„ ofertele speciale”„ in principiu preturile sunt cele mai importante”
„ discounturi si pachete complexe”
De multe ori, pretul este un factor cu rol important , in multe situatii fiind
elementul decizional de cea mai mare insemnatate. O afirmatie a unui
respondent sugereaza acest aspect „ urmaresc preturile pe care mi
le-ar
oferi agentiile si ma duc unde consider ca au oferte mai bune”.
Unii respondenti sunt amatori ai campaniilor promotionale derulate de
companiile aeriene dar si de agentiile de turism care propun pachete de
servicii turistice ieftine.
 onestitatea agentiilor de turism
Un respondent apreciaza oferta loiala a agentiei de turism si doar in aceste
conditii ar apela la sprijinul lor, precizand” daca ceea ce spun ca e acolo e si
real”.
Pentru a fi in cea mai mare parte loiala, oferta promovata de agentia de
turism, in ceea ce priveste turismul intern si cu precadere cel de pensiune,
trebuie sa fie verificata la fata locului si/sau sa aiba feedback-uri cat mai
obiective si numeroase cu putinta de la clienti.
 siguranta, comoditatea si confortul unui demers organizat,
planificat in detaliu, avantajul consilierii de specialitate
„ poate daca stiu ca am ceva sigur, organizat, nu mai alerg eu sa caut ceva,
ma duc la sigur”
„ poate siguranta de a avea din timp un concediu prestabilit, altceva nu”
Unii respondenti pledeaza pentru apelarea la agentiile de turism pentru ca
acestea ii elibereaza de stresul programarii in detaliu a fiecarui aspect de
[25]
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
vacanta, conferindu-le in acelasi timp siguranta si consultanta. Reies aceste
aspecte si din afirmatia ”cand te duci cu agentia de turism ai mai mare
siguranta la cazare, la servicii in general’.
 lipsa timpului pentru decizie
„ probabil lipsa timpului de a ma decide inainte sa plec in concediu, as apela
la serviciile lor in ideea in care ei s-ar ocupa de toate chestiunile astea cu
alegerea vacantei, a locului si a cazarii”
Pentru unii respondenti apelarea la agentia de turism inseamna economisirea
timpului de cautare si le confera totodata sentimentul de siguranta al unui
sejur planificat .
 destinatie de vacanta indepartata care poate presupune
transport cu avionul
Regiunea
Sud MUNTENIA
„ un drum prea lung pe care nu pot sa-l fac cu masina, atunci apelez la o
agentie de turism, pentru avion, etc”, „ cand depindem de zboruri charter, in
vacante unde nu poti ajunge altfel”
_______
 exclusiv pentru vacante externe
CAPITOLUL I
” doar daca plec in afara”
 agentii de turism consacrate, care inspira siguranta
„verific forumurile sa vad daca au mai folosit si altii agentia, daca au avut
probleme, caut ofertele si dupa aceea verific agentiile”
„ sa fie agentii cat mai cunoscute” sau mai plastic exprimat de un respondent
„ sa nu fie tepara”.
Agentiile de turism care promoveaza turismul de calitate si se adreseaza
direct exigententelor si optiunilor clientilor, profesionalismul angajatilor,
imaginea lor favorabila pe piata, sunt stimulente care pot determina relatii
bune de colaborare cu potentilii turisti.
 colaborare veche cu o agentie de turism, experiente
anterioare satisfacatoare
„ avem o agentie dedicata cu care lucram”.
Sunt situatii in care respondentii se declara fideli unei agentii de turism si
pentru faptul ca „ ii cunosc pe cei care patroneaza si atunci ai un fel de
garantie in plus”.
Respondentii care nu apeleaza la agentiile de turism clasice isi exprima
destul de clar fermitatea refuzului de colaborare:
 se documenteaza pe internet, pe site-urile de specialitate,
achizitioneaza fara comision
„ m-am orientat pe site-urile de turism, infoturism parca era, iti dadea si
telefonul, adresa direct de la proprietar si nu-ti iau comision” „ pentru ca este
o cheltuiala in plus „
[26]
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
Un respondent precizeaza ca „ nimic nu l-ar determina sa apeleze”.
In general respondentii care au beneficiat de sprijinul agentiilor de turism
precizeaza ca nu au intampinat dificultati in colaborarea cu acestea, cu
exceptia unui respondent pentru care colaborarea nu s-a derulat in cei mai
buni termeni.
1.6. Planificarea activităţilor şi serviciilor din vacanţă
In ceea ce priveste planificarea activitatilor si serviciilor de vacanta,
optiunile respondentilor difera pentru ca obiceiurile lor de consum turistic si
preferintele difera.Marea majoritate sunt turisti individuali, exploratori, mai
putin adepti ai planificarii, turist care prefera sa se ocupe personal de toate
detaliile calatoriei.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
 Planifica dinainte
„ planific in functie de bani si in functie de timp”
„ daca e o vacanta mai speciala mi-o planific”. In continuarea respondentul
detaliaza si explica ce inseamna „ mai speciala”, facand referire la o vacanta
externa, in Grecia , la o partida de pescuit pe mare, sejur planificat in detaliu.
Un singur respondent afirm ferm „ planific intodeauna”.
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
 Nu planifica ( sau planifica/decid exclusiv la destinatie)
„ nu le planific, mai mult la fata locului”.
Marea majoritate a respondentilor aleg sa nu planifice in detaliu, chiar daca
se informeaza anticipat despre potentialul zonei, activitatile fiind stabilite la
fata locului. Exista o serie de aspecte care le pot deturna insa structura unei
vacante neplanificate, cum ar fi de pilda situatiile de fully booked.
Un respondent care nu planifica , mentioneaza ca „ iau o harta cu trasee, pe
moment, deci nu stam sa programam”.
Neplanificarea este sustinuta de argumente ca: cunoasterea potentialului pe
care il ofera zona si deci posibilitatea de a alege singuri, sejururi sau circuite
spontane ghidate de principiul „ ne place, bine, nu mergem mai departe, asa
dupa cum avem chef”, influenta factorului climatic .Pentru un respondent
tipul statiunii , il determina sau nu la planificare, acest din urma aspect fiind
surprins in afirmatia ” la munte planificam din timp, cumva impartim si
zilele, ce se face, dar la mare prefer la fata locului”.
La destinatie, respondentii isi procura informatii suplimentare si obiective,
fiind astfel in masura sa-si structureze programul de vacanta, excursiile sau
circuitele optionale, drumetiile sau orice alte activitati conexe, in functie de
potentialul zonei respective descoperit la momentul cazarii.
[27]
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
„daca intr-o zona mai necunoscuta, apare ceva frumos de vazut, ma duc sa le
vad”.
„ poti sa iei informatii despre ce poti sa vezi in turul respectiv, dar acolo ai
niste informatii suplimentare si poti sa-ti modifici intr-un procent mai mare
sau mai mic programul”
Factorul climatic poate de asemenea sa influenteze planificarea activitatilor
din vacanta, in functie de acesta respondentii adaptandu-si programul.
Vremea frumoasa este de multe ori o conditie de baza a desfasurarii unui
sejur, in special pentru turismul practicat in vecinatatea locului de resedinta
sau la o mica distanta. Cand vacanta urmeaza sa se desfasoare la o distanta
mai mare fata de locul de resedinta, un ambient climatic nefavorabil poate
determina adaptarea, modificarea planului de vacanta.
Regiunea
„ pe o vreme putin innorata, ne-am dus la Delfinariu, nu la plaja” sau „ te
orientezi si in functie de timp, de vreme si de ce gasesti la fata locului”.
Sud MUNTENIA
_______
 Planifica partial
Un respondent precizeaza si proportia in care opteaza sa planifice activitatile
de vacanta si anume „ cam 50% planificate, restul neplanificate”.
Tot in categoria de planificare partiala a activitatilor de vacanta se inscrie si
respondentul care alege sa-si ia drept reper un ghid, cand afirma” in general
ne luam ghidul de calatorie inainte de a pleca intr-un anumit loc, si in functie
de ce scrie in ghid ne planificam”.
Din atitudinea pe care o manifesta respondentii cu privire la planificare,
deducem ca in cea mai mare parte acestia opteaza pentru deplasari
individuale sau in grupuri mici, cu excursii si activitati prestabilite, fiind asa
zisii „ calatori indepedenti”. Aceasta forma de turism individual le ofera o
mai mare libertate de a-si alcatui propria experienta turistica, neingraditi de
un pachet turistic cu coordonate mai stricte.
CAPITOLUL I
COMPORTAMENTUL
GENERAL PRIVIND
VACANTA
1.1
Perceptia despre vacanta
1.2
Asteptarile de la vacanta
1.3 Perioada de desfasurare a
vacantei
1.4 Planificarea vacanţei prin
agenţii de turism / opţiuni,
motivaţii
1.5 Motivaţii pentru a apela
la agenţiile de turism
1.6 Planificarea activităţilor
şi serviciilor din vacanţă
[28]
Capitolul II.
DESTINATII TURISTICE
2.1.Destinaţiile, obiectivele turistice interne vizitate în
ultimii 3 ani / Cele mai apreciate destinaţii şi obiective /
Motivaţii
Cea mai solicitata destinatie a ultimilor 3 ani, desprinsa din raspunsurile
respondentilor a fost „Litoralul romanesc”, destinatie turistica cu traditie,
unii dintre acestia indicand statiuni ca : Mamaia, Eforie, Navodari,
Neptun,Teghirghiol.
O ierarhizare a destinatiilor, in ordinea indicata de respondenti ar mai
cuprinde:
Valea Prahovei (au fost indicate statiuni ca Sinaia, Busteni, dar si obiective
din zona)
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL II
DESTINATII TURISTICE
Manastirile, (indicate generic sau nominal)
Sibiu
Transfagarasanul si Branul
Castele, cetati medievale ( Peles, Bran, Cantacuzino, castelul Corvinilor sau
cetatea medievala a Hunedoarei, Rasnov ), pesteri ( din Apuseni), zona
Brasovului,Maramures, Transilvania.
Alte destinatii indicate izolat, vizitate de respondenti in ultimii 3 ani au fost:
Delta Dunarii, Cheile Nerei, Sighetu Marmatiei, Baile Herculane, Lacul Sf.
Ana si Vidraru, Valea Doftanei, Buzau, Sighisoara, Durau, Voineasa, Ocna
Sibiului, Piatra Craiului, Paltinis, Bradu, Muntii Bucegi, Durau, Sangeorz
Bai .
Pentru un respondent destinatiile ultimilor 3 ani au fost alese exclusiv pentru
tratament.
Dintr-o analiza de sinteza a destinatiile indicate de respondenti se identifica
zonele cu potential turistic ce pot fi valorificate de intreprinzatorii turismului
de pensiune, prin dezvoltarea unei logistici de afaceri adaptata profilului
fiecarei zone.
Destinatiile favorite ale respondentilor au fost in ordinea indicata de acestia,
urmatoarele:
Valea Prahovei si Nordul Moldovei, indicate intr-o pondere egala
Manastirile
[29]
2.1 Destinaţiile, obiectivele
turistice interne vizitate în
ultimii 3 ani / Cele mai
apreciate destinaţii şi obiective /
Motivaţii
2.2 Motivaţii pentru alegerea
destinaţiei actuale de vacanţă/
cele mai apreciate obiective şi
atracţii vizitate / obiective
preconizate pentru a fi vizitate
Transfagarasanul , zona Bran si Delta Dunarii
Desi indicate ca destinatii favorite, intr-un mod mai putin coerent dar destul
de sugestiv respondentii si-au exprimat temerea fata de oferta relativ rigida a
acestor destinatii, care nu mai ofera facilitati sau servicii noi de agrement,
astfel incat chiar solicitate fiind nu mai corespund intocmai preferintelor
consumatorilor de turism, pe alocuri originale dar in orice caz diverse.
Au mai fost indicate izolat destinatii ca: Maramures, Rezervatia Naturala
Muntele si Cheile Zanoagei, un complex de pesteri, Brasov, Durau, zona
Ardealului, Sighisoara, Sibiu, Ocna Sibiului, Timisoara, Cheile
Dambovicioarei, Cetatea Poenari, Cheia.
Motivatiile care i-au determinat sa indice aceste destinatii ca fiind cele mai
apreciate, au fost diverse insa au avut un numitor comun” frumusetea
locurilor „chiar daca „ fiecare are particularitatea lui” .
Regiunea
Sud MUNTENIA
Transfagarasanul si Cheile Zanoagei au fost indicate pentru natura salbatica
si surprinzatoare a locurilor, pentru valoarea peisagistica deosebita si
pitoreasca a zonelor sau pur si simplu „ pentru ca nu le vazusem”..
_______
„fiecare au in masura egala partile lor frumoase”, „ Transfagarasanul e cu
adevarat …necomparabil, peisaj superb:”
CAPITOLUL II
Obiective ca manastirile au fost apreciate deopotriva pentru frumusetea,
unicitatea dar si pentru notorietatea si incarcatura spirituala deosebita a
acestor lacase. In acest sens un respondent afirma:
„ te simti linistit si impacat sufleteste” ‚ „ Nordul Moldovei, manastirile sunt
minunate”.
Lacul glaciar Balea este apreciat pentru ca dispune de un peisaj frumos , „
cu aer curat si liniste”dar cu un drum de acees „ din pacate neasfaltat”.
Muntele, la modul generic, este apreciat pentru ca „ are privelistile cele mai
frumoase si un aer foarte proaspat”.
Un interes deosebit a acordat un respondent „ Mocanitei” din Maramures,
locomotiva cu aburi, al carui unic scop este acela de a transporta turistii, pe
Valea Vaser, in mijlocul unui peisaj salbatic unde alterneaza paduri dese cu
izvoare de apa minerala, stanci abrupte si vai spectaculoase.
Cel putin patru elemente importante fac din zona Maramuresului o destinatie
agreabila pentru turisti: ospitalitatea si placerea de a socializa a gazdelor,
biserici faimoase, peisaje incredibile si pastrarea elementelor autentice de
traditie si obiceiuri populare.
Au mai fost apreciate obiective ca : Memorialul Dureii, pentru ca „e foarte
bine realizat si foarte interesant”, Lacul Rosu pentru ca „e o zona
deosebita”, castelul Bran care este „ unic”, castelul Peles „ autentic”, pestera
Valea Cetatii sau „Fundata” din Rasnov, arie naturala protejata, Lacul
Vidraru, Delta Dunarii, Lacul Sf. Ana, Cheile Nerei, Valea Teleajanului si
Valea Doftanei, Calimanesti si Caciulata pentru „ peisajele lor superbe” .
[30]
DESTINATII TURISTICE
2.1 Destinaţiile, obiectivele
turistice interne vizitate în
ultimii 3 ani / Cele mai
apreciate destinaţii şi obiective /
Motivaţii
2.2 Motivaţii pentru alegerea
destinaţiei actuale de vacanţă/
cele mai apreciate obiective şi
atracţii vizitate / obiective
preconizate pentru a fi vizitate
Au fost si destinatii care au dezamagit respondentii in calitate de turisti, iar
dintre acestea au fost amintite: Vama Veche unde „ totul e praf”, sau zona
Sambata „ care nu a fost satisfacatoare” .
2.2. Motivaţii pentru alegerea destinaţiei actuale de
vacanţă/ cele mai apreciate obiective şi atracţii vizitate /
obiective preconizate pentru a fi vizitate
Motivatiile si mecanismele care stau la baza alegerii unei destinatii de
vacanta sunt diverse si nu de putine ori, subtile.Dupa ce apare nevoia de a
parasi pentru o perioada delimitata de timp cadrul de viata citadin, apare o
alternare de trairi si impulsuri in identificarea destinatiei potrivite pentru
vacanta.
Daca atractiile turistice sunt de regula unitati singulare, usor de delimitat si
definit, trasatura distinctiva pentru destinatiile turistice consta in faptul ca
acestea includ un numar mai mare de atractii si servicii specifice puse la
dispozitia turistilor. Existenta unei atractii majore stimuleaza dezvoltarea
destinatiei turistice.Majoritatea atractiilor turistice naturale se regasesc in
spatiul rural, in timp ce statiunile litorale alaturi de elementul natural plajele,
gazduiesc turisti veniti in special pentru agrement in spatii dedicate, parcuri
tematice si de distractie, etc. Exista si zone urbane care reprezinta motivatii
pentru alegerea destinatiei de vacanta in acest spatiu. Orasele ce poseda
numeroase edificii culturale si istorice, monumente si obiective religioase
sau ansambluri de interes, atrag si ele un numar de vizitatori, orasele fiind si
ele un reper in desfasurarea unui anume tip de calatorie. Prin structura si
organizarea sa, spatiul urban este de multe ori, locul de desfasurare pentru
multe activitati turistice.
Destinatiile cu sezonalitate ridicata, de exemplu litoralul romanesc, a
reprezentat alegerea unui numar insemnat de respondenti. Pentru a atenua
sezonalitatea si a-si maximiza pe cat posibil profitul, unitatile hoteliere de pe
litoral au practicat tarife diferentiate si nu au mai operat majorari
semnificative ca in anii precedenti, dupa cum corect percep si respondentii.
Sunt si destinatii demodate, in care ritmul de dezvoltare si modernizare fie a
stagnat fie nu a atins cote performante de piata si unde respondentii indica
necesitatea de revigorare a activitatii turistice.
Daca alegerea destinatiei, are pentru respondenti un caracter de multe ori
spontan, decizia de petrecere a vacantei are un caracter ferm.Nu trebuie omis
faptul ca decizia de consum turistic se adopta aproape de fiecare data in
raport cu imaginea ofertei si nu cu oferta insasi, aceasta urmand sa fie
cunoscuta si evaluata ulterior. Atata timp cat in perceptia respondentilor
oferta este perceputa sub forma unei imagini cu incarcatura subiectiva
accentuata, este de preferat pentru a transforma clientul potential intr-unul
fidel, de a i se prezenta o imagine cat mai reala si loiala cu putinta. Nu
trebuie omis faptul ca oferta teoretica va fi intotdeauna evaluata intr-o
experienta concreta, pe o piata reala, iar „vizitatorul’ sau consumatorul
[31]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL II
DESTINATII TURISTICE
2.1 Destinaţiile, obiectivele
turistice interne vizitate în
ultimii 3 ani / Cele mai
apreciate destinaţii şi obiective /
Motivaţii
2.2 Motivaţii pentru alegerea
destinaţiei actuale de vacanţă/
cele mai apreciate obiective şi
atracţii vizitate / obiective
preconizate pentru a fi vizitate
teoretic devine consumator efectiv. Cel putin din acest motiv nu trebuie
indus in eroare, printr-o supraevaluare a ofertei.
In functie de asteptarile si optiunile respondentilor turisti, in ceea ce priveste
alegerea unei destinatii turistice de vacanta, se desprind o serie de elemente
determinante, unele de natura obiectiva , alte preponderent subiective. Unele
dintre aceste elemente, care i-au determinat sa aleaga actuala destinatie de
vacanta ,sunt surprinse in aspectele:
 Localizarea unitatii de cazare, apropierea de orasul de
resedinta, servicii de calitate
„ e foarte aproape de Bucuresti si serviciile lor sunt foarte bune”.
 Considerente financiare
Regiunea
„ benzina e scumpa, asa ca am venit aproape”
Sud MUNTENIA
Actuala conjunctura financiara, modifica comportamentul turistilor si in
sensul ca acestia aloca sume mai mici pentru vacanta , si /sau reduc perioada
de sejur, nu in ultimul rand indreaptandu-si atentia pe destinatii interne, de
regula cele mai apropiate de locul lor de resedinta.
 Posibilitatea de a fi impreuna cu cei apropiati
_______
CAPITOLUL II
DESTINATII TURISTICE
„ pentru ca aici am fost toti impreuna”.
 Aspect conjunctural ( turismul de circumstanta)
„ m-au obligat finii”, situatie in care respondentul are o atitudine mai
degraba de ignoranta fata de oferta turistica sau varianta in care „ sincer era
in drum si stiam ca e o zona interesanta, cel putin aici la crama, se mananca
bine , privelistea e super”, respondentul este un turist la prima vizita, dar
interesat de ceea ce i se dezvaluie ca atractie turistica.
 Recomandarile prietenilor
„ am aflat de la un prieten si m-a convins ca e bine”,„ a fost o recomandare si
e aproape”
 Considerent personal (motivatie subiectiva)
„ cunosc locurile din copilarie si de cate ori venim in Romania la ai mei,
revad locurile natale, Valea Oltului pe unde mergeam cu prietenii”.
 Peisagistica variata si atragatoare, zona linistita, retrasa, aer
curat, usor accesibila
„ e o zona de munte cu aer curat, putin aglomerata, liniste, si se ajunge
rapid”.
„ zona frumoasa, e una din cele mai frumoase zone ale tarii, Rucar Bran,
linistita”.Un respondent opteaza pentru locatia Muntele Rosu pentru ca „ e
mai liniste si nu-i aglomeratia de pe Valea Prahovei”.
[32]
2.1 Destinaţiile, obiectivele
turistice interne vizitate în
ultimii 3 ani / Cele mai
apreciate destinaţii şi obiective /
Motivaţii
2.2 Motivaţii pentru alegerea
destinaţiei actuale de vacanţă/
cele mai apreciate obiective şi
atracţii vizitate / obiective
preconizate pentru a fi vizitate
Criteriul motivatiei genereaza mai multe tipuri de turisti, asa dupa cum reiese
din afirmatiile respondentilor. Unii dintre ei, turistii activi, prefera
desfasurarea de activitati in timpul vacantei ( trasee, participari la competitii
sportive, etc), altii prefera destinatiile noi unde pot trai experiente inedite sau
interesante, in timp ce alta categorie de respondenti prefera relaxarea intrzona linistita, eventual cunoscuta, intr-o atmosfera cu distractii si activitati de
tip familiar.
 Zona ofertanta pentru circuite sau trasee turistice
„ imi plac traseele montane, ma urc pe jepii mici, la Babele”
„ am vrut un traseu sa multumeasca pe toti”, „ am ales Sinaia pentru ca imi
place sa urc pe munte”.
Respondentii in calitate de turisti activi isi manifesta dorinta de a participa la
circuite itinerante, de a participa la trasee, in general de a face miscare.
 Turism de circumstanta sau ocazional ( participarea la
competitii sportive organizate)
„la venit la cursa de mountain bike, la Padina”
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL II
 Statiune Balneo pentru tratament
DESTINATII TURISTICE
„ apa asta cu pucioasa e buna pentru tratament”
 Atractie turistica naturala, in jurul unei atractii se pot dezvolta
numeroase facilitati si servicii turistice
„ Transfagarasanul, suntem incantati de drum, e suficient motivul”,„ sa te
bucuri de natura”
Potentialul turistic al unei destinatii este o componenta importanta a ofertei
turistice. De multe ori, el reprezinta chiar motivatia esentiala a circulatiei
turistice catre acea destinatie. Exista elemente care pot spori atractivitatea
unei zone, fara ca acestea sa fie neaparat obiective valorificate turistic. Cu
cat numarul de atractii turistice este mai mare, cu atat impactul exercitat de
acea destinatie asupra turistilor vizitatori este mai mare, determinand in scurt
timp cresterea duratei de sejur a acestora dar si dezvoltarea serviciilor menite
sa satisfaca cererea consumatorilor.
 Locuri inedite
„ am zis sa cautam totusi locuri la care nu am mai fost”
 Multiple optiuni de petrecere a timpului liber
„ atmosfera de distractie si odihna, atmosfera primitoare si turisti multi”.
Obiectivele sau localitatile vizitate si apreciate ,generate de raspunsurile
respondentilor au fost: Castelul Peles, Sighisoara, Cota 1400, Castelul Bran,
Pestera Valea Cetatii din Rasnov, Balea Lac.
In functie de motivatia deplasarilor indicata de respondenti distingem mai
multe forme de turism , dintre care: turismul de agrement, cel de recreere si
[33]
2.1 Destinaţiile, obiectivele
turistice interne vizitate în
ultimii 3 ani / Cele mai
apreciate destinaţii şi obiective /
Motivaţii
2.2 Motivaţii pentru alegerea
destinaţiei actuale de vacanţă/
cele mai apreciate obiective şi
atracţii vizitate / obiective
preconizate pentru a fi vizitate
odihna, mai putin dinamic dar foarte des practicat, turismul de tratament sau
de recuperare, turismul de descoperire. Dupa caracteristica socio-culturala se
distinge turismul social ( respondentii cu venituri reduse care achizioneaza
prestatii turistice prin Casa de Pensii), turismul rural. Aceasta forma de
turism nu este perceputa de respondenti exclusiv ca o forma de turism bazata
pe gospodaria taraneasca, ci este perceputa ca o activitatea mult mai
complexa, avand ca motivatie principala vacanta in mijlocul naturii, iar in
plan secundar desfasurarea unor activitati precum drumetiile, echitatia,
alpinismul ( unde este posibil), excursii educative in imprejurimi, etc.
Dupa caracteristicile prestatiei turistice preferate de respondenti , se distinge
turismul de sejur pe litoral, in statiunile montane si balneo, turismul de
pensiune si cel cu caracter special sau conjunctural (generat de anumite
evenimente specifice) . Dupa gradul de mobilitate rezultat din afirmatiile
respondentilor, distingem turismul de durata medie si scurt.
Cu siguranta exista si alte forme de turism practicate de respondenti , care
sunt dificil de particularizat datorita lipsei de informatii detaliate de la
acestia. O delimitare clara a continutului fiecarei forme de turism practicata
de respondenti
ar fi importanta
pentru ca permite identificarea
comportamentului acestora in materie de consum dar si de cheltuieli.
 Obiective preconizate de a fi vizitate:
Manastirile, indicate generic, Piatra Arsa, Cota 2000, Cascada Urlatoarea,
Castelul Peles, Branul, Pestera Ialomicioarei, Babele, Transfagarasanul si
Cetatea Poienari, Transalpina, Lacul Bolboci din Muntii Bucegi, Schitul
Dragoslavele din Rucar, Cascada Urlatoarea, Padina. In general, respondentii
nu au putut indica ce obiective intentioneaza sa viziteze sau altii au subscris
opiniilor „ ideile imi vin peste noapte, daca e realizabila, o facem” sau „ ne
orientam la fata locului”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL II
DESTINATII TURISTICE
2.1 Destinaţiile, obiectivele
turistice interne vizitate în
ultimii 3 ani / Cele mai
apreciate destinaţii şi obiective /
Motivaţii
2.2 Motivaţii pentru alegerea
destinaţiei actuale de vacanţă/
cele mai apreciate obiective şi
atracţii vizitate / obiective
preconizate pentru a fi vizitate
[34]
Capitolul III
Satisfactii si insatisfactii cu privire la vacantele
petrecute in Romania
3.1.Principalele motive de satisfactie si insatisfactie cu
privire la vacantele petrecute in Romania
Elementele care au generat satisfactie cu privire la vacantele petrecute in
Romania au fost diverse si se refera la :
 Cadru natural deosebit, frumusetea peisajelor , locatii
atragatoare , bogat potential cultural si istoric
„ peisaje frumoase, aer curat, si pentru asta mai inchizi ochii si la un pret mai
mare”.
Un respondent precizeaza foarte sugestiv „ motivele de satisfactie ar fi unul
singur, si anume ca tara e prea frumoasa si are un mare potential turistic”.
Indicele de atractivitate „ frumusetea locurilor” s-a evidentiat cu o pondere
ridicata.
Patrimoniul cultural si istoric, manastirile si atractiile turistice, monumentele
si peisajele salbatice, satele rustice si cele traditionale, castelele , fortaretele,
Muntii Carpati, Delta Dunarii dar si coasta Marii Negre, sunt elemente care
evidentiaza potentialul tarii si din punct de vedere turistic , insa din pacate
toate aceasta abundenta de atractii nu ii confera in mod automat si o
identitate matura si clara de destinatie turistica. Pentru a le procura turistilor
o experienta turistica relaxanta si frumoasa,este necesar ca acest potential
turistic de mare diversitate si armonios repartizat, sa fie dezvoltat,
imbunatatit, valorificat si promovat responsabil, matur si nu in ultimul rand,
consecvent. Respondentii sesiseaza aceasta necesitate si subliniaza
necesitatea transformarii acestor areale in spatii competitive economic si
implicit atragatoare din punct de vedere turistic. Unele afirmatii surprind
coerent aceste perceptii :
„ Dumnezeu ne-a blagoslovit cu tot ce e frumos, natura si locuri excelente,
numai ca nu prea stim sa ne-o valorificam”.
„ incepem sa intelegem ce este turismul, ce vrea turistul, incepem sa ne
civilizam putin” .
Sintetizand, un respondent puncteaza „ in Romania cred ca principala
atractie este frumusetea locurilor”.
 Servicii bune de cazare, loc curat,
amabili si ospitalitalieri
prestatori de servicii
„ am intalnit servicii de calitate”, „oamenii au fost foarte prompti, atenti”
[35]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL III
SATISFACTII SI
INSATISFACTII CU
PRIVIRE LA
VACANTELE
PETRECUTE IN
ROMANIA
3.1 Principalele motive de
satisfactie si insatisfactie cu
privire la vacantele petrecute in
Romania
Aceasta „calitate” se plaseaza pe locul secund , (dupa calitatea peisajelor sau
frumusetea locurilor) intre motivatiile care stau la baza optiunii pentru un
anumit tip de sejur dar si ca un element important generator de satisfactie.
 Posibilitatea de a relationa usor in orice colt al tarii
„ ne-am descurcat mult mai bine in tara decat in afara, eu fiind o
cunoscatoare de nivel mediu a limbilor straine”.
 Timp agreabil petrecut alaturi de familie, de cei apropiati
„ principalul pentru mine e sa ies cu familia, ca in timpul zilei vin seara, plec
dimineata, asa ca ne vedem putin. Satisfactia pentru mine e sa fim
impreuna”.
 Relatiile sociale generate in urma vacantelor ( relationarea
agreabila cu gazdele)
Regiunea
Sud MUNTENIA
„ mi-au facut prieteni noi, frumusetea locurilor, cam astea ar fi” , „ ne-am
relaxat, ne-am facut prieteni, atmosfera”
_______
Motivele de insatisfactie generate de vacantele in Romania au fost si ele
diverse si se regasesc in urmatoarele aspecte desprinse din afirmatiile
respondentilor.
CAPITOLUL III
 Deficienta calitatii serviciilor ( cazare, masa, conexe)
In unele zone din tara, valorificarea atractiilor turistice este limitata de
calitatea jalnica a infrastructurii rutiere dar si pe alocuri a serviciilor de
cazare, dupa cum apreciaza respondentii:
SATISFACTII SI
INSATISFACTII CU
PRIVIRE LA
VACANTELE
PETRECUTE IN
ROMANIA
„ serviciile sunt cu semnul intrebarii, lasa de multe ori de dorit”.
 Curatenie generala precara in spatiile de cazare si in spatiile
publice
„ nu era curatenie in camera” sau „ e multa mizerie aruncata de turisti, e lipsa
de civilizatie”.
Fara a avea deloc pretentii exagerate, respondentii considera respectarea si
mentinerea unor norme si standarde de curatenie si igiena ca fiind „ aspecte
primordiale”, o componenta de identitate si o cerinta obligatorie in orice tip
de unitate de primire turistica. Instruirea unui personal calificat, asigurarea
unei intretineri si curatenii permanente a spatiilor de cazare , primire si
alimentatie, ar trebui sa fie activitati primordiale , in sarcina oricarui operator
al structurilor de primire turistica.
Pentru un respondent curatenia in statiunile de pe litoral dar si pe plajele
romanesti „ lasa de dorit”. Pentru zona Valcea – Olanesti, un alt respondent
reclama de asemenea lipsa curateniei cand afirma „ ne ziceau ca fac
curatenie zilnic si …deloc”.
 Aspect si arhitectura necorespunzatoare a unitatilor de
cazare
[36]
3.1 Principalele motive de
satisfactie si insatisfactie cu
privire la vacantele petrecute in
Romania
Unii respondenti constata in unele unitati de cazare o atmosfera nu tocmai
placuta si un decor interior necorespunzator, afirmand:
„stilul in care sunt facute multe pensiuni lasa de dorit, modele ieftine, mult
plastic, destul de kitschos, nu te simti prea confortabil in camera”.
Aspectul estetic constituie un element de atractivitate, astfel incat o unitate
de cazare frumoasa si cu o arhitectura specifica zonei, este apreciata si
solicitata, iar una in care aspectul ‚ „lasa de dorit” sau dotarile nu sunt
corespunzatoare, este sanctionata prompt ” nu-mi place stilul multor
pensiuni”atat la nivel declarativ dar si la nivelul intentiei de cumpare a
serviciilor.
 Deficienta infrastructurii rutiere si turistice
„ unele drumuri sunt dezastruoase, unele cazari sunt dezastruoaser”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
„ drumul pe Valea Prahovei a fost foarte prost si aglomerat, deci dezastru”,
sau mult mai concis „ drumurile sunt praf ”.
_______
Un respondent subliniaza diferenta de confort dintre unitatile de primire
interne raportata la structurile de cazare din strainatate, afirmand” nu se
ridica la nivelul celor de afara”.
CAPITOLUL III
 Tarifele ridicate practicate in unele unitati de cazare ( atat
pentru cazare cat si pentru masa)
Respondentii constata un raport inadecvat intre costul serviciilor si calitatea
acestora, afirmand „ serviciile nu sunt atat de bune comparativ cu preturile”.
„ inainte era altfel , gaseai cazare mai ieftina si puteai sa manaci la
autoservire, acum e foarte scump si nu te lipesti decat la particulari:”
„ pe litoral merg numai la Teghirghiol, unde ma cazez in niste foste chilii, la
maicutele de la manastirea sfnta Maria”.
Respondentii cu venituri modeste isi procura serviciile de turism de la
ofertantii particulari sau solicita cazarea in spatiile dedicate primirii de
oaspeti de la manastiri.
 Gastronomie
„ asta e o mare problema, ca nu prea gasesti unde sa mananci, adica in
general mancarea e destul de proasta”.
Gastronomia reprezinta in unele situatii, chiar un element de baza in selectia
unei destinatii turistice. Cel putin in ceea ce priveste turismul de pensiune,
devine o realitate faptul ca un produs turistic poate avea ca motivatie
gastronomia traditionala sau specifica. In general, respondentii in calitate de
turisti solicita servicii de alimentatie in toate formulele de vacanta si
indiferent de durata sejurului, atat in ceea ce priveste existenta unor spatii
adecvate de servire dar si in ceea ce priveste calitatea preparatelor culinare.
 Elementele prezentate in oferta nu se regasesc la fata locului
[37]
SATISFACTII SI
INSATISFACTII CU
PRIVIRE LA
VACANTELE
PETRECUTE IN
ROMANIA
3.1 Principalele motive de
satisfactie si insatisfactie cu
privire la vacantele petrecute in
Romania
„ pensiunea era la marginea Sighisoarei, dar cum era prezentata pe site, intrun colt de rai, totul super si cand am ajuns acolo era aproape in camp iar
conditiile de cazare nu erau asa de bune”.
Nu de putine ori, respondentii atrag atentia asupra componentei etice a
ofertantilor din turism care prezinta o imagine distorsionata a unitatilor de
cazare .
Intr-un caz izolat, un respondent nemultumit dar destul de tolerant, aminteste
despre o situatie neplacuta experimentata intr-o pensiune din Busteni, unde
nu i-au fost respectate conditiile minime de confort, managerul pensiunii
punand la dispozitie locuri de cazare pentru turisti si simultan demarand
operatiuni de reparare /imbunatatire a pensiunii. In aceste circumstante,
respondentul nu s-a mai bucurat de liniste si odihna pentru ca : „ se construia
in timp ce lumea era la odihna, in dreapta aveam picamerul care spargea
betonul, ma deranja galagia, toate lucrurile astea ar trebui sa se faca in alta
perioada, nu vara. ”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
 Locatii cu „ fully booked” in anumite perioade de an
In sezonul de varf infrastructura unei pensiuni poate sa nu faca fata nevoilor
turistilor, aspect suprins in afirmatiile respondentilor.
Datorita lipsei de planificare , respondentul beneficiaza de avantajul unei
mobilitati ridicate si a libertatii de a nu respecta un program prestabilit, insa
in acelasi timp are inconvenientul imposibilitatii satisfacerii cererii intr-un
anumit moment .
„ insatisfactie pentru ca nu gasesti cazare” , sau „ in Sighisoara nu gaseam
loc de cazare era full peste tot”.
Un respondent sintetizeaza cu regret, aceste elemente de insatisfactie
afirmand: „ pacat ca nu reusim sa punem mai mult in valoare turismul”.
[38]
CAPITOLUL III
SATISFACTII SI
INSATISFACTII CU
PRIVIRE LA
VACANTELE
PETRECUTE IN
ROMANIA
3.1 Principalele motive de
satisfactie si insatisfactie cu
privire la vacantele petrecute in
Romania
Capitolul IV
Unitati de cazare
4.1.Tipologia unitatii de cazare aleasa in vacanta actuala
/Raportarea la anii precedenti sub aspectul clasificarii
unitatii de cazare / Criterii decizionale / Factori de
influenta
Regiunea
Sud MUNTENIA
Pensiunile de disting ca cele mai frecventate unitati de cazare, urmate in
ordine de hotel, cabana si unitati de tip party house.
Conceptul de cabana este putin familiar sau agreat de turistii respondenti,
doar un singur respondent cazandu-se in acest tip de unitate. Tot un singur
respondent indica cazarea intr-o pensiune de tip „party house”, un spatiu
dedicat si disponibil pentru diferite manisfestari ca: petreceri tematice sau
personale (onomastica, botez, receptii) , lansari de produse, evenimente
tematice, spatiu dotat cu multiple facilitati.
Pensiunile definesc tendinta unitatilor de cazare indicate de cei mai multi
respondenti. Acestia apreciaza calitatea si diversitatea serviciilor prestate in
spatiul pensiunilor.
Prin raportare la anii precedenti, respondentii indica o diferenta in special
prin raportarea unitatilor de 4 * la cele de 3*.
„ la cea de 4* e o diferenta, comparativ cu una de 3*”.
Dupa opinia altor respondenti pensiunile clasificate la 3 si 4* au „ cam
aceleasi standarde”.
Pensiunile de 2* sunt apreciate ca avand un standard de calitate indoielnic, „
unele fiind sub limitele decentei’. Solicitati, respondentii detaliaza „limitele
decentei”sau minimum de confort precizand elementele definitorii ale
acestora „ camera aspectuoasa, lipsa igrasiei, asternut curat, apa calda si baie
in camera”.In acest sens , un respondent este de parere ca standardul
pensiunilor de 2* „ nu prea ating limitele decentei” pe care acesta le
detaliaza in : „ asternuturi curate, camera aspectuoasa, t”.
Date fiind raspunsurile confuze ale respondentilor nu putem incadra spatial
corect tipologia unitatilor de cazare alese pentru vacanta actuala, dat fiind
faptul ca nu se face o distinctie clara intre nr de * sau margarete, unii
respondenti fiind destul de nesiguri cu privire la clasificarera unitatii de
cazare ce i-a gazduit.
[39]
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
Intrebat daca constata o diferenta fata de anii precedenti sub aspectul
clasificarii unitatii de cazare , un respondent care s-a cazat intr-o locatie la
Cota 1000 precizeaza ca a constatat „permanent imbunatatiri” atat in privinta
serviciului de cazare cat si in cel de alimentatie, in timp ce un altul, in alta
locatie a constat o imbunatire semnificativa in ceea ce priveste
curatenia.Pentru un respondent in etate, dupa cum singur afirma,
imbunatatirea serviciilor oferite de pensiuni este evidenta si semnificativa, in
sensul pe care il mentioneaza „ acum vreo 3 ani cand am venit aici, daca
vroiam televizor, il plateam, vroiai frigider, il plateai, acum nu, ai TV si
frigider si nu platesti nimic”
Au fost generate din raspunsurile respondentilor unele aspecte care au
fundamentat criteriile decizionale de alegere a unitatii de cazare:
 Spatiu de cazare curat, decent, intr-o zona neaglomerata
Criteriul indicat preponderent a fost cel legat de amplasamentul unitatii de
cazare si de existenta unui minim de conditii. Conditiile decente se refera la:
spatiu curat, apa calda si baie salubra in camera.
Respondentii apreciaza pensiunile si pentru confortul si ambianta intima
oferita de un spatiu de cazare restrans, afirmand : „ nu-mi plac locurile
aglomerate cu multe camere, de aia nu-mi plac hotelurile”.
 Aspectul unitatii de cazare
„ne-am ghidat dupa aspectul pensiunii”
Facilitati de ordin fizic precum ambianta sau aspectul exterior, pot avea un
rol important in a-l determina pe respondentul turist , sa revina cu placere in
locatia respectiva.
 Componenta pret
„ pentru ca au lasat la pret „ sau „ am gasit pe un site ceva foarte ieftin”.
Variatia si dimensiunea cererii in special in actuala situatie financiara, ar
trebui sa determine managerii unitatilor de cazare,sa adopte o strategie de
pret diferentiata, cu eventuale tarife privilegiate sau oferte speciale pentru
clientii fideli, pentru grupuri, etc.
 Clasificarea unitatii de cazare ( numarul de * sau margarete)
Un respondent apreciaza pensiunea de 3* ca fiind in general la nivelul de
confort cel mai rezonabil.
 Personal amabil, primitor, interactiunea amabila cu acesta
„ospitalitatea de care dau dovada cei de la pensiune”.
De cele mai multe ori, asigurarea atat numerica cat si calitativa optima a
personalului angajat imbunatateste imaginea comerciala a unitatii de cazare,
contribuind cateodata decisiv in procesul de fidelizare a clientilor. Efectele
unui comportament inadecvat al personalului, se rasfrang negativ asupra
perceptiei respondentilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.
[40]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
„ au fost foarte cumsecade, sunt foarte primitori, serviabili, liniste, ai tot ce-ti
trebuie”. Relationarea foarte buna cu proprietarii pensiunii i-a determinat sa
devina clienti fideli , asa dupa cum afirma.
 Raportul favorabil calitate/pret
 Unitate de cazare cu multiple facilitati ( spatiu verde, foisor,
gratar, balansoar, etc).
„am vrut sa fac un gratar si sa stam linistiti”.
 Existenta locurilor de parcare
„daca vedem o pensiune draguta si are si un spatiu de parcare, ne orientam
catre ea”.
 Elementul gastronomic, sa detina un restaurant sau sa puna la
dispozitia turistilor o bucatarie utilata
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
„faptul ca au mancare buna, cazare buna’.
Pentru un respondent criteriul determinant in alegerea unitatii dec cazare il
constituie existenta unui restaurant in incinta acestei unitati, dupa cum
precizeaza:
CAPITOLUL IV
„ intotdeauna cand alegem o pensiune, cautam sa aiba restaurant, sa avem
posibilitatea de a lua masa”.
UNITATI DE CAZARE
Aspectul gastronomic este privit si dintr-o alta perspectiva, surprinsa in
aprecierea unui respondent „ la pensiune imi place pentru ca imi gatesc ce
vreau eu”. Din ce in ce mai multi turisti apreciaza si pun accent pe o nutritie
corecta si pe o gastronomie diversificata, motiv pentru care selectioneaza
unitati de cazare care sa corespunda acestui concept mai nou conturat de
calitate a serviciilor turistice. Alimentatiei ii revine un rol important in
satisfacarea nevoilor de baza ale turistilor, motiv pentru care este necesara o
adaptare a acestui serviciu la toate categoriile de varste. In special, in
turismul de pensiune, se constata o tendinta de inlocuire a stilului de hrana „
avangardist”, modern, dominat de alimentatia rapida ( tip fast food) ,
procesata, cu stilul de hrana conventional, traditionalist, chiar ecologic acolo
unde este posibil.
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
 Considerent personal ( argument subiectiv)
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
„ faptul ca eu cunosc din copilarie locurile astea, pe mine m-a interesat in
primul rand locatia”.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
Prin practicarea acestei forme de turism, bazate pe vizitarea zonelor de
origine,cu amintiri si semnificatii speciale, respondentul se incadreaza
singular in categoria „ turistului nostalgic”. Acesta cunoscand locurile se
poate caza in unitatile turistice conventionale, dar poate fi gazduit si de
cunostiintele pe care le are in zona.
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
Un alt respondent precizeaza ca este client fidel al locatiei (indica complexul
turistic de la Diham) , motivul alegerii fiind faptul ca „o cunosteam si ne-am
simtit bine aici”.
[41]
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
 Amplasamentul si amenajarile unitatii de cazare (pensiunea
trebuie sa aiba imprejmuiri estetice dar si eficiente)
„ am luat in considerare zona unde este pozitionata pensiunea respectiva”
Sunt apreciate de respondenti locatiile retrase, chiar izolate, departe de
aglomeratia si zgomotul urban, linistite, cu „aspect rustic”.
Serviciile auxiliare care fac referire la confortul oferit turistilor si la
amenajarile/dotarile din camere, la curatenia din spatiu de cazare si cel
comun, sunt si ele evaluate de respondentii turisti.
 Criteriu conjunctural (disponibilitate la cazare in momentul
formularii cererii)
„ faptul ca au avut camere libere”, „ faptul ca la pensiunea sau cabana Balea
Lac nu am gasit camera, din cauza asta am ales-o pe urmatoarea libera”.
Pentru un sejur de scurta durata ( week-end) criteriile de baza au fost : „ cat
mai accesibila si cat mai ieftina”.
Factori de influenta:
Pentru ca piata turistica este multidimensionala, de multe ori in decizia
respondentilor participa sau intervin persoane care ii influenteaza optiunea.
 Recomandarea prietenilor, a celor apropiati sau optiune de
grup
„ am ales ce ne-au recomandat prietenii”, ”am fost un grup mai mare si a ales
majoritatea”.
 Internetul
„ mi-a placut ce am vazut pe net despre pensiunea respectiva”
 Alegere spontana
„ a fost stabilita ieri iesirea, am cautat, am gasit si am iesit”.
 Interactiune agreabila cu personalul/gazdele
„ proprietara e foarte de treaba si in general nu au fost probleme”,
„proprietarii chiar au grija de ceea ce fac ”.
Desi calitatea interactiunii cu personalul nu poate fi apreciata foarte obiectiv
anterior cazarii, respondentii care nu planifica vacantele si aleg spontan
destinatia si unitatea de cazare, pot fi influentati de calitatea relationarii cu
gazdele , atunci cand decid sa concretizeze un demers de rezervare.
Respondentii semnaleaza importanta ca proprietarii de pensiuni sa nu fie atat
de preocupati de obtinerea unor avantaje banesti ci sa fie proecupati de
satisfacerea nevoilor clientilor..
 Aspectul atragator al locatiei
„ faptul ca e o pensiune micuta si frumoasa”.
[42]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
 Notorietatea statiunii
Un respondent a ales o pensiune dat fiind faptul ca era localizata in statiunea
Sinaia, despre care avea referinte bune si pe care o considera „cea mai
renumita statiune de munte””
4.2. Facilitati si servicii din unitatea de cazare actuala /
Asteptari, Satisfactii si insatisfactii cu privire la serviciile
oferite
Pentru a satisface asteptarile unor respondenti, unitatea de cazare trebuie sa
ofere servicii si produse de calitate foarte buna , in timp ce alti respondenti
se multumesc cu „ un minim de dotari”.
Cei mai multi respondenti au ca asteptare un „minim de servicii” care
include conform afirmatiilor lor urmatoarele : spatiu curat, conditii decente
de dormit, grup sanitar functional si neaparat in camera, liniste, „un petic de
iarba, daca se poate” si mancare buna, care „e musai sa fie””
Tipul , calitatea si masura in care sunt oferite turistilor serviciile de baza si
conexe, influenteaza in mod direct eficienta unitatii de cazare. Intreg
grupajul de prestatii turistice puse la dispozitia clientilor, ar trebui sa fie
conforme cu asteptarile si exigentele acestora.
Asteptarile respondentilor cu privire la facilitatile si serviciile din unitatea de
cazare se refera la serviciile de baza ( mic dejun, apa calda, curatenie in
spatiile de cazare si comune), TV si frigider in camera, cat si la facilitatile
rafinate, servicii SPA, spatii de agrement ( sala de jocuri - biliard, bowling,
darts), AC ”mai ales daca e clad”. Pentru a oferta toate aceste resurse la un
nivel calitativ conform nu numai standardelor impuse la clasificare cat mai
ales asteptarilor turistilor, este necesar ca managerii de pensiune /hotel sa fie
exigenti in toate aspectele ce definesc un aranjament turistic. Aspectul si
functionalitatea acestor elemente se afla intr-o relatie directa cu asteptarile
respondentilor turisti, pentru ca toate acestea concura in mod specific la
realizarea aranjamentului turistic final.
O ierarhie a asteptarilor cu privire la servicii si facilitati include aspecte ca:
 Curatenie, apa calda, grup sanitat decent si in camera,
camera cu aspect placut si pat confortabil
„ curatenie in primul rand, sa aiba grup sanitat curat, baia in camera”.
„am avut apa calda, nu am avut nici o problema”” sau „ in primul rand sa ai
un pat bun”.
„ sa fie o camera primitoare, sa poti sa stai in ea cu placere””
Respondentii indica necesitatea pastrarii si intretinerii unei stari de curatenie
generala atat in spatiul de cazare cat si in cele complementare.
[43]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
„ curatenie, TV in vacanta nu, preferam relaxare totala de tot ce inseamna
media”
 Serviciul de alimentatie
„ in Maramures, de pilda, am vrut sa mancam din mancarurile traditionale de
acolo, aveau lapte proaspat, ne faceau cina si micul dejun, era chiar bine”.
„dorim mancare buna, ospitalitate”, „mancare buna si proaspata”.
Dincolo de gastronomia traditionala pe care unii respondenti o cauta, unii
respondenti doresc sa beneficieze cel putin de micul dejun , dupa cum
afirma:
„de obicei ma trezesc greu dimineata si nu vreau sa stau sa-mi pregatesc
micul dejun sau sa-mi cumpar ceva”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
 Departarea de zona de trafic
„am incercat sa nu fim aproape de sosea, ca sa ne putem odihni”.
_______
 Personal primitor, ospitalier
Contributia personalul angajat din unitatea de cazare la derularea optima a
unei experiente turistice este foarte importanta pentru ca se reflecta in mod
direct , in special in cazul pensiunilor, in gradul de satisfactie al clientilor.
Daca prestatia acestora este buna, pensiunea este recompensata cu un client
satisfacut , potential client fidel.
 Cadru linistit pentru deconectarea de la ritmul stresant al
vietii cotidiene
„ nu vrem TV, internet, nu vin aici sa ma loghez, vin aici sa ma rup de
restul”.
„ nu ma intereseaza internetul si nici televizorul”.
Linistea si confortul psihic sunt aspecte si aspiratii cautate de cei mai multi
turisti, ca o compensare la nivelul de stres specific majoritatii angajatilor.
 Facilitati de agrement, spatii de relaxare
„sa aiba un teren de joaca, de sport, ca nu poti sa stai fara sa te implici in nici
o activitate””.
„ sunt foarte rare pensiunile care iti pun la dispozitie sa inchiriezi o bicicleta,
un ghid specializat ca sa faci trasee”.
In conditiile diversificarii ofertei si a unei piete concurentiale in plina
expansiune, respondentul in calitate de turist doreste sa-si satisfaca nevoi
mai sofisticate, de un nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care proprietarul
unitatii de cazare trebuie sa tina seama pentru a-si pozitiona corect produsul
turistic si de a lansa altele noi, daca comportamentul consumatorului turistic
o cere.
 Sa aiba conexiune pentru internet
[44]
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
„sa aiba cablu si net””
Un respondent ar fi dorit ca pensiunea sa aiba „piscina jumatate in exterior si
jumatate in interior”, insa nu considera lipsa ei un impediment major. O
observatie interesanta ridica acest respondent, dat fiind faptul ca in
pensiunile din spatiul european, chiar la cele cu standard relativ modest de
3* exista acest tip de piscina interconectata, cu o sectiune exterioara, cu apa
fierbinte pentru sezonul rece si una interioara.
Intrebati fiind daca au beneficiat de toate serviciile si facilitatile ofertate,
respondentii precizeaza ” in general am fost foarte multumiti”.
Implinirea asteptarilor ii determina pe respondenti sa recomande pensiunea
la care au fost cazati, prietenilor si apropiatilor. Cei mai multi au recomandat
locatiile multor prieteni, asa dupa cum afirma.
Satisfactiile generate de raspunsurile respondentilor au facut referire la
aspectele:
 Interactiunea, buna relationare cu gazdele, personal discret,
flexibili la solicitarile turistilor, au beneficiat de intimitate si
liniste
„ au fost foarte deschisi, foarte apropiati”, „faptul ca nu m-a deranjat nimeni,
nu a stat nimeni pe capul meu, nu am fost urmarita sau controlata, cum fac
unii proprietari””
Un respondent cuantifica numeric satisfactia acordandu-i „nota 8,5 din 10”.
Un respondent a apreciat in mod special aspectul si dotarile interioare din
pensiune, in acest sens afirmand” mi-a placut foarte mult ca era foarte
dotata, interiorul era foarte frumos, si paturile, pana la draperii si perdele””.
Dat fiind faptul ca se declara foarte multumit de serviciile pensiunii pe care a
ales-o pentru aceasta vacanta, un respondent se declara turist fidel
promitand”o sa ne reintoarcem poate chiar anul acesta, daca nu sigur la
anul”.
Insatisfactiile desprinse din afirmatiile respondentilor au avut in vedere
urmatoarele:
 Dotari necorespunzatoare, neadecvate
 Lipsa unui meniu variat
Un responden apreciaza procentual satisfactia cu privire la serviciile oferite,
indicand ~ 90%, pentru ca restaurantul are o foarte mica diversitate si
varietate la „ mancare si bauturi”, in pofida promovarii facute pe internet.
Respondentul indica aproximativ locatia si precizeaza ca este vorba despre o
fosta cabana de vanatoare a lui Ceausescu.
 Apropierea de zona de trafic
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
„ locatia nu e asezata fericit langa sosea, ca e destul zgomot, trec destul de
multe masini”.
[45]
 Lipsa unui spatiu de agrement, teren de sport, organizare
trasee, etc
„ nu stiu, in afara de faptul ca dormi, te plimbi, stai la o terasa, nu-i nimic, sa
mai faci ceva, dar in satul asta nu-i nimic”.
„ nu au un teren de badminngton, de fotbal, ceva, daca stai 7 zile innebunesti,
nu ai ce face, o zi la Balea, una la Cetate sau la Curtea de Arges si gata”.
 Unele utilitati nefunctionale sau deficitare (lipsa apei calde)
„ a fost o problema cu apa calda, la un moment dat am facut un dus pe la
mijloc s-a terminat, mi-au spus ca au fost probleme cu boilerul”
 Comportament inadecvat al managerului de pensiune
(insuficienta competentei sau chiar lipsa ei)
Desi poate o situatie izolata, un respondent descrie in detaliu o experienta
foarte neplacuta petrecuta intr-o pensiune din Cheia ( nenominalizata) unde a
fost nevoit sa stea in frig, pensiunea nefiind incalzita de multa vreme si unde
singura solutie oferita de gazda la reclamatia formulata de turist a fost” daca
nu va convine, eu va dau banii si va dau si afara”. Caracterul deficitar si
comportamentul inadecvat creeaza pe buna dreptate reticente serioase
respondentului in abordarea ulterioara a unui angajament turistic. Descrierrea
acestei experiente nu are o conotatie subiectiva care tine de personalitatea
respondentului, ci exprima o constrangere clara de ordin obiectiv care nu
poate garanta o exigenta minima profesionala in raport cu activitatea turistica
a conducatorului unitatii.
O alta asteptare neimplinita a unui respondent facea referire la „cada cu
hidromasaj” care desi exista nu era functionala.
In general respondentii nu indica insatisfactii sau nemultumiri majore.
4.3.Cazare in pensiune vs cazarea la hotel / Optiuni,
Motivatii pentru alegere
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
Fara a fi neaparat etaloane de rafinament sau profesionalism , pensiunile de
detaseaza net ca preferinta a respondentilor in ceea ce priveste tipul spatiului
de cazare pentru vacantele actuale sau potentiale.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
Cei mai multi respondenti opteaza pentru pensiune, hotelurile fiind
considerate „impersonale si reci”.
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
Un respondent oscileaza intre pensiune si hotel , hotarand in functie de
context si anumite elemente ca durata de sejur, destinatia, etc.
„ depinde cat confort ne dorim, cat timp stam”.
Doi respondenti ar prefera pensiunea intr-o vacanta la munte, si hotelul
pentru un sejur la mare.
[46]
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
Daca bugetul i-ar permite, un respondent ar opta pentru „un hotel de 5*”, in
alte conditii pensiunea fiind destul de avantajoasa. Pentru a-si motiva
alegerea catre pensiune , un respondent afirma”decat un hotel invechit,
normal ca vrei o pensiune unde e totul cat de cat nou si curat”.
Cand apreciaza /recomanda o pensiune, respondentii au in vedere
urmatoarele: locatia, posibilitatile de cazare, masa ce poate fi servita acolo,
ospitalitatea gazdelor, curatenie, locurile de joaca pentru copii.
Un respondent precizeaza ca ar alege „ambele variante”, avand criteriu de
selectie pretul si conjunctura. Insotit, respondentul ar alege pensiunea, iar
neinsotit, hotelul.
Motivatii pentru alegerea pensiunii:
 Aspectul pensiunii, pentru respondentii ce se orienteaza la fata
locului, este si el un criteriu de selectie
„daca o pensiune este mai draguta , mergem la ea, ne orientam la fata locului
si vedem si noi cum arata”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
 Cadrul pensiunii este foarte familiar, personalul ospitalier
„ la pensiune m-am simtit ca acasa, au fost mult mai ospitalieri si primitoare
gazdele”
„hotelul e impersonal si cum la noi sunt foarte multe hoteluri comuniste, as
alege pensiunea”
„pensiunea e mai mica si mai cocheta si administratorii se ocupa altfel de
tine ”.
 Ambianta relaxanta, linistita
„as alege o pensiune pentru ca e mai liniste, nu-mi plac aglomeratiile””.
 Sentimentul de libertate
„”la pensiune e mai libertin, asta e primul criteriu”’
Foarte sugestiv, un respondent afirma „ la hotel vii, stai intr-un fel de bloc
imens, pe cand la pensiune stai in mijlocul naturii, e mai rustic”.
 Preturi accesibile
Un respondent precizeaza ca opteaza in functie de timpul pe care il are la
dispozitie, fiindu-i indiferent daca unitatea in care gaseste disponibil la
cazare este pensiune sau hotel. Un altul ar opta pentru „”hotel””dar exista un
impediment si anume „banii, pentru ca e mai scump”, iar pentru un altul
hotelul nu e preferat pentru ca „nu prea esti bagat in seama, pe cand la
pensiune, se ocupa proprietarii mult mai mult de tine”.
Tot impartial este si un respondent care precizeaza” am gasit pensiuni
excelente si hoteluri execrabile, si viceversa”.
Pornind de la aceste considerente dar si de faptul ca din ce in ce mai multi
turisti aleg pensiunile in locul altor alternative de cazare, produsul turistic
[47]
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
oferit clientilor nu trebuie sa se rezume doar la imbinarea dintre bunuri
materiale si servicii ci este necesar sa i se ofere clientului o experienta
turistica complexa. Ar trebui pus accentul, asa dupa cum sugereaza
afirmatiile multor respondenti, pe faptul ca turistul nu achizitioneaza si
consuma un produs turistic cat urmareste anumite satisfactii. Implinirea
satisfactiilor ii determina sa revina sau sa recomande locatia, asa dupa cum
afirma.
4.4.Evaluarea serviciilor oferite de pensiunile/hotelurile
din Romania/ Criterii de evaluare
Regiunea
Pentru a satisface cerinţele consumatorilor de produse turistice rurale, pentru
a determina turiştii să revină la aceeaşi destinaţie turistică este necesar ca
administratorul pensiunii turistice să ofere servicii de calitate. Calitatea
reprezintă întâlnirea aşteptărilor turistului cu caracteristicile serviciilor
oferite: cazare, alimentaţie publică, agrement. Respondentii recepteaza si
interpreteaza factorii de mediu dar si serviciile oferite, conferindu-le o
anumita semnificatie.Pensiunea este definita de aspecte precum
amplasamentul, serviciile si facilitatile, ambianta.
Pe o scala de apreciere de la 1 la 10, mai multi respondenti situeaza
pensiunea la” 8” , unul le-ar acorda nota 9 , pentru ca „niciodata nu poate sa
fie perfect, intotdeauna e loc de mai bine.”, in timp ce hotelurile ar primi cu
indulgenta nota 7.
Un alt respondent este de parere ca „romanii nu stiu sa-si vanda marfa”si lear acorda pensiunilor o nota de 7. Cei mai multi respondenti considera
pensiunile ca fiind „superioare si la nivel de servicii, hotelurilor”. Pentru un
respondent serviciile de care a beneficiat la o pensiune din Maramures, il fac
sa le acorde nota „12 din 10” , mentionand ca serviciile au fost „
impecabile”.
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
Nu putini sunt respondentii care precizeaza ca nu s-au mai cazat in ultimii
ani intr-o unitate hoteliera si neavand experienta nu pot evalua serviciile
oferite de acestea.
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
Un respondent mai exigent acorda hotelurilor de 3 si 4 * nota „5”, iar pe cele
de 5* nu le evalueaza pentru ca nu au avut experiente turistice in astfel de
unitati.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
Pentru un respondent care a beneficiat datorita serviciul sau de „multe
iesiri”” conditiile oferite de pensiunile dinafara tarii sunt „”net superioare””
celor oferite in tara.
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
Un respondent apreciaza ca satisfacatoare serviciile oferite atat de pensiuni
cat si de hoteluri, totul „depinzand de conducerea unitatii , de cum isi
organizeaza ei lucrul si de cum isi instruiesc persoanele care lucreaza in
bucatarie, samd”.
[48]
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
Cele mai importante aspecte ale serviciilor turistice achizionate de catre
respondenti si pe baza carora sunt evaluate unitatile de cazare,se refera la:
 Prima impresie ( modul in care sunt intampinati)
La nivelul de acces in pensiune/hotel este situat cel mai vizibil departament
al unitatii si anume receptia. Chiar daca ea nu este pe dimensiunea si
structura unui front desk hotelier, receptia unei pensiuni nu este mai putin
importanta pentru ca asigura primul contact al turistului cu unitatea de cazare
si formeaza prima impresie semnificativa despre unitate. Indiferent daca el
este doar un mic sector de lucru sau un front office impunator,atata vreme cat
in acest spatiu turistul isi formeaza prima impresie cu privire la unitate si la
intercatiunea cu personalul, acesta nu poate fi ignorat ca aspect si
functionalitate.
 Aspectul unitatii de cazare
Regiunea
Sud MUNTENIA
 Calitatea serviciilor si a facilitatilor oferite
_______
Nu de putine ori, o atractie naturala sau culturala a unei zone, poate fi
completata de atractiile si facilitatile unei unitati turistice din vecinatate.
CAPITOLUL IV
 Pretul si raportul calitate/pret
UNITATI DE CAZARE
 Amplasamentul
 Servicii conexe ( suplimentare)
Respondentii apreciaza faptul ca o pensiune le pune la dispozitie „gratar,
leagan si curtea, pret mic si angajati amabili”, comparativ cu hotelul, unde in
mod sigur nu pot beneficia de un gratar in curte iar tarifele sunt mai mari.
Calitatea si pretul serviciilor turistice sunt aspectele dominante care
influenteaza alegerea serviciilor.Se constata o oarecare tendinta de
uniformizare a serviciilor oferite de pensiuni si acest lucru se datoreaza
sporirii calitatii serviciilor oferite dar si promovarii unor oferte, fie pe siteurile proprii fie la fata locului.
Un respondent apreciaza initiativa unui proprietar de pensiune de a pune la
dispozitia turistilor cazati o carte de oaspeti, in care acestia isi exprimau
„reprosurile”dar si aprecierile.Din experienta de turisti a respondentilor se
desprinde necesitatea ca managerii de pensiuni sa investeasca in personal de
calitate, ospitalier, receptiv si dispus sa multumeasca chiar si un turist
capricios.
Turistii ar trebui „supravegheati” cel putin periodic daca nu permanent
pentru a le identifica nemultumirile acestora, a le determina nivelul de
satisfactie , eventualele reclamatii sau sugestii de imbunatire a serviciilor
oferite. Acest lucru se poate face solicitandu-le turistilor completarea unui
chestionar bine intocmit, la sfarsitul sejurului.
Hotelurile sunt apreciate ca avand conditii mai putin bune decat pensiunile,
asa dupa cum le percep respondentii si o precizeaza in interviuri.
[49]
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
Neconcordanta intre „ ambalajul prezentat” si „continut”, uneori cu
discrepante flagrante este si acesta un aspect sanctionat de respondenti.
„”ceea ce vezi in prima faza de multe ori e diferit de ce vezi la fata locului, la
o pensiune ma refer, le-as da nota 7”.
Un impediment al turismului de pensiune pe care il consemneaza
respondentii este lipsa locurilor de cazare, in perioadele aglomerate din an, in
weekenduri .
4.5. Avantajele / Dezavantajele turismului de pensiune /
Solutii de imbunatatire a serviciilor oferite de pensiuni
Regiunea
Sud MUNTENIA
Respondenţii remarcă şi precizează o multitudine de avantaje ale unităţilor
de cazare de tip pensiuni, dintre care:
_______
Avantaje:
 Posibilitatea de amplasarea mai buna a pensiunilor
„sunt mai bine puse strategic, hotelul fiind de obicei in oras, nu are curte, nu
poti sa faci un gratar, nu are gradina, hotelul nu are nimic cu exceptia
parcarii”.
„pensiune poti construi si intr-un varf de munte, intr-un loc mai retras”.
Amplasarea pensiunii intr-o zona atractiva, cu peisaje frumoase, are mai
multe sanse sa atraga clientii si sa le satisfaca asteptarile, pe cand amplasarea
intr-o zona mai putin ofertanta, ii determina pe proprietarii de pensiuni sa fie
cel putin „ inventivi” pentru a-si atrage clienti. Zona care ofera acces la
atractiile turistice si da posibilitatea de a fi intretinute activitati de agrement,
poate miza pe atragerea unui numar mai mare de turisti.
 Oferta de pret flexibila , raport favorabil calitate/pret
„ la pensiune platesti mai putin”
 Pensiunea are facilitati de agrement (curte, leagan, loc de
joaca pentru copii) si mai multa liniste
„ avand in vedere conditiile de agrement, pensiunile sunt net superioare
hotelului”
 Lipsa constrangerii, neconditionarea meselor de un orar
prestabilit
„am facut cam tot ce ne-am dorit, nu ne-a deranjat nimeni, e mai liber ca la
hotel””
 Spatiu intim, restrans si neaglomerat, pensiunea da
posibilitatea unei relationari cu gazdele
[50]
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
„avantajul e ca intri in contact cu oamenii, dornici sa-ti arate potentialul
zonei, sa-ti ofere ceva hrana, nu sunt doar simplii angajati”, „pur si simplu te
simti ca acasa, e ca si cum ai avea senzatia ca ai o casa la munte”.
„pensiunea e mult mai familiara, hotelurile sunt mari, reci, goale, comuniste
in mare parte”.
Multi respondenti apreciaza grija si raspunsul prompt la solicitarile lor
acordata din partea proprietarilor de pensiuni.
 Posibilitatea alcatuirii unui meniu la alegere
„pensiunea iti da alternativa in sensul ca vrei ceva anume la masa se poate
rezolva, in schimb la hoteluri meniurile sunt stabilite si merg pe un anumit
tipar”, „ la pensiune mananci ce vrei”
 Personal angajat tanar, placut
Regiunea
Sud MUNTENIA
„ faptul ca lucreaza oameni tineri, multi dintre ei sunt oameni voiosi, mai
poti face o gluma cu ei”.
Interesant, un respondent este de parere ca „ hotelierii s-ar axa numai pe
turismul de business , daca pensiunile s-ar dezvolta asa cum ar trebui, deci o
dezvoltare adecvata ar lasa hotelierii numai pe segmentul de business, de
protocol”.
Dezavantajele turismului de pensiune se regasesc în următoarele aspecte
generate de respondenţi:
 Lipsa serviciului de alimentatie ( restaurant) in unele pensiuni
„ nu au restaurant propriu, si trebuie sa umbli un pic”
„sunt pensiuni care nu iti ofera servicii, nu ai unde manca, e foarte important
sa gasesti ce sa mananci la pensiunea respectiva”.
 Dimensiunea redusa a spatiului de cazare
Desi este preferat cadrul intim al pensiunii, in unele situatii acest lucru poate
constitui un inconvenient, in special in perioadele aglomerate, in plin sezon,
asa dupa cum apreciaza corect un respondent „in anumite perioade
aglomerate trebuie sa rezervi camera cu mult timp inainte”.
 Deficiente organizatorice
„nu sunt atat de bine organizate lucrurile cateodata, fiind o afacere de
familie”.
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
 Facilitati care nu corespund standardelor de confort ale
turistilor
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
Un respondent identifica un neajuns si precizeaza: „nu au confortul pe care
ti-l poate oferi un hotel de 3*sau 4*”, „ nu au aceleasi facilitati ca si un hotel
mare, nu au piscina.”.
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
Multi respondenti nu identifica dezavantaje la turismului de pensiune.
[51]
Un respondent identifica in „ sefi” dezavantajul turismului de pensiune,
mentionand ca „ multi vad numai banii in fata ochilor si nu persoanele care
aduc banii in pensiuni”. Lipsa de interes sau de orientarea a politicii de
management catre clienti, este sanctionata corect si punctual de respondenti.
 Solutii de imbunatatire a serviciilor oferite de pensiuni
Unele propuneri de imbunatatire sugerate de respondenti sunt evazive, altele
concrete, unele usor previzibile, iar altele inedite, astfel:
„sa aduca un plus de valoare”” , dar si concret „sa le renoveze”.
 Sa fie sustinute si sprijinite de autoritati
„poate printr-o implicare mai mare din partea ministerului, sa-i sustina mai
mult”.
Dupa opinia exprimata a unor respondenti, responsabilitatea imbunatatirii
serviciilor din sectorul privat nu ar fi doar responsabilitatea managerilor, ci si
a autoritatilor care reglementeaza prin legi, standarde si norme functionarea
unitatilor turistice, si care pot din acest motiv, prin implicare sa stimuleze si
sa incurajeze initiativa privata din turismul de pensiune. Angajamentul
autoritatilor in vederea dezvoltarii turismului de pensiune este important si
obligatoriu, dar numai intr-o maniera planificata, sistematica si calificata.
Perceptia respondentilor cu privire la acest aspect sugereaza o lipsa de
stimulare a initiativelor private , si un nivel scazut sau inexistent al
cooperarii, din partea autoritatilor.Pensiunile fiind in general unitati de talie
mica, sunt mai putin „deschise” catre cooperare sau relatii, dar tocmai
instaurarea acestor cooperari ar putea aduce suportul financiar necesar
perfectionarii sau imbunatatririi activitatilor proprii.
 Asigurarea unui climat favorabil turistilor (personalul sa fie
mai ospitalier, mai atent si prompt la nevoile clientilor)
 Diversificarea serviciilor si imbunatatirea calitatii acestora
In acest sens, un respondent indica chiar o locatie pe care o considera
„ideala’, respectiv Complexul de vile Bran, din Bran. Acest complex „ foarte
placut” detine un spatiu vast de agrement, tiroliana, panou de alpinism,
minigolf, loc de echitatie, teren de tenis, piscine, club pentru copii, parc
natural cu pomi fructiferi si cateva animale si nu in ultimul rand un personal
foarte prietenos.
 Sa acorde importanta feedback-ului primit de la clienti si
mai mult decat atat sa „”actioneze conform parerilor lor”.
Foarte punctual, un respondent apreciaza necesitatea acordarii unei atentii
deosebite nevoilor clientilor cand afirma „ sa vada nevoia clientului si sa-l
satisfaca, daca vor sa-si atraga clienti, sa se axeze pe ei”. Atentia acordata
impresiilor formulate de turisti ar putea determina o implicare activa a
managerului de pensiune in directia cresterii calitatii serviciilor si a
imbunatatirii relatiei cu clientii.
 Sa aiba semnalistica exterioara corespunzatoare
[52]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
„sa fie semnalizata, sa dai de pensiunea respectiva”,

O mai buna promovarea a produsului turistic
„publicitate, pensiunile nu prea sunt promovate””.
 Sa angajeze personal calificat si de specialitate ( bucatari
profesionisti, personal cunoscator de limbi straine)
„ar trebui ca administratorii sa angajeze niste bucatari adevarati, de obicei nu
cred ca sunt calificati si de aia cred ca pierd”. Sau intr-un stil mai putin
formal dar foarte obiectiv „ personalul sa fie pregatit, nu asa, hai vino ca iti
dau cinci milioane sa ma ajuti si pe mine sa tai trei cartofi, deci nu pe
genunchi, sa stie o limba straina, sa stii sa vinzi”.
In multe situatii, antreprenorii din turismul de pensiune sunt preocupati
indeosebi de a pune la dispozitia turistilor, in cel mai bun caz o cazare
confortabila si un restaurant bun, eventual cu specific, insa in ceea ce
priveste calificarea personalului angajat din toate departamentele sunt destul
de confuzi.
 Instruirea managerilor de pensiuni
Respondentul indica necesitatea unei educatii si instruiri manageriale pentru
antreprenorii din turismul de pensiune, pentru a-si impulsiona si dezvolta
eficient afacerile dar si pentru a-si ridica standardele de calitate ale
serviciilor oferite. Pentru a constientiza cerintele pietei si a raspunde adecvat
asteptarilor turistilor este necesar ca managerii de pensiuni sa participe la
traininguri ce se pot constitui ca un real suport pentru imbunatatirea si
revitalizarea serviciilor .
„ imbunatatesti serviciile daca schimbi seful, asa poti sa schimbi si conceptia
localului, daca ramane tot seful acela nu se va schimba conceptia”.
O apreciere obiectiva si pertinenta a unui respondent sugereaza urmatorul
aspect:
„ cred ca cei mai multi proprietari de pensiuni nu au cunostinte in domeniu,
au avut un teren sau stiu eu, au auzit ca se castiga si vin si-si fac o pensiune,
eu cred ca nu e destul, ca trebuie sa ai ceva informatii totusi, cum sa te porti
cu clientii”.
Presiunea exercitata de concurenta si reglementarile legislative vor determina
managerii de pensiuni sa puna accent pe implementarea programelor de
traning si pe revizuirea politicii de recrutare a personalului.
 Sa aiba toate conexiune la internet
 Sa ofere PC turistilor (pensiune completa:3 mese/zi)
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
 Sa renoveze pensiunea
O uzura a cladirii si o degradare a echipamentelor, poate directiona fluxul de
turisti catre locatii cu standarde mai ridicate si aspect atragator, care le
satisfac nevoile si raspund asteptarilor.
[53]
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
 Accesarea de fonduri
„ o modalitate buna ar fi accesarea de fonduri”.
„Accesarea fondurilor europene. Cred ca asta ar fi o solutie si ma gandesc ca
sunt si suficiente firme de consultanta care ar scrie proiecte pentru asa ceva.
In schimb e distanta aia dintre persoana care are pensiunea si firma de
consultanta, nu exista canalul ala de comunicare”
Un respondent opineaza interesant: „ hotelurile ar trebui imbunatatite, nu
pensiunile, hotelurile sunt foarte scumpe si lasa de dorit”.
4.6. Pensiunea ideala / Perceptii
Caracteristicele pensiunii ideale se regasesc in atributele:
 Spatiu restrans de cazare, retrasa, linistita, curata
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
„ cat mai izolata si curata”
 Sa dispuna de personal amabil, primitor,
„manageri atenti la nevoile turistilor”
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
„ o pensiune ar trebui sa fie exact ca un hotel si sa fie personal orientat spre
oameni, nu spre bani’. Este foarte importanta calitatea personalului angajat,
modul acestora de a interactiona cu turistii, respondentii fiind dispusi chiar sa
dea „ 5 lei in plus”, simbolic vorbind, pentru un comportament adecvat.
 Camera spatioasa, cu balcon si baie in camera, cu AC
„ cu apa calda care sa curga in continuu”, „ sa aiba aer conditionat, ca nu poti
sa astepti sa se faca racoare”.
 Sa propuna activitati diverse, sa aiba restaurant si loc de
joaca pentru copii
„ activitati cat mai multe”
Pentru un respondent, nu exista un ideal in atribute cat pune accent „pe
tratamentul frumos aplicat de gazde”.
 Sa aiba servicii de ghid
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
„sa faca trasee de la pensiune”
Exista profiluri profesionale care lipsesc unitatilor turistice de tip pensiuni,
cum ar fi cele de ghizi , care sa propuna turistilor diverse trasee sau
programe, asa dupa cum indica un numar de respondenti.
 Sa aiba bucatarie utilata si piscina
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
 Sa ofere servicii all inclusive
„sa iti ofere un pachet all inclusive, si SPA”
[54]
Un respondent descrie foarte sugestiv pensiunea ideala afirmand ”undeva in
Hawai, pe malul marii sau poate undeva retrasa in creierii muntilor, poate si
in Delta, dar cu multa liniste si cu un grup de prieteni langa mine”.
 Sa ofere mancare sanatoasa
„Sa fie curat, mancare sanatoasa, camera luminoasa, baie in camera
completand cu „ pe timp de iarna sa aiba caldura si lumina!”
 Sa aiba aspect rustic
„Micuta... cu oameni primitori, sa fie rustica, curata”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL IV
UNITATI DE CAZARE
4.1 Tipologia unitatii de cazare
aleasa in vacanta actuala /
Raportarea la anii precedenti
sub aspectul clasificarii unitatii
de cazare / Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii din
unitatea de cazare actuala.
Asteptari. Satisfactii si
insatisfactii cu privire la
serviciile oferite
4.3 Cazare in pensiune vs.
cazare la hotel. Optiuni.
Motivatii pentru alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor oferite
de pensiunile / hotelurile din
Romania. Criterii de evaluare
4.5 Avantajele / Dezavantajele
turismului de pensiune. Solutii
de imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala. Perceptii
[55]
Capitolul V
Surse de informare
5.1.Surse de culegere a informatiilor despre unitatile de
cazare din Romania si obiectivele turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata , motivatii / Proces de selectie /
Cuvinte cheie de cautare pe internet
De regula, respondentii isi culeg informatiile si isi pregatesc vacanta cu
ajutorul internetului, pentru ca asa cum subliniaza sugestiv un respondent „
internetul e baza in ziua de azi”.
Analizand acest aspect se poate confirma tendinta dezvoltarii pietei de turism
virtual din Romania, internetul dandu-le posibilitatea respondentilor sa
exploreze foarte multe destinatii intr-un timp scurt .
Portalurile specializate in promovarea ofertelor de turism au cunoscut o
dezvoltare rapida si au dobandit o popularitate ridicata, ceea ce presupune ca
tot mai multi romani isi planifica calatoriile online, cauta informatii si
manifesta un interes clar pentru acest spatiu virtual.
Mai mult de jumatate dintre respondenti declara ca in organizarea vacantei
au consultat in primul rand internetul.
Detaliind, in mediul virtual, declara ca au accesat:
 portalurile de turism, site-urile specializate sau „direct pe
google””.
Unii respondenti indica si site-urile pe care le-au accesat pentru obtinerea de
informatii, respectiv: „infoturism”, „cazare. ro”, „cazarepredeal’.
In orice context gasesc potrivit, respondentii solicita informatii reale, valide
si nedistorsionate despre unitatile de cazare, nu putini fiind cei care au fost
indusi in eroare de ofertele virtuale accesate.
In acest sens afirma “oamenii sa fie corecti cu informatiile pe care le dau”.
Alte surse de informare utilizate au fost:
 recomandarile si comentariile prietenilor
„de obicei intreb prietenii, colegii de serviciu’”
 prin intermediul agentiei de turism
Un singur respondent indica aceasta sursa.
Cuvintele cheie la care respondentii apeleaza in cautarea informatiilor pe
internet, au fost urmatoarele:
[56]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL V
SURSE DE INFORMARE
5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre unitatile de
cazare din Romania si
obiectivele turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de selectie /
Cuvinte cheie de cautare pe
internet
5.2 Surse de documentare
utilizate pentru obtinerea de
informatii despre pensiuni /
Motivatii
Cuvantul ”Pensiuni” urmat sau nu de zona de interes
Numele locatiei ( a unitatii de cazare)
Numele/denumirea obiectivului turistic de interes
Denumirea zonei ( a statiunii, localitatii)
Cazare pensiuni
Tipul unitatii de cazare urmat de numele localitatii de destinatiei, statiunii
Pentru managerii de pensiuni care doresc asigurarea unei vizibilitati maxime
a site-ului promovat prin pozitionarea favorabila a acestuia pe motoarele de
cautare, este necesar sa apeleze la un personal specializat, care cunoaste
regulile prestabilite de motoarele de cautare si sa poata astfel obtine un
maxim de eficienta. Optimizarea unei pagini web trebuie sa devina un
criteriu de promovare a unui site, aspect de care managerii de pensiuni care
si-au construit un site propriu trebuie sa tina seama.
Sursa preferata de respondenti pentru colectarea de informatii este aproape
unanim recunoscuta ca fiind internetul. Motivatiile sunt : comod, rapid, usor
accesibil, informatii complexe obtinute prompt, prezenta forumurilor de
discutii, sau completand cu afirmatia unui respondent „ pentru ca poti
localiza destinatiile chiar si fara GPS folosind hartile on line”.
In ceea ce priveste calitatea informatiilor culese de pe internet, o parte din
respondenti le apreciaza ca fiind importante, si de cele mai multe ori
suficiente, in timp ce altii le considera insuficiente, motiv pentru care le
completeaza sau le valideaza in urma recomandarilor primite de la cei
apropiati. Tot pentru acestia din urma, informatiile de pe internet, desi
folositoare nu sunt considerate ca fiind total oneste, si din pacate nici
actualizate, motiv pentru care un respondent afirma sugestiv:
„ sunt si cazuri in care una e scris si altele sunt conditiile reale de acolo, astea
–s riscurile cautarii pe internet”.
Respondentii care subscriu acestei opinii completeaza informatiile cu
recomandarile de la prieteni, cu feedback-ul persoanelor care au mai vizitat
locatia sau „ dau un telefon si vorbesc cu proprietarul ca sa ceri toate
detaliile”. Neincrederea in autenticitatea datelor ofertate pe internet, fie pe
site-urile specializate sau pe site-urile proprii unitatilor de cazare, este o tema
recurenta importanta, generata si desprinsa adesea din afirmatiile
respondentilor.
In procesul de selectie, respondentii sugereaza ca necesare urmatoarele
informatii suplimentare: preturile actualizate ale serviciilor turistice, detalii
despre atractiile sau obiectivele din vecinatatea locatiei, imagini din
vecinatatea locatiei , date de contact actualizate, oferta completa a meniului
pe care unitatea il propune clientilor, mai multe pareri si comentarii alte
turistilor care au vizitat locatia.
Dupa parerea altor respondenti, cei mai multi dintre ei, informatiile sunt
suficiente pentru ca „ toate site-urile au cam aceeasi structura”.
[57]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL V
SURSE DE INFORMARE
5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre unitatile de
cazare din Romania si
obiectivele turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de selectie /
Cuvinte cheie de cautare pe
internet
5.2 Surse de documentare
utilizate pentru obtinerea de
informatii despre pensiuni /
Motivatii
5.2. Surse de documentare utilizate pentru obtinerea de
informatii despre pensiuni / Motivatii
Principala sursa de culegere a informatiilor despre unitatile de cazare din
Romania si sursa de documentare utilizata pentru colectarea de date cu
privire la pensiuni, o constituie internetul. Este sursa preferata din multe
motive invocate dar care pot fi sintetizate in afirmatia „ este o sursa
extraordinar de bogata”. Internul este indicat generic, unii respondenti
detaliaza precizand: „ site-ul pensiunii”.
O alta sursa de incredere, clasata pe locul secund o reprezinta
recomandarile prietenilor. Un respondent afirma in acest sens:
„ am mai multa incredere in ei decat in internet”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
Desi colecteaza informatiile de pe internet, unii respondenti se arata reticenti
fata de calitatea informatiei prezentate in mediul virtual afirmand ”in multe
situatii alegerea pe internet apare ceva de genu : pe afara-i vopsit gardu,
inauntru-i leopardul, adica pe internet vezi ceva frumos si cand ajungi la fata
locului lucrul asta nu-i valabil”. De multe ori pe internet se prezinta o
imagine idealizata, sau chiar idilica a unitatilor de cazare, in concret rupta de
realitate, respondentul aducand un argument pentru transformarea sintagmei
de mai sus intr-o opinie nationala, destul de prezenta. Aceste reclame,
prezentari false sau distorsionate, de multe ori aplicabile si pe piata turistica,
induc in eroare turistul si denota un comportament neprofesionist si incorect
fata de consumator.
Un respondent declara ca ar fi interesat sa primeasca „ newsletter-uri” de
informare.
Respondentii mentioneaza ca ar dori mai multe postari si comentarii pe
internet, avand mai multa incredere in feedback-ul unui turist decat in
prezentarea „ oficiala” a unitatii de cazare.
[58]
_______
CAPITOLUL V
SURSE DE INFORMARE
5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre unitatile de
cazare din Romania si
obiectivele turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de selectie /
Cuvinte cheie de cautare pe
internet
5.2 Surse de documentare
utilizate pentru obtinerea de
informatii despre pensiuni /
Motivatii
Capitolul VI
Rezervare si plata
6.1.Metoda optima de rezervare a camerelor la
pensiunile din Romania / Comportament
Marea majoritate a respondentilor apreciaza comunicarea verbala si prefera
sa faca rezervarea „telefonic”, atrunci cand este vorba de un sejur intern, iar
motivatiile care sustin afirmatia sunt diverse si pot fi structurate in aspectele:
 Siguranta demersului fara intermediari, metoda eficienta, usor
accesibila si rapida
„ e cel mai sigur , suni si iei legatura direct cu proprietarul”,„ pur si simplu
imi ofera mai multa siguranta”
„ telefonic e cea mai directa si cea mai rapida cale”
Comunicarea verbala este apreciata si pentru rapiditatea demersului, conform
afirmatiei unui respondent „online nu e la fel de prompt, pana citeste mail-ul,
asa telefonic e ma bine, stii cu cine vorbesti ”. Rezervarea telefonica ofera
oportunitatea unui dialog si da posibilitatea unei selectii mai obiective pentru
respondenti. Telefonic se pot obtine informatii multiple si obiective, si se
afla disponibilitatea de cazare in timp real.
„poti obtine mai multe informatii, cat faci de la pensiunea respectiva la
obiectivele tuistice, daca e aproape de ele”
„ cel mai bine ar fi sa suni, stai un pic de vorba, vad si cum relationez cu
omul ala, imi place mai mult decat sa-mi a fac un booking pe internet”
 Prezenta interlocutorului in dialogul telefonic ofera garantii
suplimentare,
„ macar la telefon am un nume stiu cu cine am vorbit” ,„ vorbind direct stiu
exact ce si cum este”
 Nu au incredere in internet, nu au feedback prompt
„ de obicei nu am incredere in internet, ca mi se asigura ceva”
„ on line nu stii niciodata, nu e la fel de prompt, nu stii cererea aia e trimisa,
pana se citeste mail-ul”
„ daca dai un e-mail te gandesti cum raspunde, il vede, nu-l vede”
Nu putini respondenti mentioneaza ca nu se angajeaza intr-un demers de
rezervare on line pentru cazarea intr-o pensiune , pentru ca nu beneficiaza de
raspuns prompt, nu primesc nici macar mesaj de confirmare a primirii
cererii. Un respondent precizeaza ca ar apela la internet pentru a opera o
[59]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VI
REZERVARE SI PLATA
6.1 Metoda optima de rezervare
a camerelor la pensiunile din
Romania / Comportament
6.2 Metoda optima de plata a
serviciilor turistice la pensiunile
din Romania/ Motivatii
rezervare dar conditioneaza acest demers, dupa cum afirma „ daca mi-ar
raspunde sau ar da un semn ca a primit mail-ul respectiv, cred ca as recurge
in final si la metoda aceasta”.
Acest lucru se datoreaza si faptului ca multi proprietari de pensiuni nu au o
perceptie clara a ceea ce reprezinta departamentul sau serviciul de rezervare
si de importanta majora a acestuia intr-o piata competitiva. Astfel, clientii
efectivi care constata neajunsuri sau intampina dificultati in ceea ce priveste
rezervarea dar si deularea prestatiei turistice, in mod cert nu genereaza clienti
potentiali, si pot deveni chiar ei in urma acestei experiente neplacute, clienti
ignoranti.
Daca in ceea ce priveste nevoile si dorintele de consum turistic, se constata
in practica modificari importante, in ceea ce priveste atitudinea turistilor cu
privire la rezervarea si plata aranjamentul turistic in pensiuni se observa o
anume rigiditate, multi dintre ei ramanand fideli rezervarilor telefonice si
platii in numerar, indiferent de contextul social din care provin.
Tehnologia si informatia oferita de internet este utilizata, insa pentru
operarea rezervarii unei camere in pensiunile din tara , respondentii prefera
comunicarea verbala.
Alte surse la care respondentii apeleaza pentru a face demersul de rezervare
si motivatiile care sustin aceasta alegere pot fi sintetizate in aspectele :
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VI
REZERVARE SI PLATA
 Prin internet ( e-mail)
„ internetul e cel mai comod si cel mai sigur ”, „ internet si din timp”.
Numit generic „ internet”, rezervarile care se pot realiza in acest spatiu se
refera in sine la doua formule posibile de rezervare, intre care respondentii
nu fac de regula distinctie. Aceste forme sunt: rezervarea pe site-ul propriu
unitatii de cazare sau prin intermediul unei agentii de turism on line. Prin
urmare cei care exclud site-urile proprii unitatilor de cazare, raman cu
singura optiune: agentiile de turism on line.
Site-urile de cupoane ( sau reduceri) in care proprietarii site-ului se interpun
si participa la promovarea serviciilor strict in calitate de tert intermediar si nu
de vanzator sau furnizor, nu sunt mentionate ca ar fi fost utilizate de nici un
respondent, si au in general o cota de piata foarte redusa. Chiar daca
segmentul travel pe aceste site-uri este popular, are multiple neajunsuri. In
general in aceasta schema de ofertare se intalnesc prestatori (unitari
hoteliere, pensiuni) lansate de curand sau cu un grad de ocupare scazut al
capacitatii de cazare.
 La fata locului
„ ce e in realitate nu vezi pe internet, in poze arata intr-un fel, la fata locului
altcumva”
„ singura solutie este numai sa vad cu ochiul meu”.
In acelasi context un respondent face o observatie concreta si interesanta : „
daca omul are incredere ca ce i se spune la telefon asta urmeaza sa gaseasca
[60]
6.1 Metoda optima de rezervare
a camerelor la pensiunile din
Romania / Comportament
6.2 Metoda optima de plata a
serviciilor turistice la pensiunile
din Romania/ Motivatii
si asta si gasesc. Atunci imi va fi indiferent cum rezerv. Dar in momentul in
care mi se spune una si gasesc alta, atunci singura solutie este numai sa vad
cu ochiul meu”. Neincrederea in calitatea si autenticitatea informatiei
prezentate pe internet , nefamiliarizarea cu acest procedeu de rezervare, ii
determina pe unii respondenti consumatori sa opteze pentru achizitionarea la
fata locului, trecand pesta faza preliminara de rezervare, asumandu-si
implicit riscurile care pot sa decurga din acest demers.
Lipsa unei informatii actualizate, poate chiar ingreuna utilizarea site-ului, in
loc sa o simplifice, esuand in a satisface nevoia consumatorului de turism .
6.2. Metoda optima de plata a serviciilor turistice la
pensiunile din Romania/ Motivatii
Respondentii atrag atentia asupra faptului ca sistemul electronic de plata
implementat de unele pensiuni nu prezinta incredere, nu ii inteleg beneficiile
, fiind prin urmare reticenti si neincrezatori in operatiunile virtuale. De aceea
cei mai multi prefera contactul direct pentru rezervare si plata in numerar,
aceasta varianta oferindu-le mai multa siguranta. Din respondentii
intervievati cei mai multi prefera plata in numerar pentru serviciile turistice
achizionate si de preferat la fata locului, fara angajamente anticipate de plata.
Cei care prefera plata cash, invoca cel mai des motivatiile:
 modalitate simpla, directa, acesibila, nu sunt adeptii platii in
avans, nu au incredere in platile cu cardul
„ metoda de plata cash e sfanta, cred ca metoda cash e cea mai o.k.”
„ cu banii jos, la fata locului”
 unele pensiuni nu au implementata metoda de plata cu cardul (
lipsa POS)
„ numai daca dispun in pensiune de POS-uri”.
 Nu detine card
Desi nu se declara neaparat reticenti fata de alte metode de plata, plata in
numerar este cea mai agreata. Un respondent are o singura alternativa si
anume plata cash pentru ca „ nu am carte de credit, sunt adeptul banilor in
buzunar”.
 Nu sunt familiarizati cu folosirea cardului pe internet, de aceea
prefera plata in numerar
Unii respondenti nu sunt familiarizati cu folosirea cardului pentru efectuarea
platii pe internet si din acest motiv prefera plata la fata locului, cash.
Un respondent este foarte ferm si exclude orice alta varianta afirmand ”
intodeauna cash”.
[61]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VI
REZERVARE SI PLATA
6.1 Metoda optima de rezervare
a camerelor la pensiunile din
Romania / Comportament
6.2 Metoda optima de plata a
serviciilor turistice la pensiunile
din Romania/ Motivatii
Desi se remarca o tendinta accentuata de a-si planifica vacantele cu ajutorul
internetului, pe care majoritatea respondentilor il gasesc foarte ofertant,
pentru plata serviciilor turistice in special in unitatile de tip pensiuni, este
preferata modalitatea de plata in numerar, la fata locului. Exista o legatura
intre tipul platii si destinatia de vacanta aleasa, astfel ca platile on line sau cu
cardul sunt mult mai putin asociate cu turismul intern, cu atat mai mult
pentru cu cel specific de pensiune.
Metoda de plata cash, la momentul cazarii, le permite respondentilor turisti
sa poata cere decomandarea unei eventuale rezervari in situatia in care
pensiunea nu satisface asteptarile, orientandu-se catre alta unitate turistica.
Acest demers fara un angajament ferm de plata si fara asumarea unor conditii
de decomandare impuse de unitatea turistica are insa si dezavantajele ei, in
sensul ca expune turistii la riscul de a nu gasii spatiu de cazare disponibil. In
extrasezon insa, are avantajul ca permite turistilor sa se reorienteze la fata
locului spre o alta pensiune agreabila, fara riscul de a fi penalizati.
Destinatiile interne si vacantele spontane sunt susceptibile la anulari, in
raport cu vacantele externe, motiv pentru care respondentii nu agreeaza in
multe situatii asumarea unui angajament de plata partiala sau integrala a
serviciilor turistice.
Prefera plata cu cardul si sustin aceasta alegere cu motivatiile:
 varianta sigura, comoda, nu esti obligat sa manipulezi in vacanta
bani cash,
„e mai sigur, nu intodeauna ai banii potriviti, cu cardul ar fi cel mai o.k. din
punctul meu de vedere”.
„ nu ai tot timpul grija banilor”
 agreeaza atat plata cash cat si pe cea cu cardul
Aproximativ 20% din respondenti agreeaza atat varianta de plata cash cat si
pe cea cu cardul , afirmand:
„nu fac nici o diferenta, pentru mine e acelasi lucru” sau” amandoua, nu
primeaza nici una”.
O alta varianta generata de raspunsurile a doi respondenti surprinde
varianta:
 plata a unui avans , urmand ca restul sa-l achite la momentul
cazarii.
„ un avans si restul la fata locului”
„ au mai fost cazuri in care am platit un avans prin banca, mi-au trimis pe email confirmarea si factura proforma, si diferenta cash la momentul cazarii”.
Un respondent precizeaza drept cea mai buna metoda de plata a serviciilor :
 transferul /viramentul bancar, integral inainte de sejur
[62]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VI
REZERVARE SI PLATA
6.1 Metoda optima de rezervare
a camerelor la pensiunile din
Romania / Comportament
6.2 Metoda optima de plata a
serviciilor turistice la pensiunile
din Romania/ Motivatii
Indiferent de procedura de plata agreata, cash sau card, majoritatea
respondentilor prefera sa achite serviciile turistice la momentul cazarii.
„ cash sau card insa doar in momentul in care ajungi acolo”.
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VI
REZERVARE SI PLATA
6.1 Metoda optima de rezervare
a camerelor la pensiunile din
Romania / Comportament
6.2 Metoda optima de plata a
serviciilor turistice la pensiunile
din Romania/ Motivatii
[63]
Capitolul VII
Promovarea turismului de pensiune
7.1.Activitatea agentiilor de turism in promovarea
turismului de pensiune/ Aprecieri si preferinte
Un numar important de respondenti apreciaza „ ca nu au pareri” sau ca „ nu
stiu prea mult despre asta”. Cei mai multi dintre cei intervievati precizeaza
ca nu au colaborat cu agentiile de turism si din acest motiv, cel putin, nu pot
face aprecieri. Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare, un respondent
considera necesare niste cunostinte de specialitate, pe care asa dupa cum
afirma nu le are, deci nu poate opina: „ greu de zis, trebuie sa fi de meserie”.
Un altul in schimb este de parere ca agentiile „ promoveaza pensiunile intr-o
oarecare masura”.
Cei care se pronunta cu privire la acest aspect, au generat urmatoarele opinii:
 Lipsa totala a promovarii
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VII
PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE
„ sincer, e inexistenta”
 Implicare slaba in promovare
„ promoveaza intr-o oarecare masura” sau „ agentiile nu sunt destul de
implicate”.
Neimplicarea agentiilor de turism nu este vazuta de acest respondent ca o
consecinta a indiferentei, ci dimpotriva argumenteaza opinia sa dintr-o
perspectiva foarte interesanta si obiectiva, afirmand:
„Nu sunt implicate pentru ca managerii de pensiuni sunt neseriosi, se fac
rezervari dupa care vine unu ocupa pensiunea pentru o nunta, ia dublu
managerul pentru nunta asta si-ti anuleaza tie rezervarea. Adica agentiei.
Lucrul asta nu e auzit , e patit”. Solutia propusa de acest respondent ar fi „
colaborarea constructiva cu managerii de pensiuni”.
Un alt motiv interersant generat de raspunsul unui respondent pentru care
agentiile de turism nu sunt implicate activ in promovarea pensiunilor ar fi”
pe un manager de pensiune nu il intereseaza sa-si umple pensiunea in timpul
saptamanii, el e multumit ca rupe normele in week-end, in loc sa se orienteze
catre pensionari, catre copii in vacanta , sau prescolari, sa organizeze tabere,
eventual..”. Crearea unor oferte pentru segmente dedicate de consumatori si
promovarea eficienta a acestor produse, ar putea stimula cresterea gradului
de ocupare in timpul saptamanii, din pensiuni.
 Promovare mai buna a pensiunilor agroturistice
[64]
7.1 Activitatea agentiilor de
turism in promovarea turismului
de pensiune/ Aprecieri si
preferinte
7.2 Promovarea pensiunilor din
Romania pe internet /
Preferinte, aprecieri
 Agentiile promoveaza de regula unitatile hoteliere sau unitatile
din afara tarii
„ impresia mea e ca se axeaza mai mult pe hoteluri, atunci cand te duci la o
agentie primul lucru pe care ti-l recomanda este un hotel, nu stiu exact care
sunt motivele”. Un respondent intuieste corect un motiv pentru promovarea
slaba , afirmand „ ar trebui sa fie in stransa legatura cu managerii de
pensiuni, cu patronii, sa aiba o colaborare constructiva intre ei, din pacate
aici e problema, turismul balneo sau montan nu e promovat”.
Ofertele promovate de agentiile de turism includ de regula unitati de cazare
de tip hotel sau unitati de cazare din strainatate.Respondentii apreciaza ca „
nu au interes” sa promoveze pensiunile din tara, si ca de regula, turistii nu
apeleaza la agentiile de turism clasice pentru a rezerva un aranjament turistic
intr-o pensiune. De asemenea nu vad util acest demers pentru un sejur de
scurta durata.
„ foarte rar se merge in agentia de turism pentru o recomandare de
pensiune”.
Respondentii care nu apreciaza activitatea agentiilor de turism in promovarea
turismului de pensiune, sugereaza insa metode de promovare:
„sa faca mai multa reclama”, fara a detalia sau „ prin , "fluturasi, promotii”,
„ pe net si la TV”, „ prin motivarea clientului, sa vina cu oferte variate”.
7.2.Promovarea pensiunilor din Romania pe internet /
Preferinte, aprecieri
Respondentii sugereaza diverse modalitati , care in opinia lor ar fi utile in
vederea promovarii pensiunilor in mediul virtual, acesta fiind un spatiu
generos si ofertant pentru promovare.
 Portaluri specializate bine sistematizate si structurate
„cand dai „ Valea Prahovei”ar trebui sa fie totul pe orase, fiecare structurate,
sa fie promovate dupa anumite criterii”., „ sa fie cat mai amanuntite”.
Respondentii sugereaza o structurare a pensiunilor dupa categoria de
clasificare („”numarul de margarete” sau *) si dupa ” regiune”.
„imi doresc sa merg intr-o anumita zona si sa caut pe acea zona pensiuni,
atractii turistice’.
Un respondent sugereaza centralizarea pensiunilor pe un singur site complex
si exemplifica cu site-ul „cazariromania”, unde toate informatiile, inclusiv
preturile sa fie permanent actualizate.
 Site propriu al unitatilor de cazare cu informatii relevante,
valide, complexe si actualizate (cu imagini, informatii, trasee,
obiective, atractii din zona, etc)
[65]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VII
PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE
7.1 Activitatea agentiilor de
turism in promovarea turismului
de pensiune/ Aprecieri si
preferinte
7.2 Promovarea pensiunilor din
Romania pe internet /
Preferinte, aprecieri
„ informatiile sa fie reale in primul rand, sa prezinte niste poze reale, un tur
virtual..” „ site propriu”.
Necesitatea prezentarii unor informatii valide este generata de raspunsurile
unui numar insemmat de respondenti, ca si obligativitatea optimizarii si
actualizarii permanente a site-ului, acest lucru avand drept consecinta directa
cresterea popularitatii respectivului site , iar ca o consecinta implicita
stimularea cresterii eficiente a vanzarilor . Nu ar trebui ignorata de catre
managerii de pensiuni, evolutia pe piata a platformelor mobile ( gen
smartphone), care tind sa devina o forma populara si foarte facila de a aceesa
web-ul, aproape in orice context. Sunt suficiente motive ca versiunea siteurilor lor sa fie permanent actualizata, optimizata pe motoarele de cautare si
cu un continut atragator.
In ceea ce priveste prezentarea informatiilor valide, conforme cu realitatea,
un respondent subliniaza clar: „cea mai corecta promovare , e promovarea
reala, cu date cat se poate de clare, cu flash-uri destul de active sa-ti sara in
ochi””.
Obiectivele finale ale unui site dedicat unei pensiuni/hotel trebuie sa
cuprinda o arie larga de informatii, de la informatiile cu caracter general
despre unitatea de cazare si facilitati, la informatii cu caracter turistic: harti
locale, metode de rezervare, galerii foto, oferte speciale, detalii despre
itinerare, etc.
Pentru a beneficia de o promovare adecvata si a crea o destinatie
competitiva, continutul unui site de pensiune trebuie sa cuprinda: serviciile si
calitatea acestora, tarifele practicate actualizate la zi,informatii despre caile
de accces si zona unde este amplasata unitatea de cazare, atractiile din zona,
precizari cu privire la posibilele trasee turistice, posibilitatile de transport si
de agrement, toate prezentate intr-o forma atragatoare dar corecta si clar
formulata.
Imbogatirea ofertei prezentate cu toate aceste elemente sugerate de
respondenti, poate incuraja vanzarile.
Interesant, un respondent concentreaza aceste aspecte in afirmatia sa” fiecare
manager de pensiune sa stie sa fie prezent pe net”. Si contiuna, precizand ca
este necesar ca informatiile sa fie „ relevante, actualizate, sa prezinte
atractiile zonei in amanunt, sa faca ceva captivant din site”.
 Pozitionarea pe un loc favorabil pe motoarele de cautare
In acest sens un respondent puncteaza:
„sa-si gaseasca un web designer foarte bun, sa le faca un site foarte bun, sa
fie pe prima pagina pe google”.
Un respondent sugereaza ca ar fi potrivit realizarea unui portal , de preferat „
oficial”, care „ sa poarte un gir de onestitate” unde pensiunile sa-si poata
posta ofertele. Respondentii precizeaza ca nu au referinte cu privinte la tarife
si nici informatii autentice despre unitatea de cazare, dat fiind ca site-urile nu
sunt actualizate.
[66]
Regiunea
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VII
PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE
7.1 Activitatea agentiilor de
turism in promovarea turismului
de pensiune/ Aprecieri si
preferinte
7.2 Promovarea pensiunilor din
Romania pe internet /
Preferinte, aprecieri
„ caut pe sapte site-uri si sunt sapte tipuri de informatii pe fiecare site, in
functie de cat de actualizat e site-ul, dar nu mai stii pe care sa-l crezi, foarte
putine au date actualizate. Plus, am gasit si pensiuni la care am sunat si erau
inchise, ele fiind inca promovate pe site-ul respectiv”.
E de preferat, conform opiniilor exprimate ca site-urile sa afisele preturile
serviciilor ofertate, acesta fiind un reper esential in selectia unitatii de cazare
pentru potentialii consumatori.
„ oriunde in lume daca vrei sa faci o rezervare la un hotel sau chiar la o
pensiune, afli pretul de la inceput”.
 Optimizare linkuri
 Printr-o mai buna mediatizare
Regiunea
Un respondent sugereaza un site care i se pare bine promovat „infoturism”,
cu multe informatii bine structurate.
 Forumuri de discutii si comentarii, bloguri
„ pe forumuri tii cont de comentariile celorlalti, vezi ce se discuta, ce s-a
intamplat acolo”.
„sa fie niste comentarii din partea turistilor, ce nu i-a placut, sa faca o poza,
un blog ceva..”.
O promovare adecvata a pensiunilor ar presupune folosirea optima a cailor
de informare si convingere din spatiul virtual, iar eficienta poate fi apreciata
pozitiv doar in masura in care clientul potential ia decizia de cumparare a
produsului turistic .
Daca demersul in orice afacere are printre altele, la baza, si intuitia privind
evolutia pietei, in turism ea este mai putin necesara, tinand cont de faptul ca
nevoia de recreere, relaxare si odihna se va manifesta permanent, cererea
pentru aranjamente turistice nu va disparea nici ea. Intotdeauna pentru
consumararea unui produs turistic se vor gasi persoane dezirabile si
solvabile, motiv pentru care procuparea pentru imbunatatirea si
diversificarea serviciilor, atragerea de noi clienti si crearea cadrului pentru ca
turistii sa gaseasca la destinatia vacantelor un raspuns al aspiratiilor lor, se
justifica.
Chiar daca turistii sunt in general mai prudenti in ceea ce priveste bugetul,
dat fiind contextul actual de criza, ei nu ezita sa-si organizeze aranjamente
turistice, si asa dupa cum reiese din interviurile aplicate, cu precadere este
vizat spatiul turismului de pensiune. Nu in ultimul rand, cu un marketing
adecvat, concretizat in practica intreprinzatorilor turismului de pensiune si
asociat cu alte tipuri de sprijin coordonat si profesionist , proprietarii de
pensiuni pot intampina cerintele turistilor cu structuri de cazare si
recreationale de calitate.
[67]
Sud MUNTENIA
_______
CAPITOLUL VII
PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE
7.1 Activitatea agentiilor de
turism in promovarea turismului
de pensiune/ Aprecieri si
preferinte
7.2 Promovarea pensiunilor din
Romania pe internet /
Preferinte, aprecieri
Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Titlul proiectului: Întreprinzători în turism – Pensiuni în România
Editorul materialului: Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri
Data publicarii: martie 2012
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene
sau a Guvernului Romaniei
Perioada de implementare: 2011-2013
Grup tinta: actuali si viitori intreprinzatori in turism
Web proiect: www.intreprinzatorturism.ro
E-mail: [email protected]
Web portal: www.cazarelapensiune.ro
E-mail: [email protected]
Partener principal:
Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri - FNTM
Sediu proiect: Str. Cristofor Columb, Nr.2,Sector 1, Bucuresti
Tel. (+40) 21 210 08 52. Fax: (+40) 318145925
E-mail: [email protected]
Web: www.fntm.ro
Parteneri proiect:
Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA, www.asaja.com
Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural – ANTREC, www.antrec.ro
[68]

Similar documents

Pensiunea 14 Scaune Casoca

Pensiunea 14 Scaune Casoca sãrbãtorii anuale "Pe urme de balada", în Gura Teghii, în ultima duminicã din luna mai. www.14scaune.ro - Pensiune turistica 14 Scaune Casoca Tel.: 0745 901449 0238 513433

More information