AGEPI info 4_2012.indd

Transcription

4/2012 \ AGEPI info \
V ! F"#$% GURRY, D"&$'"!
(&#&" O"(#)& M'#&
P"'*"&+) I#&&$!&, C-.#+!
L22-23
A INVITAŢIA PRIM-MINISTRULUI REPUBLICII
MOLDOVA, DLUI VLADIMIR FILAT, ÎN PERIOADA
OCTOMBRIE CURENT, DL FRANCIS
GURRY, DIRECTORUL GENERAL AL ORGANIZAŢIEI
MONDIALE A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE (OMPI),
A EFECTUAT O VIZITĂ DE DOUĂ ZILE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA. PE PARCURSUL VIZITEI LA CHIȘINĂU DL
GURRY A FOST ÎNSOŢIT DE DL MICHAL SVANTNER,
DIRECTOR DIRECŢIE OMPI PENTRU COLABORAREA
CU UNELE ŢĂRI DIN EUROPA ȘI ASIA.
Referindu-se la Memorandul de Înţelegere,
Prim-ministrul Republicii Moldova a remarcat
că acest document vine să impulsioneze protecţia inovaţiilor, a proprietăţii intelectuale, să
încurajeze creativitatea ca factor determinant
al dezvoltării ţării. Dl Vladimir Filat a subliniat de
asemenea că acest acord va consolida capacităţile instituţionale ale Agenţiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova și
ale altor autorităţi învestite cu funcţii și responsabilităţi în domeniu.
Totodată, dl Filat a evidenţiat faptul că cetăţenii Republicii Moldova nu au conștientizat
încă pe deplin faptul că proprietatea intelectuală este un factor-cheie al dezvoltării economice,
menţionând că o creștere de 1% a numărului de
brevete generează o creștere de 2,8% a investiţiilor străine directe în creșterea economică.
» PROPRIETATEA INTELECTUALĂ:
IMPERATIVE LA ZI
» PERSPECTIVA ŞI PRESTANŢA
SISTEMULUI
» COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
» REALIZAREA DREPTURILOR
DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
» IP-TRASEE
» PROMOVARE, SERVICII, INSTRUIRE
» ,,BURSA INVENŢIILOR”
» REPERE ACADEMICE
» ANIVERSĂRI
» DivertisMOMENT
\ PROPRIETATEA INTELECTUALĂ: IMPERATIVE L A ZI
În conformitate cu Programul vizitei, la 22
octombrie curent a avut loc întâlnirea Directorului general OMPI cu dl Vladimir Filat, Primministru al Republicii Moldova, pe parcursul
căreia a fost semnat Memorandumul de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale privind
cooperarea în domeniul proprietăţii intelectuale.
1
\ AGEPI info \ 4/2012
„Aceasta înseamnă că putem construi împreună
o ţară modernă numai prin încurajarea inovaţiei
și a creaţiei”, a subliniat dl Vladimir Filat.
a asigura protecţia drepturilor de proprietate intelectuală și a apreciat înalt activitatea Agenţiei
de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în acest
domeniu.
http://www.presedinte.md/press.php?p
=1&s=8678&lang=rom
Conform Programul vizitei, Directorul general al OMPI, dl Francis Gurry, a participat alături
de Ministrul Afacerilor Interne, dl Dorin Recean,
și Directorul general AGEPI, dna Lilia Bolocan, la
deschiderea Simpozionului interregional privind respectarea drepturilor de proprietate
intelectuală, care și-a desfășurat lucrările în Sala
de conferinţe a Palatului Republicii în perioada
23-24 octombrie curent.
2
În cadrul întrevederii, Prim-ministrul a exprimat mulţumiri cordiale OMPI pentru sprijinul
oferit Republicii Moldova pe parcursul timpului.
La rândul său, dl Francis Gurry a menţionat că
este o plăcere pentru el să viziteze ţara noastră,
iar colaborarea dintre Organizaţia Mondială a
Proprietăţii Intelectuale și Republica Moldova
este foarte bună, ţara noastră fiind un membru
constructiv al OMPI.
Detalii la: http://www.gov.md/libview. php?l
=ro&idc=436&id=5618
Pe data de 23 octombrie curent a avut loc
întrevederea dlui Francis Gurry cu Președintele Republicii Moldova, dl Nicolae Timofti.
În debutul întâlnirii Președintele ţării a subliniat
importanţa respectării drepturilor de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea economică
și știinţifică a ţării noastre și a reiterat faptul că
Republica Moldova și-a asumat faţă de Uniunea
Europeană și faţă de alţi parteneri internaţionali
obligaţia de a aplica în practică legislaţia cu privire la proprietatea intelectuală, mecanismele de
contracarare a fenomenelor de contrafacere și
piraterie, dar a admis că există încă multe cazuri
de încălcare flagrantă a legislaţiei din domeniu.
La rândul său, Directorul general al OMPI a
salutat eforturile autorităţilor de la Chișinău de
În aceeași zi, în prezenţa membrilor Senatului Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), a corpului profesoral și studenţilor
de la această instituţie de învăţământ superior,
dlui Francis Gurry i-a fost conferit titlul Doctor
Honoris Causa al ASEM. Dr. Gurry a ţinut un discurs în faţa celor prezenţi, subliniind rolul proprietăţii intelectuale în dezvoltarea economică,
socială și culturală a ţărilor lumii.
Delegaţia OMPI a efectuat, de asemenea,
o vizită de lucru la sediul Agenţiei de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), pe
parcursul căreia Directorul general OMPI a luat
cunoștinţă de activitatea Agenţiei și a semnat,
de comun cu Directorul general al AGEPI, dna
Lilia Bolocan, două documente de referinţă:
a) Programul de lucru dintre AGEPI şi OMPI privind
Tratatul de Cooperare în domeniul brevetelor şi
problemele asociate brevetelor și b) Memorandumul de cooperare dintre AGEPI şi OMPI referitor la
comunicarea electronică în cadrul Sistemului de
la Madrid privind înregistrarea internaţională a
mărcilor.
În conformitate cu prevederile Programului
comun de lucru dintre AGEPI şi OMPI, Părţile vor
coopera în domeniul perfecţionării profesionale
a examinatorilor din Republica Moldova privind
procedurile Tratatului de Cooperare în domeniul
Brevetelor (PCT), inclusiv exercitarea funcţiilor
de oficiu receptor și oficiu desemnat, pe care le
îndeplinește AGEPI în virtutea atribuţiilor sale.
De asemenea, Părţile vor conlucra la organizarea campaniilor de informare a publicului cu
referire la sistemul internaţional de cooperare în
domeniul brevetelor de invenţie, la organizarea
seminarelor, simpozioanelor și altor genuri de
Totodată, Republica Moldova și OMPI vor
colabora în vederea consolidării capacităţilor în
domeniul dezvoltării sistemelor informaţionale
și a bazelor de date în domeniul brevetelor pentru a optimiza schimbul de date între cele două
instituţii.
Prin semnarea Memorandumului de cooperare dintre AGEPI şi OMPI referitor la comunicarea
electronică în cadrul Sistemului de la Madrid va fi
asigurată facilitarea comunicării dintre oficii în
procesul de înregistrare internaţională a mărcilor, se vor diminua cheltuielile de expediere
a documentelor în format hârtie și cele pentru
corespondenţă, procedura va deveni mai rapidă
și mai eficientă atât pentru solicitanţii naţionali,
cât și pentru cei străini.
activităţi în care vor fi antrenaţi savanţi, inventatori, antreprenori, juriști, mandatari autorizaţi,
alţi specialiști din domeniul PI.
3
4
În continuare, reproducem speech-ul rostit de Prim-ministrul Vlad Filat la briefingul
organizat cu ocazia semnării Memorandumului de Înţelegere între RM și OMPI privind
cooperarea în domeniul proprietăţii intelectuale
dova și Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale privind cooperarea în domeniul proprietăţii intelectuale. Acest document vine să
impulsioneze protecţia inovaţiilor, a produselor
intelectuale și, cel mai important, să încurajeze
creativitatea ca motor al dezvoltării ţării noastre.
Stimate Domnule Director General,
Vreau să Vă zic încă o dată bine aţi venit în
Republica Moldova. Este o premieră pentru noi
și este un lucru foarte important și semnificativ.
Această vizită, așa cum spuneam, este importantă pentru noi dar și un imbold pentru dezvoltarea domeniului protecţiei proprietăţii intelectuale, promovarea creativităţii și inovaţiilor. Într-o
lume modernă în care inovaţiile și tehnologiile
au o dezvoltare fără precedent, ignorarea protecţiei proprietăţii intelectuale și a metodelor
de protecţie a acesteia este egală cu ignorarea
dorinţei de a moderniza ţara.
O consecinţă directă a acestui acord va fi
consolidarea capacităţii Agenţiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova,
dar și a altor autorităţi responsabile din domeniu.
Pe parcursul anilor, Republica Moldova a beneficiat de sprijinul multilateral din partea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale și a
ţărilor membre. Graţie acestui suport Republica
Moldova a reușit să aducă mai multă eficienţă și
transparenţă în domeniul protecţiei intelectuale.
Totodată, recunoaștem că avem mult de
muncit în acest domeniu pentru a asigura implementarea practică a legislaţiei, pentru a apăra drepturile de proprietate intelectuală, a combate și preveni fenomenele de contrafacere și
piraterie.
Iată de ce discuţiile iniţiate de Organizaţia
Mondială a Proprietăţii Intelectuale vizavi de
rolul proprietăţii intelectuale în procesul de inovare, creștere economică și dezvoltare a ţărilor
la etapa actuală sunt de maximă importanţă
pentru Republica Moldova. Ele fac parte din implementarea viziunii noastre ce ţine de modernizarea europeană a ţării noastre.
Astăzi împreună am semnat Memorandumul de Înţelegere între Guvernul Republicii Mol-
Dacă e să privim obiectiv, încă mulţi cetăţeni,
dar mai cu seamă funcţionari din Republica Moldova, nu înţeleg că proprietatea intelectuală este
o componentă-cheie a dezvoltării economice.
Or, o creștere de 1% a numărului de brevete
corelează cu o creștere de 2,8 procente a investiţiilor străine directe. Sunt date OECD, deci în
baza unei analize obiective efectuate. Și dacă e
să mergem mai departe, probabil că trebuie să
dăm răspuns direct ce înseamnă aceasta. Aceasta înseamnă că cei care administrează procesele economice dar și cei care se ocupă de știinţă
sunt obligaţi să înţeleagă că putem construi împreună o ţară modernă numai prin încurajarea
inovaţiei și a creaţiei.
Însă o să-mi permit să fac și o remarcă în
acest sens: noi avem nevoie de inovaţii care să
aducă plusvaloare, – plusvaloare economică. Mimarea inovaţiei sau a proprietăţii intelectuale, a
creaţiei știinţifice este la fel de nocivă ca și pirateria. Deci, prin cele spuse vreau să atrag atenţia
că noi cunoaștem complexitatea acţiunilor pe
care trebuie să le realizăm în Republica Moldova
și atingerea obiectivului foarte concret. Noi suntem conștienţi că putem să atingem standardul
de viaţă european doar asigurând o dezvoltare
economică durabilă. Iar creșterea economică
poate fi menţinută doar în situaţia în care vom
asigura că proprietatea intelectuală poate și trebuie să fie acea valoare adăugată care ne va face
toate domeniile economice mai competitive.
În acest sens, ţin să apreciez încă o dată susţinerea Organizaţiei și contribuţia ei la dezvoltarea sistemului naţional de protecţie intelectuală
și vreau să vă asigur că noi vom fi în continuare implicaţi în valorificarea a tot ce înseamnă
inovaţie, creativitate și produs intelectual, iar în
consecinţă să asigurăm o modernizare europeană a Republicii Moldova.
Domnule Director General,
Ţin încă o dată să Vă mulţumesc pentru
vizita Dvs. și sunt sigur că aceasta nu doar va
impulsiona relaţiile noastre, dar va însemna o
nouă abordare în activităţile pe care urmează
să le desfășurăm în acest domeniu aici, acasă, în
Republica Moldova.
Vă mulţumesc.
S ! #$%%$&'! %()
%$*$+#'%$' )%$# %!%
)$ %%$#'#$ #$!$+# '!,
N PERIOADA 23-24 OCTOMBRIE
CURENT, REPUBLICA MOLDOVA A
FOST GAZDA SIMPOZIONULUI INTERRE GIONAL PRIVIND RESPECTAREA DREP TURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ. ORGANIZATORII EVENIMENTULUI
AU FOST AGENŢIA DE STAT PENTRU
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ A REPUBLICII MOLDOVA (AGEPI), ÎN COOPE RARE CU ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A
PROPRIETĂŢII INTELECTUALE (OMPI).
LA REUNIUNE AU PARTICIPAT ÎNALŢI
FUNCŢIONARI AI OMPI, REPREZENTANŢI
AI AUTORITĂŢILOR NAŢIONALE RESPONSABILE
DE ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR DE
PROPRIETATE INTELECTUALĂ ȘI AI OFICIILOR DE
PROPRIETATE INTELECTUALĂ DIN 35 DE ŢĂRI
ALE EUROPEI ȘI ASIEI, INCLUSIV DIN REPUBLICA
MOLDOVA.
Asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, lupta contra fenomenelor
de contrafacere și piraterie a devenit unul din
subiectele abordate intens la diverse niveluri în
plan internaţional și regional. Republica Moldova, în calitate de stat independent ce aspiră să
devină membru al Uniunii Europene, a efectuat
pași decisivi în stabilirea și consolidarea sistemului său de protecţie a proprietăţii intelectuale, inclusiv sub aspectul asigurării respectării
drepturilor de proprietate intelectuală. Anume
de aceea, ţara noastră a beneficiat de statutul de
ţară-gazdă a acestui important Simpozion.
La eveniment au luat parte activă specialiști
ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului
Economiei, Procuraturii Generale, Serviciului
Vamal, Curţii Supreme de Justiţie, AGEPI, Consiliului Concurenţei, Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, Agenţiei pentru Protecţia Con-
Î
5
sumatorilor, Asociaţiei Naţionale a Companiilor
Private în domeniul Tehnologiilor Informaţionale și Comunicaţiilor, partenerii Campaniei sociale
de sensibilizare a consumatorilor „Stop pirateria
și contrafacerea” ș.a.
În deschiderea manifestării, un cuvânt de
salut a rostit dl Dorin RECEAN, Ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care a subliniat rolul proprietăţii intelectuale în dezvoltarea
bazată pe cunoaștere, creșterea economică și
transferul de cunoștinţe. Vorbitorul a menţionat
faptul că, chiar dacă Republica Moldova acordă
6
o atenţie sporită domeniului proprietăţii intelectuale, trebuie să fie recunoscut faptul că există
anumite rezerve în ceea ce privește asigurarea
respectării drepturilor de proprietate intelectuală, iar contrafacerea și pirateria se transformă și
se adaptează la noile condiţii, inclusiv tehnologice. Pentru o luptă eficientă cu aceste fenomene
negative urmează a fi depus un efort comun al
autorităţilor responsabile, titularilor de drepturi
și partenerilor externi în vederea perfecţionării
permanente a mijloacelor de asigurare a drepturilor de proprietate intelectuală.
Dr. Francis GURRY, Directorul General al
Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, prezent la deschiderea reuniunii, a salutat
eforturile autorităţilor Republicii Moldova de a
asigura protecţia și respectarea drepturilor de
proprietate intelectuală, menţionând că pentru
a putea preveni și combate încălcarea acestor
drepturi este nevoie de a consolida cooperarea
între autorităţile relevante la nivel european și
naţional.
În cadrul seminarului, experţii internaţionali
au prezentat prevederile legislaţiei europene, cu
abordarea unor aspecte teoretice și practice ale
protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală în Uniunea Europeană, au abordat strategiile
în domeniul protecţiei consumatorului, problemele majore privind asigurarea drepturilor de
proprietate intelectuală la frontieră, constatarea
și urmărirea penală a încălcărilor drepturilor în
domeniul proprietăţii intelectuale ș.a.
În cea de-a doua zi a Simpozionului, s-a pus
în discuţie Proiectul Instrumentului OMPI privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în ţările în tranziţie, acesta fiind unul
din obiectivele strategice ale Organizaţiei. Cele
două grupuri de lucru formate pentru a eficientiza activitatea participanţilor la Simpozion s-au
axat pe următoarele aspecte: grupul I - respectarea drepturilor de PI la frontieră (cererea pentru
iniţierea procedurilor vamale, identificarea mărfurilor, procedura de urmărire, depozitarea, evacuarea și distrugerea produselor contrafăcute și
piratate); grupul II - supravegherea pieţei (agenţiile implicate în supravegherea pieţei interne,
interacţiunea strategică cu titularii de drepturi,
resursele și consolidarea capacităţilor). În perioada următoare urmează ca fiecare reprezentat
de ţară să expedieze propuneri referitoare la
În urma discuţiilor s-a constatat că în majoritatea ţărilor au fost efectuate modificări la legislaţia naţională în vederea asigurării respectării
drepturilor, dar nu există suficiente resurse pentru a lupta cu delictele din domeniul proprietăţii
intelectuale. O problemă majoră, pentru toate
ţările, este comerţul pe Internet, care contribuie la promovarea și comercializarea produselor
contrafăcute, inclusiv a celor farmaceutice. Majoritatea bunurilor, ce includ obiecte de proprietate intelectuală contrafăcute, se referă la cosmetice, produse farmaceutice, îmbrăcăminte și
accesorii.
Participanţii la Simpozion au evidenţiat importanţa unor astfel de schimburi de experienţă
și discuţii pe marginea aspectelor practice legate de protecţia și respectarea drepturilor de
proprietate intelectuală, precum și sensibilizarea societăţii cu referire la lupta cu contrafacerea și pirateria, deoarece asigurarea respectării
efective a drepturilor de PI constituie un aspect
definitoriu al creșterii economice, al protecţiei
sănătăţii și siguranţei cetăţenilor.
(Serviciul de presă AGEPI)
RM UE !"#$% #"#
&'#%() **%+# '&,-)
' *& .&*!$%$
P
ARLAMENTUL EUROPEAN A RATIFICAT LA
SFÂRȘITUL LUNII OCTOMBRIE CURENT, ÎN
PLENUL REUNIT LA STRASBOURG, ACORDUL DINTRE UE ȘI RM CU PRIVIRE LA PROTECŢIA RECIPRO CĂ A INDICAŢIILOR GEOGRAFICE ȘI DENUMIRILOR
DE ORIGINE PENTRU PRODUSELE AGRICOLE ȘI
ALIMENTARE.
„Cel mai important obiectiv al relaţiilor economice și comerciale dintre Republica Moldova
și UE este încheierea negocierilor asupra Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Raportul votat în Parlamentul European este
important, deoarece Acordul în cauză constituie
o precondiţie necesară continuării negocierilor
comerciale”, a explicat eurodeputatul român,
Iuliu Winkler, la finalul votului din plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. Prin acest Acord, Republica Moldova și UE
se angajează să respecte și să protejeze reciproc
indicaţiile geografice și denumirile de origine înregistrate. De asemenea, Moldova se angajează
să intervină în cazul utilizării frauduloase pe teritoriul său a unor indicaţii geografice înregistrate
în UE. La rândul ei, UE va fi partener în recunoașterea și protejarea pe teritoriul său a indicaţiilor
de origine moldovenești.
Detalii: http://unimedia.info/stiri/moldova-siue-vor-respecta-reciproc-indicatiile-geografice-sidenumirile-de-origine-inregistrate-53596.html
Proiectul Instrumentului OMPI privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în
ţările în tranziţie.
7
G RM ! !"#$!% S%!%&'!
N!('#!) * +#,' P#"'%)(''
I%-%! ".) * ! 2020
Î
N ȘEDINŢA CABINETULUI DE MINIȘTRI DIN
21 NOIEMBRIE 2012 A FOST APROBATĂ
STRATEGIA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL PROPRIE TĂŢII INTELECTUALE PÂNĂ ÎN ANUL 2020.
8
După cum se menţionează în comunicatul Guvernului (http://www.gov.md/libview.
php?l=ro&idc=436&id=5780), scopul documentului constă în consolidarea cadrului juridic și
instituţional favorabil pentru crearea, protecţia,
managementul și valorificarea deplină a potenţialului proprietăţii intelectuale, care trebuie să
devină un element fundamental al dezvoltării
unei economii durabile, bazate pe cunoaștere și
inovaţie, și o sursă de bogăţie naţională pentru
Republica Moldova. Strategia în cauză conţine
o abordare complexă, multidisciplinară și echilibrată a problemelor ce ţin de domeniul proprietăţii intelectuale, bazată pe un grad înalt de
cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială la toate nivelurile, menită să
consolideze Sistemul naţional de proprietate intelectuală. Proiectul Strategiei a fost supus unei
proceduri largi de consultări publice, reprezentând actualmente poziţia consolidată a părţilor
implicate.
Așadar, Strategia Naţională în domeniul
Proprietăţii Intelectuale până în anul 2020 definește perspectivele Sistemului naţional de
proprietate intelectuală, obiectivele, măsurile și
acţiunile specifice pentru realizarea lor. Aceasta
constituie o continuare a Strategiei de dezvoltare a Sistemului naţional de protecţie și utilizare
a obiectelor de proprietate intelectuală până în
anul 2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr. 1143 din 18 septembrie 2003.
Caracterul complex și multifuncţional al
proprietăţii intelectuale, implicarea sa în toate
domeniile vieţii economice, știinţifice, culturale
și sociale a ţării condiţionează, pe de o parte, necesitatea unei abordări sistemice atât din punct
de vedere juridic, cât și instituţional, iar pe de
altă parte, gestionarea corectă a acesteia creează oportunitatea de a obţine efecte sinergetice
pozitive în diverse domenii și de a stimula creativitatea, inovaţia și creșterea economică a ţării.
În contextul dat, este necesar să se realizeze
un șir de masuri adecvate pentru integrarea progresivă a proprietăţii intelectuale în toate sferele
activităţii economice, știinţifice, culturale și sociale a Republicii Moldova. Obiectivele generale
ale Strategiei Naţionale în domeniul Proprietăţii
Intelectuale până în anul 2020 sunt:
1. Încurajarea creării, protecţiei și utilizării
proprietăţii intelectuale ca instrument-cheie în
crearea condiţiilor pentru tranziţia ţării la modelul inovaţional al creșterii economice.
2. Perfecţionarea continuă a cadrului normativ din domeniul proprietăţii intelectuale,
inclusiv prin armonizarea sa cu legislaţia UE și
implementarea tratatelor internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova este parte.
3. Dezvoltarea și modernizarea Sistemului
naţional de proprietate intelectuală, sporirea
transparentei și coerenţei sale.
4. Consolidarea capacităţilor instituţionale
ale organelor abilitate cu funcţii și responsabilităţi
privind protecţia și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, dezvoltarea unei
infrastructuri eficiente de prevenire și combatere
a fenomenelor contrafacerii și pirateriei.
5. Promovarea și dezvoltarea unei culturi
înalte în materie de proprietate intelectuală,
sensibilizarea și conștientizarea publicului larg
cu privire la rolul proprietăţii intelectuale și sporirea interesului faţă de protecţia și respectarea
drepturilor de proprietate intelectuală.
6. Dezvoltarea cooperării internaţionale,
regionale și bilaterale în domeniul proprietăţii
intelectuale și integrarea Republicii Moldova în
spaţiul intelectual internaţional și european.
În cadrul aceleiași ședinţe, Guvernul a aprobat
și Planul de acţiuni pentru anii 2012-2014 privind
implementarea Strategiei Naţionale în domeniul
Proprietăţii Intelectuale până în anul 2020.
(www.agepi.gov.md)
Î
N VEDEREA IMPLEMENTĂRII PREVEDERILOR
ACORDULUI DE COLABORARE ÎNTRE ORGANIZAŢIA EURASIATICĂ DE BREVETE (OEAB) ȘI GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND PROTECŢIA JURIDICĂ A INVENŢIILOR PE TERITORIUL ŢĂRII
NOASTRE DUPĂ DENUNŢAREA DE CĂTRE RM A
CONVENŢIEI EURASIATICE DE BREVETE (12 APRILIE 2012) ȘI A ACORDULUI DE COLABORARE
ÎNTRE OFICIUL EURASIATIC DE BREVETE ȘI AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, DNA SVETLANA MUNTEANU, VICEDIRECTOR
GENERAL AGEPI, A REPREZENTAT REPUBLICA
MOLDOVA LA SESIUNEA A 26-A A CONSILIULUI
ADMINISTRATIV (CA) AL OEAB. EVENIMENTUL
A AVUT LOC ÎN PERIOADA 20-22 NOIEMBRIE
2012, LA MOSCOVA, FEDERAŢIA RUSĂ.
Cele mai importante probleme pe agenda
de lucru a Consiliului le-au constituit examinarea Raportului anual al OEAB pentru anul 2011
și aprobarea bugetului Organizaţiei pentru
anul 2013. După ce a fost prezentată informaţia
despre reprezentanţii plenipotenţiari ai statelor membre în Consiliul Administrativ al OEAB,
participanţii la sesiune au luat în dezbatere mai
multe proiecte de modificări și completări ale
unor documente precum: Regulamentul privind
taxele OEAB, Instrucţiunea privind brevetele
pentru OEAB, Instrucţiunea privind finanţele
pentru OEAB și Modul de constituire și de consum a fondului de rezervă al OEAB. De asemenea, în cadrul sesiunii a 26-a a CA al OEAB au fost
aleși Președintele și Vicepreședintele Consiliului.
La lucrările sesiunii au participat reprezentanţii plenipotenţiari ai Republicii Azerbaidjan,
Republicii Armenia, Republicii Belarus, Republicii Kazahstan, Republicii Kirghizstan, Federaţiei Ruse, Republicii Tadjikistan ș.a. În calitate de
observatori, la lucrările sesiunii au fost prezenţi
reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), Oficiului European de
Brevete (OEB), Organizaţiei Regionale Africane de
Proprietate Intelectuală (ARIPO) și Organizaţiei
Africane pentru Proprietatea Intelectuală (OAPI).
(www.agepi.gov.md)
AGEPI !! R"#$%& M'$(')
$ $"&*%$ C'+%$%"$"% A(,%%+!!%)
$ O-%.%% E"+%!%& ( B)!
9
I !"#$" %&'
A#"(&$& () G&*&$ RM + OEB
'*( *$( ,*)$" &"'
D
21
UPĂ CUM S-A MENŢIONAT ÎN COMUNICATUL DE PRESĂ AL GUVERNULUI RM DIN
NOIEMBRIE CURENT (HTTP://WWW.GOV.MD/
LIBVIEW.PHP?L=RO&IDC=436&ID=5780), ÎN
CADRUL ȘEDINŢEI CABINETULUI DE MINIȘTRI S-A
DECIS INIŢIEREA NEGOCIERILOR ASUPRA ACORDULUI DINTRE GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
ȘI ORGANIZAŢIA EUROPEANĂ DE BREVETE PRIVIND
VALIDAREA BREVETELOR EUROPENE ȘI ACORDAREA DEPLINELOR PUTERI DOAMNEI LILIA BOLO CAN, DIRECTOR GENERAL AL AGENŢIEI DE STAT
PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ.
\ PERSPECTIVA ŞI PRESTANŢA SISTEMULUI
Luând în considerare aspiraţiile Republicii
Moldova de integrare în structurile europene și
de armonizare a cadrului juridic naţional privind
protecţia invenţiilor cu cel al Uniunii Europene,
precum și recunoscând rolul pe care îl are Organizaţia Europeană de Brevete (OEB)* în susţinerea inovaţiilor, competitivităţii și creșterii economice în Europa, cooperarea ţării noastre cu OEB
este prioritară.
10
OEB este un organ specializat în promovarea politicii Uniunii Europene în domeniul brevetelor, fiind chemat să asigure uniformizarea
sistemului de protecţie a brevetelor la nivel european și simplificarea procedurilor de acordare
a protecţiei în toate statele membre.
Astfel, în scopul consolidării protecţiei invenţiilor, Republica Moldova a solicitat Organizaţiei
Europene de Brevete încheierea unui Acord privind validarea brevetelor europene pe teritoriul
său.
De instituirea acestui sistem de validare a
brevetelor europene pe teritoriul ţării noastre
va beneficia întreaga comunitate de utilizatori ai
sistemului naţional de brevete, contribuind astfel la stimularea inovaţiilor, transferul de tehnologii și crearea unui climat investiţional favorabil.
* Organizaţia Europeană de Brevete este o
instituţie interguvernamentală, înfiinţată la 7
octombrie 1977, având la bază Convenţia Brevetului European (CBE), adoptată pe 5 octombrie
1973 la München. Organizaţia este constituită
din: Oficiul European de Brevete, organism executiv, și Consiliul de Administraţie, organism
care supervizează activităţile Oficiului.
În prezent, 38 de state sunt membre ale
OEB (27 de state membre ale UE și 11 – state
nemembre (Elveţia, Norvegia, Turcia etc.). Alte
2 state - Bosnia și Herţegovina și Muntenegru,
care la moment nu sunt state membre ale OEB,
au semnat cu această OEB acorduri bilaterale de
recunoaștere a efectului brevetului european,
fiind la etapa de preaderare. O asemenea etapă
de preaderare au trecut, de asemenea, Albania,
Letonia, Lituania, Slovenia, Croaţia, Macedonia,
România și Serbia.
Brevetul eliberat în temeiul CBE este denumit brevet european și în fiecare stat contractant,
pentru care este eliberat, are aceleași efecte și
este supus aceluiași regim ca și un brevet naţional eliberat în acel stat. Ţinem să menţionăm
faptul că eliberarea unui brevet european poate
fi cerută pentru unul sau mai multe state contractante. Astfel, actualmente CBE permite de a
se obţine protecţie prin brevet european în 40
de ţări.
Procedura unică de eliberare a brevetelor
europene asigură obţinerea mai facilă și cu costuri mai mici a protecţiei invenţiilor pentru statele membre ale OEB. În plus, CBE stabilește un
volum de protecţie oferit de brevetul european
egal pentru toate statele semnatare ale CBE sau
ale acordurilor de validare a brevetului european.
Informaţii detaliate cu referire la activitatea
OEB găsiţi la adresa: http://www.epo.org/.
P ! E!#$ %#$
A&#%! $'('% )( ! !'&
E
DECEMBRIE CURENT, MINIȘTRII INDUSTRIEI DIN ŢĂRILE UNIUNII EUROPENE
ȘI AU DAT ACORDUL PENTRU CREAREA UNUI BRE VET UNIC EUROPEAN. PENTRU ACEST PROIECT,
CARE URMEAZĂ SĂ SPOREASCĂ COMPETITIVITATEA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE, ÎN SPECIAL A
CELOR MICI ȘI MIJLOCII, S-AU DUS DISCUŢII TIMP
DE PESTE TREIZECI DE ANI. ÎN ACEASTĂ ORDINE
DE IDEI, OFICIUL EUROPEAN DE BREVETE (OEB)
A SALUTAT REALIZAREA PARLAMENTULUI EURO PEAN DE LA STRASBOURG, CALIFICÂND- O DREPT
„ISTORICĂ”.
„Uniunea Europeană trebuie felicitată pentru această decizie, care a deschis calea pentru
completarea sistemului european de brevete cu
brevetul unitar și Curtea unificată de brevete, așteptate în Europa timp de peste 30 de ani de ani”,
a declarat președintele OEB, Benoît Battistelli.
După atâţia ani de negocieri, marţi, 11 decembrie 2012, noua legislaţie a fost votată de Parlamentul European. Astfel, inventatorii din UE vor
putea obţine în curând un brevet unic european,
care va permite reducerea cu până la 80% a cheltuielilor pentru recunoașterea brevetului în UE,
regimul de brevetare fiind adaptat în special la
nevoile companiilor mici și mijlocii.
„Proprietatea intelectuală nu trebuie să fie
stopată la frontiere. Drumul spre introducerea
unui brevet european a fost lung și complicat,
dar în final a meritat toate eforturile”, a declarat
Bernhard Rapkay, raportorul pentru legislaţia referitoare la sistemul unitar de protecţie a brevetelor. Iar deputatul european Klaus-Heiner Lehne, președintele Comisiei pentru afaceri juridice,
raportor pentru Acordul internaţional de înfiinţare a instanţei unice pentru brevete, a declarat:
„Odată cu adoptarea noilor reguli, multe dintre
obstacolele pe care le întâlneau IMM-urile vor fi
înlăturate”.
În prezent, un brevet trebuie să fie obţinut și
apoi validat pentru fiecare din cele 27 de state
membre ale UE. Aceasta are un impact împovărător asupra costului brevetelor europene,
care sunt de optsprezece ori mai scumpe decât în SUA, iar în China costul unui brevet este
de numai 600 de euro, a reamintit comisarul
european pentru piaţa internă, Michel Barnier.
Graţie brevetului unic, simplificările administrative ce urmează să fie realizate vor permite reducerea cheltuielilor inventatorilor din UE pentru
depunerea unei cereri de brevet în timpul perioadei de tranziţie până la 6.500 de euro, acest
cost urmând să fie redus sub 5.000 de euro
după perioada de tranziţie, a dat asigurări comisarul european Michel Barnier. Deci, după cum
susţine Comisia Europeană, un brevet european
ar putea costa numai 4.725 de euro, faţă de o
medie de 36.000 de euro - costurile din prezent.
Deoarece Spania și Italia au refuzat să participe la negocieri, pentru a protesta faţă de
faptul că brevetele nu sunt traduse decât în cele
trei limbi de lucru ale Uniunii: germana, engleza
și franceza, la moment brevetul european face
obiectul unei cooperări întărite doar între 25 din
cele 27 de state ale UE. Deoarece cele două ţări
nominalizate au făcut recursuri în justiţie, pentru
a răspunde oricăror temeri și a putea satisface
Spania și Italia, președinţia cipriotă a UE a propus în noiembrie curent ca cererile de brevet să
poată fi depuse în orice limbă europeană, după
care să fie traduse într-una din cele trei limbi de
lucru. Odată înregistrate, brevetele vor fi traduse
în cele 23 de limbi ale UE.
Potrivit Comisiei Europene, intrarea în vigoare a Acordului internaţional care creează
o instanţă unică în materie de brevete va avea
loc la 1 ianuarie 2014 sau după cea de-a 13-a
ratificare a statelor participante, cu condiţia ca
11
P
-
11
Franţa, Marea Britanie și Germania să fi ratificat
deja textul. Alte două acte legislative - legislaţia referitoare la sistemul unitar de protecţie a
brevetelor și Acordul internaţional de înfiinţare
a instanţei unice pentru brevete - se vor aplica
de la 1 ianuarie 2014 sau de la data la care va intra în vigoare Acordul internaţional. Deci, prima
cerere pentru brevetul unic european ar putea
fi depusă în anul 2014.
Pentru a depune o cerere pentru noul brevet,
orice inventator va putea face o aplicaţie la Oficiul European de Brevete (un organism care nu
aparţine de UE) pentru un brevet unic, recunoscut în toate cele 25 de ţări participante ale UE.
Aplicaţia pentru brevetare trebuie făcută în engleză, franceză sau germană. Dacă este prezentată într-o altă limbă, dosarul va trebui însoţit de
o traducere.
Pentru mai multe detalii:
http://www.epo.org/news-issues/news/
2012/20121211.html
http://www.epo.org/law-practice/unitary/
unitary-patent.html
http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/docs/patent/com2011-215-final_ro.pdf
http://www.epo.org/law-practice/unitary/patent-court.html.
http://www.europarl.europa.eu/news/ro
S ! #$! „P$%&&
&!'& !( %& )&%*!
' + ,!$'”
Î
12
N PERIOADA 14-15 NOIEMBRIE CURENT LA AGEPI S-A DESFĂȘURAT SE MINARUL NAŢIONAL „PROPRIETATEA INTE LECTUALĂ PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI
ȘI MIJLOCII”. ORGANIZATORII SEMINARULUI
AU AVUT SCOPUL DE A INFORMA AGENŢII
ECONOMICI DIN ŢARA NOASTRĂ DESPRE
ROLUL ȘI IMPORTANŢA OBIECTELOR DE
PROPRIETATE INTELECTUALĂ ÎN DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII ȘI
SPORIREA COMPETITIVITĂŢII ACESTORA PE
PIAŢĂ, DESPRE MODALITATEA DE CREARE,
PROTECŢIE ȘI VALORIFICARE A ACTIVELOR INTANGIBILE.
În deschiderea seminarului, cuvinte de salut au rostit dl Ion Ţîganaș, Vicedirector general
AGEPI, dna Valentina Veveriţă, Director al Direcţiei politici de dezvoltare a întreprinderilor mici și
mijlocii și profesii liberale, Ministerul Economiei
al RM, dna Lien Verbauwhede Koglin, consultant,
Direcţia inovaţii, Secţia ÎMM, OMPI. Vorbitorii au
menţionat importanţa obiectelor de proprietate intelectuală în dezvoltarea afacerilor, punând
accentul pe faptul că protecţia și valorificarea
eficientă a activelor nemateriale contribuie la
creșterea veniturilor întreprinderilor.
La seminar au participat reprezentanţi ai
Ministerului Economiei, Agenţiei pentru Inovare și Transfer Tehnologic (AITT), incubatoarelor
de afaceri din Soroca, Ștefan Vodă și Sângerei,
întreprinderilor „JLC”, „STARNET”, „Slavena-Lux”
SRL, „Rumeon” SRL, „ArhitecArt” SRL, „Sun Studio”
SRL, „Vinuri Ialoveni” SA, BC „Victoriabank” SA,
studenţi de la diverse instituţii de învăţământ ș.a.
modele și desene industriale), „Legislaţia și administrarea PI în Republica Moldova” (D. Ciuș,
jurist coordonator, Secţia contencios, gestionare statut juridic OPI), „Rolul mărcilor în comerţul
internaţional” (L. Railean, specialist coordonator,
Secţia mărci internaţionale).
Experienţa Republicii Moldova privind rolul
obiectelor de proprietate intelectuală în dezvoltarea întreprinderilor a fost expusă în comunicările experţilor AGEPI, și anume: „Utilizarea
indicaţiilor geografice și denumirilor de origine
pentru dezvoltarea IMM” (S. Leviţchi, director
Departament mărci, modele și desene industriale), „Protecţia designului industrial și exportul produselor autohtone” (A. Șaitan, șef Secţie
Seminarul în cauză s-a dovedit a fi foarte
util pentru participanţi, deoarece problemele
abordate sunt de o actualitate stringentă, iar
experienţa acumulată de alte state poate servi
drept exemplu pentru întreprinderile din RM în
utilizarea instrumentelor eficiente de obţinere
a profitului din activele intelectuale și de combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate
intelectuală.
A ! "#$"#% &'%(
"$ )"$# "#$*' %&#"#&$#$#
B
RAND, MARCĂ COMERCIALĂ, DESIGN INDUSTRIAL, INDICAŢIE GEOGRAFICĂ – ACESTEA SUNT
CÂTEVA ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNUI PRODUS, DAR ȘI INSTRUMENTE DE MAJORARE A
PROFITULUI PENTRU ANTREPRENORII CE LE UTILIZEAZĂ. DREPTUL DE A FOLOSI ACESTE ACTIVE INTELECTUALE POATE FI PROTEJAT PRIN INTERMEDIUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE (PI). INSTITUŢIA CARE ACORDĂ PROTECŢIA ȘI OFERĂ DREPTURILE EXCLUSIVE DE UTILIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ESTE AGENŢIA
DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI). RECENT, AGEPI, CU SUSŢINEREA ORGANIZAŢIEI
MONDIALE A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE, A ORGANIZAT UN SEMINAR DE INFORMARE PENTRU ÎNTRE PRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII (ÎMM) CU REFERIRE LA ROLUL ȘI BENEFICIILE PI. ION ŢÎGANAȘ, VICEDIRECTOR GENERAL AL AGEPI, NE -A ACORDAT UN INTERVIU, REFERINDU-SE LA PAȘII NECESARI PENTRU
A ÎNREGISTRA UN DESIGN SAU O MARCĂ, LA TAXELE PENTRU ACESTE SERVICII, DAR ȘI LA BENEFICIILE
OFERITE DE PROPRIETATEA INTELECTUALĂ.
Experţi internaţionali și cei locali au pus la
dispoziţia participanţilor informaţii privind cele
mai bune practici și modele de administrare eficientă a proprietăţii intelectuale în cadrul întreprinderilor, serviciile din domeniul proprietăţii
intelectuale de care pot beneficia ÎMM-rile și instrumentele de susţinere a achiziţionării obiectelor de PI de către întreprinderile vizate.
13
– Care a fost
mesajul principal
transmis în cadrul
seminarului şi de
ce a fost nevoie de
organizarea unei
instruiri în acest
domeniu?
14
– Această idee
era discutată în
cadrul AGEPI de
mai mult timp,
iar seminarul nu a fost prima acţiune de acest
gen. Am mai organizat seminare, la nivel mai restrâns, în afara Chișinăului, împreună cu Camera
de Comerţ și Industrie. Am primit semnale de
la reprezentanţii întreprinderilor mici și mijlocii
(ÎMM) care susţineau că duc lipsă de informaţii
în privinţa protejării drepturilor de proprietate
intelectuală (PI), dar și a beneficiilor obţinute
în urma utilizării obiectelor de PI. Astfel, au fost
invitate trei grupuri de actori: membri ai administraţiei publice centrale, reprezentată în mod
special de Ministerul Economiei, care este direct
implicat în procesul de susţinere a ÎMM, inclusiv
prin intermediul instrumentelor inovaţionale,
politicilor de implementare; cel de-al doilea
grup de invitaţi au fost membrii incubatoarelor
de afaceri și parcurilor știinţifice; iar cel mai mare
grup l-au reprezentat antreprenorii businessului
mic și mijlociu atât din Chișinău, cât și din centrele raionale. În scopul informării reprezentanţilor micului business am elaborat un ghid special. Aici se găsește informaţia succintă, simplificată și pe înţelesul tuturor, cu exemple concrete,
inclusiv cu strategii ce pot fi implementate. Sunt
explicaţi pașii pe care ar trebui să-i facă pentru
a-și înregistra drepturile de proprietate intelectuală și cum ar putea acestea contribui la sporirea profitului antreprenorilor.
– Ce beneficii aduc drepturile de proprietate intelectuală?
– Despre beneficii există diverse polemici.
În cadrul seminarului organizat de noi un antreprenor a spus că nu simte necesitatea de a
utiliza instrumentele de proprietate intelectuală
pentru că are o întreprindere mică ce oferă servicii. Poate că are dreptate, dar din moment ce va
apărea concurenţa pe piaţa din Republica Moldova antreprenorii vor începe să se gândească
la instrumentele prin care ar putea să se diferenţieze de ceilalţi și aici proprietatea intelectuală
i-ar putea ajuta. În Occident, în special pe timp
de criză, oricât de straniu ar părea, antreprenorii
apelează la instrumentele de proprietate intelectuală, iar investiţiile în protecţia drepturilor
de PI cresc, pentru că au înţeles că doar astfel își
pot asigura drepturile de utilizator unic al unui
design industrial sau al unei mărci. Pe de altă
parte, este o posibilitate de a-și dezvolta afacerea. De exemplu, pe piaţa Moldova există 100
de antreprenori care se ocupă de producerea
vinului. Toţi au un profit de care sunt mulţumiţi.
Însă, la un moment dat, se va ajunge la o etapă
când unii dintre ei vor dori să fie mai originali și
mai vizibili în rândul consumatorilor și chiar să-și
crească profitul.
Anume cu ajutorul PI ei pot face acest lucru.
Vă dau un exemplu. Conform studiilor internaţionale, cu ajutorul unei indicaţii geografice, care
este un obiect de PI, producătorii devin mai ușor
de recunoscut pe piaţă, în plus, ei au posibilitatea să fie recunoscuţi în afara ţării pentru că se
investește în promovare acestui obiect de PI, iar
profitul, în urma utilizării indicaţiei geografice,
poate fi sporit cu circa 10%. Depinde de ei dacă
vor vrea să înţeleagă și să accepte beneficiile
aduse de acest instrument. Totodată, și consumatorul va avea de câștigat, pentru că va fi sigur
de calitatea produsului respectiv, știind că există
o instituţie abilitată să controleze calitatea produsului din acea zonă geografică recunoscută și
luată drept reper de prestigiu.
Un alt exemplu ar fi introducerea inovaţiilor. Aduc un caz care poate fi relevant și pentru
– Care este primul pas pentru protecţia
obiectelor de proprietate intelectuală?
– Orice solicitant poate utiliza câteva forme
de comunicare cu AGEPI. Cea mai utilizată în
prezent este hârtia, adică descărcarea formularului cererii de pe Internet și completarea acestuia, după care este depus, împreună cu restul
actelor solicitate, la ghișeul AGEPI unde se achită
și taxa respectivă. A doua posibilitate este depunerea cererii prin fax sau prin prin poștă pentru a
rezerva un număr de înregistrare, pentru că este
important să fii primul. O a treia posibilitate, cea
mai avantajoasă, este cea a depunerii cererii online.
– Din totalul ÎMM existente, câte şi-au înregistrat mărcile sau designul industrial?
– Nu avem date statistice, dar procentul este
relativ mic. Însă am observat că, dacă acum câţiva ani antreprenorii își înregistrau drepturile la
AGEPI după 2-3 ani de activitate pe piaţă, în prezent există o tendinţă de protejare a drepturilor
înainte de înregistrarea întreprinderii sau în primele luni de activitate. Aceasta este o tendinţă
împrumutată din Occident, care exclude riscul
de a li se fura ideea.
– Numărul mic de întreprinderi care îşi înregistrează drepturile la AGEPI este o urmare
a lipsei de informaţie sau antreprenorii consideră asemenea servicii costisitoare?
– Să vorbim despre politicile Guvernului în
acest sens. În Occident, costurile pentru brevetarea sau înregistrarea mărcilor sunt extrem de
mari. De exemplu, în Marea Britanie costurile
pentru brevetarea unei invenţii se ridică la 20
de mii de lire sterline. Pentru înregistrarea unei
mărci, costurile depășesc 4 mii de lire sterline.
La noi, taxele de înregistrare sunt mult mai mici.
Astfel, înţelegând importanţa micului business,
care constituie 96% din întreprinderile din ţară,
precum și posibilităţile financiare, Guvernul a
oferit facilităţi care nu se găsesc nicăieri în regiune. Vorbim aici de o reducere de 50% la taxele de înregistrare a mărcilor. Pentru brevetarea
unei invenţii costurile sunt de doar 15% din taxe,
iar pentru înregistrarea unui design se vor plăti
doar 35% din cost. Posibil că nu toţi știu de existenţa acestor facilităţi preferenţiale pentru ÎMM,
de aceea ne-am și propus să informăm reprezentanţii acestora.
Dacă ar fi să vorbim de costurile concrete,
înregistrarea unei mărci pentru o singură clasă,
pe un termen de 10 ani, ar ajunge la 500 de euro.
Pentru ÎMM din ţara noastră această taxă este
redusă în jumătate, adică antreprenorii plătesc
doar 250 de euro din costul total, care se achită pe etape. O altă facilitate este oferită pentru
înregistrarea designului industrial. Aici costurile
nu depășesc 50 de euro pentru ÎMM. Mai mult
ca atât, aceasta poate fi taxa pentru înregistrarea
a 100 de modele. De exemplu, un antreprenor
vrea să înregistreze un scaun. Acesta poate înregistra 100 de modele de scaune sau fotolii cu o
singură taxă de 50 de euro. În alte ţări este solicitată câte o cerere de înregistrare și o taxă pentru
fiecare din cele 100 de modele. După ce se depune cererea de înregistrare, la AGEPI urmează
procedura de examinare și înregistrare.
Republica Moldova. Când a apărut pe piaţă
după război, compania SONY din Japonia avea
doar 10 angajaţi. Administratorii companiei au
înţeles că fără investiţii în tehnologii inovaţionale nu se vor putea diferenţia de concurenţii
lor. De aceea au investit în invenţii și și-au brevetat drepturile, astfel că toată lumea cunoaște
ce înseamnă brandul SONY. Alte instrumente în
care antreprenorii ar trebui să investească sunt
mărcile și designul produselor, pentru că, utilizând aceste instrumente, devin mai cunoscuţi
pe piaţă. Iar un produs este mai ușor recunoscut
pe raftul magazinului de un consumator după
forma exterioară, după numele utilizat, după
indicaţia geografică. Noi nicidecum nu obligăm
producătorii să utilizeze aceste instrumente de
PI, ci doar îi informăm despre aceste posibilităţi,
care sunt utilizate în Occident.
15
– Cum se procedează în cazul în care te
pomeneşti că marca sau designul gândite
pentru produsul tău, sunt „împrumutate” de
altcineva?
– Una dintre variante este acţionarea în judecată, pentru a demonstra acest fapt, dar este
un proces de durată, destul de anevoios și costisitor. O altă posibilitate este să se investească
într-o altă marcă, un alt design, ceea ce iarăși
presupune costuri ridicate. Deci, cea mai bună
metodă este să-ţi protejezi drepturile de utilizare din timp, pentru că investiţiile făcute sunt mai
mici decât pierderile.
– Povestiţi-ne despre posibilitatea de înregistrare on-line.
– AGEPI a investit în ultimii doi ani într-un
soft specializat care permite depunerea cererilor
de înregistrare on-line, astfel încât orice solicitant poate efectua toate procedurile de depunere a cererii și de achitare a taxelor din birou,
de la propriul calculator, prin intermediul cardu-
lui prin Internet, fără a se deplasa la AGEPI, iar
certificatul îl va primi ulterior prin poștă, astfel
că oamenii de afaceri nu mai sunt nevoiţi să se
deplaseze din birou pentru asta, economisind
timp și resurse. Sistemul respectiv este funcţional din 1 ianuarie 2013.
– Dacă sunt cetăţean al R. Moldova dar
activez în afara ţării, pot apela la serviciile
AGEPI?
– Desigur. Chiar am abordat în cadrul seminarului nostru subiectul cum ar trebui să se
comporte antreprenorii pe pieţele străine, unde
există o cultură juridică înaltă, cu reguli foarte
clare. Astfel, printr-o cerere depusă la AGEPI,
poţi să-ţi protejezi drepturile în altă ţară, dar
taxa ce trebuie achitată va fi cea prevăzută de
statul în care ai afacerea. Astfel, AGEPI intermediază procedurile pentru a simplifica procesul
de protejare a drepturilor.
Cristina MIRON
(„Capital Market”, 21 noiembrie 2012)
Protecţia proprietăţii intelectuale în Republica Moldova
16
Protecţia soiurilor de plante
Legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei soiurilor de plante:
§ Legea privind protecţia soiurilor de plante nr. 39-XVI din 29.02.2008;
§ Regulamentul privind procedurile de depunere şi examinare a cererii, de acordare şi de menţinere în vigoare a brevetului pentru soi de plantă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 295 din 16.04.2009;
§ Hotărârea Guvernului nr. 774 din 13.08.1997 „Cu privire la taxele pentru servicii cu semnificaţie juridică
în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale, cu modificările ulterioare.
Drepturile asupra unui soi sunt obţinute şi protejate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui
brevet pentru soi de plantă (în continuare - brevet) de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
în conformitate cu Legea privind protecţia soiurilor de plante nr. 39/2008 (în continuare - Lege) şi actele
normative subordonate Legii, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Întinderea protecţiei juridice prin brevet este determinată de ansamblul caracterelor esenţiale ale soiului, expuse în descrierea oficială a acestuia.
Organele care realizează politica statului în domeniul protecţiei juridice a soiurilor sunt: Agenţia de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare - AGEPI) şi Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante
(în continuare - Comisia de Stat). Politica statului privind utilizarea soiurilor noi în procesul de producere
este realizată de către Consiliul Naţional pentru Soiurile de Plante.
_
D RM !"#$!# R%&%&
&%' (##)" **+" OMPI
În mesajul său de deschidere, adresat înaltului for, dl Fr. GURRY, Directorul General al OMPI,
a menţionat rolul determinant al proprietăţii intelectuale, drept motor al inovaţiilor competitive. Totodată, numărul tot mai mare de litigii în
domeniul brevetelor rezolvate în instanţele de
judecată din toata lumea a confirmat încă o dată
necesitatea existenţei unui sistem de protecţie
a proprietăţii intelectuale de nivel internaţional.
„Poziţia proprietăţii intelectuale, în calitate
de câmp de luptă pentru o concurenţă acerbă,
subliniază necesitatea unui sistem bazat pe norme internaţionale”, a subliniat dl Fr. GURRY în
adresarea sa către delegaţi cu ocazia inaugurării
lucrărilor Adunării anuale a statelor membre ale
OMPI.
Dr. Fr. Gurry a apreciat spiritul constructiv
de colaborare al reprezentanţilor statelor membre care a condus la adoptarea, în iunie 2012, a
Tratatului de la Beijing privind protecţia interpretărilor audiovizuale și și-a exprimat speranţa
că acest spirit se va transmite și în cadrul altor
negocieri, aflate în curs de desfășurare. În special, dr. Fr. Gurry a îndemnat statele membre să
adopte foaia de parcurs pentru un nou instrument juridic internaţional privind îmbunătăţirea
accesului la operele publicate pentru persoanele cu deficienţe de vedere și cu posibilităţi limitate de percepere a informaţiei tipărite.
Directorul General al OMPI a chemat statele
membre să convină asupra încheierii unui nou
Tratat privind dreptul desenelor și modelelor industriale, menţionând ca noul instrument trebuie interpretat ca un acord chemat sa faciliteze activitatea în domeniu și să simplifice formalităţile.
Apreciind progresul înregistrat de statele
membre pe parcursul ultimilor 2 ani pe marginea elaborării unui instrument internaţional privind proprietatea intelectuală, resursele genetice, cunoștinţele tradiţionale și expresiile tradiţionale de folclor, dr. Fr. Gurry a încurajat membri
OMPI să continue aceste discuţii pentru a obţine
un rezultat pozitiv către Adunarea generală din
anul 2013.
Declaraţia completă a dlui Fr. Gurry poate fi
accesată pe adresa: http://www.wipo.int/pressroom/en/articles/2012/article_0021.html.
În discursul său adresat Adunării generale OMPI, dna Lilia BOLOCAN, Director General
AGEPI, a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a contribui la consolidarea Sistemului
de protecţie a proprietăţii intelectuale la nivel
internaţional și naţional, care să servească creșterii economice și depășirii crizei financiare. În
continuare, dna BOLOCAN a informat statele
membre și Conducerea OMPI despre ultimele
realizări obţinute de ţara noastră în vederea cultivării respectului pentru proprietatea intelectuală, creșterii nivelului de protecţie și asigurare a
respectării drepturilor de PI.
Detalii despre desfășurarea lucrărilor Adunării generale OMPI pot fi accesate pe adresa:
http://www.wipo.int/about-wipo/en/assemblies/
session_50.html.
\ COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Î
N PERIOADA 1-9 OCTOMBRIE 2012, LA
GENEVA S-A DESFĂȘURAT CEA DE -A 50- EA
SERIE DE REUNIUNI ALE STATELOR MEMBRE ALE
ORGANIZAŢIEI MONDIALE A PROPRIETĂŢII INTE LECTUALE (OMPI). REPUBLICA MOLDOVA A FOST
REPREZENTATĂ LA ACESTE REUNIUNI DE CĂTRE
DELEGAŢIA AGEPI, CONDUSĂ DE DNA LILIA BO LOCAN, DIRECTOR GENERAL. LA DESCHIDEREA
ADUNĂRII A FOST PREZENT ȘI DL VICTOR MO RARU, AMBASADOR EXTRAORDINAR ȘI PLENIPO TENŢIAR, REPREZENTANT PERMANENT AL MISIUNI
PERMANENTE A REPUBLICII MOLDOVA PE LÂNGĂ
OFICIUL ONU DE LA GENEVA.
17
A ! "#$ AGEPI
%& O'&&() P&$!$ I#$)$(!)*
&# C+&#!
P
E DATA DE 3 OCTOMBRIE 2012 LA GE NEVA, ELVEŢIA, AU
FOST SEMNATE
ACORDUL DINTRE AGEPI ȘI OFICIUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ AL REPUBLICII POPULARE
CHINEZE (SIPO) ȘI PANUL DE ACŢIUNI PENTRU
ANUL 2013. DOCUMENTELE AU FOST SEMNATE DE CĂTRE DNA LILIA BOLOCAN, DIRECTORUL
GENERAL AL AGEPI, ȘI DL TIAN LIPU, PREȘEDINTELE OFICIULUI DE STAT PENTRU PROPRIETATEA
INTELECTUALĂ AL REPUBLICII POPULARE CHINEZE
(SIPO).
președinte, dl Wu Kai, Director general Departament Cooperare Internaţională, dra Sheng Li, Vicedirector, Departamentul Cooperare Internaţională, și dl Zhong Yan, administrator de proiect,
Departamentul Cooperare Internaţională, SIPO.
După semnarea documentelor, delegaţiile
au realizat un schimb de opinii vizavi de relaţiile
dintre cele două ţări și s-au expus asupra importanţei documentelor semnate pentru consolidarea cooperării moldo-chineze și rolului pe care
îl are proprietatea intelectuală în dezvoltarea
economică a părţilor.
Dl ambasador Victor Moraru și-a exprimat
deplina satisfacţie pentru relaţiile dintre Republica Moldova și Republica Populară Chineză în
diverse sectoare ale vieţii economice și sociale
și a felicitat reprezentanţii oficiilor de proprietate intelectuală din Moldova și China cu ocazia
semnării acestor importante documente pentru
ambele ţări.
Semnarea Acordului menţionat a avut loc
în incinta Centrului Internaţional de Conferinţe
de la Geneva, în timpul celei de-a 50-ea serii de
Adunări ale statelor membre ale OMPI.
La ceremonia de semnare a Acordului a
participat dl Victor Moraru, ambasador, reprezentant permanent al Republicii Moldova pe
lângă Oficiul ONU de la Geneva, precum și alţi
reprezentanţi ai delegaţiei oficiale a ţării noastre la Adunarea Generală OMPI, și anume dl Ion
Ţîganaș, Vicedirector general AGEPI, dna Liliana
Vieru, Director adjunct Departament promovare
și editură, AGEPI, și dl Alexei Iaţco, Prim-secretar
al Misiunii Republicii Moldova pe lângă Oficiul
ONU de la Geneva.
18
Din partea Oficiului chinez la ceremonia de
semnare au mai participat dr. Li Yuguang, Vice-
Dna Lilia Bolocan, Director General AGEPI,
a mulţumit Președintelui SIPO pentru deschiderea pe care a manifestat-o faţă de AGEPI și a
reiterat invitaţia adresată dlui Tian Lipu de a ne
vizita ţara.
La rândul său, Președintele oficiului chinez
a confirmat disponibilitatea sa de a contribui
personal la implementarea Acordului dintre cele
două oficii și a încurajat partenerii moldoveni
să beneficieze de experienţa Oficiului chinez în
gestionarea unor probleme stringente pentru
dezvoltarea economică durabilă.
Astfel, Acordul semnat de cele două părţi
prevede schimbul de experienţă și asistenţă în
domenii de interes comun, de publicaţii oficiale și acte legislative de proprietate intelectuală,
informaţii referitoare la protecţia prin brevet a
invenţiilor, topografiilor circuitelor integrate, desenelor și modelelor industriale, sistemele computerizate și tehnologiile informaţionale utilizate în cadrul oficiilor de proprietate intelectuală
ale părţilor, promovarea proprietăţii intelectuale, accesul la informaţie, inclusiv serviciile informaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale
prestate sectorului industrial, perfecţionarea
specialiștilor etc. Un punct aparte al Acordului îl
constituie acţiunile comune consacrate realizării drepturilor de proprietate intelectuală în cele
două ţări.
Planul de acţiuni pentru anul 2013, aprobat
de către părţi, prevede formarea profesională a
specialiștilor, inclusiv subiecte, precum: strategia naţională în domeniul proprietăţii intelectuale, practica examinării brevetelor de invenţie,
capacitatea instituţională de management al resurselor umane și serviciile publice în domeniul
proprietăţii intelectuale, specificul sistemului
chinez de proprietate intelectuală etc.
(www.agepi.gov.md)
L C!" P#$$ %#&$'
'#%!" (#)"#, '*$"#/
'""# $'!*#" + $')-"#
..#0)
naţionale interguvernamentale, 7 organizaţii
internaţionale nonguvernamentale (INTA, MARQUES, CEIPI, CCIA, AIM, ICC, ICANN).
În conformitate cu Agenda de lucru, în cadrul ședinţelor s-au discutat mai multe documente, și anume:
§ adoptarea Raportului SCT 26. În urma
discuţiilor s-a menţionat că toate propunerile
și comentariile expuse de către participanţi în
procesul de examinare a documentelor în conformitate cu Agenda de lucru a SCT 26 au fost
incluse în Raportul final. Menţionăm faptul că
propunerile din partea Republicii Moldova înaintate în cadrul ședinţelor precedente sunt reflectate în punctele 111, 172, 193, 199, 251 din
documentul SCT/26/9;
La sesiune au participat circa 150 de reprezentanţi din 43 de state membre, inclusiv din
Comunitatea Europeană, 3 organizaţii inter-
§ studiul referitor la posibilul impact al
activităţii SCT asupra legislaţiei și practicii în
domeniul designului industrial (Documentul
SCT/27/4);
§ legislaţia şi practica din domeniul
Î
N PERIOADA 17-21 SEPTEMBRIE 2012, LA
GENEVA, ELVEŢIA, AU AVUT LOC ȘEDINŢELE
DIN CADRUL SESIUNII A 27-A A COMITETULUI
PERMANENT PRIVIND DREPTUL MĂRCILOR, DESE NELOR/MODELELOR INDUSTRIALE ȘI INDICAŢIILOR GEOGRAFICE (SCT).
19
designului industrial – articole provizorii (Documentul SCT/27/2 şi Documentul
SCT/27/3).
Conform deciziei de a se realiza un Studiu
referitor la posibilul impact al activităţii SCT (articolele și regulile provizorii) asupra legislaţiei
și practicii din domeniul designului industrial,
Secretariatul a elaborat un Chestionar pentru
titularii desenelor/modelelor industriale și oficiile de PI, pe care AGEPI l-a completat cu datele
referitoare la poziţia oficiului nostru. Solicitarea
OMPI de participare la studiu fiind plasată anterior pe web pagina AGEPI, Agenţia s-a implicat
activ în procesul de intervievare a solicitanţilor
şi mandatarilor autorizaţi pentru a asigura participarea lor efectivă în reflectarea poziţiei Republicii Moldova. Din 185 de state răspunsuri
complete au prezentat 53 de state. Din acestea
rezultă că aproximativ 70% din state au implementat deja modificările propuse în documentul de armonizare a legislaţiei din domeniul desenelor/modelelor industriale (DMI). Totodată,
un şir de state au menţionat că vor avea nevoie
de asistenţă tehnică din partea OMPI.
20
În cadrul şedinţelor au fost formulate diferite
propuneri. De exemplu, referitor la depunerea
cererii de către solicitanţii străini s-au formulat 2 variante: a) posibilitatea depunerii cererii
pentru a obţine data de depozit fără serviciile
unui mandatar autorizat (ulterior este necesar
desemnarea unui mandatar autorizat), b) posibilitatea depunerii cererii numai printr-un mandatar autorizat. La SCT 28 se va căuta varianta
optimală.
rea documentelor prezentate în format electronic, repunerea în depturi.
În concluzie, s-a decis că Secretariatul va
formula o variantă actualizată a Articolelor și
Regulilor cu includerea tuturor propunerilor formulate.
§ Un alt punct de pe Agendă a fost Reuniunea de informare cu privire la rolul și responsabilitatea intermediarilor de Internet în
domeniul mărcilor.
Pentru a discuta relaţia dintre mărci și Internet, inclusiv rolul și responsabilitatea intermediarilor de Internet, au fost prezentate 10 comunicări (http://www.wipo.int/meetings/en/details.
jsp?meeting_id=26662), pe parcursul discuţiilor
evidenţiindu-se următoarele aspecte:
- utilizarea tot mai largă a Internetului în raport cu dorinţa tot mai mare a statelor de a controla Internetul;
- creşterea utilizării Internetului de către
ţările ce foloseşte altă grafie decât cea latină;
- reglementarea prea strictă a dezvoltării Internetului;
- intermediarii de Internet sunt vectorii
dezvoltării şi nu e posibil să poarte răspundere
integrală pentru conţinutul Internetului;
- soluţionarea conflictului dintre mărci şi numele de domen în termen de 10 zile şi impunerea celui care pierde ca să achite pagubele;
Referitor la perioada de graţie, s-a ajuns la
varianta de “6 sau 12 luni”. Acesta este un pas
important luându-se în consideraţie faptul că
la etapa iniţială mai multe state nu susţineau
această prevedere.
- conlucrarea cu titularii de mărci. Dacă
sunt încălcări ale drepturilor de PI, inclusiv ale
mărcilor, intermediarii de Internet sunt notificaţi
şi atunci informaţia se retrage de pe paginile web. De exemplu, Alibaba.com din China
în perioada martie 2010–iulie 2012 a primit
535.000 de notificări. Ca rezultat, a fost retrasă
informaţia despre ofertele de comercializare a
2.000.000 de produse.
De asemenea, au fost discutate prevederile
referitoare la divizarea cererii (din iniţiativa solicitantului și la cererea oficiului de PI), confirma-
§ Actualizarea relaţiilor dintre mărci și
expansiunea numelor de domen (Documentul SCT/27/8).
§ Protecţia denumirilor de state de la înregistrare și utilizare în calitate de marci (Documentul SCT/27/5).
La acest subiect a fost discutată practica
diferitor state, inclusiv a Republicii Moldova.
Jamaica a propus de a se studia în continuare
practica ţărilor privind protecţia denumirilor de
state. UE a menţionat că asemenea studiu a fost
realizat în 2009 și că SCT trebuie să se focuseze
asupra armonizării legislaţiei în domeniul desenelor și modelelor industriale. Secretariatul de
asemenea a menţionat că trebuie de formulat
foarte clar dezideratele de viitor.
§ Denumirile internaţionale neprotejabile pentru produsele farmaceutice (INN).
Reprezentantul Organizaţiei Mondiale
a Sănătăţii (OMS) a prezentat o informaţie
detaliată despre denumirile internaţionale
neprotejabile pentru produsele farmaceutice
(INN), sistemul INN, modul de prezentare a propunerilor, examinarea acestora de către experţi
şi adoptarea INN. De asemenea, s-a făcut referinţă la baza de date a INN. Menţionăm că Republica Moldova utilizează baza de date a INN
în procedura de examinare a cererilor de înregistrare a mărcilor.
Concluzii
Participarea la şedinţele Comitetului Permanent privind dreptul mărcilor, desenelor/
modelelor industriale şi indicaţiilor geografice
(SCT) permite de a se expune foarte clar, argumentat şi în detalii poziţia Republicii Moldova
asupra documentelor discutate (propunerile,
comentariile sunt reflectate în Raportul SCT).
De asemenea, ne permite să facem schimb de
experienţă cu reprezentanţii altor oficii de PI,
atât pe marginea subiectelor discutate în cadrul
şedinţelor, cât şi discuţii separate sau în grup.
Astfel, în cadrul grupului regional delegaţia RM
a discutat referitor la protecţia denumirilor de
state, unele prevederi din legislaţia desenelor/
modelelor industriale; cu reprezentantul din
Kazahstan – referitor la corelaţia dintre Tratatul
de la Singapore şi legislaţia naţională în domeniul mărcilor, inclusiv unele aspecte practice
de aplicare a prevederilor respective. Oficiul
de PI din Kazahstan este interesat de preluarea
experienţei AGEPI în domeniul protecţiei desenelor/modelelor industriale.
Simion LEVIŢCHI,
director Departament
mărci, modele şi desene industriale, AGEPI
Conform informaţiei prezentate de către
Asociaţia Internetului pentru alocare de nume și
numere (ICANN), în luna iunie 2011 a fost adoptat un nou Program de mărire a numărului de
nume de domen de nivel superior, care a început
să fie realizat din ianuarie 2012. Conform ICANN,
numele de domen sunt într-o continuă dezvoltare. La rândul său, INTA a menţionat că titularii de mărci vor avea chieltueli mai mari pentru
apărarea drepturilor în contextul noilor nume
de domen. În această situaţie este important de
a se prevedea la nivel internaţional şi naţional
metode efective şi rapide de soluţionare a conflictelor dintre mărci şi numele de domen.
21
C ! #! !$% &'(
&#) ! ()! $ **!)
+ (,-$ ( * ( $! T.$/
De asemenea, au fost prezente organizaţii
internaţionale precum OMPI, Oficiul European
de Brevete (OEB), Organizaţia pentru Reţeaua
Internaţională a Indicaţiilor Geografice (orIGin).
La conferinţă au mai participat reprezentanţii
sectorului privat şi mandatarii autorizaţi
preocupaţi de domeniul indicaţiilor geografice.
I
NDICAŢIILE GEOGRAFICE ȘI DENUMIRILE DE
ORIGINE REPREZINTĂ UN SUBIECT DE O DE OSEBITĂ ACTUALITATE PENTRU MAREA MAJORITATE A ŢĂRILOR CU ECONOMIA DE PIAŢĂ ÎN PRO CES DE CONSTITUIRE, DEOARECE ELE REPREZINTĂ
RESURSELE PE CARE UN STAT, REGIUNE SAU LO CALITATE LE DEŢINE GRAŢIE ISTORIEI, TRADIŢIEI,
SPECIFICULUI GEOGRAFIC ȘI CARE TREBUIE DOAR
PROMOVATE ȘI VALORIFICATE ASTFEL ÎNCÂT SĂ
ADUCĂ BENEFICII SIGURE.
22
OMPI acordă o mare atenţie acestui subiect, organizând în fiecare an câte o Conferinţă
internaţională privind protecţia indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine. În anul curent
Biroul Internaţional al OMPI, în cooperare cu
Centrul Naţional de Proprietate Intelectuală din
Georgia (Sakpatenti), au organizat Conferinţa
respectivă în perioada 12-14 noiembrie la Tbilisi,
Georgia. Evenimentul a coincis cu celebrarea a
20 de ani de la fondarea Oficiului georgian de
proprietate intelectuală și, respectiv, a constituirii sistemului de PI din Georgia.
La Conferinţă au participat reprezentanţi din
peste 20 de ţări, atât din spaţiul CSI, cât şi din
SUA, Israel, Turcia, România, Ungaria, Germania
etc.
Lucrările conferinţei s-au axat pe evidenţierea
importanţei economice a indicaţiilor geografice,
în mod special pe promovarea produselor autohtone, precum şi pe discutarea mecanismelor
oferite pentru protecţia acestora. În plus, au fost
prezentate ultimele tendinţe în lucrările grupului de lucru pe problemele dezvoltării Sistemului
de la Lisabona privind protecţia denumirilor de
origine, care în decembrie curent este convocat
pentru cea de-a VI-a ședinţă.
De asemenea, a fost abordată problematica
existenţei diferitor sisteme de protecţie a IG, în
mod special sistemele care oferă protecţie prin
marcă de certificare, colectivă sau individuală
(SUA). Un raport foarte interesant a fost prezentat de reprezentantul „orIGin” care a prezentat
Sistemul european de protecţie a IG și a evidenţiat problemele cu care se confruntă sectorul
privat ca rezultat al existenţei diferitor sisteme
de protecţie a IG. În mod special, reprezentantul
„orIGin” a evidenţiat în prezentarea sa costurile
înalte pe care le suportă titularii dreptului de utilizare pentru a-și apăra drepturile în ţările în care
indicaţiile geografice sunt protejate în calitate
de mărci, menţionând în acest sens că doar întrun an un grup de titulari a cheltuit mai mult de
un milion de dolari pentru a asigura respectarea
drepturilor lor în statul New York.
fice. În cadrul acestor întruniri a fost prezentat
şi sistemul de protecţie al indicaţiilor geografice
din Republica Moldova care în anul 2008 a fost
armonizat cu prevederile comunitare în acest
domeniu.
Foarte utile în sensul schimbului de
experienţă au fost mesele rotunde în cadrul
cărora reprezentanţii ţărilor participante au
prezentat sistemele naţionale de protecţie a
denumirilor de origine şi indicaţiilor geogra-
După cum am menţionat, lucrările Conferinţei au coincis cu celebrarea celor 20 de ani
de la fondarea Sakpatenti. Cu acest prilej, majoritatea participanţilor au adresat felicitări atât
conducerii, cât şi tuturor membrilor colectivului
Sakpatenti, dorindu-le prosperare şi noi realizări
în dezvoltarea și implementarea sistemului de
proprietate intelectuală în Georgia.
Natalia MOGOL,
director adjunct Departament mărci, modele
şi desene industriale, AGEPI
V !"# O$%&!& N#'(!
P)'*) I(!%&!+ ( V(,
! AGEPI
N PERIOADA 12-13 NOIEMBRIE 2012, LA
AGEPI A AVUT LOC O VIZITĂ DE DOCUMENTARE A DELEGAŢIEI OFICIULUI NAŢIONAL DE PRO PRIETATE INTELECTUALA DIN VIETNAM (NOIP),
AXATĂ PE UN SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ÎN DO MENIUL PROTECŢIEI DESENELOR ȘI MODELELOR
INDUSTRIALE.
din delegaţia NOIP au făcut parte dl Hoang Van Tan, Vicedirector general, dl Le Ngoc
Lam, şef Secţie desene industriale, dra Nguyen
Thi Than Ha, şef Secţie politică şi legislaţie, dra
Vu Thi Thuy Lien, expert în Secţia cooperare
internaţională.
Programul vizitei a prevăzut întâlnirea
delegaţiei NOIP cu administraţia AGEPI, în
cadrul căreia părţile au realizat un schimb de
experienţă privind activităţile celor două oficii,
şi cu experţii Departamentului mărci şi modele/
desene industriale. Delegaţia din Vietnam a fost
informată despre Sistemul naţional de protecţie
a proprietăţii intelectuale, procedura naţională
de examinare a cererilor de înregistrare a desenelor și modelelor industriale (recepţionarea
cererilor, examinarea și adoptarea hotărârilor,
eliberarea certificatelor, completarea bazei de
date, publicarea); înregistrarea internaţională a
desenelor și modelelor industriale prin Aranjamentul de la Haga (date statistice, etapele și termenele de examinare a cererilor etc.).
Î
23
Cu toate ca în Vietnam designul
industrial este parte a procedurii efectuate de Departamentul invenţii, iar în
Republica Moldova este gestionat de
specialiştii din Departamentul mărci şi
modele/desene industriale, în procesul
de protecţie a designului în cele două
ţări nu au fost evidenţiate deosebiri
esenţiale. Cu atât mai mult, că şi Oficiul
din Vietnam, şi AGEPI efectuează examinarea de fond a acestui obiect de
proprietate industrială.
La rândul lor, membrii delegaţiei NOIP au
prezentat specialiștilor AGEPI sistemul de protecţie a proprietăţii intelectuale din Vietnam,
procedura de examinare a designului, baza de
documentare comasată, utilizată de către experţii de design din Oficiul vietnamez.
În cadrul întâlnirii, au fost identificate, de
asemenea, direcţiile prioritate ale colaborării
dintre NOIP şi AGEPI atât la nivel internaţional,
cât şi bilateral.
_
AGEPI recepţionează cererile de brevet pentru soiuri de plantă, efectuează examinarea şi publicarea lor
oficială, eliberează brevetele pentru soiuri şi ţine Registrul Naţional al cererilor şi cel al brevetelor pentru soiurile de plante.
Comisia de Stat efectuează testarea noilor soiuri în vederea determinării utilităţii economice şi corespunderii lor condiţiilor de brevetabilitate prevăzute de Lege.
În sensul Legii, soiul reprezintă un grup de plante aparţinând unui singur taxon botanic de cel mai jos
rang cunoscut care, indiferent dacă corespunde sau nu condiţiilor de acordare a protecţiei prin brevet, poate fi:
24
§ definit prin expresia caracterelor ce rezultă dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinaţie de
genotipuri; expresia caracterelor materialului soiului de acelaşi tip poate fi variabilă sau invariabilă, gradul de
variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaţia de genotipuri;
§ distinct faţă de orice alt grup de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre caractere;
§ considerat ca o entitate, având în vedere proprietatea sa de a fi reprodus fără vreo modificare.
Categoriile soiului sunt: clona, linia şi hibridul.
Materialul soiului sunt: plante întregi, seminţe, puieţi, bulbi sau părţi de plante, destinate înmulţirii sau
comercializării în alte scopuri decât reproducerea soiului.
Brevetul pentru soi de plantă certifică prioritatea soiului, paternitatea amelioratorului şi dreptul exclusiv
al titularului de brevet de utilizare a soiului.
Soiul este brevetabil numai în cazul în care îndeplineşte condiţiile de noutate, distinctivitate, omogenitate şi stabilitate. Acesta trebuie să poarte o denumire care va conţine denumirea lui generică şi va face posibilă
identificarea sa.
S ! !"#!$!%&' () *#!()+,)-$
AGEPI + O./)/ ! S,(, #!%,$/
I%0!%& + M'$ % R-1%(
Din componenţa delegaţiei au făcut parte
dl Bogdan Borischievici, director al Direcţiei
colecţie naţională, informatică, servicii, dna
Alexandra Niculae, administrator baze de
date, dl George Terteleac, expert în tehnologii
informaţionale, dna Mihaela Ariciu, jurist, coordonator eliberare acte, reînnoiri, modificări
în situaţia juridică, Serviciul desene şi modele
industriale, dna Aurelia Mihalcea, referent, Serviciul desene şi modele industriale.
Vizita de lucru a delegaţiei din România a
prevăzut o întâlnire cu conducerea AGEPI şi
desfăşurarea a două seminare - în domeniul tehnologiilor informaţionale și în domeniul protecţiei desenelor și modelelor industriale. Lucrările
primului seminar s-au axat pe teme precum:
§ Sistemul TI al OSIM în cadrul Programului
Cooperation Found, coordonat de OHIM
§ AGEPI: Sistemul informatic de depunere a
cererilor de protecţie în regim on-line
§ Sistemul informatic privind gestiunea
electronică a documentelor LETOGRAF din cadrul AGEPI
§ Proiectul e-Guvernare și platforma M-Cloud
§ Bazele de date ale AGEPI.
În cadrul celui de-al doilea seminar, experţii
Serviciului desene şi modele industriale al OSIM
i-au familiarizat pe colegii lor din Departamentul mărci, modele şi desene industriale al AGEPI
cu aplicarea prevederilor legale în cazurile când
un desen sau un model industrial nu poate fi
protejat; aplicarea prevederilor legale privind
respingerea cererilor de înregistrare a desenelor/modelelor industriale; înregistrarea desenelor/modelelor care fac parte din clasa 32-a a
Clasificării de la Locarno; întinderea protecţiei în
cazul depunerii spre înregistrare a unor cuvinte
într-o executare grafică deosebită; rezolvarea
coloristică ca o caracteristică esenţială a desenului/modelului industrial; protecţia în calitate
de desen sau model industrial a unei părţi a
produsului, inclusiv în cazul când se prezintă
fotografia produsului; înregistrarea produselor
complexe; stabilirea „utilizatorului avizat” în ca-
Î
N SCOPUL REALIZĂRII UNUI SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR
INFORMAŢIONALE, APLICATE ÎN OFICIILE DE
PROPRIETATE INTELECTUALĂ, ȘI AL PROTECŢIEI DESENELOR ȘI MODELELOR INDUSTRIALE, ÎN
PERIOADA 19-23 NOIEMBRIE 2012 LA AGEPI
S-A AFLAT O DELEGAŢIE A OFICIULUI DE STAT
PENTRU INVENŢII ȘI MĂRCI DIN ROMÂNIA (OSIM).
25
zul evaluării caracterului individual al desenelor/modelelor industriale.
legislaţia UE; perfecţionarea/instruirea examinatorilor de desene/modele industriale etc.
În cadrul schimbului de experienţă dintre
specialiștii celor două oficii au fost abordate și
aspectele evaluării caracterului individual în dependenţă de gradul de libertate al autorului în
crearea desenului sau modelului industrial; epuizarea drepturilor; procedura de opoziţie; designul neînregistrat; armonizarea legislaţiei RM cu
Vizita de lucru a experţilor OSIM s-a încadrat
în agenda de implementare a activităţilor incluse în Programul comun de cooperare dintre
AGEPI și OSIM pentru anii 2011-2013 și a Programului de activitate al AGEPI pentru anul 2012.
(www.agepi.gov.md)
26
_
Notorietatea soiului poate fi stabilită pe baza utilizării acestuia, existenţei sale în registrele oficiale sau
într-o colecţie informativă de soiuri, precum şi pe baza descrierii lui detaliate în una din publicaţii sau în cererea de brevet, cu condiţia că în urma depunerii acestei cereri a fost eliberat un brevet.
Persoana, prin munca de creaţie a căreia a fost creat sau descoperit şi dezvoltat un soi este considerată
drept ameliorator.
Dacă un soi a fost creat de mai mulţi amelioratori, aceştia sunt consideraţi coautori, iar modul de exercitare a drepturilor asupra unui astfel de soi se stabileşte printr-un acord încheiat în scris între coautori. Dreptul
de autor este personal, inalienabil şi imprescriptibil.
Dreptul la brevet aparţine amelioratorului sau succesorului său în drepturi. Dreptul la brevet pentru un
soi creat în exercitarea atribuţiilor de serviciu aparţine patronului, dacă contractul nu prevede altceva. Persoana care a creat un soi nou în exercitarea atribuţiilor de serviciu are dreptul la o remuneraţie echitabilă.
Titularul brevetului pentru soi de plantă are dreptul exclusiv asupra brevetului şi asupra soiului de plantă
protejat prin brevet, inclusiv dreptul de a exploata soiul, de a dispune de brevet şi de soiul protejat şi de a interzice terţilor să efectueze fără autorizaţia sa producerea sau reproducerea materialului soiului, condiţionarea lui în scopul înmulţirii, vânzarea, importarea şi exportarea, stocarea în aceste scopuri pe întregul termen
de valabilitate al brevetului pentru soi.
În cazul în care există mai mulţi titulari de brevet, raporturile privind utilizarea soiului protejat se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia.
Brevetul pentru soi de plantă eliberat de AGEPI este valabil numai pe teritoriul Republicii Moldova. Durata de valabilitate a brevetului este de:
§ 30 de ani - pentru soiuri de arbori, viţă-de-vie şi cartof;
§ 25 de ani - pentru soiuri de plante de alte specii, începând de la data publicării în BOPI a menţiunii privind
acordarea brevetului.
La solicitarea titularului de brevet, durata de valabilitate a brevetului pentru soi de plantă poate fi prelungită cu 5 ani.
Titularul de brevet este obligat să menţină caracterele şi proprietăţile soiului, indicate în descrierea lui la
data acordării brevetului, pe toată perioada de valabilitate a brevetului.
Persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova au dreptul să aleagă liber statul în care doreşte să
depună o cerere de brevet pentru soi de plantă.
Solicitantul care a depus cererea iniţială într-un stat străin va prezenta informaţia referitoare la testările
efectuate în conformitate cu cerinţele de protecţie a soiului în acest stat.
Cheltuielile legate de protecţia noului soi în străinătate sunt suportate de către solicitant.
P "#$% #& '" ()"%#
'""*# +$ , +)#$ (1)
A
CTIVITATEA DE PROMOVARE ȘI SUSŢINERE
A PROCESULUI DE CREARE ȘI FUNCŢIO NARE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII (ÎN
CONTINUARE - ÎMM) S-A TRANSFORMAT ÎN ULTIMELE DECENII ÎNTR- O PRIORITATE A POLITICILOR ECONOMICE ALE TUTUROR ŢĂRILOR, ÎN CARE
ECONOMIA FUNCŢIONEAZĂ ÎN BAZA PRINCIPIILOR
DE PIAŢĂ.
Acest fapt se datorează unor particularităţi
ale ÎMM, care la nivel macroeconomic generează un șir de beneficii ce se manifestă în următoarele:
§ ÎMM asigură creșterea ocupării forţei de
muncă;
§ ÎMM contribuie la formarea unui mediu
concurenţial matur, deoarece mai puţin sunt supuse tendinţelor de monopolizare;
§ de regulă, ÎMM sunt parteneri responsabili și plătitori bugetari punctuali;
§ dificultăţile financiare ale ÎMM nu se răsfrâng în mod grav asupra stabilităţii financiare la
nivel macroeconomic;
§ ÎMM sunt implicate mai puţin în transferul capitalului în străinătate;
§ de regulă, ÎMM se bucură de loialitate din
partea opiniei publice.
Totodată, există și oportunităţi semnificative
de ordin microeconomic privind funcţionarea
eficientă și viabilitatea economică a sectorului
ÎMM, care servesc drept temei pentru stat de a
promova acţiuni concrete de încurajare a activităţii lor. Aceste priorităţi, fiind cu preponderenţă
de ordin managerial, rezidă în următoarele:
§ flexibilitate și operativitate în adoptarea
deciziilor manageriale;
§ lipsa inerţiei în adaptarea la diverse condiţii economice dificile;
§ nivelul minim de birocratism în organizarea activităţii antreprenoriale;
§ operativitate în diversificarea mărfurilor și serviciilor în conformitate cu dinamismul
cererii;
§ nivelul sporit (de cca două ori) al randamentului investiţiilor.
în majoritatea ţărilor dezvoltate s-au edificat sisteme eficiente de încurajare și susţinere
a ÎMM care întrunesc acţiuni de ordin instituţional, organizatoric, financiar, creditar, fiscal etc.
Acestea sunt destul de detaliat expuse și generalizate în literatura economică și, prin urmare,
pot fi preluate și adaptate cu succes la condiţiile
ţărilor în tranziţie, inclusiv ale Republicii Moldova, luându-se, desigur, în consideraţie specificul
dezvoltării economice și sociale.
Estimarea rolului ÎMM în dezvoltarea economiei naţionale se efectuează prin utilizarea unor
indicatori speciali ce caracterizează de obicei
ponderea lor în activităţile economice, precum
și alţi indici cantitativi ai acestora. Principalii indicatori de acest gen sunt:
§ numărul total al ÎMM și dinamica acestuia
pe ani;
§ ponderea ÎMM în numărul total de întreprinderi;
§ ponderea ÎMM în PIB;
§ ponderea ÎMM în forţa de muncă ocupată;
§ densitatea ÎMM (numărul lor la o mie de
locuitori).
În Republica Moldova, susţinerea activităţii
ÎMM a început odată cu promovarea reformelor
economice din cadrul tranziţiei la economia de
piaţă. în prima jumătate a anilor ΄90 ai secolului
trecut a fost elaborat și adoptat un set de acte
normative, utilizarea cărora trebuia să intensifice crearea și funcţionarea ÎMM, să extindă pon-
\ REALIZAREA DREPTURILOR DE PI
1. PROMOVAREA ACTIVITĂŢII ÎMM
27
derea lor în PIB și în ocuparea forţei de muncă.
Facilităţile fiscale și încercările de a promova
finanţarea prin intermediul unui fond special,
creat din mijloace bugetare, în calitate de pârghii de încurajare a activităţii ÎMM, practicate în
această perioadă, au fost parţial compromise ca
urmare a unei utilizări neadecvate.
Pe parcursul ultimilor ani au fost întreprinse măsuri în vederea reînnoirii bazei normative
a activităţii ÎMM prin modificarea completă a
acesteia și racordarea la realităţile zilei.
Printre cele mai importante acte normative
în vigoare la moment, ce ţin de încurajarea activităţii ÎMM, vom menţiona:
§ Legea cu privire la susţinerea sectorului
întreprinderilor mici și mijlocii nr. 206-XVI din
07.07.2006;
§ Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr. 280-XV din 22.06.2004;
§ Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 20122020, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr.
685 din 13.09. 2012;
§ Hotărârea Guvernului „Cu privire la crearea Organizaţiei de Dezvoltare a sectorului
Întreprinderilor Mici și Mijlocii” nr. 538 din
17.05.2007 (în continuare - ODIMM).
28
Diverse prevederi privind activitatea ÎMM
sunt stipulate și în alte acte normative, precum:
Codul Fiscal, Codul Vamal, Legea cu privire la
principiile reglementării activităţii antreprenoriale nr. 235-XVI din 20.07.2006, Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din
15.07.1998 etc.
În anii 2006-2009, anumite speranţe ale activizării sectorului ÎMM s-au axat pe modificările
sistemului fiscal și pe unele încercări de liberalizare economică, întreprinse și promovate de
autorităţi. Cele mai importante măsuri în acest
sens au fost:
§ stabilirea cotei zero la impozitul pe venit
începând cu 1 ianuarie 2008, cu excepţia celui
utilizat pentru achitarea dividendelor, regle-
mentarea activităţilor organelor de control și
inspecţie;
§ amnistia fiscală a datoriilor calculate pentru perioada de până la 1 ianuarie 2007;
§ legalizarea capitalului.
§ Însă aceste așteptări privind îmbunătăţirea climatului de afaceri, legalizarea capitalului,
încurajarea activităţii economice practic nu s-au
adeverit.
Desigur, activitatea ODIMM a redat un anumit suflu activităţii ÎMM din Republica Moldova,
contribuind la consolidarea infrastructurii sectorului, îmbunătăţirea finanţării, încurajarea direcţionării remitenţelor spre investiţii etc.
În mod special pentru încurajarea activităţii
ÎMM, pe parcursul acestor ani au fost întreprinse diverse măsuri de extindere a accesului lor la
mijloacele financiare, și anume:
§ diminuarea bazei impozabile și a ratei
dobânzilor pentru creditele de microfinanţare
(cu 50% pentru creditele pe un termen de la 2
până la 3 ani și cu 100% pentru cele de la 3 ani
în sus);
§ lansarea Programului Naţional de finanţare a iniţiativelor antreprenoriale ale tinerilor
pentru anii 2008-2010, cu eliberarea unor credite de până la 300 de mii de lei pentru o perioadă
de până la 5 ani, din care 40% - fără rambursare;
§ implementarea pe parcursul anului 2007,
cu susţinerea USAID, GTZ, TACIS, Băncii Mondiale, BERD, guvernelor Japoniei și Olandei, a 11
proiecte de finanţare a ÎMM cu un buget total
de cca 80 mln. USD.
În ansamblu, putem conchide că în Republica Moldova a fost creată baza normativă privind
promovarea sectorului ÎMM, precum și unele
elemente ale infrastructurii privind activitatea
acestora, care permite extinderea sectorului în
cauză, însă nu soluţionează totalitatea dificultăţilor cu care se confruntă ele.
dr. Iurie BADÂR,
şef Direcţie economie şi finanţe, AGEPI
Г !"#$! &$'(!): *! *+#)"!
,*!- .-&/
КОНЦЕ ОКТЯБРЯ 2012 ГОДА, ЕВРОПАРЛАМЕНТ РАТИФИЦИРОВАЛ СОГЛАШЕНИЕ МЕЖДУ ЕС И МОЛДОВОЙ О ВЗАИМНОЙ
ОХРАНЕ ГЕОГРАФИЧЕСКИХ УКАЗАНИЙ СЕЛЬСКОХОЗЯЙСТВЕННОЙ И ПИЩЕВОЙ ПРОДУКЦИИ.
Эти переговоры длились с 2008 года и
завершились блестяще: отныне наша страна должна обеспечить охрану порядка трех
тысяч географических указаний продовольственных товаров, вин, спиртных напитков, производимых в странах Евросоюза, а
они, в свою очередь, гарантируют охрану
двум молдавским «терруар» - «Romăneşti» и
«Ciumai». За последние несколько лет других
зарегистрированных географических указаний у нас не появилось.
Молдова стала второй после Грузии страной, включенной в политику соседства ЕС, которая подписала данное соглашение. В прошлом году Грузия зарегистрировала около
двадцати географических указаний и наименований мест происхождения сыров, вин, минеральных и родниковых вод. Для нее это был
превентивный шаг: на тот момент «Грузпатенту» пришлось отстаивать права на грузинские
вина «Хванчкара», «Цинандали» и «Киндзмараули», которые были зарегистрировали в
США одной из немецких компаний. В нашем
случае таких проблем не наблюдалось. Мы
лишь выполняем взятые на себя в 2001 году
обязательства, подписав Лиссабонское соглашение об охране мест происхождения и
вступив в ВТО, в рамках которого действует
Соглашение о торговых аспектах прав интеллектуальной собственности (TRIPS).
До 2008 года молдавское законодательство предусматривало только охрану
наименований мест происхождения, а географические указания охранялись косвен-
но, посредством закона о товарных знаках.
Когда на подходе был новый закон об охране географических указаний, наименований
мест происхождения и гарантированных
традиционных продуктов, эксперты из ЕС
пришли к выводу, что с такой базой у нас нет
препятствий существенно расширить международное сотрудничество. В AGEPI идею
поддержали, учитывая, что по Лиссабонскому
направлению мы защищаем порядка 800 наименований мест происхождения, при этом не
используем местный потенциал. В 2010-м на
сайте AGEPI был опубликован перечень европейских географических указаний, предложенных для охраны, но обоснованных возражений от молдавских предпринимателей не
последовало.
В апреле прошлого года переговоры о
взаимной охране географических указаний
между ЕС и Молдовой завершились. Пресса
ограничилась заявлениями еврокомиссара
по сельскому хозяйству Дачиана Чолоша о
налаживании «прочных партнерских отношений, направленных на продвижение качественной продукции в интересах фермеров и
предприятий, как в Молдове, так и в ЕС». При
этом местные «фермеры и предприятия» от
комментариев воздержались. В нашем случае
вопрос рассматривался не с точки зрения,
что мы получим, а чего лишимся?
Из более трех тысяч европейских географических указаний львиная доля нам незнакома. Вряд ли кто ив молдавских производителей покусится на колбасы из «Сан-Анжело»
и «Калатрии», крольчатину из «Поро», говядину из «Бурбонезы», нормандскую и лимузинскую свинину, базилик из «Жиновесы»,
лимоны из «Соренто» или эльзасский мед. Такие географические указания как «Bergamote
В
29
de Nancy», «Ravioli du Dauphine», «Turron de
Alicante», «Patatas de Prades» или «Vsestarska
cibule» не то, что продать – трудно выговорить. Другое дело – распространенные указания: «Roquefort», «Camember», «Brie», «Feta»,
«Gorgonzola», «Grane Padano», «Parmigiano»,
«Champagne», «Cognac», «Heres», «Cahor»,
«Madeira», «Grappa», «Раlinca». Эти названия
дают большой простор для фантазии, особенно по части алкогольных напитков.
Так, вместо того, чтобы зарегистрировать
какую-нибудь «Şuncă de Soroca» или «Prune
de Olăneşti», наши люди поспешили зарезервировать названия типа «Shampanella» и
«Славный Шампусик». Таких попыток было
несколько, однако в AGEPI их сочли неправомерными, имитирующими известные
географические указания. Мало того, сворачивались любые варианты использования
надписей «со вкусом шампанского» или «по
методу Шампань», До сих пор в Агентстве
интеллектуальной собственности не принимают к регистрации ни одного названия
«Cahors» в различных транскрипциях и
транслитерациях - Cagor, Cahor или Каgor. В
качестве альтернативы виноделам предлагают названия «Pastoral» или «Domnesc». Тем
не менее, молдавский «Кагор» продолжает
пользоваться спросом.
30
Летом, нынешнего года, когда исход
дела по соглашению о взаимной защите географических указаний был предрешен, началась новая волна пропаганды. Министр
сельского хозяйства и пищевой промышленности Василе Бумаков напомнил виноделам,
что использование чужого географического
указания – это воровство, и в ближайшие
годы Молдова перестанет экспортировать
напитки с такими названиями. Директор Департамента товарных знаков, промышленных
рисунков и моделей AGEPI Семен Левицки сообщил, что у молдавских аграриев появился
уникальный шанс продвигать товары, обла-
дающие уникальными свойствами на рынок
ЕС. «Для этого нужно, чтобы все поняли: продукт нужно продвигать совместно и грамотно. Одно дело экспортировать мед бидонами
и грецкие орехи – мешками и совсем другое
дело – в мелкой фасовке с нанесением географического указания. Это обозначение гарантирует покупателю постоянное качество
товара, характеристиками которого не обладает ни один из существующих товарных
аналогов из другой местности. Подобный
продукт на треть дороже, но и спрос на него
всегда стабилен».
По мнению специалистов AGEPI, на регистрацию географического указания могут претендовать, прежде всего, производители масел, сыров, йогуртов, меда, винограда, орехов, фруктов и овощей, пива, минеральных
вод, вина и других алкогольных напитков, а
также табака и табачных изделий. Однако к
лету было подано всего три заявки – от виноделов из Штефан Водэ, Кодру и Валул луй
Траян.
Производителей отпугивает не столько
цена вопроса (порядка 500 евро), сколько
групповой подход к делу. Подобный процесс начинается с объединения нескольких
производителей из одной местности, которые должны подать коллективную заявку.
Они разрабатывают документацию для продукта с географическим указанием, ее обязаны соблюдать все члены группы, в пакете
документов под названием «тетрадь задач»
описывается технологический процесс, все
характеристики продукта, вплоть до особенностей упаковки. Соответственно, все члены
«ассоциации» в равной мере могут обладать
правами на использование одного географического указания. То есть, в таком деле нет
эксклюзива, как скажем, у обладателя товарного знака. А этот факт местных фермеров
как раз не очень устраивает.
В AGEPI пояснили, что т. н. бренды с советским наследием в Молдове не охраняются.
Их наименования не указывают на особое
географическое происхождение, а сами продукты не обладают свойствами или репутацией, присущими этому месту происхождения.
Колбаса Брауншвейгская и Голландский сыр
– не что иное, как ГОСТ, по которому в странах СНГ производится одинаковый продукт.
Между тем, список зарегистрированных
наименований мест происхождения в странах СНГ довольно скуден. К примеру, Россия «застолбила» за собой Тульский пряник,
Вологодское масло, Воронежский хлеб, Можайское молоко, Адыгейский сыр, Башкирский мед, Астраханские арбузы и томаты, а
также несколько десятков минеральных вод
и алкогольных напитков. Учитывая громкий
скандал с попыткой регистрации Московской водки, на одноименную колбасу никто не
посягнул.
В общем контексте интересен подход
к молдавскому продукту «Mozzarella de la
Braviceni». С одной стороны – это гарантированный традиционный продукт: в свое время
итальянские заявители зарегистрировали
его как Traditional Speciality Guarenteed, но
не зарезервировали само название. То есть
им могут пользоваться все, только без маркировки знаком «TSG». С другой – в наименовании молдавского продукта указана местность – Брэвичень, как акцент на его новое
происхождение. Но и в этом случае эксперты
упорно относят его к TSG без охраны самого
названия.
Какие преимущества может дать регистрация географических указаний? Развитие
сельского туризма, производство востребованного биосырья, решение проблемы
миграции населения из сельской местности,
экономическая выгода за счет соотношения
цены и качества товара с особыми свойствами. Одним словом, сплошные плюсы в ближайшей перспективе.
Однако есть в этой истории один нюанс,
который объясняет вялый интерес производителей: по условиям соглашения о взаимной
защите географических указаний, Молдове
предоставлен пятилетний переходной период. Только после 2017 года производство и
экспорт продукции с чужими географическими указаниями попадут под запрет.
Ирина Маценко
(Экономическое обозрение, 2 ноября,
2012 г.)
В ходе всех этих событий за бортом оказался солидный пласт географических указаний, который десятилетиями используется в местном производстве. К примеру, сыр
«Литовский», «Голландский», «Российский»,
«Пошехонский», колбаса «Венская», «Московская», «Краковская», паштет «Пражский»,
хлеб «Бородинский», пицца «Наполитано» - в
списке десятка три таких названий. Кто и как
охраняет эти наименования?
31
C ! !"# $%#&
! , %#'()* ! AGEPI
P
E TOT PARCURSUL ANULUI 2012, SPECIALIȘTII AGEPI AU DESFĂȘURAT O AMPLĂ
CAMPANIE DE DISEMINARE A INFORMAŢIEI PRIVIND ROLUL ȘI IMPORTANŢA PROTECŢIEI PROPRIETĂŢII INTELECTUALE.
În această ordine de idei, menţionăm organizarea de către specialiștii
din cadrul Departamentului invenţii,
soiuri de plante și Departamentului
mărci, modele și desene industriale a
unor seminare de informare a agenţilor economici cu privire la aspectele
practice de brevetare a invenţiilor și
de înregistrare a mărcilor de produse
și servicii, desenelor și modelelor industriale la
Institutul de Tehnică Agricolă (ITA) „MECAGRO”
(16 octombrie) și Întreprinderea de Prelucrare a
Laptelui „JLC” SA (1 noiembrie). Aceste seminare
au avut un generic comun - „Proprietatea intelectuală – suport pentru creșterea competitivităţii întreprinderilor”.
\ IP TRASEE
Specialiștii AGEPI au sensibilizat persoanele
responsabile din cadrul întreprinderilor menţionate cu privire la importanţa și valoarea economică a obiectelor de proprietate intelectuală,
în calitate de bunuri intangibile, pentru dezvoltarea economică și sporirea competitivităţii pe
piaţa internă și externă. Au fost prezentate comunicări cu tematica: „Aspecte generale privind
protecţia invenţiilor”, „Rolul mărcii în promovarea succesului comercial”, „Designul – un instrument al reușitei în afaceri”.
32
Menţionăm că anterior, în lunile mai-iunie
curent, o serie de seminare de acest gen au fost
organizate la Fabrica de îngheţată „Sandriliona”
SRL, Întreprinderea de panificaţie„Franzeluţa” SA,
Compania „Basavin&Co” SA, Fabrica de cofetărie
„Bucuria” SA ș.a.
La rândul lor, specialiștii din Departamentul Drept de autor și drepturi conexe, AGEPI, au
desfășurat în cadrul instituţiilor de învăţământ
superior și uniunilor de creaţie diverse seminare
și lecţii privind protecţia dreptului de autor și a
drepturilor conexe în Republica Moldova, garanţiile legale de respectare a acestor drepturi prin
înregistrarea obiectelor protejate de dreptul
de autor și drepturile conexe, limitele protecţiei dreptului de autor, riscurile încălcării acestor
drepturi, impactul contrafacerii și pirateriei asupra dezvoltării socio-economice a ţării.
În ultimul trimestru al anului, specialiștii
acestui departament au participat cu comunicări pe temele menţionate la Universitatea de
Stat din Moldova (Facultatea Chimie și Tehnologie Chimică, Facultatea Jurnalism și Știinţe
ale Comunicării), la Institutul de Relaţii Internaţionale, Asociaţia Bibliotecarilor din Moldova,
Camera Naţională a Cărţii, Colegiul „MondoStud
Art”, Universitatea Agrară de Stat din Moldova,
Institutul Știinţific al Educaţiei, Uniunea Cineaștilor din Moldova.
(www.agepi.gov.md)
I !! #! M$# %! R&'!
(-) * ( +) ! &#$!! # )
# $ S$)$ # !!+,
# $ S(.$
N GRUP DE INVENTATORI DIN ROMÂNIA
ȘI REPUBLICA MOLDOVA S-A ÎNTORS
DE LA SALONUL INTERNAŢIONAL DE INVENTICĂ
„NOVOE VREMEA” DE LA SEVASTOPOL, EDIŢIA A
VIII-A, CU TREI MEDALII DE AUR PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMEI REGENERĂRII PĂRULUI LA
FIINŢELE UMANE. TRATAMENTUL DUREAZĂ MAI
PUŢIN DE O LUNĂ. MANIFESTAREA A AVUT LOC ÎN
PERIOADA 27-29 SEPTEMBRIE CURENT.
Din grupul de experţi au făcut parte doi
specialiști din Republica Moldova și anume dr.
Tudor Lupașcu și dr. Victor Gonciar de la Institutul de Chimie al Academiei de Știinţe a Moldovei. „Este o invenţie foarte interesantă, făcută
în comun de inventatori din România și de la
Chișinău. Este vorba despre o substanţă care se
folosește sub formă injectabilă și care permite
activarea și regenerarea celulelor stem implicate
în refacerea calviţiei. Sunt trei tipuri, una dintre
care poate fi utilizată sub formă de plasture”, a
spus prof. univ. dr. Ion Sandu, președintele Forumului Inventatorilor Români, care face parte
din grupul de cercetători ce a pus la punct atât
realizarea în cauză, cât și celelalte două lucrări ce
au primit medalii de aur.
Tehnologia ce permite regenerarea celulelor implicate în refacerea calviţiei face parte
din grupul de invenţii „Procedee de preparare
și aplicare a nanodispersiilor regenerative pentru tegumente”. Acestea au fost brevetate în
România și Republica Moldova, fiind elaborate
sub conducerea prof. univ., dr. Ion Sandu și conf.
univ., dr. Bogdan Hagiu, Universitatea „Al. I. Cuza”
din Iași, împreună cu prof. univ., dr. Vasile Tura și
prof. univ., dr. Ionel Mangalagiu de la aceeași
instituţie de învăţământ, prof. univ., dr. Ostin
C. Mungiu (UMF, Iași), conf. univ., dr. Violeta Vasilache și prof., univ. dr. Constantin Filote (Universitatea „Șt. cel Mare”, Suceava), prof. univ., dr.
Tudor Lupașcu, dr. Victor Gonciar (Institutul de
Chimie al AȘM) și ing. Andrei Victor Sandu (Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași).
Cel de-al doilea grupaj de invenţii, poate mai
important decât cel prezentat mai sus și care a
primit la rândul său o medalie de aur la Sevastopol se numește „Procedee de reintegrare cromatică a zonelor lacunare ale picturilor vechi”.
„Acestea aduc o serie de elemente de noutate
absolută prin implicarea computerului în prelucrarea, redarea și implicarea policromă a imaginilor iconografice vechi și care permit o mai
bună valorificare a picturilor murale sau a celor
de șevalet din colecţii particulare sau de stat”, a
spus prof. univ., dr. Ion Sandu. Ultimul grup de
invenţii apreciat cu cea mai valoroasă medalie a
respectatului salon de invenţii de la Sevastopol
se numește „Procedee de nichelare lucioasă pe
suport de cupru” și este format din două invenţii
brevetate în Republica Moldova și România.
Pe lângă aceste distincţii, prof. univ., dr. Ion
Sandu, președintele Forumului Inventatorilor
Români, i-a fost conferită Diploma de Excelenţă
a Comunităţii Orășenești din Sevastopol pentru
activitatea sa de promovare a inventicii la nivel
internaţional.
(Sursa: www.jurnal.md, www.unimedia.md )
\ IP TRASEE
U
33
A !" #$%&%'$" ' #$%#$"
(")"*')" %$+'(,'" !" AGEPI
)' "-#%,
Î
„
N PERIOADA 5-7 OCTOMBRIE 2012, LA
BĂLŢI, ÎN INCINTA TEATRULUI NAŢIONAL
VASILE ALECSANDRI”, S-A DESFĂȘURAT EDIŢIA
A XVIII-A A TÂRGULUI UNIVERSAL DE TOAMNĂ
„CONSUM EXPO”, ORGANIZAT DE CAMERA DE
COMERŢ ȘI INDUSTRIE A REPUBLICII MOLDOVA,
FILIALA BĂLŢI, ȘI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BĂLŢI.
În calitate de co-organizatori ai acestui eveniment expoziţional au fost „Nord-Garant” SRL și
BC „ProCreditBank” SA.
Devenit deja tradiţional, la Târgul universal
de toamnă „CONSUM Expo” se expun mărfuri
și produse de larg consum, o gamă variată de
servicii, constituind o oportunitate reală pentru
antreprenori de a se promova pe piaţa internă
și de a identifica aspecte noi și atractive de colaborare.
\ IP TRASEE
La inaugurarea oficială a Târgului, dna Galina Codiţa, directorul CCI, filiala Bălţi, a menţionat că, facilitând accesul la diverse surse și bune
practici de dezvoltare a afacerilor, expoziţia contribuie la sporirea calităţii și competitivităţii produselor autohtone.
34
Printre oaspeţii de onoare prezenţi la deschiderea Expo-târgului a fost dl Tudor Olaru, vicepreședinte al Camerei de Comerţ și Industrie,
care a menţionat că expoziţia în cauză este pentru agenţii economici o modalitate „de numărare a bobocilor”, prezentându-și la Bălţi rezultatul
muncii depuse pe parcursul anului. „E de apreciat menţinerea dialogului public-privat prin prezenţa autorităţile publice municipale și raionale
în organizarea și desfășurarea evenimentului
expoziţional, întru susţinerea și dezvoltarea businessului mic și mijlociu” , a mai specificat dl T.
Olaru.
AGEPI a participat la acest eveniment cu un
stand informaţional și, pe lângă materialele promoţionale prezentate și distribuite, specialiștii
AGEPI au oferit consultaţii atât agenţilor economici prezenţi la expoziţie cât și vizitatorilor interesaţi de problematica proprietăţii intelectuale.
De asemenea, la standul AGEPI a fost promovată
Campania publică de sensibilizare a consumatorilor ”STOP Pirateria și Contrafacerea”, scopul și
obiectivele campaniei, menţionându-se necesitatea utilizării produselor originale, softurilor
licenţiate etc. Celor prezenţi li s-au distribuit materiale promoţionale (pliante, stickere, pungi cu
logo-ul campaniei etc.)
La eveniment au participat 44 de agenţi economici din diverse domenii ale economiei naţionale, reprezentând diferite zone ale republicii:
municipiile Chișinău și Bălţi, raioanele Râșcani și
Sângerei, orașele Drochia, Ialoveni, Edineţ, Ceadâr-Lunga, Comrat și Criuleni.
***
Î
N PERIOADA 24-27 OCTOMBRIE 2012,
AGEPI A PARTICIPAT CU UN STAND INFORMAŢIONAL LA EXPO -TÂRGUL INTERNAŢIONAL
SPECIALIZAT DE PRODUSE, UTILAJE, TEHNOLOGII
AGRICOLE ȘI MEȘTEȘUGURI „FARMER ”, EDIŢIA A
XV-A, JUBILIARĂ.
Expoziţia „Farmer-2012” s-a desfășurat concomitent cu „Moldagrotech”, acestea fiind printre cele mai importante și prestigioase evenimente organizate de CIE „Moldexpo”, în cadrul
cărora s-a încercat reflectarea tendinţelor-cheie
în dezvoltarea complexului agroindustrial din
Republica Moldova.
AGEPI a participat cu stand informaţional
prin care s-a oferit consultanţă calificată privind
modalităţile de protecţie a OPI în ţară și peste
hotare, celor interesaţi de domeniul dat distribuindu-se materiale de referinţă din domeniul
proprietăţii intelectuale.
***
Î
N PERIOADA 16-18 NOIEMBRIE CURENT,
LA GLODENI S-A DESFĂȘURAT PRIMA EDIŢIE
A TÂRGULUI EXPOZIŢIONAL UNIVERSAL „TOAMNA
LA GLODENI”, LA CARE AU PARTICIPAT PESTE 40
DE AGENŢI ECONOMICI DIN MUNICIPIILE CHIȘINĂU ȘI BĂLŢI, RAIOANELE GLODENI, SÎNGEREI,
RÎȘCANI, RÎBNIŢA ȘI IALOVENI.
Târgul a fost organizat de filiala Bălţi a Camerei de Comerţ și Industrie, împreună cu autorităţile publice locale din Glodeni, în ajunul
hramului localităţii.
Participanţii au prezentat un sortiment larg
de mărfuri fabricate, în mare parte, în Moldova.
Târgul are scopul de a contribui la extinderea
pieţei de desfacere a mărfurilor autohtone și de
a familiariza consumatorii cu aceste produse și
servicii. Organizatorii speră că evenimentul va
deveni unul tradiţional și va fi apreciat atât de
participanţi, cât și de vizitatori.
AGEPI a diseminat în cadrul Târgului „Toamna la Glodeni” broșuri și pliante informaţionale
din domeniul PI, promovând și Campania publică de sensibilizare a consumatorilor ”STOP
Pirateria și Contrafacerea”. Celor prezenţi li s-au
distribuit diverse produse promoţionale care au
însoţit campania în cauză).
Agenda Expo-târgului „Toamna la Glodeni” a
mai inclus prezentări, ateliere de lucru, întrevederi bilaterale, precum și un interesant program
cultural.
În urma unor solicitări ale expozanţilor,
AGEPI urmează să organizeze seminare în domeniul PI la sediul întreprinderilor în cauză,
pentru o mai bună iniţiere din partea agenţilor
economici a domeniului proprietăţii intelectuale și a beneficiilor oferite de acesta.
(Secţia marketing, servicii, AGEPI )
\ IP TRASEE
Fiind la cea de-a XV-a ediţie, expoziţia „Farmer-2012” a întrunit peste 200 de participanţi
din 5 ţări (Moldova, Germania, Grecia, România
și Ucraina), care au prezentat cele mai noi produse și tehnologii necesare pentru activitatea
eficientă a companiilor agricole, a gospodăriilor
ţărănești și de fermieri, precum și o vastă varietate de produse agricole.
Anul acesta, la standurile expoziţiei „Farmer”
și-au prezentat produsele și serviciile 20 de participanţi noi. În premieră a fost organizat târgul
de animale „Animal Show”, unde au fost prezentate rase noi, exotice de vaci, porci și păsări.
Pe parcursul celor patru zile, cât a durat expoziţia, s-a desfășurat și o serie de seminare tematice pentru agricultori și fermieri.
35
T !"#$%#" #&'#'
'( )#%* %$(*'* ' U&"%*'*'
C#+"'*
L
\ PROMOVARE, SERVICII, INSTRUIRE
A 9 OCTOMBRIE CURENT, O DELEGAŢIE A
AGENŢIEI DE STAT PENTRU PROPRIETATEA
INTELECTUALĂ A REPUBLICII MOLDOVA (AGEPI),
DIN COMPONENŢA CĂREIA AU FĂCUT PARTE DNA
SVETLANA MUNTEANU, VICEDIRECTOR GENERAL,
ȘI DL IURIE BADÎR, ȘEFUL DIRECŢIEI ECONOMIE
ȘI FINANŢE, A PARTICIPAT LA LUCRĂRILE MESEI
ROTUNDE „TENDINŢELE MODERNE ALE PROCESE LOR INOVAŢIONALE - NOI OPORTUNITĂŢI PENTRU
BUSINESS”, ORGANIZATĂ DE UNIVERSITATEA DE
STAT DIN COMRAT.
36
Lucrările întrunirii au fost deschise de dna Zinaida Aricova, rectorul Universităţii din Comrat,
la eveniment fiind prezenţi dl Valeri Ianioglo,
prim-adjunctul Bașcanului Găgăuziei, dl Alexandru Stratan, directorul Institutului de Economie,
Finanţe și Statistică al AȘM, dna Veronica Eșanu,
reprezentanta Agenţiei pentru Inovare și Transfer Tehnologic, alţi reprezentanţi ai autorităţilor
publice locale, profesori, studenţi.
Participanţii la masa rotundă au pus în discuţie subiecte axate pe rolul antreprenoriatului
inovaţional în dezvoltarea economică a ţării,
susţinerea activităţii inovaţionale la nivel regional, precum și perspectivele businessului local
în domeniul surselor de energie regenerabilă.
Participanţii au manifestat un viu interes faţă
de comunicarea prezentată de către dl Iurie Badîr – „Starea actuală și problemele tranziţiei Republicii Moldova la calea inovaţională a dezvoltării economice” - care a familiarizat participanţii
la masa rotundă cu baza normativă a procesului
inovaţional din ţara noastră, mecanismele de
susţinere a acestui proces, formarea infrastructurii inovaţionale, specificul pieţei inovaţionale,
modalităţile de utilizare comercială a inovaţiilor
și OPI, evaluarea lor, factorii ce frânează procesul
inovaţional etc.
Dna Svetlana Munteanu a menţionat importanţa unei îmbinări armonioase între domeniile
tradiţionale de producţie la nivel local și regional și tehnologiile inovative existente în lume.
Un rol important în acest proces îi revine tezaurului inestimabil al informaţiei din domeniul
proprietăţii intelectuale, în special din domeniul
brevetelor. Noi posibilităţi oferă producătorilor
agricoli din regiune și sistemul de protecţie a
indicaţiilor geografice și denumirilor de origine
care prezintă importante avantaje competitive.
La finele mesei rotunde a fost inaugurat
Incubatorul Inovaţional „InnoCentru”, creat pe
lângă Universitatea de Stat din Comrat, care va
avea drept scop promovarea, implementarea
și comercializarea rezultatelor activităţii inovaţionale și tehnico-știinţifice. Cu această ocazie,
AGEPI a transmis gazdelor două seturi de literatură de specialitate, inclusiv „Culegerea de acte
normative în domeniul proprietăţii intelectuale”,
în 6 volume, destinate profesorilor și studenţilor
Universităţii din Comrat, precum și rezidenţilor
Incubatorului Inovaţional „InnoCentru”.
Pe parcursul vizitei la Comrat, delegaţia
AGEPI a avut o întrevedere bilaterală cu rectorul
Universităţii Zinaida Aricova, în cadrul căreia au
fost discutate probleme ce ţin de instruirea cadrelor în domeniul proprietăţii intelectuale, alte
subiecte relevante din domeniu.
AGEPI și Universitatea de Stat din Comrat au
convenit să realizeze și să dezvolte în continuare
relaţii de colaborare bilaterală în vederea creșterii gradului de cunoaștere a domeniului de proprietate intelectuală. (www.agepi.gov.md)
E !"#$ % &'()&*
(& B+("
Organizatorii acestor evenimentele au fost
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Institutul de Cercetări Știinţifice „ELIRI”, Institutul
de Inginerie Electronică și Nanotehnologii al
AȘM, Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat din Tiraspol
(cu sediul la Chișinău).
Evenimentele nominalizate au fost organizate cu prilejul Aniversării de 65 ani de la fondarea Facultăţii de Știinţe Reale a Universităţii
„Alecu Russo” din Bălţi, condusă de prof., dr. Pavel Topală.
La deschiderea oficială a acestor două conferinţe au participat m.c. Ion Tighineanu, vicepreședinte al AȘM, acad. Valeriu Canţer, președinte
al CNAA, dr. Alexandru Balanici, prim- prorector
al USB. Cu un cuvânt de salut s-au adresat celor
prezenţi m.c. Leonid Culiuc, Directorul Institutului de Fizică Aplicată al AȘM, dr. hab. Anatolii
Sidorenco, Directorul Institutului de Inginerie
Electronică și Nanotehnologii al AȘM, alţi savanţi și cercetători din Republica Moldova.
Conferinţa Fizicienilor din Moldova a fost
moderată de acad. Valeriu Canţer, președintele CNAA, iar Conferinţa ştiinţifică internaţională
„10 ani de dezvoltare a nanotehnologiilor în Republica Moldova” a fost moderată de m.c. Ion
Tighineanu, vicepreședinte al AȘM. În cadrul
Conferinţei ”10 ani de dezvoltare a nanotehnologiilor în Republica Moldova” dna Tatiana Său, șef
Secţie mecanică, electricitate, AGEPI, a prezentat raportul: „Proprietatea intelectuală a Republicii Moldova în domeniul nanotehnologiilor”.
Î
N PERIOADA 22-23 OCTOMBRIE 2012,
UNIVERSITATEA „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI A
FOST GAZDA A DOUĂ EVENIMENTE DE AMPLOARE, ȘI ANUME: CONFERINŢA FIZICIENILOR DIN
MOLDOVA ȘI CONFERINŢA ȘTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ „10 ANI DE DEZVOLTARE A NANOTEHNOLOGIILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA”.
37
Specialiștii AGEPI au diseminat broșuri și pliante
informaţionale din domeniul PI participanţilor
la aceste două manifestări, la care au fost pre-
zentate peste 50 de lucrări ale cercetătorilor din
România, Ucraina, Polonia, Germania, Republica
Moldova.
S ! PI "#$#%& '( %!)
C#(*(+ (&(%+#(%
„S&#) ÎMM-M#!#% 2020”
A
OCTOMBRIE 2012, LA CHIȘINĂU, A
AVUT LOC CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT AL ANULUI PENTRU SECTORUL ÎMM - CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ A ÎNTREPRINDERILOR
MICI ȘI MIJLOCII CU GENERICUL „SECTORUL ÎMMMOLDOVA 2020”, ORGANIZATĂ DE MINISTERUL
ECONOMIEI ȘI ORGANIZAŢIA PENTRU DEZVOLTARE A SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI
MIJLOCII (ODIMM).
L 16
au participat circa 250 de reprezentanţi ai mediului de afaceri, autorităţilor publice centrale
și locale, organizaţiilor de stat, private și nonguvernamentale, ai altor instituţii care activează în
domeniul susţinerii ÎMM-urilor. Participanţii la
Conferinţă au constatat că întreprinderile mici și
mijlocii din Republica Moldova au un imens impact de dezvoltare și un rol important în schimbarea modelului de creștere economică.
În deschiderea Conferinţei, cuvinte de salut au rostit dl Valeriu Lazăr, Viceprim-ministru,
ministru al Economiei, Excelenţa sa dl Dirk Shuebel, Ambasadorul UE în Republica Moldova,
Excelenţa sa dna Ingrid Tersman, Ambasador
al Suediei în Republica Moldova, dl Abdoulaye
Seck, Directorul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova.
38
Conferinţa internaţională a întreprinderilor
mici și mijlocii „Sectorul ÎMM-Moldova 2020”
s-a desfășurat în cadrul „Săptămânii europene
a întreprinderilor mici și mijlocii”. La eveniment
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a participat la lucrările Conferinţei
cu un stand informaţional, oferind consultaţii și
materiale promoţionale în domeniul PI. Standul
AGEPI s-a bucurat de un real succes, fiind distribuite peste 120 de seturi de literatură. Totodată, agenţii economici participanţi la Conferinţă
au fost familiarizaţi cu serviciile oferite de către
AGEPI ÎMM-urilor din republică, accentul principal fiind pus pe serviciul de prediagnoză, care
permite evaluarea, eficientizarea și sporirea
potenţialului proprietăţii intelectuale de care
beneficiază sau poate beneficia întreprinderea,
dezvoltarea și diversificarea domeniilor de activitate și identificarea competenţelor interne ale
întreprinderii pentru aplicarea în practică a unei
politici adecvate de proprietate intelectuală.
Conferinţa a culminat cu ceremonia oficială
de decernare a câștigătorilor concursurilor: „Cel
mai bun antreprenor din sectorul ÎMM”; „ÎMM model de responsabilitate socială”.
De asemenea, în urma discuţiilor avute cu
reprezentanţii mediului de afaceri din teritoriu,
s-au stabilit contacte în vederea organizării pentru aceștia a seminarelor de informare și instruire în domeniul PI, precum și prestării serviciilor
de prediagnoză.
Actualmente, în Republica Moldova activează 45 de mii de întreprinderi mici și mijlocii. ÎMMurile reprezintă 97 la sută din întreprinderile din
ţară și oferă locuri de muncă pentru 57 la sută din
totalul angajaţilor pe economie. Totodată, ÎMMurile contribuie la formarea a 28% din PIB.
(www.agepi.gov.md)
D ! "! #$ %& '&!( $ ASEM
$& %(& B&'$ ! M! AGEPI
A 13 DECEMBRIE 2012, ÎN
INCINTA ASEM A AVUT LOC
ÎNMÂNAREA DIPLOMELOR DE BURSIER
AL AGENŢIEI DE STAT PENTRU PRO PRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI),
CARE A DECIS SĂ ACORDE BURSA
DE MERIT (ANUL DE STUDII 20122013) PENTRU DOI DINTRE CEI MAI
BUNI STUDENŢI DIN CADRUL ASEM,
FACULTATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR, SPECIALITATEA
„MANAGEMENTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE”. BURSA AGEPI A FOST
INSTITUITĂ ACUM DOI ANI ÎN SCOPUL
PROMOVĂRII SISTEMULUI NAŢIONAL DE PROTECŢIE A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE, SUSŢINERII
ȘI DEZVOLTĂRII POTENŢIALULUI INTELECTUAL ȘI
CREATIV AL TINERILOR, MOTIVĂRII STUDENŢILOR
CARE AU MANIFESTAT CALITĂŢI APRECIABILE ÎN
CADRUL STUDIILOR ÎN DOMENIUL PROPRIETĂŢII
INTELECTUALE.
În corespundere cu prevederile Regulamentului cu privire la Bursa de Merit AGEPI, candidaturile pretendenţilor au fost selectate din rândul
studenţilor anului II și III ai Facultăţii Business și
Administrarea Afacerilor a Academiei de Studii
Economice din Moldova, specialitatea „Managementul proprietăţii intelectuale”, care deţin o
medie generală pentru anul precedent de studii
de peste 9, precum și participă activ la activităţi
extracurriculare.
Conform deciziei comune a conducerii
ASEM și AGEPI, Bursa de Merit AGEPI a fost
acordată pentru perioada de studii septembrie
2012-iunie 2013 studentelor Veronica Ababii,
Grupa MPI-101, și Daniela Darii, Grupa MPI-101.
L
39
Câștigătoarele vor benefica de o bursă lunară în
valoare de 1000 de lei.
Bursa de Merit AGEPI are menirea să susţină
și să stimuleze pregătirea cadrelor naţionale în
domeniul proprietăţii intelectuale, aceasta fiind
una dintre direcţiile prioritare ale Strategiei Naţionale în domeniul Proprietăţii Intelectuale până
în anul 2020, adoptată recent prin Hotărârea
Guvernului nr. 880 din 22 noiembrie 2012. La
rândul său, Administraţia ASEM își asuma responsabilitatea de a monitoriza gradul de dedicare și reușită al studenţilor-beneficiari ai Bursei
de Merit AGEPI.
(www.agepi.gov.md)
A " #$ $%-#%
& %' ( &'% #$ OPI
AGEPI PUNE LA DISPOZIŢIA SOLICITANŢILOR ȘI
MANDATARILOR AUTORIZAŢI UN SISTEM INFORMAŢIONAL SPECIALIZAT PENTRU DEPUNEREA
CERERILOR OPI ȘI ACHITAREA TAXELOR ÎN REGIM
ON-LINE.
Utilizarea sistemului presupune executarea
unor acţiuni obligatorii, care includ: lansarea sistemului, înregistrarea în sistem și autentificarea.
Pentru efectuarea acestor acţiuni, se accesează
banerul „e-AGEPI, Servicii on-line” de pe pagina
oficială a AGEPI www.agepi.gov.md sau pe adresa
directă a sistemului – e-servicii.agepi.gov.md.
40
Din momentul identificării de sistem, solicitantului i se deschide Cabinetul Personal de Lucru (CPL). După autentificare în sistem, în meniul
Ajutor, pot fi vizualizate „Ghidul de utilizare a sistemului” și „Ghidul de completare a cererilor OPI”.
Structura CPL Solicitant conţine următoarele submeniuri: Depunerea cererii noi, Cereri
depuse și Cereri acceptate.
Pentru achitarea taxei on-line sunt oferite
două posibilităţi:
1. Achitarea taxei on-line, care include următorii pași:
- în CPL Solicitant, în submeniul Cereri
depuse, coloana Operaţii se accesează
butonul Calculează taxa pentru cererea respectivă. Se selectează OPI. Apare un tabel,
în care se bifează procedurile (serviciile) solicitate, inclusiv solicitarea înlesnirilor;
- dacă se solicită acordarea înlesnirilor, se
bifează Înlesniri, se specifică procentul
de înlesniri din cuantumul taxei stabilite,
se accesează butonul Continuaţi, apoi
se accesează butonul ”Da”, se selectează
Cererea de acordare a înlesnirilor, care
se completează, se salvează și împreună cu
documentele atașate se accesează butonul
Trimiteţi taxa calculată spre AGEPI. În caz
contrar, se selectează ”Nu”, se accesează
butonul Continuaţi, apoi se accesează butonul Trimiteţi taxa calculată spre AGEPI;
- după revizuirea de către contabilitatea
AGEPI a Contului spre plată și a documentelor depuse pentru obţinerea înlesnirilor,
acesta este confirmat sau recalculat, i se
atribuie un număr, se anexează după caz
alte documente și este transmis Solicitantului spre achitare;
- se accesează butonul Achită plata din coloana Operaţii pentru cererea respectivă.
Se deschide contul stabilit spre plată, se
confirmă achitarea contului stabilit spre
plată prin accesarea butonului Achită plata. În caz contrar, se părăsește pagina contului, efectuând un pas înapoi în browser,
sau accesând încă o dată categoria Cereri
depuse.
La accesarea butonului Proceed anyway,
se deschide pagina de completare a datelor, referitoare la cardul bancar al Solicitantului. Serviciul securizat de achitare a plăţilor on-line al
MAIB acceptă orice card bancar, emis de VISA și
MasterCard. Se solicită introducerea datelor solicitate din card și se accesează butonul Achită.
Pe ecran va apărea mesajul ”Achitare cu succes.
Vă mulţumim pentru tranzacţie. Imediat ce tranzacţia va fi procesată veţi fi informat prin e-mail”.
Pe adresa de e-mail indicată în profilul utilizatorului, va fi expediată o notificare privind achitarea cu succes a contului” Contul Dvs. în sumă de
xxx.xx pentru cererea cu Nr. xxxxxx a fost achitat
cu succes!”.
2. Achitarea taxei on-line din rezervă, care
include următorii pași:
- în CPL Solicitant, submeniul Depunerea
cererii noi, în tab-ul cererii Documente depuse
se bifează Solicit plata din avans, se atașează
cererea scanată, se indică numărul de file ale
cererii, prin care se solicită achitarea taxei din
rezervă și împreună cu cererea și documentele
aferente se depune la AGEPI.
Data și ora recepţionării cererilor și a documentelor aferente la AGEPI se consideră cele înregistrate de serverul AGEPI. Recepţionarea acestora se efectuează nonstop (24/24 ore și 7/7 zile).
Achitarea taxelor on-line, pentru prima
etapă, poate fi efectuată conform programului
de lucru al AGEPI: luni-vineri, orele 800 - 1630 sau
în următoarea zi lucrătoare, dacă recepţionarea
este în afara intervalelor menţionate mai sus.
Avantajul principal al sistemului de achitare al plăţilor on-line este acela că solicitanţii
aflaţi în altă zonă sau în altă ţară decât localitatea de domiciliu vor putea să achite taxele
on-line cu cardul bancar. În consecinţă, priorităţile serviciului privind achitarea taxelor
on-line determină trecerea la următorul nivel
al TI, similar celui din alte oficii europene de
proprietate intelectuală.
dr. hab. Vitalie RUSANOVSCHI,
şef Secţie Gestiunea electronică
a documentelor, AGEPI
La accesarea butonului Achită plata, se
iniţiază tranzacţia de achitare a contului stabilit spre plată prin intermediul serviciului securizat de achitare a plăţilor on-line al „Moldova
Agroindbank” (MAIB). Se efectuează identificarea certificatului de securitate și, ca urmare, pe
ecran poate să apară un mesaj de prevenire în
limba engleză. Pentru a continua procedura de
achitare a contului stabilit spre plată, se accesează butonul Proceed anyway (din engleză:
Continuă oricum). În caz contrar, se accesează
butonul Back to safety (din engleză: Înapoi…).
41
Î !"# $%!"#&'#'
BI NR. 4136
ISHIHARA SANGYO KAISHA, LTD, JP
YOSHII HIROSHI, ISHIHARA YOSHIAKI, YAMADA RYU, TSURUTA TATSUHIKO, JP
SUSPENSIE ERBICIDĂ ȘI METODĂ DE CONTROL AL PLANTELOR NEDORITE
SAU INHIBARE A CREȘTERII LOR
Invenţia se referă la o suspensie erbicidă
care conţine un compus de sulfoniluree sau o
sare a sa în calitate de component erbicid activ.
Suspensia erbicidă, conform invenţiei, conţine de la 0,5 până la 20 părţi de masă de un compus de sulfoniluree, selectat din grupul compus
din azimsulfuron, bensulfuron-metil, flazasulfuron și nicosulfuron, sau o sare a sa, de la 0,5 până
la 35 părţi de masă de cel puţin un agent activ
de suprafaţă selectat din grupul compus dintrun ester de sorbitol alcoxilat al acidului gras și
un ester de sorbitan alcoxilat al acidului gras,
de la 0,5 până la 55 părţi de masă de cel puţin
un agent activ de suprafaţă selectat din grupul
compus din ulei de ricin polioxietilen și ulei de
ricin polioxietilen hidrogenat și un diluant imiscibil cu apa ca principalul component al părţii
rămase.
Metoda, conform invenţiei, constă în aplicarea unei cantităţi efective din punct de vedere
erbicid a suspensiei erbicide pe plantele nedorite sau la locul creșterii lor.
Rezultatul invenţiei constă în sporirea efectului erbicid stabil, care este inofensiv pentru
culturi.
\ BURSA INVENŢIILOR
BI DE SCURTĂ DURATĂ NR. 432
INSTITUTUL DE ECONOMIE, FINANŢE ŞI STATISTICĂ
KOHANOVSKI GHEORGHI, BAJURA TUDOR, DOGA VALERIU, BIZUŢCHI ION, MEREACRE TUDOR,
NICOLAEV VASILII
42
COMPLEX MULTIFUNCŢIONAL PENTRU CREȘTEREA ANIMALELOR
ȘI ALIMENTATOR MOBIL PENTRU ANIMALE
Invenţia se referă la agricultură, în particular
la un complex multifuncţional pentru creșterea
animalelor cu un ciclu complet de reproducere.
Complexul multifuncţional pentru creșterea
animalelor include o construcţie dreptunghiulară acoperită (1), divizată într-o încăpere pentru
întreţinerea vacilor de lapte (3) cu boxe (4) și un
bloc de muls (11), o încăpere (5) cu boxe pentru
junci (6) și pentru viţei (7) și, amplasat între ele,
un compartiment de fătare (8), care constă dintro încăpere prefătare cu boxe (9) și un sector de
fătare (10), precum și un bloc de prelucrare a lap-
telui (12), un depozit pentru nutreţuri și, alăturat
de-a lungul întregii construcţii (1), un padoc (2),
dotat cu șopron, adăpătoare (15), alimentatoare mobile (16), sistem de curăţare (17) în formă
de screper delta. Padocul (2) este divizat în padocuri pentru vaci de lapte (18) și pentru junci
(19), înzestrate cu boxe cu așternuturi sau covorașe, și un padoc pentru viţei (20), iar încăperile
pentru întreţinerea vacilor de lapte (3), a juncilor și viţeilor (5) sunt dotate cu ușiţe (14) pentru
comunicarea cu padocurile corespunzătoare.
Alimentatorul mobil pentru animale include un cadru portant dreptunghiular, montat
pe roţi, dotate cu frână, două suporturi de fund
unite rigid între ele, instalate pe cadru și executate cu posibilitatea scurgerii lichidului, pereţi
instalaţi pe cadru perpendicular acestuia și executaţi ca grilaje, elementele verticale și orizontale ale cărora formează goluri pentru alimentarea animalelor, unul din pereţi este executat
pivotant. Alimentatorul include, de asemenea,
un acoperiș rotativ înclinat, dotat cu un jgheab
pentru scurgerea apei. De elementele verticale
ale grilajelor și de cadrul portant sunt fixate rigid
scoabe în formă de U, iar de cele două părţi opuse ale cadrului portant sunt fixate rigid console,
cu una din ele fiind unit, cu posibilitatea fixării
de grilaj în poziţie verticală, un proţap dotat cu
cârlig combinat pentru unirea cu tracţiunea cu
lanţ sau cablu a screperului delta.
N !" !#$"% &$'"%($
INSTITUTUL DE GENETICĂ ȘI FIZIOLOGIE A PLANTELOR AL AȘM
ANDRONIC LARISA
Procedeul include infectarea mecanică a
plantelor în faza de două frunzuliţe cotiledonate cu virusul mozaicul conopidei, colectarea explantelor de ţesut mezofil din sectoarele învecinate zonelor clorotice, sterilizarea lor, inocularea
explantelor pe mediul nutritiv Murashige și Skoog, ce conţine agar 7 g/l, chinetină 0,01 mg/l și
suplimentar 6-benzilaminopurină 0,5 mg/l, acid
naftilacetic 0,5 mg/l, cu incubarea ulterioară a
lor la întuneric la temperatura de 25°С pentru
iniţierea formării calusului morfogen, apoi cu o
fotoperioadă de 16 ore la iluminare de 2000 lx
și temperatura de 27°С, transferarea calusurilor
morfogene pe medii nutritive proaspete cu obţinerea somaclonelor și înrădăcinarea ulterioară
a lor pe mediul nutritiv Murashige și Skoog, ce
conţine suplimentar acid naftilacetic 0,5 mg/l cu
adaptarea ulterioară la condiţii ex-vitro și plantarea în sol a somaclonelor.
Rezultatul invenţiei constă în sporirea variabilităţii somaclonale la varză și în posibilitatea
selecţiei somaclonelor care posedă caractere
cantitative, nespecifice pentru soiul iniţial.
PROCEDEU DE OBŢINERE A SOMACLONELOR DE VARZĂ
43
BI NR. 4149
DRO BIOSYSTEMS, S.L., ES
MARCOS SIMÓN, CASTELRUÍZ AINARA, LIONAZ IRAIDA, POMPOSO JOSÉ ADOLFO,
ZHUKOVA VALENTINA, ES
DISPOZITIV CU UN STRAT-SUPORT STATIC ȘI PROCEDEE DE PURIFICARE,
SEPARARE, MODIFICARE, IMOBILIZARE A ENTITĂŢILOR-ŢINTĂ CHIMICE
SAU BIOLOGICE ȘI DE CULTIVARE A CELULELOR
Invenţia se referă la un dispozitiv cu un stratsuport static pentru purificarea, separarea, modificarea, imobilizarea entităţilor-ţintă chimice
sau biologice și de cultivare a celulelor prezente
într-un fluid, precum și la procedee de utilizare
a acestuia.
Conform invenţiei, dispozitivul include un
reactor, în care este amplasat un strat-suport
static format dintr-o pluralitate de suporturi
constituite din microfire, grupate uniform în fascicule și fixate la capete. Microfirele au o structură multistrat formată dintr-un miez central și
unul sau mai multe straturi de acoperire, totodată suprafaţa microfirelor este modificată pentru
atașarea entităţilor-ţintă chimice sau biologice.
Procedeul de purificare, separare, modificare și/sau imobilizare a entităţilor-ţintă chimice
sau biologice, prezente într-un fluid, include
încărcarea fluidului în reactorul dispozitivului,
atașarea entităţilor-ţintă chimice sau biologice
de suporturile constituite din microfire; efectuarea opţională a modificărilor chimice sau biologice a entităţilor-ţintă, descărcarea din reactor
a fluidului și a entităţilor-ţintă imobilizate sau
modificate.
Procedeul de cultivare a celulelor cuprinde
încărcarea în reactor a unui mediu de cultură,
injectarea în reactor a unei suspensii de cel puţin o linie de celule care poate fi imobilizată pe
suporturile constituite din microfire și, opţional,
debitarea ulterioară continuă în reactor a mediului de cultură.
O ! "#$!"#%
BI NR. 4161
POPESCU NICOLAE, COREŢCHI ANA, FURDUI ANDREI, POPESCU VICTOR, TANAS VALERIA
44
PROCEDEU DE EXECUTARE A CONSTRUCŢIEI MONOLITE, A COMPLEXULUI
DE CONSTRUCŢII MONOLITE ȘI ECHIPAMENT TEHNOLOGIC PENTRU REALIZAREA
ACESTUIA
Invenţia se referă la construcţie și poate fi
folosită la executarea construcţiilor monolite cu
multe etaje.
Procedeul de executare a construcţiei monolite include executarea fragmentului de
clădire monolit: dala planșeului întregii clădiri
– construcţiile verticale ale nivelului/etajului su-
perior al întregii clădiri. Principiul de bază al procedeului: executarea planșeului nivelului/etajului întregii clădiri și, după ce s-a întărit betonul
planșeului acestui nivel/etaj, turnarea cu beton
a construcţiilor verticale de la nivelul/etajul următor al întregii clădiri – menţinerea în timp a
betonului turnat până ce atinge durabilitatea
proiectată – executarea planșeului următor etc.
În timpul executării lucrărilor cofrajul se reazemă de construcţiile verticale așezate ale clădirii.
Echipamentul tehnologic include: mecanismul pentru mutarea cofrajului, dispozitivul pentru legarea armăturii, panoul cofrajului vertical,
completul de panouri unghiulare ale cofrajului
vertical, completul de panouri formatoare de
goluri, dispozitivul de strângere, grinda cofrajului planșeului.
Rezultatul constă în sporirea proprietăţilor
de durabilitate ale clădirilor care se execută, reducerea termenelor de construire, economisirea
materialelor de construcţie, posibilitatea mecanizării și automatizării proceselor tehnologice.
CEAPA GRIGORE
PILON
Invenţia se referă la dispozitivele de construcţie, și anume la elementele de construcţie
ale pilonilor cu destinaţie diferită, de exemplu,
a pilonilor de antenă radio pentru reţelele de legătură telefonică mobilă.
Pilonul conţine un suport (1) în cruce rigid,
la intersecţia razelor căruia este fixat rigid un
trunchi (2), și un tirant, executat dintr-un cablu
(4) întreg, trecut prin niște blocuri de montaj (3),
fixate pe porţiunea liberă marginală a trunchiului (2), pe porţiunile marginale ale razelor suportului (1) și la intersecţia razelor suportului (1).
Ambele capete ale cablului (4) sunt fixate pe razele adiacente ale suportului (1), iar pe una din
porţiunile cablului (4) este instalat un dispozitiv
(5) de întindere a tirantului.
P !"# #$%#&
DISPOZITIV DE TURNARE A LICHIDULUI DIN RECIPIENT
Invenţia se referă la industria alimentară, și
anume la construcţia dispozitivelor de turnare
pentru recipiente cu lichid.
Dispozitivul de turnare conţine un corp (1),
ce include o parte cu ajutaj (2) pentru fixarea de
gâtul recipientului cu lichid și o parte de turnare
(3), executată cu un cioc de scurgere (4), proeminent în sus sub un unghi faţă de axa corpului (1). În cavitatea interioară a corpului (1) sunt
amplasate paralel două tuburi curbate (7, 8),
care trec de la capătul ciocului de scurgere (4)
spre partea cu ajutaj (2), unul pentru scurgerea
lichidului și celălalt pentru accesul aerului în re-
BI NR. 4145
VORNICOGLO HRISTOFOR
45
Pe ciocul de scurgere (4) este instalat un capac
(5), care acoperă etanș capetele superioare ale
tuburilor (7, 8). Tuburile (7, 8) sunt fixate etanș în
găurile străpunse a cel puţin două flanșe oarbe
(9, 10), una dintre ele fiind amplasată în partea
cu ajutaj (2) a corpului (1), iar cealaltă - în partea
de turnare (3) a corpului (1). Totodată capacul (5)
este executat în formă de căpăcel detașabil cu
filet interior, iar pe partea exterioară a ciocului
de scurgere (4) este executat un filet-pereche.
cipient, executat de o lungime mai mare, ieșit în
afară de marginea inferioară a părţii cu ajutaj (2).
Rezultatul tehnic al invenţiei constă în sporirea fiabilităţii și comodităţii de utilizare a dispozitivului de turnare.
BI NR. 4147
CEMÎRTAN MIHAIL
DISPOZITIV PENTRU ASTUPAREA BUTELIEI ȘI EVACUAREA DIN ACEASTA
A LICHIDULUI AFLAT SUB PRESIUNE
46
Invenţia se referă la industria alimentară, și
anume la un dispozitiv pentru astuparea buteliei și evacuarea din aceasta a lichidului, aflat sub
presiune.
Dispozitivul constă dintr-un element de astupare și un element de evacuare a lichidului
sub presiune. Elementul de astupare este executat cu posibilitatea fixării pe gâtul (1) buteliei
și include un corp (2) cu filet interior. În corp (2)
este executată o gaură străpunsă axială, în care
sunt amplasate o supapă de reţinere (3) de formă sferică, un element de susţinere (6) a ei și
un manșon de etanșare (7) în formă de pâlnie,
care prin intermediul filetului este fixat cu baza
superioară de partea inferioară a elementului
de astupare, iar cu baza inferioară la un tub de
pompare (8), amplasat în butelie. Elementul de
susţinere (6) a supapei de reţinere, executat din
plastic elastic alimentar în formă de petale, este
amplasat cu baza inferioară în canelura bazei
superioare a manșonului de etanșare (7), iar cu
cea superioară aderă strâns la partea inferioară
a supapei.
Pe partea superioară a elementului de astupare este executat un filet cu mai multe începuturi pentru fixarea elementului de evacuare
a lichidului sau a unei membrane de protecţie.
Elementul de evacuare a lichidului include un
corp (4) cu cioc pentru evacuarea lichidului și
un robinet cu element de presiune (5) instalat
coaxial cu supapa de reţinere (3), elementul de
susţinere (6) a ei, manșonul de etanșare (7) și tubul de pompare (8) al elementului de astupare.
Capătul inferior al elementului de evacuare a
lichidului este executat cu filet cu mai multe începuturi cu posibilitatea fixării lui pe elementul
de astupare.
INSTITUŢIA PUBLICĂ INSTITUTUL ȘTIINŢIFICO-PRACTIC DE HORTICULTURĂ ȘI
TEHNOLOGII ALIMENTARE
ȘLEAGUN GALINA
PROCEDEU DE OBŢINERE A FRUCTELOR DRUPACEE USCATE ÎNDULCITE
Invenţia se referă la industria alimentară, în
particular la un procedeu de obţinere a fructelor
drupacee uscate îndulcite.
Procedeul, conform invenţiei, include pregătirea prealabilă a fructelor, înlăturarea părţilor
necomestibile, acoperirea fructelor cu o soluţie cu temperatura de 25...85oC care conţine,
în % mas.: zaharuri 45,0...75,0, sorbat de pota-
siu 0,07...0,23, substanţe sulfuroase recalculate
pentru SO2 0,03...0,17, acid organic 0,1...1,0,
luată în cantitate necesară pentru atingerea pH
de 3,0...3,5, menţinerea fructelor în soluţie până
la echilibrarea conţinutului de substanţe uscate
solubile în fructe și soluţie, separarea fructelor
și uscarea acestora la temperatura de 45...65oC
până la umiditatea de 14...32%.
O ! "###$%&#
BI NR. 4139
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
COVALIOVA OLGA, COVALIOV VICTOR, NENNO VLADIMIR, CARAUȘ VEACESLAV
Invenţia se referă la industria vinicolă, și
anume la un procedeu de denocivizare a deșeurilor obţinute în urma demetalizării vinurilor cu
hexacianoferat (II) de potasiu cu obţinerea unor
produse secundare reutilizabile.
Procedeul, conform invenţiei, prevede tratarea deșeurilor obţinute în urma demetalizării
vinurilor cu hexacianoferat (II) de potasiu cu o
soluţie alcalină, separarea fazelor prin electro-
flotare, tratarea soluţiei obţinute cu săruri de
cupru, separarea sedimentului de ferocianură
de cupru obţinut, arderea oxidativă a acestuia la
temperatura de 700-900oC cu aer de combustie
la un consum de 3-5 m3 la 1 kg de sediment, dizolvarea oxidului de cupru format cu o soluţie
de 10-20% de acid sulfuric la un pH de 3,5-5,5 și
separarea prin filtrare a sedimentului de carbură
de fier de soluţia de sulfură de cupru formată.
PROCEDEU DE DENOCIVIZARE A DEȘEURILOR OBŢINUTE ÎN URMA
DEMETALIZĂRII VINURILOR CU HEXACIANOFERAT (II) DE POTASIU
47
BI NR. 4085
PRIDA IVAN, PRIDA ANDREI, IALOVAIA ANTONINA, KRAJEVSKAIA ALLA
PROCEDEU DE MATURARE A DISTILATELOR DE VIN
Procedeul, conform invenţiei, prevede menţinerea distilatului în contact cu doage de stejar
utilizate cu suprafaţa de contact renovată. Totodată, renovarea suprafeţei de contact a doagelor se efectuează prin executarea unor șanţuri
cu lăţimea de 2...5 mm, adâncimea de 3...10
mm și distanţa dintre ele de 5...20 mm.
Rezultatul constă în folosirea raţională a
rezervelor tehnologice ale lemnului de stejar și
ameliorarea calităţii produsului finit.
S !"!#$ % "&#
BI NR. 4130
COVALIOV VICTOR, COVALIOVA OLGA, UNGUREANU DUMITRU,
CLICHICI ION, NENNO VLADIMIR
INSTALAŢIE PENTRU EPURAREA BIOGAZULUI
Invenţia se referă la utilajul pentru epurarea
biogazului și poate fi utilizată pentru epurarea
metanului, utilizat în calitate de combustibil
pentru obţinerea energiei calorice și electrice,
alimentarea transportului auto sau în calitate de
combustibil alternativ.
48
Instalaţia pentru epurarea biogazului constă
dintr-un dispozitiv pentru epurarea continuă a
biogazului și un bazin (8) pentru creșterea mi-
croalgelor și/sau plantelor acvatice. Dispozitivul
include un recipient ermetic (1) cu racorduri de
introducere a biogazului (2) și de evacuare a biogazului epurat (5), dotat cu un barbotor (3), un
bloc de uscare a biogazului (4), o conductă (16)
de evacuare a apei recirculate, un injector (10) și
un distribuitor (9). Bazinul (8) este dotat cu un
sistem de distribuţie (19) a apei recirculate, un
filtru (7) dotat cu o conductă de ocolire (13), un
dispozitiv cu raclete (20), un drenaj (21) pentru
evacuarea microalgelor și/sau plantelor acvatice, lămpi lumina zilei (22) cu fotosenzor (23) și
un sistem de conectare-deconectare automată
(24) a lor.
Instalaţia de asemenea este dotată cu un
dozator al amestecului nutritiv (17), o conductă de apă (18) și o pompă (6). Distribuitorul (9),
injectorul (10) și conducta de ocolire (13) sunt
dotate cu ventile electromagnetice (11, 12, 14),
puse în funcţiune de un bloc de comandă (26).
BI NR. 4165
SLIUSARENCO VALENTIN, COVALIOV VICTOR, KONTIEVSKI IURII, ERIOMENCO VLADIMIR, GALERU
LEONID, BUTUCEA PETRU, NENNO VLADIMIR, DUCA GHEORGHE, POPEL VEACESLAV, LACUSTA ION,
BERNIC MIRCEA, GANEA GRIGORE
INSTALAŢIE PENTRU OBŢINEREA BIOCOMBUSTIBILULUI PE BAZA ESTERILOR
METILICI AI ACIZILOR GRAȘI
Invenţia se referă la prelucrarea combinată a
uleiurilor vegetale pentru producerea combustibilului de alternativă, și anume la o instalaţie
pentru rafinarea uleiurilor vegetale și obţinerea
biocombustibilului pe baza esterilor metilici ai
acizilor grași.
Instalaţia, conform invenţiei, include, conectate printr-un sistem de conducte, un filtru de
vid (1) cu tambur, unit cu o capacitate (18) pentru amestecul de ulei și perlită; un colector (2)
pentru ulei, o pompă de vid (3), un condensator
(4) pentru distilarea vaporilor de metanol, un
distilator (5) dotat cu un rezervor (6) pentru apă
distilată și o pompă dozatoare (7), o capacitate
(16) pentru uleiul rafinat dotată cu o pompă
(17), un reactor (9) pentru rafinare și transesterificare, în interiorul căruia sunt amplasate un
dispersator al bioxidului de carbon, un agitator
și un dispersator al apei distilate, la reactor fiind
unite consecutiv un ejector (14), un agitator hidrodinamic turbionar (12), constituit dintr-un
corp tubular cu elemente de sârmă amplasate
pe spirală în interiorul acestuia, un cavitator
magnetodinamic (11) cu impulsuri, constituit
dintr-un corp tubular din material diamagnetic,
de partea exterioară a căruia este instalat un inductor de câmp magnetic giratoriu, iar în interior sunt amplasate particule metalice cilindrice
din material magnetic moale, fiind unit cu un
agitator (10).
Totodată, instalaţia mai include un reactor
(13) pentru reactive, o pompă centrifugă ermetică (8), robinete (28, 29, 30) și supape (31, 32,
33, 51).
BI NR. 4127
GULEA AURELIAN, LOZAN-TÎRȘU CAROLINA, ŢAPCOV VICTOR
UTILIZAREA DI(µ-S)-BIS{CLORO-[1-(PIRIDIN-2-IL)ETANON-4METILTIOSEMICARBAZONATO(1-)]CUPRU} ÎN CALITATE DE SUBSTANŢĂ
CU ACTIVITATE ANTIMICROBIANĂ FAŢĂ DE STAPHYLOCOCCUS AUREUS
Invenţia se referă la chimie și medicină, și
anume la un compus coordinativ al cuprului
biologic activ din clasa tiosemicarbazonaţilor
metalelor de tranziţie, care poate fi utilizat în calitate de substanţă cu activitate antimicrobiană
faţă de Staphylococcus aureus.
Î !"#$%&
49
Esenţa invenţiei constă în utilizarea în calitate de substanţă cu activitate antimicrobiană faţă
de Staphylococcus aureus a di(µ-S)-bis{cloro-[1(piridin-2-il)etanon-4-metiltiosemicarbazonato(1-)]cupru} cu formula:
H3C NH
CH3
N Cl
N
S Cu
N
N
N
H3C
Cu S
Cl N
HN CH3
CUȘNIR VALERIU, DUMBRĂVEANU LILIA, SAMOTÎIA EVGHENIA,
GROPPA LILIANA, CUȘNIR VITALIE
METODĂ DE PROGNOZARE A EVOLUŢIEI UVEITEI ENDOGENE
Invenţia se referă la oftalmologie și poate fi
utilizată pentru prognozarea evoluţiei uveitei
endogene.
Conform invenţiei, metoda de prognozare a
evoluţiei uveitei endogene constă în aceea că la
a 3-4-a zi de tratament se colectează sânge din
care se separă serul prin centrifugare, se determină numărul total de T limfocite (CD3+) și numărul de T limfocite mature (CD5+), după care
se calculează indicele de activare (IA), conform
formulei, în %:
IA =
CD5 +
× 100
CD3 +
și în cazul în care se determină valori de până la
50% se prognozează o evoluţie favorabilă a uveitei endogene, iar în cazul în care se determină
valori mai mari de 60% se prognozează o evoluţie nefavorabilă.
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „N. TESTEMIŢANU”
JUCOVSCHI CONSTANTIN, REVENCO NINEL, CRACEA ANGELA
METODĂ DE PRONOSTICARE A EVOLUŢIEI ARTRITEI JUVENILE IDIOPATICE
50
Invenţia se referă la medicină, în special la
reumatologia pediatrică.
Metoda, conform invenţiei, include examenul clinic și paraclinic, ce relevă următorii parametri: vârsta pacientului la debutul maladiei
(VD), durata maladiei (DM), numărul de articulaţii dureroase la debutul maladiei (NAD), stadiul
radiologic după Steinbrocker (SR), după care se
calculează funcţia discriminantă conform formulei:
F=-1,5506+0,1559×NAD+1,0802×SR0,0208×VD+0,0163×DM,
și în cazul în care F>0 se prognozează o evoluţie
negativă a artritei juvenile idiopatice, iar când
F<0 — o evoluţie pozitivă a artritei juvenile idiopatice.
T
"#$%& %
BI NR. 4141
ȘCHILIOV VLADIMIR, PUȘNEAC IURIE, ADAMCIUC ARCADI, SAULEAC ANDREI
DOCUMENT DE IDENTITATE
Invenţia se referă la un document de identitate. Documentul de identitate, conform invenţiei, are o structură stratificată din elemente
nedetașabile și include un strat (1) superior și
unul inferior dintr-un material de protecţie, între care sunt amplasate un strat de hârtie (3), pe
care este aplicată informaţia despre persoana
care deţine documentul, o imagine de bază (8)
și una de umbră (9) a acesteia, seria (10) și numărul (11) documentului, precum și o fereastră (4)
executată în apropierea imaginii de bază sau de
umbră; un strat de bază de plastic transparent
(2) și o peliculă metalică (5) cu o zonă cu microgăuri (7) de dimensiuni și forme diferite, obţinute prin aplicare stocastică în procesul descărcării
electrice.
Totodată, zona coincide la suprapunere cu
fereastra stratului de hârtie.
Rezultatul constă în sporirea gradului de
protecţie a documentului.
CALIMAN ALEXANDRU
Sistemul de semnalizare pentru nevăzători
include un dispozitiv pentru transmisia unui
semnal în formă de unde electromagnetice cu
frecvenţa de 20 MHz, conectat la sursa de lumină roșie a semaforului, un receptor de semnal
(2), fixat de un baston (1) și conectat cu un motor electric amplasat în mânerul (4) bastonului
(1) cu posibilitatea creării unor vibraţii în timpul
recepţiei semnalului de la dispozitivul pentru
transmisia semnalului, și un dispozitiv de încărcare (3).
SISTEM DE SEMNALIZARE PENTRU NEVĂZĂTORI
51
INSTITUTUL DE INGINERIE ELECTRONICĂ ȘI NANOTEHNOLOGII „D. GHIŢU” AL AȘM
SIDORENKO ANATOLIE, ZASAVIŢCHI EFIM, PANAITOV GRIGORII, CONDREA ELENA
PROCEDEU DE MARCARE A DOCUMENTELOR DE STRICTĂ EVIDENŢĂ PE PURTĂTOR
DE HÂRTIE ȘI A HÂRTIILOR DE VALOARE
Invenţia se referă la protecţia documentelor
contra falsificării, și anume la un procedeu de
marcare a documentelor de strictă evidenţă pe
purtător de hârtie și a hârtiilor de valoare.
Procedeul, conform invenţiei, include aplicarea pe hârtie a unei fâșii din material magnetic
pe bază de aliaj de nichel, cobalt și fier, cu dimensiuni nanometrice și parametri predeterminaţi, prin metoda depunerii din aerosol.
Rezultatul constă în majorarea siguranţei
de protecţie a documentelor contra falsificării.
BI NR. 4152
ȘCHILIOV VLADIMIR, MARTÎNIUC NICOLAE, ADAMCIUC ARCADI, ȘCHILIOV DUMITRU
PROCEDEU DE MARCARE ȘI ÎNREGISTRARE A MARCAJULUI DE IDENTIFICARE
Invenţia se referă la tehnologii informaţionale, în special la procedee de marcare și înregistrare a marcajelor de identificare.
Procedeul de marcare și înregistrare a marcajului de identificare include iluminarea sub
un unghi ascuţit a marcajului de identificare,
pe care este aplicată o grilă informaţională de
coordonate cu particule proeminente dispersa-
te aleatoriu pe ea și cod numeric, fotografierea
digitală a marcajului cu fixarea concomitentă a
extremităţilor umbrelor formate de particule,
precum și introducerea în baza de date a informaţiei despre unghiul de iluminare a particulelor și informaţiei în formă de segmente, care
unesc centrele particulelor și extremităţile umbrelor de la ele.
P ! #$ %&%
BI NR. 4142
INSTITUTUL DE CHIMIE AL AȘM
RUSU VASILE, NASTAS RAISA, MAFTULEAC ALEXEI, PANIȘ ALIONA, LUPAȘCU TUDOR
PROCEDEU DE PURIFICARE A APEI DE HIDROGEN SULFURAT ȘI SULFURI
52
Invenţia se referă la un procedeu de purificare a apei de hidrogen sulfurat și sulfuri și poate
fi utilizată în gospodării comunale, piscicole, în
acvarii publice, filtre autonome, precum și la purificarea apelor subterane.
Procedeul, conform invenţiei, constă în utilizarea diatomitului modificat, obţinut prin tratarea preventivă a diatomitului cu soluţie de 24%
de NaOH, luate în raport de 1:(10–15), timp de
12 ore, după care suspensia obţinută se încălzește pe baie de apă la temperatura de fierbere
timp de 2 ore, se adaugă în exces o soluţie de
30% de MnCl2 și se menţine timp de 24 ore la
temperatura camerei, faza solidă se filtrează, se
imersează și se menţine în soluţie de 24% de
NaOH timp de 24 ore la temperatura camerei,
supernatantul se decantează și faza solidă se expune la aer, după care se spală cu apă distilată
până la reacţia negativă la ionii de Cl-, se granulează și se usucă la temperatura de 105-200ºC.
Ttotodată, raportul adsorbantului la apa purificată este de 1:800.
L A - !"#$%"&# F'$%(
&"#)()*#%(&#+,&& ##)('$ .).$)
() CSI
CRIITORI, PICTORI, MUZICIENI, OAMENI DE
ȘTIINŢĂ,
PERSONALITĂŢI
MARCANTE
DIN DOMENIUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, OAMENI DE
CULTURĂ S-AU ÎNTRUNIT, ÎN ZILELE DE 15-16
OCTOMBRIE CURENT, LA AȘHABAD, REPUBLICA
TURKMENISTAN, LA CEA DE -A VII-A EDIŢIE A FO RULUI INTELECTUALITĂŢII STATELOR MEMBRE ALE
CSI. FORUL A AVUT ÎN CALITATE DE PARTICIPANŢI
PREȘEDINŢI AI ACADEMIILOR DE ȘTIINŢE DIN CSI,
RECTORI AI UNIVERSITĂŢILOR, REPREZENTANŢI AI
CONSILIULUI PENTRU COOPERAREA UMANITARĂ A
STATELOR MEMBRE ALE CSI, AI UNESCO, ALTOR
ORGANIZAŢII ȘI STRUCTURI INTERSTATALE ȘI INTERNAŢIONALE.
Peste 300 de reprezentanţi ai intelectualităţii
și personalităţi notorii au făcut parte din delegaţiile celor 11 state membre ale CSI - Azerbaidjan,
Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghizstan, Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Ucraina - întrunite la Palatul Congreselor din
capitala turkmenă, unde au promovat un dialog
intercultural, ce constituie un factor esenţial în
dezvoltarea și consolidarea relaţiilor umanitare
dintre statele membre ale CSI.
Republica Moldova a fost reprezentată la
Forul în cauză de o delegaţie condusă de președintele Academiei de Știinţe a Moldovei, acad.
Gheorghe Duca. Din componenţa delegaţiei
au făcut parte dr. Mihai Șleahtiţchi, Consilier al
Președintelui Republicii Moldova pentru cultură,
învăţământ și știinţă, m.c. Grigore Belostecinic,
rector al ASEM, Octavian Bodișteanu, viceministru al Tineretului și Sportului, dr. hab., Aurelian
Dănilă, director al Institutului Patrimoniului Cultural al AȘM, dr. Victoria Melnic, rector al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, dr. Nicolae
Sadovei, prorector al USM, Iulian Filip, directorul
Bibliotecii municipale „Ion Creangă”, reprezentanţi ai mediului academic și universitar.
La festivitatea de inaugurare a Forului a participat Președintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov, care a relevat În luarea sa
de cuvânt semnificaţia ediţiei curente a Forului,
subliniind importanţa colaborării interstatale în
domeniile culturii, învăţământului, știinţei, dar și
altor domenii. Președintele turkmen a remarcat
că un rol important în cadrul proceselor integraţioniste îi revine culturii și știinţei, care reprezintă miezul ireductibil al progresului social.
În cadrul ședinţei plenare, președintele AȘM,
acad. Gheorghe Duca, a dat citire mesajului de
salut din partea Președintelui Republicii Moldova, dl Nicolae Timofti, către participanţii prestigiosului For. În mesaj se menţionează, printre altele, că aceasta este una din cele mai importante
întruniri în domeniul cooperării umanitare din
cadrul CSI. Președintele Nicolae Timofti și-a exprimat speranţa că realizarea schimbului avantajos de valori culturale și știinţifice, a experienţei și realizărilor știinţifice a elitei intelectuale a
ţărilor participante va contribui la dezvoltarea
cooperării umanitare și promovarea potenţialului uman și intelectual al statelor CSI.
Într-un cadru festiv, la această ceremonie au
fost înmânate premiile „Содружество дебютов”.
Anul curent, premiile au fost acordate tinerilor
specialiști din domeniul sportului și modului sănătos de viaţă. Laureat al premiului nominalizat
a devenit tânărul specialist din Republica Moldova Victor Manolachi, prodecan al Universităţii
de Stat de Educaţie Fizică și Sport din Chișinău.
Premiul este instituit de Fondul interstatal pentru cooperare umanitară al CSI pentru cea mai
bună lucrare sau realizare, la această ediţie fiind
desemnat câte un laureat din fiecare ţară membră a CSI.
\ REPERE ACADEMICE
S
53
În cadrul Forului au fost organizate discuţii
pe șapte secţii de profil: Strategia de dezvoltare a cooperării umanitare a statelor membre ale
CSI: direcţii și perspective; „2012 - anul sportului
și modului sănătos de viaţă”; „2013 – anul culturii ecologice și protecţiei mediului ambiant”;
Patrimoniul cultural în spaţiul informaţional;
Cooperarea tineretului în domeniul știinţei și
inovaţiei; Dezvoltarea cooperării umanitare a
CSI. Experienţa Turkmenistanului; „Avaza” – centrul cultural-cognitiv al statelor CSI.
cluse recomandările secţiilor de profil, care vor
sta la baza dezvoltării și consolidării ulterioare
a cooperării știinţifice, culturale și de creaţie a
statelor CSI.
Lucrările Forului intelectualităţii au finalizat
cu adoptarea unei Rezoluţii, unde au fost in-
(www.asm.md)
Forul intelectualităţii statelor-membre CSI
este organizat cu suportul Fondului interstatal
de cooperare umanitară a statelor CSI și are loc
anual în unul din statele-membre. Republica
Moldova a găzduit, în anul 2009, ce-a de-a IV-a
ediţie a Forului.
T !" # R$%&'( M)'#)!
!) * +%," --/ '00 #'
T
INERII SAVANŢI DIN MOLDOVA ÎȘI VOR PUTEA REALIZA IDEILE PRIN INTERMEDIUL
PLATFORMEI ÎN DOMENIUL CROWDFUNDINGULUI, DATORITĂ PROIECTULUI DE ANTREPRENO RIAT VERDE ȘI INOVAŢII UNIVERSITARE, FINANŢAT
DE INSTITUTUL SUEDIEI.
\ REPERE ACADEMICE
Aliona Sandgren, coordonatorul proiectului de antreprenoriat verde al Universităţii din
Stockholm, a declarat într-o conferinţă de presă
că datorită platformei-pilot în sfera crowdfunding-ului pot fi atrași investitori în vederea relansării inovaţiilor universitare, asigurării cu finanţe
a acestora la etapa iniţială.
54
„Savanţii și studenţii își vor putea realiza ideile încă până la produsul final, pentru că marii
investitori nu sunt interesaţi de idei, ei au nevoie
de produsele finite. Tinerele talente din Moldova
nu trebuie să meargă neapărat în alte ţări ca să
găsească sprijin pentru ideile lor. Acest lucru va
fi posibil odată cu atragerea capitalului, eventual, unele idei vor fi susţinute de diaspora moldovenească, de colegii suedezi, alte ţări”, a adăugat
A. Sandgren.
Coordonatorul proiectului a relatat că antreprenoriatul verde „reprezintă antreprenoriatul
din domeniul ecologiei și dezvoltării durabile,
iar problema majoră este finanţarea și identificarea investiţiilor cu acest scop”.
„Este o problemă sensibilă nu numai pentru
R. Moldova. Este greu de spus cum aceasta va
funcţiona și dacă va avea succes în Moldova, dar
în Suedia o asemenea platformă, lansată acum
un an, a avut succes și se dezvoltă. Moldova este
o ţară mică, dar cu un mare potenţial de oameni
cu un nivel de instruire înalt. Moldova poate fi
un proiect-pilot în Europa de Est. Ca să menţinem talentele, trebuie să dezvoltăm republica
pe baza invenţiilor proprii. Este o idee bună”, a
opinat ea.
În opinia președintelui clubului TAIS, doctorul în pedagogie Anatolie Mocreac, există
oameni gata să ajute, dar care nu știu cum să o
facă. „Este necesar să organizăm seminare, lecţii
și să explicăm cât este de avantajos, sub aspect
economic, să cunoaștem legislaţia care trebuie
aplicată. Oamenii de afaceri, savanţii tineri trebuie instruiţi”, a menţionat acesta.
Conform spuselor expertului internaţional
în crowdfunding, omul de afaceri David Drake
din New York, în anul 2012 asemenea platforme
au avut o cifră de afaceri de $3 mil., iar în 2013
aceasta se va dubla. „Sunt niște bani enormi.
Există și platforme mari. Pentru a participa la o
asemenea platformă este suficient să accesezi
site-ul www.greenenterprising.com, să te înregistrezi, poţi depune o sumă mică de bani. Unul
dintre succesele de inovare este ceasul conectat
la telefonul mobil. Când vi se telefonează, ceasul
anunţă cine sună. Ceasul a fost atât de popular
încât a obţinut $10 mil. pentru dezvoltare”, a
spus D. Drake.
D. Drake a subliniat că platforma a fost creată pentru dezvoltarea inovaţiilor în Republica
Moldova, iar fiecare persoană poate contribui
cu mici donaţii bănești pentru a crea o afacere caritabilă și a dezvolta R. Moldova pe contul
acesteia.
Expertul independent din Moldova, Zarina
Șișkin, a menţionat că în cadrul reţelei s-a realizat un studiu-pilot menit să identifice problemele de dezvoltare a antreprenoriatului verde
în Moldova. „Au fost depistate nivelurile de
dezvoltare ale antreprenoriatului, precum și
problemele de ordin juridic și economic. Există
întrebări și la capitolul recunoașterii la nivelul
internaţional de certificare”.
Crowdfunding (finanţare populară, din engl.
сrowdfunding, сrowd – „mulţime”, funding – „finanţare”) reprezintă colaborarea colectivă a oamenilor care îşi unesc benevol banii sau alte resurse, de regulă prin Internet, pentru a sprijini eforturile altor persoane sau organizaţii.
(INFOTAG)
P ! "# $ "%$&%
' !()%$ $ $*+%+ %*
Participanţii la Forumul știinţific internaţional „Protecţia plantelor – probleme și perspective”, care a avut loc la începutul lunii noiembrie
curent, fiind organizat de Institutul de Protecţie a Plantelor și Agricultură Ecologică al AȘM
(IPPAE), sub egida Organizaţiei Internaţionale
pentru Protecţia Biologică (OIPB), s-au pronunţat pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în
Moldova.
„Agricultura ecologică are mari perspective
în Moldova, însă acest lucru presupune creșterea
legumelor sau a fructelor fără folosirea substan-
ţelor chimice pentru combaterea dăunătorilor.
În acest context, protecţia plantelor reprezintă
una dintre cele mai dificile domenii din cadrul
agriculturii, pornind de la combaterea naturală
a dăunătorilor”, a spus doctorul habilitat, Leonid
Voloșciuc, director al IPPAE.
Cercetătorii afirmă că este necesară producerea și implementarea preparatelor de uz fitosanitar pentru a proteja plantele, iar reducerea
și excluderea pesticidelor vor ameliora starea
mediului. „Pierderile de producţie agricolă cauzate de organisme dăunătoare constituie între
25 și 30 la sută din recoltă, iar uneori compromit
complet culturile agricole. Acest lucru conduce de asemenea la pierderi economice directe,
la scăderea eficienţei investiţiilor în resursele
materiale și umane. În colaborare cu AȘM, vom
implementa proiecte tehnico-știinţifice de pro-
\ REPERE ACADEMICE
M
INISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI
ALIMENTARE ȘI ACADEMIA DE ȘTIINŢE
A MOLDOVEI (AȘM) VOR IMPLEMENTA PROIECTE
TEHNICO -ȘTIINŢIFICE DE PROTECŢIE A PLANTELOR
ȘI DEZVOLTARE A AGRICULTURII ECOLOGICE.
55
tecţie a plantelor și dezvoltare a agriculturii ecologice”, a spus Viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Dumitru Godoroja.
Participanţii la forum au adoptat o rezoluţie
prin care își propun să elaboreze proiecte de
programe tehnico-știinţifice complexe în domeniul protecţiei plantelor, perfecţionării metodelor de identificare a agenţilor fitopatologici și
intensificării cercetărilor în domeniul imunităţii
plantelor agricole și silvice la boli și dăunători.
De asemenea, prioritară este perfecţionarea
metodelor agrotehnice de protecţie a plantelor,
a sortimentului și testării mijloacelor chimice
selective de protecţie cu produse mai puţin toxice, de origine organică și vegetală cu acţiune
sistemică, care nu afectează calitatea produselor
agricole, biosfera și sănătatea omului.
La forum au participat cercetători din Polonia, România, Federaţia Rusă, Ucraina, Kazahstan, Belarus, Azerbaidjan. Evenimentul a reprezentat o reacţie a cercetătorilor știinţifici din
toată lumea la problemele fitosanitare grave cu
care se confruntă agricultura.
(INFOTAG)
A !" G$%&'$ DUCA () (
! „P&!" I)"” * )&! !")!&+
\ REPERE ACADEMICE
P
56
REȘEDINTELE ACADEMIEI DE ȘTIINŢE A
MOLDOVEI, ACADEMICIANUL GHEORGHE
DUCA, A FOST DISTINS CU „PREMIUL ITALIA” PENTRU CULTURĂ. PREMIEREA A AVUT LOC ÎN CADRUL CELEI DE -A III-A EDIŢII A DECERNĂRII „PRE MIULUI ITALIA”, CARE S-A DESFĂȘURAT ÎN LUNA
OCTOMBRIE CURENT, ÎN SALA CU ORGĂ DIN CHIȘINĂU. MANIFESTAREA A FOST ORGANIZATĂ DE
CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MOLDO -ITALIANĂ ÎN COLABORARE CU CENTRUL CULTURAL
ITALIAN SUB PATRONAJUL AMBASADEI ITALIEI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA. LA EVENIMENT AU PARTICIPAT ÎNTREPRINZĂTORI ITALIENI DIN REPUBLICA
MOLDOVA, DAR ȘI ÎNTREAGA COMUNITATE ITALIANĂ DIN CHIȘINĂU.
În cadrul ceremoniei, s-a menţionat că dincolo de faptul că academicianul Gheorghe Duca
reprezintă o prestigioasă instituţie de știinţă și
cultură din Republica Moldova, Domnia sa a fost
nominalizat la „Premiu Italia” pentru activitatea
în domeniul cooperării culturale internaţionale,
în special, în Italia, unde a desfășurat o importantă activitate de cercetare știinţifică, inclusiv,
la Universitatea „Sapienza” din Roma.
Decernarea „Premiului Italia” are drept scop
premierea cetăţenilor moldoveni și italieni care
s-au remarcat pe parcursul anului cu realizări deosebite în domeniile culturii, artei, economiei și
cooperării moldo-italiene.
„Premiul Italia” este un eveniment care oferă
nu doar posibilitatea de a cunoaşte activităţile
social-economice şi culturale, desfăşurate de cetăţenii italieni în Republica Moldova şi viceversa,
dar intenţionează să aprecieze public prodigioasa
activitate a persoanelor notorii, atât din Italia, cât
şi din Republica Moldova.
(www.asm.md)
A !" G$%&'$ RUSNAC
" 70
CADEMICIANUL GHEORGHE RUSNAC, VICEPREȘEDINTE AL CONSILIULUI SUPREM
PENTRU ȘTIINŢĂ ȘI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
AL AȘM, CUNOSCUT CERCETĂTOR ȘI PROFESOR
UNIVERSITAR, RECTOR PE PARCURSUL A 14 ANI
(1993-2007) AL USM, PREȘEDINTE AL CONSILIULUI RECTORILOR DIN RM (1997–2007),
AMBASADOR EXTRAORDINAR ȘI PLENIPOTENŢIAR AL REPUBLICII MOLDOVA ÎN REPUBLICA ITALIANĂ ȘI ÎN REPUBLICA MALTA (2007-2011),
ȘI-A SĂRBĂTORIT VENERABILA VÂRSTĂ DE 70
DE ANI.
Născut în s. Ocniţa, r-nul Ocniţa. După absolvirea școlii pedagogice din Soroca și un an de
muncă ca învăţător în sat, a venit la Chișinău. Aici
a parcurs calea de la student până la doctorand,
de la lector-asistent până la profesor universitar,
de la șef de catedră și prodecan până la rector
al USM. A contribuit enorm la dezvoltarea USM,
făcând o analiză în acest sens într-un raport pe
care l-a prezentat în faţa Senatului la încheierea
mandatului de rector.
Ajungând în vârful piramidei universitare
(1993), Gheorghe Rusnac era conștient de faptul
că dezvoltarea celei mai mari instituţii de învăţământ superior din ţară, cu un valoros potenţial
de cadre didactice și știinţifice, în noile condiţii
ale economiei de piaţă trebuia să se desfășoare
în baza celor mai frumoase tradiţii, formate de-a
lungul anilor, modernizând sistemul de educaţie
și consolidând poziţia de lider a USM în spaţiul
universitar naţional. Astfel, USM a fost prima instituţie de învăţământ superior care a obţinut acreditarea naţională academică și acreditarea știinţifică; prima a câștigat și a implementat proiecte
în cadrul programelor internaţionale TEMPUS-TACIS, INTAS, ERASMUS MUNDUS. USM îi aparţine
întâietatea în elaborarea standardelor de formare
profesională iniţială și de aplicare a sistemului de
credite academice a Cartei Bologna etc.
Rezultate remarcabile au fost
înregistrate în domeniul pregătirii
cadrelor știinţifice
de înaltă calificare.
În perioada rectoratului dlui Gheorghe Rusnac 303
persoane au susţinut tezele de doctor în știinţe și 30
tezele de doctor
habilitat; la momentul încheierii mandatului,
la catedre activau 392 de posesori ai diplomelor de master. În prezent, omagiatul continuă
această activitate în calitate de președinte al
Comisiei de experţi în politologie, administraţie publică, jurnalism și știinţe ale comunicării
a CNAA, foarte necesară pentru dezvoltarea în
continuare a știinţei și educaţiei în ţara noastră.
Academicianul Gheorghe Rusnac se evidenţiază în arealul nostru știinţific și ca fondator al
școlii naţionale de știinţe politice. Sub conducerea sa au susţinut tezele de doctor și doctor
habiltat circa 20 de persoane, încadraţi în câmpul muncii în calitate de cercetători, profesori
universitari, diplomaţi, politicieni, jurnaliști. Este
autor a 39 de monografii și manuale, 205 articole știinţifice etc., în total 590 de titluri.
La acest hotar al anilor, constatăm cu multă
plăcere că activitatea didactică, știinţifică și diplomatică a academicianului Gheorghe Rusnac,
aidoma unui pom doldora de rod, merită întreaga noastră admiraţie, apreciere și gratitudine.
La mulţi ani și noi realizări pe aria cercetării și
educaţiei!
acad. Valeriu CANŢER,
Preşedintele Consiliului Naţional
pentru Acreditare şi Atestare
\ ANIVERSĂRI
A
57
L M A, D!"# MATCOVSCHI!
L ,20
A
OCTOMBRIE 2012, POETUL, PRO ZATORUL ȘI PUBLICISTUL DUMITRU MATCOVSCHI MEMBRU TITULAR AL ACADEMIEI DE
ȘTIINŢE A MOLDOVEI ȘI-A MARCAT CEA DE -A
73-A ANIVERSARE. CELE 73 DE TOAMNE AU
FOST CONSEMNATE PRIN ORGANIZAREA LA BAȘTINA POETULUI - SATUL VADUL-RAȘCOV, RAIO NUL ȘOLDĂNEȘTI – A CELEI DE -A II-A EDIŢII A
FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ ȘI PO EZIE CARE ÎI POARTĂ NUMELE.
Festivitatea a fost cu atât mai specială, cu
cât, chiar în ziua de 20 octombrie, cuplul Dumitru și Alexandrina Matcovschi și-au sărbătorit și
Nunta de Aur, reînnoindu-și jurămintele la casa
din satul natal, devenită de curând Casa-Muzeu
„Dumitru Matcovschi”.
\ ANIVERSĂRI
Oameni de cultură, muzicieni, pedagogi, liceeni, colegi de breaslă, rude, prieteni, admiratori ai creaţiei au venit să-i ureze scriitorului Dumitru Matcovschi La Mulţi Ani și viaţă frumoasă.
Cuvinte alese de felicitare au fost adresate de către cei prezenţi, în special, de cei cu care aniversarul a împărţit și bucuria, și grijile, și necazurile,
manifestarea desfășurându-se, timp de două
zile, intr-o armonie feerică, cu o rezonanţă edificatoare. La festivitate au fost prezenţi prim-vicepreședintele Academiei de Știinţe a Moldovei,
58
acad. Teodor Furdui, și Secretarul
știinţific general
al AȘM, dr. hab.,
prof. Ion Guceac.
Cu ocazia frumoasei aniversări,
din partea Academiei de Știinţe a
Moldovei poetului-academician
i-a fost înmânată
Diploma de Merit a AŞM, iar liceul din localitate
și laureaţii Festivalului au primit un set de carte.
Dumitru Matcovschi a contribuit la promovarea
valorilor și culturii noastre naţionale, înscriind o
filă magistrală în istoria neamului.
În cadrul Festivalului a avut loc o suită de
manifestări, printre care un spectacol artistic cu
interpreţi care cântă piese pe versurile poetului,
spectacolul teatral din opera maestrului „Cântec
de leagăn pentru bunici”, precum și Concursul
de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, participanţii fiind din Republica Moldova, România și
Ucraina.
(www.asm.md)
2013 – S!"# VANGHELI
A
NUL 2013 VA FI DECLARAT ANUL SPIRIDON VANGHELI. PROIECTUL RESPECTIV
DE HOTĂRÂRE A PARLAMENTULUI A FOST APRO BAT LA ÎNCEPUTUL LUNII NOIEMBRIE CURENT.
Boris Focșa, ministru al Culturii, a specificat
că această decizie a fost luată datorită contribuţiei scriitorului la dezvoltarea literaturii pentru
copii în ţară și peste hotare, în semn de înaltă
apreciere a valorilor artistice și educative ale
operei maestrului.
În context, Premierul Vlad Filat a remarcat:
„Trebuie să avem grijă de valorile noastre atât
timp cât sunt în viaţă. Manifestările ce vor fi organizate urmează să fie la nivelul valorii scriitorului și operei sale, a adăugat Vlad Filat.
Astfel, urmează să fie elaborat și aprobat un
Program naţional de manifestări cultural-artistice consacrate Anului Spiridon Vangheli.
În anul curent, Vangheli a împlinit 80 de ani.
Scriitorul a devenit renumit în mai multe ţări ale
lumii datorită cărţilor sale pentru copii, care au
fost traduse în circa 40 de limbi și editate întrun tiraj de peste 8 milioane de exemplare. Scriitorul este coautorul, alături de Grigore Vieru, al
unui Abecedar după care au învăţat generaţii de
copii. Mai este deţinător al Diplomei de Onoare
„Andersen”, laureat al Premiului de Stat al RSSM,
al Medaliei de aur OMPI „Pentru creativitate” etc.
(MOLDPRES)
G##$%, A% & M'!#(#)*, '%% +
*%!'% -!"!
OOGLE OCUPĂ PRIMUL LOC ÎN TOPUL
CELOR MAI PUTERNICE MĂRCI, CONFORM
COMPANIEI DE CERCETARE BRAND FINANCE, SITUÂNDU-SE LA O DISTANŢĂ CONSIDERABILĂ DE
LOCUL DOI, OCUPAT ANUL ACESTA DE APPLE.
Potrivit Brand Finance, firmă cu sediul la Londra, Apple (locul 7 în 2010) a înregistrat o creștere de 33% în valoarea brandului pe parcursul
anului 2011 și a reușit să depășească nume importante precum Microsoft, IBM, Walmart sau
General Electric.
Compania de cercetare atribuie succesul Apple „designului inovator, bazei de clienţi loiali și
activităţilor de marketing bine executate”.
Brandul companiei Apple valorează, conform companiei Brand Finance, 39,3 miliarde de
dolari, în timp ce brandul companiei Google valorează nu mai puţin de 48,2 miliarde de dolari.
Alte companii de top, în afară de Apple și
Google, au înregistrat o scădere semnificativă:
Microsoft – cu 9% - până la 39 miliarde de dolari;
IBM (35,9 miliarde de dolari) și AT&T (28,3 miliarde de dolari), care se confruntă de asemenea cu
scăderi importante faţă de anul precedent.
Între primele 10 companii se mai regăsesc
Coca-Cola (26,9 miliarde de dolari), Bank of America (25,3 miliarde de dolari) și Wells Fargo (25,4
miliarde de dolari).
Recent, un alt top realizat și publicat, de data
aceasta de compania Brandz, clasa Apple pe primul loc în topul celor mai valoroase branduri.
(www.forbes.ro)
\ DIVERTISMOMENT
G
59
B ! „N#!”, „L!$%!”, „P&”,
„A'” !(!)%* '+
'(-% ! +-%.+!!
Î
N CONFORMITATE CU INFORMAŢIA DIFUZATĂ DE SERVICIUL VAMAL AL REPUBLICII
MOLDOVA, LA 15 OCTOMBRIE CURENT, ÎN CADRUL CONTROLULUI VAMAL AL UNUI MICROBUZ
DE MODEL „MERCEDES BENZ ”, CARE TRANSPORTA
COLETE NEÎNSOŢITE DIN ITALIA, COLABORATORII
POSTULUI VAMAL LEUȘENI-ALBIŢA AU STOPAT
INTRODUCEREA ÎN ŢARĂ A UNOR LOTURI CU
MARFĂ DE LARG CONSUM, PRODUSĂ ÎN ITALIA:
ÎMBRĂCĂMINTE SPORT, ÎNCĂLŢĂMINTE PENTRU
DAME ȘI ADIDAȘI, CU BRANDURI RENUMITE CA
„NIKE”, „REEBOK ”, „PUMA”, „ADIDAS” CARE NU AU
FOST DECLARATE.
Lotul de marfă a fost confiscat de către organul vamal pentru examinarea sub aspect penal
și determinarea valorii, dar potrivit estimărilor
preliminare articolele de îmbrăcăminte și încălţăminte depășesc suma de 200 mii lei.
Alte 2 mii de perechi de colanţi cu brandul
renumit „Levante” au fost depistate într-un alt
microbuz de pasageri cu colete neînsoţite ce
veneau din Italia, care au fost tăinuite în scopul
eschivării de la plăţile vamale.
Ţinând cont de faptul că brandurile renumite „Nike”, „Levante”, „Puma”, „Adidas” reprezintă
un risc sporit de contrafacere și sunt incluse în
registrul „Obiecte de proprietate intelectuală”,
Serviciul Vamal va examina dacă mărfurile reţinute nu sunt contrafăcute.
(Detalii la: http://www.customs.gov.md/
index.php?id=3310)
P- / +% +!' +-%.*+%!
! (!'%! - 0&*%%! ! & - ! !
P
\ DIVERTISMOMENT
OLIŢIA A RIDICAT DE LA UN CENTRU CO MERCIAL DIN CAPITALĂ CEASURI PURTÂND MĂRCI ALE UNOR PRODUCĂTORI RENUMITE, CONTRAFĂCUTE ÎNTR- O ŢARĂ DIN ASIA, ÎN
SUMĂ TOTALĂ DE PESTE 500 DE MII DE LEI.
60
Potrivit Centrului de presă al Departamentului poliţie de la MAI, loturi de ceasuri contrafăcute cu branduri „Armani”, „Rolex”, „Chanel”, „Calvin
Klein”, „Louis Vuitton” și „Gucci”, comercializate la
preţul originalelor, au fost ridicate dintr-un centru comercial din sectorul Botanica al capitalei.
Conform legislaţiei naţionale, utilizarea fără
consimţământul titularului a mărcii protejate se
sancţionează cu amendă de la 2 la 3 mii de lei cu
confiscarea mărfii. Pe marginea acestui caz a fost
întocmit un proces verbal în baza articolului 97
din Codul Contravenţional
(MOLDPRES)
„N” ! "#$%& '# ()"&*#*
+$,)' '# %#$ # #%-.,!#*-!
P
RODUCĂTORUL AMERICAN DE ARTICOLE
SPORTIVE „NIKE” A ANUNŢAT, MIERCURI,
CĂ VA VINDE MARCA DE ECHIPAMENT PENTRU
FOTBAL „UMBRO” CĂTRE ICONIX BRAND GROUP,
ÎN SCHIMBUL A 225 DE MILIOANE DE DOLARI,
MAI PUŢIN DE JUMĂTATE DIN SUMA DE ACHIZIŢIE, PLĂTITĂ ÎN URMĂ CU PATRU ANI, INFORMEAZĂ AFP.
„Nike” anunţase din luna mai că intenţionează să cedeze „Umbro” și „Cole Haan”, o marcă de
îmbrăcăminte și accesorii, pentru a se concentra asupra mărcilor „Nike”, „Jordan”, „Converse”
și „Hurley”. Tranzacţia cu Iconix Brand Group ar
urma să se finalizeze până la sfârșitul acestui an.
„Nike” a achiziţionat „Umbro” în 2008 pentru
285 de milioane de lire sterline (565 milioane de
dolari la acea vreme).
„Este o decizie dificilă de a ceda toate activităţile, dar această vânzare ne va permite să ne
focalizăm pe creșterea mărcilor cu un mai mare
potenţial”, a declarat directorul general Mark Parker, care a adăugat că „Nike Football” va face faţă
cerinţelor pieţei articolelor pentru acest sport.
Neil Cole, directorul general al Iconix Brand,
un grup american care reunește mărci cunoscute peste Ocean, ca „Danskin” sau „Ed Hardy”, a calificat „Umbro” drept „o marcă de fotbal adevărată și autentică, cu o bază mondială de fani fideli”.
(AFP)
A++' 0*!#$% 1!##... 3 ! 4$*#.&
RI DE CÂTE ORI CINEVA DESCOPERĂ PRIN
DOSARELE UNITED STATES PATENT AND
TRADEMARK OFFICE UN NOU BREVET „APPLE”,
DETRACTORII ÎNCEP SĂ RIDICE VOCEA ÎMPOTRIVA
MODULUI AGRESIV ÎN CARE COMPANIA INSISTĂ
SĂ PUNĂ MÂNA PE ANUMITE INVENŢII CARE DE
FAPT NU-I APARŢIN. ACEASTĂ ANTIPATIE ESTE
CAUZATĂ DE MULTIPLELE PROCESE ÎN CARE
ACEȘTIA ȘI-AU ADUS RIVALII ȘI, LA DREPT VORBIND, „APPLE” NU A FĂCUT NICI UN EFORT SĂ
DEVINĂ MAI SIMPATICĂ.
Uneori însă, aceste brevete sunt mai inofensive decât ar părea la prima vedere, iar cel aprobat de curând este unul dintre acestea. Depus
acum un an, brevetul aprobat la finele săptămânii trecute protejează grafica și animaţia care
însoţesc gestul de întoarcere a unei pagini virtuale de un client pentru lectura cărţilor în format
digital.
La fel ca și faimosul brevet care a înregistrat
drepturile asupra colţurilor rotunjite ale unei
carcase de telefon sau tabletă, acest patent nu
are o natură tehnică, ci una de design, menit să
protejeze anumite elemente grafice particulare. Denumit „Display screen or portion thereof
with animated graphical user interface”, acest
brevet înregistrează celebra animaţie folosită în
aplicaţia iBooks. După cum se amintea în cadrul
relatării privind lansarea noilor tablete „Apple”,
\ DIVERTISMOMENT
O
61
compania se implică din ce în ce mai mult în
domeniul educaţional, iar iBooks, împreună cu
iTunes U, sunt aplicaţiile software principale,
meritând astfel o protecţie mai bună.
Conform schiţei atașate, acesta acoperă
doar animaţia celebră care emulează mișcarea unei pagini apucată de colţ, un producător
software care folosește un alt tip de animaţie,
neavând vreo temere că „Apple” ar putea ridica pretenţii de orice natură. De fapt, rivalii
„Samsung” și „Google” deţin și ei patente care
le protejează anumite elemente grafice pentru animaţia folosită în cadrul unui e-book reader. Compania „Microsoft” a intenţionat și ea să
breveteze ceva similar pentru defuncta tabletă
„Courier”, însă acesta a fost respins la vremea lui.
(http://unimedia.info)
\ DIVERTISMOMENT
Colegiul de redacţie:
Preşedinte – dr. L. BOLOCAN
Membri: A. ZAVALISTÎI, Sv. TACU
Design copertă – O. BALAN
Tehnoredactare – N. BOGDAN
Adresa redacţiei:
str. Andrei Doga 24, bloc 1, MD-2024, Chișinău, Republica Moldova,
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).
Tel.: (37322) 400-588, 400-586
E-mail: [email protected]
© AGEPI, 2012
62
Imprimat la AGEPI

AGEPI info 4_2012.indd

Transcription

Similar documents

Подробная информация

Spezial - firmenflotte.at

Nenok - Übersetzungen RU Unternehmen

12/2011

Scriitori din - Biblioteca Judeţeană Cluj

Ghidul studenţilor - Facultatea de Istorie şi Filosofie

Official Journal 8 | 2016