ADEVĂRURI SIMPLE DESPRE POEZIE FOLKLÓR Şl CLASICISM

ШѴ11 il I
REDACŢIA:
STR. BREZOIANU, 23 •
ABONAMENTE :
TEL
£ Fluni
APARE SĂPTĂMÂNAL
PREŢUL
3.30.10
5
LEI
ANUL
A f l ă m aproape la toţi actualii r o ­
mancieri tendinţa de a imita pe marii
creatori străini.
A c e s t fapt n u se î n t â m p l ă însă cu
romancierii contemporani, cari, socotind
necesar să d e v i n ă creatori de curent
literar, părăsesc d r u m u l r o m â n e s c şi
adoptă concepţii largi, dar străine, m u l t
depărtate de sufletul poporului nostru.
Răsfoind prin noianul de r o m a n e ac­
tuale g ă s i m tragedii
dostoyewskiene,
d r a m e î n stilul pirandellian, ori r o m a n e
de migăloasă analiză à la Marcel Proust.
Rareori n e aflăm în faţa u n e i lucrări
care să reprezinte realităţi româneşti.
Când credinţele noastre sunt atât de
bogate, când sufletul r o m â n e s c a dat d o ­
vadă de atâta putere de viaţă, dece
să c ă u t ă m la alţii e x e m p l e , şi să n u n e
afundăm î n cercetarea acestui suflet, î n
descoperirea tuturor cutelor p e care l e
ascunde !
S u b i e c t e , aşişderea, pot fi găsite cât
de m u l t e la noi. Viaţa celor din r e g i u ­
nile de c â m p i e , intensă şi calmă, l u m e a
porturiloi dunărene sau maritime, ora­
şele m a r i cu toată activitatea lor trepi­
dantă, târgurile sau orăşelele de p r o v i n ­
cie, cu farmecul lor discret şi chiar cu
defectele lor.
Fiecare scriitor să cerceteze, să c u ­
noască, să iubească şi să înfăţişeze rea­
litatea românească.
G. Petraşcu
Celui c a r e a î n s e m n a t - o , v ă d p ă r â n d u - i - s e că e x i s t ă o a n t i n o m i e î n t r e fol­
k l ó r u l n o s t r u şi c l a s i c i s m u l a n t i c . Că
Hogaş n u p o a t e fi t o t o d a t ă u n f a b u l o s
Marea la Balcic
A D E V Ă R U R I SIMPLE DESPRE POEZIE
de
A m m a i r ă m a s u n cerc foarte r e s s t r â n s d e i u b i t o r i p a s i o n a ţ i ai poeziei
autentice.
A ş v r e a s'o r e v ă d î n s c ă u ­
n a t ă î n d o m n i a ce
i se c u v i n e ; a ş v r e a
s'o v ă d r e d o b â n dindu-şi
sceptrul
d e foc şi — c e n u şereasă uitată pe-o
v a t r ă s t r ă i n ă — aş
v r e a să ş t i u că i se
readuce condurul b ă t u t în argint, pier­
d u t la b a l u l d i n b a s m şi g ă s i t d e p r i n ­
ţul în zale.
D a c ă b ă n u e s c , p e t â m p l e l e poeziei,
mirul divin
c u c a r e a fost u n s ă d e
dincolo d e noi, r e c u n o s c î n ea s u b l i ­
m a r e a şi e l e v a r e a d e s ă v â r ş i t ă a a r t e i .
E a r t a , cu t o t s o a r e l e ei i n t e r i o r c o n ­
c e n t r a t î n v e r s u r i , cu t o a t e o r h e s t r a ţiile ei t e r e s t r e şi s i d e r a l e , cu t o t f l u i ­
d u l şi cu t o a t ă t a i n a ei.
P o e z i a e — h o t ă r î t — s u p e r i o a r ă şi
m u z i c i i şi p i c t u r i i (cu t o a t e e f e c t e l e ei
c r o m a t i c e ) , şi liniei e f e b u l u i g r e c , ce
curge, lenevoasă,
î n m a r m u r ă caldă,
F i i n d c ă ea le î m b i n ă a r m o n i c , p e
t o a t e . O r i c e s'ar s p u n e şi o r i c â t a r fi
încercat nouile forme
de expresii li­
r i c e să s p a r g ă m i t u l r i t m u l u i şi să î n chipue un alt mister, negând a r m o ­
n i i l e şi u n d u i r e a , p o e z i a a d e v ă r a t ă r ă ­
m â n e f o ş n e t d e h a r f e l ă u n t r i c e şi orgi
exterioare.
Sensibilitatea e muzică ; cuvântul în
el î n s u ş i şi'n l e g ă t u r a lui s i n t a c t i c ă e
m u z i c ă . M u z i c ă şi c u l o a r e .
Există o a r m o n i e de dincolo de cu­
v â n t , aşa c u m
c i r c u l ă el,
obişnuit,
p r i n t r e noi. E o m u z i c a l i t a t e d e d i n ­
colo d e s e n s şi d e m e c a n i c a e x t e r i o a r a
a versului.
Cuvântul
îşi p i e r d e d e
m u l t e ori, v a l o a r e a lui f i x a t ă ,
devine
m o b i l , s u s c e p t i b i l d e s e n s u r i şi d e i n ­
terpretări noui ; peste noţiunea habi-
F O L K L Ó R Şl C L A S I C I S M
Revista „ V r e m e a " are
amabilitatea
să se o c u p e î n t r ' o b i n e v o i t o a r e n o t ă
de o r e c e n t ă î n c e r c a r e a m e a d e a l ă ­
m u r i m a i a d â n c şi m a i u n i t a r p e r s o n a ­
l i t a t e a v ă z u t ă p â n ă a c u m difuz a l u i
Calistrat
Hogaş. O n o t ă n u e u n e v e n i ­
m e n t cosmic. E u n m i c a c t d e d r e p t a t e
n e c e s a r , — î n lipsa a l t o r a m a i m a r i , —
deşi la n o i e î n ţ e l e a s ă m a i m u l t ca o
m o n e d ă d e s c h i m b d e a m a b i l i t ă ţ i : azi
tu, m â i n e eu... Ca a t a r e , a r fi r i d i c o l
să t r a n s f o r m i a c e s t e m i c i s a t i s f a c ţ i i
sau i n s a t i s f a c ţ i i p e r s o n a l e , î n m a s i v i ­
tăţi d e s t u d i i .
Dar nota delà care a m pornit, ridică
o n e d u m e r i r e c a r e m i se p a r e că c i r ­
culă m u l t m a i f r e c v e n t î n p r o b l e m e l e
n o a s t r e d e azi. Deci, p o a t e e c h i a r n e ­
cesar să î n c e r c ă m , d a c ă n u c h i a r să
izbutim, — o l ă m u r i r e .
No. 3
Marea pace
Este cu totul de n e î n ţ e l e s de ce r o ­
mancierii noştri, cu rare e x c e p ţ i i , n u
caută să înfăptuiască „romanul r o m â ­
nesc", care să corespundă nevoii de e x ­
primare, reacţiunilor sufleteşti proprii
n e a m u l u i nostru.
Mă gândesc la m a r e l e n o s t r u E m i nescu. Cu toată influenţa suferită din
partea gânditorilor germani, el n'a tră­
dat nici u n m o m e n t pe r o m â n u l din el,
iar poezia lui, î n a i n t e de orice e s t e n a ţion-aii».
•
S Â M B Ă T Ă 5 MARTIE 1938
Romanul
romanesc
Mă adresez a c u m în special, celor
care-şi caută u n d r u m în literatură.
Celor cari m â i n e vor alcătui falanga
scriitorilor de vază ai R o m â n i e i . Dacă
simt n e v o i a u n e i călăuze, u n u i m o d e l
de ce n u urmează ei pilda unuia dintre
marii noştri literaţi încă în viaţă, ori
dintre cei dispăruţi, în loc să d e v i n ă
discipoli ai unor scriitori de p e s t e
graniţe. S p u n aceasta făcând abstrac­
ţie de valoarea acelor scriitori. Găsesc
că imitarea lor influenţează î n chip
nefast adevărata gândire şi e x p r i m a r e
românească. Fiecare popor are î n g â n ­
direa şi arta sa u n substrat propriu,
care n u poate fi obiect de imitaţie.
A v e m u n substrat etnic de o valoare
incontestabilă, care i m p r i m ă operei de
artă acel specific naţional de care s'a
vorbit atâta.
XLVII
de OVIDIU PAPADIMA
r a p s o d h r ă n i t d e O m e r şi u n g l a s fi­
resc al spiritualităţii noastre
folklorice, p l ă m ă d i t ă a d â n c d e o r t o d o x i e .
Noi n u v e d e m această antinomie.
E a se află d o a r î n e x a g e r a r e a l i v r e s c ă ,
s a u m a i b i n e zis î n e r o a r e a d e p e r s ­
p e c t i v ă a d - l u i E. L o v i n e s c u .
Hogaş e u n m a r e creator, în care un
a d â n c f o n d f o l k l o r i c r o m â n e s c s'a l ă ­
m u r i t , s'a l i m p e z i t , — t â r z i u , —
în
c u l t u r a clasică a a n t i c h i t ă ţ i i .
Pentru
d. L o v i n e s c u , e h i p e r t r o f i a u n u i f e n o ­
men invers : un cărturar atât de pă­
t r u n s de Homer,
î n c â t , la c h e m a r e a
l u i d e s u b v e a c u r i , — s a r e b r u s c î n ad â n c i m i l e e u l u i său, n e o p r i n d u - s e p â ­
n ă a p r o a p e d e p r e i s t o r i e . Ca
scriitor,
prin u r m a r e , Hogaş e un bizar desrăd ă c i n a t , c a r e n u t r ă e ş t e ca E m i n e s c u
î n M o l d o v a lui 1400 ci, r u p â n d u - s e cu
t o t u l d e n e a m , î n C i c l a d e , cu c â t e v a
mii de ani înainte.
P e c â n d î n r e a l i t a t e C. H o g a ş , d e ­
p a r t e d e a fi u n caz c i u d a t . î n s e a m n ă
t u a l ă p e c a r e o r e p r e z i n t ă , el d e v i n e
armonic prin sunet, respiră o valoare
n o u ă şi e c a p a b i l d e a e m a n a el s i n ­
g u r o i m a g i n e s a u o c r o m a t i c ă , indife­
r e n t d e r a p o r t u l l u i logic s a u g r a m a ­
tical.
Efectului melodic, aproape incaracterizabil, dar prezent în sensibilitatea
a c u t ă , i s e â / a t u r a , aşa u a r , e f e c t u l p i c ­
t u r a l : c r o m a t i c a e x p r e s i e i şi c o l o r i t u l
n o u , cu j o c d e n u a n ţ e , a l i m a g i n i i , —
i m a g i n e c a r e p o a t e m e r g e p â n ă la s u ­
g e r a r e a u n u i t a b l o u d e dincolo d e r e a ­
l i t a t e , accesibil n u p r i n
verificarea
s t r i c t ă a v e r o s i m i l u l u i e x t e r n , ci p r i n
rezonanţa pe care o produce pe coarda
unei sensibilităţi de înaltă tensiune.
Imaginea, oricât a r trece în planul
i r e a l u l u i , se î n c h e a g ă ca p o s i b i l ă î n s u ­
fletul cultivat al lectorului,
altoindu-se pe necesitatea lui interioară de
v i s cu o r i z o n t u r i e n o r m e şi cu a c c e p ­
ţiuni de fenomene
străine
realului
strict. Cu alte cuvinte, imaginea p o e ­
tică n u e s t e o b l i g a t ă să r e p r o d u c ă , f r u ­
mos,
u n p e i s a g i u d i n n a t u r ă ; ba, d i m ­
p o t r i v ă , ea p r o d u c e e f e c t e e s t e t i c e m a i
adânci când răstoarnă realitatea
ex­
t e r n ă , î n vis, r e f r a c t â n d - o şi r e f l e c ­
t â n d - o , v a r i a b i l , î n oglinzi l ă u n t r i c e ,
d u p ă a n u m i t e şi s t r a n i i legi o p t i c e ale
sensibilităţii...
*
P o e z i a cea m a r e este,
în
primul
r â n d , e m o t i v i t a t e , m u z i c a l i t a t e şi p l a s ­
tică. D i n a c e s t e f e n o m e n e e s t e t i c e ale
poeziei, cu r ă d ă c i n i î n f i p t e î n t r ' u n p a ­
r a d i s m i s t i c i n t e r n , v a u n d u i , c a l d ă şi
nouă, emoţia estetică. Emoţia estetică
— adevărată cuminecătură a spiritului
prin artă, doar b ă n u i t ă de Aristotel în
a c e l „ c a t h a r s i s " a l s ă u , confuză p e n ­
t r u f o a r t e m u l ţ i critici ştiinţifici şi i s ­
t o r i c i î n f r u n t e cu T a i n e şi S i e b e c k , —
se d e s p r i n d e n u m a i d i n m a r e a p o e z i e
RADU GYR
devenită cleştar artistic.
O p e r a de artă lirică e un complex
de sensibilitate, muzică,
plasticitate,
vis,
t o a t e fiind s u d a t e , s u b t e r a n , p r i n
pasta unei armonii isvorîtă dintr'un
element mistic, imponderabil, dar adiat
p e n t r u antenele sensibilităţii pregătită
estetic...
C e e a ce î n m o d o b i ş n u i t
numeşte
c r i t i c a „ i d e e " s a u „ c o n c e p ţ i e " şi „ s e n ­
t i m e n t clar", s u n t n u m a i c a d r e şi a x e
î n m i j l o c u l ş i ' n j u r u l c ă r o r a s'a t o p i t
f r e m ă t ă t o a r e , sesisabilă,
dar aproape
i n d e f i n i b i l ă , a u t e n t i c a poezie.
N u - l iubesc pe liricul Eminescu nu­
m a i p e n t r u „filosofia" lui. Nici n u m a i
c e n t r u „ g â n d i r i l e " lui g r e l e d e . s e v ă .
II l a s să-1 i u b e a s c ă p e n t r u a c e a s t a fi­
losofii, s p i r i t e l e d i d a c t i c e şi... p r o f e s o ­
rii d e l i t e r a t u r ă . II i u b e s c p e E m i n e s c u
p e n t r u şuvoaele de m a r e sensibilitate
c a r e g â l g â e î n lirica lui ; p e n t r u m a ­
rile lui zbateri
de armonii ; pentru
t o a t e a z u r u r i l e şi m ă r i l e şi v i o l o n c e l e l e
l u i d e m a e s t r u cu f r u n t e a î n z e n i t . II
iubesc pentru îmbinările noui de ima­
g i n i şi o r i z o n t u r i ; p e n t r u t e h n i c a n o u ă
p e c a r e i-a
dat-o expresiei ; p e n t r u
c u v â n t u l p e c a r e 1-a v r ă j i t , c u m â i n i
de argint,
şi 1-a f ă c u t f l a c ă r ă , p i e p t
de vultur, ocean, glesnă de ciută sau
frunză
susurată
în lună...
Pentru
„gândirea" lui adâncă, p e n t r u sensul
l u i „filosofic", îl a d m i r p e urmă, şi n u
ca poet, ci ca p r o f u n d c u g e t ă t o r .
„ S c r i s o r i l e " sale, d e p i l d ă , m ă f a r ­
mecă, întâi, prin poezia absolută, —şi
apoi, abia,
m ă i n t e r e s e a z ă s a t i r a lor
filosofică.
D e a c e e a , m u l ţ i d i n t r e poeţii, s c l a v i
n u m a i „ g â n d i r i i " şi „ c o n c e p ţ i i l o r " , r ă ­
m â n e x t e r n i ' a d e v ă r a t e i poezii.
Reto­
rici, didactici, ei s u n t g â n d i t o r i şi fi( Urmare în pg. 2-a)
foarte fireasca întâlnire a două vechi istoric e m a i m u l t u n haos, de spaime,
de închipuiri, de eresuri.
culturi cari au aceeaşi rădăcină.
N o u ă î n s ă , celor d e azi, f o l k l ó r u l n e
Căci a c e s t a e r a p o r t u l s i m p l u d i n t r e
a p a r e altfel. S â n t î n el t o t f ă r â m ă t u r i ,
f o l k l ó r u l n o s t r u şi c l a s i c i s m u l a n t i c .
— d a r a l e u n e i a d i n cele m a i f r u m o a ­
Ne uimeşte întru câtva formularea
se ordini spirituale
din trecutul ome­
lui categorică, fiindcă — deşi acum
n i r i i . O o r d i n e s p i r i t u a l ă c a r e s'ar p ă ­
sântem aproape de o justă lămu­
r e a că a r e u ş i t m i r a c o l u l u n i c d e - a ar i r e a r e a l i t ă ţ i l o r folklorice, — n e s u n ă
j u n g e şi o ordine de viaţă p ă m â n t e a s ­
în g â n d
încă m u l t
din greşita
lui
că î n a c e l a ş t i m p .
înţelegere de până mai deunăzi. Sub
Ordinea asta e „preistorică",
întru
a c e s t e s u g e s t i i , f o l k l ó r u l , — deci şi al
c â t n u s'a d e l i b e r a t n i c i n u s'a c o n ­
n o s t r u , — m a i e p r i v i t ca u n c o n g l o ­
c r e t i z a t p r i n scris. D a r n ' a r e n i m i c
m e r a t , m a i p u ţ i n c h i a r : ca u n g r o h o ­
din întunecimile de caverne pe care
tiş, a d i c ă o a g l o m e r a r e d e f ă r ă m i t u r i
n e - a m o b i c i n u i t să le a s o c i e m n o ţ i u n i i
d e primitivitate.
F o l k l ó r u l a r fi deci
d e p r e i s t o r i e . Ci e p o a t e î n t â i a , şi cea
t o t ce, h a o t i c , a m a i p e r s i s t a t d i n s u ­
m a i însemnată poate, din înălţările
fletul, d i n v i a ţ a o m u l u i p r e i s t o r i c , aspiritului omenesc deasupra materiei.
proape de caverne : superstiţii, magii,
Şi p o a t e t o c m a i d e a c e e a e a t â t d e
animism, eresuri. Din această realita­
g r a n d i o a s ă , a t â t d e liniştită, t o c m a i fi­
te, p r i v i t ă ca o g r ă m a d ă i n e r t ă d e r ă ­
i n d c ă n ' a fost î n g h e s u i t ă î n
boabele
măşiţe, — mai mult compromiţătoare
m
e
s
c
h
i
n
e
ale
l
i
t
e
r
e
l
o
r
.
decât semnificative, p e n t r u lucidităţile omului modern, — ştiinţa a căutat
E a e cu t o t u l o p u s ă v i z i u n i i m o d e r ­
în d e o s e b i să r e c o n s t i t u e s u f l e t u l o m u ­
ne, f ă u r i t ă d e ş t i i n ţ ă . F i i n d c ă ea e fă­
lui p r i m i t i v i a r la n o i î n s p e c i a l a d e ­
u r i t ă d e suflet.
finit p e r p e t u a r e a s u b t e r a n ă a s p i r i t u ­
Ştiinţa explică o m u l prin cosmos.
lui superstiţios al primilor latini. P e n ­
V i z i u n e a f o l k l o r i c ă e x p l i c ă v i a ţ a cos­
tru ştiinţa veche, sufletul acesta p r e ­
mică prin om.
Sentimentul
estetic
reprezintă
va­
rianta laică a sentimentului
religios. Iu­
bind n a t u r a l u l , arta
îm,pămăntenesle
adorarea supranaturalului,
a
divinului.
Artă şi religie sunt de fapt închinare
la
icoane
diferite.
Religia îngenunche
în faţa
icoanelor
Creatorului,
arta îşi cădelniţează
mires,
mele ei în faţa c r e a ţ i e i , care este şi ea
..chipul şi asemănarea
Domnului".
Uni­
versul nef lină decât un complicat joc de
oglinzi care reflectă,
toate,
imaginea
unică a singurului
autor original,
Dum­
nezeu.
Ca şi religia,
arta, şi confesiunea
ei
principală,
literatura,
îşi are ritul ei,
templele
ei. Şi — analogia
continuă
trist — schismaticii,
mai grav, ateii ei.
Astfel din crezul religios creştin,
creşte
alături — trunchi geamăn — un crez es­
tetic în care se regăseşte
principalul
caracter al religiei, i u b i r e a .
Creştinul e frate cu oricine, mai
mult,
cu orice, cu suflet şi cu piatră.
Universul
creştin e vastă c o n f r e r i e a -st.hiilor
lui,
în care omul, în devălmăşie
cu
restul
făpturii,
apare indisolubil
legat de tot
ce~l înconjoară.
(Din această
consideraţiune cred, reese p e n a l i t a t e a s i n u c i d e r i i ,
în creştinism.
Sinuciderea
înseamnă
o
desintegrare
din univers, o rupere a mii
de legături cu lumea, un refuz de a par­
ticipa la trăirea
universală).
Această integrare,
acest abandon
al
creştinului
în spaţiu, are şi cea de a
doua dimensiune,
timpul.
In ortodoxie
mai
ales,
credinciosul
este contemporan
cu tot ce a fost
înain­
tea lui. El cultivă trecutul, fiindcă,
tre­
cutul este m a i a p r o a p e , în timp,
de
Dumnezeu.
O clipă este mai aproape de
Dumnezeu
decât cea următoare,
fiindcă
între ea şi a c t u l c r e a ţ i e i , delà care In.
cepe să se măsoare timpul, se
interpun
mai puţine evenimente.
Fiecare
moment
nou reprezintă
încă o cort.nă,
mai
opacă, trasă între om şi Dumnezeu,
o
nouă îngroşare, mai de nepătruns,
a ce­
tii dintre cer şi
pământ.
Aceasta
determină
marea şi
tragica
întrecere
între perfecţionarea
inteligen­
ţei şi scurgerea
timpului,
in
cunoaşterea
Divinităţii.
Rămâne
intactă,
în literatură,
acea­
stă dublă dăruire, în spaţiu şi în
timp,
a religiei. T r a d i ţ i a literară,
aşa
cum
ne-a lămurit-o
în primul număr al re­
vistei noastre domnul Ion Pillât, este un
element
viu, participă
la actul
creaţiei.
Nu poate exista emancipare
—
adevă­
rată, nu artificială
— faţă de trecut, aşa
cum nu poate un fiu să nu samene
cu
tatăl
său.
Privirea îndărăt nu poate constitui
un
balast pentru mersul
înainte, un
plumb
în aripile sborului. E absurd a
contesta
paternitatea
trecutului
faţă de
prezent.
Trecutul
e un tată
bun, sub a
cărui
tutelă elastică se petrec inovaţiile,
liber­
tatea primenirilor
sănătoase
fiind
de­
plină.
Alături de timp, s p a ţ i u l literar se
în.
tinde până
în graniţele
etnice
ale
popoarelor.
Cu caractere totdeauna
spe­
cifice, spaţiul literar îşi are relieful
lui
particular,
ca şi spaţiul geografic.
D.
Lucian Blaga,
filosoful
care a
găsit
însfârşit pentru neamul românesc
blazo­
nul unei nobleţi spirituale,
ne-a
arătat
— cu deget de aur — cum spaţiul
ro.
mânesc împrumută
relieful său
culturii
noastre. Deasupra Ţării Romaneşti
a lui
Mihai Viteazul,
pe oare o arată
hărţile,
se aşterne — ca pânza pe o statue
—
ţara sufletului
românesc a lui
Eminescu,
sub care se ghicesc Carpaţii cu văile lor.
Tradiţie
şi românism,
sunt cele două
coordonate
literare, care în paginile
Uni­
versului Literar vor forma
întotdeauna
un impecabil
unghiu
drept.
GHEORGHE ION FLORIAN
R e z u l t a t u l e că î n l u m e a m o d e r n ă
omul disperează într'o crâncenă sin­
g u r ă t a t e cosmică. P e c â n d î n cea fol­
k l o r i c ă , el se i n t e g r e a z ă s e n i n î n t r ' o
armonie universală. In viziunea m o ­
d e r n ă , c o s m o s u l e u n i m e n s vid, p u n c ­
t a t a r a r e cu f ă r â m e s i n g u r a t e c e d e
v i a ţ ă . I n cea folklorică, e o i m e n s ă co­
l e c t i v i t a t e d e v i a ţ ă , î n c a r e nici u n
p u n c t n u e i n a n i m a t s a u izolat. O i n ­
finită ierarhie spirituală
leagă a r m o ­
n i c i n f i n i t u l b o b u l u i d e n i s i p cu cel al
h ă u r i l o r d e dincolo d e s t e l e . I n f i e c a r e
p i a t r ă stă şi p o a t e v o r b i u n suflet. C o ­
pacii î n c h i d a p a r i ţ i i d e v r a j ă . A n i ­
m a l e l e p o t fi o a m e n i p e d e p s i ţ i . S p a ­
ţiul e c u t r e e r a t de d u h u r i , b u n e sau
r e l e . L u n a , s o a r e l e , s t e l e l e — s â n t fi­
i n ţ e s a u l ă c a ş u r i d e s p i r i t e . Şi dincolo,
dincolo d e m a r g i n i l e v ă z u t e , d a r p r e ­
z e n t p r i n a t e n ţ i a sa u n i v e r s a l ă şi n e ­
contenită, — marele duh tutelar
al
lumii.
Centrul acestei armonii universale
este omul. Fiindcă
el e, în
materie,
(Urmare în pag. 8-a)
5 Martie
UNIVERSUt LITERAR .
CRONICA MĂRUNTA
CRONICA LITERARA
SUFLET
Despre r o m a n u l d-lui colonel Gh.
B ă g u l e s c u , s p u n e m d e l à î n c e p u t că ap a r ţ i n e acelei c a t e g o r i i d e c ă r ţ i c a r e
prezintă interes pentru toate catego­
r i i l e d e cititori. S u n t a u t o r i c a r i ţ i n ca
o p e r a l o r să fie p e p l a c u l elitei, alţii
însă pentru care publicul larg este o
m o m e a l ă m a i p u t e r n i c ă şi se î n d r e a p t ă
d e c i s i v s p r e el. D a r s c r i i t o r i i m a r i
de pe piscurile literaturii universale, n u
s ' a u g â n d i t nici o d a t ă să c r e e z e , î n m o d
special, p e n t r u g u s t u l elitei s a u al v u l ­
gului.
„Par grand amour du peuple, —
spune A n d r é Gide, î n t r ' u n articol r e ­
c e n t d i n „Verve", r e l u â n d o i d e e a s a
d e a t â t e a o r i p r e d i c a t ă , — on p o u r r a i t
ê t r e t e n t é d e d i r e : il n ' y a p a s . il n e
doit pas y avoir de „profane" ; ou m i ­
e u x : ce n ' e s t p a s p r o f a n e r l ' a r t q u e
d ' e n p e r m e t t r e l e l i b r e accès. M a i s j e
crois q u e toute g r a n d e o e u v r e
d'art
est celle q u i n e s ' a d r e s s e p a s u n i q u e ­
m e n t à l'élite ; q u i se m o n t r e c a p a b l e
d é s a t i s f a i r e à l a fois l e p r o f a n e e t l e s
délicats".
F ă r ă a î n ă l ţ a p e d. B ă g u l e s c u p r i n ­
t r e maeştrii cari îndreptăţesc aceste
c o n s i d e r a ţ i i , o b s e r v ă m b u c u r o s că r o m a ­
n u l d - s a l e , „ S u f l e t j a p o n e z " , a r e cali­
t a t e a d e a m u l ţ ă m i î n a c e l a ş t i m p , „şi
p e p r o f a n i şi p e d e l i c a ţ i " . E s t e o c a r t e
de circulaţie liberă, spontană.
A c ţ i u n e a se p e t r e c e î n J a p o n i a , d e s ­
p r e c a r e ş t i m d e s t u l d e p u ţ i n , daiv a
c ă r e i c u l t u r ă şi i s t o r i e s u n t e m d e ac o r d că m e r i t ă să fie c u n o s c u t e . T o t ce
n i se s p u n e d e s p r e v i a ţ a s p i r i t u a l ă a i m ­
periului nipon, ascultăm cu interes
r e a l . D a r m a t e r i a l u l ales d e d. B ă g u ­
lescu, d i n l u m e a j a p o n e z ă , e s t e p r i n el
însuşi de o valoare aparte,
referindu-se la expansiunea virtuţilor rasei,
î n acel e v m e d i u n i p o n , c â n d c a s t a n o ­
bililor a d a t l u p t a decisivă, s p r e a-şi
m e n ţ i n e p r e r o g a t i v e l e l u m e ş t i şi s p i r i ­
tuale.
„Suflet japonez", este u n r o m a n is­
t o r i c , î n t â m p l ă r i l e se d e s f ă ş o a r ă p e la
s f â r ş i t u l s e c o l u l u i al X V I - l e a şi î n c e ­
p u t u l c e l u i d e a l X V I I - l e a , a v â n d ca
erou principal pe daymio Asano Naganao, s t ă p â n u l d o m e n i u l u i A k o , din N o r ­
dul Japoniei, înspre m a r e a interioară a
C h i n e i . D a y m i o N a g a n a o , fiul s ă u N a y a t o m o şi n e p o t u l N a g a t o m o N a g a n o r i ,
î m p r e u n ă c u filosoful Y a m a g a , î n t r u ­
p e a z ă -uirtntilp c a s t e i s a m u r a i l o r .
D. G h . B ă g u l e s c u f o r m u l e a z ă a c e s t e
virtuţi astfel:
„Pentru un samuraiu.
viaţa preţueşte puţin, banii nimic, on o a r e a t o t u l . B a n i i p i e r d u ţ i îi r e c â ş t i g i ,
şi d a c ă n u , p o ţ i t r ă i şi f ă r ă ei, c â n d
m u n c e ş t i cinstit. V i a ţ a ţ i - o p o a t e l u a
o r i c i n e , şi ţ i - o î n a p o i a z ă
Buddha,
d u p ă d r e a p t a l u i j u d e c a t ă . O n o a r e a se
p i e r d e n u m a i d i n v i n a t a şi n u o m a i
p o ţ i r e c â ş t i g a nici î n v i a ţ a a c e a s t a nici
în cea viitoare. U n s a m u r a i pleacă la
l u p t ă c u g â n d u l h o t ă r î t că n u se v a
m a i î n t o a r c e . B u d d h a îi o f e r ă p r i l e j u l
să devină n e m u r i t o r . D u r e r e a n u p r e ­
ţueşte pentru un samurai. In toate
î m p r e j u r ă r i l e el t r e b u e să-şi p ă s t r e z e
s u r â s u l . N u - i t o t u n a să m o r i r â z â n d
s a u să m o r i p l â n g â n d .
S u r â s u l ş t e r g e d u r e r e a şi î n g r o z e ş t e
p e v r ă j m a ş . C e l m a i m a r e p ă c a t al vieţii
e s t e d o r i n ţ a . S a m u r a i u l t r e b u e să î n ­
f r â n g ă a c e s t p ă c a t . F a p t u l că B u d d h a
Poemele lui Poe
JAPONEZ
roman de C h . Băgulescu
( E d . Universul
1938)
1-a s o r t i t s a m u r a i u , î n s e m n e a z ă că i - a
îndeplinit delà început toate dorinţe­
l e " (pag. 178).
A l ă t u r i d e a c e s t c a t e h i s m al v i r t u ţ i ­
lor b ă r b ă t e ş t i , se află şi u n u l al f e m e i i
ca s o ţ i e şi m a m ă . „ F e m e i a să n u fie
n i c i o d a t ă geloasă.
D a c ă b ă r b a t u l este m a i u ş u r a t i c , s o ­
ţ i a îl p o a t e d o j e n i , d a r f ă r ă n e c a z şi
f ă r ă să p l â n g ă . E n e r v a r e a şi v o r b e l e
r e l e s p u s e p o t să d e s g u s t e p e soţ, i a r
acesta o poate alunga.
D a c ă b ă r b a t u l t ă u a r fi u ş u r a t i c , c a ­
u t ă s ă - l a d u c i p e calea b u n ă , cu b l â n ­
d e ţ e şi c u v i n t e d u l c i .
D a c ă el se s u p ă r ă , lasă-1 p e n t r u o
v r e m e , şi c â n d i n i m a l u i v a fi î n m u ­
iată, încearcă din nou. N u vorbi nici­
odată de r ă u pe altă femee, sau alt
b ă r b a t , i a r a t u n c i c â n d ai a u z i t p e alţii
v o r b i n d , p ă s t r e a z ă p e n t r u t i n e cele
a u z i t e , a l t f e l strici şi casa s o c r i l o r .şi
p e a b ă r b a t u l u i şi p e a a l t o r a " .
de
C.
FÂNTÂNERU
toric, a l c ă t u i t d u p ă r e g u l i l e f r u m o a s e
a l e g e n u l u i , cu p e r s o n a g i i a p r i g e î n
l u p t ă , r e p r e z e n t â n d conflicte
dintre
clase sociale, şi m o m e n t u l
de tre­
c e r e d e l à o e t a p ă a istoriei, l a alta.
î m p o t r i v a familiei n o b i l e
Asano Na­
g a n a o , se r i d i c ă u n p r o d u s al v r e m i i
de p r e f a c e r e ,
piratul Aku-Taro, de­
ţ i n ă t o r al p u t e r i i c o r u p ă t o a r e a b a n u ­
lui acumulat
prin mijloace
supecte,
degradante. Aku-Taro este microbul
d e z a g r e g a n t al a ş e z ă m i n t e l o r r a s i a l e j a ­
p o n e z e , şi v i r u l e n ţ a l u i a t a c ă î n s ă ş i
v i a ţ a d e stat, şi p r e s t i g i u l c u l t u r i i , p ă ­
r â n d l a u n m o m e n t d a t că a r e să t r i ­
umfe, i n a u g u r â n d o epocă de decaden­
ţă. V a r e a c ţ i o n a e n e r g i c î n s ă s â n g e l e
p u r al . u r m a ş i l o r l u i A s a n o - N a g a n a o ,
în c â t c a r t e a se t e r m i n ă p r i n t r ' o s ă r ­
In viaţa spirituală a Japoniei cultul
s t r ă m o ş i l o r se află la m a r e c i n s t e ; î n
fiecare a n , la 13 I u l i e , e s t e s ă r b ă t o a r e a
î n t o a r c e r i i s u f l e t e l o r ; p ă r i n ţ i i şi s t r ă ­
m o ş i i v i n şi t i m p d e p a t r u zile, locuesc
i a r ă ş i î n casele fiilor şi n e p o ţ i l o r . D e s ­
pre sărbătoarea întoarcerii
sufletelor,
d. G h . B ă g u l e s c u a r e î n r o m a n u l d - s a ­
le u n a d i n cele m a i f r u m o a s e p a g i n i .
„ O d a t ă c u sosirea a m u r g u l u i , s'a aprins lanterna sanctuarului,
lanterna
d e l à i n t r a r e a p a l a t u l u i , c â t şi d e l à
p o a r t a p r i n c i p a l ă , p e n t r u ca s p i r i t e l e ,
văzând l u m i n a t d r u m u l spre locu­
i n ţ a l o r d e o d i n i o a r ă , să ştie că s u n t
a ş t e p t a t e şi să i n t r e . U ş i l e a l t a r u l u i
s t a u l a r g d e s c h i s e , p e n t r u că a l t a r u l
a v e a să fie t i m p d e p a t r u zile l o c u i n ţ a
lor. Şi c u m f i e c a r e f a m i l i e îşi a ş t e a p t ă
strămoşii. întreg p ă m â n t u l din j u r de
A k o , d i n H a r i m a şi d i n î n t r e a g a J a ­
p o n i e se t r a n s f o r m a s e î n s e a r a a c e e a
î n t r ' u n vast templu, în care toţi cre­
dincioşii a v e a u s u f l e t e l e î n l e g ă t u r ă
cu c e r u l . S t r ă m o ş i i c a r e d u p ă
moarte
d e v i n sfinţi şi îi a j u t ă d e acolo d e s u s ,
cu p u t e r e a l o r d i v i n ă , v i n să-şi r e v a d ă
casele, s ă - i v a d ă p e ei, să l e s p u n ă că
n u i - a u u i t a t , să l e t o a r n e n ă d e j d e ,
c a r e să le a j u n g ă p e n t r u u n a n . S e î n ­
frăţea în seara aceea cerul cu p ă m â n ­
t u l . S o s e a u cei m o r ţ i î n l u p t e , s o s e a u
cei î n g h i ţ i ţ i d e m a r e , a d u c â n d celor
lăsaţi acasă bucuria revederii".
C i t i t o r i i să n u c r e a d ă însă. că m a t e ­
rialul documentar ar forma cu e x ­
c l u s i v i t a t e o b i e c t i v u l c ă r ţ i i d - l u i colo­
nel Gh. Băgulescu.
I n cele a p r o a p e
trei sute de pagini ale operei „Suflet
j a p o n e z " , se î n c h e a g ă u n r o m a n i s ­
Nu mult după apariţia „Jocului S e ­
c u n d " , a c u m a p r o a p e zece a n i , l e c t u r a
operei lui Edgar P o e ajunsese preocu­
p a r e a i n f r i g u r a t ă a s c r i i t o r i l o r şi p o e ţ i ­
lor t i n e r i , cari, d u p ă cazul u l u i t o r al
d-lui I o n B a r b u , s e d o r i a u i n i ţ i a ţ i î n
poezia p u r ă . P o v e s t i r i l e e x t r a o r d i n a r e
l e - a m citit î n t r a d u c e r e a l u i B a u d e l a i ­
re. P e n t r u p o e m e l e l u i P o e , a m a v u t
t r a d u c e r e a l u i S t e p h a n e M a l l a r m é ; aceste v e r s i u n i c a r e a d u c e a u cu e l e o d u ­
blă i n f l u e n ţ ă , cu a t â t a p r e s t i g i u a s u p r a
poeziei r o m â n e ş t i , n u î n f r â n g e a u î n s ă
j i n d u l d u p ă t e x t u l o r i g i n a l , şi m u l ţ i
n e - a m p r o c u r a t v o l u m e l e c u g â n d să
î n v ă ţ ă m e n g l e z e ş t e , p e n t r u şi d e l à E d ­
gar P o e . I n t o r c â n d u - n e la a r m o n i a a u ­
t e n t i c ă a p o e t u l u i „ U l a l u m e - i " şi s i l a ­
b i s i n d c u d i c ţ i o n a r u l , p r e g ă t e a m cu
e m o ţ i e s i n c e r ă l i m b a r o m â n ă , ca s'o
p r i m e a s c ă î n v e s t m â n t u l ei. E r a m o m e n ­
t u l ca u n u l d i n t r e n o i să ia h o t ă r î r e a
de a î n f ă ţ i ş a p e E d g a r P o e î n r o m â ­
n e ş t e ca o d o v a d ă că p o e z i a l u i a fost
î n ţ e l e a s ă î n t r ' u n m o m e n t d e e x a l t a r e şi
s o l i d a r i t a t e . A c e l a d i n t r e n o i c a r e s'a
h o t ă r î t , e s t e d. E m i l G u l i a n . A t r e c u t
m u l t ă v r e m e de la î m p r e j u r ă r i l e priel­
nice l u i P o e , d e s p r e c a r e v o r b i m . I n t o t
acest t i m p , d. G u l i a n a m u n c i t . O p e r ă
de î n d e l u n g a t ă e l a b o r a r e , t r a d u c e r e a
d-sale a p a r e astăzi, c â n d a u t o r u l „ C o r ­
b u l u i " a r e m a i p u ţ i n i c i t i t o r i şi c â n d
d e s p r e „ p a s i u n e a p e n t r u p o e z i e " n u se
m a i p o a t e s p u n e că „ e s t e î n c i n s t e " .
Dar ,traducerea în limba română a
p o e m e l o r l u i E d g a r P o e e s t e u n fapt
de o m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u e v o l u ţ i a
poeziei n o a s t r e m o d e r n e . M e r i t e l e d-lui
Emil Gulian sunt legate de u n m o m e n t
fecund din lirica românească nouă.
C r e d e m că i s t o r i a l i t e r a r ă v a m a r c a
p r i n a c e a s t ă l u c r a r e , o d a t ă a sa, d e
nobilă încordare.
I. Al. Brătescu-Voinesti
bătoare de biruinţă a samurailor păs­
trători de tradiţie.
V o m î n c h e i a s p u n â n d că, d a r u l p e
c a r e ni-1 t r i m e t e d. col. G h . B ă g u l e s c u
d i n J a p o n i a , u n d e se află î n c a l i t a t e
de a t a ş a t m i l i t a r , m e r i t ă să fie î n ­
t â m p i n a t cu o a l e a s ă a t e n ţ i e . A u t o r u l
s'a d o v e d i t u n c ă r t u r a r a u t e n t i c , î n ­
c e r c â n d să p ă t r u n d ă c â t m a i a d â n c
s p i r i t u l u n e i ţ ă r i , î n c a r e , î n c e t e a z ă să
m a i fie u n r e p r e z e n t a n t s t r e i n , d i n
m o m e n t ce îi c u n o a ş t e s u f l e t u l şi-1 e x ­
p r i m ă just. R o m a n u l „Suflet japonez"
m a i e s t e şi o o p e r ă d e a r t ă , p r i n c o n ­
diţiile d e b u n g u s t î n c a r e s'a t i p ă r i t ,
şi p r i n t r ' o b o g a t ă i l u s t r a ţ i e î n stilul
d e l i c a t al p i c t u r i i j a p o n e z e .
ADEVĂRURI
SIMPLE
D - n a Cecilia C a r o n i - C h i l o m p u b l i c ă
un studiu critic întocmit după m e t o ­
dologia şi p r i n c i p i i l e e s t e t i c e a l e d - l u i
Mihail Dragomirescu, — despre nuvela
d-lui Brătescu-Voineşti.
Cartea prezintă interes m a i ales în
m ă s u r a în care p u n e în discuţie proble­
m a l i t e r a r ă a crizei nuvelei. Noi c r e ­
d e m că o criză a n u v e l e i
însemnează
criză a c a l i t ă ţ i i s c r i s u l u i l i t e r a r . M a i î n ­
s e m n e a z ă şi o p e r v e r t i r e a g u s t u l u i c i ­
t i t o r u l u i . D e v e n i n d c e t i t o r de r o m a n ,
cu e x c l u s i v i t a t e , a c e s t a s'a l ă s a t î n ş e ­
lat asupra naturii interesului său pentru
l i t e r a t u r ă . Condiţiile a r t e i şi poezia î n
sine, îl p r e o c u p ă m a i p u ţ i n .
D a r s c h i ţ a , c a şi n u v e l a se î n t e m e ­
iază n u m a i p e condiţiile a r t e i .
E s t e p a r a d o x a l să c o n s t a t ă m că d i n
c â m p u l î n t i n s d e s u t e de p a g i n i a l e
DESPRE
POEZIE
(Urmare din pagina I-a)
losofi d a r n u p o e ţ i . A ş a se î n t â m p l ă
P l a t o n . N u e nici n u m a i a l f a b e t c o n ­
c u V l a h u ţ ă şi c u C e r n a — şi, u n e o r i ,
venţional de simboluri,
ca la B e n e c h i a r cu C o ş b u c — ; a ş a s'a î n t â m p l a t
d e t t o Croce, — d u p ă c u m n u a c c e p t ă
cu s a t i r e l e l u i H o r a ţ i u şi J u v e n a l , c u
să fie r e d u s ă la u n a b s o l u t i s m d e e x i s ­
, , L ' a r t p o é t i q u e " a l u i B o i l e a u , cu
t e n ţ ă n u m a i î n s u f l e t u l c o n c e p t i v al
F l o r i a n şi C h é n i e r , c u S u l l y P r u d a r t i s t u l u i , ca la H e g e l . E a n u e, i a r ă ş ,
h o m m e şi, a d e s e a o r i , c u A l f r e d d e
rezultantă a unui moment, a unei rase
Vigny...
şi a u n u i m e d i u , ca l a T a i n e , o r i s i m ­
P e n t r u că p o e z i a n u e s i m p l ă con­
p l u f e n o m e n psihologic, ca l a S i e b e c k .
cepţie. , N u e î n d e m â n a t e c ă arhitec­
După c u m n u m ă m u l ţ u m e ş t e defini­
t u r ă ideologică. Ci i n f i n i t m e l o d i c , poţia n e c o m p l e t ă a lui V e r l a i n e : „ r i e n ,
gorît în emoţie, în sensuri, în cuvinte.
r i e n q u e l a n u a n c e , d e l a m u s i q u e aD u p ă c u m n u e s t e nici — r e p e t —•
v a n t t o u t e chose...", d e p ă ş i t ă p r i n î n ­
s i m p l ă fotografie d u p ă n a t u r ă ,
copie
săşi c o m p l e x i t a t e a poeziei. E s t e , d e a s e c u n d ă a copiei p r i m e .
semenea,
h m i t a t ă concepţia abatelui
E x i s t ă , p u t e r n i c , u n conflict p e r m a ­
Bremond care n u admite decât o „poe­
n e n t î n t r e n a t u r a r e a l ă şi a r t ă . A r t a e
zie p u r ă " î n s e n s u l u n e i i n c a n t a ţ i i ce
răsturnare.
E s t r ă m u t a r e de sensuri
e l i m i n ă d i n ea orice
afectivitate lu­
şi n o ţ i u n i , c r e a ţ i e d e l u m i n o u i cu
cidă, orice f i b r ă
de intelectualitate,
circulaţii libere d e comete
şi a u r o r i
o r i c e r a f i n e r i e d e t e h n i c ă e x t e r n ă , şi
boreale, transfigurare de valori. Mai
o lasă î n g e n u n c h i a t ă î n f u m u l d e t ă ­
a l e s poezia.
mâie al unei stări de rugăciune inte­
rioară.
E a n u t r e b u e să imite, ci să creieze.
„Poezie înseamnă a boteza l u m e a din
Şi a r fi, i a r ă ş , comic, să p u n e m t e n o u " , s p u n e a , m i n u n a t , zilele t r e c u t e ,
meiu pe
definiţiile
d a d a i s m u l u i şi
D r a g o ş P r o t o p o p e s c u , î n t r ' u n articol...
s u p r a r e a l i s m u l u i , p r i m u l v o i n d să facă
într'adevăr,
poezia î m p r u m u t ă d e l din poezie
„o r e v o l t ă t o t a l ă p â n ă la
p r e t u t i n d e n i , d i n a m b i a n ţ e şi t r a n s - ; a n a r h i e " , u n a c t d e „ î n t o a r c e r e l a i n ­
c e n d e n ţ e , d i n r e a l şi d i n m i s t e r , c u ­
conştientul pur", — iar secundul vă­
l o r i şi m o t i v e şi l e f r ă m â n t ă cu v i s şi
zând în poezie o „eliberare a subcon­
s e n s i b i l i t a t e p e n t r u u n aliaj n o u . Pen-'', ş t i e n t u l u i " şi o f u n c ţ i u n e d e „ a u t o m a t r u u n a l t r e i l e a t ă r â m , d e m a t e r i e şi . t i s m p s i h i c p u r " , a ş a c u m o g â n d e a
s p i r i t , c u m îl g â n d e ş t e j u s t î n „ I n t e ^ jg A n d r é B r e t o n . . .
g r a l i s m u l " s ă u , d. M . D r a g o m i r e s c u .
Poezia e infinit superioară t u t u r o r
D a r deşi l u m e n o u ă ,
t ă r â m a p a r t e ' a c e s t o r f o r m u l e — s o l e m n e ori s u p e r ­
ficiale — d i n c a r e e v a d e a z ă ,
după
d e vis, p o e z i a n u p o a t e fi d e f i n i t ă n u ­
m a i p r i n a c e a s t ă f o r m u l ă . P o e z i a e' c u m a e v a d a t d i n d o g m a t i s m u l şi c a ­
m u l t m a i m u l t . Şi orice definiţie, o r i ' n o a n e l e l u i B o i l e a u .
ce f o r m u l ă p e c a r e i - a m a c o r d a t - o , a r e ,
Hotarele de aur
a l e poeziei s u n t
p e n t r u mine, valoare de hotar restrâns,
m u l t m a i l a r g i . C o m p l e x u l ei d e s e n s i ­
r i s c â n d d e a fi d e n u n ţ a t ă , o d a t ă şi
bilitate, armonie, plasticitate,
îşi aodată,
ca a n a c r o n i c ă s a u ca e r o n a t ă . , ' d a o g ă f i o r u l m i s t i c , s t ă r i l e d e vis, s i m P o e z i a n u e n u m a i simetrie,
coordo­ J b o l u l şi s u g e s t i a , h i p e r s e n s i b i l i t a t e a d e
d i n c o l o d e c u v â n t , n o ţ i u n e , sens, —
nare şi precizie,
reprezentând
genera­
lul şi necesarul,
ca l a A r i s t o t e l . N u e | [ r a f i n a m e n t u l n u a n ţ e i , f o r ţ a e x p r e s i e i ,
nici s i m p l ă copie s e c u n d ă a ideii di-j c r o m a t i c a v o c a b u l a r u l u i , m u z i c a e x t e ­
v i n e , r e f l e c t a t ă î n t â i î n n a t u r ă , — n i c i j r i o a r ă şi m i s t e r u l i n t e r n .
s i m p l ă d e p e n d e n ţ ă etică,
precum lai
P l e c a t ă , ca o b â r ş i e , d i n t r ' u n a c t d e
1
1938
trăire profundă,
poezia
„botează" o
l u m e d e dincolo d e c u n o a ş t e r e a e x ­
t e r n ă i m e d i a t ă şi d e p r o c e s u l
afectiv
l ă u n t r i c . O l u m e c a r e se d o s p e ş t e s u b
o ploaie de stele căzătoare, creind ori­
z o n t u r i şi c o n s t e l a ţ i i p r o p r i i .
Astfel născută, poezia triumfă asu­
p r a l u m i i i m e d i a t e şi, î n c o n s i m ţ ă ­
m â n t u l t a c i t a l p r i m i t o r i l o r d e poezie,
î n f r â n g e a d e v ă r u l şi etica, d ă r â m ă a x i o ­
m e l e şi legile, î n g e n u n c h i a z ă ştiinţa,
s f a r m ă d o g m e l e şi c u n o a ş t e r i l e n o a s ­
t r e şi, î n t r ' o a d m i r a b i l ă r ă s v r ă t i r e d e
a u r şi d i a m a n t , p o g o a r ă p e p l a n e t a
n o a s t r ă a ş t r i i şi casiopeele, cu l o c u r i
c e r e ş t i f i x a t e d e a s t r o n o m i , şi face să
se ridice în capricorn
florile şi g â n ­
dacii c a t a l o g a ţ i c u g r i j e î n i e r b a r e şi'n
insectare.
M a r e a şi a u t e n t i c a p o e z i e
trăeşte
dincolo d e şcoli şi d e c u r e n t e l i t e r a r e ,
dincolo d e h e r m e t i z a r e a ei în f o r m u l e
şi e t i c h e t e d e s u p r a f a ţ ă .
M a r e a p o e z i e calcă d o g m e l e şcoalei
şi t r e c e p e s t e e f e m e r .
I n g r ă d i n d - o şi
judecând-o taine-ian,
după metodele
lui Sainte-Beuve ori ale lui Dobrogeanu Gherea, sub raportul determinări­
lor şi c o n j u c t u r i l o r r e s t r â n s e , s a u s u b
u n g h i u l c u r e n t e l o r sociale şi a l m i ş ­
c ă r i l o r l i t e r a r e , r i s c ă m să n i se j o a c e
farsa p e care a jucat-o F e r n a n d Gregh
unui public pedant,
acum câţiva ani,
la P a r i s .
Conferenţiind despre
aportul poe­
ziei n o u i , a r e c i t a t c â t e v a
fragmente
d e - o a r m o n i e şi o p l a s t i c i t a t e c u t o t u l
inedită,
c e r â n d apoi a u d i t o r i l o r s ă - i
descopere numele poetului.
Bine înţeles, n u m e l e p r o n u n ţ a t e au
fost e x c l u s i v cele a l e p o e ţ i l o r m o d e r n i ,
inovatori de expresie : Mallarmé, Clau­
del, Valéry...
Şi G r e g h r ă s p u n s e , c u z â m b e t t o l e ­
r a n t : „ M a i s c'est V i c t o r H u g o !"
R A D U GYR
u n u i r o m a n , p o a t e lipsi poezia, d a r d i n
spaţiul r e s t r â n s al nuvelei, n u .
N e m a i c u l t i v â n d g e n u l nuvelei, s c r i i ­
t o r i i a r a t ă c ă se r e f u z ă e x e r c i ţ i u l d e
c o n c e n t r a r e şi d e p u r i f i c a r e a epicei ;
lipsa de i n t e r e s a p u o l i c u l u i , p e n t r u o
s p e ţ ă p o e t i c ă , d o v e d e ş t e p e de a l t ă
p a r t e c ă e d u c a ţ i a l u i a fost l ă s a t ă l a
voia î n t â m p l ă r i i . A s u p r a
proDlemei
vom reveni.
Poezia tânără
Acum trei sau patru ani poeţi tineri
e r a u : H o r i a S t a m a t u , E m i l G u i i a n , Ci­
cerone Theodorescu,
Simion Stoinicu,
R a d u B o u r e a n u , Virgil G h e o r g h i u , D r a ­
goş V r â n c e a n u , L a r m Dobridor... D a n
b o t t a âşi p r e g ă t e a a l t d e s t i n şi t r ă i a
alături de echipa generaţiei.
Astăzi, toţi a c e ş t i a t r e c s p r e o a l t ă
v â r s t ă , iar î n u r m a lor s'a f o r m a t n o u a
serie a p o e ţ i l o r t i n e r i : Vlaicu B â r n a ,
T e o d o r Al. M u n t e a n u , Virgil C a r i a n o pol, V i n t i l ă H o r i a , Ovidiu C a l e d o n i u ,
Ş t e f a n B a c i u , Teofil L i a n u , M i r c e a
S t r e i n u , A u r e l M a r i n , Const. Virgil
Gheorghiu... P u n t e a
de t r e c e r e
spre
c e a m a i n o u ă poezie t â n ă r ă , c r e d e m c ă
o f a c d - n i i E m i l B o t t a şi Ş t e f a n S t ă nescu,
ultimii
laureaţi cu
premiul
„Fundaţiei".
c. f.
Comemorarea lui Creangă
T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n Iaşi a c o m e m o r a t
Marţi 1 Martie centenarul naşterii lui
Ion C r e a n g ă .
S ă r b ă t o a r e a l a ş u l u i t r e b u i a să fie a
întregei românimi, aşa c u m dascălul din
H u m u l e ş t i e s t e a l n o s t r u , al t u t u r o r .
D i n p ă c a t e însă, c o m e m o r a r e a d e l à
Iaşi n u a g ă s i t n i c i m ă c a r e c o u l c u v e n i t
în g a z e t e l e c a r e c o n s a c r ă m u l t e c o l o a n e
crimelor
pasionale d a r n u găsesc loc
p e n t r u a m i n t i r e a lui C r e a n g ă .
I o a n a l l u i Ş t e f a n a P e t r i , cel r ă s p o ­
pit, z â m b e ş t e acolo sus.... A ş a e r a ş i p e
vremea lui.
N u m a i că p e a t u n c i e r a u m a i p u ţ i n i
c u l t u r a l i c a a s t ă z i , c â n d f a c e m a t â t a caz
de efortul n o s t r u b e l e t r i s t i c , d e autenti­
cităţi, d e vocaţii şi c â t e şi m a i câte, ca
să d e s c o p e r i m c u u i m i r e , d u p ă ce ş t i m
p e d e g e t e t o a t ă l i t e r a t u r a f r a n c e z ă , că
a v e m şi n o i clasicii noştri.... c o m e n t a ţ i .
De pe la noi ce-a fost odată
e s t e t i t l u l u n u i v o l u m d e folklór al
d-lui T i b e r i u C r u d u a p ă r u t la „ C a r t e a
Românească".
C e e a ce a d u c e n o u d. C r u d u e s t e f a p ­
tul c ă p r e z i n t ă t o a t e fazele u n e i şeză­
tori săteşti, adică înfăţişează material
folkloric v a r i a t î n t r ' u n t o t a r m o n i c .
Este o preţioasă contribuţie în d o m e ­
niul folklorului, care merită u n popas
mai îndelung.
Delà Arad
n e soseşte o serioasă monografie a
d - l u i E d . I. G ă v ă n e s c u a s u p r a i s t o r i c u ­
lui a r d e l e a n n e c u n o s c u t „ I o a n M o n o r a i " .
Preot unit în comuna Cergăul Mare,
Ioan Monorai a lăsat importante m a n u ­
scrise istorice, c a r e a u fost p ă s t r a t e d e
Al. G a v r a , fost d i r e c t o r al P r e p a r a n d i e i
din Arad.
O p e r a lui, „ B r e v i s notifia..." c a u t ă să
d o v e d e a s c ă r o m a n i t a t e a şi c o n t i n u i t a t e a
n o a s t r ă î n Dacia, c a r e p e n t r u el e s t e
Ardealul.
P e D a c i î i c o n s i d e r ă ca u n e l e m e n t
d e m n de dispreţuit. I n luptele cu R o ­
m a n i i , zice M o n o r a i , „ s ă b a g ă D a c i i ca
nişte nebuni".
P ă r e r i l e lui M o n o r a i a s u p r a c â t o r v a
î m p ă r a ţ i romani, sunt oarecum origi­
nale.
Cartea d-lui Găvănescu, î n a r m a t ă cu
o bibliografie bogată trebuie cercetată
cu r ă b d a r e şi c o m p e t i n ţ ă .
r. s.
D. Marin I. Predescu
autorul v o l u m u l u i de versuri de deli­
c a t ă s i m ţ i r e „Copiii, florile v i e ţ i i " a t i ­
p ă r i t î n e d i t u r a „ U n i v e r s u l " „Del-a P a ş t i
p â n ' l a R u s a l i i " v e r s u r i cu c a r a c t e r r e ­
ligios.
\
UNIVERSUL LITERAR
5 Martie 1938
n s e r a s e m a i d e v r e m e î n d u p ă am i a z a a c e e a d e l à s f â r ş i t u l lui N o e m b r i e . D a r v ă z d u h u l se î m b r ă ­
case î n c e n u ş i u î n c h i s şi r e c e , n u p e n ­
t r u î n n o p t a r e , ci p e n t r u z ă p a d a ce se
p r e g ă t e a să se c e a r n ă .
D e c â t e v a zile îi s i m ţ e a m a p r o p i e r e a .
De c â n d a m î m b ă t r â n i t ,
d e c â t e o r i se
p u n e p e n i n s o a r e , s i m t în p i c i o a r e , d e l à
g e n u n c h i î n jos, o r ă c e a l ă c o n t i n u ă , p e
care n u o p o t s c o a t e cu n i m i c . C â t ce
î n c e p e a n i n g e , r ă c e a l a t r e c e ca l u a t ă
cu m â n a . N u s u p ă r ă , d e a l t f e l , n u - i î m ­
p r e u n a t ă cu dureri. O simt, de ani.
N u m ' a m p l â n s nici
d o c t o r i l o r , la
oraş, n i c i aici, acasă, lui I l a r i e . O c r e ­
d e a m o s l ă b i c i u n e a b ă t r â n e ţ e l o r , şi
n i m i c n u m ă î n d e m n a să o d e s c o p ă r .
M ă g â n d e a m , p o t o l i t şi m e l a n c o l i c , că
p r i n ea m i se v e s t e ş t e
apropierea de
p u s t i u l î n g h e ţ a t d e p e t ă r â m u l celălalt.
B ă t r â n i i s u n t s u p e r s t i ţ i o ş i ca şi copiii.
î n t â i i fulgi m a r i , lânoşi, î n c e p u r ă să
plutească domol în văzduh, nehotărîţi
u n d o să c a d ă în l u m e a
cea
străină.
Priveam prin ferestruţa dinspre ogra­
dă, l ă s â n d u - m ă p ă t r u n s d e o u ş o a r ă
m e l a n c o l i e , ca d e - o m â n g â e r e .
N u ş t i u cât v o i u fi p r i v i t m a r i i f l u ­
t u r i albi ce se î n d e s a u m e r e u , în r o i u r i ,
c â n d a u z i i g l a s u l lui I l a r i e , la s p a t e :
— B i n e c'a î n c e p u t o d a t ă , n u - m i m a i
s i m ţ e a m g e n u n c h i i d e t r e i zile. D a '
m u l t i-a t r e b u i t p â n ă să s c a p e d i n z ă t vanele ceriului.
A m înţeles îndată despre ce e vorba
şi m i r a t , m i - a m î n t o r s f a ţ a s p r e I l a r i e .
— C u m ? Ş i t u s i m ţ i z ă p a d a în oase ?
— N u m a i în g e n u n c h i şi în f l u e r e .
— Nu glumeşti ?
?
— î n t r e b , p e n t r u c ă aşa s i m t e u ap r o p i e r e a zăpezii.
— M i r a r e n u p o a t e fi. T o t u n os s â n t e m , ori ce s t r a i e a m p u r t a . R u d e n i i l e
se a s e a m ă n ă în m u l t e celea, b ă d i ţ ă V a ­
sile, şi în b u n e şi în r e l e . V i e a ţ a d e o s e -
I
Spre o coregrafie
de stil românesc
Recentele două spectacole delà Opera
Română
ale a n s a m b l u l u i
„Baletului
R o m â n e s c " , de s u b c o n d u c e r e a celor doi
m a s ş t r i : Floria Capsali şi Clark
Nichols,
ne-a'u o f e r i t î n b o g a t u l şi v a r i a t u l lor
program, două dansuri româneşti: „Jo­
curi o l t e n e ş t i " şi „ F a t a d i n D r ă g u ş " .
S u n t e m î n d r e p t ă ţ i ţ i a n ă d ă j d u i că, î n
sfârşit, v o m a v e a şi noi o c o r e g r a f i e d e
stil r o m â n e s c .
Ar fi s ă o n e d r e p t ă ţ i m р э F l o r i a C a p ­
sali d a c ă n u i - a m r e c u n o a ş t e , î n î n t r e ­
gime, m e r i t u l d e a fi a c e e a c a r e a c r e a t
u n stil a l d a n s u l u i r o m â n e s c . G r u p a r e a
ansamblului în horă, apoi desfăcânduse î n s p i r a l ă s a u linie d r e a p t ă , r e g r u ­
p a r e a î n d o u ă g r u p e d e c â t e t r e i , paşii,
a v e a u c a t e m e i d e i n s p i r a ţ i e folklórul.
E l e m e n t u l p s i h o l o g i c n u a fost nici ei
neglijat. Inteligent e x p r i m a t în
acea
parte de „doină", prin mişcări ritmice
ale t o r s u l u i . D a r u l p e d a g o g i c a l Floriei
Capsali a fost, d e a l t f e l , p e d e p l i n s a t i s ­
făcut de către colaboratoarele d-sale
cari a u e x e c u t a t j o c u r i l e o l t e n e ş t i : M a ­
r i e - J e a n n e Livezeanu, Milica M a r i n e s c u ,
B â r l a d , Eli H e n ţ i a şi A t a n a s i u . C o s ­
tumele
stilizări — a u fost o s u r p r i z ă
p l ă c u t ă p e n t r u ochi.
„ F a t a d i n D r ă g u ş " a fost e x e c u t a t
de F l o r i a C a p s a l i . T r u p u l ei i n t e l i g e n t
şi m i m i c a f o a r t e e x p r e s i v ă s ' a r zice c ă
nu s u n t s u b o r d o n a t e s u n e t e l o r m u z i ­
cale, ci m a i d e g r a b ă că m u z i c a e u n
p r e t e x t , c a r e o s e c o n d e a z ă p e n t r u a-şi
p u n e î n a p l i c a r e ideile ei. U n f a p t î m ­
bucurător p e n t r u noi : publicul — care
u m p l e a s a l a şi la a c e s t al doilea s p e c ­
tacol, p â n ă la refuz — a î n ţ e l e s şi a
a p r e c i a t c u m se c u v i n e . Aplauzele i n s i s ­
t e n t e a u decis p e F l o r i a C a p s a l i s ă r e ­
pete dansul.
Acest al doilea p r o g r a m a p r e z e n t a t
şi d o u ă n u m e r e i n e d i t e : „ G n o s i e n n e " —
muzica d e E r i k Sotié şi „ C o n s o l a t i o n "
de Liszt.
Primul, executat de Floria Capsali
şi M a r i e J e a n n e L i v e z e a n u — d o u ă a p a r i ţ i i a l b e , s t a t i c e , s u b r e v ă r s ă r i l e de
l u m i n ă ale r e f l e c t o r u l u i — o l u m i n ă l u ­
nară — ireală. Totul n u e brodat decât
pe m i ş c ă r i l e n t e de b r a ţ e . C i n e a v ă z u t
o d a t ă m l ă d i e r i l e Floriei e x p r i m â n d o
idee m u z i c a l ă , n u le m a i u i t ă .
C â n d î n „Consolation"
— pe scena
a c u f u n d a t ă p r i m u l m o m e n t în i n t u n e rec, m ă n u n c h i u l de roze oblica n e - o
d e s c o p e r ă p e F l o r i a , a ş e z a t ă jos, lîn r o ­
chia a l b ă , fluidă, -ie m u s e l i n , îţi d ă
d e o d a t ă i m p r e s i a u n u i p o r ţ e l a n de C o ­
p e n h a g a . P a r t e n e r u l s ă u se a p r o p i e , şi
ca în v e c i n ă t a t e a u n u i m a g n e t , c a p u l ,
braţele, t r u p u l se r i d i c ă d e jos şi p e r e ­
chea a l b ă î n c e p e o s u i t ă a r m o n i o a s ă de
mişcări. E x p r e s i a
eternului
femenin.
Nichols n e - a a p ă r u t aici c u t o t u l nou.
Mai s u p l u , p r e o c u p a t n u n u m a i d e t e h ­
nica sa n e î n t r e c u t ă ( n e u i m e a c u e x e ­
cuţia v e r t i g i n o a s ă
a acelor n e n u m ă ­
rate „ t o u r s ă l a s e c o n d e " ) ci şi d e e x p r i ­
m a r e a u n e i s t ă r i psihologice.
R e s t u l p r o g r a m u l u i , i d e n t i c cu cel a l
p r i m u l u i r e c i t a l , s'a î n c h e i a t cu „ C a r ­
naval" de S c h u m a n n .
Nu p u t e m să n u a m i n t i m de t e h n i c a
serioasă p e c a r e e s t ă p â n ă M a r i e J e a n ­
ne L i v e z e a n u , de g r a ţ i a b a l e r i n e l o r c l a ­
sice c u c a r e e î n z e s t r a t ă
Magdalena
Rădulescu, h u m o r u l şi v i o i c i u n e a Miliehei M a r i n e s c u ; Eli H e n ţ i a , A t a n a s i u .
Sanda Dimitriu-Bârlad,
trei
promi­
siuni, şi, t o t o d a t ă , t r e i e l e m e n t e
pre­
ţioase ale a n s a m b l u l u i . M i t i ţ â D u m i t r e ­
scu a r e s ă r i t u r a u ş o a r ă , u n c o r p s p o r ­
tiv cu m u s c u l a t u r a b i n e e d u c a t ă . Oleg
Danovoski, s u b ţ i r e c a o t r e s t i e şi s u p l u
ea o l a m ă de oţel. T r i x i C e c h a i s , î n z e s ­
trat cu c a l i t ă ţ i , e a r i , î n d r u m a t e b i n e , ii
vor da s a t i s f a c ţ i i î n c a r i e r ă ,
APRILIANA
MEDIANU
3
BUNICUL
de I. ACÀRBICEANU
bită schimbă puţine asemănări. Eu cred
că, p r i n b u n i c u l D a m i a n ,
amândoi
a m moştenit delà acelaşi strămoş Pavel,
r ă c e a l a a s t a î n os, la a p r o p i e r e a z ă ­
pezii. D a r n u ş t i a m că şi d u m n e a t a p ă ­
timeşti.
— N u e o patimă. E mai m u l t un ca­
l e n d a r al bătrâneţii.
— Ba, la mine, nu-i chiar o jucărie.
Genunchii îmi amorţesc
de nu-i mai
s i m t . Ş i m i - a fost c a l e n d a r t o a t ă v i a ţ a ,
nu numai acum.
— Da', c u m s p u i t u c ă - i o m o ş t e n i r e
d e l à s t r ă m o ş ? T r e b u e s ă fie u n fel d e
reumatism?
— M a t r i c e ? S e p o a t e ! C u t o a t e că,
î n d a t ă ce se p u n e z ă p a d a , î m i d ă p a c e ,
p â n ă vine alta. Iar gerul nu deşteaptă
a m u r ţ e a l a a s t a . C u m să fie m o ş t e n i r e ?
D a r b i n e , b ă d i ţ ă Vasilie, d u m n e a t a n ' a i
auzit niciodată povestindu-se
păţania
strămoşului Pavel?
— N ' a m auzit!
— H m ! E a d e v ă r a t că p â n ă a t r ă i t
moşul Damian, d u m n e a t a ai făcut p u ­
ţ i n i p u r i c i p e - a c a s ă . El o p o v e s t e a u n e ­
ori.
Ii v e n e a î n m i n t e m a i c u s e a m ă
când se văita de picioare.
— C u m ? A s u f e r i t şi el?
— Păi, d u m n e a t a când veniai
pe
C r ă c i u n acasă, n u l-ai a u z i t ?
Nu-1 auzisem! N u - m i a m i n t e a m ! E l e v d e liceu, c â n d v e n i a m acasă, zilele
î m i e r a u aşa d e p l i n e , î n c â t n u m a i v e ­
deam pe nime, nu mai auziam nimic,
i a r s e r i l e c ă d e a m d e o s t e n e a l ă . Ce m a i
d ă i n i ş u r i d e s a n i e ! Ce v a l e î n g h e ţ a t ă ,
ş e r p u i t o a r e şi î n g u s t ă , p â n ă î n f u n d u l
zării !
— Acel strămoş Pavel, tata moşului
D a m i a n a fost d o i s p r e z e c e a n i c ă t a n ă
la'mpăratul. împărăţia purta
războaie
l u n g i , p e - a t u n c i , şi s t r ă m o ş u l n o s t r u s'a
b ă t u t î n ş a s e b ă t ă i . î n t r ' o i a r n ă , la î m p r e s u r a r e a unei cetăţi duşmane, au slo­
bozit p e s t e a i n o ş t r i d i g u r i l e u n u i r â u .
A p a l e t r e c u s e d e g e n u n c h i , şi p o a t e
i - a r fi şi î n e c a t , căci e r a u î n t r ' u n fel d e
ş a n ţ , s u b t z i d u r i . D a ' în n o a p t e a a c e e a
a d a t D u m n e z e u u n g e r s t r a ş n i c . Şi l i p u r i l e a u î n g h e ţ a t , u m p l u t e d e sloi g r ă ­
mădiţi. Apa din r â u n'a m a i curs. Da'
p â n ă d i m i n e a ţ a a î n g h e ţ a t t u n şi a p a
din şanţ. A u t r e b u i t să spargă
ghiaţa
cu t o p o a r e l e , p e n t r u a p u t e a eşi c ă t a n e l e , p r i n s e acolo ca î n c l e ş t e . U n i i a u
d e g e r a t : p i c i o a r e l e l e - a u r ă m a s î n ciz­
me. Alţii au scăpat. Bunicul
Damian
p o v e s t e a că t a t ă l s ă u t o a t ă n o a p t e a a
b ă t u t din picioare, neatins nici de somn,
n i c i d e o s t e n e a l ă . S p u n e a că a p a se f ă ­
cea t o t m a i g r o a s ă p â n ă s'a s c h i m b a t în
zoi î n g h e ţ a t e î n j u r u l lui. A u m a i fă­
cut şi a l ţ i i ca el. D i m i n e a ţ a , ei a u eşit
mai întâi din şanţ.
— Iată, acum aud întâia oară, m ă
m i r eu. D a r p e n t r u ce n ' a u r e t r a s p e
cei din ş a n ţ ? C u m i - a u l ă s a t î n aşa p r ă ­
păd?
Ilarie ridică din u m e r i :
—• P a r ' c ă î n b ă t a e m a i ştie c i n e v a ce
face! S t r ă m o ş u l a c e l a P a v e l a r ă m a s c u
m a r i d u r e r i în p i c i o a r e . M o ş u l D a m i a n
s p u n e a că el n u s u f e r e n i c i p e j u m ă t a t e
c â t b ă t r â n u l . H m ! C i u d a t e s u n t şi r â n d u e l i l e a s t e a ale firii!
Rubedia mea tăcu un restimp privind
şi el î n c u r t e . P ă m â n t u l se a l b i s e .
— I a t ă , t a t a m e u şi al d u m i t a l e , f r a ţ i
b u n i , n u s'au p l â n s n i c i o d a t ă d e - a s e m e n e a n e p u t i n ţ ă . Noi o s i m ţ i m .
Ba,
u n e o r i , p o m e n e ş t e c e v a şi f e c i o r u l m e u ,
Ioniţă.
C u m v o r b e a , p r i v i n d p r i n g e a m , avui o trăsărire: cum semăna cu moşul
D a m i a n ! La p ă r u l sur, p i e p t ă n a t p e spa­
te, l a f r u n t e a d e s c o p e r i t ă , la s p r â n c e n e ­
le s t u f o a s e , la n a s u l d r e p t , p r e l u n g i t ,
la t o a t e liniile feţii! D a c ă a r fi p u r t a t
şi b a r b ă , ca m o ş u l , e r a l e i t !
Mă g â n d e a m mirat, cum n u a m băgat
de seamă până acum uimitoarea asemă­
n a r e ? Ori, p o a t e , s u n t n u m a i u n e l e cli­
pe c â n d s e m ă n ă m mai t a r e cu î n a i n ­
taşii?
. L i n i ş t i ţ i şi î m p ă c a ţ i d i n p a r t e a răcelii
d i n m ă d u l a r e , ş t i i n d că în c u r â n d a r e
să n e p ă r ă s e a s c ă , a m î n c e p u t să n e am i n t i m d e cei d u ş i . D e s t r ă m o ş u l aoela
P a v e l , nici I l a r i e n u ş t i a m a i m u l t d e ­
cât a s p u s . U m b r a l u i r ă m â n e a p i e r d u t ă
în noapte, cu desăvârşire. Nu-1 p u t e a m
învia nici p r i n conştiinţa r u d e n i e i
de
s â n g e . E r a î n e c a t î n n e g u r ă d e a s ă , ca
şi c â n d n ' a r fi e x i s t a t , deşi, d u p ă I l a r i e ,
îi p u r t a m m o ş t e n i r e a m a t e r i a l ă î n f l u e r e l e p i c i o a r e l o r şi în g e n u n c h i .
*
*
*
In schimb, câte amintiri despre m o ­
şul D a m i a n ! C u f i e c a r e r ă s c o l i r e î n t r e ­
cut, el se c o n t u r a m a i l i m p e d e î n a m i n ­
t i r e a m e a . I l a r i e ştia m a i m u l t e d e c â t
mine, ori ţinuse unele lucruri mai bine
în m i n t e d e c â t m i n e , c a r e a m
lipsit
m e r u de^aoasă. P o m e n i n d u - l e , î m i a d u ­
c e a m şi e u a m i n t e
N u - m i m a i dau seama dacă ştiu din
amintire sau din spusele bunicii ori ale
mamei: mic de tot m ă speriam d e câte
o r i s e a p r o p i a d e m i n e b ă r b o s u l aoela.
Şi m a i mărişor, îmi p ă r e a u n străin. In
î n t â i a î n t i p ă r i r e ce m i - a r ă m a s î n a m i n ­
tire, e o înserare când, s t â n d la portiţă
cu a l ţ i copii, v ă d că se a p r o p i e d e n o i
c u h o t ă r î r e a să i n t r e î n c u r t e , u n o m
l u n g , cu cizme, c u clicin, c u o p u ş c ă
în spate, cu m u s t e ţ e m a r i , stufoase.
A m ţâşnit în curte, de-acolo în prid­
vor, z b i e r â n d ca d i n g u r ă d e ş a r p e .
— D a r ce-i n e b u n u i e , ce t e - a a p u ­
cat ? c e r c a b u n i c a I o v a s ă m ă p o t o l e a ­
scă... E m o ş ' t o ! N u - 1 m a i c u n o ş t i , o r i ai
orbit?
B ă t r â n u l înalt făcea paşi largi în ciş­
m e l e grele. T r ă g e a m cu coada ochiului,
d a r e r a m încă agăţat de şorţul bunicii.
— E m o ş ' t o , m ă Vasilică, n u fi p r o s t !
O m u l t u ş i , a p r o p i i n d u - s e , ca p e n t r u
a î n t ă r i vorbele bunicii. Şi c u m venea,
îi v ă z u i ş e r p a r u l lat, i a r p e ş e r p a r s t r ă ­
l u c e a t ă b l i ţ a d e a r a m ă lucie, p a j u r a lui
d e p ă d u r a r . Ş e r p a r u l şi t ă b l i ţ a a c e a s t a
le c u n o ş t e a m ,
u n e o r i îl a f l a m , colac,
p e l a v i ţ ă , şi m ă a p r o p i a m , cu sfială şi
cu teamă, a t r a s de strălucirea pajurei
aceleia. Î m i p l ă c e a să p u n d e g e t u l p e
ea, s'o p i p ă i . E r a r e c e şi l u c i e . S e m ­
n e l e , f i g u r i l e d e p e ea, n u - m i s p u n e a u
nimic.
V ă z â n d ş e r p a r u l şi t ă b l i ţ a , m ' a m l i ­
niştit.
Bunicul, tropotind prin pridvor,
îşi
p u s e p u ş c a î n p i r o n u l ei. N u s e u i t a la
m i n e . P ă r u că nici n u m ă v e d e .
— Ai p u t e a veni şi t u m a i de v r e m e !
T o t c u n o a p t e a ' n c a p ! zise b u n i c a I o v a .
O m u l t u ş i iar, îşi t r e c u m â n a
prin
m u s t a ţ a stufoasă, luă ulciorul de s u b t
l a v i ţ ă , îl î n a l ţ ă şi g â l g â i d i n el p r e l u n g .
— Ţ â ş n e ş t e ca i e p u r e l e " , zise el a poi, t r e c â n d p a r ' c ă f ă r ă să m ă v a d ă , p e
lângă mine.
M o ş u l D a m i a n r a r e r a p r i n casă. P â ­
n ă târziu, când m ' a m săltat binişor, n u
c r e d e a m că se ţ i n e d e noi. N u - 1 v e d e a m .
P l e c a p â n ă n u m ă s c u l a m e u şi se î n ­
t o r c e a , d e m u l t e ori, d u p ă ce
adurmeam.
E r a î n a l t şi s u b ţ i r e . P u r t a p ă r l u n g ,
dat p e spate. C â n d î n d r ă z n e a m să m ă
u i t l a el, î m i r ă s t u r n a m c a p u l p e u m ă r .
D u p ă c e - ş i a c ă ţ a p u ş c a î n cui şi i n ­
t r a î n casă, a d u c e a c u el m i r e a s m a p ă ­
d u r i i . H a i n e l e - i m i r o s e a u ca g r ă m a d a d e
l e m n e verzi, de vârfuri, din
fundul
curţii.
î n d a t ă îşi î n d o p a p i p a cu t u t u n şi
sălta din v a t r ă u n ochiu de jar, în pal­
m a m a r e , şi-1 p o t r i v e a î n p i p ă .
N u r ă s p u n d e a n i m i c l a v o r b e l e ce-i
s p u n e a bunica, p â n ă n u slobozea câteva
fumuri.
D u p ă cât pricepeam, bunica Iova nu
e r a m u l ţ u m i t ă c u el. T o t c l ă t i n a d i n
c a p şi s e j e l u i a .
— O d a t ă , o s ă cazi î n t r ' o h o r d o a p ă !
D e ce n u vii a c a s ă m a i d e v r e m e ? N u
ş t i u e u că ţ i - a s l ă b i t v e d e r e a ?
— Ai p u t e a să n e m a i dai o m â n ă de
a j u t o r a c a s ă , că t o a t ă z i u a e ş t i p u s t i u .
— Asta e slujba mea, tu muere. Nu-s
j u r a t p e ea?
— Ba eşti jurat! Da' a c u m când ne
crapă m ă s e a u a de-atâtea t r e b u r i în t o ­
i u l v e r i i , c i n e - ş i l a s ă l u c r a să
fure
lemne?
— Dracu' nu doarme, tu muere!
B u n i c a îl d ă s c ă l e a m e r e u . M o ş u l r ă s ­
p u n d e a r a r şi n u s e s u p ă r a . S e p ă r e a că
v o r b e l e b u n i c i i t r e c e a u p e l â n g ă el f ă r ă
să-1 a t i n g ă . A v e a o f a ţ ă m e r e u n e g u ­
r o a s ă , c a şi c â n d a r fi fost c u g â n d u l
mereu departe.
N u ştiu cum, delà început, moşul D a ­
m i a n m i - a r ă m a s î n m i n t e ca u n o m
c a r e n u se s i m t e b i n e î n t r e ceilalţi. E r a
f o a r t e s c u m p l a v o r b ă . Şi d i n el se d e s ­
prindea mereu o distanţare de lume.
P ă r i n ţ i i m e i î n s ă n u - 1 s u p ă r a u nici
o d a t ă cu n i m i c . I n casă, el e r a s t ă p â n u l
şi a c u m , c h i a r p e n t r u b u n i c a I o v a .
Delà locul lui din fruntea mesei, n u
s'a g â n d i t n i m e să-1 c l i n t e a s c ă . E l d ă ­
dea semnalul p e n t r u rugăciune, înainte
d e m â n c a r e , f ă c â n d n i ş t e c r u c i l a r g i , ca
şi c u r i s c h i t o r u l .
El m â n c a l i n i ş t i t , f ă r ă n i c i o g r a b ă .
P ă r e a că o face m a i m u l t d e s l u j b ă , n u
că i - a r fi f o a m e . F a ţ a - i r ă m â n e a m e r e u
î n g â n d u r a t ă . Cu b a r b a m a r e , cu m u s ­
taţa stufoasă, cu sprincenele î m b i n a t e ,
î n a l t d e p ă r e a , p e l â n g ă ceilalţi, că s t ă
în p i c i o a r e l a m a s ă , b u n i c u l
Damian
m i - a p ă r u t m e r e u u n o m s t r ă i n d e casă,
u n o m a l p ă d u r i i , c a r e v i n e şi m ă n â n c ă
cu n o i la m a s ă .
P ă r e a că n u a u d e şi n u v e d e . C e i l a l ţ i
v o r b e a u la m a s ă d e u n a , d e alta, fă­
c e a u p l a n u r i p e n t r u m u n c a zilei u r m ă ­
toare. B ă t r â n u l p ă r e a că-i aţipit. D a r
c â n d n u - i p l ă c e a ceva, se t r e z e a n u m a i
d e c â t şi s p u n e a c u m t r e b u e f ă c u t c u t a r e
lucru.
Odată, în curte, m'a prins de subsuori
şi m ' a î n ă l ţ a t î n v ă z d u h , d e - a s u p r a c a ­
p u l u i . A m î n c e p u t să ţ i p . D a r a j u n s
iar pe p ă m â n t a m r ă m a s încântat de
î n ă l ţ i m e a î n c a r e a m fost s ă l t a t .
— N ' a i c u r a j , m ă i Vasilică, zise m o ­
şul. N ' a i c u r a j n i c i c â t u n p u i d e g ă i ­
n ă . A ş a ficior să fie a l a l t u i a n u a l
meu !
C â t a m fost m i c n ' a m ş t i u t n i c i o d a t ă
u n d e d u r m i a m o ş D a m i a n , şi m i se p a r e
că n e ş t i i n ţ a a s t a m ă făcea, î n
mare
m ă s u r ă , să-1 c r e d u n o m s t r ă i n şi s ă m ă
t e m d e el. M a i t â r z i u , a m a f l a t că i a r n a
îşi a v e a p ă c e l u l lui, i a r v a r a d u r m i a în
ş o p r o n , î n fân.
Odată, într'o seară, mi-aduc aminte
că a m a u z i t - o p e b u n i c a I o v a :
— Măi omule, nu te mai căţăra
în
pod. F ă - ţ i p a t u l aci j o s î n ş u r ă ! O să p u n
s l u g a să t a e s c a r a şi s'o a d u c ă la c u p t o r .
N u ţ i - e frică d e - o a m e ţ e a l ă ? D e - i cădea,
cu p i c i o a r e l e r u p t e r ă m â i , că osul b ă ­
t r â n n u s e m a i v i n d e c ă , să-1 t o t pui î n
scândurele.
— N ' a m î n c ă o r b u ' găinii, t u m u e r e !
Când venia iarna delà p ă d u r e , în nin­
s o a r e , z ă p a d a îi î m b r ă c a t u n d r a î n s t r a ­
turi. Căciula rotilată p u r t a nămeţi. De
departe, îmi părea o căpiţă înaltă de
paie, mişcătoare.
O s i n g u r ă d a t ă , cât a m fost m i c d e
tot, î m i a d u c a m i n t e că a r â s şi s'a b u ­
c u r a t d e m i n e . P u ş c a s e u n i e p u r e , iar
eu, d u p ă ce n u m ' a m m a i s p e r i a t
de
ochii l u i h o l b a ţ i , n u m a i v o i a m să p ă ­
răsesc sălbătăciunea.
— S ă ş t i ţ i că ă s t a se face p ă d u r a r ,
zise m o ş u l .
D u p ă ce m ' a m s ă l t a t şi a m î n c e p u t
să m ă ţ i n d u p ă el p r i n c u r t e , p r i n g r ă ­
d i n ă , m o ş u l D a m i a n î n c e p u să d e v i n ă
v o r b ă r e ţ cu m i n e .
A v e a s u b t ş o p r o n o c u ţ i t o a e şi a l t e
scule de lucrat lemn. Făcea toporâşti,
g r e b l e , furci, b a c h i a r şi j u g u r i . S t ă t e a m
p r i m ă v e r i l e şi t o a m n e l e s u b t ş o p r o n ,
l â n g ă el, p â n ă î n g h e ţ a m d e frig.
U n e o r i , l u c r â n d , î n c e p e a să f l u e r e .
F l u e r a cu m u l t e î n t o r s ă t u r i şi aşa d e
l i m p e d e î n c â t c r e d e a m că a r e o f l u e r i ce î n g u r ă . R ă s u n a c u r t e a .
D i n c â n d î n c â n d , î m i p o r u n c e a să-i
dau un lemn, o unealtă. Şi-mi povestea
c u m c r e s c l e m n e l e î n p ă d u r e , şi c u m
t o a t e a u n u m e l e lor, şi la c e s u n t b u n e
fiecare: stejarul, carpinul, paltinul, cor­
n u l . M ă î n v ă ţ a să le c u n o s c d u p ă ţ e s ă ­
t u r a l e m n u l u i şi d u p ă m i r e a s m a lui.
O d a t ă , b u n i c a I o v a îl î n f r u n t ă
în
faţa m e a :
— P â n ă s u n t n e p o ţ i i mici, nici n u - i
vezi. D a c ă r ă s a r , îi ţii l â n g ă t i n e p â nă-i îngheaţă Dumnezeu .
— H m ! făcu m o ş u ' . Ai î n g h e ţ a t , m ă i
Vasilică ?
— N u m i - e frig, b u n i c o !
D a r ea m i - a şi a r s o flişcă şi a î n c e p u t
să m ă t r a g ă d e m â n a sloiu d e g h i a ţ ă .
P e s e m n e , ziua, c â n d n u e r a la p ă d u ­
re, m o ş u l D a m i a n l u c r a m e r e u
acolo
s u b t ş o p r o n , şi c â t a m fost e u m i c , şi
n u - 1 v e d e a m d e c â t seara....
— D a ' ţ i a d u c i a m i n t e , b ă d i ţ ă Vasilie,
cât îl c e r t a b u n i c a p e n t r u b i s e r i c ă ?
N u - 1 p u t e a d u c e d e c â t d i n C r ă c i u n în
P a ş t i , la î n c h i n a r e .
— î m i a d u c a m i n t e . S p u n e a că el
t o a t ă z i u a e î n b i s e r i c ă , şi n u m a i a r e
n e v o e să m e a r g ă la cea d i n v â r f u l d e a ­
lului.
— A d e v ă r a t , aşa s p u n e a . Ce p u t e a m
p r i c e p e noi, a t u n c i ! D a r a c u m î m i p a r e
că a v e a d r e p t a t e ! C â n d t e s i m ţ e ş t i m a i
a p r o a p e de D u m n e z e u decât
atunci
c â n d eşti s i n g u r ,cu g â n d u l t ă u ?
Iar
m o ş u l D a m i a n , D u m n e z e u să-1 i e r t e ,
t o t s i n g u r a t r ă i t . Ca p ă d u r a r , v e z i b i n e ,
a t r e b u i t să s t r ă b a t ă s i n g u r ă t ă ţ i l e . D a r ,
d u p ă ce a m c r e s c u t , a m î n ţ e l e s că el
a fost silit s ă s e î n c u e în s i n g u r ă t a t e ,
şi d i n a l t e p r i c i n i .
— Din cari pricini?
— Apoi, m a i întâi, bunica Iova, n e v a s t ă - s a . A v e a o l i m b ă ca u n b r i c i u . Şi
n i m e p e l u m e n u - i p u t e a face p e voe.
S u n t f e m e i , b ă d i ţ u l m e u , c a r e şi l a t i n e ­
r e ţ e şi la b ă t r â n e ţ e , u n a ş t i u : s ă se ţ m ă
cu g u r a d e b ă r b a t . N i c i o d a t ă n u p o t
i s p r ă v i c â t e le s t ă lor la i n i m ă s ă - i s p u ­
nă omului.
— Aşa-i firea muerească, Ilarie!
— A ş a şi n i c i p r e a . N u t o a t e a u a c e a ­
stă patimă. Fie iertată nevastă-mea nu
p u r t a astfel d e b r i c i u . D a r b u n i c a , p ă ­
r e a că a î n m a g a z i n a t e a î n ţ e l e p c i u n e a
l u m i i , a t â t e a - i s p u n e a m o ş u l u i L/arman.
D r e p t că e r a h a r n i c a f e m e i e , h a r n i c ă şi
n e o d i h n i t ă ! M o ş u l i-a c u n o s c u t s l ă b i c i u ­
n e a şi s'a d o v e d i t m a i c u m m t e d e c â t ea.
U n e o r i , t ă c e a zile î n şir, i n v r e m e ce
b u n i c a se a p r i n d e a t o t m a i t a r e , p â n ă
a r d e a u t o a t e v r e a s c u r i l e d i n e a şi s e l i ­
niştea.
— Ş i a m a i a v u t şi a l t ă p r i c i n ă d e t ă ­
cere?
— D u r e r e a aceea din picioare. El nu
s e d ă d e a d e gol d e c â t c â n d n u m a i p u ­
t e a r ă b d a . M i e m i - a s p u s a d e s e o r i că n u
s e s c a p ă d e tot nici ziua, n i c i n o a p t e a .
A p o i a î n c e p u t să s e o b i c i n u i a s c ă c u s i n ­
g u r ă t a t e a şi s ă - i p l a c ă . E u l - a m a u z i t
c â n t â n d î n c e t c â n t ă r i b i s e r i c e ş t i şi p r i n
p ă d u r e , şi s u b t ş o p r o n , c â n d l u c r a . Ba,
l - a m v ă z u t a d e s e o r i , c â n d se c r e d e a s i n ­
g u r , r i d i c â n d u - ş i p ă l ă r i a şi f ă c â n d u - ş i
cruce.
P o a t e a a v u t el şi a l t e d u r e r i , d a c ă a
a j u n s să se s i m t ă m e r e u în biserică.
I l a r i e eşi î n n i n s o a r e a d i n c u r t e , i a r
e u a m r ă m a s g â n d i n d u - m ă la v o r b e l e
lui din urmă... P e n t r u a te simţi m e r e u
î n b i s e r i c ă e n e v o e să fi t r e c u t
prin
m u l t e d u r e r i ?...
Condiţia omenească
şi neomenească
a artistului
Au fost c e t ă ţ i c a r e a u i z g o n i t A r t a .
Au fost î n t o t d e a u n a o a m e n i , h a p s â n i
sau cinstiţi meşteşugari, cari au privit
A r t a cu n e d u m e r i r e . Şi a u fost m e r e u
a r t i ş t i î n s u f e r i n ţ ă din c a u z a c o n d i ţ i e i
lor o m e n e ş t i şi n e o m e n e ş t i . N e n u m ă r a ­
t e pilde p e n t r u fiecare caz s u n t c u n o s ­
cute din trecut, n e n u m ă r a t e individua­
lităţi stau m ă r t u r i e astăzi.
D a r A r t i s t u l cel a d e v ă r a t , oel c u p r i n s
în t a i n ă şi s i n g u r ă t a t e , cel c a r e , i z g o n i t
fiind d i n c e t a t e de u t i l i t a r i ş t i , r ă m â n e
totuşi credincios
Artei
nefolositoare,
o a r e n u este u n soiu de o m d e . a c a r e
a v e m a î n v ă ţ a ? Acest Artist, s p r e d e o s e ­
bire d e a r t i ş t i , a r a t ă a o m d a r n u e o m ;
el a r e o c o n d i ţ i e neomenească,
fie v i e a ­
ţ a c u m a r fi, c h i a r neomenoasă.
Asupra
p ă r ţ i i d i n v i a ţ ă c a r e i se c u v i n e lui, el
meditează.
A r t a n u e s t e joc, a r t a esta r e a d u c e r e
la p r i n c i p i u .
Arderea n e p ă s ă t o a r e a existenţelor de
a r t ă î n istorie, p â n ă la s t a r e a lor m u r i ­
b u n d ă din muzee, este o simbolică so­
l e m n i t a t e r e p e t a t ă d e n e n u m ă r a t e ori,
în a c e l a ş mod.
Trăirile plastice sau sonore a u veşnica
lor m o d u l a ţ i e r i t m i c ă . O o p e r ă d e a r t ă
n u d u r e a z ă c â t e x i s t ă f o r m a ei, ci c â t ă
e f i c i e n ţ ă a r e m e d i t a ţ i a . Deci a r t i s t u l in
l u p t a sa c u m a t e r i a şi f o r m a e s t e n e o m .
V i a ţ a , l u m e a , p ă m â n t u l , n e m e r n i c i i şi
î n t r e a g a c e t a t e n a t a l ă u r m ă r e a s c ă - 1 cu
î n v e r ş u n a r e , el c r e e a z ă . I n z a d a r î n ţ e l e ­
g ă t o r i i îi fac o c o n d i ţ i e o m e n e a s c ă , A r ­
t i s t u l fuge s p r e s t a r e a d e n e o m c a u n
i n g r a t ; n e o m e n e s c u l d i n el îl d e m o n i zează, îl sileşte la e t e r n a l u p t ă d i n t r e
p r i n c i p i u l formulator
şi m a t e r i a
nefor­
mulată.
Această întrecere între Artist
şi P r i n c i p i u p o r n e ş t e d e l à a c t u l d e i m i ­
t a ţ i e a lui D u m n e z e u şi c r e a ţ i u n e a a r ­
tistică, î n c e r c â n d m e r e u s ă i m i t e a c t e l e
d u m n e z e e ş t i , v a fi silită s ă
cunoască
punctul începutului.
Deci d a c ă A r t i s t u l cunoaşte,
opera sa
de a r t ă , m a i bine spus forma
medita­
ţiei sale, va fi c o n f o r m ă c u f a p t a lui
Dumnezeu.
Intr'altfel fapta artistică nu are va­
l o a r e , e a se m a c i n ă î n v e ş n i c a p r e f a c e r e
m i n e r a l ă . A r t i s t u l î n î n d r â s n e a l a sa se
s t r ă d u i e ş t e s ă î n f r â n g ă c o n d i ţ i a sa omenească, să-şi întrebuinţeze energia
în a s ă l t a s u p r a o m e n e ş t e m a t e r i a din
condiţii n a t u r a l e spre expresia princi­
p i u l u i , s ă fixeze d i n t r ' o d a t ă f ă r ă c a z n a
veacurilor principiul în materie. G â n ­
dul Artistului este o înţelegere a actului
divin, d a r şi o nevoie d e a
distruge
i n e r ţ i a t i m p u l u i şi de a î n f ă p t u i azi u n
a c o r d n e f i r e s c î n t r e g â n d şi m a t e r i e ?
D i n t r ' o a s t f e l d e s t a r e se n a ş t e d e s e c h i librul g e n i a l şi c o n c u r e n ţ a c u v ă z u t e l e
şi n e v ă z u t e l e . . . Noi îl r e c u n o a ş t e m i n
puritate.
Deci, în z a d a r s o c i e t ă ţ i l e vor c ă u t a să
a d u l m e c e p e a c e ş t i copii ai c e r u l u i , ei
n u se vor l ă s a u n e i c o n d i ţ i i o m e n e ş t i cu
uşurinţa unui meşteşugar. Oamenii re­
cunoscând m i n u n e a artistică găsesc u n
loc c â t m a i o n o r a b i l în c e t a t e p e n t r u
aoest i n d i v i d rebel, n u m i t A r t i s t . R e
z u l t a t u l a c e s t e i a t e n ţ i i sociale este c r e ­
a ţ i a m e d i o c r ă a a r t i ş t i l o r . A r t i s t u l are
nevoe de o condiţie neomenească,
dar
n u n e o m e n o a s ă . Oamenii n u a u d e c â t
o d a t o r i e : să-1 r e c u n o a s c ă s u f l e t e ş t e . Ce
b u c u r i e c o p i l ă r e a s c ă şi î n s o r i r e se abate
atunci peste Artistul neom!
HAIG ACTERIAN
4
UNIVERSUL LITERAR
MOTIVUL
m
De câte ori n'aţi auzit prin expoziţii
p u b l i c u l , sau, ceea ce e şi m a i g r a v , c r i ­
tici cu p r e t e n ţ i i d e p r i c e p e r e î n a r t ă :
uf ! B a l c i c şi i a r B a l c i c ! E x c l a m a ţ i a
aceasta e u n a din m u l t e l e dovezi de to­
t a l a n e p r i c e p e r e , d e confuzia c e s e face
î n t r e a r t ă şi m o t i v .
A r t i s t u l , p r i n o p e r a sa, n u u r m ă r e ş t e
d e c â t s ă se r e a l i z e z e , s ă - ş i e x p r i m e
PICTURĂ
a r m o n i i g r a v e , solide, d i n
întunerecul
cărora sticleşte smalţul unei culori
o n c t u o a s e . S t e r i a d i , r e d ă a c e l a ş i rnotiv
sclipitor, s p i r i t u a l , n u a n ţ a t . D ă r ă s c u ,
p r o a s p ă t , u ş o r , fugitiv. Iser,
tragic,
greoiu, masiv, vehement...
...Oricâţi p i c t o r i d e talent a r m a i
v e n i , f i e c a r e r e d ă alt Balcic, c o n f o r m
firei şi t e m p e r a m e n t u l u i l u i . T o a t e o-
m
Ші
ŞTEFAN
POPESCU
Plajă
s e n t i m e n t e l e , i n p r e s i i l e , c r e d i n ţ e l e sale.
A c e s t e a p o t fi e x p u s e g r a v , cu p a t o s şi
e m o ţ i e , u ş o r şi s p i r i t u a l , g r e o i u o r i v e ­
h e m e n t , cu v e r v ă s a u s t â n g ă c i e , — o
m i e şi u n a d e m o d a l i t ă ţ i v a r i a t e , c u m
variat e sufletul fiecăruia.
C e e a ce t r e b u e să c e r e m u n e i o p e r e
d e a r t ă şi deci d e la u n a r t i s t e să a i b ă
o i n d i v i d u a l i t a t e a sa p r o p r i e , p u t e r n i c ă ,
să şi-o e x p r i m e v i g u r o s şi s u g e s t i v . E
i n d i f e r e n t c u m şi p r i n ce şi-o r e a l i z e a z ă .
Portret, peisaj, n a t u r ă moartă, interior,
t o a t e a s t e a s u n t p r e t e x t e d e a-şi e x p r i ­
m a a r t a , n u a r t a însăşi, — ele c o n ­
stitue motivul artei. D a r arta n u e în
m o t i v , ci î n a t i t u d i n e a a r t i s t u l u i f a ţ ă d e
motiv.
I a t ă B a l c i c u l . T o ţ i p i c t o r i i n o ş t r i au
t r e c u t p e - a c o l o şi a c e l e a ş i m o t i v e a u
fost f ă c u t e d e fiecare. P e t r a ş c u a d a t
p e r e l e lor s u n t Balcic, d a r nici u n a n u
e şi n u p o a t e fi Balcicul, fiecare d i n ele
p o a t e fi n u m i t ă à propos de Balcic, —
v a g a b o n d a j i n t e l e c t u a l ori s e n s i t i v p e
tema Balcicului.
Or, a r t a p o a t e fi p e orice t e m ă , s a u
aceeaşi t e m ă r e l u a t ă de artist de o sută
d e ori. E s e n ţ i a l u l e ca t u a r t i s t d e fie­
c a r e d a t ă să a i c e v a n o u şi i n t e r e s a n t
d e s p u s , să-1 s p u i p u t e r n i c şi a r m o n i o s ,
g l a s u l t ă u să fie o p ă r t i c i c ă din m a r e l e
glas al n a t u r e i . E m o ţ i a ce ai s i m ţ i t - o t u
să o r e g ă s e a s c ă , cel p u ţ i n p a r ţ i a l , şi cei
ce v i n s ă - ţ i p r i v e a s c ă o p e r a . D e a i r e u ­
şit a c e a s t a , s i m ţ i b u c u r i i d u m n e z e e ş t i ,
care singure te răsplătesc de toate su­
f e r i n ţ e l e şi m i z e r i i l e ce p r i n m e s e r i e
eşti n e v o i t să î n d u r i .
ŞTEFAN POPESCU
SĂPTĂMÂNA
Filarmonica.
O a s p e t e n o u la „ F i l a r ­
m o n i c a " , d. V a c l a v T a l i c h , d i r i j o r d e
m a t u r ă s t ă p â n i r e d e m e ş t e ş u g şi c o n ­
cepţie, a g ă s i t e l o c v e n t e m i j l o a c e d e a
comunica orchestrei ritmuri categorice
de i n t e r p r e t a r e .
P ă r â n d a fi el î n s u ş i s u b j u g a t de f a ­
zele d e s f ă ş u r ă r i i expresive ale p a r t i ţ i u nilor, d. T a l i c h le i n t e n s i f i c ă r e d a r e a cu
g e s t s i n c e r şi c o n v i n g ă t o r , f ă r ă p r e o c u ­
p a r e a , d e sigur, d e a d e s e m n a i n a e r
m i ş c ă r i d e c o r a t i v e , d a r cu s u g e s t i v i t a ­
t e a d i r e c t a şi î n d e m n u r i l e v i g u r o a s e ale
unor porniri spontane.
U n e o r i , ca d e p i l d ă î n m i ş c a r e a l e n ­
t ă d i n S u i t a d e Vivaldi, îşi o p r e ş t e aproape complet mişcările baghetei pen­
t r u a u r m ă r i cu m l ă d i e r i a l e s t â n g e i ,
m e r s u l i n t i m al g â n d u l u i , t â l c u l e m o t i v ,
cu s u r p r i n z ă t o a r e p l a s t i c i t a t e .
I n clipele de d i n a m i s m
accentuat,
m i ş c ă r i l e ii d e v i n î n s ă p e r e m p t o r i i , aprige, patetice, tinzând să răscolească
e n e r g i i l e o r c h e s t r e i , să o î n f l ă c ă r e z e ,
să-i t r a n s m i t ă întregul său elan.
Concertul simfonic trecut, astfel diri­
j a t , a p u t u t a d u c e p r e ţ u i r i vii şi v a l a ­
bile compoziţiilor a f l a t e î n p r o g r a m .
U r m â n d u n e i s u i t e d e Vivaldi, î n f ă ţ i ­
ş a t ă f ă r ă r i g i d i t a t e scolastică, d a r î n
s e n s u l u n e i î n ţ e l e g ă t o a r e stilizări, a
fost a s c u l t a t p e n t r u p r i m a d a t ă , p o e ­
m u l simfonic „Psyché" de César F r a n c k .
Fiecare pas către împlinirea reperto­
r i u l u i F i l a r m o n i c e i , d i n c a r e lipsesc î n ­
că n e n u m ă r a t e lucrări din
literatura
P o e m u l „ P s y c h é " r e p r e z i n t ă cu d e s ­
t u l ă p l i n ă t a t e î n i n s p i r a ţ i e şi c a r a c t e r ,
in a m p l o a r e d e e x p r i m a r e şi e l e v a ţ i u n e
de sentiment, pe César F r a n c k . Ecouri
ale simfoniei î n re, a n a l o g i i d e e l o c u ţ i ­
u n e m a i b i n e zis, se l ă m u r e s c î n l u c r a ­
re, în m i j l o c u l u n u i s u b i e c t de desvolt a r e s i m f o n i c ă , ce-şi p ă s t r e a z ă
larg
individualitatea.
I n t e r p r e t a r e a ce i - a d a t d. Vaclav
T a l i c h a c o m e n t a t - o c o n c e n t r a t şi cu
v ă d i t s i m ţ a l c o n s t r u c ţ i e i a r m o n i o a s e şi
consistente.
Nu v o m s u r p r i n d e , a r ă t â n d c ă d. T a ­
l i c h e x c e l e a z ă î n i n t e r p r e t a r e a muzicii
din p a t r i a d-sale, muzicii cehe, decât
poate, pe unii dirijori r o m â n i .
Cu m u l t ă a v â n t a r e şi e v o c a t o a r e r e l i ­
efări, d - s a a s t r ă b ă t u t p a g i n i l e c o l o r a t e
şi c u r g ă t o a r e ale s i m f o n i e i . D i n l u m e a
n o u ă d e A n t o n D v o r a k şi a t r e z i t t o t
f r e a m ă t u l „VI t a vei", p o e m u l lui S m e -
NU MAI P L Â N G E
Nu mai plânge, n u mai plânge,
Lacrămile ţi le-oi strânge,
Şi le-oi da la licurici,
— Cei din ţara cu pitici —
Iar c a m pe la înserat,
Când t e - i duce Ia culcat,
O s ă - ţ i povestească m a m a ,
Fără ca să-ţi dai tu seama,
Pân' ce somnul t e - o înfrânge...
...Nu m a i plânge, nu m a i plânge...
T a t a este dus î n lume,
într'o ţară fără n u m e ,
Printre îngerii din carte...
Tata este dus departe,
Pe o nesfârşită cale...
Insă eu m ă rog matale,
Şterge-ţi roua de pe geană,
Căci îmi fac î n suflet rană,
Când t e v ă d p l â n g â n d într'una...
...Uite!... R â d e - a c u m şi luna!...
Luna o să-ţi povestească,
B a s m din l u m e a cea cerească,
Şi-o scrisoare-ţi va trimete,
Tu ai s'o citeşti cu sete,
Căci din ceruri e solie,
Şi-i trimeasă n u m a i ţie,
Cu pecetie de sânge...
...Nu m a i plânge, nu m a i plânge...
TRAIAN LALESCU
C A R T E A
Astăzi mai mult
decât oricând, ros­
tul criticului este
d e a se o c u p a d e
cartea nouă, d e a
servi de călăuză
cititorului, căruia
timpul nu-i mai
p e r m i t e să citească
orice.
L e c t u r a n ' a fost
nici c â n d o c u p a ţ i e
d e p r i m o r d i n şi
m u l ţ i d i n acei c a r i î n ţ e l e g să facă s a ­
crificiul u n u i t i m p p r e ţ i o s s p r e ia se d e ­
dica ei, p o t fi d e f i n i t i v p i e r d u ţ i p e n t r u
literatură dacă hazardul le va scoate
în cale c â t e v a c ă r ţ i p e c a r e c u r e n t le
n u m i m proaste.
F ă r ă î n d o i a l ă , c i t i t o r u l se p o a t e
p ă c ă l i azi cu o c a r t e r e c o m a n d a t ă d e
u n i i a ş a zişi critici, fie p e n t r u c ă a c e ş t i a
n u a u s u f i c i e n t d i s c e r n ă m â n t , fie
din
lipsă d e c o n ş t i i n ţ ă p r o f e s i o n a l ă (este
ş t i u t că o s e a m ă d e critici d e g a z e t e
citesc cu d e g e t e l e , a d i c ă s c r i u d e s p r e o
carte pe care au foiletat-o numai)
fie
în fine p e n t r u c ă zişii „ c r i t i c i " s e r v e s c
„ a m i c a l " p e scriitori, p u n â n d m e s c h i n e
interese personale m a i p r e s u s de i n t e ­
resul cititorilor.
A c e a s t ă d e l i c a t ă p r o b l e m ă v a face obiectul u n e i serii de articole
pentru
c a r e , n u m ă î n d o i e s c o clipă, cel ce s e m ­
nează rândurile de faţă va avea de în­
fruntat coaliţia puternică a numeroşi
criticaştri constituiţi în societate de ad­
miraţie mutuală.
Cele de m a i sus au format o p a r a n t e ­
ză — p o a t e n u p r e a n e c e s a r ă şi d e s i g u r
p r e a l u n g ă — la ce a v e a m d e s p u s . C r i ­
ticul d e s p r e c a r e î n c e p u s e m să scriu,
c r i t i c u l a d e v ă r a t n u a r e n i m i c c o m u n cu
p e r s o n a g i i l e s i n i s t r e al c ă r o r r o s t e, u n e ­
ori, m a i a p r o p i a t d e m e s e r i a d e g a n g ­
ster decât de ocupaţiile intelectuale.
A c e s t c r i t i c c a r e r e n u n ţ ă la deliciile
l e c t u r i i d e s o r d o n a t e s p r e a se c o n s a c r a
citaniei s i s t e m a t i c e , f o l o s i t o a r e m a i m u l t
p u b l i c u l u i d e c â t sie-şi, a r e d e s t r ă b ă t u t
o c e a n u l m e d i o c r i t ă ţ i i , al v u l g a r u l u i , a l
trivialului, spre a descoperi insula în­
s o r i t ă şi r o d i t o a r e c a r e e s t e cartea bună.
Marele critic francez
Paul Souday
MUZICALA
muzicală universală, este bine
venit,
m a i cu s e a m ă c â n d e s t e f ă c u t cu d r e p ­
tul, c a î n a c e s t caz.
Totuşi, înaintările pe drumurile m u ­
zicii, s u n t a t â t d e r a r e , la „ F i l a r m o n i ­
c a " , a t â t de s t r ă i n e u n e i c o n t i n u i t ă ţ i
metodice, în cât trebuesc considerate
m a i m u l t n i ş t e î n t â m p l ă r i fericite d e ­
c â t î n f ă p t u i r i ale u n u i p r o g r a m .
Răspunzătorii alegerii materialului de
e x e c u ţ i e a l s t a g i u n i l o r F i l a r m o n i c i i se
recomandă, în această privinţă, foarte
slab.
5 Martie 1938
t a n a , c â ş t i g â n d p e n t r u f i e c a r e d i n ele
u n t o t a t â t d e r o b u s t s u c c e s c â t şi a c e ­
la p e c a r e l - a o b ţ i n u t , î n t o t c u r s u l c o n ­
certului, personal.
George Enescu la „Pro-Arte"
î n c h i n â n d lui e G o r g e E n e s c u o d u p ă
a m i a z ă de m u z i c ă , „ P r o - A r t e " i - a a d u s
u n o m a g i u cu a t â t m a i î n d r e p t ă ţ i t cu
c â t n e e r t a t de r a r se fac a s e m e n e a g e s ­
t u r i l a noi şi r e g r e t a b i l d e p u ţ i n e s t e
c u n o s c u t ă , t o c m a i în R o m â n i a , o p e r a
v a s t ă a m a e s t r u l u i ţ ă r i i n o s t r u , glorie
a lumii întregi. Contribuţia concertelor
„Pro-Arte", n u p r i m a de altfel pe care
o aduce, în seria excelentelor m a n i f e s ­
t ă r i d e p â n ă a s t ă z i , face d e o s e b i t ă c i n ­
ste, d - l u i G e o r g e Cocea.
I n p a r t e a v e r b a l ă a ş e d i n ţ e i , d. E.
C i o m a c a f ă c u t diferite a p r e c i e r i şi
c o n s i d e r a ţ i i î n j u r u l p e r s o n a l i t ă ţ i i şi
a c t i v i t ă ţ i i m a e s t r u l u i E n è s c u şi a a l t o r
muzicieni români.
Cu p a r t e a m u z i c a l ă , s'a t r e c u t î n s ă
pe deplin în subiect.
D. Vasile J i a n u a i n t e r p r e t a t cu s i m ­
ţ i t ă v i r t u o z i t a t e „ I n t r o d u c e r e şi a l l e ­
g r o „ p . flaut, r e g ă s i n d u - i f a r m e c u l m l ă ­
dios şi t r ă s ă t u r a - i m ă i a s t r ă .
D-na Emilia G u ţ i a n u Alessandrescu a
c o n t u r a t c u g r a ţ i e şi l i m p e d e m u z i c a l i ­
t a t e melodiile p e v e r s u r i de C l é m e n t
M a r o t , p i a n u l fiind ţ i n u t , c a şi i n p r e ­
c e d e n t a i n t e r p r e t a r e , d e d. M i r o n Ş o a rec, t a l e n t a t t â n ă r p i a n i s t .
S u i t a v e c h e p e n t r u p i a n , cu o r n a m e n ­
t ă r i şi s v e l t e ţ ă d e c a t e d r a l ă , a s u n a t
apoi impresionant, sub degetele p e r s u a ­
sive ale p i a n i s t u l u i R a d u M i h a i l , s f â r ­
ş i n d î n v a s t e a c o r d u r i alesele m i n u t e
d e m u z i c ă ale a c e s t e i d i s c r e t e s ă r b ă t o ­
riri.
ROMEO A L E X A N D R E S C U
B U N A
scria în prefaţa v o l u m u l u i „La société
d e s g r a n d s e s p r i t s " că a r fi a p r o a p e i n ­
u t i l să c i t e ş t i p e c o n t i m p o r a n i d a c ă n ' a i
a v e a c o n v i n g e r e a că î n t r e ei v e i g ă s i o
d a t ă , la n o r o c , u n c a n d i d a t la n e m u r i r e .
T o t u ş i , a d ă u g a el „ p r o d u c ţ i a m e d i e
m e n ţ i n e c ă l d u r a şi f u r n i z e a z ă t e r e n u l
necesar eventualei apariţii a capodope­
rei".
C a p o d o p e r a n u r ă s a r e î n s ă o r i u n d e şi
oricând.
Ea poate întârzia să apară secole în­
t r e g i , d u p ă c u m p o a t e fi v i t r e g ă cu l i t e ­
r a t u r a u n e i ţări chiar.
T r u d a c r i t i c u l u i e s t e aşa d a r cu a t â t
m a i g r e a şi b u c u r i a sa la i v i r e a u n e i
c a p o d o p e r e î n s c r i s u l c o n t e m p o r a n cu
atât m a i m a r e . C â n d însă această capo­
doperă întârzie, criticul caută prilejul
d e a e v a d a d i n a c t u a l i t a t e a e f e m e r ă şi
a l e a r g ă la s i n g u r u l izvor d e v i a ţ ă s p i r i ­
tuală, la cartea bună.
S o u d a y s o c o t e a că v i a ţ a m e r i t ă să fie
t r ă i t ă n u m a i p e n t r u a î n ţ e l e g e şi a s i m ţ i
p e m a r i i g â n d i t o r i şi m a r i i poeţi, c ă r o r a
le d a t o r ă m t o t .
Era acesta gândul unui om care nu
cunoştea decât bucuriile spiritului, gân­
dul u n u i cititor asiduu, care a afirmat,
ca şi R u s k i n , că o a m e n i i m a r i a u scris
— pe papyrus, pe hârtie, pe piatră, pe
p â n z ă s a u în s p i r i t u l
a u d i t o r i l o r (ca
S o c r a t e s ) — şi c a r e r e g r e t a că A l e x a n ­
d r u cel M a r e
n'a lăsat un
rând iar
D i s r a e l i „a p r e f e r a t să fie A l e x a n d r u
decât Homer".
R u s k i n c o n s i d e r ă şi el că s o c i e t a t e a
o a m e n i l o r m a r i (societate în s e n s
de
c o n t a c t cu o p e r a lor), „ n u m e r o a s ă
şi
p l ă c u t ă , v a s t ă ca u n i v e r s u l " , e s t e „cea
mai puternică,
cea m a i a l e a s ă
din
t o a t e l o c u r i l e şi t i m p u r i l e " .
O a m e n i i m a r i şi o p e r e l e lor, c a p o d o ­
p e r e l e , sau, î n l i t e r a t u r ă , c ă r ţ i l e b u n e
s u n t î n s ă r a r i t ă ţ i . N u m ă r u l le e s t e r e ­
d u s şi locul lor m a i m u l t în l u m e a d e
d i n c o l o d e S t y x d e c â t î n t r e cei vii.
D a r , obosit d e m u n c a sa în s l u j b a a c ­
t u a l u l u i , c r i t i c u l se r e f u g i a z ă u n e o r i în
t r e c u t , la c a r t e a b u n ă , c a u t ă p e acei
„ t o v a r ă ş i e t e r n i " , d e la c a r i se î n t o a r c e
r e f ă c u t , g a t a să î n f r u n t e p u h o i u l d e m a ­
c u l a t u r ă c a r e c r e ş t e din zi în zi, din m o ­
m e n t în m o m e n t .
Ici şi colo, l u a t e d e p u h o i , l u c r u r i d e
p r e ţ p e c a r e l e r e ţ i n e , fie şi n u m a i o
clipă.
El p o a t e î n s ă î m p ă r t ă ş i c i t i t o r i l o r m a ­
r i l e s a l e satisfacţii, a ş a c u m a f ă c u t - o
F a g u e t , s p i c u i n d , în „ E n l i s a n t
les
beaux vieux livres" sau cum mai bine
au reuşit Merejkowski în „Compagnons
é t e r n e l s " şi P a u l S o u d a y î n „ L a S o ­
ciété des g r a n d s esprits".
„ C i t i r e a c ă r ţ i l o r b u n e , zice D e s c a r t e s ,
e s t e ca o c o n v e r s a ţ i e cu t o ţ i o a m e n i i on e ş t i ai s e c o l e l o r t r e c u t e , c a r i
le-au
scris, şi c h i a r o c o n v e r s a ţ i e s t u d i a t ă , î n
c a r e ei n u d e s c o p e r ă d e c â t ce e m a i b u n
în g â n d u r i l e l o r " .
I a t ă d e ce s o c o t i m că e s t e o d a t o r i e a
n o a s t r ă ca, l a a c e a s t ă r u b r i c ă , s ă î n s e m ­
n ă m p e n t r u c i t i t o r u l al c ă r u i suflet n ' a
fost v i c i a t d e s c r i s u l n e s ă n ă t o s al celor
ce c r e d că l u m e a d e l à ei î n c e p e , g â n d u ­
r i l e şi b u c u r i i l e p e c a r i n i l e - a u d a t c ă r ­
ţile b u n e ,
în deosebi cărţile b u n e r o ­
m â n e ş t i . Şi cu a t â t m a i m a r e n e v a fi
s a t i s f a c ţ i a c â n d v o m afla în l i t e r a t u r a
n o a s t r ă d e azi, c a r t e a cea b u n ă , o p e r a
„ c a n d i d a t u l u i la n e m u r i r e " .
R A D U A. S T E R E S C U
CRONICA PLASTICA
CRUPUL NOSTRU
„Grupul nostru"
deschide
la sala
„Ileana" o expoziţie care atât prin ori­
g i n a l i t a t e a u n o r a d i n t r e a r t i ş t i , c â t şi
p r i n n u m ă r u l lor, î n s e m n e a z ă o m a n i ­
festare i m p o r t a n t ă în actualitatea ar­
tistică.
„Grupul nostru"
nu
reprezintă o
a n u m i t ă d i r e c ţ i e , u n a n u m i t c u r e n t , ci
u n i r e a forţelor mai m u l t o r artişti de
p e r s o n a l i t ă ţ i f o a r t e d i f e r i t e , în i d e a l u l
artei.
D e aceea, n u p u t e m vorbi
despre
a n s a m b l u l e x p o z i ţ i e i , s'o c a r a c t e r i z ă m
prin
consideraţii
generale,
ci v o m
c ă u t a să s u b l i n i e m , î n fugă, a ş a c u m
n e p e r m i t e s p a ţ i u l a c e s t e i r u b r i c i , ceea
ce n i se p a r e a e x p r i m a u n t e m p e r a ­
m e n t a r t i s t i c , — l u â n d î n p a r t e p e fie­
care expozant.
S ă î n c e p e m cu
dl. L u c i a n G r i g o ­
r e s c u , ale c ă r u i p â n z e f o a r t e c a r a c t e ­
ristice prin v e r v a lor spirituală, cris­
talizează u n t e m p e r a m e n t
fugos, u n
tempo grăbit de creaţie.
P r i n s v â r l i r i p r i p i t e şi n e g l i j e n t e d e
c u l o a r e , d-sa s c h i ţ e a z ă fugitiv p e i s a j e ,
vederi de port, de o originalitate sur­
p r i n z ă t o a r e d e efect. I n t e r i o a r e l e d-sale
sunt tratate într'un ritm
mai puţin
a c c e l e r a t , î n s ă cu m a r c a a c e l e i a ş i p e r ­
s o n a l i t ă ţ i c a r e se v a p r e c i z a
desigur,
în evoluţia artistului, în sensul acesta
trepidant.
D. H r a n d t A v a k i a n e x p u n e p e i s a g e ,
n a t u r i m o a r t e şi u n p o r t r e t . I n s i s t ă m
asupra
peisajelor,
dintre cari rele­
v ă m o v e d e r e d e i a r n ă , în c a r e t o n a l i ­
tăţile de alb au o luminozitate spulbe­
r a t ă d e u n efect p l a s t i c
impresionist
într'o notă foarte justă. Naturile moar­
t e s u n t a r m o n i z a t e coloristic cu m u l t
simţ de muzicalitate.
D. G e o r g e N i c h i t a e x p u n e o s i n g u r ă
pânză : u n m o t i v de a r h i t e c t u r ă t r a ­
tat într'o manieră
ce e v o c ă d e c o r u r i
de teatru.
C e l e t r e i p â n z e d e p e i s a j ale d-lui
Şt. Constantinescu d a u întrucâtva i m ­
presia unei picturi saloniere, lipsită de
a c c e n t p l a s t i c . T o t u ş i se r e c u n o a ş t e în
ele v i b r a ţ i a
unui
temperament,
în
u n e l e s u b t i l i t ă ţ i ale l u m i n o z i t ă ţ i i .
Foarte
personală
este arta
d-lui
P a u l Miracovici,
o artă de contraste
brutale, din care derivă o viziune li­
niară. Peisajele, în cari o lumină pu­
ternică de soare aprinde motivele ma­
t e r i a l e ale t a b l o u l u i , în c o n t r a s t cu a l ­
bastrul închis al cerului
sunt de un
efect i z b i t o r .
D. M i r a c o v i c i m a i e x -
p u n e d o u ă g u a ş e f o a r t e o r i g i n a l e şi o
pânză reprezentând un vapor,
într'o
l u m i n ă m a i s u m b r ă . A ş t e p t ă m cu o p ­
timism maturizarea artistului.
D. I o n e s c u - S i n ,
e x p u n e p e i s a g e cu
vederi urbane
şi v e d e r i d e p o r t , în
c a r i î m b i n ă u n d e s e n d e linii p r e c i s e
cu t o n a l i t ă ţ i
ce d e g a j ă o
atmosferă
suavă,
realizată mai
ales în
unele
p â n z e p r i n r e p r e z e n t a r e a apei în c a r e
scânteiază lumina.
Un artist care exprimă m u l t ă sensi-
Paul Miracovici
P e i s a j din Balcic
b i l i t a t e e s t e d. D a n B ă j e n a r u . S e m n a ­
l ă m p e i s a j e l e d e i a r n ă c â t şi o v e d e r e
d e p e r s p e c t i v ă a s u p r a u n o r c â m p i i , în
tonuri verzi, cari sub albastrul cerului
au multă frăgezime.
D. A l e x . M o s c u
este un desenator
virtuos, dar virtuozitatea n u implică
arta.
D e a c e i a p â n z e l e d-sale n u au
nici u n f a r m e c p l a s t i c , deşi c r o m a t i s ­
m u l este deseori bine dozat.
E x p o z i ţ i a „ G r u p u l u i n o s t r u " se c o m ­
p l e t e a z ă cu s c u l p t u r a d - l o r B a r a s c h i M u ş a t , B o r g o P r u n d şi M a c C o n s t a n ­
tinescu.
Cel d i n t â i e x p u n e l u c r ă r i ce p ă c ă ­
tuiesc printr'un
academism
c a r e se
constată mai ales într'o statue de mari
d i m e n s i u n i r e p r e z e n t â n d o f e m e e goală
s t â n d în p i c i o a r e , î n t r ' o a t i t u d i n e c o m ­
p u s ă , falşă.
D. B o r g o P r u n d ,
care mai expune
şi la sala D a l l e s , p r e z i n t ă c â t e v a l u ­
c r ă r i d e c e r a m i c ă şi u n b a s o - r e l i e f în
l e m n , c a r i se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r ' u n
primitivism
plin de resurse de plas­
ticitate.
Clasicismul
d-lui
Mac Constanti­
nescu
este reprezentat
în expoziţia
„ G r u p u l u i n o s t r u " Iprin d o u ă l u c r ă r i
caracteristice.
AL. PALEOLOGU
ÎNCHINARE
Umbră a dreptei tari, de soldat,
Neagră, m â n e c a fâilfâe m o a l e :
S t e a g de 'ntuneric, înfăşurat,
Unde, făclia dreptei tale?
(Albe, i n c a n d e s c e n t e 's hârtiile:
Literă, lacrimă unică, sfâşii-Ie,
Grindini cursive pe arderea 'n toi...)
Sângele mâinii stins în răsboi
Zale, pe cer, s'a a p r i n s ş i - a c u m miile
Ochiuri de aur amintesc, peste noi,
A cunoscut î n ă l ţ a r e a la cer.
...Urmele-i, g e a n ă , sărută-le, strânge-le.
Stele de v e g h e şi călăuze
— S â n g e l e nu s'a scurs în p ă m â n t —
Şi peste s e t e a căinţei, buze
Tainice s â n t ;
Toţi a m
Pe u n d e
Dreapta
Steagul,
uitat
merse
cu steagul înfăşurat,
cel viu, azi: înoptat...
La s e m n u l locului, culorile-s şterse.
Că abur, sângele, câ sdrenţe, sângele,
I n risipire arzând şi mister
CICERONE THEODORESCU
26 Februarie 1938
UNIVERSUL LITERAR
E I S O R
u m se s p u n e î n M o l d o v a , B e i ş o r aj
p ă p a t t o t : m o ş i i l e şi casele p ă r i n - j
t e ş t i , m o a r a şi via r ă m a s e d e la
T a n t i T i n e a H ă l ă c e a n u , şi g r a j d u r i de Щ
c u r s e d e la O n c l e A l b e r t .
L a cafenea, m a n i l e lui Beişor—bărb ă t e ş t e f i n e şi î n c ă î n g r i j i t e — p a r c a ' *
d a u c ă r ţ i l e la m a s a v e r d e .
gf
Chefliu, lunatec, cartofor, afemeiat. Щ
d u e l g i u , s p i r i t u a l si s e c ă t u r ă , — s p u n Щ d e s t r ă e o a l u z i e la u n a u t o m o b i l a t e n t ,
bărbaţii.
D a r f e m e i l e t o t îi z â m b e s c . Щ . а г е - 1 u r m e a z ă .
p r i v i n d u - 1 l u n g : în v i a ţ a lui a dez-M
Domnul ministru
însă a venit osm i e r d a t a t â t e a ! î n c e p să a i b ă amin-Щ t e n t a ţ i v u a u t o m o b i l u l a t â t d e indistiri n u m a i văzându-1.
f j p e n s a b i l î n c â t t e î n t r e b i ce s'o fi fă
N u m e m a r e : i-1 ş t i u b i s e r i c i î n Mol- M c â n d î n i n t i m i t a t e d o m n u l m i n i s t r u
â n d s t ă la m a s ă , c â n d l u c r e a z ă
şi
d o v a , l u m i n â n d u - i - 1 cu c a n d e l i .
Dar
ând doarme — fără automobil.
toată
l u m e a ' l ştie B e i ş o r .
A ş a i-au
B e i ş o r 1-a s a l u t a t a m i c a l . M i n i s t r u l
s p u s p ă r i n ţ i i — şi'n g l u m ă şi'n r ă s f ă ţ ;
s'a u i t a t d i s t r a t şi a d e s c i n s ,
intrând
la fel, colegii p r i m e l o r ş t r a p e ţ e ;
tot
g r ă b i t î n casă, f ă r ă să î n t i n d ă b r a ţ e l e
aşa, f e m e i l e , cele d e n o a p t e , ca şi ce­
iui B e i ş o r .
l e l a l t e . N u m a i î n a c t e - i altfel. D a r c i n e
s ' a r g â n d i să-1 c a u t e p e B e i ş o r în a c t e '
— Crapule !
B e i ş o r 1-a a p r e c i a t p e f r a n ţ u z e ş t e ca
Enciclopedic ignorant, zâmbetul lui'
să n u fie n e d e l i c a t f a ţ ă d e s e r g e n t , şi
e a-toate-ştiutor.
a c o n t i n u a t să s e p l i m b e ,
fumând
P a r e m e r e u g r ă b i t şi n u face n i m i c
ţ i g ă r i „ M e s e r i a ş " , p r i n f a ţ a p o r ţ i i , ca
O r i u n d e - i p r o v i z o r , şi s t ă o n o a p t e
P i e r d e m e r e u la c ă r ţ i . D e
u n d e íj u n v i l e g i a t u r i s t c a r e - ş i face c u r a d e
ipe m i n e r a l e .
E d r e p t că a l t c e v a n u
pierde, când nu are ?
are de făcut. Posteşte.
L a Iaşi, p e v r e m u r i , e r a a r b i t e r e l e Ninge.
g a n t i a r u m , P r i n ţ u l de Galles, spaima^
Ş i î n s f â r ş i t s'a î n t â m p l a t
c e v a şi
p ă r i n ţ i l o r cu fete, K r o n p r i n ţ u l I a d u l u i , r
p e n t r u Beişor. A t r a s la scară u n a u ­
în uniformă
d e liceu, m a t r i c u l a t î n
tomobil cu două locuri. Beişor a a p r e ­
raiul îngerilor,
şi C n e a z u l m u s c a l i l o r
c i a t a c o r d u l n e g r u - r o ş al c a r o s e r i e i .
c u doi cai.
P e f r o n t şi-a p u s m o n o c l u l în f a ţ a j N e g r u l , ca cel d e s p r i n c e n e ; r o ş u l , ca
cel d e b u z e . G â n d u l l u i B e i ş o r a o f e ­
g l o a n ţ e l o r , ca p e n t r u p u l p e d e b a l e t .
rit u n trandafir acestei caroserii.
Tot Beişor.
O d o a m n ă se u r c ă .
T o t B e i ş o r s'a î n t o r s , p l e c â n d î n d a t ă
Beişor judecă femeile de jos în sus
la P a r i s d u p ă ş a m p a n i e f r a n c e z ă .
— d e la î n c ă l ţ ă m i n t e — p o r n i n d d e l a
A p o i a r e v e n i t la B u c u r e ş t i , sleit d e
cazinourile Coastei de Azur.
Й . p r e m i z e s p r e c o n c l u z i e . Şi p a n t o f i i şi
I g l e z n e l e şi ciorapii,
a u conferit, p r i n
— C u ce t r ă e ş t e B e i ş o r ?
N i m e n i n u ştie. S u n t î n t r e b ă r i
Îs 4 I ochii lui B e i ş o r , d o a m n e i ; a p a r t e n e n ţ a
estetică a automobilului.
care numai zâmbetul răspunde.
G u r a lui u m e d ă e p u n t e a
dintre
B e i ş o r s'a d a t l a o p a r t e d i n
faţa
p o r ţ i i , a c c e p t â n d b e n e v o l să facă loc,
şi a s a l u t a t ca î n v e a c u l al o p t s p r e z e ­
celea.
D o a m n a d e la v o l a n n u s'a î n c r u n ­
t a t , d a r nici n ' a z â m b i t . A t r e s ă r i t . A
p a l p i t a t ca o i n i m ă . A p o i 1-a
privit
l u n g . Şi a fugit c u p a t r u r o ţ i .
A a ! Şi m a i b i n e !
B e i ş o r i-a t r i m i s d i n u r m ă f u m p r o ­
tector.
C
(
1
с
C
(
*
două chefuri, pe care vine ultimul r e ­
f r e n s p r e cele c a r e ' n c e p .
Când doarme
Beişor ?
se'ntreabă
s o m n u l . Căci p a t u l p e n t r u B e i ş o r e o
f e m e e , şi cu f e m e i l e n u d o a r m e .
V r e m u r i l e s'au asprit m e r e u . Vechii
b o e r i s'au d u s . Cei noi s u n t altfel. B o e rii a u m o r m i n t e ,
ţăranii au p ă m â n t :
şi s ă r ă c i e , f ă r ă d e b o e r i .
D a r B e i ş o r e-o t i f l ă ' n n a s u l t i m p u l u i .
— P a ! altădată...
Şi c r e d i t o r i l o r şi v i e ţ i i t o t la fel le
spune.
M â n a lui B e i ş o r p a r c ă m e r e u s e ' n vecinează
cu o c u p ă d e ş a m p a n i e ; o
g ă s e ş t e a l ă t u r i ca p e - o b a l e t i s t ă î n t r ' u n
local d e n o a p t e v e s e l ă .
Acesta-i calendarul
n u m a i cu
iile
roşii, a l a n i l o r lui B e i ş o r .
A c u r s m u l t ă ş a m p a n i e f r a n c e z ă , în
F r a n ţ a şi în R o m â n i a ; s'au s c u t u r a t cu
foşnet crânguri de femei ; a u ars ţi­
g ă r i şi î n n o u r e z e t o ţ i C a r p a ţ i i R o m â ­
n i e i , zi c u zi, n o a p t e c u n o a p t e ,
an
cu an.
Şi î n t r ' o zi, s i n g u r la m a s a u n e i c a ­
f e n e l e , cu u l t i m a ţ i g a r ă M a r y l a n d , cu
buzunarele deşarte, hainele cam roase,
g u r a c a m a m a r ă , B e i ş o r s'a u i t a t a f a r ă
pe fereastra dinspre
Calea Victoriei.
Ş i ' n loc să
v a d ă femei,
a v ă z u t că
ninge.
Şi B e i ş o r a s p u s d e o d a t ă v e r s u l lui
Bacovia :
„ T r i s t , c'o p a n ă m ă t u r v a t r a ,
Solitar.
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri".
*
N u . B e i ş o r n u s'a s i n u c i s .
S'a d u s d i r e c t la u n m i n i s t e r r e p u ­
tat p e n t r u fonduri. A intrat grăbit —
o r i c e p o r t a r v a r e c u n o a ş t e că
Beişor
t r e b u e salutat cu respect —, a căutat
pe cineva în anticamera ministrului, a
zărit alte hiene cu două picioare, a
simţit c'un zâmbet
protector alarma
ş e f u l u i d e c a b i n e t , şi a p l e c a t , a f l â n d
d e la u n f u n c ţ i o n a r i n t i m i d a t d e a t â t a
contrarul. Sinceritatea e o mojicie p r e ­
dicată de b ă r b a ţ i i căsătoriţi.
— N u - ţ i aduci a m i n t e de m i n e ?
Beişor surâde, respirând-o.
cinste, a d r e s a p a r t i c u l a r ă a E x c e l e n ţ e i .
D e ş i s'a d u s p e jos, s i l u e t a lui p e -
Copilăria verde
mai arde pe şes
Copilăria verde mai arde pe şes,
Mai aprinde câteodată geamul în noapte—
Şi amintirile din văgăuni căscate, ies
Să năvălească sufletul cu umede şoapte.
Cărăruile şerpuite învie
Fuga picioruşelor de copii.
Ca din pământ aud strigăte în câmpie...
Unde este mama ? Unde este tatăl ?
Veniţi aproape, încet. Şedeţi pe mohor.
Să vă spue ce-a văzut în lume, bată-1,
Norocul să-1 bată, al vostru fecior.
...Vântule, când soarele va fi asfinţit,
In ţintirim să-mi aduci copilăria dragă,
S'o mâi de pe haturi, întreagă,
Să stea ca o turmă lângă mine, liniştit.
GH. MENIUC
5
Deci, B e i ş o r şi-a
acordat un scop :
a c e l a d e a fi î n d r ă g o s t i t d e soţia, fiica
sau nepoata domnului ministru.
— Ce e s ă r ă c i a ? se î n t r e a b ă B e i ş o r
ca să s c a p e d e ea, d e f i n i n d - o .
Şi d u p ă
ce suflă f u m
„Meseriaş"
fulgilor
c a r e l - a u î n c o l ţ i t la p o a r t a
d o m n u l u i m i n i s t r u , îşi r ă s p u n d e s i n g u r :
— Sărăcia e ultima demnitate a boerilor.
S e p l i m b ă p r i n f a ţ a casei d o m n u l u i
ministru,
la a c e e a ş i oră,
aşteptând
s ' a p a r ă u l t i m a f e m e e v r e d n i c ă d e - a fi
i\UV ELĂ
iubită de un boer sărac.
A u t o m o b i l u l iesă, n e g r u - r o ş , c u o
voaletă de cristal ş'un foşnet de m e t a luri mătăsoase.
B e i ş o r s a l u t ă şi c u p ă l ă r i a şi cu b u ­
chetul de toporaşi.
D o a m n a d e la v o l a n z â m b e ş t e , t r e c e
î n a i n t e f ă r ă g r a b ă , Un. P o a r t a s e ' n chide.
Nici B e i ş o r n u se g r ă b e ş t e .
A u t o m o b i l u l s'a o p r i t la
marginea
s t r ă z i i . II a ş t e a p t ă .
Beişor aruncă ţigara, scutură scru­
m u l i e r n i i d e p e p a l t o n u l ros, şi i n t r ă :
d i n t â i c u n ă r i l e , ca d e c â t e o r i s e a p r o ­
pie de o femee. P a r f u m u l acesteia are
b u n accent francez.
— Sărut mâna, doamnă.
Ii p u n e t o p o r a ş i i p e g e n u n c h i . M â n a
c a r e - i i a îi m e r i t ă .
— B u n ă ziua, B e i ş o r . N u t e m i r i ?
— De nimic, doamnă. Sunt deprins
cu mine.
— Ştii u n d e m e r g e m ?
— După dumneavoastră.
— Intr'adevăr, după mine mergem...
B e i ş o r se i n s t a l e a z ă
c o n f o r t a b i l , apreciind căldura care-i î m b r a c ă picioa­
r e l e f ă r ă galoşi. N u î n t r e a b ă n i m i c . C u
atâta poate respecta
pe femeile încă
n e c u n o s c u t e : c u t ă c e r e a . C u t o a t e că
d o a m n a d e a l ă t u r i e f r u m o a s ă , Beişor,
c a r e o i n t u e ş t e b i o g r a f i c , află c'a fost
f o a r t e şi că m a i e î n c ă . B e i ş o r ştie să
conjuge frumuseţea
c a r e în r e a l i t a t e
e un verb.
D o a m n a conduce fără ticuri,
calm.
D a r p a r c ă face g a m e la v o l a n , g â n d i n d u - s e la a l t c e v a .
E v i d e n t la B e i ş o r , — g â n d e ş t e Beişor.
C a b i n a d e c r i s t a l cu r o ţ i e s p r i n ­
t e n ă , i n t i m ă . D i n ea, n i n s o a r e a e o c o ­
c h e t ă r i e a l u m i n i i — p ă r p u d r a t la oglindă —, iar gerul, o purificare p r e ­
ţioasă a transparenţelor.
— Nu m ă întrebi nimic, Beişor ?
— A ş t e p t s ă fiu î n t r e b a t , d o a m n ă .
— Mă cunoşti ?
— A r fi o n e p o l i t e ţ ă să v ă r ă s p u n d
— D u p ă c u m v e d e ţ i , da. S u r â s u l
meu e amintirea dumneavoastră.
— Neschimbat.
— S p e r că n u v ă i n d i s p u n e
acest
semn de statornicie ?
D o a m n a oftează. B e i ş o r îi u r m ă r e ş t e
d e profil, l i n i a sânilor, d e s t ă i n u i t ă d e
mişcare.
A u t o m o b i l u l fuge de oraş. A p a r co­
pacii. M o t o r u l îşi î n c o a r d ă
strunele.
V i t e z e l e a l u n e c ă : a r c u ş . T o t ce-i a l b
INVITAŢIE LA
Am vrea să nu se pară un
paradox
dacă am afirma
că întreaga
filosofie
care se face asupra veacului
XX,
asu­
pra societăţii
si a individului,
are In
ea ceva ridicul şi inutil,
pentrucă
se
adresează
unor
oameni
mai
mult
sau mai puţin
perfecţi,
adică
acelora
cari o citesc şi o înţeleg,.
Ori
rostul
acestei filosofii,
care poate
avea
am­
biţii morale,
e de a desvălui
anumite
tare,
de
a lumina
anumite
defec­
te, de a schimba
deci
ceea ce e rău,
uneori în numele
culturii care se pră­
buşeşte, alteori din
simplu exces
de
umanitate.
Cum însă majoritatea
ome­
nirii e alcătuită
din anti-filosofi,
toate
doctrinele
acestea rămăn
să
fecundeze
rafturile
inofensive
ale unei
biblioteci,
sau cel mult să sugereze
o teorie
nouă
unui filosof de mai târziu. Tot aşa rân­
durile acestea cari vor să biciuiască
pe
anti-literaţi
şi să-i întoarcă
înspre
li­
teratură,
vor fi citite de oameni
dinain­
te convinşi
de dreptatea
lor, adică
iubi­
tori de literatură.
Aşa că, oricât de ade­
vărat va fi paradoxul
care va
defini
omenirea
actuală
şi oricât de tăios, el
nu va împiedeca
pe nimeni să
doarmă
şi nici nu va transforma
personalitatea
nimănui,
căci cei ce mă citesc sunt
fa­
tal de aceeaşi părere. E poate în aceas­
tă constatare,
tragedia
care
înfăşoară
turnul de fildeş al artei de
totdeauna,
al creaţiei care încearcă să
demonstre­
ze frumosul
însă nu izbuteşte
să-l im­
pună decât în sufletele
celor ce,
cunoscându-l
dinainte,
pot să-l
priceapă.
Efortul acesta
gratuit nu e însă
mai
puţin
sublim.
E n t u z i a s m u l p e n t r u n i m i c , iată
para­
doxul vremii pe care o trăim, care mai
bine zis n e t r ă i e ş t e . Căci a pluti
incon­
ştient de misiunea
pe care o porţi
în
sânge, a te mişca în vederea
atingerii
unui scop foarte
apropiat
în timp şi
foarte personal, a crede că trepidaţia
în
tribunele
sportive
e o pasiune,
a
re­
nunţa să creezi ceva personal, a adopta
formele
de viaţă de-a gata, a
concepe
moartea
ca pe un accident
iar
viaţa
ca pe un
spaţiu
gol
care
trebue
oricum umplut, — înseamnă
a trăi pen­
tru nimic, având totuşi impresia că ser­
veşti un scop oarecare.
Nicolae
Berdiaeff
sena nu de mult,
cu
intuiţia
aceea scânteetoare
care-i
transformă
cărţile în dureroase rechizitorii:
„Ches­
tiunea care se pune e aceea de a şti dacă
fiinţa
căreia îi aparţine
viitorul,
va
continua
să se numească
om.
Asistăm
la procese de d e s u m a n i z a r e în toate do­
meniile culturii
şi ale vieţii
sociale...
omul... încetând
de a mai fi nu
numai
o valoare supremă,
dar o valoare
oare­
care". („Le d e s t i n d e l ' h o m m e d a n s le
m o n d e a c t u e l " , p. 21).
Ce
perspectivă
dezolantă
şi câtă luciditate
în
cărţile
de IONEL TEODOREANU
p e la f e r e s t r e , p a r e d e m ă t a s e şi d e
fum.
— Şi e u s u n t i e ş a n c ă .
— Atunci am
c i n s t e a d e a m ă fi
n ă s c u t în o r a ş u l d u m n e a v o a s t r ă .
— A l t ă u , Beişor, n u al m e u .
— Sunteţi prea generoasă, doamnă,
d â n d u - m i ce v ă a p a r ţ i n e . D e - a c u m voi
p u r t a laşul în d r e p t u l inimii.
D o a m n a z â m b e ş t e s c e p t i c t r i s t , cu
b u z e roşii.
— T e - a i d e m o d a t , Beişor.
— Faţă de tinereţea dumneavoastră,
d o a m n ă , e firesc să fiu î n u r m ă .
— Beişor, i a r t ă - m ă c ă - ţ i s p u n p e
n u m e . Te rog n u m ă întrerupe.
în­
c e a r c ă să t a c i şi să a s c u l ţ i , f ă r ă să fii
c u r t e n i t o r şi s p i r i t u a l .
B e i ş o r z â m b e ş t e cu d e g e t u l p e b u z e .
N u ştii d a c ă e s e m n u l t ă c e r i i a c c e p t a t e ,
sau n u m a i iniţiala sărutării.
D o a m n a s u r â d e f ă r ă v e s e l i e , şi c o n ­
tinuă :
— A fost o d a t ă o f e t i ţ ă s ă r a c ă . E u
e r a m . A t â t d e n e c ă j i t ă că nici n u b ă ­
n u i a m că î n a f a r ă d e s ă r ă c i e m a i e şi
frumuseţe. Pe-atuncea soarele însem­
n a e c o n o m i e d e l ă m p i , şi v a r a , e c o n o ­
mie
de lemne.
Cum am
îndrăznit
s ă - m i r i d i c ochii a s u p r a lui Beişor, n u
ş t i u . E l m i - a d a t d o r i n ţ a să fiu f r u ­
m o a s ă : cea m a i f r u m o a s ă din c a l e a lui.
— B i n e , Beişor, — e x c l a m ă Beişor.
— L-am
întâlnit pe stradă,
pe o
s t r a d ă , î n t r ' o zi ca t o a t e zilele. A m aflat a t u n c i c ă - s cea m a i f e r i c i t ă şi cea
m a i nenorocită fată din lume. î m i gă­
s i s e m i n i m a şi" m i - o p i e r d u s e m N a t u ­
ral, B e i ş o r n i c i n u se u i t a la m i n e .
— Calomniaţi, doamnă,
pe un om
dezarmat.
— El, B e i ş o r u l l a ş u l u i . E u , o fetiţă
d i n t r ' o mie...
— ...şi u n a d e n o p ţ i .
— B e i ş o r ! îl d o j e n e ş t e d o a m n a c u
m e l a n c o l i e . Eu, o f e t i ţ ă d i n t r ' o m i e , î n
u n i f o r m a s ă r ă c i e i a n o n i m e . II p â n d e a m
p e s t r a d ă , îl a ş t e p t a m î n f a ţ a casei, îl
u r m ă r e a m . I n i m a m e a e r a ca u n c o v o r
d e s f ă ş u r a t şi s t r â n s î n a i n t e a şi p e u r ­
m a p a ş i l o r lui Beişor. A m î n v ă ţ a t să
d e s e m n e z ca s ă - i p o t s c r i e p r o f i l u l p e
caete. Litera B era blazonul insomnii­
lor m e l e . I - a m f ă c u t v e r s u r i . C â n t a m ,
râdeam, plângeam. Nu sunt prea urâtă?
î n t r e b a m oglinzile.
F e r i c i t e oglinzi !
— Ş t i a m la ce c r o i t o r îşi face h a i ­
n e l e , la ce c o f e t ă r i e îşi b e a şocolata, ce
p r i e t e n i a r e , ce g l u m e s p u n e , — şi a n i
LITERATURĂ
acelea cari se încăpăţânează
să critice
civilizaţia
şi să adore valon cari
aproa­
pe nu mai aparţin actualităţii
! Şi câtă
naivitate
în concepţia
puerilă a acelui
„stupide XlX-e
siècle" care avea
totuşi
certitudinea
unei stabilităţi:
încrederea
oarbă în perfecţiunea
umană şi în mer­
sul ascensiv al efortului
omenesc
care
trebuia să egaleze cândva
dumnezeirea!
crizei de azi.
încrederea
exagerată
a
fost urmată fatal de neîncredere.
Voin­
ţa de a crea a devenit poftă de a bene­
ficia. Efortul
către perfecţiunea
uma­
nă s'a transformat
în tentative
de per­
fecţionare
corporală,
deci
trecătoare,
fără nici o pretenţie
de durabilitate.
De
aici impresia
de m o m e n t a n , de g r ă b i t
şi de n e i s p r ă v i t care respiră din tot ce
s'a creat după război. De aici
caracterul
nihilist
al tuturor
acţiunilor.
De
aici
dispreţul
pentru
literatură
şi
pentru
artă în general, pentru orice lucru care
ar putea depăşi cadrul temporal al unei
existenţe
obişnuite.
„Cultura e un ina­
mic prin însăşi superioritatea
ei" scria
Oswald Spengler
în „Années
décisives",
descifrând
cauzele antipatiei
pe care o
resimte
omul modern
faţă de
creaţiile
spiritului.
Căci a adera din pasiune,
sau
din simplă simpatie,
la ele, înseamnă
să
le recunoşti
tacit perenitatea
şi să re­
nunţi la perspectiva
temporal-îngustă
a spiritualităţii
moderne.
Dar se
mai
poate vorbi astăzi de o
spiritualitatea
Catalogarea
bipartită
pe care
Spengler
o anexa istoriei, pare a exclude din ac­
tual termenul
s p i r i t u a l i t a t e , care
aparţine
epocilor de cultură
răposate
şi
pe care civilizaţia
căreia ne integrăm
îl
refuză organic. Acceptând
poziţia
pesi­
mistă a filosofului
german,
trebue
în
mod logic să socoteşti literatura
un bun
(căci poate o nouă eră de cultură
va
fecunda
undeva planeta)
cel puţin
pen­
tru m.oment.
Suntem
siliţi deci să aş­
teptăm
pieirea acestei lumi de
confort
corporal şi să sperăm în cel mai bun caz
risipirea definitivă
a civilizaţiei
faustiene. Bineînţeles,
din punct de vedere
spenglerian,
orice „invitaţie
la
litera­
tură" nu poate fi decât lipsită de sens.
Cred însă că o nouă concepţie
des­
pre literatură
se impune
azi, o concep­
ţie pe care să o adopte nu numai
ome­
nirea in genere, dar scriitorul însuşi. Mi
se par cu totul
perimate
aventurile
boemei literare din veacul trecut şi imipresia de uşmatec,
de n e e s e n ţ J a l
care
s'a adunat cu încetul în jurul
artistului
a creat ca echivalent
social al
literaturii
termenul
de i n u t i l , sau în cel mai
feri­
cit caz, de d i s t r a c t i v , de p a s s e - t e m p s .
Şi iată cum, după ce şi-a distrus
toate
punţile
cari-l legau
fie de
Dumnezeu,
fieăe siguranţa
în sine însuşi, omul s'a
găsit singur
în
univers,
speriat
de
propriile sale născociri, subjugat
de ele,
(ameninţat
să ajungă în curând un sclav
al lor. De aici sensaţia de compleşeală
şi
de singurătate
cosmică,
pe care
con­
temporanii
noştri
o trăiesc
cu o ha­
lucinantă
intensitate.
De aici
refu­
giul în uitarea momentană
a
spectaco­
lului variat, însă mediocru,
pe
care-l
oferă cinematograful,
romanul
poliţist
şi întrecerile
sportive.
De aici
arhitec­
tura
grăbită,
diformă
şi şubredă
a
Ыоск-house-urïlor,
destinate
parcă
nu­
mai prezentului,
ridicate
fără
nicio
ambiţie
de durabilitate
şi
frumos.
Vorbeam
despre o concepţie
nouă asupra literaturii.
E nevoe
într'adevăr
de o schimbare
a scriitorului
însuşi, de
o reintegrare
în matca
unei
misiuni.
Trebue redată lumii
siguranţa
în ceva
etern şi totuşi accesibil
tuturor.
Arta
literară
poate oferi darul unei
aseme­
nea salvări, tocmai prin doza de
eternomenesc pe care o
ascunde.
Şi astfel tradiţia
acelei solide
litera­
turi a veacurilor
trecute poate servi as­
tăzi scopuri cu adevărat
revoluţionare.
Iată cum, crescută
sub zodia
misiu­
nii sale originare,
literatura
poate
îm­
plini golul care ne
chinueşte.
O „invitaţie
la literatură"
devine
deci
o invitaţie
la eternitatea
pe care
o
poartă în suflete scriitorii conştienţi
de
valoarea lor şi de greutatea
apăsătoare
a clipei de faţă. Şi iată cum o „invita­
ţie la literatură"
rămâne valabilă
chiar
dincolo de pesimismul
spenglerian.
Căci
despre inaugurarea
unui nou ciclu
de
cultură
europeană
se poate vorbi
nu­
mai sub semnul
literaturii.
VINTILĂ HORIA
î n şir n ' a m î n d r ă z n i t să-i s p u n v o r b a
c a r e c r e ş t e a o d a t ă cu m i n e , v o r b a c a r e
era de p l u m b când
e r a m s i n g u r ă , şi
d e a u r c â n d îl v e d e a m : t o t g r e a .
Şi
într'o iarnă a m făcut o nebunie.
Era
ajunul Crăciunului. Iţi închipui ce-am
făcut ?
In amintire, Beişor n u găseşte nimic.
— I - a m d u s i n i m a m e a la f e r e a s t r ă .
Da, Beişor, a ş a a m făcut.
Crăciunul
pentru mine e inima mea
d e f a t ă la
f e r e a s t r a l u i Beişor, î n t r ' u n I a ş i a l amintirii.
M'am pregătit
de cu v a r ă
p e n t r u n o a p t e a d e C r ă c i u n . I n loc să
m ă b u c u r de vacanţă, a m p r e p a r a t co­
r i g e n t e t o a t ă v a r a . Şi cu b a n i i s t r â n ş i ,
m i - a m adunat zestre pentru Steaua de
Crăciun,
a s c u n z â n d - o î n p o d u l casei.
N i c i o m i r e a s ă n ' a fost m a i f i e r b i n t e
împodobită
decât Steaua mea.
Şi'n
n o a p t e a a j u n u l u i , d u p ă ce p ă r i n ţ i i s'au
c u l c a t şi l u m i n i l e s ' a u s t i n s , a m fugit
de-acasă pe fereastră. A m ajuns arsă
d e g e r şi s p a i m e
la p o a r t a casei l u i
Beişor. P o a r t a n u e r a încuiată.
M'am
d u s d e a d r e p t u l la f e r e a s t r a lui Beişor,
i n t r â n d î n o m ă t p â n ă la g e n u n c h i . F e ­
reastra era întunecată. Doarme ? sau
nu-i acasă ? A m încremenit, zidită în
omăt, cu mâinile î n g h e ţ a t e pe b ă ţ u l
s t e l e i r i d i c a t ă la f e r e a s t r ă . C â n t a u c o ­
r u r i în sufletul m e u : „Steaua sus r ă ­
s a r e , ca o t a i n ă m a r e . . . " D a r t ă c e a m şi
p l â n g e a m l a f e r e a s t r a lui B e i ş o r .
Nu
m a i ş t i a m d a c ă s u n t t r e a z ă , ori visez.
Şi d e o d a t ă a u d z g o m o t şi s i m t cur
cade omăt
de pe marginea ferestre
D u m n e z e u l e , m i - a m s p u s , ai f ă c u t m
nunea. într'adevăr,
f e r e a s t r a s'a des
chis. Şi l - a m v ă z u t p e B e i ş o r , cu pai
t o n u l d e b l a n ă şi căciula,
încălecân
f e r e a s t r a şi s ă r i n d . A v e a o c r i z a n t e m
la b u t o n i e r ă şi m i r o s e a t a r e a p a r f u n
Beişor a închis fereastra cu b a s t o n u
şi s'a u i t a t i m p e r t i n e n t la m i n e : „ C
c a u ţ i a i c i ? " . „ A m v e n i t c u s t e a u a " , ar.
şoptit, c u b ă r b i a î n p i e p t . „ P l e a c ă r e
p e d e . N u vezi că b o e r i i n u - s a c a s ă " .
A m fugit, l ă s â n d s t e a u a la p o a r t a c a ­
sei. A c o l o a r ă m a s , Beişor, căci d e at u n c i a m t r ă i t altfel... şi i a t ă că n e - a m
î n t â l n i t d i n n o u , tu,
t o t Beişor, eu...
Ştii cine s u n t ?
— Fata de-atunci ?
— N u , Beişor.
— Soţia domnului ministru ?
— D a c ă v r e i , da. O f e m e e m ă r i t a t ă .
Ninge des.
— P e cine aşteptai
î n faţa casei ?
P e soţul m e u ?
— I n f o n d n u - l a ş t e p t a m p e el.
— P e m i n e ? Să n u minţi, Beişor ?
— A ş t e p t a m ceva... o s t e a .
Automobilul virează
p r i n t r e fulgi,
întorcându-se.
D e l à o v r e m e î n c e p s t r ă z i l e cu o a ­
m e n i p r i n t r e casele o r a ş u l u i . V i n s ă r ­
bătorile.
— U n d e v r e i să t e d u c ?
Beişor priveşte
ghioceii d e p e g e ­
n u n c h i i d o a m n e i . A p o i , ochii lui cu
g e n e l u n g i se o p r e s c î n ochii d e a l ă ­
turi :
•—• S t e a u a s u s r ă s a r e ? ş o p t e ş t e f ă r ă
z â m b e t Beişor.
— B o e r i i n u - s acasă, — îi r ă s p u n d e
fără zâmbet doamna.
— Nici n u m a i s u n t b o e r i .
— U n d e să t e d u c ?
— La cimitir, zâmbeşte Beişor. S u n t
aşteptat.
Doamna frânează brusc,
dezmiardă
m â n a l u i B e i ş o r şi îl a l u n g ă cu b l â n deţă.
Automobilul pleacă.
Beişor aprinde o ţigară.
„Iar în zarea grea de p l u m b
Ninge gri".
(Din volumul „ C a s a B u n i c i l o r " , ce va
apare
în Editura
„Cartea
Românească").
Dragoste mare.»
Sufletul meu, amintirile mele
Au păstrat lucrurile ca atunci.
Timpul nu a trecut prin ele
Cu grelele porunci.
Străzile lungi şi casele multe,
Ferestrele mari cu sacsii şi cu soare,
Stau să le vadă şi să le-asculte
Gândurile mele iscoditoare.
Râzi şi vorbeşti pe străzile lungi
Şi zâmbeşti la ferestre printre soare şi
[flori...]
Azi, ca şi-atunci, în triluri prelungi,
Te văd şi te-aud de-atâtea ori.
Cartea mea dulce de căpătâi,
Vis şi aevea, fum şi dogoare...
Dragoste mare, tu cei dintâi,
Fără clipă şi an... fără uitare...
TUDOR MAINESCU
6
UNIVERSUL LITERAR
evăzui delà geamul
vagonului
v ă i l e c a r p a t i c e cu z o b a e l u n ă .
F r e d o n a m , ' m u l ţ u m i t că p e r s o nagiile
somnoroase
din jurul m e u
n u - m i p u t e a u citi î n s u f l e t şi nici i n
b u z u n a r u l l e f t e r ; cel m u l t d a c ă v r e u ­
nul abia tresărea cu o vagă clipire de
m i r a r e spre mine, fiindcă m ă încăpă­
ţ â n a m să
fiu singurul
amator
de
p e i s a g i i al a c e l e i ore... I n s ă c l i p i r e a i n ­
sului era u r m a t ă de o încleire totală a
p l e o a p e i ş i d e u n s f o r ă i t liniştitor... C i ­
ne n'a gustat, în insomniile lui de p r i ­
beag, prilejul de e v a d a r e absolută din
vecinătatea ambiţiilor semenilor săi
c â n d îi d o m i n ă d u h u l s o m n u l u i , î n
t i m p ce s u b c o m p a r t i m e n t r o a t e l e s t r i ­
v e s c p e şine, r o u a d i m i n e ţ i i ?
Mă complăceam să n u m ă r , copilă­
reşte, tunelele. D a r sclipirea de cuţit
a apelor pe s u b arcuri de poduri, îmi
retrezea simţiri de demult, intense, fra­
gede, nebune... Câte iubiri n u p u r t a s e m
în aceeaş inimă, p e aceeaş melodie m o ­
notonă de tren, p r i n aceleaşi p r i v e ­
lişti!... P e c â t m ă c u n o s c , n u m ' a m l ă s a t
niciodată, p r e a m u l t în voia u n o r a s e ­
m e n e a stări copleşitoare, n ' a m permis
t r e c u t u l u i a m ă c h i n u i cu i n t e n s i t a t e a
unei nevroze. Neîndemânatec, sgâlţâii
f e r e a s t r a d e c u r e a u a l a t ă d a r e a n u se
deschise. înţelesei, după senzaţia dulce
a crispării muşchilor, pătrunşi de vibra­
ţia f i e r u l u i , că m a i e x i s t . Ţ ă c ă n i t u l t r e ­
nului intrat în pantă vertiginos, m ă
îmbărbăta, .precum accentele
finalului
e r o i c al s o n a t e i K r e u t z e r . D e f i l e u l v ă i ­
lor îmi p ă r u altfel însufleţit. L u n a care
dispărea câtă v r e m e ne afundam
în
t u n e l e , e r a î n l o c u i t ă , întâi, d e s i g u r , d i n ­
t r ' o f i r e a s c ă n e v o i e optică, p r i n l u m i n a
f i g u r i i r e s e m n a t e şi e x t a t i c e a j u c ă t o a ­
rei de ruletă... Tunelele regiunii de
s u m b r ă m ă r e ţ i e e r a u reci, a f u m a t e , d a r
cu p r e l i n g e r i c i u d a t e d e a p ă î n b o l ţ i .
C a l o i n a r e a l e î m p o d o b e a cu î n c e p u t u r i
R
d e ţ u r ţ u r i — fine g i u v a e r i c a i e — şi le
înrudea cu faimoasele peşteri ale schiv­
nicilor. P a r e a b s u r d , căci n i m e n i n u - ş i
a m i n t e ş t e s ă fi v ă z u t v r e o d a t ă ceva, d i n
tren, prin besna
tunelelor. Eu totuşi
s u n t s i g u r că a m v ă z u t a c e s t e d e t a l i i l a
l u m i n a c h i p u l u i e i l i m p e d e şi t a r e şi
n u cu acea s l a b ă l a n t e r n ă d e b u z u n a r
de care n e a j u t ă m în peşteri, să desco­
p e r i m stalactitele de m a r i proporţii....
U n besmetic a deschis fereastra într'o
staţie neînsemnată.
Clopotul automat
a b i a s e a u z e a d e v u e t u l u n e i a p e d i n apropiere. Un curent vânjos de aer m u n ­
t e n e s c a i n t r a t î n v a g o n u l n o s t r u cu o
m i r e a s m ă d e f â n vercte şi m i - a scos î n
frig a f a r ă , p r i n t r e a c a r i i m ă t ă h ă l o ş i cu
felinare nervoase, visarea cuprinsă din
nou de moleşeală. Trenul a pornit pe
altă pantă, dar acum ţăcănind
peste
s o m n u l s a t u l u i m e u d e d e s t i n a ţ i e aflat
c u 'ÓU0 m . s u b a l t i t u d i n e a
orăşelului
blestemat. Trecurăm fulgerător
prin
f a ţ a casei m e l e d e v i l e g i a t u r ă . Astfel, i a ­
răşi, d r e p t p e d e a p s ă a d e s t i n u l u i , a v e a m
să r e v ă d s t a ţ i a s a t u l u i u n d e - m i f ă u r i ­
sem în ajun, la î m b a r c a r e , atâtea visuri
nebuneşti d e îmbogăţire prin ruletă...
A m coborît... N u ş t i u c u m s e făcu t o ­
t u ş i că a p a r i ţ i a i m p i e g a t u l u i d e s e r v i c i u
îmi p ă r u ospitalieră.
I n m o d n e o b i ş n u i t îi d ă d u i o m u l u i b i ­
n e ţ e . P r i v i i l a c o ş u r i l e u n e i fabrici, p e
u n u e se m a l t a f u m u l l u c r u l u i d e n o a p t e .
A s p e c t u l p a ş n i c al i n a u s t r i e i locale m ă
l i n i ş t e a , 'i r e n u l s e p u s e i n m i ş c a r e p e
osii d i s c r e t e ş i - m i
c o b o r î i ochii a b i a
î n m o m e n t u l c a n d f u s e i s i g u r că s'a t o ­
p i t la v a i e ca u n a u h r ă u . v ă z u i i n s p a ­
ţiul p e r o n u l u i d e v e n i t vast, u n g r u p d e
v e s e l i a i p m i ş t i şi i a n g ă m m e a o u â u m ­
b r e cu a e r c i u d a t d e f a m i l i a r . C u m â i ­
n i l e o b o s i t e şi p l i n e d e f u n i n g i n e s c h i ­
ţ a i c h i a r g e s t u l s ă - m i frec ochii.
— „ B u n ă d i m i n e a ţ a " , î m i s p u s e r ă ap r o a p e î n cor o v o c e l i m p e d e şi a l t a c a ­
v e r n o a s ă . . . D o m n i ş o a r a d e l à cazino şi
t â n ă r u l c a r e m â u l u i s e d â n d u - m i fisele
în p ă s t r a r e p e t i m p u l j o c u l u i , a m â n d o i
în c a r n e ş i ' n oase.
— C u m , d v s ? !, d a r n u v ' a m z ă r i t
când v'aţi suit în tren, iertaţi-mă — bâig u i i — f r i g u r o s ş i obosit c u m m ă g ă ­
s e a m a r fi fost şi i m p o s i b i l
altfel...
d e ş i - i - i n u s u n t m i o p . . . A h , ce p l ă c e r e !
T â n ă r u l tuşi violent, îndelung. D u p ă
ce c r i z a îl slăbi, f a t a îi î n ă l ţ ă p r e c i p i ­
t a t ă gulerul paltonului. El se scuză faţă
d e m i n e — c u g e s t u l d e a se s c u t u r a
v i r i l d i n î n c l e ş t a r e a ei g r i j u l i e — p e u n
t o n d e u n c a l m e x a g e r a t , că v i c i u l r u l e ­
t e i îl f o r ţ e a z ă l a v a r i a ţ i a î n p l u s a a l t i tudinei pe care i-au hotărî t-o medicii
c u r a n ţ i şi a n u m e a l t i t u d i n e a s a t u l u i s u b carpatin. Apoi...
5 Martie 1938
R U L E T A
NUVELĂ FANTASTICA
— Sora mea, adaogă dânsul mai
natural. V-o recomand pe K a t e r u ş sora
m e a b u n ă la toate altitudinile.
I p o c r i z i e d i n p a r t e a l u i , fireşte, î m i z i ­
sei. P e c â t e r a d e f r u m o a s ă , p e a t â t p ă ­
rea de exagerată o a t a r e apreciere în
g u r a l u i şi c u v i n t e l e - i , î n u r m a f a p t u ­
lui p e t r e c u t a l ă t u r i d e m i n e î n i n f e r n a ­
l u l local, îl f ă c u r ă şi m a i n e g r u î n ochii
mei. F a t a î m i întinse m â n a , p r e z e n t â n du-se. Apăruse o expresie de mustrare
p e c h i p u l ei d e n e t e z i m i î n g e r e ş t i . C r e zui că e s t e î n d r e p t a t ă m i e , r ă s p l a t ă p e n ­
t r u a fi p r i m i t s ă î n l e s n e s c , la c o m a n d ă ,
s p e c t r u l u i ei d e f r a t e , m a c h i a v e l i c a p u r ­
tare. M ă înşelasem, deoarece, desprinz â n d u - ş i m â n a m i c ă şi af â n a t ă d i n s t r â n ­
gerea mea, dânsa duse u n deget la g u r ă
cu o n o t ă d e s m i e r d ă t o a r e , s p r e c e l ă l a l t :
«Urmare»
Se abătu asupra regiunii plaiurilor
u n ş i r d e zile p r e a f r i g u r o a s e . F r a t e l e
p r i e t e n e i m e l e p l e c ă u n d e v a la ş e s ; cu
t o a t e că, d e b i l ă , ea s u p o r t a e r o i c s ă p ­
t ă m â n a de capriciu a ţinutului. Dânsa
e r a s i g u r ă că f r a t e l e s e v a r e î n t o a r c e ,
c h i a r î n a i n t e d e a s e t e r m i n a f r i g u l şi
n u d i n cine ş t i e ce s e n t i m e n t p e n t r u
n a t u r ă ci d i n v e c h e a - i p a s i u n e : r u l e t a .
Aceasta era — r e c u n o a ş t e m — o linie
c o m u n ă î n t r e m i n e şi el, d a r p e n t r u
atât nu-i p u t e a m ierta necavalereasca
f a p t ă d e a v a r şi nici p r i n g â n d n u - m i
m a i t r e c u s ă cer v r e - o l ă m u r i r e a s u p r a
lui, d e l à K a t e r u ş . . . . I n a d e v ă r , d â n s u l
s'a r e î n t o r s . I n s ă m a i m u l t e zile d u p ă
aceea, a m â n d o i s e e c l i p s a r ă .
de S I M I O N S T O L N I C U
p e m ă c o n v i n s e r ă că d â n s u l , ca u n a d e ­
vărat jucător a l suartei, ţinea atât de
m u i t l a n o r o c u l s ă u , m e a t a r fi d o r i t
sa şi-1 c o n s e r v e i n t a c t , n e î m p ă r ţ i t c u
n i m e n i , c h i a r şi ' n m o a r t e .
— b i n e a a r dece sa-i păstreze în
fise d e c e l u l o i d c a r e n ' a u v a l o a r e î n afară de zidurile cazinoului ?
î m i dădui seama indată că întreba­
r e a m e a e r a o gafă.
— A, f ă c u i n f o r m a t o r u l m e u , cu o
s c l i p i r e a d â n c ă î n ochi, să n u c o n f u n z i
d o m n u l m e u ! P e d e f u n c t îl i n t e r e s ă d o a r
s i m b o l u l n o r o c u l u i şi p e n t r u acest l u ­
c r u fisele c o l o r a t e î n d e p l i n e a u c o n d i ţ i a
m a i m u l t decât orice m e t a l din lume.
Ş i apoi... o m u l e r a fiul r ă s f ă ţ a t al u n o r
multimilionari, m a r i a n t r e p r e n o r i de ci­
nema. Testamentul său vădeşte o minte
a g e r ă şi o i n i m ă d e copil.
Nimic n u m ă putea nenoroci mai mult
M i n t e a - m i e r a p u s t i e . N u g ă s e a m ct
decât vestea unei asemenea bazaconii
să s p u n şi f u s e i g a t a s ă p o v e s t e s c p ă ­
testamentare.
ţ a n i a m e a r i d i c u l ă cu afişul r e f l e c t a t ,
d a r î m i m u ş c a i b u z e l e l a t i m p . Da, n u
î n ţ e l e g e a m însfârşit — şi asta m ă
mai avusesem nimic alta de spus decât
t u r b u r a g r o a z n i c — că p u r t a r e a
celui
a s t a ! K a t e r u ş p r e s i m ţ e a c e v a şi a ş t e p t a ,
d e la cazino a v u s e s e la b a z ă o s u p e r ­
iar eu m â n g â i a m dihania. Cine era v i ­
stiţie candidă iar nu, o nu, meschină­
n
ovat de această întâlnire glacială ? N u
r i a !.... P u r t a r e a a c e e a şi i n g r a t a i u i î n ­
f ă ţ i ş a r e , m ă f ă c u s e r ă , p e n e d r e p t , să-1 ş t i u c u m a m a j u n s a f a r ă s i n g u r şi p l i n
p e h a i n e d e p ă r u l a l b al d o b i t o c u l u i .
u r a s e d i n p r i m u l m o m e n t , şi p o a t e d e
A, n u i - a m s p u s ce a s u f e r i t f r a t e l e ei...
a c e e a s ă c a u t , i n c o n ş t i e n t , a-1 lipsi d e
E r a d e altfel inutil...
privegherea surioarei... O t e a m ă n e î n ­
ţeleasă m ă cuprinse... Devenii u n asi­
Revenii desamăgit, în munţi, unde
d u u vizitator al mormântului...
Zilnic
p r e l u n g i r e a n e m ă s u r a t ă a v i l e g i a t u r i i an u m ă r a m acolo b o b u l d e ţ ă r â n ă . N o a p trăgea asupra m e a priviri de o familia­
tea-1 visam p e o m u l căruia n ' a m ştiut
ritate provocatoare.
Se svonise prin
s ă - i fiu b u n c a m a r a d , d e ş i a p e l a s e c u o
încrede subită, sigur pe intuiţia lui e x ­
traordinară, la p a r t e a ideală a sufletu­
iei*
lui m e u . I n contrast cu sbuciumul meu,
Trag»
chipul s ă u î m i a p ă r e a schimbat, cu ceva
d i n s e n i n ă t a t e a l u i K a t e r u ş . . . Şi, D o a m ­
n e , î n t r ' o zi o b i ş n u i t ă , c u c e r a l b a s t r u
şi cu ulii, t e a m a că j e t o a n e l e m u l t i c o l o ­
r e v o r fi f u r a t e p e n t r u a fi s c h i m b a t e
î n b a n i i a a c e l a ş c a z m o , s e r e a l i z ă . Găsii
u r m e neîndoelnice de profanare a gro­
pii. G â n d u l m i s e d u s e , i m e d i a t , s p r e
u n t â n ă r crupier din sat, a cărui familie
găzduise, c u m aflasem m a i târziu, p e
cei d o i e r o i .
Aflai, a p r o a p e f ă r ă s u r p r i n d e r e , că
t â n ă r u l a m u r i t şi i s'au f ă c u t — c o n ­
f o r m d o r i n ţ e i sale, aici î n v e c i n ă t a t e a
— S a v i n , d r a g ă , v o r b i m n o i acasă!...
u r b e i cu p o v e s t e a — f u n e r a r i i s u m a r e .
După u n schimb de banalităţi referi­
Ultimele schimbări de climat i-au adus
toare la preferinţele noastre
comune
u n e n o r m câştig l a j o c u r i d a r l - a u cos­
pentru satul unde ne descoperisem din
tat viaţa.
s e n i n c o v i l e g i a t u r i ş t i , n e - a m o p r i t să
V e s t e a m ' a i n d i s p u s ca o r i c e m i r o s
ne l u ă m r ă m a s b u n în piaţa gării. Acea­
d e t ă m â i e ; m ă g â n d e a m la o p a c u l doliu
s t a s'a p e t r e c u t c â n d se a l b i s e d e ziuă,
c a r e o a ş t e p t a p e p r i m ă v ă r a t e c a f a t ă şi,
în v r e m e ce s p o r e a , t r e z i t î n s t r e a ş i n i ,
cu d e s t u l ă n e p l ă c e r e , l a s o m n u l l u n g ce
svonul rândunelelor, iar K a t e r u ş deve­
a v e a să-1 d o a r m ă a n t i p a t i c u l p e r s o n a g i u
n e a d i n ce î n ce m a i c l a r ă .
în satul favorit vilegiaturilor mele.
...Intenţia d e a m ă reîntoarce îndată
A ş t e p t a i s ă s e c o n s u m e a m i n t i r e a el a cazino, m ă p ă r ă s i , fie d i n p r i c i n a a e ­
venimentului. Curios. P e K a t e r u ş tot
r u l u i s ă n ă t o s al d i m i n e ţ i i , b u n p o v ă ţ u i n ' o r e v e d e a m . M ă suii, p r e t e x t â n d o e x ­
t o r al c u g e t e l o r , fie d i n t r ' u n m o t i v m a i
cursie, p e u n p l a t o u î n a l t u n d e s e afla
l e s n e d e a c c e p t a t şi a n u m e î n d r e p t ă ­
u n cimitir disproporţionat, de c o m u n ă
ţită speranţă d e a o revedea m a i des,
r
u r a l ă . R a z e l e roşii a l e r ă s ă r i t u l u i d e
aici, p e s u a v a c u n o s c u t ă . D u p ă s o m n ,
t o a m n ă îl b ă t e a u î n t â i p e el, d i n t o a t ă
a m s ă r i t ş u e r â n d t a n g ó u l d e l à cazino,
valea. C a v o u n i e erau p u ţ i n e ; se găseau
fără să-mi reamintesc totuşi nenorocul,
p r i n t r e stâlpii săraci, vreo câteva cruci
î n t â i a g r i j ă a fost s ă r e î n t â l n e s c
fed e a v i a t o r i — elice î n c r u c i ş a t e — şi m o ­
m e e a a c ă r e i s e n i n ă t a t e d i n cele m a i c e ­
numente de piatră având săpată tradi­
reşti ceruri m ă sedusese, p e cât î n t u n e ­
ţ i o n a l a g r e b l a a c r u p i e r i l o r . D e aici se
cimea fratelui ei m ă desgustase. î m i
v e d e a u p r i m e l e c u l m i şi z ă p e z i a l e C a r v e n i d e s t u l d e u ş o r s'o r e g ă s e s c p r i n t r e
p a ţ i l o r s v e l ţ i . Găsii u ş o r c r u c e a n o u ă
castanii rari ai p r o m e n a d e i improvizate.
şi l u t u l cleios. P e s t e i n i ţ i a l e l e m o r t u l u i
E r a ceva dincolo de u r â t u l burlăciei
ardea sub lumina soarelui un trandafir.
c a r e m ă î n d e m n a s ă r e î n n o e s c m e r e u aDupă toate informaţiile, K a t e r u ş venea
c e s t e r e v e d e r i . K a t e r u ş făcea p a r t e d i n ­
zilnic ş i d i s d e d i m m e a ţ ă cu el. Ş i d e d a t a
t r e fiinţele n ă s c u t e să stârnească în s u ­
asta, n ă r a v u l m e u d e b o e m , i n e t e r n ă
fletul masculin o tendinţă p e r m a n e n t ă
întârziere matinală, avu ultimul cuvant.
d e a le a p ă r a şi c â n d n u e s t e n e v o i e , cu
Astfel n u reuşii niciodată să ajungfata
o r i c e sacrificiu. D a t o r i t ă lor, b ă r b a ţ i i îşi
la o r a d e p u n e r i i t r a n d a f i r u l u i , d e ş i s u ­
r e g ă s e s c o l a t u r ă i d e a l ă , cu a l t e c u v i n t e ,
i a m n e c o n t e n i t şi b o s t a n i i p a r g u i ţ i d e
p o a t e v o c a ţ i a l o r d e p r i m i t i v i şi g e n e r o ş i
E r a u n t i p a n e m i c , d a r m a s i v , cu ape platou făceau guşi de curcani vădit
San Bernarzi. Imaginaţia m e a începu
p a r e n y ă d e i r i c o s , a v â n d ochii p ă t r u n ­
înfuriaţi z ă r m d u - m ă aşa de des. Idea­
prin u r m a r e să inventeze
p e r i c o l e şi
zători şi pavilioanele urechilor ueslipilist i n c o r i g i b i l , s i m ţ i i t e n d i n ţ a d e a m ă
astfel n u î n t â r z i a i s ă v ă d î n f r a t e l e d o m ­
te... G â t l e j u l m i s e u s c ă şi p o r n i i vijelios
m u l ţ u m i cu v e d e r e a t r a n d a f i r u l u i r o ş u ,
n i ş o a r e i u n t i r a n şi o i u b e a m î n m ă ­
la
vale, j u l i n d u - m ă 'n cornii roşii ai p o ­
mereu împrospătat pe crucea provizo­
s u r a î n o a r e îl r e p u d i a m p e el. A c e s t e
tecilor. Aş fi v r u t s ă s t r i g t a i n a î n h a u l
rie. A s t ă z i , c r e d că e x i s t a o a u t o s u g e s t i e
două s e n t i m e n t e se condiţionau. I n alte
î n t r e g , d a r s i m ţ e a m că e a d e p ă ş e ş t e
datorită căreia luam floarea drept u n
m o m e n t e a v e a m p e n t r u ea a v â n t u r i l e
u n l a p t divers. U n u l omorîse şi altul
omagiu p e n t r u mine. U n omagiu aşa
şi g r a ţ i o z i t ă ţ i l e u n u i v i o l o n i s t p r i m şi
c u m l - a ş fi dorit, î n d i m i n e ţ i d e m u n t e , p r o f a n a s e g r o a p a . Î n c h i s i n o d a i a m e a ,
s i m ţ i r e a m e a îi c â n t a î n a r p e g i i i s c u s i t e .
c u g e t a i că a r fi m a i n i m e r i t să a n u n ţ f a ­
a d u s cu spini, p e u r c u ş u l cel m a i g r e u ,
F a t a ştia s ă t r e a c ă î n m o d f e r m e c ă t o r
milia îndoliată, s a u n u m a i p e soră, d e ­
spre dragostea pură.
peste diletantismul m e u caraghios în
cât să d a u alarma, stupid, în satul cru­
a r t a d e a fi m e r e u a l t u l , n o u p e n t r u ea.
C u r â n d a t r e b u i t să m ă trezesc din
pierilor, a s m u ţ i n d vreo bănuială a s u Şi e r a m fericit că î n ţ e l e g e u n i c a a r d o a r e
extravagantele
mele năluciri. Floarea
pră-mi...
delà baza t u t u r o r acestor lucruri. N u
se v e s t e j i : s e m n u l c e r t că s o r a f o s t u l u i
L u a i t r e n u l . C u r â n d m ă aflai p e s t r a ­
e r a m o r b i d ă c â t f r a t e l e ei. F r u m u s e ţ e a
m e u cunoscut părăsise localitatea, achid
a
metropolei, u n d e locuia Kateruş. Şoei de s f â n t ă o făcea t o t u ş i s ă s e t e a m ă
t â n d u - s e d e t o a t e cele c r e ş t i n e ş t i d a t o ­
v ă i i . N u c u m v a î n s e t a t s'o r e g ă s e s c aşi s ă c e a r ă v i a ţ a c a r e n u - i e r a accesibilă
r i t e ţ ă r â n e i lui... U n a l t f a p t m ă a d u s e
v e a m s'o p i e r d ? S o l i a n e a g r ă ce o p u r ­
de oriunde. P u t e a sorbi viaţa
numai
şi m a i b i n e l a r e a l i t a t e . A n u m e , aflai că
t a m o d a t ă cu d r a g o s t e a m e a n ' a v e a s ă - i
f i l t r a t ă p r i n ceea ce e m a i s i n c e r şi
m a i m u l ţ i s e z o n i ş t i d e c â t a ş fi c r e z u t
p
aralizeze orice s e n t i m e n t p e n t r u mine?
mai de preţ în personalitatea bărbătea­
e u e r a u l a c u r e n t cu b a n a l a m o a r t e a
P e n t r u a a j u n g e l a a p a r t a m e n t u l ei,
scă. D e a c e e a d o r e a m s ă - m i fie s u f l e t u l
lui Savin.
t r e b u i să u r c , a s u d â n d , scările labirin­
o cascadă veşnic nouă — c u m toate
P r i n ei aflai u n l u c r u n e v e r o s i m i l s a u
tice a l e u n u i u r i a ş c i n e m a t o g r a f , p r o ­
s u n t î n m u n ţ i — î n p r e a j m a ei. I n t r e
cel p u ţ i n c u r i o s şi comic. D e f u n c t u l ţ i ­
p
r i e t a t e a f a m i l i e i s a l e . I n f a ţ a u n e i uşi
t i m p î n c e t a s e o a r e c u m d e a-şi m a i ţ i n e
n u s e d â r z s ă fie î n g r o p a t cu o c a n t i ­
cu
geam întunecos, sunai. U r n i n d u - m ă
din s c u r t f r a t e l e şi d e a-1 m a i î n s o ţ i l a
t a t e i m p o r t a n t ă d e fise, c â ş t i g u l l u i :
p u ţ i n , fusei c â t p e - a c i s ă d a u u n u r l e t
jocuri.
Cei m a i g u r a l i v i m ă l ă m u r i r ă şi a p r o a ­
S u n t „chestii" în viaţă cari te sâcâie
în s u b c o n ş t i e n t , ' î n t o c m a i ca o m u s c ă
prinsa într o sticlă goală.
O a s t f e l de „ c h e s t i e " c a r e n e c i r c u l ă
la t o ţ i p r i n créer, c a o s u v e i c ă n e v ă ­
zută, d a r la care r a r e ori n e g â n d i m
cu t o t dinadinsul, este abuzul de vorbă­
rie care n e - a n ă p ă d i t delà o vreme sub
a s p e c t u l p s e u d o - i n t e l e c t u a l al c o n f e r i n ­
ţelor.
Această
boală,
„conferinţo-mania",
(ca s'o i n t e g r ă m î n c a d r u l a t â t d e e l a s ­
tic al nenorocirilor social-artistico-liter a r e ) , b â n t u e cu o i n t e n s i t a t e n e b ă n u i ­
tă, d s câţiva ani, pe meleagurile noas­
tre.
Nu e x i s t a D u m i n i c ă , s ă r b ă t o a r e , s a u
c h i a r u m i l ă zi d e l u c r u , c a r e s ă n u fie
a g r e m e n t a t ă d e cel p u ţ i n d o u ă s a u t r e i
conferinţe.
D i n p ă c a t e , a c e s t p o t o p de v o r b ă r i e
inutilă n'aduce m a i niciodată ceva n o u
p e n t r u p u b l i c u l a t o t - r ă b d ă t o r c a r e le
s u p o r t ă . Aceleaşi f r â n t u r i d e c u n o ş t i i n ţe banale, s u n t veşnic v â n t u r a t e în cer­
cul viţios al u n e i r e t o r i c i b o m b a s t i c e şi
stereoiipe.
M a i t o t d e a u n a c â n d pleci d e l à o a s e ­
m e n e a c o n f e r i n ţ ă (pe c a r a a i a s c u l t a ­
t-o din obligaţie s a u din î n t â m p l a r e )
eşi î n z e s t r a t cu o u m p l u t u r ă m e d i o c r ă
d e m a n u a l ş c o l ă r e s c c a r e a fost î m p r o ş ­
c a t ă p e s t e c a p u l p u b l i c u l u i cu u n s i m ţ
oratoric m a i mult sau m a i puţin apro­
ximativ.
Şi t o t u ş i , e x i s t ă şi c u v â n t ă t o r i l u m i ­
n a ţ i c a r i p r i n v r a j a c u v â n t u l u i lor t e
fac s ă asimilezi cu e m o ţ i e c u n o ş t i i n ţ e şi
s i m ţ ă m i n t e de o î n ă l ţ i m e şi de o p u ­
ritate excepţională.
D e l à o a s t f e l d e c o n f e r i n ţ ă pleci î n ­
v i o r a t kşi m u l ţ u m i t , c u i b ă r i n d c u c ă l d u ­
r ă î n suflet ceea ce a i p r i n s d i n sclipi­
rile u n e i d e ş t e p t ă c i u n i i n c a n d e s c e n t e .
Ce folos. Aceşti o a m e n i de p r e ţ s u n t
r a r i şi c u v â n t u l l o r m i n u n a t e î m p ă r ţ i t
a s c u l t ă t o r i l o r cu m a r e a v a r i ţ i e .
I n s c h i m b , ceilalţi, cei m u l ţ i şi g u r a ­
livi, vorbesc pe t o a t e c ă r ă r i l e .
Iată o modestă catalogare a confe­
rinţelor e m a n a t e delà aceşti m â n u i t o r i
n e î n d e m â n a t i c i ai c u v â n t u l u i :
Locul d e c i n s t e este d e ţ i n u t d e s i g u r
de m a r e l e potop verbal ai răposatelor
î n t r u n i r i politice, u n d e r ă c n e t e l o r „şe­
fului d e l à t r i b u n ă " li se r ă s p u n d e a v e ş ­
n i c p r i n t r ' u n r o p o t clasic de a p l a u z e şi
chiote admirative, încadrate într'o în­
s u f l e ţ i r e a u t o m a t ă şi... p r o f e s i o n a l ă .
Cele m a i s a v u r o a s e p e r l e d e c u l t u r ă ,
logică şi i n t e l i g e n ţ ă aici a u fost r e c o l ­
tate
( „tricolorul
sovietic",
„cefereul
francez",
„ambele
trei chestiuni",
„ăe
gustibus...
nihil sine deo" e t c . , e t c . )
I n r â n d u l a l doilea v i n a ş a n u m i t e l e
c o n f e r i n ţ e c u l t u r a l e , p o p u l a t e m a i ales
de şcolarii c a r i v i n d i n o r d i n ca s ă
„asimileze
cunoştiinţe
noui" (şi p o a t e
c h i a r ca s ă t r e a c ă p e l a c a s s a ) .
Deobicei cel ce v o r b e ş t e e v â r s t n i c ,
cu o c h e l a r i şi se u i t ă m e r e u l a c e a s .
şi s ă cad p e s p a t e de ceea ce v ă z u i . D i n
g e a m , u n t â n ă r ofiţer, t e r i b i l p r i n u n ­
ghiurile m a r i ale uniiormei, m a privea
c a l m , ţ e a p ă n , c u m a n a i n şold s p r e s a ­
bie. P ă r e a s e n t i n e l ă d e c e a r ă .
Din cauza mişcării mele laterale, de
r e e c h i l i b r a r e , o o s e r v a i — şi g r e u î m i
abţinui u n r a s nervos — cauza i m a g i n e i : u n o a r e c a r e afiş c i n e m a t o g r a l i c l i ­
p i t p e z m u i o p u s u ş u c u g e a m . Trebue
să fiu n e b u n , î m i zisei : v r e a u n e a p ă ­
r a t s a - m i c r e e z a m o r i c e moft, ca n r o ­
mane, simptome ale m u s t r a m a e con­
ş t i i n ţ ă . M i s e d e s c h i s e . Aateruş m p e r ­
soană m ă primi. Intre aitele-mi spuse
chihotind :
— V a i ce t r a n s p i r a t eşti !
Ingăimai câteva cuvinte de conve­
n i e n ţ ă , î m i d a m s e a m a cât m ' a m s ă l ­
b a t e c i i î n m u n ţ i , a c u m î n s a l o n u l ei
aşa d e c o r e c t î n e l e g a n ţ ă . . . F a t a însăşi
păru încurcată de prezenţa mea. In pri­
mul r â n d îmi prezentă u n preţios came
a l b p e c a r e m i - 1 şi p u s e p e g e n u n c h i ,
neştiind, natural, oroarea m e a pentru
o r i c e r a s ă c a n i n ă . P r i v i r e a ei m i r a t ă m â
e n e r v a . D e c e l ă s a s e d e s c h i s ă u ş a spr<
c a m e r a d e u n d e se a u z e a u vocile pă­
rinteşti ?
L a s f â r ş i t u l p r e l e g e r i i ( î n c a r e se r e ­
c i t ă n e a p ă r a t c â t e v a ş a b l o a n e c a : „ma­
rii noştrii înaintaşi",
„omul
ăe
vastă
cultură care a fost X...", „voi
tineretul
care sunteţi
nădejdea
ţării veţi face şi
veţi drege"...)
s e r u l e a z ă u n fel d e film
( d i n fericire m u t ) î n î n t u n e c i m e a c o m ­
plice a c ă r u i a , elevii c a r i n ' a u a d o r m i t ,
se s t r e c o a r ă d i s c r e t s p r e eşire.
I n r â n d u l al treilea vin celelalte con­
f e r i n ţ e , c a r i se r o s t e s c f ă r ă n i c i u n m o ­
tiv m ă r t u r i s i t ( c a : r e c l a m ă p e r s o n a l ă ,
afacere financiară,
strângere de fon­
d u r i p e n t r u c i n e ştie ce m o n u m e n t s u s ­
pect, p r o p a g a n d ă e t c . . )
Aceste p r e l e g e r i a u a v a n t a j u l s ă fie
r o s t i t e de c o n f e r e n ţ i a r i
de m u l t e ori
i m p r o v i z a ţ i . D e a c e e a a u c a l i t a t e a de a
fi a d o r m i t o a r e , e x a s p e r ? . n t e , h i l a r i a n t e
etc..
Spectatorii
acestor conferinţe, (sunt
s p e c t a t o r i fiindcă v i n d o a r c a să vadă
s a u să fie văzuţi)
prezintă
pentru
ochiul observatorului dibaciu aspectul
u n e i f a u n e — s a u flore, d a c ă n e r e f e r i m
l a sexul slab, d i n cele m a i i n t e r e s a n t e .
Mai totdeauna persoanele cari p a r t i ­
cipă la a s e m e n e a r e u n i u n i
apreciază
f o a r t e m u l t „ a n t u r a j u l " şi „ a t m o s f e r a "
d e s n o b i s m î n c a r e s e s i m t î n v ă l u i t e . Ce
a spus cuvântătorul interesează
prea
puţin.
Ce v r e ţ i , t r ă i m î n secolul u n e i i n t e l e c ­
t u a l i t ă ţ i foarte... a c u t e .
GRIGORE OLIMP IOAN
1
g u r i l e r e l e că s u n t şi e u b o l n a v d e ftizie
şi că v r e a u să fac o t o a m n ă „ d e p r o b ă "
in m u n ţ i . N u - m i p ă s a . C ă z u i la d a r u l
b e ţ i e i . Ţ a r a a v e a o s t r a ş n i c ă r e c o l t ă de
vin. Profitam să m ă răzbun pe specu­
l a n ţ i i s t a ţ i u n i i , o b l i g a ţ i la p r e ţ u r i d e
c o n c u r e n ţ ă . S l ă b i s e m . A v e a m f e b r e şi
vise chinuitoare din care n u lipsea d e ­
m o n u l ispitei verzi. N u se m a i p u t e a
altfel. L u a i d r u m u l i a r ă ş i p r i n t u n e l e :
d e a s u p r a lor. O c t o m b r i e d e v a s t a a u r u l
ca u n t r i ş o r n e s ă ţ i o s . . .
A m ajuns în sala de jocuri. C u m p ă r a i fise, f-i-s-e ! M i s ' a u l ă s a t g r e l e
ca
plumbii
în
buzunar...
Figuri
cunoscute. Iată-1 p e poliţistul, j u ­
c ă t o r p a s i o n a t . I a t ă - 1 p e cel m a i v i ­
c l e a n c r u p i e r d i n sat... M â n a m i - a î n ţ e ­
penit în buzunar... N u p u t e a m scoate
nimic... V o i u p i e r d e ? V o i u c â ş t i g a ! D a r
fisele p ă r e a u e l e c t r i z a t e , m ă a r d e a u . O r
fi fost d i n a c e l e a
cu p ă m â n t p r i n t r e
crestături... C e r altele.
— D ă - m i fise
n e u n s e cu p ă m â n t !
strig la crupier.
— D e c a r e ? a r ă s p u n s el g a l b e n .
— E l e c t r i c , a m r ă c n i t eu, a p o i : a m
pierdut ? C u m ? Şi d o m n u l a m capui
m e s e i ? D a r el t r e b u i e s ă c â ş t i g e m e ­
reu ! Imposibil, e înşelătorie !
V ă z u s e m a l ă t u r i şi î n c r e d i n ţ a t că n u
m a i e s t e r e s t r â n g e r e d e afiş colorat, u n
j u c ă t o r n e f i r e s c a e r o ş u d a r cu r e f l e x e
d e p l u m b , ş i o c h e l a r i cu ş n u r .
— D a , a d a o s e , s t r i d e n t o c u c o a n ă cu
fruntea 'mbrobonată, înşelătorie, infa­
milor !
— Stai, ţi le păstrez în buzunar, s p u ­
sei o r i auzii, căci altfel t e p r a d ă t i c ă l o ­
sul, n u - 1 v e z i , uite-1, c e l p e c a r e v o i u
p u n e m â n a !... M ' a m r e p e z i t s p r e c r u ­
p i e r , ş i a m s i m ţ i t o d u r e r e t ă i o a s ă ca
o b a r d ă , î n os, d e a s u p r a o r b i t e l o r . . .
..Doi ochi v i i c a florile a l b a s t r e a l e
î n ă l ţ i m i l o r m ă p r i v e a u cu b l â n d e ţ e .
— Visai ? N u s u n t K a t e r u ş , cine-i
K a t e r u ş ? Şi f a t a s a l u t ă
ştrengăreşte
ca'n operete, d u c â n d m â n a la boneta
albă a surorilor d e caritate.
...Prin f e r e a s t r ă l u c e a u m u n ţ i i clari şi
fragezi, d u m n e z e e ş t i , a ş a c u m i-aşi fi
d o r i t şi c u m i - a ş fi v ă z u t s u b c e r u l s i n i liu al t o a m n e i , d a c ă n ' a ş fi j u c a t n i c i o ­
dată la ruletă...
— D e u n d e m ' a u scos ? î n t r e b a i p e
i n f i r m i e r ă ; a m fost a d u s aici d e s i g u r
de alpinişti. L e m u l ţ u m e s c frumos ca­
marazilor. In ce vale m ' a u găsit ? A u ţi­
nut mult prăbuşirile de stânci ?
....Rana d i n f r u n t e e r a u ş o a r a ; c r u pierul fusese p u s în libertate ; n u m a i
g r e b l a p r o f e s i o n a l ă cu c a r e lovise, r ă ­
m ă s e s e c o r p delict, la c h e s t u r ă .
— SFÂRŞII" —
UNIVERSUL LITERAR
5 Martie 1938
O
comedie în trei acte, trei perso­
n a g i i , u n decor, şi... u n b u c h e t de
trandafiri care n u e r a u nici pe
d e p a r t e d e d o u ă ori doisprezece...
O anecdotă condusă m a i mult după
r e g u l e l e ei d e c â t a l e t e a t r u l u i , n i ţ e l f i l o s o f a n t ă , cu c â t e v a idei de „ p o a n t ă "
ici colo p s i h o l o g i c ă , c u u n dialog c a ­
pricios, — c â n d f o a r t e viu, c â n d p i e r d u t
sub bifurcarea monoloagelor, — uneori
m ă r u n t a d u n a t ă a i zice d i n g r a v e p r e ­
legeri pirandelliene, adesea naivă, pe
alocuri neverosimilă.
U n t e x t ca o s c h i ţ ă a b i a s u g e r a t ă şi
c ă r u i a p r o m o v a r e a î n d e s e n d u r a b i l şi
m a j o r a t u l v i b r a ţ i e i coloristice, n u - i p o t
veni decât delà a r t a interpreţilor.
Nu c h i a r u n t e x t , la u r m a u r m e i . U n
p r e t e x t m a i d e g r a b ă ( f ă r ă nici u n joc
de cuvinte).
„ D o u ă d u z i n i d e t r a n d a f i r i " d e Aldo
B e n e d e t t i şi f o a r t e m i s t e r i o s u l d e t r e i
ori i m a j u s c u l ă ( I . I. I...) e p r o d u s u l
u n u i j o c m i n o r de f a n t e z i e a s o c i a t i v ă ,
i s p i t i t ă , a c e a s t a d i n u r m ă , s ă aplice —
g r i j u l i u c u s u t e deşi cu a ţ ă a l b ă — i n ­
consistente petece de uşoară mătasă,
peste p â n z a de sac, d a r rezistentă, a
r e a l i t ă ţ i i d e t o a t e zilele.
U n i n g i n e r c a r e - ş i i u b e ş t e soţia. O
soţie c a r e - ş i i u b e ş t e i n g i n e r u l . . . U n
p r i e t e n —• cu c a r e n u se face t o t u ş i u n
„ t r i u n g h i u " , d e v r e m e ce el n u a r e d e ­
c â t f u n c ţ i a de „ f u n d a l " , p e p r i m u l p l a n
m i ş c â n d u - s e siluetele a e v e a şi u m b r e l e
celor d i n t â i — şi, lîn a m â n d o i soţii c a r e
se i u b e s c b u r g h e z , c a s n i c , d a r l i n i ş t i ţ i ,
u n n ă s t r u ş n i c „dor d e e v a d a r e " , d i h tr'odată.
Şi p e r i p e ţ i i .
Şi î n c u r c ă t u r i .
Şi confuzii.
Şi „ s c e n e " .
Şi u n „ m i s t e r " c a r e — cu t o a t e că
s e m n e a z ă . . . a n o n i m , bileţele d e a m o r
c a p a b i l e , g a t a g a t a , să s c h i m b e c o m e ­
dia în d r a m ă — binevoeşte p â n ă la
u r m ă s ă d e a celor t r e i f u r t u n o a s e a c t e
de farsă, u n d e s n o d ă m â n t agreabil a m ­
bilor soţi.
Vom r e c u n o a ş t e că n u m a i p u ţ i n
spectatorilor.
P e n t r u c ă , m a i m u l t decât o comedie,
m a i m u l t decât o a n c h e t ă filosofantă,
m a i m u l t d e c â t u n text,. „ D o u ă d u z i n i
de t r a n d a f i r i " alcătuesc u n spectacol.
7
CRONICA DRAMATICA
de CICERONE THEODORESCU
TEATRUL MODERN: „Două duzini de trandafiri"
Comedie în 3 acte de Aldo Benedetti şi I. I. I.
„ N e s e r i o z i t a t e a " d - l u i I a n c o v e s c u s'a
d o v e d i t î n c ă o d a t ă a fi o a p r e c i e r e cu
totul nepotrivită
actorului.
N e - a m î n g ă d u i t , î n t r e c u t , a-1 c e r t a
cu a d m i r a ţ i e şi a-1 boscorodi c u d r a g o s ­
t e ; c u s a u f ă r ă voia d - s a l e , o v o m m a i
f a c e ; d a r n e e s t e a c u m cu a t â t m a i
m a r e plăcerea de a sublinia d r e p t a t e a
ce se c u v i n e î n î n t r e g i m e d a t ă m e ş t e ţ u g u l u i şi a r t e i lui, s c â n t e e t o a r e .
Chiar unele pete, defecte sau uşurin­
ţe, c h i a r a c e l e c e d ă r i a l e b u n u l u i s ă u
g u s t , a c c e p t a t e d e d r a g u l — s a u de n e ­
voia — u n o r „efecte d e s a l ă " , d u b i o a s e
fără nici o aproximaţie (ca de pildă cu­
g e t a r e a c u „femeile c a r e a u , t o a t e , c â ­
t e - o c r ă p ă t u r ă la fidelitate"... s a u cu
a c e l e f e m e i c ă r o r a le v i n e s ă c â n t e „ a ş
v r e a , a ş vrea"... p e n t r u c ă el, I o n I a n c o ­
vescu, s ă s p u n ă , e v i d e n t î n h a z u l g e n e ­
r a l : „ ş t i u e u c e - a r vrea"...) — n u r e u ­
şesc, a c e s t e m ă r u n ţ i ş u r i , n i m i c m a i
m u l t d e c â t s ă se t o p e a s c ă , d e n e ţ i n u t
în seamă, în ansamblul de lumină al
constelaţiei lui Iancovescu.
F ă r ă e x a g e r ă r i , p o a t e c ă ele — c â n d
s t a i s ă le p u r e c i — a c e s t rol îl şi a u : d e
a p u n e şi m a i b i n e î n v a l o a r e , a n s a m ­
blul î n s u ş i r i l o r . T a l e n t u l e o f r u m u s e ţ e
e x c e n t r i c ă : îi t r e b u e , se vede, şi p i s ­
trui...
Dar nebuloasa fierbinte a talentului
d-lui Iancovescu are în adevăr a t â t e a
învârtiri pe secundă, că ochiului nu-i
m a i este a m i n t e decât ia jocul r o t u n d
al flăcării mişcătoare.
T e m p e r a m e n t i s b u c n i t o r şi v r a j ă fu­
gară pe care setea privirilor noastre o
r e ţ i n e şi d u p ă ce a t r e c u t , este, d u m ­
nealui Ion Iancovescu, o a d e v ă r a t ă co­
m e t ă cu c o a d ă p e s t e c o t e ţ e l e d i n o g r a ­
d a t e a t r u l u i r o m â n e s c d e azi...
c r o n i c i e s t e u n l u c r u c a r e p o a t e fi s o ­
c o t i t —• d u p ă p r e f e r i n ţ e — şi s t r e i n d e
ea, şi s u b î n ţ e l e s .
Ion Iancovescu joacă pe scena Tea­
trului Modern.
I o n I a n c o v e s c u a fost n e v o i t s ă j o a c e ,
o v r e m e î n u r m ă ; şi p e s c e n a T e a t r u l u i
Alhambra.
I a t ă , a c i — n u p e n t r u el ci p e n t r u n o i
şi p e n t r u o b r a z u l t e a t r u l u i r o m â n e s c de
azi — s e m n u l u n e i r u ş i n i , c a r e p o a t e fi
şi ( m a i s i m p l u ) a l u n e i p a l m e t r a s e d e
u n u l s i n g u r , p e c o n t p r o p r i u , şi ( m a i
complicat) al unei surprinse
tristeţi,
d a c ă p u d o a r e a se a f l ă m a i g r e u acolo
u n d e c r e d m e r e u , u n i i , c ă a r fi î n t r u ­
câtva de trebuinţă...
Teatrul Naţional are destui „comedi­
a n ţ i " , d a r n i c i u n comedian
de talia
lui I a n c o v e s c u .
Vervă acidă, s p u m ă sclipitoare, con­
t u r u r i mimice m a g i s t r a l expresive, f a n ­
tezie s u g e s t i v ă a g e s t u l u i , a m u ş c h i l o r
feţei, a m i ş c ă r i i ochilor, v e r b î n a r i p a t
de l i r i s m s a u s c ă z u t î n t r ' o î n ă b u ş i r e d e
t a i n ă , — ce m a i p u t e a u a d u c e , l â n g ă o
g a m ă a t â t d e v a r i a t ă d e valori scenice,
p a r t e n e r i i d-lui Iancovescu?
V ' a m s p u s : cele „ D o u ă d u z i n i de
t r a n d a f i r i " s u n t — şi b a s t a ! — u n s p e c ­
tacol I o n I a n c o v e s c u .
D - n a Ţoţa Yann, î n rolul soţiei, a
a d u s t o t u ş i o g r a ţ i e s c e n i c ă şi o d e z i n ­
voltură, remarcabile.
I a r d. Ionel Ţăranu — l ă s â n d p o a t e
o pedală comică prea grea pe capul,
p a r c ă şi t r i s t o idee, al p r i e t e n u l u i casei,
h o l t e i u l mofluz, h a p l e a , t â n t , c a r a g h i o s
desigur, d a r în fond u n
sentimental
amorez fără noroc — a optat pentru
s u c c e s u l de p u b l i c şi l - a o b ţ i n u t
fără
dificultate.
U n s p e c t a c o l — Ion
Iancovescu.
S c e n a e p l i n ă a p r o a p e t o t t i m p u l de
verva prezenţei, a c e s t u i m a r e comedian.
Ceea ce a m d o r i s ă a d ă o g ă m
CARTEA
acestei
FRANCEZA
Jean Giraudoux: Les cinq tentations de La Fontaine
(Bernard Grasset, Paris 1938)
Nicăeri m a i m u l t ca în F r a n ţ a presti­
giul şi pasiunea literaturii n u sunt carac­
teristice într'o m ă s u r ă atât de cuprinză­
t o a r e şi de semnificativă p e n t r u ceea ce
m i se p a r e a fi esenţa însăşi a s p i r i t u l u i
francez: sociabilitatea. Recunoaşterea soli­
d a r i t ă ţ i i cu tradiţiile de cultură ale u n u i
popor sau ale omenirii întregi, în felul
u n u i A u g u s t e Comte, de pildă: le cerveau
des morts gouverne les vivants — e forma
cea m a i obişnuită şi m a i frecventă p e n t r u
a e x p r i m a ideea de societate, în înţelesul
ei cel m a i abstract, c a r e grupează laolaltă,
în aceeaş familie spirituală, p e toţi oame­
nii mari.
D a r interesul m ă r t u r i s i t p e n t r u ceea ce
francezii n u m e s c la chose littéraire
nu
este, în F r a n ţ a , doar s e m n u l vârstei m a ­
t u r e şi nici n u înseamnă n u m a i preludiul
unei vocaţii ci e m a n i f e s t a r e a cea mai p r e ­
coce a instinctului de sociabilitate. Unul
din jocurile cele m a i p a s i o n a n t e p e n t r u ca­
marazii de şcoală, pe v r e m e a copilăriei lui
J e a n Giraudoux, era de a-şi stabili o filiaţie
cu m a r i i poeţi cunoscuţi, p r i n t r ' o î n r u d i r e
oricât de vagă a r fi fost, ceea ce n u în­
trecea m ă s u r a p u t e r i i lor de închipuire
„mai tare decât Gotha". î m p r e j u r a r e a că La
Fontaine p e t r e c u s e o n o a p t e la Bellac, în­
tr'o casă din apropierea aceleia î n care
locuiseră s t r ă b u n i i lui G i r a u d o u x a fost
deajuns ca să stârnească închipuirea c o ­
pilului şi să o facă să iasă în î n t â m p i n a ­
rea a u t o r u l u i Fabulelor. După câteva zeci
de ani, J e a n G i r a u d o u x vorbind despre
Cele cinci ispitiri ale lui La Fontaine, cu
prilejul u n o r conferinţe p e care le-a ţ i n u t
iarna trecută, s u b auspiciile Universităţii
Analelor din Paris, n u şi-a găsit î n d r e p t ă ­
ţire m a i temeinică p e n t r u alegerea aces­
tui subiect decât î n a m i n t i r e a emoţionantă
a primei î n t â l n i r i cu el.
î n t â l n i r e a lui J e a n G i r a u d o u x cu J e a n
de La F o n t a i n e e p e n t r u cititorul sufi­
cient orientat î n l i t e r a t u r a franceză, p r i ­
lejul celor m a i subtile bucurii, de u n folos
esenţial.
Dialogurile lui P l a t o n justifică doar p r i n
formă d e n u m i r e a lor. Ele înfăţişează de
fapt monologul aceluiaş Socrate şi n u n e
spun nimic despre interlocutorul lui, ori­
care a r fi el, al cărui rol se mărgineşte
doar la a d a replica simetrică, s p r e a în­
gădui d e p a n a r e a m a i d e p a r t e a firului
cugetării socratice,
după regulele artei
maieutice. D a r î n t r e doi scriitori m a r i ,
puntea imaterială a dialogului aruncată
peste veacuri
şi generaţii
deschide
la amândouă capetele ei o privelişte deo­
potrivă r e v e l a t o a r e a s u p r a a m â n d o r u r a .
Această formă dialogată m i se p a r e a fi
cea mai înaltă şi caracteristică expresie a
sociabilităţii franceze. A l b e r t T h i b a u d e t o
socotea ca fiind r e p r e z e n t a t i v ă chiar pen­
tru ceeace formează caracterul specific al
geniului rasei franceze, în expresia
lui
literară.
Că este aşa, că adică s t r u c t u r a dialogată
p e care criticul amintit o recunoaşte dealungul întregii l i t e r a t u r i franceze e speci­
fică p e n t r u c u l t u r a acestui popor, î n e x ­
presia ei literară, o dovadă m a i m u l t n e
aduce constatarea că şi cei m a i m a r i cri­
tici literari, Sainte-Beuve şi T h i b a u d e t
s u n t francezi, — critica fiind specia cea
m a i concretă şi m a i frecventă a dialogului,
u n „dialog r o m a n ţ a t " c u m s'a spus. Şi u n u l
şi altul au izbutit să ridice critica lite­
r a r ă la r a n g u l de creaţie, p r i n t r ' o neobiş­
n u i t ă p u t e r e asociativă şi de sinteză.
Acestei aptitudini p e n t r u dialog îi d a t o ­
rează l i t e r a t u r a franceză m o d e r n ă câteva
din cele m a i r e v e l a t o a r e şi m a i rodnice î n
sugestii întâlniri: a lui P a u l Valéry cu
Pascal, a lui A n d r é Gide cu Montaigne, şi
de curând, a lui G i r a u d o u x cu L a Fon­
taine. Accentuez a s u p r a c u v â n t u l u i „ î n t â l ­
n i r e " , evocator al u n u i prilej din care se
va n a ş t e u n fapt n o u s a u o n o u ă făp­
t u r ă . Şi această nouă făptură, care n u e
nici u n u l nici altul din cei veniţi la î n ­
tâlnire d i n t r ' u n misterios îndemn, poate
fi u n nou mit, adică o versiune inedită,
posibilă şi valabilă a geniului u n u i popor,
a sociabilităţii franceze în cazul nostru, şi
despre care simpla s i t u a r e
biografică,
după coordonantele cronologiei aparente,
nu n e poate s p u n e nimic.
Viaţa celui m a i inactual d i n t r e poeţi:
L a F o n t a i n e — socotit aşa după o p ă r e r e
foarte răspândită, deşi a r e în sprijinul ei
doar simpla şi înşelătoarea a p a r e n ţ ă — i se
înfăţişează l u i G i r a u d o u x ca „o epopee a
simplicităţii şi distracţiei" — simplicitatea
c a r e e replica laică a sfinţeniei şi distrac­
ţia specie a extazului religios.
î m p r e j u r ă r i l e , prietenii şi neprietenii, el
însuşi chiar, au colaborat să îl împiedice
de a fi fost ce este: cel m a i m a r e fabulist,
cel care, p r i n t r ' o intuiţie panteista a des­
coperit dincolo de limbajul fabulelor, p e
acela al F a b u l e i u n a n i m e :
aux bords
tfune
[onde
pure,
Traduisant
en langue des dieux
Tout ce que disent sous les deux
Tant d'êtres empruntant
la voix de la nature.
Truchement
de peuples
divers.
Je les faisais servir d'acteurs en mon ouvrage:
Car tout parle dans
l'univers;
Ц n'est rien qui n'ait son langage.
două e x t r e m i t ă ţ i deopotrivă de p r i m e j ­
dioase care s u n t erezia ateistă şi confor­
mismul religios.
D e s p r e o a s e m ă n a r e a poetului Fabulelor
cu sfântul Anton, a cărui dramatică h ă r ţuială cu nălucirile iscate din exasperarea
simţurilor va fi fost evocată de cititor, n u
poate fi vorba î n acest caz. Viaţa şi scri­
sul lui L a F o n t a i n e n u trădează u r m a v r e ­
u n u i conflict de conştiinţă iar absenţa
oricărei p r o b l e m e şi a preocupărilor teo­
retice din opera sa n u poate fi contes­
tată.
A p u t u t să reziste totuşi, g r a ţ i e întrei­
t u l u i sprijin al „îngerilor păzitori" cari
au fost p e n t r u el: însuşirea de a fi dis­
trat, predilecţia p e n t r u somn şi inconsec­
venţa, manifp^totq nu піі"->чі p r ^ ilogis­
m u l actelor vieţii l u i dar şi î n operă, p r i n ­
tr'o s u r p r i n z ă t o a r e „inconştienţă poetică".
4
general
de elocvenţă,
de fineţe
şi de lo­
gică d a r care nu mai păstrează
niciun
raport natural
cu spiritul
şi sufletul
rasei.
Cruzime da,, n u însă violenţă de ton sau
de expresie. Chiar atunci când Giraudoux
face afirmaţiuni
atât de grave, acelaş
surâs luminos şi aceeaş graţie euforică
radiază din scrisul lui, care-1 fac echi­
valentul în l i t e r a t u r ă al muzicei m o zartiene.
MIHAI NICULESCU
Poşta redacţiei
C'est ainsi que ma Muse,
Cinci a u fost la n u m ă r ispitele p e care
geniul lui La F o n t a i n e a t r e b u i t să le
î n l ă t u r e , ca să-şi găsească expresia desă­
vârşită şi definitivă: ispita vieţii b u r g h e ­
ze, adică a mediocrităţii şi a r u t i n e i co­
pleşitoarelor „responsabilităţi provinciale";
ispita femeii, a sensualităţii şi vieţii licen­
ţioase; a vieţii m o n d e n e şi spiritului de
la C u r t e ; ispita literară, a prestigiului de
care se b u c u r a u marile genuri ale tragediei
şi operei, ale poesiei epice şi povestirii; a
cincia ispită, în sfârşit, ispita supremă, a
scepticismului şi a religiei, adică a celor
şi dacă a înţeles animalele e „ p e n t r u c ă
avea simţirea zborului, a fugii, a căldurii
animale, şi tot astfel a înţeles p l a n t e l e şi
apele p e n t r u c ă simţea ondularea, freamă­
tul şi coapta".
Tot ce s p u n e G i r a u d o u x despre La
F o n t a i n e dealungul celor aproape
trei
sute de pagini este esenţial a a r esenţiale
s u n t deopoirivă — şi sortite desigur să aj u n g ă î n scurtă v r e m e celebre — acelea în
care descrie procesul de artificializare a li­
t e r a t u r i i iranceze clasice, literatul luând
locul poetului, strigătul n a t u r a l fiind î n ­
locuit p r i n expresia iui figurată şi aceasta
p r i n consideraţie. Rareori u n scriitor fran­
cez a fost m a i n e c r u ţ ă t o r şi a spus a d e ­
v ă r u r i m a i c r u d e decât Giraudoux, des­
pre secolul de a u r al literaturii franceze
din perioada clasică, al cărei repertoriu
înseamnă desigur cel mai frumos
concurs
Această însuşire, liberându-1 de toate
ispitele şi de toate contrazicerile l-a că­
lăuzit către l i b e r t a t e a fabulei, s u p r e m u l
refugiu şi m a r e a
a v e n t u r ă a vieţii lui.
S u b masca m o r a v u r i l o r omeneşti, ani­
m a l e l e l u i L a F o n t a i n e r ă m â n ceea ce
s u n t în realitatea vieţii lor, animale
adevărate, n e ş t i u t o a r e de ce le p u n e
să vorbească fabulistul. E l e s u n t ad e v ă r a t e n u p e n t r u c ă La Fontaine, prin­
tr'o îndelungă observare, s'a lăsat p ă ­
t r u n s de a d e v ă r u l lor, ci datorită intuiţiei
lui divinatoare care n e face să recunoa­
ştem chiar „ a s e m ă n a r e a " exactă a u n o r
a n i m a l e închipuite, ca b a l a u r u l , p e n t r u c ă
adevărul, ca în orice ficţiune „e acela p e
care-1 dă artistul creator, n u acela care
i se i m p u n e " .
La F o n t a i n e n u a observat n a t u r a cu
atenţia şi meticulozitatea entomologului
sau a botanistului. El n u este u n F a b r e
D. P E T R E V. d i n R ă d ă u ţ i a b ă g a t
d e s e a m ă că n o i v o m p u b l i c a
„numai
b u c ă ţ i c l a s i c e " şi c u m d u m n e a l u i s c r i e ,
de mult, poezii
„morale-religioase-patriotice", „clare dar adânci, cam greu de
a fi î n ţ e l e s e d e s ă v â r ş i t " . . . n e - a t r i m i s
şi n o u ă c â t e v a p r o b e d i n v e r s u r i l e sale
„clasice".
I a t ă u n p a s a g i u m o r a l - r e l i g i o s din
poezia „ î n d u r e r a t ă m a m ă " :
B l e s t e m să c a d ă p e t i n e b r a ţ p ă g â n !
C u m m ' a i f ă c u t să r ă m â n
Cu inima'n durere, greu zdrobită
O h . C u m m i - a i ucis copila i u b i t ă !
Ce fel d e m a i c ă t e - a n ă s c u t
Că a t â t d e n ă p ă d i t t e - a c r e s c u t
Ş i încă cu m â n a p e v o l a n s'ajungi
Şi tot ce-i m a i d r a g să-mi distrugi !
P o e t u l n o s t r u să se r e s e m n e z e . S o a r ­
ta e c r u d ă . P e n t r u u c i d e r e a s e m e n i l o r ,
u n u i a îi p u n e î n m â n ă s p a d a , a l t u i a v o ­
l a n u l , a l t u i a p a n a . . . şi a ş a m a i d e p a r t e .
I n o r i c e c a z e p r e f e r a b i l să m o r i d e
pe u r m a volanului.
Şi „ n e s e r i o s u l " I a n c o v e s c u ( c ă n u a m
u i t a t noi n u e nimic, d a r n u va uita is­
t o r i a t e a t r u l u i n o s t r u ) a fost t o t u ş i n e ­
voit — şi a fost lăsat t o t u ş i — s ă j o a c e ,
l â n g ă vreo oarecare Lisavette D a r a v e r e a , d e v r e m e ce p e s c e n a
primului
t e a t r u r o m â n e s c , p e s c e n a lui C a r a ­
giale, el n u e r a a d u s ( d e o a m e n i i „ s e ­
r i o ş i " n i c i „în r e p r e z e n t a ţ i e " . . . , n e c u m
l a locul c u v e n i t .
Ar fi, a ş a d a r , u n fel d e f a p t c a r e să
n e b u c u r e — n u ? — a c e l a d e a-1 găsi
a s t ă z i l â n g ă d. I o n e l Ţ ă r a n u . . .
Regia tehnica
Ascultătorii
cari au răbdarea
să aş­
tepte sfârşitul
pieselor transmise
la ra­
dio, aud întotdeauna,
după interpreţi
şi
după regia
artistică:
regia
tehnică:
Alexandru
Lohan. Domnul Lohan
înde­
plineşte
cele mai
variate
însărcinări,
după împrejurări:
reproduce
şueratul
vântului
pentru
ca să ştim fără o in­
troducere
prealabilă
că ceea ce ascul­
tăm se petrece iarna.
Tot
dumnealui
ştie să facă valurile mării,
ciocăniturile
în uşe, zăngănitul
săbiilor, larma
unei
lupte şi multe
alte zgomote
pentru
a
creia
atmosfera.
Regisorul
tehnic
are, desigur, un rol
mult mai important
decât regisorul
ar­
tistic. Căci acesta din urmă în
teatrul
radiofonic
nu e decât un spectator
an­
ticipat
care îşi dă şi el părerea
după
ce a ascultat
tiradele interpreţilor.
Mai
mult n'are ce să facă. In teatrul
celă­
lalt, al rampei el trebuie să
organizeze
totul, devenind
dirijorul
nevăzut
al acestei orchestre.
Dincoace,
actorii
stau
pe scaun, au textul în faţă şi regisorul
îndreaptă
greşelile
de dicţiune,
însfârşit drege ceea ce crede că nu este cu to­
iul
corect.
Din lipsa tuturor
acestor
elemente
scenice creşte importanţa
decorului
acustic, întrebuinţat
la rampă
numai
foarte
rar şi întotdeauna
pe un
plan
cu totul şters, ca o completare
de care
te foloseşti
pentru
că ai mijloacele
să
ţi-o
produci.
La radio nu poate lipsi. Insă
elemen­
tul acesta trebuie tratat
altfel
decât
până acum. Am cunoscut
doar
produ­
sul mecanic
al unei tehnici.
Fiecare
efect acustic îşi are reţeta lui. De multe
ori se folosesc înregistrările
pe
discuri
luate la faţa locului ca de pildă
pufă­
itul unei locomotive
pe care pentru
a-l
avea te deplasezi până în Gara de Nord
sau alte ori se foloseşte
proprietatea
microfonului
de a denatura
anumite
sgomote făcându-le
să treacă drept al­
tele.
lini închipui
că un regisor tehnic
are
un caet în care îşi trece
toate
proce­
deele sale aşa cum îşi scriu
gospadinele
reţetele culinare. Când i se cere un gen
anumit
de sgomot,
caută repede şi re­
petă procedeul,
reproducând
un sgo­
mot aidoma aceluia pe care l-a mai pro­
dus altă
dată.
Dar tocmai
caracterul
acesta de re­
producere
stereotipă
displace.
In
starea de acum decorul acustic se poa­
te asemăna
cu decorurile
făcute de un
zugrav dând cu bidineaua
după un anumit şablon. Şi mai e ceva. V'aţi gân­
dit dacă v'ar plăcea să vedeţi la tea­
tru o piesă jucată cu decorurile ateia pe
care aţi văzut-o
cândva ? Cred că lu­
crul acesta
nu s'a petrecut
nicicând.
Cel mult dacă s'au folosit părţi din de­
corurile vechi, cari în noul tot nici nu
se mai recunoşteau.
Căci altfel şi actorii
ar suferi
în jocul
lor, iar
unitatea
spectacolului
ar suferi
producându-se
în mintea
spectatorului
un
amestec
foarte
confuz
între
elementele
repre­
zentaţiei
vechi şi ale celei
noui.
Ar fi poate timpul
ca şi la radio să
se treacă delà decorul de zugrav la de­
corul
pictorului.
Nu e cu
desăvârşire
greu. S'ar renunţa
întâi la
mijloacele
pur mecanice
de reproducere,
ca de pil­
dă la plăcile cu înregistrări
sonore
(sau
s'ar putea ca înregistrările
să se facă
pentru
fiecare piesă şi apoi să se dis­
trugă).
Ceea ce ascultăm
n'ar
mai fi
numai produsul
unei
munci
care ur­
mează regulile tehnice.
Căci
dacă se
poate concepe arta ca o muncă, nu este
mai puţin adevărat
că munca
aceasta
trebuie să fie inventivă,
creatoare.
Un
produs prin repetiţie
îşi pierde
puterea
sugestivă.
Un duel în care săbiile sună ca două
frigărui
lovite repede una de alta te
face să zâmbeşti.
Dar dacă
în
locul
ritmului
mecanic,
săbiile s'ar ciocni în
ritmul viu, neregulat,
real în duel, am
asculta
altfel.
Poate însă operaţia
aceasta
a che­
mării la viaţă a sunetelor
nu se poate
face din cauza greutăţilor
tehnice.
In
acest caz ar fi de recomandat
o redu­
cere, până la strictul
necesar a folosirii
zgomotelor
mecanice,
moarte.
MIRCEA
BARBULESCV
5 Martie 1938
UNIVERSUL LITERAR
8
F O L K L Ó R SI C L A S I C I S M
(Urmare
din
imagina făpturii spirituale a Creato­
r u l u i l u m i i . C ă t r e el, o m u l t i n d e să se
înalţe toată firea neînsufleţită, — pia­
t r ă , p l a n t ă , a n i m a l . El o m u l , t r a n s m i ­
te spre cer mesagiile acestei lumi m ă ­
r u n t e , î n ă l ţ â n d u - s e el însuşi spre lu­
m e a cealaltă, a d u h u r i l o r : erou, s u p r a
om, d u h al distrugerii, profet.
Astfel, s c h e m a t i c v ă z u t ă , — e g r e u
s ă p r e c i z e z i d a c ă a c e a s t ă o r d i n e e cea
folklorică s a u cea clasică a n t i c ă .
P u n e ţ i n u m e d e f a u n i şi n i m f e î n
l u m e a p ă m â n t u l u i ; n u m e d e eroi, s e ­
m i z e i şi zei î n cea d e d e a s u p r a lui, —
şi v e ţ i a v e a v i z i u n e a o m u l u i a n t i c .
P u n e ţ i n u m e l e lui S t r â m b ă L e m n e ,
S t a t u - P a l m ă - B a r b a c o t , al I e l e l o r şi al
M u m e i P ă d u r i i ; î n c h i p u i ţ i - v ă că s p a ­
ţ i u l t o t e p r i v e g h i a t d e sfinţi şi c u t r e e r a t d e î n g e r i şi diavoli, că l u n a e p r i v e g h i a t ă d e t r e i s f i n t e p e c a r i noi le
v e d e m ca t r e i s t e l e m i c i , că s o a r e l e e
u n o m s f â n t , — şi v e ţ i a v e a v i z i u n e a
noastră folklorică.
Fiindcă viziunea clasicismului antic
şi v i z i u n e a folklorică, a t â t cât se m a i
p ă s t r e a z ă , f ă r â m a t ă , azi, — a u a c e e a ş i
rădăcină : acea miraculos de înţeleap­
t ă î n ţ e l e g e r e a l u m i i p e c a r e şi-a î n ­
chegat-o, în a d â n c u r i de vremi, omul
vechiu pe care n u - l cunoaştem încă
aşa c n m t r e b u e .
Unii însă poate n u vor vedea înţe­
lepciunea miraculoasă în simplităţile
şi c h i a r n a i v i t ă ţ i l e ei. S â n t e m cei d i n t â i
c a r i să r e c u n o a ş t e m că o cale d e î n ­
t o a r c e r e la e a î n s p i r i t u l n o s t r u , f o a r t e
c u g r e u p o a t e fi g ă s i t ă . A s t a î n s ă n u
n e î m p i e d i c ă d e a r e g r e t a p r o f u n d că
a m a j u n s aici. Căci c e - a ţ i zice d e u n
savant, care, din p u r ă curiozitate ştiin­
ţifică, a r p r e p a r a şi r ă s p â n d i doctorii
ce n e - a r
măcina trupul, ne-ar
coa­
gula sângele ? De dragul
lucidităţii
şi a l a d e v ă r u l u i , d e c â t e v a v e a c u r i ,
ş t i i n ţ a m o d e r n ă n u face d e c â t s ă n e
r ă v ă ş e a s c ă , să n e f ă r â m e s u f l e t u l . Cu
cât găsim mai m u l t e leacuri p e n t r u
t r u p , cu atât p i e r d e m din temeliile de
linişte ale sufletului.
Temeliile acelea de pace, pe care vi­
ziunea asta veche pe care o descifrăm
î n clasicism şi î n folklór, l e - a d u r a t atât de bine încât au ţinut mii de ani !
V i z i u n e a a c e a s t a a fost î m p l i n i t ă d e
c r e ş t i n i s m . C r e ş t i n i s m u l a fost u l t i m a
u r i a ş ă şi t r a i n i c ă r e v o l u ţ i e s p i r i t u a l ă .
F i i n d c ă a fost o r e v o l u ţ i e î n s e n s u l
v e c h i u : u n a d e î m p l i n i r e , c u t o a t e ap a r e n ţ e l e ei d ă r â m ă t o a r e . Şi poate^ fi­
i n d c ă e u l t i m a c a r e s'a f ă c u t î n g â n d ,
î n g r a i u , — î n a i n t e d e a fi a j u n s r o b i i
scrisului,
ca a c u m . P e c â n d î n R o m a
lui A u g u s t u s m i g ă l e a u l i t e r a r u n V i r ­
gil, u n H o r a ţ i u , — I s u s n ' a scris u n
c u v â n t , t o c m a i f i i n d c ă t r e b u i a să a d u ­
JLumuL'oJLùJltM,.
pagina
ИНИИІММ*
i-a)
că u l t i m u l d a r d e f e r i c i r e şi î m p ă c a r e
cosmică omului.
Viziunea antică era clădită pe t e a m ă
şi s u p u n e r e . D i n c o l o d e s u f l e t u l l u m i i ,
s t ă p â n e a , o r b şi n e î n d u r a t î n p r i v e ­
g h e r e a legilor lui,
Destinul.
V i z i u n e a c r e ş t i n ă a p r o p i e şi m a i
m u l t l u m e a d e om, s t r ă b ă t â n d - o
cru­
cial cu dragoste şi s u p u n e r e . A l ă t u r i
de p u t e r e a n e v ă z u t ă d a r înţelegătoare
a T a t ă l u i , se a ş e a z ă i u b i r e a i n f i n i t ă
a
Fiului,
animând
pietrele,
oamenii,
sfinţii.
Aceeaşi l u m e armonică, — e
văzută într'o lumină m a i caldă doar.
V i z i u n e a a c e a s t a c r e ş t i n ă s'a s u p r a ­
p u s , s'a c o n t o p i t î n cea folklorică, —
î n a t â t a m ă s u r ă c â t ă i-a
îngăduit-o
î n ă l ţ i m e a s p i r i t u a l ă a etnicului
care o
p u r t a p r i n veacuri. In folklórul nostru
r o m â n e s c , a c e a s t ă c o n t o p i r e a fost e x ­
t r e m d e a d â n c ă , — d u c â n d la u n a d i n
cele m a i f r u m o a s e înfloriri s p i r i t u a l e .
P o a t e şi d a t o r i t ă c a r a c t e r u l u i d e l i m ­
p e d e o r g a n i c i t a t e al o r t o d o x i e i , s p r e
d e o s e b i r e d e catolicism.
D e a c e e a u n C. H o g a ş , c r e s c â n d fi­
resc din folklórul nostru, poate semă­
n a a t â t d e a m ă g i t o r cu u n r a p s o d h o ­
m e r i c , îl p o a t e i u b i a t â t a p e H o m e r , —
r ă m â n â n d totuşi credinciosul
razăş
m o l d o v e a n , c a r e a fost şi în v i a ţ a şi în
l i t e r a t u r a sa.
Ovidiu P a p a d i m a
CĂRŢI
MARCEL AYMÉ
Gustalin
Roman-N.
R. F.
lllliiliiiiilHiiHil«««iM»i«M«i«iM«nM>Min«HMiniinMiiiiiMHiiiiimi»Mi«iit4MiMmn>i«»iimtmtt>
Cinema Capitol
Cinema Carlton
A c u m u n a n n i s'a p r e z e n t a t u n film
într'adevăr mare, unul dintre
acelea
c a r i p o a r t ă p e c e t e a regisorulu'i de clasă.
Şi n o i c u n o a ş t e m d o a r 3 regisori, î n t r ' ­
a d e v ă r m a r i : Oharlie C h a p l i n , S a c h a
G u i t r y şi R e n é Clair. I a r
în ultimul
t i m p , a p o r n i t p e u r m e l e lor g e r m a n u l
Willy F o r s t . D e s p r e ceilalţi r e g i s o r i se
poate spune că s u n t buni, deoarece toţi
p o t s ă n e d e a c â t e u n film r e u ş i t . D a r
filme c a r i s ă î n s e m n e e t a p e n o u i î n a r t a
cinematografului, doar aceşti 3 regisor; aoi dovedit că p o t p r e z e n t a .
F i l m u l d e s p r e c a r e a m a m i n t i t la
începutul acestei cronici
se
numea
„ F a n t o m e de v â n z a r e " i a r r e g i s o r e r a
R e n é Clair, c a r e a i s b u t i t s ă n e ofere
cea m a i fină s a t i r i z a r e a s o c i e t ă ţ i i am e r i c a n e de d u p ă război.
A m e r i c a n i i , geloşi p e f a i m a
acestui
f r a n c e z , a u h o t ă r i t s ă p r o d u c ă şi ei u n
film c a r e să î n t r e a c ă p e l i c u l a lui R e n é
Clair. R e c l a m a n e a n u n ţ a a c e s t film,
„ F a n t o m a b l o n d ă " , ca fiind
superior
..Fantomelor de vânzare".
î n t r ' a d e v ă r , şi aici este v o r b a de n i ş t e
f a n t o m e , c a r i fac l u c r u r i f o a r t e a m u ­
z a n t e , d a r t o t u ş i filmul a c e s t a este t o t
STRĂINE
LÉON DAUDET
Fièvres de Camargue
Roman — N. R. F.
D o m n u l M a r c e l A y m é este
autorul
acelei „La j u m e n t v e r t e " ce i - a c r e e a t
u n p r e s t i g i u g r e u de e g a l a t . T i t l u l a c e s t a a r fi s u f i c i e n t p e n t r u ca n o u l s ă u
v o l u m să afle i n t e r e s la m a r e l e public.
D e m n u l M a r c e l A y m é a m a i scris
î n s ă î n t r e t i m p , şi c ă r ţ i l e sate a u r ă m a s
c u m u l t î n u r m a r o m a n u l u i ce i - a a d u s
renumele.
De aci o a r e c a r e n e î n c r e d e r e .
F ă r ă a a t i n g e n i v e l u l acelor „ N a i n "
sau „ J u m e n t verte", „Gustalin" va spul­
bera totuşi în b u n ă p a r t e bănuiala că
Marcel Aymé este scriitorul unei singu­
re cărţi.
Cu o a r e c a r i i n e g a l i t ă ţ i d e a t m o s f e r a ,
cu e z i t ă r i î n c o n s t r u c ţ i e , u l t i m u l d o m niei-sale r o m a n este totuşi prea bogat
de ascuţită observaţie, prea frumoasă
î m p l e t i r e d e c r u d ă r e a l i t a t e şi d e vis,
pentru a n u desvălui tuturor, drumul
n o u şi l a r g p e c a r e a u t o r u l şi 1-a găsit.
. . G u s t a l i n " este r o m a n u l u n e i l i m p e ­
ziri.
b ă n u i m , n u a v e a u însuşirile s t ă p â n i l o r .
L a filmele a m e r i c a n e , î n g e n e r a l , t r e ­
bue s ă n e p u n e m c â t mai puţine î n t r e ­
b ă r i , de o a r e c e altfel r i s c ă m s ă n u m a i
înţelegem nimic.
P e r e c h e a de s t a f i i a fost a l c ă t u i t ă d e
C o n s t a n c e B e n n e t şi C a r y G r a n t , c a r i
a u p l ă c u t mai m u l t publicului atunci
c â n d e r a u invizibili. I a r soţia lui R o ­
l a n d Y o u n g a fost Billie B u r k e , c a r e ş i - a
i n t e r p r e t a t i n t e l i g e n t rolul.
Eroul... o e r o n i ă . O e r o i n ă de l a r g ă
cultură, o inteligenţă scăpărătoare, o
f e m e e p l i n ă de f a r m e c .
Cadrul... a c e a P r o v e n c e p e c a r e d o m ­
n u l Léon D a u d e t o c u n o a ş t e şi o î n d r ă ­
geşte a t â t .
P e a c e a s t ă a x ă şi î n a c e s t c a d r u se
m i ş c ă o l u m e p l i n ă de v i a ţ ă , se d e s f ă ­
ş o a r ă o i n t r i g ă d i n a m i c ă şi p l i n ă de
n e p r e v ă z u t , se c o n s t r u e ş t e u n r o m a n d e
atmosferă.
Personagii, peisagiu, puternice evo­
cări făuresc o i n c o n d e n c e n ţ ă proprie
domnului Daudet.
•
MARK AMIAUX
Le chevalier de Sacher-Masoch
Les éditions
de
Fraice
P r e z e n t a r e e r u d i t ă şi t o t u ş i
foarte
vie a u n u i p e r s o n a g i u ce t r e b u i a să
s f â r ş e a s c ă î n c a s a de n e b u n i d u p ă ce
consumase viaţa lamentabilă a
unor
grave experienţe cerebrale.
E DESTUL
SÂ
a t â t d e d e p a r t e d e o p e r a lui R e n é Clair,
p r e c u m p ă m â n t u l e s t e d e p a r t e d e cer,
a e o a r e c e A m e r i c a n i i , î n c o n c e p ţ i a lui
C h a r h e C h a p n n , n u vor p u t e a , c a t se
vor c h i n u i s a se a p r o p i e a e
fineţea,
capodoperelor, i n t r ' a ü e v a r r a r e , ale fil­
mului european.
Aceasta insă
nu înseamnă,
după
c u m a m m a i s p u s - o , c ă filmul „ F a n t o ­
m a blondă", n u este a m u z a n t . Din con­
t r ă , el e s t e c h i a r u n u l d i n b u n e l e „fil­
me amuzante" americane.
Vedem, d e - a l u n g u l filmului, l u c r u r i
cari ne provoacă n e a p ă r a t râsul. Ma­
şini c . r c u i ă , î n v i t e z a m a r e , s i n g u r e , pe
stradă. Oamenii c a p ă t ă patine, din se­
n i n . Se a u d g l a s u r i î n o d ă i goale. Şi
c u m i n t e r p r e t u l p r i n c i p a l n u este B o n s
Karlof, stafiile s u n t f o a r t e s i m p a t i c e .
S u n t doi soţi, c a r i d u p ă ce a u m u r i t ,
trebue n e a p ă r a t să facă o faptă b u n ă
c a s ă p l e c e de p e p ă m â n t .
I a r o m u l p e c a r e ei vor s ă - l f a c ă f e ­
ricit, e s t e R o l a n d Y o u n g , u n u l d i n cei
m a i b u n i comici a m e r i c a n i , d e s p r e c a r e
p u t e m s p u n e că e s t e u n f a c t o r p r i n c i ­
pial a l succesului a c e s t u i film.
Şi l u m e a , î n t o t t i m p u l f i l m u l u i , r â d e
î n c â n t a t ă şi t r e c e c u v e d e r e a c â t e v a
l u c r u r i cu t o t u l n e p l a u z i b i l e .
Astfel, l a î n c e p u t u l filmului, n i se
p r e z i n t ă p e r e c h e a de v i i t o a r e f a n t o m e ,
ca foarte cunoscută în t o a t e localurile
d e p e t r e c e r e . Şi t o t u ş i , d u p ă ce m o r ,
în clipa î n c a r e a p a r î n t r ' u n r e s t a u r a n t
plin de lume, nu-i recunoaşte nimeni,
c u t o a t e c ă f a p t u l c ă e r a u stafii n u le
s c h i m b a s e n i m i c d i n fizionomie.
Şi apoi a m a c c e p t a t e x p l i c a ţ i a s t a f i i ­
lor c ă ele p o t d e v e n i invizibile c â n d vor.
D a r t o t u ş i n e - a m î n t r e b a t m i r a ţ i , ce se
p e t r e c e a o u h a i n e l e de p e stafii c a r i ,
JOSÉ MARTI
Poésies
V o l u m u l p u b l i c a t la G r a s s e t , a d u n ă
î n e x e c e l e n t a t r a d u c e r e a lui A r m a n d
Godoy, f r u m o a s e l e v e r s u r i ale p o e t u l u i
C u b a n m o r t î n 1895.
•
N. de BASILY
La Russie sous les Soviets,
vingt ans d'axpérience
bolchevique
Edition
Pion
O l u c r a r e d o c u m e n t a r ă , o l u c r a r e în
care, sprijinit pe probe
neîndoelnice,
a u t o r u l , fost d i p l o m a t a l r e g i m u l u i ţ a ­
rist, p r e z i n t ă originile, e v o l u ţ i a şi r e ­
z u l t a t e l e p e n i b i l e a l e r e g i m u l u i sovietic
în Rusia.
ZÂMBEŞTI
S'a r â s m u l t s ă p t ă m â n a a s t a la C a ­
pitol. S'a r â s fiindcă, p e e c r a n , a u e v o ­
l u a t cei t r e i f r a ţ i n e o u n i , M a r x . D a r
s u n t e m s i g u r i c ă de s ' a r g ă s i c i n e v a
c a r e s ă - i î n t r e b e p e s p e c t a t o r i i ce a u
r â s c u h o h o t e la filmul f r a ţ i l o r M a r x ,
a d i c ă p e t o ţ i s p e c t a t o r i i , c a r e a fost m o ­
t i v u l veseliei lor, ei a r r ă m â n e s u r p r i n ­
şi, r u ş i n a ţ i p o a t e , î n f a ţ a n e p u t i n ţ e i d e
a da un răspuns.
N u se p o a t e s p u n e c ă s p i r i t e l e c a r i
a b u n d ă î n a c e s t film a r fi d e c e a m a i
b u n ă c a l i t a t e . D i n p o t r i v ă , ele s u n t d e
c a l i t a t e d u b . o a s ă şi p r o d u c n u n u m a i
proastă impresie printre spectatori, dar
c h i a r s t i n g h e r e a l ă în r â n d u l p a r t e n e ­
r i l o r celor 3 f r a ţ i .
Edificator în această privinţă,
este
r â s u l o a r e c u m j e n a t a l M a u r e n e i O.
S u l l i v a n , î n clipa î n c a r e G r o u c h o M a r x
îi s p u n e c ă n ' a r e n i c i - o fotografie, d a r
că p o a t e s ă - i d e a lin s c h i m b a m p r e n t e ­
le p i c i o a r e l o r , î n c i o r a p i . E x e m p l e d e
asemenea spirite p u t e m da o mulţime,
f i i n d c ă ele a b u n d ă . Şi, p o a t e , d i n a c e s t
m o t i v , n i s'a p ă r u t c ă cel m a i s p i r i t u a l
d i n t r e cei 3 f r a ţ i , a r fi H a r p o , p e c a r e
i n f i r m i t a t e a lui îl î m p i e d e c ă s ă facă
s p i r i t e . D i n fericire p e n t r u
spectatori
i n s ă . cei t r e i f r a ţ i , M a r x m a i fac şi a l t ­
c e v a d e c â t s p i r i t e . Chico c â n t ă f o a r t e
b i n e la p i a n i a r H a r p o , d u p ă c u m şi
n u m e l e îl a r a t ă , e u n v i r t u o s al h a r p e i .
Şi î n cljpele în c a r e Chico şi G r o u c h o
r e n u n ţ ă d e a face c a l a m b u r u r i , p u t e m
s p u n e c ă cei 3 f r a ţ i s u n t c h i a r a m u ­
z a n ţ i . D a r c o m i c u l lor n u r e z u l t ă , c a
a c e l a al c u p l u l u i L a u r e l e t H a r d y , d i n
jocul perfect — despre nişte
comici,
c a r i r â d d u p ă b o r o b o a ţ e l e lor, se p o a t e
s p u n e c ă n u s u n t comici — ci d i n n e ­
b u n i a p e c a r e p a r , d e - a l u n g u l celor 8
a c t e . a o p o s e d a d i n belşug. N e b u n i a lor
este m u l t i n f e r i o a r ă a c e l e i a a f r a ţ i l o r
Ritz, d e s p r e c a r e î n s ă n e v o m
putea
p r o n u n ţ a a b i a d u p ă ce-i v o m v e d e a j u ­
c â n d r o l u r i l e p r i n c i p a l e î n v r e u n film.
F r a ţ i i M a r x , a t â t î n p r i m u l lor film.
c â t şi î n a c e s t a d i n u r m ă n e - a u p r e z e n ­
t a t c â t e v a s k e t c h u r i , c a r i se a p r o p i a u
m a i m u l t d e circ d e c â t d e c e e a ce se
chiamă artă cinematografică.
T o t u ş i , se p a r e c ă î n A m e r i c a o b ţ i n
m a r e s u c c e s . Şi c h i a r l a n o i n ' a u d i s p l ă ­
cut, d e v r e m e ce n ' a u fost f l u e r a ţ i d e c â t
de nişte spectatori delà balcon.
V o m p u t e a s p u n e c ă s t e a u a lor a î n ­
ceput să apună, doar atunci când ni
se v a p r e z e n t a u n film î n c a r e s ă v o r ­
b e a s c ă H a r p o , t o t a ş a c u m u l t i m u l film
al lui Malec a fost acela î n c a r e fostul
„ m a r e c o m i c " a r â s . D a r , d u p ă c â t se
p a r e , n ' a v e n i t î n c ă m o m e n t u l tn. c a t e
să înţeleagă spectatorii că fraţii M a r x
s u n t c a m lipsiţi d e h a z .
L.
cub *&xnù&<i£à.
<£ou
0%
-
^tiù ля-
rrtvab ^ѵилшы^ ^ţuctiou Jkb Zrui/uí
-&oCb ûtrù, ) -^саЬ ^ ^ісиіЛі^ мпь^УіЛ-
Ce
TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU 23
ЭісіСА> -Л>
<
)
Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P.T.T. Nr. 44908-938