Documente

Transcription

Documente

TEODOR BALAN
DOC. UNIV.
unmimmmmmuumunumiummuuuuummuuumuuuuummmimmuuuminnnmo
Editura Mitropoliei
Bucovinei
Documente
Bucovinene
Volumul IV
1720-1745
Cernauti 1938
Tiparul Mitropolitul Silvestru"
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
BUCOVINENE
DE
TEODOR BALAN
DOC. UNIV.
©
VOLUMUL IV
1720-1745
Editura Mitropoliei Bucovinei
CERNAUTI 1938
Tiparul Mitropolitul Silvestro"
www.dacoromanica.ro
I. P. S. Sa Mitropolitul Visarion in dorinfa de
a vedea date in vileag toate vestigiile trecutului Bucovinei $i al bisericii ei, a ordonat publicarea volumului de Wiz-.
Ii multumesc din ininza pentru acest sprijin,
fiird de care n'ar fi putut continua publicarea acestei
colectii de docunzente.
www.dacoromanica.ro
-Iasi, 1720 lulie 11.
Mihai Racovita VV. hotareste ca familiile Onciul, Tanta,
Ciurar, Peletiuc, Cracalia Si Frunza sä stapfineasca satul Vi-
lauce, de oarece cu totii descind dela Toader Tautul, stramosul for.
(Tradus in romaneste dupa o copie germana).
Noi Mihai Racovita VV. din mila lui Dumnezeu Domn
Tarii Moldovii.
Am dat zapisul nostru domnesc lui Gheorghitei Onciul,
fratelui lui Alexandru si altor rude ale lor, apoi lui !lie Tanta
cu fratii sal, lui Sandul Ciurar, asijdere si lui Ion Peletiuc, lui
Cracalia si lui Ion Frunth, nepotii si stranepotii lui Toader
Tclutul, ca sa stapaneasca cu toate veniturile impreund cu alte
rude ale for a for dreapta ocina si mosie satul Vilauce, tinutul
Cernautilor, dupd zapisul de marturie pe care ni 1-au aratat
noua si credinciosului nostru boier Macri, staroste de Cernauti,
care sat a fost al stramosului for Toader Tautul, care a facut
trei feciori si trei fete, iar la moartea sa a impartit acel sat in
case parti, pe care 1-a despartit cu pietre; mai tarziu insa
unul din acesti case frati a murit, iar ceilalti cinci frati au
impartit satul in cinci parti pe care 1-au hotarat cu pietre. De
atunce au trecut multi ani si trecand aceste parti dela stramosi la parinti, iar dela acestia la nepoti si stapanindu-ie tot
frateste, au trecut astfel si la stranepoti si niciodata n'a lost
pricing; dar dupa moartea batranului Vasile Tclutul s'a sculat
fiul sau Sandul cu fratii si rudele sale ziand ca se trag dela
un fiu, iar Gheorghita Onciul cu ale sale mai sus aratate rude
dela o fata, stranepoata lui Tautul, care n'a dat mosie la Vilauce fiicelor si find astfel intre ei mare pricing, au venit inaintea banului Macri, care i-a intrebat cu amaruntul dac6 au
scrisori sau zapise de impartala Intre frati, dupa can frati
www.dacoromanica.ro
4
le-a ramas intreg satul, iar fiice(le) au primit mosii in alter
parte, dar ei n'au aratat nemic, fara numai au zis Gheorghitel
Onciul si fratele sau Alexandru, ei fiind oameni batrani, Ca
duper stirea for acel sat n'a fost altfel decat fiecare a stapanit
nerusiit, frateste, partea sa ce a avut-o dela stramosi si mosi
si n'a fost pricing nici cu Vasile Tautul, nici cu fratii sai pentru acea mosie. De aceea si Domnia noastra am dat si am inVara pentru toti cei amintiti mai sus ca sa stapaneasca partile
de mosie duper dreptul celor cinci batrani in partile for cele
vechi cum le-au stapanit si parintii lor, si sa le fie si dela
Domnia noastra mosie cu toate veniturile in veci.
Si altfel sa nu se intample.
Iasi, la 11 lu lie 7228.
!lie Catargiu vel logofat
Axenti uricar.
Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Vilauce si Liber
Granicialium X pag. 124, unde se gaseste copia germand. Vezi
si a noastra: Familia Onciul pag. 60-61 n-rul 51.
2.
Iasi, 1720 Iu lie 26.
Constantin Tautul se plange, cä pe mosia sa Lehacenii, tinutul
Cernauti, sed niste vecini cars refuza sä dea dijma. Domnul
trimite pe Dimitrie Macri ca sa cerceteze, sä sileasca pe
oameni la plata dijmei sau sä-i ridice depe mosie.
Noi Mihai Racovita VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem Domnie me credincios boearului nostru dumnealui Dimitrie Macri biv vel ban, facem tire dumitale ca Domnii
mele sau jeluit Constantin Tautul pe neste cuscrii a lui anume
Cobeizaceni zicand ca sed pe o mosie a lui ce sä chiama Leheiceni si nu numai ca nu vor sas dee dejma duper obiceiu si
Inca nici el nu-s poate sa-s traeasca pe mosie de raul acelor
cuscrii a lui si cand le pomeneste cate °data pentru ca ce nu-s
dau dejma, ei sar de-1 si bat. De care lucru viind acolo Tautul
cu carte Domnii mele sä cauti Dumneata sa dai poronca Coba--
zacenilor sa lipseasca dips acel hotar a Lehacenilor or daca
a r voi sä mai traeasca pe acel loc sa caute sa sa invoiasca cu
istapanul locului si sa-s de dejma si Sa-$ de stogul de boeresc.
www.dacoromanica.ro
-5
cumu-i obiceiul pe acolo, ear nevrand sa easa de bun'a voe
nice dejma de nu-s vor da, sa trimiti Dumneata sa-i scoata
tara voe for ca sa nu ne mai vie jaloba, or de an alts ceva de
raspuns sa le dai zi sä vie la Divan si sa-$ aduca si dreasele.
Aceasta facem stire.
U las, Teat 7228 Iu lie 26.
Vel logofat.
Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, Liber
Contractuum novorum IV pag. 52.
Alte documente despre satul Lehaceni:
1. 1662 lanuarie 18: Niculae Murgulet este in drept sa
stapaneasca partea de Lehaceni a fratelui sau Ursul; Ursul o
zalojise, dar au rascumparat-o fratii sai Niculae si Dumitrasco. Mai tarziu Ursul intoarce lui Niculae banii, dar lui
Dumitrasco nu. Se paresc Dumitrasco cu Neculai $i domnul
hotareste ca Neculai sa dea lui Dumitrasco banii ce i-a cheltuit
$i sa find toata partea Ursului, pand ce acesta ii va intoarce
banii. (Arhiva istorica III pag. 243 si Gazeta mazililor si ra-
zesilor bucovineni III, 1913, pag. 9).
2. 1678, lunie 20: Nacul Isacescul, fost staroste, cu'sotia
sa Ileana dau finului for Sandul, ficiorul lui Ion vataful, o parte
de mosie din Lehaceni, din jumatatea de sus a satului, 1/4 parte
din a 1/4 parte, pe care o cumparase dela fiul lui Dumitru Le-
hacinschi si sotia acestuia; intre martori: Dumitrascu Mur-
gulet (Arhiva ist. III pag. 252).
3. 1698, Septemvrie 15: Sandul, fiul lui Ion vataful, cu sotia sa Irina vand lui Lupascu Murgulet rohmistru partea for de
mosie din Lehaceni primita in dar dela nanasul sau Nacu Isacescul; pretul lei 50. ( Arhiva ist. III pag. 264).
4. 1720, Octomvrie 1: Ion Bere vinde hatmanului Ionita
a patra parte de Lehaceni; tatal sau Patrascu Bere o cumparase dela Grapina, fata lui Lehacenschi din Lehaceni. (Iorga N.:
Anciens documents de droit roumain I pag. 81-82).
5. Inceputul sec. XVIII, Domnul Mihai Racovita. Document rezumativ asupra trecutului mosiei Lehaceni. Se paresc
Constantin TAutul, fiul lui Toader, si cumnatul sau Gheorghe,
ginerele Saftei, fata Anitei, cu Gheorghita Bandiul pentru 1/2
sat Lehaceni partea de jos. Tautul si Gheorghe spun ca aceasta
jumatate de L. li se trage dela moasa for Anita, fata lui Stefan Murgulet. La impartala fiilor lui Stefan Murgulet aceasta
1/2 Lehaceni venise intaiu lui Dumitrasco si Ursul M., dar
.sora for Anita a luat-o mai tarziu cu judecata dela fratii ei,
pentruca acestia primisera multa zestre: bucate, salbe de galbini si odoare. La judecata facuta la 1662 Martie 1 de boierii
Nicolae Mogalde fost pah. Lupul Septelici fost vornic, Frangule
lost vornic, Eremie Carcu fost portar, Miron vornicul de tarwww.dacoromanica.ro
-6
gul Sucevii si Ipatie Murgulet s'a constatat, ca toate zestrileAnitii din bucate au fost mancate si cheltuite de fratii in pret
de 150 lei", si neavand fratii cu ce plat li s'au luat partite for
de mosie din Lehaceni, cate a patra parte de sat. A fost apoi
intrebat Gheorghita Bandiul cu ce raspunde de se face moSan"; el a scos un ispisoc dela Bogdan 'VV. rasuflat $i fara pu-
tere pentru a treia parte de Lehaceni, pe care a impartit-o
Catrina. Neavand alt ispisoc, nu i s'a dat crezamant. A fost
dat ramas din toata legea tare. Ceilalti raman stapani.
(Copie romaneasca, Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum I
pag. 158).
6. 1723, August 16: Toader armasul, fiul lui Damian, Toader Murgulet din Mihalcea, Stefan Volcinschi, fiul lui Stratulat,
ginerele lui loan Stroescul fost mare jitnicer vand partea for
de Lehaceni, pe care o au dela Vasile Cracalia armas. (N.
lorga: Studii si doc. V pag. 409).
7. 1754, Mai 5: Matei Ghica VV. da carte lui Constantin
Tautul sa fie in drept a stapani mosia sa, jumatate de Lehaceni, tinutul Cernauti, partea de jos, caci ii este basting dela_
parintii sai si sa-si is venitul din taring, fanat, gradini, prisaci,
din tot locul pe obiceiu. (Arhivele Stat. Cernauti, Liber Contractuum Novorum IV pag. 54).
3.
Iasi, 1720 Octomvrie 24.
Mihal Racovita VV. ordona lui Dumitru Macri, starostele de
Cernauti, sa hotArasca mosiile lui Iordachi Cantacuzino, care
se impresoarfi de MO boieri.
lo Mihai Racovita VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem domnia mea la credincios boerinul nostru du-lui
Dumitru Macri biv vel ban, starostelea de Cernauti, facem
Stire ca aicea la domnia mea sa falui credincios boerinul nostru
lordache biv vel medelniciear, zicand ca are du-lui ateva
mosii pre acolo, la acel tinut a Cernautului si ii inpresoara
unii si altii hotarali si pre une sate are si scrisori de-i scriu
pre unde i-au imblat hotaralea si ei nu bags seama si tot inpresoara, iar pre alte sate n'are scrisori, sa-i scrie din hotar in
hotar; deci pentru acesta lucru iaca-ti scriem dumitali, daca a
vini du-lui med. Iordache cu carte domniei meale, sa socotesti
dumnieta foarte pe dreptatea si pre la care sate va avea du-lui
scrisori, pre undea ii vor scrie scrisorilea ca i-au imblat howww.dacoromanica.ro
-7
taralea, pre acolo sä-si tie si de acum mosiile; iar di care satu
n'or hi scrisori, sa scrie din hotar in hotar sa strangi du-ta oameni megie5i batrani si sa-i intrebi cu buns adeverinta si pre
undea vor hi stiind oamenii ca i-au inblat si mai di de mult,
pre acolo va tine medelniciariul Iordache si de acum hotarali.
Si precum va fi mai cu dreptul sa-i faci dumniata Si o marturie
incredintata, pri la locuri insamnate, ca sa i sa de si om gospod sa-i pue petri pre marturie dumitale Si ca sa i sa faca Si
ispisoc gospod de intaritura. Aceasta scriem.
U las, let 7229 Oct(omvrie 24).
(Pecete-domneasca), vel logofat.
Copie dupa original. Din C-tin si Marcela Karadja: Documentele mosiilor cantacuzinesti din Bucovina pag. 50-51
nrl. 23.
Alte documente privitoare la aceasta chestiune:
1. 1722 Martie 6: S'au parit Gligoras Stroescul fost postel. cu Iordachi Cantacuzino fost mare medel. pentru- 1) sans-
tea intreaga Toporucichi, pe tarmul Nistrului, intre Onut si
Midcau; 2) pentru 1/2 saliste la Martinesti. Amandoi le reclarna.
Iordachi n'a adus dresele sale si i se da termen in 2 sapt. dupa
Pasti, daca atunci nu le va aduce sa va da ramas si din zi $1
din toata leage a Oxen (C. si M. Karadja: Ibidem pag. 5152 nrl. 24).
2. Pe la 1722: S'au parit Gligoras Stroescul fost post. cu
Iordachi Cantacuzino fost mare med. si cu cumnatul sau Ser-
ban Boteanul patr. pt. satul Simusin tin. Cernauti. Str. arata
drese dela Vasile Voda. Ceilalti doi arata un ispisoc din 1646
care scrie, Ca Gavrilas Mateias s'a parit cu Lupul Stroescu, zicand ca Simusinul e de hotarul satului sau Onut, iar Lupul zi-
cea ca-i de hotarul satului sau Toporucichi. Si necrezand,
rap. Vasile Voda" 1-a trimis pe Toader Petriceico fost mare
vornic, care a constatat ca-i de hotarul Onutului. Lupul a pier-
dut. Deci Grigoras Stroescu este dat ramas si Samusinul a
fost ras din direasele lui. (C. si M. Karadja: Ibidem pag. 5253 nrl 25).
Toporuciuca, Toporucichi se cheama astazi Mosoriuca.
Martinesti = Ocna, tinutul Cernauti.
www.dacoromanica.ro
-8
4.
1720, Noemvrie 15.
Se certifica ca Sandul Saul a cumparat dela Sandul Onciul a
opta parte de sat de Lucavat sl Berhomet, tionutul Sucevil,
du.4 nepot de fata.
Wm.
Datam scrisoare noastra la mana Sandului &haul $1 a lui
Stefan Saul ca sa le fie de credinta precum au cumparat a opta
parte de sat de Lucavat Si din Berhomet drept 50 lei dela Sandul Onciul si dela varu sau Ion si dela alti frati ai lor, si acel
Sandul si Ion viind la mine sa cumpar ace parte, eu liam spus
ca nu incap, daca vre sä cumpere Sandul Sau fiind nepot de
fata Onciului, iar de nu is da lui mana pot sa cumpar si au
mers la Sandul Sau $1 au cumparat, fiind niam mai aproape.
Let 7229 Noemvrie 15.
Ursachi Isar capitan
Sandul Pelin biv capitan
Si eu Alexandru Vascilco martur.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, documentele familiei
Flon dor.
Alt document priv. la satele Lucavat si Berhomete:
1. 1728 Julie 6, Iasi: Grigori Ghica VV. scrie lui Miron
sardariul, ca au avut pars Ion, fiul lui Vasilie Cazacescul, si
Gligorie Saul, ginerele lui Gheorghia Onciulescul, cu Velicico
Chesco pt. satul Lucavatul $1 Berhometele si Pancauti, tin.
Sucevii, zicand Ion Cazacescul ca e mosia sa dela tatal sau
Vasilie, fiul lui Gligorie Cazacescul; au fost trimisi la Gavril
Miclescul biv. log. care a cercetat in cati mosi a imblat acel
sat si a zis Ion Cazacescul ca a imblat in 4 mosi; totusi nu li
s'a putut face judecata. Este trimis acuma la fata locului Miron
sardarul sä cerceteze.
(Original, dela d-1 conte Gheorghe Vasilco, Cernauti).
Raportul log. Gavril Miclescul despre batranii satelor Lucavat, Panca si Berhomete cu data din 1728 Iunie 4 este publi-
cat in a noastra: Familia Onciul pag. 68-69 nrl. 60.
www.dacoromanica.ro
9
5.
1721, lanuarie 12.
Popa Gavril, fratele lui Ion Popovici, se talueste contra lui
Iordachi Cantacuzino si dovedind drepturile sale primeste
prin judecata domneasca a patra parte de Vascauti, tinutul
Sucevii.
(Tradus in romaneste dupa o copie germanA).
Noi Mihai Racovita Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn
Tarii Moldovii.
Eata ca au vinit inaintea noastra si inaintea intregului
nostru sfat popa Gavril, fratele lui Ion Popovici, ginerele lui
Ion vdtavul de Vascauti, $i s'au jaluit impotriva boierului nostru
Du-lui Iordachi Cantacuzino biv vel medelnicer pentru unele
parti de mosie ale for din sat de Vascauti land. apa Siretului,
tinutul Sucevii, si au aratat rugatoriul nostru susnumit popa
Gavril un ispisoc dela rapousatul Duca Vod'a si o scrisoare dela rapousatul Ilias Alexandru Voda pentru a patra parte a satului, care parte de basting au fost cumparat Solomon B&Wdeanul fost mare logofat dela Gligoras Septelici comis si fratele sau dela mama for Ana, vaduva lui file Septelici fost mare
vornic, pentru 290 lei, despre care au aratat un zapis din 15
Martie 7174/1666 iscdlit de multi boieri marl si mici, care a
patra parte de Vascauti a schimbat Solomon Barladeanul cu
sus numitul Ion vataful, socrul lui Ion Popovici, pentru satul
Storonesti al lui Ion vataful din tinutul Carligaturii. Dovedindu-se aceasta si zicand popa Gavril ca Du-lui Iordachi Cantauzino fost medelnicer a poprit dijma, s'a cercetat aceasta cu
amanuntul si s'a hotarit dupa obiceiul pamantului impotriva
lui Iordachi Cantacuzino ca sa fie tinut a restitui toata dijma
depe pane, fan si dela toate veniturile cate au luat dela acea a
patra parte de Vascauti, si pe urma s'a hotarit si impotriva lui
Constantin Perjul sä nu se amestece cu nemic in aceasta parte
funded popa Gavriil a dovedit drepturile sale cu drepte scrisori,
de aceea sä stapaneasca popa Garil acea a patra parte de Vascauti cu un helesteu in sat, cu un vad de moara si un helesteu
www.dacoromanica.ro
10
langa paraul satului si cu un vad de moara pe Sirete cu toate
veniturile si treaba aceasta sa nu se mai judece.
Domnul singur a poruncit.
La 12 Ianuarie 7229.
Mare le logof at a cetit.
Axenti uricar.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IX pag. 401
si pachetul Vascauti, unde se gaseste copia germana. Traducerea romaneasca publicata in a noastra: Familia Onciul, pag..
61-62, n-rul 53.
6.
1721, (Martie 27).
Sandul Ropceanul da zalog lumatate de sat $cheia de Ifinga
targul Suceava lui Calistru, episcopul de Radauti, pentru o
datorie ce acesta o platise pentru el.
+ Adeca eu Sandul Ropceanul scriu si marturisesc cu acest
adevarat zapis al mieu la cinstita mana svintii sale parintelui
chir Calistru, episcopul de Ra dauti, ca sa stie ca dupa moartea fratine mieu, lui Vasile Ropceanul, ramaind catava datorie
la negutitori Turci carea o facuse din viata lui, m'au apucat pe
mine datornicii ca sa ma pue la Inchisoare inteacea vreme
cand era omor de ciuma in Iasi si nime din niamul mieu n'au
vrut sa sa pue ca sa ma scoata cu vr'un feliu de mijloc din
mana datornicilor, ce vazandu-ma eu in nevoe ca aceia si stiind
pe svintia sa c'au facut multa mils cu fratele mieu Vasilie cand
1-au scos din robia Hotinului, iarasi am cazut dupa svintia sa
de au luat acele datorii asupra svintii sale, apucandu-sa sa dea
miare la Turci de leu vadra. Deci sosind si vremea mierii nu
1-au dat mana svintii sale ca sa platiasca cu miare datornicii
pentru ca omorul tot nu sa potolisa, ce 1-au f dent Turcii de
li-au platit baneste cate doi zloti pe vadra luand bani cu dobanda, acum stand cu svintia sa la socotiald denainte dumisale
Dimitrie Mac,* biv vel ban, starostele de Cernauti, fiind fats si
cumnatul mieu Gligorie Scivascul din toata socotiala am ramas
dator svintii sale cu 147 lei pentru carii i-am pus zalog svintii
sale giumatate de sat de $chiae ce-i pe apa Sucevii si m'am
www.dacoromanica.ro
11
apucat de astazi Martie in 27 pans la Dumineca Mare sa-i dau
banii Si sa-m(i) scotu mosia, iar de nu-i voiu da banii la zi, sa
alba a stapani svintia sa mosia in veci, iar eu sa lipsascu Si
pentru credinta impreund cu dumnialui starostele si cu altii ce
s'au mai tamplat la aceasta socotiala ni-am iscalit mai gios.
Lit 7229. (Martie 27).
Sandul Ropceanul.
Macri ban, martor.
+ Sandul Volcinschi capitan m'am tamplat la acest zapis.
Original, hartie, Arhiva manastirii Putna, n-rul 176.
A fost publicat in Dan Dimitrie: Mandstirea Putna, pag.
93, n-rul 62 si Dan D.: Cronica episcopiei Radauti, pag. 185,
n-rul 18.
Vezi docum. din 1720 Martie 10.
7.
Iasi, 1721 Julie 21.
Mihai Racovita VV trimite pe Dumitru Macri starostele de
CernAuti sa mearga la Rohozna si Pi lipauti, pentru a stabil'
hotarele lor.
+ Noi Mihai Rdcovird Voevoda bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Scriem Domnie mea la boearinul nostru Dumnealui Macri
biv vel ban, starostele de Cernauti, facem stire Dumitale daces
vii vedea aceasta carte a Domniei meli, iar Dumneta sa mergi
la sat la Rohozna si sa chemi oamini buni Si batrani megieasi
dipen pregiur si sa alegi din partile ce tine Brdnzanul a opta
parte de loc din tot hotarul sa o stalpesti dispre partea stolniceasei Ursdchioai carea iaste cumparatura dela
...
(lipseste)
...
pre zapis ce ar avea si hotarandu Domneta sa ne faci stire
cu o scrisoare a Dumitale den samnu in samnu sari faca ispisoc
dela Domniea, asijderea sä jalui stolniceasa Ursachioae pre
featele lui Cioccirlie si pre Tudur zicand cal inpresoara o mosie
anume Pilipdutii, pentru care mosie multa intrebare au fost si
sau adeverit ca featele lui Ciocarlie si Tudur sä leaga cu napaste
dei inpresoard mosiea neavand nice o dovada, deci sa cauti
www.dacoromanica.ro
12
Dumneta pre scrisorile ce ar arata Dumitale Ursa"chioae stolniceasa, pre undei vor ... si neavand featele lui Ciocarlie nice
scrisori nice o dovada sa le scoti din tot locul Pilipautilor cu
tot ce ar avea si pentru vinitul acei mosii decand sa baga eale
de acele locuri, ce vii socoti Du-Ta cu dreptul sä aiba a plini
stolniceasei Ursachioai dela featele lui Ciocarlie si dela Tudur
si precum vii aleage sa ne faci stire i zdravit.
U las, 7229 Iu li 21.
vel logofdt.
Original, Arhiva Forum nobilium Cernauti, pachetul Suc-
cessia cum tutella 131.
Alt document:
1. 1725, Ian. 20, Iasi: Mihai Racovita VV intareste lui
Oheorghie Ursachi un vad de moard anume Budialcia cu moard
in paraul Rohoznei si a Juschii, care vad se impresoard de
Iordachi Cantacuzino medelnicer.
(Din copiile ramase dela Dimitrie Onciul. Originalul se
gaseste in Kriegsarchiv din Viena. Kanzlei-Archiv XIII, 165).
8.
Iasi, 1721, Septemvrie.
Mihai Racovita VV intareste lui Toader Damiian jumatate de
sat din Mamurinti, tinutul Cernauti.
+ Io Mihai Reicovit Voevod bojiiu mil(ostiiu) gospodar
zemli moldayscoi.
Dat-am carte domnii mele lui Toader Damiian sa fie volnic
cu carte domnii mele a popri si a tane giumatate de sat den
Mamurinti ce esti la tinutul Cernautilor ca sä ea vinitul din
toate ce ar hi pi acel hotar pi obicei, pentru cacea Toader Damiian Linea doao parti di nosiea in toate mosieale Stroestilor
cu parte Nastasdcdi care au fostu soru cu Ion Stroescul care
au avut si path la divan cu Gligorasco Stroescul post(elnic)
5i au (fost) dat ramas Gligoras Stroescul sa n'aiba triaba el cu
parte Nastasaicai, deci sä aiba Toader a tine aceasta parte di
sat di Mamurinti pan s-or imparti moseeale ei in dea ei sa sä
stie cine cat i s'ar vini parte lui, ca Gligorasco Stroeascul tine
alte mosii cari santu nrnpartite cu Toader, deci pentru aceea
www.dacoromanica.ro
13
sa tiea si Toader acea mosie, iar di ar ave a raspunde cineva
ceva sä vii sa ste fata la divan si nimi sa nu ste inpotriva cartii
domniei mele.
U las, let 7230, Sap(temvrie)...
vel log.
Original, hartie, dela dl. conte Gheorghe Vasilco, Cernauti.
Alte documente:
1. 1643, lunie 3,-Suceava: Vasilie VV., a venit Stefan ot
Pi lipauti, fiul lui Ion, nepotul lui Draganici si s'a judecat cu An-
ghel din Mamurinti pt. o parte de mosie din Mamurinti, ce o
cumparase Anghel cu sotia sa Varvara dela Nicoara si sora
lui Anghelina, copiii Sofiicai din Jeverteani, si dela nepotii ei
Ionasco si Isac, fiii lui Griga, zicand Stefan ca o cumparase mai
nainte (original slavon, pecete cu chinovar, dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernauti).
2. 1652, Mai 30, Iasi: Vasilie VV., a venit Ionasco diiacul
ot Mamurinti aratand un zapis dela Vasilie Filce si Costin Verdeas si Nacul Murgulet si Gherman Lastuvca si Stefan Uhrin
voit cu ai sai 12 pargari din targul Cernauti si dela Isac fost voit
si Lazor Cotiusca si Gligor diiac si alti lacuitori de acolo, precum au venit in. for Costanda, sotia rap. Lupul, fiul Grigai,
nepot lui Vasco, cu fiicele ei Chelsie si Irina, si Ursana, stra-
nepoatele lui Vasco, si au vandut mosia for trei jireabii din
stalpul lui Dragota din satul Mamurinti, tin. Cernauti, din vatra
satului si din tot venitul, rudei for mai sus scrisului Ionasco
diiac pt. 50 lei batuti, bani gata. (Original, pecete mare apasata,
dela d. conte Gheorghe Vasilco, Cernauti).
3. 1653, Ian. 26, Suceava: Vasilie VV., intareste lui Io-
nasco diiacul toata partea din Mamurinti a lui Anghel ce a
cumparat-o dela Lupul si dela femeia lui Ileana, fata lui Anghel. (Original, hartie, pecete mare rotunda apasata, dela dl.
conte Gheorghe Vasilco, Cernauti).
4. 1662, Mai 8: Eustratie Dabija. A venit Ionasco diiacul
si fratele sau Gligorie, nepotii lui Vasco din Mamurinti si s'au
parit cu Lupul Stroescul vornic de poarta pt. o jirebie den
Mamurinti din stalpul lui Vasco zicand Ionasco ca a impresu-
rat-o Stroescul, iar Stroescul a dat seams ca a cumparat-o
dela Gafa, fata lui Dobrenschie si dela sotul ei Geatan. Se dovedeste ca zapisul lui Stroescul e facut cu mestersug find din
alt stalp al lui Dragota partea lui Dobrenschi; Stroescul a adaogat-o in stalpul lui Vasco, adaosatura s'a ras si Stroescul
a ramas. (Original, pecete mare rotunda apasata, dela dl. conte
Gheorghe Vasilco, Cernauti).
www.dacoromanica.ro
14
5. 1664, Julie 13: Eustratie Dabija VV. scrie starostilor de
Cernauti, ca s'a jeluit Nastea, femeea lui Bile, sora lui Marco
din Mamurinti, si nepotul ei Mihailo si alti frati ai lui pe Vasilina, femeea lui Marco, zicand ca Marco ficiori cu dansa n'a
avut, si cand a murit Marco, Vasilina n'a dat de stire nimanui,
ci a facut mestersug lasand pe un pops din Cara lesasca sa
scrie un zapis, precum i-a lasat ei toata mosia si acuma tin
mosia ficiorii Marcoaiei cari sunt facuti cu alt barbat. Starostii
sa cerceteze daca oamenii scrisi in zapis vor putea sa-si dea
credinta la sf. biserica pe sf. evanghelie si pe cinstita cruce cum
au auzit pe Marco cu limbs de moarte dand acea mosie pe
mana Vasilinei. (Original, pecete rotunda apasata, dela d. conte
Gheorghe Vasilco, Cernauti).
Satul Mamurinti, astazi disparut, nu poate fi identificat.
In tot cazul nu este identic cu Mamornita, dupa cum crede dl.
M. Costachescu in cartea sa Documente moldovenesti inainte
(le Stefan cel Mare". (vezi aici la indice la Mamornita"). Hodco de Mamurinti, mentionat in documentele moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, nu poate fi Hodco de Mamornita.
9.
Iasi, 1721, Noemvrie 6.
Mihai Racovita VV permite, ca fratii Alexandru, Toader si
Vasilie Soroceanul sä-si ridice veniturile depe mosia for Storoionet, tinutul Sucevii.
(Tradus in romaneste dupa o copie germanA).
Noi Mihai Racovigi VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii. Am dat scrisoarea domniei mete fiilor lui Soroceanul
anume Alexandra, Toader si Vasilie, precum sä fie volnici cu
aceasta scrisoare a noastra a lua de a zecea din roade, din
camp, din fanate, din albine, pomat si din celelalte venituri din
dreapta for mosie din Storoiond pe Sirete. tinutul Sucevii, din
tot hotarul, iar cine va avea ceva impotriva sa vie la divan cu
scrisorile ce le are si nime sä nu cuteze sä stea impotriva a cestei
scrisori a noastre.
Marele logorat a cetit.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII pag.
320-321; unde se afla copia germana.
www.dacoromanica.ro
15
10.
Mihai Racovita VV. permite lui Ion Neculce hatman sa-si faca
pod umblator peste Prut la mosia sa Boianul, tin. Cernauti.
Noi Mihai Racovita Voevod bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Facem tire tuturor cui sa cade a sti, eats ca domnie me
m'am milostivit si am miluit pe credincios boeariul nostru dului Ion Neculce biv vel batman ca sa fie volnic cu carte domnii
mete a-$ face pod umblator peste Prut pe mosie du-sale hatmanului Ion pe hotaru Boeanului, deci despre nimine nici un
val sa n'aiba, pentruca domnie me I-am miluit si nime sa nu
ste impotriva cartii domnii mele.
Ion Mihai Racovita VV.
U las, let 7230 Noem(vrie) 20.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, Liber Relationum II
pag. 13.
11.
1722, Februarie 20.
Imparteala dintre Iuon Paladi $i Miron Dari: Paladi primeste
satele Ora$eni (Cernauti), Gramesti, Ruga$esti, Romane$ti (Su-
ceava), Mean', Zmeiani, Suseni, Manzati (Tutova); Dari prime$te 1/4 parte Ispas 1/4 Campulungul rusesc, Calinoti (Cernauti) $i 1/2 Calafindesti (Suceava).
Eu jos iscalitul luon Paladi biv vel spatar si cu Miron
Dari fost sardar am dat zapisul unul altuia, precum ne-am impacat din bung voia noastra si am impartit mosiile ce ne-au
ramas dela parintele nostru Toader Paladi fost mare vornic si
dela mama noastra, fiica lui Tdutul logofdt, venind lui luon
Paladi spatar intreg satul Orciseni impreuna cu jumatatea de
sat ce a primit-o dela fratele nostru Constantin Paladi fost
mare logof at, si cu a patra parte, pe care eu impreund cu sotul
meu Anita i-am dat-o pentru o datorie, jumatate de sat de
www.dacoromanica.ro
16
Griitnesti, a patra parte de sat de Rugasesti si a patra parte
de sat de Romeinesti, tinutul Sucevii, din satul Macsinesti la
pardul Alba, tinutul Romanului, partea ce i se cuvine, intreg
satul Bacani, tinutul Tutovei, cu a patra parte, pe care asisdere fratele nostru Constantin Paladi fost mare logofat a daruit-o lui Toader Paladi mare comis, fiul du-sale spatar, cu a
patra parte ce i-am dat eu cu sotul meu Anita pentru o datorie, partile ce i se cuvin din satele Zmeiani, Suseni si Manzati, tinutul Tutovei, iar du-sale cumnatului Miron fost sardar
i-a venit a patra parte de sat de !spas, tinutul Cernauti, a patra
parte de sat de Campulungul rusesc, intreg satul Ccilinesti Vara
a patra parte ce-i a razesilor, jumatate de sat de Calafindesti,
tinutul Sucevii, care jumatate de sat nu ne-a fost basting, ci
vaduva rapousatului Preda Paladi fost mare stolnic a avut-o
dela jupaneasa Agafita, fiica lui Boul, pentru banii dati Agafitei
pentru casatoria fiicei sale anume Safta, si asteptand un 4imp
banii si neputand intoarce banii lui Paladi spatar, i s'a luat acea
mosie cu judecata divanului, iar daca s'ar intampla ca cineva
din rudele Agafitei sa intoarca acesti bani cumnatului meu Miron pentru acea mosie Calafindesti, eu sa am a-i da alts mosie, oricare, si a-i intoarce toate cheltuielile avute, iar mosiile
din tinutul Hotinului nu le-am impartit ocupandu-1 intreg Turcii,
iar daca Atotputernicul se .va milostivi si Turcii vor intoarce
acel tinut sa se imparts f rateste si mosiile din acel tinut. Iar
pentru datoria ce aveam s'o cer dela cumnatul meu Miron si
. dela sora mea Anita, ne-am impacat nefiind datori nimic unul
altuia, iar daca s'ar ivi de acuma inainte niscaiva direse minciunoase sä nu se is in seams, iar pentru mosiile, viile si odoarele, pe care le-a avut fratele nostru Constantin biv vel logof at
la moartea sa lasdndu-le cu diata jupanesii sale Anita, fiica
lui Manolachi Ruset biv vel vornic, sa ne judecam noi f rateste
iar daca le-am castiga sa le impartim f rateste, iar nime din noi
sa nu cumpere nemic din mosiile, viile si odoarele fratelui
nostru, care au ramas la jupaneasa sa si se gasesc acuma in
stapanirea ei, sau sa scoata pe ascuns un zapis de danie, pans
nu vom avea judecata, iar pentru zapisul de 100 lei ramas dela
parintele nostru, care i-a fost dator Plesca, mi-a dat du-lui
spatar partea ce mi se cuvine, iar du-lui spdtarul a tras partea
lui Plesca din satul Perieni, tinutul Iasi, si la aceasta tocmald
au fost fats multi boieri cari au iscalit.
www.dacoromanica.ro
17
Zapisul Predoiei pentru Calafindesti 1-am dat cu invoirea
Predoaiei.
20 Februarie 7230.
liton Paladi spatar.
Miron sardar.
Hie Catargiu vel logofat martor,
Darie Donici vel vornic martor.
Sandul Sturza vel ban.
Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Ispas si Liber Granicialium IV pag. 165-169, unde se gaseste copia germana.
Primul Paladi a imigrat in Moldova in primele decenii
ale secol. XVII. Mort pela 1642 (Ioan Antonovici: Doc. barlddene III pag. 1, 35, 39). Unul din fiii sai s'a chemat Toader.
Spita neamului Paladi data de Ghibanescu in Arhiva genealogica II, 246 nu e serioasa.
Despre satul Orasenr, tinutul Cernauti, vezi documentul
din:
1. 1704, Mai 25, la5i: Anita, jupaneasa rap. Velicico Cos-
tin fost mare vornic, face stire ca sotul ei imprumutase dela
fratele ei Ion Paladi. suma de 250 lei si niste bratare de aur.
Dupa moartea sotului, Anita se intelege cu fratele ei frateste.
Fratele for cel mai mare Enache Paladi a primit satul Bacani,
iar pentru Ion si Anita au ramas celelalte mosii. Dupd moartea
lui Enache mosia Bacani s'a impartit intre fratii sal Ion, Anita
si Constandin. Pentru datoria mentionata mai sus Anita cedeaza lui Ion Paladi partea ei de Bacani si de Oraseni, tin.
Cernauti. (Ioan Antonovici: Documente barladene III. Bar lad
1915, pag. 70-72, nrl 52).
2. 1727-1733: Testamentul lui Ion Paladi mare vornic.
Au fost considerate numai satele din Bucovina. Fiul Toader
primeste satul intreg Orosini supt Snetin uncle sal fac otaci pe
Prut", satul intreg Gramesti pe Siret din hotarul targului Siretului. Fiul Constantin primeste 1/2 sat Rudesti, tin. Sucevii,
0/4 Rugasesti tin. Sucevii; a patra parte din acest sat ramane
fiilor lui Patrascan Tautul. Fiica Safta primeste satul intreg
Calafindestii ce a fost a jupanesii lui Ciogolea vel spatar, matusa lui Ion Paladi (sora mamei sale). Ion Paladi cumparase
satul dela Agafita, fata lui Dumitrasco Boul logof at, jupaneasa
lui Preda Paladi vel stolnic, var primar al lui Ion Paladi. Un
sfert de Campulungul Rusesc, 1/4 Ispas, Calinestii pe Siret clin
gios de Candestii lui Mihai Voda, o parte de Plesinti pe Son=
au ramas ale surorii lui Ion Paladi anume Aniti, cas. cu Miron
Darie spatar. (I. Antonovici: Documente barladene, vol. III pag.
323-4 si 327).
T. Bolan, Documente bucovinene, IV
www.dacoromanica.ro
2
18
Despre satele Zmeiani si Bacani vezi I. Antonovici: Doc.
barladene III pag. 46 urm. Despre satul Suseni, tot aici, pag. 76.
Despre Calafindesti:
1. 1724, Februarie'26: Iuon Paladi fost mare spatar arata
zapis dela Agafita, vaduva lui Preda Paladi fost mare stolnic,
scriind ca Agafita casatorind pe fiica ei Safta cu Velicico (Ca-
tichi), fiul starostelui de negustori, si neavand bani a rugat
impreuna cu ginerele ei Iuon Neniul pe Iuon Paladi spatar sa-i
caute bani. Acesta i-a gasit pela negustori 118 lei avand a
primi in schimb Tigani. Agafita nedand Tiganii, Iuon Paladi a
imprumutat bani dela Turci platind astfel datoria. La Divan
Agafita a fost tinuta
intoarca lui Paladi suma de lei 156,
dar neavand ace$ti bani i-a dat jumatate din Calafindesti pe
Horaet, tinutul Sucevii, care jumatate Agafita o are dela matusa
Ciogoloaia spataroaia, iar Iuon Neniul sa ramaie cu partea sa
de Vijnita primita dela Agafita.
A mai aratat Iuon Paladi un zapis dela Neagoe Ciudin,
fost II comis, dela fiul sau Hie si sotia acestuia Lupa scriind
ca -i vand jumatate Calafindesti pe Horaet, tinutul Sucevii, care
jumatate el, Neagoe Ciudin, o are dela sotia sa Agafita, fiica
lui Gheorghe Motoc, care Motoc o primise dela sotia sa Safta,
fiica Ilenii, sora lui Dragutescul, care Ileana fusese intaiu casatorita cu Radul stolnicul, Ileana primise acea jumatate de Calafindesti dela matusa ei Ileana Ciogoloaia, fiica lui Tautul.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IV, 353-359).
2. 1783, Mart 12, Cern( luti: In fata comisiei austriace
apare luon Mitescul, delegatul lui Vasile Niculce, si declara ca
Vasile Niculce primise satele Calafindesti si Serbauti, care se
afla Intr'un hotar, dela socrul sau Constantin Sturza. Calafindestii fusese ai lui Sandul Sturza, tatal lui Constantin Sturza.
Sandul Sturza primise Calafindestii dela socrul sau Paladi. Nu
se stie, cum a ajuns satul $erbauti in stapanirea lui Sandul
Sturza.
(Tot aici, pachetul Calafindesti).
3. 1790, Febr. 16: Divanul Moldovei catra Creisamtul din
Bucovina. Constantin Sturza vornic a dat ginerelui sau Vasile
Neculcea ban satele Calafindesti si $erbauti, dar cu conditia
ca el, Sturza, sa le stapaneasca cat va fi in viata. Sturza le-a
si dat in arenda negustorului Ivan Caprai din Maratei. Murind
Sturza acum cateva zile, tocmeala cu negustorul ramane des-
legata.Cere ca amandoud mosiile sa fie date lui Vasile Neculcea.
(Tot aici, Dosarele Creisamtului, fascicola 78).
4. 1803, Oct. 10, la$i: Ileana Sturza, vaduva lui Vasile
Neculce, darueste fiilor ei loan si Constantin Neculce mosiile
Sarbauti si Calafindesti si o parte de Romanesti, mostenite dela
www.dacoromanica.ro
19
tatal ei Const. Sturza vornic. Martori: Veniamin mitropolit,
lonita Bals vel logof at.
(Tot aici, Liber Testamentorum II, 388).
5. 1810, Aug. 5, Iasi: Ilinca Sturza, sotia rap. Vasile Neculce biv vel spatar, inzestreaza pe copiii ei. Fiica Smaranda
cas. cu Petrachi Beldiman biv vel stolnic primeste mosia Nili0110 pe Vilia tin. Hotin, Vorantaresti tin. Roman, 1/2 sat Costa-
cioaia tin. Iasi, argintarii si bani pand la suma de 30.000 lei.
Fiica Ilinca cas. cu Iordache Cantacuzino biv vel sardar
primeste mosia Gherghinti tin. Hotin, Niscorestii tin. Soroca,
5 pogoane Vie la $orogari tin. Iasi, straie, argintarie si bani
pana la suma de 30.000 lei.
Fiica Theodosica necas5torita primeste mosia Bogdanesti
tin. Falciu, straie, argintarii si bani pana la 30.000 lei.
Fiul Constantin Neculce biv vel comis primeste mosia
Prigorenii tin. Carligatura, si alte parti de mosii din acest tinut,
Calafindesti, $erbauti, partile din Rumanesti din Bucovina,
Verpole din Moldova tin. Sucevii, la hotarul Bucovinei; iar
mosiile Grodinita, Boscautii si $alvautii tin. Hotin sd le stapaneasca frateste cu f ratele sau Ion.
Fiul loan Neculce biv vel spatar primeste mosiile Boianul
tin. Cernauti, cu pod pe apa Prutului, 1/2 Lehaceni si Calinestii
tin. Iasi. Va stapani frateste mosiile Grodinita, Bociceiuti (=
Boscauto si Selciuti (= $alvauti) din tinutul Hotinului. Martori:
Gherasim episcopul Romanului, Iordachi Cantacuzino, Tudorachi Bals vornic, Lupul Bals vornic, Dumitrache Sturza vornic.
6. 1810, Aug. 12, Iasi: Constantin Neculce arendeaza lui
Iordachi Carste mosiile Calafindesti si Serbauti si 1/4 Romanesti
pe timp de 6 ani (1811-1817, pentru suma anuala de 840 galbini
de aur olandeji.
(Tot aici, Liber Instrumentorum II, 45).
7. 1812, Apr. 7, Iasi: Constantin Neculce face vechil al sau
pe Ilie Ilschi sa primeasca venitul mosiilor Serbauti si Calafindesti cu partile de Romanesti dela arendasul Iordachi Carste.
(Tot aici, Liber Instrumentorum 1, 343).
8. 1812, luni 25, Crasna: Vechilul Ilie Ilschi declara caduc
contractul de arena." incheiat cu Iordachi Carste pentru mosiile
Serbauti, Calafindesti si parte de Romanesti.
(Tot aici, Liber Instrumentorum IX, 224).
9. 1813, Febr. 22, Iasi: Comisul Constantin Neculce dd in
arenda lui Iosef Volanschi mosiile Serbauti si Calafindesti si
parte de Romanesti pe timp de 6 ani (1813-1819) pentru suma
anuala de 600 galbeni in aur olandeji.
(Tot aici, Liber Instrumentorum I, 305).
www.dacoromanica.ro
20
10. 1814, Apr. 23, Iasi: Constantin Neculce comis imprumuta dela doftorul Ignat Plusc 2.500 galbeni in aur olandeji,
care se vor restitui in timp de 3 ani cu dobanda de 10° o, din
veniturile mosiilor Calafindesti Si $erbauti.
(Tot aici, Liber Instrum. I, 412).
11. 1814, lunie 13, Iasi: Constantin Niculce biv vel comis
vinde de veci lui Bogdan Botosanul partea sa de mosie din
Romanesti pentru suma de 900 galbeni de aur olandeji.
(Tot aici, Liber Instrum. I, 460).
12. 1827, lunie 19, Bosanci: Const. Niculce aga vinde lui
Josef von Volanschi mosiile Serbauti si Calafindesti pentru
suma de 6.100 galbeni de aur olandeji.
(Tot aici, Liber Instrum. VI, 42).
Dam hotarnica Gramestilor, tinutul Sucevii:
1. 1765, Aug. 14: Toader Si lion med., Ionita Gherghel cap.
fac hotarnica satului Gr. a Ilianitai vorniceasa, vaduva rap. Dumitrasco Paladi. La Sud cu lilesti, la Nord cu targul Sirete.
Dosoftei episcop de Radauti stapaneste la Ba West partea Cior-
nestilor daruita lui de vaduva Iizi Toader Paladi vist. Satul
Gramesti e in hotar cu satele Rudesti, Balcauti si Botosinte.
A fost chemat Manolachi Costachi clucer, ginerele rap. Dumitrasco Paladi vornic, si dupd hotarnica din 1724 ce o avea s'a
gasit ca satul Gramesti are pe portiunea tgl. SireteBalilesti
136 odgoane si 14 stanjeni, odgonul de 22 stanjeni. Semneaza
popa Stefan de Gramesti.
(Arh. Stat. Cern., pachetul Rudesti).
12.
Botosani, 1722 lull 22.
Un demnitar bisericesc scrie lui Ion Neculce sa" nu se intincla
cu satul Boianul in hotarul satului Ostrita.
+ Cinstit al nostru din darul prea sv(a)ntului duh, fiiu
sufletesc dumnealui Ion biv hatman, sa fii blagoslovit de mila
lui Dumnezau cu toata casa dum(i)tale, si-t(i) poftim tot fericitu
bine trupascu si sufletescu, in trecute zile cand ai trecut pe la
not pe la Sinesti am fost avut cu dumn(ea)ta putind voroava
pentru Ostrita cari hotar easte dat mandstirii Putnii de rapao-
satul Stefan Voda cel Bun ce sa numeaste ctitor si am fost
spus dumitale ca seamnile sint de la dumn(ea)ta, a triea movila
si de acolo in bolot(a) si spre miaza noapte in parau, acestea
le stiu Inca de copil cand fuseasa.'m dejmar de am luat de a
www.dacoromanica.ro
21
zeace Boeanenilor ce avusera holde pe acel hotar, cari seamne
nu numai barbatii ce dea puteare ce Si babile le stiu, iar dumn(ea)ta de lacomesti a te la(r)gi mai in sus pune in socoteala
ca vei gresi si'nnainte lui Durnezau Si divanului Mari Sale
domnului ce di-i vrea sa ma asculti, eu asea te svatuescu prieatineaste si sufleteaste nu te lupta cu besearica lui 11(risto)s nici
trage a lua sa Iasi cu blastam cuconilor, nici te nedejdui c'ai
mutat petrile ca sä cuprinzi pre partea dumitale pamant pentru
ca toti sintem pamant Si acei ce au inzastrat sv(i)ntele m(ä)n(a)stiri cu mosii au intarit cu uric Si cu blastam, iar acel ce
va calca blastamul inplut (?) a da sama inaintea strasnicului
giudetu, mult am mai avea a scrie, ce pentru scurtarea altile
voi lasa.
(Semnatura indescifrabila).
cu metanii ma inchin dum(i)tale.
U Bo(to)seni, lull 22, let 7230.
Original, hdrtie, Arhiva mitropoliei Cernauti, Fascic. 2,
Lit. B.
Fostul hatman Ion este Ion Neculce, stapanul mosiei Boian, care avuse multa cearta cu satul Ostrita al mandstirii Putna
pentru hotar.
In copia acestui document care se afla in Arh. Stat. Cernauti, pachetul Boian, semnatura este data astfel: Sava parintele mitropolit.
Sub Ostrita se inteleg satele Mahala Si Cotul Ostritei.
Ostrita de astazi s'a chemat pe vremuri Cliscauti. Vezi doc.
din 1764 Ian. 13.
13.
1722, Septemvrie 28.
Mihai Racovita VV. confirms lui Sandul Volcinschi partea de
tnosie din Rastoace, ce o are dela sotia sa Maria, fiica lui
Tautul.
Noi Mihai Racovild VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
Am dat scrisoarea domniei mele lui Sandul Volcinschi
capitan, ca sa fie puternic a stapani a sa dreapta ocina Si mosie,
ce o are in satul Rd stoace la Ceremus, tinutul Cernauti, anume
www.dacoromanica.ro
22
partea jupanesii sale, fiica lui Tautul, partea ei de mosie si de
vecini ce i se cuvine, pe care parte de mosie a oprit-o Gligora$
Pot log, zicand ca i-au zalojit-o Vasilie Tautul, f ratele Mariei,
jupaneasa lui Sandul Volcinschi, si ne arata Sandul Volcinschi
un zapis dela Vasilie Tautul scriind lui Gligoras Potlog, sa nu
se apuce de partea surorii sale Maria Si sa nu-o atinga, zalojind
numai partea sa, si nu cea a surorii sale, dupd cum arata mai
pe larg scrisoarea lui Vasilie Tautul, ce o are in mana Sandul.
De aceea sa stapaneasca acea parte de mosie cu vecini Si cu
toate veniturile, iar Gligoras Potlog sa se lipseasca de ea, si sa
intoarca veniturile luate si nime sä nu se amestece impotriva
acestei scrisori a domniei mele.
28 Septemvrie 7231.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rastoace si Liber
Granicialium VII, pag.297-299, unde se gaseste copia germana.
14.
la;i, 1723, Martie 9.
Gheorghe Motoc calugarul da ginerelui sau Dann' Giurgiuvan
1/8 parte de Vijnita, tinutul Cernauti, pentru suma de 50 galbeni
pe care acesta i-o imprumutase.
(Tradus in romaneste dupd o copie germand).
Eu jos iscalitul Gheorghe Motoc calugar am dat zapisul
meu la maim ginerelui meu, ca sa se stie pentru a patra parte
de sat de Vijnita, tinutul Cernauti, care parte de sat mi-a dat-o
du-lui Mihai Racovita VV. pentru 100 lei, pe cari i-am Intprs
cumnatei mele stolnicesii Agafita Predoaia pentru comandul
soacrei mele, si dandu-mi ginerele meu &Mild 50 galbeni i-am
dat jumatate din acea a patra parte, care jumatate face a opta
parte (din Intreg satul Vijnita), cu vecini, cu izvodul vecinilor,
ca sa stapaneasca in veci si pentru mai mare credinta si intarire
am iscalit ca sa-si faca si ispisoc domnesc pe acea a opta parte
de sat cu vecini.
In Iasi, 9 Martie 7231.
Gheorghe Motoc.
luon Ciudin biv vel comis, mare capitan de Roman,a scris.
Arh. Stat. Cernauti, pachetul Vijnita si Liber Granicialium
IX, 471-2, unde se gaseste copia germana.
www.dacoromanica.ro
23
15..
Iasi, 1723, Martie 17.
Domnul tarii darueste bisericii dela Putna zidita de Dragon
Voda un poslusnic.
+ lo Mihai Racovita VV. bojiiu mil(ostiiu) gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem domniea mea la boeari si la toti slujitorii carii veti
inbla on cu ce fel de slujbe a domnii mele la tinutul Sucevii,
facem stire tuturor pentru o sf bulb biseareca de leamnu ce easte
langa manastire Putna, care aceasta besearicd dinceputul ei au
fostu facuta de Dragon Vodd la Vo !oval Si au Post acolo Ora
la zilile rapoosatului Stefan Voda batra.nul si atunce Stefan
Voda au mutat-o acolo la Putna zidind in locul ei alta de piatra,
care din pricina acestii bisearici, caci au fost veache, s'au suit
randul si manastirii Putnii di easte mai innainte altor manastiri
si pan astazi; deci ramaind aceasta beseareca la pustiitate
ca s'o des(lipseste)
aflatu-s'au acum cest preut anume
chiza si pentru acei m'am milostivit si domniea mea pentru un
poslusnic ce-s va afla acel preut, om strein din tara unguriasca
sau dintealta parte de loc, om strein sa nu hie de tail acel
poslusnic, ca sä hie in pace si in scutiala de toate darile si angariile ori cate ari fi pre altii in tara domnii mele, de toate sa
hie in pace, nimarui nimica sa nu de, numai el sa hie de poslusanie acei sfinte bisearici, pentru aceea Domne-Voastra boeri
si voi slujitori carii yeti inbla cu slujba la acel tinut daca.' yeti
vede carte domnii mele toti sa-i dati pace si sa va feriti de acest
om macara on ce greu ari easi pe tars si de s'ari si scoate
v'odata la v'un greu a tarsi ca sa de si carii gospod, dara aceasta carte sä nu de si sa sa tie in sama nici intru nimica sa
nu-1 invaluiasca, asijdire si voi taranii de acolo iata ca va poroncim toti aveti a vä feri de acestu om, la nimica cu voi sa
nu-1 amestecati, ca cine e(a)ri face mai multu val peste carte
domnii mele, unii ca acei vor fi de mare certare dela domnie me,
aceasta scriem.
U las, let 7231, Mart 17.
10 Mihai Racovito Voevod.
Original, hartie, pecete rosie mica, Arhiva man. Putna
nr1 21.
www.dacoromanica.ro
24
Alte documente:
1. 1736, Martie 14: Grigorie Ghica VV. pentru biserica de
lemn facuta de Dragos Voda la °loyal si mutata de Stefan
Voda la Putna. Aceasta biserica a fost sprijinita de Theoctist
fost egumen de Putna si de alti calugarasi. Domnul da 2 oameni
de scutiala, oameni straini fara bani in visterie, ci sa fie scutiti
de toate birurile, platind numai Cate un galban de om la vreame
haraciului, sa fie de poslusanie calugarasilor ce vor fi petreca-
tori la acea biserica. La vremea deseatinei biserica sa alba
scutiala 30 stupi, sä fie de lumini.
(Original, hartie, pecetea rosie mica, tot aici nrl. 26, vezi
si Uricarul XIV, pag. 181-182).
2. 1759, lanuarie 7: loan Theodor VV. A venit Kir Calistrat
egumenul Putnei aratand carti pentru o biserica zidita la Olovat
de Dragos Voda si mutata de Stefan Voda la Putna. D-1 da" 2
oameni streini Vara bir in visterie, scutiti pe capitele lor. La
vremea vacaritului sä se scuteasca opt vite de vacarit, la vremea desetinei 100 stupi de desetina.
(Original, hartie, pecetea mica rosie, tot aici nrl. 187).
Despre biserica din Volovat mutata la Putna, Vartolomei
Mazareanu spune, ca pe cand se zidea manastirea Putnei, Ste-
fan cel Mare au poroncit de adusera acea sfanta beserica de
lemn din Volovat in Putna si au asazat-o aproape de manastire
cea mare ce sa lucra si, facand in pregiurul acei sfinte beserici
cateva chilii, au asazat calugari ca sa faca sfanta ruga si au
numit-o manastire veche". Vezi Istoria manastirii Putna" in
V. A. Urechia: Inscriptiuni dupd manuscrise, in Analele Academiei Romane, Mem. sect. istorice, seria II, tom. IX, pag. 57-64.
Iar Neculai Costin scrie urmatoarele: Intales-am si not din
oameni batrani, lacuitori de aici din tara, cum se trage cuvantul
din om in om, ca o biserica de lemn la °loyal sa fie facuta de
Dragos Voda si acolo zic sa fie ingropat Dragos Voda. Si acea
biserica de lemn au mutat-o Stefan Voda, de o au cladit la
mandstirea Putna, unde sta. pang acum; eara pe locul bisericei
de lemn la Olovat Stefan Voda au zidit biserica de piatra".
(Cronicele Romaniei, editate de M. Cogalniceanu, Bucuresti
1872, volumul I, pag. 133).
16.
1723, Mai 8.
Mihai Racovita VV. trimite pe Iordachi Ruset, staroste de Cernauti, la satul Iurcauti, tinutul Cernauti, sä cerceteze conflictul
ivit intre Gheorghe Badiul si Sandul Tautul.
Mihai Racovita Voevoda scrie la lordachi Ruset biv vel
clucer, staroste de Cernauti, precum au dat jaloba Gheorghe
www.dacoromanica.ro
25
Badiul ce au fost nepot lui Prodan din Iurcauti pe Sandal natal, ginerile lui Figarschi, zicand ca are el si cu fratii lui niste
parti de mosie in sat in larccluti de pe mosul for Prodan si are
si Sandul Tautul o parte de acolo in Iurcauti de pe socrul sau
Figarschi, care acea parte a lui Figarschi nu iaste de pe Prodan,
ce este din partea Lentii. Si sa scula Sandul Tautul de-i inpresura partea Badiului zicand ca sint la dansul cumpArate si partile Badiului. Deci ii poronceste sä cheme fata pe Sandul Tautul
cu drease si zapise ce va fi avand si sa be is sama cu arnaruntul
si foarte cu dreptate pe zapise ce va fi avand Sandul Tautul si
pe zapisele Badiului si precum va afla mai drept sa-i aseze si
sa dea si marturie ca sa li se faca si intarituri domnesti. lar
fiind povestea intr'alt chip si neputandu-i asaza sa le dea zi si
cu marturie pe povestea lor, viind la Divan sa aiba stire.
7231, Mai 8.
Regest, dela d-1 Constantin Onciul, avocat, Cernauti.
17.
Iasi, 1723, Mai 11.
Maria Ursachi, voind a-si marita fata, imprumuta o suing de
bani dela visternicul lordachi Cantacuzino prin intermediul
visternicului Stefan Luca, care garanteaza cu mosia sa Cernauca. Neplatindu-se datoria, Stefan Luca primeste satul Zadobriuca si scoate de sub zalog satul Cernauca.
(Tradus in romaneste dupd o copie germana).
Adeca eu Maria stolniceasa, vaduva rapousatului Dumitrascu, fost mare stolnic, impreuna cu fiii mei Vasilie, Gheorghie
si T oader , scriem si marturisim cu acest zapis al nostru la mana
Du-sale I ordachi Cantacuzino mare visternic, precum voind a
casatori pe fiica mea Catarina si lipsindu-mi multe trebuincioase, 1-am rugat pe cumnatul meu Luca visternic, ca sa-mi
caute la cineva 150 lei, si rugand acesta pe cativa din prietenii
sai, dar nime nu i-a dat, astfel 1-a rugat pe Du-lui mare vis-
ternic ca sa-mi imprumute acei 150 lei; acela a raspuns ca
nu-mi va imprumuta mie acei bani, ci numai lui, cumnatului
meu, daca va lua asupra sa aceasta datorie. Cumnatul meu
www.dacoromanica.ro
26
Du-lui Luca visternic cugetand la nevoia in care ma aflam si
nevoind a ma parasi, a luat aceasta ,datorie pe seama sa si i-a
zalojit pentru aceasta cateva din satele sale, ca sa le vanda si
sa-si is banii, daca nu se vor plati la vedea mai sus zisii 150 lei.
Si platindu-i acei 150 lei, a rugat cumnatul meu pe Hesant (?)
Aga ca sa fie iertate dobanzile pe patru luni. Si venind vedeaua
n'am putut plati banii mai sus amintiti, ci au mai trecut un an
si 10 luni, si tot n'am putut plati. In vremea aceea a murit fiica
mea Catarina si avand nevoie de bani pentru comandul ei 1-am
rugat din nou pe marele visternic care mi-a mai imprumutat
20 lei, si neputandu-ma curati de datorii nici acuma, a scos
Du-lui lordachi visternic un zapis domnesc, precum a luat in
stapanire satul Cernauca, tinutul Cernautilor, care e al cumnatului meu Luca. Vazand ca cumnatul meu Luca din pricina mea
are paguba 'la mai sus amintitul sat, n'am ingaduit ci i-am
prezentat satul meu Zadobriuca ce-i intre Serduti si Rohozna,
tinutul Cernautilor, pe care sat nime din rudele mele n'a voit
sa-1 cumpere. Cumnatul meu 1-a luat drept 200 lei, din cari bani
mi-a dat intaiu 150 lei, apoi 20 la comandul fiicei mele, iar 30
lei la facerea zapisului. Adaugandu-se si dobanzile dela vedea
incoace, s'au facut de tot 254 lei, cari bani mi-a si dat de plin.
Drept aceea i-am si dat acest zapis al meu ca sa-i fie lui dreapta
°dna si mosie cu toate veniturile Si hotarele, precum am stapanit si eu.
Acest zapis s'a scris in fata boierilor si a oamenilor buni
ce au iscalit mai jos si pentru mai mare credinta am iscalit si
eu Vasile uricar am scris acest zapis cu zisa Du-ei Maria stolniceasa.
Iasi, 11 Mai 7231.
Maria Urseicoae.
Vasile Ursachi, Constantin Ruset vel paharnic, Gheorghie
Ursachi, Stefan Luca vistiernic, lordachi Cantacuzino biv vel
medelnicer.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium III pag.
104-109 si V pag. 104 si pachetul Zadobriuca, unde se gaseste
copia germand. Regest la lorga N.: Studii si doc. V 409.
Maria, vaduva stolnicului Dumitrasco Ursachi, a fost fata
lui Sandu Buhus (Arhivia genealogica I, pag. 191).
www.dacoromanica.ro
27
La 1730 Iordachi Cantacuzino vel log. da fiicei sale Balasa cgs. cu Aristarh Hrisoscoleu vel comis Zadubreuca Si 1/2
Vascautii pe Ceremus, pe care Vascautii i-a cumparat 1/4 parte
dela Catrina, fata lui Flondor, si 1/4 parte dela vara Safta, fata
lui Preda Paladi stolnicul, care parte
i
se trage depe Boul.
(Iorga N.: Studii si doc. VII, pag. 192).
Alt document ref. la Zadubriuca:
1766, lunie 17: Hotarnica satului Zadubriuca, de fata Gligoras Cracalia mazil de Rohozna, Toader Branzanul, Calancea,
Pavel fratele lui Iuon vornic, Apostol Coitan de Serauti Si polcovnicul Matei Hurmuzachi; hotarul merge dela paraul Iozovatul
spre $erauti, Rohozna, Budilce, cu hotarul Rohoznei la fantana
Durnova, langa un pamant zis Teisor, la fantana rosie.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium III pag.109-121).
Satul Zadubreuca fusese proprietatea lui Gheorghe Ur-
sachi visternic, care 1-a primit drept zestre dela soacra sa
Alexandra, vaduiia lui Iordachi Cantacuzino spatar.
(Buletinul comisiei istorice a Romaniei vol. IV, Bucuresti
1925, pag. 29).
18.
1723, Iulie 11.
Se arata in cel fel partile satului Lellaceni, tinutul Cernauti,
au fost impartite intre membrii familiei Tautul.
Adeca eu Andrei, feciorul Mihaiai Saftei, nepotul Marii
Tautulesii, marturisesc eu cu sufletul mieu innainte lui Dumne-
zeu pe cum am lasat cuvant cu limba de moarte matusii me
Mariei pentru mosie de Lehdceni pe cum au fost ei trii frati pe
Lehaceni, Marie si Safta si Sandul, apoi parte Sandului au tinut-o Marie doadzaci si cinci de ani, ca Sandul s'au dus in tam
lesasca si au murit acolo, eard copii Sandului au ramas la Lehaceni par au crescut marl, ear la moarte ei ni-am intamplat
ca si au lasat cuvant cu limba de moarte sasi tie copii Sandului
mosie parte tatanisau din parte tatanisau Sandului ce i sa veni,
caci ca au fost tinut Marie parte Sandului fratanisau pentru
datorie, apoi la moarte ei au zis sas tie doad parti parte tatanisau, eard o parte sa ramde pentru datorie ce va alege o giudecard si eu Erina Soricioae am fost trei ani in casa Mariei si
m-am intamplat si la moarte ei ca e-am tanut si lumanare in
many cand au murit $1 an zis feciorilor sal, sa-i de mosie doal
www.dacoromanica.ro
28
parti, ears o parte sa ramae par s-or alege Si Inca au zis sa fac
si zapis ne acele doad parti feciorilor sai si ca au zis sa hie
afurisiti feciori ei de nu m-or face zapis si ase am auzit den
gura ei la moarte ei si asa marturisim cu sufletele noastre si
innainte lui Dumnezeu; si Inca au zis Marie de or vre feciori
Sandului sä o comande par la anul si sa de patru gonitori feti
Mariei arandu-si toata parte tatanisau, eard feciori n'au vrut
si un habaciu.
Let 7231, Iu lie 11.
Andrei sin Mihaitii.
Irina Sdrcioae.
Gheorghi Mitescul, martor.
Copie romaneasca def ecta, Arhivele Statului Cernauti,
Liber attestatorum pag. 13.
19.
Mihai Racovita VV. trimite pe vornicii de Suceava sä cerceteze
conflictul ivit intre manastirile St. Ilie $i Patrauti pentru metohul Florinta de Tanga targul Suceava.
Noi Mihai Racovitd VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
Scriem la vornicii de Suceava, precum s'au jeluit inaintea
noastra egumenul si tot soborul sf. manastiri de St. Ilie pe calugaritele de Pi Itrduti aratand un zapis de marturie dela oameni
batrani, in care scriu si marturisesc cu sufletele for pentru un
metoh al mandstirii St. Ilie anume Florinta, precum stiu dela
parintii Tor, ca au tinut cu pomat, cu gropi si cu o bucata de pamant dela mandstirea St. Ilie Si ca 1-au stapanit calugarii de St.
Ilie si n'a fost cearta cu calugaritele de Patrauti. Dar acum
s'au sculat calugaritele de Patrauti zicand, precum e al for acel
metoh cu gropi si cu pomat; dar calugarii au raspuns, ca calugaritele nu au nici o scrisoare si nici o dovada asupra acelui
metoh. De aceea domnia mea Va porunceste, sa chemati din
nou, cari sunt scrisi in zapisul calugarilor si sa cheme de fats
si pe calugarite, si daca vor Jura pe sufletele Tor, dupa cum
www.dacoromanica.ro
29
scrie in zapis $i se va dovedi, ca au dela parintii lor, precum
acel metoh cu pomat, cu gropi 5i cu pamant a fost totdeauna
al calugarilor si n'au stapanit calugaritele, iar aceste nu vor
aduce nici un zapis de marturie, cu care vor putea dovedi pe
martorii calugarilor, atunci sa be faceti un zapis de marturie
si sa-1 dati in manile calugarilor, ca sa stapaneasca acel metoh
cu pomat, cu gropi si cu parnant; iar daca nu se vor odihni,
sa le dati soroc ca sa vie la divan.
Din Wickenhauser: liomor, pag. 217 nrl 1, uncle se afla
copia germana. Traducerea romaneasca vezi la Erast Hostiuc:
Istoricul fostei manastiri de maici din Patrauti pe Suceava,
1929, Cernauti, Glasul Bucovinei, pag. 19-20.
Despre Florinta vezi doc. din 1725, Noemvrie 11.
20.
Iasi, 1723, Decemvrie 4.
Mihai Racovita VV. ordona sluibasllor sal sä lase in pace satul
Toporguti, tinutul Cernauti.
+ Io Mihai Racovit(a) VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem domnie me la boeri si la slujitori si la olacari,
carii vit(i) inbla or cu ce feliu de slujbe a domniei mele la
tanutul Cernautului, va facem stiri pentru satul Toporiluti a
sfantei manastiri a lui Barnovschie daca vit(i) vede carte dom-
nii mele, nime nici o suparare nici on (!) val sa le facet(i)
pentru de mancat, pentru graunta, pentru fan, pentru cai de
olac, foarte sä le dat(i) bung pace $i cui s'ari intampla masul
acolo in sat ce i-ar trebui sa-$ cumpere in bani si pentru banii
ruptalor (!) sä le dat(i) paci, pentru cace s'au apucat egumenul
de Barnovschie c'a istovi banii for aice la visterie, pentru acee
nime nici un val sä nu le facet(i), iar cine cat de putan val
li-ar face, unii ca aceea vor fi de mare certare, de la domniia
me, aceasta scriem.
U las, let 7232, Dec(hemvrie) 4.
lo Mihai Racovitd.
Original, hartie, pecete rosie mica, Arhiva mitropoliei
Cernauti nrl. 15.
www.dacoromanica.ro
30
Alte documente:
1. 1707, Noem. 17, Iasi: Mihai Racovita VV. scrie boierilor
pentru satul Toporauti a manastirii Barnovschi, sä nu fie ames-
tecat avand ruptoare" la visterie. Starostii de Cernauti, gorstinarii de oi, deseatnicii de stupi, gorstinarii de mascuri sa dea
pace pentru 1500 oi, 1000 stupi si 500 mascuri. Aceasta sums
s'o incaseze egumenul de Barnovschi. Solarii sä nu is solaria,
globnicii si desugubinarii sa nu-i globeasca si sa nu-i giudice,
numai egumenul ii va globi si -i va giudeca pe oameni; camanarii, bezmanarii, ceparii, olacarii, podvodarii, conacarii sa se
fereasca. Scris de Axente uricar.
(Candela", Cernauti, Anul XXXII, 1913, pag. 524-525).
2. 1732, April 21, Iasi: Grigore Ghica VV. scrie la slujitorii
care vor umbla la tinutul Cernautilor si Sucevii pentru doi preoti
dela Toporauti si unul dela Volcinet; ei sa dea pe an numai
cate un galban, la Sf. Gheorghi si la Sf. Dimitrie, si la poclonul
episcopului de Radauti. Cine va umbla cu dajde pe preuti"
sa nu-i supere.
(Candela" Cernauti, Anul XXXII, 1913, pag. 526).
21.
1723, Decemvrie 15.
Mihai Racovita VV. intareste manastirii de Zamostie daniile
facute de razesii de Zamostie, tinutul Cernauti.
Noi Mihai Racovita din mila lui Dumnezeu Domn Tarii
Moldovii.
A venit inaintea noastra si inaintea a for nostri moldovenesti boieri, a marl si a mici, rugatorul nostru Theodosie, egu-
menul sf. manastiri de Zamostie, care este inchinata Inaltarii
Maicii Domnului Maria Maica preacuratd si ne-a aratat un
adevarat zapis al razesilor de Zamostie adeca al lui Gheorghitcl
Onciul, Dumitrasco Gafenco, al lui Toader, fiul lui Grigorasco
Coste, al lui lonita, ginerele lui Nicolae, al lui Miron Cuparenco,
Hie Tintd, al lui Tanasie Tints si lenachi Cherescul scriind si
marturisind ca ei de nime siliti nici asupriti ci de a for buns
voe au daruit sus amintitei sf. manastiri a for dreapta ocina si
mosie din hotarul Zamostiei, care se afla in jurul manastirii si
e stalpita cu pietre si hotarul acestei mosii incepe dela scursura
de jos si dela vadul de moara pe Pisareu, dela scursura in sus
www.dacoromanica.ro
31
pang la drumul Vilaucii unde este o piatra, de aici tot drumul
pand la varful dealului la alta plated, apoi drumul in codru pana
unde se intalneste hotarul cu capatul scursurii de asupra ma-
nastirii si tot cu scursura 'Ana in paraul Pisareului, de aici
peste parau pana la muchea dealului, de aici la alta muche de
deal pand in varf unde este un vad de moard si acesta este tot
hotarul acestei bucati de pamant in jurul mandstirii; aceasta
mosie au daruit-o mandstirii razesii pentru sufletul for si al
parintilor for si iar a venit egumenul Theodosie inaintea noastra
si inaintea boierilor nostri si a aratat alt zapis al mai sus
numitului lenachi Cherescul, ginerile lui Gheorghitii Curt si at
giupanesii sale Sanda, fiica lui Curt, in care acestia scriu si
marturisesc ca de nime siliti nici asupriti ci de a for bung voe
au daruit sf. mandstiri de Zamostie a for dreapta mina si mosie,
din saliste si din padure, la Zamostie jumatate din o opta parte,
cealalta jumatate fiind a lui Tint& pentru sufletul for si al parintilor lor, care mosie i-a venit lui Cherescul dela socrul sau
Curt, iar lui Curt dela socrul sau Vasilco ca zestre; si iarasi
a venit inaintea noastra etc. mai sus amintitul rugatorul nostru
Theodosie egumen si a aratat alt zapis al lui Gheorghitd Onciul
scriind si marturisind ca Gheorghitd Onciul a daruit sf'. manastiri de Zamostie un laz, care a fost at lui Vasilie, si se afla
la marginea padurii langa lazurile lui Mihalachi si ale lui Dariciuc in fata multor oameni buni.
Vazand aceste adevarate zapise, dupd cercetare am crezut
iscaliturile, am dat si am intarit si Domnia noastra aceste parti
de Zamostie ca sä fie si dela not dreapta mosie si danie cu tot
hotarul si cu toate veniturile nerusiit si statator in veci. Si nime
sa nu se amestece Impotriva acestui zapis at nostru.
In a treia Domnie, 15 Decemvrie 7232.
Mihai Racovitd Voevod.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Zamostie si Liber
Granicialium VIII pag. 435-439, unde se gaseste copia germand. Traducerea rom. publicata in a noastra: Familia Onciul
pag. 63-64 nrl. 55.
Alte danii.facute manastirii de Zamostie, tinutul Cernauti:
1. Pe la 1726: Maria Vlad, fiica lui Vasilie Cernauschi,
darueste man. Zamostie o bucata de pamant. (A noastra: Familia Onciul pag. 65 nrl. 56).
www.dacoromanica.ro
32
2. 1726, lanuarie 22: Dumitrasco Cernauschi vinde man.
Zamostie doua lazuri situate in satul Vilauce, tinutul Cernauti.
(A noastra: Familia Onciul pag. 65-66 nrl. 57).
3. 1776, Martie 25: Iuon Mitescul capitan si Gheorghi Vargolici capitan fac hotarnica satului Zamostie. Apare egum. man.
Zamostie anume Veniamin Cabici si arata dania din 14 Mai
1722 si ispisocul de intaritura din 15 Dec. 1723, unde partea
manastirii este descrisa, in plus mai este un vad de moard.
Egum. mai arata un zapis de danie al lui Miron Cupar, fiul lui
Vasilie Cupar, pt. a 1/16 parte din a 1/4 parte, al lui Miron
Gafenco iara$i pt. 1/16 din a 1/4 parte, parti ce le primise amandoi
dela mosul for Dumitru Gherman, un zapis din 15/4 1727 al Acsiniei, femeia lui Gheorghe Barbescul, pt. 1/8 din a 1/4 parte de sat
Zamostie daruita manastirii; in aceasta parte se cuprinde si
partea lui Gheorghie Curt, ginerele lui Cherescul; un zapis din
17 Ian. 1724 al lui Toader Tinta pt. a 1/16 din a 1 /s, un zapis al
Mariei, fiica lui the Tinta, nepoata lui Toader Tinta pt. aceasta
parte, un zapis pt. 1 12 parte de sat, zalojit manastirii de Toader
Tinta pt. 30 lei. Deci manastirea stapaneste a 1/4 si Vs din satul
Zamostie. Restul satului este al Oncestilor, al lui Sarghie Grierosul si Vasilie Tautul. Semneaza: Vasilie Grierosul, Sargftie
Grierosul, luon Roschip, Alexandruc cumnat, luon Onciul, Gavril Grierosul, Vasilie Tautul, Mihalache Onciul si Vasilie,
frate cu Mihalache.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Zamostie).
4. 1782, Febr. 16:'In fata comisiei austriace apare egu-
menul Mihail si declara ca schitul Zamostie a fost zidit de
fostul staroste de Cernauti Dumitru Para. Schitul stapaneste
a 1 3 parte Zamostie daruita pe rand de razesii de Zamostie.
Schitul mai are trei pamanturi in Vilauce din care cloud sunt
daruite de Dumitras si Maria Cernauschi.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VIII 430-435).
Despre Schitul Zamostie vezi si Isidor Onciul: Fondul
religionar pag. 61-62 si Erast Hostiuc: Schiturile si sihastriile
Bucovinei de alta data, Cernauti, 1936, pag. 188-192.
22.
i724, lanuarie 10.
Au judecala in fata domnului Toader Ursachi, marele capitan
de Cotman, $i Darie Branzanul pentru parti din mosia Rohozna,
tinutul Cern Auti. Darie Branzanul este dat ramas.
(Tradus in romaneste dupd o copie gerrimna).
Noi Mihai Racovitii VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
www.dacoromanica.ro
33
Facem tire cu aceasta scrisoare a domniei noastre, precum au avut judecata inaintea noastra Si inaintea intregului
nostru sfat Toader, mare capitan de Cotman, cu Dark Bran-
zanul pentru niSte parti de mosie din Rohozna, tinutul Cernauti,
pe care le stapaneste Toader capitanul, zicand Darie Branzanul ca Toader capitanul stapaneste cu nedrept acele parti
de mosie si aratand un zapis de marturie dela starostele de
Cernauti in care scrie ca s'au fost judecat odata pentru acele
parti de mosie; iar not am cercetat si a zis acel Darie, ca
Toader capitanul nu are mosie la Rohozna, dar n'a aratat alt
zapis deck zapisul de marturie mai sus amintit, iar Toader
capitanul a aratat zapisul de cumparatura despre aceasta
mosie, in care sunt amintiti vanzatorii, cari sunt rudele lui
Darie Branzanul. De aceea am gasit ca zapisul de cumparatura
este drept, iar 'Janie Branzanul umbla cu viclesug si a ramas
Darie Branzansul din toata legea inaintea noastra si inaintea
intregului nostru sfat, iar Toader capitanul sa stapaneasca
in pace acea mosie dupa zapisul de cumparatura si Darie sa
nu mai parasca.
10 Ianuarie 7232.
Mare le logofat a cetit.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rohozna Si Liber
Granicialium VII pag. 186-188, unde se gaseste copia germana.
Toader capitanul este Toader Ursachi, fiul lui Dumitru, si
nepotul lui Gheorghi Ursachi visternicul. Acesta din urma primise 2/3 din saliste Rohozna drept zestre dela soacra sa Alexandra, vaduva lui Iordachi Cantacuzino spatar.
(Buletinul comisiei istorice a Romaniei vol. IV, Bucuresti
1925, pag. 29).
23.
Cernauti, 1724, Februarie 2.
Fratii Tautul dau cumnatului for Grigoras Pot log 1/3 Rastoace,
tinutul Cernauti, pentru o datorie ce acesta o platise pentru
fratele Vasile 'Maul. La judecata i se atribuie o parte de Rastoace lui Sandul Volcinschi, tot cumnat cu Tautulestii; pentru pierderea indurata Pot log isi va lua o parte din Campulungul rusesc sau de aiure, unde ii va placea.
Adeca eu Vasilie natal Patrascan of Ispas facem sure
cu acesta adevarat zapis al nostru la mana du-sale cumnatului
T. Balan, Documente bucovinene, IV.
www.dacoromanica.ro
3
34
meu Grigoras Pot log capitan, pentru ca tamplandu-sa ca am
fost cazut eu la o datorie in valeat 7217/1709 si ne avand eu
cu ce sa ma platescu am cazut dupa dumnelui cumnatul Gligoras Pot log inpreuna cu fratii mei anume lonito Tdutul si
Sandul Tifutul si Andries si Toader Tdutul si cu toti ni-am
rugat du-sale cumnatului Pot log ca sa faca du-lui bine sa
gasasca acei bani sä de pentru mine sa ma scoata dela nevoe,
cu care bani am fost dator cu noao zeci de lei si noi am pus
du-sale zalog a trie parte de sat de Rdstoace, partale tuturor
f ratilor cu vecini si cu tot vinitul, de care i-am fost facut si
zapis la mana du-sale pan la doi ani, ca sa-i dam du-sale bani,
iar ne fiind bani la zioa sa fie mosia perzatoare si sa aiba a-s
face despre zapisul nostru si direse domnesti, deci du-lui cum-
natul Potlog vazand atata rugaminte a noastra si facandu
noi si zapis la 'nand au gasat bani acei noao zeci de lei si au
dat pentru mine neputa'ndu eu cu frati din preuna sa gasascu
sa-i dau bani la zi cum ni-am apucat, au ramas mosiia sa fie
a du-sale vecinica, iar acum sculandu-sa du-lui cumnatul nostru
Sandul Volcinschi si cersind parte dintra ceasta mosie din
Rdstoace, care mai sus scrie zacandu cumca am vandut noi
rau, ca.' are si du-lui parte acolo in Rastoace depe sora noastra,
mergandu la Es an facut jaloba la Mariia sa Voda, Manila Sa
Voda au facut luminata carte Marii Sale la du-lui clucerului
lordachi Ruset staroste de Cernauti ca sa ei sama du-lui stratigandu-ne pe toti cu luminata poronca Marii Sale lui Voda si
luandu-ne sama pre amaruntul si aflandu-ne du-lui giudecata
cumca am vandut rau ace mosie ce mai sus scrie, caci cumnatul
Sandul Volcinschi au avut partea depe soara noastra si noi am
fost vandut partea du-sale rau, deci du-lui ni-au giudecat ca
sa-si tie cumnatul nostru Sandul Volcinschi parte cata sa va
alege cu vecini si cu tot vinitul, asijdere si du-lui cumnatul
nostru Grigoras Potlog vazandu, fiindu-ne cumnat Sandul Volcinschi si dandu giudecata sa e partea si du-lui, Inca au cersit
parte fiindu-ne cumnat si esindu cu noi innainte du-sale starostelui du-lui ni-au giudecat intru acesta chip, ca sa-si tie
Sandul Volcinschi parte cum ni-au ales giudecata, iar noi pentru parte lui Volcinschi care am fost vandut ran, sa dam cumnatului Potlog partea de potriva aceia aiure unde i-a place,
si pentru partea ce sa vine cumnatului nostrului Potlog sa avem
iarasi a inplini din partile noastre, cat i s'a vini, deci eu Vasilie
www.dacoromanica.ro
35
Tautul carele mai sus sant scris am facut acest zapis la mina
du-sale cumnatului Pot log pentru partea cumnatului Volcinschi
sa-si plineasca du-lui din partea me mosie cu vecini si cu venit,
asijdere si pentru parte ce sa vine du-sale cumnatului Pot log
iara sa-si pliniasca tot din partea me mosie si vecini of Campulungu sau de unde i-ar place mosie cu vecini, iar de s'ar scula
ineva din frati mei sau din niamul meu sau eu sä mai facem
vr'o amestecatura sa mai imblam on la giudecati, sa fim de
mare certare, si noi toti frati lui Vasilie anume Ion Tautul si
Sandul si Toader Tautul asa ni-am apucat din nainte du -sale
clucerului si staroste de Cernauti si din nainte ficiori de boer
si din nainte multi oameni buni si pentru mai mare credinta
am iscalit noi cu toti si cine s'au intamplat, ca sä fie de mare
credinta si sa-si faca si direse domnesti, sa sa stie.
U Cernauti, 7232 din Feb(ruarie) 2.
Ion Tautul, Sandul Tautul, Vasilie Tautul, Sandul Volcinschi
capitan, Toader Volcinschi.
Inainte noastra s'au invoit ei in de ei si s'au asezat.
Iordachi Goian, vet. logofat, $erban Flondor martor.
Toader Tautul, eu Acsenti sin Arseni capitan neamesnic
Turcului am scris, sa sa stie.
Copie romaneasca. Arhivele Statului Cernauti, Liber Contractuum Novorum V pag. 241-243.
La 1724 lunie 28 Iasi, Mihai Racovita intareste lui Grigoras Potlog partea de mosie din Campulungul rusesc a lui
Vasilie Tautul cu vecini drept despagubire pentru partea de
Rastoace ce o tine Sandul Volcinschi. (Ibidem V pag. 243-245
si pachetul Campulungul rusesc).
Sandul Volcinschi si Gligoras Potlog erau casatoriti cu
surorile Tautulestilor.
La 1741-42 Domnul Moldovei is o dispozitie cu privire
la oamenii din Campulungul Rusesc. S'a luat masura, ca toata
Cara sa plateasca birul catra tars in sferturi, cate 101/2 bani
noi pe an. Dara Campulungul Rusesc primeste o usurare ca
va megiesiti si cu Ungurii si cu Lesii si traiul vostru fiind mai
greu decat la alti locuitori, neputandu-va cuprinde ca altii de
agiuns pentru hrana voastra si fiind si ca un chip de straja locului la partea aceea... holteii vi-i lasam ca sa nu dea nimic...
si casarilor li scade... (lipseste)... Dar sa dea si ei peceti ca sa
aveti samn la mana voastra". Doi boieri le vor scrie numele.
(N. lorga: Studii si documente VI pag. 234 nrl. 215 si pag. 323,
nrl. 794).
www.dacoromanica.ro
36
24.
1724, Mai 15.
Ion Bals, fost mare vornic, vinde lui Calistru episcopul de
Radauti satul Telebeacinte, tinutul Sucevii, mostenit dela socrul
sau Ursachi, pentru suma de 300 lei 13440.
Adeca eu Ion Bats biv vel vornic, scriu si marturisesc cu
cest adevarat zapis al mieu ca eu de nime salit nice asuprit ce
de a me buna voe am vandut un sat intreg anume Telebesnicii
in tinutul Sucevii cu vad de mora intr apa Saretului care sat
imi este mie de zestre dela socri miei Ursachi ce-au fostu visternic mare si mi s'au venit mie cand m'am inpartit cu fratii,
dece eu acesta sat 1-am vandut sfintii sale Chir Calistru, episcopul di Radauti, drept 300 lei batuti, si m(i)-au facut plata
deplina intru mana me, dece vazand eu deplind plata am facut
Si eu acestu zapis la maim sfintii sale si s'au facut acestu zapis
de nainte a multi boeri si ficiori de boeri care mai gios s'au
iscalit, si am dat si zapisale cele vechi la mana sfintii sale ca
sä sa faca si dires domnesc si pentru credinta am iscalit cu
mana me.
Let 7232, Mai 15.
Ion Bats biv vel vor(nic).
Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 5 nr1.65.
A lost publicat in Dan D.: Cronica episcopiei Radauti, pag.
186 nrl. 19, cu urmatoarele greseli: loan in loc de: Ion, Telebesti in loc de: Telebesnicii, Siretiului in loc de: Saretului,
socru mneu in loc de: socri miei, un sat ce au fost vestit de
mare in loc de: Ursachi ce au fostu visternic mare, dires di pe
cum in loc de: dires domnesc.
Traducerea germand la Wickenhauser: Radauz I. Bandchen, pag. 138 nrl. 5.
Este vorba de satul Telebeacinte, astazi Tereblecea.
Gheorghe Ursachi visternic cumparase satul Telebeacinte
dela manastirea Neamt in anul 1668 Sept. 1. Vezi documentul.
25.
Iasi, 1724, lulie 15.
Mihai Racovita VV. intareste lui Mihai si Gheorghe Lenta a
patra parte de sat de Berbesti, tinutul Cernauti, impresurat6
de capitanul Calmutchi.
lo Mihai Racovi(d VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
www.dacoromanica.ro
37
Dat-am cartea domniei meale lui Mihai Si lui Gheorghi,
feciorii lui Neculai Lentil, sa hie volnici cu cartea domniei meale
a opri a for driapta ocina Si mosie din sat din Berbesti, din
tinutul Cernautilor, a patra parte de sat ce dau sama ca s'au
hotarat dela Dabija Voda de Rugin(d) vornicul, care zic ca Si
marturia de hotarat zace la un razeas a for la Samson capitanul,
care mosie li iaste for depe mosul for Ion Lihacinschi, tatal
dumilor Aftimiu (?), Si au Si zapis de mosie Si cumparaturi, iar
Calmusche capitanul sa scoala de le ara mo5ia Si cosieaste,
sa hraniaste pe dansa Si le inpresoara locul, partea lor, de cinci
siasa ani tot el sa hranesti pe tot locul, deci sa fie volnici sa-s
opriasca partea for de catra Calmusche pe zapis ce au Si pe
marturia de la hotarnic Si sa-$ is de a zecea de partea for din
pane, din fan, din tot vinitul acelui loc, nime sa nu stia in potriva
cartii domniei miali. bar cui i-ar parea cu strambul, sa vie la
divan cu d(i) riasa cine ce ar avea. Aceasta scriem.
U las, let 7232, lull 15.
Vel log(of at), Vasile Neagul.
Copie dupa original, Gazeta mazililor Si razesilor bucovineni 1910, Anul I, pag. 248.
26.
Iasi, 1724, Iulie 31.
Velicico Si sotia sa Safta vand cumnatului for Iranila Giurgiuvan a 1/8 parte de Voloca pe Ceremus, $i 1/8 Ciortoria,
amandoua tinutul Cernauti, pentru suma de 75 lei bani vechi.
Adeca eu Velicico impreund cu jupaneasa mea Safta,
fiica rapausatului Preda stolnic, am dat acest al nostru adevarat
zapis in manile cumnatului nostru, lui &IWO' Giurgiuvan, precum de nime siliti nici asupriti, ci din a noastra bung voie i-am
vandut dreapta noastra ocina Si mosie, ce ne-a dat-o rap. Preda
stolnic ca zestre, anume a opta parte de sat de Voloca Si
iardsi a opta parte de sat de Ciortoria, care mosii se afla pe
Ceremus, pentru 75 lei bani vechi, ca sa fie dreapta ocina lui,
jupanesii lui, copiilor, nepotilor Si stranepotilor in veci de veci,
fiind ruda noastra cea mai aproape Si facand plata deplina, si
www.dacoromanica.ro
38
sa-si faca Si intaritura domneasca si la aceasta tocmeala an
fost fata boierii si feciorii de boieri cari s'au iscalit si pentru
mai mare credinta am iscAlit.
Iasi, 31 Iu lie 7232.
+ Safta, vaduva rapausatului Velicico Catichi.
Gligorie ieromonah egumen am lost fata.
+ Sandul Volcinschi am fost MIA.
+ Eu Gheorghitii Baciul(?) am fost fata la facerea acestui contract.
Sandul Tchitul.
Si eu Ursachi Isar am fost fata.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ciortoria, unde se
gaseste copia germand.
Velicico este Velicico Catichi. Despre familia Paladi vezi
doc. din 1722 Febr. 20.
Safta, casatorita a doua oara cu Mihai Micul, vezi docum.
1741 Martie 18.
Curios este ca Velicico Catichi este mentionat, in timp ce
sotia sa este trecuta vaduva. Velicico mai traieste in Septem-
vrie 29.
27.
1724, August 8.
lordachi Cantacuzino darueste mangstirii Barnovschi din Iasi
partea sa de mosie din VascAuti, tinutul Sucevii.
Adeca eu lordachi Cantacuzino biv vel medelnicer, fiul
lui lordachi Cantacuzino biv stolnic, scriu si maturisesc cu
aceasta a mea adevArata scrisoare la maim cinstitului egumen
Gherasiin si a intregului sobor al sfintei manastiri (Barnovschi),
ca sa sa stie ca zacand parintii si mosii mei in aceasta manastire, si zicand tatal meu lordachi stolnicul ca sä dam acestei
manastiri o mosie, iar not o vreme n'am facut nemica, deci eu
gandindu-ma bine am dat din buns voea mea toata partea mea
de ocina din satul Vascauti, tinutul Suceava, mai sus amintitei
sf. manastiri Barnovschi, unde se praznueste hramul adormirii
Maicii Domnului, ca sa fie sf. manastiri dreapta ocina si mosie
www.dacoromanica.ro
39
cu toate veniturile si toate hotarele, care mosie am dat-o in
fata luminatului domn si a tuturor boierilor mari si pentru mai
mare credinta am iscalit; dar daca eu sau oricare din fiii mei
sau rudele mele ar rasturna aceasta danie a noastra, unul ca
acela sa fie blastamat de domnul Dumnezeu si de maica precista,
de cei 12 apostoli si de cei 318 sfinti parinti si de toti sfintii si
s5 fie afurisit, si anaftema sa fie, pamantul sa-1 inghita ca pe
Dof tan si Alvion, la infricosatul judet sa-1 acuze Domnul nostru
IsuS Hristos si maica precista, hramul careia se serbeaza de
sf. manastire si am dat aceasta mosie pentru sufletele parintilor
si mosilor rapausati si inmormantati in aceasta manastire.
August 7232.
lordachi Cantacuzino medelnicer.
Hie Catargiu vel log. martor.
Dade Donici vel vornic martor.
Dumitrasco Racovitti hatman.
lordachi Cantacuzino vel visternic.
Constantin Costachi vel spatar martor.
Macri ban.
Sandu Sturza vel Ban.
Gligoras Costachi III. logof at.
8,
Arh. Stat. Cernauti, pachetul Barnovschi, unde se alla
copia germana.
Regest la Paul Mihailovici: Regestele actelor moldovenesti
din arhiva dela C-pol, Chisinau, 1934, pag. 22 nfl. 227.
28.
Iasi, 1724, August 10.
Mihal Racovita VV. comunica lui Calistru, episcopul de Radauti,
ca junfatate de Crasna, tinutul Suceava, a trecut la Miron Gafenco, mo$tenire dela socrul sau, capitanul Alexandru Ilschi.
Ion Mihai Racovitii VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriu Domnia me la cinstit parinte si rugatoriul nostru
Sfintie sa chir Calistru, episcopul de Radauti, facem tire Sfintii
tale pentru giumdtate de sat de Crasna care easte la tinutul
Sucevii si cu oamenii carii sint vecini di loc di acolo dipi acea
www.dacoromanica.ro
40
giumatate de sat cari au fost a lui Alicsandru cap(itan) si pan
acmu au fost in sama Sfintii tale, cari acea giumatate di sat si
cu acii oameni s'au vinit in parte lui Miron Gafinco dela socru
sau Alicsandru cap(itan), deci fiind driapta mosie lui si luand
eal asupra sa acii oameni a lui, iata. ca si Domniia me i-am
dat ca sa-s tie si sa-s stapaniasca eal mosie si oaminii. Deci
de acum in viitor Sfintie ta sa le dai pace acelor oamini pentru
lucru di boeresc, si ispravnicii Sfintii tale intru nimic sa nu-i
supere. Iar pentru cat sint acii oamini in soma satilor Sfintii
Tale, flan. ca ei Sfintie Ta ai nisti poslusnici la manastire la
sfeti Onofri cari i-au scos boerii din Qrinda dila targu Sar9tiului
si au ramas cu tanutul cari iaste soma for la cefert a9ta cat
sint si Crasnenii. Dici acii poslusnici or ramane in locul Gras-
nenilor cu satile Sfintii Tale, iar Crasnenilor sä le dai pace
Sfintie ta, sa asculte di stapanul for caci el iau luat asupra lor.
Aceasta scriem si carte dila maim lui sa nu sa ea.
U las, 7232, Avgust 10.
Original, dela d-1 Vasile Marcu, avocat, Cernauti.
29.
Suceava, 1724, August 16.
Se face schimb de mosii: Mitropolia Sucevii da jumatate de
satul Rus, iar Ion Bals dä in schimb mitropoliei partea sa de
TAtaras de Ifinga targul Sucevii.
Noi prea plecatul Gheorghie arhiepiscop si mitropolit de
Suceava facem stire cu acest zapis al nostru, precum avand
jupaneasa Maria, vaduva rapousatului Dumitra$co fost mare
medelnicer, jumatate de sat Rus, tinutul Sucevii, ce o are zestre
dela mama ei Catarina Bal$oaia, au daruit-o amandoud pentru
sufletul parintilor for sf. mitropolii, si du-lui loan Bal$ stapa-
neste o parte de Tataras langa targul Sucevii, care parte de
mosie a fost dat-o rapousatul flies VV. lui Ursachi mare visternic, iar Ursachi a dat-o lui Iuon Ba 1$ ca zestre cu un vad
de moard pe apa Sucevii, si am facut schimb cu du-lui Bale
invoindu-ne si i-am dat acea jumatate de sat de Rus, ca sa-i
www.dacoromanica.ro
41
fie lui si copiilor lui dreapta mosie in veci, iar du-lui ne-a dat
partea mai sus amintita de Tatiira$, care parte de mosie incepe
dela valea Ipote$tilor in sus Si dela drumul ce vine dela Tcltdra$
in jos si 'Ana la apa Sucevii cu un vad de moara pe apa Sucevii, si ne-a mai dat un vecin al lui dela Plopeni anume Simion
Pojol, si not i-am dat zapisele de danie si ispisocul domnesc
al nepotelor sale Safta si Maria, si la aceasta tocmala au fost
fata boierii cari au iscalit si oameni buni si pentru mai mare
credinta am iscalit si am pus pecetea mitropoliei.
Suceava, 16 August 7232.
Gheorghi mitropolitul Sucevii.
Ieromonah Macarie dichiu de Suceava, Adam Luchi sulger
am iscalit, eu monah Anf tin am scris cu pofta sf. Sale si a
du-sale vornicului, Stefan Toader II. visternic am iscalit, Toader
armas, Sandal Stirbdt biv vel clucer am iscalit, Hie Septelici
fost stolnic am fost fata, Toader Bildelitil vornicul de Suceava
am fost fata.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rus si Liber Granicialium VII pag. 226-228, unde se gaseste copia germana.
Este vorba de satul Rus = Plavalar, tinutul Sucevii. Despre satul Rus (Plavalar) vezi documentul din 1627 Martie 23
(vol. I pag. 196 nrl. 99) si 1665 lunie 19.
Maria este vaduva lui Dumitrasco Ursachi.
Alte documente:
1. 1783, Martie 10: In fata comiei austriace apare Vasilie
Bats si declard ca mama sa Ilinca Balsoaia poseda satele Rus,
Poieni si Plavalar. Satul Rus it primise protoparintele sau Lupul
Bals dela Miron Barnovschi drept schimb pentru doua sate din
tinutul Neamt (vezi doc. din 1627 Martie 23, vol. I, pag. 196
nrl. 99).
Satul Poieni este o parte a satului Rus.
Satul Plavalar fusese cumparat de parintele sau Vasile
B. stolnic $1 mama sa Ilinca Balsoaia. 1/6 parte de Plavalar i-a
venit stolnicului Vasile Bats drept mostenire dela familia Ursachi. (Despre i/o Plavalari a lui Gheorghe Ursachi visternic,
vezi Radu Rosetti: Despre originea si transformarile clasei
stapanitoare din Moldova, in An. Acad. Rom. seria II, tom.
XXIX, 1906-7, Memoriile Sect. istorice, pag. 189).
(Aril. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VII, 188-196).
2. 1806, Mai 2: Divanul moldovenesc certifica, ca lordachi
Bats caminar, Lupul Bals vornic, Vasile Bale Kreishauptmann
din Bucovina, si Iordachi Bals gramatic, fiul rap. Mihalachi
www.dacoromanica.ro
42
Bale (Mihalachi Bale a fost f rate cu Balsenii amintiti mai sus,
deci Iordachi le-a fost nepot de f rate), sunt mostenitorii Ilincai
Balsoaiei Si ai sotului ei Vasilie Bals stolnic cu privire la satele:
Rus, Plavalar, Poienile si Manastioara.
(Tot aici, Liber Haereditatum XVI 156).
3. 1812, Februarie 14 26, Iasi: Baronul Vasile Ba ls, sfetnic
de gubernie a inpatatestii austriecestii Marini, vinde nepotului
sau de f rate Iordachi Bale armas (fiul rap. Mihalachi Bale)
partea sa din mosiile Rus, Plavalari, Bazacii, Manastioara si
Poienile pentru suma de 6250 galbeni buni inparatesti in aur,
cu 10 parale de fiece galban adaos. Suma se va plati la Esi sau
in Cernauti la mina negutitorului losif Schnirch.
(Copie, Tot aici, Liber Instrumentorum I 229-239).
4. 1812, Martie 3 15, E$i: Ramanand in Bucovina dela rap.
stolnic Vasile Bale ei dela sotia sa Ilinca Balsoaia stolniceasa
mosiile Rus, Plavalari, Bazacii, Manastioara si Poienile si in
Moldova mosia Cornii, tin. Sucevii, 2 pogoane vie la Banceni
tin. Iiarlau, 4 pogoane vie la Cruce tin. Putnei, la fiii for Iordache vel caminar, Lupul vel vornic, baronul Vasile Bals si
Mihalachi c1ucer (Mihalachi a murit Si fiul sau lordachi Bale
vel armas a mostenit drepturile tatalui sau), ramanand astfel
in seama fiecaruia ate a 1/4 parte din aceste mosii, se cade de
acord asupra impartelii intre frati. lordachi Bals armasul da
unchiului sau Lupul Ba ls 2 parti din mosia Cornii Si primeste
in schimb dela acesta partea sa din mosiile ramase in Bucovina,
anume cute a 1/4 parte de Rus, Plavalari, Bazacii, Poienile
si Manastioara. De acuma inainte Iordachi va stapani cute 1/2
din aceste mosii.
(Copie, Tot aici, Liber Instrumentorum II 55-57).
5. 1824, Febr. 26: Forum Nobilium din Cernauti (Tribunalul) comunica, ca dupd testamentul oral al lui Iordachi Bale
caminar, mostenitor universal este nepotul sau lordachi Bale
spatar. Acesta primeste asa dard cute a 1/4 parte din Rus,
Plavalari, Poienile si Manastioara.
(Tot aici, Liber Instrumentorum IV 288).
6. 1857, Febr. 14: Zamfira Sluzanska si Soltana Zgora isi
inscriu drepturile for asupra mosiilor lui Iordachi von Bale
anume Rus, Plavalar, Poienile si Manastioara. Fiecare din ele
are drept asupra unui sfert, deci arnandoud isi asigura drepturile asupra unei jumatati din aceste sate.
(Tot aici, Liber Haereditatum XVI 355).
www.dacoromanica.ro
43
30.
Safta, sotia lui Velicico Catichi, darueste lui lordachi Cantacuzino mare visternic, a patra parte de Vascauti, tinutul Cernauti.
(Tradus in romaneste dupa o copie germand).
Adeca eu Safta, jupaneasa lui Velicico Catichi, fiica stolnicesii Predoaii, impreuna cu sotul mieu am dat adevarat zapisul meu in manile nepotului meu, lui lordachi Cantacuzino
mare visternic, precum din bung voia mea i-am daruit partea
mea de mosie ce o am dela maica mea anume a patra parte
de sat intreg Vascciull, tinutul Cernauti, cu vecini cati vor fi
pe partea aceasta, cu loc de moara, cu fanate cu intreg hotarul, ca sa-i fie lui, copiilor lui si tuturor clironomilor lui
dreapta mosie si danie in veci, si neavand noi copii si fiind
du-sa ruda noastra am cugetat si i-am daruit, fiind el bun cu
noi si cu maica noastra cat a fost in viata si a inmormantat-o
dupa legea crestineasca. Asijdere m'am dat si eu in sama lui
precum sa ma comande dupd moarte ca pe o crestina si sä dea
ca sa-mi citeasca in biserica 40 de sarindare si sa fie dator a
face toate aceste pentru sufletul meu,vazand burfatatea lui catra
noi, de aceea am dat acea a patra parte de sat de Vascauti cu
vecini si cu toate veniturile, iar cine din rudele mele 1-ar nelinisti, sä nu fie iertat de domnul d-zeu, asijdere si acei cari vor
rasturna dania noastra sa fie blastamati de domnul d-zeu, si de
maica prea curata si de toti sfintii de Nicheea si sa n'aiba iertare.
Acest zapis s'a facut inaintea sf. sale Gheorghie mitropolit, a celorlalti episcopi, si a boierilor mari si mici cari au
iscalit si pentru mai mare credinta am iscalit si sa-si faca
ispisoc domnesc.
Safta, fiica jupanesii Gatitii.
Velicico parcalab.
A venit inaintea noastra du-nei Safta, jupaneasa lui Velicico, si a intarit aceasta danie.
Gheorghie mitropolit de Suceava, Calistru episcop de
Radauti. Eu Vasilie diac de visterie am scris.
www.dacoromanica.ro
-44
Ilie Catargiu vel logofat, Sandul Sturza vel ban, Dumitrasco vel batman, Gavril Mitescul vel vornic, Dimitrie Paladi
vel comis.
Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Vascsauti si Liber
Granicialium IX 535-539, unde se gaseste copia germana.
Satul se cheama astazi Vascauti pe Ceremus.
Stolniceasa Predoaia este Agafita, vaduva lui Preda Paladi fost mare stolnic. Vezi doc. din 1722 Febr. 20.
31.
1724, Octomvrie 28.
Negoita Ciudin comis vinde lui lordachi Cantacuzino mare
visternic satul Teseuti din ocolul Sucevii cu opt vecini din alte
sate. Se d'a hotarul satului Teseuti.
Noi Mihai Racovitd VV. din mila lui D-zeu Domn farii
Moldovii.
A venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri moldovenesti, a mari si a mici, boierul nostru du-lui Negoitci Ciudin
comis care de nime silit nici asuprit, ci din a sa buns voie, a
vandut a sa dreapta ocina si mosie anume intreg satul Teseuti
din ocolul targului Sucevii, tinutul Sucevii, cu toti vecinii si
opt vecini de prin alte sate, cinstitului si credinciosului nostru
boier du-sale lordachi Cantacuzino mare visternic si ca sa se
mai stie, ca fratele lui Negoita Ciudin anume Constantin a
facut o lard de lege, furand niste cai ai lui Marza, Hanul Tatarilor, dupa care a fost prins si aruncat in temnita Si 1-au scos
din temnita pe raspunderea for fratele sau Negoita Ciudin cu
Toader armasul Si Stroescul comisul, precum el va plati Tatarilor caii, dara el ca un netrebnic iesind din temnita nu s'a
straduit sa indrepte furtusagul, ci a fugit in tars lesasca, si
venind incoace Tatarii au tarit la judecata pe chizesi, iar prin
judecata divanului au fost judecati sa raspunda pentru furtusag,
mai cu seams Negoita Ciudin, fiind f rate cu hotul, a fost judecat
sa plateasca caii, iar daca nu va plati Tatarii vor face cu el ce
vor voi, cerand Tatarii 204 lei pentru cai, si vazand Negoita.
www.dacoromanica.ro
45
Ciudin ca infra in mana Tatarilor si primind dreptul ceilalti
chizesi anume Toader armasul si Stroescu sa vanda una din
mosiile lui Negoita Ciudin si a f ratelui sau, care le parea potrivita, s'a ridicat Negoita Ciudin si 1-a rugat pe du-lui Iordachi
Cantacuzino mare visternic sa se milostiveasca si sa-i caute
niste bani dela Turci, unde va gasi, ca sa plateasca caii si sa
nu se piarda in robie, si vazandu-1 in aceasta nevoie du-lui
visternic a imprumutat dela Turci 250 lei bani vechi cu dobanda
pe 3 luni, iar Ciudin a pus zalog satul Teseuti crezand ea va
putea gasi banii acestia si nu va fi nevoit sa instraineze mosia,
iar sosind vadeaua n'a putut da banii si stabilindu-se mai multe
vadele pana la Luna a noua si totusi n'a putut scoate banii, si
vazand ca n'are nici un mijloc de a da banii si dobanzile cresc
tot mai mari, 1-a rugat din nou pe du-lui Iordachi sa cumpere
mai sus amintitul sat Teseuti punand banii, astf el a vandut din
a sa bund voie acel sat Teseuti cu vecinii depe el, cati se vor
gasi, cu un loc de moard pe apa Sucevii, cu un helesteu pe Somuzul Mic, care se cheama Partacul, cu pomete si cu toate
veniturile din tot locul pentru 350 lei du-sale Iordachi Cantacuzino mare visternic, si neavand acel sat multi vecini atunci
sa-i mai dea 8 vecini din alte sate, care sat Teseuti i-a venit
lui Negoita Ciudin cu fratii sai dela parintii lor, iar parntii
for 1-au cumparat dela .... (lipseste) ....jupaneasa lui Contes, si
nime din rude sau alti straini n'au vrut sa cumpere satul si sa-1
scoata din marea nevoie si din manile Tatarilor, in care a intrat, numai du-lui mare visternic, care s'a milostivit intaiu gasindu-i bani la Turci, deci du-lui visternic scapandu-1 din ma-
nile Tatarilor, targuind satul Si platind banii gata si vazand
not zapisul de cumparatura iscalit de Negoita Ciudin, de sora
sa Acsana, mitropolitul Gheorghie si de toti boierii mari scriem,
dupa cum s'a zis mai sus, la boierii nostri, lui Stefan Zane fost
logolat al doilea, Stefan Stamati fost visternic al doilea si Stefan vamesul, ca sa mearga la acel sat si sa-1 hotarasca si sa-1
deosebeasca despre alte sate si ne-a aratat du-lui mare visternic si zapisul de marturie dela acesti boieri scriind, precum mergand la satul Teseuti au strans oameni buni megiesi
imprejurasi anume Macarie dichiul mitropoliei de Suceava,
Toader Malai fost II. medelnicer, Gheorghita Gorovei, Toader
Calmasul fost parcalab, Nasilie Aramescu diacon de Bosance,
Gheorghita vatamanul de aice, 'Wigan de aici, si multi altii, oa-
www.dacoromanica.ro
46
meni buni $i cu ei au facut hotarul acelui sat, incepand dela capatul hotarului din jos dela apa Sucevii drept in sus langa hotarul Bosancei pana la un hat sau margine intre campuri, unde
s'a pus piatra, de aici tot cu marginea in jos in paraul Racoasa, unde in mal s'a pus piatra, de aici cu paraul in sus pana
la capatul fanatelor, unde s'a pus piatra, de aici prin mijlocul
fanatelor in sus, unde s'a pus piatra, care se cheama fantana
veche, de aici tot cu drumul spre Bosance pana la Illinestii Bosancilor, unde deasupra drumului s'a pus piatra, de aici drept
in sus prin capatul campului spre apus, unde a fost o fantana,
de aici spre apus prin capatul campurilor vechi, care yin dela
Bosance si merg pana la drumul ce merge dela Suceava la Bosauce, unde s'a pus piatra deasupra drumului, unde se intalneste
cu drumul Teseutilor, de aici tot cu drumul in sus spre apus
pana la un drum vechiu, unde s'a pus piatra, de aici drept in
sus cu drumul vechiu pana la buza dealului, de aici in sus, unde
este piatra veche, peste drumul Sucevii cel mare, care merge
mai sus de Bosance, de aici drept in jos cu margine prin cam-
purl la o rachita, unde este valea lui Altan, si dela valea lui
Altan cu drumul cel vechiu parasit peste deal spre apus pana
la capatul helesteului Partacului, la apa Somuzului, peste helesteu pana la fantaria unde se loveste cu drumul Tatarasilor,
dela fantana in sus langa helesteu la un deal unde la hotarul
Ipotestilor s'a pus piatra, de aici drept in jos spre apus langa
hotarul Ipotestilor la dealul gaunos in varf langa drumul targului, de aici drumul mare tot cu hotarul Ipotestilor la o movila
deasupra drumului, unde s'a pus piatra, de aici drept in jos la
padurice, unde s'a pus piatra deasupra paduricei, de aici drept
prin padurice la hotarul Ipotestilor, unde s'a pus plated, de aici
cu marginea paduricei in sus pana la un par, dela par la un
drum parasit peste piscul paduricei, unde a fost prisaca lui
Coutes, de aici cu marginea spre Ipotesti unde s'a pus piatra,
de aici drept la fantana de piatra, cu paraul in jos in apa Sucevii, dela gura paraului tot cu apa Sucevii in jos pand la hotarul Bosancei, unde s'a pus plated deasupra drumului mare,
aici se incheie intreg hotarul Teseutilor, la fel cu zapisul de
marturie a hotarnicilor mai sus amintiti, de aceea si domnia
mea, vazand zapisul de cumparatura iscalit de vanzatori si
multi boieri, marl si mici, am crezut si am dat si am intarit
credinciosului si cinstitului nostru boier amintit mai sus, duwww.dacoromanica.ro
47
sale lordachi Cantacuzino mare visternic intreg satul Teseuti,
tinutul Sucevii, cu tot ce gaseste pe el si cii opt vecini din alte
sate, cu loc de moard pe apa Sucevii, cu helesteu pe Somuzul
Mic zis Partacul, cu pometele vanzatorilor, ca sa-i fie si dela
not dreapta mina si cumparatura si Intaritura cu tot hotarul
$i cu toate veniturile nerusiit si nesmintit in veci, iar hotarul
acestui sat amintit mai sus sa lie dupa semnele de hotar, dupa
cum au hotarit boierii si altul sa nu se amestece.
28 Octomvrie 7233.
Hie Catargiu mare logofat, Vasilie Buhaiescul.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ipotesti si Liber Granicialium IX 277-285, unde se gaseste copia germana.
Alte documente despre Tesauti si Ipotesti:
1. 1735-6: lordachi Cantacuzino vel log. da fiicii sale
Safta cas. cu Const. Cantacuzino Magurianul satele Tisauti sat
intreg, cumparat dela Negoita Ciudin, $i Ipotesti, sat intreg-,
alaturea de Tisauti, cumparat dela Serban si Scarlat, ficiorii
Rustii. (Iorga N.: Studii si doc. VII pag. 196).
32.
1724, Noemvrie 3.
A patra pal to de Putila, tinutul Cernauti, fusese proprietatea
familiei Col van, dela care a trecut la Constantin Turcul.
Goianestii reclama aceasta parte de mosie. In urma Vasilie
furcul pleaca la Moscova la Chighecioaia sä aduca scrisorile
doveditoare. La judecata se da" dreptate Antimiei, vaduva lui
Constantin Turcul.
Noi Mihai Racovito VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii,
Facem stire cu aceasta scrisoare a domniei noastre tuturor cui se cade a Sti, pentru multa galceava si para. ce au
avut-o inaintea noastra si inaintea tuturor boierilor nostri, mari
si mici, jupaneasa medelniceroaia Antimia, vaduva lui Constantin Turcul f ost mare medelnicer, cu Toader Goian Si f ratii
lui,
fiii lui Gheorghial Golan, pentru a patra parte de sat de
www.dacoromanica.ro
48
Putila, tinutul Cernauti, care mosie a fost a Raiftei si a suroii
ei Antimia, dar cazand Antimia, sora Raiftei, in robie la Tatari, and a fost pradata Zara in domnia domnului.... (lipseste)
....s'a ridicat sora ei Raif ta si imprumutand 200 lei dela Constantin Cocoranul a rascumparat din robie cu acei bani pe sora
ei, dupa care amandoud surorile au dat a patra parte de sat
de Putila cu vecini Si cu toate veniturile lui Constantin Cocoranul cu un zapis vecinic, si a stapanit Constantin Cocoranul
acea mosie toata viata sa, iar dupd moartea sa a trecut la
fratii sai si Miron Cocoranul, fratele lui Constantin, a stapanit
asisdere pang la moartea sa, iar dupa moartea lui Miron a cazut
acea mosie in seama lui file, fiul sau, iar in domnia noastra
cea dintai s'a ridicat cu para Gheorghita Goian impotriva lui
Ilie, fiul lui Miron Cocoranul, zicand, precum acea a patra
parte de sat de Putila a fost a Antimiei, soacra sa, si n'a fost
vanduta lui Constantin Cocoranul, unchiul lui Ilie, ci numai
zalojita, iar Ilie, fiul lui Miron Cocoranul, a aratat zapisul de
vanzare a Raiftei si a Antimiei, soacra lui Gheorghita Goian,
care nici Gheorghita Goian n'a mai putut tagadui, ci a marturisit drept, precum a auzit din gura Raiftei si a Antimiei,
ca acea mosie este vanduta, iar nu zalojita, si a ramas Gheorghita Goian din toata legea tariff, precum sa n'aiba in veci nici
o treaba cu acea a patra parte de sat de Putila si sa intoarca
veniturile ce le-a tras cu impresurarea, dupd cum scrie mai pe
larg cartea noastra de judecata care s'a dat lui Ilie, fiul lui
Miron Cocoranul, ca sa stapaneasca in veci mosia sa. Dar murind Ilie, fiul lui Miron Cocoranul, a venit aceasta mosie la
Constantin Turcul medelnicer, fiind var cu mai sus zisul Ilie, fiul
lui Miron Cocoranul, fiind moasa lui Turculet sofa cu Constantin Cocoranul, si nefiind dupd moartea lui Ilie rude mai aproape,
de aceea a cazut mosia la Turculet, iar acea carte de judecata
impreuna cu alte zapise despre acea mosie a ramas in manile
mamei lui Ilie, pe care la urma a luat-o in casatorie Chigheci,
si a stapanit Turculet pans la moartea sa, iar dupa moartea sa
au stapanit tot fiii stiff acea mosie, dar dela o vreme incoace
s'au ridicat cu pard din nou fiii lui Gheorghita Goian impotriva
du-ei medelniceroaia primind o carte dela Maria Sa Nicolae
oprind acea mosie si stapanind o vreme acea mosie cu toate
veniturile zicand ca parintele for n'a pierdut acea mosie cu
carte de judecata dela divan, si venind de mai multe ori du-ei
www.dacoromanica.ro
49
medelniceroaia la divan cu Goianestii si neputand ea dovedi
nemic fiind cartea de judecata, prin care a ramas Goian, la
Chighiceoaia la Moscu, au tot intarit Goianestii stapanirea lor
numai cu zisa lor, si au stapanit-o, pans cand am dat noi
soroc du-sale medelniceroaia vaduva Turculetoaie ca sa scoata
zapisele ei dela Chighecioaia sau unde s'ar afla si trimitand
un sol la Chighecioaia a adus acesta suretele acelor zapise si neputand crede ca sunt asemenea cu matca lor, i-am
dat du-sale medelniceroie un soroc non ca sa aduca zapisele
si nu suretele, de aceea a plecat insusi Vasilie Turcul la Moscu
la Chighecioaie si a luat cartea de judecata despre para lui
Ilie Cocoranul cu Gheorghie Goian in care Goian a f ost dat
ramas, si aducandu-se cartea de judecata anul trecut in Care
se cunoaste, precum Goianestii fara dreptate cauta sa." traga
acea a patra parte de Putila si de aceea am dat scrisoarea
domniei mele jupanesii medelniceroaiei, ca sa stapaneasca in
pace mosia ei, iar Goenestii sa nu se mai amestece neavand
treaba cu ea, dar Goianestii nu s'au linistit, ci au Venit din
nou incoace aducand nuoi scrisori dupa care opresc mosia si
trag veniturile, dupa cum o f acusera inainte dece medelniceroaia isi adusese dresele dela Chighecioaie. De aceea dupa
cartea de judecata prin care se da drept medelniceroaiei impotriva lui Gheorghita Goian, parintele Goianestilor de astazi,
si vazand aceasta am dat ramasi pe fiii mai sus zisi ai lui
Gheorghita Goian, precum sa n'aiba a se amesteca de acuma
inainte in acea parte de mosie si sa n'aiba a se atinge de veniturile ei, ci sa intoarca veniturile ridicate, fiind dati ramasi
dupa toata legea tarii. Dovedind du-ei medelniceroaia, vaduva
Turculetoaia, i-am dat si dela noi si i-am intarit acea mosie,
anume a patra parte de sat de Putila cu vecini, c sa-i fie si
dela noi dreapta ocina si mosie si intaritura cu tot hotarul, cu
toate veniturile netusiit in veci, si aceasta para sa nu se mai
parasca si nime sä nu se amestece Impotriva acestei carti a
domniei mele,
3 Noemvrie 7233.
Mihai Racovitd VV.
Dumitrasco ill. logof at, Vasilie Bulidiescul.
Arhivele Statului Cernauti, Libel Granicialium VII pag.
477-480, unde se gaseste copia germana.
www.dacoromanica.ro
4
50
Despre Apostol Chigheci urmatoarele stiri:
1. 1707, Apri lie 20, Zolkiev: Petru cel Mare din Rusia dorind sä aiba o cavalerie compusa din Romani, angajeaza pe
Apostol Chigheci, care urmeaza a fi capul steagului romanesc.
Soldatii romani vor primi leafa: rotmistrii cat 10 soldati, locotenentii cat 4 soldati, stegarii cat 3 soldati, soldatii cate 12 ruble.
(Arhiva istorica, tom. I, partea I, pag. 83, nrl. 105).
2. 1707: Chigheci va avea sub comanda sa 2 rotmistri, 3
locotenenti, 3 stegari si 300 soldati. Soldatii se vor aduna la
Sneatin si in districtul Samborului.(lbidem,pag.83 84 nr1.106).
Despre Constantin Turculet sau Turcul si faptele sale din
anii 1686-1712 vezi la Iorga N.: Documente romanesti din
archivele Bistritei, Bucuresti, Socec, 1900, vol. II, pag. XXXII
si pag. 67.
Familia Turcul facea parte din partida filopolona. A prima
la 1676 nobilitatea polona cu sterna Ostoia; decorul este un brat
care zace pe o coroand; bratul tine in mans un turban turcesc
(Zernicki-Szeliga: Der polniche Adel, vol. II, pag. 467). Vezi si
Poczet szlachty i spis szlachty Krolestwa polskiego dodaniem
krotkiej informacyi o dowadach szlachetctwa" (Lista nobilimii
regatului polon cu informatiuni scurte asupra dovezilor de nobilitate), Varsovta 1841, la numele Turcul.
Boieri care raspund la numele Turcul se intalnesc in Mol-
dova inainte de Stefan cel Mare si pe timpul acestui domn.
Si dupd Stefan cel Mare sunt mentionati boieri cu numele
Turcul. La 1528 sunt mentionati Mihuta, Toader si Sandru
Turcul, toti nepotii lui Drujea, cari vand lui Petru Rares cloud
sate pe Sitna anume Drujesti si Chislesti (Popescul Orest:
Cateva documente moldovene, pag. 30). Dar pans acuma nu
s'a putut face legatura acestora cu familia Turcul sau Turculet
din secolul at XVII-lea.
Docum. ulterioare despre Putila:
1. 1726, August 22, Iasi: Mihai Racovita. Antimia Turcul
are conflict cu Goianestii pt. 1/4 Putila tinutul Cernauti, care
parte fusese a Raiftei si a surorii sale Antimia. Antimia cazu
in robia Tatarilor. Raifta is 200 lei dela Const. Cocoranul rascumparand pe Antimia, pt. acesti bani Raifta a dat lui C. Cocoranul acea 1/4 parte de Putila. Dupd moartea lui C. Cocoranul
a stapanit-o fratele sau Miron C., a trecut la Ilie, fiul lui Miron.
Dar s'a sculat Gheorghita Goian, dar la proces Ilie castiga.
Dupd moartea lui Ilie acea mosie a trecut la C. Turculet, fiind
var primar cu Ilie C. Documentele au ramas la fata lui Ilie C.,
ce a luat-o Chigheci. S'au adus doc. din Moscova si s'a dovedit
dreptatea Antimiei Turcul.
www.dacoromanica.ro
51
33.
Solca, 1725.
Hotarnica satului Solca.
+ Adeca eu Lazorescul cel batran din Toderesti facut-am
marturiea noastra la maim parintilor calugari de Solca, precum
marturisim cu sufletele noastre, precum am apucat din parintii
nostri cei batrani, precum ne-au spus Si ei noao, asa spunem
si not altora precum s'au apucat din batrani in batrani pentru
hotarul Solcai, de unde sa hotareaste cu Dumitrasco Nacul si
cu Comanestii pre randu precum mearge hotarul din valea
Vodnii la Fagetdlul cel din gios si pela mogile si pe langa
bordeiul lui Milici pi din sus ear lzvorul Socilor in gios pan
unde da in Rostose si treace in ceaea parte peste Rostose si
sa sue la deal si Ta pin limba cea de padure si treace piste
drum si apuca paraul pang dä in Casvana si treace paraul si
apuca la deal pi din sus de ultoane si peste padure in buor si
cade in Botosana pi din sus de casa lui Gramada, pin ariea
Oncii si sa scoboara la vale pe piscu si cade in parau si apuca
paraul la deal si da in poiand in deal, din poiand sä inpart
bate hotarale, a Partestilor si a Comanestilor si a Solcai, aceasta marturisim precum stim cu sufletele noastre, cum ca
umbland parintii nostri pre la aceaste seamne ce sa scriu mai
sus cu oameni domnesti ne-au purtat si pre not si ne-au si
depareat pre la seamne ca sa tinem minte, la aceasta marturie
a noastra cand s'au facut au fost de fats Ionichie egum(en)
si Simion Gramada si Moisa Campulungean si Nistor Pastrav
si alti oameni buni si pentru credinta ne-am si iscalit si deagetile
ne-am pus.
Let 7233, Solca.
lonichie egumen ot Solca.
proegumen ot Solca.
Ermonah Ghedeon ot Solca, Ldzorescul cel batran, Simion
Grdmadd, Moisa Cdmpulungean, Nistor Pastrov.
Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fascic. 24.
Textul german publicat la Wickenhauser: Solka, cu data de
Aici se da hotarul satului Solca din partea sud-estica. Se
pot identifica muntele Rostose (469 m.) la Est de satul Cajvana.
www.dacoromanica.ro
52
La Ultoane" trebuie identificat cu muntele Pietroasa (475 m.)
la Nord de satul Botusana; restul neidentificabil.
DeSpre mosiile man. Solca vezi Arhiva romaneasca (Cogalniceanu), editia II, vol. I, pag. 269-274, unde este publicata
condica manastirii Solca.
Pentru o cunoastere mai bund a trecutului satului Solca
reproducem urrnatorul document:
1. 1588, lunie 4, Suceava: Au venit Marica calugarita,
fata lui Arbure, cu nepoatele ei, copiii lui Solomon logof at si
s'au jeluit impotriva nepotilor for pentru mosiile ce le au la un
loc. Li se face impartala dupa uricele ce le-a avut tatal si mosul
for Luca Arbure dela Bogdan VV. si tanarul Stefan VV. Primesc:
Onciul si fratii sai mosia Mandacauti cu moara, Culiceni
cu moara, Trabujeni.
Solomia mosia Ciplinetai (Ciaplintii) cu moara, Iazlovatul,
Hilintai si Cozaresti cu moara.
Marita cu fratele ei Patrasco, fiii Stancai, mosia Vorona
cu moara, Svicicauti cu moara si Bluscecauti.
Odochia mosia Solonetul cu moara, Botosenii si Romanca'uti cu moara.
Mdrica calugarita mosia Hlincesti (= Hrincesti) cu moara,
Cajveni si Draguseni cu moara.
Ana mosia Solca cu moara, Bogdanesti cu moara, Carapuscenii. Ana fiind stearpa a dat lui Grigore Udre si sotiei lui
Paraschita, fata Odochiei, satul Solca cu moara si Bogdanestii
cu moara.
Se intareste in urma lui Grigori Udre si sotiei sale Parasca, pe urma ginerelui for Lazar marele vatav de Suceava
si sotiei lui Nastasia satul Solca si Bogdanesti. Stroici vel logofat.
(Traducere romaneaSca, Academia Romand, Documentul
nrl. 142/117).
Mandstirea Solca a stapanit si iezerul Luciul situat mai
jos de targul Falciu. Iata documentele:
1. 1625, April. 10, 101: Miron Barnovschie Moghila VV.
Intareste manastirii Solca un iazer zis Luciul cu garla mare
mai jos de targul Falciu. Au uric dela Stefan Tomsa VV.
(Original, Academia Romana, Documentul 181/154).
2. 1627, lunie 24, Solca: Duca stolnicul cu jupaneasa sa
2lata vazand ca n'au cupii au daruit man. Solca un plug de boi,
8 vaci cu vitei, 2 Tape cu manzi si un iazer zis Luciul ce vine
garla pans di in sus de targul Falciului. Manastirea Ii va scrie
numele in pomealnieul cel mare si-i va face pamente din an in
an. Dar pans Va fi in Viata cu jupaneasa sa se va servi de satul
Ciorsaci cu salistea Brosteani, tin. Sucevii, daruit lui tie Man.
Solca. Dupa moartea for else iar vor cadea la manastire.
(Original, Tot aid, Documentul 189/211).
www.dacoromanica.ro
53
3. 1743, Febr. 7: Calugarii de Moldovita cer ezarul Luciul
ce este pe Prut, tin. Falciu, aratand un uric din 1447, altul din
1473, si alt uric dela Petru Voda pentru iezarul Blisceatul cu
garlele sale.
Ca Wadi de Solca au aratat .un uric dela Stefan Voda
Tomsa si Intarituri dela Miron Barnovschi, Ilieas VV., Antiohie
VV. si Mihai Voda.
De oarece calugarii de Moldovita nu au adus dovada de
stapanire pentru un timp de 120 ani si marturisind cal in acest
time n'au stapanit, iezarul Luciul a fost intarit manastirii Solca.
(Copie, Tot aid, Manuscrisul 237, pag.155-6, fol. 188-9).
34.
Ispas, 1725, Iunie 25.
Se imparte a patra parte de satul Ispas si a treia parte de
satul Rastoace intre membrii familiei Tautul si Popovici.
Au venit inaintea noastra du-lui Toader Samson capitan,
Sandul Tautul si Gligoras, fiul lui Creiciun vames, cu o scrisoare
a Wadi Sale in care ni se poronceste sa mergem la satele
(spas si Rastoace si strangand megiesi si oameni buni batrani
sa hotarim a patra parte de Ispas si a treia parte de Rastoace.
Vazand asa dara luminata porunca a Marii Sale, am mers la
Ispas si chemand pe toti razesii si aiti oameni batrani am
hotaiit a patra parte cu yecini, din vatra satului, din camp si
vad de moafa, venind partea de sus lui Vasilie si lui Iuon
Tautul si fratilor Tor, iar partea de jos lui Iuon Popovici, care
a primit si partea unchiului sau Gavrijas dupa zapisul de danie
dela aces unchiu al sal Qavrilas, iar langa partea lui Gavrilas
se afla partea lui Sandul Momiteo, fiul lui Gligoras vames,
langa partea acestuia este partea lui !lermeziu, Lana partea
lui Llermeziu este partea lui Andrei. Asildere am hotarit si a
ireia parte de sat de Rastoace si au venit cate 2 vecini de
fiecare a sesa parte, Coate partile care cui au venit au fost
stalpite cu semne, pentru care sa-si scoata si ispisoc domnesc,
iar cine va incepe vre-o cearta, sa ramaie de rusine.
(spas, 7233, Iunie 25.
Toader Samson am iscalit, Sandul Tautul am iscalit.
www.dacoromanica.ro
54
Jar de s'ar mai gasi lazuri ascunse, unul ca acela sä nu
aiba parte de ele si sa ramaie de rusine.
Eu Sandul Tdutul am scris.
Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Rastoace si Liber
Granicialium VII pag. 294-297, unde se gaseste copia germand.
35.
1725, August 8.
Ilinca Si Gheorghe, copiii lui Dumitrasco din Zastavna, furand
suroril for mai mici Tofana documentele lasate de parintele
lor, sunt tinuti sa i be restitue.
+ Adeca eu Ilinca, fata lui Dumitrasco, den preund cu
frate mieu Gheorghi ot Zastavna din tinutul Cernautului dat-am
adevarat zapisul nostru la mana surorii noastre Tofanii pentru
scrisorile ce i-am luat de mosii, care scrisori le-au lasat ta(ta)I
nostru la mana surorei noastre Tofanii fiind e mai mica la
vreme cand au rapousat, fiind ca noi am fost mai marl si ne-au
maritat si pe feciori i-au insurat si ne-au dat partale noastre
si fiind ca au ramas e mica de tatal nostru au ramas la neamuri
pana au trecut de au casatorit-o si murindu-i barbatul si vazand
noi ca au ramas saraca $i nu poate sa umble dupd mosii ca sa
le stapaniasca am cerut la dansa scrisorile in cateva randuri
si nevrand sä ne le de eu Ilinca le-am luat dela dansa fara de
tire ei si le-am dat fratane meu lui Andrei ot Tudora (?) din
tanutul Sucevei ca sa stapaneasca acele parti de mosii $i intalegand e ca i-am luat eu scrisorile m-au apucat sora me Tofana
pe mine si pe f rate mieu Gheorghi innainte a multi oameni
buni cari mai gios sant iscaliti si tragandu-ne la giudecata au
statut multi oameni buni intre noi si i-am dat la mana acest
zapes pand i-om aduce scrisorile la mana, iar de s'ar intampla
ca sa sa prapadeasca scrisorile din vre-o intamplare de vreme
$i de ar pute scoate on ce parte de mosie sa stapaniasca, noi
nu avem voe a intra la parte cu dansa, fiind ca i-am luat scrisorile far de voe ei cu furtusag si de s'ar intampla on la ce
giudecata sa nu avem nice o dreptate, iar noi sa avem a-i aduce
scrisorile ce i-am luat dupd izvodu ce este la maina ei de mosii
www.dacoromanica.ro
55
ce i-au lasat tatal nostru, iar neaducand noi scrisorile Si s'ar
intampla la vre o giudecata ... sä fie tot dispre noi.
1725, August 8.
Semnaturile sterse si indescifrabile.
Intre ele se poate ceti numai:
Eu Prodan Grec m'am intamplat ot Sohavarha.
Eu Stefan $ ... m'am intamplat ot tam.
Eu Iftodi ...
,,
Eu Isac m'am intamplat ot tam.
Si eu ierei Costanden m'am intamplat si am scris.
f9
9/
Original, hartie.
Dumitrasco din Zastavna este fiul lui Coste de Lucavet,
care la 1642 Sept. 4 si-a facut testamentul (vezi vol. I, pag.
234-5, nrl. 131).
36.
1725, August 29.
Mihai Racovita VV. confirmA lui Ursachi Isar panne lui Gri-
gore Batul din Lucavat, tin. Sucevii, $1 Stane$ti, tin. Cernautilor.
Noi Mihai Racovitd VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldayscoi.
Dat-am carte domnii mele lui Ursachi Isar ca sä fie volnic cu carte domnii mele a opri si a stapani cats parte di mosie
s'ar alege a lui Grigori Batul din sat din Lucavcit ot Suceava
si din Stcinesti ot Cernauti, caci dede sama Ursachi Isar ca
s'au sculat Grigori Batul si au randuit neste parti de mosie a
lui Isar celui batran neavand nici o triaba si jeluind Isar la
rapoosatul Vasile Voda i-au dat o carte si au poprit acele parti
de mosie ce s'au pomenit mai sus si le-au stapanit si au luat
tot venitul acelor mosii pang acum, ears acum sa scoald neste
nepoti a lui Grigori Batul si vor sa-1 scoata dintr'acele parti
de mosie zicand ca stapaneste rau, deci sa fie volnic a le opri si
a le stapani de veci din tot locul tot venitul dela cine cu ce hranä s'ar hrani pe acel loc pe obiceiu, nime scutelnic sa nu fie,
asijdere sa fie volnic a-s lua dejma si dela neste bolnavi ce lu-
creaza si sa hranesc pe a sale drepte ocini si mosii, anume
www.dacoromanica.ro
56
Stanesti si den Panca, iar de ar fi avand a raspunde cineva
ceva sa vie fats la divan si sa-si aduca si dress zapise ce le
va fi avand si atunce precum i sa va alege giudepata divanul
ase a fi, pentru acee nime sä nu cuteze impotriva cartii acestii.
Let 7233, Avgust 29.
vel logof at.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, Liber Contractuum
Novorum X pag. 158.
37.
1725, August 30.
Mibaj Racovita VV. intareste lui Gligoras PAunel pktile sale
de mosie din Valeva, Cuciurul Mic, Prilipce, Verbauti, BArbesti, toate din tinutul Cernauti, si din Lucavat $i Panca, din
tinutul Sucevii.
Noi Mihai Racovitti VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
Am dat scrisoarea domniei mele lui Gligora$ Pound, ca
sa fie puternic a stapani a sa dreapta mina si mosie anume
trei parti pe care le-a aratat din satul Valeva, jumatate de sat de Cuciur si cateva parti din mosia Prilipce, jumatate de sat Verbciuti, a patra parte de sat Barbesti, toate in tinutul Cernauti, pe care le are dela parintii sal si sa ia de a
zecea din roadele campului, din fanate, din stupi si din tot locul din toate veniturile, asijdere sa fie volnic sa ia de a zecea
din a treia parte de sat de Lucavat, tinutul Sucevii, si dintr'o
parte a unei poieni zisa Panca care este la apa Siretului tot in
tinutul Sucevii, sa-si ia toate veniturile dupd zapisele ce le are
si nime sa nu stea impotriva acestei carti a Marii Sale, si cui
va parea cu strambul, unul ca acela sa vie la divan cu dresele
sale.
30 August 7233.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Lucavat si Liber
Granicialium VII pag. 26, unde se gaseste copia germana. S'a
schimbat Gligoras Peutel in Gligoras Paunel, dupd cum e
corect.
www.dacoromanica.ro
57
38.
Iasi, 1725 Noemvrie 11.
Mittaij Racovita VV, intareste manastirii St. Ilie metohul Florinta, Ifinga targul Sucevii.
Noi Mihai Racovita VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
Adeca au venit inaintea noastra si inaintea tuturor boierilor nostri, mari si mici, rugatorii nostri Ghelasie egumen si tot
soborul sf. manastiri St. Ilie si ne-au aratat un zapis de marturie al unor oameni barrani, precum marturisesc cu sufletele
for pentru up metoh cu groape, cu pomat si cu cateva Omanturi anume Florinta, ca 1-au stapanit totdeauna calugarii de
St. Ilie si nu este la 5tirea for sa fi stapanit calugaritele de Patrauti nici n'au auzit dela parintii for si au mai aratat calugarii
de St. Ilie un zapis de marturie dela boierii nostri Negoitd Ciu-
din comis si Toader Bddelita vornicii de Suceava, in care
scrie, precum au chemat la porunca noastra pe toti marturii,
cari au dat marturia de mai sus, impreund cu calugaritele de
Patrauti, martorii fiind oameni batrani de 80 ani si mai mult,
si intrebandu-i sa spund cu sufletele for dupa cum stiu, toti au
marturisit, dupd cum s'a zis mai sus, precum stiu si au auzit
dela parintii for ea tot calugarii de'St. Ilie au stapanit metohul
Florinta cu groape, cu pomat si cu cateva pamanturi, iar calugaritele de Patrauti n'au stapanit nici ()data vrand sa jure
martorii pe marturia Tor, iar calugaritele n'au avut nici o dovada, nici martori, nici drese, ci numai din gura au spus, precum au auzit dela altii, ca a fost al for acel metoh. Iar noi am
crezut zapisul de marturie, pe care ni 1-au aratat calugarii de
St. Ilie dela acei oameni batrani si martori si dela vornicii de
Suceava si am dat sf. manastiri St. Ilie acel metoh Florinta cu
groape, pomat si cateva parfianturi si i-am intarit, ca sa fie sf.
manastiri dela noi mina si mosie cu toate hotarele si toate
veniturile nesmintit in veci si nime sa nu se amestece impotriva
acestei scrisori a domniei noastre.
Iasi, 11 Noemvrie 7234.
Noi Mihai Racovitd VV. in domnia a treia.
Toader Costachi logof at, Vasile Buhdiescu.
www.dacoromanica.ro
58
Arhivele Statului Cernauti, Liber Fundationum III pag.
95-96, unde se afla copia germana. Textul german publicat la
Wickenhauser: Homor pag. 219-220 nrl. 3. Traducerea romaneasca la Erast Hostiuc: Istoricul manastirii de maici Patrauti
pe Suceava pag. 21-22.
Adaogam zapisul vornicilor de Suceava:
1725 Aprilie 30: Negoita Ciudin comis si Toader Badalita, vornicii de Suceava dau stire, precum la porunca domneasca au cercetat conflictul ivit pentru Florinta intre mandstirile Patrauti si St. Ilie. Au fost chemati martorii, cari au marturisit ca tot timpul au stapanit metohul Florinta numai calugarii de St. Ilie. Calugaritele de Patrauti n'au scrisori, ci vorbesc numai din gura. (Wickenhauser: Homor pag. 218-219
nrl. 2). Erast Hostiuc pag. 21. Despre Florinta vezi documentul
din 1723 Septemvrie 25.
Vezi si I. I. Bumbacu: Florinta, epopea nationals in 5
cantece, Cernauti 1880.
39.
Iasi, 1726, Ianuarie 13.
Serbul Scarlet $i sora sa Lupa Aland visternicului Iordachi
Cantacuzino satul Ipotesti, tinutul Sucevii, pentru suma de
400 lei.
Noi Mihai Racovitii VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
A venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri, mari
si mici, cinstitul si credinciosul nostru boiar du-lui lordachi
Cantacuzino mare visternic si ne-a aratat un zapis dela Serbul
si sora lui Lupa, copiii lui Scarlet, nepotii lui Dumitrasco si ai
Saftei, fata Rustei, iscalit de Sfintia Sa parintele Gheorghie
mitropolit si de boierii nostri mari anume Hie Catargiu vel logofat, Dark Donici vel vornic, Constantin Ruset vel vornic,
Dumitrasco Racovitd hatman, lordachi vel postelnic, Constantin Costachi vel spatar, Lupul Gheuca sardar, Toader Costachi III. logof at si de alti boieri, mari si mici, scriind si marturisind, precum $erbul Scarlet si sora lui Lupa, copiii lui Scarlet, de nime siliti nici asupriti, ci de a for bung voie au venit
inaintea for si au vandut a for dreapta ocina si mosie, intreg
www.dacoromanica.ro
59
satul Ipotesti cu trei helestee intregi, tinutul Sucevii, mai sus
amintitului boier lordachi Cantacuzino pentru 400 lei batuti, ca-
re sat le-a venit dela moasa for Safta, fata Rustei, iar moasa
for 1-a avut dela Urscichioaia visterniceasa imprumutand Ursachi visternic multi bani dela moasa for Safta, iar dupd moartea lui Ursachi au avut pail Safta cu Ursachioaia in fata rapousatului Constantin Cantemir VV. si inintea tuturor boierilor mari pentru acele datorii, si i s'au dat pentru acele datorii cateva din mosiile lui Ursachi visternic prin judecata divanului, de aceea pelanga alte mosii i s'a dat si satul Ipotesti
in pret de 700 lei, dupd ispisocul Ursachioaiei, si zapisul de
marturie al boierilor mari, cari au judecat anume Tudosie DuMu mare logofat, Vasilie Costachi biv vet vornic, Velicico
Costin vet vornic, Lupul Bogdan hatman, Alexandra vet postelnic si lordachi Ruset vet visternic, dar ramanand datorii
dela parintii for si neputandu-le plati si pentru a putea plati
datoriile parintilor for au pus in vanzare acel sat si s'a intamplat cumparator du-lui mare visternic fiind si ruda mai aproape
lui Ursachi visternicul si hotarandu-se mosia Teseuti cu acel
sat Ipotesti si neputand vinde altuia, dar a cumparat numai
mosia cu tot hotarul fail vecini, si le-a dat mai sus zisii 400 lei
bani gata si i-au dat toate ispisoacele pe acea mosie Vara zapisul Ursachioaiei si fard zapisul de marturie despre judecata
a mai sus zisilor boieri, fiind dator Ursachi visternic moasei for
Safta 3100 lei primind pentru acei bani pelanga acel sat si
alte mosii si fiind toate mosiile trecute in acel zapis. Deci nu
i-au putut da zapisul, dar i-au dat un suret depe acel zapis de
marturie si vazand domnia mea zapisul iscalit de vanzatdri, de
sfintia sa mitropolitul si de boierii mari, am crezut si am dat
si dela not acel sat Ipotesti cu 3 helestee intregi, tinutul Sucevii, pe zapisul ce-1 are, du-sale cinstitului si credinciosului
nostru boier lordachi Cantacuzino mare visternic si i-am intarit
ca sa-i fie lui, jupanesei lui, copiilor, nepotilor si stranepotilor
dreapta ocind si mosie si intaritura cu tot hotarul si cu toate
veniturile nerusiit si nesmintit in veci, si nime sa nu se amestece impotriva acestei scrisori a domniei mete.
Iasi, 13 lanuarie 7234.
In anul 11 al domniei.
Me Catargiu vet logolat, Vasilie Bulilescul.
www.dacoromanica.ro
60
Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ipotesti si Liber
Granicialium IX pag. 274-278, unde se gaseste copia ger-
mand.
Alt document:
1726 Februarie 3, Iasi: Serbul si sora sa Lupa, fiii lui Scar-
let, nepotii lui Dumitrascu si ai Saftei, fata Rustei, vand lui Iordachi Cantacuzmo mosia for sat intreg Ipotesti, tinut Sucevii,
cu trei helestee intregi pt. 400 lei bani vechi, care mosie le-a
venit dela moasa for Safta, fiica Rustei, iar aceasta o are dela
Ursachioaia visterniceasa fiindca Ursachi yisternic imprumutase multi bani dela Safta, fiica Rustei, avand apoi iudecata. Si
i s'a dat Saftei satul Ipotesti in valoare de 700 lei; mostenind
dela parinti multe datorii, au pus la vanzare satul Ipotesti si
fiind lordachi Cantacuzino ruda aproape cu Ursachi vist. it
vindem du-sale ( Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IX
pag. 285-288). Acest zapis trebuie sa fie anterior datei de
1726 Ian. 13, intrucat doc. din 1726 Ian. 13 este amintit la aceasta data.
Despre datoria lui Ursachi urmAtorul document:
1. 1704 Septemvrie 14: A sosit in fata lui Mihai Racovita
VV. Safta, fata Rustii, cu ficiorii ei Enachi si Dumitrascu cu
un zapis dela Alexandra, vaduva lui Ursachi vist., si fiul acesteia
Ursachiel Dumitrasco Stolnic, Ursachi luase in Tarigrad bani
dela Safta si nu i-a intors acesti bani (103 lei). Safta si-a luat
pt. acesti bani satul Carlastii tinutul Roman. Domnul ii intareste
satul. (Arhivele Statului Iasi, copie).
40.
1726, lanuarie 20.
Sandul Momitco cu sotia sa Anita vand Antimiei, vaduva lui
Constantin Turcul, o parte din Banila, tinutul Sucevii.
Adeca eu Sandul Momitco impreuna cu jupaneasa mea
Anita scriem si marturisim cu acest adevarat zapis al nostru,
precum voind a vinde partea noastra de mosie din satul Bc1nila la apa Siretului, tinutul Sucevii, din a patra parte a sesa
parte, care parte de mosie o avem dela parintele nostru Pi lat
si mosul nostru Grama, am vandut-o Antimiei, vaduva rap.
Constantin Turcul fost mare medelnicer, pentru 25 lei, ca sari
fie ei si copiilor ei dreapta ocina si mosie nesmintit in veci,
facand plata deplina si nime sa nu se amestece, fiindca am
www.dacoromanica.ro
61
vandut a noastra dreapta ocina si mosie, si au iscalit megiesii
Si fiii de boieri cari au fost fats si am iscalit si eis si am iscalit
si pe jupaneasa mea ca sa-s poata scoate si ispisoc domnesc
si sa stapaneasca in pace aceasta mosie.
20 lanuarie 7234.
Sandal Momitco, Anita Momitcoaie, lenachi Prdjescul,
Danilci Giurgiuvan, Gligoras slued domneasca. Eu Constantin
Mcilai am scris acest zapis $i am iscalit.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium I pag.
174-5, unde se gaseste copia germand.
Banila din tinutul Sucevii se cheama astazi Banda moldoveneasca.
41.
1726, Iunie 9.
Hotarnica satului Boian, tinutul Cernauti
(Tradus in romaneste dupd o copie germanal.
Hotarnica satului Boian, cum se hotareste din jos cu Lehaceni iar din alte parti cu mosiile sf. manastiri Slatina, dupa
cum au fost insemnata plated cu piatra.
Hotarul de jos al satului Bolan .despre hotarul Lehacenilor
incepe la Prut drept prin Ses prin balta mare in sus la deal la
balta Pisc pans la raturi la un stejar, zis dubul lui loan, unde
se intalnesc drumurile cari yin dela Boian, din care unul merge
la deal, altul vine din vale, unde s'a pus o piatrA, de
aici in jos spre rasarit la paraul Rudii, care curge de sus, de
aici peste paraul Rudii lute() vale mica tot spre rasarit, unde
in varf se intalnesc alte cloud drumuri anume drumul de sus
dela Toporauti, iar celalalt vine dela Reucauti si merge la Lehaceni, unde intre drumuri s'a pus o piatra, de aici spre rasarit in mijlocul padurii unde s'a pus piatra, de aici peste un
park' la o movila mica la obarsia Sehaleucii s'a pus piatra,
pane aid merge hotarul. alature cu Lehaceni, anume Boianul
fiind sus, iar Lencenii jos, de aici merge hotarul Lehacenilor
langa mosia Reucauti a manastirii Slatina peste Sehaliuca pana
la apa Rachitnei, de aid Yana. o movila mica langa Reucauti
'Ana la o movila sapata, unde s'a pus piatra, de aid in sus tot
www.dacoromanica.ro
62
prin padure, unde s'a pus piatra, si tot prin padure pang la
drumul ce merge pe muchea dealului dela Reucauti la Boian,
unde s'a pus piatra, de aici pe deal in jos drept la izvorul cel
mare, de aici drept la van, unde asijdere s'a pus piatra, si de
aici in sus langa Doljecul, unde s'a pus piatra, si de aici tot in
sus langa Doljecul mai jos de muchea dealului peste cateva
izvoare, de aici in sus peste un varf zis izvorul doamnei, de_
aici tot in sus pe muchea dealului pang la un varf ca o movila
unde hotarul merge la vale, unde s'a pus piatra, aici se opreste
hotarul de Reucauti, iar hotarul Boianului merge la rasarit
Yana Rachitna pe camp catra padure, pe muche la vale, 25
de pasi mai jos de helesteul lui Sischi, vecin din Boian, de aici
drept in sus la deal unde s'a pus plated, de aici tot 'pe poiana
dealului pans la un parau cu izvoare, unde s'a pus piatra, de
aici merge hotarul Boianului dela parau in sus peste drumul ce
merge dela Rachitna la Boian, si tot in sus parg la obarsie,
unde s'a pus piatra, si de aici in sus langa drum pang la piatra
veche, de aici merge hotarul spre apus, si aproape pe deal intr'o movila este alts piatra veche, de aici drept in vale peste
parau, unde in movila s'a gasit alts piatra veche, de aici tot
drumul spre apus pang. la un parau cu balta si hotarul se intoarce Si merge spre drumul ce duce dela Toporauti la Boian,
unde s'a gasit o piatra, aici se opreste hotarul Rachitnei si incepe hotarul Rarencei, peste muche in jos in vale, tot cu malul
pand la obarsia Molatetului, aceasta mated desparte Boianul
de Rarence si merge hotarul drept la flucau unde s'a pus
piatra de aici drept peste Huck' la movila unde s'a pus piatra
intre paraie, de aici in jos la helesteul lui Popencu din Rarence
,drept la varf, si muchea dealului mai sus de helesteul lui Popencu, unde s'a pus piatra, de aici in jos la iavuri prin unele
campuri, peste deal sr loveste la iavuri in muchea dealului
unde s'a pus piatra, aici se opreste hotarul Rarencei care merge
spre Ostrita, iar cel de Boian merge spre Prut si nefiind fats
calugarii de Putna nu s'a putut hotari dintr'o parte, si va ramanea partea nehotarita pans vor veni si se va hotari hotarul
si despre mosia for si pentru mai mare credinta am iscalit aceasta marturie intarita de oameni batrani.
leromonah Macarie, dichiu de Suceava si egumenul manastirii Slatina am fost de fats.
Mihalachi Lucachi postelnic, ieromonah Gal ton de Slawww.dacoromanica.ro
63
tina am fost de fata. Dumitrasco biv armas, Dumitrasco Gafenco uricar am fost de fatd, Gheorghie
ginerele
Chihaitei, Iuon, fiul lui Sandu, Stefan Gligorce, Miron Tdutul,
Constantin Tdutul, Gavril Pavelachi, leni Nitas, Gligorie vornic de Toporauti.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Boian, si Liber Granicialium II pag. 191-200, unde se gaseste copia germana.
42.
Iasi, 1726, Iu lie 15.
Mihai Racovita VV. darueste manastirii Sf. Hie o bucata de
loc din targul Sucevii, din preajma Arenilor. Se cla hotarul
acestei bucati de loc.
Io Mihai Racovitd VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Adica domniea m(e) m'am milostivit si dintru a noastrd
osabita mild am dat si am miluit sfanta mandstire undea easte
hramul sfantului si mare proroc Ilie cu o bucata de loc din hotarul targului Sucevii, la care am trimis domniea me si hotarnici pe boerii nostri dumnelui Adam Luca biv vel sulgear si
dumnelui Serban Ca(n)tacuzino post(elnic) ca sa margd acolo
sa socotiasca cu targovetii si pre cat loc vor afla c'au ramas
din locul targului nedat de domni sa-1 aliaga si sa-1 stalpeasca
cu pieatri, ce acmu vazum si marturiia hotarnicilor scriind ca
mergand acolo au stransu targoveti batrani, Moldoveani si Armeni, carii au stiut hotarul si impreuna si cu vornicii de Suceav(a), anume Negoit(a) Ciudin comisul si Ilie Septelici stolnicul si Toader Badi lige au ales acea bucata de loc ce easte
despre man(a)stire, incepandu-s(e) hotarul acestii bucati de
loc dintai despre targu din fantana Arenilor in sus valceoa
pang in paraul Schei si lard din fantana aceea a Arenilor spre
apus drumul cel mare ce mergea spre Campul-lungu, tot alature cu hotarul Areanilor, pans undea sa pugoara in Frumoasa
la podul cel de piatra." si de la pod iara tot drumul cel mare
pans in zare dialului pang undea sa inpreuna cu hotarul Leteanilor si cu a Zah(a)restilor si cu a Stroestilor si merge in
sus alature pe langa acel hotar pans ce sa inpreuna cu hotarul
www.dacoromanica.ro
64
$chei si cad(e) iara in hotarul lui S(ve)ta Ilie si merge lark'
spre targu tot alature cu hotarul lui S(ve)ti Ilie pans iards in
valceoa ce d(ä) dreptu (in) fantana Arenilor de unde s'au inceput intai si s'au masurat acestu loc de curmezis pe trei locuri si s'au aflat la capul locului despre apus OE(75) de funii
si fune de 11(13) stanjeni, lard la mijlocul locului dreptu manastire s'au aflat numai SI(16) funii, iara la capul locului despre targ s'au aflat KA(21) de funii, atata cuprindea hotarul
acestii bucati de loc, dreptu aceea dara aceasta bucata de loc
din hotarul targului Sucevii ca sa fie sfintei manastiri de la
domniea me driapta °cilia si danie si uric de miluire cu tot hotarul si cu tot vinitul neclatit si neruseait statatoriu in veci, iara
hotarul acestii bucati de loc ca sa fie pe hotaratura pe undea
s'au insamnat mai sus si nime altul sa nu sa amestice, pred
sim listom gospodstvami.
U las, vlet 7234 Iu li 15. tretog(o) g(o)sp(o)dstva vä pervoe na deseat leto.
Io Mihai Racovitd VV.
log.
Vasilie pis.
Original, hartie, pecete mica rosie, Arhiva mitropoliei Cernauti, Fasc. 52, Lit. Ii.
Domnul trimisese inainte pe hotarnicii amintiti la targul
Sucevii sä constate cat loc au ramas din locul targului nedat",
ei au mers cu targovetii Moldoveni si Armeni si cu vornicii de
Suceava Negoita Ciudin comis si Toader Bade lite vornic si Ilie
$eptelici si au hotarit locul, dupd cum arata mai sus. flotarnica
boierilor poarta data 1726, Mai 5. (Original, hartie, Arhiva
mitropoliei Cernauti, fasc. 52, lit. G).
Intarirea ispisocului poarta data de 1728, Iu lie 17, Iasi.
(Original, hartie, Arhiva mtropoliei Cernauti, fasc. 52, lit. K,
pecetea rotunda rosie, mare, deasupra capului boutului anul:
1727 si inscriptia marginala: Io Grigore VV. bojiiu milostiiu
gospodar zemli moldayscoi).
Intarirea din 1751, Mai 6. (Arh. mitrop. Cern., fasc. 52,
lit. N. Original, hartie, pecete rosie mica).
Alte documente ref. la aceasta chestiune:
1. 1753, Martie 15: Conflict pt. locul din Suceava al man.
St. Ilie cu Armenii. Din partea Armenilor yin Grigorie Pruncul
$i episcopul armenesc. Parftenie eg. de St. Ilie arata dania din
www.dacoromanica.ro
65
1726 $i intariturile din 1729 si 1751. Armenii arata trei documente: a) 1596 dela Irimie Movila VV., in care se intareste
Armanului Bogdan Danovac, merserciu de Suceava, casele sale
din Suceava, trei mesernite si un loc de fanat situat in capatul
fanatului Zaharieastilor si alt fanat supt podgorie la fantana
si o prisaca in vale supt mandstirea sf. nascatoare de D-zeu,
2 helestee pe acea vale si 7 falci vie la Cotnar.
b) 1684, Petru Voda, in care scrie slujbasilor sa dea pace
episcopiei armenesti de gostind $i desetina, readiul din apropierea episcopiei (armenesti) nime sa nu-1 atinga.
c) 1747, Ianuarie 30, in care nu se arata nici o danie
facuta Armenilor de Suceava.
d) 0 anaf ora din 1749, Iulie 7.
A ramas ca Armenii sa-si stapaneasca numai locul langa
biserica sf. Maria maica Domnului, cu helesteu si prisaca, dar la
dania mandstirii sf. Ilie sä nu se amestece. Scris de Tanasie
Petrache Macarescul fost camaras de izvoade. (Original, hartie,
pecete rosie mare, Arhiva mitrop. Cernauti, fasc. 52, lit. S).
2. 1754, Februarie 7: Matei Ghica. Lazar eg. de Sf. Ilie
cu soborul dau jaloba impotriva Armenilor din Suceava anume:
Gligorie Pruncul, Ivan Draghici, Carste Pelealba, Ivan fiul lui
Macsin Botasan, Toma Gaind si episcopul armenesc pt. o bucata
de loc din tgl. Sucevii, danie man. Sf. Ilie. S'a dovedit, ca Ar-
menii imbla cu multe mestersuguri, n'au danie nici o mosie,
lui Bogdan (Danovac) meserciu i s'a dat in targ casa si dugheand pt. hrana sa, dar nu mosie. Armenii n'au gasit marturi,
nici Moldoveni, nici Armeni. Bolovanii ce au fost pusi rau
s'au lepadat si s'a indreptat dania man. Sf. Ilie. (Original, hartie,
pecete rosie mica, Arhiva mitrop. Cernauti, fasc. 52, lit. U).
3. 1754, Mai 5: Matei Ghica VV. scrie lui Dinul Cantacuzino biv vel pah. si Pascal med. ispravnicii tin. Sucevii pt. locul
man. Sf. Ilie ocupat de Armenii din tgl. Sucevii. Armenii sä
restitue veniturile ridicate, sa se cerceteze cata dijma an luat
si sä se inplineasca dela ei totul Ora la un cap de ata". (Original, hartie, pecete rosie mare, Arhiva Initrop. Cernauti, fasc.
52, lit. Q).
43.
1726, Iulie 25.
lordachi Cantacuzino primeste dreptul sä-si faca pod umblator
pe Nistru, la mosia sa Samusin, tinutul Cernauti.
(Tradus in romaneste dupa o copie germang).
Noi Mihai Racovita VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
www.dacoromanica.ro
5
66
Am dat scrisoarea noastra boieriului nostru lordachi Can-
tacuzino biv vel medelnicer, ca sa fie puternic a-si face pod
umblator pe mosia sa Samwinul, tinutul Cernauti, pe malul
moldovenesc al Nistrului, dupa vechiul obiceiu al stramosilor
si dupa intelegere, si avand Lesii un pod umblator pe malul lor,
asijdere si el sa aiba a-si face unul pe malul moldovenesc dupd
vechiul obiceiu, iar cine va pleca din Moldova va plati brodina
in Moldova, iar cine va veni din tara lesasca o va plati Lesilor,
dupa vechiul obiceiu si dupa intelegerea avuta, de aceea am dat
si domnia mea du-sale puterea sa-si faca poron si nime sa nu
se amestece impotriva acestei scrisori a domniei mete,
25 Iu lie, 1234.
Din Arh. Stat. Cernauti, Liber granicialium X, 262-263,
unde se afla copia germana.
Vezi si Constantin si Marcela Karadja: Documentele mosiilor cantacuzinesti din Bucovina, pag. 54-55, nrl. 27.
1728, Aprilie 24: Grigori Ghica VV. scrie lui Serban Cantacuzino, staroste de Cernauti, pt. podul umblator peste Nistru
la Samusin al lui Iordache Cantacuzino. Acesta din urma sa-si
ia taxa intreaga, iar de ar avea carti Lesii ... sa asezi si de
asta pricing pentru acel pod ... ca prind strainii narav ...
lasandu-se lucrul di spre partea Moldovei in slab" (Karadja:
Ibidem, pag. 56, nrl. 29).
1. 1728, Aug. 24, la$i: Grigori Ghica VV. Iordachi Cantacuzino biv vel med. se plange ca starostele de Cernauti, $erban
Cantacuzino, i-a ordonat sa ia brodind mai mica decat cea
obisnuita. Domnul restabileste vechea situatie. (Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 263-265).
2. 1758, Febr. 2: Scarlat Grigori Ghica VV. C-tin Cantacuzino-Pascani fost mare pah. se plange ca Lesii it opresc sa
ia brodina pe Nistru la mosia sa Samusin. Domnul ii face dreptate. (Ibidem, 265-267).
44.
Grigorie Ghica VV. intareste lui Ion Niculce, lost batman, satul
Boian ocupat de Lupul Costachi vornicul in timpul bejeniei
lui Niculce in tara Rusiei.
(Tradus in romaneste dupd o copie genitalia).
Noi Grigori Ghica VV. din mila lui Dumnezeu Domn
Tani Moldovii.
www.dacoromanica.ro
67
Am dat si am intarit credinciosului nostru boier D-lui
Joan Niculce fost hatman in urma zapisului de intaritura dela
Domnul Mihai a sa dreapta ocina si mosie, anume satul Boian,
tinutul Cernautilor, care e a lui dreapta bastina, dar parasind
tara dupa plecarea Moscovitilor, s'a sculat atunci Lupul Costachi
fost mare vornic si a gasit prilej ii zilele Domnului Nicolae,
facand diferite jalobe impotriva lui Iuon hatman si cu multe
treburi si impresurari a isbutit sä pue mina pe satul mai sus
amintit Boian stapanind pang la domnia lui Mihai Voda, dar
intorcandu-se Iuon hatmanul in tara si venind la divan impreund cu Iordachi Costachi mare stolnic, fiul lui Lupul vornicul,
a primit satul cu judecata divanului, gasindu-se ca Lupul vornicul a fost pus mana pe acel sat fara dreptate si cu multa
inselaciune nefiind adevarata si statatoare nici o jaloba impotriva
lui Iuon hatman ci numai impresurari minciunoase si n'a gasit
divanul nici o vina lui Iuon hatman, dupa cum se vede din
judecata domniei impotriva stolnicului; de aceea vazand ispisocul lui Mihai Voda am dat si domnia mea cinstitului nostru
boier mai sus amintit Ion Niculce fost hatman acel mai sus
amintit sat Boian si i-am intarit, ca sa-i fie si dela not dreapta
ocina si mosie cu intreg hotarul si cu toate veniturile nesmintit
in veci, si nime sa nu se amestece impotriva acestei scrisori
a domniei noastre.
Iasi, 21 Decemvrie 7235.
Grigori Ghica VV. din domnia intaia.
Vasilie Buhtiiescu.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Boian si Liber Granicialium II, pag. 187-191, unde se gaseste copia germand.
Despre restituirea mosiilor sale Ion Neculce spune urmatoarele in cronica sa: Atunce si mip mi s'au ispravit ferman
dela Poarta de pace si am venit la pamantul meu, zabavind
in strainatate noud ani, doi ani la Mosc si septe ani in Tara
lesasca, cu multe valuri si suparari, carele nu le pot insira cu
condeiul meu. Si viind la Mihai Voda (Racovita 1715-1726),
toate mosiile ce-mi luasa Lupul mi s'au dat inapoi. Si am trait
la casa mea pans astazi si inainte cat mi-a mai lungi D-zeu
viata". (Cronica lui loan Neculce, ed. Al. Procopovici, vol. II,
pag. 373).
www.dacoromanica.ro
68
45.
Dumitrasco Calmutchi are conflict cu Goenestii pentru parti
de mo$1e din Boiamciuc, Toutri, Doro$auti, Zastavna $1 $i$cauti, toate din tinutul Cernauti. Este trimis $erban Cantacuzino staroste de Cernauti sa cerceteze $i sa curme conflictul.
lo Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem domniia me la credincios boerinul nostru Serb=
Cantacuzino postelnic, starostile de Cernauti, facem stirea dumitale pentru multa Ora si galceava ce au avut boerinul nostru
Dumitrasco Calmutchi si cu Goenesti pentru nisti parti de otcina din sat din Buenciuc si din Toutri si din Dorosiuti si din
Zastavna (si) Siscauti care li sa tragi aceasta Ora Inca din
zile(le) domnii sale lui Neculai VV., cari s'au giudecat cu
dansii fata si acolo la tars la dumnalui Ion lade spatar si la
du-lui Dumitru Macrii biv vel ban si s'au giudecat si aice la Esi
si la domnie lui Mihai Von' si apoi iar la banul Macrii, cand
au fost staroste acolo la Cernauti si la Constantin comisul,
cand au fost staroste, si la cluceriul lordache Rusat, cand au
fost staroste, precum sa adevereste din cartile lui Mihai Voda
si soroacile acestor boieri cand (i-au) tot sorocit, ca sa giure
cu 7 slehtici oameni de frunte, precum ca sant aceli mosii a
mosilor tor, iar nu a mosilor lui Calmutchi si ei tot au inblat
si nice decum n'au mars cu giuratori la zi pusa sa` giure, deci
laid ca acmu scriem dumitale, fiind staroste ai voe nevrand
sa vie sa trimiti si sa-i aduci sa-s aduca oamini de triaba sa
giure si giurand cu acei 7 slehtici cum acele mosii n'au fost a
lui Dumitrasco de Zastavna, a mosului Calmutchi sa le dai pre
mana Goenestilor, iar ne4 giurand Goenestii Intra cesta chip
du-ta sä ei toate scrisorile Goenestilor si sä le dai pre maim
lui Calmuschi si sa le faci si marturie la mana carue s'ar vini
Incredintat dela du-ta ca sa vie aice si pe aceasta marturie sa
sa faca si ispisoc g(o'spo)d de intaritura. Aceasta-ti scriem.
U las, Teat 7235 Ghenari.18.
Si bine du-ta din ceputul acestor giudecati sä iei sama de
amanuntul si cu dreptati de toate si preacum vii cunoaste ce-i
www.dacoromanica.ro
69
dreptu sa giudeci si sa alegi si sä faci marturie precum va fi
dreptu, de vreame ca toata giudeca(ta) acum la du-ta au ramas
sa o inchizi si sa o curmi.
v(tori) logof at in numile Marl Sale domnului vel logof at.
Din Bielous pag. 21-2, nrl. XI.
46.
Grigorie Ghica VV. iarta oamenilor de Toporauti greselile
comise si-i sfatueste sa fie supusi manastirii Barnovschi.
-H-- Io Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem domnie me la tot(i) satenii di sat di Topordu(i,
satul sfiintii man(a)stiri lui Barnovschi, vä facem stire, iat(a) ca
la domnie mea au venit egumenul di Barnovschi si ni-au spus,
precum voi santet(i) inspaimantat(i) di greseli(le) ci-at(i) facut
mai inainte in zilil(e) lui Mihai Voda, di cari lucru lard ca
domnie mea m'am milostivit si di toat(e) greselil(e) voastre
ce-at(i) facut pan acmu v-am ertat, lard di acmu inainte sa
cautat(i) sa trait(i) bin(e) si cea v'ar poronci egumenul sa
ascultat(i) si sa cautat(i) sa mai chemat(i) oameni di Cara lesasca si di pe aiure cat(i) di multi sa vie sa sa aseza acolo si
bini sa stit(i) ca vit(i) ave mil(a) di la domnie me si voi si ceai
ce ar veni di acum inainte.
Aceasta scriem.
U las, t(ea)t 7235, Mart 6.
Original, hartie, pecete rosie mica. Arhivele mitropoliei
Cernauti, nrl. 8.
Alt document:
1. 1727, Martie 8, Iasi: Grigori Ghica (la carte vornicului
si vatamanului si tuturor satenilor din Toporauti sä se poata
apara despre unii si altii cari trag oameni de acolo din sat la
vecinatate si ei nimarui vecini nu sant", sä se apere despre
toti boeri, calugari on cine si ar fi". Cine nu-i multumit sa
vie la divan. (Original, hartie, arh. mitropoliei Cernauti, nrl. 9).
Despre Toporauti vezi doc. din 1723 Dec.4 si 1727 Iunie 14.
www.dacoromanica.ro
70
47.
Putna, 1727, Martie 30.
Calistru, episcopul de Radauti, darueste manastirii Putna prisaca din Camenca, tinutul Cernauti.
+ Calistru cu mila lui Dumnezau episcop Radautilor,
dat-am scrisoarea noastra la manule tuturor calugarilor cati
sa vor afla petrecatori la sv(a)nta m(a)n(a)stire Putna unde
easte hramul Adormirei pre svintei stapanei noastre de Dumnezau nascatoarei si purure ficiorii Mariei, ca sa sa stie precum
noi de a noastra bung voe li-am dat prisaca cu toti stupii din
Caindnca pentru a noastra pomenire si pentru sufletile a rapaosatii parinti nostri, drept aceasta si in urma noastra pre
cine ar alegi Dumnezau diiadoh scaunului nostru poftim sa
nu sa amestice a strica daniea noastra, ce mai vartos sa aiba
a intari si a agiutori, asijdere nici egumenul sa n'aiba triaba
la acea prisaca far cat la vreamea deseatinii atata sa ea cat a
plati deseatina, iar mai mult nici pan la un ban sä nu sa atinga,
ce cat a priposi (!) dela plata deseatinii innainte tot sa fie a
calugarilor, iar cine s'ar amesteca cat de putin on vladici on
egumeni de Putna sau on cin(e) ar fi sa fie de Domnul Dumnezau blastamat si de noi ne ertat si la strasnicul giudet parati
sa fie, acest svant.hram si pentru credinta am iscalit si sa aiba
a lasa 8 matce de an in an.
In Putna, let 7235, Mart 30.
Calistru, episcop radovschi.
Original, hartie, Arhiva manastirii Putna, nrl. 22.
Camenca facuse parte din satul Mihalcea.
Despre episcopul Calistru vezi August Nibio: Studien and
Untersuchungen zur Geschiche des Radautzer Bistums, Radautz
1913, Buchdrukerei M. Weber.
48.
1727, Mai 2.
Starostele de Cernauti, Radu Racovita, ordona unor boieri sä
hotarasca satul Vaslauti si sa deosebeasca partea lui
flurmuzachi.
Precum sa sa stie, (Grigoras) Dragus si to Tabara indata
ce-ti vede ravasul meu sa va sculati si sa mergeti la Vaslciuti
www.dacoromanica.ro
71 -(la) du-lui Hormozachi biv vel capitan sa trageti in patru parti
satul Vaslauti si sa alegeti o parte de mosie ara(ta)ta si for si
trii parti sa hotarati parte du-sale, ca sa-si aleaga du-lui mosiea
du-sale, sa sa stie si sa chemati si pe alti inpregiurasi sa fie la
hotarat si zminteala sa nu faceti, ca poronca au venit la mine
si eu neputand veni v-am oranduit pe voi, aceasta.
Mai 2, la let 7235.
Si cum arata si hotarnica cea veche, pe ace parte iti alege
in parte du-sale.
Radu Racovi(ei staroste.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, Liber Contractuum
Novoruin V, pag. 56.
Despre originea familiei Hurmuzachi dam urmat. date:
Protoparintele familiei Hurmuzachi este Carste pitarul (Sever Zotta: Eudoxiu Hurmuzachi in Arhiva genealogica" I, pag.
129-160). S'a nascut pe la 1660, a fost nepotul lui Gheorghie
Hadambul (S. Zotta: Docum. hurmuzachene in loan Neculce",
fascic. IV, 1924, pag. 166-171). Sotia sa a fost Maria. A ocupat
pe rand dregatoria de capitan de darabani, jicnicer, vornic
despre doamna si mare pitar. Pe la sfarsitul vietii sale s'a calugarit primind numele de Hrisant. A murit pe la 1741 sau 1742.
Facea negot la Iasi avand aici mai multe prayalii. La
1734 a primit dela domn mosia Horodiste, care facuse parte din
hotarul targului Cotnar. Horodiste deveni astfel satul de basting
al familiei Hurmuzachi. Primul sau testament are data de 12
Dec. 1738. El lasa nepotilor sai, adeca copiilor fiului sau Hurmuzachi Carste, mosiile Horodiste si Danutenii, 12 pogoane de
vie la Odobesti si dugheana dela Iasi. Fiica sa Catrina primeste
un salas de Tigani, iar nepotul sau lordachi, feciorul fiului sau
Lupul, mosia Dracsin.
Fiul lui Carste este Hurmuzachi Carste cas. cu Ilinca, fiica
lui Stefan Luca vist. El moare la 1738 Noemvrie 21 si este in-
mormantat in cimitirul bisericei din Cucuteni, corn. adiceni,
judetul Iasi. Cu sotia sa mosteneste jumatate de Vasileu si satul
Vaslauti, amandoua tinutul Cernauti. Mosiile Ilinchei yin dela
marele latifundiar Gavrilas Mateias.
Copiii acestuia anume Irimie, Ileana cas. cu comisul Andrias, si Alexandra, cas. cu Iordachi Cantacuzino vist., se impartira la 1652 Martie 4 cu mosiile parintelui for (Vezi vol. I,
pag. 256-8, nrl. 153). La 1670 Ian. 1 (vezi documentul) Ileana
comisoaia darueste surorii ei partea ce a mostenit. Alexandra
are doua fiice: Catrina cas. cu vist. Neculce, Maria cas. cu
vist. Gheorghe Ursachi. Catrina mosteni urmat. mosii: Boian,
www.dacoromanica.ro
72
Cernauca, Pohorlauti, Vaslauti, Prilipce, Chiseleu, 1/4 Lehaceni,
lian Marinescu: Documente relative
1/2 Valeva Si 1/2 Vasileu
la familia Neculce, in Buletinul comisiei istorice a Romaniei,
Bucuresti 1925, pag. 15-104). Copiii vist. Neculce si ai Catrinei
sunt: Constantin, Sanda (cas. cu Done din Tara romaneasca),
Maria (cas. cu Stefan Luca vist.) si loan Neculce cronicarul.
Sanda mosteni Vaslauti, Maria jumatate Vasileu si Cernauca,
iar Ion Neculce Boian, Prelipce si 1/4 Lehaceni. Stefan Luca a
avut trei copii: Toma, Mihalachi si Ilinca. Toma si Mihalachi
stapanira Cernauca, iar Ilinca, casatorita cu Hurmuzachi Carste,
mosteni jumatate de Vasileu. Hurmuzachi Carste cumpara in
plus satul Vaslauti.
Deci Hurmuzachi Carste stapanea: Horodiste, 12 pogoane
vie la Odobesti, dughenile din Iasi, 1/2 Vasileu si Vaslauti.
Murind Hurmuzachi Carste la 1738 Noemvrie 21, vaduva
sa Ilinca logofeteasa Hurmuzachioaie" ramase cu copiii mici,
avu de sustinut procese pentru satul Horodiste (vezi Iorga N.:
Studii si doc. VI, pag. 261, nrl. 418) cu niste vecini si cu familia
Catargiu (Arh. Stat. Iasi, pachetul Horodiste). Dupd 1761 Ilinca
nu se mai aminteste in documente.
Pentru o mai bund intelegere adaogam spita neamului lui
Gavrilas Mateias. Vezi pag. 73.
49.
1727, Iunie 14.
Grigori Ghica VV. scrie satenilor din Toporauti sä alba dreptul
a se apara de toti boierii si slujitorii cari ar calca satul lor.
+ Jo Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Dat-am carte domnii mele vornicului si tuturor sateanilor
din Toporciuti, satul manastirii lui Barnovschi sa fie volnici cu
carte domnii mele a sa apara dispre toti boearii si slujitorii,
nimarui sa nu de nici di mancat, nici yin, nici graunta si fan
de cai, nici cai de olac, nime sa nu le ea si cui i s'ari tampla
si masu acolo in sat ce e-ar trebui sa-s cumpere cu bani, iara
mai multa suparare nimi sa nu le faca dispre toti, sa aiba." a sä
apara si nici sa nu cuteza a sta inpotriva cartii g(ospo)d, ca
cini sari ispiti a le face mai multu val peste carte domnii mele,
unii ca acii vor fi de mare certare di la domniea me, aceasta
facem stire.
L(et) 7235, Iun(ie) 14.
www.dacoromanica.ro
DESCENDENT!! LOGOFATULUI GAVRILA$ MATEIA$
Gavrila
Mateiaq t inainte 1652
1
AFTIMIA
IEREMIE
ILEANA
ALEXANDRA
cls. cu lordachi Cantacuzino
cas. cu comisul Andrias
MARIA
CATRINA
cas. cu vist. Neculce
A stapanit mosiile Pohorlauti, Boian, I/4 Lehaceni, Prelipce,
1/, Vasileu, Cernauca, Vas lauti, Chiselau, 'I, Valeva
CONSTANTIN
DUMITRA$CU URSACHI
cas. cu Maria, Inca lui Sandu Buhus
IOAN NECULCE, cronicarul
SANDA
MARIA
cas. cu boierul Done
A stapanit
cas. cu vist. Stefan Luca
A stapanit 1/2 Vasileu at
moLia Vas Mull
cas. cu vist. Clheorghe Ursachi
Cernauca
A stapanit Boian
1/4 Lebaceni,
Prellpce
Vasile, Gheorghe, Toader, Catarina
(Varlaam)
CATRINA
TOMA
MIHALACHI
A stapanit Cernauca
Ille Alexandru cas. cu Andrei
Potlog (1741)
Ileana, Gavril,
cas. cu
Hurmuzachi Carste
A mostenitV,Vasileu
Manole Pot log
A cumparat Vas lauti
- 11 8 1808
ILINCA
(Us. cu Ana)
Paraschiva
I
www.dacoromanica.ro
Alexandra
Vasile Potlog
0 FATA.
cas. cu Mihaladle Sturza
Paraschiva (1773).
(cAs. cu Toma Iamandi)
Mihal 1.
Vasilie I.
74
Cernauti, nrl. 6.
Despre Toporauti vezi docum. din 1727 Martie 6 si 1746
Febr. 13.
50.
Iasi, 1727, Iunie 19.
Grigori Ghica VV. intareste lui Diacon Gheorghe si lui
Vasilie Licperde partea for de mosie din Banila moldoveneasca, tinutul Sucevii.
(Tradus in romaneste dupd o copie germaed).
Noi Grigori Ghica VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
Am dat scrisoarea domniei noastre lui Diacon Gheorghe,
nepotul lui Constantin, si Vasilie Licperde de ..., ca sa stapaneasca a sa dreapta ocina si mosie din sat de Banila moldoveneascd, tinutul Sucevii, la apa Siretului Mic, ce o are dela mom
sa Gaftona, fiica lui Grama, si fusese impartitd in cloud. intre
Constantin si Licperde dupd zapisul visternicului Lupul, f ost
staroste de Cernauti, ce ni 1-au ardtat, si ne-a mai ardtat un
zapis dela $erban Cantacuzino postelnic, staroste de Cernauti,
scriind Goenestilor, ca sa nu impresure mosia lui Diacon, de
aceea sa stapaneasca Diacon Gheorghe acea mosie si sa is de a
zecea din pane, din fanate si din poeni dela munte si din toate
partile toate veniturile ce se tin de partea lui, iar cine va avea
ceva impotriva, acela sa vie cu dresele sale la divan, si nime
sa nu cuteze a sta impotriva acestei scrisori a domniei noastre.
Aceasta poruncim.
Iasi, 19 Iunie 7235.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium
unde se gaseste copia germana.
140-141,
www.dacoromanica.ro
I,
pag.
75
51.
1727, Iu lie 13.
Catarina, fiica lui Constantin Flondor, vinde lui lordachi Canta-
cuzino mare ban, mosia ei, a patra parte de Vascauti, tinutul
Cernauti.
Adeca eu Catarina, fiica lui Constantin Flondor, scriu si
marturisesc cu adevarat zapisul mieu in manile lui lordachi
Cantacuzino mare ban, ca sa se stie, ca de nime silita nici nevoita ci de a mea buna voie am cugetat si fiind in nevoie ramanand copila mica dela parintii miei si mostenind a mea dreapta
ocina si mosie anume a patra parte de sat de Vascciuti cu vecini
si cu toate veniturile, care a patra parte mi-a venit dela parintele mieu Constantin Flondor, am vandut aceasta parte de
mosie lui lordachi Cantacuzino mare ban drept 300 lei bani gata
si vanzandu-i aceasta mosie cu o scrisoare a mea, primind
banii, dar nefacand zapis, de aceea i-am dat acuma zapisul
acesta, ca sa-i fie lui, jupanesii lui si copiilor lui dreapta ocina
$i mosie cu vecini si CU toate veniturile in veci, precum a stapanit-o si parintele mieu si sa-si faca si ispisoc domnesc; asijdere sa se stie, ca, daca s'ar intampla sä mor, si fiind singurul
copil al parintelui mieu, daca s'ar ridica niscaiva rude pentru acea
mosie sa nu li se tie in sama, fiindca si parintele mieu a vandut
cloud sate Intregi ale maicii- mele anume Vcileni, tinutul Neamt,
pentru 40 lei, si Becesti, tinutul Cernauti, si odoarele maicii
mele si hainele ei, care odoare si haine le-am scos dela capitanul de $tefanesti, unde le-am gasit, cu banii ce i-am primit
pentru acea mosie si pentru mai mare credinta am pus degetul
si am iscalit eu si boierii cari au fost martori si eu Vasilie BuMiescu diac am scris.
13 Iulie, 7235.
Catarina, fiica lui Constantin Flondor.
Gavril Mitescul vel logof at, Darie Donici vel vornic, Serban Flondor iscal, Constantin vel vornic, Constantin Costachi
batman, Gavril Costachi paharnic, Toader Paladi vel visternic,
Constantin Costachi vel comis, lordachi Ruset vel clucer.
Banii ce au mai ramas s'au platit in fata noastra.
Gheorghi mitropolit de Suceava.
www.dacoromanica.ro
76
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Vascauti Si Liber
Granicialium IX, 539-543, uncle se gaseste copia germana.
Alt document cu privire la Vascauti pe Ceremus:
1730, lunie 1: Radu Racovita fost mare jitnicer, staroste
de Cernauti, si Manoli mare capitan hotaresc 1/2 de Vascauti,
tinutul Cernauti, a lui Iordachi Cantacuzino fost spatar, cumparata dela Safta, fata lui Preda stolnic, si dela Catarina, fata
lui C-tin Flondor, despre partea lui Serban Flondor si Negoita
Ciudin comis. S'a gasit ca. la 1660 satul fusese impartit in 3
parti: jumatatea de jos despre Ciartoria a Ciogoloaiei, 1/4 parte,
partea de mijloc, a lui Gherman, restul al lui Simeon Barbovschi
despre Zamostie si Carapciu. La 1705 Oct.12 Gheorghie Apostol
fost mare vist., atunci staroste de Cernauti, a lasat sa se f aca
hotarnica satului despre Carapciu. Acuma are loc o intelegere:
Negoita Ciudin is partea lui Barbovschi, $erban Flondor is
partea stramosilor sai, a lui Gherman, iar Iordachi Cantacuzino
primeste jumatatea de jos, partea Ciogoloaiei. (Arh. Stat. Cer-
nauti, Liber Granic. IX, pag. 550-563 si pachetul Vascauti).
52.
Iasi, 1727, Iulie 17.
Ghedeon, mitropolitul Sucevii, cumparand satul Securiceni,
tinutul Sucevii, it dä nepotului sat' Stratulat, care se casatoreste
cu Af tira, fata lui Toader Calmaml vornicul de Campulung.
lo Grigore Ghica, Voevod, Bojiiu Milostiiu Gospodar zemli
moldayscoi, facem stire cu aceasta carte a Domnii mele tuturor
cui se cade a sti pentru satul Securiceni dela tinutul Sucevii si
pentru toti oamenii ce lacuesc acolo, care sat au fost al lui Gheor-
ghita Apostol, biv vel paharnic; si Gheorghita Apostol au fost
dat satul ginerelui sau Constantin Vicol ca zestre, care au zalogit acel sat rapausatului Kir Ghedeon, ce au fost mitropolit,
drept 260 lei, din care au dat Sfintii Sale lui Kir Ghedeon numai
70 lei, ears 190 lei au ramas dator; si neputand scoate acel sat
Constantin Vicol, au apucat Sfintia Sa Ghedeon pe paharnicul
Gheorghita si pe fii sai, cari asemenea au fost iscalit zapisul, si
invoindu-sä Sf. Sa Kir Ghedeon a mai dat 30 lei peste cei 190
lei, cari bani fac la un loc 220 lei; pentru acesti bani au vandut
ei de veci acel sat cu toti oamenii si cu toate veniturile Sf. sale
www.dacoromanica.ro
77
lui Ghedeon, dupd cum arath" mai pe larg hrisovul lui Mihai
Voevod despre cumparatura acelui sat din 1 Septemvrie
7226/1717.
Si avand Sf. Sa rapausatul parinte Ghedeon un nepot cu
numele Strdtulat 1-au fost rugat pe Toader Calmasul, vornicul
de Botosanil) ca sa-i fagadueasca pe Aftira, fata lui Toader
Calmasul; dar nevoind Calmasul, a rugat el pe unul si pe altul,
apoi si pe lorestu, episcopul de flusi, pentru mijlocire, precum
ca fagadueste ca zestre satul Securiceni cu toti oamenii ce lacuesc pe el fiicei Calmasului; daruind acel sat s'au invoit Toader Calmasul si a dat pe fiica sa de sotie lui Stratulat, nepotul
lui Kir Ghedeon; dar Kir Ghedeon n'au putut scrie uricul de
danie, apucandu-1 moartea; dar Ca el intru adevar au daruit
acel sat si au dat ca zestre fiicei Calmasului, adeverim cu scrisorile pe care leau scris Kir Ghedeon catra Toader Calmasul,
dar indeosebi prin marturia Sfintiei Sale.
Pentru aceasta au venit inaintea noastra dupd moartea
parintelui Ghedeon Aftira, fiica lui Toader Calmasul, cu o jaloba mare aratand pre larg cum sau maritat, dupd care Noi cu
intreg sfatul nostru de boieri am gasit cu cale ca dupa dreptate acel sat este al Aftirei, fiica lui Toader Calmasul, precum.
iau fost daruit rapausatul Kir Ghedeon; lasand acesta dupa
moartea sa multe datorii, si datoriile putand rasturna dania,
dar fiindca acel sat a fost daruit acelei mai sus numite, am hotarat ca datoria nu poate rasturna dania; si dand Kir Gheorghe,
mitropolitul acel sat ca danie deosebita hotaram ca acel sat sa
fie de veci at Aftirei, fiica Calmasului, vazand si Domnia me el
e o danie adevarata si cunoscandusa aceasta si prin giudecata
intregului nostru sfat, am dat si not si am intarit satul mai sus
numit Securiceni Aftirei, fiica lui Toader Calmasul, cu toti oamenii sai, ca sa-i fie ei si de la Domnia mea dreapta ocina, danie si mosie intarita cu tot hotarul si cu toate veniturile neclintit, nerusiit si statator in veci si nime altul sa nu se amestece
piste aceasta carte a Domniei mele.
Iasi, in 17 Iu lie 7235.
lo Grigore Ghica voevod.
Vasile Buhdiescul.
1) Din Campulung, in reproducerea acestui document din 27 Mal
1729 este scris: vornic de Campulung.
www.dacoromanica.ro
78
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Securiceni si Liber
granicialium VIII pag. 475-479, unde se gaseste copia germana.
Isp s cul domnesc de imarire poarta data de 1729 Mai 27
Tot aici, pachetul Securiceni si Lber gran \,11. pag. 479 -484.
A f st publicat in Codrul Cosminului" Anul II
1925
si III,
1926, pag. 616---617.
Alte documente despre satul Securiceni:
1. 1782, Dec. 30: Niculai Stratulat avand in cordon mosia
Securice 1 si fiind bolnav trimite in locul sau pe episcopul Ana-
nia Sevas is ca sa raspund , in fata comisiei austriace. (Arh.
Stat. Cernauti, pachetul Securiceni).
2. 1783, Mart. 10: Episcopul Anania Sevastia neputand
pleca in Bucovina, trimite in locul sau pe capitanul Antohi Iamandi ca sa raspunda pentru mosia Sacuritenii din cordonul
imparatesc dandu-i si toate scrisorile acestei mosii. (Tot aici).
3. 1783, lunie 9, Suceava: Cetateanul din Suceava Antohi
lamandi capitan declara in fata comisiei austriace, ca satul Securiceni fusese cumparat de mitropolitul Gheorghe. Acesta 1-a
daruit nepotului sau Stratulat. Dela acesta satul a trecut la Nicolai Stratulat, fiul lui Ionita Stratulat biv vel comis. (Tot aid,
Liber Granicialium VIII 457).
4. 1793, Martie 19: Nicolai Stratulat vinde lui Lupul Bals
satul Securiceni pentru suma de 2500 florini. (Tot aici, Liber
Haereditatum XVI 166).
5. 1804, Aug. 4, Iasi: Gheorghe Hagi, fiul armeanului Nagi
Cerchez, cumpard dela Lupul Bale vel vornic, tot satul Securiceni pentru suma de 15.000 lei turcesti. (Tot aici, Liber Iiaereditatum XVI 167).
Despre origina familiei Calma'sul vezi: Cartea neamului
Calmar din Moldova zis Callimachi", Valenii de Munte, 1910,
tip. Neamul romanesc".
53.
1727, Noemvrie 2.
Grigore Ghica VV. tocmeste pe vecinii de Vicove si Fralauti
sä dea gostina cu cisla, adeca 450 lei ye an.
+ Noi Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Facem stirea cu aceasta carte a domnii meale tuturor cui
sa cade a sti pentru satul Vicovile si Frdtau #ii ce sintu la tinutul Sucevii, care sate sintu a sfintei mandstiri Putnii ce-i zidita
www.dacoromanica.ro
79
din temelie de pravoslavnicul rapoosatul domn Stefan Voda
batranul undea easte hramul adormire prea sfintei maicii domnului si mantuitoriului nostru I(su)s I-I(risto)s, socotit-am domniea mea fiind aceste sate de triaba sfintei mandstiri si fiind si
de triaba Orli, straja acolo de margine la potici, ni-am tocmit
cu dansii pentru gostina de of si i-am lasat pe 450 lei sa dea
ei la vreme gostinii, iard gostinarii de tinut pentre dansii sa
nu umble, insa aceasta som(a) de bani s-o de ei pe drepte bucatile for ce vor ave, iard bucatile omenesti pen bucatile for sa
nu sa amistuiasca, sä nu sa afle c'apoi de om afla c'au mistuit
bucate omenesti pentre bucatile lor, atunce nici not de aceasta
tocmala nu ne vom tine, ce si tocmala aceasta vom strica si
unii ca aciea ce vor mistui bucatile cuiva intre a for vor hi de
rea urgiea dela domiia me, si ciobanii for si ciobanii manastirii
si toti cati vor hi in cisla cu dansii toti sa fie la aceasta tocmaid ce scrie mai sus, mai multu sä nu de si banii gostinii Inca
ei sa-i stranga si sa-i aduca aice la visterie la vreme gcstinii,
drept aceea on carii viii hi cu gostina pe tard la acel tinut vazind aceasta carte a domnii meale toti sa va feriti de acesti cameni dintr' aceste sate ce scriu mai sus Vicovile si Fratautii,
intru nimica de dansii sau de bucatile for sa nu va atingeti; asijdire m'am milostivit domniea me si am ertat aceste sate Vicovile si Fratautii ca sa fie in pace de cai de olac si de podvozi
si de solariea, de braniste si de alt lucru domnescu, nici vornicii de Suceava, nici alti parcalabi sau globnici triaba cu dansii
sa n'aiba fara cat egumenul dela acea sfanta manastire, el sa
alba triaba cu dansii a-i giudeca si certa dupa cum le scriu cartile de mila ce au avut si de la alti domni ce au fostu mnainte
noastra, intralt chip sä nu fie, aceasta scriem.
U las, vlet 7236 Noemvrie 2.
Noi Grigorie Ghica Voevod.
Original, hartie, pecetea rosie mica, arhiva manastirii Putna nrl. 177.
www.dacoromanica.ro
80
54.
1728, Aprilie 20.
Sanda, flea lui Gheorghita Carcu, vinde lui Sandul TAutul a
1/16 parte de Pedecauti, tinutul Cernauti.
Eu mai jos iscalita Sanda, fata lui Gheorghitd Ctircu, nepoata lui Vasilco, fac stire cu acest zapis al meu la mana lui
Sandul, fiul lui Vasilie Tautul de Vilavcea, precum de nime silita nici asuprita, ci de a mea bund voie i-am vandut a ,sasesprezecea parte de sat de Pedectiuti, ce o am dela mama mea
Maria, fiica lui Vasilco eel Baran, pentru 25 lei bani gata, ca
sa-i fie lui, jupanesii si copiilor lui dreapta mosie in veci si sa-si
scoata si ispisoc domnesc si pentru mai mare credinta cei ce
au fost fata au iscalit si au apasat degetele.
20 Aprilie 7236.
Sanda.
Preda vornic, martor, eu Gheorghitti Volcinschi am scris
zapisul, eu Isar Ursachi martor.
Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Pedecauti, unde
se afla copia germina.
Despre satul Pedecauti, tin. Cernauti, urm. doc.:
1. 1746, Dec. 12: Stefan Strasca armas cu sotia sa Ilinca
darueste nepoatei sale Gahita, fiica fratelui sau Mihalachi Strasca, a 1/4 parte de Pedecauti, ce o cumparase dela Anita, sotia
lui Dobrenchi (A noastra: Familia Onciul, pag. 76-77, nrl. 67).
55.
1728, Mai.
Zaharie Pitescul vinde protopopului Toma a 1/4 parte de Berhod, tinutul CernAuti, mostenita dela mom, sau Ciornohuz.
(Tradus in romaneste dupa o copie germank).
Adeca eu Zaharie Pitescul, nepotul lui Ciornohuz, am dat
zapisul mieu la mana sfintiei sale protopoppului Toma de Berbest!, precum de nime silit nici asuprit ci de a mea bunk voie
i-am vandut a mea dreapta ocina si mosie, ce mi-a venit dela
www.dacoromanica.ro
81
mosul meu Ciornohuz, anume jumatate din jumatate din sat de
Berbesti, tinutul Cernautilor, la apa Bruznitii cu vatra satului
cu loc de moara, cu camp, padure, fanate, din tot locul cu toate
veniturile pentru 2 boi pretaluiti cu 18 lei vechi, din care mi-a
dat 4 taleri bani gata, in afara de fratele sail popa Stefan, ca
sa-i fie lui, copiilor lui, nepotilor Si stranepotilor dreapta ocina
si mosie nerusiit in veci, si sa-si scoata si ispisoc domnesc si
la aceasta tocmala au fost mai jos iscalitii feciori de boieri si
oameni buni si pentru mai mare credinta am pus degetul.
Eu Gheorghe Pdrvul am scris zapisul, luna Mai 7236.
Zaharie Pitescul.
Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Barbesti, unde se
56.
Iasi, 1728, Mai 13.
Negoita Ciudin II comis vinde mitropolitului Gavril jumatate
de sat Nimerceni, tinutul Sucevii.
Eu jos iscalitul Negoita Ciudin II, comis am dat adevarat
zapisul mieu la mana sf. sale lui Gavril, arhiepiscop si mitropolit de Suceava, precum din buns voia mea am vandut dreapta
ocina si mosie, jumatate de sat Nimerceni, tinutul Sucevii, la
Somuzul Mic cu helesteu in Somuz, cu loc de prisaca, in tot
locul cu toate veniturile, cu saliste, si cu padure sfintiei sale,
care mosie o am cumparatura dela Ilie Septelici, dela sora lui
Catarina Joroaie si dela nepotul ei, fiul lui luon $eptelici, si
am vandut sf. sale aceasta mosie pentru bani gata, de aceea
am dat acest adevarat zapis al nostru, ca sä fie sf. sale dreapta
mosie in veci si sa-si scoata sf. sa mitropolitul si ispisoc domnesc si la aceasta de bunk vole tocmala au fost fats boieri si
fii de boieri cari au iscalit si pentru mai mare credinta am is-
alit.
Iasi, 13 Mai 7236.
Negoita Ciudin comis.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium X 457-
458, unde se afla copia germand.
T. Balan: Documente bucovinene.
www.dacoromanica.ro
6
82
Traducerea germana este foarte defectuoasa.
Alt document:
1731, Mai 20: Ilie Septelici stolnic cu sotia sa Ilinca vand
mitrop. Anton 1/4 Nimerceni, tin. Suceava, pt. 30 lei (Tot aid,
Liber Granic. X. 458-459).
57.
1728, Mai 25.
Anaforaua despre satul Iurcauti, tinutul Cernautilor.
Milostive si luminate Doamne, sa traesti Maria Ta multi
ani.
Noi jos iscalitii facem stire Marii Tale, precum ni s'a
adus o prea luminata carte a Mariei Tale ca sa mergem la satele
Iurcauti si Boianciuc din tinutul Cernauti Si sa strangem oameni buni batrani si sa le hotarim, la porunca aceasta am dat
de stire tuturor razesilor ca sä vie cu dresele for la sorocul pus.
de noi, dar nevenind toti n'am putut face nemic, dar venind
du-lui Macri mare ban a zis, precum a cumparat acest sat lurcalla anume jumatate dela yam' sau Stroici fost al doilea spatar, fiul lui Dumitrasco Nacul fost mare paharnic, si ne-a ailtat un zapis de cumparatura in care scrie precum Dumitrasco
Nacul a cumparat dela un Potimir Costin stolnic, fratele lui
Miron fost mare logof at, si dela jupaneasa acestuia Nastasia
cu cei 200 lei batuti Imprumutati la 24 Februarie 7179/1671 si
ne-a mai aratat un zapis de danie din anul 29 Octomvrie
7177/1668 dela Dubdu fost mare logofat, dupa care a fost daruit a patra parte din acelas sat de Maria, fiica lui Onciul Iurascovici, jupaneasa lui Ieremie fost portar, si a mai aratat un
zapis dela Arsenie Volcinschi si dela jupaneasa acestuia Ac-
sana, fiica lui Badiul, tot pentru a patra parte a acestui sat
Iurcauti, pe care a patra parte a schimbat-o Dumitrasco
paharnic cu a patra parte de sat Broscauti, tinutul Cernauti,
dat fiind partea de Iurcauti mai roditoare decat partea de Broscouti, a mai dat Dumitrasco paharnic lui Arsenie Volcinschi 70
lei bani gata si cinci cots postav subtire, dupa cum se vede din
zapisul de schimbatura din anul 7178/1670 August 5, dupa care
www.dacoromanica.ro
83
ne-a rugat du-lui Macri ban, ca sa cercetam hotarele acestui
sat si am strans oameni buni batrani megiesi de prin prejur anurne Nicolae Lenta de Boianciuc, Andronic Vlaicu, Nicolae
Negura, Sandul Nalivaicu de Cuciur, Vasilie Nalivaicu de aici,
Nicula Costin de Boianciuc, Gligorasco Paunel de Verbauti, leremie Tautul de Vilaucea, Nicolae Ieremie de Zastavna, Toader
Munteanul, Gligoras, fiul lui Murgulet, Andrias Scoropanschi
de lurcauti om de 80 ani, care cunostea vechile hotare, Costin
vataman si Damian de Iurcauti, acestia si multi altii, fiind fats
si Andrias care cunostea hotarele, am mers si am cercetat toate
hotarele satului Iurcauti si ne-a dus intaiu la drumul Verbautilor care merge in sus pe deal si in padure la capatul padurii,
mai jos de drumul amintit, ne-a aratat o piatra si am hotarit
cä aceasta piatra sta in coltul unde se intalnesc mosiile Iurcauti, Verbauti si Boianciuc, de aici la vale la paraul Verbautilor
si ne-a aratat un loc de biserica pe hotarul Iurcautilor in dreptul
Verbautilor unde statuse satul in vechime, de aici cu muchea
dealului la o movila pe vdrful dealului si s'a gasit in mijlocul
movilei o piatra mare, de aici in sus si in jos pe un drum si mai
jos de helesteul vechiu, de aici la un helesteu mic, de aici drept
in sus la o movila unde se loveste cu hotarul Zastavnei, care
parte de loc se chearna partea de sus a mosiei, si dela aceasta
movila drept spre Nistru peste o vale catra rasarit la o piatra,
la jumatatea de mosie, unde loveste hotarul satului Teutri, de
aici peste o vale tot spre rasarit pe langa niste hartopuri de
piatra in sus deasupra coltavelor (!) marl, de aici in sus la o
movilita, iar mai jos de ea peste drum s'a gasit iar o plated, iar .
dela aceasta piatra drumul la vale peste muchea dealului spre
Pohorlauti unde s'au gasit dotra pietre despre Dorosauti, dela
piatra de jos peste muchea dealului la vale peste drum la cateva
balti in vale si tot cu valea in jos peste drum unde se intalnesc
hotarele de Pohorlauti, Boianciuc si Iurcauti, unde sunt cateva
campuri mai jos de parau despre drum, si aceste se tin de Pohorlauti, campurile mai jos de drum se tin de lurcauti, de aici
la vale pans la un parau care vine dela Iurcauti la un helesteu
vechiu care fusese al lui Lenta, dela acest helesteu drept in sus
pe deal catra padure unde se desparte hotarul Iurcautilor de
cel al Boianciucului. Aceste sunt hotarele in jurul satului Iurcauti, pe care le-am gasit impreuna cu oamenii buni batrani
www.dacoromanica.ro
84
amintiti mai sus. Aceasta facem stire Mari Tale si sa fii Maria
Ta sanatos.
Slugile plecate:
Gligoras Pot log, Nicolae Lenta, Ion Tabard, Andronic
Vlaicu, Nicolae Negurd, Sandu Nalivaicu, Vasilie Nalivaicu, Ni-
cola Costin, Gligoras de Verbovat, leremie natal, Nicolae
leremie de Zastavna, Toader Muntian de Iasi.
25 Mai 7236.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Iurcauti si Liber
Granicialium IV, pag. 396-401, unde se gaseste copia germana.
La 1728 Mai 2 Grigori Ghica V. a trimis porunca lui Gligorascu Pot log, Ion Mustiata capitan si lui Ion Tabard curteanul,
sa hotarasca silistea dela Iurcauti si Boianciuc, tinutul Cernauti.
(Regest, dela C. Onciul, avocat, Cernauti).
Alta marturie despre Iurcauti in a noastra: Familia Onciul, pag. 66-67, nrl. 59.
58.
1728, Iuni 30.
Grigorie Ghica VV. intareste lui Dumitru Macri satul lurcauti,
tinutul Cernauti.
Grigorie Ghica Voda au giudecat pe Dimitrie Macri vel
ban cu un Ghiorghifd Badiul, Badiul au zis precum ar fi avand
si el a patra parte de sat de lurcauti aratand si niste scrisori
vechi dela stremosii lui. Iar banul Macri scotand zapisele ce au
avut pe alte parti de Iurcauti au aratat si zapisul lui Arsenie
Volcenschi si a fimeaii sale Acsana, fata Badiului, ce au fost
sor(a) tatului lui Ghiorghita Badiul, acel de schimbatura cu
Dumitrascu paharnicu, tatul lui Stroici spataru, varul banului
Macri, dela care au cumparat banul Macri satul Iurcauti, au
hotarat sa-si tie banul Macri cu pace acea a patra parte de
Iurcauti ce era de schimb dela Arsenie Volcenschi, cumnatul
Badiului, $i scrisori ce au aratat Gheorghita Badiul s'au that
dela dansul si s'au dat la mana banului Macri si de ar mai scoate
veodata niscai scrisori pe acea a patra parte de sat de lurcauti
Gheorghita Badiul sau alte semintii de a lui sa" nu i sa tie in
sama ce sa sa is si sä sa dea iarasi la mana banului Macri. Iar
www.dacoromanica.ro
85
Gheorghita Badiul sa marga sa tie in Broscauti cu ficiorii lui
Arsenie Volcenschi, insa de nu vor arata feciorii lui Arsenie
Volcenschi precum sa fi avut vr'o tocmala sau impartala tatul
for cu cumnatul sau Badiul.
7236, Iuni 30.
Regest, dela d-1 Const. Onciul, avocat, Cernauti.
Despre .conflictul ivit intre banul Dimitrie Macri si Sandul
Tautul pentru a patra parte de Iurca.'uti, cu toata istoria acelei
a patra parte de Iurcauti, vezi a noastra: Familia Onciul, pag.
69-71, nrl. 61.
59.
1728, August 8.
Cativa negustori armeni din Suceava facandu-si odai pe mosia
manastirii Sf. Ilie, vornicii de Suceava sunt avizati sa se duca
la fata locului $1 sä cerceteze.
+ Io Grigorie Ghica VV. boj(iiu) m(i)I(o)s(tiiu) gospodar
zemli moldayscoi.
Scriem domnie me la boerii nostri vornicii de Suciav(a),
facem stire ca domnii mel(e) jelui rugatoriul nostru egumenul
dela sv(a)nta mandstire dela s(ve)ti life zicand ca au o mosie
pe langa manastire care li-i danie din hotarul targului Sucevii
si 5-au pus odai pe acel loc niste negutitori armeni din Suciav(a) si ce ar fi vinitul mosii nu vor sa de, deci iata ca vä
scriem sa chemati fata pe acei oameni si sa luati sama si ce viii
afla cu dreptul ca ar fi vinitul mosii sa pliniti tot de plin dela
aciea cu odaile si sa dati in maim egumenului, si de acmu inainte de s'or tocmi cu egumenul sa de vinitul mosii sa-s tie odai,
iar ne fiind cu voe egumenului sa.-i scoateti depe acei hotar a
mandstirii. Aceasta scriem.
Let 7236, Avgust 8.
Cernauti, fasc. 52, lit. I.
Alt document:
1. 1753, Julie 25: Caimacamii scriu lui Lupul Ba 1$ ban, precum s'a jeluit egumenul man. Sf. Ilie dela Suceava asupra Armenilor din Suceava cari in anii trecuti s'au intins pe o bucata
www.dacoromanica.ro
86
de mosie a man. luand dijma, man. ramanand pagubasa. D-I
Constantin Voda a facut carte la episcopia de Radauti Si Dinul
Cantacuzino paharnic ca sa plineasca manastirii dijma, dar
intamplandu-se schimbare n'au apucat sa plineasca. Acum ii
scriu sa cerceteze cats dijma au luat, si sa plineasca dijma dela
Armeni.
(Original, hartie, Arhiva mitrop. Cernauti, nrl. 63).
60.
Iasi, 1729, Aprilie 17.
Grigorie Ghica VV. scrie lui Dumitrasco Macri, staroste de
Cernauti, sa alunge pe oamenii de Cernauti, cari s'au asezat
pe mosia Cuciurul Mare, a manastirii Putna.
+ lo Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem domnia mea la credincios boeriul nostru dumnialui
Dumitrasco Macrii biv vel ban, staroste de Cernauti, facem stire
dumitale, ca domniei mele s'au jeluit rugatoriul nostru Misail
egumenul dela sf. manastire Putna, zicand ca sed o sama de
(oameni de) Cernauti cu case pe mosiia manastirii in hotarul
Cuciurului si fac stricaciune si'n erbele ce-s in fanatu cu vitele
for si fac satului stricare, raspunzandu-sa Cuciurenii ca ingreueaza satul Cuciur cu banii si isi poarta nevoia in targ in
Cernauti; deci venind egumenul cu carte gospod sä trimiti dumniata si pe cati Cernauteni sa vor afla pe locul Cuciurului pe
toti sa-i radice cu case si cu bucate cu tot, sa-i aduca la targ
in Cernauti, de vreme ca n'are manastire nici un f olos si incA
are pagubd despre dansii, sa dea pace locului manastirii, intealt
chip sa nu fie, asta scriem, iara cine va avea ceva a raspunde
sa vie de fats.
U las, Teat 7237, Ap(ril) 17.
Din Dan Dimitrie: Cronica episcopiei Radauti, pag. 226,
nrl. 2, si G. Popovici: Opt documente, in Candela", Cernauti,
1886, pag. 562, nrl. IV.
www.dacoromanica.ro
87
61.
Iasi, 1729, Julie 12.
Grigorie Ghica VV. scrie lui Ilie Catargiu, mare logofat, sa hotarasca mosia Bahrinesti, tinutul Sucevii, pentru care se cearta
boierul Stroici cu Antonie episcopul.
+ Ion Grigori Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem domnie mea la cinstit Si credincios boeriul nostru
du-lui Me Catargiul vel log. facem stire dumitale ca s'au jeluit
la domnie me boeriul nostru Stroici ce au fost spatar zacand
precum are o mosie acolo la tinutul Sucevii anume Bahrinestii
si i-au fost inpresurat-o rapaosatul parintele Calistru episcopul
fiind ca sa hotaria cu alte mosii a mandstirii Putnii si acum au
ramas de stapaneste acea mosie Si parintele Antonie episcopul
si jelui cu mare jaloba preacum i sä Inpresoara acea mosie, de
care lucru scriem du-tale viind carte domnii mele sa mergi du-ta
acolo la sat la Bahrinesti si sä chemi razesi batrani Si megieasi
din inpregiur si sa iai sama foarte cu bund dreptate si sa chemi
du-ta si (pe) parintele Antonie sä arate ce dresa a fi avand si
de-i afla du-ta ca i-au inpresurat mosie cu nedreptate sa alegi
mosie si sa-si tie mosie precum ii vor fi scriind dresale si cum
ii socoti du-ta drept sal faci si marturie ca sa-i fac(em) si ispisoc de intaritura.
Aceasta scriem.
U las, let 7237, lull 12.
... vel vornic fiind ... la tinut.
Original, hartie, pecete mare rosie rotunda, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Bahrinesti.
62.
Iasi, 1729, Julie 25.
Mihai Racovita VV. intareste lui Mihai si Gheorghe Lenta
partite for de mosie din Costesti, tinutul Cernauti
lo Mihai Racovitcl VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Dat-am carte domnii mele lui Mihai si lui Ghiorghir ficiorii
lui Niculai Lentil, nepoti de fats lui Ion Lihacinschi, stranepoti
www.dacoromanica.ro
88
lui Vasile Dumitrascovici, sä fie volnici cu carte domnii mele a
popri si a stapdni toate partite de ocina si cumparatura si danie
din zapis ce ar ave ei la satu la Costesti, in tinutul Cerndutilor,
si sa ea de a zece din pane, din fanate, din prisaci cu stupi si
din livezi si din tot locul cu tot ventul si nime sa nu ste inpotriva cartii gospod, iara cine ar ave a raspunde sa vie fats
cu drese ce ar ave.
U las, let 7237, Iu lie 25.
Vel logof at proci.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Costesti.
63.
Grigorie Ghica VV. atribuie lui Miron Gafenco jumatate de
mosie Crasna, Impresurata de calugarii man. Putna.
Suret dipe ispisocul lui Grigorie Voda din leat 7238/1730
Ghenar 15.
Noi Grigorii Ghica Voevod bojieiu milostiiu gsp. zemli
moldayscoi.
Adeca au venit innainte Domnii meale si a tuturor boerilor
nostri moldovenesti a mari si a mici sluga noastra Miron Gafenco uricariul si neau aratat un zapis incredintat din vleat
7204/1696 dela Dumitrasco Ursachie ceau fost sulger mare, facut
acel zapis denainte a multi boeari mari, carii sau pus si iscaliturile, anume Vasilii Costache vel vor(nic) si Vasil ii Cantacuzino
vel spatar si !hi Cantacuzino vel stolnic si Nicolai Basota vel
medelnicer si Ion Sturze vel jitnicer si Patrasco Basota si Stefan Ciolpan, scriind si marturisind intru acel zapis precum
Dumitrasco Ursachii sulgeriul de a sa buna voea au vandut a
sa ocina si mosiea giumatate de sat de Crasna ci easte in tinutul
Sucevii, aceasta o au vandut lui Alexandru capitanul socrul lui
Miron Gafenco, cu vecini si cu tot venitul drept trei sute de lei
batuti, iar lui Dumitrascu Ursache sulgeriul iau fost acea mosiea
dela mosu sau lordache Cantacuzino ceau fost vistearnic mare,
care mosie fiind de zestre lui Miron Gafenco dela socru sau
Alexandru capitanul si tragand Miron Gafenco acea mosie la
www.dacoromanica.ro
89
stapanire sa precum au stapanito socru sau si mai innainte Dumitrasco Ursache, iard rapaosatul parintele Calistru ceau fost
episcop la Radauti au fost tras aceasta mosiea tot satul la sta.panire manastirii Putnai cu niste carti, una dela Stefan Voda
din leat 7121/1613 si alta dela Gheorghi Stefan Voda din leat
7162/1654 scriind acele carti pe satul Crasna cum ca lar fi dat
daniea la manastire Putna un Filotiiu ceau fost episcop la Husi,
deci Miron Gafenco vazand Inpresurarea despre Calistru episcopul an fost apucat pe Mariea Ursacheoaea, giupaneasa rapaosatului Dumitrasco Ursache, cersandusi sai intoarca banii ceau
dat socru sau pe acea mosiea, iard Ursacheaoea apucand pe
Calistru episcopul si tragandul la Divan aratandui scrisorile
ceau avut pe acea giumatate de sat cu vecini ispisoc dela Radul
Voda din vleat 7133/1625 scriind pe acea giumatate de sat de
Crasna cum au fost a lui Grigorasu starostele, carele au fost
mai pe urma si logofat mare, dupe care ispisoc (a) vazut si
Domnie me suret la mana lui Miron Gafenco, iscalit de sfintie
sa rapaosatul Kir Gheorghie mitropolitul, asijderea si izvod iscant de rapaosatul Miron Costan vel logofat si de Toderasco
vistearnicul si de Velicico Costan biv comis si de Alexandra
giupaneasa lui Iordachi Cantacuzino spatar, fata lui Gavrilas
ceau fost logofat mare, scriind mosiile ceau dat de zestre Alexandra spataroaea ginerilui sau lui Gheorghie Ursache ceau
fost visternic mare, care scriea ca eau dat soacra sa Alexandra
spataroaea si acea giumatate de sat de Crasna cu toti vecinii,
pentru care scrisori ceau aratat Ursacheoaea neau aratat Miron
Gafenco si marturiea dela Dumnealor Ilie Catargiul vel logofat
si Costantin Roset vel vornic si rapaosatul Racovita ceau fost
hatman scriind ca si Dumnealor au vazut acelea scrisori, Inca
si un catastih facut de Gheorghie Ursache din vleat 7170/1662
in carele iarasi scriea ca iau dato soacra sa Alexandra spataroaea si acea giumatate de sat de Crasna cu toti vecinii, acea
scriu si marturisesc acesti boeari cau vazut si au cetit acele
scrisori care si rapaosatul episcopul Calistru daca au vazut alta
nau avut ce raspunde Med cat au dat si sfintie sa scrisoare la
mana lui Miron Gafenco scriind si marturisind cum ca alt Divan
nu mai trebuea din vreme ca si sfintie sa stiea cau stapanit Ursache acea mosiea si infra cesta chip sau asazat ca sä de Miron
Gafenco pace Ursacheoea si sfintie sa sa faca un mijloc cu
calugarii de Putna sa intoarca lui Miron Gafenco banii ceau
www.dacoromanica.ro
90
dat socru sau pe acea mosiea precum (au) vazut si scrisoarea
sfintii sale, scriipd intracest chip fiind facuta de nainte rapaosatului Stefan Luca ceau fost visternic. Deci cat au trait episcopul Calistru nau mai dat acii bani lui Miron Gafenco pe mosiea aceea, acmu dupa moarte sfintii sale, iarasi au cersit Miron
Gafenco acei bani la Sfintie sa Antoni mitropolitul cand au fost
episcop la Radauti si la Misail egumenul de Putna, iara sfintie
sa parintele Antoni inpreund cu Misail egumenul de Putna au
dat raspuns ea nau nici o putinta sa intoarca banii, precum
iarasi a fost vazuta si scrisoare sfintii sale iscalita de Sfintie Sa
si de igumenu de Putna,scriind intracesta chip, ca neavand nici
o putinta de intorsu acei bani, au dat voea lui Miron Gafenco sa
aiba asi stapani acea giumatate de sat de Crasna cu vecinii ca
a sa driapta °dna, iara calugarii de Putna sä alba asi stapani
numai giumatate de sat de Crasna, carea sau aflat ca easte a
manastirii, de care lucru si Domnie me daca am vazut acele
zapisa incredintate si alte scrisori si marturii dela boeri marl
me driapta ocind si mosiea si uric de intaritura dela Domnie
me si am intarit de mai sus numitului slugii noastre lui Miron
Gafenco uricariului pe acea mai de sus pomenita mosiea giumatate de sat de Crasna cu toti vecinii din zapis de cumparatura ceau avut socru sau Alexandru capitanul si dintralte scrisori si marturii dela boeari marl, ca sa fiea lui si dela Domnie
me driapta ocina si mosiea si uric de intaritura dela Domnie
me cu tot hotarul si cu tot venitul si cu toti vecinii call sa afla
pe acea giumatate de sat ceau tinut Dumitrasco Ursache neclatit si nerusuit statatoriu in veci, iar acele carti ceau aratat
calugarii de Putna care scriu satul pe Crasna de sar mai ivi la
alts vreme, sä nu sä uite pe dansele ca mai mult de giumatate
de sat nu easte a manastirii, cum mai sus sä arata dovada.
Si acele edit au fost scrisa fara socotiala ca nau fost tot
satul manastiresc. Deci de acmu sasi stapaneasca Miron Gafenco mosiea cu pace si nime altul sa nu sä amestece piste aceasta carte a Domnii mele. Aceasta scriem.
U las, Teat 7238, Ghen(ar) 15 dn.
Supt pecete gospod iscalit
Ilii Catargiul vel logofat.
Dipe adevaratul ispisoc am scris Vartolomei arhimandrit
Putnai.
www.dacoromanica.ro
91
Arhiva manastirii Putna, nrl. 131. Copie romaneasca. A
fost publicat in D. Dan: Cronica episc. Radauti, pag. 187-189,
nrl. 20 Copia germand la Arh. Stat. Cernauti, pachetul Crasna.
Alecsandru capitanul este Alecsandru Ilschi.
64.
1730, Ianuarie 23.
Onufras, fiul Costii, vinde lui Suleiman o casa cu pomat din
Cargill Cernauti.
Adeca eu Onufras san Costi si cu sotul mieu Gafie f acut-am zapisul nostru la mana giupanului Suliman, precum i-am
vandut pomatul cu casa cu tot si nesilit de nime de bung voe
si nime sa n'aiba tr(e)aba den fratii miei, nici den feciorii miei
nici den rudeniile meli si i-am vandut acea mosie in veci si
pantru credinta mi-am pus si degetul ca sä sa craza.
Let 7238, Ghenar 23.
Si eu Onofras vanzator.
Si la cest zapis sau tamplat si omin(i) bun(i) car(i) sau
iscalit ca sä sal craza.
Costantin biv soltuzul.
Si eu Chiriac soltuz.
Vasile Sluhaico.
Ion Bodnar, Gavril san Vasile Hromi, Stefan Pitei, Dumitro san Peintel(ei), Gligoras brat ego.
Si eu ... (vataf) de barani main tamplat.
Simion Rugina, Stefan Veriha.
Si eu Andries Petal am scris zapisul acesta cu zisa lui
Onufras.
Si pantru credinta am pus pecete ca sä sä craza.
Original, hartie, din Forum Nobilium, Cernauti.
www.dacoromanica.ro
92
65.
Vascauti, 1730, Mai 20.
Dann Giurgiuvan cu sotia sa Maria, fata lui Gheorghi Motoc,
vand lui lordachi Cantacuzino a Vs parte de Voloca, tinutul
Cernauti, pentru suma de 40 lei.
Adeca eu &Mild Giurgiuvan impreund cu sotul mieu
Maria, fata lui Gheorghi Motoc, am dat adevarat zapisul nostru
in manile du-sale lordachi Cantacuzino mare spatar, precum
de nime siliti am vandut a noastra dreapta ocina si mosie
anume a opta parte de sat de Voloca, tinutul Cernauti, care
a opta parte de sat a fost a lui Preda stolnicul, care a dat-o
zestre fetii sale Safta, jupaneasa lui Velicico Catichi, si dela
Safta am cumparat-o noi, du-sale Iordachi Cantacuzino mare
spatar pentru 40 lei bani noi, aceasta parte de mosie hotarandu-se cu mosia du-sale Vascauti, iar du-lui fiind ruda aproape
cu sotul mieu Maria avea drept s'o cumpere si ne-a dat bani
gata. De aceea i-am dat acest zapis, ca sa-i fie lui, jupanesii
sale, copiilor si nepotilor sai dreapta ocina si mosie si sa-si
faca" si ispisoc domnesc si la aceasta tocmala au fost fata
boierii si feciorii de boieri cari au iscalit si pentru mai mare
credinta am iscalit.
Vascduti, 7238, Mai 20.
&Mild Giurgiuvan, Maria.
Hie Catargiu vel logofat, Costachi Costandachi vel vor-
nic, Sanda Sturza vel vornic, Radu Racovita biv vel jitnicer
staroste, martor, am fost fata la aceasta tocmala.
Serban Flondor am fost fata, eu Ghiorghie Parvul am
scris zapisul cu zisa du-sale Danila si a sotului sau.
Arhivele Statului Cernauti Pachetul Vscaliti 5i Lib2t
Granicialium IX 564-565, unde se gaseste copia germand.
Este vorba de Voloca pe Ceremus. Visternicul Gheorghe
Ursachi primise dela soacra sa Alexandra, vaduva lui Iordachi Cantacuzino spatar, 1/2 saliste Volosca. Sä fie oare
vorba de satul nostru Voloca?
(Buletinul comisiei istorice a Romaniei vol. IV pag. 29).
www.dacoromanica.ro
93
66.
1730, Iu lie 8.
Gheorghie Ursachi darueste capitanului de Cotman Manole
Zamfir partile sale de mosie din Rohozna, tinutul Cernaufl
Gheorghiea Ursache sin lui Dumitru Ursachiea, ceau fost
stolnic mare, datam scrisoarea mea Dumisale lui Manoli Zamfir
capitan de Cotmani pecum sa sa stia ca dea nime silit nici
asuprit ce de a mea bung voea am dat daniea Dumisale fratelui Manole Zamfir capitan a treea parte de sat de Rohozna
si cu a opta parte tij de sat de Rohozna parte Dumitreucai ce
este in tanutu Cernautului pe apa Prutului, care acesti parti
de mosii la inpartala fratilor mi sau venit in parte mea, care
si noad aceasta mosie ne este dipe mosul nostru Gavrilas logof atul, deci eu avand multa dragoste si fratiea cu Du-lui f ratele Manole Zanfir iam dat danie Du-sale aceste parti de mosii
ca sai fie drepte ocini si mosii carele si scrisorile pe a treea
parte de Rohozna cum si pe a opta parte tij de Rohozna parte
Dumitreucai Liam dat in mana fratelui Manole Zanfir, carele
nime din fratii mei sau din niamul mieu sa naiba a sä amesteca
sa strace aceasta danie driapta, caci eu am facut aceasta cu
voea maica me si a fratane mieu care mai gios sau iscalit, care
iarasi sa sa stie ca eu aceasta danie iam dat Du-sale sai fie cat
is lungi viata Dumnazau si a giupanesai Du-sale si avand
odrasla sä fie par in veci, iar daca nu lia da Dumnazau odrasla
sa ramai iarasi a me si a niamului meu.
Care la aceasta sau tamplat multi boeri care sant iscaliti
si pentru credinta am iscalit si eu.
Zet 7238 Iu li 8.
Ermonah Varlam Ursachi.
Monafie Marfa Ursachie.
Gheorghi Ursachi.
indescifrabil pis.
Rohozna a facut parte din mosiile visternicului Gheorghe
Ursachi. El stapanise salistea Rohuzna fara a 1/8 parte. 0 mos-
tenise cu sotia sa Maria, fiica lui Iordachi Cantacuzino si a
Aiexandrei, care la randul ei a fost fiica lui Gavrilas Mateias
(vezi doc din 1727 Mai 2, catastiful mosiilor lui Gheorghe Ursachi vezi Buletinul comisiei istorice a Romaniei IV pag
20-33 si A. Ac. Romane, seria II tom. XXIX, M. sect. istorice
pag. 189). Dumitreuca e scris probabil in loc de Deniseuca.
www.dacoromanica.ro
94
67.
1730, Noemvrie 13.
Velicico Panaitachi cu sotia sa Maria vand lui lordachi Cantacuzino satul Cadobesti, tinutul Cernauti, pentru 100 lei
bani vechi.
Adeca eu Velicio Panaitachi cu sotul meu Maria marturisim ca de nime siliti nici asupriti ci de a noastra buns voe
am vandut a noastra dreapta ocina si mosie, sat intreg Cadubesti in tinutul Cernautilor, unchiului nostru lui lordachi Cantacuzino biv vel medelnicer pentru 100 lei bani vechi, pe cari
i-a platit in manile noastre si acel sat ne-a ramas dela mama
mea Catarina, ca sä fie acel sat Cadubesti dreapta ocina si
mosie de veci unchiului nostru, si giupanesei lui si copiilor lui
si sa-si is si zapis domnesc de intaritura. La facerea acestui
zapis au fost fata boierii mai jos iscaliti si pentru mai mare
Let 7239, 13 Noemvrie.
Velicico Panaitachi.
Costachi hatman, lordachi Cantacuzino vel paharnic,
Darie Donici vel logofat, Alistarh vel vistiernic, luon biv hatman, Alexandru Sturza martor.
Eu Gligorie, fiului Ciogoai, am scris acest zapis la zisa
Du-sale Velicico Panaitachi.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Cadubesti, unde se
gaseste copia germana.
Alte documente despre Cadubesti:
1. 1782, Mai 16: Vechilul Dumitrachi vatav declara in
fata comisiei austriace, ca boierul Toader Bals spatar stapaneste satul Cadubesti, pe care 1-a mostenit. Tatal sat' Lupul
Bals 1-a primit cu sotia sa, care era un membru al familiei
Cantacuzino.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Cadubesti).
2. 1792, Noemvrie 15, Iasi: Toader Bals face schimb de
mosii, dand satul Cadubesti si primind dela principele Matei
Cantacuzino (sotia acestuia a fost Ralu Cantacuzino) eateva
mash in Moldova.
www.dacoromanica.ro
95
(Tot aici, Liber Haereditatum XVIII 214).
3. 1793, lanuarie 3: Ralu Cantacuzino arendeaza contelui
Iacob Logoteti mosiile Cadubesti, Vitiliuca, Sinauti, Staneeti,
o parte de Romaneeti pe timp de 6 ani pentru suma anuala de
850 ducati olandeji in aur.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum II 116).
4. 1796, Mantic 24, Cerni luti: Iacob conte de Logoteti n'a
putut intra in posesia mosiei Cadobeeti din pricina vornicului
Theodorachi Bale; acum domnita Ralu Cantacuzino a scris
din Petersburg vechilului ei Dimitrie Bendela ca sä faca invoiala cu Logoteti. Invoiala s'a incheiat astfel: Logoteti abandoneaza pretentiile sale, el libereaza mosiile Sinauti, Staneeti,
Romaneeti si Vitiliuca si primeete in schimb arenda satului
Vaslauti pe 6 ani cu pretul anual de 150 galbini. De fats Mihalachi Cernievschi, Marco Cremeszi.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum VIII 30).
5. 1804, Noemvrie 19: Toader Bale vornic cumpara dela
Ralu Cantacuzino satul Cadubesti.
6. 1807, Aprilie 23: Toader Bale vinde lui Iacob -Asian si
lui Caietan Zerigiewicz satul Cadobeeti.
(Tot aici, pag. 218-220).
68.
1731, Februarie 11.
luon Dociul vinde lui Savin Arghirie jumatatea de sus a satului Solonet, tinutul Sucevii.
Adeca eu luon Dociul scriu Si marturisesc cu acest zapis
al mieu ca sa se elle, precum am vandut lui Savin Arghirie jumatatea de sat de So lone( la paraul Solonet, tinutul Suceava,
jumatatea de sus pentru 111 bani de argint, care mosie a fost
a lui Vasilie Adam visternic, varul mieu, iar dupa moartea lui
neavand copii mi-a lasat mie toata averea sa, cu care am
platit toate datoriile sale, nevoind rudele sale sa le is asupra
lor, si avand dansul multe datorii, de aceea am vandut toate
mosiile sale si aceasta mosie lui Savin Arghirie care datorii
le-am platit unui capitan turc de lipcani pe timpul lui Mihai
VV., ca sa-i fie lui Savin Arghirie, jupanesii sale, copiilor newww.dacoromanica.ro
96
potilor si stranepotilor sai dreapta ()dna si mosie nerusiit in
veci si i-am dat si toate dresele vechi ale lui Vasilie ca sa-si
faca ispisoc domnesc si la facerea acestui zapis au fost multi
oameni cari au iscalit si pentru mai mare credinta am iscalit.
11 Februarie 7239.
luon Dociul iscal.
lordachi Gherghel postelnic.
253-255, unde se gaseste copia germand.
Documente anterioare priv. la satul Solonet:
1. 1415 Aprilie 13, Suceava: Alexandru cel Bun darueste
man. lui Ivan vornicul, care e la Homor, un sat la obarsia Solonetului, unde a fost Tatomir si Partea si selistea lui Dienis
(Costachescu: 0. C. I pag. 116).
2. 1490, Mart 15, Suceava: Episcopiei de Radauti se supune i. a. biserica din Solonet, la Viad cel Negru. (I. Bogdan:
0. C. I 407).
Satul la obarsia Solonetului ar putea fi Solonetul.
Pang la rapirea Bucovinei n'a existat decat satul Solonet
locuit de tarani romani. Statul austriac a colonizat satul Solonet cu Slovaci silind pe taranii romani sa intemeieze satul
Partestii de sus, Vechiul Partesti se cheama astazi: Partestii
de jos.
69.
Iasi 1731, Martie 12.
Hotarnica satului Vijnita, tinutul Cernauti.
Noi Grigorie Ghica voevod bojiu milostiiv gospodar zemli
moldayscoi facim stire cu aceasta carte a Domnii meli tuturor
cui i sa cade a sti ca fiind pricing pentru hotarul satului Vijnitii
ce-i pe Ceremus la tinutul Cernautilor inpresurandu-sä despre
alte hotara.
Care acest sat Vijnita jumatate easte a boierului cinstit
si credincios Du-lui Sandul Sturza vel visternic si jumatate de
sat a boierului Macrei, ne-au fost jaluit stapanii acestui sat de
inpresurare hotarului si Domnie mea am scris o carte la Dumitrasco Bainschi biv vel vatav di stolnicei si la Sandul Tdutul si la Stefan Strasca sa sa scoale sa mearga la acest hotar
si sa stranga oameni buni megiesi si razesi de pin pregiur sä
www.dacoromanica.ro
97
socoteasca cu dreptate si in dreptate hotarului acestui a Vijnitii si eata acum vaz si marturie dela acei hotarnici, scriind
pe cum au mers acolo si au luat oameni batrani de Vijnita Si
au mers si la Ispas si au luat si de acolo zece oameni batrani
si au mers si stapanii for impreund cu oameni, anume Sandul
Tdutul si Toader Goean si Ion Popovici si Constantin Tdutul Si
au mers acei oameni tot innainte hotarnicilor pe semnile cele
vechi a hotaralor ce au stiut ei cu suflitili for si intai eau dus la
o poeand ce sä cheama Poeana Ciresului unde sa inpreuila hotarale, hotarul Ispasului si cu a Lucavatului, si de (acolo) earasi
purcegand acei oameni tot innainte pe hotar au exit intro po-
eana care sa chieama Tocarna si de acolo au purces drept si
au exit in gura Solone(ului unde cade Solonetul in Mihodra
unde sa inpreund hotarul Vijnitii cu a Lucavatului si de acolo
au purces pe Solonet in sus pe hotarul Vijnitei pand la f antana
slatinii de unde sa inpreuna hotarul Vijnitei $1 cu a Lucavatului.
De acolo au purces in sus de la hotar spre Vijnita un popas
pang la fanul unde lau aprins Pelin de asupra satului Vijnitii
care acei oameni mai sus scrisi au luat cu sufletele for ca este
drept hotarul Vijnitii, pentru aceea dard si Domnie mea daca
am vazut ma'rturia acelor hotarnici mai sus scrisi care au ales
si au hotarat acest hotar a Vijnitii inpreund cu alti slehteci si
megiesi de prin prejur datam si am intarit si dela Domnie mea
ca sa fie acest hotar a Vijnitii in semnile care mai sus sau scris
dupa hotaratura hotarnicilor si sä fie boearilor nostri mai sus
pomeniti stapani acestui sat uric de hotaritura si intaritura
statatori in veci si nime altu sa nu sä amestice peste aceasta
carte a Domnii meli.
U Iasi 7239, Martie 12.
Noi Grigorie Ghica voevod.
Diacul Tanasie am scris.
Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, Liber Relationum I 148. 0 copie germana, tot aici, Liber Granicialium
IX 475-479 si pachetul Vijnita. Solonetul se varsa in Mihodra,
iar Mihodra in Sirete.
www.dacoromanica.ro
7
98
70.
Miron Gafenco uricarul se impaca cu membrii familiei Botez
si Talpa in privinta mosiil or Cordareni, tinutul SucevII, si Rapujenita, tinutul Cernauti.
Eu jos iscalitul Miron Gafenco am dat zapisul meu in manile varului meu Nicolae TWO f ost comis al treilea, ca sä se
stie ca venind not inaintea divanului Mariei Sale Grigorie Ghica
VV. pentru a Sesa parte de sat de Corddreni, partea de jos,
care mosie i-a venit lui si verilor sal anume Botezdtestii dela
moasa for Ana Tdlpoie, sora dreapta cu mosul meu Stefan Rugind satrar, care Ana avea cinci copii anume Vasilie, Gheorghie, Andrian, parintele lui Nicolae Talpa, Alexandra Botezatoaie si Nastasia Drace si fiind Inca Alecsandra si Nastasia
fete marl au mers la mosul meu Stefan Rugina si au imprumutat dela el cateva odoare si alte lucruri scumpe ca sä le
poata purta de zile marl, dar nu le-au mai Intors zicand ca li
s'au furat ramanand numai cateva bucati mici din ele si esind
la judecata inaintea divanului Mariei Sale lui Gheorghe Duca
cel Batran si a lui Constantin Cantemir VV.varul meu Pavel
Rugina comis si parintele meu Gafenco uricarul nu Patrasco
Botez, sotul Alecsandri, si cu Nastasia si Vasilie Talpa, a
jurat Alecsandra ca nu stie nemic, si s'a cunoscut ca numai
Nastasia a cheltuit acele lucruri scumpe, aratand cateva din
ele, si divanul a hotarit precum Nastasia Drace sa intoarca
lucrurile, dar neputandu-le plati s'a judecat, precum sa stapaneasca parintele meu Gafenco, ca despagubire toate mosiile
ei; dar esind din nou la divanul Mariei Sale lui Mihai Voda
Nastasia cu parintele meu Dumitrasco Gafenco, a hotarit divanul, precum parintele meu sa stapaneasca numai a sesa parte
de sat de Cordareni, iar la alte mosii sa nu se amestece, care
parte de mosie am si stapanit-o pans acuma, iar acuma crezand
ca li s'a facut nedreptate, au venit din nou inaintea divanului
Marii Sale pentru partea de Cordareni pe care o stapanesc, si
trimitindu-ne Maria Sa la boierii marl ca sa cerceteze si sa ju-
dece si s'a gasit si s'a dovedit, precum impartind intreolalta
mosiile mosul nostru Stefan Rugina satrar cu sora sa Ana
www.dacoromanica.ro
99
Talpoaia, i-a venit lui Stefan Rugina a patra parte de sat de
Si/isclu, tinutul Dorohoi, si jumatate de sat de Banila pe Ceremus, tinutul Cernauti, iar Anei i-a venit a sesa parte de Cordareni, si a patra parte de sat de Rapujenita la Nistru, tot tinutul Cernauti, cumparand Lupul Talpa si Ana Inca o a patra
parte de sat de Rapujenita dela Cdrste Stratulat, Irimie si dela
Anita, jupaneasa lui Bainschi, si dela Nastasca, copiii lui lurasco
Drace, si s'a hotarit, precum eu sa stapanesc numai a cincea
parte din a sesa parte de Cordareni, iar din cele trei parti de
Rapujenita a cincea parte a Nastasiei Drace pentru acele odoare si lucruri scumpe, iar in partile fratilor sa nu ma amestec,
asijdere sa nu ma amestec in a patra parte de sat de Rapujenita, pe care (a cumparat-o) Vasilie Talpa cuparul, fratele
Nastasiei Drace, dela Toader Isace(scul) capitanul de Dumeni
si dela jupaneasa acestuia Barbara, fata lui Dumitrasco de Silisau, si intamplandu-se ca s'a hotarit, precum sa stapanim
frateste la Cordareni si la cele trei parti de Rapujenita cu nu-
mai a cincea parte, ne-am gandit si din bund voia noastra ne-am
impacat in fata boierilor si judecatorilor, precum eu sa sta.panesc dupd cea dintaiu judecata a Marii Sale lui Mihai Voda
a sesa parte de Cordareni cu helesteu si cu padure, precum a
stapanit-o Vasilie Talpa cu fratii sai, iar Talpestii si Botezatestii sa nu se amestece intru nimica in Cordareni, precum eu
sa nu ma amestec in Rapujenita, iar ei cu Botezatestii sa stapaneasca tot satul Rapujenita, asa ne-am impacat. lar tine s'ar
scula si ar face galceava, unul ca acela sa fie de gloaba si de
rusine si aceasta tocmala am facut-o in fata prea sf. sale Antonie mitropolit si in fata boierilor mari mai jos iscaliti si pentru mai mare credinta am iscalit singur.
12 Martie 7239, la Iasi.
Miron Gafenco uricar.
Antonie mitropolit de Suceava, Dark Donici vel logofat,
loan Paladi vel vornic, Costachi hatman, lordachi spatar, Toader Costachi vel logof at, Aristarh vel comis, Dumitru biv ban,
Pavel gramatic, Gavril Pi lat vornic de poarta, Arghirie vornic,
lonitd, fiul lui Pavel, am scris.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rapujenita, unde se
afla copia permana. Judecata domneasca la L. T. Boga: Documente basarabene XII 12-15 nrl. XVI.
www.dacoromanica.ro
100
71.
Iasi, 1731, Iu lie 31.
Grigorie Ghica VV. trimite pe starostele de Cernauti, Constantin Si lion, sa cerceteze conflictul ivit intre Sandul Nalivaico
$i alti razesi pentru pArti de mole din Tautrea, Boenciuc, Doro$Auti si Zastavna, toate din tinutu: Cernauti.
Noi Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem Domniea me la credinciosul boeriul nostru dumnalui Constantin Si lion biv vel medelnicer staroste de Cernauti,
catra aceasta it facem stire dumitale ca aice nea jaluit Sandul
Nalivaico zicandu ca are mosie acolo la acel tinut anume Tiiutrea si Boenciucul si la Dorosduti si la Zastauna inpreund cu
un Goean din Ispas si cu Niculai Lenta din Boenciuc si cu Mihail cap(itan) din Carabciu, care dand sand Sandul Nalivaico
a sant si scrisori pe ace mosde cu dansi inpreund si scrisorile
zisa ca sant la dansi, ce Du-Ta ca cati viinduti carte Domnii
mele sa trimeti sa chemi pe acii razesi pe toti fata si sas aduca
Si scrisorile si dumnata sa le ei sama precum or adeveri scrisorile for ce or arata pe acele mosii si pe cum vei adeveri din
dresale for cu dreptate sal asazi cine pe cat a Lane, ear nepu-
tandusa asaza acolo sa le dai, zac, o marturie viind fats sa
avem stire, aceasta scriem.
U las, let 7239, Iu li 31.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, Liber contractuum novorum IV, pag. 93.
72.
1731, August 10.
Zamfira, sotia lui Toader Murgulet, vinde lui Antonie, episcop
de Radauti, o bucata de pamant si o pivnita, situate in Cargill
Cernauti.
Eu Zamfira, giupaneasa lui Toader Murgulet, am dat acest
adevarat zapis al meu preasfintiei sale parintelui Antonie episcop de Radauti, pentru o bucata de pamant si o pivnita, care
www.dacoromanica.ro
101
bucata de pamant este in targul Cernauti si care au fost cumparat-o rapousatul Calistru episcop, dar neplatind toti banii am
cerut ramasita dela preasfintia Sa Antonie episcop si desi n'am
putut aduce nici o scrisoare, nici martori, sufletul sau nu 1-a
lasat sä ma pagubeasca si ne-am impacat pentru acea ramasita,
pe care mi-a platit-o toed deplina. Iar daca eu sau cineva din
rudele mele s'ar scula sa nu fim ascultati la nici o giudecata.
Si la facerea acestui zapis au fost fata si alti oameni cari
au iscalit si au apasat degetele lor.
Pentru mai mare credinta am apasat degetul.
Let 10 August 7239.
Eu Zamfira, giupaneasa lui Toader.
Wirnav dichiu, Murgulet, loasaf igumen de Putna.
Arhivele Statului Cernauti, Cartea Pitzelli IV, nrl. 13.
Documentul din 1776 lanuarie 24 ne da stiri despre des-
cendentii lui Toader Murgulet: Toader Murgulet si Zamfira,
fata lui Ion Stroescul fost mare jicnicer, au pe Alexandru Murgulet. Alexandru are urmatorii copii: Ionita si Iordachi si Catinca Strasculiasa, sora mijlocie. (Revista istorica X, 1924, No.
7-9, pag. 196).
73.
1731, August 12.
Vasile Miros diacon vinde lui Iordachi Cantacuzino mare spatar
a 1/8 parte de Voloca, tinutul Cernauti, care se unete cu mosia
Vascauti.
Adeca eu Vast lie Miros diacon de Voloca impreuna cu
toate rudele mele am dat adevarat zapisul meu pentru a opta
parte de sat de Voloca, ce a fost zalojita lui Negoito Ciudin si
pe urma rascumparata de mine, precum de bund voia noastra
de nime silit nici asuprit am vandut-o du-sale lui Iordachi Cantacuzino mare spatar, ca s'o alature mosiei Vascauti, pentru
care ne-a dat 45 lei, ca sa-i fie lui, copiilor lui, nepotilor lui
dreapta ocind si mosie in veci, si nime din rudele mele sä nu
fie puternic sa-i intoarca banii fiind vanduta cu invoiala tuturor
www.dacoromanica.ro
102
rudelor,si pentru mai mare credinta am iscalit si am pus degetul
si i-am dat si zapisul de rascumparatura dela Ciudin.
12 August 7239.
Vasilie Miros diacon Si toate rudele mele.
luon Gorovei martor.
Eu Dima Poci am scris zapisul cu zisa du-lor sale.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Vascauti, si Liber
Granicialium IX, 563-565, unde se gaseste copia germana.
Este vorba de satul Voloca pe Ceremus.
Alte documente:
1. 1735, lunie 10: Serban Flondor med., Gligorie Parvul
med., Toader Samson, Vasilie Carp vornic de gloats, fac hotarnica satului Voloca pe Ceremus si deosebesc 1/4 parte a lui
lord. Cantacuzino mare vornic, cumparata dela Miros diacon
si Danila Giurgiuvan. Hotarul dela paraul Volcinet spre Ciortorie la padurea Dvoresti, gradina lui Stroici, lazul Bilice$tilor.
(Arh. Stat. Cern., Liber Granic. IX, pag. 567-570, si pachetul
Vascauti).
2. 1759, Oct. 6: Gheorghe Vargolici si C-tin Samson sunt
trimisi de starostele Gheorghie Lefter sä hotarasca a 1/4 parte
Voloca pe Ceremus, partea lui Vascan, dela care descinde popa
Iftimie din Calinesti,si partea lui Floare dela care descinde popa
Constantin Samaca. Aceasta a 1/4 parte s'o imparts In 5 parti
intre cei 5 fii ai lui Floare, din care sa dea popii Constantin 3
parti, iar doua parti popii Iftimi. Aceste doua parti din urma
fusese vandute lui Vasilie Tomsca (?), care le vandu lui Toader
Miros, stramosul popii Iftimi. Au fost fats la hotarit calugarul
Dumici, popa C-tin Samaca, Ion Ghenghe, Gheorghita Constantinescu $i Ursachi Isar. S'au gasit 201/2 odgoane, odgonul de 20
stanjeni, stanjenul de 8 palme domnesti. In seama popii Iftimi
au cazut 14 odgoane si 7 stanjeni. Partile popii Iftimi si ale popii
Samaca fac jumatate de sat. Cealalta jumatate de sat este a lui
Iordachi Hrisoscoleu.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 347-355, $i
pachetul Voloca pe Ceremus).
3. 1760, lunie 12: loan Theodor Calimach VV. Popa Iftimi
de Calinesti, tin. Cernauti, arata o marturie a lui luon Beldiman
biv vel cap., Lupul Pot log tot papitan, din 1760 Febr. 21, scriind
ca avand popa Iftimi multa cearta cu luon Ghenghe pt. Voloca,
tin. Cernauti; satul se imparte in cloud parti dupd cei doi bd.trani Vascan $i Floare. 0 jumatate de sat este vanduta, restul
este impartit intre urmasii lui Vascan si Floare. Ghenghe cere
parte din partea lui Vascan. Dovedindu-se ca nu descinde dela
Vascan, Ghenghe este silt sa parasasca mosia si s'o dea popii
www.dacoromanica.ro
103
Iftimi. Domnul intareste. Radul Racovita log. A trecut la condica Simion Borghelea.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 339-347).
4. 1782, Febr. 17: Schitul de maici Voloca. Apare in fata
comisiei austriace ieromonahul Anton si comunica, ca schitul
fusese zidit acum 40 ani de calugarul Dumici. Schitul se afla
in padure, pildurea este a razesilor. In jurul schitului se afla o
falce parnant daruita schitului de Dumici. Zapise nu sunt.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Voloca pe Ceremus).
Isidor Onciul in cartea sa: Fondul religionar, pag. 63,
scrie gresit Donici in loc de Dumici.
74.
Suliman Basa vinde lui Gheorghi Grecul casa cu pomat din
Cernauti, cumparata dela Dumitras Costin.
Adeca eu Suliman Basa facut-am zapisul meu la mana lui
Gheorghi Grecul precum iam vandut un pomat ce-am cumparat
dela Costin drept 16 lei bani not cari pomat este in targu langa
Catavel si langa Ungurianul si pomatul are si cas(a) si iam
vandut du-sali lui Gheorghie sa fie drept mina si mosie lui si
feciorului lui si nipotalor for si iam dat si zapisul cel ceam
cumparat eu dela Costin si pentru credinta am pus pecete.
Let 7240, Sept(emvrie) 10.
Eu Suliman Basa.
Si eu Dumitras Costin martor.
L. P. Si eu Dima am scris zapisul cu zisa lui Suliman.
Original, din Forum Nobilium Cernauti.
Gheorghi Grecul este protoparintele familiei Constantinovici-Grecul din Bucovina. (Vezi a noastra: Der Ursprung der
Familie Constantinovici-Grecul).
www.dacoromanica.ro
104
75.
1732, Martie 23.
Velicico Panaitache vinde lui Vasilie Costache II comis $1 sotiei acestuia Ilinca, intreg satul Corlatele,tinutul Sucevii, pentru
50 lei bani vechi. Vasilie Costache it vinde mai departe lui
Serban Cantacuzino pentru suma de 100 lei si doi Tigani.
Adecd eu Velicico Panaitache am dat zapisul meu in manile cumnatului meu Vasilie Costache II comis si sotiei sale
Ilinca, nepoata mea, ca sa se stie, precum le-am vandut a mea
dreapta ocind si mosie intreg satul Corleite le, tinutul Sucevii,
cu vecinii acestui sat pentru 50 lei bani vechi, bani gata, si le-am
dat zapisul mieu, ca sa le fie for si copiilor for dreapta ocind si
mosie in veci si la facerea acestui zapis au fost fata boierii mari
si altii cari au iscdlit si pentru mai mare credinta am iscdlit.
23 Martie 7240.
Velicico Panaitache.
Constantin Ruset vel vornic, luon'Niculce vel vornic, ...
vel paharnic, ... visternic.
Mai jos iscalitul Vasilie Costachi II postelnic impreund cu
jupaneasa mea Ilinca, cugetand ca n'avem nevoie de mosia care
scrie in zapis si fiind aproape de mosia unchiului mieu $erban
Cantacuzino mare stolnic, am facut schimb cu du-sa, si ne-a
dat doi Tigani, un bdiat si o fatd, si 100 lei. De aceea am iscalit
eu si jupaneasa mea ca sä-i fie in veci.
29 Ianuarie 7246 (1738).
Vasilie Costachi II postelnic.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IX, pag.
298-299, unde se and copia germand.
Satul Corlatele se cheamd astazi Corlata. lath' dovada:
1. 1732, Velisco Panaghiotache (= Panaitache) a vandut
satul Corlata care se numise Corldtelile lui Vasile Costachi comis si sotiei acestuia Ilinca Cantacuzino, vara lui Panaghiotache
si la 1738 acestia it vand lui Serban Cantacuzino pt. bani si 2
Tigani. (Iorga: Studii si doc. VII, 203).
2. Korlata, das vorhin Korlatzelele genannt worden".
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granic. IX, 301).
www.dacoromanica.ro
105
Satul Corlatesti se cheama astazi Braiesti, iar satul Stejareni a fost la 1783 un Pradium" adeca saliste desarta. Astazi
pe locul satului se afla o padure cu acest nume. (Ark Stat.
Cernauti, pachetul Stejareni).
76.
Grigorie Ghica VV. caul Constantin Si lion, staroste de Cernauti. Ii ordona sä hotarasca jumatate de sat Vasileu, proprietato boierului Hurmuzachi Carste.
Noi Grigori Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem Domniea mea la credincios boiariul nostru Dumnealui Costantin Si lion, biv vel medelnicer, starostele de Cernauti, facem stire Dumitale ca aicea niau jeluit boeariul nostru
Hurmuzachi Cdrste zicand pre cum are o mosie la tinutul Cer-
nautilor anume giumatate de sat de Vasileu, care mosiea ii
easte de zestre dela ficiorii Luca/ visternicul si are inpresurare
de catra alti razed, 'pentru care scriem dumitale viinduti carte
noastra sa cauti sa mergi la aceasta giumatate de sat de Vasileu si sa strangi oameni buni megiesi si razed si pe scrisori
ce vor arata si pe marturii a oameni buni sa alegi aceasta mosie
de catra altii si sä o stalpesti cu pietri si cum vii alege Si vii
hotard sa faci si o marturie in semne, sa avem stire ca sa i sa
faca si ispisoc gospod. Aceasta scriem.
U las, 7240 Iuni 9.
proci vel logof at.
Copie, Arhiva dela Forum Nobilium din Cernauti, pachetul
cu documente vechi.
77.
1732, Iuni.
Gligora, Potlog 5i Vasile Cracalie catra Constantin Silion,
staroste de Cernauti; comunica ca au hotarit jumAtate de mosie
Vasileu, partea camaraului Hurmuzachi.
Suret de pre marturiea lui Grigoras Potlog si a lui Vasili
Cracalie, pe cum am hotarat giumatate de sat de Vasileu la
Nistru in tinutul Cernautilor din anul 7240, Iuni.
www.dacoromanica.ro
106
Cinstit Dumneata medelnicear Costantin Silioan, staroste
de Cernauti, sä fii Dumneata sanatos cu multa plecaciune sarutam cinstita mina Dumitale. Facem stirea Dumitale viindune
un cinstit ravas a dumitale scriindu sä mergem la Vasileu Si sa
aleagem giumatate de sat Dumisale camarasului Hurmuzachi
Si iata ca am vinit si am masurat hotarul pin pregiur si pin
mijloc cu un odgon de treizaci si patru de stanjeni si am gasit
in capul hotarului din gios de catra Doroseuti triizaci si noao
de odgoani, iar de alungul hotarului de catra Cincau am aflat
noaozaci si opt de odgoani, iar in capul hotarului din sus de
catra Culeuti, si de catra Rcipujinitei am aflat cease zaci si opt
de odgoani, iar pe malul Nistrului am aflat septe zaci si trii de
odgoani, iar pen mijloc am aflat opt zaci Si patru de odgoani si
area am socotit si am taeat in doao si am dat Dumisale cam&
rasului Hurmuzachi partea din gios si de alungul hotarului de
catra Cincau au vinit Dumisale camarasului cinzaci Si patru
de odgoani cu cinci odgoani cei mai viniea Dumisale patru spra-
zeace odgoani in latime hotarului din sus si iam mai dat tot
Dumisale patru zaci si septe de odgoani pin mijloc, iar cu cinci
odgoani ce sau luat din partea din sus tot pentru ceali patru
sprazeace odgoani de trecea in latul hotarului din sus si iam
mai dat tot Dumisale camarasului patru zaci de odgoani si
giumatate pe malul Nistrului, iar cu patru odgoani cei mai viniea
din lungime hotarului din sus si am pus si pietri, una am pus
in malul Nistrului si una la mijloc si una de laturi de catra
Cincau, iar pentru saliste au ramas nealiasa pentru Ca $i razasii sau dus si nau vrut sa mai astepte si margandu ei, not
Inca nam cutezat sa o stalpim pang om face stirea Dumitale,
ce pe cum a fi bund socoteala Dumitale, sa avem stirea dela
Dumeata sä hotaram si saliste sa sa aleaga, de aceasta facem
stirea dumitale si sa fii dumnata sanatos.
U Vasileu 7240 luni.
Ai Dumitale mai mici si plecati Gligoras Pot log, Vasili
Cracalie.
Din Forum Nobilium, Cernauti.
www.dacoromanica.ro
107
78.
1732, Iu li 5.
Gligoras Pot log si Ion Mustiata catra medelnicerul Constantin
Si lion, ii comunica ca au stalpit mosia Vasileu, proprietatea
camarasului Hurmuzache Carste.
Suret de pre marturie lui Gligoras Pot log si a lui ion
Mustiatd pe cum au ales si au hotarat saliste satului Vasileu,
din anul 7240 Iu li 5.
Cinstit Dumneata medelnicear, sa fii Dumneata sanatos.
Cinstit ravasul Dumitale niau vinit cu Cozma sluga dumisale
comdrasului Hurmuzachi ca sa aleagem si saliste la Vasileu
si am vazut si porunca Malt sale lui Voda care scrie la Dumneata si am ales si am stalpit. Am pus un stalpu la tarmurile
Nistrului si unul la mijlocul salistii si unul despre campu si sau
vinit in partea din gios doao vaduri de moara si in partea din
sus iarasi doao vaduri de moara si o casa cu oameni sau vinit
in partea din sus; am zis omului sas mute casa, daca va sä fie
a dumisale camarasului. De aceasta facem stirea Dumitale si
sa fii dumneata sanatos.
Anul 7240 Iu li 5.
Al dumitale mai mici si gata slugi Gligoras Pot log Si Ion
Mustiatil.
Arhiva dela Forum Nobilium, Cernauti, pachetul cu documentele vechi.
79.
1732, August 3.
Prodan, vatavul de umblatori de Cernauti, darueste manastirii
Putna, 1/4 parte de Petriceni, 4 inutul Sucevii, mostenit dela
mosul sau popa Vasian de Petriceni.
Adeca eu Prodan vatav de umblatori de Cernauti, nepotul
popei Viisian de Petriceni, nepotul Marinei, jupaneasa lui Pentelei Be ltdc, imp reuna cu jupaneasa mea Irina si cu fiul meu
Ignat am dat zapisul meu in mana lui Macarie, egumen de
www.dacoromanica.ro
108
Putna, precum de nime siliti nici asupriti, ci de a noastra bung
vole am dat si am daruit a noastra tlreapta ocind si mosie
anume a patra parte de sat de Petriceni, partea mosului nostru
popa Vasian, nepotul Marinei, jupaneasa lui Pentelei Be ltac,
sfintei manastiri de Putna, ca sa-i fie dreapta danie, iar cine
din rudele mele, cele de aproape si cele mai departate, ar cuteza
sa o is sä nu o poata cumpara, cad am dat-o pentru sufletul nostru, iar cine ar rasturna aceasta danie sa fie blastamat
de cei 318 sfinti parinti si pentru credinta am pus degetul.
3 August 7240.
Alte documente ref. la Petriceni:
1. 1756, Dec. 20: Nistor Drobota cu sotia sa Sofica, cu
fiii for Zaharie, Petre, Iuon, Alexandru, Toma si Pentelei vand
1/4 si 1/8 parte din tot satul Petriceni la apa Siretului, tin. Suceava, manastirii Putna. Cum man. poseda restul. satului cumparat sau daruit ei dela altii, numai ea era in drept sa cumpere.
Egumenul de Putna a fost Dosoftei, mai tarziu episcop de RA(Muth Pretul 38 lei. Petricenii se hotaresc.cu mosia Camenca a
manastirii Putna, apoi cu satele Tomesti si Farceni. Farcenii
se cheama astazi Prisacareni.
(Arhivele Stat-Cernauti, pachetul Putna).
2. 1761, Oct. 1: Man. Putna pentru 1/2 Petriceni si 1/4 din
cealalta jumatate, unde se intalnesc amandoi Siretii, jos se
afla mosia Camenca a Putnei, sus Farcenii a Volcincestilor, la
rasarit Hliboca a lui Turculet. Petricenii au fost daruiti man.
Putna de Prodan vataf de umblatori de Cernauti, nepotul popei
Vasian de Petriceni, si de Marina, sotia lui Pintilie Biltic, si de
Irina, sotia lui Prodan, si de fiul ei Ignat dupa zapisul din 1732
Aug. 3; iar 1/4 si 1/8 de Petriceni a primit manast. Putna dela
Nistor Drobota si sotia sa Sofiica; deci man. Putna poseda 1/2
si 1/8 din Intreg satul. Sandul Volcinschi zice ca sunt partile
sale. Vasilie Buhaiescul biv vel pah. si Lupul Hadambu vornic
de poarta cerceteaza. Se impaca. Man. Putna sa stapaneasca
partea de jos a satului, iar cea de sus Sandul Volcinschi.
Aceste cloud parti se despart.
Satul Petricenii nu este identic cu satul Camenca, dupd
cum am scris in volumul II, ci ele sunt sate vecine.
80.
1732, Septemvrie.
Domnul tarii acorda bisericii Adormirea Maicii Domnului din
Cernauti unele venituri din vama domneasca.
Io Costandin Nicolaiu Voevod bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
www.dacoromanica.ro
109
Adica domniea mea m'am milostivit dintru a noastra osabita mild si am miluit aceasta sfanta biserica" din Cernaut care
este facuta de fericitul raposatul intru pomenire parintele domnii meale lo Necolaiu Alixandru Voevod unde sä cinsteste si sa
praznueaste hramul Adormirea preasfintei nascatoarii de Dumnezeu si ca sa aiba a lua in toti anii pe hula cate 2 oca unt de
lemn si cate 30 dram tamae din vama domniasca avand aceasta
mild si mai de nainte cu cartea raposatului (parinte al) domniei
meale si altor domni si dela domniea mea 'Inca am dat si am
intarit pentru a noastra vecinica pomenire pentru aceae si Du(Voastra) vamesi cari vAzand carte domnii mele sa avet a da
precum scriem mai sus, intr'alt chip sa nu fie.
Let 7243 Sapt(emvrie).
Copie, Academia Romana, Manuscris nr. 237 fol. 493,
pag. 447.
Dupd S. Deli: Calauza monumentelor religioase istorice
din eparhia Bucovinei, Cernauti 1937, tip. Mitrop. Silvestru pag.
29-31 biserica aceasta se aflase langa fantana turceasca, iar
la 1779 a fost demontata Si transportata la satul Serautii de
jos. In locul ei s'a zidit, la 1783, alts biserica, la fel de lemn,
care la 1876 a fost mutata in mahalaua Cernautilor zisa Caliceanca, unde se gaseste si astazi. Vezi si documentul din 1741.
81.
1732, Octomvrie 4.
llotarnica satului Mihalcea, tinutul Certauti.
Pre innaltate Doamne
SA fii Maria Ta sanatos.
Eu gios iscalitul fac stire Marii Tale, precum la porunca
Kalil Tale am mers la Mihalcea, tinutul Cernautilor, si am
hotarit si stalpit, la care am chemat pe megiesi si pe toti stapanii din satele invecinate, si hotarul satului Mihalcea merge
din padure eked tinutul Sucevii, incepand dela varful dealului
unde au lost cativa fagi insemnati cu bour, de aici la vale catrA
rasarit langa hotarul Cuciurnlui, apoi cu paraul Si merge in sus
pans la un fanat, de aici drept peste Horodis, apoi merge hotarul afara in mijlocul unui desis, de aici paraul Trestienetut
www.dacoromanica.ro
110
la vale, pang unde cade in paraul Pietrosul, apoi paraul Pietrosul la vale pans unde se varsa in Corovia, de aici drept peste
paraul Coroviei prin mijlocul unui laz numit Onica, apoi drept
in sus catra rasarit langa hotarul Cuciurului la piscul intre
doua." dealuri, unde pe vremuri au avut cearta pentru hotar locuitorii din Mihalcea cu cei din Cuciur, iar invoindu-se ei, s'au
ridicat aici in mijloc intre aceste movile o piatra, dela aceasta
plated drept la vale la helesteul lui Buhus, dela acesta iar drept
la deal catra rasarit la un drum mic care vine dela Lucovita
unde pe deal s'au pus piatra; de aici peste o vale mica numita
Clipschi, apoi drept in sus la piatra veche gasita, de aici tot
alature cu hotarul Cuciurului la paraul lablonovetul pand la
fantana numita isvorul alb, de aici langa parau dela fantand mai
departe pand unde se varsa in paraul Iablonovetului si unde se
intalneste hotarul Mihalcei cu hotarul targului Cernauti; iar de
aici mai sus amintitul parau lablonovetul in sus alature cu hotarul targului Cernauti, apoi la capatul acestuia peste un parau
unde se Oa plopi pans la podis, apoi peste stanca unde s'a pus
piatra, de aici drept la vale la gura paraului Firaschi, de aid paraul in sus pand la cativa plopi unde stau cateva movile, apoi
prin aceste movile pang deasupra poienii starostesti, de aici
drept la padure si prin padure la Tetin si langa hotarul targului
Cernauti pans la poiana Spasca.
Acesta este intreg hotarul satului Mihalcea jur imprejur
despre alte hotare.
Aceasta fac stire Marii Tale si sä fii Maria Ta sanatos.
Let 4 Octomvrie 7241.
A Marii Tale sluga credincioasa
Constantin Si lion biv vel medelnicer si staroste de
Cernauti.
Eu Dima pisar am scris la Cernauti.
Din Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VI
561, unde se gaseste copia germand.
Alta hotarnica a satului Mihalcea:
1. 1752, Julie 4: Cu voia boierilor Motocesti se face hotarul Mihalcii despre Cuciurul Mare, proprietatea man. Putna.
Dela un drum in codru, nime sl nu alba voie a Cala lemne, sa
nu se facA pacoste si pizmuiri, cine va face pacoste va fi trimis
la CernAuti latemnita. Semneaza: Idita Motocica, Hie Motoc,
www.dacoromanica.ro
111
loan Motoc, Gavril Motoc, Sandul Motoc, Murgulciha Si fiul ei
Alexandru Murgulet. (Original, hartie, proprietatea noastra).
2. 1768, Apr. 9: Grigori Calimah VV. A venit Ruxanda,
jupaneasa mazilului Alexandru Murgulet aratand o hotarnica
a Mihalcii din 15 Mai 1755, in care se jeluesc Alexandru Murgulet, fiul lui Toader Murgulet, mazil de Dorohoi, si the Motoc
cu f ratii sai Gavril si Sandul, mazili de Cernauti, si stapanind
frateste mosia, 1-au rugat pe C-tin Silion medel. staroste de
Cernauti sa le imparts in cloud mosia Mihalcii, jumatate Motochestilor si jumatate lui Alexandru Murgulet. Silion le-a im-
partit mosia, dar in mijloc n'a pus pietre, zicand numai in hotarnica ea acolo sunt pietre. Si boierii loan lamandi fost mare
jicnicer si Serban Flondor medelnicer au mers dupd semnele
lui Silion ajungand la piatra puss in lablonovet, deasupra fantanii luminoase in hotar cu targul Cernauti care piatra des-
parte partea de sus a Motochestilor de cea de jos a lui Alexandru
Murgulet, de aici pe muchea dealului la un tufis zis Olencu,
peste tufisul Cruhulei, paraul Valhovet, paraul Coroviei, care
curge prin salistea Mihalcei, dealul Cobila. Fanatele zise Voloca
au ramas ale Motochestilor, ei dand lui Murgulet in schimb o
bticata de pamant zis podisul Cobilii! Poiana Spasca se tine
de Hlinita. Semneaza: Lupul Bale vel log. Antioh Ruset II log.
Domnul intareste.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI pag. 564).
3. 1768, Julie 6: Gheorghie staroste, lonita Beldiman fost
mare capitan, Stefan Zota fost mare satrar. A venit Ionia Murgulet si se jelueste ca mosia sa Mihalcea se impresoard despre
Cuciur a manastirii Putna. Se reproduce hotarnica lui Silion
din 1732 Oct 4. Calugarii de Putna arata o hotarnica din 1675
care zice la fel. S'a dovedit ca calugarii impresoard; s'au indreptat pietrile.
(Tot aici, Liber Granicialium VI pag. 569)..
82.
1733.
Constantin Sbiera dä fetei sale Ileana Orli de mosie din Maratei, tinutul Sucevii.
Eu Constantin Sbiera, fost mare satrar, am dat aceasta
scrisoare a mea copiilor mei, pe cari mi-a daruit Du-zeu si
i-am facut din pkatele mele precum ajungand la adanci batranete sa stie fie care ce mosii am primit dela parintii mei si
www.dacoromanica.ro
112
care dela socrul meu. Am lasat fiicei mele Ileana care a fost
maritata cu Ciudin comisul, a patra parte din partea de jos a
satului Maratei, la apa Sucevii, care parte am cumparat-o dela
Maria, nepoata lui Dumitrasco Murgulet, giupaneasa lui Humd,
Si tot din acest mai sus amitit sat Manila a opta parte din mai
sus amintita parte de jos, care imi este dela mosul meu Irimie
Murgulet.
Let 7241.
Constantin Sbiera.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VII pag.
42 si Pachetul Maratei, unde se afla copia germand. Un scurt
regest la N. lorga: Studii si doc. V pag. 411.
.83.
Iasi, 1733 April 5.
Nicolae, ginerele leremicai Jora, se plunge ca calarasii cars sed
pe mosia sa Malatinitii, tinutul Cernauti, refuza sa -i plateasca
(Wile obisnuite.
+ Noi Grigorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi, facem stire cu aceasta carte a Domniei mele
tuturor cui sa cade a sti ca vini innainte Domniei mele Nicolae,
ginerele leremicdi Jora, ce au fostu capitan mare si ni sau jeluit
pentru randul unui sat ce are dela socru sau leremica Jora
anume Malintenitii la tinutul Cernautilor zicand ca mai innainte
vreme au fost traind acolo BP (2003?) calarasi, dara tarani era
mai multi dela carii mult sa agonisiia stapanul mosiei slujindusa
cu taranii cum easte obiceiul intracolo la hranite, iar din zi in
zi inmultindusa calarasii sau facut satul tot de calarasi si tarani
nau ramas nime, ce Inca si capitanie sau asezat acolo in sat
cari capitanie era la Hliviste, acmu easte acolo in satul Malintenitii si stapanul mosiei sa pugubeste (!) mult din vinitul mosiei
ca pun multe pricini calarasii si dijma nu vor sa dea de plin pe
obiceiu ce numai din pane, iar din fanat nor sä dea Si agiutoriu
la nemica nui dau ce Inca cunoaste stricaciune dela dansii Ca
avandu el o moara acolo, vitele calarasilor strica iazul si uneor
lipsascu si lemne din paretii casii morii si tin si bauturi, meduri
www.dacoromanica.ro
113
si bere, de vandu cu oca de sa pagubeste si den orandu satului,
carele rugandunisa ca sai dam voe sa lipsasca pe calarasi depe
mosie lui. Aceasta voe nam vrut sai dam ce intracesta chip
lam asezat sas ea vinitul mosiei dela calarasi macar ca ei sint
slujitori si sint de paza marginii, dar nice stapanul mosiei am
socotit ca nui cu cale sa fie pagubas de vinitul mosiei ce sä
aiba as lua dijma de pane pe obiceiu din pani din gradini din
ogoara, din fanata, din stupi si din tralte cate sar lucra pe acea
mosie sin toate veri sai faca o claca de arat si o claca de
seacere si o claca de fan, si candu sar strica iazul sai de agiutor
si la ezit si bautura nici un feliu cu oca sa naiba voe a .vinde
Fara numai cu polobocul dupa cum urmeaza acest obiceiu si
pintralte sate la acel tinut de pun stapanii satelor orandariu
si numai orandariul are voe sa vanza bautura cu oca si de sar
pute strange stapanul satului nescai tarani or oameni streini
or nescai vecini din cei ce ar hi fost de loc sa fie numai de
slujba lui, iar calarasii la munca cu dansii sa nui amestece,
nici alts suparare sä nu le faca. Deci precum am socotit Dom-
niea me si am asezat ase sa sä urmeza a sa lua vinitul acei
mosii, iar mai multa pricing sä nu fie intre calarasi cu stapanul
mosii, capoi vor fi de certare, aceasta scriem.
U las, let 7241 April 5.
Original, hartie, dela d-1 Stefan Bachnicki din Malatinet.
0 intaritura identica din 1733 lunie 26 eliberata de Constantin
Nicolae VV, tot aici.
84..
1733, August 5.
Constantin Mavrocordat VV. trimite pe logof. Neculai Costin
la satul Malatinet, tin. Cernauti, sä cerceteze conflictul ivit cu
calarasii din acel sat pentru dijma.
-L
Noi Costandin Nicolae VV. bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Scriem domnia mea la boeariul nostru dumnealui Neculai
Costin biv vtori logof at, facem stire ca la domnia mea s'au faluit Nicolae, ginerile Irimicii biv vel capitan, pentru calarasi de
www.dacoromanica.ro
8
114
Ala Weida ce sed pe mosia lui zicand cum an tertu au avut ei
80 stoguri de fan pe mosiea lui si au 70 stoguri si dijma n'au
vrut sa-i de, pentru aceea iata ca-ti scriem sa ei seama si fiind
driapta mosiea lui pecat fan vor fi avut calarasii sa-i plinesti
dejma si sa aseazi sä nu fie pagubas sa nu mai vie cu jaloba,
iar cini va ave a raspunde sa vie fata, aceasta scriem.
Let 7241, Av(gust) 5.
Original, hartie, dela dl. Stefan Bachnicki, stapanul de
astazi al satului Malatinet.
Pentru calarasii dela hotarul tarii dam urm. document:
1. 1741/42: Lui Gavril Neculce ye' capitan de Cotmani
pentru calarasii de Cotmani care sed pe mosiile episcopiei Ra-
dautilor, sa le deie pace de calarasie, sa ramana a da bir cu
Cara si sa lucreze episcopiei pe obiceiu, iar capitanul de Cotmani sa-si caute alti calarasi la Chisalau, Malatinti sau Carapciu. (Iorga N.: Studii si Docum. VI 343 nrl. 965, reprodus
in Dan D.: Cronica episcopiei Radauti pag. 189-190).
58.
Iasi, 1733 Septemvrie 25.
Pelinoaia murind a lasat man. Ilisesti mosiile ei. Catrina, nepoata Pelinoaiei, cerand odoarele Pelinoaiei, calugarii de Ili -
sesti primesc carte de blastam precum n'au mostenit deck
mosii.
Noi Constandin VV., bojiiu milostiiu gospodar zemli moldayscoi.
Facem stire cu aceasta carte a domnii meale precum sau
paratu de fata inainte domnii meale si totu sfatul nostru ruga-
toriul nostru Varlaam egumenul de Ilisesti si alti calugari de
acolo impreund cu Catrina, nepoata Pelinoaie, jaluind calu-
garii precum tragu mare suparare despre Catrina, nepoata
Pelinoaie, zicand ca fiindu ace Pelinoae, matusa Catrinei, calugarita la ma'nastire la Ilisesti si fiindu si titord la mandstire
si murind Pelinoae la manastire au grijit-o calugarii si iau plata si datoriile pe unde au fostu datoare tot cu bucatele ei ceau
avutu si ace Pelinoae, zisara calugarii, ca sau dat manastirii
cu bucate si cu mosii a ei ceau avut de la parintii ei. Iar Catrina, nepoata Pelinoae, zicandu cau avut si ea odoard si zawww.dacoromanica.ro
115
pise de mosii de la parintii ei la matusi sa Pelinoae Si murindu
matusi sa pe manule calugarilor ar fi ramas si a ei zapise de
mosii si odoard totu la calugari. lar calugarii zicandu ca nau
ramas de a ei nici odoara si zapise si sa acolisesti de dansii cu
stranbatate care standu fata la giudecata inainte a cinstitu si
credincios boeariul nostru du-lui Costantm Costachi vel logofat fiind toti boerii cei mari fata si luindu-le sama cu amanuntul si cu bung dreptate neputandu-sa crede nicii unii intra-
cesta chipu li am curmatu giudecata sa preimasca calugarii
carte de blastam precum li au ramas dela Pelinoae numai zapisele de mosiile ei si alta ceau avutu ea si au datu manastirii.
lard de la nepoata sa Catrina nau vazutu nici nau datu nici
liau ramas nici odoard nici zapis de mosie si sa acoliseste Catrina cu napaste de dansii si intracesta chipu au priimitu calugarii si carte de blastam de la sfintie sa parintele mitropolitul si sau socotitu cu dreptate de acmu inainte sa aiba pace
calugarii despre Catrina sä nu sä mai acolisasca cu stranbatate de dansii nici Catrina nici alte rude a ei pentru tamilsitele
Pelinoae sau pentru altul ca sau dat ramas cu giudecata driapta
din toata lege tarai si aceasta para sa nu sa mai parasca nici
odanaoara in veci peste carte domnii meale.
U las, let 7242 Septemvrie 25.
(Indescifrabil) logofat.
Original, Pecete rosie, mare, Arh. Statului Cernauti, Pachetul Ilisesti.
1709;
Irina Pelinoaia a daruit man. Ilisesti mosiile ei in anul
vezi August Nibio: Das Kloster Ilisesti pag. 5 si doc. la
pag. 21-23. Vezi si docum. nostru din
1737
Mai 14.
86.
1733, Octomvrie 3.
Calugarul Varlaam Ursachi vinde manistiril Solca trei parti
din satul Melesauti, tinutul Sucevii, pentru suma de 217 lei.
Banii acestia se vor Intrebuinta pentru terminarea manastirii
Waal.
Eu Varlaam Ursachi calugar fac stire cu acest adevarat
zapisul mieu la maim sf. sale parintelui Daniil, proepiscop de
www.dacoromanica.ro
116
Roman, si la mana sf. sale parintelui lorest egumen si a tot
soborului sf. manastiri Solca, unde este hramul sf. apostoli
Petru si Pavel, precum am vandut sf. sale parintelui egumen al
sf. manastiri trei parti de sat de Melesiiuti, tinutul Sucevii, pe
care eu si sf. biserica de Itcani le-am primit danie dela ruda
mca anume Maria Hama, si i_cavand cu ce sfarsi zidirea manastirii am vandut aceasta parte de sat de Melesauti pentru
217 lei bani gata si platind sfintiele for toti banii in manile
noastre le-am dat acest zapis intarit cu pecetea noastra, ca sa
fie sf. manastiri dreapta ocind in veci si sa-si scoata sfintia sa
si ispisoc domnesc si pentru mai mare credinta am iscalit.
7242, Octomvrie 3.
Varlaam Ursachi.
Din Wickenhauser: Solka pag. 109 nrl. LVII, unde este
publicata copia germand.
Alte documente:
1. 1732 Octomvrie 22: Maria, fiica lui Simeon Calcantraur, jupaneasa lui Gheorghe Huma capitan, simtind apropierea mortii, darueste man. Itcani parti din satul Melesauti,
la gura Horaitului. Vor dispune dupd moartea ei sotul ei si calugarul Varlaam Ursachi.
(Wickenhauser: Solka pag. 108-109 nrl. LV).
2. 1733 Martie 9, Iasi: Grigori Ghica VV. pentru Varlaam Ursachi calugar dela man. Itcani, ca sa fie volnic a stapani toate partile din satul Melesauti, tinutul Sucevii, ramase
dela Maria, jupaneasa lui Gheorghe Huma, si fiica lui Calcantraur, care lasase aceste parti manastirii Itcani. (Wickenhauser: Solca pag. 107 nrl. LIV).
3. 1742, Ian. 16: Au venit la judecata Costandachi, fiul
lui Constandin fost armas mare, cu calugarii dela Solca si cu
ermonahul Varlaam Ursachi, zicand Costandachi ca in a treia
domnie a lui Mihai Voda (1715-1726) uh var primar al lui Nicolai fost camdras dinlontru a cumparat 1/2 Melesauti pe apa
Sucevii in gura Horaitului, tin. Sucevii, partea de sus, dela
Maria capitanita lui Gheorghe Huma, fata lui Simeon Calcantraur, pt. 100 lei bani si un cal. Murind Nicolai sifratii sai mosia
a stat un timp necautata. Costandachi a gasit satul in stapanirea man. Solca. Calugarii au aratat diata Mariei Humoaie
care calugarindu-se la Itcani a daruit acestei manastiri acel sat,
si un zapis at lui Varlaam Ursachi cum ca a vandut Solcii acest
sat. Varlaam Ursachi a zis ca a vandut mosia fiindca a grijit-o
pe Maria Humoaia la moartea ei, tiara a spus numai din gura,
n'a adus dovezi. Jumatate de Melesauti a fost adjudecata lui
www.dacoromanica.ro
117
Costandache, iar calugarii de Solca sa aiba a-1 apuca pe Varlaam Ursachi, fiindca a vandut Vara cale mosia.
(Copie, Academia Romana, Manuscrisul 237, fol. 214,
pag. 180).
4. 1742 Martie 3: Const. Cantacuzino fost mare armas
comunica, ca Costandachi, fiul rap. Costandin fost mare armas, avuse conflict cu Ursachi si egumenul de Solca pt. jumatatea de sus de Meleseuti zicand calugarul Ursachi, ca Nicolai, varul lui Costandachi, cumparase aceasta mosie dela
Maria, sotia lui Gheorghe timid cap. si fiica lui Simion Calcantraur, dand in schimb cativa stupi; dar Gheorghe, fratele
lui Nicolai a luat acesti stupi, dup6. care Maria a facut danie
lui Ursachi, care o vandu man. de Solca. Dar Toader Badilita
chemat ca martor nu stie nemic de acei stupi. Alti martori zic
ca Nicolai cumparase mosia pt. 100 lei si un cal dela Maria
fluma. Se hotareste, ca Costandachi sa stapaneasca jumatatea
de sus de Meleseuti, caci Nicolai cumparase mosia inainte de
danie, iar Maria darui lui Ursachi mosia crezand ca nu mai e
nimeni din neamul lui Nicolai. Egumenul de Solka sä ceard lui
Ursachi banii ce i-a dat pt. jumatatea de sus de Meleseuti. (Wickenhauser: Solka pag. 112-113 nrl. LXVII).
5. 1744 Ian. 11: loan Nicolai Mavrocordat VV. scrie ispravnicilor de tinute. Egumenul de Solca s'a jeluit impotriva
unui calugar zis Ursachi zicand ca a vandut mandstirii Solka o
.
mosie pt. suma de 30 lei si un cal. Constatandu-se ca acea
mosie fusese a altuia, mandstirea a pierdut-o avand si cheltuieli. Cdlug. Ursachi disparand, se lanseaza un apel isprav-
nicilor sä-1 caute pe Ursachi si sa cerceteze. (Ibidem pag. 117
nrl. LXXI).
6. 1746,Mai 17: Costandachi, fiul lui Constantin fost mare
armas, varul lui Nicolai camaras, vinde lui Vasile Padure, fiul
lui Gavril Padure din targul Sucevii, mosia sa, anume jumatate de sat Meleseuti, tin. Sucevii, la gura floraitului, partea de
sus, pt. 110 lei noi. Aceasta parte i-a venit dela camarasul Nicolai, care o cumparase dela Maria Huma, fiica lui Simion Calcantraur. Vasile Padure vinde aceasta parte de mosie lui Lupul
Bals fost mare med. tot pt. suma de lei 110. (Ibidem pag. 118120 nrl. LXXVII).
7. 1747, Ian. 31: Egumenul de Solca se jelueste impotriva
lui Lupul Bals med. fiindca a cumparat jumatate de Meleseuti
dela Costandachi, fiul lui Constantin armas. Se cerceteaza si
se constata ca numai calugarii aveau dreptul sa cumpere aceasta parte fiind razesi, iar Bale nefiind ruda cu Costandachi,
nici razes. Mandstirea sa restituie banii cheltuiti. Bale nu da
mosia, pang nu se clarifica situatia. Totusi are de gaud sa dea
mosia man. Sf. Ilie care poseda cealalta jumatate de Melesauti.
(Ibidem pag. 120 nrl. LXXVIII).
www.dacoromanica.ro
118
8. 1760, Ian. 9: Venedict egum. de Solca si Lupul Ba 1$
fost mare vornic, se cearta pt. 1/2 Meleseuti, care se tine de
mosiile manastirii. Man. e gata sa restitue banii cheltuiti de
Bale si sa is acea mosie. Trecand insa 14 ani dela cumparare
se hotareste ca mosia sa ramana a lui Lupul Bals. (Ibidem
pag. 127, nrl. CI).
9. 1760 Ian. 20: Lupul Bals fost mare vornic, nefiind razes in mosie, nici ruda cu vanzatorii, si vazand ca man. Solca
e razes in mosie admite ca Venedict eg. de Solca sa-i restituie suma de lei 110, iar el cedeaza man. jumatate de Melesauti, cumparata dela Vasile Padure. (Ibidem pag. 129-130,
nrl. CIV).
Se intareste man. Solca la 1761 lulie 3 (Ibidem pag. 133
nrl. CXVII).
Reproducem hotarnica satului Meleseuti din anul 1709
Aug. 29.
S'au chemat calugarii si vecinii de Solca si vecinii de Toderesti si s'a stabilt hotarul M. despre satele Crainicesti, Badeut, Hrincesti, Iacobesti si Romanesti. Despre Crainicesti hotarul incepe dela lantana rece la apa Sucevii, la Badeut, la hotarul Nilipcei, paraul Nilipca la Hrincesti, la lacobesti, in sus
pana la buza dealului despre Romanesti, peste Horait, la fantana Chirescului pana la lantana rece unde s'a inceput. (Arh.
Stat. Cernauti, pachetul Solca si Liber Fundationum V 222227).
Astazi exista pe acest hotar satele Meleseuti de sus si
Meleseuti de jos.
87.
1733, Octornvrie 24.
lonita camaras si Dann Giurgiuvan se cearta cu Mihai Micul
pentru Ora de mosie din Putila. La judecata se face dreptate
celor doi reclamanti.
Noi Constantin Nicolae VV. din mila lui D-zeu Domn
Tarii Moldovii.
Adecd au venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri
sluga noastra lonita camaras, ginerele lui Ion Neniul spatar,
si Danild, ginerele lui Gligorie Motoc calugarul, si au avut judecata cu Mihai (Micul), ginerele lui Preda stolnicul, zicand
lonita impreund cu Danila, precum au dupd jupanesele for unele
www.dacoromanica.ro
119
parti de mosie care vin alese, anume a patra parte de sat de
Puti la la Ceremus, tinutul Cernauti, si din alta a patra parte de
aici jumatate, care parti de mosie le stapaneste singur Mihai si
nu le da parte. De aceea i-am trimis la cinstitul si credinciosii
nostril boieri la du-lui Constantin Costachi mare logof at si la
du-lui lordachi Cantacuzino mare vornic, ca sa cerceteze si
sa"-i linisteasca dupd dreptate si cercetand du-lor au gasit, cä
au dreptate lonita si Danila, precum au parti din acele mosii
impreuna cu Mihai si cunoscand si Mihai dreptatea n'a mai
raspuus nemic, ci s au impartit inaintea boierilor mai sus scrisi
si a venit lui lonita si lui Dann acea a patra parte de Putila
cu un vecin, iar lui Mihai jumatate din a patra parte tot din
acel sat Putila si au dat zapis unul altuia, precum sa" stapaneasca fiecare partea sa, de aceea domnia noastra, vazand a
for bung invoiala si impartala am dat si dela not slugii noastre
lui lonita camaras, ginerele lui luon Neniul spatar, si lui Dann', ginerele lui Motoc, acea mai sus scrisa a patra parte de
Putila cu vecini si le-am intarit, ca sa le fie dreapta ocina si
mosie cu toate veniturile nesmintit in veci, si sa" nu se mai judece impotriva acestei scrisori a domniei mele.
24 Octomvrie 7242.
Constantin Costachi mare logof at.
472-473, unde se gaseste copia germana.
Danila este Dann' Giurgiuvan. Gligorie Motoc este scris
la 1730 Mai 20 Gheorghe Motoc. Se vede ca Gligorie este numele de calugarie al lui Gheorghe M.
Despre Putila vezi doc. din 1741 Martie 18.
La 1758 Julie 21 se jelueste Serban Flondor medelnic. ca
are niste vecini la Putila, dar s'au sculat un Gafencu si un Giurgiuvan facandu-i inpresurare, luandu-i si niste lazuri. Domnul
scrie lui Enacachi biv vel hatman starostele de Cernauti sa.' oranduiasca doi mazili sä mearga la Putila si sä is sama.
(A. Vitencu: Vechi documente moldovenesti, Cernauti
1925 pag. 24 nrl. XXIX).
Despre conflictul cu Mihai Micul vezi doe. 1741 Martie 18.
www.dacoromanica.ro
120
88.
Iasi, 1734 lunie 6.
Constantin Mavrocordat VV. trimite cativa boieri la mosia
Culeut, tinutul Cernauti, care, dupa jaloba lui Ursachi Isar, este
impresurata de mosiile Rapujinita si Vasileu.
Noi Constantin Nicolai voevod bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Scriem Domnie me la credincios boeru nostru Du-lui Niculai Constantin biv vtorie logofat, starostelui de Cernauti, si
la Manoli biv vel capitan si la Grigoras Pot log capitan.
Facem tire daca yeti vide carte Domnie mele sa va sculat si sä mergeti la o mosie anume Cu /jut acolo pe Nistru of
Cerncluti pentru care mosie jiluind Domnie Me le Ursachi Isar
zicand precum ace mosie le easte for de basting dela mosul for
Niculai Murgule( pe care mosie zisa ca au si deresa (de) la
unchiu sau Lupasco Murgule( ce easte rohmestru in tara lisasca si acmu zisa cal inpresura ace mosie Talpil comisul din
sus despre Rcipujnita, ears din gios despre Vasileu ears impresurd Hurmuzachi paste semnile si ar ave mare strambatate si
ear fi inpresuratu mosie, de care lucru sa cautati mergand acolo
la ace mosie sä strangeti oamen(i) bun(i) migiesi si razesi de
pin pregiur si sa luati sama foarte cu bund dreptate pe diresa
ce vor arata despre imbi partile si pre care or marturisa ominii
buni cu sufletul for ca stiu de randul hotaralor, sal hotarati ace
mosie despre alte hotara de prin pregiur ca sa nu sa i sa inpresuri mosie nici de o parte, ce precum it afla cu dreptate sit
stalpi cu pietri din semni in semni sä facit si o marturie incredintata din semni in semni ca sa li sa faca si intaritura dela
Domnie me; asijdere jilui zicand cum ca easte un pod lisesc
din Horodenca de umbra pe ace mosie malul dincoace si nu vor
sa-i de parte lui din vinitul podului pe obiceiu pentru malul din
coace precum zisara ca dau si pela alte poduri pre la alte vaduri, deci si pentru aceasta sa luat sama cu dreptate si sa va
agiungiti si cu dregatorii din ceea parte si sä mijlociti sai scoateti vinitul podului precum ar fi obiceiul si pela alte vaduri, si
sai asizat cum aflat mai drept ca sa nu fii pagubas. lard de a fi
www.dacoromanica.ro
121
alts povesti Si nit pute asiza acolo sä le dat zi si cu o marturie
sa vie de fats.
U las, let 7242 Iuni 6.
vel logofat (lipseste).
Copie, Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum III 516.
89.
Iasi, 1734, Septemvrie 28.
Toader Braila se cearta cu cumnatul sau Stefan Strasca pentru Calinestii pe Ceremus, iar cu varul sau Nalivaico pentru
Strointii, tinutul Cernauti, Domnul trimite boieri sa cerceteze.
-1-
Noi Costandin Nicolat VV. bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Scriem domnia mea la boierii nostri du-lui
. . . .
(lipseste)
i Manole biv vel capitan, vä facem stire ca domnii meale s'au
jaluit Toader Braha pe cumnatul sau Stefan Strasca armas,
zacand Toader Bra ha ca dupa cea s'au casatorit el i-au dat
soacra sa trii vecini si sa tie si in mosiea Calinestii frateste,
fiind fameea lui Toader din toti fratii mai mica, din care vecinii zis(e) Toader ca pe unul 1-au fostu dus si la casa lui de
1-au stapanit, iar acum dupa moarte soacra sa s'au sculat cumnatu sau Strasca si au luat vecinii si din mosiea Inca 1-au lipsit
far nici o dreptate, pentru aceasta lard ca va scriem viind acolo
sa chemati fats pe Stefan Strasca si sä le luati sama cu ce pricing i-au luat vecinii si 1-au lipsit si din mosiea si de este precum jalueste Toader sa stati intru dansii si sa-i impartiti frateste atata din vecini cat si din mosiea si carue cat i s'a vini si
unde s'a cade sa stapaniasca, sa le dati marturie ca sa-s(i) stapaniasca, ce viti aleage parte Si cum viti gasi cu cale, ase sa-i
tocmiti si sa-i asezati ca sä nu sa mai lungiasca giudecata lor,
iar de s'or mai trage la divan sä le dati zi sä vie fata, aceasta
scriem.
Asijdere s'au mai jeluit Toader Brand si f rate sau Costantin pe varul for Nalivaico zicand ca au giudecata cu dansul
pentru mosiea Strointii of Cernauti, care mosie zisara c'au
fostu driapta a parintilor for cumparatura mosului for dela
Ililimon Diacon in 300 lei si incapand zapisul cel de cumpawww.dacoromanica.ro
122
ratura mosului lor la mana lui Nalivaico l'au tinut tainuit, din
care nu putina galceava Si giudecata au avut si cheltuiala Si
Nalivaico au tinut zapisul ascuns pang acum ce-au dat ei piste
zapis si 1-au luat la mana lor, deci sa-i chemati fats Si sa luati
sama cum easte pricina si cum viii gasi cu cale sa-i giudecati
si sa-i asezati, insa de nu iti pute aseza acolo sa le dati zi sa
vie la divan si sa faceti si marturie la a cui mana s'a vini, aceasta scriem.
Let 7243 Sept. 28.
vel vornic.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Calinestii pe
Ceremus.
Alt document despre satul Calinestii pe Ceremus:
1. 1759 Dec. 2: Stefan Roset vel log., Iordachi Bale vel
vornic, Mihalachi Sturza vel vornic comunica, ca se cearta Ionita Strasca vel cap. cu Andronachi Vlad si Ilie Strasca pentru
mosiile Calinesti si Pedecauti tin. Cernauti. Ionia Strasca arata
o carte de judecata a lui Iordachi Cantacuzino mare log. din
1750 Aug. 3 in care scrie ca Vasilie Strasca, socrul lui Stefan
cap., parintele lui Ionita Strasca, a dat ginerelui sau drept zestre a 1/4 parte Calinesti, tin. Cernauti; o jaloba a lui Stefan cap.
ca Zosinestii i-au ocupat partea lui de Calinesti, un zapis de
schimb din 1717 Ian. 2 iscalit de Hancul staroste, Du-trasco,
Calmutchi cap. si Toader Cociala cap., dupd care Stefan armasul si Mihalachi, fiul Mariei Strasculesii, cu Stefan cap. au
schimbat 1/4 Pedecauti pt. 1/4 Calinesti; o carte de judecata din
1725 Oct. 20, dupd care s'au adjudecat lui Gheorghie Parvul
51/2 jirebii din aceasta 1/4 parte Calinesti pt. suma de 30 lei data
lui Stefan Strasca. Celelalte parti de mosie au ramas in seama
lui Stefan Strasca armasul. Deci Stefan armasul si fratele sau
Mihalachi au rasturnat schimbul. Ionita Str. neavand parti nici
in Pedecauti, nici in Calinesti a dat in judecata pe Gheorghe
Parvul, care la judecata a fost silit sa primeasca suma de lei
30 data lui Stefan Strasca armasul, unchiul lui Ionita Str.; astfel s'au dat in seama lui Ionia Str. 1/4 Calinesti; o carte de judecata din 1748 Iunie 23 a lui Iordachi Cantacuzino log., dupd
care Ionita Str. a primit 1/4 Calinesti, iar Andronachi Vlad si
Ilie Strasca 1/4 Pedecauti; o carte de judecata a lui Sandul
Sturza log. din 1742 Julie 15 in care scrie ca Stefan armasul si
Mihalachi Strasca au dat la impartala lui Ionita Str. cap., fiul
lui Stefan Str. capitan, 1/4 Pedecauti cumparata dela Anita,
sotia lui Gavrila Dobrenschi pt. o datorie a parintilor lor. Pt;
aceea s'a hotarit sä se dea lui Ionia Str. 1/4 Pedecauti cu vecini, iar lui Ilie Str. si rudelor sale 1/s Pedecauti si 1/8 T.:utri;
www.dacoromanica.ro
123
un zapis din 1700 Mai 12, dupd care Gavrila Dobrenschi a van-
dut lui Stefan cap., parintele lui Ionia Strasca, pt. suma de
100 lei 1/4 parte de Pedecauti. Ionia Strasca poseda jumatate
de Pedecauti. Deci se hotareste, ca lonita Strasca sa standneasca 1/2 Pedecauti si 1/4 Calinesti.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Pedecauti).
Satul Strointii mentionat in acest document este identic
cu satul Buda din Moldova, vezi doc. din 1664 Martie 9 si 1665
Iunie 20.
Despre Calinestii pe Ceremus vezi doc. 1670 Mai 13.
90.
Constantin N. Mavrocordat VV. trimite pe bolerii Ion Dais $i
Serban Cantacuzino sA sting conflictul ivit intre manastirea
Homorul si Stefan Gherghel pentru 1/2 BAise$ti, tin. Sucevii,
si oamenii din Cande$ti pentru o bucata de loc din Dersca, tin.
Sucevii, $1 oamenii din satul Horodnic pentru o iapa furata.
+ Noi Costandin Nicolai VV. bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Scriem domniia mea la credinciosi boearii nostri dumnealor Ion Bale biv vel vor(nic) i Serban Cantacuzino biv vel
med(elnicer), facem st(i) re dumilor voastre ca domnii meale
s'au jeluit rugatoriul nostru Tofan egumenul si cu tot saborul
dela sfanta m(a)n(a)stire Homorul pentru giumatate de sat
de Baeaseasti ce easte la tinutul Sucevii cu sealiste in parte
den gios zicand cum acea giumatate de sat easte driapta a
sfintii m(a)n(a)stiri, precum pre largu arata dresele m(a)n(a)stirii si sint la mijloc H (50) de ani de cand o stapanescu
cu buna pace, iar acum la vreame aceasta sa scoal(a) Stefan
Gherghel fiind si el mosinas in giumatate de sat in pafte de sus
si infra in seliste m(a)n(a)stirii cu mare inpresurare, pentru
care strambatate sa luat(i) dumnevoastra sama si pe cum
vit(i) afla ca caste dreptu sa giudecat(i), insa m(a)n(a)stirei
strambatate sa nu i sä faca si sa dat(i) si marturie.
Asijdere sa mai jalui egumenul pentru alts mosiea anume
Dersca la tinutul Sucevii, care i sa hotareasti cu satul Candeasti a dom(niei) sale lui Mihai Voda si s'au facut m(a)n(a)s-
tirii mare strambatate pentru o bucata de loc ce sa chiama
www.dacoromanica.ro
124
Covalca decatra oamenii di Candesti, oprind acea bucata de
loc ardtand ca s'ar hi facut o moarte de om pe acea bucata
de loc si au platit-o ei, de care calugarii dau sama cum ei nu
stiu nemica de acea moarte de om, nici au dat acei oameni nemica si acea bucata de loc easte driapta a m(a)n(a)stirii de
hotarul Derscai avand si marturiea hotarnica, deci dara si pentru mosiea aceasta dupd dresele si hotarnica m(a)n(a)stirii sa
luat(i) dumnea voastra sama cu bund dreptate si precum vit(i)
adeveri facet(i) o marturie ca sä avem $t(i)re.
Asijdere sa mai jalui pe oamenii de Horodnec zicand ca
pentru dansii s'au prapadit o iapa a m(a)n(a)stirii cu carii avand giudecata Inainte dumitale medelnicer Sarbani zise ca
i-ai dat platneci si ai fostu si plinit m(a)n(a)stirii de la dansii
cu o iapa, iar Horodnicenii piste giudecata au furat iapa din
campu platita de (sters) si m(a)n(a)stire easte tot pagubase,
deci si pentru aceasta di iznoava luand sama de-t(i) afla c'au
facut o obraznicere ca aceasta, iarasi sa-i plinit(i) iapa,ca sa
nu ramaea pagubas, nici sa mai vie cu jaloba. Aceasta scriem.
U las, let 7243 Ghen. 23.
vel logofat.
Original, hartie, arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 45, lit.
L, pecete rosie mare stearsa. Traducerea germand publicata la
Wickenhauser: Nomor pag. 124-125 nrl. XXVIII.
91.
Iasi, 1735, Octomvrie 5.
Constantin Mavrocordat VV. intAreste lui Grigoras Stroescul
partile lui de mosie din Broscauti $i Stanesti, tinutul Cernauti.
+ Io Costandin Neculai VV. bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Dat-am carte d(o)mnii mel(e) boearinului nostru lui Grigoras Stroescul biv comis si pe cine ari trimite cu carte d(o)mnii mel(e) sa fie tare si poternicu a lua di a zace dipe ale sale
drepte ocini si mosii din satu din Boroscauti di la tinutul Cer-
nautilor di pe parte sa ce arata zapis de cumparatura ce au
cumparat mosul sat' Lupul Stroescul biv vornic di la Nastasie,
fata lui Grozav si a Mintii, a unii fete a lui Matees, si din 2
poeane anume Cabenul si Spicinul tot di acolo din Boroscauti.
www.dacoromanica.ro
125
Asijdere sa alba a lua di a zace din satu din Stanesti tij
of Cernauti ce arata carte g(ospo)d di la rapoosatul Istratie
Dabija Voda scriind c'au cumparat mosul sau Stroescul vor(nic) toata parte lui Pi lat dintr'acel .satu din Stanesti, pentru
aceea sa aiba a-si lua di a zace di pe acel(e) parti di mosie cUm-
paraturi din tarini, din faneta, din prisaci cu stupi si din gradini cu legume si din tot locul cu tot vinitul mosiei dupd obiceiu, iar cine ari ave a raspunde si i-ar pare cu strambul sa vie
sa ste fat(a) cu dresele ce ar ave, si nime sä nu ste inpotriva
peste carte g(ospo)d.
U las, let 7244 Oc(tomvrie) 5.
Vel logof
Original, hartie, pecete rosie apasata, dela dl. conte Gheorghe Vasilco, Cernauti.
Alte documente privitoare la Broscauti si Stanesti, tinutul Cernauti:
1. 1744 lunie 1: luon gramatic comunica ca socrul sau
Iuon Neniu spatar vanduse lui Sandul Volcinschi mosia Broscauti. Sandul ramase dator cu 30 lei noi. luon gramatic primind banii, mosia Broscauti intra in stapanirea lui Toader,
Gheorghi si Gavril Volcinschi. (Arh. Stat. Cernauti, pachetul
Broscauti).
2. 1749 Mai 28: Simion Mintici cu femeia sa Gafita, fata
lui Alecsandru Onciul de Vilauce, vand preotului Danila din Ca-
linesti a i/2 parte de Stanesti, tin. Cernauti, pe paraul Brusnitii, din stalpul lui Dram, ce o are zestre dela socrul sau Al.
Onciul. (A noastra: Familia Onciul pag. 79 nrl. 70).
3. 1766 Sept. 1: Stefan fost vornic de poarta hotareste
1/2 sat Broscauti, tin. Cernauti, a lui C-tin Volcinschi. Incercand a hotari, razesii s'au impotrivit zicand ca intreg satul fusese al stramosului for aga Robceanul si vanzand Nastasia
Robcenita jumatate de sat, a stabilit drept hotar ale celor cloud
jumatati un drum pelanga paraul Hlinita, dar hotarnica n'au
aratat. Totusi C-tin Volcinschi s'a dat multumit cu acest hotar.
Se mentioneaza padurea Cruhleac, poiana Sasasa. Jumatatea de
Vest este a lui C-tin Volcinschi, restul al razesilor Savesti.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Broscauti si Liber Granicialium
IX 122-125).
4. 1771 Febr. 6: Maria, nascuta Goian, vaduva lui C-tin
Volcinschi, comunica ca Schitul Broscauti a fost inzestrat la
1752 Aug. 10 de C-tin Volcinschi si fratii sai Gavril capitan si
www.dacoromanica.ro
126
Gheorghe cu un deal langa Schit. Langa Schit se afla o fantana. Schitul a fost sfintit de Dosoftei episcopul de Radauti.
(Tot aici, pachetul Broscauti).
5. 1782, Febr. 16: Nazarie egumenul schitului Broscauti
declara, ca schitul fusese intemeiat de C-tin Volcinschi. Acesta
daruise calugarului Ilarion un loc de pamant, pe care acesta
zidi schitul. (Arh. Stat. Cernauti, pachetul Broscauti).
Vezi si I. Onciul: Fondul religionar pag. 61 si Erast Hos-
tiuc: Schituri si sihastrii din Bucovina de alta data" in Biserica ortodoxa romand", Anul LIII 1935, Bucuresti nrl. 7-8
pag. 340-346, iar documentele schitului Broscauti la Erast
Hostiuc: Schiturile si sihastriile Bucovinei de alta data, Cernauti, 1936, tip. Mitrop. Silvestru pag. 135-137.
92.
1736, Ianuarie 12.
Grigorie Ghica VV. intare$te manastirii Putna satele Ostrita,
Cozminul, tinutul Cernauti, Ropce si Crasna, tinutul Sucevil
si satul la podul Siretului.
+ Noi Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Dat-am carte domnii mele rugatoriului nostru lui Macarie egumenul $i cu tot saborul de la sf(a)nta m(a)n(a)stire
Putna, sa fie volnici cu carte domnii mele a opri si a stapani
satul Ostrita si satul Cozminul si satul Ropce, care mosii au
jaluit domnii mele egumenul ca sintu drepte a manastirii, precum le adeveriaza dresele, dara de Ostrita sa tine du(lui vor(nic) Ion si de Cozmin sa tine Baeanschie Dumitrasco si de
Ropcea Soroceanul, asijdere si de alta mosiea a mandstirei de
Crasna sa apuca Gafenco fard nici o dreptate si la judecata
nu vor sa veea sa ste fat(a), De toate acesti mosii sa
aiba voe a le opri si a be dejmui din toate pre obiceiu,
asijdere sa alba a lua de zeace si dela oamenii carii
zise Ca sad pe mosiea m(a)n(a)stirei la pod la Siret si nu vor
sa de dejma nici dintr'unele, sa alba a be lua din toate pre obiceiu si nime sa nu ste inpotriva cartii domnii mele, lard cari
vor ave mai mult a raspunde sä vee(!) la divan.
Let 7244 Ghen(ar) 12.
Original, hartie, pecete mica rosie, arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 2, lit. C.
www.dacoromanica.ro
127
Vornicul Ion este Ion Neculce, stapanul satului Boian. Satul la podul Siretului se cheama Greci.
Despre Ropce:
1736 !Lille 27: Grigorie Ghica da lui Macarie egum. man.
Putna dreptul sal stapaneasca vecinii dela Ropce cu toata poslusania obicinuita, sa asculte de egumen la toate. (Original,
hartie, arhiva man. Putna nrl. 28).
Despre Cozmin:
1734 Ian. 12: Constantin Niculai Mavrocordat VV. scrie
lui Niculai Costin staroste de Cernauti si Manoli biv vel capitan, precum s'a jeluit Macarie eg. de Putna ca mosia Coz-
meni este impresurata de Dumitrasco Baenschi vornicul de
Campulungul rusesc. Ii ordona sa cerceteze.
G. Popovici: Opt documente romane, in Candela" 1886,
pag. 563, nrl. V. Cernauti).
93.
1736, lulie 7.
Grigori Ghica VV. intareste fratilor Sandul si Istratie Tautul
o parte din mosia Zamostie, tinutul Cernauti, care fusese stapanita de Toader Tinta.
Moldovii.
Am dat scrisoarea domniei mele lui Sandul si fratelui sau
Istratie, fiii lui Vasilie TOutul, ca sa fie puternic a opri si a sta.pani o parte de mosie din satul Zamostie, tinutul Cernauti, zisa.
peste Berejnita, care parte de mosie vine dela Toader Tautul,
mosul lui Sandul si lui Istratie, si a fost stapanita in viata lui
de Toader Tinta care a fost var cu Sandul si cu Istratie, insa
fiind sterp a venit aceasta parte la rudele sale, ca sa is de a
zecea din roadele campului, fanate, stupi si gradini de legume
si din toate veniturile dupa obiceiu, iar cine ar avea ceva impotriva sä vie la divan cu dresele ce are. Aceasta poruncim.
7 lulie 7244.
Asijdere sä opreasca padurea dela mormantul lui Marco
pans in Peresunca si pana in Obcina, unde se afla semnele de
hotar dela Vilauce, iar cine ar avea ceva impotriva, sa vie la
divan cu dovezile ce le are.
www.dacoromanica.ro
128
Arhivele Statului Cernauti, Pachetul Zamostie si Liber
Granicialium X pag. 127-129, unde se gaseste copia germana.
Alt document:
1748 Aug. 12: Miron Cuparenco, fiul lui Vasile fost cupar, se jelueste impotriva nepotului sau Miron Gafenco stolnic
si a cumnatului sau Ionia capitan pt. 1/4 Zamostie tin. Cernauti, care a 1/4 parte fusese a Anitei, sora lui D-tru Gherman
si a moasei for Paraschiva, zicand Ca acea parte fusese zalojita
de Coste, sotul Anitei, lui Patrasco Tinta pt. 20 lei, iar Orintele sail Vasilie fost cupar a rascumparat-o dela Tudosie, fiul
lui Patrasco Tinta. Cei doi impricinati raspund ca.' parintii for
fusese patru frati, toti copii Paraschivei anume: Du-trasco Gafenco, Cristina, mama lui Miron Cuparenco, Maria soacra cap.,
lonita si Antimia. Paraschiva a fost sofa cu Anita, jupaneasa
lui Coste. S'a judecat ca din aceasta 1/4 parte de Zamostie, jumatate sa aiba capitanul Ionita si jumatate Miron Cuparenco.
(Liber Granicialium VIII 184-187). Despre conflictul ivit intre
familiile Onciul, Tinta si Grierosul pentru parti de Zamostie,
vezi a noastra: Familia Onciul pag. 72-74 nrl. 64.
94.
1737, Februarie 7.
Gheorghi Pantei vinde manast. Horecea un ffinat pentru suma
de 6 lei nemtesti.
Eu Gheorghi Pantei dau acest zapis la mana parintelui si
c.,
calugarului
lonichie de Horecea, precum de nime silit nici asuprit i-am vandut un fanat zis Taroumisca, care ne-a venit mie
si fratilor mei din clironomia lui Veriha si a lui Vasile Slusaico,
pentru 6 lei nemtesti si sa fie in veci al sfintei manastiri si la
aceasta tocmala au fost fata si fratii mei anume Stefan Vereha si Vasile Slusaico soltuz si alti oameni buni si targoveti
cari au pus degetele si am vandut acel fanat cu stirea fratilor
mei si pentru mai mare credinta am pus degetul la iscalitura
mea.
Anul 7245 luna Februarie 7.
+ Eu Gheorghe Pantei. + Eu Vasilina sot.
+ Vasile Slusaico.
+ Eu Stefan Veriha.
+ llie Lipcan martor,
+ Eu Nicolai Hupca martor,
www.dacoromanica.ro
129
+ Constantin Futila martor, + Vicol umblator,
+ Grigori fiul lui Pintilie, + Dimitrie, fiul lui Pintilie,
+ Athanasie, fiul lui Toader, + Filip martor.
Protopop Costasco.
Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Horecea, unde
se gaseste copia germand.
Intaritura data de Antonie mitropolit de Suceava, din Iasi,
1737, Iu lie 21. (Tot aici).
Despre zidirea man. Horecea vezi doc. din 1718 Dec. 2
Vezi si Erast Hostiuc: Schiturile si sillastriile Bucovinei
de alta data, Cernauti, 1936, pag. 146 si 147.
95.
1737, Martie 15.
Grigori Ghica VV. intareste lui Gheorghe Turcul postelnic
satul Patrauti, tinutul Suceava.
(Tradus in romaneste dolt o copie germana).
Moldovii.
Scriem domnia mea la vatamanul si la toti lacuitorii satului Peitrauti, tinutul Cernauti, si va facem stire, precum am
miluit si am dat satul Patrauti lui Gheorghie Turcul postelnic
fiind bastina du-sale dela neamul sau si i-am intarit, de aceea
sa-1 ascultati si sa-i faceti munca obisnuita. Aceasta poruncim.
15 Martie 7245.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Patrauti pe Siret si
Liber Granicialium IX 175, unde se afla copia germana.
Acest sat Patrauti se cheama astazi: Patrauti pe Sirete.
96.
1737, Apri lie 14.
Domnul tarii avizeaza pe starostele de CernAuti sa nu supere
pe negustoril armeni din Tara Le5asca.
Io Grigorie Ghica Voevod b(o)jiiu mi(lostiiu) g(os)p(o)d(a)r zemli moldayscoi.
www.dacoromanica.ro
9
130
Scriem domniia mea la credinciosi boiarii nostri du(lor)
starostii de Cernauti si vel cap(itan) de Cotmani, va facem in
stire pentru caii Armeanilor den teara lesasca care ar fi den
hergheliile tor, ca le-am Mout domniia mea testament ca on
cand ar vrea ca sä treaca sa-i duca iar in teara lesasca sa aiba
pace de vama de starostii, de capitanii, acmu ne jaluira ca cand
tree de aici cai ii suparati si le luati cate P (3) p(o)t(ronici)
starostii si capitanii, pentru care iata ca va scriem vazand carte
domnii meale sä be dati bund pace, mai mult peste carte domnii
meale supar sa n'aiba, pentru cai ce ar fi den iapele tor, iar
pentru alti cai ce or fi facuti de aici den teara, pe aceiia vor da
starostii si capi(ta)nii pa obiceaiu Si carte aceasta de mana for
sa nu ia, ci pururea sä fie aparati.
7245, Ap(ril) 14.
Copie, Academia Romans, manuscrisul nrl. 237, Fol. nrl.
439, pag. 397.
Un regest la N. Iorga: Studii si documente VI, pag. 436,
nrl. 1641. Vezi si volumul nostru III, pag. 142, nrl. 3.
97.
1737, Aprilie 21.
Dim lulas si femeia sa Sanda daruesc manastirii sf. Ilie un
loc din tarina mare, situat langa targul Suceava.
+ Adeca eu Dinza sin G(he)orghit(d) lulas si cu femeea
me Sanda Si cu nepotii miei care mai gios s'or iscali facut-am
credincios zapisul mieu la mana egumenulai Ghelasie si a tot soborul of svanta m(a)n(a)stire care este hramul lui sveti Ilie, pe
cum avandu eu un loc in tarina mare dela parintii miei care sa
hotaraste cu locul m(a)n(a)stiri si den sus si den gios, eu de
nimene nesilit si neasuprit si ne avand ficiori am dat acel loc
danie svintii m(a)n(a)stiri sa fie pomenire a tot rodului nostru
in veci, iar egumenul Si cu soborul svintii m(a)n(a)stiri vazindu-ma ca sant om slab ei de bund voe for mi-au dat doi giunci
si o vacs si li-am aratat si locul, care locul slujeste den drumul
Horodnicenilor in gios in potriva dumbravii popii si parte den
sus are semne den movila in movila, iar parte den gios slujeste
pan in coda Luciului care este helesteul svinti m(a)n(a)stiri, iar
de alungul slujeste pan in zare dialului, de alungul sant semne
www.dacoromanica.ro
131
tot movilite de amandoo partile, insa dentr'acest loc care mai
sus scrie fiindu eu la o slabaciune am dat loc care face tot doo
stoguri de fan care are si zapis Padure dela mine si raspunde
in zapis cat slujeste acel loc den bordei pan inputita si aceasta
bucate de loc Stefan sin Ionia Iu leas despre miaza nopte den
czar pan la o gropsord cu soci care si acel au dat Stefan svintei
manastiri care sa-i fie pomenire pentru sufletul parintilor du-sale
si a du-sale si pentru aceasta au iscalit si al doile din noi am
dat sa fie driapta mosie svintii m(a)n(a)stiri in veci, iar cine
s'ar scula cu pricing, iar care s'ar scula (adaogat: ca sa strice)
den niamul nostru pentru aciasta mosie, sa fie supt blastamul
(addogat: domnului I(sus) H(ristos), a maicii precistii si a tuturor svintilor si a hramului lui sveti Ilie si a tot saborul, sa fie
ne ertat in veci, si acest zapis s'au facut inainte svintiei sale
parintelui Isaie dichiu de Suciav(a) si inainte dumilorsale vornicilor de Suciav(a) si altor omini buni care mai gios s'au iscalit
si s'au iscalit parintele dichiu si dumnealor vornici si pentru
(mai) mare credinta m'am si iscalit.
Let 7245, Ap(ril) 21.
Eu Stefan sin lonitd lulas, si eu Dima m'am iscalit.
Eu Nica nepot, eu Mihdlachi nepot de sor(a), de sora Dimii.
+ Eu Vasile Pildure san lui Gavril Padure m'am tamplat,
eu Costantin Olar san lui Gligor Olar m'am tamplat, Gavril sin
Gligor Olar, eu Ursul zet Dimii, eu Mihai zet Dima, eu Neculai
zet Iulas m'am tamplat, + eu Ion Ciobotar san lui Tudos(ie)
Ciobotar m'am tamplat, + eu Ion .a Ccirstanii m'am tamplat, eu
Andrii ZgrOba-ntd m'am tamplat, eu Ursul Gorca m'am tamplat,
Ilie Sep(tilici) vornic si m'am tamplat, Ion Carcige m'am tamplat, Toader Bddilita vor(nic) suciayschi m'am tamplat.
vornic.
Inainte noastra s'au facut acest zapis lsa
(0 semnatura indescifrabild).
Aceasta danie s'au facut inainte noastra si pentru credinta
am iscalit si noi.
(0 semnatura indescifrabild).
Si pentru o bucata loc a lui Stefan lulas au fost data rau
si am ras-o.
Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 52, lit. L.
Pe verso scrie: Un loc in Carina mare in locul Arenilor".
Tarina mare f acea deci parte din hotarul targului Sucevii dinspre Areni, unde se gasia pamantul daruit de Dima lulas.
www.dacoromanica.ro
132
98.
Iasi, 1737, Mai 14.
lona$co Isacescul zidind manastirea Ili$e$ti $i murind Para testament, Grigori Mica VV. intareste acestei man. satele daruite
el de ctitor, anume: Trel parti de 1115esti, satul Sasciori, satul
Balaceani, 1/2 sat lacobesti $1 1/4 Parhauti, toate tin. Sucevii,
$i 1/4 Oraseni, tin. liarlau.
+ Noi Grigori Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Facem sure tuturor cui sa cade a sti ca iata au vinit innainte domnii meale si a tot sfatul nostru rugatoriul nostru Varlaam, egumenul si cu tot saborul dela sfanta manastire Ilisestii
care easte zidita de raposatul lonasco Isticescul biv vel med(elnicer) si niau jaluit cu mare jaloba zicand ca pe mosiile ceau
avut svanta manastire date de ctitorul ei batranul Isacescul scrisoare nau apucat a face si intamplandu-i-se moarte au ramas
manastire fara nisi o scrisoare pe mosii,pentru care fiind aice de
fats si boiarii nostri Vasilie post(elnic) si Gheorghie med(elnicer), nepoti de fats lui lonasco Isacescul med., aseamene si ei
neau marturisit ca mogul for adevarat nau apucat a face diata
manastirii, dara stiind ei mosiile ce santu oreanduite manastirii
singuri ei de build voe lor, de nainte sfintii sale parintelui mitropolitului si al nostru duhovnicescu parinte chir Antoni si a boiarilor celor mari au facut diata manastirii pe toate mosiile ce
au stiut ei cu sufletile for ca santu orenduite dela mogul for
sfintei manastiri in care diata acesti mosii sau marturisit carele
scriem anume: Trii parti de sat de llisesti fail a patra parte
ce easte omeneasca, un sat intreg ce se cheama Seisciorii la
Suceava, altul sat intreg Balaceanii, tij la Suceava, giumatate
de sat de lacobeastii tij la Suceava, si a patra parte den tot
satul Pdrhoutii tij la Suceava, si giumatate de sat si din ceea
lalta giumatate de sat, a patra parte din sat din Odiseni la Harlau ce easte data cu diata de moase for Alexandra giupaneasa
lui Ionasco Isacescul med., mosia de basting cu parte sa de
cumparatura care parti sau ales acmu cu giudecata ca sintu
din tot satul ce sa imparte in optu parti, cinci parti sintu a manastirii, insa trii parti au fostu de basting a Alexandrii, ears
doua parti i sau venit ei de cumparaturile ce au cumparat inpreuna cu Isacescul sau ramas intracel sat numai doua parti a
www.dacoromanica.ro
133
lui Gheorghie, nepotul Isacescului, cumparaturile mosului sau
si a opta parte care easte a lui Arhi (!), care acesti parti de
mosiea a manastirii leau fostu schimbat calugarii intaiu cu
Gheorghie med. apoi pe urma stricand schimbul lui Gheorghie
le schimbase cu Mihalachi jit., cumnatul lui Gheorghie, si lui
Vasile, si domniia mea intalegand aceasta nam priimit a ramane
schimbul acela statornic, nici cu unul nici cu altul, sam dat
mosiea ceau fostu data de ctitoriu fora la manastire, dreptu
aceea darea pe toate aceli mosii de mai sus pomenite dupa diata
ceau dat Vasilie post. si Gheorghie med., nepotii Isacescului, pe
mosiile ce au fostu oranduite de Isacescul batranul la manastire,
asijdere si pe diata Alexandrii, giupaneasii Isacescului,datam si
dela domnia me sam intarit sf. manastirii llisestii pe toate aceli
mosii ca sa i He dela domnia me sfintii manastiri drepte ocini
si mosii si uric de intaritura cu toate hotarale $i cu toate viniturile neclatit si statatoriu in veaci si de ar fi mai ramas din scrisorile acestor mosii on la nepotii Isacescului on la Mihalachi
jit., cumnatul lor, oricand sar ivi la dansii sa alba a le la la
manastire si altu neme sa nu s(e) amestece. Aceasta scriem.
U las, vlet 7245, Mai 14.
Sturzea vel logof.
Tanasi logof. de taina pis.
Original, hartie, mare pecete rosie, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ilisesti.
Documente anterioare priv. la satul Sascior:
1. 1443, Noemv. 29, Suceava: Stefan VV. intareste man.
Moldavita i. a. satul Sasciori.
(Costachescu II, 187).
2. 1454, Aug. 25, Mead: Petru VV. scuteste pe oamenii
din Sasciori, satul man. Moldavita, de munca la cetate.
(Tot aid, II, 505).
3. 1499, Noem. 15, Hcirldu: Stefan VV. intareste man. Moldavita intre altele satul Sasii pe Costina.
(I. Bogdan: Doc. lui Stefan cel Mare II, 143).
Satul Sasciori a disparut. Vezi despre el August Nibio:
Eine verschollene Sachsensiedlung in der Bukowina, in
Deutscher Kalender fiir die Bukowina 1934, Cernauti, pag.
49-52, $i Kaindl: Geschichte der Deutschen in den Karpatenlandern II, pag. 370.
www.dacoromanica.ro
134
Despre satul Iacobesti urrnat. documente:
1. 1781, Dec. 24: Meleti, egumenul de Ilisesti, fiind bolnav
a delegat pe ieromonahul Sava sä dea declaratii in fata comisiei
austriace. Boierul Isacescul si sotia sa Alexandra, au intemeiat
satul, fiind sterpi. Dela Isacescul nu exists documente, dar
nepotii sai au facut declaratii despre daniile sale. Mandstirea
Ilisesti poseda: 3/4 Ilisesti, Sasciori satul intreg, Balaceana sat
intreg, 1/2 Iacobesti. In Moldova poseda 1/2 Oraseni. Vasile Calmutchi poseda 1/4 Ilisesti care-i vine dela Gligorasco Gherman,
care a dat-o zestre lui Vasile Calmutchi, dela care a trecut la
Sandul Calmutchi, tata lui Vasile Calmutchi. Dupd zapise ar
trebui sä stapaneasca 1/2 Ilisesti.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Ilisesti).
Boierul Isacescul n'a intemeiat satul Iacobesti, ci a daruit
jumatate din el mandstirii Ilisesti.
2. 1782, Dec. 17: Alexandru Vasilco poseda 1/2 Iacobesti,
primila ca zestre dela Constantin parcalabul de Stefanesti, fiica
caruia ii este sotie. Constantin o primise zestre cu sotia sa, fiica
lui Iuon Abaza, iar Abaza o cumparase dela Ursachi visternic
pentru suma de 300 galbeni.
(Tot aici, pachetul Iacobesti).
Dumitrasco Ursachi a vandut lui Iuon Abaza 1/2 Iacobesti
la 1700, Aug. 28. Vezi documentul.
3. 1783, luni 2: Pe hotarul satului Iacobesti si pe o parte
a satului Meleseuti de jos, proprietatea mandstirii St. Hie, se
afla noul sat de Ciangai, zis pe romaneste Iacobesti, dar pe ungureste Fogodisten. Acest sat se hotareste cu Meleseuti de jos,
Romanesti, Calinesti si Maratei, care ultimul sat se cheama si
Danilesti, iar dincolo de apa Sucevii se hotareste cu Parhauti
si Hrincesti. Hotarul incepe la garla morii unde paraul Horaitul
se varsa in Suceava, unde la fel Meleseuti de jos se despart de
Iacobesti, la coltul unde paraul Racova se var-81 fri-Frorait, la
fantana putreda, fantana lui Balos, valea Racovitei, paraul Racovitei, opcina Danilestilor, obarsia Lambi (Lamba e_parau),.
paraul Dani la, la Taietura Nemtilor zisa si Palanca, zisa de
obiceiu si Piciorul vulturului, la Poiana mare, paraul Neliapca,
la gura Nelepchii, la garla morii.
(Tot aici, pachetul Iacobesti).
4. 1784, Sept. 1: Maria, fata lui Constantin, fiul parcalabului, sotul lui Alexandru Vasilco dela Berhomet, vinde lui loan
Capri boeriu dela Maratei 1/2 Iacobesti, pe care o are zestre dela
tatal ei, iar lui i-a fost zestre dela Ion Abaza, pentru suma de
2900 lei.
%.
www.dacoromanica.ro
135
(Tot aici, Liber Contract. Nov. IV, 122).
5. 1812, luni 20: Proces verbal ordonat de Tribunal in
chestiunea impartirii mosiilor Maratei si Fogodisten, zis si Iacobesti, ale lui loan Capri intre cei 6 copii ai sal: Nikolaus, War.
teres, Gregor, Georg, Zadur si Ariton baron Kapri.
(Tot aici, Liber Instrumentorurri II, 229-244).
6. 1833, lull 22: Ariton baron Kapri darueste fiilor sai Johann, Zadur si Emanuel baron Kapri satul Iacobesti zis si
Fogodisten.
99.
1737, Iunie 24.
Grigori Ghica VV. intareste lui Gheorghe Parvul medelnicer
parti de mosie din Beresti si Berhomete, amandoua tinutul
Sucevii.
Noi Griagorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Dat-am cartea domnii meale boiarului nostru lui Gheorgin Pcirvu vel med. sa fie volnic cu cartea domnii meale a cane
si a stapani a patra parte de sat de Beresti si cu vecinii ce sa
vor veni in partea lui Vasile Starcea si alta parte de mosie a
lui Gheorghifri Chesco din Berhomete, iar cu vecinii ce sa vor
veni in partea lui pe giudecata ce au avut Parvul cu Vasilie
Starcea la domniea sa Costantin Voda si pe cartea ce ari de
ramas, pentru care li.s'au fost pus si zi Starcii pang in sesa luni,
ca sa de banii Parvului dinpreuna cu Ghiorghita, nepotul lui
Chesco, si banii nu i-au dat, insa pentru Gheorghita, nepotul
lui Chesco, ase s'au fost giudecat nefiind el fata, candu s'au
giudecat Parvul cu Starcea sä vie acel Gheorghita aicea la Divan sa ste fata cu Starcea sa dovideasca ca ar fi fost tovards
sau de nu ar fi fost tovaras la jacurile ce au facut o cireada de
boi a unui Turcu din Notin si acel Gheorghita n'au venit sa ste
iata sa dovideasca cu Starcea, trecandu un an si mai bine vazand Parvul ca n'au vrut acel Gheorghita sa mai vie sa sa dovedeasca cu Starcea, au dat jalba de iznoava la domniea sa
Costantin Voda precum nu vor sa vie sä ste fata sa sä dovideasca st domniea sa au dat o carte ca sä stapaneasca parte
Starch a patra parte de sat din Beresti ce easte la tanut(u1)
Sucevii cu vecinii ce sau venit in partea Starch, in partea lui
www.dacoromanica.ro
136
Ghiorghita, nepotul lui Chescu din Lucavat (si) Berhometi ve-
cinii ce sant pe acea parti si i s'au pus iarasi zi pand in cinci
luni ca sa dea banii Parvului, iar nedandu banii la zi sa fie
volnic Parvul sa vanza acele parti de mosie a for cu vecinii sau
sä le stapaneasca dupa cum vazum si cartea domniei sale lui
Costantin Voda din velet 7243/1735 Iu li in 15, si de atunce pan
acu acel Ghiorghita tot n'au mai venit sa sa dovedeasca cu
Starcea cand au fost acmu la domniea noastra i-au fost zis
Parvu lui Ghiorghita sa vie sa ste fata sa sa dovedeasca cu
Starcea, iara Gheorghita au zis ca n'a veni zicand ca sant
cartile rale si viind Parvul aice sa jalueasca an venit si acel
Gheorghita si n'au vrut sa ste fata de au avut ceva a raspunde
si s'au dus acasa pentru aceasta, dar si domniea mea am dat
aceasta carte a domnii mele de volnicie ca sa stapaneasca aceli
parti de mosie ce scriu mai sus cu vecinii Si cu tot venitul, iara
Starcea si Gheorghita sa n'aiba a sa amesteca la aceli parti, ce
sa aiba Parvul a le stapani cu bund paci decatrd eStarcea si de
Ghiorghita, nepotu lui Chescu, de vremi ce in 2 randuri ii s'au
pus zi si banii n'au mai dat, nici aceli parti de mosie n'au vrut
ei sa lasa Parvului sa stapaneasca si esti Parvul pagubas de
bani de 3 ani decand au avut giudecata cu dansii, ce sa alba
build pace Parvul despre dansii, aceasta scriem.
Let 7245, Iuni 24.
Sturza vel logof5.t.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, documentele familiei
Flondor, nrl. 199.
Satul Beresti a disparut. Pentru stabilirea lui dam urma-
toarele documente:
1. 1744, Julie 15: Satul Beresti al man. Slatina, tin. Sucevii,
la apa Siretului. Cu ajutorul vecinilor din Volcinet Vasilie vatamanul si Gavril Halep si a vecinilor de Cerepcauti, se stabileste
hotarul, incepe despre Camenca, o piatra la un zgheu sub tufis
la Sirete, spre miaza noapte peste drumul mare in sesul Siretelui, la marginea padurii, la paraul Bahnet, stejar cu buor,
balta in padure, o movila cu camp, peste drumul mare la trei
movile, prin padure la un stejar pus de episcopul Calistru, peste
deal, la padure despre Provorodie, spre miaza zi la Siret Tanga
Berlinte, la paraul din jos 'Ana unde iese din padure, la gura
paraului o movilita si o piatra, in sus pe Sirete pana la hotarul
Camenchei. Stefan Gherghel postelnic.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Slatina).
www.dacoromanica.ro
137
2. 1761, Oct.15: Pahomie egumen de Slatina cu tot soborul
dau zapis lui Pahomie egumen de Putna si intregului sobor zicand ca Ghedeon fost egumen de Slatina a mers la 1744 Julie
15 impreund cu Toderasco Basota si Stefan postelnic la mosia
Beresti, tin. Sucevii, a manastirii Slatina ca s'o hotarasca, fiind
in hotar cu mosia Camenca a man. Putna, dar nefiind fata nime
dela Putna, mosia Camenca fu impresurata cu acest prilej, de
aceea man. Putna a ocupat o parte de Rarence, tin. Cernauti,
a man. Slatina; Pahomie dela Slatina a mers la man. Putna si
amandoi egumenii s'au inteles sa restituie reciproc pamanturile
impresurate. La urma boierii Buhaiescul biv vel paharnic si
Lupul Hadambu vornic de poarta au fost rugati sa hotarasca
mosia Camenca.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Putna).
3. 1782, Noemv. 4: Egumenul Ghenadie din Slatina declara, ca. man. Slatina poseda in Bucovina i. a. salistea Beresti.
Aceasta se hotareste cu satele Opriseni, Burlenita, Camenca
si Hliboca. Hotarul incepe la drumul Oprisenilor unde cade in
drumul Cernautilor, unde se intalnesc hotarele dela Beresti,
Opriseni, Hliboca si Trestiana, tot cu Opriseni in muchea
dealului, la Burlenita, raul Sirete la cracul de jos, la Bahnet, la
scursura." pang unde duce drumul la Prisacareni.
(Tot aici, Liber Fundationum III, 167-177).
4. 1841, Sept. 11: Schimb de mosii. Theodorit arhimandrit
si egumenul man. Slatina da mosiile Rarance, Cerepcauti, Beresti si parte de Borghinesti si primeste in schimb dela Domnul
Moldovei Mihai Grigorie Sturza mosia Cioara, tin. Iasi.
(Arh. Stat. Cernauti, Haereditates bonorum cleri moldavici
in Bucovina I, pag. 33).
5. 1841, Noemv. 28: Domnul Moldovei Mihail Grigori
Sturza vinde lui Iacob cay. de Cernievschi pentru suma de 6000
galbeni in our satele Cerepcauti si Beresti.
(Tot aici).
Despre satul Borghinesti sau Burghinesti, astazi disparut,
urm. documente:
1. 1782, Martie 11: Egumenul dela Slatina Ghenadie declara in fata comisiei austriace, ca man. Slatina poseda in Bucovina mosiile: Valeasaca, Mazanaesti, Cerepcauti, Rarence si
salistile Beresti, Vorniceni, 1/2 Corlatesti, Borghinesti si Stelenesti. Satul Borghinesti ii fusese daruit de Alexandru VV.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum III, 146).
Este vorba de Alexandru Lapusneanul.
2. 1783, Sept. 26: Hotarnica Borghinestilor. Satul B. se
hotareste cu satele Liteni, Frumoasa, Nemerceni, Bodeni si hotarul Moldovei. Hotarul incepe unde Somuzul paraseste Bucovina, pe locul unde se intalneste cu Litenii, de aici la piatra unde
www.dacoromanica.ro
138
se intalnesc hotarele dela Borghinesti, Liteni si Frumoasa, la
un helesteu, la iazul Iui Gherghel, hotarul Nemernicenilor, muchea dealului la valea Caldarusa, paraul Calugara.
(Tot aici, Liber Fundat. III, 200-204).
3. 1799, Febr. 18: Chirit arhimandrit si egumenul Slatinei
arendeaza lui Panait Banta's mosia Borghinesti pe timp del0 ani.
(Tot aici, Liber Contract. Novorum XII, 562-4).
4. 1856, Febr. 18, Paris: Smaranda Sturza, nasc.principesa
Vogoride, cere intabularea ei asupra mosiilor Bosance, Uidesti,
Tataras, Areni, Nemericeni, Bodeni,'Frumoasa, Luciu (helesteu),
Strambul si Borghinesti zis si Rosia.
(Tot aici, Haereditates bonorum cleri moldavici in Bucovina I, 41 si 43).
Despre salistea Bodeni, astazi disparutd, se constata la
1783 Sept. 26, ca ea se hotareste cu Borghinesti, Bunesti si Nemerceni. Partea ei cea mai mare a ramas in Moldova.
Despre alte sate ale manastirii Slatina:
1. 1782, Mart 11: In fata comisiei austriace apare Ghenadie egumenul de Slatina si declard ca man. Slatina stapaneste
in Bucovina mosiile: Vale-saca, Mazanaesti, Cerepcauti si Rarence si salistele Beresti, Vorniceni, 1/2 Corlatesti, Borghinesti
si Stelenesti. Valea-saca este sat de data recenta, nu stie dela
tine 1-a primit manastirea. La fel nu stie tine a daruit mandstirii
satele Mazanaesti, Rarence cu pamanturi situate in raiaua Hotinului, Cerepcauti, si salistele Vorniceni, Beresti si Stelenesti.
Salistea Borghinesti a fost daruita de Alexandru Voevod, iar
1/2 Corlatesti de calugarul Ion Braescul.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum III, 146-153).
2. 1783, Oct. 4 si 8: Salistea Vorniceni se hOtareste cu Tolova, Zaharesti, Stupca si Dragoiesti.
Hotarnica salistei To lova. Hotarul incepe la frontiera Mol-
dovei, la gura paraului Rosu, aci infra in Bucovina salistile
Vorniceni si To lova, paraul Rosu in sus, la Balta Saca, zisa. si
Balta Arsa. unde se intalnesc hotarele Vornicenilor. ale Tolovei
si ale Zaharestilor, Trii Movile, paraul zis Valea Vornicenilor,
Movila Neagra, unde se intalnesc hotarele dela Vorniceni, Zaharesti si Stupca, paraul Stupchii, Valea cu fantanile zisa Si Jitari,
paraul Negru, hotarul Dragoiestilor, paraul Dragoiasca, Varful
Tapu, Movila Prepelitei, paraul Rosu si paraul To lova.
3. 1783, Oct. 6: Hotarnica salistei Stelenesti. 0 parte a
salistei se afla in Bucovina. Hotarul incepe pe locul unde salistea infra in Bucovina, apa Moldovei, hotarul Baisestilor, o
movild, paraul Somuzul, de aci salistea intra in Moldova.
www.dacoromanica.ro
139
In hotarnica din 1745 Mai 15 se zice, ca satul Cerepcauti
fusese al hatmanului Balica. Acesta 1-a daruit man. Slatina.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum III, 211-218).
Satului Stelenesti i s'a zis mai tarziu, din analogie, Stani-
lesti. Astazi satul se cheama Cornu-luncii. Stanilesti auch
Kornulunczi genannt". (Arh. Stat. Cernauti, Haereditates bonorum deri moldavici I, 121 si 148).
Satul Rarence se afla la hotarul Bucovinei si a fost conflict pentru iazul Rachitnei intre Bucovina si Moldova. La 1811
Martie 7, cei doi soldati austriaci randuiti la granita raporteaza
ca Rachitnenii prind peste pe helesteul ce este pe hranita" intre
Rarencea si Rachitna, care helesteu este pe jumatate a Rarencei
Inca din vremea Turcilor si jumatate a Rachitnei. La 27 Martie
1811, Pared labia Hotinului scrie Administratiei Bucovinei, ca
stapanul satului Rachitna are pagubd din partea lui Adam Asian,
arendasul din Rarence, care i-a luat navodul. Cere ca Asian sa
fie canonisit', iar paguba sa se bonitice. La 1811 Aug. 16, Administratia Bucovinei raspunde ca din partea Rachitnei se prinde
pestele pe iaz si ca s'a ridicat o moara in partea Rarencei, prin
care s'a calcat hotarul. Vafavul de Rarence a fost arestat si
transportat in partea moscaleasca. Cere parcalabiei sa numeasca
un comisar pentru cercetare, care la 23 Aug. urmeaza sä se
intalneasca la fata locului cu Kreiskomisarul von Milbacher.
La 1811, Oct. 28, Parcalabul Hotinului Iordachi comisul
raspunde, ca in trecutele zile armeanul Adam (Asian) din Rarence a sosit la iazul Rachitnei cu 140 oameni inarmati cu druci
calcand straja imparateasca si in sila au luat un navod de jur
imprejurul iazului de 1500 lei si au arestat pe un om. Parcalabia
dupd datorie si dupa megiesitul preitesug" face Creisamtului
Bucovinei poftitoare cerere", ca sa faca cazuta punere la cale
si inplenire". Pe Adam sa."-1 infraneze".
In ce priveste satul Bosanci trebuie addogat ca de el s'a
tinut pe vremuri satul Lisaura. Astazi Lisaura este sat deosebit.
Strambu este un catun al Bosancilor. E un helesteu cu
cateva case in jurul sau.
Despre satul Mazandesti mai e de spus, ca a fost dat in
arenda Armeanului din targul Sucevii Bogdan Cojocar. Acesta
la 1797, Iulie 6, a cedat arenda baronului Nicolai Andries von
Capri pentru 109 vaci ialovite, 3 jirezi de fan facute la Staidroaia si 92'/2 galbeni. Anii arenzii 1797-1801. (Arh. Stat. Cernauti, Liber COntractuum Novorum XI, 228-229).
www.dacoromanica.ro
140
100.
Ostrita, 1737, Iunie 29.
Boerii Toader Carp si Miron Gafenco cerceteaza din ordinul
domnului conflictul ivit intre manastirea Putna sI vornicul Ion
Neculce pentru hotarul satelor Ostrita si Boian, tinutul Cernauti.
M(i)1(o)st(i)ve si luminate do(a)mne, sa
fii
Marie Ta
s (On (a) tos.
+ Facem stire Marii Tale ca dupa luminata porunca Marii
Tale mergand noi a cerca pricina ce are satul Ostrita carile este
a sfintei manastiri Putnii, cu satul Boianul ce este a du-sale
Ion Niculce biv vel vor(nic) pentru o bucata de loc, care sate
sant pe Prut in tinutul Cernautilor, Ostrita din sus si Boianul
din gios, si locul acel cu pricing la mijloc si fieste carile dintr'aceste clod sate acea bucata de loc o trag catra hotarul sau
si inteacesta chip am cercat pricinile lor, ca dupd ce s'au stransu
megiesii si alti oameni buni de pin pregiurul for purces-am dintaesdata a cerca pe unde ne-au aratat hotarul dumnealui Ion
vornic, apoi si pe unde ne-au aratat parintii de Putna, dar semne
incredintate n'am putut afla, numai semnile ce ne-au aratat
parintii de Putna tot mai yin la cale, iar semnile ce ne-au aratat
du -(lui) vor(nicul) Ion nice decum nu yin la cale dupa cum pe
larg om arata inainte, dusu-ne-au intai la trei stejari ce sant
alature Tanga o padure ce-i zic Liscic mai dela dial de o piiatra
ce este deasupra unii vai ce-i zic Iavore, in care stejari sant
facute si niste cruci si acea piiatra este puss de dumnealui vornicul Ion nu de mult cand s-au hotarat Boianul decatra Rcirence,
satul mandstirii Slatinii, aratand dumnealui dintr'acea piiatra
in sus hotarul satului Ostritii si in gios hotarul satului Boianul
si spre amiaza noapte hotarul Rarencii, dard parintii de Putna
au aratat hotarul for mai gios raspunzand ca cand au hotarat
cu Rarence pe damn, atunce la acea hotaratura nu i-au chemat,
apoi ne-au dus la un izvor despre Prut, carui izvor du -(lui)
vor(nic) si cu oamenii du-sale ii zic Hlinae, ce sa intalege pe
limba noastra Glodoasa, iar parintii de Putna ii zic izvorului
acelue Caminena, adeca Pietroasa, cum s'au si vazut din izvor
in gios pe parau tot pietre marunte cum zice (la) noi prundu,
apoi ne-au mai dus si la alte dog pietre, una supt costise despre
Prut, alta in sasul Prutului, dar nice un samnu a fi pietri de
hotar n'au avut, ca neci era asazate in pamant dupd cum sant
www.dacoromanica.ro
141
pietrile cele de hotar, neci era in potriva una altie si piatra cea
dipe sas era puss pe lat si aproape de un tinterim de besericd,
uncle zic calugarii Ca este saliste cea veche a Ostritii si piiatra
era mancata de desupt de pamant care s'au cunoscut ca de de
mult tot ase i-au fost stare ei, si pecum ne-au aratat dumnealui
vor(nicul) tot locul cel de hrana ramane in parte Boianului, iar
in parte Ostritii ramane numai un unghiu de Os si lunca si
dumbrav(a) la dial, Inca si din saliste Ostritii o bucata ramane
in parte Boianului.
Asildere si parintii de Putna ne-au dus pela semnele lor,
intai in lunca Prutului la o trupina de stejar, carile era cazut
si arsu, dar in trupina cat mai era ramasa s'au cunoscut buorul
si de acolo la un plop in tarmurele unii balti ce-i zic siunala
bolota, dar plopul era cazut din radacina in balta si de acolo
drept peste sas si in costisa intr'un damb unde zic ca au fost
si piiatra si au marturisit si oamenii Ca au apucat acolo piiatra
si nice dumnealui vor(nicul) n'au putut pune vr'o pricina, cum
ca n'au fost acolo hotar, numai zisa ca din piiatra in gios sant
dog parti de Boian, iar din semnile acele este a treea parte de
Boian in sus, caci mai de mult satul Boianul ari fi inblat in trei
parti si acele dog parti din gios au fost a dumisale, iar a treea
parte de sat parte den sus au fost a Volcincestilor cu niamul
lor,intrebat-am si peVolcincesti pe cand tine ei in Boian cum au
tinut ei cu calugarii si au dat sama ca dintr' aceste semne ce au
aratat calugarii in gios tine ei Volcincestii si din semne in sus
tine calugarii, apoi de acolo dela dambul acela ne-au aratat
calugarii drept la dial pan in dial la o movila, a treea movila
mai din sus de Boian si de acolo la paraul ce-i zic Hucaul si pe
paraul Hucaul in sus pan unde cade parautul Iavorii in Hucau
si acolo sa loveste in capite cu hotarul Rarencii, si cum au
aratat ei ase arata semnele si la marturie Savii mitropolitul,
numai not vazind ca dumnealui vor(nicul) tot pricinueste si cere
hotar pe unde au aratat dumnealui, pentru ca sa curmam pricina
am zis ca sa-s(i) afle dumnealui doi oameni sa ea asupra for
carte ce era Vacua de bldstam dela sfintie sa parintele patriarhul sa marga cu carte a mana si pe unde or arata ei pe acolo
sa punem pietri sa ramae pe acolo hotarul Intre Ostrita si'ntre
Boian, care aceasta si parintii de Putna au priimit, dar nime
din oamenii du-sale n'au vrut sa ea blastamul asupra, iara din
www.dacoromanica.ro
142
oamenii manastirii Putnii Si mai multi s'au aflat Si nu numai
mireni ce Si din parte bisericeasca s'au aflat sa ea blastamul Si
sa arete hotarul care axis de fata au scos un preot batran din
Cuciur ca de septazaci Si mai bine de ani anume preutul Vasilie
carile au marturisit ca la tineretile lui fiind el duhovnic unui om
vecin de Boian anume vatamanul Chiras om batran iar fi spus
acel om ca fiind casa lui ce are in Boian mai de ldturi decat alti
oameni dela semnile ce au aratat calugdrii acmu in sus nice vifei
nu le-au fost lasand sa pasca, asijdere Si den oamenii de Boian
au marturisit ca dupd ce au dat Turcii Camenita cercandu-s(i)
Volcincestii mosie lor la Boian, acel Chiras vatamanul le-au
aratat in ce chip on tine despre calugdri pe cum Si Volcincestii
n'au tagaduit, ce dumnealui vornicul pe Chiras it arata ca au
fost un om esit din minte si pe marturii cdlugarilor ii arata ca
sant oameni f ara frica lui Dumnazdu raspunzind ca nu s'a lasa
pe sufletele lor, numai au cerut masura, pe cum am Si masurat
Boianul pe trei locuri Si cu masuratul s'au aratat aeve strambatate ce are Ostrita despre Boian, macar ca cu cats chivernisaid s'au silit dumnealui vor(nicul) a-s(i) inmulti odgoanele ca
sa agiunga la semnele ce au aratat, dard cu mult n'au agiunsu
Si pang a nu masura vrand noi a face o mijlocire ca sa mai lase
calugarii din locul acel cu pricing spre parte Boianului voind
si s'ar fi facut o asezare, dar dumnealui vor(nicul)
calugdrii
n'au priimit, iar dupa ce s'au masurat Si au cunoscut Si dumnealui vor(nicul) ca sa la tie fau, apoi dumnealui priimi asdzare
sa-i mai lasd calugarii si apoi dupd aceea n'au vrut calugarii sa
lase nimic ce s-au cerut locul de plin pe semnile lor, care vrand
noi a hotard, dumnealui vornicul S -au cerut soroc sg marga la
Es(i) sa i se hotarasca pricina dela divan Si deci cum au pof tit
i-am dat soroc, iar parintilor de Putna dupa cum am cunoscut
Si am aflat dreptate lor le-am dat aceasta marturie la mana lor
si Marie Ta vei alege pricina lor, cum a fi mila Marii Tale.
Din Ostrita, vlet 7245, Iun. 29.
Robii Marii Tale.
Toader Carp biv jic(nicer), Miron Gafenco uricar.
Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 2, lit. a
Sub Ostrita se vor intelege satele Mahala si Cotul Ostritei.
Ostrita de astazi s'a chemat pe vremuri Cliscduti. Vezi doc.
din 1764, Ian. 13.
www.dacoromanica.ro
143
101.
1737, Iu lie 5.
Me Ciudin, omorind doi Evrei din Cuti, este condamnat la
moarte; it salveaza Mihai Micul vornic $i unchiul sat' $erban
Flondor, pentru care fapta li se cedeaza / a parte de Vascauti,
tinutul Cernauti. Mo$ia trece la Alistarh stolnicul, care plateste
sumele cheltuite.
Adeca eu Ilie Ciudin am dat adevarat zapisul mieu in
manile lui Mihai Micul vornrc si in manile unchiului meu, ca sa
se stie, precum le-am vandut dreapta mosie a mea ce o am dela
parinti a patra parte de sat de Vasciiuii cu vecini, cati s'or gasi
pe acea parte, cu fanate Si cu toate veniturile, intrand in mare
nevoie omorind doi Jidovi din tara lesasca din Cuturi si am fost
prins $i dus la divanul Mari Sale lui Grigori Voda $i stand la
judecata cu paratorii m'au dovedit neputand tagadui, si mi s'a
luat viata dela divan dupd legea tarii si nime din fratii miei sau
din rudele mete n'a venit in nevoia mea, lard numai du-lui Mihalachi vornicul, sotia acestuia cu mama mea si Serban Flondor
medelnicer, care a fost var cu parintele mieu au venit la urma
si rugand cu lacrimi, s'au milostivit si mi-au scapat viata cu
multa cheltuiala, si afland ca mi-au scapat viata le-am vandut
a mea dreapta ocina si mosie anume a patra parte de sat Vascouti pentru 300 lei, fiind ei rude si avand ei dreptul, cu cad bani
am scapat de pedeapsa neapropiindu-se nimeni din fratii miei
sau din rudele mele in nevoia mea_si._ sa-si faca si ispisoc domnesc dupd acest zapis al mieu si la facerea acestui zapis au fost
fata multi boieri mail $i mici si du-lui starostele si du-lui marele
vames $i pentru mai mare credinta am iscalt.
5 Iulie 7245.
Hie Ciudin.
Laronii staroste, Pantazi vames, Vasilie lorga biv vel jitnicer, Gligorie Stroescu comis, Gligoras Crupinschi pitar, eu
Maria, fiica lui Grigori Motoc, eu Gheorghie Parvu am iscalit
la rugaminte inaintea judecatii starostelui, fiind namestnic.
Sä se stie ca am dat pentiu scaparea lui Ilie Ciudin din
pricina mortii acelor Jidovi anume $erban Flondor 170 lei, iar
www.dacoromanica.ro
144
eu 332 oi, pentru care ne-a dat mosia, dar vazand ca du-lui
Aristarh stolnic are dreptul sa is mosia, mi-a dat acele 332 oi
si 170 banii lui Flondor, de aceea i-am dat acest zapis, precum
a cumparat mosia ca sa-si faca si ispisoc domnesc si pentru
mai mare credinta am iscalit.
12 Septemvrie 7245.
Mihai Micul vornic.
Si eu Serban Flondor am primit banii 170 lei si 60 lei ca
despagubire pentru paguba suferita in urma intarzierii platii,
care face 230 lei si am dat si eu mosia si pentru credinta am
iscalit.
$erban Flondor.
Venind aceasta mosie dela Tautul, care a fost stramosul
meu, si avand eu dreptul a da banii pentru ea, dar rugandu-ma
du-lui Aristarh m'am invoit cu du-lui si am iscalit.
Toader Paladi spatar.
Sturza mare logofat martor, Vasilie Buhcliescu logofat al
doilea, Toader Parvul vel capitan, luon gramatic, Danild Giurgiuvan.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Vascauti, si Liber
Granicialium IX, pag. 545-550, unde se gaseste copia germand.
La data de 12 Septemvrie 7245 s'a scazut cif ra de 5508,
continutul documentului neadmitand scaderea cu 5509.
102.
Socola, 1737, Julie 22.
Domnul Orli Intareste stolnictdui Alistarh hnnatate de sat de
lilinita, tinutul Cernauti, reclamata de Gheorghe Turculet
postelnic.
Io Grigorie Ghica V oevod bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Vinit-au Innaintea noastra si inainte a for nostri moldovenesti boiari a mari si a mici credincios boiariul nostru du-lui
Alistarh biv vel .stol(nic) si ni-au aratat o marturie den let
7242/1733 Oc(tomvrie) 28 dela cinstit si al nostru duhovnicescu
parinte sfintiea sa chir Antonie mitropolitul Moldovii si dela
toti boiarii cei mari ce au fost pe atunce anume Costandin Coswww.dacoromanica.ro
145
tachi logofattil si Sandul Sturza vornicul si Iordachi Cantacuzino vornicul si Costantin Ruset hatmanul si Andreiu Ruset
spat(ar) si Iordachi Cantacuzino banul si Iordachi Ruset pah(arnic) si Toadir Paladi vel vist(ernic), scriind precum s'au
parat de fat(a) du-lui stolnicul Alistarh cu Gheorghie Turculet
postelnicul pentru giumatate de sat de Hlinit(a) dela tinutul
Cernautilor, zacand du-lui Alistarh stolnicul precum acea mosie
este dreapta mosie in partea maicii sale domnitii Saftii si far(a)
dreptate este data acea mosie de matusa du-sale domnita Iliana
lui Turculet cu zapisul ski pentru 180 lei datorie sotului sau
rapaosatulth Nicolaiu Costan logofat ce au fost dator lui Turculet, ca avand Turculet a lua acesti ce au avut la Niculaiu
Costan logofat si la domniea
(lipseste)
apuctind Turculet
pi domnita Iliana ca sa -i platiasca datoriea sotului sau si ea
necercand atunce alts giudecata au dat aceasta mosie lui Turculet pentru acea datorie, iar la domniea varului nostru Costandin Voda raspunzand stolnicul Alistarho ca mosiea aceea
au fost driapta a maicii sale si urcand la toata boerime (?) giudecata, asijdire si Gheorghie Turculet pos(telnic) fiind fat(a)
cerandu-s iar datoriea sa de unde s'a cadea sa fie (?), asa au
aflat giudecata cu totii din vreme ca mosiea sa Oa a domnitii
Saftii sä de pace Turculet acii mosii, insa nici pi domnita Iliana
nu au aflat datoare a plati datoriele sotului sau, una ca ficior
inpreund n'au avut, a dooa ca fameae macar chizesi de ar fi
pentru datoriea barbatului sau si zapis de ar da pravila giudeca
sa nu platiasca si neatingandu-sä domnita Iliana de ramasitile
sotului ei si ramaind Turculet sa-s platiasca cu ce va gasi de a
lui Neculai Costan logof datu-i-au lui Turculet din mosiile
logofatului Niculai un sat anume GrozAstii la tinutul Orheiului
sa-1 stapaniasca pentru acii bani, iar du-lui Alistarho stol(nicul)
sa aiba a-$ stapani mosiea sa acea giumatate de sat de Hlinit(a)
cu pace.
Deci si domniea mea daca am vazut acea marturie am
crezut si am dat si am intarit si dela domniea mea du-sale stolnicului Alistarho ca sa-i fie si dela domniea mea acea giumatate
de sat de Hlinit(a) c4iapta mina Si mosie si uric de intaritura
cu tot venitul neclatit nerusiit statator in veci si altul Dime sa
nu sa amestice piste aceasta carte a domniei mele.
Dela Socola, let 7245, Iul(ie) 22.
www.dacoromanica.ro
10
146
Copie, Academia Romana, Manuscrisul nrl. 237, fol. 466,
pag. 424. Regest la Nic. Iorga: Studii si documente VI..
103.
1737, Decemvrie 15.
Hotarnica satului Crainicesti, tinutul Sucevii.
+ Adec(a) noi calugarii dela sf(a)nta man(a)stire Solca
care mai gios ne vom iscali si noi mireanii care mai gios ne vom
pune deagetele marturisim cu sufletele noastre pentru hotarul
Crainicestilor, precum am apucat din staretii i parintii nostri
cei batrani, pre care ne-au si purtat parintii calugarii acei vremi
pre la seamne fiind copii de ne-au si deparat ca sa tinem minte
seamnele hotarului de cand au hotarat, ce precum ne-au aratat
marturisim cu sufletele: sä incep seamnele despre hotarul Calafindestilor purcegand din samn in samn, dela lantana reace in
Scurta pela capul Barcului si pogoard in paraul Noraitului si
arnica Horaetul in sus pan in halasteul popei si lass Horaitul si
apuca piscul la deal pan in zarea dealului despre Calafindesti
si da in stalpul cel de plated si apuca pe supt zarea dealului pan
in piscul dealului si pogoard la vale drept in iaz in Strambul si
apuc(a) matca halasteului in sus pan in coada helesteului Si
apuca cracul despre apus pan in balta ratund(a) si sue in stajerasi si pe la capul stajerasilor pe din sus treace drumul cel
mare si apuc(a) parautul in gios pan in apa Sucevii si apuc(a)
apa Sucevii vechi pe supt stalled pela piole ceale vechi si a.' in
ramnic si apuca ramnicul in sus si tae pin coada ramnicului de
curmezis lie drumul vechi si apuca Bantu asupra Sucevitii si da
in fantana Stepcai, si treace apa Sucevitai pe din sus de znaman
si dal in dolina si ea dolina in sus din lantana lui Stefan Voda,
apuc(a) pintre fageteale si in gura zabodii si zapodiea in sus
pin poeana Sacului in poeana Mihului i poiana Grozii Si apuc(a)
apa Iazlovatului celui mare in sus, pentru aceast hotar asa stim
Si marturisim cu dreptatea sufletelor noastre si pentru credinta
ne-am iscalit noi calugari si mireani degetele ne-m pus.
Dechem(vrie) 15, let 7246.
+ Ermonah Ghedeon clisiarh ot Solca, + ermonah Vasile
ot So lca, lonichi ermonah ot Solca, ermonah Nictare ot Solca.
www.dacoromanica.ro
147
+ Eu Ion Negrescul, + eu Savin Ciornei, + eu Grigorie
Corgiosal, + eu Ion s(i)n Tibul, + eu Vasile s(i)n Tibul, + eu
Tofan Negrescul.
Inainte noastra s'au facut aceasta marturie pentru credinta m'am Si iscalit
!said
. .
Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 26, lit. I.
Crainicestii sunt identici cu satul de astazi Granicesti.
Textul german publicat la Wickenhauser: Solka, pag. 110-111,
nrl. LIX.
Alte hotarnice:
1. 1742, Julie 7: Hotarnica satului Crainicesti, Dinul biv
armas si Toader Badelita vornic, a venit la ei Varlaam egumen
de Solca cu porunca, au fost chemati oameni buni batrani megiesi de prin prejur anume Vasile Cazacul razes din Romanesti,
Pavel Mortun vornic de Calafindesti, Stefan preot de acolo,
Ion Zbera din Parlaseni, Vasile Tibul de acolo, Irimie Sirghie
de Solca, Ion Bulica de acolo, Stefan vataman de Crainicesti,
ispisoauele nu arata sernnele hotar, :or, de aceea ;Li adus pe un
om batran Ion Negrescul care fusese d' fa VI cdnd Preda biv
vel stolnic stapanul Calafindestilor se impacase cu Solca pentru
hotar. Si stand intre hotare, i-au dat lui Negrescul care era
copilandru de pica aratandu-i ca sa tie minte semnile". Si Ion
Negrescul luand brazda in cap a purces din lantana rece,unde se
intalnesc hotarul Meleseutilor, Draganestilor si al Romanestilor,
la dial, capul Barbicului, la o scursura de parau care se cheama
Scurta, paraul mare, peste toloaca in apa Horaitului, peste Horait, Intr'un pisc, la hotarul Calafindestilor unde sunt viezunii,
iazul Strambul, peste Horait, la balta rotunda. S'au pus pietre.
(Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 26, lit.
L. Textul german la Wickenhauser: Solka, pag. 114-116,
nrl. LXIX).
2. 1766: Hotarnica satelor Crainicesti, Ivancicauti si Parliseni. Dosif tei episcop de Radauti, tustrele mosii ale man. Solca,
sunt intr'un hotar. A venit egumenul Solcii Venedict cu schimnicul Grigorie si alti oameni batrani, hotarul incepe la lantana
rece, unde se intalneste hotarul Crainicestilor cu Romanesti,
Mileseuti $i Delenii (ai man. Solca), in coasta dealului, zarea
dealului spre rasarit, paraul lui Matei, peste Horait, buza dealului, muchea dealului, hotarul Serbautilor, la hotarul ce desparte
Parlisenii de Calafindesti, tot Parliseni, la iazul Calafindestilor,
aici raman Parlisenii $i incep Ivancicautii in hotar cu Calafinwww.dacoromanica.ro
148
desti si cu Plesintii a manastini Putna, in drumul Iancului Voda
pans la paraul ce desparte Ivancicautii de Plesintii.
(Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, fasc. 26,
lit. N).
Sate le Ivancicauti, Parliseni si Deleni au disparut.
104.
1738, Martie 20.
Hie Septelici stolnic vinde lui $erban Cantacuzino mare stolnic
mosia zisa Gropile de Zaharesti, tinutul Sucevii.
Adeca eu Ilie Septelici stolnic am dat zapisul meu la mana
du-sale lui Serban Cantacuzino mare stolnic, precum i-am vandut o mosie anume Gropile de Zaharesti care se hotares.te cu
Zaharesti si cu Liteni, care mosie a fost a Nastasiei Buldoaiei
si murind ea in casa noastra a lasat, sa se vanda acea mosie
pentru comandul ei si at sotului ei si pentru 40 de sarindare ca
sä i se ceteasca si dupd tocmeala du-lui a dat toti banii si zapisul
vechiu ce a fost s'a pierdut, de aceea i-am dat acest zapis in fata
multor boieri, cari au iscalit ca sa-i fie de credinta si pentru
20 Martie 7246.
Ilie Septelici stolnic.
Toader Halm am fost fata, luon
...
capitan.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IX, pag.
304-5, unde.se gaseste copia germana.
$erban Cantacuzino fugi pe timpul lui Grigori Ghica in
Ungaria, unde muri. Mosiile sale furs confiscate de domnie, iar
Constantin Mavrocordat in a treia sa domnie (1748-49) a daruit toate mosiile lui $erban, lui Constantin Cantacuzino mare
armas, sotul Saftei Cantacuzino, nepoata de f rate a lui Serban;
dela Constantin mosiile trecura la fiul sau Ianache Cantacuzino.
Satele lui Serban Cantacuzino au fost: Horodniceni pe
paraul Bradatel, satul intreg Tolova pe Somuz, satul intreg
Bradatel pe paraul Bradatel, jumatate de Rotopanesti langa
Horodniceni pe apa Bradatelului, Corlata zisa mai nainte Corlatele si mosia Gropile langa Zaharesti, toate in tinutul Sucevii.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granic. IX, 300-302).
www.dacoromanica.ro
149
Despre Gropile langa Zaharesti, tinutul Sucevii se face
mentiune si la lorga N.: Studii si Doc. VII, pag. 202-203. Aici
se zice, ca la 1738 Ilie Septelici vanduse fanatul dela Caldarusa,
zis Gropile, situat intre Zaharesti si Liteni, lui Serban Cantacuzino stolnic. La fel se mentioneaza, ca satul Corlata, zis mai
nainte Corlatelile, satul Horodniceni cu salistea Tulova si Bradate!, apoi fanatul Caldarusa, zis Gropile, sunt proprietatea lui
*erban Cantacuzino.
105.
Igsi, 1738, Iunie 16.
Grigori Ghica VV. intareste Jul Constantin Tautul a patra parte
de sat de Ispas, tinutul Cernauti.
Moldovii.
Am dat scrisoarea domniei mele lui Constantin Tautul,
fiul lui Ionia Tautul, nepotul lui Patrascan Tdutul, si fratilor
sai, ca sa fie puternici, a stapani a for dreapta ocind si mosie,
ce zisese Ca au, a patra parte de sat de !spas, tinutul Cernauti,
care parte parintele for Ionita Tautul a primit-o danie dela unchiul sau Velicico Tdutul, aratand si un zapis de marturie dela
Toader Tdutul, fratele parintelui lor, si dela alti oameni buni,
sari marturisesc, precum au avut dela mosul for un zapis de
danie, care s'a pierdut in razboaiele cu Lesii, de aceea s'a dat
lui Constantin Tautul si fratilor sai pe zapisul de marturie al
unchiului for Toader Tautul si al altor oameni buni aceasta scrisoare, precum sa stapaniasca in pace acea a patra parte de sat
de Ispas si sa is toate veniturile dupa obiceiu din camp, din
fanate, stupi si gradini cu legume, din tot locul toate veniturile,
jar cine ar avea ceva impotriva sä vie cu zapisele ce le are 5i
nime sa nu se scoale impotriva acestei scrisori a domniei
noastre.
In Iasi, 16 lunie 7246.
vel logofat.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ispas, si Liber Granicialium IV, pag. 155-157, unde se gaseste copia germana. Publicat in a noastra: Familia Onciul, pag. 71-72, nil. 63.
www.dacoromanica.ro
150
Alte documente despre satul Ispas:
1. 1754, lunie 25: Alexandru Vasilco mazil se plange ca
unchii sai Goianesti stapanesc mosiile ce-i apartin nedandu-i
partea de venit. Sunt numiti sa cerceteze ispravnicii tin. Sucevii
Dinul Cantacuzino biv vel paharnic si Pascal biv vel medelnicer.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IV, 157-159).
2. 1755: Impartala mosiilor Goianestilor, intre fratii Iuon
si Nacul Goian, sora for Mariuta, mama lui (Alexandru) Vasilco,
Irina, sotia lui Andrei Marco, Gafita, sotia lui Sandul Tautul.
Sunt de impartit: Vs Jadova, 1/10 Cumaresti, 1/36 din jumatate
Stanesti, 1/4 Ispas, 1/12 Boianciuc Ns Dorosauti. Mariuta primeste
parte de Ispas Si Cumaresti, Irina parte de Ispas si Boianciuc,
Gafita parte de Ispas si Stanesti. Restul anume Vs Jadova, 1/s
Dorosauti, 1/22 Toutri, 1/6 si 1/3 Banila cade in seama fratilor.
(Tot aici, pag. 159-161 Si pachetul Jadova).
3. 1771, Apr. 1: Impartala intre copiii Saftei Tomuzei. lordachi, Gheorghe si Marita Butura primesc 1/16 Ispas, Anita Costris si Paraschiva Coceoaia primesc 1/8 Rudesti.
(Tot aici, Liber Haereditatum I, 225).
4. 1782, Febr. 20: loan Paladi biv vel spatar si Miron Darie
biv vel sardar impart mosiile ramase dela tatal Toader Paladi
fost vornic mare, si maica, fata Tautului log.
loan Paladi spatar a primit intreg satul Oraseni tin. Cernauti, 1/2 Gramesti tin. Sucevii, 1/4 Rugasesti tin. Sucevii, 1/4
Rudesti tin. Sucevii, din Miclesti tin. Roman partea care se va
alege, satul intreg Bacanii tin. Tutovii, partile din Zimiesti de
sus si din Manzati, tot la Tutova.
Miron Darie sardar si sotia sa Anita, sora lui loan Paladi,
primesc: 1/4 Ispas tin. Cernauti, 1/4 Campulungul Rusesc, satul
intreg Calinesti, fard a Vs parte care-i razaseasca, 1/2 Calafindesti tin. Sucevii.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum IV, 68-77).
5. 1783, Apr. 14: In fata comisiei austriace se fac urmatoarele declaratii.Satul Ispas este impartit in parti intre Ionasco
Tautul, Alexandru Vasilco, Iordachi Dari si lordachi Tomuzei,
fiecare din ei stapanind a 1/4 parte de sat.
Ionasco Tautul a mostenit 1/4 Ispas dela Zaharia Tautul.
Dela Ionasco Tautul partea sa a trecut la Antohi Popovici, Iuon
Tautul, Vasile Ghine, lenachi Istratuta si Dochita Cotomanita.
Iordachi Darie a mostenit 1/4 Ispas dela ruda sa Anita,
fiica Ghergheloaiei.
lordachi Tomuzei a mostenit 1/4 Ispas dela parinti si mosi.
Partea sa fusese a lui Patrascan Tautul.
Alexandru Vasilco cu rudele sale Sandul Malai si Andronic
Borsan au mostenit 1/4 Ispas dela parintii din partea mamei.
Partea for fusese a lui Gheorghe (Gheorghita) Goian, care o
daduse celor 3 fiice ale sale Gafita, Mariuta si Irina. Mariuta
www.dacoromanica.ro
151
este mama lui Alexandru Vasilco, Gafita si Irina sunt bunicele
lui Sandul Malai si Andronache Borsan.
(Tot aici, Liber Granicialium IV, 130-137).
6. 1783, Apr. 28: Antohi Popovici, Vasilie Marco cu rudele
for Iordachi si Iuon Tautul si Vasilie Ghine fac impartala. Stramosul for Ionasco Tautul stapanise 1/4 Ispas, Poiana Tesova
Rovena care acuma se cheama Rastoace si 1/16 Panca si avusese
6 copii: Gavril, Iuon, Dan, Mariana, Tofana si Ileana. Tofana
ramasese stearpa, de aceea mosiile lui Ionasco Tautul se impart in 5 parti.
(Tot aici, Liber Naereditatum XVIII, 8).
7. 1785, Febr. 15: Ileana Ma Masa, fiica lui Sandul Tautul,
impreund cu copiii ei vinde lui Iacob Romascan a 1/16 Ispas
pentru suma de 800 ducati.
(Tot aici, Liber Haereditatum XIV, 219).
Fratii armeni din Kuty Petru si Iacob Romascan au mai
cumparat parti din Ispas dela Vasilie Ghine si sotia sa Safta,
fiica rap. Mier la Ruginoaia, dela Vasilie Spanul si sotia sa Iftinca, fiica lui Vasilie Popovici, si dela Gavril Tura, fiiul lui
Simeon Tura de Mamornita, Grigorie Tautul, fiul lui Ursachi
(Tautul) din Lehaceni si Alexandru Coleasca, fiul lui Mihalachi
Coleasca din Costesti.
(Tot aid, Liber Haereditatum XIV, 214-217).
8. 1785, Febr. 19: Alexandru Vasilco cu sotia sa Maria si
cu fiii sal Nicolae, Vasilie si Stefan, dä fiicei sale Catarina cas.
cu Stefan Antohi 1/24 Ispas, iar lui Iacob Romascan ii vinde
1/24 Ispas, cu vecini mentionati cu numele.
(Tot aici, Liber Naereditatum XVIII, 18-19).
9. 1785, Aug. 13: Testamentul Ileanii Malaiesii. Ea a mostenit dela tatal ei Sandul Tautul si mosul ei Gheorghita Goian
1/16 Ispas, 1/16 Campulungul Rusesc, 1/8 Rudesti, 1/24 Ispas. Mosia
ei s'a impartit in 6 parti. Una a ramas a ei, iar 5 parti au ramas
ale copiilor ei: Sandul, Gheorghie, Vasilie, Gafita si Anita.
(Tot aici, Serethensia I, 36-37).
Toate aceste parti au fost cumparate pe rand de Iacob
Romascan.
10. Pe la 1790: Stefan Antohi Popovici si Vasile Antohi
Popovici, amandoi mosii lui Alexandru Jiian din Chisalau, fiul
Saftei Jaenitii, care a fost fata Dochitii Buturoaiei, care a iesit
din Vasile Popovici, care se trage din 'maw() Tautul. Lui Alexandru Jeian i-au ramas depe moasa sa, o parte din a 1/4 parte
de Ispas; aceasta parte a randuit-o lui Nicolai Vasa lco. Vasile
Popovici a fost nepotul lui Ionasco Tautul.
(Proprietatea noastra).
11. 1791, lunie 17: Costachi Tautul din targul Hertii scrie
Tribunalului de Cernauti, precum are parti de mosie in Ispas
www.dacoromanica.ro
152
depe tatal sari, care parti acuma sunt stapanite de fratele sau
Ion Tautul. Isi cere partea.
(Arh. Stat. Cernauti, Actele Craizamtului, fascicola 78).
12. 1793, lulie 8, Cernilati: Vasilie Bals baron, gubernialis
conslliarius et bucoyinensis circularis capitanens, vinde lui Iacob
Romascan 1/4 Campulungul Rusesc, Sibiceni (?), Stebnic, Dih-
tenit, Goniatin, Iablonita si 1/8 Ispas pentru suma de 16.000
floreni Rheinisch.
(Tot aici, Liber Haereditatum XVIII, 150).
13. 1795, Julie 18, Ispas: Preotul Vasile Turcanovici se
pldnge consistoriului, ca la ordinul mandatariului din Ispas a
fost arestat si inchis in temnita impreund cu lordachi Tomuzei.
Pantirul trimis de mandatar m'au luat de plete si m'au tras
pan m'au bagat in furdigr. Episcopul Vlahovci cere ancheta
si pedepsirea mandatarului.
(Tot aici, Actele Craisamtului, fascicola 78).
14. 1803, Mai 15: Stefan Giurgiuvan da fiicei sale Catarina
cas. cu Vasile Draghinda 40 stanjeni in Ispas si 1/3 din a 1I8
parte Gropana sau Rudesti. Fiica Anita cds. cu Nicolae Coce
pritneste la fel.
(Tot aici, Liber Haereditatum I, 227)4
15. 1807, lunie 3: Tribunalul din Stanislau imparte averea
rap. lacob Romascan, care se constitue din parti de mosie la
Ispas, Campulungul Rusesc si Rastoace. Copiii lui Romascan
sunt: Gregor, Iohann, Ana cds. cu Iohann Botoz-Antonievicz,
Rosalia, Peter, Michael si Anton.
(Tot aici, Liber Haereditatum XVIII, 268).
Despre originea familiei Giurgiuvan ne informeaza doc.
din 1795 Dec. 6, in care 3 boieri certified, ca rap. Petre Giurgiuvan a, tinut de sotie pe Maria, fiica rap. Ion Tautul din Ispas
si sora lui Stefan Tautul din Ispas.
(Tot aici, Liber Attestatorum, 105).
106.
Grigorie Ghica, Domnul Moldovei, trimite pe Miron sardarul
la saint tla !eau°, al madastirii Patna, sd stings conflictul ivit
cu raze$ii din Botasinte si din Rudesti.
+ Io Grigorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Scriem domniea mea la boeariul nostru dumnelui Miron
sardariul,iti facem stire dumitale ca aice la domniea mea jaluira
www.dacoromanica.ro
153
rugatorii nostri egumenul si cu tot saborul dila sfanta mandstire
Putna pe razesii di Botasinti si di Rudesti zicand precum le
inpresoara acei razesi o bucata de locu din hotarul Balcilutilor
mosie manastirii si zisara c'au dus hotarnici ca sä le Indrepteza
locul manastirii si acei oameni n'au vrut sas scoata dresale for
puind pricing ca nu le sint scrisorile in tall si le Inpresoard
ace bucata di locu fard dreptate pe gurile for si sä plangu di
strambatate de care lucru iata ca scriem du(mitale) sa cauti
sa-i chemi pe acei oameni fats si sa-i sorocesti ca sa-s aduca
scrisorile si la sorocu sa mergi si dumn(ea)ta acolo si sa chemi
oamini buni megiesi si razesi di pin pregiur si pe scrisori ce
vor arata dispre inbe partile sä stai sä le ei sama cu bung
dreptate si precum vii afla mai cu dreptate sa alegi si sä indreptezi hotarul mosii manastirii pe unde an inblat hotarele de
v(e)acu si precum viii hoard si-ti stalpi sa dai si marturie in
semne ca sä li sa faca si intaritura dela domniea mea, aceasta
scriem.
U las, let 7247, Ghen 10.
Proci III. log.
Original, hartie, pecete rosie octogenala apasata pe hartie,
Arhiva manastirii Putna, nrl. 53.
Miron sardarul este Miron Darie sardar, fiul lui Andrei.
107.
1739, Aprilie 11.
Domnul tarii stabilote ce dari vor Oki negustorii armeni
din Tara Loasca.
Io Grigorie Ghica Voevod, b(oj)iiu mi(lostiiu) g(Os)p(o)d(a)r zemli moldayscoi.
Facer stire cu aceasta carte a domnii meale tuturor cui
i sa cade a sti, pentru negutitorii armeani den Ceara lesascd care
pururea fac negut(i)torii cu cirezi de boi aici in Ceara domnii
meale, care au venit la domniia mea de s'au jaluit ca au multa
suparare si ei si pastorii for de catra boiari ce sant cu slujbe
pre la tinuturi si de catra dregatorii dupre la scaune si rugandu-se ca sä fie pusi la o cale pentru tot alisverisul negutitorii
www.dacoromanica.ro
154
for ca sa poata chivernisi alisverisul for far calcare si far suparare, socotit-am domniia mea pentru toate trebile for dupa
obiceaiu si testamenturi ce au avut si mai nainte dela domniia
mea, fiind far de paguba tarsi si a domnii, dupa cum am socotit
ca sä cadea intracestas chip i-am asazat.
Intai pentru boi de negot sa dea cornaritul cate un leu (si)
un potronic vechiiu de bou, si cate un leu de bou vama, mai mult
sa nu sä supere si pentru vitele si herghelii de iape ce au in
Moldova sä dea cunita pe obiceai Cate 40 de bani de vita $i
de iapa.
Asijdere si pentru venitul starostelui de Cernauti si a lui
vel cap(itan) de Cotman si a vamesilor celor mari si venitul
gramaticiii sa urmeaze cu totii luandu-s venitul for dupd obiceaiul vechiu cate un potronic de bou starostile si cate un leu
de cireada lui vel cap(itan) de Cotman si.cate un leu de cireada
vamesilor ce mergu la otace si Cate 4 bani de bou gramaticiia
si cate doi potronici de cireada calarasilor ce pazescu la trecatoare, iar afar(a) dentr'aceaste nimic sa nu be indrazneasca a
le lua mai mult.
Asijdere si pentru oamenii streini mazuri de Ceara lesasca
ce vor avea pentru slujba negut(i)torii for fiind streini de altd
tears cu capul si neavand famee si asazare aid in tears sa aiba
pace de hartii si de toate darile si angariile.
Asijdere si pentru oamenii de tears holteai ce vor avea
pastori pala bucatele for la vreame cand vor esi hartiile pe alts
tears vor da si ei hartii de om cate doi galbeni, iar alts suparare
de nici unile sa n'aiba.
Asijderea pentru fanul domnii meale le-am dat voe ca sa-si
faca fan cat le-ar trebui pentru bucatele for si pentru boi de
negot, despre nime opreala sa n'aiba si. fanul sa.-1 coseasca cu
oameni de tears, si cum de 1-or cosi sa fie cu voia celor cu mosiile si sa plateasca dijma locului pa obiceai si pentru 200 de
stoguri de fan domnesc ce iaste obiceai de-1 iau dela Botosani
sa dea pe obiceai cate 2 lei pol vecu de stog, mai mult sal nu sa
supere si pentru boi ce sa rup carduri dupa in cirezi si fug sa
aiba a da colacul la cine ar gasi boii cate doi lei de cardu, mai
mult sä nu sa supere, iar cand s'ar razli din cireada cate un
bou sau cate doi boi, atunce vor da parcalabie cate un leu de
bou pe obiceaiul Oral.
www.dacoromanica.ro
155
Asijdere dam porunca tuturor dregatorilor umbland acesti
negutitori pan tears pentru negutitoriia lor, ei sau si feciorii lor,
intamplandu-se ca sä ailia pricing de judecata cu cinewa nime
den dregatori sa n'aiba a-i judeca sau a-i globi de vreame ca
au jeluit domnii meale ca fiind ei oameni streini ii calca si-i
supard afar(a) den cale, pentru aceia on cine ar avea niscareva
pricini cu dansii vor veni aici la divanul nostru, de sa vor judeca
si pentru cai de olac nime sä nu le (ia) cai de olac dela octane
lor sau dela drumuri, pentru aceia dar poroncim la toate sa ur-
mati la cum scriu mai sus si pa unde s'ar duce ei cu vitele in
trecatoare nimeni dela dansii nimic sä nu ceae, nici sa-i supere.
Aceasta.
Let 7247, Ap(rilie) 11.
Copie, Academia Romand, Manuscrisul nrl. 237, fol. 439
40, pag. 397-398. Un regest la N. Iorga: Studii si documente
VI, pag. 438, nr1.1652. Vezi si volumul nostru III, pag. 142, nr1.4.
108.
1739, Iunie 24.
Taranii din Gramesti au impresurat partea de mosie a lui Nicolai Tomuzei din Rudesti. Domnul trimite pe Miron sardarul sA
cerceteze.
Noi Grigorie Ghica VV. din mila lui Dumnezeu Domn
Tarii Moldovii.
Scriem boierului nostru Miron sardar si-i facem stire, pre-
cum s'a jeluit inaintea noastra Nicolai Tomuzei, ginerele hi!
lonitd Tdutul, zicand, precum are in tinutul Sucevii a patra
parte de sat de Rudesti si arand locuitorii de Grame$ti pe mosia
sa le-a cerut dijma dupd obiceiu, dar dela o vreme s'au ridicat
acesti tarani si au oprit dijma zicand ca i-au arat pentru care
nu-i mai dau dijma, dar auzind aceasta Diacon de Grame$ti, a
niers si el incolo, si a luat nu numai dijma, ci si 2 boi de cite
pairu luni, si a ramas pagubit nu numai de dijma, dar si de boi.
Si vazand paguba si jaloba lui, si daca este asa cum spune, iti
poruncim sa-i chemi pe acei tarani sa vie impreund cu Diacon
www.dacoromanica.ro
156
du-ta, on unde ar fi ei, si sä cercetezi dupa dreptate si sa stingi
cearta si cum vei gasi cu dreptul, cat i se cuvine si cat i s'a
luat de tarant si de Diacon, sa i se intoarca, asijdere ii vor intoarce boil si-i vor intoarce st folosul avut cu boii, si cum va fi
cu dreptate sa-i multarnesti, para aceasta s4 nu se mai parasca,
iar daca unul sau altul nu s'ar multumi cu hotarirea du-tale, sa.
1e faci zapis de marturie cu soroc, ca sa stint si not Aceasta
poruncim.
24 Iunie 7247.
Mare le logofat a cetit.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Rudesti, si Liber Granicialium VII, pag. 326-328, unde se gaseste copia, germand.
Satul Rudesti se afla parte in Moldova, parte in Bucovina
si era vecin cu satele Verpole, zis si Negostina, Balcauti si Botosinte. Hotarul merge dela paraul Gropenilor Mari, langa hotarul Botosintilor, la hotarul Balcauti la obarsia paraului Igris,
drumul ce duce la targul Sirete, valea zisa Gropenii Mari, drumul ce duce la Sf. Onufrei, drumul ce duce la Negostina.
(Hotarnica din 1783, Mai 21, Arh. Stat. Cern., Liber Grani-
cialium VII, pag. 318-325, si pachetul Rudesti).
Alte documente despre satul Rudesti:
1. 1770, !spas: Impartala de mosii intre Anita Tautuleasa
si cumnata ei Ileana Mai Masa. Ileana primeste 1/2 din 1/8 parte
de Ispas, tin. Cernauti, care vine dela parintele for Sandul Tautul, 1/2 din 1/3 parte tot de Ispas, ce le vine dela maica tor, care
era fiica lui Gheorghita Goian. Din salistea satului partea ce i
se cuvine din partea lui Tautul si Goian. A patra parte de Rudesti se imparte intre ele, fiecare primind a ys parte de sat. Se
mentioneaza numele vectuilor,
(Arh. Statului Cernauti, pachetul Campulungul Rusesc }.
2. 1771, Apr. 1: Safta fiica rap. Ionita Tautul, imparte mo$iile ei copiilor ei anume Iordachi si Gheorghe Tomuzei, Paraschiva cas. cu Sandul Coce, Anita cas. cu Vasilache Costraj si
Marita cas. cu Iordachi Butura. Primesc: 1/18 Ispas Iordachi,
Gheorghe si Marita Buturoaia; 1/8 Rudesti, Anita Costrajoaia si
Paraschiva Cocioaie. Anita mai primeste 2 oameni de Ispas cu
lazurile for anume Alexa Hatman si Marcu Chilul; iar Paraschiva pe Toma Hatman si Dumitru Hatman.
(Arh. Stat. Ceruktti, Serethensia I, 48-49).
3. U82, Dec, 3: In fata cornisiei austriace Iordachi' Tomuzei, Mihalachi Grecu si Vasite Costras declard, ca poseda
a 1/4 parte de Rudesti, zis si Gropana.
(Tot aici, Liber Haereditatum I, pag. 141).
www.dacoromanica.ro
157
4. 1787, lunie 20: Sava Filip vornic de Ispas vinde varului
sau (suo fratrueli) lordachi Tomuzei capitan, jumatate din Vs
parte, adeca a 1/16 parte de Rudesti, zis si Gropana, pentru
suma de 250 floreni.
(Tot aici, Liber Haeredit. XVII, 151).
5. 1788, Ian. 26: Stefan Giurgiuvan, Paraschiva Tomuzei,
Vasilie Costras, Toader Holubei $i Sanda Maldiasa declard, ca
poseda a Vs parte de Rudesti, zis si Gropana.
(Tot aici, Serethensia I, pag. 1, si Liber Haered. XIII,
pag. 193).
6. 1788, Martie 10: loan Tautul, fiul lui Dumitru Tautul,
da surorii sale Maranda partea sa de Rudesti zis si Gropana,
mostenita dela mosul sau Stefan Tautul.
(Tot aici, Liber Haereditatum XVII, 37).
7. 1788, Dec. 28, Sirete: Paraschiva Coce caminarita darueste nepoatei sale Gafita cas. cu Adrei Alcazi toata partea ei
de Gropana din hotarul Rudestilor. La fel Vasilas Costras TArueste fiicei sale Gafita partea sa de Gropana din hotarul Rudestilor.
8. 1794, Dec. 3: Stefan Giurgiuvan inzestreaza pe fiica sa
Catrina cas. cu Vasilie Draghinda dandu-i haine, odoare, a Vie
parte din tot satul Gropana, tin. Sucevii, 80 stanjeni din satul
Ispas pe apa Ceremusului, cu moard, velnita, carsma.
(Tot aici, Pactorum Dotalia, pag. 141).
9. 1800, Ian. 31, !spas: lordachi Tomuzei inzestreaza pe
fiica sa Smaranda, cas. cu Constantin Galeri, dandu-i lucruri,
odoare si a Vs parte Gropana din tin. Sucevii. Semneaza: Anita
Tomuzaiasa, Vasilie Draghinda. A scris Serban Cozma.
10. 1802, Oct. 23, Ispas: Stefan Giurgiuvan, simtindu-se
slab si neavand nici o nadejde in ginerii sai, vazand pe nepotul
sau loan Ghitescul bland de fire, it face fecior si purtator de
grija la batranete. Ii da din satul Ispas o parte de pamant,
moara, 1/3 din a 1/8 parte de Gropana, tin. Sucevii. Semneaza:
Mihalachi Giurgiuvan, Vasile Tautul si Toader Malai.
(Copie, Tot aici, Liber Testamentorum II, 249).
11. 1803, Mai 15: Stefan Giurgiuvan da fiicei sale Catarina, cas. cu Vasilie Draghinda, 40 stanjeni la Ispas, si 20 st.
tot aici. Aceste pamanturi Catarina le primise drept zestre dela
Manole Pot log, iar din Gropana sau Rudesti ii da 1/3 din a 1/8
parte. Iar fiica Anita, cas. cu Nicolae Coce, primeste la Ispas 40
stanjeni, iar la Gropana sau Rudesti a 1/3 parte din a 1/8 parte.
(Tot aici, Liber Haereditatum XVII, 419).
12. 1804, Febr. 12, Botoseinita: Maranda Malinescu därueste fiicei sale Mariuca o parte din satul Gropana sau Rudesti.
www.dacoromanica.ro
158
(Original, Forum Nobilium Cernauti, Tabularia, pachetul
2-242, nrl. 4).
13. 1807, lunie 17, Cernauti: Mihai, fiiul lui Hagi losef, la-
cuitor din targul Sucevii, cumpara de veci dela Vasilie Dra-
ghinda si dela sotia acestuia Catrina, fiica lui Stefan Giurgiuvan
din Ispas, apoi dela Nicolae Coce si soti lui Anita din a i/s parte
din Rudesti sau Gropana cloud parti pentru suma de 1333 lei
20 creitari. Mihai Hagi se cheama si Mihai, fiul lui Hagi Iosef
Paniciovici sau Panicevici. Semneaza Manole Costras, Toader
Ma lai, Vasile Once, Gheorghe Hagi Cerchez.
Mai de mentionat ca la 1800 Oct. 5/17 Toader Malai nobil
de Bani la pe Ceremus a dat in arenda lui Ursul Acsintei Moisei
a 1/8 parte din tot satul Gropana sau Rudesti, pe timp de 7 ani
(1802-1809), cu pretul anual de 15 lei bani imparatesti.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Contractuum Novorum XVII,
22-24).
Satul Rudesti este asa dard identic cu satul Gropana. In
volumul II, pag. 186, crezusem ca Rudestii sunt identici cu Ruda.
Dar Ruda nu-i sat, ci numai o statie a cailor ferate, care astazi
se cheama Vicsani. Ramane deci stabilit ca satul Rudesti se
cheama astazi Gropana.
109.
1739, Iunie 25.
Grigorie Ghica VV. trimite carte episcopului de Radauti,
Varlaam, sa cerceteze conflictul ivit intre Gheorghita si ginerele sau lordache si intre razes', pentru niste parti de mosie din
Romanesti, fin. Sucevii.
lo Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriern domnia me la cinstit parintele nostru Vcirlaam
;.-,.iscop de Radauti, facem stire ca aice la domnia me au dat
jaluba Ghiorghitd, ginerile lui Costandin Malai, si cu lordache,
ginere sau, zicandu cum ca au mosie in Romanesti of tinut Su-
ceavii si afard de partile for cate mai stapanescu ne-au aratat
niste scrisori, cum ca mai au mosii in a triia parte de sat de
Romanesti parte de gios si cu casa si cu helesteu din sus, care
se gaseasti dupa numele Micutii ce au tinut-o lonasco
lai si
acum aceasta parte de mosie deadira sama.' ca ei nu le stapanescu ci s'au mancat de catra alti razasi si nu s(ä) stie cu ce
www.dacoromanica.ro
159
pricing stapanescu, pentru care jaluindu domnii meale, iata ca
scriem sfintii tale sa trimiti sa-i strangi pe toti razasii si neamul
for pe aciia care stapanescu partile for si sa-i descoperi cu amarunt si sa-i giudeci cu dreptate si de sa vor gasi la acii oameni
carii stapanescu partile for niscai zapis(e) de cumparatura cu
adevarinta ca vor fi bune si cu mart(u)rie dela neamul Micutii
au si mai dincoace dela alti vandute au puse zalog pentru niscareva bani si or fi ramase statornice, atunci vor lipsi acestiia
de nu vor stapani, iar in vreame ce nu sä vor gasi scrisori la
aceia sa lipseasca si sa stapaneasca acestiia, ca be sant scrisorile bune si precum vii aleagi sfintiia to sa be dai mart(u)rie
la mana la cui parte s'ar cadea, si viind aici sa avem stire ca
sa le Ii sa faca si dela domniia mea in taritura sa stapaneasca
la cine va ramanea. Aceasta scriem.
Let 7247, Iuni 25.
vel log. proci.
Original, hartie, Arhiva mitropoliei Cernauti, nrl. 77. Pecete mare rosie si scris pe ea cu mana: Vel logof.
Traducerea germana cu data de Iulie 25 la Wickenhauser:
Homor, pag. 125-126, nrl. XXIX.
Jumatate de sat Romanesti fusese pela ariul 1662 in stapanirea lui Gheorghe Ursachi visternic, anume 1/4 cumparat dela
starita dela manastirea Itcani, si 1/4 cumparat dela Tamas. Nu
tim daca este vorba de satul nostru Romanesti.
(Buletinul comisiei istorice a Romaniei, vol. IV, pag. 20).
110.
last, 1739, Iulie 12.
Sandul Tautul capitan se plange ca Iuon Strasca i-a confiscat
veniturile depe partea sa de mosie din Cabesti, tinutul Cernauti.
Domnul trimite doi boieri sa cerceteze.
Noi Grigori Ghica VV. din mila lui Dumnezeu Domn Tarii
Moldovii.
Scriem la boierul nostru du-lui star9ste de Cernauti si la
du-lui $erban Flondor medelnicer si va facem cunoscut, precum
s'a jeluit inaintea noastra Sandul Tdutul capitan impotriva lui
www.dacoromanica.ro
160
luon Stra$ca zicand, precum, avand o parte de mosie in saliste
la Cabesti, tinutul Cernauti, s'a ridicat acel Iuon Strasca si a
ridicat de a zecea dela acea parte a lui Sandul, pentru care au
fost trimisi incolo Serban (Flondor) medelniceriul si Grigorie
Pdrvul ca sa cerceteze, si daca vor vedea ca Strasca ridica de a
zecea fail de lege, dupa cum spune Sandul, sa faca ca sa i se
dea inapoi, despre care ne-au trimis si o carte de judecata, dar
Strasca nu s'a tinut nici de aceasta carte, nici n'a vrut sa vie
la divan, de aceea va poruncim, ca vazand cartea mea, sa aveti
a-i da inapoi de a zecea luata Mid dreptate de Strasca si sa-1
multumiti. Dar neputand face pace intre ei, si ei vor cere divanul, atunci sä le dea soroc si sä dea lui Sandul un zapis de
marturie, ca sa se stie.
La 1a$i, 12 Iu lie 7247.
vel logofat.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Cabesti, si Liber Granicialium IV, pag. 384-385, unde se gaseste copia germana.
, Alt document despre Cabesti:
1741, Dec. 20: D-trasco Stroici fost postelnic vinde lui
Ionita Strasca paharnic a treia parte din jumatate de Cabesti
tin. Cernauti, care parte de mosie ii fusese danie dela Carcoaia
portaroaia, pt. 30 lei. Carcoaia tinuse la botez pe Stroici si fiind
stearpa i-a daruit aceasta parte de mosie.
(Colectie proprie).
1739, Iulie 18.
Grigorie Ghica VV. confers lui lordache Cantacuzino dreptul
sa aseze in salistea sa pustie din Siscauti, tinutul CernAuti,
oameni streini, cari vor fi scutiti de toate darile timp de 8 luni.
Dupa acest termen vor fi cu rupta la visterie.
+ Io Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Datam carte Domnii mele credincios boeriului nostru Du-
mnealui lordache Cantacuzdno biv vel spatar sä pe cene va
trimite la saleste la Sciscauti cei la tanutul Cernautului ca sa
fie vornicel la ace saleste sa fie volnic cu carte Domnii mele a
strange sa a chema oameni streini din Cara lesasca sa de pentre
www.dacoromanica.ro
161
alte tari si or cat de multi sar strange si sar asaza la acel locu
dela Domnie me vor ave mild sa odihna sa or fi in pace si in
scuteald de toate ddrile si angdriile or cat ar esa pe altd tars,
ei nimarui nimica nu vor da pana la opt luni.
Iar dupd ce sa va plini cisla cartii pentru ca sä nu fie ei
mestecati cu Cara, le vor da ruptd din visterie foarte pe usor sa
pe putinta lor, ca pi nesti oameni streini, nime din tocmala lor
nui va scoate, dreptu aceea Dumna voastra boeri sa slujitori
care yeti inbla on cu ce fel de slujbe sau poronci a Domnii mele
la acel tanut vazdndu carte Domnii mele toti sa va feriti sa sa
le dati bund pace intru nimica sa nui sup."rati, nici bucatele lor
pentru alti sa nu sa e, ca cine ar face cat de putan(a) supdr(are) peste cartea Domnii mele, unii ca aceea vor fi de certare
dela Domnie me. Intra alt chip (sa nu fie), aceasta scriem.
Noi Grigorie Ghica Voevod.
Let 7247, Iu lie 18.
Copie, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Siscauti.
Tinutul Cernduti a fost pustiit de generalul rus Munich.
Iata ce ne spune Neculce: Si atunce (1739), la purcesul lui
Minih, trimis-au de au robit multi oameni din tinutul hotinului
si depe marginea Cernauti lor. Si i-au trecut cu femei cu copii la
Mosc si-i impartia pre oameni ca pre dobitoace. Unii lua barbatii, altii lua femeile, altii copiii. 5i-i vindea unii la altii fard
de leac de mild, mai rau decat Tatarii". (Cronica lui Neculce,
ed. Procopovici II, pag. 472).
112.
Membrii familiei Gafenco, Ursulet si Volcinschi impart intre
olalta mosiile ramase dela mosii lor.
Moldovii.
Facem Sure tuturora si fiecdruia, cui se cade a sti, precum
a venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri, a mari si a
T. Balan: Documente bucovinene, IV.
www.dacoromanica.ro
11
162
mici, sluga noastra Miron Gafenco uricar Si ne-a aratat un zapis
de invoiala din anul 7245/1737 dela Gheorghe, fiul lui Carstian
armasul, dela Gheorghe Ursulet postelnic si dela Gheorghe Volcinschi, in care erau iscaliti acesti mai sus amintitii si alti boieri,
mari si mici, si martori scriind si marturisind ca el, Miron Gafenco cu Gheorghe, fiul lui Carstian, si cu Gheorghe Ursulet si
Gheorghe Volcinschi, s'au impacat in fata lui Sturza logof at
pentru mosiile ramase for dela mosi si frati sterpi anume dela
Durasco comis si sora acestuia Grozava Cocoranita, cari au
fost frati cu mosii for anume cu Nastasia Rugind, care 1-a facut
pe Pavel Rugina, cu Maria, mama lui Miron Gafenco, si cu
Carstian armasul, care i-a facut pe Gheorghita vamesul si pe
Sofronia, iar Sofronia 1-a nascut pe Gheorghita Ursulet postelnic si pe sora acestuia, si cu Nacul, care i-a facut pe Gheorghita Volcinschi si pe sora acestuia, dupd care invoiala i-a venit
Nastasiei Rugina, lui Miron Gafenco si fratilor sai, jumatate de
sat Babin, tinutul Cernauti, a opta parte de Molnita fara a patra
parte care i-a fost basting, si fara a opta parte, ce a schimbat-o
Gheorghe Ursulet cu Miron Gafenco pentru a sesa parte de sat
Comcinesti si aceste parti de Molnita fac jumatate de sat, partea
lui Carstian armasul este a patra parte de Lucovita, tinutul Cernauti, fara a patra parte care ii este basting, 3 optimi a satului
Bozian, tinutul Dorohoi, iar partea Sof roniei este a patra parte
de Molnita fail a patra parte, ce-i este basting, si lam a opta
parte ce a schimbat-o Miron Gafenco pentru a ,sesa parte de
Comanesti, iar urmasilor Ursuletestilor le-a venit jumatate de
sat Molnita si trei optimi de Bozian, a opta parte le-a ramas
dela Solco ce a fost sterp, fara dotia optimi, parte basting, parte
castigate prin schimbul facut, iar lui Nacul i-a venit jumatate
de sat de Zvinece. Iar pentru jumatate de sat de Babin ce a
venit lui Pavel Rugind si surorii sale Maria, mama lui Miron
Gafenco, se va sti, ca din aceasta jumatate de sat a luat mitropolitul Antonie jumatate, care face a patra parte din tot satul,
pentru datoria ce a avut-o Pavel Rugina comis la staretul si
episcopul de Radauti Calistru, ramanand astfel lui Miron Ga-
fenco si fratilor sai numai a patra parte din tot satul Babin,
partea mamei sale Maria, sora lui Pavel Rugina comis, de aceea
am dat si domnia a patra parte din tot satul Babin si jumatate de sat de Molnita slugii noastre lui Miron Gafenco uricar
si fratilor sai si le-am intarit, ca sa be fie dreapta mosie si inwww.dacoromanica.ro
163
taritura cu toate veniturile nesmintit in veci si nime sa nu se
amestece impotriva acestei scrisori a domniei mele.
la$i, 7 Decemvrie 7248.
Al doilea logofat a cetit.
Tiinase logofat de taina.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Babin, unde se afla
copia germana.
Pentru o mai buns cunoastere a rudeniei vezi a noastra:
Familia Onciul, anexe, ramura lui Onciul Herta.
Documente ref. la satele Molnita si Lucavita:
1. 1461, Aug. 12, Suceava: Stefan cel Mare intareste lui
Rusin si sotiei sale Marusca satele Molnita, Strointii si Urvicolesa.
(I. Bogdan: 0. c. I, 48).
2. 1565, Mai 7, !a$1: Alexandru VV. intareste lui Iordachi
Tura portar de Suceava si intregului neam turanesc i. a. satele
Mamornita, Locovifa si Molnita.
(Arhivele Basarabiei, Chisinau 1930, Anul II, No. 2, pag.
241-242). Documentul pare a fi fals.
3. 1760, Janie 20: loan Teodor Calimah VV. Serban Flondor vel med. s'a jeluit ca are o parte de mosie in Lucovita, tin.
Cernauti, partea de sus care se impresoard de razesi, cerand
sa se stalpeasca. S'a cetit impartala din 1672 Mai 11, dupd care
i-au venit in Lucavita de sus lui Miron Savascu 6 jirebii langa
jumatate de sat a lui Carstellan Durasco, pe care acuma o sta-
paneste Ionita Starce; lui Marian Malai 6 jirebii, din care a-
cuma sunt vandute lui Ionita Starce 4 jirebii, iar cloud jirebii au
fost vandute fiilor lui Stefan Volcinschi; case jirebii ale lui Stratulat Volcinschi, vandute de nepofii lui Stratulat anume Toader
si Ioan, fiii lui Ion Volcinschi, lui Serban Flondor si lui Dumitras
Bainschi, cumnatul lui Serban; 81/2 jirebii ale lui Arseni Vol-
cinschi, care acuma sunt stapanite de C-tin Volcinschi si de
C-tin Holban, ginerele lui Ion Volcinschi, si de sofia sa Mariuta,
fata lui Ion Volcinschi; 3 jirebii ale lui Vasile si Tanasi Mitric,
care acuma sunt stapanite de Serban Flondor fiind neam de
bastina". S'a facut stanjenul cate opt palme domnesti, si odgonul de 19 stanjeni si 3 palme; a venit pe jirebie cate un odgon
si patru stanjeni si 5 palme; s'a deosebit fiecaruia partea sa
stalpind-o en pietre, numai helesteul mare sä-1 stapaneasca toti
razesii frateste. Semneaza Ionita Strasca biv vel capitan, si
Mihalachi Calmutchi.
(Arh. Statului Cernauti, Liber Relationum II, pag. 113).
4. 1782, Aug. 18Sept. 20: Carstian Chiriac declard in
fata comisiei austriace ca stapaneste 1/2 Lucovita, tin. Cernauti.
La inceput satul Lucovita apartinuse familiei Mironescul, care
www.dacoromanica.ro
164
it cumparase. Tatal sau Gheorghe Carstian dadu fiicei sale 1/2
Lucovita, dar murind ea lard urmasi, aceasta jumatate fu data
lui, anume Carstian Chiriac. (Se face aluzie la documentul din
1643, Martie 30, dupa" care Isac Mironescul cumparase dela
Ion Ciolpan parti de Lucovita, vezi vol. I, pag. 239-241, nrl.
135). Acest Carstian sustinu in fata comisiei austriace, ca urnlasii lui Isac Mironescul s'au chemat Carstian.
Constantin Lepadatul declard ca stapaneste 3 jirebii, si
dintr'o jirebie a 1/4 parte. Doua jirebii Si un sfert a mostenit
sotia sa, fiica lui Constantin Holban, iar o jirebie a cumparat-o
el. Socrul sau Holban primise aceste 21/4 jirebii dela Ion Volcinschi drept zestre.
loan Draghinici declara ca stapaneste 51/4 jirebii, din care
a primit 41/4 jirebii dela Gavril Volcinschi drept zestre, iar 1
jirebie a cumparat-o el. Primul sot al sotiei sale a fost Ionita
Starce.
Constantin Sehan ($ahin) declard ca stapaneste 7 jirebii
din satul Lucovita, pe care le-a primit drept zestre cu fiica lui
Ionita Starce zis si Cracalia. Sehan mai stapaneste alte 6 jirebii
primite in schimb dela Ionia Flondor, dand acestuia partile sale
dela munte. Serban Flondor, parintele lui Ionita, cumparase 3
jirebii, iar celelalte 3 jirebii le primise dela mama sa, care fusese
o nepoata a lui Vasile Bainschi zis si Volcinschi.
Toader Cojan si Stefan Palusca stapanesc 6 jirebii de Lucovita, din care Cojan doud, iar restul Palusca. Cojan le-a mostenit dela parinti, iar Palusca le-a primit cu sotia sa, fiica lui
Stefan Eremia. Cojan Si Palusca sustin ca descind dela Miron
Savascul.
Constantin Volcinschi stapaneste 2 jirebii de Lucovita, una
primita dela tatal sau Stefan Volcinschi, iar una castigate pe
cale de schimb. Jirebia mostenita vine dela mosul sau Stratulat
Volcinschi care o cumparase dela Manaila Malai.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI, 138-147).
5. 1793, Mart. 29: Invoiala facuta intre copiii Mariei Starcioaiei, anume Stefan, Serban si Smaranda. Mama Maria are
1/8 Pomarla tin. Dorohoi, 1/8 Mamornita, Vs parte fara 2 jirebii
Lucovita, o parte de Stanesti si Nihoreni $i o parte de munte.
Primeste: Stefan si Smaranda in jumatate partea de Pomarla,
Mamornita, Stanesti si Nihoreni. Serban 1/8 Lucovita lard 2
jirebii si partea dela munte. De fata: Serban Potlog. A scris
Ilie Ilschi.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum V, 206).
6. 1805, 1uni 17, la$1: Departamentul treburilor externe din
Iasi comunica Administratiei Bucovinei, ca 1/2 Lucovita a trecut
dela Carstian Chiriac la fiii sai Costachi si Iordachi Chiriac.
(Tot aici, Liber Haereditatum XXI, 522).
www.dacoromanica.ro
165
7. 1815, lunie 14, Cernduti: Vasile si Iordachi Lepadatul
vand lui Constantin Grecul partea for de Lucovita. Parintii fratilor Lepadatul au fost Constantin si Ruxandra Lepadatul.
8. 1816, Oct. 3/15: Constantin Grecul vinde sotiei sale Maria, nasc. Lepadatul, partea sa de Lucovita situate in Moldova
si Bucovina, cumparate dela fratii Vasile si Iordachi Lepadatul.
(Tot aici, Liber Haereditatum XVI, 278).
9. 1819, Sept. 20: Constantin si Maria Grecul dau fiicei for
Safta, cas. cu Gheorghi Man(o)warda, jumatate din partea for
de Lucovita.
(Tot aici, Liber Haered. XVI, 280).
10. 1835, Mai 25, Lucovita: Fratii Costachi si Iordachi
Chiriac, fiii sardarului Christian Chiriac, vand lui Stefan Miculi
1/2 sat Lucovita, din hotarul Mamornitei papa la Cosmin, pentru
suma de 3100 galbeni.
(Forum Nobilium Cernauti, Pupillaria, 49).
11. 1823, Mai 25, Lucovita: Costachi Chiriac si sotia sa
Zamfira, fiica lui Serban Starce, vand lui Stefan Miculi partea
for de mosie din Lucovita pentru 200 galbeni olandeji. Serban
Starce cumparase aceasta parte dela Toader si Andrei Cojan.
(Tot aici).
12. 1836, Julie 10, Cernduti: Iuon Tautul si sotia sa Casandra, fiica lui Ilie si a Zoitei Cazacenco, care Zoita a fost fiica
Catrinei Sahin, vand lui Stefan von Mikuli partea for de mosie
din Lucovita pentru 50 galbeni.
(Tot aici).
Despre Lucovita vezi si documentul din 1789, Iu lie 17.
113.
Iasi, 1740, Ian. 12.
Murind Hui Constantin, parintii sai Iordache $1 Catrina Cantacuzino dgruesc manastirii Sucevita jumatate de Plesintii, tin.
Cern Anti, 1/7 parte Costesti, $1 o parte de Berbesti, care se
cheama Malinesti.
Noi Grigorie Ghica VV. b(o)jiiu m(i)1(o)stiiu g(os)p(o)d(a)r zemli moldayscoi.
Iata al nostru credincios boeriu dumnealui Iordache Cantacuzonu (!) biv vel vornic inpreuna cu giupaniasa Catirina aflandu-sä intru nemangaeata jele fiiului for Costandin, carue 1
s'au intamplatu scurtare vietii cu moarte grabnica de ciuma
www.dacoromanica.ro
166
aflandu-sa eal cu not la Galati si mai vartos ca murindu invarsta cea mai lunecoasa a tineretilor fiindu di 23 de ani si fiind
cuprinsi de multa ravna (!) cu ce fapta mai bund ari sluji lui
Dumnazau catra agiutoriul acelui sufletu, indreptatu-s'au $i din
dumnazdestile scripturi ca nimica mai bun si mai de f olos sufletelor ominesti nu easte altu ca milostenie,ca aceasta nu numai
catu pe giudecatoriul it inblanzeste, ce si din munca sufletul cel
pacatos it izbaveste si dreptu aceea ca sa afle si sufletul acestui
rapoosatu ace usurinta si ertare pacatelor prin mijlocul milosteniei din totu sufletul si inima for cea aprinsa ce au parintii
catra fii au alergatu eked acel mare agiutoriu si sufletescu folos
a milosteniei sirguind a inblanzi mila lui Dumnazau cu aceasta
bund fapta, lard ca dintru a lui Costantin parte de mosii ce-i
didesa au socotitu pentru sufletul lui si pentru ertare pacatelor
lui si ale for au datu danie si miluire sfintei m(a)n(a)stirii Sucevitii, unde (este) hramul svintil(e) Pastil(e) D(o)mnului nostru
'sus H(ristos), giumatate de satu Plesintii cu mori gata Si cu
un vecinu la tinutul Cernautului, care dinteaceasta giumatate
satu ii este danie fiiu sau lui Costantin, a patra parte din tot
satul, dela vara du-sale Safta, fata Predii stolnicul, care parte
au fostu a mosului du-sale Boului vornicu si i s'au vinit Saftii
Hindu si ea din Boul, precum arata zapisul ei iscalitu si de barbatul ei si di multi boeari, dara s'au prapaditu la Horodinca cu
toate alte zapisa, iar a patra parte au cumparat-o du-nalui dila
Mihuletu capitan si s'au incheeatu giumatate de satu hotaratu
cu poronca domnii meale. Asijdere a septe parte di satu de
Costoti iar la Cernauti ce-au cumparat-o iara. dila Mihuletu
si este hotarata precum arata si zapisul mosenilor de Costesti,
Si iarasi o parte de Berboti totu langa acele sate ce sa chiarna
Malinesti care au fostu a mosul du-sale Boului vornicu si fiind
iard in parte Saftii, fetii Predii stolnicu, au fostu vandut-o lui
Calmatchi capitan, f Ara stire du-sale si avand intrebare la domniea mea au datu giudecata sa intoarca du-lui banii daca n'au
stiutu si cu giuramant ni-au spus du-lui vornicul ca n'au stiutu
si au Intorsu banii, aceste toate sintu hotarate precum arata
ispisocul domnii meale si li-au datu danie si miluire sfintii manastiri Sucevitii pentru pomenire si ertare fiiului for lui Costantin, insa calugarii sä alba a-i face in toti ani(i) paminte (!)
cu prohod la optu zile a lui Octomvrii cand au muritu el si sa sa
pomnnasca sa sa scrie la svantul jartvanicu si dumnialor si fiiul
www.dacoromanica.ro
167
for Si in toate Sambetile sa-i slujasca parastas dupa obiceiul
bisericii ca intr'acesta chipu s'au tocmitu cu calugarii s-au preimitu tutu saborul $i ase sa urmezd $i cei dipe urma for ca pren
ruga for sa dobandiasca Si dumnalor si fiiuk for ertare dela
Durnnazau. Si dandu si Insusi dumnalor osabitu zapis de danie
sfintii manastiri, domniea mea Inca au intaritu sfintii manastiri
Sucevitii pre aceste de mai sus pomenite mosii, giumatate satu
Plesintii cu mod ga,ta si cu ui vecin $i a septe parte de satu
de Costesti si pe o parte din Berbesti ce sintu totu Yana acele
sate ce sa chiania Malinesti care sintu toate la tinutul Cernautului Si sintu toate hotarate ca sa fie svintii manastiri $i dela
domniea mea drepte ocini si mosii cu totu vinitul $i cu totu
hotarul neclatitu nerusiitu sta(ta)toriu in veci si altul nime sä
nu sa amesteee peste carte domnii meale.
(Adaogat cu alta mana) : Si sa-i faca pe tot anul un särindar incepand den 14 zale a lui Noemvrii".
U las, valetu 7248, Ghenar 12.
Io Grigorie Ghica VV.
Proci
II logof at.
Simion Chesco uricariul am scrisu.
Original, hartie, pecetea dotnneasca rosie, mica, dela d-na
Sofia Costin din Sipenit. Traduced germane se gasesc la Arhivele Statului Cernduti, pachetul Sucevita, si Liber Fundationum V, pag. 122-125.
Alte documente:
1. 1736, Septemvrie 20, Plesnita: Gheorghe Ursachi post.,
Manoli Zamfir biv vel capitan si Toader Sturza, aleg partea din
Plesnita a lui Iordachi Cantacuzino, care se constituie din: 1/4
de sat daruita de Mihail Micul fost mare vornic de C-lung rusesc si a sotiei sale Safta, fiica lui Preda stolnicul, care fusese
casatorita cu Catichi, alts parte de sat cumparata dela Apostol
Mihulet fost capitan de Cotman, care parte fusese a lui Solomon
Barladeanul mare log.
(Dan D.: Manastirea Sucevita, pag. 139-143).
2. 1739, August 14, Dragsani: Grigorie GhicaVV.intareste
lui Iordachi Cantacuzino mare vornic de Cara de jos 1/4 Plesnita
mostenita dela mogul sau Boul, 1/4 Plesnita cumparata dela
Mihulet capitan si partea de sus a satului Plesnita schimbata
cu fazesii pentru partea de jos, 1/7 Costesti, cumparata dela Mihulet, o parte de Berbesti zisa Malinesti, pe care Safta Caticoaia,
fata lui Preda stolnicul, o vanduse lui Calmutchi, dar rascumparata in urma de Iordachi Cant. Se dau hotarele.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum V, pag.125-129).
www.dacoromanica.ro
168
3. 1739, Dec. 1: Iordachi Cantacuzino biv vel vornic cu
jupaneasa lui Catrina dau zapis, precum murind fiul for la Galati
in varsta de 23 ani au daruit man. Sucevita 1/2 Plesnita cu mori
gata si cu un vecin, in care jumatate se cuprinde a 1/4 parte de
sat daruita fiiului for Constantin de Safta, fiica lui Preda stolnicul, mostenita dela mosul ei Boul, iar cealalta 1/4 parte fusese
cumparata dela Mihulet capitan, apoi 1/7 Costesti cumparata
dela Mihulet, si o parte de Berbesti care se cheama Malinesti.
Toate aceste parti s'au dat pentru pomenirea fiului for Constantin. Calugarii vor face pomenire in fiecare 8 Octomvrie, ziva
mortii, parastas in toate Sambetele si pomenire la fiecare serviciu divin, in fiecare an calugarii vor ceti un sarindar de 40
slujbe, incepand cu 14 Noemvrie si sfarsind cu Craciunul. A
scris Chesco uricar.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber FundationumV, pag.118-121).
Mihai Micul vornicul de Campulungul rusesc si sotia sa
Safta, fiica Predii Paladi stolnicul, au vandut partea for din
satul Plesinti, tinutul Cernauti la 1732, Noemvrie 29.
(Iorga: Studii si doc. XI, pag. 83).
114.
Grigori Ghica VV. trimite boieri sa hotarasa urmatoarele sate
ale vonicului Ion Neculce: Chiseleu, Valeva $i Prilipce, tinutul
Cernauti.
(Tradus in romaneste dupa o copie germ2.na).
Moldovii.
Scriem boierului nostru Serban Flondor medelnicer si lui
Ilion Starcea de Tdrnauca postelnic si le facem cunoscut, clack'
vor vedea cartea noastra sa se scoale si sä mearga la cateva
mosii din tinutul Cernauti ale lui Ion Niculcea biv vel vornic
anume la Chiseleu, Valeva si Prilipcea, si strangand oameni
buni, megiesi si razesi de prin prejur sa cerceteze cu deamaruntul dresele ce se vor arata si pe marturiile oamenilor buni
cu toata dreptatea sa judece si cum vor gasi mai cu dreptate
sa hotarasca aceste mosii ale vornicului de ceilalti razesi si sa
pue si pietre de hotar si sa faca si marturie hotarnica, ca sä
putem da intaritura vornicului si sa nu mai aiba galceava si
strambatate. Aceasta poruncim.
Iasi, 20 Aprilie 7248.
vel logof at.
www.dacoromanica.ro
169
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Chiselau, unde se g6seste copia germand.
Pentru o mai buns intelegere vezi explicatiile si spita neamului Gavrilas Mateias, addogate la doc. din 1727, Mai 2.
Hotarnica satului Chiselau, tinutul Cernauti:
1. 1762, Aug. 10: Ilie Costachi biv vel ban s'a jeluit cä
C-tin Cantacuzino biv vel pah. ii impresoard o parte de Chiseleu
cu mosiile sale Verinceanca Si Cadubesti. Au fost de fats Miha-
lachi Jian capitan, Vasilie Butura cap., Stefan Prodan vornic
de Chiseleu, Vasile Zota vornic de Verinceanca, Stefan Zota
vornic de Cadubesti. S'a utilizat uricul Cadobestilor si al Verin-
ceanchi din 1588, Mai 2. Hotarul incepe la movila Paraschii
unde se intalnesc hotarele Verinceanchei si a Staucenilor, cu
hotarul Staucenilor, movila Oanei, capatul Timiriului, hotarul
Prilipcei, si al Borauti lor, peste Bahna, la hotarul Siscautilor.
Semneaza: Ionia Strasca biv vel capitan, Stefan Zosin capitan,
Ionia Pot log din partea starostelui, Mihalachi Jian vechilul lui
Ilie Costachi, Vasile Zota vornic de Verinceanca, Stefan Zota
vornic de Cadubesti.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Chiseleu).
115.
Grigori Ghica VV. &A drept lui Gligorasco Stroescul sA strangA
dijma satului Martinesti, tinutul Cernauti, $i sä se inteleaga
pentru ea cu spataroaia lui lordachi Cantacuzino in fats domnului.
+ Io Grigorie Ghica VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Dat-am cartea domniei mele boiarinului nostru lui Gligorasco Stroescul comisul, sa fie volnicu cu cartea domnie(i) mele
a strange de toata dijma, din pane, din fan si dintr'altele, de pe
tot locul satului Martinesti, impreuna cu omul dumisale spataroaiei lui lordache, si ace dijind strangand-o depreund, sa o pue
la un locu, sä ste pan la sfantul Neculaiu Si atunce la za sa tri-
miata dumneaei omul dumisale, cu diresa ce ar hi avand, sä
vie aice sa.-$ is giudicata cu comisul Stroescul si atunce a cui
va ramane ace dijma o va lua, iar nime sa nu ste inpotriva
cartii domnii meale.
U 1as, 7248 Av(gust) 22.
www.dacoromanica.ro
170
Din Karadja C. Si M.: Documentele mosiilor cantacuzinesti pag. 57-58, nrl. 32.
Alte documente ref. la satul Martinesti:
1. 1761 August 20: Grigori loan Calimah cid zapis lui Gligoras Stroescul biv vel comis sa stapaneasca 1/2 sat Martinesti,
tinutul Cernauti, sa is de a zace din taring cu pane, din fanete,
din prisaci cu stupi, din gradini cu legume si din tot locul, cu
tot venitul, pe obiceiu" (Karadja: Ibidem pag. 62-63 nrl. 39).
2. 1764 Aprilie 17: Grigorie Alexandru Ghica VV. scrie lui
Nun biv vel paharnic, staroste de Cernauti. S'a judecat Const.
Cantacuzino pah. cu Grigoras Stroescul comis pt. Martinesti,
Stroescul cere 1/2, dar nu arata ispisoace, in schimb Cantacuzino arata ispisoc dela Vasile Vodd, precum intreg satul Martinesti e al familiei sale. Se deferd starostelui, pt. a trimite pe
Stefan Tabard vornic de poarta sa cerceteze cu rdzesii impregiurasi" pentru acea 1/2 de sat. (Karadja: Ibidem pag. 6364 nrl. 40).
3. 1764 Septemvrie 5: Un numar de boieri oranduiti dau
raport despre Martinesti. Grigoras Stroescul cere 1/2 Martinesti
bazandu-se in vanzarea lui Grozav si al surorii sale facutd lui
Lupu Stroescul, dar in zapisul ardtat nu e iscalit nici starostele,
nici boieri, ci numai soltuzul cu 12 pdrgari. Stroescul este dat
ramas. Domnul confirma judecata boierilor, iar cine nu va fi
multumit usa divanului domniei meale iaste deschisr. (Karadja: Ibidem pag. 64-65 nrl. 41).
4. 1764 Septemvrie 11: Gligoras Stroescul jalueste impotriva lui Constantin, fiul rap. Iordache Cantacuzino spatar,
pt. 1/2 Martinesti. A venit la soroc, dar Constantin n'a venit pur-
tandu-1 din zi in zi 2 saptarnani" neaducand scrisori, si cu
tarie tine mosia. Ase m'au purtat si tatd-sau din zi in zi, ca
s-a scoate scrisorile, si inteatatia ani nu le-au mai scos". Si
acuma la noul soroc Gligoras a venit sedeu in cheltuiald de 2
saptamani". (Karadja: Ibidem pag. 66 nrl. 42).
5. 1783 Februarie 4: Constantin Stroescul mazil din Sobranet, contra lui Iordache Cantacuzino-Pascani, reprezentat
prin vechilul sail Ion Zota. Administratia Bucovinei
Orlandini
Stabs Oberauditor , decide in favoarea lui Stroescul. Cantacuzino este tinut sa-i restitue 1/2 de Martinesti. (Karadja pag.
70 nrl. 46).
Cearta continua pand la 1784 Martie 9, cand Constantin
Stroescul in schimbul sumei de 150 lei primita dela Cantacuzino renunta la pretentiile sale. (Karadja: Ibidem pag. 76-77
nrl. 51).
Martinesti se cheamd astazi Ocna.
www.dacoromanica.ro
171
116.
1740, Junie 17,
Domnul tariff apara mosiile Borghinesti $i Ciripcaul, proprietatea manastirii Slatina.
+ Noi Grigorie Ghica Voevod bojeiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Dat-am carte domnii mele rugatoriului nostru lui Gherman egumenul dela svanta manastire Slatina si oamenilor manastirii pre cine ar trimite ca sa aiba a da stire oamenilor de
Mihaesti si Lamasenilor ce sa megieasascu cu mosiea Slatenii
cu BorghineVi si oamenilor de Volcenet care iaras sa megieasascu cu mosiea Slatenii cu Ciripcdul ca sa-si pue pazitori bucatelor sä nu le lass sa calce piciorul for pe mosiile mandstirii,
pentru cad ni-au jaluit egumanul de Slatina ca-s lasa bucatele
slobode si merg de strica Carina mandstirii facandu-i mare paguba, iara de nu-s vor strange bucatele dam voe egumenului
si oamenilor manastirei sa fie volnici cu carte domnii mele a
le prinde bucatele si sa le aduca aice si vacile, oile s'or da la
sulgerie g(ospod), lard cai s'or pune la mezil de or sluji un an
si stricaciune ce-or hi facut in Carina 'Inca vom plini-o dela acei
cu bucatele si cum poroncim ase va fi nestramutata poronca,
si nime sa nu ste inpotriva earth g(ospo)d.
Vito 7248 Ian. 17.
Original, pecete rosie apasata, Academia Romans, doc.
CLXXXVII nrl. 202.
Ciripcaul se cheama astazi Cerepcauti.
117.
Suceava, 1740, Julie 1.
Maria, sotia lui $tefan diacul, darueste mitropoliei Moldovel
partea el de mo$ie din Solonet.
+ Adeca eu Mariea fameaia lui Stefan diacul scriu si marturisesc cu acest adeva."rat si incredintat zapis al mieu la cinstita si blagoslovitoare mana sfintii sale parintelui Kir Nichifor
mitropolitul Moldovii, precum sa sä stie ca de nime silita.' nici
indemnata ce de a mea bung voea am dat si am daruit sfintei
www.dacoromanica.ro
172
mitropolii a mea driapta ocina si mosie cati parte sä va aleage
din saliste Solonetul, partea fiiului mieu lui Dumitrasco, care
mosiea easte pe apa Solonetului cu moara gata ce-au facut-o
fiiul mieu, si cu vecinii partea fiiului mieu, anumea pe cum arata
izvodul, aceasta mosie cu moara si cu vecini am dat-o sfintei
mitropolii daniea pentru sufletul sotului mieu lui Stefan diacul
si pentru sufletul mieu, fiiului mieu lui Dumitrasco si pentru
sufletul mosilor $i a parintilor lor, ca sa fie pururea pomeniti
la sfantul jartvnic, nemai ramaind alti copii cu sotul mieu si
murind si fiiul mieu Dumitrasco am socotit sa nu sa stings pomenirea lor, insa in viata mea sa aibu a trai si a stapani moara
si mosiea si vecinii in Solonet, ar dupd viata mea sa ramaea
driapta (ocina) si mosie sfintei mitropolii in veaci si vecinii
drepti robi in veaci, si nime den niamul mieu sau a sotului mieu
sau a fiiului mieu sa n'aiba a sa amesteca sa intoarca sau sa
strice daniea aceasta, caci eu cu bung voea mea am dat $i la
aceasta danie a mea s'au tamplat multi egumeni Si boieri si alti
oameni de cinste carii mai gios s'au iscalit si eu Inca si pentru
mai buna credinta mi-am (pus) degetul.
U Sociav, 1(et) 7248,1u1. 1.
Mariea fameaea lui Stefan diiacul.
fermonah Isaea egumen Suci. . . .
Theofan egumen Moldovite(i).
Tofan egumen ot Homor.
Gherman egumen Slati(nii), Constantin
Trei nume indescifrabile.
Original, Academia Romans, doc. CLXXXVIII nrl. 248.
Pecetea Mariei.
118.
1740, Noemvrie 25.
,Ilie Septette' fost stolnic $1 Toader Bade lita fost vornic de Suceava stalpesc 1/6 parte de Romanesti, tinutul Sucevii, partea
lui Toader Braila.
+ Ilie $eptelici biv stolnic i Toader Beide litd biv vornic
at Suciav(a), facem stirea, precum au venit Toader Brah(d) cu
luminat(a) carte Marii sale lui Voda intru care ne poronceste
www.dacoromanica.ro
173
sa mergem la satu la Romane$ti ce este pe Horaitu in tinutu/
Sucevii si sa masuram tot satul din capul satului din sus pan in
capul satului din jos si sa facem tot satul in trii parti si parte
din gios sa dam in B(doud) si gium(a)tate sa dam lui Toader
Brah(a) si sa o si stalpim dupa cum ii scriea si ispisocul lui, deci
noi pe poronca Marii Sale am mersu la Romanesti si am chemat
pe Vasiliea s(i)n Cazacul si pe Pavel Mortun vor(nic) din Calafindesti si preutul Stefan ot Calafindesti si alti oamini
depe acolo si i-am intrebat pentru hotarul acilui sat pre
unde inbla si sa ne clued pela stalpi, deci ei ne-au dus
la o .piatra in capul hotarului din sus si de (a)colo delma
dialului pintre dumbrava in gios parte hotarului din sus,
iar din gios ne-au spus in capul padurii in gios pi drumul vechiu pela lantana Carescului unde ii zic lantana domnii, de acolo muche dialului in gios inspre rasarit pan in vadul Horaitul
unde da Racova in Horait, dici noi am luat a masura cu fune
dintr'o movilita drept unde sint niste plopi in sesul Sucevii din
capul hotarului despre amiazazi campul in sus si am trecut paraul Horaet inspre saliste si tot costisa drept si peste alte scursuri de pareea si s'au suit pan in delma dialului in dumbrav(a)
in capul hotarului din sus si s'au aflat funii peste tot, 123
funii si fune de doazaci si unul stanjani si giumatate si stanjenul de opt palme si am facut parte din gios a tree parte patruzaci si unul de stanjani si acela 1-am facutu in B(2), doazaci
de stanjini si giumatate pe cum scriea si ispisocul lui Brah(a)
si pi undea i s'au vinit s'au facut semne si s'au pus si pietri si
s'au inceput hotarul acea parte den a trie parte, parte lui Bra-
h(a) den lantana Carescului dela dial di fantan(a) s'au pus o
piiatra si de acol(o) au purces drept intr'o movili(ta) si s'au
pus alta piatra si di acol(o) s'au pus la Horaitu alta piatra in
potriva unii scursuri de parau piste Horaitu si scursura paraului la dial peste parau pan in paraul Racova si di acol(o) Racova in gios pan undea da in Horaitu si din Horaitu delma di(a)lului in sus pan in lantana Carescului, ase s'au hotarat ace giumutate den a trie parte, partea lui Brah(a), din gios despre amiazazi dupd cum scriu si ispisocile lui Brah(a) si i-am facut
aceasta marturiea ca sa aiba credinta si noi ni-am iscalit.
Let 7249 Noem(vrie) 25.
Hie Septelici biv stol(nic), Toader Badilita biv vornic ot
Suceav(a).
www.dacoromanica.ro
174
Original, hartie, arhiva mitropoliei Cernauti nrl. 78.
Traducerea germana cu data de Noemvrie 26 la Wickenhauser: Homor pag. 127-128 nrl. XXXI.
Cartea lui Voda cu care li se poronceste boierilor sa hotarasca satul poarta data de 1740 Oct. 20 (Wickenhauser: Homor pag. 126-127 nrl. XXX).
Alte documente ref. la Romanesti:
1. 1749 Dec. 7: Vecinii din satul Parhauti declara, ca numai Braila a luat de a zecea dintr'o parte a satului Romanesti.
(Wickenhauser: Homor pag. 130-131 nrl. XXXVI).
2. 1751 Febr. 2: C-tin Mihail Racovita VV. S'au jeluit Andrei si Mihalache Cuparenco pt. 1/6 Romanesti pe Horait, tinutul
Sucevii, impotriva lui Toader Braha ginerele Mariei Strasculesii, fiica lui Grigori Danovici, din neamul lui Iurascovici parcalab. Cuparenco arata un ispisoc dela Moisie Movila, precum
s'a facut schimb de mosii, Mihail Tautul II log. dand 1/6 Boianciuc, tin. Cernauti, si primind dela Onciul Iurascovici 1/6 Romanesti, tin. Suceava. Toader Braha a dovedit, precum neamul
Iurascovici a stapanit totdeauna in pace acea parte de Romanesti, dupa care i s'a intarit acea parte de Romanesti. Cuparenco se jelueste din nou, a fost adus in fata divanului si intrebat
ce scrisori nuoi a mai gasit, a aratat o scrisoare dela Mihail
Racovita VV. din 1718, precum C-tin Malai sa stapaneasca partile sale din Romanesti dupd ispisoacele ce zice ca le are. Divanul gasind ca spusele lui Cuparenco nu sunt adevarate, me-
nite numai sa produca galceava. Toader Braha si-a dovedit
dreptatea, fiind din neamul Iurascovici. Scrisorile lui Cuparenco
au fost rupte. (Wickenhauser: Homor pag. 131-137 nrl.
XXXVIII).
3. 1751 Martie 11: Toader Braha, fiul lui Gheorghita Braha, cu sotul sau Antimita, fiica Mariei Strasculesii, daruesc man.
Homor 1/6Romanesti, tin. Sucevii, partea de jos, la paraul Horait. Cer sä fie inmormantati in man. Homor. (Wickenhauser:
Homor pag. 139-140 nrl. XL, trad. rom. in a noastra: Familia
Onciul pag. 81 nrl. 73).
Hotarnica Romanestilor din 1755 Mai 9 la Wickenhauser:
Homor pag. 140-141 nrl. XLI. Spita neamului Onciul Iurascovici in a noastra: Familia Onciul la anexe, ramura Iurascovici.
www.dacoromanica.ro
175
119.
1741.
Enachi Halipliul darueste din averea rapaosatului Gheorghie
Ursache 50 stupi preotului Costasco, ca din venitul for sa inzestreze biserica Adormirea Maicil Domnului din Cernauti.
Io Grigore Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Facem tire tuturor cui sa cade a stie ca intamplandu-sa
moarte lui Gheorghie Ursache la Cernauti s'au fostu lasat el
supt epitropiea du-sale lui Enachi Halipliul ca sa-1 grijasca dupa
moartea lui dintr'a sale agonisite, precum sa cade crestineste
Si acel boiar socotind de 1-au astrucat la biserica doinniascd
ce-i la targu la Cernaut unde este hramul Adormirea precuratii fecioare de Dumnezeu nascatoare, au dat acolo la bisearica cenci zeci stupi matce pentru sufletul sau care stupi cu
aceasta oranduiala s'au dat sa fie in sama numai a unui preut,
insa acmu sa fie la vreamea aceasta in sama preutului Costasco
cat va trai el Si ce va fi vinitul dintr'acii stupi sa sa stranga din
an in an Si sä sä cumpere ceale ce vor fi trebuintile bisericii, iar
dupd moartea preutului Costasco cine sa va intampla dupd
vreame staroste la Cernauti sa aliaga din preotii pre care s'a
socoti mai de isprava Si iaras in sama aceluea sä i sa dea, Si
acel preut iaras sä urmeaza oranduiala ce scriem mai sus care
randuiala fiind priimita Si de rudele ceale mai aproape a lui
Gheorghie Ursache ei Inca au intarit cu iscaliturile sale in scrisoare cea de danie a bisericii Si vazand Si domniea mea Inca
am intarit daniea Si din osabita mila noastra am miluit acea
sfanta bisearica ca fiesticand sa aiba a scuti deseatina acelor
stupi cu roii for pang la o suta de stupi, nici un ban diseatina
sa nu dea pentru ca sa fie de chivirnisala sfinti bisarici Si poroncim tuturor boearilor nostri cari vit tampla cu slujba diseatinii ca sä urmat poronca tistamintului nostru Si sa le dat paci,
nici o suparare sä nu le facit Si poftim Si pre alti luminat domni
pre care va alege Dumnezau domnu in urma noastra ca sa nu
strace, ce mai vartos sa intariasca pentru a sa vecinica pomenire.
Let 7249.
Copie, Academia Romana,Manuscrisul 237 pag.448 f 01.492.
Explicatiile vezi la documentul 1732 Septemvrie.
www.dacoromanica.ro
176
120.
Miron Gafenco se cearta cu Mihai Micul pentru parti de mosie
din Putila si Rastoace, finutul Cernauti.
Noi Grigorie Ghica VV. din mila lui D-zeu Domn Tariff
Moldovii.
Facem stire cu aceasta scrisoare a domniei noastre,
precum au avut judecata inaintea noastra si inaintea intregului nostru sfat sluga noastra Miron Gafenco cu .Mihai
Micul fost vornic de Campulungul rusesc,
sotul Saftei,
fiica lui Preda stolnic, pentru a patra parte de sat de. Putila si
a sesa parte de sat de Riistoace, arnandoua in tinutul Cernautilor, zicand Miron Gafenco, ca atunci cand (acele parti) erau
ale Raiftei, jupaneasa lui Miron Cocoranul, si ale surorii ei Antimid, fiicele lui Lupul Popescul, fiind Antimia fata mare si intamplandu-se sa cada in robie, s'au ridicat sora ei Raifta si alte
rude si au pus la vanzare acele mosii, ca sa rascumpere pe sora
ei si le-a cumparat Grozava, jupaneasa lui Constantin Cocoranul si sora (Nastasiei), jupaneasa lui Stefan Rugind fost mare
satrar si moasa lui Miron Gafenco, care mosii le-a vandut
dupa cativa ani fara stirea rudelor Goianestilor, si afland de
aceasta vanzare Pavel Rugind fost mare comis cu sora sa Maria, mama lui Miron Gafenco, nepoata de sofa" a Grozavei, a
chemat Pavel Rugina la divan pe Goianesti si a intors Goianestilor banii dupa judecata rapousatului Antioh Voda, luand
mosiile in stapanirea sa. Plecand Rugina dupd cativa ani cu
cei dintai Moscoviti in Cara lor, a pus mana pe aceste mosii
Constantin Turcul cu un zapis rasuflat al lui Rugina comis,
ramas din intamplare la Turcul, iar afland Miron Gafenco dela
mama sa Maria, sora lui Pavel Rugind comis, precum Turcul
medelnicerul a pus mana fard dreptate pe acele mosii si neputandu-le primi pe nici o cale dela fiii lui Turcul, de aceea a plecat dupa moartea lui Rugina la Moscva si a gasit la Anita Ruginoaia zapisele si intorcandu-se a chemat la judecata pe fiii
lui Turcul medeln. si a aratat un zapis de marturie dela moasa
lui Nastasia, mama lui Rugina comis, si dela mama sa Maria
scriind ca Pavel Rugina comisul a fost imprumutat banii, pe
cari i-a dat Goianestilor pentru acele mosii, dela sora sa Maria,
www.dacoromanica.ro
177
mama lui Miron Gafenco, dupa care Miron Gafenco luase acele
mosii cu judecata domneasca dela fiii lui Turcul med., dupa
cum arata mai pe larg ispisocul nostru din 24 Ianuarie 7240/
1732 care se afla in manile lui Miron Gafenco si avand o parte
si Mihai Micul dupd jupaneasa sa Safta, fiica lui Preda stolnicul, care dupd mama sa Gafia, fiica Bouoaiei, a fost o ruda a
Anitei, jupaneasa lui Pavel Rugind comisul, si impacandu-se
Miron Gafenco cu Mihai Micul si cu Safta, fiica lui Preda stolnicul, dandu-si unul altuia zapise, precum o jumatate sa stapaneasca Miron Gafenco, iar cealalta jumatate din acele mosii
Safta mai sus amintita, si a aratat Miron zapisul lui Mihai Micul si al Saftei iscalit de boierii mari, dupd care Safta a vandut
pe langa mosia ei dela Ceremus si partea ei ce i-a venit dela
invoiala cu Miron Gafenco anume a opta parte de sat de Putila si a douasprezecea parte de Rastoace lui Sandul Sturza
mare logofat si lui Toader Paladi mare visternic, iar dupa
moartea Saftei a nelinistit Micul pe Miron Gafenco incercand
sa rastoarne invoiala facuta de el si jupaneasa sa cu Miron Gafenco si not i-am trimis la credinciusul si cinstitul nostru boier
du-lui Sandul Sturza mare logofat ca sa cerceteze si viind
inaintea lui a zis Micul, ca Anita jupaneasa lui Pavel Rugina
comis a fost o ruda a fiicei lui Popescul si a vandut acele mosii
Grozavei, matusa lui Pavel Rugind Si a surorii sale Maria, mama lui Miron Gafenco, iar Grozava le-a vandut Goianestilor,
iar Pavel Rugina a rascumparat acele mosii dela Goianesti
dupd jupaneasa sa Anita, ruda cu fiica lui Popescul, deci nici
o parte din acele mosii nu se cuvine lui Miron Gafenco, ci ele
se cuvin rudelor Anitei, jupaneasa lui Pavel Rugina. Si cercetand cu amanuntul du-lui mare logofat a gasit, fiind vandute
acele mosii cu stirea f ratilor si a rudelor pentru rascumpararea
din robie a Antimiei, ca toti f ratii si rudele fiicelor lui Popescul
sunt exclusi dela acele mosii, mai cu seama dupd vanzarea for
la Goianesti, dar fiind Pavel Rugina cu sora sa Maria, mama
lui Miron Gafenco, nepotii de sofa" ai Grozavei, rascumpararea
acelor mosii a cazut in seama for si nu a rudelor fiicelor lui
Popescul, iar dupa invoiala facuta de Miron Gafenco cu Safta,
fiica lui Preda stolnicul, i se cade acestuia jumatate din acele
parti de mosie. Aratandu-ne du-lui mare logof at aceasta, am
gasit dreapta judecata du-sale si Miron Gafenco sa nu se mai
judece de acuma inainte cu rudele Anitei Ruginoaiei si el sä
www.dacoromanica.ro
12
178
n'aiba nici o neplacere si dupa invoiaIa ce a facut-o el cu Safta.
fiica lui Preda stolnicul, am dat si dela not si am intarit slugii
noastre lui Miron Gafenco jumatate din a sesa parte de sat de
Putila si iarasi jumatate din a sesa parte de sat de Rastoace, ca
sa-i fie dreapta mina si mosie Si intaritura cu toti vecinii cu
toate veniturile nerusiit in veci Si sa o stapaneasca si nime sa
nu se amestece impotriva acestei scrisori a domniei noastre.
la$i, 18 Martie 7249.
Sturza vel logof at.
Logof at al doilea a cetit.
Eu Simian Chewo uricar am scris.
474, unde se gaseste copia germana.
Despre fuga lui Pavel Rugind in Rusia, odata cu Dimitrie
Cantemir, in anul 1711, vezi urmat. doc.:
Far a" data: Grigori Ghica, pe la 1711 atuncia si Rugina
inpreuna cu giupaneasa lui (= Anita) au lipsat di aici din tara
si s'au dus cu Moscalii, iard aici in urma for ramaind datorii
la unii si altii", astfel la Sandul negutatoriu 120 lei, Si astfel au
minas la acesta satele Broscauti si Lozai, si Trebujani pe Jijia
si 1/2 sat Vijnita la Cernauti, dar si episcopul Calistrat le (Muse
bani imprumut; Calistru plateste suma de lei 120 si is aceste
sate, dar s'a sculat Mihai (= Mihai Micul) zat (= ginerele)
Predii (= Preda Pa ladi) zicand Ca e mai aproape neam si a
intors el 120 lei, cerand sa i se intoarca 1/2 Vijnita. Mihai a pri-
ma 1/2 Vijnita, celelalte sate s'au luat pe seama domniei, iar
domnul le darueste (Broscauti, Lozai si Trebujani) lui Sandul
Sturza vel vist.
(Baleanu Al.: Documente si regeste moldovenesti in Cercetari istorice" (I. Minea) VIIIIX, 1932-1933, nrl. 2, pag.
133-4, nrl. 44).
Despre Putila vezi doc. din 1733, Oct. 24.
Despre Mihai Micul urmat. documente:
1. 1736, Aprilie 3: Mihai vornic cu sotul sau Safta au gasit
intre unele scrisori ratacite o impartala a ficiorilor Dragutas-
cului pt..1/2 Putila, 1/2 Vijnita, 1/6 Milia, 1/4 Putila, care au fost
vandute lui Dumitrasco Baentchi. Impartala s'a dat lui Baentchi,
iar sotii Micul isi vor cauta alte mosii ale lui Dragutascul.
2. 1740, lunie 5, Iasi: Grigori Ghica VV. Au venit Sandul
Sturza vel log. si Toader Paladi vel visternic si au aratat un
zapis din 1739 Mai 27 dela Safta, fata Predai stolnic, pe care
a tinut-o Mihai Micul, scriind ca avand multa facere de bine
dela ei si neavand copii be da danie toata partea ei de Putila,
www.dacoromanica.ro
179
Rastoace, 1/2 Milie, 1/2 Campulung rusesc, tin. Cernauti, pe care
ea le are mostenire dela Tautul log. Din toate rudele ei ea Isi
alege pe varul ei Toader Paladi vel vist. si pe vara sa Safta
logofeteasa, jupaneasa varului ei Sandul Sturza vel log., fiind
si ei neam dela Tautul log.Protestul lui lonita Pavel gramaticul,
ginerele Saftii, nu s'a luat in seama.
(Revista loan Neculce IV, 1924, pag. 205-206).
Logofatul Tautul mentionat aici este Zaharie Tautul, vezi
spita neamului Tautul la doc. din 1696, Noemvrie 4.
La 1745 Iuon Tautul de Campulungul rusesc da ginerelui
sau Petre Giurgiuvan ca zestre un numar de vecini mentionati
cu numele. Giurgiuvan ii vinde impreund cu lazurile for lui Sandul Sturza log. si Toader Paladi vist.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Campulungul rusesc).
3. 1764,Dec.11: Grigori Alex. Ghica VV. pentru multa pars
a lui loan Sturza vel vornic si C-tin Paladi vel stolnic cu Vasile
Rata vel capitan si Toader Giurgiuvan comis pentru niste mosii
din tinutul Cernautilor. Vasile Rata si Toader Giurgiuvan se
jeluesc ca o matusa a for Safta Catachioae, fata Predii stolnicul, impreund cu sotul ei Mihai Catache, au pus mana pe 1/2
Campulungul rusesc, 1/2 Milia, 1/2 Vijnita, 1/8 Putila si 1/8 Ras-
toace pe Ceremus, toate tin. Cernauti, in care parti de mosie
a avut parte si mama lui Toader Giurgiuvanul si a lui Vasile
Rata impreuna cu Safta Catachioae fiindca sa tragu si mumele
for din surorile acei Saftii Catachioae". Dar Safta singura a pus
mana pe aceste mosii vanzandu-le si daruindu-le in urma lui
Sandul Sturza log. si Toader Paladi vistparintii lui loan Sturza
si C-tin Paladi. Au urmat multe judecati, dar mosiile nu s'au
putut scoate si aparand a doua oara la divan Sturza vornicul
si Paladi stolnic au scos un suret depe o diata a Gafitei Predoaie
stolniceasa pentru fiica sa Safta Catichioaie cand au maritat-o
intaiu dupa. Velicico la anul 1722 in care arata ca partea ei din
Putila si 1/2 Campulung ce a fost a ei si mosiile ce au fost ale
Ruginoaiei care n'a avut copii le-a dat fiicei sale Safta Cati-
chioaie, dar mosiile Ruginoaiei fiind Impresurate Mihai Catichi
ar fi zis lui Danila Giurgiuvan, tatal lui Toader G., si cumnatilor
lui Danila, sa desbata mosiile fiind tovarasi la mosii si cheltuiala,
dar n'au primit, si Mihai Catichi singur le-au desbatut; in urma
Safta s'a lasat cu toate mosiile pe seama parintilor lui Sturza
si ai lui Paladi cu diata din 1739; de cate on loan Rata gramaticul si Danila Giurgiuvan au avut judecata, de atatea on au
fost dati ramasi. Acuma s'a dovedit ca mosiile Gafitei Predoaie
au Lost impartitoare, iar nu s'au dat zestre Saftei Catichioaiei,
iar dresele lui Mihai Catichi sunt f acute cu viclesug caci dupa
cum si pravila poronceste ca pentru orice lucru nu poate barbatul sa vanda sau sa daruiasca din zestrile fimeii sale". Safta
www.dacoromanica.ro
180
vanduse mosiile sale lui Sandul Sturza log. si Toader Paladi
visternic, si nu le-a dat danie, deci dania ei este rea si faced
cu mestersug de Catichi dupa moartea Saftii piste doi ani". Cum
Giurgiuvanul si Rata erau nepoti de sora Saftii, ei trebuia sä
cumpere mosiile sau sä iscaliasca in zapisul de vanzare. Iar
daca dania Saftii ar fi dreapta, totusi ea nu era in drept sa
vanda si partea surorilor ei, caci in pravila scrie ca un om ce
va vrea sa de danie cu ale sale on unde va vre volnic Taste,
numai intai si intai i sa cade a triea parte din toate ale sale sa
le pazasca pentru niamurile lui cele mai de aproape, cdrora li
sa cade sa clironomisascr. S'a aflat in urma ca Mihai Catichi
a fost om foarte mistecator in trebi si cu multe mestersuguri
nestatornice, carele s'au si pedepsit de catra domnie, purtantu-I
pe ulita cu carti viclene ce s'au gasit f acute de dansul". Deci
dovedindu-se rasuflate suretul dietei si dania Caticoaiei si f acute
cu mestersug de Catichi, astfel s'a aflat ca rail si Vara dreptate
au stapanit boerii, si Giurgiuvan si Rata capitanul sa intoarca
banii boerilor Sturza si Paladi, anume 1000 lei, si acestia sa
lipsasca din stapanirea mosiilor. Giurgiuvanul si Rata sa nu
ceara venitul mosiilor, iar boerii Sturza 5i Paladi sa nu ceard
dobanda banilor, ci primii sä stapaneasca cu pace mosiile. Scrisorile rasuflate au fost rupte, iara scrisorile ce se vor mai scoate
se vor lua si se vor da lui Giurgiuvan si Rata. Semneaza Lupul
Bale vel log.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum III, pag. 145, copie
romaneasca).
4. 1768, Mai 27: Grigori Calimah. Se jeluesc Sturzestii si
C-tin Pa lade, precum la judecata ce au avut-o cu Vasilie Rata
cap. si cu Toader Giurgiuvan pt. mosiile Saftei P,redoaie, cari
prin mostenire si cumparare ajunsera la parintii for li s'a facut
nedreptate. Domnul ii trimite la boierii divanului. Aici Vasilie
Rata si T. Giurgiuvan zic ca moasa for Safta Caticoaia, fiica
lui (Preda Pa ladi) stolnic, impreuna cu sotul ei Mihalachi Catichi au stapanit 1/2 Campulung rusesc, 1/2 Milia, 1/2 Vijnita, Vs
din 1/2 Putila si 1/8 Rastoace, la care mama for avuse acelas
drept ca si Safta Caticoaie. Sturzestii,fiii lui Sandul Sturza log.,
si C-tin Paladi pah. raspund, ca mosiile fusese drepte ale Saftei
Caticoaia, date de mama ei Predoaia stolniceasa. Surorile
Saftei n'avusera drept la aceste mosii.
.
Pentru 1/2 Campulung rusesc si 1/2 Putila ei dau urmatoarele ispisoace:
1. Diata, copie dupa copie, a stolnicesii Predoaia, mama
Saftei, in care da partea ei de Putila, 1/2 Campulung rusesc si
partile nepoatei sale Ruginoaia, fiicei sale Safta.
2. Copie dela Grigori Ghica, in care Mihalachi Catichi se
judeca cu postel. Grigori pt. 1/2 Campulung rus. Se adjudecd
lui Catichi.
www.dacoromanica.ro
181
3. Invoiala din 1734, in care Ionia Rata, tata lui Vasile,
si Dann Giurgiuvan, tata lui Toader, se invoesc cu Mihalachi
Catichi, primind dela Catichi 1/4 Putila si dand lui Catichi I/8
tot din Putila. Despre 1/2 Vijnita se zice ca Sandul Sturza a
cumparat-o cu 200 lei dela mitrop. Antonie, care daduse suma
aceasta la 1730 pentru o datorie a Ruginoaiei.
Pt. 1/2 Campulung rus. si 1/2 Milia Sturzestii zic ca Mihai
Catichi a falsificat diata Saftei Caticoaiei. Toate surorile avusesera aceleas drepturi.
Se dovedeste ca documentele prezentate de Mihai Catichi
sunt adevarate.
Se judeca ca numai copiii Caticoaiei, dar nu rudele au
drept la mosiile ei.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IX, 444-470, Si
pachetul Campulungul rusesc).
5. 1768, Julie 15: Grigorie loan Calimah VV. Boierii Stur-
zesti si C-tin Paladi mare paharnic, s'au jeluit precum prin judecata lui Grigori Ghica VV. li s'au luat mosiile pentru cari se
cearta cu Vasile Rata capitan si Toader Giurgiuvan. Domnul
i-a trimis la mitropolit care impreuna cu marii boeri ai divanului
a cercetat si a facut o anafora. Cu aceasta anafora partile au
aparut in fata intregului sfat al domnului si s'a cercetat timp de
tnai multe ore. S'a judecat ca Rata si Giurgiuvan sa restituie
boierilor Sturzesti si lui C-tin Paladi toate mosiile primite cu
judecata lui Grigori Ghica VV., sa le restituie si suma de 1000
lei primita dela ei, si nu se va cere chitanta nici dobanda banilor
nici veniturile mosiilor. Ispisoacele au fost predate boierilor castigatori. E vorba de urmatoarele mosii: 1/2 Campulungul rusesc,
1/2 Milie, 1/2 Vijnita, 1/8 din jumatate Putila si 1/s Rastoace.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Campulungul rusesc, si
Liber Granicialium IX, 439-444, vezi si Al. Vitencu: Vechi doc.
moldovenesti, Cernauti 1925, pag. 40-47, nrl. L).
6. 1768, Aug. 8: Vasilie Rata fost mare capitan, fiul rap.
Ionita Rata gramatic, impreuna cu sotia sa Safta scrie, precum
avand nevoie de bani a imprumutat bani dela Ionita Cantacu-
zino mare vist., pentru cari bani i-a zalojit toate mosiile sale
primite dela parinti si rascumparate dela boierii Sturzesti cu
conditia ca aceste mosii sa ramand ale lui Ionia Cantacuzino
daca nu-1 va intoarce banii la vadea. Chizes a fost varul lui
Rata anume Toader Giurgiuvan fost mare capitan. Dar Rata
n'a putut restitui banii nici la vadeaua a treia si cum intre timp
boierii Sturzesti au luat mosiile lor, n'au rams lui Vasilie Rata
decat mosiile ramase dela parinti anume intreg satul Revacauti
la Prut, tinutul Cernauti, 1/4 si 1/8 de Vijnita la Ceremus, tinutul
Cernauti, adeca trei parti din jumatate de sat de Vijnita Vara
partea lui Giurgiuvan si Fara jumatate de Vijnita a boierilor
www.dacoromanica.ro
182
Sturzesti, 1 8 de sat de Putila la Campulungul rusesc fara 1/8parte a lui Giurgiuvan, fara 1/8 a Sturzestilor, lard 1/8 a lui Nicolai Gafenco, fara 1/4 a lui Turculet Si fara 1/4 a lui Ionia
Flondor, pe urma 1/3 parte de sat de Cohanesti, ocolul Ciuhur
din tinutuil lasilor. Aceste toate mosii Vasilie Rata 1c vinde
visternicului pentru 2400 lei. A scris Dumitrasco Varnav capitan.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI, 980-5, si
pachetul Revacauti).
7. 1768, Aug. 20: Grigori loan Calimah VV. Ispisoc de
intaritura pentru Ionita Cantacuzino a vanzarii din documentul
anterior.
(Tot aici).
Spita neamului Paladi vezi Arhiva genealogica II, 1913,
pag. 246.
Despre Rastoace vezi si Alex. Vitencu: Doc. Moldov. din
Bucovina, Cernauti 1929, pag. 9, nrl. II.
121.
la$i, 1741, Aprilie 2.
Grigorie Ghica VV. 1mplinind dorinta eapousatului Gheorghie
Ursachi jitnicer, darueste manastirii Barnovschi mosia Jucica
cu salistele Deniseuca, Lentesti, Cozusna $i Berhomete, tinutul
Cernauti.
Noi Grigorie Ghica din mila lui Dumnezeu Domn Tarii
Moldovii.
Facem stire tuturor celor ce se cade a sti pentru Gheorghie Ursachi jitnicer care a fost unul din cei mai de seama fii
de boier si pe care 1-am facut fiu al nostru, care in tot timpul
vietii sale ne-a servit cu credinta primind si dela noi mila; dar
fiind viata omului nestatornica si supusa mortii drept cum se
spune ca viata omului dupa desertaciune se aseamana umbrei
trecatoare, astfel a murit el in anii tineri fiind necasatorit, si pe
patul de moarte gandindu-se sa fie drept si cu credinta, drept
aceea ne-a lasat noun toata averea sa mosii, tigani robi si tot
ce a agonisit, si in afara de mosia Borauti, tinutul Cernauti, pe
care ne-a daruit-o, ne-a lasat totul flora sa facem cum vorn
gasi mai bine pentru odihna sufletului sau, drept aceea noi ne-am
straduit sa facem fapte bune pentru sufletul sari, deci ne-am
www.dacoromanica.ro
183
intales cu cei patru parinti episcopi ai tarii adeca cu Nichifor
arhiepiscop si mitropolit de Suceava, Ghedeon epsicop de Roman, Varlaam ep. de Radauti, Teofil ep. de Husi, apoi cu tot
sfatul nostru de boieri, mari si mici, si am gasit de bine sa ddruim satul Jucica, tinutul Cernauti, cu toate partile cumparate
si imprastiate din jurul lui sf. manastiri Barnovschi, fiindcal
parintii sai zac in aceasta sf. manastire si am dat pentru odihnpf
si pomenirea for anume mosia Jucica cu toate salistele depe
langa ea anume Deniseuca, Lentesti, Cozusna si Berhomete,
toate aceste mosii cu toate hotarele cum au fost ele hotarite de
Gheorghe Ursachi si cum au fost stapanite de el, asa sä stapaneasca si sf. manastire si egumenii, si sä fie datori calugarii
in toti anii sa ceteasca 40 de sarindare pentru odihna sufletelor
si iertarea pacatelor si numele sau sa fie in pomelnicul in marea
manastire de Tanga sf. mormant dela Ierusalim; deci ffind vechil
am dat acea mosie Jucica mai sus amintitei manastiri cu toate
veniturile, toti vecinii si toate hotarele, ca s'o stapaneasca in
veci, si o intarim, ca sä fie sf. manastiri dreapta ocina, mosie
si intaritura nerusiit in veci, si odata cu dania s'au dat egumenului dela sf. manastire Barnovschi toate scrisorile, iar de ar
fi unele ascunse sau s'ar gasi in manile rudelor sale sa n'aiba
nici o putere si sä li se is si sa se dea manastirii si sa se s tie
ca scrisorile au fost furate de Cazaci, cand Moscovitii au navalit
in tard si au pustiit-o si pentru mai mare credinta am infant
acest hrisov si scrisoare de danie cu pecetea noastra Noi Grigorie Ghica VV., iubitii nostri fii Scarlat si Matei, si credinta
boierilor nostri, mari si mici, d. Constantin Ruset vel vornic
din Tara de jos, lordachi Ruset vel vornic din Tara de sus,
Costachi Razul hatman si parcalab de Suceava, Ienachi Vlasto
vel postelnic, Andrei Ruset vel spatar, Aristarh vel ban, Manolachi Costachi vel paharnic, Toader Paladie vel visternic, Vasilie Costachi vel stolnic, Grigorie Costachi vel comis, si alti
boieri mari si mici. Si pentru mai mare intarire am poruncit
cinstitului si credincosului boier du-sale Sandul Sturza vel logofat sa srie si sä pue pecetea noastra.
Acest hrisov a fost scris in targul domnesc Iasi de Stefan,
fiul lui Buhdiescul ftori logof at, 2 April 7249.
Grigorie Ghica VV.
Nichifor mitropolitul Moldovei Toader Paladie vel visternic
www.dacoromanica.ro
184
Aristarh vel ban
Vasilie Sturza biv vel stolnic
Panaite vel aga
luon Cocoran biv vel pitar
Nicolae biv ftori visternic
Vasilie Buldiescul ftori logofat
Niculi comis
Pantilie biv vel armas
ieromonah Varlaam
Toader Gheuca logofat dela
visterie.
Andrei Ruset vel spatar
Dimitrie Sturza treti logofat am cetit.
Tanasie ftori logofat de taina am cetit.
Ghedeon episcop de Roman
Varlaam episcop de Radauti
Teofil episcop de Husi
Sandul Sturza vel logofat
Constantin Ruset vel vornic
lordachi Ruset vel vornic
luon Niculcea biv vornic
lordachi Cantacuzino vornic
Costachi Razul hatman
lenachi Vlasto vel postelnic
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Barnovschi, unde se
gaseste copia germand. Textul german publicat la Wickenhauser: Bochotin, pag. 108-110. Intaritura acestei donatii din
1758 lunie 30 in Arh. Stat. Cernauti, pachetul Barnovschi, si
Wickenhauser: Bochotin, p. 115-116.
Hotarnica satului Jucica din 1743, Iunie 7, vezi in Arh.
Stat. Cernauti, pachetul Barnovschi, si Wickenhauser: Bochotin, pag. 112-113. (Aid cu data de 7 Julie).
Vezi $i Iorga N.: Studii si doc. VI, pag. 445, nrl. 1685.
Documentul nostru ne comunica ca Deniseuca, Lentesti,
Cozusna si Berhomet n'au fost decat salisti desarte. Din ele
Lentestii si Berhomete s'au ref acut devenind iar sate, iar Deniseuca si Cozusna au disparut. Un catun at satului Jucica se
cheama si astazi Deniseuca.
Despre satul Borauti urmat. documente:
1. 1658, Mai 24, Iasi: Gheorghi Ghica VV. A venit Iordachie mare paharnic jeluind ca i-a fost dator Ionascu cuparelul
cu 285 galbeni bani gata, si intamplandu-se cuparelului moarte
si fiind dator si all& boieri, s'au strans toti datornicii socotind
datoriile; a venit in seama lui Iordachie pall. jumatate de sat
Boriiuti, tin. Cernauti, partea lui lonascu cuparelul, pentru acei
285 ughi. Septelici vornic si altii au primit alte ocini. Domnul
intareste.
(Original, hartie, pecete rotunda de chinovar apasata pe
un petec de hartie patrat, dela d-1 conte Gheorghe Vasilco din
Cernauti).
2. 1715, Aug. 2, Iasi: Nicolai Alex. Mavrocordat VV. scrie
lui Dimitrie Macri pitar, staroste de Cernauti, s'a jeluit Ursachioaie stolniceasa pe Gavrilas Naculescu si Ion Figarschi si
www.dacoromanica.ro
185
alti razesi de Babin, tin. Cernauti, ca-i impresoara satul ei Borauti. Starostele este trimis la fata locului ca sä cerceteze.
(Original, hartie, dela d-1 conte Gheorghe Vasilco, Cernauti).
Satul Borauti trecuse dela Alexandra Cantacuzino la
Gheorghe Ursachi. Acesta a fost casatorit cu Maria, fiica lui
Iordachi Cantacuzino si a Alexandrei, care a fost fiica lui Gavrilas Mateias si soacra lui Gheorghe Ursachi.
La fel a fost cu Lentesti, salistea Denesiuca si satul Jucica,
pe care le-a fost primit zestre sotia lui Gheorghi Ursachi.
(lulian Marinescu: Doc. relative la familia Neculce, in
Buletinul comisiei istorice a Romaniei, vol. IV, Bucuresti 1925,
pag. 29, si Radu Rosetti: Despre originea si transformarile
clasei stapanitoare din Moldova, An. Ac. Rom., seria II, tom.
XXIX, 1906-07, Mem. sect. istorice, pag. 189).
Este vorba aici despre satul Jucica cu salistele sale Deni-
seuca, Lentesti, Cozusna si Berhomete, deci un sat cu patru
salisti pustii. Salistea Lentesti, spre deosebire de satul Lentesti,
se cheama astazi Lentestii-Camerale, adeca Lentestii statului.
Cozusna se cheama astazi partea de Est a satului Jucica Noud.
Berhomete, spre deosebire de satul Berhomet situat la Vest de
Mamaesti, se cheama astazi partea de Est si Sud-Est a hotarului satului Jucica Veche. Deniseuca, astazi inexistenta, a fost
salistea situata intre Jucica si targul Cernauti.
Despre Jucica si salistea disparuta Deniseuca urmatoarele
documente:
1. 1630, Sept. 3, ileirleiu: Moise Moghila VV. intareste
boiarinului Gavrilas biv vel vornic dreapta sa mosie Deniseuca,
care fusese a targului Cernauti, dar in urma fu daruita lui
Gavrilas.
2. 1630, Sept. 7, Hdrldu: Moisie Moghila VV. Este proces
intre targul Cernauti (reprezentat de soltuz si targovetii lonasco
Ciuci, Pantelei, Ionasco Florescul, Alexandru Parciu, Alexa
Hlucicenai, Sirbul croitorul) si boieriul Gavrilas biv vel vornic
pentru salistea Deniseuca si niste poieni Tanga aceasta saliste.
Se atribuie lui Gavrilas.
3. 1634, Sept. 30, Iasi: Vasilie VV. intareste boieriului Gavrilas Matias biv vel vornic mosia Denisauca.
4. 1634, Oct. 13, Iasi: Vasilie VV. certifica ca au venit
inaintea lui soltuzul targului Cernauti cu cativa targoveti parand
pe Gavrilas fost mare vornic pentru salistea Dineseuca zicand
ei ca este de hotarul targului. Gavrilas a aratat ispisoace dela
Eremia Movila Voda, cum s'au facut niste morti de Lesi pe
acele poieni, si le-a plata boieriul Gavrilas dandu-i-se lui acele
poieni. Pentru salistea Deniseuca Gavrilas a aratat ispisoc de
miluire dela Barnovschi Voda si ispisoace de intaritura dela
www.dacoromanica.ro
186 -Moise Voda si Alexandru Voda. Se atribuie lui Gavrilas si tar-
govetii de Cernauti sa nu mai parasca. Patrasco Basot vel
logof at.
5. 1634, Oct. 13, Iasi: Vasilie Voda scrie lui Onciul Iurascovici staroste de Cernauti, precum salistea Denisauca a fost
atribuit5. lui Gavrilas Vornic. Sa stalpeascd Denisauca cu poienile din ceea parte de Prut. Patrasco Basot, vel logofat.
6. 1645, Aprilie 1, Iasi: Vasilie Voda, cum au venit inainLea lui toti targovetii din targul Cernauti si s'au judecat cu boliarinul Gavrilas Mateias biv vel logofat pentru satul Dinesduca
la Prut, tin. Cernauti, langa Jucica si Lintesti, cu fanatele, baltile, helesteele, zicand targovetii ca salistea se tine de hotarul
targului Cernauti si o impresoara Gavrilas logofatul. $i s'a
sculat Gavrilas zicand ca-i este danie dela Miron Barnovschi
Voda, aratand si ispisocul de danie. Se intareste lui Gavrilas
sa-i fie uric Si intaritura. Sa nu se mai parasca.
Au mai venit Ionasco vornic si Mihailas, fiul Maricai, nepotul lui Barnovschi celui Batran si vand lui Gavrilas Mateias
log. satul Iliseani, tin. Dorohoi, care le-a venit atunci cand au
vandut partea lui Mihailas 1/2 sat Clocucina si 1/2 Vascauti;
Gavrilas plateste 200 taleri de argint lui Mihailasco, fiul lui
Ionasco vornic si al Maricai. Sate le se intaresc lui Gavrilas.
Toderasco lanovici mare logof at.
7. 1743, lunie 7: Gheorghie biv vel sulger si staroste de
Cernauti, $erban Flondor medelnicer, Manoli Zanfir biv vel capitan, Gheorghie Parvul medeln. dau marturie despre hotarele
satelor Lentesti, Cernauti, Sobranet, Jucica, Rohozna si Di-.
neseuca.
8. 1758, lunie: Scarlat Ghica Voda intareste manastirii
Barnovschi satul Giusca cu salistile Denisauca, Lintesti, Cojusna si Berhometele dupa hotarnica din 1743, Iunie 7.
9. 1783, Mai 16: Manastirea Barnovschi vinde statului
austriac satul Jucica pentru suma de 1601 floreni. Semneaza:
Generalul Enzenberg si arhimandritul Iacob egumenul dela
Barnovschi.
Aceste 9 documente au fost luate din materialul de documente ramase dela Dimitrie Onciul. Originalele se gasesc in
Kriegsarchiv din Viena, Kanzleiarchiv XIII-165.
Targul Cernauti si Deniseuca au fost situate pe malul
stang al Prutului. Din ceea parte de Prut" inseamna pe malul
drept al Prutului.
www.dacoromanica.ro
187
122.
1741, Mai 14.
Domnul tarn stabileste data iarmaroacelor, ce se vor Linea la
marginea Orli sub Horodinca.
Io Grigorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Facem stire tuturor cui sa cade a sti pentru iarmarocile
ce au fost obicinuite a sa face la margine tardi dispre Cernauti
carile din vechile vremi s'au numit otace din pricina vremii tulburarilor ce s'au intamplat de catava vreme s'au fost parasit,
iar acum din mila lui Dumnezau facandu-sä paci dispre toate
partile si din vreame ca locul unde s'au facut aceste iarmaroace megiesindu-ne dispre parte tarsal Lesasti cu locul dumisale a cinstit prietinului nostru du-lui Neculaiu Potosche staroste
canioschi (?) ne-am ajunsu cu du-lui si socotind ca iarmaroacile fiind de folosul lacuitorilor dispre inbe partile sa cadi a le
asaza la obiceiul ce au fost, am facut invoiala cu folos de opstie
asazand ca sa sä faca iarmarocile pe obiceiul cel vechiu la
locul unde s'au facut si mai inainte la domniea rapoosatului
unchiului nostru Neculai Alicsandru Voda si la domnie sa Mihaiu Voda care loc este supt Horodinca fiind loc mai cuvios Si
mai cu indamand, atata cat pentru stare dobitoacelor cat si
pentru negutitoriea si stransura narodului a inbe partile, iar
cat pentru viniturile iarmarocilor despre partea tarai noastre
vamile obicinuite si giudicatile si toata oranduiala ce sa cuvine
a le cauta si a sa Indrepta dispre dregatorii nostri sa alba vol-
nicie starostile de Cernauti si vamisii si toata dregatoriea a
stapani si a urma pe deplin toate viniturile Si giudicatile intocma far nici o pricing pe obiceiu dupa cum si mai innainte
s'au urmat, si iata dara ca si zilele iarmarocil(or) s'au insamnat
sa sa faca 8 iarmaroace inteun an dupa cum aratam anul cel
dintaiu, iarmaroc la S(fe)ti Gheorghie la 23 zile a lui April, al
doile la Duminica Mare si Ia S(fe)ti Nechifor la 2 zile a lui
Iuni si la S(fe)ti Petre la 29 de zile a lui luni si la sfanta Ana
la 25 zile a lui Julie si la ziva sfantului Samoil la 21 zile a lui
August si Ia inaltarea cinstiti cruci la 14 zile a lui Sapt(emvrie)
si la S(fe)ti Dimitrie la 26 zile a lui Oc(tomvrie) si mai mult
pentru folosul obstii aceste iarmaroaci sa aiba a sta cate 15
zile pe loc pentru care s'au dat in stire tuturor si poronca lawww.dacoromanica.ro
188
cuitorilor tarsi Moldavii ca fiesti carile sa nazuiasca la zilile
insamnate acolo sä deschiza iarmaroacile dupa obiceiul cel
vechi cum s'au facut din veac, si pentru mai Nina intemieare
acestor mai sus pominite iarmaroaci dupa buna megiesiea si
invoiala noastra am dat tistamintul nostru ca toate cele mai
sus sa sa urmeza si nistramutat sä sa pazasca. Aceasta facem.
Let 7249, Mai 14.
Copie, Academia Romana, manuscrisul 237 fol. 132-3,
pag. 102-103. Regest la N. Iorga: Studii si documente VI
239-40 nrl. 252, cu data de Ianuarie 27, vezi si volumul nostru
III pag. 142 nrl. 5.
123.
1741, lulie 15.
Hotarul Intre satele Irani la $i Milia, amandotla din tinutul
Cernauti.
Eu mai jos iscalitul Dumitrasco Bainschi vatav m'am invoit din Nina voia mea cu du-lor Gheorghi Turcul postelnic,
Miron Gafenco II. stolnic, Tdnasie Tints capitan si cu Costasco,
nepotul lui Cocoranul, pentru hotarul satului nostru Milia si al
satului for Boni la, hotarul incepand la apa Ceremusului intre
apa Ceremusului si paraul Top lita dela $antul ce-i mai jos de
Hlina, si apa Toplitei la vale langa un sant mai mic si pana la
vadul sobarilor, de aici prin ses drept la ialinschi vivos, mai
jos la un helesteu mic in stanca, care se cheama fantana putreda, de aici cu paraul in sus pana unde cade in el paraul
zis Polinciuc, cu paraul Polinciuc in sus pand unde cade in el
paraul Cabacul, de aici intre Cabacul si Polinciuc la varf drept
in sus prin mijlocul poienii zisa la groni, tot in sus langa
obarsia Cabacului !Ana la un parau mic cu plopi in, deal, de
aici peste obarsia paraului Hatna, asijdere peste obarsia paraului Criva si drept in obarsia unui parau cu mal inalt, care
e mai jos de Poiana Dapischi, cu acest parau la vale pana unde
cade in paraul Berejnita in gura paraului Calinios, care parau
este mai sus de paraul Velichi al manastirii, cu paraul Calinios
in sus si peste toate obarsiile pana in Opcina Mare si peste
www.dacoromanica.ro
189
Opcina pans in bahna, unde se intalneste hotarul cu hotarul
Lucavetului despre tinutul Sucevii. Si ne-am invoit din bunk
voia noastra si dela acest hotar in sus sa stapaneasca satul
Milia, iar in jos satul Banila si pentru mai mare credinta am
iscalit.
15 lulie, 7249.
Dumitrasco Bainschi fost vatay.
Din Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium I
223-5 si Pachetul Bani la ruseasca, unde se afla copia germand.
Alte documente despre satele Bani la si Milia, tinutul
Cernauti:
1. 1740 Oct. 14, Banila: E conflict pentru o bucata de pamant intre satele Banila si Milia la Ceremus, tinutul Cernauti.
Din Milia jumatate este a lui Sandul Sturza mare logof at si a
lui Toader Paladie mare visternic, cealalta jumatate a lui Dumitrasco Bainschi fost vatav de stolnicei. Satul Bani la este al
lui Miron Gafenco uricar, Moisie Cocoranul, Tanasie Tin' si
alti razesi. Toader Carp fost II jitnicer si Gheorghie Parvul
medelnicer fac cercetare. Pe vremuri Milia fusese a lui Dragotescul, iar Banila a lui Cocoranul cel schiop, care se crede ca
s'a chemat Gheorghie, si a fost fratele lui Isac C. Razesii din
Banila arata o hotarnica a vornicului Neniul facuta pe timpul
lui Vasile Lupu. Se stabileste sorocul la Sf. Dimitrie cand partile vor aparia la divan.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Banila).
2. 1741, Julie 15: loan Rali, staroste raporteaza pentru
cearta dintre Milia si Banila ivita pentru o bucata de pamant
ce zace intre ele. Are loc impacarea partilor. Stapanii de BAnila cedeaza celor dela Milia o parte din bucata de pamant
pentru care se cearta.
(Ibidem, pachetul Banila).
3. 1742 Oct. 30: Costin Darie mare pitar si razesii de Ispas
anume Dumitru Tautul si altii se plang ca satul Milie ii impresoara. liotarnicii trimisi de domn apar si chemand pe razesii
de Ispas anume Dumitru Bainschi Olaf si Miron Gafenco stolnic cerceteaza.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Milia).
4. 1764 Dec. 30: Grigori Alex. Ghica VV. Iuon Flondor
mazil de Cernauti se jelueste impotriva lui Ionita Sturza fost
mare vornic pentru jumatatea de sus a satului Milie tinutul
Cernauti. Flondor spuse in fata boierilor ca 1/2 din aceasta jumatate de Milie o are dela mama sa, cealalta 1/2 a fost a lui
Liumitru Bainschi, fratele mamei sale. Bainschi fiind sterp, partea lui a trecut la mama lui Flondor si astfel la el luon Flondor.
www.dacoromanica.ro
190
Dar Sandul Sturza logofat si Toader Paladi visternic au ocupat
aceasta 1/2 Milie zicand ca Dumitru Bainschi le-a daruit-o. Se
dovedeste Ca aceasta mosie le-a fost for zalojita pentru 250 lei.
Se invoesc ca Flondor sa restituie lui Ionia Sturza suma cheltuita, si sa is in stapanire mosia.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Milia).
5. 1766, Julie 12, Iasi: Grigori Alexandru Ghica. S'a judecat la divan Iuonita Flondor cu Niculae Gafenco, zicand Flondor ca Gafenco a impresurat o parte de Milie cu razesii lui din
Banila. Gafenco a scos o scrisoare dela Dumitras Bainschi doveditoare de hotarul Miliei. Flondor a scos o hotarnica a Miliei
din 1687 August 4 in care se arata semnele de hotar despre
Atunci a stapanit 1/2 sat Milie Vasile Bainschi
sardar, dupd e fiul sau Dumitrasco Bainschi, unchiul lui Flondor. Aceasta jumatate de Milie a fost a lui Bainschi pe juma-
Bani la.
tate cu sora sa Anita, mama lui Flondor. Gafenco si razesii
de Banila au fost dati ramasi. S'au indreptat semnele de hotar
dupd hotarnica din 1687 August 4: intai despre Ispas din apa
Ceremusului, Toplita, sesul Zaberejci, ruptura, paraul Coretnita, prin Ceretei, la dialul lui Batar, paraul Costiniur, obarsia
paraului Medveja, obarsia Berejnitei, Opcina cea Mare, obarsia
Berejonca; despre Banila, Opcina, obarsia Berejoncai, mandstioara Berejnita, Hlibicioc, fantana putreda, la Toplita, la vadul
sobarilor.
( Arh. Stat. Cernauti, Liber Relationum I 254).
6. 1783, Mart. 14, Cernduti: In fata comisiei austriace
apare vechilul Ionita Strasca si declara ca Iuonita si Dimitrie
Sturza si Constantin Paladi stapanesc 1/2 Milie. Aceasta jumatate de sat Sandul Sturza parte o cumparase, parte o primise in dar dela Sal ta Catichi.
In Martie 29 apare Iuonita Flondor si declara ca stapaneste 1/2 Milie, pe care a primit-o dela mama sa. Tatal sau o
primise zestre dela socrul sau Vasile Bainschi sardar.
(Tot aici, pachetul Milie).
7. 1798, Febr. 1: Imparatesc rusesc Gheneral cavaler
Scarlat Sturza vinde prin intermediul vechilului sau, maiorul
Joan Macarescul, lui loan, fiul lui Andronic Aivaz, a sa 1/2
Milie pentru suma de 2796 galbeni.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum XII 153-176).
8. 1800 Febr. 13, Rarence: loan Ayvas da fratilor sai
Christof or si Basil Ayvas 1/2 Milie.
(Tot aici, Liber Haereditatum XIX 79-81).
www.dacoromanica.ro
191
124.
1741, Julie 21.
Matlastirea Putnei se invoeste cu Vasile Draghinici pentru mosia Babin din tinutul Cernauti
Eromonah Isaie egumenul Putnii i vis sobor facutam scrisoare noastra la mana Du-lui Vasa le Draghinici vat(af) pentru
o mosie anume Babini care este la tanutul Cernautului care acea
mosie au fost cumparat de rapaosatul parintele Calistru ce au
fost episcop radautchi dela Urstichioae giumatate sat de Babin
cu patruzaci matci de stupi ca sai de lui Ursachi eau ramas
cu patruzaci matei de stupi ca sai de lui Ursachi care acesti
stupi pang acum nu i sau mai dat si este si un peci (?) a Svintii
sale parintelui Anton mitropolit apucandusa ca a da acei stupi
lui Ursachi si nu eau mai dat nici Sfintie sa si cu aceasta asezare sau luat mosie dela Ursachi si mai fiind Si a patra parte
de sat dela Ruginti care au dato Miron Gafenco si cu f ratii lui
pentru o datorie a lui Rugind ce au fost datori Sfintii sale fapaosatului Calistru episcop si cand sau impartit ei pe f rati au
dat aceasta a patra parte de sat pentru ace datorie Sfintii sale
mitropolitului Anton si ase sau inpacat Miron Gafenco cu parinte(le) mitropolitul Anton, deci Sfintiea sa parintele mitropolitul Anton dand sama ca au cheltuit multi bani al sai la grija
parintemi Calistru au luat aceste parti de mosie de Babin sau
dato danie Du-lui Vasile Draghinici vat(af), deci noi socotind
cumca viindu(?) acele parti a manastirii care si noi auzind ca
si Sfintie sa parintele Calistru cand au cumparato au numito
manastirii Putni, deci noi am aut unele pricini cu Vasile Draghinici pentru aceasta mosie si acum pe urma neam invoit cu
Du-lui ca sa de acele matce lui Ursachi si sa de si manastirii
o suta de lei noi care avand noi mare trebuinta pentru acesti
bani c, luasam cu dobanda dela un negutitori de cumparasam
pan(e) la manastire niau dat Du-lui Vasile Draghinici acesti
bani care mai sus (am) pomenit, si sau platit manastire de
acea datorie dela acei negutitori si noi ase neam invoit sa tai
Du-lui mosie de astazi Iuli 21 pan in trii ani si plinindusa
acesti trii ani si ramaind sä fii mosie a manastirii dand giudecata sa avem a da banii si stupii Du-le lui Vasale Draghinici,
ears dand giudecata ca sa ei Du-lui mosie sa avem a da banii,
eara peste acesti trii ani de nu neam cerca noi giudecata sau
www.dacoromanica.ro
192
de nu earn da banii intracesti trii ani sai fie mosie a Du-le
drept aceasta suta de lei de istov Du-lui si copiilor Du-le si
pentru buna credinta neam iscalit cu toti calugarii manastirii
si am pus si pecete manastirii.
Let 7249 Iu li 21.
Eromonah lsaie egumen ot Putna
Eromonah Theofan
Eromonah Theofan
Monah loan
Monah Varlaam.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Contractuum novorum
V 273. Traducerea germana, tot aid pachetul Babin; traducerea
germana publicata la Wickenhauser: Radautz pag. 139-140
nrl. 7.
125.
1741, August 2.
Grigori Ghica VV. 1ntareste lui Gheorghie Perjul si rudelor
acestuia stapanirea asupra satelor lor.
Io Grigori Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
batam carte Domnii mele lui Ghiorghie Perjul si fratilor
sai si verii sale Paraschiva sa fie volnici cu carte Domnii mele
a merge la mosiile ce zisa ca au dipe parintii for anume sat
intreg Cosulenii si pol sat de Varboviit pe impartala ce au si
parte din Lucavat si de &Macs si de Bahrinesti si pe scrisori ce
vor arata sä aiba a lua de a zace din pane, din fan, din toate pe
obicei si asijdere si parte din Briiteni ot tinutul Esului si nime
sä nu sa inpotrivasca cartii gospod, iar avand cineva a raspunde sa vie la Divan.
Let 7249 Avgust 2.
vel logof at.
Original, hartie, arhiva dela Forum nobilium din Cernauti,
Pupillaria 1117.
Alt document despre familia Perjul si satul Verbauti:
1. 1741, Julie 4, Iasi: Grigori Ghica VV. Maria, fiica lui
Toader Golimase si vaduva lui Constantin Perjul capitan, dal
in judecata pe cumnatii ei, fratii sotului ei, anume Grigori,
www.dacoromanica.ro
193
Gheorghe si Ana, si rudele acestOra Paraschiva, filch Anei, care
Ma fusese fiica lui Pavel Cosatanul $i sora Mariei mama Perjulestilor, precum fiind imp resurate mosiile Perjulestilor sotul
ei Constantin cheltuise multi bani. A judecat Sandul Sturza
astfel: Maria avand cu Constantin Perjul un fiu Si cloud fiice,
acestia sal stapaneasca a patra parts din ftld$ii. Nicolai Perjul
are cu Maria, fiica Cosatanului, patru copii. Paraschiva, fiica
Anei, care a fost sofa cu Maria, mama Perjulestilor (adeca
sotia lui Nicolai Perjul) urmand a mosteni jumatate din mosiile lui Pavel Cosatanul (el avand humai cloud fiice: Ana si
Maria) va plati jumatate din cheltuieli. Grigori Perjul, fratele
sau Gheorghe si sora for Ana, fratii lui Constantin Perjul urmeaza sä contribue si ei la cheltuieli. Mosiile lui Paval Cosatanul sunt: Satul intreg Cosuleni tinutul Harlau, 1/2 Verbauti,
tinutul Cernauti, parte din Banila tinutul Suceava si Vascauti,
tinutul Suceava, parte de Lucavat tinutul Suceava, 1/2 Brateni,
tinutul Iasi, Ruseni(?) tinutul Harlau, 1/2 Sabieni, tinutul Ia$i, ci
parte Lucoviiao tinutul Cerilauti1 o parte de. Bahrines9, d parte
Ilisesti, amandond tinutul Suceava. Ar urma ca din aceste mosii
jumatate sa cada la Paraschiva, fiica Anei, si jumatate la cei
patru copii ai lui Nicolai Perjul (Constantin, Grigori, Gheorghe
si Ana). La mosiile lui Nicolai Perjul anume Homiceni, tinutul
Neamt, Movileni, tinutul Roman, si Blecesti, cata parte li se
cuvine, sä alba treaba numai copiii lui Nicolai Perjul.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IX 405-410 si
pachetul Vascauti. Publicat la Wickenhauser: Bochotiri
110-112).
Se pare ca Bahrinesti este gresit scris in loc de: Ber-
homete.
126.
1741, Noemvrie 5.
Manoli Zamfir darueste lui Andrei Potlog si sotiei acestuia
Catrina partea sa de mosie din Rohozna, tinutul Cernauti.
Adeca eu Manoli Zamfir blv vel cap(itan) de Cotmani si
cu sotul mieu Smaranda facutam scrisoare nostra la mama hinului Andrei Potlog si a hinii Catrinii sotului Du-sale, fata lui
V arlaam Ursachi, nepoata de frate lui Ghiorghi Ursachi, jicnicer, ca fiind noi mijlocitori de iam casatorit Si iam si cununat
si avandu noi a trie parte de sat de Rohozna data danie dela
Ghiorghi Ursachi jicnicer, unchiul Catrinii, si platindu si daLoriile lui Ghiorghi Ursachi jicnicer care au cuprinsu doa sute
www.dacoromanica.ro
13
194
le lei, learn dat dank $i mosie si datoriile toate dupa moarte
noastra lui Andrei si Catrinii, care la aceasta danie ce am facut
de buna voe nstra sau intamplat si alti boeri si pantru creJinta am iscalit.
Let 7250 Noemvrie 5.
Manoli Zamfir cap(itan) si eu Maranda capitanita.
(Doug semnaturi indescifrabile).
Si eu Costantin !ands am scris cu voia lui Manoli cat si
a sotului Du-sale Zmaranda.
127.
1742.
Stefan Cazacul cedeaza lui Lupul Bals pentru binefacerile primite o parte din mosia Romanesti, tinutul Sucevll.
Adeca eu Stefan Cazacul, fiul lui luon Cdzacul, si eu (Gligoras), cumnatul lui Stefan Cazacul, cu jupaneasa mea Ileana,
sora lui Stefan Cazacul, am dat adevarat zapisul nostru la
mana lui Lupul Ba Is fost mare medelnicer, precum din a noastra
buna voie avand mult bine dela du-lui in nevoia noastra, piafind pentru not dajdiile, de aceea i-am dat pentru multa bunatate ce am primit-o dela el, jumatate din a treia parte de sat de
Romanesti pe Horaet, tinutul Sucevii, ce-i in hotar cu Meleseuti,
cealalta jumatate insa i-am vandut-o din blind voia noastra
pentru 85 lei, care cloud jumatati fac a treia parte din mai
sus amintitul sat de Romanesti, pe care am primit-o dela parintele nostru Won Cazacul si ne-a venit la impartala ce am
facut-o intre frati in fata du-sale Sandu Sturza mare logof
dela care avem si un zapis de impartala iscalit de Sturza mare
logof
si i-am dat zapis pe acea a treia parte de Romanesti,
pe care o avem dela mama noastra Maria, jupaneasa lui luon
Cazacul si zapisul de impartala iscalit de du-lui mare logofat,
dupa care ne-a dat banii pentru acea jumatate, de aceea sa fie
danie dreapta, iar partea vanduta sa fie dreapta cumparatura
lui, jupanesii si copiilor lui in veci si sa-si faca si ispisoc domnesc pentru acea parte de mosie si la aceasta tocmeala si danie
au fost f ata parinte1e Meftodiu, dichiu de Suceava, si alti boieri
www.dacoromanica.ro
195
marl Si mici cari au iscalit Si pentru mai mare credinta am
Stefan Si Gligoras.
Anul 7250.
Meftodiu dichiu, Stefan Cdzacul, Gligoras ginerele lui Cazacul, eu Constantin. Line med. am scris acest zapis cu zisa lui
Stefan Si Gligoras.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Romanesti Si Liber
Granicialium VIII 36-38, unde se afla copia germana.
128..
1742, Februarie 15.
Domnul tariff trimite boieri ca sa cerceteze conflictul ivit pentru
parti de Ispas $i Rastoace.
lo Costantin Neculai Voevod bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Scriem domniea me la credincios boiariul nostru du-(lui)
Hristoscul Vlasto biv vel stolnic i Miron Gafenco II. stolnic i
Gheorghie PArvul medelnicer.
Facem stire ca ne-au jeluit credinciosi boiarii nostri Vasilie
Buhaescul ftori logofat i Stefan Hermeziu II. visternic zacand
ca au niste parti de mosii cu vecini acolo la Cernauti, a patra
parte de sat de Ispas Si a patra parte de sat de Rastoace, care
mosii au fost a lui Hermeziu dupd Ionasco Tautul care unii
dintr'acii vecini zisara ca santu fata netagaduiti anume Sorohan
cu 5 ficior(i) din sat din Ispas Vara altii ci-i mai tie Sorohan Si
sa de sama el Si Mateiu Sarbenco cu verii lui, ficiorii lui Ivanescu far altii carei ii stiu, Mateiu Sarbenco iar sa de sama el
si din vreme ca scrisorile ce au fost pe acele mosii fiind la Hermeziu care au murit in Tara Romaneasca s'au prapadit acolo,
numai in partile ce sant f ratasti sant la Ion Popovici, sa dea
sama el macard ca pentru 'partile lui Hermeziu ce au avut depe
Tautul logofat acolo stiu si alti Tautulesti cari traescu acolo la
Cernauti si stie si Gavril Volcinschie care in sama lui au fost
acii vecini, pentru care iata ca vä scriem sa sorociti pi toti Tautulestii si pe Gavril Volcinschie si pi alti razesi si Popovetastii
si adunandu-i fata sä luati sama cu amaruntul fiind fata si acel
Sorohan si Matei Sarbenco, caci unii din vecini au fost Si cu
www.dacoromanica.ro
196
Hermezeul in Tara Romaneasca pang la moartea lui Si di acolcr,
au venit la pamantul lui si i-au insurat si de a fi trebuinta ca sä
mearga acolo la Ispas si la Rastoace i-am oranduit pi Gafenco
si pe Gheorghie Parvul, ce sa-i trimiti du-(ta) stolnice acolo
51 sa stranga si alti razesi sa- cerce si sa adivereasca mai bine
si cum sa va alege sa fad o carte de marturie si sa va iscaliti
si sa ne instiintazi cu amaruntul toata pricina cum sa va dovidi,
aceasta scriem.
Let 7250, Febr(uarie) 15.
Copie, Academia Romans, manuscrisul 237, pag. 77,
fol. 107.
129.
1742, Februarie 23.
Se impart mosiile lui Constantin Parvut Intre copiii sai Gheorghi, Vasilie si Ileana, casat. cu Gheorghi Calmutchi.
(TraduS in romaneste dupa o copie germana).
Impartala intre noi fratii, dupd cum ne-am invoit sa impartim mosiile rapousatului parinte Constantin Pdrvul fost satrar, precum fiecare din noi sa-si desparta partea sa 51 S'0 sta.paneasca el si copiii sai in veci. 23 Februarie 7250.
A venit in partea cumnatului nostru Gheorghie Calmutchi
comis, sotul surorii noastre !liana, jumatate de sat Popeni, tinutul Harlaului, si a patra parte de sat de Beresti, tinutul Sucevii, la apa Siretului, care parti le-am primit cu judecata, ele
fiind ale lui Vasilie Starce, a patra parte de lvdnesti, tinutul
Vaslui, ce ne-a venit dela maica noastra Sanda, fiica lui luon
Taldbescu fost logofat, ca sa le stapaneasca in pace dupd dresele pe cari i le-au dat.
A venit in partea lui Gheorghi Pdrvul medelnicer si a lui
Vasilie Pdrvul intreg satul Maciocasi, tinutul Tutova la apa
Barladului, pe care 1-a fost daruit rap. domn Constantin Duca
parintelui nostru Constantin Parvul fost satrar, dupa cum zice
ispisocul, a patra parte de sat de Popeni, tinutul Dorohoi, a
doua spre zecea parte de Lucavat la apa Siretului, tinutul Suceava, care parte am primit-o cu judecata dela Gheorghitii,.
www.dacoromanica.ro
197
nepot de sofa al lui Veli$co Chew°, trei parti Si doug jirebii
de sat de Ccilinesti la Brujnita, tinutul Cernauti, ca sa le stapaneasca in pace.
lard celelalte parti de mosie au ramas neimpartite fiind
nedesbatute, sa avem a le dobandi noi trei frati, iara cand le
vom dobandi sä le impartim frateste intre noi. Aceste parti de
mosie sunt anume: A treia parte de sat de Meiciocani, tinutul
Tecuci, care se cheama Vadul Raschei, a treia parte de Siscani,
tinutul Bath', 30 lei din partea lui Gina cu vecini, cats parte
i-a veni la Costina, tinutul Suceava, cari bani au sa ne dea
du-lui the pitar, Andrei si Radu cu fratii sai pand in 6 luni, iar
cand ne vor da banii, le vom da mosia, de altfel va ramanea in
stapanirea noastra, si dupa invoiala facuta intre noi ne-am
impartit si am dat unul altuia zapisele de impartala iscalite de
boierii cari au fost fata. Iar vecinii de Calinesti, Beresti si Lucavat au ramas neimpartiti necunoscandu-i pe toti, iar ducandu-ne acasa si intalnindu-ne si cu fratele mieu Vasilie si cu
cumnatul, vom face izvod de ei si-i vom imparti intre noi trei
frati.
Aceasta impartala si invoiala intre frati s'a facut in fata
noastra de buns voia lor.
Ilie biv vel pitar.
Gheorghe Parvul medelnicer, Vasilie Pdrvul, Iron Niculcea
biv vornic, Gheorghi Calmutchi comis, Costachi vel vornic,
Alistarh ban, martor.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IV, 429432, pachetul Calinesti pe Ceremus, unde se afla copia germant
Despre Beresti, astazi disparut, vezi doc. din 1737,Itmie 24.
Un sat cu numele Maciocani nu exists. In schimb este
astazi in judetul Tecuci o padure care poarta numele de Matcani. Sate cu numele Popeni se afla astazi in judetele Falciu,
Bacau si Tutova. La Dorohoi nu este sat cu numele acesta.
Ilanesti este astazi in judetul Vaslui, iar Siscanii se afla unul
in judetul Putna, altul in judetul Falciu. Pe vremuri au existat
cloud sate cu numele Maciucas, cari au fost sate vecine. Unul
a fost in tinutul aarlad, altul ixt tinutul Tutovii, amandoua la
apa Barladului. Amandoua fusese la 1617, April 16, in stapanirea lui Nestor Ureche. (Ghibanescu: Surete II, 168-171.)
www.dacoromanica.ro
198
130.
Constantin Mavrocordat VV. intAre$te lui GheorgIde Turculet
mosia Patrauti pe Sirete, tinutul Sucevii.
Noi Constantin Nicolae VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovii.
Am dat scrisoarea domniei mele slugii noastre lui Gheorghie Turculet postelnic pentru satul POtreiuti, tinutul Sucevii,
care zisese ca e al lui ca sa fie volnic a stapani dupd obiceiul
tarn ca fiecare sa-si stapaneasca mosia, Si dupa aceasta scrisoare a domniei mele el sa alba a-si pune in satul sau Patrauti
un vornic, pe care toti vecinii sä-1 asculte si sa faca boerescul
dupa obiceiu toti lard deosebire si sa fie volnic a lua de a zecea
din toate roadele si nime sa nu poata fugi dela aceasta mosie,
iar cine va fugi, sa fie pedepsit. Aceasta poruncim.
Iasi, 7 Martie 7250.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IX, 174-5,
si pachetul Patrauti pe Sirete, unde se gaseste copia germana.
Satul Patrauti pe Sirete este a se deosebi de satul Patrauti
langa targul Sucevii, unde a fost o manastire de maici.
Alte documente despre Patrautii pe Sirete:
1. 1762, Mai 29: Stolnicul Vasile Basota stabileste hotarul
satului Patrauti. Hotarul incepe dela garld in matca Siretului
vechiu, peste Siret in gura paraului Corceasca, tot cu paraul
Corceasca pans la hotarul satului Corcesti al man. Dragomirna,
pe deal la gropile zise dohotarie, spre miazazi pand la obarsia
rfaraului Patrautul la Crosine, la Bilca Patrautului, in Opcina,
in Crivita la hotarul Igestilor, in paraul Miculiciului pand la
obarsie, la buza piscului, la cetatea veche, peste Sirete la gura
Ghirvasului, la Opcina, la hotarul Ropcei, hotarul Cupcei, pana
in garla.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Patrauti pe Sirete, si Liber
iranicialium IX, 172-174).
2. 1783, Apr. 19, Cernauti: In fata comisiei austriace apare
Vasile Coceala si raspunde in numele lui Tadeus Turcul care e
bolnay. Satul Patrauti este proprietatea familiei Turcul, care
1 -a primit dela unchiul Gheorghi Turcul.
(Tot aici, Liber Granicialium IX, 164-165).
www.dacoromanica.ro
199
131.
1742, Mai 12.
Gligorie Si sotia sa Nastasia daruesc popii Daniil o parte
din satul Cumaresti, tin. Sucevii.
+ Facem stire cu aceasta scrisoare a noastra la maim
preutului Daniil Si sotului moletfii sale &dal ca sal sa stie pentru
o parte de mosii din Cumaresti de pe Siret dela tinutu Sucevii,
din giumatate di sat a patra parte de mosii, care parte au fost
cumparat sotul meu Gligori din Calinesti, deci aceasta parte de
mosii am dat-o parintelui Danii la din Calinesti si sotului moletfii
sale pentru ca sal ne pominiasca la sfanta biserica, ca si biserica
este facuta de noi, pentru care n'are niamul meu sau a barbatului meu sa sa amestici cu stapanire caci noi numai parintelui
Danila am dat aceasta parte can scrie mai sus, pentru cari
parte si alte scrisori Inca le-am dat la mana aratatului Dani
pe ace parte de mosii si biserica ce-am facut-o noi la Calinesti
'Inca am dat si biserica molitfi sale ca sa-i fie de veci molitfii
sale si copiilor si nepotilor si stranepotilor molitfi sale neclatit
in veci. Si la acesta danie ce am dat-o eu s'au tamplat slehtici
si preot cari mai gios s'au iscalit si eu pentru mai mare si bund
credinta mi-am pus degit ca sa sa craza.
U Calinesti, 7250, Mai 12.
Eu + Nastasia Gligoroaie.
Din Alex. Vitencu: Vechi documente moldovenesti, Cernauti 1925, pag. 39, nrl. XLVIII.
La Vitencu scrie: Nastasie Aporoe. Am indreptat scriind:
Gligoroaie dupd copia germand a documentului, care se afla in
Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI, pag. 46. Tot aici se
dau si numele martorilor: Gheorghe Parvul, Isar capitan, Constantin si Dumici de Voloca.
Alt document despre Cumaresti:
1. 1762, Mai 14: Se hotareste partea din Cumaresti a preotului Iftimie, fiul preotului Daniila din Calinesti, si a fratilor sal,
toti stranepotii Zahariei si s'a gasit ca face 24'/2 odgoane, odgonul cate 22 stanjini gospod.
(Tot aici, pag. 40, nrl. XLIX).
www.dacoromanica.ro
200
132.
Iasi, 1742, Mai 24.
cOnstantin Mavrocordat VV. trimite pe starostele de Cernatiti
In satul Malitinitii, tinutul Cernauti, pentru a sill pe vecini la
implinirea obligailor for fats de stapanul mosiei.
+ Nqi Castatulin Nip lac VV. bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoj.
+ Scriern Dornnio nip la 9reclincios boeriul nostru Dumnaluj (liPseStO starosWle clQ GPro4"uti, *Pm stire ca aice la
Domnipa mpa au Oat jaloba !liana, fiica rapaosatului leremie
forai biv vel capitan, pentru mosiea sa satul Malintinitii pe care
iposie fiindu catva omeni traitori nernica slujba nu vor sai faca
puind pricing unii pa sintu calarasi, altii ca santu alti dreasale
pentru carii vazind parte Domnie mele sai chiemi Dumneata de
tats $i sa le dai a intaleage tuturor di vrgame ca med. pe mosie
pu stapan tot pmul on calarasi on alteArealle sau ce obraze
ar fi sä sa aseze cu (lama sai faca slujba obicinuita dupd hotarare ce sau facet, 001* sau jplujt ca iau luat lemnul morii si
iau arse un Vla4 CO au fast capitan earele traeste acolo ra'sipindui moara, ce sai eai sama, si cu acel Vlad si de a fi cum sau
jeluit sai faca dreptate ce iau stricat sa faca la loc si pentru
amandoa pricinile sai faci asezare, alta jaloba sä nu ne mai vie.
Aceasta scriem.
U las, let 7250, Mai 24.
Original, hartie, dela d-1 Stefan Bachnicki, stapanul satului Malatinet. Dresele este scris in loc de bresle.
Alte documents:
1. 1742, Mai 29, Iasi: Nichifor arhiepiscop si mitropolit
Socevii si a toata Moldaviea face carte de blastam. A venit Iliana,
fiica Ierimicai Jora, zicand ca are mosia Maletinitii, tinutul Cer-
nauti, care se impresoara despre Hliviste a episcopiei Radautilor si despre Stauceni. Se face carte de blastam asupra tuturor
razeasilor si impregiurasilor care s'ar lacomi la hotarul Maleti-
nitilor sau n'ar marturisi adevarul asupra hotarului acestei
mosii.
(Original, hartie, dela D-1 Stefan Bachnicki, stapanul de
astazi al satului Malatinet).
2. 1742, Aug. 15: Hrisoscul Vlasto biv vel stolnic staroste, Manoli Zamfir biv vel capitan si Gavril Neculce biv vel
capitan de Cotman hotaresc satul Malatinita impresurat de
www.dacoromanica.ro
201
HU vestii ai episcopiei 1Radauti sl despre Iujanita Si Staucenii,
mosiile Catrinii, vaduva lui Iordachi Cantacuzino biv vel spatar. A venit si Varlaam, episcopul de Radauti. Ileana, fiica rap.
Irimii Jora se plange ca e giupaneas.' saraca ramasa de boer
de 4 ani si tiladu-sä in multa saracie au inpins-o cini cum au
putut". Neputandu-se judeca cazul ei, s'a stabilit soroc pe ziva
de 13 Septemvrie la divan iar care parte nu s'ar afla sa nu sa"
mai pominiasca, sä fie ramas".
(Original, tot aici).
3. 1745, 4inie 6, Iasi: loan N. Mavrocordat VV. scrie starostelui de Cernauti pentru satul Maletinitii al Ilenii, fata rap.
Ieremie Jora. (Sotul Ilenii s'a chemat Niculae). Neputand face
hotarul, boierii au stabilit soroc. Ileana a sosit asteptand Cateva zile, faeandu-si cheltuiala. Ceilalti n'au venit. 1 s'a dat voe
jlenii sa-si stapaneasea mosia in semne cu tot venitul; dijma
luata sa i se intoarca. Cine se va ridica, starostele sa-i dea
certare.
(Original, tot aici).
4. 1747, Ian. 30: Hotarul intre Malatinita si Staucenii. Notarul incepe la o valcea zisa Ziodica, la movild, in dreptul unei
vai de ceea parte de coada helesteului Stauceni, unde se impreund hotarul Iujanetului si al $iscautilor, pans deasupra unei
gropi zisa Vartopul, in sus la Rudca, la hotarul lesesc.
(Arhiva man. Putna nrl. 164. Traducerea germana la Arh.
Stat. Cernauti, Liber Oranicialium X 233-238).
133.
Ropcea, 1742, Mai 30.
Gheorghlta Cautes, fiul lui Gavrilas Ropceanul, cedeaza fiilor
lui Dumitrasco Soroceanul a patra parte de Storojinet, tinutul
Sucevii.
Adeca eu Gheorghitcl Cautes, fiul lui Gavrilas Ropceanul,
cu juparieasa mea Maria, scriu si marturisesc cu acest zapis al
mieu la mana nepotilor miei, anume Ionitd, Mihalachi si Vasilie,
fiii lui Dumitrasco Soroceanul postelnic, precum fiindu-mi dator
unchiul mieu Vasile Ropceanul 60 lei bani vechi mi-a zalojit a
patra parte de sat Storojinet la Sirete, tinutul Sucevii, si pe
Pdtrasco Percic cu toti fiii sal, pe Stefan ilelac, fiul lui Iuon
He lac, tot cu toti fiii sal si patru fii ai lui Nicolai He lac pentru
www.dacoromanica.ro
202
acea sums de bani, dar avand cearta nepotii miei pentru Patrasco Percic, care cazuse in partea lui Toderasco Soroceanul,
precum scrie in zapisul lui Sandul Ropceanul, fratele lui Vasilie
Ropceanul, zicand ca Patrasco Pdrcic fusese dat pe nedrept,
si mi-au dat nepotii miei acei 60 lei bani gata, de aceea le-am
dat zapisul unchiului meu, al lui Sandul Ropceanul, iar dna
s'ar mai gasi niscaiva drese despre acei oameni si despre a
patra parte de Storojinet dela unchiul mieu Vasilie Ropceanul
si dela Sandul Ropceanul, sa nu se tie in seama fiindca am
primit toti banii, iar mosia si vecinii sa fie drepti ai sal, ai copiilor si nepotilor nerusiit in veci si acest zapis s'a facut in
fata boierilor si a feciorilor de boieri cari au iscalit si in fata
multor oameni buni de Ropcea cari au pus degetele pentru
credinta.
Scris in Ropcea, 30 Mai 7250.
Gheorghito Cautes.
Gavril Costin, popa Simeon, Vasilie Costin, Ilion Irinici,
Vasilie Cretul, Chihae Macavei, Beremcu Dumitrasco, Stefan
Costin, Andronic lurk.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Storojinet si Liber
Granicialium VIII pag. 314-316, unde se gaseste copia germand.
134.
Se atribuie prin judecata lui lonita gramaticul iumatate de sat
Cincau, tinutul Cern Anti, impresuratA de Gligoras Stroescul.
Suret scos dipi carte de giudecata a du-sale vel logof at.
+ Se ubo mai 1Sandul Sturza vel logof at.
Facim Stire cu aceasta carte al (!) noastra ca din poronca
prea luminatului domnului nostru Marie Sa Constandin Neculai
VV. au vinit innainte noastra lonitel gramaticul, ginirile lui Ion
Neaniul spat(ar), si s'au parat de fata cu Gligoras Stroescul
comis pentru o giumatate de sat de Cincdu ci iasti pe Nistru
la tinutul Cernautului pre care mosiea niau aratat Ionita ispisoc
de la batranul Duca Voda din velet 7176/1668 scriind intracel
ispisoc cum ca au dat si au intarit lui Gavril Neaniul logof at
pe o giumatate de sat de Cincau si °snit ni mai arata o carte
www.dacoromanica.ro
203
iar dila Duca Voda din velet 7177/1669 Iu li 9 scriind la lonasco
Ba ls parcalab Si Arsdnie Volcinschi Si la Dinnitrasco si lonasco
ca sa marga la sat la Cincau sa stranga oamini batTani inpregiurasi sa hotarasca giumatate de sat di Cincau in parte Stroescului cu oaminii lui Sl giumAtate de sat in parte Neniului logofat Si cu toate acesti zisa Ionita gramaticul ca au pus mana
Grigoras Stroescul comis pe tot satul Cincaul. Deci am intrebat pe Stroescul cu ce pricind tine tot satul, el au dat sama
ca esti de pe mosu sau Stroescul cel batran aratand un ispisoc
vechiu de la Petru Voda din velet 7054/1546 scriind pentru
tot satul Cincaul cumcd au fostu unui Ivan diiacul de visterie
si 1-au vandut Marica si sora Agaftiea, fetili lui Ivan, lui Ion
Etco Stroescul si un zapis dila Ionasco, ficiorul lui Etco, parcalab din velet 7085/1577, cum ca au vandut acel satu lui Draghici Borotco vatavul si altu ispisoc de intaritura pe acista
zapis dila Patru Voda din velet 7097/1589 Si un ispisoc iards
dela Patru Voda velet 7098/1590 scriind precum c-au vandut
Draghici Borotco acel sat Cincaul Onciului Herte si acel Onciu
Herte zise Stroescul sa-1 fi dat di zastri ginirilui sau Stroescului celui batran, deci am statut di li-am luat sama cu amaruntul socotindu scrisorili de inbi partili Si ase am socotit ca
tini rau Gligora5 Stroescul tot satul Cincaul pentru cad macar
ca scrisorile lui scriu tot satul, dar santu nisti scrisori vechi de
di multu si osabit di aceasta ca 5i sangur mosu sau Stroescul
cel batran in carte Ducal Voda ce scrie mai sus arata ca ari
numai giumatate di satu de Cincau, iar giumatate de sat arata
ca esti a Neniului logofat, dar alti dovazi sau scrisori mai noa
in potriva scrisorilor lui Ionita cum ea ar fi cumparat dela
Neaniul sau ar fi schimbat sau cu altu chip ca ar fi incaput
mosie toata la mana for nimica n-au aratat, ce numai da sama
Stroescul ca totul au stapanit-o, ce si la aceasta pricina a stapanirii s-au adivirit din cartili Ducal Voda cum cal Ora atunce
au tinut si Stroescul si Neaniul, iar di atunce incoaci nici Stroescul nici Neaniul n-au stapanit-o, cad Stroescului celui batran
ii era traiul la Orheiu Si Neniul, socrul lui Ionita, iarasi era traitor ii Tara romaniasca si viind aici in tard nimica n-au sazut
ce s-au dus in tam lesasca si satul acela tot pustiiu au fostu
www.dacoromanica.ro
204
jar la domnie Mani sali lui Mihai Voda au stransu Pot log
oamini acolo di i-au dischis sat, ce cat pintru sta'panirea nici
dispre parte Stroescului nici despre parte Neniului, socrul lui
IonitA, nu s-au putut lua nici o lurnina,pentru aceasta cu dreapta
giudecata um socottt $i am dAt ramas pi Stroescul sa nu sa
amestici la ace giumatate de sat di Cincciu, iar Ionia indreptandu-sa am dat aceasta carte de giudicata pe ace giumatate
de sat di Cincau ca sa o stapaniascd ca a sa driapta ocina si
triosie cu tot vinitul din moard, din oranda si cu oaminii ce vor
fi pe acel satu, nimi altul sa nu sä amestici si aceasta Para sa
nu sä mai parasca; insa mai cu di adinsul s-au doveditu iar
dintr'o carte iar a Ducal Voda batrdnul can scrii la starostile
di Cernauti ci au fostu pi ace vreami, cumca au ialuit Stroescul la divanul gospod pe Neaniul logofat ca e dajma pi tot
satul Cincaul, iar ru,t numai dipi giumatate di sat ci este parte'
Neniului si s'au adiverit si s'au dovedit ca Neniul logofat ari
giumatate di sat de Cincau.
U las vlet 7250 Iuni 6.
Doua seninaturi indescifrabile.
Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, pachetul
Cincau. Se sustine gresit ca Ion Iatco din anul 1546 s'a chemat
Stroescul. Pentru o mai bunk cunoastere a trecutului satului
Cincau dam urmatoarele documente:
1. 1546, Apri lie 14, Hu,si: Marica si Agafia, fiicele lui
yam() diac dela visterie vand stolnicului Ion Iatco mosia for
Cernacaul (Cincau). Vezi volumul I 37-40 nrl. 15.
2. 1592, Mai 3, Iasi: Onciul Heartea cumpara satul Cernacaul (Cincau), tinutul Cernauti, dela DraghiciBorotco. Acesta
ii cumparase dela Ionasco, fiul stolnicului Ion Iatco. (Vezi volumul 1 115-117 nrl. 47).
Acest document se gaseste si la Academia Romana Doc.
206/163, cu data de 1 Mai.
3. 1610, lunie 17, Iasi: Constantin Moghila VV. a venit Ionasco Iatco, fiul lui Ionasco stolnic, cu ginerele sau popa Stefan
si cu Cozma Ciocarlie si trag la judecata pe Miron Onciul aprod
si surorile lui, copiii lui Onciul Heartea, pentru satul Cernacau
pe Nistru, mai sus de Vasileu, tinutul Cernauti. Dar Miron cu
surorile sale au aratat zapise de cumparatura dela Petru Voda
si de intaritura dela Aron Voda, precum a cumparat Onciul
Heartea acel sat Cernacaul dela Draghici Borotco pentru 1200
taleri batuti, iar lui Draghici Borotco i-a fost cumparatura
www.dacoromanica.ro
205
dela Ionasco Iatco. S'a Indreptat Miron Onciul cu surorile sale
si a pus ferie 24 zloti.
(Original, Academia Romans. Docum. 185/161).
4. 1742, lunie 1: Constantin Mavrocordat VV. intareste luf
$tefan Tabafa capitan a 1/8 Cincau, ce o are dela soacra sa
Balsoaia.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Cincau).
135.
1742, Iunie 12.
fratii loll, Stefan $i Mihai Strasca se impaca cu cumnatul for
Toader Sraha pentru partite for de mosie din Romanesti, Stanevi, Nihoreni, Tureatca, toate tinutul Socevii, apoi Toutre $i
Cabesti, tinutul Cernauti, care mosii le sunt depe mogul for
Onciul iura$covici $i matusa for Maria Carcoaie.
AdecA noi care mai gios ne vom iscali anume facem stire
cu aceasta scrisoare a noastra Ia mana cumnatului nostru lui
Toader Brand, ce tine pe soara noastra pe Antemita, pentru
multa pricing ce am aut intre noi pentru mosii parintesti, ce
ne-au ramas Impartitoare pe frati, si viind noi din poronca
gospod la Esi ni s'au randuit judecatA la dum-lui Sandu Sturza
logof At si luandu-ne du-lui sama $i cu multe cuvinte dojenindu-ne ca sa stam la dreptate si sa ne impartim cu dreptate ce
sa cade.Iata de buns voe noastra ne-am invoit inainte dumisale
vel logofatului $i pe cate mosii am aflat bune Mil de pricini
s'au pus toate la mijloc $i s'au scos intaiu parte cumnatului
nostru de mai sus numit a case parte de Rotruinesti in tanutul
Socevii $i ne-au ramas noao la patru frati osabit de sora noastra
Antimita, a trie parte de sat de Stanesti la tanutul Socevii si a
trei parte de sat de Nihoreni tij la tanutul Socevii si a trie parte
de sat de Tur(e)atca tij la Soceava $i a opta parte de Tovtre
si a opta parte de Ciibe$ti of tanutul Cernautului, care aceste
mosii ne sunt noao depe mogul nostru Onciul lurawovici si
de pe matusa noastra Maria Cdrcoie portaroie, lard dintr'a carui
parte ar iesi vre-o parte de mosie re sä n'aiba treaba la parte
altui f rate, nici sa se amestece, ce care precum ii va fi norocul
la aceasta, iara Ora intre noi de acum inainte nici odinioara
sä nu mai fie pentru aceste mosii ce ne-am invoit impartala,
www.dacoromanica.ro
206
iar de n'am fi pus noi toate mosiile la mijloc cite sant parintesti si sant bune fara de pricina si am fi tagaduit vre-o mosie
de catra cumnatul nostru Toader 5i aflandu-o mai pe urrna sa
fie a dumisale afara de cumparatura ce avem si afara de mosii
ce au ramas pentru datorie pArintasca ce ni s'au dat in Piedecauti si in Tovtre. Asijdere pentru mosii care sant impresurate
de altii, care dintre noi dintre frati ar sta la galceava cu acil
inpresuratori si ar desbate vre-o parte de mosii, aceluia ce o
va desbate sä fie, 'Lard alti frati sä nu aiba treaba, nici de cheltuiala sa nu is pentru pricina aceasta, ce precum ar fi norocul
or dobandas on pagubas.
Asijdere din cate scrisori si zapisa s'au aratat inainte
judecatii si au esit la vedere, afard de aceste, de ar mai fi
niscareva zapisa tainuite si nu s'ar fi scos, si pe urma s'ar evi
on de catra cine, iards sa aiba cumnatul nostru Toader Braila
a le lua de la acela si sa fie a lui, altul sa nu sa amestece;
iard pentru trii parti de sat de Sarbenit si a patra parte de sat
de Forosna ce sant in tanutul Hotinului, cand a da Dumnezeu
sa incapa Hotinul in parte tarii noastre, atunce sä se inparta
si acele parti de mosie pe frati, si pentru credinta ne-am
iscalit.
Valet 7250. Iunie 12.
Insa la parte de Sarbenit si Forosna ce s'au aratat mai
sus, ce sunt in parte Hotinului
a noastre ce vor fi
parte dintr'acele mosii.
Ion Strasca, Stefan Strtisca, Mihalachi Strasca.
Toader Brand m'am primit. Antemita, fata lui Ion Tabar.
Si cu Simeon Chesco martor.
Az pisal Gheorghe Vrabie logof at (de) divan.
Din Gazeta mazililor si razesilor bucovineni, Cernauti
1910, Anul I pag. 248-249.
Forosna (Forostna) se cheama astazi Forostina, judetul
Hotin (Giurgea Eug. N.: Dictionarul statistic al Basarabiei
pag. 322. Sarbenit este satul de astazi Serbinti (Serbinta) ju-
detul Hotin (Giurgea Ibidem pag. 326).
Alt document:
1. 1749, Julie 1: Vlad si Filip Gora, Grigori Blanar si Filip
Scripa de Mogosesti, tinutul Cernauti, se plang incontra lui
Ionita Strasca, zicand ca intra cu a treia parte in satele Nihoreni, Stanesti si Turiatca, tinutul Sucevii. Ionita raspunde ca.
www.dacoromanica.ro
207
are cate a treia parte din acele sate de basting dela mosul
sau Onciul Iurascovici. Para a fost rescinsa. A judecat Ior-
dachi Cantacuzino vel logofat.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Contractuum novorum VIII
pag. 35 si a noastra: Familia Onciul pag. 80 nrl. 71).
Ionia Strasca pah, fiul lui Stefan, nepotul lui Onciul Iurascovici, primeste la 1736, Aprilie 30 intaritura pe a patra
parte de sat Teutri (a noastra: Familia Onciul pag. 71 nrl. 62).
Despre satele Romanesti si Cabesti urmatoarele documente:
1. 1742, Apr. 24, Cernduti: Ionita Strasca se plange la
starostele de Cernauti Hrisoscul, ca Moscalii stand pe mosia
sa i-au nimicit scrisorile lui Onciul Iurascovici pentru a 1/13 parte
de Romanesti pe Horait, tinutul Suceava. (A noastra: Familia
Onciul pag. 75 nrl. 65).
2. 1746, Aug. 3, Cernduti: Gligorie diacon de Plesenita,
nepotul lui Onciul de Zamostie, stranepotul lui Ionasco Isar,
face schimb de mosii, dand lui Ionia Strasca Vs parte Plesenita, tinutul Cernauti, si primind a the parte de Cabesti. (Ibidem
pag. 75-76 nrl. 66).
136.
1742, Iu lie 2.
Domnul tariff scrie ispravnicilor de tinut sa implineasca dela
veclnii manastirli Putna carl s'au Impegstiat cate 2 lei de om
pe an.
+ Noi Costandin Nicolae VV. bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Scrie domniia mea la boearii domnii meale ispravnicii
di pre la tinuturi, va facem stire ca ni-au jaluit rugatorii nostri
egumenul si cu tot saborul dela manastire Putnii zicand ca
avea manastire cativa vecini imprastiati pre la tinuturi si au
cerut dreptate ca sa sa inplineasca dela dansii obiceiul ce au
dat si pard acum, zicand ca an si cartea dela domniia sa Grigori Voda pentru vecini ca aceea ce-s inprastiati, sä ea de om
cate 2 lei pre an pentru slujba ce au fostu datori a o face,
pentru care iata ca vä scriem aratandu-va calugarii pre unde
sa afla de acei vecini sa-i aduceati fata si sa luati sama si
carei s'ar dovedi ca sint vecini netagaduiti poroncim si domniia
mea sa dea acei cate 2 lei de om pe an si sa impliniti dela
www.dacoromanica.ro
.
208
dansii sa nu ne mai vie jalba si zisara calugarii cum ca si din
trecutul an li-au ramas la unii din vecini ramasite, ce si fleasite sä le inpliniti pan Ia 2 lei de om, iara carei vor ave a fa'spunde aparandu-se ca nu-s vecini sa le dati soroc cu calugarii
ca sa viea la divan cu marturi, scrisori, dovezi ce ar ave si sa
vor giudeca cu divanul si cum va poroncim sa va supuneti poroncii si sa dati carte de marturiea trecand-o la protocol.
7250, full 2.
proci vel pitar.
(Original, pecetea rosie mica, arhiva man. Putna nrl. 12).
Alte documente:
1. 1743, Febr. 4: Costantin Nicolae VV. scrie ispravnicilor
de pela tinuturi, vecinii man. Putna s'au imprastiat pela alte
sate, sa-i cheme pe vecini de fats si sä le ia cei 2 lei de
om pe an.
(Original, pecetea rosie mica, tot aici, nrl. 33).
2. 1750, lanuarie 10: Costantin Mihai Cehan Racovita VV.
da carte lui Dosof tei egumenul de Putna, vecinii manastirii din
tinutul Sucevii, Cernauti, Harlau si Carligatura nu vreau sa slujeascd. Domnul da volnicie egumenului sa aiba a-i stapani si
sa-i pere sa lucreaza si sa slujasca on la ce le va poronci
egumenul la trebuintale manastirii pe obiceaiul vechiu". Cine
se va impotrivi, ispravnicii de tinut sa-i infraneza si sa-i supui ca sa slujasca la toate ceale ce vor fi trebuintale manastirii
pe obiceaiul vechiu". Tot astfel ispravnicii vor veghea ca vecinii sa nu fie asupriti de egumen.
(Original, pecetea rosie mica, arh. man. Putna, nrl. 36).
3. 1754, Oct. 19: Matei Ghica VV. un om anume Grigoras
Calance din Vicovile de gios s'a mutat in codru si face multa
pagubd manastirii; ispravnicul sa-i risipeasca casa, si sä-1 readuca in sat.
(Original, pecetea rosie mica, arh. man. Putna, nrl. 184).
4. 1757, luni 23: Scarlat Ghica VV. pentru vecinii Putnei
cari s'au imprastiat. Egumenul sä ia cate doi lei de om si piatind ei acesti bani, sa-i lasa calugarii sa sada tot pe unde sant
asazati".
(La fel, arh. man. Putna, nrl. 43).
5. 1765, Mai 23: Grigori Alexandru Ghica VV. pentru
munca vecinilor cari sed pe mosii manastiresti. Nu este unire
intre ei; unii cer sa lucreze dupa obiceiul vechi, altii ca sa
lucreze dupa hotararea ponturilor, iar altii cer sa dea bani.
Iliias biv vel sardar ispravnicul de Suceava sa cerceteze si sa
faca asezare, ca nime sa nu fie pagubit.
(Original, arh. man. Putna, nrl. 195).
www.dacoromanica.ro
209
6. 1765, Oct.: Grigorie Alexandru Ghica VV. scrie lui Costantin Canano biv vel pah. si lui Ilies vel pah., ispravnicii tinutului Sucevii, pentru proigumenul de Putna care a plecat la Vi-
covul de jos pentru poslusanie si un Vasili Savul din vorba
in vorba" l'a apucat de barba si i-au rupt barba si multe cuvinte de necinste si de batjocura i-au zis, sä-1 aduca de fats
pe taran, si daca se va dovedi vinovat, sa -i dea o certare buns
spre pilda si invatatura si altor tarani ca acela".
(La fel, nrl. 197).
137.
1742, Julie 13.
Domnul farii scuteste de bir satele manastirii Putna anume
Vicovile, Fratautii, Camanca, Bahrinestii si Cupca.
+ Io Costandin Nicolaiu VV. bojiiu milostiiu gospodar
zemli moldayscoi.
Facem stire cu aceasta carte a Domniei meale pentru ru-
gatorii nostri Isaie egumenul si cu tot soborul dela s(fa)nta
mandstire Putna care este zidita de batranul Stefan Vod(a)
cel bun ca viind innainte domnii meale ne au aratat carti domnesti dela Domni ce au fost innainte de not pentru niste sate
cu vecini anume Vicovil(e) si Fratautii si Candinca si Bahrinestii si Cupca ce sant la tinutul Sucevii, pentru care sate si
Domniea mea m'am milostivit ca sa fie in pace si ertati de conace, de podvoz, si de cai de olac si de solarit si de folarit si
de pelceal(e) si de altile ce ar cere folarii, nici manastirea nici
pastorii manastirii sä nu dea nici unile de aceastea, nimine sa
nu sa ispitiasca a pasi mai mult piste cartea domnii meale, ca
or carii vor face mai multa invaluiala incredintam cu aceasta
carte a domnii meale ca s'or pedepsi. Aceasta facem stire.
Let 7250, Iu li 13.
Proci vel pit(ar).
Original, pecete mica rosie, arh. man. Putna, nrl. 32.
A fost intarita la 1744 Oct. (tot aici nrl. 182).
Alt document:
1. 1756, Mai 30: Costandin Mihail Cehan Racovita VV.
scuteste satele manastirii Putna anume Vicovile, Fratautii, Camanca, Bahrinestii si Cupca de solarit, folarit, pelcele, cascavali,
conace, podvozi si cai de olac. Vornicii de Suceava, nici capitanul de targul Sariatului, nici sugubinarii, nici globnicii sa nu
www.dacoromanica.ro
14
210
intre in aceste sate, sa nu faca judecata, sa nu is gloabe, iard
la moarte de om sau furtusag se vor cauta la divan.
(Original, pecete mica rosie, tot aici nrl. 185).
2. 1761, Oct. 15: Vasilie Buhaescu biv vel paharnic, Lupul
Hadambu vornic de poarta hotarnici trimisi de domn. S'a plans
egum. Putnei Pahomie pentru Cupca, sat intreg, daruit manastirii de Petru VV., fiul lui Stefan VV.; Cupca e in hotar din
sus cu satul Patrauti a lui Gheorghie Turculet postelnic, din
jos cu Corcesti a manastirii Dragomirna. Nefiind hotarnice
vechi, Turculet se impaca cu calugarii, ca semnele de hotar
sä fie aratate de mazilul Constantin Volcinschi, dupd cum I-a
lumina Dumnezeu. Au mers asa dara dela Mare le Siret spre
apus pang la un parau, peste Siret, mai sus de Poiana Gazacului, din bour in bour. Hotarul despre Corcesti a fost aratat
de omul batran Ilie Tarata, cloud movile gaunoase, Opcina.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Putna).
138.
1742, Iu lie 21.
Hotarnica satului Babin, tinutul Cernauti.
Hotarnica satului Babin, cum am primit-o dela Nastasia,
jupaneasa lui Drace, si dela rudele lui. Hotarul incepe la dealul
Horodencei, langa drumul sobarilor, si merge pang la marele
drum care duce la Horodenca. Inca inainte de prima sosire a
Moscovitilor in tail a stapanit parintele meu impreund cu Pavel Rueful comis pans la apa Serafinetului, care cade in Nistru.
Dela marele drum al Horodencei, pe care it taie drumul sobarilor hotarul merge cu coama dealului pand la piatra de Stepiniuca, deasupra baltii de Borauti, dela aceasta piatra la piatra
de Prilipce, unde se intalnesc hotarele de Borauti, Prilipce si
Stepiniuca, de aici drept la Nistru, care hotar nu-1 stapaneste
altul afara de mine, si nici un megies nu s'a impotrivit si stiu
ca de 32 ani parintii mei stapanesc acest hotar, asa marturisesc
si am iscalit.
21 Iu lie 7250.
Varlaant ieromonah de Schit.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Babin, unde se ga-
seste copia germand.
www.dacoromanica.ro
211
139.
1742, August 15.
Membrii familiei Vlad valid lui Stefan Tabara a '/16 parte de
Cincau, tinutul Cernauti.
Adicd eu Ion Vlad Si cu sotul miu Nastasde Si cu ginirile
miu lonita, sari popii lui Tofan ot Nihoreni, Si cu fratii mii
Andrii Vlad Si cu Odochita si Nastasae, numili for sa sa SW, pi
cum am vandut du-sale lui Stefan Tabard, fiindu toat di nimul
nostru, si tocmala ni-au fost drept triizaci Si cinci lei noi, ca
chiltuiala ci au cheltuitu la ES Si pintru parte du-sale si pintru
parte nostra din sat din Cincau care este a opta parti din toat
satul Gine? ul Si dintra cia a opta parte di sat giumatate am
vandut-o du-sale lui Stefan Tabard cdpitan, iar giumatate din
a opta parte este a du-sale fratelui Stefan Tabard cdp(itan), care
i-am vandut du-sale a sesa spre zaci parte din tot satul Cincdul
si aceastd mosie ne este dipi stramosa nostra Ana, fata lui Miron
din Sindhau, care dumnealui ni-au facut plat(d) cu bani gata
pi aceasta parte ca sa fii a du-sale in veci, fiindu a nostra driaptd
ocind si mosie pi cum scrii mai sus, iar di s'ar tdmpla sa sa
scoli cineva din ficiori nostri sau din niamul nostru sau din
strinipotai niamului nostru sa fii blastamati di trii sute si opt
sprdzdce otiti si di domnul Hristos si di maica pricista, sa fii
negru ca luda si pintru mai mare credinta ni-am iscalit si ni-am
pus si digite ca sa sa criazd si la scrisul acestui zapis s'au
tamplat multi omini buni si la datul banilor cari s'au Si iscalit.
Ion Vlad, Andrii Vlad, Odochita, Nastasde, lonitd, ginerele
lui Vlad.
Eu priotul Echim, eu Ursuliac ot Cotman, Stifan Sprtinceand, lonitd Tumurug, Dumitras Mdlinescul.
Eu Tanasi Tdutul am scris zapisul.
Copie romaneascd, Arhivele Statului Cernauti, pachetul
Cincau.
Ana a fost fata lui Miron Onciul si a Gaftonii, fata popii
din Calinesti. (Vezi a noastra: Familia Onciul, anexe, spita neamului lui Onciul Herta).
www.dacoromanica.ro
212
140.
1742, August 27.
Stefan Tabara este trimis to Cuciurul Mic sa vandA panea lui
Manoli si sä satisfaca pe creditori.
Datam ravasul nostru di volnicie lui Stefan Tabard dila
Cuciur ca sa fie volnic cu ravasul nostru avind paine lui Manoli
ficior Pisaroae ci esti acolo la Cuciur pentru ca au vinit Stefan
Tabara si niau adus carte gospod ca sai plinim cheltuiala ci au
cheltuit la Es giudicandusa cu dumnialui Ion Neculce vornicul
pintru mosie for Cuciurul dila razesii lui din Cuciur di cari ne
arata si cata cheltuiala au facut 12 lei in opt saptamani ci au
sazut la Es pand i sau ales, dici iam sorocit pi acei razesi di
Cuciur si viind acei razesi in cateva randuri innainte me pentru
ace cheltuiala Liam zis ca sa intoarca ace cheltuiala ci au aratat
ca au cheltuit pentru mosie, iar ei au raspunsu cumca la ace
cheltuiala ei nau treaba, caci Stefan Tabard capitan cand sau
dus la Es au avut voroava cu Manoli si el iar fi zis ca is intoarci
toata cheltuiala si iau zis sa ea bani cu dobanda or pe mieri
si a plati el di cari miau aratat si marturie dila dansul si osabit
miau adus si oamini martori din Cuciur anumi Oanci umblator
si Gligoras vor(nic) si Anton Cazacul di au marturisit pricum
asa sau apucat ca a plati Manoli toata cheltuiala, di cari vazind
eu asa ca nu vini du(pa) cum lam fost sorocit iam dat ravas
ca sa popriasca pani pan a vini sa be ludm sama si el niviind
pan la vremi, iar vi(ind) Stefan Tabara di ni spusa ca lau apucat
Turcul pentru bani sau mieri iam dat voe lui Stefan Tabard
capitan ca sa vanza pane lui Manoli si sai platiasca miere Turcului si nimi sa nu sa pue inpotriva.
Indescifrabil.
Copie, Arhivele Stat. Cernauti, pachetul Cuciurul Mic.
www.dacoromanica.ro
213
141.
Fratii Ghedeon si Ghelasie, fill lui Sabin de Comanesti, vend
manastirii Homor mosia for anume jumatate de Comanesti,
tinutul Sucevii.
Adeca eu ieromonah Ghedeon si eu Ghelasie, egumen de
St. Hie, fiii lui Savin de Comeinesti impreund cu nepotii nostri
Sandul Ciomortan si Zosim Steingaci am dat zapisul nostru in
manile sf. sale egumenului Tofan si intregului sobor de sf. manastire Homor, precum le-am vandut a noastra mina Si mosie,
jumatate de sat Comanesti pentru 175 lei si platind calugarii
de Homor bani gata sa fie puternici a stapani aceasta jumatate
de sat; si s'a sculat Simeon nepotul pu alti nepoti zicand precum
intorc manastirii toti banii si au incercat sa o faca, dar n'au
putut neavand bani si tragand pe egumen cu multe vorbe $i
cheltuieli a ramas, ca sa stapaneasca manastirea si pentru mai
mare credinta am iscalit si calugarii sa fie volnici a-si face
ispisoc domnesc dela Maria Sa Vocla si tocmala s'a facut in
fata lui Botez satrar, ispravnic de tinutul Sucevii, si pentru
Ieromonah Ghelasi, egumen, ieromonah Ghedeon, proegumen de Putna am iscalit. Sandul Ciomortan, Zosim Steingaci.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium X, 503504. Publicat in Wickenhauser: Homor, pag. 129, nrl. 33, unde
se afla copia germand.
Vezi Isidor Onciul: Fondul religionar, pag. 50.
Comanesti se cheama astazi Si Liuzii Homorului.
Alte documente:
1. 1744, Martie 11: Toader Braha, fiul lui Gheorghita, cu
sotia sa Antimita, fiica Maricai Strasculesii, daruesc manastirii
Homor a 1/e parte de Roma-nes% partea de jos, cu helesteu,
moara, pomat; calugarii sa aiba a-i pomeni in ziva de 8 Noemvrie. Blastamul. Martorii: Natanail, dichiu de Suceava, Constantin Cantacuzino vel paharnic.
2. 1768, Ian. 14: Grigori Calimah VV. pentru man. Homor
ce este zidita din temelie de Petru Rares VV., egumen este
www.dacoromanica.ro
214
Calistrat. Domnul scuteste 100 stupi, 100 oi, 10 vite de vacarit
si conita, de s'ar intampla sa fie vreodata, 300 vedre de yin. I
se acorda eke 20 oca unt de lemn pe luna din vama domneasca.
(Iorga N.: Docum. priv. la f am. Callimachi I, pag. 464,
nrl. 129).
3. 1782, Ian. 15: In fata comisiei austriace apare calugarul
dela Homor Pahomie si declara, ca man. Homor stapaneste in
Bucovina urmat. sate: Satul Homor, 1/2 Baisesti, Partesti, 1/2
Comanesti, zis si Ludie-Humora" (sonst Ludie Humora genannt), 'A Romanesti si muntele Magura.
In restul Moldovei man. are satele: Dersca, Vorniceni,
Glodeni, Stauceni (ultimele trei cunoscute sub numele de Vorni-
ceni), salistele Strahotin, Feredieni si Hovosta.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium X, 466 471).
Vezi si anexa la doc. 1756, Ian. 8.
Hotarele muntelui Magura se pot constata dupa ispisocul
de intaritura al lui Dabija VV. din 1662, Ian. 3. Hotarul incepe
la iezer la Feredeu, tot cu Opcina la culmea Prislopului (?),
pans la fantand prin padurea Praca (?), pand la apa Moldovei,
cu apa Moldovei in sus pand unde cade paraul in Moldova.
Muntele Breaza, !Ana la iezer.
142.
1743, Ianuarie 28.
Frail! Topa valid visternicului Paladi partea for de Nepolocautip
tinutul Cernauti.
Adeca eu Lupasco ginerele lui Cosdreanul, nepotul Pastelnicestilor, impreund cu fratii mei Topeni anume Sandul Topa,
Andries Topa Si cu sora noastra Ilinca, jupaneasa lui Dima, am
dat adevarat zapisul nostru la mana lui lonird Giosanul, ginerele
lui Chiriac Ciures, a lui Ionild Ghenenco, ginerele lui Iuon, care
a fost fiul lui Andronic Postelnicescul, a lui Gherglesenco (?),
ginerele lui Varlaam, care tine de sotie pe Anita, sora Zamfirei
Jurjoaia, fata lui Andronic Postelnicescul, a lui Pavel Ciures,
fiul lui Chiriac, si a lui lordachi, fiul lui Iuon Postelnicescul, Si,
in manile tuturor rudelor lor, ca sä se stie, precum am avut in
Nepoloaluti, tinutul Cernauti, o parte de mosie anume in partea
de sus 14 odgoane, odgonul de 21 stanjeni, jos 19 odgoane si
www.dacoromanica.ro
215
jumatate din partea lui Nicolai Postelnicescul, care mosie fusese
impartita de demult intre un Postelnicescul Si un Topa, si am
vandut eu Lupasco cu fratii mei Topeni partea noastra a To-
penilor du-sale Paladi mare visternic, insa cealalta parte a
Postelnicestilor a ramas in stapanirea rudelor lui Andronic,
fiul lui Dram fost postelnic, dupa care i-am dat du-sale mare
visternic si un ispisoc a Domnului Grigori VV. si un zapis despre
invoiala facuta cu Sandul Tautul, deci dandu-i du-sale visternicului ispisocul si zapisul si dandu-mi du-sa suretele de pe ele
iscalite de du-sa, am mers la Soroca la Postelnicestii cari vazand suretele le-au luat si sosind impreuna cu ei in fata du-sale
flies mare capitan de Soroca, a cercetat poruncind sa se dea
Postelnicestilor un zapis, precum eu Lupasco impreuna cu fratii
mei am cumparat numai partea noastra veche a Topenilor, iar
cealalta parte veche a Postelnicestilor sa o stapaneasca rudele
Postelnicestilor si am dat Postelnicestilor zapisul si pentru mai
mare credinta au iscalit du-sa mare capitan si alti oameni de
Soroca.
28 Ianuarie 7251.
Lupa$co.
Hies mare capitan de Soroca martor, Andrei vatav de
umblatori martor, Gheorghitti soltuz martor, Aivas mare targovet martor, Iuon Bltinar martor.
Eu Tudorachi Muntean am scris cu zisa lui Lupasco.
Din Arhivele Statului ecrnauti. Liber Granicialium IX,
pag. 190-192, unde se afia copia germana.
Despre originea familiei Topa ne da informatii documentul din:
1. 1788, Oct. 9: Marturia lui Iuon Strasca vel capitan, Iordachi Perjul mazil, GrigOras Tautul mazil din Vilauce si C-tin
PArvul capitan: Topenii din Nepolocauti sunt Vasile, Alexandru, Nicolai, Dumitras, fiii lui Iuon Topa, nepoti de fiu lui
Sandul Topa, apoi Vasile si Dumitru, fiii lui Sandul Topa; apoi
Iuon si Gligoras, fiii lui Stefan Topa, nepoti de fiu lui Sandul
Topa; acest mos Sandul Topa cu fratii sai Stefan si Andries
a fost fiul lui Arsenie Topa, si nepot de fiu at lui Mihai Topa
postelnic. Toti Topenii se trag din postelnicii mari de tinutul
Tutovii. Arsenie Topa fugise la vremea bejeniilor" in Tara
Lesasca, iar la batranete s'a intors, plasandu-si copiii pe unde
a putut.
www.dacoromanica.ro
216
(Dimitrie Topa: Romanismul in regiunea dintre Prut si
Nistru din fosta Bucovina, Bucuresti, Casa Scoalelor 1928 pag.
28 nrl. 1).
Astfel Postelnicestii, identici cu Topenii, descind dela
Mihai Topa postelnic, care era de fel din tinutul Tutovii.
143.
1743, Martie 14.
Sulgerul Adam Luca vinde nepotului sau Constantin Citidin
jumatate de sat Bunesti, tinutul Sucevii.
(Tradus in romaneste dupa." o copie germana).
Eu jos iscalitul Adam Luca biv vel sulger am dat zapisul
meu in manile nepotului meu Constantin Ciudin II. meldelnicer,
precum i-am vandut a mea dreapta ocind si mosie, jumatate
de sat de Bunesti, tinutul Sucevii, pe care jumatate am fost
cumparat-o dela Savin, ginerele lui Miron litijdou, pentru 450
lei bani gata si i-am dat si zapisele, ca sa-i fie lui, si jupanesii
lui dreapta ocina si mosie in veci, si la tocmala noastra au fost
fats boieri si oameni buni cari au iscalit si pentru mai mare
14 Martie 7251.
Adam Luca biv vel sulger.
Sturza vel logof at, Toader biv vel medelnicer martor.
Constantin martor, Ilie biv vel pitar martor, Vasilie
martor.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium I pag.
46-47 uncle se afla copia germana.
Alte documente despre Bunesti:
1766, Decemvrie 4: Maria, fiica lui Constantin Ciudin med.,
vinde fratelui ei luon Ciudin capitan jumatatea de sus a satului
Bunesti, tinutul Sucevii, cu helesteu pentru 600 lei bani gata.
Semneaza Dinu Festild, diac de visterie (Ibidem vol. I pag.
47-48).
www.dacoromanica.ro
217
144.
Cernauti, 1743, Aprilie 23.
Stefan Tabara se cearta cu Gligoras Stroescul pentru a patra
parte de Cincau. Li se acorda timp mai lung sa-si adune documentele si sä vie din nou la iudecata.
+ Facem stire cu aceasta carte di giudecata la mana lui
$tefan Tabard capitan si sotului lui Marie pricum au statut
di fat cu Gligoras Stroescul comis si cu nipoti lui Volcincestii
di sau intrebat pentru satul Cincaul cari jalui Stefan Tabarei
capitan, cu mare jaloba ca are si el a patra parte di sat di
ancau care este mosie di la socra sa Baturoe si Vasalchii (?)
di mosie dila moss sa Anna sor cu Teta Stroeasca, fetele lui
Miron di San(i)hau, si acum Gligoras Stroescul stapanesti
toata giumatate de sat si parte Anii si jeluind Stefan Tabard
capitan Marii Sale lui Voda si Marie Sa Voda au intarit cu
carte g(ospo)d sa stapaniasca." a patra parte di sat, iar Stroescul au stitut mijlocitor si sau invoit cu Stefan Tabard capitan ca sa tie ace a patra parte in doa sa nu sa mai giudice
la divan si sau facut si ravasel la mana si care arata si in favasel din... ca ar hi vandut mosului Stroescului din giumatate
di sat a sesa parte, iar in urma s'au smumit Stroescul cu galceava ca sa inpinga pi n(e)anul Anii sa naiba nimica in Cincau
far nici o dovada, dici not am socotit si cu alti boeri frati cari
sau tamplat aici di vreme ea sant amandoao surori fetele lui
Miron di Sin(a)hau si marturisandu si Gligoras Stroescul cum
cai niam sau avut a patra parte sa tie Stefan Tabard capitan
doaa parti din a patra parte di sat cu tot vinitul si cu pol
moar(a), iar pintru a trie parte din a patra parte di sat puind
pricing Stefan Tabard' capitan c'a dovidi zapisul Stroescului
cai hitlan 1(e)am pus za di astaz Apr(ilie) in 23 par intrun an
pol sa aduni Tabara scrisori di undi a ave sa dovidiasca zapisul si dovidindu sa tie diplin a patra parte di sat, iar nidovidind sä nu sa mai pominiasca pentru a trie parte, ci numai
cu aceli doaa parti numite mai sus sa ramae si am dat aceasta
carte ca sa fie driapta ocina si mosie si sa o stapaniasca cu
tot vinitul dupd obicei si ravaselile celi di invoiala sa nu sa
www.dacoromanica.ro
218
tie in sama caci Stroescul au esit la galceava Si niamul lui
Tabara n'au primit aceasta.
Cernauti, let 7251 Ap(rilie) 23.
G. biv vel sulger.
Gavril... biv spatar.
Manoli Zamfir biv vel capitan.
Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, pachetul
Chick'.
Alt document:
1745 Aug. 12: Ilie staroste de Cernauti, Manoli Zamfir
vel capitan dau carte de judecata lui Stefan Tabara capitan
care s'a certat cu Gligoras Stroescul pentru o moara din Chick', Stefan Tabara sa fi stricat moara in tarie". S'a dovedit
ca moara fusese facuta de Stefanita, cumnatul lui Bere, iar Ta-
bara n'a stricat-o. Stroescul a fost dat ramas si obligat sd
plateasca cheltuielile anume: 4 lei namala calului la Esi pentru
Tabard, 5 lei pol cheltuiala 4 sapt. zabava la Esi, 5 lei osteneala
lui si scapaciune dela casa lui, peste tot 15 lei pol.
(Original, Forum Nobilium Cernauti).
145.
1743, Iunie 19.
Satul Sanauti, tinutul Sucevii, umbland in 54 jirebii a fost WIpartit intre Lupul Bale, familia Ciomartan, Pascal Dohatco ei
Maria Misaileasa.
Noi jos iscalitii facem tire cu acest zapis al nostru, precum au venit inaintea noastra razesii satului Sdnduti la paraul
Molnita, tinutul Suceava, anume du- luiLupul Ba ls fost mare
medelnicer, Sandul Ciomcirtan, fiul lui Ursul Ciomc2rtan, nepotul Maldiesii, Pascal Dohatco armasul si Maria Misciileasa,
care zice ca e nepoata lui Patrasco Vorbinescul si avand intre
ei multa galceava pentru satul mai sus amintit Sanauti, cerand
fiecare o jumatate din acel sat, la fel dupa cum stapaneste dului Bale, de aceea la porunca Mariei Sale Domnului Constantin
Nicolai au stat la judecata in luna lui Martie inaintea ispravnicilor tinutului Suceava, si inaintea lui Adam sulger, Si nefiind
www.dacoromanica.ro
219
multumiti cu judecata lor, mai cu seams Misaileasa, au fault
jaloba la divanul domnesc pentru mosia care nu li s'a dat, dupa
care au fost trimisi la noi ca sä cercetam galceava ce o au
intre ei si stand toti fats au zis razesii, precum satul mai sus
amintit Sanauti a imblat in vechime pe 54 jirebii si afland noi
un izvod la du-lui Bals care zice la fel ca si razesii, si cerce-
tand cu de a maruntul galceava si cetind dresele am dat lui
Sandul Ciom'artan si lui Pascal Dohatco dupa ale for drepte
urice 23 jirebii, dar daca s'ar intampla ca cele patru si jumatate
de jirebii cumparate de Miron aprod dela nepotii Suiloaiei dupa
ispisocul lui Ieremie VV. din anul 7113/1605, si trecute la Ciomartan, care zisese Ca este nepotul lui Miron aprod, sa fi fost
vandute de Miron aprod sau de rudele lui sau daca s'ar ivi
un urmas al aprodului, atunci Ciomartan sä fie tras la judecata
de el si daca i se vor lua acele 41/2 jirebii atunci Dohatco sa
n'aiba a suferi nici o pagubd fiindca n'a cerut sa stapaneasca
dela Miron aprod, iar in stapanirea luiBals si a copiilor sai s'au
dat dupa dresele sale adevarate iscalite de Gavrilas logofatul
261/2 jirebii, impreund cu cele 4 jirebii, pe care le-a zalojit Dumitra, fiica lui Cracalia, stramoasa lui Miron Gafenco stolnic,
Alexandrei spataroaiei, moasa rap. Iordachi Cantacuzino spatar, socrul lui Bale medelnicer, pentru 20 ughi pand la 25 Decemvrie dupa zapisul din 7175/1666, 5 Octomvrie, pentru care
zalojitura zise Miron Gafenco, precum stramoasa sa Dumitra
a dat pentru acesti bani alts mosie aniline Ia Rohozna, linutul
Cernauti, si s'a hotarit ca Miron Gafenco sa dovedeasca cele
spuse de el si atunci cele 4 jirebii de Sanauti, anume partea
Dumitrei, vor trece in stapanirea rudelor sale impreuna cu
zapisul, dupa care vor ramanea du-sale lui Bals numai 22 1/2
jirebii, intre cari se afla 9 jirebii, partea lui Dumitrasco Tureatca, pe care Tureatcoaia be vanduse Jul Dumitra$co Petriceico vornic, si dela care le-a cumparat Gavrila$ logofatul dupa
ispisocul ce 1-a primit Tureatcoaia dela rap. Vasilie VV., care
ispisoc zice, precum Tureatca stapanise parti de mosii si in
alte sate, si gasindu-se acel ispisoc in manile lui Bals medelnicer du-lui sa nu se amestece la alte mosii ale lui Tureatca
afara de partea din Sanauti, ci sä be stapaneasca urmasii lui
(Tureatca), sau aceia cari le-au cumparat dela urmasii lui
Tureatca, iar in partea Mariei Misailesii sa cadd 41/2 jirebii
www.dacoromanica.ro
220
dupa ispisocul din 7114/1606, dupa care acele jirebii le cumphrase Mihasco Drace dela Stefan de Valeva, dad. se trage
dela Mihasco Drace, dupa cum zisese, dar daca s'ar ivi alt urmas, s'o traga in judecata pentru acele jirebii; de aceea sa stapaneasa fiecare partea sa, precum Ciomartan si Dohatco 23
jirebii, du-lui Bals 26 1/2 jirebii, Maria Misaileasa 41/2 jirebii
care sunt 54 jirebii, cuprinzand intreg satul, si le-am dat si
.zapise de marturie, aceasta facem stire.
19 lunie 7251.
Sturza vel logolat, Costachi Razu vet vornic, Radu Racovita biv vet vornic, Aristarh vel spatar.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Sinauti, unde se afla
copia germand.
Adam sulger este Adam Luca sulger. Hotarnica Sinautilor vezi volumul II pag. 115.
146.
1743, August 17.
Starostele de Cernauti lane este trimis sä cerceteze conflictul
Intre Sandul Nalivaico $1 cumnatii sal pentru Orli de mosie
din Vaslauti, Tautri, Zastavna $i Dorosauti, toate din tinutul
Cernautilor.
Cinstite du-ta lane, staroste de Cernauti, si du-te Manoli
capitan, rugam cerul sa va dea sanatate si facem stire, ca s'a
jeluit Sandul Nalivaico impotriva unor cumnati ai sal anume
Mihai capitan, Irimie Toutul si Toader Paunel, si impotriva
altor rude si razesi de Vasltiuti, Boianciuc,Taatri, Zastavna si
Dorosauti, toate din tinutul Cernauti, zicand, ca fiind cel mai
batran intre ei, si ceilalti nefiind decal cumnati, toti stapanesc
toate mosiile cu toate veniturile, fiind neimpartite. De aceea a
rugat sa se faca impartala, ca sa stapaneasca fiecare partea sa,
de aceea sa strangeti pe toti fats, sa le cercetati dresele cu
amaruntul, partea fiecaruia dupa dreptate, sa le restituiti dresele impreund cu zapisul de impartala, ca sa stapaneasca fiewww.dacoromanica.ro
221
care partea sa si sa -si scoata intaritura domneasca, ca sa nu
mai fie galceava intre ei si sa trAiti multi ani.
Ai du-tale binevoitori
Ai du-sale binevoitori
Sturza vel logofdt, Constantin spatar.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Vas lauti si Boianciuc, unde se gdseste copia germanA.
147.
1743, Septemvrie 9.
Nastasia Casimir dä fiicei sale Ruxanda, asatorita" cu Nicolai
Rehtivan, mosia Hriatca, tinutul Sucevii.
Adecal eu Nastasia, fiica lui Toader Malai, biv vel medelnicier, vaduva lui lonitii Casimir, postelnic, am dat aceasta adevaratd scrisoare me la mana ginerului meu lui Nicolai Rehtivan
si fiicei mele Ruxanda, precum sa sa stie ca din buna voe me
am ales din toate mosiile pdrintesti mosia Hriasca pe Somusu/
mic in tanutul Sucevii cu helesteu, pomat cu tot hotarul ei si
am dat-o zestre cu tot pamantul fiului meu lui Nicolai si fiicei
mele Ruxanda si am daruit-o de veci ca sa o stapaneasca ei
si copii lor, pe can le va ddrui Dumnezeu, Si sa fie mosia intreaga cu toate hotarele de jur imprejur a lor, iard fiica me
Maria si fii mei Gligoras, Constantin si lordachi sä nu sa amestece la acea mosie, pentrucd isi vor lua partile lor din alte sate
si mosii, care mi-au fost lasate mie de parintii mei si de sotul
meu Ion Casimir, acea mosie insd sa o stapaneasca nu numai
fiul meu Nicolai ci si fiica me Roxanda fiindcd nu i-am putut
ajuta cu nimica fiind jdfuita de Moscoviti si napadita de alte
nevoi ale tdrii. De aceea i-am miluit cu acea mosie si am dat
ginerului meu Nicolai si fiicei mele Roxanda toate scrisorile
acelei mosii. Si la facerea acestei scrisori au fost fata multi
boieri dela curtea domneasca ca si boieri impregiurasi care sau
si iscdlit.
www.dacoromanica.ro
222
Si pentru mai mare credinta am iscalit impreund cu
copiii mei sus numiti si am pus pecetea.
9 Septemvrie 7252.
Eu Nastasia Casimiroaia.
Constantin Casimir.
Constantin Cantacuzino paharnic martur, luon Bals paharnic am fost fata. Nicolai Gherghel medelnicer martur. Anghelutti Tabitd visternic, Nicolai Tdbi(d martur.
Eu Toader Scortdscul diac sunt martur Si fiind var cu
Roxanda am fost rugat de Nastasia Si copiii ei sa scriu.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Hriatca, unde se gaseste copia germand.
Documente anterioare referitoare la satul Hriatca:
1. 1403, Ian. 7, Suceava: Alexandru cel Bun darueste mitropoliei Sucevii satul Hreatca delanga targul Sucevii.
(Costachescu I pag. 46).
Alt document:
1. 1783, Mart 8: In fata comisiei austriace se declara, ca
din satul Hreatca o parte se gaseste in Bucovina. Satul Hreatca
este proprietatea lui Ionita Rehtivan. Acest sat fusese intaiu
al lui Toader Malai, care 1-a dat drept zestre lui Ionita Cazimir.
Dela acesta satul a trecut la Nicolai Rehtivan, Si in urma la
Ionita Rehtivan.
(Arhivele Statului Cernauti, Liber Haereditatum XII 37).
148.
1743, Octomvrie 2.
Sotii Stefan $i Paraschiva Gligorce dau ginerelui for Ilse liolban o parte din mosia Stroestii pe Prut, tinutul Cernauti.
Adeca eu Stefan Gligorce impreuna cu sotul meu Paraschiva, fiica rapousatului 1onitd Ciotndrtan, am dat acest adevarat zapis al nostru in manile ginerului nostru Ilie Holban, ca
s'a" se stie cä i-am dat ginerului nostru $i fiicei noastre Inca pe
cand traim partea de mosie de Stroiesti impreund cu fanatul lui
Talpa de peste Prut, ce am primit-o dela mai sus numitul socrul
www.dacoromanica.ro
223
nostru Ciomartan, ca sä fie in veci a lui si sa-$i scoata si intaritura domneasca. $i la facerea acestui zapis au fost fata
Miron Tautul si alti oameni buni cari au iscalit Si au apasat
degetele lor. Si pentru mai mare credinta am apasat degetele
eu Stefan Gligorce, sotul meu Paraschiva si totii fiii nostri.
Let 2 Octomvrie 7252.
Stefan Gligorce +, Paraschiva +.
Eu Miron Tdutul am fost fata.
Gligorce a venit la mine si mi-a zis tot ce scrie in zapis
si am iscalit Gavril Niculce biv vel spatar.
Aceasta mosie a fost data ca zestre surorii mele Paraschiva, acum vad din acest zapis ca cumnatul meu si sora mea
au dat aceasta mosie ca zestre ginerelui for Hie Holban, astf el
dau Si eu si iscalesc.
Monah Ghedeon.
Cum a dat tatal nostru asijdere dam si not
Gligoras Gligorce, Ion fiul lui Gligorce.
Oheorghe Mitescul am fost fata la facerea acestui zapis.
Constantin Tdutul am fost fata cum au iscalit
fiii lui
Gligorce.
Arhivele
Statului
Cernauti,
Liber
Granicialium VIII
133-4, si pachetul Stroiesti pe Prut, unde se afla copia
germand.
Despre satul Stroiestii la Prut dau urmatoarele docum.:
1. 1706, Mai 16, Iasi: Antioh Cantemir. S'au parit Ion
Ciomartan, Toader II. armas, ginerii lui Ciocarlie, cu Toader
Damian si Stefan Volcinschi, ginerii lui Ion Stroescul, fost jicnicer, pentru un vad de moard din Stroesti, tinutul Cernauti.
Moara o facuse Toader Damian luand apa din matca paraului
Stroestilor. Ei merg la Ion Neculce vel spatar fiind cu slujba
in aceal tinut" ca sa be is sama.
(Iorga N.: Studii si doc. XXII pag. 237-8 nrl. XI).
2. 1717, Dec. 20, Iasi: Mihai Racovita VV. scrie lui Lupul
biv vel visternic, staroste de Cernauti, si lui Vasilie Ropceanul
ye! capital, So jeluit Toader armasul pe Tudor, cumnatul sau.
Tudor a mancat ni$1 e bani ai lui Aragul postelnic $1 a dat
pentru ei partea sa din Stroesti. Toader armasul. ginerele lui
Ciocarlie, nu 1-a lasat in sat pe Arapul, ci dandu-i bani a luat
partea acestuia de mosie. Sa se cerceteze.
(Tot aici, pag. 239-40 nrl. XIII).
www.dacoromanica.ro
224
3. 1760, Julie 20: Ilie Holban si Gligoras Volcinschi se ju-
deca la divan, zicand Ilie Holban ca a stapanit satul Stroesti
din tinutul Cernauti, care sat s'a impartit in cloud pe timpul lui
Alexandru Iliac in 1668 Aug. 13. In acest zapis scrie ca jum. de
sat era a lui Lupul Stroescul fost vornic, iar 1/2 de sat a lui
Gligoras Ciocarlie staroste Si fiind ceartd Hies VV. a trimis
pe Ursul si pe Gherman vornicii de poartd, dar neputandu-i im-
pdca, a fost trimis Patrasco comis, care a impArtit in cloud
satul. Dupa hotarirea domneascd starostele Ciocarlie urma sa
stapaneasca partea de jos, iar Stroescul cea de sus. Cu timpul
partea lui Stroescul a cazut in seama lui Gligoras Volcinschi,
iar partea lui Ciocarlie in seama Iui Ilie Ho lban. Cand tinutul
Hotinului a ajuns sub Turci, o parte din Stroesti a cazut in
partea Hotinului, mai mult din partea lui Holban. Cu acest
prilej Volcinschi si-a largit hotarul castigand 500 stanjeni. Hol-
ban s'a plans la Vasilache Crupenschi staroste, care a trimis
pe mazilii Ionita Cracalia si Gavril Volcinschi cdpitan. Dar
Gligoras Volcinschi n'a aparut. Holban s'a plans la Iasi. Sosind
la fata locului starostele Crupinschi cu Manole capitan Si Ionitd
Beldiman, au indreptat hotarul. Dar Volcinschi s'a jeluit impotriva lui Crupinschi, dupa care a fost trimis Ionita lamandi
biv vel jitnicer, care a gasit ca Crupinschi hotarise bine.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII
136-145).
4. 1781, Sept. 28: Ilie Holban dd fiicei sale Maranda cds.
cu Vasile Mortun 1/4 parte Stroesti, tin. Cernauti. (Tot aici, Liber Granicialium VIII 131-133).
5. 1782, Aug. 10, Boian: In fata comisiei austriace au aparut stapanii satului Stroiesti la Prut, anume Vasile Mortun Si
si Costachi si Constantin Volcinschi. Costachi este fratele
Iui Gligoras Volcinschi, mama for a fost fiica lui Iuon Stroiescul. Constantin Volcinschi, nepotul lui Costachi, este fiul
lui luon Volcinschi. Costachi si nepotul Constantin Volcinschi
stapanesc jumatate de Stroiesti, partea de sus, mostenita dela
parinti. Stapanesc aceasta parte de mosie dela moartea Iui
Gligoras Volcinschi incoace, intamplatd cu 13 inainte, fiind
irate si nepot al lui.
Vasile Mortun stapaneste jumatate de Stroiesti, partea
de jos, drept zestre dela socrul sau Ilie Holban. Acest Holban
primise 1/4 Stroiesti drept zestre dela Stefan Gligorce, iar 1/4
Stroiesti o cumpanse dela Vasile, fiul lui Toader armasul si
fratele Gligorcioaiei. Mortun stapaneste partea, din anul 1777.
(Tot aici, Liber Granic. VIII 126-128).
6. 1793, Apr. 3, PrisaccIreni: Axana Volcinceasa dd fiicei
sale Antirnita 1/5 din 1/2 Stroiesti, tin. Cernauti, adeca 5 odgoane. Semneazd: Maria Lepadatoae, Nicolae Grigorce, Grigoras Branzan.
(Copie. Arh. Stat. Cernauti, Pactorum Dotalia pag. 42).
www.dacoromanica.ro
225
7. 1803, Aug. 25, Stroestii de sus: Manolachi Volcinschi
si primul sau sot Anita, nascuta Paladi, au urmatorii copii:
lonita, Mariuca, cas. cu Toma Rinie si Casandra. Le dau ca sä
stapaneasca frateste parti de mosie la Presacareni, Stroiesti,
iar din mosiile Anitei, Zamostie, Vilauce si Godinesti.
(Copie, tot aici, Liber Testamentorum II pag. 278).
Alte documente despre Stroesti din anii 1760 si 1765 la
Iorga N.: Studii si doc. XXII pag. 244, 258-263.
In tinutul Cernautilor au existat pe vremuri doua sate cu
numele Stroiesti, anume Stroestii de sus si de jos. Stroestii de
sus se cheama astazi Gogolina, iar Stroestii de jos s'a contopit cu satul Novoselita. Satul Novoselita s'a despartit in
prin el trecand hotarul Bucovinei dela 1775 incoace. Cea
mai mare parte a satului ramase in Moldova, iar mai tarziu in
cloud,
Basarabia, iar o mica parte a ramas in Bucovina. Aceasta
parte s'a contopit cu satul Stroiestii de jos, formand satul Novoselita. Iata documentele:
1. 1792 Martie 3: Maria Grigorcioaia, nasc. Volcinschi,
da sotului ei Nicolae Grigorce dreptul sa iscaleasca contractul
incheiat cu negustorul Anton Cernauschi pt. arenda mosiei
Stroestii de sus zisa Gogolina, tin. Cernauti. (Arh. Statului
Cernauti, Liber Plenipotentiarum I 24-28).
2. 1796 August 10: Satul Stroestii de sus se stalpeste cer-
tandu-se Ionita Boldescul si Enachi Rapta cu cumnatii for
Volcincestii, ficiorii lui loan Volcinschi, facandu-se la starea
locului, odgonul de 10 stanjani si stanjenui de 8 palme domnesti, s'a mers in capul mosiei despre Stroestii din raiaua Ho-
tinului ce este pardul hotar raelii si am tras cu odgonul
curmezis din movila ce desparte Stroestii de gios" (Arh. Stat.
Cernauti Liber contractuum novorum XII 201-206).
3. 1796 Decemvrie 26: Niculai Grigorcea cu sotul sau
Maria Grigorcioaia, nascuta Volcinschi, dau fiului for Ilie
Grigorcea parti din satele for Stroestii de sus zis Gogolina,
Costesti, amandoud tinutul Cernauti, si Carapciu pe Siretul
Mare, tinutul Sucevii. (Arh. Stat. Cernauti, Liber contractuum
novorum XII 670-674).
4. 1810 Februarie 15: Vasile Mortun cu sotia sa Smaranda, nascuta Holban, dadusera la 1793 Ian. 30, zestre fiicei
for Maria cas. cu Zota, jumatate de Stroestii de jos, care mosie be venise dela Ilie Holban. (Arh. Stat. Cernauti, Liber Instrumentorum I 163 4).
5. 1827 Martie 7: Maria Zotoaia da in arenda lui Dominic Lucasievici 1/4 parte din Stroestii de jos, zis Novoselita
tinutul Cernauti. (Arh. Stat. Cernauti, Liber Instrumentorum
VI 30).
www.dacoromanica.ro
15
226
Alt sat Stroesti se afla in tinutul Hotinului, la Est de
satul Novoselita.
Despre satul Novoselita din raiaua Hotinului urm. documente :
1. 1782,lulie: Vasile Mortun avand o mosie in cordon la ti-
nutul Cernautilor inume Noaasilete pentru care s'a oranduit
comisie, si neputand insusi sa mearga in cordon fiind batran
si cam bolnav, face vechil pe Vasilie Tautul, ca sa raspunda
in locul lui. (Cernauti, pachetul Nouasalita din raia).
2. 1782, tulle 29, Sadagora: In fata comisiei austriace
apare Vasile Tautul si declard ca cea mai mare parte a satului
Nouasilita se afla in raiaua Hotinului, dar o parte a ramas in
cordon. Dintr'un document vechiu prezentat se poate cunoaste
ca pe vremuri satul Noua Su lita fusese stapanit de un logof
Gheorghi si de Constantin Rosca visternic. Dela ei a trecut la
Prajescul Dela acesta 1-a cumparat visternicul Ursachi, iar
dela Ursachi sa-1 fi primit Lupul Bals, care a stapanit satul
dinainte de 1711.
La 1782 Aug. 10 apare Vasile Mortun si declard ca a ocupat partea de Nouaselita care cade in Bucovina pe care tea"-
iesc 6-7 tarani, fiindca nime nu s'a interesat de aceasta bucata de pamant.
(Arh. Stat. Cernauti, tot aici).
149.
1744, lunie 4.
Constantin Alcaze $i Constantin Co$otanul primesc dreptul
sä stapaneasca partea for de mosie din Ropcea, tinutul
Sucevii.
Noi loan Nicolai VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii Moldovii.
Am dat scrisoarea domnii mele boierinului nostru lui
Constantin Alcaze fost II sulger si lui Constantin Cosotanul,
precum sa fie puternici cu scrisoarea domniei mele a stapani
ocina for din satul Ropcea la apa Siretului, tinutul Sucevii, tot
satul f ara. a patra parte, pe care mosie o au dela socrul for
Soroceanul, si sa is de a zecea din pane, fanate, stupi, pomete dupa obiceiu, iar daca va avea cineva ceva impotriva
sa mearga la ispravnicul tinutului care va avea sa cerceteze,
www.dacoromanica.ro
227
si nime sa nu se amestece impotriva acestei scrisori a domniei noastre.
4 Iuni 7252.
vel logolat.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Ropcea, si Liber
Granicialium VI pag. 1025-6 unde se gaseste copia germana.
Alte documente:
1.
1692, Martie 10: Vasile Ropcean zalojeste a patra
parte de sat Ropcea lui Calistru, episcopul de Radauti, fiindca
i-a imprumutat 100 lei pe cand se afla in robie. (Dan D.: Cronica episcopiei Radauti pag. 174 nrl. 12).
2. 1761 Noemvrie 2: Grigori loan V. Mandstirea Putna
poseda a 1/4 parte de Ropce, cumparatura lui Calistru fost episc. de Radauti dela Vasile Ropceanul, daruita de el Putnei.
Se face hotarnica satului Ropce, care cuprinde 114 funii, funia
de 20 stanjeni, stanjenul de 8 palme domnesti, a patra parte
a man. face 28 funii 10 stanjeni. Ropcea e in hotar cu satele
Ardanesti. (Iordanesti), Carapciu, Storojenet. Se da hotarul a-
celei a patra parte. (Dan D.: Cronica episc. R. pag. 183-4
nrl. 17).
150.
1744, Iu lie 15.
Protopopul Gavril 5i sotia sa Nastasia valid lui luon Gheorghian jumatate de sat de Musenita, tinutul Sucevii.
(Tradus in romaneste dupa" o copie germand).
Adeca eu popa si protopopul Gavril impreuna cu sotul
mieu Nastasia si cu fiii mei, Cari vor iscali, am dat acest adevarat zapisul nostru in manile lui 1uon Gheorghian, ca sa se
stie, precum noi de nime siliti nici asupriti, ci de bung voia
noastra i-am vandut a noastra dreapta ocina si mosie anume
jumatate de sat de Musenita pentru 90 lei noi bani gata Si aceasta tocmala s'au facut in fata du-sale Constantin Lambrino biv vel spatar si ispravnic de Suceava, ca sa o stapaneasca
in pace si nestingherit de toate rudele mete, precum i-am vandut de bung voia mea, ca sa -i fie lui, copiilor, nepotilor si stranepotilor lui si tot neamului sau, cati ii va darui D-zeu, dreapta
ocina si mosie nesmintit in veci si la facerea acestui zapis au
www.dacoromanica.ro
228
fost fata multi oameni buni cari au iscalit si eu Matei Muntiart
capitan am scris cu zisa du-sale Gavril protopop.
15 Iu li 7252.
Eu protopop Gavril vanzator.
Vasilie postelnic, Constantin Cantacuzino, Constantin
Basottl postelnic, Matei logof at martor, Vasilie Si lion postelnic, Lupul
, Anghelitii Tclbtirtei vatavul, Costa Zus de
Siret, Vasilie Pddure am fost fata la facerea acestui zapis si
sant martor.
Din Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VI
582-583, unde se afla copia germana.
Documente anterioare ref. la satul Musenita:
1. 1437 Febr. 24, Suceava: Hie $i Stefan VV. daruesc lui
Steful jurnatate satele Vascouti pe Sirete, Musinet, Dragosani si Batacouti (= Bancouti, Bancesti) si Maneuti la Suceava. (Costachescu I 507).
Documente posterioare:
1. 1782, Noemv. 14, Sirete: Fratii Toader diacon si Preda
Gheorghian declara in fata comisiei austriace ca stapanesc intreg satul Musenita.
Dupa moartea tatalui for luon Gheorghian au ramas 7
f rati. Familia Gheorghian stapaneste satul Musenita dela 1739
incoace.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium VI 575-577).
2. fcircl an: Petru Sotropa din Musenita cu fratii sai vin-
de lui loan si Constantin, fiii lui Preda Gheorghianul, partea sa
de Musenita mostenita dela mosul sau Iuon Gheorghian. (Tot
aici, Liber Haereditatum XVII 157).
3. 1792, luni 26: Preutul Andrei din Musenita, traitor la
Herta, da zapis la mana lui loan Si Constantin Preda din Mu-
senita, precum le vinde partea sa de mosie mostenita dela
maica sa Antemia, fata lui loan Gheorghian, pentru suma de
200 floreni Rheinisch.
(Tot aici, Serethensia II 243 si Liber Haered. XVII 287).
4. 1794, luni 15: Eftimia, sotul rap. preot Andrei Gheorghian, cu fiii ei da zapis lui Simaca Vasile din Musenita, precum ii vinde partea ei din Musenita, anume 80 stanjeni, pentru 300 lei bani gata. Semneaza: loan, Dumitru, Constantin
si Gheorghi, fiii preutului Andries Gheorghian din ErghicenL
De fata Andrei Gheorghian, Constantin Stefanovici.
(Tot aici, Liber Contractuum antiquorum II 427).
www.dacoromanica.ro
229
5. 1797, Ian. 12: Sof ronia Gheorghianca, vaduva lui
Gheorghe Gheorghian, da fiicei sale Catrina logodita cu Teodor Aronovici din Volcenet 1/3 parte din a 1/10 parte Musanet,
haine, lucruri Si acarete. Semneaza Vasile von Simaca, Vasa le
Turcan paroh din Volcinet. A scris Mihai Turcan cleric.
(Tot aici, Pactorum Dotalia 77).
151.
Hotarnica satului Vo lovat, tinutul Sucevii.
La luminata poronca 4 preainaltatului nostru domn loan
Nicolai VV., pe care ni-a adus-o cuviosul Vita lie, egumenul
sf. mandstiri Sucevita, care s'a jeluit inaintea Mariei Sale, ca
mosia Volovdtul a manastirii Sucevita se impresoara despre
Satul Mare, mosia mandstirii Sf. Ilie, am mers la fata locului
si am adunat megiasi de prin prejur anume Cdrnul de 90 ani
din Satul Mare, Toader Lupasco de 80 ani din Volovat, Miron
Viclovici de aici, Toader Robul de aici, loan Chirilescul din
florodnic, Toader Vlonga de aici, Dumitru Clicinco de aici, si
Gligorie Prelipcean tot de aici, am chemat si. pe Aftanasie,
egumenul dela Sf. Ilie, $i fiind de fata si Vita lie, egumenul dela
Sucevita cu alti calugari si intrebandu-i unde impresoara Satul
Mare mosia Volovatul au dat raspuns ca fiecare sa arate uricele pentru mosiile sale.
Deci Aftanasie, egumenul dela Sf. Ilie, a aratat un ispisoc
din 24 Februarie 7090 (1582) dela Iancul Voda, in care scrie
hotarele Satului Mare de jur imprejur ce despart mosiile, si
egumenul dela Sucevita a primit cum este scris la hotarnica
lui Iancul Voda. Iar mai sus amintitii oameni anume Cdrnul
din Satul Mare .$i Toader Lupasco din Volovat, fiind mai batrani, au marturisit precum stiu unde se hotareste Volovatul
cu Satul Mare si cetindu-le tuturora cartea domneasca am Do
runcit acelor mosnegi sa arate semnele de hotar care despart
Volovatul de Satul Mare, si incepe hotarul Volovatului dela
pardul care vine dela Fagetel, de aid cade in pardul Volovatul
care acuma se cheama Sucevita, aici se intalnesc hotarele Volovatului, Radautului si Satului Mare, de aici merge hotarul
www.dacoromanica.ro
230
Volovatului cu cel al Satului Mare pe paraul Volovatului iii
sus, precum arata hotarnica lui lancul Voda, pans la Coltova
unde este cearta si intreband pe sus amintitii oameni daca pot
marturisi pe sufletelQ for ei au luat brazda in cap si au mers
inainte pe unde au stiut pang unde se desparte hotarul de paraul Valhovet la Coltova, unde s'a pus piatra pe malul paraului
Tanga drumul care vine dela Radauti, de aici merge hotarul
spre miazanoapte la stuh, langa lantana putreda si pe la Coltova pand la Scrantee unde se intalneste hotarul Volovatului
cu cel al Radautului, de aid cu hotarul Radautului spre apus
si asa am hotarit satul Volovat de Satul Mare, iara hotarnica
am dat-o egumenului de Sucevita ca sa-i He de credinta si sa-si
faca si intaritura domneasca si pentru credinta am iscalit.
18 Septemvrie 7253.
Lupul Bal$ biv vel medelnicer.
Toader Anghelut, vornic de Suceava, am scris.
Din Arhiva Stat. Cernauti, Liber Fundationum III. 137139. A lost publicat la Dan D.: Mandstirea Sucevita, pag. 146
147, nrl. 3. Dan tradusese in romaneste un text german gasit
la Tribunalul din Cernauti. Textul german s'a pierdut. La manastirea Sucevita originalul romanesc lipseste.
Alte documente:
1. 1768, Julie 20: Hotarnica Volovatului despre Badeut Si
Iazlovat, s'au chemat oameni, hotarnice vechi nu sunt, hotarul
intepe peste podis, peste parau, la amiazazi peste podis prin
priloage in mijlocul campului, o bahnisoara, coasta dealului,
printre fagetele, in dumbrava, muchea dealului, gura zapodii
ce-i zic dolina, scursura paraului, la un vadut, peste paraul sac,
in fundul poienii lui Trif, fundul poienii Mihului, paraul Iazlovatului la obarsie. S'au pus pietre de hotar.
(Dan D.: Mandstirea Sucevita, pag. 147-149).
2. 1768, Julie 26: Se stabileste hotarul Radautului despre
satele mandstirii Sucevita anume Vo loyal si Horodnic. Hotarnicele au ars. Locul Radita s'a impartit din clod.. Hotarul Radautului incepe la paraul Pozinul dela hotarul Fratautilor la
hotarul Horodnicului, paraul Valea sacs, deasupra Osoiului,
prin Troian la paraul Radita, apa Sucevitei, la Satul Mare, la
paraul Horontu (= Runciu?), paraul Pozinul, Dialul Crucii,.
paraul Saha.
(Dan D.: Cronica episcopiei de Radauti, 235-238, traducerea germana la Wickenhauser: Geschichte des Bistums Radautz and des Klosters Grog -Skit, pag. 143-146).
www.dacoromanica.ro
231
152.
Satul Botosinte, tinutul Sucevii, se Intare$te Iui Toader Hulubei $1 nepotilor sal.
Noi loan Nicolai VV. din mila lui Dumnezeu Domn Tarii
Moldovii.
Am dat scrisoarea domniei mele Iui Toader Hulubei Si
nepotilor lui Toader Scortescul Si lui Dumitrasco, ca sa fie
volnici cu aceasta a stapani dreapta for mosie anume satul
Botosinte, tinutul Sucevii, despre care zisese ca o stapanesc,
si a lua de 'a zecea din pane, fanate, stupi si pomete din tot
locul din tot venitul dupa obiceiu, iar cine va avea ceva impotriva, acela sa vie cu dresele lui la ispravnicii tinutului, cari
vor cerceta si vor judeca dupd dreptate si vor da un zapis de
marturie si nime altul sa nu se amestece impotriva acestei scrisori a domniei noastre.
Iasi, 6 Octomvrie 7253.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium II, pag. 95,
unde se gaseste copia germana.
E satul Botosanita pe Horait.
Alte documente despre satul Botosanita pe Horait:
1. 1774-1778, Julie: Generalul Enzenberg scrie Iui C-tin
Sturza biv vel vornic pentru satul Botosantii a Hulubestilor,
care se impresoard de catra Calafindesti, proprietatea lui C-tin
Sturza. Daca nu va veni sau nu va trimite vechil la facerea
hotarnicei Botosantilor, se va da dreptate Hulubestilor.
2. 1780, Aug. 14, Cernduti: Apostol Holubei si Toader
Holubei impreuna cu fratii for catra Catrina, sotia lui Gheorghe
Holubei. Mosia Botosenita fusese impresurata si au desbatut-o
Apostol si Toader Holubei cu multa cheltuiala. Dupd aceasta
s'au inteles sa le dea matusa for Catrina, femeia lui Gheorghe
Holubei, 100 lei, partea lui Holubei, si platind s'6 stapaneasca
in pace partea ei. S'a incheiat invoiala. Semneaza af ail de
contractanti Vasile Holubei Si Algey von Lustenau, capitan si
auditor al districtului.
(Arh.Stat.Cernauti, Liber Contractuum Novorum 11,227).
3. 1780, Aug. 14, Cernauti: Apostol si Toader Hulubei cu
fratii for dau scrisoare la mana verilor for Ionita, Vasile Si
Stefan Hulubei cu fratii for pentru mosia Botosenita. La chelwww.dacoromanica.ro
232
tuielile avute cu desbaterea mosiei, mai sus numitii veri vor da
pe partea tatdlui for Andrei Holubei suma de 100 lei. Semneaza
afard de contractanti: Vasile Himiuc, Tierei Ion, Algey von
Lustenau, capitan si auditor al districtului.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum VIII, 76).
4. 1782, Noemv. 1: Gavril Conachi stolnic avand mosiile
Rugasestii, Rudestii, Gramestii, Orli din Bali 'esti si Botosintii,
trimite drept vechil cu documentele pe Mihai, ca sa raspundd
In fata comisiei austriace.
(Tot aid, pachetul Rogojesti).
5. 1782, Noem. 20: In fata comisiei austriace apar fratii
Toader, Apostol si lonita Holubei si declard ca ei sunt 10 frati
si posedd satul intreg Botosintii. Ei se bazeala in impartala lui
Mihalescul, dupd care Nastasia si sotul ei Bilei au primit 1/2 de
sat. Dela acest Bi lei descind ei. Cealalta jumatate a cumparat-o
strdmosul for Vasile Holubei dela nepotul sau Gavril Focenco.
(Tot aici, Liber Granicialium II, 77-81).
6. 1784, Julie 31, Sirete: Dochita, fata Ilinchii, cu sotul ei
Gheorghe Codrean, valid lui Toader Holubei partea for de Botosdnita, adeca 1/3 parte din partea Ilinchii, drept 35 lei. Toader
Holubei este vdrul Dochitei. A scris Alexandru Talmaciar.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum V, 148).
7. 1788, Febr. 20: Toader Holubei inzestreazd pe fiica sa
Antimita dandu-i lucruri, haine, animate si o parte de Botosintii,
anume 1/3 din a 1/4 dintr'un batran. Semneazd: Gheorghe Goian
capitan, Ion Sava capitan.
(Tot aici, Serethensia I, 83).
8. 1788, Martie 2, BotoOnita: Toader Hulubei declara ca
partea de mosie din Gropana sau Rudesti este a fiului sau Grigoras Hulubei. A scris Andrei Alcazi capitan. Martori: Hrihor
Cu lic, Neculai Botreniuc.
(Tot aici, Liber Instrumentorum VIII, 236).
9. 1789, Junie 10: Anita preuteasa, fiica Tofanii Hulubiesii,
cu sotul ei loan Berendei preot, vinde fratelui ei Vasile Hulubei
partea ei de Botusenita, ce se va alege dintre fratii ei Apostol,
Toader, Ursu si Vasile Hulubei, pentru suma de 20 lei. Semneazd: Tofana Hulubieasd mazalita.
(Tot aid, Serethensia I, 55).
10. 1789, Dec. 8, Boto$cinita: Tudura, nepoata lui Apostol
si a lui Toader Holubei, si Gheorghe, sotul Tudurei, si Nastasia,
sora Tudurei, \rand partea for de Botosdnita, ce o au dela mosul
for Gheorghe si dela moasa for Catarina, sotia lui Gheorghe,
werilor for Apostol si Toader Holubei pentru suma de 240 lei.
emneazd: Gheorghe Borce vanzator. A scris Constantin Tuui-ug.
(Tot aici, Liber Contractuum antiquorum III, 57).
www.dacoromanica.ro
233
11. 1790, April 11 17: Satul Botosenita se imparte in 4
parti intre fratii: Gheorghe, Andrei, Tofana si Ilinca Hulubei.
Fiecare parte se imparte astf el. Partea lui Gheorghe in 2 parti:
Todora si Nastasia. Partea lui Andrei in 5 parti: Vasile, lonita,
Maria, Sanda si Panaite. Partea Tofanei in cinci parti: Toader,
Apostol, Anita, Ursu si Vasile. Partea Ilinchii in 3 parti: Paraschiva, Dochita si Maria.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum II, 218).
12. 1791, Janie 1: Vasile Hulubei diacon da in arenda lui
luon Siretean si lui Gheorghe Zus din targul Siretului partea
sa de Botosenita, pe timp de 3 ani. Semneaza: lonita Hulubei,
Andrei Alcazi capitan, lordachi Tacu capitan. A scris Enachi
Rapta.
(Tot aici, Serethensia II, 106).
13. 1791, Julie 25, Sirete: Vasile Hulubei da in arenda
fratelui sau Ursul Hulubei partea sa de Botosenita pe timp de
5 ani. A scris Stefan Costantinovici, dascal of Siret.
(Tot aici, Serethensia 11, 119).
14. 1792, Ian. 25: Fratii loan, Nicolae si Grigoras Tanta
dau surorii for Ioana, cas. cu Ilie Ghitescul din Mihalce, partea
for de Botosenita, ce le vine dela maica for Paraschiva, fata
Ilincai Giuruchesii, care Ilinca a fost sofa dreapta cu Tofana
Holubiasa. Semneaza: Vasile Tanta, Mihai Tanta, Antohi Cohotni, preotul Stefan Lopatin.
15. 1793, Dec. 9, Cuciurul Mic: Maria Malineasca, fata
Ilincai, ce a fost soya cu Tofana Holubieasa, da copiilor ei Ileana, Ion, Maranda si Stefan partea ei de Botosenita, ca s'o
stapaneasca frateste. De fata: Toader si Andrei Cojan, Vasile
Topa, loan Tautul, Vasile Vlad, toti mazili. A scris Mihalachi
Cojan.
(Tot aici, Liber Contract. Nov. II, 237).
16. 1794, Ian. 28, Suceava: Duta si sora ei Nastasia din
Ionaseni, nepoatele lui Gheorghe .Holubei, vend cu invoiala
sotilor for Gheorghe Berte si Ionia Platon, partea for de Botosenita, anume a 1/4 parte de sat, jupanului Andronachi Moisa
pentru suma de 990 lei bani turcesti. Semneaza: Vartan baron
von Caprii, Costantin Berte.
(Tot aici, Liber Contr. Nov. II, 231).
17. 1794, Oct. 20/31, Sirete: Toader Holubei inzestreaza
pe fiica sa Antimita, cas. cu Antohi Volcinschi din Prisacareni.
Ii intareste a 1/12 parte Botosenita data la 1788, Febr. 20. A-
ceasta parte este arendata [Ana la anul 1800 lui Petre Tusinschi. Semneaza: Preda Gheorghian nobal, Ion vatav din Stanesti, Ion Moldovan, Ion Deac protopop.
www.dacoromanica.ro
234
18. 1795, Ian. 22: Anafora boiereasca. Este pricing de judecata intre Grigori, ce sa numeste dela sine Holubei" si intre
Andrei Ciornei capitan, Dumitrascu Tacul si nepotii lui de frate
Iordachi, Nicolai si Ileana, copiii lui Constantin Tacul pentru.
mosia Botosenita, din care o parte este cuprinsa in Bucovina.
Grigori se sprijineste in doc. din 1672, Iunie 18, si o marturie
din 1793, Oct. 27, precum este stapanitor al Botosenitilor. La
judecata a aratat un suret din 1492, Mart 30, dela Stefan Voda,.
in care scrie ca Stefan VV. a cumparat 1/2 Botosenita dela
Luca, fiul lui Dies paharnic, si rudele lui, daruind apoi aceasta
parte lui Stanciul si surorilor sale, din care se trage el, Grigori.
Andrei Ciornei cu Taculestii a raspuns ca originalul documentului se afla la ei. (Este tiparit, vol. I, pag. 97-98). Andrei arata ispisocul din 1587, Mai 4 (publicat, vol. I, pag. 97) si unul
din 1623, Aug. 5, in care scrie ca un Gligore cu muma lui
Neacsa a pricinuit multa pagubd lui Bilai dieac si sotiei sale
Nastasia, si o scrisoare din 1626, lulie 3 (publicata vol. I, pag.
195), o carte din 1636, Oct. 25, in care se intareste lui Coste
(Costinel, Constantin) din R(a)useni si sotiei sale Parasca,
fiica Mihailescului, 1/2 Botosanita, o marturie din 1672, Iunie 18
(vezi documentul), in care mosia Bot. se imparte intre Nastasia
si Parasca, fetele Mihailescului, o carte din 1744, Oct. 6 (vezi
doc.), o carte din 1760, Iunie 2, in care se intareste lui Ionitk
Ghiorghie, Mihalachi si Vasile Ciornei si altor rude ale for 1/2
Botosenita, care le vine dela mosul Grigori Ciornei, frate cu
Holubei, o carte din 1761, lulie, in care se ordond hotarnicirea
satului Bot. dupd jaloba lui Dumitrasco Holubei, care se cheama
si Tacu. Din spita neamului Holubei prezentata se vede ca Nastasia, cas. cu Bilai diaconul, a facut 2 fii: Grigori Ciornei si
Vasile Holubei. Din Grigori se trage capit. Andrei Ciornei, si
din Vasile Holubei se trag Taculestii, adeca dela Nastasia incoace ei nu s-au pazit poreclele cele adevarate ci si li-au schimbat". Parasca a ramas stearpa. Grigori s'a dovedit acolisitor
si a fost dat ramas.
(Tot aici, Liber Relationum II, 57).
19. 1796, Dec. 4, Cerntiati: Toader Hulubei da fiicei sale
Axaniei, cas. cu Costachi Lupu, partea sa de mosie din Botosenita. Martori: Enachi Rapta, Andrei Alcazi, Vasile Ghine
capitan, M. Muntean.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum X, pag. 7).
20. 1797, Martie 7, Botosenita: Toader Hulubei imparte
Antimita, cas. cu Anpartea sa de Botosenita intre copiii
tohi Volcinschi, Axenia, cas. cu Costachi Lupul, Stefan, loan,
Casandra, Grigoras, Anita Cuparenceasa, Iordachi,Vasile, Costachi si Mihalache.
(Tot aici, Liber Contr. Nov. X, 184).
www.dacoromanica.ro
235
Alte documente despre Botosenita in Arh. Stat. Cernauti
in cartile: Relationum II, 55, 67, Relationum III, 478, Contractuum Novorum VIII, 70-75, X, 34, 111, 246, XV, 51, 286, Testamentorum I, 337, II, 48, 385, Pactorum Dotalia 61, Instrumentorum I, 112, IV, 258, 432, VI, 66, 622, 668, VIII, 236, 515, X, 77.
Dupd cele relatate aici documentul din 1492, Martie 30,
publicat in volumul I, pag. 97-98, pare a fi fals.
153.
loan Nicola; Mavrocordat asigura Schitului din Polonia venitunile mosiilor sale din Moldova si ii acorda u$urari la plata
gostinei si a desetnei $1 ordona sä i se trimita tAmaie $1 unt
de lemn dela vama din Cernauti.
Noi loan Nicolai VV. din mila lui Dumnezeu Domn Tarii
Moldovii.
Facem stire cu aceasta scrisoare a domniei mele tuturor
cui se cade a sti, pentru sf. manastire, care se cheama Mare le
Schit, si este in tara lesasca unde este hramul inaltarii sf.cruci,
si hramul se va sfinti cu mare alai, care manastire a fost zidita
de domnii vechi ai Tarii Moldovii, si fiindca aceasta manastire
se afld de o parte in alta tara si calugarii din nici o parte n'au
nici un ajutor afara de mila si milostenia adevaratilor crestini,
din mila carora au si trait pans acuma, de aceea s'a miluit si
domnia mea cu deosebita noastra mild si am dat sf. manastiri,
precum sa nu plateasca gostina din 250 of si desetina din 50
stupi, cum peste tot acesti oameni sarmani sa nu plateasca
nemic din averea for si s'a mai miluit domnia mea si am dat
sf. manastiri si am poruncit ca sa i se dea in fiecare lurid din
vama dela Cernauti 2 oca de unt de lemn si o litra de tamaie,
care unt de lemn sa arda si sa se mistuiasca la icoanele sfinte.
Asisdere am dat si dijma dela locul din Cernauti sfintei manastiri si nime sa nu se amestece si aceste venituri sa le stranga an de an calugarii dela sf. manastire si sa se roage pentru
sanatatea si sufletul nostru. De aceea voi, boieri si slugi, ai
domniei noastre din tinutul Cernauti care yeti umbla cu slujba
domniei noastre daca yeti vedea aceasta a noastra scrisoare,
www.dacoromanica.ro
236
sä nu fiti impotriva, ci sa-i lasati in pace si nime sa nu-i supere
intru nemica, si voi vamesii sa dati unt de lemn si tamale in
fiecare lima, iar cine nu va urma porunca domniei noastre sa
fie de certare.
Aceasta am scris in Iasi, anul 7252, luna Octomvrie 23,
dela nasterea lui liristos 1744.
Noi loan VV.
Dumitru logof at am scris.
lordachi Ursul II. logolat am cetit.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Mamaiesti, unde se
gaseste copia germand.Regest la Dan D.: Mandstirea Sucevita,
pag. 207, nrl. 10.
154.
Iasi, 1745.
luon Mavrocordat VV. intareste episcopiei armenesti din Suceava branistea din jurul episcopiei (manastirea Zamca).
Noi luon Nicolae VV. din mila lui Dumnezeu Domn Tarii
Moldovenesti.
Am dat scrisoarea domniei mele rugatorului nostru lui
Ignatie episcop armenesc si supusilor sai dela episcopia armeneascd, care este mai sus de targul Sucevii, ca sä fie tan si
puternici a opri branistea episcopiei for ca nime sa nu poata
taia lemne de orice fel, precum au avut si pand acuma dreptul
de a opri branistea for dupd scrisorile stramosilor nostri, iar
daca vor prinde pe cineva taind lemne fard stirea for sa-i is
toporul si sä-1 duca la ispravnicul tinutului ca sä-1 pedepseasca,
si nime sä nu fie impotriva acestei scrisori a domniei mele.
Iasi, 7253.
Logolatul al treilea a cetit.
Arh. Stat. Cernauti, Dosarele militare, nrl. 1046.
Alte documente despre episcopia armeneasca din Suceava:
1. 1677, April 21: Antonie Ruset VV. darueste episcopului
armenesc din Suceava, pentru episcopie si pentru mitoc, 5 f amilii de scutelnici; acestia sa fie scutiti de orice dare, precum
www.dacoromanica.ro
237
zloti, taleri, lei si de toate celelalte angarii si sa nu fie suparati
de nimeni, nici de targoveti, nici de altii. $i de acuma inainte
sa fie tari a chema mai multi Armeni din Tara Turceasca sou
din Tara Lesasca. Armenii care vor veni in Cara noastra sa fie
scutiti, dupd cum scrie mai sus, iar daca vor veni la episcopie,
sa vina la domnia noastra, ca sä le dam o carte de scuteala,
pentru a nu fi suparati de nimeni. Iar voi dregatorilor sa nu-i
suparati, iar cine le va face asupreala, va fi de mare pedeapsa.
Iar de pe roadele ce vor creste pe pamantul episcopesc, ca si
la Mitoc, sä nu se ia de a zecea si nime sa nu-i supere, ci episcopul armenesc sa ia de a zecea din roade si din toate veniturile.
(Tradus dupd o copie germand, Tot aici).
2. 1782,Mart 16: Egumenii mandstirilor armenesti Zamca
si Mitoc declara, ca Zamca fusese singura episcopie armeneasca
dincoace de Dunare. Ea stapaneste o bucata de pamant dela
santul targului pand la paraul $cheei.
Mandstirea Mitoc a fost cladita de Armeanul Donovacovici pe pamantul daruit de Ieremie Voevod. Ea stapaneste
2 helestee Si o prisaca.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Haereditatum XX, 489).
Mandstirea Mitoc se cheama astazi Hagigadar. Zamca,
exista, dar nu mai e mandstire.
Despre Zamca vezi Polek Iohann: Das armenische Kloster Zamka bei Suczawa in der Bukowina, Czernowitz, Heinrich
Pardini 1901, extras din Iahrbuch des bukowinaer Landesmuseums" IX, 1901.
La 1768, Oct. 28, se intareste Armenilor din Suceava pamantul Zamcdi si padurea de acolo pand la paraul supt Zamca.
(Vezi forgo. "N.: Documente privitoare la familia Callimachi, Bucuresti, Instit. Minerva, 1902, vol. I, 586, Si R. Gassauer : Contributiuni la istoria Sucevei si a Imprejurimei, Suceava 1927, pag. 23).
155.
1745, Ianuarie 11.
Stefan Veriga vinde lui Artimon, egumenul de Horecea, un
helesteu facut de el pe pamant domnesc.
Eu anume Stefan Veriga, lacuitor de Cernauti, am vandut a mea dreapta ocina, un helesteu, pa."rintelui anume du-sale
Artimon egumen de Horecea pentru 12 lei nemtesti si acel he-
www.dacoromanica.ro
238
lesteu 1-am facut singur in sudoarea mea pe paraul Rutca pe
pamant domnesc care curge dinspre Horecea in spre partea
Cernautilor anume helesteul mai jos de pod si nimeni sä nu
se amestece nici din oameni straini nici din copiii mei nici
odinioara, facand blastam. Si sa se stie pentru aceasta vanzare, ca am dat copiilor mei partite lor, fiecaruia partea lui,
iar mie mi-a ramas acel helesteu. Iar cine dupa moartea mea
ar cuteza sä rastoarne aceasta vanzare facuta sfintei manastiri,
unul ca acela sa fie blastamat, dupa cum scrie mai sus si
pentru mai mare credinta, nestiind carte, am apasat semnul crucii.
Anul 7253, Ianuarie 11.
+ Eu Stefan Veriga, lacuitor de Cernauti.
+ Vasile, fiul lui Voronca din Horecea, martor si multi
altii impreund cu el.
Din Arhivele Statului Cernauti, pachetul Horecea, unde se
Vezi si Erast Hostiuc: Schiturile si sihastriile Bucovinei
de alta data, Cernauti, 1936, pag. 147.
156.
1745, Aprilie 27.
Vasilie Cazacul vinde lui Sandul Sturza pentru suma de 250
lei a treia parte Romfinesti, tinutul Sucevii.
Adeca eu Vasilie, fiul lui luon Cdzacul, am dat zapisul
meu la mana du-sale Sandul Sturza mare logofat, ca sa se stie,
ca am cugetat si am vandut partea de mosie mostenita dela
mama mea Maria, nepoata lui Constantin Grecul, stranepoata
lui Dubnitd, a treia parte de sat de Romanesti, partea de mijloc
pe paraul Horaitului, tinutul Sucevii, pentru 280 lei bani gata,
ca sa-i fie dreapta ocind si mosie nesmintit nici odinioard in
veci si la aceasta tocmala au fost fats multi boieri si pentru
27 Aprilie, 7253.
Vasile Cazacu.
Eu Dumitrasca Stroici am scris acest zapis.
Andrei Tarsiul.
Simion am fost fata la aceasta tocmala.
www.dacoromanica.ro
239
44 si pachetul Romanesti, unde se gaseste copia germand.
Alt document:
1. 1751, Julie 25: Radu RacovitA mare vornic si Iordache
Bals fost mare ban fac stire ca Andrei si fratele sau Mihalachi,
fiii lui Miron Cuparenco, 1-au parit pe Sandul Sturza mare lo-
gofat precum stapaneste fart dreptate partea for de Romanesti pe Horait, tinutul Sucevii. Fratii Cuparenco stapanesc
partea de sus dela stramosii for Mihaila visternic, fiul lui Matias jicnicer, si dela Patrasco paharnic, si fratele acestuia Simion, fiii lui Mihaila visternic, iar partea de jos dela moasa for
Sultana, fiica lui Ionasco Malai. S'a judecat: Fratii Cuparenco
sa stapaneasca partea de sus, iar partea de jos, a 1/13 parte,
Sandul Sturza.
(Arhivele Statului Cernauti, pachetul Romanesti).
2. 1756, Octoinvrie 1: Constantin Cantacuzino biv vel
stolnic, Vasile Basota biv vel medelnicer, Tofan calugar, Pavel
Mortun fost capitan, hotaresc a 1/3 parte de Romanesti pe
Horaet, partea de jos, partea lui Lupul Bals mare ban., cumparat dela Cazdcesti, la porunca domneasca au chemat razesii
si megiesii de prin prejur, s'a dovedit ca satul imbla in 3
batrani: partea de sus a lui Cuparenco, partea de mijloc a
Cazacestilor, vanduta lui Lupul Bals mare ban si partea de
jos a lui Constantin Sturza mare paharnic si a lui Tofan Braila
calugar, satul masurat prin mijloc are 124 odgoane, odgonul
20 stj. domnesti, stjl. de 8 palme domnesti, pe un batran 41
odgoane, partea lui Bals incepe la o piatra, la paraul Racova,
paraul in sus pang la obarsie, prin padure spre miaza noapte
pe muchea dealului, unde s'a pus piatra pe paraul Horaitului
pant la hotarul Crainicestilor tot cu acest hotar peste deal la
fantana putreda la hotarul Meleseutilor, mai jos de helesteul
Cazacului, la malul paraului Horaet. Martori: Vasile Cazacu,
Stefan Cazacu, Grigoras ginirele Cazacului.
(Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VIII
38-41).
157.
Iasi, 1745, Mai 26.
Petre Giurgiuvan vinde lui Sandul Sturza $i lui Toader Paladi a //is parte din Campulungul rusesc.
Adeca eu Petre Giurgiuvan imp reuna cu sotul mieu
Maria, fiica lui luon Tdutul de Ispas, facem stire cu acest zapis
www.dacoromanica.ro
240
al nostru, precum not de buns voia noastra am vandut a
noastra dreapta ocina si mosie, anume a opta parte din jumatate de sat de Campulungul rusesc cu toate lazurile de pe ea,
lui Sandul Sturza mare logof at si lui Toader Palladi mare
, care mosie cu vecini
(lipseste)
visternic pentru
am primit-o ca zestre dela parintele nostru Iuon TOutul, fiul
lui Plitrdscan Tilutul, care Patrascan Tautul impreund cu sora
sa, jupaneasa batranului Pd ladi visternic, stapanisera jumatate de sat de Campulung si impartind-o mai tarziu Patrascan
Tautul cu nepoata sa Anita, jupaneasa lui Miron Dari sardar,
a ramas in partea Anitei jumatate din aceasta jumatate de sat
cu toti vecinii de pe ea, care jumatate face a patra parte din
tot satul, iar in partea lui Patrascan a ramas tot atata, iar mai
tarziu a patra parte a lui Patrascan Tautul a fost impartita
in alte patru parti cu vecinii depe ele intre fiii sdi anume Iuon
Tautul, parintele nostru, Sandul Tautul si doua fiice anume
Paraschiva, jupaneasa lui Gligoras Potlog, si alta, care a fost
jupaneasa lui Sandul Volcinschi, iar eu Petre Giurgiuvan impreund cu sotul meu Maria am vandut a noastra a opta parte
din jumatate de sat cu toti vecinii acestei parti si cu lazuri
mai sus amintitilor boieri, cari dupa tocmala au dat bani gata,
ca sa le fie for cu toti vecinii si toate lazurile dreapta ocina si
mosie in veci si la aceasta tocmala au fost fata boieri si alti
oameni cari au iscalit si pentru mai mare credinta am iscalit.
Iasi, 26 Mai 7233.
Petre Giurgiuvan.
Miron Gafenco II. stolnic am scris cu zisa du-sale Petre.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Campulungul rusesc,
unde se afla copia germana.
La 1745 Iuon Tautul de Campulungul rusesc dd zestre
ginerelui sau Petre Giurgiuvan un numar de vecini. La randul
sau Giurgiuvan ii vinde impreuna cu razurile for lui Sandul
Sturza vel logorat si lui Toader Paladi vel visternic (Ibidem).
La 1724 Ian. 12 loan Tautul dd ginerului sau Simeon
Giurgiuvan mosia sa dela Campulungul Rusesc.
(Iorga N.: Studii si doc. VII pag. 93 nrl. 18).
www.dacoromanica.ro
241
158.
1745, Iunie 9.
Constantin Line medelnicer vinde lui Dumitrasco Sbira a
opta parte din satul Maratei, tinutul Sucevii.
Adeca eu Constantin Line medelnicer am dat zapisul meu
in manile du-sale lui Dumitrasco Sbira, ca sä se stie ca i-am
vandut a opt parte de sat de Mdrd(ei, tinutul Suceava la apa
Sucevii, ce o am dela Mihalachi Pilat pentru o tiganca cu care
mi-a fost dator, pentru 30 lei ca sa-i fie lui copiilor si nepotilor
lui dreapta ocind si mosie in veci, si i-am dat si zapisul lui
Pilat, si la aceasta tocmala au fost fata si boierii cari au iscalit
si pentru mai mare credinta am iscalit.
9 Iuni, 7253.
Constantin Line medelnicer.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Maratei si Liber
Granicialium VII pag. 45, unde se gaseste copia germand. Despre Maratei vezi doc. din 1733.
Despre Maratei dau informatiiurmatoarele documente:
1751, Julie 10: Boierii Radu Racovita vel logofat si loan
Bogdan vel vornic comunica ca se cearta Ilinca, fiica lui Nicolae Totoescul, cu popa Lupul Cosotanul, nepotul ei, zicand
ca Cosotanul o scoate din a 1/6 parte Maratei, tinutul Suceava.
Ilinca zice ca poseda mosia dela stramosul ei Nicoara Dupnita, iar tatal ei Nicolae Totoescul i-a dat la 1728 a treia parte
din jumatatea de sus a satului. Sora ei Mariuta primise 1/6
Romanesti, tinutul Suceava. Lupul Cosotanul a aratat un zapis
din 1661 dela stramosul sau Nicoara Dupnita, in care zice ca
da 1/2 Maratei cu vecini fiului sau Lupul, mosul popei Lupul
Cosotanul, alt zapis din 1675 in care Nicoard Dupnita lasa
toata avera fiului sau Lupul; acesta primise casa cu 1/2 de sus
a satului. Alt zapis din 1743 in care scrie ca popa Lupul Cosotanul nu se va amesteca la Romanesti, iar fiii lui Cazacul
vor rasa in pace satul Maratei. S'a dovedit ca zapisele lui
Lupul Cosotanul sunt f acute cu viclesug fiind scrise pe hartie
::iumata si neavand semnaturi originale, nici peceti, avand
multe stersaturi. Ilinca ramane cu 1/6 satului Maratei impreuna
cu verii ei Stefan Totoescul. Popa Lupul urmeaza sä fie condamnat pentru falsificarea de documente.
(Arhivele Statului Cernauti, pachetul Maratei si Liber
Granicialium VII pag. 48-52 copie germand).
www.dacoromanica.ro
16
242
2. 1761, Aug. 6: Se hotaresc cumparaturile din satul Maratei ale lui Dumitrasco Sbiera capitan. S'au strans megiesii
si s'au cetit dresele. S'au cetit zapise scriind c satrarul Sbiera
cumparase 1/5 parte din jumatatea de sus a satulu' dela Toader
Dubnita si 1/5 parte din jumatatea de jos dela medelnicerul
Line, care parte fusese a lui Mihalachi Pi lat. La masurare s'a
gasit ca intreg satul are 49 odgoane si 19 stanjeni, odgonul
de 34 stanjeni domnesti Lui Sbiera i s'au dat in partea de sus
si de jos in total 10 odgoane 38 stanjeni si 5 palme, anume in
par ea d' sus 4 odgoane 32 stanjeni, 2 palme in partea de jos
6 odgoane, 6 stanjeni si 3 palme. Se hotareste partea lui Sbiera.
Se mentioneaza paraul Niagul, casa lui Pistruga paraul fiat nei si carsma lui Dobrenchi. Senmeaza: Petre Chew() satrar,
Sandul Calmutchi medelnicer, Vasile Calmutchi.
(Arhivele Statului Cernauti, pachetul Maratei).
3. 1782, Noem. 30, Sirete: In fata comisiei austriace boierii din Moldova Gheorghi Ciudin si Constantin Cozmita ca-
pitan declara ca stapanesc din satul Maratei jumatatea de jos
si 1/5 parte din jumatatea de sus. Gheorghi Ciudin tine partea
mamei sale Ileana, fiica lui Constantin Sbera satrar; Constantin Cozmita a primit partea sa zestre dela socrul sau Dumitrasco Sbera. Tata lui Constantin Sbera a primit 1/s Maratei
luand de sotie De fata lui Ieremie Murgulet; celelalte parti
Constantin Sbera le-a cumparat.
La 1783 Martie 27,,,Cernauti, apare Armeanul Joan Kapri
vechil si declara ca ruptasul Fedelisanul din Moldova stapaneste impreuna cu popa Lupul zis si Belea" 1/3 Maratei. Fedelisanul este ginerele popei Lupu. Acesta mostenise aceasta
parte.
(Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VII
34-37).
4. 1784, Dec. 20: Gheorghe Ciudin, fiul lui Negoita Ciudin
comisul, cu sotul sau Tofana Si cu toti fiii sai vinde lui Ivan
Caprii cupet si arman din Suceava 1/4 Maratei pe apa Sucevii,
tinutul Sucevii, care-i este depe maica sa Ileana, fata lui Constantin Zbera, satrarul, pentru suma de 2550 lei. Ciudin a avut
judecata cu matusa sa Axenia si cu fiii ei Dumitras si loan
Stangul, Zmaranda si Catrina pentru parti de mosie din Tuzura
tinutul Orhei.
lzvodul zapiselor predate lui Ivan Caprii:
1. Un zapis din 7220 (1711) Dec. 1, care atesta ca mosul
sau Constantin Zbera satrar a cumparat o parte de mosie dela
Maria, fata Dochiei.
2. 0 carte de stapanire dela Joan Teodor Calimah VV.
din 7268 (1759) Oct. 20.
3. Un zapis din 7279 (1771) ce a vandut Joan Stangul lui
Ivan Ciornei.
www.dacoromanica.ro
243
4. Un zapis d'n 1770 Noem. 9 ce a vandut Zmaranda lui
loan Ciornei.
5. Un zapis dela Ioan Ciornei din 1779 Iuni 16 ce a zalojit-o lui Ionita Andries.
6. Un zapis din 1784 Febr. 28 dela Dumitras, Catrina si
Manolache.
7. 0 hotarnica din 7289 (1781) Iuni 29.
(A-hivele Statului Cernauti, Liber Contractuum Novorum
IV 144-146).
5. 1785, Ian. 5: Ionita Cosateanul mazil cu sotul sau Paraschiva, fata popii Lupului Cosateanul, Gavril Fedelesan mazil cu sotul sau Antonia tot fata popii Lupului Cosateanul, impreutia cu toti fiii for dau zapis jupanului Ivan Caprii negutitor
arman din orasul Sucevii, precum socrul for Lupul Cosateanul
si cu fiul sau Ionita au avut 2 pa -ti din 1 2 Maritei pe apa Sucevii si le-au zalojit lui Ivan Caprii pentru suma de 1050 lei;
ramane ca ei sa plateasca datoria, dar neavand bani au statut
la tocmala si i-au vandut lui Caprii acele parti pentru suma
de 1650 lei, 4 epe din herghelie, 2 cai, 4 vaci cu vitai.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum IV 139-141).
6. 1785, Julie 8: Gavril Fedelesan, fiul Ilincai, fata lui Niculai Totoescul, cu sotul sau Antimita, fata popii Lupului Cosateanul, si cu toti fiii sai, Maria Fedelesenita, sotul rap. lordichi Fedelesan, f rate cu Gavril Fedelesan, cu toti fiii ei; apoi
lordachi si Vasale, fiii Saftei, sora lui Gavril Fedelesan si a
lui lordachi, toti vand lui Ivan Caprii 1/3 parte din 1/2 Mantel
tinutul Sucevii, ce o au dela rap. mosul for Nicolai Todoescul
drept 1300 lei. A scris Gheorghi Tupilat staroste.
(Tot aid, pag. 141-143).
7. 1786, Dec. 8, Cernclu(1: loan Caprii edler de Maretei a
cumparat 1/4 Maritei dela mazilul din Moldova Gheorghie Ciudin, fiul lui Negoita Ciudin, si dela jupaneasa lui Tofana,
la 1784 Dec. 20, cu suma de 2550 lei si a mai cumparat 2 parti
din 1/2 Maritei dela mazilul din Moldova Ionita Cosateanul si
sotul sau Paraschiva, fiica preotului Lupul, si dela Gavril si
sotul sau Antimia, tot fiica Lupului Cosateanul, la 1785 Ian. 5,
pentru 1650 lei, 4 epe, 2 cai, 4 vaci cu vitei; a mai cumparat
1/3 parte din 1/2 Maritei dela Gavril Fedelesan, fiul Ilincai, fiica
lui Nicolai Totoescul, si jupaneasa sa si dela toti fiii lor, dela
Maria Fedclesinita jupaneasa rp. lordachi Fedelesanul, fratele
lui Gavril Fedelesan, si dela fiii ei, dela si Vasilie, fiii Saftei,
sora cu Gavril Fedelesanul, la 1785 Iuli 8, pentru 1300 lei, 5
epe, 1 armasar de 400 lei; toate aceste parti se intaresc lui
Ivan Caprii.
(Tot aici, pag. 136-138).
www.dacoromanica.ro
244
159.
1745, Iunie 28.
Gavril Motoc se plange ca targovetii de Cernauti au ocupat
o parte a satului Clocucica. Motoc neavand dovezi suficiente,
aceasta bucata de pamant se atribuie targului Cernauti.
Noi loan Nicolai VV. cu mila lui Dumnezeu Domn Tarii
Moldovii.
Facem stire cu aceasta scrisoare a domniei noastre, cui
se cade a sti, precum targovetii de Cernauti au avut in mai
multe randuri judecata cu Gavril Motoc, zicand Gavril Motoc
precum stapaneste in finutul Cernauti cloud sate anume Mihalce si Clocucica si o parte de pamant din Clocucica a fost
tras de targoveti la hotarul targului aratand un uric vechiu
dela Stefan VV. despre hotarul Mihalcei si a Clocucichei, dar
alte urice de stapanire dupa aceste semne de hotar n'a ailtat, nici n'a dovedit Ca stapaneste dupd acel uric, si au fost
intrebati targovetii cari au spus, precum n'au la mans urice,
pierzandu-se uricele for pe timpul razmiritilor ce au fost, dar
ca ei stiu dela parintii lor, precum bucata de pamant pe care
o cere Motoc cu acel uric vechiu, a fost folosita totdeauna de
targovetii de Cernauti si au stapanit-o si au platit de a zecea
depe acea bucata Schitului din Cara lesasca. Asa dar s'a scris
la calugarii dela Schit, dupa care a venit fats insusi egumenul
aratand cateva ispisoace domnesti anume unul dela rapaosatul Gheorghe Ghica VV. si dela. Constantin Duca VV. si dela
alti domni mai noi, dupd care numai dijma fusese data Schitului, dar nu bucata de pamant si alta nu zice in ispisoace, nici
nu se arata semnele de hotar.
Cercetand toate aceste cu sfatul nostru, am hotarit, precum neavand Motoc alte urice mai noui afard de uricul cel
vechiu despre stapanire dupa acel timp si nici n'a stapanit acea
bucata de pamant, dupd cum insusi a zis, si fiind si banuiala,
precum n'ar fi adevarat acel uric vechiu, nefiind legata pecetea
ca la alte urice si zicand targovetii precum asa au prins dela
mosii for ea" a fost acea bucata de pamant, pe care o cere Motoc, a targului, deci dupd toate aceste am hotarit dupa dreptate cu tot sfatul nostru, precum targovetii de Cernauti sa sta-
www.dacoromanica.ro
245
paneasca acea bucata de pamant, precum au stapanit-o mosii
si parintii lor, iar Gavril Motoc sa stapaneasca hotarele Mihalcei, dupd cum au fost stapanite de mosii si parintii lui, iar
uricul vechiu a fost rupt, si aceasta treaba sä nu se mai judece
dupa aceasta scrisoare a domniei noastre si nime sa nu se
scoale si SA nu se amestece impotriva acestei scrisori a domniei noastre.
28 Iunie, 7253.
Arhivele Statului Cernauti, colectia Bortnic nrl. 51, unde
se gaseste copia germand. Regest la Dan D.: Manastirea Sucevila pag. 207 nrl. 11.
160.
1745, Iunie 28.
loan Mavrocordat VV. intareste Marelui Schit din Po Ionia
satul Revna, tinutul CernAuti.
Noi loan Nicolai VV. din mila lui Dumnezeu Domn Tarh
Moldovii.
Facem stire cu aceasta scrisoare a noastra, precum au
avut judecata inaintea noastra si inaintea intregului nostru
sfat rugatorii nostri lsaia egumenul si cu tot soborul sf. manastiri Schitul din Cara lesasca cu du-lor Gavril, Toader, si
Constantin Volcinschi, aratand Volcincestii un uric dela Stefan
Vasilie VV. din anul 7169/1661 in care scrie, ca satul Revna,
tinutul Cernauti, a fost al lui Grigori, nepotul lui Sidor, iar
acel Grigori Sidor ca un talha r si tradator a pradat casa lui
Stroescul vornic, pentru care tradare satul Revna a fost luat
la visteria domnului, iar Maria Sa Stefan VV. 1-a dat lui Lupu
Stroescul vornic pentru paguba suferita, si au mai zis Volcincestii, precum ei stint stranepotii dela o fats a lui Lupul Stro-
escul si satul Revna este dreapta for mosie, cum scrie si la
zapisul de impartala, iar calugarii de Schit au zis, ca satul
Revna, care se afla langa Mamaiesti, este dreapta mosie a
mandstirii Schitul, fiind danie dela Solomon Barladeanul fost
mare vornic, dar zapisul de danie al lui Solomon Barlddeanul
www.dacoromanica.ro
246
nu-1 mai au zicand ca 1-au pierdut, totusi au intar'turi domnesti pentru satul Revna dela Ilias Alecsandru VV. din
7175/1666 Noemvrie 1, si dela alti domni mai not ca Duca VV.,
Stefan Petriceico VV., Constantin Duca VV., Mihai VV. si
Antohi VV. si au mai aratat o marturie hotarnica a satului
Mamaiesti din anul 7175/1667 Iunie 15 dela Grigoras Gherman,
in care este iscalit Lupul Stroescul vornicul si altii, in care
scrie, precum dupa porunca domneasca a hotarit satul MamaIesti si a pus imprejur pietre de hotar, in care mai scrie,
precum merge hotarul peste apa Prutului in valea Revnei pe
deal pana la Spasca; dar Volcincestii s'au ridicat impotriva
acestor zapise zicand, ca mosia for Revna se afla dincolo de
hotarul Mamaiestilor si acea Revna, care scrie in hotarnica,
este o vale care se cheama Revna. La aceasta au zis calugarii
dela Schit, precum au stapan't dupa semnele din hotarnica, iar
mai mult nu s'au intins nici cu hotarul Mamaiestilor nici cu
uricele. De aceea fiind iscalit in aceasta hotarnica si Lupul
Stroescul vornicul am hotarit cu intreg sfatul nostru, precum
sa stapaneasca calugarii dupa aceasta hotarnica, dar mai mult
sa nu se intinda nici cu hotarul de Mamaesti nici cu pamanturile din urice, in care se vorbeste de Revna, ci sa rarnaie si
sa stapaneasca dupa aceasta hotarnica si sa nu se mai parasca
treaba aceasta impotriva acestei scrisori a domniei noastre.
28 Iunie, 7253.
Arhivele Statului Cernauti, documentele Bortnic nrl. 52,
unde se gaseste copia germana. Reg-est la Dan D.: Man. Sucevita pag. 208 nrl. 12. Hotarnica satului Revna din 1760 Mai
11 vezi Arhivele Statului Cernauti, Liber Fundationum V
277-281 si Dan D.: Manastirea Sucevita pag. 210-211 nrl. 2.
Alte documente:
1. 1782, Febr. /5: In fata comisiei austriace apar eclesiarhul Isaac, ieromonahul Ghelasie si proigumenul man. Sucevita
Huri (curie) si declard ca Mare le Schit din Tara Lesasca stapaneste in Bucovina satele Mamaiesti, Revnova si 1/3 Mite 5.u,
un metoh in Cernauti, dijma targului Cernauti, afara de fanate,
dela care nu is dijma. In Moldova stapaneste Pelipauti, salistea Miculinti si 8 pogoane la Sparieti. Manastirea Sucevita,
cand a fost supusa Marelui Schit, a dat acestuia satul Mamaiesti, ca sa-i fie metoh. Sucevita primise Mamaiestii dela episcopul Gheorghie Movila, fratele lui Ieremie Movila VV. Uricul
www.dacoromanica.ro
247
de danie a ars, cand Turcii au incendiat Mare le Schit. Exists
numai intarituri mai tarzii.
Satul Revnova, pe atunci saliste, fusese daruit Marelui
Schit de Solomon Bar Mclean mare logofat. Uricul de danie
it ars.
Jumatatea de Mitcau fusese daruita Schitului de Ileana
baneasa, fiica lui Vasile Ceaurul mare logof at.
Metohul din Cernauti fusese daruit Schitului de Ieremie,
fiul lui Marcu. Ieremie mai traeste. Dijma Cernautilor fusese
acoipta Schitului de Ghica VV.
(Arhivele Statului Cernauti, pachetul Mamaiesti si Liber
Fundtionum V 242-250).
$atul intreg Miculinte, tinutul Dorohoiului, pe apa Prutului iinpreuna cu 4 pogoane de vie in deal la Cruce, tinutul
Putnei, au fost daruite Marelui Schit din Tara Lesasca de
Constantin Bals biv vel vornic la 1755 Octorrwrie 2. (Vezi Academia Romans, Documentul nrl. 188/182).
161.
1745, Iulie 8.
Dumitrasco Bainschi se cearta cu Ionita gramaticul pentru o
parte de sat de Cincatt, tinutul Cernauti.
Suret scos dipi carte gospod.
Noi loan Necolai VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
molda vscoi.
Facim stire cu aceasta carte a Domnii meli ca inainte
Domnii meli au vinit boeriul nostru Dumitrasco Baenschi ceau
fostu vatav di stolnicei, ficiorul lui Vasile Bainschi, ceau fostu
sardar, .5 au cerut giudicata cu Ionia gramaticul, ginirile lui
Ion Neniul ceau fostu nepot de frate lui Costin Neniul, jaluind
Dumitrasco Bainschi cai tine lonita gramaticul o mosiea si
cu vecini anume giumatate de sat de Cincdu la tinutul Cirnautilor pentru cari lam oranduit cu giudecata la cinstit si credincios boerinul nostru Domnului Sandal Sturze vel logof at si
stand Dumnalui a li lua sama, au dat sama Ionita gramaticul
precum au stiut ca este ace mosiea a socru sau a lui Ion Neniul Si fiind inpresurat de comisul Stroescul cu giudecata o au
dobandit dela Stroescul aratandu si ispisoc de pail si di ramas pe Stroescul, din velet 7248/1740 dila a doa domniea a
Domnii sale lui .Gligori Voda, iar Dumitrasco Bainschi Inca au
www.dacoromanica.ro
248
aratat ispisoc mai vechiu din vlet 7200/1692 Februar 25 dela
raposatul Constantin Cantemir Voda intaritura lui Vasilie
Bainschi sardariul, tatal lui Dumitrasco Bainschi, ca sa stapaniasca ace giumatate de sat de Cincau pentru 117 lei ci au avut
sardariul Bainschi datorie la Costan Neniul cu zapis si cu soroc di na da banii la soroc sat fie mina ace giumatate di sat
de Cincaul si arata la ispisoc ca nici pang in al sasale an dupd
soroc nau mai dat Costan Neniul banii lui Bainschi sardariul
ce Ionita gramaticul zisa ca di acel ispisoc nau stiut nirnica,
nici Bainschi nau mai aratat pand acum acel ispisoc nici au
stapanit cu dansul si intrebanduse pe Bainschi cum di nau
stapanit au dat sama ca ar fi fostu acel ispisoc tainuit la un
cumnat al sau la Sarban Flondor medelniceriul, ne mai zisa si
aceasta ca dupd moarte tatanisau lui Bainschi sardariul, mai ca sa Bainschioe sau maritat dupd Ghiorghita Apostol paharnicul mare si aflandusa el in casa vitrigu sat' copil tanar nesosit de varsta lar fi supus vitrigu sau di au luat 39 lei dela
Ion Neniul a lui parte dintracii 117 lei fiindu si Ion Neniul var
premar cu copii ei paharnicul Ghiorghita cei ave facuti cu
giupaniasa ce dintai fiind sord bung cu Costan Neniul si cu tatul lui Ion Neniul si ar fi zis paharnicul Ghiorghita ca si ciilalti
bani pentru cii 39 lei pang la 117 lei ii va da el, si cu Costin
Neniul si sor rascumpara mosie si nu iau mai dat alti bani Fara
numai acii 39 lei ceau luat dila Ion Neniul cari apucand acistu
cuvantu Ionita gramaticul au pricinuit cum ca ar fi luat Dumitrasco toti banii deplin acii 117 lei dela Ion Neniul si acmu
ceri si mosie cu ispisocul ce Dumnalui vel logofat au socotit
ca di ar fi vrut Bainschi sa tagaduiasca pe lisni era sa faca
ca nau luat nimica dela Neniul, dar spuindu de buns voea lui
ca au luat dela Ion Neniul acii bani mai sus scrisi 39 lei sau
socotit sa sa criaza ca nau luat mai multu si ase liau hotarat
giudecata sa stapanisca Ionita gramaticul a tine parte din ace
giumatate de sat din Chick' si cu vecini ce i sor veni si din
vaduri di moard iarasi ce i sa vini pe ace a trie parte de giumatate de sat de Cincau, iara celi doa parti si cu partale din
vecini si din vadurile de moard cum vor vini pi aceli doa parti
din trii parti de giumatate de sat de Cincau sa ramai la stapanirea lui Dumitrasco Bainschi. Si pentru prepusul ce ari Ionita gramaticul cum ca ar fi luat Bainschi bani mai multi dela
Neniul si tagaduesti i sau dat voe sä fac carte de blastam cu
www.dacoromanica.ro
249
care giudecata spuinduni Du-lui vel logofat ca sau odihnit si
unul si altul, am crezut si dam si intarim si dela Domnie mea
boerinului nostru lui Dumitrasco Bainschi vatavul, cu aceasta
carte a Domnii mele, pe aceli doa parti den trii parti de giumatate de sat de Cincau si cu vecini si din vaduri de moara
ce i sor vini sai fii dreapta ocina si uric de intaritura cu tot
vinitul niclatit statatoriu in veci, si nimini altul sa nu sa amestici peste aceasta carte a Domnii meli.
Let 7253, Iu li 8.
Din Forum nobilium, Cernauti.
162.
Gligore Come si sotia sa Sanda, nascuta Savascul, valid fiilor
lui Hie SAvascul o parte de mosie din Cuciurul-Mic, tinutul
Cernauti.
Adica" eu Gligorii Corne si cu sotul meu Sanda, fata lui
Costin Savdscul, si cu ficiorii lui (!) anume Ursul si Ion facut-am zapisul nostru la mana lui Gheorghi si a Sandului, ficiorii Ilii Slivdscul, nipotilor nostri, precum li-am vandut a
noastra driapta parte de mosie din Cuciur din a patra parte
a zece parte dreptu de doa zeci septe lei, de nimene siliti nici
asupriti si acea mosie noo de cumparatura ce-au cumparat
mosul nostru Costin Stivascul de la Coste Jadovanul si de la
lonasco, nepot Jadovanului. Iar de s'ar scula cineva din niamul nostru sa n'aiba nici o triaba a o rascumpara c'am vandut sa li fie mosie de veci ca sa aiba a-s face si dresuri domnesti dupa acest zapis al nostru si la acest zapis cand s'au
scris s'au tamplat ficiori de omini buni si mazili cari sant mai
gios iscaliti. Si pentru mai mare credinta ni-am iscalit.
Let 7254 Sept(emvrie) 23.
Eu Gligori Corne.
+ Si eu Sanda, fata lui Costin Savascul.
-L Si eu Ursul san Corne. Si eu Ion san Gligori.
Si acest zapis am scris eu cu zisa lui Gligori Corne si cu
a ficiorilor lui
Constantin Samson.
www.dacoromanica.ro
250
Copie romaneasca, Gazeta mazililor si razesilor III lag.
209-210. E vorba de Cuciurul mic, tinutul Cernauti.
Alte documente despre satul Cuciurul Mic:
I. 1778 Noemv. 28: Mali aga da 1/2 Cuciur Mic si primeste in schimb dela Dumitrasco Sturza vel vornic satul Nedieni, tin. Carligaturii.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Haereditatum XIV 174).
2. 1782, Mai 20: Monahul Nazarie Savascul darueste ne-
poatelor sale Safta si Maria, fiicele fratelui sau Stefan Sa-
vascul., partea sa de mosie din Cuciur Mic si Ivancauti, o parte
de Mamornita depe Tura, ce o are danie dela matusa sa Ilea-
na, alta parte de Mamornita ce o are dela tatal sau Sandul
Savascul. Martori: Gavril Onciul, Gligoras Branzan.
(Tot aici, Liber Testamentorum I 13).
3. 1782, Irani 8, Valeva: In fata comisiei austriace Dumitras Potldg declard, ca Dumitrasco , Sturza biv vel vornic
stapaneste 1/2 Cuciur Mic, mostenita dela parinti. Tatal sau
San dul Sturza o cumparase.
Cealalta jumatate este impartita intre rAzesi. Toader
Cojan cu Manoli si Lenta stapanesc 1/4 Cuciur Mic. Stramosul
lui Cojan, anume Miran si fratele acestuia Costin cumparasera
1/4 de sat dela Coste Jadovan.
Savascul Stefan, Ionita Savascul si Iuon Onciul stapanesc 1/4 de sat, mostenit dela stramosul Costin.
(Tot aici, Liber Granicialium IV 443).
4. 1787 Martie 4: Toader Nalivaico darueste nepotilor
sai Dumitras si Onufras Rapta (nepoti de sofa) o parte de mosie din Cuciur Mic si Plesnita.
5. 1789, Mai 29: Grigoras Sturza spatar, vornic de Botosani, scrie Creisamtului Bucovinei ca este dispus sa cedeze
partile sale de mosie din Cuciur Mic si Campulungul Rusesc
in schimbul satului Stauceni tin. Botosanilor. Face vechil al
sau pe Tudor Mustata pentru a cauta trebuinta aceasta".
(Pith. Stat. Cernauti, Dosarele Creisamtului fascicola 78).
6. 1792, Mai 13: Eftimia, fata lui Ion Muntianul, da fiicei
sale Stefania parti din Broscauti, Cuciur Mic si Plesnita. Martori: Chiriac Neagul, Tarsan dascal, lie Onciul, Toader Neagul, Alexandru si Nicolae Mnogodijni.
(Tot aici, Liber Contractuum Novorum V 117).
7. 1794, lan. 13, Boianciuc: Sandul Costras, fiul Anitei
care a fost fiica lui Ionita Lenta, da surorii sale Ruxanda
logodita cu Andrei Padure cateva parti mici in Boianciuc si
Cuciur Mic. Tatal lui Sandul Costras a fost Miron Costras, iar
f ratii au fost Alexandru, Nastasia Raptoaia si Ruxanda. Martori: Ilie Cost-as, Ion Vlaico si Dumitras Balasinovici capitan.
( Tot aici, Pactorum Dotalia pag. 21).
www.dacoromanica.ro
251
8. 1797, Mart. 1, Cuciurul Mic: Ionita Tabard comisar de
dajdie si Iordachi Perjul hotaresc partea din Cuciur Mic a Catrin'i Branzanitei. Se mentioneaza: Drumul sobarilor, prisaca
Oncii, movila Oncii. Martori: Grigoras Braila. A scris Gheorghi Branzan.
(Tot aici, Liber contract. novorum X 222).
9. 1798, Febr. 1: Genera lul rus Scar lat Sturza vinde
prin mijlocirea vechilului sau, maiorul luon Macarescul, lui
Ignatz Antonowicz 1/2 Cuciur Mic pentru suma de 5844 ducati.
10. 1812, Febr. 6: Stefan Sdvascul darueste fiicei sale
Ilinca cas. cu loan Stehan, o parte de Cuciur Mic. Celelalte
fete ale lui Sdvdscul St. au fost Safta si Catarina cas. cu Mihalachi Tomiuc.
.(Tot aici, Liber Haered. XVI 184).
11. 1814, Sept. 27: Avocatul loan Dunca vinde lui Ignatz
Anton wicz partea lui Toader si loan Cojan din Cuciur Mic
pentru 325 ducati.
(Tot aici, Liber Haered. XVIII 102).
12. 1816, Sept. 27: loan si Ilinca Stehan cumpard 13
stanje I din Cuciur Mic dela sotii Simion si Safta Radautan.
13. 1817 Apr. 24, Ro$0,5a: Safta Raddutan nasc. Savascul cu sotul ei Simeon Radautan vinde lui loan Stehan si sotiei acestuia Ilinca nasc. Savascul toata partea ei din Cuciur
Mic primita dela monahul Nazarie Savascul.
14. 1819, Ian. 14, Cuciurmic.- Testamentul lui Ionita Tabara. A avut cu sotul sau Alexandra pe Gheorghi, Alexandru,
Dochita cas. cu Andronachi Vlad si Mariuca cas. cu loan
Vlaico. Mosia din Lehacenii-Tautului, bastina sotiei sale Alexandra, o primesc Gheorghie, Dochita si Mariuca. Alexandru
pri rieste partea de Cuciurmic, adeca jumatate din 1/12 parte.
Casa din Cuciurmic s'o imparta cu mama Alexandra. Partile
de mosie din raiaua Hotinului, curate si impresurate, vor trece
la toti copiii frateste. Martori: Nicolai Perjul, Alexandru Once,
Adam de Kaszewski, G. Merzowicz. A scris Loan Cojan.
(Forum Nobilium Cernauti, Pupillaria 131).
15. 1830, Oct. 26: Petrachi Onciul si sora sa Anita Onciul din satul Vilauce, copiii lui Ion Onciul sau Popovici din
Vilauce, valid particelele for din Cuciur Mic ce le au dupa ma-
tusa for Catrina pitarita, surorii Ion Catrina cas. cu Toader
Stangaci din Boianciuc pentru suma de 44 lei. Martori: Stefan
Albota, Dumitrachi Frunza, Mihalachi Lucasevici, Mihalachi
Goian. A scris Ion Rdpta.
(Original, dela d-1 Stankaci, pensionar, Cernduti).
www.dacoromanica.ro
INDICE.
Nume de persoane.
A.
Abaza loan 134.
Adam Vasile vist. 95.
Aftanasie, egumen St. Ilie 229.
Aftimia 37.
Aftira, fata lui Toader CalmaSul 77.
Agafita 44.
Aivas Andronic 190; Basil 190;
Christofor 190; loan 190; targovet 215.
Albota Stefan 251.
Alcazi Andrei 157, 234; Andrei
capitan 232-3; Constantin
126.
Alexandru capitan 40, 88, 90-1.
Algey von Lustenau, auditor
231-2.
Alistarh (Aristarh) ban 183-4,
197; spatar 220; stolnic 144-5;
vist. 94; comis 99.
Anghelut Toader, vornic de Suceava 230.
Andrei peot 228; vatav de urnblatori 215.
Anania Sevastia 78.
Andries comis 71.
Antohi Stefan 151 (vezi Popovici Antohi Stefan).
Anton ieromonah 103; mitropolit 82, 90, 99, 129, 132, 144,
162, 181, 191; episcop RAdauti 87, 100-1.
Antonowicz Ignatz 251.
Apostol Gheorghita paharnic
76, 248; staroste Cern. 76.
Aramescu Vasile 45.
Arapul post. 223.
Arbure Luca 52; Marica 52.
Arghirie vornic 99.
Armenii 63-5, 237; din Polonia
130, 153-4.
Aronovici Teodor 229.
Arseni capitan 35.
Artimon, egumen Horecea 237.
Asian Adam 139; lacob 95.
Axenti uricar 4, 10, 30.
B.
Baciul Gheorghita 38.
Bade lita Toader vornic de Suceava 41, 57-8, 63-4, 117, 131,
147, 172-3.
Badiul 25, 82; Gheorghe 24-5,
64-5.
Bainschi Anita 99; Dumitras
126, 163, 178, 190; vatav 96,
188-9; vatav de stolnicei 189,
247-9; vornic Camp lg. rus.
127; Vasile 164; Vasile sardar 190, 247.
Balasinovici Dumitru cap. 250.
Balica, hatman 139.
Bals Const. vornic 247; loan
40, 36, 123, 222; Ionasco 202;
Ionita 19; Iordache, armas
42; lordachi ban 239; lordachi
caminar 41; I. gramatic 41;
spatar 42; I. vornic 122;
Lupul 42, 78, 94; Lupul ban
85, 239; L. log. 111, 180; L.
I.
med. 117, 194, 218-9, 230; L.
vornic 19, 41, 78, 118; Miha-
lachi 42; Safta 41; Toader
spatar 94; Toader vornic 95;
www.dacoromanica.ro
254
Tudorachi vornic 19, 95; Va-
sile baron 41-2, 152; Vasile
stolnic 41-2.
Balsoaia 205; Catarina' 40; Ilinca 41-2.
Bantas Panait 138.
Barbescui Axinia 32; Gheorghe
32.
Barbovschi Simeon 76.
rladeanul Solomon log. 9,
167; vornic 245, 247.
Barnovschi cel Batran 186; Mi-
Boul 27; vornic 166-8; Agafita
17; Dumitrasco log. 17.
Bouoaia 177.
Braescul Ion, calugar 138.
Braha Const. 121; Qheorghita
174; Grigoras 251; Toader
121, 172-4, 205-7, 213; Tof an,
calugar 239.
Branzan 11; Catrina 251; Da-
rie 33; Gheorghe 251; Grigoras 224, 250; Toader 27.
Buhaescu Oh. 137; Stefan 183;
ron 41.
Vasile 47, 49, 57, 59, 67, 75,
Basa Suliman 403.
77; Vasile Oh. 108, 210; VaBasota Const. posteln. 228; Nisile log. II, 144, 183-4, 195.
colai med. 88; Patrasco 88, Bulius Sandu 26.
186; Toderasco 137; Vasile
Bulaoaia Nastasia 148.
med. 239; Vasile stoln. 198.
Bulica Ion 147.
Batul Grigori 55.
Baturoaia 217.
Butura Iordachi 156; Marita
Beldiman loan cap. 102; Ionita
150; Vasile, cap. 169.
cap. 111, 224; Smaranda .19. Buturoaia Dochita 151.
Be lac Pentelei 107-8.
Bendela Dimitrie 95.
C.
Bere 218; Ion 5; Patrasco 5.
Beremcu Dumitrasco 202.
Berendei loan preot 232.
Berte Const. 233; Gheorghe
233.
Bilei 232; diac 234.
Blanar Grigori 206; Iuon 215.
Bodnar Ion 91.
Bogdan loan, vornic 241.
Bogdan Danovac 65; Lupul hatman 59.
Boldescul Ionia 225.
Borce Gheorghe 232.
Borghelea Simion 103.
Borotco Draghici, vataf 203-4.
Borsan Andronic 150.
Boteanu $erban 7.
Botez, satrar 213; Patrascu
98 -9.
Botezat Alexandra 98-9.
Botosanul Bogdan 20; Ivan 65.
Botoz-Antonievici Johann 152.
Botreniu6 Nicolai 232.
Cabici Vsniamin, eg. Zamostie
32.
Caimacami 85.
Calancea 27; Grigoras 208.
Calcantraur Maria 116-7; Si-
meon 116-7.
Calistru, episc. 13adauti 10, 36,
39, 43, 70, 87, 89, 90, 101.
Calistrat, eg. Putna 24; eg. Homor 214; episc. Radauti 136,
162, 178,. 227.
Calmasul Toader, pare. 45; vornic de Clung. 77.
Calmutchi, cap. 37, 166; Dumitrasco, cap. 68, 122; Gheorghe, comis 196-7; Mihalache
163; Sandu 134; Sandul med.
.242; Vasile 134, 242.
Campulungean Moisa 51.
ganano Const. pah. 209.
Cantacuzino Alexandra 27, 33,
171, 89, 92-3, 185, 219; Catri=
na 165-6, 168, 201;
www.dacoromanica.ro
COnst.
255
165-7, 228; Const., armas 47,
117, 148; Const. pah. 66, 169-
Caticoaia Safta 38, 43, 167,
190 (vezi Paladi Safta).
89, 92-3, 101-2, 160, 201, 219;
Cerchez G. Hagi 158.
102, 119, 145, 165-6, 168, 184;
lache 95.
Cherescul 32; Ienachi 30-31;
Chesco Gheorghe 135-6; Petre
satrar 242; Simeon . 206; Simeon uricar 167-8, 178; Ve-
70,- 213, 222; Const. spiitar Catichi Velicico 18, 43, 92.
170; Const. stoln. 239; g- Cautes Gheorghe 201-2; Maria 201.
nul, Oh. 65, 150; IanaeTte
148; Ilie, stoln. 88; Ionita, Cazacelico Ilie 165; Zoita 165.
vist. 181-2; lordache 19, 59, Cakacii 183.
60, 66, 167, 1'5; lordache, Cazacul 241; Anton 212; Ileana 194; Ion 194; Maria 194;
ban 75, 145; Iordache log. 27,
Stefan 194-5; Vasile 147, 238.
47, 122, -207; Iordache med.
7, 9, 12, 26, 38, 66, 94; lor- Cazacescu, fat-tithe 239; Gligorie
8; Ion 8; Vasile 8.
dache pah. 94; Icirdache s'ard.
191 Iordache spat. 27, 33, 76, Ceauru Vasile, log. 247.
Iordache, stoln. 38; lorda- Cernauschi Dumitras 32; Anton
225; Maria 32; Vasile 31.
che, vist. 25-6, 39, 43-5, 47,
58-9, 71, 33; Iordache, vorn. Cernievschi Iacob 137; MihaIordache, vorn. T. de jos 167;
Mateiu 94; Ralu 94-5; Safta
47, 148; Serban, med. 123-4;
Serban post. 63, 66, 68, 74;
Serban stol. 104, 148-9; Vasile spatar 88.
Cantemir Dimitrie, domn 178.
Caprai Ivan 18, 134-5,- 242-3;
Nicolai Andries 139; Vartan,
baron 233.
Capra], vezi si Kapri.
Carnul 229.
Garage Ion 131.
Carcu Eremie 5; Gheorghita
licico. 8, 197.
Chighecioaia 49.
Chigheci Apostol 48, 50.
Chihaia Macavei 202.
Chihdita 63.
Chirac, vataman 142.
Chiriac soltuz 91; Carstian
164-5; Costachi 164-5; Iordachi 164-5.
Chiril, egumen Slatina 138.
80; Maria 160, 205; Sanda Chirilescu Ion 229.
Cianai 134.
80.
Carp Toader, jic. 142, 189; Va-
sile, vorn. gloats 102.
Carste, pitar 71; Iordachi 19;
Stratulat 99.
Carstean, armas 162; Chiriac
163; Gheorghe 164.
Cazimir Const. 221-2; familie
221-2.
Catargiu, familie 72; Ilie log.
4, 17, 39, 44, 47, 59, 87, 89,
90, 92; Ilie, vornic 58; Catrina pit. 251.
Catavel 103.
Catichi 167; Mihai 179-82.
Ciobotar Ion 131; Tudosie 131.
Ciocarlie 11-2, 223; Cozma
204; Gligoras staroste 224.
Ciogolea spatar 17.
Ciogoloaia Ileana 18, 76.
Ciolpan Ion 164; Stefan 88.
Ciomartan Ion 223; Ionia 1'222;
Sandul 213, 218-20; Ursul
218.
Ciornei familie 234; Andrei cap.
234; loan 242-3; Savin 147.
Ciomesti, familie 20.
Ciornohuz, familie 80-1.
Ciuci Ionasco soltuz Cern. 185.
www.dacoromanica.ro
256
Ciudin comis 112; Const. 44;
Const. med. 216; Gheorghe
242-3; Ilie 143; Juon capit.
216; Iuon comis. 22; Negoita
47, 101; Negoita comis. 18,
44-5, 57-8, 63, 76, 81, 242-3;
vornic Suceava 58, 63-4; Tofana 242-3.
Ciurar Sandu 3.
Ciures Chiriac 214; Pavel 214.
Clicinco Dumitru 229.
Cobazaceni, familie 4.
Coce Nicolai 152, 158; Sandul
156-8; Paraschiva 150, 157.
Coceala Toader cap. 122; Vasile 198.
Cocoran Const.
48,
50,
176,
188; Grozava 162, 176-7; Ilie
48-9 50; Ion pitar 184; Isac
189; Miron 48, 50, 176; Moisie 189; Raifta 176; cel
schiop 189.
Codrean Gheorghe 232.
Cohotin Antohi 233.
Coitan Apostol 27.
Cojan Andrei 165, 233; Const.
250; loan 251; Mihalachi 233;
Miron 250; Toader 164-5,233,
250-1.
Cojocar Bogdan, armean 139.
Coleasca Alexandru 151; Mihalachi 151.
Conachi Gavril stol. 232.
Constantin 74; armas 116-7;
comis. 68; log. 16; vornic
75; parcalab 134; spatar 221;
soltuz 91.
Constantin Niculai log. II. 120.
Constantinescu Gheorghe 102.
Contes 45-6.
Corgiosal Grigore 147.
Coyne Grigorie 249; Ursul 249.
Cosdreanul 214.
Costachi hatman 94, 99; Const.
comis. 75; Const. log. 115,
119, 145; Const. spatar 58;
Const. vist. 39; Gavril 75;
Grigori 39, 183; Ilinca 104;
Iordachi 67; Manolachi 20,
183; Vasile 59, 88, 104, 183;
Toader 57-8, 99.
Costin Miron log. 89; Nicolai
log. 24, 113, 127, 145; Potimir 82, Velicico comis. 17, 59,
89.
Costin Gavril 202; Stefan 202;
Vasile 202; Dumitras 103.
Costandachi 116-7; vornic 92.
Costasco protopop 129; preot
175.
Costras Anita 150,
156; Ilie
250; Manole 158; Miron 250;
Ruxandra 250; Sandul 250;
Vasilache 156-7.
Cotiusca Lazar 13.
Cotomanita Dochita 150.
Cozma Serban 157.
Cozmita Const. 242.
Cracalia 3, 164; Dumitra 219;
Gligoras 27; Vasile 105-6;
Vasile armas 6.
Craciun vames 53.
Cretul Vasile 202.
Crupinschi Gligoras 143; loni-
ta 224; Vasile staroste 224.
Cu lic lirihor 232.
Cupar Miron 32; Vasile 32.
Cuparenco Andrei 174; Anita
234; Mihalachi 174; Miron
30, 128, 239.
Curt Gheorghe 31-2; Salida 31.
D.
Damian 83; Toader 12-3, 223.
Danila preot 22, 125, 199.
Daniil episc. Roman 115.
Danovac Bogdan .65.
Danovici Grigori 174.
Dari lordachi 150; Costin 189;
Miron sardar 15, 17, 150, 152,
155, 240.
Dari Miron vezi Miron sardar.
Dariciuc 31.
Deac Ion preot 233.
Diacon Gheorghe 74; Hilimon
121; de Gramesti 155.
www.dacoromanica.ro
257
Dienis 96.
Dima 103; pisar 110.
Dobrenchi 13, 242; Anita 80,
122; Gavril 122-3.
Dohatco Pascal, armas 218-20.
Donovacovici, armean 237.
Dociul luon 95-6.
Done Sanda 72.
Donici Darie log. 94, 99; vornic 17, 39, 58, 75.
Dosoftei egumen Putna
108,
208; episcop Radauti 20, 108,
126, 147.
Drace Iurasco 99; 1Viihasco 220;
Nastasia 95-9, 210.
Dragan postel. 215.
Draghici Borotco vatav 65, 203.
Draghinici loan 13, 164; Vasile
191.
Draghinda Vasile 152, 157-8.
Dragota 13.
Dragotescu 189.
Dragusi 70.
Dragutescul 18, 178.
Drobota Nistor 108.
Drujea 50.
Dubnita 238; Toader 242.
Dubdu log. 82; Tudosie 59.
Duca stol. 52.
Dumici 102-3, 199.
Dumitru log. 236.
Dumitrahovici Vasile 88.
Dumitrachi vataf 94.
Dumitrascu 58, 60; armas 63;
hatman 44; log. 49; med. 40;
stol. 25.
Dumitrascu Ilinca 54; Maria
40; Nacul 82; diversi 54-5,
60. 68, 99.
Dumitru ban 99; log. 236.
Dunca loan avocat 251.
Dupnita Nicoard 241.
Durasco Carstean 163; comis.
162.
E.
Echim preot 211.
Enacachi hat. 119; staroste 119.
Enzenberg gen. 186, 231.
Episcop armen. Suceava 64-5.
Eremia Stefan 164.
F.
Fedelesean Gavril 243; Iordache 243; Maria 243; ruptas
212.
Festila Dinu 216.
Figarschi Ion 25, 184.
Filce Vasile 13.
Filoti episcop Husi 89.
Floare 102.
Flondor Anita 190; Catrina 27;
75-6; Constantin 75; lonita
164, 182; Ion 189-90; Serban
35, 75-6, 92, 164; Serban med.
102, 111, 119, 143-4, 159, 163,
168, 186, 248.
Florescu lonasco 185.
Focenco Gavril 232.
Frangule vornic 5.
F'runza Dumitru 251; Ion 3.
Futila Const. 129.
G.
Gafenco
126;
Antimia
128;
Cristina 128; Dumitras 30,
98-9; Dumitras uricar 63;
Maria 128, 177; Miron 32,
40, 98-9, 176-8, 191; Miron
stolnic 128, 188, 195, 219,
240; Miron uricar 88-90, 989, 142, 162, 189; Nicolai 182,
190; Paraschiva 128.
Gaina Toma 65.
Galeri Const. 157.
Gavril prot. 225; popa 9; mitrop. 81.
Gavrilas 53; Ileana 71; Eremie
71.
Gavrilas Mateias 7, 71, 73, 89,
93, 169, 185; log. 219; vornic 185-6.
Gliedeon ermonah 51, 146, 213,
223; egumen Slatina 137; episcop Roman 183-4; mitrop.
76 -7.
www.dacoromanica.ro
17
258
Ohelasie egumen Sf. Ilie 57, 130.
213; ermonah 246.
Ghenadie egum. Slatina 137-8.
Ghenghe Ion 102.
Ohenenco Ionita 214.
Gheorghe 63; log. 226; med.
132-3; mitrop. 40-1, 43, 45,
58, 75, 78, 89; staroste Cern.
111, 186; de Zastavna 54.
Gheorghian Andrei 228; Antemia 228; Constantin 228; Preda228, 233; Toader 228.
Goian Anita 128; Gheorghe 479, 50, 232; Gheorghita 150-1,
156; Ion 150; Maria 125, 150:
Mihalachi 251; Nacul 150;
Toader 35, 47, 97.
Goianestii familie 19, 50, 68,
74, 150, 176, 177.
Golimase Toader 192.
Gora Filip 206.
Gorca Ursul 131.
Gorovei Gheorghie 45; Iuon 102.
Drama 60; Gaftona 74.
Gramada Simion 51.
Gheotghita soltut 215; vames Grecul Const. 165, 238; Gheor162; vataman 45.
ghie 103; Maria 165; Mihalachi 156; Prodan 55.
Gherasim egumen Barnovschi
Grierosul Gavril 32; Sarghie 32.
38; ep. Roman 19.
Gherghel Ionita 20; lordachi Griga 13; lonasco 13; 'sac 13.
96; Nicolai 222; Stefan 136, Grigoras, staroste 89.
Grigorce Ilie 225; Maria 225;
123.
Nicolae 225.
Ghergheloaia Anita 150.
Grigori schimnic 147; divers 129.
Gherman 76; Anita 128; Du- Grozav 124.
mitru 32, 128; eg. Slatina Gurie, proegumen Sucevita 246.
171-2; vornic poarta 224;
Gligorasco 134.
H.
Gheuca Lupul 50.
Gheorghe 71; Lupul
Ghica Matei 113, Scarlat 183. Hadambu
vornic de poarta 108,137, 210.
Ohiuc Vasile 150-1, 234.
Hagi Iosef Cerchez 78, 158.
Ghitescu Ilie 233; Ion 157.
Hajdau Miron 216.
Halep Gavril 136.
Giosanu Ionita 214.
Giurgiuvan Dann.' 37, 61, 92, Halipliul Enachi 175.
102, 118-19, 144; Maria 92; Hancul staroste 122.
Mihalachi 157, 179, 181; Pe- Hermeziu 53; Stefan vist. 195-6.
tre 152, 179, 239-40; Simion Hesant aga 26.
240; Stefan 152, 157-8, Toa- Hucicenai Alexa 185.
Holban Const. 163-4; Ilie 222
der 179-82.
5; Smaranda 225.
Giuruchiasa Ilinca 233.
Holubei
Toader 157 (vezi Si
Gligoras 53, 91; vames 53; vorHulubei).
nici de sat 84, 212.
Hrisant 71.
Gligorce Gligoras 233; Nicolai Hrisoscoleu Aristarh 27; Balasa
224; Stefan 63, 222-4; Paras27; lordachi 102; Vlasto stachiva 221-2.
roste 200, 207; Vlasto stolnic
-Gligorce vezi si Grigorce.
195, 200.
Gligorie, diversi 38, 63, 199, Hromi Vasile 91.
207.
Hulubei familie 231-5.
www.dacoromanica.ro
259
Huma Gheorghe cap. 116-7;
Maria 112, 117.
Hupca Nicolai 128.
Hurmuzachi 120; capitan 71;
Carste 71-2, 105-7; Catrina
Ilinca 72; Iordachi 71;
Matei 27.
Husin 163.
71;
Isar cap. 199; lonasco 207; Ursachi 38, 55, 80, 102, 120;
Ursachi cap. 8.
Istratuta lenachi 150.
Iu las Dima 130-1.
Iuon gramatic 144, 202, 247-9.
Iurascovici Onciul 82, 205, 207;
staroste 186; parcalab 174.
Iurie Andronic 202.
Ivan, diac de visterie 203-5;
I.
Iacob, egumen Barnovschi 186.
Iamandi Antohi 78; Ion 111,224.
lands Const. 194.
lane, staroste Cern. 220.
Iatco Ion 203-5.
leremie, portar 82.
Iftimie preot 102, 199.
Iftodi 55.
Ignatie, episcop armen. 236.
Ilarion calugar 126.
Ileana 18; baneasa 247.
Ilie, lipcan 128; pitar 197, 216;
staroste 218; pah. 209.
Ilies pah. 234; capitan 215.
Ilschi Alexandru cap. 40, 88,
90-1; Ilie 19, 164.
Ioasaf, egumen Putna 101.
loan monah 192; diversi 125,
131, 202, 233, 247-9.
Ionita camaras 118-9; cap.
128, 243.
Ionasco cuparel 184; vornic186;
de Mamurinti 13.
Ionichie, egumen Solca 51; egumen Horecea 128.
Iordachi comis 139; caminar
42; med. 6, 7; pah. 184; postelnic 58; spatar 99.
Iorga Vasile jicnicer 143.
Iorest, ep. Husi 77; egum. Solca
116.
Isacescul Alexandra 132, 134;
lonasco med. 132, 134; Ileana
5; Nacul 5; Toader cap. 99.
Isaia dichiu 131; egumen Putna
191-2, 209; egumen Schitul
Mare 245; ermonah 172.
vornic 96.
J.
Jadovanul Coste 249-50.
Jian Alexandru 151; Mihalachi
169.
Jidovi 143.
Jienita Safta 151.
Jora leremie cap. 112-3; 200
1; Iliana 200-1.
Joroaia Catarina 81.
Jurjoaia Zamfira 214.
K.
Kapri, familie 135; loan, armean
242.
Kapri vezi si Caprai.
Kaszewscki Adam 251.
L.
Lambrino Const. spatar 227.
Laronti, staroste 143.
Lastuvca Gherman 13.
Lazar, eg. St. Ilie 65; vataf 52.
Lazorescu 51.
Lefter Gheorghe, staroste 102.
Lehacinschi Dumitru 5; Ion
37, 87.
Lenta 25; Gheorghe 37, 87;
lonita 250; Mihai 37, 87; Nicolai 37, 87, 100.
Lepadatul Const. 164-5; Iordachi 165; Maria 224; Ruxanda 165.
Lesii, popor 66, 149, 185.
Licperde Vasile 74.
www.dacoromanica.ro
260
Line Const. 195, 241-2.
Logothetti Iacob 95.
Miculi Stefan 165.
Miclescu Gavril, log. 8.
Mihail 14, 32, 100, 220.
Mihaild, vist. 239.
Lopatin Stefan 233.
Luca Adam 63, 216, 218; Maria
72; Mihalache 72; visternic Mihailescu 234.
25-6, 105; Stefan, visternic Mihalache, clucer 42; jic. 133.
Mihulet Apostol 166-8.
26, 71-2, 90; Toma 72.
Milbacher, comisar 139.
Lucaciu Mihalache 62.
Mintici Simeon 125.
Luchi Adam, sulger 41.
Lucasievici Dominic 225; Miha- Miron, aprod 5, 219; log. 82;
sardar 8, 16-7; de Sinehau
lache 251.
211.
Lupasco 214-5, 229.
Lupu Costache 234; visternic Mironescul, familie 163; Isac 164.
74, 223; vornic 42, 67.
M.
Miros Toader 102; Vasile 101-2.
Misail, eg. Putna 86, 90.
Misaileasa Maria 218-20.
Macarie, eg. Putna 108, 126-7;
eromonah 41, 62; mitrop. 45.
Macarescu loan 190, 251; Petrache 65.
Macri Dimitrie, ban 3, 4, 39, 68,
82-84, 86; pitar 184; sta-
Mitescul Gheorghe 28, 223; Gavril 44, 75; Ion 18, 32.
Mitric Vasile 163; Tanase 163.
Mogaldea Nicolai 5.
Malaiu Const. 61, 158, 174; lonasco 158, 239; Manaila 163
4; Nastasia 221; Sandu 50
Momitco Anita 60-1; Sandul
53, 60-1.
Moisa Andronache 233; Ursul
roste 3, 6, 10-1, 86.
Axinte 158.
Moldovan Ion 233.
1; Toader 148, 157-8, 221
Mortun Pavel 147, 239; diversi
173, 224-6.
2.
Malaiasa Ileana 151, 156, 218;
Sanda 157.
Malinescu Dumitras 211; Maranda 157; Maria 233.
Manoli 76, 212.
Manoli Zamfir vezi Zamfir Manoli.
Marco 14; Andreiu 150; Vasile
151.
Maties 124; jic. 239.
Mateiu, log. 228.
Mazareanul Vartolomeiu 24.
Mazuri, popor 154.
Manowarda Gheorghe 165.
Meftodiu, dichiu 194-5.
Meleti, eg. Ilisesti 134.
Merzowicz Gheorghe 251.
Moscali, popor 67, 176, 178, 183,
207, 210.
Motoc Agafita 18; Gavril 111,
244-5; Gheorghe 18, 22, 92;
Grigore 118-9, 143; Ilie 110
1; Ion
111; ludita 110;
Sandul 111.
Munich, general 161.
Muntean Eftimie 250; Mihai
234; Toader 83-4, 215.
Murgulet Alexandru 101, 111;
Anita 5,6; Dumitrasco 5,112;
Grigoras 83; Ieremie 112,242;
Ionita 101, 111; Iordachi 101;
Lupasco 5, 120; Nacul 13;
Nicolai 5, 120; Ruxanda 111;
Toader 6, 100-1, 111; Ursul
5; Zamfira 100-1, 111.
118-9; vornic
Clung. rus. 143-4, 167, 176 Musteata Ion 84, 107; Teodor
Micul Mihai
82.
250.
www.dacoromanica.ro
261
P.
N.
Nacul Dumitrasco 51.
Naculescu Gavrilas 184.
Nalivaico 121-2; Sandul 83,
84, 100, 220; Toader 250;
Vasile 83, 84.
Natanail, dichiu 213.
Nazarie, eg. Broscauti 126.
Neagul Chiriac 250; Toader
250; Vasilc 37.
Neculce Catrina 71-2; Const.
18, 19, 20, 72; Gavril 114,
200, 223; Ion 15, 18-9, 20-1,
67, 71-2, 104, 126-7, 168,
212; Vasile 18-9.
Neculce vezi Niculce.
Negrescul Ion 147.
Negustori armeni 153-4.
Negura Nicolai 83-4.
Neniul Costin 247-8; Gavril
202; Ion 18, 118-9, 125,
202-4.
Nichifor, mitrop. 171, 183, 200.
Nicolai, camgras 116-7; vist.
184.
Niculce Ion 140, 184, 197.
Niculi, comis 184.
Ndure Andreiu
250; Gavril
117, 131; Vasile 117, 131, 228.
Pahomie, eg. Putna 137, 210;
eg. Homor 214.
Paladi Anita 225; Const. 15,
17, 179-182, 190; Dimitrie
20, 44; Enache 17; Ion 15
7, 18, 68, 99; Preda, stol.
16-18, 27, 44, 118, 147, 166
7, 176-82; Safta 16-18,
27, 37, 76, 82, 166 8, 177-
82; Toader 15-17, 20,
75,
144-5, 150, 177-83, 189-90,
240.
Panaite, aga 184.
Paniciovici Magi Josef 158.
Panaitache Velicico 94, 104.
Pantazi, vames 143.
Pantei Gheorghe 128.
Para Dumitru, staroste 32.
Parciu Alexandru 185.
Parftenie, eg. St. Ilie 64.
Parvul Const. 196-7, 215;
Gheorghe 81, 92, 122, 143,
199; Gheorghe, med. 135-6,
186, 189, 195-7; Grigore 102,
160; Toader 144; Vasile 196
7.
Pascal 65, 150.
0.
Oancea umblator 212.
Olariu Const. 131.
Once Alexandru 158, 251.
Onciul Alexandru 3-4, 125;
Anita 254; Gafita 125; Gavril 250; Gheorghita 3-4,
30-31; Herta 203-4; Ilie
250; Ion 8, 32, 250-1; Iurascovici 82, 174, 205, 207; Iurascovici, staroste 186; Mihalache 32; Miron 204-5, 211;
Petrache 251; Sandul 8; Vasile 32.
Onciulescu Gheorghita 8.
Orlandini, auditor 170.
Pastrav Nistor 51.
Ntrascu 52, 170, 224, 239.
Nun, star. 170.
Paunel Gligoras 56, 83; Toader
220.
Pavel Ionita 27, 99, 179.
Percec Patrascu 201-2.
Pe le-Alba Carste 65.
Peletiuc Ion 3.
97; Sandul 8.
Pelinoaia Irina 114-5.
Pe lin
Pi lat 60, 125; Gavril 99; Miha-
lache 241-2.
Perjul familie 192-3; Const. 9,
192; Iordachi 215, 251.
Petriceicu Dumitrasco
Toader 7.
www.dacoromanica.ro
219 ;
262
Pitai Andries 91.
Pitescul Zaharie 80-1.
Platon Ionita 233.
Plesca 16.
Roschip Iuon 32.
Plusc Ignat, medic 20.
Ruginoaia Mier la 151.
Popescul Antimia 176.
Popovici Antohie 150-1; Ion
9, 53, 97, 195; Vasile 151.
Postelnicescul Andronic 214-5.
Pot log Andreiu 193; Catrina
193-4; Dumitras 250; Gligoras 22, 34, 35, 84, 105-7,
120; Ionita 169; Lupul 102;
Manole 157; Serban 164.
Pototchi Nicolai 187.
Prajascul 226; Ienache 61.
Preda, stoln. 37, 76, 92; vornic
Rugind Anita 177-8; Nastasia
162, 176; Pavel 37, 98-9,
162, 176-8, 191, 210; Simeon
91; Stefan 98-9, 176.
Ruset Andrei 145, 183-4; Antioh 111; Constantin 26, 58,
89, 104, 183-4; Iordachi 24,
34, 59, 68, 75, 145, 183-4;
Manolachi 16; Stefan 122.
Rusta 58-9, 60.
Rusti Scarlet 47.
S.
80; Const. 228; Gafita 179;
Safta, fata Rustei 58-60.
Safta Predoaia vezi Paladi
Safta.
Samaca Const. 102; Vasile 228
Preda, stolniceasa 17, 22, 43-
Samson Const. 102, 249; Toa-
Safta 176.
Preda, stoln. vezi Paladi Preda.
4, 180.
Prelipcean Gligorie 229.
Prodan 25, 107-8, 169.
Pruncul Grigorie 64-5.
Racovita 89; Dumitrasco 39,
58; Radu 71, 76, 92, 220, 239,
241.
Raifta 48, 50.
Rali aga 250; loan 189.
Rapta Dumitras 250; Enachi
225, 233-4; Ion 251; Onufras
250; Nastasia 250.
Rata Ionita 181; Vasile 179-82.
Razul Costachi 183-4; vornic
220.
Rehtivan Ionita 221-2.
Romascan Iacob 151-2.
Ropcean aga 125; Gavril 201;
Nastasia 125; Sandul 10-1,
202; Vasile 10, 201-2, 227.
Rosca Const. 226.
der 53, 102.
Sarbul croitorul 185.
Sarcioae Irina 28.
Saul Gligorie 8; Sandul 8.
Sava ermonah 134; mitropolit
141; Ion 232.
R.
Rinie Toma 225.
Robul Toader 229.
9.
Savascul familie 125, 250-1;
Costin 249; Gligorie 10; Hie
249; Miron 163-4; Nazarie
250-1.
Savin Arghirie 95; de Comanesti 213, 216.
Sbiera Const. 111-2, 242; Dumitrasco 241-2; Ion 147.
Scarlet Serbul 58, 60.
Scoropanschi Andries 83.
Scortascul Toader 222, 231.
Scripa Filip 206.
Sidor Grigori 245.
Si lion Const. 100, 105, 110-1;
Toader 20; Vasile 228.
Siretean Ion 233.
Sirghie Irimie 147.
Slovaci 96.
Sluhaico Vasile 91.
Sluzanska Zamfira 42.
www.dacoromanica.ro
-
263
Suiloaia 219.
Solco 162.
Solomon log. 52.
Soricioae Erina 27.
Soroceanul 126, 226; Alexandru
14; Dumitrasco 201; Toader
14, 202; Vasile 14.
Spdnul Vasile 151.
Spranceand Stefan 211.
Stamati $tefan 45.
Stangaci Toader 251; Zosim
$eptelici Ana 9; Gligoras 9;
Ilie 41-2, 63-4, 81-2, 131,
148-9, 172-3; Ion 81; Lupul
5; Stefan 55.
$erban Const. 164.
Serbul Scarlet 58.
Schnirch Iosef 42.
Slusaico Vasile 128.
$otropa Petru 228.
Stirbat Sandul 41.
213.
T.
Starcea Iuon 168; Ionitd 163 Tabard Ion 70, 84, 206; Ionia
-4; Vasile 135-6, 196.
251; Stefan _cap. 170, 205,
211-2, 217-8.
Stefanovici Const. 228.
Stehan Ilinca 251.
Strasca Antimia 205; Catinca
101; Gahita 80; Ilie 122;
Ilinca 80; Ion 122-3, 160,
163, 169, 190, 206-7, 215;
Maria 122, 174, 213; Mihalachi 80, 122, 206; Stefan 80,
96, 121-2, 206; Vasile 122.
Strdtulat 77-8.
Stroescul comis 44-5, 203,
247; Const. 170; Gligoras 7,
12, 124, 143, 169-70, 202-3,
217-8; Ion 6, 12, 101, 223
-4; Lupul 7, 13, 124-5, 170,
224, 245-6.
Stroici log. 52; post. 160; spa tar 82, 87; Dumitrasco 238.
Sturza log. 133, 136, 144, 162,
216, 220-1; Alexandra 94;
Constantin 18, 19, 231, 239;
Dumitrasco 19, 184, 190, 250;
.Gligoras 250; Ion 88, 179,
189-90; Mihalache 122, 137;
Sandul 17-18, 39, 44, 96, 122,
145, 177-84, 189-90, 193-
94, 205, 238-40, 247; Scarlat
190, 251;
Smaranda 138;
Toader 167; Vasile 184.
S.
Sahin Catrina 165.
Serbenco Mateiu 195.
'Marta Anghelutd 228.
Tabita Anghelutd 222; Nicolai
222.
Tacu Iordachi 233; Dumitrasco
234.
Tdlabescu Ion 196.
Talmdciar Alexandru 232.
Talpd 120; Ana 98-9; Lupul
99; Nicolai 98-9; Vasilie 98.
Tamar 159.
Tanasie diac 97; log. de taint
133, 163, 184.
Tardtd Ilie 210.
Tarsiul Andrei 238.
Tatarii 50.
Tatomir 96.
Tdutul 18, 22, 35; log. 150, 179,
195; Costachi 151; Constantin 4-6, 63, 97; Dumitru 157,
189; Grigoras 215; Grigori
151; leremie 83-4, 220; Ion
53, 152, 157, 165, 233; Ionasco 150-1, 195; Ionita 34-5,
149, 155-6; Iordachi 151; Iuon
150-1, 239-40; Istrati 127;
Maria 27; Mihai 174, Miron
63, 223; Patrascan 17, 149-50,
240; Sandul 3, 25, 34-5, 38,
53-4, 80, 96-7, 127, 150-1, 156,
159, 215, 240; $tefan 152, 157;
Tanasi 211; Toader 3, 5, 34-5,
127, 149; Ursachi 151; Vasile
www.dacoromanica.ro
264
3-4, 22, 32, 33, 35, 53, 80, 127,
157, 226; Velicico 149; Zaharie 150, 179.
Tautuleasa Anita 156.
Teoctist, egumen Putna 24.
Teodosie, egumen de Zamostie
Tura 250; Gavril 151; Iordachi
163; Simeon 151.
Turcan Mihai cleric 229; Vasile 229.
Turcanovici Vasile 152.
U.
30-1.
Teofil, episcop Husi 183-4.
Teodorit, egumen Slatina 137.
Teofan, egumen Moldovita 172;
ermonah 192.
Toader armas 6, 41, 44-5, 223-4;
med. 216.
Toader, diversi 33, 25, 41, 89.
Toderasco Ianovici log. 186.
Tof an calugar 239; eg. Homor
123, 172, 213; de Nihoreni 211.
Toma de Berbesti 80.
Tomiuc Mihalachi 251.
Tomuzei Anita 157; Gheorghe
150, 156-8; Iordachi 150, 152,
156-8; Nicolai 155; Paraschi-
va 156-7; Safta 150.
Totoescul Nicolai 241, 243; Stefan 241.
Tumurug Constantin 232; Ionita 211.
Tupilat Gheorghe, staroste 243.
Turcii 10, 16, 18, 212, 224, 247;
din Hotin 135.
Udre Grigori 52; Paraschita 52.
Uhrin Stefan 13.
Ungurean 103.
Ureche Nestor 197.
Ursachi 191; vist. 36, 40, 59, 60,
226; Dumitru 33, 88-9, 90, 93,
134; Gheorghe 12, 25-6, 33,
71, 89, 92-3, 159, 167, 175,
182-3, 185, 193; Marta 93;
Maria 11-2, 26, 59-60, 71, 89,
184, 191; Toader 33; Varlaam 93, 115-7, 193; Vasile
26, 40.
Ursul 131; vornic de poarta
224; Iordachi 236.
Ursuleac 211.
Ursulet Gheorghe posteln. 162.
V.
Vargolici Gheorghe 32, 102.
Varlaam calugar 184, 193, 210;
egumen Ilisesti 114, 132; eTurcul (Turculet) 48, 50; Conpiscop Radauti 158, 183-4,
stantin med. 47-49, 50, 60,
201; egumen Solca 147.
108, 176-8, 182; Gheorghe Varnav dichiu 101.
129, 145, 188, 198, 210; Mi- Vartolomei arhimandrit 90.
huta 50; Sandru 50; Tadeus Vasian 107-8.
198; Toader 50; Vasilie 49. Vasilco 31, 80; Alexandru 8,
Tureatca Dumitrasco 219.
134, 150-1; Maria 80; NicoTusinschi Petru 233.
lai 151; Stefan 151; Vasile
151.
Vasilco cel batran 80.
T.
Tibul Ion 147; Vasile 147.
Tiganii 18, 45, 71, 104, 241.
Venedict, egumen Solca 118,147.
Veniamin mitropolit 19.
se 30, 188-9; Toader 32, 127;
Tudosie 128.
Topa familie 214-5, 233.
Viclovici Miron 229.
Tina (Tanta) 233; Me 3; Ma- Verdes Costin 13.
ria 32; Patrasco 128; Tana- Veriga Stefan 91, 128, 237-8.
Vicol umblator 129; Constantin 76.
www.dacoromanica.ro
265
Vita lie, eg. Sucevita 229.
Vlahovici, episcop 152.
Vlad Andrei 211; Andronachi
122, 251; Ion 211; Maria 31;
Nastasia 211; Odochita 211;
Vasile 233.
Vlaico Andronic 83-4; Ion250-1.
Vlasto Hrisoscoleu 195, 200; Ienachi 183-4.
Vlonga Toader 229.
163-4, 223; Stratulat 163-4;
Toader 35, 125.
Volcincestii, 108, 141-2, 217.
Volanschi Iosef 19, 20.
Vorbinescu Patrasco 218.
Voronca Vasile 238.
Vrabie Gheorghe 206.
Z.
Zamfir Manole cap. 120-1, 127,
Vogoride Smaranda 138.
167, 186, 200, 218, 220, 224;
Volcinschi familie 245-6; Antocap. de Cotman 93, 193-4;
hi 233-4; Arseni 82, 84-5;
Smaranda
193-4.
Antimita 224; Axana 82, 224;
Zane
Stefan
45.
Constantin 125-6, 163-4, 210,
224; Costachi 224; Gavril Zgrabanta Andrei 131.
125, 164, 195, 224; Gheorghe Zerigiewicz Caietan 95.
125, 162; Gheorghita 80; Gli- Zgora Soltana 42.
goras 224; Ion 163-4, 225; Zosin, familie 122; Stefan 169.
Manolachi 225; Maria 125; Zota Ion 170; Maria 225; Stefan 111, 169; Vasile 169.
Nacul 162; Sandul 11, 21, 345, 38, 108, 125; Stefan 6, Zus Costas 228; Gheorghe 233.
Nume geografice.
192-193, 209.
A.
Baiceni, jud. Iasi 71.
Alba, parau 16.
Baisesti, tin. Suceava
Altan, vale 46.
Arenii, tin. Suceava 63, 131, 138.
Areia Oncii 51.
Ardanesti, tin.
Suceava
227
(astazi Iordanesti).
123-4,
128, 214.
Balaceni, tin. Suceava 132, 134.
Balcauti, tin. Suceava 20, 153,
156-8.
Balilesti, tin. Suceava 20, 232.
Balta arsa 138; ratunda 146-7;
B.
Babin, tin. Cernauti 162,
185,
191, 210.
Bacani, tin. Tutova 16-17.
Bacau, tin. 197.
Badeuti, tin. Suceava 118, 230.
Bahna, loc 169, 189.
Bahnct, parau 136-137.
Bahnisoara 230.
Bahrinesti, tin. Suceava 87,
pisc 61; saca 138.
Banceni, tin. Harlau 42.
Bancesti, tin. Suceava 228.
Banila, tin. Cernauti 99,
150
158, 188-90.
Banila, tin. Suceava
60,
74,
192-3.
Bar lad, rau 196-7.
Barnovschi, man. 29, 30, 38, 69,
72, 183-6.
www.dacoromanica.ro
266
Basarabia, tars 225.
Bazacii, tin. Suceava 42 (disp.)
Becesti, tin. Cernauti 75.
Berbesti, tin. Cernauti 37, 56,
80-81, 166-8.
Berejnita, parau 127, 188, 190.
Berejnita, man. 190.
Berejonca, parau 190.
Beresti, tin. Suceava 135-8,
196-7 (disp.)
Berhomet, tin. Suceava 8, 1346, 193.
Broscauti, schit 125-6.
Brosteni, tin. SuceaVa 52.
Brusnita, parau 81, 125, 197.
Bucovina, tail, 17-9, 42, 78, 96,
222, 225-6.
Buda, tin. Cernauti, 123, (fost
Strointi).
Budilce, tin. Cernauti, 12, 27,
(disparut).
Bunesti, tin. Suceava 138, 216.
Buza Dealului, 118, 147; piscului 198.
.
Berhomet, tin. Cernauti, saliste
C.
183-6.
Berlinte, tin. Suceava 136-7.
Cabacul, parau, 188.
Bilca Patrautului, parau 198.
Cabenul, poiana 124.
Blecesti 193.
Cabesti,
tin. Cernauti 160, 205-7.
Bluscecauti 52.
Cadobesti,
tin. Cernauti 94,
I3ocicauti, tin. Hotin 19.
169.
Bodeni, tin. Suceava 137-8.
Cajvana, tin. Suceava 51-2 (fost
Bogdanesti, tin. Falciu 19, 52.
Caj veani).
Boian, tin. Cernauti 15, 19, 21,
Calafindesti, tin. Suceava 16,
61, 62, 67, 71-2, 127, 140-2.
17-19, 20, 146-7, 150, 173, 231.
Boianciuc, tin. Cernauti, 68, 82Caldarusa,
tin. Suceava, 138,
4, 100, 150, 174, 220, 250-1.
149
(zis
si
Gropile de ZahaBorauti, tin. Cernauti 169, 182resti).
5, 210.
Borghinesti, tin. Suceava 137-8, Calinesti, tin. Cernauti, 16, 102,
121-3, 125, 150, 197, 199.
171 (disp.)
Bosanci, tin. Suceava 45-6, Calinesti, tin. Suceava 17, 134..
Calinesti, tin. Iasi 19.
138-9.
Calinios, parau 188.
Boscauti, tin. Hotin 19.
Calugara, parau 138.
Botosana, tin. Suceava 51-2.
Camenca, tin. Cernauti, 70, 108,
Botosani, targ 21, 77.
136-7, 209.
Botosani, tinut 154, 250.
Caminena,
isvor, 140.
Botusinte, tin. Suceava 20, 153,
Campulung, mold. 63.
156-8, 231-5.
mpulung, rus. 16-7, 35, 150-2,
Bozian, tin. Cernauti 162.
178-82,
240, 250.
Bradetel, sat 148-9.
Campulung,
rus. ocol. 167, 176.
Bradatel, parau 148.
Braesti, tin. Suceava 105 (fost Candesti, tin. Suceava, 17,
123-4.
Corlatesti).
Capul
Barbicului, 147; Barcului
Branistea, epis. armen. din Su147.
ceava 236-7.
Carapciu, tin. Cernauti, 76, 100,
Brateni, tin. Iasi 192-3.
114.
Breaza, munte 214.
Carapciu,
tin. Suceava, 225, 227.
Broscduti, tin Cernauti 82, 85,
124-6, 178, 250.
Carapusceni, 52.
www.dacoromanica.ro
267
Carjesti, tin, Roman 60.
Carligatura, tinut, 9, 19, 208,
250.
Ceremus, rau, 21, 27, 37, 92,
96, 102, 119, 157, 177, 179-82,
188-90.
Cerepcauti, tin. Suceava 136-9,
171.
Ceretei, loc, 190.
Cernauca, tin. Cernauti, 26, 72.
Cernauti, tinut 3, 4, 6, 7, 11-2,
16-7, 19, 21-2, 25-6, 30-3, 37,
43, 48, 50, 54-6, 61, 66-7, 75,
81-2, 84, 88, 92-6, 99, 102, 105,
109-12, 119, 120-8, 137, 140-2,
145, 149, 150, 156-8, 160-3,
166-8, 170, 174, 177, 186.
Cernauti, targ 30, 42, 78, 86,
101, 103, 110-1, 175, 185-6,
187, 189, 191, 193, 195, 197,
200-8, 214-15, 219, 220, 2235, 235, 237-8, 244-8.
Cernauti, bis. Adormirea Maicii
Domnului 109.
Cernauti, metoh, 246.
Cetatea veche dela Patrauti,
198.
Chisilau, tin. Cernauti, 72, 114,
151, 168-9.
Chisldsti pe Sitna, 50.
Ceartoria, tin. Cernauti 37, 76,
102.
Cincau, tin. Cernauti, 106, 211,
217-8, 202-5, 247-9.
Cioara, tin. Iasi, 137.
Ciorsaci, tin. Suceava 52.
Ciplineti 52.
Ciuhur ocol, 182.
Clipschi, vale 110.
Cliscauti, tin. Cernauti, 20-1,
142 (astazi Ostrita).
Cobila, deal 111.
Clocucica, tin. Cernauti 244.
Clucina 186.
Coama dealului 210.
Coasta dealului 230.
Cohanesti, ocol Ciuhur 182.
Coltova, loc. 83, 230.
Comarresti, tin. Suceava,
51,
162, 213-4 (astazi Liuzii Homorului).
Coniatin, tin. Cernauti 152.
Corceasca parau 198.
Corcesti, tin. Cernauti 210.
Cordareni, tin. Suceava 98-9.
Coretnita, parau 190.
Corlata, tin. Suceava 104, 148-9
(fost Coddle le).
Corlatesti, tin. Suceava, 105,
138-9 (astazi Braiesti).
Cornii, tin. Suceava 42.
Cornui-luncii vezi Stelenesti.
Corovia, parau 110-1.
Cosmin, tin. Cernauti 126-7,
165.
Costacioaia, tin. Iasi 19.
Costesti, tin. Cernauti 88, 157,
166-7, 225.
Costina, tin. Sucevii 197.
Costiniur, parau,190.
Cosuleni, tin. Harlau 192-3.
CotnaA, targ 65, 71.
Cotul Ostritei, tin. Cernauti 20
1, 142.
Cotmani, tin. Cernauti 33, 93,
114, 167, 193 4, 200.
Covalca, loc 124.
Cozaresti, sat 52.
Cozusna, tin. Cernduti 183-6.
Crainicesti, . tin. Suceava 118,
146-7, 239.
Crasna, tin. Suceava 39, 88-9,
90, 126.
Criva, parau 188.
Crivita, loc 198.
Crosine, loc 198.
Cruce, tin. Putna 42, 247.
Cruhulei, tufis 111.
Cucuteni, tin. Iasi 71.
Cuciurul Mare, tin. Cernauti
86, 109-11.
Cuciurul Mic, tin. Cernauti 56,
83, 142, 212, 249-51.
Culeuti, tin. Cernauti 106, 120.
Culiceni, tin. Suceava 52.
www.dacoromanica.ro
268
Curnaresti,
tin. Suceava
Cupca, tin. Suceava 198, 209-10.
Cuturi, Galitia 143 (astazi
Kuty).
D.
Dani la, parau 134.
Danilesti vezi Maratei.
Danutenii 71.
Dealul lui Batar 190; Crucii
230; Horodencei 210.
Delenii, tin. Suceava 147 (disparut).
Deniseuca, tin. Cernauti 183-6.
Dersca, tin. Suceava 123-4, 214.
Dihteniti, tin. Cernduti 152.
Dohotarie, loc 198.
Do lina, vale 146, 230.
Doljecul, munte 62.
Dorohoi, tinut 99, 111, 162, 164,
186, 196--7, 247.
Dorosauti, tin. Cernauti 68, 83,
100, 106, 150, 220.
Draggnesti, tin. Suceava 147,
(disparut).
Dragasani (Draguseni), tin. Suceava 228.
Dragoesti, tin. Suceava 138.
Dragomirna, man. 198, 210.
Dragsani, tin. Suceava 167.
Drujesti pe Sitna 50.
Drumul Cerndutului 137; Horodencei 210; Horodnicenilor
130; lancului 148; Oprisenilor 137; Sobarilor 210, 251.
Dumbrava Popei 130.
Dumeni 99.
Dunare, rau 237.
Durnova, lantana 27.
Dvoresti, padure 102.
Fagetel, pardu 51, 229-30.
?Mehl, targ 58.
Falciu, tinut 19, 53, 197.
Fanatul Zaharestilor 65.
Fantana Arenilor 63-4; lui
Balos 134; Chirescului 118,
173; Doamnei 173; Imputita
131; Putredd 134, 188, 190,
230, 239; Rece 118, 146-7;
Rosie 27; Slatinei 97; StefanVoda 146; $tepcai 146.
Fdrceni, tin. Suceava 108 (astazi Prisacareni).
Feredeu, munte 214.
Fcredieni, sAliste 214.
Firaschi, pardu 110.
Florinta, metoh 28, 57-8.
Fogodisten, till. Suceava 134-5
(fost lacobesti).
Forosna, tin. Hotin 206.
Fratauti, tin. Suceava 78-9,
209, 230.
Frumoasa, tin. Suceava 63, 137
8.
G.
Galati. targ 166, 168.
Gherghinti, tin. Hotin 19.
Gliirvasul, parau 198.
Glodeni, Moldova 214.
Glodoasa, isvor 140.
Godinesti, tin. Cernauti 225.
Gogolina, tin. Cernauti 225 (fost
Stroestii de Sus).
Grdrnesti,
tin. Suceava 16-7,
20, 150, 155-8, 232.
Grecii, tin. Suceava 127 (disparut).
Grodinita, tin. Hotin 19.
Gropana, tin. Suceava 152, 156
8, 232 (zis Si Rudesti).
E.
Episcopia armen. din Suceava
65, 236-7.
Erghiceni 228.
Ezar 131.
F.
150,
199.
Gropenii Mari, vale 156.
Gropile de Zaharesti 148-9 (zis
si Calddrusa).
Gropsoara 131.
Grozesti, tin. Orhei 145.
www.dacoromanica.ro
- 269 II.
I.
Hagigadar, mitoc armen. din
lablonita, tin. Cernauti 152.
lablonovet, parau 110-1.
Iacobesti, tin. Suceava 118, 132,
Suceava 236-7.
Harlau, tinut 42, 132, 193, 1967, 208.
Hatna, parau 188, 242,.
Helesteul lui Buhus 110; Popii
146.
8, 90, 97, 100, 105, 113, 115-6,
Herta, targ 151, 228.
Hilinti, 52.
Hlibicioc, deal 190.
Hliboca, tin. Suceava 108, 137.
Hlinae, isvor 140.
Hlina, loc 188.
Hlincesti, 52.
Hlinestii Bosancilor 45.
Hlinita, tin. Cernauti 111, 145;
parau 125.
Hliviste, tin. Cernauti (Hlivesti)
122, 200-1.
Homiceni, tin. Neamt 193.
Homor, manastire 96, 123-4,
174, 213-4.
Homor, sat 214.
Horait, parau
134-5.
Iasi, targ, 4, 5, 7, 10, 12-15, 223, 26, 29, 34, 37-8, 40, 42, 57,
59, 64, 67-9, 71-2, 77, 79, 86-
18, 116-8,
134,
146-7, 173-4, 194, 207, 231-5,
239.
Horecea, man. 128-9, 237-8.
Horodinca, targ 120, 166, 187.
Horodnic, tin. Suceava 124, 229,
230.
Horodniceni, tin. Suceava 148-9
Horodiste, tin. Iasi 71-2.
121, 125, 133, 142, 149, 153,
160, 163, 167-9, 178, 183, 198,
200, 204-5, 211-2, 218, 224,
236.
Iasi, tinut 16, 19, 71, 137, 192-3.
lazlovat, tin. Suceava 52, 230.
Iazlovat, parau 146.
Iazul lui Gherghel 138; Strambul 147.
Iezar 214; Blisceatul 53; Luciul 52-3.
Igesti, tin. Suceava, 198.
Eris, parau 156.
Ilie St. man. 28, 57, 64-5, 85,
117, 130-1, 134, 213, 229.
Ilie St. sat, tin. Suceava 58.
Iliseani, tin. Dorohoi 186.
Ilisesti, sat, tin. Suceava
132,
134, 193.
Ijisesti, man. 114-5, 132, 134.
lonaseni, 233.
lordanesti 227 (f ost Ardanesti).
Iozovatul, parau 27.
Ipotesti, tin. Suceava 41, 46, 47,
58, 60.
Ispas, tin. Cernauti 16-7, 33,
53, 97, 100, 149-52, 156-8, 189,
190, 195-6, 239.
Horontu, parau 230.
Itcani, man. 116, 159.
Hotin, targ 10, 135.
Hotin, tinut 16, 19, 161, 06, 224, Iujinet, tin. Cernauti 201.
Iurcauti, tin. Cernauti 25, 82-4,
226.
Ivancicauti, tin. Suceava, 147
Hotin, raia 138, 225, 251.
(disparut).
Hovosta, saliste 214.
Ivancauti, tin. Cernauti 250.
Hriatca, tin. Suceava 221-2.
Ivanesti, tin. Vaslui 196-7.
Hrincesti, tin. Suceava, 118, 134. Izvorul Alb 110; Caminena 140;
(disparue.
doamnei 62; glodoasa 140;
Hlinae 140; socilor 51.
Hucau, parau 62, 141.
www.dacoromanica.ro
270
Mamurinti, tin. Cernauti 12-4.
J.
Jadova, tin. Suceava 150.
Jeverteani, 13.
Jijia, rau 178.
Jucica, tin. Cernauti 183-6; parau 12.
Jucica veche, 185.
L.
Lamba, parau 134.
Lamaseni, tin. Suceava 171.
Lazuri 31-2; Bilicestilor 102;
Onica 110.
Lehaceni, tin. Cernauti 4-6, 19,
27, 61, 72, 151.
Lehacenii Tautului 251.
Lentesti, tin. Cernauti 183-6.
Lentesti Camera le 185.
Lesii, popor 35.
Lisaura, tin. Suceava 139.
Liscic, padure 140.
Liteni, tin. Suceava 63, 137-8,
Mandacauti, 52.
Mandstioara, 42.
Maneuti, tin. Suceava 228.
Manzati, tin. Tutova 16, 150.
Maratei, tin. Suceava, 18, 112,
134-5, 241-3.
Martinesti, tin. Cernauti 7, 16970 (acum Ocna).
Maxinesti, tin. Roman 16.
Mazandesti, tin. Suceava 137-9.
Melesauti, tin. Suceava 116-8,
147, 194, 239.
Melesauti de jos 134.
Metoh Cernauti 246; Florinta
28, 57.
148-9.
Miclesti, tin. Roman 150.
Miculiciul, parau 198.
Miculinte, tin. Dorohoi 246-7.
Mihdiesti, tin. Suceava 171.
Mihalcea, tin. Cernauti 6, 10911, 233, 244.
Mihodra, parau 97.
Milia, tin. Cernauti 178-82, 188-
nesti.
Mitcau, tin. Cernauti 7, 246-7.
Liuzii Homorului vezi ComaLozai, sat 178.
Lucavat, tin. Suceava 8, 55-6,
97, 136, 189, 192-3, 196-7.
Luciul, helesteu 130, 138.
Lucovita tin. Cernauti 162-5,
193.
Lucovita, loc. 110.
Mitocul
armenesc,
Suceava
236-7.
Mogosesti, tin. Cernauti 206.
Moldova, tard 18-9, 42, 66, 138,
165, 188, 225, 235, 242-3.
Moldova, rau 214.
Moldovita, man. 53, 133.
Molatetul, ,parau 62.
Molnita, tin. Cernauti 162-3.
M.
Maciocani, tin. Tutova 197.
Maciocasi, tin. Tutova 196-7.
Magura, munte 214.
Mahala, tin. Cernauti 20-1, 140-
2 (f ost Ostrita).
Malinesti, tin. Cernauti 166-8.
Malitenitii, tin. Cernauti 112,
114, 200-1 (acum Malatinet).
Mamaiesti, tin. Cernauti 185,
245-6.
Mamornita, tin. Cernauti
163-5, 250.
90.
151,
Molnita, parau 218-20.
Moscova, oral 49, 50, 67, 161,
176.
Movild, semn de hotar 130, 136,
201; gaunoasa 210; neagra
138; Oncii 251; Oanei 169;
Paraschi 169; Prepelitei 138.
Movileni, tin. Roman 193.
Movilita, semn de hotar
131,
136, 173.
Muchea dealului 111, 137-8, 147,
173, 230, 239.
Musenita, tin. Suceava 227-9.
www.dacoromanica.ro
271
N.
Neamt, tinut 41, 75; ocol vol. I
129, 131, 196.
Nedieni, tin. Carligatura 250.
Negostina, tin. Suceava 156-8
(fost Verpole).
Neliapca, parau 134.
Nemerceni, tin. Suceava 81-2,
137-8.
Nepolocauti, tin. Cernauti 214-5
Niagul, parau 242.
Nihoreni, tin. Suceava 164, 2057, 211.
Nilipauti pe Vilia 19.
Nilipca, parau 118.
Niscoresti, tin. Soroca 19.
Nistru, rau 7, 66, 83, 99, 105-6,
120, 202-4, 210.
Novoselita, tin. Cernauti 225-6.
Opriseni, tin. Suceava 137.
Oraseni, tin. Harlau 132, 134.
Oraseni, tin. Cernauti 15,
17,
150.
Orhei, tinut, 145, 242; targ 203.
Osoiul, munte 230.
Ostrita, tin. Cernauti 20-1, 62,
126, 140-2 (acum Mahala).
P.
Padurea Dvoresti 102; Liscic
140.
Panca, tin. Suceava 8, 56.
Paraul Alba 16, Bahnet 136;
Berejnita 127, 188, 190; Bere-
jonca 190; Brusnita 125; Cabacul 188; Calinios 188; Calugara 138; Corceasca 198;
Coretnita 190; Corovia 110-1;
Criva 188;
Costiniur
190;
Cruhleac 125; Davila. 134;
0.
Obarsia Cabacului 188.
Ocna vezi Martinesti.
Ocolul Badeuti vol. I 80-1, 86,
88, 108, 110, 117-8, 150, 173,
180, 182, 184.
Ocolul Boto$ani, vol.
I
181,
I
181,
183-4.
Ocolul Cacticeani, vol.
183.
Ocolul Cdmpulung Rusesc 167,
176.
Ocolul Ciuhur, 182.
Ocolul Dorohoi, vol. I 181, 183,
196.
Ocolul Neamt, vol. I 129, 131,
196.
Ocolul Suceava, vol. I 95, 97,
147, 181, 183-4, 189, 196, 257.
Odobesti, targ 71-2.
Olencu, tufis 111.
()loyal, loc 24.
Onufri St. man. 40, 156.
Onut, tin. Cernauti 7.
Opcina, 127, 188-9, 198, 210;
Danilestilor 134; Mare 190.
Dragoiasca 138; Firaschi 110;
Ghirvasul 198; Gropenilor
Mari 156; Hatna 188, 242;
Hlinita 125; Horait 116-8,
134, 146-7, 173-4, 194, 207,
231-5, 239; Horontu 230; Hu-
cau 141; Iablonovetul 110;
Iazlovatul 230; Igris 156; Iozovatul 27; Lamba 134; luiMatei 147; Medveja 190; Miculiciul 198; Mihodra 97;
Negrul 138; Neliapca 134;
Patrautul 198; Pietrosu 110;
Pisareu 31; Polinciuc 188;
Pozinul 230; Racoasa 46; Racova 239; Racovitei 134; Rddita 230; Rohozna 12; Rosu
138; Rudii 61; Rutca 238; sac
230; Saha 230; Serafinetul
210; Schell 63, 237; Scurta
147; Solonet 97, 172; Stroiestilor 223; Stupchii 138;
Sucevita 230; To lova 138;
Top lita 188; Trestienet 109;
Valea-Seaca 230; Valhovet
111, 230; Velichi 188; Vo lovat 229-30; Volcinet 102.
www.dacoromanica.ro
272
Parhauti, tin. Suceava 132, 134,
174.
Parliseni, tin. Suceava 147
(disp.).
Partesti, tin. Suceava 51, 96,
214.
Patrauti pe Sirete 28, 57-8, 129,
Putna, man. 20, 23, 62, 70, 78,
86-7, 89, 101, 108, 110- 11,1267, 137, 140-2, 153, 191, 207-9,
210, 227.
Putna, sat, tin. Suceava 23-4,
70.
Putna, tinut 42, 197, 247.
198, 210.
Patrauti pe Suceava 198.
Patrautul, parau 198.
Pedecauti, tin. Cernauti 80,
122-3, 206.
Pelipauti, tin. Cernauti 11-13,
246.
Perieni, tin. Iasi 16.
Petriceni, tin. Suceava 107-8.
Pietroasa, parau 52, 110.
Plavalar, tin. Suceava 41-2.
Plesinte, tin. Cernauti 166-68,
207, 250 (acum Zeleneu).
Plesinte, tin. Suceava 17, 148
(disp).
Plopeni 40.
Pod la Horodenca 120; la Siret 126.
Pohorlauti, tin. Cernauti 72, 83.
Poieni, tin. Suceava 41-2.
Poienile, tin. Suceava 42.
Polonia 187, 203 (vezi Tara leseasca).
Po loyal 23-4.
Pomarla, tin. Dorohoiu 164.
Popeni, tin. Dorohoiu 196-7;
tin. Harlau 196-7.
R.
Rachitna, parau 61-2, 139.
Racoasa, parau 46.
Racova, parau 134, 173, 239.
Radita, loc 230; parau 230.
Radauti, episcopie 114, 200-1.
Radauti, sat 229-30.
Ramnic, helesteu 146.
Rapujenita, tin. Cernauti 99,
106, 120.
Rarence, tin. Cernauti 62, 1379, 140-2, 190.
Rastoace, tin. Cernauti 21, 34-5,
53, 151-2, 176-82, 195-6.
Rauseni, tin. Suceava 234.
Reucauti, tin. Hotin 61-2.
Revacauti, tin. Cernauti 181.
Revna, tin. Cernauti 245-7.
Rohozna, tin. Cernauti 11-12,
26-27, 33, 93, 186, 193, 219.
Roman, tinut 16, 19, 22, 60, 151,
193.
Roman, episcopie 116.
Romanesti, tin. Sucevii 16, 18,
19, 95, 118, 134, 147, 158-9,
173-4, 194, 205-7, 213-14, 2389, 241.
Romancauti, tin. Hotin 52.
Ropce, tin. Suceava 126-7, 198,
Prigoreni, tin. Carligatura 19.
202, 226-7.
Prelipce, tin. Cernauti 56, 62, Rostose, munte 51.
168-9, 210.
Rosu, parau 138.
Prisacareni, tin. Suceava 137, Rosia 138 (vezi Borghinesti).
225, 233 (f ost Farceni).
Rososa, tin. Cernauti 251.
Provorodie, tin. Suceava 136. Rotopanesti, tin. Suceava 148.
Prut, rau 15, 17, 19, 53, 61-2, Rudca, regiune 201.
93, 140-2, 181, 186, 222-3, 247. Rudesti, tin. Suceava 17, 20,
Putila, tin. Cernauti 48, 49, 50,
150-1, 153, 155-8, 232 (astazi
119, 176-82.
Gropana).
www.dacoromanica.ro
273
Ruda, parau 61.
Rugasesti, tin. Suceava 16-17,
150, 232 (acum Rogojesti).
Rus, tin. Suceava 40-2.
Ruseni, tin. Harlau 193.
Rutca, parau 238.
Sparieti 246.
Spasca, poiana 110-11.
Stanesti, tin. Cernauti 55-6, 95,
S.
StAuceni, tin. Botosani 214, 250.
Stebnic 152.
125-6, 150.
Stanesti, tin. Suceava 164, 205207, 233.
StAuceni, tin. Cernauti 169,
200-1.
Sabieni, tin. Iasi 193.
Sadagura 226.
Saha, parau 230.
Sambor, district 50.
Samusin, tin. Cernauti 7, 66.
Sanauti, tin. Suceava 95, 218220.
Sasasa, poiand 125.
Sascior, tin. Suceava
Stejareni (Stejaroaia) tin. Su-
ceava 105, 139 (disp.).
Stelenesti, tin. Suceava 137-9
(astazi Cornul-Luncii).
Stepeniuca, tin. Cernauti 210.
Storojinet, tin. Suceava 14, 201202, 227.
132-4
(disp.).
Satul-Mare, tin. Suceava 229-30.
Schitul Mare, Polonia, 235-6,
244-7.
fi
Scurta, parau 147.
Storonesti, tin. CarligAtura 9.
Strahotin 214.
Strambul, iaz 138-9, 147.
Strointii, tin. Cernauti 121-3,
163.
Stroesti, tin. CernAuti 12, 222-6.
Stroesti de sus, tin. Cernauti,
Securiceni 76-8.
Serafinetul, parau 210.
Sinahau, tin. Cernauti 211, 217.
Sinesti 20.
Sirete, targ 17, 20, 40, 156, 209,
228, 233.
Sirete, rau 9, 17, 36, 56, 60, 74,
97, 108, 136-7, 196, 198, 201,
210, 226.
Sitna 50.
Slatina, manastire 61-3, 136-8,
140, 171.
Sneatin, Polonia 17, 50.
Sobari, drumul 210, 251;
vad
188, 190.
Sobranet, tin. Cernauti 170.
Socola, tin. Iasi 145.
Sohaverca, tin. Cernauti 55.
Solca, man. 50-3, 116-18, 146-7.
Solonet, tin. Suceava 52, 95-6,
172.
Solonet, parau 95, 97, 162.
Soroca, targ 215; tinut 19.
Sorogani, tin. Iasi 19.
225-6, (astazi Gogo lina).
Stroesti de jos, tin. Cernauti
225.
Stroesti, tin. Suceava 63.
Stroesti, tin. Hotin 226.
Stupca, tin. Suceava 138.
Suceava, targ 28, 40-1, 44, 57,
63-5, 85, 117, 158, 222 236-7,
242.
Suceava, tinut 8, 9, 16-18, 20,
23, 28, 30, 36, 38-9, 40, 42,
44, 47, 52, 54-6, 59, 60, 74,
76, 78, 81-2, 85, 87-8, 95, 108,
109,116-7,123, 129, 132,135-7,
148, 150, 155-8, 173-4, 189,
193-4,196-9,201-2, 205-9, 216,
218-21, 225-8, 231-5, 238-9,
241-3.
Suceava, rau 10, 40-1, 45-7, 112,
116, 118, 134, 146, 241-2.
Suceava, ocol, vol. I, 147, 181,
183, 257.
www.dacoromanica.ro
18
274
Sucevita, man. 166-8, 229-30,
246.
Sucevita, parau 146, 229-30.
Suseni, tin. Tutovei 16.
Svicicauti, tin. Hotin 52.
Trabujeni pe Jijia 52, 178.
Trestiana, tin. Suceava 137; parau 109.
Tureatca, tin. Suceava 205-7.
Tutova, tinut 16, 150, 196-7.
Tuzura, tin. Orheiu 242.
S.
Salvauti, tin. Hotin 19.
Sarbenita, tin. Hotin 206.
Scheia, tin. Suceava 10, 64.
$elauti, tin. Hotin 19.
$ehaleuca 61.
Serauti, tin. Cernauti 26-7.
Serbauti, tin. Suceava 18-20,
147.
Silisau, tin. Dorohoi 99.
Siscani, tin. Bacau 197.
Siscauti, tin. Cernauti 68, 160,
169, 201.
T.
Tapu, munte 138.
Tara lesasca, 27, 67, 69, 120,
130, 143, 153-4, 215 (vezi PoIonia).
Tara Romaneasca
72,
195-6,
203.
Tara Ungureasca 23.
Tarigrad 60.
Tarina Sucevii 130.
Taroumisca, fanat 128.
Tetin, munte 110.
$omuz, parau 17, 45- 7,'81, 137138, 148, 221.
U.
Uidesti, tin. Suceava 138.
Ungaria 148.
T.
Tarnauca, tin. Cernauti 168.
Tatarasi, tin. Suceava 40-1, 138
Ungurii 35.
Urvicolesa 163.
(disp.).
Tatarii 44-8.
Taietura Nemtilor 134.
Tesova-Rovena 151 (astazi Rastoace).
Tereblecea, tin. Suceava 36.
Tesauti, tin. Suceava 44-5, 47,
59.
Timirul, loc 169.
To lova, tin. Suceava 138, 148149.
Tocarna, poiand 97.
Todiresti, tin. Suceava 51, 118.
Tomesti, tin.S uceava 108 (disp.).
Toplita, parau 188, 190.
Toporauti, sat 29-30, 61-3, 69,
72.
Toporucichi, tin. Cernauti 7 (as-
tazi Mosoriuca).
Toutri (Teutri, Tautrea)
tin.
Cernauti 68, 83, 100, 122, 150,
205-7, 220.
V.
Vadul sobarilor 188, 190; Raschei, tin. Tutova 197.
Valhovet, parau 111, 230.
Valea Caldarusa 138; Savore
140; Jitariu 138; Vornicenilor
138; Vodnii 51.
Valea-Saca, tin. Suceava 137-8;
parau 230.
Valeni, tin. Neamt 75.
Valeva, tin. Cernauti 56, 72, 186'
220, 250.
Vartop, groapa 201.
Vascauti, tin. Cernauti 27, 43,
75-6, 92, 101, 143, 186.
Vascauti, tin. Suceava 9, 38,
193, 228.
Vasiln, tin. Cernauti 71-2, 105107, 120, 204.
Vaslauti, tin. Cernauti 70-2, 95,
220.
www.dacoromanica.ro
275
Vaslui, tinut 196-7.
Verbauti, tin. Cernauti 56, 83-4,
192-3.
Verenceanca, tin. Cernauti 169.
Verpole, tin. Suceava 19, 156,
(astazi Negostina).
Vicovile, tin. Suceava 78-9, 209;
de jos 208-9.
Vicsani, tin. Suceava 158 (disp.).
Vijnita, tin. Cernauti 18, 22,
96-7, 177-182.
Vilauce, tin. Cernauti 3, 31-2,
80, 83, 125, 127, 215, 225,251.
Vilia 19.
Vitiliuca, tin. Cernauti 95.
Volcinet 30, 102, 136, 171, 229.
Voloca, tin. Cernauti, 37, 92,
101-3, 111.
Voloca, schit 103.
Volosca, saliste 92.
Volovat, tin. Suceava 229-30.
Vorantaresti, tin. Roman 19.
Vorniceni, tin. Suceava 137-8.
Vorniceni, Moldova 214.
Vorona 52.
Z.
Zadubriuca, tin. Cernauti 26-7.
Zaharesti, tin. Suceava 63, 65,
138, 148-9.
Zamca, episcopie arm. 65, 236237.
Zamostie, tin. Cernauti 30-2,76,
127-8, 207, 225.
Zapodie 146, 230.
Zarea dealului 63, 146-7.
Zastavna, tin. Cernauti 54, 68,
83, 100, 220.
Zimiesti, tin. Tutova 150.
Zlodica, vale 201.
Zmeiani, tin. Tutova 16.
Zvinece, tin. Cernauti 162.
Lucruri
A.
Angarii 23, 154, 161, 237.
Arenda satului 113.
Carte de blastam 115.
Cascavali, (bir) 209.
Cisla 79, 161.
Ciuma 165-6.
Claca de arat 113; de fan 113;
B.
de secere 113.
Bani not 35; vechi 37, 60.
Basting 120.
Bir 114.
Blastam 21, 141.
Bordei 131.
Conace (bir) 209.
Cornarit (bir) 154.
Cunita 154, 214.
Bouri 109, 136, 141, 210.
Dajdie 194.
Dare 23, 154, 161, 236.
Desetina 24, 65, 70.
Braniste, (bir) 79.
Brazda in cap 147, 230.
Brodina 66.
C.
Cai de olac. 29, 79, 209.
Calarasie 114.
D.
Dijma 4, 9, 55, 65, 113-4, 126,
155, 204, 244; targului Cernauti 246-7.
Drum 109.
Ducati olandezi 95, 251.
www.dacoromanica.ro
-
276
F.
M.
Ferie 205.
Florini 78, 157, 186.
Florini Rheinisch 152, 228.
Folarit (bir) 209.
Mesernita 65.
Mezil 171.
Moarte de om 124, 210.
Munca la cetate 133.
Funie 64, 173, 227.
Furtusag 210.
O.
Oca 109, 113.
G.
Odgon 20, 102, 106, 142, 163,
Galbeni 22, 24, 30, 95, 134, 137,
139, 154, 184.
Galbeni olandeji 19-20; imparatesti 42.
Gloaba 210.
Gostind 65, 79, 235.
H.
Hartii (bir) 154.
I.
Ialovite (bir) 139.
larmaroc dela Cernauti 187-8.
J.
Jirebii 13, 122, 163-4, 197, 21920.
L.
Lazuri 119, 179, 240.
Legea tarii 143.
Lei 5-6, 8-9, 10, 16-9, 22, 25-6,
32, 34, 44-5, 48, 50, 54, 60,
75-6, 79-82, 92, 94, 101, 108,
116-8, 121, 123, 128, 134, 139,
143, 145, 154, 178, 180-1, 190,
194, 197, 201-2, 212-3, 216,
227-8, 231, 238, 241-3, 248-9.
Lei batuti 13, 36, 59.
Lei not 103, 117, 125, 211; nemtesti 128, 237; turcesti 78,
233; vechi 104.
Lei (bir) 207-8, 237.
Lucru boeresc 40; domnesc 79.
199, 214, 224-5, 239, 246.
Otace 154;
sub Horodinca
187-8.
P.
Palanca (intaritura) 134.
Palme domnesti 102, 163, 173,
225, 227, 239, 242.
Para le 42.
Parastas 167.
Pared labia (bir) 154.
Paza marginii 113.
Pelceale (bir) 209.
Poclon 30.
Podvoz 79, 209.
Pogon 246-7.
Ponturile 208.
Poron 66.
Poslusanie 24, 127, 209.
Potronici 130, 154.
Pravila 154.
R.
Ruble 50.
Rupta 29, 161.
S.
Salba de galbeni 5.
Sarindare 148, 168, 183.
Scutire de bir 161, 214, 237.
Solarit 79, 209.
Soroc 142, 153, 170, 201, 208,
212.
Stanjeni 20, 64, 102, 106, 163,
173, 214, 224-5, 227-8, 251;
domnesti 199, 239, 242.
www.dacoromanica.ro
277
Stogul de fan
131;
de boe-
resc 4.
Sulgerie 171.
V.
Vacarit 24, 214.
Vadra 10.
Vama 130, 152; dela Cernauti
T.
235; domneasca 109, 214.
Taleri 81; de argint 186; ba- Venitul gramaticiei 154; . starostelui 154.
tuti 204.
Taleri (bir) 237.
Z.
U.
Zlloti 10, 205.
Zloti (bir) 237.
Ughi 184, 219.
Dregatori, slujbasi.
Aga:
Hesant 26; Neculce Const. 20;
Panaite 184; Rali 250; Ropcean 125.
Aprozi:
Miron 219; Onciul Miron 204-5.
Macri 3, 39, 82-3; Macri Dumitru 4, 6, 10-1, 68, 84, 86;
Niculce Vasile 18; Sturza
Sandul 17, 39, 44.
Bezmdnari: 30.
Calcira$i 112-4; de Cotmani 114
Camarasi:
Armasi:
Bals Iordache 42; Cantacuzino
Const. 116-7, 148; Carstian
162; Cracalia Vasile 6; Dinul
147; Dohatco Pascal 218; Dumitrascu 63; Pantilie 184;
Strasca Stefan 80, 121-2;
Toader 41, 44-5, 223-4; Toader, fiul lui Damian 6.
Hurmuzachi Carste 106-7; lonita 118-9; Nicolai 116-7.
camarasi de izvoade:
Macarescul Tanasi Petrachi 65.
Caminari:
30; Bals Iordachi 41; lordache 42.
II. Armasi:
Toader 223.
Capitani:
Bani:
Aristarh 183, 197; Bals Iordachi 239; Bals Lupul 85, 239;
Cantacuzino Iordachi 75, 145;
Costachi Ilie 169; Dumitru99;
Alcazi Andrei 232-3; Alexandru 40, 88; Arseni 35; Bala.sinovici Dumitras 250; Beldiman lonita 111; Beldiman luon
102; Butura Vasile 169; Calmutchi D-trasco 37, 122, 166;
www.dacoromanica.ro
278
Ciornei Andrei 234; Ciudin
luon 216; Cociala Toader
122;
Ionita
Gherghel
20;
Goian Gh. 232; Hurmuzachi
71; lima Gh. 116-7; Iamandi Antohi 78; Ionita 128; Isar
8, 199; Jian Mihalachi 169;
Jora leremie
112-3, 200-1;
Mihai 220; Manoli 76; Mihu-
let 166; Mitescul luon 32;
Mortun Pavel 239; Mustiata
Ion 84; Parvul Const. 215;
Parvul Toader
144;
Pe lin
Sandul 8; Perjul Const. 192;
Pot log Grigoras 34, 120; Pot-
log Lupul 102; Rata Vasile
179-182; Ropcean Vasile 223;
Samson 37; Samson Toader
53; Sava Ion 232; Sbiera Dutrasco 242; Strasca luon 1223, 163, 215; Strasca Stefan
122; Tabard Stefan 205, 2112, 217-8; Tacu lordachi 233;
Tints Tanasie 188; Vargo lici
Gh. 32; Vlad 200; Volcinschi
Gavril 224; Volcinschi Sandul 11. 21, 35; Zamfir Manoli
120-1, 127, 167, 186, 200, 218,
220, 224; Zosin Stefan 169.
Capitani de Cotman:
130, 154; Mihulet Apostol 1678; Neculce Gavril 114, 200;
Zamfir Manoli 93, 193-4.
Cdpitani: de Carapciu 100; de
Roman 22; de Siret 209; de
Soroca 215; de Stefanesti 75.
Ceparii: 30.
Chizesi 44.
Comisi:
Andries 71; Aristarh 99; Cal-
mutchi Gh. 196-7; Ciudin Negoita 22, 44, 57-8, 63, 76, 112,
242; Constantin 68; Costachi
C. 75; Costachi Grigori 183;
Costin Velicico 89; Durasco
162; Giurgiuvan Toader 17982; Hrisoscoleu Aristarh 27;
lordachi 139; Niculi 184; Ni-
culce Const. 19, 20; Paladi
Dimitrie 44; Paladi Toader
16; Patrasco 224; Rugina
Pavel 98-9, 176-8, 210; Stratulat Ionita 78; Stroescul 445;
Stroescul Gligorie 124, 143,
217-8,
169-70,
202-3,
247;
Septelici Gligoras 9.
II. Comisi:
Ciudin Neagul 18; Ciudin Negoita 81; Costache Vasile 104.
III. Comisi:
Talpa Nicolai 98-9.
-Comisari de dajdie:
Tabard Ionita 251.
Condcari: 30.
Cupari:
Vasile 128.
Cupdrel: lonascu 184.
Curtean:
Tabard Ion 84.
Adrabani 71.
Desetnicii de stupi: 30.
Dijmari: 20.
Cluceri;
Diaci :
35; Costachi M. 20; Mihalachi
42; Ruset Iordachi 24, 34, 68,
75; Stirbat Sandul 41.
Bilai 234; Gligori 13; lonasco
13; Scortascul Toader 222;
Stefan 171; Tanasie 97.
www.dacoromanica.ro
- 279 Diaci de visterie:
Festila Dinu 216; Ivan 203-5;
Vasile 43.
Cantacuzino Iordachi 27, 47,
122; Catargiul Ilie 4, 17, 39,
Ga5tinari: 79; de mascuri 30;
de of 30.
Gramatici:
Bats Iordachi. 41; Ion 125, 144,
202-4, 247-9; Pavel 99, 179;
Rata Ionia 181.
Hatmanii:
Balica 139; Bogdan Lupul 59;
Costachi
Const. 75; Costin 83; Dumitrasco 44; Enacachi 119; Ion
20, 67, 94; Ionia 5; Neculce
Ion 15, 20-1, 67; Racovita
89; Racovita D. 39, 58; Razul Costachi 183; Ruset
Const. 145.
Ispravnicii tinutului Sucevii:
Botez satrar 213, 218; Canano
Const. 209; Cantacuzino Dinul 65, 150; Iliac 208-9; Lambrino C. 277; Pascal 65, 150.
Jicniceri:
Carp Toader 142; Iamandi Ion
111, 224; lorga Vasile 143;
Matias 239; Mihalachi 133;
Racovita Radu 75, 92; Stroescul Ion 6, 223; Sturza Ion
88, 101; Ursachi G. 182-3 193.
II. Jicniceri:
Carp Toader 189.
nul Solomon 9, 167; Basota
Patrasco 186; Boul D. 17;
Folari: 209.
Globnici: 79, 209.
Costachi 94, 99;
Logofetii:
Bals Lupul 111, 180; Barladea-
44, 47, 59, 87, 89, 90, 92;
Ceaurul Vasile 247; Costachi
C. 115, 119, 145; Costachi
Toader 57, 99; Costin Miron
89; Costin Niculai 145; Donici Darie 14, 99; Dubau 59,
82; Dumitru 236; Gavrilas
Mateias 89, 93, 219; Gheor-
ghe 226; Goian Toader 35;
Matei 228; Miclescul Gavril
8; Mitescul G. 75 ; Neaniul
Gavril 202; Neagul V. 37;
Paladi C. 15; Racovita Radu
241; Ruset Stefan 122; Solo-
mon 52; Stroici 52; Sturza
133, 136, 144, 162, 216, 220-1;
Sturza Sandul 122, 177-9,
183-4, 189-90, 194, 205, 23840, 247; Tautul 15, 150, 179;
Talabescu I. 196; Toderasco
lanovici 186.
II. Logofeti:
Buhaescul Vasile 144, 183-4,
195; Constantin Niculai 120;
Costin Nicolai 113; Ruset
Antioh 111; Tautul Mihai
174; Ursul Iordachi 236; Zane
St. 45.
III. Logofeti:
Costachi Gr. 39; Costachi Toa-
der 58; Constantin 16; Dumitrasco 49.
Logofeti de divan:
Vrabie Gh. 206.
Logofeti de taina:
Tanasie 133, 163.
www.dacoromanica.ro
- 280 II. Logofeti de taind:
Tanasie 184.
Logofeti de visterie:
Gheuca Toader 184.
Mandatari: 152.
Mazili:
27, 111, 119, 150, 189, 210, 215,
224, 232-3, 243.
Medelniceri:
Bals Lupul 117, 194, 218, 230;
Basota Nicolai 88; Basota
Vasile 239; Calmutchi Sandul 242; Cantacuzino Iordache 7, 9, 12, 26, 38, 66, 94;
Cantac. Serban 123-4; Dumitrasco 40; Flondor Serban
102, 111, 119, 143, 159, 163,
168, 186, 248; Gheorghie 132-
3; Gherghel N. 222; Iorda-
Paharnici:
Apostol Gheorghita 76, 248;
Ba ls Iuon 222; Boteanul Serban 7; Buhdescul V. 108, 137,
210; Canano C. 209; Canta-
cuzino C. 66, 169-70; 213,
222; Cantac. Dinul 65, 150;
Cantac. Iordachi 94; Cantac.
Manolachi 183; Costache G.
75; Dumitrasco Nasul 82; 1lies 209, 234; Iordachi 184;
Moga 1de N. 5; Paladi C. 180;
Patrasco 239; Patin 170; Ru-
set C. 26; Ruset ford. 145;
Strasca Ion 160; Sturza C.
239.
Pan(iri: 152.
Parcdlabi:
Bals Ionasco 202; Calmdsul
Toader 45; Velicico 43; de
Stefanesti 134; de Hotin 139.
Pargari: 13, 170.
chi 6-7; Isdcescul Ionasco
132; Linie C. 195, 241-2;
Pitari:
Gligorie 102; Pascal 65, 150;
Si lion C. 100, 105, 110-1; Silion Toader 201; Toader 216;
Macri Dimitrie 184.
Podvodari: 30.
Polcovnic: Hurmuzachi Matei
Mai Toader 45, 221; Necul- Carste 71; Cocoran Ion 184;
Crupinschi Gligoras 143; Dace Ion 140; Parvul Gh. 135rie Costin 189; Ilie 197, 216;
6, 186, 189, 195-7; Pdrvul
Turcul C. 47-8, 60, 176-8, 182.
II. Medelniceri:
Ciudin C. 216.
Megiesi:
35, 45, 53, 61, 87, 96, 120, 147,
153, 168, 210, 239, 242.
27.
Portari de Suceava:
Carcu Eremie 5; leremie 82;
Tura Iordachi 163.
Poslusnic: 23, 40.
Postelnici:
Alexandru 59; Arapul 223; Ba-
Mesergiu: 65.
Mosani: 6, 123.
sold C. 228; Casimir I. 221;
Cantacuzino Serban 63; Dra-
Ncimestnic: 143.
96; Gherghel Stefan 136; Ior-
Olacari: 29, 30.
m 215; Gherghel Iordachi
dachi 58; Lucachi Mih. 62;
www.dacoromanica.ro
281 Si lion Vasile 228; Soroceanul
Du-trasco 201; Starcea Ion
137; Stroescul
Gligoras 7, 12; Stroici D. 160;
Turcul G. 129, 145, 188, 198,
210; Topa Mihai 215-6; Ursachi Gh. 167; Ursulet Gh. 162;
Vasilie 132-3, 228; Vlasto lenachi 183.
168; Stefan
II. Postelnici:
Costachi Vasile 104.
Postelnici de tin. Tutovei: 215.
Razesi:
30, 32, 37, 53, 87, 96, 103, 105,
117-8, 120, 125, 147, 153, 158-
9, 163, 167-8, 170, 189, 190,
195-6, 200, 212, 219-20, 239,
250.
Rohmistri: 50; Murgulet Lupascu 5, 120.
Ruptasi: Fedelisanul 242.
Sardari:
Bainschi V. 190, 247; Cantacuzino Iordache 19; Darie Miron 15, 150, 152, 155, 240;
Gheuca Lupul 58; Ilias 208;
Miron 8, 16-7.
Scutelnici: 55; 236.
Sluiitori: 113.
Neculce Ion 19; Neculce Vasile 29; Paladi 16; Paladi Ion
15, 17-8, 68, 150; Paladi Toader 144; Ruset Andrei 145,
183; Stroici 87.
II. Spatari:
Stroici 82.
Stabsoberauditor : Orlandini 170.
Starosti:
35; Grigoras 89; Hancul 122;
IsacescuI Nacul 5; Racovita
Radu 71.
Starostii de Cernauti:
30, 130, 154, 200-1, 204; Apostol Gh. 76; Cantacuzino Serban 66, 68; Ciocarlie Gr. 224;
Constantin N. 120; Costin N.
127; Crupenschi V. 224; Enacachi 119; Gheorghie 111,
186; Iirisoscul Vlasto 200.
207; lane 220; Ilie 218; Laronti 143; Lefter G. 102; Lupul 74, 223; Macri Dim. 3, 6,
10-1, 86, 184; Onciul turascovici 186; Patin 170; Racovita Radu 75, 92; Rali I. 189;
Ruset Iordachi 24, 34; Si-
lion C. 100, 105-6, 110-1.
Stegari: 50.
Stolnici:
Spatari:
Aristarh 220; Bals Iordache 42; Aristarh 144-5; Bals V. 41; Basota V. 198; Cantacuzino C.
Bats Toader 94; Cantacuzino
239; Cantac. Ilie 88; Cantac.
C. 170; Cantac. Iordache 27,
Iordachi 38; Cantac. Serban
76, 89, 92, 99, 101, 160, 201,
68, 104, 148-9; Conachi G.
219; Cantac. Vasile 88; Cio232; Costachi I. 67; Costagolea 17; Constantin 221;
chi V. 183; Costin Potimir
Costachi C. 58; Darie Miron
82; Duca 52; Dumitrasco 25;
17; Iordachi 99; Lambrino C.
Dumitrasco Ursachel 60; Ga227; Neaniul I. 118-9, 125,
fenco M. 128, 219; Iirisoscul
202-4; Neculce Gavril 223;
www.dacoromanica.ro
282
Vlasto 195, 200;
Vamesi:
Iatco Ion
204; Paladi Preda 16-8, 27,
44, 118, 147, 160-7, 176-82;
109, 154; Craciun 53; Gheorghita 162; Gligoras 53; Pantazi 143; Stefan 45.
sachi D. 96.
Vatamani:
129; Chiras 142; Gheorghita
Preda 37, 76, 92; Radu 18;
Sturza V. 184; Septelici Ilie
41, 63, 82, 148-9, 172-3; UrII. Stolnici:
Gafenco Miron 188, 195-6, 240.
Sulgeri:
Gheorghi 186; Luca A. 63, 216,
218; Luchi Adam 41; Ursachi D. 88.
II. Sulgeri:
Alcazi C. 226.
Satrari:
Botez 213; Chesco P. 242; Parvul C. 196-7; Rugina St. 98-9,
de Craini-
45; Vasile 136;
cesti 147.
Vatafif
Bainschi D. 96, 188-9; Draghici
Borotco 203-4; Dumitrachi
94; Draghinici V. 191; Ion
5; Tabarta A. 228.
Vatafi de Stolnicei:t
Bainschi D. 189, 247-9. I
Vatafi de umblatori:
Andrei 215; Prodan 107-8.
Vatafi de Stanesti 233; de Suceava 52; de Vascauti 9.
Sbiera C. 111-2, 242;
Zota St. 111.
Slehtici: 68, 97.
22, 49, 53, 62, 113, 118-9, 121,
Soltuzi:
170; Constantin 91; Chiriac 91.
Visternici:
176;
Soltuzi de Cernauti:
Ciuci I. 185; Slusaico V. 128.
Sugabinari: 209.
Umblatori:
Oancea 212; Vicol 129.
Uricari:
Axenti 4, 10, 30; Chesco 168;
Chesco Simeon 167, 178; Gafenco 98; Gafenco Dumitrasco 63; Gafenco Miron 88, 90,
99, 142, 162, 189; Vasile 26.
Vecini:
135-6, 143, 168, 174, 183, 195,
197, 207-8, 240.
Adam V. 95; Alistarh 94; A-
postol Gh. 76; Cantacuzino
Ionita 181-2; Cantac. Iordachi 25-6, 39, 43-5, 47, 58-9,
71, 88; Costachi C. 39; Luca
25-6, 105; Luca Stefan 26,
71-2, 90; Lupul 74, 223; MiMild 239; Neculce 71-2; Paladi 215; Paladi Toader 20,
75, 145, 177-83, 189-90, 240;
Rosca C. 226; Ruset I. 59;
Sturza S. 96; 'Mita A. 222;
Toderasco 29;
Ursachi 36,
40, 59, 60; Ursachi D. 134;
Ursachi G. 27, 33, 71, 89, 92,
159.
www.dacoromanica.ro
- 283 II. Visternici:
Hermeziu S. 195-6; Nicolai 184;
Stamati St. 45; Toader Stefan 41.
Vornici:
Arghirie 99; Bals C. 247; Bals
Ion 36, 123; Bals lord. 122;
Bals Lupul 19, 41, 78, 118;
Bals Toader 95; Bals Tudorachi 19, 95; Barladeanul Solomon 245, 247; Bogdan I.
241; Boul 166-8; Cantacuzino Iordachi 102, 119, 145,
165-6, 168, 184; Catargiu Ilie
58; Constantin 75; Costachi
197; Costachi V. 59, 88; Cos-
tandachi C. 92; Costin V.
17, 59; Donici D. 17, 39, 58,
75; Frangule 5; Gavrilas Mateias 185-6; Ion 27, 96; Ionasco 186; Lupul 42; Lupul
C. 67; Mitescul G. 44; Ne-
culce I. 104, 126-7, 168, 184,
197; Neniul 189; Paladi D.
20; Paladi Ion 17, 99; Paladi
Toader 15, 150; Petriceico
D-trasco 219; Petriceico Toader 7; Preda 80; Racovita
R. 220, 239; Razu C. 220;
Rugind 37; Ruset C. 58, 89,
104; Ruset M. 16; Stroescul
L. 13, 124-5, 224, 245-6; Stur-
za C. 19, 231; Sturza D. 250;
Sturza Ion 179, 189-90; Sturza Sandul 92, 145; Sturza
Mihalachi 122; Septelici 184;
Septelici Ilie 9, 131; Septelici
Lupul 5.
Vornicii tarii de jos:
Cantacuzino Iordachi 167; Ruset C. 183.
Vornicii Orli de sus:
Ruset I. 183.
Vornicii de gloata:
Carp V. 102.
Vornicii de poarta:
Gherman 224; Hadambul L.
108, 137, 210; Pilat G. 99;
Stefan 125; Tabard St. 170;
Ursul 224.
Vornicii de Botosani:
Calmasul T. 77; Sturza Gr. 250.
Vornicii de Suceava:
28, 79, 209; Angheluta T. 230;
Badelita Toader 41, 57-8, 6364, 131, 147, 172-3; Ciudin
Negoita 57-8, 63-4;
5-6; Septelici Ilie 63-4.
Miron
Vornicii de Campulung Rusesc:
Bainschi D. 127; Micul Mihai
143, 167, 176-8.
Vornicii de sat:
198; Gligorie 63, 212; Mortun
P. 147, 173; Prodan St. 169;
Zota St. 169; Zota Vasile 169.
Vornicei: 160.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pagina
1. 1720, Julie 11, Iasi: Mihai Racovita VV. hotareste ca familiile Onciul, Tanta, Ciurar,
Peletiuc, Cracalia si Frunza sa stapa-
neasca satul Vilauce, de oarece cu totii
descind dela Toader Tautul, stramosul lor.
2. 1720, Julie 26, Iasi: Const. Tgutul se plange
ca pe mosia sa Lehcicenii, tin. Cernauti,
sed niste vecini care refuza sa dea dijma.
Domnul trimite pe Dimitrie Macri ca sa
cerceteze, sa sileasca pe oameni la plata
dijmei sau sa-i ridice depe mosie. . .
3. 1720, Oct. 24, Iasi: Mihai Racovita VV. ordona
lui Dumitru Macri, sä hotarasca mosiile
lui Iordachi Cantacuzino, care se impre-
soara de alti boieri. . . . . . . .
4. 1720, Noem. 15: Se certifica ca Sandul Saul a
cumparat dela Sandul Onciul a 1/2 parte
de Lucavd( si Berhomet, tin. Sucevii,
.
.
fiindu-i nepot de fats.
.
. . .
5. 1721, Ian. 12: Popa Gavril, fratele lui Ion Po-
3-4
4-6
6-7
8
povici, se jelueste contra lui Iordachi Can-
tacuzino, si dovedind drepturile sale primeste a 1/4 parte de Vascduti, tin .Sucevii.
6. 1721, Martie 27: Sandul Ropceanul da zalog
satul Scheia de langa targul Sucevii, lui
Calistru, episcop de Radauti, pentru o
datorie ce acesta o platise pentru el. . .
7. 1721, Julie 21, Iasi: Mihai Racovita VV. trimite pe Dumitru Macri sa mearga la Rohozna si Pilipciuti, tin. Cernauti, pentru
a stabili hotarele lor. ...... .
.
8. 1721, Sept. Iasi: Mihai Racovita VV. intareste
lui Toader Damiian 1/2 de sat din Mamurinti, tin. Cernauti . . . .
.
. .
9. 1721, Noem. 6, Iasi: Mihai Racovita VV. permite ca fratii Alexandru, Toader si Vasilie Soroceanul sa -si ridice veniturile
depe mosia for Storojinet, tin. Sucevii.
www.dacoromanica.ro
9-10
10-11
11-12
12-14
14
286
Pagina
10. 1721, Noem. 20, Iasi: Mihai Racovita VV. da
drept lui Ion Neculce hatman sa-si faca
pod umblator peste Prut land mosia sa
Boianul, tin. Cernauti.
. .
11. 1722, Febr. 20: Impartala dintre Iuon Paladi
si Miron Darie: Paladi primeste Ordseni,
Grcimesti, Rugiisesti, Romeinesti, Bacani,
Zmeiani, Suseni, Manzati; Darie primeste 1/4 (spas, 1/4 Campulungul rusesc, Ciilinesti si 112 Calafindesti.
.
.
.
.
.
12. 1722, Julie 22, Boto$ani: Un demnitar bisericesc scrie lui Ion Neculce sa nu se intinda
cu satul Boianul in hotarul satului Ostrita.
13. 1722, Sept. 28: Mihai Racovita VV. confirma lui
Sandul Volcinschi partea de mosie Rdstoace, tin. Cernauti, ce o are dupd sotia
sa Maria, fiica lui Tautul. . . . . . .
14. 1723, Mart. 9, Iasi: Gheorghe Moloc calugarul
da ginerelui sau Danila Giurgiuvan a '/8
parte de Viinita, tin. Cernauti, pentru
15
15-20
20-21
21-22
suma de 50 galbeni, pe care acesta i-o
imprumutase . . . . .
.
. .
15. 1723, Mart. 17, Iasi: Domnul Tarii darueste bisericii dela Putna zidita de Dragon Vodei
un poslusnic . . . . . . . . . .
16. 1723, Mai 8: Mihai Racovita VV. trimite pe
Iordache Ruset la satul lurcauti, tin. Cernauti, sa cerceteze conflictul ivit intre
Gheorghe Badiul si Sandul Tautul.
.
.
17. 1723, Mai 11, Iasi: Maria Ursachi voind a-si
marita fata, imprumuta o suma de bani
dela vist. I. Cantacuzino prin intermediul
vist. Stefan Luca, care garanteaza cu
22
23-24
24-25
mosia sa Cernauca. Achitandu-se datoria,
Stefan Luca primeste satul Zadubriuca
si scoate de sub zalog satul Cernauca .
18. 1723, Julie 11: Se arata in ce fel partile satului
Lehiiceni, tin. Cernauti, au fost impartite
intre membrii familiei Tautul. . . . .
19. 1723, Sept. 25: Mihai Racovita VV. trimite pe
vornicii de Suceava sa cerceteze conflictul ivit intre man. St. Hie si Patrauti pentru metohul Florinta de langa targul Sucevii
20. 1723, Dec. 4, Iasi: Mihai Racovita VV. ordona
-----
slujbasilor sai sä lase in pace satul Toporduti, tin. Cernauti.
www.dacoromanica.ro
25-27
27-28
28-29
29-30
287
Pagina
21. 1723, Dec. 15: Mihai Racovita VV. intareste
manastirii de Zamostie daniile f acute de
razesii de Zamostie.
22. 1724, Ian. 10: Au judecata in fata Domnului
Toader Ursachi $i Darie Branzanul pen-
30-32
tru parti de mosie din Rohozna. 'Janie Br
este dat ramas
32--33
23. 1724, Febr. 2, Cernduti: Fratii Tautul dau cumnatului for Grigoras Pot log 1/3 Rastoace,
tin. Cernauti, pentru o datorie ce acesta
o platise pentru fratele Vasile Tautul. La
judecata i se atribue o parte de Rastoace
lui Sandul Volcinschi, tot cumnat cu
Tautulestii; pentru pierderea indurata
Pot log isi va lua o parte din Ctimpulungul rusesc sau de aiure, unde ii va
placea.
33-35
24. 1724, Mai 15: Ion Bals fost mare vornic vinde
lui Calistru, episcopul de Radauti, satul
Telebeacinte, tinutul Sucevii, mostenit
dela socrul sau Ursachi, pentru suma de
.
.
.
.
300 lei batuti.
.
.
.
.
25. 1724, Julie 15, Iasi: Mihai Racovita VV. intareste lui Mihai si Gheorghe Lenta a 1/4
parte de sat de Berbesti, tinutul Cernauti,
impresurata de capitanul Calmutchi. .
26. 1724, Julie 31, Iasi: Velicico si sotia sa Safta
valid curnnatului for Danila Giurgiuvan
a Vs parte de Voloca pe Ceremus si a V8
Ciortoria, amandoud tinutul Cernauti,
pentru suma de 75 lei bani vechi. . .
27. 1724, Aug. 8: lordache Cantacuzino darueste
manastirii Barnovschi din Iasi partea sa
de mosie din Vascauti, tinutul Sucevii.
36
36-37
37-38
38-39
28. 1724, Aug. 10, Iasi: Mihai Racovita VV. comu-
nica lui Calistru, episcopul de Radauti,
ca jumatate de Crasna, tinutul Sucevii,
a trecut la Miron Gafenco, mostenire dela
socrul sau capitanul Alecsandru Ilschi.
29. 1724, Aug. 16, Suceava: Se face schimb de
mosii: Mitropolia Sucevii da jumatate de
satul Rus, iar Ion Bals da in schimb mitropoliei partea sa de Teitaras de Tanga
targul Sucevii.
www.dacoromanica.ro
39-40
40-42
288
Pagina
30. 1724, Sept. 29: Safta, sotia lui Velicico Catichi,
darueste lui Iordachi Cantacuzino mare
vist. a 1/4 parte de Vascauti, tinutul Cernauti.
43-44
alte sate. Se da hotarul satului Teseuti.
44-47
lui C-tin Turcul.
47-50
51-53
31. 1724, Oct. 28: Negoita Ciudin comis vinde lui
Iordachi Cantacuzino mare vist. satul
Teseuti din ocolul Sucevii cu 8 vecini din
32. 1742, Noemvrie 3: A 1/4 parte de Putila, tinutul
Cernauti, fusese proprietatea familiei Cocoran, iar dela familia Cocoran a trecut
la Constantin Turcul. Goianestii rectama aceasta parte de mosie. In urma Vasile Turcul pleaca la Moscva la Chighecioaia sä aduca scrisorile doveditoare. La
judecata se da dreptate Antimiei, vaduva
.
.
.
.
.
.
.
33. 1725, So lca: Hotarnica satului So lca.
34. 1725, lunie 25, Ispas: Se imparte a 1/4 parte din
satul !spas si a 1/3 parte de Riistoace intre
membrii familiei Tautul si Popovici. .
35. 1725, Aug. 8: Ilinca si Gheorghe, copii lui Dumitrasco din Zastavna, furand surorii for
mai mici Tofana documentele lasate de
.
.
.
parintele lor, sunt tinufi sa i le restitue.
36. 1725, Aug. 29: Mihai Racovita VV. confirms
lui Ursachi Isar partile lui Grigori Ba. .
. .
tul din Lucaveit si Stdnesti
37. 1725, Aug. 30: Mihai Racovita intareste lui
Gligoras Paunel partile sale de mosie din
Valeva, Cuciurul Mic, Prelipce, Verbduti,
Barbesti, Lucaveit si Panca. . . . .
38. 1725, Noem. 11, Iasi: Mihai Racovita VV. Inta-
53-54
54-55
55 56
56
reste man. St. Ilie metohul Florinta delanga targul Sucevii. . . . . . . .
57-58
Lupa vand vist. Iordachi Cantacuzino satul Ipotesti pentru suma de 400 lei. . .
40. 1726, Ian. 20: Sandul Momitco cu sotia sa
58-60
39. 1726, Ian. 13, Iasi: $erbul Scarlet si sora sa
Anita vand Antimiei, vaduva lui C-tin
Turcul, o parte de Beinila . . . . .
41. 1726, lunie 9: Hotarnica satului Boian, tin
Cernauti.
42. 1726, Julie 15, Iasi: Mihai Racovita VV. darueste man. St. Ilie o bucata de loc din
targul Sucevii, din preajma Arenilor. Se
da hotarul acestei bucati de loc. . . .
www.dacoromanica.ro
60-61
61-63
63-65
289
Pagina
43. 1726, Julie 25: Iordachi Cantacuzino primeste
dreptul sa-si faca pod umblator pe Nistru
la mosia sa Samusin.
.
.
.
.
.
.
44. 1726, Dec. 21, Iasi: Grigori Ghica VV. intareste
65-66
lui Ion Neculce satul Boian ocupat de
Lupul Costachi in timpul bejeniei lui
.
Neculce in Cara Rusiei . . . .
45. 1727, Ian. 18, Iasi: Dumitrasco Calmutchi are
conflict cu Goenestii pentru parti de mosie din Boianciuc, Toutri, Dorosiiuti, Zastavna si Sisceiuti. Este trimis $erban Can-
tacuzino staroste la Cernauti sa cerce-
66 67
teze Si sa curme conflictul . . . . .
46. 1727, Mart 6, Iasi: Grigori Ghica VV. iarta oamenilor de Toporeiuti greselile comise si-i
sfatueste sa he supusi man. Barnovschi.
47. 1727, Mart. 30, Putna: Calistru, episcop de
68-69
din Camanca, tin. Cernauti. . . . .
48. 1727, Mai 2: Starostele de Cernauti Radu Racovita ordona unor boieri sa hotarasca
satul Vasleiuti si sa deosebeasca partea
70
69
Radauti, darueste man. Putna prisaca
.
70-72
49. 1727, Iwzie 14: Grigori Ghica VV. scrie satenilor din Toporiiuti sa aiba dreptul a se
apara de toti boierii si slujitorii care ar
calca satul lor. . . . . . . . . .
50. 1727, lunie 19, Iasi: Grigori Ghica VV. Intareste lui Diacon Gheorghe si lui Vasilie
Licperde partea for de mosie din Banila
72-74
lui thirmuzachi.
Moldoveneasc
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
51. 1727, Julie 13: Catarina, fiica lui C-tin Flondor, vinde lui Iordachi Cantacuzino mosia ei, a 1/4 parte Vdslauti, tin.. Cernauti.
52. 1727, Julie 17, Iasi: Ghedeon, mitropolitul Sucevii, cumparand satul Securiceni, it dal
nepotului sau Stratulat, care se casatoreste cu Aftira, fata lui Toader Calmasul,
vornicul de CampulAng . . . . .
53. 1727, Noon. 2: Grigori Ghica VV. tocmeste pe
vecinii de Vicoveo si Frdtduti sa dea gos-
tina cu disla, adeca 450 lei pe an.
.
.
74
75-76
76-78
78-79
54. 1728, Apr. 20: Sanda, fiica lui Gheorghita Carcu, vinde lui Sandul Tautul a 1/1.6 parte
de Pedecauti, tin. Cernauti.
.
T. Balan: Bocumente bucovinene, IV.
www.dacoromanica.ro
.
.
.
80
19
290
Pagina
55. 1728, Mai: Zaharie Pitescul vinde protopopului
Toma a 1/4 parte de Berbesti, mostenita
. .
. . .
.
dela mosul Ciornohuz.
56. 1728, Mai 13, Iasi: Negoita Ciudin II. comis
vinde mitrop. Gavril jumatate de sat Nimerceni, tinutul Sucevii . . . . . .
57. 1728, Mai 25: Anaforaua despre satul fur.
. . .
cauti, tinutul Cernautilor.
58. 1728, lunie 30: Grigori Ghica VV. intareste lui
Dumitru Macri satul lurdiuti, tinutul
Cernauti.
59. 1728, Aug. 8: Cativa negustori armeni din Suceava facandu-si oddi pe mosia man. Sf.
Ilie, vornicii de Suceava sunt avizati sa
se clued la fata locului si sa cerceteze.
80-81
81-82
82-84
84-85
85-86
60. 1729, Apr. 17: Grigori Ghica VV. scrie lui Dumitrasco Macri, staroste de Cernauti, sa
alunge pe oamenii de Cernauti, cari s'au
asezat pe mosia Cuciurul Mare a man.
Putna.
61. 1729, Julie 12, Iasi: Grigori Ghica VV. scrie lui
Ilie Catargiu mare log. sa hotarasca mosia Bahrinesti, tin. Sucevii, pentru care se
cearta boierul Stroici cu episcopul Antonie.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
86
87
62. 1729, Julie 25, Iasi: Mihai Racovita VV. intareste lui Mihai si Gheorghe Lenta partile
for de mosie din Costesti, tinutul Cernauti.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
87-88
63. 1730, Ian. 15, Iasi: Grigori Ghica atribue lui
Miron Gafenco 1/2 mosie Crasna, impre-
surata de calugarii man. Putna. . . .
64. 1730, Ian. 23: Onufras, fiul Costii, vinde lui
. ...... .
88-91
Suleiman o casa cu pomat din orasul
Cernauti.
.
.
.
65. 1730, Mai 20, Vascduti: Danila Giurgiuvan cu
sotia sa Maria, fata lui Gheorghi Motoc,
vand lui lordachi Cantacuzino a 1/2 parte
de Voloca, tinutul LernAuti, pentru suma
de 40 lei.
66. 1730, Julie 8: Gheorghi Ursachi darueste cdpit.
de Cotman Manole Zamfir partile sale de
mosie din Rohozna, tin. Cernauti.
www.dacoromanica.ro
91
92
93
291
Pagina
67. 1730, Noem. 13: Velicico Panaitache cu sotia
sa Maria vand lui Iordachi Cantacuzino
satul Cadubesti, tin. Cernauti, pentru 100
. . . . .
.
. .
lei bani vechi.
68. 1731, Febr. 11: Iuon Dociul vinde lui Savin Arghirie jumatatea de sus a satului So Iona,
tinutul Sucevvii. .
69. 1731, Mart. 12, Iasi: Hotarnica satului Vijnita,
tinutul Cernauti.
70. 1731, Mart. 12, Iasi: Miron Gafenco uricarul
se impaca cu membrii familiei Botez si
Talpa in privinta mosiilor Corda'reni, tin.
Sucevii si Ritpuienita, tin. Cernauti.. .
71. 1731, Julie 31, Iasi: Grigori Ghica VV. trimite
pe starostele de Cernauti Constantin Si-
94-95
95-96
96-97
98-99
lion sa cerceteze conflictul ivit intre Sandul
Nalivaico si alti razesi pentru parti de
mosie din Tdutrea, Boenciuc, Dorosduti
100
si Zastavna, toate din tinutul Cernauti. .
72. 1731, Aug. 10: Zamfira, sotia lui Toader Murgulet, vinde lui Antonie, episcop de Rad'auti, o bilcata de pamant si o pivnita si. 100-101
.
.
tuata in targul Cernauti. .
73. 1731, Aug. 12: Vasile Miros diacon vinde lui
Iordachi Cantacuzino mare spdtar a Vs
parte de Voloca, tinutul Cernduti, care se
. . 101-103
uneste cu mosia Vascauti. . .
74. 1731, Sept. 10: Suliman Basa vinde lui Gheorghe Grecul casa cu pomat din Cernduti,
103
cumparata dela Dumitras Costin. . .
75. 1732, Martie 23: Velicico Panaitache vinde lui
Vasilie Costache II. comis si sotiei acestuia Ilinca, intreg situ! Corldtele, tinutul
Sucevii, pentru 50 lei bani vechi. Vasilie
Costache 11 vinde mai departe lui Serban
.....
Cantacuzino pentru suma de 100 lei si
.
. 104-105
. .
doi Tigani.
76. 1732, lunie 9, Iasi: Grigori Ghica VV. catra
C-tin Si lion, staroste de Cernauti: ii ordona sa hotarasca jumatate de sat Vasileu, proprietatea boierului Hurmuzachi
Carste
105
www.dacoromanica.ro
292
Pagina
77. 1732, lunie: Gligoras Pot log si Vasile Cracalie Ott% C-tin Si lion, staroste de Cernauti: comunica ca au hotarit jumatate
de mosie Vasilev, partea camarasului
Hurmuzachi.
.
.
.
.
78. 1732, Julie 5: Gligoras Pot log si Ion Mustiata
catre med. C-tin Si lion: ii comunica ca
au stalpit mosia Vasileu, proprietatea eamarasului Hurmuzachi Carste. . . . .
79. 1732, Aug. 3: Prodan, vatavul de umblatori de
Cernauti, darueste manastirii Putna 1/4
parte de Petriceni, tinutul Sucevii, mostenita dela mosul sau popt Vasian de Petriceni.
.
.
.
.
. ...... .
105-106.
107
107-108
80. 1732, Septemvrie: Domnul tarii acorda bisericii Adormirea Maicii Domnului din Cernauti unele venituri din vama domneasca. 108-109
81. 1732, Oct. 4: Hotarnica satului Mihalcea, tinutul Cernauti.
109-111
82. 1733,
:
C-tin Sbiera da fetei sale I-
. ....... .
leana parti de mosie din McIrcitei, tin.
Sucevii.
.
.
111-112
83. 1733, Aprilie 5: Nicolae, ginerele leremiciii Jora, se planze ca calarasii cari sed pe triosia sa Malaiinitii, tinutul Cernauti, refu7a
sa-i plateasca darile obisnuite. . . . . 112-113
84. 1733, Aug. 5: Constantin Mavrocordat VV. trimite pe log. Neculai Costin la satul Malatinet, tinutul Cernauti, sa cerceteze conflictul ivit cu calarasii din acel tinut pentru dijma
113-114
85. 1733, Sept. 25, lasi:Pelinoala murind a lasat
man. Ilisesti toate mosiile ei. Catrina, nepoata Pelinoaiei, cerand odoarele Pelinoaiei, caluzarii de Ilisesti primesc carte de
blastam precum n'au mostenit decat mosii. 114-115
86. 1733, Oct. 3: Calugarul Varlaam Ursachi yin-
de manastirii Solca trei parti din satul
Mele$euti, tinutul Sucevii, pentru suma
de 217 lei. Banii acestia se vor intrebuinta pentru terminarea manastirii Itcani. 115-118
www.dacoromanica.ro
293
Pagina
87. 1733, Oct. 24 Ionita carnaras Si Danila Giur-
giuvan se cearta cu Mihai Micul pentru
park de mosie din Putila. La judecata se
face dreptate acestor doi reclamanti. . . 118-119
88. 1734, funk 6, last: Constantin MavrocordatVV.
trimite cativa boieri to mosia Culeut, tin.
......
Cernauti, care dung ialoba lui Ursachi
Isar este i'mpresurata de mosiile Rapuj120-121
.
nita si Vasileu
cearta
cu
89. 1734, Sept. 28: Toader Braha se
cumnatul sau Stefan Strasca pentru C'dlinestii pe CerPrzus, iar cu varul sau Nalivaico pentru Strointii, tin. Cernauti.
Domnul trimite boieri srt cerceteze. . . 121 123
90. 1735, Ian. 23, Iasi: Constantin MavrocordatVV.
trimite pe boierii Ion Bals si Serban Cantacuzino sä stingy conflictul ivit Intre
man. Homorul Si Stefan Gherghel pentru
1/2 Bilisesti, tin. Sucevii, si oamenii din
Candesti pentru o bucata de loc
din
Dersca, si oamenii din satul Horodni. .
123-124
cent pentru o iana furata. . .
91. 1735, Oct. .5, last: Constantin MavrocordatVV
intareste lui Grigoras Stroescul partile
lui de mosie din Broscauti si Steinesti,
. .
124-126
tin. Cernauti . . . . . .
92. 1726, Ian. 12: Grigori Ghica VV. intareste man
Putna satele Osfrita, Cozminul, Ropce si
Crasna si satul la podul Siretului. . . . 126-127
92. 1736, Ian. 12: Grigori Ghica VV. intareste man.
tilor Sandul si Istratie Tautul o parte
din mosia Zamostie, care fusese stapa. . .
.
.
127-128
nita de Toader Tina.
vinde
man
94. 1737, Febr. 7: Gheorghe Pantei
Horecea un fanat pentru suma de 6 lei
128-129
nemtesti.
95. 1737, Mart. 15: Grigorie Ghica VV. intareste
lui Gheorghe Turcul post. satul Pdtrduti,
129
tin. Suceava.
96. 1737, Aprilie 14: Domnul tarii avizeaza pe starostele de Cernauti sä nu supere pe negustorli armeni din Tara Lesasca. . . . 129-130
www.dacoromanica.ro
294
Pagina
97. 1737, Aprilie 21: Dima Iu las Si femeia sa Sanda daruesc manastirii St. Ilie un loc din
farina mare situata langa targul Sucevii. 130-131
98. 1737, Mai 14. Iasi: Ionasco Isacescul zidind
man. Ilisesti Si murind Mel testament,
Grigori Ghica VV. Intareste acestei man.
satele daruite ei de ctitor, anurne: Trei
parti de Ilisesti, satul Sasciori, satul Bit-
leiceard, 1/2 sat lacobesti Si 1/4 Plirhauti,
toate tin. Sucevii si 1/40reiseni,tin.Harlb.
99. 1737, luniP 24: Grigori Ghica VV. Intareste
lui Gheorghie Parvul med. parti de mosie din Beresti si Berhomete, amandoud
...... .
. .
tin. Sucevii.
100. 1737, lunie 29, Ostrita: Boierii Toader Carp 51
132-135
135-139
Miron Gafenco cerceteaza din ordinul
domnului conflictul ivit intre man. Putna
si vornicul Ion Neculce pentru hotarul
satelor Ostrita si Bolan, tinutul Cernsft'uti. 140-142
101. 1737, Julie 5: Ilk Ciudin, omorind doi Evrei din
Cuti. este condamnat la moarte; it salveaza Mihai Micul si unchiul sau $erban Flondor, pentru care fapta li se ce-
deaza 1/4 parte de Vascauti, tinutul Cernauti; mosia trece la Alistarh stolnicul,
care plateste sumele cheltuite. . . . .
102. 1737, Julie 22, Socola: Domnul tarii intareste
stolnicului Alistarh jumatate de sat de
Hlinita, tin. Cernauti, reclamata de Gheorghe Turculet postelnic.
103. 1737, Dec. 15: Hotarnica satului Crdinicesti,
. .
tinutul Sucevii. . . . . . .
104, 1738, Martie 20: Ilie $eptelici vinde lui Serban
Cantacuzino mare stolnic mosia zisa Gropile de Mai-esti, tinutul Sucevii. . . .
105. 1738, lunie 16, Iasi: Grigori Ghica VV. Inn"reste lui C-tin Tautul a patra parte de sat
de Ispas, tinutul Cernauti
106. 1739, Ian 10, Iasi: Grigori Ghica VV. trimite
143-144
144-146
146-148
148-149
149-152
pe Miron sardarul la satul Balcduti al
man. Putna sä stings conflictul ivit cu
razesii din Botasenita si din Rudesti. .
www.dacoromanica.ro
.
152-153
295
Pagina
107. 1739, Aprilie 11: Domnul tarii stabileste ce
dari vor plati negustorii armeni din Tara
Lesasca.
153-155
108. 1739, lunie 24: Taranii din Gramesti au impresurat partea de mosie a lui Nicolai
Tomuzei din Rudesti. Domnul trimite pe
155-158
Miron sardarul sa cerceteze.
109. 1739, lunie 25: Grigori Ghica VV. trimite carte
episcopului de Radauti Varlaam sa cerceteze conflictul ivit intre Gheorghita Si
ginerele sau lordache si intre razesi pen-
tru niste parti de mosie din Romdnesti,
158-159
. .
. .
. . .
. .
tinutul Sucevii.
110. 1739, Julie 12, Iasi: Sandul Tautul capitan se
plange, ca Iuon Strasca i-a confiscat veniturile depe partea sa de mosie din Ca-
beVi, tin. Cernauti. Domnul trimite doi
.
. .
.
.
boieri sa cerceteze.
.
111. 1739, Julie 18: Grigori Ghica VV. confera lui
Iordache Cantacuzino dreptul sa aseze in
salistea sa pustie din Siscauti, tin. Cernauti, oameni straini care vor fi scutiti de
toate darile timp de 8 luni. Dupa acest
termen vor fi cu rupta la visterie. . . .
112. 1739, Dec. 7, Iasi: Membrii familiei Gafenco,
Ursulet si Volcinschi impart intre olalta
mosiile ramase dela mosii lor. . . . .
113. 1740, Ian. 12, Iasi: Murind fiul Constantin, parintii sai lordachi si Catrina Cantacuzino daruesc man. Sucevita jumatate de
Plesintii, tin. Cernauti, 1/7 parte Costesti Si o parte de Berbesti care se chea.
ma Malinesti . . . . . . . .
114. 1740, Apr. 20, Iasi: Grigori Ghica VV. trimite
boieri sa hotarasca urmatoarele sate ale
vornicului Ion Neculce: Cluseleu, Valeva si Prelipce. . . . . . . . . . .
115. 1740, Apr. 22: Grigori Ghica VV. dil drept lui
Gligoras Stroescul sa stranga dijma satului Martinesti si sa se inteleaga pentru
ea cu spataroaia lordachi Cantacuzino in
fata domnului.
www.dacoromanica.ro
159-160
160-161
161-165
165-168
168-169
169-170
296
Pagina
116. 1740, Iunie 17: Domnul tarii apara mosiile Borghinesti si Ciripctiul, proprietatea mandstiri Slatina. . . . . . .
.
. . .
117. 1740, Julie 1, Suceava: Maria, sotia lui Stefan
diacul, darueste mitropoliei Moldovei par-
171
tea ei de mosie din Solonet. . . . . . 171-172
118. 1740, Noem. 25: Ilie Septelici si Toader Badelita stalpesc a Ve parte de Romeinesti,
tin. Sucevii, partea lui Toader Braha. . . 172-174
119. 1741, . . . .:Enachi Halipliul darueste din averea rap. Gheorghie Ursache50 stupi preotului Costasco, ca din venitul for sa inzestreze biserica Adormirea Maicii Dom175
nului din Cerniiuti
.
. .
.
.
.
120. 1741, Mart. 18, Iasi: Miron Gafenco se cearta
cu Mihai Micul pentru parti de mosie din
Putila si Rastoace . . . . . . . . 176-182
121. 1741, Apr. 2, Iasi: Grigori Ghica VV. implinind
dorinta rap. Gheorghie Ursache jitnicer
darueste man. Barnovschi mosia Jucica
cu salistele Deniseuca, Lentesti, Cozusna
si Berhomete, tin. Cernauti.
.
.
. .
122. 1741, Mai 14: Domnul tarii stabileste data iarmaroacelor ce se vor Linea la marginea
tarii sub Horodinca. . . . . . . . .
123. 1741, Julie '15: rlotarul incre satele Bdnila si
Milia, amandoua din tinutul Cernauti. .
124. 1741, Julie 21: Manastcrea Putnei se invoeste
cu Vasile Draghinici pentru mosia Babin din tinutul Cernauti . . . . . .
125. 1741, Aug. 2: Grigori Ohica VV. Intareste lui
Gheorghie Perjul si rudelor acestuia sta-
182-186
187-188
188-190
191-192
192-193
panirea asupra satelor lot-.
. .
. . .
126. 1741, Noem. 5: Manoli Zamfir darueste lui Andrei Potlog si sotiei acestuia Catrina partea sa de mosie din Rohozna, tin. Cein. 193-194
127. 1742, . . . .: Stefan Cazacul cedeaza lui Lupul
Bals pentru binefaLerile primite o parte
din mosia Romanesti, tinutul Sucevii. . . 194-195
128. 1742, Febr. 15: Domnul tarli trimite boieri ca
sa cerceteze conflictul ivit pentru parti
195-196
de Ispas si Rastoace.
www.dacoromanica.ro
297
Pagina
129. 1742, Febr. 23: Se impart mosiile lui Constantin Parvul intre copiii sai Gheorghi, Vasilie si Ileana, cas. cu Gheorghi Calmutchi. 196-197
130. 1742, Mart. 7, Iasi: Constantin VV. intareste
lui Gheorghi Turculet mosig Kitrclull pe
198
Sirete, tinutul Sucevii.
.
. . .
.
131. 1742, Mai 12: Gligori si sotia sa Nastasia daruesc popii Daniil o parte din satul Co-
mciresti, tinutul Sucevii, ca sa-i pomeneasca in biserica . . . . . . . .
199
132. 1742, Mai 24, Iasi: Constantin Mavrocordat VV
trimite pe starostele de Cernauti in satul
Malitinitii, tinutul Cernauti, pentru a sili
pe vecini la implinirea obligatiilor for fats
de stapanul mosiei.
. .
. . .
. . 200-201
133. 1742, Mai 30, Ropcea: Gheorghita Cautes, fiul
lui Gavrilas Ropceanul, cedeaza fiilor lui
Dumitrasco Soroceanul a patra parte de
Storojinet, tinutul Sucevii. . . . . . 201-202
134. 1742, Iunie 6, Iasi: Se atribue prin judecata
lui lonita gramaticul 1/2 sat Cincclu, impresurata de Gligoras Stroescul. . . . 202-205
135. 1742, lunie 12: Fratii Ion, Stefan si Mihai Stras-
c4 se impaca cu cumnatul for Toader
Braila pentru partile for de mosie din
Roinc?nesti, Stcinesti, Nihoreni, Tureatca,
Toutre si Cclbesti, care mosii be sunt depe mosul for Onciul Iurascovici si matusa
for Maria Carcoaie.
205-207
136. 1742, Julie 2: Domnul tarii scrie ispravnicilor
de tinut sä implineasca dela vecinii man
Putna can s'au imprastiat cate 2 lei de
om pe an
207-209
137. 1742, Julie 13: Domnul tarii scuteste de bir satele man. Putna anume Vicovile, Freitiiutil, Camiina, Bahrinestii si Cupca. . . 209-210
138. 1742, Julie 21: Hotarnica satului Babin, tinutul
Cernauti.
210
139. 1742, Aug. 15: Membrii familiei Vlad vand lui
Stefan Tabara a 1/16 parte de Cincclu. .
211
www.dacoromanica.ro
298
Pagina
140. 1742, Aug. 27: Stefan Tabara este trimis la
Cuciurul Mic sä vanda panea lui Manole
si sa satisfaca pe creditori. . . . . .
141. 1742, Sept. 22: Fratii Ghedeon si Ghelasie, fiii
lui Savin de Comanesti, vand man. Homor mosia lor, anume 1/2 Comeinesti. .
.
212
213-214
142. 1743, Ian. 28: Fratii Topa vand vist. Paladi
partea for de Nepoloctiuti, tin. Cernauti. 214-216
143. 1743, Mart. 14: Sulgerul Adam Luca vinde nepotului sau Constantin Ciudin 1/2 sat Bu216
noti, tin. Sucevii. . . . . . . .
144. 1743, Apr. 23, Cernduti: Stefan Tabara se cearla cu Gligoras Stroescul pentru a 1/4 parte
Cinceiu. Li se acorda un timp mai lung
sa-si adune documentele Si sa vie din nou
217-218
.
. . .
. .
. .
.
.
la judecata
145. 1743, lunie 19: Satul Scinciuti umbland in 54 ji-
rebii a fost Impartit intre Lupul Bals, familia Ciomartan, Pascal Dohatco si Ma.
.
. 218-220
. .
. .
. .
ria Misaileasa.
146. 1743, Aug. 17: Starostele de Cernauti lane
este trimis sa cerceteze conflictulivitintre
Sandul Nalivaico si cumnatii sal pentru
parti de mosie din Vaslauti, Boianciuc,
Tdutre, Zastavna si Doroscluti. . . . . 220-221
147. 1743, Sept. 9: Nastasia Casimir TA' fiicei sale
Ruxanda, cas. cu Nicolai Rehtivan, mo. . 221-222
.
sia Hriatca, tin. Sucevii. . .
148. 1743, Oct. 2: Sotii Stefan si Paraschiva Gligorce dau ginerelui for Ilie Holban o parte din mosia Strootii pe Prut. . . . . 222-226
149. 1744, lunie 4: Constantin Alcaze si C-tin Cosotanul primesc dreptul sa stapaneasca
partea for de mosie din Ropce. . . . . 226-227
150. 1744, tulle 15: Protopopul Gavril si sotia sa
Nastasia vand lui luon Gheorghian 1/2
227-229
sat Mu.senita
229-230
151. 1744, Sept. 18: Hotarnica satului Vo/oveit. .
152. 1744, Oct. 6, Iasi: Satul Boto$inte, tin. Sucevii,
se intareste lui Toader Hulubei si nepo231-235
tilov lui.
www.dacoromanica.ro
299
153. 1744, Oct. 23, Iasi: loan Nicolae Mavrocordat
asigura Schitului din Polonia veniturile
mosiilor sale din Moldova, si ii acorda
usurari la plata gostinei si a desetinei si
ordond sa i se trimita tamaie si unt de
lemn dela vama din Cernauti. . . . . 235-236
154. 1745, Iasi: Iuon Mavrocordat VV. Intareste episcopiei armenesti din Suceava branistea din jurul episcopiei (man. Zamca). 236-237
155. 1745, Ian. 11: Stefan Veriga vinde lui Artimon,
egumenul de Horecea, un helesteu f Acut
de el pe pamantul domnesc. .
. 237-238
156. 1745, Apr. 27: Vasile Cazacul vinde lui Sandul Sturza pentru suma de 250 lei a 1/3
parte Romanesti, tin. Sucevii. . . . . 238-239
157. 1745, Mai 26, Iasi: Petre Giurgiuvan vinde lui
Sandul Sturza si lui Toader Paladi a 1/16
parte din Cdmpulungul Rusesc. . . . . 239-240
158. 1745, lunie 9: Constantin Line medeln. vinde
lui Dumitrasco Sbira a 1/8 parte Mordtei, tin. Sucevii.
.
.
. . .
. . . 241-243
159. 1745, lunie 28: Gavril Motoc se plange ca targovetii de Cernauti au ocupat o parte a
satului Clocucica. Motoc neavand dovezi
suficiente, aceasta bucata de pamant se
atribue targului Cernauti.
.
. .
. 244-245
160. 1745, lunie 28: loan Mavrocordat VV. intareste Marelui Schit din Polonia satul Rev -
245-247
na, tin. Cernauti.
.
. . . . .
. .
161. 1745, Julie 8: Dumitrasco Bainschi se cearta
cu Ionita gramaticul pentru o parte de
sat Cinciiu. . . . . . . . . . . . 247-249
162. 1745, Sept. 23: Gligorie Corne si sotia sa Sanda, Tam Savascul, vand fiilor lui Ilie
Savascul, o parte de mosie din Cuciu. 249-251
rul Mic, tin. Cernauti.
. . .
. .
www.dacoromanica.ro
PRETUL Lei 120.
,e1
www.dacoromanica.ro

Documente

Transcription

Similar documents

FINAL Autoreferat si Bucium [Compatibility Mode]

Nr.21

Jurnal de Jimbolia, nr. 13, septembrie 2014

Răsplată pentru copiii merituoși

Nr.112

Academicianul Gheorghe Spacu și impactul său asupra chimiei

Nr.13

WWW.PROSPORT.RO

poslovni plan - Vodoprivredno društvo Dunav ad Bačka Palanka