ARISTIZZA ROMANESCU
Transcription
ARISTIZZA ROMANESCU
ARISTIZZA ROMANESCU 674. — UNIVERSUL LITERAR Ctitorii ARISTIZZA R O M A N E S C U de F i g u r a cea m a i de s e a m ă In v r e m e a e i c e a s t ă p â n i t 30 d e a n i s c e n a t e a t r a l u l r o m â n e s c , а închis de veci ochii la I a ş u n d e se r e f u g i a s e pe v r e m e a r ă z boiului. : Aristizza Romanescul. î m p r e u n ă cu Iu l i a n , M a n o l e s c u şi s i n g u r u l azi în v i a ţ ă Nottara, sunt din generaţia recent tre c u t ă , cei p a t r u s t â l p i ce a u s u s ţ i n u t p e umenii lor teatrul r o m â n e s c , a ş a cum stâlpi a u fost î n a i n t a ş i i lor Millo, F r o s a Popescu, Ştefan Velescu. Pascaly la vre m e a lor. Aristizza este n ă s c u t ă în casă de ar tişti şi c r e s c u t ă în a t m o s f e r ă de t e a t r u : fata r e p u t a t u l u i a r t i s t d r a m a t i c de pe v r e m u r i .Costache Demetriade, nepoată marei artiste din Craiova Elena Theodor i i i i , a l u T h e o d o r şi C o s t a c h e T h e o d o r i n i şi v a r ă p r i m a r ă cu c e l e b r a c â n t ă r e a ţ ă Elena Theodorini, este m a i târziu soţia u n u i artist d r a m a t i c mediocru, Rom a n e s c u , de care însă r ă m â n e curând văduvă. : E l e s n e d e î n ţ e l e s d e ce î n t r ' o a s e m e nea atmosferă Aristizza n u putea deven altceva decât artistă. Caz foarte r a r în teatru, u n d e de obi cei r e p u t a ţ i i l e se c â ş t i g a t r e p t a t şi c u greu, Aristizza delà p r i m a apariţie pe s c e n ă se r â n d u e ş t e î n t r e r e p u t a ţ i i l e n o a stre,' b i n e înţeles, n u r e p u t a t a p e care i-o d ă m a i t â r z i u ş c o a l a f ă c u t ă l a P a r i s unde marele nostru Ion Ghica a trimis-o pe c â n d e r a în f r u n t e a t e a t r u l u i N a ţ i o nal, pe socoteala statului, o d a t ă cu Notf a r a . I u l i a n şi M a n o l e s c u , ci o r e p u t a ţ i e care- s'a i m p u s p â n ă a t u n c i crescând treptat ş care a durat după aceia stră lucind fără întrerupere, p â n ă în ziua c â n d a m ă r î t ă şi d e s g u s t a t ă , se r e t r a g e definitiv de pe scenă. ЛЬіа a c u m îşi p u b l i c ă e a i m p r e s i i l e din teatru : Treizeci de ani, impres i strânse de o viaţă s b u c i u m a t ă , u n m e lancolic a p u s de carieră, u n condei care v o r b e ş t e n u p r i n g r a i u l c e r n e l i i , ci p r i n acela al l a c r i m lor şi al o t r ă v i i a c u m u late o viaţă. U n m o t t o plin de a d e v ă r , isvorând din fundul cinstit al conştiinţ i i : ,,o m a s c ă p e o m a s c ă " ş i o p r e f a ţ ă în c a r e îşi d e s c a r c ă tot g r e u l de pe suflet şi d i n c a r e s c a p ă r ă u n b l e s t e m : „Intenţia mi-era să n u las n'mic în u r m a m e a , b a s ă î m p i e d i c c h i a r şi p e a l ţii s ă - m i fixeze n u m e l e . A u (interveni* î n s ă s t ă r u i n ţ e şi m i - a m s c h i m b a t p ă r e rea ; d a r d a c ă scriu aceste note, o fac cu s c o p u l c a p e ce a t r a ş i spre t e a t r u de a p a r e n ţ e m i n c i n o a s e , să-i întoarcă îna p o i , i a r c e l o r p e c a r i v o c a ţ i a i-a î n d r u m a t d e j a , s ă le s p u n ă c e - i a ş t e a p t ă " . Reflecţii a m a r e î n c a r i i se o g l i n d e ş t e tot s u f l e t u l şi t o a t ă s t a r e a de s p i r i t d ' n acest capitol de r e c a p i t u l a r e a u n e i ca r i e r e ce î n c e p e a t â t d e s t r ă l u c i t , s e c o n t i n u ă c u a t â t a g l o r i e şi s f â r ş e ş t e î n d e z g u s t şi d e z i l u z i e . Şi s p o v a d a u r m e a z ă t r i s t şi a m ă r î t : în acelaş decor „ D e c â t e o r j c a s s a n u f ă c e a n i c i 150 de lei şi c u t o a t e a s t e a j u c a m , f i i n d c ă pentru altceva ne b ă t e a u dnimile , j u c a m pe n i m i c , p e n t r u g l o r i e . De a t u n c i m ' a m d e s g u s t a l — scrie ea m a d e p a r t e — S u n t m o m e n t e î n c a r i aj u n g s ă cred că m i - a f ă c u t c i n e v a fermece ; altfel c u m s'ar l ă m u r i că eu, entus a s t a de altă dată, m ' a m întors de u n d e a m plecat la î n c e p u t u l carierei : n u mai pot suferi teatrul. A ş a a m ajuns. Eu a m făcut parte dintr'o altă epocă, epocă eroică ; m ă simt s t r ă i n ă printre cei d e a z i . T e a t r u l c e r e i l u z i i ş i m a i c e r e multe, î n c e p â n d cu o abnegaţie de m a r i i ' . A fi a c t o r , î n s e a m n ă a fi s c l a v ; s ă n'ai odihnă, să n'ai sărbătoare, să n'ai p ă r i n ţ i , s ă rfai copii, s ă n'ai nici o afecţie, s ă n ' a i i n i m ă . Cu a t â t a a m ă r ă c i u n e m ' a m ales, încât, p l e c â n d , n ' a ş fi d a t n i c i r e p r e z e n t a ţ i a d e r e t r a g e r e . Dai- ce s ă fac ? T r e b u i a , fiind că îmi r ă m ă s e s e r ă d i n datorii mici su veniruri de cari v o i a m să scap, p e n t r u c a cel p u ţ n l i n i ş t e a a s t a s'o a m , d e ş i î n realitate n u m a i c â n d m ă voiu retrage cu d e s ă v â r ş i r e din l u m e , voiu s c ă p a de con s e c i n ţ e l e f u n e s t e a l e c a r i e i ei m e l e , c ă c i teatrul m'a nenorocit nu n u m a i pentru t i m p u l c â t a m s t a t î n e l . ci p e n t r u t o t d e a u n a . C h i a r a c u m d u p ă cc a m p l e c a t din casa în care a m m u n c i t aţâţ'a ani, s u n t nevoită s ă - m i t â r ă s c plictiseala pe s c e n e l e d i n p r o v i n c i e . D a c ă a ş i fi f o s t o p r o f e s o a r ă n e ş t i u t ă d e n i m e n i , a ş fi t r ă i t cu leafa mea, sporită p r i n g r a d a ţ i i — poate n u grozavă, d a r în tot cazul m a i m a r e d e c â t p e n s i a d e 194 l e i p e care mi-o d ă s t a t u l d u p ă treizeci de a n i de j u g . D a c ă a ş fi f o s t . . o r i c i n e " , n ' a ş fi d a t ocaz e m i n i s t e r u l u i s ă m ă umilească, p r o p u n â n d u - m i cu titlul de ..ajutor p r o v i z o r i u " 100 d e l e i p e l u n ă d i n f o n d u l milelor. Sufleteşte Casta.Diva Mă apropii nu te mai zadarnic ar nioară ; ar vorbind, sunt ca Gina din lui Lecca : a m îmbătrânit. de acel s o m n final din care poţi deştepta. In i n i m a m e a c ă u t a cineva flacăra de odi g ă s i - o s t i n s ă şi î n c e n u ş a e i VICTOR BILCIURESCU c u r e g r e t c i t e s c c â t d e v i u a fost odată f o c u l . C u c â t m ă d e p ă r t e z d e ce-a fost, d a c ă m i - a r u n c o c h i i î n a p o i s ă m a i văd p e u n d e a m t r e c u t , p a t i m i l e , s mţimint e l e , b u c u r i i l e , d u r e r i l e , t o a t e î m i apar m i c ş o r a t e , a p r o a p e ş t e r s e , p i e r d u t e in z a r e . N u m a i a ş t e p t d e c â t o m a r e . o ul t i m ă m â n g â i e r e : a c e i a c a r e n e adoarme fiinţa, p e n t r u a ne u ş u r a sfârşitul". Crud adevăr ! Sfâşietor de crud ! ; S ă f i t r e i z e c i d e a n i c e n t r u l de ado r a ţ i e p u b l i c a , s ă r b ă t i r d ă c u m n a fost a l t ă a r t i s . f i r o m â n c ă p â n ă l a e a ; să te c o n s u m i î n t r o c o n t i n u ă e m o ţ i e şi sä t r a n s m i ţ i o v i a ţ ă d e o m e m o ţ i i altora, s ă c a p t i v e z i ş i s ă î n a l ţ s u f l e t e , s ă mişti, s ă z g u d u i , s ă c u t r e m u r i , s ă s t o r c i la. c r i m i v r e m e d e t r e i z e c i d e a n i , cu pre ţ u l s l e i r i i n e r v i l o r şţ s ă n ă t ă ţ i i tale şi c â n d , s u p t ă d e v l a g ă ş i d e v i a ţ ă , te re t r a g i , g l o r i e a s c e n e i r o m â n e d i n vremea t a , c a s ă t e o d i h n e ş t i , s t a t u l , darnic ş g e n e r o s c u v a l o r i l e l u i . t e î n c u n u n ă cu.. 194 l e i p e l u n ă — r e f l e c t a ţ i b i n e : uni nttă nouăzeci şi patru lei — ş i pe s u p r a m e n ţ i u n e a o n o r a b i l ă v r e d n că de a u t o r i t a t e a r e s p e c t i v ă c a r e a formulat-o o s u t ă d e lei d i n f o n d u l . . . m i l e l o r ! 1 ; E a t â t a u m i l i r e î n g e s t u l a c e s t a că nu l>oţi s ă n u t e c u t r e m u r i d e r u ş i n e şi re. c u n o s c a s t ă z i c ă a m a v u t d r e p t a t e in z i u a c â n d a m c i t i t î n g a z e t e s e r a noiil o r p e n s i o n a r i d e a t u n c i c u d r e p t u l cu v e n i t f i e c ă r u i a , s ă s c h i ţ e z a c e a s t ă amară r e f l e c ţ i e p e c a r e n u m ' a m sfiit s'o public : S'ajuniji aci — pensionară C'o recompensă de ceară — Ce trebuia să {ii ce-ai fost: A noastră cea dintâi artistă. Puteai să fii telefonistă, Sau şi mai prost ! D a r ce s c â n t e e r e î n a c e ş t i 30 de ani dej c a r i e r ă !... J u l i e t t a c â n d M a n o l e s c u era R o m e o , O f e l i a c â n d a c e l a ş M a n o l e s c era H a m l e t , a m a n t ă c â n d G r i g o r e era Dori C a r l o s , a m a n t ă c â n d a c e l a ş G r i g o r e era] C a r l M o o r s a u R u y B l a s , e i a u strălucit le o l a l t ă s u b r ă s f ă ţ u l d e l i r u l u i publicu l u i , p u b l i c a i c ă r u i i d o l i a j u n s e s e r ă . Şij G e t t a ş i I u l i a ş i t o a t e c r e a ţ i i l e nemurii t o a r e d n A l e c s a n d r i , M a c e d o n s k i Lecca, S a r d o u , H u g o , L e g o u v ó , D u m a s , Schil ler, S h a k e s p e a r e , p e c a r i l e - a m sortii n o i c e i c e n e - a m b r o d i t s ' o u r m ă r i m delà 1 d e b u t p â n ă l a î n c h e i e r e ş i c a r i şi azi ne ] răscolesc puternic amintirile. D a r c r i z a d e r â s d ' n Scânteia lui Paill e r o n , r â s u l a c e l a a l A r i s t i z z e i !... Nu. m a i c i n e i 1-a a u z i t p o a t e î n ţ e l e g e de i UNIVERSUL se p o a t e alătura Cât d e m ă g u l i t o r nici ar un fi calificativ pentru e a : el jet a ş a c u m l a p r n s c i n e Г а a u z i t î n mea a c e e a şi c u m de a t u n c i n'a mai ІАѵѳа dreptate S a r c e y s ă s p u n ă lUMt-o l a P a i i s , , , c ă o d i c ţ i u n e izicală şi u n r â s aşa de cristalin âlnit i n t o a t ă cariera Imi V n e î n m i n t e Iţie g e n e r a l ă la lui delà din- Gion, pe atunci critic iadesul ..Românul". perseverenţă I ca a r t i ş t i i facă să ultima s l a b ă exces de f naiul le ori u n a r t i s t sau impresia şi din vedere şi t r u n c h i a cuvinîn de enervat lui d e f e c t dicţiunea nvocând igerat d e c o r e c t ă , a asupra IvàCoqueUn Aine Bernard. Doamnă Romanesc u — insista în mijlocul —aci II a ş a : a c i a v e a printre d i n ţ i i a- corectă, a Surei dialogului de acest neaccentuând us f i n a l e l e , s t ă r u i a terupând-o ţi- apăsare cuvintelor scăpa în d i c ţ i u n e suprimând Gion ca să n u lase ie s u p r i m ă line o re- Naţional m o lăudabilă iinunt n'a critică". o scenă la t e a t r u l ea ş i r e g r e t a t u l tal când aşa de Gion lervată, Bernard a- cutare gest ; aci şue- blestemul Aristizza •Ai d r e p t a t e Щ uiţi susţinând in place IRE î n t r e Sarcey care í a însoţit il c ă r u i care critici tom î m i dar nu tre- o oarecare Bernard ifi d - t a c a r e replică : d-le (iion. c ă este ie S a r a h îi să critici replica meşteşug deosebire joacă aici cred care la P a - la că noi, a ş a e o deo- critică la Pa aci la noi. cu râsul ei îl p o s e d a argina ş a de tşi c a r e n e - a i m p r e s o n a t p e t o ţ i illam câţi acolo. Itum n u m a i râde, nu ţ nu m a i c u t r e m u r ă nai r i d i c ă mai sălile în picioare transmite pline, ca s'o l'o î n v ă l u e s u b f i o r . N u ş t i u nu aclame dacă la Stâiu îi r â d e v r e o f l o a r e VICTOR I n ladeşul lui Alex. M a c e d o n s k i — o adaptare după o legendă orientală — m o m e n t u l canid s o ţ i a ( A r i s t i z z a ) b ă n u i t ă că-şi a s c u n d e a m a n t u l in d u l a p , dezar m e a z ă soţul e u acel „ i a d e ş " n e a ş t e p t a t , a p l ă c u t a t â t d e mrult p u b l i c u l u i î n c â t p i e s a a fost m u l t ă v r e m e ţ i n u t ă p e a f i ş . Când d u p ă u l t i m a reprezentaţie afişui vesttşte altă piesă, Aristizza s p u n e râ zând colegilor : „Să ştiţi că de astă d a t ă d i r e c t o r u l , în l a d e « u i l u i c u e.utouiuil, l ' a r ă m a s p e a cesla. P e n t r u s c u r t ă v r e m e însă, căci IADESUL a f o s t d e c â n d l u m e ţ i " . monologului Sarah ultima.... ji d-ta ( A r i s t i z z a şi I u l i a n ) d i s c u t ă a p r i n s î n tr'o ..grecească franţuzită" dacă Iulian este b l o n d s a u b r u n . farsa, p l a c e a t â t de m u l t , în c â t cei d o i i n t e r p r e ţ i s u n t de trei şi p a t r u o r i n e c h e m a ţ i . C a s ă n u rţşte o altă r e c h e m a r e . Aristizza, mul ţ u m i n d pentru aplauze, se adresează pu blicului, a r ă t â n d pe Iulian : „ P r i e s a aire s ă d u r e z e , p e a f i ş p â n ă c e o alibi I u l i a n c a s ă p u m a c a p ă t echi vocului, a ş a că a v e ţ i v r e m e s ă a p l a u d a ţ i j/e a u t o r , n u pe n o i " BILCIURESCU Gion şi Aristizza fegreitatul om d© l i t e r e , profesorul [cronicarul d r a m a t i c delà Románul, itând l a o r e p e t i ţ i e g e n e r a l ă I a t e r het io n a i î n c a r e A r i s t . t e z a Roma ni i n t e r i ' i r e t a uin r o l , p a r e - m i - s e d i n ticu, o b s e r v a a c e s t e i a u n e i l e s c e n e c a r i erau •— z i c e a eil — l a ÎNĂLŢIMEA i n retării f r a n c e z e Î N o a i r e S a r a h B e r n it j u c a a ş a , g e s t i c u l a a ş a , d e b i t a a ş a . Iţrvată A r i s t i z z a îi r e p l i c ă : trebue s ă ţ i i s e a m ă d-lle G i o n d e s i lă: S a r a h B e r n a r d t e l a P a r i s ş i a u la B u c u r e ş t i , t o t a ş a p r e c u m a c o l o I Sarcey şi a c i d - t a . « aplaudaţi pe autor ют\ cu Iulian la t e a t r u l de v a r ă din G r a i o v a . a s t ă z i Belle vue, o hală f a r s ă a lui Ştefan Velescu : tn e blond sau brun, în c a r e soţii Aristizza şi Manolescu In t u r n e u cu Gr. M a n o l e s c u în p r o v i n c i e , A r i s t i z z a s e b r o d e ş t e s ă fie d e faţă la r e g u l ä r e n socotelelor d u p ă r e prezentare. - Băieţi — zice M a n o l e s c u — r e ţ e t ă proastă, c u m aţi văzut, a ş a c ă rost de leafă n u e d e o c a m d a t ă . Mai în g l u m ă , m a i în serios, u n u l din Irupă protestează : — Bine. d-le director, drept e asta ? A d i n e a u r i c o n t e c u g h e t e d e lac. ş i a c u m cu ghetele pleznite ? — C e s ă f a c i m ă i d r a g ă ?... Asta e partea noastră de răsplată ! - D a r îţi v e n e a u b i n e g h e t e l e d e l a c ? intervine Aristizza. Par'că erau comandate pentru mine... - A t u n c i dece le-ai m a i înapoiat.?... T r e b u i a să te u i ţ i cu ele în p i c i o a r e . « fac pe Călugăriţa In vilegiatură cu H a r a l a m b Lecca, Aristizza R o m a n e s c u se o p r e ş t e două zile l a m ă n ă s t i r e a d e m a i c i S u z a n a d e pe T e l e a j e n ( P r a h o v a ) . S i m p a t i c ă şi aprupiată c u m era, din primul ceas ea se î m p r i e t e n e ş t e c u m a i c i l e c a r i a r fi v r u t s'o r e ţ i n ă m a i m u l t . L a p l e c a r e , s t a n ţ a îi s p u n e c ă d a c ă a r fi v r u t s ă s e c ă l u g ă r e a s c ă a r fi f o s t cea m a i iubită m a i c ă d i n t o a t ă m ă n ă s t i r e a ş i i - a r fi d a t c e a m a i arătoasă chilie. Aristizza pufneşte de rîs. r— D a r d e c e r î z i c u a t â t a p o f t ă , fata mea ? — Fiindcă, măicuţă dragă, răspunde m â n g â i n d - o Aristizza, e u n u p o t să fiu c ă l u g ă r i ţ ă , e u jiot s ă f a c p e . c ă l u g ă r i t a . socrul Bătrânul Alexandru Manolescu, tatăl lui Grigore, notificase a c e s t u i a s ă n u - i m a i c a l c e p r a g u l casei şi c ă i d e s m o . ş t e n e ş t e f i i n d c ă sa făcui ..parată". (Asta era consideraţia pe care o acorda bă trânul actorilor). B ă t r â n a însă. mama l u i G r i g o r e , îş.i p r i m e a f i u l p e f u r i ş c â n d lijisea t a t ă l d e a c a s ă . I n t r ' u n a d i n vizitele acestea, Grigore Manolescu prezintă m u m i i pe Aristizza si a t â t a i m p r e s i e b u n ă a f ă c u t asupra b ă t r â n e i că a î m p i n s d r a g o s t e a pentru LITERAR. - 675 ea p â n ă a p r e t i n d e b ă r b a t u l u i să-şi d e a consimţământul la căsătoria tinerilor, ceeace fireşte b ă t r â n u l a refuzat cu în c ă p ă ţ â n a r e p â n ă a închis ochii. V. B. NOTE BIOGRAFICE Aristizza s'a n ă s c u t foarte probabil în 1 8 5 7 , z i c e m , f o a r t e p r o b a b i l ; f i i n d c ă data aceasta n u e luată după vreun d o c u m e n t d o v e d i t o r , ci n u m a i d u p ă i n d i o a ţ i u n i i n m ă s u r ă s ă fie c r e z u t e . liste fiica a r t i s t u l u i d r a m a t i c Demetriade c o n t i m p o r a n c u Millo şi P a s c a l y . s o r a m a i m i c ă a p o e t u l u i D e m e t r i a l e co laborator pe v r e m u r i l a Literarul lui A l e x . M a c e d o n s k i ş i l a Revista Literară a lui T h . M. 'Stoenescu. Prin alianţă, era n e p o a t a Theodoirinilor d i n Graiova, a vestilţilor a c t o r i T h e o d o r . C o s t a c h e şi Llena 'Theodorini cari a u susţinut a c u m 50 d e a n i c u a r t a l o r t e a t r u l craiovean şi v a r ă c u c e a l a l t ă Elelnă, m a r e a c â n t ă reaţa cu reputaţie m o n d i a l ă Elevă distinsă a conservatorului din B u c u r e ş t i d e s u b d i r e c ţ i a l u i Ştefan Ve lescu, Aristizza, a c e a s t ă o d r a s l ă a unei FAMILII d e a r t i ş t i , s e p r o d u c e p e s c e n ă î n d a t ă d u p ă a b s o l v i r e a l u i şi e s t e r e n i a ioa.tă d e l à p r i m e l e d e b u t u r i p e n t r u v i o i c i u n e a j o c u l u i , s o n o r i t a r t e a d i c ţ i u n i i şi pentru frumoasa-i înfăţişare scenică. Foarte t â n ă r ă se căsătoreşte cu un artist mediocru, Romanescu, d a r r ă m â n e v ă d u v ă d u p ă doi s a u trei a n i , interval de t i m p suficient totuşi oa să-i stabi lească o r e p u t a ţ i e de m â n a întâi în tea t r u , c e i a c e e x p l i i c ă iajrtuil c ă e a r ă m â n e p e n t r u t o a t ă c a r i e r a ei a r t i s t a Aristizza itomanescu c h i a r c â n d este soţia lui Mi hail ' Grigore Manolescu. Temperament dramatic Лъ m a r e v o caţiuine, Aristizza creae'ă la n o i c u u n s u c c e s d i n c e î n c t miai r ă s u n ă t o r r o l u rile m ă r i t a ' d r a m a t u r g i t r a d u s e p e n t r u p r i m a o a r ă l a n o i : „Ofellia" l u i S c h a k e s p e a r e , c r e a ţ i a r o l u l u i fennen i n d i n , . H o ţ i i " lufi S c h ü l l e r , c r e a ţ i a d i n . S c â n t e i a " l u i l'ailleron, regina din Ruy-Blas a lui V i c t o r H u i g o , }n a f a r ă , d e r o l u r i l e p r e z e n t a t e m a i t â r z i u d e a u t o r i i n o ş t r i , Alecsandri. Hasdeu, Bengescu. Olănescu, Ascanio), Al. M a c e d o n s k i şi a t â t e a altele cari a u consaonat-o definitiv. Pe vremea directoratului marelui nos t r u c ă r t u r a r I o n Cihiioa. e a a. f o s t t r i m i s a lia P a r i s pentru ooimipletarea studiilor î m p r e u n ă c u I u l i a n . N o t a m şi Mainolesc u şi i a î n a p o i e r e a d m i r a t o r i i talentu lui! ei a u p u t u t faice f e r i c i t a consta t a r e a. a s c e n d e n ţ i i a c e s t u i p u t e r n i c t a lent. Se ştie că r e f u g i a t ă la I a ş i , ţie v r e mea războiului, marea noastră artistă venită acolo bolnavă, n ' a reuşit, cu toată îngrijirea, să împiedice o îmrăiutăţire cre s c â n d ă a boaitei şi a fost înmormântată acolo. D i n t r e colegii ei de o d i n i o a r ă n u se g â n d e ş t e n i m e n i să stăirue p e n t r u a d u c e r e a r ă m ă ş i ţ e l o r ei, îmi B u c u r e ş t i , cev-i niai a p r o a p e de scena pe care a îndră c i t - o m a i mullt şi c ă r e i a i - a d a t p a r t e a c e a m a i l a r g ă d i n s u f l e t u l ei-?... V. B. 676. UNIVERSUL LITERAR щш o e ASCULTÂND TIMPUL D a Timpul în seară şi sue cu-ascuţiiş de vioară, Timpul de azi care mâine şi 'n veci Aripi va'iiicbiide în ziduri reci ; Dă Timpul în seară şi'n toate arcuşul scoboară. P E I S A J Cu stoguri mari de aur şi blonde elăi de fân Porneşte-alene, vara, spre zone tropicale, Porneşte-aleme, vara, şi 'n urma ei rămân Intiinse mirişti triste de mărăcini şi jale.,. Ducând trifoi din luncă şi păsări din dumbrăvi Călătoreşte vara spre magice Limamuri Şi carele 'ncărcate de prăzi, ca nişte năvi, Se duc spre ţări streine cu aurul din lanuri... Strada, cândva de ierburi în vânt, — Azil fluviu de gloată şi roti curgătoare, Sună în lung galopată de soare, Strada ce-a fost şi va fi sub pământ ! Privesc cu ochii umezi magnificul bagaj Pierind în orizontul cu irizări de perle... Lumină, flori şi cântec au fost ca un miraj ; Pustie-acum rămâne pădurea fără mierle. Şi seară cu seară, pe-acoperişuri se-aţine O umbră ce 'n lemnul culcat subţire Tremură corzi de 'neeată sfârşire, Mai suis, maiii departe şi tot mai puţine. In scârjâit de roate, cu bor ce trag la pae, Privesc cum pleacă, vara, pe magicul ei drum, Iar sufletu-mi nostalgic în urma ei rămas Respiră cea din urmă şuviţă de parfum ! MIRCEA DEM. RADULESC GEORGE GREGORIAN S B O R U L VISURILOR Zadarnic vei sitrăbate ru suflul amintirii Trecutul drag şi elipa divină a iubirii, într'un amurg când singur pe câmp vei rătăcii; In fâlfâiri de aripi uşoare, diafane. Neantul, ca un monstru, al visurilor stol II înghiţi deodată... şi-a! sufletului gol Adânc vuii sub pumnul durerii suverane... Va fi târzîru atuncia şi nu vei înjelege Cum n'ai pu hit eu visul deodată a muri... Şi 'n urina lor doar scrumul uitării vei culege. Vei plânge toartă viaţa pe groapa lor, sărmane, Cu frunzele ce 'ntr-una dau toamnelor ocol, Şi e m i l e sîliaistre de ghiajă delà pol Furtuni deslănţui-vor pe-a sufletului rane. SEB. HORTOPAN j R U G A... I O Doamne !... tu atât de bun şi mare ! Şi 'ndurător cu cei ce Ţi se'nchină D e ce'mi răpişi ce-arvui mai drag sub soare ?... Ce Ţ i n a i m greşit ? eu nu mă ştiu de vină. II O viaţă 'ntreagă, Ţi-am purtat credinfă Sperând în neisfârşita-Ţi bunătate ; 1(1 imploram cu atâta umilinţă Doar pentru el... putină sănătate. m Şi nu Te-ai îndurat o D o a m n e Sfinte !. Nici milă n'ai avut d'aşa durere, l.uatn-ini-ai sof, frate şi părinte, Atâta doar, avut-ani mângâiere. IV Acum când n'am dece mai trăi'n lume, Când inima m i-e tristă şl pustie Indurate o Doamne de-al meu nume, Şi-alătură-l lâng'al lui pe veeiie. M A R I O A R A V. BRUNET UNIVERSUL T E E LITERAR. Ş de L U D O V I C D A U Ş Când 7» repertoriul Teatrului Naţional din Bucureşti figurează media istorică în versuri datorită colaboratorului nostru, rodată în jurul furtunoasei domnii a lui Vlad Draciilea mdit Tepeş, mblicăm aci începutul acestei tragedii. Vladislav, Doin ii Munteniei a plecat din Tâvgovişte pentru a nimici pe Ш care s'a răzvrătit împotrivă-i. iu sosit la Curte f'Aurite zvonuri^ Ţăi>ală singur e mai ine informat şi aşteaptă venirea noului Domn. Scena reprezintă faţada Curiei domneşti, cu o îngrădirâde zici, de-asupra căreia se zăreşte în fand Tdrgoviştea. înfrânt-a 1 să ! tragi T Ä P A L Ä , zâmbitor : E i a s t a ! ei, m a i ştii T u s p u l l ' b e r i c e n u ş i u l d i n g â n d u - m i ş i m ă 'invili. Dea D u m n e z e u să-ţi iasă pe vrere prorociirea S ă p o t v e d e a attăturri d e v i s î n f ă p t u i r e a . p e Vladiisllav ? VOICA L'a 'nifrânt ; 'n s c a n n , cellalt e la p ă m â n t . î n f ă p t u i r e a , tată, o poţi grăbi. I n Sfat, D i n toţi boerii ţ ă r e i oşti cel m a i l u m i n a t C u v â n t i u - ţ i c â n t ă r e ş t e şi p r i n ce-ai fost o d a t ă S u b Miiircea, — ş i э а . г е т е а . - ţ i e b i n e c u v â n t a t ă ; — Apropie boerii de Vlad. TÄPALÄ E lucru greu Că's f ă r ă de c r e d i n ţ ă «: fără D u m n e z e u . \'iteazul Balea singur în jurul lui m a i a r e U n b u n m ă m u n c h i u de o a m e n i şi e ş i - o m â n ă tare; VOICA ir B a l e a c e f ă c u t - o c u c a s t e a - i '.' ŢĂPALĂ Cerbicia i fost n e p u t i n c i o a s a ; l a r â n d u - i ire s e a r ă a p i e r d u t - o . VOICA ţară. E u s i m t î n c r e z ă t o a r e c ă d o a r ă şi d i n foc Ieşi t e a f ă r c â n d te-a-junge o l e a o ă d e n o r o c ; — Ş i V l a d , înăscuitHîi t a t ă î n z o d i e m ă n o a s ă : Că stele c ă l ă t o a r e cu cozi m u l t l u m i n o a s e I-au î n s e m n a t тешгеа... TÄPALÄ fer a z i e l u r c ă pe-o 'nttreagă VOTCA VOICA iad v i n e , d a c ă itrabue n ă v o d u l bătălia Şi u n d e e a c u m ? VOICA TÄPALÄ Săi Mese s p r e T a r a B u r s e i p r i n m u n t r - ş i f a c e d r u m «-ui î n t â l n i p e D o m n u i l f u g a r , o a î m p r e u n ă •mută S e c u i m e a . . . V o r c ă u t a s ă p u n ă cumpănă d o m n i a cea nouă.. Am î n c e r c a t D a r cine să întoarcă pe-un o m n e 'înduplecat C a e l , — c e c u H u n i a d é a aipăirat B e l g r a d u l De M a h o m e d , şi c a r e d e s c h i s e a p o i v a d u l L u i D a n l a m o ş t e n i r e a l u i M i r o e a . ?... Apare în stânga Pârlea şi Cătălina. Ţăpală îi arată cu mâna Voichii şi vorbesc încet, 'ndoeşti [Vlad D r a o u i l e a ' n s c a u n v a s t a ? . . . TÄPALÄ Una râvneşti schimbătoare. alta s e î n t â m p l ă , o ă s o a r t a - i d e p a r t e a i u i Vllad. TÄPALÄ VOICA Te fi m o m i t C A T A L I N A foarte : Loc In r â n d cu toţi boerii, a u n u - i a d e v ă r a t ? VOICA aprinsă P  R L E A , moale ierea ' n f ă i p t u i r e i s t ă 'n n o i . ţi-am d a t : Adevărat TÄPALÄ CĂTĂLINA Uitat-ai oare 'mtotrieauna u r m a a l e g e . . . S o r i s d e - o fi Vlad, u r c a t î n s c a m n , s ă p o a t ă ş i d o m n i , — t împlini, s u n t s i g u r , c u v â r f şi p r i s o s i n ţ ă dejdea p u s ă ' n t r â n s u l . . . A r fi o b i r u i n ţ ă toată ' î n s e m n ă t a i c a c u m n o i n ' a m m a i t r ă i t i zilele l u i M i r c e a c e l M a r e . D e - i s o r t i t iasă d i m p o t r i v ă ş i V l a d i s l a v s ă v i n ă iei l u i ' î n a p o i î n s c a u n , n i c i s o a r e , n i c i l u m i n ă im m a i v e d e a ; — p l l ă t i - v a m p ă c a t u l d e - a fi f o s t i Vlad ! ş i d o a r s e c u r e a , o u rast s a u f ă r ă r o s t , gâtuirile n o a s t r e o s ă - ş i î n c e r c e f i e r u l . De-o s ă s e ' n t â m p l e oa Vladislarv s ă c a d ă , Şi V l a d o s ă u t â l . n e a s c ă î n z â m b e t u - m i o n a d ă . Văzdndu-l posomorât : Ce-i m u t r a t a ? Urmându-şi ideea : ...Atiuincea t e - o i r i d i c a , ţ i - o s p u i , P a h a r n i c , ori vistiernic. Râde : C e - ţ i p a s ă 'xi p a t t u l o u i M ă c u l c ! M i - e ş f i d r a g , ş t i i b i n e ! . , ş i t r u i p u - r n i cedare afa D e - o î n d u l c i p e D o m n u l cel n o u ca s'arvem p a c e ! Sentenţioasă. : Azi V l a d e cel m a i t a r e ! Zărind pe Ţăpală Şi i a t ă o m u ' l u i , P u t e r n i c u l Ţ ă p a l ă . . . S ă vezi e u ce-aui s ă s p u i , H a i , v i n o .. hiaintează mândră spre mijlocul scenei şi vorbeşte gerat de tare cu vădită intenţie de a fi auzită: P e n t r u D o m n u l cel n o u , m i - o i p u n e s t r a e C a p e n t r u î n v i e r e , şi'n c o a m a m e a băllae U n r â n d d e flori... Porneşte, repede şi dispare în fund cu Pârlea. 1 VOICA atoşiia a s t a c u m vrei s'o r a b d e cerul ? TÄPALÄ ioet î n d o u ă r â n d u r i c u m i n e ' n Ţ a r i g r a d ai v ă z u t d e - a i p r o a i p e c e s t r a i ş n i c o m e V l a d . pun n ă d e j d e i n t r â n s u f l , — d a r m l - i c a m z d r u n c i n a t ă dinţa î n i z b â n d ă . VOICA Din ce pricină tată ? T Ä P A L Ä , privind TÄPALÄ ored î n b o e r i m e ş i n u c r e d î n n o r o d . Văzând pe Ursan, VOICA m strunii V l a d b i n e , n ' a i b i Un năvod, l a m a l , — sini g r e a p o v a r ă ea : Spurcata. armaşul cave s'a apropiat. Chemat-ai pe boeri? URSAN grijă... Chemat. Pleeăndv-se, TÄPALÄ 1 scoate u n o m s i n g u r după • mai mult şoptit : De pe colnicea păidurei, doi oieri m 678. UNIVERSUL LITERAR V  N T U R  N D L A P A R I S U L F A B R I C Ă d e AL. POPOVICI T r e c â n d î n t â m p l ă t o r p r i n I v r y , — orăşel din m a r g i n e a P a r i s u l u i . — citesc afişe m a r i , c a r i a n u n ţ ă că la f a b r i c a de c o n s e r v e „ E s t i v a l " se a n g a j e a z ă l u c r ă t o r i p e n t r u m u n c i t cu braţele. I a t ă o b u n ă ocazie socotesc eu. Si m ă p r e z i n t i m e d i a t la f a b r i c ă . Traversez o curte enormă, plină cu p ă s t ă i de m a z ă r e şi f r u n z e de c e a p ă u s cată. In fundul curţii, un şopron luare de zid, î n c a r e m i ş u n ă u n a m e s t e c in f o r m de b ă r b a ţ i şi f e m e i . E f a b r i c a p r o priu zisă. S ă r peste câteva băltoace m u r d a r e , de u n l i c h i d a l b - v e r z u i si a j u n g î n f a ţ a şe f u l u i ele f a b r i c ă . B ă n u e ş t e , d e s i g u r , p e n t r u ce a m v e n i t , c ă c i f ă r ă s ă - m i d e a r ă g a z să fheep v o r b a , m i se a d r e s e a z ă : —• V i i p e n t r u l u c r a ? — Da. — Bine ; te-am angajat. Mâine dimi n e a ţ ă l a o r a ş a p t e s ă fii a c i . Ş i - a t â t a tot. S i m p l u ca b u n ă ziua. F a p t u l m ă uimeşte cu a t â t m a i mult. cu cât v e n ' s e m aci fără p r e a m u l t ă n ă dejde, — aşa. n u m a i ca să încerc. ş t i i n d b i n e că d e o b i c e i s t r ă i n i i n u s u n t primiţi la lucru. în întreprinderile fran ceze, decât cu m u l t ă g r e u t a t e . încerca s e m , d o a r ă , d e zeci de o r i . în a l t e p ă r ţ i : fără succes însă. La ora şapte dimineaţa, găsesc fabrica în p l i n ă fierbere, c a şi în a j u n . L u c r ă t o r i n u s u n t p r e a m u l ţ i , — îi v ă d s o s i n d o d a t ă cu m i n e . — d a r cele c â t e v a m a ş i n i şi c a z a n e l e m e r g d i n p l i n . A m îmbrăcat u n costum m a i prost, dar păstrez, — din lipsa m o m e n t a n ă a al t o r a , — c ă m a ş e b u n ă şi p a n t o f i de lac. Ceeace n u i m p r e s i o n e a z ă c â t u s de pu ţ i n pe şeful de ateliere, c a r e tot a t â t de l a c o n i c c a şi în a j u n , î m i o r d o n ă : — T r e c i de te d e s b r a c ă r e p e d e , în m a g a z i a d e c o l o : d u - t e a p o i l a c a z a n e şi dă ajutor. M i - a m a g ă ţ a t h a i n a şi p ă l ă r i a p e o b u c a t ă de l e m n p r i n s ă î n t r e d o u ă lăzi, m i - a m s u f l e c a t m â n e c i l e si m ' a m d u s . . . la cazane. S u b robinete din cari t i m p de câteva A u şi z ă r i t m a r i De s u l iţi. o r e a c u r s a p ă f i e r b i n t e , se î n ş i n e la r â n d vreo douăzeci de c a z a n e din t a b l ă g a l v a n i z a t ă . m a r i c â t t o a t e zilele, î n c â t ai p u t e a fierbe î n ele u n viţel î n t r e g . C a z a n e l e s u n t p l i n e cu m a z ă r e b o a b e şi t r e b u e s c t r a n s p o r t a t e , p e n t r u s p ă l a r e , la a p ă r e c e . — în c e a l ă l a l t c a p ă t a l afelierului. O p e r a ţ i e p e c a r e a v e a m s'o f a c e u . î n t o v ă r ă ş i a u n u i a r a b î n a l t şi s p ă t o s , c u f r u n t e a î n g u s t ă si p r i v i r e a s ă r a c ă . — P u n e m â n a şi r i d i c ă ! î m i o r d o n ă a r a b u l , a p u c â n d c a z a n u l d e o t o a r t ă şi a r ă t â n d u - m i cu ochii t o a r t a c e a l a l t ă . P u n m â n a şi... r i d i c S u n t surprins o a r e c u m de această bruscă intrare în materie, fără nicio introducere, fără ni mic. N u ştiu dece, simt o desiluzie Mai a l e s c ă n u s u n t î n v ă ţ a t c u m u n c ă d e ac e s t f e l şi c a z a n u l e g r e u . A t â t d e g r e u î n c â t pierd c o n t r o l u l m i ş c ă r i l o r şi în n e ş t i r e , cu d i n ţ i i s t r â n ş i şi m u ş c h i i toţi î n cordaţi, calc prin băltoacele vâscoase, fără m i l ă p e n t r u bieţii mei p a n t o f i de lac. A ş e z ă m cazanul sub un robinet cu apă r e c e şi n e î n t o a r c e m s ă l u ă m a l t u l . L a al al ş a s e l e a c a z a n , s i m t că n u m a i pot c ă r a cu m â n a s t â n g ă . — s i n g u r a pe c a r e o utilizasem până acum. Zadarnic îmi c o n c e n t r e z t o a t ă v o i n ţ a şi p o r u n c e s c m u ş chilor : n e p u t i n ţ a m ă învinge iremediabil Fac deci t o v a r ă ş u l u i de m u n c ă un semn. El m ă p r i v e ş t e , f ă r ă să p r i c e a p ă : — Ce e ? Ce v r e i ? — S ă m a i s c h i m b ă m m â i n i l e : t r e c i şi tu de c a r ă cu s t â n g a . D a r a r a b u l ş t i e el c e î n s e a m n ă asta S e f a c e d e c i că, n u p r i c e p e ş i - m i r ă s p u n de ceva într'o l i m b ă neînţeleasă. V ă d c ă n ' c s c o t l a c a p ă t c u el şi m ă h o t ă r ă s c s ă l a s t o t u l b a l t ă şi s ă p l e c . I n aceeaşi clipă însă, şeful de f a b r i c ă s e a p r o p i e g r ă b i t şi m ă c h i a m ă printr'un semn : — I a l ă z i l e a c e l e a d e l â n g ă i n t r a r e şi cară-le în m a g a z i e , ca să d e g a j ă m locul. P o r n e s c glonţ, de t e a m ă s ă n u se r ă z g â n d e a s c ă . S u n t f e r i c i t a p r o a p e . C ă c i ce poate î n s e m n a o ladă cu cincizeci de cu t i i d e c o n s e r v e . — g r e a d e c i d e v r e o 50 n o u r i d e p r a f si-o scăpărare TÄPALÄ Stau a r m a ş i ! d e p a z ă '.' URSAN L a l o o u ' l u i , — ş i " u d a t ă ce D o m n u l o l i n t e a I.n tfl.rg, a u s ă ş i ' i n e e a p ă a l m o ş t r i - a b u c i u m a . Şi g r a b n i c c l o p o t a r i i d i n c l o p o t e - a u s ă s u n e . D a r tu. c h e m â n d b « r i \ Că v i n e V l a d ? . VOI/CA nu te-apwoaşi a Fiecare spune, URSAN Nu. se l'leacă, ducă. un gest al lui Ţdpală ѴОІСЛ. dispreţuitoare arătându-i că poate : B i e ţ i b o e r i . a r fi f u g i t De s p a i m a socoteli'. — Aveia-va de plivit D r a o u l e a 'n p ă c ă t o a s a lor t u r m ă . . . LUDOV4C DAUS sä k g r . , — p e l â n g ă c a z a n u l c u ]>este 21 k g r . de m a z ă r e î n el. I n m a g a z i e , u n d e sosesc cu primai î n c e p s ă î n o d r e l a ţ i u i a d i p l o m a t i c e . Fi a d i c ă c u n o ş t i n ţ ă c u P i e r r e Follet, cai m ă i n t e r p e l e a z ă d i n v â r f u l unei scaii u n d e s e c o c o ţ a s e c a s ă a ş e z e lăzile: — E i , t i n e r e , n . i t e t r e c e c u firea.i n ' a i n i c i u n f o l o s . O r i t e g r ă b e ş t i , ont t u t o t a t â t a c â ş t i g i : i a r p a t r o n i i tot r l i o n a r i r ă m â n . A s c u l t ă - m ă p e mine. Pi» r e F o l l e t , c a r e d e t r e i z e c i d e ani bej in f i e c a r e s e a r ă , c e e a c e c â ş t i g în fj c a r e zi. P r i c e p î n d a t ă , c ă d e a s u p r a mea, s c a r ă a d i c ă , — se află u n răzvrătit! ş t i u î n s ă c e s ă - i s p u n p e n t r u moment c a s ă n u t a c d i n g u r ă p r o s t e ş t e il i treb : — Aveţi u n c h i b r i t ? — A m ! D a r tu ai o ţ i g a r e ? — Desigur. Poftiţi ! — A ş t e a p t ă a t u n c i , s ă m ă scobor. I n u e v o e d e f u m a t , d a r v o m trecem.,» Ion" la mine. „ S a l o n u l " e u n c o l ţ s t r i m t de unii t r u p ă t r a t , î n t r e d o u ă r â n d u r i deli a s c u n s de orice vedere profană. D e ş i l u c r ă t o r i i f r a n c e z i s e tutuescj t r e e i s i t u t u e s c p e t o a t ă l u m e a , Pier F o l l e t e î n s ă c u c e l p u ţ i n 25 de anim b ă t r â n d e c â t m i n e ş i n u p o t să-i vorba d e c â t l a p l u r a l E s e m n u l d e respecţi b ă t r â n e ţ i i p e c a r e i-1 d a u î m p o t r i v a * i n f o i m e l e d e a fi . . î n n o t ă " . Ceeacepi m i t e l u i P i e r r e F o l l e t s ă ia. asuprii u n t o n d e o i n c o n t e s t a b i l ă seriozitate,' — V ă d c ă e ş t i s t r ă i n ; d i n ce ţară i nume ? — Din R o m â n i a . - A h a ! C u n o s c ! A m . f o s t şi eu înlti m â n i a , l a B e l g r a d . E u a m v o i a j a t foart mult în tinereţe. — A d e v ă r a t ! — m ă m i r e u . n u insă i g n o r a n ţ a g e o g r a f i c ă a l u i Follet loa u n z i a r r n a r e d i n P a r i s n u anunţai . . R e g i n a M a r i a a R o m â n i e i se află înp l a t u l d e l à C o t r o c e n i . d e l â n g ă Buda) s t a ? E r o a r e a l u i F o l l e t e r a m a i micii p u n c t d e v e d e r e k i l o m e t r i c , căci Beler. d u l e m a i à p r o a y i e d e B u c u r e ş t i decâtRi dapesta). I n t i m p c e f u m ă m , t o v a r ă ş u l de ho îmi desvoltă o teorie finaneiară-roo) ţionară : — V e z i t u , m u n c i m a i c i ca vitele, cai c â ş t i g ă m e x a c t c â t t r e b u e s p r e a numi d e f o a m e . Ş t i i c e s a l a r i u p r i m i m pe ori N u ş t i i . d e s i g u r , c ă c i e p r i m a fa zidel c r u . E i b i n e . n i s e p l ă t e ş t e 2,80 fr. o r ă . T r e b u e s ă m u n c e ş t i z e c e ceasuri zi, c a s ă c â ş t i g i 28 d e f r a n c i . — C u m s e p o a t e ! — m ă m i r eu,j ş t i u c ă î n a l t e p ă r ţ i s a l a r i i l e minimeщ t r u l u c r ă t o r i i n e s p e c i a l i ş t i s u n t n> 1 1 franci pe oră. — A d e v ă r a t . — m ă . l ă m u r e ş t e Follet d a r î n " a l t e p ă r ţ i p l a t a , s e face la • m â n ă s a u l a c h e n z i n ă . A c i î n s ă . eşti| t i t î n f i e c a r e s e a r ă . Şi d a c ă într'o ziţi b ă u t t o ţ i b a n i i , c u m a m f ă c u t eu, 1 u r m a r e n u m a i a i f o n d d e rezistenţă pa t r u o s ă p t ă m â n ă s a u d o u ă . d a i fufa ti u n d e e ş t i p l ă t i t p r o s t , d a r zilnic, cil n u c r a p i d e f o a m e . P a t r o n i i ştiu IOT a r e s t a ş i p r o f i t ă d e m i z e r i a noasM.ip c u l â n d u - n e . C ă c i d a c ă , a r fi s ă plătea l a c h e n z i n ă , n ' a r a v e a î n fabricii nij l u c r ă t o r m a i e f t i n c a 4 fr. p e oră, — Aşa? — mă mir iarăş. UNIVERSUL LITERAR. — 679 R E V A N Ş A de Nu s"a s t r e c u r a t a d o l e s c e n ţ ă p e v r e muri c a r e s ă n u fi f o s t t u r b u r a t ă d e o b sesiunea a c t o r i e i . A c t o r i a s ' a p u s î n c a lea m u l t o r c a r i e r e . E a a f o s t d e c e l e m a i multe o r i , d e s e s p e r a r e a p ă r i n ţ i l o r , dar nu m a i p u f i n si d e s n ă d e j d e a a c e l o r a c a r i DU p u t e a u i n t r a î n c o n s e r v a t o r d i n c a u za a m e n i n ţ ă r i l o r d e a c a s ă . F o a r t e m u l ţ i Insă, d i n t r e , c e i c e a u î m b r ă ţ i ş a t v r e m e l nic a c t o r i a ş i a p o i , c o n v i n ş i de lipsa chemărei l o r p e n t r u t e a t r u , a u a b a n d o uit.o, s u n t a s t ă z i î n a l ţ i d e m n i t a r i ai statului, p r e c u m f o a r t e m u l ţ i d i n t r e c e i № şi-au t â r â t z a d a r n i c papucii spre fostul c o n s e r v a t o r d i n c a l e a D o r o b a n ţ i lor, — p s e u d o - a c t o r i i r a t a ţ i , —• a s t ă z i ir fi o c u p a t a c e l e a ş i î n a l t e demnităţi, Jacă c o n ş t i i n ţ a ş i p ă t r u n d e r e a d e s i n e I c o m p l e t e i l o r l i p s e d e t a l e n t l - a r fi prevestit I a v r e m e ! Nu e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t i n s ă , c ă m ê la r e z u l t a t u l u i a c e s t e i b i z a r e alterna tive a f o s t a c e e a c ă , o m a r e p a r t e d i n |j ce p e v r e m u r i a u d i b u i t o c a r i e r ă tarecare, l a î n t â m p l a r e , a v â n d dubiul ilegerei, c i n s t e s c a s t ă z i c u personalitalor a r t i s t i c ă , f a i m a î n t â i u l u i n o s t r u Teatru N a ţ i o n a l , p r e c u m c e i d e s g u s t a ţ i ie o b r e a s l ă r ă u a l e a . s ă p e n t r u timpu. rile î n c a r e t r ă i m , a r fi î m p ă r t ă ş i t d e o potrivă l a u r i i a c e l e a ş i g l o r i i , l a o l a l t ă ra p e n s i o n a r i i d e a s t ă z i a i T h a l i e i , î n tarai u n e i u r s i t e m a i p u ţ i n i n g r a t ă c a r e ia a ş e z a t î n d r u m u l i n d e c i z i e i p r e f e r i n lor. щ O r i c a r e a r fi î n s ă e p i l o g u l şanselor intre coi h i r i t i s i ţ i c u d a r u l a c t o r i e i şi iei ce a u ş i a s t ă z i n o s t a l g i a d e a p u tea „încă" t ă l m ă c i p e ,,Hamlet", conser. uterul ş i î n d e o s e b i a c t o r a . a f o s t c o n іашпеа i r e m e d i a b i l ă a visurilor trecu telor g e n e r a ţ i u n i ! P l e t e l e , l a v a l i e r e ş i mustaţa, r a s ă e r a u e p i d e m i a ,,en vogue" (băncilor p r i m e l o r clase de liceu. N u ; e x i s t a t l i c e u s ă n u fi a v u t a c t o r i i l u i . Bozianu, G ă l u ş c ă , C e z a r I o n e s c u . Len iéi, A n e s t i n ş i N a n u , e r a u c e i m a i f e . irili ' d o l i a i v i z i u n i l o r d e i m b e r b ă năminţă. Ne s t r e e u r ă m printre ei, corigenţi... incorigibili, l a s p e c t a c o l e l e î n c a r i a p ă leau s p o r a d i c , v a r a . î n s t a g i u n i e f e m e r e le p e r i f e r i e a m a t o a r e d e t e a t r u l m e n t a - Aşa, b ă e t e . Si a f l ă că. cu t o a t e a c e itea, s u n t a c i l u c r ă t o r i , î n s p e c i a l „ s i d i " nume d a t d e f r a n c e z i a l g e r i e n i l o r d i n lordul A f r i c e i ) , c a r i m u n c e s c 15 ş i 16 o r e ieri. î n c e p l u c r u l l a o i n c i d i m i n e a ţ a ş i - 1 trmiriă l a z e c e s e a r a . C â ş t i g ă a s t f e l 40 ranci p e z i . d i n c a r i e c o n o m i s e s c 3 5 . - Nu se poate. C u m p o a t e t r ă i u n o m iu cinci f r a n c i p e zi ? Uite. trăeşte. Se h r ă n e s c n u m a i cu âine g o a l ă ş i d o r m m a i r ă u c a v i t e l e , la» p e s t e g r ă m a d ă , î n c â t e u n ş o p r o n . La p r â n z , b e a u c u m â n d r i e , j u m ă t a t e a nea d e v i n r o ş u . A ş a c u m v ă z u s e m c ă ic toţi m u n c i t o r i i f r a n c e z i . P r i c e p a c u m inefacerea s u p e r f i c i a l ă a a l c o o l u l u i , c a r e iciuieşte m u ş c h i i s e c ă t u i ţ i d e e f o r t u r i . î n s e r a t , d u p ă z e c e o r e d e m u n c ă euizantă, m ă s i m t l a c a p ă t u l f o r ţ e l o r . Căci. c u t o a t e s f a t u r i l e î n ţ e l e p t e a l e l u i l i t ă ţ e i şi a l t i m p u r i l o r lor, a d o r â n d u - i , i m i t â n d u le t i c u r i l e , c o p i i n d u - l e m i m i c a şi c a r a c t e r e l e , m o d e l u l p ă l ă r i i l o r ş i l i n i a u m b l e t u l u i , a v â n d i m p r e s i u n e a că facem p a r t e d i n t r u p a lor, că v o m j u c a c h i a r î n s e a r a a c e i a , î m p r e u n ă c u ei, s a u c ă . în orice caz, înfăţişările n o a s t r e astfel compuse, le-ar p u t e a prea bine atrage a t e n ţ i u n e a şi c ă l a u n m o m e n t ne.ar face p r o p u n e r e a v r e u n u i a n g a j a m e n t ! D a r visul întârzia. T r a d u c e r i l e lui „Salustius' ne s c u t u r a de frigurile acestei f ă ţ a r n i c e b e a t i t u d i n i , cu înăcritele lui construcţii de fraze, i a r a c t o r i a se d e p l a s a vertiginos, m a i cu s e a m ă că a n i e n i n ţ ă r i l e de a c a s ă n u înt â r z i a u să se i n t e r p u n ă visului. D a r cu riscul oricărei sancţiuni, lavaliera stro p i t ă c u b u l i n e , p l e t e l e şi l e o n e z a , îşi p ă s t r a u i n t r a n s i g e n t e , poziţiile avântului actoricesc. Vara, In vacanţa mare... închiriasem vremelnic, scontând reţe tele v i i t o a r e l o r s e r a t e , l e g e n d a r a s a l ă ,,AM I C I Ţ I A " . Călin Dugăeşescu c o a d a cla sei la t o a t e m a t e r i i l e , d a r în schimb f r u n t e a ,.trupei", selecţiona asiduu ta lente Z a r v ă m a r e în sala de g i m n a s t i c ă a liceului ; Repetiţii febrile, -înfrigurate, frenetice d a r p r o f u n d d e s l â n a t e . Se r e flecta d e o c a m d a t ă a s u p r a piesei de de b u t u r m â n d c a „repertoriul" s ă fie f i x a t definitiv în eventualitatea г nui succes. <\fişe s c o f â l c i t e . g r o s o l i n s c h i ţ a t e , a n u n ţă în c u r â n d ..NEMŢOAICA D I N V I D I N " Premiera ! R u m o a r e s t u p e f i a n t ă în s a l ă . n e v r o s i t a t e şi o r d i n e î n t r e culise, jale ş i " d e s c o n c e n t r a r e la c a s ă u n d e m o ţ ă i a desamâotit Alexe Stoilov, d e c a n u l repetenţi lor, c a r e s o l i c i t a s e s t ă r u i t o r să f a c ă şi el p a r t e d i n t r u p ă , c h i a r a ş a f ă r ă t a l e n t , şi c h i a r f ă r ă s ă j o a c e , p r i m m d g h i ş e t u l de bilete n u m a i pentru... cultul instituţiunei ! L a orele 7 s e a r a u n afipt î n a p o i a t al .direcţiei" a n u n ţ a o simţitoare scădere a p r e ţ u r i l o r . C â t e v a bilete se d e c l a n ş a r ă silnic din cartoanele casierului. L a orele opt. u n alt afipit scobora r a d i c a l p r e ţ u - P i e r r e F o l l e t şi c u t o a t ă b u n ă v o i n ţ a c u care aplic principiile românescului „chiul", a m m u n c i t peste m ă s u r ă . î m i p r i m e s c s a l a r i u l : 28 f r a n c i , din c a r i m i se d a u î n m â n ă 26. i a r 2 fr. m i s e r e ţ i n , c a u n fel d e g a r a n ţ i e . A d o u a zi î n s ă , v o i p r i m i s a l a r i u l c o m p l e t . C u m î n t r ' o zi s a u a l t a . t o t v o i p l e c a , d e a c i , g a r a n ţ i a v a r ă m â n e în folosul fabricei. Si l a c â t e v a m i i de l u c r ă t o r i c a r i se p e r i n d ă î n t r ' o v a r ă p e l a f a b r i c ă , cei doi f r a n c i a j u n g «ă f o r m e z e o s u m ă f r u m u şică. N u c u m v a P i e r r e Follet, a avut d r e p t a t e , c â n d t u n a şi f u l g e r a î m p o t r i v a muncii speculate ? M ă culc s d r o b i t şi d o r m f ă r ă vise. A m a v u t erije să p u n ceasul să m ă deştepte la orele şase d i m i n e a ţ a . N u ştiu î n s ă c u m s'a făcut. — căci desi c e a s o r n i c u l a s u n a t . — c â n d a m des c h i s o c h i i e r a o r a 1 d. a. ş i m ă c h i n u i a o foame cumplită. Aşa că, Ia f a b r i c a de c o n s e r v e n u m ' a m m a i dus. P ă c a t de g a r a n ţ i a de 2 franci. Paris AL. POPOVICI SĂRMANUL KLOPŞTOCK rile ! Alte c â t e v a bilete se desprinseră anevoios din blocuri. Pentru atmosferă", directorul trimese la o r a opt şi trei s f e r t u r i c â ţ i v a m e s a geri de ai t r u p e i , c a să a,dune în g r a b ă , la î n t â m p l a r e , d i n uliţă, spectatori... gratui'i ! L a orele n o u ă . s a l a p r e z i n t ă u n aspect m u l ţ u m i t o r . C o r t i n a se î n ă l ţ ă î n d u r e r a t ă , bălăbănindu-şi nehotărîtă pânza gudro n a t ă şi î n u n d e l e c ă r e i a s e s o o f â l c e a u desenurile grosolane ale emblemelor tu turor capriciilor Thalliei ! Directorul c a r e î ş i d i s t r i b u i s e , „ d i n oficiu", rolul cel m a i g r a s , a p ă r u s o l e m n î n t r ' o c ă m a ş ă ţărănească, m a c h i a t cu m a s c a profeso rului.. Mocianu ! ? "Cei c u i n t r a r e a g r a t u i t ă îl strigară f r e n e t i c p e n u m e . D i r e c t o r u l se î n c l i n ă î n d e l u n g şi r e p r e z e n t a ţ i a î n c e p u . E r o u l celui de al doilea rol, tot pe a t â t de gras" c a şi cel d i n t â i , c ă z u î n t r e r â p e l e de carton ale decorului, r ă p u s de un glonte duşman. — , , M i - e s e t e ! m u r m u r ă „eroul" lu fi n d u . ş i s u f l e t u l c u d r a p e l u l î n mână ei c u o a d â n c ă r a n ă d e c â r m â z î n d r e p tul inimei ,,Aduceţi u n p a h a r cu apă, u r l ă direc torul cu o i n t o n a ţ i e de stentor. — „Nu e a p ă m ă . n u e a p ă ! şoşoti cineva dezesperat, (între culise. D a r şoşoteala care fusese auzită de în treaga sală, directorul nu o auzea. — textul cerând imperios a p ă ! — ..Aduceţi u n pahar... de a p ă ! t u n ă din nou d'rectorul m a i sentenţios, voind să i n t i m i d e z e p e cei ce n u se i n s p i r a u s ă f a c ă r o s t d e u n p a h a r , fie c h i a r f ă r ă apă ! — „ N u e a p ă m ă . n'auzi o d a t ă că n u e a p ă ! ? se r e p e t ă i n d i g n a t ţ i p ă t u l d i n tre culise. ,,Eroul'. cu tot del'rul morţei, pre simţind catastrofa, băigui dintre dărâ m ă t u r i l e de h â r t i e , s a l v â n d scena : — „ N u m i - e s e t e d e a p a v o a s t r ă , ci d e glorie mi-e sete ! — „Când ţi-oi plesni d o u ă p a l m e , auzi c â i n i i în G i u r g i u ! se r ă s t i d i r e c t o r u l în p l i n ă scenă, ieşit d i n m i n ţ i i . O r i n e ţi n e m s t r i c t de l i t e r a t e x t u l u i , ori te eli m i n ă m din t r u p ă ca pe o m ă s e a s t r i c a tă ! Apoi î n d r e p t â n d u - ş i i n d i g n a r e a din nou către culise, m a i autoritar, doară s'oi i v i p a h a r u l : — Aduceţi u n p a h a r de a p ă ! — ..Nu e ană m ă . n u e a p ă . n u m a i pricepi odată ? ! Directorul pierzând definitiv s p e r a n ţ a r e s p e c t u l u i strict al literei t e x t u l u i şi v ă z â n d că p a h a r u l n u m a i a v e a s ă so s e a s c ă , m o d i f i c ă î n d a t ă , cu delà sine pu tere, textul, replicând cu o n e ţ ă r m u r i t ă înduioşare în speranţa u n u i formidabil efect : — .,Mori aşa, fără a p ă , n e a d ă p a t , m a r tir al sfintei cauze ! — ,.Ba s ă m ă erţi d - t a D u p ă ce v ă j o c d e „ g r a t i s " s ă m a i m o r şi c u l i m b a u s c a t ă în g u r ă ! Mi-e sete. v r e a u apă, se r.ăţoi . . e r o u l ' e ş i n d e x a s p e r a t d i n p i v niţile de m u c a v a ale d e c o r u l u i ! 1 SĂRMANUL KLOPŞTOCK 680. — UNIVERSUL LITERAR CETATEA HOTINULUI de MIH. T u r c i i . i>e d e o p a r t e c a s ă p o a t ă ţ i n e In d e a p r o a p e s u p r a v e g h e r e p e P o l o n i şi Moldoveni, i a r pe de a l t a c a s ă pună încă u n obstacol înaintării ruseşti, pu s e r ă s ă se ridice, l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X V I I L l e a . c e t a t e a H o t i n u l u i . (1) î n a i n t e vreme aici. pe platoul format D u p ă u n p l a n r i d i c a t de i n g i n e r i i r u ş i . in t i m p u l r ă z b o i u l u i r u s o - t u r c d i n 1708— 1774, c e t a t e a H o t i n u l u i s e p r e z e n t a în f e l u l u r m ă t o r . (4) F i g . I. P u n c t u l p r i n c i p a l a l c e t ă ţ e i îl f o r m a v e c h i u l c a s t e l 'A., î n ă u n t r u l c ă r u i a se afla o veche b i s e r i c ă o r t o d o x ă , B. t r a n s - i . , 1 1 , \ . Jc.lhm., СИО.ОА . t.' x j I Planul eetăfii Hotinul făcut de ing. d e s t â n c i l e ce se r i d i c ă p e m a l u l d r e p t al Nistrului D o m n i i Mioldovei îşi fă cuseră u n Castel de a p ă r a r e împotriva Polonilor. C a s t e l u l H o t i n u l u i fu d ă r â m a t d i n p o - Vederea generală a între anii 1768—1774 formată î n m o s c h e e ş i u n d e p o z i t die m u n i ţ i u n i C. Z i d u l c a s t e l u l u i a v e a d o u ă t u r n u r i r o t u n d e şi d o u ă p o r ţ i , u n a la s u d şi a l t a la n o r d . împrejurul c a s t e l u l u i e r a u în D. lo cetăţii între anii r u n c a lui A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u în a d o u a d o m n i e . (2) î m p r e j u r u l acestui castel, Turcii, d u p ă ce-1 r e c o n s t r u i r a , f ă c u r ă o c e t a t e p u t e r nică în j u r u l căreia s'au purtat lupte a p r i g e î n t r e B i i ş i ş i T u r c i . (3) Austriacul, d e a s e m e n e a a u fost stin g h e r i ţ i de a ş e z a r e a H o t i n u l u i şi Iosif al Il-lea îşi f ă c u s e a p r o a p e u n ideal din trecerea acestuia sub stăpânirea aus triacă. ruşi 1787—1792 Cetatea Hotinul cuinţa c o m a n d a n t u l u i cetăţei, în E m a gaziile cu provizii, în F o m o s c h e e în G cazărmile artileriştilor, în H locuinţele inginerilor, în I cazăirmile ienicerilor, în M o f â n t â n ă , în N locuinţele Grecilor. A r m e n i l o r , E v r e i l o r şi T u r c i l o r , ce l o c u i a u î n c e t a t e ş i î n O, b ă i l e t u r c e ş t i . Toate acestea erau înconjurate cu u n zid g r o s de 4 p i e t r e şi î n a l t de 0 k l a s t e r e (1), p r e v ă z u t c u 3 b a s t i o a n e r o t u n d e ş i 3 dreptunghiulare. POPESCU i n c e t a t e s e i n t r a p r i n TREI p o r ţ i : poar. t a p r i n c i p a l ă (2), c e d u c e a î n o r a ş ; poar t a a p e i (10) p r i n c a r e s e m e r g e a şi spre t â r g u l A t a c h i ş i p o a r t a (9) p r i n care se m e r g e a s p r e r u i n e (13). P o r ţ i l e e r a u p r e v ă z u t e c u g r o p i , int r e 8 — 1 2 k l a s t e r e , p e s t e c a r e e r a u punţi ce se r i d i c a u . I n f a ţ a z i d u l u i c e t ă ţ i i s e a f l a u n şanţ, a d â n c d e 1 k l a s t e r ş i l a r g d e 4 klastere, f ă r ă v a l d e p ă m â n t a v â n d d o a r numai o r e d u t ă t r i u n g h i u l a r ă , î n f a ţ a bastio nului Л). C a s e l e d i n c e t a t e e r a i u m i c i f ă c u t e din l e m n ş i a c o p e r i t e c u ţ i g l ă . S t r ă z i l e în g u s t e , n e r e g u l a t e şi n e p a v a t e . A s t f e l s e p r e z e n t a v e s t i t a c e t a t e a Hol i n u l u i , c a r e f u d ă r â m a t ă d u p ă ce Ba. s a r a b i a fu a n e x a t ă d e B u s i a . d u p ă 1812. F i g u r a , fl-a contemporană cu eve nimentele războiului Buso-Austro-Ture d i n 1 7 8 7 - 1792. e s t e l u c r a t ă l a Viena li L o s c h e n k o h l ş i n e î n f ă ţ i ş e a z ă , în fund, vederea generală a cetăţei Hotinului b o m b a r d a t d e p e m a l u l s t â n g a l Nistru, l u i . d i n B u s i a , d e c ă t r e a r m a t e l e aus t r i a c a , c o m a n d a t e d e p r i n ţ u l Coburg. V e d e r e a e s t e a d m i r a b i l ă şi s t â n c i l e cs s e r i d i c ă c h i a r d i n m a l u l a p e i Nistrului, p e c a r e e s t e a ş e z a t ă c e t a t e a s e pot obser. v a m i n u n a t . D e a s e m e n e a s e m a i poate ob. s e r v a a s e d i u l g e n e r a l a l c e t ă ţ e i precum şi b a s t i o a n e l e e i . I n figură se m a i v e d e şi m o d a soldaţilor austriaci cari aveau peruci cu c o a d ă , de u n d e a r ă m a s la po p o r u l n o s t r u e x p r e s i a . . n e m ţ i i cu coadă", O f i ţ e r i i p e t r e c l a o m a s ă improvizaţi c i n s t i n d în s p e r a n ţ a c u c e r i r e i acestei c e t ă ţ i , i a r s o l d a ţ i i , u n i i s e itnstruesc,alţii l u c r e a z ă d i n r ă s p u t e r i l a t u n u r i ce sunt p u s e în funcţiune. Figura I l I - a , t o t c o n t e m p o r a n ă . Iu. e r a t ă d e a s e m e n e a l a V i e n a d e I. Marken, n e î n f ă ţ i ş e a z ă v e d e r e a g e n e r a l ă a cofi ţ e i H o t i n u l u i , v ă z u t ă d i n s p r e uscat, de pe p ă m â n t u l Basarabiei. văzută de pe pământul Basarabiei A i c i n i s e î n f ă ţ i ş e a z ă c a p i t u l a r e a Ho t i n u l u i , î n r ă z b o i u l m a i s u s amintit, şi 1) N. Iorga. Istoria Românilor Bucureşti 19.1 p a g . 350, spur.e ca cetatea a fost ridicată la 1713. 2). N. iorga. Istoria Românilor. Bucureşti 1920 pag. 186. 3). Austriacă,. în timpul războiului d é l a i » 1791, l-au asediat din Februarie 178« până li UNIVERSUL LITERAR. — 681 criticei l i t e r a r e i CEZAR P E T R E S C U : „Simfonia fantastică" Cu . . S i m f o n i a f a n t a s t i c ă " prodigiosul lient a l d - l u i C e z a r P e t r e s c u ne-aconirmat î n c ă o d a t ă c e e a c e ş t i a m : înalta «loare l i t e r a r ă ş i e s t e t i c ă a t a l e n t u l u i *ale î n c o n t i n u ă c r e ş t e r e ş i î n c o n ţ i nă v a r i e t a t e . Fără s ă i n t e n ţ i o n ă m o a n a l i z ă a u n e i •pere a p ă r u t e a c u m 5 l u n i ( I u c i a r e a s ' a ulicat î n t â i a o a r ă în r e v i s t a , , G â n d i ta", n - r e l e : 1—2, 3 , 4) n e v o m p e r m i t e îşi u n s c u r t p o p a s , c â t e v a r e f l e x i u n i c marginile acestei scrieri c a r e freze le în s u l l e t e l e n o a s t r e e c o u r i d e p r o indă ş i v e r i d i c ă e m o ţ i u n e e s t e t i c ă p r i n m ţ i n u t u l ei c o n c e n t r a t , p r i n c o n i p o z i .1 de m a e s t r u ş i p r i n s t i l u l a m p l u ş i Huiat d e n e î n t r e c u t m â n u i t o r a l c o u d e lui. Cea m a i d e s e a m ă c a l i t a t e a . . S i m f o liei f a n t a s t i c e " e s t e . f ă r ă î n d o i a l ă , d e s ă irsita c o n c e n t r a r e , g r i j a , a ş p u t e a z i c e : Hjorarea c u c a r e d. C e z a r P e t r e s c u iceastă s u r s ă i n e p u i z a b i l ă d e s u b i e c t e ) ii s e l e c ţ i o n e a z ă m a t e r i a l u l e v i t â n d g r o a I interminabilelor episoade care — sub retext d e z u g r ă v i r e a v i e ţ i i s a u d e p o e iare a n a t u r i i — î n t u n e c ă ş i î n t â r z i a z ă posul. şi a l e g â n d , c u g r i j e d e a d e v ă r a t ijulier. n u m a i m o m e n t e l e într'adevăir tósive si e l o c u e n t e . A c e a s t ă s t r a n i e b ö kje d e s u b i e c t e , a c e s t extraordinar e c l e c t i c , c u m şi c a r a c t e r i s t i c a p u ire de s i n t e z ă p e c a r e i - a m r e m a r c a t . o , ont î n m ă s u r ă ( d e ş i s c r i i t o r i români mtimporani se m ă g u l e s c c u g â n d u l că Cezar P e t r e s c u a r f a c e p a r t e i n t e g r a n din g e n e r a ţ i a d - l o r ) s ă - I s m u l g ă d i n mi/looul a c e s t o r c o n t e m p o r a n i , săraci a gândul, pripiţi peste măsură şi іпгі d e v o r b ă — şi să-1 a ş e z e , cu iată credinţa printre marii înaintaşi Creangă. Brătescu-Voineşti, Cara fe ş i R e b r e a n u — clasicii povesirii r o m â n e ş t i . E u n m e r i t c a r e - i r e ine, m a i a l e s din cauza ,,Simfoniei i n t a s t i c e " şi l a a c ă r e i d e c e r n a r e m a i mtribue : p u t e r n i c u l s i m ţ d e o b s e r v a rnie. n e o b i c i n u i t a p u t e r e d e a n a l i z ă s u f l e lască, a c e i a ş , t o t a t â t d e b i n e d o z a t ă ş i nume p ă r ă s i r e a c e t ă ţ e i d e c ă t r e tru fie t u r c e ş t i , c e s e v ă d c ă - ş i i a u d r u m u l i josul N i s t r u l u i , c u b a g a j e , d r a p e l e şi liuri î n v â r f u l c ă r o r a s e o b s e r v ă s e m i ina. I n p a r t e a s t â n g ă a v e m g a t a de [intra i n c e t a t e t r u p e l e a u s t r i a ce, î n mntea c ă r o r a s e o b s e r v ă p e u n c a l a l b Buşi c o m a n d a n t u l l o r p r i n ţ u l Coburg s e m n a t c u (1). In t u r n u l c e l m a r e a l c e t ă ţ i i s e o b irvă f â l f â i n d d r a p e l u l a u s t r i a c c u p a îra b i c e f a l ă . Văzută î n a n s a m b l u c e t a t e a e r a b i n e irtifieată ş i î n m o m e n t u l a c e s t a s o l e m n , m e î n f ă ţ i ş a t ă . îţi i m p u n e respect. Astăzi d i n a c e a s t ă c e t a t e puternică, .au m a i r ă m a s d e c â t z i d u r i l e . MIH. POPESCU I OCTOMBRIE 1788, NEPUTÂNDU-I LUA DECÂT PRIN »DIU. !(). DUPĂ PLANAI RUSESC SE AFLĂ O COPIE IN IRIEGSARCHIV" DELÀ VIENA FĂCUTĂ DE MAIORUL bl eu a c e i a ş î n s u f l e ţ i r e c o n d u s ă c a î n , , 0 făclie de P a ş t i ' a lui C a r a g i a l e s a u ..Ciu l e a n d r a " lui R e b r e a n u . Să m a i a d a u g că talentul d-lui Cezar P e t r e s c u e cu a t â t m a i p u t e r n i c , cu cât, a l e g â n d u - ş i c a temă a c e i a ş t r a n s f o r m a r e a ideei fixe î n n e b u n i e ( c a şi cei d o i a n t e c e s o r i a m i n t i ţ i ) , r e u ş e ş t e t o t u ş i s ă fie a l t u l , s ă intere s e / e pe d e p l i n , să se situeze, în c a l i t a t e de c r e i a t o r şi a d â n c c u n o s c ă t o r d e s u fete, l â n g ă a c e ş t i a f ă r ă s ă - i u m b r e a s c ă s a u să. s e s i m t ă s t i n g h e r i t . Ş i c l a s i c i s m u l d - l u i C. P . s e m a i d e t a ş e a z ă d i n î n a l t u l s i m ţ m o r a l c a r e se desprinde din toată această povestire s o b r ă , c o n c e n t r a t ă , v a r i a t ă şi v i o a e î n c a r e l u c r u r i l e se s u c c e d într'o ordine f i r e a s c ă şi e r o i i — p u ţ i n i i e r o i : G r i g o r i e Stobiicu. Amelia. Nerone Creţeanu, doctorul-pitic, dr. Grigoriu. Mica Clo-clo, o u v e r n a n t a — îşi trăesc p r o p r i a lor viaţă. Şi, d a c ă p e s t e c e l e l a l t e a m t r e c e , n u vi se p a r e c u r i o s a c e s t s i m ţ de d e m n i t a t e omenească, a c e a s t ă a t e n t ă ocolire a tri vialului la u n povestitor pe care totuşi— vă place să-1 n u m i ţ i contemporan ? E x p l i c a ţ i u n e a ei o v e ţ i g ă s i în simţul de a d e v ă r a t a r t i s t o a r e , caracterizează pe a u t o r u l o p e r e i d e o a r e n e o c u p ă m . IIRIR'adevăr : a d e v ă r a t u l a r t i s i ştie s ă intereseze prin rnijloac-i p r o p r i i artei. D u p ă c u m n u u m b l ă cu l i m b a s c o a s ă după subiecte, t r a n s f o r m â n d în n u v e l e său schiţe dialogurile plastice dintre or donanţe sau birjari, după c u m nu-şi î m b u i b ă temele cu tot felul de r ă g a z u r i şi p o p a s u r i , a d e v ă r a t e i n s t r u m e n t e de t o r t u r ă p e n t r u cetitori, tot a ş a n u se a g a ţ ă de interioruri indiscrete, de cos t u m e l e s u m a r e , de t i n e r e ţ e a clocotitoare, de n ă z u i r i l e o m e n e ş t i şi d e substratul inferior al existenţei noastre — pentruca să a t r a g ă s a u s ă a m u z e c u o r i c e p r e ţ . A d e v ă r a t u l a r t i s t n u se s c o b o a r ă — t o c m a i p e n t r u c a s ă poată ridica- In aceasta s t ă p r o b l e m a i m o r a l i t ă ţ i i î n a r t ă ş i d. C e z a r P e t r e s c u ( c a r e e şi u n cugetător de p r i m u l r a n g ) a înţeles, cu intuiţie, de a d e v ă r a t a r t i s t ce t r e b u e s ă f a c ă — f ă r ă s ă se g â n d e a s c ă u n s i n g u r m o m e n t — că astfel de opere' vor p u t e a r ă m â n e necetite. Ş i t o t u ş i d. C. P . . a i s b â n d i t : c ă r ţ i l e d - s a l e c o n t i n u ă s ă fie c ă u t a t e c u a v i d i t a t e a i s v o r u l u i d e a p ă . c o n t i n u ă s ă fie c e t i t e şi — ce e c u r i o s — s ă î n a l ţ e . I a t ă clin c e c a u z ă n u n e - a m p u t u t o p r i de a î n d e m n a pe aceia d i n t r e cetitorii n o ş t r i c a r i v o r fi r ă m a s a f a r ă d e p a g i nile ..Simfoniei f a n t a s t i c e " (necetind-o s a u c e t i n d - o în f u g ă ) s ă se a p r o p i e cu toată evlavia de această iplină n u v e l ă psichiologieă în c a r e ni se povesteşte tragedia savantului Grigorie Stolnicu, povestea sfâşietoare, frământările sufle teşti ale a c e s t u i i n a d a p t a b i l în d r u m u l s p r e a d a p t a r e a l c ă r u i a n e b u n i a îşi v a f a c e d i n ce î n ce m a i m u l t loc. Şi p e n t r u c a l u c r u r i l e s ă fie m a i e l o c v e n t e , v o m face u n sinsrur c i t a t : . . S c r i s o r i . I n s f â r ş i t s c r i s o r i . Si l a c o m , cu v r a f u l în p u m n i , n u ştie pe c a r e s ă le c e t e a s c ă m a i r e p e d e . î n t â i . I n s f â r ş i t dovada. N u vede data, veche, de-atâţia si a t â ţ i a a n i . V e d e n u m a i , c u v i n t e l e î n focate, m ă r t u r i a n e c r e d i n ţ e i , d o v a d a că t o t c e - a b ă n u i t şi c e - a ş t i u t , n ' a u fost năluciri. A ş a d a r a d e v ă r u l este însfârşit acesta, de a s t ă d a t ă definitiv... Stă scris a c i II p o a t e p i p ă i o r i c i n e . . . II p o a t e c o n t r o l a şi m e d i c u l p i t i c ş i n e g h i o b , c a r e îl s p e r i a s e c u a m e n i n ţ a r e a n e b u n i e i . E l şi n e b u n . S ă r â d ă t o ţ i . t o t U n i v e r s u l , d e a s e m e n e a n e g h i o b i e , c u m r â d e el a c u m . ..Iar Grigorie Stolnicu râde într'una cu plicurile decolorate în m â i n i , r â d e din ce î n ce m a i n e s t ă p â n i t ş i m a i vesel... Hohotul a umplut, camera, răsună în t o a t ă v a s t i t a t e a g o a l ă şi m u t ă a casei, străbate triumfător, dincolo de pereţi şi d e n o i , d i n c o l o d e f e r e s t r e , î n n o a p t e a i e a f a r ă . E l şi n e b u n ? C â n d a r e a c i d o vada.... • ' ..Omul s i n g u r , în v e s t m â n t n e g r u , cu obrazul Iui v â n ă t de a c t o r n e r a s , se s t r â m b ă de r â s , b ă t â n d u . ş i g e n u n c h i i cu piumnii din care, n'a lăsat plicurile N i c i o d a t ă n ' a f o s t a t â t d e v e s e l I... A c u m a b a înţelege v o l u p t a t e a r â s u l u i , c u r a de r â s . . H a h a ! a ş a a r e s ă r â d ă t o a t ă viaţa... N ' a r e dece se m a i opri... P ă c a t c ă n u s u n t t o ţ i a c i , s ă se a d u n e şi s ă r â d ă . . . . N u fricos, n u a ş a c u m r â d ceilalţi, cu j u m ă t a t e d e g l a s şi c u j u m ă t a t e d e v e s e l i e . . . Ciu r â s u l l u i r o b u s t , s d r a v ă n , î n tregi, c a r e c u t r e m u r a i z i d u r i l e şi zăng ă n e ca o mie de g e a m u r i sfărâmate.... : „ R â s u l s'a d e s l ă n ţ u i t iar, s ă s p i n t e c e t r i u m f a l c a t a p i t e a s m a nopţii. Şi să deş t e p t e d i n s o m n . p r i n t a i n i c ă şi n e v ă z u t ă c h e m a r e , toţi n e b u n i i l u m i i , c â ţ i s'au r i d i c a t î n c a p u l o a s e l o r şi h o h o t e s c î n celule, t r a n s m i t ă n d u - ş i u n u l a l t u i a r â SUL o u n o c t u r n a c h e m a r e a cocoşilor : îngânftndu-se. î n t r e c â n d u - s e cu o m i e de m i i d e h o h o t i r i c a r e a u p o t o p i t n o a p tea, t ă c e r e a şi t o a t ă c u m i n ţ e n i a l u m i i " . Şi t o a t e a c e s t e a — î n t i m p ce î n c a m e r a de a l ă t u r i , se află soţia sa m o a r t ă . Sunt desigur pagini d e m n e de pana celui m a i î n c e r c a t a r t i s t al c u v â n t u l u i . Cetirea lor costitue o m a r e obligaţie m o rală. P A U L I. PAPADOPOL n o t e FLAMURA un nou reapare format săptămânal. măr Din (singurul marcăm: despre Golfineanu) vreme P. când mâna să-1 destâinue aceiaş a a pă într'o drept roman avut curajul Parisului". d-lui scenă fraţii"—şi impresionanta nostru, din opera Gib M i h ă e s c u : ,,Cond. scrisă schiţă George cu mult a cola Scrioşteaumor şi artistic. Cronica : Toarte de român roman Valéry). încă doua. număr : o nu : ..Lupii", — (Dumitru care. (după şi a gust re Roma- numele dramatică boratorului nu Mitty" acela S. t r e c e a de primului parvenit) Marcel de Souday cier In de sub subtitlu) cercetătorul legat Stendhal, lui d-lui „Jean strâns cierului rerea ne-a articolul Ralea de Craiova) saimarul care nescu atât (la şi (ni s e zice î n bogată şi îndeosebi interesantă. P. P. 682. - UNIVERSUL LITERAR D I N „G I F T A S" de A. S T R I N D B E R G R Ă F U I A L A L U I A. S T R I N D B E R G „NORA" L U I H. I B S E N ) CU 4 Să v e d e m felul c u m Ibsen, d i n pricini n e c u n o s c u t e şi d e n e î n ţ e l e s , a c a r i c a t u rizat pe femeia şi b ă r b a t u l culturii din z i l e l e n o a s t r e î n a s a ,,Casă a Păpuşi lor" (El Dukkehjem), care a devenit car tea de temelie a t u t u r o r femeniştilor. Et Dukkehjem e o piesă de teatru. Scrisă poate pe s e a m a vreunei actriţe de cearnă, ale cărei p r e t e n ţ i u n i în rolul de femee.sfmx pot totdeauna conta pe suc ces. A u t o r u l a c o m i s o m a r e n e d r e p t a t e î m p o t r i v a b ă r b a t u l u i de o a r e c e el n u arluce n i c i o s c u z ă de o r d i n e r e d i t a r î n s p r i j i n u l lui, c i n u m a i î n f o l o s u l soţiei s a l e ; s c u z e p e c a r i le a c c e n t u i a z ă d e m u l t e o r i c â n d v o r b e ş t e d e s p r e t a t ă l ei. Acum să privim la această Nora. care a devenit „idealul" t u t u r o r femeilor stri cate de cultură, In actul întâi ea spune m i n c i u n i so ţului ei. Ii t ă i n u i e ş t e falsificarea poliţei, r ă s t ă l m ă c e ş t e l u c r u r i l e cele m a i s i m p l e d u p ă c u m se vede n u m a i de d r a g u l min c i u n i i . B ă r b a t u l d i m p o t r i v ă î i a r a t ă ei î n c r e d e r e n e l i m i t a t ă î n t o a t e , c h i a r şi î n a f a c e r i d e b a n c ă , c e e a c e d o v e d e ş t e c ă el o t r a t e a z ă ca p e a d e v ă r a t a lui soţie ; în v r e m e ce e a îi t ă i n u i e ş t e l u i t o t u l . E d e c ; o m i n c i u n ă c ă el o t r a t e a z ă c a p e o p ă p u ş e , d a r e u n a d e v ă r c ă e a îl t r a t e a z ă pe el c a a t a r e . C ă N o r a a f a l s i f i c a t p o liţa din neştiinţă n u o crede nimeni ! D o a r p o a t e c â n d şezi î n stal şi vezi î n l u m i n a r a m p e i o a c t r i ţ ă s i m p a t i c ă . Că ea a falsificat poliţa n u m a i d e d r a g u l s o ţ u l u i ei, nici a c e a s t a n u o cred, căci ea î n s ă ş i s p u n e ce n e s p u s ă p l ă c e r e a a. v u t c ă l ă t o r i n d î n I t a l i a . L e g e a şi u n j u r i s t n u a r fi p r i m i t o a s t f e l d e s c u z ă . P r i n u r m a r e N o r a n u - i c i n e ştie. c e u ş ă de b i s e r i c ă ! I n cel m a i b u n caz e a e u n complice, c a r e s'a folosit de r o a d e l e fur t u l u i ! A ş a c ă s i t u a ţ i a ei s e î n c u r c ă ! Bărbatul are. împotriva, intenţiei autoi-ului, p r i l e j u l s ă d o v e d e a s c ă c â t ă î n c r e d e r e ş i s t i m ă a r e el f a ţ ă d e s o ţ i a l u i , c â n d el i n t r ă î n d i s c u ţ i e c u N o r a a s u p r a o c u p ă r i i u n u i loc la b a n c ă . I n c h i p u i ţ i - v ă ce t j r a n e e l f i i n d c ă n u v r e a s ă i a c a ş e f al u n e i s e c ţ i u n i a b ă n c i i n e u n falsifi c a t o r d e p o l i ţ e ! C e - a r fi z i s N o r a d a c ă d o m n u l H e l m e r a r fi v r u t s ă d e a a f a r ă o s l u j n i c ă ?! A r fi f o s t a l t ă s o c o t e a l ă ! Vine scena unde ea vrea să î m p r u m u le b a n i d e l à s i f i l i t i c u l d o c t o r R a n k . A o o l o N o r a e f ă i r ă p r e ţ . E a îi a r a t ă , l u i c a introducere la discuţia împrumutului c i o r a p i i e i d e c u l o a r e a p i e l i i . — Nora : • N u - i a ş a c ă - s frumoşi ? Ei ! a c u m e înl u n e r e c , d a r m â i n e s ă - i vezi. — N u . n u ; n'ai voie s ă vezi d e c â t talpa. B a d a . te l a s b u c u r o s s ă t e u i ţ i ş i m a i s u s !" — llank : . . H m ! " — Nora: , D e ce t e u i ţ i a ş a de c r i t i c ? S a u poate crezi că n u - m i « e d b i n e T'—Rank: „Mi-e p e s t e p u t i n ţ ă să a m o p ă r e r e bine întemeiată a s u p r a aces1). N o r a l u i Ibsen lasă, după reprczentaf un gust amur de nemulţumire, im. presia de ceva fundamental fals, de a. glomerare de note forţate. îmi pare că nimeni n'a văzut mai bine ca Stm'ndberg cusurul de temelie al . , C a s e i P ă p u ş i l o r " . Cu obiceiul lui de primitiv el a pus lim pede punctele pe i. Iată de ce mi-a pă rut că paginile de mai jos, traduse deadreptul din limba septentrională a auto rului lor, merită să cadă sub ochii ci titorilor romani, (Nota traducătorului) l u i l u c r u ! " — N o r a : îl p r i v e ş t e o c l i p i t ă ) : „ S ă - ţ i f i e r u ş i n e !" ( I I l o v e ş t e u ş o r c u ciorapii peste u r e c h e ) . N a ! ( s t r â n g e cio r a p i i . — Itank : , , C e a l t e m i n u n ă ţ i i p o t v e d e a ?"— N o r a : „ N ' o s ă m a i vezi n i m i c căci eşti a ş a de n e d i b a c i u " ( E a fredonea z ă p u ţ i n şi c a u t ă p r i n t r e l u c r u r i l e d e c u s u t j . — D u p ă tot ce p o t p r i c e p e N o r a se oferă pe sine — pe b a n i peşin. Asta e în chip idealist şi f r u m o s ! Totul, fireşte, din d r a g o s t e p e n t r u soţul ei ! C a să-1 sal veze p e el ! D a r s ă m e a r g ă ş i să-şi. l ă m u r e a s c ă s i t u a ţ i a în faţa b ă r b a t u l u i ei,n u - i căci asta i-ar jicni m â n d r i a ! P e limba Norei s ' a r zice c ă e a î n c ă n u e r a s i g u r ă c ă el i - a r a r ă t a ei m o n s t r u o z i t a t e a ! Vine scena Tarantellei, oare e bineve nită ca să pue pe Helmer într'o lumină piezişă. A c u m s p e c t a t o r u l u i t ă că N o r a e o gâscă pe care Helmer o tratează ca pe o femee c u s c a u n l a c a p , a c u m pri vitorul trebue s ă v a d ă că H e l m e r o t r a tează n u m a i ca pe o păpuşă. Acea scenă e lipsită de onestitate, d a r e a face m a r e e f e c t ! C u u n c u v â n t e o scenă ! Că ftelmer vrea să facă curte, noaptea, soţiei s a l e d o v e d e ş t e c ă el e t â n ă r şi c ă şi e a e t â n ă r ă D a r a u t o r u l ţ i n e s ă a r a t e că H e l m e r , c a r e nici n u b â n u e ş t e m ă c a r afacerile urîte ale Norei. e u n ticălos, o fiinţă c u t o t u l p ă c ă t o a s ă , ce n u ştie s ă preţuiască alesele însuşiri sufleteşti ale bunei sale soţii, pe c a r e e a n u s'a m i l o s tivit să le a r a t e şi astfel, N o r a , p r i m e ş t e o falsă glorie de m a r t i r ă . Această scenă e cea m a i n e c i n s t i t ă ce I b s e n a s c r i s v r e o dată ! Vine d e s n o d ă m â n t u l care de fapt я o m a r e încurcătură ; mulţi aburi al b a ş t r i i şi m u l t n e a d e v ă r . D o m n u l H e l m e r d e s c h i d e o c h i i şi a f l ă c ă v i a ţ a l u i a f o s t l e g a t ă de o m i n c i n o a s ă şi de o h i p o c r i t ă ! Dar a c u m spectatorul e a ş a de îmbibat "de c o m p ă t i m i r e p e n t r u N o r a c ă e l î ş i î n chipueşte că nu Helmer are dreptate ! D a c ă H e l m e r a r fi v ă z u t s c e n a c u c i o r a ' ş i d o c t o r u l , e l n ' a r fi r u g a t p e N o r a s ă n u plece ; d a r vezi c ă el n ' a v ă z u t - o . Si a c u m l u i H e l m e r L e d a t s ă afle că s o ţ i a şi copiii l u i sunt. m â n t u i ţ i d e m o a r te şi r u i n ă civilă. A t u n c i e c u p r i n s d e bucurie. P u n ă - ş i fiecare tată de familie m â n a p e i n i m ă s i î n t r e b e - s e d a c ă n ' a r fi vesel s ă afle că s o ţ i a l u i i u b i t ă , m a m a c o p i i l o r s ă i e s c ă p a t ă , c â n d , e r a c â t pe ce să înfunde p u ş c ă r i a D a r aceasta e pentru o a m e n i i d e t o a t e z i l e l e ! N u , t r e b u e s ă fie c e v a şi m a i î n a l t ! S u s î n c e r u l m i n c i n o s a l i d e a l i s m u l u i ! D-l H e l m e r trebue pedep sit c u b i c i u l . E l e c r i m i n a l u l ! Şi cu t o a t e a c e s t e a el v o r b e ş t e a ş a d e f r u m o s cu m i n c i n o a s a l u i soţie. — . , 0 " . zice e l . ,.acele t r e i zile a u t r e b u i t s ă fie î n g r o z i t o a r e p e n t r u t i n e , N o r a !" D a r a u t o r u l u i îi pare r ă u că L a dat dreptate lui Helmer şi a t u n c i îi p u n e î n g u r ă c u v i n t e n e a d e v ă r a t e . E s i m p l u şi n a t u r a l c ă H e l m e r îi s p u n e N o r i i c ă o i a r t ă ! A r fi f o s t prea ţărăneşte ca ea să-şi ceară i e r t a r e d e l à el c a r e totuşi a tratat-o lotdeauna cu deplină încredere. în t i m p ce e a î l m i n ţ e a . N u . N o r a , a r e v e d e r i m a i largi ! Şî. atunci, e a uită a t â t de nobil cele t r e c u t e , î n c â t t r e c e ou v e d e r e a tot ce s ' a p e t r e c u t î n a c t u l î n t â i , Ş i e a î i d ă î n a i n t e c u g u r a . Ş i s t a l u r i l e a u u i t a t şi ele d e a c t u l î n t â i şi a l d o i l e a , c ă c i a c u m ies l a i v e a l ă b a t i s t e l e . — Nora. : „ N u - ţ i p a r e c ă a c u m e p r i m a o a r ă c ă n o i d o i . s o ţ şi s o ţ i e , v o r b i m s e r i o s u n u l c u a l t u l ?" H e l m e r îşi p i e r d e c u m n a t u l la o întrebare a ş a de minci n o a s ă ş i e l ( s a u m a i , d e g r a b ă a u t o r u l 1) r ă s p u n d e : ..Da, serios—ce vrei s ă s p u i ? " 1 I n t e n ţ i a e r e a l i z a t ă : s ă s e a r a t e cil Hei; m e r e u n d o b i t o c . H e r r H e l m e r a r fi treb u i t s ă r ă s p u n d ă : , , N u , d r a g a mea, nu î m i p a r e d e l o c c ă - i a ş a . N o i a m vorbit f o a r t e s e r i o s c â n d n i s ' a u n ă s c u t copiii., c ă c i a m v o r b i t d e s p r e v i i t o r u l lor, an v o r b i t f o a r t e s e r i o s , c â n d a i v r u t să bagij l a b a n c ă p e f a l s i f i c a t o r u l d e p o l i ţ e Krogs t a d , a m v o r b i t s e r i o s c â n d v i a ţ a mi-erai i n j o c , a p o i d e s p r e î n a i n t a r e a Doamnei L i n d e , d e s p r e a f a c e r i l e c a s i i , despre ră p o s a t u l t a f ă - m e u , d e s p r e d o c t o r u l cel si fi Ii t i c ; n o i a m v o r b i t s e r i o s t i m p de opt n n i d e z i l e ; d a r a m ş i g l u m i t din când î n c â n d î m p r e u n ă şi b i n e a m făcut, căci v i a ţ a n u - i n u m a i ş i n u m a i seriozitate. E a d e v ă r a t c ă a m fi p u t u t v o r b i cu mult] m a i s e r i o s , d a c ă t u a i fi f o s t bună I vorbeşti în faţa m e a . despre necazurilej t a l e , d a r t u e r a i p r e a o r g o l i o a s ă ca s'o f a c i , ţ i - a p l ă c u t m a i b i n e s ă fi păpuşa m e a . d e c â t p r i e t e n u l m e u " . D a r d. Ibsen; n u - i î n g ă d u e l u i H e l m e r s ă s p u n ă aceste c u v i n t e c h i b z u i t e , c ă c i t r e b u e o a r e sase d o v e d e a s c ă d o b i t o c i a l u i H e l m e r , i a r Nora t r e b u e s ă . ş i a i b ă r e p l i o a - i schînteetoare c a r e s ă f i e c i t a t ă d e a c i î n c o l o timn de d o u ă z e c i ş i c i n c i d e a n i . Ş i a n u m e Nor» t r e b u e s ă r ă s p u n d ă : „ T i m p d e opt '8!l a n i d e z i l e — b a m a i m u l t , — din clipa î n c a r e n e . a m c u n o s c u t , n i c i o d a t ă n'am s c h i m b a t u n c u v â n t s e r i o s d e s p r e lucruri s e r i o a s e !" — A c u m H e l m e r . credicios ne p l ă c u t e i I u i d a t o r i i d e a fi u n dobitot p â n ' l a s f â r ş i t , t r e b u e s ă r ă s p u n d ă ' : „Cel r o s t a r e să, t e i n i ţ i e z m e r e u î n necazuri rie c a r e t u n u m ' a i p u t e a a j u t a să le] p o r t ?" F o a r t e g e n t i l d i n p a r t e a l u i Helmer, d a r l u c r u l n u - i a d e v ă r a t , c ă c i el ar fi t r e b u i t s ă - i f a c ă i m p u t ă r i e i , fiindcă ea n u - 1 i n i ţ i a s e p e e l A c e a s t a s c e n ă e groaz. m c d e f a l s ă . Ş i a p o s N o r a a r e roplicele ei f i n e ( f r a n ţ u z e ş t i ) , c e c o n s t a u d i n o In.j ţ e l e p c i u n e a t â t d e g ă u n o a s ă încât, ea die. j p a r e î n d a t ă ce suflii a s u p r ă - i . Nora : „ N i c i o d a t ă n u m ' a i i u b i t . Ai rre-i z u t n u m a i c ă t r e b u e s ă fii p l ă c u t , să iii î n d r ă g o s t i t î n m i n e !" C a r e e deosebirea' Ş l e a c o n t i n u ă : „ T u n u m ' a i înţeles nici o d a t ă !" E r a g r e u s ă i - o s p u n ă asta luij H e l m e r . c ă c i e a a f o s t t o t d e a u n a făţar n i c ă f a ţ ă d e e l . Ş i a ş a b i e t u l Helmer e s i l i t s ă s p u n ă p r o s t i a c ă e l o v a 'duca, D e f a p t a c e s t a e u l t i m u l l u c r u pe cate u n b ă r b a t îl s p u n e u n e i f e m e i . D a r Herr H e l m e r t r e b u e s ă f i e p r o s t , c ă c i se apro-j p i e s f â r ş i t u l şi N o r a v a t r e b u i să străin, c e a ş c ă c u o r i c e p r e ţ . A i c i H e l m e r de\dn( m a i s l a b . E l s e r o a g ă d e e r t a r e : ertaKj p e n t r u c ă ea a f a l s i f i c a t , ea a minţit] p e n t r u t o a t e g r e ş e l i l e ei D a r i a t ă c ă N o r a s p u n e o vorbă chib z u i l ă . E a v r e a s ă i a s ă d i n c ă s ă t o r i e pen. t r u a s e r e g ă s i p e s i n e . întrebarea e d a c ă n ' a r p u t e a - - o f a c e t o t a ş a de bine î n a c e e a ş i c a s ă c u c o p i i i e i , î n atingere c u r e a l i t ă ţ i l e v i e ţ i i ş i î n l u p t ă ou dragos. t e a ei p e n t r u H e l m e r . D a r a c e a s t a e o c h e s t i e d e gust. E o m i n c i u r ă î n g u r a e i c ă n u se so c o t e ş t e d e m n ă s ă - ş i c r e a s c ă copii căci ea s ' a u r c a t s u s d e t o t m a i a d i n e a u r i cAnd l ' a d ă s c ă l i t p e n e v i n o v a t u l Helmer. ţ fi f o s t m a i l o g i c c a e a s ă fi s t a t cu copii ei d a c ă s o c o t e a , c ă b ă r b a t u l ei e aşa de; p r o s t î n c â t s ă n u p o a t ă , p r i c e p e mon s t r u o z i t a t e a " . C ă c i c u m s ă l a s e ea ere), t p r ' e a c o p i i l o r e i p e s e a m a u n u i astfel d e c â r p a c i u . V o r b e l e e i d e c l a c ă despre . . m o n s t r u o z i t a t e " s u n t a s a d e romantit stupide că nici n u merită s ă fie luate în s e a m ă . C ă ,.o s u t ă d e m i i de fe UNIVERSUL LITERAR. - 685 EMIL A N T O I N E B O U R D E L L E Foarte interesantă meritului pentru trivirilor soartei, viaţa activitate a i l u s t r u l u i taine plină şi de sculptor împo intensă Emil Aii- S'a n ă s c u t în c a şi p i c t o r u l Montauban. 1861. l î ş i t iar frecventă în din. dintr'o Jean la 30 familie Auguste Octombrie de muncitori— Soirit, maestrul şitoare, neva gloria plasticei f r a n c e z e , al c e l u i mai Părinţii l-au era practice Revenit în de avut Rodin. şcoală cu de pentru d e s e m n ul. viitor creator ce se să După fi a v u t p e s c u l p t o r u l pe c o m p o z i t o r u l cu perspective de a fi (i în a c e a s t ă continuat în direcţia şi c h i a r f i l o s o f i c . apucă cântece. precocita compue mulţi, ver nici n'am B o u r d e l l e . ci acelaş fost direcţie Mi poate nume şi tot a ş a de — dacă cu mare nu i-ar fi îl I-a tură. moase pi. trimis din şcoala Toulouse, Eşind maestria la din si î n c h i n a t cu mei" s ' a u a jertfit se a urmat căreia i la bărbaţii de 9 dame, ci s'a că că mai pe cu al artei al lui Bourdelle succes prin a u x m o r t s de ca, un Helmer r e c u n o a ş t e şit şi f ă g ă d u e ş t e că n u s ă se a fost desăvâr schimbe ! Asta frumos şî a v e m t o a t e g a r a n ţ i i l e c ă nuarea va fi m a i Dar f i r e ş t e asta Bang ! şi pus o a r e nu cortina şte (?j N o r a că bună merge cade ! ea a Helmer decât începutul. într'o Astfel fost e conti piesă ! dovede o păpuşe ! N'a à. L'enfant". precum ..Héraclès cupările cum şi şi archez". relevează mobilele pre concepţia lui, că sculptorul tre arhitect, în acelaş redea expresia mai sentimentul după spontană a unei realităţi în a fost şi u n mormoră. al Bustul pictorului monumentele lui neîntrecut Generalului Adam Alvear. mesteicului eredităţii voinţa Atunci lui Ingres, R adevărat şi Mickiendicz şi calităţile ci n u m a i a în p l ă s m u i r e a ar Sau dacă vreţi arată cât de fi ajuns piesa primejdios lui dulapul ! în şi pe e să scrii ei luăm an a l t p u n c t o nu-i si poziţii la alese trăsăturilor n'ai în d e el s ă poate o simplă piesă modern de tea făcut cu coanelor. I n acest caz ea trebue serios cu şi nu merită atât mai să fie puţin omenirii una împotriva nit p r o b l e m a căsătoriilor fie de nu un ca clari diferitele contempla puternic Capodoperele sale transcendentă, estetică. GH. ci ci -, a- Tradus din D r . I. O L . originalul n n o t e O frumoasă iniţiativă a Teatrului Mă ria V e n t u r a este a d ă o g i r e a u n u i t e x t li terar la „ p r o g r a m u l " fiecărei piese. P â n ă a c u m în p r o g r a m e l e celor p a t r u piese jucate, s'au publicat articole despre tea tru, s e m n a t e : M a r i a V e n t u r a . Adrian M a n i ii, N i c h i f o r C r a i n i c , D . I. S u c h i a n u , C. T i i v e r n i e r , I o n e l J i a n u , V . T i m u s . I o n M a r i n S a d o v e a n u şi F . A d e r c a . pu merită jumătăţi celeilalte. stâr nefericite.... suedez a- CONSTANTINESCU discutată nu şi nu sublimă considel rată ca făcând parte din „distracţiile şi ci poezie, face de lui creştere ? S a u blicului" nu ceeace statice, МІНАП, Cred fel ! p r o a p e t o a t e sunt. s c ă l d a t e î n t r ' o aureolă N. ca Bourdelle sar vina pe proasta compliment şi a Norii ? multe totul şi u n négligé". răspunde moştenite. pună tru rien сеЛ să ce p r i m i s e . D a r a t u n c i decât Salomon pictor a- ce n u i se î n g ă d u e şi l u i H e l m e r s ă nu-i sau lui cu m o d e s t i a revarsă viaţă, al marele tea tru c u s u b i e c t e s e r i o a s e . S a u , o a s ă de vedere, piesa lui energiei portrete. Helmer In r ă s t i m p î n s ă ,,ett D o c k h e m " a întregimea târzii Opera tate ,,.le putut vrut monumen unui a r fi t r e b u i t scuze că N o r a p u n e cina educaţiei Anatole arată autorul să por- precum ale unde femeea mai fi a timp, armoni corecte. Bourdelle France, cu fi făzut dacă preo Bourdelle. binevoit s ă - ş i s p u n ă d o r i n ţ a , a t u n c i s ă Bar mou capodoperă ale lui să retist care à multiple b u e s ă fie ş i u n cât ..Centaure faimoasa c i n s t e a d e a fi a ţ â ţ a t c e l e d o u ă da. ar în că pentru preţios „Apollo" a răspuns racteriza : pure. excelenţă aprinderea — spune frumuseţe, Vierge d'Uliyssé" fi Ba lucrarea se expre deosebi lângă revarsă ( rant", retour ar lui? pe concentrate dinamism. le intervenţia om străin ! In numai realităţi educaţiune în lu' arhitecto prin element viguros attendant Sau pricina e creşterea proastă nă c a r e a n ă s c u t , c o p i i i u n u i sale. unei de Acest imprime forţelor şi c o n c e p ţ i a lucrare reprezinte element să-1 telor a nélope prin străi el o s ă fie n u tive iubit-o, şi c u timp d e o p t a n i e a a f o s t o f e m e e care .,Annibal nici o n o i m ă : b a c ă e a l ' a i u b i t , c ă e l a că că' a Urmează p ă r a r e a femeii s u b j u g a t e spune un Poussin, cunoscător onestitatea ea şi să mulţime. putem 1870—71'' aibă acestea trebuie Reinach, admirabil statuare. Ea trebuie se faptul caracter. toate ci despre fizionomiei, că lor, Nora pe Rodin. să-i aşa cople îl fără trebui Şi de ci Donatelle. să-1 împiedice ar rostire. sia continuatorul flecăreşte iui I b s e n ţa nică. în Rodin de pedagogică pe per B o u r d e l l e . Cel m u l t al e lui atât fără integral un spune însă Paris, vârsta ridice stilistice ale lui, p r e c u m e n f a n t " , . . A d a m c h a s s é du P a r a d i s " . ..Pé fru cunoscuse duse pentru faţă sculp arte unde muncii, totul, un c o m p l i m e n t de unde şcoală, tehnică spre se îndreptăţească afirme, impune ei, care, urmând să Influenţa este ..Le m o n u m e n t apreci Ponvillon, Ro este d e b u t u l oficial al lui B o u r d e l l e . scriitorul inclinaţiuni nu încât' să înţelege care Emil pozitiv, isbutit artistică. existat u n fragezi realele.i Ealguière, până. la o a d e v ă r a t ă naturalismului esjt î n c a l e î n c ă d i n a n i i c e i m a i inrlu-i lui al m a e s t r u l u i lui B o u r d e l l e este î n s e m n a t ă , să poate şi a n ' a r fi e x i s t a t nă familiei. a impulsurile plastic cul B o u r d e l l e ale familiei, său manifeste a frunte ce l-a deloc a s i g u r ă t o r p e n t r u tea s p i r i t u l u i suri ş i delà mijlocul frumosului târziu secol, — a l lui vremea eace n u mai sculptor scos pierdea zuinţele i-şi de continuator mare Franţa în u l t i m u l K îşi clar şi '.cur : e a tatăl s ă u e r a c i o p l i t o r î n a b a n o s . — B o u r ajuns urmă său. sonalitate asupra ilelle a atelierul cele d i n cele d i n u r m ă Bourdelle ! Ingres unde triumful contra, vicisitudinelor de STEFANOVICI-SVENSK Ar. Romanescu în „IERTAREA" Ш. - UNIVERSUL LITERAR VIAŢA L I T E R A R Ă ,şi.a r e l u a t sbom l . d e a s t ă d a t ă ou a r i p i m u l t m a i n u m e r o a s e şi m a i v a s t e . Primul n u m ă r ne aduce un judicios articol al d-lui N. C r a i n i c d e s p r e „ P r o b l e m a d e s f a c e r i i c ă r ţ i i " . Şi r e p r o d u c e m finalul : „Orice n e g u s t o r ştie să-şi îngrijească m a r f a , a f a r ă , d e l i b r a r şi d e c h i o ş c a r . c a r i n'o a c h i t ă în p r e a l a b i l şi, n u s u n t responsabili p e n t r u ea. Publicaţiile româneşti îndură încă un r e g i m de b a r b a r i e f ă r ă egal. P e l â n g ă acestea, orice n e g u s t o r ştie să-şi reco mande marfa, afară de l i b r a r şi d e chioşcar, cari. a g r a m a ţ i de obiceiu, n ' a u conştiinţa valorilor închise între două c o p e r t e . E. n e c e s a r ă , d e c i , o ş c o a l ă d e pregătire profesională care să facă din ei p r e ţ i o ş i ş i a c t i v i a g e n ţ i a i c u l t u r i i . „ A c e a s t ă ş c o a l ă v a p u t e a fi o a n e x ă a şcoalei de bibliotecari, instituită d u p ă modelul celor d i n străinătate...". F ă r ă î n d o i a l ă că astfel de p ă r e r i s p u s e c u t o a t ă g r i j a şi a u t o r i t a t e a , v o r p u t e a fi l u a t e , î n s e r i o s ş i v o r fi î n s t a r e s ă d e a de g â n d i t — pe d e o p a r t e — celor vizaţi, c h e m a ţ i s ă se o c u p e c u d e s f ă ş u r a r e a cărţii), pe de a l t a — guvernelor c a r e . în fine se v o r g r ă b i să rezolve această p r o b l e m ă a t â t de vitală pentru fiinţa sufletului r o m â n e s c . RESTUL NUMĂRULUI aduce colabo r a r e a p r e ţ i o a s ă ! a d - l o r : I. P i l l a t , E m . B u c u ţ ă , Al. R ă d a u ţ ă , etc. P l i n ă de interes este a t e n ţ i u n e a pe c a r e „ V . L.", o d ă , î n a c e s t n u m ă r , s c r i itorului Leon Donici despre care scriu d - n i i G. M . I v a n o f . — G. C ă l i n e s c u , n o u l t i t u l a r a l „ C r o n i c i i l i t e r a r e " ş i 1. V a lérián. D E S P R E V E R S U R I L E ,.V. L . " se p o a t e f.ice — v o r b a d - l u i G. B r ă e s c u — . „ . . ş i b u n e şi rele". Ni se p a r e . u n e o r i , p r e a largă ospitalitatea acordată... începăto rilor, c h i a r d a c ă u n i i dintre aceştia vor fi a v â n d l a p l u s a t e s t a t u l d e e x - c o n d u cători ai unei reviste şcolăreşti. In felul acesta c e t i t o r i i p u t e a u fi s c u t i ţ i de trudnica încâlceală, ordonată. într'un fel d e v e r s u r i — d i n c a r e s p i c u i m : Urzindu-ţi plase moi de a r a h n i d ă C u b u c l e , a r o m i t e , în l u m i n ă Ca u n a m u r g ţesut de violină Să c â n ţ i cu t i n e r e ţ e a în d r u i d ă . Cântecul tău Mlădit de b u n u l D u m n e z e u Si d e Satan S ă fie s b u c i u m d e c l a v i r Cădelniţând spre Altair D u r e r e a n o a s t r ă f ă r ă de l i m a n . . P ă c a t de b i a t a a u t o r u l se sileşte fecte b o m b a s t i c e . imaginaţie să scoată din care a t â t e a e- EDITORIALE : Pentru t o a m n a acea sta „Cartea r o m â n e a s c ă " vesteşte apariţiunea următoarelor volume: Liviu R e b r e a n u : Crăjişorul ( r o m a n ) ; Damian Stănoiu : Duhovnicul maicelor ( r o m a n ) ; Otilia Cazimir: Grădina, cu amin t i r i (?) ; Th. S p e r a n ţ i a : î n c e p u t de viaţă (ro man) ; Mihai Codreanu : Turnul de fildeş (versuri) : K. I b r ă i d e a n u : ? ( c r i t i c ă l i t e r a r ă ) ; I. T e o d o r e a n u : B a l m a s c a t (?) ; A l . O. T e o d o r e a n u : M i c i s a t i s f a c ţ i i ( ? ) ; Cezar Petrescu : La Paradis general roman) ; G h . B r ă e s c u : C l u b u l d e c a v a ţ i l o r (?i ; H a r r y T r u m f : Inelul fatal (roman); Emilio Salgari : S m a r a l d u l din Cey lon . r o m a n ) ; In fine — p e n t r u la p r i m ă v a r ă : D a n t e : P a r a d i s u l (trad. G. C o ş b u c . r e v i z u i t ă П. O r t i z , N . P o r a ) ; I. C h i c a : S c r i s o r i ( î n t r ' u n s i n g u r vo lum) ; Mihai Tican : L a lacul elefanţilor (ro man). Tot în t o a m n a a c e a s t a v a a p a r e n e î n d o i o s v o l u m u l a n u n ţ a t al c o l a b o r a t o r u l u i n o s t r u , d. P a u l I . P a p a d o p o l : U n s o l a l b i r u i n ţ e i : p o e t u l Ş t e f a n O. I o s i f cercetarea bibliografică urmată de o concisă caracterizare literară. Editura naţională Ciornei anunţă : Mihail Sadoveanu : Zodia Cancerului . ( r o m a n istoric) ; Cezar P e t r e s c u : Calea Victoriei (ro man) : Grib. Mihăescu : ? (roman) ; Gala Galaction : Roxána (roman) : T. A r g h e z i : A m i n t i r i l e i e r o d i a c o n u l u i Iosif ; V . E f t i m i u : D r a g o m i r n a (?) ; Emil Dorian : ? (roman) : I. A a â r b i c e a n u : B i r u i n ţ a ( r o m a n ) ; Etc.," etc. CAMARADEREASCĂ r e c l a m ă pe care ..V. 1, o f a c e u n o r a d i n t r e c o n f r a ţ i ; s l a b ă şi p u ţ i n r e p r e z e n t a t i v ă . . c r o n i c a s ă p tămânală". Cu u n c u v â n t : s u b n o u a înfăţişare ..V. 1" m e r i t ă t o a t ă a t e n ţ i u n e a p e c a r e ne-o i m p u n e o m u n c ă entusiastă, dezin t e r e s a t ă si ( u n e o r i ) pricepută. P. P. VIAŢA LITERARĂ. In al doilea nu m ă r , d u p ă „ r e p a u s u l fizic ş i i n t e l e c t u a l " , d. I . V a l é r i á n î n „ c u v i n t e p e n t r u c e t i t o r i " ţ i n e cu tot d i n a d i n s u l s ă a r a t e că „scriitorul în v a c a n ţ ă are r ă g a z să lu creze la operile personale, deoarece în i e s t u l t i m p u l u i se d e v o t e a z ă c u fana t i s m n u m a i r e v i s t e i şi c i t i t o r i l o r " . Si a c u m , s ă v e d e m c u m r e d a c ţ i a „ V i e ţii l i t e r a r e " (d. I . V a l é r i á n ) s ' a d e v o t a t r e v i s t e i şi c i t i t o r i l o r . D. V a l é r i á n s c r i e : ,,Ni s'au întins mâini frăţeşti, căldura lor ne înfioară adânc elanul, până din colo de omenesc. Credem in existenta unui suflet al nostru şi-l rom sluji în umilinţă şi perseverenţă. Din elaborarea armonică se va lămuri drumul nostru in vreme. Tineri fi bătrâni, de gândul frumoşului, fără orgoliu sau farse liniiuisfiee, vom căuta să înfăţişăm cu o. Iiieetivitatc aspectul vieţii contimporane. Sfârşind aceste rânduri, pe care le-am ji dorit lipsite de orice emfază, am vrea să aducem mulţumiri acelui distins grup de scriitori, care ne-au încurajat recent s trăduin(a, asigurând o regu. lată colaborare". A m făcut această l u n g ă citaţie, tocmai s p r e a c o n t r i b u i şi n o i s ă i a s ă l a i v e a l ă , , c ă r e d a c ţ i a „ V i e ţ i i l i t e r a r e " (d. I. Va- ' 1er i a n ) s ' a o d i h n i t , şi c ă i s ' a înfiorat a d â n c e l a n u l p â n ă d i n c o l o d e omenesc.; D a r a ş a , c u e l a n u l î n f i o r a t p â n ă din c o l o d e o m e n e s c ( e x p r e s i a e a redacta, r u l u i r e v i s t e i o d i h n i t e ) . . . V i a ţ a literară"; s e o c u p ă ş i d e „ U n i v e r s u l l i t e r a r " , pen. t r u a, n u - 1 m a i r e m a r c a n i c i o d a t ă " . N e v o m s i l i s ă t r ă i m ş i f ă r ă remarca „ V i e ţ i i l i t e r a r e " . A m fi r e c u n o s c ă t o r i să n u s e a b a t ă c u m v a a s u p r a n o a s t r ă , re-1 marca pornită d i n . . a d â n c u l elanului d i n c o l o d e o m e n e s c " . T o t u ş n e e teamă c ă n u v o m s c ă p a . L a s f â r ş i t u l notiţei î n c a r e s e s p u n e c ă „ U n i v e r s u l literar" n u v a m a i fi r e m a r c a t n i c i o d a t ă , e ur mătoarea cugetare. ..împrejurarea mă determină azi si , fiu vehement". A m e n i n ţ a r e a e e v i d e n t ă . A u t o r u l no t i ţ e i ( G . C . — e d. G . C ă l i n e s c u ? ) s c r i s s u b t e r o a r e a u n e i î m p r e j u r ă r i , care a t u n c i , n u m a i a t u n c i c â n d a s c r i s . La d e t e r m i n a t s ă fie v e h e m e n t . N o i c r e d e m c ă d u p ă v e h e m e n ţ a mo m e n t a n ă . G. C. s e v a p o t o l i , d a c ă nu se v a fi p o t o l i t c h i a r , a m i n t i n d j - ş i că m u l ţ i d i n t r e cei c u e m f a z ă ş i vehemenţi d u p ă î m p r e j u r ă r i , a u f o s t p r i m i ţ i aici. c â n d v e n e a u t i m i z i şi mediocri. Unii p o a t e a u v e n i t s ă f a c ă u c e n i c i a î n mod onest, alţii să-şi g ă s e a s c ă o directivă şi a l ţ i i p o a t e s ă î n c e r c e a t r e c e între s c r i i t o r i i v e r i t a b i l i , c a r i s c r i u cu toată tragerea de i n i m ă la „Universul lite rar". Noi f ă g ă d u i m să r e m a r c ă m „ V i a t l i t e r a r ă " şi c â n d G. C. e v e h e m e n t si c â n d e l i n i ş t i t . Ş i c â n d a r e articole N i c h i f o r C r a i n i c . E m . B u c u ţ ă . V. Voi c u l e s c u , I o n P i l a t . A l . B ă d ă u ţ ă şi când va avea articole ca a c e l e a p e care d. V a l é r i á n l ' a i fi v o i t f ă r ă e m f a z ă . D u p ă v a c a n ţ ă d e 4 l u n i , a reapărut r e v i s t a d e c u l t u r ă c r e ş t i n ă ,,FANTANA D A R U R I L O R ' " , c o n d u s ă d e p r e o t u l Torna Chiricuţă. A m î n t â m p i n a t c u v o e b u n ă revista, [ . a m a p r e c i a t a r t i c o l e l e s c r i s e c u adâncă î n g r i j i r e şi n e p l a c e r â v n a p r e o t u l u i director al revistei. I n n u m ă r u l d i n u r m ă ( a n . I nr. 8), p ă r i n t e l e C h i r i c u ţ ă | d ă î n t r ' u n articol, i n t i t u l a t „ G e n e r a ţ i a n o u ă " , d a t e întrislătoare despre tineretul nostru. „ 0 generaţie descreştinată aproape c u desăvârşire. Cugetarea Ui păgână. Sim ţirea robită de porniri care adesea te înspăimântă ?" P a r ce-i d e f ă c u t ? P ă r i n t e l e s ' a o p r i t l a s o l u ţ i i vaei. „Să mobilizăm, toate conştiinţele cins tite nie acestui neam. şi să alcătuim, m singur plan âe campanie împătririi in. t II n cricului". Formula e prea veche, părinte. B. C. UNIVERSUL LITERAR. — 685 liYercirct » s ecuminte a m a ele t» c a z €• •» Spiritualul Adrien Decourcelle wjut de cdtrc un pisălog să scrie Mare într'un volum, creiona m catren : I Sunt Căci I l Ca să Cugetări un biet mi-a fost scriu în fiind o cu. următo- nenorocit ursM acum olbum! * Tristan Bernard, ktr'un restaurant ntimé Chelnerul tard n refuză : fiind la Nisa, se duce şi cere o supă de le i.o aduce. Tristan lier, \ — Nu pot manca supa asta ! Chelnerul io supa şi prezintă histun Bernard comandă un lupă ce chelnerul îi aduce, Tristan mrd refuză şi aceasta: ; — Nu pot mânca supa asta ! lista, bulion, Ber- Chelnerul prczinWă din nou lista. Tris. lan Bernard comandă o supă de raci. Qielnerul i-o aduce, dar Tristan Bernard иипе din nou LENEA CATE LIMBI ocupat mulţi După studii une. ţioasă totalul de é 0 piesă a lui Muc succes. Sacha Guitry nu avea \ Totuşi la una din primele reprezenЩІІ la ultimul act isbucniră, când se Ш curtina, câteva aplauze foarte inzisШе. I Un actor mise : se apropie de Guitry şi-i I— V e a i că place piesa... N'ai văzut ce mauze ? ! — Aşi! Au aplaudat plasatorii şi ăiu Mu garderobă ! răspunse Sacha Guitry. F— De ce au aplaudat ? — Fiindcă astăseară spectacolul s'a itrm.inat cu un sfert de oră mai de vre me decât aseară şi sunt veseli bieţii oa meni că se duc mai curând acasă! I In şedinţa Academiei de Ştiinţe din ! August 1892, a cărei dare de seamă a ştirul. în buletinul Academiei, se găffjle următorul cuvânt care are nici mai mit, nici mai puţin decât 56 de litere : : Tetramethyldiamidodiphenyldianthra- Boltetramethylediamide. GHINION SUNT P E SU american, această laborioase chesti şi o a parvenit minu să sta l i m b i l o r şi i d i o m e l o r vor bite pe s u p r a f a ţ a p ă m â n t u l u i , în număr 2.Ô76. în acest ansamblu, doctoral Schurrer a numărat despre dragoste : cu birturile din lumea, vine cu poţi consuma ani cu complicaţiune, bilească — Ce fericire, ce vis, d r a g a m e a ! De parte de lume, d e p a r t e de sgomot, de p a r t e de tot.. — D a . d o a r tu, n u m a i tu eşti veşnic la u n r n e t r u şi cincizeci de m i n e ! GLOBULUI? Doctorul Schurrer, u n savant s'a 8G0 d e l i m b i d i s t i n c t e , origină proprie. Tot Hebrard spunea .— Amorul seamănă tyania în cari toată iâncare de.acasdNu lecţii ce.ai adus ! DIFERITE PRAFAŢA INCOMPLETA... MADAGASCAR Venitul rezultat din încasarea acestui i m p o z i t p u s pe fiecare leneş — şi d e d u c â n d d i n cifrele amintite, acest venit este d e s t u l de r e s p e c t a b i l — şi se p u n e ia dispoziţiunea nsociaţiunilor de bine facere. : « FERICIRE G u v e r n a t o r u l insulei M a d a g a s c a r a in trodus o interesantă inovaţie financiară c a r e n u a r s t r i c a d a c ă s ' a r i n t r o d u c e şt în ţ ă r i i e f ă r ă c l i m ă t r o p i c a l ă , a c e s t p u ternic s t i m u l e n t al lenei. G u v e r n a t o r u l a t ă c u t u n r e g u l a m e n t î n u r m a c ă r u i a toţi locuitorii acestei insule, atât europeni c â t şi i n d i g e n i şi c a r i n u a u nici o ocu paţie să plătească u n impozit. Fiecare e u r o p e a n l e n e ş î n t r e 1—55 a n i e s t e s u p u s u n u i i m p o z i t d e 25 f r a n c i p e zi. I n d i g e n i î n t r e 18—50 a n i şi c a r i s e o c u p ă cu acelaş sport s u n t s u p u ş i u n u i impozit d e 2 0 d e f r a n c i p e zi. г t— Л и pol mânca supa asta! Chelnerul se miră: — Toţi clienţii sunt mulţumiţi şi spun fj supele, noastre suni foarte bune şi 1rs Ic refuzaţi cum vi le aduc, I— Nici cu n'am spus că nu sunt bune! — Atunci de ce le refuzaţi? — Fiindcă n'am lingură şi supa nu I poate mânca fără lingură! IN caricaturai zilei distincte, în Asia. Din aceste 48 s u n t vorbite 124 î n A f r i c a adică 800 d e de limbi î n E u r o p a , 153 ş i 117 î n Oceania. СЛТІ M E T R I DE F I R NECESITA RE ŢEAUA Tt'LEFONICA IN JURUL LUMII ? — Da, aşa-i ! Trebue să m ă însor cu fata a c e a s t a f r u m o a s ă . I n s ă , se o p u n e f a m i l i a "ei. — Adevărat? Dar fata? — E a . . . , e a f a c e p a r t e d i n f a m i l i e !... CONCILIANT... Telefonul, devenit o necesitate absolu tă p e n t r u c o m e r ţ , i n d u s t r i e şi f i n a n ţ e , este n a t u r a l c a d e s v o l t a r e a lui să creas că î n f i e c a r e a n . L a s f â r ş i t u l a n u l u i 1927 s ' a s t a b i l i t c ă p e g l o b e r a o r e ţ e a d e 161 m i l i a r d e d e m e t r i de fir telefonic, a e r i a n s a u s u b t e r a n . A m e r i c a de N o r d — şi i a t ă o n o u ă probă a formidabilei sale activităţi so ciale — d e ţ i n e şi a c i p a r t e a leului. I n tr'adevăr, în Statele-Unite, l u n g i m e a re ţelei telefonice este de 109.412.200.000 metri. GÂNDESC, SUNT DECI TRĂDAT Exista p â n ă acum, m a ş i n a pentru în registrat reflexele şi ,,oglindirile" g â n direi. Iată c ă a c u m în u r m ă , profesorul de fizică Lazareff, m e m b r u al A c a d e mii de ştiinţe din Moscova, a găsit m i j locul d e a citi un aparat extraordi n a r de sensibil, g â n d u l omului. In cu rând, profesorul Lazareff v a face o ex perienţă publică a invenţiunei sale. — D a c ă n u - m i plăteşti banii, voi l u a măsura.. — Măsura? Bravo! Ne-am înţeles. T o c m a i a m nevoie de u n c o s t u m t o a m n a asta.... (Le Bire) 686. - UNIVERSUL LITERAR PMG1JVI ШТЛТЕ CU GR. MANOLESCU LA IAŞI ŞI CHIŞINĂU de O trupă — compusă din : Ana PopeBCU ( d e s p ă r ţ i t ă d e M a n o l e s c u ) , V e r o n a Almăgeanu., Alexandrina Alexandrescu, E l e n a P e t r e s c u , E l i s a Orloff, e u , I o n P e trescu, Ion Niculescu, Vasile Alexandre scu, T e o d o r P e t r e s c u , Băilescu, şi alţii, s u b c o n d u c e r e a l u i M a n o l e s c u , — plecă, î n tournée, în ţ a r ă , în p r i m ă v a r a a n u l u i 1888. R e p e r t o r i u l : Hamlet, Fântâna, Intriga }i amor, Orfanii regimentului, Mama soacră, Doui sergenţi. Moartea civilă. Oraşele : Piteşti, Brăila, Galaţi, Iaşi. A f a c e r i l e m e r g b i n e î n cele t r e i d i n t â i ; elab, a p r o a p e r ă u , în u l t i m u l . J u c a m în g r ă d i n a Tivoli, pe lângă actualul Liceu. P l o u a m a i în toate se rile. L u m e a , î n m a r e p a r t e p l e c a s e . C â ţ i e r e a u î n o r a ş , v e n e a u ; d a r c e f o l o s !... Cheltuelile e r a u p r e a m a r i . Angajaţii n u se m u l ţ u m e a u n u m a i cu e n t u s i a s m u l . . . a ş a că M a n o l e s c u fu silit s ă desfacă t r u p a , î n deficit, — şi s ă f o r m e z e o a l t a , n u m a i cu a c t o r i din Iaşi. P l e c a r ă m cu aceasta la Botoşani, u n d e se s c h i m b a r ă l u c r u r i l e . N i se s c r i a d i n împrejurimi,, delà moşiit cu câte 4—5 zile î n a i n t e , s ă o p r i m loji. J u c a m î n t e a t r u l cel v e c h i , c u d o u ă e t a j e , — a z i p ă r ă s i t . A t â t a l u m e , î n c â t e r a m siliţi să r e p e t ă m piesele. A mers bine, p â n ă când, lună, repertoriul prea mic trâns să plecăm. după ne.a vre-o cons I n o o t r o ?... A u z i s e m m i n u n i d e K i ş i n e u . ' I l a i d i l a K i ş i n e u !... Mici p r e g ă t i r i , — o s c r i s o a r e de r e . c o m a n d a ţ i e a l u i A l e x a n d r i c ă t r e u n avocat de acolo, K i r i a c , şi o a l t a c ă t r e u n basarabean avut, Vârnav, — pas'poartele.... şi p e d r u m . F e l d e fel d e p e r i p e ţ i i ! D e ş i a v u s e sem grija să c e n s u r ă m piesele la Con s u l a t u l r u s d i n I a ş i , — u n d e erfea C o n sul de Giers, nepotul m a r e l u i Giers. — ajunşi în Kişineu, trebui să ne s u p u n e m unei noui c e n s u r i , f ă c u t ă de poliţie. Re p r e z e n t a ţ i i l e a v e a u loc în circ. P r i m a , Hamlet. A d o u a . Mândrie şi amor. A t r e i a , Doui sergenţi. A patra u r m a s ă f i e Fântâna. Domnul Kiriak însă, pe al cărui ajutor ne bizuiam, de p a r t e de a s e m ă n a celor din C e r n ă u ţ i , n e ' s f ă t u i să r e n u n ţ ă m la a c e a s t ă idee, sub cuvânt că în Chişinău s u n t foarte p u ţ i n i r o m â n i şj c h i a r a c e i a s u n t f ă r ă dare de m â n ă , a ş a că pe public curat românesc nu ne putem sprijini. Ne t r e b u i a î n s ă cel puţin o reţetă b u n ă , c a s ă u r n i m c ă r u ţ a . Ce s ă j u c ă m ? N u ş t i u cine şi-a a d u s a m i n t e de Buba Hai ca, piesă cunoscută Basarabenilor, d e l à alte t r u p e i m p r o v i z a t e , c a r i se r e p e z e a u d i n c â n d î n c â n d de l a I a ş i . De fu ria censurei n u ne t e m e a m , căci piesa, d e ş i e r a o r i g i n a l ă , a v e a m u s i c ă , şi p i e sele „ c u c â n t e c e " se b u c u r ă de i n d u l genţă. Nenorocirea însă era alta ; erea că a v e a m potcoavele, d a r n ' a v e a m calul,— adică n ' a v e a m piesa. Disperaţi,, n e - a m a d u n a t î n t r ' o s e a r ă şi, p â n ă l a z i u ă , d i n memorie, a m scris-o. Eu, care j u c a s e m pe Ofelia. pe L u i ş a M i l l e r şi pe C l a r a d e . B e a u l i e u , a m „ r u c u l a t " pe Viorica, iar fostul H a m l e t făcea triluri, în rolul l u i V l a d . B i n e a r fi f o s t s ă fi p e t r e c u t ARIST1ZZA ROMANESCU publicul pe sfert d i n cât a m petrecut noi î n t r e culise. P r o d u s u l r e p r e s e n t a ţ i e i , 1100 d e r u b l e , a f a r ă d e a l t e 400, p e c a r i ni le-a d a t V â r n a v , c a p r e ţ a l lojei. Şi n e - a m î n t o r s la Iaşi. T o a t ă lipsa n u d u r a s e d o u ă s ă p tămâni. Cât a m jucat în Kişineu, Gion, p r i n n e n u m ă r a t e scrisori, n u î n c e t a a n e sfă t u i , — p e M a n o l e s c u şi p e m i n e — s ă ne î n t o a r c e m l a B u c u r e ş t i , d e m o n s t r â n • lu-ne că acolo ne e locul. Imposibil,— căci î n c h e i a s e m c u Al. S u t z u , p r e ş e d i n tele c o m i t e t u l u i t e a t r a l din Iaşi. u n con tract pentru toată stagiunea care u r m a C o n d i ţ i i l e f i e c ă r u i a : 1000 d e l e i l u n a r î n c u r s u l r e p r e s e n t a ţ i i l o r ş l 500 p e t i m pul repetiţiilor. Acest contract, bine în ţeles, n e silea s ă n e r e t r a g e m din T e a trul Naţional din Bucureşti, — ceeace şi f ă c u r ă m , î n a i n t â n d u - n e d e m i s i i l e c ă tre C a r a g i a l e , n o u l director general. C a r a g i a l e a p u s , c a r e z o l u ţ i e : „se r e s p i n g d e m i s i i l e şi se a c o r d ă eoncediuri de câte u n a n " . î n c e p u r ă m deci, la laşi, repetiţiile p r e g ă t i t o a r e s t a g i u n e l 88—89, s t a g i u n e c a r e s a deschis foarte târziu, din cauză că sala, — o sală nouă, Pastia, — n u era gata. Repetiţii foarte active. Manolescu, nu mit director de scenă, e r a s p a i m ă . P r i n s u p r e m a ţ i a ce-i d a s e S u t z u , t o t ce f ă c e a el e r e a b i n e f ă c u t ş i e x p e r i e n ţ a îl î n v ă ţ a s e că a m e n d a e cel m a i e f i c a c e c o r e c tiv a l a c t o r u l u i . A m zis repetiţii „foarte active". P r e cizez : p a t r u p e zi. Ş i se r e p e t a mult mai serios decât acum, când, chiar gagiştii, d u p ă d o u ă repetiţii, p r o t e s t e a z ă , iar la a t r e i a îşi î n s u ş e s c d r e p t u l de a iipsi. D i n p o t r i v ă , c o n ş t i e n ţ i de d a t o r i a l o r ş i d e s c o p u l t e a t r u l u i , ei s i n g u r i c e reau repetiţii suplimentare. Manolescu, n e î n d u p l e c a t pe scenă, c u m eşea din cu l i s e , e r e a g l u m e ţ , p r i e t e n o s , bon enfant. C â t le t r e b u i a p e n t r u a f u m a câte-o ţi g a r ă , n u c o n t e n a u g l u m e l e şi a n e c d o tele, ş i - a d u r a . t m u l t a c e s t o b i c e i u al t r u p e j d i n I a ş i d e a fi e x a c t ă l a r e p e t i ţ i e , d e a m u n c i s e r i o s , d e a n u eşd c u r o l u rile a m e ţ i t e ; a dura.t p â n ă m a i d e u n ă - z i . e â n d a u î n c e p u t Piraţii din America şi alte b o m b e n e g u s t o r e ş t i , a n u n ţ a t e prin a f i ş e d e 10 m e t r i p u b l i c u l u i totdeauna amăgit, —cu autorizaţia unor preşedinţi, cari s u n t d e p a r t e de a s e m ă n a l u i S u t z u . t r u t o t d e a u n a . D u p ă s p e c t a c o l , mi-am z i s : i a t ă u n t a l e n t , p e c a r e s e v a sprijini m u l t t i m p t e a t r u l d i n I a ş i . Ş i n u m'am înşelat. T o t l a p r i m a d i n Don Carlos, a avut loc o î n t â m p l a r e , — c a r e v a demonstra m a i b i n e , c â t d e î n r ă d ă c i n a t erea in toţi s i m ţ ă m â n t u l d a t o r i e i . A v e a m în t r u p ă p e N u m i t a O r l o f f , o c o p i l ă de 3—4 a n i , p e a t â t d e p r e c o c e a t u n c i , pe cât a f o s t d e i n g r a t ă m a i t â r z i u . J u c a pe In f a n t a . E î n p i e s ă o s c e n ă , î n c a r e Hegelé c ă u t â n d i n s c r i s o r i l e R e g i n e i , g ă s e ş t e un medalion şi'n furia c e - 1 c u p r i n d e , îl t r â n t e ş t e j o s . P r u t e a n u , a a v u t se vede u n m o m e n t d e d i s t r a c ţ i e ş i , î n loc să-l a r u n c e j o s , 1-a a r u n c a t p e m a s ă , tot î n t r e s c r i s o r i . I n f a n t a , — c a r e trebuia s ă - l g ă s e a s c ă ş i s ă i-1 a r a t e , zicându-i: „ v e z i c e p o r t r e t f r u m o s ? ".. — intră şi se u i t ă p e j o s . . . n u - 1 v e d e . R e g e l e ca si r e p l i c a n ţ i i cin c u l i s e , o b s e r v â n d greşeala a ş t e a p t ă s ă v a d ă u r m ă r i l e . I n f a n t a il î n t r e a b ă c u o c h i i ; e l , t o t c u o c h i i , i-arat ă m a s a . I n f a n t a p r i c e p e , s e d u c e l a scri s o r i , i a m e d a l i o n u l ş i - i z i c e : „vezi ce p o r t r e t f r u m o s '/", î n s ă c u a ş a t o n supă rat, cu a t â t reproş, încât Pruteanu a t r e b u i t s ă u r c e s p r e f u n d , c a să nu-1 v a d ă p u b l i c u l r â z â n d . A p o i , — p a r t e şi m a i c a r a c t e r i s t i c ă , — î n t r ' o următoare s c e n ă , c â n d i n f a n t a - a v e a s ă - i zică Re. g i n e i : „ m a m ă ! m a m ă ! s ' a u m p l u t de s â n g e !...", — d i s t r a t ă , s a u i n d i s p u s ă de î n t â m p l a r e a d e m a i ' n a i n t e , s t r i g ă nu m a i o d a t ă „ m a m ă " ş i a d a o g ă imediat; . , s â n g e " . G r e ş e a l ă d e n i m i c , c ă c i sensul e r a a c e i a ş . T o t u ş i , p e d a t ă c e - a eşit din c u l i s e , a î n c e p u t s ă s e b a t ă cu pumnii î n c a p , e x c l a m â n d : „ v a i d e m i n e ! vai d e m i n e I... C e o s ă - m i f a c ă Manolescu c ' a m g r e ş i t !..." S'au format în t i m p u l acestei stagiuni vre-o c â ţ i v a a r t i ş t i : Penel, devenit p u b l i c u l u i d i n c e I n c e m a i p l ă c u t , — C. l o n e s c u , c l a s a t azi l a I a ş i p r i n t r e cei d'intâi, — V e r o n a Almăgeanu-Kuzinsky, foarte utilizată în repertoriul din u r m ă . S t a g i u n e a s ' a d e s c h i s c u Don Curios. Distribuţia : P r u t e a n u , regele Filip,— lonescu, m a r c h i z u l de Pozza. — Manole scu, d o n Carlos, — Aglae T e o d o r u - P r u teanu, Regina, — eu, Eboli. ,.Montarea", insuficientă, — pe o scenă ri e t i c u l d e m i c ă , c u d e c o r u r i c a v a i d e lume. In schimb, excelentă interpretare. Mi-o a d u c a m i n t e cu p l ă c e r e pe d-na Aglae P r u t e a n u . duioasă, d e m n ă , resem n a t ă , î n r o l u l R e g i n e i . A t â t d e d u l c e ii orea vocea, în a c t u l al 4-lea, c â n d m ă ierta,, p e m i n e , E b o l i , — î n c â t fraza : ..cum! n u m să-mi m a i văd regina?...", i - a m s p u s - o p l â n g â n d ; m i s e p ă r e a că î n t r ' a d e v ă r m ă d e s p a r t de cineva, p e n In seara reprezentaţiei acestei din u r m ă p i e s e , M a n o l e s c u p r i m i , d u p ă ac tul întâi, o t e l e g r a m ă . care-i vestea m o a r t e a m a m ă - s i . — d e c a n c e r , boala c a r e 1-a l u a t ş i p e e l , d u p ă 4 a n i . Sutzu, v r u s ă î n t r e r u p ă s p e c t a c o l u l ; el, ca exe m p l u , s e o p u s e . Ş i c o n t i n u ă a juca pe C o c o n a ş , u n s p a d a s i n c o m i c . — râzând p e s c e n ă , p o d i d i n d u - l p l â n s u l în culise. O iubise m u l t pe m a m ă - s a , pentrucă a t u n c i c â n d t a t ă - s ă u îl g o n i s e de acasă, f i i n d c ă s e f ă c u s e a c t o r . — e a îl primea n o a p t e a p e a s c u n s , ş i - i d a s ă mănânce, s a u îl a j u t a b ă n e ş t e . D u p ă Don Carlos, a m j u c a t liăzvv.n si Vidra, spre n o r o c u l lui Manoliu, căci ş i - a g ă s i t . î n S b i e r a u n r o l d e succes. D e a s e m e n e a , A r c e l e a n u î n m o ş Tănase, P. A l e x a n d r e s c u î n R ă z e ş u l , Pruteanu tn H a t m a n , p r e c u m şi, î n Vulpe, un o a r e c a r e G h i ţ ă D u m i t r e s c u . — u n comic. charge, c a r e ţ i u m i n t e c ă , î n t r ' u n rol de a m o r e z , î n loc s ă - ş i p u e la butonieră o f l o a r e , ş i - a p u s o c r e a n g ă î n t r e a g ă de salcâm înflorit. D u p ă Băzvan, Denisa, Franciilon, Dama cu camelii, Otrava (VAssommoir), Kenn, Bucuria casei, Beginn. Margot,' etc. S t a g i u n e a s ' a t e r m i n a t d u p ă i câteva r e p r i z e c a : Hamlet, Luisa Miller, Bomba, Mama soacră (Proces Voradieux), Orja. nii regimentului. I n c u r s u l e i , d o u i s t u d e n ţ i entusiaşti. I . i c i u şi... u n a l t u l , h o t ă r â r ă să devie ac t o r i . A f ă c u t b i n e c e l d i n t â i ; cél-falt UNIVERSUL LITERAR. - 68? irli rctfafe im ежТга$е O A V E N T U R Ă A M O R O A S A A CAVALERULUI D E TOURVILLE Claude Fairere Cavalerul de Touroille este o figura din epoca acelor cavaleri cari au dus faima ţărilor apusene până tn Orientul depărtat. Tânăr, viteaz şi întreprinzător, cavalerul de Tourville a constituit în secolul al XVII-lea cea mai frumoasă figură războinică de atunci. Ilustrul scriitor Claude Farrère a reuşit să-i reconstitue viafa oprindu-se în deosebi asupra unei aventuri pe care domnul de Tourville a avut-o în insula Litania din Mediterana. inné Hilarion de iirville, c e l c a r é Constentin avea lirai ş i m a r e ş a l al F r a n ţ e i , s'a îiua d e 2 4 N o e m b r i e Tourville dintr'o fă n o b l e ţ e şi al ccpil când castelul de cea m a i tată băiat. şi-i petrecu inspiraţia de Primii în castel, mamei sale dedică, c a r i e r e i a r m e l o r f u a d u s l a P a şi i n t e r n a t întrd Academie acea e p o c ă avea 15 a n i . D o a m n a nrville îl î n c r e d i n ţ a la la R o c h e f o u c a u l d . Militară, început Acesta se militară ace s u n t astăzi liceele în jurul i elevii chiar Educa- curtenitor, şi acestea m a i mult. academiei frumuseţe D. d e ispititoare. D - r a de pe cavalerul ee b a t ă în duel. băgase până duel ale de itinctul d i n t r ' â n s u l anul scoase anul sabia atât de solvent Tourville încât cazurilor ca Acest fericit un nu să-1 înso va drumului. însă putea atât de hotărît cedă. nu că ar dacă ar fi avea s ă - i fie D. d e H o c q u i n c o u r t şi a v e a care mijloacele planurile. sfârşitul tari el făcu ajuns trăit această fatală. ştia multe ia lucruri în apli Marsilia la 1660 c u c e i 20 d e v o l u n u n .popas zile ţ i n â n d - o n u m a i de douăzeci în petreceri pania femeilor frumoase. toate celelalte, d. de Căci de în com pe lângă Hocquincourt era timp de multe zile membru nici şi perfect al Aca- Un singur încât, p e al e. absenţa străzi, urmă nicăieri, nici pentru zadarnice. nici prin inspiraţia în îl să-1 caute făcu saloane, In pe în port. că de când descoperi Cavalerul cârciumi. El v r e m e a aci şi se o c u p a cu de atât a vasului. faptul de că avea sârguitor, serviciul divin. Ii de Căci cavalerul deşi el f u t o t u ş zărit foarte depusă de a a nu nici cele d. d e care de către trecând dantela la e rochiei căci nord-est şi f i e c a r e nea el capătul vânturilor. instituţiei Fregata pentru departe de suflă delà spre sicilian, în aparţi religionare. timp în Malta, se opri ea spre Orient. Şi vasul său un tânăr trecu ducea neînsemnat de să ori est I n 1061 M a l t a pe Mar Marsi ştie c ă M a l t a este si canalului atunci d a r care avea să devină Hoc decât mai multe d-lui de Hocquincourt puţin bordul prietena era alta depărtată d e cele favorabil la nu o pe Hocquincourt. nu e prea şi v â n t u l făcuse neobservat, fu clin Trebue se aflau Ea însă de lângă participa. în mulţime îşi prinse d-lui Malta bătaia era pedep pe trece frumoasă! dânsul amanta tuată par Duminică, de Tourville pentru cavalerului. lia l a fe dintre a fost î n s ă Tourville posibilul lângă atenţia insistent de insistenţa cavalerul fată atrase lui. pentru tot să se v a o- prea slujba d. pentru când cea m a i frumoasă la un totuş ca Duminică oraşului, D. d e H o c q u i n c o u r t sit pe pânze. s ă n u se uite căci D. surprins Tourville unor s a şi-i p o r u n c i amanta pe cercetările de legarea amănunţită ticipantele ville. T o a t e lui fură fcarte cavalerul la catedrala mei mai rea lângă autorităţilor. de H o c q u i n c o u r t îi f ă c u m u s t r a r e chipajului d i s p ă r u s e : cavalerul de T o u r menţionăm de o m de l u m e . Astfel şi nopţi. paza fu deci încântat colaborator niciodată ancorat în sabia sa. F a t a deveni c u r â n d de a-şi p u n e Ajuns anului era m a i fi multă vreme. Din nefericire însă expediţie de călcase fusese în cu toată Deşi su Cavalerul de Hocquincourt înaltă ca că tânărul ab o a r e c a r e ; şi d e s i g u r o glorie când se oferi academiei domn c ă d. d e pe ocupat examinarea de gentilomilor, d. d e H o c q u i n c o u r t găsit domn foarte se a r ă t ă quincourt oarecare fu Tourville al In a c e l a ş un majoritatea de uşor. Astfel oboselile miei, p ă r ă s i ş c o a l a d - l u i d e R e n o c o u r t . an mari t r e c u r ă cu toţii î m p r e u n ă Tourville al treilea stătuse număr lăsat găsindu-1 orice un învinse. de de un nu Vasul Hocquincourt vas, pre come- reguli însă în afară — şi un de şi Căci însă E l îşi d ă - de toată 1C60 c a v a l e r u l fi ce a b s o l v i Tourville seamă cărui Scoase fü l a fel. T r e b u i de Renocourt. le c u n o ş t e a . a- spre D. d e T o u r v i l l e atunci i şi m a i p u ţ i n s e a m a acestui de şi acolo ida i n v i t â n d u - 1 s ă f a c ă o Renocourt D. de M a l e t câmpia d i n a p r o p i e r e ca în din rândurile chiar porta Unul se li Îşi î n d r e p t a m a i m u l t p r i v i r i l e lalerul d e T o u r v i l l e . voluntarilor. ţească. Ii e r a î n s ă t e a m ă la avea d. d e M a l e t 1 de glorie şi de b a n i . E i v e n e a u valerul latina Renoccurt. ceva Academiei d-rei avizi ţărm însă era franceza irezase d e d â n s a . feţele recrutau în Când ficia preocupare s ă fie b r a v , directorul ll îl d u s e cari port. academia tocmai e r a obiceiul de soldaţi, voluntari se lansase s ă fie l u a ţ i şi echipagiul prin însă Pe învăţau l a A c a d e m i a I de o expediţie părăsi înrolarea vreme silia n u m e . A s e m e n e a voluntari n u se g ă s e a u noastre. й ştie s ă j u d e c e d r e p t . T o a t e locourt, acea al nişte d-lui 17 e r a instrucţiei. vorbească Se î n v ă ţ a Hocquincourt nari orientului. de Tourville pentru elită fie îngriji din secolul principala un g e n t i l o m să de de să cucerească să-şi a g o n i s e a s c ă o avere o a r e c a r e şi u n venea p e a l d o i l e a p l a n . E r a s u f i c i e n t Ы, cavalerul în militar din Mediterana Hocquincourt Academia icentrată insule d. un se p r e g ă t e a de viitorul s ă u . vreme Hocquincourt Franţei apel baron. al baronului patrulea ai c o p i l ă r i e i ú târziu mamă de vice născut 1642 î n şi d i n t r ' u n Ъга a l ş a p t e l e a iiirville şi să devină pe faimosul Tourville. Peninsula botezaseră termină Moreea cu pe numele care de la s u d cu trei cel m a i d e j o s M a t a p a n , atunci o Pelopones se capuri din care e cel m a i cele- №. - UNIVERSUL LITERAR bru. Spre d-lui Matapan de rul se încheiase distrugerea Astfel alianţa trei din Malta că llocquincourt îndreaptă acolo spre sud-est. despre lor trei la sfârşit dreptau tenţă. în Craşi şefi să cele ale ce nu se însă meargă până acest cea de-a capuri timp a vre-o cincea în faimosul larg lor. două Crevillier nii şi dădu valerul spre zi Lupta ziu. fură cel mai două dintâi Cavalerui început un puţin timp departe pe CEILALŢI v o l u n t a r i se fugi delà calm care-1 să-i dea mai co periculos. prezintau slabi de tot. Inamicii dat fură puţin fregata dată de respinşi ; timp lui către cu turbane. de Tourville căci nu se vre-o mai terminat din inamici pe unul vas. dacă n'ar fi din pe bord Cu toţii Lupta lui s'ar fi intervenit dine se produse rilor. Profitând court prinse pentru în de de te Tourville deşi pe inamic. rănit dea sări ochii un Andronica era dar nici prea urât. se Hocquin spre triva lui Astfel vasele Crevillier se sfârşi căutară era această undeva propiere ; găsiră insula foarte Aoi şi lupta el grijirilor soră Astfel se n ă s c u era timid alţii, u n din A t e n a şi c a r e se n u m e a era renumit prin pe cace o e x e r c i t a ; d a r m a i datorită cărei fetei sale ecouri de o prin tot Lifanta de de ea servea de când a- exilat A n d r o n i c a ; îi c e r u cum nimic villa era Astfel încât sufletul începu să-i tru dat aude în Andronica o i-o ca Gelos gostei, lait vas. era sigur din vasele fusese gur. voia său său. simplu. pe vasul însă atunci o hohote. dreptă în şi ale cel ea cu trezi se afla însă văzu se cu dânsa facă de în planurile şi la cazul. ce a t r a n s p o r t a , Hoc curent amănun ora hotărîtă pe reu Andronica pe vas e r a cava lerul. De sa ce u r m ă n u e p r e a uşor de A n d r o n i c a ee a p ă r ă zice-se timpul Si f i i n d c ă părtase ieşi cu îndârjire acesta dar Tourville credea că ea nu mal se înainte îmbarce zile c ă l ă t o r i r ă pe de ora vasul cari nu era care le prin c ă i-a răpit p e insula L putea sân m a r e — şi iarna oferi cei de pt uite puţin tu. era fel îl p e i n s u l a Malta. mai însă i n c o n s o l a b i l . Prin de dădea părăsise El continua până fel d e gânduri p a c e n i c i o clipii Andronica luna iarna .-pune c în el nu] putând re c ă u t a r e a iubitei Zanta i se spua s t ă t u s e tc* nimeni n u - i pulei Andronica. creştea Astfel t o t m a i mult li său. să luă spre câteva ştie încotro larg. Merse săptămâni merge, Tourvillt astfel timp at ascultând d o a r de le. vântului. Pe când nişte vase bere Dar despre şi să sa muri. mai în insula zi Hocquincourt acolo. Fără glie ne porni neliniştea sufletul slăbească într'o Ianuarie, nimic încât să ce că într'adevăr mergea mare, iar astfel. duşmane. se î n c i n s e termină cu Intre o luptă victoria c e l e doua ta serioasă lui duşman parte îi ieşi în caii carenj T o u r v i l l e . Parti f u s e s e aruncat iii d i s p ă r u s e . Tourville treJ c u s e p e b o r d u l v a s u l u i i n a m i c ca să pro] dată se arătă p r ă z e i când dec] înaintea, o c h i l o r săi AM (Ironica. de fixată, In scrisoare i le să nu-i când venise se pierii m a i a v e a n i c i o d i h n ă n i c i p o f t ă de màn.I celălalt. ei pe m a r e . acest t i m p nici u n obstacol pe se acolo. U n d e cedeze la i n v e n t a r i e r e a călătorea vasul lui Hocquincourt de să şi învingătoare. p e c e l ă l a l t v a s . El o a ş t e p t a s e Andronica. Trei — des o trecea din echipajul Scena vasul C a v a l e r u l de întâlnire făcură Yani mintea nu de acesta creadă că cabină pus indicat sâ îl Ajuns groază în fusese Tourville la locul Distracţiinle p e sale. aprinse însă însă Tourville Andronica pe î n c ă u t a r e a An. îi c e r e a . . . . s c u z e In în singur iii nedrepţi» Hocquincourt primi zista se era si. adevărul d e dânsa ospitalitate depărtări. ane- bănueli. vasul răpită venind porniră lui vorbi d e T o u r v i l l e , ci d. d e servitor lui s'o nu aceea Curând Acesta o aşteptă a nu de s o s e a c u p a ş i r e p e z i . D . d e T o u r v i l l e tre tă atunci quincourt. cu Dar bui să-şi petreacă i a r n a care. făcu pe unul închipuiai» Tourville. Mediterana ofilească se îşi sa era dădu găsi lună. care afla Nu-i plân neputându-şi El convinge i u b i t a ş i îi d ă d e a fără după întuneric. se miezul întovără pe hordj se află Valette. negre mal. cabina lumina — de acesta care pentru spre Căci veni mal care insulă rivalu agitat c ă îl a c u z a s e p e îi Tourville o noapte tineri timp dânsa. insistă. pe îmbarcare! altuia An moment pe cela însă prin servitoare Era doi şi când fu singură cei Puţin că îmbarce încât de abătut de de cu doctor largă atât şită In cu era s'o ho dra vasului. plece Andronica Operaţia el ale să gea In plecarea Andronica Astfel nopţei fericite un acasă. se şi a m â n d o i caute? Tourville zilele de gânduri, h la plimba a ea si Andronicăi inamice. seama Acesta puter însă nu putea lui mai spune. de păru Andronica văzu undeva pen se că că fata el căpitanul tot poată victoria hotărînd Lucrul era El îl dronicăi. Dragostea se dispăruse. înainta l u c r u r i l o r e l s e î n t o a r s e l a L i f a n t a . Yani să acceptă. vasului î n t â m p l a t . Тоші torturat i răpită trebui nu fi vocea Pentru ră său ură. simţea scurteze dronica cum să de să-i lui că — Vasul s'ar însă luptei s'o cavalerului acesta poarte fără tărî nu timpul cavalerul şi l u p t â n d fraţ victoria Andronica prima interesa chiar dar Acesta depărtări se acţiune, aducând noaptea. dădu dânsul în şi şi Venise dădu pri d i n Malta quincourt iniţiativele pentru soaiele» vase v a s —• î n c a r e s e afla Hoc Când îi p r o p u s e să-1 r e c o m a n d e , ale o Ea-i strânse Hocquincourt era acordă în nou ore Fregata I). trebui din se şi din trei cavale toate şi era mari. Populaţia că mâna renumit ospitalitate echipagiului îngrijând aşa atunci sale datorită pe c â n d trei d r u m u l . C a v a l e r u l d e Tourvil crezuse oară pească rănile 4 dragostea. Dar îi frumuseţe străbătuseră era pacientul care-i ea şind seară care de nu începură Yani, repezi Andronicăi. cavalerul grec profesiunea lui sărut, era împo Yani. numea tinerii aparţineau cris. printre în a patra asfinţit său. Celălalt nici răpitoare, încât mul primii ospitalieră. locuia la se Trouville Andronicăi caritate. ce zi. S p r e Lifanta nu tot se de paşi de cel învins. o insulă astfel vindecare cu de depuseseră care Astfel închideau prinfr'un vasul duseră frumuseţe îngrijirilor mergea unul armele. timp să împrietenească. Graţie rul nu — o cavalerul ţite acest de cât străinul cei doi t i n e r i — să fie sa. însă căci să ca fata luate fata însă In cu rezultat la î n c e p u t o o a r e c a r e rezistenţă ; i m e d i a t depuseră pentru tâlniră. dezor printre doctorul Măsurile dură vasul. D. Tripolinii cavalerului măsurile voinţă adversa fapt şi a t a c ă spre intră spre echipajul rândurile în ziua bora dis situaţia o mare acest curaj ore când Hocquincourt din furios Trei luptei ; d a r disperată lui vasul îndrepta Hocquincourt mai vasului se Dar toa cavalerul Nici Matapan. vase desfăşurarea părea de începu înecaţi. inva r e î n c e p u şi m a i d â r z ă . U n u l cele. d o u ă fregata fu cari urcaseră sau curând Lupta îşi activitatea. reîntoarse ajutoarele moment şaizeci Atunci omorâţi numai un llocquincourt c e i 10 d e A l g e r i e n i fură dar la aceştia Pentru Y a n i îi p u s e l a îngrijirea nic pentru Printre plece. arătase Hocquincourt celui târ a fregate. Tourville postului mai de s â n g e r e c e şi u n determină Ca pânzele iute. de c ă t r e de său. ridică, răniţi. poziţie o odae din c a s a sa. L u ă î n s ă duşma aliatului vase înconjurate manda apărură inamici veste se a n g a j a Cele în unde cei Ie t ă t a r ă rezis însă, Matapan, llocquincourt merge fi aparţinând zărise de de a cap vase în fără d r e p t â n d u - s e pre golful Coroanei de începe de pericolul. trei pe şi c a v a l e r u l de Tourville. mai .ca primiră de război doi de a lui Zanta Zanta decişi tot In d-lui Z a n t a d e cinci zile ş i se spre întâlnit La înfruntând Părăsiseră pentru votament se a f l a desăvârşită de cea spre Cei c l i n t i r ă ; ei e r a u dansul fregata pregătirile capuri. corsa capuri. însoţită se fregata Crivillier cu celor villier ştiri îndrepta llocquincourt. tot apăru. TIP. Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , STR. B R E Z O I A N U Nr. 1 1 lid't. l-'lu mu rinn Paris
Similar documents
ts0003 (1906) cd-2918 1905 31 oct, bucharest
bucura de aceleasi privilegii si un vor fi lovite de taxe san sarcini altele nici niai marl de cat corabiile rationale si incireatura lor.
More informationNr.191-192
părău ca să curgă lin şi limpede ca cristalul? Cu lumină şi credinţă, este răs punsul. Căci luminarea şi credinţa sunt isvoarele binelui veşnic, ele dau viaţă la orice în viaţa aceasta. Este nu nu...
More information