ARISTIZZA ROMANESCU

ARISTIZZA
ROMANESCU
674.
—
UNIVERSUL
LITERAR
Ctitorii
ARISTIZZA
R O M A N E S C U
de
F i g u r a cea m a i de s e a m ă In v r e m e a
e i c e a s t ă p â n i t 30 d e a n i s c e n a t e a ­
t r a l u l r o m â n e s c , а închis de veci ochii
la I a ş u n d e se r e f u g i a s e pe v r e m e a r ă z ­
boiului.
:
Aristizza Romanescul. î m p r e u n ă cu Iu­
l i a n , M a n o l e s c u şi s i n g u r u l azi în v i a ţ ă
Nottara, sunt din generaţia recent tre­
c u t ă , cei p a t r u s t â l p i ce a u s u s ţ i n u t p e
umenii lor teatrul r o m â n e s c , a ş a
cum
stâlpi a u fost î n a i n t a ş i i lor Millo, F r o s a
Popescu, Ştefan Velescu. Pascaly la vre­
m e a lor.
Aristizza este n ă s c u t ă în casă de ar­
tişti şi c r e s c u t ă în a t m o s f e r ă de t e a t r u :
fata r e p u t a t u l u i a r t i s t d r a m a t i c de pe
v r e m u r i .Costache Demetriade,
nepoată
marei artiste din Craiova Elena Theodor i i i i , a l u T h e o d o r şi C o s t a c h e T h e o d o r i n i şi v a r ă p r i m a r ă cu c e l e b r a c â n t ă ­
r e a ţ ă Elena Theodorini, este m a i târziu
soţia u n u i artist d r a m a t i c mediocru, Rom a n e s c u , de care însă r ă m â n e
curând
văduvă.
:
E l e s n e d e î n ţ e l e s d e ce î n t r ' o a s e m e ­
nea atmosferă Aristizza n u putea deven
altceva decât artistă.
Caz foarte r a r în teatru, u n d e de obi­
cei r e p u t a ţ i i l e se c â ş t i g a t r e p t a t şi c u
greu, Aristizza delà p r i m a apariţie pe
s c e n ă se r â n d u e ş t e î n t r e r e p u t a ţ i i l e n o a ­
stre,' b i n e înţeles, n u r e p u t a t a p e
care
i-o d ă m a i t â r z i u ş c o a l a f ă c u t ă l a P a r i s
unde marele nostru Ion Ghica a trimis-o
pe c â n d e r a în f r u n t e a t e a t r u l u i N a ţ i o ­
nal, pe socoteala statului, o d a t ă cu Notf a r a . I u l i a n şi M a n o l e s c u , ci o r e p u t a ţ i e
care- s'a i m p u s p â n ă a t u n c i
crescând
treptat ş care a durat după aceia stră­
lucind fără întrerupere, p â n ă în
ziua
c â n d a m ă r î t ă şi d e s g u s t a t ă , se r e t r a g e
definitiv de pe scenă.
ЛЬіа a c u m îşi p u b l i c ă e a i m p r e s i i l e
din teatru :
Treizeci
de
ani,
impres i
strânse de o viaţă s b u c i u m a t ă , u n m e ­
lancolic a p u s de carieră, u n condei care
v o r b e ş t e n u p r i n g r a i u l c e r n e l i i , ci p r i n
acela al l a c r i m lor şi al o t r ă v i i a c u m u ­
late o viaţă. U n m o t t o plin de a d e v ă r ,
isvorând din fundul cinstit al conştiinţ i i : ,,o m a s c ă p e o m a s c ă " ş i o p r e f a ţ ă
în c a r e îşi d e s c a r c ă tot g r e u l de pe suflet
şi d i n c a r e s c a p ă r ă u n b l e s t e m :
„Intenţia mi-era să n u las n'mic
în
u r m a m e a , b a s ă î m p i e d i c c h i a r şi p e a l ­
ţii s ă - m i fixeze n u m e l e . A u (interveni*
î n s ă s t ă r u i n ţ e şi m i - a m s c h i m b a t p ă r e ­
rea ; d a r d a c ă scriu aceste note, o fac cu
s c o p u l c a p e ce
a t r a ş i spre t e a t r u de
a p a r e n ţ e m i n c i n o a s e , să-i întoarcă îna­
p o i , i a r c e l o r p e c a r i v o c a ţ i a i-a î n d r u ­
m a t d e j a , s ă le s p u n ă c e - i a ş t e a p t ă " .
Reflecţii a m a r e î n c a r i i se o g l i n d e ş t e
tot s u f l e t u l şi t o a t ă s t a r e a de s p i r i t d ' n
acest capitol de r e c a p i t u l a r e a u n e i ca­
r i e r e ce î n c e p e a t â t d e s t r ă l u c i t , s e c o n ­
t i n u ă c u a t â t a g l o r i e şi s f â r ş e ş t e î n d e z ­
g u s t şi d e z i l u z i e .
Şi s p o v a d a u r m e a z ă
t r i s t şi a m ă r î t :
în
acelaş
decor
„ D e c â t e o r j c a s s a n u f ă c e a n i c i 150
de lei şi c u t o a t e a s t e a j u c a m , f i i n d c ă
pentru altceva ne b ă t e a u dnimile , j u c a m
pe n i m i c , p e n t r u g l o r i e .
De a t u n c i m ' a m d e s g u s t a l — scrie ea
m a d e p a r t e — S u n t m o m e n t e î n c a r i aj u n g s ă cred că m i - a f ă c u t c i n e v a fermece ; altfel c u m s'ar l ă m u r i că eu, entus a s t a de altă dată, m ' a m întors
de
u n d e a m plecat la î n c e p u t u l carierei : n u
mai pot suferi teatrul. A ş a a m ajuns.
Eu a m făcut parte dintr'o altă epocă,
epocă eroică ; m ă simt s t r ă i n ă printre
cei d e a z i . T e a t r u l c e r e i l u z i i ş i m a i c e r e
multe, î n c e p â n d cu o abnegaţie de m a r ­
i i ' . A fi a c t o r , î n s e a m n ă a fi s c l a v ; s ă
n'ai odihnă, să n'ai sărbătoare, să n'ai
p ă r i n ţ i , s ă rfai copii, s ă n'ai nici o afecţie, s ă n ' a i i n i m ă .
Cu a t â t a a m ă r ă c i u n e m ' a m ales, încât,
p l e c â n d , n ' a ş fi d a t n i c i r e p r e z e n t a ţ i a d e
r e t r a g e r e . Dai- ce s ă fac ? T r e b u i a , fiind­
că îmi r ă m ă s e s e r ă d i n datorii mici su­
veniruri de cari v o i a m să scap, p e n t r u
c a cel p u ţ n l i n i ş t e a a s t a s'o a m , d e ş i î n
realitate n u m a i c â n d m ă voiu retrage cu
d e s ă v â r ş i r e din l u m e , voiu s c ă p a de con­
s e c i n ţ e l e f u n e s t e a l e c a r i e i ei m e l e , c ă c i
teatrul m'a nenorocit nu n u m a i pentru
t i m p u l c â t a m s t a t î n e l . ci p e n t r u t o t ­
d e a u n a . C h i a r a c u m d u p ă cc a m p l e c a t
din casa în care a m m u n c i t aţâţ'a ani,
s u n t nevoită s ă - m i t â r ă s c plictiseala pe
s c e n e l e d i n p r o v i n c i e . D a c ă a ş i fi f o s t o
p r o f e s o a r ă n e ş t i u t ă d e n i m e n i , a ş fi t r ă i t
cu leafa mea, sporită p r i n g r a d a ţ i i —
poate n u grozavă, d a r în tot cazul m a i
m a r e d e c â t p e n s i a d e 194 l e i p e
care
mi-o d ă s t a t u l d u p ă treizeci de a n i de
j u g . D a c ă a ş fi f o s t . . o r i c i n e " , n ' a ş fi d a t
ocaz e m i n i s t e r u l u i s ă m ă
umilească,
p r o p u n â n d u - m i cu titlul de ..ajutor p r o ­
v i z o r i u " 100 d e l e i p e l u n ă d i n f o n d u l
milelor.
Sufleteşte
Casta.Diva
Mă apropii
nu te mai
zadarnic ar
nioară ; ar
vorbind, sunt ca Gina din
lui Lecca : a m
îmbătrânit.
de acel s o m n final din care
poţi deştepta. In i n i m a m e a
c ă u t a cineva flacăra de odi­
g ă s i - o s t i n s ă şi î n c e n u ş a e i
VICTOR
BILCIURESCU
c u r e g r e t c i t e s c c â t d e v i u a fost odată
f o c u l . C u c â t m ă d e p ă r t e z d e ce-a fost,
d a c ă m i - a r u n c o c h i i î n a p o i s ă m a i văd
p e u n d e a m t r e c u t , p a t i m i l e , s mţimint e l e , b u c u r i i l e , d u r e r i l e , t o a t e î m i apar
m i c ş o r a t e , a p r o a p e ş t e r s e , p i e r d u t e in
z a r e . N u m a i a ş t e p t d e c â t o m a r e . o ul­
t i m ă m â n g â i e r e : a c e i a c a r e n e adoarme
fiinţa, p e n t r u a ne u ş u r a sfârşitul".
Crud
adevăr ! Sfâşietor
de crud !
;
S ă f i t r e i z e c i d e a n i c e n t r u l de ado­
r a ţ i e p u b l i c a , s ă r b ă t i r d ă c u m n a fost
a l t ă a r t i s . f i r o m â n c ă p â n ă l a e a ; să te
c o n s u m i î n t r o c o n t i n u ă e m o ţ i e şi sä
t r a n s m i ţ i o v i a ţ ă d e o m e m o ţ i i altora,
s ă c a p t i v e z i ş i s ă î n a l ţ s u f l e t e , s ă mişti,
s ă z g u d u i , s ă c u t r e m u r i , s ă s t o r c i la.
c r i m i v r e m e d e t r e i z e c i d e a n i , cu pre­
ţ u l s l e i r i i n e r v i l o r şţ s ă n ă t ă ţ i i
tale şi
c â n d , s u p t ă d e v l a g ă ş i d e v i a ţ ă , te re­
t r a g i , g l o r i e a s c e n e i r o m â n e d i n vremea
t a , c a s ă t e o d i h n e ş t i , s t a t u l , darnic ş
g e n e r o s c u v a l o r i l e l u i . t e î n c u n u n ă cu..
194 l e i p e l u n ă — r e f l e c t a ţ i b i n e : uni
nttă
nouăzeci
şi patru
lei — ş i pe
s u p r a m e n ţ i u n e a o n o r a b i l ă v r e d n că de
a u t o r i t a t e a r e s p e c t i v ă c a r e a formulat-o
o s u t ă d e lei d i n f o n d u l . . . m i l e l o r !
1
;
E a t â t a u m i l i r e î n g e s t u l a c e s t a că nu
l>oţi s ă n u t e c u t r e m u r i d e r u ş i n e şi re.
c u n o s c a s t ă z i c ă a m a v u t d r e p t a t e in
z i u a c â n d a m c i t i t î n g a z e t e s e r a noiil o r p e n s i o n a r i d e a t u n c i c u d r e p t u l cu­
v e n i t f i e c ă r u i a , s ă s c h i ţ e z a c e a s t ă amară
r e f l e c ţ i e p e c a r e n u m ' a m sfiit s'o public :
S'ajuniji
aci —
pensionară
C'o recompensă
de ceară
—
Ce trebuia
să {ii ce-ai
fost:
A noastră
cea dintâi
artistă.
Puteai
să fii
telefonistă,
Sau
şi mai
prost !
D a r ce s c â n t e e r e î n a c e ş t i 30 de ani dej
c a r i e r ă !... J u l i e t t a c â n d M a n o l e s c u era
R o m e o , O f e l i a c â n d a c e l a ş M a n o l e s c era
H a m l e t , a m a n t ă c â n d G r i g o r e era Dori
C a r l o s , a m a n t ă c â n d a c e l a ş G r i g o r e era]
C a r l M o o r s a u R u y B l a s , e i a u strălucit
le o l a l t ă s u b r ă s f ă ţ u l d e l i r u l u i publicu­
l u i , p u b l i c a i c ă r u i i d o l i a j u n s e s e r ă . Şij
G e t t a ş i I u l i a ş i t o a t e c r e a ţ i i l e nemurii
t o a r e d n A l e c s a n d r i , M a c e d o n s k i Lecca,
S a r d o u , H u g o , L e g o u v ó , D u m a s , Schil­
ler, S h a k e s p e a r e , p e c a r i l e - a m
sortii
n o i c e i c e n e - a m b r o d i t s ' o u r m ă r i m delà 1
d e b u t p â n ă l a î n c h e i e r e ş i c a r i şi azi ne ]
răscolesc puternic amintirile.
D a r c r i z a d e r â s d ' n Scânteia
lui Paill e r o n , r â s u l a c e l a a l A r i s t i z z e i !... Nu.
m a i c i n e i 1-a a u z i t p o a t e î n ţ e l e g e de i
UNIVERSUL
se p o a t e
alătura
Cât d e m ă g u l i t o r
nici
ar
un
fi
calificativ
pentru
e a : el
jet a ş a c u m l a p r n s c i n e Г а a u z i t î n
mea a c e e a
şi c u m de a t u n c i
n'a mai
ІАѵѳа dreptate S a r c e y s ă s p u n ă
lUMt-o l a P a i i s , , , c ă o d i c ţ i u n e
izicală
şi u n
r â s aşa de cristalin
âlnit i n t o a t ă
cariera
Imi V n e î n m i n t e
Iţie g e n e r a l ă
la
lui
delà
din-
Gion, pe atunci
critic
iadesul
..Românul".
perseverenţă
I ca a r t i ş t i i
facă
să
ultima s l a b ă
exces de
f naiul
le ori u n a r t i s t
sau
impresia
şi
din vedere
şi t r u n c h i a
cuvinîn de
enervat
lui d e f e c t
dicţiunea
nvocând
igerat d e c o r e c t ă ,
a
asupra
IvàCoqueUn
Aine
Bernard.
Doamnă
Romanesc u — insista
în
mijlocul
—aci
II a ş a : a c i a v e a
printre d i n ţ i i
a-
corectă,
a Surei
dialogului
de
acest
neaccentuând
us f i n a l e l e , s t ă r u i a
terupând-o
ţi-
apăsare
cuvintelor
scăpa
în d i c ţ i u n e
suprimând
Gion
ca să n u lase
ie s u p r i m ă
line
o re-
Naţional
m o lăudabilă
iinunt
n'a
critică".
o scenă
la t e a t r u l
ea ş i r e g r e t a t u l
tal
când
aşa de
Gion
lervată,
Bernard
a-
cutare gest ; aci şue-
blestemul
Aristizza
•Ai d r e p t a t e
Щ uiţi
susţinând
in­
place
IRE î n t r e
Sarcey
care
í a însoţit
il c ă r u i
care
critici
tom î m i
dar nu tre-
o oarecare
Bernard
ifi d - t a c a r e
replică :
d-le (iion.
c ă este
ie S a r a h
îi
să
critici
replica
meşteşug
deosebire
joacă
aici
cred
care
la P a -
la
că
noi, a ş a
e
o deo-
critică
la
Pa­
aci la noi.
cu râsul
ei
îl p o s e d a
argina ş a de
tşi c a r e n e - a i m p r e s o n a t p e t o ţ i
illam
câţi
acolo.
Itum n u m a i
râde,
nu
ţ nu m a i c u t r e m u r ă
nai r i d i c ă
mai
sălile
în picioare
transmite
pline,
ca s'o
l'o î n v ă l u e s u b f i o r . N u ş t i u
nu
aclame
dacă
la
Stâiu îi r â d e v r e o f l o a r e
VICTOR
I n ladeşul
lui Alex. M a c e d o n s k i — o
adaptare după
o legendă orientală —
m o m e n t u l canid s o ţ i a ( A r i s t i z z a ) b ă n u i t ă
că-şi a s c u n d e a m a n t u l in d u l a p , dezar­
m e a z ă soţul e u acel „ i a d e ş " n e a ş t e p t a t ,
a p l ă c u t a t â t d e mrult p u b l i c u l u i î n c â t
p i e s a a fost m u l t ă v r e m e ţ i n u t ă p e a f i ş .
Când d u p ă u l t i m a reprezentaţie afişui
vesttşte altă piesă, Aristizza s p u n e râ­
zând colegilor :
„Să ştiţi că de astă d a t ă d i r e c t o r u l , în
l a d e « u i l u i c u e.utouiuil, l ' a r ă m a s p e a cesla. P e n t r u
s c u r t ă v r e m e însă, căci
IADESUL a f o s t d e c â n d l u m e ţ i " .
monologului
Sarah
ultima....
ji d-ta
( A r i s t i z z a şi I u l i a n ) d i s c u t ă a p r i n s î n ­
tr'o ..grecească franţuzită" dacă
Iulian
este b l o n d s a u b r u n . farsa, p l a c e a t â t de
m u l t , în c â t cei d o i i n t e r p r e ţ i s u n t de
trei şi p a t r u o r i n e c h e m a ţ i . C a s ă n u
rţşte o altă r e c h e m a r e . Aristizza, mul­
ţ u m i n d pentru aplauze, se adresează pu­
blicului, a r ă t â n d pe Iulian :
„ P r i e s a aire s ă d u r e z e , p e a f i ş p â n ă c e
o alibi I u l i a n c a s ă p u m a c a p ă t
echi­
vocului, a ş a că a v e ţ i v r e m e s ă a p l a u ­
d a ţ i j/e a u t o r , n u pe n o i "
BILCIURESCU
Gion
şi
Aristizza
fegreitatul
om
d© l i t e r e ,
profesorul
[cronicarul d r a m a t i c delà
Románul,
itând l a o r e p e t i ţ i e g e n e r a l ă I a t e r ­
het io n a i î n c a r e A r i s t . t e z a
Roma­
ni i n t e r i ' i r e t a uin r o l , p a r e - m i - s e d i n
ticu, o b s e r v a a c e s t e i a u n e i l e s c e n e c a r i
erau •— z i c e a eil — l a ÎNĂLŢIMEA i n retării f r a n c e z e Î N o a i r e S a r a h B e r n ­
it j u c a a ş a , g e s t i c u l a a ş a , d e b i t a a ş a .
Iţrvată
A r i s t i z z a îi r e p l i c ă :
trebue s ă ţ i i s e a m ă d-lle G i o n d e s i ­
lă: S a r a h B e r n a r d t e l a P a r i s ş i a u
la B u c u r e ş t i , t o t a ş a p r e c u m a c o l o
I Sarcey şi a c i d - t a .
«
aplaudaţi
pe
autor
ют\
cu Iulian la t e a t r u l de v a r ă
din G r a i o v a . a s t ă z i Belle
vue,
o
hală f a r s ă
a lui Ştefan Velescu :
tn e blond
sau
brun,
în c a r e soţii
Aristizza
şi
Manolescu
In t u r n e u cu Gr. M a n o l e s c u în p r o ­
v i n c i e , A r i s t i z z a s e b r o d e ş t e s ă fie d e
faţă la r e g u l ä r e n socotelelor d u p ă r e ­
prezentare.
- Băieţi — zice M a n o l e s c u — r e ţ e t ă
proastă, c u m aţi văzut, a ş a c ă rost de
leafă n u e d e o c a m d a t ă .
Mai în g l u m ă , m a i în serios, u n u l din
Irupă protestează :
— Bine. d-le director, drept e asta ?
A d i n e a u r i c o n t e c u g h e t e d e lac. ş i a c u m
cu ghetele pleznite ?
— C e s ă f a c i m ă i d r a g ă ?...
Asta e
partea noastră de răsplată !
- D a r îţi v e n e a u b i n e g h e t e l e d e l a c ?
intervine
Aristizza.
Par'că erau comandate
pentru
mine...
- A t u n c i dece le-ai m a i înapoiat.?...
T r e b u i a să te u i ţ i cu ele în p i c i o a r e .
«
fac
pe
Călugăriţa
In vilegiatură cu H a r a l a m b
Lecca,
Aristizza
R o m a n e s c u se o p r e ş t e
două
zile l a m ă n ă s t i r e a d e m a i c i S u z a n a d e
pe T e l e a j e n ( P r a h o v a ) . S i m p a t i c ă şi aprupiată c u m era, din primul ceas ea
se î m p r i e t e n e ş t e c u m a i c i l e c a r i a r fi
v r u t s'o r e ţ i n ă m a i m u l t .
L a p l e c a r e , s t a n ţ a îi s p u n e c ă d a c ă
a r fi v r u t s ă s e c ă l u g ă r e a s c ă a r fi f o s t
cea m a i iubită m a i c ă d i n t o a t ă m ă n ă s ­
t i r e a ş i i - a r fi d a t c e a m a i
arătoasă
chilie.
Aristizza pufneşte de rîs.
r— D a r d e c e r î z i c u a t â t a p o f t ă ,
fata
mea ?
— Fiindcă, măicuţă dragă,
răspunde
m â n g â i n d - o Aristizza, e u n u p o t să fiu
c ă l u g ă r i ţ ă , e u jiot s ă f a c p e . c ă l u g ă r i t a .
socrul
Bătrânul Alexandru Manolescu,
tatăl
lui Grigore, notificase a c e s t u i a s ă n u - i
m a i c a l c e p r a g u l casei şi c ă i d e s m o . ş t e n e ş t e f i i n d c ă sa
făcui
..parată".
(Asta
era consideraţia pe care o acorda bă­
trânul actorilor). B ă t r â n a însă.
mama
l u i G r i g o r e , îş.i p r i m e a f i u l p e f u r i ş c â n d
lijisea t a t ă l d e a c a s ă .
I n t r ' u n a d i n vizitele acestea,
Grigore
Manolescu prezintă m u m i i pe Aristizza
si a t â t a i m p r e s i e b u n ă a f ă c u t
asupra
b ă t r â n e i că a î m p i n s d r a g o s t e a
pentru
LITERAR.
-
675
ea p â n ă a p r e t i n d e b ă r b a t u l u i să-şi d e a
consimţământul la căsătoria
tinerilor,
ceeace fireşte b ă t r â n u l a refuzat cu în­
c ă p ă ţ â n a r e p â n ă a închis ochii.
V. B.
NOTE
BIOGRAFICE
Aristizza
s'a n ă s c u t foarte
probabil
în 1 8 5 7 , z i c e m , f o a r t e p r o b a b i l ; f i i n d c ă
data aceasta n u e luată după
vreun
d o c u m e n t d o v e d i t o r , ci n u m a i d u p ă i n d i o a ţ i u n i i n m ă s u r ă s ă fie c r e z u t e .
liste fiica a r t i s t u l u i d r a m a t i c
Demetriade c o n t i m p o r a n c u Millo şi P a s c a l y .
s o r a m a i m i c ă a p o e t u l u i D e m e t r i a l e co­
laborator
pe v r e m u r i
l a Literarul
lui
A l e x . M a c e d o n s k i ş i l a Revista
Literară
a lui T h . M. 'Stoenescu. Prin
alianţă,
era n e p o a t a Theodoirinilor d i n Graiova,
a vestilţilor a c t o r i T h e o d o r . C o s t a c h e şi
Llena 'Theodorini cari a u susţinut a c u m
50 d e a n i c u a r t a l o r t e a t r u l
craiovean
şi v a r ă c u c e a l a l t ă Elelnă, m a r e a c â n t ă ­
reaţa cu reputaţie m o n d i a l ă
Elevă distinsă a conservatorului din
B u c u r e ş t i d e s u b d i r e c ţ i a l u i Ştefan Ve­
lescu, Aristizza, a c e a s t ă o d r a s l ă a unei
FAMILII d e a r t i ş t i , s e p r o d u c e p e s c e n ă
î n d a t ă d u p ă a b s o l v i r e a l u i şi e s t e r e n i a ioa.tă d e l à p r i m e l e d e b u t u r i p e n t r u v i o i ­
c i u n e a j o c u l u i , s o n o r i t a r t e a d i c ţ i u n i i şi
pentru frumoasa-i înfăţişare scenică.
Foarte t â n ă r ă se căsătoreşte cu un
artist mediocru, Romanescu, d a r r ă m â n e
v ă d u v ă d u p ă doi s a u trei a n i , interval
de t i m p suficient totuşi oa să-i stabi­
lească o r e p u t a ţ i e de m â n a întâi în tea­
t r u , c e i a c e e x p l i i c ă iajrtuil c ă e a r ă m â n e
p e n t r u t o a t ă c a r i e r a ei a r t i s t a
Aristizza
itomanescu
c h i a r c â n d este soţia lui Mi­
hail
' Grigore Manolescu.
Temperament dramatic
Лъ m a r e v o caţiuine, Aristizza creae'ă la n o i c u u n
s u c c e s d i n c e î n c t miai r ă s u n ă t o r r o l u ­
rile m ă r i t a ' d r a m a t u r g i t r a d u s e p e n t r u
p r i m a o a r ă l a n o i : „Ofellia" l u i S c h a k e s p e a r e , c r e a ţ i a r o l u l u i fennen i n d i n , . H o ţ i i "
lufi S c h ü l l e r , c r e a ţ i a d i n . S c â n t e i a " l u i
l'ailleron, regina
din Ruy-Blas a lui
V i c t o r H u i g o , }n a f a r ă , d e r o l u r i l e p r e ­
z e n t a t e m a i t â r z i u d e a u t o r i i n o ş t r i , Alecsandri. Hasdeu, Bengescu.
Olănescu,
Ascanio), Al. M a c e d o n s k i şi a t â t e a altele
cari a u consaonat-o definitiv.
Pe vremea directoratului marelui nos­
t r u c ă r t u r a r I o n Cihiioa. e a a. f o s t t r i m i s a
lia P a r i s
pentru
ooimipletarea
studiilor
î m p r e u n ă c u I u l i a n . N o t a m şi Mainolesc u şi i a î n a p o i e r e a d m i r a t o r i i
talentu­
lui! ei a u p u t u t faice f e r i c i t a
consta­
t a r e a. a s c e n d e n ţ i i a c e s t u i p u t e r n i c t a ­
lent.
Se ştie că r e f u g i a t ă
la I a ş i , ţie v r e ­
mea
războiului, marea
noastră artistă
venită acolo bolnavă, n ' a reuşit, cu toată
îngrijirea, să împiedice o îmrăiutăţire cre­
s c â n d ă a boaitei şi a fost
înmormântată
acolo.
D i n t r e colegii ei de o d i n i o a r ă n u se
g â n d e ş t e n i m e n i să stăirue p e n t r u a d u c e ­
r e a r ă m ă ş i ţ e l o r ei, îmi B u c u r e ş t i ,
cev-i
niai a p r o a p e de scena pe care a îndră­
c i t - o m a i mullt şi c ă r e i a i - a d a t p a r t e a
c e a m a i l a r g ă d i n s u f l e t u l ei-?...
V. B.
676.
UNIVERSUL
LITERAR
щш o
e
ASCULTÂND TIMPUL
D a Timpul în seară şi sue cu-ascuţiiş de vioară,
Timpul de azi care mâine şi 'n veci
Aripi va'iiicbiide în ziduri reci ;
Dă Timpul în seară şi'n toate arcuşul scoboară.
P E I S A J
Cu stoguri mari de aur şi blonde elăi de fân
Porneşte-alene, vara, spre zone tropicale,
Porneşte-aleme, vara, şi 'n urma ei rămân
Intiinse mirişti triste de mărăcini şi jale.,.
Ducând trifoi din luncă şi păsări din dumbrăvi
Călătoreşte vara spre magice Limamuri
Şi carele 'ncărcate de prăzi, ca nişte năvi,
Se duc spre ţări streine cu aurul din lanuri...
Strada, cândva de ierburi în vânt,
— Azil fluviu de gloată şi roti curgătoare,
Sună în lung galopată de soare,
Strada ce-a fost şi va fi sub pământ !
Privesc cu ochii umezi magnificul bagaj
Pierind în orizontul cu irizări de perle...
Lumină, flori şi cântec au fost ca un miraj ;
Pustie-acum rămâne pădurea fără mierle.
Şi seară cu seară, pe-acoperişuri se-aţine
O umbră ce 'n lemnul culcat subţire
Tremură corzi de 'neeată sfârşire,
Mai suis, maiii departe şi tot mai puţine.
In scârjâit de roate, cu bor ce trag la pae,
Privesc cum pleacă, vara, pe magicul ei drum,
Iar sufletu-mi nostalgic în urma ei rămas
Respiră cea din urmă şuviţă de parfum !
MIRCEA DEM. RADULESC
GEORGE GREGORIAN
S B O R U L VISURILOR
Zadarnic vei sitrăbate ru suflul amintirii
Trecutul drag şi elipa divină a iubirii,
într'un amurg când singur pe câmp vei rătăcii;
In fâlfâiri de aripi uşoare, diafane.
Neantul, ca un monstru, al visurilor stol
II înghiţi deodată... şi-a! sufletului gol
Adânc vuii sub pumnul durerii suverane...
Va fi târzîru atuncia şi nu vei înjelege
Cum n'ai pu hit eu visul deodată a muri...
Şi 'n urina lor doar scrumul uitării vei culege.
Vei plânge toartă viaţa pe groapa lor, sărmane,
Cu frunzele ce 'ntr-una dau toamnelor ocol,
Şi e m i l e sîliaistre de ghiajă delà pol
Furtuni deslănţui-vor pe-a sufletului rane.
SEB.
HORTOPAN j
R U G A...
I
O Doamne !... tu atât de bun şi mare !
Şi 'ndurător cu cei ce Ţi se'nchină
D e ce'mi răpişi ce-arvui mai drag sub soare ?...
Ce Ţ i n a i m greşit ? eu nu mă ştiu de vină.
II
O viaţă 'ntreagă, Ţi-am purtat credinfă
Sperând în neisfârşita-Ţi bunătate ;
1(1 imploram cu atâta umilinţă
Doar pentru el... putină sănătate.
m
Şi nu Te-ai îndurat o D o a m n e Sfinte !.
Nici milă n'ai avut d'aşa durere,
l.uatn-ini-ai sof, frate şi părinte,
Atâta doar, avut-ani mângâiere.
IV
Acum când n'am dece mai trăi'n lume,
Când inima m i-e tristă şl pustie
Indurate o Doamne de-al meu nume,
Şi-alătură-l lâng'al lui pe veeiie.
M A R I O A R A V. BRUNET
UNIVERSUL
T
E
E
LITERAR.
Ş
de L U D O V I C D A U Ş
Când
7» repertoriul
Teatrului
Naţional
din Bucureşti
figurează
media istorică
în versuri
datorită
colaboratorului
nostru,
rodată în jurul
furtunoasei
domnii
a lui Vlad
Draciilea
mdit
Tepeş,
mblicăm
aci începutul
acestei
tragedii.
Vladislav,
Doin­
ii Munteniei
a plecat
din Tâvgovişte
pentru
a nimici
pe
Ш care s'a răzvrătit
împotrivă-i.
iu sosit la Curte
f'Aurite
zvonuri^
Ţăi>ală
singur
e mai
ine informat
şi aşteaptă
venirea
noului
Domn.
Scena reprezintă
faţada
Curiei
domneşti,
cu o
îngrădirâde zici, de-asupra
căreia
se zăreşte
în fand
Tdrgoviştea.
înfrânt-a
1
să ! tragi
T Ä P A L Ä , zâmbitor
:
E i a s t a ! ei, m a i ştii
T u s p u l l ' b e r i c e n u ş i u l d i n g â n d u - m i ş i m ă 'invili.
Dea D u m n e z e u să-ţi iasă pe vrere prorociirea
S ă p o t v e d e a attăturri d e v i s î n f ă p t u i r e a .
p e Vladiisllav ?
VOICA
L'a 'nifrânt ;
'n s c a n n , cellalt e la p ă m â n t .
î n f ă p t u i r e a , tată, o poţi grăbi. I n Sfat,
D i n toţi boerii ţ ă r e i oşti cel m a i l u m i n a t
C u v â n t i u - ţ i c â n t ă r e ş t e şi p r i n ce-ai fost o d a t ă
S u b Miiircea, — ş i э а . г е т е а . - ţ i e b i n e c u v â n t a t ă ; —
Apropie boerii de Vlad.
TÄPALÄ
E lucru greu
Că's f ă r ă de c r e d i n ţ ă «: fără D u m n e z e u .
\'iteazul Balea singur în jurul lui m a i a r e
U n b u n m ă m u n c h i u de o a m e n i şi e ş i - o m â n ă tare;
VOICA
ir B a l e a c e f ă c u t - o c u c a s t e a - i '.'
ŢĂPALĂ
Cerbicia
i fost n e p u t i n c i o a s a ; l a r â n d u - i
ire s e a r ă a p i e r d u t - o .
VOICA
ţară.
E u s i m t î n c r e z ă t o a r e c ă d o a r ă şi d i n foc
Ieşi t e a f ă r c â n d te-a-junge o l e a o ă d e n o r o c ; —
Ş i V l a d , înăscuitHîi t a t ă î n z o d i e m ă n o a s ă :
Că stele c ă l ă t o a r e cu cozi m u l t l u m i n o a s e
I-au î n s e m n a t
тешгеа...
TÄPALÄ
fer a z i e l u r c ă
pe-o 'nttreagă
VOTCA
VOICA
iad v i n e , d a c ă
itrabue n ă v o d u l
bătălia
Şi u n d e e a c u m ?
VOICA
TÄPALÄ
Săi
Mese s p r e T a r a B u r s e i p r i n m u n t r - ş i f a c e d r u m
«-ui î n t â l n i p e D o m n u i l f u g a r , o a î m p r e u n ă
•mută S e c u i m e a . . . V o r c ă u t a s ă p u n ă
cumpănă d o m n i a cea nouă..
Am î n c e r c a t
D a r cine să întoarcă pe-un o m n e 'înduplecat
C a e l , — c e c u H u n i a d é a aipăirat B e l g r a d u l
De M a h o m e d , şi c a r e d e s c h i s e a p o i v a d u l
L u i D a n l a m o ş t e n i r e a l u i M i r o e a . ?...
Apare
în stânga
Pârlea
şi
Cătălina.
Ţăpală
îi arată
cu mâna
Voichii
şi vorbesc
încet,
'ndoeşti
[Vlad D r a o u i l e a ' n s c a u n v a s t a ? . . .
TÄPALÄ
Una râvneşti
schimbătoare.
alta s e î n t â m p l ă , o ă s o a r t a - i
d e p a r t e a i u i Vllad.
TÄPALÄ
VOICA
Te
fi m o m i t
C A T A L I N A foarte
:
Loc
In r â n d cu toţi boerii, a u n u - i a d e v ă r a t ?
VOICA
aprinsă
P Â R L E A , moale
ierea ' n f ă i p t u i r e i s t ă 'n n o i .
ţi-am d a t
:
Adevărat
TÄPALÄ
CĂTĂLINA
Uitat-ai oare
'mtotrieauna u r m a a l e g e . . . S o r i s d e - o fi
Vlad, u r c a t î n s c a m n , s ă p o a t ă ş i d o m n i , —
t împlini, s u n t s i g u r , c u v â r f şi p r i s o s i n ţ ă
dejdea p u s ă ' n t r â n s u l . . . A r fi o b i r u i n ţ ă
toată ' î n s e m n ă t a i c a c u m n o i n ' a m m a i t r ă i t
i zilele l u i M i r c e a c e l M a r e . D e - i s o r t i t
iasă d i m p o t r i v ă ş i V l a d i s l a v s ă v i n ă
iei l u i ' î n a p o i î n s c a u n , n i c i s o a r e , n i c i l u m i n ă
im m a i v e d e a ; — p l l ă t i - v a m p ă c a t u l d e - a fi f o s t
i Vlad ! ş i d o a r s e c u r e a , o u rast s a u f ă r ă r o s t ,
gâtuirile n o a s t r e o s ă - ş i î n c e r c e f i e r u l .
De-o s ă s e ' n t â m p l e oa Vladislarv s ă c a d ă ,
Şi V l a d o s ă u t â l . n e a s c ă î n z â m b e t u - m i o n a d ă .
Văzdndu-l
posomorât
:
Ce-i m u t r a t a ?
Urmându-şi
ideea :
...Atiuincea t e - o i r i d i c a , ţ i - o s p u i ,
P a h a r n i c , ori vistiernic.
Râde :
C e - ţ i p a s ă 'xi p a t t u l o u i
M ă c u l c ! M i - e ş f i d r a g , ş t i i b i n e ! . , ş i t r u i p u - r n i cedare afa
D e - o î n d u l c i p e D o m n u l cel n o u ca s'arvem p a c e !
Sentenţioasă.
:
Azi V l a d e cel m a i t a r e !
Zărind
pe
Ţăpală
Şi i a t ă o m u ' l u i ,
P u t e r n i c u l Ţ ă p a l ă . . . S ă vezi e u ce-aui s ă s p u i ,
H a i , v i n o ..
hiaintează
mândră
spre mijlocul
scenei
şi
vorbeşte
gerat
de tare cu vădită
intenţie
de a fi
auzită:
P e n t r u D o m n u l cel n o u , m i - o i p u n e s t r a e
C a p e n t r u î n v i e r e , şi'n c o a m a m e a băllae
U n r â n d d e flori...
Porneşte,
repede
şi dispare
în fund
cu
Pârlea.
1
VOICA
atoşiia a s t a
c u m vrei s'o r a b d e cerul ?
TÄPALÄ
ioet î n d o u ă r â n d u r i c u m i n e ' n Ţ a r i g r a d
ai v ă z u t d e - a i p r o a i p e c e s t r a i ş n i c o m e V l a d .
pun n ă d e j d e i n t r â n s u f l , — d a r m l - i c a m z d r u n c i n a t ă
dinţa î n i z b â n d ă .
VOICA
Din
ce pricină
tată ?
T Ä P A L Ä , privind
TÄPALÄ
ored î n b o e r i m e ş i n u c r e d î n n o r o d .
Văzând
pe Ursan,
VOICA
m strunii V l a d b i n e , n ' a i b i
Un năvod,
l a m a l , — sini g r e a p o v a r ă
ea :
Spurcata.
armaşul
cave s'a
apropiat.
Chemat-ai pe boeri?
URSAN
grijă...
Chemat.
Pleeăndv-se,
TÄPALÄ
1 scoate u n o m s i n g u r
după
•
mai
mult
şoptit
:
De pe colnicea păidurei, doi oieri
m
678.
UNIVERSUL
LITERAR
V Â N T U R Â N D
L A
P A R I S U L
F A B R I C Ă
d e AL. POPOVICI
T r e c â n d î n t â m p l ă t o r p r i n I v r y , — orăşel din m a r g i n e a P a r i s u l u i . — citesc
afişe m a r i , c a r i a n u n ţ ă că la f a b r i c a de
c o n s e r v e „ E s t i v a l " se a n g a j e a z ă l u c r ă t o r i
p e n t r u m u n c i t cu braţele.
I a t ă o b u n ă ocazie socotesc eu.
Si m ă p r e z i n t i m e d i a t la f a b r i c ă .
Traversez o curte enormă, plină
cu
p ă s t ă i de m a z ă r e şi f r u n z e de c e a p ă u s ­
cată. In fundul curţii, un şopron luare
de zid, î n c a r e m i ş u n ă u n a m e s t e c in­
f o r m de b ă r b a ţ i şi f e m e i . E f a b r i c a p r o ­
priu zisă.
S ă r peste câteva băltoace m u r d a r e , de
u n l i c h i d a l b - v e r z u i si a j u n g î n f a ţ a şe­
f u l u i ele f a b r i c ă . B ă n u e ş t e , d e s i g u r , p e n ­
t r u ce a m v e n i t , c ă c i f ă r ă s ă - m i d e a r ă ­
g a z să fheep v o r b a , m i se a d r e s e a z ă :
—• V i i p e n t r u l u c r a ?
— Da.
— Bine ; te-am angajat. Mâine dimi­
n e a ţ ă l a o r a ş a p t e s ă fii a c i .
Ş i - a t â t a tot. S i m p l u ca b u n ă ziua.
F a p t u l m ă uimeşte cu a t â t m a i mult.
cu cât v e n ' s e m aci fără p r e a m u l t ă n ă ­
dejde, — aşa. n u m a i ca să încerc. ş t i i n d b i n e că d e o b i c e i s t r ă i n i i n u s u n t
primiţi la lucru. în întreprinderile
fran­
ceze, decât cu m u l t ă g r e u t a t e .
încerca­
s e m , d o a r ă , d e zeci de o r i . în a l t e p ă r ţ i :
fără succes însă.
La ora şapte dimineaţa, găsesc fabrica
în p l i n ă fierbere, c a şi în a j u n . L u c r ă ­
t o r i n u s u n t p r e a m u l ţ i , — îi v ă d s o s i n d
o d a t ă cu m i n e . — d a r cele c â t e v a m a ş i n i
şi c a z a n e l e m e r g d i n p l i n .
A m îmbrăcat u n costum m a i prost, dar
păstrez, — din lipsa m o m e n t a n ă a al­
t o r a , — c ă m a ş e b u n ă şi p a n t o f i de lac.
Ceeace n u i m p r e s i o n e a z ă c â t u s de pu­
ţ i n pe şeful de ateliere, c a r e tot a t â t de
l a c o n i c c a şi în a j u n , î m i o r d o n ă :
— T r e c i de te d e s b r a c ă r e p e d e , în m a ­
g a z i a d e c o l o : d u - t e a p o i l a c a z a n e şi
dă ajutor.
M i - a m a g ă ţ a t h a i n a şi p ă l ă r i a p e o
b u c a t ă de l e m n p r i n s ă î n t r e d o u ă lăzi,
m i - a m s u f l e c a t m â n e c i l e si m ' a m d u s . . .
la cazane.
S u b robinete din cari t i m p de câteva
A u şi z ă r i t m a r i
De s u l iţi.
o r e a c u r s a p ă f i e r b i n t e , se î n ş i n e
la
r â n d vreo douăzeci de c a z a n e din t a b l ă
g a l v a n i z a t ă . m a r i c â t t o a t e zilele, î n c â t
ai p u t e a fierbe î n ele u n viţel î n t r e g .
C a z a n e l e s u n t p l i n e cu m a z ă r e b o a b e
şi t r e b u e s c t r a n s p o r t a t e , p e n t r u s p ă l a r e ,
la a p ă r e c e . — în c e a l ă l a l t c a p ă t a l afelierului.
O p e r a ţ i e p e c a r e a v e a m s'o f a c e u . î n
t o v ă r ă ş i a u n u i a r a b î n a l t şi s p ă t o s , c u
f r u n t e a î n g u s t ă si p r i v i r e a s ă r a c ă .
— P u n e m â n a şi r i d i c ă ! î m i o r d o n ă
a r a b u l , a p u c â n d c a z a n u l d e o t o a r t ă şi
a r ă t â n d u - m i cu ochii t o a r t a c e a l a l t ă .
P u n m â n a şi... r i d i c S u n t
surprins
o a r e c u m de această bruscă intrare
în
materie, fără nicio introducere, fără ni­
mic. N u ştiu dece, simt o desiluzie
Mai
a l e s c ă n u s u n t î n v ă ţ a t c u m u n c ă d e ac e s t f e l şi c a z a n u l e g r e u . A t â t d e g r e u
î n c â t pierd c o n t r o l u l m i ş c ă r i l o r şi în n e ­
ş t i r e , cu d i n ţ i i s t r â n ş i şi m u ş c h i i toţi î n ­
cordaţi, calc prin
băltoacele
vâscoase,
fără m i l ă p e n t r u bieţii mei p a n t o f i
de
lac.
A ş e z ă m cazanul sub un robinet cu apă
r e c e şi n e î n t o a r c e m s ă l u ă m a l t u l . L a al
al ş a s e l e a c a z a n , s i m t că n u m a i
pot
c ă r a cu m â n a s t â n g ă . — s i n g u r a pe c a r e
o utilizasem până acum. Zadarnic
îmi
c o n c e n t r e z t o a t ă v o i n ţ a şi p o r u n c e s c m u ş ­
chilor : n e p u t i n ţ a m ă învinge iremediabil
Fac
deci t o v a r ă ş u l u i de m u n c ă
un
semn.
El m ă p r i v e ş t e , f ă r ă să p r i c e a p ă :
— Ce e ? Ce v r e i ?
— S ă m a i s c h i m b ă m m â i n i l e : t r e c i şi
tu de c a r ă cu s t â n g a .
D a r a r a b u l ş t i e el c e î n s e a m n ă
asta
S e f a c e d e c i că, n u p r i c e p e ş i - m i r ă s p u n ­
de ceva într'o l i m b ă
neînţeleasă.
V ă d c ă n ' c s c o t l a c a p ă t c u el şi m ă
h o t ă r ă s c s ă l a s t o t u l b a l t ă şi s ă p l e c .
I n aceeaşi clipă însă, şeful de f a b r i c ă
s e a p r o p i e g r ă b i t şi m ă c h i a m ă
printr'un semn :
— I a l ă z i l e a c e l e a d e l â n g ă i n t r a r e şi
cară-le în m a g a z i e , ca să d e g a j ă m locul.
P o r n e s c glonţ, de t e a m ă s ă n u se r ă z ­
g â n d e a s c ă . S u n t f e r i c i t a p r o a p e . C ă c i ce
poate î n s e m n a o ladă cu cincizeci de cu­
t i i d e c o n s e r v e . — g r e a d e c i d e v r e o 50
n o u r i d e p r a f si-o
scăpărare
TÄPALÄ
Stau
a r m a ş i ! d e p a z ă '.'
URSAN
L a l o o u ' l u i , — ş i " u d a t ă ce D o m n u l o l i n t e a
I.n tfl.rg, a u s ă ş i ' i n e e a p ă a l m o ş t r i - a b u c i u m a .
Şi g r a b n i c c l o p o t a r i i d i n c l o p o t e - a u s ă s u n e .
D a r tu. c h e m â n d b « r i \
Că v i n e V l a d ? .
VOI/CA
nu te-apwoaşi a
Fiecare
spune,
URSAN
Nu.
se
l'leacă,
ducă.
un
gest
al
lui
Ţdpală
ѴОІСЛ. dispreţuitoare
arătându-i
că
poate
:
B i e ţ i b o e r i . a r fi f u g i t
De s p a i m a socoteli'. — Aveia-va de plivit
D r a o u l e a 'n p ă c ă t o a s a lor t u r m ă . . .
LUDOV4C DAUS
sä
k g r . , — p e l â n g ă c a z a n u l c u ]>este 21
k g r . de m a z ă r e î n el.
I n m a g a z i e , u n d e sosesc cu primai
î n c e p s ă î n o d r e l a ţ i u i a d i p l o m a t i c e . Fi
a d i c ă c u n o ş t i n ţ ă c u P i e r r e Follet, cai
m ă i n t e r p e l e a z ă d i n v â r f u l unei scaii
u n d e s e c o c o ţ a s e c a s ă a ş e z e lăzile:
— E i , t i n e r e , n . i t e t r e c e c u firea.i
n ' a i n i c i u n f o l o s . O r i t e g r ă b e ş t i , ont
t u t o t a t â t a c â ş t i g i : i a r p a t r o n i i tot r
l i o n a r i r ă m â n . A s c u l t ă - m ă p e mine. Pi»
r e F o l l e t , c a r e d e t r e i z e c i d e ani bej
in f i e c a r e s e a r ă , c e e a c e c â ş t i g
în fj
c a r e zi.
P r i c e p î n d a t ă , c ă d e a s u p r a mea,
s c a r ă a d i c ă , — se află u n răzvrătit!
ş t i u î n s ă c e s ă - i s p u n p e n t r u moment
c a s ă n u t a c d i n g u r ă p r o s t e ş t e il i
treb :
— Aveţi u n c h i b r i t ?
— A m ! D a r tu ai o ţ i g a r e ?
— Desigur. Poftiţi !
— A ş t e a p t ă a t u n c i , s ă m ă scobor. I
n u e v o e d e f u m a t , d a r v o m trecem.,»
Ion" la mine.
„ S a l o n u l " e u n c o l ţ s t r i m t de unii
t r u p ă t r a t , î n t r e d o u ă r â n d u r i deli
a s c u n s de orice vedere profană.
D e ş i l u c r ă t o r i i f r a n c e z i s e tutuescj
t r e e i s i t u t u e s c p e t o a t ă l u m e a , Pier
F o l l e t e î n s ă c u c e l p u ţ i n 25 de anim
b ă t r â n d e c â t m i n e ş i n u p o t să-i vorba
d e c â t l a p l u r a l E s e m n u l d e respecţi
b ă t r â n e ţ i i p e c a r e i-1 d a u î m p o t r i v a *
i n f o i m e l e d e a fi . . î n n o t ă " . Ceeacepi
m i t e l u i P i e r r e F o l l e t s ă ia. asuprii
u n t o n d e o i n c o n t e s t a b i l ă seriozitate,'
— V ă d c ă e ş t i s t r ă i n ; d i n ce ţară i
nume ?
— Din R o m â n i a .
- A h a ! C u n o s c ! A m . f o s t şi eu înlti
m â n i a , l a B e l g r a d . E u a m v o i a j a t foart
mult în tinereţe.
— A d e v ă r a t ! — m ă m i r e u . n u insă
i g n o r a n ţ a g e o g r a f i c ă a l u i Follet loa
u n z i a r r n a r e d i n P a r i s n u anunţai
. . R e g i n a M a r i a a R o m â n i e i se află înp
l a t u l d e l à C o t r o c e n i . d e l â n g ă Buda)
s t a ? E r o a r e a l u i F o l l e t e r a m a i micii
p u n c t d e v e d e r e k i l o m e t r i c , căci Beler.
d u l e m a i à p r o a y i e d e B u c u r e ş t i decâtRi
dapesta).
I n t i m p c e f u m ă m , t o v a r ă ş u l de ho
îmi desvoltă o teorie
finaneiară-roo)
ţionară :
— V e z i t u , m u n c i m a i c i ca vitele, cai
c â ş t i g ă m e x a c t c â t t r e b u e s p r e a numi
d e f o a m e . Ş t i i c e s a l a r i u p r i m i m pe ori
N u ş t i i . d e s i g u r , c ă c i e p r i m a fa zidel
c r u . E i b i n e . n i s e p l ă t e ş t e 2,80 fr.
o r ă . T r e b u e s ă m u n c e ş t i z e c e ceasuri
zi, c a s ă c â ş t i g i 28 d e f r a n c i .
— C u m s e p o a t e ! — m ă m i r eu,j
ş t i u c ă î n a l t e p ă r ţ i s a l a r i i l e minimeщ
t r u l u c r ă t o r i i n e s p e c i a l i ş t i s u n t n> 1
1 franci pe oră.
— A d e v ă r a t . — m ă . l ă m u r e ş t e Follet
d a r î n " a l t e p ă r ţ i p l a t a , s e face la •
m â n ă s a u l a c h e n z i n ă . A c i î n s ă . eşti|
t i t î n f i e c a r e s e a r ă . Şi d a c ă într'o ziţi
b ă u t t o ţ i b a n i i , c u m a m f ă c u t eu, 1
u r m a r e n u m a i a i f o n d d e rezistenţă pa
t r u o s ă p t ă m â n ă s a u d o u ă . d a i fufa ti
u n d e e ş t i p l ă t i t p r o s t , d a r zilnic, cil
n u c r a p i d e f o a m e . P a t r o n i i ştiu IOT
a r e s t a ş i p r o f i t ă d e m i z e r i a noasM.ip
c u l â n d u - n e . C ă c i d a c ă , a r fi s ă plătea
l a c h e n z i n ă , n ' a r a v e a î n fabricii nij
l u c r ă t o r m a i e f t i n c a 4 fr. p e oră,
—
Aşa?
—
mă
mir
iarăş.
UNIVERSUL
LITERAR.
—
679
R E V A N Ş A
de
Nu s"a s t r e c u r a t a d o l e s c e n ţ ă p e v r e ­
muri c a r e s ă n u fi f o s t t u r b u r a t ă d e o b sesiunea a c t o r i e i . A c t o r i a s ' a p u s î n c a ­
lea m u l t o r c a r i e r e . E a a f o s t d e c e l e m a i
multe o r i , d e s e s p e r a r e a p ă r i n ţ i l o r ,
dar
nu m a i p u f i n si d e s n ă d e j d e a a c e l o r a c a r i
DU p u t e a u i n t r a î n c o n s e r v a t o r d i n c a u ­
za a m e n i n ţ ă r i l o r d e a c a s ă . F o a r t e m u l ţ i
Insă, d i n t r e , c e i c e a u î m b r ă ţ i ş a t v r e m e l ­
nic a c t o r i a ş i a p o i , c o n v i n ş i
de lipsa
chemărei l o r p e n t r u t e a t r u , a u a b a n d o uit.o, s u n t a s t ă z i î n a l ţ i d e m n i t a r i
ai
statului, p r e c u m f o a r t e m u l ţ i d i n t r e c e i
№ şi-au t â r â t z a d a r n i c
papucii
spre
fostul c o n s e r v a t o r d i n c a l e a D o r o b a n ţ i ­
lor, — p s e u d o - a c t o r i i r a t a ţ i , —• a s t ă z i
ir fi o c u p a t a c e l e a ş i î n a l t e
demnităţi,
Jacă c o n ş t i i n ţ a ş i p ă t r u n d e r e a d e s i n e
I c o m p l e t e i l o r l i p s e d e t a l e n t l - a r fi
prevestit I a v r e m e !
Nu e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t i n s ă , c ă m ê ­
la r e z u l t a t u l u i a c e s t e i b i z a r e
alterna­
tive a f o s t a c e e a c ă , o m a r e p a r t e d i n
|j ce p e v r e m u r i a u d i b u i t o c a r i e r ă
tarecare, l a î n t â m p l a r e , a v â n d
dubiul
ilegerei, c i n s t e s c a s t ă z i c u
personalitalor a r t i s t i c ă , f a i m a î n t â i u l u i n o s t r u
Teatru N a ţ i o n a l , p r e c u m c e i d e s g u s t a ţ i
ie o b r e a s l ă r ă u a l e a . s ă p e n t r u
timpu.
rile î n c a r e t r ă i m , a r fi î m p ă r t ă ş i t d e o ­
potrivă l a u r i i a c e l e a ş i g l o r i i , l a o l a l t ă
ra p e n s i o n a r i i d e a s t ă z i a i T h a l i e i , î n
tarai u n e i u r s i t e m a i p u ţ i n i n g r a t ă c a r e
ia a ş e z a t î n d r u m u l i n d e c i z i e i p r e f e r i n lor.
щ
O r i c a r e a r fi î n s ă e p i l o g u l
şanselor
intre coi h i r i t i s i ţ i c u d a r u l a c t o r i e i şi
iei ce a u ş i a s t ă z i n o s t a l g i a d e a p u ­
tea „încă"
t ă l m ă c i p e ,,Hamlet",
conser.
uterul ş i î n d e o s e b i a c t o r a . a f o s t c o n іашпеа i r e m e d i a b i l ă a visurilor trecu­
telor g e n e r a ţ i u n i ! P l e t e l e , l a v a l i e r e ş i
mustaţa, r a s ă e r a u e p i d e m i a ,,en
vogue"
(băncilor p r i m e l o r clase de liceu. N u
;
e x i s t a t l i c e u s ă n u fi a v u t a c t o r i i l u i .
Bozianu, G ă l u ş c ă , C e z a r I o n e s c u .
Len­
iéi, A n e s t i n ş i N a n u , e r a u c e i m a i f e .
irili ' d o l i a i v i z i u n i l o r d e i m b e r b ă
năminţă.
Ne s t r e e u r ă m
printre
ei, corigenţi...
incorigibili, l a s p e c t a c o l e l e î n c a r i a p ă leau s p o r a d i c , v a r a . î n s t a g i u n i e f e m e r e
le p e r i f e r i e a m a t o a r e d e t e a t r u l m e n t a -
Aşa, b ă e t e . Si a f l ă că. cu t o a t e a c e itea, s u n t a c i l u c r ă t o r i , î n s p e c i a l „ s i d i "
nume d a t d e f r a n c e z i a l g e r i e n i l o r d i n
lordul A f r i c e i ) , c a r i m u n c e s c 15 ş i 16 o r e
ieri. î n c e p l u c r u l l a o i n c i d i m i n e a ţ a ş i - 1
trmiriă l a z e c e s e a r a . C â ş t i g ă a s t f e l 40
ranci p e z i . d i n c a r i e c o n o m i s e s c 3 5 .
- Nu se poate. C u m p o a t e t r ă i u n o m
iu cinci f r a n c i p e zi ?
Uite. trăeşte. Se h r ă n e s c n u m a i cu
âine g o a l ă ş i d o r m m a i r ă u c a v i t e l e ,
la» p e s t e g r ă m a d ă , î n c â t e u n ş o p r o n .
La p r â n z , b e a u c u m â n d r i e , j u m ă t a t e a
nea d e v i n r o ş u . A ş a c u m v ă z u s e m c ă
ic toţi m u n c i t o r i i f r a n c e z i . P r i c e p a c u m
inefacerea s u p e r f i c i a l ă a a l c o o l u l u i , c a r e
iciuieşte m u ş c h i i s e c ă t u i ţ i d e e f o r t u r i .
î n s e r a t , d u p ă z e c e o r e d e m u n c ă euizantă, m ă s i m t l a c a p ă t u l f o r ţ e l o r .
Căci. c u t o a t e s f a t u r i l e î n ţ e l e p t e a l e l u i
l i t ă ţ e i şi a l t i m p u r i l o r lor, a d o r â n d u - i ,
i m i t â n d u le t i c u r i l e , c o p i i n d u - l e m i m i c a
şi c a r a c t e r e l e , m o d e l u l p ă l ă r i i l o r ş i l i n i a
u m b l e t u l u i , a v â n d i m p r e s i u n e a că facem
p a r t e d i n t r u p a lor, că v o m j u c a c h i a r
î n s e a r a a c e i a , î m p r e u n ă c u ei, s a u c ă .
în orice caz, înfăţişările n o a s t r e
astfel
compuse, le-ar p u t e a prea bine atrage
a t e n ţ i u n e a şi c ă l a u n m o m e n t
ne.ar
face p r o p u n e r e a v r e u n u i a n g a j a m e n t !
D a r visul întârzia.
T r a d u c e r i l e lui „Salustius' ne s c u t u r a
de frigurile acestei f ă ţ a r n i c e b e a t i t u d i n i ,
cu înăcritele lui construcţii de fraze, i a r
a c t o r i a se d e p l a s a
vertiginos, m a i cu
s e a m ă că a n i e n i n ţ ă r i l e de a c a s ă n u înt â r z i a u să se i n t e r p u n ă visului. D a r cu
riscul oricărei sancţiuni, lavaliera stro­
p i t ă c u b u l i n e , p l e t e l e şi l e o n e z a , îşi p ă s ­
t r a u i n t r a n s i g e n t e , poziţiile
avântului
actoricesc.
Vara,
In
vacanţa
mare...
închiriasem vremelnic, scontând reţe­
tele v i i t o a r e l o r s e r a t e , l e g e n d a r a s a l ă ,,AM I C I Ţ I A " . Călin Dugăeşescu c o a d a cla­
sei la t o a t e m a t e r i i l e , d a r în
schimb
f r u n t e a ,.trupei",
selecţiona asiduu
ta­
lente Z a r v ă m a r e în sala de g i m n a s t i c ă
a liceului ; Repetiţii febrile, -înfrigurate,
frenetice d a r p r o f u n d d e s l â n a t e . Se r e ­
flecta d e o c a m d a t ă a s u p r a piesei de de­
b u t u r m â n d c a „repertoriul"
s ă fie f i x a t
definitiv în eventualitatea г nui succes.
<\fişe s c o f â l c i t e . g r o s o l i n s c h i ţ a t e , a n u n ­
ţă în c u r â n d ..NEMŢOAICA D I N V I D I N "
Premiera !
R u m o a r e s t u p e f i a n t ă în s a l ă . n e v r o s i t a t e şi o r d i n e î n t r e culise, jale ş i " d e s c o n c e n t r a r e la c a s ă u n d e m o ţ ă i a desamâotit Alexe Stoilov, d e c a n u l repetenţi­
lor, c a r e s o l i c i t a s e s t ă r u i t o r să f a c ă şi
el p a r t e d i n t r u p ă , c h i a r a ş a f ă r ă t a l e n t ,
şi c h i a r f ă r ă s ă j o a c e , p r i m m d g h i ş e t u l
de bilete n u m a i pentru... cultul instituţiunei !
L a orele 7 s e a r a u n afipt î n a p o i a t al
.direcţiei"
a n u n ţ a o simţitoare scădere a
p r e ţ u r i l o r . C â t e v a bilete se d e c l a n ş a r ă
silnic din cartoanele casierului. L a orele
opt. u n alt afipit scobora r a d i c a l p r e ţ u -
P i e r r e F o l l e t şi c u t o a t ă b u n ă v o i n ţ a c u
care
aplic
principiile
românescului
„chiul", a m m u n c i t peste m ă s u r ă .
î m i p r i m e s c s a l a r i u l : 28 f r a n c i ,
din
c a r i m i se d a u î n m â n ă 26. i a r 2 fr. m i
s e r e ţ i n , c a u n fel d e g a r a n ţ i e . A d o u a
zi î n s ă , v o i p r i m i s a l a r i u l c o m p l e t . C u m
î n t r ' o zi s a u a l t a . t o t v o i p l e c a , d e a c i ,
g a r a n ţ i a v a r ă m â n e în folosul fabricei.
Si l a c â t e v a m i i de l u c r ă t o r i c a r i se p e ­
r i n d ă î n t r ' o v a r ă p e l a f a b r i c ă , cei doi
f r a n c i a j u n g «ă f o r m e z e o s u m ă f r u m u ­
şică. N u c u m v a P i e r r e Follet,
a
avut
d r e p t a t e , c â n d t u n a şi f u l g e r a î m p o t r i v a
muncii speculate ?
M ă culc s d r o b i t şi d o r m f ă r ă vise. A m
a v u t erije să p u n ceasul să m ă deştepte
la orele şase d i m i n e a ţ a .
N u ştiu î n s ă c u m s'a făcut. — căci
desi c e a s o r n i c u l a s u n a t . — c â n d a m des­
c h i s o c h i i e r a o r a 1 d. a. ş i m ă c h i n u i a
o foame cumplită.
Aşa că, Ia f a b r i c a de c o n s e r v e n u m ' a m
m a i dus. P ă c a t de g a r a n ţ i a de 2 franci.
Paris
AL.
POPOVICI
SĂRMANUL
KLOPŞTOCK
rile ! Alte c â t e v a bilete se
desprinseră
anevoios din
blocuri.
Pentru
atmosferă", directorul trimese
la o r a opt şi trei s f e r t u r i c â ţ i v a m e s a ­
geri de ai t r u p e i , c a să a,dune în g r a b ă ,
la î n t â m p l a r e , d i n
uliţă,
spectatori...
gratui'i
!
L a orele n o u ă . s a l a p r e z i n t ă u n aspect
m u l ţ u m i t o r . C o r t i n a se î n ă l ţ ă î n d u r e r a t ă ,
bălăbănindu-şi nehotărîtă pânza gudro­
n a t ă şi î n u n d e l e c ă r e i a s e s o o f â l c e a u
desenurile grosolane ale emblemelor tu­
turor
capriciilor
Thalliei !
Directorul
c a r e î ş i d i s t r i b u i s e , „ d i n oficiu",
rolul
cel m a i g r a s , a p ă r u s o l e m n î n t r ' o c ă m a ş ă
ţărănească, m a c h i a t cu m a s c a profeso­
rului.. Mocianu ! ?
"Cei c u i n t r a r e a g r a t u i t ă îl
strigară
f r e n e t i c p e n u m e . D i r e c t o r u l se î n c l i n ă
î n d e l u n g şi r e p r e z e n t a ţ i a î n c e p u . E r o u l
celui de al doilea rol, tot
pe a t â t de
gras"
c a şi cel d i n t â i , c ă z u î n t r e r â p e l e
de carton ale decorului, r ă p u s
de un
glonte
duşman.
— , , M i - e s e t e ! m u r m u r ă „eroul"
lu­
fi n d u . ş i s u f l e t u l c u d r a p e l u l î n
mână
ei c u o a d â n c ă r a n ă d e c â r m â z î n d r e p ­
tul inimei
,,Aduceţi u n p a h a r cu apă, u r l ă direc­
torul cu o i n t o n a ţ i e de stentor.
— „Nu e a p ă m ă . n u e a p ă ! şoşoti
cineva dezesperat, (între culise.
D a r şoşoteala care fusese auzită de în­
treaga sală, directorul nu o auzea. —
textul cerând imperios a p ă !
— ..Aduceţi u n pahar... de a p ă ! t u n ă
din nou d'rectorul m a i sentenţios, voind
să i n t i m i d e z e p e cei ce n u se i n s p i r a u
s ă f a c ă r o s t d e u n p a h a r , fie c h i a r f ă r ă
apă !
— „ N u e a p ă m ă . n'auzi o d a t ă că n u
e a p ă ! ? se r e p e t ă i n d i g n a t ţ i p ă t u l d i n ­
tre culise.
,,Eroul'.
cu tot del'rul morţei,
pre­
simţind catastrofa, băigui dintre
dărâ­
m ă t u r i l e de h â r t i e , s a l v â n d scena :
— „ N u m i - e s e t e d e a p a v o a s t r ă , ci d e
glorie mi-e sete !
— „Când ţi-oi plesni d o u ă p a l m e , auzi
c â i n i i în G i u r g i u ! se r ă s t i d i r e c t o r u l în
p l i n ă scenă, ieşit d i n m i n ţ i i . O r i n e ţi­
n e m s t r i c t de l i t e r a t e x t u l u i , ori te eli­
m i n ă m din t r u p ă ca pe o m ă s e a s t r i c a ­
tă !
Apoi î n d r e p t â n d u - ş i i n d i g n a r e a
din
nou către culise, m a i autoritar,
doară
s'oi i v i p a h a r u l :
— Aduceţi u n p a h a r de a p ă !
— ..Nu e ană m ă . n u e a p ă . n u m a i
pricepi odată ? !
Directorul pierzând definitiv s p e r a n ţ a
r e s p e c t u l u i strict al literei
t e x t u l u i şi
v ă z â n d că p a h a r u l n u m a i a v e a s ă so­
s e a s c ă , m o d i f i c ă î n d a t ă , cu delà sine
pu­
tere,
textul, replicând cu o n e ţ ă r m u r i t ă
înduioşare în speranţa u n u i
formidabil
efect :
— .,Mori aşa, fără a p ă , n e a d ă p a t , m a r ­
tir al sfintei cauze !
— ,.Ba s ă m ă erţi d - t a
D u p ă ce v ă
j o c d e „ g r a t i s " s ă m a i m o r şi c u l i m b a
u s c a t ă în g u r ă ! Mi-e sete. v r e a u
apă,
se r.ăţoi . . e r o u l ' e ş i n d e x a s p e r a t d i n p i v niţile de m u c a v a ale d e c o r u l u i !
1
SĂRMANUL
KLOPŞTOCK
680.
—
UNIVERSUL
LITERAR
CETATEA
HOTINULUI
de MIH.
T u r c i i . i>e d e o p a r t e c a s ă p o a t ă ţ i n e
In d e a p r o a p e s u p r a v e g h e r e p e P o l o n i şi
Moldoveni, i a r pe de a l t a c a s ă
pună
încă u n obstacol înaintării ruseşti, pu­
s e r ă s ă se ridice, l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i
al X V I I L l e a . c e t a t e a H o t i n u l u i . (1)
î n a i n t e vreme aici. pe platoul
format
D u p ă u n p l a n r i d i c a t de i n g i n e r i i r u ş i .
in t i m p u l r ă z b o i u l u i r u s o - t u r c d i n 1708—
1774, c e t a t e a H o t i n u l u i s e p r e z e n t a
în
f e l u l u r m ă t o r . (4) F i g . I.
P u n c t u l p r i n c i p a l a l c e t ă ţ e i îl f o r m a
v e c h i u l c a s t e l 'A., î n ă u n t r u l c ă r u i a
se
afla o veche b i s e r i c ă o r t o d o x ă , B. t r a n s -
i
. , 1 1 , \ . Jc.lhm., СИО.ОА
.
t.'
x
j
I
Planul
eetăfii
Hotinul
făcut
de ing.
d e s t â n c i l e ce se r i d i c ă p e m a l u l d r e p t
al Nistrului
D o m n i i Mioldovei îşi
fă­
cuseră u n Castel de a p ă r a r e
împotriva
Polonilor.
C a s t e l u l H o t i n u l u i fu d ă r â m a t d i n p o -
Vederea
generală
a
între
anii
1768—1774
formată
î n m o s c h e e ş i u n d e p o z i t die
m u n i ţ i u n i C. Z i d u l c a s t e l u l u i a v e a d o u ă
t u r n u r i r o t u n d e şi d o u ă p o r ţ i , u n a
la
s u d şi a l t a la n o r d .
împrejurul
c a s t e l u l u i e r a u în D. lo­
cetăţii între anii
r u n c a lui A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u în a
d o u a d o m n i e . (2)
î m p r e j u r u l acestui castel, Turcii, d u p ă
ce-1 r e c o n s t r u i r a , f ă c u r ă o c e t a t e p u t e r ­
nică în j u r u l căreia s'au
purtat lupte
a p r i g e î n t r e B i i ş i ş i T u r c i . (3)
Austriacul, d e a s e m e n e a a u fost
stin­
g h e r i ţ i de a ş e z a r e a H o t i n u l u i şi Iosif al
Il-lea îşi f ă c u s e a p r o a p e u n
ideal din
trecerea acestuia sub stăpânirea
aus­
triacă.
ruşi
1787—1792
Cetatea
Hotinul
cuinţa c o m a n d a n t u l u i cetăţei, în E m a ­
gaziile cu provizii, în F o m o s c h e e în G
cazărmile artileriştilor, în H
locuinţele
inginerilor, în I cazăirmile
ienicerilor,
în M o f â n t â n ă , în N locuinţele Grecilor.
A r m e n i l o r , E v r e i l o r şi T u r c i l o r , ce l o ­
c u i a u î n c e t a t e ş i î n O, b ă i l e t u r c e ş t i .
Toate acestea erau înconjurate cu u n
zid g r o s de 4 p i e t r e şi î n a l t de 0 k l a s t e r e
(1), p r e v ă z u t c u 3 b a s t i o a n e r o t u n d e ş i
3 dreptunghiulare.
POPESCU
i n c e t a t e s e i n t r a p r i n TREI p o r ţ i : poar.
t a p r i n c i p a l ă (2), c e d u c e a î n o r a ş ; poar­
t a a p e i (10) p r i n c a r e s e m e r g e a şi spre
t â r g u l A t a c h i ş i p o a r t a (9) p r i n care se
m e r g e a s p r e r u i n e (13).
P o r ţ i l e e r a u p r e v ă z u t e c u g r o p i , int r e 8 — 1 2 k l a s t e r e , p e s t e c a r e e r a u punţi
ce se r i d i c a u .
I n f a ţ a z i d u l u i c e t ă ţ i i s e a f l a u n şanţ,
a d â n c d e 1 k l a s t e r ş i l a r g d e 4 klastere,
f ă r ă v a l d e p ă m â n t a v â n d d o a r numai
o r e d u t ă t r i u n g h i u l a r ă , î n f a ţ a bastio
nului
Л).
C a s e l e d i n c e t a t e e r a i u m i c i f ă c u t e din
l e m n ş i a c o p e r i t e c u ţ i g l ă . S t r ă z i l e în­
g u s t e , n e r e g u l a t e şi n e p a v a t e .
A s t f e l s e p r e z e n t a v e s t i t a c e t a t e a Hol i n u l u i , c a r e f u d ă r â m a t ă d u p ă ce Ba.
s a r a b i a fu a n e x a t ă d e B u s i a . d u p ă 1812.
F i g u r a , fl-a
contemporană
cu eve­
nimentele
războiului
Buso-Austro-Ture
d i n 1 7 8 7 - 1792. e s t e l u c r a t ă l a Viena li
L o s c h e n k o h l ş i n e î n f ă ţ i ş e a z ă , în fund,
vederea generală
a cetăţei
Hotinului
b o m b a r d a t d e p e m a l u l s t â n g a l Nistru,
l u i . d i n B u s i a , d e c ă t r e a r m a t e l e aus­
t r i a c a , c o m a n d a t e d e p r i n ţ u l Coburg.
V e d e r e a e s t e a d m i r a b i l ă şi s t â n c i l e cs
s e r i d i c ă c h i a r d i n m a l u l a p e i Nistrului,
p e c a r e e s t e a ş e z a t ă c e t a t e a s e pot obser.
v a m i n u n a t . D e a s e m e n e a s e m a i poate ob.
s e r v a a s e d i u l g e n e r a l a l c e t ă ţ e i precum
şi b a s t i o a n e l e e i .
I n figură
se m a i v e d e
şi m o d a soldaţilor
austriaci
cari aveau
peruci
cu c o a d ă ,
de u n d e a r ă m a s
la po
p o r u l n o s t r u e x p r e s i a . . n e m ţ i i cu coadă",
O f i ţ e r i i p e t r e c l a o m a s ă improvizaţi
c i n s t i n d în s p e r a n ţ a c u c e r i r e i
acestei
c e t ă ţ i , i a r s o l d a ţ i i , u n i i s e itnstruesc,alţii
l u c r e a z ă d i n r ă s p u t e r i l a t u n u r i ce sunt
p u s e în
funcţiune.
Figura
I l I - a , t o t c o n t e m p o r a n ă . Iu.
e r a t ă d e a s e m e n e a l a V i e n a d e I. Marken,
n e î n f ă ţ i ş e a z ă v e d e r e a g e n e r a l ă a cofi­
ţ e i H o t i n u l u i , v ă z u t ă d i n s p r e uscat, de
pe p ă m â n t u l
Basarabiei.
văzută
de pe
pământul
Basarabiei
A i c i n i s e î n f ă ţ i ş e a z ă c a p i t u l a r e a Ho­
t i n u l u i , î n r ă z b o i u l m a i s u s amintit, şi
1) N. Iorga. Istoria Românilor Bucureşti 19.1
p a g . 350, spur.e ca cetatea a fost ridicată la
1713.
2). N. iorga. Istoria Românilor. Bucureşti
1920 pag. 186.
3). Austriacă,. în timpul războiului d é l a i »
1791, l-au asediat din Februarie 178« până li
UNIVERSUL
LITERAR.
—
681
criticei l i t e r a r e i
CEZAR P E T R E S C U :
„Simfonia fantastică"
Cu . . S i m f o n i a f a n t a s t i c ă "
prodigiosul
lient a l d - l u i C e z a r P e t r e s c u
ne-aconirmat î n c ă o d a t ă c e e a c e ş t i a m :
înalta
«loare l i t e r a r ă ş i e s t e t i c ă a t a l e n t u l u i
*ale î n c o n t i n u ă c r e ş t e r e ş i î n c o n ţ i ­
nă v a r i e t a t e .
Fără s ă i n t e n ţ i o n ă m o a n a l i z ă a u n e i
•pere a p ă r u t e a c u m 5 l u n i ( I u c i a r e a s ' a
ulicat î n t â i a o a r ă în r e v i s t a , , G â n d i ­
ta", n - r e l e : 1—2, 3 , 4) n e v o m p e r m i t e
îşi u n s c u r t p o p a s , c â t e v a r e f l e x i u n i
c marginile acestei scrieri c a r e freze­
le în s u l l e t e l e n o a s t r e e c o u r i d e p r o indă ş i v e r i d i c ă e m o ţ i u n e e s t e t i c ă p r i n
m ţ i n u t u l ei c o n c e n t r a t , p r i n c o n i p o z i .1 de m a e s t r u ş i p r i n s t i l u l a m p l u ş i
Huiat d e n e î n t r e c u t m â n u i t o r a l c o u d e lui.
Cea m a i d e s e a m ă c a l i t a t e a . . S i m f o liei f a n t a s t i c e " e s t e . f ă r ă î n d o i a l ă , d e s ă irsita c o n c e n t r a r e , g r i j a , a ş p u t e a z i c e :
Hjorarea c u c a r e d. C e z a r P e t r e s c u
iceastă s u r s ă i n e p u i z a b i l ă d e s u b i e c t e )
ii s e l e c ţ i o n e a z ă m a t e r i a l u l e v i t â n d g r o a I interminabilelor episoade care — sub
retext d e z u g r ă v i r e a v i e ţ i i s a u d e p o e iare a n a t u r i i — î n t u n e c ă ş i î n t â r z i a z ă
posul. şi a l e g â n d , c u g r i j e d e a d e v ă r a t
ijulier. n u m a i m o m e n t e l e
într'adevăir
tósive si e l o c u e n t e . A c e a s t ă s t r a n i e b ö ­
kje d e s u b i e c t e , a c e s t
extraordinar
e c l e c t i c , c u m şi c a r a c t e r i s t i c a p u ire de s i n t e z ă p e c a r e i - a m r e m a r c a t . o ,
ont î n m ă s u r ă ( d e ş i s c r i i t o r i
români
mtimporani se m ă g u l e s c c u g â n d u l că
Cezar P e t r e s c u a r f a c e p a r t e i n t e g r a n din g e n e r a ţ i a d - l o r ) s ă - I s m u l g ă d i n
mi/looul a c e s t o r c o n t e m p o r a n i ,
săraci
a gândul,
pripiţi peste
măsură
şi
іпгі d e
v o r b ă — şi
să-1 a ş e z e ,
cu
iată
credinţa printre marii
înaintaşi
Creangă.
Brătescu-Voineşti,
Cara­
fe ş i
R e b r e a n u — clasicii
povesirii r o m â n e ş t i . E u n m e r i t c a r e - i r e ­
ine, m a i a l e s
din
cauza
,,Simfoniei
i n t a s t i c e " şi l a a c ă r e i d e c e r n a r e m a i
mtribue : p u t e r n i c u l s i m ţ d e o b s e r v a rnie. n e o b i c i n u i t a p u t e r e d e a n a l i z ă s u f l e lască, a c e i a ş , t o t a t â t d e b i n e d o z a t ă ş i
nume p ă r ă s i r e a c e t ă ţ e i d e c ă t r e
tru­
fie t u r c e ş t i , c e s e v ă d c ă - ş i i a u d r u m u l
i josul N i s t r u l u i , c u b a g a j e , d r a p e l e şi
liuri î n v â r f u l c ă r o r a s e o b s e r v ă s e m i ina. I n p a r t e a s t â n g ă a v e m g a t a
de
[intra i n c e t a t e t r u p e l e a u s t r i a ce, î n
mntea c ă r o r a s e o b s e r v ă p e u n c a l a l b
Buşi c o m a n d a n t u l l o r p r i n ţ u l
Coburg
s e m n a t c u (1).
In t u r n u l c e l m a r e a l c e t ă ţ i i s e o b irvă f â l f â i n d d r a p e l u l a u s t r i a c c u p a îra b i c e f a l ă .
Văzută î n a n s a m b l u c e t a t e a e r a b i n e
irtifieată ş i î n m o m e n t u l a c e s t a s o l e m n ,
m e î n f ă ţ i ş a t ă . îţi i m p u n e respect.
Astăzi d i n a c e a s t ă c e t a t e
puternică,
.au m a i r ă m a s d e c â t z i d u r i l e .
MIH.
POPESCU
I OCTOMBRIE 1788, NEPUTÂNDU-I LUA DECÂT PRIN
»DIU.
!(). DUPĂ PLANAI RUSESC SE AFLĂ O COPIE IN
IRIEGSARCHIV" DELÀ VIENA FĂCUTĂ DE MAIORUL
bl­
eu a c e i a ş î n s u f l e ţ i r e c o n d u s ă c a î n , , 0
făclie de P a ş t i ' a lui C a r a g i a l e s a u ..Ciu­
l e a n d r a " lui R e b r e a n u . Să m a i a d a u g că
talentul d-lui Cezar P e t r e s c u e cu a t â t m a i
p u t e r n i c , cu cât, a l e g â n d u - ş i c a
temă
a c e i a ş t r a n s f o r m a r e a ideei fixe î n n e ­
b u n i e ( c a şi cei d o i a n t e c e s o r i a m i n t i ţ i ) ,
r e u ş e ş t e t o t u ş i s ă fie a l t u l , s ă
intere­
s e / e pe d e p l i n , să se situeze, în c a l i t a t e
de c r e i a t o r şi a d â n c c u n o s c ă t o r d e s u fete, l â n g ă a c e ş t i a f ă r ă s ă - i u m b r e a s c ă
s a u să. s e s i m t ă s t i n g h e r i t .
Ş i c l a s i c i s m u l d - l u i C. P . s e m a i d e ­
t a ş e a z ă d i n î n a l t u l s i m ţ m o r a l c a r e se
desprinde din toată această
povestire
s o b r ă , c o n c e n t r a t ă , v a r i a t ă şi v i o a e î n
c a r e l u c r u r i l e se s u c c e d
într'o ordine
f i r e a s c ă şi e r o i i — p u ţ i n i i e r o i : G r i g o r i e
Stobiicu. Amelia. Nerone Creţeanu, doctorul-pitic, dr. Grigoriu. Mica Clo-clo, o u v e r n a n t a — îşi trăesc p r o p r i a lor viaţă.
Şi, d a c ă p e s t e c e l e l a l t e a m t r e c e , n u vi
se p a r e c u r i o s a c e s t s i m ţ de d e m n i t a t e
omenească, a c e a s t ă a t e n t ă ocolire a tri­
vialului la u n povestitor pe care totuşi—
vă
place
să-1 n u m i ţ i
contemporan ?
E x p l i c a ţ i u n e a ei o v e ţ i g ă s i în
simţul
de a d e v ă r a t a r t i s t o a r e ,
caracterizează
pe a u t o r u l o p e r e i d e o a r e n e o c u p ă m .
IIRIR'adevăr : a d e v ă r a t u l a r t i s i ştie s ă
intereseze prin
rnijloac-i p r o p r i i
artei.
D u p ă c u m n u u m b l ă cu l i m b a s c o a s ă
după subiecte, t r a n s f o r m â n d
în n u v e l e
său schiţe dialogurile plastice dintre or­
donanţe sau birjari, după c u m
nu-şi
î m b u i b ă temele cu tot felul de r ă g a z u r i
şi p o p a s u r i , a d e v ă r a t e
i n s t r u m e n t e de
t o r t u r ă p e n t r u cetitori, tot
a ş a n u se
a g a ţ ă de interioruri indiscrete, de cos­
t u m e l e s u m a r e , de t i n e r e ţ e a clocotitoare,
de n ă z u i r i l e o m e n e ş t i şi d e
substratul
inferior al existenţei noastre — pentruca
să a t r a g ă s a u s ă a m u z e c u o r i c e p r e ţ .
A d e v ă r a t u l a r t i s t n u se s c o b o a r ă — t o c ­
m a i p e n t r u c a s ă poată ridica- In aceasta
s t ă p r o b l e m a i m o r a l i t ă ţ i i î n a r t ă ş i d.
C e z a r P e t r e s c u ( c a r e e şi u n
cugetător
de p r i m u l r a n g ) a înţeles, cu intuiţie,
de a d e v ă r a t a r t i s t ce t r e b u e s ă f a c ă —
f ă r ă s ă se g â n d e a s c ă u n s i n g u r m o m e n t
— că astfel de opere' vor p u t e a r ă m â n e
necetite.
Ş i t o t u ş i d. C. P . . a i s b â n d i t : c ă r ţ i l e
d - s a l e c o n t i n u ă s ă fie c ă u t a t e c u a v i ­
d i t a t e a i s v o r u l u i d e a p ă . c o n t i n u ă s ă fie
c e t i t e şi — ce e c u r i o s — s ă î n a l ţ e .
I a t ă clin c e c a u z ă n u n e - a m p u t u t o p r i
de a î n d e m n a pe aceia d i n t r e cetitorii
n o ş t r i c a r i v o r fi r ă m a s a f a r ă d e p a g i ­
nile ..Simfoniei f a n t a s t i c e "
(necetind-o
s a u c e t i n d - o în f u g ă ) s ă se a p r o p i e cu
toată evlavia de această iplină n u v e l ă
psichiologieă în c a r e ni se
povesteşte
tragedia savantului Grigorie
Stolnicu,
povestea sfâşietoare, frământările
sufle­
teşti ale a c e s t u i i n a d a p t a b i l în d r u m u l
s p r e a d a p t a r e a l c ă r u i a n e b u n i a îşi v a
f a c e d i n ce î n ce m a i m u l t loc. Şi p e n ­
t r u c a l u c r u r i l e s ă fie m a i e l o c v e n t e , v o m
face u n sinsrur c i t a t :
. . S c r i s o r i . I n s f â r ş i t s c r i s o r i . Si l a c o m ,
cu v r a f u l în p u m n i , n u ştie pe c a r e s ă
le c e t e a s c ă m a i r e p e d e . î n t â i . I n s f â r ş i t
dovada. N u vede data, veche, de-atâţia
si a t â ţ i a a n i . V e d e n u m a i , c u v i n t e l e î n ­
focate, m ă r t u r i a n e c r e d i n ţ e i , d o v a d a că
t o t c e - a b ă n u i t şi c e - a ş t i u t , n ' a u
fost
năluciri. A ş a d a r a d e v ă r u l este însfârşit
acesta, de a s t ă d a t ă definitiv... Stă scris
a c i II p o a t e p i p ă i o r i c i n e . . . II p o a t e c o n ­
t r o l a şi m e d i c u l p i t i c ş i n e g h i o b , c a r e
îl s p e r i a s e c u a m e n i n ţ a r e a n e b u n i e i . E l
şi n e b u n . S ă r â d ă t o ţ i . t o t U n i v e r s u l , d e
a s e m e n e a n e g h i o b i e , c u m r â d e el a c u m .
..Iar Grigorie Stolnicu râde
într'una
cu plicurile decolorate în m â i n i , r â d e din
ce î n ce m a i n e s t ă p â n i t ş i m a i vesel...
Hohotul a umplut, camera,
răsună
în
t o a t ă v a s t i t a t e a g o a l ă şi m u t ă a casei,
străbate triumfător, dincolo de
pereţi
şi d e n o i , d i n c o l o d e f e r e s t r e , î n n o a p t e a
i e a f a r ă . E l şi n e b u n ? C â n d a r e a c i d o ­
vada....
• '
..Omul s i n g u r , în v e s t m â n t n e g r u , cu
obrazul Iui v â n ă t de
a c t o r n e r a s , se
s t r â m b ă de r â s , b ă t â n d u . ş i g e n u n c h i i cu
piumnii
din care, n'a
lăsat plicurile
N i c i o d a t ă n ' a f o s t a t â t d e v e s e l I... A c u m
a b a înţelege v o l u p t a t e a r â s u l u i , c u r a de
r â s . . H a h a ! a ş a a r e s ă r â d ă t o a t ă viaţa...
N ' a r e dece se m a i opri... P ă c a t c ă n u
s u n t t o ţ i a c i , s ă se a d u n e şi s ă r â d ă . . . .
N u fricos, n u a ş a c u m r â d ceilalţi, cu
j u m ă t a t e d e g l a s şi c u j u m ă t a t e d e v e ­
s e l i e . . . Ciu r â s u l l u i r o b u s t , s d r a v ă n , î n ­
tregi, c a r e c u t r e m u r a i z i d u r i l e şi
zăng ă n e ca o mie de g e a m u r i sfărâmate....
:
„ R â s u l s'a d e s l ă n ţ u i t iar, s ă s p i n t e c e
t r i u m f a l c a t a p i t e a s m a nopţii. Şi să deş­
t e p t e d i n s o m n . p r i n t a i n i c ă şi n e v ă z u t ă
c h e m a r e , toţi n e b u n i i l u m i i , c â ţ i
s'au
r i d i c a t î n c a p u l o a s e l o r şi h o h o t e s c î n
celule, t r a n s m i t ă n d u - ş i u n u l a l t u i a r â ­
SUL o u n o c t u r n a
c h e m a r e a cocoşilor :
îngânftndu-se. î n t r e c â n d u - s e cu o m i e
de m i i d e h o h o t i r i c a r e a u p o t o p i t n o a p ­
tea, t ă c e r e a şi t o a t ă c u m i n ţ e n i a l u m i i " .
Şi t o a t e a c e s t e a — î n t i m p ce î n c a ­
m e r a de a l ă t u r i , se află soţia sa m o a r t ă .
Sunt desigur pagini d e m n e de
pana
celui m a i î n c e r c a t a r t i s t al c u v â n t u l u i .
Cetirea lor costitue o m a r e obligaţie m o ­
rală.
P A U L I.
PAPADOPOL
n o t e
FLAMURA
un nou
reapare
format
săptămânal.
măr
Din
(singurul
marcăm:
despre
Golfineanu)
vreme
P.
când
mâna
să-1
destâinue
aceiaş
a
a
pă­
într'o
drept
roman­
avut
curajul
Parisului".
d-lui
scenă
fraţii"—şi
impresionanta
nostru,
din
opera
Gib M i h ă e s c u : ,,Cond.
scrisă
schiţă
George
cu
mult
a
cola­
Scrioşteaumor
şi
artistic.
Cronica : Toarte
de
român
roman­
Valéry).
încă
doua.
număr : o
nu : ..Lupii", —
(Dumitru
care. (după
şi
a
gust
re­
Roma-
numele
dramatică
boratorului
nu­
Mitty"
acela
S. t r e c e a
de
primului
parvenit)
Marcel
de
Souday
cier
In
de
sub
subtitlu)
cercetătorul
legat
Stendhal,
lui
d-lui
„Jean
strâns
cierului
rerea
ne-a
articolul
Ralea
de
Craiova)
saimarul
care
nescu
atât
(la
şi (ni s e zice î n
bogată
şi
îndeosebi
interesantă.
P.
P.
682.
-
UNIVERSUL
LITERAR
D I N
„G
I F
T
A
S"
de A. S T R I N D B E R G
R Ă F U I A L A L U I A. S T R I N D B E R G
„NORA" L U I H. I B S E N )
CU
4
Să v e d e m felul c u m Ibsen, d i n pricini
n e c u n o s c u t e şi d e n e î n ţ e l e s , a c a r i c a t u ­
rizat pe femeia şi b ă r b a t u l culturii din
z i l e l e n o a s t r e î n a s a ,,Casă
a
Păpuşi­
lor" (El Dukkehjem),
care a devenit car­
tea de temelie a t u t u r o r
femeniştilor.
Et Dukkehjem
e o piesă de
teatru.
Scrisă poate pe s e a m a vreunei actriţe de
cearnă, ale cărei p r e t e n ţ i u n i în rolul de
femee.sfmx pot totdeauna conta pe suc­
ces. A u t o r u l a c o m i s o m a r e n e d r e p t a t e
î m p o t r i v a b ă r b a t u l u i de o a r e c e el n u arluce n i c i o s c u z ă de o r d i n e r e d i t a r î n
s p r i j i n u l lui, c i n u m a i î n f o l o s u l
soţiei
s a l e ; s c u z e p e c a r i le a c c e n t u i a z ă d e
m u l t e o r i c â n d v o r b e ş t e d e s p r e t a t ă l ei.
Acum să privim la această Nora. care
a devenit „idealul" t u t u r o r femeilor stri­
cate de cultură,
In actul întâi ea spune m i n c i u n i so­
ţului ei. Ii t ă i n u i e ş t e falsificarea poliţei,
r ă s t ă l m ă c e ş t e l u c r u r i l e cele m a i s i m p l e
d u p ă c u m se vede n u m a i de d r a g u l min­
c i u n i i . B ă r b a t u l d i m p o t r i v ă î i a r a t ă ei
î n c r e d e r e n e l i m i t a t ă î n t o a t e , c h i a r şi î n
a f a c e r i d e b a n c ă , c e e a c e d o v e d e ş t e c ă el
o t r a t e a z ă ca p e a d e v ă r a t a lui soţie ; în
v r e m e ce e a îi t ă i n u i e ş t e l u i t o t u l . E d e c ;
o m i n c i u n ă c ă el o t r a t e a z ă c a p e o p ă p u ş e , d a r e u n a d e v ă r c ă e a îl t r a t e a z ă
pe el c a a t a r e . C ă N o r a a f a l s i f i c a t p o ­
liţa din neştiinţă
n u o crede nimeni !
D o a r p o a t e c â n d şezi î n stal şi vezi î n
l u m i n a r a m p e i o a c t r i ţ ă s i m p a t i c ă . Că
ea a falsificat poliţa n u m a i d e d r a g u l
s o ţ u l u i ei, nici a c e a s t a n u o cred, căci
ea î n s ă ş i s p u n e ce n e s p u s ă p l ă c e r e a a.
v u t c ă l ă t o r i n d î n I t a l i a . L e g e a şi u n j u ­
r i s t n u a r fi p r i m i t o a s t f e l d e s c u z ă .
P r i n u r m a r e N o r a n u - i c i n e ştie. c e u ş ă
de b i s e r i c ă ! I n cel m a i b u n caz e a e u n
complice, c a r e s'a folosit de r o a d e l e fur­
t u l u i ! A ş a c ă s i t u a ţ i a ei s e î n c u r c ă !
Bărbatul are. împotriva, intenţiei autoi-ului, p r i l e j u l s ă d o v e d e a s c ă c â t ă î n c r e ­
d e r e ş i s t i m ă a r e el f a ţ ă d e s o ţ i a l u i ,
c â n d el i n t r ă î n d i s c u ţ i e c u N o r a a s u p r a
o c u p ă r i i u n u i loc la b a n c ă . I n c h i p u i ţ i - v ă
ce t j r a n e e l f i i n d c ă n u v r e a s ă i a c a ş e f
al u n e i s e c ţ i u n i a b ă n c i i n e u n falsifi­
c a t o r d e p o l i ţ e ! C e - a r fi z i s N o r a d a c ă
d o m n u l H e l m e r a r fi v r u t s ă d e a a f a r ă
o s l u j n i c ă ?! A r fi f o s t a l t ă s o c o t e a l ă !
Vine scena unde ea vrea să î m p r u m u le b a n i d e l à s i f i l i t i c u l d o c t o r R a n k . A o o l o N o r a e f ă i r ă p r e ţ . E a îi a r a t ă , l u i c a
introducere la
discuţia
împrumutului
c i o r a p i i e i d e c u l o a r e a p i e l i i . — Nora :
• N u - i a ş a c ă - s frumoşi ? Ei ! a c u m e înl u n e r e c , d a r m â i n e s ă - i vezi. — N u . n u ;
n'ai voie s ă vezi d e c â t talpa. B a d a . te
l a s b u c u r o s s ă t e u i ţ i ş i m a i s u s !" —
llank : . . H m ! " — Nora:
, D e ce t e u i ţ i
a ş a de c r i t i c ? S a u poate crezi că n u - m i
« e d b i n e T'—Rank:
„Mi-e p e s t e p u t i n ţ ă să
a m o p ă r e r e bine întemeiată a s u p r a aces1). N o r a l u i Ibsen
lasă, după
reprczentaf
un gust
amur
de nemulţumire,
im.
presia
de ceva
fundamental
fals,
de a.
glomerare
de note
forţate.
îmi pare
că
nimeni
n'a văzut
mai bine ca
Stm'ndberg
cusurul
de temelie
al . , C a s e i P ă p u ş i l o r " .
Cu obiceiul
lui de primitiv
el a pus
lim­
pede punctele
pe i. Iată
de ce mi-a
pă­
rut că paginile
de mai jos, traduse
deadreptul
din limba
septentrională
a
auto­
rului
lor, merită
să cadă
sub ochii
ci­
titorilor
romani,
(Nota traducătorului)
l u i l u c r u ! " — N o r a : îl p r i v e ş t e o c l i p i t ă ) :
„ S ă - ţ i f i e r u ş i n e !" ( I I l o v e ş t e u ş o r c u
ciorapii peste u r e c h e ) . N a ! ( s t r â n g e cio­
r a p i i . — Itank : , , C e a l t e m i n u n ă ţ i i p o t
v e d e a ?"— N o r a : „ N ' o s ă m a i vezi n i m i c
căci eşti a ş a de n e d i b a c i u " ( E a fredonea­
z ă p u ţ i n şi c a u t ă p r i n t r e l u c r u r i l e d e c u s u t j . — D u p ă tot ce p o t p r i c e p e N o r a se
oferă pe sine — pe b a n i peşin. Asta e în
chip idealist şi f r u m o s ! Totul, fireşte,
din d r a g o s t e p e n t r u soţul ei ! C a să-1 sal­
veze p e el ! D a r s ă m e a r g ă ş i să-şi. l ă m u ­
r e a s c ă s i t u a ţ i a în faţa b ă r b a t u l u i ei,n u - i
căci asta i-ar jicni m â n d r i a ! P e limba
Norei s ' a r zice c ă e a î n c ă n u e r a s i g u r ă
c ă el i - a r a r ă t a ei m o n s t r u o z i t a t e a !
Vine scena Tarantellei, oare e bineve­
nită ca să pue pe Helmer într'o lumină
piezişă. A c u m s p e c t a t o r u l u i t ă că N o r a
e o gâscă pe care Helmer o tratează ca
pe o femee c u s c a u n l a c a p , a c u m pri­
vitorul trebue s ă v a d ă că H e l m e r o t r a ­
tează n u m a i ca pe o păpuşă. Acea scenă
e lipsită de onestitate, d a r e a face m a r e
e f e c t ! C u u n c u v â n t e o scenă !
Că ftelmer vrea să facă curte, noaptea,
soţiei s a l e d o v e d e ş t e c ă el e t â n ă r şi c ă
şi e a e t â n ă r ă D a r a u t o r u l ţ i n e s ă a r a t e
că H e l m e r , c a r e nici n u b â n u e ş t e m ă c a r
afacerile urîte ale Norei. e u n ticălos, o
fiinţă c u t o t u l p ă c ă t o a s ă , ce n u ştie s ă
preţuiască alesele însuşiri sufleteşti ale
bunei sale soţii, pe c a r e e a n u s'a m i l o s ­
tivit să le a r a t e şi astfel, N o r a , p r i m e ş t e o
falsă glorie de m a r t i r ă . Această scenă e
cea m a i n e c i n s t i t ă ce I b s e n a s c r i s v r e o ­
dată ! Vine d e s n o d ă m â n t u l care de fapt
я o m a r e încurcătură ; mulţi aburi al­
b a ş t r i i şi m u l t n e a d e v ă r . D o m n u l H e l m e r
d e s c h i d e o c h i i şi a f l ă c ă v i a ţ a l u i a f o s t
l e g a t ă de o m i n c i n o a s ă şi de o h i p o c r i t ă !
Dar a c u m spectatorul e a ş a de îmbibat
"de c o m p ă t i m i r e p e n t r u N o r a c ă e l î ş i î n chipueşte că nu Helmer are dreptate !
D a c ă H e l m e r a r fi v ă z u t s c e n a c u c i o r a ' ş i d o c t o r u l , e l n ' a r fi r u g a t p e N o r a
s ă n u plece ; d a r vezi c ă el n ' a v ă z u t - o .
Si a c u m l u i H e l m e r L e d a t s ă afle
că
s o ţ i a şi copiii l u i sunt. m â n t u i ţ i d e m o a r ­
te şi r u i n ă civilă. A t u n c i e c u p r i n s d e
bucurie. P u n ă - ş i fiecare tată de familie
m â n a p e i n i m ă s i î n t r e b e - s e d a c ă n ' a r fi
vesel s ă afle că s o ţ i a l u i i u b i t ă , m a m a
c o p i i l o r s ă i e s c ă p a t ă , c â n d , e r a c â t pe ce
să înfunde p u ş c ă r i a D a r aceasta e pentru
o a m e n i i d e t o a t e z i l e l e ! N u , t r e b u e s ă fie
c e v a şi m a i î n a l t ! S u s î n c e r u l m i n c i n o s a l
i d e a l i s m u l u i ! D-l H e l m e r trebue pedep­
sit c u b i c i u l . E l e c r i m i n a l u l ! Şi cu t o a t e
a c e s t e a el v o r b e ş t e a ş a d e f r u m o s
cu
m i n c i n o a s a l u i soţie. — . , 0 " . zice e l . ,.acele t r e i zile a u t r e b u i t s ă fie î n g r o z i t o a ­
r e p e n t r u t i n e , N o r a !" D a r a u t o r u l u i îi
pare r ă u că L a dat dreptate lui Helmer
şi a t u n c i îi p u n e î n g u r ă c u v i n t e n e a d e ­
v ă r a t e . E s i m p l u şi n a t u r a l c ă H e l m e r
îi s p u n e N o r i i c ă o i a r t ă !
A r fi f o s t
prea
ţărăneşte
ca
ea
să-şi
ceară
i e r t a r e d e l à el c a r e
totuşi a
tratat-o
lotdeauna cu deplină încredere. în t i m p
ce e a î l m i n ţ e a . N u . N o r a , a r e v e d e r i m a i
largi ! Şî. atunci, e a uită a t â t de nobil
cele t r e c u t e , î n c â t t r e c e ou v e d e r e a tot
ce s ' a p e t r e c u t î n a c t u l î n t â i , Ş i e a î i d ă
î n a i n t e c u g u r a . Ş i s t a l u r i l e a u u i t a t şi
ele d e a c t u l î n t â i şi a l d o i l e a , c ă c i a c u m
ies l a i v e a l ă b a t i s t e l e .
— Nora. : „ N u - ţ i p a r e c ă a c u m e p r i m a
o a r ă c ă n o i d o i . s o ţ şi s o ţ i e , v o r b i m s e ­
r i o s u n u l c u a l t u l ?" H e l m e r îşi p i e r d e
c u m n a t u l la o întrebare a ş a de minci­
n o a s ă ş i e l ( s a u m a i , d e g r a b ă a u t o r u l 1)
r ă s p u n d e : ..Da, serios—ce vrei s ă s p u i ? "
1
I n t e n ţ i a e r e a l i z a t ă : s ă s e a r a t e cil Hei;
m e r e u n d o b i t o c . H e r r H e l m e r a r fi treb u i t s ă r ă s p u n d ă : , , N u , d r a g a mea, nu
î m i p a r e d e l o c c ă - i a ş a . N o i a m vorbit
f o a r t e s e r i o s c â n d n i s ' a u n ă s c u t copiii.,
c ă c i a m v o r b i t d e s p r e v i i t o r u l lor, an
v o r b i t f o a r t e s e r i o s , c â n d a i v r u t să bagij
l a b a n c ă p e f a l s i f i c a t o r u l d e p o l i ţ e Krogs t a d , a m v o r b i t s e r i o s c â n d v i a ţ a mi-erai
i n j o c , a p o i d e s p r e î n a i n t a r e a Doamnei
L i n d e , d e s p r e a f a c e r i l e c a s i i , despre ră­
p o s a t u l t a f ă - m e u , d e s p r e d o c t o r u l cel si
fi Ii t i c ; n o i a m v o r b i t s e r i o s t i m p de opt
n n i d e z i l e ; d a r a m ş i g l u m i t din când
î n c â n d î m p r e u n ă şi b i n e a m făcut, căci
v i a ţ a n u - i n u m a i ş i n u m a i seriozitate. E
a d e v ă r a t c ă a m fi p u t u t v o r b i cu mult]
m a i s e r i o s , d a c ă t u a i fi f o s t bună I
vorbeşti în faţa m e a . despre
necazurilej
t a l e , d a r t u e r a i p r e a o r g o l i o a s ă ca s'o
f a c i , ţ i - a p l ă c u t m a i b i n e s ă fi păpuşa
m e a . d e c â t p r i e t e n u l m e u " . D a r d. Ibsen;
n u - i î n g ă d u e l u i H e l m e r s ă s p u n ă aceste
c u v i n t e c h i b z u i t e , c ă c i t r e b u e o a r e sase
d o v e d e a s c ă d o b i t o c i a l u i H e l m e r , i a r Nora
t r e b u e s ă . ş i a i b ă r e p l i o a - i schînteetoare
c a r e s ă f i e c i t a t ă d e a c i î n c o l o timn de
d o u ă z e c i ş i c i n c i d e a n i . Ş i a n u m e Nor»
t r e b u e s ă r ă s p u n d ă : „ T i m p d e opt '8!l
a n i d e z i l e — b a m a i m u l t , — din clipa
î n c a r e n e . a m c u n o s c u t , n i c i o d a t ă n'am
s c h i m b a t u n c u v â n t s e r i o s d e s p r e lucruri
s e r i o a s e !" — A c u m H e l m e r . credicios ne­
p l ă c u t e i I u i d a t o r i i d e a fi u n dobitot
p â n ' l a s f â r ş i t , t r e b u e s ă r ă s p u n d ă ' : „Cel
r o s t a r e să, t e i n i ţ i e z m e r e u î n necazuri
rie c a r e t u n u m ' a i p u t e a a j u t a să le]
p o r t ?"
F o a r t e g e n t i l d i n p a r t e a l u i Helmer,
d a r l u c r u l n u - i a d e v ă r a t , c ă c i el ar fi
t r e b u i t s ă - i f a c ă i m p u t ă r i e i , fiindcă ea
n u - 1 i n i ţ i a s e p e e l A c e a s t a s c e n ă e groaz.
m c d e f a l s ă . Ş i a p o s N o r a a r e roplicele
ei f i n e ( f r a n ţ u z e ş t i ) , c e c o n s t a u d i n o In.j
ţ e l e p c i u n e a t â t d e g ă u n o a s ă încât, ea die. j
p a r e î n d a t ă ce suflii a s u p r ă - i .
Nora : „ N i c i o d a t ă n u m ' a i i u b i t . Ai rre-i
z u t n u m a i c ă t r e b u e s ă fii p l ă c u t , să iii
î n d r ă g o s t i t î n m i n e !" C a r e e deosebirea'
Ş l e a c o n t i n u ă : „ T u n u m ' a i înţeles nici
o d a t ă !" E r a g r e u s ă i - o s p u n ă asta luij
H e l m e r . c ă c i e a a f o s t t o t d e a u n a făţar­
n i c ă f a ţ ă d e e l . Ş i a ş a b i e t u l Helmer e
s i l i t s ă s p u n ă p r o s t i a c ă e l o v a 'duca,
D e f a p t a c e s t a e u l t i m u l l u c r u pe cate
u n b ă r b a t îl s p u n e u n e i f e m e i . D a r Herr
H e l m e r t r e b u e s ă f i e p r o s t , c ă c i se apro-j
p i e s f â r ş i t u l şi N o r a v a t r e b u i să străin,
c e a ş c ă c u o r i c e p r e ţ . A i c i H e l m e r de\dn(
m a i s l a b . E l s e r o a g ă d e e r t a r e : ertaKj
p e n t r u c ă ea a f a l s i f i c a t , ea
a minţit]
p e n t r u t o a t e g r e ş e l i l e ei
D a r i a t ă c ă N o r a s p u n e o vorbă chib
z u i l ă . E a v r e a s ă i a s ă d i n c ă s ă t o r i e pen.
t r u a s e r e g ă s i p e s i n e . întrebarea e
d a c ă n ' a r p u t e a - - o f a c e t o t a ş a de bine
î n a c e e a ş i c a s ă c u c o p i i i e i , î n atingere
c u r e a l i t ă ţ i l e v i e ţ i i ş i î n l u p t ă ou dragos.
t e a ei p e n t r u H e l m e r .
D a r a c e a s t a e o c h e s t i e d e gust.
E o m i n c i u r ă î n g u r a e i c ă n u se so­
c o t e ş t e d e m n ă s ă - ş i c r e a s c ă copii căci ea
s ' a u r c a t s u s d e t o t m a i a d i n e a u r i cAnd
l ' a d ă s c ă l i t p e n e v i n o v a t u l Helmer. ţ
fi f o s t m a i l o g i c c a e a s ă fi s t a t cu copii
ei d a c ă s o c o t e a , c ă b ă r b a t u l ei e aşa de;
p r o s t î n c â t s ă n u p o a t ă , p r i c e p e mon­
s t r u o z i t a t e a " . C ă c i c u m s ă l a s e ea ere),
t p r ' e a c o p i i l o r e i p e s e a m a u n u i astfel
d e c â r p a c i u . V o r b e l e e i d e c l a c ă despre
. . m o n s t r u o z i t a t e " s u n t a s a d e romantit
stupide
că nici n u merită
s ă fie luate
în s e a m ă .
C ă ,.o s u t ă d e m i i de fe
UNIVERSUL
LITERAR.
-
685
EMIL A N T O I N E B O U R D E L L E
Foarte
interesantă
meritului
pentru
trivirilor
soartei, viaţa
activitate a i l u s t r u l u i
taine
plină
şi
de
sculptor
împo­
intensă
Emil
Aii-
S'a n ă s c u t
în
c a şi p i c t o r u l
Montauban.
1861. l î ş i t
iar
frecventă
în
din.
dintr'o
Jean
la
30
familie
Auguste
Octombrie
de
muncitori—
Soirit,
maestrul
şitoare,
neva
gloria
plasticei f r a n c e z e ,
al c e l u i
mai
Părinţii
l-au
era
practice
Revenit
în
de
avut
Rodin.
şcoală
cu
de
pentru
d e s e m n ul.
viitor
creator
ce­
se
să
După
fi a v u t p e s c u l p t o r u l
pe c o m p o z i t o r u l
cu
perspective de a
fi
(i în a c e a s t ă
continuat
în
direcţia
şi c h i a r f i l o s o f i c .
apucă
cântece.
precocita­
compue
mulţi,
ver­
nici
n'am
B o u r d e l l e . ci
acelaş
fost
direcţie
Mi­
poate
nume
şi
tot a ş a de
— dacă
cu
mare
nu
i-ar
fi
îl
I-a
tură.
moase
pi.
trimis
din
şcoala
Toulouse,
Eşind
maestria
la
din
si î n c h i n a t
cu
mei" s ' a u
a
jertfit
se
a
urmat
căreia
i
la
bărbaţii
de
9
dame,
ci
s'a
că
că
mai
pe
cu
al
artei
al lui
Bourdelle
succes prin
a u x m o r t s de
ca,
un
Helmer r e c u n o a ş t e
şit şi f ă g ă d u e ş t e
că n u
s ă se
a fost
desăvâr­
schimbe ! Asta
frumos şî a v e m t o a t e g a r a n ţ i i l e c ă
nuarea va
fi m a i
Dar f i r e ş t e
asta
Bang ! şi
pus o a r e
nu
cortina
şte (?j N o r a
că
bună
merge
cade !
ea a
Helmer
decât
începutul.
într'o
Astfel
fost
e
conti­
piesă !
dovede­
o păpuşe ! N'a
à.
L'enfant".
precum
..Héraclès
cupările
cum
şi
şi
archez".
relevează
mobilele
pre­
concepţia
lui, că
sculptorul
tre­
arhitect, în acelaş
redea
expresia
mai
sentimentul
după
spontană
a
unei
realităţi
în
a
fost
şi u n
mormoră.
al
Bustul
pictorului
monumentele
lui
neîntrecut
Generalului
Adam
Alvear.
mesteicului eredităţii
voinţa
Atunci
lui
Ingres,
R adevărat
şi
Mickiendicz
şi
calităţile
ci n u m a i a
în p l ă s m u i r e a
ar
Sau
dacă
vreţi
arată
cât
de
fi
ajuns
piesa
primejdios
lui
dulapul !
în
şi
pe
e
să
scrii
ei
luăm
an a l t p u n c t
o
nu-i
si
poziţii
la
alese
trăsăturilor
n'ai
în
d e el s ă
poate
o simplă
piesă
modern
de
tea­
făcut
cu­
coanelor. I n acest caz ea trebue
serios
cu
şi
nu
merită
atât
mai
să
fie
puţin
omenirii
una
împotriva
nit p r o b l e m a căsătoriilor
fie
de
nu
un
ca
clari­
diferitele
contempla­
puternic
Capodoperele
sale
transcendentă,
estetică.
GH.
ci
ci
-,
a-
Tradus
din
D r . I. O L .
originalul
n
n o t e
O frumoasă iniţiativă a Teatrului Mă­
ria V e n t u r a este a d ă o g i r e a u n u i t e x t li­
terar la „ p r o g r a m u l " fiecărei piese. P â n ă
a c u m în p r o g r a m e l e celor p a t r u
piese
jucate, s'au publicat articole despre tea­
tru, s e m n a t e : M a r i a V e n t u r a .
Adrian
M a n i ii, N i c h i f o r C r a i n i c , D . I. S u c h i a n u ,
C. T i i v e r n i e r , I o n e l J i a n u , V . T i m u s . I o n
M a r i n S a d o v e a n u şi F . A d e r c a .
pu­
merită
jumătăţi
celeilalte.
stâr­
nefericite....
suedez
a-
CONSTANTINESCU
discutată
nu
şi
nu
sublimă
considel
rată ca făcând parte din „distracţiile
şi
ci
poezie,
face
de
lui creştere ? S a u
blicului"
nu
ceeace
statice,
МІНАП,
Cred
fel !
p r o a p e t o a t e sunt. s c ă l d a t e î n t r ' o
aureolă
N.
ca­
Bourdelle
sar­
vina pe proasta
compliment
şi
a Norii ?
multe
totul
şi u n
négligé".
răspunde
moştenite.
pună
tru
rien
сеЛ
să
ce p r i m i s e . D a r a t u n c i
decât
Salomon
pictor
a-
ce n u i se î n g ă d u e şi l u i H e l m e r s ă
nu-i
sau
lui
cu m o d e s t i a
revarsă
viaţă,
al
marele
tea­
tru c u s u b i e c t e s e r i o a s e . S a u , o a s ă
de vedere, piesa
lui
energiei
portrete.
Helmer
In r ă s t i m p î n s ă ,,ett D o c k h e m " a
întregimea
târzii
Opera
tate
,,.le
putut
vrut
monumen­
unui
a r fi t r e b u i t
scuze
că N o r a p u n e
cina educaţiei
Anatole
arată
autorul
să
por-
precum
ale
unde
femeea
mai
fi
a
timp,
armoni­
corecte.
Bourdelle
France,
cu
fi
făzut
dacă
preo­
Bourdelle.
binevoit s ă - ş i s p u n ă d o r i n ţ a , a t u n c i s ă
Bar
mou­
capodoperă
ale lui
să
retist
care
à
multiple
b u e s ă fie ş i u n
cât
..Centaure
faimoasa
c i n s t e a d e a fi a ţ â ţ a t c e l e d o u ă
da.
ar
în
că
pentru
preţios
„Apollo"
a răspuns
racteriza :
pure.
excelenţă
aprinderea
—
spune
frumuseţe,
Vierge
d'Uliyssé"
fi
Ba
lucrarea
se
expre­
deosebi
lângă
revarsă
(
rant",
retour
ar
lui?
pe
concentrate
dinamism.
le
intervenţia
om străin !
In
numai
realităţi
educaţiune
în
lu'
arhitecto­
prin
element
viguros
attendant
Sau pricina e creşterea proastă
nă c a r e a n ă s c u t , c o p i i i u n u i
sale.
unei
de
Acest
imprime
forţelor
şi c o n c e p ţ i a
lucrare
reprezinte
element
să-1
telor
a
nélope
prin
străi­
el
o
s ă fie n u
tive
iubit-o, şi c u
timp d e o p t a n i e a a f o s t o f e m e e
care
.,Annibal
nici o n o i m ă : b a c ă e a l ' a i u b i t , c ă e l a
că
că' a
Urmează
p ă r a r e a femeii s u b j u g a t e
spune
un
Poussin,
cunoscător
onestitatea
ea
şi
să
mulţime.
putem
1870—71''
aibă
acestea
trebuie
Reinach,
admirabil
statuare.
Ea trebuie
se
faptul
caracter.
toate
ci­
despre
fizionomiei,
că
lor,
Nora
pe
Rodin.
să-i
aşa
cople­
îl
fără
trebui
Şi
de­
ci
Donatelle.
să-1 împiedice
ar
rostire.
sia
continuatorul
flecăreşte
iui I b s e n
ţa
nică.
în
Rodin
de
pedagogică
pe
per­
B o u r d e l l e . Cel m u l t
al
e
lui
atât
fără
integral
un
spune
însă
Paris,
vârsta
ridice
stilistice ale lui, p r e c u m
e n f a n t " , . . A d a m c h a s s é du P a r a d i s " . ..Pé­
fru­
cunoscuse
duse
pentru
faţă
sculp­
arte
unde
muncii,
totul,
un c o m p l i m e n t
de
unde
şcoală,
tehnică
spre
se
îndreptăţească
afirme,
impune
ei,
care,
urmând
să
Influenţa
este
..Le m o n u m e n t
apreci
Ponvillon,
Ro­
este d e b u t u l oficial al lui B o u r d e l l e .
scriitorul
inclinaţiuni
nu
încât' să
înţelege
care
Emil
pozitiv,
isbutit
artistică.
existat u n
fragezi
realele.i
Ealguière,
până. la o a d e v ă r a t ă
naturalismului
esjt î n c a l e î n c ă d i n a n i i c e i m a i
inrlu-i
lui
al m a e s t r u l u i
lui B o u r d e l l e este î n s e m n a t ă ,
să
poate
şi
a
n ' a r fi e x i s t a t
nă­
familiei.
a
impulsurile
plastic
cul B o u r d e l l e
ale
familiei,
său
manifeste
a
frunte
ce l-a
deloc a s i g u r ă t o r p e n t r u
tea s p i r i t u l u i
suri ş i
delà
mijlocul
frumosului
târziu
secol, — a l lui
vremea
eace n u
mai
sculptor
scos
pierdea
zuinţele
i-şi
de
continuator
mare
Franţa în u l t i m u l
K îşi
clar
şi '.cur : e a
tatăl s ă u e r a c i o p l i t o r î n a b a n o s . — B o u r ajuns
urmă
său.
sonalitate
asupra
ilelle
a
atelierul
cele d i n
cele d i n u r m ă
Bourdelle !
Ingres
unde
triumful
contra, vicisitudinelor
de
STEFANOVICI-SVENSK
Ar. Romanescu
în
„IERTAREA"
Ш.
-
UNIVERSUL
LITERAR
VIAŢA L I T E R A R Ă ,şi.a r e l u a t sbom l . d e a s t ă d a t ă ou a r i p i m u l t m a i n u ­
m e r o a s e şi m a i v a s t e .
Primul n u m ă r ne aduce un
judicios
articol al d-lui N. C r a i n i c d e s p r e „ P r o ­
b l e m a d e s f a c e r i i c ă r ţ i i " . Şi r e p r o d u c e m
finalul :
„Orice n e g u s t o r ştie să-şi îngrijească
m a r f a , a f a r ă , d e l i b r a r şi d e c h i o ş c a r .
c a r i n'o a c h i t ă în p r e a l a b i l şi, n u s u n t
responsabili p e n t r u ea.
Publicaţiile româneşti îndură încă un
r e g i m de b a r b a r i e f ă r ă egal. P e l â n g ă
acestea, orice n e g u s t o r ştie să-şi reco­
mande marfa, afară
de l i b r a r şi d e
chioşcar, cari. a g r a m a ţ i de obiceiu, n ' a u
conştiinţa valorilor închise între
două
c o p e r t e . E. n e c e s a r ă , d e c i , o ş c o a l ă d e
pregătire profesională care să facă din
ei p r e ţ i o ş i ş i a c t i v i a g e n ţ i a i c u l t u r i i .
„ A c e a s t ă ş c o a l ă v a p u t e a fi o a n e x ă
a şcoalei de bibliotecari, instituită d u p ă
modelul celor d i n străinătate...".
F ă r ă î n d o i a l ă că astfel de p ă r e r i s p u s e
c u t o a t ă g r i j a şi a u t o r i t a t e a , v o r p u t e a
fi l u a t e , î n s e r i o s ş i v o r fi î n s t a r e s ă
d e a de g â n d i t — pe d e o p a r t e — celor
vizaţi, c h e m a ţ i s ă se o c u p e c u d e s f ă ş u ­
r a r e a cărţii), pe de a l t a — guvernelor
c a r e . în fine se v o r g r ă b i să rezolve această p r o b l e m ă a t â t de vitală
pentru
fiinţa sufletului r o m â n e s c .
RESTUL NUMĂRULUI aduce colabo­
r a r e a p r e ţ i o a s ă ! a d - l o r : I. P i l l a t , E m .
B u c u ţ ă , Al. R ă d a u ţ ă , etc.
P l i n ă de interes este a t e n ţ i u n e a
pe
c a r e „ V . L.", o d ă , î n a c e s t n u m ă r , s c r i ­
itorului Leon Donici despre care scriu
d - n i i G. M . I v a n o f . — G. C ă l i n e s c u , n o u l
t i t u l a r a l „ C r o n i c i i l i t e r a r e " ş i 1. V a ­
lérián.
D E S P R E V E R S U R I L E ,.V. L . " se p o a t e
f.ice — v o r b a d - l u i G. B r ă e s c u — . „ . . ş i
b u n e şi rele". Ni se p a r e . u n e o r i , p r e a
largă ospitalitatea acordată... începăto­
rilor, c h i a r d a c ă u n i i dintre aceştia vor
fi a v â n d l a p l u s a t e s t a t u l d e e x - c o n d u cători ai unei reviste şcolăreşti. In felul
acesta
c e t i t o r i i p u t e a u fi s c u t i ţ i
de
trudnica încâlceală, ordonată.
într'un
fel d e v e r s u r i — d i n c a r e s p i c u i m :
Urzindu-ţi plase moi de a r a h n i d ă
C u b u c l e , a r o m i t e , în l u m i n ă
Ca u n a m u r g ţesut de violină
Să c â n ţ i cu t i n e r e ţ e a în d r u i d ă .
Cântecul
tău
Mlădit de b u n u l D u m n e z e u
Si d e
Satan
S ă fie s b u c i u m d e c l a v i r
Cădelniţând spre Altair
D u r e r e a n o a s t r ă f ă r ă de l i m a n . .
P ă c a t de b i a t a
a u t o r u l se sileşte
fecte b o m b a s t i c e .
imaginaţie
să scoată
din
care
a t â t e a e-
EDITORIALE : Pentru t o a m n a
acea­
sta „Cartea r o m â n e a s c ă " vesteşte apariţiunea următoarelor
volume:
Liviu R e b r e a n u : Crăjişorul ( r o m a n ) ;
Damian Stănoiu : Duhovnicul
maicelor ( r o m a n ) ;
Otilia
Cazimir:
Grădina, cu
amin­
t i r i (?) ;
Th. S p e r a n ţ i a : î n c e p u t de viaţă (ro­
man) ;
Mihai Codreanu : Turnul
de
fildeş
(versuri) :
K. I b r ă i d e a n u : ? ( c r i t i c ă l i t e r a r ă ) ;
I. T e o d o r e a n u : B a l m a s c a t (?) ;
A l . O. T e o d o r e a n u : M i c i s a t i s f a c ţ i i ( ? ) ;
Cezar Petrescu : La Paradis
general
roman) ;
G h . B r ă e s c u : C l u b u l d e c a v a ţ i l o r (?i ;
H a r r y T r u m f : Inelul fatal
(roman);
Emilio Salgari : S m a r a l d u l din Cey­
lon . r o m a n ) ;
In fine — p e n t r u la p r i m ă v a r ă :
D a n t e : P a r a d i s u l (trad.
G. C o ş b u c .
r e v i z u i t ă П. O r t i z , N . P o r a ) ;
I. C h i c a : S c r i s o r i ( î n t r ' u n s i n g u r vo­
lum) ;
Mihai Tican : L a lacul elefanţilor (ro­
man).
Tot în t o a m n a a c e a s t a v a a p a r e n e ­
î n d o i o s v o l u m u l a n u n ţ a t al c o l a b o r a t o ­
r u l u i n o s t r u , d. P a u l I . P a p a d o p o l : U n
s o l a l b i r u i n ţ e i : p o e t u l Ş t e f a n O. I o s i f
cercetarea bibliografică
urmată
de o
concisă caracterizare literară.
Editura naţională Ciornei
anunţă :
Mihail Sadoveanu : Zodia
Cancerului
. ( r o m a n istoric) ;
Cezar P e t r e s c u : Calea Victoriei (ro­
man) :
Grib. Mihăescu : ? (roman) ;
Gala Galaction : Roxána (roman) :
T. A r g h e z i : A m i n t i r i l e i e r o d i a c o n u l u i
Iosif ;
V . E f t i m i u : D r a g o m i r n a (?) ;
Emil Dorian : ? (roman) :
I. A a â r b i c e a n u : B i r u i n ţ a ( r o m a n ) ;
Etc.," etc.
CAMARADEREASCĂ r e c l a m ă pe care
..V. 1, o f a c e u n o r a d i n t r e c o n f r a ţ i ; s l a ­
b ă şi p u ţ i n r e p r e z e n t a t i v ă . . c r o n i c a s ă p ­
tămânală".
Cu u n c u v â n t : s u b n o u a
înfăţişare
..V. 1" m e r i t ă t o a t ă a t e n ţ i u n e a p e c a r e
ne-o i m p u n e o m u n c ă entusiastă, dezin­
t e r e s a t ă si ( u n e o r i )
pricepută.
P. P.
VIAŢA LITERARĂ. In al doilea nu­
m ă r , d u p ă „ r e p a u s u l fizic ş i i n t e l e c t u a l " ,
d. I . V a l é r i á n î n „ c u v i n t e p e n t r u c e t i ­
t o r i " ţ i n e cu tot d i n a d i n s u l s ă a r a t e că
„scriitorul în v a c a n ţ ă are r ă g a z să lu­
creze la operile personale, deoarece în
i e s t u l t i m p u l u i se d e v o t e a z ă c u
fana­
t i s m n u m a i r e v i s t e i şi c i t i t o r i l o r " .
Si a c u m , s ă v e d e m c u m r e d a c ţ i a „ V i e ­
ţii l i t e r a r e " (d. I . V a l é r i á n ) s ' a d e v o t a t
r e v i s t e i şi c i t i t o r i l o r .
D. V a l é r i á n s c r i e :
,,Ni s'au întins
mâini
frăţeşti,
căldura
lor ne înfioară
adânc
elanul,
până
din­
colo
de omenesc.
Credem
in
existenta
unui
suflet
al nostru
şi-l rom
sluji
în
umilinţă
şi perseverenţă.
Din
elaborarea
armonică
se va lămuri
drumul
nostru
in vreme.
Tineri
fi bătrâni,
de
gândul
frumoşului,
fără
orgoliu
sau
farse
liniiuisfiee,
vom
căuta
să înfăţişăm
cu
o.
Iiieetivitatc
aspectul
vieţii
contimporane.
Sfârşind
aceste
rânduri,
pe care
le-am
ji dorit
lipsite
de orice
emfază,
am
vrea
să aducem
mulţumiri
acelui
distins
grup
de scriitori,
care
ne-au
încurajat
recent
s trăduin(a,
asigurând
o
regu.
lată
colaborare".
A m făcut această l u n g ă citaţie, tocmai
s p r e a c o n t r i b u i şi n o i s ă i a s ă l a i v e a l ă ,
,
c ă r e d a c ţ i a „ V i e ţ i i l i t e r a r e " (d. I. Va- '
1er i a n ) s ' a o d i h n i t , şi c ă i s ' a înfiorat
a d â n c e l a n u l p â n ă d i n c o l o d e omenesc.;
D a r a ş a , c u e l a n u l î n f i o r a t p â n ă din­
c o l o d e o m e n e s c ( e x p r e s i a e a redacta,
r u l u i r e v i s t e i o d i h n i t e ) . . . V i a ţ a literară";
s e o c u p ă ş i d e „ U n i v e r s u l l i t e r a r " , pen.
t r u a, n u - 1 m a i r e m a r c a n i c i o d a t ă " .
N e v o m s i l i s ă t r ă i m ş i f ă r ă remarca
„ V i e ţ i i l i t e r a r e " . A m fi r e c u n o s c ă t o r i să
n u s e a b a t ă c u m v a a s u p r a n o a s t r ă , re-1
marca pornită
d i n . . a d â n c u l elanului
d i n c o l o d e o m e n e s c " . T o t u ş n e e teamă
c ă n u v o m s c ă p a . L a s f â r ş i t u l notiţei
î n c a r e s e s p u n e c ă „ U n i v e r s u l literar"
n u v a m a i fi r e m a r c a t n i c i o d a t ă , e ur­
mătoarea cugetare.
..împrejurarea
mă
determină
azi si ,
fiu
vehement".
A m e n i n ţ a r e a e e v i d e n t ă . A u t o r u l no­
t i ţ e i ( G . C . — e d. G . C ă l i n e s c u ? )
s c r i s s u b t e r o a r e a u n e i î m p r e j u r ă r i , care
a t u n c i , n u m a i a t u n c i c â n d a s c r i s . La
d e t e r m i n a t s ă fie v e h e m e n t .
N o i c r e d e m c ă d u p ă v e h e m e n ţ a mo­
m e n t a n ă . G. C. s e v a p o t o l i , d a c ă nu se
v a fi p o t o l i t
c h i a r , a m i n t i n d j - ş i că
m u l ţ i d i n t r e cei c u e m f a z ă ş i vehemenţi
d u p ă î m p r e j u r ă r i , a u f o s t p r i m i ţ i aici.
c â n d v e n e a u t i m i z i şi mediocri.
Unii
p o a t e a u v e n i t s ă f a c ă u c e n i c i a î n mod
onest, alţii să-şi g ă s e a s c ă
o directivă
şi a l ţ i i p o a t e s ă î n c e r c e a t r e c e între
s c r i i t o r i i v e r i t a b i l i , c a r i s c r i u cu toată
tragerea de i n i m ă la „Universul
lite­
rar".
Noi f ă g ă d u i m să r e m a r c ă m „ V i a t
l i t e r a r ă " şi c â n d G. C.
e v e h e m e n t si
c â n d e l i n i ş t i t . Ş i c â n d a r e articole
N i c h i f o r C r a i n i c . E m . B u c u ţ ă . V. Voi
c u l e s c u , I o n P i l a t . A l . B ă d ă u ţ ă şi când
va avea articole ca
a c e l e a p e care d.
V a l é r i á n l ' a i fi v o i t f ă r ă e m f a z ă .
D u p ă v a c a n ţ ă d e 4 l u n i , a reapărut
r e v i s t a d e c u l t u r ă c r e ş t i n ă ,,FANTANA
D A R U R I L O R ' " , c o n d u s ă d e p r e o t u l Torna
Chiricuţă.
A m î n t â m p i n a t c u v o e b u n ă revista,
[ . a m a p r e c i a t a r t i c o l e l e s c r i s e c u adâncă
î n g r i j i r e şi n e p l a c e r â v n a p r e o t u l u i director al revistei.
I n n u m ă r u l d i n u r m ă ( a n . I nr. 8),
p ă r i n t e l e C h i r i c u ţ ă | d ă î n t r ' u n articol,
i n t i t u l a t „ G e n e r a ţ i a n o u ă " , d a t e întrislătoare despre tineretul nostru.
„ 0 generaţie
descreştinată
aproape c u
desăvârşire.
Cugetarea
Ui păgână.
Sim­
ţirea
robită
de porniri
care
adesea
te
înspăimântă
?"
P a r ce-i d e f ă c u t ?
P ă r i n t e l e s ' a o p r i t l a s o l u ţ i i vaei.
„Să mobilizăm,
toate
conştiinţele
cins­
tite nie acestui
neam.
şi să alcătuim,
m
singur
plan
âe campanie
împătririi
in.
t II n
cricului".
Formula
e
prea
veche,
părinte.
B. C.
UNIVERSUL
LITERAR.
— 685
liYercirct
» s ecuminte
a m a ele t» c a z €• •»
Spiritualul
Adrien
Decourcelle
wjut de cdtrc
un pisălog
să scrie
Mare într'un
volum,
creiona
m catren
:
I
Sunt
Căci
I
l
Ca să
Cugetări
un biet
mi-a fost
scriu
în
fiind
o cu.
următo-
nenorocit
ursM
acum
olbum!
*
Tristan
Bernard,
ktr'un
restaurant
ntimé Chelnerul
tard n refuză
:
fiind
la Nisa,
se
duce
şi cere o supă
de le­
i.o aduce.
Tristan
lier,
\ — Nu pot manca
supa
asta !
Chelnerul
io supa
şi prezintă
histun
Bernard
comandă
un
lupă ce chelnerul
îi aduce,
Tristan
mrd refuză
şi
aceasta:
; — Nu pot mânca
supa
asta !
lista,
bulion,
Ber-
Chelnerul
prczinWă
din nou lista.
Tris.
lan Bernard
comandă
o supă
de
raci.
Qielnerul
i-o aduce,
dar Tristan
Bernard
иипе
din
nou
LENEA
CATE
LIMBI
ocupat
mulţi
După
studii
une.
ţioasă
totalul
de
é
0 piesă
a lui
Muc
succes.
Sacha
Guitry
nu
avea
\ Totuşi
la una
din
primele
reprezenЩІІ la ultimul
act isbucniră,
când
se
Ш curtina,
câteva
aplauze
foarte
inzisШе.
I Un actor
mise :
se
apropie
de
Guitry
şi-i
I— V e a i că place
piesa...
N'ai văzut
ce
mauze ? !
— Aşi!
Au aplaudat
plasatorii
şi ăiu
Mu garderobă
! răspunse
Sacha
Guitry.
F— De ce au aplaudat
?
— Fiindcă
astăseară
spectacolul
s'a
itrm.inat cu un sfert
de oră mai de
vre­
me decât
aseară
şi sunt
veseli
bieţii
oa­
meni că se duc mai curând
acasă!
I
In şedinţa
Academiei
de Ştiinţe
din
! August
1892, a cărei
dare
de seamă
a
ştirul.
în buletinul
Academiei,
se
găffjle următorul
cuvânt
care are nici
mai
mit, nici mai puţin
decât
56 de litere :
: Tetramethyldiamidodiphenyldianthra-
Boltetramethylediamide.
GHINION
SUNT P E SU­
american,
această
laborioase
chesti­
şi o
a parvenit
minu­
să
sta­
l i m b i l o r şi i d i o m e l o r vor­
bite pe s u p r a f a ţ a
p ă m â n t u l u i , în
număr
2.Ô76.
în acest ansamblu, doctoral Schurrer a
numărat
despre
dragoste
:
cu birturile
din
lumea,
vine
cu
poţi
consuma
ani cu
complicaţiune,
bilească
— Ce fericire, ce vis, d r a g a m e a ! De­
parte de lume, d e p a r t e de sgomot, de­
p a r t e de tot..
— D a . d o a r tu, n u m a i tu eşti veşnic la
u n r n e t r u şi cincizeci de m i n e !
GLOBULUI?
Doctorul Schurrer, u n savant
s'a
8G0 d e l i m b i d i s t i n c t e ,
origină proprie.
Tot Hebrard
spunea
.— Amorul
seamănă
tyania
în cari
toată
iâncare
de.acasdNu
lecţii ce.ai
adus !
DIFERITE
PRAFAŢA
INCOMPLETA...
MADAGASCAR
Venitul rezultat din încasarea acestui
i m p o z i t p u s pe fiecare leneş — şi d e d u ­
c â n d d i n cifrele
amintite,
acest venit
este d e s t u l de r e s p e c t a b i l — şi se p u n e
ia dispoziţiunea nsociaţiunilor de bine­
facere.
:
«
FERICIRE
G u v e r n a t o r u l insulei M a d a g a s c a r a in­
trodus o interesantă inovaţie financiară
c a r e n u a r s t r i c a d a c ă s ' a r i n t r o d u c e şt
în ţ ă r i i e f ă r ă c l i m ă t r o p i c a l ă , a c e s t p u ­
ternic s t i m u l e n t al lenei. G u v e r n a t o r u l a
t ă c u t u n r e g u l a m e n t î n u r m a c ă r u i a toţi
locuitorii acestei insule,
atât europeni
c â t şi i n d i g e n i şi c a r i n u a u nici o ocu­
paţie să plătească u n impozit.
Fiecare
e u r o p e a n l e n e ş î n t r e 1—55 a n i e s t e s u ­
p u s u n u i i m p o z i t d e 25 f r a n c i p e zi. I n ­
d i g e n i î n t r e 18—50 a n i şi c a r i s e o c u p ă
cu acelaş sport s u n t s u p u ş i u n u i impozit
d e 2 0 d e f r a n c i p e zi.
г
t— Л и pol mânca
supa
asta!
Chelnerul
se
miră:
— Toţi clienţii
sunt
mulţumiţi
şi
spun
fj supele,
noastre
suni
foarte
bune
şi
1rs Ic refuzaţi
cum
vi le
aduc,
I— Nici cu n'am spus că nu sunt
bune!
— Atunci
de ce le
refuzaţi?
— Fiindcă
n'am
lingură
şi supa
nu
I poate
mânca
fără
lingură!
IN
caricaturai zilei
distincte,
în Asia.
Din aceste
48 s u n t
vorbite
124 î n A f r i c a
adică
800 d e
de
limbi
î n E u r o p a , 153
ş i 117 î n
Oceania.
СЛТІ M E T R I DE F I R NECESITA RE­
ŢEAUA Tt'LEFONICA IN JURUL
LUMII ?
— Da, aşa-i ! Trebue să m ă însor cu
fata a c e a s t a f r u m o a s ă . I n s ă , se o p u n e
f a m i l i a "ei.
— Adevărat? Dar fata?
— E a . . . , e a f a c e p a r t e d i n f a m i l i e !...
CONCILIANT...
Telefonul, devenit o necesitate absolu­
tă p e n t r u c o m e r ţ , i n d u s t r i e şi f i n a n ţ e ,
este n a t u r a l c a d e s v o l t a r e a lui să creas­
că î n f i e c a r e a n .
L a s f â r ş i t u l a n u l u i 1927 s ' a s t a b i l i t c ă
p e g l o b e r a o r e ţ e a d e 161 m i l i a r d e d e
m e t r i de fir telefonic, a e r i a n s a u s u b t e ­
r a n . A m e r i c a de N o r d — şi i a t ă o n o u ă
probă a formidabilei sale activităţi so­
ciale — d e ţ i n e şi a c i p a r t e a leului. I n ­
tr'adevăr, în Statele-Unite, l u n g i m e a re­
ţelei telefonice
este
de
109.412.200.000
metri.
GÂNDESC,
SUNT
DECI
TRĂDAT
Exista p â n ă acum, m a ş i n a pentru în­
registrat reflexele şi ,,oglindirile" g â n direi. Iată c ă a c u m în u r m ă , profesorul
de fizică Lazareff, m e m b r u al A c a d e ­
mii de ştiinţe din Moscova, a găsit m i j ­
locul
d e a citi
un aparat
extraordi­
n a r de sensibil, g â n d u l omului. In cu­
rând, profesorul Lazareff v a face o ex­
perienţă publică a invenţiunei sale.
— D a c ă n u - m i plăteşti banii, voi l u a
măsura..
— Măsura? Bravo! Ne-am
înţeles.
T o c m a i a m nevoie de u n c o s t u m t o a m n a
asta....
(Le
Bire)
686.
-
UNIVERSUL
LITERAR
PMG1JVI
ШТЛТЕ
CU GR. MANOLESCU LA IAŞI ŞI CHIŞINĂU
de
O trupă — compusă din : Ana PopeBCU ( d e s p ă r ţ i t ă d e M a n o l e s c u ) , V e r o n a
Almăgeanu., Alexandrina
Alexandrescu,
E l e n a P e t r e s c u , E l i s a Orloff, e u , I o n P e ­
trescu, Ion Niculescu, Vasile Alexandre­
scu, T e o d o r P e t r e s c u , Băilescu, şi alţii,
s u b c o n d u c e r e a l u i M a n o l e s c u , — plecă,
î n tournée,
în ţ a r ă , în p r i m ă v a r a a n u ­
l u i 1888.
R e p e r t o r i u l : Hamlet,
Fântâna,
Intriga
}i amor,
Orfanii
regimentului,
Mama
soacră,
Doui
sergenţi.
Moartea
civilă.
Oraşele : Piteşti, Brăila, Galaţi, Iaşi.
A f a c e r i l e m e r g b i n e î n cele t r e i d i n t â i ;
elab, a p r o a p e r ă u , în u l t i m u l .
J u c a m în g r ă d i n a Tivoli, pe
lângă
actualul Liceu. P l o u a m a i în toate se­
rile. L u m e a , î n m a r e p a r t e p l e c a s e . C â ţ i
e r e a u î n o r a ş , v e n e a u ; d a r c e f o l o s !...
Cheltuelile e r a u p r e a m a r i . Angajaţii n u
se m u l ţ u m e a u n u m a i cu e n t u s i a s m u l . . .
a ş a că M a n o l e s c u fu silit s ă
desfacă
t r u p a , î n deficit, — şi s ă f o r m e z e o a l t a ,
n u m a i cu a c t o r i din Iaşi.
P l e c a r ă m cu aceasta la Botoşani, u n d e
se s c h i m b a r ă l u c r u r i l e . N i se s c r i a d i n
împrejurimi,, delà moşiit cu câte
4—5
zile î n a i n t e , s ă o p r i m loji. J u c a m î n t e a ­
t r u l cel v e c h i , c u d o u ă e t a j e , — a z i p ă ­
r ă s i t . A t â t a l u m e , î n c â t e r a m siliţi să
r e p e t ă m piesele.
A mers bine, p â n ă când,
lună, repertoriul prea mic
trâns să plecăm.
după
ne.a
vre-o
cons­
I n o o t r o ?... A u z i s e m m i n u n i d e K i ş i ­
n e u . ' I l a i d i l a K i ş i n e u !...
Mici p r e g ă t i r i , — o s c r i s o a r e de r e .
c o m a n d a ţ i e a l u i A l e x a n d r i c ă t r e u n avocat de acolo, K i r i a c , şi o a l t a c ă t r e u n
basarabean avut, Vârnav, —
pas'poartele.... şi p e d r u m .
F e l d e fel d e p e r i p e ţ i i ! D e ş i a v u s e ­
sem grija să c e n s u r ă m piesele la Con­
s u l a t u l r u s d i n I a ş i , — u n d e erfea C o n ­
sul de Giers, nepotul m a r e l u i Giers. —
ajunşi în Kişineu, trebui să ne s u p u n e m
unei noui c e n s u r i , f ă c u t ă de poliţie. Re­
p r e z e n t a ţ i i l e a v e a u loc în circ.
P r i m a , Hamlet.
A d o u a . Mândrie
şi
amor.
A t r e i a , Doui
sergenţi.
A patra
u r m a s ă f i e Fântâna.
Domnul
Kiriak
însă, pe al cărui ajutor ne bizuiam, de­
p a r t e de a s e m ă n a celor din C e r n ă u ţ i ,
n e ' s f ă t u i să r e n u n ţ ă m la a c e a s t ă idee,
sub cuvânt că în Chişinău s u n t foarte
p u ţ i n i r o m â n i şj c h i a r a c e i a s u n t f ă r ă
dare de m â n ă , a ş a că pe public
curat
românesc nu ne putem
sprijini.
Ne t r e b u i a î n s ă cel
puţin o reţetă
b u n ă , c a s ă u r n i m c ă r u ţ a . Ce s ă j u c ă m ?
N u ş t i u cine şi-a a d u s a m i n t e de
Buba
Hai ca,
piesă cunoscută
Basarabenilor,
d e l à alte t r u p e i m p r o v i z a t e , c a r i se r e p e z e a u d i n c â n d î n c â n d de l a I a ş i . De fu­
ria censurei n u ne t e m e a m , căci piesa,
d e ş i e r a o r i g i n a l ă , a v e a m u s i c ă , şi p i e ­
sele „ c u c â n t e c e " se b u c u r ă de i n d u l ­
genţă.
Nenorocirea însă era
alta ; erea că
a v e a m potcoavele, d a r n ' a v e a m calul,—
adică n ' a v e a m piesa. Disperaţi,, n e - a m
a d u n a t î n t r ' o s e a r ă şi, p â n ă l a z i u ă , d i n
memorie, a m scris-o. Eu, care j u c a s e m
pe Ofelia. pe L u i ş a M i l l e r şi pe C l a r a
d e . B e a u l i e u , a m „ r u c u l a t " pe Viorica,
iar fostul H a m l e t făcea triluri, în rolul
l u i V l a d . B i n e a r fi f o s t s ă fi p e t r e c u t
ARIST1ZZA
ROMANESCU
publicul pe sfert d i n cât a m
petrecut
noi î n t r e culise.
P r o d u s u l r e p r e s e n t a ţ i e i , 1100 d e r u b l e ,
a f a r ă d e a l t e 400, p e c a r i
ni le-a d a t
V â r n a v , c a p r e ţ a l lojei. Şi n e - a m î n t o r s
la Iaşi. T o a t ă lipsa n u d u r a s e d o u ă s ă p ­
tămâni.
Cât a m jucat în Kişineu, Gion, p r i n
n e n u m ă r a t e scrisori, n u î n c e t a a n e sfă­
t u i , — p e M a n o l e s c u şi p e m i n e — s ă
ne î n t o a r c e m l a B u c u r e ş t i , d e m o n s t r â n • lu-ne că acolo ne e locul. Imposibil,—
căci î n c h e i a s e m c u Al. S u t z u , p r e ş e d i n ­
tele c o m i t e t u l u i t e a t r a l din Iaşi. u n con­
tract pentru toată stagiunea care u r m a
C o n d i ţ i i l e f i e c ă r u i a : 1000 d e l e i l u n a r
î n c u r s u l r e p r e s e n t a ţ i i l o r ş l 500 p e t i m ­
pul repetiţiilor. Acest contract, bine în­
ţeles, n e silea s ă n e r e t r a g e m din T e a ­
trul Naţional din Bucureşti, — ceeace
şi f ă c u r ă m , î n a i n t â n d u - n e d e m i s i i l e c ă ­
tre C a r a g i a l e , n o u l director general.
C a r a g i a l e a p u s , c a r e z o l u ţ i e : „se r e s ­
p i n g d e m i s i i l e şi se a c o r d ă
eoncediuri
de câte u n a n " .
î n c e p u r ă m deci, la laşi, repetiţiile p r e ­
g ă t i t o a r e s t a g i u n e l 88—89, s t a g i u n e c a r e
s a deschis foarte târziu, din cauză că
sala, — o sală nouă, Pastia, — n u era
gata.
Repetiţii foarte active. Manolescu, nu­
mit director de scenă, e r a s p a i m ă . P r i n
s u p r e m a ţ i a ce-i d a s e S u t z u , t o t ce f ă c e a
el e r e a b i n e f ă c u t ş i e x p e r i e n ţ a îl î n v ă ­
ţ a s e că a m e n d a e cel m a i e f i c a c e c o r e c ­
tiv a l a c t o r u l u i .
A m zis repetiţii „foarte active". P r e ­
cizez : p a t r u p e zi. Ş i se r e p e t a
mult
mai serios decât acum, când, chiar gagiştii, d u p ă d o u ă repetiţii, p r o t e s t e a z ă ,
iar la a t r e i a îşi î n s u ş e s c d r e p t u l de a
iipsi. D i n p o t r i v ă , c o n ş t i e n ţ i de d a t o r i a
l o r ş i d e s c o p u l t e a t r u l u i , ei s i n g u r i c e ­
reau repetiţii suplimentare.
Manolescu,
n e î n d u p l e c a t pe scenă, c u m eşea din cu­
l i s e , e r e a g l u m e ţ , p r i e t e n o s , bon
enfant.
C â t le t r e b u i a p e n t r u a f u m a
câte-o ţi­
g a r ă , n u c o n t e n a u g l u m e l e şi a n e c d o ­
tele, ş i - a d u r a . t m u l t a c e s t o b i c e i u
al
t r u p e j d i n I a ş i d e a fi e x a c t ă l a r e p e t i ţ i e ,
d e a m u n c i s e r i o s , d e a n u eşd c u r o l u ­
rile a m e ţ i t e ; a dura.t p â n ă m a i d e u n ă - z i .
e â n d a u î n c e p u t Piraţii
din America
şi
alte b o m b e n e g u s t o r e ş t i , a n u n ţ a t e
prin
a f i ş e d e 10 m e t r i p u b l i c u l u i
totdeauna
amăgit, —cu autorizaţia unor preşedinţi,
cari s u n t d e p a r t e de a s e m ă n a l u i S u t z u .
t r u t o t d e a u n a . D u p ă s p e c t a c o l , mi-am
z i s : i a t ă u n t a l e n t , p e c a r e s e v a sprijini
m u l t t i m p t e a t r u l d i n I a ş i . Ş i n u m'am
înşelat.
T o t l a p r i m a d i n Don
Carlos,
a avut
loc o î n t â m p l a r e , — c a r e v a demonstra
m a i b i n e , c â t d e î n r ă d ă c i n a t erea in
toţi s i m ţ ă m â n t u l
d a t o r i e i . A v e a m în
t r u p ă p e N u m i t a O r l o f f , o c o p i l ă de 3—4
a n i , p e a t â t d e p r e c o c e a t u n c i , pe cât a
f o s t d e i n g r a t ă m a i t â r z i u . J u c a pe In­
f a n t a . E î n p i e s ă o s c e n ă , î n c a r e Hegelé
c ă u t â n d i n s c r i s o r i l e R e g i n e i , g ă s e ş t e un
medalion şi'n furia
c e - 1 c u p r i n d e , îl
t r â n t e ş t e j o s . P r u t e a n u , a a v u t se vede
u n m o m e n t d e d i s t r a c ţ i e ş i , î n loc să-l
a r u n c e j o s , 1-a a r u n c a t p e m a s ă ,
tot
î n t r e s c r i s o r i . I n f a n t a , — c a r e trebuia
s ă - l g ă s e a s c ă ş i s ă i-1 a r a t e , zicându-i:
„ v e z i c e p o r t r e t f r u m o s ? ".. — intră şi
se u i t ă p e j o s . . . n u - 1 v e d e . R e g e l e ca si
r e p l i c a n ţ i i cin c u l i s e , o b s e r v â n d greşeala
a ş t e a p t ă s ă v a d ă u r m ă r i l e . I n f a n t a il
î n t r e a b ă c u o c h i i ; e l , t o t c u o c h i i , i-arat ă m a s a . I n f a n t a p r i c e p e , s e d u c e l a scri­
s o r i , i a m e d a l i o n u l ş i - i z i c e : „vezi ce
p o r t r e t f r u m o s '/", î n s ă c u a ş a t o n supă­
rat, cu a t â t reproş, încât Pruteanu a
t r e b u i t s ă u r c e s p r e f u n d , c a să nu-1
v a d ă p u b l i c u l r â z â n d . A p o i , — p a r t e şi
m a i c a r a c t e r i s t i c ă , — î n t r ' o următoare
s c e n ă , c â n d i n f a n t a - a v e a s ă - i zică Re.
g i n e i : „ m a m ă ! m a m ă ! s ' a u m p l u t de
s â n g e !...", — d i s t r a t ă , s a u i n d i s p u s ă de
î n t â m p l a r e a d e m a i ' n a i n t e , s t r i g ă nu­
m a i o d a t ă „ m a m ă " ş i a d a o g ă imediat;
. , s â n g e " . G r e ş e a l ă d e n i m i c , c ă c i sensul
e r a a c e i a ş . T o t u ş i , p e d a t ă c e - a eşit din
c u l i s e , a î n c e p u t s ă s e b a t ă cu pumnii
î n c a p , e x c l a m â n d : „ v a i d e m i n e ! vai
d e m i n e I... C e o s ă - m i f a c ă Manolescu
c ' a m g r e ş i t !..."
S'au format în t i m p u l acestei stagiuni
vre-o c â ţ i v a a r t i ş t i : Penel, devenit p u ­
b l i c u l u i d i n c e I n c e m a i p l ă c u t , — C.
l o n e s c u , c l a s a t azi l a I a ş i p r i n t r e cei
d'intâi, — V e r o n a Almăgeanu-Kuzinsky,
foarte utilizată în repertoriul din u r m ă .
S t a g i u n e a s ' a d e s c h i s c u Don
Curios.
Distribuţia : P r u t e a n u , regele Filip,—
lonescu, m a r c h i z u l de Pozza. — Manole­
scu, d o n Carlos, — Aglae T e o d o r u - P r u teanu, Regina, — eu, Eboli.
,.Montarea", insuficientă, — pe o scenă
ri e t i c u l d e m i c ă , c u d e c o r u r i c a v a i d e
lume. In schimb, excelentă interpretare.
Mi-o a d u c a m i n t e cu p l ă c e r e
pe d-na
Aglae P r u t e a n u . duioasă, d e m n ă , resem­
n a t ă , î n r o l u l R e g i n e i . A t â t d e d u l c e ii
orea vocea, în a c t u l al 4-lea, c â n d m ă
ierta,, p e m i n e , E b o l i , — î n c â t
fraza :
..cum! n u m să-mi m a i văd regina?...",
i - a m s p u s - o p l â n g â n d ; m i s e p ă r e a că
î n t r ' a d e v ă r m ă d e s p a r t de cineva, p e n ­
In seara reprezentaţiei
acestei din
u r m ă p i e s e , M a n o l e s c u p r i m i , d u p ă ac­
tul întâi, o t e l e g r a m ă .
care-i
vestea
m o a r t e a m a m ă - s i . — d e c a n c e r , boala
c a r e 1-a l u a t ş i p e e l , d u p ă 4 a n i . Sutzu,
v r u s ă î n t r e r u p ă s p e c t a c o l u l ; el, ca exe m p l u , s e o p u s e . Ş i c o n t i n u ă a juca pe
C o c o n a ş , u n s p a d a s i n c o m i c . — râzând
p e s c e n ă , p o d i d i n d u - l p l â n s u l în culise.
O iubise m u l t pe m a m ă - s a ,
pentrucă
a t u n c i c â n d t a t ă - s ă u îl g o n i s e de acasă,
f i i n d c ă s e f ă c u s e a c t o r . — e a îl primea
n o a p t e a p e a s c u n s , ş i - i d a s ă mănânce,
s a u îl a j u t a b ă n e ş t e .
D u p ă Don Carlos,
a m j u c a t liăzvv.n si
Vidra,
spre n o r o c u l lui Manoliu,
căci
ş i - a g ă s i t . î n S b i e r a u n r o l d e succes.
D e a s e m e n e a , A r c e l e a n u î n m o ş Tănase,
P. A l e x a n d r e s c u î n R ă z e ş u l ,
Pruteanu
tn H a t m a n , p r e c u m şi, î n
Vulpe, un
o a r e c a r e G h i ţ ă D u m i t r e s c u . — u n comic.
charge,
c a r e ţ i u m i n t e c ă , î n t r ' u n rol de
a m o r e z , î n loc s ă - ş i p u e la butonieră o
f l o a r e , ş i - a p u s o c r e a n g ă î n t r e a g ă de
salcâm
înflorit.
D u p ă Băzvan,
Denisa,
Franciilon,
Dama
cu camelii,
Otrava
(VAssommoir),
Kenn,
Bucuria
casei,
Beginn.
Margot,'
etc.
S t a g i u n e a s ' a t e r m i n a t d u p ă i câteva
r e p r i z e c a : Hamlet,
Luisa
Miller,
Bomba,
Mama
soacră
(Proces
Voradieux),
Orja.
nii
regimentului.
I n c u r s u l e i , d o u i s t u d e n ţ i entusiaşti.
I . i c i u şi... u n a l t u l , h o t ă r â r ă să devie ac­
t o r i . A f ă c u t b i n e c e l d i n t â i ; cél-falt
UNIVERSUL
LITERAR.
-
68?
irli rctfafe im ежТга$е
O
A V E N T U R Ă
A M O R O A S A
A CAVALERULUI D E TOURVILLE
Claude Fairere
Cavalerul
de Touroille este o figura din epoca acelor cavaleri
cari
au dus faima ţărilor apusene
până tn Orientul
depărtat.
Tânăr, viteaz şi întreprinzător,
cavalerul
de Tourville a constituit
în
secolul al XVII-lea
cea mai frumoasă
figură
războinică
de atunci.
Ilustrul scriitor Claude Farrère a reuşit să-i reconstitue
viafa
oprindu-se în deosebi
asupra unei aventuri
pe care domnul
de Tourville
a
avut-o în insula Litania din
Mediterana.
inné
Hilarion
de
iirville, c e l c a r é
Constentin
avea
lirai ş i m a r e ş a l
al F r a n ţ e i , s'a
îiua d e 2 4 N o e m b r i e
Tourville
dintr'o
fă n o b l e ţ e
şi
al
ccpil
când
castelul
de cea m a i
tată
băiat.
şi-i petrecu
inspiraţia
de
Primii
în
castel,
mamei
sale
dedică, c a r i e r e i a r m e l o r f u a d u s l a P a ­
şi i n t e r n a t
întrd
Academie
acea e p o c ă
avea
15 a n i . D o a m n a
nrville
îl î n c r e d i n ţ a
la
la R o c h e f o u c a u l d .
Militară,
început
Acesta
se
militară
ace s u n t
astăzi
liceele
în jurul
i elevii
chiar
Educa-
curtenitor,
şi
acestea
m a i mult.
academiei
frumuseţe
D. d e
ispititoare.
D - r a de
pe
cavalerul
ee b a t ă
în duel.
băgase
până
duel
ale
de
itinctul d i n t r ' â n s u l
anul
scoase
anul
sabia
atât
de
solvent
Tourville
încât
cazurilor
ca
Acest
fericit
un
nu
să-1 înso­
va
drumului.
însă
putea
atât
de
hotărît
cedă.
nu
că ar
dacă
ar
fi
avea
s ă - i fie
D. d e H o c q u i n c o u r t
şi a v e a
care
mijloacele
planurile.
sfârşitul
tari
el
făcu
ajuns
trăit
această
fatală.
ştia multe
ia
lucruri
în
apli­
Marsilia
la
1660 c u c e i 20 d e v o l u n ­
u n .popas
zile ţ i n â n d - o n u m a i
de
douăzeci
în petreceri
pania
femeilor
frumoase.
toate
celelalte,
d.
de
Căci
de
în com­
pe
lângă
Hocquincourt
era
timp de multe
zile
membru
nici
şi
perfect
al Aca-
Un
singur
încât, p e al
e.
absenţa
străzi,
urmă
nicăieri,
nici
pentru
zadarnice.
nici
prin
inspiraţia
în
îl
să-1 caute
făcu
saloane,
In
pe
în port.
că de când
descoperi­
Cavalerul
cârciumi.
El
v r e m e a aci şi se o c u p a
cu
de
atât
a
vasului.
faptul
de
că
avea
sârguitor,
serviciul
divin.
Ii
de
Căci
cavalerul
deşi
el f u t o t u ş
zărit
foarte
depusă
de
a
a
nu
nici
cele
d. d e
care
de către
trecând
dantela
la
e
rochiei
căci
nord-est
şi f i e c a r e
nea
el
capătul
vânturilor.
instituţiei
Fregata
pentru
departe
de
suflă
delà
spre
sicilian,
în
aparţi­
religionare.
timp
în
Malta,
se opri
ea
spre Orient. Şi vasul
său un
tânăr
trecu
ducea
neînsemnat
de
să
ori
est
I n 1061 M a l t a
pe
Mar­
Marsi­
ştie c ă M a l t a este si­
canalului
atunci d a r care avea să devină
Hoc­
decât
mai multe
d-lui de Hocquincourt
puţin
bordul
prietena
era alta
depărtată
d e cele
favorabil
la
nu
o
pe
Hocquincourt.
nu e prea
şi v â n t u l
făcuse
neobservat,
fu
clin
Trebue
se aflau
Ea însă
de
lângă
participa.
în mulţime
îşi prinse
d-lui
Malta
bătaia
era
pedep­
pe
trece
frumoasă!
dânsul
amanta
tuată
par­
Duminică,
de Tourville
pentru
cavalerului.
lia
l a fe­
dintre
a fost î n s ă
Tourville
posibilul
lângă
atenţia
insistent
de
insistenţa
cavalerul
fată
atrase
lui.
pentru
tot
să
se v a o-
prea
slujba
d.
pentru
când
cea m a i frumoasă
la
un
totuş
ca Duminică
oraşului,
D. d e H o c q u i n c o u r t
sit
pe
pânze.
s ă n u se uite
căci
D.
surprins
Tourville
unor
s a şi-i p o r u n c i
amanta
pe
cercetările
de
legarea
amănunţită
ticipantele
ville. T o a t e
lui fură
fcarte
cavalerul
la catedrala
mei
mai
rea
lângă
autorităţilor.
de H o c q u i n c o u r t îi f ă c u m u s t r a r e
chipajului d i s p ă r u s e : cavalerul de T o u r ­
menţionăm
de
o m de l u m e . Astfel
şi nopţi.
paza
fu deci
încântat
colaborator
niciodată
ancorat
în sabia sa. F a t a deveni c u r â n d
de a-şi p u n e
Ajuns
anului
era
m a i fi
multă vreme. Din nefericire însă
expediţie
de
călcase
fusese
în
cu
toată
Deşi
su­
Cavalerul
de Hocquincourt
înaltă
ca­
că tânărul ab­
o a r e c a r e ; şi d e s i g u r
o glorie
când
se oferi
academiei
domn
c ă d. d e
pe
ocupat
examinarea
de
gentilomilor,
d. d e H o c q u i n c o u r t
găsit
domn
foarte
se a r ă t ă
quincourt
oarecare
fu
Tourville
al
In a c e l a ş
un
majoritatea
de uşor. Astfel
oboselile
miei, p ă r ă s i ş c o a l a d - l u i d e R e n o c o u r t .
an
mari­
t r e c u r ă cu toţii î m p r e u n ă
Tourville
al treilea
stătuse
număr
lăsat
găsindu-1
orice
un
învinse.
de
de
un
nu
Vasul
Hocquincourt
vas,
pre­
come-
reguli
însă
în afară
— şi
un
de
şi
Căci
însă
E l îşi d ă -
de toată
1C60 c a v a l e r u l
fi ce a b s o l v i
Tourville
seamă
cărui
Scoase
fü­
l a fel. T r e b u i
de Renocourt.
le c u n o ş t e a .
a-
spre
D. d e T o u r v i l l e
atunci
i şi m a i p u ţ i n s e a m a
acestui
de
şi acolo
ida i n v i t â n d u - 1 s ă f a c ă
o
Renocourt
D. de M a l e t
câmpia d i n a p r o p i e r e
ca în
din rândurile
chiar
porta
Unul
se
li Îşi î n d r e p t a m a i m u l t p r i v i r i l e
lalerul d e T o u r v i l l e .
voluntarilor.
ţească. Ii e r a î n s ă t e a m ă
la
avea
d. d e M a l e t
1
de glorie şi de b a n i . E i v e n e a u
valerul
latina
Renoccurt.
ceva
Academiei
d-rei
avizi
ţărm
însă
era
franceza
irezase d e d â n s a .
feţele
recrutau
în
Când
ficia
preocupare
s ă fie b r a v ,
directorul
ll îl d u s e
cari
port.
academia
tocmai
e r a obiceiul
de soldaţi,
voluntari
se
lansase
s ă fie l u a ţ i
şi
echipagiul
prin
însă
Pe
învăţau l a A c a d e m i a
I de o
expediţie
părăsi
înrolarea
vreme
silia
n u m e . A s e m e n e a voluntari n u se g ă s e a u
noastre.
й ştie s ă j u d e c e d r e p t . T o a t e
locourt,
acea
al
nişte
d-lui
17 e r a
instrucţiei.
vorbească
Se î n v ă ţ a
Hocquincourt
nari
orientului.
de Tourville
pentru
elită
fie
îngriji
din secolul
principala
un g e n t i l o m
să
de
de
să cucerească
să-şi a g o n i s e a s c ă o avere o a r e c a r e şi u n
venea p e a l d o i l e a p l a n . E r a s u f i c i e n t
Ы,
cavalerul
în
militar
din Mediterana
Hocquincourt
Academia
icentrată
insule
d.
un
se p r e g ă t e a
de
viitorul s ă u .
vreme
Hocquincourt
Franţei
apel
baron.
al baronului
patrulea
ai c o p i l ă r i e i
ú târziu
mamă
de
vice
născut
1642 î n
şi d i n t r ' u n
Ъга a l ş a p t e l e a
iiirville
şi
să devină
pe
faimosul
Tourville.
Peninsula
botezaseră
termină
Moreea
cu
pe
numele
care
de
la s u d cu trei
cel m a i d e j o s M a t a p a n ,
atunci
o
Pelopones
se
capuri
din
care
e cel m a i cele-
№.
-
UNIVERSUL LITERAR
bru.
Spre
d-lui
Matapan
de
rul
se
încheiase
distrugerea
Astfel
alianţa
trei
din
Malta
că
llocquincourt
îndreaptă
acolo
spre
sud-est.
despre
lor
trei
la
sfârşit
dreptau
tenţă.
în
Craşi
şefi
să
cele
ale
ce­
nu
se
însă
meargă
până
acest
cea
de-a
capuri
timp
a
vre-o
cincea
în
faimosul
larg
lor.
două
Crevillier
nii
şi
dădu
valerul
spre
zi
Lupta
ziu.
fură
cel
mai
două
dintâi
Cavalerui
început un
puţin
timp
departe
pe
CEILALŢI v o l u n t a r i
se
fugi
delà
calm
care-1
să-i dea
mai
co­
periculos.
prezintau
slabi
de
tot.
Inamicii
dat
fură
puţin
fregata
dată
de
respinşi ;
timp
lui
către
cu
turbane.
de
Tourville
căci
nu
se
vre-o
mai
terminat
din
inamici
pe
unul
vas.
dacă
n'ar
fi
din
pe
bord
Cu
toţii
Lupta
lui
s'ar
fi
intervenit
dine
se
produse
rilor.
Profitând
court
prinse
pentru
în
de
de
te
Tourville
deşi
pe
inamic.
rănit
dea
sări
ochii
un
Andronica
era
dar
nici
prea
urât.
se
Hocquin­
spre
triva
lui
Astfel
vasele
Crevillier
se
sfârşi
căutară
era
această
undeva
propiere ; găsiră insula
foarte
Aoi
şi
lupta
el
grijirilor
soră
Astfel
se n ă s c u
era
timid
alţii, u n
din
A t e n a şi c a r e se n u m e a
era
renumit
prin
pe cace o e x e r c i t a ; d a r m a i
datorită
cărei
fetei
sale
ecouri
de
o
prin
tot
Lifanta
de
de
ea
servea
de
când
a-
exilat
A n d r o n i c a ; îi c e r u
cum
nimic
villa
era
Astfel
încât
sufletul
începu
să-i
tru
dat
aude
în
Andronica
o
i-o
ca
Gelos
gostei,
lait
vas.
era
sigur
din
vasele
fusese
gur.
voia
său
său.
simplu.
pe
vasul
însă
atunci
o
hohote.
dreptă
în
şi
ale
cel
ea
cu
trezi
se
afla
însă
văzu
se
cu
dânsa
facă
de
în
planurile
şi
la
cazul.
ce a t r a n s p o r t a ,
Hoc­
curent
amănun­
ora
hotărîtă
pe
reu­
Andronica
pe vas e r a
cava­
lerul.
De
sa
ce u r m ă
n u e p r e a uşor de
A n d r o n i c a ee a p ă r ă
zice-se
timpul
Si f i i n d c ă
părtase
ieşi
cu îndârjire
acesta
dar
Tourville
credea
că
ea
nu
mal
se
înainte
îmbarce
zile c ă l ă t o r i r ă
pe
de
ora
vasul
cari
nu
era
care
le
prin
c ă i-a răpit
p e insula L
putea sân
m a r e — şi iarna
oferi
cei de pt
uite
puţin tu.
era
fel
îl
p e i n s u l a Malta.
mai
însă
i n c o n s o l a b i l . Prin
de
dădea
părăsise
El
continua
până
fel
d e gânduri
p a c e n i c i o clipii
Andronica
luna
iarna
.-pune
c
în
el
nu]
putând re­
c ă u t a r e a iubitei
Zanta
i se spua
s t ă t u s e tc*
nimeni
n u - i pulei
Andronica.
creştea
Astfel
t o t m a i mult li
său.
să
luă
spre
câteva
ştie
încotro
larg.
Merse
săptămâni
merge,
Tourvillt
astfel
timp at
ascultând
d o a r de le.
vântului.
Pe
când
nişte
vase
bere
Dar
despre
şi să sa
muri.
mai
în
insula
zi
Hocquincourt
acolo.
Fără
glie
ne
porni
neliniştea
sufletul
slăbească
într'o
Ianuarie,
nimic
încât
să
ce
că într'adevăr
mergea
mare, iar
astfel.
duşmane.
se î n c i n s e
termină
cu
Intre
o luptă
victoria
c e l e doua ta­
serioasă
lui
duşman
parte
îi ieşi în caii
carenj
T o u r v i l l e . Parti
f u s e s e aruncat iii
d i s p ă r u s e . Tourville treJ
c u s e p e b o r d u l v a s u l u i i n a m i c ca să pro]
dată
se
arătă
p r ă z e i când dec]
înaintea,
o c h i l o r săi AM
(Ironica.
de­
fixată,
In
scrisoare
i le
să
nu-i
când
venise
se
pierii
m a i a v e a n i c i o d i h n ă n i c i p o f t ă de màn.I
celălalt.
ei pe m a r e .
acest t i m p nici u n obstacol
pe
se
acolo. U n d e
cedeze la i n v e n t a r i e r e a
călătorea
vasul lui Hocquincourt
de
să
şi
învingătoare.
p e c e l ă l a l t v a s . El o a ş t e p t a s e
Andronica.
Trei
—
des­
o
trecea
din echipajul
Scena
vasul
C a v a l e r u l de
întâlnire
făcură
Yani
mintea
nu
de acesta
creadă
că
cabină
pus
indicat
sâ
îl
Ajuns
groază
în
fusese
Tourville
la locul
Distracţiinle p e
sale.
aprinse
însă
însă
Tourville
Andronica
pe
î n c ă u t a r e a An.
îi c e r e a . . . . s c u z e
In
în­
singur iii
nedrepţi»
Hocquincourt
primi
zista
se
era si.
adevărul
d e dânsa
ospitalitate
depărtări.
ane-
bănueli.
vasul
răpită
venind
porniră
lui
vorbi
d e T o u r v i l l e , ci d. d e
servitor
lui
s'o
nu
aceea
Curând
Acesta
o aşteptă
a
nu
de
s o s e a c u p a ş i r e p e z i . D . d e T o u r v i l l e tre­
tă
atunci
quincourt.
cu
Dar
bui să-şi petreacă i a r n a
care.
făcu
pe unul
închipuiai»
Tourville.
Mediterana
ofilească
se
îşi
sa era
dădu
găsi
lună.
care
afla
Nu-i
plân­
neputându-şi
El
convinge
i u b i t a ş i îi d ă d e a
fără
după
întuneric.
se
miezul
întovără­
pe hordj
se află
Valette.
negre
mal.
cabina
lumina
—
de
acesta
care
pentru
spre
Căci
veni
mal
care
insulă
rivalu­
agitat
c ă îl a c u z a s e p e
îi
Tourville
o noapte
tineri
timp
dânsa.
insistă.
pe
îmbarcare!
altuia
An­
moment
pe cela
însă
prin
servitoare
Era
doi
şi
când
fu
singură
cei
Puţin
că
îmbarce
încât
de
abătut
de­
de
cu
doctor
largă
atât
şită
In
cu
era
s'o
ho­
dra­
vasului.
plece
Andronica
Operaţia
el
ale
să
gea
In
plecarea
Andronica
Astfel
nopţei
fericite
un
acasă.
se
şi a m â n d o i
caute?
Tourville
zilele
de
gânduri, h
la
plimba
a
ea si
Andronicăi
inamice.
seama
Acesta
puter­
însă
nu
putea
lui
mai
spune.
de
păru
Andronica
văzu
undeva
pen­
se
că
că fata
el
căpitanul
tot
poată
victoria
hotărînd
Lucrul
era
El
îl
dronicăi.
Dragostea
se
dispăruse.
înainta
l u c r u r i l o r e l s e î n t o a r s e l a L i f a n t a . Yani
să
acceptă.
vasului
î n t â m p l a t . Тоші
torturat
i
răpită
trebui
nu
fi
vocea
Pentru
ră­
său
ură.
simţea
scurteze
dronica
cum
să
de
să-i
lui
că
—
Vasul
s'ar
însă
luptei
s'o
cavalerului
acesta
poarte
fără
tărî
nu
timpul
cavalerul
şi
l u p t â n d fraţ
victoria
Andronica
prima
interesa
chiar
dar
Acesta
depărtări
se
acţiune,
aducând
noaptea.
dădu
dânsul
în
şi
şi
Venise
dădu
pri­
d i n Malta
quincourt
iniţiativele
pentru
soaiele»
vase
v a s —• î n c a r e s e afla Hoc
Când
îi p r o p u s e
să-1 r e c o m a n d e ,
ale
o
Ea-i
strânse
Hocquincourt
era
acordă
în­
nou
ore
Fregata
I).
trebui
din
se
şi
din
trei
cavale­
toate
şi
era
mari.
Populaţia
că
mâna
renumit
ospitalitate echipagiului îngrijând
aşa
atunci
sale
datorită
pe c â n d
trei
d r u m u l . C a v a l e r u l d e Tourvil
crezuse
oară
pească
rănile
4
dragostea. Dar
îi
frumuseţe
străbătuseră
era
pacientul
care-i
ea
şind
seară
care
de
nu
începură
Yani,
repezi
Andronicăi.
cavalerul
grec
profesiunea
lui
sărut,
era
împo­
Yani.
numea
tinerii
aparţineau
cris.
printre
în­
a patra
asfinţit
său. Celălalt
nici
răpitoare,
încât
mul
primii
ospitalieră.
locuia
la
se
Trouville
Andronicăi
caritate.
ce
zi. S p r e
Lifanta
nu
tot se
de
paşi
de
cel
învins.
o insulă
astfel
vindecare
cu
de
depuseseră
care
Astfel
închideau
prinfr'un
vasul
duseră
frumuseţe
îngrijirilor
mergea
unul
armele.
timp
să
împrietenească.
Graţie
rul
nu
—
o
cavalerul
ţite
acest
de
cât
străinul
cei doi t i n e r i
—
să
fie
sa.
însă
căci
să
ca
fata
luate
fata
însă
In
cu
rezultat
la î n c e p u t o o a r e c a r e rezistenţă ; i m e d i a t
depuseră
pentru
tâlniră.
dezor­
printre
doctorul
Măsurile
dură
vasul. D.
Tripolinii
cavalerului
măsurile
voinţă
adversa­
fapt
şi a t a c ă
spre
intră
spre
echipajul
rândurile
în ziua
bora
dis­
situaţia
o mare
acest
curaj
ore
când
Hocquincourt
din
furios
Trei
luptei ; d a r
disperată
lui
vasul
îndrepta
Hocquincourt
mai
vasului
se
Dar
toa­
cavalerul
Nici
Matapan.
vase
desfăşurarea
părea
de
începu
înecaţi.
inva­
r e î n c e p u şi m a i d â r z ă . U n u l
cele. d o u ă
fregata
fu
cari urcaseră
sau
curând
Lupta
îşi
activitatea.
reîntoarse
ajutoarele
moment
şaizeci
Atunci
omorâţi
numai
un
llocquincourt
c e i 10 d e A l g e r i e n i
fură
dar
la
aceştia
Pentru
Y a n i îi p u s e l a
îngrijirea
nic
pentru
Printre
plece.
arătase
Hocquincourt
celui
târ­
a
fregate.
Tourville
postului
mai
de
s â n g e r e c e şi u n
determină
Ca­
pânzele
iute.
de c ă t r e
de
său.
ridică,
răniţi.
poziţie o odae din c a s a sa. L u ă î n s ă
duşma­
aliatului
vase
înconjurate
manda
apărură
inamici­
veste
se a n g a j a
Cele
în
unde
cei
Ie t ă t a r ă
rezis­
însă,
Matapan,
llocquincourt
merge
fi
aparţinând
zărise
de
de
a
cap
vase
în­
fără
d r e p t â n d u - s e pre golful Coroanei de
începe
de
pericolul.
trei
pe
şi c a v a l e r u l de Tourville.
mai
.ca
primiră
de război
doi
de
a lui
Zanta
Zanta
decişi
tot
In
d-lui
Z a n t a d e cinci zile ş i se
spre
întâlnit
La
înfruntând
Părăsiseră
pentru
votament
se a f l a
desăvârşită
de cea
spre
Cei
c l i n t i r ă ; ei e r a u
dansul
fregata
pregătirile
capuri.
corsa­
capuri.
însoţită
se
fregata
Crivillier
cu
celor
villier
ştiri
îndrepta
llocquincourt.
tot
apăru.
TIP. Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , STR. B R E Z O I A N U Nr. 1 1
lid't.
l-'lu mu rinn
Paris