Bonanova numéro 1

Transcription

Bonanova numéro 1
onanova
Numeru •
20 F
SUNTA
Pagine 4 et 5
, - ,)onanova,
L' ULTIM A CUNFISSIONI
Ghjuvan Maria COMITI
.48
Pagina 6
PUESIE
Sonia MORETTI
■
Pagina 7
U MUTU
Paulu DESANTI
A
Pagina 8
ALGERIANA
rivista literaria di l'Associu di sustegnu di u CCU.
Università di Corsica.
S.P.52.20250. CORTI
ISSN in cor'di attrihuzione
Direttore di a publicazione : A. Di Meg]io
Capiredattrice : D. Verdoni
Redazzionc : E. Bonerandi, G.M. Comiti, A. Di
Meglio, G.Thiers, D. Verdoni, M.A. Versini.
Segretaria : E. Bonerandi.
Unificazione ortografica ê rilettura : G.M. Comiti
Assestu : E. Bonerandi.
Messa in pagine è realizazione : ]PC Infograffia
Per stu numeru l'illustrazione s state realizate
segondu l'opere di Marin CRACIUN
Alanu Dl MEGLIO
■
Pagina 9
CHEB HASNÎ
Saveriu LUCIANI
Bonanova hè stampata duie volte à l'annu.
Omu ci si pà arrugà
(pè dui numeri inviu di un sceccu di 40 franchi
intestatu à l'Associa di Sustegnu di u CUI)
■
Pagina 10
CAVALLI DI FOCU
Franco COCCO
■
Pagina 11
C'ERANI I LOCA
Rinatu COTI
A
Pagina 12
ESTRI MATTI
Pasquale OTTAVI
À
ColIectiVlté
Pagina 13
Territoriale
de Corse
AFRO FORA CRISE LODEIET
Annetta GANZONI
Pagine 14 et 15
,„\1VERSITÉ
U TROSTU
DE CORSE
Ghjacumu FUSINA
.
PASCAL-PAOLI
4
COMMISSION EUROPÉENNE
Direction Générale XXil
Education, formation et jeunesse
Bramatica ..
♦
Dumenica VERDONI
A l'aviamu pussuta Lace issa
passione di creà, guetta voeu
chjuccuta di crede chi l'omu
oghjincu à nantu à sta terrapi)
lascià, ellu dinô, uni pochi di segni
pure scappaticci è inchjustrati da i
dubbiti chi ziricheghjanu a vita per
dà li à le volte fine o à le volte
sensu. Chi a creazione, nè si sit, nè
s'ampara : nô, à chi a vole
ammanita, ch'ellu a travagli, ch'ellu
a tenghi cara, ch'ellu a sparghji.
Accurdà l'estru literariu cù u
piacè, sintassa legera di l'esse, nun
solu per fughje l'orizonti arnmantati
ma dinà per truvà si.
Un a sô po s'è l'umanità
sunnieghja di monera cultettiva, nè
mancu s'è ci sà sogni da fà inseme,
sugnacci di folla o sogni di gruppu.
Ma pensate voi chi una storia, una
cultura, una literatura o una lingua
ùn sianu tessute da listessi fili di
sogni ? Forse tondu si ponu
aghjumellà quellu chi scrive inseme
à quelle chi leghje. Chi a creazione
l'abbisogna trimindui da fit ci autori
tutti.
A raviamu pussuta stringhje issa
forz:a di a scrittura ver di u tettore,
ma a creazione literaria hèlatta per
esse publicata, spartuta, compra è
letta. Tandu ci simu vulsuti
artisgiani à prô di un arte maga di
culori, di sont è di sensi. S'è una
creazione literaria ùn nasce da veru
chè in l'ochji di l'altru, in issu paese
si sà ci sô miraculi di virtualità da
palisà in sta rivista.
A3onanova», acellu di carra, ùn pà
cresce ingabbiatu, chi a passione li
dessi ale in a so cerca, da fà ballà i
fantasimi di u scrittore inseme à e
brame di u tettorc.
Ghjuvan Maria
COMITI
L' ULTIMA CUNFISSIONI
nd'u, mezulumu
tetru di u cunfissiunali
Preti
si
Francescu
lighjia unipochi
di paghjini di a so bibbia. Facia
sempri cussi, dopu cinquant' anni di sacirdoziu, quand'iddu aspittaia calchi anima
piccatrici in brama di cunfissà
si. Oramai ni vinia pocu è
micca di quiddi scrianzati
senza fedi, è i foddi ciaddogni
di u so libru santu ]'avia visticati cussi à spissu ch'iddu ùn ci
truvaia più nè sicretu nè misteru. U libru sacru preti
Francescu u si tinia cù passioni
in a mani manca, è quand'iddu
ci vulia à ghjirà a paghjina a
mani dritta vinia à sfuddittà a
carta roza cù a dilicatezza di un
soffiu divinu. Issa stunda passala in l'intimità rilighjosa di u
cunfissiunali era di sicuru unu
di i mumenti prifiriti di u nosciu piuvanu.
U
tempu
preti
chi
Francescu si lighjissi a paghjina doppia di u so libru spalancatu, a mani dritta, quidda libbara, si ni partia in cacciamossa quasgi ch'idda avissi a so
vita propia : tiraia da supra à i
ghjinochji quidda suttana scralata è frusta da u tempu è s'inficcaia trà i dui cuscioni par
agguantà quiddi dui fichi sicchi, cornu pà virificà ch'iddi ùn
fussini stati persi in sacristia ;
daghjia un'arricciulata à i
pochi pili azzingati à una peddi
loscia loscia è ni firrnaia sempri calchi d'unu intrappulatu
trà i diti appiccicaticci ; dopu à
una scuzzulata ghjacarina a
mani di u curatu si mittia in
circa di quiddu pezzu di carri
pinditoghja chi era un seculu
chi preti Francescu ùn ]'avia
più vistu : tamanta panza ]'impidia di veda tuttu cib chi can,paia suttu à u hiddicu. Da quiddu locu biatu chi li rammintaia
i duveri è u pesu di a cundizioni pritina, a santa mani si ni
cuddaia cù primura à alliscià
un capu untu è spilatu com'è
I'ovu di a vechja Pasquatina, o
à scurticà si calchi pezzu di
peddi sicca chi li ricamaia u
tupezzu ; dopu falaia un palmu
suttu è un ditucciu circataghju
andaghjia à infrugnà si un
colpu in l' tutu un colpu in l' altru di quiddi dui tafoni nasinchi
chi ci era sempri calcosa da
buscà si. A ghjirandulata ghjugnia à finiscia caschendu à
ind'un segnu di cruel chi
puntiddaia a fini di u tempu
cunsacratu à a cunfissioni.
- O preti Francè! ! !
Da a surpresa u preti deti
una strinta è lintù un mughju
huinu propiu in quiddu
mumentu avia i su dui fichi sicchi in manu.
- Cristu Santu ! ! ! Ma chi ci
tappu cù l'ultime filari di u
scrittu vangelicu, è una liccata
imbavacciulata à u ditu mizanu
cra segnu chi ci vulia à ghjirà
paghjina. Ni paria un rituali
stabbulitu è missu in regula da
a sauta ghjesgia ruinana dapoi
u primu cuncurdatu. È cussi via
fintantu ch'idda duraia a littura
biniditta. Si chjudia dopu u
libru è a mani currulona si
facia un passa è veni da a fronti à u pettu è da una spadda à
hè? Mi vuleti po' tumbà à ghjugna cussi à l'appiattu? rimpruvarà u sant'omu.
A boci di Faltru era affannata.
- 0 preti Francè, I'affari hè
d'impurtanza. Tandu mi vulia
cunfidà à calchissia. Aghju pinsatu à voi chi seti omu di santità.
- Parla pure senza scummova ti, o fiddè, chi u Signori ti
stà à senta.
-_,Zio na n ova
- Aghju scupartu chi me
mudderi mi faci purtà i con -i. U
tempu di scopra qual'hè u
porcu storzapreti chi u li ficca è
ghj urgu di tunnbà li tait' è dui...
qui in ghjesgia... in cor di nnissa
dumin icali.
Da quidda cunfissioni
l'omu di ghjesgia si firrnè stantaralu quantu ad avè infattatu a
sauta Madonna in bikini. È
manu: avia vistu qual'era quiddu disgraziatu vinutu à fughjera
à metta li tamanta angoscia.
Qual'sarà statu quiddu diavulu
currutu chi si vulia vindicà di
punta à u Santissimu Altari?
L'idea di veda un sciddaratu
affaccà si in ghjesgia pà tumbà
dui cristiani propiu suttu à u
sguardu di u Signori u spavintaia. Quidd'affaracciu li cascaia
à dossu com'è un castigu,
com'è una pinitenza!
Avvizzu ch'iddu era à u so
benistà è à a su sauta paci vidia
dighjà sbuccà in paesi i ghjurnalisti, a tilivisià, i pulizzeri è
tanta di quidda ghjenti chi facini dumandi à più pudè. È chi
avaria pinsatu u vesou? È l'arcivescu? È u cardinali? A nutizia sana ancu euddata sinu à
Roma, à u Vaticanu, à u Papa!
U Santu Patronu di a ghjesgia
callolica l'avaria scurOmunicatu d' ùn cssa statu capaci à salvii
dui fiddoli di Diu in piriculti.
Cù u ciarbeddu trihhulatu da i
centu dumandi chi li mittiani u
capu in li spini, deti di manu à a
buttiglia piatta ind'un scorru di
u cunfissiunali è si lampe) mezu
litru di vinaccia sera in corpu.
Un sapin più, u tint'onnu, à chi
santu si duvia arricumandà.
Tandu si larnpn fora da u
cunfissiunali cornu s'iddu ci
fussi statu u focu di l'infernu .
Quiddu locu era divintatu d'un
colpu u so tornaguai. F puni cra
sempri statu u locu chi si sintia
vicinu vicinu à u Spiritu Santu
postu ch'iddu t'avia u puteri
spripusitatu di pardunà in nomi
di Diu. È li vultaia in menti u
tempu ch'iddi capulaiani tutti
culandi à palisà si, à sfugà si è à
Fa si pardunà i su piccati, ancu
Ghjtvan Maria COMITI
quiddi più nerf è più schivignosi. Ma quali avia mai cunfissatu
chè par arnor di a liturgia. Ma ti
à iddu? N'avia fattu piccati in
lutta a so vita pitivanesca?
missu chi ùn era tantu : un
cornu a pudia sapè? (in ci cra
mai statu nimu à fit li un rim-
sulettu davanti à a ghjesgia
l'avia fattu entra cun iddu
provaru. Parichji volti, quandu
ind'u eunfissiunali. U russori
di a vargugna l'inciaparaia u
piccatu di i piccati l'avia cumzitidducciu chi vuculaia solo
li vinia u dubbitu, avia ancu
chersu aiutu à u Signori, in
visu è i vampati satanichi u
strughjiani.
ghjinochju di punta à I' altavi
ma quiddu si ni staghjia zittu è
Pisendu l'ostia di u Corpus
mutu cornu pà cli " cuntinua
issu rnanera
Domini vidia in quiddu chjirchju immaculatu Pochju
Li vensi a capaghjina. Si
pusà nantir à a prima carre-
Siltlia dighjà u cabri di u
ga è ind'u si lenziu ghjisgiali si presi u capo à dui muni.
focu di l'infernu chî u si liecaia à i schinchi, è pianu pianu
Li paria d'avè quidda curona
di spini chi u si stringhjia, chi
u si stringhjia...
li cuddaia tramezu à i ghjambi
pà arrusta li u locu di i so dib-
supranu chi u si fighjulaia.
buiczzi è di u su viziu.
quidd'omu chi li vulia fà
Avà era sicuru chi u maritu
currutit avia da tirà, chi a so
un maceddu in casa di Ghjesù
Cristu. Quali u pudia più para?
vita avia da cunnoscia i sciaguri di a. dannazioni.
Pisendu
u calici di u sangui di
U cori li battia in pettu
A scampkiniddata annunziù
u principiu di a missa dumini-
quiddu
grau' luttitori di donni rnaritati,
u Signori si ramintà calchi
na chi pichja nant'à l'alcudina,
cali. Preti Francescu aspittà un
rispunsevuli di i so turmenti.
è li ghjiraiani in tondu miracu-
beddu pezzu prima di dicida si,
Da un mumentu à l'altru ci
passu cli a so vita è cuminciô
capi tarnanta stizza falata da u
è ci volsi una bucata di u
Ghjugnendu di punta à u tabar-
porta di u paradisu à preti
celi. In tempu di ghjuvintù avia
cunsuia.tu quidda tinta veduva
cù Famori è a pritnura chi ci
a peddi è l'infiaraiani l'ochji.
sacristanu pà fà lu smova,
pudia nuscia quiddu scempitt
chi avaria chjusu pà se.mpri
pudia più veda, in fundu,
naculu sintia quidda trimuled-
Francescu.
voli à accunscnta à u prossimu
ma larnpà si in
gni. Un currenti inzirgatu feci
da à i ghjambi cornu u ghjornu
di a su prima missa. Fcci a so
ma ; di à quidd'omu di rifictta
lellu cun idda...
flissioni, basgiù u marmaru
prima cli fà una scimità ; cunsi-
viaghju ch'iddu
altarinu è pianu pianu si vultb.
à li di pardunà cornu V avaria
fatta u Signori stcssu, Ma a
Pudia ancu lampà una chja-
adduluratu
com'è u marteddu di a stazzo-
ii di calusgini chi li brusgiaiani
Un velu neru s'era calatu è ùn
l'omini chi si piddaiani i tura-
quiddu
sbattuià a porta è un chjoccu
urganizatu pà andà in Lourdes, s' cra-
putenti ribumbà in ghjesgia
ni trovi tutti à u Club
Méditerranée è ùn aviani
Francescu si sinti traficcà u
mai capitu a cumbriccula,. Avà
impalaficcaru. In un amen
sapin ch' iddu avia piccatu, par-
eascô siccu in pianu com'è
chi u più cuntentu era statu
iddu, è.n'avia ance apprufittatu
s'iddu fussi statu culpitu da a
a
à l'ingrossu. Ê duranti a missa,
quand'idda s'avvicinaia a fila-
gutiratu suttu à l'altari, i bracci
daghjiani à surpà si u su appiri-
Preti Francescu principià u
cata, l'ochji shurlati du u spa-
tivu è à ghjucà si la à carti
su uffizitt tartaviddentlu calchi
rata di i femini à dumandà u
" Corpus Cristi ", cornu si sana
ind'u cafre ch'idch chjamaiani
parodda in latinu. D'un colpu
pinsù ch'iddu pudia forsa fa
lampatu vulinteri sanu sanu à
mezu à quiddi dui puppuloni di
mord in faccia. Prcti Francescu
passà u su missaghju in lingua
Matalena Culipicna capitaia
piacia à u piuvanu clunat'è
cunfissiunali ; tandu pardunaia
lutina. Ma subbitu• a fiammuccia di a spiranza si spensi chi
ancu di sugnà si d'essa un ciuc-
Mentri eh' iddi
C nainni i femini intarruriti è chi u
chjirchju umanu si stringhjia in
à quiddi povari piccatori chi ùn
l'idea îln era tantu hona : di
aspittaini mai a fini di a missa.
latinu ni sapianu tutti quant'è
" [te, missa est " era un mottu
ch' iddi cunnisciani solo i dormi
di chinesu. E po', " currutum
maritum ùri là Minium " Pava-
È quiddi stundi statineschi passati piattu ind'a rnachja
à fighjulà i .. ghjtivanetti nudi in
Cristu à u fiumi, ùn ara micca
di a parrochja.
Ma quidda voila a situazio-
riani capitu ancu l'altri.
Era una ocra scugnura
quiddu pO•tafoddi trovii in
ni cra diffarenti. Ci era à menu
à quiddi fcrnini un'ingannatrici .
ghjesgia pianu lippu ; ci avia
a santaredda, è daretu ci era di
ch'iddu li mandaia u Signori
Bedda sicura chi u Santissimu
li vulia fà scuntà calchi piccatu
cli quiddi pisii.
sicuru u maritu currutu chi
forsa sapia dighjà quali u li iic-
Tandu a paura cuminciô à
inturcinà li i minuci è à strigna
ti à cambià u so rochju di vittu-
- ❑ Sà, è quiddu beddu
scherzu ch'è tù vulii fà à u
caia à a rnuddcri. E ci sarà statu
li a cannedda.
na, è da tandu a ghjenti vinia in
ghjesgia più pà timor di Diu
prcti, in cunfissioni, à chi ni
semu '!
Era dighjà un miraculu
essa si cacatu à dossu.
diuntulugia tiulogica ùn li pir-
Corn' à u solin] s'impittii à u
sguardu pietosu di i femini di u
nnittia micca, chi sana statu
piccatu murtali. U sicrctu di a
parsi. L'omini si ni staghjiani
in l'uscurità di u fundu pronti
cunfissioni hè sacru è ùn si pè
scappà. Da l'ultra banda di a
piazza à a ghjesgia si n'an-
intrappulatu da i reguli di
" A Sacristia ", pà fà dispettu à
u prcti. Ma quissa, a sacristia,
di chiusfgjlaù'o
palisà. U piuvanu si sintia
Santa Ghjesgia Cristiana.
ciareddu da pude. li suchjà u
pà studià l'anaturnia umana.
pinsatu è ripinsatu nia ùn l'avia
niai resu. A huciata era- corsa
chi quiddi soldi l'erani ghjuva-
com'è un tonu tremendu. Preti
coir è da it dulori si firmb
saetta divina.. L'omu era lonaparti in cruci, a bucca spalanventu parchi t'aviani vistu a
avia complu a so missa.
ghjiru à u corpu senza vita, in
caffè aviani missu à bia
è a partita à carti era dighjà
av an tata .
- Bilotta, ribilotta è disdcdcre, briunaia Santu in fundu à a
sala.
Da u bancu
una hoci
ridachjulona pû dumandà :
Sonia MORETTI
MARE
U VENTU
HÀ CAMMINATU
S'E PER UNA CARREGA
U TO VIAGHJU
CIRCATE PUESIA
FROLLU
PENSATE UN'OMBRA RITTA
SPUSATU L'ACELLU
CH ‘l SERA ADOURMINTATU
NANTU À A
spALLucciA
BIANCA
D'UNA SIRENA
N ATA
E 50 LABBRE DI SQUAME
SANU AMORE DI SCHJUMA
CFCI S'AZZINGA À E VELE
D'UNA NAVE
LUME.
TENGU
UNA CAREZZA SCIOLTA
AMPARATA À PASPONI
U MO POLSU SÀ L'ORA
CFCI SMENTICA U TEMPU.
9'0 TI DICIA TUTTU
UN CREDERESTE NUNDA
PIANU PIANU TI PONGU
A DUMANDA SULIGNA
D'UN TIMORE INVENTATU
SOTTU À I TO $GUARDI MANSI.
FATE LA PUSÀ.
Paulu DESANTI
U MUTU
falatti
cdda, coni'è sempri, pà cum-
sera. Ci t'uni i nuttati sani vii yeghja. pinsendu
prammi u me pani (Barbara facia da panatte-
ad cdda. A quandu mi ni firmavu, inzionuchji-
rat. Sarà statu una sittimana dopu à quidda
tu è guasgi in prighcra, sunniendu la, ricrien-
sparita di l'essa. Eru culà, in a so buttega,
du la. À quandu hattiu in frappa : a vuliu
aspittendu... E subbitu tni sù scandaddatu chi
stringhja, a vuliu par me solu.
calcosa. s'annunciava. U narbosu mi pigliava.
f.Tri aviu fallu a leia trà u me statu è sta colla-
Fa chi, quand'è in'hè tuccatu d'accattà issu
ra chi mi pigliava. Avali, in stu loco ind'eddu
pani, è chi un clienti m'hà Iampatu : " ùn ci
si pà di sicuru rifletta, toi pari chjarissimu stu
n'hè più m'hè presa par hè.
Aghju fighjulatu stu strampalatu è ]'aghju
raportu. Fra di ùn pu& attippà dui paroli in
dittu : " e un `anglija "`erda ".
più ùn vidiu Fora di minà. Cusi. Di minà
Quiddu m'hà fighjulatu,
stunatu.
truncheri. Di minà, stoltu da fin a sô chi furia.
Tncù raphia, incù stupidu. Minà.
L'aghju intustatu bè.
Ed aghju ripresu à di : " le, altru
un
`anghja ""erda ".
avianj
A sù chi l'affari pari scirnità. U ghjudici stessu l'hà ditta, ed ùn sù ornini, quiddi culà, à
À tempu ditta, di sicuru, mi sè resu corau chi
calcosa ùn viaghjava più. Ch'e i nie paroli
croci ch) m'innalfimava. In foui, più andava,
ùn
cuntà bucii à Voilera.
Ma hè eus) : inentri chi i paroli s'irribuliga-
più quidd' aria d'ifilla117.i. Ma soca era
ani in capu meiu mi firma più chè Uni
dighjà troppu tardi. L'affari era Pattu. Ci voisi
o trè cunsunali ed i vucali dighjà cuminciava-
à cunfissaminila : l'emma m'era scappata
ni à spariscia), Barbara s'impussissava di mè.
anch'edda.
quissa a dea criscia à paghju incù a stizza,
Solu mi ni firmava una mi moria strana. Un
n a socu cià chi m'hè
presu... I:affari m' hè stal-
Barbara. di sicuru, fin sapia nudda. i so brio-
calcuseddu chi, svanitu è hè, gallighjava à
na, anc'avali, a mi dicini in modo chjaru. Ma
hoeca di spiritu. Una piazza hiota.
ci vulia ch'è l'affari schiatessi.
Di a stizza, avariu minatu à n'importa quali.
Prestu, ùn mi hastè di fighjulalla o pinsalla.
Chi vuleti '? mi sintiu scirniscia. Tuttu si sciuglia, tuttu Com'è da duvintà fruste•
ru in sè stessu.
A vuliu. A vulia edda.
Una notti, menet chi l'ultimi lcttari m'ab-
Prti, mi l'ara prè, Paghju dighjà ditta.
A stretta era bughja è Barbara viaghjava
soin... Ci hè l'imaghjina di
D'altrondi, îtn aghju altra cosa à fà, qui ind'e
davanti à mè. M'avvicinai. Ed intuppai u so
bracc i u
Barbara, quissa si... Ma ghjè sempri sulitudina... Ghjescia fora, ùn possu più... Ci socu è
Flè difficiuli di cuntà u rcstu. Intantu, ci voli.
bandunavani - altru ùn aviu in bocca, à l'ulti-
baht, à me, cccu, punit',
altru ùn si Avà sù
soc u.
E po sentu ..eh'è issi paruluchji, lampati
qui, mi dani un'inghjicula di fiducia.
ma, chè l'ecchisi ]'aghju suvitata.
Barbara briunè. Era a prima volta ch'e sintiu
u so hrionu.
socu solu. Eiu cd eiu... Spiigà, argumintà...
Attippà talehi paruittchz.„. prè, mi fiiià
c' era un ghjornu ch' eddu ùtt si stsappava cal-
prô... Ma bastarà da scaccià, da sgaghjà, d'ap-
cosa. À quandu era Pella chi mi scappava, à
paciarru-ni ? Una socu...
quandu l'erra, à quandu u ti. Più andava, più
Ma ùn c'era chè silenziu.
ammutuliu è Barbara, ogni ghjornu, mi figh-
Ecchisi, diciu. ecchisi...
Cornu di ?
U
v'eccu, ci socu... u prima à sparis-
cia fir
A data ? A data, pocu imprcmi. Solu mi n' invengu di sic ghjenti intornu à me. Stu silenziu
chi si feci quand'e, pà a prima volta, mi
sè
Cornu voglia fussi, i cosi turroni pcssimi. Ùn
julava incù piità. com'è fussi statu pazzu
hè.
Ùn Cent pà nudda, Barbara. Ma forsa li ni
vuliu d'avemmi sculinatu com'è cru. Ed hé
Li vuliti•parià. Spiigà quant'e l'abbadavu. Mi
sfucialavu a canedda da u sforzu,
Barbara ùn risptindia. Sola chi abbagliulava
l'ochja, sbiasgiulita, spavintata, u so ansciu
allistratti è
prestu voisi difenda si, dcndu mi calci
pugni.
missu à ghjargaghjulà. Mancu ùn avia hitu ma
dunqua da tandu chi l'imaghjina soja hà
cumenciu à intrunammi u ciarheddu. Da u me
era tali è quali : i me frasi pariani singhjozzi
balconu, lampavu un ochju in quidda huttega
Ed i calci falavani. Ed i pugni. E briunava.
di briacu.
da soda ind'edda stava. À u principiu, era
Eru fiaccu. Eru persu. Ci vulia ch'edda cumpicssi. Ùn a pudiu più sema. Mi frisciavani
l' arechj i.
Chi calcosa si n'andava à sdù, ch'ecidu c'era
senza vulella. È po, à pneu à pocu, socu anda-
un prubIema, a vidiu. Ma ùn eru honu à ghjen-
tu à posta ad incruchjammi in u scornu di u
tra ci.
Ùn fù ch'è dopu ch'e capii... Era l'essa chi
ghjornu, un' ussessioni.
me. finistrinu. Duvintà unu sbevulu
mi niancava... Sic strana lettara essa ch'è ùn
Sarà statu amori ? Sarà statu odiu•? Mancu.a
c'era mczu di fammi nascia in 1-soeca. Uessa
chi sfuglijia bcddu beddu. Ed ûn pudiu parà
soca. •
Ma andeti vo ad abbadà à calctiissia quand'è
st' incridibuli scappata
mancani i paroli ! Mi sintiu spussissatu in
Ecchisi, e diciu, ecchisi...
Tandu, ]'aghju sdragata in terra,
a mi sô
abbuchjata, è ]'aghju strangulata.
Altru ùn pudiu fà, capiti ? troppu mi scimiaso briona.
ni
È dopu corsi, corsi, corsi. Briglia scit.qta.
Pcrsu è hé.
Da tandu, di sicuru, ùn aghju più pussutu
tuttu. Ingurguttendu è bè. a rabbia mi piglia-
parla com'è prima. Ci hè vulsutu à schisà
àii pudissi franeamtni i labri. lnnà, era in capu
va. Forsa a viulenza ùn hè altru chè sta voglia
di ghjempia un centru hiotu. Almenu. eiu, a
si n tiu cusi. Or incù Barbant. aviu trovu stu
à mè ch'è un u sintiu più. ln capu à nié ch'ed-
puntcddu chi mi mancava. Sta ghjerrinia inde
du era mort u.
In u frattempu, sintiu una stizza tarnanta
tutti- i faltezzi si sdrughjiani. He par quissa
ch'c l'abbaelavu.
da
Ancra, quand'e ùn a mi rachi più di shara-
Mancu mi n'inviniu di quiddi culpa chi paria-
battulà in istanza, fendu l'avvinta di u silenziu
{chi à quidd'opica, crani paroli sani chi spa,
ni piulati, quiddu assembru. Ùn ci fù più cliè,
vulia metta à palesu, aspittava u so mumentu
pà schiattà.
riani ogni ghjornu), ni' allampavu à u finistri-
mondi paroli. Ùn era d'altrondi ch'è u sono
scurruzzulainmi in coddu. Una stizza
sciappà i pétri, frcta frcta, chi s'edda ùn si
I prima ghjorna, pruvai à lâ neci.
St'incuscenza ùn dur() tantu : ci fù presto a
passata di l'emma.
F., Barbara à prima à renia si ni contu. Eru
nu. È l'ussirvavu in u bughju.
Dopu, mi ci hè vulsutu di più. Aghju vulsutu
infattalla tutti i ehjorna, stammini incun cdda
Pori Sani, Mi sù ruissu à tiehjizzalla niant
Leonanova
Ed u battaltunu di cià ch'è sintia mova in mè
facia da misura.
È pà dopu, ùn ci fù più chè u silenziu. Un
silenziu trimendu, scannatu ogni tantu da
quiddi briona.
In fatti, razza di sullevu.
Mancu più sintiu quidda furia impazzita.
sta inutezza meia. chi mi ferma oghji sempri.
V'eccu. Hè cusi ch'edda si hè passata.
Un a socu s'è
scucciuratu. Sippurmai,
ùn
hà più nissun' impurtanza.
Intornu à mè, sentu i mughji di i prighjuneri.
Hè Fora di a visita.
Alain DI MEGLIO
ALGERIANA
TACI IN CORI LI TO PIENTI
SFIDA DI L'ORIENTI
E MORI
Di L'ORI
PRUIBITI
RINVIVISCI
DA I SPISCI
Di SANGUI RAPITU
DONNA SOLU DONNA
IN ISSA TARRA CHI T'INGANNA
ALGERIANA
TACI IN PIENTU LU TO CORI
SOLU UN VELU HE L'ONORI
CALI
SENVALI
E POCU PRATESI
E T'ALZI
CHI FALZU
FIÈ U BOIA DI U TO PAESI
CHI TI SCANNA
IN ISSA TARRA DI CUNDANNA
ALGERIANA
FATTA OMBRA IN STRETTA VIA
FATTUÀ MALAVIA
RENDI
CAMPENDU
L'INTEGRISMU CHI T'ANNIENTI
INGHJOTTI
U BIOTU
TRÀ I DUI CUNTINENTI
IN BRAMA D'UNA NANNA
IN ISSA TARRA CHI TRAMANNA
ALGERIANA
Saveriu LUCIANI
CHEB HASNI
MEDiTERRANIU FiERU ERA ZERGOSU
U
TEMPU DI QUI TRIST'AFFANNOSU
ANCU LU SOLE PARIA BRAMOSU
SENZA
TE
Qui SI N'ANDAVA UN SOGNU À BUGHJU
E MANCU UN ZITTU NE MANCU UN MUGHJU
MA TUTTA STA GHJENTE EN CARRUGHJU
INGIRU À TE
VOMI, E DONNE, A TERRA E LU MARE
Ti PORTANU OGHJE À LOCU AMARE
DUVE E STONDE SO TUTTE PARE
A L'OIME
U
SO CANTU PARLA DI CENTU PAESI
DI E SO STAGIONE DI CENTU MES(
Di E SO SPERE À BRACCI TESI
INGIRU A TE
SENTI L'URIENTE SANU T - HE DI TONDU
PURU S'ELLU ÙN SÀ MANCU CHI iviONDU
L'AMORE ÙN LI SÀ RISPONDE
SENZA TE
STA MUSICA CHÎ CORRE IN I CARRUGHJI
SERÀ LA TO ANIMA CHI FUGHJE
CL! I NOSTRI FIENT'
I NOSTRI MUGHJI
E L'OIME
DI
BASTERANU I NOSTRI GHJORNI
VULTULÀ TANT( FRASTORNI
E TRAMANDÀ I NOSTRI SOGNI
SENZA TE ?
Fra nc o COCCO
Franco COCCO stà il Ozieri (prmuincia di Sassari). Hi' prufessore. puera V prunititoir di a litemutra surda du l'anal 1970.
CAVALLI DI FOCU
S6 VULTATI I CAVALLI
DI FOCU À BRIGLIA SCIOLTA
È S'INDULURISCENU ANCU E RADICHE
DI PETRA QUANDU FACENU BULÀ
A RAMASUGLIA CARBUNAGHJA.
ANU CALPIGHJATU ANCV
A FERULA À A PECURA IMPAZZITA
É ANCU ANCU
U BUCCUNCELLU D'ERBA
À QUELLU PACIAGHJU DI FURESTERU
L'AMANDULA AMARA NANTU À U GFIJAMBONE LUNTÀNU
SENZA UN DUMANE
SENZA UNA MANU
SENZA MANCU UNA BOCCA
À PENA RISCALDATA
DI PIPILLIME FURANGHJU,
CHÎ CERCAVA SINU À NANZU AD ER1
U FIUME CHÎ SCATURIA IND'UN SEPALU D'ACQUA
CURVU CUM'È UNA FALCE ARRUGHJINITA,
(ÙN Sà MICCA S'ELLU HÉ UN BATTESIMU
LINGUETTE ATTUSCATE
DI PADULA O TANDU TURBIDIME
DI BIETULE NANTU À A SPONDA DI A VADINA
D'UNA PALPATA ACQUASANTESCA
INDU CHJASSU DI U PAESE DI L'EMIGRATI.
IN COR Dl MERCURI DI E CENNERE...)
AVÀ TRASCINA SOLU SBAVATURA
S6 PASSATI QUI PROPIU QUI DUVE
Sà CRESCIUTI ACELLI D'OMI SENZ'ALI
DI MAIMONE E GIOLZIA
PASSA à VENI
LASCIATI À PIENGHJE IN OSSARIU DI PETRICHICCIA
A COLPA D'ESSE NATI
GHJIRANDULÀ
BABBUMAMMA DI SANGUE DI SURGENTI,
PISTICCIULI
PEZZATELLI
ANIME VERDI D'ARBURI
CHJOPPULE DI NOCE
CHI STUZZICAVANU L'ANNI DI NOÈ
ARRUCHJENDU NEBBIE DI FURTUNA
IND'U MULINELLU DI MARI à DI VENTI FURATICCI.
Sà TUTTE NANTU À A CROCE INCHJUDATE.
CÙ E BRACCE SPALANCATE DI CRISTI DI TIZZONE
À PENA SPENTU,
QUI Sà VULTATI I CAVALLI PROPIU DUVE
DA E GRINFIE FRATERNE DI I GHJUDA
FIGLIOLI D'ISULAMATRIGNA
OGNI SERA SI NUTRISCENU SUNNIENDU ALTRA SCAPPATA
CHI CAMPANU MURENDU DI RIDACHJULATE INVIDIOSE
NANZU DI CASCAC1NÀ À L'APPIATTU
(GHJUMELLU D'AFFANNI, AIH! U FILU
DA A TRAVE MAESTRA DI U RIMORSU
U FILU
CÙ TRENTA DANARI SVALUTATI IND'U SACCONE DI U CORPU.
IMBUGLIATLJ
ACCIOLA
DI RICORDI
CHI L'ACCOGLIE SEMPRE CUM'È OSPITI
BENVENUTI IN CASA SOIA CH'ELLI SIANU
PÉ AMMANSÀ A SGHEZA DI DULORE INCARNITU
O SCIAGURATATERRA
SPUGLIATA CUM'è A TOMBA DI U GHJARGALU CULPEVULE
SENZA PIENTU DI MAMMA,
SOLU L'ORU DI PAGLIA à ARGENTU DI CENNERA...
AVÀ ÙN MI FERMA,
LASCIATU DA QUELL'UNGHJA STRAPPATA
DA A CARNE VIVA... I).
PRIMA CH'ELLU T'INTERRI U DELIR1U
E TÙ PAESE CUSTRUITU CÙ SU DORE
DI U MARE BUFULENDU À ORA PERSA
TÙ AVÀ INVECE LAGNENDU TI À L'APPIATTU
ISSA BRUSTA DI U CORE MUR1BONDU,
Si VESTUTU SANU DI DOLU DINÙ
DA VERU DI DÀ FOCU À U FOCU.
CUM'à I NOSTRI SANTI IN SETTIMANA SANTA
(Tradwzione Ghj.M. Comiti)
DA QUELLE LINGUACCE D'INFERNALE FUMACC1A.
J
- Tionarlova
Rinatu COTI
C'ERANI I LOCA
i una boci tenta è dolei, a
cuntava un preti spritatu.
C'erani i loca di l'anghjuli
C'erani i loca
di l'anghjuli dannati.
C'erani i Inca chi l'anghjuli beati scuntravani l'anghjuli dannati. Eppi.) c'erani i loca
lundi ùn c'era anghjulu di qualunqua
versu.
'Ci chi era un Incu prima ch'eddu ci
fussi a ghjenti. Si truvava in fondu di un
ahhissu hughju, L'aria cra zcppa. Si sintia
un rirnori tamantu chi hufunava senza dismena. Mancu si sapin cià ch'eddu era u
tempu. Un c'era nisciun riloghju da misurallu. È u spaziu paria immensu. ed era
streitu. Riprisintava a naciola di u
inondu chi era par furmassi. Era una
cosa miraculosa chi u mondu fussi
cuntinum in una sustanza cusi
poca. Sara stata soca par via di
quissa chi, da dopu, s'avia da
pudè di chi u mondu stà in una
Santu, u più in muni, capizzava. N'era
cunvintu, puru ùn sapendu leghja nè scriva,
chi à tapi i particulari di u mondu ci vulariani dinb tanti è tanti levi. Com'è ancu
Ahbadava a so vita. Avia sguhhatu. Erani
corsi i ghjorna mali è à ghjorna heddi.
Cunniscia agni minuzia di u lucali. È,
avali, stava à sema ciè ch'eddu cuntava
issu preti spritatu, Era una predica chi u
prirnurava pocu. Micca ch'eddu ùn cridissi
i paroli intesi. Sens) era indiffarenti. A sola
cosa chi u stuzzichessi era l'affari di l' ah-
U preti spritatu s'era pisatu fendu trizinà u carrigonu anticu. Avia carizzatu
harhisgi di a ghjatta. Eppù s'era lucinziatu
in quattr'è trè selti. Avia francatu a porta in
un bull.'. Fora, u vertu era disnnissu. Una
magnifica stiddaria trapuntava u celi,
ziteddi fighjulavani pà u balconu.
S'addirdanavani, chi ùn vuliani andà à
chjinassi. Aviani l'ombra di l'abbissu
bughju. Sarà . statu un avvinimentu sunniatu ? Risposta ùn li ni vinia manc'una. U
celi uchji nava, ma era motu. In quandu
in quandu, un' ahhaghjata cannava
Poscurità.
I zitcddi s'erani cuffati è
sunniavani. Erani in Funtana
ghjandiva- cù za Saulla è zi
Salamonu. È scaccanavani à
spulmunassi. Cun eddi, c'era
sempri da rida. Za Saul la facia
ncci d'inciampà è zi Salamonu
larinpav a par aria pugni di chjarasgi pinzuteddi. Era quissa l'imaghjina
stessa di u so paradisu. Nimu era
nurnicu d'altru nimu. Si pusava
nantu à i lisci d'amanduli freschi. Si bila à u cucculari di a funtanedda. Si facia ciè chi paria di
fit da u gudimentu di tuttugnunu.
Era un locu propiu unicu chi nascia da u più fondu di a spiranza
zitiddina. in tempu chi a nioni hè
ancu à cumpari. ln un locu è in un
tempu chi si brama di campà in
eternu.
PiPPa.
Era un infinitu tafonu neru,
pienu, colmu. prettu. Nisciuna
parola umana pà figurà pricisamenti issu locu di u principiu,
Erani buliati terra è ccli, soli
Iuna, steddi è soffiu. Issu loci', di
tutti. erani Inca imbursittati. Com'è
ch'eddu si pudissi essa unu in parechji. Ma ùn c'era nisciun fiatu
umanu da stunassi di una situazioru cumpagna. Di pettu à tamanta
putenza accolta mancava una
prisenza chi avissi cuscenza chi,
calcosa c'era. Da essa, hisogna
à di. Or I'ahhissu era purtroppu
privu di bocca da furmà i paroli
chi significhcghjani. Un focu
intensu hrusgiava, ed era a propia fiara à
cunsummà a fiara.
A ghjenti. attenti, si smaravigliava sintendu stu racontu stranu. Era l'evucazioni
stessa di l'abhissu chi spavintava. Masimu
chi. d'eddu, n'ero emanatu u mondu di i
vivi. Cornu era pussutu essa un fallu simuli ? Ün valia à matriculassi u ciarheddu.
Nimu ci pudia cumpeta. U misteru firmava
intrevu di l'origina luntana, di quandu
l'clementi s'erani spiccati da custitui
cumpunenti di l'inturnianza umana.
Chjuchi è maià stavani à bocca apana.
Vinia mali à figurassi u modu chi a terra, u
soli, a lima, è u rcstu, o di colpti, o à pocu
pocu, s'erani staccati ed erani divintati
alluntanendusi da un ghjornu è avvicinendusi da un antru. Era fatta cusi a vita shucciata da quiddu ahhissu hughju chi li firmava impressu à tutti.
bissa bughju. Ün a di facia micca ad imahjinà di cil} chi si trattava. Ma persuasu era
chi c'era di sicurti un inisteru, propiu quiddu stessu di u mondu.
Era par convia a veghja. U campanili
avia lampait' u chjoccu di mezanotti.
Prisciava u vertu è scuzzulava Parburatura
cù tamanta franasia. Nimu era indiatu ad
andà à lettu. S'aspittava chi u preti spritatu
cuntinivessi à discorra. Ma tacia, S'era
ingulfatu u capu in i spaddi, è s'allisciava
marli. In casa, ùn si sintia più un zittu. È u
siienziu a durava. Era grevu. Paria ch'eddu
impitressi u tempu. Tuttugnunu pinsava à
tanti cosi. A notti viaghjava a st) strada,
Curria una hoci linda chi caillava una !tanna cusi suavi da rapi in altu
coli u con di l'anghjuli. Era una donna chi
azzicava u so criaturu in un viculu magnificu. Era u figliolu di u hancalari. È s'aligrava a ghjenti ch'eddu fussi natu puri puri
un ziteddu in u paesi disertu. Avia da fiuri
u muchju, u ghjincparu e ]'arhitru.
Duminava u muscu di a priniavera, A natura era in forza, è u suchju vivu nutria ogni
fiatu. Chi primura c'era di l'abbissu bughju di prima ? Niscitina. Fin-nava un' angoscia naturali chi stà in pettu ad ogni umanu,
di u priculu sempri pussihhuli di a perdita
di l'umanu. Ed erani utuli assai i foli chi
ramintavani i provi antichi di quand'eddi
c'erani sempri i strci è i mazzcri, di quandu
l'arburi haddavani, è di quandu l'aceddi
parlavani à a ghjenti.
Pasquale OTTAVI
ESTR1 MATTI
VULARIA SPREME LU SANGUE DA LE PETRE
CUTRÀ LU SOLE IN CELU À MEZU À LA STATINA
IMPRIGHJUNÀ LI VISI PRISENT! À E FINESTRE
TISSENDU LE RAGNATE INGORDE DI RUVINA
VULARIA INFIARÀ Clet, CHI U MONDU HÀ DI MARI
ESAUDI L'ODIU DI L'ASTRI INNAFANTATI
FRUMBULÀ À I CANI L'IDEALI INGANNATI
VIVELI INTERI È SANI I PIÙ RICORDI AMARI
VURRIA MUNTAGNÀ À BANDE LE BOCIE
Po TORCE LE STRADE CHI ATTEPPANU À E CIME
CORRE DI L'ABBISSI LE PIÙ FRACICHE LE SIME
STAMPENDUMI IN LU CORE E PIÙ GOFFE SUMIGLIE
O S'E PUDIA MUNGHJE U PURICCIU À E CROCE
INCHJODACCI IN ETERNU E PIÙ DIRITTE VIE
INSITÀ LE ME VOGLIE CÙ TUTTU CIà CHI NUCE
SANTIFICHENDU PURU E PIÙ INDEGNE FAMIGLIE
PO CHI U ME INCHJOSTRU SALTASSI IN QUELLE POSTE
VAITATU DA L'ESTRI À FUCILE INCRUCCATU
E
TIRENDU LU SALTU LU LIQUIDU CURAT'U
TRUNCALLI PÀ U SEMPRE U FIATU CÙ LE COSTE
Annetta GANZOIVI
AFRO FORA CRISE LODEIET
Annetta GANZONI hè cir•atora in lingua è filulugia : hà studiatu ancu a cudificazione urnegrafica di u corsa
(Problems da codificaziun d'ana lingua pitschna-an `avicinaziun ai cors). Hè (fins puetessa è redattrice di Litteratura.
rivista di i'Uniun da Scripturas e Scripturs Rtunantschs, de Ave Édite lie statu strattu è traduttu stu testu.
fro hè ind'u
tufone è ùn ci
vole micca
este.
U collu hè insischitu
scemu, e spalle dure, u
spinu sticchitu - male, e
tensione facenu male.
Balla cù Bob Marley,
Jamaica Reggea, face bè,
allena. Ma pè a fine e flessioni -pezzi- ghjungu solu
à dece cù pena.
Avà mi piglia u caldu. andà à riguarà e balisgie.
Furia, solu furia. Ma
riflette à inodu ghjustu.
S'ellu vultassi uni volta
issu timing. O s'è usa
volta dicissi - innè, ùn
vengu, vai ci tù, andate ci
voi. Andate Eiu stà qui.
È venguivù cù u ventu
quandu saraghju prorata.
Ma di sicuru micca in
Donat
S'ella pigliasse male a
ciuccia ? Tandu ùn duveria andà nantu à e selle
muntagne indu paese di u
dragu.
A furia hè compia è perfetta. U nerbosu à livellu
sempre suppurtevule.
Afro ùn rurnena più,
innô ! Preferisce francà si
da a pena in core, a pena
in corpu. Ma avà ci vole à
andà, è basta Pè ottanta
gallerie è diciottu loopturn è da copra viadutti è
ponti è ponticelli sin'à
ghjunghje vicinu à e muntagne ghjilate è turchine.
Face tempu gattivu da
siccà. U trent vi piglia
finu à u tnirollu. Rifiatà !
Ind'a nuttata Afro intusichisce più ch'ellu dorme.
Rassirena i zitelli chi
pienghjenu, sunnieghja. È
digià Fes si move ind'u
lettu, s'arrizza prima
ch'ella spunti Falba., a
grisgia - bona furtuna
tondu... A capra hè bella è
permessa. A caccia purtata hè, sbucinamentu perfettu.
È a venturi ?,_E passioni
chi vaut è chi si perdenu,
hè cusi ?
Afro ci saria andata vulinteri ancu ella, ma ella hè
incatenata à Sughc.
Catene d'amore, trecce di
d'ubligazione.
duvere,
Ligata inghjè ind'u vangone... I prati di muntagna
insù diventanu bruni è
gialli senz'ella, u ventu
tira senza tuccà li a faccia,
a trainuntana ùn Il brusgia
a pelle. È i so passi ùn
rihombanu micca nantu à
u terrenu cutratu.
Andà in vittura invece si.
Deve esse propiu cusi, pè
cunvenzione, pè manera.
U figliolu à cantu ad ella
sbiadisce sempre di più è
cinque minuti prima di
ghjunghje rende quant'ellu ne pà, scaturisce tuttu
senza sistema à cantu à tu
plasticu prontu.
LWonallova
Ehret und preiset ihr
Vfflker den Herrn
U
vesce hè un esutericu o un
verde " ? In tutti i casi u
spaziu persunale ferma
strettu, u rituale furmatu,
fissu. U coru risponde, chi
ùn s'aspetta. - Culombula
di pace- chi ci hè cù u spiritu santu '? Perche issu
velu d'incensu, di prufumu ? Manama, duve sà e
capre ? Porca miseria chi
aghju i pedi cutrati.
È a ghjente saluta è face
surrisu - beie u vinu,
cum'ellu vi piace ind'a
Bassa è cusi hellu zitellu è
cusi maià è cusi sgaiuffu.
L'ombre si facenu tonna
longhe è fresche è
ghjunghjenu sinu à u stradone.
Dinù fà e balisgie è spiccià si è mette tuttu inseme.
Ùn sai ancu fà u saccu
muntagno]u è perchè t'in a
dici, s'è tù avemu
propiu bisognu d'un vesperinu ? Aià chi u Glacier
Express ùn ci aspetta.
Wc welcome you on
board, avemu souvenirs di
tutti i versi S'è vo' vulete vene à cullazione ? In
daretu pè e gallerie è girl è
da scipra à e radine è i
fiumi sottu à u sole d'auturnu. Afro si sente lebbia
è stupita è li mette l'abbacinu u prufondu di l'abbissi chi s'aprenu. Vuleria
falà, ci vole ch'o
(Truduzzione
Ohj.M. Colniiii
Ghjacumu FUSINA
U
ndava più male u
babbu ch'eranu
parechj i ghjorni.
I medichi dinù
elb avianu lasciatu pocu da sperà. E' ognunu
s'aspettava à a fine prossima di u
vechju. Ci vole à di chi a malatia
durava da tarai anni chi in famiglia s'eranu pianu pianu cunfatti
à l'idea ch'ella ùn era mancu da
figurassi in sognu qualchi
migliuranza.0 statu di u malatu,
per di cum'ella era quessa a
nrialatia, pudia ferma ghjorni
senza evuluzione nisuna è po
cascà à l'ispensata in crise di
suffrenza tremenda chi facianu
tremà à tutti in casa,
A paura difatti era ch'ellu ùn
suffrissi troppu, chi ciô ch'elli
sapianu tutti di u maiacciu,
d'avella intesa tante volte, cru
propiu ch'ellu dava angunie terribbuli senza chi nisuna rnedicina ci pudessi nunda nè ghjunghjissi puru à sughjucà e pene. Era
inegliu à ùn pensacci nnancu
troppu chi l'idea sala rudia u stornacu è ùn lasciava più tandu nè
sonnu nè riposu. A' u sfilà di e
simane a faccia di u malatu palisava à vista d'ochju chi l'affari
eranu irnpeghjuriti assai in pocu
tempu : ancu senza tante cunniscenze medicali era capita ch'ellu
si ne spinghjia u so fiatu è ch'ella era venuta l'ara daveru stu
colpu.
E figliole eranu ghjunte tutte è duie da
isse France è stavanu custi vicinu à u lettu à
curà, si pô di, l'ultima fiara di a candela.
❑gnunu rillettia in silenziu, senza voglia nè
di parlà nè di nunda. Eranu d'isse stonde
amure, chi ci passa tuttugntinu ë si sà,
duv'elli si sgracinanu in mente, unu pisulatu à pressu à l'altru, i conti tutti d'una vita.
Issu silenziu di paese, greve quant'è u
tempu di a gattiva stagione, quand'ellu
affosca u celu è ch'ellu si face falà supra .à
i tetti cum'è per avvicinassi una cria di più
da a tristezza umana.
In u pezzu vicinu à a camera cera un
tavulinu cù a so incerata frusta nantu è
qualchi paghjata di carreie senza stile, disposte di punta à u carminu spintu. I ritratti
appesi à i mari, invechjati da u fume, paria
ch'elli fighjessinu e duie donne calate è
ch'elli ne avessinu dinù el I i a .frizione. U so
visu, di sicuru, era stancu, a cera impallidita è si leghjianu propiu nantu à u so fronte
TROSTU
e veghje longhe di i ghjorni nanzu à curà u
rnalatu, è ancu a fatica d'avè dumiitu troppu pocu. Una pendula scuccava e so segonde chi diventavanu veri colpi ind' u silenziu
è riboinbavanu à e funtanellc, à tempu à
quelli di u sangue chi ci pichjava dinù ellu
à cannunera.
In fondu, è si pigliava guasi u muni sanu,
una mania di quelle antiche era u solu
hellu di a sala. L'avianu messa ch'ella
pudessi esse vista hè da tutti cù u so vasettu di fiori nanti], è da luntanu t'avia mezu
chè a incimbratoghja d'un a.ltare. Era stata
pulita, allisciata, è lucia u so legnu castagninu chi cru un vede. Gbjà•ch'ellu varcava
l'usciu ùn si francava nisunu di purtà u so
parè da tantu ch'ella traia u sguardu è
inghjennava u cumtnentu. Chi hellu mobbulu Di qucssi oghje ùn ne sanu più D.
Chi tantu ùn s'usa phi oghje chè ropa per
passà Quantu averà quessa a marria '?...
Via, eranu discorsi senza fine chi li si ris011alIOVI4
pundia sempre à u megliii, spieghendu à chi a vulia sente
cum'ella era ghjunta à postu è
ciô ch'ella riprisentava appuntu
pè a famiglia.
In casa c'era sempre stata si
pè di, postu ch'ellu l'avia fauta di
so mani l'antenatu chi era hancalaru, è sarebbi statu propiu u
babbu di quel lu chi andava male
oghje. U babbone dunque di e
donne à pusà. L'arte l'avia è ciô
chi era t'el-matir in casa di quelle
mani Patate li si pudia fit u vantu,
masimu chi fermava poca ropa :
una ringhera di scala zuccata
l'ingrossu, una porta di cucina
frisgiulata, un iettii di noce à
l'arnica ... I conti eranu prestu
fatti.
Tuttu u restu era andatu di
male, quale hè chi sapia più
cunriu. Di quelli chi c'eranu campati, in quella casa, à chi avia
pussutu sbarraceà avia sbarra.ccatu : da pudessi acquistà quaichi muhbulettu mudernu, praticu
è spampillulente, cum'ella i
porghje à tutta epica ogni moda
venente. Era statu cusi u tempu è
ogni tantu si ne pentia oinu di
quelli calculi inaIavviati, ma
fatta era, ohimella, è nisunu ci
pudia più nunda. S'ellu ùn era
quellu figliolu adestratu à u
gustu di l'anticaglie chi riclamava ropa vechja, a ghjente d'una
certa età tenia più à i tavulini
lisci di formicà ind'i nostri paesi
chè à i tavulacci grussulani d'una volta.
A mania a s'avia francata. Ci voie à
accunsente ch'ellu era veratimente un hellu
rnobbulu. Ancu senza avè tantu sape nantu
à i mudelli di l'arte, ognunu si pudia accorge ch'ella era statu tagliata be è ch'ella cascava in incanti, ch'elle eranu e sa prupurzioni d'una eleganza naturale, tantu chi u
paisanu più rozu si pudia sinaraViglià ancu
ellu quant'è u citatinu in visita. Era stata
cum'è una riescita di quelle mani di bancalaru. A' chi s'avvenia d'avè intesu ch'ellu ci
averia calatu affettu dinù ellu cum'elli s'innamoranu di a so opera certi artisti di a fola.
A' chi insistia dinù ch'ellu ci purta.va cura à
so modu, ancu per ùn esse statu mai tantu
avvezzu à isse manere di solitu, curn'elli
pensavanu quelli chi l'avianu praticatu.
Soca l'avia cuncepita propiu per huccalla in
casa soia, o mettimu ancu ch'ella fussi stata
qualchi rigalu fattu di e so mani à a moglia,
à a vechja mammone morta troppu giovana
Ghjacurnu FUSINA
è chi nisun figliulinu avia pussutu mai cun
nosce s'ellu ùn hè un visu stancu di ritrattu
sculuritu. U figliolu dinù, smammatu presto, ancu senza parlanne mai, mancu diventatu dopu babbu di famiglia -d'altronde Tan
parlava mai d'affari cusi- pare ch'ellu ci
tenissi dinù el lu à quella marria postu ch'ellu Mi si ne volse disfà mancu in tempi di
restrizzioni, quand'eilu si
n'hè sacrificatu ropa di core
pè dà à manghjà à i ciucci à
ora di scarsia.
Cù i mobbuli hè cusi.
Nascenu e curnplicitai, à a
longa, chi nimu ùn la si
franca, mancu quelli chi
parenu più alluntanati da
quessc e dehhuiczze.
Qualesse clic fussinu c qualità ricunnisciute da u fora,
cù u tempu, pare ch'ella
s'impasti una vicinenza di u
core, una cunsunenza di
l'anima, chi porta, ancu
senza sapé troppu u perché,
à stabbilisce leie trà l'ogettu
è l'umanu. Ci si cala l'affettu. Andate à sapè cum'è si
u legnu, à e longhe, s'avessi
tenutu, in e so venature, a
rnemoria di l'anni, di i gesti,
di e parulle passate, in modu
più sicuru è più veritativu
chè i ricordi umani, chè
ritratti di e fottografie o
ancu chè i filari di a scrittura
ln quellu pezzu paria chi
tuttu avissi pigliatu digià u
dolu prima di l'ora, è s'omu
stava una stonda, ùn fussi
ch'è da fà parte di duvere,
da mustrà a cumpassione di
u vicinatu, si pigliava suhhitu impressione angusciosa tempu entruti. A marna, in
fondu di a stanza, tenia u so posta dinù ella,
è più chè u so postu, cum'è s'ella fussi stata
ancu ella un pezzu di vita urnana, un peziu
più vechju, più saviu, più cuscente torse
chè Value, ainmantate in a so malincunia
addulurata. Issu sintimu ch'omu t'hà di tristizia senza nome precisu è senza speranza
passibbuie da ch'ellu precede appuntu ratLeu di u dulore veru è nudu, quellu chi vi
si lampa à dossu cum'è un pesu tamantu .è
vi face invechjà di colpu l'anima.
Si fighjavanu e duie surelle senza di una
parulla, senza guasi mancu anscià. L'attesa
avia creatu un ambiente zeppu chi impeciava ogni gestu è u facia pisiu cum'è piombu.
Eranu stanche è fitte cum'è si u sangue di e
so vene si ne fussi fughjitu è u so sguardu
ripusava Tissu nantu à quelle mani bianche
senza sapè altru chi là. S'aspettava a morte
chi ghjeramu à orli. S'aspcttava u segnu di
,
a sorte. Cura, in camera di u malatu, ci avianu lasciatu a marnma è u fratellu, è ogni
tantu, sia nna, sia l'aitra, andavanu à affaccassi s'ellu ci era bisognu di nunda. Ma chi
bisognu ci pei esse à issi punti ? On ci hè
chè da aspettà. U tempu si planta. Pare
ch'ellu ùn conti guasi più nunda altru chè
issa vita appesa à un filu, issu rispiru chju-
cu chjucu in a mezombra di una cameretta.
Una vita chi si ne và, pianu pianu è pè u
sempre.
In capu di e duie donne in sala s'era
faut un Motu stranu, duv'etti si precipitavanu à fiocchi i ricordi anziani è venianu à
batte davanti à l'ochji cum'è neve. Tutti
imbulighjati, si intuppavanu unu cun 1' alira, si catapughjavanu cum'è per sorte,
eppuru ùn ci ne era unu chi tenissi arrittu da
per tilt' da tantu ch' elli cranu tutti scundizati è rotti, cum'è si nisun forza l'avessi
pussuti addirizzà è mette in pedi, da prisentassi, logichi è chjari, à orlu di mente. Eranu
accendite di ricordi in u sbandonu di l'idee.
Sarà forse quessu l'addisperu di u curdogliu.
In più bella intrunè in fondu à quella
sala un trostu terribbule. Cum'è si un pisane tamantu fussi scruchjatu è falatu à l'impruvisu nantu à qualchi cascione è l'avissi
sfracellatu. Un fracassu di legnu rottu, una
inciaccatura tremenda, cum'è una sbaffatura di man di gigante in croce à qualchi castagnu vechju zernacu. Qualcosa senza
simule è senza nome chi u paru ùn u si fussinu mancu pussutu figurà e donne. Intelate
s'eranu vultate treminduie à tempu ver di a
mania chi era sempre à u locu, listessa,
cuin'ella era sempre, degna è sdegnosa, cù
u sa legnu grassu è luccichiu, bellu quant'è mai.
Chi pudia esse statu un
tonu tamantu ? Avia trapanatu cum'è un splode d'infernu i muri di a casa, postu
ch'elle sentiinu subbitu
dopu e boci in piazza :
" Chi hè statu ? Avete intesu issu colpu ? Trostu cusi
ùn si ne hè ma' intesu,..
piglia u spaventu 1 Si sarà
micca lampatu qualchissia
in a scala ? "
Aù U trostu ùn pudia
vene chè da a sala. L' avianu
intesu bè e duie marelle. clni
fera schjattatu propiu à
canai, in l'orechje. Era a
marna chi l'avia fattu. Un'
pudia esse chè cum'è
un ughjulu soprumanu,
cum'è una scruccullata di u
legnu Ancu si nunda ùn
paria d'esse cambium.' era
nentru à u legnu chi l'affare
era partutu, in core à u
legnu ch'ellu era sunatu u
trostu. Cum'è s'ellu era
sciappatu qualcosa dentru,
qualcosa di prufondu è di
vechju, di pocu capiscitoghju, cusi à prima vista....
Era statu u fracassu di a
mernoria, un tonu di sottu
chi s'era fattu sente, una volta sola cum'è
per di qualcosa ellu, per di qualcosa à
umani E surcllc s'eranu messe à parlà è
ùn piantavanu più, cum'è s'elle ùn pudissinu più stil iitte, pigliate da una diciulera
seatinata... Eranu in bisognu di spiegassi, di
dissi qualcosa trà d'elle, di truvà logica è
sensu à avianu intesu... E' surtianu infrasate da a so botta chi parianu
quelle di a Pitia greca.
E' po in più bella piantonu. Di colpu,
cum'è s'elle avianu capitu treminduie à
tempu qualcosa. Si fighjonu è si precipitonu in camera di u malatu. U hahhu ripusava
sbiancatu longu tiratu nantu à u lettu. S'era
calla a so pelle. Era passatu tandu. A
mamma è u fratellu stanchi s'eranu alleppicati una cria. On s'eranu mancu resi conta.
Shurronu à pienghje inseme e duie donne è
e lacrime chi li currianu longu a faecia
innaghjalata li parse ch'elle l'ammugliessinu dinù u core.
Karin CRACIUN
Ringraziemu à Karin Craciun d'avè arricchitu issu primu numeru di e so creazione.
%ta in Rumania, Karin Craciun ghjunghje in Corsica in l'83 è insegna l'alemanu à u liceu
Fesch d'Aiacciu. Dapoi u 92 travaglia à l'università di Corsica. Hà fattu una mostra in
Aiacciu in u 95 (La Marge) è un' ultra in Corti in u 97 (Flore).