PLANUL DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ Comuna

Transcription

Raport strategic și plan de acțiune privind energia durabilă - Giroc
RAPORT STRATEGIC
PLANUL DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ
Comuna GIROC
2013 - 2020
1
Raport strategic - Planul de acțiune privind energia durabilă – Comuna Giroc
Dezvoltarea unei comunităţi locale în ceea ce priveşte
energia durabilă reprezintă o provocare și o prioritate în acelaşi
timp. Provocare, pentru că o comunitate trebuie să fie receptivă la
transformările şi schimbările externe şi interne care o pot afecta,
adaptându-se acestor schimbări prin acțiuni și inițiative strategice
locale. O prioritate, pentru că modul în care se dezvoltă localitatea
îi afectează prezentul şi șansele de viitor.
Primăria comunei Giroc îşi propune să contribuie la
materializarea proiectului "CONURBANT” şi la demararea unor
Planuri de Acţiune privind Energiile Durabile (PAED), sprijinind
dezvoltarea durabilă a comunei si nu numai, având în acelaşi timp
ca obiectiv îmbunătăţirea cadrului general de utilizare a energiei
regenerabile în România prin creşterea nivelului de conştientizare a autorităţilor publice locale (APL)
pentru folosirea energiei regenerabile şi îmbunătăţirea politicilor publice de utilizare a acestor surse.
Acţiunile din cadrul proiectului în care primăria noastră este partener vin în ajutorul
comunităţilor mici din jurul Timişoarei prin realizarea Planurilor de Acţiune privind Energiile Durabile
(PAED) în conformitate cu exigențele iniţiativei Comisiei Europene referitoare la Convenţia Primarilor.
Ne dorim ca Planul de acțiune să înglobeze în esenţă o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu care
vizează creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice, utilizarea raţională a energiei în locuinţe şi
cladiri din sectorul rezidențial şi industrial, sustenabilitatea sistemului de transport, modernizarea
sistemului de iluminat public, aplicarea de măsuri de combatere şi adaptare la efectele schimbărilor
climatice, precum şi producerea unei părți importante a energiei necesare din surse regenerabile.
Prin implicarea noastră activă în acest proiect confirmăm şi facem cunoscut atât la nivel local
cât și regional rezultatele administraţiei locale spre transformarea micilor comunităţi în comunități verzi,
care îşi gandesc raţional şi pe termen lung resursele. Viitorul energetic al comunităţii noastre locale
depinde de o strategie locală gândită verde, competitivă şi durabilă, pentru un viitor curat. Numai
împreună ne putem crea un viitor mai bun atât pentru noi, cât şi pentru generaţiile următoare.
Primarul comunei Giroc
Dr. Iosif – Ionel Toma
Planul de Acțiune privind Energia Durabilă (PAED) al localității Giroc a fost dezvoltat în cadrul proiectului:
“An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT
of Mayors” – IEE/10/380/SI 2.589427”, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy
Europe. În cadrul etapelor de dezvoltare a PAED-ului echipa Primăriei Giroc a fost susținută nemijlocit de colectivul
de implementare al proiectului CONURBANT din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara și de echipa de consultanți
ai Denkstatt Romania care au oferit suportul tehnic de specialitate.
2
CUPRINS
1
2
INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 4
1.1
Convenția Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul Conurbant ............................................ 4
1.2
Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energii Sustenabile ......................................... 6
1.3
Schimbările climatice în contextul actual ..................................................................................... 8
1.4
Viziune ......................................................................................................................................... 13
1.5
Scopul strategiei locale ............................................................................................................... 16
1.6
Implicarea comunității ................................................................................................................ 18
ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE – INVENTARUL DE REFERINȚĂ AL EMISIILOR ....................................... 18
2.1 Descrierea localității ......................................................................................................................... 18
2.2 Inventar de emisii de CO2 ................................................................................................................. 20
2.3 Evaluare sectorială ............................................................................................................................ 22
2.3.1 Sector CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII ȘI INDUSTRII.......................................................... 23
2.3.2 Sector ENERGIE .......................................................................................................................... 24
2.3.3 Sector TRANSPORT..................................................................................................................... 28
2.3.4 Sector APĂ și DEȘEURI ............................................................................................................... 29
2.3.5 Sector PLANIFICARE TERITORIALĂ ............................................................................................. 29
3
PAED - PLAN DE ACȚIUNE PENTRU ENERGII DURABILE ..................................................................... 31
3.1 Obiective, ținte şi acţiuni .................................................................................................................. 31
3.2 Plan de acțiune.................................................................................................................................. 32
4
CONCLUZII ........................................................................................................................................... 38
5
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 38
3
1 INTRODUCERE
1.1
Convenția Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul Conurbant
După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia
Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini eforturile depuse de autorităţile
locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol
esenţial le revine autorităţilor publice locale, care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor
climatice, cu atât mai mult dat fiind că 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu
activităţile urbane.
Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate autorităţile locale şi
regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor
de energie regenerabilă în teritoriile lor. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun
atingerea şi depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020.
Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în jurul îndeplinirii
obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de instituţiile europene ca fiind un
model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri.
Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri şi proiecte
concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de referinţă al emisiilor şi să
transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să descrie acţiunile cheie pe care aceştia
planifică să le implementeze.
Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor semnatarilor sunt
multiple, constând în crearea de locuri de muncă calificate, atractive şi stabile care nu depind de
localizare, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai sănătoase, competitivitate economică crescută
şi independenţă energetică mai mare. Experienţa acumulată în această perioadă, baza de date
cuprinzând bunele practici la nivelul întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o
sursă reală de inspiraţie.
Comuna Giroc este semnatar al Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind invitată de Municipiul
Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An inclusive peer-to-peer approach to
involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim
CONURBANT, finanţat prin Programul Intelligent Energy Europe.
Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia) reuneşte
municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru, Croaţia, Italia, Lituania,
România şi Spania.
4
Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie, precum şi comunităţilor
locale mai mici din jurul acestora şi întăririrea capacităţii prin intermediul Convenţiei Primarilor, utilizând
un mod de abordare de la egal la egal, suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi
municipiile mai experimentate. În cadrul Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a proiectului a
derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi de instruire, de evaluare a
status-ului energetic al oraşului, au realizat Inventarul de Referinţă al Emisiilor, au organizat forumuri de
energie, susţinând activităţile proiectului.
Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele Bucovăț, Cărpiniş,
Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Peciu Nou, Pişchia,
Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Şag, în calitate de semnatare ale Convenţiei Primarilor, îşi
definesc astfel obiectivele şi ţintele de dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune
care să conducă la îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate.
Localităţile Conurbaţiei Timişoara – Judeţul Timiş
5
1.2
Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energii Sustenabile
„Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au
capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea
regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru
atingerea ţintei de 20% ar fi făcută !”. Gunther OETTINGER - Comisar European pentru Energie.
Oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul
că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru
un procent similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au
capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de
climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin
integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală.
Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida
eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană
şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni.
Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Întradevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii
Convenţiei se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să
accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică.
Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii
Convenţiei Primarilor se angajează să elaboreze un plan de acţiune privind energia durabilă (PAED) în
maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie
activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum
şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.
Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate
pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă
sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial
în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele.
Suporterii Convenţiei sunt reţele europene (naţionale şi regionale) şi asociaţiile de autorităţi locale care
comunică, acordă sprijin şi stabilesc conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţiei Primarilor.
În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt:
o
Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA”;
o
Asociaţia Municipiilor din România;
Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic
pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energii
6
Durabile la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei
Primarilor, a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui
Plan de Acţiune pentru Energii Durabile cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului
general regional şi naţional.
7
1.3
Schimbările climatice în contextul actual
Schimbările climatice, alături de reducerea biodiversităţii, suprautilizarea resurselor naturale şi creşterea
cantităţii de deşeuri sunt provocări actuale și reale, fără precedent pentru societatea umană,
înregistrate atât la nivel local, naţional cât şi global.
Schimbările climatice reprezintă un proces complex de modificare pe termen lung a elementelor
climatice datorat cu precădere emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activităţi antropice, care
au determinat dezechilibre în atmosferă şi au favorizat intensificarea efectului de seră.
Aceste schimbări nu sunt omogene, astfel că unele regiuni se încălzesc, în timp ce alte zone se răcesc,
devin aride sau umede.
Principalii factori care determină acest fenomen sunt fie naturali (variații în radiaţia solară şi în
activitatea vulcanică), fie antropogeni (schimbări în compoziţia atmosferei din cauza activităţilor
antropice). Acești factori, cumulați, pot explica schimbările observate în temperatura medie globală din
ultimii 150 de ani.
Pe lângă principalele surse antropice directe de emisii a gazelor cu efect de seră, un rol important îl
dețin și sursele de emisii indirecte, care contribuie la acest proces de intensificare a efectului de seră, în
acest sens putând fi menţionate despăduririle şi schimbarea utilizării terenurilor.
Efectul de seră este un fenomen natural dar, dat fiind faptul că atmostfera este tot mai încărcată cu
diferiți poluanți emiși din activitățile antropice, acest efect de seră este tot mai pronunțat și afectează
clima. Acest efect de seră a dus treptat la o încălzire globală a planetei iar efectele sunt resimțite pe tot
globul.
În zilele noastre se produce o accentuare a efectului de seră. Absorbţia radiaţiei infraroşii şi reemisia ei
de către moleculele de gaze din atmosferă este multiplicată de foarte multe ori, din cauza factorilor pe
care îi puteţi identifica în imagine. Cel mai mare procent din energia electrică consumată de către
omenire este produs prin arderea combustibililor fosili. Aceasta are ca efect emisia de CO2 care este
eliberat în atmosferă. El contribuie la intensificarea efectului de seră şi a încălzirii globale. La nivel
planetar, intensificarea efectului de seră se soldează cu încălzirea atmosferei şi a suprafeţei terestre.
Acestea antrenează, la rândul lor, modificări climatice, topirea gheţarilor şi diminuarea permafrostului,
ridicarea nivelului apelor marine, apariţia ploilor acide, modificarea regimului precipitațiilor etc. Emisiile
de CO2, metan, NO2 şi clorofluorocarburi în atmosferă s-au intensificat în ultimul secol după cum indică
diagramele următoare. Ele duc la intensificarea efectului de seră. Până la o anumită limită, efectul de
8
seră este benefic. După depăşirea lor apar probleme. În tabelul următor apar principalele gaze
responsabile de intensificarea efectului de seră şi sursele producerii lor. 1 ]
Gazul
Contribuția procentuală
Surse de proveniență
CO2 – Dioxidul de carbon
50
CFC - Clorofluoro-carburi
20
Arderi de combustibili şi distrugerea
pădurilor
Aer condiționat, frigidere, aerosoli
CH4 – Metanul
16
Încolţirea seminţelor, mlaştini, bălţi,
fermentare, etc.
O3 - Ozonul
8
Poluarea atmosferică
NO2 - Dioxid de azot
6
Arderi de combustibili şi îngrăşăminte
chimice, diferite alte procese industriale
Tabel nr.1 Aportul diferitelor gaze la efectul de seră
IPPC-ul (Intergovernmental Panel for Climate Change) a evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii
fenomenelelor meteorologice extreme ca urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.
Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o creştere semnificativă
a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scăderea numărului de zile cu strat de zăpadă ducând la tendinţa de
încălzire din timpul iernii. Toate aceste fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii,
economiei şi nu în ultimul rând asupra stării de sănătate a populaţiei.
1
(http://proiecte.pmu.ro/teme_cercetare/Tema_1/index.html)
9
Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de creştere a
temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în România se aşteaptă o creştere a
temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-1990, după cum urmează:


între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;
între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0°C şi 2,5°C în cazul
scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii globale şi între 4.0°C şi
5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a temperaturii).2 ]
Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada 2090-2099 secete
pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-est.
Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu geografic şi poate fi
definită prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de vreme specifice acelui spaţiu geografic.
Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice şi
realizarea unor statistici, se face pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de
referinţă. Organizaţia Mondială a Meteorologiei recomandă calcularea normalelor climatice pe intervalul
de referinţă 1961-1990, însă în practică sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea perioadei de 30 de ani ca
perioadă climatică de referinţă este în mare măsură convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul
că mediile lunare, calculate pentru variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate
3
suficientă, inclusiv în cazul zonelor temperate. ]
Studiile cercetătorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie regională a
semnalului încălzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statistică aplicate rezultatelor modelelor
climatice globale, dar şi realizarea de experimente numerice cu modele climatice regionale şi analiza
rezultatelor acestora împreună cu datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali
contribuie la modificările climatice.
Raportarea la normalele standard a valorilor diverşilor parametrii meteorologici pune în evidenţă
variabilitatea climatică prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a mediilor calculate pe perioadă
de referinţă. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple, dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie
neuniformă a energiei atât la scară mare cât şi la scară regională şi locală. 2 ]
Consecinţele acestui fenomen sunt grave şi se manifestă pe termen lung şi la nivelul întregii planete
astfel: gheţarii şi banchizele polare se topesc, nivelul mărilor creşte, circuitul apei în natură se amplifică,
precipitaţiile devin extreme, iar aşa numitele catastrofe naturale devin din ce în ce mai frecvente. În mod
implicit, se constată creşterea suprafeţelor aride ca urmare a dezechilibrelor din ciclul hidrologic,
modificări în desfăşurarea anotimpurilor şi reducerea biodiversităţii.
Schimbările climatice reprezintă o problemă serioasă întrucât atât sistemul nostru natural, cât şi
antroposfera sunt sensibile la aceste fenomene, iar amploarea şi vitezele prognozate pentru aceste
2
Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC), aprobat prin Ordinul
Ministrului nr.1170/29.09.2008, pag.8
3
http://www.meteoromania.ro
10
modificări vor avea un impact semnificativ, ameninţând durabilitatea întregului proces de dezvoltare a
umanităţii.
Prin urmare, schimbările climatice implică şi responsabilizează comunităţile umane sub două aspecte:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

adaptatea comunităţilor la schimbările ce au loc şi pregătirea acestora.
Adaptarea este definită de către IPCC ca fiind reglarea sistemelor naturale sau umane la schimbările
climatice şi efectele acestora, actuale sau anticipate, cu scopul de a modera rezultatele dăunătoare şi de
a exploata aspectele favorabile dezvoltării (după IPCC, 2007).
Sistemele regionale prezintă un grad de vulnerabilitate la schimbările climatice, care pentru județele
Timiș și Arad se manifestă prin reducerea cantităților de precipitații și creșterea temperaturilor medii
anuale.
Temperaturi prezise
4
Distribuţia spaţială a riscului datorat schimbărilor
4
climatice în porţiunea românească a bazinului
4
hidrografic Tisa.
Astfel, pe plan local, cel mai afectat sector ar putea fii cel agricol.
Pe plan regional, în ceea ce priveşte vulnerabilitatea la schimbările climatice, se remarcă faptul că
judeţul Timiş şi Arad deţin importante suprafeţe agricole situate în Câmpia de Vest, acestea două fiind
expuse cel mai mult la modificările preconizate.
Acest cumul de date susține faptul că în următoarea perioadă temperatura medie globală va continua să
crească, ceea ce face ca necesitatea implementării unor măsuri adecvate de adaptare la efectele
schimbărilor climatice să devina tot mai urgente. Studiile generează tot mai multe dezbateri privind cele
mai adecvate măsuri şi acţiuni economice, sociale şi politice pentru diminuarea efectelor schimbărilor
climatice.
4
Institutul National de statistica
11
Pe baza analizelor la nivel naţional, regional şi local ale impactului schimbărilor climatice urmează să fie
adoptate măsurile şi acţiunile adecvate de răspuns care să fie integrate în politicile de dezvoltare
durabilă pe baza cerinţelor sectoriale şi geografice specifice, precum şi pe baza principiilor
conştientizării, solidarităţii şi coeziunii sociale umanim acceptate.
Temperatura medie la nivelul diferiților ani (2009 versus 2013) conform datelor furnizate de către
Adminstrația Națională de Meteorologie variază foarte mult.
Abaterea temperaturii la nivelul - August 2013 – o abatere de 3,1- 4,0 gr. C la nivelul județului Timiș
5
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna august 2013 față de normala climatologică (1961-1990) a
fost pozitivă în toată țara, cea mai mare valoare (5,0°C) înregistrându-se la stația meteorologică de la
Semenic.
Abaterea temperaturii la nivelul - August 2009 – o abatere de 1,6 - 2,0 gr. C la nivelul județului Timiș
5
5
Site-ul Adminstrației Naționale de Meteorologie
12
In funcție de abaterile temperaturilor medii din luna august 2009, față de temperaturile medii
multianuale (1961-1990) ale acestei luni, temperatura medie a aerului s-a situat peste valorile normale
în cea mai mare parte a țării. Abateri pozitive mai mari de 2.0°C s-au semnalat in vestul țării (Sannicolau
Mare 2.8°C). In nordul Dobrogei temperatura medie s-a încadrat în valorile normale pentru luna august.
1.4
Viziune
Viziunea Comunei Giroc în ceea ce priveşte domeniul energetic.
Una din provocările majore pentru Uniunea Europeană și implicit și pentru România se referă la modul
în care se poate asigura securitatea energetică cu energie competitivă şi „curată”, ţinând cont de
limitarea schimbărilor climatice, escaladarea cererii globale de energie şi de viitorul nesigur al accesului
la resursele energetice. Viziunea politicii energetice europene de astăzi corespunde conceptului de
dezvoltare durabilă şi se referă la următoarele aspecte importante:
accesul consumatorilor la sursele de energie la preţuri accesibile şi stabile;
dezvoltarea durabilă a producţiei, transportului şi consumului de energie;
siguranţa în aprovizionarea cu energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În acest context, politica energetică a României trebuie să fie corelată cu documentele similare existente
la nivel european pentru a asigura convergenţa politicii ţării noastre cu politica Uniunii Europene în
domeniu.
Strategia energetică urmăreşte îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie – mediu a
Uniunii Europene, obiective asumate şi de România.
Principalul obiectiv propus prin strategia energetică a României (SER) pentru perioada 2007-2020
actualizată pentru perioada 2011 – 2020 îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent,
cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi
unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor
dezvoltării durabile.
De asemenea, îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea surselor regenerabile de energie și
diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei necesită acțiuni
concrete și eficiente. În acest context, România trebuie să acționeze susținut și coerent în vederea
alinierii la acțiunile europene ce promovează obiectivele Lisabona. În vederea limitării creșterii
previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de seră, România va acționa în
special în domeniul eficienței energetice și în domeniul surselor regenerabile de energie. Acțiunile
vizând promovarea eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie vor contribui atât la
reducerea impactului negativ asupra mediului, cât și la creșterea securității în alimentare, diminuând
gradul de dependență a României de importurile de energie.
Eficiența energetică
Directiva nr. 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali, care devine obligatorie pentru
România din anul 2008, prevede că statele membre UE se angajează să realizeze reducerea consumului
de energie finală cu cel putin 9% într-o perioadă de nouă ani (2008-2016) comparativ cu media
consumului din ultimii cinci ani pentru care există date disponibile (2001-2005).
13
In acest sens, se vor adopta următoarele măsuri în domeniul eficienţei energetice:
a) utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele de
performanţă energetică care prevăd furnizarea de economii de energie măsurabile;
b) achiziţionarea de echipamente şi tehnologii ţinând seama cu prioritate de specificaţiile privind
eficienţa energetică.
Potenţialul naţional de economisire de energie, respectiv de reducere a pierderilor energetice, este
apreciat la 27 – 35 % din resursele energetice primare (industrie 20 - 25%, clădiri 40 – 50%, transporturi
35 – 40%).
În acest sens Comuna Giroc încearcă prin aprobarea Strategiei privind energiile durabile să adere și să
satisfacă toate aceste cerințe în vederea aderării la politicile Uniunii, dezvoltând principiul “Eficiență
energetică pentru o dezvoltare durabilă a comunei”.
Viziunea se reflectă în obiectivele propuse în Strategia Romaniei :
Siguranţă energetică:
1. Creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea
dependenţei de resursele energetice de import (OS1);
2. Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice şi a rutelor de transport a acestora
(OS2);
3. Creşterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naţionale de transport a energiei electrice, gazelor
naturale şi petrolului (OS3);
4. Protecţia infrastructurii critice (OS4);
Dezvoltare durabilă:
5. Creşterea eficienţei energetice (OS5);
6. Promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile (OS6);
7. Promovarea producerii de energie electrică şi termică în centrale cu cogenerare, în special în
instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă (OS7);
8. Susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile
(OS8);
9. Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător (OS9);
10. Utilizarea raţională şi eficientă a resurselor energetice primare (OS10);
Competitivitate:
11. Dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate
verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de seră şi servicii energetice (OS11);
12. Liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi nediscriminatoriu al
participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distribuţie şi interconexiunile internaţionale (OS12);
13. Continuarea procesului de restructurare şi privatizare, în special pe bursă, în sectoarele energiei
electrice, termice şi gazelor naturale (OS13);
14. Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creşterii
profitabilităţii şi accesului pe piaţa de capital (OS14).
14
Conform Strategiei de dezvoltare a comunei 2008-2013/2014-2020 în anul 2020, Comuna Giroc se
dorește a fi o importantă arie metropolitană al cărui obiectiv strategic general este ”Dezvoltarea şi
consolidarea unei zone economice puternice, stabile şi diversificată, capabilă să asigure prosperitatea şi
creşterea calităţii vieţii cetățenilor comunei”. Această strategie cuprinde câteva obiective clare privind
eficientizarea energetică:
Taxe reduse, pentru persoane care implementeaza RES - Renewable energy system în clădirile
rezidențiale;
Scutirea de impozite pentru cetățenii care își izolează clădirile;
Asigurarea de suport pentru întocmirea documentației necesare accesării fondurilor de mediu
pentru dezvoltarea energiei durabile la nivel local pentru cetățenii;
Implementarea panourilor solare : recomandare panouri solare 2-3 Kw;
Conștientizarea funcționarilor și a cetățenilor pentru reducerea consumului de energie;
Utilizarea becurilor eficiente energetic, utilizarea smart a surselor de lumină;
Implementarea unor senzori de prezență în parcuri și clădiri în vederea diminuării consumului
de energie pe timp de noapte;
PPP - iluminat public eficient cu reducerea a 70% a consumurilor de energie;
Reglarea intensității luminoase a iluminatului public pe timp de noapte și anotimpuri;
Reglementarea traficului greu pe DJ 595 ( reducerea traficului greu sub 2.000 autovehicole/h)
Campanii locale privind autovehicolele cu emisii ridicate din import- verificarea în baza de date a
numărului acestora și realizarea conștientizării privind cumpărarea autovehiculelor eficiente;
Propunere de HCL pentru cumpărarea 4 autobuze noi pentru transportul public local;
Eșalonarea unui orar pentru transportul public astfel încât să ofere posibilitatea unui mai mare
număr de călatori să beneficieze de deplasări în Timișoara cu autobuzele locale;
Incurajarea transportului public prin oferirea de facilități batrânilor și copiilor;
Implementarea unui sistem atractiv de conștientizare și informare publică a cetățenilor în
sistemele de transport public;
Stabilirea de Stații de autobuz la hipermarketurile din apropiere;
Realizarea de piste de biciclete/trotuare ;
Realizarea unui parc fotovoltaic;
Realizarea anuala a “Zilei Energiei Giroc”, prin implicarea tuturor părților interesate în
eveniment;
Realizarea de schimburi de experiență cu alte localități de marimea Girocului din grupul de lucru
al Pactului Primarilor, privind bunele practici aplicate pentru eficientizarea energetică locală, transfer de
proiecte fezabile;
Realizarea unui ghid de bune practici privind protecția mediului și eficientizarea energetică
locală, care să fie distribuit atât cetățenilor cât și instituțiilor publice (școli, grădinițe, etc.). Publicarea
acestuia în cca. 3000 exemplare;
Organizarea unor campanii anuale de plantare arbori la nivelul localității prin implicarea liceului
și a gradinițelor. Crearea unei perdele de arbori în etape succinte eșalonate pe 3 ani, astfel încât la
nivelul anului 2017 să existe o perdea de protecție a comunei și implicit a cetățenilor;
Conștientizarea cetățenilor privind selectarea deșeurilor la sursa de generare, în vederea
creșterii % de deșeuri reciclate de pe aria comunei – 1 campanie de conștientizare pe an;
Realizarea unui studiu privind cantitatea și calitatea deșeurilor vegetale generate la nivelul
localităților și studierea fezabilității implementării de sisteme de compostare;
Plantarea de arbori rezistenți la stress hidric și termic în parcurile noi amenajate, pentru
asigurarea umbririi acestor parcuri. Cel putin 5 arbori la o suprafață de 500 mp;
15
Creșterea capacității administrative locale prin implementarea standardelor ISO 9001 și ISO
14001;
Târguri locale de energie pentru populație în scopul conștientizării populației de existența
energiei verzi;
Achiziția de noi autobuze, înlocuirea parcului auto existent al operatorului local de transport în
vederea scăderii emisiilor de CO2 și implicit a poluării.
Asfaltarea zonelor noi de locuințe în vederea scăderii pulberilor de praf în aer.
Misiunea este orientată spre eficientizare energetică la nivelul localităților comunei în aproape toate
sectoarele de activitate (cu preponderență în cele care pot fi influențate de către administrația locală ) și
dezvoltarea de noi surse alternative de generare de energie sustenabilă.
1.5
Scopul strategiei locale
Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este un document cheie care arată modul în care
semnatarul Convenţiei îşi va respecta angajamentul până în anul 2020. El foloseşte rezultatele
Inventarului de Referinţă al Emisiilor pentru a identifica cele mai bune domenii de acţiune şi oportunităţi
pentru atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO2 stabilită de autoritatea locală. El defineşte
măsurile concrete de reducere a emisiilor, dar şi calendarul şi responsabilităţile atribuite, care traduc
strategia pe termen lung în acţiune. Semnatarii se angajează să depună PAED-urile lor în decursul anului
următor aderării. 6
PAED nu ar trebui să fie privit ca un document cu o structură fixă şi rigidă, deoarece circumstanţele se
schimbă şi, pe măsură ce acţiunile aflate în desfăşurare dau rezultate şi conferă experienţă, ar putea fi
util/necesar ca planul să fie revizuit în mod regulat.
PAED-ul este un document strategic care conține obiective, ținte și măsuri clare pentru dimunuarea
emisiilor de CO2 la nivel local. Acest document va putea fi adaptat și modificat ori de câte ori
administrația locală consideră oportun și dorește includerea a noi măsuri care să aducă un aport la
diminuarea emisiilor de CO2 la nivel local.
PAED-ul vine în întimpinarea angajamentelor pe care Administrația locală și le-a asumat odată cu
semnarea ”Pactului Primarilor” în data de 13.12.2011. Primăria Girocului, odată cu semnarea adeziunii,
și-a asumat o serie de obligații, printre care se numără urmatoarele:
 să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane suficiente în
vederea punerii în practică a acţiunilor necesare;
 să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor (Baseline Emission Inventory);
 să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la
aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să
conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în 2020;
 să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului
lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare.
Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor
de acţiune privind energia durabilă, semnatarii se angajează:
6
JRC European Comission - Cum să pregăteşti un plan de acţiune privind energia durabilă (PAED) – Ghid
16

să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale;
 să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în privinţa dezvoltării
durabile şi a eficienţei energetice;
 să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la întâlnirile grupurilor
de discuţii ale Convenţiei Primarilor;
 să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în special, să îi
încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie;
Prin această adeziune, Comuna Giroc se situează printre cele peste 4.500 de semnatare ale Convenţiei
Primarilor, cetăţenii urbei situându-se printre cei peste 166,805,701 cetăţeni care sunt angrenaţi în
dezvoltarea unei comunităţi sustenabile.
Pentru a putea îndeplini obiectivele și măsurile clare în vederea eficientizării energetice locale țintite în
PAED, administrația locală trebuie să aloce resurse financiare și umane pentru îndeplinirea acestora, să
creioneze la nivel local un program de management al PAED-ului și să gasească cele mai bune
instrumente și metode de monitorizare a măsurilor astfel încât acestea să fie implementate cu succes.
17
1.6
Implicarea comunității
În vederea dezvoltării PAED-ului, administrația locală a conștientizat încă de la semnarea adeziunii că un
rol important în dezvoltarea PAED-ului, iar mai apoi în partea de implementare și monitorizare o vor
avea diverse părți interesate din zonă, iar că aportul acestora va fi nemijlocit.
Diseminarea informaților cu privire la dezvoltarea PAED-ului la nivel local a avut loc încă de la semnarea
adeziunii, prin publicarea unui articol în ziarul local al comunei Giroc.
Pentru a-și îndeplini angajamentul însușit și pentru a cointeresa diverse părți interesate, Primăria
Comunei Giroc împreună cu Primăria Timișoara în contextul Proiectului Conurbant, a organizat un forum
pentru informarea și instruirea reprezentanților autorităților publice locale, a diferiților reprezentanți ai
părților interesate, pe teme legate de schimbările climatice și energia durabilă. Acest forum a avut ca
scop asistența administrației locale în implicarea comunități locale în elaborarea PAED-ului, informarea
cu privire la pașii importanți în dezvoltarea PAED-ului, cât și formularea unor obiective și măsuri care să
aibă ca scop reducerea emisiilor de CO2 la nivel local, respectiv adaptarea locală la efectele schimbărilor
climatice.
Informarea publicului cu privire la Forumul local s-a realizat prin postarea în comună pe diferite aviziere
a unui poster cu tematica abordată la forum, cât și postarea pe web site-ul Primăriei astfel încât toți cei
interesați să poată accesa și cere clarificări în cazul în care se consideră necesar. Reprezentanții Primăriei
Giroc au transmis invitații oficiale de participare către toate părțile interesate, către Consilierii locali și
către instituțiile relevante a fi implicate în acest proces. Forumul a avut o audiență mare, fiind prezent
un număr de 35 de persoane care au participat activ și au reușit să creioneze primele măsuri relevante a
fii integrate în planul de acțiune.
De asemenea, în perioada dezvoltării IRE – Inventarului de referință al emisiilor, prin transmiterea
cererilor de date specifice pe diferite sectoare, instituții și organizații relevante au fost informate și
integrate în procesul de dezvoltare a PAED-ului local.
Conform cerințelor legale privind aprobarea unor strategii locale, adminstrația are obligația de a
organiza o dezbatere publică cu cetățenii și toate părțile interesate, pentru informarea și diseminarea
acțiunilor din PAED, eveniment în care pot fi aduse modificări și îmbunătățiri înainte ca PAED-ul să intre
în aprobare la Consiliu Local.
2 ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE – INVENTARUL DE REFERINȚĂ AL EMISIILOR
2.1 Descrierea localității
Comuna Giroc este situată in centrul județului Timiș, în Câmpia Joasă a Timișului, la întretăierea paralelei
de 45o 50' 30'' lat. N cu meridianul de 21o 30' long. E; se afla la 1 km depărtare de Municipiul Timișoara.
18
Comuna are în componență 2 localități: satul reședință, Giroc și
satul Chișoda. În urma Recensământului Populației din anul 2011
comuna Giroc numără 8145 locuitori.
Comuna are o suprafață de 55.28 km2 și beneficiază de o așezare
naturală cu condiții deosebite de mediu. La sudul localității se află o
întindere de 420ha de pădure , râul Timiș cu o plajă de peste 40 ha,
iar dincolo de râul Timiș se află alte 1400 de ha . În prezent se
constată un interes crescut pentru dezvoltarea zonelor de locuit
înspre această pădure dar și pentru dezvoltarea de obiective
turistice.
Extravilanul localității Giroc este 2075,43 ha iar al localității Chișoda de 836,93 ha, reprezentând un total
pe comună de 2.912,36 ha.
Situația economică a comunei :
Activitatea economică a comunei Giroc este caracterizată de
existența unei comunități de afaceri locale consolidate și
diversificate, capabilă să aducă comunei
venituri
considerabile. Pe raza comunei Giroc sunt în evidență ca
platitoare de taxe și impozite un număr de 368 societăți
comerciale dintre care 8 agenți economici mari așezați pe
platforma industrială Calea Șagului figureaza în rândul marilor
contribuabili. Aici aminitim firme cu renume Grup Incontro,
Real Hypermarket, Arabesque, Metro, Baumax, Praktiker ,
Arthema. Societățile comerciale de pe raza comunei Giroc
oferă în medie un numar de 3000 de locuri de muncă atât
pentru locuitorii comunei cât și pentru comunitățile
învecinate.
Crearea acestor locuri de muncă a făcut ca numărul șomerilor
să fie redus simțitor. Deși platforma industrială Calea Șagului
oferă condiții deosebite pentru dezvoltarea industriei , aceasta
a luat avânt deosebit și în intravilanul comunei, ca unități de
marcă reprezentative fiind SC CODALB SRL, Societatea Romana-Geramana TIFEL SRL , SC DAF JUNIOR
SRL.
Cele mai reprezentate domenii sunt:
- Comerț cu ridicata și cu amănuntul , reparații autovehicule, motociclete și bunuri personale – 90
unități
- industria prelucrătoare- 51 unități
- tranzacții imobiliare, închiriere, și activități de servicii prestate în general intreprinderilor- 50
unități
- transport, depozitare și comunicații – 18 unități
- construcții -16 unități.
19
Gradul de dezvoltare
Populația comunei a fost în anul 2006 de 4512 persoane crescând cu 80 % , astăzi după recensământul
din 2011 populația comunei fiind de 8145 de locuitori. Populația a crescut îndeosebi datorită extinderii
zonelor de locuit și datorită apropierii acestora de municipiul Timișoara.
Astăzi comuna Giroc este cunsocută ca fiind cu cel mai mare
grad de dezvoltare la nivelul țării, comuna care a cunoscut
cea mai rapidă dezvoltare din toate punctele de vedere:
infrastrucură, industrie , cultură. Comuna Giroc are un avans
de dezvoltare de 40 % față de alte comune, având în
componență o primărie ultramodernă cu sistem informatic
de prelucrare a tuturor documentelor, fiind singura de acest
gen, un centru de permanență (mini spital), 4 cabinete
medicale, 2 centre culturale, o remiză de pompieri modernă
si utilată, poliție locală la standarde, un ansamblu folcloric performant de talie internațională, o
platformă industrială cu firme reprezentative pentru economia județului și a țării (CET SUD), 4 hoteluri, 5
restaurante, Săli de sport, școli și grădinițe ultramoderne etc. Datorită acestor lucruri administrația
comunei este singura premiată anual de Prefectura Județului pentru performanța în administrație.
2.2 Inventar de emisii de CO2
Având în vedere că la nivelul anului 1990 nu au existat date statistice necesare pentru elaborarea
inventarului de emisii și că datorită condițiilor economice și politice au fost înregistratate numeroase
transformări adminstrative și legislative, culminând cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a
considerat că cele mai evidente și acurate date ar putea fi colectate la nivelul anului 2008. Prin urmare,
„Inventarul de Referință al Emisiilor” după cum este cerut de Pactul Primarilor, include date privind
consumurile din sectoarele relevante provenite direct de la distribuitorii de utilități, verificate în cruce cu
datele înregistrate la administrația locală.
Datorită influenței reduse pe care Autoritatea Locală o poate exercita, sectorul agricultură a fost exclus
din acest inventar; pe viitor, pe masură ce se va acumula mai multă experiență și se vor înțelege foarte
bine mecanismele care trebuiesc aplicate pentru reducerea emisiilor de CO2, comunitatea locală își va
îndrepta atenția și către acest sector, dacă va considera oportun, deși agricultura locală nu este la
nivelul anilor 90.
20
Sursa datelor
Sursele care au furnizat datele utilizate sunt următoarele:
 Clădiri rezidențiale – Primăria Comunei Giroc, date recensământ
 Clădiri instituționale – Primăria Comunei Giroc
 Energie – date EON Gaz și ELECTRICA
 Apa – SC Giroceana SRL
 Deșeuri – Compania de salubrizare Retim Ecologic Service SA
Colectarea datelor necesare s-a facut de către echipa de proiect în cooperare cu reprezentanții structurii
„Convenant of Mayors” din Primăria Timișoara, utilizând bazele de date furnizate de către consultant și
chestionare pentru intervievare.
Sumarul inventarului emisiilor de bază
Inventarul de referinţă al emisiilor reprezintă o cuantificare a cantităţii de CO2 emise ca urmare a
consumului de energie sub toate formele ei, la nivelul unei localități pe durata unui an de referinţă.
Acesta permite identificarea principalelor surse de emisii de CO2 şi posibilităţile de reducere respective
pe diferite sectoare de activitate.
Inventarul consumului de energie analizat în diferitele sectoare la nivelul anului 2008, indică un consum
energetic total de 30829 MWh, ceea ce reprezintă 10327 tone CO2. Cantitatea totală de emisii de CO2
per locuitor este de 2,11 tone CO2/capita, indicator aflat la nivelul a aproximativ jumătate din
indicatorul specific pentru localitatea Timișoara (5,1 tone CO2/capita) sau la jumătate față de indicatorul
specific pentru România (4,4 to CO2/capita)7, după cum este reprezentat în graficul de mai jos. De
asemenea, Girocul se află cam la același nivel de consum per capita cu alte comune sau orașe mai mici
din județul Arad.
Benchmarking – ul emisiilor de CO2, și încadrarea Girocului
In funcţie de sursele de energie şi abordarea aleasă, factorii utilizați pentru stabilirea inventarului de
referință al emisiilor la nivelul comunei Giroc au fost următorii:
7
Sursa: http://data.worldbank.org/indicator/EN.ATM.CO2E.PC
21
Combustibil utilizat
Factori utilizați (sursa) – tone CO2/MWh
Electricitate
0,701 – Factor standard IPPC
Gaz Natural
0,202 – Factor standard IPPC
Gaz natural lichefiat
0,231 - Factor standard IPPC
Motorină
Benzină
Biomasă
0,403 – Factor LCA (biomasa utilizată la încălzire nu este din
surse sigure (din păduri exploatate sustenabil)
2.3 Evaluare sectorială
Sectoarele avute în vedere, consumul de energie final și cantitatea de emisii de CO2 specifice fiecărui
sector în parte sunt listate în tabelul de mai jos:
Categorie
Consumul final de energie
[ MWh ]
Emisii de CO2 [t]/ emisii echivalent
CO2 [t]
372
142
11389
4715
362
254
0
0
12123
5109
Parcul municipal
417
111
Transport public
778
208
Transportul privat și comercial
17511
4532
Subtotal transport
18706
4850
Clădiri, echipamente , instalații și industrii
Clădiri, echipamente/instalații
municipale și instituționale
Clădiri rezidențiale
Iluminatul public municipal
Industrii
Subtotal clădiri, echipamente/instalații și
industrii
Transport
Gestionarea deșeurilor
TOTAL
366
30829
10327
22
Impactul datorat consumurilor pe sectoarele de activitate la nivel local, pentru anul de referință 2008.
2.3.1 Sector CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII ȘI INDUSTRII
La nivelul anului 2008 sectorul rezidențial este reprezentat prin 2778 case de locuit și 47 blocuri. O mare
parte din clădirile rezidențiale sunt construcții mai vechi de 20 de ani, cu un grad de izolare termică
deficitară, având în vedere materialele de construcții și tehnicile utilizate la vremea respectivă, dar
datele de recensământ la nivelul anului 2011 au reliefat un procent de 60% clădiri rezidențiale izolate
termic până la acea dată.
După recensământul din 7-14 ianuarie 1992, populația comunei era de 3951 locuitori, din care doar
populația localității Giroc era de 2122 locuitori.
La 1 ianuarie 1994 populația localității era de 1936 locuitori (din 3606 ai comunei), 53,7%, din care 870
erau bărbați și 1066 femei.
După ultimul recensământ al populației și locuințelor desfășurat în anul 2002, localitatea Giroc numără
2293 locuitori (53,45 % din totalul comunei).
La același recensământ, în Giroc au fost înregistrate 733 de gospodării, cu un număr de 2354 camere în
suprafață de 37 965 mp. În ultimul timp, o dată cu dezvoltarea economiei locale, extinderea centrului
comercial „Totalco”, a dezvoltării infrastructurii (drumuri asfaltate, rețea de gaz, apă și canalizare), mai
ales după anul 2000, are loc o dezvoltare fără precedent a domeniului imobiliar.
Nivelul populației a crescut vertiginos din anul 2000, datorită faptului că localitatea și-a dezvoltat pe
rând infrastructura de utilități (apă, canal, rețeaua de gaz natural și rețeaua locală de drumuri), care a
dus la o migrare masivă a populației din Timișoara către o zonă mai ferită și liniștită, limitrofă Timișoarei,
care putea oferi confortul necesar și mult căutat de către tot mai multe familii. La nivelul anului 2000
23
existau un număr de 4295 locuitori, ajungând în anul 2008 la 6020 locuitori și se estimează că la nivelul
anului 2013 populația a ajuns la un nivel de cca. 11.000 locuitori.
Creșterea numărului de locuitori la nivelul localității
Sursa: Institutul National de Statistică – Direcția Regională de Statistică Timiș
2.3.2 Sector ENERGIE
La nivelul comunei Giroc acest sector nu este foarte bine reprezentat, toate instituțiile cât și cetățenii
utilizează ca și surse de consum energie electrică și gaz natural, cele distribuite în rețeaua națională prin
distribuitorii autorizați.
O altă sursă de energie care este utilizată la nivel local în mare parte de către clădirile rezidențiale mai
vechi de 1980 este biomasa. Aceasta este aprovizionată individual deoarece nu există puncte de achiziție
controlate din punct de vedere al provenienței lemnului utilizat la nivel local care să facă față cerințelor
cetățenilor.
Nu există la nivel local producători de energie electrică sau termică și nici nu a existat interes până acum
pentru racordarea comunei la rețeaua CET-ului care distribuie agentul termic către clădirile rezidențiale
și municipale ale Timișoarei.
În schimb, un potențial de producere locală de energie regenerabilă ar putea fii de interes, atât la nivelul
zonei rezidențiale cât și la nivelul instituțiilor publice.
Potențialul de energie regenerabilă
Punerea în practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potenţialului surselor regenerabile de
energie (SRE) se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu și lung şi
oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice şi înscrierea în
acquis-ul comunitar în domeniu.
Cartea Albă prognozează o reducere a emisiilor de CO2 estimate, potrivit cu scenariul care trebuie
urmărit până în 2010 pentru țările UE, astfel:
24
Tipul de energie
1. Eoliană
2. Hidro
3. Fotovoltaică
4. Biomasă
5. Geotermală (+pompe de căldură)
6. Colectoare solare
Total pentru piaţa UE
Capacitate
suplimentară
36 GW
13 GW
3 GWp
90 Mtep
2.5 GW
94 mil m2
Reducerea de CO2
(mil tone / an)
72
48
3
255
5
19
402
Potențial solar : În privinţa radiaţiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atinge
valori maxime în luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) şi valori minime în luna februarie ( 0.34 kWh/ m2/zi).
Potențial biomasă : Din punct de vedere al potențialului energetic al biomasei, teritoriul României a fost
împărțit în opt regiuni și anume: Delta Dunării – rezervație a biosferei, Dobrogea, Moldova, Munții
Carpați (Estici, Sudici, Apuseni), Platoul Transilvaniei, Câmpia de Vest, Subcarpații, Campia de Sud.
Potențialul de biomasă pe sorturi, regiuni și total este prezentat în tabelul de mai jos.
Potențialul energetic geotermal
Tabelul de mai jos prezintă o sinteză a principalilor parametrii din perimetrele geotermale
importante din România, inclusiv a potențialului energetic teoretic.
Utilizarea energiei geotermice extrase este folosită în proporție de 37% pentru încălzire, 30%
pentru agricultură (sere), 23% în procese industriale, 7% în alte scopuri. Dintr-un număr de 14 sonde
25
geotermale săpate în intervalul 1995-2000 la adâncimi de 1500-3000 m, numai două sonde au fost
neproductive, înregistrându-se o rată de suces de 86%.
DISTRIBUȚIA POTENȚIALULUI SRE ÎN ROMÂNIA. ZONAREA GEOGRAFICĂ, HĂRȚI DE PROFIL
Zonarea energetică solară. Harta solară a României
Pornind de la datele disponibile s-a întocmit harta cu distribuția în teritoriu a radiației solare în România.
Harta cuprinde distribuția fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente pe suprafața orizontală pe
teritoriul României.
Sunt evidențiate 5 zone, diferențiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se
constată că mai mult de jumătate din suprafața țării beneficiază de un flux de energie mediu anual de
1275 kWh/m2.
Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicațiile electroenergetice ale energiei solare în țara noastră
sunt:



Primul areal, care include suprafeţele cu cel
mai ridicat potenţial, acoperă Dobrogea şi o
mare parte din Câmpia Română.
Al doilea areal, cu un potenţial bun, include
nordul Câmpiei Române, Podişul Getic,
Subcarpații Olteniei şi Munteniei, o bună parte
din Lunca Dunării, sudul şi centrul Podişului
Moldovenesc şi Câmpia şi Dealurile Vestice şi
vestul Podişului Transilvaniei, unde radiaţia
solară pe suprafaţă orizontală se situează între
1300 şi 1400 MJ / m2.
Cel de-al treilea areal, cu potenţialul moderat,
dispune de mai puţin de 1300 MJ / m2 şi
26
acoperă cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei, nordul Podişului Moldovenesc şi Rama
Carpatică.
Îndeosebi în zona montană variaţia pe teritoriu a radiaţiei solare directe este foarte mare, formele
negative de relief favorizând persistenţa ceţii și diminuând chiar durata posibilă de strălucire a Soarelui,
în timp ce formele pozitive de relief, în funcţie de orientarea în raport cu Soarele şi cu direcţia
dominantă de circulaţie a aerului, pot favoriza creşterea sau, dimpotrivă determină diminuarea radiaţiei
solare directe.
Zonarea resurselor de vânt. Harta eoliană a României
A fost elaborată Harta eoliană a României care cuprinde vitezele medii anuale calculate la înălțimea de
50 m deasupra solului (vezi figura de mai jos).



Distribuţia pe teritoriul României a vitezei medii a vântului scoate în evidenţă ca principală zonă cu
potenţial energetic eolian aceea a vârfurilor montane unde viteza vântului poate depăşi 8 m/s.
A doua zonă cu potenţial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil o constituie Litoralul Mării
Negre, Delta Dunării şi nordul
Dobrogei unde viteza medie anuală
a vântului se situează în jurul a 6
m/s. Fată de alte zone exploatarea
energetică a potenţialui eolian din
această zonă este favorizată şi de
turbulenţa mai mică a vântului.
Cea de a treia zonă cu potenţial
considerabil o constituie Podişul
Bârladului unde viteza medie a
vântului este de circa 4-5 m/s.
Viteze favorabile ale vântului mai
sunt semnalate şi în alte areale mai
restrânse din vestul ţării, în Banat și
pe pantele occidentale ale Dealurilor Vestice.
Distribuția resurselor geotermale
Prospecțiunea geotermică realizată prin măsurători
ale temperaturii a permis elaborarea unor hărți
geotermice pentru întregul teritoriu al României,
evidențiind distribuția temperaturii la adâncimi de
1,2,3 și 5 km. Aceste hărți indică ca zone favorabile
pentru
concentrarea
resurselor
geotermale
o
suprafețele circumscrise de 60-120 C (pentru exploatarea apelor geotermale pentru producerea de
energie termică) și suprafețe în care temperatura la 3 km adancime depășește 140 oC (zone posibile
pentru exploatarea energiei geotermice în vederea generării de energie electrică).
27
Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt caracteristice ariile din
Câmpia de Vest, în timp ce pentru cel de-al doilea tip sunt caracteristice sistemele geothermal dominant
conductive situate în aria de dezvoltare a vulcanismului neogencuaternar din Carpații Orientali: OașGutâi-Tibleș și, repectiv, Călimani-Gurghiu-Harghita.
Este cunoscut faptul că zona Timișoarei are un potențial geotermal, în schimb zona Girocului nu a fost
explorată îndeajuns pentru a lua o decizie de dezvoltare a unei infrastructuri sau proiecte pe această
sursă.
2.3.3 Sector TRANSPORT
În comuna Giroc transportul public este în regie proprie, comuna beneficiind de propria firmă de
transport local constituită într-o societate cu răspundere limitată - SC GIROCEANA SRL .
Domeniile de activitate ale societății Giroceana vin în întâmpinarea necesităților cotidiene de confort ale
cetățenilor comunei Giroc și sunt reprezentate de urmatoarele:
 Asigurarea transportului public pe rutele Giroc – Timișoara și retur, respectiv Chișoda - Giroc și
retur;
 Asigurarea transportului ocazional al grupurilor organizate de elevi, formații artistice, echipe
sportive sau cetățeni ai localităților Giroc și Chișoda, atât în țară cât și în străinătate.
 Intreținerea rețelelor de apă-canal
 Intreținerea iluminatului public
 Intreținerea drumurilor locale pe timp de iarnă
Pentru mai buna desfășurare a activităților societății Giroceana, aceasta dispune de următoarele dotări:
 6 Autobuze IKARUS (37 locuri pe scaune), tip EURO 2, - pentru asigurarea transportului public pe
rutele Giroc-Timișoara și retur, respectiv Chișoda – Timișoara și retur.
 1 autocar KASSBOHRER-SETRA -46 locuri - pentru transportul ocazional al grupurilor organizate
 1 vidanja - pentru problemele curente de apăcanal
 1 autogreder
 1 autoscară - pentru întreținere iluminat public
 1 cilindru compactor
 1 tractor cu remorcă - pentru lucrări diverse
 1 utilaj de împrăștiat material antiderapant
 1 buldoexcavator pentru lucrări de întreținere a
sistemului apă - canal și diverse
 1 mașină de tocat crengi
 1 utilaj pentru marcaj rutier
28
2.3.4 Sector APĂ și DEȘEURI
Localitatea Giroc este una dintre localitățile limitrofe Timișoarei cu cea mai nouă și completă
infrastructură de apă și canal finalizată în anul 2007. În anul 2010 s-au efectuat extinderi ale rețelei de
apă potabilă și canalizare precum și branșamente la gospodăriile din Comuna Giroc și Chișoda, aceasta
fiind extinsă spre noile zone rezidențiale în anul 2012 și anume spre zona Planiște, Cartierul Florilor și la
Unitățile Militare Giroc
Există însă rezidențe care nu sunt racordate la sistem în momentul de față. Racordările sunt făcute la
cerere, iar branșarea se realizează de către SC GIROCEANA SRL, compania care administrează rețeaua de
apă și canal.
Legat de managementul deșeurilor la nivelul localității, pe partea de colectare deșeuri urbane și anume
deșeuri menajere și deșeuri reciclabile generate la nivelul caselor de locuit sau a blocurilor de locuit,
aceasta se realizează prin agentul de salubrizare RETIM ECOLOGIC SERVICE SA care a încheiat contracte
individuale cu generatorii de deșeuri sau cu asociațiile de proprietari pentru colectarea deșeurilor.
Preluarea deșeurilor la nivelul localității se realizează în sistem dual, deșeurile menajere colectându-se
săptămânal iar deșeurile reciclabile o dată la o lună.
La nivelul localității există și puncte de colectare selectivă a deșeurilor unde cetățenii au posibiliatea de a
depozita selectiv deșeurile generate, acestea fiind preluate de către firme autorizate de colectare.
Deșeurile vegetale generate la nivelul localități sunt de multe ori depozitate necontrolat pe suprafețele
verzi virane ale localității neexitând un sistem controlat de colectare și revalorificare ale acestora. Acest
aspect ar putea fi unul care poate fi îmbunătățit, iar administrația locală își dorește crearea unui sistem
pilot prin care să colecteze aceste deșeuri urmând ca acestea să fie preluate de către viitorul sistem de
compostare care se va dezvolta de către RETIM ECOLOGIC SERVICE pe platforma de la CET sau să existe
sisteme locale de compostare și/sau revalorificare.
Pentru început se dorește realizarea unui studiu privind cantitatea și calitatea deșeurilor vegetale
generate la nivelul localităților și studierea fezabilității implementării de sisteme de compostare
centralizată sau individuale sau transferarea cantităților către un sistem de compostare din cadrul CETului.
La nivelul anului 2008, cantitatea de deşeuri menajere colectate de pe aria localităţii a fost de 652,97
tone, procentul de materie organică din deşeurile menajere colectate şi depozitate fiind de cca. 66%.
2.3.5 Sector PLANIFICARE TERITORIALĂ
Planul urbanistic general al comunei Giroc a fost aprobat în anul 2004 și va intra la reactualizare în 2014.
La nivel local în cadrul administrației locale există un compartiment de urbanism care coordonează în
detaliu activitățile specifice de planificare și dezvoltare teritorială. Acest compartiment urmăreşte
29
stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile
locuitorilor și gestionează planurile de amenajare a teritoriului zonal conform legislaţiei de specialitate.
Acest compartiment asigură indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi deleagă
responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului.
Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului şi al urbanismului care constituie
ansambluri de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la
protecţia patrimoniului natural şi construit, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localitate.
Strategia de acțiune a Compartimentului de Urbanism vizează gestionarea spaţială a teritoriului.
Obiectivele Compartimentului Urbanism :
de amenajare a teritoriului:
o dezvoltarea economică şi socială echilibrată a zonelor, cu respectarea specificului acestora;
o îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
o gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;
o utilizarea raţională a teritoriului
activităţi de urbanism:
o îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la
infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
o crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale
persoanelor cu handicap;
o utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; extinderea
controlată a zonelor construite;
o protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
o asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile comunei;
o protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
Suprafaţa totală a comunei Giroc este de 5.277 ha, din care:
o 3.580 ha terenuri arabile;
o 291 ha păşuni;
o 32 ha fâneţe;
o 419 ha păduri şi alte terenuri forestiere;
o 128 ha terenuri cu ape, din care: 6 ha-bălți în Giroc și Chișoda, 122 ha-lunca Timișului;
o 141 ha căi de comunicaţii şi căi ferate;
o 656 ha terenuri ocupate cu construcţii;
o 30 ha terenuri degradate şi neproductive (albia Timișului).
PAED-ul conține direcții clare de acțiune privind dezvoltarea teritorială în strictă concordanță cu
protejarea populației și a mediului, pentru crearea unui mediu propice de viață pentru cetățenii
localității.
Relevante sunt acțiunile de adaptare la efectele climatice, cum ar fi umbrirea spațiilor de recreere și de
joacă prin plantarea unor arbori rezistenți la stress hidric și termic, cât și plantarea unei perdele de
30
arbori în aliniamentul viitoarei centuri a Timișoarei care va mărgini oarecum perimetrul intravilan al
localității și care va oferi o barieră fonică și o protecție împotriva poluărilor cu particule și emisii din
transportul pe această rută de ocolire a Municipiului Timișoara.
3 PAED - PLAN DE ACȚIUNE PENTRU ENERGII DURABILE
3.1 Obiective, ținte şi acţiuni
Planul de Acțiune pentru Energii Durabile prezintă sinteza măsurilor și acțiunilor care angajează
autoritatea locală din localitatea Giroc, alături de comunitatea locală în eforturi comune, în vederea
îndeplinirii viziunii adoptate prin angajament politic, aceea de a reduce cu 20% emisiile de CO2 până în
anul 2020. Având în vedere nivelul scăzut de emsii CO2 per capita la nivelul localității, acesta este un
plan strategic ambițios care necesită consecvență, implicare și alocare de resurse pentru implementarea
acestuia. Încă din faza de dezvoltare a PAED-ului, proactivitatea echipei și implicarea deosebită a
Primarului vor fi garanția că acest plan va fii finalizat și implementat cu succes până în anul 2020 și că pe
parcursul implementării acesta va suferi îmbunătățirile necesare prin adăugarea de măsuri relevante
astfel încât ținta de 20% să fie depășită.
PAED-ul definește un set coerent de măsuri aplicabile în special în acele sectoare de activitate pe care
Primăria le poate influența din domeniul public sau privat, precum: sectorul clădiri rezidențiale, clădiri
instituționale, sistemul de încălzire geotermală, sectorul transport public și administrativ, sectorul
planificare urbană și deșeuri.
Principalele obiective formulate prin Planul de Acțiune pentru Energii Durabile sunt redate în cele ce
urmează:
1. Reducerea emisiilor din transportul public și privat cu 10% față de 2008 prin înlocuirea flotei auto a
SC Giroceana SRL care asigură transportul public pentru cetățenii din localitate, totodată încurajând
transportul public; promovarea mersului cu bicicleta și a sistemului de care-sharing pentru cetățeni
2. Reducerea consumului de energie în cadrul instituțiilor cu 5% față de anul 2008
3. Stimularea achiziționării de produse eco-eficiente – achiziții verzi în toate instituțiile publice
4. Promovarea eficienței energetice a clădirilor și sprijinirea proprietarilor pentru adoptarea de soluții
inteligente
5. Adoptarea criteriilor de eficiență energetică în planificarea dezvoltării urbane
6. Imbunătățirea eficienței termice a clădirilor rezidențiale, pentru clădirile mai vechi de 30 ani
7. Conștientizarea populației privind schimbările climatice
8. Promovarea surselor de energie alternative
9. Imbunătățirea calității mediului prin plantări de arbori în cadrul parcurilor existente și perdele verzi
de protecție a localității în zona limitrofă cu viitoarea centură de SUD a Timișoarei
10. Reducerea cantității de deșeuri depozitate cu 15% pe an, prin conștientizarea cetățenilor cu privire
la reciclarea ambalajelor, colectarea selectivă a deșeurilor și identificarea de oportunități de
colectare și valorificare a deșeurilor vegetale generate la nivelul localității.
31
3.2 Plan de acțiune
Nr.
Crt
Sector / Domeniu de acțiune
Măsura
Responsabili
Aplicabilitate
Scurtă descriere a măsurii
Pozitia
responsabilă
de măsură
Termen
de
realizare
1-2 ani
3-5 ani
>5 ani
Economie
de energie
MWH
Reducerea
emisiilor de
CO2
tone CO2
Buget
euro
Euro
1.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Clădiri
rezidențiale
Taxe reduse, pentru persoane care
implementeaza RES - Renewable
energy system în cladirile rezidențiale
Șef departament
impozite și taxe
2020
-
2.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Clădiri
rezidențiale
Scutirea de impozite pentru cetățenii
care își izoleaza clădirile
Șef department
impozite și taxe
2020
-
3.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
2020
-
5.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
2020
-
6.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
2020
-
7.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Implementare de camere de luat
vederi –extindere rețea actuală
2016
15.000
8.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Clădiri,
echipamente/
instalații
municipale
Clădiri,
echipamente/
instalații
municipale
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
-
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Extindere coloană apă caldă și căldură
din stația de valorificare energetică a
deșeurilor –Scăderea cu 90% a
emisilor GES
Soluții pentru clădirile din capetele de
coloană – distribuția utilităților
2020
4.
Clădiri,
echipamente/
instalații
municipale
Clădiri,
echipamente/
instalații
municipale
Clădiri,
echipamente/
instalații
municipale
Clădiri
rezidențiale
2020
0
Implementarea Programul CASA
VERDE; asigurarea de suport pentru
întocmirea documentației necesare
accesării fondurilor
Implementarea panourilor solare :
recomandare panouri solare 2-3 Kw
Comunicare prin formatori de opinie
32
9.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Clădiri,
echipamente/
instalații
municipale
Conștientizarea funcționarilor pentru
reducerea consumului de energie
inutil, crearea unui manual de bune
practici și distribuirea acestuia către
părțile interesate
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2018
18.6
7.1
4000
10.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Iluminatul
public
municipal
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2016
11.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Iluminatul
public
municipal
Utilizarea becurilor eficiente
energetic, utilizarea smart a surselor
de lumină. Implementarea unor
senzori de prezență în parcuri în
vederea diminuării consumului de
energie pe timp de noapte.
PPP - iluminat public eficient cu
reducerea a 70% a consumurilor de
energie.
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2015
12.
CLĂDIRI,
ECHIPAMENTE/INSTAL
AȚII ȘI INDUSTRII
Iluminatul
public
municipal
Reglarea intensității luminoase a
iluminatului public pe timp de noapte
și anotimpuri.
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2015
0
13.
CLĂDIRI, ECHIPAMENTE
/ INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII
Iluminatul
public local
Folosirea becurilor eficiente energetic,
cu senzori / alimentare solară în zone
mai puțin frecventate în vederea
diminuării consumului de energie pe
timp de noapte.
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2015
150.000
14.
/ INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII
Clădiri
rezidențiale
Târguri locale de energie pentru
populație în scopul conștientizării
populației de existența energiei verzi
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2016
20.000
15.
/ INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII
Clădiri,
echipamente/
instalații
municipale
Promovarea producerii energiei pe
baza de resurse regenerabile pentru
reducerea impactului negativ
energetic asupra mediului
înconjurător.
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2016
5000
25.000
108
76
0
33
16.
/ INSTALAȚII ȘI
INDUSTRII
Clădiri
rezidențiale
Conștientizarea populației asupra
utilizării raționale și eficiente a
resurselor energetice primare
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
5000
17.
TRANSPORT
Transportul
privat şi
comercial
Reglementarea traficului greu pe DJ
595 ( reducerea traficului greu sub
2.000 autovehicole/h)
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
3000
18.
TRANSPORT
Transportul
privat şi
comercial
Autovehicole cu emisii ridicate din
import; verificarea în baza de date a
numărului acestora și realizarea
conștientizării, privind cumpărarea
autovehiculelor eficiente
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
0
19.
TRANSPORT
Transportul
public
Achiziționarea a două autoturisme
hibride (electric - combustibil) pentru
transportul urban, verificări în teren
din partea echipei tehnice a Primăriei
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
450.000
20.
TRANSPORT
Transportul
public
Conștientizarea cetățenilor privind
utilizarea în comun a autoturismelor
proprietate personala (car-sharing )
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
6000
21.
TRANSPORT
Transportul
public
Propunere de HCL pentru cumpărarea
4 autobuze noi Euro5 EEW, pentru
transportul public local
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2018
600.000
22.
TRANSPORT
Transportul
public
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locala
2020
23.
TRANSPORT
Transportul
public
Eșalonarea unui orar pentru
transportul public astfel încat să ofere
posibilitatea unui mai mare numar de
călători să beneficieze de deplasări în
Timișoara cu autobuzele locale.
Chestionarea cetățenilor în privința
celui mai bun orar.
Incurajarea transportului public prin
oferirea de facilități bătranilor și
Responsabil
2020
875
226
0
0
34
copiilor. Implementarea unui sistem
atractiv de conștientizare și informare
publică a cetațenilor în sistemele de
transport public.
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
24.
TRANSPORT
Transportul
public
Stabilirea de Stații de autobuz la
hipermarketurile din apropiere
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2016
0
25.
TRANSPORT
Transportul
public
Realizarea de piste de
biciclete/trotuare cca. 10 km
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2016
200.000
26.
TRANSPORT
Transport
public
Achziția de noi autobuze, inlocuirea
parcului auto existent al operatorului
local de transport în vederea scăderii
emisiilor de CO2 și implicit a poluării.
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2015
300.000
27.
TRANSPORT
Transport
public
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
7000
28.
PRODUCȚIA LOCALĂ DE
ELECTRICITATE
Fotovoltaică
Promovarea transportului cu bicicleta
în cadrul acţiunii ,,Circulăm cu
bicicleta” din cadrul evenimentului
“ZIUA ENERGIEI ÎN COMUNA GIROC“
în 2014 și 2015.
Realizarea unui parc fotovoltaic de 2
MWh pe arealul localității, investiție
care este vizată a fi realizată de către
un partener privat
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
2314
1622
8.000.000
29.
LUCRUL CU CETĂŢENII
ȘI PĂRŢILE INTERESATE
Sensibilizare și
networking la
nivel local
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
716
306
7000
30.
Sensibilizare și
networking la
nivel local
Realizarea anuală a `Zilei Energiei
Giroc`, prin implicarea tuturor părților
interesate în eveniment . Organizarea
Zilelor Energiei în fiecare an în
săptămâna verde a Europei pe diferite
subiecte, pentru promovarea
eficienței energetice
Realizarea de schimburi de experiență
cu alte localități de mărimea Girocului
din grupul de lucru al Pactului
Responsabil
Mediu /
Responsabil
2020
0
35
31.
Sensibilizare și
networking la
nivel local
32.
Sensibilizare și
networking la
nivel local
33.
DEȘEURI
Deșeuri
municipale
34.
DEȘEURI
Deșeuri
municipale
Primarilor, privind bunele practici
aplicate pentru eficientizarea
energetică locală, transfer de proiecte
fezabile. Cel puțin o vizită externă în
vederea transferului de informație și
know-how, eventual tehnologii la 2
ani.
Realizarea unui ghid de bune practici
privind protecția mediului și
eficientizarea energetică locală, care
să fie distribuit atât cetățenilor cât și
instituțiilor publice (școli, gradinițe,
etc.). Publicarea acestuia in cca. 2500
exemplare și distribuirea acestora.
Organizarea unor campanii anuale de
plantare arbori la nivelul localității prin
implicarea liceului și a gradinițelor.
Crearea unei perdele de arbori în
etape succinte eșalonate pe 3 ani,
astfel încât la nivelul anului 2017 să
existe o perdea de protecție a
comunei și implicit a cetățenilor.
Realizarea unei perdele de arbori pe
cca. 3 ha. Realizarea acestei perdele în
parteneriat cu Compania Națională de
autostrăzi și drumuri naționale –
CNADNR, pe marginea viitoarei centuri
a Timișoarei care va strabate zona
limitrofă Girocului.
Conștientizarea cetățenilor privind
selectarea deșeurilor la sursa de
generare, în vederea creșterii % de
deșeuri reciclate de pe aria comunei –
1 campanie de conștientizare pe an
dezvoltare locală
Amenajarea a două puncte de
colectare selectivă a deșeurilor
reciclabile.
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
5000
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
6000
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2013
0
27
35.000
36
35.
DEȘEURI
Deșeuri
municipale
Realizarea unui studiu privind
cantitatea și calitatea deșeurilor
vegetale generate la nivelul
localităților și studierea fezabilității
implementării de sisteme de
compostare centralizată sau
individuale
Plantarea de arbori rezistenți la stress
hidric și termic în parcurile noi
amenajate, pentru asigurarea umbririi
acestor parcuri. Cel putin 5 arbori la o
suprafață de 500 mp.
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2020
0
36.
PLANIFICARE
TERITORIALĂ
Spații verzi
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2018
11.000
37.
PLANIFICAREA
TERITORIULUI
Drumuri
Asfaltarea zonelor noi de locuințe în
vederea scăderii pulberilor de praf în
aer.
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2018
450.000
38.
Achiziții publice de
produse și servicii
Implementare
de standarde
Creșterea capacității administrative
locale prin implementarea
standardelor ISO 9001 și ISO 14001
Responsabil
Mediu /
Responsabil
dezvoltare locală
2014
11000
TOTAL
4031.6
2264.1
10.315.000
37
4 CONCLUZII
Reprezentanții Primăriei Giroc împreună cu echipa PAED desemnată pentru dezvoltarea PAED-ului au
ajuns la rezultate clare și evidente, impactul consumului local de energie este reprezentat de o
amprentă de 2,11 tone CO2/capita, măsurile de reducere vizate vor aduce o diminuarea a acestui impact
cu cel puțin 20% până în anul 2020, prin eșalonarea unui buget foarte clar (din surse publice și private) în
urmărirea segvențială a implementării tuturor măsurilor de reducere sau de adaptare prevăzute în
planul de acțiune.
PAED-ul cuprinde următoarele rezultate clare:
Un număr de 38 de acțiuni foarte bine definite care vor conduce la diminuarea cantității de CO2
până în anul 2020 cu 2264 tone CO2 față de anul 2008.
Bugetul estimativ preconizat pentru implementarea măsurilor din PAED se ridică la 10.315.000
Euro, din care 8.000.000 Euro provin din surse private și 2.315.000 Euro vor fi alocați prin
atragerea de fonduri UE sau alocare din bugetul local.
Responsabilități clar definite pentru implementarea măsurilor din PAED.
Implică comunitatea în atingerea țintelor prin implicarea directă a cetățenilor în diferite
programe de conștientizare.
Implementarea PAED-ului va îndeplini misiunea autorității locale de ”Dezvoltare şi consolidare a
unei zone economice puternice, stabile şi diversificată, capabilă să asigure prosperitatea şi
creşterea calităţii vieţii cetățenilor comunei”.
Beneficiile principale ale atingerii țintelor vor fi ale cetățenilor Girocului prin creșterea nivelului
de trai, prin crearea de mediu propice unei vieți decente, diminuarea impactului de mediu la
nivel local și creșterea adaptabilității la efectele climatice.
5 BIBLIOGRAFIE
1. Echilibre și dezechilibre naturale - http://proiecte.pmu.ro/teme_cercetare/Tema_1/index.html
2. Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC), aprobat prin Ordinul
Ministrului nr.1170/29.09.2008, pag.8
3. Administrația Națională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro
4. Institutul Național de statistică
5. Site-ul Adminstrației Naționale de Meteorologie
6. Cum să pregăteşti un plan de acţiune privind energia durabilă (PAED) – Ghid, JRC European
Comission
7. Sursa: http://data.worldbank.org/indicator/EN.ATM.CO2E.PC
8. Raport privind starea economică, socială și de mediu a Comunei Giroc, 2010
38

PLANUL DE ACȚIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ Comuna

Transcription

Similar documents

Raport anual WWF Programul Dunare

Junkers Euroline ZW 23-1 AE 23

Transparenta fondurilor europene 2010

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Remetea Mare

- Institutul de Arheologie şi Istoria Artei