Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Remetea Mare

[Type text]
www.eumayors.eu
www.conurbant.eu
REMETEA
MARE
IEE/10/380/SI2.589427
Raport strategic
PLANUL DE ACŢIUNE
PENTRU ENERGIA
DURABILĂ
REMETEA MARE
VIITORUL NOSTRU
ESTE VERDE
2013 — 2020
Primăria Comunei Remetea Mare
Ilie GOLUBOV – Primar
Colectiv de elaborare:
Domnul Ilie GOLUBOV - Primarul Comunei Remetea Mare;
Domnul Samoilă Liviu ŞERBAN – Viceprimarul Comunei Remetea Mare
Domnul Ion MORARIU – Consilier Responsabil de Mediu
Iudit BERE – SEMEREDI – Responsabil Proiect CONURBANT
Daniel – Marius CORAŞ – Responsabil tehnic
Cristian – Gabriel CĂRĂBAŞ – Responsabil tehnic
Dumitru PETRIA – Responsabil tehnic
din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT
“An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in
participating to the CovenANT of Mayors” – IEE/10/380/SI 2.589427, co-finanţat de
Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe
Cu suportul tehnic de specialitate oferit de:
DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara
Gabriela FISTIŞ – Managing Director
2
CUPRINS
1.
INTRODUCERE
1.1.
Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT
1.2.
Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă
2.
SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI REMETEA MARE
3.
VIZIUNEA LOCALĂ
3.1.
Viziune asupra schimbărilor climatice
3.2.
Viziunea asupra dezvoltării sustenabile
4.
PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ
4.1.
Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
4.2.
Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
4.3.
Implicarea comunităţii
5.
INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR
5.1.
Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor
5.2.
Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor
5.3.
Evaluarea sectorială
5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL
5.3.2. Sectorul TRANSPORT
5.3.3. Sectorul ENERGIE
5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL
5.3.5. Sectorul DEŞEURI
5.3.6. Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ
5.3.7. Sectorul APĂ
5.3.8. Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ
5.4.
Consumurile energetice ale Comunei Remetea Mare - Analiza Inventarului de Referinţă
al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)
5.5.
Emisiile de carbon ale Comunei Remetea Mare
6.
PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI REMETEA
MARE
6.1.
Viziunea pe termen lung
6.2.
Obiective
Ţinte şi acţiuni propuse – analiza sectorială
6.3.1. Sectorul clădirilor şi echipamentelor din zona publică şi privată a comunei
6.3.2. Sectorul rezidenţial
6.3.3. Iluminatul public
6.3.4. Transportul local
6.3.5. Producţia locală de electricitate şi încălzirea
6.3.6. Planificarea teritoriului
6.3.7. Achiziţii publice de produse şi servicii
6.3.8. Comunicarea, educaţia şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate
6.3.9. Gestiunea deşeurilor
6.3.10. Alte sectoare incluse în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a comunei Agricultura
7.
COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
8.
ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE
9.
BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE
10.
MONITORIZARE ŞI RAPORTARE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
3
COMUNA REMETEA MARE
4
A venit momentul să acţionăm într-o manieră
fermă pentru siguranţa, eficienţa şi o
dezvoltare durabilă a localităţii noastre. Planul
de Acţiune pentru Energii Durabile a fost
elaborat abordând într-o manieră clară
problemele de mediu ale localităţii, având
drept scop includerea de acţiuni care să
sprijine managementul energiei la nivelul
comunei noastre.
Cunoaşterea impactului de mediu datorat
utilizării energiei la nivel local ne arată unde,
când şi cum să acţionăm
Schimbările
climatice
actuale
(seceta,
inundaţiile) au afectat viaţa de zi cu zi şi a
comunei noastre, iar din această cauză
suntem direct interesaţi în a crea un mediu
sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru
urmaşii acestora.
Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse în
PAED sunt realizabile, comunitatea locală,
primăria şi consiliul local vor depune eforturi
în vederea implementării cu succes a
acestora, urmărindu-se atingerea obiectivului
general – diminuarea emisiilor de CO2 cu cel
puţin 20% la nivelul comunei până în anul
2020.
Ilie GOLUBOV
Primarul Comunei
REMETEA MARE
Prezentul Plan de Acţiune pentru Energii
Durabile a fost elaborat cu sprijinul financiar al
Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu
Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An
inclusive peer-to-peer approach to involve EU
CONURBations
and
wide
areas
in
participating to the CovenANT of Mayors",
acronim
CONURBANT,
cod
IEE/10/380/SI2.589427,
finanţat
prin
Programul Intelligent Energy Europe.
Aduc mulţumiri întregii echipe care a
colaborat la elaborarea PAED-ului şi îmi
exprim speranţa şi în alte colaborări viitoare
care să asigure comunei Remetea Mare un
viitor curat, o dezvoltare “verde” şi sustenabilă
a comunei noastre.
5
1.
1.1.
INTRODUCERE
Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT
După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi
energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini
eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia
durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale,
care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu
cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu activităţile urbane.
Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate
autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea
eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor
administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi
depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în
2020.
Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în
jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de
instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri.
Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri
şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de
referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să
descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze.
Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor
semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă
calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate,
competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa
acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul
întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie.
Comuna Remetea Mare este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind
invitată de Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An
inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in
participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect
IEE/10/380/SI2.589427, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent
Energy Europe.
Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a
Comunei Remetea Mare nr. 42/31.10.2011. Constrângerile financiare, de resurse
umane insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus
la neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Remetea Mare primind o
prelungire cu 8 luni pentru depunerea planului.
6
Prin această adeziune, Comuna Remetea Mare se situează printre cele peste 4.500 de
semnatare ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii comunei situându-se printre cei peste
166.805.701 cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile.
Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia)
reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru,
Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania.
Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum
şi comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul
Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal – „peer-to-peer”,
suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi
municipiile
mai
experimentate. În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a
proiectului a derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi
de instruire, de evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de
Referinţă al Emisiilor, au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru,
susţinând activităţile proiectului.
Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele
Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara,
Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Remetea Mare, în
7
calitate de semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele
de dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă
la îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate.
Localităţile Conurbaţiei Timişoara – Judeţul Timiş
8
FORMULARUL DE ADEZIUNE AL COMUNEI REMETEA MARE
LA CONVENŢIA PRIMARILOR
9
1.2.Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Sustenabilă
„Pactul
primarilor
este
un
instrument-cheie
al
politicii
energetice a UE.
Oraşele şi regiunile au capacitatea
de a acţiona în cele mai relevante
sectoare ale cererii de energie.
Dacă majoritatea regiunilor şi
oraşelor europene au aderat la
Pactul Primarilor, mai mult de
jumătate
din
munca
pentru
atingerea ţintei
de 20% ar fi
făcută!”
Günther OETTINGER
Comisar European pentru Energie
Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta
fiind un obiectiv prioritar al UE.
Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în
atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi
din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent
similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care
au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda
chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea
intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în
obiectivele globale de dezvoltare locală.
Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale
de a-şi consolida eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia
de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii
europeni.
Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă
declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a
CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze
o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să
întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în
practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial:
să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane
suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare;
să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission
Inventory - BEI);
să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în
maximum un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să
includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor
de CO2 până în 2020;
10
să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după
transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare,
monitorizare şi verificare.
Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în
elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei
Primarilor se angajează:
să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale;
să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în
privinţa dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice;
să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la
întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor;
să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în
special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie;
Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia
şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de
Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la
iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi
măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate,
precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.
Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi
resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul
aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute.
Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin
semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele.
Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de
autorităţi locale care comunică, acordă sprijin şi stabileşte conexiuni pentru a
promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de
semnatarii acesteia.
În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt:
—Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA”;
—Asociaţia Municipiilor din România;
Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a
asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru
dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul
Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei
Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în
scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant,
adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional.
În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul
Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, cofinanţat de Uniunea
Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia
„ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” în vederea dezvoltării iniţiativei „Convenţia Primarilor”
în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE „NET-COM” - Activităţi în
reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul
acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta
priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi
11
coeziunea teritorială, Municipiul Timişoara şi Comuna Remetea Mare au participat la
activităţile lansate în cadrul „Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor
din România”.
12
2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI REMETEA MARE
AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ
Comuna Remetea Mare este o comună de câmpie, situată în partea de est a Câmpiei
Timişului, pe malurile râului Bega în zona periurbană a Municipiului Timişoara, la
distanţă de 12 km de acesta, pe DN 6 , pe calea ferată RO 10 Timişoara – Bucureşti şi
la o distanţă de 49 km de municipiul Lugoj. Comuna se învecinează la Nord cu Pişchia,
la Est cu Recaş, la Sud - Est cu Bucovăţ, la Sud-Vest cu Ghiroda şi la Nord-Vest cu
Giarmata.
Remetea Mare (germană Grossremete, maghiară Temesremete, alternativ
Olahremete) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România. Este centrul comunei
cu acelaşi nume. Administrativ, comuna Remetea Mare are în componenţa sa
localităţile Remetea Mare şi Ianova.
Comuna Remetea Mare pe Harta Judeţului Timiş
13
Comuna Remetea Mare este parte integrantă a Zonei metropolitană a
municipiului Timisoara o unitate administrativă integrată între Timisoara şi localităţle
din imediata apropiere. În acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ având ca
scop consultarea autoritatilor administratiei publice locale din Timisoara si comunele
periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşnita Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz,
Sânandrei, Giarmata, Ortişoara, Remetea Mare, şi Parţa în probleme de urbanism si
amenajarea teritoriului.
Localitatea Remetea Mare este consemnată documentar în anul 1333 sub numele de
Remete, iar Ianova din anul 1332 sub numele de Ilyno, Ienev. Zona este locuită încă din
prima epocă a fierului( Hallstadt, cca 1200-300 î. Hr.), aşa cum atestă descoperirile
arheologice recente. Între 1723-1725 pe teritoriul actual al satului Remetea Mare existau
două mari domenii, din care unul aparţinea familiei grofului Ambrozy .Satul Ianova era
locuit doar de români. În anul 1820 Ianova este colonizată cu familii de germani şi unguri.
În anul 1820, la Remetea Mare se construieşte castelul Ambrozy, devenit ulterior hanul
„Privighetoarea Banatului “. În anul 1936 la Remetea Mare era şcoală primară, cor, casă
naţională, societate culturală, moară, oficiul poştal şi gară. În comuna Remetea Mare s-au
născut filozoful Mihai Şora, publiciştii şi scriitorii Liliana Ardelean şi Marcel Luca.
14
Remetea Mare în Harta Iosefină a Banatului, 1769-1772 [wikipedia.com]
Localităţile aparţinătoare comunei sunt Remetea Mare şi Ianova. Până în anul 2006 din
comuna Remetea Mare făceau parte şi localităţile Bazoşu Nou şi Bucovăţ. Din acest an
cele 2 localităţi s-au desprins de comună alcătuind o nouă comună de sinestătătoare –
Bucovăţ.
Localitatea Ianova este situată la o distanţă de 7 km faţă de localitatea de reşedinţă, fiind
legată de aceasta printr-un drum comunal asfaltat.
Faţă de principalul centru administrativ al judeţului - Timişoara, comuna Remetea Mare
se află în sud-vestul acestuia, pe coordonatele geografice de 45°46' latitudine nordică şi
21°22' longitudine estică.
Clima comunei se încadrează sectorului climatic bănăţean, cu puternice influenţe
mediteraneene, poziţia geografică ferind aşezarea de masele de aer rece, nordice. Clima
se caracterizează prin valori termice anuale de 10,7ºC şi precipitaţii medii de 570 mm/an,
marea lor majoritate fiind înregistrate iarna şi primăvara. Diferenţierile între anotimpuri nu
sunt foarte mari, maximul pluviometric fiind înregistrat în iunie.
Din punct de vedere hidrografic comuna Remetea Mare este strătută de râul Bega
(localitatea Remetea Mare) şi de o serie de pârâiaşe colectate într-un lac în localitatea
Ianova. Vegetaţia din localitatea Remetea Mare este cea de stepă influenţată de cea de
luncă, datorată prezenţei râului Bega. Localitatea Ianova are o vegetaţie de tranziţie între
cea de stepă şi cea de silvostepă, urmare a influenţei dealurilor Bencecului.
În ceace priveşte relieful acesta face parte din câmpia Timiş – Bega pentru localitatea
Remetea Mare şi din dealurile joase ale Bencecului pentru localitatea Ianova.
În ceea ce priveşte solurile acestea fac parte din categoria cernoziomurilor degradate în
localitatea Remetea Mare şi din cea a solurilor brun-roşcate de pădure în localitatea
Ianova. Suprafaţa intravilanului comunei este de 369 hectare, din care 193 ha Remetea
Mare şi 176 ha Ianova. Suprafaţa totală a comunei depăşeşte 47 km 2
15
Deşi este o comună de mărime mijlocie şi se află la o distanţă mică faţă de Municipiul
Timişoara, Comuna Remetea Mare prezintă publicului vizitator un număr mare de
obiective turistice şi organizează activităţi culturale şi religioase menite să atragă publicul
interesat din întreaga zonă.
În acest sens enumerăm:
- Lacul de acumulare Ianova;
- Conacul Ambrozie Remetea Mare – monument istoric;
- Faleza Bega – agrement, distracţie, odihnă;
- Pescuit sportiv Ianova;
- Agrement şi odihnă în pădurile Ianova;
- Ruga în localităţile : Ianova( Prima vineri după Paşti) şi Remetea Mare( 15 august –
Adormirea Maicii Domnului);
- Festivalul Internaţional de Folclor” Busuiocul Remeţean” – luna septembrie.
Aşezarea geografică a localităţii Remetea Mare [Google Maps 2012]
16
Aşezarea geografică a localiţii Ianova [Google Maps 2012]
DATE DEMOGRAFICE
Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al comunei Remetea Mare a permis
aşezarea populaţiei încă din cele mai vechi timpuri.
În urma recensământului populaţiei din anul 2002, au rezultat următoarele date statistice:
populaţia totală a comunei a fost de 3521 persoane, din care 3263 români, 122 maghiari,
16 germani, 86 romi, 16 ucrainieni şi 18 alţii. În anul 2002 densitatea populaţiei la nivelul
comunei era de 28,0 locuitori/km2. Datele prezentate se referă la comuna Remetea Mare
având în componenţă localităţile Remetea Mare, Bazoşu Nou, Bucovăţ şi Ianova.
Clădirile din comună, conform acestui recensământ, au fost în număr de 1314, din care :
la Remetea Mare - 462, la Bazoşu Nou - 78, la Bucovăţ - 383 şi de 391 la Ianova.
Numărul gospodăriilor a fost de 1097. S-au înregistrat aproape 125 clădiri nelocuite. S-au
înregistrat 150 clădiri cu instalaţii de apă potabilă în interior şi 85 clădiri cu baie.
Recensământul general agricol a avut loc între 1 decembrie 2002 şi 31 ianuarie 2003,
înregistrându-se 10.541 ha. reprezentând suprafaţa totală a comunei, din care 8.897 ha.
teren agricol, 7.373 ha.arabil, 1307 ha.păşuni, 200 ha fâneaţă, 271ha. pădure, 240 ha
ape, 277 ha curţi+construcţii şi 644 ha. alte terenuri neagricole.
17
Nr. locuitori
Drumurile, podurile şi străzile din comună totalizează 212 ha.
Proprietatea privată asupra pământului este de 9.473 ha.din care: 7.064 ha proprietate
privata a persoanelor fizice, 798 ha proprietatea privata a persoanelor juridice, 27 ha
proprietatea statului si 1784 ha proprietatea unitatii administrativ-teritoriale .
Cele mai recente date statistice le avem în urma recensământului populaţiei şi clădirilor
efectuat în anul 2011, după cum urmează:
Populaţia totală a comunei a fost de 2039 persoane, din care 1221 persoane în
localitatea Remetea Mare şi de 818 persoane în localitatea Ianova.
Numărul clădirilor a fost de 990 din care în Remetea Mare - 545 şi de 445 în
Ianova. Numărul gospodăriilor din comună este de 742, din care: 445 în Remetea
Mare şi de 297 în Ianova.
Din datele statistice locale, în anul 2012 comuna Remetea Mare avea o populaţie totală
de 2174 de locuitori , cu un număr de 839 gospodarii şi un număr de 1100 locuinţe, 2
grădiniţe şi 2 şcoli gimnaziale.
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Populatia
Gospodarii
Cladiri
2002
Perioada
2012
Evoluţia demografică a comunei Remetea Mare într-un deceniu (2002-2012)
CĂILE DE COMUNICAŢIE
Comuna Remetea Mare are legatură rutieră cu Timişoara prin DN 6 şi acces la reţeaua
de cale ferată pe ruta RO 10 Timişoara - Bucureşti, având o staţie CFR în localitatea
Remetea Mare . De asemenea comuna Remetea Mare are legături rutiere cu comuna
Ghiroda prin DN 6 , prin DJ 1265 cu comuna Bucovăţ, prin DC 394 cu comuna Pişchia,
prin DC 627 cu comuna Giarmata, iar cu oraşul Recaş prin DN 6 . Legătura între
localitatea Remetea Mare cu localitatea aparţinătoare Ianova se face prin DC 62 care are
o lungime de 7 km. .
18
Căi de comunicaţii – Sursa: Google Maps
Până în anul 2008, în comuna Remetea Mare doar 3 străzi au fost asfaltate şi anume: 2
pe Remetea Mare si 1 pe Ianova . Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o
amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca,
în localitatea Remetea Mare, dintr-un număr total de 8 străzi, 2 să fie asfaltate, iar în
localitatea Ianova, dintr-un număr de 47 străzi, o stradă este asfaltată. Pe total comună
sunt 55 străzi, din care asfaltate 3 străzi şi neasfaltate, dar pietruite 52 străzi. A fost
asfaltată şi şoseaua de legătură între Remetea Mare şi Ianova, în lungime de 7 km.
19
25000
20000
Drumuri asfaltate
15000
Strazi neasfaltate
Total lungime strazi
10000
5000
0
Remetea Mare
Ianova
Total comuna
Remetea Mare
Situaţia străzilor în comuna Remetea Mare, anul 2012
Conform graficului prezentat mai sus, în comuna Remetea Mare lungimea totală a
străzilor este de 22.900 m., din care în localitatea Remetea Mare 10.500 m., iar în
localitatea Ianova 12.400 m. Din totalul lungimii străzilor, 3.500m. reprezintă străzi
asfaltate, adică 15.28% ( 2.300 m. în Remetea Mare sau 21,90 % din lungimea străzilor
din localitate şi 1.200m în localitatea Ianova sau 9,7 % din lungimea străzilor).
DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ
Conform datelor statistice locale din anul 2013, situaţia terenurilor din comuna Remetea
Mare se prezintă astfel:
- Suprafaţa terenuri extravilan: 4770 ha, din care 3928 ha terenuri arabile, 633 ha
păşuni, 192ha finete, 2ha vii, 15ha livezi şi 271 ha păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră.
- Suprafaţa terenuri intravilan: - 369 ha, din care 193 ha pe Remetea Mare şi 176 ha pe
Ianova.
- Situaţia pe proprietăţi: 1163 proprietari din care 1.158 persoane fizice şi 5 persoane
juridice.
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ a comunei Remetea Mare este de 5.139 ha
Strategia de dezvoltare locală la nivelul comunei a fost întocmită în anul 2007 pentru
perioada 2008-2013, pentru o perioadă de 7 ani, şi urmăreşte dezvoltarea durabilă prin
valorificarea potenţialului local, fiind un instrument de planificare a obiectivelor care
reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.
La întocmirea strategiei de dezvoltare locală a comunei Remetea Mare s-au avut în
vedere cele şase domenii prioritare, care sunt cuprinse în priorităţile operaţionale ale
Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013, împărţite fiecare în categorii după cum
urmează:
20
Domenii
1. Agricultură, silvicultură şi dezvoltare
rurală
2. Infrastructură şi Mediu
3. Economic
4. Turism
5. Educaţie şi cultură
6. Resurse Umane
Categorii
Agricultura
Producţia vegetală
Pomicultura
Zootehnia
Viticultura
Infrastructura de transport
Infrastructura de utilităţi
Sanatate
Mediu
Economic
Comerţ şi servicii
Servicii publice
Turism
Învăţământ
Cultura
Populaţia
Piaţa muncii
Servicii sociale
Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Remetea Mare
constau în:
1.
dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;
2.
protecţia mediului;
3.
întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei;
4.
regenerarea rurală, pornindu-se de la următoarele premise:
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei;
ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor,
serviciilor şi al imaginii în general;
oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile
comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma
parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;
adaptarea la schimbările care au loc în comună.
La ora actuală este în curs de elaborare Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, care
include şi un capitol specific referitor la Protecţia mediului şi eficienţa energetică. În cadrul
acestui capitol sunt cuprinse şi câteva măsuri din Planul de Acţiune Pentru Energii
Durabile şi anume:
Modernizarea sistemului de iluminat public prin aducerea acestuia la un înalt
standard de calitate
Modernizarea energetică a clădirilor administrative şi acordarea de facilităţi
cetăţenilor şi agenţilor economici pentru reabilitarea clădirilor rezidenţiale;
21
Împunerea unor standarde locale de calitate în domeniul noilor construcţii;
Modernizarea în totalitate a străzilor din comună prin asfaltarea acestora;
Înnoirea parcului auto al administraţiei publice locale cu autovehicule mai puţin
poluante;
Introducerea canalizării în cele doua localităţi ale comunei – Remetea Mare şi
Ianova;
Noi foraje şi introducerea apei curente în localitatea Ianova;
Introducerea gazului metan în localitatea Ianova ;
Organizarea de campanii de educare şi conştientizare adresate în mod direct
cetăţenilor şi agenţilor ecomomici pentru înţelegerea beneficiilor utilizării eficiente
a energiei şi a principiilor dezvoltării durabile.
PLANUL URBANISTIC
Planul urbanistic general al Comunei Remetea Mare a fost elaborat în anul 2007, a fost
aprobat prin Hotarârea Consiliului Local nr.16 din 20.03.2009 şi se referea doar la
localităţile Remetea Mare şi Ianova. . La vremea respectivă, documentaţia se referea la
cele 2 localitati studiind o suprafaţă de 369 ha din care 60 % reprezenta zona de
locuinţe şi funcţiuni complementare şi 40 % reprezenta zona centrală şi alte zone cu
funcţiuni complexe (hale depozitare, showroom, producţie nepoluantă).
În ciuda dezvolărilor ulterioare s-a putut constata că în cei aproape 6 ani de la întocmirea
primei strategii de dezvoltare urbană, gradul de dezvoltare nu a fost atins 100% în
niciuna din localităţi.
PUG localitatea Remetea Mare, anul 2009
22
PUG localitatea Ianova, anul 2009
Conform legislaţiei în vigoare, P.U.G.-ul comunei Remetea Mare este în curs de
elaborare, urmând ca la actualizarea lui, în anul 2015, aceste să includă toate studiile
urbanistice întocmite de persoane fizice sau juridice, elemente de eficienţă energetică,
precum şi planuri de amenajare a teritoriului întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş.
Noile construcţii vor respecte normele europene în ceace priveşte eficienţa energetică şi
protecţia mediului.
Deşi realizarea prevederilor PUG-urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de
dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea
infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele apă – canal,
precum şi asfaltarea străzilor existente şi amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se
atingă nişte parametrii de confort ambiental conform normativelor europene în domeniu.
23
PUG Caracter Director REMETEA MARE – Consiliul Judeţean TIMIŞ
STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE
Primăria Comunei Remetea Mare este condusă de aparatul de specialitate al Primarului,
Domnul Ilie GOLUBOV
Organigrama Comunei Remetea Mare cuprinde următoarele compartimente de
specialitate:
- Compartimentul Financiar – Contabil, Impozite şi Taxe;
- Compartimentul Agricol;
- Compartimentul Cultură;
- Compartimentul Stare Civilă şi Asistenţă Socială;
- Compartimentul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
- Compartimentul Juridic;
- Compartimentul administrativ.
Structura Organigramei şi a Statului de Funcţii a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului
Local nr. 10 din anul 2012, având în componenţă 6 funcţii publice din care 1 de
conducere şi 5 de execuţie. Funcţiile contractuale de conducere sunt în număr de 0, iar
cele de execuţie 5. Numărul total de funcţii de demnitate publică - 2, iar numărul total de
funcţii în instituţie este de 13.
.
24
STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL REMETEA MARE
Structura Consililui Local Al Comunei Remetea Mare este următoarea:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Numele şi prenumele
DRĂGHIA Emilian
ŞERBAN Liviu Samoilă
CIOPLEA Adrian
LĂPUŞE Emilia
POPESCU Adina Maria
STAN Paul
BOŞOVSCHI Vasile
RAŢCU Simona Daniela
CISMARU Ştefan
MIHAI Petre
MANE Alexandru
Apartenenţa politică
PSD
PC
PSD
PSD
PNL
PSD
PSD
Uniunea pentru Timiş
Uniunea pentru Timiş
UNPR
PDL
3. VIZIUNEA LOCALĂ
VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Remetea Mare are drept scop
“Dezvoltarea durabilă a Comunei Remetea Mare, astfel încât să se asigure
tranziţia către următorul deceniu cu emisii de carbon reduse cu 20%, exemplu
pentru comunităţile mai mici din vestul României şi Euroregiune”.
Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
devine o MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre
eficienţă energetică la nivelul comunei, în sectoarele de activitate în care
autoritatea public locală are autoritate sau influenţă, cât şi utilizarea surselor de
energie regenerabilă disponibile la nivel local.
OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE REMETEA
MARE SUNT:
Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a
emisiilor de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să conducă la reducerea
emisiilor, pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor
proiecte în domeniul energiei durabile;
Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar
şi rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
25
Transport public şi privat durabil;
Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat;
Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi;
Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Remetea Mare;
Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Remetea Mare;
Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării
sustenabile;
Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al
Comunei Remetea Mare;
Agricultură ecologică în Comuna Remetea Mare;
Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE:
Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de
proiecte ce vizează casele „verzi” pasive şi/sau active;
Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi
electrocasnice cu eficienţă energetică crescută;
Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute;
Utilizarea surselor de energie regenerabilă şi asigurarea utilizării energiei în
proporţie crescândă din astfel de surse;
Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor,
tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării
de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie
regenerabilă, inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul
rezidenţial;
Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de
eficienţă energetică;
Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă;
Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea ciclului de viaţă al produsului;
Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice
depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare;
Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a
cetăţenilor,
reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu;
Stimularea generării de noi locuri de muncă „verzi”, sprijinirea investiţiilor,
industriei şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie
avansate, cu emisii reduse;
Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană;
Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea
tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi
derularea în comun a unor campanii;
Educaţia ecologică a tinerei generaţii;
Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice;
26
Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru
îndeplinirea acţiunilor prioritare de eficienţă energetică;
Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare
energetică;
3.1.
VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Încălzirea globală este un fenomen cu caracter global, acceptat în unanimitate de
comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade,
rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a
fenomenului schimbărilor climatice. Modelelor climatice globale au făcut posibilă
punerea în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt
atât cei naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni
(datoraţi activităţilor umane).
Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în
ultimii 150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi
antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în
atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate
din ultimii 50 de ani ai secolului XX, cu 0,13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii
100 de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC (http://www.ipcc.ch).
„Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de
ani (1906 -2005) comparativ cu 0.6ºC în perioada 1901-2000. 11 din ultimii 12 ani au
fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850”.1
Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată
decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de
nord a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă
au devenit din ce în ce mai frecvente.
La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi
extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste
valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice
extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă
a efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat
faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase
este din ce în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice.
Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză,
care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI (2090-
1
Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC) aprobat prin Ordinul Ministrului
nr.1170/29.09.2008, pag.5
27
2099) faţă de perioada 1980-1990 între 1.8oC şi 4.0oC, în funcţie de scenariul privind
emisiile de gaze cu efect de seră considerat.
Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să
evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă
creşterea temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat.
Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la
latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor
subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul
secolului XX. Este “foarte probabil” ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor
maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue.2
Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45° lat.N),
precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din
România un caracter temperat continental.
În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii
anuale globale de 0,60C pentru perioada anilor 1901-2000, în România, media anuală a
înregistrat o creştere de doar 0,30C. Pentru perioada anilor 1901-2006 creşterea a fost
de 0,50C faţă de 0,740C la nivel global (1906-2005).
M
O
OCNASUGATAG
L D
IA
A V
BAIAMARE
BISTRITA
N
TIMISOARA
L IC
R E P U B
IASI
ROMAN
SIBIU
BRASOV
TARGUJIU
DROBETA
TURNUSEVERIN
SULINA
BUCURESTI
CALARASI
CONSTANTA
Fig. 1 Tendinţa temperaturii medii anuale în România (°C) pe perioada 1901-2000
Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)
Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1901-2000, la cele 14 staţii cu şiruri lungi
de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de
precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în
28
sudul ţării după anul 1960. În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a
duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă
fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţării, în anumite regiuni s-a înregistrat în
perioada 1946-1999 o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai
mari 12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De
asemenea, în perioada 2000-2007, la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente
pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În
anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind de
asemenea neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători
observaţionale în România (fig.2), când, abateri pronunţate ale temperaturii
maxime/minime faţă de regimul mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp.
Fig.2 Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada 1901-2007
Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)
Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a
evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca
urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.
Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o
creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de
zile cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste
fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul
rând asupra stării de sănătate a populaţiei.
Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de
creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în
România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 19801990, după cum urmează:
între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;
între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0°C şi
2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii
globale şi între 4.0°C şi 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a
temperaturii).3
29
Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada
2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sudest.
Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu
geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de
vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori
ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici, se face
pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ.
Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe
intervalul de referinţǎ 1961-1990, însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea
perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură
convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru
variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în
cazul zonelor temperate.
Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie
regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ
aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente
numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu
datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la
modificările climatice.
Raportarea la normalele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în
evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a
mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple,
dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare
cât şi la scară regionalǎ şi localǎ.
Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor 19611990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 20612090 (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în ºC),
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie
30
Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor
1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi
2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul
României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm),
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie
Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 20012030 (în %) (interval de referinta – 1961-1990). S-au folosit rezultatele
unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale
realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie
31
3.2.
Viziunea asupra dezvoltării sustenabile
Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Remetea Mare îşi propune o
viziune focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced actualele
orizonturi şi cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi principiile de
sustenabilitate stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile de dezvoltare
sustenabilă a României şi tendinţelor care se conturează la nivel mondial.
Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă
asupra perspectivelor de dezvoltare în plan local:
O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen
mediu şi lung;
Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu
pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor,
identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora;
Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi
pentru asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Remetea Mare, a Zonei
Metropolitane Timişoara şi a Judeţului Timiş;
4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGII DURABILE
Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică
care indică modul în care Comuna Remetea Mare, în calitate de semnatară a
Convenţiei Primarilor îşi va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi
dincolo de anul 2020, până în anul 2030.
PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 pe
teritoriul administrativ al Comunei Remetea Mare, calendarul şi responsabilităţile de
aducere la îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat.
4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
Comuna Remetea Mare a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea unor
proiecte de modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în derulare
proiecte, altele sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportunităţile de asumare a
unui plan de reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei Remetea
Mare există în fiecare din proiectele iniţiate şi dezvoltate la nivelul comunei Remetea
Mare. Considerăm că, oportunităţile legate de luarea în considerare a aspectelor
legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie din surse regenerabile şi
reducerea emisiilor de GES nu trebuiesc neglijate.
Dezvoltarea PAED pentru Comuna Remetea Mare, este considerată esenţială,
având menirea de a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a
comunei şi atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO2.
32
4.2.
Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu
vizare a măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 care cad în competenţa
autorităţii locale cât şi cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie
de către consumatorii finali. Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al
Comunei Remetea Mare. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă va acoperi
domenii ca: energia, clădirile şi echipamentele municipale, planificarea urbană,
managementul deşeurilor, transporturile şi
mobilitatea, achiziţiile publice,
educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a urbei şi
locuitorii ei.
Comuna Remetea Mare are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de
reducere a emisiilor de CO2 , în sensul stabilirii unei ţinte de „reducere absolută”
sau „reducere per cap de locuitor”.
PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală,
stabilind măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene
clare de implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de
criteriile economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât
să se poată cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani),
mediu (3-7 ani) şi lung (7-17 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al
mediului prin aportul în reducerea cantităţii de CO2 la nivel de sector şi mai apoi
la nivel de municipalitate (ca ţintă globală).
La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale
de scădere a cantităţii de CO2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel
stabilite, prin alocarea unui termen rezonabil de implementare, corelate cu
situaţia economică actuală şi nu va contura sarcini excesive autorităţii locale.
Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului legislativ
„Energie – Schimbări Climatice” care prevede :
— reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de
seră (GES);
— creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile
în totalul consumului energetic;
— creşterea eficienţei energetice cu 20%.
Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO 2 sunt de
fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple.
În general aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi la
adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple, care pot începe cu educaţia ecologică la
nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează
implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie, gospodărie, instituţie,
companie şi în final la scăderea cantităţii CO2 la nivelul localităţii, unele măsuri
neavând nevoie de alocări financiare.
33
-
Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO2 pe teritoriul administrativ al
localităţii vizează:
folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel;
promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din zonă şi cu
Municipiul Timişoara;
reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi
promovarea achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil;
îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii „verzi”, nepoluante;;
achiziţii verzi (Green Public Procurement);
amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi;
management al deşeurilor durabil;
reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional;
creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice,
asupra măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora;
accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare
disponibile la nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, în special pentru proiecte
care vizează domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse
regenerabile, transportului durabil şi mobilitate;
Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
sunt multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale
converg către o reducere a emisiilor de CO2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu
beneficiile de mediu, sociale şi economice corespunzătoare.
4.3. Implicarea comunităţii
Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe
şi planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Remetea
Mare a fost dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale
pentru energie, grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă
oportunitate de implicare a comunităţii în programele de interes public local.
Susţinerea comunităţii, a actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil
legată de implementarea cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a
Comunei Remetea Mare.
În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de
informare/comunicare şi consultare a populaţiei.
Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă,
cât şi prin instrumente de comunicare mediată.
Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la
care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de
afaceri, social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În
cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind
34
identificarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Remetea Mare pe termen
mediu şi lung.
Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele
premergătoare şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă:
organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări.
Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei
Remetea Mare s-a realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică,
organizată în data de 15.07.2013.
Pentru informare şi promovare viitoare a măsurilor şi acţiunilor incluse în PAED
se vor folosi diverse intrumente de comunicare:
emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea
proiectelor;
emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor
implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora;
organizarea de conferinţe de presă;
interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune);
articole referitoare la PAED Remetea Mare în presa scrisă;
În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Remetea Mare la
procesul de elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă,
prin informarea şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în
procesul de shimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială
astfel creată va asigura succesul implementării.
Forum local pentru energie şi grupul de lucru în cadrul Proiectului CONURBANT
35
36
INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR
Orice autoritate publică locală ar trebui să
adopte
metodologii
riguroase
de
management al Inventarului de emisii de
GES, pornind de la analiza iniţială a
emisiilor de gaze cu efect de seră (GES),
elaborând Planul de Acţiune privind
Energiile Durabile - strategia de dezvoltare
şi de implementare a măsurilor de reducere
a emisiilor şi încheind cu stabilirea
metodelor de monitorizare şi raportare.
Inventarul de emisii de GES trebuie să
cuprindă două componente majore: emisiile
rezultate din activitatea operaţională a
autorităţii publice locale şi emisiile produse
de comunitate, graniţa considerată pentru
acest demers fiind cea administrativteritorială.
Analiza emisiilor la nivelul
comunităţii
presupune
existenţa
unor
provocări
semnificative.
Autorităţile publice locale sunt responsabile
pentru administraţia la nivel local şi, pentru
acest motiv, nu pot accesa sursele de
informaţii naţionale pentru pregătirea
Inventarelor Naţionale în scopul raportării acestora către UNFCCC. După înţelegerea
fenomenului schimbărilor climatice şi cauzelor acestuia, este necesară identificarea
activităţilor din responsabilitatea autorităţii publice locale şi comunităţii care constituie
surse ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în
constituie CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formate din
persoane competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful
managementului organizaţiei care, să coordoneze, organizeze şi să motiveze
întreaga echipă şi să coaguleze grupul de părţi interesate.
În cadrul Primăriei Comunei Remetea Mare, numărul redus de personal a presupus
implicarea a cel puţin 5 angajaţi – funcţionari publici şi funcţii de demnitate publică.
Cunoştinţele acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire centralizată
în cadrul Proiectului CONURBANT, forumurile pentru energie şi grupurile de lucru au
condus la înţelegerea paşillor care trebuiesc parcurşi, metodologia de lucru, actele şi
datele care trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru promovarea Planului de
Acţiune pentru Energia Durabilă.
37
În cadrul Primăriei Comunei Remetea Mare,
etapele parcurse în cadrul Proiectului
CONURBANT
pentru
dezvoltarea
şi
implementarea Planului de Acţiune pentru
Energia Durabilă s-a realizat în 4 paşi,
urmând ca pasul 5 să îl constituie procesul
de implementare al PAED propriu – zis.
Etapele au fost parcurse pas cu pas. Echipa
Primăriei
Comunei
Remetea
Mare,
constituită prin Dispoziţia Primarului, sub
coordonarea echipei de implementare a
Proiectului CONURBANT, a participat la
sesiuni de instruire şi formare la care s-au
prezentat în mod concret modul de
elaborare al unui inventar de emisii, entităţile
care deţin datele şi informaţiile şi modul de
colectare al acestora. S-au prezentat bunele
practici în domeniul eficienţei energetice,
utilizării surselor de energie regerabilă şi
modalităţile aflate la îndemâna primăriilor în
ceea ce priveşte reducerea consumurilor
energetice şi producerea de energie din
surse de energie regenerabilă.
Primăria Comunei Remetea Mare a fost
îndrumată în analiza amprentei de carbon, la
estimarea diferenţei dintre costuri şi
beneficiile stării actuale şi a scenariilor de
reducere a emisiilor de CO2, pentru a
identifica oportunităţile de îmbunătăţire a
managementului emisiilor şi de atenuare a
efectelor schimbărilor climatice.
Implicarea factorilor interesaţi a fost
esenţială pentru cunoaşterea de către
aceştia a tuturor aspectelor teoretice şi
practice. Comunicarea internă şi externă cu echipa Proiectului CONURBANT a fost
esenţială.
Stabilirea situaţiei în care se afla comuna Remetea Mare la momentul întocmirii
Inventarului de Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea
exactă a statusului, al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor
obiective şi ţinte pe termen scurt şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de
emisii CO2 la nivel local, angajamentele în care comunitatea este deja angrenată,
38
tendinţele emisiilor şi impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de
carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele
administraţiei publice locale pe termen lung.
Structura de colaborare între Conducerea Primăriei Comunei Remetea Mare,
Echipa de Proiect CONURBANT din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara,
structura administrativă internă, actorii locali şi părţile interesate
S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare,
situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism,
care susţin dezvoltarea locală.
Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care
consumurile şi emisiile de CO2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente,
prognozate la 2-3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care
PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în
dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO 2 la nivel local.
Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete
de reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung.
Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi
la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare
dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor
internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile
autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor
necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului
de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea
metodologică a surselor de date. Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru
39
identificarea unor indicatori pentru fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine
a rezultatelor. Includerea indicatorilor specifici fiecărui sector permite compararea
nivelurilor de emisii pe baza intensităţii energetice a fiecărei activităţi prin generarea
unor rapoarte sistematice comparative de către administratorii programului
La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în
dioxid de carbon echivalent, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator.
Aceste gaze cu efect de seră au Potenţiale de Încălzire globală (PIG) diferite,
evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC).
Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Gazul
CO2
CH4
N2O
Gazul
CO2
CH4
N2O
Potenţial de
Încălzire Globală
(PIG)
1
21
310
Potenţial de Încălzire
Globală (PIG)
1
21
310
4.3. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline
Emmision Inventory)
Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul 1990.
Totuşi, practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul 1990.
Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an
calendaristic.
Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile
şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru
a construi un inventar. Pentru Comuna Remetea Mare s-a preferat ca anul de
referinţă să fie situat cu câţiva ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de
emisii generate, prin cuantificarea măsurilor recent adoptate.
Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul 2008.
Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin
practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la
un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor
(Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu.
Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat
reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare.
Totuşi, consumul de energie într-un an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate
sau foarte scăzute ar putea să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării
pe perioade mai mari a sistemelor de încălzire.
40
Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna
cunoaştere a variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de
referinţă reprezentativ.
4.4. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE la nivelul Comunei
Remetea Mare
Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Remetea Mare,
constituie baza pe care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă
a Comunei Remetea Mare - pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de
reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020, prin aplicarea
măsurilor planului de acţiune care intră în competenţa şi domeniile de activitate ale
autorităţii locale.
Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi
centralizare a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită
asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte
gaze cu efect de seră enumerate mai sus.
În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi
energie de CO2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei
Remetea Mare, factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat cu
consumul de energie, eforturile realizate deja de către comunitate până în prezent,
barierele care trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor locali în ceea
ce priveşte consumul de energie.
41
Pentru realizarea Inventarului emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul
stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe www.eumayors.eu.
Astfel, a fost aleasă metoda factorilor de emisie standard IPCC, iar consumurile
finale de energie analizate în următoarele domenii:
- clădirile municipale, echipamente/facilităţi
- clădirile terţiare, echipamente/facilităţi
- locuinţe (sectorul rezidenţial)
- iluminatul public orăşenesc;
- transportul municipal (flotă proprie)
- transportul privat şi comercial;
- deşeurile;
Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu
este o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al
Comunei Remetea Mare autoritatea publică locală neavând posibilitatea influenţării
directe, semnificative a acestui sector.
De asemenea, Comunei Remetea Mare nu îi sunt aplicabile emisiile de CO2
datorate generării de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea
nefiind dezvoltate în prezent.
Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul
Primăriei Comunei Remetea Mare: baza de date fiscală, de urbanism şi amenajare
a teritoriului, infrastructura locală.
De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au
fost disponibile din evidenţele primăriei.
Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze
naturale, apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi
servicii:
- Societetea „ENEL DISTRIBUŢUIE BANAT” S.A. – compania furnizoare a energiei
electrice şi furnizoare a serviciului de iluminat public;
- „E-ON Gaz” – compania furnizoare a gazului metan;
- S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara – operatorul serviciului public
de servicii de salubrizare;
Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă
strategică pentru România, desfăşurat în perioada 20-31 Octombrie 2011, prin
rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele
României.
A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot
mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor,
ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic
esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.
42
Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a
extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor,
respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.
Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale
evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte
privind:
fenomenul de îmbătrânire a populaţei;
creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;
evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul
familiei;
structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;
componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;
statutul femeilor în cadrul familiei;
fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate
şi altele.
În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care
trebuie subliniat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.
Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii
pertinente şi detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor
aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei
aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele
ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului
unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a
dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.
În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice,
baza de date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Remetea
Mare. Metodologia utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor. Această
metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în gospodăriile
populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe timp de iarnă şi
a consumului de gaze lichefiate (Buthan Gaz) pentru prepararea hranei la bucătărie.
Estimarea şi calculele realizate în calcului consumurilor determinate de utilizarea
combustibililor fosili s-a realizat de către personal experimentat, bun cunoscător a
situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de acurateţe ridicat.
Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea
combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere
(motorină, benzină) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi
interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind
considerate confidenţiale, având caracter comercial.
Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale,
defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o
43
perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire
la cantităţile de lemn, buthan gaz şi combustibil.
Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul monitorizări implementării
măsurilor şi acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată
permanent. Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a
implementării PAED.
Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi
verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi
publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei
Timişoara şi cu cele regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind
zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni.
În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a
încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva
comportamentului populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor
electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul
public/privat, a mobilităţii, etc.
44
Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele
deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul
clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial.
Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările
climatice şi a Planului de acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la
efectele schimbărilor climatice au fost împărtăşite tuturor localităţilor Conurbaţiei
Timişoara, alături de experienţa altor municipii experimentate din cadrul consorţiului
Proiectului CONURBANT. Astfel s-au analizat unele măsuri ale Municipiului
Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de implementare.
45
5.3 . Evaluarea sectorială
5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL
La nivelul comunei Remetea Mare în anul 2008 numărul clădirilor a fost de 990, din
care 575 în Remetea Mare şi 415 în Ianova. Numărul total al gospodăriilor a fost de
913 din care 514 în Remetea Mare şi 399 în Ianova.
Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 73% cu lemn, 27% cu gaze
naturale şi 0% cu alţi combustibili. În ultimii 10 ani, 20% din populaţia Comunei
Remetea Mare a optat pentru centrale termice pe gaz sau pe lemn.
Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu privire
la tipologia locuinţelor.
Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele
date:
Datele statistice
Numărul de locuinţe convenţionale:
Valoare
997
Număr:
Alimentarea cu apă în locuinţă:
Instalaţia de canalizare în
locuinţe:
% faţă de total:
Număr:
% faţă de total:
547
54,9
546
54,9
Număr:
% faţă de total:
Număr:
% faţă de total:
Număr:
% faţă de total:
Număr:
% faţă de total:
950
95,3
300
30,1
881
88,4
486
48,7
(locuinţe are au instalaţie de canalizare
la o reţea publică, la un sistem propriu
sau altă situaţia)
Instalaţia electrică:
Încălzire centrală:
(centrală termică proprie)
Bucătărie în locuinţă:
Baia în locuinţă:
46
5.3.2. Sectorul TRANSPORT
Până în anul 2008, în comuna Remetea Mare doar 3 străzi au fost asfaltate şi anume: 2
pe Remetea Mare si 1 pe Ianova . Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o
amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca,
în localitatea Remetea Mare, dintr-un număr total de 8 străzi, 2 să fie asfaltate, iar în
localitatea Ianova, dintr-un număr de 47 străzi, o stradă este asfaltată. Pe total comună
sunt 55 de străzi, din care asfaltate 3 străzi şi neasfaltate, dar pietruite 52 străzi. A fost
asfaltată şi şoseaua de legătură între Remetea Mare şi Ianova, în lungime de 7 km.
În comuna Remetea Mare lungimea totală a străzilor este de 22900 m., din care în
localitatea Remetea Mare 10500 m., iar în localitatea Ianova 12400 m. Din totalul lungimii
străzilor, 3500m. reprezintă străzi asfaltate, adică 15.28% ( 2300 m. în Remetea Mare sau
21,90 % din lungimea străzilor din localitate şi 1200m în localitatea Ianova sau 9,67 %
din lungimea străzilor).
O viitoare provocare în acest domeniu o reprezintă modernizarea tuturor străzilor prin
asfaltarea acestora, asigurarea unor piste de biciclete pentru susţinerea ciculaţiei
nemotorizate şi asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe drumurile comunale.
Modernizarea tuturor drumurilor va contribui indubitabil la creşterea calităţii factorului
de mediu aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în aer.
Realizarea unui transport modern şi economicos de către firma care asigură
transportul în Comuna Remetea Mare şi asigurarea unei bune conexiuni prin
intermediul transportului public spre şi dispre Municipiul Timişoara, va contribui la
reducerea transportului cu autoturismele private şi utilizarea unui mijloc de transport
public atractiv, cu emisii scăzute de CO2.
5.3.3.Sectorul ENERGIE
Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. „ENEL DISTRIBUŢIE BANAT”
S.A. pe tot traseul străzilor din intravilan, excepţie facând zonele din PUZ-urile noi
create, acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în viitorul apropiat.
Conform datelor din arhiva primăriei, în anul de referinţă 2008 consumul de energie
electrică pentru domeniul public a fost de 188.000 kWh/an.
Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi
suprinsă în studii pilot, având în vedere tehnlogia de ultimă oră apărută pe piaţa de
energie. Astfel, în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor,
sediul primăriei va beneficia de un sistem de management integrat a consumurilor de
energie prin instalarea unor panouri fotovoltaice şi corpuri de iluminat cu tehnologie
LED plus o automatizare a consumului de gaze naturale diferenţiat pe ciclul zi-noapte,
zile lucrătoare - zile nelucrătoare. Se aşteapă o astfel o reducere a consumului cu
25%. Pe de altă parte se are în vedere un proiect de iluminat stradal prin tehnologie
LED, combinată cu tehnologie fotovoltaică într-un parc public.
47
5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL
CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE:
SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI REMETEA MARE, cu o suprafaţă construită
desfăşurată de 180m2, se află pe strada Principala nr. 112 fiind reprezentat de 1
corpuri de clădiri, cu regim de înălţime P. Numărul total de birouri este de 10,
încălzirea acestora realizându-se prin intermediul unei centrale moderne cu gaz
metan. Sistem de climatizare nu exista.
CĂMINUL CULTURAL cu BIBLIOTECA COMUNALĂ REMETEA MARE situat în
localitatea Remetea Mare, str. Principala nr.114, cu o suprafaţă construită desfăşurată
de 200 m2, pe un regim de înălţime P+1E, are ca surse energetice gazul metan pentru
sistemul de încălzire . Sistemul de climatizare nu exista
CĂMINUL CULTURAL IANOVA este situat pe str. Principala nr. 182, are suprafata
de180m2, fără etaj, încălzirea se realizează cu centrala cu lemne, nu este climatizat.
DINSPENSARUL UMAN REMETEA MARE este situat pe str. Principala nr 113, are
suprafata de 80m2, 1 corp de cladire, încalzit cu gaz metan ,neclimatizat.
DISPENSARUL UMAN IANOVA este situat în Ianova la nr. 186, are suprafata de
35m2, 1 corp de cladire este încălzit cu lemne, neclimatizat.
ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII REMETEA MARE, este situata pe str. Principala nr. 48
cu un regim de înălţime P şi P+1E, este alcătuită din 2 corpuri de clădire, din care
corpul principal cu o suprafaţă de 500 m2 găzduieşte 10 săli de clasă şi 1 laboratator
cu o suprafaţă totală de 25m2. Sistemul de încălzire este disponibil pentru corpul
principal fiind alcătuit din central termică alimentată cu gaze naturale, neclimatizată.
Şcoala cu clasele I-VIII Remetea Mare [google.com]
48
ŞCOALA CU CLASELE I-IV IANOVA, cu un regim de înălţime P, este situată în Ianova
nr. 187, este alcătuită din 5 săli de clasă, având o suprafaţă totală de 400m 2 . Sistemul
de încălzire este alcătuit din centrală termică pe lemne, neclimatizată
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL REMETEA MARE din Remetea Mare, str.
Principala nr. 50 , cu un regim de înălţime P este alcătuită din 3 săli de clasă având o
suprafaţă totală de 120 m2. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică
alimentată cu gaze naturale, neclimatizată.
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL IANOVA din localitatea Ianova nr.187, situată în
corpul de clădire al şcolii, cu un regim de înălţime P este alcătuită din 2 săli de clasă
având o suprafaţă totală de 35 m 2. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală
termică pe lemne, neclimatizată.
Toate instituţiile prezentate mai sus sunt racordate la sistemul public de alimentare cu
apă.
În ceea ce priveşte dinamica elevilor, datele disponibile arată ca în anul şcolar
2004/2005 erau 160 de elevi la şcoala generală, iar în anul şcolar 2012/2013 numărul
acestora este de 170 atât în ciclul primar cât şi în cel gimnazial. Se poate observa o
creştere a numărului de elevi, direct proporţional cu creşterea numărului de locuitori.
În afara clădirilor mai sus enumerate, pe teritoriul administrativ al Comunei Remetea
Mare se găsesc şi următoarele clădiri, baze sportive şi de agrement, biserici şi lăcaşe
de cult, monumente:
- Cabinet stomatologic Remetea Mare;
- Farmacia Umană Remetea Mare;
- Farmacia Veterinară şi Cabinet Veterinar Remetea Mare;
- Postul de Poliţie Remetea Mare;
- Biserica Ortodoxă Română Remetea Mare;
- Biserica Penticostală Remetea Mare;
- Biserica Baptistă Remetea Mare;
- Biserica Ortodoxă Română Ianova;
- Biserica Catolică Ianova;
- Biserica Baptistă Ianova;
- Baza Sportivă Remetea Mare;
- Baza Sportivă Ianova;
- Monumentul eroilor din Primul Război Mondial.
49
5.3.5. Sectorul DEŞEURI
Gestionarea deşeurilor în comuna Remetea Mare se realizează pe bază de contract
încheiat cu SC RETIM SA TIMISOARA în anul.2006
De asemenea, se realizează colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice (
hârtie, plastic, sticlă), conform Legii 132/2010, privind colectarea selectivă a deşeurilor
în instituţiile publice.
Primăria Comunei Remetea Mare a încheiat contract cu SC VIELLE SRL pentru
colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje de la populaţie (carton, PET-uri, plastic,
doze de aluminiu, alte deşeuri din ambalaje) în acest scop urmând a fi amplasate un
număr de 10 containere din plasă pe raza comunei, în prezent existând un număr de 4
containere.
De asemenea, în comuna Remetea Mare s-au derulat campanii de colectare a
deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice, începând cu anul 2009.
Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, s-a introdus începând cu ianuarie 2011
Programul “Sacul galben” la nivelul comunei şi s-au pus în aplicare prevederile Legii
nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul administrativ al comunei.
Pentru colectarea deşeurilor din construcţii, au fost amplasate 4 containere de mare
capacitate.
Din datele pe care le deţinem, în anul 2011 a fost colectată o cantitate totală de 348,00
tone deşeuri menajere din care: 290 t din sectorul rezidenţial şi 58 t din sectorul
industrial. A fost colectată şi cantitatea de 8,2 t de deşeuri reciclabile, precum şi
cantitatea de 0,25 t deşeuri electronice.
5.3.6.Sectoarele SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ
Bega la Remetea Mare
50
AGRICULTURA
Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine Provinciei geobotanice
central-europene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei geobotanice sudeuropene.
Vegetaţia caracteristică este cea de trecere de la cea stepă la cea de silvostepă.
Vegetatia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului, fiind
înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Interventia omului asupra vegetaţiei
a fost hotărâtoare.
Esenţele care predomină sunt: Quercus robur, Ulmus glabra, Frasinus excelsior, Acer
campestris, Pirus piraster , Malus silvestris.
Subarboretul din pădure este reprezentat mai ales prin : Crataegus monogyna ,
Cornus sanguineus, Corylus avellana, Cornus mas, Rhamnus frangula, Prunus
spinosa, Cornus sanguineus, Evonymus verucosa, Lygustrum vulgare. Frecvent se
întâlnesc şi speciile de plante agăţătoare Hedera helix şi Climatis vitalba.
De-a lungul cursului de apă (Bega) se întâlnesc specii de arbori cum sunt sălciile
(Salix alba, Salix fragolis - salcia fragedă) , plopi şi arini. În prundişuri, izolat, apare şi
răchita roşie (Salix purpureea), măceşul (Rosa canina) şi salcâmul (Robinia
pseudacacia).
Agricultura comunei Remetea Mare este aproape în totalitate privată. Terenurile
agricole sunt grupate în asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici.
Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu
rezultate de producţie bune. În zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase(grâu,
orz,orzoaică,triticale, etc.,), plante tennice (soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.,) şi
legume.
În agricultura comunei Remetea Mare îsi desfăşoară activitatea urmatoarele societăţi:
- SC Pământul Viitorului,
- SC Agromad ,
- SC Stiloconsult ,
- SC Remodet,
- SC Geofran .
51
SPAŢIILE VERZI
Parcul din Remetea Mare
Populaţia Comunei Remetea Mare conform Recensământului din anul 2002 era de
3.521 persoane, comuna fiind alcătuită din localităţile Remetea Mare, Bazoşu Nou,
Bucovăţ şi Ianova. In anul 2008 populatia Comunei Remetea Mare era de 1.975 locuitori ,
aceasta scăzând din cauza desprinderii din comună a localităţilor Bucovăţ şi Bazoşu Nou.
Spaţii verzi intravilan existente conform PUG în anul 2008 era de 45 ha, constituite din
zonele verzi amenajate( parcuri) şi de cele situate în aliniamentele stradale din comună.
Conform O.U.G. nr.114/17.10.2007, aceste suprafeţe nu asigură necesarul de 26
mp/locuitor preconizat pt anul 2013.
Diferenţa până la 6,35 ha zone verzi, preconizate a fi asigurate în intervalul 2010 – 2013,
va fi asigurată din cele 369 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea studiilor de
urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului 2013. În situaţia în care se iau în
calcul şi cele 271 ha ocupate cu pădure, necesarul de spaţiu verde pe cap de locuitor este
asigurat şi chiar depăşit.
5.3.7. Sectorul APĂ
Alimentarea cu apă şi reţeaua de canalizare apă uzată menajeră
În comuna Remetea Mare reţeaua totală de alimentare cu apă curentă are o lungime
de 11,5 Km ( 7,5 km în localitatea Remetea Mare şi 4 km în localitatea Ianova),
aducţiunea se realizează prin intermediul a 3 foraje de adâncime cu staţii hidrofor.
Comuna Remetea Mare este asociată în Asociaţia de dezvoltare intercomunitară apă
– canal Timiş, gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare fiind
preluată de către operatorul regional S.C. Aquatim S.A. începând cu data de
01.02.2010
Reţeaua de canalizare din comuna Remetea Mare - nu există. Este făcută
documentaţia, a fost înaintată şi se aşteaptă finanţarea.
52
5.3.8.Sectorul INDUSTRIE şi ECONOMIE LOCALĂ
În Comuna Remetea Mare sectoarele principale de activitate ale agenţilor economici
sunt: agricultura, prelucrarea şi exploatarea lemnului, industria confecţiilor textile şi
serviciile.
Industria de prelucrare şi exploatare a lemnului : SC Holver SC Romgarden;
Industria mobilei : SC Frischier
Industria confecţii textile: SCBumerang ;SC CHP-prelucrarea pieilor
Centrul Logistic : Log Center
Staţie Peco
Servicii:(magazine alimentare, mixte, materiale de construcţii, atelier reparaţii
auto) -10
Cultura plantelor în solarii.
Datorită faptului că influenţa autorităţii publice locale în sectorul economic şi industrial
este limitat, iar consumul de energie electrică se ridică la 1.166.113KWh/an acest
sector nu a fost luat în analiza şi abordarea Planului de Acţiune pentru Energii
Durabile.
5.4. CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI REMETEA MARE - Analiza
Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)
În realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie
”standard”, în conformitate cu principiile Comitetului Interguvernamental pentru
Schimbările Climatice IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change) – care
acopera toate emisiile de CO2 generate ca urmare a consumului de energie pe
teritoriul Comunei Remetea Mare, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de emisie
standard se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în cazul
inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră GES elaborate in contextul
protocolului de la Kyoto. CO2 este considerat cel mai important gaz cu efect de seră,
iar calcularea emisiilor de CH4 nu este necesară.
Calculul emisiilor de CO2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Remetea Mare s-a
efectuat prin înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de activitate
(cantitate exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru emisiile
directe s-au transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil consumate.
53
Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWH) şi apoi din energie de fiecare
tip (exprimată în MWh) în emisii de CO2.
Tip de combustibil
Benzină pentru motoare
Gazolină/Diesel
Gaz natural
Deşeuri municipale
Lemn
Factor de emisie tip
standard [tCO2/MWh]
0,249
0,267
0,202
0,330
0-0,403
Pentru electricitate, în compilarea Inventarului de Referinţă a Emisiilor nu s-a utilizat
Factorul de emisie naţional.
Electricitate
ROMÂNIA
Factor de emisie
standard naţional
[tCO2/MWh]
0,583
Factorul de conversie pentru compilarea IRE a fost Eticheta pentru energie
electrică a S,C. „ENEL ENERGIE” S.A. pentru anul 2008, adică 0,5325
tCO2/MWh, după cum urmează:
54
Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de
colectare de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la
diferiţii actori locali/judeţeni orin naţionali – furnizori de servicii publice şi utilităţi:
S.C. „E-ON GAZ”S.A., „ENEL DISTRIBUŢIE” S.A., S.C. „RETIM ECOLOGIC
SERVICE” S.A., Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică
Timiş.
O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Remetea
Mare care, prin serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare anului
de referinţă 2008 cu informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice, transport
public şi comercial, agricultură şi spaţii verzi.
Formularul de colectare de date realizată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor
pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de
colectare a datelor.
55
Exemple de fişe de colectare de date: ex. Sectorul deşeuri, rezidenţial, instituţional şi industrial
utilizate în colectarea de date pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor
Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat
următoarele sectoare:
- Sectorul energie – consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi
instalaţiile municipale, iluminat public, echipamentele şi instalaţiile terţiare;
- Sectorul instituţional – definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi
instalaţiilor deţinute de Comuna Remetea Mare;
- Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii;
- Sectorul rezidenţial;
- Sectorul apă;
- Sectorul deşeuri;
- Sectorul agricultură şi spaţii verzi;
Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are
puţine pârghii de a influenţa acest sector.
56
Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de
platforma www.eumayors.eu, după cum urmează:
-Clădiri, echipamente/instalaţii
municipale. Nu s-au putut separa datele
energetice privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiaere (ne-municipale);
- Clădiri rezidenţiale:
- Iluminat public;
Toate aceste sectoare acoperă clădirile , echipamentele şi instalaţiile consumatoare
de energie pe teritoriul administrativ al Comunei Remetea Mare,
Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile
comunale;
Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului
CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi
utilităţi, în vederea comparării unor eventuale discrepanţe.
Comuna Remetea Mare fiind o comunitate mică, sub 1.000 de gospodării, s-au
colectat date şi pe baza unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă
importantă de date şi informaţii privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al
Emisiilor.
S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de Sud, dacă locuinţele au fost izolate termic
sau nu, dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere
ori panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul
individual, precum şi întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de
transport/mobilitate.
S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea
familiei, veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea
consumurilor energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO 2. Aceste
întrebări au fost o resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia sectorul rezidenţial poate să contribuie la reducerea emisiilor de CO 2 pe teritoriul
administrativ, numeroase măsuri depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a
57
cheltuielilor acestea, în special în condiţiile constrângerilor economice datorate crizei
economice.În consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost
asiguraţi cu privire la
confideţialitatea
informaţiilor.
Date cheie ale Inventarului de Referinţă a Emisiilor:
An de Referinţă: anul 2008;
Populaţia: 1.073 locuitori;
A: Consumul de energie: 23.150 MWh;
B: Emisiile de CO2: 8.417 tone CO2;
58
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)
Consumul de energie funcţie de utilizatori:
Nr.
crt.
1
2
Consum
final de
energie
(MWh)
Utilizator
Clădiri, echipamente, instalaţii
municipale
Clădiri, echipamente şi
instalaţii terţiare (nemunicipale)
164
0
3
Clădiri rezidenţiale
4
Iluminatul public municipal
188
5
Parcul auto municipal +
transport public
102
6
20072
Transportul privat şi comercial
TOTAL
2624
23150
Câteva consideraţii se impun din analiza acestor date şi a graficului:
consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în
domeniul clădirilor rezidenţiale şi anume peste 86 %;
59
sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ
11% din totalul consumurilor inventariate;
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission
Inventory)
Consumul de energie funcţie de sursă:
Nr.
crt.
Consum final de
energie (MWh)
Categoria
1
Electricitate
1246
2
Gaz natural
4087
3
Buthan gaz
1091
4
Motorină
1507
5
Benzină
1219
6
Biomasă
14000
TOTAL
23150
Câteva consideraţii se impun din analiza datelor energetice şi a graficului:
lemnul este principala sursă de energie, 60,5%, fiind utilizat în prin7,7%;
consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 5,4% din consumul
energetic total.
60
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)
Emisii CO2 funcţie de utilizatori:
Nr.
crt.
1
2
Consum
final de
energie
(tCO2)
Utilizator
Clădiri, echipamente, instalaţii
municipale
Clădiri, echipamente şi instalaţii
terţiare (nemunicipale)
3
Clădiri rezidenţiale
4
Iluminatul public municipal
5
Parcul auto municipal + transport
public
56
0
7140
100
27
6
Transportul privat şi comercial
679
7
Deşeuri
415
TOTAL
8417
61
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)
Emisii CO2 funcţie de sursă:
Nr.
crt.
Categoria
Consum final de
energie (t CO2)
1
Electricitate
663
2
Gaz natural
826
3
Buthan gaz
165
4
Motorină
402
5
Benzină
304
6
Biomasă
5642
7.
Deşeuri
415
TOTAL
8417
62
La calculul emisiliilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz
Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va
creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în
special second - hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul
rezidenţial.
La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare.
De asemenea, Comuna Remetea Mare nu dispune de unităţi/staţii locale de
producere/generare a energiei electrice.
5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Remetea Mare
La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de 1.973 locuitori.
Evoluţia populaţiei Comunei Peciu Nou, potrivit Institutului Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Timiş, în perioada 2008 – 2012 a înregistrat o
tendinţă crescătoare, după cum urmează:
2008 – 1973
2009 – 1999
2010 – 2033
2011 – 2090
2012 – 2174
63
Evoluţia populaţiei Comunei Remetea Mare în perioada 2008 - 2012
În anul 2013, populaţia Comunei Remetea Mare este de 2.267 locuitori (date la 1
Ianuarie).
Astfel, Emisiile de CO2 la nivelul Comunei Remetea Mare, sunt de 8.417 tone,
ceea ce reprezintă 4,27 tone emisii CO2 pe cap de locuitor.
Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de
Acţiune pentru Energii Durabile pentru Comuna Remetea Mare trebuie să ia în
considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a
emisiilor de CO2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008 (adică
minuc 1683,4 t.CO2), astfel încât, la nivelul Comunei Remetea Mare să se
înregistreze emisii totale de CO2 de 6.734,6 tone, respectiv 3,41 tone CO2 pe cap
de locuitor.
DE ACŢIUNE
REMETEA MARE
5. PLANUL
PENTRU ENERGIA DURABILĂ
A COMUNEI
Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de
energie regenerabilă, Comuna Remetea Mare, ca semnatară a Convenţiei Primarilor
se angajează să reducă emisiile de CO2 pe teritoriul administrativ al comunei, cu cel
puţin 20% până în 2020.
64
Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa
de stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de
CO2 corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape:
—Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO 2, în
termeni măsurabili;
—Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung,
în colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an
de la semnarea Convenţiei;
Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea
Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune:
—Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o
dată la doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în
scopul evaluării, monitorizării şi verificării;
De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de
Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea:
—Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ;
—Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală,
—Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord
internaţional privind schimbările climatic;
Misiunea Strategiei de dezvoltare sustenabilă a Comunei Remetea Mare este
direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii vieţii
cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi
sănătos.
Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Remetea Mare sunt:
- Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui
ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene;
Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt:
- asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în
vederea reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor
poluate;
- modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice,
extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor
infrastructuri de agrement;
- Dezvoltarea economică a Comunei Remetea Mare, în scopul realizării unui
sistem integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu
economic competitiv şi prosper;
- Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent
şi sănătos tuturor categoriilor sociale;
65
- Dezvoltarea Comunei Remetea Mare, ca un centru social, cultural, de
învăţământ şi educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure
integrarea economică, socială şi culturală;
- Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia,
caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale
regionale, naţionale şi internaţionale.
Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a
Comunei Remetea Mare, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune pentru
Energii Durabile, care reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în domeniul
energiei şi protecţiei mediului ale autorităţii publice locale.
De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Remetea Mare se integrează în
demersul Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013
a demarat activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş.
Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de
drept privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a
format în urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul
Timişoara, Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A., Federaţia Asociaţiilor
de Locatari Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi
Universitatea Politehnica din Timişoara) şi în baza Contractului de finanţare
IEE/08/Agencies/430/SI2.529244, încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru
Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş.
Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este:
- promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al
energiei la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor
economici etc.;
- promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii
energetice europene;
- încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor
de eficientizare energetică;
- schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie;
- promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor
locale şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare
economică şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi
altor domenii în legătură cu acestea;
- promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE,
BERD, etc.).
Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energii
Durabile este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei
Remetea Mare în găsirea celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două entităţi
juridice şi de găsire a surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte în
domeniu energiei.
66
6.1. VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A
COMUNEI REMETEA MARE
Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Remetea Mare, atât pentru
sectorului public, în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în
sectorul rezidenţial pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde
înalte pentru toţi cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea
energiei din surse de regenerabilă, astfel încât Remetea Mare să devină un
exemplu al dezvoltării sustenabile.
6.2.OBIECTIVE
Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 anunţat de Comuna
Remetea Mare este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii de
CO2 evaluată pentru anul de referinţă 2008.
În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a
emisiilor din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul
2020, sunt necesare pachete de acţiuni în următoarele sectoare:
6. 3. ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE:
6.3.1. Sectorul CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI
PRIVATĂ A COMUNEI REMETEA MARE
Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi din analiza comparativă
evaluărilor naţionale şi europene, sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor
asociate acestora au ponderea cea mai mare în volumul consumurilor şi emisiilor
eferente.
Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor
de energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse
în Planul de Acţiune pentru Energii Durabile trebuie incluse acele măsuri care
conduc la o cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu
implicaţii financiare cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung.
Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi
a utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită
costurilor foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de
fonduri nerambursabile.
67
Directiva europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de
acţiune pentru eficienţă energetică, stabilesc niveluri ridicate de performanţă
energetic aplicabile clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a
consumurilor specifice de energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea
ţintei de reducere cu 20% a consumului final de energie.
La fel ca în toate oraşele şi comunele României şi Comuna Remetea Mare se
confruntă cu un nivel ridicat al consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate
în special vechimii acestora şi materialelor de construcţie utilizate, dar şi de
dificultatea de a accesa fondurile necesare pentru lucrări de creştere a performanţei
energetice a clădirilor.
Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă,
mărime, formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea
influenţează în mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a
energiei. Totuşi, există anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie,
determinate în special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar
fi: iluminatul, încălzirea, sistemul de ventilaţie, condiţionarea aerului, echipamentele
de birou.
Standardele de consum pentru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de
clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale
energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument
de poziţionare al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de
acţiune. De aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială.
Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii.
Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare ci
doar urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că,
managementul responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi:
Sănătate şi condiţii de muncă mai bune;
Reduceri de costuri;
Beneficii pentru mediu;
O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model pentru cetăţeni;
Soluţiile sunt:
Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor atât în clădirile publice cât şi
în cele private, prin reabilitarea termică a clădirilor existente cât şi încurajarea
dezvoltării de proiecte de case ecologice, case pasive şi chiar active
Responsabilizarea şi angajarea personalului – de la top management până la
ultima linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om
politic şi conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin
conştientizarea cu privire la risipa şi economia de energie, despre modul de
utilizare al echipamentelor de birou sau din dotare, prin încurajaerea revizuirii
68
practicilor de lucru. Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă şi a principiilor de management al energiei pot aduce rezultate importante.
Verificările administrative pe parcursul zilei prin notare şi implementarea oricărei
măsuri pentru evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a modului şi locului
unde energia este risipită şi poate fi economisită.
Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea
consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate.
Programe de educare şi conştientizare a populaţiei – societatea civilă fiind
factorul cheie în reducerea consumurilor şi a emisiilor GES;
Echipamentele de birou, în special cele IT din administraţia locală contribuie la
factura de eneregie a Comunei Remetea Mare. Regulile cele mai simple propuse de
administraţie sunt:
Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate – conduce la
reducerea consumului de energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea
duratei de viaţă a echipamentului şi a costurilor de răcire;
Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină;
Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale;
Întreţinerea echipamentelor pentru a opţine performanţele optime în funcţionare,
inclusiv cele energetice;
Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor – de cunoaştere a politicii de
dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile
de mediu determinate de aceste practici;
Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului,
corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor;
6.3.2. Sectorul REZIDENŢIAL
Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi
de reducere a consumurilor, şi cele mai variate
oportunităţi de eficientizare energetică.
Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi
lucrări dedicate reabilitării termice, modernizării
instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare
a unor sisteme de automatizare a echipamentelor
de utilizare energie electrică/termică. Pentru
clădirile noi, se vor aplica reglementările legale
astfel încât, toate clădirile noi să fie proiectate şi executate cu performanţe
energetice superioare.
Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul
naţional ”Casa Verde”, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile
reluării acestei finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din
surse regenerabile şi se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata
69
impozitului pentru clădire pentru proprietarii care
realizează lucrări de reabilitare termică.
Primăria Comunei Remetea Mare îşi doreşte să
promoveze proiecte care să promoveze producerea
energiei electrice din surse regenerabile solare,
fotovoltaice atât pentru aplicaţii publice cât şi pentru mici
proiecte demonstrative, menite să stimuleze aplicarea lor
pe scară largă de către populaţie.
Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale
termice moderne, va fi promovată producerea de energie
termică prin arderea biomasei din agricultură pentru
alimentarea cu energie a locuinţelor de tip familial – case unifamiliale
Cazanele pe biomasă, sunt disponibile pe piaţă începând cu 2kW, fiind oportună
înlocuirea sobelor de teracotă ori a sobelor pe lemne vechi, cu ocazia renovării
clădirilor, fără a fi necesară înlocuirea instalaţiei interioare existente. Performanţa
arderii recomandă înlocuirea sobelor existente cu unele pe biomasă performante.
De asemenea, cazanele cu condensare reprezintă o opţiune atât în sectorul public cât
şi în cel rezidenţial, acestea având capacitatea de a extrage mai multă energie din
gazele de ardere prin condensarea vaporilor de apă produse de ardere, eficienţa
putând fi mai mare cu aprox. 12% decât a unui cazan convenţional.
6.3.3. ILUMINATUL PUBLIC
Modernizarea iluminatului public şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul
deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a
consumurilor. Eficienţa energetică în iluminatul public prezintă un potenţia uriaş pentru
comună.
Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat este reposnabilitatea autorităţii
publice locale, fiind un domeniu important în privinţa consumului de energie. Totuşi, în
Comuna Remetea Mare consumul alocat iluminatului public nu are o pondere
importantă, în principal datorită insuficientei dezvoltări a acestui sistem. Dezvoltarea
viitoare a acestui sector, prin noile reţele care urmează a fi dezvoltate trebuie să
vizize alegerea unor echipamente şi surse de lumină eficiente energetic, de preferinţă
LED, astfel încât să fie satisfăcute atât cerinţele de lumină dar şi consumurile aferente.
De asemenea, instalarea unor celule fotovoltaice la semnele de circulaţie sau zonele
mai puţin circulate ori izolate se vor lua în considerare.
Tehnologia LED nu numai că reduce consumul de energie, ci permite şi reglarea
funcţie de necesitate. Foto-întrerupătoarele electronice reduc consumul de electricitate
prin reducerea orelor de consum iar, un sistem de telemanagement permite sistemului
de iluminat să reacţioneze automat la parametrii externi cum ar fi condiţiile
meteorologice, densitatea traficului, etc. Sistemul poate fi folosit şi pentru reducerea
costurilor de întreţinere, iar datele colectate de sistem, care contorizează fiecare
70
lampă în parte, poate fi folosit pentru solicitarea înlocuirii produsului aflat în perioada
de garanţie. Prin înlocuire se pot obţine următoarele valori de eficienţă energetică:
Becuri Tugsten
Neoane
fluorescente de 38
mm (T12)
Iluminat
general
şi
iluminat pentru anumite
scopuri.
Folosit
de
regulă în gospodărie.
Iluminat general folosit
de regulă în clădirile
publice,
adăposturi,
centre comunitare şi
bliblioteci.
Înlocuire
cu
economice.
becuri
Reducere de 75% plus
durata de viaţă mult
mai mare.
Înlocuire cu neoane
fluorescente cu trifosfor
de 26 mm (T8), cu
putere echivalentă dar
consum mai mic
Reducere de 8% plus
durata de viaţă mai
mare.
Lămpi cu filament
de putere mare,
sau
lămpi
Tungsten
cu
halogen folosite în
iluminat de mare
capacitate
Folosite
pentru
a
ilumina
zonele
exterioare,
faţadele
clădirilor
sau
monumentele
Înlocuire
cu
metal
halide
sau
becuri
economice de putere
mare.
Reducere de 65%-75%
plus durată de viaţă
mai mare.
Reflectoare
filament sau
capacitate
crescută
Folosit
pentru
iluminarea
punctuală
sau a unor zone care
au nevoie de lumină
mai puternică sau de
evidenţiere mai clară a
culorilor. Sunt frecvent
folosite în zone de
recepţie, spaţii publice
şi muzee.
Înlocuire cu becuri cu
halogen şi tungsten, de
voltaj redus sau cu
metal halide.
Reducere cu 30% 80%
pentru
performanţă
de
iluminare echivalentă.
Înlocuire cu sisteme
eficiente
folosind
reflectoare
sau
elemente
prismatice,
dotate cu echipament
electronic de frecvenţă
înaltă sau cu pierderi
reduse.
Nici o reducere a
consumului de energie
dar creşterea puterii
luminii cu 30% până la
60%.
Îmbunătăţeşte
iluminatul şi mediul de
lucru.
30%-40% economie şi
o calitate superioară.
Echipamentele
electronice de mare
frecvenţă
elimină
neclaritatea,
intermitenţa şi efectul
stroboscopic.
cu
de
Echipamente
cu
lămpi fluorescente
de 40W şi 125W
Iluminatul
general
folosit de regulă în
clădirile
publice,
adăposturi,
centre
comunitare, biblioteci.
Sisteme
fluorescente
cu
difuzori opaci sau
sisteme de control
prismatic
care
pierd din culoare
Iluminatul general în
clădirile vechi care ar
necesita recondiţionări,
cum ar fi: birouri
administrative,
primărie, biblioteci, etc.
Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică
Sursa: „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” – publicaţie
tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between ccivil society and
decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving
energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk
71
SECTORUL
de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII :
A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de
Clădiri,
autoritatea locală şi etichetarea lor energetică până în anul 2016.
echipamente
şi
A.2 Izolarea termică a clădirilor publice (2014-2020) în proporţie de10%/an
instalaţii
A.3. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente
municipale
eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comună.
Clădiri,
echipamente/
A.4. Reabilitarea termică a cel puţin 5 clădiri din sectorul terţiar
instalaţii terţiare
(nemunicipale)
Clădiri
rezidenţiale
Iluminatul public
municipal
A.5. Izolarea termică a clădirilor private (2014-2020)
A.6. Promovarea instalării termostatelor în clădirile rezidenţiale care
utilizează gazul natural ca sursă de încălzire
A.7. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA
VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv
utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi
tehnic
A.8. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a
locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă
A.9. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei
calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 5%/an raportat la totalul
gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud
A.10. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de
energie în locuinţe
A.11. Realizare unui audit energetic al sistemului de iluminat public al
Comunei Remetea Mare
A.12. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public urban în zona centrală
şi pe arterele principale ale comunei Remetea Mare, prin înlocuirea anual a
10% din corpurile de iluminat existente cu unele eficiente
energetic/echipamente, tehnologie LED
SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI
PRIVATĂ A COMUNEI REMETEA MARE cuprinde un număr de 11 măsuri, pe 3
sectoare de acţiune, după cum urmează:
Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale şi nemunicipale - 3 măsuri;
Clădiri rezidenţiale – 6 măsuri;
Iluminat public municipal – 2 măsuri;
72
6.3.4. TRANSPORTUL LOCAL
Sursa: www.shutterstock.com
SECTORUL
de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
TRANSPORT:
Transportul
public
B.1. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo la nivelul
Comunei Remetea Mare şi promovarea mobilităţii prin cilculaţia velo
Transportul
privat şi
comercial
B.2. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de
combustibil şi emisii reduse
SECTORUL TRANSPORT LOCAL cuprinde un număr de 2 măsuri, pe 2
sectoare de acţiune, după cum urmează:
Transportul public – 1 măsură;
Transportul privat şi comercial – 1 măsură;
Acţiunile şi măsurile care vor fi luate de administraţia Comunei Remetea Mare sunt
astfel concepute pentru ca administraţia locală să fie un fie un exemplu pentru
utilizarea eficientă a parcului auto propriu, de utilizarea a bicicletelor în activitatea
curentă a instituţiei (în deplasările pe teren) şi în utilizarea unor autovehicule cu
emisii reduse.
Transformarea Comunei Remetea Mare într-o comună circulată preponderant cu
bicicleta, o va aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu
bicicleta este un mod de viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă.
73
Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să
asigure o calitate a factorilor de mediu urbani ridicată, prin localităţi mai liniştite, cu
aer mai curat şi atractiv locuitorilor.
Lucrările ample de infrastructură rutieră finanţate de la bugetul de stat, bugetul local
dar şi din fonduri structurale europene, vor fluidiza traficul auto în perioadele de vârf
de trafic. Aceste lucrări de modernizare şi investiţiile în infrastructura rutieră vor
aduce îmbunătăţirea semnificativă a sistemului rutier actual şi a calităţii aerului în
comună.
În domeniul transportului local, vor fi întreprinse acţiuni în vederea introducerii
transportului public local care să asigure conexiunea cu Municipiul Timişoara. Acest
mijloc de transport public local atractiv, va reduce consumurile de combustibil, în
special pentru persoanele care realizau naveta pe relaţia Timişoara – Remetea Mare
Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Remetea Mare utilizează în mod frecvent
transportul velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii modalitatea de
transport actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos. Se intenţionează realizarea în
viitor a unor piste de biciclete care să realizeze conexiunea cu localităţile din
proximitate şi cu municipiul Timişoara.
Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune
restricţii de viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei
participanţilor la trafic.
Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING
– material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul
ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013
74
6.3.5. PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA:
Harta solară a României
Sursa: www.minind.ro - “Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al
surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro,
geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în
producerea de energie electrică neconvenţională
SECTORUL
de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE:
C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat pentru realizarea unui
parc fotovoltaic (min 1MWp, cu min 5% participare Consiliul Local)
C.2. Asigurarea iluminatului public al unor parcuri/scuaruri prin unităţi de
Fotovoltatică
iluminat public alimentate de la panouri fotovoltaice
C.3. Promovarea instalaţiilor de panouri fotovoltaice în sectorul
rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de
3KW
ÎNCĂLZIREA:
C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de
Asigurarea
căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din
biomasei din
exploatările forestiere sustenabile, controlate, sau asigurarea unei liste cu
surse
furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale
sustenabile
termice individuale, furnizori care livrează/distribuie lemne pentru foc din
surse sigure de exploatare forestieră sustenabilă
75
SECTORUL PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE cuprinde un număr de 4
măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează:
Fotovoltaică - 3 măsuri;
Asigurarea biomasei din surse sustenabile – 1 măsură;
Sursele de energie regenerabilă sunt:
Energia solară;
Energia eoliană;
Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz;
Energia apei;
Energia geotermală:
În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt luate în
considerare sursele de energie regenerabilă solară şi biomasa. Potenţialul de
energie eoliană la nivel local este redus, iar cea a apei nu este posibilă. Costurile
ridicate ale exploatării energiei geotermale nu o recomandă în acest moment ca
abordare în acest moment, urmând ca în viitor să fie analizate şi măsuri cu luarea în
considerare a acestei resurse.
Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care
urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor
convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune, petrol,
gaze naturale. Energia solară va constitui o
alternativă atractivă la utilizarea surselor de energie
convenţionale, mai ales pe timpul verii. Avantajul
major este acela de a nu produce poluarea mediului
înconjurător, fiind o sursă de energie curată, verde.
Un alt avantaj al energiei solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează
este gratuită. Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice
şi regenerabile, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe
energia solară se remarcă prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la
nivelul unor temperaturi în jur de 100 °C, temperatură folosită pentru încălzirea apei
cu peste 40 de grade peste temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la
încălzirea apei menajere sau a clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă ideea
utilizării energiei solare în scopul încălzirii locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul
dintre cele mai atractive domenii de aplicaţie a energiei solare la nivel local.
Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux
anual de energie solară cuprins între 1.000 şi 1.300 kWh/mp/an, din care se pot
capta între 600 şi 800 kWh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai
intensă vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în
decursul unei zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 – 5 kWh/mp/zi.
Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea:
- Preparării apei calde menajere (acm);
- Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice;
76
- Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de
energie electrică şi până la independenţă energetică;
- Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi
scuaruri;
Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei
calde de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect
dimensionat poate să acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă
de consum (prin rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori
de 100 %. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în
instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste 20-25 de
ani, fiind astfel ideale pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire.
Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie
regenerală RES contribuie la:
Creşterea duratei de viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili;
Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile;
Locuri de muncă noi, aferente procesului de instalare, operare, mentenanţă a
instalaţiilor:
Diversificarea sursei de energie;
Cu toate că primăria Comunei Remetea Mare îşi doreşte realizarea unui parc solar,
resursele financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui parc solar
este posibilă doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor private.
Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită.
Primăria Comunei Remetea Mare nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei,
cum ar fi panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri
publice mai puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă.
Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute
încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse
regenerabile: panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De
asemenea, în cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel
de sisteme în structura clădirilor.
Sistemenele Fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid
reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria
Comunei Remetea Mare, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin
capacitarea companiilor specializate în domeniu va putea facilita şi sprijini montarea în
sectorul rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar
putea consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor
unor astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune,
întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania
de furnizare a energiei electrice.
Componentele unui sistem fotovoltaic on-grid constă în:
- Grupul de panouri fotovoltaice;
- Invertor;
77
- Sistem de montaj;
- Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric);
- Sistem de monitorizare locală prin internet.
În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o
casă cu consum mediu lunar de 300 kWh pe lună, sunt:
- Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca;
- Putere invertor: 3 KW, 230 Vca;
- Energia produsă medie pe zi: 10kWh;
- Energia produsă medie pe an: 3.600 KWh – 3,6 MWh;
- Panouri fotovoltaice – 245 – 250 Wp;
Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică,
posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costuri
de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 ani a sistemului.
Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW.
Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale,
ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un
sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al
unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kWh/mp/an, spre deosebire de 250–
400 kWh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare
termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează
resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a
energiei.
În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de
măsuri „pasive”, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune
şi exploatării unei clădiri:
Încălzirea „pasivă”, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire.
Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de iarnă şi
va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de încălzire,
respectiv de răcire.
Ventilaţia „pasivă” se realizează tot printr-un design atent planificat, determinat de
flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior,
pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia
echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului.
Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin
umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care ferestrele
sunt aşezate.
Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de urbanism şi
documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria Comunei Remetea
Mare le va lua în considerare sunt:
Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare;
Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre Sud şi cu o bună
expunere solară;
Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru
încălzirea locuinţei;
78
Pompe de căldură pentru încălzirea interioarelor;
Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă
energetică;
Energia derivată din biomasă - Biomasa este reprezentată de componentele organice
care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a
CO2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie.
Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să
respecte standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare
durabilă a pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o
manieră sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin
exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Remetea Mare propune o nouă
abordare în ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a clădirilor
rezidenţiale.
Pentru Comuna Remetea Mare, un obiectiv important este crearea unui centru de
furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în
special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de o manieră
sustenabilă, controlată.
O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste
cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice
individuale, cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de
exploatare forestieră de manieră sustenabilă.
6.3.6. PLANIFICAREA TERITORIULUI
SECTORUL
de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
PLANIFICAREA TERITORIULUI:
D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de
urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de
energie regenerabilă (panouri fortovoltaice, colectoare solare)
D.2. Abordarea planificării urbane strategice prin abordarea aspectelor legate
de atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, pentru asigurarea
Planificarea
unui grad ridicat de pregătire a teritoriului şi infrastructurii publice pentru
urbană
riscurile climatice
strategică şi
D.3. Creşterea atractivităţii teritoriale comunale şi a funcţionalităţii domeniului
Planificarea
transporturilor public
şi a mobilităţii D.4. Emiterea Autotizaţiilor de construire numai după întocmirea şi depunerea
de către beneficiar a documentaţiei de execuţie a clădirilor noi, care au
calculată prin proiect de performanţă energetică, conform Legii nr. 372/2005
D.5. Emiterea certificatelor de performanţă energetică pentru imobilele supuse
vânzării/ cumpărării/ închirierii, conform prevederilor Legii nr.372/2005
D.6. Plantarea pe domeniul public al comunei a unui număr de cel puţin 50 de
Spaţii verzi
arbori anual, din specii de arbori rezistenţi la secetă şi stres termic
SECTORUL PLANIFICAREA TERITORIULUI cuprinde un număr de 6 măsuri, pe
2 sectoare de acţiune, după cum urmează:
79
Planificare urbană strategică şi planificarea transportului şi mobilităţii - 5
măsuri;
Spaţii verzi – 1 măsură;
Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare
a comunei Remetea Mare în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de
suprafeţe: zone rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii
verzi; aceasta va avea impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în
suspensie ori sedimentabile.
În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări planificarea dezvoltării
spaţiale a teritoriului cu conservarea şi extinderea spaţiilor urbane verzi.
Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona în domeniul spaţiilor verzi vizează
realizarea unei perdele forestiere pe lângă drumul comunal care duce la Ianova,
mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi îmbunătăţirea calitativă a celor existente. Se va
acorda o atenţie deosebită spaţiilor verzi în vederea asigurării cadrului necesar
conservării şi protecţiei biodiversităţii zonei. Spaţiile verzi vor fi astfel concepute încât să
asigurarea culoare de circulaţie pentru speciile de animale şi păsări specifice zonei,
dinspre comună spre exterior şi viceversa.
Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii –
floră şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de
natură să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create,
autoritatea publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul
asociaţiilor, ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ specializate.
În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile
invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei.
În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare
a mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi
conservare a biodiversităţii.
6.3.7. ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:
SECTORUL
de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:
E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă
Cerinţele şi energetică ridicată şi înlocuirea cu o rată de 10%pe an a celor vechi
standardele E.2. Achiziţia a cel puţin 75% a hârtiei de scris utilizată şi achiziţională din
de eficienţă bugetul local, din hârtie reciclată, etapizat până în anul 2020
energetică
E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii,
în achiziţii
lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente,
publice
economia de energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a
deşeurilor, protecţia mediului
80
SECTORUL ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII cuprinde un număr
de 3 măsuri.
În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică
locală intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice ”verzi” (GPP – Green
Public Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate.
Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi clare privind
soluţii neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate
din lucrări, transportul de materiale, consumurile energetice).
Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor
realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia
mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică.
Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele
(exemplu: produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile
verzi oferă pe lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin
pentru dezvoltarea pieţelor produselor şi serviciilor „prietenoase cu mediul”.
Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de:
Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au
încorporate deja materiale reciclate;
Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă
a echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare (analiza
ciclului de viaţă) şi de amprenta de carbon a produselor;
Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să
îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de
mediu (exemplu ISO 14001, EMAS);
Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi
servicii;
81
6.3.8. COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE
INTERESATE
SECTORUL
de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE
INTERESATE
Sensibilizar
e şi
networking
la nivel
local
F.1. Organizarea anuală a Zilei Energiei în Comuna Remetea Mare, ca
eveniment circumscris European Sustainable Energy Week.
F.2. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor
mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă
energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile – proiectare şi
execuţie.
F.3. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ
pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă şi
organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru discutarea
aspectelor legate de implementarea PAED,
F.4. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a
consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii
disponibile pe piaţă – o campanie pe an până în anul 2020,
F.5. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la
posibilitatea tratării deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării şi
reducerea cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale pe an până în anul
2020,
F.6. Instruirea unui angajat din cadrul Primăriei Comunei Remetea Mare,
responsabil cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul comunei.
Formare
profesional
ă şi
educare
F.7.Organizarea la fiecare doi ani a unui curs de instruire pentru eficienţă
energetică în clădiri.
F.8. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar, gimnazial a unui
Program de educaţie ecologică pe an, cu participarea a cel puţin 100 elevi/an.
F.9. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responsabilitate
faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă
energtică şi surse de energie regenerabilă.
SECTORUL COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI
PĂRŢILE INTERESATE cuprinde un număr de 9 măsuri, pe 2 sectoare de
acţiune, după cum urmează:
Sensibilizare şi networking local - 5 măsuri;
Formare profesională şi educare – 4 măsuri;
Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea
Organizarea Zilei Energiei în Comuna Remetea Mare este una din obligaţiile
asumate de autoritatea publică locală prin semnarea “Convenţiei Primarilor”.
82
Evenimentul va fi organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European
Sustainable Energy Week - EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv,
fiind o oportunitate pentru manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii.
Formele de manifestare pot fi variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri
tematice, prezentări sau lansări de proiecte locale în domeniul energiei, ori de
prezentare a rezultatelor acestora, expoziţii şi spectacole.
Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme,
soluţii şi rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Remetea Mare şi
cu utilizarea durabilă a energiei.
Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se
realizeze împreună cu unităţile de învăţământ din Remetea Mare. În aceste activităţi
vor fi angrenaţi şi reprezentanţii Consiliului Local Remetea Mare. Aceste activităţi
educaţionale vor asigura cadrul pentru conştientizarea unor largi categorii de public:
elevi, tineri, adulţi şi segmentul în vârstă al populaţiei, în probleme legate de
economia de energie, protejarea mediului înconjurător, managementul corect al
deşeurilor şi asupra modului de achiziţie corectă a aparaturii electrice, electronice din
aplicaţii casnice sau publice.
Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial
sau liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care
pot ei interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a
energiei în şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul
fiecărei şcoli, cu sprijinul primăriei.
Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine,
obiceiuri şi acţiune a segmentului adult, reprezentat de părinţi.
Ciclul comunicării
83
Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara – pentru
CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013
Formarea profesională, prin responsabilizarea unei persoane din cadrul instituţiei
publice cu rolul de Responsabil energetic este extrem de importantă, acesta fiind
un factor cheie în monitorizarea şi facilitarea implementării măsurilor energetice. În
general, managementul energetic nu este pe agenda zilnică a conducerii comunei,
sarcinile acestea trebuind să fie alocate unei persoane care are cunoştinţe în
domeniu, astfel încât, conducerea comunei să fie pusă la curent cu privire la
consumuri, resursele financiare, deficienţe şi măsuri. Coordonarea întregului proces
al producerii, distribuirii şi consumului energetic este esenţial, iar managerul sau
responsabilul ebegetic asigurând implementarea durabilă şi de succces a planului
energetic local.
Responsabilul energetic va avea sarcina de a iniţia, dezvolta, organiza, implementa,
coordona şi raporta implementarea PAED conducerii primăriei comunei.
6.3.9. GESTIUNEA DEŞEURILOR
SECTORUL
de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
GESTIUNEA DEŞEURILOR
G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an.
G.2. Reducerea cu 20% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale.
G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a
deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEE.
Gestiunea G.4. Promovarea colectării selective a deşeurilor biodegradabile din
deşeurilor gospodării şi a transformării în compost, prin procedura de compostare
aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei.
G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte
gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea
unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei.
84
Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală
poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind
gestionarea serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de
corectare a unor conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive.
Obiectivele Planului de acţiune pentru energia durabilă în acest sector vizează:
Reducerea cantităţilor de deşeuri;
Recuperarea materialelor reciclabile prin colectare selectivă;
Creşterea gradului de informare şi conştientizare a cetăţenilor;
Măsurile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune
pentru Energia Durabilă sunt:
creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor;
reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale;
o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin
compostare;
colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de
lumină);
conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de
salubrizare locală;
85
ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA –
exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF „Fiecare dintre noi
are puterea de a schimba lumea în care trăim”
Strategia de comunicare a Comunei Remetea Mare urmează a fi construită în
jurul celor 5 elemente majore:
- Grupul ţintă – va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie
edificată pe structura grupului ţintă – Populaţia ca şi consumator, funcţie de vârstă,
cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a
unor măsuri;
- Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de
grupul ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să
cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă
sensibilizării.
86
- Mesajul – trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel
încât grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei
aşteptate;
-Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune
cele mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei
Remetea Mare va asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse
financiare corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite.
- Mijloacele – cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei.
Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori
există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii.
Consumului de energie şi emisiile de CO2 cele mai mari revin sectorului privat,
consumurile, respectiv emisiile fiind asociate locuinţelor şi locuirii. Creşterea gradului
de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active,
susţinute în demersul de economisire a energiei trebuie să fie sprijinit permanent de
autoritatea publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie,
implicare în acţiuni locale, etc.
Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri publice
sau din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea
responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de
constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii,
echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest
transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de
lucru, fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei.
6.3.10. ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND
ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI REMETEA MARE: AGRICULTURA
SECTORUL
de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
AGRICULTURA:
H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu salcie energetică (Salix
viminalis) în comuna Remetea Mare, exploatarea sustenabilă şi utilizarea
biomasei în încălzirea clădirilor publice şi private din Comuna Remetea Mare
Promovarea
- cel putin 1 hectare/an, până în anul 2020 – pentru protecţia drumurilor
agriculturii
durabile
H.2. Adoptarea unor măsuri stimulative în vederea înlocuirii a 25% din parcul
de tractoare existent cu tractoare noi, cu un consum redus de combustibil
până în anul 2020
Un alt sector considerat important pentru dezvoltarea durabilă a comunei este
agricultura. Utilajele existente la nivel local sunt extrem de vechi, neeconomice, cu un
grad de uzură ridicată. Promovarea unor măsuri de stimulare în vederea înlocuirii
parcului de tractoare cu unele noi, cu consum redus de combustibil, va contribui la
diminuarea consumului de combustibil şi la îmbunătăţirea calităţii aerului.
87
Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona sunt promovarea culturilor de
salcie energetică ori, după caz, al plopului energetic.
Cultură de salcie energetică (Salix viminalis)
Sursa: S.C. „REBINA AGRAR” S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş,
Catalog „Salcia Energetică” www.rebina.ro şi www.salix-viminalis.ro
Salcia energetică (Salix viminalis) este o specie arbustivă ce creşte sub formă de tufă
a cărei lujeri lungi şi erecţi ating o înălţime de cca 4-8 m, functie de cât de rar sau des se
recoltează. Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii,
aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest.
Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt de regenerare
vegetativă, o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creștere rapidă (de până la 3-3,5
cm/zi în perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce
începând cu anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar.
Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900
Kcal/kg ~ 18-20 MJ/kg ~ 5,5 KW). De asemenea se poate utiliza în industria lemnului şi
hârtiei, în industria farmaceutică, pentru constituirea unor perdele de protecție, atât a
culturilor cât şi a căilor de comunicație, la ameliorarea terenurilor degradate, etc. Din
biomasă se pot obține brichete şi peleţi.
Salcia energetică are capacitatea de a valorifica bine terenurile improprii altor culturi – în
primul rând terenuri cu exces de umiditate, dar şi terenuri degradate şi poluate. Cultura
se poate exploata cca. 25 de ani. Pentru această cultură sunt recomandate terenuri
plane, cu aport freatic, cu pH cuprins între 5,5- 7,5.
Edificarea unei plantaţii vizează o succesiune de operaţiuni agricole. Terenul se
pregăteşte din toamnă şi se plantează toamna târziu ori primăvara devreme, în martieaprilie. Pregătirea terenului se realizează ca pentru orice altă cultură agricolă (erbicidare
totală, scarificare sau minim o arătură la adâncimea de 30 cm, fertilizare de bază,
discuit, frezat, marcare/trasare a rândurilor în teren pentru plantare manuală).
88
Începând cu anul II-III, în funcție de tehnologia aplicată, se trece la recoltarea culturii
sub formă de lujeri sau de aşchii, utilizând combine autopropulsate sau tractate.
Recoltarea se face în perioada de repaus vegetativ, după căderea frunzelor, din
noiembrie până în maxim luna martie.
Cooperarea cu Asociaţia Cultivatorilor de Salcie Energetică din România, cu
producătorii de butaşi de salcie energetică din Judeţul Timiş şi cu specialiştii din cadrul
Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, va
contribui la cultivarea cu succes a plantelor energetice pe teritoriul administrativ al
comunei, pe terenuri private sau de-a lungul căilor de comunicaţie, drumuri de
exploatare şi de, de ce nu, în scopul împrejmuirii terenurilor şi delimitării parcelelor.
Beneficiile pentru biodiversitate sunt inestimabile, transformarea unor terenuri în
plantaţii arbustive, contribuind la protecţia şi conservarea biodiversităţii – cu precădere
faună. O astfel de plantaţie poate asigura pe lângă loc de cuibărit pentru păsări şi un
spaţiu propice pentru unele specii de animale mici.
7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
În procesul de combatere a schimbărilor climatice, o ameninţare cu potenţial ireversibil
pentru societate şi planetă, adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, cu respectarea obiectivelor şi principiilor Convenţiei – cadru a Naţiunilor
Unite privind Schimbările Climatice şi a protocolului de la Kyoto şi, la nivel local,
implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, costituie o componentă a
politicii de mediu în domeniu schimbărilor climatice.
Întrucât reducerea emisiilor de GES într-un orizont de timp apropiat nu implică o
atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice
reprezintă un demers obligatori pentru autorităţile publice locale.
Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor
schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi evenimente meteorologice
extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a beneficia de oportunităţi sau a
reacţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptrul că,
societatea şi ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor
componente.
Adaptarea poate fi anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă sau programată.
Adaptarea la efectele climatice este un proces complex, de durată, care depind de
expunerea, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-economică, capacitatea
naturală şi umană de adaptare, servicii de sănătate şi mecanismele de monitorizare a
dezastrelor.
Adaptarea implică măsuri şi la nivel local. Capacitatea de adaptare a comunei depinde
de instrumentele, resursele şi structura instituţională dedicată aspectelor legate de
adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi de identificarea vulnerabilităţii comunei şi
aplicarea măsurilor de adaptare corespunzătoare.
89
Schimbările climatice regionale şi cele locale vor influenţa ecosistemele, aşezările
omeneşti şi întreaga infrastructură. Modificările de temperatură şi ale precipitaţiilor vor
contribui la evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de
căldură, secetă, precipitaţii abundente, furtuni, cu riscuri mari pentru pagube asociate. În
acest context, adaptarea la efectele schimbărilor climatice va constitui un element
important al politicii locale, care va fi corelată cu politicile şi măsurile de adaptare la
efectele climatice naţionale.
În adaptarea la efectele schimbărilor climatice, abordarea şi rezolvarea multisectorială,
interconectată la unele probleme sau oportunităţi legate de schimbările climatice,
managementul apei, investiţiile în mediul natural, dezvoltarea unor activităţi recreative
este superioară abordării separate şi neconcordantă.
Abordarea în acest domeniu trebuie să fie rapidă, întârzierile putând conduce la
reducerea oportunităţilor pentru soluţii viabile. Cooperarea cu ONG-uri, cu comunitatea
ştiinţifică şi mediul de afaceri este importantă, pentru a asigura expertiza, resursele şi
cunoştinţele în vederea difuzării şi implementării bunelor practici în sectoarele
considerate prioritare.
Potrivit Strategiei Naţionale a României privind schimbările climatice 2013-2020,
autoritatea publică locală este responsabilă de rezultatele măsurilor de diminuare a
efectelor schimbărilor climatice în fiecare sector cu referire la protecţia împotriva
inundaţiilor, calitatea vieţii, vitalitatea economică şi ecologică, vulnerabilitatea reţelelor
de transport şi energie, şi alte asemenea şi au datoria de a analiza şi implementa
propriile măsuri, acţiuni şi soluţii de diminuare a impactului efectelor schimbărilor
climatice.
În acest scop, cooperarea instituţională este esenţială.
Graficul de cooperare instituţională
Sursa: Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020
90
Din cele 13 sectoare prioritare stabilite de Strategia Naţională a României privind
schimbările climatice 2013-2020, care încurajează luarea deciziilor la nivel local, în
acest moment au fost identificate la nivel local următoarele aspecte, care trebuiesc
analizate în vederea abordării celor mai bune măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice:
Identificarea principalelor amenintări rezultând din schimbările climatice, a zonelor
vulnerabile şi a factorilor care pot influenţa adaptarea la efectele schimbărilor
climatice;
Crearea hărţilor de risc şi prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele
schimbărilor climatice;
Identificarea principalelor oportunităţi;
Identificarea barierelor instituţionale, politice, financiare, tehnice/ştiinţifice şi
analiza posibilităţilor de surmontare a acetora prin colaborare instituţională
eficientă;
Identificarea instituţiilor cu care primăria comunei trebuie să colaboreze,
identificarea rolului, responsabilităţilor şi concretizarea acestora în documente
de acţiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fixarea de
termene şi alocări bugetare necesare;
Urmărirea îndeplinirii obligaţiei legale privind asigurarea obligatorie a locuinţelor
împotriva unor dezastre naturale de către populaţie şi agenţii economici;
Promovarea de noi standarde pentru locuinţele existente şi viitoare, în vederea
corespunderii cu viitoarele condiţii climatice şi evenimente meteorologice
extreme;
Promovarea criteriilor de eficienţă energetică (în principal sisteme de încălzire şi
răcire mai eficiente) în clădirile noi, dar şi în cele existente prin reabilitări, pentru
asigurarea confortului locuitorilor pe parcursul întregului an;
Mai multe spaţii verzi care să asigure un grad de umbrire mai ridicat în perioada
de vară;
Combaterea speciilor de plante invazive şi a celor alergene din spaţiile publice şi
private de pe teritoriul comunei şi asigurarea unui cadru reglementativ local în
acest sens;
Intensificarea procesului de împădurire, cu specii de arbori corespunzătoare
condiţiilor pedo-climatice locale;
Management al terenurilor orientat către natură;
Infrastructură adaptată noilor condiţii climatice – infrastructură durabilă, din
materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură;
Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport, uşor
adaptabil infrastructurii existente, prin reorganizarea spaţiului urban;
Protecţia apei şi asigurarea rezervelor de apă strategice pentru comună (pe timp
de secetă), inclusiv promovarea colectării şi utilizării apei din precipitaţii;
91
Utilizarea mai eficientă a apei şi conservarea apei, precum şi utilizarea în anumite
aplicaţii a apelor de calitate inferioară;
Menţinerea diversităţii genetice şi a speciilor în cadrul ecosistemului comunei,
prin reducerea presiunilor exercitate asupra acestora;
Aplicarea măsurilor prevăzute în „Studiul de specialitate pentru evaluarea
biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea
biodiversităţii”
elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului
"Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de
mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS,
cod proiect
HURO/0901/128/1.3.4.
Prevenirea inundaţiilor prin reabilitarea digurilor şi a sistemelor de protecţie a
râurilor;
Promovarea ghidurilor de bune practici pentru agricultură;
Protejarea zonelor umede, a cursurilor râului Bega în vederea diminuării efectelor
negative generate de excesul de apă sau de lipsa acesteia;
Încurajarea asigurărilor pentru culturi şi ferme;
Dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei pentru intervenţia rapidă în combaterea
locală a fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi
comunităţii locale;
Cooperarea cu instituţiile de învăţămând şi instituţiile de specialitate în vederea
combaterii vulnerabilităţilor existente şi modificării structurii culturilor, pentru
dezvoltarea unei agriculturi cât mai puţin expusă la schimbările climatice;
Promovarea schimburilor de experienţă (perioade optime de desfăşurare a unor
lucrări agricole, adoptarea de soluţii tehnice noi, alegerea unor culturi şi soiuri mai
bine adaptate, cu rezistenţă la boli, dăunători şi la noile condiţii climatice,
adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor
oportunităţi oferite de bio-tehnologie, management bun al soluţiilor,
managementul peisajului, etc);
Consultanţă agricolă şi promovarea informaţiilor pentru managementul
exploataţiilor agricole;
Prevenirea degradării terenurilor şi reabilitarea suprafeţelor degradate;
Activităţi de conştientizare – activităţi educaţionale în scopul conştientizării
publice cu privire la efectele schimbărilor climatice, pentru formarea de cetăţeni
capabili să deţină capacitatea şi cunoştinţele necesare promovării unui spirit
responsabil în ceea ce priveşte adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
Promovarea politicilor publice privitoare la adaptarea la efectele schimbărilor
climatice, şi a acţiunilor acesteia, pentru pentru schimbarea atitudinii şi
comportamentului generaţiei viitoare.
92
8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE
La nivelul Comunei Remetea Mare se va crea o structură de monitorizare a
implementării Planului Local de Acţiune pentru Energii Durabile.
Structura de monitorizare va avea în componenţă atât angajaţi ai Primăriei cât şi
persoane cu funcţii de demnitate publică şi consilieri locali.
Pe lângă această structură, se va crea Forumul local de energie al Comunei
Remetea Mare, cu rol consultativ, care va avea menirea să analizeze, evalueze şi să
contribuie prin idei, soluţii şi expertiză la implementarea PAED.
Grupurile de lucru stabilite pe parcursul întâlnirilor de lucru avute cu echipa
Proiectului CONURBANT s-a considerat benefică, în acest moment crearea a patru
mari grupuri de lucru:
- Grupul de lucru pentru sectorul clădiri publice, terţiare şi rezidenţiale;
- Grupul de lucru pentru sectorul energie;
- Grupul de lucru pentru sectorul transport;
- Grupul de lucru pentru sectorul spaţii verzi, agricultură şi biodiversitate.
9. BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE
FINANŢARE
Conform datelor privitoare la structura bugetelor anuale ale comunei Remetea Mare,
se poate observa o creştere a veniturilor (taxe, impozite etc), putându-se implementa
astfel numeroase proiecte de mediu şi de dezvoltare durabilă, cum ar fi:
Valorificarea superioară a terenurilor neproductive( terenuri cu exces de
umiditate,ochiurile de sărătură, etc.,) prin cultivatea de plante energetice;
Achiziţionarea a peste 1.000 de arbori şi arbuşti, care să fie distribuiţi
populaţiei în vederea plantării lor pe domeniul public;
Înfiinţarea de noi spaţii verzi în comună (parcuri, zone de promenadă etc);
Extinderea reţelei de apă potabilă în localitatea Remetea Mare;
Realizarea de noi foraje şi extinderea reţelei de apă curentă în localitatea
Ianova;
Realizarea reţelei de canalizare în Comuna Remetea Mare;
Introducerea gazului metan în localitatea Ianova;
Construirea unui Complex Sportiv pentru elevii Şcolii cu clasele I-VII Remetea
Mare;
Amenajarea lacului de acumulare şi a pădurii de la Ianova pentru activităţi
sportive şi de agrement;
Stimularea folosirii mijloacelor de transport în comun, diminuându-se astfel
gradul de utilizare a mijloacelor proprii, prin acordare de facilităţi fiscale unor
anumite categorii sociale;
Modernizarea drumurilor şi străzilor comunale prin asfaltarea acestora,
scazând gradul de poluare cu particulele angrenate prin praf.
93
O analiză a evoluţiei sumelor bugetului local al Comunei Remetea Mare indică o
creştere a sumelor bugetului public:
Buget local aprobat în anul 2010: 5.073.600 lei
Buget local aprobat în anul 2011: 5.589.380 lei
Buget local aprobat în anul 2012: 5.047.750 lei
Bugetul alocat protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pe anul 2012 a fost de
200.000 lei, o valoare relativ modestă, dar care dovedeşte angajamentul comunei în
transformarea arealului construit într-un spaţiu curat şi sănătos, prin măsuri durabile,
cu efect vizibil pe termen mediu şi lung.
Estimarea preliminară a costurilor indică faptul că, pentru implementarea tuturor
măsurilor prevăzute în PAED, este necesară alocarea în total a sumei de
aproximativ 1.227.100 EURO, care se vor asigura de la bugetul local precum şi prin
aporturile bugetelor private ale societăţilor comerciale, a cetăţenilor cât şi prin
proiecte cu finanţare naţională, europeană ori Parteneriate Publice – Private (PPP).
Se analizează în viitor abordarea Contractelor de Performanţă Energetică (EPC) cu
Companii pentru Servicii Energetice (ESCO).
Un rol esenţial îl va avea în implementarea PAED populaţia comunei, prin investiţiile,
îmbunătăţirile aduse locuinţelor şi facilităţilor acestora, schimbarea mentalităţii şi
responsabilizarea privind impoartanţa eficienţei energetice şi utilizării cumpătate a
resurselor epuizabile. O mare pondere a surselor de finanţare a măsurilor PAED, în
special în domeniul rezidenţial şi al surselor de energie regenerabilă cade în sarcina
acestora, autorităţii publice locale revenindu-i rolul de model, suport şi de promovare
a celor mai bune practici în domeniu.
Bugetul este posibil să fie insuficient, motiv pentru care primăria comunei, prin
conducerea ei, va trebui să formuleze priorităţi, să împartă activităţile pe etape
individuale, pentru a împărţi costurile pe o perioadă mai lungă de timp, să identifice
surse alternative de finanţare şi să coopereze cu alţi actori locali, regional şi
naţionali.
10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE
Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea implementării
eficiente a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.
Monitorizarea progresului oferă autorităţii publice locale şi implicit comunităţii
posibilitatea de a măsura eficienţa activităţii sale de a gestiona emisiile de gaze cu
efect de seră. Procesul oferă, de asemenea, posibilitatea de a evidenţia realizările,
de a evalua procesele de învăţare şi de a oferi noi direcţii de acţiune.
Pentru a asigura acurateţea procesului de monitorizare, se consideră important ca
analizele realizate în fiecare an să fie comparabile. S-a stabilit astfel că, în cazul în
care administraţia publică locală a închis una dintre activităţi, acest fapt trebuie
precizat în raport, în aşa fel încât orice creştere sau descreştere a emisiilor ca
urmare a unei astfel de situaţii să nu conducă spre o interpretare greşită.
94
Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări:
— Ce acţiuni de politică planificate au fost realizate?
— Ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate?
— Implementarea PAED se desfăşoară conform programării (starea lucrărilor privind
măsurile de implementare şi respectiv rezultatele)?
— Resursele investite (şi dacă disponibilitatea resurselor este necesară pentru
actualizarea periodică a PAED şi pentru identificarea necesităţilor în viitor) au fost
suficiente?
Rezultatele activităţilor vor fi evaluate în privinţa:
rezultatelor pozitive;
rezultatelor negative;
eficienţa investiţiilor.
Obiectivele şi rezultatele cuantificate (mai ales din punct de vedere economic)
reprezintă o cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi
realizată prin stabilirea unor indicatori specifici.
Monitorizarea stadiului de implementare al PAED va da posibilitatea evaluării
periodice a eficienţei măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice
adoptate urmate de continuarea, amendarea sau promovarea unor noi măsuri. PAED
este un document care va fi supus actualizărilor periodice, în funcţie de dezvoltarea
economică a ţării şi a evoluţiei scenariilor climatice.
Convenţia Primarilor are ca cerinţe transmiterea şi înregistrarea unui Inventar de
Monitorizare a Emisiilor, un Raport de Implementare şi un Raport al Acţiunilor
implementate. Aceste furnizează următoarele informaţii:
Inventarul de Monitorizare a Emisiilor
Raportul de Implementare
Va conţine o raportare a emisiilor de CO2
similară cu Inventarul de Referinţă al Emisiilor
elaborate cu ocazia dezvoltării PAED
Se realizează cel puţin la 4 ani de la
înregistrarea PAED.
Va conţine informaţii cuantificate cu privire la
măsurile implementate şi impactul lor asupra
consumului de energie şi asupra emisiilor de
CO2. De asemenea, raportul va cuprinde o
analiză a procesului de implementare a
PAED, incluzând acţiuni corective şi
preventive, dacă acestea sunt necesare.
Se realizează cel puţin la 2 ani de la
înregistrarea PAED.
Raportul Acţiunilor implementate
Raportul va conţine informaţii calitative asupra
implementării PAED. Acesta include o analiză
a acţiunilor corective şi măsurile preventive
implementate.
95
Monitorizarea implementării măsurilor cuprinse în Planul de Acţiune privind
Energia Durabilă constituie sarcina Echipei de Management a PAED.
Această echipă are o structură suplă, dinamică, fiind formată de persoane cu funcţii
de demnitate publică şi personal tehnic din cadrul Primăriei Comunei Remetea
Mare. De asemenea, vor fi incluşi în echipă membrii ai Consiliului Local al Comunei
Remetea Mare, desemnaţi prin Hotărâre a Consiliului Local.
În vederea implementării, monitorizării şi evaluării gradului de implementare a
măsurilor şi acţiunilor Planului de Acţiune privind Energiile Durabile, prin Dispoziţie a
Primarului Comunei Remetea Mare se va aproba o Procedură de lucru, specifică
activităţii de „Implementare, monitorizare şi evaluarea măsurilor şi acţiunilor incluse
în Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Remetea Mare”.
Din partea Primăriei Comunei Remetea Mare, sunt membri în Echipa de
Management a PAED:
Domnul Ilie GOLUBOV - Primarul Comunei Remetea Mare;
Domnul Liviu Şerban SAMOILĂ – Viceprimarul Comunei Remetea Mare
Domnul Ioan MORARU – Responsabil mediu.
Programul de monitorizare a implementării PAED la nivelul Comunei Remetea Mare şi
de Raportare a rezultatelor
Aprobarea PAED şi Înregistrarea Planului de
Acţiune pentru Energii Durabile al Comunei
August 2013
2013
Remetea Mare pe portalul ofocoal al
Convenţiei Primarilor www.eumayors.eu
2 ani de la înregistrarea PAED
2015 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED
August 2015
Elaborarea Raportul de Implementare al PAED
şi
4 ani de la înregistrarea PAED
2017
Realizarea Inventarului de Monitorizare a
August 2017
Emisiilor
6 ani de la înregistrarea PAED
2019 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED
August 2019
Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 7 ani de la înregistrarea PAED
şi
August 2020
2020
Realizarea Inventarului de Monitorizare a Raport final pentru reducerea
Emisiilor
cu 20% a emisiilor de CO2
ECHIPELE DE PROIECTE:
Fiecare acţiune din Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă va avea un responsabil şi
în funcţie de gradul de complexitate va avea desemnată o echipă de implementare.
Această structură va raporta echipei de management a PAED toate aspectele legate de
stadiul de progres tehnic şi financiar al implementării măsurii din PAED.
96
CONCLUZII
Acţiunile prezentate în cadrul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă au fost
identificate după analiza rezultatelor din evaluarea Inventarului de Referinţă a
emisiilor IRE, care cuprinde consumurile energetic şi de resurse, pentru anul de
referinţă 2008, a forumurilor pentru energie şi a grupurilor de lucru pentru
dezvoltarea PAED.
Străduinţa de a acoperi sectoarele cele mai relevante, care cad în competenţa şi aria
de influenţă a autorităţii publice locale a Comunei Remetea Mare, atât în ceea ce
priveşte consumurile cât şi emisiile, precum şi estimarea rezultatelor care pot fi
înregistrate ca urmare a implementării lor, sunt de natură să conducă la economiile
de energie preconizate şi, pe cale de consecinţă, la reducerea emisiilor de CO 2 cu
cel puţin 20% până în anul 2020 în Comuna Remetea Mare.
Conştienţi că, în situaţia economică actuală, implementarea PAED şi punerea lui în
operă va ridica numeroase probleme legate de identificarea atât de soluţii tehnice cât
mai ales de resurse financiare pentru asigurarea accesului la un nivel de finanţare
necesar, considerăm că susţinerea angajamentului politic asupra implementării
PAED este esenţial.
Se impune în acest sens un angajament administrativ serioas în ceea ce priveşte
monitorizarea continuă a implementarii acţiunilor PAED şi a rezultatelor obţinute în
procesul de implementarte, şi periodic – la 2 ani – realizarea unei evaluări şi
trimiterea unui raport de implementare la Comisia Europeană – la Oficiul Convenţiei
Primarilor. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document suplu,
flexibil. Evaluarea periodică va trebui să ducă la regândirea unor acţiuni, însă nu se
va exclude posibilitatea ca pe parcurs, unele măsuri şi acţiuni să nu mai fie actuale/
necesare sau fezabile.
Angajamentul asumat trebuie să rămână neschimbat, în vederea îndeplinirii
angajamentului asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel puţin 20% până în anul
2020, de atingere a unor performanţe locale privitor la măsurile de eficienţă
energetic şi utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării
dezvoltării sustenabile a Comunei Remetea Mare, a judeţului Timiş şi a întregii
regiuni.
97
BIBLIOGRAFIE
Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia
Durabilă” – ediţia în limba română, realizată de Asociaţia OER, disponibilă pe:
http://www.covenantofmayors.eu/IMG/pdf//SEAPGuidebook_ro.pdf;
„Studiu privind eficienţa utilizării soluţiilor de energie alternativă”
elaborată de Camera de Comerţ, industrie şi Agricultură Timiş în cadrul
Proiectului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 –
www.greenpower.store.ro;
„Mobilizarea tuturor actorilor pentru atingerea obiectivelor 3x20”
publicaţie elaborată în cadrul Proiectului NET-COM – „ NETworking the
Covenant of Mayors”- elaborat de Asociaţia OER;
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă orizont de timp 20132020-2030;
Strategia naţională a României privind Schimbările Climatice 2013- 2020,
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice;
Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, aprobată
prin H.G. nr.10069/2007;
Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC);
Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile
(PNAER), Bucureşti, 2010;
Strategia privind schimbările climatice şi Planul strategic de acţiuni
privind compaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor
climatice a Municipiului Timişoara;
Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului
strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii elaborat de
Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite",
acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4.;
„Planificare energetică municipală” – Ghid pentru factorii de decizie şi
experţii municipali – Metodologie Cadru Comună – publicaţie elaborată
în limba română, dezvoltat de EnEffect în cadrul Proiectului MODEL –
„Managementul Domeniilor Energetice în cadrul Autorităţilor Locale,
finanţat de Comisia Europeană prin Programul Intelligent Ebergy
Europe;
„AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile
publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului
98
„Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto
agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in
local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk;
„Introducere în managementul emisiilpor de carbon pentru autorităţile
publice”, publicaţie tradusă de Fundaţia TERRA Mileniul III, în cadrul
Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a
post-Kyoto agreement”, implementat de Asociaţia ALMA-RO, finanţat de
Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” –
www.carbontrust.co.uk;
„Urban adaptation to climate change in Europe – Challanges and
opportunities for cities together with supportive national and European
policies” – EAA Report no.2, 2012;
PAGINI WEB:
Pagina oficială a Convenţiei Primarilor - http://www.eumayors.eu
Pagina Oficială a Proiectului CONURBANT - http://www.conurbant.eu
Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu
http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm
European Commission Climate Action site - http://ec.europa.eu/climateaction/
European Environment Agency - www.eea.europa.eu/themes/climate
United Nations Framework Convention on Climate Change and Kyoto Protocol
www.unfccc.int/
Intergovernmental Panel on Climate Change - www.ipcc.ch/
United Nations Environment Programme - www.unep.org/themes/climatechange/
WWF - http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm
Greenpeace - www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change
http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climategoals/article-179356
Administraţia Naţională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro
Primăria Municipiului Timişoara – www.primariatm.ro, www.dmmt.ro;
Pagina web a Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare
responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim
BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4. – www.biotowns.ro.
99