sep 2011 - Miorita USA Newspaper

Transcription

IN MEMORIA, lui MARIUS BACIU, distinsul nostru coleg.
" DORMI IN PACE , SUFLET BUN! "
Detalii la pag.15 ULTIMA ORA
Anul V, Numărul 55, SEPTEMBER 2011
R O M A N I A N-A M E R I C A N
I N D E P E N D E N T
N E W S P A P E R
UN SPION GORJEAN IN EXCLUSIVITATE
ANDREEA RÃDUCAN SI
LA NEW YORK
„REVERSUL MEDALIEI”
EDUARD OVIDIU OHANESIAN aflu mult mai târziu de la apropiaţii săi.
Povestea unui spion român la ONU nu a
început cu “a fost odată ca niciodată”, ci cu
un joc al sorţii. A treia sau a patra licenţă la
62 de ani. Partidul Comunist Român avea
nevoie de spioni cu carte în exterior. Recomandarea contraspionului Dănău şi rotaţia
cadrelor. “Noi am învăţat din dosare,
înţelegeţi ?” Neveste şi regrete la ONU.
Mariana şi Menorah. Colegi celebrii de
spionaj la ONU. O fotografie strict secretă
în premieră.
În iulie 2010, pe când coordonam două
dintre cele mai vechi publicaţii din Gorj,
o ştire mi-a atras atenţia. Trecut binişor
de 60 de ani, un fost spion extern îşi
susţinea licenţa la Universitatea Constantin
Brâncuşi, alături de studenţii care îi puteau fi copii sau chiar nepoţi. Cu un CV
impresionant, cunoscător de multe limbi
străine, căpitanul DIE (r) Emil Andreescu
era la a treia licenţă, ba chiar a patra (licenţa
americană este la secret) cum aveam să
Viaţa fostului ofiţer DIE este o adevărată
epopee cu suişuri şi coborâşuri, demnă de
un scenariu de film, dar poate cel mai interesant lucru este modul cum un nepot de
boier a reuşit să ajungă ofiţer al Direcţiei de
Informaţii Externe (DIE) a Securităţii. Andreescu Traian Ion Emilian se trage dintr-o
familie de boieri gorjeni, bunicul său Ion
Andreescu fiind un cunoscut om de afaceri
în Bucureştiul interbelic, iar tatăl Gheorghe, un medic cunoscut. Andreescu a avut
o copilărie şi o adolescenţă lipsită de griji. A
terminat liceul Petru Groza (actualul Colegiu Tudor Vianu) alături de odraslele protipendadei comuniste a anilor ’60.
Iniţial, Andreescu a absolvit două facultăţi
din cadrul ASE : Finanţe, credit, contabilitate – 1968 şi Comerţ Exterior – 1970,
facultate la care se intra pe bază de dosar.
În timpul studenţiei, Andreescu muncea ca
ghid şi intepret poliglot la ONT.
CONTINUARE IN PAG. 2 >>
ANDREEA RADUCAN/ PHOTO: REMUS SUCIU
NICOLAE GAVREA
Considerata de toti specialistii in domeniu, drept castigatoarea medaliei olimpice
de aur la individual compus,in concursul
de la Jocurile Olimpice din 2000 Sydney,
(deposedată de medalie din cauza unei pastile
de Nurofen) gimnasta Andreea Raducan a
lansat recent , la Deva, „Reversul medaliei”,
un fel de mărturisire scrisa care dezvăluie culisele dramatice ale acelui moment si aspecte
ale vieţii de sportiva de mare performanta.
Andreea Răducan a mărturisit, publicului prezent la evenimentul de la Deva, că
„incidentul de la Sydney”,
a reprezentat o amară lecţie de viaţă. Ea a ramas o
persoana agreabila ,dezinvoltă şi sigură
pe ea la fel ca în arena competiţională.
Reporter: De ce, pana la urma, aceasta carte?
Andreea Raducan: Dorinţa de a scrie
această carte a venit odată cu interesul multor
oameni de a şti mai multe amănunte despre
ce a însemnat viaţa mea de sportivă, despre
relaţia cu antrenorii şi cu colegele şi despre
participarea la Jocurile Olimpice de la Sydney 2000. Sunt anumite lucruri pe care le-am
clarificat şi altele, care probabil nu vor putea
fi ştiute şi înţelese niciodată. Recunosc că
episodul Sydney a fost unul dintre motivele
care m-au făcut să scriu această carte. Altfel,
nu prea i-aş fi găsit sens. Eram o sportivă de
performanţă cu rezultate, aşa cum sunt multe
dintre colegele mele, fără a avea nimic special”.
Reporter:Ai pierdut in 2000 o medalie
olimpica, lucru dureros, dar ai castigat simpatia a milioane de iubitori ai gimnasticii!
Andreea Raducan ; Chiar dacă atunci,in
2000 la Sydney am pierdut un titlu olimpic fără
să am vreo vină, am câştigat, (le multumesc si
acum tuturor celor care au fost alaturi de mine)
simpatia necondiţionată a milioane de oameni.
“FORMULA MAGICĂ” A LEGII VOTULUI PRIN CORESPONDENŢĂ
ȘI “NECUNOSCUTELE REACŢII “ALE DIASPOREI ROMÂNEȘTI
MARIUS PETRARU, Miorita USA
Pînă nu demult diaspora românească nu a
constituit nici o importanţă pentru guvernanţii
de la București. Mai mult Bucureștiul a
dezavuat de cele mai multe ori înainte de
2008 orice afiliere sau legătură cu actele de
indisciplină civică sau de drept internaţional
al cetăţenilor români stabiliţi în străinătate. A
trebuit să apară momentul 2008, când odată
cu alegerile parlamentare și prezidenţiale, partidul de guvernământ a realizat, că vocea
Diasporei poate fi colacul de salvare al “Comandantului de vas”, președintele Traian Basescu s-au al celor câţiva parlamentari “botezaţi”
în ultimul moment de sfintele voturi ale
“căpșunarilor spanioli” s-au al “jalnicei elite”
neo-liberale transatlantice. Euforismul alegerilor din 2008 avea să fie cât de curând sugrumat
de pesimismul anului 2011 când pe fondul
adâncirii crizei economice mondiale guvernul
a trebuit să adopte un program de austeritate
menit să salveze situaţia dezastruoasă a ţării.
Cu toate acestea clasa politică românească
a început încă de pe acum să-și facă calculele
electorale incluzând în planurile sale cum era
și firesc și electoratul românesc din diasporă. Și
pentru a-și însuși de pe acum un credit electoral major Ministerul de Externe de la București
prin vocea domnului ministru Teodor Bacon
schi nu s-a sfiit chiar să declare că domnia sa va
aduce cca. un million de voturi de la românii
de peste hotare. Această declaraţie a stârnit deja
un lanţ de reacţii atât în rândul partidelor de
opoziţie cât și în comunităţile românești din
Europa, Australia sau America de Nord. Pefondul acestor telgiversări politice și în momentul
în care nu există nici o lege...
2
ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA
UN SPION GORJEAN LA NEW YORK
>> CONTINUARE
DIN PRIMA PAGINA
EDUARD OVIDIU
OHANESIAN
Nepot de boier, ofiţer DIE
Cum a ajuns spion DIE un fiu de
boier ? Din întâmplare, povestesc
foştii colegi ai gorjeanului de la externe. După marea epurare din partid şi aparatul de Securitate de după
1965 se căutau cadre noi cu facultate.
Vechii ofiţeri cu trei clase primare,
dar şcoliţi în Uniunea Sovieitcă erau
scoşi din sistem la grămadă. Mulţi
dintre aceştia erau raolaţi de KGB şi
căsătoriţi cu rusoaice.
“Nicolae Ceauşescu a ordonat
o epurare masivă a aparatul de securitate, o curăţare de fostele cadre
pregătite în URSS. Mulţi întorşi în
ţară cu soţii rusoaice. Şi potenţiali
spioni URSS din instituţiile de
siguranţă ale statului român. Pentru a fi sigur de epurarea aparatului,
Ceauşesecu l-a adus şef de personal la
DIE pe fratele său Nicolae Andruţă
Ceauşescu, colonel. Totodată vechiul
sediu DIE deconspiurat de numeroase trădări în special din RFG din
anii ‘60 ale spionilor cunoscuţi Ciuciulin, Horobeţ şi alţii, foşti colegi
cu generalul Pacepa, a fost mutat la
Banca din Batiştei”, îşi aduce aminte
un fost coleg de spionaj al gorjeanului Andreescu. Omul îmi spune că în
cazul lui “Emil”, norocul sau ghinionul său s-a numit Dumitru Dănău
(vezi foto), fost şef pe spaţiul RFG în
Direcţia a III-a Contraspionaj şi bun
prieten cu viitorul şef al DSS generalul Iulian Vlad. Gorjean şi învăţător
ca şi generalul Vlad, Dănău a fost
adus în Securitate după ce un stagiu
de activist PCR.
De
aici
înainte,
limbajul
cercetătorului DIE cu care stau de
vorbă se specializează. Îmi explică
răbdător cu o limbă de lemn că
datorită hiatusului creat prin epurarea masivă a cadrelor DIE cu studii
în URSS (replasate în viaţa civilă, în
diverse instituţii, în special la ONT
Carpati sau în vestitele întreprinderi de comerţ exterior ca ofiţeri în
rezervă), era imperios necesară reconstituirea instituţiei cu “personal
tânăr, patriot, foarte bine pregătit
profesional”, care să preia din mers
sarcinile unor ofiţeri cu experienţă
trecuţi în rezervă.
Pe scurt, după ce căpitanul Dănău
s-a întâlnit cu un cadrist DIE pe
holul Ministerului de Interne şi
acesta l-ar fi întrebat dacă nu are un
băiat pentru coordonare la V2, fostul
contraspion i l-ar fi recomandat pe
prietenul său Emil Andreescu. Pur
şi simplu nu aveau oameni de încredere să coordoneze spaţiul SUA, mai
precis New York. Întâmplător sau
nu, Emil (bun cunoscător al limbii
engleze) o curta intens pe viitoarea
cumnată a lui Mitică Dănău. Erau
amândoi gorjeni şi de aici toată dandanaua. Aşa a ajuns tânărul Emil să
coordoneze în 1973 spaţiul America
din sediul V2 de pe Mătăsari, biroul
de pe colţ, la etajul 1.
“Aşa se explică de ce nişte puţoi
ca noi, locotenenţi, nişte puşti acolo,
ocupam funcţii mult prea mari. Noi
am făcut coordonare fără să facem o
zi de şcoală. Noi am învăţat din dosare, înţelegeţi ? Am făcut ucenicie
la locul de muncă pentru că eram
deştepţi şi ne-am adaptat. Din dosare ne-am dat seama ce prostii au
făcut unii, ce imbecilităţi erau acolo. Şcoala din Băneasa era ticsită cu
ofiţeri luaţi de obicei din şcoli militare, cu origine socială bună, băieţi
deştepţi, dar care nu puteau să facă
faţă peste noapte cerinţelor muncii
externe. Şi atunci
au fost obligaţi să ia din Facultatea
de Comerţ Exterior, d’ăştia superpregătiţi. Aşa se explică infuzia
masivă de ofiţeri din comert exterior. A fost singura soluţie logică.”,
povesteşte un fost ofiţer SD, subordonat al generalului Ion Mihai
Pacepa.
Dar cum pentru orice compromis
există şi un preţ, Emil Andreescu avea
să plătească scump intrarea în DIE.
Mai întâi a renunţat la cumnăţica lui
Dănău, fiind însurat de “serviciu” cu
o frumuseţe de unguroaică Mariana,
ofiţereasă şi ea.
Neveste şi regrete
Când au fost trimişi la post la
ONU, Mariana a primit misiunea să
se infiltreze în diaspora maghairă din
New York şi să culeagă informaţii de
spre iredentiştii unguri şi evrei, mai
ales despre cei care lucrau în redacţia
revistei Menorah. Spionii externi şi
familiile lor relaţionau foarte greu între ei. Sefereau unii de ceilalţi mai rău
decât se fereau de duşmanul imperialist. Nu ştiau niciodată ce rapoarte
dă cutare la Bucureşti despre colegi.
Prieteniile se legau foarte greu. Mariana Andreescu era bună prietenă cu
nevasta spionului Horotan – nume
de cod Horaţiu, vărul generalului
afacerist Ileş, aflat la post la Geneva
în acea perioadă. Soţiile diplomaţilor
ONU socializau la cursurile de limbi
străine organizate de Hospitality
Commity (foto Mariana Andreescu
alături de soţiile altor diplomaţi
în acea perioadă. Soţiile diplomaţilor
ONU socializau la cursurile de limbi
străine organizate de Hospitality
Commity (foto Mariana Andreescu
alături de soţiile altor diplomaţi
ONU) sau la diverse recepţii. Mariana se mai îndeletnicea printre altele
şi cu traducerea interceptărilor în
limba maghiară, realizate de cifrorii
reprezentanţei. La întoarcere în ţară,
după 7 ani, Mariana aprimit o primă
de 10.000 de lei. În prezent suferă de
o boală grea care a pus-o la pat.
După mai bine de 3 decenii,
ofiţerii “D”, cum erau denumiţi
codificat toţi colegii lui Andreescu de
la divizia V2, critică dur politica de
cadre dusă de conducerea DIE de la
vremea aceea. Foştii externişti spun
că trimiterea ofiţerilor gen Emilian
Andreescu la post la ONU, însemna
deconspirare.
“Era clar că dintre atâtea milioane
de români, ăia puţinii care mergeau
în America erau agenţii statului.
Când eşti plecat în numele statului
afară, eşti agentul statului. Pe Andreescu l-au distrus când mergea
cu acoperire oficială. Şi în ziua de
azi e cu stea în frunte, că organul
contrainformativ ştia clar că tot ce
era diplomat, agenţie economică,
TAROM, atunci erau oamenii puterii comuniste.”, spun aceştia.
Marele regret al lui Andreescu
este că nu a fost folosit ca ofiţer
deplin conspirat “S”, adică ilegal în
cadrul unităţii speciale “U”. Trimis
în Vest încă din vremea când activa
ca student în cadrul ONT, putea fi
căsătorit cu o turistă străină, acoperirea perfectă. Legendat la nivel înalt,
statul român îi făcea mai întâi şicane.
Nu-l lăsau să plece. Apoi, viitoarea
soţie îi scria senatorului X, care făcea
lobby pe lângă Ceauşescu. Şi acoperirea era gata.
Postul de la Naţiunile Unite
Emilian Andreescu a fost trimis
la post de urgenţă în 1973 pentru
a-l schimba pe un alt diplomat cu
probleme Nicolae Ropotean, care
se implicase într-o relaţie amoroasă
cu o funcţionară internaţională de
la ONU. Profesorul Ropotean, ardelean de fel, era un bun vorbitor
de limbă franceză şi a fost mutat la
ISMB (Securitatea Municipiului
Bucureşti), apoi la BRCE, unde a
lucrat până în 1989 la un serviciu
special care se ocupa de repatrierea
moştenirilor. Bun prieten cu un ambasadorul Traian Chebeleu, Ropotean avea să fie reîncadrat în MAE
la Direcţia ONU şi alte Organizaţii
Internaţionale (vezi foto Anuarul
Diplomatic şi Consular al României
1990, pag. 38), apoi promovat
diplomat de preşedintele Iliescu.
Revenind la ofiţerul DIE Ropotean de la jumătatea anilor ‘70, în
mod normal, înlocuirea unui diplomat la post se făcea în timp. Câteva
luni, un an dura pregătirea, predarea
şi preluarea agenturii. În cazul lui
Ropotean, înlocuirea s-a făcut de
urgenţă, tânărul Andreescu fiind obligat să–i ducă mai departe agentura
şi să o completeze. Totul s-a făcut
pe baza dosarelor avute la studiu în
coordonare. Exista posibilitatea ca
agenţii aflaţi în legătura lui Ropotean să refuze colaborarea cu noul
ofiţer. Mai mult, ofiţerii trimişi la
New York sub acoperirea Institutu-
lui de Conjunctură Economică,
erau obligaţi să facă şi comerţ exterior, altfel mai rău dăunau României.
“Degeaba făceai spionaj, dacă
pierdeai aiurea un contract de sute de
mii, milioane de dolari”, povesteşte
unul dintre foştii coordonatori din
Centrala DIE.
Fiind sub supraveghere continuă
(chiar dacă aveau statut diplomatic şi
nu intrau sub jurisdicţia autorităţilor
din New York, toţi diplomaţii erau
lucraţi informativ de personalul de
securitate ONU, format din foşti
ofiţeri FBI sau CIA. SUA era doar
ţară gazdă.), la Naţiunile Unite se filma, se înregistra şi se fotografia totul.
Tot ce se face în ONU este pentru
eternitate, ca urmare Andreescu trebuia să facă o figură frumoasă la locul
de muncă. Andreescu apare deseori
în presa vremii, susţinând discursuri la ONU pe diverse teme. Subiectul preferat de organele de partid
şi de stat fiind “cursa înarmărilor,
pacea şi securitatea” aşa cum reiese
dintr-o ştire publicată în cotidianul
România liberă la data de 30 noiembrie 1976. Andrescu a activat
în cadrul Comisiei de Securitate
ONU ca membru nepermanent în
perioada 1976-1978, în Comisia
a I-a şi a II-a a Adunării Generale
ONU, în Comisia pentru pentru
codul de conduită al companiilor
transnaţionale sau în Comitetul pentru explorarea cosmosului în scopuri
paşnice. Locotenentul major Emilian
Andreescu a reprezentat România şi
la Conferinţa ONU asupra Dreptului Mării unde a avut colegi celebrii, ca Teodor Meleşcanu sau Lazăr
Comănescu (vezi foto de grup).
Membrii Misiunii Permanente
(DIE) a României la ONU - New
York, sâmbătă 25 octombrie 1977Upstate New York - Exit 4. Sus
cu pălărie, lt. major Emilian Andreescu, jos cu haină de piele Teodor
Meleşcanu. Ceilalţi ofiţeri DIE sau
diplomaţi : Nicolae Chiroiu, Ion
Goriţă, Mitică Roşu, George Cartas,
Dragoş Şerbănescu şi soţiile unora
dintre aceştia.
Fotografie în premieră. Locotenent DIE Emilian Andreescu ofiţer
“D” al unităţii UM 0920/V2 – Spionaj Politico-Economic America şi
alte regiuni în uniformă. Micul detaliu care-i deosebeşte pe ofiţerii DIE
de ceilalţi securişti este lipsa însemnului de armă de pe epoleţi. Spionii
externi nu aveau însemn de armă.
Fotografia de legitimaţie era unică
şi strict secretă. Cei care păstrau astfel de fotografii puteau fi excluşi din
DIE sau chiar condamnaţi.
Va urma...
3
MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011
ŞTIRI
CAPITALISMUL, DRAGOSTEA MEA MIORITA USA
MARIA DIANA POPESCU, amorezaţilor de putere, corupţie,
şantaj şi războaie de supremaţie.
AGERO
Înălţare şi prăbuşire. Avea dreptate cel care, deznădăjduind, ne implora: „Rugaţi-vă să nu vă crească
aripi!” Iată, aripile uriaşe, lungite
în mod violent, s-au frînt. La fel
ca orice orînduire socială, capitalismul este şi el supus dispariţiei.
Apetitul lui vital de la borna
prezentului nu-i decît o presimţire
tulbure a sfîrşitului. Realitatea
a devenit vizibilă pentru omul
obişnuit, acum, în situaţiile de
criză manifestă ale omenirii, cînd
a luat înfăţişarea tragicului. Capitalismul - dragostea mea - va muri
zîmbind publicitar, dar va muri.
Stricăciunile lăsate în urmă vor da
de furcă generaţiilor, care vor trebui să adune cioburile istorie, să
le lipească la loc, ca pe un papirus
vechi găsit într-un zid antic. Capitalismul, ca reprezentare impusă
vieţii reale, nu-i decît o negaţie a
ordinii sociale, economice şi divine, care a conferit individului
iluzia libertăţii, cînd de fapt a semnat un contract cu servituţile şi cu
efectele sale distructive. Capitalismul, cel care părea să asigure triumful omului asupra timpului şi
a morţii, metaforic vorbind, a deformat aproape toate percepţiile,
făcîndu-le oarbe la disfuncţiile
dramatice, care au desprins omul
de valorile reale. S-a dovedit a fi o
farsă acceptată în momentele debusolante ale aşa-ziselor eliberări
ale popoarelor, benefice doar
Purtătorii de măşti ai puterilor
mondiale, care încă mai conduc
acest tip de societate, sînt întruparea unui model uzurpator, sînt
simbolul şi avertismentul lumii
pe dos. Stăpînirea prin detronare
morală e la fel de provizorie ca şi
cea asupra vremii propriu-zise,
ce-şi continuă acţiunea erodantă.
Economistul Robert Heilbroner
afirma: „Capitalismul s-a prăbuşit
pentru că a generat şi a întreţinut
instabilitatea pe care o anticipa
chiar Marx. Un lung şir de crize
economice din ce în ce mai severe,
agravate de flagelul războaielor,
au nimicit încrederea claselor
inferioare şi mijlocii în sistem.
Lipsa de flexibilitate, aservirea
faţă de interesul imediat al puterilor lumii a şubrezit şi democraţia
europeană. Privind în urmă, vom
observa cu cîtă tenacitate sumbră
au mers unele popoare chiar pe
făgaşul despre care Marx spunea
că avea să le ducă la pierzanie.”
Conştiinţa clasei politice nu se
va schimba uşor. Nici în lume, nici
la noi. Poate doar în cazul în care
apar, din rîndul generaţiei tinere,
purtători genetici ai conştiinţei.
Luptele pentru putere şi privilegii financiare au întunecat şi
minţile aleşilor noştri. Prea uşor
au conectat ţara la cumsecădenia
respiraţiei artificiale a F.M.I-ului.
Protestele par inutile, nici măcar
instituţiile de presă nu mai sînt
în mod deschis luări de poziţie
DONATIE $1.00 DONATION
Publisher:
MIORITA
CULTURAL
ASSOCIATION
critică, ci mai degrabă pîrghii
de distanţare a adevărului de realitate. Dincolo de aceste considerente stînjenitoare, o privire
aruncată de lîngă noi societăţii,
furnizează imaginea clară a codurilor de manipulare: şocurile vizuale ale uriaşelor ecrane publicitare cu mesaje scurte, care solicită
intelecţie instantanee, operînd cu
imperative, simboluri şi imagini
paranoide. Cu toată aparenta lor
necesitate, reclamele la prezervative, bere şi figuri de politicieni, populează violent peisajul
urban, cu intenţia sedimentării
în conştiinţa receptării a unor
mărfuri şi biografii de consum, în
jurul acestor interacţiuni formîndu-se clasa naivilor consumişti.
Am încercat cu modesta pricepere să vin mereu cu versiuni
ipotetice, pe lîngă greutatea celor
aruncate programatic pe piaţă.
Pentru că adevărul, cu precădere
cel istoric, a fost ştrangulat de
fire invizibile chiar la noi acasă.
Pe lîngă faptul că din manualele
şcolare au dispărut aproape cu
totul lecţiile de istorie adevărată,
nimănui nu-i trece prin cap că şi
unii cercetători ai trecutului i-au
devenit complici, falsificînd. Şocul
este extraordinar cînd afli din alte
surse sigure că, pe lîngă faptele
istorice arhicunoscute, istoria ascunde dosare de trădări odioase,
lipsite de onoare şi de dragoste de
ţară, tratate şi înţelegeri încălcate,
dorinţa de a obţine puterea şi de
a o menţine cu orice preţ. Toţi
observatorii atenţi şi cinstiţi pot
ajunge la concluzia că politica
practicată după 1989 a constituit startul involuţiei evoluţiei
noastre şi înrobirea răbdătorului
popor, mereu supus şi uşor de
manipulat. De minunatele lui
trăsături de caracter au profitat şi
profită şi azi adevăraţii cai troieni.
STIMATA DOAMNA, SECRETARY OF STATE
HILARY RODHAM CLINTON,
Luand in considerare angajamentul SUA de aparare a libertatii religioase, dar si
convingerile internationale care garanteaza dreptul de netagaduit a fiecarei fiinte umane la
credinta pe care o practica, Consiliul Mondial Roman, Consiliul Roman American,
Fundatia Grigore Vieru, Forul Romanilor de Pretutindeni, impreuna cu membrii
lor, parte a comunitatii Romano-Americane, dar si alte organizatii care se alatura noua, va
aduc la cunostinta persecutiile la care sunt supusi credinciosii Romani Crestini-Ortodoxi din
satul Kamashovca, regiunea Ismail, Ucraina.
Incepand cu anul 1944, Autoritatile Sovietice au lucrat sistematic la desnationalizarea populatiei romane care traia pe aceste locuri, in trecut teritorii romanesti. In 1979 Biserica
Ortodoxa Romana din satul Hagicurda, azi Kamashovka, a fost demolata de catre autoritatile
ucrainiene si credinciosii persecutati daca incercau sa-si salveze biserica.
In ultimii cinci ani, cu ajutorul financiar al organizatiilor sus mentionate si al Departamentului Romanilor de Pretutindeni, Biserica din Hagicurda a fost reconstruita si sfintita in ziua de 16 Iulie, 2011 de catre IPS Petru, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor.
Incepand cu aceasta zi Autoritatile Ucrainiene au inceput persecutia credinciosilor si
a fruntasului Comunitatii Romanesti Vasile Iordachescu. Sunt temeri ca Ucrainienii vor incerca din nou sa demoleze biserica recent construita.
Conform Oficiului International pentru Libertati Religioase, principiile drepturilor
religioase fac preocuparea de capetenie a politicii externe a Statelor Unite ale Americii. De
aceea noi va rugam sa insistati pe langa Guvernul Ucrainian sa dispuna incetarea persecutiilor
indreptate impotriva populatiei romanesti. Cetatenii ucranieni de nationalitate romana trebuie
sa aiba dreptul de a practica credinta in limba in care s-au nascut.
Suntem increzatori ca apelul nostru va gasi intelegere,
Consiliul Mondial Roman,
Mihai Stan, Presedinte
Neculai Popa, Secretar
Viorel Nicula
(Director)
Simona Botezan
(Director Adj.)
Prof. Dr. Marius Petraru
(Editor Sef)
George Roca
Octavian Curpas
George Stanca
Alex B. Chihaia
(Senior Editors)
Ovidiu Junc
(Graphic/Layout Designer)
Radu Topan
Marius
Marius Baciu
Baciu
(Web Master)
Adi Kaszoni
(Photo)
Colaboratori onorifici:
Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta
Adalbert Gyuris - Germania
Laurentiu Fulga - Australia
Corneliu Florea - Canada
Lucretia Berzintu - Israel
Roxana Curpas - Arizona
Lia Lungu - New York
Nicholas Buda - New York
Alexandra Hedes - Nevada
Marius Jar - California
Amelia Avram - California
Alina Jar - California
Aura Imbarus - California
Mircea Neagoie - California
Mara Circiu- Georgia
Pr. Octavian Mahler - California
Prof. Dr. Adrian Botez - Romania
Eduard O. Ohanesian - Romania
Madalina C. Diaconu - Romania
Victor Martin - Romania
Eric Vamos - Romania
Nicolae Gavrea - Romania
Mihai Junea - Romania
Colaboratori presa:
Clipa Magazin
Agerpress
D C News
Phoenixmission
E-mail stories & photos:
[email protected]
www.ziarulmiorita.com
ADDRESS: P.O.BOX 193
WEST SACRAMENTO, CA 95691
PHONE: 916 868 5395
"MIORITA
USA"
este
o
publicatie lunara ce apare la
inceputul fiecarei luni calendaristice.
Va invitam sa va abonati. Costul unui
abonament este de $15 pe 6 luni si
$25 pe un an intreg. In pret sunt
incluse si taxele postale. Efectuati
check pe MIORITA USA si expediati la
adresa ziarului. Ziarul "MIORITA
USA" nu cenzureaza articolele asa ca
ideile anuntate apartin autorilor,la
fel si res-ponsabilitatea juridica.
4
EVENIMENTE SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA
“FORMULA MAGICĂ” A LEGII VOTULUI PRIN CORESPONDENŢĂ
ȘI “NECUNOSCUTELE REACŢII “ALE DIASPOREI ROMÂNEȘTI
>> CONTINUARE
DIN PRIMA PAGINA
MARIUS PETRARU
Miorita USA
... care să îmbunătăţească sistemul
electoral actual, media românească
din străinătate la iniţiativa ziarului Impact (Montreal) și Radio
Metafora (Seatlle) în parteneriat
cu DC NEWS, au încercat să ia
pulsul electoratului românesc din
diasporă propunându-și să afle care
sunt părerile și opţiunile românilor
stabiliţi înafara graniţelor ţării cu privire la cea mai bună formulă de vot
care să prevină fraudarea alegerilor.
Videoconferinţa a reunit participanţi
din mai multe ţări: Canada - Răzvan
Dupleac (ZigZag Roman-Canadian), Cristian Bucur și Eduard Iancu
(Impact din Montreal), Oana Perju
(Radio Metafora, Ottawa), SUA Octavian Păun (Radio Metafora),
Marius Petraru (MioriţaUSA), Italia
- Andi Radiu (Gazeta Românească),
Spania - Felix Damian (Românul
din Spania), Germania - Viorel
Baetu (jurnalist independent), Grecia - Ana Ţuţuianu (Romedia),
Kazahstan - Nicu Plushkis (Societatea Culturală a Românilor din
Kazakhstan), R. Moldova - Anatolie Caciuc (TeleRadio Moldova),
România - Daniela Soroș (Romanian
Global News), Bogdan Chireac (DC
News), Marius Dobrescu (TVRi).
Din discuţiile premergătoare
acestei videoconferinţe am aflat că
iniţiatorii acestui demers mediatic au
lansat invitaţia de a participa la aceste
discuţii și Ministerului de Externe de
la București. Reprezentanţii Ministerului au declinat această invitaţie.
Motivul neparticipării la această dezbatere reziduă probabil în declaraţiile
recente pe care ministrul de externe
le-a făcut în recenta sa vizită în Canada. (Vezi declaraţia Ministrului de
Externe Teodor Baconschi; “Baconschi le-a vorbit românilor din Canada despre votul prin corespondenţă,”
sursa: www.ziare.com; “De la voturi
cu aromă, la petiţiile fantomă,” ziarul “Impact,” 26 Aprilie, 2011; sursa:
h t t p : / / w w w. i m p a c t o n l i n e .
biz/index.php?option=com_
content&view=article&id=1978:dela-voturi-cu-arom-la-petiiile-fantom-intalnire-cu-ministrul-baconschi-audio&catid=54:quebec&Item
id=531. Spre surprinderea noastră
de la această videoconferinţă au lipsit principalele publicaţii din Statele
Unite, sau după cum se știe pe teritoriul Statelor Unite își desfășoară
activitatea mai multe asociaţii și
publicaţii româneti cum ar fi spre
exemplu cele din Chicago sau New
York, (Vezi: Cel de al II-lea Forum al
Presei Române Nord Americane de
la Chicago desfășurat în zilele de 1819 Iunie la Nile lângă Chicago; pentru mai multe informaţii accesează:
http://narpa.info/; deasemeni vezi
lista pentru mass media românoamericane de pe websitul Ambasadei
României de la Washington la http://
washington.mae.ro/node/392).
Majoritatea participanţilor au agreat
soluţia votului prin corespondenţă
exprimându-și însă unanim reserve
în privinţa siguranţei procesului de
vot. Insuficienţele acestei formule
de vot pot fi ușor sesizate în “Proiectul de Lege privind exercitarea prin
corespondenţă a dreptului de vot
de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate,”
(vezi în acest sens: http://votprincorespondenta.mae.ro/wp-content/
uploads/2011/02/proiect-final.pdf ).
Astfel, în ART. 5 (1) este prevăzut ca:
“Alegătorii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi
doresc să voteze prin corespondenţă
trebuie să adreseze în scris o cerere de înregistrare în Registrul
alegătorilor români cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate care votează
prin corespondenţă, la misiunea
diplomatică sau la oficiul consular
din circumscripţia consulară la care
sunt arondaţi.”
ART. 5 (2) “Cererea de înregistrare în
Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate
care votează prin corespondenţă
trebuie să ajungă la misiunea
diplomatică sau oficiul consular până
cel mai târziu cu 60 de zile înaintea
datei scrutinului.” Suspiciunile și
ineficienţa acestui articol rezidă din
faptul căci nici până la ora actuală
Ministerul Administraţiei și Internelor nu dispune de o evidenţă clară
asupra românilor emigranţi și locul
stabilirii acestora în străinătate. La
fel misiunile diplomatice nu deţin
o evidenţă strictă a numărului și
domiciliului românilor residenţi
în circumstricţiile electorale arondate acestora. În opinia noastră ar
trebui ca de la data înregistrării cererii de vot în Registrul alegătorilor
români, Ministerul Administraţiei
și Internelor să verifice dacă persoana respectivă nu are domiciliul
și în România. În eventualitatea în
care alegerile ar fi programate să se
desfășoare în luna noiembrie sau decembrie atunci ar exista indubitabil
posibiltatea fraudării alegerilor dată
fiind cunoscută situaţia că majoritatea românilor stabiliţi în Europa se
întorc pentru petrecerea sărbătorilor
de iarnă în România. Totodată foarte mulţi concetăţeni de-ai noștrii
stabiliţi în străinătate nu au statutul
de resident permanent (cazul muncitorilor sezonieri) caz în care pot declara o adresă fictivă pentru locul de
reședinţă.
trebuie să conţină obligatoriu numele, prenumele, data naşterii, locul
naşterii, codul numeric personal şi
adresa de domiciliu sau reşedinţă
din străinătate, semnătura olografă a
alegătorului, precum şi datele actului
care atestă cetăţenia română, tipul,
seria, numărul, data emiterii şi data
expirării, iar opţional numărul de
telefon şi adresa de poştă electronică
ale solicitantului.”
trebuie însoţită de o copie după
documentul/documentele care atestă
cetăţenia română a solicitantului, respectiv domiciliul sau reşedinţa acestuia în statul respectiv.”
Articolul 6 prin prevederile sale ar
îndepărta mare parte din electoratul
diasporei. Neîncredera în instituţiile
statului precum și nesiguranţa unui
sistem de stocare și analizare a da
telor personale ar face și mai greoaie convingerea electoratului despre
avantajul acestui sistem de vot. De
aceea propunem ca în momentul
emiterii buletinului de vot către misiunile diplomatice și odată cu înregistrarea cererilor de vot depuse de către
românii arondaţi la circumscripţiile
electorale respective, ambasadele și
consulatele precum și Autoritatea
Electorală Permanentă să facă publice online numele, prenumele și
domiciliul solicitantului alături de
indexul de pe buletinul de vot în termenul prevăzut de lege. Această listă
va putea fi accesată oricând putând
fi verificată de către orice persoană
oferind astfel avantajul verificării
autentificării informaţiilor înscrise
în baza de date a misiunilor diplomatice.
În cazul în care se va adopta
această lege cu modificările de rigoare atunci se poate explica necesitatea temporară (numai pe timpul
alegerilor) a măririi personalului de
pe lângă misiunile diplomatice din
străinătate, doleanţă exprimată recent de către domnul deputat Mircea Lubanovici. Domnia sa, membru activ al PDL nu s-a sfiit chiar
să declare recent că: “Cu respect
pentru toţi românii cu drept de vot,
menţionez că pentru noi cei care am
ales să intrăm în politică, fiecare vot
este important - indiferent de unde
vine - dar nu cred că dezinformările
și prezentările eronate ale acţiunilor
Guvernului Boc prezentate de o
parte a presei din Romania vor avea
același impact și asupra românilor
din Diasporă,” sau că: “Ca partid,
preconizez că PDL-ul va crește în
sondaje foarte mult în urma aplicării
modificărilor legislative adoptate
și a măsurilor reale care au menirea
de a reforma statul român și de a
îmbunătăţi viaţa cetăţenilor, bazându-se pe lucruri concrete - care vor
produce schimbări benefice pentru
economia românească și, implicit,
pentru cetăţeanul roman (sic). Deci,
în concluzie românii din Diasporă
au votat întotdeauna cu partidele de
la centru-dreapta și nu cred că vor
fi schimbări majore nici la alegerile
parlamentare din 2012!”(vezi integral declaraţia domnului deputat
M. Lubanovici în ziarul “Impact”
din 11 Februarie, 2011, “Impact
Romanesc din Montreal de vorba
cu deputatul Mircea Liubanovici,”
http://www.rgnpress.ro/categorii/
analize-interviuri/499-impact-romanesc-din-montreal-de-vorba-cudeputatul-mircea-liubanovici.html).
Neavând nici un fel de afilieri politice și fiind singurul ziar
independent din Statele Unite,
publicaţia “MioriţaUSA” dorește
să-i amintească domnului deputat
că tocmai aceste măsuri economice
draconice și nepopulare au declanșat
reacţii și schimbări politice esenţiale
pe eșechierul politicii europene postbelice iar ca un simplu argument ar
fi bine ca domnia sa, să urmărească
evoluţia politcii americane din ultimii doi ani. Mai mult, pentru a face
un servicu partidului (PDL) al cărui
membru este, ar fi nimerit ca domnul deputat să nu mai facă declaraţii
pompoase în privinţa numărului
de voturi pe care PDL l-ar obţine
in diasporă și să nu mai propună
legi ameţitoare așa cum a făcut-o în
Ședinţa Camerei Deputaţilor din 17
Mai, 2011 cu privire la înfiinţarea
sau suplinirea personalului de pe
lângă misiunile diplomatice ale
României din Statele Unite, Canada
sau Australia.
În concluzie ar trebui ca Ministerul de Externe să analizeze serios
legea votului prin corespondenţă,
ţinând cont și de prevederile raportului adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice de la Veneţia
din 16 iunie 2011(vezi: Raportul
Comisiei de la Venetţa privitor la
votul în străinătate: http://www.
venice.coe.int/docs/2011/CDLAD%282011%29022-e.pdf; Report
On Out-of-Country Voting) precum și de situaţia excepţională a celor peste 500.000 de cetăţeni români
din Republica Moldova.
3000 DE DOLARI DIN SUA PENTRU
PROTECTIA COPILULUI SATU MARE
PR. OCTAVIAN MAHLER
Doamne ajuta!
Fratilor va multumesc tuturor celor ce v-ati implicat in aceeasta actiune a dragostei.
In urma discutiilor pe care le-am
avut cu d-na Adina Maier, şefa Serviciului de Asistenţă Maternală din
cadrul Direcţiei pentru Protecţia
Copilului Satu Mare, am inteles ca
cele mai urgente nevoi ale copiilor
sunt cele stomatologice. Asadar, la
rugamintea dansei am hotarat ca
toti cei $3,000 de dolari sa fie daruiti cabinetului Stomatologic al dl.
dr. Marius Cheregi din Satu Mare.
Atasat la acest email gasiti Intelegerea-Contract pe care am facut-o cu
dansul. As vrea sa-i multumesc pentru reducerea de la 70 RONI la 50
RONI/plomba, pe care dr. Marius
Cheregi a facut-o pentru ca ajutorul
nostru sa acopere nevoile a cat mai
multor copii.
Mai jos gasiti articolul aparut in
ziarul local si aici gasiti reportajul
video aparut la televiziunea locala.
Personal, am participat la asistenta
stomatologica de care au beneficiat
primii copii. De asemenea, voi monitoriza modul cum se desfasoara in
continuare acest program.
Va multumesc inca o data pentru
increderea si darul dumneavoastra si
daca doriti mai multe detalii, va rog
sa ma contactati
P.S. Reportajul urmator a aparut
in presa locala:
3000 de dolari din SUA pentru
Protectia Copilului Satu Mare
Parohia "Invierea Domnului",
Hayward din California, SUA, orasul Hayward, San Francisco Bay
Area, prin hotararea Consiliului
Parohial, a organizat in data de 5
iunie o colectare de fonduri banesti
pentru acordarea de servicii stomatologice copiilor aflati in sistemul de
protectie sociala din cadrul Directiei
Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din Satu Mare.
In urma acestei actiuni umanitare
de voluntariat, membrii comunitatii
ortodoxe din Bay Area - San Francisco au adunat suma de 3000 de
dolari.
Preotul paroh Octavian Mahler
din U.S.A. a fost insarcinat sa duca
la bun sfarsit aceasta actiune a dragostei, fiind imputernicit sa vina in
Satu Mare pentru ca acesti bani sa
fie donati cabinetului stomatologic
Chereji Marius, situat pe str. Martirilor Deportanti nr.8 din Satu
Mare, care va avea apoi datoria de a
acorda asistenta stomatologica copiilor aflati in centrele de plasament si
la asistentii maternali, care apartin de
D.G.A.S.P.C. Satu Mare.
5
MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011
OPINII
ANDREEA RÃDUCAN SI „REVERSUL MEDALIEI”
>> CONTINUARE
DIN PRIMA PAGINA
Eram un copil care nu înţelegea
ce se întâmplă, care ştia că a muncit
pentru a obţine acea medalie de aur.
Eu şi acum consider că acea medalie
e a mea. Apoi, toţi au încercat să mă
protejeze cât mai bine, de aceea, nu
ştiam chiar tot ce se întâmplase în
jurul meu. Am vorbit cu doamna
Mariana Bitang , cu domnul Octavian Belu, am primit câteva dintre
hârtiile făcute de domnul Ţiriac şi
avocaţii dumnealui şi am încercat
să leg totul de exact ceea ce trăiam
şi simţeam eu. Totul e scris aici, in “
Reversul medaliei”.
Reporter: E aici, in “Reversul
medaliei” numai momentul de la
Sydney 2000?
Andreea Raducan: Nu,nu e nu
mai Sydney, Jocurile Olimpide de
atunci. Am pus în această carte tot
ceea ce am trăit de-a lungul vieţii
degimnastă, aşa cum am gândit şi am
simţit eu. Am dedicat câte un capitol
special pentru colege şi un altul pentru antrenori. Era şi normal, sunt oamenii cu care am împărţit momente
cu totul speciale, fie ele excepţionale
sau dificile. Este o carte despre mine,
despre experienţa mea în sportul care
mi-a marcat viaţa. Este o lecţie de
viaţă, în care se regăseşte şi relaţia,
atât de importantă pentru a face
performanţă, dintre părinte şi copil.
Este o carte care are şi momente serioase, şi momente amuzante, dar şi
momente triste. Este o carte pe care o
dedic tatălui meu, care m-a susţinut
tot timpul si care s-a stins în urmă cu
câţiva ani.Îi dedic această carte şi miaş fi dorit să o poată citi, să vadă că
am înţeles mai bine decât şi-a imaginat lucrurile pe care mi le-a spus.
Reporter: Ce face acum Andreea
Raducan?
Andreea Raducan: Am ramas
alaturi de familia mare a gimnasticii
romanesti. Activez in cadrul Fundatiei Olimpice Romane si fac proiecte
pentru sport, lucrez cu oameni care
fac sport, ma refer la programele speciale, pentru promovarea sportului
de performanta,. Sunt lucruri pe care
pot sa le fac sI sa straduiesc sa le fac
cat mai bine.
Reporter; Ce crezi despre actualul nivel al gimnasticii din Romania?
Andreea Raducan :Eu sunt optimista in ceea ce priveste gimnastica
din Romania.. Nu as vrea sa credeti
ca ceilalti antrenori nu au fost potriviti. Dar, odata cu revenirea cuplului
Mariana Bitang-Octavian Bellu, cred
ca fetele vor reusi, din nou, sa se mobilizeze si, cu siguranta, gimnastica
din Romania va ramane pe podiu-
mul competitiilor mondiale.
Reporter :Stiu ca voi gimnastele
faceti multe sacrifiici pe parcursul activitatii de mare perfirmanta.
Regreti ceva din acea perioada ?
Andreea Raducan: Nu stiu daca
am renuntat neaparat la ceva! Stiu
eu? Poate… poate ca da!. Am petrecut ani buni in cantonamente. Nu
mi-am facut multi prieteni, n-am
stat foarte mult cu familia, dar am
incercat sa facem o a doua familie
la Deva,. Am crescut cu un program
destul de strict. Niciodata nu am spus
ca a fost usor, nici pentru mine si nici
pentru familia mea, insa, eu spun ca
a meritat, a meritat cu siguranta!
Am trait momente la care poate
multi nici nu indraznesc sa viseze.
Reporter: Pot sa dezvalui cititorilor nostrii faptul ca . esti colega
debreasla cu noi , comentatorii (cei
din radio si televiziune) de eveni-
mente sportive ?
Andreea Raducan: Realizez o
emisiune, normal, cu tematica
sportiva, la unul dintre canalele de
televiziune nationala, am invitati
din lumea sportului, vorbim despre
“Fabrica de medalii”, performanta,
probleme si ... Olimpiade.
Reporter: Pentru ca langa noi sunt
o multime de admiratori care asteapta autografe de la tine, nu pot sa
inchei fara sa te rog sa adresezi un
gand si celor care nu reusit sa vina la
reintalnirea cu tine, de la Deva.
Andreea Raducan: Ce sa le spun?
Sa fie sanatosi, plini de optimism si
sa fie increzatori in fetele noastre,
cele din lotul national. O sa vedeti
ca, asa cum le stiu o sa faca treba
buna su la Mondiale si la Olimpiada.
SENATORUL IULIAN URBAN ŞI NOTA LUI LA PURTARE
SIMONA BOTEZAN
Iulian Urban are 33 de ani şi este
cel mai tânăr senator din România.
Din bilanţul activităţii sale reiese că
a avut 90 de iniţiative legislative, 61
de declaraţii politice, 7 întrebări, 43
de interpelări, 327 luări de cuvânt în
plen. A absolvit Facultatea de Drept
a Universităţii Bucureşti, iar ulterior specializările International Association of Commercial Collectors
(IACC) şi Asset Buyers Division
(ABD). Este membru în mai multe
asociaţii profesionale din America
de Nord şi Preşedintele Asociaţiei de
Asistenţă pentru Consumatori.
Senatorul Iulian Urban deţine
un blog personal, foarte bogat în
informaţii, accesat zilnic de mii de
cetăţeni. Cu ajutorul blogului, senatorul de Ilfov ţine legătura cu românii; informează publicul despre activitatea şi preocuparile sale politice;
îşi exprimă opiniile şi poziţia faţă de
problemele care preocupă naţiunea
sau un număr limitat de cetăţeni.
În loc de felicitări pentru iniţiative
şi activitate, senatorul Iulian Urban
este ironizat de “Revista 22” din
România, care-i acordă nota zero la
purtare?!? Autoarea articolului “Senatorul Urban: un tânăr surmenat”,
afirmă ca blogul senatorului “dă pe
afară” şi este de părere că într-o ţară
civilizată, Iulian Urban ar fi fost exclus din partid pentru intervenţiile
sale excentrice şi nerespectarea liniei
partidului. Gurile rele spun că Rodica Palade de la Revista 22 este prietena europarlamentarului Cristian
Preda. La comanda lui Cristian pre
da aţi scris mizeria aceea de articol,
doamnă? V-a deranjat personalitatea
puternică a senatorului de Ilfov sau
faptul că nu ţine cont de interesele
de partid când pune degetul pe rană?
Stimată doamnă, în opinia
dumneavoastră, care dintre fosilele politice de la Bucureşti şi
somnoroşii din parlament este demn
de nota zece la purtare? De unde
ştiţi dumneavoastră ce preocupări,
intervenţii şi comportament au
senatorii din alte ţări? Ce aţi face
dumneavoastră dacă aţi fi aleasă
senator?
Din moment ce comportamentul senatorului Urban este demn
de nota zero la purtare, rezultă că
dumneavoastră, în calitate de senator, aţi dormi liniştită în papucii
statului şi
v-aţi preocupa exclusiv de afacerile
personale, aşa cum fac majoritatea
covârşitoare a aleşilor poporului.
Cum aţi vota dacă opiniile dvs. personale ar fi diferite faţă de ale colegilor de partid, dar ar coincide cu
opţiunile alegătorilor care v-au trimis
în “Casa Ţării”? Cu certitudine, aţi
pune interesele partidului înaintea
opţiunii alegătorilor, din teama de a
nu fi exclusă din partid!
Jurnalista sus numită ne oferă mai
multe argumente, potrivit cărora
senatorul Iulian Urban merită nota
zero la purtare şi excluderea din
PDL. Doamna ne informează că
senatorul de Ilfov: “găseşte util să
preia vocea acelor bucureşteni care
cer închiderea cluburilor şi a localurilor din Floreasca”. Stimata colegă,
nicăieri în ţările civilizate oamenii nu
umblă în stare de ebrietate prin oraş
(ca în Romania!) şi nu există baruri,
cluburi şi localuri la toate colţurilede
stradă. Probabil domnul senator a
observat excesul de baruri şi cluburi
din Floreasca. Ce e rău în asta? Sunteti proprietara unui bar/club din
zonă şi initiaţivele domnului Urban
vă strică afacerile?
În parcul Herăstrău, de pildă,
existau mai multe biblioteci frumoase. Au fost evacuate şi în locul lor
sunt astăzi baruri! La fel, multe biblioteci de cartier au fost închise, iar în
locul lor sunt cârciumi. În Bucureşti
bibliotecile sunt astăzi o raritate.
E păcat că biblioteci bune au avut
această soartă. Din fericire, încă mai
există Biblioteca Metropolitană, dar
mă mir că nu s-a închis şi aceea, pentru că nu mai are cititori. Oamenii
stau la bar sau în club. Deci dacă vrei
să iei o carte împrumut, nu prea mai
ai de unde, poate doar să o cumperi
de la anticariat ori librărie.
Un alt argument pueril folosit de
jurnalista în cauză, prin care încearcă
să ne convingă că senatorul Urban
este inamicul public numărul unu,
este că Iulian Urban condamnă adulterul. Revolta cucoanei cu condeiul
este paradoxală şi curioasă pentru un
formator de opinie! Cam asa era şi-n
Sodoma şi Gomora. Vă recomand să
mai puneţi mâna pe câte o carte, de
exemplu Biblia.
Asistăm de ani de zile la degradarea morală şi umană a românilor.
În ţara noastră familia nu mai
reprezintă de multă vreme “celula
de bază a societăţii” aşa cum este în
toate statele occidentale civilizate. A
fura şi a minţi reprezintă trambuline
către succes, iar celelalte porunci
biblice sunt luate în râs. Probabil că
este şi acesta un motiv pentru care
lucrurile merg din rău în şi mai rău
în România.
Ştim că în România legea este
numai pentru proşti. Asistam
neputincioşi la degradarea continuă
a societăţii româneşti, iar formatorii
de opinie şi liderii nu mai fac nici
ei excepţie. Ştim ca mass media din
România promovează până la intoxicare modele umane deformate,
pseudo-cultură, manelişti, femei fatale şi şmecheri care s-au îmbogăţit
prin diferite furturi legale şi inginerii
financiare.
În lipsa unei educaţii solide (a se
vedea rezultatele dezastruoase de la
Bacalaureat, de pildă), în lipsa unor
valori sănătoase şi a eticii profesionale
- integritatea, cinstea şi onoarea sunt
demodate, iar valorile tradiţionale au
fost înlocuite cu modele noi: lichele,
Don Juani, mitocani şi parveniţi;
mincinoşi, profitori, târfe de lux
care se dezbracă pe posturile TV la
ore de maximă audienţă ş.a.m.d.
Obscenităţile, vulgarul, violenţele
fizice şi verbale, pornografia şi toate
comportamentele suburbane ţin
prima pagină a tabloidelor româneşti
şi sunt subiectul buletinelor de ştiri
zi de zi. Într-un asemenea mediu, nu
mai este de mirare că adulterul a devenit un trend.
Argumentul forte al ziaristei
damboviţene este că senatorul de
Ilfov “se declară a fi de dreapta, dar,
din hărnicie(?), ajunge la extremă.”
Exemplul pe care ni-l oferă dumneaei este de-a dreptul hilar: ”Urban
însă merge cu surmenajul mai departe şi înfruntă Constituţia: propune
introducerea pedepsei cu moartea
& castrarea în unele cazuri speciale
(pedofilie, viol).” Iar în susţinerea
propriilor idei, jurnalista foloseşte
declaraţia PDL-istului Sever Voinescu: „Declaraţiile lui Urban sunt periculoase şi excentrice, fără legătură
cu PDL“.
Din câte îmi amintesc eu din cartea
de istorie (dacă o mai fi valabilă, pentru că acum se predă istoria alternativă
a României), Vlad Ţepeş a reuşit să
facă ordine în ţară prin legi extreme,
aspre şi crude. Cu românii se pare că
doar acestea funcţionează!
Jurnalista Revistei 22 are o curioasă
pierdere de memorie vis a vis de dl.
Sever Voinescu, implicat alături de
Roberta Anastase în falsificarea votu-
lui din Camera Deputaţilor. Probabil că neînceperea urmăririi penale
asupra celor doi falsificatori este
suficientă pentru ziarista 22 ca să-i
transforme în “îngeraşi” PDL-işti,
în timp ce “criminalul” Iulian Urban
lucrează până se surmenează la Senat!
Câţi bani a încasat Rodica Palade ca
să-l denigreze pe Iulian Urban, unul
dintre puţinii reprezentanţi ai noii
generaţii de politicieni care are viziune, iniţiativă şi luptă cu adevarat
pentru schimbare?
La data de 28 mai 2009 senatorul Iulian Urban ne informa pe
blogul său personal că a renunţat la
drepturile salariale şi suma forfetară
de la Senatul României: “Da, nu
mai sunt o povară financiară pentru
români şi România. Este decizia mea
individuală. Voi susţine cele patru
birouri parlamentare din banii mei
proprii, având avantajul faptului că,
provin din mediul de afaceri.Vedeţi
voi, mi-am croit drumul singur în
viaţă. Părinţii m-au învăţat să fiu
un luptător, astfel încât am început
să lucrez de la 14 ani. Am creat de
la zero, cel mai puternic grup specializat în colectarea debitelor din
România, grupul Urban şi Asociaţii,
care acum are peste 1400 de colaboratori şi angajaţi în toată ţara. Am
învăţat ce înseamnă valoarea banului
muncit, însă am avut ocazia să cunosc greutăţile cu care se confruntă
naţiunea. De aceea am înfiinţat
Asociaţia www.AsistentaPentruConsumatori.ro Aşadar, am resurse financiare, sunt om de afaceri, şi măcar
atât pot să fac şi eu pentru România :
să nu cer nimic de la Senat, adică implicit de la români. Îmi permit acest
lucru, vreau să dau un exemplu altor
colegi, nu vreau să le impun să faca
acest lucru, eu considerând că este
un privilegiu să pot schimba în bine
legile din această ţară. Este un avantaj care trebuie să ne demonstreze că
în Parlament ar trebui să ajungă mai
mulţi oameni de afaceri.”
Ce notă merită Iulian Urban pentru această iniţiativă? Câţi bani publici
s-ar economisi dacă parlamentarii ar
renunţa la salariile şi beneficiile lor?
Câţi dintre actualii parlamentari ar
mai candida la funcţii elective dacă
n-ar mai avea aceleaşi privilegii?
ZIG - ZAG
6
SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA
FASCINANTA ISTORIE A...FASCINATOARELOR
MARA CIRCIU
Trebuie sa recunosc ca moda este
un capitol care ma preocupa poate
mai mult decat ar trebui, dar daca
e sa am o slabiciune, prefer sa fie cel
putin artistica! Fara a folosi un cliseu
lingvistic destul de des intalnit in
lumea modei, as vrea sa va redau totusi in acest articol cate ceva din fascinanta istorie a accesoriilor de par des
intalnite pe marile scene ale modei,
pe buna dreptate numite ”fascinators”, traducere libera ”fascinatoare”.
Spre deosebire de palarii, care
acopera sau protejeaza intr-o anumita masura capul, fascinatoarele sunt
pur decorative si au tendinta de a
folosi penele drept material principal.
Penele au fost intalnite inca din antichitate, grecii si romanii obisnuiau
sa isi impodobeasca coifuri ceremoniale cu pene de diferite culori sau
marimi, chiar si in ziua de astazi, in
timpurile moderne intalnim penele
la palariile celor cu functii inalte din
parada militara.
Incepand cu domnia regelui Henry VIII si a reginei Elisabeta I (sec.
XVI-XVII) penele au devenit mai
modeste, si erau purtate in combinatii cu bijuterii si pietre pretioase
pe palarii sau bonete, fiind purtate
cu predilectie de reprezentatii sexului masculin, si le asociem si in ziua
de azi cu muschetarii sau cavalerii
englezi. Moda masculina la sfarsitul
sec. XVI-lea a suferit o tranzitie spre
moda feminina, doamnele mondene
din acea perioada incepand sa-si ornamenteze palariile cu pene, penele
de strut ocupand un adevarat loc de
onoare.
Secolul al XVII-lea a adus in atentia iubitorilor modei de ambele sex
perucile. Maria Antoaneta si curtenii ei se intreceau in a purta peruci
dintre cele mai extravagante, unele
dintre ele atingand ametitoarea dimensiune de un metru! Perucile din
acea perioada erau decorate intr-un
mod extrem de elaborat, cu nave in
miniatura, animale impaiate, fluturi,
steaguri sau pene. In timpul domniei
regelui George al III-a, Ducesa Georgiana Spencer de Devonshire era renumita pentru tendintele si pozitia sa
avangardista in moda, cand Ducesa
Georgiana a aparut in public purtand
in par pene de strut enorme, toate
doamnele din inalta societate i-au urmat exemplu.
Doua mari evenimente istorice au
influentat radical moda feminina a
accesoriilor de par: Razboiul Coloniilor engleze din America (1775
- 1782) si Revolutia Franceza (1789
- 1799). Pana in acel moment parul
si podoabele purtate pe cap, palarii,
accesorii, etc. afisau statutul social al
persoanei, recesiunea ce a urmat acestor evenimente a influentat moda
si accesoriile. Locul coafurilor si
palariilor extravagantea a fost luat de
bonete si palarii mai modeste, penele
devenind mai mici si chiar inlocuite
cateodata de scoici gravate, camee
sau bijuterii incrustate. Inceputul
anilor 1800 introduc in moda stilul
Empire, parul fiind purtat in acea
perioada simplu, aproape de cap,
adesea strans in bucle modeste, fara
prea multe podoabe. Eticheta curtii
in acea perioada era foarte austera,
doamnelor si domnisoarelor nefindule permis sa vorbeasca cu celibatari
fara a fi insotite de o doamna de
companie. Arta de a face conversatie in spatele evantaielor, manusilor
si decoratiunilor de par a devenit un
adevarat talent exersat cu success de
doamnele si domnisoarele din acea
perioada.
In timp ce bonetele si voalurile
reflecta trasaturile austere ale epocii
victoriene (1837 - 1901), reprezentatele sexului frumos si-au rezervat
totusi dreptul de a folosi palariile cu
pene si fascinatoarele pentru ocazii
speciale, cum ar fi participarea la un
spectacol de teatru, opera sau celebrele “Garden parties”. Si cum fiecare epoca este urmata de o alta a carei
reguli contravin in buna parte celei
precedente, epoca victoriana a fost
inlocuita de Bel Epoque sau perioada
Edwardiana (inceputul anilor 1900).
Insusi numele acestei perioade invoca
nevoia de frumos, palariile si accesoriile de par din acea perioada devenind adevarate opere de arta. Daca
in trecut doamnele si domnisoarele
se multumeau cu pene, in perioada
edwardiana, pasari, si chiar colivii isi
croiau cu aplomb un drum indraznet
MARA CIRCIU
in moda feminina!
Primul razboi mondial (1914
–1918) a insemnat declinul modei
ostentative, cu toate acestea penele
si eleganta lor delicata a continuat
sa reprezinte o prezenta puternica
la evenimentele regale din Europa,
celebrele curse de cai de la Ascot
si in lumea faimoaselor vedete de
cinema din Hollywood. Anii ’70
si tendinta tinutelor boeme, ne-au
lasat fireste cu “parul descoperit”
si la propriu si la figurat, in acea
perioada un simplu batic fiind considerat un accesoriu mult mai modern decat o toca cu voaleta.
Popularitatea fascinatoarelor a
fost readusa in lumina reflectoarelor in 2005 cand Camila, Ducesa de
Cornwall a ales un fascinator pentru
casatoria ei cu printul Charles, dease
menea regina Elisabeta II a purtat un fascinator la nunta nepotului ei Peter Phillips. Nunta Printu
CASA POPORULUI ŞI
MÂNTUIRII NEAMULUI
PROF. DR.
VIOREL ROMAN
La Bucureşti se construieşte, întrun timp record de trei ani, Catedrala
Mântuirii Neamului în grădina
Casei Poporului, fostă a Despotului Ceauşescu. Impresionantul ansamblul arhitectural vrea să fie un
model în piatră a pretenţiei ortodoxiei moldo-valahe de a fi model
de urmat de toţi. Asta presupune că
între creştinismul greco-slav şi cel
occidental, între Moscova/Athos şi
Roma, românii vor opta şi în viitor
pentru orient şi nu pentru Roma?
Romanii sunt în UE/ NATO şi
câteva milioane de romani şi moldoveni şi-au găsit un rost chiar în occident. Numărul celor care se îndreaptă
spre lumea greco-pravoslavnică este
neglijabil. În mod paradoxal, moldo-
valahii vor din punct de vedere mate
rial în lumea occidentală şi din punct
de vedere spiritual în cea orientală.
Oferta Papei Ioan Paul II făcută
la Bucureşti în 1999, de a se reuni
Biserica românilor cu Roma pe
principiul unităţii în diversitate
(creştinismul raspira cu doi plămâni),
a fost folosit numai pentru aderarea
la UE/NATO, după care s-a revenit
la aversiunea mai mult sau mai puţin
făţişă faţă de occident, cunoscută din
încă din perioada regilor germani
şi din vremea Lagărului moscovit.
Dacă dinastia de HohenzollernSigmaringen şi ruşii nu aveau legitimitatea şi nici interesul în emanciparea romanilor prin depăşirea
izolării în care sunt ţinuţi de o mie
de ani, preşedinţii moldo-valahi
Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu,
Băsescu au avut şi au toate şansele de
a rupe lanţurile grele ale duhovniciei
şi soborniciei moscovite şi constantinopolitane, după cum se exprimau
înaintaşii din perioada interbelică,
când România Mare avea o mult
mai mare deschidere spre vest. Până
la invazia sovietică, Biserica Unită
cu Roma avea două milioane de fideli şi 2000 de biserici mai ales în
Transilvania. La Colegiul Pio Romeno de la Roma erau pregătiţi
mii de preoţi romanii occidentali.
Apoi sub regii germanii s-a creat o
elită românească pro-occidentala,
asta fără a aminti de milioanele de
maghiari, evreii, germani a căror
lui William cu frumoasa ducesa de
Cambridge, Kate Middleton a impus statul facsinatorului in atentia
tuturor iubitoarelor de moda. Cel
mai mediatizat eveniment al anului
2011, nunta celor doi a fost o adevarata parada a celor mai frumoase
si extravagante fascinatoare. Nou sau
vechi, modern sau clasic, simplu sau
extravagant, fascinatorul continua
sa…fascineze!
orietare este pro-occidentală prin
definiţie. În perioada interbelică,
o pătrime din populaţia României
Mari era orientă spre vest.
Astăzi Biserica Unită cu Roma,
după ce a fost interzisă patru decenii,
este periferizata, iat evreii şi nemţii au
emigrat. Singură punte de lagatura cu
vestul au rămas maghiarii. UDMRul urmăreşte însă interesul lor şi este
folosit de elită moldo-valaha postortodoxo-comunista, că punte de
legătura cu vestul. Mimarea culturii
din vest, masoneria sunt alibi, care
nu pot masca lipsa de comuniune.
Casa Poporului şi Mântuirii
Neamului însufleţite de un preşedinte
autohton credibil şi un patriarh pe
măsură au acum posibilitatea reală de
a depăşi blocajul istoric din cele mai
sărace ţări din UE, România şi Moldova. Vizita Papei Benedict XVII şi
unirea cu Roma a tuturor romanilor
e singura cale, care îi va de scoate
din groapa greco-pravoslavnică
şi emancipa, material şi spiritual.
7
MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 RECLAME
B|C
Alin D. Cintean, Esq.
Avocat Român
în Sacramento
Birou de Avocatură
Bonilla & Cintean, LLP.
Specializaţi în Cazuri Penale
orice nivel de complexitate
(Misdemeanor şi Felony)
Preluăm şi anumite cazuri grave de
“Personal Injury”
Deasemenea asistăm şi în cazuri de
“Bankruptcy”
(916)447-7842 Birou
(916)585-4434 Mobil
901 H Street, Suite 130
Sacramento, CA 95814
David Bonilla
Alin Cintean
www.avocatroman.com
RECLAME
8
"Sa comunici este important. Sa comunici bine este fundamental!"
Mara Circiu
Realtor, HUD/REO Specialist, Notary Public
Virtual Properties Realty
6650 Sugarloaf Pkwy, Ste. 700
Duluth, GA 30097
P: 404-966-6377
F: 770-622-5055
Email: [email protected]
www.mcirciu.virtualpropertiesrealty.com
www.romaniingeorgia.com
3010 Cypress Pond Pass
Duluth, GA 30097
Listing price: $6,750,000
Sugarloaf Country Club Landmark! Spectacular palatial
estate with salt water pool on golf course features two
master suites, two kitchens, two laundry rooms, six
fireplaces, elegant dual staircases & wide hallways.
Spacious secondary bedrooms all have private baths &
walk-in closets. Fabulous home for entertaining with large
theater that seats 12, custom bar, enormous wine cellar &
gaming area plus upper & lower patios & screened all
season room with fireplace.
Ultimate privacy on this gated Lake Lanier Estate of 6.5
acres plus dock in exclusive deep water bay. Builder's
exquisite custom home of the highest quality is akin to an
Italian villa that is perfect for entertaining. Bordered on the
Lake Lanier side by 50 acres of Corps land and a 40 acre
multi-million dollar estate, this pastoral setting, offering
peace and quiet, is like no other on Lake Sidney Lanier.
Must see and walk property to appreciate.
6349 J F Jay Road
Gainesville, GA 30506
Listing price: $1,995,000
Servicii de notariat in lb. romana/engleza; legalizari, autentificari, traduceri in/din
ENG/RO, inclusiv apostilari cu Apostila de la Haga pentru urmatoarele tipuri de acte:
• Certificate de nastere/casatorie/deces;
• Acte de studii; diplome de bacalaureat/facultate;
• Sentinte de divort; succesiuni; imputerniciri vanzare/cumparare/pensii;
• Asistenta completari formulare INS; servicii de interpretare ENG/RO
Perfectly sited executive home overlooking resort style pool
and private, wooded lot. This home was built for
entertaining: Australian Cypress hardwood floors, granite
countertops, European tiles, hard stucco, custom trim,
extensive landscaping, stainless steel appliances, covered
patio. New septic tank, new water pipes, new paint, new
roof & gutters, new garage door!
194 Newport Road NW
Lilburn, GA 30047
Listing price: $255,900
4614 Creek Forest Court
Duluth, GA 30097
3010 Cypress Pond Pass
Duluth, GA 30097
Exquisite listing in Parkview school district, 2-story foyer w/
hardwood flooring, gourmet kitchen w/ center island-great
for entertaining, full, finished basement, in-law suite on
main, huge master bedroom w/ sitting area, teenage suite on
2-nd floor, tiles in the bathrooms, designer colors, gym
room, formal LR, office, great room w/ fireplace and high
ceiling. Nestled on private cul-de-sac w/ scenic creek and
park-like setting. Original owners took pride in ownership
and it shows!!
Perfect Ranch home overlooking large, wooded lot. This
home was built for entertaining: maple, off-white, glazed
kitchen cabinets, white oak 3.5 inches hardwood floor
through the entire house, granite countertops, European tiles,
new appliances, large deck and granite fire place. New
interior and exterior paint, new garage door. New kitchen &
bathrooms! Available for rent or sell, rent: $1,100/month.
Free kitchen island with full price offer!!
9
MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 EVENIMENT SPECIAL
10
CALEIDOSCOP SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA
MIRCEA CĂRTĂRESCU
ADALBERT GYURIS
-s-a născut la 01 iunie 1956 în
Bucureşti
-poet, prozator şi publicist român.
-este căsătorit cu poeta Ioana
Nicolaie.
-considerat de critica literară
drept cel mai important dintre poeţii
generaţiei optzeciste.
-este conferenţiar universitar doctor la Catedra de literatură română
a Facultăţii de Litere a Universităţii
din Bucureşti.
-,,Levantul” este un proiect unic
în felul său, o epopee eroicomică
dar şi un periplu prin istoria literaturii române. Scriitorul reciclează
toate stilurile poetice, de la Dosoftei
la Nichita Stanescu, performanţă
unică, de nimeni atinsă şi apoi de nimeni repetată.
-este scriitorul român cu cota
externă cea mai ridicată în acest moment, mulţi critici literari cred că ar
putea fi primul laureat român al premiului Nobel pentru literatură.
Simt că îl cunosct pe Mircea
Cărtărescu dintotdeauna,emană în
jurul său o mare energie şi bunătate.
Este fără îndoială o personalitate
marcantă din cultura românească,
de aceea mulţumesc Lui Dumnezeu
că am putut realiza interviul care
urmează.
,,Dacă este ceva de spus vine singur şi cu mare uşurinţă"
Adalbert GYURIS:-Nu pot să nu
vă întreb pentru început:când şi cum
aţi început să scrieţi ?
Mircea CĂRTĂRESCU:-Cred că
scriu de când mă ştiu, nu-mi amintesc o dată precisă, pe la 8-9 ani
scriam romane de aventuri, romane
foarte bizare pentru mine acum şi
apoi în liceu am început să scriu mai
serios,am început să scriu poezii din
clasa a zecea şi în sfârşit profesional
ca să spun aşa am început la 20 de
ani .Cred că primul meu poem profesional pe care l-am publicat ulterior
a fost un poem lung care se numea
,,Căderea” şi l-am scris chiar după ce
am terminat armata,chiar după ce
am împlinit 20 de ani.
-Cântăriţi mult înainte de a
aşterne
pe hârtie gândurile dumneavoastră
sau ele vin pur şi simplu ?
-Eu am foarte multă încredere
în mintea mea şi în puterea mea de
a scrie literatură.E o chestiune de
credinţă,literatura a fost întotdeauna
o chestiune de credinţă.Şi sunt de
principiu că dacă este ceva de spus
vine singur şi cu mare uşurinţă iar
dacă nu este ceva de spus trebuie să
tac. Sunt ca un cântăreţ care nu cântă
când e răguşit,cântă doar când vocea
e limpede.
-Credeţi că poezia ţine de sentimente sau mai degrabă de construcţie ?
-Poezia profesională ţine seama
de sentimente.Sentimentele sunt
motorul,e cel mai ascuns,el nu este
la vedere dar deasupra acestui mecanism se ridică un edificiu care esteconstruit.Deci eu cred pentru ca
acest edificiul sa fie cald ,uman şi
adevărat are nevoie de motorul sentimentelor în interior,dar un poet profesionist este şi un constructor.
-Cu ce se deosebesc sau aseamănă
poeţii de scriitori ?
-Eu cred că şi un prozator trebuie
să fie în primul rând poet,eu nu
caut personaje sau fapte, sau ştiu eu
scene în romane ci caut tot poezie.
Din cauza aceasta îmi plac romancierii care sunt poeţi, Dostoevski de
pildă,sau Joyce,sau Proust sunt mari
poeţi în primul rând.Şi eu încerc să
scriu încontinuare poezie chiar dacă
am renunţat la scrisul versurilor,însă
scriu poezie în proză,în cărţile de
proză pe care le scriu:în romane,în
povestiri.Toate au în spate câte un
poem de fapt,dar altfel proza este
mai apropiata de o meserie decât de
o artă,presupune ore întregi de
rezistat la masa de scris,de truda
literară,de consecvenţă,puterea de a
rezista şi aşa mai departe.Este o meserie mai onorabilă într-un fel decât
poezia ca meserie.
-Mie personal îmi place Mircea Cărtărescu care pare un
noncomformist,de aceea va întreb
cum e să trăieşti în afara unor tipare ?
-Eu nu sunt un nonconformist,nici
un conformist,eu sunt eu însumi,
nu mă interesează dacă acţionezi
conform cu dogma sau cu realitate prestabilită,încerc să fiu eu
însumi,un om normal,un om care
nu-i striveşte pe ceilalţi cu personalitatea lui,care ştie şi să asculte,nu
doar să vorbească ,un om care respiră
acelaşi aer ca toţi oamenii .Nu port
niciodată cravată,de asta nu m-am
dus cu cravata la decorarea de la Cotroceni.Port haine de stradă cu mare
plăcere şi oriunde.Nu cred că e cazul
să mă pun la smoching chiar dacă iau
un premiu internaţional.Mi se pare
normal să fiu conform cu imaginea
pe care o am eu despre mine,nu cea
pe care şi-o fac alţii.
-Ce are în plus Mircea Cărtărescu
faţă de un ...muritor ?
-Absolut nimic şi eu sunt un
muritor fireşte ca toată lumea care
poate are în plus o pasiune exagerată
pentru lucrul pe care îl face, pentru
literatură.Pasiunea asta nu este fireşte
în primul rând pentru literatura pe
care eu o fac ci pentru literatura în
general,sunt în primul rând un mare
cititor de literatură înainte de a fi un
scriitor.De când mă ştiu singura mea
adevărată bucurie este lectura,este
cititul cărţilor mari şi extraordinare care slavă domnului există din
abundenţă în jurul nostru.
-La vârsta pe care o aveţi vă
permiteţi să priviţi în urmă,peste
umăr,ce aţi schimba din trecutul
dumneavoastră ? Ce a fost frumos şi
aţi pierdut sau ce n-aţi dori să se
repete?
-Aş schimba multe lucruri dar
mă tem că atunci toată construcţia
s-ar nărui,aş schimba momentele în
care am fost fără nici un motiv rău
cu alţii,în care m-am purtat într-un
mod care acum mi se pare meschin
sau egoist şi aşa mai departe .Toţi
oamenii au în trecutul lor lucruri
pe care l-ar schimba cu mare plăcere
dacă s-ar putea .Dar în linii mari în
privinţa pasiunii mele pentru scris şi
pentru citit ,în privinţa sincerităţii
lucrurilor şi oamenilor pe care i-am
iubit n-aş schimba nimic.Dacă aş
mai trăi odată m-ar place să fiu
acelaşi,să fiu tot scriitor,să scriu poate
alte cărţi,dar în orice caz să scriu mai
departe.
-Soţia dumneavoastră Ioana Niculaie este poetă,acest lucru vă ajută sau
o avantajează pe domnia sa ?
-Cu Ioana sunt împreună de
aproape zece ani,avem împreuna un
copil,un băiat minunat.Ne uneşte
aceaşi pasiune pentru literatură dar
mult mai mult în orice caz,dincolo
de asta ne uneşte o prietenie foarte
adâncă şi foarte sinceră.Eu cred că
în privinţa Ioanei,eu personal mi-am
găsit partenerul ideal şi altul nu-mi
trebuie.
-Maestre parcă aveţi scris
răspunsurile.Mi le spuneţi repede,
bine şi inteligent.
-Pentru că îmi sunt clare în minte
şi pentru că mă întrebaţi lucruri
atât de frumoase,la care se poate
răspunde .
-Ce pasiuni aveţi în puţinul timp
liber care vă rămâne ?
-Într-adevăr am foarte puţin timp
liber ,extraordinar de puţin,abia mai
pot să citesc câteva zeci de pagini
în fiecare zi,în fiecare seară.Abia am
timp să-mi rezolv toate obligaţiile de
serviciu,din toate părţile pentru că
şi predau la facultate,la litere,scriu
şi articole în presă,fac şi alte lucruri
ca să pot trăi,pentru că din literatură
e mai greu.Apoi în foarte puţinul
timp care îmi rămâne mai ascult din
când în când puţină muzică,marea
muzică rock a anilor 60 si 70 care
pentru mine a rămas vârful muzicii
rock Pink Floyd,Beatles,toate marile
formaţii de atunci ca Led Zepelin
şi mai fac o mulţime de alte lucruri
mai navighez pe internet,ce ţine de
realitatea virtuală,uneori chiar când
mă răsfăţ mă mai şi joc pe computer
sigur pentru destindere.
-Ce transmiteţi românilor care
trăiesc în afara graniţelor ţării noastre ?
-Bineînţeles
numai
lucruri
bune,numai gânduri bune.Mă simt
solidar cu ei,cred că ei sunt o parte
bună,foarte bună a poporului român.
Cred că ei n-au plecat de plăcere
acolo unde au plecat şi trimis prin
împrejurări,economice sau politice
sau de altă natură şi cred că marea
lor majoritate au rămas parte întreagă
din poporul român şi una dintre cele
mai bune.Le transmit numai bine.
-Eu vă mulţumesc în numele tuturor pentru că şi eu fac parte dintre
ei,dintre cei care sunt departe de ţară.
Maestre Cărtărescu sunt bucuros că am avut fericita ocazie să stau
de vorbă cu domnia voastră,sunteţi
extraordinar şi vă doresc,eu ca
bănăţean, să rămâneţi mereu fruncea
Cu mare respect şi mulţumire,
GUVERNUL ROMÂNIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI
Bd-ul. Primăverii Nr. 22, Sector 1, Bucureşti, România Tel.: 0374.203.794, Fax. 0374.203.795, e-mail: [email protected]
Guvernul României a suplimentat numărul de burse pentru tinerii din Republica Moldova
Guvernul României a suplimentat numărul de burse pentru tinerii din Republica Moldova
Programul de burse de studii pentru tinerii de origine română cu domiciliul stabil în străinătate a fost suplimentat cu 2.850 de locuri pentru învăţământul universitar (fără bursă şi fără plata
taxelor de şcolarizare).
În cadrul şedinţei de Guvern din data de 24.08.2011 a fost aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 414 privind aprobarea cifrei de
şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat în anul şcolar/ universitar 2011-2012.
Prin acest act normativ, statul român a crescut oferta de burse alocate elevilor şi studenţilor din Republica Moldova, de la 2150, la 5000 de locuri.
Cele 2850 de locuri alocate suplimentar pentru tinerii români din Republica Moldova în învăţământul preuniversitar şi superior de stat, vor fi repartizate după cum urmează:
1) Învăţământ preuniversitar - 550 de locuri
a) fără plata taxelor de şcolarizare, cu bursă – 250 de locuri;
b) fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă – 300 de locuri.
2) Studii universitare de licenţă (anul I) – 1.920 de locuri
a) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă - 390 de locuri în cadrul extensiunilor universitare ale Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Universitatea de „B.P. Haşdeu” din Cahul şi ale
Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi la Universitatea „A. Russo” din Bălţi;
b) fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă – 1.530 de locuri, din care 200 de locuri pentru absolvenţi de liceu din România.
3)Studii universitare de masterat - 330 de locuri
a) fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă – 150 de locuri;
b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă – 180 de locuri în cadrul extensiunii universitare ale Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Universitatea de „B.P. Haşdeu” din Cahul.
4) Studii universitare de doctorat – fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă – 50 locuri.
În perioada 31 august – 10 septembrie a.c., Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va organiza o nouă sesiune de admitere pentru tinerii de origine română din Republica Moldova în anul de învăţământ 2011- 2012, conform metodologiei de admitere ce urmează a fi publicată pe site-ul http://www.edu.ro/ în cel mai scurt timp posibil.
11
MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 OPINII
DOSARUL FLOTA - Document oficial
10
11
12
13
12
CALEIDOSCOP SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA
OAMENII DE LANGA NOI…INTERVIU CU ANA MORARIU,
PROPRIETARA SALONULUI DE INFRUMUSETARE
“ANA’S BEAUTY SHOP” DIN LAWRENCEVILLE, GEORGIA
MARA CIRCIU
Prima impresie conteaza! Fie
ca vrem sa admitem, sau nu aceste
cuvinte sunt foarte adevarate. Suntem “judecati” in primul rand dupa
felul in care ne prezentam, desi in
unele cazuri aparentele sunt inselatoare si “ambalajul” este mai interesant decat “continutul”. Ana
Morariu, invitata mea de astazi, in
calitate de stilista si totodata proprietara Salonului de Infrumusetare
“Ana’s Beauty Shop” din Lawrenceville, Georgia, stie foarte bine cat
de important este felul in care ne
prezentam in fata lumii, si modul in
care aceasta ne percepe de la prima
aparenta.
Mara Circiu: Draga mea Ani, as
dori sa ne spui cateva cuvinte despre
tine…
Ana Morariu: Sunt nascuta in
Arad, tot acolo am terminat liceul in
anul 1988; si din anul 2000 locuiesc
in zona Metro-Atlanta. Am absolvit
Garmon Beauty School din Atlanta
in anul 2002. Sunt casatorita, am un
baiat, Anthony care este licean si ma
numar printer cei fericiti care si-au
gasit o pasiune si reusesc sa o profeseze in fiecare zi…pot spune ca imi
castig existenta intr-un domeniu care
imi place si imi ofera foarte multe
satisfactii profesionale.
Mara Circiu: De ce ai ales sa lucrezi in acest domeniu? Ce iti place
cel mai mult in profesia ta?
Ana Morariu: Imi place frumosul,
imi place modernul, imi place moda,
imi place sa fiu imprejurul oamenilor, sa vorbesc cu ei si sa vad ca dupa
o programare la salonul meu pleaca
mai increzatori in ei si mai fericiti,
atunci sunt si eu fericita.
Mara Circiu: Stiu ca ai deschis
propriul tau salon, am avut bucuria
de a fi alaturi de tine de cand ai luat
aceasta decizie, cum e sa fii propriul
tau boss? Cum te impaci cu tot ce
implica probleme administrative in
conducerea propriului business?
Ana Morariu: Sincer, deschiderea
salonului de Infrumusetare “Ana’s
Beauty Shop” a insemnat pentru
mine implinirea unui vis, cand am
pasit pentru prima data pe pamantul
american, am simtit ca totul e posibil!
Acum dupa foarte multi ani, imi dau
seama ca toate visele pot deveni realitate daca esti dispus sa investesti timp
si energie si mai ales daca iti doresti
ceva cu adevarat!
Mara Circiu: Care este stilul cel
mai in voga acum?
Ana Morariu: Stilul cel mai in
voga este, dupa parerea mea, cel care
iti sta cel mai bine! Nu cred ca ar
trebui urmata orbeste ultima noutate
in materie de moda, trebuie sa tii
cont de fizionomie, gust, practicalitate, stilul de viata, ce este la moda in
Hollywood, imi mod sigur isi gaseste
echivalentul mai greu in suburbiile
Americii.
Mara Circiu: Ce fel de produse
profesionale folosesti?
Ana Morariu: Produsele mele favorite
sunt Redken, Paul Mitchell si Matrix,
atat eu cat si clientii mei am testat
mai multe feluri de produse pana am
ajuns la aceasta concluzie.
Mara Circiu: Care este stilul si culoarea pentru sezonul estival 2011?
Ana Morariu: Optez pentru parul
de lungime medie, in suvite deschise
si inchise-“highlights and lowlights”
– fara prea multa rigiditate sau exces
de produse chimicale cum ar fi fixativ, moose sau gel, in bucle naturale
sau foarte drept.
Mara Circiu: Cine sunt clientii tai?
Este greu sa le satisfaci cerintele?
Cum ar trebui sa fie "clientul ideal"
sau "clienta ideala"?
Ana Morariu: Clientii mei apartin
tuturor natiilor: romani, bosnieci,
americani, moldoveni de peste Prut,
in timp am invatat sa le cunosc
preferintele; daca-i asculti cu adevarat este foarte usor sa intelegi ce
vreau si poti sa le oferi stilul sau coafura ce si-o doresc. “Clientii ideali”
sunt cei ce sunt dispusi comunicarii
si dialogului.
Mara Circiu: Cand cineva alege un
stilist care ar trebui sa fie conditiile de
selectie?
Ana Morariu: In primul rand trebuie sa existe comunicare intre stilist
si client, trebuie sa te faci inteles si
totodata sa fi capabil, ca stilist sa dai
un sfat avizat, sa educi clientul; sa-l
indrepti spre coafura ideala cu mult
tact si cateodata sa eviti un dezastru!
Mara Circiu: Desi e greu, si raspunsul este in marea masura influentat
de DNA-ul fiecaruia dintre noi, as
dori sa ne dai cateva sfaturi universale
pentru a avea un par frumos.
Ana Morariu: Un par frumos incepe cu un par sanatos, evitati excesul
de chimicale, nu folositi sampoanele
sau produsele ce contin alcool, acesta
tinde sa faca parul uscat si sa ii rapeasca din stralucire, consultati-va cu un
profesionist inainte de a experimenta
acasa cu o cutie de vopsit parul, este
mult mai usor sa eviti decat sa repari
genul acesta de experimente.
Mara Circiu: Iti multumesc pentru entuziasmul oferit invitatiei mele,
si as dori sa le adresezi cititorilor nostri cateva cuvinte....
Ana Morariu: Multumesc tuturor
clientilor care m-au ales pe mine drept
coafeza lor si mi-au dat oportunitatea
sa-i cunosc, au devenit pentru mine
o a doua familie! As dori sa extind
o invitatie tuturor celor ce doresc sa
imi viziteze salonul, pentru toti cei ce
doresc sa ma contacteze, va ofer o reducere de 10% daca mentionati acest
articol. Va stau la dispozitie la telefonul: 678.858.7365, sau via email
[email protected]
Multumesc pentru acest interviu,
Mara, si ma bucur ca am avut posibilitatea sa va invit la “Ana’s Beauty
Shop” din Lawrenceville, Georgia.
Mara Circiu: Draga Ani, iti multumesc si eu si iti urez mult succes si
sper ca cei ce citesc aceste randuri si
locuiesc in zona Metro-Atlanta sa te
viziteze si sa se bucure de serviciile
tale extreme de competitive si calitative!
STELLWAGEN BANK NATIONAL MARINE SANCTUARY SE AFLĂ
ÎNTRE PRIMELE ZECE ATRACŢII TURISTICE ALE PLANETEI
SIMONA BOTEZAN
>> CONTINUARE DIN
NUMARUL TRECUT
Balenele ne cunosc şi nu sunt
agresive. De asemenea, aţi văzut-o
pe Nocturne’ 2007 şi puiul ei, care
încă nu are un nume. Celelalte exemplare erau Thallasa; Spike; Tectonic; Reflection; Isthmus’2009 şi
puiul ei încă nebotezat. Faţă de anul
2010, în acest sezon am observat
apariţia în sanctuar a un numar de
14 balene necunoscute. Aproape
toate speciile de rechini mici din
zonă sunt pe cale de dispariţie. Am
reuşit să identificăm şi să supraveghem douăzecişiunu de exemplare
în zonă. Un rechin de talie mică a
fost capturat în sanctuar săptămâna
trecut, deoarece era bolnav. Acum
se află sub tratament la spitalul veterinar al acvariului din Boston.”
Sistemul electronic de supra-
veghere a sanctuarului a fost introdus de inginerii americani în anul
2008 pentru a detecta prezenţa
balenelor de la mare distanţă. Sistemul funcţionează după acelaşi
principiu ca un sonar şi permite
comandanţilor de navă să sesizeze
prezenţa uriaşelor mamifere marine
de la o distanţă de 88 de kilometri.
Sistemul a costat peste 45 milioane
de dolari. O parte din aceşti bani
vor fi recuperaţi de la companiile de
transport transoceanice, în decursul
următorilor ani. Necesitatea implementarii sistemului a apărut datorită
accidentelor frecvente, care ¬se produceau în timp ce navele de mare
tonaj traversau sanctuarul pentru a
ajunge în portul Boston. Una dintre
cauzele acestor accidente era faptul că
prezenţa balenelor era semnalată cu
o întârziere de 15-20 de minute de
către sistemele de balizaj, ceea ce însemna, de cele mai multe ori, un răgaz
prea scurt pentru evitarea coliziunii.
Vapoarele Whale Watcher dispun de
sisteme de observatie sofisticate, care
colecteaza zilnic informatii pretioase
despre vietuitoarele marine din Stellwagen Bank. La bordul fiecarui vas
Whale Watcher se află circa 300 de
turişti, iar sumele colectate de fiecare
vapor la o ieşire în larg sunt în jur
de 15.000 $. Fiecare vas efectuează 1
sau 2 curse zilnice în sanctuarul Stellwagen. O parte dintre banii colectaţi
sunt folosiţi pentru programul de
protecţie al mamiferelor marine al
WDCS. La debarcare, turiştii potcomanda un DVD cu informatii
despre sanctuarul marin şi o înregis
trare video profesională a animalelor
pe care le-au întâlnit în croazieră. Banii sunt folosiţi, de asemenea, pentru programele de protecţie ale animalelor care populează sanctuarul.
13
MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 DIVERTISMENT/ PUBLICITATE
M I CA PU B LI C I TAT E
Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.
Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.
Angajez babysitter. Informaţii la [email protected].
Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.
SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi
pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.
Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal
preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.
RECLAME
14
John Militaru Ministries
THE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED
FROM BEHIND THE IRON CURTAIN
www.johnmilitaru.org
P.O. Box 2015
Placerville, CA 95667
Phone (530) 620-2717
John Militaru Ministries
Program Schedule 2011
Sacramento County, CA
Comcast Cable
Monday @ 10:00pm on Ch 19 (96) Tuesdays @ 9:30pm on Ch 19 (96)
Thursday @ 8.30 pm Ch 18
Saturday @ 8:00 pm on Ch 18
Roseville, CA
Monday @ 6:00pm on Ch 18 Tuesday @ 11:00am
Thursday @7:00pm on Ch 18
Friday @ 12:00pm
Modesto, CA
Monday @ 7.30pm on Ch 26
Monday @ 10:30 pm
Tuesdays @ 8:30 pm
Friday @ 6:00 pm
Stockton, CA
Monday @ 8:00pm on Ch26
Romanian
English
English/Romanian
English/Romanian JMMI
English/Romanian
English/Romanian
Romanian
English
English
Romanian
English
Concord, CA
Comcast Cable
Sunday @ 6:00pm Channel 26
English
Martinez, Pleasant Hill, Lafayette, Orinda, Moraga, Tice Valley area,
Alamo, Danville. Ch28- Walnut Creek & Ch28- Concord, Clayton,
Rossmoor area.
Vancouver, WA
Sunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on
Ch 11 English/Romanian
Orange County, CA
Saturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. English
Ch95- Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park:
Ch97- Ana heim, Villa Park Ch-98Yorba Linda, La Habra.
Notes:
All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.
This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is
not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you
would like to contribute toward the production costs of this program please contact
us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to
your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more
information.
EuroMarket & Delicatessen
Vă aşteptăm cu mâncare caldă!
AP
S L
H
A
L
EC
YE
AFFORDABLE Studios,
1's & 2's bedrooms
FOR EVERYONE
1601-1745 Cormorant Way
Sacramento, CA 95815
*** Vorbim romaneste ***
Tel. 916.927.7202
Fax. 916.568.0792
15
MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 ULTIMA ORĂ
Marius Viliam Baciu - I Belong to Another World
(n.15/08/ 1962 – d. 8/8/ 2011)
REDACŢIA MIORIŢA USA
I belong to another world este
titlul pe care Marius l-a ales pentru
blogul său personal
http://mymarius.com/ Luni, 15
august 2011, Marius Baciu ar fi împlinit 49 de ani. În loc de o petrecere de aniversare, familia a organizat
un serviciu funerar. De-acum doar
amintirile noastre şi “Cântecul de
lebădă” mai păstrează vocea şi chipul
lui Marius. El nu mai este… A plecat
într-o lume mai bună şi mai dreaptă.
Cântec de Lebădă
de Marius Baciu
Nu am plecat!
Sunt împrejur şi alerg desculţ prin
câmpiile înflorite.
Vântul gingaş îmi flutură părul,
Soarele cald îmi mângâie faţa,
Iar eu alerg cu ochii închişi, braţele
deschise şi faţa spre cer.
Dacă mă simţi, sunt pretutindeni.
Zâmbeşte cu mine
Fiindcă nu mai sunt singur.
Nu am plecat!
Sunt liber şi alerg cu vântul…
Trecerea prematură în nefiinţă a
distinsului nostru coleg, ing. Marius
Viliam Baciu, manager de proiect la
compania Health Net din California şi administrator al web site-ului
Mioriţa USA, a lăsat un gol imens
în sufletele noastre. Este o pierdere
irecuperabilă pentru familie, prieteni
şi cunoscuţi, pentru comunitatea
românescă din America şi pentru
ziarul Mioriţa USA. Marius a plecat prea repede, neaşteptat şi inexplicabil. Durerea noastră nu poate
fi transpusă în cuvinte, ele nu sunt
niciodata de ajuns…
Oare de ce ne ia Dumnezeu întotdeauna atât de repede oamenii
cei mai buni? Dormi în pace suflet
blând şi ales! Vei trăi veşnic în amin-
tirile noastre. Sincere condoleanţe
familiei!
Marius s-a născut în România, la Petroşani. Dupa divorţul
părinţilor săi, a locuit o perioadă la
Iaşi împreună cu mama şi sora lui,
primele persoane care i-au remarcat
talentul, inteligenţa creatoare, care
l-au susţinut şi l-au încurajat. În anul
1986 viaţa lui Marius s-a schimbat. A
ajuns pe pământul făgăduinţei, unde
împreună cu mama sa Emilia, sora
Mihaela şi tatăl adoptiv, a încercat săşi deseneze altfel viitorul. Cu puţin
timp înainte de a ne părăsi, Marius mi-a scris cât de dificilă i-a fost
tranziţia, adaptarea la noua societate
şi cât de mult o preţuieşte pe mama
lui, care i-a dat şansa la o viaţă mai
bună, în ţara tuturor posibilităţilor,
şanselor şi oportunităţilor. Mai spunea că nu va putea răsplati niciodată
generozitatea părinţilor lui.
Marius a asteptat sapte ani pana cand
autoritatile i-au dat acceptul de intrare în SUA viitoarei lui soţii, Nicoleta. Apoi şi-a construit un cămin şi
o carieră strălucită. A rămas la fel de
apropiat de părinţii Emmy & Orville
DeJong şi de sora sa Mihaela Harris.
Marius Baciu a obţinut Bachelor of
Science la prestigioasa universitate
Phoenix şi a devenit un reputat specialist în Engineering & Information
Technology. Deşi a primit mai multe
oferte tentante de la universităţi şi
companii prestigioase, el a ales să
ajute copiii abandonaţi şi a rămas
project manager la Health Net. Colegii săi spun că era un geniu, că facea
totul cu pasiune şi dăruire. Marius
era ingenios, integru, un om de onoare, iubit şi apreciat de toată lumea.
Mama lui Marius spune că de mic
copil, el şi-a revărsat preaplinul sufletului, bucuriile şi tristeţea în versuri
scrise cu dibacie şi talent. Avea o
voce caldă, un zâmbet inconfundabil, o glumă şi o vorbă bună pentru
fiecare om din jurul lui. Sub calmul
imperturbabil al lui Marius abia
ghiceai sufletul lui sensibil şi romantic. Se spune că apele liniştite sunt
întotdeauna adânci, iar de acolo, din
lumea lui interioară, Marius scotea
bijuterii în versuri. Poeziile lui aveau
o forţa şi o consistenţă care uimea de
fiecare dată. În anul 2010 poeziile
lui Marius în limba engleză au fost
publicate pentru prima dată în SUA
într-un volum colectiv. În primavara
anului 2011, câteva dintre poeziile
lui Marius Baciu au fost publicate
în reviste literare din diaspora şi din
România.
În timpul liber Marius cânta la
chitară, juca soccer şi administra
pagina web a ziarului Mioriţa USA.
Familia şi cariera erau centrul universului său. Îşi iubea nespus de mult
mama, sora şi nepoţii – raze de soare
şi motive de fericire continuă. Întro lume guvernată de bani şi succese
materiale, Marius a ales să-şi dedice
timpul liber şi resursele îmbogăţirii
spirituale, acţiunilor caritabile, voluntariatului la un ziar românesc din
diaspora şi copiilor abandonaţi, pe
care i-a iubit ca şi cum ar fi fost copiii lui.
Se spune că nimic în viaţă nu este
întâmplător, toţi oamenii pe care-i
întâlnim ne sunt trimişi de Dumnezeu cu un scop anume. L-am cunoscut pe Marius Baciu în ziua când
s-a alăturat echipei de voluntari de la
ziarul Mioriţa. S-a încadrat imediat
în echipă. Avea aceleaşi idealuri şi
valori ca şi redactorii ziarului. Marius
îşi dorea să contribuie la informarea
comunităţii româneşti din SUA şi
la păstrarea limbii române. Încă din
prima zi, Marius şi-a pus amprenta
puternic pe ediţia online a ziarului
Mioriţa USA, a devenit un prieten
apropiat pentru noi şi o prezenţă
importantă în redacţia noastră
virtuală.
Tocmai de aceea, vestea plecării lui
precipitate a picat ca un trăznet, ne-a
cutremurat şi ne-a întristat peste
măsură. Scriitori şi jurnalişti români
de pretutindeni, cu care Marius era în
contact datorită muncii de la ziar, neau trimis zilele aceastea peste o sută
de mesaje de preţuire, condoleanţe
şi regret la aflarea cumplitei veşti. Au
curs valuri de cerneală în memoria
lui Marius, gânduri, poezii şi amintiri. Ne este greu să-i menţionăm pe
toţi aici, nu ne-ar ajunge paginile
ziarului! Le mulţumim din suflet tuturor celor care ne-au scris si ne-au
transmis mesaje telefonice, în numele familiei, prietenilor şi colegilor,
în numele tuturor apropiaţilor lui
Marius Viliam Baciu. Vă mulţumim
pentru suportul moral pe care ni l-aţi
acordat în aceste clipe grele.
Prof.
Dr.
Adrian
Botez:
“Condolenţele mele cele mai îndurerate şi sincere, pentru pierderea
atât de grea şi neaşteptată, a unui
colaborator cu un Duh atât de
tânăr şi care mai avea de dăruit Diasporei Românesti - dar şi românilor
şi lumii, în general, atât de mult
dinamism şi vitalitate creatoare!
Condoleanţe, fireşte, şi familiei îndurerate a ing. MARIUS VILIAM
BACIU. Dumnezeu să-l ierte şi să-i
odihnească sufletul! Românii de pretutindeni (dintre graniţele României
şi de dincolo de graniţele României)
au, din acest moment tragic, datoria
morală de a-şi strânge şi mai mult
rândurile şi de a-şi concentra şi mai
mult spiritele, pentru a compensa
(atât cât se poate compensa o pierdere ca aceasta, de necompensat
total, niciodată!) Duhul celui pierdut pentru noi s-a dus spre Paginile de Veşnica Lumină ale Cărţii
ÎNGERILOR! Doamne ajută-ne!
Îndureat - dar cu aceeaşi preţuire şi
caldă prietenie, Adrian Botez”
“O veste tristă şi surprinzătoare!
Sincere condoleanţe familiei îndurate şi prietenilor. Dumnezeu să-l
odihnească în pace!” ne-au scris foarte mulţi editori ai publicaţiilor
româneşti din diaspora şi din ţară,
jurnalişti, scriitori şi artişti. Sunt foarte mulţi şi le mulţumim din suflet
tuturor: Octavian Curpaş & Phoenix
Mission Magazine; George Roca &
Rexlibris Media Australia; Zaharia
Bonte & Bruxelles Mission Magazine Belgia; Forumul Român- German din Stuttgart & Revista Agero;
Rodica Elena Lupu & Editura Anamarol România; Octavian Lupu
& Confluenţe Româneşti; Ligya
Diaconescu & Starpress; Octavian
Păun & Radio Metafora; Asociaţia
Jurnaliştilor Români de Pretutindeni; Mădălina Diaconu & Clubul
Presei Transatlantice ş.a.m.d.
“O veste cât se poate de tristă,
de cutremurătoare, cu privire la
plecarea tânărului Marius Viliam
Baciu! Dumnezeu să-l odihnească în
pace! Când se întâmplă aşa ceva la o
vârstă atât de tânără, te întristezi şi
mai mult. Eminescu al nostru a fost
un geniu şi a plecat foarte tânăr, la
39 de ani. Dumnezeu să ne ajute să
înţelegem şi să învăţăm să trăim fără
cei dragi.” (Vavila Popovici, scriitor,
NC”
“Condoleanţe vă trimit cu
tot respectul pentru tânărul
dumneavoastră coleg! Este o veste
extrem de tristă şi de neaşteptată atât
pentru familie, cât şi pentru întreaga
redacţie, dar şi pentru colaboratorii şi
cititorii dumneavoastră. Dumnezeu
şi Maica Domnului să-l odihnească
lângă îngerii Luminii Sale! Cu mare
tristeţe şi respect, Magdalena Albu”
“Sunt alături de Mioriţa şi familia tânărului Marius Baciu.
Condoleanţe familiei! Într-adevăr
este o grea pierdere mai ales că a fost
tânăr... Să-i fie ţărâna uşoară. Cu
plecăciune şi respect, Adalbert GYURIS, Germania“
Scriitorul Eugen Evu a dedicat
o poezie colegului nostru dispărut
şi ne-a transmis următorul mesaj:
“Întregii familii Baciu condoleanţe
sincere din partea scriitorilor revistei
Noua Provincia Corvina. Poemul său
este cel mai diafan necrolog”.
Asompţiunea
de Eugen Evu
Foamea nopţii arde-n jos de cer
Se reumple lumea de mister
Toate-n preadeplinul sinei pier,
Cifra-nghite numele-auster
Singure-ntre ele înţelesuri
Vin şi pier ca nouri lungi pe şesuri
Doine dogme ghicitori eresuri
Dumnezeu e-n stadiul auriu
Timpul din cascade râde viu
Galaxii în spulber sidefiu
Dumnezeu e-n stadiul auriu
Curcubeu cu solzi şi ninse rune
Cine suntem nimeni nu ne spune
Viscoliţi de-o grea Promisiune...
Cine suntem nimeni nu ne spune.
Din Proporţii strigă morţi nebune
A căzut sudalma-n rugăciune
Binele culege rău, s-adune
Apogeul fiinţei, ca minune/
Învierea, prin Asompţiune.
Voi muri azi, poate mâine?
De George Safir, Bacau, Romania
Voi muri azi, poate mâine?
Mă-ntreb adesea când asist
La un concert de clopot trist;
Cât ne zbatem pentru-o pâine...
Multă lume-ndoliată
Ascultă-acelaşi vechi prohod
Şi parcă mi se pune-un nod
În răşina tămâiată...
Vei trece suflete un pod,
În groapă, trupul o să-l laşi;
Prin ţintirim, tăcuţii paşi,
Încheie-al vieţii episod.
De-acum treci în amintire,
De parcă nici nu ai fost viu;
Te-aşteaptă sfântul interviu
Şi-un etern de... pomenire.
Lacrimi, dacă vor mai curge,
De-atâta dor se vor usca;
La moartea mea se vor brusca
Hulpavii, băutori de sânge...
Tânăr îs şi sunt în vână,
Dar când popa glasuieşte:
„Doamne sfinte, miluieşte!”
În pumn strâng nişte ţărână…
Nu ai plecat
de Ioan Iacob
Nu ai plecat!
În lume se vorbeşte
mereu de tine, flacăra e vie.
Chiar tu ai spus că împrejur te afli.
Alergi cu vântul liber pe câmpie.
Fiinţa ta rămâne-va pe site-uri
clipind albastru şi astral din ele.
Ziarul "Mioriţa" duce mai departe
ceva din tine, Marius, către stele.

sep 2011 - Miorita USA Newspaper

Transcription

Similar documents

lookbook

Nr. 1-2/2009

Raport de activitate 2013 - Biblioteca Nationala a Romaniei

Dan Scutaru Nașterea ,,Puterii a patra"Editura IRRD, București, 2011

Das Bild in Musikhandschriften des Mittelalters und der frühen Neuzeit

codul de conduită al furnizorului