1 - Biblioteca Digitala BCU Cluj
Transcription
1 - Biblioteca Digitala BCU Cluj
й5ШЗ/ 4 UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" CLUJ RECTORATUL ANUARUL 1935-36 SUIVI D'UN RESUME EN FRANQAIS CLUJ (ROMÂNIA) U f 0 9 B U U 19 „ A B D B A L U L " 3 7 ANUARUL UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINAND I CLUJ PE ANUL ŞCOLAR 1935/36 4 CLUJ INSTITUTUL DE A R T E GEAFICE » A R D E A L U L « , STR. M E M O R A N D U L U I N O . 19 3 7 22. UNIVERSITATEA DIN CLUJ PATRON: REGELE FERDINAND I A L ROMÂNIEI. SENATUL UNIVERSITAR I N A N U L 193&—i936. Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, Rector Prof. NICOLAE DRĂGANU Decan Litere (Prorector) R. BOILĂ „ Drept p M U f 3 H I M 9 3 5 E. HAŢIEGANU „ Drept dfila 1-И936 D. MICHAIL „ Medicină V. STANCIU „ Ştiinţe până la 31-X-1935 AL. BORZA „ Ştiinţe dela H M S 3 5 L. IACOB Delegat Drept I. HAŢIEGANU „ Medicină S. PUŞCARIU „ Literć , I. POPESCU-VOITEŞTI „ Ştiinţe Secretar, CONST. JURCAN Secret. G-l al Univ. LISTA FOŞTILOR 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. RECTORI în anul universitar 1919/1920 „ „ „ 1920/1921 DIMITRIE IQĂLUGĂREANU „ „ „ 1921/1922 IACOB IACOBOVICI „ „ „ 1922/1923 NICOLAE BANESCU „ „ „ 1923/1924 IGAMIL N E G R E A „ „ „ 1924/1925 GHEORGHE SPAQU „ „ „ 1925/1926 IOAN MINEA „ „ „ 1926/1927 (f)GH. BOGDAN-DUICĂ „ „ „ 1927/1928 EMIL HAŢIEGANU „ „ „ 1928/1929 E M I L G. R A C O V I Ţ Ă „ „ „ 1929/1930 IULIU HAŢIEGANU „ „ „ 1930/1931 NICOLAE DRĂGANU „ „ „ 1931/1932 SEXTIL PUŞCARIU (f)VASILE DIMITRIU DOCTORf HONORrS CAUSA : M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI. MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din: T6^ rino (Italia). OCTAVIAN GOGA, literat. GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Me~ dicină din Bucureşti. EMMANUEL DE MARTONNE, profesor la Sorbona (Paris). PAUL MONTEL, profesor la Sorbona (Paris). H. ROGER, decanul onorar al Facultăţii de Medicină dinParis. AUGUSTE-FfiLIX-CHARLES DE BEAUPOIL, COMTE DE SAINT-AULAIRE, fost Ambasador al Franţei. HENRY WICKHAM STEED, profesor la Universitatea din Londra, Director al revistei „The Review of Review". ROBERT WILLIAM SETON WATSON, profesor la King's College (Londra). METODIE ZAVORAL, Abate al Mânăstirei Strachow (Cehoslovacia). PROFESORI DE ONOARE JULES GUIART, dela Facultatea de Medicină din Lyon. NICOLAE IORGA, de la Facultatea de Litere din Bucareşti. RENE JEANNEL, dela Muzeul de Istorie Naturală din. Paris. DUMITRU POMPEI, dela Facultatea de Ştiinţe din Bu cureşti. Fundaţiile universitare ђ 1 1. FONDUL „VASILE PÂRVAN" al facultăţii de Litere ((administrat de Dl Decan al facultăţii), constând din rentă în valoare de 21.750 lei, din 5328 lei în numerar depus la Ca sieria Universităţii şi din 6500 lei în efecte rezultate din sem narea bonurilor de impozite la tranşa В a împrumutului de înzestrare, după care sau încasat dobânzi în sumă de 543 lei. Total lei 34.121 faţă de 33.684 lei din anul trecut. Din acest fond s'a dat un premiu de 2172 lei Dlui Mircea Marius Moga pentru lucrarea „Problema monumentului tri umfal dela Adam Clisi, expunerea teoriilor". 2. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ. A ) Fundaţia „Regele Ferdinanđ 1" 1 No. cor.j Situaţia EXPLICAŢII Efecte 1 Sold la 1 Octomvrie 1935 2 încasat valoarea cupoa nelor scad. 1 Nov. 1935 3 Idem, scad. 1 Apr. i93b' 4 Sold la 30 Sept 1936 1 No. cor. 1 E Ş I TE INTRATE Efecte Numerar Numerar 400 0!J0 59.006 10000 10.000 400.000 79.006 Totalari J 400.000J 79.0 јб | 400.000| 79.006 B) Fundaţia „Patriarhal Miron Cristea" Situafia INTRATE EXPLICAŢII Efecte Numerar 1 EŞ1TE Efecte Numerar 1 Sold la 1 Octomvrie 1935 220.000 36.589 2 încasat valoarea cupoane lor scad. 1 Nov. 1935 5.018 3 Idem, scad. 1 Mai 1936 5.019 4 Sold la 30 Sept. 1936 220.660 46.626 Totaluri 220.000 46.626 220.000| 46.626 ') Istoricul fundaţiilor de până acum a fost publicat în anuarele ante rioare (1929-1932). 3. DONAŢIA „GH. SION". SPORUL „COLECŢIEI GH. SION" (14 X. 1935-30 IX. 1936). +2 t. o Data • o intrării 1 14 X. 1935 2 3 4 m •» ?? 6 21 X. 1935 6 » O B I E C T U L De unde 10 11 я 12 » 13 14 » 46 3111.1936 16 « fi Scarlat Alex. Calimach scos din broşura Membrii Comisiunii cari au încheiat pacea dela Buftea 1918 Cloşca în Alba-IuJia, capul şi îndemnă- Constanţa, vedere generală a Cazinoului Bucureştii vechi (Boabe de grâu a. 111. 19 * L'lllustration. Coperta revistei No. 4560 [ din 26 Tulie 1930, reprezentând pe Regele Carol 11. şi M. S. Elena . . . Un articol despre Tb/odore Valerio, din „Universul Literar", No. 28. Anul XLII, 1926, Iulie Horea (Nicolae Ursu) după tabloul origi- 20 » Ruinele cetăţii Suceava, după e stam- 21 я 22 п 23 п 17 » 18 Cu G. Sion, М. Cancicov şi Fabius, Fotografii DI.G.Sfcn Donit din Paris Scurei, revizor şcolar Bacău. Fotografie . » yj Episcopul Gherontie, Constanţa. Fotogra fie Constanţa fi J) Episcopul Gherontie, Constanţa. Fotogra fie Constanţa . . . • » n Demir Apostolescu, Gh. Sion, Mircea Can cicov Fotografii . » M. Burada f. efor la St. Spiridcn, medic УУ 7 20 XI. 1935 8 » 9 25 X1. 1935 "3 -»-». a> 16 17 18 19 20 21 22 ад l. legal 23 я Я Donat 24 n Г) 25 я я » n 26 27 28 29 1 я n » n я n я M 2 » » 3 4 n я » » я 5 6 lf Universul Literar a. XLVI. No. 13. din 23. Ш. 1930 închinat prof. Dr. Brândza Beyzadea Ghiea, frate eu Măria Plagino, fotografie veche. . . . . . . . . . . Ocuparea Quadrilaterului, fotografii . . . Obs. No. înv. n 7 8 9 7 и о Data intrării O B I E C T U L De unde z 24 25 26 27 28 29 И . 30 5 V. 31 32 33 34 35 ЗГ. 37 38 39 Victor Place Costache Negri Fundaţia culturală „Principele Carol", fotografie Regina Muntenegrului Părintele Stiubei, prof. de religie Liceul Naţional A bătut ceasul (manifest) 2 Medalii — aniversarea realipirii Dobrogei Dr. Lung din Focşani, fotografie Bogdan Petriceico-Haşdeu Catedrala Ort. Rom. Cluj, medalie . . . Dr. Angelescu, Ministru Instr-, fotografie Cazeta Ilustrată An. V. No. 5—6 din 1936 ref. la Troiţa 1. Baba Novac Gavril Muzicescu, fotografie E. Caudella, dir. Conservatorului Iaşi fo tografie Dimitrie Dinicu, fotografie , Romănischer Bauer — Poplaka — Hermannstadt, stampă fi Ston Donaţie Dr. I. Muşlaa 4. FONDUL EXTRABUGETAR ALE GRADINEI BOTANICE. încasări: Soldul anului 1934—35 Lei — — Subvenţii Lei 23.000 încasări din bilete de intrare . . . . Lei 127.140 Vânzări de plante, fructe, etc. . . . Lei 24.144 Abonamente şi ajutoare la Buletinul Grădinii şi Muzeului Botanic . . . . Lei 23.433 Total încasări: Lei 197.717 Cheltueli: Diferite amenajări şi întreţinerea Gră dinii botanice etc Lei 151,655 Cheltueli de publicaţii Lei 39J062 Indemnizaţie casierei şi dactilografei Lei 7.000 Total cheltueli: Lei 197.717 8 5. FONDUL „IOAN SCURTU" Situaţia INTRATE EXPLICAŢII o " z Numerar Efecte 1 Sold la 1 Octomvrie 50.000.9 497.— 1935. 2 încasat valoarea cu poanelor scadenţa 1 Nov. 1935 1.140.— 3 Vărsat de Decanatul Fac. de Litere în Efecte de Stat renta Consolid. 3%, 1935 în valoare nominală de Lei 16.500.— 4 Sold la 30 Septem vrie 1У36 Totaluri Lei 66.500.— 10.637.o E Ş I T E Efecte N u m e : a ( 66.500.68.500.- 10.637.— 10.637-— In cursul acestui an nu s'a acordat nici un premiu de oarece dintre lucrările intrate în termen (a se vedea Anuarul 1934 35 pag. 56) nici una n'a întrunit condiţiile necesare. 6. FONDUL „GH. BOGDAN DUICĂ" DE AJUTOR ŞI IMPRIMAT PENTRU STUDENŢI No. crt. 1 Situaţia EXPLICAŢII 1 Sold la 1 Oct. 1935 2 Replătiri din împru muturi 3 Sold la 30 Septem vrie 1936 Totaluri INTRATE E Ş l R К Numerar Numerar Numerar Numerar aflat tn din din aflat tn cassă Împrumuturi cassă împrumuturi i'25.454 9 050 234.504 27.100*) 9.050 234 504 18.050 27.100 234.50 27.1001 *) Suma reprezintă valoarea împrumuturilor acordate studenţi lor, la 30 Septemvrie 1935, care intră în componenta fondului şi care a fost omisă la încheierea bilanţului din 30 Septemvrie 1935. 9 7. FUNDAŢIA „V. PÂRVAN" Situaţia i N T R A T h Nr. c: 1« Efecte Sold la 1 Octomvrie 1935 21.750 Numerar Efecte Numerar 1 EXPPLICAŢII E Ş I T E f i 5.323 2 Ridicat pentru premierea studentului Marius Moga 2.172 3 încasat valoarea cupoa nelor scad. 1 Febr. 1936 4 Vărsat efectele de Stat renta consolidării 1935 3°/ în val. nomin. de Lei 0 543 6.500 5 Sold la 30 Sept. 1936 Total ari 28.250 5.871 28.250 3.699 28.250 5.871 8. FUNDAŢIA „CĂPITAN CONSTANTIN BOTEZ" No. crt. Situaţia INTRATE EXPLICAŢII 1 Sold la 1 Octomvrie 1935 Efect! Numerar Efecte Numerar 9.466 2 Sold la 30 Sept. 1936 Totaluri E Ş I T E 9.466 9.466 9.466 9. DONAŢIA SIMU Situaţia neschimbată. Lista obiectelor care compun acea stă donaţie a fost publicată în Anuarul 1929—30 pag. 27—28. 1P 10. FUNDAŢIA „VIRGIL CIOFLEG" Situaţia INTRATE Ш с и EXPLICAŢII Efecte 1 Sold la 1 Octomvrie 1935 5,787.100 2 încasat valoarea cupoanenelor scad. 1 Nov. 1935 Numerar EŞITE Efecte Numerar 40.419 144.927 3 Plătit la B. N. R. taxa de manipulare asupra înca sării de mai sus . . . . 1.450 4 Idem taxa de păstrare asupra depozitului, pe se mestrul II 1935 . . . . 2.904 5 Remis D-lui V. Ciollec . 126.000 6 încasat valoarea cupoane lor scad. 1. V. 1936 . . 144.927 7 Plătit ia B. N. R. taxa de manipulare asupra înca sării de mai sus . . . . 1.450 8 Plătit Institutului de Studii Clasice cota din cupoanele 28.187 9 Idem din cupoanele pe anul 1936 26.000 10 Remis D-lui V. Cioflec . 129.409 lll Plătit la B. N. R. taxa de păstrare asupra depozitului, pe semestrul I 1936 . . 12 Idem, idem 2.405 . . . . . . 13 Sold la 30 Sept. 1936 T o t a 1u r i 500 . 5,797.100 330.273 5,797.100 11.968 5,797.100 330.273 NOUI АСЦ1Щ11 lh MMAGOTECA Т. CIOFLEC. In conformitate cu art. 3. din Regulamentul Fundaţiei (pu blicat în Anuarul 1929/30, pag. 36—38), din fondul A s'au fă cut, în intervalul dela 1 Octombrie 1935—30 Septembrie 1936 următoarele achiziţii: v 1. N. Grigorescu, 15 desene în peniţă. 2. N. Grigorescu, 2 desene în creion. 3. Marcel Iancu, 9 desene în creion. 4. Rodica Maniu, „Spălătoresele", tablou în ulei pe pânză. 5. Iser, „Ţărancă", aquarelă pe carton. 6. Iser, „Cafenea turcească", desen pe carton. 7. Pallady, „Peisaj pe marginea Senei", tablou în ulei, carton. 8. N. Grigorescu, „Schiţa de gâşte", ulei pe pânză. 9. N. Vermont, „Casă de ţară", ulei pe carton. 10. N. Tonitza, „Femeia în pădure", ulei pe carton. 11. Constantinescu, „Ogradă la ţară", ulei pe carton. 12. S. Constantinescu, „Natură moartă", ulei pe pânză. 13. Şt. Luchian, „Flori şi o cană", ulei pe carton. 14. Padina, „Mahoane la mare", ulei pe pânză. 15. Padina, „Uliţă la Balcic", ulei pe pânză. 16. Padina, „Peisaj la Balcic", ulei pe pânză. 17. Hrandt, „Peisaj din Sighişoara", aquarelă pe carton. 18. R. Iosif, „Vedere dela marginea Bucureştilor", ulei pe carton. 19. C. Medrea, Maternitate, statuetă în bronz. 11. FUNDAŢIA „PROFESOR IOAN PAUL" Sold la 30 Septembrie 1935 Lei 138.993 s'a augmentat din veniturile Ceaiul Dansant cu Lei 1.007 Situaţia în prezent Lei 140.000 12 12. DONAŢIA „GHEORGHE GH. SION" situaţia pe anul şcolar 1935/36. INTRATE 1 Nr. с •c EXPLICAŢII Efecte Numerar E Ş I T E Efecte Numerar 1 Luat în prim. donaţia conf. Pr.-verbal din 13 Nov. 1935 896.200 1.560 2 încasat valoarea cupoane lor scad. 1 Noemvrie 1935 12.135 3 Idem, scad. 1 August 1935 5.815 4 Idem, scad. 1 Febr. 1936 5.815 5 Plătit Dlui Gh. Šion din cup. 14.872 6 încasat valoarea cupoane lor scad. 1 Noemvrie 1935 2.966 7 Plătit Dlui Gh. Sion din cup. 5.462 8 3.489 9 încasat dob. asupra depoz. dela Casa de Dep. Lei 1.660 13 10 încasat valoarea cupoane lor scad. 1 Mai 1936 . . 15.103 1 1 încasat valoarea efectelor eşite la sor^i . . . . 2.000 12 Plătit taxa de conserv, asu 5.753 pra depoz. dela Casa de Dep. 13 Restit. valoarea cup. lipsă 200 dela efectele eşite la sorţi 14 Se scade depoz. de efecte cu val. celor eşite la sorţi 2.000 2.496 15 Plătit Dlui Gh.Sion din cup. 16 Idem, idem . 2.496 2.496 17 1« Plătit pentru cumpărarea 1.695 efectelor de Stat . . . . 19 încasat efectele de Stat de 3 000 mai sus în valoare nomin. 2 496 20 Plătit Dlui Gh. Sion din cup. 21 PÎătit pentru cumpărarea 1.710 efectelor de Stat . . . 22 încasat efectele de Stat de 3.00J mai sus în val. nominală 2.242 900.200 23 Sold la 30 Sept. 1936 . . Totaluri 902.200 45.407 902.200 45.407 • *) A se vedea istoricul ei în Anuarul 1934r-35, pag. 5&—вЗ. PERSONALUL RECTORATULUI. Rector: FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ. Prorector: NICOLAE DRĂGANU. A) Secretariatul: Secretar general: Constantin Jurcan (doctor în drept din Cluj). Secretar: Ioan A. Vătăşescu (licenţiat în litere dela Sorbona). Archivar registrator: Petre Opriţoiu (licenţiat Academia Co mercială). Ajutor de secretar: Irina Ruja. Impiegat: Olga Greter. Impiegat: (detaşată) Constanţa Mehedincu (licenţiată în ştiinţe). Custode: Gaspar Kirsch. Camerist: Vasile Lung. B) Administraţia şi Contabilitatea: Administrator: Bela David. Şef-contabil: Ioan Ruja (licenţiat al Academiei Comerciale). Casier: Ioan Galoş. Maestru de educaţie fizică: Onoriu Cheţianu, doctor în ştiin ţele politice (dela 1. XI. 1935). Şefi de birou: Ioan Moldovan, Ernest Geiger. Secretar: Andrei Secui. Ajutori de secretar: Elisabeta Secui, Eutimiu Lazăr. Impiegaţi: Măria Şortan, Stela Ionescu, (licenţiată în litere), Alexandru Budreală, Ilie Sandu (licenţiat al Academiei de Comerţ). Intendent: Ilie Budreală. Mecanic: Vasile Flueraş. Portar: Iosif Man. Oameni de serviciu: Iosif Piroska, Andrei Cipcigan, Constan tin Hidişan, Vasile Tălnaciu, Iulia Piroska, Măria jGipcigan. Fochişti: Ioan Pop (până la 31 I I I . 1936). Gheorghe Lazar (de la 1 IV. 1936). Filip Cazan (până la 31 I I I . 1936). Gavrilă Căpâlnă (dela 1 IV. 1936). Lemnar: (portar la Parcul Fac. de ştiinţe): Ioan Cordoş. {4 С) Uzina Universităţii. Şef mecanic: Petru Bărăian sen. Mecanici: Petru Bărăian jun., Iosif Lemeni (dela 15. XI. 1 9 3 5 ) . Fochişti: Tănase Iacob, Ştefan Marian. Tinichigiu: Francisc Tusoni (angajat cu contract). FACULTATEA DE DREPT Şl ŞTIINŢE DE STAT A) DECANATCL. 1. Foştii Decani. f VASILE DIMITRIU în anul universitar 1919—20. CAMIL NEGREA în anii universitari 1920—21 şi 1926—27. EMIL HAŢIEGANU în anii universitari 1921—22 şi 1927—28. f VICTOR ONIŞOR în anii universitari 1922—23 şi 1928—29. ROMUL BOILĂ în anii univ. 1923—24, 1929—30 şi dela 21. XII—1932 până la 31. XII. 1935. PETRE PORUŢIU in anii universitari 1924—25 şi 1930—31. TRAIAN POP în anii universitari 1925—26 şi 1931—32. NICOLAE GHIULEA dela 27—X până la 21. XII—1932 2. Profesori decedaţi. 1. VASILE DIMITRIU. 2. VICTOR ONIŞOR. 3. ANDREI SIGMOND. 3. Personalul Decanatului. Decan: ROMUL BOILĂ (până la 31. XII. 1935). EMIL HAŢIEGANU (dela 1 I. 1936). Prodecan: NICOLAE GHIULEA. Secretar: Ferdinand Szathmâry. Registrator-Arhivar: (vacant, dela 1 IV. 1936 desfiinţat), Dactilografă: Roza Zornik măr. Nyaguly. Pedeli: Ludovic Biro şi Andrei Laţi. Laboranţi: Grigore Cheţan şi Dumitru Cucea. Curier: Mihai I. Pâzsi. Servitor: Mihai Solomie. 4. Personalul didactic. Profesori titulari. 1 1. Alexandru C. Angelescu, născut la 10 Decemvrie 1902 în Bucureşti. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti (magna cum laude); Doctor în Drept şi Laureat al Universi tăţii din Paris (cu diplomele de studii superioare de Istoria dreptului, Drept roman şi Drept privat). Intrat în învăţămân tul superior pe data de 1 Martie 1931, în calitate de conferen ţiar de Drept civil la Facultatea de Drept din Oradea; fost profesor agregat de Drept civil la Facultatea de Drept din Oradea (1931—1934) până în ziua de 1 Iulie 1934, când a fost ridicat la rangul de profesor titular. Titularul catedrei de Drept civil IV şi directorul semi narului corespunzător; membru la „Societe de Legislatioa comparee" din Paris. 2. Romul Boilă. Născut la 8 Octomvrie 1881 în Diciosânmartin jud. Târnava-Mică. Doctor în ştiinţele juridice şi poli tice. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept constituţional, fost membru al Consiliului Dirigent din Ardeal şi şeful departamentului Comunicaţiilor şi al alimen tării. (2 Decemvrie 1918—5 Aprilie 1920), în mai multe rân duri Deputat şi Senator, fost Vicepreşedinte al Senatului. De can în anii 1923—24, 1929—30, 1932—35. Prodecan în aniî 1924—25, 1928—29 şi 1930—31. Directorul Seminarului de drept constituţional. Profesor suplinitor la catedra de „Ştiinţă şi Legislaţie Financiară" începând dela 1 Aprilie 1935. Deco rat cu ordinele „Steaua României" în gradul de mare ofiţer, „Ferdinand I " în gradul de comandor şi medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. 3. Victor G. Cădere. Născut la 22 Iulie 1891 în comuna Buhalniţa judeţul Neamţ. Doctor în drept dela Universitatea din Iaşi. Diplomat în ştiinţele politice dela Paris. Certificat АЭТГАЕПЬ 1935/36 2: 18 de agregaţie de drept privat dela Facultatea de drept din Pa ris. Numit profesor titular de procedură civilă la Facultatea de drept din Oradea pe ziua de 4 Martie 1926. Titularul cated rei de Procedură Civilă II şi directorul seminarului respectiv. Ministru plenipotenţiar. Fost deputat şi Secretar general la Ministerele de Justiţie şi Interne. Preşedintele onorar al F. I. D. A. C.-ului. Membru al societăţii de Legislaţie comparată din Paris. Membru al Societăţei de Geografie americană din New-York. Decoraţii: Steaua şi Coroana României de războiu, Co mandor al ordinului Ferdinand I., Crucea pentru merit, Mare ofiţer Coroana României, Marele cordon „Polonia restituta", Coroana Jugoslaviei, Ordinul Sf. Mormânt etc. • 4. loan C. Cătuneanu. Născut la 9 Mai 1883 în Bucureşti, jud. Ilfov. Doctor în drept dela Universitatea din Berlin. Nu mit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat şi pe ziua de 1 Iulie 1924 titular la catedra de drept roman. Directorul Seminaru lui de drept roman. Deputat. „Răsplata Muncii pentru învă ţământ" cl. I. îi 5. Nicolae Ghiulea. Născut la 11 Sept. 1884 în Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiat în matematică. Numit pe ziua de 1 Oct. 1919 agregat, iar pe ziua de 1 Ian. 1926 titular la catedra de Politi că socială. Directorul seminarului de Politică socială. Fost director general al Casei Centrale a Asigurărilor sociale. Fost consilier tehnic cu grad de secretar general în Resortul mun cii şi ocrotirilor sociale din Consiliul Dirigent. Fost secretar general al Ministerului Muncii. Fost Deputat, Preşedinte al co misiei bugetare şi Raportor general la Bugetul general al Sta tului. Decan în anul 1932—33. Prodecan în anii 1933—34—35. Decorat cu ordinele ^'Coroana României", în gradul de co mandor, „Vulturul" în gradul de cavaler şi medalia „Răsplata Muncii" pentru învăţământ cl. I. 6. Emil Haţieganu. Născut la 9 Decemvrie 1878 în Tritul de sus, jud. Turda. Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular la catedra de procedură civilă. Directorul Seminarul de procedură ci vilă. Suplinitor la catedra Il-a de drept comercial dela 1 Octemvrie 1925 până la 1 Februarie 1930. Fost membru al Con siliului dirigent din Ardeal şi şeful resortului codificaţiei (2 Decemvrie—5 Aprilie 1920), fost — în mai multe rânduri — 19 .şi actual deputat, fost vicepreşedinte al Adunării deputaţilor, fost subsecretar de stat la justiţie, fost ministru al Muncii, fost Ministru al Ardealului. Prodecan în anii 1920—21 şi 1922—23. Decan în anii 1921—22 şi 1927—28. Rector în anul 1928—29. Prorector în anul 1929—30. Decorat cu ordinele „Coroana României", în gradul de mare cruce, „Steaua Ro mâniei" şi „Ferdinand I " în gradul de mare ofiţer, şi medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. 7. Lazăr Iacob. Născut la 28 Martie 1884 în Peşteş jude ţul Bihor. Doctor în teologie. Fost profesor de Drept biseri cesc la Academia Teologică ortodoxă din Arad (1908—1922). Numit profesor titular de Drept bisericesc la facultatea de drept din Oradea (1 Noemvrie 1921—22 August 1934). Pro fesor titular de Drept bisericesc. Fost deputat, senator şi pre şedinte al Casei Naţionale Bihor. Fost decan 1925—1927. Pre şedintele comisiei Căminului şi cantinei (Oradea 1925—1927). Directorul Căminului studenţesc, Oradea (1927—1934). Mem bru în comisia Căminelor (Bucureşti 1933—1У34). Preşedin tele Comisiei Căminurilor în 1934—36. Membru în Senatul Universitar. Fost membru în Senatul Universitar Bucureşti 1932—1934. Ofiţer al „Coroanei României" şi „Steaua Româ niei". 8. Aurelian R. Ionaşcu. Născut la 3 Aprilie 1903 în Iaşi. Doctor în drept dela Universitatea din Paris cu diplomele de srudii superioare de drept privat şi de economie politică. Fost conferenţiar de drept civil la Facultatea de drept din Iaşi (1 Ianuarie 1930—1 Decembrie 1930) şi la Facultatea de drept din Oradea) 1 Decembrie 1930—15 Iunie 1931). Numit profe sor agregat de drept civil la facultatea de drept din Oradea pe ziua de 16 Iunie 1931. Ridicat la rangul de profesor titular pe ziua de 1 Iulie 1934. Titularul catedrei de drept civil I I I (Introducerea în dreptul civil) şi directorul seminarului co respunzător. Suplinitorul catedrei de procedură civilă II până la 1 Mai 1936. Consilier temporar onorific la Consiliul Legis lativ. Membru în Societatea de legislaţie comparată din Paris şi în Asociaţia Juriştilor de limbă franceză. Decorat cu Crucea Comemorativă a Războiului, Medalia Interaliată „Victoria" şi Meritul Sanitar Cl. I. 9. Bogdan Ionescu. Născut la 20 Iulie 1875, în Bârlad jud. Tutova, licenţiat în matematici din Bucureşti 1896, absolvent 20 al şcoalei Superioare din Bucureşti 1897; numit profesor se cundar din 1897 (Bucureşti 1902, cu examen de capacitate pri mul pe toată ţara) până la 1921; licenţiat în drept din Bucu reşti 1906; înscris în Baroul advocaţial din Bucureşti 1906— 1923; doctor în drept din Paris 1914; înscris în Baroul advo caţial Bihor 1923—1934; profesor titular de drept civil la Fa cultatea de drept din Oradea 1921 şi trecut cu acelaş titlu la Facultatea de drept din Cluj 1934. Membru al Ateneului Ro mân Bucureşti din 1906, fost preşedinte al Ateneului Român Oradea 1923—1934. Decoraţii: „Coroana României" în gradul de Cavaler 1904 şi comandor 1922; „Steaua României, în gra dul de cavaler 1906, ofiţer 1912 şi comandor 1925; „RăsplataMuncii" pentru învăţămânât cl. I. 1915, „Avântul Ţărei" 1914* pentru războiul din 1913, „Crucea Comemorativă" 1918 pen tru războiul din 1916—1918. 10. Dimitrie B. Ionesca. Născut la 12 Februarie 1883 înCâmpulung, jud. Muscel. Doctor in ştiinţele economice, finan ciare şi politice dela Universitatea din Berlin.. Numit pe ziua* de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 August 1926 ti tular la catedra de economie politică. Directorul Seminarului de economie politică. Decorat cu ordinul „Coroana Româ niei" în gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pen tru învăţământ" cl. I. 11. Lazăr Liviu. Născut în anul 1899 în Oradea. Doctor în Drept dela Universitatea din Cluj (1921). Doctor în Drept dela Facultatea de Drept a Universităţii din Paris (1924). Confe renţiar suplinitor la Facultatea de Drept din Oradea în Apri lie 1930. Profesor agregat (1931). Profesor titular (August 1934) de legislaţie agrară şi industrială. 12. Cassiu Maniu. Născut în 27 Iulie 1867 în Şimleul-Silvaniei, jud. Sălaj. Doctor în ştiinţele juridice, fost advocat. Nu mit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de politică. Suplineşte catedra de filosofia dreptului. Directorul Semina rului de politică şi filosofia dreptului. Decorat cu ordinele „Steaua României" în gradul de comandor, „Ferdinand I " îir gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învă ţământ" cl. I. 13. Vaier Moldovan. Născut la 5 August 1875 în Câmpeni, jud. Turda. Doctor în Drept. Numit pe ziua de 25 Ianuarie 1930 agregat, iar pe ziua de 1 Aprilie 1933 titular la catedra 21 jde drept bisericesc. Din Octombrie 1934 titular la catedra de Drept administrativ. Directorul Seminarului de Drept admi nistrativ. Fost director ministerial al Ardealului. Fost sub secretar de stat la Ministerul Instducţiunei. Fost vice-preşedintele al Senatului. Senator. Decorat cu ordinele „Steaua Ro mâniei" în grad de mare ofiţer, „Ferdinand I " şi „Vulturul ^României" în gradul de Comandor. 14. Tiberiu Moşoiu. Născut la Târgovişte în 23 Iunie 1898. Doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. Profesor titular de drept roman. 15. Dumitru D. Mototolescu. Născut în Brăila la 31 August 1884. Licenţiat în drept şi doctor în drept dela Facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Litere a Univ. din Bucureşti; doctor în filologia slavo-română în pedagogie dela Facultatea de litere cehă a Universităţii Carol IV din Praga. Profesor titular la Istoria dreptului român. Membru al Instituţiilor: Krâlovska ceskâ spolecnost nauk v Praze (Societe royale des lettres et des sciences de Boheme); Institutul „slav din Praga, ş. a. Decoraţii: Leul alb gr. III, Cehoslovacia .ş. a, 16. Camil Negrea. Născut la 25 Feburarie 1882 în Făgăraş, judeţul Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice^ advocat. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept civil. Directorul Seminarului de drept civil. Prodecan în anii 1919— 20 şi 1926—27. Decan în anii 1920—21 şi 1926—27. Rector în л-nul 1924—25. Prorector în anul 1925—26. Preşedintele Co misiei (Căminurilor în anii 1925—26,1926—27,1927—28,1933— -34. Decorat cu ordinul „Coroana României" în.grad de Cojmandor, „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I., şi „Răs plata Muncii pentru construcţii şcolare". 17. Constantin Petrescu-Ercea. Născut la 28 Noembrie .1892, în comuna Ercea jud. Mehedinţi. Licenţiat în drept din ^Bucureşti. Doctor în drept din Paris. Fost Conferenţiar la Fa cultatea de Drept din Cernăuţi. Profesor titular la Catedra de Drept Comercial I. Membru în Societatea de Legislaţie, com parată din Paris. 18. Traian Pop. Născut la 10 Februarie 1885 în Şinca-Teche, jud. Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice. Advocat. NuJnit pe ziua de 15 Noemvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 5 22 Februarie 1923, titular la catedra de Drept penal. Directorul Seminarului de drept penal. Suplineşte catedra de Procedură penală. Decan ân anii 1925—26 şi 1931—32. Prodecan în anii 1926—27. Fost deputat. Senator. Membru în comisiunile de legislaţie civilă şi penală şi de instrucţie ale Senatului. Mem bru în comisiunea de unificare legislativă. Membru al Comi siei de 3 care a redactat proectul de cod penal 1933. Raportor al Comisiei speciale compusă din membrii ai Comisiilor de legislaţie civilă, cum şi criminală ale iCorpurilor legiuitoare. Decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de coman dor şi cu „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. 19. Petre Poruţiu. Născut la 5 August 1884 în Timişoara,, jud. Timiş-Torontal. Doctor în ştiinţele juridice şi politice de la Universitatea din Budapesta. Advocat. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept comercial. Directo rul Seminarului de Drept comercial. Prodecan în anii 1923— 24 şi 1931—32. Decan în anii 1924—25 şi 1930—31. Membru în comisiunea de unificare legislativă şi în consiliul de admini straţie al Casei autonome a Monopolurilor Statului român. Decorat cu ordinele „Steaua României" în gradul de coman dor, „Coroana României" în gradul de mare ofiţer, „Ferdinand I " în grad de ofiţer şi medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I " . Suplineşte cealaltă catedră de Drept comer cial din 1 Februarie 1930. 20. lorgu Radu. Născut la 6 Decemvrie 1886 în Bacău, jud. Bacău. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea din Ber lin. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziuade 1 Mai 1923, titular la catedra de drept internaţional. Direc torul Seminarului de drept internaţional. Suplineşte catedra de drept civil român. Decorat cu „Răsplata Muncii pentru în văţământ" cl. I. 21. Andrei Sigmond. Născut la 15 Iunie 1875, în Cluj. Doc tor în Drept, Doctor în ştiinţe de Stat. Profesor titular de Sta tistică şi Finanţe. Ofiţer al ordinului Coroana României, Ofi ţer al ordinului Steaua României. Decedat la 21 Iunie 1936. 22. Gheorghe Sofronie. Născut la 23 Aprilie 1901, în co muna Timişeşti, judeţul Neamţ. Doctor în Drept dela Univer sitatea "din Bucureşti. Licenţiat în Litere. (Studii de speciali zare la Geneva). Profesor titular la catedra de Drept Interna ţional Public ridicat la rangul de profesor titular prin De- 23 creţul Regal Nr. 2172 1934, pe ziua de 1 Iulie 1934. Fost De putat şi Secretar al Adunării Deputaţilor, Prefect al Judeţului Bihor, Preşedinte al Comisiuni Interimare a Municipiului Oradea. 23. Eugenia Speranţia. Născut în Bucureşti la 6 Maiu 1888. Studiile universitare (drept şi filosofie) la Bucureşti. Doctor în litere şi Filosofie din 1912. Studii de specializare la Univer sitatea din Berlin în 1913 şi 1914. Fost profesor titular în inv. secundar (clasificat I-ul la exam. de capacitate). Fost mem bru în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de profe sori, în Cluj (1920—1921). Fost director al învăţământului su perior la Secretariatul General al Instrucţiunii din Cluj (1920). Numit Conferenţiar supl. de Filosof ia Dreptului la Oradea în Sept. 1921. Conf. supl. de Sociologie dela 1 Oct, 1923. Conferenţiar definitiv de Sociologie şi Filosofia Drep tului la 1 Febr. 1927. Profesor de Filosofie la Academia Teo logică ortodoxă din Oradea (1924—1934). Agregat de Filoso fia Dreptului şi Sociologie la Facultatea de Drept din Oradea dela 1931. Profesor titular din 1934. Transferat la Univ. din Cluj la 1 Iulie 1934. Fost Preşedinte al Asoc. Prof. Secundari din Oradea (1921—1925). Vice-preşedinte al Beuniunii cultu rale „Cele trei Crişuri" (din 1925). Membru al Societăţii Ro mâne de Filosofie (din 1915»). Membru al Societăţii Scriitori lor Români Bucureşti (din 1919). Membru fondator al „Ate neului Român" din Oradea. Premiat de Academia Română. Membru în „Internationale Vereinigung fur Rechtsphilosophie" din Berlin (din 1928). Membru al societăţii internaţio nale „Philosophia" cu sediul în Belgrad şi în „Association des juristes de langue francaise" (Paris). Reprezentant oficial al României la Congresul internaţional de Psihologie (Copen haga, 1932), la Congresul internaţional de Filosofie (Praga, 1934) şi la iCongr. Internaţional de Filosofie ştiinţifică (Pa ris, Sorbonne, 1935). La acesta din urmă a reprezentat şi Uni versitatea din Cluj. Cavaler al ord. Coroana României. 24. George Strat. Născut la 4 Noembrie 1894. Licenţiat în drept de la Universitatea din Iaşi. Doctor în drept de la facul tatea de drept din Paris în anul 1922. Laureat al facultăţii de drept din Paris în anul 1923. Referent titular al secţiei econo mice a Consiliului Legislativ din anul 1926—1934. Consilier 24 •onorar al Consiliului Legislativ din anul 1935. Conferenţiar al catedrei de Economie politică de la Facultatea de Drept din Oradea din 1926—1929. Profesor agregat şi apoi titular la ca tedra de Economie politică la aceiaşi facultate până în anul 1934. Profesor titular al catedrei de Economie politică I I . Membru al Institutului Social Român. Vice-Preşedinte al sec ţiei Economice. Membru fundator al Asociaţiunei Române pentru progresul social. Membru fundator al Asociaţiunei Ge nerale a Economiştilor din România. Membru al Institutului Regal de Ştiinţe Administrative din România. Preşedintele şi fundator al Revistei „Libertatea". Conferenţiar al Universi tăţii Libere din Bucureşti. Decorat cu ordinele: „Steaua Ro mâniei" în gradul de ofiţer, „Coroana României" în gradul de cavaler cu spade, „Crucea de războiu cu 5 barete", Meda lia interaliată „Victoria", „Meritul Sanitar de aur" şi „Vultu rul alb al Jugoslaviei" clasa а V de războiu. Lista doctorilor promovaţi îa anul şcolar 1935/36. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. In Drept: Aluaş Alexandru ( R ) 21. Bălan Augustin ( R ) 22. Baneasu Ioan ( R ) 23. Barabâs Ioan (M) 24. Barbul F. Mircea ( R ) 25. Bârsan Olimpia ( R ) 26. Blumenfeld Paul (E) 27. Boariu Livia ( R ) 28. Bodo Ştefan (M) 29. Bohăţiel L. Alexandru (R) 30. Bona Nicolae (R) 31. Boţan Iuliu ( R ) 32. Boţoc Ioan ( R ) 33. Ciobanu Ioan ( R ) 34. Codre Ştefan ( R ) 35. Coşeriu I. Traian ( R ) 36. Cotuţiu Ioan ( R ) 37. Crăciun Dumitru ( R ) 38. Cureş Gheorghe ( R ) 39. Cutoiu Vasile Artenie (R) 40. Danu Tib. Gheorghe (R) Davidovits Albert (E) Decsy Ştefan (M) Diamantstein I. Emeric(E) Domide Flaviu ( R ) Duschka Emil (G) Eger Zoltan (E) Fărcuţiu Aurel ( R ) Fătu Măria (R) Fekete Nicolae (M) Filipan Victor ( R ) Fleck Sfura Emil ( R ) Folberth Ern. Walter (G) Freiberger Vasile (E) Frohlich Otto (G) Fried Mihail Alex. (E) Gaşpar Aurel ( R ) Gheorghiu O. Const. (R) Goina Gheorghe ( R ) Gomboşiu D. Veniamin(R) 41. Hartstein Ignaţie (E) 42. ffilmăgean Iuliu ( R ) 43. Heeger Ioan (M) 44. Hollanda Vicenţiu ( R ) 45. Iuliu D. Coriolan ( R ) 46. Jauernig Sigfrid (G) 47. Justian Ileana ( R ) 48. Kamil Rozalia (E) 49. Kasztner Rudolf (E) 50. Keintzel Harald (G) 51. Kiss Gheorghe (M) 52. Kis Emeric (E) 53. Klein Andrei (E) 54. Klein Ioan (G) 55. Kohn Otto (E) 56. Korai Eugen (E) 57. Kovâcs Edmund (M) 58. Kozma Ladislau (M) 59. Kremer L. Vasile (E) 60. Laufer Ernest (E) 61. Lebovits Iuliu (E) 62. Macavei Viorol ( R ) ; 63. Manea Alexiu (R) 64. Marcu Vasile ( R ) 65. Mendel Maxim (E) 66. Miclea Traian ( R ) 67. Modval Anton ( R ) 68. Modreanu Dumitru ( R ) 69. Moldovan Ioan ( R ) 70. Monduk Adalbert (M) 71. Monţia Octavian (R) 72. Mureşian Gheorghe ( R ) 73. Muşte Alexandru ( R ) 74. Muth Octavian ( R ) 75. Nagy Gabriela (M) 76. Nagy Ladislau (M) 77. Nagy Nicolae (M) 78. Naiu Iosif ( R ) 79. Negrea Alexandru ( R ) 80. Nicoară Eugen ( R ) 81. Nicoară Ioan ( R ) 82. Noveanu Mihail ( R ) 83. Oprea Leontina (R) 84. O ros Iuliu ( R ) 85. Osvâth Arpad (M) 86. Paica Ioan ( R ) 87. Pop Isidor ( R ) 88. Pop Iustin ( R ) 89., Popescu Eugen ( R ) 90. Popa S. Emilian ( R ) 91. Porumb P. Graţian ( R ) 92. Puica Ionel ( R ) 93. Ranga Liviu ( R ) 94. Relega Virgil ( R ) 95. Reich Otto (G) 96. Roman Dionisie ( R ) 97. Roth Paul (E) 98. Rusu Gheorghe ( R ) 99. Rusu Victor (R) 100. Sâmuel Andrei (E) 101. Sări R. Ştefan (M) 102. Şerban Emil ( R ) 103. Simon Meinhard (E) 104. Somlay Elemer (M) 105. Solymos Ivan (M) 106. Schwebel Emanuil (E) 107. Szathmăry Bela (M) 108. Szatmâri Francisc (M) 109. Tămaş Laurenţiu ( R ) 110. Tăutu Ştefan (R) 111. Teleki Andrei (M) 112. Tolcsvai Ladislau (M) 113. Trifan Natalia ( R ) 114. Vâczy Coloman (M) 115. Veress I. Iuliu (M) 116. Neiner Andrei (E) 117. Weissmahr liga (G) 118. YVoiss Iosil'.U".) , 119. Л\'ек(>г1е Anton (G) 120. ^ăriar L. Mircea (R> 121. Zegrean Aurel ( R ) 26 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. In ştiinj Amirâs Mihail (M) Andru Aurel ( R ) Asztalos Alexandru (M) Auerbach Leo (E) Avram Vasile ( R ) Babad Dora (E) Balea E. Gabriela ( R ) Balint Gavril ( R ) Bank Desideriu ( R ) Bardoşi Marius ( R ) Bârna Zoltan (E) Baruţia Petre ( R ) Bej an Aurel ( R ) Beregszâszy Gavril (M) Bereczky Ştefan (M) Berkovits Ludovic (E) Binder Weisz Leop. (E) Bitter Wolf (E) Bokor E. Clarol (M) Boros Alexandru (M) Borza Viorel ( R ) Bottez Dimitrie ( R ) Bran Atanasie (R) Bredeanu Cornel ( R ) Brull Moriţ (E) Caban Alexandru ( R ) Căicuţiu Ioan ( R ) Căpitan Vir. Aurel ( R ) Cheţianu Onoriu ( R ) Chişu Margareta ( R ) Chiş Ignaţie ( R ) Ciser Iosif ( R ) Colomiţchi Ioan ( R ) iCoşeriu Tr. Ioan ( R ) Cosor Aurel ( R ) Creţiu Iacob ( R ) David Leib (E) Dimitriu Virgil ( R ) Drăghiciu Aurel ( R ) : de Stat: 40. Drăgoi Gheorghe ( R ) 41. Dragoş Mircea ( R ) 42. Druckmann Hildegard(E)ş 43. Faina Liciniu ( R ) 44. Fărcaşiu Emil ( R ) 45. Feiner Adrian (E) 46. Fenyes Magdalena (E) 47. Friedmann E. Ignaţie (E)> 48. Frenţiu Gheorghe ( R ) 49. Gaşpar E. Cornel ( R ) 50. Gaster Eduard (E) 51. Găvruţa Savu ( R ) 52. German Ioan ( R ) 53. Ghiulea I. Ioan ( R ) 54. Goldstein Filip (E) 55. Gottlieb Frederic ( E ) 56. Gostea Traian ( R ) 57. Grădinariu Emil ( R ) 58. Gridan S. Octavian (R> 59. Gronich Artur (E) 60. Gudea Gheorghe ( R ) 61. Gyorbiro Desideriu (M) 62. Harhoiu Dionisie ( R ) 63. Hektor Ludovic (M) 64. Heilper Ernest (E) 65. Humeniuc Aristide (Ucr.)> 66. Huszâr Edmund (M) 67. Ilian Emil Iuliu ( R ) 68. Istin Desideriu (M) 69. Ionescu D. Ioan ( R ) 70. Iosof Liviu ( R ) 71. Jivan Iosif ( R ) 72. Jurim Heinrich (E) 73. Karl Ludovic (E) 74. Katz Beniamin (E) 75. Katz Gustav (E) 76. Kessler Iona (E) 77. Kinel Eduard (G) 78. Kinnsbrunner Gert. ( E ) 2T. 119. Pop Eugen ( R ) 79. Klein Ladislau (Е) 120. Pop Ion ( R ) 80. Enopp W . Bruno (G) 121. Pop Leonida ( R ) 81. Koller Ladislau (M) 122. Popa Liviu ( R ) 82. Kopecki Francisc (G) Popoviciu Emil ( R ) Krell Jacob (E) 123. 83. Popovici Harieta ( R ) 84. Kupferschmiedt Aron (E)124. 125. Porumb P. Graţian ( R ) 85. Ktihn Ioan (G) 126. Puşeaşiu I. Virgil ( R ) 86. Kutlik C. Teodor (SI.) 127. Pustai Ioan ( R ) 87. Lammel Antoniu (M) Râkosi Ştefan (M) 128. 88. Lichtmann Ludovic (E) 89. Lighezan Alexandru ( R ) 129. Râmneanţu Caius ( R ) 130. Raţiu Simion ( R ) 90. Ludu Liviu ( R ) 131. Rechia Ioan ( R ) 91. Lungu Păun ( R ) 132. Rettig Frideric (E) Mârton Ludovic (E) 92. 133. Ridi Francisc (M) 93. Mâthe Ladislau (M) 134. Roca Petru ( R ) 94. Melcer Otto (E) 135. Rocsin Aurel ( R ) 95. Miilea Carmen ( R ) Romanovschi Iaroslav(U)* 136. Mir ce a Traian ( R ) 96. Romanovschi Leon ( U ) 137. 97. Molnar Ioan (M) 98. Morarm Alexandru ( R ) 138. Roşea Augustin ( R ) 139. Rosenthal Ludovic (E) 99. Morariu Simion ( R ) Rosenthal Pavel (E) 140. Munteanu Aurel ( R ) 100. Rosenstrauch Maxim. ( E ) 141. 101. Mureşianu Ioan ( R ) 142. Rubinstein Maximilian(E). 102. Nemecz Aloiziu (M) 143. Ruffu Augustin ( R ) 103. Nemeti Gheorghe (E) Sămărtinean Vasile ( R ) Nestmann I. Francisc (G)144. 104. 145. Sâmuel Andrei (E) 105. Nicula Alexandru ( R ) 146. Siebig Edmund (M) 106. Oros Eugen ( R ) 107. Oros Ioan ( R ) 147. Silbermann Iacob (E) 108. Oros Iuliu ( R ) 148. Simion Vasile (E) 109. Osvât Gheorghe (E) 149. Simu S. Octavian ( R ) 110. Ohlgiesser Siegfried (E) 150. Sirca Eugen ( R ) Ш . Pachter Sigfrid (E) 151. Schlanger Adolf ( E ) 112. Pascu Ioan ( R ) 152. Spătaru Toma ( R ) ИЗ. Patachi Octavian ( R ) 153. Stan Ioan ( R ) 114. Palcău Gheorghe ( R ) 154. Ştefănuţ Mircea ( R ) 115. Peschir Măria ( R ) 155. Sternbarg Siegfried (E)'* 116. Peter Pavel (M) 156. Sternberg Silvia (E) 117. Petruţiu Gavril ( R ) 157. Sternlieb Salo (E) 118. Pop Emil ( R ) 158. Sternheim Iuliu ( E ) j 28 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165,. 166. 167. 168. 169. 170. 171. Strul Aron ( E ) Strul Mauriţiu (E) Susskind Samuil (E) Scharf Solomon (E) Schieber Sulim (E) Schmidt Iosif (G) Schutz Erich (G) Szucs Francisc (M) Tănase Traian ( R ) Tarniţa Paramon ( R ) Tartler V. Ervin-(G) Teitler Bernhard (E) Ţenţ Ioan ( R ) Lista licenţiaţilor în ( 1. Abrudan Teodor ( R ) 2. Aciu Gheorghe ( R ) 3. Adorjân Petre (E) 4. Albrich Norbert (G) 5. A Eugen (R) ' 6. Albu Zoltan (M) 7. Anton Ilia Mircea ( R ) 8. Apâthy Pavel (M) . 9. Apâthy Zoltan (M) 10. Arieşan Vaier ( R ) 11. Arvai Mihail (M) 12..Aszţalos Zoltan (M) 13. Balint Gavril (E) , 14. Bânyâsz Aurora (E) 15. Eârâny Ladislau (E) 16. Bârcean. Valeriu ( R ) 17. Barabâs Bela (M) 18. Bârna Cornel ( R ) 19. Becicheri Valeria ( R ) 20. Bej an Traian (R) 21. Bekeny Acaţiu (M) f : L 172. 173. 174. 175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. Terţan Nicolae ( R ) Thaler Richard (E) Titorov Ştefan (B) Toduţiu Iuliu ( R ) Vaida Alexandru ( R ) Vancea Sabin ( R ) Vătăşescu Gheorghe ( R ) Vişia Stelian ( R ) Voinovici Vladimir ( R ) Wagner Richard (E) Weimann Augustin (E) Ziegler Emil (M) Zurânyi Vilhelm (M) jpt în anul şcolar 1935/36. c. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. Beleş Camil ( R ) Benedek Antoniu (M) Bergler Ezer (E) Bergmann Gh. Gustav ( E ) Berkeczy Pavel (M) Birnberg Mauriţiu (E) Biriş Ovidiu ( R ) Blazsek Alfred (M) Blotor Vasile ( R ) Bondar Gheorghe ( R ) Boantă G. Alexandru ( R ) Bogdan Andrei (M) Bohânszky Ladislau (M) Boila Cornelia ( R ) Bolcaş A. Mircea ( R ) Boldor Ştefan ( R ) Borka Alois ( R ) Borzaşi Victor ( R ) Boşian Vasile ( R ) Brâncovean Mircea ( R ) Brânzeu Iulian (R) .. , 43. Breckner Frid. Adolf (G) 44. Breckner Wilfried (G) 45. Brote Nicolae ( R ) 46. Bucur Florica ( R ) 47. Buda Vasile ( R ) 48. Buhala Măria (M) 49. Buian Nicolae ( R ) 50. Bunea Ioan ( R ) 51. Burcaş Augustin ( R ) 52. Câmpian Valeriu ( R ) 53. Caţavei Măria ( R ) 54. Cheresteşiu Ioan ( R ) 55. Chişiu Adrian ( R ) 56. Ciortea Alexandru ( R ) 57. Clujean I. Valentin ( R ) 58. Cociu Petru ( R ) 59. Corodan Tiberiu ( R ) 60. Costea Dumitru ( R ) 61. Costea Cornel ( R ) 62. Costea Salvator ( R ) 63. Cravţov Procopie (R) 64. Crişan A. Titus ( R ) 65. Cristea Gheorghe ( R ) 66. Cristian Ilie ( R ) 67. Csiky Andrei (M) 68. Csutak Gavril (M) 69. Dămian Emil ( R ) 70. Danka Desideriu (M) 71. Decean Petru ( R ) 72. Demian Emil ( R ) 73. Devald Ladislau ( R ) 74. Dinca Marin ( R ) 75. Dinu Mihail ( R ) 76. Dinulescu Nicolae ( R ) 77. Dobre Ioan Tiberiu ( R ) 78. Dobrican Vasile ( R ) 79. Donca Mihail ( R ) 80. Dominits Ladislau (M) 81. Dordea Mircea ( R ) 82. Drăgan Valeriu ( R ) 83. Dragnea Florea ( R ) 84. Dumitrescu Sanda ( R ) 85. Durbach Ioan (G) 86. Ehriich Petru (G) 87. Ehrmann Walter (G> 88. Enăchescu Sorin ( R ) 89. Erdoşi Ioan ( R ) 90. Farkas Ladislau ( M ) 91. Fătu Olimpia ( R ) 92. Feier Vasile ( R ) 93. Fekete I. Gavril ( M ) 94. Fenyvessy Ioan (M) 95. Ferencz Ludovic (M) 96. Fiscuti Alexandru ( R ) 97. Floriţa Ioan ( R ) 98. Fodorean Ovidiu ( R ) 99. Foica Gheorghe ( R ) 100. Frănkel Ladislau ( E ) 101. Fux Margareta (E) 102. Găitan Gheorghe ( R ) 103. Gallea Eugen ( R ) 104. Garabedian Cricov (R^ 105. Găvozdea Andrei ( R ) 106. Găvruţa Savu ( R ) 107. German Cornel ( R ) 108. German Emil ( R ) 109. Gheaja M. Titus ( R ) 110. Giday Iuliu (M) 111. Gitta Antoniu ( R ) 112. Gostea Traian ( R ) 113. Gradoviciu Emil (R 114. Gridan S. Octavian (R> 115. Grivase Silivan ( R ) 116. Gross Desideriu ( E ) 117. Gross Frideric (G) 118. Grozdea Mircea ( R ) 119. Griin Artur (E) 120.. Gudea Gheorghe ( R ) 121. Guttmann Ecaterina (E)122. Gyenge Ladislau ( M ) 30 I 163. Lâszloffy Arpad (M) 123. Gyorgy Tiberiu (M) Laza Gheorghe (R) 164. 124. Hayer Martin (G) 165. Lazar Traian (R) 125. Hann Vilhelm (G) 166. Lazaroiu Stelian ( R ) 126. Hango Sever ( R ) 167. Laurenţiu Emil (R) 12.7 Hasenfratz Ştefan (G) 168. Laurenţiu Octavian (R) 128. Haşaş Dumitru (R) 169. Lebanov Anton (M) 129. Haţieganu Simion (R) 170. Lenkey Vasile (M) 130. Hăuser Egon (G) 171. Ligeti Ecaterina (E) 131. Hejja Coloman (M) 132. Hermel A. Reinhold (G) 172. Luca Cornelia ( R ) 173. Lupu Ştefan (R) 133. Hetco Virgil (R) 174. Maduţa Ioan (R) 134. Horedt Curt (G) 175. Magda S. Ioan (R) 135. Hozan Victor (R) 176. Man Teodor (R) 136. Hurghiş Ioan (R) 177. Markovits Ştefan (E) 137. Iliescu C. Aurel (R) 178. Marian Vasile ( R ) 138. Ilieşiu Simion (R) 179. Mărie Vasile (R) 139. Ilniczky Aurel ( R ) 180. Mărieş Iuliu (R) 140. Ienciu Amos (R) 181. Mărienuţ Dumitru (R) 141. Ieremici Traian ( R ) 142. Ionescu D. Alexandru (R)182. Marişiu Ioan (R) 143. Ionescu D. Nicolae (R) 183. Matesz Paul (M) 144. Ionescu Grigore Titu ( R ) 184. Mâtyâs Lorand (E) 185. Mendel Ladislau (E) 145. loja Gheorghe (R) 186. Mera Eugen (R) 146. Iovănel Dimitrie ( R ) 187.. Mersich Andrei (G) 147. Iudovits Hugo (E) 188. Mesaroş Vasile ( R ) 148. Kamil Izidor (Ё) 189. Meseşan Virgil (R) 149. Katz Andrei (E) 190. Mets Iuliu (G) "I 150. Kepp Gustav (G) 191. Mezey Laura m. Radu (R) 151. Kerezsi Ladislau (M) 192. Mihailescu Vasile (R) lbZ. Kerner Aurel Ludovic 193. Moanţă Andrei (R) 153. Kiss M. Adalbert (M) 194. Mocsi Carol (M) 154. Kirsch Vilhelm (M) 195. Moldovan Ioan (R) 155. Kormos Andrei (E) 196. Moldovan Petru ( R ) 156. Koos Francisc (M) 197. Moldovan Vaier ( R ) 157. Kovâcs Magda (M) 198. Moldovan Vasile ( R ) 158. Krajnik Alexandru (M) 199. Moldovan Zeno (R) 159. Kralik Şarlota (M) 160. Krizsanoszky Eduard (M) 200. Munteanu H. Const. (R) 201. Mureşan Iuliu (R) 161. Kuszalik Ioan (M) 202. Nâdas Victor (Ё) 162. Kutlik C. Teodor (S) 31 203. 204. 205. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217. 218. 219. 220. 221. 222. 223. 224. 225. 226. 227. 228. 229. 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239. 240. 241. 242. Nagy Benedict (M) Neamţiu Sabin ( R ) Necşa Ioan ( R ) Neda Gheorghe ( R ) Negruţiu Silviu ( R ) Nemet Nicolae ( R ) Nemeti Gheorghe (E) Nestor Emil ( R ) Nestorescu Măria ( R ) Nicoară Cornel ( R ) Nissel Cornelia (E) Nisli Bela (M) Nistor Aurel ( R ) Olariu Andrei ( R ) Olariu Caius ( R ) Oltean Ilie ( R ) Oprea Toma ( R ) Oprean Ioan ( R ) Opriş Ioan (R) Opriş Iuliu ( R ) Opriş Romul ( R ) Oprişor Isaia ( R ) Oşan Gheorghe ( R ) Osvât Gheorghe (E) Otel Teodor ( R ) Oţetea Tiberiu ( R ) Pampu Eleonora ( R ) Papp Ioan ( R ) Papp V. Tiberiu (M) Pârvănescu Petre ( R ) Peneş Şt. Romul ( R ) Pesecan Ioan ( R ) Peschir Măria ( R ) Peter Alexiu (M) Peter Amade "(M) Petrencs Victor ( R ) Petrescu Constanţa ( R ) Pildner Curt (G) Piscoran Alexandru ( R ) Pitariu Cornel ( R ) 243. Pop Dumitru ( R ) 244. Pop Elisabeta ( R ) 245. Pop Faust (R) 246. Pop Romul ( R ) 247. Pop Sabin ( R ) 248. Pop I. C. Sextil ( R ) 249. Pop Lemeni Mihaela ( R ) 250. Preda Ioan ( R ) 251. Preda Vasile ( R ) 252. Pustai Ioan ( R ) 253. Radu Vasile ( R ) 254. Raliş Iosif ( R ) 255. Raţiu I. Brutus ( R ) 256. Rechia Ioan ( R ) 257. Redl Frida (M) 258. Reff Flavian ( R ) 259. Reteşianu Simion ( R ) 260. Rieger Ladislau (E) 261. Rosner Andrei (E) 262. Rusu Romul ( R ) 263. Sârbu Marin ( R ) 264. Samu Avram (E) 265. Şerb an Virgil ( R ) 266. Siebig Edmund (G) 267. Socol Aurel ( R ) 268. Somlyay Rudolf (M) 269. Spân Ignaţie ( R ) 270. Spitzer Victor (E) 271. Ştefănescu Toma ( R ) 272. Stern Alexandru (E) 273. Stoica Gheorghe ( R ) 274. Suciu Camil (R) 275. Suciu Eugen ( R ) 276. Surdulescu Victor ( R ) 277. Şuşan Lucia ( R ) 278. Şuteu Vasile (R) 279. Schmidt Albert (M) 280. Schweitzer Arpad (M) 281. Szancsali Gheorghe (M) 282. Szenkovits Tiberiu (M) 82 283. 284. 285. 286. 287. 288. 289. 290. 291. 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. Vodă A. Emil ( R ) Szentivânyi Alexiu (M) 299. Voina Ioan (R) Szilâgyi Alexandru (M) Szimonovits Coloman (M) 300. Voitescu Mihai ( R ) 301. Vuia Octavian ( R ) Taflan Tiberiu (R) 302. Vulişici Vasile ( R ) Tana Iosif ( M ) Tanase V. Constantin ( R ) 303. Vuşcan Vasile ( R ) 304. Wartenberg Gheorghe (E) Tanase Traian ( R ) 305. "Weiner Francisc (M) Tătar Zeno (R) 306. "Weiss Alexandru (E) Ţinţaş Vasile ( R ) 307. Weisz Rudolf (E) Tiniş Anton ( R ) 308. Wischet Ernest (G> Tokes Iosif ( M ) 309. Zâdor Melitta (E) Triteanu Petre (R) 310. Zeitler Augustin (M) Tufan Alexandru ( R ) Varlam Andronache (R) 311. Zidveanu Valeriu ( R ) 312. Zimmermann Otto (G), Vaszika Pavel ( M ) 313. Zoppelt M. Carolina (G) В) ACTIVITATEA DIDACTICĂ. I. Cursuri de licenţă. ANUL I . 1. D r e p t r o m a n . Catedra II 3 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (2 curs, 1 seminar} Profesor titular: Tiberiu Moşoiu. A tratat despre istoria surselor dreptului roman, per soane şi bunuri. 2. I s t o r i a d r e p t u l u i r o m â n . 3 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (2 curs, 1 seminar) Profesor titular: Dimitrie Mototolescu. A tratat materia din program. 3 . F i l o s o f i a d r e p t u l u i şi sociologia. 4 ore săptămânal fixate Miercurea şi Joia (2 curs, 2 seminar) Profesor titular: Eugeniu Sperantia. S'au ţinut cursuri de Enciclopedie, Filosofic juridică şi Sociologie, tratându-se materia prevăzută în program. Lucrări de seminar: S'au făcut referate şi s'a discutat asupra următoarelor teme: „Ideea de drept şi fundamentul ei", „Opera lui Marx", „Psihologia maselor", „Perspectiva Istorică", „Metoda în sociologie după Durkheim", „Muncitorii industriali după Sombart". Au referat studenţii: Pop Grigore, Ohler Charolta, Kontz Francisc, ftălugăru Vasile, Slăvescu Eug., Doczi Fr. S'au prezentat teme scrise asupra subiectelor: „Istoria ideilor sociale" (Moga Z. Sabin) şi „Individul Împotriva sta tului după H. Spencer" (Neamţiu Ioan). La discuţiuni au par ticipat activ douăzeci şi unu de studenţi. ANTJAKUL 1935/36 3- 34 4 . Economia politică Catedra I. 3 ore săptămânal fixate Joia şi Vinerea (2 curs, 1 seminar) Profesor titular: D. B. Ionescu. A tratat materia prevăzută în program. 5. Drept civil. Catedra II. 3 ore săpt. fixate Marţea şi Miercurea (2 curs, 1 seminar) Profesor titular: Bogdan Ionescu. A tratat despre actul juridic, persoane şi bunuri. Seminar: S'a tratat şi s'au făcut colocvii cu studenţii asu pra diferitelor părţi din materiile ţinute la curs, în scopul de a le desvolta spiritul juridic şi a-i deprinde cu soluţionarea problemelor de drept. 6. Drept constituţional. 3 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (2 curs, 1 seminar) Profesor titular: Romul Boilă. A tratat materia prevăzută în program. Lucrări de seminar: S'au citit, discutat şi criticat urmă toarele lucrări ale studenţilor: Eugen Slăvescu „Unirea Ro mânilor"; Grigorie Mesteş „Fanarioţii"; Grigorie Pop „Ori ginea şi condiţiunea proprietăţii în România"; Iulian Nicoară „Arta legiuirii"; Koncz Francisc „Situaţia socială şi juridică a femeii române"; Petre Dehelean „Democraţia ca bază de organizaţie a Statului de azi". A N U L II. 7. Drept roman. Catedra I. 3 ore săptămânal fixate Lunea, Marţea şi Miercurea. Profesor titular: Ion C. Cătuneanu. S'a predat materia prevăzută în program. 8. Drept bisericesc. 3 ore săptămânal fixate Joia şi Vinerea (2 curs, 1 seminar). Profesor titular: Lazar Iacob. Istoria izvoarelor dreptului bisericesc ortodox, catolic şi protestant. Organizaţia şi administraţia bisericească, cu de osebită considerare la biserica ortodoxă, catolică şi protes- 35 :tantă. Dreptul particular al Cultelor în România. Raportul dintre Stat şi Biserică. Dreptul de Stat în România (regimul cultelor). Seminar: Aprofundarea legii pentru regimul Cultelor şi Concordatului cu Sf. Scaun. 9. Economie politică. Catedra II. 3 ore săptămânal fixate Joia şi Vinerea. Profesor titular: George Strat. A tratat Istoria doctrinelor economice. Lucrări de seminar: Conferinţe ţinute sub personala su praveghere şi îndrumare a titularului catedrei asupra urmă toarelor probleme şi de către studenţii indicaţi mai jos: a) Economişti români şi străini Ştefan Zeletin, omul şi opera sa economică şi sociologică de către Dinică Dtru cu ample dis cuţii ce au durat 2 şediţe. Charles Gide, analiza operei sale de Rădulescu Florian 2 şedinţe. 'Werner Sombart, cercetarea operei şi teoriilor sale asupra formaţiunei capitalismului mo dern de Dobo Anton 3 şedinţe, b) Curente doctrinare. 1. Cooperatismul. Consideraţiuni generale asupra evoluţiei sale în Occident şi vechiul regat — de către Bocian Valentin. 2. Cooperatismul în Transilvania şi cu specială privire la Saşi, de Barabassy Ladislau. 3'. Bolşevismul în faza aşa zisă Stalinistă, de Petrescu Paul. Discuţiunile seminarului asupra acestui ciclu au durat 6 şedinţe, c) Monografii asupra economiei na ţionale: 1. Industria aurului în România de Chira Aurel; 2. Industria metalurgică în România de Pălăgieşu Mircea. 3. In dustria lemnului în România de Păsăraru I. 4. Banca Naţio nală a României şi politica creditului şi a scontului în epoca de după războiu de Cerghizan Vasile. Discuţiunile asupra subiectelor dezvoltate în acest din urmă ciclu au durat 7 şe dinţe. Lucrări practice în care s'au făcut exerciţii de cerce tări bibliografice, de analize statistice precum şi un număr de colocvii asupra materiei generale a Economiei politice şi Is toriei doctrinelor economice au avut loc într'un număr de 12 şedinţe. La toate lucrările de seminar au luat parte în mod regu lat un număr de 50—60 studenţi. 36 IO. Drept administrativ. 2 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea. Prfesor titular: Vaier Moldovan. A tratat materia prevăzută în program. 11. D r e p t eivil. Catedra III. 2 ore săptămânal fixate Marţea şi Miercurea. Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu. Incapacităţile în dreptul civil roman, curs predat în pri mul semestru. S'a tratat noţiunea de capacitate şi clasificarea incapacităţilor. Teoria generală a obligaţiilor curs predat î a al doilea semestru. Probele şi actele de stare civilă, curs pre dat în comun studenţilor anului I I licenţă şi studenţilor dela doctorat. II. Lucrări de Seminar: (1 oră săptămânal fixată Lunea). A ) Referate (6 şedinţe). Au întocmit referate, rezumând: cărţile studiate, următorii studenţi: 1. Rădulescu Florian de spre „L'Unification internaţionale du droit prive" de Rene Demoque; 2. Năstase Nae despre „L'Esprit du droit chez Ies anciens" de T. Rothe; 3. Masca Vasile despre „Le droit subjectif" de Octavian Ionescu; 4. Teodorescu Gabriela despre „La Copropriete d'un bien" de A.-Ionaşcu. Referatele au fost însoţite de interogaţii, critici şi discuţiuni. B) Conferinţe (11 şedinţe). Au ţinut conferinţe, urmate de critici şi discuţiuni, următorii studenţi: 1. Dinică Dumitru despre „Uzufruct"; 2. Petrescu Paul despre „Dobândirea drepturilor reale"; 3. Barabassy Ladislau despre „Servituti"; 4. Dobo Anton despre „Publicitatea imobiliară"; 5. Bocian Valentin despre „Acţiunile posesorii"; 6. Dămboianu Valeriu despre „Uniunea liberă"; 7. Cerghizan Vasile despre „Avocaţi şi magistraţi"; 8. Simon Tiberiu despre „Interpretarea drep tului". C) Lucrări practice (15 şedinţe). a) Exerciţii de cercetări bibliografice şi jurisprudenţiale. S'au ţinut 4 şedinţe în scopul de a deprinde pe studenţi cu 37 cercetările de doctrină şi jurisprudenţa necesare pentru în tocmirea unui studiu sau pentru prepararea unui proces. b) întocmirea unui studiu cu colaborarea unei echipe de studenţi. S'a întocmit un studiu despre „Declaraţia unila terală de voinţă şi efectele ei juridice" cu colaborarea exclu sivă a următorilor studenţi: Chira şi Pălăgieşiu (pentru doctri na română), Dinică şi Petrescu (pentru doctrina franceză), Simon (pentru doctrina germană), Tereanu şi Mesaroş (pen tru doctrina dreptului local), Bocian şi Rădulescu (pentru ju risprudenţa română), Pantazescu şi Suciu (pentru jurispru denţa franceză), Masca (pentru dreptul comparat). Redacta rea finală a fost făcută de studentul Dinică. Planul lucrărei, materialul adunat, sistematizarea ideilor şi, la sfârşit, lucra rea însăşi, au făcut, în mod succesiv, obiectul discuţiunilor publice în seminar în cursul a 6 şedinţe. c) Desbaterea unui proces fictiv. In 5 şedinţe succesive s'a pregătit şi s'a desbătut de către studenţi, în faţa unei instanţe fictive compusă din studenţi, un proces de responsabilitate (accident de automobil). Acţiunea, întâmpinarea, excepţiile .procedurale, pledoariile în fond şi sentinţa, toate întocmite de către studenţi, au fost discutate şi corectate în şedinţele de seminar cu participarea tuturor studenţilor. D) Colocvii (12 şedinţe). S'a discutat sub formă de inte rogări şi răspunsuri o mare parte din materia predată la curs şi anume: Incapacităţile şi Isvoarele obligaţiunilor. Circa 50 de studenţi, făcând dovada unei suficiente aprofundări a ma teriei, au fost dispensaţi de examenul final, în ce priveşte aceste părţi ale cursului. 12. Drept penal ş i procedură penală. 3 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (2 curs, î seminar) Profesor titular: Traian Pop. S'a predat materia prevăzută în program. 13. Legislaţia agrară şi industrială. 1 oră săptămânal fixată Lunea. Profesor titular: Liviu Lazar. S'au ţinut cursuri asupra materiei din program. 38 14. Statistici». 2 ore săptămânal fixate Marţea (1 curs, 1 seminar)^ * Profesor titular: Andrei Sigmond. S'a tratat materia prevăzută în program. 15. Politica. 1 oră săptămânal fixată Miercurea. Profesor titular: Casiu Maniu. A tratat materia prevăzută în program. Anul I I I . 16. Drept internaţional public. 3 ore săpt. fixate Marţia şi Miercurea (2 curs, 1 seminar).. Profesor titular: George Sofronie. S'a ţinut un curs general de Drept Internaţional public„ privind principiile, instituţiile şi jurisprudenţa dreptului cla sic şi prezentându-se noile tendinţe la diferitele materii. In seminar, s'au comentat şi interpretat diferite texte de drept internaţional pozitiv, privind mai ales drepturile şi in teresele României. Deasemeni s'au prezentat date bibliogra fice şi critice asupra diferitelor materii, cercetate în cadrul cursului. 17. Drept internaţional privat. 2 ore săptămânal fixate Marţea şi Miercurea. Profesor titular: Iorgu Radu. S'a tratat materia prevăzută în program. ÎS. Ştiinţa şi legislaţia financiară. 1 oră săptămânal fixată Lunea. Profesor suplinitor: Romul Boilă. Asistent suplinitor: Dorin Pop (dela 1 Aprilie 1936). S'au ţinut cursuri asupra materiei prevăzute în program19. Drept civil. Catedra I. 3 ore săptămânal fixate Marţea, Miercurea şi Joia. Profesor titular: Camil Negrea. Asistent suplinitor: Alexandru Olteanu (dela I Iulie 1936).. A tratat materia prevăzută în program. 89 20. D r e p t civil Catedra IV. Profesor titular: Alexandru C. Angelescu. A tratat în patru ore de curs săptămânal, Capacitatea persoanelor şi Succesiunile ab intestat. S'au făcut lucrări de seminar cu studenţii, 2 ore săptă mânal, tratându-se sub formă de colocvii „contractele spe ciale". Au luat parte la aceste lucrări circa 50 studenţi. Pe lângă aceste lucrări s'au mai ţinut conferinţe, cari au dat loc la discuţii contradictorii, de către Dnii studenţi Crişan Vaier tratând despre „Aspectul istoric al dreptului succesoral", Cornea Nicolae tratând despre „Dreptul de succesiune al soţului supravieţuitor", Popescu Ioan tratând despre „Forţa majoră în dreptul civil", Issekutz Ioan tratând despre „Fideicomisele familiare". 21. Drept comere'al. Catedra I. 3 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (2 curs, 1 seminar) - Profesor titular: Petre Poruţiu. Istoricul dreptului comercial. Izvoarele dreptului comer cial. Codul şi celelalte legi comerciale. Economia codului co mercial român, transilvănean şi bucovinean. Uzurile co merciale. Actele de comerţ în codul român, transilvănean şi buco vinean. Comerciantul. Societăţile comerciale. Seminar: Demonstraţiuni practice cu privire la materia desvoltată. 22. Drept comercial. Catedra II. 2 ore săptămânal fixate Joia şi Vinerea. Profesor titular: C. Petrescu-ErCea. A tratat Isvoarele dreptului comercial. Actele de comerţ. Comercianţi. Societăţile comerciale. Societatea în nume co lectiv, în comandită simplă, anonimă, în comandită cu ac ţiuni. Lichidarea. Societăţile civile sub formă comercială. Condiţiunea juridică a societăţilor străine. Asociaţiunea în participaţiune. 40 Lucrări de seminar: Anul III. 1. Iuhas Leontin, Auxiliarii comercianţilor, 2. Lechinţan Grig., Mandatarii comerciali şi comisionarii, 3. Issekutz Ioan, Actele de comerţ după legea aplicabilă în Transilvania, 4. Vasiliu Clonstantin, Mijlocitorii comerciali. Anul IV. 1. Iliescu Aurel, Actele de comerţ subiective, 2. Farkas Ladislau, Despre firme şi embleme, 3. Gitta Antoniu, Registrele comercianţilor, 4. Floriţa Ion, Teoria actelor uni lateral comerciale. 23. Procedură civilă. Catedra I. 2 ore săptămânal fixate Lunea şi Joia. Profesor titular: Emil Haţieganu. A tratat materia prevăzută în program. 24. Procedură civilă. Catedra II. 2 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (1 curs, 1 seminar). Prof. titular: Victor Cădere (în concediu până la 30. IV. 1936) Profesor suplinitor: Aurelian R. Ionaşcu. A) Cursul predat de prof. Aurelian R. Ionaşcu: a) Prin cipiile generale de procedură civilă, b) Acţiunea în justiţie, c) Jurisdicţiunea, d) Organizarea judiciară, e) Competinţa. B) Cursul predat de prof. Victor G. Cădere: a) Teoria ge nerală a execuţiei silite; b) Execuţia silită imobiliară după procedura locală şi procedura civilă română. Lucrări de seminar. S'au făcut sub conducerea prof. Au relian R. Ionaşcu colocvii din materia predată la curs şi s'a desbătut un proces fictiv cu colaborarea exclusivă a stu denţilor. 35. Politica aocială. 1 oră săptămânal fixată Marţea. Profesor titular: Nicolae Ghiulea. A tratat materia prevăzută în program. II. Cursuri de doctorat. 1. Drept roman. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Marţea. Profesor titular: Ion C. Catuneanu. Pandecte. 3. Drept roman. Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Marţea. Profesor titular: Tiberiu Moşoiu. A ţinut cursuri despre organizarea statului roman. 3. Drept civil Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Joia. Profesor titular: Camil Negrea. Asistent suplinitor: Alexandru Olteanu (dela 1. VII. 1936) A tratat despre gaj şi ipotecă. 4. Drept civil. Catedra II. 1 ora săptămânal fixată Joia. Profesor titular: Bogdan Ionescu. A tratat Prescripţia în dreptul civil român. 5. Drept civil. Catedra III. 1 oră săptămânal fixată Miercurea. Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu. Probele şi Actele de stare civilă în dreptul civil român şi în proectul noului cod de procedură civilă. S'a tratat de spre a) Teoria generală a probelor, b) Mijloacele de probă admise de legea română, c) Actele de stare civilă după legea din 1928. 42 в. Drept civil. Catedra IV. 1 oră săptămânal fixată Vinerea. Profesr titular: Alexandru C. Angelescu. A tratat Responsabilitatea pentru faptul altuia şi Efecteleobligaţiilor. 7. Drept bisericesc. 1 oră săptămânal fixată Joia. Profesor titular: Lazar Iacob. Biserica şi Statul. Evoluţia istorică a raporturilor dintreBiserică şi Stat. 8 Drept constituţional. 1 oră săptămânal fixată Lunea. Profesor titular: Romul Boilă. Constituţionalismul. 9 . Drept administrativ. 1 oră săptămânal fixată Miercurea. Profesor titular: Vaier Moldovan. A tratat despre Justiţia administrativă. IO, Drept penal şl procedura penală. 1 oră săptămânal fixată Marţea. Profesor titular: Traian Pop. Dreptul penal special. 11. Procedură civilă. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Vinerea. Profesor titular: Emil Haţieganu. A tratat despre natura juridică a căilor de atac şi căile de atac în procedura civilă în vigoare. 13. Procedură civilă. Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Lunea. Prof. tit.: Victor G. Cădere (în concediu până la 30. IV. 1936). Profesor suplinitor: Aurelian R. Ionaşcu. Cursul predat de prof. Victor G. Cădere: a) Teoria căi lor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti; b) Despre re curs. 4$ Cursul predat de prof. Aurelian R. Ionaşcu: a) Teoria generală a probaţiunei judiciare; b) Mijloacele de probă a d mise de legea română. 13. Drept comercial. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Marţea. Profesor titular: Petre Poruţiu. Cambia (istoric şi drept comparat). 14. Drept comercial. Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Vinerea. Profesor titular: C. Petrescu Ercea. Cursul de Drept comercial comun pentru licenţă şi doc- torat. 15. Drept internaţional public. 1 oră săptămânal fixată Miercurea. Profesor titular: George Sofronie. S'a tratat despre 1. Teoria şi practica principiului naţio nalităţilor (cu specială referire la tratatele de pace din anul 1919—20; 2. Teoria generală, organizarea, competinţa şi acti vitatea Societăţii Naţiunilor. 16. Drept internaţional privat. 1 oră săptămânal fixată Joia. Profesor titular: Iorgu Radu. Natura juridică a dreptului internaţional privat. 17. Politica. 1 oră săptămânal fixată Joia. Profesor titular: Casiu Maniu. Elemente de politică mondială modernă. ÎS. Istorie dreptului român. 1 oră săptămânal fixată Miercurea. Profesor titular: Dimitrie Mototolescu Influenţa dreptului romano bizantin asupra dreptului privat roman şi a dreptului civil actual cu privire la succe siunea soţului supravieţuitor. 19. Economia politică. Catedra I. 1 oră săptămânal fixată Lunea. Profesor titular: D. B. Ionescu. Principiile politicei economice. го. Economia politică. Catedra II. 1 oră săptămânal fixată Vinerea. Profesor titular: George Strat. Problema poporaţiei în lume. 21. Politica socială. 1 oră săptămânal fixata Marţea. Profesor titular: Nicolae Ghiulea. Raportul dintre politica socială şi celelalte ştiinţe sociale. 22. Ştiinţa şi legislaţia financiară. 1 oră săptămânal fixată Lunea. Profesor suplinitor: Romul Boilă. Asistent suplinitor: Dorin Pop (dela 1. IV. 1936). Venitele Statului. 23. Legislaţia agrară şi industrială. 1 oră săptămânal fixată Marţea. Profesor titular: Liviu Lazar. Asigurările agricole şi despre dreptul de grevă. 24. Statistica. 1 oră săptămânal fixată Miercurea. Profesor titular: Andrei Sigmond. Teoria statisticei. €) АСТШТАТЕА ŞTIINŢIFICA 1. Prof. Victor G. Cădere. Publicaţii: a)! Questions juridiques et diplomatiques roumaines. Cinq conferences faites dans Ies Universites francaises, (160' pag.), Paris, 1936. b) Regimul democratic şi dreptul civil modern. Studiu critic a operei prof. G. Ripert (Curierul judiciar, nr. 22 din Iunie 1936). Conferinţe: Invitat oficial în schimbul de profesori dintre Universi tăţile franceze şi române, Dl Victor Cădere a făcut o serie de conferinţe la Facultatea de Drept din Paris precum şi la Universităţile din Lille, Bordeaux şi Lyon. A făcut deasemeni o comunicare la Societatea de legislaţie comparată. 2. Prof. Nicolae Ghiulea. Studii şi articole de politică economică şi politică socială. 1. Spiritul cooperatist, „Cooperaţia" Bucureşti, 1935, An. III, No. 7. 2. Cooperaţia încătuşată, „Cooperaţia" Bucureşti, 1935» An. I I I , No. 8. 3. Sistemul economic cooperativ, „Cooperaţia" Bucu reşti, 1935, An. I I I , No. 9. 4. Problema limitării numărului studenţilor, „Adevărul" Bucureşti, 18. VIL 1935. 5. Avem prea mulţi titraţi? „Adevărul" Bucureşti 19. V I I . 1935. 6. Economicul primează politicul. „Prezentul" economic, financiar, social, Bucureşti, 26. VIII. 1935. 7. Dela Carteluri la înţelegeri industriale, „Prezentul" economic, financiar, social, Bucureşti, 2. IX. 1935. 8. Controlul Cartelurilor, „Prezentul" economic, finan ciar, social, Bucureşti, 1. IX. 1935. 46 9. Scumpetea vieţii, „Prezentul" economic, financiar, so cial, Bucureşti, 8. IX. 1935. 10. Condiţiile necesare ale unei bune valorificări a cerea lelor, „Excelsior" economic, financiar, social, Bucureşti, 10. VIII. 1935. 11. Echilibrul bugetar sau echilibrul economic? „Excel sior" economic, financiar, social, Bucureşti, 24. VIII. 1935. 12. Valorificarea cerealelor, „Excelsior" economic, finan ciar, social, Bucureşti, 24. VIII. 1935. 13. Politica socială pentru ţărănime, „Revista de studii so ciologice şi muncitoreşti", Bucureşti, An. II, No. 8, 1935. 14. Rolul Statului în viaţa economică, „Prezentul", Bucu reşti, 30. IX. 1935. 15. Cooperaţia şi automobilismul, „Auto-jurnal" An. I I I , No. 46, Bucureşti, 1935. 16. Ce ar trebui să fie o lege a meseriilor, „Zorile", An. I, No. 135, Bucureşti, 1935. 17. Soluţia problemei economice, „Excelsior", Bucureşti, 14. IX. 1935. 18. Lupta contra Cartelurilor, „Dreptatea", Bucureşti, 1935, 14. IX. 19. Desfiinţarea Cartelurilor, „Dreptatea", Bucureşti, 1935, 11. IX, 1935. 20. Principiile unui nou Statut al funcţionarilor publici, „Tribuna financiară", Revistă de economie politică şi finan ciară, Bucureşti 1935, An. III, No. 34. 21. Noua organizare a meseriilor, „Revista Muncă, sănă tate şi ocrotire soc." Bucureşti, 1935, An. III, No. 10. 22. Economia, „Prezentul", Bucureşti, 1. XI, 1935. 23. Un proiect bizar al Ministerului Muncii, „Adevărul", Bucureşti, 8. XI. 1935. 24. Libertatea muncii, „Libertatea" econ., politică, soc. cult., Bucureşti, 1935, An. III. No. 18 şi 21. 25. Autonomia asigurărilor sociale „Monitorul muncii şi asigurărilor sociale" Bucureşti, 1935, An. I, No. 4. 26. Lupta pentru autonomia cooperaţiei „Cooperaţia", Bu cureşti, 1935 An. III, No. 11—12. 27. Problema zilei: Cooperaţia, Bucureşti, 1935. 28. Asigurarea muncitorilor agricoli, „România Agricolă", Bucureşti, 1935, An. I, No. 1. 47 29. Asigurarea ţăranilor, „România Agricolă", Bucureşti, 1935, An. I. No. 2. 30. Organizarea Statului ţărănesc, Conferinţă la Institutul social român, secţia Basarabia „Viaţa Basarabiei", Chişinău An. IV. 1935. 31. Problema cooperaţiei agricole, „Zorile" Bucureşti, An. I, 24. XII. 1935. 32. Orientarea profesională, „Prezentul", Bucureşti, 25. XII. 1935. 33. Cooperaţia agricolă, „România agricqlă" Bucureşti, 1936, An. II, No. 4. 34. Statistica anarhică, „Prezentul", Bucureşti, 11. I. 1936. 35. A. P. A. R. A. R. E. A. „România agricolă", Bucureşti, 1936, An. II, No. 5. 36. Sărbătorirea profesorului Paul Negulescu, „Adevărul", Bucureşti, 19. I. 1936. 37. Disciplinarea profesiunilor, „Rev. Munci Săn. şi Ocrot. soc." Bucureşti, 1936, An. IV, No. 1, 2. 38. La mormântul Regelui George al V-lea, „Prezentul", Bucureşti, 29. I. 1936. 39. Economia agricolă şi cooperaţia, „România agricolă", Bucureşti, 1936, An. II, No. 6. 40. Comerţ exterior şi negocieri, „Prezentul", Bucureşti, 14. II. 1936. 41. Dela Economie la Diplomaţie, „Prezentul", Bucureşti, 16. II. 1936. 42. Comasarea proprietăţilor agricole, „România agrico lă", Bucureşti, 1936. 43. Fărâmiţarea proprietăţii rurale, „Adevărul", Bucu reşti, 1936, 20. II. 1936. 44. Proprietate funciară neeconomică, „Prezentul", Bucu reşti, 24. II. 1936. 45. Originile sindicatului prof.-nal, „Societatea de mâine", Bucureşti, An. XIII, Martie 1936,' No. 3. 46. Sindicatul rural de magazie sătească, „Independenţa Economică", Bucureşti, An. XIX, Mai 1936, No. 4—5. 47. Perspective economice şi sociale, „Prezentul" Bucu reşti, 15. III. 1936. 48. Valoarea avantajelor acordate de Stat, cooperaţiei, „Adevărul", Bucureşti, 14. III. 1936. 48 49. Sindicatul agricol, „Rev. muncii, săn. şi ocrot. sociale, Buc. An. IV, No. 3. 50. Este necesar un nou Statut al funcţ. publici, „Adevă rul", Bucureşti, 2. IV. 1936. 51. Asociaţie agricolă, „Prezentul", Bucureşti, 12. IV. 1936. 52. Obştii de comasare, „Prezentul", Bucureşti, 24. IV. 1936. 53. Tot despre obştiile de comasare, „Prezentul", Bucu reşti, 26. IV. 1936. 54. Socializarea întreprinderilor industriale, „Rev. muncii, săn. şi ocrot. sociale, Bucureşti, An. IV, No. 5. 55. Noua politică socială a Franţei, „Excelsior", Bucu reşti, 27. V I . 1936. 3. Prof. Lazăr Iacob. 7 r / Publicaţii: 1. Politica scaunului papal. Capitol introductiv Ia istoria concordatelor postbelice. Cluj, 1936. 2. Biserica dominantă şi egală îndreptăţire a Cultelor. Arad, 1936. Conferinţe: 1. Biserica dominantă în raport cu celelalte Culte. (CIuj„ Arad, 1936). 2. Patronat suprem şi regi apostolici (Oradea 1935). 4. Prof. Aurelian R. Ionaşcu. 7" ' Publicaţii: a) Inegalitatea sexelor în dreptul civil român, Bucureşti, 1936; b) Mijloacele juridice de protecţie a sănătăţei în căsăto rie şi în afară de căsătorie, Bucureşti, 1936; c) Probele şi actele de stare civilă în dreptul civil român curs litografiat, Cluj, 1936; d) Teoria generală a obligaţiilor, 2 voi., curs litografiat^ Cluj, 1936; Unificarea legislativă: r A colaborat, în calitate de consilier temporar la secţiu nea a Il-a a Consiliului Legislativ, la întocmirea proectului noului cod civil, cartea moştenirilor ab intestat şi testamen tare (titlul I ) . 49 Conferinţe publice: La Cluj: a) „Certificatul prenupţial în dreptul comparat", conferinţă ţinută la Universitatea din Cluj în cadrele ciclului organizat de Soc. Studenţilor în drept; b) Statutul civil şi politic al femeii în dreptul român, conferinţă ţinută la Primăria din Cluj în cadrele ciclului or ganizat de Gruparea Femeilor Române; La Oradea: c) „Problema juridică a sănătăţei în căsăto rie", conferinţă ţinută la Primăria din Oradea în cadrele ci clului organizat de Ateneul Român. 5. Prof. Vaier Moldovan. Conferinţe ţinute în Cluj: 1. Doctrina Statului Naţional-Democrat. Scoasă şi în bro şură la Tip. Naţ. 1936. 2. Evoluţia gândirii politice juridice a Românilor Ar deleni până la unire. Conferinţă ţinută la Careii Mari: 3. Problema miracolului în literatura universală. Conferinţă ţinută la Bucureşti: 4. Unirea Românilor în lumina istorică. 6. Prof. Tiberiu Moşoiu. Neculai Milescu Spătarul, o biografie. 7. Prof. C. Petrescu-Ercea. Curs de Drept Comercial. Societăţile comerciale (li'-Bgrafiat). 8. Prof. George Sofronie. Studii publicate: a) Principiul Naţionalităţilor în Tratatele de Pace din 1919—20. (Premiată de Ziarul „Universul") Bucureşti 1936, pag. 265. b) Moyens d'assurer le progres du Droit et le respect de la Justice, en dehors de la guerre. (Extrait de „La Revue de Droit International") Geneve 1936. c) Les rapports entre le Droit International et le Droit Interne â la lumiere du principe de l'unite du Droit Public. (Extrait des Melanges „Paul Negulesco") Bucarest 1935. AHUARTJLl 935/36 4 50 d) Le caractere internaţional du probleme des Habsbourgs. (In „Revue de Transylvanie". No. 4. a. 1935). e) Qoncepţia franceză despre Societatea Naţiunilor (In 1919 şi astăzi). Cluj. 1936. f) Problema organizării securităţii colective. (Din „Oma giu Profesorului D. Guşti") Bucureşti 1936. g ) Problema Păcii şi Factorul economic, în lumina an gajamentelor internaţionale. (In „Omagiu Prof. Alex. şi Ion Lapedatu). h) Contribuţiuni la o reconstrucţie a dreptului minori tăţilor. Bucureşti 1936. i) Les Lecons de la Petite Entente (In „La Tribune de la Petite Entente" Paris. 1936. No. du 28 Juin 1936). j ) La Petite Entente et la Reforme de la Societe des Nations. (In „La Tribune de la Petite Entente". Paris 1936. No. du 19 Juillet 1936). k ) Fenomenul Războiului şi Angajamentele Internaţio nale. (In „Revista Cursurilor şi a Conferinţelor", Bucureşti. 1936. No. 7 Septembrie). I) La Petite Entente et les divers projets de rnodification du Pacte de la S. D. N. (A propos des debats de Geneve, â la XVII-e Assemblee). (In „Revue de Transylvanie" Bucu reşti a. 1936. Noembrie). Sub presă. Le Principe des Nationalites et les Traites de Paix, (ediţia franceză a lucrării premiate de ziarul „Univer sul"). Cursuri: a) Curs de Drept Internaţional Public. (Note şi idei sistematizate). Ediţia a Il-a Cluj 1936. pag. 440. b) Curs despre Societatea Naţiunilor (Principiile Pactu lui din 28 Iunie 1919 şi comentariul lor juridic). Cluj 1936. pag. 90. Diferite articole, note, recenzii în: „Revue de Droit In ternational" din Geneva, „Revue de Transylvanie", Revista <ie Drept Public, Arhiva, etc. Conferinţe publice: La Cluj: a) Fenomenul războiului în lumina angajamen telor internaţionale. (La „Universitate" cu ocazia inaugurării anului universitar 1935—36); b) Franţa şi Societatea Naţiuni lor (la „Alliance Francaise"); c) Primatul Statului Naţional In noua Comunitate Internaţională (la „Acţiunea Patriotică"). 51 *d) Soarta Tratatului de la Locarno (la „Societatea studenţilor în Drept"). La Bucureşti: Transformările dreptului războiului, îna inte şi sub regimul Soc. Naţ. (La „Universitate" în cadrul „Grupării universitare pentru Societatea Naţiunilor"). La Cernăuţi: Criza securităţii colective. (Intre securita tea militară şi cea diplomtică). (La „Teatrul Naţional" în cad rul „Ligii Culturale"). La Sibiu: Evoluţia Statului naţional şi caracterele sale actuale. (La „Astra"). La Oradea: Intangibilitatea hotarelor noastre („Extensiu nea Universitară şi „Astra"). La Careii-Mari: Apărarea diplomatică a frontierelor Ro mâniei (la „Astra"). La Alba-Iulia: Respectarea şi denunţarea Tratatelor. (La „Soc. Studenţilor Alba). La Vălenii de Munte: Problema ilegitimităţii denunţărilor unilaterale de Tratate („Universitatea populară N. Iorga"). 9. Prof. Eugeniu Sperantia. Publicaţii. 1. Lecţiuni de Enciclopedie juridică cu o introducere is torică în Filosoţia Dreptului (1 voi. 264 pag.) Cluj, Clartea Ro mânească, 1936. 2. Principii fundamentale de filosofie juridică (1 voi. Editat de Universitatea Cluj) 1936. 3. II diritto come mezzo tecnico del Spirito. (Extras din Rivista Inţernazionale di Filosof ia del Diritto) Roma, 1936. 4. Recherches sur Ies propositions interrogatives. (Extras din Travaux du I-er Congres International de Philosophie scientifique) Edit. Hermann & Со. Paris, 1936. 5. Definiţia şi condiţiunile ştiinţei. (Extras din „Gând Ro manesc) Cluj, 1936. 6. Glose la goana antimetafizică (Art. în rev. Gând Ro mânesc") Cluj, 1935. ~7. Note şi impresii dela primul congres de filosofie ştiin ţifică. (Extras din Rev. de Filosofie. Bucureşti, 1935). 8. Civilizaţie şi spiritualitate (art. în rev. „Cele trei Crişuri", No. 3—4. Bucureşti 1936). 52 9. Dare de seamă despre a treia ediţie din „Lezioni di FiL del Diritto" de Giorgio Del Vecchio. Rev. de Filosofie. Bucu reşti, 1936. Conferinţe: A ) Ierarhia socială (Extensiunea universitară), Cluj, 2fr Decembrie, 1935. B) Ierarhia socială (idem) Oradea, 8 Febr. 1936. C) Ierarhia socială (idem) Hunedoara, 29 Martie, 1936. D) „Copil bun" şi „copil rău" (Cercul didactic) Cluj, T Martie 1936. 10. Prof. George Strat. a) Publicaţiuni. 1. Curs de Istoria doctrinelor economice. Partea I. Din; antichitate şi până la constituirea liberalismului clasic. 368 pagini, editura R. Cioflec Cluj 1936. 2. Elogiul libertăţei („Libertatea" Revistă economică, po litică, socială, culturală. Bucureşti, 1935. An. III. No. 1 р. 1—3). 3. Buget şi Gospodărie (Revista Administraţia Financiară Bucureşti 1935. Anul IX. No. 87. p. 3—5). 4. Un veac de evoluţie a economiei româneşti („Liberta tea" Anul I I I No. 2, 3, 4. 1935 p. 52—64—84). 5. Ţara formelor sau de ce suntem săraci (Revista Adm. Financiară An. IX. No. 89. p. 2—5). 6. Pentru ce este liberalismul impopular („Libertatea'^ anul III. No. 8. 1935. p. 112—116). 7. Incoherenţa politicei noastre economice (Revista Adm. Financiară. An. IX. No. 92 p. 2—5. 1935. 8. Problema Universităţilor noastre („Libertatea" Anul I I I No. 12. p. 177—180). 9. Sport şi Sportomanie („Libertatea" Anul III. No. 15, 16. p. 224-227). 10. Comerţul internaţional (Revista Adm. Financiară An. I X . No. 96. p. 4—7). 11. Războiul din Africa şi poziţia României. („Libertatea'^ Anul III. No. 20. p. 304—307). 12. Agonia Cooperaţiei române. („Libertatea" Anul I I I . No. 22. p. 336-339). 13. Imperiul britanic şi pacea lumii („Libertatea", Anul IV. No. 1 p. 1-5). 53 14. Despre nevoia de a cunoaşte şi aprofunda studiul doc trinelor economice. (Revista Adm. Financiară. Anul X. 1936. pag. 1—3). 15. Civilizaţia grecească şi începuturile ştiinţei economice. •(„Libertatea" Anul IV. No. 3, 4, p. 33-35, 51-53). 16. înţelesul şi valoarea unei doctrine economice. (Revista Adm. Financiară. Anul X. No. 100 p. 40—43). 17. începuturi de doctrine economice în opera lui Socrate şi Xenofon. („Libertatea" Anul IV. No. 7. p. 97—99). 18. Socialismul grecesc şi gândirea economică a lui Platon. („Libertatea" Anul IV. No. 8 p. 113—117). 19. Aristot economist. („Libertatea" Anul IV. No. 9 şi 10. p. 129—131, 150-151). 20. Civilizaţia romană şi gândirea economică. („Liberta tea" Anul IV. No. 13—14, 15—16 p. 193—195, 228—233). 21. Comerţul în Evul Mediu. Scurtă privire asupra econo miei medievale. („Argus" număr jubilar pentru 25 de ani de apariţie 1936). 22. Note dintr'o călătorie prin ţară. („Libertatea" Anul IV. No. 18, p. 279-281). 23. Potenţialul şi viitorul economic al oraşului Bucureşti. Albumul Lunii Bucureştilor, Bucureşti 1936. p. 44—49). b) Recenzii. 24. Jubileul de 30 de ani al Neamului Românesc. („Liber tatea" Anul III. p. 30). 25. „File rupte". („Libertatea" Anul III. p. 47). 26. „ C D . Anghel". („Libertatea" Anul III. p. 110). 27. „Istoricul desvoltării economice şi financiare a Ro mâniei". („Libertatea" Anul III. p. 126). 28. „Edgard Allix" — omul şi opera. („Libertatea" Anul III. p. 158). 29. „Academia Română". („Libertatea" Anul III. 174). 30. „Moralitatea economiei dirijate". („Libertatea" Anul III. 249). 31. I. C. Filitti: Proprietatea solului în Principatele româ ne până la 1864. („Libertatea" Anul III. p. 270). 32. Congresul economic al Ardealului. („Libertatea" Anul III. p. 384). 33. „însemnări ieşene". („Libertatea" Anul IV. p. 32). 34. Paul Demetrescu: „Dreptul bancar" („Libertatea" An. I V . p. 46). 54 35. Ch. Christodorescu: O operă profesional. Colaborarea* Uniunei Camerelor de Comerţ şi de Industrie cu puterile pu blice. („Libertatea" Anul IV. p. 47). 36. Paul Henry „Histoire Roumaine". („Libertatea" Anul IV. No. 5 p. 75). 37. Onisifor Ghibu: Pe urmele împăratului Constantin ceV Mare. 0 datorie imperioasă a zilei de astăzi. („Libertatea" An. IV. No. 8. p. 128). 38. Grigore Nandriş: „Viaţa Mareşalului Pilsudski. ( „ L i bertatea" Anul. IV. No. 8. p. 128). 39. Depopularea Franţei. („Libertatea" Anul IV. No. 11. p. 172—173). 40. Turismul birocratic. („Libertatea" Anul IV. No. 12 p. 189). 41. Profesorul Cezar Papacostea. (Libertatea" Anul IV. No. 15-16 p. 255). 42. Jubileul „Astrei". („Libertatea" Anul IV. No. 19 p. 303). 43. Iuliu Valaori. („Libertatea" Anul IV. No. 20 p. 319). 44. C. Jornescu: Producţia Agricolă funcţie socială. ( „ L i bertatea" Anul IV. No. 20 p. 320). c ) Conferinţe. 1. Cluj. Idealul naţional şi problema tineretului nostru. (Ciclul organizat de Societatea Studenţilor în Litere şi Filo zofie din Cluj). 2. Braşov. Semnificaţia Unirei dela 1859. (Conferinţă ţi nută în cadrul Astrei din Braşov cu ocazia zilei de 24 Ian. 3. Bucureşti. Bolşevismul, în ciclul conferinţelor organi zate de Şcoala Superioară de războiu. 4. Bucureşti. Câteva precizări asupra liberalismului mo dern, ciclul conferinţelor organizate de Uniunea Intelectuală^ din Bucureşti în primăvara anului 1935. 5. Bucureşti. Economia românească în veacul al XIX. In stitutul Social Român secţia economică. 6. Galaţi. O expunere a doctrinei liberale. Ciclul confe rinţelor organizate de Academia de Export în sesiunea 19351936. 7. Timişoara. Naţiune, naţionalism şi tineret. 8. Timişoara. Liberalismul, doctrină de echilibru şi pro gres social. Clonferinţe ţinute în cadrul ciclului organizat de Şcoala Politechnică din Timişoara în anul 1936. FACULTATEA DE MEDICINĂ A) DECANATUL. 1. Foştii decani. IULIU HAŢIEGANU în anul universitar IOAN MINEA IAGOB IACOBOVICI (CONSTANTIN URECHIA TITU GANE DIMITRIE NEGRU IULIU MOLDOVAN IOAN NIŢESCU TITU VASILIU MIHAIL A. BOTEZ CORIOLAN TĂTARU IOAN DRĂGOIU VICTOR PAPILIAN CRISTEA GRIGORIU GHEORGHE MARTINESCU în anii vmiv. 1932—33, şi dela 1. X. 1934 până la 31. 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 9» 99 99 99 99 99 99 99 99 99 1919- -20 1920--21 1921- -22 1922- -23 1923- -24 1923- - 2 4 1924--25 1925- -26 1926--27 1927--28 1928--29 1929- -30 1930--31 1931- -32 1933- -34 III. 1935 2. Profesori decedaţi. Dr. GHEORGHE BILAŞCU. 3 Personalul decanatului. Decan: Prof. Dr. DUMITRU MICHAIL. Prodecan: Prof. Dr. IULIU HAŢIEGANU. Secretar: Mircea I. Ştefanuţ (doctor în ştiinţe politice). Ajutor de secretar: Teodor Chir an. Archivar: Ioan Saşcă. Impiegat: Elena Zugravu. Dactilografe: Otilia Cosma şi Măria Danciu-Ţigăreanu. Pedel: Simion Runcan. Curieri: Ştefan David şi Timoftei Chifor. Personalul didactic. a) Profesori titulari. 1. Baroni Vitold, născut în anul 1883. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de Bacteriologic Di rector al Institutului de Bacteriologie. Decorat cu „Virtutea militară de aur", „Bărbăţie şi Credinţă", „Meritul Sanitar", „Comandor al Coroanei", ..Medaille des epidemies". 2. Botez A. Mihail, născut în 1881. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de Patologie generală şi experimentală. Director al Institutului de Patologie generală şi experimentală. In anul şcolar 1921, a ţinut cursul de Igienă şcolară pentru revizorii şcolari din Ardeal. Fost Decan al Fa cultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1927—1928. Decorat cu medalia „Răsplata Muncii pentru în văţământ" cl. I. 3. Buzoianu Gheorghe, născut în 1901 în comuna T g Bujor judeţul Covurlui. Doctor în medicină şi chirurgie dela Facultatea de Medicină din Bucureşti. Fost extern (prin con curs), fost intern al spitalelor Eforiei Civile (prin concurs), al spitalului Brâncovenesc (prin concurs), al spitalelor С. C. A. S. (prin concurs), fost secundar al Eforiei spitalul Filantropia (prin concurs) şi preparator, asistent şi docent la clinica I-a chirurgicală din Bucureşti. Fost intern al clinicii oto-rinolaringologice din Bucureşti, medic oto-rino-laringolog al dis pensarului Lahovary din Bucureşti (С. C. A. S.) medic şef consult, chirurg, la dispensarul Bonaparte Bucureşti, medic şef oto-rino-laringolog al S. A. R. T. în Bucureşti. Profesor titular la catedra de oto-rino-laringologie dela 1 Oct. 1934 (I. D. R. No. 2841, M. Of. No. 251—1934). Directorul clinicii oto-rino-laringologice din Cluj. Premiat al Academiei Româ ne. Decorat cu Meritul sanitar cl. I-a ( I . D. R. No. 3045—1934), 58 medalia Victoria ( I . D. R. No. 3390—1921), Crucea comemo rativă ( I . D. R. No. 1744—1918). 4. Ioan Drăgoiu. Născut la 19 Decembrie 1878 în comuna Caransebeş, Jud. Severin. Medic veterinar. Intrat în învăţă mânt la 15 Octombrie 1905 ca şef de lucrări la catedra de Fi ziologie şi Istologie dela Şcoala superioară de Medicină Vete rinară din Bucureşti. Profesor titular al catedrei de Istologie şi Embriologie la Universitatea din Cluj de la 1 Decembrie 1924. Director al Institutului de Istologie şi Embriologie. Fost decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1929—30; prodecan în anii 1928—29 şi 1930—31. Profesor suplinitor la catedra de Fiziologie de la 1 Aprilie 1935. Direc tor al Căminului studenţesc Dr. V. Babeş. Colonel în rezervă. 5. Goia Ioan, născut la 21 August 1892, în comuna Sohodol, Judeţul Alba. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de Semiologie medicală dela 15 Februarie 1930. Vicepreşedintele despărţământului Cluj al Astrei. De corat cu Coroana României în gradul de Comandor. 6. Grigoriu Cristea, născut la 1 August 1883, în comuna Tg. Ocna, Judeţul Bacău, Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de Clinică Gynecologică şi obstetricală dela 1 Octombrie 1919. Directorul Clinicei Gynecologice şi obstetricale. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1931—32. Prodecan în anii şcolari 1932—1933, 1933—1934 şi 1934—1935. Decorat cu: „Răsplata Muncii pen tru învăţământ" cl. I. 7. Haţieganu Iuliu, născut la 14 Aprilie 1885 în comuna Dârja judeţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinică medicală dela 1 Octombrie 1919. Director al Clinicei Medicale. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1919—20. Preşedintele secţiunii Me dicale şi Biopolitice a Astrei. Preşedintele Soc. Şoimii Carp? ţilor. Preşedintele Soc. Medicale pentru Educaţia Fizică Cluj. Membre de la Societe d'etudes scientifiques sur la tuberculose. Consilier la Societatea Culturală Principele Clarol. Membru al Ateneului Român. Consilier technic la Oficiul Ed. Tine retului Român. Inspector general al „Străjerii ţării" pentru Ardeal şi Banat. Membru în Comitetul Central al Ligii contra Tbc. Membru în Consiliul superior consultativ al Institutului superior de educaţie fizică. Membru ales al Academiei de Me- 59- dicină Române. Fost Ministru al Ardealului în 1931. Rector în anul 1930—31. Prorector în 1931—32. Comandor al Coroanei României. Ofiţer al Instrucţiunii franceze. Cavaler al Legiunei de onoare (Franţa). Coroana României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Comandor al ordinului Sf. Sava (medalia jugoslavă). 8. Kernbach Mihai, născut la 3 Mai 1895 în comuna Vidra; jud. Putna. Doctor în medicină şi chirurgie al Facultăţii de Medicină din Cluj. Profesor titular al Catedrei de MedicinăLegală din 1 Noembrie 1933. Diplomat în Medicină Legală a Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Medic Legist titrat al' Tribunalului Cluj. Medic Căpitan în rezervă. Vice-Preşedinte al Colegiului Medical al judeţului Cluj. Decorat cu medaille des epidemies. Ofiţer al Coroanei. Fost bursier al Fundaţiei' Rockefeller. Membru corespondent al Societăţii de Medicină Legală franceză. Membru al Societăţii de Medicină Legală germană şi membru al Societăţii de Biologie Paris. Referent pentru România la Dtsch. Z. f. gerichtliche Medizin, Berlin. 9. Michail Dumitru, născut în anul 1886. Doctor în medi cină şi chirurgie. Profesor titular de clinică oftalmologică. Directarul Clinicei Oftalmologice. Decorat cu răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Decan al Facultăţii de Medicină deladata de 1 Aprilie 1935. 10. Minea Ioan, născut la 17 Decembrie 1878 în comuna Tulgheş, judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Pro fesor titular de clinică neurologică din 1919. Directorul Cli nicei neurologice. Fosf Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1920—21. Rector în anul şcolar 19261927. Prorector în anul 1927—28. Decorat cu Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. 11. Moldovan Iuliu, născut în anul 1882 în comuna Bogata de Mureş jud. Turda. Doctor în medicină şi chirurgie. Profe sor titular al Institutului de Igienă şi igienă socială. Fost De can al Facultăţii de medicină şi farmacie din Cluj, în anul şcolar 1925—26. Directorul Institutului de Igienă şi sănătate publică Cluj. Membru şi fost preşedinte al Societăţii de Biolo gie Cluj. Fost Secretar General şi Inspector General sanit. şi de ocrotire al Ardealului. Fost Ministru Subsecretar de Stat la Departamentul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. Fost deputat de Hunedoara, Senator de Arad. Preşedintele „Ast- <60 rei". Meritul Sanitar cl. I. Steaua României în grad de ofiţer. •Coroana României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Membru corespondent al Academiei Române. Medic Colonel în rezervă. 12. Negru Dimitrie, născut la 30 Decembrie 1883, în co muna Buciumeni, jud. Tecuci. Doctor în medicină şi chirur gie. Profesor titular al catedrei de Radiologie dela 26 Ia nuarie 1923. Directorul Institutului de Radiologie. Fost De can al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1923—24. Prodecan al Facultăţii de Medicină în anul şcolar 1924—25. Inspector General Sanitar, directorul centru lui de Radiologie. Medic Colonel în rezervă. Decoraţii: Cru cea de Război. Steaua României cu spade (cavaler). Crucea meritul Sanitar cl. I. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Coroana României în gradul de Comandor. 13. Papilian Victor, născut la 17 Iunie 1888 în comuna Galaţi jud. Covurlui. Doctor în medicină dela Facultatea de Medicină din Bucureşti. Extern şi Intern al Eforiei Spitalelor •civile din Bucureşti. Profesor agregat şi apoi profesor titular al catedrei de Anatomie descriptivă şi topografică dela Facul tatea de Medicină din Cluj. Fost Decan al Facultăţii de Medi cină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1930—31. Prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1931—32. Membru al Societăţii de Biologie şi al Societăţii de Antropologie din Paris şi a diferitelor societăţi ştiinţifice din ţară. Director al Operei Române Cluj. Medalia Răsplata Mun cii pentru învăţământ cl. I. 14. Pop Alexandru, născut la 31 Mai 1895. Doctor în me dicină şi chirurgie. Docent. Fost Conferenţiar definitiv de Semiologie chirurgicală. Fost agregat onorific (1 Iulie 1932). Fost suplinitor al catedrei de Clinica chirurgicală dela 1 Au gust 1933. Profesor titular al catedrei de clinica chirurgicală dela 1 Noembrie 1933. Director al Clinicei chirurgicale. Mem bru al Societăţi Germane de Chirurgie din Berlin. Membru al Asoc. Franceze de chirurgie din Paris. Fost medic primar la Inst. pentru Profilaxia cancerului din Cluj. Distincţiuni: Steaua României în gradul de ofiţer Decret No. 25930—1930. Crucea Meritul Sanitar cl. I. Decret No. 2230—1933. 15. Popoviciu Gheorghe, născut la 17 Aprilie 1895, în co muna Chişineu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirur- gie. Docent al Facultăţii de Medicină din Cluj (1926). Fost şef de lucrări al Institutului de Farmacologie 1922—32. Şef de secţie (inspector de puericultura) al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică din 1929. Suplinitor al catedrei de Fiziologie dela 1 Octombrie 1932. Titular al aceleiaşi catedre dela 1 N o embrie 1933 până la 1 Martie 1935. Titular la Clinica Infantilă dela 1 Martie 1935 şi suplinitor la Institutul de Farmacologie dela 1 Aprilie 1935. Referent la Zentralblatt fur Hygiene, Tbc. Forschung, Kinderheilkunde, Gynecologie, Kinderforschung. şi la Nervenarzt. Membru al Societăţii de Biologie. Membrul al Societăţii de chimie biologică (Paris). Membru pe viaţă al Astrei. Vice-Preşedinte al Societăţii Ştiinţelor Medicale Cluj. Preşedintele Societăţii de Pediatrie şi Puericultura din Cluj. Comandor al Coroanei României. Premiat al Academiei Ro mâne. 16. Sturza Marîus, născut la 27 August 1876 în comuna Sepreuş, jud. Arad. Doctor în medicină şi Chirurgie (Iunie 1901) al Universităţii din Viena. Prof. agregat de Balneologie şi fizioterapie prin concurs din 15 Februarie 1931. Profesor titular din 1 Mai 1934. Directorul Medical al Staţiunei bal neare Sovata din 1922. Vicepreşedinte al Soc. Române de Balneologie şi Climatologie medicală. Membru al Soc. de Bal neologie germană. (Deutsche balneologische gesellschaft). Membru al Societăţii de Balneologie austriace. (Osterreische balneologische geselschaft). Distincţiuni: Coroana României în gradul de Comandor I. D. R. 27. 804—1928; Steaua României în gradul de Comandor, T. D. R. 60.454—1929. Răsplata Mun cii pentru Biserică cl. I. I. D. R. 4473—1929. 17. Tătarii Coriolan, născut la 15 Mai 1889, în comuna Comei jud. Someş. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinică dermato-venerică dela 1 Februarie 1923. Di rectorul Clinicei dermato-venerice. Membru în comisiunea Clinicelor. Vicepreşedinte al Soc. Ştiinţelor medicale. Fost Di rectorul Căminului stud, în medicină. Director General al Soc. de Salvare. Preşedintele comitetului Regional Cluj, al Fed. de Sport din România. Decorat cu Coroana României în grad de ofiţer şi de comandor. Medalia Răsplata Muncii pen tru învăţământ cl. I . Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1928—29. Prodecan în anul şcolar 1929—30. Fost Ministru al Ardealului. •62 18. Thomas Pierre, născut la 12 Mai 1876 în Flavigny, Franţa. Doctor în ştiinţe dela Sorbona. Fost şef de lucrări de chimie biologică la Sorbona, fost asistent şi şef de lucrări la Institutul Pasteur din Paris din 1898—1922, fost director de la borator Bacteriologic în timpul războiului. Decorat cu Legiu nea de onoare franceză. Comandor al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. - 19. Ţeposa Emil, născut la 29 Sept. 1890, în comuna Comăna de sus, judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirur gie. Profesor titular la catedra de Clinica boalelor Căilor Uri nare. Monitor al Clinicei Urologice Necker din Paris (anul 1921—22). Membru corespondent al Asociaţiei franceze de Urologie (Oct. 1928). Membru al Soc. Internaţionale de Uro logie (Aprilie 1930). Membru al Societăţii germane de Urolo-t gie din Berlin (Oct. 1928). Membru colaborator al Revistei italiene Urologia. Preşedinte al Societăţii Ştiinţelor medicale din Cluj, pe anul 1933—34—35 şi 36. Fost deputat de Sălaj (sesiunea din Iunie 1931). Fost Vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor (1931—32). Deputat sinodal al Eparchiei Clujului (ales al districtului Zlatna). Premiat al Academiei Române (Premiul Dr. Era. Rieger şi Neuschotz în 1934 şi premiul Rieger în 1936). Distincţiuni: Ordinul „Coroana României" cu spa de în gradul de Cavaler (Decretul No. 8471 din Sept. 1920). Crucea de Război. Crucea „Meritul Sanitar cl. I . " (Decret No. 3372 din Martie 1930). Medalia Regele Ferdinand I, cu spade (Decret R. No. 3946 din 4 Decembrie 1931). Medic maior în rezervă. ( I . D. R. No. 1542 din 31 Mai 1934). 20. Urechia Constantin, născut la 30 Octombrie 1883, în сбтипа Fălticeni, judeţul Fălticeni. Doctor în medicină şi chi rurgie. Profesor titular de clinică psichiatrică dela 1 Octom brie 1919. Director al clinicei psrchiatrice. Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1922—23. Fost Director al secţiunei medico-pedagogice depe lângă cli nica psichiatrică. Membru al Soc. de Neurologie şi al Soc. des Hopitaux de Paris. Membre dans le comite de direcţion des „Arhives interriationales de neurologie". Membru al Soc. Anatomice din Paris. Membru al Societăţii de Neurologie şi Psichiatrie din Elveţia Preşedinte al Soc. de Biologie. Referent la Zeitschrift fur Neurol. und Psichiatrie. Comandor al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţ. cl. I. etc. 63 21. Vasiliu Titu, născut la 8 Mai 1885, în comuna Hârlău, jud. Botoşani. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Profesor titu lar al catedrei de Anatomie patologică din Oct. 1922. Director al Inst. de Anatomie patologică. Distincţiuni: Medic locote nent colonel în rezervă. Medic Căpitan în camp. 1916—19. Fost preşedinte al Soc. med. din Cluj. Membru al Soc. de Biologie din Cluj. Preşedintele R. Anatomie Cluj. Membru co respondent al Soc. de Anatomie Paris. Membru al Soc. de Hematologie, Paris. Bărbăţie şi Credinţă cl. I., Medalia Re gina Elisabeta cl. I. (Meritul Sanitar). Medaille d'honneur des epidemies Franţa. Cavaler al Stelei României de Războiu. Ofiţer al Coroanei Române. Răsplata Muncii pentru învăţă mânt cl. I. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1926—27. Prodecan în anul şcolar 1927—28. b) Profesori de onoare. 22. Guiart Jules, născut la 4 Iulie 1870, în comuna Chateau Thierry Franţa. Doctor în Medicină şi ştiinţe. Fost profesor angajat cu contract special pentru catedra de Istoria medicinei şi farmaciei dela 1 Aprilie 1921, până la 1 Iulie 1930, iar •dela acea dată profesor de onoare al acestei facultăţi, fost di rector al Inst. de Istoria medicinei şi farmaciei. Profesor titu lar de parasitologie şi Istoria naturală medicală la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Lyon. Corespondent al Ac. de med. din Paris. Membru al Academiei Lyoneze; Secretar Ge neral al Soc. de Zoologie franceză şi membru în alte Socie tăţi savante franceze. Membru în comitetul de onoare al Con gresului de Istoria medicinei şi în comitetul Internaţional de Istoria medicinei. Membru corespondent al academiei româ ne, al „Asociaţiunei". Membru de onoare al Soc. ştiinţelor medicale din Cluj. Membru de onoare al Soc. de ştiinţe Cluj. Membru de onoare al Soc. Reg. Române de Istoria medicinei 1930. Preşedintele Societăţii Linneenne din Lyon 1931. Vice preşedinte al Soc. de Geografie din Lyon. Medic Maior în armata franceză. Ofiţer al Academiei. tGavaler al Meritului agricol. Ofiţer al stelei d'anjouan. Ofiţer al instrucţiei pu blice. Laureat al Institului şi al Acad. de medicină din Paris. Cavaler al Legiunei de onoare cu titlul militar. Coroana Ro mâniei. Meritul Sanitar (Român). Benemerenti cl. I., „Meri tul Cultural", grad de Cavaler. 64 c) Profesori agregaţi. 23. Aleman Ion, născut la 2 August 1891 în Sacadate de Olt, Judeţul Sibiu. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Docent dela 1 Iunie 1926. Profesor agregat la catedra de Clinică Sto matologică. Numit prin concurs cu data de 1 Aprilie 1932. Directorul Clinicei Stomatologice din Cluj. Distincţiuni: Steaua României în grad de ofiţer pentru merite sanitare. 24. Bologa L. Valeriu, născut la 26 Noembrie 1892, în co muna Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Absolvent al Facultăţii de ştiinţe. In învăţământ dela 1 Oct. 1919. Docent la 1 Iunie 1927. Prof. agregat de Istoria Medîcinei şi Farma ciei dela 1 Ianuarie 1932. Membru corespondent al Acad. In ternaţionale de Istoria ştiinţelor, Paris. Membru în comisia permanentă pentru rectificarea erorilor ştiinţifice a Comite tului Internaţional de istoria ştiinţelor. Membru în comitetul de redacţie al revistei Archeion (Roma). Membru tiular al secţiei ştiinţifice a „Astrei"; etc. etc. Medic maior în rezervă. Medalia „Ferdinand I " cu spade. Crucea comemorativă cu baretele „Italia" şi „1919" Medalia Victoriei. d) Agregaţi onorifici. 25. Secâreanu Ştefan. Născut la 5 Iulie 1893 în oraşul Brăila. Doctor în chimie. Licenţiat în farmacie. Docent, confe renţiar, agregat onorific. Membru la diverse societăţi ştiinţi fice. Decorat cu ord. Coroana României cu spade. 26. Zolog Mihail, născut la 2 Decembrie 1894 în comuna Coroisânmartin, judeţul Târnava mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Conferenţiar definitiv. Agregat onorific de Igienă colectivă. Şef de secţie la Inst. de Igienă şi Sănă tate Publică. Membru al Societăţii de Biologie Cluj. Membru în Consiliul general al Sănătăţii şi ocrotirei. Diplomat al şcoalei de Igienă Harvard (Harvard School of Public Health) Boston U. S. A. Comandor al „Coroanei României" e) Conferenţiar definitiv. 27. Bărbulescu Nicolae, născut în Bucureşti la 10 Iulie 1900. Conferenţiar definitiv de fizică medicală dela Iulie 1932. 65 f) Docenţi. 1. Cimoca Valeriu, născut la 1898 în comuna Hidiş, ju deţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent al Clinicei dermatologice. 2. Daniello Leon, născut la 2 Noembrie 1898 în comuna Budapesta (Ungaria). Doctor în medicină şi chirurgie. Do cent. Asistent al clinicei medicale. 3. Gavrilă Ioan, născut la 26 August 1898, în comuna Ohaba, judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Do cent. Asistent al Clinicei medicale. 4. Iancu Axente, doctor în medicină şi chirurgie. Docent la Clinica infantilă. 5. Konradi Dănilă, născut la 24 Ianuarie 1891, în comuna Goldăi, judeţul Someş. Doctor în medicină şi chirurgie. Do cent. Şef de lucrări la Clinica dermato-venerică. 6. Nichita Emanoil, doctor în medicină şi chirurgie. Medic-căpitan abilitat docent în specialitatea „Ortopedie şi chi rurgie infantilă" cu data de 1 Februarie 1932. 7. Popovici Traian, născut la 1 Mai 1894, în comuna Berechiu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Do cent. Şef de lucrări la Clinica ginecolgică şi obstetricală. 8. Vancea Petru, doctor în medicină şi chirugie. Docent. Şef de lucrări la Clinica oftalmologică. 9. Velluda Constantin, născut la 18 Noembrie 1893, R. Sărat, judeţul R. Sărat. Doctor în medicină şi chirurgie. (Nov. 1921). Decent. Şef de lucrări la Inst. de Anatomie descrip tivă şi topografică. Membru al Soc. Anatomice din Paris. Ca valer al ord. „Coroana României". 10. Voicu Ioan, născut la 4 Aprilie 1892, în comuna Blaj, judeţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Do cent. Asistent la Clinica ginecologică şi obstetricală. 11. Zugravu Gheorghe, doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Şef de lucrări la clinica infantilă (până la 31. XII. 1935). ANUARUL 1935/36 5 66 Lista doctorilor în medicină promovaţi în anul şcolar 1935-36. 1. Albaiu Coriolan ( R ) 2. Arsenie Ctin ( R ) 3. Alexiu Gheorghe ( R ) 4. Anghi Iosif ( R ) 5. Bojiţia Aurel ( R ) 6. Baba Iosif ( R ) 7. Bota Emil ( R ) 8. Bernard Alex (E) 9. Bolgar Desideriu ( M ) 10. Barta Alex ( R ) 11. Birău Ioan ( R ) 12. Bogdan Pavel ( R ) 13. Becan Aurelia ( R ) 14. Bitterfeld Herman (E) 15. Ballo Arpad (M) 16. Bucur Coriolan ( R ) 17. Bako Zoltan ( M ) 18. Bucur Iacob ( R ) 19. Cotul Isac ( R ) 20. Cotuţiu Iulian ( R ) 21. Cârjoescu Ctin ( R ) 22. Cameniţă Vasile ( R ) 23. Chiru Gheorghe ( R ) 24. Comanescu Aurel ( R ) 25. Csalner Felix (G) 26. Domincovich Nic. ( M ) 27. Dima Ctin ( R ) 28. Deşliu Gheorghe ( R ) 29. David Gheorghe ( R ) 30. Domide Leon ( R ) 31. David Cornel ( R ) 32. Dumitrescu Dumitru ( R ) 33. Dimitriu Măria ( R ) 34. Dumitrescu Alex ( R ) 35. Dodul Nina (R) 36. Dăneţ Andrei ( R ) 37. Funariu Smaranda ( R ) 38. Fodor Andrei (M) 39. Finchelştein Sulim (E) 40. Forţu Nicolae ( R ) 41. Furdui Ioan ( R ) 42. Gyepesi Gheorghe (M) 43. Gârbea Ştefan ( R ) 44. Grosz Geza (E) 45. Goldstein Nicolae (E) 46. Garda Florica ( R ) 47. Gheorghianova Nina ( R ) 48. Gheorghiu Teodora ( R ) 49. Gotfried Ileana (E) 50. Givulescu Iuliu ( R ) 51. Henter Colman (M) 52. Hartstein Samoil (E) 53. Ionescu Gheorghe ( R ) 54. Ilea Teodor ( R ) 55. Incze Iosif (M) 56. Ilian Virgil ( R ) 57. Iaklovschi Dionisie (M) 58. Ionescu Ctin ( R ) 59. Joo Ştefan (M) 60. Klepner Ferdinand (E) 61. Keresztesi Tiberiu (M) 62. Klein Alfred (E) 63. Kepp Richard (G) 64. Licherdopol Virginia ( R ) 65. Leb Iosif (E) 66. Luştrea Vasile ( R ) 67. Loew Walter Iuliu (G) 68. Lipovan Gheorghe ( R ) 69. Lobonţ Nicolae ( R ) 70. Manyak Ernest (M) 71. Macri Ionel ( R ) 72. Magda Vasile (R) 73. Medeşan Filon ( R ) 74. Malnasi Geza (M) 67 75. Mate Elemer (M) 76. MuUer Мах (E) 77. Mocanu Elena ( R ) 78. Moţoiu Vasile ( R ) 79. Nicolescu Gheorghe ( R ) -80. Naftali Edmund (E) •81. Neulander Zoltan (E) 82. Nagy Ştefan (M) 33. Nutu Traian ( R ) £4. Osvat Ludovic (M) 85. Osvat Bârna (M) 86. Olaru Enea ( R ) 87. Popa Silvia ( R ) .88. Predescu Dumitru ( R ) 89. Pop Vaier ( R ) 90. Pop Cornel ( R ) âl. Păcurariu Ioan ( R ) 92. Puiu Vespasian ( R ) 93. Plauchithiu Ioan ( R ) r94. Pop Liciniu ( R ) 95. Popluca Mircea ( R ) 96. Popescu Mircea ( R ) ^97. Preda Victor ( R ) 98. Popa Pantea ( R ) 99. Popa Solomon ( R ) 100. Roşianu Ioan ( R ) 101. Rişcuţia Anton ( R ) 102. Rarinca Dan (RJ .103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 125. 127. 128. 129. 130. Rofh Ernest (G) Roşu Dumitru ( R ) Rusu Lavinia ( R ) Salamon Roza (E) Stănescu Ctin ( R ) Sbârcea Ioan ( R ) Spătaru Titu ( R ) Simon Adalbert (M) Strat Şimona ( R ) Spineanu Vasile ( R ) Sajovics Adalbert ( E ) Sinreich Gabrîel (E) Schvartz Iosif (E) Stoinescu Grigore ( R ) Salamon Berthold (E) Tomoiagă Gheorghe ( R ) Teodorescu Panait ( R ) Tătaru Vasile ( R ) Todoran Măria ;(R) Vlad Ştefan ( R ) Varadi Carol (M) Vintici Ştefan ( R ) Vago Octavian (E) Vlad Aurel ( R ) Veisz Alex ( E ) Veselovsćhi Iosif ( R ) Vass Adalberî (M) Zolog Nicolae ( R ) Lista oehivalurilor de diplome de doctor ia medi cina şi chirurgie. 1. Titanyi Vasile doctor dela Universitatea din Paris "2. Juga Aurel „ „ „ „ Roma 3. RoLh Ervir „ „ ,„ „ Gratz В) PERSONALUL Џ ACTIVITATEA DIDACTICA. 1. Clinica chirurgicală. Director:. Prof. titular: Dr. Alexandra. Pop. Şef de lucrări: Dr. Ioan Mureşian (până la 30 Aprilie 1936)». Dr. Zeno Şt. Borza (dela 1 Mai 1936), Asistenţi: Dr. Zeno Şt. Borza (până la 30 Aprilie 1936), Dr.. Daghie Vasile (până la 30 Aprilie 1936), Dr. Safta EmiL Dr. I. Totoianu, Dr. R.Puşcariu (dela 1 Mai. 1936), Dr. A . Nana (dela 1 Mai 1936), Preparatori: Dr. Radu Puşcariu. (până la 30- Aprilie 1936), Dr» A. Nana (până la 30. Aprilie 1936), Dr. Eugen Adam, Dr» Constantin Gheorghiu-Duncă (dela 1 Mai 1936) şi Dr» Traian Stoicoiu (dela 1 Mai 1936),. Secretar-dactilograf: Măria Popa.. Custode: Petre Toma.. * Laboranţi: Vasile Toma şii Ioan; Hurdubaiâ.. Cursurile de clinică chirurgicală din acest: an: şcolar ave fost repartizate după cum urmează: Cu studenţii anului ПГ, s'au ţinut cursuri de semiologie chirurgicală, de Dl Asistent Dr. Emil Safta (47 lecţii). Cu studenţii anului IV: s'au ţinut cursuri de mică chirur gie şi mică ortopedie de Dnii Prof. Al. Pop şi Doc. M. Nichita (36 lecţii). Cu studenţii anului V şi VI, cursuri de clinică chirurgi cală Dl Prof. Al. Pop (37 lecţii) şi de medicină operatorie de Dl Dr. Zeno Şt. Borza (26 lecţii cu studenţii) din anul V. Această împărţire a avut dublu scop: acel de a iniţia înmod treptat pe student. în domeniul vast al chirurgiei şi apoi •69 a beneficia «Ie щп љцтаг cât пдаЦ .тшше лЗе 'lac ţ juni şi cazuri practice. După lecţiunile de semiologie chiEurgicală din anul I I I . , Jn care timp studentul a fost iniţiat cu lucrurile elementare dar de bază pentru chiKurgie, s'a trecut apoi la lecţiunile de mică chirurgie şi anică ortopedie afe studentului din anul IV. Aceste cursuri de mică chirurgie şi mică ortopedie au fost •efectuate printr'o dublă prismă: teoretic şi practic. Dupăce li se expunea ex catedra partea clinică şi terapeutica a afec ţiunii, se trecea la partea practică, operaţiunea care se făcea de însuşi studenţii sub supravegherea şi ajutorul prdfesorului ^au personalului didactic al clinicii. Cu studenţii anului V şi VI, s'au ţinut cursurile în comun pentru scopul arătat mai sus, adică de-a beneficia de un nu măr cât mai mare de lecţiurii. Astfel studenţii anului V bene ficiau de cursurile anului VT şi viceversa. Obiectul cursurilor a fost de mare chirurgie. Studenţii posedând noţiunile de semiologie chirurgicală şi de mică chi rurgie au putut sintetiza cu mai multă uşurinţă lecţiunile de chirurgie toracică şi chirurgia abdominală care a fost punctul principal al cursurilor. Studenţilor din anul T li s'au fixat ore speciale de tećhTiică chirurgicală unde au executat ei înşişi, pe cadavru, ope raţiunile din acest domeniu, sub supravegherea şefului đe lucrări şi a personalului didactic ăl clinicei. 8- Clinica T>oalelor căilor urinare. Director: Prof. titular: Dr. Ћ. Ţeposu. Şef de lucrări: Dr. Ioan Danicico. Asistent: Dr. I. Pragoiu şiiBr. Petre Bruda (dela 1 Aprilie 1936). Preparatori: Dr. T . Bruda (până la 31 Martie 1936), Dr. Ioan Popa şi Dr. Ioan Bratiil (dela îl Aprilie 1936). Laborant: TJţru Dumitru. Cursurile de Clinica urologică au îost urmate, de stu denţii anului T de medicina în două qre pe săptămână. In cursul anului curent, perttru prima oară, studenţii anu lui "V, au putut urana staghil ifle spital, tai xa&rail căruia fl'au Ю făcut demonstraţii practice asupra diagnosticului şi măsuriloc terapeutice curente. Cursurile au constat dintr'o parte clinică şi altă parte de semiologie. S'a căutat pe cât a fost posibil, ca atât cursurile de clinică, cât şi cele de semiologie să fie însoţite de demonstraţiî de bolnavi şi urmărite de demonstraţii de procedee noui terapeutice sau chiar şedinţe operatorii. In cursul stagiului s'a căutat să se pună studentul în po sibilitatea ca singur să ia contact cu bolnavul, el însuşi să-idepisteze boala şi tot el să aplice terapeutica în cadrul cu noştinţelor lui. Cursurile au fost ţinute de Directorul Clinicei, Prof. Dr. E. Ţeposu iar în lipsă de şeful de lucrări Dr. I. Danicico şi; Asistentul Dr. P. Bruda. S'au ţinut astfel 40 lecţii, dintre care 36 de Dl profesor, 2 de Dl şef de lucrări I. Danicico şi 2 de Dl asistent Bruda. Stagiul de spital a fost urmat sub directa supraveghere aDirectorului Prof. Dr. E. Ţeposu, sub conducerea Şefului de lucrări Dr. I . Danicico şi ajutaţi de Asistentul Dr. P. Bruda; şi Preparatorii Dr. I. Popa şi Dr. I. Bulbuca. 3. Clinica medicală. Director: Prof. titular Dr. Iuliu Haţieganu. Şef de lucrări: Dr. Marius Hăngănuţ. Asistenţi: Dr. Leon Daniello, Dr. Ioan Gavrilă, Dr. Tiberiu Spârchez şi Dr. Aurel Moga. Preparatori: Dr. Cornel Todea (până la 31 V. 1936), Dr. Grigore Mihăileanu (până la 30 IV. 1936), Dr. Degan EmiL Dr. Paul Sichet (până la 31 VIII. 1936), Dr. Ilie Olteanu, Dr. Florian Căprariu, Dr. Octavian Stanca (până la 30 VI. 1936),Dr. Ioan Oprean, Dr. Vaier Secarea (dela 1. V. 1936), Dr. Şte fan Preotesoiu (dela 1 VI. 1936) şi Felicia Peneş (dela 1 V I L 1936). Preparator technic: Ioan Bâzsa; Desenator: Elena Todea nasc. Fin ta. Gustode: Gal Iuliu. "Laborant: Cornel Meteş (până la 28 I I . 1936), Ioan R o man (dela 1 I I I . 1936). 1 71 In cursul acestui an a apărut volumul I I din Tratatul Elementar de Semiologie şi Patologie Medicală, care conţine în mod principal aparatul gastro-intestinal şi hepatic. Pune rea la dispoziţia studenţilor a acestui tratat de semiologie şi patogie medicală a permis, începând cu acest an şcolar, redu cerea învăţământului teoretic, insistând mai mult asupra în văţământului practic la patul bolnavului. Clinica a funcţionat aproximativ ca şi în anii precedenţi, continuându-se tradiţia inaugurată de Prof. Haţieganu dela începutul învăţământului medical românesc la aceasta Uni versitate, de-a face vizitele sale cu studenţii la patul bolnavu lui înaintea orelor de curs. Cursurile şi stagiile de spital s'a ţinut conform programu lui: Dl profesor Haţieganu a ţinut 3 ore săptămânal cu stu denţii anului IV—V, (în total 37 lecţii), fiecare lecţie fiind ilustrată cu prezentare de multe cazuri, o oră săptămânală de policlinică cu studenţii anului VI, (în total 15 lecţii) prezen tând un număr cât mai mare de bolnavi în faţa studenţilor. Dl Doc. Dr. I Gavrilă a făcut cursuri asupra bolilor infecţioase, (15 lecţii), iar D. Doc. Dr. Daniello asupra tubercu lozei pulmonare, (10 lecţii) cu studenţii anului VI, aducând în faţa studenţilor un număr cât mai mare de bolnavi. Dl Doc. Dr. I. Gavrilă a mai ţinut un curs liber de boli de nutriţie, (9 lecţii) audiate în mare parte de către studenţii anului V I . Stagiile de spital s'au făcut după cum urmează: Studenţii anului IV—V au făcut stagiu de 4 ori pe săptă mână câte 2 ore cu Dl asistent Dr. Spârchez. Studenţii anului VI. au făcut stagii la secţia de boli pul monare 2 ore pe săptămână cu Dl Doc. Dr. Daniello, apoi la secfia de boli infecţioase a clinicei, 2 ore şi Va pe săptămână, cu Dl Doc. Dr. Gavrilă şi odată pe săptămână (IV2 ore) la spitalul epidemic din Cluj cu Dl Doc. Dr. Gavrilă. Dl Doc. Dr. Daniello a ţinut, 1D lecţii asupra tuberculozei pentru medicii cari urmează cursul de specializare în igienă, apoi acelaşi nu măr de lecţiuni cu elevele de surori de ocrotire asupra aceIuiaş subiect. , . i Dl Doc. Dr. Gavrilă a ţinut 20 lecţiuni asupra bolilor con tagioase cu medicii igienişti şi 20 lecţiuni teoretice şi practice asupra aceloraşi boli cu elevele de surori de ocrotire. n Dl Dr. A. Moga a făcut 20 lecţiuni cu elevele surori de ocrotire asupra bolilor interne. In cursul anului 1935 au fost internaţi în clinica medicală şi în secţiile sale următorul număr de bolnavi: 1. In clinica medicală 3121, 2.1n secţia de boli pulmonare a clinicei 447; 3. In secţia de boli infecţioase 53~3. La consultaţiile gratuite ale clinicei au fost examinaţi în cursul anului 1935 un număr de 9170. Aci se fac consultaţiile gratuite în fiecare zi înainte de masă de către 2 asistenţi in mod paralel, unul pt. femei, altul pt. bărbaţi, ajutaţi de 2 externi. In ambulanţa clinicei în fiecare Joi d. m. dela orele 6—8 se fac consultaţii medico-sportive de către Dl Dr. L. Telia. Dispensarul studenţesc contra tuberculozei funcţionează la ambulanţa clinicei medicale, unde de 2 ori pe săptămână, dela 1—3 p. m. se examinează studenţii Universitari (vezi rap* Dispensarului antituberculos). La începutul anului şcolar au fost examinaţi de către asistenţii clinicei toţi studenţii cari au intrat în anul I, de Universitate. 4. Clinica semiologie medicală. Director: Prof. Dr. Ioan Goia. Preparator: Dr. Ioan Graur. 'Catedra de Semiologia Medicală a funcţionat şi anul acesta (cum funcţionează de altfel dela înfiinţarea ei) în Cli nica Medicală. Stagiul de spital cu studenţii anului I I I s'a făcut ca şi în anii precedenţi, conform programului Facultăţii de către asistenţii şi preparatorii clinicei medicale, cât şi în secţia de boli pulmonare a clinicei. Cursurile ţinute cu studenţii anului I I I de medicină de Prof. Dr. Ioan Goia au fost în număr de 54 şi au tratat despre următoarele: Istoricul şi importanţa semiologiei medicale. Aparatul respirator; Aparatul circulator; Semiologia aparatului vascu lar; Semiologia tubului digestiv; Semiologia pancreasului; Se miologia ficatului. 73 5. Clinloa psihiatrici. Director: Prof. titular Dr. Constantin Urechia. Şef de lucrări: Dr. Leonida Dragomir. Asistenţi: Dr. Gheorghe Retezanu, Dr. Alexandrina Reiezanu. Preparator: Dr. Aurel Blaşiu. Desenator: Sever Furdui. Secretar-dactilograf: Elisabeta Blaşiu. Custode: Iosif Nagy. Prim-supraveghetori: Vasile Blag, Valeria Radu. Infirmieri speciali: Ştefan Demeter, Niculae Gavriluţiu, Berta Ajkai Săcăluş, Petru Plic, Zamfira Plic, Sita Gheorghiu, Andrei Demeny. Servitor: Raveca Nagy. S'au făcut 33 lecţii ilustrate de demonstraţii şi prezen tări de cazuri, cu studenţii din anul VI. 6. Clinica neurologică. Director: Prof. titular Dr. Ion Minea. Şef de lucrări: Dr. Teofil Dragomir. Asistenţi: Dr. Mihail Keusch, Dr. Vilhelm Prack. Preparator: Dr. Desideriu Duma. Custode: Măria Balcea. Infirmieri: Ana Ungurean, Floare Dovan şi Olimpia Turdeşan. Laborant: Nicolae Simtion. Servitor: Gheorghina Avramescu. S'au ţinut de către directorul Clinicelor 34 lecţiuni clini ce, câte trei ore săptămânal cu studenţii din anul VI tratânduse afecţiunile mai importante ale sistemului nervos central şi periferic cu prezentări de bolnavi, piese anatomopatologice macro şi microscopice şi cu protecţiuni. Dela 20 Aprilie până la 25 Mai а. c. lecţiunile clinice au fost ţinute de către şeful de lucrări Dr. Teofil Dragomir. 74 7. Clinica ginecologică şi onstetricală. Director: Prof. titular Dr. Cristea Grigoriu. . Şef de lucrări: Docent Dr. Traian Popovici. Asistenţi: Docent Dr. Ioan Voicu şi Dr. Gheorghe PurgePreparatori: Dr. Dumitru Căprioară şi Dr. Nicolae Coja. Moaşa primară: Matilda Bura (până la 31. X. 1935), Ana Maja (dela 1. XI. 1935 până la 28. II. 1936), Larisa Gluşco (de la 1. VI. până la 31. VII. 1936), Margareta Stan (dela 1. VIIT. 1936). Laborant: Ilie Roşea. Servitor: Ştefan Buzilă., In afară de cursurile teoretice şi practice din domeniul obstetricei şi ginecologiei făcute cu studenţii din anul V studenţii au mai făcut stagiu clinic de 3 ori pe săptămână. Au fost împărţiţi în serii repartizaţi la Gynecologie, Obstetrică şi fantom, demonstrându-li-se în cele 18—20 zile de stagiu în fiecare secţie toate cazurile aflătoare în tratament şi practi când operaţiile Obstetricale la Fantom. S'au mai ţinut cursuri din diferite capitole ale Obstetricei şi Gynecologiei de către Domnii: Docent Dr. Tr. Popovici, Docent Dr. I. Voicu şi Dr. Gh. Purge şi cursuri de îngrijirea noului născut de Docent Dr. A. Iancu. Cursurile de obstetrică pentru elevele Şcoalei de Moaşe şi ale Inst. Surorilor de Ocrotire au fost ţinute de către Doc. Dr. Tr. Popoviciu şi Docent Dr. Ioan Voicu. 8. Clinica infantilă. Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Popoviciu. Şef de lucrări: Doc. Dr. Gheorghe Zugravu (până la 31 Decembrie 1935) suplinit de Dr. V. Gh. Munteanu (dela 1 Ia nuarie 1936). Asistenţi: Dr. luliana Cirlea, Dr. Ilie Toma (până la 31 Octombrie 1935), Dr. Petre Avrămoiu (dela 1 Noembrie 1935) Preparatori: Dr. Adriana Berariu, Dr. Ortansa Mihailescu. 75» Custode: Ion Osvath (până la 31 Martie 1936), Ion Meula (dela 1 Aprilie 1936). Supraveghetoare: Ruxanda Moga. Laborantă: Măria Mesaroş-David. Cursurile de Clinică infantilă (pediatrie şi puericultura} au fost predate studenţilor din anul V de medicină, în număr de 128. Conform programului s'au făcut în mod regulat câte 3 ore de curs săptămânal (54 lecţii). Cursurile au fost însoţite de prezentări de bolnavi, fie din serviciul clinicei, fie din cei prezenţi la consultaţiunile zilnice. In afară de numeroasele cazuri de boală prezentate la cursuri, restul de boli au mai fost expuse ca semiologie, patogenie şi terapie, în legătură cu foarte numeroase cazuri prezentate oră de oră. In afară de orele reglementare, ţinute conform progra mului dela începutul anului şcolar, Dl Prof. Dr. Gh. Popoviciu a ţinut o lecţie inaugurală festivă, la data de 2 Martie 1936, vorbind despre „Probleme actuale în Pediatrie şi Pue ricultura". Tot în cursul anului şcolar 1935—36 s'a ţinut de Prof. Dr. Gh. Popoviciu un curs de puericultura (2 ore săptămânal în tre 27. XI. 1935—19. III. 1936) pentru medicii cari au urmat cursurile de specializare în igienă. Pe lângă cursurile menţionate, Dna Asistentă Dr. Iuliana Cirlea a făcut 48 ore (2 lecţii de câte 1 oră săptămânal) dfc pedatrie şi puericultura pentru elevele Surori de Ocrotire. A ceste eleve fac tot timpul un stagiu de practică în clinică, într'o secţie special amenajată cu concursul Fundaţiei Rockefeller. In afară de cursuri o activitate didactică importantă a fost ţinerea lucrărilor practice cu stagiarii anului V de medi cină, cari au fost repartizaţi de Decanat în mai multe serii. Lucrările practice din clinică s'au făcut sub conducerea Dlui Prof. Dr. Gh. Popoviciu, ajutat de personalul medical al cli nicei. In timpul anului s'au lucrat de către candidaţi mai multe teze de doctorat, cu subiecte alese de Prof. Dr. Gh. Popoviciu. Prof. Dr. Gh. Popoviciu a ţinut conferinţe la cursurile de perfecţionare, aranjate pentru medici de Asociaţia Docenţilor Universitari din Cluj, la Congresul Surorilor de Ocrotire, etc.,, etc. 1 *76 S'a continuat cu lărgirea activităţii clinicei şi înzestrarea <-ei, cu deosebire a bibliotecii şi a laboratorului. La iniţiativa Dlui Prof. Dr. Gh. Popoviciu, în ziua de 28 Hanuarie 1936, a luat fiinţă „Societatea de Pediatrie şi Puericul tura din Xluj" pentru protecţia mamei şi copilului. Această înfăptuire a fost îmbrăţişată de oficialităţi, societăţile de bine facere, precum şi de marele public, promiţându-se tot con cursul pentru realizarea problemelor asumate. Societatea a ţinut mai multe şedinţe publice, unele cu caracter ştiinţific, altele tratând protecţia materno-infantilă. In sfârşit Prof. Dr. Gh. Popoviciu a editat primele 2 volu me ale unui „Tratat de Pediatrie şi Puericultura", având ul timul volum (al 3-lea) sub tipar. 9. Clinica dermato-venerieă. Director: Prof. titular Dr. Coriolan Tătaru. Şef de lucrări: Dr. Dănilă Konradi. Asistenţi: Dr. Vaier Cimoca, Dr. Leonida Pop, Dr. Cirlea Petru. Preparatori: Dr. Rihard Hoffman (până la 31 Mai 1936), Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Vasile Tătaru, Dr. Modranu Liviu, <dela 1 Iunie 1936). Desenator (secretara) Ida Dr. Motentan. Laboranţi: Ioan Dull, Ioan Kienle. <0m de serviciu: Francisc Asztalos. ; Disciplină de dermato-sifiligrafie a fost predată în 69 ore <de curs câte 3 ore pe săptămână studenţilor din anul VI. S'a insistat cu un bogat material clinic asupra problemelor din domeniul Veneroligiei şi Dermatologiei. In afară de acestea s'au mai făcut următoarele cursuri. Doc. Dr. D. Konradi: 3 ore „Serologia Sifilisului", (stu'denţi anul VI.). Doc. Dr. V. Cimoca: Cursul de docenţă, 10 ore cu su biecte din domeniul dermatologiei (stabilite de Dl Prof. Tătaru). Curs de venerologie cu demonstraţiuni pentru surori de <ocrotire opt ore. 71' ' \ I « , Clinii* oftalmologleă. Director: Prof. titulari Dr. Dumitru Uichail Şef de lucrări: Dr. Petre Vancea. Asistent: Dr. Elena Hendea (până la 31 Mai. 1936). Dr.. Lavinia Rusu (dela 1 Iunie 1936). Preparatori: Dr. Lavinia Rusu (până la 31 Mai 1936). Dr.. Georghe Iliescu, Dr. Ion Păcurariu (dela 1 Iunie 1936). Desenator: Cornel Godreanu. Preparator technic: Adam Simedru» Laborant: Axente Buda. S'au predat în total 40 de lecţiuni de teorie şi clinică oftalmologică, în 80 de ore de curs, cu studenţii, anului V, din următoarele capitole de patologie oculară: 1. Patologia pleoapelor. 2. Patologia aparatului lacrimal.. 3. Patologia conjunctivei. 4. Patologia corneei. 5. Patologia scleroticei. 6. Patologia irisului şi corpului ciliar. 7. Patologia cristalinului. 8. Patologa refracţiei oculare. 9. Glaucomul şi, stările glaucomatoase. 10. Traumatismele sferei oculare. 11. Neoplaziile sferei oculare. 12. Legăturile boalelor generale cu patologia oculară. Toate aceste lecţiuni au fost însoţite de numeroase de monstrări clinice de bolnavi, de operaţii oculare, de prezen tări de aparate şi instrumente şi de piese microscopice. In afară de acestea, studenţii împărţiţi în serii, au frecventat zil nic clinica, dela orele 9—11, în stagii clinice orânduite de de canat. 11. Clinica stomatologi că. Director: Prof. agregat Dr. Ioan Aleman. Şef de lucrări: Dr. Inooenţiu Băbuţiu. Asistent: Dr. Vasile Vasilescu. Preparatori: Dr. Li viu Ghidrai, Dr. Francisc Klima (până.> la 30 Iunie 1936) şi Dr. Iosif Baba (dela 1 Iulie 1936). Mecanic-electrician: Vasile Petcaş. Laborant: Molnar Ştefan. Infirmiere: Cătălina Decsei şi Susana Decsei. \18 Cursul de Clinică Stomatologică, 3 oee pe săptămână, a fost urmat de studenţii în Medicină anul I V în număr de 141 şi s'a făcut de către Dl Prof. Aleman în 37 lecţii. Dl Prof. Dr. I. Aleman a demonstrat radiografii dentare în legătură cu diferite afecţiuni ale aparatului buco-dentar. A executat operaţiuni înaintea studenţilor, de: granulome, chiste, pioree alveolară, redresări forţate, buză de iepure, gură de lup, luxaţii de maxilare. Lucrările practice au fost executate sub conducerea şe fului de lucrări al Clinicei Dr. I. Băbuţiu în colaborare cu asistenţii Dr. V. Vasilescu şi Dr. L. Ghidrai în orele de sta giu 8—12 a. m., în serii de câte 10, conform repartiţiei făcută de Decanat. Insistând în deosebi asupra: 1. Instrumentarul dentistic. 2. Tehnica de examinare. 3. Diagnosticul clinic. 4. Anestezii prin injecţii, congelaţii, rauşuri. 5. Extracţiuni den tare. 6. Calmarea durerilor în pulpite, periodontite. Cursul de specializare în Stomatologie. In acest an au urmat cursul de specializare în Stomato logie un număr de 32 doctori in medicină. Pe lângă lucră rile practice executate sub supravegherea Prof. Clinicei şi a personalului ajutător, zilnic între orele 8—12V2 a. m. s'au ţinut cursuri de tehnică dentară şi cursuri teoretice pentru iniţierea în lucrările practice după cum urmează: Prof. Dr. I. Aleman: a) diagnosticul clinic al cariilor, b) anesteziile în Stomatologie, c) indicaţiuni şi contraindicaţiuni l a extracţia dinţlor. d) Complicaţiunile extracţiunilor şi tra tamentul lor. e) interpretarea filmelor radiologice. f) Gheramica în Stomatologie, g) Principii generale în ortodonţie. h) Boli chirurgicale dento-maxilo-faciale. Dr. I. Băbuţiu, şef de lucrări: a) materialul de plombat, proprietăţi fizice, chimice, indicaţiuni şi contraindicaţiuni. b) excluderea umidităţii, drenajul salivei, diga, c) formarea ca vităţilor, tehnica operatorie a obturaţiunilor. Obturaţie pro vizorie, obturaţia canalelor, obturaţia definitivă, d) tratamen tul profilactic, igiena bucodentară. Dr. V. Vasilescu, asistent: a) caria dentară, tratamentul -curativ, b) Iperestezia dentinei, sterilizarea ei. Pansamente, calmante, c) Caria penetrantă. Pulpitele, tratamentul lor. Ne- чџ croza pulpei fără carie, d) Inflamaţiuni acute şi cronice ale -cavităţii bucale. Dr. L. Ghidrai, asistent-onoriţic: a) Examenul metodic al -gurii. Nomenclatura clinică a leziunilor buco-dentare. b) In stalaţia, instrumentaţia pentru tratamentul, conservativ, c ) Sterilizare, asepsia şi antisepsia în tratamentul conservativ. d) Proteze fixe, proteze mobile, parţiale, totale. 12. Clinica oto-rlno-laringologică. Director: Prof. titular: Dr. Gheorghe Buzoianu. Asistenţi: Dr. Aurel Vaida, Dr. Dorin Ionescu (dela 1. I V . 1936). Preparatori: Dr. Ana Perţia (până la 30. VI. 1936), Dr. Teodor Naghi, Dr. Gabriel Cotul (dela 1. VII. 1936). Supraveghetor: Aneta Miron. Laborant: Dumitru Gal. Servitor: Aurica Roman. Cursurile de clinică oto-rino-laringologică au fost pre date studenţilor din anul IV în 49 lecţii ) de Dl Prof. Dr. M . Buzoianu şi bogat ilustrate cu prezentări de bolnavi. In afară de aceste cursuri, Dl Prof. Dr. M. Buzoianu a mai ţinut 6 lecţii cu Medicinii igienişti, două prelegeri cu in firmierele voluntare ale Crucei Roşii, şi un curs în 7 lecţii de reîmprospătare şi de tehnică operatorie oto-rino-laringolo gică, tratându-se următoarele capitole: 1 a) Cu medicii igienişti. Noţiuni de igienă a urechei externe. Noţiuni generale de practică medicală relative la patolgia urechei externe. Cerumenul conductului auditiv extern: diagnostic, simptonfe, tra tament. Demonstraţie operatorie: amigdalectomia şi ablaţia vegetaţiilor adenoide. Afec4iunile conductului auditiv extern: furonculul conductului, eczema conductului, corpii streini auriclari (animaţi, neanimaţi: organici, anorganici). Noţiuni generale de profilaxie a supuraţiilor auriculare. Patogenia supuraţiilor urechii mijlocii. *) A se vedea detalii în lucrarea „Activitatea Clinicii oto-rinolaringologică" (C. Rom. Cluj, 1936). 80 Otita medie supurată acută, simptome. Indicaţiile timpanotomiei. Technica inciziunilor timpanului. Contraindicaţiile timpanotomiei. Semnificaţia clinică a, durerilor mastoidiene. Reacţia mastoidiană. Tratamentul otitei medii supu rate acute. Otita scarlatinoasă, otita difteriei, sugarilor, bătrâ nilor. Otita medie supurată cronică. Simptome. Pronostic. Tratamentul medicamentos, conservator. Ce sunt polipii ure chii? Ce este colesteatomul? Sindromul adenoidian în practica medicală. Manifestările patologice ale vegetaţiilor adenoide. Importanţa pedagogică şi socială a vegetaţiilor adenoide. Anginele acute nespecifice. Diagnosticul şi tratamentul lor. Periamigdalitele flegmonoase. b) Cu infirmierele voluntare. Noţiuni elementare de igienă nasală, faringeanâ, laringeană şi auriculară. Cum şi pentru ce se fac spălaturile auri culare. Cum se pansează o ureche care curge. Cum se desinfectează nasul. Cum se îngrijeşte o inflamaţie acută banală gripală amigdaliană. Cursul de reîmprospătare şi de tehnică operatorie oto-rino-laringologică. 1. Amigdalite cronice criptice. Amigdalotomie, amigdalectomie, tehnică. 2. Sindromul adenoidian în practica medicală. 3. Flegmaonele periamigdaliene şi flegmoanele cervicale. Hi pertrofia cozilor cornetelor-demonstraţie, rinoscopie posterioară, tehnica operatorie. 4. Otitele supurate acute, (inciziile timpanului, timpanotomiile. Rezecţia submucoasă sept. 5. Mastoidita acută, reacţia mastoidiană, mastoidită propriu zi să), şedinţă operatorie (trepanarea mastoidei). 6. Otitele medii supurate cronice-otoreea tubară, granulaţii, polipii urechii, colesteatomul, osteitele casei, evidarea petromastoidiană. 7. Sinuzitele maxilare supurate acute şi cronice, semi puncţia nasală a sinusului maxilar. (Operaţia vestibulo-bucală tip Denker). Esofagoscopie indicaţii, demonstraţie. S'au executat pentru acest curs practic în interval de 7 zile 4D operaţiuni oto-rino-laringologice. 81 ÎS. Institntnl de istoria medicinii şi de medicală. Director onorific: Prof. Dr. Jules Guiart, etnografie (Lyon). Director: Prof. Dr. Valeriu L. Bologa. Asistent: Dr. I. G. Russu. Asistent: Dr. C. Gheorghiu (până la 30 Aprilie 1936), Dr. L. Dima (dela 7. V 1936). Custode: P. Zseiki. 1. Cursul principal de Istoria medicinii: (2 ore pe săp tămână, anul I V ) . 2. Proseminar: (2 ore pe săptămână, semestrul de vară. Anul IV). S'au analizat şi s'au discutat sub conducerea pro fesorului o serie de chestiuni medico-istorice. In total s'au ţinut 17 şedinţe (34 ore). 3. Seminar: (Şedinţe libere â 2 ore, facultativ pentru ab solvenţi şi doctoranzi). S'au ţinut în total 41 şedinţe (82 ore). Au prezentat pla nurile tezelor 14 doctoranzi şi s'a discutat elaborarea lor. 14. Institntil de anatomie descriptivă şi topografică Director: Prof. Dr. V. Papilian. Şef de lucrări: Docent Dr. С. C. Velluda. Asistent: Dr. I. G. Russu. Preparatori: Dr. C. Antonescu, Dr. Titu Spătaru, Dr. Pre da Victor, Dr. V. Ilian, Dr. Puiu Vesp, Dna Florica Dr. Anto nescu, Corondan Gheorghe. Desenator: Ştefan Toth. Intendent: Ossian Ioan. Custode: Baciu Mihail. Laboranţi: Aschilean Ananie, Berţi Ioan, Moldovan Va sile. Servitori: Năsăudean Gavrilă, Roşea Vasile. T. Activitatea didactică a Institutului se compune din: lucrări practice şi cursuri teoretice. Lucrările practice sunt împărţite în aşa fel încât în cele trei semestre (un semestru pentru anul I şi două semestre pentru anul I I (studentul să disece toate regiunile corpului omenesc. Astfel în anul I fiecare student a disecat două piese ANUARUL 1935/36 6 82 (capul §i unul dintre membre); iar^ in?angl Tirmătpr< a treia piesă, splanchnele şi creerul. Tot în anul al doilea în cadrul lucrărilor de topografie s'au făcut descoperirile organelor (nervi, vase, viscere) cu importanţă chirurgicală, precum şi explorarea diferitelor regiuni la suprafaţa corpului, ca şi proecţiunea organelor. înainte de a începe disecţiunea unei regiuni, studentul trebuia să cunoască toate reperurile necesare prin explorarea regiunei, ia în timpul disecţiunei să desemneze pe caetele per sonale de planşe, toate planurile şi regiunile mai importante, întâlnite în cursul disecţiunei. iQu modul acesta fiecare stu dent a cunoscut corpul omenesc în întregul lui, prin explo rare manuală, disecţie şi desemn. Lucrările s'au făcut sub conducerea asistentului şi pre paratorilor, fiecare având câte trei mese; totul sub suprave gherea şefului de lucrări. Cursurile teoretice. S'a predat în anul I următoarele ma terii: Osteologia; Docent Dr. С. C. Velluda. Mediastinul, perineul, regiunile mai importante ale ca pului şi gâtului; Prof. Dr. V. Papilian, iar în anul I I următoa rele: Slancne, morfogeneză, organe de simţ; Prof. Dr. V . Pa pilian; Sistem nervos Prof. Dr. V . Pâpifiân şi Docent Dr. C. C. Velluda. Muşchii şi articulaţiile s'au studiat în cadrul lucrărilor practice în sălile de disecţie. O tarte din cursurile teoretice s'au făcut sub formă de coloquiu. Studenţii, anunţaţi din vreme, veneau pregătiţi, cu materia ce urma a se discuta. iCiu modul acesta cele mai grele chestiuni erau desbătute pe larg, facilitându-se înţelegerea lor. a 15. Institutul de anatomie patologică Director: Prof. titular: Dr. Titu Vasiliu. Şef de lucrări: Dr. Rubin Popa. Asistenţi: Dr. Valentina Dahnovici, Dr. Petru Radu. Preparatori: Dr. Dorin Ionescu (până la 31 Martie 1936), Dr. Âugustin Mureşanu, Dr. Ioan Roman (dela 1. IV. 1936). Preparator tehnic: Iosif Biro. Intendent: Ioan Dicu. 83 Custozi: .Dionisie Biro, Ioan Ciutac. Laboranţi: JElisabeta Biro, Leontina fCiutac, Vasile P o povici. Mecanic: Dionisie Kolozsvâri. In acest an şcolar activitatea didactică a fost dublă, căci datorită modificării regulamentului de studii al Facultăţii noastre, studiul Anatomiei Patologice a trecut din anul I V în anul al IlI-lea, reducându-se dela 3 la 2 semestre. S'a fă cut astfel instrucţia materiei cu 2 serii de studenţi: anul I I I şi IV. Dat fiind marele număr ule studenţi, învăţământul, deşi acelaşi, n'a putut fi făcut împreună, ci separat cu fiecare an: anul IV avea de "8 ori pe săptămână câte 3 ore, după masă, iar anul I I I acelaşi număr de ore, însă înainte de masă. Ga metodă-de studiu s'a menţinut cea practică activă '{Vezi anuarul 1934—35, pg. 156). Ea consistă în reducerea, pe cât posibil, a predării teoretice a materiei şi înlocuirea ei cu demcmstraţiuni practice, obligând în acelaş timp pe studenţi ca să pregătească anticipat materia demonstraţiei următoare, •care se făceau chiar de către studenţi, profesorul adăugând completările necesare şi clarificând noţiunile mai dificile. Studenţii au mâi fošt împărţiţi fiecare în câte trei serii, câte 40—50 *de studenţi, fiecare serie făcând câte o şedinţă de 3 ore pe săptămână, jumătate 'din această -şedinţă fiind ocupată de demonstraţiuni microscopice şi jumătate de cele macroscopice. In felul acesta au fost demonstrate şi explicate studen ţilor, de către profesor, ajutat de personalul auxiliar, princi palele capitole din patologie, adăugându-se şi studiul Haematologiei şi âl Parasîtdlogiei. Pentru a suplini lipsa de manuale didactice, s'a instituit TUI seminar 'benevol, sub conducerea asistentului Dr. P e t r u Radu, la care studenţii, pe baza unui manual recomandat, îşi pregăteau lecţiunile viitoare. Iar pentru putea controla zelul "şi activitatea fiecărui student, ei au fost supuşi la multiple co locvii, orale şi în scris; media notelor obţinute ia aceste co locvii constituîind aprecierea activităţii studentului respectiv. Institutul este în acelaşi timp şi sediul Serviciului de Pro sectură a Clinicilor şi a Spitalelor din Ardeal a Ministerului Sănătăţii. Au fost făcute în cursul anului trecut pentru aceste Ihstituţir шг număr ае~-2Ш autopsii,. 1259^d£:Wpsii{şt05eerie de examinări baceriologice ş; serolbgiete. Tirebuie, deasemenea menţionat faptul că fiecare autopsie se prezintă ca o preble*mă de rezolvat, care cere cercetări compliiaentare; bacterio logice şi serologice, chimice şi mai ales histopatologice. Re zultatul acestor cercetări este dat, în cazurile mai deosebite, în Comunicările făcute de personalul Institutului la Societă ţile medicale şi în special la Reuniunea Anatomică, aceasta din urmă fiind' de specialitate, având sediul în Institut, fiind creată şi condusă de Directorul Institutului. Reuniunea a ţi nut în anul acesta un număr de. 1Q şedinţe, făcându-se 42 co municări. 16. Institutul medice-Iegal. Director: Prof.. Dr. Mîhail KernBach. Şef de lucrări: Dr. Coriolan iCotuţiu. Asistent: Dr. Vasile Hurghişiu., Preparator: Anton: Rişcuţia. Custode: Dionisie Crăciun., Laborant: Constantin Olteanu: S'a predat întreaga materie a Medicinei Legale, conform programul analitic, studenţilor din anul" VF. Anul acesta s'a predat materia de medicină legală penală în conformitate cu Codul Penal Regele Carol II. S'a insistat mai mult asupra intoxicaţiilor şi dentologiei şi legislaţiei pro fesionale, conţinutul cărţii: Hotarul tradiţional şi legal al pro fesiunii medicale. La capitolul traumatologiei s'a insistat în mod deosebit asupra legăturii dintre medicina legală şi cele lalte specialităţi medicale. Noţiunile practice de patologie ge nerală şi anatomei patologică au fost reînprospătate cu aceas tă ocazie. Studenţii au fost supuşi la trei colocvii repetate scrise şi orale şi la examenul de fine de an s'a constatat că materia a fost mai bine posedată ca în anii precedenţi. Director: "Prof. angajat си сопЫаШЪг. Pieme tThamas. de lucrări: J>r. ЈЛеПа Mafteiu. Asistentă: Dr. JMaria Bulgariu. Pnepapatori: J>r. £са1бйна iCâtmân şi iDr. Traian JDin«ulescu. JLaborant: .Nicolae Mocan. yQm de serviciu: Ioan TSadiu. S'au .ţintit cursuri şi lucrări practice cu studenţii în "Me dicină anul I I I confofcm regulamentului, ti'atându-se capitalele publicate în Anuarele precedente. ÎS. Institutul de fiziologie. Director-Profesor suplinitor: Prof. I . Ђгадош. ((titularul catedrei de Istologoie şi Embriologie). !Şef de lucrări: Dr. Grigore Benetato. -Asistenţi: Romul Opreanu, Dr. Oprişiu Cornel. Preparatori: .Nicolae Munteanu, Юг. Ioan Birău. Preparator tehnic: Teodor Ghiorghiu. Custode: Simian Pop. Laboranţi: Vasile Hurdubaia, Ioan Dopş*.. 1. Curs de Fiziologie pentru studenţii în medicină anul I ;şi II, în număr de 357. S'au ţinut următoarele prelegeri, demonstraţii şi lucrări: Anul I. a) 19 lecţiuni, în total 28 ore. Obiectul: Ъ) Fiziolo gie generală şi digestie, c) 17 şedinţe de lucrări practice, total 42 ore. d) Un colocviu verbal. ft-nul П. a) 43 lecţiuni, total 64 ore. Obiectul: b) Funcţiânile de nutriţie "(generalităţi, metabolimul energetic şi mate* rial, circulaţia, respiraţia), corelaţiunile (secreţie internă, reproducţiunea şl creşterea, mişcarea, nutriţia, funcţiunea sis temului nervos). C) 37 şeflinţe de lucrări practice, total 138 ore. d) 11 demonstraţii, total 32 ore. e) 2 colocvii verbale şi scrise. 2. Curs elementar de nutriţie şi igienă alimentară, 16 lec ţiuni, total 16 ore cu elevele dela Institutul Surorilor de î)crdfire. 86 19. Laboratorul de fizică, medicali. Director: Conferenţiar Dr.. N. Bărbulescu.. Preparator: Mihail Eduard Pamfil. Servitor: Ioan Oroianu până la 1 Oct. 1935; Măria Hurdubaia dela 1 Oct. 1935. Curs de fizică medicală audiat de studenţii anului I , îm număr de 156. S'au ţinut 46 lecţii de câte 1 oră şi 1 oră jum. şi 4 colocvii de câte 1 oră. Materia tratată a fost cea indicată în anii precedenţi. S'au ţinut 20 şedinţe đe demonstraţiuni de câte 2 ore,, sub conducerea D-lui preparator M. E Pamfil.. 20. Institutul de radiologie. Director: Prof. Dr. Dimitrie Negru. Asistent: Dr. Constantin Berariu. Preparatori: Dr. Viorel Rusu şi Drd. Traian Vasculescu. Electrician-constructor: Rudolf Stransky. Desenator-fotograf: Ana Stransky. Laborant: Onofrei Vântu. Infirmiere: Rozalia Simon, Elisabeta Elecheş. Fochist: Maxim Stretea. Curs teoretic: (Prof. Dr. Dimitrie Negru), 2 ore curs şi 2* ore lucrări săptămânal cu studenţii din anul V . Razele Rontgen şi proprietăţile lor, Radiodiagnosticul afecţiunilor plămâ nilor, tracheei, bronchiilor, pleurei mediastinuliii, diafragmului, inimei, esofagului, stomacului, intestinului subţire şi grosNoţiuni generale de radioterapie. Lucrările practice: (Dr. Constantin Berariu, asistent). De monstraţiuni asupra curenţilor electrici şi aparatelor de ra ze Rontgen. Tehnica radioscopiei şi radiografiei: sistemul osos normal, patologie osoasă (fracturi, tuberculoza osoasă, osteomielită, sifilisul osos, anomalii osoase). Articulaţiunile. 31. Biologie generală. Curs predat de Prof. E. G. Răcoviţă, directorul Institu tului de Speologie, pentru studenţii în medicină anul I. Materiile tratate sunt cele enumerate în Anuarele prece dente pe anii şcolari 1931—32, p. 145". ŞL 1932—33; p. 114, cu oarecare modificări şi adaosuri". INSTITUTUL PASTEUR. Personal administrativ şi de serviciu, comun pentru cele cinci institute din clădirea Inst. Pasteur (patologie g-lă, biochimie, igienă, balneologie şi bacteriologie). Administrator: Vasile Botha. Desenator-fotograf: Ecaterina Tomşa. Dactilografă: Elisabeta Radius. Mecanic: Francisc Lâszlo. Fochist: Vâsc Pavel pana la 31. I I I . 1936; Gheorghe Merlaş dela 1. IV. 1934. Portar: Nicolae Căian. Servitori: Vasile Lup, Alexandru Mescşan, Alexandru Rozsnyai, Ileana Moldovan, Gavrilă Toader (până la 31. I I I . 1936), Ileana Deaj, Viorica Tarţia, Ioan Caila (dela 1. IV. 1936). 33. înştiinţai de igienă şi igienă socială. Director: Prof. titular Dr. Iuliu Moldovan. Şef de lucrări: Dr. Titu Turcu. Asistenţi: Dr. Ovidiu Comşa, Dr. Făcăoaru Iordache. Preparatori: Dr. Petre David, (până la 30 Iunie 1936), Dr. Ilie Ardelean, Dr. Vasile Lustrea (dela 1 Iulie 1936). Preparator tehnic: Carol Ivanek. Laboranţi: Pavel Barciuc, Gavrilă Morar. Servitori: Carolina Lup, Anica Alexandru. Cursul de igienă şi igienă socială s'a predat studenţilor din anii V şi VI Med., câte 3 ore cursuri şi 4 ore lucrări prac tice săptămânal, separat pentru fiecare an. Cursurile pentru anul VI Med., au fost făcute de dl. Prof. Dr. Iuliu Moldovan, iar pentru anul V, de dl. agregat Dr. Zolog, conform aprobării Consiliului Facultăţii. Materialul tratat la cursuri şi lucrări, este acelaşi ca şi în anul şcolar 1934—35. 88 аз. Institutul de patologie generali şi experimentală. Director: Prof. titular Dr. Botez Mihail. Şef de lucrări: Dr. Arsilia Aleman. Asistenţi: Dr. Eugenia Maho-Botez, Dr. Virgil Raduleţ (până la 30. IV. 1936), Dr. Nicolae Bumbăcescu (dela 1. VIL 1936). Preparatori: Dr. N. Bumbăcescu (pâna la 30. VI. 1936), Dr. Petru David (dela 1. VII. 1936), Dr. Eduard Mezincescu (dela 1. VIL 1936). Custode: Dr. Iancu Petrescu (1. III. 1935 — 30. IV. 1935). Laboranţi: Vasile Manciulea, Irimie Ţiplea. Oameni de serviciu: Măria Manciulea, Măria Cuibus, Ilie Rus. Cursul de Patologie generală şi experimentală, început la 6 Noemvrie 1935 cu o lecţiune de deschidere despre Biolo gie, Patologie şi Medicină, a continuat până la 28 Mai 1936. S'au făcut în total 44 lecţii şi 37 şedinţe de lucrări prac tice. Pe lângă acest curs făcut studenţilor anului al IV-lea, s'a mai făcut un curs de introducere în studiul Patologiei Generale, (10 lecţii), însoţit de lucrări practice (12 şedinţe), studenţilor din anul al II-lea. (21 Februarie—28 Mai). Chestiunile prezentate la curs şi lucrări sunt, cu mici mo dificări, cele publicate în anuarul din 1934—35. Institutul de Patologie Generală şi Experimentală a asi gurat zilnic, ca şi în trecut, prin personalul său sub condu cerea mea prepararea vaccinului antirabîc pentru Institutul Antirabic din Cluj. De asemenea ca şi în anii trecuţi, Institutul a asigurat exa minarea microscopică a creerilor animalelor suspecte de rabie, trimise pentru examinare. 31. Institutul de istologie şl embriologie Director: Prof. titular Ioan Drăgoiu. Şef de lucrări: Dr. Cornel Crişan. Asistenţi: Dr. Mihail GundîscK, Dr. Iosif Mihalca. Preparatori: Dr. Dumitru Pană, Dr. Iulian Găină (până la 31. III. 1936), Irina Zagony Ştefan, Bojin, (dela 1. IV. 1936). 89 Custode; Vasile Cinstea. Laboranţi: Valeria Gheleţuş, Ana Chira. Cursul de istologie şi embriologie se face în trei semestre; un semestru cu anul I şi două semestre cu anul al II-lea. Cu anul I s'au făcut în total 21 de lecţiuni de tehnică mi croscopică şi citologie, fiecare lecţiune fiind urmată de 2 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni. Cu anul al II-lea două semestre: Studiul ţesuturilor şi al organelor. Sau făcut în total 41 lecţiuni, fiecare lecţiune fiind urmată de 3 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni. S'a executat în acest an, ca şi în anii trecuţi, de către per sonalul ştiinţific al institutului, 160 colecţiuni complete de ţesuturi şi organe, adică în total 16.000 preparaţiuni micros copice cari au rămas în proprietatea studenţilor. 35. Institutul de bacteriologic Director: Prof. titular Dr. Vitold Baroni. Asistent: Dr. Elena Baroni. Preparator: Dr. Mitiţa Dumitrescu. Custode: Traian Toma (până la 30. V. 1936), Nicolae Buzgan (dela 1. V I . 1936). STau ţinut în timpul anului şcolar 42 de lecţii cu materia prevăzută în program. Cu cei 165 de studenţi ai anului I I I medicină, împărţiţi în 4 serii, s'au făcut cu fiecare serie, 8 lucrări practice, după cum urmează: 1. Sterilizare, aparate, medii de cultură; 2. Preparat nativ, coloraţia simplă, ultramicroscopi; 3. Insămânţări pe medii, coloraţia Gram: piogeni, pneumococi; 4. Coloraţia Gram: gonococi antrax din culturi şi organe. 5. Coloraţia Gram, coloraţia simplă, coloraţia Neisser la difterici; 6. Coloraţia Ziehl-Neelsen: bac. Koch, paratuberculoşi; 7. Coloraţia Giemsa: Malaria. 8. Coloraţia sporilor: tetanici, diferite coloraţii subtilis. 90 26. Institutul de balneologie şi fizioterapie. Director: Prof. titular Dr. Marius Sturza. Asistent: Dr. Eugen Morariu. Laborant: Iuliana Huber. S'au predat 2 ore teoretice pe săptmână şi 2 ore lucrări practice studenţilor din anul V . De 2 ori^ pe an s'a făcut cursuri cu proiecţiuni pentru a demonstra tehnica balneară şi hidroterapeutică care nu se poate demonstra în lucrări practice, în lipsă de instalaţiuni. Stagiu nu s'a putut face până acum, pentrucă lipseşte cu totul o instalaţiune potrivită în Institutul de balneologie şi fi zioterapie. S'au mai ţinut cursuri teoretice şi practice cu surorile de ocrotire, despre: tehnica hidroterapiei, în curs de 22 ore. 27. Institutul de farmacologie şi farmacognozie. Director: Prof. suplinitor Dr. Gheorghe Popoviciu. Şef de lucrări: Dr. Măria Georgescu. Preparator: Dr. Eugenia Băncilă. Preparator tehnic: Gheorghe Radulescu. Laborant: Alexandru Lungu. Cursurile de Farmacologie în anul 1935—36 nu s'au pre dat deoarece în urma modificării programului, materia a fost trecută în anul IV de medicină. 28. Laboratorul de chimie medicală. Director: Agregat Dr. S. Secăreanu. Ca şi în anul precedent, în primul semestru s'a insistat asupra principiilor generale ale chimiei ca şi asupra capito lului anorganic respectiv. Acest studiu a apărut deja litogra fiat subt forma unor „Note de Curs" alcătuite de către Dl. F. Borş, preparator-ajutor. In semestrul al doilea s'a studiat în linii generale chimia organică, insistând în special asupra chestiunilor strâns legate de biologie şi medicină. 9b Lucrări practice: 1. Analiza calitativă anorganică: reeunoaşteiea aniionilorşi cationilor curenţi. 2. Analiza cantitativă volumetrică: alcalimetrie oxidime— trie şi iodometrie. r 89. Farmacia Clinicilor. Director: Prof. Dr. Constantin Urecbia. Şef farmacist: Dr. Aurel Russu. Şef de lucrări: Dr. Ioan Manta. Asistenţi: Aurelia Buzescu-Lupaş, Măria Simon, I. Lupaş_ Preparatori: Iulia Abrudan, Măria Popescu, Elena ERussu. Preparatori ajut.: Victoria Ciocănelea, Mihail Peter jun_ Lucreţia Penteher, Matilda Peter Valentini, Virgil Lupea. Mecanic-şef: Mihail Peter sen. Fochist: George Cadar. Custode: Ştefan Gebefughi. Portar: Victor Oltean. Laborant: Alexandru Balint. Servitori: Gheorghe Vlas, Petru Gal.. 1. In igienă. In baza art. 204 din legea sanitară şi de ocrotire s'a con tinuat şi în anul şcolar 1935—36 cursul de specializare în Igienă, organizat de Facultatea de Medicină şi Farmacie, la Institutul de Igienă şi Igienă socială de sub conducerea dlui Prof. Dr. I. Moldovan. Au fost admişi la acest curs 17 candi daţi. Lecţiunile şi lucrările practice ca şi staţiile clinice re glementare au început la 9 Nov. 1935 şi au durat până la 15 Iunie 1936, urmând ca după terminarea stagiilor practice pe teren şi elaborarea tezei, candidaţii să treacă în toamnă exa menul de specialitate. Materialul propus este acelaşi ca şi în anul şcolar 1934-35. '{Vezi Anuarul din acel an, pag. 171). 3 In stomatologie. Programul acestor cursuri s'a publicat la capitolul Cli nicii Stomatologice (pag. 78). 3. Diagnosticul şi tratamentul tuberculozei pulmo nare a adultul oi. Curs de perfecţionare organizai de clinica medicală, în colaborare cu Institutul de radiologie, clinica chirurgicală şi oto-rino-laringologică, pentru medici practicieni şi absolvenţi între 21 Septembrie şi 3 Octombrie 1936. cu următorul pro gram: 1. Prof. Dr. I. Haţieganu, Lecţiune de deschidere: Medi cul practician şi tuberculoza (amfiteatrul clinicii medicale). 2. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică, (cu prezentări ш de. bolnavi^ despre tuberculoza fibrocazeoasă incipientă (secţia de hol* рикш, ar clinicii-, medi). 3t Dr. C. Berariu: Teclmica examenului radiologie al to racelui şi imaginea toracică normală (Inst. de radiologie). 4. Dec. Dr. L. Daniello: Principalele forme clinice ale tu berculozei adultului: a): Tuberculozele pulmonare acute (amfiteatrul clinicii medicale); 5. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică despre tubercu lozele lobare şi periscizurale (secţia de boli pulmonare a cli nicii med;). 6. Dr. C. Berariu: Teclmica Dispensarului antituberculos (Dispensarul Soc. profil'. Tub. Str. Babeş 7). 7. Doc. Dr. L. Daniello: Principalele forme clinice ale tu berculozei adultului: b) Tuberculozele cronice. 8. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică despre granulii (secţia de boli pulm. a clinicii medicale). 9. Dr. C. Berariu: Imaginile patologice elementare ale aparatului respirator (Inst. de Radiologie). 10. Doc. Dr. L. Daniello: Diagnosticul precoce al tubercu lozei pulmonare. a) valoarea semnelor funcţionale şi stetacustice (Amfi teatru! clinicii med.). 11. Doc. Dr. L. Daniello: Şedinţă practică de pneumoto race (secţia de boli pulm.). 12. Dr. C. Berariu: Aspectele radiologice ale tuberculozei pulmonare Г. (Inst. de radioTogie). 13. Doc. Dr. L. Daniello: Diagnosticul precoce al tubercu lozei pulmonare: b) valoarea examenului radiologie şi de laborator. 14. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică despre caverna tuberculoasă (secţia de boli pulm. a clin. med.). 15. Prof. Dr. G. Buzoianu: Tuberculoza! laringelui: etiologie, frecventă, patogenie, simptome, semnificaţie prognostică (amfiteatrul clinicii medicale). Ж Prof. Dr. I. Haţieganu: Tuberculoza intestinală. 17. Doc. Dr. L. Daniello: Şedinţă practică de oleotorace şi spălătură pleurală (secţia de Holi pulmonare). 18. Dr. C. Berariu: Aspectele radiologice ale tuberculozei pulmonare II. (Inst. de radiologie). 1 19. Doc. Dr. L. Daniello: Principiile generale ale trata mentului tuberculozei (amfiteatrul clinicii med.). 20. Vizitarea sanatorului-spital dela Săvădisla, j . Cluj şi a dispensarelor rurale ale plasei sanitare model Gilău. 21. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică despre sclero zele tuberculoase. 22. Dr. C. Berariu.: Technioa Dispensarului antituberculos. 23. Prof. Dr. I. Haţieganu: Poliserosita tuberculoasă. 24. Doc. Dr. L. Daniello: Şedinţă practică de pneumoto race. 25. Prof. Dr. G. Buzoianu: Tratamentul laringitei tubercu loase (amfiteatrul clinicii medicale). 26. Doc. Dr. L. Daniello: Pneumotoraxul: mod de acţiune, •indicaţii, contraindicaţii, complicaţii. 27. Doc. Dr. L. Daniello: Demonstraţie de pleuroscopie şi rezecţie de aderenţe. 28. Doc. Dr. L. Daniello: Pneumotorace bilateral, oleotorax, intervenţia lui Jacobaeus. 29. Şedinţă practică de pneumotorace. 30. Doc. Dr. L. Daniello: Frenicectomia şi toracoplastia: indicaţii, rezultate. 31. Demonstraţie de îrenîcectomie şi toracoplastie (la cli nica chirurgicală). 32. Doc. Dr. L. Daniello: Principiile profilaxiei sociale ale tuberculozei. 33. Dr. P. Sichel: Technica analizelor curente de labora tor utilizate în diagnosticul tuberculozei. 34. Vizita Dispensarului studenţesc şi altor instituţii. 4. A l 3-lea curs de perfecţionare organizat de către „Asociaţia Docenţilor Universitari dela Facultatea de Medicină din C l u j . „Asociaţia docenţilor universitari dela Facultatea de me dicină din Cluj", sub conducerea D-lui Dr. Axente Iancu, ca preşedinte şi Docent Dr. I. Gavrilă, ca secretar general în cadrul Facultăţii şi sub patronajul Dlui decan Prof. Dr. Mihail, a organizat un curs de perfecţionare medicală pe seama medicilor din ţară, despre: „Actualităţi în diagnosticul şi tera peutica clinică", la 5—17 Octomvrie 1936, conform progra mului publicat în continuare. 95 Au participat la aceste cursuri un număr de 63_medici din toate părţile ţării precum şi un număr însemnat de me dici locali. Programul cursurilor a fost următorul: 5. Octomvrie: 10—11 Prof. Dr. Iuliu Haţieganu: Diagnosticul şi trata mentul diareelor. . -•• 11—12 Prof. Dr. C. Grigoriu: Perforaţiile şi rupturile uterine (etiologie, diagnostic şi tratament). 12—1 Prof. Dr. I. Goia: Tratamentul ulcerului gastric şi duodenal. 5—6 Prof. Dr. I. Gavrilă: Evoluţia scarlatinei la Gluj in raport cu vaccinările anti-scarlatinoase şi tratamentul ei. 6—7 Prof. Dr. A. Pop: Vitaminele în tratamentul plăgilor. 6 Octomvrie: 8—10 Demonstraţiuni practice de laborator (tehnica me tabolismului bazai, interpretarea rezultatelor, examenul ureei sanghine, etc.) de: Docent Dr. I. Gavrilă. 10—11 Prof. Dr. D. Michail: Probleme de actualitate în patologia oculară. 11—12 Docent Dr. A. Iancu: Pseudo-debilitatea congeni tală ca factor de mortalitate infantilă (Clinica Ginecologică). 5—Î6 Docent Dr. I. Voicu: Graba şi expectaţiunea în ob stetrică. 6—7 Prof Dr. E. Ţeposu: Diureza ca mijloc de explorare şi terapie în urologie. 7 Octomvrie: 8—10 Demonstraţiuni practice din domeniul oftalmolo giei de: Prof. Dr. D. Michail, Docent Dr. P. Vancea şi Dr. L. Rusu. 10—11 Prof. Dr. C. Tătaru: Probleme noui în tratamentul sifilisului. 11—12 Docent Dr. P. Vancea: Starea actuală în tratamen tul glaucomului. 5—16 Prof. Dr. G. Buzoianu: Inciziunile timpanului (timpanotimiile, indicaţii, rezultate mediate şi tardive). 66 6—7 Docent Dr. Т. Popovici: Când şi cum să recoman dăm intervenţmnea chirurgicală în afecţiunile ginecologice. 8 Octomvrie: 8—10 Demonstraţiuni practice din domeniul chirurgiei: de Prof. Dr. A. Pop şi Dr. C. Borza. 10—11 Prof. Dr. C. Tătaru: Probleme noui în tratamen tul sifilisului (continuare). 11—12 Docent Dr. M. Nichita: Cionsideraţiuni asupra pa tologiei discurilor vertebrale. 5—6 Prof. Dr. C. Urechea: Traumatisme craniene. 6—7 Prof. Dr. C. Popovici: Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor digestive ale copiilor. 7— Demonstraţiuni practice de bolnavi şi de laborator la Clinica Infantilă: de Dr. V. Munteanu. 9 Octomvrie: 8—10 Demonstraţiuni practice din domeniul dermatolo giei şi sifilografiei: de Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. L. Pop şi Dr. Cirlea. 10—11 Docent Dr. L. Danielo: Problema granulei cronice. 11—12 Prof. Dr. I. Aleman: Ciomplicaţiunile locale şi ge nerale ale cariei dentare. 5—6 Prof. Dr. D. Negru: Demonstrări de filme despre ca zuri mai dificile de Rontgen-diagnostic. 6—14% Docent Dr. C. Veluda: Consideraţiuni anatomofiziologice asupra sistemului vegetativ în raport cu o tera peutică raţională a lui. 10 Octomvrie: 8—10 Demonstraţiuni practice asupra lichidului cefalorachidian şi alte probleme din Clinica Psihiatrică de Dna Dr. Retezeanu. 10—11 Prof. Dr. 1. Minea: Patogenia şi tratamentul sifi lisului nervos. 11—12 Dr. L. Dragomir: Pireto-terapia în bolile mintale. 5*—6 Docent Dr. A. lancu: Encefalitele post-infecţioase la copii. 6—7 Docent. Dr. L. Pop (Galaţi): Tratamentul tumorilor mediastinale (Institutul de radiologie). 97 In 11 Oct. înainte de masă s'a vizitat spitalul de ortope die din localitate sub conducerea Dlui Director Dr. Rădulescu, după masă s'a vizitat plasa sanitară model din Gilău, de sub conducerea Dlui Dr. Prodan. 12 Octomvrie: 8—10 Demonstraţiuni practice din domeniul neurologiei de Dr. Teofil Dragomir, D. Keusch, Dr. Dama, Dr. Lăcătuş. 10—11 Prof. Dr. C. Urechia: Funcţiunile glandei supra renale. — 11—12 Dr. Teofil Dragomir: Tratamente mai noui în afecţiunile sistemului nervos. б—6 Docent Dr. V. Cimoca: Micozele cutanate şi mijloa cele noastre de luptă pentru suprimarea lor. 6—77г Dr. M. Hăngănuţ: Diagnosticul radiologie al afec ţiunilor gastro-duodenale cu demonstraţiuni de filme. 13 Octomvrie: 8—10 Demonstraţii de bolnavi cu afecţiuni medicale: de Prof. Dr. I. Haţieganu. 10—11 Prof. Dr. E. Ţeposu: Ipertrofia de prostată şi tratametul ei. 11—12 Docent Dr. P. Vancea: Importanţa terapeuticei ge nerale în tratamentul boalelor de ochi. 12—1 Prof. Dr. M. Sturza: Tratamentul hidro-mineral al afecţiunilor hepato-biliare (Oinica Medicală). 5—6 Prof. Dr. C. Retezeanu: Cum s'a născut şi evoluat psihanaliza. 6—7 Prof. Dr. C. Popovici: Afecţiunile respiratorii ale copiilor. 7 Demonstraţii practice de bolnavi şi de laborator la Cli nica Infantilă: de Dr. Avrămoiu şi Dna Dr. Cirlea. Ih Octomvrie: 8—10 Demonstraţii practice din domeniu oto-rino-laringologiei: Prof. Dr. С Buzoianu. 10—11 Prof. Dr. 1. Aleman: Radiografia în stomatologie. 11—12 Prof. Dr. V. Bologa: Dela medicina veche la cea a viitorului (Clinica Dermatologică). ANUARUL 1935/36 1 98 11—1 Dr. А. Мода: Tulburările circulaţiei coronariene şi tratamentul lor. 5—6 Prof. Dr. M. Kembach: Certificatul medical şi sanc ţiunile după noul Cod Penal. 6—7 Docent D. V. Cimoca: Piodermiile şi combaterea lor. 15 Octomvrie: &—Q Instrumentar şi măsuri terapeutice în urologie de: Dr. I. Damcico. 9—10 Demonstraţiuni de bolnavi cu afecţiuni medicale de: Prof. Dr. 1 Goia. 10—11 Prof. Dr. C. Grigoriu: Demonstraţiuni practice din domeniul ginecologiei. 11—12 Docent Dr. Konradi: Valoarea reacţiilor serologice în diagnosticul şi tratamentul blenoragiei. 5—6 Docent Dr. L. Daniello: Freniceetotmia şi rezultatele ei tardive. 6—7 Doc. Dr. M. Nichita: Artritele şi osteoartritele cro nice, »etuberculoase ale şoldului. 16 Octomvrie: 8—9 Demonstraţiuni practice din domeniul obstetricei de Dr. Căprioară. 9—10 Doc. Dr. I, Voicu: Intervenţiuaa obsteiricale l faatoBi. 10—11 Dr. G. Purge: Diagnosticul şi tratamentul tulbură rilor funcţionale ale ovarului. 11—12 Prof. Dr. M. Kembach: Perforaţiile uterijie џ res ponsabilitatea medicilor în noul Ciod Penal. 5—6 Doc. Dr. C. Stanca: Afecţiunile colului şi tratamen tul lor {institutul de Cancer). 6—7 Doc. Dr. Stanca: Intoxicaţiuni fiziologice cu privire specială la iperemeza gravidică. 7 Demonstraţiuni practice de radiunit-terapie şi Rontgen-terapie la Institutul de Cancer, de: Doc Dr. C. Stanca şi Dr. L. Pop. a 17 Octomvrie: 8—9 Prof. Dr. G. Popovici: Cauzele şi combaterea morta lităţii precoce. 99 V9—10 Ђ г . "2. Ћаг-za: 10—11 Erqţ. 'Tratamentul :cafbuncului. Dr. G. Buzoianu: Sindromul adenoidian in jpractica .medicală. 11—12 D o c e n t Dr. I. G a v r i l ă : Noui probleme în trata mentul cdiăbetuliii. In 17 Octomvrie după masă, începând cu ora 4 vizitarea instituţiilor sanitare şi A e .ocrotire .din Ouj. D) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICA. ] . Clinica chirurgicală. a) Lucrările şi comunicările Directorului Clinicei. Prof.. Dr. Al. Pop: 1. Panlosolul în tratamentul plăgilor supurate.. Clujul Me dical No. 5—1935. pag. 267. 2. Incizia supracostală în operaţiunile pe splină şi cardia. (In colaborare cu Dr. E. Safta). Rev, de Chir. No. 3—4 1935.. pag. 17—21. 3. Suferinţele post operatorii în afecţiunile hepato-biliare. Conf. la cursul de perfecţionare în Balneologie. Sovata 9. XI. 1935. 4. Consideraţiuni clinice şi terapeutice asupra chistului' hidatic pulmonar (în colaborare cu Dr. E. Mureşan şi Dr. A . Nana). Rev. de Chir. No. 5—6 1935. pag. 1—12. 5. Un caz de diabet traumatic. (In colaborare cu Dr. C. Cotuţiu). Soc. şt. med. Cluj, 30. XI. 1935. 6. Sânii chistici. (In colaborare cu Prof. C. Angelescu şi C. Ghiţescu). Raport la cel de al VI-lea Congres- de chirurgie naţional. Bucureşti 18. XII. 1935. Rev. de Chir. No. 9—12 1935. 7. Un nou procedeu în tratamentul chirurgical al hidrocelului şi al chistului cordonului spermatic. Rev.. de Chir. No. 9—12 1935. pag. 18—20. 8. Luxaţia traumatică a cubitului în legătură cu un caz personal. (In colaborare cu Doc. Dr. M. Nichita şi Dr. R. Puşcariu). Com. Soc. şt. med. 8. II. 1936. 9. Consideraiiuni asupra alor patru cazuri recente de toracoplastie, (în colaborare cu Doc. Dr. Daniello) Com. Soc. şt. med. 7. III. 1936. 10. Ulcer peptîc jejunal după rezecţie Finsterer, operat şi vindecat. (In colaborare cu Dr. Nana Aurel). Com. Soc. ştmed. 23. V. 1936. 101 Ъ) Lucrările şi comunicările colaboratorilor: 1. Dr. I. Mureşan (şef de lucrări până la 1 Mai 1936): Tratamentul plăgilor. Conf. la .Ciursul de perfecţionarea me dicilor. Cluj. 5. VII. 1935. 2. Dr. I. Mureşan (în colaborare cu Dr. E. Safta): Limfogranulomatoză cervico-mediastinală evoluând sub tabloul cli nic al unei guşe maligne. Clujul Medical No. 12. 1935. pg. 642 3. Dr. I. Mureşan: (In colaborare cu Dr. P. Bruda): Dis tracţie cicatricială tardivă a coledocului după cholecistectomanie. Corn. Soc. şt. med. 3. III. 1936. 4. Dr. I. Mureşan (în colaborare cu Dr. iR. Puşcariu): Contribuţiuni la aşezarea firului fără sfârşit în tratamentul stricturilor cicatriciale ale esofagului. Oujul Medical No. 4 1936. pag. 211. 5. Dr. Zeno Şt. Borza: Curs de „primul ajutor" ţinut în văţătoarelor rurale la 13 Iulie şi 3 August 1935 în cadrul cur surilor medicale organizate de Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. 6. Dr. Zeno Şt. Borza (în colaborare cu Dr.) E. Safta): Cazuri de apendicită traumatică. Com. Soc. şt. med. 14. X I I . 1935. 7. Dr. Zeno Şt. Borza (în colaborare cu Dr. E. Safta): Contribuţiuni la studiul apendicitei traumatice. Clujul Medi cal. Martie 1936. 8. Dr. Zeno Şt. Borza: Peritonită blocată tardivă după gastro-entero-anastomoză antecolică anterioară cu anastomoză Braun. Com. Sec. şt. med. 25. IV. 1936. 9. Dr. E. Safta: Apendicita şi tbc. ileo-cecală. Clujul Me dical No. 5 1935. pag. 250. 10. Dr. E. Safta: Anestezia locală combinată cu dilaudid scopolamin. Clujul Medical No. 11 1935. pag. 590. 11. Doc. Dr. M. Nichita (în colaborare cu Dr. I. Prăgoi): Un caz de maladie osteogenică (exostoze osteogenice multiple) cu deviaţiuni şi deformaţiuni multiple. Bul. Primului Congres Naţional de Radiologie pag. 5—7. 12. Dr. I. Prăgoi: Bilograful Egger în explorarea radiologică a veziculei biliare. Rev. Clinica et Laboratorium No. 4—5 pag. 2—4. 13. Dr. I. Prăgoi: Un caz de luxaţie a semilunarului. Com. Soc. şt. med. 25. IV. 1936. 102 14. Dr. I. Prăgoi (îh colaborare cu Dr.. Popa Rubin şi D r . Stupariu): Tumorile mieloplaxe, în legătură cu un caz perso»nal în regiunea ischio-pubiană.. Rev, Cancerul No. 4 1935—36^ 15. Dr. I. Prăgoi: Luxaţţile semilunarului,. ClujuL Medical No. 4 pag. 218. 16. Dr. Puşcariu Radu:: Un nou ecartor în cnirurgie. Clu»~ jul Medical No. 5 1935. pag. 279. 17. Dr. A. Nana: Rezultatele terapeutice cu antiphlbgistinăi în tratamentul tromboflebitelbr post operatorii- Clujul Medi cal No. 4 pag. 248 Ш6* 18. Dr. C. GKeorghiu: Consideraţiuni asupra actualelor mijloace de granulaţiune a plăgilor. Clujul Medical No. 9 1935. 19. Dr. C. GEeorghiu: Un caz de chist hidatic suprascapuIar. Com. Soc. şt. med. Cluj la 9. V. 1936. 2. Clinica cailor urinai e. a) 1. Prof. Lucrări. Dr. E. Ţeposu et Dr. I. Danicico: Sur cinq cas d'ectopie renale congenitale diagnostiques par la pyelographie. Association francaise d'urologie. Octave 759—772. Avec 6 planches. 2. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. 1. Danicico: Doin, 1935 p. Consideraţiuni în legătură cu 162 cazuri de hipertrofie de prostată examinateistologie. Rev. Rom. de Orologie, An. II, No. 6 p. 509—518. 3. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. P. Bruda: Un nou caz de rinichi polichistic bilateral diagnosticat cu ajutorul urografiei.. Rev. Rom. de Urologie, 4. Dr. I. Danicico III. No. 1 Fehr. şi Dr. I. Popa: 1936 p. 3k—36. Vaccinarea regională, prin injecţiuni la poarta de intrare cu vaccin Ciantacuzino, în tratamentul complicaţiunilor blenoragiei, după Basset şi Poineloux. Rev. Rom. de Urologie, III, No. 1 Februarie 1936 p. 46—49. 5. Dr. I. Popa şi Dr. I. Bulbuca: Consideraţiuni asupra* uretrografiei în fistulele uretrale. R e v . R o m . de U r o l o g i e , III,. No. % 1936 p. 101—109, cu 7 figuri b) Comunicări. 1. Prof. Dr. Ё. Ţeposu radiografice. şi Dr. P. Bruda: Pielotomia pre lungită în tratamentul; calculbzei renale, în legătură" cu uni caz;. 1 103 o fetiţă de 10 ani, cu calcul coraliform. Soc. Ştiinţelor Med. 19. VIII. 1935. Clujul Medical No. 12 1935 pag. 650. 2. Dr. I. Popa: Uretrografia în fistulele şi stricturile uretrei cu prezentare de 5 cazuri. Soc. Ştiinţelor Med. 2. VIII. 1935. Clujul Med. No. 1 1936. p. 56. 3. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Bruda: Un caz de imagine falsă de calcul renal. Soc. şt. med. 11. Ian. 1935. Clu jul Med. No. 3 1936 p. 178—170. 4. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Bruda: Un caz de diverticol vezical la femee. Soc. şt. med. 11. Ian. 1936, Clujul Med. No. 3 1936 p. 179. 5. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico, Dr. Bruda şi Dr. Bulbuca: Importanţa examenului urologic complet în baciloza genitală, în legătură cu 2 cazuri de baciloză urogenitală recent operate. Soc. şt. med. 22 II. 1936. Clujul Med. No. 4 1936 p. 260—262. 6. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Bulbuca: Rezecţia nervului presacrat (operaţia Cotte), într'un caz de cistalgie bacilară. Soc. şt. med. 7 III. 1936. Clujul Medical No. 6 1936 pag. k22—h23. 7. Dr. I. Mureşanu, Dr. P. Bruda: Distracţia cicatricială tardivă a coledocului după cholecistectomie. Soc. şt. med. 7 IU. 1936. Clujul med. No. 6 р. Ш. 8. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Popa: Un caz de dilataţie chistică a porţiunii inferioare a ureterului din dreapta, diagnosticată prin urografie. Soc. şt. med. 21 III. 1936. Clujul Med. 1936. 9. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. Dancico şi Dr. I. Popa: Un caz de calculoză ureterală bilaterală, cu crize de anurie şi hiperazotemie. Soc. şt. med. 23 V. 1936. Clujul Med. 1936. 10. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Bruda: Un nou caz de ri nichi polichistic diagnosticat cu ajutorul urografiei. Al V-lea Congres Român de Urologie, 17 XII. 1935. 11. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Danicico: Consideraţiuni asupra 10 cazuri de diverticuli vezicali trataţi chirurgical. Al V-lea Congres Român de Urologie, 18 XII. 1935. 12. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Danicico: Consideraţiuni asupra 162 cazuri de hipertrofie de prostată examinate istologic. Al V-lea Congres Român de Urologie 18 XII. 1935. 104 13. Dr. Danicico şi Dr. I. Popa: Vaccinoterapia la poarta de intrare în blenoragia cronică şi complicaţiile blenoragice. Al V-lea Congres Român de Urologie 19 XII. 1935. c) Conferinţe. 1. Prof. Dr. E. Ţeposu: Medicina şi preocupările ei ac tuale. Extensiunea Universitară Cluj, Neombrie 1935. 2. Prof. Dr. E. Ţeposu: Orientările actuale ale medicinei „Astra" Sibiu. 3. Prof. Dr. E. Ţeposu: Tendinţele actuale în medicină „Astra" Braşov. 4. Prof. Dr. E. Ţeposu: Actualităţi medicale. Soc. stud. în med. 5. Prof. Dr. E. Ţeposu: Cuvântul de deschidere al celui de al V-lea Congres de Urologie. 15 XII. 1935. Rev. Rom. de Urologie an. II. 1935 pag. 572—579. d) Tezele de doctorat 1935—1936. 1. Popluca Mircea: Calculoza reno-ureterală. 2. Sbârcea Ioan: Turburările dinamismului căilor urina re superioare în graviditate. 3. Popa Silvia: Stricturile uretrale traumatice la bărbaţi. 4. Negreţu Florian: Tuberculoza capsulelor suprarenale în legătură cu tuberculoza renală. 5. Gheorghiu Teodora: Tumorile vezicei. 6. Virgil Armeana: Calculoza ureterală. 7. Panait Teodorescu: Traumatismele uretrei şi ale vezi cei urinare. e) Participări la Congres. 1. In luna Decembrie 1935 a avut loc cel de al V-lea Con gres Român de Chirurgie la Bucureşti, la care Dl Prof. Dr. E. Ţeposu a luat parte în calitate de reprezentant al Facultăţii de Medicină din Cluj, ca şi al Societăţii Ştiinţelor Medicale din Cluj, urând prosperitate şi bun succes lucrărilor congresului. 2, Tot în luna Decembrie 1935 a avut loc la Bucureşti cel de al V-lea Congres Român de Urologie, cu care ocazie, serbându-se a 25-a aniversare dela înfiinţarea Societăţii de Uro logic, s'a omagiat memoria primului ei preşedinte, memoria aceluia care a fost Herescu. Dl Prof. Ţeposu, ales Preşedinte al celui de al V-lea Congres de Urologie, în cadrul cuvântului 105 <de deschidere rostit cu această ocazie, asociază la această mare serbare, şi Facultatea de Medicină din (Gluj. Apoi în cadrul raportului principal — Dinamica căilor urinare superioare — raport susţinut de Prof. Hortolomei, Dr. Burghele, Dr. Zanne şi Dr. Streja, în şedinţa de discuţii a luat cuvântul şi Dl Prof. Ţeposu. Din serviciul Clinicei Urologice din Cluj s'au făcut în to tal patru comunicări, consemnate în capitolul comunicărilor. La Congres au participat din clinică Dl Prof. Ţeposu, în calitate 3e Preşedinte al celui de al V-lea Congres de Urologie, şi Dr. I. Danicico, în calitate de Secretar de şedinţă. 3. In luna Octombrie 1935, a avut loc cel de al XXXV-lea Congres al Asociaţiei franceze de Urologie, la care Prof. Ţe posu în colaborare cu Dr. I. Danicico, au prezentat lucrarea lor asupra 5 cazuri de ectopii renale congenitale, (Vezi capi tolul lucrărilor). 4. împreună cu dl Dr. Danicico, dl Prof. E. Ţeposu a mai luat parte şi la .Congresul de Urologie ţinut la Viena în Sep tembrie 1936, unde a făcut şi comunicări. f) Societăţi, distincţii şi călătorii de studii. Prof. Ţeposu a fost reaies Preşedinte al Societăţii Ştiinţe lor Medicale din Cluj, Dr. Danicico, secretar de şedinţă, iar Dr. Bruda, casier. Lucrarea: Prof. Ţeposu. Derivaţia urinelor în chirurgie, a fost premiată de Academia Română cu premiul Dr. Em. Riegler. Dr. I. Danicico în cursul Urnelor Septembrie şi Octombrie 1935 a întreprins călătorie de studii vizitând serviciile de Uro logie din Viena cu scopul de a studia noile progrese şi achi ziţii în materie de organizare a acestor servicii. 3 Clinica medicală. Prof. Dr. I. Haţieganu, Prof. Dr. I. Goia în colaborare cu Dr. M. Hângănuţ şi Dr. T. Spârchez: Tratat Elementar de Se miologie şi Patologie Medicală voi. II. 652 pag. Tip. „Cartea Românească" Cluj, 1936. Prof. Dr. I. Haţieganu, Doc. Dr. Daniello şi Dr. P. Radu: Contribuţie statistică la problema sporirii numerice a cance- 10© i ului pulmonar primitiv. Clujul Medical Cluj, anul XVII, 1936 Nr. 5 pag. 317—324. Prof. Dr. I. Haţieganu şi Dr. T. Spârchez: Consideraţiuni noi în tratamentul pelagrei. România Medicală Bucureşti anul XIV, 1936 Nr..8 pag. 109—110. Soc. Ştiinţ. Med. din Cluj. Şe dinţa din 25 I. 1936. Clujul Medical Ouj anul XVII, 1936, Nr. 3 pag. 180. Prof. Dr. 1. Haţieganu şi Dr. А. Мода: Algiile submamare la femei cu ipertensiune. Clujul Medical (Cluj) anul XVI, 1935,. Nr. 12, pag. 628-633. Prof. Dr. 1. Haţieganu şi Dr. А. Мода: Intoxicaţie acută cu sulfat de Taliu în scop de sinucidere. Clujul Medical ((GIuj),. anul XVII, 1936, Nr. 1, pag. 11—14. Prof. Dr. I. Goia: Valoarea examenului secreţiunii gastri ce în diagnosticul afecţiunilor stomacale. Clujul Medical, (Cluj) anul XVII, 1936, Nr. 5, pag. 331—338. Dr. M. Hăngănuţ: Explorarea radiologică a stomacului duodenului, intestinului, ficatului şi a vezicei biliare. In Tra tatul Elementar de Semiologie şi Patologie Med. Voi. II. al D-lor. Prof. I. Haţieganu-I. Goia. Cluj, 1936. Cartea Româ nească. Doc. Dr. Danielo şi Dr. Secarea: Două cazuri de colaps atelectatic acut al plămânului. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj şed. din 16 Nov. 1935. Clujul Medical, (Cluj) anul XVII, 1936, Nr. 1, pag. 50. Doc. Dr. Danielo, Dr. Sichet şi Dr. Iepure: Despre chistul dermoid al mediastinului în legătură cu un caz personal. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, Mai 1936. Doc. Dr. Daniello şi Prof. Dr. Al Pop: 4 cazuri de toracoplastie parţială. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, Aprilie 1936. Doc. Dr. Daniello şi Dr. Iepure: Explorarea radiologică a scizurilor interlobare. Rev. Sanitară Militară. 1936. Doc. Dr. Daniello: Rolul sanatoriilor în combaterea tu berculozei. România Med. 1936. Doc. Dr. I. Gavrilă: Difterie malignă complicată cu hemi plegie stg. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şedinţa 11 Mai 1935. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, pag. 359. Doc. Dr. I. Gavrilă: Contribuţiuni la tratamentul cu chi nină în bolile infecţioase acute. România Med. (Bucureşti, anul XIV, Nr. 10, 1936, pag. 141-142. № Doc. Dr. I. Gavrilă: Rugebla. Clinique et Laboratoriurnt (Ctej), anul' V, Щ Nr. 3^-4. Doc. Dr. I. Gavrilă: Diagnosticul şi tratamentul comei diabetice. Clujul Medical. (Cluj), anul XVI, 1935, Nr. 11, pag. 592^5*99. Doc. Dr. I. Gavrilă: Indicanemia în stare normală şi pato logică. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 19 Octomvrie 1935. Clujul Medical, Cluj, anul XVI, 1935, pag. 678—680. Doc. Dr. I. Gavrilă: Un caz de peritonită purulentă, streptococică în cursul unei scarlatine. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 11. I. 1936, Oujul Med. Cluj anul XVII, 1936, Nr. 3, pag. 176. Doc. Dr. Gavrilă: Cazuri de cărbune, forma cutanată cu. pustule maligne multiple. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 25 Ian. 1936, Clujul Medical. iQluj, anul XVII, 1936, Nr. 3, pag. 185. Doc. Dr. I. Gavrilă: Despre bolile infecto-contagioase. Trei conferinţe ţinute la cursurile medico-sanitare cu învăţătoa rele rurale, în Iulie 1935, organizate de Ministerul Sănătăţii şi Inst]-. Doc. Dr. Gavrilă: Un caz de nefrită acută hemoragică, survenită drept complicaţie într'un caz de erizipel. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 21 Mart. 1936. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 7, pag. 476. Doc. Dr. I. Gavrilă: Scarlatina puerperală. Conferinţă de punere Ia punct. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 3i Aprilie 1936. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, pag. 476-479. Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Mihaileanu: Indicanemia în ne frită. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 8, pag. 403-406. Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Olariu: Rugeolă complicată cu sindromul confuziei mintale. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed., 25 Mai 1935. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, pag. 450. Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Olariu: Un caz de scarlatina complicată cu coree. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 19 Aprilie 1935. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 7, pag. 390. Doc. Dr. Gavrilă şi Dr. Naghi: Un caz de scarlatina gravă septică cu flegmon amigdalian şi retrofaringean necesitând' Iracheotomie, vindecare. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din, 22' Febr. 1936. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 4 „ pag. 258. 108 Doc. Dr. Gavrilă şi Dr. Popa Pantea: Viteza de sedimen tare a globulelor roşii în câteva boli infecţioase acute. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 2, pag. 69—74. Doc. Dr. L Gavrilă şi Dr. Man: Un caz de crup primitiv intubat, tracheotomie sec, stenoză laringeană consecutivă, vindecarea. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 30 Nov. 1935. Clu jul Medical. Cluj, anul XVII 1936, Nr. 2, pag. 120—121. Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Popa Panetea: Un caz de nefrită scarlatinoasă gravă cu început eclamptic. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 16 Nov. 1935, Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 1, pag. 58. Doc. Dr. Gavrilă, Dr. Popa Pantea şi Dr. Olariu: Carac terele epidemiilor de scarlatină din Cluj în ultimii trei mi, 1933-34-35. .Clujul Medical. Cluj, anul XVII, Nr. 8, pag. 508—515. Dr. Spârchez: Tehnica propagandei culturale la sate. Con ferinţă ţinută la cursurile medico-sanitare cu învăţătoarele ru rale, în Iulie 1935, org. de Ministerul Sănătăţii şi Instrucţiunii. Dr. T. Spârchez: Gastroscopia, rectoscopia, părăsiţii intes tinali, în Tratatul Elementar de Semiol. şi Pat. Med. Voi. I I . al D-lor Prof. Haţieganu—Goia, Cluj, 1936. Cartea Rom. Dr. T. Spârchez şi Dr. А. Мода: Semne clinice şi electroradiografice în intoxicaţia cu oleandru. Clujul Med. anul XVII, Nr. 4, 1936, pag. 215-218. Dr. T. Spârchez şi Dr. I. Opreanu: Un caz de chist hidatic perforat în căile biliare. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 8 Febr. 1936. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 4. pag. 254—255. Dr. T. Spârchez şi Dr. I. Opreanu: Un caz de trichinoză, formă tifoidă. Soc. Ştiinţ. Med. şed. din 22 Febr. 1936. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 4, pag. 258-259. Dr. T. Spârchez şi Dr. E. Viciu: Cholecistite după operaţii xie apendicită. Mişcarea Med. Română. Craiova, 1935, Nr. 7-8. Dr. А. Мода: Sindrom spleno-anemic cu mielemie. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 8 Febr. 1936. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 4, pag. 255. Dr. А Мода: Asupra tratamentului cu digitală (Adigan) 'n insuficienţă circulatorii. Clujul Medical. Cluj, anul XVII 1936, Nr. 3, pag. 169—170. 109Dr. А. Мода: Sindrom a tipic de Adams-Stoks într'o di sociaţie a. v. cu extrasistole. Acţiunea chlorurei de calciu asu pra ritmului cardiac. Mişc. Med. Română. Craiova, Nr. 9—10, 1935. Dr. V. Rădule\: Un caz de pseudo-fistulă gastro-duodenală. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 11, pag. 587-590. Dr. V. Răduleţ: Un caz de chist hidatic pulmonar cu un aspect radiologie puţin obişnuit. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 12, pag. 654-655. Dr. I. Popescu: Metoda lui Fleuri şi Maque pentru doza rea zahărului în urină. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 12, pag. 654—655. Dr. I. M. Popescu: Consideraţiuni asupra galactozuriilor provocate pt. explorarea func^iunei glicopexice a ficatului. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 10, pag. 531—536. Dr. 1. M. Popescu: Consideraţiuni asupra explorării func ţiunii externe a ficatului. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 4, pag. 228-242. Dr. Mihăileanu, Dr. Mateescu şi Dr. Sichet: Considera ţiuni asupra icterelor hemolitice în legătură cu 2 cazuri splenectomizate. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 11, pag. 576—680. Dr. 1. Mihăileanu şi Dr. I. Graur: Consideraţiuni asupra unui caz de limfadenoză aleucemică cu tromboflebită, deter minări gastro-intestinale şi în sinusurile fronto-etmoidale. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 3, pag. 165-169. Dr. Mihăileanu şi Dr. Mateescu: Tratamentul cu „Piton" într'un caz de diabet insipid. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 2, pag. 114—116. Dr. C. Todea: Un caz atipic de chist hidatic pulmonar. Soc Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 23 Martie 1935, Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 7, pag. 328-329. Dr. C. Todea: Un caz de spondilită tifică. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 11 Ian. 1936, Clujul Medical. Cluj, anul XVII, . 1936, Nr. 3, pag. 178. Dr. C. Todea şi Dr. Foişoreanu: Contribuţiuni la trata mentul complicaţiilor secundare în tbc. pulm. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 12, pag. 655-657. M10 Dr. Р. Chiper, Ђг. Secărsa §i Dr. Bumbăcescu: Rezultate imediate şi tardive după frenicectomie în tbc. pulm. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. ,8, pag. 500—502. Dr. Degan şi Dr. P. Sichet: Un caz de septicemie gopeeocică prin plagă cutanată. Oujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 1, pag. 20-i28. Dr. Degan şi Dr. Todea: Chist hidatic pulm. cu aspect ra• diologic atipic. Clujul Medical Craj, anul XVII, 1936, Nr. 1, pag. 31—32. Dr. P. Sichet: Un caz de Panmieloftiză. Studiu clinic şi anatomic. Clujul Medical. Chij, amil XVII, 1936, Nr. 1. pag. 16—20. Dr. P. Sichet şi Dr. 'N. Bumbăcescu: Un caz de septicemie cronică colibacilară cr. în legătură cu stricturi uretrali. Clu jul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 9, pag. 475—478. Dr. P. Sichet, Dr. Bumbăcescu şi Dr. Preotesoiu:, Chist hidatic al splinei supurat şi perforat în stomac. Clujul Medi cal. Cluj, anul XVn, 1936, Nr. 3, pag. 160—165. Teze de doctorat. Dr. David Gheorghe: Valoarea diagnostică a examinării secreţiei şi chimismului gastric în cancerul stomacal. Teză în 'medicină 1935. Cluj, Tipogr. "Transilvania. Dr. Popa Pantea: Viteza de sedimentare a globulelor ro şii în bolile irifeeţioase acute. Teza în med. Cluj, 1935. Cartea Româneasca. Dr. MMvşan: Turburaril« cardiovasculare îft boala lui Basedow şi tratamentul lor. Teză în med. 1D36, Carîea Шот. Participări la congrese. Dl. Prof. ~Dr. 1. Haţieganu a participat în luna August 1$36 la Congresul internaţional de medicină sportivă, ţinut cu oca zia Olimpiadei la Berlin. T)-sa s'a interesat cu această oca zie despre educaţia fizică în generai şi în special de educaţia fizică in Universitate. Dl. Dr. M. Hăngăniiţ a luat parte în luna Septembrie 1936 l a congresul de radiologie dela "Viena, imde a lacul comuni cări mult apreciate. ш 4. Clinica de «emfclogie medicală. Dr. I. Haţieganu şi Dr. 7. Goia în colaborare puDr. #ăngănuţ şi Dr. Spârchez: Tratat elementar de Semiologie şi Pa tologie Medicală, Voi. II. 652 pagini. Tipogr. „Cartea Româ nească' . Cluj, 1936. Prof. Dr. I. Goia: Valoarea examenului secreţiunii gastri ce în diagnosticul afecţiunilor stomacale. (Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 5. pag. 331—338. б. Clinica psihiatrică. Lucrările Dlui Prof. Dr. C. Urechia, directorul clinicii. (Articole publicate în Paris medical Revue neurol. Anales de Medecine, Societe de Biol. Soc. des Hopitaux de Paris etc. 1. Sur deux cas de miosite ossifiante localisee. (cu M. Bumbăcescu). 2. La reaction de Weltmann dans les affections du systeme nerveux. (cu J. Manta şi M. Bumbăcescu). 3. Meningite ourliene du type primitif. 4. Cancer metastatique de la region hypophiso-tuberiene avec diabete insipide. 5. Nevralgie sciatique, due â la prose renale, ou â l'hydronephrose. (cu Emil Ţeposu). 6. Symptomes de myelite sacree, complication residuelle gripalle. 7. Nevralgie des nerfs honteux interne et obturateur, coincidant avec une malformation secree. {cu L. Dragomir). 8. Tabes traumatique. 9. No,uvelles recherches sur une substance pyretogene des urines normales et pathologiques. (cu Li Manta şi M. Bumbăcescu). 10. Sur deux cas de meningite syphilitique. 11. Trois cas de choree chez les heredosiphilitiques. 12. Sur un cas de paralysie recurentielle et un autre <de syndrome d'Avellis d'etiologie peu eommune. (cu O. Bu zoi anu). 13. Hemiplegie avec amaurose unileterale concomittente, chez un cardiaque. (cu L. Dragomir). 14. Meningite ourliene du type primitif. 15. Syndrome parkinsonien de nature syphilitique. (cu D-na Retezeanu). 112 16. Les variations du chlore et du Sodium sanguin apres l'extirpation des surrenales. cu Gr. Benetato şi D-na Retezeanu). 17. Sur deux cas de syndrome pedonculaire. 18. Gynecomastie chez un paralytique general. 19. Prurit rebelle relevant un tabes fruste (cu L. Dra gomir). 20. Syndrome du carrefour sensitif (cu L. Dragomir). 21. L'hemiatrophie faciale droite avec atrophie musculaire du membre superieur gauche. (cu D-na Retezeanu). 22. Note sur l'action pyretogene de la levure de biere, et d'un chondro-proteide urinaire. 23. Etudes sur le mecanisme de la reaction de Weltmann et de sa valeur dans les maladies du systeme nerveux. (cu I. Manta şi M. Bumbăcescu). 24. Sur un cas de syndrome de la calotte protuberentielle. 25. Meningite lymphocitaire benigne, (cu N. Elekes). 26. Nouvelles etudes sur la sero-coagulation de Welt mann. (Troisieme note. Cu I. Manta şi M. Bumbăcescu). 27. Oreillon cerebral â debut psychosique (cu N. Elekes). 28. Hemoragie cerebeloasă cu moarte rapidă, (cu C. iCotuţ). 29. Paralysie du nerf sciatique apres une injection de quinine (cu L. Dragomir). 30. Noi cercetări asupra potasiului în insuficienţa glan dei suprarenale, (cu Gr. Benetato şi D-na Retezeanu). 31. Trois cas de choree chez heredo-syphilitiques. 32. Hemispasme facial apres un plaie du nez. (cu D-na Retezeanu). 33. Tabes heredosyphilitique avec labyrinthite unilatera le, apparaissant â l'age adulte. 34. La reaction du Weltmann dans les affections du systeme nerveux. (cu I. Manta şi M. Bumbăcescu). 35. Tabes et parkinsonisme syphilitique. (cu D-na Rete zeanu). 36. Choree aigue avec examen anatomique. 113 в. Clinica neurologică. Prof. Dr. I. Minea: 1. Metamorfoza sindromelor postencefalitice. Publicată în. Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică, Cluj, No. 1. 2. Un caz de emiplegie hipofizară (sub presă). Rev. Miş carea Medicală, Craiova, in colaborare cu Dr. Bela Lakatos. Dr. Teofil Dragomir: , 1. Afecţiunile nervoase mai importante şi tratamentul lor. Lucrare publicată în Formularul Terapeutic, al Clinici lor Universitare, Cluj. Pag. 751—766. 2. Un caz de chifoză traumatică şi arachnoidită spinală. Comunic, la Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj. 3. Turburările nervoase în climaterice. Com. lai Soc. de Endocrinolo-Ginecologie, etc, în colaborare cu Dr. Bela La katos. — 4. Date statistice despre cazurile de tabes observate în ultimii 10 ani în Clinica Neurologică, (sub presă). Comunic, la Soc. Ştiinţelor Med. Cluj, în colaborare cu Dr. Desideriu Duma şi Dr. Bela Lakatos. Dr. Mihail Keusch: Două cazuri heredo-familiare de maladia lui Dercum. Clujul Medical, Martie 1936. Dr. Wilhelm Prak: 1. Com. un caz de eritromelalgie Soc. Ştiinţelor Med. Cluj, 8 Febr. 1936. ; 2. Despre un caz de eritromelalgie. Clujul Medical, Iu nie 1936. Dr. Desideriu Duma: 1. Consideraţiuni asupra prognosticului şi diagnosticu lui diferenţial în legătură cu un caz de arachnoidită spinală chistică operată şi vindecată. Clujul Medical, No. 12 din 1935. Dr. Bela Lakatos şi Dr. Desideriu Duma: 1. Terapia crizelor gastrice tabetice cu unde ultrascurte. Com. la Soc. Ştiinţelor Med. Cluj, Nov. 1935. ANUARUL 1935/36 8 114 7. Clinic* gynecologieă şi obstetricală Profesor Dr. Grigoriu Cristea: 1. Tratamentul actual al cancerului colului uterin în Ro mânia. (In colaborare cu Docent Dr. Tr. Popovici). Raport făcut la Congresul VI. Naţional de Chirurgie. Bucureşti 15-19 Decemvrie 1935. 2. Studiu experimental asupra acţiunei foliculinei şi ^rolanului, administrate intratuber. (In colaborare cu Dr. N . Coja şi Dr. D. Pană). Revista Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică, Nr. 1, 1935. 3. Mola hydatiformă (studiu hormonal). (In colaborare cu Dr, G. Purge). Revista de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 3, 1936. pag. 246—257. 4 Voaşele, agenţii puericulturii rurale. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Revista de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică. No. 4, 1936, pag. 332—340. 5. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral. (In colaborare cu Dr. N. Coja). Revista de Endocrinologie, Gyne cologie şi Obstetricală, No. 5, 1936. Docent Dr. Popovici Traian: 1. Tratamentul actual al cancerului colului uterin în Ro mânia. (In colaborare cu Prof. Dr. Cristea Grigoriu). Raport făcut la al VI-lea Congres Naţional de Chirurgie Gynecologie şi Obstetrică ţinut la Bucureşti în 15—19 Decemvrie 1935. Pulicat în Revista „Cancerul", Nr. 4, 1935. 2. Consideraţiuni asupra tratamentului insuficienţei ovariene prin hormonul terapiei. Revista de Endocrinologie Gy necologie şi Obstetrică, Nr. 1. Dec. 1935. 3. Menstruaţia şi caracterele ei privită prin prisma cre dinţelor populare şi în lumina ştiinţei, (cu 6 clişee originale). Revista de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 2. Februarie 1936. 4. Consideraţiuni asupra sarcinei închipuite. (In colabo rare cu Dr. O. Vago). Comunicare făcută la Societatea de En docrinologie Gynecologie şi Obstetrică. Decemvrie 1935. 5. Sarcina trigemelară. (In colaborare cu Dr. O. Vago). Comunicare făcut la Soc. de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică. Februarie 1936. •1Гб (6. -Sarxină şi fibrom mtefrn, Comunicare făcută la Soc. de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică. Februarie 1936. ЪосехА Dr. Ioan Voiai: 1. Mamele şi copiii maternităţii .dela Universitatea din Cluj în anul 1912. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Soc. •de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică. Şedinţa din 4 Decemvrie 1935. 2. Confesiunea şi ocupaţiunea mamelor asistate la mater nitatea Universităţii din Cluj în anul 1912, (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Soc. Româna xle Antropologie Cluj. Şe dinţa din 19 Decemvrie 1935. 3. Neoplasmul colului uterin. Comunicare făcută la Con gresul al VI-lea Naţional de Chirurgie. Bucureşti 15—19 De cemvrie 1935. 4. Două cazuri >de seminom al ovarului. Comunicare fă cută la Congresul al VI-lea Naţional de Chirurgie. Bucureşti 15—19 Decemvrie 1935. 5. Inundaţie peritonială mortală consecutivă rupturei no'dulilor metastatici într'un caz de corioepiteliom. (In colabo rare cu Dr. Popa Rubin. Comunicare făcută la Congresul al VI-lea Naţional de Chirurgie. Bucureşti 15—19 Dec. 1935. 6. Relaţia greutăţii corporale a noilor născuţi asistaţi în Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj, în 1912, în ra port cu starea lor civilă şi ocupaţiunea mamelor. (In colabo rare cu Doc. Dr. A. Iancu). Comunicare la Soc. Română de Antropologie Cluj. Şedinţa din 23 Ianuarie 1936. 7. Acţiunea îpertonizantă a serului sanguin, a lichidului cefalo-rachidian şi a urinei eclampticelor. (In colaborare cu Dr. Gh. Purge). Revista de Endocrinologie Gynecologie şi Ob stetrică, No. 2, Februarie 1936, pag. 140—152. 8. Edem şi sarcina. Revista de Endocrinologie Gynecolo gie şi Obstetrică, Nr. 2, Februarie 1936, pag. 160—168. 9. Pemfigus sifilitic cu localizarea atipică la noul născut. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Comunicare la Soc. Ro mână de Dermatologie, Secţia Cluj. Şedinţa din 8 Martie 1936. 10. Consideraţiuni demografice asupra materialului materno-infantil, asistat în Clinica Gynecologică şi Obstetricală din Cluj, în 1914. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Со- im, municare făcută: HrSflC.de Pediatrie şi Puericultura din. ClujL. Şedinţa din 10 Martie. 1936. 11. Acţiunea nămolului dela. Stobor asupra organelor ge nitale femeieşti. Cercetări experimentale şi clinice. (In cola borare cu Dr. I. Petrescu). Comunicare făcută la Soc. de En docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj. Şedinţa din. 1 Aprilie 1936. ; 12. Demografia ocrotirei materno-infantile în Clinica Obr stetricală şi Gynecologică din Cluj, în 1916. (In colaborare: cu Doc. Dr. A. Iancu). Soc. Rom. de Antropologie din Cluj.. Şedinţa din 1 Aprilie 1936. 13. Demografia ocrotirei materno-infantilă în Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj, in 1918, (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). [Comunicare făcută la Soc. Română de; Antropologie Cluj. Şedinţa din 7. Mai 1936. 14. Consideraţiuni asupra unui caz de sarcină ectopică abdominală. Comunicare făcută la Soc. de Endocrinologie,, Gynecologie şi Obstetrică. Şedinţa din 20 Mai 1936; 15. Greutatea corporală a noi născuţilor în Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj în 1919—1920, în raport cir starea socială şi civilă a mamelor.. (In colaborare cu Doc» Dr. A. Iancu). Comunicare făcut la Soc. de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică din Cluj. Şedinţa din 20 Mai 1936. 16. Greutatea corporală a noi născuţilor din Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj din 1919, 1920 şi 1921, in raport cu anotimpurile. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu).. Comunicare făcută la Soc. Ştiinţelor medicale din Cluj. Şe dinţa din 23 Mai 1936. 17. Hemoragia cerebrală îh sarcină datorită' ipertensiunei arteriale esenţiale în raport cu basofilia ipofizară. (In colaborare cu Dr. D. Pană). Revista de Endocrinologie, Gy necologie şi Obstetrică, Nr. 4, Iunie 1936, pag. 341—347. 18. Fluctuaţiunile senzoniere al greutăţii corporale la noinăscuţi. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Revista de Igienă Socială, Bucureşti, Nr. 6, Iunie 1936. pag. 385—389. 19. Acţiunea extrasului placentar şi urinei de femeie gra vidă asupra ciclului oestral şi a glandei mamare. (In colabo rare cu Dr. D. Căprioară şi Dr. I. Petrescu). Revista de Endo crinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 5, 1936., 117 .Asistent Dr. Purye Gh. 1. Utilizarea terapeutică a principiului gonadotrop, lutei•nizant, izolat din urina de gravidă. In colaborare cu Dl Prof. Grigoriu Gr. Revista de Endo crinologie Gynecologie Obstetrică Nr. 1 Dec. 1936. 2. Acţiunea ipertonizantă a serului sanghin, a lichidului cefalo rachidian şî a urinei eclampticelor. In colaborare cu Dl Doc. Voicu I. (Revista Endocrinolo gie Gynecologie Obstetrică Nr. 2 Ianuarie 1936). 3. Sarcină şi Paludismul. (Revista de Endocrinologie Gynecologie Obstetrică Nr. 2 Ianuarie 1936). 4. Mola Hidatiformă (Stufiu ormonal) în^ colaborare cu Dl Prof. Grigoriu Cr. (Revista de Endocrinologie Gynecolo gie Obstetrică Nr. 3). 5. Tratamentul durerii spastice în gynecologie. In colabo rare cu Dr. Coja'N. (Revista Endocrinologie Gynecologie Obstetrică Nr. 3). 6. Problema actuală a secălei cornute. (Revista Endocri nologie Gynecologie Obstetrică Nr. 4). 7. încercări cu reacţiunea de sarcină Bowmann-Vischer. In colaborare cu Dr. M. Copăceanu. Şedinţa societăţii de Endocrinologie Gynecologie Obstetrică 4 Aprilie 1936. A funcţionat ca secretar general al Rev. Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică îngrijind de apariţia acestui pe riodic. Dr. Căprioară Dumitru. 1. Deformaţiune osoasă craniană la un nou născut. Co municare la Soc. de Antropologie, Cluj Aprilie 1936. (In co laborarea cu Doc. Dr. A. Iancu). 2. Avort spontan septico-piemic produs de un acces al măinii. (In colaborare cu Dr. Clotuţiu şi Dr. Petrescu. (Co municare la Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstet rică, Cluj Aprilie 1936. 3. Acţiunea extrasului placentar şi a urinei de femeie gravidă asupra glandei mamare şi a ciclului oestral. Revista de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică. (In colaborare <cu Doc. Dr. Voicu I şi Dr. T. Petrescu). Nr. 5, 1936. Пг. Coja. Nîcolae:. 1. Studiu experimental, asupra acţiune! foliculinei ŞL prolanului administrate intratuber.. (In colaborare cu Prof. C. Gri goriu, Dr. D. Pană.) Revista de Endocrinologie Gynecolo— gie şi Obstetrică, Nr.. 1. 1935.. 2. Tratamentul durerii spastice în gynecologie.. (In cola borare cu Asistent Dr. Gh. Purge). Revista de Endocrinolo gie, Gynecologie şi Obstetrică Nr. 3, 1936. 3. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral. (In; colaborare cu Prof. Dr. C. Grigoriu). Revista de Endocrino logie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 5, 1936. Dr. Pană Dumitru. 1. Studiu experimental asupra acţiunei foliculinei şi prolanului administrate intratubar. (In colaborare cu Prof. Dr. С Grigoriu şi Dr. N. Coja). Revista de Endocrinologie, Gyne cologie şi Obstetrică, Nr. 1, 1935. 2. Emoragia cerebrală în sarcină datorită ipertensiunei arteriale esenţiale în raport cu basofilia ipofizară. (In colabo rare cu Docent Dr. I. Voicu). Revista de Endocrinologie, Gy necologie şi Obstetrică Nr. 4, 1936.. 3. Reacţia de sex Dorn-Sugarman. Comunicare la Socie tate de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică. Şedinţa din 29 Ianuarie 1936. 4. Reacţia de sex Dorn-Sugraman. Revista de Endocrino logie, Gynecologie şi Obstetrică. Nr. 5, 1936. 5. Câteva consideraţiuni în legătură cu un caz de polidactilie la un nou născut. (In coraborare cu Doc. Traian P o povici. Clujul Medical Nr. 11, 1936. Dr. I. Petrescu. 1. Influenţa foliculinei şi a urinei de femeie gravidă asu pra timusului. (Cercetări experimentale, în colaborare cu Prof. Dr. V. Baroni). Comunicare şedinţa Societăţii de Endo crinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj în 4 Martie 1936. 2. Influenţa foliculinei asupra glandei mamare. (Cerce tări experimentale. In colaborare cu Prof. Dr. V. Baroni)Comunicare făcută la şedinţa Societăţii de Endocrinologie,, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj 21 Martie 1936.. 1 № 3. Influenţa nămolului (turba) asupra organelor genitale. Cercetări clinice şi experimentale. (In colaborare cu Docent Dr. I. Voicu). Comunicare la şedinţa de Endocrinologie, Gy necologie şi Obstetrică, Cluj 21 Aprilie 1936. 4. Avort spontan septico-piemic în urma unui acces al măinii. (In colaborare cu Dr. Cotuţiu şi Dr. D. Căprioară). Comunicare făcută la Soc. de Gynecologie, Endocrinologie şi Obstetrică, 21 Aprilie 1936. 5. Acţiunea extrasului placentar şi a urinei de femeie gravidă asupra ciclului oestral şi glandei mamare. (In cola borare cu Doc. Dr. Voicu I. şi Dr. D. (Căprioară. Revistă de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Nr. 5, 1936. Dr. Kese Gheorghe. 1. Metode diuretice în eclampsie. Comunicare la Socie tate de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Martie 1936. Dr. Yago Octavian. 1. Bacilul difteric la noi născuţi din colectivităţi. (In co laborare cu Docent Dr. A. Iancu, Dr. Turcu şi Dr. David). Combiiicare la Societate de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică. Ianuarie 1936. 2. Consideraţiuni asupra sarcinei închipuite. (In colabo rare cu Docent Dr. Popovici). Comunicare făcută la Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică. Decembrie 1936. 3. Sarcina trigemelară. (In colaborare cu Docent Dr. Po povici). Comunicare la Societatea de Endocrinologie, Gyneco logie şi Obstetrică, Martie 1936. Societatea de „Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică*). *) In şedinţa din £9 Ianuarie 1936 s'a următorul comitet: ales, pentru anul 1936, Preşedinte: Prof. Ar. Grădinescu. Vice-preşedinţi: Prof. Dr. Grigoriu, Prof. Dr. Mihail. Secretar general: Doc. Dr. Po povici Traian. Secretari de şedinţă: Dr. Heller şi Dr. Coja N. Casieri: Dr. Popa Radu Olimpiu şi Dr. Căprioară. Bibliote cari: Dr. Simon A. şi Dr. Vago O. Membrii în comitet: Prof. Minea, Doc. Dr. Stanca, C. Doc. Iancu Ax. şi Doc. Voicu I. 120 Acesta Societate în decursul anului a prezentat următo rul program: Şedinţa din 4 Decemvrie 1935. 1. Dr. Gr. Benetato, Dr. I. Găină şi Dr. С Oprişiu: Contribuţiuni la studiul funcţiunii antitoxice ia capsulei supra renale. 2. Doc. Dr. Voicu şi Dr. D. Pană: Emoragia cerebrală In sarcină datorită ipertensiunei arteriale esenţiale în raport cu basofilia ipofizară. 3. Prof. Orient: Menstruaţiunea şi menotoxinele. 4. Doc. Dr. Popovici şi Dr. Vago: Sarcini închipuite. 5. Doc. Dr. Iancu şi Doc. Dr. Voicu: Mamele şi copiii Maternităţii dela Universitatea Cluj, în anul 1912. Şedinţa din 29 Ianuarie 1936. 1. Doc. Dr. Ax. Iancu, Dr. Turcu, Dr. David şi Dr. Vago: Bacilul difteric la noi născuţi din colectivităţi. 2. Dr. Pană D.: Diagnosticul sexului prin reacţia DornSugarman. Şedinţa din 4 Martie 1936. 1. Prof. Dr. Baroni şi Dr. Petrescu: Influenţa foliculinei asupra timusului. 2. Doc. Dr. Popoviciu Tr.: Sarcină şi fibrom al colului uterin. 3. Dr. Purge şi Dr. Copăceanu: Reacţia de sarcină Bowmann-Vischner. 4. Doc. Dr. Iancu şi Doc. Dr. Voicu: Un caz de pemfigus sifilitic la nou născut cu localizare atipică. 5. Doc. Dr. Velluda şi Dr. Russu: (Capsulele suprarenale şi sincopa adrenalino-cloroformică. 6. Doc. Dr. Popoviciu Tr. şi Dr. Vago: Sarcină trigemelară. Şedinţa din 1 Aprilie 1936. î . Doc. Dr. Voicu: Acţiunea nămolului dela Stobor asu pra organelor genitale (Cercetări clinice şi experimentale). 121 2. Doc. Dr. Velluda: Consideraţiuni de anatomie şi bio logie comparată şi experimentală asupra sarcinilor multigemelare la om. 3. Dr. Rubin Popa şi Dr. Stupariu: Cercetări asupra se dimentării globulelor roşii în cancerele uterine. 4. Dr. Dragomir şi Dr. Lakatos: Turburările nervoase în climacteriu. 5. Dr. Cotuţiu, Dr. Căprioară, Dr. Mureşan şi Dr. Pe trescu: Avort spontan septico-piemic produs de un abces al mânii. 6. Doc. Dr. Iancu şi Dr. Oprişiu: Glicemia noilor născuţi. Şedinţa din 20 Mai 1936. 1. Prof. Dr. Grădinescu şi Santa N.: Acţiunea extractu lui cortico-suprarenal asupra animalelor decapsulate. 2. Prof. Dr. Kernbach: Perforaţiile uterine şi intestinale. (Problema responsabilităţii medicale). 3. Doc. Dr. Voicu şi Doc. Dr. Iancu: Greutatea corporală a noi născuţilor în iClinica Ginecologică şi Obstetricală din Cluj în 1919—1920. în raport cu starea socială şi civilă a ma melor. 4. Doc. Dr. Voicu: Consideraţiuni asupra unui caz de sarcină ectopică abdominală. In Decemvrie 1935 a luat fiinţă ..Revista de Endocrino logie, Ginecologie şi Obstetrică, care apare bilunar, cu un program bogat, sub îngrijirea unui comitet de redacţie. Alte lucrări executate în cadrul Clinicii. Docent Dr. Axente Iancu: Sechele encefalitice, după po jar. Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, la 19 Oct. 1935, vezi Clujul Medical Anul XVI. Nr. 12, 1 Dec. 1935 pag. 681. Docent Dr. Axente Iancu; Două mici epidemii de zona şi de varicelă, evoluând paralel. „Cernăuţi Medical" Anul II. Nr. 10 pag. 719—721 referat „Mişcarea medicală^ română" Anul VIII. Nr. 9—10 pag. 7-48. Docent Dr. Axente Iancu: Alteraţiile psihice şi turbură rile de caracter în vegetaţiile adenoide ale copilului. „Satul şl Şcoala" Anul V. Nr. 1—2 Sept—Oct. 1935. pag. 10—13. 122 Docent Dr. Axente Iancu: Maladia lui Ritter von Rittersheim la un sugar eredo-sifilitic. Societatea Română de der matologie şi sifiligrafie Cluj, şedinţa din 10 Nov. 1935. Docent Dr. Axente Iancu: „Copiii leneşi". Conferinţă inau gurală, ciclul al 3-lea organizat de Cercul Cultural al „Astrei" din cartierul General Grigorescu, ,al cărui preşedinte este conferenţiarul. (Vezi „Universul" 22 Nov. 1935 pag. 12, „Di mineaţa" din 21 Nov. 1935 şi „România Nouă" din 20 Nov. 1935 Nr. 4.). Docent Dr. Axente Iancu: „Lenea" hipotiroidiană a şco larilor. Conferinţă ţinută la „Seminarul de Pedologie şi Pe dagogie experimentală, pentru complectarea şi desăvârşirea culturii profesionale a învăţătorimii Clujene, la 23 Noemvrie -935 ora 6 p. m. vezi „România Nouă" din 27 Nov. 1935 pag. 5; „Patria" din 27 Nov. 1935 pag. 2; „Dimineaţa" 2 Dec. 1935, pag. 9 şi rev. Endocrinologie, Gynecologie, Obstetrică. Anul I Febr. 1936 Nr. 2 pag. 180—181. Docent Dr. Axente Iancu: Un aspect curios al craniului fetal. Soc. română de antropologie Cluj, şedinţa din 26 Nov. 1935, (în colaborare cu Dr. D. Căprioară) vezi şi Clujul Me dical Nr. 1, 1936 pag. 61. Docent Dr. Axente Iancu: Noui contribuţiuni la desinfecţia purtătorilor de germeni difterici prin spirocid. Soc. Ştiinţelor medicale, Cluj, şedinţa din 30 Nov. 1935 (în cola borare cu drîF Turcu, Dariu şi David) vezi şi Clujul Medical Nr. 2 1936 pag. 121. Docent Dr. Axente Iancu: Mamele şi copiii maternităţii dela universitatea din Cluj, în anul 1912. Soc. Endocrinologie, ginecologie şi obstetrică din Cluj, şedinţa din 4 Dec. 1935 (în colaborare cu d. Docent dr. I. Voicu). Docent Dr. Axente Iancu: Enureza infantilă. Conferinţa ţinută la Societatea Română de ortopedie, şedinţa din 8 Dec. 1935, vezi şi „Universul" din 15 Dec. 1935 şi „Dimineaţa" din 17 Dec. 1935 şi Revista de Ortopedie Anul IX. 1936, Nr. 1-2 pag. 77—85. Docent Dr. Axente Iancu: Probleme medico-pedagogice, conferinţă în cadrul „Astrei", la Răscruci, Jud. Someş, la 15 Dec. 1935, cu ocaziunea „cercului cultural învăţătoresc" (vezi şi România nouă din 19 Dec. 1935). 128* Docent Dr. Axenfe Iancur Confesiunea şi ocupaţiuuea mamelor asistate în 1912 în maternitatea universităţii din' Cluj. (In colaborare cu Docent dr. I. Voicu) Societatea Româ nă de Antropologie. Şedinţă din 19 Dec. 1935 vezi şi Clujul' Medical Nr. 3, 1936 pag. 189. Docent Dr. Axente Iancu: Relaţia greutăţii corporale a nouilor născuţi asistaţi în Clinica Obsetricală în 1912 cu sta rea lor civilă şi cu ocupaţiunea mamelor. Societatea română de antropologie, Cluj, şedinţa din 23 Ianuarie 1936, vezi şi" Clujul Medical Nr. 4, 1936. pag. 269. Docent Dr. Axente Iancu: Rinita muco-purulentă, un aspect al difteriei sugarului. Societatea Ştiinţelor Medicale din Cluj, şedinţa din 25 Ianuarie 1936, vezi şi Clujul Medical Nr. 3, 1936. pag. 183. Docent Dr. Axente Iancu: Bacilul difteric la noui născuţii din colectivitate. Societatea de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică din Cluj, şedinţa din 29 Ianuarie 1936. (in colabo rare cu drii Turcu, David şi Vago). Docent Dr. Axente Iancu: Efectul antiinfecţios al facto rului D. — Societatea de Pediatrie şi Puericultura din Cluj, şedinţa din 4 Febr. 1936. Docent Dr. Axente Iancu: Deux nourrissons eczemateux inocules au В. C. G. a fortes doses. Revue francaise de Pe diatrie, Tome XI. No. 6. 1935, pag. 775—785. Docent Dr. Axente Iancu: Alimentarea noului născut. Curs ţinut în amfiteatrul Clinicei obstetricale şi ginecologice cu studenţii în medicină, la 15 Febr. 1936. Docent Dr. Axente Iancu: Degenerescentă grăsoasă a fi catului şi a rinichilor Ia un copil de 9 luni (în colaborare cu Dr. R. Popa). Reuniunea anatomică din Cluj, şedinţa dela 15 Febr. 1936. Docteur Axente Iancou (Cluj): Deux cas de diathese exsudative inocules au В. C, G. â fortes doses XI-е Session de I'Association Internationale pour la Protection de l'Enfance. Bruxelles, 18 а 21 Juillet 1935. Sous le haut patronage du gouvernement belge. Vezi şi Bulletin internaţional de la Pro tection de l'Enfance, N. ffi, Annee 1935, pag. 800—807. Rev. Vestul medical, Anul II. No. 3, 1936, pag. 98. Docent Dr. Axente Iancu: O altă „lene" a şcolarului: cea hipofizară. Conferinţă cu proecţiuni, ţinută la Seminarul de- 424 pedologie şi pedagogie experimentală, la 29 Febr. 1936. Vezi „România Nouă", Anul IV. Nr. 51, Joi 5 Martie 1936. Docent Dr. Axente Iancu: Pemfigus sifilitic cu o locali zare atipică la nou născut. Soc. de Endocrinologie, gynecolo gie şi obstetrică, Cluj, şedinţa din 4 Martie 1936. (în colabo rare cu Doc. Dr. I. Voicu). Docent Dr. Axente Iancu: Sifilide papulo-buloase pe partea dorsală a mâinilor şi picioarelor, la nou născut. So cietatea Română de dermatologie şi sifiligrafie. Cluj, şedinţa din 8 Martie 1936. (în colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). Docent Dr. Axente Iancu: Protecţia materno-infantilă în clinica obstetricală şi ginecologică din Cluj în anul 1914. Soc. de Pediatrie şi Puericultura din Cluj, şedinţa din 10 Martie 1936. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). Docent Dr. Axente Iancu: Edem prin carenţă alimenta tă la un sugar de 3 săptămâni. Soc. Ştiiţelor medicale. Cluj şedinţa din 7 Martie 1936. Vezi şi Clujul Medical No. 6, 1 Iu nie. Anul XVII, pag. 321. Docent Dr. Axente Iancu: Bronchopneumonie prelungi ră la un copil de 2 ani. Societatea Ştiinţelor Medicale, Cluj şedinţa din 21 Martie 1936. (Vezi şi Clujul Medical, No. 107, 1936, pag. 475). Docent Dr. Axente Iancu: Cultul copilului în Franţa. Conferinţă ţinută la 30 Martie 1936, la Soc. „Alliance Francaise", Cluj. (Vezi şi „La Presse Medicale" No. 55, 8 Juillet 1936, pag. 1126). Docent Dr. Axente Iancu: Glicemia nouilor născuţi. Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj. Şedin ţa din 1 Aprilie 1936. (In colaborare cu Drul Opriş). Docent Dr. Axente Iancu: Demografia ocrotirii maternoinfantilă în Clinica Obst. şi Gyn. din Cluj, în 1916. Societatea Română de Antropologie Cluj, şedinţa din 1 Aprilie 1936. (In colaborare cu Docent Dr. I. Voicu). Docent Dr. Alexandru Iancu: Distrofie, tip hidremic, prin desechilibru alimentar la un copil de 16 luni. Soc. Ştiin ţelor Medicale, Cluj, şedinţa din 3 Aprilie 1936. (In colabo rare cu Dr. L. P. Dariu). Vezi şi Clujul Medical No. 7, 1936, pag. 480. Docent Dr. Axente Iancu: 3 conferinţe despre fiziopatologia noului născut şi puericultura, ţinute cu moaşele venite 125^ la „cursul de împrospătarea cunoştinţelor", organizat de Di recţiunea Clinicei de Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, în vacanţa Paştelui 1936. Docent Dr. Axente Iancu: Demografia ocrotirii maternoinfantilă în Clinica Obstetricală şi Gynecologie din Cluj, în 1919. Societatea Română de Antropologie Cluj, şedinţa din 7 Mai 1936. (In colaborare cu dl. Docent Dr. I. Voicu). Docent Dr. Axente Iancu: 74 cm. statură, la o copilă în vârstă de 3 ani şi 10 luni. Soc. Română de Antropologie Cluj, şedinţa din 7 Mai 1936. Docent Dr. Axente Iancu: Paludismul la un copil mic din colectivitate internat cu 9 luni în urmă. Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, şedinţa din 9 Mai 1936. Docent Dr. Axente Iancu: Colaborarea sorei de ocrotire cu „Centrul pentru ocrotirea copiilor". Conferinţa ţinută la 11 Mai 1936, la Şcoala surorilor de ocrotire. Docent Dr. Axente Iancu: Greutatea corporală a noilor născuţi în Cl. Gynec. şi Obstetric. Cluj, în 1919—20, în raport cu starea socială şi civilă a mamelor. Societatea de Endocri nologie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj. 20 Mai 1936. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). Docent Dr. Axente Iancu: Greutatea corporală a nouilor născuţi în raport cu anotimpul, în 1919—20—21. Soc. Ştiin ţelor Medicale din Cluj, şedinţa din 23 Mai 1936. (In colabo rare cu Doc. Dr. Г. Voicu). Docent Dr. Axente Iancu: Copiii bolnavi şi piperniciţi din cauza lipsei laptelului din hrana lor. Conferinţă cu proiecţiuni, ţinută Ia Cinematograful „Capitol" la 26 Mai 1936, cu ocaziunea „săptămânii laptelui". Docent Dr. Axente Iancu: Edemele copiilor mici prin re gimurile de restricţiune. Cernăuţi Medical, Anul I I I , No. 5, Mai 1936, pag. 307-310. 8. Clinica infantilă Publicaţii —; Conferinţe — Comunicări. Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Principii de protecţia materno-infantilă pentru viitoarea legiferare sanitară. (Comunicare.• Ia Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 17. V. 1936). Prof. Dr. Gh. P o p o v i c i u : Realizări de necesitate imedia tă (consultaţii pentru copii, căminuri, azile, spitale, clinici, etc). (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 17. V. 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. Ortansa MihalesCu: Re zultate în tratamentul coreei. (Comunicare la Soc. de Pedia trie şi Puericultura, 4. IL 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. Grigore Benetato: Un caz de nefroză lipoidică. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Pue ricultura, 4. П. 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. Eugenia Băncilă — Dr. R u x a n d a М о д а : Mortalitatea infantilă (sub vrâsta de 1 an), în 1927—1931, pe sexe, sezon, luni de vrâstă, etc, în judeţele din Ardeal {Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultu ra, 10 III. 1936, şi la Congresul internaţional pentru protec ţia mamei şî a copilului, Atena, 2—9 Aprilie 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. V. Gh. Munteanu: Date asu pra morbidităţii şi mortalităţii infantile prin turburări diges tive în Clinica Infantilă din Cluj, pe ultimii ani (1928—1934). (Comunicare făcută la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 10. III. 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. V. Gh. Munteanu: Protecţia copiilor în Plasa Sanitara Model Gilău. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 10. I I I . 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Clara Blosu: Posibilitatea sinte zei vitamine С din Vitamina D în organismul copilului. (Co municare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. V. Gh. Munteanu, Clara Blo su: Drojdia de bere în turburările digestive şi toxice la copii. (Comunicare la Soc. Ştiinţelor Medicale, 14. XII. 1935). Prof. Dr. Gh. Popoviciu:, Dr. Adriana Berariu: buţiuni la alimentarea copiilor distrofici. Soc. Ştiinţelor Medicale, 2. XI, 1935). Frof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Adriana Contri (Comunicare la Berariu, Ion Dan- c i u : Contribuţiuni la alimentarea copiilor distrofici. (Publ. Clujul Medical, Martie 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Iuliana Cirlea: Regimuri cru de la copii. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 2. XI. 1935 şi Publ. Clujul Medical, Febr. 1936). 127 Prof Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Un caz de keratomalacie la un copil de sân alimentat natural. (Co municare la Soc. Şt. Med., 2. XI. 1935). Dr. Gh. Popoviciu, Ion Danciu: Contribuţiuni la alimen tarea cu zare (babeurre) a copiilor de sân. (Comunicare Ia Soc. Şt. Med., 2. XI. 1935). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Clara Blosu: Variaţiuni în rezer va de vitamină iC la copii. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 30. XI. 1935). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Un caz de boală a lui Leiner. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 14. X I I 1935). Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Asemănări şi diferinţe în struc tura de rasă sanghină a Românilor şi popoarelor conlocui toare şi învecinate. (Comunicare la Soc. Rom. de Antropolo gie, 23.1. 1936. Publ. Clujul Medical, IV. 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Rezulta tele terapeutice în coree. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 25. I. 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Tratamentul în aer plin al co piilor în special al bronchouneumoniilor infantile. (Confe rinţă la Soc. Şt. Med., 9. V. 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Diferenţele pe sexe în mortali tatea copiilor. Legături cu vitaminele. (Conferinţă la Soc. Şt. Med., 12. I. 1935, Publ. Clujul Medical, Nr. 11, 1935). Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Cunoştinţele noastre actuale asupra vitaminelor. (Conferinţă la Cursul de perfecţionare, 25. VI.—6. VII, 1935, la Fac. de Med., Publ. Clujul Medical, Nr. 12, 1935). Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Fapte noi în balneo- şi fizioterapia copiilor. (Conferinţă la Cursurile din Sovata, Sept. 1935. Tip.'Albert, Cluj, 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Maleria Curtuţiu: Date asu pra frecvenţei tuberculozei la copiii din Clinica Infantilă din Cluj, pe ultimii ani. (Iaşi, Inst. de arte graf. „Brawo", 1935). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Date asupra crisoterapiei în afecţiunile tuberculoase ale copilului. (Iaşi, Inst. de arte graf. „Brawo", 1936). 128 Prof. Dr. Gh. P o p o v i c i u : Aeroterapia copiilor, în special a bronchopneumoniilor şi pneumoniilor infantile. (Clujul Medical, Nr. 5, 1936). Prof. Dr. Gh. P o p o v i c i u : Comparaison entre Ies groupessanguins des roumains et ceux des autres peuples de la Roumanie. (Rev. Anthopologique, No. 4—6, 1936). Prof. Dr. Gh. P o p o v i c i u : Nouvelles contributions a l'etude des isohemaglitinines en Roumanie. (Rev. Antropologique, 4—6, 1936). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, N. Munteanu: La production du methylglyoxal dans Ies tissus rachitiques. CXVIII, 1935, pag. 1502). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, C. Oprişiu: (C. r. Soc. Biol. Contribution â Гё- tude le Tamnioniogenese. (C. r. Soc. Biol., CXIX, 1935, p.473). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Gr. Benetato, R. Opreanu: Contribution â l'etude de l'action rachitigene des cereales. Le calcium et le phosphore liberes par la digestion des cereales in vitro, avec ou sans CINa. (C. r. Soc. Biol. CXIX, 1935, pag. 445). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Gr. Benetato, R. Oprean: Contribution â l'etude de l'ammonogenese. L'ammoniaque sanguin dans la tetanie de l'hyperventilation. (C. r. Soc. Biol. CXIX, pag. 443). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Al. Arşic: La mortalite pneumo- coccique et le sexe dans le rachitisme experimental. (C. r~ Soc. Biol., CXXI, pag. 1107). Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Daten uber die Goldbebandlung tuberculoser Affektionen des Kindes. (Archiv fur Kinderheilkunde, B. 108, H. 2, p. 112, 1936). Dr. V. Gh. M u n t e a n u : Activitatea bucătăriei de lapte dela Clinica Infantilă (Comunicare la Soc. Şt. Med. 30, XI. 1935). Dr. V. Gh. Munteanu, Dr. P. Avrămoiu: Un caz de difte- rie cutanată. Comunicare la Soc. Şt. Med.). Dr. V. Gh. Munteanu, Dr. Iuliana Cirlea: Un caz de ery- thema simplex gyrratum Jadasshoni. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 4. II. 1936). Dr. V. Gh. Munteanu, Dr. Iuliana Cirlea: Un caz de guşe congenitală. Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 4. II. 1936). 129 Dr. V. Gh. Munteanu, Şef an Dăncilă: Activitatea Clinicei Infantile în 1935 (copii internaţi) în comparaţie cu ultimii 5 ani (1930—1934). (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Pueri cultura, 5. V. 1936). Dr. V. Gh. Munteanu, Clara Blosu: Frecvenţa vegetaţiilor adenoide la copii (statistica clinicelor infantilă şi otorinolaringologică). (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936). Dr. V. Gh. Munteanu: Maiol „Egger" în tuşea convulsivă (Clinica et Laboratorium, Sept. 1935). Dr. Iuliana Cirlea: Un caz de idrocefalie sifilitică. (Co municare la Soc. Şt. Med., 19. X. 1935). Dr. Iuliana Cirlea, Dr. Petre Cirlea: Un caz atipic de eritrodermia Leiner. (Comunicare la Soc. de Dermatologie, 9. II. 1936). Dr. Iuliana Cirlea: Abces pulmonar vindecat la copil mic. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936). Dr. Iuliana Cirlea: Peritonită bacilară sub 2 ani. (Comu nicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936). Dr. Adriana Berariu: Un caz de infantilism intestinal. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936). Dr. Ortansa Mihalescu: Un caz de eclampsie postobstetricală. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 4. II. 1936). Dr. V. Gh. Munteanu, Dr. Iuliana Cirlea: Eritem exudativ multiform. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 25. I. 1936). Dr. Iuliana Cirlea: Cazuri de tetanie sub 3 luni. (Comu nicare la Soc. Şt. Med., 25. I. 1936). Dr. Ortansa Mihalescu: Eclapsie nespasmofilică. (Comu nicare la Soc. Şt. Med., 25. I. 1936). Dr. Petre Avrămoiu: Rezultate obţinute în sterilizarea purtătorilor de bacili difterici cu neosalvarsan şi neosalutan. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura). ANUARUL 1935/36 9 130 O. Clinica derm ato-venerică. I . Lucrări originale. Prof. Dr. C. Tătaru: Experienţele noastre terapeutice cu preparatele de Salvarsan în decurs de 25 ani. Cluj, Med. Nr. 12, 1935. Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Leonida Pop: Tratamentul cu Rontgen al cancerului cutanat. Clujul Med. Nr. 5, 1936. Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. P. Cirlea şi Fr. Vereş: Trata mentul sifilisului prin cura de saturaţie. Clujul Med. Nr. 8, 1936. Dr. Leonida Pop şi Dr. B. Benetato: Consideraţiuni asu pra osteitei fibro-chistice a lui Recklinghausen şi a conduitei terapeutice în această maladie. Cancerul Nr. 3, 1936. Dr. Leonida Pop şi Prof. Dr. C. Tătaru: Tratamentul cu Rontgen al cancerului cutanat. Clujul Med. 5, 1936. Dr. Petre Cirlea, Prof. Dr. C. Tătaru şi Fr. Vereş: Trata mentul sifilisului prin cura de saturaţie. Clujul Med. Nr. 8, 1936. Dr. Nicolae Lengyel: Calciul în terapia dermatologică. Clujul Med. Nr. 12, 1935. Dr. Nicolae Lengyel şi Dr. Liviu Modranu: Bromostronţiuran în dermatologie. Clujul Med. Nr. 6, 1936. Dr. Modranu Liviu: Tratamentul dermatozelor prurigi noase prin injecţii cu Magnobrol. Clujul Med. Nr. 10, 1935. Dr. Modranu Liviu şi Dr. Nic. Lengyel: Bromostronţiuran în dermatologie. Clujul Med. Nr. 6, 1936. II. Comunicări: Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. L. Pop: Iradiaţiunile cu raze Rontgen pe coloana vertebrală şi efectele ei terapeutice în dermatologie. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935. Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. P. Cirlea: Un caz de sifilis grav cu meningorecidivă în cursul tratamentului. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. din 9, II. 1936. Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. P. Cirlea: Poikilodermie. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. din 9, II. 1936). m Doc. Dr. Vaier Сћпоса: Âcrodermafita cronică atrofizantă. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. din 10, XI. 1935). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Sifilis terţiar al glandului şi al regiunii inghinale. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Contribuţiuni clinice la studiul ^piteliomelor pigmentate primitive ale pielei. (Soc. В о т . de Derm. şi Sif. 8, XII. 1935). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Sifilis ereditar tardiv. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. din 8, X I I . 1935). Doc. Dr. V. Cimoca: Concepţiunile actuale asupra tuberculidelor papulonecrotice şi ulceroase în legătură cu un caz clinic. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 9, I I . 1936). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Contribuţiuni chimico-terapeutiч:е la studiul adenomelor sebacee tip Pringle. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 9, II. 1936). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Lichen ruber plan atrofie gene ralizat prin tratament arsenical. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. % II. 1936). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Conduita terapeutică în sifilisul renal asociat cu manifestaţiuni cutanate în legătură cu un caz clinic cu sifilide de tranziţie şi terţiare. (Soc. Rom. de Derm şi Sif. 8, III. 1936). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Un caz cu boala lui Pringle. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, III. 1936). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Toxicodermie, forma rara, postantipirinică. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, I I I . 1936). Doc. Dr. Vaier Cimoca: Contribuţiuni la studiul tuberculidelor ulceroase în legătură cu un caz clinic. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 24, V. 1936). Dr. Pop Leonida şi Prof. Dr. C. Tătaru: Iradiaţiunile cu raze Rontgen pe coloana vertebrală şi efectele ei terapeutice în dermatologie, (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935). Dr. Pop Leonida: Tratamentul cu Rontgen ăl erisipelului. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, XII. 1935). Dr. Petre Cirlea: Un caz de fagedenism, cu perforaţia prepuţiului. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935). Dr. Petre Cirlea: Câteva aspecte de infecţiune sifilitică extragenitală. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935). Dr. Petre Cirlea: Un caz de psoriază vulgară âtropatică. f(Soc. Rom. de Derm. şî Sif. 8, "ХП. 1935). U32 Dr.. Petre Cirlea:. Gome sifilitice şancriforme.. (S.oc Rom. de Derm. şi Sif. 8, XII. 1935). Dr. Petre Cirlea:. Cancer spinocelular grefat, pe teren lupic. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, X I I 1936).. Dr. Petre Cirlea şi Dr. Iuliana Cirlea:. Un caz de eritrodermiedescuamativă Leiner vindecat. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 9, II. 1936). Dr. P. Cirlea, Prof. Dr.С Tătara: Un. caz de sifilis grav cu meningorecidivă în cursul tratamentului.. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 9, II. 1936). Dr. Petre Cirlea şi Prof. Dr. C. Tătara: Un caz de poikilbdermie. (Soc. Rom. de Derm; şi Sif. 9, II.. 1936). Dr. Nicolae Lengyel, Dr. L. Modran şi Dr. Comşa: Con sideraţiuni asupra a cinci cezuri cu eritem polimorf. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 24, V. 1936). Idem: Un caz cu pseudoreladă Brocq. (Soc. Rom. deDerm. şi Sif. 24, V. 1936) . Idem: Crauroză vulvară cu epiteliom clitoridian. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 24, V. 1936). Idem: Un caz cu antipirinide. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 24, V. 1936). Idem: Un caz de sistem anular centrifug Darier. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 24, V. 1936). Dr. Vasile Tătaru: Sifilis terţiar nasal şi ganglionar. (Soc Rom. de Derm. şi Sif. 10, XL 1936). Dr. Liviu Modran: Lupus eritematos pe teren sifilitic. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, IIL i936). Dr. L. Modran: Un caz de foliculite agmihate Leloir-Duclaux. (Soc. Rom. de Drm. şi Sif. 8, III. 1936); 4 ! 10; Clinica oftam*1«gieft Lucrări omagiale:: Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate, a Dlui Prof. Mihail, un grup de prieteni şi colaboratori i-au oferit' un volum omagial, conţinând următoarele articole: Doc. Dr. P. Vancea: Vue d'ensemble sur:Tactivite. scienitifique du Professeur D.. Miehail.. 133 Prof. Dr. D. Manolescu: Asupra urrar cazuri ăe scădere a vederei în cursul evoluţiunei neoformaţiunilor intracrajiiene. Prof. Dr. D. Michail: Cercetări asupra eliminării lacri male -a clorurului de sadiu. Prof. Dr. I. Minea: Studiul mişcărilor reflexe ale globilor oculari într'un caz de paralizie asociată a mişcărilor de lateralitate. Dr. C. Pandescu: Angiopatia traumatică a retinei. Prof. Dr. Victor Papilian: Cercetări asupra mecanismu lui contracţiunii musculare. Agregat Dr. Ж Răsvan: Razele ultraviolete în oftalmo logie. Prof. Dr. Iuliu НаЏедапи, Doc. Dr. L. Daniello şi Dr. P. Radu: Contribuţie statistică la problema sporirii numerice a •cancerului pulmonar primitiv. Dna Dr. Nicolau: Xerozis conjunctivăl avitaminozic limilat (plăci Bitot). Colonel Dr. V. Dinulescu: Contribuţia medicilor români la problema profilaxiei şi patogeniei trachamului. Prof. Dr. I. Goia: Valoarea examenului secreţiunii gas trice în diagnosticul afecţiunilor stomacale. Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Ioan Gabriel Russu: Siste mul reticulo-endotelian şi sincopa adrenalino-cloroformică. Prof. Dr. Gheorghe Popovici: Aeroterapia copiilor, în special a bromhopneumoniilor şi pneumoniilor infantile. Prof. Dr. G. Buzoianu: Reticulo-endoteliomul amigdalei palatine. Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Leonida Pop: Tratamentul cu "Rontgen al cancerului cutanat. Prof. Dr. Tîtu Vasiliu şi Dr. Auguštin Hureşianu: Abcese actinomicoase ale ficatului şi splinei, cu peritonită purulentă. Doc. Dr. C. Stanca: Reflexiurii clinice asupra vitalităţii grefonului ovarial. Dr. I. Manta: Asupra puterii chdlesterolitice a serurilor «mane. Doc. Dr. P. Vancea: Allgemeiner tîberblick uber die wissenschaftlićbe Tătigkeit Profesor D. Michâil's. 134! Lucrări ştiinţifice? Prof. Dr. D. Michail: Angiom cavernos conjunctivei ircsoţind o angiomatoză generalizată. Reun. anat. şed. 8 X I L 1935. Clujul Med. Nr. 2, 1936 p. 126—127. Prof. Dr. D. Michail: Accidentele oculare ale transfu ziei de sânge. Soc. şt. med. 8, I I . 1936. Clujul Med.. 4, 1936p. 256. Prof. Dr. D. Michail: Asupra depozitării intraoculare a colesterînei. Reun. anat. şed. 1, I I . 1936. Clujul Med. Nr. 4, 1936 p. 264. Prof. Dr. D. Michail: Cercetări asupra eliminărei lacri male a clorurului de sodiu. Clujul Med. Nr. 5, 1936» pag. 293—304. Prof. Dr. D. Michail: Cercetări asupra leziunilor provo^ cate de inocularea virusului trachomatos în glanda lui Harder. Reun. anat. şed. 15* II. 1936. Clujul Med. Nr. 5, 1936. pag. 372—374. Prof. Dr. D. Michail: Manifestări oculare în pelagră. Soc. şt med. şed. 19, X. 1935: Clujul Med. Nr. 12, 1935 p. 680. Prof. Dr. D. Michail: Consideraţiuni anatomo-patologice asupra a două cazuri de tromboza vinelor centrale ale reti nei. Reun. anat. şed. 13, XI. 1935. Clujul Med. Nr. 12, 1935 pag. 683—684. Prof. Dr. D. Michail: Limfangiom cavernos hemifacial. Reun. anat. şed. 14, I I I . 1936. Clujul Med.\ Nr. 6, 1936 pag. 430X431. Prof. Dr. D. Michail: Tuberculom al conjunctivei bulbare. Reun. anat şed. 28, I I I . 1936. Clujul Med. Nr. 6, 1936. pag. 433—434. Prof. Dr. D. Michail: Exoftalmie prin gomă sifilitică a vârfului orbitei. Reun. anat. şed. 2, V. 1936. Clujul Med. Nr. 8, 1936. pag. 5394540. Prof. Dr. D. Michail şi Dr. Gr. Benetato: Cercetări asu pra respiraţiei nervului optic. Soc. şt. med. şed. 2, XI. 1935. Clujul Med. Nr. 1 1936 p. 55. C. r. soc. biol. Paris, T. CXXL Nr. 3 1936. pag. 267—269. Archives d'ophtalmologie. T. 53, Mai 1936. Doc. Dr. P. Vancea: Sarcom alveolar al orbitei. Reun. anat. şed. 8, X I I 1935. Clujul Med. Nr. 2, 1936 p. 127.. 135 D o c . Dr. Р. Vancea: Vue d'ensemble sur l'activite scinetitique du Prof. D. MicHaîl. Clujul Med. Nr. 5, 1936. pp. 275-290. D o c . Dr. P. Vancea: Medicaţii noi în tratamentul boalelor oculare de origină vasculară (conferinţă). Soc. şt. med. 8, I I . 1936. Clujul Med. Nr. 4, 1936 pag. 255—256. Dr. A l e x a n d r u C i p l e a : Epiteliom kerato-con juneţi val. б о с . şt. med. şed. 21, I I I . 1936. Clujul Med. Nr. 7, 1936 pag. 474—475. Dr. A l e x a n d r u C i p l e a : (Consideraţiuni asupra unui caz de criptoftalmie. Reun. anat. şed. 15, II. 1936. Clujul Med. Nr. 5, 1936, pag. 374—375. Dr. Gh. M. I l i e s c u : Consideraţiuni asupra două cazuri de cherato-conjunctivită tuberculoasă. Soc. şt. med. şed. 16, XI. 1935. Clujul Med. Nr. 1, 1936. pag. 58-59. Dr. Gh. M. I l i e s c u : Asupra unor paralizii oculare trau matice. Soc. şt. med. şed. 3, IV. 1936. Clujul Med. Nr. 7, 1936, pag. 480—482. Teze: 1. Vlad A u r e l : Retinita maculară exudativă. 2. Dr. Vago O c t a v i a n : Tulburări oculare în sarcină. 3. H e n t e r K o l o m a n : Leziunile oculare în accidentele de muncă. 4. S i m o n A d a l b e r t : Tuberculoza sacului lacrimal. 5. V i n t i c i Ş t e f a n : Chistele congenitale ale conjunctivei. 6. Z o l o g N i c u l a e : Cercetări asupra proprietăţilor imunbiologice ale cristalinului. 7. Keresztessy T i b e r i u : Cercetări statistice asupra evolu ţiei sezoniere a Kerato-con juneţi vi tei flictenulare. 8. P ă c u r a r i u I o n : Contribuţiuni la studiul patogeniei ca taractei naftalinice. 9. N e u l ă n d e r Z o l t a n : Afecţiunile traumatice în clinica oftalmologică din Cluj pe anii 1933—1935. 10. Rusu L a v i n i a : Cercetări asupra eliminării lacrimale a clorurului de sodiu. TI. Daneş A n d r e i : Bibliografia tezelor dela Facultatea de medicină şi Farmacie din (Cluj din anii 1927—1933. 12. B u c u r I a c o b : Bibliografia tezelor dela Facultatea de medicină şi Farmacie din Cluj din anii 1933—1936. 136 13. Bako Zoltan: Cercetări statistice asupra cataractei traumatice. 14. Garda Florica: Situaţia trahomului în Ardeal în anii 1920—1935. 15. Magda Vasile: Cercetări asupra lipazei în cristalinul normal şi patologic. 16. Gheorghianova N. Nina: Afecţiunile congenitale ale cristalinului (studiu statistic). 17. Becan Aurelia: Tulburări oculare în trombopenie. 11. Clinica stomatologică. Prof. Dr. I. Aleman a publicat în decursul anului 1935— 1936 următoarele lucrări originale: Caria şi graviditatea. (Revista Stomatologică 1935 în co laborare cu Dr. V. Vasilescu şi Dr. S. Orjekovsky). Influenţa factorilor preconcepţîonali, prenatali în dez voltarea aparatului buco-dentar. (Revista Stomatologică 1935 în colaborare cu Dr. V. Vasilescu şi Dr. I. Roşianu). Osteita fibro-chistică a maxilarului inferior. (Revista Stomatologică 1935 în colaborare cu Dr. V. Vasilescu). Sublimatul în doze homeopatice într'un caz de flegmon gazos. (Revista Stomatologică 1936 în colaborare cu Dr. F. Klima). iQontribuţiuni la studiul stomatitei aurice. (Revista „Spi talul" 1935, Bucureşti, în colaborare cu Dr. I. Uleia. Activitatea Clinicei Stomatologice pe quinquenalul 19311935. (Revista Stomatologică 1936 în colaborare cu Dr. I. Băbuţiu). Sublimat in homoopatischen Dosen bei einem Fall von Gasphlegmone. (Zahnarztliche Rundschau 1936, Berlin în colaborare cu Dr. F. Klima). Profesorul a făcut în cadrul şedinţelor Asociaţiei Medi cilor Stomatologi din Cluj nouă comunicări. A ţinut în cad rul cursurilor de perfecţionare a medicilor organizate de Societatea Docenţilor Universitari două conferinţe, tratând despre a) Complicaţiuni locale şi generale ale cariei dentare. b) Radiografia în Stomatologie. 137 Profesorul a participat la Congresul Internaţional ţinut la Viena în August 1936, în calitate de preşedinte a comite tului de organizare din România. Dr. I. Băbuţiu şef de lucrări a publicat în decursul anu lui 1935—1936 următoarele lucrări originale: Mediul bucal şi durabilitatea obturaţiunilor cu silicate. {Revista Stomatologică 1936). Amintiri despre Prof. Bilaşcu. (Rev. Stomatologică 1936). Activitatea Clinicei Stomatologice pe quinquenalul 19311935. (Revista Stomatologică 1936, în colaborare cu Prof. Dr. I. Aleman). Dr. V. Vasilescu asistent a publicat în decursul anului 1935—1936 următoarele lucrări originale: Osteita fibro-chistică a maxilarului inferior. (Revista Sto matologică 1935 în colaborare cu Prof. Dr. I. Aleman). Influenţa factorilor ereditari, preconcepţionali, prenatali şi postnatali în dezvoltarea aparatului buco-dentar. (Revista Stomatologică 1935 în colaborare cu Prof. Dr. I. Aleman şi Dr. I. Roşianu). Caria şi graviditatea. Revista Stomatologică 1935 în cola borare cu Prof. Dr. I. Aleman şi Dr. S. Orjekovsky). iCium trebuesc priviţi şi îngrijiţi dinţii de lapte? (Revista Stomatologică 1936 în colaborare cu Dr. I. Uleia). Dr. L. Ghidrai asistent onorific a publicat în decursul anului 1935—1936 următoarele lucrări originale: Rolul şi importanţa aparatului buco-dentar asupra orga nismului. (Revista Stomatologică 1936 în colaborare cu Dr. T, Marinescu). Consideraţiuni asupra tratamentului oligodinamic al ră dăcinilor gangrenoase cu conuri de argint. (Revista Stoma tologică 1936 în colaborare cu Dr. L. Csâszâr). Dr. F. Klima preparator a publicat în decursul anului 1935—1936 următoarele lucrări originale: „Dentalgin" Dr. Kârpâti, un analgetic cu indicaţiuni spe ciale în Stomatologie. (Revista Stomatologică 1935). Profilaxia cariei cu produsele ,,Perlott'"i} (Revista Sto matologică 1935 şi 1936). 138 Sublimat in homoopatischen Dosen bei einem Fall vor* Gasphlegmone. (Zahnărztliche Rundschau 1936, Berlin în co laborare cu Prof. Dr. I. Aleman). Was der praktische Zahnarzt von der Behandlung der Gaumenspalte wîssen musste. (Zahnărztliche Rundschai*. 1936). Teze de doctorat. Grigore Stoinescu: Tartrul dentar. Ioan Roşianu: Stomatologia profilactică în legătură cu patologia infantilă. Dumitru Dumitrescu: Consideraţiuni asupra sifilisului, bucal dobândit. \ Klepner Ferdinand: Concepţii noui în patogenia cariei dentare. Ballo Arpâd: Pentru ce sunt necesare cunoştinţele de Stomatologie unui medic-practician. Baba Iosif: Litiaza salivară. 12. Clinica oto-rino-laringologică 1. Prof. G. Buzoianu: Otita medie supurată acută şi cro nică în practica medicală „Oujul Medical" Octombrie 1935. 2. Prof. G. Buzoianu: Surditatea profesională produsă de sgomot. Revista muncii, sănătăţii şi ocrot. soc. 15 Sept. 1935. 3. Prof. G. Buzoianu: Impresiuni medicale actuale din Germania. Berlinul. „România Medicală" 15 Oct. 1935. 4. Prof. G. Buzoianu: Laringectomie totală pentru can cer laringean (cu prezentare de bolnav). Soc. Ştiinţelor me dicale. 19 Oct. 1935. „Clujul medical". Decembrie 1935. Soc. de chirurgie Decembrie 1935. 5. Prof. G. Buzoianu: Impresiuni medicale actuale din Germania: Hamburg şi Koln. „Clujul Medical" Noemb. 1935. 6. Prof. G. Buzoianu şi T. Naghi: Paralizie facială conse cutivă unei operaţiuni incomplete pentru mastoidită acută. Evidare petro-mastoidiană. Vindecare. Soc. şt. medicale Cluj 16 Nov. 1935. Clujul Medical Nr. 1. Ianuarie 1936, pag. 57. 139: 7. Prof. G. Buzoianu: Impresiuni medicale actuale din Paris. „România Medicală" 15 Noembrie 1935. 8. Prof. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Cardiotomie extramucoasă abdominală pentru cardiospasm. Congresul de chirurgie. Decembrie 1935. Rev. de chirurgie. Decembrie 1935* pag. 137. 9. Prof. G. Buzoianu: Corp străin al bronchiei drepte (sămânţă de dovleac) extras prin tracheo-bronchoscopie. Soc. şt. med. Cluj 11 Ianuarie 1936. Clujul Medical, pag. 179 Mar tie 1936. 10. Prof. G. Buzoianu: Corpi streini ai esofagului (mone de) extrase prin esofagoscopie la copii de 5 şi 3 ani. Soc. Şt. med. Cluj 11 Ianuarie 1936. (Clujul Med. pag. 179. Martie 1936. 11. Prof. G. Buzoianu şi G. Cotul: Vocea şi igiena vocală un volum 526 pagini Cluj 1936; prefaţă de prof. E. Lemaitre dela Facultatea de medicină, Paris. 12. Prof. G. Buzoianu: Corp strein intralaringian (placă de os) inclavată în benzile ventriculare de şase săptămâni,, extrasă prin laringoscopie indirectă. Soc. Şt. med. Cluj, 11 Ian. 1936. Clujul med. pag. 180, Martie 1936. 13. Prof. G. Buzoianu: Reflecţii asupra etiologiei parali ziei recurenţiale simple ori asociate. Clujul iMed. Nr. 1 Ia nuarie 1936. 14. Prof. G. Buzoianu: Pericolul naso-faringian. „Revista Bucureşti medical" Ianuarie 1936. 15. Prof. G. Buzoianu, D. Ionescu şi Giurgiu: Sinuzită maxilară cronică pio^fongoasă fistulizată în orbită şi în cavita tea bucală, Soc. ştiinţ. med. 25 Ian. 1936. Clujul Med. pag. 182, Martie 1936. 16. Prof. C. Urechia şi G. Buzoianu: Sur deux cas de paralysies recurentielle de nature peu commune, Archives internationnales de neurologie. Decembre 1935. 17. Prof. G. Buzoianu şi D. Ionescu: Cilindrom al mezostructurei stângi şi cancer bazo celular al aripei nasului, Re uniunea anatomică Cluj 1 Februarie 1936. Clujul Medical. Aprilie 1936, pag. 264. 18. Prof. G. Buzoianu, D. Ionescu şi E. Bodea: Cazuri de mastoidită acută supurată bilaterală scarlatinoasă operate la copii, Soc. de pediatrie, Cluj 4 Februarie 1936. „România Me dicală" 1 Aprilie 1936. H40 19. Prof. G. Buzoianu: Impresiuni medicale actuale din Bruxelles. Clujul Medical Februarie 1936. 20. Prof. G. Buzoianu: Epiphora chronique d'origine nasale. Revue de laryngologie, otologie, rhinologie. Febr. 1936. 21. Prof. G. Buzoianu şi D. Ionescu: Fibrom masiv al eta jului superior al fosei nasale stângi şi a sinusului maxilar co respunzător, Reuniunea anatomică 14 Martie 1936. 22. Prof. G. Buzoianu: Antrotomie complicată tardiv de • colesteatom. „Spitalul" Martie 1936. 23. Prof. G. Buzoianu: Mucocel al ambelor sinuri fron tale. Soc. Şt. med. Cluj 9 Mai 1936. Clujul Medical. 24. Prof. G. Buzoianu: Septico-piohemie auriculară înso ţită de tromboJlebită sinuso-jugulară. Rezecţia venei jugu lare. Soc. Şt. Med. Cluj 9 Mai 1936. Clujul Medical. 25. Prof. G. Buzoianu: Corpi străini ai căilor aero-digestive superioare extraşi prin broncho-esofagoscopie. „Spita lul", Aprilie 1936. 26. Prof. G. Buzoianu: Septicemiile auriculare. Revista „Clinica et laboratorium" Aprilie, Mai 1936. 27. Prof. G. Buzoianu: Technique de la laryngectomie to tale dans la clinique O. R. L. de Cluj. „Technique chirurgi cale" Paris Mai 1936. 28. Prof. G. Buzoianu: Reticulo-endoteliomul amigdalei palatine. Clujul Medical Mai 1936. 29. Dr. Vaida Aurel, Dr. Weinstein Iuliu: Leziuni trauma tice ale membranei timpanale. Clujul Medical 9, 1935. 30. D. Ionescu, A. Teodorescu şi E. Bodea: Clinica OtoRino-Laringologică a Facultăţii de Medicină din Cluj „Spi talul" Nr. 11, 1935. 31. M. Durmtrescu, Iulius Weinstein şi Barani Andrei: Consideraţii generale asupra imunităţii şi antivirusterapiei în O. R. L. şi stomatologie. Clujul Medical Ianuarie 1935. 32. Giurgiu M. şi Negulescu: Rezumat statistic asupra flegmoanelor periamigdaliene perindate în cursul anului 1935 in 33. Drd. L. Pop: Consideraţiuni asupra complicaţiunilor gripei în afecţiunile O. R. L. studiate în clinica O. R. L. din Cluj în cursul anului 1934—35 Clujul Medical Nov. 1935. 34. Dr. Russu, dr. T. Naghiu: Radioterapia în tuberculoza îaringeană Clujul Medical 1935. 141«. Teze de doctorat. 1. Rednic Toma: Operaţia tip Denker în sinuzitele maxi lare supurate cronice. 27 Iunie 1935. Nr. 888. 2. Salamon Ernest: Contribuţiuni clinice asupra flegmoa^ nelor periamigdaliene. 27 Iunie 1935. Nr. 893. 3. Cotul Gabriel: Tumorile malige naso-faringiene. Noembrie 1936 Nr. 913. 4. Aurel Bojita: Polipii coanali naso-faringieni. Ianuarie 1936. Nr. 934. 5. David Cornel: Contribuţiuni asupra mastoiditei apicale Ianuarie 1936. Nr. 935. 6. Popescu Mircea: Sinuzitele maxilare purulente la co pii. Februarie 1936. Nr. 951. 7. Bogdan Pavel: Tratamentul otitei medii supurate acu te în ciinica oto-rino-laringologică din Cluj. 20 Febr. 1936. Nr. 952. 8. Cârjoe&cu Constantin: Sifilisul laringian. 5 Martie1936. Nr. 954. 9. Cameniţă Vasile: Anestezia locală în intervenţiile chi rurgicale asupra mastoidei. 5 Martie 1936. Nr. 955. 10. Gârbea Ştefan: Tehnica amigdalectomiei totale în cli nica O. R. L. din Cluj, 12 Martie 1936. Nr. 963. 11. Rarinca Dan: Miringotomia atrio-aticală. Martie 1936. Nr. 969. 12. Lobonţ Nicolae: Tracheotomia. 2 Aprilie 1936. Nr. 973. 13. Dumitrescu Alexandru: Operaţia subpericondro-тисолsă pentru rezecţia septului nasal. 2 Aprilie 1936. Nr. 977. 14. Roşu Dumitru: Polipii corzilor vocale. 14 Mai 1936. Nr. 986. 15. Bucur Coriolan: Consideraţiuni asupra laringitei gri pale. 14 Mai 1936. Nr. 987. 16. Tudoran Măria: Amigdalitele cronice şi stările reuma tismale. 28 Mai 1936. Nr. 991. 13. Institutul de istoria medieinii şl de etnografie medicală a) Lucrările I. prof. V. Bologa: Publicaţii: 1. (241) Die Anfânge der rumânischen Schulmedizin. Med. Zeitschrift, IX, 10; pag. 293—296. 8°; Sibiu, 1935. 2. (242) Un medecin luxembourgeois en Transylvanie; Andre Etienne, 1751—1798. Isis, XXIV. 1; pag. 115—ц9, 8°, cu 2 figuri în text; Bruges-Cambridge, 1935. 3. (243) Raportul din 1756 al unui chirurg german de spre credinţele Românilor asupra moroilor. Anuarul Arhi vei de Folklor,, I I I ; pag. 159—,168, 8°. Bucureşti, ed. Acad. Rom. 1935—1936. 4. (244). Interpretarea medicală a celor două ştampile de oculişti din Dacia superioară. An. Inst. stud. clas. Cluj, I I ; pag. 220—222, 8°, Cluj, 1936. 5. (245) Rostul cercetărilor de folklor medical şi de Etnobotanică. Prefaţă la G. B u j o r e a n u : Boli, leacuri şi plante -de leac. Sibiu, 1936; pag. 3—9, 8°. 6. (246) Deutsche Einflusse auf die Entwickelung der ru mânischen Medizin. Siidost deutsche Forschungen, I ; pag. 116—147, 8°, Munchen, ed. Schict, 1936. II. Conferinţe şi comunicări: 7. (247) Medicina in Dacia. Conferinţă la Soc. Şt. Med. Cluj, 16.XI, 1935. 8. (248) Dela medicina veche la cea de azi. Conf. „Astra", Sibiu, 24.XI. 1935. 9. (249) Victor Babeş. Conf. „Gând românesc", ciclul „Energii ardelene", Cluj, 24.1. 1936. 10. (250) Vechii medici români ai Ardealului. Conf. Ext. univ. Caransebeş, l.II. 1936. 11. (251) Spiritul modern în medicină. Conf. Univ. liberă, Bucureşti, 18.111. 1936. 12. (252) Les influences occidentales dans l'evolution de îa medecine scientifique roumaine. Comunicare făcută la a 143 VIII-a reuniune a Academiei internaţionale de Istoria Ştiin ţelor, Cluj, 10.IV. 1936. 13. (253) L'enseignement medico-historique â Cluj. Ra port prezentat la şedinţa comisiei de Istoria ştiinţelor a Co mitetului internaţional de Ştiinţe istorice. (Reuniunea I X ) , Bucureşti, 14.IV. 1936. 14. (254) L'histoire de la Presse medicale roumaine. Ra port prezentat Congresului presei medicale latine, Venezia, 29.IX. 1936. Prof. V. Bologa a luat parte la a VIII-a reuniune a Aca demiei internaţionale de Istoria Ştiinţelor. (10—22 Aprilie 1936) şi la a IX-a reuniune a comitetului internaţional de Ştiinţe istorice, fiind unul din raportorii comisiei pentru isto ria ştiinţelor şi prezidând una din şedinţele acestei comisii, (14. I V ) . A fost designat raportor (Istoria presei medicale ro mâneşti), la congresul presei medicale latine, ţinut la Vene zia în 29 Septemvrie 1936. Neputând participa la congres, ra portul a fost citit de un alt membru al delegaţiei româneşti. Din publicaţia oficială a institutului „Biblioteca medicoistorică" a apărut volumul VIII. (Igna: Cultul lui Aesculap. V. alin. urm.). b) Lucrările colaboratorilor institutului: 1. (140) N. Igna: Cultul lui Aesculap şi al Higiei, cu spe cială privire la Dacia superioară. (Bibi. Med. Ist. V I I I ) . 103 pag., 1 planşe, 35 figuri în text, 8°, Cluj, Cartea Româneasca, 1935. 2. (141) N. Igna: Instrumente chirurgicale române găsite la Apulum. An. Inst. Şt. clas.,. Cluj, II, pag. 223—227 , cu 3 planşe, 8°. c) Teze de doctorat: 1. (i42) I. Weiss: Principiile chirurgiei după Ambroise Pare. 20 pag. 8°, Cluj, 1935. 2. ^143) R. Kepp: Ştiri medicale şi sanitare din războiul independenţei în gazetele săseşti din Ardeal. 42 pag., 8°, Cluj, 1935. 144 3. (144) А, С. B e r n h a r d : Informaţiuni medicale din anul 1893 în gazetele româneşti din Ardeal. 15 pag., 8°, Cluj, 1935.. 4. (145) A . F o d o r : O statistică administrativ-sanitară din 1857—58 a Crişanei şi Maramureşului. IV. 32 pag., 8°, Cluj, 1936. 5. (146) E. N a f t l i : Contribuţie la cunoaşterea situaţiei me~ dico-endemice în Muntenia. 34 pag., 8°, Cluj, 1936. 6. (147) Gh. I o n e s c u : O descriere germană a ciumei din Bucureşti în anul 1813. 25 pag., 8°, Piatra Neamţ, 1936. 7. (148) G. D . C h i m : Informaţiuni medicale culese din gazetele româneşti din Ardeal, tipărite în anul 1895. 15 pag., 8°, Cluj, 1936. 8. (149) /. G i v u l e s c u : Ştiri medicale din 1891 în „Gazeta Transilvaniei" şi „Telegraful român". 27 pag., 8°, Cluj, 1936. 9. (150) H. B i t t e r ţ e l d : O informaţie germană din 1838 despre mişcarea ştiinţifică şi medicală în Moldova. 24 pagi,. 8°, Cluj, 1936. 10. (151) E. R o t h : Bibliografia publicaţiilor dela institu telor medico-legale din România 1920^1935. 55 pag., 8°, Cluj, 1936. 11. (152) D . Predescu: Terminologia anatomică şi noţiu nile anatomice ale doctorului Şt. V. Episcopescu. 28 pag., 8°, Cluj, 1936. 12. (153) F. C s a l l n e r : Ştiri intresând Ist. med. rom. din volumele I—III ale revistei „Wiener med. Wochenschrift", (1851—1853). 28 pag., 8°, Cluj, 1936. 13. (151) N. D o d u l : Bibliografia tezelor dela Fac. de Med. şi Farmacie din Cluj din; anii 1923—1927. 25 pag., 8°, Cluj, 1936. 14. (155) /. B u c u r : Cluj, 1936. Idem, anii 1933-1936. 23 pag., 8°, i 15. (156) A. Dăneţ: Idem, anii 1927—1933. 23 pag., 8°, Cluj, 1936. 16. (157) E. M ă t h e : Consideraţiuni generale asupra teze lor făcute la Fac. de Med. şi Farmacie din Cluj, 1923—1936» 20 pag., 8°, Cluj, 1936. 145 17. (158) G. Grosz: Ştiri interesând Istoria medicinii în Ardeal din Volumele I—II ale revistei „Wiener med. W o chenschrift", 1851—1852. 20 pag., 8°, Cluj, 1936. 18. (159) I. P. Macri: Câteva principii hipocratice în lu mea ştiinţei medicale moderne. 20 pag., 8°; Cluj, 1936. 19. (160) A. Sajovits: Igiena fizică şi psihică după Maimonide. 24 pag., 8°, Cluj, 1936. 20. (161) I. W. Loew: Câteva documente oficiale referi toare la Transilvania din timpul epidemiei de ciumă din anii 1813-1814. 47 pag., 8°, Cluj, 1936. 14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică. Prof. Papilian şi Dr. Russu: L'index opsonique et le blocage du sisteme reticulo-endotelial. Comunicare, Soc. de Bio logie. X. 1935. Prof. Papilian şi Dr. Russu: Beitrage zum studium des Schenkelsporns. Articol publicat in Anatomischer Anzeiger Bd. 81, No. 12/16 s. 225-304. Prof. Papilian şi Dr. Russu: Consideraţiuni morfologice şi Antropologice asupra pintenelui femural. Comunicare, Soc. de Antropologie. Clujul Medical No. l/I 1936. Prof. Dr. Papilian şi Dr. Russu: Consideraţiuni asupra lamei osoase subtrochantiniene. Clujul Medical No. XII l.XII. 1935. Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Russu: Proces de scleroză vasculară în legătură cu blocajul sistemului reticulo-endote lial. Comunicare, Reuniunea Anatomică. Clujul Medical No. 2, 1. II. 1936. Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Russu: Les modifications experimentales de l'index opsonique. Comunicare, Soc. de Biol. Paris XII. 1935. Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Russu: Noi anastomoze între sistemul carotidian intern şi extern. Clujul Medical No. 5, l . I V . 1936. Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Russu: Cber experimentelle Enzeugung lymphoides Bildungen. Visch. Arch. Bd. 297. H. 3. 1936. A N U A E U L 1935/36 10 446 Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Antonescu: Cercetări experi mentale asupra morţii după extirparea sinurilor carotidiene. Clujul Medical No. 9, 1.VIII. 1936. Prof. Dr. Papilian şi V. Preda: Contributions â l'etude de la mort par la pilorarpine. Soc. de Biologie, Paris, 29.X. 1935. Doc. Dr. С. C. Velluda: In preajma celui de al X-lea ex ternat la Cluj. Articol; Clujul Medical No. 10, l.XI. 1935. Doc. Dr. С. C. Velluda: Caractere ancestrale pe mandibu lele de om. Soc. Rom. de Antropologie. Clujul Medical No. 3, l.III. 1936. Doc. Dr. С. C. Velluda: Asupra vascularizaţiei meniscurilor articulare la genunchiul de om. Clujul Medical No. 5, LVI. 1936. Doc. Dr. C. \C. Velluda: Un caz de lisa cecului, a apendicelui cecal a valvulei fleo-cecale şi a bandeletelor musculare. Reuniunea Anatomică. Clujul Medical No. 10, l.X. 1936. Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Le systeme reticuloendothelial et la syncope adrenalino-chloroformique. Articol. Journ. de Phisiol. et de Path. gen. T. 34, No. 3, 1936. Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Les syncopes adrenalino-chloroformiques retardees. Soc. de Biologie. Doc. Dr. C. Velluda şi Dr. Russu: Les relations entre les capsules surrenales et le syncope adrenalino-chlorofor mique. Comunicare la Soc. de Biol. Paris. No. 11, 1936. Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Nouvelles recherches concernant les relations existantes entre le blocage du sist. ref. endot. et la syncope adrenalino-chloroform. Soc. de Biol. III. 1936. Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Capsulele suprarena le şi sincopa adrenalino-cloroformică. Soc. de Endocrinologie. 4. III. 1936. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Sincopele adrenalino-cloroformice întârziate. Articol. Clujul Medical No. 2, l.II. 1936. Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Sistemul reticulo-endotelial şi sincopa adrenalino-cloroformică. Clujul Medical No. 5, l.V. 1936. Doc. Dr. €. C. Velluda, Dr. Aniţescu şi Dr. Stoinescu Neron: Un caz de notomelie. Comunicare. Reuniunea Anatomi că. Clujul Medical No. 2, l.II. 1936. 147 Doc. Dr. С. С. Velltxdct $i Dr. Spătarii: Reacţiunile siste mului reticulo-endotelial în supraalimentaţie şi maniţie. Clu jul Medical No. 1, 1.1. 1936. Dr. I. G. Russu: Dare de seamă asupra activităţii Soc. Rom. de Antropologie pe anul 1934—35. Soc. Rom. de Antro pologie. Clujul Medical No. 1, 1.1. 1936. Dr. I. G. Russu: Noi date asupra oaselor wormiene. Clu jul Medical No. 9, LXII. 1936. Dr. 1. G. Russu şi Dr. Spârchez: Ulcer gastric şi duode nal experimental. Comunicare. Reuniunea Anatomică. Clujul Medical Nr. 3, 1. I I I . 1936. Preda Victor: Contribuţiuni la studiul antropometric al capului la paran. Comunicare. Soc. Rom. de Antropologie. Clujul Medical No. 1, 1.1. 1936. Preda Victor: Cercetări antropometrice asupra formei capului la oligrdîrenice. Soc. Rom. de Antr. Clujul Medical Nr. 3, 1. III. 1936. Dr. Preda şi E. Popescu: Modificările ovarului de epuroaică în urma injecţiilor de orcbitină. Reun. Anat. Clujul Medical Nr. 6, 1. VI. 1936. Dr. Preda şi S. Cupcea: Consideraţiuni asupra factorilor antropologici. Soc. Rom. de Antropologie. Clujul Medical No. LVI. 1936. 'Teze de doctorat: T. Spătaru: Reacţiunile sistemului reticulo-endotelial în inaniţie şi supra alimentaţie. Ianuarie 1936. V. Ilian: Morfologia menzeterului de câine reportată la embrionul uman. Februarie 1936. V. Pop: Dispozit. fasciei şi formaţiunilor fîbro-aponevrotice legate de complexul anatomic. Piciorul gâştei. Iun. 1936. nie 1936. V. Puiu: O nouă concepţie asupra lamei osoase subtrochantiniene. Iunie Г936. V. Preda: Contribuţiuni asupra glicemiei piloropimice. Iunie 1936. 148 15. Institutul de anatomie patologică. a) Publicaţii: 1. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Aug. Mureşanu: Abcese actinomicotice ale ficatului, cu peritonită purulentă. (Cl. Med. No. 5, 1936, pag. 357). 2. Dr. Rubin Popa, Dr. Stupariu I. şi Dr. Prăgoiu I.: Tu morile cu mieloplaxe, în legătură cu un caz personal, în regiu nea ischio-pubiană. („Cancerul" No. 4, 1935, X—XII. pag.149). 3. Dr. Radu Petru cu Prof. Dr. I. Haţieganu şi Doc. Dr. L. Daniello: Contribuţie la problema sporirii numerice a can cerului pulmonar primitiv. (Cl. Med. 1936, V. pag. 317). b) Comunicări: 1. Prof. Dr.Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Hemoragia abdominală mortală în urma unei tumori renale. ((Cl. Med» No. XII. 1935). 2. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Tumoră pul monară bronşică a ficatului şi pancreasului. (CL Med. No. 1» 1936, pag. 59). 3. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. I ..Plauchitiu: Mielom mul tiplu plasmocitar. (Cl. Med. No. 7, 1936, pag. 60). 4. Prof. Dr Titu Vasiliu cu Petru Radu: Limfosarcom. in testinal (Cl. Med. No. 3, 1936, pag. 185). 5. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr Petru Radu: Două cazuri de carcinom pulmonar. (Cl. Med. No. 5, 1936~, pag. 374). 6. Prof Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Limfosarcom. generalizat cu determinări gastro-intestinale. (Cl. Med. No. 6„ 1936, pag. 432). 7. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Tumoră ponto-cereboasă. (Cl. Med. No. 6, 1936, pag. 434). 8. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. I. Plauchitiu: Asupra ce lor două cazuri de bonşiectazie chistică; b) Anevrism al aor tei ascendente perforat în pulmonară. (Cl. Med. No. 8, 1936. pag. 538—539). 9. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Aug. Mureşan: Abcese ac tinomicotice ale ficatului, a spline, cu peritonită purulentă» (Sub tipar). 149 10. Dr. Rubin Popa: Habdomiome multiple congenitale ale inimei. (Cl. Med. 1936, pag. 59). 11. Dr. Rubin Popa cu Dr. Petru Radu: Hipoplasie renală bilaterală. ( O . Med. No. 1, 1936, pag. 59). 12. Dr. Rubin Popa cu Dr. Petru Radu: Limfosarcom intestinal (Cl. Med. No. 2, 1936, pag. 127). 13. Dr. Rubin Popa cu Dr. I. Plauchitiu: Sifilis splenohepatic gomos la o fată de 21 ani. (Cl.-iMed. No. 4, 1936, pag. 265). 14. Dr. Rubin Popa cu Dr. A.Iancu: Degenerescentă grăsoasă a ficatului şi a rinichilor la un copil de 9 luni. (Sub tipar). 15. Dr. Rubin Popa cu Dr. 1. Plauchitiu: Tumoră pulmo nară atipică. (Sub tipar). 16. Dr. Rubin Popa cu Dr. Petru Radu: Granulie pulmo nară canceroasă. (Cl. Med. No. 6, 1936, pag. 432). 17. Dr. Rubin Popa cu Dr. Petru Radu: Infarctarea bila terală totală a rinichilor. (Cl. Med. No. 6, 1936, pag. 432). 18. Dr. Rubin Popa cu Drd. E. Mezincescu: Tromboza ar terei mezenterice superioare şi tromboza arterei hepatice. (Cl. Med. No. 2, 1936, pag. 126). c) Teze Ће doctorat: 1. Augustin Mureşan: iGarcinomul primitiv al trompei uterine. 2. Simona Strat: Studiul isto-patologic al tumorilor Grawitz zise Hipernefrome. 3. Ion Plauchitiu: Consideraţiuni asupra leziunilor anatomopatologice a reumatismului poliarticular. j(Maladia lui Bouillaud). 16 Institutul medico-legal. Prof. Dr. M. Kernbach: Criteriile medico-1 egale şi antro pologice ale responsabilităţii penale. Raport prezentat la al XV-lea Congres Naţional de Psihiatrie ,Psihologie, Neurolo gie şi Endocrinologie, din 1935. Mişcarea Medicală, Craiova, Nr. 11—12, 1935 şi Nr. 3—4, 7—8 din 1936. 160' Prof, Dr... Ж.. Kernbach şi AL. Eişcuţia:: Sarcina exirauterună şi aspectele ei medico-legale. Revista de (Gynecologie şi Obstetrică, Bucureşti, Nr. 4—5, 1936. Prof. Dr. M.. Kernbach: Perforaţiunile uterine şi intesti nale. Problema responsabilităţii medicale. Revista de Endor crinologie, Gynecologie şi Obstetrică.. Cluj, Nr.. 4,. 1936. Prof. Dr. M. Kernbach, Dr. C. Cotuţiu şi Dr. Dahnovici: L'apparition et L'evolution de la fibrine dans les plaies. Un nouveau criterium. pour le diagnostic histologique de la date d'une plaie. (Note preliminaire). Bulletin de Г Academie de Medicine de Roumanie.. Tome IL Nr. 4, 1936. Prof. Dr. M. Kernbach, Dr. C. Cotuţiu şi Dr. Dahnovicir Recherehes critiques sur le diagnostic chronologique des blessures par Texamen histologique. Bulletin de Г Academie' de Medecine de Roumanie.. Tome II, Nr.. 4, 1936. Dr. C. Cotuţiu în colaborare cu Prof. Dr. Vrechia: Hemo ragie cerebeloasă şi moarte rapidă. Revista de Medicină Lega lă, Bucureşti, Nr. 1, 1936: b) Conferinţe: î. Prof. Dr. M. Kernbach: Perioadele genezice şi agenezice a femeii şi importanţa lor medico-socială. Conferinţă ţinu tă la Societatea Ştiinţelor Medicale, Ateneul Român Timişoa ra şi la Gruparea Femeilor Române Cluj. 2. Prof. Dr. M. Kernbach: Probleme de învăţământ şi educaţie profesională, la Facultatea de Medicină din Cluj. 3. Prof. Dr. M. Kernbach: Codul penal şi profesiunea me dicală.' Conferinţă ţinută la Colegiul Medicilor. Timişoara, 1936. 4. Prof. Dr. M. Kernbach: Problema responsabilităţii pe nale şi noul Cod penal. Conferinţa ţinută la Cercul de Studii Bănăţene. 5. Prof. Dr. M. Kernbach: Responsabilitatea medicală şi perforaţiile utero-intestinale, cu 3 cazuri personale. Societa tea de Gynecologie şi Obstetrică Cluj. 6. Dr. C. Cotuţiu: Accidentele de muncă în lumina nouilbr legislaţii. Societatea Ştiinţelor Medicale Cluj.. 151 с) Comunicări: 1. Prof. Dr. M. Kernbach: Probleme de la responsabilite medicale et Ies perforations utero-intestinales pendant l'avortement. Comunicare făcută la Societatea de Medicină Lega lă. Paris. Prezentată de Prof. Brindeau. Annales de Medicine Legale, No. 6, 1936. 2. Prof. Dr. M. Kernbach: Un caz de intoxicaţie cu mercur nediagnosticat în timpul vieţii. Reuniunea Anatomi că Cluj. 3. Prof. Dr. M. Kernbach şi Dr. Dachnovici: Septicemie streptococică rapid-mortală după un traumatism mic. Reuniu nea Anatomică Cluj. 4. Prof. Dr. M. Kernbach şi Dr. Hurghişiu: Avort spon tan în legătură cu pneumonia. Reuniunea Anatomică Cluj. 5. Prof. Dr. M. Kernbach şi Dr. Hurghişiu: Avort crimi nal prin injecţie intrauterină şi coincidenţa cu salpingita gonococică şi pioovar. Reuniunea Anatomică Cluj. 6. Prof. Dr. M. Kernbach şi Dr. Dachnovici: Avort spon tan şi febră tifoidă. Reuniunea Anatomică Cluj. l.Dr. C. Cotuţiu şi Dr. V. Hurghişiu: Un caz de hemora gia capsulelor suprarenale. Reuniunea Anatomică, Clujul Me dical pag. 294, 1935. 8. Dr. C. Cotuţiu: Un caz de osteogeneză imperfectă. Reu niunea Anatomică Cluj. 9. -Dr. C. Cotuţiu: Un caz atipic de intoxicaţie cu cianură alcalină. Reuniunea Anatomică Cluj. 10. Dr. C. Cotuţiu şi Prof. Dr. A. Pop: Un caz de diabet traumatic. Societatea Ştiinţelor Medicale Cluj. 11.Dr. C. Cotuţiu şi Dr. A. Rişcuţia: Ruptura traumatică a pulmonului fără leziuni a cutjei toracice. 12. Dr. C. Cotuţiu: Un caz de embolii grăsoase generali zate. Reuniunea Anatomică Cluj. 13. Dr. C. Cotuţiu în colaborare cu Prof. Dr. T. Vasiliu: Asupra unui caz de osteogeneză imperfectă. Societatea de Ortopedie Cluj. 14. Dr. C. Cotuţiu: Avort septic spontan după abces al mânii. Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetri că, Cluj, LIV. 1936. (Cu Dr. Căprioară). 15. Dr. C. Cotuţiu: Traumatism al feţii, abces cerebral, otită şi mastoidită. Reuniunea Anatomică Cluj. 152 d) Teze de doctorat: 1. Boia Emil: Pruncuciderea. 2. Bârna Osvdt: Igiena în practica medico-legală. 3. Maniac Ernest: Fracturile osoase din punct de vedere medico-legal. 4. Salamon Roza: Tumorile traumatice şi interpretarea lor medico-legală. 5. Forfu Nicolae: Medicina internă în activitatea medicolegală. 6. Nuţiu Traian: Obstetrica şi Gynecologia în activitatea medico-legală. 7. Joo Ştefan: Simtomele agoniei şi starea mintală a ago nicilor. 8. Mocanu Elena: Pediatria în activitatea medico-legală. 9. Jaklovszky Dionisie: Perioadele agenezice ale femeii şi importanţa lor socială. 10. Neulănder Zoltan: Afecţiunile traumatice în Clinica Oftalmologică din Cluj, pe anii 1933—1935. 11. Pop Cornel: Dermato-Venerologia în activitatea me dico-legală. 12. Tomoiagă Georghe: Tuberculoza traumatică şi inter pretarea ei medico-legală. 13. Barta Alexandru: Activitatea medico-legală a endocrinologului. 14. Nicolescu Gheorghe: Traumatismele urologice din punct de vedere medico-legal. 15. Incze Iosif: Pneumo şi Pleuropatii traumatice şi in terpretarea lor medico-legală. 16. Spineanu Vasile: Semnele morţii şi stabilirea datei morţii. 17. Roth Ernest: Bibliografia publicaţiilor dela Institu tele medico-legale din România, 1920—1935. 18. Rişcuţia Anton: Hemoragiile şi importanţa lor me dico-legală. 19. Dima T. Constantin: Herniile traumatice din punct de "vedere medico-legal. ?0. Domide Leon: Importanţa medico-legală a complicaţiunilor septice după traumatismele craniene. 21. Cotuţiu A. Iulian: Traumatismele coloanei vertebrale şi interpretarea lor medico-legală. 22. Popa Solomon: Oftalmologia în activitatea medico-lesală. 153 17. Institutul de fiziologie. a) Publicaţiuni: 1. Gr. Benetato: Problemele fiziologiei moderne în discu ţia Congresului Internaţional de Fiziologie din Leningrad. Clujul Medical No. 12 din 1935. şi No. 1 din 1936. 2. D. Michail, Gr. Benetato: Recherches sur la respiraţion du nerf optique, C. R. de la Soc. de Biol. t. 121, 1936. 3. Gr. Benetato, I. Găină, C. Oprişiu: Contribuţiuni la stu diul funcţiunei antitoxice a capsulei suprarenale. Endocrino logie, Gynecologie şi Obstetrică, No. 2 din 1936. 4. Gr. Benetato: L'effet de la surrenalectomie sur le pH et le pouvoir tampon du muscle, С R. de la Soc. de Biol. t. 121, p. 1547, 1936. 5. Gr. Benetato, R. Oprean: L'effet de la surrenalectomie sur l'etat colloidal des proteines musculaires, C. R. Soc. de Biol. t. 121, p. 1551, 1936. 6. Gr. Benetato, N. Munteanu: Contribuţiuni la studiul transmiterii chimice a impulsului la nivelul centrilor nervoşi. Clujul Medical Nr. 6, 1936. 7. C. Urechea, Gr. Benetato, A. Retezeanu: Les variations de cHlore et du sodium sanguin apres l'extirpation des surrenales. Bull. de l'Academie de Medecine de Roumanie, t. î , No. 1. 8. Gr. Benetato, R. Opreanu: Contribuţiuni la studiul asteniei animalelor supra-renoprive. Clujul Medical No. 3, 1936. 9. Gr. Benetato, N. Munteanu: Contributions â l'etude de la transmission chimique de l'influx nerveux au niveau des synapses centraux, C. R. Soc. de Biol. 1936. 10. D. Michail, Gr. Benetato: Recherches sur la respiration du nerf optique, Bull. de Г Academie de medecine de Rou manie, t. 1, No. I. 11. C. Urechea, Gr. Benetato, A. Retezeanu: Nouvelles re cherches sur le potassium dans l'insuffisance surrenele. 1936. 12. 'Gr. Benetato, N. Munteanu: L'influence du rapport acide-base des aliments sur certaines proprietes physico-chimiques et la capacite du travail du muscle isole. (sub presă). 13. N. Munteanu: Cercetări asupra prezenţei unei sub stanţe oestrogene în nămolurile terapeutice. Clujul Medical No. 7, 1935. 154 14. G. Benetato, N. Munteanu: Influenţa alimentaţiei asu pra pH-ului, puterii tampon şi a capacităţii de lucru a muş chiului izolat. Clujul Medical No. 8, 1936. (Sb presă). b) Conferinţe, comunicări: 1. D. Michail, Gr. Benetato: Respiraţia nervului optic în stare normală şi în diferitele stări patologice. Soc. Ştiinţelor Med. Noemvrie 1935. 2. G. Benetato, I. Găină, C. Oprişiu: Ciontribuţiuni la stu diul acţiunei corficotrope a hipofizei. Soc. de Endocrinolo gie, Gynecologie şi Obstetrică. Decemvrie 1935. 3. Gh. Popoviciu, Gr. Benetato: Un caz de nefroză lipoidică. Soc. de Pediatrie şi Puericultura. Februarie 1936. 4. G. Benetato,'R. Opreanu: Contribuţiuni la studiul asteniei suprarenoprive. Soc. Ştiinţelor Medicale. Febr. 1936. 5. Gr. Benetato, N. Munteanu: Contribuţiuni la studiul transmiterii chimice a impulsului la nivelul centrilor ner voşi. Soc. Ştiinţelor Med. Aprilie 1936. 6. Gr. Benetato: Noţiuni elementare asupra alimentaţiei. Conferinţă ţinută la Asociaţia învăţătorilor din Cluj. Mai 1936. ÎS. Laboratorul de fizică medicală. Publicaţii: 1. Dr. Nicolae Bărbulescu: Curs de Fizică medicală. Voi. I. 385 pagini. Editura Universităţii. 2. Dr. Nicolae Bărbulescu: Clontribution â l'etude des liquides. Bull. de la Societe des Sciences, Cluj, 1936. 19 Institutul de radiologie. 1. Prof. Dr. D. Negru şi Prof Dr. D. Michail: Die Rontgenbehandlung der Iristuberkuloze, Fortschritte auf den Gebiete der Rontgenstrahlen Bd. 53, Mârz 1936, Leipzig, G. Thieme S. 544—549. 2. Dr. Russu şi Dr. Naghiu: Radioterapia în tuberculoza laringelui. Clujul Medical No. 8 din 1 August 1935. An. XVI. pag. 434—441. 155. 3. Dr. С. B e r a r i u şi Dr. V. R u s u : Eritem nodos şi primoinfecţiunea tuberculoasă. România Medicală, XIV, No. 8. « O . Institut al de igienă şi igienă socială. 1. Prof. Dr. I. M o l d o v a n : Casă de ocrotire sau dispensar rural? Buletin Eugenie şi Biop. Voi. VII. Ian.-tFebr. 1936, Nr. 1-2. 2. Prof. Dr. I. M o l d o v a n : Principii de bază ale organizaţiunei sanitare. Buletin Eug. şi Biop. Voi. VII. Mai—Iunie— Iulie 1936. Nr. 5—6—7. 3. Dr. M. Zolog, Dr. O. Comşia: Contribuţii la mecanis mul acţiunii preparatelor arsenobenzolice. Clujul Medical Nr. 4, 1936. 4. Dr. M. Zolog, Dr. O. Comşia: Nouvelles recherches sur l'action des substances arsenobenzoliques dans les trypanosomiases experimentales. Comptes Rend. de la Soc. de Biol. Tome CXXII, 1936. Nr. 24, pag. 1132. 5. Dr. Z o l o g M., Dr. Comşia O.: Role du systeme reticuloendothelial dans le mecanisme chimio-tberapique des corps arsenobenzoliques. Compt. Rend. de la Soc. dq Biol. Tome CXXII. 1936, Nr. 24, pag. 1135. 6. Dr. Zolog M., Dr. Comşia O.: Systeme reticulo-endo- thelial et action therapeutique des corps arsenobenzoliques. Compt. Rend. de la Soc. de Biol. Tome CXXII, 1936. Nr. 24, pag. 1138. 7. Dr. Zolog M., Dr. Comşia O.: Sistemul reticulo-andete- lial şi chimioterapia tripanosomiaselor. Clujul Medical Nr. 7, 1936. l a . Dr. Z o l o g M.: Calificarea medicilor. B. eug. şi Biop. 1936. Voi. VII. Nr. 1—2. 8. Dr. T. Turcu în colaborare cu Dr. Iancu A . , Dr. Dariu şi Dr. D a v i d : Noui contribuţiuni la desinfecţia purtătorilor de germeni difterici prin spirocid. Clujul Medical Voi. XVII. 1936, pag. 121. 9. Dr. T. Turcu în colaborare cu Dr. Iancu, Dr. David şi Vago: Eacilul difteric la noui născuţii din colectivitate. (Co municare făcută în şedinţa Soc. de Endocrinologie, Gin. şi Obst. din Cluj) 29. I. 1936.' 156 10. Dr. Т. Turcu, Dr. Russu şi Dr. Nappendruck: Comba terea specifică simultană a difteriei şi scarlatinei în Turda. Situaţia la 2V2 ani dela începerea campaniei. Bul. Eug. şi Biop. Voi. VII, 1936. 11. Dr. O. Comşia: Biologia familiei. V. Problema intersexualităţii. Bul. eugenie şi Biop. 1935, Nr. 10, 11, 12. 1%. Dr. O. Comşia: Biologia familie. VI. Din biotipologia femeei. Ibid. Nr. 1—2, 1936. 13. Dr. P. Râmneanţu: Calcularea creşterii populaţiei vii toare din România. Bul. eug. şi Biop. Nr. 1, 2, 3. 1935.. 14. Dr. P. Râmneanţu: Cercetări asupra originii etnice a populaţiei din Sud-Estul Transilvaniei pe baza compoziţiei serologice a sângelui. Bul. eug. şi Biop. Nr. 1, 2, 3. 1935. 15. Dr. P. Râmneanţu: Deosebiri şi asemănări în statura şi perimetrul toracic a 48,197 de recruţi de neam diferit din judeţul Timiş-T. Bul. eug. şi biop. Nr. 4, 5, 6, 1935, în colabo rare cu Dr. GH. Selegianu. 16. Dr. P. Râmneanţu: Mişcarea populaţiei în Ardeal dela 1901—1910. Bul. eug. şi Biop. Nr. 4, 5, 6, 1935, în colaborare cu Dr. I. Perhaiţa şi Dr. L. Modran. 17. Dr. P. Râmneanţu: Rezultatul vaccinării cu В. C. G. în Plasa sanitară model Gilau, Bulet. eug. şi Biop. Nr. 4, 5, 6, 1935, în colaborare cu Dr. Zolog M., şi Dr. I. Prodan. 18. Dr. P. Râmneanţu: Origine ethnique des Seklers de Transylvanie, Revue de Transylvanie, Nr. 3, 1935. 19. Dr. P. Râmneanţu: Studiu asupra depopulării Banatu lui. Cauzele depopulării. Rezultatele anchetei din Vărădia, jud. Caras. Bulet. eug. şi Biop. Nr. 7, 8, 9, 1935. 20. Dr. P. Râmneanţu: The Growth of the population of Rumania. Population Nr. 1, Voi. II. 1935. 21. Dr. P. Râmneanţu: Creşte cancerul în România. Re vista Nr. 3, 1935. 22. Dr. P. Râmneanţu: Studiu asupra depopulării Bana tului. Cauzele depopulării. Rezultatele anchetei din? Banloc. Bulet. eug. şi biop. Nr. 11—12, 1935. 23. Dr. P. Râmneanţu: Corelaţia dintre nupţialitate şi na talitate, bazată pe proporţiile acestor fenomene demografice, din comunele rurale din Banat. Bul. eug. şi biop. Nr. 1—2, ТЭ36. 157 24. Dr. Р. R â m n e a n ţ u : Subnutriţia la copii def şcoală şi. infecţia tuberculoasă. Bul. eug. şi Biop. Nr. 1—2, 1936. 25. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Studiu asupra depopulării Bana tului. Cauzele depopulării. Partea I I I . Rezultatele anchetei de mografice din comuna Iablaniţa, jud. Severin. Bul. eug. şi. biop. Nr. 1-2, 1936. 26. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Soluţiuni în legătură cu problema declinului etnic al populaţiei româneşti din Banat. Rev. Inst. Soc. Banat. Criş. Nr. 14, 1936. 27. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Demografia satelor din România. Observat. Social-Economic. Nr. 2, 1936. 28. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Cauzele mortalităţii copiilor de 0—iii ani, la diferite vârste pe sex şi mediu. Bul. eug. şi Biop. Nr. 5, 6, 7, 1936. 29. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Mortalitatea de cancer pe vârstă în România. Rev. „(Cancerul", Nr. 4, 1936. 30. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Mecanismul reducerii natalităţii în Banat. Clujul Medical, Nr. 6, 1936. 31. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Gripa din iarna anului 1934—35în România şi repercusiunea ei asupra celorlalte cauze de deces. Studiu epidemiologie şi statistic. Bul. eug. şi biop. Nr. 3—4, 1934, în colaborare cu Dr. Ilie Ardeleanu. 32. Dr. I. F ă c ă o a r u : Criteriile pentru diagnoza rasială., Bul. eug. şi Biop. Nr. 10-412, 1935. 33. Dr. I. F ă c ă o a r u : Curs de eugenie (litografiat). 34. Dr. / . F ă c ă o a r u : Curs de sociologie (litografiat). 35. Dr. I. F ă c ă o a r u : Culoarea ochilor în populaţia din Mă guri. Comunic. Soc. de Antrop. Clujul Medical, 1936, Nr. 1. 36. Dr. I. F ă c ă o a r u : Culoarea, forma şi structura părului în populaţia din Măguri. Comun: Soc. de Antr. Clujul Medical,. Î936, Nr. 3. 37. Dr. 1. F ă c ă o a r u : Inteligenţa în raport cu caracterele somatice şi cultura: doi fraţi, Comunic. Soc. de Antr. Clujul Medical, 1936, Nr. 3. 38. Dr. 1. F ă c ă o a r u : Compoziţia rasială a populaţiei din Voşlobeni. Bul. eug. şi Biop. 1936, Nr. 1—2. 39. Dr. I. F ă c ă o a r u : Legea pentru apărarea sănătăţii po porului german. Bul. eug. şi Biop. 1936, Nr. 1—2. 40. Dr. I. F ă c ă o a r u : Legiferarea avortului din indicaţiuni eugenice în Germania. Bul. eug. şi Biop. Nr. 1—2, 1936. ! !158 41. Dr. I. Făcăoaru: Forţa musculară în raport cu origi nea etnică şi stratul social. Com. Soc. de Antr. Clujul Me dical, 1936, Nr. 6. 42. Dr. I. Făcăoaru: Forţa musculară manuală în raport cu rasa. Com. Soc. de Antr. Clujul Medical, 1936, Nr. 6. 43. Dr. 1. Făcăoaru: Forţa musculară în raport cu etatea. Com. Soc. de Antr. Clujul Medical, 1936, Nr. 8. 44. Dr.T. Făcăoaru: Indicele nasal la români, săcui şi un guri. Bul. eug. şi Biop. 1936, Nr. 3—4. 45. Dr. I. Făcăoaru: Forţa musculară manuală în raport cu starea economică. Com. Soc. de Antr. Clujul Medical 1936, Nr. 8. 46. Dr. I. Făcăoaru: Statura ţiganilor din colonia Iris. Com. Soc. de Antr. Clujul Medical 1936, Nr. 9. 47. Dr. 1. Făcăoaru: Indicele cefalic la ţigani. Ciom. Soc. de Antr. Clujul Medical, 1936, Nr. 9. 48. Dr. I. Făcăoaru: Test individual pentru măsurarea in teligenţei, Bul. eug. şi Biop. 1936, Nr.'5—7. 49. Dr. I. Făcăoaru: Familii degenerate şi costul lor pen tru societate şi stat. Bul. eug. şi Biop., 1936, Nr. 5—7. 50. Dr. Petre David în colaborare cu Dr. P. Vlad: Consta tări şi discuţii în jurul vaccinărilor] asociate antidiîterice şi antiscarlatinoase în municipiul Cluj, în anul 1935. Bul. eug. şi Biop. Voi. VII. Mai—Iunie-ЛиНе 1936, Nr. 5 - 6 - 7 . 51. Dr. P. David în colaborare cu Dr. P. Vlad: Vaccinările antidifterice şi antiscarlatinoase în Municipiuţ Cluj, în anul 1935. Primele constatări. Bul. eug. şi Biop. 1936, Voi. V I I . Mai—Iunie—Iulie. Nr. 5—6—7. a». Institutul de istolegie şi embriologie, 1. 1. Drăgoiu: Localizarea topografică a substanţelor mi nerale din preparatele istologice cu ajutorul incinerării (microincinerarea). Clujul Medical 1936. 2. D. Pană: Studiu experimental asupra efectului prolanului şi foliculinei administrate intratubar, în colaborare cu Prof. iGr. Grigoriu şi N. Coja. Revista de Endocrinologie, Gi necologie şi Obstetrică Cluj, Nr. 1, 1935. 159 3. Emoragii cerebrale la gravide cauzate de ipertensiunea arterială esenţială în raport cu bazofilia ipofizară, în co laborare cu Doc. I. Voicu. (Revista de Endocrinologie, Gine cologie şi Obstetrică, Cluj Nr. 4, 1936). 4. Reacţia de sex Dern-Sugarmann. (Revista de Endo crinologie şi Ginecologie şi Obstetrică, Cluj Nr. 5, 1936. 5. Recherches sur la presence des bacilles tuberculeux dans le rein du cobaye apres 1'infection experimentale, par С Crişan et J. Mihalca. C. R. de la Soc. de Biol. T. CXXlII. Nro. 26 p. 210. 1936. Institutul de Istologie. Comunicat în şedinţa din 30. VI. 1936. 22. Institutul de patologie generale şi experimentală 1. Prof. Dr. Mihai A. Botez: IGursul de Patologie Generală şi Experimentală (ţinut la Facultatea de medicină din Cluj). Rezumat litografiat. Cluj, 1936. 2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. V. Răduleţ. Vaccinarea antirabică la Institutul Antirabic din Cluj în anul 1934. (Date şi constatări). Clujul Medical Nr. 9, 1936. 3. Prof. Dr. M. A. Botez. Idealurile noastre de eri şi de azi. (Conferinţa ţinută la 20 Martie 1936 la Universitatea din Cluj, în cadrul Extensiunei universitare). 23. Institutul de bacteriologic. 1. V. Baroni şi I. Petrescu: Alteraţiuni ale timusului, du pă administrare de foliculină, comunicare la societatea de Endocrinologie, Cluj, Ianuarie 1936. 2. V. Baroni şi I. Petrescu: Atrofie testiculară, după injecţiuni cu extrase de lanolină. 3. V. Baroni şi I. Petrescu: Producţiunea de anticorpi după injecţiuni cu foliculină, Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj, Aprilie 1936. 4. V. Baroni şi 1. Petrescu: Tumori la cobai, prin injec ţiuni intramamare cu foliculină, Congresul de Cancerologie din Bruxelles Septembrie 1936. 5. V. Baroni, Dna E. Baroni şi I. Petrescu: Influenţa foliculinei asupra tumorilor de grefă. (Nepublicată). 160 6. V. Baroni în colaborare cu Prof. Niţescu şi I, Georgescu: P. H.-ul în organele animalelor imunizate contra tu morilor prin ţesut embrionar. (Nepublicată). 381. Institutul de balneologie şi fizioterapie. 1. Prof. Dr. Marius Star za: Climatoterapia în tratamentul bolilor tubului digestiv, conferinţă ţinulă la Congresul bal neologie din Sept. 1936 la Slănicul Moldovei (publicată în Mişcarea Medicală, Craiova). 2. Prof. Dr. Marius Sturza: Balneoterapia bolilor de ficat, conferinţă ţinută la Cursul de perfecţionare a Asoc. Docenţi lor Univ. din Cluj. 3. Prof. Dr. Marius Sturza: Les Heliotheimes en Balneo logie, lucrare tipărită în Vćstnik Ceskoslovenskć fysiatricke Spolecnosti v Praze. (Bulletin de la societe Tchecoslovaque de Physiatrie â Prague. Voi. XVI, 1936). 4. Prof. Dr. Marius Sturza: Menţinerea inalterabilităţii apelor carbogazoase, conferinţă ţinută la Congresul de bal neologie şi climatologie din Bucureşti, în Maiu 1936. A reprezentat Facultatea de medicină Cluj. la Congresul de balneologie din Bucureşti. 25 Institutul de farmacologie Prof. Dr. Gheorghe Popoviciu: Vezi lucrările făcute în colaborare cu Clinica Infantilă. Dr. Măria Gheorghescu: Acţiunea extractului de Secară cornută asupra inimei de broască. 36. Laboratorul de chimie medicală. Lucrări: 1. S. Secareana et I. Lupaş: Sur les produits de transformation des 2.4.6-trinitro- et des 2.4-dinitro-benzal-anilines sous l'action du carbonate de soude en milieu alcoolique. Bulletin de la Societe Chimique de France. 2. S. Secareanu et A. Silberg. L'action de l'aniline sur Го-nitro-benzaldehide en milieu acetique. Bulletin de la so ciete chimique de France. 3. A. Gradinescu, S. Secareanu, N. Santa: Asupra prepa rării unui extract cortico-suprarenal. Revista de Endocrino logie, Ginecologie şi Obstetrică, Nr. 4, 1936. FACULTATEA DE LITERE Ş l FILOSOFIE ANCUBUL 1935/36 II A) DECANATUL. 1. Foştii Decani. fGHEORGHE ВОGDAN-DUICĂ în anul univ. 1919-20. NICOLAE BĂNESCU „ „ „ 1920—21. ALEXANDRU LAPEDATU „ „ „ 1921—22. +10AN URSU „ „ „ 1922—23. NICOLAE DRĂGANU în anii univ. 1923—24 şi 1932—35. ţ V i r g i l b ă r b a t în anul univ. 1 9 2 4 — 2 5 . SILVIU DRAGOMIR „ „ „ 1925-26. DUMITRU M. TEODORESCU „ „ „ 1926—27. THEODOR CAPIDAN „ „ „ 1927—28. ONISIFOR GHIBU „ „ , 1928-29. GHEORGHE GIUGLEA „ „ „ 1929—30. PETRE GRIMM „ „ „ 1930—31. ŞTEFAN REZDECHI „ „ „ 1931—32. 2. Profesori şi conferenţiari decedaţi. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. IOAN PAUL. IOAN URSU. IOSIF POPOVICI. VASILE BOGREA. VIRGIL BĂRBAT. GHEORGHE BOGDAN-DUICĂ. GHEORGHE MATEESCU (Conferenţiar). 3. Personalul Decanatului. Decan: NICOLAE DRĂGANU Prodecan: ŞTEFAN BEZDECHI Secretar supl. Gheorghe A . Vătăşescu (licenţiat în litere şi în drept. Doctor în Ştiinţele de Stat). Ajutor de secretar supl.: Olga Dimitrescu (licenţiată în litere). Arhivar: Ana Ghibu. Intendent: Andrei Turos. Ordonanţe: Batiz Geza, Baciu Ioan şi Caian Ioan. 4. Personalul didactic. a) Profesori titulari. 1. Yues Auger. Născut la 14 August 1893, în comuna Ъа Hochelle (iCharente-Inferieure) Franţa. Ancien eleve de ГЁсоJe Normale superieure. Agrege des lettres. Profesor angajat cu contract la catedra de Limba şi Literatura franceză. Intrat în învăţământ la .20 Septembrie 1921. Directorul Seminarului de Limba şi Literatura franceză. Comandor al ordinului „Co roana României". 2. Nicolae Bănescu. .Născut la 16 Decembrie 1878 în co muna Călăraşi, judeţul Ialomiţa. Numit în învăţământ la 1 ^Septembrie 1899. Doctor în Filosofie şi Litere dela Universi tatea din ЖйпсЪеп. Profesor titular de Bizantinologie. Pro•decan al Facultăţii în anul 1919—20 şi 1921—22. Decan în anul 1920—21. Rector al Universităţii în anul 1923—24. Pro rector în anul 1924—25. Senator ăl Universităţii din 8 Iunie 1931 până în 12 Iunie 1932 şi din Decembrie 1933. Membru ac tiv al Academiei Române, membru de onoare al Societăţii 'de studii bizantine din Atena. Fost deputat de Aleşd. Coman dor al Coroanei României. Cavaler al Legiunii de onoare. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. L Avântul Ţării. Me dalia jubilară. "Războiul pentru întregire. Bărbăţie şî Credinţă cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul statului. De legatul Academiei "Române şi al Universităţii din; Cluj la âl V-lea Congres internaţional de studii bizantine ţinut în Sep tembrie 1936 la Ћ о т а . 3. Ştefan ~Bezdechi. Născut la 24 Aprilie 1888, în comuna Ploieşti, judeţul Prahova. Numit în învăţământ în 1919. Doc tor al Universităţii "din Bucureşti. Fost agregat stagiar din 1919—23, agregat din 1923—26. Profesor titular al catedrei de limba şi literatura greacă. Directorul Seminarului de Filolo gie clasică. Decan în anul 1931—32. Prodecan în anii 1932— 1933, 1933—34 şi 1934—35. Membru în comitetul de lectură al 104' Teatrului Naţional din Clu£. Fost director gerant al Institui tului de studii clasice. Răsplata muncii pentru învăţăm, cl. L. 4. Theodor Capidan. Născut la 15. Aprilie 1879 în oraşub Perlepe, Macedonia jugoslavă. Numit în învăţământ la 15 Au gust 1902. Doctor în Litere dela Universitatea din Lipsea.. Fost asistent al Institutului Balcanic din Lipsea.. Decan în. anul 1927—28. Prodecan în anul 1928—29. Membru al Aca demiei Române, Răsplata muncii pentru. învăţământ cl. I , 'Coroana României în gradul de ofiţer, Coroana României în. gradul de Comandor, Răsplata muncii pentru 25 ani în ser viciul statului. Delegat al Academiei Române la Congresul in ternaţional al Linguiştilor din Copenhaga. 5. Nicolae Drăganu. Născut la 18 Februarie 1884, în c o muna Zagra, judeţul Năsăud. Numit în învăţământ la 1 Sep temvrie 1906. Doctor în Filosofie. Docent, apoi profesor titu lar de Limba şi Literatura română şi Limbi clasice la liceul din Năsăud, 1906—1919. Membru al Comisiunii pentru organi zarea Universităţii "Sin Cluj (1919). Comisar ministerial pe lângă Directoratul regional al învăţământului secundar din; Cluj, 1919. Directorul cursurilor pentru pregătirea de profe sori, Cluj, 1919—20. Preşedinte al Comisiunii pentru examina rea candidaţilor de profesori, Cluj, 15 Sept. 1919—'30 Iunie1924, apoi membru în comisiunea examenelor de capacitate.. Decan în anii şcolari 1923—24, 1932—33, 1933—34, 1934—135,. 1935^36, Rector al Universităţii în anul şcolar 1931—32. P r o rector din 12 Maiu 1919 până la începutul anului şcolar 1919— 20, apoi în anii şcolari 1932—33, 1933—34, 1934—35, 1935—36.. Preşedintele iClomisiunii Căminurilor, 1923—24. Preşedintele Comisiunii Bibliotecii Universităţii 1932—33. Membru al Co misiunii Căminurilor şi al Bibliotecii Universităţii, mai mulţi ani. Preşedintele Oficiului de Editură al Universităţii, 1932— 33, 1933—84, 1934—1935, 1935—36. Membru corespondent al Academiei Române. Membru al Comitetului central şi al Sec ţiei literare a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român^ al comitetului de lectură al Teatrului Na ţional din Cluj, al societăţii AGRU, etc, etc. Delegat al Mi nisterului Cultelor şi Artelor la Uniunea Muzeului Ardelean,, din Decemvrie 1925. Director de studii şi disciplină la Cămi nul „Casa învăţătorilor" 1925—26, i930—31. Preşedintele Ex- 165 tensiunii Universitare din i932. Preşedintele Comisiei interi mare a Municipiului Cluj din 18 Noemvrie 1933. Comandor al Coroanei României (Decret Regal Nr. 2429» din 7 Iunie 1920). Răsplata muncii pentru învăţământ clasa I (Brevet Nr. 6790, Decret Regal Nr. 4102 din i7 Decemvrie 1930). Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul .Statului. ^Brevet Nr. 259, Decret Regal Nr. 3994 din 10 Decembrie 1931). Ofiţer al ordinului „Ferdinand" (Decret Regal Nr. 1556/1935). Ofiţer al „Legiunii de onoare" (decret din 16 Apri lie 1936, eliberat la 30 Aprilie 1936, înregistrat de Nr. 47282). 6. Silviu Dragomir. Născut la 13 Martie 1888, în comuna Crurasadului, judeţul Hunedoara. Doctor în teologie. Numit în învăţământ la 11 Iunie 19ll. Profesor titular de Istoria ^sud-est europeană. Fost profesor la seminarul teologic din Sibiu. Decan în anul 1925—26. Prodecan în anul 1926—27. Membru al Academiei Române (1928). Directorul revistei „Revue de Transylvanie" Mare ofiţer al ordinului Coroana României, Comandor al ordinului Coroana României, Meri tul cultural cavaler cl. I, Meritul cultural ofiţer, Coroana Ro mâniei în gradul de mare cruce, Sf. Sava,.Mare ofiţer al or dinului Ferdinand I, Cavaler al Ordinului Ferdinand I, Răs plata muncii pentru învăţământ cl. I, Leul alb, comandor -(Cehoslovacia). Coroana României, cordon. 7. Onisifor Ghibu. Născut la 3l Mai 1883, în comuna Sălişte, judeţul Sibiu. Doctor în Filosofie dela Universitatea din Jena. Profesor titular de Pedagogie. Numit în învăţământ la 1910. Inspector al învăţământului primar din Arhidieceza or todoxă a Transilvaniei (1910—1914). Profesor la Seminarul Andreian şi" Şcoala Normală din Sibiu (1911—12). Membru ăl Consiliului judeţean Sibiu (1912—15). Membru al Comitetului maţional al Românilor ardeleni şi bucovineni refugiaţi (Odesa 1918). Membru şi delegat al Comisiunii şcolare moldoveneşti de pe lângă Zemstva gubernială a Basarabiei (19i7—18). Mem bru al Comisiunii bisericeşti din Basarabia (1918). Asesor юпогаг al ConsistorUlui bisericesc din Basarabia (1918), şi al celui din Eparhia Vadului, Feleacului, Clujului (1920). Mem bru în comisia universitară Cluj i919. Secretar general al Re portului de Culte şi Instrucţie publică dîn Transilvania (1918— "20). Deputat în marele Sfat âl Transilvaniei. Membru cores- K6> pondent al Academiei Române.. Membru şi preşedinta al Sec ţiei Şcolare a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român din Transilvania. Membru de onoare al Uni versităţii populare, al. Societăţii istorice-arheologice biserirceşti din Chişinău şi. al- Ateneului român din Dorohoi, al Sin dicatului Presei din Ardeal şi al Societăţii meseriaşilor şi in dustriaşilor români din Cluj. Membru al Societăţii Regale Ro mâne de Geografie.. Membru în comitetul naţional român al Alianţei mondiale pentru înfrăţirea popoarelor prin BisericăFost Comisar general, al Astrei pentru Besarabia. Fost sena tor de Orhei. Decan al. Facultăţii de Filosofie şi Litere în anul 1928—29. Prodecan în anul 1929—30. Vice preşedinte al Ligei antirevizioniste. Membru de onoare al Societăţii „Andreiu Şaguna" dela Academia teologică ortodoxă din Sibiu. Membru, de onoare al Societăţii studenţilor în teologie ardeleni dela Universitatea din Clernăuţi, Membru de onoare al Societăţii studenţilor în Litere şi Filosofie dela Universitatea din Cluj. Bărbăţie şi credinţă cl. I. Comandor al Ordinului Coroana României. Mare Ofiţer al Coroanei României. Răsplata mun cii cl. I. Mare ofiţer al ordinului Steaua României. Ofiţer al ordinului Ferdinand I. Medalia Ferdinand I, cu spade. Deco rat cu Ordinul Ferdinand I în gradul de Comandor. 8. Vladimir Ghidionescu. Născut la 28. Martie 1878, în comuna Iaşi, judeţul Iaşi. Doctor în Filosofie, numit în învă ţământ în 19l6. Profesor titular de Pedagogie. Director al Seminarului pedagogic universitar şi. al Laboratorului de Pe dagogie experimentală. Premiat de Academia Română. Меть bru în comitetul internaţional, pentru congresele Ligei inter naţionale pentru educaţia nouă. Membru al Societăţii Regale Române de Geografie. Membru al secţiei şcolare a Asocia ţiunii pentru Literatura română şi cultura poporului român. Delegat al Ministerului Instrucţiunii şi al Universităţii la Con gresul internaţional din Cheltenham (Anglia). Răsplata mun cii pentru învăţământ cl. I , Ofiţer al Coroanei României, Co mandor al Stelei României. Virtutea cercefăşească (medalie)v Virtutea oercetăşească de aur. 9. George Giuglea. Născut la 29 Ianuarie 1884, în comuna Satulung, judeţul Braşov. Doctor în Litere. Profesor titular de Filologie romanică. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 16Г 1912. Fost lector de limba română la Sorbona] ( Щ 4 ) . Fost deputat de Bistriţa (1926—27). Membru în secţia literară a „Astrei". Decan în anuT 1929—30. Prodecan în anul 1930—31. Fost deputat de Cluj (1931). Membru corespondent al Acade miei Române. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I, Băr băţie şi credinţă cl. II. Crucea comemorativă de războiu. Me dalia jubilară. Coroana României în gradul de Comandor. 10. Petre Grimm. Născut la 22 Februarie, 1881, în Bucu reşti. Doctor în Litere. Profesor titular de limba şi literatura engleză. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1905. Fost pro fesor la liceele şi gimnaziile din Târgu Jiu, T. Severin, Târgovişte şi Mănăstirea Dealului (1905—1919), apoi lector de limba engleză la Universitatea din Cluj (1919—24). Decan în anul 1930—31. Prodecan în anul 1931—32. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Crucea de războiu. Ofiţer al Coroa nei. Coroana României în gradul de comandor. 11. Gustav Kisch. Născut la 26 Martie 1869, în comuna Bistriţa judeţ Năsăud. Doctor în filosofie şi magister artium liberalium al universităţii din Tubingen (1891). Licenţiat în litere (limba şi literatura germană şi latină). Numit în învă ţământ la 1 Septemvrie 1891. Profesor titular de limba şi li teratura germană. Directorul seminarului (de germanistică. Fost profesor liceal la Bistriţa şi consilier la Consistorijl suprem evanghelic din Sibiu (1898—1911). Fost inspector şco lar confesional (1911—1920). Membru al comisiunii pentru examinarea candidaţilor de profesori (Quj, 1919—1920). Membru în comisiunea examenului de capacitate. Membru al comitetului societăţii „Verein fur siebenbiirgische Landeskunde" (1906). Membru onorar 1. al Academiei Române (1933); 2. al societăţii „Societe d'etudes. linguistiques et dialectologiques" din Luxembourg (1924); 3. al societăţii de mu zică „Bistritzer Gesangs- und Musikkrânzchen" (1911); 4. al societăţii iCIzernovitzer Mănnergesangverein (1911—1912; 5. Membru corespondent al Academiei „Schiller" din Munchen (1934). 6. Membru al societăţii „Goethegesellschaft" din Weimar. 7. Ofiţer al ordinului „Couronne de chgne, Grand Duche de Luxembourg (1906). 8. Comandor al ordinului Coroana României "(1922). 9. Răsplata muncii pentru 25 ani în servi ciul Statului (Decret regal 3994, din 16 Februarie 1932, Moni1 168 torul Oficial Nr. 39, partea I-a, pag. 938). 10. Răsplata muncii pentru învăţământ clasa I-a. 11. Crucea pentru merite civile în războiu clasa Il-a (1917). 12. Medalia jubilară. 12. Gheorghe Kristof. Născut la 2 Octombrie 1878, în co muna Dumbrăvioara, jud. Mureş. Intrat în învăţământ la 1 Septembrie 19(33. Doctor în Filosofie. Profesor titular de Lim ba şi Literatura maghiară. Fost profesor la liceul reformat Kun din Orăştie (1903—1922J. Fost preşedinte al secţiei Filo sofice, Linguistice şi Istorice a Societăţii Muzeului Ardelean (Erdely Muzeum Egyesulet- Bolcseszet, nyelv es tortenettudomâny szakosztâly). Membru al societăţii literare ardeleneşti din Cluj. MemFru corespondent al Societăţii Petofi (Petofi târsasâg) din Budapesta. Membru în comitetul Societăţii Fi lologice din Budapesta (Budapesti Philologiai Târsasâg) şi al Societăţii de Istoria literaturii maghiarş (Magyar Irodalomtorteneti Târsasâg) din Budapesta. Preşedinte al secţiei lite rare, ştiinţifice şi artistice a societăţii reformate Kârolyi Gâspâr. Membru al Congresului Eparhiei reformate. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. 13. Alexandru Lapedatu. Născut la 14 Septembrie 1876, în comuna Cenatul Săcelelor, jud. Braşov. Licenţiat în Litere (Istorie-Geografie). Numit în învăţământ la 1 Aprilie 1904. Profesor titular de Istoria veche a Românilor (1919). Codi rector al Institutului de Istorie Naţională. Membru (1918) şi Preşedinte (1935) al Academiei Române. Preşedinte al Comisiunii monumentelor Istorice pentru Transilvania (1921). Membru al Comisiei istorice a României (1923). Membru de onoare al „Asociaţiunii" (1924). Membru activ sau de onoare al mai multor societăţi istorice şi literare din ţară. Ministru al Cultelor şi Artelor (dela 9 Iunie 1934). Senator în Parla ment (dela 1933). Membru în Adunarea eparhială a Episco piei Clujului, în Congresul bisericesc al Mitropoliei Transil vaniei şi în Congresul naţional al Bisercii ortodoxe române. Fost secretar al Comisiunii monumentelor istorice (1904— 1919) şi al Comisiunii istorce a României (1911—1919). Fost consilier al Delegaţiunei române la Conferinţa de Pace dela Paris (1918—1920) şi dela Genova (1922). Fost decan (1921— 1922) şi prodecan (1922—23) al Facultăţii. Fost director ge neral al Arhivelor Statului (1923). Fost ministru al Cultelor 16^ şi Artelor (1 Noembrie 1923—3T Martie 1926 şi 4 Iunie 1927— 10 Noembrie 1928). Fost Ministru de Stat (14 Noembrie 1933—9 Iunie 1934). Fost deputat în legislaturile: 1922—1926 şi 1931—1932. Fost senator în legislaturile: 1919—1920, 1926—27, 1927—28, 1928—31 şi 1932—33. Mare cruce cu cor don a ordinelor: Coroana României, Sf. Mormânt, Coroana Italiei, Polonia Restituta, Sf. Grigore cel Mare şi Steaua Româ niei. Mare Ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Comandor al Le giunii de onoare. Comandor (cl. I I ) al Vulturului României. Ofiţer al Meritului Cultural. Bene merenti (cl. I ) pentru 'scri eri istorice şi literare. Răsplata muncii pentru biserică (cl. I ) . Răsplata muncii pentru învăţământ (cl. I ) . Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. Medalia Regele Ferdinand I cu spade. Medalia Peleş. 14. Ioan Lupaş. Născut la 9 August 1880, în comuna Sălişte, judeţul Sibiu. După trecerea examenului de maturitate (bacalaureat) la liceul ortodox român din Braşov, a urmat studii de istorie şi literatură latină la Universitatea din Buda pesta şi la cea din Berlin. Doctor în Filosofie (1904). Intrat în învăţământ la 1 August 1905. Profesor titular de Istoria mo dernă a Românilor şi de istoria Transilvaniei. Codirector al Institutului de Istorie Naţională. Fost profesor la Seminarul „Andreian" din Sibiu (1905—1909). Inspector şcolar confe sional (1909—1919). Secretar general al Resortului de iCuIte şi Instrucţie Publică în Sibiu şi Cluj (1918—1920). Membru activ al Academiei Române din 1916) şi preşedinte al secţiunii istorice Ţ1932—35). Premiat de Academia Română (1910) pentru monografia istorică asupra Mitropolitului Andrei Şaguna. Deputat în Parlamentul României (1919—1920, 1922— 1926 şi 1926—1927). Deputat în congresul naţional-bisericesc din Bucureşti, în cel mitropolitan din Transilvania şi în sino dul eparhiei Cluj. Fost membru în comisiunea celor 15 pen tru pregătirea proiectului de lege relativ la unificarea orga nizaţiei constituţionale-bisericeşti şi în comisiunea pentru conservarea monumentelor istorice, secţia pentru Transilva nia. Vicepreşedintele secţiunii istorice a Asociaţiunii. Ministru al Sănătăţii şi al Ocrotirilor Sociale (1926—1927). Preşedin tele comisiunii examenului de capacitate al profesorilor se cundari, specialitatea Istorie (1925—26, 1927—28 şi 1935). De- 170 corat de Regele Carol I cu Bene merenti cl. I. pentru merite literare-ştiinţifice (1910). Comandor al ordinului Coroana României (1923). Mare Ofiţer al Ordinului Steaua României (1926). Coroana României în grad de mare cruce cu cordon (1935). Răsplata muncii pentru învăţământ. Ordinul Regelui Ferdînand I şi Meritul Cultural cavaler cl. I (1932) dela Re gele Carol II. Crucea şi Steaua Sf. Mormânt, primite dela Pa triarhul Ierusalimului Damianos (31 August 1928). 15. Constantin Marinescu. Născut la 11 August 1891, în comuna Şerbăneşti-Poduri, jud. Dâmboviţa. Doctor în Litere, licenţiat în Drept. Intrat în învăţământ la 1918. Bursier al Universităţii din Bucureşti pentru studii de specializare în istoria medievală la Paris. Fost membru titular la Ecole Pratique des hautes Etudes din Paris. A urmat cursuri de spe cializare la Sorbona şi la Ecole Naţionale des Chartes. Con ferenţiar la Universitatea din Bucureşti (1923—1925). Profe sor agregat de Istorie universală dela 15 Ianuarie 1925 până la 1 Martie 1928, când a fost ridicat la rangul de titular al acestei catedre cu ord. Ministr. Instr. Nr. 32153—1928. Direc torul Institutului şi Seminarului de Istorie universală. Mem bru corespondent al Academiei Regale din Barcelona, al. Soc. de Geografie din Lisabona şi al Academiei Române. Membru în secţiunea istorică a Astrei şi al Extensiunii unversitare din Cluj. Membru al Comisiunii Internaţionale a învăţământului Istoriei şi al Comisiunii Internaţionale a Marilor Descoperiri geografice. A participat şi a prezentat comunicări în urmă toarele Congrese internaţionale de Istorie: Bruxelles (1923), Bucureşti (1924), Sofia (1927), Oslo (1928), Atena (1930), Varşovia (1933), Sofia (1934), de Bizantinologie din Roma (1936). Reprezentant al Comitetului Istoric Român la şedin ţele Comitetului internaţional al Ştiinţelor Istoric^ dela Ve neţia (1929), Cambridge (1930), Budapesta (1931), Varşovia (1933), Paris (1934). Medalii militare: Avântul Ţării (1913). Polonia restituia. 16. Teodor A. Naum. Născut la 1 Septembrie 1891, în co muna Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiat al Universităţii din Iaşi, specia litatea filologiei clasice. Doctor în filologia clasică dela Uni versitatea 'din Cluj. Numit în învăţământ la 1913. Profesor suplinitor de Limba şi Literatura Latină din 1 Noembrie 1926. 17L Titular dela 1 Aprilie 1929. Director gerant al Institutului de Studii Clasice. 17. Emil Panaitescu. Născut la 11 Februarie 1885, în co muna Cudalbi, jud. Covurlui. Intrat în învăţământ în Sep tembrie 1909. Doctor în Litere şi Filosof ie, profesor titular ae Istoria antică. Directorul Seminarului de Istoria antică. Mem bru al Comisiunii Monumentelor Istorice secţia pentru Tran silvania (1928). Membru al Comisiunii Muzeului etnografic d"in Cluj (1922). Membru al Asociaţiunii Astra. Fost profesor suplinitor de Arheologie la Universitatea din Iaşi (1919). Post profesor conferenţiar la Seminarul pedagogic universitar din Bucureşti. Fost conferenţiar de Istoria antică la Universita tea din Cluj. Fost director al Institutului de studii clasice din Cluj (Febr. 1929—Febr. 1932). Directorul Şcoalei române din Roma din 1929. Fost deputat în legislaturile dela 1920— 22 şi 1927—28. Membru în adunarea eparhială a Episcopiei Clujului, Membru ordinar (Socius ordinarius) al Istitutului Arheologic german din Berlin (1929). Membru ordinar al In stitutului Arheologic din Viena (ordentliches Mitgliedoesterreichisches Arhâojlogisches Institut Wien). Membru cores pondent al Academiei Pontîficia din Roma (Pontificia Accademia Romana di Archeologia 1931). Cooptat în comitetul Associazione Internazionale degli Studi Mediterranei, Roma 1930. Membru de onoare al Societăţii Numismatice din Bucu reşti. Premiat de Academia Română cu premiul „V. Pârvan" pentru descoperiri arheologice. Răsplata muncii pentru învă ţământ cl. I. Meritul cultural pentru cultură cavaler cl. I. Ma re ofiţer al Coroanei Italiei. 18. Coriolan Petranu. Născut la 11 Ianuarie 1893, în co muna Siria, jud. Arad. Doctor în Filosof ie al Universităţii din Viena (1917). Fost funcţionare de specialitate al Muzeului de Bele Arte de stat din Budapesta (1918). Intrat în învăţământ la 2 Septembrie 1919. Conferenţiar definitv dela 2 Sept. 1919 până la 15 Ianuarie 1925. Profesor agregat de Istoria artelor până la 1 Martie 1928, când a fost ridicat la rangul cte titular, cu ord. Ministerului Instrucţiunii Nr. 32155—1928. Fost in spector general al Muzeelor din Transilvania (1920—22). Fost delegat al Guvernului român pe lângă Comisia de reparaţiuni din Budapesta, pentru recuperarea comorilor de artă ale* 172 Transilvaniei (1922). Membru corespondent al Societăţii Nu mismatice române (1922). Consilier tehnic al Conferinţei româno-maghiară din Bucureşti (1923). Membru al Secţiei arteЛог a AsocFaţiunii (1925). Conferenţiar de\ Istoria artelor la Şcoala de arte frumoase din Cluj (1926). Conferenţiar de Estetică la Şc. de arte fr. (dela Februarie 1932). Membru al Comisiunii de conducere al aceleiaşi şcoli (1926). Inspector -onorific al Muzeelor (1929). Vicepreşedinte al Secţiei Arte lor (Astra) din Nov. 1935. Marianerkreutz des Deutschen -Ritterordens (1918). Cavaler al ordinului Coroana României. -Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 19. Sextil Puşcăria. Născut în 4 Ianuarie 1877, în comuna Braşov, jud. Braşov. Doctor în Folosofie. Intrat în învăţmânt Ла 17 August 1904 ca docent de Filologie romanică la Uni versitatea din Viena. Profesor titular de Limba şi Literatura ^română la Universitatea din Cernăuţi (decan în 1914—1918), iar dela 1919 încoace la Universitatea din Cluj. Director al -Muzeului Limbei Române. Fost comisar general al Consiliu lui Dirigent, pentru organizarea Universităţii din Cluj. Rector în anul 1919—20. Prorector în anul 1920—21. Vost vice-preşedinte al Sfatului naţional din Bucovina şi secretar de stat pen tru afacerile streine (1918). Delegat al României la Societatea Naţiunilor (1922—25). Membru în Comisiunea istorică. Mem-bru corespondent al Comitetului permanent internaţional de linguistică. Premiat de Academia Română. Membru al Aca demiei Române (1914), din a cărei însărcinare publică Dic ţionarul Limbii Române (dela 1906 încoace). Preşedinte al Frăţiei ortodoxe române. Membru activ al secţiei literare a Astrei. Membru onorific al Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Membru corespondent al Societăţii Regale Deputazione di Storia Patria din Veneţia. Membru de onoare al Fundaţiunii Rudolf-Euken-Haus din Jena. Mare Cruce a ordinu lui Coroana României. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Comandor al ordinului Steaua României. Cavaler al legiunii de onoare franceze. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Băsplata muncii pentru 25 ani în serviciul statului. Ofiţer al Meritului cultural pentru Litere şi Opere literare. 20. Giandomenico Serra. Născut la 4 August 1885 în co:rnuna Locana Canavese, provincia din Torino, Italia. Numit 173: în învăţmânt în Italia la 1913, la noi la 1 Decembrie 1920. Doc tor în Litere al Universităţii din Torino. Profesor angajat cu. contract al catedrei de Limba şi Literatura italiană. Membru, al „Societa Piemontese di Arheologia e Belle Arti din T o r i no", membru al „Societa storica subalpîna din Torino". Mambru al „Societa italiana per il Progresseţ delle Scienze" din Roma. Membru al „Societa Arheologica Comense" din Como, academician onorar al Academiei „Lunigianese di Scienze Ciovani Capellini" din La Spezia, membru al „Societe de Linguistique Romane". Ofiţer al Coroanei României şi decorat cu Crucea de războiu (Italia). 21.Florian Ştefănescu Goangă. Născut la 5 Aprilie 1881 în comuna Curtea de Argeş, jud. Argeş. Numit în învăţământ la 1 Sept. 1906. Doctor în Filosofie din Lipsea. Profesor titular de psihologie. Directorul Institutului de psihologie experimen tală, comparată şi aplicată. Fost director al Căminului „ A . . Iancu". Fost membru în Comisiunea pentru examinarea can didaţilor de profesori Cluj. Fost director al învăţământului primar şi normal. Fost senator al Universităţii. Rector al Universităţii. Subsecretar de stat Ia Ministerul Educaţiei Naţio nale. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata mun cii pentru 25 ani în serviciul Statului. Steaua Româiei în gra dul de comandor. 22. Marin Ştefănescu. Născut la 10 Maiu 1880, în Bucu reşti, jud. Ilfov. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela Sorbona (Paris). Numit în învăţământ la 3 Nov. 1914. Profesor titu lar de Filosofie. Director al Seminarului de Filosifie Cluj. Asistent de Logică la Universitatea din Bucureşti în 1914. Do cent la Universitatea din Bucureşti în 1915. Conferenţiar la Universitatea din Bucureşti 1918. 23. Dimitrie M. Teodorescu. Născut la 25 Septembrie 1881, în Bucureşti, jud. Ilfov. Numit în învăţământ la 7 Noem brie 1912. Profesor titular de Arheologie şi Numismatică. Fost director al Institutului de Arheologie şi Numismatică. Mem bru al Comisiunii monumentelor istorice, secţiunea regiona lă din Transilvania. Membru corespondet al Societăţii Nu mismatice Române. A obţinut premiul „Hillel", premiul „V. Pârvan" al Academiei Române, pentru descoperiri arheologi ce. Ofiţer al Coroanei României. Răsplata muncii pentru î n văţământ cl. I . Л 74 b) Profesor de onoare. 24. Nicolae Iorga. Născut la Botoşani în 6 Iunie 1871. Doctor în Lftere al Universităţii din Lipsea. Diplomat dela JEcole pratique des Hautes Etudes din Paris. Profesor titular la catedra de Istoria Evului Mediu şi Modern dela Universita tea din Bucureşti (Octomvrie 1895). Fost: Decan al Facultă ţii de Litere din Bucureşti, Rector al Universităţii din Bucu reşti, Ministru al Instrucţiunii, Preşedinte al Consiliului de Miniştri, etc Doctor honoris causa al Universităţilor din Cernăuţi, Ge neva, Lyon, Oxford, Roma, Strasbourg, "Wilno, Paris. Doctor honoris causa al Facultăţii de Teologie protestantă din Paris. Membru al Academiei Române. Membru corespondent: al Institutului Franţei, al Academiei Polone, al Academiei Ce he, al Academiei Suedeze, al Academiei Sârbeşti, al Acade miei Armene dela San-Lazzaro din Veneţia, al Academiei „Dei Lincei" din Roma. Membru: al Societăţii de Istorie din Lemberg, al Socie tăţii Ateneo Veneto, al Societăţii Instituto Veneto, al Societăţii la Deputazione Veneta di Storia Patria, al Societăţii de Studii Bizantine din Atena, al institutului slav din Londra, al Insti tutului slav din Praga. Profesor de onoare al Facultăţii de Litere şi Filosofie d;n Cluj dela 3 Martie 1929. c) Profesori suplinitori. 25. Emil Petrovici. Născut la 23" Decemvrie 1898, în co muna Toracul-Mic (Mali-Torak), Jugoslavia. Licenţiat al Fa cultăţii de Litere din Paris. Elev titular la Ecole Pratique des Hautes Etudes din Paris. Doctor în Litere (Cluj). Asistent la Laboratorul de Fonetică Experimentală al Universităţii din Cluj dela 1 Septemvrie 1926. Suplinitorul catedrei de Slavis tică dela 1 Octomvrie 1931. 26. Constantin Sudeţeanu. Născut la 27; Martie 1885, în comuna Buzău. Doctor în Sociologie din Bucureşti. Docent. Suplinitorul catedrei de Sociologie şi Etică din Decembrie 1931. A fost ales preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari din Cluj pe o perioadă de 3 ani. Coroana României în gradul de cavaler. 175 27. Romulus Vuia. Născut la 28 Ianuarie 1887, în comuna Comloşul-Mare, jud. Timiş-Torontal. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1910. Doctor în Geografie. Profesor suplinitor al catedrei de Etnografie şi Folklor din 1926. Directorul Mu zeului Etnografic şi al Parcului Naţional „Regele Carol al II-lea" din Cluj. Vicepreşedintele Secţiunii geografice-etnografice a „Astrei". Membru în Consiliul permanent al Con gresului Internaţional de Antropologie şi Etnologie. Membru al Societăţii Antropologice din Berlin. A obţinut premiul „Fundaţiei Regele Ferdinand I " pentru monografia „Ţara Haţegului şi Regiunea Pădurenilor". Coroana României în gradul de ofiţer. Comandor al Ordinului Coroana României. d) Conferenţiari definitivi. 28. Constantin Daicoviciu. Născut la 1 Martie 1898, în co muna Căvăran, jud. Severin. Doctor în Litere. Docent în spe cialitatea Istoria antică (Antichităţi clasice şi Epigraf ie). Con ferenţiar def. la conf. de Antichităţi şi Epigrafie. Secretarul Comisiunii Monumentelor istorice, secţia pentru Transilva nia. Membru corespondent al Istitutului Arheologic german din Berlin, membru al „Soc. de Arhelogie şi Istorie bănăţea nă", membru corespondent al „Societăţii numismatice ro mâne", Bucureşti. Administrator al Institutului de Studii cla sice al Universităţii. Coroana României în gradul de ofiţer. 29. Dumitru D. Roşea. Născut la 29 Ianuarie 1895, în co muna Sălişte, jud. Sibiu. Licenţiat şi Doctor în Filosof ie dela Sorbona. Diplomat al Şcoalei de Ştiinţe Politice din Paris. Asistent la Facultatea de Litere din Iaşi (1929). Docent în Is toria Filosofiei şi Estetică. Conferenţiar provizor de Filoso fie teoretică dela 1 Aprilie 1930. Conferenţar definitiv dela 1 August 1933. 30. Liviu Rusu. Născut la 9 Noembrie 1901, în comuna Sărmaşu, jud. Cluj. Licenţiat în Filosofie dela Cluj. Doctor în Filosofie dela Cluj. Docent în Psihologie aplicată. Doctor în Estetică dela Sorbona (doctorat de Stat). Intrat în învăţă mânt la 1 Noembrie 1923 ca preparator la Institutul de Psibologie al Universităţii din Cluj. Dela 1 Oct. 1925 până la 2 Febr. 1929 asistent la acelaşi Institut. Numit cu ziua de 2 Febr. 1929 conferenţiar suplinitor de Psihologie aplicată. Dela 24 Martie 1932 conferenţiar definitiv de Psihologie aplicată. 176 Conferenţiar Provizoriu. 31. Sever Pop. Născut la 27 Iulie 1901, în comuna PoianaIlvei, jud. Năsăud. Licenţiat în Filologia romanică (1923).. Doctor în Litere (1925) al Universităţii din Quj. Fost mem bru al Şcoalei române din Franţa (1925—27). Elev titular al Şcoalei de înalte studii din Paris. A fost numit la Muzeul Limbei Române: funcţionar (1919), apoi secretar-bibliotecar (1921), asistent suplinitor (1923) şi asistent provizoriu (1928). Lector de Dialectologie din 1929—1931, Conferenţiar suplini tor de Dialectologie din 1931—1933, iar provizoriu din 19331 Conferenţiar suplinitor. 32. Ioachim Crăciun. Născut la 25 Iunie 1898,în comuna Dârlos, jud. Târnava Mare. Licenţiat în Litere (Istorie şi Geografie) al Universităţii din Bucureşti şi Doctor în Litereal Universităţii din Cluj. Numit în învăţământ la 1 Octombre 1924. Conferenţiar suplinitor la conferinţa de Bibliogra fie Generală dela 1 Octombrie 1932. Asistent la Institutul de Istorie Naţională. Fost funcţionar la Biblioteca Academiei Ro mâne din Bucureşti (1921—1923). Colaboratorul permanent al României la „Internaţional Bibliography of Historical Sciences" din Washington-Paris (începând din anul 1926). Membru al secţiei bibliologice a Institutului Social Român din Bucureşti. Secretar al Comisiunii Serbărilor Jubilare ale Uni versităţii (1930). Membru corespondent în secţiunea istorică a Asociaţiunii „Astra" (1934) şi membru al Extensiunii Uni versitare din Cluj (1935). Lectori. 1. Ştefan Pasca. Născut la 22 Martie 1901, în comuna Crişcior, jud. Hunedoara. Licenţiat 'şi Doctor în Litere al Universităţii din Cluj. Fost membru al Şcoalei Române din Roma(1927—1929). Premiat de Academia Română cu Pre miul Statului „Eliade Rădulescu". Asistent definitiv al Mu zeului Limbii Române. Lector suplinitor de Limba italiană. Membru corespondent în secţiunea filologică a Asociaţiunii „Astra" (1936). Colaborator (dela 1934) la Dicţionarul Aca demiei Române. 177 2. Diaconu E. Ioan. Născut la 30 Iunie 1898, în comuna Pănceşti, jud. Putna. Licenţiat în Engleză la Universitatea din Oxford. Doctor în Litere. Lector de limba engleză. 3. Henri Jacquier. Născut la 25 Septembrie 1900, în Grenoble, Franţa. Numit în învăţământ la 1 Oct. 1923. Licencie es lettres-philosophie (Lyon). Ancien boursier d'agregation. Conferenţiar suplinitor de limba şi literatura franceză dela 1 Octombrie 1925 până la 1 Ianuarie 1931, iar de atunci lector. Ofiţer al ordinului Steaua României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 4. Frideric Lang. Născut la 20 Mai 1894, în comuna Orăştie, jud. Hunedoara. Doctor în Filosofie. Numit în învăţământ la 1 Febr. 1920. Lector de limba germană. Fost profesor de liceu. Lista licenţiaţilor đin annl 1935/36. a) Sesiunea Octombrie, 1935. No. cor. Numele şl pronumele Specialităţile Menţiunea 1. Avrămuţiu Măria (R) Istoria Românilor, Arheo logie, Geografie cum laude 2. Bertalan Lazar (M) Filosofie, Psihologie, Limba şi Lit Maghiară. 3. Căpuşan Măria Ana (R) Ist. Antică. Ist. Românilor, magna Istoria Universală cum lauda 4. Daraban Măria (R) Istoria Românilor, Ist. un'versată, Geografie 5. Faina Elvira (R) Limba şi Lit Latină, Greacă şi Ist. Antică. 6. Ferencz Iosif (M) Pedagogie, Filosofie, Sociologie. 7. German Ileana Ist. Românilor, Ist. antică Virginia (R) , şi Geografie. cum laudi» 8. Gnandt Ioan (G) Ist. Românilor, Ist. Uni versală, Geografie. 9. Gottlieb Lili (E) Pedagogie, Psihologie, Sociologie. A N U A K U L 1935/36 12 178 No. «or. Nomele şt pronumele 10. Guman Magdalena Susana (M) Specialităţile Menţiunea Limba şi Lit Latină, Greacă şi Arheologie 11. Haubelt Măria Ist. Românilor, Ist uniCamila (G) versală, Geografie 12. Hondru Antonina (R) Limba şi Lit. Germană. Franceză şi Pedagogie 43. Lapedatu Ana Victoria (R) Limba şi Lit. Franceză, magna Italiană şi Ist universală cum laude 14. Lenghel Edmund (M Lit. română, Limba română Limba şi Lit. maghiară 15. Lovâsz Elisabeta (M) Limba şi Lit maghiară, Limba rom , Lit. română 16. Makkai Vasile Dominic (M) Ist. Românilor, Ist. univer- magna sală, Limba, Lit. magh cum laude 17. Mitache Natalia (R) Ist. univers.ilă, Ist. Româ nilor, Geografie. 18. Mureşan Măria (R) Limba şi Lit. Franceză, Ist. univ. Filologie romanică •19. Orban Magdalena, Clara, Elisabeta (M) Limba şi Lit. franc. Ist univ. Limba şi Lit, maghiară 20. Nagy Ana (M) Limba şi Lit. germană Lit. română, Ist universală. 21. Petrescu Gheorghe (R) Limba şi Lit. Engleză Franc.ză şi Pedagogie. 2 2 . Purza Măria (R) Limba şi Lit. germană, Lit. română şi Ist. Românilor 23. Suciu Camil Ioan (R) Sociologie, Psihologie, Filosofie •24. Tămăşan Margareta (R) Ist. Românilor, Ist. antică, Arheologie. cum laude 25. Tănase Eugen (R) Limba şi Lit. Franc. Filo- magna logie romanică; Limba rom. cum laude 26 Tasch Petru (G) Ist. universală, Ist. Româ nilor, Geografie 27. Triteanu Ileana (R) Ist. Românilor, Ist. antică, magna Arheologie cum laude 179 ш. «or. Numele şi pronumele Specialităţille 28. Vodă^Sanflora (R) Liter. română, limba rom. Filologie romanică 29. Voştinariu Stela Limba şi Lit. Franceză, Margareta (R) Menţiunea Lit. română, Linguistică cum laude b) Sesiunea Februarie 1936. 1. Balta Victoria (R) Filosofie Pedagogie, Sociologie '2. Boeriu Ana Aurelia (R) Pedagogie, Sociologie Filosolie cum laude 3. Chisioglu Alexandra (R) L'mba. şi Lit franc Filolo gie romanică, Limba rom. 4. Demetrescu Victoria (R) Limba şi Lit. Franc. Liter. română, Pedagogie "5. Babian Adalbert (M) Limba şi Lit. Germană, Maghiară şi Lit. Română «6. Farcas Eugenia (R) Limba şi Lit Engleză, Franceză şi Latina cum laude 7. Fiilepp Clara Flora (R) Limba şi Lit. Franc. Itali ană, Filologie romanică cum laude :8. Sora lllyes Margareta, Limba şi Lit Franc. Latină Ecaterina (M) şi Istorie universală 9. Klein Iuliu (G) Limba şi Lit Franceză, Germană, Linguistică UO. Manea Teodor (R) Limba şi Lit. Latină, Gre acă şi Literatura română 11. Mănescu Virgil (R) Sociologie, Pedagogie, Filosofie 12. Morariu Lucia, Ana Ist. Românilor, Ist. univerGeorgeta (R) sală Geografie 13. Papp Eva Vilma (M) Limba şi Lit. Franc. Limba rom, Limba şi Lit mag. 14. Popovici Elena (R) Filosofie, Psihologie, Sociologie 15. Poruţiu Elvira, Limba şi Lit. englez?!, Alexandrina (R) Liter. română, Pedagogie magna cum laude 180 cor Numele şl pronumele Specialităţile Menţiune» 16. Riegert Amelie (F) Limba şi Lit. franceză, Fi lologie romanică, Lit. rom. 17. Smocot Stela (R) Limba şi Lit. Germană, Franceză Arheologie 18. Stănescu Eufrosina (R) Ist Românilor, Geografie Arheologie cum laude* 19. Tittel Andrei Vasile (M) Liter. romună, Limba ro mână Limb. şi Lit. Lat. Limba şi Lit. franc, filol. 20. Vătăşescu Victoria rom. Limba română născ. Marin (R) 21. Viciu Emilia (R) Filosofie, Liter. română Sociologie 22. Vuia Octavian (R) Filosofie, Sociologie, Etnografie 23. Wald Bella (E) Limba şi Lit. franc Germ. şi Filologie romanică c) SesiuneA 1. Baltariu Elena (R) Iunie cum laude magna cum laude* 1936. Limba şi Lit, franc. Lin gvistică şi Sociologie cum laude 2. Buraiu Lavinia, Măria Limba şi Lit. franc, Filo logie: rom. Limba rom. Salumnia (R) 3. Cernăuţean Gerda (G) Limba şi Lit. germană, Engleză, Franceză 4. Ciobanu N. Lucreţia (R) Istoria Românilor, Arheo logie, Istoria antică cum laude 5. Haliţa Sultana (R) Limba şi Lit. Engleză, Franceză, Pedagogie 6. Henteş Viorica Ileana (S) Istoria Românilor, Ist. Universală Arheologie 7. Herţia Silvia (R) Sociologie, Literatura română, Filosofie 8. Kelemen Adalbert Francisc (M) Liter. română, Limba ro mână Filologie romanică magna cum laude Ist. Universală, Ist Rom. 9. Klima Helrnut Augustin (G) Ist sud-est-eeţopeană cum lauda 181 Ко. «or. Numele şl pronumele Specialităţile Menţiune* Limba şi Lit. franceză 10. Komlos Elly, Edit, Engleză, Germană Francisca (E) Ist. Românilor, Ist. univ. Kutschera Rolf 11. Limba şi Lit. germană, cum laude Erwin (G) 12. Lederer Valeria, Măria Limba şi Lit germană, Margareta (M) franceză, Limba română cum laude 13. Mateiaş Dumitru (R) Filosofie, Sociologie, Estetică magna cum laude 14. Mireşan Olimpiu (R) Ist. Rom, Ist. sud est eu ropeană, Geografie 15. Moga Măria (R) Ist. Românilor, Ist. antică, Arheologie 10. Munteanu Constantin (R) Pedagogie, Sociologie, Filosofie Nagy Geza (M) Limba şi Lit. mag., Lit. magna rom. Limba şi Lit. germ. cum laude Petru Aurora (R) Sociologie Filosofie, Pedagogie 17. 18. 19. Pupăză Gr. Vasile (R) Filosofie, Sociologie, Estetică cum laude magna cum laude 20. Sâmpâleanu Ioan (R) Limba şi Lit. franc, Filo logie romanică, Arheo. 21. Schuller Alexandru (G) Limba şi Lit. germană, Franceză, Filosofie -22. Simon Viorica (E) Istoria universală, Ist. Românilor, Geografie 23. Stănilă Sever (R) Pedagogie, Psihologie, Estetică 24. Steiner Clara (E) Limba şi Lit. latină, Greacă, Franceză 25. Szigeti Iosif (M) Lit. română, Limba rom. Limba şi Lit. maghiară Limba rom., Lit. română 26. Vaida Măria magna Limba şi Lit. italiană cum laude Alexandru (R) 21. Varga Eva, Verona (M) Lit rom., Limba română Limba şi Lit maghiară 182 cor. Numele şi pronumele 28. Wachter Berta (G) Tabloul Doctorilor Specialităţile Menţiune» Ist. universală, Ist. Rom., Geografie cum laude în Filosofie şi Litere din anul 1935—36. 1. Diaconu Ioan Emil: Filologie Modernă (Limba şi Lite ratura Engleză, Literatura română). 2. Laslo Nicolae: Filologie clasică (Limba şi Literatura Latină şi Limba şi Literatura greacă]. 3. Macrea Dumitru: Filologie Modernă (Limba română şi Literatura română). Diplome echivalate. Iordache Făcăoaru: Diploma de Doctor în Filosofie, ob ţinută la Munchen s'a echivalat cu o diplomă de Filosofie & Facultăţii noastre (Pedagogie şi Eugenie). В) ACTIVITATEA DIDACTICA Şl PERSONALUL. a) SECŢIA FILOSOFIEI. 1. Istoria fii o sofiei; logica. Prof. titular: Marin Ştefănescu. Cursuri: Logica: problema raţiunii (o oră săptămânal, Miercurea). Istoria filosof iei: doctrinele naţionaliste (o oră săptămâ nal, Joia). Seminar: de logică şi istoria filosofiei (două ore săptă mânale Vinerea). Conferenţiar D. D. Roşea. Cursuri: Curs de Istoria Filosofiei: Cartesianismul (1 oră săpt.). Curs de Filosofie sistematică: Filosofie generală (1 oră săpt.). '1 Proseminar (1 oră sapt.): S'a citit şi explicat: Descartes, Meditations Metaphysiques. Seminar (1 oră săpt.): S'au ţinut 21 de şedinţe. S'au pre zentat şi discutat lucrări asupra subiectelor: „Cultura şi via ţă" şi „Rosturile filosofiei la noi" de către studenţii: Anatol Chircev, Zevedei Barbu, Octavian Dănilă, Iosif Naghiu,. Gheorghe Noveanu, Petru Cimponeriu şi Nicolae Mihăilă. Au mai prezentat lucrări: Gheorghina Costea: Prima me ditaţie a lui Descartes; Dumitru Isac: Siguranţa metodei lui Descartes; Gheorghe Noveanu: Cauzele teismului lui Descar tes; Dumitru Isac: Existenţa „lucrului în sine"; Zevedei Bar- 18 i bu: Existenţa „lucrului în sine"; Anatol Circev: Existenţa „lu crului în sine"; Monica Athanasiu: Creaţie artistică şi creaţie ştiinţifică; Virgil Pârvu: Problema valorilor; Ioan Popa: Cul ţi ră şi viaţă; Edda Schwarz: Cultură şi viaţă. Aceste două lucrări din urmă au fost prezentate numai în scris. Studenţii din anul I au prezentat cu toţii (numai în scris) câte-o lucrare răspunzând la întrebarea: De ce fac filosofie? 2. Sociologia şi etica. Prof. suplinitor: Constantin Sudeţeanu, Cursuri: Sociologie generală (o oră săptămânal, Sâmbăta), la care s'a tratat despre: Noţiunea de Societate. Domeniul Sociolo giei. Raporturile sociologiei cu celelalte ştiinţe. Istoricul so ciologiei. Metodele sociologiei. Etică (o oră săpt., Vinerea), la care s'a tratat despre: Etica naţională şi Etica universală. Etica valorilor a lui Мах Scheler. Seminar de Sociologie (2 ore săpt., Joia). 3 Psihologie. Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi aplicată. A ) Personalul: Director: Prof. titular Florian Ştefănescu Goangă. Şef de lucrări: Nicolae Mărgineanu (dela 1 Aprilie 1936). Asistenţi: Alexandru Roşea, Nicolae Mărgineanu (până la 31.111. 1936). Preparatori: Mihail Beniuc, Tudor Arcan. Preparator tehnic: Ioan Mesaroş (dela l.VI. 1936), Va sile Galamboşi (până la 31.V. 1936). Ordonanţă: Alexandru Horvat. 185 В) Cursuri: F. Ştefănescu Goangă, profesor titular: Psihologie dife renţială şi individuală, (două ore săpt, Lunia şi Marţia). Liviu Rusu, conferenţiar definitiv: Curs de psihologie aplicată. (două ore săpt., Miercurea şi Joia). Nicolae Mărgineanu, docent: Metoda statistică, aplicările ei in psihologie, sociologie şi pedagogie. Alexandru Roşea, asistent definitiv: Curs de psihologie •aplicată, cu medicii igienişti. Ci) Seminarii: I. Seminarul de psihologie generală, condus de Dl. Prof. F. Ştefănescu Goangă. (2 ore săpt., Marţia). Studenţi înscrişi 83. Studenţi care au participat regulat 73. S'au ţinut 22 de şedinţe în care s'au prezentat şi discutat lucrările de mai jos asupra „Aspectului Cognitiv al Comporta mentului". 1. Stimulent-Reacţiune şi aspectul cognitiv al comporta mentului. Tudor Arcan. 2. Natura şi structura biologică şi psihică a aspectului cognitiv al comportamentului. Anatole Chircev. II. Aspectul cognitiv al comportamentului nativ. 3. Senzaţiile vizuale, Găgescu Nicolae. 4. Senzaţiile audi tive, Vasile Bârna. 5. Senzaţiile de tact, temperatură şi pre siune, Simon Car ol. 6. Senzaţiile de mios şi gust, Virgil Pârvu. 7. Senzaţiile sistemice (organice), Traian Tulbure. 8. Sen zaţiile kinestezice, Dumitru Salade. 9. Procesul de Ideaţie (iluzii, halucinaţii, delir), Popa-Ciucău Ioan. 10. Percepţia şi asociaţia primară, Aron Coste. III. Analiza aspectului cognitiv. i c» f - 11. Percepţia spaţiului şi timpului, Gheorghe Noveanu. 12. Procesul de semnificaţie, Francisc Frucht. 13. Motivarea comportamentului cognitiv şi procesul atenţiei, Edda Schwarz. 14. Procesul de asociere, Elvira Pescariu. 15. Procesul de me morizare, Sabina Cimoca. 16. Procesul de imaginaţie, Ileana 186 Giurcă. 17. Procesul de gândire, Zevedei Barbu. 18. Inteli genţa şi aspectul cognitiv, Irma Jaricskay. 19. Limbajul şi as pectul cognitiv, Avram Giurcă. IV. Probleme generale. 20. Psihologia diferenţială a aspectului cognitiv Măria Kolarov. 21. Raportul dintre aspectul cognitiv şi cel afectiv al comportamentului Marcella Arcan. 22. Raportul dintre as pectul cognitiv şi cel conativ al comportamentului Dumitru Isac. 2. Proseminarul de psihologie, pentru studenţii anului L condus de Dl Dr. Liviu Rusu, conferenţiar definitiv. In 21 de şedinţe s'a analizat şi discutat, capitol de caoitol, manualul lui Howard C. Warren: Precis de Psycholoqie, cu scopul de a familiariza studenţii cu problemele fundamen tale ale psihologiei. D) Lucrări practice de laborator, pentru studenţii din. anul I şi II, conduse de Dl asistent Dr. Alexandru Roşea. 1. Introducere in metodele psihologiei experimentale. Studenţi înscrişi 35. Studenţi care au urmat regulat 27. S'au ţinut 23 de şedinţe, urmate de un colocviu, în care' s'au tratat următoarele probleme de psihologie experimen tală: 1. Metodele psihologiei. 2. Calcule. 3. Exprimări grafice4. Percepţia tactilă. 5. Percepţia chinestezică. 6. Percepţia vi zuală. 7. Percepţia auditivă. 8. Memoria şi asociaţia. A. Aten ţia. 10. Imaginaţia. 11. Măsurarea inteligenţei. 12. Măsurarea inteligenţei (continuare). 13. Măsurarea inteligenţei (conti nuare). 14. Afectivitatea. 15. Temperament şi caracter. 16. Timpul de reacţiune. 17. Aptitudinea technică. 18. Aptitudi nea technică (continuare). 19. Aptitudinea muzicală. 20 Antitudinea la desemn. 21. Interese şi atitudini. 22. Oboseala". 23. Testele pedagogice. 2. Lucrări individuale de psihologie experimentală au făcut următorii studenţi: 1. Marcella Arcan: Capacitatea de observaţie la elevii de16 ani. '"r 187 2. Almăşescu Dora: Capacitatea de observaţie la elevii de 9—12 ani. 3. Barbu Zevedei: Capacitatea de observaţie la elevii de 16—20 ani. 4. Вата Vasile: Măsurarea atenţiei la elevii de 14-15 ani. 5. Chircev Anatole: Măsurarea acuităţii vizuale la elevii de 12—20 ani. 6. Ciocan Paraschiva: Memoria auditivă de cuvinte la copii de 8—10 ani. 7. Coman Septimia: Măsurarea capacităţii de observaţie la copii. 8. Feldiorean Eugenia: Măsurarea capacităţii de obser vaţie la copii de 9—12 ani. 9. Frucht Francisc: Măsurarea imaginaţiei la copii de 9—14 ani. 10. Scorobeţiu Minerva: Măsurarea atenţiei la copii de 9' ani. 11. Stoia Gruia: Măsurarea atenţiei la copii de 10—12 ani. 12. Tohăneanu Alexandru: Aplicarea unui test de obser vaţie la copii de 13—21 ani. 13. Uţă Constantin: Memoria la copii debili mintali. 3. Introducere în metodele psihologiei aplicate, pentru" studenţii din anul III, conduse de Dl conferenţiar Liviu Rusu. In 17 şedinţe s'au expus metodele de experimentare şr aplicare cu privire la următoarele probleme: Psihologia ju ridică: 1. Psihologia criminalului. 2. Psihologia martorului. Psihologia educaţiei: 1. Desvoltarea fizică si psihică a copi lului. 2. Metodele de examinare a atitudinilor totale ale copi lului. 3 Metodele psihologice în serviciul şcoalei. E) Examene parţiale şi de licenţă. In sesiunea Octombrie 1935 s'au prezentat la examenul) parţial 42 de candidaţi. In sesiunea Februarie anul 1936 s'au prezentat la exame nul parţial 31 candidaţi. In sesiunea Iunie anul 1936 s'au prezentat la examenul parţial 83 candidaţi. In sesiunea Iunie anul 1936 s'a prezentat următoarea teză' de licenţă: Testul de performanţă (tabla cu două fig.) Ileana Ghibu.. •188 F))Biblioteca Institutului. Biblioteca Institutului s'a sporit în cursul anului şcolar 1935—Зб cu 152 cărţi în 160 de volume şi cu 28 reviste în 30 •de volume. In total biblioteca Institutului posedă: 2602 cărţi în 2810* voiume şi 68 reviste în 545 volume. 4. Pedagogia I . Prof. titular: Onisifor Ghibu. C u r s u r i : Istoria Pedagogiei româneşti, (1. oră pe săptă mână Miercurea). Didactica învăţământului secundar, (2 ore pe săptămână Miercurea). Seminar de Istoria pedagogiei, (2 ore săptămânal Vinerea şi Joia). S'au cetit şi discutat următoarele lucrări prezentate de studenţi: 1. Activitatea şcolară a Ordinului piarist (C. Munteanu). 2. Monahismul ortodox ca factor educativ (E. Naghiu). 3. Beiuşul ca centru pedagogic românesc (Oct. Dănilă). 4. Catoli cismul în raport cu educaţia ( I . Juricskay). 5. Ortodoxism şi Catolicism ( I . Nistor). 6. Mănăstirea Neamţ ca centru pedago gic (G. Noveanu). 7. Blajul ca centru pedagogic ( I . PopaCicău). 8. Oradea ca centru pedagogic (C. Seucan). 9. Activi tatea şcolară a Ordinului premonstratens (C. Seucan). 10. Po litica religioasă a Bomâniei întregite (P. Chitulea). 11. Gherla ca centru pedagogic (G. Blaga). 12. Braşovul ca centru peda gogic (V. Pârvu). 13. Bârladul ca centru pedagogic (P. Turcanu). 14. laşul ca centru pedagogic (D. Salade), 15. Săliştea ca vatră pedagogică rurală (S. Herţia). 5. Pedagogia I I . Prof. titular: Vladimir Asistent: Aurel Pampu. Ordonanţă: Mihail Meschin. Ghidionescu. 189 Cursuri: Pedagogie generală bazată pe pedagogie şi pe dologie experimentală (2 ore săptămânal Lunia şi Marţia). Defectele intelectuale şi organice ale copilului şi educa ţia (1 oră săptămânală Lunia). Lucrări practice: de Pedologie şi Pedagogie experimen tală (1 oră săptămânală Marţia). Seminar pedagogic (o oră săptămânală Sâmbăta). Activitatea Seminarului Pedagogic Universitar. 1. In acest ah au frecventat şedinţele teoretice ale acestui Seminar un număr de 294 de studente şi studenţi dela facul tatea de litere şi dela cea de ştiinţe. Ei au fost împărţiţi în două serii. Fiecare serie a lucrat câte o şedinţă pe săptămână (Sâmbăta între orele 2—4). S'au ţinut, în total, 19 şedinţe. S'a studiat şi s'a discutat o problemă generală, subt diferi tele ei înfăţişări: Instituţiile de educaţie populară, şi diferi tele anexe de educaţie ale învăţământului primar, secundar şi universitar. Dupăce Directorul Seminarului Pedagogic a lămurit în două şedinţe însemnătatea şi aspectele generale ale proble mei, s'a trecut la tratarea şi discuţia următoarelor subiecte mai speciale: 1. Şcoalele superioare populare din Danemarca, Norve gia, Suedia, Franţa şi Anglia. 2. Coloniile de vacanţă şi şcoalele în aer liber. 3. Cercetăşia în alte ţări şi în ţara noastră. 4. Extensiunea Universitară în Anglia, Franţa şi în ţara noastră. La practica pedagogică pe anul şcolar 1935—36 au fost înscrişi 301 candidate şi candidaţi. S'au eliberat diplome nouă la 158 de absolvenţi şi 50 de diplome la absolvenţi mai vechi. Liceul de aplicaţie de pe lângă Seminarul Pedagogic Uni versitar a funcţionat cu un număr de 325 elevi. Au fost decla raţi promovaţi la sfârşitul anului 291 (două sute nouăzeci şi unu). Au rămas corigenţi 32 (treizeci şi doi) şi 2 (doi) re petenţi. 1 :190 6. Estetica. Prof. suplinitor: Petre Grimm. Curs: Istoria esteticei dela Kant (două ore săptămânale Xunia şi Marţia). Seminar, două ore săptămânale (Sâmbăta). b) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE. Institutul de studii clasice. «Colegiul de direcţie: Profesorii Şt. Bezdechi, Th. A. Naum, Em. Panaitescu şi D. M. Teodorescu. Director gerant: Prof. Th. A. Naum. Administrator: C. Daicoviciu, conferenţiar. Personalul ştiinţific: Şef de lucrări: M. Roska (până la 10 VI. 1936). Arheolog-asistent: Şt. Kovâcs. Asistenţi: Al. Ferenczi, Gh. Pin tea (la catedra de Istorie : antică) şi N. Laslo (la catedra de Limba şi Lit. Latină). Preparatori: Mihail Macrea şi Tr. Jianu (până la 31. I I I . 11936). Ioan I. Russu (dela 1. IV. 1936). Practicant: Marius Moga. Personalul administrativ: Secretară-dact.: Lucia Bugnariu căs. Daicoviciu. Personalul de serviciu: Laborant: Petre Duca. Ordonanţe: Iuliu Keresztes, Pavel Chiorean, Gavril Mur feşan, Timotei Popa, Gavril Borza. 7. Limba şi literatura greacă. Prof. titular: Ştefan Bezdechi. Cursuri: Istoria literaturii greceşti: epoca clasică, dramă oră săpt. Lunia). 191 Interpretări din Sofocle (Aias) şi Tucidide. (Bucăţi alese •din с. I şi I I ) . (2 ore săpt. Marţea). Seminar: Versiuni graduate din diverşi autori (2 ore săpt. Miercurea). S. L i m b i şi literatura latină. Prof. titular: Theodor 'A. Naum. 1. Curs de Literatură Latină: Literatura Latină în epoca: lui August, 1 oră pe săptă mână Lunia (curs obligator pentru studenţii din anii de li cenţă, specialitate principală şi secundară). 2. Interpretare din Horaţiu: Epode, 10, 2; Sat. I, 9; Ode I, 1; II, 14; III, 6, 13, 18; IV, 15 (curs obligator pentru stu denţii din anul preparator, secţia filologiei clasice şi pentru toţi studenţii din anii de licenţă), 1 oră pe săptămână Marţia. 3. Gramatica istorică a limbii latine: Morfologia (Flexiu nea nominală şi pronominală), 1 oră pe săptămână Miercurea. 4. Seminar, două ore pe săptămână Miercurea (obliga tor pentru studenţii din anii de licenţă, specialitatea princi pală şi secundară. Cu studenţii dela specialitatea principală s'au făcut două serii de teme: una cu studenţii din anul I (pentru exemplifi carea următoarelor chestiuni sintactice: apoziţia, acordul nu melui predicativ, acordul şi atracţia relativului, complinirea substantivului, al adjectivului, al pronumelui •interogativ-indefinit, al numeralului); alta cu anii ceilalţi. Cu studenţii dela • specialitatea secundară s'au interpretat texte din epoca lui August. 5. Proseminar, două ore pe'săptămână Marţea şi Joia, cu d. asistent N. Laslo (obligator pentru toţi studenţii din anul I ) . La acest proseminar s'a interpretat din Corn. Nepos, De excellentibus ducibus exterarum gentium. 192 с ) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE. 9. Istoria literaturii moderne. Prof. supl. Sextil Puşcăria. Asistent: Radu Paul. Cursuri: Capitole alese din Istoria literaturii moderne. Seminar (în colaborare cu I. Breazu). S'au citit şi discutat următoarele lucrări: I. Szasz Ion: Leon Negruzzi, 2. Lelescu Ştefania: Ludovic Dauş; 3. Varga Rozalia: Ştef. Basarabeanu; 4. Gustus Ana Sora: PopoviciBănăţeanu; 3. Veresztes Ioan: P. Dulfu; 6. Stoicovici Octavia: Vlăhuţă la Conv. Literare; 7. Mustaţă Cecilia: Zamfirescu, Lume nouă; 8. Herţia Silvia: Idei sociale la Delavrancea; 9. Macaveiu Astra: Aron Densuşianu; 10. Drimba Eleonora: Moara cu noroc; II. Popa Veturia: Macedonski dePohonţiu; 12. Filep Alexandru: V. Pogor; 13. Hosora Ana: Năpasta lui Caragiale; 14. Nagy E.: Nuvelele lui Gane; 15. Verner Clotilda: P. Ispiresca; 16. Ţigara I.: Scrisorile lui Zamfirescu; 17. Pătruţ I.: Două piese de Sperantia; 18. Laszlo G.: Brătescu-Voineşti; 19. Poruzan, Elena: „Femeia" de Haşdeu; 20. Viciu E.: Nic. Nicoleanu; 21. Caranica Teodora; Răsvan şi Vidra; 22. Kovacs Р.: Nicolae Scheletti; 23. Platoş Virginia: Victor Bilciurescu; 24. Eisner lise: Ion Ghica; 25. Kristof S.:: Bebreanu şi Mikszăth; 26. Moduna Elvira: Nuvelele lui Rădulescu-Niger; 27. Lukacs E.: Alecsandri şi Junimea; 28. Raţiu Lucia: D. C. Olănescu; 29. Creţiu Măria: Poezia lui H. Lecca; 30. Szabo Marta: Nic. fmc/'SÎ. Mărcuş Ad.: Costache Negri; 32. Săulea Cecilia: „Iubire" de Rădulescu-Niger; 33. Szabo Iuliu: Artur Stavri; 34. Mureşan 'Silvia: /. A. Basarabescu; 35. Domokoş Sam.: Nuvelele lui Delavrancea; 36. Ianossy Marg.: Poveştile lui Delavrancea; $7. Asztalos Vilma: L. Şăineanu ca filolog. ' . 193 MUZEUL LIMBEI ROMÂNE. (A se vedea datele publicate la capitolul Activitatea ştiinţifică) Personalul Muzeului. Director: Prof. titular: Sextil Puşcariu. Asistenţi: Ştefan Pasca, Măria Puşcariu. Preparator: Dimitrie Macrea. Prim custode: Emil Capidan. Practicant: Alexandru Miele (până la 31 V. 1936), Ştefan Poenariu (dela 1. VI. 1936). Laborant: Mihail Vonsza. IO. Limba şi literatura română I. Prof. titular: Sextil Puşcariu. Curs: Gonsonantismul limbii române (2 ore săpt. Miercu rea şi Joia). Seminar: (în colaborare cu Ştefan Pasca); 2 ore săpt. Vinerea. Cetirea şi interpretarea manuscrisului dela Ieud. Au participat activ următorii studenţi şi studente: 1. Gheţie Cor nelia, 2. Miele AL, 3. Foris Ad., 4. Moduna Elvira, 5. Gustus Ana; 6. Delian Viorica, 7. Platoş Virginia, 8. Georgescu Ioa na; 9. Eisner lise; 10. Asztalos Vilma; 11. Homar Virgil; 12. Pervein Iosif; 13. Pătruţ Ioan; 14. Onu Liviu; 15. Turcan Nicolae; 16. Gavriş Augusta; 17. Luca E.; 18. Fiat Alexe; 19.. Graef Gustav; 2D. Rusu Virgil; 21. Radu Vasile; 22. Andriţoiu Gheorghe; 23. Sora Stokel Măria; 24. Popescu Ilie; 25Drimba Eleonora. Conferinţa de dialectologie. Conferenţiar provizoriu: Sever Pop. Curs: Dialectul meglenoromân (2 ore săpt. Joia şi Sâmb.)» Seminar: Interpretări de texte meglenoromâne (2 oresăpt. Sâmbăta). AÎTOAITOL 1935/3S \i 194 Dintre 25 de studente şi studenţi care au urmat Semina rul, următorii au prezentat lucrări scrise: 1. I. Gheorghe Andriţoiu; 2. Eva Asztalos; 3. Viorica Deleanu; 4. Alexă Fiat; 5. Soia Ana Gusztus; 6. Gustav Graf; 7. Grigore Josza; 8. Elvira Moduna; 9. Virginia Platoş; 10. Iosif Pervein; 11. Vasile Radu; 12. Beniamin Virgil Rusu; T3. M. Nicolae Turcan. La o oră de Seminar au fost aduşi cei doi elevi istrieni de la Şcoala Normală din Cluj, pentru ca studentele şi stu denţi să audă particularităţi caracteristice dialectului istro român. 11. Limba şi literatura română 11 (veche). Prof. titular: Nicolae Drăganu. Asistentă: Dna Pia Gradea. Curs: Istoria limbii şi a literaturii române în sec. XVII, 2 ore Miercurea şFIoia. Seminar: Exerciţii de limba veche, în special de sintaxă, ~2 ore Vinerea. Dintre studenţii înscrişi au prezentat lucrări 12, şi anu me: 1. Csernik Iosif: Propoziţiunea secundară de timp; 2. Foris Adalbert: Propoziţiunea secundară finală; 3. Lazar Emilia: Propoziţiunea secundară de loc, 4. S. Kocsis Elena: Propoziţiunea secundară de cauză; 5. S. Meixl Chriscina: Conjuncţiunea când în propoziţiuni secundare; 6. Moduna Elvira: Interpretare din Lucrul apostolesc al lui Coresi, p. 96; Pătruţiu Ioan: Interpretare din Lucrul apostolesc al lui Co resi, p. 107; 8. Poruzan Elena Carmen: Propoziţiunea secun dară de cauză; 9. Presecan Anastasia: Imperfectul şi, Mai mult ca perfectul din punct de vedere sintactic; 10. Săsărean Irina: Imperfectuh şi Mai mult ca perfectul din punct de uc idere sintactic; 11. Vaida Măria: Prezentul din punct de ve dere sintactic; 12. Varga Rosalia: Propoziţiunea secundară de imod. 195 12. Linguistică. Prof. titular: Theodor Capidan. Curs: Linguistică generală (două ore săptămânale Joia şi Sâmbăta). Seminar: probleme de linguistică generală (două ore săp tămânale Sâmbăta). 13. Filologie romanică. Prof. titular: George Giuglea. Cursuri: 1. Interpretare literară şi filologică de texte "vechi franceze şi vechi provensale, (o ooră săpt., Lunia). 2. Latina vulgară, (o oră săpt., Marţia). Seminar. (2 ore săpt., Lunia): Interpretări de inscripţii latine vulgare, de texte vechi franceze,, 'italiene şi spaniole; lucrări de lexicografie română şi spaniolă. I. Inscripţii latine vulgare — toţi membrii seminarului. II. Chretien de Troyes: Erec et Enide (text vechiu fran cez). Au studiat câte un capitol, Dnii: Robert de Suys, Augustin Horvât, Eugen Turman, Petru Bratan. Le vilain mire (text v. francez. Dra Bella Wald. Les quatre prestes şi Du vilain qui conquist le paradis. (text. v. fr.). Dl. Dumitru Maniu. La borgoise d'Ortiens. Dl. Ioan Fodoranu. La chanson de Roland. (La mort de Roland). Dra Livia Crişan. III. Termini italieni de origine latină referitori la agricul tură, după „II libro dell'agrieultura" de M. Porcio Clato. Dra Sabina Banciu. IV. „Elemente latine în limba română, descoperite după războiu". Cercetate de Drele: Emilia Lazăr şi Alexandrina Dumitrescu. V. Terminologia privitoare la „albină" în limba română :Şi în limba spaniolă, de Dl Eugen Tănase. 196 Lectorat de s a n i o l » . Lector: Miguel Pizarro. Luni, 2 ore: Exerciţii de conversaţii în limba spaniolă. Traduceri din rom. în spaniolă. Sâmbătă, 2 ore: Interpretări de texte alese din literatura spaniolă. 14. L i m b a şi literatura franceză. Prof. cu contract: lues Auger. 1. Cursuri: a) G. Flaubert. (2 ore săpt., Miercurea şi Joia). b) Grammaire historique: Lexicologie, (o oră săpt., Vi nerea). 2. Seminar: (2 ore săpt., Miercurea). Traduceri din Eminescu. (Scrisoarea ' I I I . р. I I ) . Interpretări din Fabulele lui La Fontaine: 1. Dl D. Maniu: La cigale et la fourmi, Le corbeau et le renard. 2. Dl E. Nagy: Le meunier, son fils et l'âne. 3. Dl B. Patray: La femme noyee; La belette entree dans un grenier. 4. Dra Vass: L'alouette et ses petits avec le maître d'un champ. 5. Dl L. tJtd: La jeunne veuve. 6. Sora: Les animaux malades de la peste. 7. Dl Fodoreanu: La laitiere et le pot au lait; Le cure et la mort. 8. Dra FI. Miklossi: Les deux pigeons. 9. Dra Vâsârhely: L'huître et les plaideurs. 10. Dl Fr. Ulricfi: Le paysan du Danube. 11. Dra S. Deak: Le vieillard et les trois jeunes h'ommes. 12. Dra Palyi Kiss: La forgt et le bucheron. Lector: Henri Jaquier. A făcut exerciţii de convorbiri, gramatică, ortografie, in terpretări şi traduceri în 5 ore pe săptămână. Lunia, Marţia„ Miercurea şi Joia. 197 15. Limba şi literatura italiană. Prof. cu contract: Giandomenico Serra. Cursuri: Petrarca e l'Umanesimo (o oră săpt., Lunia). Storia letteraria dei secoli XVIII e XIX. (o oră săptămâ nal, Marţia). Gramatica storica. (Lessicologia e Fraseologia), o oră săptămânal, Sâmbăta. Seminar: Traduzione dalitaliano in rumeno et dai rumeno in italiano (o oră săptămânal Lunia). Esercizi letterari. (o oră săptămânal, Marţia). Lector: Ştefan Pasca. Exerciţii: Introducere în studiul limbii italiene. (Linee de Paradigmi di una gramatica italiana ad uso dei Rumeni. {3 ore săptămânal, Joia, Vinerea şi Sâmbăta). Proseminar: Lecturi de geografie, istorie civilă şi istorie literară italiană. (Letture di geografia e storia civile e lette raria dell Italia). (2 ore săpt., Vinerea şi Sâmbăta). 16. Limba şi literatura germană. Prof. titular: Gustau Kisch. Cursuri: a) Filosofia limbilor germanice pe bază istorică, (o oră săpt., Marţia). b) Toponimia germană ca izvor al istoriei culturale, (o oră săpt. Miercurea). c) Weimarul clasic, (o oră săpt., Joia). Seminar: Epica populară medievală (2 ore săpt. Lunia). S'au făcut următoarele lucrări: Klein Iuliu: Spinozas Einfluss auf die deutsce Literatur. 'Gutmayer Ioan: Goethe und die franzosische Revolution. Siâckl Măria: Die faber in der deutschen Literatur. Lederer Valeria: Goethes Griechentum. Ludmann Charlotte: Karl der 'Grosse in der deutschen Literatur. Cernăuţean Gerda: Рое- 198 tische und historische Warheit in Goethes und Schillers Dramen. Schiff Alice: Goetes Egmont im Lichte der Stammeskunde. Kalnmeki Măria: Die Aufklânng in der deutschen L i terator. Balaszy Elena: Goethe in Italien. Hensel Doris: Das Sesenheimer Idyll, verglichen mit Vossens „Louise" und Goldsmiths „Pfarrer von Wakefield". Drăgan Silvia: Tristan und Isolde. Groszeck Ana: Das historische Drama in der deutschen Literator. Gossler Herta: Das Nibelungenlied im Lichte der Geschicte und Geographie. Foris Ileana: Schleiermacher als deutscher Schriftsteller. Schatz Georg: Die Franken in der deutschen Literator. Filep Alexandru: Gustav Freytag als Epiker. Beşman Alexandru: Die Definition des Tragedie bei Lessing und Schiller. Kloss Hildegard? Die geschitlichen Grundlagen der Schillerchen Dramen. Frey Andreas: Das Nibelungenlied im Lichte der germanischen Mythologie. Kutschera Rolţ: Adolf Meschendorfer als Dichter. Zsuljevics Elisabeta: Lessings Frauengestalten. Reiter Wilhelm: Deutsche Dichtung von 1813—1936. Mesch Meta: Germanen in nichtgermanischen Lăndern auf sprachgeschichtlicher Grundlage. Bratan Petru: Heidelberg in der deutschen Literator. Niess Adam: Die franzosischen Grundlagen des mittelhochdeutschen Epos. Рока Andrei: Schiller als Humorist. 1 Lector: Frideric Lang. Exerciţii: G. Hauptmann, interpretări (o oră săptămânal, Joia). H. Heine şi E. Morike, interpretări (o oră săpt., Marţia)^ Interpretarea lui Faust de Goethe: Partea II, actele 3—5 (cu înaintaţii), ( o oră săptămânal, Vinerea). Exerciţii de lectură germană în legătură cu gramatica (cu începătorii), (o oră săptămânal, Miercurea). Traduceri din româneşte în nemţeşte (cu începătorii), (o' oră săptămânal, Miercurea). 17. Limba şi literatura engleza. Profesor titular: Petre Grimm. Cursuri: Literatura engleză în sec. XIX. (o oră săptămâ nal, Miercurea). 4 199 Critica lui Shakespeare. (o oră săptămânal, Joia). Sintaxa limbii engleze (o oră săptămânal, Vinerea). Seminar: (2 ore săptămânal, Vinerea). Lector suplinitori Emil I. Diaconii. Proseminar: Lecturi, conversaţii şi exerciţii gramaticale cu începătorii. (2 ore săptămânal, Sâmbăta). Exerciţii: Lecturi şi conversaţii despre istoria şi geogra fia Angliei, (o oră săptămânal, Miercurea). Lecturi din autorii englezi şi exerciţii de conversaţie cu înaintaţii, (o oră săptămânal, Miercurea). Traduceri din româneşte în englezeşte, (o oră săptămâ nal, Joia). 18. Limba şi literatura maghiară. Prof. titular: Gheorghe Kristof. Cursuri: a) Istoria limbii şi literaturii veche. (2 ore spL Marţia şi Miercurea). b) Madăch: Tragedia Omului. (1 oră săpt., Marţia). Seminar: (2 ore săpt., Lunia). Lucrări în legătură: 1. cu literatura maghiară veche; 2. cu poemul dramatic: Tragedia Omului, de E. Madâch. IO. Slavistica Prof. .suplinitor: Emil Petrovici. Cursuri: Gramatica limbii paleoslave. (2 ore săpt, Lunia şl Marţia). Elemente de limbă serbo-croată. (1 oră săpt., Vinerea). Seminar: (2 ore săpt., Joia). S'au cetit texte populare româneşti şi fragmente din ope rele unor scriitori români cu scopul de a descoperi elemente lexicale, morfologice şi sintactice slave. Studenţii au prezentat lucrări de seminar studiind elementele slave aflătoare în câte un capitol sau fragment, din următoarele opere: Cronica lui 200 Neculcea ( I o a n a Georgescu); nu (Sr. Ana Gusztus Fraţii Jderi de Mihail Sadovea- şi Elvira Moduna); un text dialectal din Banat ( A d a l b e r t F o r i s ) ; Un text dialectal din Bucovina ( V i r ginia Platoş); Un text dialectal meglenit (Viorica Texte dialectale din Basarabia (Iosif Pervain Deleanu); şi Ersilia Lu- c a ) ; Psaltirea Scheiană ( T h e o d o r a C a r a n i c a ) ; Un text dia lectal din Transilvania ( E v a Asztalos). d) SECŢIUNEA ISTORICĂ. 20. Istoria antică. Prof. titular: Emil P a n a i t e s c u . (In concediu dela catedră fiind suplinit de Prof. D. M. Teodorescu) Curs: Istoria Grecilor dela Pericles până la sfârşitul pe rioadei helenistice. (2 ore săptămânal, Vinerea şi Sâmbăta). S e m i n a r : Texte privitoare la istoria provinciilor dunăre ne. (2 ore săptămânale Sâmbăta). Conferinţa de antichităţi şi Conferenţiar def.: Constantin epigrafie. Daicovici. Curs: Antichităţi publice romane. (2 ore săptămânale, Marţia şi Joia). Epigrafie latină. (2 ore săptămânale Joia). 31. Arheologie. Prof. titular: Dimitrie Teodorescu. C u r s u r i : Arheologie 1: Istoria artei în antichitate (con tinuare), cu proecţiuni. 12 ore săptmânale Joia şi Sâmbăta). Arhelogia I I : Preistoria generală, cu proecţiuni. (oţ oră săptămânală Joia). S e m i n a r : Arheologic: lucrări asupra materialului preis toric din Muzeul Arheologic al Universităţii, (o oră săptămâ nala Vinerea). E x e r c i ţ i i de numismatică romană, (o oră săpt.). 201 23. Istoria universală. Prof. titular: Constantin Marinescu. Institutul de Istorie Universală. Secretar-bibliotecar: Francisc Pali. Ordonanţă: Martin Vereş. Şedinţele de „Discuţiuni asupra cărţilor şi revistelor re cent apărute", inaugurate în anul şcolar 1933—34, în cadrul Institutului, s'au continuat şi în anul acesta. La aceste şedinţe facultative, cari au avut loc în fiecare Sâmbătă, între orele 11—12 a. m., au luat parte următorii studenţi: Baczoni Emil, Csipkes Irina, Danciu -Aurora, Florea Vasile, Sora Fuchs Teresa, Horedt Kurt, Hunyadi Matei, Huma Eva, Sora Kind Ghisela, Klima Hellmut, Lupaş Aurelia, Luca Victoria, Macaveu Astra, Metz Iosif, Pescariu Livia, Roşeau Natalia, Savu Măria, Sora Scoltesz Elania, Schottel Minerva, Simon Tonia, Sabău Ioan, Tomlo Iuliu, Sora Wachter Berta, Vinule.3cu Gheorghe. S'au ţinut 25 de şedinţe, în cari s au citit dări de seamă asupra următoarelor lucrări: 1. Horedt Kurt şi Tasch Petru: A. Cartellieri, Die Weltstellung des Deutschen Reiches (1911— Wi7). Munchen-Berlin, 1932; 2. Macaveu Astra: A. Mathiez, La Revolution et l'Eglise. Paris, 1910; 3. Csipkes Irina: n. Mat hiez, Autour de Danton. Paris, 1920; 4. Horedt Kurt: A. Mat hiez, La vie chere et le mouvement social sous la Terreur. Paris, 1927; 5. Muller Reghina: A. Mathiez, La conspiration de l'ćtranger. Paris, 1918; 6. Simon Toma: A. Mathiez, La corruption parlementaire sous la Terreur. Paris, 1927; 7. Lu ca Victoria: A. Mathiez, La reaction thermidoriene. Paris, 1929; 8. Sabău Ioan: A. Mathiez, Contributions ă l'historie religieuse de la Revolution francaise. Paris, 1907 şi A. de SaintLeger-Pl. Sagnac, La preponderance francaise: Louis XIV (1661—17f5). Paris, 1935; 9. Huma Eva: Octave Aubry, SainteIJelene. Paris; 10. Sora Fuchs Teresa şi Sora Soltesz Elania: Henri Hauser, La predonderance espagnole (1559—1660). Pa ris, 1933; 11. Florea Vasile: Bernard Fay, La franc.maconne- 202 rie et la revolution intellectuelle du XVIII-e siecle. Paris 1 9 3 5 ; 12. Klima Hellmut, Schottel Minerva, Sora Wachter Berta şi Sora Fuchs Teresa: câte un volum din B. Fiirst von Bulow, Denkwurdigkeiten. 4 voi. Berlin; 13. Lupaş Aurelia: J. Bainville, La Troisieme Republique. Paris, 1935. Activitatea didactică. Curs: (2 ore pe săptămână, Joia şi Sâmbăta). S'a ţinut un curs general de Istorie Contimporană dela Războiul franco-german din 1870—71 până la Războiul mon dial. Proseminariu: (o oră săpt. Sâmbăta). Deoarece n'a fost decât o singură ascultătoare a şedin ţelor, din cauza numărului mic al studenţilor nou înscrişi la L'Tiiversitate, ea a lucrat la şedinţele seminariului. Seminariu: (2 ore pe săptămână, Vinerea). înscrişi 33 de studenţi. Au participat regulau la şedinţe 30. S au ţinut 22 de şedinţe, în care ascultătorii au primit explicaţiuni şi îndrumări privitoare la metodele de cercetare şi studiul istoriei în general. In cadrul şedinţelor, s'a tradus şi interpretat din Ernst Bernheim, Quellen zur Geschichte des Investiturstreites. Leipzig-Berlin, 1913. Au prezentat şi citit lucrări următorii: Lucrări de licenţă: 1. Klima Hellmut: Istoria regatului vandal; 2. Sora Wach ter Berta: Expediţia lui Ludovic IX-cel-Sfânt în Egipt. Lucrări de seminariu: 1. Hajdu Grigore: Congresul dela Berlin din 1878; 2. S > ra Fuchs Teresa: Alianţa austro-germană din 1879; 3. Horvâth Iosif: Incheerea Triplei-Alianţe; 4. Michaelis Francisc: Tratatul de garanţie reciprocă germano-rus (1887). Biblioteca seminariului de Istorie Universală s'a mărit în anul acesta cu 20 de opere, în 24 de volume; iar Biblio teca Institutului de Istorie Universală cu 10 opere, în 25 de volume. S'au reparat şi s'au legat 71 de volume. Institutul continuă să fie abonat la următoarele reviste: Revue Historique (Paris), Archivio Storico Italiano (Floren ţa). The English Historical Review (Londra). 203 INSTITUTUL DE ISTORIE ROMÂNĂ. Directori: Prof. Alexandru Lapedatu şi Prof. Ioan Lupaş. , Personalul: Asistenţi: Ioachim Crăciun şi Ioan Moga. Preparator: Hortensia Georgescu. Practicant: George Vinul eseu. Ordonanţă: Ioan Bărăian. Biblioteca: Biblioteca Institutului de Istorie Română, cu a cărei în grijire a fost încredinţat şi în anul şcolar curent, dl. George Vinulescu, a crescut cu 300 de volume. Tot în anul acesta Institutul mutându-se în edificiul propriu din Str. N. Iorga 11, Biblioteca a fost înzestrată cu mobilier nou, compus din 17 dulapuri, 10 mese, 40 de scaune şi instalată într'o sală spa ţioasă a noului edificiu. De asemenea au fost complectate uiai multe colecţii de periodice. S'au legat în cursul acestui an 350 volume. Institutul a continuat să fie abonat şi să aibă relaţii de schimb cu 30 de reviste şi periodice din ţară şi 6 din străi nătate. 23. Istoria modernă a românilor şi istoria Transilvaniei. Prof. titular: Ioan Lupaş. Cursuri: 1. Istoria Românilor dela Mihai Viteazul până la Con stantin Brâncoveanu (1 oră săpătmânal, Lunia). 2. Istoria Transilvaniei în epoca voevodatului. (1 oră săptămânal, Marţia). Seminarii: (2 ore săpt., Lunia şi Marţia). 1. Proseminar cu studenţii din anul I. La şedinţele de proseminar s'au făcut ca şi îr> anii trecuţi exerciţii de'paleo grafie română sub supravegherea asistentului Ioan Moga. 204 Pentru aceste exerciţii s'au folosit Albumul de paleografie rimânească al lui I. Bîanu şi N. Cartojan şi reproducerile Preo tului N. Popescu, precum şi o serie de fotografii şi documente originale din colecţia Institutului. In afară de aceste exerci ţii de paleografie s'au studiat în şedinţele proseminarului şi izvoarele istoriei române. 2. Seminar cu studenţii anului II şi III. In şedinţele se minarului s'au studiat şi analizat vechii cronicari şi istorici români din Transilvania şi s'au citit şi comentat următoarele lucrări: 1. Csernik Iosif, Unde s'a născut Mihai Viteazul?. 2. Dan-cij Aurora, Reforma lui Iosif II pentru introducerea limbii germane în Transilvania şi wmările ei. 3. Drilea Monica Flavia, Informaţiuni despre Geţi în opera lui Herodot, Arianus, Diodorus Siculus şi Strabo. 4. Franc Margareta, Problemele de politică externă română între anii 1866—1878. 5. Fitoff Olga, Cronica lui Mateiu al Mirelor. 6. Gârnân Alexandru, Cronica lui Szamoskozy şi însemnătatea ei. 7. Horedt Kurt, Popescu şi Salis în revoluţia lui Horea. 8. Hortobâgy Matilda, Luptele lui Mihai Viteazul povestite de el însuşi. 9. Kutschcra Rolf, înfiinţarea graniţei militare transilvane în anii 1761 — 1770. 10. Lupaş Aurelia, Cum privesc Damaschin Bojâvcă şi Aron Florian rolul lui Mihai Viteazul? 11. Mihu Vionela, Plân gerea Sfintei mănăstiri a Silvaşului din eparhia Haţegului din Prislop. 12. Mwga Marius, Ce documente s'au păstrat cu pri vire la Tudora, mama lui Mihai Viteazul şi interpretarea lor. 13. Moholeanu Veronica, Voevozii ardeleni din sec. XIII. 14. Pascu Ştefan, Ştirile istorice despre moartea lui Mihai Vi teazul. 15. Paul Irina, Cauzele şi consecinţele revoluţiei lui Doja. 16. Waldner Carol, Colonizarea Şvabilor în Banat. La examenele parţiale s'au prezentat pentru Iistoria Ro mânilor 68, iar pentru Istoria Transilvaniei 52 candidaţi. La examenele de licenţă s'au prezentat 6 cu Istoria Românilor ca specialitate principală şi 7 ca specialitate secundară. 205. 24. Istoria vethe a românilor. Prof. titular: Alexandru Lapedatu. (In concediu dela catedră fiind suplinit de Prof. Sabin Dragomir), Curs: Istoria Românilor în sec. XIII şi XIV. (2 ore săp tămânale, Marţia şi Miercurea). Seminar: Analiza izvoarelor privitoare la Istoria Româ nilor în sec. XIII şi XIV. (2 ore săptămânale, Miercurea). 25. Bizantinologie. Prof. titular: Nicolae Bănescu. Curs: Istoria Imperiului bizantin dela Constantin V I I Porphyrogennetos până la căderea Constantinopolei. (2 ore săptămânale, Lunia şi Miercurea). Proseminar: Texte medievale greceşti, interpretare. (2: ore săptămânal). 26. Istoria popoarelor sud est europene. Prof. titular: Silviu Dragomir. Curs: Documentele slavo-române ale cancelariilor noas tre, limba şi tehnica lor. (2 ore săptămânale, Miercurea şî Joia). Seminar: Lecturi de texte medio-bulgare. (o oră sptămânală Joia) 27. Istoria generală a artelor. Prof. titular: Coriolan Petranu Curs: Arta sec. XVIII-lea. (2 ore săptămânal, Marţia şt Miercurea). Seminar: Analise sistematice. (2 ore săptămânal, Vinerea). înavuţirea materialului didactic: 160 fotografii şi repro duceri, 72 diapozitive, Ш cărţi şi broşuri. 206 Starea inventarelor: 11,526 diapozitive, 5623 fotografii, 2071 cărţi, plus Biblioteca C. Petranu depozitată la Seminar. 48 mobile şi unelte. Călătorie de studii: In U. R. S. S. vizitând monumentele de artă şi muzeele din Moscova, Leningrad, Kiev şi Odosa, stabilind un schimb de publicaţii ştiinţifice cu instituţiile de .artă de acolo. 28. Etnografie şi folklor. Prof. suplinitor: Romulus Vuia. Cursuri: 1. Etnologie. (2 ore pe săptămână, Marţia şi Miercurea): începuturile vieţii sociale, economice şi religioase. 2. Etnografie. (1 oră pe săptămână, Sâmbăta): Păstoritul la români. Seminar. (2 ore pe săptămână, Lunia): îndrumări pri vitoare la culegerea materialului de folklor (transcrierea tex telor) şi lucrări în legătură cu cele două cursuri. Au fost înscrişi şi au frecventat Seminarul 50 de studenţi. S'au ţinut 25 de şedinţe şi s'a făcut o excursie de cercetări pe teren în satul Vâlcele din judeţul Turda. Au prezentat lucrări următorii membri ai Seminarului: Dl Ion Chelcea: Despre mentalitatea primitivă, pe baza lucrărilor de specialitate. Dra Aurora Lupaş prezintă: Obiceiurila la Crăciun şi Anul Nou în Sălişte jud. Sibiu. Dra Emilia Pantelimonescu prezintă cu legeri originale despre Brezaie şi Colinde în comuna Malu jud. Vlaşca. Dra Mărioara Borcoman prezintă: Culegeri de Folklor din Cohalm jud. Târnava Mare. Dl. J. Martin-Jones, student la Universitatea din Cambridge şi Cluj, vorbeşte des pre Situaţia femeii în societatea primitiva, pe baza lucrărilor de specialitate. Dl. Prof. sec. Teodor Podariu: Păstoritulj în comuna Pinticu jud. Mureş. S'au făcut următoarele dări de Seamă: Dl. Ion Tomşa prezintă lucrarea: Kultur und Religion des Primitiven Menschen, de Th. W . Danzel. Dl. Vasile Nemeş: Survivance pa'iene dans le monde chretienne, de A. 207 Weigall. Dna Monica Drilea: Le taboux de l'inceste, de Lord Reglan. Dra Natalia Cioloea: Românii nomazi, de Teodor Capidan, Dra Elisabeth Moskovitsch: Magie und Geheimwissen. schaţt,deTh. W.Danzel. Dl Radu Petru: Die Knabenweihen, de M. Zeller. Dra Ana Lohan: Wald und Feldkulte, de Mannhardt. Dra Mărioara Boroş: Manuel d'Anthropologie culturalle, de R. Xowie. Dra Natalia Traşcă: Trăite d'Ethnologie •culturelle, de G. Montandon. Dl. Vasile Cedrechi-Cernea face o Dare de seamă asupra excursiei dela Vâlcele jud. Turda. Dra Olga Fitoff traduce din limba bulgară Obiceiul Cucilor sau Kukerii, de Marinoff, apărut în Sbornik, Sofia, 1914, An. XXVIII. f Conferinţa de Bibliografie Generală, Gonf. supl. Ioachim Crăciun. Curs general de Bibliologie românească (Istoria cărţii ro mâneşti). ^2 ore săpt. Miercurea şi Joia). Seminar: (2 ore săpt. Joia şi Vinerea). Lucrări practice de bibliologie şi bibliografie. La seminar s'au prezentat — paralel cu cursurile — cărţi itipărite din diferite timpuri în fotografii sau cărţi însăşi. In ce priveşte activitatea bibliografică a seminarului, s'a cules materialul pentru bibliografia „Istoriografiei Române în 1929 şi 1930" (cu studenţii dela Facultatea de Litere), apoi s'a terminat „Bibliografia geografică a României în 1929 şi 1930" — va apărea în „Biblioteca Bibliogica" Nr. 4 — (cu studenţii dela Facultatea de Ştiinţe), „Bibliografia publica ţiilor Institutelor medico-legale din România, 1920—1935" — apărută ca teză 'de doctorat în „Bibliotheca Bibliologica" Nr. 6 — şi „Bibliografia tezelor dela Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj din anii 1923—1936" — apărută sub for mă de 6 teze de doctorat în volum unitar în „Bibliotheca Bi bliologica" Nr. 8 — (cu studenţii dela Facultatea "de Medicină) apoi o Bio-bibliografie a P. S. Episcop Nicolae Colan (va apă rea în „Bibliotheca Bibliologica" Nr. 10) şi Bio-bibliograf ie a răposatului Vasile Bogrea, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la moartea lui (va apărea în „Bbiliotheca Bibliologica" Nr. 12). v Lucrările au fost date în legătură directă cu specialita tea principală aleasă de studenţii diferitelor Facultăţi. С) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICA-L1TERARA. a) SECŢIA FILOZOFIEI. I. Istoria filozofiei; logica. Prof. Marin Şteţănescu este în continuarea unei lucrări despre Metodă, cu care se ocupă de mai mulţi ani. Conferenţiar: D. D. Roşea. a) Specimen de logique revisionniste; La revision du Trăite de Trianon est-elle possible?; Hommage â trois grands morts; Le Roi Charles II et la Transylvanie; toate în Revue de Transylvanie. b) Redactor al revistei Revue de Transylvanie. c) A ţinut trei conferinţe la Cluj, Sibiu şi Sighişoara de spre: „Cultură şi Filosofie" şi „Filosofie şi Viaţă". 3. Sociologie morală. Prof. supl.: Constantin Sudeţeanu. Durkheim şi Doctrina Şcoalei sociologice franceze voi. de 210 pag. Cluj, 1936. un 3. Institutul de psihologie experimentală, comparată şi aplicată. In Institut. 1. F. Şteţănescu Goangă, A. Roşea şi S. Cupcea: Instabi litatea emotivă. 200 р., 8°, 1936, Editura Institutului de Psiho logie. 20£ 2. A. Roşea şi D. Tudoran: Teste colective verbale pentru măsurarea inteligenţei la adulţi (seria B). 3. M. Beniuc: Teste de performanţă (în curs de elaborare). In afară de Institut. 1. L. Rusu, conferenţiar definitiv: a) Essai sur la creation artistique. iContribuLon a une hsthetique dynamique. 1 voi. în 8", de 460 pag., apărut în Bibliotheque de Philosophie Contemporaine, Felix Alean, Paris, 1935. b) Le sens de l'existence dans la Poesie populaire roumaine 1 voi. în 8", 122 pag. Felix Alean, 1935. Paris. 2. N. Mărgineanu, docent: a) Professor's Lewin's conception of laws. Journ. of General Psychology, voi. XII, 1935, pag. 397—415. b) Sur l'analyse des „facteurs" psychologiques L'Annee psychologique, voi. XXXV, 1934, p. 50—$4. c) Les „facteurs" psychologique. L'Annee psychologique. voi. XXXV, 1934, pag. 85-102. 3. A. Roşea, asistent: Orientarea profesională a anorma lilor. 1 voi. în 8°, p. 95, Editura Institutului Psihotehnic Cluj,. 1936. 1 4. Pedagogia I . Prof. O. Ghibu. Publicaţii. 1. Nulitatea Concordatului dintre România şi Sf. Scaun <Nr. 1 din colecţia Studii şi Documente privitoare la Politica religioasă a României întregite), Cluj 1935, LXIV -j- 88 pag. 2. 'Contribuţiuni la problema personalităţii juridice a Or dinelor călugăreşti catolice din România. Necesitatea repa rării unei greşeli a Ministerului de Culte. Sibiu, 1936, 11 pag. (Extras din Revista teologică). 3. Pe urmele împăratului Constantin cel Mare. O datorie imperioasă a zilei de astăzi. Braşov, 10 pag. (Extras din „Ţara Bârsef'). 4. Ora de lectură în şcoala primară (în revista „învăţă torul" din Crai ova). 5. La mormântul Olimpiei Bârsan (în „Viaţa ilustrată" din Sibiu. 6. Alea jacta est (în „Universul"). 7. Un cuvânt către conducătorii României libere şi către Românii Transnistrieni refugiaţi la noi, - (în revista „TransANUAirar, ! 9' 5/36 14 210 nistria", Tribuna Românilor de peste Nistru şi Bug, (Cluj, Nr. 1, 1936). 8. Literatura pentru tinerime (în Gazeta cărţilor din Ploieşti). Conferinţe: 1. Revizionism şi Catolicism (la Universitatea din Bucureşti, în cadrul Secţiei studenţeşti a Ligei Antîrevlzioniste Române). 2. Politica religioasă a României întregite; 3. Concordatul dintre România şi Sfântul.Scaun; 4. Acordul dela Roma în chestiunea Statului rom. cat. ardelean (toate trei, la Casa femeii, în Bucureşti, în cadrul Societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române); 5. Revizionism şi catolicism (la Oradea, în cadrul Ateneului); 6. Revizionism şi Antirevizionism (la Sebeş-Alba, în cadrul Extensiunii Universitare); 7. Un mare binefăcător al Zărandului: iVasile Stroescu (la Brad); 8. Avram Iancu şi Universitatea Românească a Ardealului (la "Ţebea). 9. Minuni pe care le-am văzut: Unirea Basarabiei , (Timişoara). S'a editat colecţia Studii şi Documente privitoare la Poli tica religioasă a României întregite, din care acum este sub tipar al doilea volum. 1 b) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE. 5. Limba şi literatura greacă. Prof. Ştefan Bezdechi. 1. Oraţiu şi Ovidiu, în rev. Gând românesc, Dec. 1935. 2. Ad bismillesimos Horati natales, odă în latineşte cu prilejul împlinirii a două mii de ani dela moartea lui Oraţiu. 3. Poeziile lui N. Olahus, studiu (sub presă în volumul de omagiu închinat dlui Prof. Al. Lapedatu). O. JLimba şi literatura latină. Prof. Theodor A. Naum. 1. Horaţiu (54 pp.) Cluj, 1936, Tip. „Cartea Românească". 2. In amintirea lui Ioan Paul (8 pp.), Tip. „Cartea Rom.". 3. Impresii şi sugestii cu privire la câteva traduceri ro mâneşti din Catul (în Anuarul Institutului de studii clasice 4in Cluj, voi. II (1933-1935), pp. 78-97. 211 7. Muzeal limbei române. Publicaţiuni: „Dacoromania", voi. VIII. Şedinţele săptămânale ale Muzeului sau ţinut regulat, ca î n anii trecuţi, între orele 5 şi 8, cu comunicări şi discuţii. Secţiile Muzeului au desvoltat o activitate continuă: Secţia bibliografică, sub conducerea Dlui Ion Breazu a terminat Bibliografia analitică pe anii 1931—32 (publicată în Dacoromania VIII 1018'numere) şi a început Bibliografia p e 1933. Secţia dialectologică a înregistrat răspunsurile primite la Chestionarul V I I : „Instrumente muzicale", alcătuit de Şt. Pasca. Secţia atlasului linguistic: După o pregătire îndelungată, Muzeul Limbei Române a publicat întâiele hărţi ale Atlasului Linguistic Român, care va completa Atlasele linguistice ale romanităţii cu ramura ei -cea mai răsăriteană. Hărţile au fost prezentate) de dl Sextil Puşcariu mai întâiu în şedinţa solemnă a Academiei Române din 27 Mai 1936, prezidată de M. S. Regele Ciarol II, sub al cărui patronaj se publică lucrarea , — şi în faţa străinătăţii, într'o comunicare făcută la al patrulea Congres internaţional de linguistică, la Copenhaga, în 29 August. Această operă mare ştiinţifică, cu care se poate mândri Universitatea noastră, e rezultatul anchetelor pe teren făcute de opt ani de dnii Sever Pop, conferenţiar de dialectologie şi Emil Petrovici, profesor suplinitor de filologie slavă la Universitatea noastră şi se lu crează la Muzeul Limbii Române sub conducerea Dlui Sex til Puşcariu. Legăturile cu străinătatea s'au păstrat ca în anii trecuţi. Schimbul Dacoromaniei cu publicaţiile de specialitate s'a in tensificat. Dl Viggo Broendal, profesor de'filologie romanică la Universitatea din Copenhaga a făcut o comunicare la Mu zeu (Une etymologie celebre et Ies lois phonetiques). La Congresul internaţional de linguistică dela Copen haga, care s'a' ţinut în zilele de 27 August 'până la 1 Septem1 Trie, Universitatea noastră a fost reprezentată prin profesorii Theodor Capidan — 'care a făcut o comunicare despre „Ro manitatea balcanică" şi a intervenit de repeţite ori în discuţii, 2L2 şi Sextil Puşcariu, care a fost unul din cei patru preşedinţi ar congresului în şedinţele plenare (alături de Vendryes-Paris,. Kretschmer-Viena şi Pedersen-Copenhaga); în şedinţa de în chidere dsa a fost ales cu umanitate membru în unul din cele trei locuri vacante din CIPL. (Comitetul internaţional perma nent al lingviştilor). c) Conferinţa de dialectologie. Conf. Sever Pop. A continuat anchetele pentru Atlasul Linguistic al Ro mâniei, studiind graiuri din Moldova (în 38" de (omune),' Mun tenia (în 36 de comune) şi Dobrogea (în 11 comune). Pentru Românii din Bulgaria a studiat comuna Bregova, cu un refu giat. In Iugoslavia, în Timoc a anchetat v'.omunele: Batinaţ (lângă Ciuprija) şi Alovo (lângă Zaieciar), iar în Banatul iugo slav comunele: Covin şi Ofcea. Pentru dialectul aromân a mai anchetat comunele din Grecia: Perivoli (Pind) şi Avdela (Pind). A anchetat, cu chestionarul Atlasului de 2200 de între bări, şi pe dl I. Al. Brătescu-Vomeşti. Din 1930—1936 a anchetat 290 de comune, punând în fiecare din acestea câte 2200 de întrebări. Materialul adunat în acest timp este grupat pe 638.000 de fişe şi se află depozî»t la Muzeul Limbei Române, iar copia acestuia la Biblio teca Universităţii din Cluj. a vornit Ia postul naţional de Radio despre: Un nou mo nument al graiului românesc (Atlasul Linguistic al României"). In cadrele „Extensiunii Universitare" a ţinut o conferin ţă la Caransebeş despre: Ce ne învaţă graiul românesc, cu proecţiuni. A publicat în Dacoromania VIII Consideraţiuni asupra Atlasului linguistic italian. A făcut comunicări în şedinţele de la Muzeul Limbei Ro mâne din materialul Atlasului. A colaborat cu Ernst Gamillscheg, prof. la Univ. din Berlin la studiarea graiului din Timpeni (jud. Olt) şi din Drăgăneşti (jiiH .Teleorman). fs 213 A trimis informaţii din materialul Atlasului la diferiţi sa vanţi streini: lui K. Jaberg (dela Univ. din Berna),\ lui E. Gamillscheg (dela Univ. din Berlin), etc. Lector: Ştefan Pasca. 1. Manuscrisul român-italian de la Goettingen în „Studii Italiene", II, Bucureşti 1936. 2. Supranume colective intere o munale în „Dacoroma nia", VIII, Bucureşti—Cluj, 1936. 3. Recensii publicate în „Dacoromania", VIII, BucureştiCluj, 1936. 4. Nume de persoană şi nume de animale în Ţara Oltu lui. Lucrarea premiată de Academia Română. Sub tipar. 8. L i m b i şi literatura română 11 (veche). Prof. Nicolae Drăganu. 1. „Un manuscris calvino-român din secolul XVII", in „Omagiu lui Al. Lapedatu şi I. Lapedatu" (subt tipar). 2. Etimologii, în Dacoromania, voi. VIII (subt tipar). 3. Necroloage (Z. Gombocz şi I. Bianu), în Dacoromania, voi. VIII (subt tipar). 4. Dan de seamă în Revue de Transylvanie, Т. II, Nr. 2, Cluj, 'Decembre 1935, p. 240—269, şi în Dacoromania, voi. VIII (subt tipar). 9 . Limba şi literatura italiană. Prof. Giandomenico Serra. 1. La centuriazione romana in Piemonte. Comunicare desvoltată la al XXIX Congresso Storico Subalpino (6—8 Sep temvrie 1936) cu ocazia prezintării unei „Carta dimonstrativa della centuriazione nel basso e toedio Canavese pertinente alia pertica municipale delle colonie romane di Eporedia e Iulia Augusta Taurinorum". 2. Pentru istoria tipului morfologic: lat. vulg. panatarius, span. panadero, portg. padeiro, catal. panater, provenz. panatier, franc, panetier, ital. panattiere, panettiere. (Contribuţie la istoria terminologiei profesionale medievale). (Sub tipar). 214 Ю . Limba şi literatura germană. Prof. G. Kisch. 1. Zur Wortforschung: a) „Wolff, Fuchs, Vogel", Siebenburgische Vierteljahrschrift (58) 1935, Heft 3 pag. 263 ff. b) „Reh" = ibidem, Heft 4 pag. 338 ff. 2. „Germanische Kontinuităt in Siebenburgen" = „Vom Leben und Wirken der Romanen", Sammlung von Vortrăgen im Romanischen Seminar der Universităt Berlin, ed. E. Gamillscheg, П.: Rumânische Reihe, Heft 12, pag. 118 ff. 3. Die Germania Romana im Lichte des siebenburgischsachsischen Lehnwowrtes" = Teuthonista, Zeitschrift fur deutsche Mundarten, Halle („Niemeyer") 1936, pag. 42 ff. Extensiunea universitară: 1. 1 Noembrie 1935: Ethnische Kontinuităt. 2. 26 Martie 1936: „Heraldische Farben und Zeichen" als Spiegel der Kulturgeschichte. 11. Limba şi literatura maghiară. Prof. Gheorghe Kristof. 1. Dunântuli irok Erdelyben. Gyori Szemle a. 1936 şi în extras р. 1—22. 2. Scrisorile scriitorilor vechi în Irodalomtorteneti Kozlemenyek a. 1935 şi 1936. (Publicaţîuni). 3. Literatura veche. Conferinţă ţinută la Orăştie. Articole şi recensii în ziarul Keleti Ujsâg. 12. Slavistica Prof. 'supl.: Emil Petrovici. A publicat: Folklor din Valea Almăjului (Banat). Anua rul Arhivei de Folklor, III, Bucureşti, 1935, p. 25—15«; Urme de graiu bănăţenesc din secolul al XV-lea. Luceafărul, II, Timişoara, 1936, p. 19—21. A studiat pentru Atlasul Linguistic Român graiul din 9 localităţi, anume: 1. Zimnicea (Teleorman); 2. Ghimpaţi (Vlaşca); 3. Scărişoara (Turda); 4. Topraisar (Constanţa); 5. Somova (Tulcea); 6. Ştefăneşti (Ilfov); 7. Molalia-Regiunea 215 Vidinului (Bulgaria); 8. Măceşul de Jos (Dolj); 9. Negreni (Olt). A făcut o serie de comunicări în şedinţele săptămânale ale Muzeului Limbei Române. 13. Isteria unirersală. Dl Profesor C. Marinescu a luat parte, ca membru al Co mitetului Istoricilor Români, al Comisiunei Internaţionale a Învăţământului Istoriei şi al Comisiunei Internaţionale a Ma rilor Descoperiri Geografice, la adunarea Comitetului Inter naţional al Ştiinţelor Istorice, ţinută la Bucureşti în Aprilie 1936. Cu acest prilej Dnia Sa a fost ales membru în comisiunea care va propune candidaturile cu ocazia realegerii Co mitetului Internaţional al Istoricilor. La 1 Mai 1936 Dnia Sa a citit într'o şedinţă a Academiei Române comunicarea: Două de Despot-Vodă. lucrări militare inedite, scrise Dnia Sa a mai participat, ca delegat al Facultăţii de Li tere, la al V-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine, ţinut la Roma în Septembrie 1936, căruia i-a prezentat o co municare întitulată: Contribuiion ă l'histoire economiques entre l'Empire byzantin, la Sicile des et le relations royaume dc N a p l e s , de l k l 9 ă H 5 3 . Secţiunea de Istorie bizantină a acestui Congres şi-a însuşit noua formulă prezentată de Dnia Sa pentru organizarea viitoarelor congrese de Studii Bizan tine. Această formulă a fost înfăţişată adunării plenare, în şedinţa de închidere. înainte şi după acest congres Dnia Sa a făcut o călătorie de studii la Florenţa, Siena, San) Gimignano, Ostia, Neapole, Pompei, Herculanum, Paestum, Palermo, Monreale, Cefalu, Dl Profesor C. Marinescu а mai luat parte la al I V - l e a Congres Naţional de Numismatică şi Arheologie, ţinut la Cluj în Octombrie 1936. Dnia Sa a prezentat acestui congres o co municare cu titlul: Săbii brâncoveneşti (o punere la punct). Publicaţii. 1. Le pape Nicolas V (1417—1455) et son attitude l ' e m p i r e b y z a n t i n , comunicare înfăţişată celui de-al Congres Internaţional de Studii bizantine, envers IV-lea întrunit la Sofia în 216 Septembrie 1934. Studiul a fost tipărit în publicaţia Actes du IVe de Congres International des Etudes byzantines Bulletin l I n s t i t u t a r c h e o l o g i q u e b u l g a r e , tomul IX, Sofia, 1935). 2. Câteva acte făgărăşene, în volumul de Omagiu Lape- datu, Cluj, 1936. 3. împrejurările tragice din Spania au întrerupt,, după •câte se pare, tipărirea lucrării Dniei Sale, L a p o l i t i q u e o r i e n tale d'Alţonse V d'Aragon, roi de Naples, care era in curs de imprimare la Barcelona. Acest studiu mai întins (circa 400 de pagini în 8°), încoronat cu un premiu de 2000 de pesete, era pe cale de a ieşi de sub tipar, când a izbucnit revoluţia spa niolă. Conferinţe. Dl Profesor Marinescu a ţinut la Cluj o conferinţă în cadrele E x t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e , o alta la Târgul Mureşului, invitat de cercul T i n e r i m e a şi o a treia conferinţă, în acelaşi oraş, poftit fiind de Comandamentul Diviziei XX. 14. Iiistitetul de istorie română. Lucrările Dlui Vrof. Alex. Publicaţii .ştiinţifice. 1. Generalul Gr. Crăiniceanu. mână pentru omagierea memoriei Lapedatu. Cuvânt la Academia Ro lui: 4 Octomvrie 1935. Ana lele Academiei Române, Şedinţe, Bucureşti, 1935—36, T. LVI. 2. Lacour Gayet. Cuvânt la Academia Română pentru o m a g i e r e a m e m o r i e i Iul: 13 Decemvrie 1935. Analele Acade miei Române, Şedinţe, Bucureşti, 1935—36, Tom. LVI. 3. Gh. Ghibănescu, Cuvânt omagial la Academia Româ nă: 10 Iulie 1936. Viitorul, Bucureşti, 1936 Iulie 12, An. XXVIII, Nr. 8548, p. 4. 4. Cezar Papacostea, Cuvânt omagial la Academia Ro mână: 10 Iulie 1936. Viitorul, Bucureşti, 1936 Iulie 12, An. XXVIII, Nr. S548, p. 4. f- La Academia Română, întâmpinând pe M. S. Regele Carol II, în şedinţa solemnă din 29 Mai 1936. Universul, Bucureşti, 1936 Mai 30, An. LIII, Nr. 147, p. 7. 217 6. Despre biserica română unită. Răspuns dlui O. Ghibu. Universul, Bucureşti, 1935 Octomvrie 28, An. L I I , Nr. 297, pag. 5. 7. O scrisoare cu privire la Congresul economic ţinut la Cluj: 9 Decemvrie 1935. Universul, Bucureşti, 1935 Decemvrie 11, An. L I I , Nr. 341, p. 15. 8. La „Viitorul". Articolul scris pentru Nr. festiv, de 25 ani, al ziarului Viitorul. Bucureşti, 1936 Iunie 25, An. XXVIII, pag. 3. 9. Anuarul Institutului de Istorie Naţională (în colabo rare cu Prof. I. Lupaş), voi. V I (1931—1935), Cluj, „Cartea Românească", 1936, în 8, XII + 844 p. Cuvântări ocazionale. 1. La comemorarea unirii Ardealului şi Banatului cu ve chiul Regat, în Senat: 1 Decemvrie 1935. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1935 Decemvrie 17, Nr. 8, p. 302—303. 2. Episcopul Roman Ciorogariu al Oradiei Mari. iGuvânt la Senat cu ocazia morţii lui: 23 Ianuarie 1936. Monitorul Ofi cial, Bucureşti, 1936 Martie 5, Nr. 21. p. 634. 3. Episcopul Ivan al Clujului. Cuvânt la Senat, cu prile jul omagierii memoriei lui: 20 Februarie 1936. Monitorul Ofi cial, Bucureşti, 1936 Martie 12, Nr. 23, p. 662. 4. La jubileul de 100 de ani al Casinei Române din Bra şov: 4 Ianuarie 1936. Naţiunea Română, Cluj, 1936 Ianuarie 9, An. X, Nr. 5, р. 1. 5. Statul şi Biserica ortodoxă. Cuvântare rostită la Con gresul general al F. O. R., ţinut la Caransebeş: 6 Octomvrie 1935. Naţiunea Română, Cluj, 1935 Octomvrie 9, An. IX, Nr. 146. р. 1. Lucrările Dlui Prof. I. Lupaş. 1. Istoria Românilor ed. X. Bucureşti, 1935. 2. Ursprung und Entvicklung der bedeutendsten konfessionellen Mibderheiten in Rumănien. Jena u. Leipzig, 1936. 3. Br. Eduard Beneş în Revue de Transylvanie 1936. 4. N. Ivan în Revue de Transylvanie 1936. 5. Trianonul în lumina istoriei în rev. Piatră de Hotar, Arad, 1936. 218 6. O contribuţie la istoricul presei româneşti. Ibidem. 7. Patru rapoarte oficiale privitoare la situaţia regiunii? miniere în timpul răscoalei ţăranilor din Transilvania la anul 1784. Bucureşti, 1936. 8. Voevodatul Transilvaniei în sec. X I I şi XIII. Comuni care la Academia Română în sesiunea gen. din Maiu 1936. Lucrările personalului ştiinţific auxiliar. 1. Мода: 1. Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea po litică a Ţărilor Romane la sfârşitul veacului XVII. Anuarul' Inst. de Ist. Naţională voi. VI. 2. Problema Ţării Loviştei şi Ducatul Amlaşului, Cluj, Cartea Românească, 1936. 3. 'Cum scrie istorie şi cum editează documente dl Dr. A. Veress? Cluj, Cartea Românească, 1936. 4. Colaborări la Anuarul Institutului de Istorie Naţională voi. VI, Revue de Transylvanie şi Gândul Românesc. II. Georgescu: 1. PuFlicaţiuni franceze privitoare la Isto ria Românilor. Cluj, Cartea Românească, 1936. 2. Proiectul unui bust a lui Cuza, Anuarul Inst. de Ist. Naţională voi. VI. 3. Colaborări la Revue de Transylvanie. Gh. Vinulescu: 1. Contribuţii la colonizările din Banat 1786. Cluj, Cartea Românească, "1936 în 8°, 11 p. 2. Dări de seamă I. Cluj, 1936, în 8°, 35 p. 3. A colaborat la „Anuarul Institutului de Istorie Naţio nală" V I şi la „Revue de Transylvanie". 15. Istoria antică. Prof. Emil Panaitescu. a) Publicaţii. Momenti della civilitâ Rona nella Mesia. (Estratto da „Gli Studi Romani nel Mondo", Voi. II.) Bologna, 1935. XIII. b) Conferinţe: A fost invitat să ţină 1 conferinţă la Instituto di Studi Ro mani din Roma: Le strade romane nella România. 2. Confe rinţă la Ravenna invitat pentru ciclul de Studi Byzantini: La cblesa Principesca di Curtea de Argeş in România. 219« 16. Istoria generală a artelor. Prof. Coriolan I. Publicaţii Petranu: ştiinţifice. 1. „Influence de l'art populaire des Roumains sur Ies autres Peuples de Roumanie et sur Ies peuples voisins". Bucu reşti, 1936. 8° 44 pag. şi 10 ilustr. Din „Revue de Transylva nie" Tome II. Nr. 3, p. 278—322. Cluj, 1936. 2. „Noui cercetări şi aprecieri asupra arhitecturii în lemn din Ardeal". (Sub presă, aprox. 35 pag.) 3. „Balogh J.: Mârton es Gyorgy kolozsvări szobrăszok" (Sculptorii Martin şi Gheorghe din Cluj). Recenzie în „Re vista Istorică" XXI, Nr. 7—9, Văleni, 1935, p. 282—293, în „Zeitschrift fur Kunstgeschichte" Bd. 4 H. 3. Berlin, 1935, p. 154—156. şi în „Siebenburgische Vierteljahrschrift" 58 Jahrg. Nr. 4, p. 362—366. Sibiu, 1935. 4. „Die Stelhmg Siebenburgens in der byzzantinischen Kunstgeschichte" in „Actes du IV-e Congres internaţional des Etudes byzantines" Sofia, 1936, p. 198—202. 5. „Dl Bela Bartok şi muzica românească" în revista „Gând Românesc" IV. Nr. 2. p. 120—126. Cluj, 1936 şi separat. 6. „1. Birâ: Magyar mtiveszet es erdelyi muveszet" (Arta ungară şi arta ardeleană). Recenzie în revista „Gând Româ nesc" IV. Nr. 2. p. 129. Cluj, 1936 şi în ungureşte în ziarul „Ellenzek" din 22. I I I . 1936. 7. „Jiri Balş" (Necrolog) în revista de artă „Umeni" IX. 2, p. 108. Praha, 1935. 8. ,.fVictor Roth" în revista „Gând Românesc" IV. b. p. 318-321. Cluj, 1936. 9. „fiuliu Teutsch" în revista „Gând Românesc IV. 7. (sub presă). 10. „Begriff und Erţorschung der nationalen Kunst" rezu mat al comunicării ce se va face la al XlV-lea Congres inter naţional de istoria artei din Elveţia între 31 Aug—9 Sept. 1936. (sub presă în editura Congresului.). II. Congrese. Delegat al Facultăţii de Litere şi al Univer sităţii la al XIV. Congres internaţional de istoria; artei din Elveţia, care va avea loc între 31 Aug.—9 Sept. A anunţat со- 220 municarea: „Begriff und Erforschung der nationalen Kunst" pentru secţia IX. III. Conferinţe publice. 1. „Cum se judecă o operă arhi tectonică" Arad. 2. „Influenţa artei româneşti asupra artei altor popoare" Cluj în şedinţa plenară a secţiilor Astrei. 3. „Efectul artei româneşti" în cadrele Extensiunii Univ la Cluj. 4. „Arta Romei Creştine" în seria conferinţelor organizate de Agru etc. IV. Altă activitate: 1. Ca inspector onor. al muzeelor. 2. Ca expert al autorităţilor şi particularilor. 3. Călătorie de stu diu în U. R. S. S. (Vezi la Act. didactică). 17. Etnografie şi folklor. Prof. supl. Romulus Vuia. Publicaţii. 1. „The Roumanian Hobby-horse, the Căluşari", în Jour nal of the English Folk Dance and Song Society. Voi. П., In ternational Festival Numbr. London, 1935, p. 97—111. 2. Mai multe articole asupra problemelor muzeale şi a parcurilor naţionale etnografice. Conferinţe: A ţinut conferinţe în cadrele Extensiunei Universitare la Cluj (Problema Parcurilor noastre naţionale), la Hunedoara (Regiunea Pădurenilor), la Universitatea Populară Nicolae Iorga din Vălenii de Munte. Tradiţie şi modernism. Conferinţa de bibliograrfie generală. Conf. supl. Ioachim Crăciun. I. Publicaţii ştiinţifice: 1. Bibliografia istoriografiei române în 1935. Internatio nal Bibliography of Historical Sciences, Washington-Paris, 1935, 10-year, dif. p. 2. Liste mondiale des periodiques historiques (partea Ro mâniei). Bulletin of the International Committee of Histori cal Sciences, Paris, 1936, Voi. VIII, Part. II, Nr. 31, p. 195-359. 221 3. Baba Novac, Generalul lui Mihaiu Viteazul. Comuni care ţinută la Secţiunea istorică a Astrei din IGluj. Renaşterea, Cluj, 1936, An. XIV, Nr. 21, p. 2—4; Nr. 22, p. 2—4. 4. Bibliografii româneşti apărute între 1930 şi 1935. Note şi recenzii. Cluj, Tip. Cartea Rom., 1936, în "8°, 29 p. 5. Baba Novac şi oraşul Cluj. Buletinul Oficial al Muni cipiului Cluj, 1934, An. XI, Nr. 13, p. 2—4. 6. Originea lui Mihaiu Viteazul. Cluj, Tip. Cartea Româ nească, 1936, în 8°, 11 р.; Ed. II, Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1936, în 8°, 14 p. 7. L'Universite roumaine et l'Universite hongroise de Transylvanie. Revue de Transylvanie, Cluj, 1936, An. П., р. 322-343. 8. Baba Novac, Generalul lui Mihaiu Viteazul. Publicaţie tipărită cu ocazia sfinţirii troiţei lui Baba Novac la Cluj. Cluj, Tip. Naţională, 1936, în 8°, 29 p. (Extras din Gazeta Ilustrată, 1936, An. V., p. 71—79). 9. Ioan Bianu, 1856—1935. Necrolog. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, 1931—1935, An. VI, p. 787—792. 10. G. G. Mateescu, 1892—1925: Bio-bibTiografie. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, 1931—1935, An. VI., p. 795-801. 11. Recenzii în Revue de Transylvanie, (Cluj, Tom. I I , 1935—1936 p. 103—108, 111—124, 237—240; Anuarul Institu tului de Istorie Naţională, Cluj, 1931—1935, An. VI, p. 685— 707, 716—739, 769—775. II. Bibliotheca Bibliologica. A continuat tipărirea periodicului „Bibliotheca Bibliolo gica" în limba română şi franceză, din care au apărut în acest an: Nr. 3. I. Crăciun: Activitatea ştiinţifică la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj în primul deceniu, 1920—1930. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, în 8°, 321 p. Nr. 4. T. Onişor, Bibliografia geografică a României în 1929 şi 1930. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, în 8° 150 p. Nr. 5. I. Crăciun: Bio-Bibliografia lui Gheorghe BogdanDuică, 1865—1934: Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, în 8°, XII + 50 p. (în colaborare cu I. Breazu). 222 Nr. 6. E. Roth: Bibliografia publicaţiilor Institutelor medico-legale din România, 1920—1935. Teză de doctorat în Me dicină şi Chirurgie. Cluj, Tip. Victoria, 1936, în 8°, 55 p. Nr. 7. I. Crăciun: Bio-Bibliografia Dlui Alexandru Lăpe-datu, 1876—1936, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 ani. Bu cureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1936, în 8°, 40 p. Nr. 8. V. Bologa: Bibliografia tezelor dela Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj din anii 1923—1936. Şase teze de doctorat. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, în 8°, I I + 108 p. (In colaborare cu Lia M. Dima). III. Conferinţe şi cuvântări ocazionale. 1. Comunicări ţinute la Secţiunea istorică a „Astrei" din Cluj, 29 Ianuarie şi 12 Maiu 1936. 2. Cuvântare festivă ţinută cu ocazia sfinţirii troiţei lui Baba Novac la Cluj în ziua Eroilor, 21 Maiu 1936, în numele Comitetului de iniţiativă. IV. Altă activitate. A reconstituit pentru întâia oară steagul lui Mihaiu Vi teazul, care se arborează în fiecare an deasupra crucii lui Baba Novac în ziua Eroilor şi care steag se păstrează în Sala •de onoare a Primăriei Municipiului Cluj. FACULTATEA DE ŞTIINŢE A) DECANATUL. 1. Lista foştilor Decani. DIMITRIE CĂLUGĂREANU în anul univ. ADRIAN OSTROGOVICH „ „ „ GHEORGHE BRATU „ „ „ „ GHEORGHE SPACU „ „ „ IOAN GRINŢESCU „ „ „ IOAN A. SCRIBAN „ „ AUREL ANGELESCU „ „ „ IOAN POPESCU-VOITEŞTl „ „ „ „ AUGUSTIN MAIOR „ „ „ THEODOR ANGHELUŢĂ „ „ „ VASILE MERUŢIU „ „ VICTOR STANCIU în anul univ. 1932--33, 1919--20, 1920--21 1921--22, 1922--23 1923--24 1924--25 1925--26 1926--27 1927--28 1928--29 1929--30 1930--31 1931--32 1933--34, 1934--35 2. Personalul Decanatului. Decan: V. STANCIU (până la 31 Oct. 1935). ALEXANDRU BORZA (dela 1 Nov. 1935). Prodecan: V. MERUŢIU (până la 3i Oct. 1935). V. STANCIU (dela 1 Nov. 1935). Secretar: Dumitru iConstantinescu matici). Ajutor-Secretar: Emil Deva. Archivar: Sofia Deva născ. Papp. Prim-pedel: Iacob Mureşan. Pedel: Vasile Chiorean. (licenţiat în Mate 3. Personala! didactic. Profesori titulari: 1. Abramescu Nicolae, născut la 31 Martie 1884, în Târgovişte. Doctor în Ştiinţele Matematice. Numit în învăţământ în Nov. 1904. Conferenţiar la 1 Nov. 1919, agregat la 15 Sept. 1921 prof. titular la 15 Martie 1926. Profesor titular la catedra de Geometrie Descriptivă infinitezimală. Membru al Societăţii matematice şi al Societăţii Astronomice din Franţa, al Socie tăţii Circolo Matematico di Palermo Italia, al Societăţii Unione mat. italiana, al Societăţii mat. germane, al Socetâţii Gazeta Matematică Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Referent la Zentralblatt fur Mathematik Germania. Coroana României în gradul de Ofiţer, Răsplata Muncii pentru învăţământ clasa I. 2. Angheluţă Theodor, născut în anul 1882. Doctor în ma tematici. Profesor titular la catedra de Algebră! superioară. Membru al Societăţii române de ştiinţe din Bucureşti, al Soc. de ştiinţe din Cluj, al Societăţii „Gazeta matematică". Membru al Societăţii de matematici din Franţa şi al Societăţii Astrono mice din Franţa. Decan al Facultăţii de ştiinţe în 1930—31 şi prodecan în anul 1931—32. Preşedinte al Comitetului de Cen zori pentru Căminuri. Suplineşte catedra de Teoria funcţiilor dela 1 Ianuarie 1930. Coroana României în grad de Coman dor. ' 3. Borza Alexandru, născut în anul 1887, în Alba Iulia. Doctor în ştiinţele naturale, licenţiat în teologie. Directorul Institutului de Botanică sistematică, al Muzeului Botanic şi al Gradinei Botanice din Cluj. Prodecan în 1919—20, 1920—21. Decan în 1935—36. Protopop onorar. Membru în secţiunea ştiinţifică a Asoc. „Astra" şi a „Ateneului Român" din Bucu reşti. Membru corespondent al „Societăţii Botanice Cehoslo vace", al „Societăţii Transilvane de Ştiinţe Naturale" din Si biu. Membru extern al „Societăţii pentru Fauna şi Flora Fenщ AHTJARTJL 1935/36 15 226 nică" din Helsingfors. Preşedintele grupului românesc din Uniunea Geobotanică a Carpaţilor. Membru al Societăţilor de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti, al Soc. Botanice din Franţa, al Soc. reg. rom. de Geografie, al Soc. Naturaliştilor din Româ nia. Membru onorar al Societăţii de Horticultura din Româ nia şi preşedinte al filialei Cluj. Membru în Comisiunea Mo numentelor Naturii, Director al Biuroului ei Ştiinţific şi pre şedinte al Comisiunii pentru Ardeal. Membru activ al Acade miei de Ştiinţe din România. Fost secretar general al Ministe rului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor în timpul dela 1. V I . 1929—20. IV. 1931. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I ; Răsplata Muncii pentru biserică cl. I. Răsplata Muncii p. con strucţii şcolare cl. I. Mare Ofiţer al Coroanei României, Mare Ofiţer al Stelei României, Comandor cu stea al Ord. Piu al IX-lea. Ordinul Ferdinand I. şi Vulturul României în gradul de :Cavaler. Meritul Cultural pentru Ştiinţă, cavaler cl. II. 4. Bratu Gheorghe, născut la 25 Februarie 1881, în Bu cureşti, ;jud. Ilfov. Doctor în Ştiinţele Matematice dela Fa cultatea de Ştiinţe din Paris şi fost Astronom Adjoint la Ob servatorul din Paris. Profesor titular de Astronomie şi direc torul Observatorului Astronomic. Profesor suplinitor Ia Ca tedra de Calcul diferenţial şi integral. Prodecan în 1921—22, 1922—23, 1924—25 şi 1929-30. Decan în 1923—124. Membru al Societăţilor următoare: Societatea de Ştiinţe din Cluj, Soc. de Ştiinţe din Bucureşti, Soc. Gazeta Matematică din Bucu reşti, Societe Mathematique de France, Societe Astronomique de France, Societâ Astronomica Italiana din Milano şi Circolo Matematico di Palermo, Italia. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I, Ofiţer al Coroanei României, Cavaler al Le giunii de Onoare din Franţa, Crucea comemorativă a mare lui război cu bareta Mărăşeşti. v 5. Dima. A. Gheorghe, născut la 1 Martie 1876 în Iaşi. Doctor în ştiinţele fizice. Profesor agregat dela 1 Nov. 1919, titular dela 1923 la catedra de Fizică generală experimentală. Directorul Institutului de Fizică generală experi mentală. 6. Grădinescu Aristide, născut la 28 Februarie 1880, în comuna Girov, jud. Neamţ. Doctor în ştiinţe naturale. Numit asistent la Institutul de Fiziologie" đin Bucureşti la 1 Noembrie 1905. Numit profesor de liceu la 15 Decembrie 1909. Nu- 227 imit profesor agregatlalO Fe~bruarie 1928; titular idela 3 Apri l i e 1931 la.catedrale Fiziologie generală (animală). Direc torul Institutului-de Fiziologie generală. Membru la „Societe de Chimie-biologigue" din Paris. Membru al Reuniunii româ ne de Biologie, secţia Bucureşti şi Cluj. Membru al Societă ţii Regale române».de Geografie şi al Societăţii Naturaliştilor -din Bucureşti. Preşedinte al Societăţi de Endocrinologie, Gy necologie şi Obstetrică din Cluj. însărcinat cu organizarea laboratorului de Biologie al Casei Şcoalelor din Bucureşti (1913). Premiat*de Universitatea din Bucureşti cu premiul Hille. Premiat de Academia Română cu premiul Adamachi. Decoraţii: Medalia jubilară Carol I, medalia „Bărbăţie şi Cre dinţă" cl. I, Crucea comemorativă de războiu (i916—1918) şi „Răsplata Muncii" pentru 25 de ani în serviciul Statului. 7. Grinţeseu Ioan, născut la 13 Ianuarie 1874, în Broşteni—Neamţ. Doctor în Şt. naturale (1902) şi Diplomat în Farmacie dela Universitatea din Geneva (1898). Asistent la Institutul "Botanic al aceleaşi Universităţi (1897—T898). Do cent de Botanică la Faeult. de Ştiinţe a Univ. din Geneva de l a 14 Mâi 1903. Numit prin concurs profesor de Botanică cu titlul provizor la Şcoala centrală de Agricultură dela Herăs trău (Bucureşti, 11 Mai 1911). Numiţi profesor agregat la 4 "Sept. 1919 şi apoi profesor titular de Botanică generală (Ana tomie şi fiziologie vegetală) la Universitatea din Cluj. Direc torul Institutului de Botanică generală. Fost decan în anul 1925—26, prodecan în anul 1926—27. Membru în! Comitetul "Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor 'din România. Membru al Reuniunii Române de Biologie, sec ţia Cluj. Membru titular al Academiei de Ştiinţe. Membru al "Soc. helvetice de Şt. Naturale şi al Soc. Deutsche Botanische ••Gesellschaft din Berlin. Membru al Soc. The International "Faculty of Sciences din Londra. Medalia Jubilară Carol I. Bărbăţie şi Credinţă cl. I. Cru•cea Meritului Sanitar. Crucea comemorativă a Războiului 1916—1918. Cavaler al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 8. Ionescu V. Dumitru. Născut la 14 Maiu 1901, în Bucu reşti. Doctor în ştiinţele Matematice dela Fac. de Ştiinţe din Paris. Fost elev al Şcoalei Normale Superioare din Paris. Profesor agregat de Mecanică Raţională dela 15 Mai 1931; 228 Profesor titular dela Г M i e 1934; Membru al' societăţilor: Association des Anciens eleves de l'Ecole Normale Superieure, Societe mathematique de France, Societatea de ştiinţe din Bucureşti, Societatea de ştiinţe din. Cluj^ Societatea „Ga zeta Matematică": 9. 1uga Gheorghe,, născut la 13,25 Octomvrie 1871, în Br£hşov. Doctor în matematici. Pcofesor titular al Catedrei de Matematici generale, numit lfr 1 Noembrie 1923. Membra al Societăţii de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti. Fost director al liceului din Tulcea, fost Inspector al şcoalelor particulare, (străine), şi al şcoalelor Comerciale, fost Inspector general, al înv. Profesional, fost Membru în Consiliul General al Ins trucţiunii, fost Preşedinte al comisiunii de verificarea titlu rilor şi drepturilor profesorilor secundari din Ardeal. Fost Secretar General al Ministerului Cultelor şi Artelor. Medalia: jubilară Carol I. Cavaler al Coroanei României. Avântul Ţăriî 1913. Bărbăţie şi Credinţă cl.. I. Crucea comemorativă a Răz boiului 1916—19ц8. Comandor al Coroanei României. Răs plata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru 2 5 ani în serviciul Statului. 10. Maior Augustin, născut la 21 August 1882, în Reghinul-Săsesc, jud. Mureş. Inginer, studii fizico-matematice. Pro fesor titular de Fizică teoretică şi aplicată, numit la 29) Ia nuarie 1920. Fost Director central la Р. Т. T. Cluj. Membru în Comitetul Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Gen. a Inginerilor din România. Membru al Soc. Reg. Române de Geografie. Fost Decan şi Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe. Co roana României în grad de Comandor. Răsplata muncii pen tru învăţământ cl. I. 11. Meruţiu Vasile, născut la 3' Ianuarie 1881, în Năsăud, jud Năsăud. Doctor în Geografie. Numit profesor agregat la 1 Oct. 19l9. Profesor titular de geografie fizică şi descriptiva. Directorul Institutului de geografie. Suplineşte şi catedra de Geografie generală. Decan în 1931—32. Prodecan din 1932— 33. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru în Co mitetul Societăţii Regale Române de Geografie. Ofiţer „Steaua României". Cavaler „Coroana României" cu spade^ „St. Stanislas" cu spade: Răsplata Muncii pentru învăţământ «•L I. ш 12. Oslrogovićh Adrian, măscut ,Ы 1.6 August 1870, în ILecce, Italia. Doctor în chimie (30 Octomvrie 1893) şi diplo mat în Farmacie (Noembrie 1895) dela Universitatea din Flo renţa (Italia). Asistent la Laboratorul de Chimie Generală -al aceleaşi Universităţi dela 1 Noembrie 1894 până la 31 Mar tie 1898 când a trecut ca Asistent la Laboratorul Ее Chimie organică al Universităţii din Bucureşti, fiind chemat de re gretatul Prof. Dr. J. Istrati. înaintat Şef de lucrări la 1 No embrie 1899 la acelaş Laborator de Chimie organică al Fac. de Ştiinţe din Bucureşti. Docent în Chimia organică. Februa rie 1907 (primul examen de Docenţă în chimie din ţară). J4umit conferenţiar de Chimie Generală cu începerea anului şcolar 1908—1909. Numit Conferenţiar definitiv la 1 Aprilie J912. Profesor titular de chimie generală la Univ. Cluj, numit la 1 Oct. 1919. Director al Institului de chimie şi al Laboralorului de chimie generală. Decanul Facultăţii de Ştiinţe în anul 1921—22, reales pe anul şcolar 1922—23. Membru al Societăţii italiene de chimie (Roma), al Societăţii italiene de chimie industrială şi aplicată (Milano), precum şi al Societă ţii de chimie din Franţa (Paris). Vicepreşedinte al Societăţii dt Ştiinţe din Cluj, fost vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe şi al Reuniunei biologice din Bucureşti. Fost membru în Coniisiunea Medico-legală din Bucureşti. Medalia jubilară „Carol I". Comandor al iCIoroanei României, Ofiţer „Corona d'Italia". Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. 13. Papescu-Voiteşti Ioan, născut la 18 Noembrie 1876, iîn comuna Voiteşti-Gorj. Numit profesor titular de Geologie şi Paleontologie la 1 Oct. 1919. Director al Institutului de Ge ologie şi Paleontologie. Post decan în anul 1928—29. Membru geolog colaborator şi fost director şi geolog şef al Institutului Creologic al Tlmâniei. Membru al Societăţii geologice fran ceze (Soc. geol. de France). Membru al Soc. „Geologische Cresellscaft "in Wien". Membru coresp, âl Soc. Geol. de Beljjique. .'Membru ăl "Soc. Regale "Române de Geografie. Membru şi vicepreşedinte âl Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. ~Naturâliştilor din Bucureşti. Membru al Soc. Lineenne din Xyon. Membru alSoc. geologice Române din Bucureşti. Mem bru în Internationaler Bohrtechniker Verband (I. B. N.) şi In Comitetul de conducere Krassin. Membru al Asoc. Ingine rilor şi Tećhriićieriilor sffin Industria îiriiriieră xlin România. "238 Membru al Soc. American Asociatîon of'Petroleum^geoldgistšColaborator la Revue de geologie et des Sciences Gonnexes. Medalia jubilară „Carol I". Răsplata Muncii cl. I. Comandor al Stelei Române. Ofiţer al Coroanei României. Meritul In dustrial cl. I. Războiul 1913 şi 1916—1918. „Coroana Belgiei"" în grad de ofiţer. (Mon. OL No. 289—1932), 1С Racoviţă G. Emil, născut la 15L Noembrie 1&68Ла Iaşi. Licenţiat în drept (Paris 1889). Doctor în ştiinţele naturaie (Paris 1896). Naturalistul expediţiei, antartice belgiene S. S.. Belgica 1897—99). Subdirectorul laboratorului Arago, anexa Sorbonei din Paris (1900—1920). Profesor titular de Biologie şi Directorul Institutului de Speologie (1 Mai 1920). Direc torul revistelor '„Archives de Zoologie experimentale et ge nerale Paris". „Biospeologica, Etudes sur l'Histoire natureile du Domaine souterrain Paris şi Cluj" şi „Lucrările Institutu lui de Speologie din Cluj' . Preşedinte ,da onoare al-„Societe Zoologique de France, Paris". Preşedinte (1910). al Societede Speologie, Paris", Preşedintele Academiei Române (1927— 1929). Preşedintele Societăţii de Ştiinţe din ;Quj. Senatorul. Universităţii din Cluj (1922—1926), Rector, al. Universităţii. (1929-^30). Prorector în 1930—31. Preşedintele Comisiei ser bărilor din Octombrie 1930, Corespondent. aL Institutului in ternaţional de colaboraţie intelectuală (Soc. Naţiunilor). Co roana României în grad de mare Cruce. Mare Cruce al Stelei' Române. Bene Merente Cl. I. Comandor al însemnului pen tru Merit, etc. Comandor al Legiunei de Onoare Franţa. 15. Rădulescu. Dan, născut la 26 Noembrie 1884Ta Bucu reşti. Dr. Magna cum laude al' Universităţii din Berlin. Pro fesor titular de Chimie Fizicală şi Electrochimie. Fost Direc tor ştiinţific al laboratorului de cercetări al Direcţiei Gazelor în Ministerul Armatei, organizator şi fost Director ştiinţific al Institutului Chimic Militar, fost consulent tehnic al Minis terului Armatei, Director al Laboratorului de Chimie Fizi cală şi Electrochimie al Universităţii, Preşedinte" al Soc. de' Chimie din România secţ. Cluj, membru al Soc. Chimice franceze, germane, olandeze, etc Membru fondator al Turing Clubului României secţia Bucureşti şi Cluj, membru protecator al Frăţiei-Muntene Cluj, membru de onoare al Soc. Carpatine Transilvane, membru alî Comisiunil manumente*lor naturii. r ; 231 Premiat cu diverse premii şi stipendii internaţionale pen tru activitatea ştiinţifică în specialitate. 16. Scriban A. Ioan, născut în Noembrie 1879, în Iaşi. Doctor în ştiinţele naturale. Profesor titular de Zoologie şi Anatomie Comparată, numit în Noembrie 1919. Directorul Institutului Zoologic. Fost decan în anul 1926—27, prodecan in 1927—28. Membru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Mem bri; al Soc. Reg. Rom. de Geografie. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata Muncii cl. I. p. 25 ani de serviciu. 17. Sergescu Petre, născut la 3 Dec. 1893, la T. Severin. Doctor în matematici şi licenţiat în filosofie. In învăţământ din 1916; primul (cu media zece) la examenul de capacitate de prof. secundar. Profesor titular de geometrie analitică de la 1 Aprilie 1931. Membru al Academiei Internaţionale de Is toria Ştiinţelor (Paris) şi al Academiei Masaryk (Praga). Co respondent la „Societas Scientiarum Varsoviensis" şi la Socićtć Royale des Sciences de Liege". Laureat al Academiei de Ştiinţe din Paris şi al Academiei Române. Membru al Ate neului Român. Preşedinte de onoare al Congresului Mate maticienilor Polonezi (1931). Membru de onoare al Socie tăţii Matematice din Belgia şi al Societăţii de Geografie din Lima (Peru). Colaborator de onoare la Revista de Ciencias a Universităţii din Lima (Peru). Membru în iGomitetul aso ciaţiei Prietenii gândirei şi artei franceze. Membru al urmă toarelor societăţi ştiinţifice: Societăţile matematice din Ro mânia, Franţa, Polonia, Circolo matematico di Palermo, Aso ciaţia franceză pentru înaintarea ştiinţelor, Soc. astronomică din Franţa, History of Science Society, Soc. politecnică ro mână, Gazeta Matematică, Soc. de Ştiinţe din Cluj, Soc. ştiin ţifică Timişoara, Soc. română de filosofie, Asociaţia istorici lor români. Vicepreşedinte (1929) al Soc. Române de ştiinţe din Bucureşti. Preşedinte (l929) al Soc. Matematici din Ro mânia. Secretar general şi organizator al congreselor mate maticienilor români (Cluj 1929, Severin 1932). Secretarul re vistei Mathematica. Membru al Secţiunilor ştiinţifice al „As trei". Membru conferenţiar sau de onoare al Univ. libere din Craiova şi Ploeşti, al Tinerimei Române şi Ateneului N. Iorga din Bucureşti, al Casei Luminei din Severin, al Ateneului Câmpia şi al Prietenilor Poloniei. Fost deputat (1931—32). Comandor al ord. Polonia Restituia, Cavaler al ord. Legîon 232 d'honneur, Cavaler cl. I I Meritul Cultural, pentru ştiinţă, Ca valer al ord. Steaua României, Bărbăţie şi credinţă. 18. Spacu Gheorghe, născut la 5 Decembrie 1883, în Iaşi. Doctor în chimie, numit profesor agregat la 1 Nov. 1919. Prof. titular de chimie anorganică şi analitică dela 1923. Director al Laboratorului de Chimie Anorganică şi Analitică. Prodecan în 1923—24. Decan în 1924—25. Rector în 1925—26. Prorector 1926—27. Membru al Academiei Române. Secre tar general al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Membru al So cietăţii de chimie din Paris şi al Socetăţii de Chimie Ame ricane din Washington. Vicepreşedinte al Societăţii de chi mie din Bucureşti. Membru al Societăţii chimice din Berlin. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. L, Răsplata Muncii pentru 25 ani de serviciu şi alte ordine. 19. Stanciu Victor, născut la 28 Octombrie 1884, în Viştea de jos, Făgăraş. Doctor în Ştiinţele naturale, numit prof. agregat la 1 Sept. 1919. Profesor titular de Mineralogie şi Petrogjraîie. Director al Inst. de Mineralogie, Petrografie. Mem bru al Societăţii de ştiinţe din Ouj. Membru al Soc. Minera logilor germani. Membru al Asoc. Inginerilor şi tehnicieni lor din Industria minieră din România. Preşedinte al secţiei ştiinţifice a „Astrei" Sibiu. Comandor al Coroane Române. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Fost Susecretar de Stat la Ministerul Agriculturii. 20. Tănăsescu I, Ioan, născut la 23 Februarie 1892, în Bucureşti. Doctor în chimie. Profesor agregat la catedra de chimie organică dela 23 Noembrie 1927. Prifesor titular dela 1 Ianuarie 1931. Membru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Vi cepreşedinte al „Societăţii de chimie din România". Membru al Societăţii de chimie din Franţa. Membru al Societăţii de chimie germane. Membru corespondent al Academiei de şti inţe din România. Crucea comemorativă a războiului 1916— 19i8. Profesori de onoare. 21. Rene Gabriel Jeannel, născut la 22 Martie 1879 în Pa ris, Franţa, Doctor în Ştiinţe şi în Medicină. Maestru de Con ferinţe la Toulouse, Profesor titular de biologie (1920—1931) şi Subdirector al Institutului de Speologie din Cluj (i920— 233 1927). însărcinat cu crearea unui Vivariu, apoi numit Profe sor de Entomologie la „Musee naţional d'Histoire naturelle" din Paris. Directorul Revistelor: l'Abeille, Annales du Muieum (Zoologie) „Revue Francaise d Entomologie, Membru în Comisiunea permanentă a congreselor internaţionale de Entomologie, etc, etc. Doctor honoris causa al Universităţii din Madrid. Membru corespondent al Academiei Române. Ofiţer al Legiunei de onoare, Ofiţer al Stelei României, Răs plata Muncii pentru învăţământ cl. I. 22. Pompeiu Dimitrie. Născut în 1873. Doctor în mate matici. Profesor de Analiză superioară. Director al Semina rului de matematici. Profesor titular de Teoria Funcţiunilor la Universitatea din Bucureşti. Profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti. Fost preşedinte al Consiliului Permanent al Instrucţiunei Publice. Fost preşedinte al Adunărei Deputaţi lor. Membru al Academiei Române. Membru al „Societas Scientiarum Varsoviensis". Doctor honoris causa al Universităţei din Varşovia. Profesor agregat la Universitatea din Paris. Membru al Soc. Matematice din România şi Franţa. Membru al Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Ateneului Ro mân din Bucureşti. Decoraţii: Marea cruce cu cordon a ord. Coroana României, Comandor al ord. pentru Merit, Ofiţer al ord. Legiunea de onoare, etc. Adjunct: 23. Pierrc A. Chappuis. Născut la 5 Septembrie 1891, în emuna Saint Cloud (Franţa). Doctor în ştiinţe, 28. VI. 1920 Basel (Elveţia). Conferenţiar angajat cu contract Rect. No. 1735. 26. V. 1922. Subdirectorul Institutului de Speologie, numit la 1. XII. 1927, Min. Instr. No. 17863. Insărcin. ştiinţi fice: Exploraţii speologice anuale în România, Jugoslavia, Italia şi Franţa. Expediţii ştiinţifice: In regiunea Nilului supe rior (1921—4922), în Nordul Saharei (1929), în Vestul Africei (Sahara, Volta, Câte dTvoire), asociat misiunei Muzeului de istorie naturală din Paris (1930—31). Misiunea oficială hydrobiologică în Africa centrală. Regiunea fluviului О т о (Abi sinia) şi Vulcanului Elgon. 234 Conferenţiari. 24. Gheorghe Atanasiu, născut la 13 Dec. 1893, în comu na Iaşi. Intrat în învăţământ în 1919, ca asistent la Uni versitatea din Bucureşti. Examen de capacitate pentru profesori secundari, 1920. Bursier prin concurs al Casei Şcoalelor pentru studii în străinătate. Doctor în Fizică dela Sorbona în 1925. Şef de lucrări la Universitatea din Bucureşti. Conferenţiar provizor de Fizică la Universitatea din Cluj,. Ianuarie 1926, însărcinat cu predarea Termodinamicei. Do cent la Universitatea din Cluj în 1929. însărcinat şi cu pre darea, pentru anul 1929—30, a cursului de Fizicăi Generală pentru studenţii naturalişti. Conferenţiar definitiv în 1930. In Dec. 1935 Consiliul Facultăţii şi Senatului Universitar au propus ridicarea conferinţei ce deţine, la rangul de iGatredă de „Fizică Moleculară". Membru al Soc. Franceze de Fizică, al Soc. de Ştiinţe din Cluj, al Soc. 'iRomâne de Fizică. Membru corespondent aî Academiei de Ştiinţe din România. Coroana României cu spade şi cu panglică de „Virtutea Militară". 25. Raluca Ripan-Tilici, născută în anul 1894 în comuna Iaşi. Intrată în învăţământ în 1919 ca asistentă la Uni versitatea din Iaşi. Doctor în Chimie dela Universitatea din Cluj în 1922. Şef de lucrări la Universitatea din Cluj. Con ferenţiară suplinitoare de Chimie Analitică la Universitatea din Cluj. Conferenţiară provizorie de Chimie Alimentară la Universitatea din Cluj în 1926. Docenţă dela Universitatea din Cluj în 1930. Conferenţiară definitivă la 1931. însărcinată pentru anii 1929—1930, 1930—1931 cu predarea cursului de Chimie Anorganică cu studenţii anului preparator secţia Chi mie şi Fizico-ehimice. Membră a Societăţii de ştiinţe din Cluj, a Societăţii de Chimie din Bucureşti şi a Societăţii de Chimie din Paris. 26. George D. Călugăreanu, născut la Iaşi la 16 Iulie 1902. Doctor în matematici din Paris. Docent în specialitatea „Teo ria funcţiilor" dela Universitatea din Bucureşti; docenţa trans ferată la Univ. Cluj în 1932. Asistent la Institutul pentru în văţământul Matematicei. însărcinat cu conferinţa de Analiză matematică în anii 1932—33 şi 1933—34. Conferenţiar provi zoriu de Analiză Matematică din 1 Dec. 1934. Membru al So- 235 cietăţei de Ştiinţe din Cluj, Soc. de Ştiinţe din Bucureşti şi al Societăţei matematice Franceze. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România. Cavaler al Coroanei Româ niei. Docenţi. Emil Pop, născut Ia 13 Aprilie 1897 în com. Bucerdea vinoasă, jud. Alba. Licenţiat în teologie. Doctor în ştiinţe na turale. Docent în specialitatea Geografiei botanice. Membru al Soc. de Ştiinţe din Cluj; preşedintele cercului Botanic dela această societate. Membru al Uniunii Geobotanice a Carpaţilor. Secretar al Grupului Românesc. Membru pe viaţă al Astrei; membru activ şi secretar al Secţiei Ştiinţelor naturale; mem bru în gruparea „Gând Românesc". Membru al Asociaţiei In ternaţionale pentru Studiul Cuaternarului. Membru corespon dent al Academiei de Ştiinţe din România. 4. Lista doctorilor promovaţi*) 1. 2. 3. 4. 5. 6. Crăciunescu Elena ( R ) Drăgulescu Coriolan ( R ) Meruţiu Radu ( R ) Simonescu Tuliu ( R ) Vancea Marin ( R ) Voichescu Petre (R): Chimie foarte bine Chimie cu distincţie Geografie foarte bine Chimie foarte bine Chimie foarte bine Chimie foarte bine 5. List» HeeuţîaţHor *) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Banciu Axente Sever (R)i Barabas Bela (M) Bică, Florica ( R ) Bugariui Hortenzia (R), Bucevschi Silvia (R); Boldor Iulian: (R)» Bodr.ogj Ioan (M)< *) Sctoti» şi » ° ' » > Chimie suficient Fizico-Chimie suficient Geogr. Istorie bine Şt. Naturale bine Chimie suficient Geogr. Istorie suficient Şt. Naturale bine 236 8. Chis Gheorghe ( R ) 9. Cotoi Măria ( R ) 10. Ciocă A. Ioan ( R ) 11. Damian Alexandru ( R ) 12. Drăgulescu Livia ( R ) 13. Dinu Margareta ( R ) 14. Dumitrescu Atena ( R ) 15. Fleischer Mihail (G) 16. Feier E. Zoe ( R ) 17. Forro Ecaterina (M)/ 18. Fabius Dorina ( R ) 19. Herbst Constantin ( R ) 20. Hetco Irina ( R ) 21. Komlosi Andrei (M) 2 2 . Kovacs Amalia (M) 23. Leber Margareta (M) 24. Laţiu Doina n. Bontescu ( R ) 25. Lula Olivia ( R ) 26. Matis Edith (M) 27. Man Alisa ( R ) 28. Bolnar Ştefan (M) 29. Moga Valeriu ( R ) 30. Magyar Elisabeta ( R ) 31. Negruţiu Cornelia ( R ) 32. Pălăgeşiu Măria ( R ) 33. Pinter Ludovic (M) 34. Pop G. Măria ( R ) 35. Pop Augustin ( R ) 36. Panaitescu Elena ( R ) 37. Păunescu Ioan ( R ) 38. Popescu Măria ( R ) 39. Reichert Ludovic ( R ) 40. Roşu Emil Honoriu ( R ) 41. Rohrer Carol (M) 42. Sasu S. Ana ( R ) 43. Suciu Romul ( R ) 44. Stan Aurelian ( R ) 15. Sumi Adalbert (M) 46. Smădescu Adalghiza ( R ) Fiz. Matematici foarte bine Geogr. Şt. Nat. bine Geogr. Istorie bine Şt. Naturale foarte bine Geogr. Istorie foarte bine Geogr. Istorie bine Geogr. Istorie bine Şt. Naturale bine Geogr. Istorie foarte bine Geogr. Matemat. bine Matematici bine Geogr. Naturale bine Geogr. Istorie bine Geogr. Istorie bine Geogr. Istorie bine Matematici foarte bine Şt. Naturale foarte bine Geogr. Istorie bine Geogr. Istorie suficient Matematici suficient Geogr. Istorie bine Chimie bine Geogr. Istorie bine Şt. Naturale; foarte bine Geogr. Istorie bine Matematici suficient Geogr. Istorie foarte bine Chimie cu distincţie Geogr. Istorie bine Geogr. Şt. Nat. foarte bine Matematici suficient Geogr. Istorie bine Şt. Naturale foarte bine Geogr. Matern, suficient. Fiz. Chimice suficient Geogr. Istorie suficient Matematici foarte bine Geogr. Istorie bine Geogr. Istorie suficient 237 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. Szantay Elisabeta (M) Geogr. Şt. Nat. bine Geogr. Istorie foarte bine Târziu Ana ( R ) Geogr. Istorie foarte bine Tănase Viorica ( R ) Şt. Naturale foarte bine Triîu Silvia ( R ) Târnăveanu Magdalena (R) Şt. Naturale foarte bine Matematici suficient Toth Alexandru (M) Geogr. Istorie bine Trenca Minerva ( R ) Şt. Naturale foarte bine Todor Ioan ( R ) Geogr. Şt. Nat. suficient Ţegean Măria ( R ) Geogr. Şt. Nat. foarte bine Veza Samson ( R ) Matematici bine Velea Mihail (R) Geogr. Istorie foarte bine Weber Fr. Ioan (G) В) ACTIVITATEA DIDACTICA, a) Secţiunea ştiinţelor matimaUcc. Catedre şi conferinţe. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Matematici generale Algebra superioară Geometria descriptivă Geometria analitică Analiza matematică Astronomia Mecanica raţională Teoria funcţiunilor iConf. de Analiză matern. Conf. de Anal. şi Mecanică Prof. titular: Prof. titular: Prof. titular: Prof. titular: Supl. gratuit: Prof. titular: Prof. titular: Supl. gratuit: Conferenţiar: Supl. gratuit: G. Juga Th. Angheluţă N. Abramescu P. Sergescu G. Bratu G. Bratu D. V. Ionescu Th. Angheluţă G. Călugăream. N. Abramescu 1. Seminarul de matcmatlei. Director onorific Director* Asistent Secretar Laborant Prof. P. Montei (Sorbona, Paris) Prof. D. Pompeiu Dr. Radu Bădescu Mariana Abramescu Pop Ioan Pipaş 2. Institutul pentru învăţământul matematicei. Director Prof. Th. Angheluţă Asistent Dr. Tiberiu Popoviciu Servitor Gh. Cuş 1 3. Observatorul astronomic; Director Astronom Preparator Secretar bibliotecar Prof. Gh. Bratu I. Armeanca Gh. Avrămuţiu Gh. Chiş 239 1. Seminarul de matematici. a) In anul şcolar 1935—36, Seminarul de Matematici a ascultat lecţiunile a trei profesori străluciţi din străinătate in vitaţi de noi. In Noembrie 1935, Dl prof. W. Blaschke, fost rector al universităţei din Hamburg, a făcut două lecţiuni despre Geo metria integrală. In Aprilie 1936, Dl prof. A. Reymond, fost rector al uni versităţei din Lausanne, a făcut o lecţiune despre Ştiinţele oculte şi ştiinţele raţionale în antichitate. In Mai 1936, Dl prof. E. Bompiani, de la Universitatea din Roma, a făcut două lecţiuni despre geometria proectivă diferenţială. Seminarul de matematici a luat o parte foarte activă la organizarea adunărei academiei internaţionale de istoria ştiinţelor, care a avut loc în România cu ocazia celei de a noua adunări generale a Comitetului Internaţional al Ştiinţe lor Istorice. Această adunare a făcut ca, în sălile seminarului de matematici din Cluj, să ia cuvântul profesorii străini: A. Mieii (Roma), A. Reymond (Lausanne), A. N. Singh (Lucknow, India), Th. Greenwood (London), Fr. Ulrich (Praha), etc. b) Publicaţiile Seminarului de Matematici. Se află gata pentru tipar patru fascicule din colecţia proectată de Mono grafii Matematice. c) Revista Mathematica a tipărit complet şi distribuit vo lumele IX (21 coaie), XI (17 coaie). De asemeni a tipărit, până în Iulie 1936, primele zece coaie din volumul XII. Ca şi în anii trecuţi, toată munca cerută] de publicarea revistei Mathematica (corespondenţă, corecturi, expediţie, contabilitate, etc.) a fost făcută în modj gratuit de prof. P. Sergescu. Pentru corecturi, dânsul a fost ajutat de Dl Tib. Popoviciu. Colaboratori noui, la Voi. IX şi XI sunt: A. Appert, Versailles; prof. A. Birkenmajer, univ. Cracovia; prof. R. Calapso, univ. Messina; prof. P. Dive, univ. Marseille; prof. M. Frechet, de la Sorbona; prof. G. Juga, univ. Cluj; G. Naneş, Bucureşti; Al. Nicolescu, Giurgiu; Dna Şt. Nikodym, Varşo via; С. C. Teodor eseu, rectorul şc. politecnice Timişoara; V. 240 Hhebault, Le Mans; prof. K. F. Vetulani, Cracovia; prof. Q. Netter, univ. Praga; prof. W. Wilkosz, univ. Cracovia; prof il. Zygmund, univ. Wilno. Dela 1 Iulie i935 până la 1 Iulie 1936, Mathematica a ob ţinut 12 schimburi noui de reviste, ceea ce ridică numărul re vistelor venite în schimb la 82. Toate sunt inventariate în biblioteca Seminarului de Matematici. Intre schimburile noui cităm: C. R. de la Soc. Mattem, de Kharkow, Travaux Acad., Sciences Leningrad, Memoriile Soc. Matematice din Calcutta, Publicaţiile univ. din Peking, etc. d) In cadrul Seminarului de Matematici, Dl prof. P. Ser gescu, ajutat de Dl Tib. Popoviciu, a organizat un Seminar de axiomatică. Intre conferinţele ţinute la acest seminar, ci tăm trei conferinţe ale dlui Tib. Popoviciu despre Axiomele numerelor reale, două conferinţe ale Dlui T. Vescan, inter venţiile Dlui V. Novac, etc. e) In ceea ce priveşte legăturile cu străinătatea, Semina rul de Matematici a participat, prin telegrame şi discursuri, la Jubileele profesorilor E. Goursat şi J. Hadamard din Pa ris. De asemeni, a luat parte la jubileul de 40 de ani de apa riţie ai revistei Gazeta Matematică din Bucureşti. Invitat pentru a treia oară de Institutul des Hautes Etudes de Belgique din Bruxelles, Dl prof. P. Sergescu a făcut acolo trei lecţiuni în Ianuarie 1936, cu subiectele: cercetări recente în teoria ecuaţiilor algebrice şi Aspecte ale matema ticei modeme. Dl prof. P. Sergescu a participat la Congresul de filoso fie ştiinţifică din Septembrie 1935, la Paris. In Ianuarie 1936,. dânsul a fost ales colaborator de onoare la Revista de Ciencias, publicaţia facultăţei de ştiinţe din Lima, Peru. 2. Institutul pentru înTăţământul matematicei. a) A organizat, ca şi în anii trecuţi, cursuri de matema tici elementare, în care s'a tratat toată materia din progra mele fostului liceu real. b) Dl prof. Th. Angheluţă a organizat cursurile specialepentru toţi studenţii în matematici: 1. Prof. P. Sergescu. (Istoria Matematicei). Matematica! în antichitate. 1 241 2. Prof, D. V. lonescu. (Mecanica Raţională). Hidrodinamică. 3. Conf. G. Călugăreanu. (Geometrie Diferenţială). Geo metrie diferenţială, afină şi proiectivă. c) Sub conducerea Dlui prof. Th. Angheluţă, şi cu cola borarea tuturor profesorilor şi asistenţilor, s'au ţinut regulat şedinţele de Seminar Matematic în fiecare Marţi ( 6 — 7 ) şi Joi (5—7). Şedinţele de Joi au fost consacrate problemelor şi chestiunilor de pregătire în vederea examenelor de capacitate pentru profesorii secundari. In şedinţele de Marţi s'au făcut expuneri de memorii sau teorii matematice moderne. Dl Tib. Popoviciu a făcut două expuneri despre Diametrul Transfinit al Mulţimilor plane nemărginite. Dl V. Novac a făcut patru expuneri despre Teoria matricelor. Au mai făcut expuneri Dnii T. Vescan, locot. A. Stan, W . Czeke, G. Solaş, Drele M. Drăguţ, E. Bindea, E. Moise, etc. d) Cercul Matematic al Societăţei de Ştiinţe din Cluj a ţinut regulat şedinţele în ultima Miercuri din fiecare lună. e) Asociaţia licenţiaţilor în matematici ai Universităţei din Cluj (Preşedinte conf. G. Călugăreanu) a publicat fasci colele 3 şi 4 de chestiuni de examen, propuse la Cluj, cu so luţiile lor. 3. Observatorul astronomic. Observatorul Astronomic din Cluj are Q lunetă ecuato rială cu obiectivul Zeiss de 20 cm. şi un telescop cu oglinda Couder de £0 cm., care e unicul telescop din ţara noastră. Acest aparat, analog cu lunetele şi telescoapele din centrele mari astronomice din Europa, ar fi trebuit să fie montat şi pus la punct de însuşi constructorul lui, Dl Prin, din Paris. Din cauza crizei financiare, neputând obţine fondurile ne cesare, aparatul a fost montat şi echilibrat, în mod gratuit, de D. Inginer N. Bratu, iar legăturile electrice extrem de compli cate, atât pentru mişcarea de orlogerie cât şi pentru mişcările diferenţiale în declinaţie şi ascensiune dreaptă, au fost făcute, tot în mod gratuit, de Dl Inginer Al. Guţu. Câteva piese, care au fost necesare pentru aceste operaţiuni, au fost lucrate în Atelierele Universităţii. ANUARUL 1935/36 16 242 Astfel s'a instalat în mod definitiv luneta şi telescopul ecuatorial pentru cercetările vizuale. De asemenea s'a instalat o miră pentru luneta meridiană, sporind astfel preciziunea pentru determinarea orei. S'a reparat şi pus în funcţionare la Observatorul din Bu cureşti seismograful nostru dela Cluj, care a dat acolo cele mai bune înregistrări. Lucrări. 1. La Observator s'a făcut regulat, în tot cursul anului şcolar 1935—36, lucrări practice de Astronomie, atât la lu neta meridiană, cât şi la ecuatorial, cu studenţii dela Mate matici, Fizico-Matematici şi Geografie. 2. Observatorul colaborează la marea lucrare interna ţională: Harta fotografică a Cerului. Dintre cele 4 zone cu care e angajat Observatorul din Paris, s'a încredinţat Obser vatorului din Cluj zona + 20°. Clişeele fotografice sunt luate la Paris, iar toate calculele necesare pentru catalogarea astrelor fotografiate se fac de noi la Cluj cu ajutorul Dlui I. Ar meanca, astronom, şi cu personalul ajutător unde trebue să se determine poziţiile a 25.000 de stele, ce se găsesc înregis trate pe 24 clişee. In anul acesta s'a terminat calculele încă pentru 6 clişee, aşa că în anul trecut şi anul acesta sau făcut 12 clişee. Toate calculele se fac în dublu şi absolut separat, pentru a fi siguri de exactitatea rezultatelor obţinute. Directorul Observatorului a lucrat şi în vara anului 1935 la Observatorul din Paris şi a adus în ţară un nou stoc de clişee, pentru calculele în curs. Programul cursurilor. 1. Nicolae Abramescu. Profesor titular de geometrie descirptivă şi infinitezimală. A făcut în mod efectiv în anul şcolar 1935—36 două sute două, 202, lecţiuni şi anume: Geometria elementară cu anul I, 45 de lecţiuni; Geometria analitică, cu anul I I , 79 de lecţiuni; Geometria Descriptivă cu anul I I , 45 lecţiuni; Geo metria infinitezimală, cu anul IV, 33 de lecţiuni. 243 "Dl asistent Ћ. Bădescu a completat aceste cursuri prin 56 de şedinţe de seminar şi anume: Geometrie analitică, cu anul I I , 31 de şedinţe,; Geometrie descriptivă, anul I, 2 5 de şedinţe. » . Tk. Angnelnţi. Profesor titular de algebra superioară. Fiind încă bolnav, a reluat cursurile la 1 Februarie i936 şi a făcut până la sfârşitul anului, în mod efectiv, 80 (optzeci) <de ore de curs de Algebră Superioară cu studenţii anului I I . Pentru intervalul de la 1 Noembrie 1935 până la 1 Febr. 1936, catedra a fost suplinită de Dl Tiberiu Popoviciu. Dsa a făcut în acest timp 78 de ore de curs, şi anume: Alge bra elementară, cu anul I, 7 ore; Algebra superioară, cu stu denţii anului П, 71 -de ore de curs şi seminar. In fine, cursul de Algebră elementară, pentru studenţii anului I, a fost făcut de Dl asistent R. Bădescu, şi anume 87 tde lecţiuni. 3. O. Bratu. Prdfesor titular de astronomie. A făcut următoarele cursuri; Astronomia, cu studenţii anului I I I , 2 ore de curs şi 3 ore de seminar săptămânal; Analiza Matematică, cu studenţii anului IV, 1 oră curs şi 1 •oră seminar săptămânal. Pe lângă aceasta, Dl astronom I. Armeanca a făcut: Trigonometria, cu studenţii anului I, 51 ore; Cosmografia, cu .studenţii în geografie, 14 ore; Seminar de astronomie, cu stu denţii anului I I I , 17 ore. 4. D . B . lonescu. iPrdfesor titular de mecanică raţională. A făcut în mod efectiv 180 (una sută opt zeci) de ore de »curs şi seminar, cu studenţii anilor I I I şi IV. Şi anume: Meca nica Raţională, 97 .ore curs, '67 ore seminar: Hidrodinamica, 36 lecţiuni. 244' 5. в . fuga. Profesor, titular de matematici; generale; 1 A. făcut 129. (una sută două zecii şi: nouă), de ore de curs şi seminar şi anume: Matematici generale, cu. studenţii anu*. lui II, 92. ore, de. curs, 37. şedinţe de seminar». & Petre Sergescu. Profesor titular de geometrie analitică.. A făcut în mod efectiv 118. (una sută optsprezece) l e o ţiuni şi anume: Aritmetica, cu studenţii anului I, 39 lecţiuni.; Geometria analitică, probleme cu. studenţii I I , 14 lecţiuni; Is toria Matematică, cu studenţii anului IV, 58 de lecţiuni; Isto~ ria Matematicei.."(Matematica în antichitate)» 7 lecţiuni. Pe lângă aceasta, Dl Tib. Popoviciu. a făcut 24 ore de curs de Analiză Matematică, anul IV.» 7. G. CălugÂreanii Conferenţiar- de Analiză: Matematică.. A făcut în mod efectiv. 182 (una sută optzeci; şi două)> de lecţiuni şi anume: Analiza Matematică, cu studenţii anului III, 120 de ore; Teoria funcţiunilor, cu studenţii anului I V » 58 de lecţiuni; Curs special de Geometrie diferenţiata ]>roiec~ tivă, 4 lecţiuni. b) Secţiunea ştiinţelor fizico. 1. Catedra de fizică generală experimentală* Prof., titular.; G, A.. Dima. Directorul Institutului de Fizică Generală Experimentală* Şef de lucrări: Augustin Roth.. Asistenţi: Hariton Ţintea, Petre Pogăngeanu, Preparator: Gheorghe P. Nedelco,. Şef de atelier: Carol Policek., к 245 Custode bibliotecar: Elena 'Oros. Mecanic: Ştefan Bodor. Laboranţi: Arpad Pazsrnt, Mann Adalbert. Servitoare: Veronica Mureşan. Anul I. (de îndrumare): 4 юге de curs pentru studenţii în ştiinţe naturale, fn chimie, în fizicochmrice, în fizică şi fiiicomatematici; 8 ore de îndrumări la ibacrările de laborator, lucrări de laborator şi seminar pentra studenţii tuturor sec ţiilor, afară de naturalişti, cu care s'au făcut numai 4 ore de lucrări practice săptămânal. Anul II. 2 ore de seminar şi cctnîerinţe, 4 ore de lucrări de laborator (un semestru). Anul III. 4 ore de lucrări practice de atelier mecanic (un semestru). 3. Catedra de fizică teerettcă şi aplicată. Prof. titular: A. Maior. Directorul Institutului de Fizică teoretică şi aplicată. Şef de lucrări: Victor Marian. Asistenţi: Ioan Maxim, Valeriu Novac. Preparator: Teofil Vescan. Mecanici: Ioan Oroian, Vasile Hossu. ;Servitori: Gheorghe Turas, Agneta Kosa şi Toma Xosa. 1. Curs ciclic de doi arii, ocamun pentru studenţii anului I I I şi IV ai Facultăţii de Ştiinţe, secţiile: Fizică, Fizico-Mate matici şi Fizico-Chhnice, după programul publicat în Anuarul 1933—34 (pag. 270). S'a făcut în «mod efectiv un număr de $4 ore de curs şi de seminar, în cari s'a tratat complect m a terialul Cursului de Electricitate şi .Magnetism. 2. Lucrări practice de laborator cu studenţii anului I I I •şi IV, secţiile: tizică, fizieo-matematici şi fizico-chimice, con stând din: a) Teoria lucrărilor practice de laborator cu 36 ore efec tive de explicări. b) Lucrări practice de măsurări electrice: două serii a 20 de şedinţe de câte 3V2 ore cu studenţii din Anul I I I (Mier curi 3. my) şi din Anul IV (Vineri d. im ) şi anume: ; ? 246: Măsurări de rezistenţe, capacităţi', selTuri şi inducţii rairtuale ( 8 lucrări); studiul galvanometrilor, electrometrilor şi wattmetrilor ~J5 lucrări); conductibilitatea calorifică; caracte ristica dinamului; celule fotoelectrice ( 2 lucrări); susceptibi litatea .magnetică; elementul termoelectric; oscilograful. 3. Lucrări practice de laborator efectuate cu studenţii îns matematici din anul I I I , în vederea examenului de capacitate pentru profesorii secundari; în 2 0 de şedinţe de câte 3V2 ore(Sâmbăta a. m.) In afară de lucrările menţionate în Anuarul din 1 9 3 4 — 3 5 (pag. 3 1 7 ) s'au mai făcut trei lucrări de: Ele ctroliză, de Verificarea legilor lui Joule şi de Radiofonie (cu 5 lecţii introductive). 4. Curs de Istoria fizicei şi terminologie franceză şi ger mană cu studenţii anului preparator dela secţiile fizică şi fizico-matematici. S'au făcut în mod efectiv 3 2 ore de Curs, SIB cari s'a tratat următorul material (cu lecturi franceze şi ger mane din autorii mai importanţi): Fizica în antichitate. Grecii şi romanii. Arabii. Evul me diu. Renaşterea, Galileu, Descartes, Kepler, Otto von Guericke, Huyghens, Newton, Famila Bernoulli. Fizica în seco lul al XVIII: Galvani, Volta, Laplaee, Lagrange şi alţii. Desvoltarea fizicei în secolul al XlX-lea: Ampere, Gauss, Fresnel, Arago, Faraday, R. J. Меуег , Carnot, Joule» Clausius şi alţiL Cancepţiile moderne ale fizieei.. л Conferinţa, de fizică. Conferenţiar definitiv:: Gr. Athanasiu. S'au făcut 6 3 de ore de curs. şi anumer a) Termodinamica, 4 5 ore de eurs după programul pu blicat în Anuarele precedente, pentru studenţii anului II Fi zică, Fizico-Ghimice şi Chimice. b) Fizică Moleculară 1 8 ore de curs pentru aceeaşi stu denţi. In lafară de chestiunile expuse şi în anii precedenţi: Căldurile specifice şi teoria cuantelor, spectre atomice şi mo leculare; cursul a fost đesvoltat după programul următor: Ioni, electroni, raze catodice şi anodice. Izotopi. Ionizarea gazelor. Camera Wilson, comptorul Geiger-Muller. Radio activitatea naturală Lucrările soţilor Curie. Poloniul şi Radiul;, seriile radioelementelor. Gazele radioactive. Teoria 247 transformărilor radioactive. Radiaţiile emise de Radio-elemente. Particulele a, liber parcurs, legea Geiger-Nuttal, spec trele magnetice, măsurarea sarcinei electrice, numărarea di rectă a particulelor a, trecerea particulelor a prin materie. Radiaţiile /Ј, spectrele magnetice. Radiaţiile y, diîracţiunea prin cristale, spectrele y. Efectul Compton. Explicarea emi siei razelor у nucleare. Absorbţia nucleară a radiaţiilor r şi producerea de pozitroni. Radiaţiile cosmice. Transmutarea atomilor. -Experienţele lui Rutherford. De zintegrări cu particule a, protoni, deutoni. Experienţele Iui Chadwick, descoperirea neutronului, dezintegrări cu ajutorul neutronului. Reacţii nucleare; defectul de massă şi echivalen ţa massei cu energia. Radioctiuitatea artificială. Descoperirea soţilor Joliot-Curie. Lucrările lui Fermi şi colaboratorii săi. Structura atomilor şi clasificarea lor Tn sistemul perio dic. Clasificarea radioelementelor. Diferite scheme şi tablouri de clasificare şi de evidenţiare a reacţiilor nucleare. c) Secţia ştiinţelor chimice. 1. Catedra de chimie generală. Prof. titular: Adrian Ostrogovich. Directorul generat al Institutului de Chimie şi Director al Laboratorului de Chimie Generală. Şef de lucrări: Gheorghe Ghiorghiu. Asistenţi: Victoria Medianu, Măria Macarovici, Ionel Tanislau. Preparatori: Virgil Galea, Ioan Cadariu. Laboranţi: Mihail Ţentea, Ileana Stuparu, Livia Ţentea. Casier-contabil: Alexandru Băjenaru. Mecanic brevetat: Andrei GheHefughi. Mecanic electrician: Iosif Ghebefughi. Maestru sticlar: (vacant). Fochist: Ioan Cociş. In acest an şcolar, titularul catedrei a ţinut 95 de prele geri de chimie generală, Luni, Marţi, Miercuri şi Joi, dela ore- 248 le 18,15 la 19,30, asistent de curs fiind Dl Ion Cădariu, pre parator. Programul desvoltat corespunde cu acela publicat în precedentele anuare. Au asistat studenţii în chimie, în ştiinţe naturale şi fizico-chimice din anul I. Pe de altă parte sub supravegherea Dlui Prof. titular A. Ostrogovich, Dl V. Galea a ţinut 22 de prelegeri de o oră fie care (curs şi seminar), cu studenţii în chimie şi fizico-chimîce din anul preparator, tratând în mod elementar legile şi noţiu nile fundamentale ale chimiei, după programul întocmit de Dl. Prof. titular şi publicat în precedentele anuare. Lucrările practice cu studenţii naturalişti au fost condu se de Dna M. Macarovici, asistentă şi Dl. V. Galea, prepara tor, urmându-se programul stabilit de Dl. Prof. titular şi pu blicat precedent. S'au ţinut 36 şedinţe de câte 4 ore, Marţea şi Joia, dela orele 14 la 18, în amândouă semestrele. Lucrările practice cu studenţii chimişti şi fizico-chimişti din anul I-iu au fost conduse de Dl. Gh. Gheorghiu, şef de lu crări şi Dl. I. Tanislau, asistent, şi au avut loc în semestrul I, în 13 şedinţe de câte 4 ore, Miercurea dela 14 la 18. Pro gramul a fost publicat precedent. Lucrările practice cu studenţii chimişti şi fiziccnchimişti din anul preparator au fost conduse tot de Dnii Gh. Gheor ghiu şi I. Tanislau şi au avut loc în semestrul I I , în 8 şedinţe de câte 4 ore, Miercurea dela 14 Ia 18, după programul publi cat precedent. 2. Catedra de chimie anorganică şi analitică. Prof. titular: Gheorghe Spacu. Directorul Laoratorului de chimie anorganică şi analitică. Şef de lucrări: Petru Spacu. Asistenţi: Virgil Armeanu, Constantin Macarovici, Ervin Popper şi Coriolan Drăgulescu. Preparatori: Lia Dima (până la 31. I I I . 1936), Petre Voichescu, Augustin Pop (dela 1. V. 1936). Secretar-bibliotecar: Măria Brumaru (până la 31. I I I . 1936), Augustin Pop (1—30. IV. 1936), Valentin Nicolaescu (dela 1. V I . 1936). Laboranţi: Sabin Tolan, Ileana Bucos. 249 Servitori: Măria Deac, Ion Flueraş şi Justina Borza. Fochist: Nicolae Niţă. a) S'au ţinut în total 40 prelegeri de chimie anorganică a IV2 oră, frecventate de studenţii anului I I I secţia chimie şi fizico-chimice. Programul cursului este identic cu cel publicat in anuarul 1932—33, pag. 266—267. b) Lucrările practice de chimie analitică calitativă au fost efectuate în 39 şedinţe a 7 ore fiecare, Trecventate de stu denţii anului I I secţia chimie şi fizico-chimice; 20 şedinţe de laborator a 7 ore fiecare, frecventate de studenţii anului I I I secţia chimie. c) Lucrările practice de chimie analitică cantitativă au fost efectuate în: 40 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de stu denţii secţiunei fizico-chimice, anul I I I , 42y şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de studenţii anului IV secţia chimie şi 20 şedinţe a 7 ore, frecventate de studenţii anului I I I chimie. d) Lucrările practice de analiză de gaze au fost efec tuate în 20 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de studenţii secţiei chimice, anul I I I . e) In cursul acestui an s'au mai ţinut cu studenţii anu lui preparator, 25 lecjiuni de chimie anorganică elementară şi terminologie chimică franceză şi germană, de către Dnii Petre Spacu, Coriolan Drăgulescu şi Constantin Macarovici. Conferinţa de chimie alimentară. Conf. definitivă: Raluca Ripan Tilici. S'au ţinut în localul Laboratorului de Chimie Anorganică şi Analitică Conferinţele <de Chimie Alimentară şi lucrările practice menţionate mai jos: a) Conferinţe de Chimie Alimentară: 18 conferinţe a 1V2 ore conferinţa, frecventate de studenţii anului IV Secţia Chi mie. b) Lucrările practice de Chimie Alimentară. Analiză de alimente: 22 şedinţe de laborator a 7 ore şedinţa, frecventate •de studenţii annlui IV Secţia Chimie. 250 3. Catedra de chimie fizieală. Prof. titular: Dan Rădulescu. Directorul Laboratorului de Chimie fizieală. Şef de lucrări: V. Alexa. Asistenţi: Florica Uzescu-Bărbulescu, Măria Alexa. Preparator: Octavian Jula (până la 31. VIL 1936), Valeriu Moga (dela 1. VIII. 1936). Custode: Fluor Rădulescu (până la 11. V. 1936). Laborant: Constantin Săndescu. Servitori: Măria Dumca, Ion Suciu. Cursul de Chimie Fizieală şi Electrochimie (3 ore săptă mânal), a avut ca subiect: Ciclul I. a) Atomistica: Certitudinile definitive asupra structurii corpusculare a materiei: Moleculă, atom, mărimile respective şi determinarea lor experimentală. Teoria cinetică: a gazelor şi lichidelor, teoria stărilor reduse şi aplicaţiile ei. b) Structura atomului: nucleu şi electroni. Determinarea mărimilor respective. Valenţă şi covalenţă. Octet. Sistemul: periodic. Numărul de ordine şi semnificaţia lui. Teoria lui Bohr. Teoria torulară. c) Radioactivitatea. Date esenţiale, metode de măsură, legile metabolismului radioactiv. Ciclul 2. Energetica chimică. Generalităţi. Principiul 1, 2 şi 3 al termodinamicei şi aplicarea lor la sistemele chimice. Isochora lui Van't Hoff. Afinitate şi măsura ei directă şi in directă. Călduri specifice la temperaturi joase. Entropie. Ciclul 3. Statica chimică. Echilibru chimic. Reacţii rever sibile. Disociate. Teoria Fazelor. Echilibru omogen şi etero gen. Exemple şi aplicaţii. Ciclul 4. Dinamica chimică. Generalităţi. Reacţiuni de di ferite ordine. Catalize. Ciclul 5. Proprietăţi generale ale materiei. Proprietăţi aditive şi specifice. Constantele optice. Determinări şi aplica ţii. Spectrochimia şi aplicaţii. Ciclul 6. Chimia dispersoidelor (chimia coloidală). Ciclul 7. Electrochimia. Aplicaţiile ei ştiinţifice şi tehnice. 2ЪР Lucrări practice: 8 ore săptămânal. > I . Lucrări practice de Electrochimie: a) Culombmetrie,. Conductivitate, Grad dedisociaţie, analiză conductrometrică. b) Potenţiometrie: Potenţial de contact, Pile, Pile de concen traţie, analiză potenţiometrică. Determinare de Ph prin di ferite metode, c) Analiza cantitativă electrochimică. Separări. Analiza rapidă, d) Sinteze electrochimice. Calculul randa mentului de curent şi energie. I I . Lucrări de Chimie-Fizicală. Densităţi şi aditivitate. CSrioscopie. Microcrioscopie. Ebulioscopie şi tensiometrie. Refractometrie. Polarimetrie. Spectrometrie. Vâscozimetrie. Ci netica chimică şi cataliză. Colocvii. ( 41. Catedra de enimie organică. Prof. titular: Ioan Tănăsescu. Directorul Laboratorului de Chimie organică. Şefi de lucrări: Elena Tănăsescu, Giorgio Ostrogovich. Asistenţi: Alexandru Silberg, Eugen Ramonţeanu. Preparator Măria Cinobloch Ionescu. Laborant: Grigore Silaghi. Servitor: Nicolae Topan. a) Curs cu studenţii anului I I I (partea I-a), 49 prelegeri: a 1 oră, frecventate de 10 studenţi. ) Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933— 1934, la pag. 274. b) Lucrări practice cu studenţii anului I I I . (analiza or ganică calitativă şi sinteze). 21 şedinţe a 6 ore şedinţa, frec ventate de 10 studenţi. c) Curs cu studenţii anului IV. (partea Il-a). 44 prelegeri a 1 oră, frecventate de 9 studenţi. Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933 — 1934, la pagina 275. d) Lucrări practice cu studenţii anului IV. (analiza orga nică cantitativă şi sinteze). 32 şedinţe a 6 ore, frecventate de 5 studenţi. e) Curs şi colocvii cu anul preparator (secţia chimie şi fizico-chimice), făcute de Dl Giorgio Ostrogavichv. şef de lu— 252 •crări, după normele indicate de către Directorul LaboratoruJui. S'au făcut 43 ore de curs şi colocvii, frecventate def 12 .studenţi. d) Secţia ştiinţelor naturale. 1. Catedra de biologie şi institutul de speologie. Prof. titular: Em. G. Racoviţă. Directorul Institutului de Speologie. Sub-directorul Inst. de Speologie: Petru A. Chappuis. Asistenţi: Vaier iu Puşcariu, Radu Codreanu, Margareta •Codreanu. Secretară: Clara Nagy. Fotograf: Iuliu Viragh. Preparator entomologist: Frederica Crenian. Şef de echipă speologică: Ioan Roth. Laboranţi: Ana Budai, Dumitru Flueraş. Servitor: Florea Flueraş. Raportul Dlui Director asupra stării şi activităţii Institutului de Speologie. In acest an şcolar mizeria laboratoarelor a fost aceiaş ca în anii precedenţi; n'aş putea s'o prezint altfel decât cum a Jost schiţată în raportul meu din anul trecut (Anuar 1934—35, pag. 321 şi urm.), raport a cărui reproducere aci ar constitui o cheltuială ce se cuvine să fie evitată într'o perioadă de cri ză ca cea în care trăim. Notez numai că pentru anul şcolar 1935—36, Inst. de Speologie n'a încasat dela Fac. de Ştiinţe decât: Lei 9.540.— ce provineau din taxe studenţeşti. îmi rezerv dreptul ca în Anuarul următor să revin asu pra efectelor „mizeriei laboratoarelor" ce nu au putut fi în lăturate decât într'o redusă măsură de fondurile extraordi nare acordate pentru înzestrarea laboratoarelor de către gu vern, din exerciţiul 1936—37, primele sume de acest soiu ce Universităţile noastre au primit dela 1931 încoace, fapt me ritoriu al stăpânirei şi îmbucurător pentru noi, care trebue ~pus în lumină cum se cuvine. 253A) Biblioteca. S'a continuat cu catalogarea Bibliotecilor Institutelor de Speologie (s'a ajuns la No. 4197) şi de Zoolo gie (s'a ajuns la No. 3499). Bineînţeles că în sporul dealtmintrelea modest al Numerilor nu întră decât foarte puţine cărţi cumpărate şi numai. două abonamente de periodice; marea majoritate a achizi ţiilor noui sunt schimburi şi daruri. B) Colecţia de Hărţi geografice. Nici o schimbare. C) Colecţia fotografică. A sporit cu câteva clişee executa-te de personal din spese proprii, dar catalogarea pe fişe n'a putut continua, astfel că funcţionarea „Fototecilor" descrise în raportul 1930—31 suferă o reînoită întârziere. D) Colecţia de Diapozitive pentru Proiecţiuni. Obiectul principal al acestei colecţii este ilustrarea Cursului de Bio logie generală care nu poate fi pur verbal, dat fiind strictanevoe de a fi documentat cu descrieri, observaţii şi experien ţe, de a fi bazat pe obiecte concrete şi foarte variate. Mă si lesc însă ca în această colecţie să mai figureze şi Speologia, sub diversele ei aspecte şi, în general, ori ce documente ilus trând legile generale ale Istoriei naturale. Colecţia a sporit cu vre-o 80 de diapozitive noui. E) Colecţia Biospeologică. Nici o schimbare notabilă din lipsă de mijloace. Nu s'a mai putut încasa din anul 1931 nicb un fond pentru excursii şi exploraţii. F) Fauna Transilvaniei. Nici o schimbare. G) Exploraţii speologice şi faunistice. Nu s'au putut face cercetări pe teren din lipsă de fonduri; din buget s'au supri mat toate subvenţiile pentru material, inclusiv acele pentnr--excursii şi exploraţii. 2. Biologie generală. Curs pentru studenţii anului IV dela Ştiinţele naturale. Prof. E. C. Racoviţă. Programul cursului este publicat la pagina 86 (vezi Fa cultatea de Medicină). , .254 3. Catedra de zoologie şi anatomie comparatăProf. titular: Ioan A. Scriban. Directorul Inst. de Zoologie şi Anatomie comparată. Şef de lucrări: Eugen Epure. Asistentă: Acrivo Crustalo. Preparatori: Nicolae Pogorevici, Elena Badiu. Desenator: Emil Roşu. Grădinar: Dezideriu Roşea. Mecanic: Ioan Ardeleanu. Laborant: Ioan Jurca. Servitori: Cristina Nagy, Elena Darea. 1. Cursuri: Zoologia şi Anatomia comparată a Neverte bratelor, cu studenţii naturalişti din anii I, I I , I I I şi cu stu denţii în geografie cu ştiinţe naturale anii I I şi I I I . In total s'aUj ţinut 78 ore de curs în 52 de prelegeri a 1 ş i jumătate ore fiecare prelegere, de 3 ori pe săptămână. II. Lucrări practice: Zoologie şi Anatomie comparată pentru Nevertebrate, cu studenţii naturalişti anii I, I I , I I I şi cu studenţii în geografie cu ştiinţe naturale anii I I şi I I I . In total sau ţinut 102 ore de lucrări practice în 68 de şe dinţe, a 2 şi jumătate ore fiecare şedinţă, de 3 ori pe săptă mână. III. Excursiuni: 1. I. A. Scriban a făcut o excursiune pe valea Oltului pentru cercetări ştiinţifice. 2. Prof. I. A. Scriban a făcut excursii zoologice la lacu rile şi apele din jud. Ilfov. 3. Prof. I. A. Scriban a făcut excursii în jurul Clujului pen tru lucrări ştiinţifice şi recoltarea materialului necesar lucră rilor practice ale studenţilor. 4. Pof. I. A. Scriban, însoţit de personalul ştiinţific ş i de studenţii cari urmează cursul de Zoologie şi Anatomie com parată, a făcut o excursie în regiunea Abrudului în decursul l u n e i Maiu. 5. Eugen Epure a făcut excursiii zoologice î n sudul BasaT a b i e i şi pe litoralul Mărei Negre. 6. Crustalo Acrivo: Excursii zoologice în cursul lunei Au gust la Galaţi, Tulcea, Sulina şi Vâlcov pentru recoltarea ma terialului necesar tezei de doctorat. i 255 IV. Planşe: Executarea planşelor anatomice pentru cursul de Anatomie comparată şi Zoologie (Nevertebrate). V. Muzeu: Lucrări pentru conservarea materialului din colecţia zoologică a Muzeului Ardelean, făcute de Nicolae Pogoreviei, preparator. a) Revizuirea şi umplerea borcanelor cu piese zoologice şi anatomice, conservate în alcool şi formol. b) Desinfectarea materialului împăiat de paseri şi ma mifere. c) Aranjarea materialului recoltat în excursii pentru îm bogăţirea colecţiilor Muzeului zoologic. VI. Material didactic: Determinarea şi montarea materia lului recoltat în excursii pentru lucrările practice ale studen ţilor. 4. Catedra de fiziologie generală. Prof. titular: Aristide Grădinescu. Directorul Institutului de Fiziologie generală. Şef de lucrări: Corneliu Degan. Asistent: Eugen A. Pora. Preparatori: Valeria Grădinescu, Nistor Şan ta. Laboranţi: Ileana Harastoşi, Ion Peteanu. In cursul acestui an şcolar s'au făcut: 37 şedinţe de curs de câte 1 şi jumătate ore, deci 55 de ore şi jumătate, 38 şedin ţe de lucrări practice, de câte 3 ore şi jumătate, deci 133 de ore şi 15 demonstraţiuni experimentale. Toate acestea au fost relativ la funcţiunile de relaţiune şi glandele cu secreţiune internă. Programa amănunţită a cursurilor, lucrărilor practice şi demonstraţiunilor a fost publicată în Anuarul Univesităţii pe anul 1927—28, pag. 210—215. 5. Catedra de botanică generală. Prof. titular: I. Grinţescu. Directorul Institutului de Botanică Generală. Şef de lucrări: Ion Mihăilescu. Asistent: Rodica Olteanu-Crintea (până la 31. III. 1936), Ştefan Peterfi (dela 1. IV. 1936). 256 Preparator: Ştefan Peterfi (până la 31. III. 1936), Ioaa Stoia (până la 31. III. 1936), Romul Cioată (dela 1. IV. 1936)» Traian Tretiu (dela 1. IV. 1936). Desenator: Coloman Keresztes. Secretară: Florica Stan. Mecanic: Ioan Moldovan. Custode: Francisc Pâzsi. Laborantă: Susana Pal. Servitori: Victor Vereş, Teodor Oargă. a) Anatomia şi Fiziologia vegetală. Curs: 3 ore pe săptămână, obligator pentru studenţii im Ştiinţele Naturale şi Geografie cu Şt. Naturale. S'au ţinut îi* total 73 ore de curs. Programa cursului a fost publicată în Anuarul Universităţii pe anul 1933—34, pag. 283—284. Lucrări practice: 5 ore pe săptămână. In cele 49 de şedin ţe, â 2 ore şi Va fiecare, s'a studiat în mod amănunţit mor fologia şi structura plantelor insistându-se mai mult asupra Fanerogamelor. Programa detailată a exerciţiilor practice s'a publicat în Anuarul Universităţii pe anul 1933—34, pag. 283_ Atât cursul cât şi lucrările practice au fost urmate regulat de 9 studenţi şi studente ai anului I de Şt. Naturale şi ai anu lui II Geografie cu Şt. Naturale. Numărul redus al studenţi lor din acest an se datoreşte faptului că n'a fost sesiune nor mală de bacalaureat. b) Curs şi lucrări practice de Fiziologie vegetală pentru studenţii în Şt. Naturale din anul IV. Curs: 1 oră pe săptămână (un semestru). Lucrări practice: 6 ore pe săptămână (un semestru). Acest curs şi aceste lucrări au fost frecventate în mod regulat de 16 studenţi şi studente. In cele 34 de şedinţe câte s'au ţi nut, s'a executat un mare număr de experienţe. S'a studiat mai amănunţit: difuziunea, permeabilitatea membranelor, imbibaţiunea, absorbţia substanţelor minerle. Apoi: conducerea apei, transpiraţia şi gutaţia. Numeroase reacţiuni macro- şl microchimice pentru punerea în evidenţă a anionilor şi a cationilor în cenuşă sau în ţesuturi vii. Câteva şedinţe au fost rezervate studiului solului şi culturilor în soluţiuni nutritive. S'a dat o deosebită desvoltare studiului asimilaţiunii şi produşilor asimilaţiunii clorofiliene. S'au studiat enzimele şi oxî- 257 dazele, apoi respirata, respraţia intramoleculară şi fermenta ţia. La sfârşit sau studiat fenomenele de creştere, fenomene le de mişcare, tropismele şi nastiile. Ca şi anul trecut, explicaţiunile şi conducerea acestor lu crări au fost încredinţate Dlui I. Mihăilescu, şef de lucrări, care a pus toată râvna şi priceperea de a le duce la bun sfârşit. La executarea programului de mai sus au contribuit şi Dnii preparatori R. Cioată şi Tr. Tretiu. c) Utilaj. Simţindu-se din ce în ce mai mult nevoia unei etuve electrice pentru uscarea materialului recoltat în cerce tările de fotosinteză, Institutul de Botanică generală a cum părat acest aparat indispensabil, acoperind cheltuiala din su ma de 300.000 lei alocată în acest an ca ajutor Laboratoare lor Facultăţii de Ştiinţe, de către Senatul Universitar. d) Excursii. Personalul Institutului de Botanică generală a făcut mici excursii în jurul Clujului cu scopul de a aduna material atât pentru lucrările personale cât şi pentru lucrări le practice ale studenţilor. 6. Catedra de botanică sistematică. Institutul de Botanică sistematică, Muzeul şi Grădina Botanică. Director: Prof. Dr. Al. Borza. I. Institutul de Botanică sistematică. Şef de lucrări: Emil Pop. Asistent: George Bujoreanu (până la 31 Mai 1936), E. Ghişa (dela 1 Iunie 1936). Preparatori: Eugen Ghişa (până la 31 Mai 1936), P, Pteancu (dela 1 Iunie 1936). Laborant: Ignat Sas. Servitori: Vasile Negrea, Ustina Mircea. II. Muzeul Botanic. Conservator al colecţiilor: E. I. Nyarady. Custode: Ioan Szilagyi. Laborant: Iosif Deaj. Servitori: Valeria Lup, Sâe Negrea. ANOABTJL 1 9 3 5 / 3 6 258 III. Grădina Botanică. Şef de lucrări: Cornel Gurtler. Casier contabil: Veturia Suciu. Şef grădinar: Augustin Trif. Grădinar titrat: Petru Ploaţă. Grădinar: Ioan Lup, Ioan Borza, Gheorghe Roşea. Vizitiu: Romul Lup. Portar: Mircea Gavrilă. Paznic: Ioan Capău, Mircea Vilă. Lucrători permanenţi: Gavrilă Borza, Ananie Bolboacă. SECŢIUNEA A) LABORATORUL DE BOTANICĂ SISTEMATICĂ. Prof. Dr. Al. Borza. 1. Curs de Botanică sistematică. Săptămânal 3 ore curs, ascultat de studenţii în ştiinţe naturale şi geografie cu ştiinţe naturale, anii I I I şi IV. In se mestrul de iarnă s'a ţinut în amfiteatrul Institutului de Bota nică generală, iar în semestrul de vară, în Institutul de Bo tanică sistematică din Grădina Botanică. , Pe timp frumos cursurile s'au ţinut sub cerul liber, în Grădina Botanică. Ma teria de curs se tratează în trei semestre. In cursul anului s'au ţinut 32 de lecţii (subiectele sunt publicate în Anuarul 1934— 1935 pag. 330). 2. Lucrări practice, 5 ore săptămânal pentru studenţii naturalişti şi 2V2 pentru studenţii în geografie cu ştiinţe na turale. S'au studiat micro- şi macroscopic tipurile principale ale grupărilor sistematice tratate la curs. Din Pteritofite, Gimnosperme şi Angiosperme pe lângă studii de anatomie, analize, diagrame şi formule florale, s'au făcut şi determi nări după sistemul sexual a lui Linne şi după sistemul natu ral al lui Engler. In total s'au ţinut 43 de şedinţe de lucrări cu studenţii naturalişti şi 22 de şedinţe cu studenţii geografişti. 3. Excursii. Cursurile sunt urmate de excursii botanice la grupurile de plante tratate, iarna în sere şi vara în gradină. P e lângă a «este excursii obişnuite s'au mai făcut excursii «didactice cu studenţii la Pădurea Hoia, la Stâna de Vale, în Făget şi P-ânaţele Clujului. 4. Teze Ae licenţă lucrate în laborator. 1. Cele mai vechi jplante ornamentale în basinul medite ranean din _punct de vedere istoric şi taxonomic. (Kinal Măria,). 2. Coniferele României. (P, Pteancu). 3. Vegetaţia lacurilor din depresiunea băilor sărate dela Turda. ( I . Todor,). Docent: К Pop. Ђ. Curs de Geografie botaniGU. A fost audiat <de studenţii în Ştiinţe naturale şi geografie cu ştiinţe naturale, din anii I I I şi IV. In cele 22 ore s'au tra tat următoarele cajpitole: Fitogeografia, Generalităţi, definiţii. Etapele cunoştinţe lor noastre despre flora şi vegetaţia globului. Arealul. Ele mentul floristic. Noţiuni de chimatologie a globului. Formele biologice. ХЈсшаепШе Eoristice ale globului. Domeniul holarctic. Regiunea arctică (Tundra, pajiştea arctică, mlaştină, stâncăria). Regiunea boreală (Provincia fenoscandică, Provincia msească, Taigaua, Provincia nordamericană). Regiunea cen trală ;euEopeariă. (Provincia atlantică, baltică, dacică, sarmatică). Situaţia Trorištica a României. Regiunea Pontică. Re giunea medlterariă (Formaţiunile principale). Pusturile. Do meniul Păledtrqpic. Domeniul Neotropic. Pădurea ecvatorială. -Mangrove. JSECpUNEA В) MUZEUL BOTANIC. 1. In wara anului 1935 s'a mutat Herbarul Univ. şi al Muz. Ard. din parter în etajul I, evacuând locul pentru ma terialul de muzeu propriuzis. 2. Tot în vara a. 1935 s'au mutat toate dulapurile şi ma terialul de muzeu, — care au fost înghesuite în vechiuî tea tru — în jjatfternl noului local din Grădina Botanică. 260) 1 începând cu toamna- ar.; IWSşi pârtâastăzLse face a^ ranjarea muzeului în localul, nou. 4. Toate obiectele muzeale au fost curăţite şi desinfectate după sosirea lor în localul nou, şi au fost aşezate la locuk lor definitiv. După aceste lucrări a început apoi etichetarea, tuturor obiectelor, lucru neterminat încă. 5. Sau instalat pe pereţi sau rotative vechile tablouri mari cu plante sub sticlă. Am- făcut şi un tablou mare, nou,, din Flora Gronlandei şi câteva preparate noui. Sporul. Muzeului: Obiecte casnice fabricate de moţi (ciu-bere, cofe şi tulnici); diverse fructe indigene sau străine (preparându-le în alcool, sau formalină); 45 feluri de tutun, 15 table montate cu diferite soiuri de tutun în foi, donate de Gasa Aut. Mon. Reg. Rom.; diverse obiecte dela Arnold A r boretum, Prof. A. Borza şi E. I. Nyarady. Sporul Muzeului dela 1. IV. 1935 până la 31. I I I . 1936 este după inventar de 76 obiecte. Herbarul. Sporul Herbarului Universităţii a fost de 833? numere, ajungând la 435.164 fci de herbar montate, inventa riate şi clasate. Sporul provine din:: iColeetarea personalului Muzeului . . . . . 72; Donaţiunea Dlui M. Guşuleac, Cernăuţi . . . 1 Donaţia Dlui A. Arvat, Cojuşna . . . . . . 2: Donaţia Dlui Nannfeldt, Upsala (Poa) . . . 44 Din editura Muzeului, întitulată „Flora Rom. exs. Cent. XII—XIV" în două exemplare . . 708 "Total . .833 Epuisându-se complect hârtia de herbar, nu s'a putut l i pi şi insera în herbar mii de plante colectate de noi sau pri mite în schimb. Herbarul Muzeului nu s'a îmbogăţit. Utilizarea herbarului, schimbul, împrumuturi. Herbarul Universităţii a fost întrebuinţat afară de perso nalul Muzeului şi al Institutului de Bot. generală şi de urmă toarele persoane şi institute: I. Prodan, Cluj (Genurile: Astragalus, Dianthusj Rumex,, Gypsophila, Hedysarum, 92 foi).. 281 (Conšt..Eapp, laşi:-Genul.Melica,-9 Joi. .Muzeul din Sarajevo: pl. div., 147 foi. Botaniska Musett Lund: Genul Euphorbia, 5 foi. Botaniska Institutionen Upsala: Genul Poa, 151 foi. Botan. Garten u. Institut Graz: Genul Leontodon, 100 foi. Qollege of Agriculture Division Univ. Berkeley, Genul 3Vtulgedium, 10 foi. S'a cerut material de lierbar pentru studiu dela: Mus. Naţ. Magh. Budapesta, Genul Carduus 1 foae. Conservatorul herbarului, dl E. I. Nyârâdy a revizuit •sau determinat material de herbar pentru următorii dni: H. Guyot, Basel, genul Alyssum. A. Arvat, Gojuşna, plante diverse din Basarabia. M. Răvăruţ, Iaşi, plante diverse din Ceahlău. S'_a editat Centuria XII—XIV a publicaţiei de herbar, în titulată: „Flora Romaniae exsiccata", redactând schedele ane xate, în care se găsesc şi câteva studii morfologice asupra unor specii critice. S'a trimis în schimb, Flora Rom. exs. cent. XII—XIV cu câte 358 numere: Bibi. Majestăţii S. Reg. Car ol I I . . ,, .. . 1 pachet Colaboratorilor din Cluj . . . . . . . . 5 pachete Institutelor şi colaboratorilor din ţară . . . 1 2 pachete Diferitelor Muzee Botanice din întreaga lume 34 pachete Afară de aceste Centurii, pentru Mus. Bot. Univ. Asiae Mediae din Taschkent s'au mai trimis Centuriile VI—XI. Sau vândut Cent. X I I ^ X I V la Mu&ee Botanique de la Univ. Lausanne. .S'a primit în schimb dela: Ћ. Instituto ed Orto Botanico Roma 307 exempl. Sociedad pro cultura reg. Mazatlan, Mexico . . 376 exempl. JSmithsonian Institution, Washington . . . . 126 exempl. Institut Bot. Brno .. . 200 exempl. Physiographical Museum, Krakow . . . . . 50 exempl. Arnold Arboretum, Harward U., Jamaica Plains 101 exempl. Gray Herbarium, Cambridge . . . . . . . 100 exempl. Naturhistorische Staats Museum, "Wien . . . 251 exempl. Conservatoire Botanique dela viile de Geneve . 381 exempl. îlniyersitetels Botaniska -Muesum, Kobenhavn .. 120 exempL Personalul a făcut în cursul anului 1935-^36. următoarele excursii didactice şi ştiinţifice: 1 . Basarabia, Chişinău, OrheL, Tighina, Cetatea albă [19. VIII—2 IX 1935, Al. Borza), 2. Si naia (3. IX. Al. Borza). 3. Băile Episcopiei, Oradea (IX, A L Borza). 4. Scăriţa la Belioara (14. IX. Al. Borza). 5. Turda,. Sălicea, Făget, Cluţ (6. X. Al. Borza). 6. Beclean, Cluj (20. X. Al. Borza). 7. Pădurile Făgetului (15. XI. A l Borza, E. Pop,. G Bujorean, E. Ghişa, Dr. Zapletalek şi 30 studenţi), 8. Pă durea Mănăşturului ( I I I . 1936. AL Borza, E. Pop şi 25 stu denţi). 9. Pădurea Hoia (25. I I I . Al. Borza, E. Pop, E. Ghişa şi 22 studenţi). 10. Surducul Jiului (6. IV. E. Pop). 1 1 . Săra turile dela Turda (7. IV. Al. Borza), 11. Excursii în Câmpie (15. IV. Al. Borza, C. Gurtler, Dr. Zapletalek). 13. CojocnaCăian (16. IV. Borza, C. Gurtler), 14 Lomb, Valea Chintăului (26. IV. Al. Borza, A. Trif), 15. Stâna de Vale (30. I V — 1 . V. Al. Borza, E. Pop, P. Pteancu, I. Todor, P. Ploaţă şi 50* studenţi). 16. Făget (10. V. E. Pop, P. Pteancu, N. Pojghi şi 40. studenţi). 17. Hunedoara, Deva, Abrud, Detunata, Cetatea Ro şiei, Colţii Trăscăului (21—24.. V. E.. Pop). 18. Fânaţele Clu jului (24. V. Al. Borza, P. Pteancu, L Todor, A. Trif şi 24 stu denţi). 19. Bologa, Poieni Cluj ( 3 1 . V. Al. Borza), 20. Călăţele,. Raşca, Vâlcan (2—4 V L E. Pop, P . Ploaţă). 2L Muntele Mare (7—8 VI. E. Pop> 22-. Fânaţelte Clujului (lft V I . Al. Borza,, J. Zapletalek), : SECŢIUNEA C) GRĂDINA BOTANICĂ.. a) Activitatea Grădinii propriu zise.. S'a nivelat terenul în, faţa Muzeului botanic, s'au com plectat mai multe grupuri geografice, biologice şi. sistematice.. S'au reparat câteva drumuri şi s'a renovat clădirea Nr. 1 1 . La Stâna 3e Vale s'a amenajat un teren pentru o grădină alpină, unde s'au şi transportat şL sădit planteleSchimbul de seminţe s'a făcut cu 141 Grădini botanice din ţară şi străinătate. S'aui expediat 7715. probe şi sau pri mit 5150 probe de seminţe.. Pentru şcoala politehnică silvica din BucureştPs'a trimis o colecţie bogată de arbuşti. S'au dat materiale cerute de la Grădină pentru lucrări ştiinţifice în străinătate: pentru „Institut fur gârtnerischea 263 Pflanzenban der Universităt, Berlin, Convallaria majalis cres cută sălbatic; pentru Bureau of Plant Industry, Washington U. S. A. Mentha aquatica; pentru Prof. Mol. Amsterdam (Olanda) cepi de Muscari, Hyacinthus leucophaeus, Bellevallia romana. Dl Dr. Gh. Popescu avocat în Turda a donat Grădinii botanice 12 bucăţi Paphiopedilum (Orchidee tro picale) şi doamna 0. Deleu a donat 2 buc. Aloe arborescens. b) Staţiunea meteorologică-ecologică dela Stâna de Vale. S'au continuat observaţiile, luându-se măsuri să se pu blice zilnic câte un buletin pentru vizitatorii staţiunii. c) Biblioteca. Dela 1 Iul. 1935 la 30 Iun. 1936 Institutul a primit în to tal 77 reviste şi alte publicaţii periodice din ţară şi străină tate în schimbul publicaţiilor Institutului. S'au mai cumpărat: 1. Stieler: Grand Atlas de Geographie Moderne; 2. F. Wettstein: Fortschritte der Botanik. 1936. 3. Chronica Botanica II. 1936. 4. Sirks, M. Г.: Zesde Internationaal Botanisch Congres Amsterdam, 2—7 September, 1935., I—II. 5. R. Wettstein: Handbuch der Systematichen Botanik, ed. III., voi. II. 7. Catedra de geologie-paleontologie. Prof. titular: Ion Popescu-Voiteşti. Directorul Institutului de Geologie-Paleontologie. Şef de lucrări: Ioan Maxim. Asistent: Octavian Niţulescu. Preparator: Justin Gherman. Secretar-bibliotecar: Aurelia Negrescu. Desenator-fotograf: Ştefan Pongracz. Custode: Iosif Filip. Laboranţi: Ioan Filip, Vasile Pot ora. Sau ţinut conform programului în total 44 şedinţe de curs de câte 2 ore consecutive (16—18) şi 44 şedinţe de lu crări de câte două ore (14—16), în care s'au tratat toate capi tolele de Geologie generală şi stratigrafie. lOursurile şi lucră rile au fost frecuentate regulat de 25 studenţi şi studente (15 în Şt. Naturale an. IV; 10 Geografie cu Naturale an III.). 264 In afară de cursurile şi lucrările obişnuite, s'au ţinut şi anul acesta o serie de lucrări de seminar şi anume: 17 şe dinţe de câte o oră, în care au fost expuse de către studenţi şi studente subiecte adecvate cursului, după oare au urmat discuţii lămuritoare. Dispoziţia luată ca studenţii care se prezintă la examene să aibă şi câte o colecţie de roce şi fosile din jurul Clujului sau din regiunile unde fac excursii, dând roade foarte bune a fost menţinută şi anul acesta. II. Cursul şi lucrările practice de Paleontologie au înce put la 5 Nov. 1935 şi s'au continuat — conform programu lui — în fiecare Marţi, ţinându-se în total 24 şedinţe de curs de câte două ore consecutive (16—18) şi 17 şedinţe de lu crări practice (14—16). Cursul a avut ca obiect Paleontologia Nevertebratelor (15 şedinţe) şi a Vertebratelor (9 conferinţe); dintre acestea din urmă patru ţinute de Dl asistent Oct. Niţulescu în care a tratat despre Peşti, Amfibii, Reptile şi Păsări şi cinci conferinţe despre Mamifere ţinute de Dl Şef de lu crări I. Maxim. Cursul şi lucrările practice au fost frecventate de 19 stu denţi şi studente din an. I I I în Şt. Naturale. La Paleontologie s'au făcut 18 lucrări de seminar, în care fiecare student a expus subiectul primit. Ca şi la Geologie, studenţii care fac examen sunt obligaţi a prezenta o colecţie de fosile din regiunile unde s'au făcut excursii. III. Excursiuni. In acest an s'au făcut 4 excursiuni cu studenţii de la Geologie şi Paleontologie: una de o jumătate de zi în valea Pleşca; alta de o zi la Măgura Sălicii-Valea Măgurei-Vf. Peana-Cluj; o excursie de o zi la Mera-Coruş-LombCluj, şi a patra o excursie de trei zile făcută împreună cu In stitutul de Mineralogie, la Ditrău, Bicaz, Praid, Corund, Sovata, Cluj. Toate excursiunile au fost conduse de Dl Prof. Dr. I. P. Voiteşti şi Dnii asistenţi; ultima şi de Dl Prof. V. Stanciu. 265 8. Catedra de mineralogie-petrografie. Prof. titular: Victor Stanciu. Directorul Institutului de Mineralogie-Petrografie. Şef de lucrări: Eugen Stoicovici. Asistent: Anton Sever. Preparator: Lucian Stoicovici. Custode: Felicia Runcanu. Mecanic: Iustin Moldovanu. Laborant: Ioan Gădăleanu. Servitor: Ana Fulop. I. Cursul de Mineralogie-Petrografie făcut în 40 prele geri de câte IV2 ore cu studenţii anului I I , dela secţiunile: chi mie, fizico-chimie, ştiinţele naturale şi cu studenţii anului I I I •dela secţia geografie cu ştiinţele naturale. II. Lucrările practice de mineralogie-petrografie, urmate •dt. studenţii anului I I în fizico-chimice, chimie, ştiinţele natu rale, tratează în 43 şedinţe de câte 2Vs ore despre: princi piile desemnului axonometric; desemnarea formelor cristalo^rafice din sistemele: cubic, patratic, rombic, hexagonal. Ana liză cristalografică pe bază de parametri (indici) şi de simerie a formelor simple şi compuse din sistemele: cubic, patra tic, rombic, monoclin, triclin, hexagonal. Analiza morfologică a mineralelor cu importanţă care intră în compoziţia rocelor şi a minereului. Rezolvarea grafică, cu ajutorul reţelei Wulff, a principalelor probleme cristalografice. Determinare de con stante fizice: densitate, duritate, clivaj, figuri de percusiune. Analiză macroscopică de minerale şi roce. Analiză microsco pică de roce. Studiul structurilor pus în evidenţă prin proecţiuni luminoase. Analize • calitative micochimice şi piro_gnostice. III. Lucrările practice de mineralogie-petrografie cu stu denţii în geografie anul III, precedate de conferinţe introduc tive ţinute de DI Eugen Stoicovici, au tratat, în 20 şedinţe de câte 2 ore, următorul material: Cristalografia morfologică: (Clasificarea materiei cristalizate în 6 sisteme ş i 3 2 clasej pe bază de coordonate şi formulă de simetrie a formelor simple ş i compuse. Proecţiunile ca mijloc de reprezentare în crista lografie şi cartografie. Aplicaţiuni la proecţia stereografică, 266 gnomonică, cilindrică şi ortogonală. Sistematica mineralelor componente ale rocelor şi filoanelor cu o privire specială asupra acelora întâlnite în România. Sistematica rocelor erup tive, sedimentare şi metamorfice întâlnite în ţară. Bogăţiile subsolului ţării. Utilitatea, geneza, varietăţile (minerale), pro prietăţile fizice şi chimice, producţia anuală a următoarelor materii prime: Au, Ag, Cu, Pb, Zn, Sb, As, Hg, Mo, Bi, Fe,. Mn, Cr, cărbuni, petrol, bitumen, gaz metan, silice, calcar, fos faţi. Staţiuni balneare: situaţia geografică, natura apelor şi in dicaţiuni terapeutice privind 70 staţuni balneare din ţară. d) Secţia geografică. 1. Institutul d* geogrefie. Director: Prof. titular: V. Meruţiu. Şefi de lucrări: Tiberiu Morariu, Laurian Someşan. Asistenţi: Radu Meruţiu, Alexandrina Haţieganu. Preparator: Elena Hotăran. Desenator: Fabiu Dumbravă. Desenator cartograf: Andrei Peter. Fotograf-mechanic: Livia Raţiu căs. Meruţiu. Servitori: Simion Terec, Ioan Man. 1. Catedra de geografie fizică şi descriptivă. Prof. titular: V. Meruţiu. S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, con form programului Facultăţii de Ştiinţe (secţia Geografie). Cursuri: a) România, cu stud. an. I. dela Geografie (spec. princip.) şi studenţii dela Fac. de Litere, care au geografie ca specialitate secundară. S'au mai ţinut cursuri pregătitoare de Geografia României şi a Continentelor. b) Africa şi Australia; curs general cu stud. an. II, I I I şi IV, dela Geografie. c) Lucrări practice: Cunoaşterea şi explicarea hărţilor, semnele convenţio nale. Reprezentări grafice prin sistemul coloanelor, diagrame cu reprezentări de climat, precipitaţiuni şi reprezentarea po pulaţiei prin metoda punctelor. 267. d) In orele de Seminar s'au citit şi discutat lucrări CIL. subiecte alese, pe care studenţii din anii înaintaţi le-au pre gătit prin cercetări pe teren. Aceste, dupăce sunt citite şi dis cutate în seminar, sub conducerea profesorului, se complectează ulterior în vederea tezelor de licenţă. e) S'au făcut excursiuni în împrejurimile Clujului, Cheia Turzii, Cheia Turului, Valea Crişului. 3. Catedra de geografie generală. Suplinită de Prof. V. Meruţiu. S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, con form programului Facultăţii. Cursuri: a) Principii şi istoria geografiei (cu stud. aii. I).. S'au mai ţinut şi cursuri pregătitoare de Geografie fizică şi bibliografie generală. b ) Geografie Generală: Cursuri de Geografie Umană, deasemeni şi un curs de Atmosferă şi Morfologie (Dl Prof. R. Ficheux). c) Lucrări practice: S'au făcut analize de hărţi, proffie precum şi aplicări din cursul de Atmosferă şi Morfologie. Excursiuni pe teren în regiunea Huedin, Ciucea, precum şi în împrejurimile Cluju lui. Deasemeni o excursie mai mare în regiunea Stâna deVale. O) ACTIVITATEA ŞIIINŢIFICA-LITERARA. (Publicaţii, comunicări, conferinţe, distincţii, etc.). a) Secţia ştii aţelor matematice. 1. N. Abramescu. Profesor titular. Publicaţiuni ştiinţifice. 1. Comptes Rendus de VAcademie des Sciences de Paris. T. 202; 1936; pag. 1397. Sur l'etude de la forme d'une courbe ou d'une surface dans le voisinage de l'un de ses points. 2. Mathematica. Т. IX; 1935; pag. 321. Sur le developpement d'une fonction suivant Ies puissances croissanfes d'un polynome et application â la determination des courbes de convergence de certaines series de polynomes. 3. Gazeta Matematică. Voi. 41; 1935; pag. 31. Limita ra zei cercului circumscris triunghiului format de trei tangente infinit vecine la o curbă plană. 4. Gazeta Matematică. Voi. 41; 1936; pag. 409. Proprietăţi geometrice ale mişcărei unei figuri plane variabile care rămâ ne asemenea cu ea însăşi, când trei drepte ale figurei trec prin trei puncte fixe, sau când trei puncte descriu trei drepte fixe. 5. Buletinul cerc. studii al Şcoalei Sup. Р. Т. Т.; Voi. 5; 1936. O aplicaţie a fracţiunilor continue. 6. Ştiinţă şi Progres, Voi. 2, Nr. 6; 1936. Discuţia rădăci nilor ecuaţiei de gradul al doilea având în vedere mărimea 3or faţă de numere date. 2Ш •' ' 3. Т Ь . Ângneluţă. Profesor titular. Publicaţiuni ştiinţifice. 1. Mathematica, Т. XII; 1936; pag. 93—98. Sur l'integrale de M. Denjoy. 2. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1935; pag. 59—60. Asupra? unor integrale. 3. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1936. Asupra transformă rilor omografice care transformă o conică în ea însăşi. 3. G . Bratu. Profesor titular. Lucrări ştiinţifice. In colaborare cu Dnii I. Armeanca şi Gh. Chiş a lucratîncă şase clişee din Harta Fotografică a cerului, din zona +20, care a fost încredinţată observatorului astronomic dhb. Cluj. Până acum, douăsprezece clişee sunt lucrate complet. 4. Gh. Călugăreanu. Conferenţiar a) Publicaţii ştiinţifice. 1. Mathematica, Т. XII; 1936; pag. 164—180. Sur certains invariante attaches aux fonctions analytiques. 2. Gazeta matematică, Voi. 41; 1935; pag. 176—178. Din generalizările constantei lui Euler. 3. Comptes Rendus de Г Academie des Sciences de Rou~ manie. Т. I ; 1936. Sur un contrevariant attache aux fonctions analytiques. b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 28 Nov. 1935. Cer cetări în legătură cu deformarea suprafeţelor. 2. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 9 Ian. 1936. Asupra unor serii a căror cerc de convergenţă e o cupură. 3. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 16 Febr. 1936. Asu pra unor invarianţi relativi la funcţiunile analitice. 4. Academia de ştiinţe din România. Bucureşti, 30 Маь 1936. Despre un contravariant relativ la funcţiile analitice. с) Diverse. 1. Ales Membru Corespondent al Academiei de Ştiinţe -din România. 2. Publică „Chestiunile de examen" propuse la Secţia Ma tern, a Univ. Cluj. 3. Revue de Transilvanie, Т. II, 1935, p. 78—80. P. Mon tei, Dr. honoris causa de l'Univ. 5. D . V. Ionescu. Profesor titular. a) Publicaţii ştiinţifice. 1. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1935; pag. 57. O proprie tate a unei familii de traectorii. 2. Ştiinţă şi Progres, Voi. II, 1936. O proprietate a elip sei şî a iperbolei. b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 12 Febr. 1936. O proprietate a familiilor şi traectorii şi aplicaţiuni. 2. Academia de Ştiinţe din România. Bucureşti 26 Ian. şi 28 Martie 1936. Pro*bleme noui asupra ecuaţiilor cu derivate parţiale de ordinul al doilea. c) Diverse. 1. Ales membru al Academiei de Ştiinţe din România. в. O. Inga. Profesor titular. Publicaţii ştiinţifice. 1. Ştiinţă şi Progres. Voi. II, Nr. 10. Parabola; relaţiuni unetrice şi o nouă construcţie grafică. 7. Petre Sergeseu. Profesor titular. a) Publicaţii ştiinţifice. 1. L'evolution des Sciences Mathematiques et Physiques. 'Volum scris în colaborare cu Dnii G. Bouligand, Brunold, 271 «Grumbach, Turpain. In „Bibliotheque de Philosophie Scientifique" Ed. Flammarion. Paris, 1935. 2. С. R. 3-е Congr, International Histoire des Sciences, Coimbra. Sur quelques aspects des mathematiques contemporaines. 3. Osiris, I, pag. 568—582. (Volum omagial prezentat Dnei D. E. Smith). Les mathematiques dans le Journal des Savants 1665—1701. 4. Thales, Voi. I. Sur les mathematiques en Roumanie aux XVIII-e et XIX-е siecles. 5. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1935; pag. 38—39. Asupra rădăcinilor ecuaţiilor în care coeficientul lui a?P are cel mai mare modul. 6. Sphinx, Т. V I ; 1936; pag. 39—42. Quelques polemiques scientifiques dans le Journal des Savants au XVIII-e siecle. b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 1. Centre International de Synthese. Paris. 5 Febr. 1936. Les mathematiques dans le Journal des Savants 1665—1701. 2. Soc. Mathem. de Belgique. Bruxelles. 18 Ian. 1936. Le Journal des Savants au XVII-e siecle et les mathematiques. 3. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 29 Aprillie 1936. O generalizare a teoremei Hurwiwtz-Angheluţă. 4. Soc. Ştiinţifică Timişoara. 11 Febr. 1936. O teoremă importantă a lui Van Vleck, cu aplicaţii. 5. Universitatea liberă, Bucureşti. 6 Nov. 1936. Originile spiritului modern în ştiinţă: Matematica. 6 şi 7. Universitatea Ateneul Român, Bucureşti 30 şi 31 Martie 1936. Istoria matematicei: I Antichitate şi Evul mediu. I I Epoca modernă şi contimporană. 8 şi 9. Şcoala Politecnică Timişoara, 11 Febr. 1936 şi Liga Culturală, Braşov 26 Nov. 1936. Primele academii şi reviste ştiinţifice. 10 şi 11. Extensiunea Universitară. Cluj 29 Nov. 1935 şi Caransebeş 29 Febr. 1936. Cea mai veche revistă ştiinţifica din lume. 12. Astra, Careii Mari, 1 Mart. 1936. Preocupările de azi ale ştiinţei. 13. Soc. Stud. Litere Cluj. 7 Dec. 1935. Caracteristicele ştiinţei moderne. 272 14. Acţiunea Patriotică, Cluj. 24 Mai 1936. Problema ele mentului românesc în Universitatea din Cluj. c) Diverse. 1. Referent la Jahrbuch uber die Fortschritte der Mathematik (Berlin) şi la Archeion (Roma). 2. Colaborator „de onoare" la Revista de Ciencias din Lima (Peru). 3. Decorat cu ordinul Meritul Cultural. Cav. cl. I I pentru: ştiinţă. 8. I . Armeanca. astronom. Comunicări ştiinţifice. 1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 16 Febr. 1936. O aplicaţie a calculului probabilităţilor în astronomia stelară. 9. R . Bădescu. asistent. a) Publicaţii ştiinţifice. 1. 2. 3. Ştiinţă şi Progres. Voi. II, Nr. 7, 9 şi Voi. I I I . №v 2. Asupra adevăratei valori a unei fracţiuni. b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 12 Febr. 1936. Asu pra ecuaţiilor lineare cu derivate parţiale de ordinul II şi de tip iperbolic. 10. Tiberiu PopovicinAsistent. Prof. suplinitor dela 1. XI. 1935 la 1 II. 1936. a) Publicaţii ştiinţifice. 1. C. R. Academie des Sciences Paris. T. 202; 1936. Sur un probleme de maximum de Stieltjes. 2. Bulletin des Sciences Mathematiques, Paris. 1936. Sur les directions d'indetermination complete d'une fonction elliptique. 3. Mathematica Т. IX; 1935; pag. 129—145. Sur les equations algebriques ayant toutes leurs racines reelles. 273 4. Mathematica Т. X I ; pag. 205—226. Quelques proprietes des equations algebriques dont les equations derivees ont toutes leurs racines reelles. 5. Mathematica Т. X I ; pag. 247—256. Sur une condition suffisante pour qu'un polynome soit positif. 6. Mathematica. Т. X I I ; pag. 5—12. Remarques sur la definition fonctionnelle d'un polynome d'une variable reelle. 7. Mthematica. Т. X I I ; 1936; pag. 81—91. Notes sur les fonctions convexes d'ordre superieur I. 8. Mathematica. Т. X I I ; 1936; pag. 212. Notes sur les fonctions convexes d'ordre superieur I I . 9. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1935; pag. 67—68. Obser vaţie asupra ecuaţiilor algebrice având toate rădăcinile reale. 10. Gazeta Matematică. Voi. 41; 1936; pag. 285—288. Asu pra problemei 457. 11. Revista Matematică din Timişoara. Voi. 15; 1935; pag. 49—51. Despre extragerea rădăcinei dintr'un polinom de o variabilă independenţă. 12. Revista Matematică din Timişoara. Voi. 15; 1935; pag. 73—76. Despre funcţiile alternate de mai multe variabile In dependente. , i :j lo) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 27 Nov. 1936. De spre definiţia funcţională a unui polinom. 2. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 29 Aprilie 1936. Despre direcţiile de nedeterminare completă ale funcţiunilor eliptice. . 1 b) Secţiunea ştiinţelor fizice. 1. Institutul de fizică generală experimentală. 1. Profesorul G. A. Dima a redactat şi publicat, în cola borare cu dl Aug. Roth, şef de lucrări, un curs de lucrări practice de fizică şi de chimie, alcătuit conform programei clasei a VIII-a secundare. Cursul, de 594 pagini, este aprobat de Ministerul Instrucţiunii. ANUARUL 1935/36 274 2. Intre 10 August şi 12 Septembrie, profesorul G. A. Dima a organizat şi condus, la Bucureşti, cursuri practice şi experimentale pentru profesorii de ştiinţe fizico-naturale şi mărfuri dela şcolile de comerţ. Aceste cursuri au fost spri jinite de Ministerul Instrucţii şi de iGamera de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti. » . Institutul de fizică teoretică şi aplicată * ) Profesor: A. Maior. Publicaţii ştiinţifice. 1. Energie et radiation dans l'Univers en expansion. Bu letinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Tomul VIII, Dec. 1935. 2. Une nouvelle formule dans la theorie du rayonnement. Bul. de la Societe roumaine de Physique. Voi. 36, Nr. 63—64. 3. L'emploi des frequences plus hautes que Ies frequences usuelles dans transmission de Г energie electrique. Bulletin de la Societe roumaine de Physique, Voi. 36, Nr. 63—64. 4. Curs de Electricitate şi Magnetism. 1936. Ediţia IV redijată de V. Novac asistent. (Litografiat). In curs de publicare: 5. Probleme de Fizică modernă. Partea I I I : Teoria rela tivităţii. (Curs special). 6. Lucrare asupra gazelor degenerate. 7. Lucrare despre propagarea curenţilor electrici. Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 1. Idei noi ştiinţifice. Conferinţe ţinute în cadrele Exten siunii Universitare la Cluj, Blaj şi Sighet. 2. Noi surse ale energiei. Conferinţă ţinută la Ouj în cad rul Extensiunii Universitare. 3. Conferinţe în cadrele Astrei. * ) Datele dela acest capitol conţin şi activitatea ştiinţifică jpe anii 1934—35 a Institutului, fiindcă aceste date nu e'au publicat din eroare, în Anuarul precedent. Victor Marian. 'Şef de lucrări. 1. Sur un appareil simple pour la mesure 'des points de Curie â basses temperatures (în colaborare cu R. Forrer, Slrasbourg). Journal Ле Physique, Serie VII, Tome V, Nr. 12. 3—4. Scrierile matematice ale lui Gheorghe Lazăr, Ga leta Matematică, Aprilie 1936 şi Maiu 1936. 5. Tabla Tibetului, .Gazeta Matematică, Iunie 1936. Teofil Vescan. jjreparatar 1. XJne formule de la refraction asironomique deduite de 3a forme parabolique du trajet lumineux. Bulletin Scientifi<que de TJScole Polytechnique de Timişoara. T. 6. Fasc. Vz 1935. 2. Teoria cinetică elementară a gazelor. Ştiinţă şi Pro gres. Tom. И. № . 6, INoembrie 1935. 3. Structura gândirii ştiinţifice. Societatea de Mâine. An. Х П Nrile 3 - 4 , 1935. 4. Elementele teoriei gazelor electronice. Ştiinţă şi Pro gres. Tom. Ш . № i l e 3—4, Iunie 1936. 5. Expuneri făcute la un Seminar de axiomatică a Secţiei Matematici asupra Teoriei ordonării şi a Axiomelor numerilor întregi. (Semestrul П. 1936). Teze de licenţă. ((susţinute în anii 1934—36). No. 33. (urmare) hnecs Martin: Inducţia -electromagne tică. 11. X I I 1934. No. 34. Bumbăcescu Sevastiţa: Efectul fotoelectric şi aplicaţiile lui. '24. V I . 1935. No. 35. Ilîescu Măria: Efectul Raman. 24. VI. 1935. No. 36. Oprişor Suzana: Emisiunea termionică. 24. VI. 1935. No. 37. Szabo M. Terezita: Metode de terminare a con stantelor radioactivităţii. 24. VI. 1935. 276. No. 3& Sasu S. Ana: Ibnixarea gazelor prin şocuri el'eoIronice în cadrul teoriei: clasice a lui Bohr. .28; VI. 1935. No. 39. Szăntâ Ârpâd:.Izotopii. 28. VI. 1935. No. 40. VesCan. Teofil: Dinamica vectorială şi relativi*tică a fluidelor perfecte. 23. IX. 1935. No. 41. Barabăs Bela: Efectul spinurilor nucleare în 'azul moleculelor diatomice.. 9. X..1935. No. 42. Rusa Victor: Transformatori şi modurile de cu-plaj în înaltă frecvenţă. 2. VI.1936. No. 43. Nyăguly Alexandru: Mediile elastice şi propagarea undelor elastice în aceste medii. 16. VL 1936. Conferinţa de fizică. Conferenţiar definitiv: G. Athanasiu^ a) A început o seric de măsuri asupra magnetismului păV mântesc în Ardeal. b) Publicaţii ştiinţifice:. 1. Transmutarea materiei, în Revista Fundaţiilor• Regate^ No. 5, 1936, pag. 342. 2. Radioactivitatea artificială, în Revista Ştiinţifică „V. Adumachi", No. 1,1936, pag.. 6. 3. Obuze cu gaze otrăvitoare în lupta dela Stănileşti ( 1 7 1 1 ) , Ibidem, pag. 29. 4. Energia şi materia,. Revistă Fundaţiilor Regale. 1936*. Щ Secţia ştiinţelor tiiimice. 1. Laboratorul cde M m i e generală.. Lucrări ştiinţifice: Sub presă corectate la Gazzetta cbimića italiana (Rorna)i 1. A. Ostrogovich şi V. Crasu. — Richerche sulle t r i a zine — Nota XXXIII. Sopra alcuni nuovi composta ottenuti dalia Diossitriazinil-formaldossima. 2. A. Ostrogovich şi I. Tanislau. — Richerche sulle y-triazine *— Nota XXXIV. Sulla Diossitriazinilrfenil-cetossima. e suoi sali. r 277 3. A. Oštrogovičh şi Т. Tariislau.— Richerche sulle y-triaađne — Nota XXXV. Trasposizione.Beckmanniana della Dios-sitriazinil-fenil-cetossima. Trimise de curând la Gazzetta chimica: 1. A. Ostrqgovich şi G. Qstrogovich. — Sul cuprbcianu;rato sodico. I I : Due forme diversamente colorate del comva reazione specifica per 4'acido cianurico. 2. G. Ostrogovich şi A. Ostrogovich. — Sul cupri-cianuarato sodico. I I : Due forme diversamente colorate del comrplesso anidro. 3. Laboratorul de chimie anorganică şi analitică. a) Lucrările originale publicate în Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj, în Zeitserift fur anorganische Chemie, în .Zeitschrift fur analitische Chemie şi în Zeitschrift fur physiJcaliscHe Chemie: 1. G. Spacu et V. Armeanu: Sur quelques nouvelles ammines de la scrie des sels noirs de Roussin. 2. P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung der Me-tavanadate mit SilbernitraL 3. G. Spacu und C. Drăgulescu: ttber die Quecksilbersulîfite des Ammoniums. Potentiometrische Untersuchungen. 4. G. Spacu et C. Macarovici: Sur Texistence des sulfosatticylates complexes. 5. P. Spacu: Die ptoentiometrische Bestimmung der Oxalate mit Silbernitrat. 6. G. Spacu und E. Popper: Hefraktometrische Untersu chungen wâsseriger LSsungen von Salzgemischen. (Das Sys tem BaCl +KCl). 7. G. Spacu et M. Уапсеа: Nouvelles contributions â Гёtude des chromioxâlâtes polynucleaires complexes (III-eme note). '! 8. P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung des Selenocyans neben den Halogeriide. 9. P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung der Oe.•Eosalze mit PerEocyanid. 2 278 10. G. Spacu und Pi. Voichescu:: Betrâge zum. Studiunx der Ammoniakate einfacher Salze. (Tensimetrische Untersuchungen). 1. Ammoniakate der. Kupfersalze. 11. G. Spacu und C. Drăgulescu:. tîher die Quecksilbjersulfite des Natriums und des Kaliums.. (Potentiometrische 1Љtersuchungen). I I Mitteilung.. 12. P . Spacu: Eine gravimetrische Methode tur die Bestimmung der Cerosalze.13. P. Spacu: Sur relectrotitrimetriet du molibdene avec nitrate d'argent.. 14. G. Spacu und PI Vaichescu:: Beitrâge zumi Studiumi der Ammoniakate einfacher. Salze. (Tensimetrische Unlersuchungen) 2. Ammoniakate der. Zinksalze. 15. G. Spacu et Ei Popper: Etude refracfomelrique sur ii- formation et l'existence du Tachydrite en solution aqueuse16. P. Spacu: Sur un complexe argento-mercurique. 17. P. Spacu: Sur quelques polymolybdătes complexes. 18. G. Spacu und Pi Voichescu: Beitrâge zum Studium der Ammoniakate einfacher Salze. 3.. Ammoniakate der Cadmiumsalze. 19. G. Spacu et С Macarovici: Sur une methode de dosage simultane du cobalt et du nickel'. 20. G. Spacu und'C. Macarovici: trber eine Yoiumetrische* Methode zur Bestimmung des Selenocyans. 2Î. P . Spacu: Methode electrometrique pour le dosage* des iodates par le ffiiosulfate. 22. G. Spacu e G. Macarovici:Sopra la reazione del rame con la Benzidina e sopra un nuovo metodo di dosament'o» di traoce di rame, descritta da A. Tettârrianzî.. Conferenţiară:: Raluaa Ripan Tilici.. In cursul anului şcolar. 1935—1936 am? publicat următoa rele lucrări originale, în revista străină:. „Zeitschrifft fur Analytische Chemie"":: 1. Eine gravimetrische. Schnellmethode zur Bestimung* von Selenaten. 2. Die Potentiometrische Bestimmung von Selenocyaniden neben Cyaniden:. 3. Eine neue Potentiometrische Methode f u r die: Bestinumung von Selenocyniden- 279 4. Eine neue Konduktometrische Methode fur die Bestimmung von Selenocyniden. Conferinţe: Gruparea Femeilor Române, Cluj. Justifica rea Feminismului. 3) Laboratorul de chimie organică. Publicaţiuni ştiinţifice. 1. I. Tănăsescu et E. Crăciunescu: Reactions photochimiques dans la serie des derives o. nitrobenzylideniques des acćtals (IX). o. Nitrobenzylidene-acetals des oses Bulletin Soc. Chim. de France. 2. 12. 1935. 2. /. Tănăsescu et E. Tănăsescu: Ctondensation de Го. nitrobenzaldehyde avec la m. nitroacetophenone. Comportement photochimiques des derivćs o. nitres obtenus. Bulletin Soc. Chim. de France. 15. 2. 1936. 3. I. Tănăsescu et E. Ramonţianu: Sur les acridones. ( V I I I ) N-oxo-acridine et N-oxo-C-oxy-acridine. Bulletin Soc. Chim. de France. 7. 4. 1936. 4. / Tănăsescu et M. Ionescu: Reactions photochimiques dans la serie des derives o. nitro-benzylidene-acetalas. ( X ) . Benzylidene-acetalas des oses et des osides. Bulletin Soc. Chim. de France. 2. 4. 1936. 5. /. Tănăsescu et E. Crăciunescu: Reactions photochi miques dan la serie des derives o. nitro-benzylidene-acetalas. ( X I ) . Benzylidene-acetalas des oses et des osides et leurs transformation en diasterćisomčres par insolation. Bulletin Soc. Chim. France. 2. 4. 1936. 6. /. Tănăsescu et Martha Suciu: Sur la condensation du nitro-2-chloro-5-benzaldehyde avec l'aniline. Bulletin Soc. Chem. de France. 16. 5. 1936. 7. /. Tănăsescu et A. Silberg: Sur les acridones. (X). p. Chlorophenylanthranile et cEloro-3-acridone. Bulletin Soc. Chim. de France. 15. IX. 1936. 8. /. Tănăsescu et E. Romanţianu: trber Acridin-N-axyd und Acridin-9-oxy-N-oxyd. (IX Mitteil. tiber Acridone). 17. VI. 1936. 9. /. Tănăsescu et M. Suciu: Sur la condensation des o. nitrobenzaldehydes avec l'aniline. ( I I I ) . Comportement photo- 280 chimique des anthraniles et triphenylmethanes obtenus. Bulletin Soc. Chim. de France. 20. IX 1936. 10. /. Tănăsescu et M. Macarovici: Sur les acridones. ( X I ) . Condensation du nitro-2-chloro-5-benzaldćhyde avec les chloro- et bromobenzene. Bulletin Soc. Chim. de France. 25. IX. 1936. 11. A Silberg: Sur la condensation des amino-formylderives aromatiques avec Facide pyruvique. Bulletin Soc. Chim. de France. 19. V. 1936. ! Publicaţiuni cu caracter didactic. I. Tănăsescu: Carte de chimie organică, cl. VI. Lucrări practice de chimie organică, (scris la maşină), pentru uzul studenţilor, partea I-a şi partea; Il-a. (calitativă şi cantitativă). Teze de licenţă lucrate în Laborator. Silvia Bucevschi: Hormonii sexuali feminini dn punct de vedere chimic. Teze de doctorat. In cursul acestui an, şi-a susţinut teza de doctorat Do mnişoara Elena Crăciunescu, având ca subiect: Reacţiuni fotochimice în seria o. nitrobenzilidenozelor şi ozidelor şi tran sformarea lor în diastereoizomeri sub acţiunea luminei. 4 ) Laboratorul de chimie fizieală. 1. Dan RădulesCu şi Oct. Jula: Beitrâge zur Bestimmung der Abstufung der Polarităt des Aminstickstffes in den Organischen Verbindungen. 2. Dan RădulesCu şi Oct. Jula: trber die Rolle der Polari tăt der N-Atome bei der Bildung der farbigen Polynitrocomlexe der Benzolreihe. 3. Dan Rădulescu şi Coriolan Drăgulescu: Eine Merkwurdîge allgemeine Beziehung zwischen den Frequenzen der Bandenspektren den aromtischen Kohlemvasserstoffe und deren Abkommligen. Physikalische Zeitschrifft 36,11 66—68. 4. Dan R~adulescu şi Coriolan Drăgulescu: Contributions â l'etablisement de la structure et des proprietees des resonnateurs d'ensembles. XV. Note. Contributions â la theorie de la fluorescence. Bul. de la Soc. de Chimie, XVII, 9—37. 281 5. Dan Rădulescu şi FI. Bărbulescu:.Une loi quantitative •de la frequence des maximas des bandes d'absorption des resonnateurs d'ensemble. 6. Dan Rădulescu: L'influence des substituants sur les bandes d'absorption. 7. Dan Rădulescu: La relation de frequence des bandes d'absorbtion â l'etat de vapeur. Benzoquinone. 8. Dan Rădulescu: Interpretation physique de la relation de frequence entre les bandes d'absorption et de luminis<;ence. 9. Dan Rădulescu şi V. Alexa: Contribution â l'etude des •nitro et poli-nitro derives colores du Benzene. 10. Dan Rădulescu şi Locotenent Popa: Le hidrogene du iioyau benzenique ionisable dans les polinitroderives benzeniques. 11. Dan Rădulescu şi Lt. Zamfirescu: Sur la vitesse de decomposition thermique de la chloropicrine. 12. Dan Rădulescu şi FI. Bărbulescu: Influence de la viscositee sur l'extinction des resonnateurs r'ensemble. 13. V. Alexa: Etude spectrale des polinenes cetoniques. Courbe d'extinction de la Dibenzalacetone et de ses d e r i v e s parasubstitues. 14. V. Alexa: Etude spectrale des polinene cetoniques. Co urbe d'extinction de la Benzalacetone et de ses derives parasubsitues. 15. V. Alexa: Etude spectrale des polienes cet6niq>ie. Courbe d'extinction de la Benzalacetophenone et de ses de rives parasubstitues. (13, 14, 15 sub tipar). 16. Dan Rădulescu şi Subl. Ţilenschi S.: Sur la validite de la formule de Mecklembourg. (Un nouvel point de vue sur la dynamique de l'adsorption). Teze de doctorat. 1. Subit. Popa: Electrometria grupei nitro. Săruri dela trinitrobenzen. 2. Lt. Novac L.: Prepararea acizilor trinitroisoftalic şi trinitromesic şi proprietăţile lor. 3. Lt. Cioară: Studiul spectral al substanţelor alchilice şi arilice cu gruparea NO. 282 4. Lt. Zamţirescu V.: Contribuţiuni la studiul descompunerei cloropicrinei. 5. Ţilenschi S. Sur une methode de haute precision pour la determination des tensions de vapeurs. 6. Lt. Petreanu: Condensarea trinitrobenzaldehidei cu amine arilice. 7. M. Alexa: Studiu spectral asupra benzenului substituit.. Alte publicaţii. Dan Rădulescu, Al. Borza şi M. Demetrescu: Lecţiuni de zoologie; Botanică pentru cl. I I ; Elemente de Fizică pentru: cl. III; Chimia pentru cl. IV; Botanică pentru cl. V; Elemente de Chimie Anorganică pentru cl. V; Zoologie pentru cl. V I * Anatomie pentru cl. VII; Lecţiuni de Biologie Generală pen tru cl. VIII. Toate la Editura Scrisul Românesc, Craiova. d) Secţia ştiinţelor naturale. 1. Institutul de speologie. Publicaţii. A ) Biospeologica. Revistă internaţională, sub direcţia, lui E. Racoviţă, în care se publică studiile definitive asupra materialului speologic, mai ales acel adunat la Institutul de Speologie. Tomurile I—V sunt apărute. Textul 'Tomului VI (fasci colele 51—57) este de mult tipărit dar lipsesc Tabla de Mate rii şi Indexele pe care nu le putem tipări căci ni s'au supri mat fondurile de laboratoare şi de publicaţii de către Gu vernul Iorga (1931), „reformă" menţinută de toate Guverne le următoare. Tomul VII este în curs de publicare cu fasci colele 58 până la 63 tipărite. B) Lucrările Institutului de Speologie. Acest periodic con ţine, împărţită pe volume, colecţia lucrărilor care nu figu rează în Revista „Biospeologica" şi care sunt publicate de 2833 către personalul Institutului, sau de către alţi cercetători, asu pra materialului procurat de către Institut. A apărut (în sfârşit!) Tomul V I I (XVI+332 р., 298 fig., 2 p.) care, din lipsă de fonduri, a aşteptat editarea trei ani de zile! C) Rezultatele ştiinţifice ale Misiunei în regiumea Fluviu lui Ото şi a Lacului Rudolph (Africa orientală). (Vezi rapor tul special în Anuarul 1933—34). A apărut: Mission'scientifique de VOmo, Tome I, Geolo-gie-Anthropologie, fascicule 1, public sous la direction de G. Arambourg, professeur â l'Institut naţional agronomique. (P. Lechevalier, Paris, 59 р., pl. I-VII, 1 carte. Păru sept. 1935). Acest fascicol conţine pe lângă itinerarul misiunei, o< schiţă geologică a regiunei situată la apusul lacului Rudolf şi un studiu petrografic a rocelor acestei regiuni. D) E. G. Racoviţă. A ţinut în Decembrie şi Ianuarie, la Sorbona din Paris, prelegeri de Biologie generală, ca învitat al Facultăţii de Ştiinţe şi totodată ca Profesor de schimb în misiune, cu subiectele următoare: La variaţion; accomodation, adaptation et seclusion; milieux externe, interne et artificiel; origines de variations; colonisation des places vides et preadaptation; origine des organes; heredite des effets des mutilations. A participat la şedinţele şi lucrările diverselor Societăţi de Istorie naturală, a prezidat Adunarea generală a Societăţii de Biogeografie şi a luat contact cu factorii ştiinţifici şi uni versitari conducători. E) Chappuis P. A. trber Hohlencopepoden. (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 321—334, 34 figs., Păru le 7 janvier 1936). Chappuis P. A. — Zur Systematik der Copepoda Harpacticoida. (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 348-353. Păru le 10 fevrier 1936). Chapuis P. A. — Subterrane Harpacticoiden aus Jugoslavien. (Bull. Soc. Sc. T. VIII, p. 386-398, 25 fig. Păru le 5 mai 1936). Chappuis P. A. — Harpacticiden der Expedition HandelMazetti nach Sud-China (1914—1918). (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 405—408, 5 fig. Păru le 12 mai 1936). F ) Codreanu R. — Neoplasie maligne dans l'hemocoele des EpHImeres sous l'action de Symblocladius rhltHrogenae, 1 '284 Chironomide ectoparasite. '(Comptes-Rendus Acad. Scieno, :Paris, t. 201, p. 102—104. Păru le 1 juillet 1935). 3. Institutul de zoologie şi anatomie comparată. Prof. L A. Scriban: 1. trber de Wandstruktur der vendralen Lakune bei Haementeria costată Fr. M. und das Ventralgefăss bei Haemopis sanguisuga L. Zool. Anz. Bd. 113, Heft 34, 1936. 2. Recherches sur la structure des cellules chloragogenes chez les Hirudinees. Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, 1936, cu 1 planşă. 3. Beobachtungen tiber die Morphologie des Verdauungsepitheles bei Protoclepsis tesselata O. F. M. Zool. Anz. 1936. 4. Conferinţă asupra celulelor cloragogene la Anelide, ţinută în ziua de 22 Martie 1936, înaintea Societăţii Naturaliştilor din Bucureşti. Crustalo Acrivo: t)ber die Neubildung von Kiemenlamellen bei Ganoiden und Teleostiern. Zool. Anz. Bd. 114, Heft 3/4, 1936. Eugen Epure: Sur un cas d'albinisme pârtiei chez Hiru•do medicinalis, L. Notationes biologicae. Voi. IV, 1. 1936. 3. Institutul de fiziologie generală. S'au continuat cercetările ştiinţifice, publicând în reviste de specialitate următoarele lucrări: 1. Grădinescu Ar. şi E. А. Рога: Influence du courant electrique conţinu sur la permeabilite branchiale chez quelgues poissons d'eau douce. Bull. Soc. Chim. biol., voi. 17, p. 1054, 1935. Bull. Soc. Sc. Cluj, voi. 8, p. 257, 1935. 2. Grădinescu Ar.: Profesorul Nicolae Pende. Rev. „Endocrinol. Gynecol. şi Obstetr. Nr. 3, p. 195, 1936. 3. Grădinescu Ar., S. Secăreanu şi N. Şanta: Asupra pre parării unui extract cortico-suprarenal. Rev. Endocrinol. Gynecol. şi Obstetr. Nr. 4, 1936. 4. Grădinescu Ar. şi N. Şanta: "Acţiunea extractului cor tico-suprarenal asupra animalelor decapsulate. 285. Rev. Endocrinol. GynecoL şi Obstetr. Nr. 5, 1936. 5. Рога A. E.: Influence du passage du courant conţinu,, dans le milieu exterieur, sur la composition du sang chez Scyllium canicula, la region branchiale etant au voisinage de. la cathode. C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 411, 1936. 6. Рога A. E.: Sur Ies modifications du milieu interieur de Scyllium canicula soumis au courant fcontinu, quand la region branchiale se trouve к la proximite de l'anode. C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 503, 1936. 7. Por a A. E.: Sur Ies modifications que produit le cou rant electrique conţinu dans le milieu interieur du Scyllium, canicula mâle, oriente dans la direction de passage du courat, pendant des temps variables. C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 507, 1936. 8. Рога A. E.: Sur Ies changements du milieu interieur du, Scyllium canicula mâle, place contre la direction du passage,. dans le milieu exterieur, d'un courant electrique conţinu, pen dant des temps differents. , C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 660, 1936. 9. Рога A. E.: De l'influence de l'oxygenation du milieuexterieur sur la composition du sang chez Scyllium. canicula» 1С. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 194, 1936. 10. Рога A. E.: Quelques donnees analytiques sur la com position chimique et physico-chimique du sang de quelquesInvertebres et Vertebres marins. C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 291, 1936. 11. Рога A. E.: Sur Ies differences chimiques et physicochimiques du sang, suivant le sexe chez Labrus bergylla. C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 102, 1936. 12. Рога A. E.: Differences minerales dans la composi tion du sang suivant le sexe chez Cyprinus carpio. C. R. Soc. Biol. voi. 119, p. 373, 1935; 13. Рога A. E.: Sur Ies differences chimiques et physicochimiques du sang des deux sexes des Selaciens. C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 105, 1936. 14. Рога A. E.: Sur Ies differences chimiques et physico^ chimiques du sang des deux sexes de quelques invertebresmarins. Bull. Inst. Oceanogr. Monaco. Nr. 689, 1936.. ::286 15. Рога А. Е.: Differ.en.ces chimiques et phisico-chimiques du sang suivant le sexe. Ann. de Physiol. voL 12, p. 205, 1936. 16. Para A. E.: Influence des fortes oxygenations du mi lieu exterieur sur la composition du sang de Scyllium ca nicula. 17. Рога A. £.: Un nouvel appareil pour la contention et la saignee de nombreux Teleosteens marins et d'eau douce. Bull. Inst. Oceanorg. Monaco. Nr. 699, 1936. 18. Рога A. Mediul intern şi maturitatea genitală la Gyprinus carpio. Rev. Endocrinol Gynecol. şi Obstetric. Nr. 4, 1936. 19. Рога A. E. et A. Drilhon: Regulatîon minerale du miIlieu interieur ćhez les poissons stenohalins. Ann.,de Physiol. voi. 12, p. 139, 1936. Teze de licenţă*). 1. Mitaćhi Lucia: Teranogeneza. 2. Grădinescu Valeria: Bioelectrogeneza. 3. Bărbulescu Emilia: Somnul natural şi provocat. 4. .Negruţiu Cornelia: Limfa şi aparatul limfatic. 5. Roşu Emil: Hematopoieza şi organele hematopoietice. 6. Bugariu Hortensia: Anatomia şi histofiziologia simţu lui olfactiv. 7. Bodrogi Ioan: Aosorbţrunea prin intestin, tegument şi branchii. 8. Csallner Kurt:.Despre anestezie şi narcoză. împreună cu Profesorii DrL Cristea Grigoriu, Ioan Minea, D. Mičhail, etc, s'a fondat Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, care ţine şedinţe lunare în cari se fac comunicări de lucrări originale şi editează revista: „En docrinologie, Ginecologie, Obstetrică", la care colaborează diferite personalităţi ştiinţifice dm ţară şi străinătate. Revista are aspectul şi nivelul revistelor ştiinţifice internaţionale de specialitate. La această revistă an colaborat până acum următoarele personalităţi ştiinţifice din străinătate: O. Frankl (Viena), B. Aschner (Viena), N. Pende (Roma), L. Antognetti (Roma), Silvio de Candia'(Roma), C.Faelli (Roma), M. Reiss (Praga). *) Lucrate în Inst. de Fiziologie Generală şi inventariate în Bi blioteca Institutului. 287 4- Institutul de botanică generală. 1. Grinţescu. şi Şt. Peterfi: Sur l'influence du manganese « t du zinc sur le developpement de Microthamnion Kutzingianum. Comunicare făcută la Congresul naţional de Chi mie, ţinut la Constanţa în Iunie 1936. Dl. J. Mihăilescu, şef de lucrări, a urmărit problemele de fotosinteză, folosind materialul şi camera ce Dl. Prof. Al. Borza, 'Directorul Grădinii Botanice a Universităţii, a bine voit a-i pune la dispoziţie. Dl. Şt. Peterfi, asistent, a terminat partea experimentală a unei lucrări având ca subiect: Fiziologia algei Microtham nion Kutzingianum. Teze de licenţă: Forţele care concură la ascensiunea se vei brute în plante, de către Virgil Giurcă. 5 Institutul dc botanică sistematică. M u z e u şi grădina botanică. Prof. Al. Borza: a) Conferinţe: 1. Basarabia Noastră (Ateneul Român, Bu cureşti). 2. Câmpia Ardealului (Astra cu Ext. Univ., Oradea şi Cluj). 3. Ştiinţele Naturale în Şcoala Primară (Cerc. înv. Cluj). 4. Pregătirea şi recrutarea învăţătorilor (Cerc. de Stu dii, Cluj). 5. Credinţa şi ştiinţa (AGBU, Oradea). b) Comunicări: 1. Flora Romaniae Exs. Cent. XII—XIV. 2. Iva xanthiifolia, o nouă plantă adventivă a României. 3. Contribuţiuni la Flora Basarabiei. (Toate trei la Cercul Bot. al Soc. de Şt. din Cluj). c) Publicaţii: 1. Noua generaţie de profesori de ştiinţe naturale. (Şcoala Secundară, t. I, Nr. 1, p. 6—7). 2. Dare de seamă despre activitatea Muzeului botanic şi я Grădinii botanice dela Universitatea din Cluj în anii 1927— 1934. (BGMBC, t. XV, Арр. I, p. 1-64., 13 fig., 3 pl.). 288 3. Schedae ad „Floram Romaniae exsiccatam" a Musea bot. Univ. Clusiensk editam. Directore Al. Borza. Cent. X I I — XIV. (B. G. M. В. C , t. XV, p. 1-64). 4. Grădinari, uniţi-vă! (Grădina mea, а. I, Nr. 5—6. (Re produsă şi în „Universul" dela 26 Dec. 1935, în „Revista Hor ticolă" din Bucureşti şi în traducere germană şi maghiară în „Bursa Horticolă" din Timişoara). 5. Al. Borza şi A. Arvat: Iva xanthiifolia Nutt., o nouă plantă adventivă a României. I. x., eine neue Adventivpflanze Rumâniens. (B. G. M. В. C, t. XV, p. 186—187): 6. Die pflanzengeographischen Aufgaben der Naturschutzbewegung in Rumânien. (Berichte der Schweizerischen Botanischen Gesellschaft, t. 46, 1936; sep. 4 р.). 7. Câmpia Ardealului. Schiţă geobotanică (Anuarul Ate neului Român pe 1935, p. 47—77). 8. Basarabia noastră. Conferinţă ţinută la Ateneul Ro mân în ziua de 9 Febr. 1936. (Societatea de mâine, voi. XIII (1936) Nr. 2, p. 27-28 şi Nr. 3, p. 57—61) şi „Our Basarabia" (Summary) 1 pag. 9. „Grădinile şcolare" (Grădina mea, а. II., Nr. 2—3, p. 6 - 7 ) . > 10. Contribuţiuni la Flora Basarabiei. I. Zur Flora von Bessarabien (Resume). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muz bot. dela Univ. din Cluj, t. XV, Nr. 1—4, p. 233-236). 11. Legăturile noastre botanice cu Orientul. (Societatea de mâine, voi. XIII (1936) Nr. 4, p. 77—78). 12. Doctrina evoluţiunii şi credinţa. (Cultura Creştină, voi. XVI. 1936, Nr. 3 şi 4). Extr. 18 p. Blaj, 1936. 13. Rolul cultural al Bisericii în Evul mediu. I. înfiinţa rea Universităţilor. II. Botanica medievală. Bibi. AGRU p. intelectuali, Nr. 1, p. 16. 14. Două plante importante din Bihor. (Anuarul Ateneului Român pe 1935, p. 256—257). 15. Liliacul românesc. (Grădina mea, an. I I (1936) Nr. 5—6 şi extr. „Notiţe dela Grăd. bot. (Cluj, Nr. 1, 3 р., 2 fig.). 16. Al. Borza, C. Gurtler, A. Trif: Catalogul de seminţe oferit pentru schimb de Grădina Botanică a Universităţii din Cluj. Catalogue des graines offertes en echange par le Jardin Botanique de l'Universite de Cluj, Roumanie (Buletinul 289 Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XV, Appendix II., p.t |1—301). 17. Al. et E. Pop. Bibliographia botanica Romaniae. XX. (Totacolo t. XV, p. 236—248). d) Redactează „Buletinul Grăd. bot. ş i al Muz. bot. Univ. Cluj", „Buletinul Comisiunii Monumentelor Naturii". Prezi dează comitetul de redacţia al revistelor „Grădina mea" ş i „Kertgazdasâg". Docent: Dr. Emil Pop, a) Conferinţe: Bătrâneţea şi moartea plantelor (Astra, Alba Iulia). b) Comunicări: 1. Jâvorka A.: Iconographia Florae Himgaricae. 2. Talofite fosile dela Borsec. 3. Pinus silvestris în Surduc şi pe Bucegi. 4. Analize de polen terţiar (toate la Cer cul Botanic Cluj). c) Publicaţii: 1. Observaţii şi date floristice I. Floristische Bemerkungen I. Betula pubescens Ehrh. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, voi. XV, Nr. 1—4, p. 228—233). 2. Societăţi Ştiinţifice. Societes scientifiques. (Tot acolo, p. 248—249). 3. Flora pliocenică dela Borsec. Die pliozâne Flora von Borsec (Auszug). 189 p. 3 fig. 22 tab. (Uni versitatea Regele Ferdinand I. Cluj, Facultatea de Ştiinţe, Nr. 1, 1936). 4. Bibliographia botanica Romaniae (v. Borza). Conservator: E. I. Nyarady. a) Comunicări: 1. O nouă Euphorbiacee din Basarabia. 2. Statistica Florei din Cheia Turzii. 3. Diferenţierea vegeta ţiei din Cheia Turzii. 4. Cele 3 speci de Taraxacum din Cheia Turzii. (Toate la Cercul Botanic Cluj). b) Publicaţii. Adnotaţiuni la Flora României. XI. Glossen zur Flora Rumăniens. XI. (Buletinul Grădinii bot. ş i al Mu zeului bot. dela Univ. din Cluj, voi. XV, 1935. Nr. 1—4, p. 187—191). Dr. G. Bujorean, asistent. a) Comunicări: 1. Natursondul. 2. Drosometru automat. (La Cercul botanic Cluj). b) Publicaţii: 1. „Natursond" un nou aparat pentru scoa terea probelor de pământ în structura lor naturală. „Natur sond", a new soil core sampler for taking undisturbed soil cores (Summary). 8 fig. (Buletinul Grădinii botanice şi al ANUARUL 1935/36 19 290 Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XV, 1935, p. 181—185). 2. Drosometrul automat, un nou aparat pentru măsurarea cantitativă a rouăi. „The automatic Drosometer" a new in strument of the dew (Summary). 1 fig. (Tot acolo, p. 176— 181). 3. Boli, leacuri şi plante de leac, cunoscute de ţărăni mea română. Biblioteca poporală a Asociaţiunii „Astra" Nr. 229—233, 402 pag. Sibiu 1936. 4. O noutate printre fructele exotice ale Clujului: Grape fruit. „Grădina mea", 2. (1): 13. 1936. Cluj. 5. Revenirea frumoasei Poinsettia printre florile noastre. „Grădina mea", 2—3. 15, 1936. Cluj. Şef de culturi: C. Gurtler. Comunicări: 1. Gacteele. 2. Cyclamen persicum. 3. Rugi na trandafirilor. 4. Forţarea castraveţilor în sere. 5. înmulţi rea Coniferelor pe cale vegetativă. (La Societatea de Horti cultura, Filiala Cluj). Câteva articole de interes horticol în revista „Grădina mea". Şef grădinar: A. Trifu. Comunicări: 1. Flora şi fauna internă a pământului. 2. Mana cartofilor. 3. Microorganismele cari influenţează azotul din pământ. Articolaşe horticole în „Grădina mea" 6. Institutul de geologie şi paleontologie. 1. Lucrări ştiinţifice şi pe teren. Prof. Ioan P. Voiteşti a lucrat pe teren în regiunea masivelor de sare de la Şugatag, în Aprilie; dela Dej şi Ocna Mureşului (Uioara) în Maiu; aducând noui preciziuni cu pri vire la forma, întinderea şi poziţia stratigrafică a acestor masive. A făcut un studiu asupra regimului apelor subterane din regiunea Municipiului Oradea în Iunie 1936. Ca membru fon dator al „Academiei de Ştiinţe din România" a participat la toate şedinţele şi actele de fondare ale acestei Instituţiuni, iar ca Preşedinte al Secţiunii de Geologie-Paleontologie, Mine ralogie, Petrografie şi Geografie, a organizat această secţiune, propunând lista membrilor de onoare, activi şi corespon denţi, aprobată în Adunarea Generală din Decembrie 1935, participând cu comunicări ştiinţifice la şedinţele din 1936. 2УИ. A. ЏпА » ccederinţă ştiinţifică in cadrele Extensiunii Uni versitare, la Cluj. 2. Publicaţiuni. a ) JProf. Ioan Popescu-Voiteşti: — Sur la position stratigraphigue du massif de sel de Dej (în colaborare cu Dl Dr. Ionescu-Balea). C. R. Acad. de Ştiinţe din România, 1936. — .Sur la jpresence des restes fossiles mediterraneens dans la breche lectonique du massif de sel de Ocna Mureşu lui (Uioara) în colaborare cu Dl Dr. Ionescu-Balea. Ibidem. — Ce se poate ceti pe harta fundului M. Negre. Revista „Amicul Tinerimii", Tg. Jiului 1936. — Situaţia geologică, originea, aparaţia şi evoluţia iz voarelor „Hebe" de la {Sângeorz-Băi. Revista Muzeului de Geologie, Mineralogie, al Univ. Cluj, voi. V I , Nr. 1, Cluj 1936. — Amintiri din viaţa de profesor secundar la Tg. Jiu, Revista „Amicul Tinerimii", Tg. Jiu 1936, şi Gazeta „Tinere tul Invăţătoresc", Lipova Banat, 1936. b) Şeţ de lucrări, Ion Maxim a studiat regiunea comunei Călăţeni jud. Mureş unde a efectuat săpături pentru mami fere fosile. A ţinut studenţilor m Paleontologie 5 conferinţe a câte 2 ore, despre Mamifere. c) Asistent Octavian Niţulescu a continuat studiul re giunii Petrid, Buru, Turda şi a formelor fosile din Coasta •cea Mare şi valea Pleşca (Cluj,). A ţinut studeriţilor de la Paleontologie 4 conferinţe de câte 2 ore în care a tratat despre Peşti, Amfibieni, Reptile şi Păsări. „Radiolaritele de la Turda" sub tipar în Bul. Soc. Rom. de Geologie "voi. Ш . Bucureşti. Harta 1:75.IXX) Huedin-Turda complectată cu cercetările cele mai noui cât şi personale (manuscris). d) Preparator Iustin Gherman a continuat studiul M-ţilor Apuseni în Jud. Alba. Dl preparator Iustin Gherman, începând cu luna Maiu 1936, fiind trimis, pentru specializarea în Geologia petrolului, ca practicant la Soc. Astra Română", Câmpina; şi-a luat con cediu fiind suplinit pe timpul concediului de Dl absolvent Stoica Coriolan. 292! 3. Colecţiuni. ştiinţifice:. Colecţiunile Institutului, sau îmbogăţit, cu materialul! adus de: Dl Prof. L P. Voiteşti din regiunile: Vatra Dornei-Pojorâta; Dej, Ocna Mureşului şi Oradea Mare. Dl Ioan Maxim а colectat material, fosil din regiunea Gălăţeni Jud.. Mureş. Dl Oct. Niţulescu a îmbogăţit colecţiunea cu material din regiunile: Turda-Petrid-Buru, din care s'au făcut şi 150 de secţiuni subţiri pentru microscop. Fosile găsite pentru prima dată în Calcarul dela Sănduleşti (Turda) după care s'au fă cut mulaje în gips, apoi, forme fosile şi material petrografic din regiunea Mera-Coruş; Bicaz şi Piatra Craiului. Dl Iustin Gherman a colectat material din M-ţii Apusenidin Jud. Alba. 4. Biblioteca. Biblioteca Institutului de Geologie-Paleontologie s'a mă rit până la sfârşitul lunei Iunie 1936 cu 66 de volume cumpă rate şi primite ca donaţiune sau în. schimb. 7: Institutul de mineralogie. a) Prof: Victor Stanciu.. Lucrări apărute: 1. Bogăţiile miniere ale Munţilor Apu seni, Bibi. „Astra", Nr. 20, Sibiu 1935. 2. Cetatea Roşiei, în revista „Carpaţi",, Ian. 1936. Studii pe teren în Munţii Făgăraşului asupra cristalinului. dintre Valea Lisei-Sâmbetii până la Tărâţa.. Conferinţe: 1. La Deva:. Cum. s'au format MunţiL Apuseni şi bogăţiile lor. 2. La Făgăraş: Probleme de miner al ogeneză. Excursiuni cu studenţii; urmând itinerarul: Câmpia A r dealului, Valea superioară a Mureşului, Ditrău, Cheile Bicazului, M-ţii Gurghiului peste Rotunda, Corund, Sovata. Ex cursia s'a făcut impreună cu Dl Prof. Dr. I. P. Voiteşti, cu personalul ştiinţific al Institutelor de Geologie, Mineralogie şi cu 25 de studenţi şi studente.. 1 b) Şef de lucrări Eugen Stoicovici, a publicat: 1. Contribuţiuni la cunoaşterea nisipurilor aluvionare din M-ţii Apu seni, Rev. Muz. Geol.-Miner.. al Univ. Cluţ; voi. VI, Nr. 1—2 ет 293 р. 1—12, 1936. 2. Coritribuţiurii "la perfecţionarea cracării, .Moniteur du pćtrole roumain, Nr. .8, 15 Aprilie, 1936. c) Asistent Sever Anton a continuat studiul pe teren .în regiunea JBihariei. d) Preparator Lucian Stoieovici a publicat: Contribuiţiuni la cunoaşterea metamorfismului de contact, Rev. Muz. <Geol.-Miner. al Univ. Cluj, voi. VI, .Nr. 1-^2, p. 13-^21, 1936. ©) Secţia đe geografie. Institutul de geografie. -Prof. V. Meruţiu: a început tipărirea voi. V I din „Luefăirile Institutului de Geografie'.'. Şef de mcrări T.Morariu, а continuat cu studiul Munţilor JRodnei, Valea Someşului şi Aurăritul din Munţii Apuseni. Şef de lucrări L. Someşan, a publicat: Viaţa umană în Munţii Călimani; Graniţa de Vest. Asistent JR. Meruţiu, а publicat: Regiunea Minieră BaiaJVIare—Baia Sprie; Regiunea Baia-Mare—Baia Sprie, Satele şi gospodăria lor. (Comunicări preliminare). Teze de licenţă în Geografie (în ordinea prezentării). 1. Târziu Ana: Plasa Sân-Nicolaul Mare. 2. Reichert Ludovic: Plasa Bârgăului. 3. Matis Edith: Plasa Chiochiş. 4. Herbst Constantin: Regiunea dintre Trotuş-MilcovDe aluri şi Şiret. 5. Suciu Romul: Plasa Rupea, jud. Târnava Mare. 6. Feier Zoe: Regiunea auriferă a Abrudului. 7. Hetco Irina: Stâna de vale. 8. Bică Florica: Basinul Cungrei Mari. 9. Drăgulescu Livia: Plasa Ilia, 10. Tănase Viorica: Plasa Vinţul de jos, jud. Alba. 11. Forro Ecaterina: Valea Lutului. 12. Dinu Margareta: Plasa Jiu, jud. Gorj. 13. Pălăgeşiu Măria: Bazinul Someşului Mare dela izvor până la Sângeorz. 14. Veza Samson: Valea Târnavei Mari-regîunea MediaşBlaj. 15. Pop G. Măria:. Bazinul Someşului mare dela Beclean la Dej. 16. Magyar Elisabeta- Plasa Gherla... 17. Mathias Francisc: Plasa Giulvăz jud. Timiş-Toronlal.. 18. Lula Olivia: Plasa Hunedoara. 19. Smădescu Adalgiza: Plasa Caransebeş: jud.. Severin.. 20. Păunescu 1. Ioan:. Plasa Călugăreni (jud. Vlaşea. 21. Ţegean Măria: Vegetaţia din Nordul. Câmpiei Ardelene. 22. Sumi AdalberL- Valea NadeşuluL 23. Cioacă Ioan: Plasa Bechet jud. Dolj. 24. Dumitrescu R. Athena: Valea Olteţului.. 25. Kovăcs Amalia: Plasa Mocim. 26. Komlosi Andrei: Valea Pogânişului.. 27. Szătai Elisabetar Plasa Săcueni.. 28. MoTnar Ştefan.- O secţiune prim regiunea alunecărilor de teren Га N. V. de Gristurî. 29. Cotoi V. Măria: Plasa Câmpia-. 30. Rohrer Carol: Judeţul Timiş Tbrontal, Plasa Centrală. 31. Trenca Minerva: Monografia* plasei Jibău. 32. Weber Fr. Ioan: Valea superioară a Hartibaciului. 33. Panaitescn Elena: Valea Sîret'uluir Dela confluenţa: cu Buz. până Га vărsare. 34. Boldor Iulian: Şesul Aradului. 35.. Ciucă. Valeria: Valea Mureşului dela. Ocna Mureşului; la. Teiuş. 36. Ionescu V. Vasile: Monografia comunei Monteoru judi Buzău. 37. S. Para Vilma Fidelis: Regiunea oraşului Irrsbruek. 38. Neculoiu Ioan: Monografia comunei Poiana Mărului, 39. Gergely Ghizela: Plasa Şomcuta-Mare. 40. Elek Emeric: Bazinul superior al Lăpuşului. 41. Pap Samuil: Roşia montană şi împrejurimile. 42. Gnădig Andrei: Factorii cari au determinat des volt. econom., cult. şi etnică a oraşului Tg. Mureş; 43'. Staicu Nicolae: Podgoria judeţului Pufna. 44. Economu Raina: Coasta Mării Negre dela braţul Slt. Gheorghe până la Constanţa.. BIBLIOTECA UNIVERSITARA 1. Comisiunea bibliotecii. Preşedinte: Membri: Secretar: FI. Ştefănescu-Goangă, rector. Prof. Titu Vasiliu, deleg. Fac. de Medicină. „ Camil Negrea, deleg. Fac. de Drept. „ Const. Marinescu, del. F. de Fii. şi Lit. „ Gheorghe Spacu, del. Fac. de Ştiinţe. Ion Muşlea, directorul Bibliotecii. Olimpiu Boitoş, bibliotecar. *. Personalul bibliotecii. a) Personalul ştiinţific.- Director: Primbibliotecari: . Bibliotecari: Ion Muşlea, doctor în litere. Anton Valentiny, profesor secundar. Un post vacant. Gheorghe Ioanovici, doctor în drept. Sabin Mureşan, prof. sec, doctor în drept. Ştefan Monoki, profesor secundar. Virgil Vătăşianu, doctor în filozofie. Tulia Găvruş, profesoară secundară. Olimpiu Boitoş, doctor în litere. Traian Mitrofanovici, doctor în drept. Arhivar: Ludovic Kelemen, profesor secundar. Sub-bibliotecari Ignaţie Balogh, abs. al Fac. de Ştiinţe. Teodor Mihăilescu, licenţiat în litere. Un post vacant. 297 b) Personalul administrativ şi tehnic: •Secretar: Dumitru Petruţiu, licenţiat în litere. •Cartotecari: Bela Karl, absolvent al Fac. de Litere. Ioan Andrasofszky, abs. al Fac. de Drept. Iolanta Fodor, înv. (până la 15; ÎH. 1936), Aurelia Botez, lic. litere (dela 1. VI. 1936). Olga Csermâk, înv. pt. grad. de copii mici. Aurel David, licenţiat în drept. Trâian Jianu, lic. litere (dela 1. IV. 1936). Livia Crăciun, licenţiată a Fac. Ştiinţe. Dactilografe: Ghizela Meder. Margareta Orban. Legător-şef: Anton Rohonyi, (până la 30. IX. 1935), Ilie Ferdinand, (dela 1. XII. 1935). Mecanic: Vilhelm Anlauf. Mecanic-fotograf: Ştefan Balâzs. Tâmplar: Dumitru Russe. Intendent: Augustin Todor. c) Personalul de serviciu: Primlaboranţi: Gheorghe Kovâcs Farcaş Erdei. -Laboranţi: Ioan Bindea, Alexandru Ilea, (până la 31. V. 1936), Simion Sărmăşan, (până la 31. I. 1936), Nicolae Todor, Martin Mate, Vasile Săcară, Gheorghe Miklosi, Iosif Florian, Gheorghe Murăşan, Ioan Mihalache, Olim piu Albon, (până la 30. IV. 1936), Vasile Munte, (dela 1. II. 1936), Nicolae Rotar, Simion Sasu, (dela 1. V. 1936), Gavrilă Moldovan, (dela 1. VI. 1936). Servitori: Vasile Munte, (până la 31. I. 1936), Simion Sasu, (până la 30. IV. 1936), Ilie Chira, Gavril Moldovan, (până la 31. V. 1936), 298 Vasile Mureşan, (dela 1. II. 1936), Gheorghe Pop, (dela 1. V. 1936), Vasile Michăşan» (dela 1. VI. 1936). 3. Mişcarea personalului. Dl Eugen Barbul, director general, fiind pus în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, pe ziua de 1 Sept. 1935 (de cizia Min. Instr. Publ. Nr. 24998—1935), conducerea Biblio tecii a rămas, în mod provizoriu, dlui prim-bibliotecar Anton Valentiny (Rectorat Nr. 2700—1935). Dela 23 Oct. 1935 dl prim-bibliotecar Ion Muşlea a fost încredinţat cu conducerea Bibliotecii subt formă de girare (decizia Senatului Universitar din 23 Oct. 1935, Rectorat Nr.. 3099—1935). Cu data de 1 Aprilie 1936, dl Ion Muşlea a fost numit prin înaltul Decret Regal Nr. 839—1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 157 din Э Iulie 1936 director general al Bibliotecii. Dlui Virgil Vătăşianu, bibliotecar, i s'a prelungit detaşa rea ca secretar al Şcoalei Române din Roma, până la 1 Sept. 1936. (Minist. Instr. Publ. Nr. 148784—1935). Dşoara Iolanta Fodor, cartotecară, a fost pusă în retra gere din oficiu, pentru cauză de boală, pe ziua de 15 Martie 1936 (decizia Minist. Instr. Publ. Nr. 5970—1936). In locul devenit vacant a fost numită cu data de 1 Iunie 1936 dşoara Aurelia Botez, licenţiată în litere (Minist. Instr. Publ. Nr. 92533—1936). In locul cartotecarului Ilariu Albu, demisionat, a fost nu mit dl Traian Jianu, licenţiat în litere, cu data de 1 Febr. 1936 (Ministr. Instr. Publ. Nr. 191744-1935 din 12 Martie 1936). Dl Anton Rohonyi, şef legător, a fost îndepărtat din ser viciu pe ziua de 1 Oct. 1935, pentru necunoaşterea limbei sta tului (Minist. Instr. Publ. No. 152197—1935). In locul devenit vacant a fost numit cu începere dela 1. Dec. 1935, dl Ilie Ferdinand (Rectorat Nr. 3824—1935). La 28 Ian. 1936 a încetat din vieaţă laborantul Simion Sărmăşan. In locul lui a fost avansat cu data de 1 Febr. 1936, omul de serviciu Vasile Munte, iar în postul de servitor devenit 299 vacant a fost numit provizoriu, cu aceeaşi dată, Vasile Mureşan (Rectorat Nr. 352—1936). La 10 Aprilie 1936 a încetat din vieaţă laborantul Olim piu Albon, în locul lui, cu data de 1 Mai 1936 a fost avansat în postul de laborant Simion Sasu, iar în postul de servitor devenit vacant a fost numit provizoriu, cu aceeaşi dată, Ghe orghe Pop (Rectorat Nr. 1095—1936). iCu data de 1 Iunie 1936 a fost pus în retragere pentru împlinirea limitei de vârstă, laborantul Alexandru Ilea. Cu aceeaşi dată a fost avansat ca laborant omul de serviciu Ga vrilă Moldovan, iar în locul de servitor devenit vacant a fost numit provizoriu Vasile Micheşan (Rectorat Nr. 1594—1936). Călătorii de studii; conferinţe de specialitate. In Decemvrie 1935 Comisiunea Bibliotecii a aprobat ca directorul-delegat Ion Muşlea şi bibliotecarul Ştefan Monoki să facă o călătorie de studii la Bucureşti, Iaşi şi Cernăuţi, pentru a cerceta bibliotecile din aceste centre şi a lua con tact cu conducerea lor. Această călătorie s'a dovedit foarte bogată în rezultate practice. Cele văzute au fost comunicate colegilor în întrunirile personalului ştiinţific (la care a luat parte şi personalul administrativ). S'au ţinut 12 astfel de con ferinţe, în care s'au discutat numeroase probleme de orga nizare ale instituţiei. 4. Lucrările personalului ştiinţific al bibliotecii Ion Muşlea, director: 1. (Contribuţiuni la cunoaşterea bibliotecilor româneşti ale oraşelor din Transilvania (până la Unire) Cluj, 1935. Cartea Românească, în 8°, 38 p. 2. Ion Bianu şi folklorul nostru, în „Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Române" III. (1935), pp. 1—8. 3. Alte variante româneşti ale snoavei despre femeia ne credincioasă, în acelaşi „Anuar", pp. 169—176. 4. O rumunskom knizevnom folkloru, în „Knjiga o Balkanu". Beograd 1936, pp. 287—292. 800 5. A publicat „Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Române" III, Bucureşti 1935, Cart. Rom., în 8°, 215 p. Anton Valentiny, prim-bibliotecar: 1. Az erdelyi magyar irodalom bibliografiâj a 1934. (Bi bliografia literaturii maghiare din Ardeal) pe anul 1934. Cluj, 1935. Minerva, în 8°, 20 p. (Erdelyi Tudomânyos Fuzetek. 1935. 79 sz). 2. România magyar irodalmânak, bibliograf iâj a 1935 ev. (Bibliografia literaturii maghiare din România pe anul 1935). Cluj, 1936. Minerva, în 8°, 18 p. (Tud. Fuzetek 1936. 69 sz.). Ştefan Monoki, bibliotecar: 1. România az 1935. evben megjelent român-magyar es magyar idoszaki sajtotermekek cimjegyzeke. (Lista titlurilor periodicelor româno-maghiare şi maghiare apărute în Ro mânia în anul 1935). Cluj 1936. Minerva, în 8°, 33 p. Virgil Vătăşianu, bibliotecar: 1. Dormitio Virginis, indagini iconografiche. (Extras din Ephemeris Dacoromâna). Bucureşti 1935. Cultura Naţională, în 4°, 50 p. 2. Pictorul Octavian Smighelschi. Sibiu 1936. Editura Krafft şi Drotleff, în 8°, 86 p. Ol. Boitoş, bibliotecar: 1. Contribuţii la istoria misiunii lui A. Panu în Apus (1864). Extras din Anuarul Institutului de Istorie Naţională VI. Cluj 1935. Cartea Românească, în 8°, 52 p. 5. Localul; inovaţiuni şl îmbunătăţiri. Biblioteca noastră a avut norocul să moştenească dela vechiul regim o clădire care în multe privinţe se mai poate numi şi astăzi modernă, cu toate că datează de aproape 30 de ani. In cursul ultimilor trei ani s'au ridicat şi mobilat trei săli nouă de lectură şi două săli de depozit (acestea însă făra rafturi). Asigurată din punct de vedere al sălilor, atenţia con- 301 ducerii institutului s'a îndreptat mai ales asupra unor lucrări. de modernizare a utilajului tehnic, având de scop o mai bună servire a publicului cititor şi o simplificare a serviciilor. Comisiunea Bibliotecii, sesizându-se de un raport al Di recţiunii prezentat în şedinţa dela 20 Ianuarie 1936, a hotărît. să realizeze următoarele lucrări: a ) Repararea şi punerea în funcţiune a ascensorului pen tru cărţi. Datorită acestuia s'a putut face o împărţire a labo ranţilor după etajele depozitului, fiecare fiind făcut răspun zător de o parte a lui; în felul acesta s'a pus capăt situaţiei dăunătoare de totală lipsă de control a circulaţiei cărţilor. b ) Instalarea în depozitele de cărţi a luminii electrice.. Timp de aproape şapte luni pe an (Octomvrie—Aprilie) în Biblioteca noastră nu se putea servi cititorilor cărţi după orele 17-—18, din cauza întunerecului din depozite. De aseme nea nu se puteau aşeza la loc cărţile restituite din sălile de lectură în cursul după amiezii. Cu toate că instalarea luminii electrice nu s'a putut face — din motive materiale — cu ra mificaţii prea multe, s'au putut înlătura, pentru viitor, toate gravele neajunsuri semnalate mai sus. (Instalaţia a fost pusă în funcţiune la data de 18 Sept. 1936). c ) Instalarea unui telefon intern (cu 11 posturi) contribue la o mai grabnică servire a publicului şi însemnează o enormă., economie de timp şi un control mai eficace al serviciilor. d) Procurarea a 21 aparate de stins incendiul (marca „Pompier"), aparatele vechi ne mai funcţionând de ani de zile şi astfel colecţiunile Bibliotecii fiind în continuu pericol de foc. Valoarea acestor inovaţii şi perfecţionări reprezintă suma de şi anume: ascensorul: instalaţia electrică în depozit: telefonul intern: aparatele de stins incendiul: , Lei Lei Lei . . , Lei Lei 163.005 29,055 38.400 58,800 36.750 şi au fost achitate din taxele de Bibliotecă ale Facultăţilor. In cursul vacanţei de vară 1936 s'au mai făcut următoarele lucrări: a ) S'a zugrăvit: sala profesorilor, biroul directorului, se cretariatul şi scările mici ale depozitului. Parte din aceste săli :302 nu mai fuseseră zugrăvite dela construirea Bibliotecii. S'au vopsit şi -11 din uşile diferitelor săli. b) S'au schimbat toate geamurile sparte ale marilor fe restre ale depozitului de cărţi şi s'au chituit pretutindeni unde • era nevoie. 6. Lucrări în bibliotecă. a) Catalogul topografic. Lipsa unui astfel de catalog a însemnat în totdeauna un mare neajuns pentru Biblioteca noastră. De aceea conducerea ei a hotărît în primăvara anului 1936 să înceapă lucrările pre gătitoare ale realizării lui. In această grea şi lungă muncă — e vorba de trecerea în registre a vre-o 300.000 titluri şi în acelaşi timp de desfacerea şi refacerea unuia din cataloagele alfabetice compuse din peste 400.000 fişe — Biblioteca s'a bu curat de binevoitorul sprijin al Rectoratului şi al Comisiunii Bibliotecii, care i-a pus la dispoziţie întâi (16 Nov. 1935) şase, apoi (1 Febr. 1936) doisprezece studenţi-practicanţi, lucrând câte 3 ore pe zi şi plătiţi de către Rectorat (din fondul asis tenţei sociale). Aceşti studenţi au fost recrutaţi pe cale de concurs, fiind preferaţi cei lipsiţi de mijloace, cu examenele în regulă, având cunoştinţe de limbi şi scriere frumoasă. Iată numele lor şi timpul în care au lucrat la Biblioteca noasrtă: I. Alexandrescu D. Valerian, stud. în drept, 16. IV. 1936. 1. VI. 1936. 2. Bratu Virgil, stud. în drept, 1. VI. 1936. 3. Dan Mihail, stud în lit, 15. XI. 1935—31. XII. 1935. 4. Funk Iosif, stud. în drept, 1. II. 1936—1. V. 1936. 5. Gozman Eugen, stud. în drept, 15. XI. 1935. 6. Gyorbiro Eugen, stud în lit., 1. V. 1936. 7. Herman Ioan, stud. în med., 15. XI. 1935. 8. Hollanda Vicenţiu, stud. în drept, 15. XI. 1935-15. IV. 1936. 9. Iacob Tiberiu, stud în med., 1. II. 1936—15. IV. 1936. 10. Iosa Gheorghe, stud. în drept, 1. II. 1936. I I . Iliovici O. Emil, stud. în drept, 16. IV. 1936. 12. Indre Liviu, stud în drept, 1. II. 1936. 13. Moldovan Zeno, stud. în şt., 15. XI. 1935—15. IV. 1936. 303 13. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Pavel A. Vasile, licenţiat în drept, 1.11.1936—l.V. 1936. Sandru Emil, stud. în drept, 15.XI. 1935—31.XII. 1935. Săulea Cecilia, stud. în lit., 1. V. 1936—15. VI. 1936. Schaljo Adalbert, stud. în şt., 1. I. 1936. Stanca Petru, stud. în drept, 15. XI. 1935. Timbuş Eliza, stud. în lit., 16. IV. 1936. Trifănescu Ioan, stud. în drept, 1. II. 1936. Lucrările pentru aşezarea întâiului stoc de fişe (A-Blar) în ordine numerică au început la 18 Febr. 1936, iar trecerea în registre la 9 Martie 1936. Până la 9 Iunie 1936 s'a trecut in registre 24.520 fişe. La această dată a început aranjarea la loc a fişelor în ordine alfabetică, cu această ocazie împărţindu-se şi fişele de trimitere, lucrare terminată la 20 Iunie. La 15 Sept. s'au reluat lucrările de împărţire în ordine alfabetică a celei de a doua grupe de fişe (Blar-Engl). Lucrările vor continua în anii viitori. După un calcul aproximativ, ele vor putea fi ter minate, dacă se va asigura Bibliotecii acelaşi număr de studenţi-practicanţi, în anul 1940. b) Catalogul alfabetic. S'au catalogat 8384 opere în 11.222 volume, făcându-se în total 31.046 fişe. La această muncă au luat parte şi studenţiipracticanţi, atât în epoca dinainte de începerea lucrărilor pen tru catalogul topografic (16 Nov. 1935—18 Febr. 1936), cât şi mai târziu, de câteori erau liberi. S'au numerotat 5545 opere în 10.376 volume ), cu Nrii 277.691—280.178 şi 281.001—283.175. Multe cărţi au fost tre cute în locul dubletelor inutile din care, în cursul anului, au fost scoase din depozit 2711 opere. 1 c) Catalogul pe materii. La sfârşitul anului şcolar trecut (30. IX. 1935), catalogul pe materii cuprindea un număr de 32.010 fişe. In cursul anu lui şcolar 1935—1936 s'au clasat şi împărţit definitiv 13.558 fişe şi astfel numărul s'a ridicat la 45.588 fişe. *) Numărul mare al volumelor fată de opere se explică prin faptul că aproximativ 1000 din operele numerotate au fost colecţii de - reviste, fiecare cu câte cel puţin 3—5—10 volume. 304 La catalogarea pe materii au fost ocupaţi trei bibliote cari, care au avut însă şi alte însărcinări. Numai dela 1 Sept.. 1936 — după reîntoarcerea bibliotecarului V. Vătăşianu — a fost posibilă detaşarea unui al patrulea bibliotecar la lucrări le acestui catalog. Catalogul nostru pe materii a putut da în anul acesta lă muriri preţioase publicului cercetător, care luând cunoştinţă de faptul acesta, se adresează des biroului de informaţii pen tru consultarea lui. d) Lucrările de conservare şi curăţire. S'au legat în cursul anului: 1820 voi. cărţi pentru suma de Lei 53.494 854 voi. reviste româneşti Lei 28.226 371 voi. reviste străine Lei 17.352 653 voi. ziare Lei 26.361 Total 3702 volume Lei 125.433 In cursul verii s'a lucrat la curăţirea depozitului (4 etaje)* şi a colecţiilor şi anume mai temeinic decât în alţi ani, întru cât cărţile au fost bătute şi şterse de praf în afară de depozit. e) Alte lucrări. Cu acest an s'a început întocmirea unui catalog pe fişe (aranjate alfabetic) a materialului intrat ca exemplare legale.. Cu ajutorul lui se pot afla mai uşor de cât până acum cărţile şi broşurile intrate în cursul anului. Acest catalog va fi utili zat şi la controlul fişelor de imprimate legale primite de Bi blioteca Academiei Române. In această privinţă colaborarea cu Biblioteca Academiei Române dă rezultate din ce în ce mai îmbucurătoare. Cu ocazia întocmirii unei liste a incunabulelor Bibliotecii noastre destinată publicaţiei „Gesamtkatalog der Wiegendrucke", s'a întocmit şi un catalog mai sistematic al incuna bulelor noastre, făcându-se şi identificarea lor pe baza cata logului german amintit. Pentru o mai sigură păstrare, colecţia vechilor cărţi româneşti, a fost trecută din biroul Direcţiunii în „Sala Colec- 305 ţiilor Speciale". Tot în această sală s'a făcut un triaj al aşa numitei colecţii a „Operelor de artă", trecându-se în depo zitele obicinuite tot ce nu prezenta un interes deosebit şi făcându-se astfel loc pentru alte colecţii. T, Creşterea eoleeţiunllor. Sporirea colecţiunilor s'a făcut, ca în fiecare an, prin cumpărături, donaţiuni, schimb internaţional şi imprimate legale. Cumpărăturile s'au făcut în special din fondul „taxelor de bibliotecă". In acest an ele au fost repartizate precum ur mează: a) Pentru cumpărare de reviste: Fac. de Drept Lei Fac. de Litere Lei Fac. de Ştiinţe Lei Fac. de Medicină Lei 75.000 75.000 150.000 150.000 Total Lei 450.000 b) Pentru cumpărare de cărţi: Pentru cele patru Facultăţi la un loc Lei 168.613 Fond pentru cumpărarea de publicaţii de interes general Lei 40.000 Total Lei 208.613 Din aceste sume Biblioteca a reţinut, conform hqtărîrii Comisiunii Bibliotecii Universtăţii din 20 Ianuarie 1986, 20% pentru legături. S'au mai făcut cumpărături de reviste şi cărţi, în special româneşti, din fondurile proprii ale Bibliotecii şi anume în valoare de Lei 32.790. Din donaţiuni, trebue să amintim în primul rând Socie tatea Naţiunilor, (173 voi). Dintre particulari, donaţiuni mai mari (peste 20 volume) au făcut domnii Gh. Sion (123 voi.), Victor Popp, consilier la Curtea de Casaţie (98 voi.) şi Casa Şcoalelor (20 voi). ANUARUL 193>/36 20 306 S'au mai primit următoarele donaţiuni în bani: dela Dl Eugen Barbul, director pensionar al Bibliotecii, Lei 9.238. Dela Dl Virgil Cocea, prof. la Acad. Com. Bucureşti Lei 1.000. Biblioteca este în legătură de schimb cu 196 universităţi şi institute ştiinţifice din întreaga lume. Pe această cale ea s'a îmbogăţit cu 1884 volume şi a expediat la rândul ei altor in stitute 6862 teze de doctorat trecute la Universitatea noastră, precum şi alte lucrări. In ce priveşte imprimatele legale, a se vedea anexa I. S'au înregistrat în acest an: Cărţi şi broşuri 12472 voi. Incunabule 1 В. V. R. 13 »> Reviste 1951 Ziare 1186 Teze de doctorat 2171 79 Anuare universitare 146 »» Anuare şcolare Diferite imprimate 888 1 Hărţi 1 Manuscrise Provenienţa materialului e arătată în anexa I. 99 99 99 99 99 99 99 99 8. Circulaţia cititorilor *). (Consultarea colecţiunilor). Sălile de citire ale Bibliotecii au fost deschise în cursul anului şcolar în 282 zile de lucru şi sărbători mai puţin în semnate, câte 10 ore pe zi (8—13, 15—20), iar între 1 Iulie— 14 August câte 4 ore pe zi (8—12). Ele au fost cu totul închi se, conform Regulamentului, numai între 16—31 August. Pentru facilitarea servirii publicului s'a înfiinţat, cu în* ) Statistica circulaţiei cititorilor şi a împrumutărilor până în anul şcolar 1935—36 a fost întocmită în mod cu totul sumar şi nesistematiic. La o statistică alcătuită după o altă metodă, s'a început să se lucreze abia din primăvara anului 1936. Datele acestei statistici se vor putea publica numai cu referire la anul şcolar 1936—37. 807 repere dela 4-Noemvrie 1935, un Serviciu.de informaţii, că tre funcţionează tot timpul cât e deschisă Biblioteca, e condus «de un funcţionai' din cadrul personalului ştiinţific, care stă la dispoziţia publicului pentru orice lămuriri, primind şi even tualele reclamaţiuni. Tot aici pot consulta cărţi sau periodice persoane în trecere, care nu sunt înscrise la Bibliotecă. Acest serviciu s'a dovedit foarte util. S'a desfiinţat în schimb „Sala de ziare" (curente), care sustrăgea studenţii dela munca ştiinţifică şi al cărei rost într'o Bibliotecă universitară nu a putut fi justificată. a) înscrierile. In cursul anului şcolar 1935—1936 s'au eliberat 2401 cărţi •de intrare în Bibliotecă; dintre acestea 47 fiind dublete nu mărul cititorilor înscrişi rămâne 2354 şi se repartizează ast fel: 2117 studenţi (din care 408 studente). 42 elevi (din care^S eleve). 195 diferite profesiuni (profesori sec, avocaţi, magistraţi, preoţi, medici, etc.) dintre care 27 femei. Total 2354. b) Cititorii. Numărul cititorilor din acest an a fost de 67.822, dintre <care 59.957 studenţi, iar 7865 alte categorii. Din aceştia 62.424 au consultat cărţi, iar 5398 reviste. S'au consultat în total 79.557 opere în 91.440 volume. Biblioteca a mai adăpostit în sălile ei un număr de 37.692 cititori care au consultat cărţi proprii. Pentru specificarea pe luni a se vedea anexa Il-a. c) Imprumutătorii: Numărul împrumutătorilor a fost de 5834 si se reparti zează astfel: 300 profesori universitari. 3495 studenţi. 2039 diferite profesiuni. " Total 5834. 3083 S'au împrumutat 8327 opere; dintre care 8113'. cărţi şi 2144 reviste, în total 10.022 volume. Pentru specificarea pe luni vezi. anexa I I I . d) împrumuturi în şi din străinătate şi provincie. In acest an sa împrumutat din străinătate pentru, citito rii noştri 8 opere în 12 volume şi 2 manuscrise şi. anume: Dela Bibi. Univ. din. Viena:. 4 opere în 8. volume şi 1. manuscris. Dela Bibi. Univ. din Munchen: 1 op.. îhtr'un. volum. Dela Bibi. Univ. din Strasbourg: 2 opere în 2. volume. Dela Bibi. Univ.. din Varşovia: 1 manuscris.. Biblioteca noastră a împrumutat în străinătate 9 op. îrn 9 voi. şi anume:: Bibi. Slovenske Nar.. Museum din Bratislava 1. manuscris.. Bibl. din Budapesta 1 carte şi 4 manuscrise.. Bibi. Univ. din L w o w 2 op. (2' voii): Piftl: Univ. din Seghedin 1 op. (1 voi'.)". Dela bibliotecile din ţară am împrumutat', pentru citito rii noştri, 13 opere în 14 volume, şi anume dela Biblioteca Academiei Române, a Universităţilor din Iaşi'şi Cernăuţi, or Fundaţiei Regale Carol I., Battyaneum (Alba Iulia)' şi „Ure che" (Galaţi). Biblioteca noastră a împrumutat la diferite biblioteci, l i cee şi alte instituţiuni din ţară 63Г opere în 111' volume. : O. Expoziţii. Diverse. S'a organizat, o singură expoziţie consacrată; publicaţiunilor ştiinţifice ale profesorilor şi personalului ştiinţific aju tător al Universităţii, apărute între anii 1920—1935.. In. afară, de acestea, s'a ales şi expus din bogata colecţie de stampe a donatorului Gh. Sion, cele mai frumoase şi mai caracteristiceexemplare privitoare la trecutul românesc. Expoziţia a fost inaugurată la 2 Aprilie 1936, când a luat: cuvântul dnii Rector F. Ştefănescu-Goangă şi directorul Ion Muşlea, şi a rămas deschisă până la 18 Mai. In cursul acestui an şcolar Biblioteca a avut cinstea să fie vizitată de înalte personalităţi culturale din străinătate.. Amintim pe d-nii Prof. A. Lemierre, dela Univ. din Paris,, ; 309 îlenri3îonnet,:preşedinte žl Gdmisiunii de CoopeEaţie intelec tuală, Ugb Sola, ministru plenipotenţiar al Italiei Ja .Bucureşti, .Arnold Reymond, vicepreşedinte al Comitetului internaţioaial de istoiiia ştiinţelor,, Viggo Brondal, profesor la Univ. din Copenhaga, Aldo Mieii, prof. la Univ. din Roma, Thomas tGreenwoofl, prof. la Univ. din Londra, Enrico Bompiam, ;prof. la Univ. din Roma, Perrot, prdf. la Univ. din Paris. ! Dl. Ion Lupii, funcţionar superior la Biblioteca Acadeâniei Române ;a studiat, în detaliu, metodele Ле lucru ale Bi bliotecii noastre în zilele de .7—3 Nov. 1935. IO. Biblioteca populari. Multă wreme a fost condusă de un funcţionar adminis trativ detaşat :din personalul Bibliotecii Universităţii, apoi de trei funcţionari ai Bibliotecii, plătiţi cu diurnă şi schimbându.se în fiecare ži. Sistemul din urmă prezintă însă inconvenientul lipsei de continuitate, aşa 'de important în conducerea unei biblioteci în care majoritatea cititorilor o constituesc copii (adeseori sub 10 ani), care trebue conduşi în lecturile lor şi supraveghiaţi de aproape. încercând o ameliorare ;a condiţiilor de funcţionare, a 'fost numit (la 1 Aprilie 1936) un bibliotecar unic şi perma nent în persoana d-lui Cornel Iancin, licenţiat i n litere. S'a procedat imediat la scoaterea din bibliotecă a tuturor cărţilor socotite dăunătoare-minţilor unor copii fragezi (a tuturor ro manelor poliţiste şi detective, a romanelor în fascicole şi a broşurilor de iniţiere marxistă, etc, în total 120 volume). Făcându-se o revizuire generală a Cărţilor, s'a constat că in timpul celor 15 arii de funcţionare, au dispărut în total llu volume ) şi au devenit inutilizabile prin uzare, rupere de fol, murdărie, etc, 59 de volume. Până la înlocuire, fişele aces tor cărţi au fost scoase din cataloage. 1 *) Pentru a se evita, cel puţin în parte, dispariţia cărţilor BiIbliotecii Populare, depozitului ,«i, ţpâna а с ш deschis, Л s'a montat .o aişă de fier cu lacăt. Biblioteca^ Populară* a primit şi" îa acest', an , Bugetar; sumat de lei 60.000 din partea Municipiului Cluj, sumă care e foartedeparte, de a satisface nevoile atât de multe ale unei astfel, de instituţii. Numărul cărţilor a sporit;cu 1091.volume, Biblioteca având: astăzi 10.265 volume. S'au legat 542_volume cuipreţul de 6990* Lei. Biblioteca a fost deschisă" în acest an şcolar 341 de zile.. Numărul cititorilor a fost 31.196, iar numărul cărţilorr consultate 35,032 (a se vedea şi:Anexa: ГУ),. о -1 Р - & в 1 <о 1 СП со СО Voi. ş i broş. 11028 ю *. э De unde? а м О а Cumpărături • • . С . . . . Л »-I Donaţiuni 5" СО fu" Exemplare * legale о3 сг 1 1 л 1 со со 1 Voi. *— 3 £г В N5 СО - •о СО со со в* СО СП < Incunabule В. V. R. B. V. M. 9 Reviste O 1 1 broş. Teze 1 buc. м 9 a 9 S 1 11 л Ziare СП Voi. 1 •о СО 1159 1186 л" и* 1951 2. Cârti 1781 со О) СП п 1 || 1 ; 1 1 1 1 I 1 1 ! : ао ! 90 ! *• СП Ş .olare Diferite impr mate bue. Voi. 18909 П8 00 1 1 ю о buc. 1 СП 1030 ] - м 1499о| 00 оо оо 1 1 1" ! со ! со ! СО Univer sitare buc. СИ ю 3 Anuare 2171 со (О о cr в o 0 ta* Hărţi Manuscrise Acta şi documente > Total a x w 312 Anexa It Total 1ul cetito irilor Opere Totalul consultările r Au cerut reviste 1 Paitii;ulari Ciroulafia cititori io* e 2930 205 3135 2545 589 4131 5255 1281 Octomvrie „ 6962 542 7504 6400 1104 9049 10091 4879 Noemvrie • 7761 917 7456 1222 8378 0021 2992 Decemvrie „ 5729 614 6343 5463 8 30 6307 7113 2460 lanaarie 1936 6591 909 6П 7677 8529 4836 Februarie „ 9016 725 9741 87 37 954 9099 10102 78 5 4 Martie „ 8943 583 9526 8638 838 11428 12304 5195 Aprilie „ 4230 262 4522 4106 416 6232 7125 Maiu „ 4662 259 4921 4420 501 6583 7765 3009 Iunie , 2066 155 2222 1954 268 4428 5268 Iulie „ 720 85 805 76 45 1452 2070 August „ 375 38 413 334 29 644 871 15 103 2512 2214 298 3649 4926 1634 -f *e < Sept. 1935 Sept. u 2409 Total 8678 "S" Stude L u n i l e 3 w TU o 7500 6829 62424 5398 67822 59957 03 s . 1740 1715 5 7863 79557[э144б 37692 Situafia î m p r u m u t u r i l o r SI С I N T O T A L s'au împrumutat [25 zile] 478 30 50 201 290 247 572 890 22 912 1083 887 107: Octomvrie n [26 zile] 637 24 40 361 465 252 399 881 23 904 1035 1058 1382 Noemvrie n [26 zile] 615 42 69 323 4C6 247 383 833 25 858 954 845 1014 Dcctmv ie Ю [21 zile] 647 22 30 416 535 209 332 881 16 897 1078 798 901 [24 zile] 575 23 35 338 422 214 315 763 9 772 910 1018 1533 LT [25 zii ] 63' 26 47 394 555 213 327 895 34 929 1100 855 963 Martie n [25 zile] 648 26 5C 473 620 149 227 875 22 897 1131 898 1084 Aprilie » [19 zile] 532 33 42 338 434 161 270 775 21 796 1014 688 826 Mai n [24 zile] 438 27 40 237 301 174 267 589 19 608 706 978 1138 Iunie n [23 zile] 521 43 328 493 16'^ 242 749 29 778 92' 898 1007 Iulie n [ 9 zile] 217 29 105 157 91 154 336 4 340 402 366 401 August n [ 4 zile] 8 53 85 3? 56 145 2 147 175 90 115 Septemvrie n [24 z'lel 285 129 167 134 189 391 ' 93 772 797 Ianuarie Fe ruari: 19 6 Ţoţal general [250 zile] 583 30 21 Q. O 4 J 22 300 l 4E d> Q. O 0 476 3495|4)90 2039 3J61 8113 10 401 Opere Opere Septemvrie 1935 s t WI Volume Reviste s'au restituit Oper 0 Particul L u n I I e împrumutat 1 Stude al я Ц Prof. uni\r. Au Anexa 111 U 214 8327|l0022 9264{lli6! 314 Anexa I V Numărul cărţilor citite Cititori români S'au con sultat cărţi româneşti Cititori minoritari S'au con sultat cărţi maghiare li II cititorilor şi al cărţilor c o n s u l t a t a lq b i b l i o t e c a p o p u l a r a Numărul cititorilor Tabloul Septemvrie 1935 2030 2234 1116 1252 914 982 Octomvrie 2369 2351 1235 1258 1134 1093 Noemvrie 920 3222 1645 1855 1275 1367 Cecemvrie 3744 4174 2030 2264 1714 1910 Ianuarie 1936 6142 7546 3466 4374 2676 3172 Februarie 5350 6059 2949 3428 2401 2631 Martie 3193 3548 1710 1936 1483 1612 Apriile 1973 2046 1018 1377 948 674 Maiu 1381 14€7 768 1113 613 354 Iunie 1135 1205 633 017 502 288 Iulie 598 712 257 490 341 222 August 361 468 193 337 168 137 14169 14442 1 L u n i l e Tctal 31196 35032 17020 20601 OFICIUL UNIVERSITAR Personalul; instalarea oficiului. . 1. Până la 30 Martie 1936: : Şeful Oficiului: Dimitrie Todoran (doctor în litere). Secretar: Gheorghe Iova. Impiegat: Constanţa Mehedincu (licenţiată în ştiinţe), deitaşată la Rectorat. 2. Dela 1 Aprilie 1936: Directorul Oficiului (Şef de lucrări}: Dimitrie Todoranu (doctor în litere). Secretar (Preparator): Zevedeiu Barba, Impiegată: (ca mai sus). In cursul acestui an organizarea 'Oficiului Universitar a primit un nou impuls, graţie următoarelor măsuri importan te ce au fost luate • de conducerea Universităţii: a) Încadrarea personalului Oficiului în personalul ştiin ţific ajutător âl Universităţii, prin decizie ministerială şi le gea bugetară. b) Instalarea Oficiului Universitar în localul din corpul central al clădirii Universităţii, ocupat înainte vreme de Insti tutul de Istorie Naţională, prin decizia Onor. Senat Universitar, din şedinţa sa din 18 Dec. 1935. c) Alcătuirea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Oficiului Universitar, cu următorul text: Regulamentul de organizare şi funcţionare al oficiu lui universitar ) 1 X Scop şi servicii. Art. 1. Oficiul Universitar al Universităţii „Regele Ferdinand I " din Cluj, a luat fiinţă în luna Octomvrie 1934, în vir tutea art. 75 şi 81 al Legii pentru Organizarea învăţământului *) Aprobat de Senatul Universitar Л936 (No. 1766 Reci) în şedinţa din 27 Iunie 317" Universitar, publicată în Mon. Oficial No. 96 din 22 Aprilie 1932. — Art. 2. Oficiul Universitar este dependent de Rectoratul Universităţii. Controlul activităţii şi gestiunii Oficiului Uni versitar se face de Rectorul Universităţii şi de Senatul Univer sitar (conform art. 207 din Regulamentul Gen. de Apl. al Le gii pentru Org. înv. Univ., publ. în Mon. Oficial No. 287 din 11 Dec. 1933). Decanatele Facultăţilor şi restul instituţiilor uni versitare vor comunica oficial cu Oficiul prin intermediul Rectoratului Universităţii. Art. 3. Conform art. 203 al Regulamentului Legii înv. Univ. — publ. în Mon. Oficial No. 287 din 11 Dec. 1933 — sco pul Oficiului Universitar este: informarea şi orientarea stu dentelor şi studenţilor în Universitate; organizarea asistenţei medicale, psihologice şi sociale a studentelor şi studenţilor universitari şi realizarea orientării profesionale academice. El este consilierul Senatului şi al Facultăţilor. Art. h. In vederea realizării acestui scop, Oficiul Univer sitar al Universităţii din Cluj are următoarele servicii, sau secţiuni de activitate: a) Informaţiuni şi documentare asupra vieţii universitare; b) Asistenţa medicală, psihologică şi socială a studentelar şi studenţilor în Universitate; c) Orientarea profesională academică; d) Studiul vieţii universitare şi studenţeşti. II. Serviciul de informaţiuni şi documentare. Art. 5. Serviciul de informaţiuni şi documentare are me nirea de a da informaţiuni şi îndrumări despre şi în viaţa uni versitară din ţară şi străinătate, ргесищ şi informaţiuni cu caracter economic şi social studentelor şi studenţilor univer sitari. — Biroul de informaţiuni va sta la dispoziţia studenţimii fie zilnic, fie de 2—3 ori pe săptămână, — după cum se va sim ţi nevoia — în ore anume destinate acestui scop. Art. 6. In vederea bunei funcţionări a serviciului de in formaţiuni şi documentare, Oficiul Universitar va avea o bi bliotecă proprie de specialitate, care va cuprinde studiile şicercetările de seamă despre organizarea învăţământului uni versitar şi a vieţii studenţeşti din ţară şi străinătate. Custode al acestei biblioteci este directorul Oficiului. 318 III. Serviciului asistenţei medicale, psihologice şi sociale. Art. 7. Asistenţa medicală a studenţimii se realizează de către Oficiul Universitar prin următoarele mijloace: a) Examenul fiziologic şi medical al studentelor şi stu denţilor universitari, care se înscriu pentru întâia oară în Universitate. Examenul se va face de dispensarele studenţeşti şi clini cile Universităţii prin intermediul medicului Oficiului. Rezul tatele acestui examen vor fi trecute în o fişă fiziologică şi o fişă medicală, întocmite de directorul Oficiului după avizul şi indicaţiile profesorilor de specialitate. Fişele vor fi totalizate la Oficiul Universitar, vor fi ordonate pe facultăţi şi vor ser vi atât ca material documentar cât şi ca punct de plecare pen tru controlul şi îndrumarea medicală a studenţimii. Aceste fişe vor servi şi pentru educaţia fizică. b) Mijlocirea internării şi tratamentului gratuit al stu dentelor şi studenţilor în clinicile Universităţii. Studentele şi studenţii înainte de a urma un tratament sau de a se interna în clinici, se vor anunţa Oficiului Universitar. In cazuri urgente primirea studenţilor se face direct de clinicile respective, ca re vor anunţa Oficiul — în 24 de ore — internarea şi natu ra bolii. Oficiul ţine evidenţă statistică de toate cazurile şi le in troduce în fişele medicale ale studentelor şi studenţilor. c) Propaganda igienică (îndrumări teoretice cu caracter preventiv, igienic). Propaganda igienică se va face prin ci cluri de conferinţe (ţinute de specialişti), publicaţiuni, con sultaţii, etc. Propaganda igienică va fi organizată de medicul Oficiului, sub supravegherea directorului Oficiului şi după indicaţiile ştiinţifice ale Institutului de Igienă şi Igienă So cială a Universităţii din Cluj, precum şi a dispensarelor uni versitare. d) Organizarea practică a măsurilor igienice (locuinţă, alimentaţie, recomandarea staţiunilor balneo-climatice, etc). Această organizare se va realiza prin vizitarea locuinţelor particulare ale studentelor şi studenţilor de către medicul Oficiului, prin îndrumări igienice date la faţa locului cu pri vire la alimentaţie şi locuinţă, etc. Acest medic va fi ajutat de către studenţi vizitatori, recrutaţi dintre studenţii bursieri, anul V şi VI ai Facultăţii de Medicină. 319 Medicul Oficiului va întocmi de asemenea tablou studen telor şi studenţilor debili (săraci şi merituoşi), care au nevoe de recreaţie şi tratament în staţiunile balneo-climatice ale Universităţii — după examinarea lo.r de dispensarele studen ţeşti ale Universităţii. Art. 8. Controlul activităţii Oficiului Universitar pe latura de. asistenţă medicală se va face de directorii Institutului de Igienă şi Igienă Socială şi ai Dispensarelor universitare, prin intermediul Rectoratului. In strânsă legătură cu Oficiul Universitar funcţionează Dispensarul antituberculos şi antivenerian. Aceste dispensa re sunt conduse de Directorii clinicilor respective. Ele vor fi subvenţionate de Senatul Universitar din fondurile asistenţei medicale. Aceste dispensare vor avea câte un medic din per sonalul clinicilor respective, denumit de directorul clinicii şi aprobat de Senat. Ei vor primi o diurnă stabilită de Senat. Art. 9. Asistenţa psihologică a studenţimii se realizează de Oficiul Universitar prin următoarele mijloace: a) Examenul psihologic al studentelor şi studenţilor ce se înscriu în anul I la Universitate. Acest examen se face de In stitutul de Psihologie al Universităţii. Rezultatele acestui exa men vor fi trecute în o fişă psihologică (elaborată de directo rul Oficiului şi aprobată de directorul Institutului de Psiholo gie al Universităţii). Datele acestui examen vor servi ca ma terial material documentar şi ca punct de plecare în organi zarea şi realizarea celorlalte aspecte ale asistenţei psihologi ce. Studentele şi studenţii cu înclinări psihoneurotice — des coperiţi prin examenul medical — vor fi supraveghiaţi şi li se vor da îndrumări adecvate stării lor. b) îndrumări în organizarea tehnică a muncii intelectua le şi conferinţe de igienă mintală. îndrumările despre teh nica muncii intelectuale şi expunerea principiilor esenţiale de igienă mintală se vor face de către directorul Ofciului printr'un ciclu anual de 10—15 conferinţe, ce vor trata aceste su biecte, sau printr'un curs special pe lângă catedra de Psiho logie experimentală şi aplicată dela Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii. c) Consultaţii cu caracter psihologic în caz de crize şi dificultăţi psihologice ale studenţilor. Orice studentă sau stu dent, care din diverse cauze interne şi externe, are turburări 320 şi conflicte de natură sufletească, se va adresa Oficiului îix orele destinate consultaţiunilor psihologice. Aceste consultaţii se vor da de directorul Oficiului şi de profesorii care vor bi nevoi a-şi lua această sarcină. Art. 10. Controlul activităţii Oficiului Universitar pe la tura asistenţei psihologice îl va face directorul Institutului de. Psihologie al Universităţii. Art. 11. Asistenţa socială a studenţimii se realizează de Oficiul Universitar prin următoarele mijloace: a) indrumări şi înlesniri pentru găsirea de locuinţe şi alimentaţie igienică şi economică. b) Mijlocirea ocaziilor de muncă pentru câştigarea mij loacelor necesare întreţinerii studenţilor săraci şi merituoşi.. c) Organizarea practică a operii de ajutor a studenţilor săraci şi recumondarea studentelor şi studenţilor, lipsiţi de mijloace materiale, spre a beneficia de ajutoare şi burse din fondul de asistenţă socială al Universităţii. Recomandarea se va face după anchetarea socială şi economică a studentelor şi studenţilor. Această anchetă cade în sarcina psihotehnicianului şi medicului Oficiului, care vor consemna rezultatul an chetei în o fişă socială şi economică. Această fişă se va con frunta cu fişa completată obligator la înscriere. d) Consultaţiuni şi ajutor în caz de conflicte şi dificultăţi sociale ale studenţimii. Aceste consultaţii se vor da, în ore • anume stabilite pentru acest scop, de către directorul Oficiu-lui şi de către profesorii universitari care vor binevoi a-şi lua această sarcină. IV. Serviciul orientării profesionale academice. Art. 12. Serviciul orientării profesionale academice areîndatorirea să dea studenţimii îndrumările ştiinţifice nece sare pentru alegerea potrivită a facultăţii şi specialităţii înă untrul Universităţii, în vederea unei pregătiri optime pentru vieaţa profesională. In acest scop Oficiul Universitar va avea la îndemâna sa: a) Monografiile profesiunilor superioare, care să constitue un studiu ştiinţific al acestor profesiuni pe toate laturile lor. In afară de datele literaturii ştiinţifice existente, Oficiul Uni versitar va întreprinde anchete în ţara noastră pentru a com pleta datele ce le posedă asupra profesiunilor academice. 321 Ь) Statistica locurilor libere in profesiunile superioare (piaţa muncii in profesiunile superioare). Pentru obţinerea datelor dela acest punct, se va face anual apel la Institutul Central de Statistică al Statului. Elaborarea monografiilor profesionale se va face de di rectorul Oficiului, sub directa supraveghere şi îndrumare a directorului Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj. Art. 13. Consultarea Oficiului în vederea orientării pro fesionale academice devine obligatorie, însă neeliminatorie, pentru toţi candidaţii ce se înscriu în anul I la Universitate. Orientarea profesională se va face în cursul lunei Sep temvrie şi Octomvrie. Examinarea experimental-psihologică a candidaţilor se face de Institutul de Psihologie al Universi tăţii prin intermediul directorului şi psihotehnicianului Ofi ciului. Materialul necesar pentru examinare (teste, aparate, ches tionare, etc.) se procură dela Institutul de Psihologie al Uni versităţii. Art. Ik. Indicarea facultăţii şi specialităţii potrivite struc turii psihofiziologice a candidaţilor, se va face într'un interviev dintre candidat şi directorul Oficiului. Ea nu va putea avea loc decât ţinând seamă şi având la dispoziţie datele com plete despre candidat, cuprinse în fişa sa fiziologică, medi cală, social-economică, şcolară, psihologică şi de stare civilă. Art. 15. Activitatea ştiinţifică a serviciului de orientare profesională academică se găseşte sub controlul şi directivele directorului Institutului de Psihhologie al Universităţii. Art. 16. Completarea fişei de stare civilă, a celei şcolare şi social-economice, este obligatorie pentru toţi studenţii care intră în anul I la Universitate şi ele vor fi depuse la Oficiul Universitar cu prilejul înscrierii. V. Serviciul de studii al vieţii universitare şi studenţeşti. Art. 17. Serviciul de studii al Oficiului are îndatorirea de a strânge datele privitoare la organizarea vieţii universitare şi studenţeşti. Se va studia în deosebi: organizarea şi evoluţia învăţământului universitar din ţară şi străinătate, raporturile culturale interuniversitare, şomajul în profesiunile superioare etc. Vieaţa studenţească va fi studiată în variatele sale aspecte şi sub unghiu istoric. ANL'ABUL 193 5/36 71 322 A r t . 18. In vederea cunoaşterii obiective a vieţii studen ţeşti, Oficiul Universitar va avea relaţiuni directe cu toate asociaţiile studenţeşti ale Universităţii (recunoscute de Sena tul Universitar). Aceste asociaţii sunt obligate să dea orice informaţiuni ce li se vor cere din partea Oficiului Universitar. VI. Personalul oficiului. A r t . 19. Personalul Oficiului Universitar al Universităţii din Cluj se compune din: a) Un d i r e c t o r al Oficiului, cu gradul de şef de lucrări, incadrat în personalul ştiinfific-didactic al Universităţii. Func ţia de director al Oficiului nu poate fi ocupată decât de cei ce posedă: titlul de doctor în litere şi filosof ie, specialitatea Psihologie; cursuri şi practică de specializare în domeniul Psihologiei experimentale şi aplicate, precum şi lucrări şi studii publicate ce tratează probleme aparţinătoare acestui domeniu, — sau doctor în Medicină cu studii de specializare în Psihologie şi Psihotehnică. b ) Un psihotehnician 1 consilier social, cu gradul de asis tent. Postul nu poate fi ocupat decât de cei ce posedă: titlul de licenţiat sau doctor în litere şi filosofie, specialitatea Psi hologie, practică şi eventuale lucrări în domeniul Psihotehnicei şi Psihologiei sociale. c) Un medic igienist consilier social, 2 cu gradul de asis tent ). Postul nu poate fi ocupat decât de cei ce posedă: titlul de doctor în medicină, specializat în Igienă şi Igienă socială. d ) Un secretar, cu gradul de preparator. Postul nu poate fi ocupat decât de cei ce posedă: titlul de doctor sau licenţiat, precum şi studii speciale de Psihologie experimentală şi apli cată. e) Un i m p i e g a t - d a c t i l o g r a f . Postul nu poate îi ocupat de cât de cei ce posedă cel puţin bacalaureatul sau o şcoală spe cială echivalentă liceului. A r t . 20. Numirea personalului la Oficiul Universitar se va face după normele următoare: a ) Directorul şi psihotehnicianul Oficiului se vor numi pe bază de titluri şi lucrări de către Minist. Instr. Publice nu mai după avizul prealabil şi favorabil al Directorului Institu*) Netrecut până în prezent în buget. ) Netrecut până în prezent în buget. 2 323 stului de Psihologie al Universităţii în caziil când candidatul «este psiholog, iar dacă este medic de Facultatea de Medicină şi după recomandarea Senatului Universitar. b) Medicul igienist consilier social se va numi de către .Minist. Instr Publice după avizul prealabil şi favorabil al Di rectorilor Institutului de Igienă şi ai dispensarelor universi tare şi după recomandarea Senatului Universitar. c) Secretarul se va numi de Minist. Instr. Publice, după avizul favorabil al Direcţiunii Institutului de Psihologie al Universităţii sau al Consiliilor de Facultate şi după recoman darea Senatului Universitar. d) Impiegatul-dactilograf se va numi după normele de numire ale personalului ad-tiv universitar. Art. 21. Abaterile disciplinare ale personalului Oficiului Universitar se judecă de Senatul Universitar, conf. art. 66 şi 60 din Legea pentru Organizarea înv. Univ. şi art. 129 şi 135 al Regulamentului aceleiaşi legi. VII. Fondurile oficiului. .Art 22. Fondurile Oficiului Universitar provin din uranătoarele sume: , 1. Cota parte din taxele plătite de studenţi pentru asis tenţa medicală şi socială; 2. -Subvenţiunea anuală dela autorităţile de Stat, judeţ şi comună, precum şi dela întreprinderile particulare; ;3. Donaţiuni de orice categorie; 4. Serbări, chete, etc. Art. 23. Administrarea fondurilor se va face potrivit unui buget de venituri şi cheltueli "întocmit de Rectorul Univer sităţii după propunerea Directorului Oficiului. Acest buget va fi aprobat de Senatul Universitar. Art. 24. Orice modificare a dispoziţiilor cuprinse în pre zentul regulament se va face numai de către Senatul Univer sitar, cu aprobarea Ministerului Instrucţiunii Publice, după ce s'a luat avizul directorilor de Institute, care au controlul şî directiva activităţii ştiinţifice a Oficiului. Art. 25. Prezentul regulament, votat de Senatul Univer sităţii din Cluj în şedinţa sa din 27 Iunie 1936, Nr. 1766—1936 si aprobat de Ministerul Tnstr. Publice, Dir. înv. Sup., cu ord. № . . . .din . . . .iintră în vigoare cu data de . . - . . . 324: Activitatea*. 11 Servieiul de informaţluni şi documentare. Acest serviciu, care funcţiona la Rectoratul Universităţii! încă din 1928, s'a incorporat în activitatea Oficiului, şi a stat ţilnic (2 ore) la dispoziţia studenţimii precum şi a tuturor ce lor interesaţi, dând informaţiile şi îndrumările practice ce rute cu privire la: organizarea învăţământului universitar,, alegerea cursurilor, cursuri de vară şi specializare în străină tate, etc. De asemenea sa răspuns tuturor cererilor adresate îh scris, întreţinându-se astfel o întinsă: corespondenţă cu; persoanele din afara Clujului. Pentru buna şi obiectiva funcţionare a acestui serviciu,. Oficiul şi-a înjghebat o bibliotecă proprie de specialitate (în parte din lucrările existente la Rectorat, în parte din lucrări achiziţionate sau cumpărate direct), care cuprinde esenţialelescrieri şi lucrări informative: anuare, ghiduri, prospecte, etc. ale universităţilor din ţara şi a principalelor universităţi din Occident şi de peste Ocean. Biblioteca este zi de zi întregită cu lucrările fundamentale ce au apărut sau apar asupra or ganizării, fiinţei, evoluţiei şi rolului învăţământului univer sitar şi superor. 2. Asistenţa medicală, psihologică şl socială. I. Asistenţa medicală. a) Ospitalizarea gratuită în Clinici Studenţii Universităţii din Cluj sunt trataţi, în caz de boală, gratuit în Clinicele universitare,, clasa Il-a pe tot tim pul anului şcolar, iar cu aprobare specială şi în timpul vacan ţei. Costul tratamentului se rambursează însă Clinicelor dintr'un fond alimentat prin atribuirea unei cote din taxa de în scriere plătită de studenţi.- Astfel în acest an şcolar s'a achitat suma de lei 313183 repartizată astfel: 1. Pentru 79 stud. dela Facultatea de Drept lei 128870 2. Pentru 94 stud. dela Facultatea de Medicină lei 105000 3. Pentru 34 stud. dela Facultatea de Litere lei 33040 4. Pentru 19 stud. dela Facultatea de Ştiinţe lei 31780 Total 226 lei 298690 5. Diferite ajutoare medicale acordate individual lei 14493 Adică lei 313185 acordaţi în acest an şcolar din fondul de asistenţă medicală al studenţi emi. 325 ,b) Tratamentul gratuit acordat studenţilor în dispensării. Dispensarul antituberculos.*) La începutul anului şcolar au fost examinaţi la dispen sar în .mod obligator toţi studenţii anului I a celor patru fa cultăţi. Acest examen a fost făcut .de A echipe de medici con«duse de Dnii Dri Daniello, Hângănuţiu, Berariu şi Popescu şi a fost cât se poate de complect constând din: înregistrarea •exactă a datelor anamnestice, examen fizic general, examen radiologie al toracelui, examinarea acuităţii vizuale, a cavi tăţii buco-faringiene, analiza serolqgică a sângelui. In unele •cazuri au fost executate şi alte examinări speciale. Rezulta tele obţinute au fost consemnate pentru fiecare student înîtr'o fişă individuală, al cărui model.a fost întocmit de Oficiul Universitar. In total au fost examinaţi 652 studenţi din anul întâi, re partizaţi pe Facultăţi după cum urmează: Medicină 234; Ştiinţe 59; Litere 130; Drept 229. In ce priveşte rezultatul examenului pulmonar el este următorul: Lipsiţi de ori ce semn de leziune pulmonară 101. Cu mici semne de tuberculoză latentă dar cliniceşte să nătoşi 541. In această categorie au fost clasaţi toţi acei ce prezentau complexe primare calcefiate, adenopatii hilare, simfize pleurale, scleroze discrete pulmonare etc. Cu tuberculoze pulmonare active 10 (1,5%). In ce priveşte rezultatul examinării celorlalte organe s'aîî constatat: Leziuni oculare în 80 de cazuri: Cecitate unilat. 1 caz; Ipermetroppie 1 caz; Miopie 76 cazuri; Strabism 1 caz; Blefarită 1 caz. Afecţiuni de nas, gât, urechi 130 cazuri: Amigdale ipertrofiate 119 cazuri; Laringită 1 caz; Deviaţii de sept 2 cazuri; Vegetaţii aden. 1 caz; Polipi nasali 5 cazuri; Rinită cronică 1 caz; Faringită 1 caz. Afecţiuni dentare 404 cazuri: Carii netratate 272 cazuri; Plombe 92 cazuri; Coroane 30 cazuri; Pod 7 cazuri; Proteze •3 cazuri. Afecţiuni renale 1 caz (tuberculoza renală; Afecţiuni cutanate 18 cazuri; Acnee 12 cazuri; Impetigo î caz; Arsură 1 caz; Pitiriază 4 cazuri. :1 ) Condus de dl Docent Dr. L. 'Daniello. Alte. afecţiuni (gastro-intestinale, endocrine etc.)- 58 carzuri. Cazurile cu tuberculoză pulmonară activă n'au fost ad^ mise în Universitate, ci li-s'au dat sfaturile necesare în vede rea tratamentului. IL La consultaţiile gratuite ale Dispensarului cari s'au ţi nut. Miercurea şi Vinerea, între orele 2—4 după masă s'au prezentat în total 688 studenţi. Dintre aceştia 245. au fost car zuri noi iar 443 au Fost cazuri vechi, venite pentru reexami nare. In cursul acestui an aiL fost descoperite printre cazurile noi 14 tuberculoze active,, evolutive şi 40 de afecţiuni extrapulmonare sau netuberculoase. Cei mai mulţi- dintre student ţii tuberculoşi.au fost internaţi în secţia de boli pulmonare a clinicii medicale. In afară de cazurile de mai sus, au mai fost examinate la Dispensar 47 studente dela Căminul de fete din Calea Mo ţilor şi 146 studenţi ai Academiei comerciale. Dintre studenţii debili sau cu tuberculoză latentă 50. аш fost internaţi în preventoru! GoBbiţa. Dispensarul antiveneriân*) (Instalat în localul clinicii Dermato-Venerice):. Totalul bolnavilor . . . . . . . . . . . . . . 1.274' Totalul consultaţiilor . . . . 15.652: Dintre aceştia Studenţi universitari . .... 609 Facultatea de drept . . . . . . . . . . . 312 Facultatea de medicină . 182' Facultatea de litere şi filozofie . . . . . .., 66' Facultatea de ştiinţe 46 Facultatea de farmacie . . . . . . . . . . . . . . 3 "total:" 609~ Alte şcoli . Academia Comercială Academia de Agricultură- . . . . . . . .. . Academia de Teologie . . . . . . . . . . . Politechnică ^.•Condus de đl Dr. P. Cirlea ajutat de L. Modran^. 665 217 65' 7 & 327 Conservator de artă dramatică Şcoală normală de băieţi Şcoală Comercială Şcoală de conductori technici Licee Şcoală de menaj Şcoală normală de fete Şcoli primare — Total: După sex: Femei Bărbaţi Total: 13 12 24 34 102 22 16 145 665" 160 1114 1274 Studenţi universitari după anii de studiu: Anul I. 108; Anul II. 160; Anul III. 156; Anul IV. 133; Anul V. 14; Anul VI. 15; Absolvenţi 23. Total: 609. I. Boli venerice: 1. Sifilis. Sifilis primar 33; Sifilis secundar 6; Sifilis la tent 37. Total: 76. 2. Blenoragie. Blenoragie acută necomplicată 176; Bleno ragie acută complicată 88; Blenoragie cronică 19; Starea postblenoragică 7; Vulvovaginită blenoragică 2. Total: 292. 3. Şancm moale. Şancru moale necomplicat 66; Şancru moale complicat 17. Total: 83. 4. Limfogranulomatoză inghinală. Nicolas Favre 4. 5. Alte afecţiuni ale sferei genitale: Balanită erozivă 34; Condilome acuminate 36; Eritrasma 5; Fimoză 3; Ftiriază inghinală 2; Herpes progenîtal 34; Eczema marginată 2; Intertrigo 1; Mollus contagios 4; Neurastenie sexuală 1; Parafimoză 1; Leucoree 2; Ruptura frenului 8; Uretrită catarală 24; Uretrită microbiană 30; Varicocel 1. Total: 189. Boli venerice după facultate: Medicină: Sifilis 7; Şancru moale 9; Blenoragie 25; Limfo granulomatoză inghinala 1. Total: 42. Drept: Sifilis 33; Şancru moale 10; Blenoragie 54; Limfo granulomatoză inghinală 1. Total 98. Litere şi filozofie: Sifilis 1; Şancru moale 3; Blenoragie 5. Total: 9. 328 Ştiinţe: Sifilis 2; Şancru moale 1; Blenoragie 9. Total: 12. Boli venerice după anii de studii: I. Sifilis 4; Şancru moale 5; Blenoragie 11. Total: 20. II. Sifilis 5; Şancru moale 5; Blenoragie 27; Nico1. Total: 38. III. Sifilis 15; Şancru moale 5; Blenoragie 27. To Anul Anul las Favre Anul tal: 47. Anul IV. Sifilis 14; Şancru moale 6; Blenoragie 21. To tal: 41. Anul V. Sifilis 2; Şancru moale 1; Blenoragie 2. Total: 5'. Anul VI. Şancru moale 1; Blenoragie 2; Nicolas Favre 1. Total 4. Absolvenţi: Blenoragie 6. Total: 6. Totalul bolilor venerice la Studenţi Universitari: Sifilis 40 Şancru moale 23 Blenoragie 96 Nicolas Favre 2 Total: 161 II. Diferite dermatoze: Acnee ulgară 36, Acnee necrotică 1, Afte 3, Alopecie 1, Combustie 3, Combustie medicamentoasă 6, Cheloiţi spontan 1, Cheilită 1, Dermatită 23, Dishidroză 2, Eczema 46, Eczematide 4, Ectime 3, Eritem nodos 1, Eritrodermie 1, Eritem poli morf 1, Erisipel 1, Exantem toxic 5, Foliculite 18, Furunculo ză 20, Favu 7, Hidrosadenită 5, Hiperidroză 4, Hipertrichoză, Herpes febril 1, Hemangiom 1, Impetigo 16, Ichtioză 1, Lichen pilar 5, Lichen ruber plan 2, Nevi piloşi 1, Piodermie 46, Piti pilor 5, Lichen ruber plan 2, Nevi piloşi 1, Piodermie 46, Pitiriază rozată Gilbert 3, Pelagra 4, Pelioză reumatică 1, Pernio 1, Seboree 22, Scabie 62, Sclerodermie 1, Scroîulodermie 1, Scarlatină 1, Trichofiţie superficială 8, Trichoepiteliom 1, Urticarie 7, Urticaria factiţia 5, Ulcer crural 2, Ulcer traumatic 1, Veruce 17, Zona zoster 5. Totalul dermatozelor: 439. Comparând aceste tablouri cu datele anului şcolar 1934— 35 se observă o oareşcare înbunătăţire în ce priveşte morbi ditatea venerică. Aceasta este însă numai aparentă având în vedere numărul mai mic a studenţilor înscrişi în acest an şcolar. Raportând numărul de 45*5 boli venerice la numărul 329 total de 3691 studenţi această ne dă un procent de 12,30% ceeace prezintă o urcare de 3%, Faptul acesta ne îndeamnă la o propagandă şi profilaxie mai intensă, pe viitor. c) Reconfortarca in sanatorii şi in staţiuni maritime. 1. Studenţii debili, lipsiţi de mijloace şi meritoşi sunt tri mişi la Sanatoriul din Colibiţa din munţii Rodnei, unde Uni versitatea are un pavilion propriu afiliat societăţii „Caritatea" din Cluj. In acest an şcolar au fost trimişi la acel Sanatoriu, pe timp de una sau două luni, un număr de 32 studenţi ai ace stei Universităţi, repartizaţi astfel: Dela Fac. de „ „ „ „ „ Drept Medicină Litere Ştiinţe 7 studenţi 10 „ 12 3 Rectoratul a plătit Societăţii Caritatea pentru întreţine rea acestor studenţi, 990 zile socotit â câte 60 lei ziua, suma totală de lei 59.400 din fondul de asistenţă medicală, la care se mai adaogă o subvenţie de 15.000 lei. 2. O altă categorie de beneficiari, recomandaţi de Clinica Medicală în urma examinărilor făcute, a fost trimisă la sta ţiunea maritimă Budachi-Cordon. In acest scop Rectoratul a acordat ca ajutoare suma totală de lei 20.921 cu care 16 stu denţi au primit întreţinere gratuită la staţiunea amintită, timp de o lună. 2. Asistenţa psihologică. Iniţiată în cadrul asistenţei generale a vieţii studenţeşti, asistenţa psihologică, care a luat o desvoltare foarte mare la Universităţile străine — în deosebi la cele anglo-americane — tinde să dea studenţimii toate îndrumările necesare în mate rie de organizare ştiinţifică a muncii intelectuale academice, a terapeuticei şi mai ales a Igienei vieţii mintale. Spre a extinde sfera de cunoaştere a ideilor pe care se sprijină această asistenţă şi spre a dovedi marea ei utilitate, directorul Oficiului s'a îngrijit de elaborarea şi publicarea unui volum de „îndrumări Universitare", apărut în luna Sept. 1936, spre a fi pus la dispoziţia studenţimii. In cuprinsul 330 acestui volum de îndrumări universitare ştiinţifice (realizat cu colaborarea dlui Prof. Dr. I. Haţieganu, Agr. Dr. M. Zolog, şi Dr. 0. Comşia) se găsesc următoarele studii, datorite direc torului Oficiului, care se referă direct la asistenţa psihologică: „Tehnica tală". muncii Intelectuale" şi „Principii de Igienă min In cadrul acestui serviciu s'au elaborat, in conexiune cu Institutele universitare competente, metodele ştiinţifice ce vor fi întrebuinţate, cu începerea anului universitar viitor, îa examinarea psihologică a studenţilor din -anul I. 3. Serviciul de asistenţa socială. Acest serviciu, care a funcţionat şi anul acesta la Recto rat, cum a funcţionat dela început, a constat din verificarea situaţiei şcolare şi materiale a candidaţilor cari au solicitat ajutoare din fondul de asistenţă socială, şi din distribuire de ajutoare celor merituoşi. Astfel, pe baza cererilor aprobate de Dl Rector, sau emis de Rectorat studenţilor săraci şi meritoşi bonuri de diferite ajutoare în sumă totală de Iež 137.550 care se repartizează astfel: 25 ajutoare la Facult. de Drept 44 „ „ „ „ Medicină 34 „ „ „ „ Litere 62 „ „ „ „ Ştiinţe. In afară de aceste bonuri s'au mai acordat ajutoare pealtă cale în sumă de lei 31.794. Astfel în acest an şcolar s'au acordat în total suma de169.344 sub diferite titluri de ajutoare din fondul de asistenţă socială. III. Serviciul orientării profesionale academice. Alături de studiul privitor la „Orientarea profesională a c a d e m i c ă " , publicat de directorul Oficiului în volumul de îndrumări universitare amintit, acest serviciu a stat la dispo ziţia tuturor candidaţilor şi studenţilor care au cerut îndru mări ştiinţifice cu privire la alegerea Facultăţii şi specialităţii, precum şi la cerinţele de ordin economic, social, psihologic şi biologic al diferitelor profesiuni superioare. Utilat cu toate elementele necesare unei orientări ştiinţifice (monografiile profesiunilor superioare, metode de examinare ale individual- ззг lităţii prin institutele universitare de specialitate), acest ser viciu a stat, şi va sta şi mai mult în viitor, în sprijinul tutu ror candidaţilor ce intră în învăţământul superior şi care do resc să aibă asistenţă şi îndrumare obiectivă. I V . Serviciul de stadii. In cadrul acestui serviciu s'au elaborat planurile lucrări lor viitoare, ce vor ii date publicităţii, privitoare la organiza rea învăţământului universitar, la vieaţa studenţească şi uni versitară în genere. V. Educaţia fizică Universitară. In acest an şcolar s'a redactat şi aprobat statutul educa ţiei fizice universitare*) cu următorul text: Art. 1. Scopul educaţiei fizice în Universitate este forma rea unui corp sănătos şi desvoltat armonic. Această educaţie urmăreşte formarea unui student universitar sănătos la trup şi la suflet, capabil de muncă spornică, fizică şi intelectuală, pentru a deveni un cetăţean conştient de datoriile ce le are faţă de Ţară. Art. 2. Educaţia fizică universitară urmărind scopul sus amintit, va fi cât se poate de simplă pentru a nu turbura mer sul normal al studiilor, universitare. Art. 3. Educaţia fizică universitară ,se înfăptuieşte prin exerciţii de educaţie fizică generală, cari vor fi urmate obli gator de toţi studenţii şi prin o educaţie sportivă atletică ur mată de cei selecţionaţi şi de cei ce se înscriu de bună voie. n.rt. h. Educaţia fizică se va preda pentru ambele sexe cu programe speciale. Cap. II. Conducere Art.. 5. Organele de conducere şi îndrumare sunt urmă toarele: a) Senatul Universitar, b) Comisiunea de educaţie fizică universitară, c) Directorul educaţiei fizice universitară. *)~Aprobat de Senat, în şedinţa din 25 Iunie 1936 (Rectorat Nr;, 515—1936). 332 A r t . 6. Senatul Universitar este organul de îndrumare, de coordonare şi de control. A r i . 7. Comisiunea de educaţie fizică este organul de con ducere efectivă. Ea se compune din 7 membri: 1. Preşedintele; 2. 4 profesori universitari desenaţi de cele 4 Facultăţi; 3. Directorul educaţiei fizice universitară. 4. Preşedintele societăţii sportive a studenţilor universi tari Cluj. A r t . 8. Preşedintele Comisiei de educaţie fizică este un profesor universitar, ales de către Senatul Universitar pe timp de 3 ani, el este reeligibil. |Ctei 4 profesori sunt aleşi din par tea Facultăţilor, câte unul de fiecare facultate pe 3 ani şi reeligibil. Directorul educaţiei fizice universitară, preşedintele so cietăţii sportive a studenţilor universitari Cluj, sunt membri de drept ai ComisiuniL A r t . 9 — Preşedintele Comisiunei de educaţie fizică exe cută bugetul întocmit şi aprobat de Senatul Universitar şi răs punde de executarea deriziunilor Comisiunii de educaţie fi zică. EI face raportul de activitate şi de propuneri Comisiei, care va fi înaintat Senatului Universitar. Membrii Comisiunei participă la şedinţe cu vot deliberativ în toate chestiunile ce interesează educata fizică şi compunerea programelor anali tice. Comisiunea se întruneşte cel puţin la 3 luni. A r t . 10. Directorul de educaţie fizică este organul execu tiv al Comisiunii. A r t . 11. Directorul educaţiei fizice supraveghează execu tarea programului, respectarea regulamentelor, se ocupă cu organizarea concursurilor şi serbărilor. v Art. 12. Profesorii de educaţie fizică. Instructorii. Exerci ţiile şi cursurile sunt conduse de prof. de educaţie fizică, aju taţi de instructori după programul fixat dei Comisiunea de educaţie fizică universitară, şi aprobat de Senatul Universitar. Profesorii de educaţie fizică se vor numi din partea Se natului universitar la propunerea (Comisiunei de educaţie fizică. Instructorii vor fi numiţi de către Comisiunea de educa ţie fizică la propunerea Directorului sportiv dintre studenţii, cari au dovedit aptitudini şi o pregătire suficientă. 333* Art. 13. M e d i c i i s p o r t i v i , examinează pe toţi studenţii şi în colaborare cu Oficiul Universitar întocmeşte fişele medi cale, ei având răspundere personală pentru partea medicală a fişei. Examenul medical este obligatoriu la începerea şi ter minarea cursurilor de educaţie fizică. Examinarea studentelor va fi făcută de o femee, medic. Art. 14. M e d i c i i s p o r t i v i se recrutează din partea Comi siunii de educaţie fizică, cu predilecţie din personalul ştiinţi fic al Facultăţii de Medicină, cari au urmat cu succes cursuri speciale de Medicină sportivă. Cap. I I I . Educaţia fizică generală (obligatorie). A r t . 15. Educaţia fizică generală este materie obligatorie ia Universitatea din Cluj. Toţi studenţii şi studentele regulat înscrişi sunt obligaţi a urma exerciţiile şi cursurile acestei disciplini. Frecvenţa se va nota în libretul studentului, pe foaia re zervată educaţiei fizice. A r t . 16. Fiecare student în cursul şcolarităţii este obligat a frecventa orele anunţate în program cel puţin un stagiu de două sesiuni (una de vară şi una de iarnă). Diploma de doctor sau de licenţă nu se va elibera decât acelor cari au dovedit că au urmat stagiul. Scutirea de înscriere sau de frecvenţă se face numai pe baza certificatului medicului sportiv universitar. Scutirea poate fi definitivă sau temporală. A r t . 17. Studenţii sunt obligaţi la respectarea programu lui fixat şi a executa exerciţiile după indicaţiile profesorilor de educaţie fizică. (Cei cari nu respectă instrucţiile date vor fi pedepsiţi conform regulamentului de ordine şi disciplină. A r t . 18. Frecvenţa se va nota la sfârşitul fiecărei sesiuni de profesorul de educaţie fizică şi se va califica din: alergare, salt, şi aruncare, cerându-se un minimum de prestaţie fixat de Comisiunea de Educaţie Fizică. A r t . 19. Educaţia fizică universitară se practică în urmă toarele ramuri: 1. Educaţie fizică generală; 2. Educaţie sportivă şi atletică; 334 3. Muncă; 4. Medicină sportivă. Art. 20. Educaţia fizică generală se compune din exer< citii de ordine şi disciplină (sport pe teren militar). Exerciţii la diferite aparate. Gimnastică ritmică. Dansuri naţionale. Tir. Exerciţii fizice corective. Tinde la augmentarea capacităţii de muncă şi la desvoltarea aptitudinilor pentru a fi un bun soldat. Ea va fi dis tractivă şi utilă (recreatoare), dând importanţa desvoltării unei atitudini corecte şi a unui spirit de camaraderie-fraternitate şi disciplină pentru a pregăti studentul la viaţa de ce tăţean şi soldat. Art. 21. Educaţia sportivă universitară nu tinde la re corduri ci la obţinerea unui optimum de, prestaţie, fără pro ducerea unui desechilibru organic. Se va practica atletica uşoară (fugă, sărituri şi aruncări), nataţia, lupta şi scrima. Dintre jocurile sportive se vor cultiva mai ales jocurile cu mingea (foot-ball, hand-ball, woley-ball, water-polo, oina, etc). î. Se va avea în vedere cultivarea spiritului de luptă şi de echipă. In vederea acesteia se vor forma echipe pe facultăţi, sporturile de iarnă, (sky, patinaj, etc.). Art. 22. Serviciul muncii este o parte integrantă a educa ţiei fizice universitară. Se va manifesta prin formarea de echipe de muncă, având ca scop executarea unei munci pu blice de necesitate naţională (şosele, nivelări, etc). Va organiza o fanfară, orchestră, un cor al studenţilor universitari. Art. 23. Medicina sportivă va forma obiectul de studii mai ales pentru studenţii în medicină, tratând şi exercitând primul ajutor, fiziologia şi patologia muncii şi a sportului (masaj). Cap. IV. Educaţia sportivă neobligatorie. Art. 24. Jocurile sportive şi atletismul, practicate cu sco pul de a participa la concursuri, se vor practica în cadrul 335 -societăţii sportive a studenţilor universitari. Aceasta societate sportivă în ceea ce priveşte educaţia fizică este supusă îndru mării şi controlului Comisiunei de educaţie fizică. Aceasta so cietate este organul care asigură continuitatea în educaţia fi zică a studenţilor şi după părăsirea Universităţii, fiind în acelaşi timp organul de exteriorizare a sportului universitar. Ea funcţionează în baza unui regulament aprobat de Se natul Universitar. Societatea sportivă a studenţilor universi tari are buget şi contabilitate proprie sub controlul Senatului Universitar. A r t . 25. Membrii acestei societăţi se recrutează dintre studenţii cari au urmat sau urmează cursurile de educaţie fizică generală şi cari dovedesc aptitudini speciale certificate чЈе Directorul sportiv şî de medicul sportiv. A r t . 26. Membrii activi ai societăţii nu pot să fie decât actuali şi foşti studenţi universitari indiferent de locul Uni versităţii. Cap. V. Mijloacele. A r t . 27. E. F. U. se va practica în sala de gimnastică a Universităţii, în Parcul Sportiv universitar Regele !Oarol II., conform contractului făcut cu Asociaţia „Astra". A r t . 28. Timpul practicării sportului va fi asigurat în pro gramele facultăţilor. ; Cap. Fondurile VI. educaţiei fizice. A r t . 29. Bugetul pentru acoperirea cheltuelilor se alcătueşte de Comisia de educaţie fizică şi se aprobă de Senatul Universitar. A r t . 30. Bugetul de venituri se alimentează din următoa rele izvoare: 1. Contribuţia anuală a fiecărui student plătită la înce putul fiecărui an şcolar. Această taxă va fi fixată de Senat, la propunerea Comisiunei de educaţie fizică. 2. Subvenţia anuală a Ministerului Instrucţiunii, Ministe rului Sănătăţii şi a Armatei. 336 3. Donaţiuni de ori ce soi dela autorităţi sau particulari. 4. Contribuţia comitetului sportiv regional. 5. Veniturile parcului sportiv universitar Regele Carol II., după un regulament special al Parcului. 6. Veniturile societăţii sportive universitară, după un re gulament special. A r t . 31. Bugetul educaţiei fizice universitară se utilizează pentru întreţinerea sălilor şi a terenelor de exerciţii, al insta laţiilor şi echipamentului, pentru retribuţia, personalului di dactic şi a medicilor, pentru spesele delegaţiilor şi călătoriilor de studii, pentru serbări, permii, etc. Nu se vor autoriza spese, cari nu sunt în strictă legătură cu E. F. Cap. V I I . Dispoziţiuni finale A r t . 32. Educaţia fizică obligatorie se va introduce pro gresiv în marginea fondurilor şi locurilor disponibile precum şi a putinţei de a angaja un personal de profesori competenţi. Educaţia fizică universitară va fi obligatorie numai pen tru studenţii anului I. în primul an după intrarea în vigoare a acestui regulament. A r t . 33. Până la înfiinţarea localurilor de gimnastică şi de sporturi, necesare educaţiei fizice, Comisiuneai de educa ţie fizică va căuta mijloacele pentru a închiria localurile ne cesare. A r t . 34. Cheltuielile pentru personal (instructori, medici} până la asigurarea lor în buget, vor fi acoperite dini fondul de E. F. A r t . 35. Modificarea prezentului statut se admite numai cu avizul Comisiunei de educaţie fizică şi cu aprobarea Sena tului Universitar, şi a Ministerului Instrucţiunii. CĂMINURILE Şl CANTINA UNIVERSITARĂ ANUAJrtTL 1935/36 22" 1. Comisiunea căminarilor. Preşedinte: Membri: Secretar: prof. lacob Lazar. prof. Giuglea George dela 14 Dec. înainte. „ Ion Drăgoiu. „ Alexandru Borza (până la 1. XI. 1935). ,. Vasile Meruţiu (dela 1. XI. 1935). „ Silviu Dragomir „ Camil Negrea. „ Baroni Vitold dela 30 Nov. înainte. „ Teodor Capidan. „ A. Maior. Constantin Jurcan. 2. Personalul căminarilor. a) Căminul Avram Iancu. Administrator: Ilie Hăşegan (cu delegaţie până la 28. I I . 1936. numit dela 1. I I I . 1936). Secretar: Emil Sângeorzan (cu delegaţie până la 28. I I . 1936, numit dela 1. I I I . 1936). Mecanic; Ştefan Ilea. Portar: Luca Nan. b) Căminul Studentelor. Administrator: Constantin Buga. Secretar: Livia Morariu. Econom: Măria Papp. Mecanic: Augustin Morariu. Portar: Ioan Sabău. c) Căminul V. Babeş. Administrator: Silviu Miilea. Secretar: Gheorghe Ciosa. ^ 3. Căminul studenţesc „Avram Iancu" Căminul studenţesc „Avram Iancu" îşi închee al 16-lea an de activitate. De un real folos pentru studenţii români cari îşi fac studiile la Universitatea din Cluj, într'un oraş cu o populaţie încă în bună parte minoritară, (QăJminul a adă- 339 postit în cursul anului trecut un număr mediu de 218 stu denţi, repartizaţi după naţionalitate, facultăţi, bursieri sau solvenţi, după cum urmează: Drept. 1 Litere Ştinţe Med. Solvenţi Total 1 Naţionalitatea Drept. Litere Ştiinţe Med. Bursieri d <u л % г H Români . . . . . . . 14J15J15JI5 59 52 1 Ol 15|48 12? 184 ..... „...„ Germani (saşi, şvabi) . . . —1 i j — ! — 1 " з " î f 8 ""\ъ ........ Maghiari . " î ' | " Y | — j — 2 6 — "'i'C'A T i Bulgari . . . —fi 7 —" — —1—1—i— — Total — 15J17Jl5jl5 62 61 11 17;67 7 156 218 B u r s i e r i i în număr de 62 s'au recrutat din studenţii lip siţi de mijloace materiale şi foarte buni la studii, cei mai mulţi fiind fii de plugari (35 din 62), de preoţi, învăţători şi funcţionari. S o l v e n ţ i i au fost în număr de 156 din cari 30 fii de agri cultori, iar 126 fii de funcţionari sau profesionişti. (Ga date mai importante relativ la gestiunea căminului, menţionăm că: S'a i n c a s a t , pentru întreţinerea bursierilor şi cheltueli comune din subvenţia dată de Ministerul Instrucţiunii suma de lei 849613 dela solvenţi taxe de întreţinere lei 1402833 pentru bibliotecă, bae şi diverse, suma de lei . 163066 Total: lei . . 2415512 Fonduri şi tranzitorii, lei 1321589 Total intrate lei . . 3737101 S'a cheltuit: Pentru personal lei 160126 -Cheltueli alimentare lei 1362546 „ p. luminat, încălzit . . . lei 470116 „ p. întreţinerea edif., apă, etc. lei 108110 p. bibliotecă lei 40676 „ p. complectarea veselei, rufăriei şi mobilierului . . . . lei 50050 ,. p. reparaţiuni, renovări . . lei 372657 „ p. impozite, cheltuieli de birou \ \ 340 şi diverse lei 70424 „ comune lei 185979 Fonduri şi tranzitorii . . . . lei Mandate de plata ramase neincasate din 1931 . lei Sold , , , , , , lei Totalul eşitelor lei 2820815 28665» 116304 513323 3737101 Alimentaţia studenţilor s'a făcut în condiţiuni mulţumi toare şi cu toată urcarea de preţuri de pe piaţă, ea nu a fost cu nimic inferioară celei din anul trecut. Media generală a costului alimentaţiei a fost de lei 27,34- de zi şi persoană. Starea sanitară a studenţilor din cămin în cursul anului expirat a fost satisfăcătoare. Medicul căminului, dl Dr. Livhi Telia a stat la dispoziţia studenţilor bolnavi ori de câteori aceştia au avut trebuinţă de asistenţă medicală. Baia căminului a funcţionat la început o singură dată pe săptămână, iar din Februarie, când numărul studenţilor a crescut, de 2 ori pe săptămână. Grădina „Petran" din imediata apropiere a căminului, luată în arendă dela soc. „Astra" a servit ca loc de recreare şi studiu. Biblioteca în cursul anului expirat s'a îmbogăţit cu 186 volume în valoare de lei 40676. Valoarea cărţilor (5660 v o lume) este de lei 1056688. Numărul cititorilor a fost 22224. Casina a funcţionat cu preţuri foarte reduse oferind stu denţilor, în timpul liber, o distracţie uşoară (jocuri de şah, biliard, table, ziare, radio) fără ca ei să părăsească edificiul căminului. Ordinea şi disciplina în cămin au fost mulţumitoare. Inventarul căminului a sporit cu obiectele înscrise la Nr. 4154—4177 în valoare de 50.906 lei. Valoarea mobilierului este de lei 1,833,286 — care împre ună cu clădirea evaluată la lei 14,612,000 — efectele şi rufăria de pat de lei 785,414, vesela şi alte obiecte de bucătărie de 181,784 lei, atelierul mecanic Iei 41,936 şi biblioteca lei 1,056,688 se urcă la suma de lei 18,511,108. ; 4. Lista studenţilor bursieri adăpostiţi în căminul studenţesc „Avram Iancu*'. 1. Bal Lascu (ştiinţe) dela 1 Noemvrie 1935—30 Iunie 1936.. 2. Barbu Zevedei (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 341 :3. Bocianu Valentin, (drept) dela 10 Nov. 1935—30 Iun. 1936. 4. Borcoman Octav., (drept) dela 3 Dec. 1935—30 Iun. 1936. Ђ. Bârna Vasile, (litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 6. Brumariu Nic, (ştiinţe) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 7. Bulzan Gh., (medicină) dela 3 Dec. 1935—30 Iunie 1936. 8. Cedrechi Vasile, (ştiinţe) 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 9. Chira Aurel, (drept) dela 2 Dec. 1935—30 Iunie 1936. 10. iGhircev Anatole, (litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936. 11. Ciurdariu Pavel, (med.) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936. 12. Cornea Nicolae, (drept) dela 26 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 13. Cristea Vasile, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 14. Costina Cornel, (med.) dela 13 Dec. 1935—30 Iun. 1936. 15. Dănilă Octavian, (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 16. Degan Valeriu, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 17. Drimuş Iosif, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 18. Faur Gheorghe, (med.) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 19. Florea Vasile, litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. '20. Floriţa Ioan, (drept) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. "21. Fodorean Ioan, (litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie Ш 6 . 22. Fodor Octavian, (litere) dela 3 Dec. 1935—30 Iunie 1936. 23. Horedt K., (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 24. Iliescu Aurel, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. "25. Iuhas Leontin, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 26. Isac Dumitru, (litere) dela 12 Nov. 1935—31 Maiu, în Iu nie bursa în bani. "27. Issecutz Ioan, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 28. Lechinţan Grigore, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936. 29. Loziciu Ilie, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 30. Magda Ovidiu, (med.), dela 1 Nov. 1935—30 Iunie T936. 31. Mateiaş Dimitrie, (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 32. Mihăilă Nicolae, ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 33. Hulea Sever, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 34. Morariu Traian, (litere) dela 20 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 35. Mureşan Ioan, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Ж Nagy Iosif, (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 37. Oltean Gheorghe, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935-Г30 Iun. 1936. 38. Oprita Gheorghe, (med.) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936. 39. Perian Sorin, semibursier dela 1 Nov., bursier dela Dec. 30 Iunie 1936. Ж Pervein Iosif, (litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. 342 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. Petruş Petru, (litere) dela 9 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Pop Emil, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Popa Ioan, (ştiinţe) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Popescu Ioan, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Pordea Petru, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Pupăză Vasile, (litere) dela 12 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Pally Iuliu, (litere) dela 10 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Sabău Ioan, (litere) dela "1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Silaş Gheorghe, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Sichel Traian, (ştiinţe) dela 3 Dec. 1935—30 Iunie 1936. Tătaru Aurel, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Teodorescu Gh., (drept) dela 3 Dec. 1935—30 Inuie 1936. Teşoiu Marin, (med.) dela 4 Dec. 1935—30 Iunie 1936. Todoran Dorift, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936. Toma Ioan, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Turda Teodor, (ştiinţe) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936. Vancu Ioan, (ştiinţe) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Vasiliu Constantin, (drept) dela 1 Nov. 1935—30 Iun. 1936. Zdrenghea Mircea, (lit.) dela 16 Nov. 1935—30 Iun. 1936. Zoi-an Armând, (litere) dela 13 Dec—31 Maiu 1936, In Iunie în bani. Lungu Onoriu, (litere) dela 13 Dec. 1935—30 Iun. 1936. Miclăuş Vasile, (litere) dela 13 Dec 1935—30 Iunie 1936. Morariu Gav. semibursier, dela 10 Nov. 1985—30 Iun. 1936. Faur Aron (litere) dela 8 Nov. 1935—30 Iunie 1936. Cozma Ioan, (litere) semibursier dela 19 Nov. 1935. Raţiu Ioan, (litere) semibursier dela 1 Nov. 1935—30 Iu nie 1936. 5. Căminul studentelor unirersitare. Situat în Calea Moţilor Nr. 70—72, cu un teren supraedificat de 2181 m şi curte, grădină-parc de 5<S67 m . Edificiile vechi: parter cu 73 încăperi, etaj 2 încăperi; edificiul nour parter, etaj I şi etaj I I cu 62 încăperi. Camere de locuit: 58 cu 180 locuri. 2 2 Sitnaţia averii căminului. Imobilul şi mobilier cu destinaţie imobilă Lei 9,000.000 Mobilier Lei 1,588.689 Biblioteca Lei 369.895 r 343 Unelte Instrumente mecanice Instalaţiuni de apaduct şi încălzire Articole de gospodărie Lingerie Diverse Plante 26.233 Lei 11.946 Lei . . . Lei 1,173.822 180.600 Lei 841.514 Lei 74.992 Lei 11.050 Lei Total Lei 13,278741 Cfleltnelile de alimentaţie şi efectiva] cSmlnnlui în annl 1935—36. S'a cheltuit pt. Solvente Solvente Personfl Personal Total Cota alimentaţie interne externe adtlv serv, medie 884,079 29.249 433 3442 4881 38005 23,5 Cont de gestiune. Intrate Lei Lei 1,511.224 Solve Taxe de bibliot. Lei 24.990 Taxe de bae Lei 38.088 Taxe de uzaj, Lei 30.446 Impozit Lei 2,351 Diverse Lei 95.990 Salarii bugetare Lei 199.811 Total Lei 1,902.900 E şj i t e Lei Salarii Lei 335.530 Alimentaţie Lei 914.562 încălzit, lumin. Lei 392.850 întreţinere, curăţit, spălat, rep. mici Lei 78.962 Spese de birou Lei 7ЛШ Spese pt. bibi. Lei 5.038Impozit Lei 2.341 Compl. de mob. Lei 3.815 Diverses, trans. Lei 115.721 Zugrăvire, rep. Lei 33.284 Restituiri Lei 12.670 Total Leri,90L913r 4 Nnmărnl persoanelor adăpostite în cămin în 1935 -36. Bursiere â Lei 1400 lunar . . . . . . . . 28 Bursiere â Lei 700 lunar 3 Solvente variat între 80—120 Personal administrativ 6 Personal de serviciu , 15 Circulaţia studentelor în total 335 6. Iii sta bursierelor în accet cămin. Fac. de Buziu Letiţia (19. X. 27. V I ) . Zoppelt Măria (6. XI. 26. V I ) . Drept. 344 Fac. de Litere. Barbu Florica (26. IX. 30. VI.). Cărpinişan Eugenia (3. XI. 23. V I ) . Ciocan Paraschiva (5. XI. 30. VI.). Costea Georgina (XI—II în bani, 1. I I I . 30. VI.). Creţiu Măria (18. X. 30. VI.). Herţiai Silvia (1. X. 30. VI.). Lazar Emilia (2. X. 30. VI.) Mărginean Ana (6. XI. 30. VI.). Mustaţă Ceciiia ( 5 . XI. 29. VI.). Nemeş Veturia (6. XI. 30. VI.). Pup Lucia (2. X. 30. VI.). Savu Măria (15. X. 30. VI.). Urdea Măria (3. X. 29. VI.). Fac. de Ştiinţe. Baba Raveca (22. X I . 30. VI.). Cosma Cornelia (25. IX. 26. VI.). •Căilean Zenovia (3. X. 29. VI.). Drăguţ Măria (1. X. 30. VI.). Lupan Aurora (11. XI. 27. VI.). Moisd Eliza (3. X. 28. VI.). Onosiu Terezia (14. XI. 30. VI.). Roşeau Hortenzia (21. X. 30. VI.). Sandru Cornelia (1. X. 29. VI.). Surani Georgina (15. X. 30. V I ) . . Fac. de Medicină. Ştefănescu Angela (26. IX. 23. VI.). Jaroşevici Veronica (16. I. 29. VI.). Gherlan Viorica (1. II. 25. VI.). Cu ajutor de Lei 700 şi adăpostite in cămin: Pop Irina (4. X. 30. VI.). Pop Livia (15. XI. 30. VI.). Pop Margareta (2. XI. 30. VI.). 7. Căminul studenţesc V . Bab?ş. Căminul studenţesc „V. Babeş" e situat în strada Dr. Vic tor Babeş Nr. 13 vis-â-vis cu Clinicele, la câţiva paşi dela Bi blioteca Universităţii. Căminul (parter, trei etaje, mansardă) -este destinat pentru adăpostirea numai cu locuinţă a studen- 345 ţilor universitari. In cămin se găsesc pentru închiriat 41 ca mere cu 126 locuri. Media locatarilor adăpostiţi în cămin în anul şcolar 1935 —1936 atinge cifra de 110. Locatarii se repartizează pe facul tăţi după cum urmează: 1. facultatea de medicină 84% 2. „ drept 8% 3. „ litere 6% 4. „ ştiinţe 2% Viaţa în cămin a fost familiară. Nu s'a ivit nici un dife rend între stud. Ordinea, disciplina mulţumitoare. Starea sanitară a studenţilor a fost pe deplin satisfăcă toare, nu s'a înregistrat nici un caz mai grav de boală care ar fi reclamat asistenţă medicală. Baia cu duşuri reci şi caldei a căminului a funcţionat tot anul. Casina) a oferit cu preţuri foarte scăzute un local de dis tracţie (cu şah, domino, table, biliard, ping-pong, ziare, radio, etc.) şi mâncări uşoare. Inventarul căminului reprezintă la sfârşitul anului şcolar suma de Lei: 4,714,778 care se repartizează astfel: ( A) Imobil şi instalaţiuni imobiliare: 1. Imobil 2,800.000 2. Instalaţiuni imobiliare 443,169 3,243.163 B) Obiecte mobiliare: 1. Mobilier 1,035.998 2. Efecte de pat şi lingerie 399,495 3. Utilaj de bucătărie 25,935 4. Maşini şi unelte 7,239 5. Rechizite de birou 2,948 1,471.615 Totalul inventarului imobil şi mobiliar . . . 4,714,778 Bilanţul încasărilor şi cheltuielilor avute în cursul anului •şcolar 1935—36 se repartizează după cum urmează: Venituri: Chirii şi taxe de baie . . . . 494,343 Fond sanitar 6,000 Fond de ajutoare pt. pers. de serviciu . . 8,307 Diverse venituri 144,416 Conturi de evidenţă 246,767 899,833 346 Cheltuieli: Salarii pt. personalul plătit de cămin . . . 139,833" încălzit, luminat, apă, canal 234,411 întreţinere 44,37S Cheltuieli de birou (telefon, rechizite) . . 5,486 Chirii şi taxe de baie restituite 13,912: Complectare de inventar 13,200 Diverse cheltuieli 50,821 Conturi de evidenţă 246,767 Sold la sfârşitul anului . . { 748,803 151,039 S. Г an tina studenţească universitară. Conducerea cantinei în anul şcolar curent a fost compusă în felul următor: Director: Silviu Stoicoviciu; Casier: Octavian Stepan; Administrator: Marin Qioacă; Econom: Ioan Păunescu 1. Cantina sa redeschis la data de 15 Septembrie 1935 şi a funcţionat, fără întrerupere, până la data de 30 Iunie 1936. 2. Costul abonamentului a fost de Lei 700 lunar şi s'a li berat numai studenţilor Universitari. 3. Suma aceasta a intrat în întregime în raţia alimentară, alcătuită din trei feluri mâncare la prânz şi două feluri seara. 4. Cu toată insuficienţa localului, Cantina a servit masa unui număr de studenţi care a variat între 250 şi 300. In lu nile de vacanţă numărul abonaţilor a variat între 60 şi 80 studenţi. I 5. Situaţia Casei la data de 1 Iulie 1936 a fost următoarea: Intrate: Sold în iClasa: Eşite: 2,040.336 lei 48.176 lei 1,992.160 6. Din această sumă subvenţia acordată de Rectorat, în decursul acestui an, a fost următoarea: 234.366 lei, reparti zată astfel: *1 a) încălzit şi luminat 31.785* Lei b) Completarea mobilierului şi veselei . 19.665 Lei c) Chiria pivniţei 5.000 Lei d) Salariile personalului de serviciu . . 141.750 Lei e) Diurna personalului administrativ . 36.166 Lei Total: 234.366 L e i ~ Repartizând această sumă la numărul abonaţilor şi zile ar fi în medie, 2,50 lei pe zi. OFICIUL DE EDITURĂ 1. Consiliul oficiului. In conformitate cu art. 2 din regulamentul oficiului, a: probat de Senat la 16 Iunie 1934 şi publicat în Anuarul 1933/34, „Oficiul de editură este condus de un consiliu de ad ministraţie numit de Senatul universitar pe doi ani cu înce pere dela 1 Octombrie. Acest Consiliu se compune din câte doi delegaţi ai fiecărei facultăţi şi din prorector ca preşedin te". In cest an şcolar Consiliul Oficiului de editură a avut compunerea următoare: ţ Preşedinte: Membrii: ' Nicolae Drăganu (Prorectorul Uni verşi t a ţ i i ) . Camil Negrea, Gheorghe Sofronie (drept). Victor Papilian, Victor Tătaru (medicină). Constantin Marinescu, Gheorghe Giuglea (litere). Ioan Popescu-Voiteşti, Vasile Meruţiu (ştiinţe). Secretar: Ioan A . Vătăşescu. 3. Bilanţul fondurilor. Fondai , A " Manuale didactice. 1. 2. 3. 4. 5. Intrate Sold la î Octomvrie 1935 . . . L e i 694.089 încasat din vânzarea manualelor „ 89.182 IChelt. de tipărire Pt. verificarea gestiunei . . . „ Spesele poştale etc „ Total Lei 783.271 Scăzând eşitele . . Sold la 30. Sept. 1936 „ 90.164 „ 693.107 Eşite 82.607 6.800 757 Ш64 349* Fondul „В" Lucrări ştiinţifice. [ ţ Intrate 1. Sold la 1 Octomvrie 1935 . » . , . Lei 151.550 2. Pentru tipărirea lucrării „Flora Pliocenică dela Borsec" a Dlui Emil Pop . „ 3. încasat avansul acordat Dlui Profe sor Sextil Puşcariu pentru „Daco România" în Iunie 1935 . . . . . . . . . . . . Lei 55.000 4. Pentru tipărirea lucrării „Principii Fundamentale de Filosofie Juridică" de Prof. Eugeniu Speranţia . . . • . . . Lei Total Lei 206.550 Scăzând eşitele Sold la 30. Sept. 1936 Eşite 59.914 > 40.968 100.882 „ 100.882 „ 105.668 Fondul „ C Publicaţii periodice Intrate 1. Sold la 1 Octomvrie 1935. . . . Lei 149.900 2. Pentru tipărirea Anuarului Instit. de Studii Clasice ч . . . . Lei 3. Pentru tipărirea rev. Muzeului Geologic-Mineralogic Lei 4. Pentru alimentarea dela Fondul de întreţinere . Lei 200.000 5. Pentru tipărirea Anuar. „Dacoromania" \ ^ . . . Lei 6. Pentru tip. buletinului Institutului de Studii Clasice Lei 7. Pentru tip. rev. „Matematica" Lei 8. Pentru tip. bulet. Soc. de Ştiinţe Lei 9. Pentru tip. buletinului Gradinei şi Muzeului Botanic Lei 10. Pentru tip. publ. Inst. de Geog. Lei 11. Pentru tip. rev. „Ouj. Medical" Lei 12. Pentru tipărirea anuarului Inst. de Istorie Naţională Lei 13. Pentru tip. revistei Institut, de Mine ralogie şi Petrografie Lei Total Lei 349.900 Eşite 23.581 31.038 92.950 6.300 24.150 24.150 24.150 21.503 17.150 39.000 725 304697 860 Scăzând eşitele Sold la 30. Sept. 1936. , 304.697 . : . . „ 45.203 3. Lucrări tipărite şi subvenţii în acest an Din fondul A (Manuale). Nr. 14. (urmare) Curs de fizică medicală I (1936, 288 pg.) 8e Conferenţiar Dr. N. Bărbulescu. I Din fondul В (lucrări ştiinţifice). Nr. 3. (urmare) „Principii Fundamentale de Filosof ie Ju ridică" de Prof. Eugeniu Sperantia Instit. de Arte Grafice . „Ardealul" 1936, 228 pag. Nr. 4. „Flora Pliocenică dela Borsec" de Docent Emil Pop, tipografia „Naţionala" S. A. 1936, 192 pag. cu 22 tabele. Din fondul С (subvenţii a) b) c) d) e) „f) periodicelor). Lucrările Inst. de Geografie . L e i 34.500 Buletinul Grădinii Botanice voi. XV. Lei 24.150 Revista Matematica . i . . . . , . . , . • Lei 24.150 Buletinul Soc. de Ştiinţe , . . . . . Lei 24.150 Buletinul Dacoromania . . . . Lei 37.950 Anuarul Inst. de Ist. Naţională r . « . » . . Lei 37.950 Total: Lei 182.950 L r : Lista publicaţiilor Universităţii din Cluj. Liste des publications de l'Universite de Cluj. a) Manuale didactice (ediţia Universităţii). Manuels didactiques (edites par l'Universite). 1. Tratat de drept administrativ român (Trăite de droit administraţii roumain), 1923+784 pag.; de prof. V. Onişor. 2. Tratat de anatomie umană (Trăite d'anatomie humaine) Voi. I. 1923+636 pag.; de Prof. Dr. V. Papilian. 3. Sângele şi organele hematopoitice, Hematologia ( L e sang et les organes hematopoîetiques, Hematologie). Tratat de patologie clinică şi anatomie patologică 1923+530 pag.; de Prof. Dr. Titu Vasiliu. 4. Curs de matematici generale. (fCours de Mathemati ques generales) Voi. I. Matematici elementare. (Calcul nu meric. Calcul Algebric. Reprezentare grafică. Trigonometrie. Operaţii cu numere apropiate). Fasc. I. 1926 + 320 pag. Fasc. II. 1927+321—524 pag. de Prof. Gheorghe Bratu. 5. Propedeutica Chirurgicală (Introduction â la Chirur gie) 1927+792 pag.; de Prof. Dr. I. Iacobovici. 6. Lecţiuni de Geometrie Analitică. (Lecons de Geome trie Analytique) urmate de introducere elementară în studiul analitic al geometriilor neeuclidiene şi noţiuni elementare de geometrie vectorială 1927+620 pag.; de Prof. N. Abramescu. 7. Tratat de Oftalmologie Voi. I. (Trăite d'Ophtalmologie) 1928+790 pag.; de Prof. Dr. D. Michail. 8. Curs de Botanică Generală, (Cours de Botanique G e nerale), de Prof. Ioan Grinţescu. Fascicola I : Organizarea generală a plantelor (Citologie, Histologie) 1928+110 pag.; Fascicola I I : Rădăcina, tulpina (pag. 111—278+1929). Fascicola I I I : Frunza (pag. 279—388+1930). Fascicola IV: Reproducerea plantelor (pag. 389—562+ 1932). 352 Fascicola V: Reproducerea plantelor (sfârşit, cu biblio grafie şi index alfabetic) 1934+563—838. 9. Curs de biologie generală. (Cours de biologie gene rale). Evoluţia şi ereditatea 1930+200 pagini; de Prof. Rene Jeannel. 10. Lecţiuni de geografie pură infintezimală. (Lecons de Geometrie pure infinitezimale). 1930+334 pag.; de Prof. Ni colae Abramescu. 11. Elemente de Istologie şi de Tehnică Microscopică. (Elements d'histologie et de technique microscopique) de Prof. Ioan Drăgoiu. Voi. I. Microscopul şi accesoriile sale. Preparaţiunea mi croscopică (le Microscope et ses accessoires. Preparations microscopiques) 1931+272 pag. Voi. II. fasc. 1 Ţesuturile (Ies tissus) pag. 273—440—1932. Voi. II. fasc. 2. Aparate, etc. pag. 441—720+1933). 12. Radiologie medicală. (Radiologie medicale) noţiuni pregătitoare şi technică generală) 1931+480 pag.; de Profesor Dr. Dimitrie Negru. 13. Ştiinţa şi tehnica dreptului internaţional privat (la Science et la technique du droit internaţional prive) de Prof. Iorgu Radu. Voi. I. Teorii fundamentale. Natura juridică şi metoda dreptului internaţional privat (1933+428 pag.). Voi. II. Elaborarea ştiinţifică a dreptului internaţional privat (1934+568). 14. Curs de Fizică medicală I. 1936. 288 pagini, de con ferenţiar N. Bărbulescu. b) Publicaţii ştiinţifice şi literare. Publications scientifiques et litteraires. 1. Biblioteca Institutului de Istorie Naţională. Bibliotheqne de l'Institut d'Histoire naţionale). No. 1. N. Drăganu: Toponimie şi Istorie. (Toponymie et Histoire) 1928. 11+178 p. No. 2. I. Crăciun: Cronicarul Szamoskozy şi însemnările lui privitoare la Români. (Le Chroniqueur Szamoskozy et ses no*( s au sujet des Roumains). 1928i 214 p. No. 3. I. Moga: Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea politică a Ţărilor Române la sfârşitul secolului XVII. (La ri~ 353 valite polono-aulrichienne et l'orientation politique des Pays Roumains â la fin du XVII-e s.). IV+240 p. No. 4. S. Stanca: Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile Moga (La vie et l'activite de l'eveque Vasile Moga) (en cours). 2. Publications de l'Institut d'Histoire generale. N-rul 1. S. Dragomir: Vlahii şi Morlacii, studiu din istoria românismului balcanic. (Les „Vlaques" et Ies „Morlaques", etude sur les Roumains des Balkans). 136 р., (1924). N-rul 2. C. Marinescu: Şcoala istorică raţionalistă. (L'Ecole historique raţionaliste), 19 p. (1925). N-rul 3. Melanges d'Histoire generale, 381 р., fig. et carte (1927). ; I N-rul 4. închinare lui Nicolae Iorga. (Hommage â Nicolas Iorga) 440 р., figj (1931). 3. Biblioteca Medico-Istorică (Bibliotheque Medico His torique publice par l'Institut d'Histoire de la Medecine et de la Pharmacie). No. 1. J. Guiart: Medicina în timpul Faraonilor. (La Me decine aux temps des Pharaons) epuise, (1926), 52 p. et 39 fig. No. 2. V. Bologa: Contribuţiuni la Istoria Medicinei din . Ardeal. (Contributions â l'histoire de la Medecine en Transylvanie) (1927) 104 p. avec 16 fig. No. 3. V. Bologa: începuturile medicinei ştiinţifice româ neşti. (Les debuts de la medecine scientifique roumaine). (1930), 91 p. avec 14 fig. No. 4. V. Bologa: Din Istoria sifilisului. (L'Histoire de la syphilis)J (1931), 71 pag. No. 5. Alexandru Lenghel: Istoricul ciumei în Cluj la 1738-1739. (L'histoire de Ia peste de Cluj en 1738—39), (1931), 161 р., avec 20 fig. 6. Constantin Gheorghe: Asfaltul şi petrolul ca medica mente. Bacău, 1935, 39 p. 8° cu fig. în text. 7. Valeriu L. Bologa: Lamaştu-Karia-Samca. Cluj, 1935*, IV + 23 p. 8°. 8. Nicolae Iorga: Cultul lui Esculap şi al Higiei (Cu spe cială privire la Dacia superioară). Cluj 1935, 108 p. 8°, cu 1 planşă şi 35 fig. ANTTARBL 1 9 3 5 / 3 6 23 854 s 4. Biblioteca eugenică şi biopolitică a „A trei". (Bibliotheque eugenique et biopolitique de „Astra"). No. 1. Iuliu Moldovan: Igiena Naţiunei. (L'hygiene de la nation), (1925), 70 р.; No. 2. Iuliu Moldovan: Biopolitică. (La Biopolitique), (1926) 95 р.; No. 3. S. Mehedinţi: Şcoala română şi capitalul biologic naţional. (L'Ecole roumaine et le capital biologique naţional) (1927), 36 р.; No. 4. E. Racoviţă: Evoluţia şi problemele ei. (L'evolution et ses problemes), 1929), 183 p. 30 pl. 5. Biblioteca medicală şi igienică a „Astrei". (Bibliotheque medicale et d'hygiene de „Astra"). No. 1. Iuliu Haţieganu: Infecţia tuberculoasă şi profilaxia ei socială, (1926), 57 р.; 10 fig. No. 2. L. Daniello: Tratamentul tuberculozei pulmonare, (1926), 106 р., 7 fig. No. 3. I. lacobovici: Cancerul, (1926), 86 p. 15 fig. No. 4. I. Goia: Boalele infecţioase şi profilaxia lor, (1927), 145 р., 12 fig. 3 pl. No. 5. A. Iancu: îngrijirea şi alimentaţia copilului mic. (1929) 142 p. 27 fig. I No. 6. Şt. Bezdechi: Sportul la Eleni. Biblioteca subsecţiei de educaţie fizică „Astra". Problema tuberculozei. (Conferin ţele cursului de perfecţionare). Bibi. med. şi ig. Astra. 6. Publicaţiile Institutului de Igienă şi Igienă socială. No. 1. Dr. Sabin Manuilă: Epidemiile din Transilvania, Cluj, 1921, 60 p. No. 2. Dr. Gheorghe Popoviciu: Protecţia copiilor în Ar deal. Cluj, 1925, p. 135. No. 3. Dr. Mihai Zolog: Cercetări asupra capacităţii fizice şi intelectuale ale elevilor de şcoală. Cluj, 1927, 62 p. No. 4. Dr. Titu Slăvoacă: Contribuţiuni la epidemiologie febrei tifoide. Cluj, 1927, 60 p. No. 5. Dr. Gheorghe Popoviciu: Mortalitatea copiilor în Ardeal. Cluj, 1933, p. 104. 355 7. Biblioteca Baearamaniei. (Bîhliotheque de Dacoromâ nii*). ; No. 1. G. Bqgdan-Duică: Istoria Literaturii române. (Histoire de la Litterature roumaine). (1923). VII + 917 p. No. 2. A. Bena: Limba română şi Saşii din Ardeal, (La langue roumaine et Ies Saxons de Transjlvanie), (1925), 4Î p. No. 3. E. E. Precupr Păstoritul din Munţii Rodnei. (L'In«dustrie pastorale dans Ies Montagnes de Rodna), (1926), 58 p. No. 4. Giandomenico Serra: Contributo toponomastico ;alla Teoria della Continuitâ nel Medioevo delle iQomunitâ ru rali romane e preromane dellTtalia Superiore, Cluj (1931), 325 pag. No. 5. Ştefan Binder: Kind, Knabe, Mâdchen im Dacoromanisehen Cluj, (1932) 43 p. 'No. 6. Al. Procopovici: Pronumele personal în funcţiune morfologică verbală, Cluj, Bucureşti (1933), 16 p. No. 7. N. Drăganu: Numele proprii cu sufixul -şa, Cluj— Bucureşti (1933), 37 p. No. 8. Emil Petrovici: Graiul Caraşovenilor. (Le parler des Krašovani). Cluj—Bucureşti (1935), X+270 p. No. 9. Ion Breazu: J. Michelet şi Românii. Studiu de li teratură comparată. Cluj 1930, IV+162 p. 8. Publicatians du Seminaire des Mathematiques de l'U- n i v e r s i t e de C l u j . Lecon sur Ies fonctions entieres ou meromorphes par Paul Montei prof. A la Fac. des Sciences de l'Univ. de Paris, recueillies et redigees par P. Sergesco prof. wniv. Cluj. Paris, Gauthiers—Villars et Со. Edit. 1932. Î9. Piiblications du Ldboratoire de Geologie, Paleontolo g i e : Elemente de geologie cu o privire generală asupra geolo•giei României. (Elements de geologie avec un apercu general sur la geologie de la Roumanie), 460 p. 349 fig. et la carte geologique de la Roumanie en couleurs. Ouj 1924 ( П Edit. „Ardealul") par Prof. 1. P. Voiteşti. Elemente de Paleontologie. I. "Nevertebrate, 365 p. 454 fig. Ouj 1928 de Prof. L Pqpescu-Voiteşti. 356 9. bis; Biblioteca populara Astra secţia ştiinţelor naturcr~ l e : Voi. 4. Victor Stanciu:. Viaţa şi opera profesorului- I. Р.. Voiteşti.. (1926). 95 pag. 10.. Publications gogie experimentale du laboratoire de l'Universite de Pedologie de Cluj. et de Peda No. 1. P. Ilcuş:. Inteligenţa copilului, studiu critic şi ex.No. 2 Lazăr Antilă, Liviu Sirea, VI. Ghidionescu şi Gh. Gomicescu: Inteligenţa copilului. (Intelligence de L'enfant,. contributions experimentales), pp. VIII-f-206.. No. 3. Gh. Comicescu: Raportul între intuiţie în învăţă mânt. Elaborarea mintală. (Le rapport. entre Fintuition et l'abstraction dans 1 enseignemet. L elaboration mentale) pp.. VI + 230.. .., No. 4» Laboratorul de Radiologie şi Pedagogie experimen t a l ă : „Fişa Individuală" (La Fiche Individuele), împreună cu Instrucţiunile, Î L Studii pp. 8;. şi cercetări psihologice, publicate de Institutul, de Psihologie experimentală,, comparată şi aplicată. (Etudes et recherches psychologique publiees par L'Institut de Psicho^ logie). No.. 1.. FI.. Ştefănescn-Goangă: Selecţiunea capacităţilor şi orientarea profesională. (La selection des capacites et l'orientation professionelle), 1929. IV + 72. Ed. I I . No. 2. Liviu Rusu: Selecţia copiilor dotaţi. (La selection des enfants bien doues), 1929. pp. IV + 228.. No. 3. Nicolae Mărgineanu: Psihologia exerciţiului. (Psychologie de Гехегасе), 1929. pp. X V I + 212.. No. 4. Liviu Rusu, etc. Psihologia configuraţiei.. (PsychoLogie de la forme),. 1929. V I + 151. No; 5.. N.. Mărgineanu: Psihotehnica în Germania. ( L a Psychotechnique en Allemagne). 1929. pp. VI + 82. No. 6. Alex. Roşea: Măsurarea inteligenţii şi debilitatea mintală. (La mesure de l'intelligence et la debilite mentale)^ 1930. pp. X I I I + 190.. No. 7. Nicolae Mărgineanu: Psihologia germană contim> porană. (La psychologie. allemande contemporaine) 1930, pp. XI.+ 348.. 357 No. 8. Lucian Bologa: .Psihologia vieţii religioase. (Psy chologie de la vie religieuse) 1930. pp. X + 331. No. 9. Liviu Rusu: Aptitudinea tehnică şi inteligenţa prac tică. (L'aptitude technique et 1 intelligence practique). 1931. pp. V I I , + 141. No. 10. Nicolae Mărgineanu: Psihologia învăţării. (La psychologie de l'education). 1931. pp. XV + 165. No. 11. Alex. Roşea: Psihopatologia deviaţilor morali. {La psychopatologie des anormaux moraux). 1931. pp. VII + 110. No. 12. Alex. Boşca: Debilitatea mintală. (La debilite mentala) 1931. X I I + 76. No. 13. C. Pârlog: Psihologia desemnului. (La Psycholo gie du dessin) 1932. pp. VIII + 136. No. 14. Dim. Todoranu: Psihologia temperamentului (La Psychologie du temperament). 1932. pp. IV + 170. No. 15. N. Mărgineanu: Psihologia franceză contimpora nă. (La Psychologie francaise contemporaine) 1932. pp. IV ;+ 169. i No. 16. Alex. Boşca: Delicventul minor. (Le Deliquant mineur). 1932. pp. VII + 179. No. 17. L. Bologa: Lectura tineretului (La Lecuire de lâ ^eunesse) 1933. pp. VI + 118. No. 18. Al. Roşea: Psihologia Martorului. (La Psycholo gie du temoin). 1934. pp. IX-f 156. No. 19. M. Benruc: învăţare şi Inteligenţă la animale. ^Apprentissage et Intelligence ćhez Ies animaux). 1934 pp. TI + 86. No. 20. FI. Ştefănescu-Goangă: Fişa personală de obser vaţie psihologică. (La Fiche personnelle d'observation psy•chologique). Instrucţii pentru utilizarea fişei personale. (Instructions pxjur Tutilisation de la fiche personnelle). 1934. pp. 25 + 44. No. 21. FI. Ştefănescu-Goangă: Teste pentru măsurarea Funcţiunilor mintale p. "32. No. 22. Dhnitrie Todoranu: Psihologia Reclamei (La Psy•chologie de la Reclame), pp. VI - f 108. 23. "F. Şteîănescu Goangă, A. Boşca şi S. Cupcea: Insta bilitate emotivă. 200 р., 8°, 1936. Ћо. 24. A. iRoşca şi D. Tudoran: 3^te colective verbale ( 358' pentru măsurarea inteligenţei Ia adulţi (seria B)„ No. 25. M. Beniuc: Teste de performanţă (în curs de ela borare). 12. Lucrări de Fonetică. Publicaţiunile Laboratorului de Fonetică Experimentală. (Travaux de Phonetique. Publica tions du Laboratoire de Phonetique Experimentale). No. 1. Joseph Popovici, Une prononciation bulgare, 1921,. 33 p. No. 2. Iosif Popovici,, Fiziologia vocalelor româneşti ă. şi î. (Physiologie des voyelles roumaines ă et î ) . 1921. 34 р.. No. 3. Iosif Popovici, Ortoepia şi fonetica. (Orthoepie et phonetique). 1932, 70 p. No. 4. Iosif Popovici, Abatele Rousselot creatorul fone ticei experimentale. (L'abbe Rousselot ereateur de la phone tique experimentale). 1926, 34 р.. No. 5. Iosif Popovici. Vocalele româneşti. (Les voyellesrcun'ameđ). 1927. 57 p. No. 6. Emile Petroviei. De la nasalîte en rournain. 1930,. *Жг р. с), Periodice: (periodiques). 1. Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic (Bulletin du Jardin et du Musee botaniques de l'Universite de. Cluj). Tome I. (1921), VII+94+14 р.; Tome II. (1922), VIl+124+16 p. 3 pl. 6 fig.;: Tome III. (1923), VII+118+20 p. 5 pl. 1 fig.; Tome IV (1924), VIII+124+20 р., 3 pl. 7 fig. Tome V (1925), V I I I + 1 3 I + 4 9 р.; 3 pl.; Tome VI (1926), V i n + 1 3 4 + 2 4 p. 7 pl.; Tome VH (1927), VI+160+16+27 p. 11 pl.; 19 fig.; Tome VIII (1928), IX+160+54+20+27 p. 19 fig. 1 c ; Tome IX (1929), VIII+226+22+28 p. 16 fig. 13.; 1 carte;; Tome X (1930), VIII+222+29 р.; 4 fig.; 23 pl.; Tome X I (1931), VIII+116+26, 11 fig. 2 pl.; Tome X I I (1932) VIH+16S+4 p. 36 fig., 16 pl.; Tome XIII (1933) VII+128+24 р.; 44 fig., 6 pl. Tome X I V (1934) VIII+246+29 р., 31 fig., 39 tab. Tome XV (1955) XII+250+64+31 р.; 23 fig., 24 tab. Tome XVI (1936) V n r + 1 6 4 4 3 2 " pag., 17 fîg., 3 tab. 359 2. Contribuţiuni botanice din Cluj, (Contributions bota- niques publiees par l'Institut botanique de Cluj). Tome I, (Fasc. 1—21) 1921—1930. XVI+281 р., 44 fig. 21 pl.; Tome II, (Fasc. 1—10) 1936. 3. Publicaţiile Institutului de Chimie (Publications de l'Institut de Chimie). a) Laboratorul de Chimie generală. 27 Note publicate în diferite reviste din ţară şi străinătate dela 1926 până la 1936, precum şi I-a parte a unui Manual de lucrări practice de Chimie generală „Operaţiuni de laborator" publicată la Tip. „Ardealul" în 1925. b) Laboratorul Tome Tome Tome Tome Tome Tome de Chimie anorganică şi analitică. I (1920—23) 175 р.; I I (1923—26) 244 р.; III (1926-28) 254 р.; IV (1928—30) 510 р.; V (1930—32) 400 р.; VI (1932—34) 560 p. c) Laboratorul de Chimie organică. Tome I (1925) Serie A, 64 р.; Tome I I (1926) Serie A. 153 р.; Tome III (1927) Serie A. 118 р.; Tome IV (1929) Serie A. 134 р.; şi în plus 12 note sepa rate, publicate dela 1929—1932. d) Laboratorul Tome Tome Tome Tome Tome Tome de chimie fizică. I (1932) Serie B. 75 р.; IV, Serie B. (1928). 117 p. şi 5 pl.; V, Serie B. 148 р.; VI, Serie B. (1930), 149 р.; VII, Serie B. (1932), 162 p. VIII, Serie B. (1935) 210 р.; 4. Buletinul extensiunei universitare (Bulletin de lExten- sion universitaire de Cluj) 1924—25, 100 р.; 1925—26, 88 р.; 1926-27, 236 р. 360 5. Lucrările Institutului de Geografie (Travaux de 1 In stitut de Geographie de l.Universite de Ouj). Tome I (1922) XIII+351 p. 54 fig. 31 pl.; Tome I I (1926) 325 p. 24 fig., 11 a, 34 pl.; Tome I I I (1929) 346 р.; Tome IV (1931), 465 р., 6 с. 51 pl.; Tome V (1931), 310 p. 19 pl. Tome VI. (1936) sub tipar. 6. Revista Muzeului Geologic-Mineralogie (Revue du Musee Geologique-Mineralogique de l'Universite de Cluj). Tome I, No. 1 et 2, 185 р., 48 fig. 4 pl. 1 c.; Tome II, No. 1, 59 р., 10 pl.; No. 2, 78 р., 3 pl.; Tome I I I , No. 1, 83 p. 5 pl.; Tome I I I , No. 2; Tome IV, No. 1, 111 р., 19 fig., şi 6 pl.; No. 2, 64 р., plusieurs fig. pl. et cartes. Tome V, No. 1, 137 р., plusieurs fig. pl. et cartes. Tome V, No. 2, 211 р., avec 34 fig. Tome V I No. 1—2, 176 p. plusieurs fig. et pl. 7. Anuarul Institutului de Istorie Naţională (Annuaire de l'Institut d'Histoire naţionale). Tome I (1921—1922) XVI+434 р.; Tome I I (1923) XV+544 р.; Tome I I I (1924-1925) X+1045 р.; Tome IV (1926—1927) X+1000 р.; Tome V (1928—1930) XII+793 р.; Tome' VI (1931-1935) XH-f844 p. Tome V I I ( Ш 6 ) (Omagiu Lapedatu), LXXIV+905 p. 8. Clujul medical, revistă medicală lunară. (Le Cluj m e dical, revue medicale mensuelle publiee par les Professeurs de la Faculte de Medecine). Tome I (1919)+1001 pag.; Tome I I (1921)+412 pag. Tome I I I (1922)+373 pag.; Tome IV (192ţR-~367pag.; Tome V (T924J+346 pag. + Џ p. Tome V I (1925)+504 pag. ; 351 Tome Tome Tome Tome Tome Tome Tome Tome Tome Tome Tome VII (1926)+532 pag.; VIII (1927)+638 pag.; IX (1928)+755 pag.; X (1929)+708 pag.; XI (1930)+660 pag.; XII (1931)+686 pag.; XIII (1932)+669 pag.; XIV (1933)+730 pag.; XV (1931); XVI (1935). XVII (1936). 9. Buletin eugenie şi biopolitic. (Bulletin eugenique et biopolitique, organe mensuel de la section medicale et biopolitique de „Astra", publie par des professeurs de la Faculte de Medecine). Tome I (1927), 380 р.; Tome I I (1928) 384 р.; Tome III (1929), 384 р.; Tome IV (1930), 343 р.; Tome V (1934) 384 р.; Tome VI (1935) 384 р.; Tome VII (1936). 10. Dacoromania (Bulletin du Musee de la Langue Roumaine). Tome I (1920-1921) VI+608 р.; Tome II (1921-1922), VIII+940 р.; Tome I I I (1922—1923), X+1157 р.; Tome IV (1924—1926) l-re pârtie. IV+640 р.; 2-me pâr tie, XV+1000 р.; Tome V. (1927-1928), VIII+943 р.; Tome VI (1929-1930), VIII+69^ р.; Tome VII (1931—1933) IX+697 р.; Tome VIII (1934—Î935) XII+531 p. Sever Pop şi Emil Petrovici, subt direcţia lui S. Puşcariu, Atlasul Linguistic Român, Prospect Bucureşti, 1936, 8 p. + 1 hartă + 15 hărţi colorate. 362 11. Mathematica, (Revue publice par le Seminaire desMathematiques de l'Universite de Cluj). Tome I (1929) 159 р.; Tome II (1929)- 171 р.; Tome III (1930), 157 р.; Tome IV (1930), XVI+196 р.; Tome V (1931), 163 р.; Tome VI (1932) 181 р.; Tome VII (1933), 164 р.; Tome VIII (1934), 216 р.; Tome IX! (1935), 333 р.; Tome X (1935), 212 р.; Tome XI (1935) 272 р. 12. Buletinul societăţii de Ştiinţe din Cluj. (Bulletin de la Societe des Sciences de Cluj). Tome I (1921—1923), 643 p. 173 fig., 3 pl.; Tome I I (1924—1925), XVI+384+235 p, 368> fig. 8 pl.; Tome III (1926—1927), XIII+424+201 p. 106 fig. 8 pl.; Tome IV (1928-1929), 542+126 р., fig. 121, 7 pl.; Tome V (1929—1931) 504+147 p. 99 fig., 2 pl.; Tome VI (1931+1932), XVI+651 p. 188 fig., 3 pl.; Tome VII (1933—1934), 641 p , 87 fig., 3 pl.; Tome VIII fasc. 1 et 2 paru. 13. Lucrările Institutului de Speologie din Cluj. (Travaux de l'Institut de Speologie de Cluj). Tome I (Nos 1-25) 1920-1924, 553 p. 229 fig.; Tome II (Nos 26-48), 1924-1926, XII+604 p. 523 fig.,, 2 pl.; Tome III (Nos 49-52), 1926-1927, IX+393 p. 366 fig. ; Tome IV (Nos 53-55), 1927-1928, IX+624 p. 1325 fig-, 1 pl.; Tome V (No. 56), 1928, XII+808 p. 2270 fig.; Tome VI (Nos 57-80), 1928-1930, XVI+486 р., 184.; Tome VII (Nos 81-98), 1930-1932, XVI+330 р., 298 fig., 2 pl.; Tome VIII en cours. 36* 14. B i o s p e o l o g i c a . Etudes sur l'histoire naturelle du domaine souterrain. Editee par l'Institut de Speologie de Cluj. Tome I (Nos I—X), 1907—1909, VIII+710 p. 33 fig. 42 pl; Tome I I (Nos XI—XIX), 1909-1911, VIII+1074 р., 104 fig-, 47 pl.; Tome I I I (Nos XX—XXIX, 1911—1913, VIII+850 р., 46 fig., 56 р.; Tome I V (Nos X X X - X L ) , 1913—1919, VIII+812 р., 197 fig., 18 pl.; Tome V (Nos X L I - L 1919-1924, VIII+1138 р., 1206. fig-, 22 pl. Eu cours Tome VI et VII (fasc. L I â LXIII parus). : 15. Catalogue des Revues scientifiqu.es et medicales, in- ventaire methodique, ( A ) dans l'ordre alphabetique, (B) dans l'ordre geographique des pays et villes d'origine et (C) dans l'ordre des matieres, dresse sous la direction de E. G. Racovitza par. A. Valentiny. (Cluj, Universite, 455 p. 1926). 16. Anuarul Universităţii din Cluj (Annuaire de l'Univer- site de Cluj). Tome I 1919—20+40 p. Tome I I 1921—22+238 p. Tome I I I 1922—23+174 . Tome IV 1923-24+200 p. Tome V 1924-25+173 p. Tome VI 1925-27+260 p. Tome VII 1927-28+248 p. Tome VIII 1928—29—298 p. Tome IX 1929—30+296 p. Tome X 1930—31+384 p. Tome XI 1931—32+365 p. Tome XIII 1933—34+423 p. Tome XIV 1934-35, 472 p. + 3 pl. şi fot. Tome XV 1935—36. P 17. Revista de S o c i o l o g i e . (Bevue de Sociologie publice par le prof. V. Bărbat ancien directeur du Seminaire de So ciologie). (No. 1—8). 364 d) Istoricul Universităţii şi al învăţământului superior. (Historique de l'Universite et de l'enseignement 1. Serbările pentru inaugurarea Univ. supćrieur). Cluj în 1920+ 168 p. 2. Fetes de l'inauguration de l'Universite roumaine de Cluj en 1920+170 pages. 3. Universitatea Daciei Superioare (Universite de la Da cie Superieure) de Prof. O. Ghibu 112 p. + 31 pl.). L'ouvrage se trouve au Rectorat de l'Universite. 4. Annuaire de l'Universite de Cluj (voir ci-dessus No. 16). 5. L a Faculte de Medecine de l'Universite „Roi Ferdinand I-er" de 1919 â 1928. Cluj 1930. 48 pag., 1 fig. 6. Călăuza studentului la Cluj (Guide de l'etudiant â Cluj) par Jean A. Vătăşescu, secretaire (1928+263 pp. et 1 plan, •complete chaque annee). 7. îndrumări universitare, publicată de oficiul universitar. CLINICELE UNIVERSITARE I. Consiliul clinicelor. Preşedinte.) Constantin Urechia. Membrii: Iuliu Haţieganu Dir. Clinicei Medicale; Grigoriu Cristea Dir. Clin. Gynecologice şi Obst. Titu Vasiliu Dir. Instit. de Anatomie patologică. Ioan Minea Dir. Clin. Neurologice; Coriolan Tătaru Dir. Clin. Dermatoven. Gheorghe Popovici Dir. Clin. Inf. Dumitru Mihail Dir. Clin. Oftalmologice; Dumitru Negru Dir. Institutului de Radiologie; Ioan Goia Dir. Clin. Semiologice; Ioan Aleman Dir. Clin. Stomatologice; Emil Ţeposu Dir. Clin. Urologice; Alexandru Pop Dir. Clin. Chirurgicale; Gheorghe Buzoianu Dir. Clin. Oto-rino-laring; Ref. Ion Buzilă Dir. ad-tiv al Clinicilor. 2. Comisinnea clinicelor. Preşedinte: Constantin Urechia. Membrii: Emil Ţeposu ) (dela 15 Mai înainte); Alexandru Pop ) Ref. Ion Buzilă Dir. ad-tiv al Clinicilor. 3. Personalul administrativ şi de serviciu al clinicelor. Director administrativ: Buzilă Ion. Administrator: Contabil: Popp Ştefan. Timar Ella prov. autorizată cu gira rea postului de contabil. 367 Cassier: Şef de birou: Şef de birou: Subşef de birou: Inventarizator: Impiegaţi: Cutean Virgil autorizat prov. cu supli nirea postului de verificator. Titişan Ioan şeful serv. personal. Blăgescu Nicolae arch. şi registrator. Burie Alexandrina (provizorie). Hartmann Francisc. Waedt Wilhelmina (def. cl. I I ) . Deac Petru (def. cl. I ) . Corpădean Iustin, Missits Florica, Muller Elisabeta (def. cl. I I . ) , Savu Maftei (def. cl. II.), Jajna Samuil (def. cl. П.), Petro Ştefan (de. cl. I.), la Bucătăria Centrală. Verificator: Morar Ioan autorizat prov. cu supli nirea postului de cassier. Registrator: Bartok Coloman. Economi: Tătaru Ioan (la bucătăria Centrală), Păltineanu Atanasie autor. prov. cu conducerea serv. primirii bolnavilor. Prim portar Ordonanţe de birou: Şef mecanic: Istrate Nicolae (la poarta principală) Cociş Ştefan, Şooş Mihail. Alicuci Petre, Uzina Centrală şi uzi na Clin. Neuro-Psichiatrice. Mecanici: Lupor Ioan, Feher Gheorghe, Pop Vasile (Uzina Centrala). Lăcătuşi: Bob Vasile, David Iuliu (Uzina Cen trală) Someşfalean Vasile (Uzina Psichiatrică). Abrudan Lupu Teodor (Uzina Centr.) Electrician: Fochişti: Apaductori: Baciu Ioan, Huciu Sevastian, Teodoran Iosif (Uzina Centrală) Sângeorzan Ioan, Pura Gheorghe, Galfi Vic tor (Uzina Psichiatrică). Turcu Vasile (Uzina (Centrală), Hodrea Ioan (Uzina Psichiatrică). 368 Prim grădinar: Tâmplar: Măcelar: Vizitii: Tălnaciu Ioan. Coroian Ştefan. Chandrean Vasile. Verde Gheorghe, Sălejan Ioan. Portar la casa de cadavre: Vaida Dionisiu. Portar fochist: Mureşan Ioan. Oameni de serviciu: Oameni de serviciu: 3 la poarta principală, 2 la poarta Psichiatrică; Surori de caritate: 79 la toate Clinicile; Spălătorese 8 la spălătoria Clinicilor; îngrijitor de maşini: 1 la spălătoria Clinicilor; Servitori pentru grădini: 4 la grădinăria Clinicilor; Ajutor zidar (servitor): 1 la atelierele Clinicilor; Servitori purt. de cadavre: 2 la casa de cadavre a Clin.; Servitori în sala de cazane: 1 la uzină; Ucenici: 9 la ateliere; Servitori la Buc. centr.: 9; Servitori pt. buc. dietetică: 4; Bucătăreasă: 1 la Buc. Neuro-Psichiatrică; Servitori: 3 la Buc. Neuro-Psichiatrică; Ajutori mecanici: 2 la Uzina centrală; Servitori: 1 la Uzina centrală; Servitor: 1 la Uzina Psichiatrică. Personalul Clinicilor. a) Clinica Psichiatrică. Murăşan Gheorghe. Infirmier băiaş, 21 servitori. b) Clinica Neurologică. Brăzdau Vasile portar fochist, 7 servitori. c) Clinica Chirurgicală. Vădan Ioan portar fochist, 7 servitori. d) Clinica Medicală. Strungariu Gherasim portar fochist,. 8 servitori. e) Secţia boalelor infect. Ţiplea Ioan portar, 1 servitoare^ 369 DARE DE SEAMĂ asupra fondurilor şi activităţii Clinicilor în acest anj şcolar. Fonduri încasate: 1. Ministerul Instrucţiunii Lei 12,523.595 2. Ministerul Sănătăţii _ _ _ 3. Taxe de îngrijire, încasate dela bolnavii in ternaţi, inel. taxe de îngrijire pt. restanţe . Lei 12,312.946 4. Taxe reglementare şi unice pt. Clinici . . Lei 931.720 5. Contravaloarea combustibilului, întreb, pt. încălzirea Instit. de Anatomie, Radiologie, Fiziologie şi Biblioteca Univ., încasat de la Universitate , . . . Lei 600,110 6. Venituri întâmplătoare, etc Lei 50.939 In total Lei: 26,419.310 Au rămasî neordonaţate, următoarele: 1. Ministerul Instrucţiunii Lei 2,484.620 In total Lei 2,484.620 Bugetul personalului s'a urcat la suma de Lei 3,284.993 Totalul cheltuelilor: Materiale Personal Lei 23,265,188 Lei 3,284,993 Fondurile neordonanţate au fost angajate şi actele justifi cative se găsesc la Ministerul Instrucţiunii, Direcţiunea Clini cilor fiind descoperită faţă de furnizori. In cazul când aceste fonduri vor fi plătite, gestiunea Clinicilor se va încheia cu un excedent. In cursul anului trecut s'au executat din fondurile buge tare ale Direcţiunei Clinicilor următoarele lucrări: 1. S'a amplificat suprafaţa de încălzire a unui cazan de la Uzina Clinicei Neuro-Psichiatrice, pentru ca astfel să fie asigurat încălzitul tuturor pavilioanelor dela aceste Clinici. 2. S'au refăcut focarele cazanelor dela ambele Uzine înlocuindu-se cărămizile refractare devenite defecte. ANUARUL UNIV. 24 370 3. S'au înlocuit bateriile de acumulatori electrici, la Uzi na Centrală a Clinicilor, acestea fiind vechi şi complect uzate. 4. S'au înlocuit ţevile de apă, canal, conducte electrice, robinete etc, defectuoase, executându-se şi vopsirea Farma ciei Clinicilor. 5. S'au reparat gardurile defectuoase dela Clinicile Neuro-Psichiatrice. 6. S'a executat repararea unei părţi a mobilierului dela Clinica Psichiatrică, care în urma unei întrebuinţări de cea 30 ani, a devenit în mare parte inutilizabilă. 7. S'au reparat şi schimbat părţile total defecte ale tini chelei la diferitele acoperişuri ale Clinicilor. 8. S'a procurat veselă nouă, pentru complectarea resp. înlocuirea articolelor devenite inutilizabile, la diferitele bucă tării şi secţii ale Clinicilor. 9. S'a procurat una bucată pompă „Duplex" necesară pentru Uzina Centrala a Clinicilor prin care să se asigure buna funcţionare a cazanelor, pompele vechi fiind foarte uzate. 10. S'a procurat o nouă maşină pentru spălatul rufelor şi una centrifugă, ambele pe seama spălătoriei. 11. S'au procurat 5 bucăţi pirometri pentru măsuratul temperaturii aburilor până la 450° necesari la Uzina Centrala a Clinicilor, inclusiv conductă de legătură a; acestora până la sala!de maşini şi montarea lor. Procurarea acestora a devenit necesară, pentru ca cu ajutorul lor să se poată exercita un permanent control al ri dicării temperaturei aburilor supraîncălziţi, în cursul funcţio nării cazanelor şi a maşiniloor de aburi. In acest ian şcolarj au fost trataţi la Clinici 12.845 bol navi cu 353.793 zile de tratament. Alimentaţia unui bolnav a costat zilnic 18 lei, afară de bolnavii dela Sanatorul pt. boli pulmonare, pt. a căror ali mentaţie s'a prevăzut cota zilnică de lei 25. Cu sumele de mai sus s'a asigurat o hrană* de o calitate bună, pe seama di feriţilor bolnavi. EXTENSIUNEA UNIVERSITARĂ Istoria şi malizari.. Extensiunea universitară, înfiinţată în anul. 1924; cu> sco pul de a răspândi cultura cât mai mult în massele poporului^ a funcţionat şi în acest an şcolar cu următorul comitet:. P r e ş e d i n t e de o n o a r e : Profi Alexandru Lapedatu.. P r e ş e d i n t e a c t i u : Prof. Nicolae Drăganu; Secretar General: Prof. Florian Ştefănescu-Goangăi Membri:: (Profesorii: Alexandru Borza, MiHaiL A. Bbtez> Silviu Dragomir, Iuliu Moldovan, ICIamil Negrea, Ioan» Popescu-Voiteşti, Sextil Puşcari şi Victor Stanciu; Extensiunea Universitara a desvoltât şi anul' acesta o ac tivitate] rodnică, deşi mai puţin intensă ca în anii trecuţi, dini cauză că subvenţiile i s'au redus simţitor.. Fiind" ajutată de „Astra" şi de alte societăţi culturale din ţară, a păstrat ure contact viu cu populaţia doritoare de cultură şi progres dim oraşelet ardelene, prin conferinţele menţionate mai jos-.. Lista conferinţelor din acest an şcolar. Alba-Iulia. Vechimea creştinismului Daca-Roman: (cu proiecţiuni); . . . . . . . . . . СапП С. Baicoviciui Eilosofia lui Goethe „ E. Rusu Caransebeş,. Cei dintâi medici- români ardeleni . . Ce ne învaţă, graiul românesc (cu pro iecţiuni)) . . . . , — . . . . . . . Cea mai veche rev. ştiinţifică din lume Trei contimporani: Goethe, Napoleon, Beethoven . . . . . • Cluj. Câmpia Ardealului (Cu proiecţiuni) Universităţile engleze . . . . Profi V. Bologa. Conf. S. Pop Prof. P. Sergescia Conf. L. Rusu Prof. A. Borza „ P. Grimire 373 Cea mai većhe rev. ştiinţifică din lume -„ P. Sergescu Medicina şi preocupările ei actuale . . .„ E. Ţeposu Ierarhia socială . „ , E. Speranţia Efectul artei româneşti (cu proiecţiuni) „ C, Petranu "Ţara suveranilor misterioşi: Abisinia . „ C. Marinescu Parcurile naţ. etnogr. (cu proiecţiuni) „ 'R. Vuia Evoluţia gândirei ştiinţifice „ C. Musceleanu •Geniu şi desechilibru Conf. L. Rusu Filosof ie şi cultură „ D. D. Roşea Viitoarele izvoare ale energiei . . . . Prof. A. Maior Idealurile noastre de eri şi azi . . . . „ M. A. Botez "Evoluţia pâleogeografică şi geologică a pământului românesc 1. P.-Voiteşti. Medicina şi credinţa . .„ I. Minea "Raţional şi iraţional „ I . Petrovici -Caracterul transacţionâl âl cunoaşterii „ I . Petrovići Transcendenţa cunoaşterii , „ I . Petrovici Ua philosopliie contemporaine en Angleterre . „ T h . Greenwood "Continuitatea germană în Ardeal . . „ G. Kisčh "Culori erâldice ca izv. istoriei culturale „ G. Kisćh Hunedoara. Şcoală noua, generaţie nouă . . . . . Tfara Haţegului (cu proiecţiuni) . . . Ierarhia sociala . Conf. 'L. Rusu Prdf. R. Vuia » E. Speranţia Oradea. Cuvinte şi obiceiuri Pr6f. N. Dfăganu Vechimea creştinismului .Dacoromân <cu proiecţiuni) „ С Daicoviciu Stat Naţional şi Revizionism sub regijnul Societăţii Naţiunilor . . . . < • • « . » „ G. Sofronie Ierarhia socială „ E . Speranţia Filosof ia lui Goethe . . . . . Conf. L. Rusu Câmpia Ardealului (cu proiecţiuni) . , iProf. A. Borza 'Sibiu. Statul naţional şi pactul genevez . . , Prof. G. Sofronie Dela medicina veche la ;cea :nouă . . . . . . .„ 'V. Bologa 374 Trei contimporanir Goetne; NkpoBeonv Beethoven . . . . . . . . .. . .. .• Conf. L. Rusa Filosofie şi viaţă, . . . ... . - . . .., Conf. IX I>. Roşcav Târgti-Mureş:. Femeea din. timpurile noastre (o. ан>chetă internaţională), . ... Prof. С Marinesci* Sebeş-Alba. Bevizionism şi anureviziomsmi . . începuturile medicinei româneştii . . Pictorul Grigorescu (cu proiecţiuni)). Prof. 0. Ghibu „ V. Bologa „ L. Rusu ATELIERUL CENTRAL R E G U L A M E N T . Atelierul central al Universităţii noastre a luat fiinţă în conformitate cu art. 81 din legea învăţământului universitar cu scopul precizat în regulamentul aprobat de Senat în şedinţa din 17 Aprilie 1935 (Nr. 502—1935) cu următorul text: 1. La Universitatea „Regele Ferdinand I " 'Cluj se reîn fiinţează atelierul central pentru construcţia, reparaţia şi în treţinerea aparatelor necesare Universităţii centrale şi tuturor Institutelor şi serviciilor sale. 2. Atelierul central cuprinde 4 secţiuni: a) Secţia de reparaţie şi întreţinere a ediţicelor şi a insta laţiilor interioare cu însărcinările: 1. apaduct, canalizare; 2. luminat electric şi instalaţii elec trice; 3. tâmplărie; 4. tinichigie; 5. vopsit şi desinfectare. Subsecţiuni se pot înfiinţa cu autorizarea Senatului Universitar. b) Secţia aparatelor şi instrumentelor de preciziune, cu însărcinările: 1. mecanică fină; 2. galvanoplastica şi îngrijirea acumula torilor; 3. fotografie, etc. Această secţie va avea sub îngrijirea ei aparatele de proiecţiune şi funcţionarea lor la cursurile şi conferinţele ce se vor ţine la Universitate. c) Secţia de legătorie, cartonaje şi înpânzire; d) Secţia mecanicilor speciali ai Institutelor, cu subsecţiile: 1. fochişti; 2. mecanicii Institutelor, cuprinzând şi pe spe cialişti suflători de sticlă, şlefuitori de secţiuni, fotografi rontgenologi, etc. Secţiile a şi b vor fi instalate în subsolul Universităţii cen trale (str. De Martonne colţ cu str. Brătianu), cu excepţia ate lierului de văpsit şi desinfectat, care va fi adăpostit în clădi rile Clinicilor. Secţia de legătorie rămâne în edificiul Bibliotecii centrale cu sarcina de a lega cărţile Bibliotecii centrale şi ale tuturor institutelor şi seminariilor Universităţii. Mecanicii secţiei d (a mecanicilor speciali) vor face parte din personalul Institutelor la care au funcţionat până acum rămânând sub direcţia şi controlul directorilor de Institute corespunzători. In timpul liber, cu încuviinţarea directoru lui de Institut, vor putea executa şi pentru alte Institute ale Universităţii, lucrări de specialitatea lor, în condiţiile în cari le execută pentru propriu lor Institut. 377 Fochiştii în timpul verii vor sta la dispoziţia secţiei a {secţia de întreţinere şi reparaţiuni) în primul rând pentru executarea reparaţiilor la Institutul de care fiecare depinde. 3. Secţiile a, b şi c, vor avea câte un mecanic-şef de sec ţiune, personalul de mecanici necesari lucrărilor Universităţii şi ucenici mecanici. Acest personal se- va recruta dintre mecanicii bugetari' ai Universităţii, cari vor fi încadraţi în atelierul central, şi la nevoe, din! noui angajaţi în posturile bugetare. Ucenicii vor fi luaţi, după nevoie dintre românii absol"veniţi ai şcoalelor de arte şi meserii, pentru a-i specializa] în meseriil necesare Institutelor Universitare. Angajarea personalului nou absolut indispensabil, pre cum şi personalul flotant, tocmit pentru anumite lucrări de sezon, se va face după un regulament special. Angajarea personalului de mecanici din secţia d) se va face, ca şi până acum, după propunerea directorului Institutu lui căruia aparţine postul. 4. Conducerea afacerilor şi controlul funcţionării atelieru lui central, se va organiza după modelul celorlalte servicii ale Universităţii noastre (Bibliotecă, Căminuri) şi anume prin: a) Comisiunea atelierului central, în care fiecare facul tate*), va avea câte un delegat, va fiinţa sub preşedinţia unui delegat al Senatului. b) directorul atelierului central, care va fi un profesor universitar. 5. Comisiunea atelierului central: a) alege pe profesorul director al atelierului; b) alcătueşte bugetul atelierului şi-1 propune aprobării Senatului; c) propune Senatului cadrele personalului permanent; d) propune Senatului numirea şi re vocarea personalului; e) controlează bunul mers al Instituţiei şi face Senatului un raport anual asupra întregei sale gestiuni administrative şi financiare; f ) face Senatului Universitar pro puneri de sporire a serviciilor sau de modificare ori supri mare a secţiunilor; g) pregăteşte prin anchete preliminare ju decarea de către Senat a abaterilor disciplinare a personalului. 6. Directorul atelierului central e ales la începutul anului *)' Modificat, cu acest text, în şedinţa Senatului Universitar din 4 Iunie 1937. (Rectorat No. 1537, 1937). In redactarea iniţială figura «âte un delegat şi din partea Comisiei Clinicelor, a Căminelor şi a Bibliotecii. — 378 şcolar de Comisiunea atelierului central dintre profesorii uni versităţii şi întărit de Senat pe timp de 2 ani. El poate fi realesa) Directorul are conducerea şi supravegherea atelierolui şi a lucrărilor din atelier; b) El este agentul executiv răspunzător al hotărârilor Соmisiunei Atelierului centrale. c) El prepară bugetul atelierului şi-1 supune С A. C. d) El propune С. А. C. numiri, înaintări, revocări de personal. e) El angajează personalul flotant; f) El este referentul şi secretarul Comisiunei atelierului central. \ 7. Atelierul central va avea un secretar-contabil care, sub controlul şi directivele directorului, va nota şi contabiliza toate lucrările efectuate în atelier, ţinând evidenţa lucrărilor şi imaterialelor consumate. 8. Atelierul central va lucra numai pentru nevoile Uni versităţii şi ale serviciilor ei în oarele înainte de amiază fixate de С. A. C. In acele oare nu se pot executa nici un fel de lu crări particulare, decât cu aprobarea scrisă a Directorului. In oarele de după amiază, mecanicii pot executa lucrări particulare, pe cont propriu, după o normă fixată de (G. A. C , dacă nu sunt lucrări universitare de executat de urgenţă. 9. Lucrările universitare se vor înscrie de către secretar, într'un registru şi se vor executa în ordinea înscrierii, cu excep ţia lucrărilor urgente de reparaţii, care se vor efectua cu prefe rinţă. Excepţiile le hotăreşte directorul sau împuternicitul său. 10. Preţul lucrărilor efectuate va fi preţul de cost, majo rat cu o cotă fixată de Comisiunea atelierelor şi aprobată de Senatul Universitar. 11. Beneficiul lucrărilor va fi utilizat pentru amortizarea, sporirea şi perfecţionarea instalaţiilor, atelierelor şi pentru eventuale gratificaţii acordate personalului ce a executat lu crările. 12. Regulamente speciale vor preciza, conform Statutului funcţionarilor, normele de recrutare, drepturile şi datoriile tant; ele vor reglementa primirea şi executarea lucrărilor, pretant; ele vo reglementa primirea şi executarea lucrărilor, pre cum şi relaţiile/ administrative ce trebue se existe între Insti tutele cari au mecanici (secţia d) şi' Comisiunea atelierului mecanic central. T A B L O U al corpului didactic universitar pe anul şcolar 1935—36* în ordinea protocolară a Facultăţilor, cu indicaţia catedrei şi a domiciliului. I. FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE DE STAT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. a) Prof. titulari: Angelescu Alexandru, Drept civil IV, Str. Mârzescu 24. Boilă Romul, Drept constituţional, Str. Băii 1. Cădere Victor, Procedura civilă I I , Ministr. plenipot. Cătuneanu 1С. Ioan, Drept roman II, Str. Regală 11B. Ghiulea Nicolae, Politica socială, Hotel Astoria Cluj. Haţreganu Emil, Procedura civilă I, Str. Şincai 13. Iacob Lazar, Drept bisericesc, Str. Iuliu Maniu 36/a. Ionaşcu Aurelian, Drept civil I I I (Introd.), Str. Avram Iancu 1. I Ionescu Bogdan, Drept civil român II, Str. Episcop Ivan 30. Ionescu B. Dumitru, Economia politică I, Str. Văcărescu 7. Lazar Liviu, Legislaţia agrară şi industrială, Str. Bolintineanu 17. Maniu Cassiu, Politica, Str. Iuliu Maniu 4. Moldovan Valeriu, Drept administrativ, Str. Regală 19. Moşoiu Tiberiu, Drept roman II, Str. Grigorescu 90. Mototolescu Dimitrie, Ist. drept, român, Str. Elisabeta45. Negrea Camil, Drept civil local I, Str. Văcărescu 28. Petrescu-Ercea CL, Drept comercial I, Gl. Grigorescu 64. Pop Traian, Drept penal şi Proc. pen., Str. Av. Iancu 14. Poruţiu Petre, Drept comercial I, Str. Regală 10/A. Radu Iorgu, Drept internaţional privat, Str. Bolintineanu 9. f Sigmond Andrei, Statistica, Str. Gh. Dima 1. Sofronie George, Drept internaţional public, Str Mico 16. Speranţia Eugeniu, Sociologie şi Fii. drept., Str. Oăşanu48. Strat George, Economie politică II, Hotel Astoria. 1 ; 380 II. FACULTATEA DE MEDICINĂ. a) Prof. titulari: 1. Baroni Vitold, Microbiologie, Str. Mareşal Foch 70. 2. Botez A. Mihail, Patologie generală şi experimentală, Str. Pasteur 8. 3. Buzoianu Gheorghe, Clinica Oto-Rino-Laringologică, Str. Octavian Goga 5. 4. Drăgoiu Ioan, Istologie şi embriologie, Str. Pasteur 6. 5. Goiaj Ioan, Semiologie, Str. Petru Maior 3. 6. Grigoriu Cristea, iClinica ginecologică şi obstetricală, Str. Prof. Th. Ionescu 3. 7. Haţieganu Iuliu, Clinica medicală, Str. Eminescu 8. 8. Kernbach Mihail, Medicină legală, Str. Avram Iancu 3. 9. Michail Dumitru, Clinica oftalmologică, Str. Maiorescu 8-10. 10. Minea Ioan, Clinica neurologică, Str. Băii 19. 11. Moldovan Iuliu, Igiena şi igiena socială, Str. Regală 33. 12. Negru Dimitrie, Radiologie, Str. Negruzi 5. 13. Papilian Victor, Anatomie descriptivă şi topografică, Str. Stroescu 18. 14. Pop Alexandru, Clinica chirurgicală, (Calea Moţilor 77. 15. Popovici Gheorghe, Fiziologie, Str. Fântânele 5. 16. Sturza Marius, Balneologie şi fizioterapie, Str. Eminescu 12. 17. Tătaru Coriolan, Clinica dermato-ven., Str. Rahovei 818. Thomas Pierre, Biochimie, Str. Pasteur 10 19. Ţeposu Emil, Urologie, Str. L G. Duca 3. 20. Urechia Constantin, Clinica psichiatrică^ Str. Pasteur 1. 21. Vasiliu Titu, Anatomia patologică, Piaţa Unirii 11. b) Prof. de onoare: 22. Jules Guiart, Parasitologie, Lyon-Franţa, 58 Bd. de la croix rousse. • c) Prof. agregaţi: 23. Aleman Ioan, Stomatologie, Str. Avram Iancu 16. 24. Bologa Valeriu, Istoria Med. şi Farm., Str Rahovei 10. d) Agregaţi onorifici: 25. Secăreanu Ştefan, Chimia anal. calitat., Str. Wilson 3. .26. Zolog Mihail, Igienaţ colectivă, Str. Bisericii ort. 3. e) Conferenţiar def.: 27. Bărbulescu Nicolae, Fizică medicală, Str. Oct. Goga 13. 1 881. î\ 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. Docenţi: Axente Iancu, Infantilă, Str. Grigoreseu 33. Cimoca Valeriu, Dermatologie, Str. Băii 4. Daniello Leon, Fiziologie, Str. Iorga 6—8. Gavrilă Ioan, Boli de nutriţie, Str. Mico 42. Konradi Daniel, Dermatologie, Str. Moţilor 27. Nichita Emanuel, Ortopedie şi chirurgie infantilă, Str.. Marechal Foch 35. Popovici Traian, ClinicaGynecologică, Str. Moţilor 20. Vancea Petru, Oftalmologie, Str. G. Coşbuc 9. Velluda (Constantin, Anatomie descrip. Str. I. Maioresu 21.. Voicu Ioan, Obstetrică, Str. Regina Măria 34. III. FACULTATEA DE LITERE ŞI FILOSOFIE. a) Prof. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. titulari: Auger Yves, Limba şi lit. franceză, Str. Moţilor 26. Bănescu Nicolae, Bizantinologie, Str. Iuliu Maniu 26. Bezdechi Ştefan, Limba şi lit. greacă, Str. Regală 15 A. Capidan Theodor, Linguistică, Str. Romei 24. Dragomir Silviu, Ist. popoar. sud-est europene, Str. Mico 40., Drăganu Nicolae, Limba şi lit. română II, Str. I. G. Duca 1. Ghibu Onisifor, Pedagogie I, Str. Goga 7. Ghidionescu Vladimir, Pedagogie I I , Str. Kogălniceanu 9. Giuglea George, Filologia romanică, Stri Goga l/A. Grimm Petre, Limba şi lit. engleză, Str. Eminescu 10. Kisch Gustav, Limba şi lit. germană, Str. Gherescu 6. Kristof Gheorghe, Limba şi lit. maghiară, Str. Mareşal Foch 44. Lapedatu Alexandru, Istoria veche a Românilor, Str. Bolintineanu 12. Lupaş Ioan, Istoria nouă a Românilor, Str. Băii 21. Marinescu Constantin, Istoria universală, Str. Gen. Dragalina 112. Naum' Teodor, Limba şi lit. latină, Str. Memorandului 8. Panaitescu Emil, Istoria) antică, Str. Goga 5. Petranu Coriolan, Istoria artelor, Str. Goga 7. Puşcariu Sextil, Limba şi lit. română I, Str. Elisabeta 23. Serra Giandomenico, Limba şi lit. italiană, Str. Elisa beta 24. -382 .21. Ştefănescu-Goangă FL, Psihologie, Str. Regală 11. 22. Ştefănescu Marin, Filosofie, Hotel Astoria (JCluj). 23. Teodorescu M. D., Arheologie, Str. Coşbuc 12. b) Prof. de onoare: / .24. Iorga Nicolae, Istorie, Bucureşti. c) Prof. suplinitori: 25. Emil Petro viei, Slavistică, Str. Trecătoare 12. 26. Const. Sudeţeanu, Sociologie, Str. Memorandului 4. 27. Vuia Romulus, Etngrafie, Piaţa Mihai Viteazul, Muzeul Etnografic. ! d) Conferenţiari def.: 28. Daicoviciu Constantin, Antichităţi! clasice şi Epigrafie, Str. G-l Gherescu 2. 29. Roşea D. Dumitru, Filosofie teoretică, (Gal. Reg. Garol I I 7. 30. Rusu Liviu, Psihologie aplicată, Str. Bolintinianu 3>/A. e) Conferenţiar prov.: 31. Pop Sever, Dialectologie, Str. Regina Măria 49. îy Conferenţiar supl.: 32. Crăciun Ioachim, Bibliografie generală, Str. N. Bălcescu 3. g) Docenţi: 33. Mărgineanu Nicolae, Psihologie, Str. Regală 16. 34. Pasca Ştefan, Onomastică, Str. Elisabeta 8. 35. Victor Motogna, Istoria Românilor, Dej. IV. FACULTATEA DE ŞTIINŢE. a) Prof:, titulari: 1. Abramescu Niculae, Geometria descriptivă infinitezimală, Str. V. Alexandri 3. 2. Angheluţă Teodor, Algebra superioară, Str. Iuliu Maniu 2. 3. Borza Alexandru, Botanică sistematică, Str. Regală 28. 4. Bratu Gheorghe, Astronomie, Str. Observatorului 4. 5. Dima A. Gheorghe, Fizică generală experimentală, Str. Băii 7. 6. Grădinescu Aristide, Fiziologie generală, Str. Mico 48. 7. Grinţescu Ioan, Botanica generală, Str. Mănăştur 7. 8. Ionescu V. Dumitru, Mecanica raţională, Str. Memoran dului 27. 383 9. Iuga Gheorghe, Matematici generale, Str. Vulcan l/A. 10. Maior Augustin, Fizicăl teoretică şi aplicată, Str. Clemenceau 7. 11. Meruţiu Vasile, Geografie descriptivă, Str. Canternir 5. 12. Ostrogovich Adrian, Chimie generală, Str. Mico 7. 13. Popescu Voiteşti Ioan, Geologie şi Paleontologie, Str. Eli sabeta 12. 14. Racoviţă G. Emil, Biologie, Str. Elisabeta 3. 15. Rădulescu Dan, Chimie fizicală, Str. Mico 7. 16. Scriban A. Ioan, Zoologie şi anatomie comparată, Str. Mico 7. 17. Sergescu Petre, Geometrie analitică, Str. Berde 3. 18. Spacu Gheorghe, Chimie anorganică şi analitică, Str. Caragiale 1. 19. Stanciu Victor, Mineralogie şi petrografie, Piaţa iGuza Vo dă 5. 20. Tănăsescu Ioan, Chimie organică, Str. I. G. Duca 1. b) Prof. de onoare: 21. Pompeiu Dimitrie, Algebră superioară, Str. Braziliei Parcul Bonaparte, Bucureşti. 22. Jeannel Rene, Entomologie, Paris, Jardin des Plantes. c) Adjunct: 23. Chappuis Pierre A., Biologie, Str. Grigorescu 7. t d) Conferenţiari definitivi: 24. Athanasiu Gheorghe, Fizică, Str. Şaguna 18. 25. Ripan Tilici Raluca, Chimie alimentară, Str. Mico 20. e) Conferenţiar prov. : 26. iCălugăreanu Gheorghe, Analiză Mat., Calea Moţilor 42. f) Docenţi: -27. Pop Emil, Botanică, Str. Regală. 4, ERRATA: La pag. 81, rândul 5 de sus, („Asistentul Dr. I. G. Russu")> se şterge, el fiind din greşeala zeţarului aşezat aci. La pag. 81, după rândul 10, se complectează cu următoa rele: Istoria Medicinii dela Preistorie până în veacul al XIX. Istoria Medicinii româneşti. La pag. 211, s'a omis secţia, oare; trebue săi figureze ca prim rând: C) Secţia'filologiei moderne. La pag. 215, după rândul al 4-lea, trebue complectat cui titlul secţiei: D) Secţia istorie. RESUME m FRANCAIS DE L'ANNUAIRE 1. L e personnel Le personnel de Universite a ete compose, â Ia fin de cette annee scolaire, comme suit: a) Personnel enseignant: 4 professeurs honoraires, 87 professeurs titulaires dont 3 de nationalite etrangere (2 Francais et un Italien), 2 professeurs agreges, 3 professeurs suppleants, 2 agreges temporaires, 9 maîtres de conferences (dont 1 suisse) et 14 docents. Au total 121. b) Personnel scientifique-auxiliaire 217 membres dont 4 lecteurs pour les langues etrangeres modernes, 42 chefs de travaux, 89 assistants et 82 preparateurs. c) Personnel administratif: 105 membres. 2. Relations interuniversitaires et internationales. a) Visites et conferences faites par des savants et universitaires, etrangers. 1. Monsieur Henri Bonnet, directeur de l'institut interna ţional de cooperation intellectuelle de Paris a visite notre Uni versite le 11 mars 1936 et â cette occasion il donne une conference sur „La cooperatiou intellectuelle dans le cadre de la. societe des nations". Le soir une reception a etć donnee par les professeurs etj les etudiants de notre Universite en l'honneur de M. et de M-me Bonnet. 2. Monsieur A. Lemierre, membre de Г Academie de Medecine de France, prof esseur â la faculte de Medecine de Parii» a donne â la faculte) de Medecine de Cluj deux conferences sur „Les scepticemies â microbes anaerobies" (le 22 et le 23**) Pour le personnel enseiginant voir le tableau par faculte» et par speciafites (pp. 379—383). Le" persoetiDiel administratif et scientifique-iauxiliaire est mentionne avec nom et fonctioo, dans Ie corps de l'ouvrage, au chapitre đel'institut auquel il appartient. AHtTARUIi UNIV. 386 novembre 1935) et une autre dans l'Aula de l'Universite pour le grand public sur „ Le sel en Medecine". 3. Monsieur Viggo Broendal, professeur de philologie ro mane â l'universite de Copenhague a fait une conference sur „Une etimologie celebre et/ les lois phonetiques" et une communicâtion au cadre du Musee de la langue roumaine. 4. Monsieur W . Blaschke professeur â l'universite de Hamburg a fait quelques cours sur la „Geometrie integrale" <Novembre 1935). 5. Monsieur A. Reymond, professeur â l'universite de Lausanne a fait une conference sur* „Les sciences rationnelles et les sciences ocultes dans l'antiquite" (avril 1936). 6. Monsieur E. Bompiani, professeur â l'Universite de Ro me, a fait une conference sur „La geometrie projective differencielle" (mai 1936). 7. Monsieur Aldo Mieii, membre de l'Academie inter naţionale d'histoire des sciences, a fait une conference sur „La science arabe" (avril 1936). 8. L'Academie internaţionale d'histoire des sciences a tenu dans notre Universite le 10 et le 11 avril 1936 sa VIII-e session. Y ont participe: MM. Reymond (Lausanrie), Aldo Mieii (Italie), A. N. Singh (Galcuta), Ubrich (Prague); Greenwood (Londres) et aussi le groupe roumain de\ Fhistoire des sciences. Les seances ont ete pfesidefes par M.Te professeur Racovitza, ayant comme collaborateurs MM, les professeurs Bologa et Sergesco. b) Nos profesşeurs et nos delegues ă l'etranger. 1. Monsieur Emile G. Racovitza, professeur â la faculte des sciences, directeur de l'institut de speologie, remplissant la mission de professeur d'echange en France, a repondUj â l'invitation de la laoul-te des Sciences de Paris ou il a fait quel ques cours intitules: „Gommentaires sur quelques problemes transformistes". . 2. Monsieur Victor Cădere professeur â la w faculte de droit a fait une serie de conferences â la faculte de droit de Paris et aux Universites de Lille, Bordeaux, et Lyon. Ses conconîcrenfceset Communications seront publiees dans une brochure ihtitulee ,;Questions Juridiques еђ diplomatiqueş roumaines". •' ; ? 387 3. Au congres internaţional, de linguistique de Copen3iague (27 aout-1 septembre 1935) notret- Universite a ete rej)resentee par Messieurs Ies professeurs: a) Sextil Puşcariu, l'un des quatre presidents du congres dans Ies seances pleniaires, qui, dans la iseanee de clâturq a ete elu â 1 unanimite membre dans le Corniţei internaţional permanent des linguistes (G. I . P. L . ) . b) Theodor Capidan qui a fait une communication sur „La românite balcanique". 4. Monsieur Jules Hatzieganu professeur â ia faculte de .Medecine a participe au mois d'aout 1936 au congres interna ţional de medecine sportive â Berlin^' 5. Monsieur Emile Teposu professeur â la ifaculte de Medecine a pris part au XXXV-e congres de l'association fran«caise d'urologie oii il a presente un travail sur cinq cas d'ectopies renales congenitales en collaboration avec le docteur Danicico, chef de travaux de la clinique. 6. Monsieur Coriolan Petranu, professeur â la faculte des lettres a participe au congres internaţional d'histoire de l'art -en Suisse (31 aout — 9 septembre 1936) ou il a fait une com munication intitulee „Begriff und Erforschung der nationalen ILunst". I 7. Monsieur Giandomenico Serra, professeur â la facultć -des lettres a fait, au XXIXie congres histofique sousalpin, une communication sur „La centuriazione romana in Piemonte" «(septembre 1936). 8. Monsieur Emile Panaitesco, professeur â la faculte des lettres, a fait, â l'Inştituto di Studi Romani de Rome, une iconference sur „ L e strade romane nella România" etj a Ravenna une conference sur „La chiesa principesca di Curtea -de Argeş de Roumanie" Comme delegue de rilniversite M. Panaitesco a represente notre Universite aux fetes de l'Universite de Rome. 9. Monsieur P. Sergesco, profeseur â la! faculte des scien*es, a fait âi l'institut de hautes etudes de Belgique, quelques, lecons sur Ies recherches recentes dans la theorie des equations (janvier 1936). M. Sergesco a parle encore au centre in ternaţional de synthese de Paris et к la societe matheanatique; •de Bruxelles sur la „mathematique au XVIIne siecle et le „jouraial des savants" (fevrier 1936). 388 3. Le budget et Ies fondations. Les differents chapitres de notre budget pour cette annees scolaire sont repartis ainsi: A) Personnel , . . 54.529.622 lei B) Materiei: a) Allocations accordees du budget de l'Etat 26.773.225 lei b) Les revenus propres de l'Universite 12.144.972 lei Une pârtie des revenus de l'Universite sont assures par lesfondations dont on a publie la liste aux pages 5—12. L Titres et dipl6mes(*) Au cours de cette annee scolaire ont ete declares efc promus: , Licencie 497, dont 359 â la faculte de droit (328 hommes,. 31 femlmes), 80 â la faculte des lettres (28 homnies, 52 femmes) et 58 â la faculte des sciences (26 hommes, 32 fenwnes). Selon l'origine ethnique: 322 roumains, 101 hongrois, 42 juifs,, 30 allemands (saxons)^ 1 francais, 1 tchecoslovaque. Docfeurs 442, dont 305 â la faculte de droit (286 hommes» 19 femmes), 128 â la faculte de medecine (114 hommes, 14 îemmes), 3 â la faculte des lettres (hommes) et 6 â la faculte? des sciences (5 hommes et 1 femme). Selon l'origine eth nique: 254 roumains, 99 juifs, 63 hongrois, 21 allemands. (saxons), 3 ucraniens, 1 bulgare, 1 tchecoslovaque. Au total 939 (790 hommes, 143 femmes) qui donnent le* chifres suivants: Roumains 576 soit 61,34% 164 „ 17,46% Hongrois 141 „ 15,10% Juifs Allemands 51 „ 5,76% Autres nat. 7 „ 0,74% 5. Les etudiants *) Inscriptions *). Le nombre des etudiants inscrits pour cette annee scolaire monte к 3691 (Гannee deraiere: 4300)1. Selon le sexe 3021 (81,85%) etudiants et 670 etudiantes (18,15%). Selon les facultes: Droit . 1714 etudiants, 113 etudiantes, soit 1827 (49,51 %> *) Voir statisttkjue (page 14 bis) et pour les noms des diplome», ej^idvqo ei A ) ^ е chaque faculte. 389 .Medecine 820 etudiants, 113 etudiantes, soit 956 (25,90%) bettres 277 „ 293 „ „ 570 (15,44%) Sciences 210 „ 128 „ „ 338 ( 9,15%) Selon Г origine ethnique: Houmains 2388 soit 64,70% Hongrois 693 „ 18,77% Juifs 361 „ 9,78% Allemands 188 „ 5,10% JAutres nat. 61 „ 1,65% (voir la statistique, page 14 bis). Bourses, aides, ţoyers, assistance medicale et sociale. L'assistance medicale et sociale de nos etudiants, orga•nisee depuis quelques annees, a donne de tres bons resultats. »Crrace â cette assistance les etudiants pauvres et meritants -ont recu des bourses, de bonnes places dans les foyers, et tous, des soins et traitements gratuits dans les cliniques. On <en a parle dans les chapitres correspondants de cet annuaire <pp. 324—330). Le gouvernement francais a bien voulu maintenir pour cette annee aussi, lesi deux bourses â 8000 france par an qui ont ete accordees â deux etudiants recommandes par nos tîacultes. 6. La faculte de droit et des sciences politiques. Chaires et personnel. И у a 25 chaires occupees par des -professeurs titulaires, dont on voit les dates personnelles aux pages 17—24 et la liste â la page 379. Activite enseignante. Ce sont les cours et les seances des .seminaires (exercices pratiques), en vue de la preparation â l a licence et au doctorat, conformement au reglement de la faculte. Des indications sommaires sur cette activite sont doniiees aux pages 33—44. Activite scientiţique. Celle-ci consiste en publications, ouvrages ou comniunications et aussi en une activite extrauniversitaire. Elle est exposee aux pages 45—54; 7. La faculte de medecine. a) Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte comjprend 25 chaires reparties en 12 cliniques et 13 instituts et ^ussi 3 maîtrises de conferences. 390 b) Personnel enseignant. II se compose de 21 professeurs- titulaires (dont 1 Francais) 1 professeur honoraire (francais)„ 2 professeurs agreges, 2 agreges temporaires, 1 maître de conferences et 11 docents (qui par leurs fonctions budgetaires font pârtie du personnel scientifique auxiliaire). Les dates. personnelles de tout le personnel enseignant sont mentionnees aux pages 57—65 et sa liste â la page 380. c) A c t i v i t e enseignante. Cette activitet a consiste dans des., cours oraux, des travaux pratiques et des observations clini ques pour les six ans d'etude en vue du doctorat, conformeroent au reglement de la faculte. Le resume de cette activiteest expose aux pages 67—80 (pour les cliniques) et 81—91 (pour les instituts), ou l'on voit encore la liste complete du. personnel attache â chaque clinique et institut. d) Cours de specialisation. E n h y g i e n e (â l'institut d'hygiene) conformement â l'art.. 204 de la loi sanitaire. Ce cours dont la duree est fixee a uneannee a etc sui vi par 17 medecins admis par voie de concours (p. 92). E n s t o m a t o l o g i e (â la clinique stomatologique). Ce cours dont la duree est d'une annee, a etc suivi par 32 medecins. Apres les cours, les travaux pratiques ef le stage dont on fait mention aux pages 78—79, les candidats ont subi Texamen du' certificat qui leur confere la libre pratique de la stomatologie. e) Cours Dans de le traitement perfectionnement. de la tubereulose organise pari la cli nique des maladies internes, avec le concours de l'institut deradiologie et des cliniques chirurgicales et oto-rhino-laringologique (voir le programme aux pages 92—95). Dans la technique operatoire oto-rhino-laringologique, or ganise par le directeur de la clinique (voir programme â la page 80). Dans le diagnostique et therapeutique cliniques organise- par l'association des docents universitaires de notre faculte de medecine (voir le programme aux pages 94—99). f) A c t i v i t e s c i e n t i f i q u e . Cette activite a consiste en publication d'ouvrages, articles, conferences, Communications- 391 seientifiques, etc. Elle est exposee aux pages 100—14.1 (pour les cliniques) et 142—160 (pour les instituts). 8. L a faculte des letlres. a) Chaires, maîtrises de conferences et lectorats. Cette faculte comprend 27 chaires, 6 maîtrises de conferences et 4 lectorat de langues etrangeres. Les chaires sont dotees de seminaires, laboratoire (pedologie et pedagogie experimen tale), instituts (psychologie, etudes classiques, histoire universelle, histoire naţionale) et musees (langue roumaine, ethnographie et folclore). b) Personnel enseignant. II se compose de 23 professeurs titulaires, 1 professeur d'honneur, 3 professeurs suppleants, 5 maîtres de conferences et 4 lecteurs. Leur liste avec des details est publiee aux pages 163—177 et 381—382. c) Activite enseigriante. Cette activite a consiste dans des cours oraux et des exercices pratiques de seminaire. Des mentions sur le programme de cette activite ont ete faites: pour la philosophie aux pages 183—190; pour la philologie classique aux pages 190—191; pour la philologie moderne aux pa ges 192—200; pour l'histoire aux pages 200—207. Au chapitre correspondant de Nchaque chaire se trouve aussi la liste de tout le personnel. d) Activite scientifique. Elle consiste dans la publication d'ouvrages, -articles, conferences, Communications, etc. et se trouve exposee aux pages 208—210 (pour la philosophie); 210 (pour la philologie classique); 211—215 (pour la philolo- • gie moderne); 215—222 (pour l'histoire). 9. L a faculte des sciences. a) Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte compte 25» chaires et 4 maîtrises de conferences avec des in stituts, seminaires et laboratoires. b) Personnel enseignant. Ce personnel se compose de 20 professeurs titulaires, 2 professeurs d'honneur, 4 maîtres de conferences et 1 docent. Leur liste avec de details est publiee aux pages 225—235 et 382—383. 392 c) Activite enseignante. Cette activite qui consiste dans des cours, des conferenoes et des travaux pratiques (dans Ies seminaires, Ies instituts et Ies laboratoires), est exposee selon Ies sections, ainsi: Sciences mathematiques, pp. 238—244. Sciences physiques, pp. 244—247. Sciences chimiques, pp. 247—252. Sciences naturelles, pp. 252—266. Sciences geographiques, pp. 266—267. Au chapitre de chaque chaire est publiee aussi la liste de tout le personnel. d) Activite scientifique. 'Cette activite consiste dans la publication des ouvrages, articles, Communications, conferences, etc. Elle est exposee aux pages 268—273 (sciences mathe matiques), 273—276 (sciences physiques), 276—282 (sciences chimiques), 282—293 (sciences naturelles) et 293—294 (geographie). 10. Bibliotheque universitaire. La Bibliotheque de l'universite de Cluj est, dans sa nouvelle organisation, une de ses institutions Ies plus belles et Ies plus riches. Aussi est-elle dirigee par une commission (p. 296) nommee pour trois ans et qui se compose d un professeur delegue par chaque faculte et du directeur de la bibliotheque. La fonction de president est confiee â M. le Recteur. Le per sonnel scientifique compte: un directeur, deux bibliothecaires en chef, sept bibliothecaires, un archiviste et trois sous^bibliothćcaires. II у a en outre le personnel admimstratif et technique (14 personnes) et le personnel de service (13 personnes). On donne Ies details necessaires concernant Ies mutations (pp. 298—299), Ies travaux du personnel scientifique (pp. 299—300), Ies ameliorations et Ies innovations du bâtiment (pp. 300—302), Ies travaux executes dans la bibliotheque au cours de l'annee (pp. 302—304), l'augmentation des collections (pp. 305—306), la circulation des lecteurs (pp. 306—308), Ies expositions (pp. 308—309) et la bibliotheque populaire (309—310). Celle-ci fonctionne pour Ies eleves et pour le puЪНс de la viile aux jours feries. Toute cette pârtie est illustree par des statistiques suggestives (pp. 311—314). 393 11. L'Office universitaire. Reunissant des services qui existaient auparavant (ren«eignements, assistance sociale, assistance medicale, education physique) et у ajoutant d'autres nouveaux (assistance psycho logique, orientation professionnelle, etudes de la vie univer sitaire) cet office prevu par la loi de l'enseignement univer sitaire, (art. 75 et 81) a ete definitivement organise et installe dans un endroit nouvellement dote de tout l'outillage necessaires et le personnel (p. 316). Le, reglement de Г office uni versitaire est publie aux pages 316—323. En ce qui concerne son activite on donne les details necessaires concernant le service de renseignements (p. 324), l'assistance medicale dans les cliniques universitaires (p. 324), le traitement gratuit dans les deux dispensaires (pp. 325—330), l'assistance psychologi<[ue (p. 329), l'assistance sociale (p. 330), le service de l'orientation professionnelle (p. 330), le service des etudes (p. 331) •et l'education physique universitaire dont on verra le regle ment (pp. 331—336). 12. Les foyers et la cantine universitaires. Les trois foyers de notre Universite, ayant chacun son personnel â part, sont places sous le controle d'une commission (p. 338). Dans ce chapitre on voit d'une maniere detaillee Tetat actuel de chacun de ces foyers, la liste des boursiers et un compte rendu sur la cantine (pp. 338—346). 13. L'Ofice de l'edition universitaire. Prevu par la loi de l'enseignement universitaire â l'article 75 et 81, cet office qui auparavant fontionnait deja chez nous sous le titre de „commission de manuels d'enseignement", est dirige par un conseil (p. 348) compose de deux professeurs de chaque faculte dont le president est le prorecteur de l'Universite.' L'Office dispose de trois fonds: A ) ma nuels d'enseignement, B) travaux scientifiques, C) periodi•ques, dont on voit le bilan aux pages 348—350. II у a ensuite •une liste de toutes les publications de notre Universite dont une grande pârtie sont placees sous les soins de l'Office: ma nuels didactiques (pp. 351—352), publications scientifiques et 394 litteraires (pp. 352—358), periodiques (pp. 358—363), diffe» rentes (historique de l'Universite et de renseignement superieur) (p. 364). 14. Les cliniques universitaires. Dirigees par un conseil, et pour les questions administratives par une conimission plus restreinte (p. 366), les clini ques de notre Universite forment une grande institution uni versitaire ayant un personnel (pp. 366—368) et un budget (p. 369) qui leur assurent un fonctionnement unitaire. Nombreux sont les travaux et les ameliorations faits cette annee pour leur assurer un fonctionnement aussi meilleur que possible (pp. 369—371). 15. L'Extension universitaire. Cette institution, сгёёе â l'exemple de celles qui existent aupres des grandes universites de l'occident, a pour but de repandre la culture dans toutes les classes sociales. Elle a pris naissance en 1924. Ainsi que l'on a montre (pp. 371—374), les professeurs de notre Universite sont alles faire des conferences dans plusieurs villes. Quelques unes de ces conferences sont faites meme dans la langue de la population minoritaire (saxons, hongrois) selon le milieu ou l'occasion. Ces conferences, donnees surtout les jours feries, roulent sur des questions sociales, educatives, techniques, et litteraires. 16. L'Atelier central. Prevu par la nouvelle loi (art. 81), cet atelier reunissant toutes les specialites mecaniques, a pour but d'assurer, avec des specialistes places sous la direction dune commission dont le directeur est un professeur universitaire, la construction, la reparation et l'entretien de tous les appareils et outils necessaires â 1'Universite et a ses instituts. On en a public le reglement aux pages 375—378. L'Annuaire finit par une liste de tous les professeurs de notre Universite, dont on voit: le nom, la specialite et le do inirile, groupes par facultes. TABLA DE MATERII Senatul universitar în anul 1935/36 Lista foştilor Rectori Lista doctorilor de onoare Darea de seamă asupra anului 1935—36 Fundaţiile universitare Personalul Rectoratului . Statistica titlurilor Statistica generală a înscrierilor 3'< 3 4 . . . I—XIV 5 13 14 bis 14 bis , . • Facultatea de drept şi ştiinţe de stat. A) Decanatul Foştii Decani , Profesori decedaţi Personalul decanatului Personalul didactic (cu date personale) Lista doctorilor Listai licenţiaţilor Statistica studenţilor B) Activitatea , 16. 16 16 17 , 24: , 2832 bis didactică I. iCursuri de licenţă (1—25) II. Cursuri de doctorat (1—24) C) Activitatea ştiinţifică (1—10) 33 41 45 Facultatea de medicină. A) Decanatul Foştii Decani Profesori decedaţi Personalul Decanatului Personalul didactic (cu date personale) Lista doctorilor Lista echivalărilor Statistica înscrierilor B) Personalul şi activitatea , 56 . . . , 56 56 57 , 6 6 67 67 bis didactică Clinica chirurgicală Clinica boalelor căilor urinare Clinica medicală Semiologie medicală Clinica psihiatrică , 68 69 70 72' 73 -396 Clinica neurologică Clinica ginecologică şi obstetricală Clinica infantilă . , Clinica dermatovenerică Clinica oftalmologică (Clinica stomatologică Clinica oto-rino-laringologică . Institutul de istoria medicinei Institutul de anatomie descriptivă Institutul de anatomie patologică Institutul medico-legal Institutul de chimie biologică Institutul de fiziologie . Laboratorul de fizică medicală . Institutul de radiologie Biologie generală , Institutul de igienă Institutul de patologie generală-experim. . . . . . Institutul de istologie şi embriologie Institutul de bacteriologie Institutul de balneologie şi fizioterapie InstMutul de farmocologie şi farmacognozie . . . Laboratorul de chimie medicală Farmacia clinicelor «C) Cursuri In In In In de specializare igienă . stomatologie tuberculoză pulmonară diagnostic şi terapeutică clinică Ж>) Activitatea 73 74 74 76 77 77 79 81 81 82 84 85 85 86 86 86 87 88 88 89 90 90 90 91 , 92 92 92 94 ştiinţifică Clinica chirurgicală Clinica boalelor căilor urinare Clinica medicală Semiologia medicală Clinica psihiatrică Clinica neurologică . . . Clinica ginecologică Clinica infantilă Clinica dermatologică Clinica oftalmologică Clinica stomatologică Clinica oto-rino-laringologică Institutul de istoria medicinei Institutul de anatomie descriptivă Institutul de anatomie patologică , 101 102 . . . 105 111 111 113 114 , 125 130 132 136 138 142 145 148 897 J ; ; Y Institutul de medicină legală Institutul de fiziologie Laboratorul de fizică medicală Institutul de radiologie Institutul de igienă Institutul de istologie şi embriologie Institutul de patologie generală experimentală Institutul de bacteriologie Institutul de balneologie şi fizioterapie Institutul de farmacologie Institutul de chimie medicală 149« , 153154 154 , 155~ 158 . . 159 159 160 160* 160» 4 Facultatea de litere şi filozofie. A) Decanatul Foştii Decani , 162: Profesori şi conferenţiari decedaţi 162= Personalul Decanatului 162 Personalul didactic (cu date personale) . . . . 163 Lista licenţiaţilor 177 Lista doctorilor , 182" Echivalări de diplome 182" Statistica înscrierilor 182 bis B) Personalul şi activitatea didactică a) Secţia filosofiei (6 catedre, 2 conf.) 183 b) Secţia' filologiei clasice Institutul de studii clasice 190' Catedrele (2 şi 1 conf.) 190" c) Secţia filologiei moderne (11 catedre, 1 conf.) . 192 d) Secţia istoriei (9 catedre, 1 conf.) 203^ C) Activitatea ştiinţifică-literară a) Secţia filosofiei b) Secţia filologiei clasice c) Secţia filologiei moderne d) Secţia istoriei 208210* 211 215* Facultatea de Ştiinţe A) Decanatul Foştii Decani Personalul Decanatul . Personalul didactic (cu date personale) < Lista doctorilor ' Lista licenţiaţilor Statistica studenţilor 224 224 . . . . 225» , . . 235235237 bis - :398 JB) Activitatea didactică a) Secţia ştiinţelor matematice (8 catedre 2 conf. b) Secţia ştiinţelor fizice (2 catedre, 1 conf.). . . c) Secţia ştiinţelor chimice (4 catedre, 1 conf.). . d) Secţia ştiinţelor naturale (7 catedre) . . . e) Secţia geografiei (2 catedre) ,G) Activitatea ştiinţifică literară a) Secţia ştiinţelor matematice b) Secţia ştiinţelor fizice c) Secţia ştiinţelor chimice d) Secţia ştiinţelor naturale e) Secţia geografiei . 238 244 . 247 . 252 266 . 268 273 276 282 , . . . 293 Biblioteca universitară. Comisiunea Bibliotecii Personalul bibliotecii Mişcarea personalului Lucrările personalului ' Localul Lucrări în bibliotecă Creşterea colecţiilor Circulaţia cititorilor Expoziţii. Diverse Biblioteca populară Statistici (sporul materialului, circulaţia citito rilor, împrumuturi, cărţi consultate) 296 296 298 299 , , 300 302 . 305 306 , 308 309 311 Oficiul Universitar. Personalul; instalarea oficiului 31b Regulamentul oficiului 316 Serviciul de informaţii şi documentare 324 Asistenţa medicală 324 Tratamentul gratuit în cele două dispensării . . . 325 Asistenţa psichologică 329 Serviciul de asistenţă socială 330 Serviciul de studii . 331 Educaţia fizică universitară 331 Căminele şi Cantina universitară. '/Comisia Căminelor Personalul Căminelor . . . Căminul studenţesc „Avram Iancu" Lista bursierilor 339 « . 339 339 , 340 399 Căminul studentelor Lista bursierelor Căminul studenţesc V. Babeş Cantina studenţească universitară 342 , 344 346 Oficiul de editură. Consiliul oficiului Bilanţul fondurilor Lucrări tipărite şi subvenţionate în acest an "Lista tuturor publicaţiilor universitare 348 348 . . 350 351 Clinicele universitare. Consiliul Clinicelor Comisia Clinicelor . . , Personalul administrativ şi de serviciu Bilanţul fondurilor Dare de seamă şi lucrări executate 366 366 . . . . 366 366 bis 369 Extensiunea universitară. Istoric şi activitate Lista conferinţelor din acest an 372 372 Atelierul Central. Regulamentul 376 Lista corpului didactic universitar. ERRATA JResume de l'Annuaire , , , 384 3$5 DAKE DE SEAMA ASUPRA ANULUI ŞCOLAR 1935/36 de Profesor Florian Ştefănescu-Goangă Rectorul Universităţii In spiritul tradiţiei acestei Universităţi, ar fi trebuit ca la începutul anului şcolar care urmează acestuia, să se ros tească în şedinţă solemnă, discursul inaugural care ar fi cu prins atât darea de seamă asupra Universităţii în anul şcolar 1935/36, cât şi schiţarea programului unei noi activităţi. Dar la începutul anului şcolar 1936/37 nu s'a putut ţine şi solemnitatea inaugurării acestui an şcolar din cauza cone xării ei cu solemnitatea inaugurării Colegiului Academic. Această din urmă solemnitate a suferit însă câteva amânări până la data când ), oficiindu-se cu strălucirea ştiută, nu mai putea îngloba şi aniversarea unui an şcolar ce se sfârşise. Neputându-se deci rosti discursul de inaugurare în care obişnuit se încadrează şi darea de seamă a unui an expirat» a trebuit s'o detaşem pe aceasta în capitolele ei esenţiale pe care le publicăm în continuare. 1 1 I. PERSONALUL DIDACTIC. Efectiv. Corpul didactic universitar a fost compus anul trecut din 121 membri repartizaţi astfel: 4 profesori onorari, 87 profesori titulari, 2 profesori agregaţi, *) Serbarea de inaugurarea Colegiului Academic iGarol II, a avut loc la 13 M i e şi v<a forma un capital bogat ce se va publica în Anuarul anului şcolar 1936—37 şi îm broşură aparte. II 3 2 9 14 profesori suplinitori, agregaţi onorifici, conferenţiari, docenţi. Schimbările în corpul didactic. Profesorul Andrei Sigmond dela facultatea de Drept a încetat din viaţă; Un docent a fost suspendat din serviciu (Zugravu); Un conferenţiar (Diculescu) a fost pensionat. Următoarele catedre au fost suplinite: la Drept: Finanţe; la Medicină: Farmacologie şi Fiziologie; la Litere: Literatura Română modernă, Sociologie, Slavistică, Etnografie şi Fol clor, Estetică. La Ştiinţe: Analiză matematică. Personalul ştiinţific. A fost compus din 217 persoane repartizate astfel; 4 lectori, 42 şefi de lucrări, 89 asistenţi, 82 preparatori. Variaţii: La Institutul de Psihologie un post de asistent a fost transformat în post de şef de lucrări. La Laboratorul pentru învăţământul Matematicelor s'a desfiinţat un post de asistent. II. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ. , Dintre lucrările mai de seamă care au fost publicate în acest an şcolar, cităm următoarele *) : A. La Facultatea de Drept. 1. Victor G. Cădere. Questions juridiques et diplomatiques roumaines. Cinq 2 ) Actiiviitatea ştiinţifică a profesorilor noştri fiind mult mai întinsă decât cea cuprinsă în acest capitol, s'a extras aici numai o parte ,din aceastlă activitate restul datelor se poate vedea (în cuprinsul anuarului la cap. С al celor trei facultăţi şi D la Medicină. Tll Conferences îaites dans Ies Unrversites fr.ancaises (160 pages). Paris, 1936. 2. Lazăr Iacob: a) Politica Scaunului papal. Capitol introductiv la istoria Concordatelor postbelice. b) Biserica dominantă şi egala îndreptăţire a Cultelor. 3. Aurelian R. lonaşca: a) Inegalitatea sexelor în dreptul civil român. b) Probele şi actele de starea civilă în dreptul civil român ^curs litografiat). c) Teoria generală a obligaţiei, 2 voi. (curs litografiat). 3. C. Petrescu Ercea: Curs de drept comercial. Societăţile comerciale (litogra fiat). 5. Gheorghe Sofronie: a) A. tipărit în editura ziarului Universul lucrarea pre miată anul trecut despre „Principiul naţionalităţilor în trata tele de pace din 1919—1920". Ђ) Curs de drept internaţional publicat (note şi idei sis tematizate). c) Moyens d'assurer le progres du droit et le respect de la Justice, en dehors de la guerre. Geneve 1936. 6. Eugeniu Speranţia: a) Lecţiuni de Enciclopedie juridică (cu o introducere istorică în Fîlosofia Dreptului). Ђ) Principii Fundamentale de Filosofie juridică (edita tă de Universitatea din Cluj). 7. George Strat: Curs de istoria doctrinelor economice. Partea I . Din an tichitate până la constituirea liberalismului clasic (368 pag.). B. Facultatea de Medicină. 1. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu şi Dr. Ioan Goia în colabo rare cu d-nii Dr. Hăngănuţ şi Spârchez, au publicat volumul al II-lea din tratatul elementar de Semiologie şi Patologie medicală (652 pagini). 2. Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate, a d-lui profesor D. Michail, un grup de prieteni şi colaboratori, i-au «oferit un volum omagial cu studii de specialitate. w 3i Conferenţiar Nicolae BărBulescur a) Curs de fizică medicală, (yol. I . ) (385 pag. în editura» Universităţii). CE acuitatea de Litere: 1. Profesor Qnisifor Ghibu- a editat colecţia de studii şi documente privitoare la p'olitica religioasă a României în tregite, din care acum este sub tipar al. doilea volum. 2. Institutul de Psihologie: FI. Ştefănescu-Goahgă, A. Roşea şi S. Gupeea. Instabi litatea emotivă. 200 p. 8°, 1936. Editura Institutului de Psiho logie. A. Roşea, şi D. Todoran: Teste colective verbale pen tru măsurarea inteligenţei la adulţi (seria B).. Iti afară de Institut. L. Rusu: a) Essai sur la creation artistique. b) Le sens de l'existence dans la Poesie populaire roumaine. A. Roşea, asitent: Orientarea profesională a anormalilor^ 3. Profesor Th. A. Naum, Horaţiu (54 pagini). 4. Muzeul Limbii Române a publicat întâile hărţi ale Atlasului Linguistic Român, care va complecta Atlasele Lin. guistice ale romanităţii cu ramura ei cea mai răsăriteană. Hărţile au fost prezentate de d. profesor Sextil Puşcariu maiîntâi în şedinţa solemnă a Academiei Române din 27 Mai 1936, prezidată de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, sub al cărei patronaj se publică lucrarea, şi în faţa străinătăţii într'o comunicare făcută la al IV-lea Congres Internaţional de Linguistică, la Kopenhaga în 29 August. Aceasta mare operă ştiinţifică cu care se poate mândri Universitatea noastră, e rezultatul anchetelor pe teren făcute de opt ani de d-nii Se ver Pop, Conferenţiar de Dialectologie şi Emil Petrovici, pro fesor suplinitor de filologie slavă, şi se lucrează la Muzeul' Limbii Române sub conducerea dlui Profesor Sextil Puşcariu. 5. Prof. Coriolan Petran, Influence de l'art populaire des; Roumains sur les autres peuples de Roumanie et sur les peuples voisins (44 pag,).. w îfi. Prof. Ioan Lupaş.: a) Istoria Românilor ed. TX--a. b) Ursprung und Entvicklung der "bedeutendsten Korifes•sionellen Mibderheiten in Rumănien. 7. Prof. supl. Constantin Sudeţeanu, Durkheim şi Doc trina Şcodlei sociologice franceze (21D pagini). D. Facultatea de Ştiinţe. 1. Institutul de Speologie. In colecţia „Lucrările Institu itului de Speologie" a apărut Tomul VII. (XVI + 332 pagini, 298 figuri, 2 planşe). Tot ca făcând parte din bogata activitate ştiinţifică a aces tui Institut, menţionăm apariţia la Paris în Septemvrie 1935 a lucrării .Mission scientifique de 1 О т о , Tome I. GeologieAnthropologie, fasc. 1. Acest fascicol conţine şi itinerarul mi siunii, o schiţă geologică a regiunei situată la apusul lacului Rudolf şi un studiu petrografic al rocelor acestei regiuni. 2. Profesor G. A. Dima a redactat şi publicat în colabo rare cu d. Augustin Roth, şef de lucrări, un curs de lucrări practice de fizică şi chimie alcătuit conform programei cla mei a VIII-a secundare (594 pagini). 3. Profesor A. Maior, are în curs de publicare o lucrare cu titlu „Probleme de fizică modernă" (partea IlI-a teoria relativităţii). 4. Profesor Petre Sergescu, L'evolution des Sciences Mathematiques et Physiques. Volum scris în colaborare cu Dnii G. Bouligand, Brunold, Grumbach, Turpain. Paris 1935. 5. Profesor Victor Stanciu, Bogăţiile miniere ale mun ţilor apuseni (în Biblioteca Astrei Sibiu). 6. Profesor Al. Borza a publicat un volum jubilar ăl „Bu letinului Grădinii şi Muzeului Botanic", cu prilejul terminării monumentalei clădiri a Muzeului Botanic. Buna reputaţie internaţională a acestei instituţii s'a con firmat, şi în acest an prin trimiterea unui bursier al Statului Cehoslovac (Dr. Zapletalek) la studii botanice de specializare de un an. 7. D-nii Profesori Al. Borza şi D. Rădulescu (în cola borare cu M. Demetrescu) âu publicat nouă manuale de ştiin ţe naturale, fizică şi chimie pentru Învăţământul secundar. 8. Docent E. Pop, a publicat Flora plîoeenieă dela Borsec în editura Universităţii. 9. D. şef de lucrări V. Marian a publicat lucrarea „Sur un appareil simple pour la mesure des points de Curie a basses temperatures (In colaborare cu R. Forrer Strasbourg). III. PERIODICE. 1. Biospeologica. Revistă internaţională sub direcţia d-lui profesor Emil G. Racoviţă, a publicat fascicolele 62 şi 63. 2. Profesorul Dr. A. Grădinescu, împreună cu profesorii Dr. Cristea Grigoriu, Minea Ioan, D. Michail etc, au fondat Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, care ţine şedinţe lunare, în cari se fac comunicări de lucrări ori ginale şi editează revista „ENDOCRINOLOGIE, GYNECOLO GIE ŞI OBSTETRICA", la care colaborează diferite perso nalităţi ştiinţifice din ţară şi străinătate. Revista are aspectul şi nivelul revistelor internaţionale de specialitate. La această revistă au colaborat până acum 7 personali tăţi ştiinţifice din străinătate. 3. Mathematica, Tom, XII.. 4. Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic, Tom. XV. 5. Revista Muzeului Geologic-Mineralogic, Tom. V. 6. Anuarul Institutului de Istorie Naţională Tom. V I . 7. Clujul Medical, Tom. XVII. 8. Buletin eugenie şi biopolitie Tom. V I I . 9. Dacoromania, Tom. VIII. 10. Buletinul Soc. de Ştiinţe, Tom. VIII. 11. Stomatologia. IV. DISTINCŢII, DECORAŢII, PREMII. 1. Domnii profesori Teodor Capidan şi G. Spacu au fost aleşi membri activi ai Academiei Romane. 2. B . profesor G. Sofronie a fost ales membru în co misia de examinare a candidaţilor la gradul de ataşat de Le gaţie de sub preşedinţia d-lui N. Titulescu. 3. D. prof. Ţeposu a fost reales preşedinte al Societăţii Ştiinţelor Medicale. D-Sa a obţinut premiul doctor M. Riegler pentru lucrarea sa cu titlul: Derivaţia urinelor în chirurgiev VII 4. D. prof. Valeriu Bologa a fost ales membru titular al secţiei Astrei. 5. D. prof. Nicolae Drăganu a fost distins cu „Legiunea de onoare" în gradul de ofiţer. 6. D. profesor Ionescu V. Dumitru a fost decorat cu or dinul Coroana României în gradul de Cavaler, şi a fost ales membru activ al Academiei de Ştiinţe. 7. Aceaş decoraţie s'a conferit şi d-lui Gheorghe Călugăreanu conferenţiar, care a fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe. 8. D. docent Emil Pop a fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România. 9. D. Profesor P. Sergescu a fost decorat cu M e r i t u l Cul t u r a l , Cavaler pentru Ştiinţă. D-Sa a fost numit „colaborator de onoare" la Revista de Ciencias a Universităţei din Lima (Peru). V. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTERUNIVERSITARE A ) Profesorii noştri în străinătate: 1. D. Profesor Emil G. Racoviţă, împlinind misiunea de profesor de schimb în Franţa, a răspuns totdeodată invita ţiei Facultăţii de Ştiinţe din Paris unde a ţinut câteva pre legeri cu titluri:: „Commentaires sur quelques problemes transformistes". 2. D. profesor Victor Cădere învitat oficial în aceeaş ca litate a făcut o serie de conferinţe la Facultatea de Drept din Paris şi la Universităţile din Lille, Bordeaux, şi Lyon. Confe^ rinţele şi comunicările D-sale se publică intr'o lucrare cu titlul „Questions juridiques et diplomatiques roumaines". 3. La Congresul internaţional de linguistică dela Copen haga, care s'a ţinut în zilele de 27 August până la 1 Septem vrie, Universitatea noastră a fost reprezentată prin profesorii Theodor Capidan — care a făcut o comunicare despre „Ro manitatea balcanică" şi a intervenit de repetate ori în discu ţii, şi Sextil Puşcariu, care a fost unul din cei patru preşe dinţi ai congresului în şedinţele plenare (alături de Vendryes — Paris, Kretschmern-Viena şi Pedersen-Copenhaga); în şe dinţa de închidere Dsa a fost ales cu unanimitate membru în unul din cele trei locuri vacante din С. I. P. L. (Comitetul internaţional permanent al linguiştilor). VIII 4. D. profesor Dr. Iuliu Haţieganu a participat în luna August 1936 la Congresul internaţional de medicină sportivă, ţinut cu ocazia Olimpiadei la Berlin. D-nia Sa, s'a interesat cu aceasta ocazie despre educaţia fizică în general şi în spe cial de educaţia fizică în Universitate. D. Hăngănuţ a luat parte în luna Septemvrie 1936 la Congresul de radiologie dela Viena, unde a făcut comunicări mult apreciate. 5. D. profesor E. Ţeposu a luat parte la Congresul al Vlea român de Chirurgie şi de Urologie. La Clongresul al XXXV-lea al Asociaţiei franceze de Urologie, d. profesor Ţe posu a prezentat o lucrare asupra 5 cazuri de ectopii renale congenitale, în colaborare cu d. Dr. I. Danicico. 6. La invitarea profesorilor Sergescu şi Bologa, Acade mia Internaţională de Istoria Ştiinţelor şi-a ţinut în 10 şi 11 Aprilie 1936 seziunea VIII-a în Cluj în localul Universităţii noastre. Au participat ca membrii al Academiei profesorii Reymond (Lausanne), Aldo Mieii secretarul perpetu al aces tei Academiei, A. N. Singh (Calcula) Ubrich (Praga) şi Greenwood (Londra), cum şi membrii grupului român de Istoria ştiinţelor. Şedinţele au fost prezidate de d. profesor E. G. Racoviţă. 7. D. profesor Coriolan Petranu a participat la Congre sul Internaţional de Istoria Artei din Elveţia, (31 August — 9 Septemvrie) unde a făcut o comunicare cu titlul „Begriff und Erforschung der nationalen Kunst". 8. D. profesor Giandomenico Serra a desvoltat o comu nicare cu titlul La centuriazione romana in Piemonte, la al XXIX-lea Congres istoric sub Alpin (6-8 Sept. 1936). 9. D. profesor Emil Panaitescu, a făcut, ca invitat: a) O conferinţă cu titlul Le strade romane nella Româ nia, la Instituto di Studi Romani; b) O Conferinţă la Ravenna cu titlul La chiesa Principesca di Curtea de Argeş in România. Dsa a reprezentat şi Universitatea noastră la serbările dela Roma. 10. D. profesor P. Sergescu invitat a treia oară la Institu tul de înalte Studii din Belgia, a făcut în Ianuarie 1936 lecţii despre cercetările recente în teoria ecuaţiilor. Dsa a vorbit în Februarie 1936 la Centru Internaţional de sinteză din IX Paris şi la Societatea Matematică Belgiană din Bruxelles des pre matematica din veacul al XVII-lea. -B) Savanţi şi universitari străini, oaspeţii acestei Universităţi D. Henri Bonnet, directorul Institutului Internaţional de cooperaţia intelectuală din Paris însoţit de Doamna, au fost oaspeţii Universităţii noastre în ziua de 11 Martie 1936, cu această ocazie d. Bonnet a ţinut o conferinţă cu titlul „La cooperation intellectuelle dans le cadre de la Societe des Nations". Seara a avut loc o recepţie în cinstea oaspeţilor. 2. D. A. Lemierre, membru al Academiei de Medicină a Franţei şi profesor la Facultatea de Medicină din Paris a ţinut la Facultatea de Medicină două conferinţe cu titlul „Les scepticemies â microbesl anaerobes (22 şi 23 Noembrie 1935), iar în Aula Universităţii a ţinut o conferinţă pentru public cu titlul „ L e sel en Medecine". 3. D. Viggo Broendal, profesor de filologie romanică la Universitatea din Copenhaga a făcut o conferinţă cu titlul Une etimologie celebre et les lois phonetiques. Dsa a făcut şi o comunicare în cadrul Muzeului limbii române. 4. D. "W. Blaschke profesor la Universitatea din Hamburg a făcut cursuri despre Geometrie integrală (Nov. 1935). 5. D. profesor A. Reymond dela Universitatea din Lausanne a făcut o conferinţă despre Ştiinţele raţionale şi ştiin ţele oculte în antichitate. (Aprilie 1936). 6. D. profesor E. Bompiani dela Universitatea din Roma a făcut o conferinţă despre Geometria proectivă diferenţială (Mai 1936). 7. D. profesor Aldo Mieii a făcut, ca invitat al Facultăţii de Medicină o conferinţă despre ştiinţa arabă. (Aprilie 1936). VI. STUDENŢI. In cursul anului şcolar 1935/36 s'au înscris în Univer sitatea noastră 3691 studenţi, dintre care 3021 stndenţd 670 studente în procente 81J85% în procente 18.15% Pe Facultăţi studenţii au fost repartizaţi în modul ur mător: X La La La La Fac. Fac. Fac. Fac. de Drept . de Medicină de Litere . de Ştiinţe . . . . . . . . . . . . . Total: băeţi fete 1714 820 277 210 3021 113 136 293 128 670 total In procente- 1827 956 570 338 369Î 49,51% 25.90% 15.44% 9,15% 100,00% După originea etnică repartiţia studenţilor ia aspectul următor: Români 2388 în procente 64,70% Maghiari . . . . . 693 în procente 18,77% Evrei 361 în procente 9,78% Germani 188 în procente 5,10% Alte naţionalităţi . . 61 în procente 1,65% VII. TITLURI ŞI DIPLOME: In cursul acestui an şcolar Universitatea a acordat 497 titluri de licenţă şi 442 titluri de doctori, dupăcum urmează: Licenţiaţi: 359 la Fac. de Drept, 80 la Fac. de Litere, 58 la Fac. de Ştiinţe, Dintre aceştia: 322 români 101 maghiari 30 germani 42 evrei 1 francez 1 cehoslovac dintre cari 328 băeţi 31 fete dintre cari 28 băeţi 52 fete dintre cari 26 băeţi 32 fete > Doctori: 305 la Fac. de Drept, — dintre care 286 băeţi, 19 fete (121 doctori în Drept şi 184 doctori în Şt. de Stat). 128 la Fac. de Medicină . dintre care 114 băeţi 14 fete 3 la Fac. de Litere şi Fii. dintre care 3 băeţi — fete 6 la Fac. de Ştiinţe . dintre care 5 băeţi 1 fete XI Dintre aceştia sunt: 254 români 63 maghiari 99 evrei 21 germani 3 ucranieni 1 bulgar 1 cehoslovac In total în cursul anului şcolar 193536 Universitatea a acordat titlu de doctor sau licenţiat la un număr de 939 de candidaţi (790 băeţi 143 fete). Dintre aceştia: Români 576 în procente 61,34% Maghiari 164 îni procente 17,46% Evrei 141 în procente 15,10% Germani 51 în procente 5,76% Alte naţionalităţi . . . 7 în procente 0,74% Total:~939~în procente 100760%~ IX. BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ Această bogată Instituţie căreia i s'au făcut în ultimii ani multe şi importante îmbunătăţiri, a fost şi anul acesta obiec tul unei griji speciale din partea noastră. După ridicarea şi mobilarea urnii nou etaj care soluţionează astfel defenitiv chestiunea sălilor, ne-a preocupat chestiunea modernizării utilajului tehnic. In acest scop s'au făcut următoarele lucrări: 1. Repararea şi punerea în funcţiune a ascensorului pentru cărţi. 2. Instalarea în depozitele de cărţi a luminii electrice. 3. Instalarea unui telefon intern cu 11 posturi. 4. Procurarea a 21 aparate noui de stins incendiu. Valoarea acestor lucrări în sumă de lei 163.005 s'a aco perit din taxele de bibliotecă ale Facultăţilor. Spre a înlătura un neajuns de mult simţit la Biblioteca noastră, s'a luat măsuri de confecţionarea unui catalog topo grafic. Pentru ducerea la bun sfârşit a muncii grele şi de lungă durată, am luat măsuri de recrutarea pe cale de con curs a 12 studenţi practicanţi, dintre cei lipsiţi de mijloace XII cu examene în regulă, cu scriere frumoasă şi cunoştinţe de limbi străini. In acest fel sperăm ca lucrarea să se termine în anul 1940. La catalogul alfabetic s'a catalogat 8384 opere în 11.222 volume, pentru care s'au făcut 31.046 fişe. La catalogul pe materii s'au clasat şi împărţit în acest an, 13.558 fişe. Colecţiile Bibliotecii au crescut anul acesta 18,909 bucăţi. N-rul cetitorilor în acest an a fost de 67.822 dintre care 59.957 studenţi, iar 7865 alte categorii. S'au consultat în total 79557 opere în 91440 volume. Tot în acest an s'a organizat o expoziţie consacrată publicaţiunilor ştiinţifice ale profesorilor şi personalului ştiin ţific ajutător al Universităţii, apărute între anii 1920—1935. Biblioteca populară a fost cercetată dej 31.196 cititori, iar numărul cărţilor a sporit cu 1091 volume, ea numărând as tăzi 10.265 volume. X. OFICIUL UNIVERSITAR Această nouă creaţie destinată a soluţiona multe din pro blemele vieţii studenţeşti, a fost anul acesta instalată în lo calul din clădirea centrală a Universităţiţi, asigurându-i-se toate mijloacele pentru buna lui funcţionare. Regulamentul Oficiului a fost aprobat de Senat, iar personalul încadrat prin buget conform acestui regulament. Ca activitate desvoltată în cadrul acestui Oficiu rezu măm următoarele: Serviciul de informaţii şi documentare, care funcţiona la Rectorat din anul 1928, cu o bibliotecă de specialitate. Asistenţa medicală a studenţilor. In acest an au fost în trebaţi şi ospitalizaţi gratuit în Clinici un număr de 226 stu denţi dela toate facultăţile, pentru care s'a achitat din fondul aparţinător, suma de 313.183 lei, în care intră şi suma de 14.493 lei acordată ca ajutor individual unor studenţi. Dis pensarul antituberculos a examinat 652 studenţi, iar cel dermatoveneric 1274 studenţi cu un număr de 15.652 consultaţii. La Sanatorul Colibiţa unde Universitatea noastră a ame najat un pavilion s'au trimis 32 studenţi pentru care s'au XIII* plătit 59.400 din fondul de asistenţă socială, plus o subvenţie de 15.000 lei. O altă categorie de studenţi a fost trimisă la mjare, pentru care s'a achitat, din acelaş fond, suma de 20.921 lei. Asistenţa psihologică în cadrul căreia s'a publicat un volum de „îndrumări Universitare". Asistenţa socială, care a funcţionat la Rectorat şi a cons tat în verificarea cererilor şi distribuţia de ajutor. Anul aces ta s'au distribuit ajutoare individuale în sumă de lei 169.344. Tot în acest an s'a votat şi publicat statutul educaţiei fi zice a cărei activitate este din ce în ce mai rodnică, având la dispoziţie admirabilul parc sportiv unde se pot face toate genurile educaţiei fizice, pentru iniţierea cărora s'a creiat şi un post de maestru de educaţie fizică (încadrat mai târziu cu titlul de „director", şi gradul de şef de lucrări"). XI. CĂMINURILE ŞI CANTINA. Cele trei căminuri, bine înzestrate şi puse sub controlul unei comisii, s'au dovedit şi anul acesta, ca şi până acum, a fi de un real folos pentru studenţi, ei găsesc în aceste cămine nu numai o îngrijire părintească ci un confort bogat (biblio tecă, casină, bae, etc). Astfel în Căminul Avram Iancu au fost adăpostiţi anul acesta un număr de 218 studenţi, dintre care 184 români, 14 saşi (şi şvabi), 13 maghiari şi 7 bulgari. Dintre aceştia 62 au fost bursieri, recrutaţi dintre studenţii săraci, dar merituoşi, fii de plugari (35 din 62), de preoţi, învăţători şi funcţionari. In Căminul studentelor au fost adăpostite 131-studentele dela toate facultăţile, dintre care 31 bursiere, iar resul sol vente. In căminul V. Rabeş, care a funcţionat numai cu lo cuinţe, au fost adăpostiţi în medie 110 studenţi. Cantina studenţească a servit masa unui număr de stu denţi care a variat între 250 şi 300 lunar. Până la instalarea ei în noul local din Colegiul Academic, ea a funcţionat şi anul acesta în localul Cercului Militar. XIV XII. OFICIUL DE EDITURĂ Acest Oficiu, condus, în noua lui organizarea, dintr'un Consiliu care încorporează câte doi delegaţi dela fiecare fa cultate, subt preşedinţia D-lui Prorector, dispune de trei fon duri: A ) Manuale didactice; B) Lucrări ştiinţifice; C) Perio dice. Din cel dintâi s'a publicat anul acesta Cursul de fizică medicală al D-lui Conferenţiar Bărbulescu; numărul manua lelor publicate din acest post fiind până acum de 14. Din cel de al doilea s'au publicat următoarele două lucrări: Principii fundamentale de filosofic juridică de prof. Eugeniu Speran ţia şi Flora Pliocenică dela Borsec de Docent Emil Pop. Din fondul C) s'au distribuit periodicelor universitare subvenţii în sumă de 182.950 lei. XIII. ATELIERUL CENTRAL. O nouă instituţie care a luat fiinţă anul acesta este Ate lierul Central. Prevăzută de art. 81 din legea învăţământului universitar, această instituţie e condusă de o comisie com pusă din câte un delegat dela fiecare facultate, având ca di rector un profesor universitar. Ea are deocamdată următoa rele secţii: 1. secţia de reparaţie şi întreţinere a edificelor şi a instalaţiilor interioare; 2. secţia aparatelor şi instrumente lor de preciziune; 3. secţia de legătorie, cartonaje şi înpânzire; 4. secţia mecanicilor speciali ai institutelor. Rostul şi utilitatea acestei instituţii s'a afirmat de de plin de pe acum: o mare partel din lucrările care până acum se executau de diferite anteprize, au fost excutate în regie de personalul tehnic al acestui atelier, rezultând astfel foarte mari economii. * '*' * Aceasta sunt, sumar expuse, datele mai de seamă care formează activitatea Universităţii noastre în acest an şcolar. Rezumate în ordinea capitolelor ce formează acest anuar, aceste date nu servesc decât ca o înfăţişare de ansamblu a unei bogate activităţi ale cărei amănunte se pot vedea în cele •ce urmează. RECTOR FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ Doctorat 1 Ol OS Licenţă Felul titlu Ini 232 <o o» Drept Ştiinţe de Stat oo со Ol Oi to ^ Fizico-chimice to to Total Români IO Oi to 1 СО Fizică mat. Şt. naturale i OL *»• Geogr. Ist. Geogr. Şt. nat. Drept Ştiinţe de Stat Facultatea de Drept Facultatea de Med. Ю to Filosofie to Filologie clas. Facultatea đe Litere Filologie mod. _ n — Facultatea de Ştiinţe со â Matematici — m o Filosofie Filologie clas. Facultatea Filologie mod. de Litere Istorie Chimie o to to R Facultatea de Med. 00 IO to Facultatea de Drept P Istorie Matematici Geogr. Istorie to Geogr. Mat. Şt. naturale Geogr. St. nat. _ Facultatea de Ştiinţe to Fizico-Chim. o» со 00 o Total Maghiari to Drept Facultatea de Drept Ştiinţe de Stat p 4 Facultatea de Med. w _ Filologie mod. Facultatea de Litere В Istorie Şt. naturale Geogr. Ist. to Ю OJ СЛ СЛ »9 Facultatea в de Ştiinţe o w Total Germani CL Drept to Facultatea Ştiinţe de Stat de Drept Facultatea de Med. Filosofie »- Ы Filologie clas. Facultatea FUolegie «ied. HO L i t e r e - »0В С » «о со со о» р < о "1 SL ста Istorie ec <o to ф В Total Evrei Facultatea te а de Drept Ştiinţe de Stat Total Bulgari Facultatea Ştiinţe de Stat de Drept Total Slovaci u Total Francezi Ştiinţe de Stat Facultatea de drept Total Ucrainieai w *> to to Facultatea de Litere -a TOTAL GENERAL Franfeezi |Ucrainieni Filologia mod. ч. 1 Slovaci Drept Sic 9» О înscrieri и та OI I« a с a O Я 10 a a a СП С a Fac. de Litere 277 293 206 118 101 68 34 10 33 388 47 23 38 23 19 Fac. de Ştiinţe 210 128 114 80 67 40 13 17 10 Fac. de Med. 820 136 421 157 90 48 29 202 Fac. de Drept 1714 113 696 588 224 137 42 TOTFSL 221 22 483 489 29 111 1355 121 25 20 21 56 53 69 63 143 53 3 0 2 ! 670:1437 943 482 293 118 55 363 2447 373 167 254 166 I ») După fişele de plata taxelor la Casieria I Universităţii 29 10 50 naştere o с tc IL, A 'TO с то я CC o ermani o •E o olciova а о Itenia 1-1 o a a de ustria o a România «-a S£ lo ţara olonia ЛптГгеа Facultăţii După igoslavi Dapă religie Cehoslov Humărtil înscr. dupđ sex O 10 25 14 13 40 4 1 18 3 1 2 4 31 3 94 12 13 S t a t i s t i c a i) lor la Universitatea din Clnj, pe anul şcolar 1935—36 tu К — — 6 - 103 99 5 — 460 — 1 1 159 173 33 16 97 42 19 79 4 75 4 Ş5 3 6 104 io i F. B.JF. 3 30 — 13 3 3 187 — — 10 — 1229 68 67 1 318 21 1 — 95 llalieni S К 1 — 15 15 3 4— 'E «c E с ф 1 1 4 14 '5 B.lF. b.|f. b.If. b.If b.If b.|f B.i! F. в ;f. B.jF. B.JF.I в 275 210 1 1 2— 1 — 1 — — 1— - 2 3 — 1 4 3 1 ....[.. — Ucrainieni Cî 3 i с а Greci 'tn O 11 Cehosl. "> J3 t Maced. e Belgieni igioea Bulgari 0 r Englezi î Francezi p Evrei B. ! F. в • i F. B. i|F. B.jF. B. 6 1 U Ruşi a "tr> — — — 1 Germani u E 1С o -Maghiari, С e Români XI Ucraina a 'S a ilveţia D — 1— -— 1 1 - - — — 1 — 2 — 807 - 1711 1 lj ij 1 2?j 1 1951 437 158 30 576 lf77 7 7J298 63 20 4 1 3 3 2 1 1 1 1 1 2 3003 1 в ег F . 1 275 292 210 123 807 131 711 113 3003 664 в. !F в. — 1 1 2 l 1 — — — — — — — и l 12 1 1 — — 2 2 F . —- — - — —— 1 1 — 1 1 1 — — 1 1 -1 o Declaraţi în cursul anului Doctori Licenţiaţij calul înecrilerilor a К Italieni Jugoslavi Poloni "o «j 'П to в. | F . в. F. B. F. B . F . В . F. B . j F . B . l — — Cehosl. 6 о Bulgari «в Belgieni 'с c e t ă ţ e n i e а Englezi Maghiari Dup в . i F . B . F. 570 28 52 3 — 338 26 32 5 1 956 — — 114 14 1827 328 31 286 19 3691 382 115 408 34 S t a t i s t i c a i) înscrierilor la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj, pe anul şcolir 1935—36 Mumărul înscr. dupđ sex de După n a ş t e r e с та UT O) E o V 328 26 163 129 29 14 H. SOS 16 134 121 33 14 III. 458 29 189 140 85 49 IV. 511 46 153 177 85 55 1602 117 6 3 9 567 2 1 2 132 w с a я 1 4 Îs aи pO Џ б a с 14 2 4 8 19 14 24 2 0 11 223 13 26 383 11 18 34 30 50 427 13 18 48 17 42 2 6 101 1 2 8 1 56 5 5 134 63 11 28 >) După fişele de plata taxelor la Casieria Universităţii E 6 8 18 26 24 12 15 11 2 34 10 - B. •c o F. B, j Dnpft cetăţenie e t n i c ă J3 o O o (Q o r i g i n e ћ с o с «o E o ce iova U litari a ormaj O ev ort. o PIU . ţara România Numirea Facnltâţii Fdc.de Drept Пп. I. După Dnpă religie 6 "5 ea I F, o E "5 o CC IU m m OH 3 В. j F 269 16 43 326 26 242 II 48 305 16 321 312 16 117 21 457 29 487 301 29 28 138 44 511 46 — 557 1124 72 42 F, ; 3 4 6 24 В. 4 B . | F . B.:F, 8 2 19 В 1599 I F. 117 B.jF, 1 - B.IF. 354 1719 Statistica») 88 26 12 7 7 1 IV. 110 31 58 18 7 8 1 V. 107 20 43 23 10 8 VI. 127 30 1 6 533 12 11 4 -- 1 — 4 1 5 1 1 - i 1 — 2 1 3 — з| — 1 — 3 — 1 — 8 5 - — 30 13 11 10 6 5 1 60 21 8 15 15 5 6 1 1 36 — — 74 9 8 8 7 6 4 28 83 24 9 19 8 4 29 — 89 3 46 — 4 3 6 2 — l — 2 — — 1 - - •c та A UI UI S O! V. B. ! F . B. _= 14 3 — B . ! F. B. 69 6 14 101 28 9 3 21 3 96 17 6 17 4 - - 58 18 2 1 13 3 - 55 10 3 — 18 2 - 6 1 — i — 3 1 - .:. F. B . Onpă cetăţenie e t n i c ă ' N F. С o UI 1b 'S и Ё c 3 29 2 1— 2 — - - — 30 3 -- — — — — 26 — - 1 — - "3 £3 B . F. H в F. o — 129 12 12 1 154 - 164 37 - — 201 3 — —— — — — 146 24 — - 170 — 38 8 — -— 1 110 31 — - 141 - — 7 — — — 1— - O or E B. F . B . F. B. F . B . F . 15 — и o л '5 alnl în 24 1 12 40 Щ i 8' i n e Л Cehi 146 10 15 81 С Г Evrei III. - 22 — — 9 Bulgc 1 33 - iu а Ruşi 7 2 Români 8 1 — 1 A 'S> ij 23 O veţia 23 15 1 irmania 28 3 3 33 ca o С 3 10 59 tc я 1 16 1 D '53 recia 101 6 23 23 _O merica 37 1 а ulgaria 164 31 £3 б и a V) aštria II. — P O O D u p n а Ş t e r e ngaria 2 a a > O UI đ e A O A а goslavi 6 a U> •*-» A с jldova 21 UL с tenia 21 > C*3 ITENIA ŞI BROGEA 71 UT aeliţi 13 U_ UT O» O) С itari 141 23 ti ormaţi rom. cat. I. XE o ort. <и u« «Г O O Ivini 1 gregorian România Anii ţar Polonia După După religie :hoslov riumăral INSCR. DUPĐ SEX ierilor înscrierilor la Facultatea de Medicină a Universităţii din Clnj, pe anul şcolar 1935-36 1 — — - - — 5 106 17 2 - 15 29 - -— - — - 107 20 — — 127 — — — — — — 127 30 — - 157 2 — - 1 783 154 12 — = 795 15S 4 2 6 149 85 48 >) Dupa datele facultăţii. 27 10 203 1 1 4 4 6 157 66 84 62 32 H 4 6 1 25 6 12 15 5 2 1 1 l | 4 5 4 101 40 3 116 2 7 1— 1 950 Statis înscrierilor la Facultatea de Litere a Unii După religie II D n P а ţara d e n а ş t e r 28 21 13 4 IV. 14 13 7 7 i 6 3 — 1 doctorat 28 11 23 5 5 4 - — 2 21oJl21 98 68 34 Total 270 302 3 03 со a tc '5> 3 S£ 1 1 — 11 — 4 - 1 2 2 — — 3 2 4 3 — - — — - — - — — 12 12 — 5 10 5 5 3 3 116 7 7 9 27J 21 1 I 2 3 4 3 — t — 25 37 25 3 7 4 7 159 HI 21 5 i 1 8 33 572JI 3 9 4 36 ') Dupâ fişele de plata taxelor la Casieria Universităţii « •c -»-» 7 1 — — 1 1 1 — — 1 — — - -- — 1 — 1 — 1 18 Grecia 36 «o a O и Ungaria 50 97 11 > o 0 в Polonia 87 1 10 1 4 0 S Cehoslovi 72 III. 6 9 0 n Jagoslavi 17 139 12 Moldova 31 13 207 Banat 43 32 60 87 Oltenia unitari 80 II. О) Muntenia şi Dobrogea cvang. 3 Ш 0 5 Total reformaţi 20 12 96 1 a и izraeliţi 1 rom. cat. 31 I. Pete 41 03 O Transilvan, şi pdrţileei România Anii Germania j 1 Humâral înscr. după sex 4 | 2 .tîca i ) К С - _c ! F B. 1 F. B. 1 67 9 8 22 21 — 4 —— 2 — — 140 32 44 3 7 23 20 - —— — 159 33 50 1 Maghiari Belgieni Englezi В ao Total Englezi 'c Jugoslavi 1 Evrei Bulgari F .в ! F . B . ! F . B . 61 1 D U P Ă CETĂŢENIE 1 B. 1207 2 E T N I C Ă Jugoslavi Maghiari O R I Ş I N E » Francezi Ă German i Români dia _a 'w Total merica 1 D U P Ruşi e AIUL ÎNSCRI ERILORJ ersităţii din Cluj, pe anul şcolar 1935—36 10 12 2 6 19 — — 1 —— B . IF. B . F . B . F . B . —— 1 3 10 1 — — 1 2 8 —— 2 5 - F. в F. B. F . B. F . в F. B . F. 0 — 96 I U 95 - 60 80 60 79 1 140 72 87 72 85 159 14 13 14 13 28 11 28 11 —— 111 1 207 1 - — — — 5 — — 1 8 HI 18 8 10 2 2 1 4 3 — 6 1 1 572JI 1 5 2 179 2 6 2 8 8 1 64 — i — 5 - •- — — 1 - i 2 -— - — — 1 9 24 1 — 2 7 0 3 0 2 2 6 9 2 9 9 1 - - - - ——— 27 39 - 1— - I - 1 572 S t a t i s t i c a ») • S i F . B. '• F . B. 1 1 1 12 1 1 — 4 — — — — 1 10 2 l — 4 30 13 15 6 8 7 2 — 5 27 2 6 3 3 - 1 1 - 15 6 2 1 9 4 II. 46 46 39 23 14 8 2 2 4 55 7 7 7 5 5 2 2 — 2 26 38 1 1 16 5 III. 59 37 26 23 23 12 6 2 4 60 7 6 10 3 2 — - 3 19 29 7 1 28 IV. 53 35 30 20 17 15 2 1 з| 61 5 6 6 4 4 1 1 — 30 23 3 3 203 135 115 78 67 42 13 6 215 22 26 26 19 11 3 a| l 100 98 14 6 Preparator I. Total 17 I ') După datele facultăţii. 52 Itenia . ort. N O с % a a <o a та e D merica — та о > a Bulgaria 5 E o i-i "o a o oldova 4 O) raeliţi 7 Pete 4 Băeţi 15 и u С B. 6 5>3 та a (К i F. După cetăţenie а e t n 1 С a « |S "a s а z a — — — 1 —— 5 —— — 2 2 - 5 —— 3 1 1 19 7 — — 1 2 76 22 I - II OD E o CQ B. ! F . B. ! F . B. F . B J F . 1 и • a _та talnl în а П '5 ine Polon V s Qermi 1 itari и o r 1 Transilvan, şi pdrţileei formaţi та с а Evrei и o Români a A n i i D up După ţara de naştere j Roma După religie Cehoslovi Mumărul înscr. după sex 6 —— —— lerilorl înscrierilor la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, pe anul şcolar 1935—36 В F. 15 4 19 —— 30 13 43 —— 46 46 92 - 59 37 96 — —— — 53 35 88 — 203 135 338 1 — 1 1 2 1 1 Despre Veniturile şl Cheltueli le pentrn exerciţiul Proiectul de buget Venituri Subvenţie dela Ministerul Ins trucţiunii redus cu 10$ blo cate Din Bugetul Direct. Fonduri lor speciale sanitare şi de ocrotire al Minist. Muncii Eventual din Bugetul Direcţiunei fondurilor speciale sa nitare şi de ocrotire Din taxele ce încasează Ad-ţia dela bolnavii internaţi în Cli nici, pentru ospitalizare Taxe de ospitalizare pt. bol navii Municipiului Cluj Taxa reglementară ce se în casează dela bolnavi ' Taxa unică oe se încasează de la bolnavi Preţul de cost al medicamen telor eliberate de Farmacia Clinicilor personalului di dactic şi administrativ Uni versitar Contravaloarea combustibi lului întrebuinţat pt. încălzi tul Institutului de Anatomie, Radiologie, Fiziologie şi Bi blioteca Universităţii Contravaloarea curentului electric furnizat Institutului de iChimie S'a Incaiat Rest de Încasat Intrate In total lo.300.OOU 12.523.59E 2.484.620 15.008.21i 1.000.000 1.500.000 — — 6.500.000 12.312.946 300.000 400.000 200.000 15.000 504.000 — 645.520 286.200 19.444 600.110 — — 12.312.946 — 645.520 286.200 19.444 600.110 100.000 Vânzarea resturilor de mân care 1 In sumă: Diferite încasări: Taxa de îngrijire către Stat Salariile meseriaşilor „ personal. Ad-tiv „ surorilor â „ servitorilor | Taxa pt. Sala de Operaţie F ond special pt. Sanator Onorar medical Cl. Psichiatr. ao.ooo 31.496 31.495 25.839.000 26.419.31C 2.484.620 28.903.930 73.799 73.799 1.154.725 1.154.725 747.020 747.020 592.500 592.500 790.748 8.000 790.748 8.000 62.280 62.280 24.600 24.600 1935/1936 (dela 1. IV. 1935 pâDă la 31. III. 1936) Cheltueli, materiale şi personalului Cheltueli prevăzute conform proiectu lui de bu get aprob Alimentaţia pt. Bucătar. Cen trala, Sanator şi Neurologică 7.050.000 Alim. Buc. Dietetică încălzit 6.38в.000 38.000 Luminat: Curent elect. 200.000 „ Gaz aerian 80.000 „ Becuri electr. 278.000. întreţinerea uzinelor 100.000 „ bucătării 147.100 „ spălătoriei 400.000 „ clădirilor Repararea şi vopsirea Far 50.000 maciei 27.280 Construirea unui gard 10.000 Repararea geamurilor 37.860 Vopsirea spălătoriei — „ scărilor — „ pivniţelor 10.000 Ingrij. gurilor canal 80.000 Repararea mobilierului 90.003 Repararea acoperişului 2.5O0.OO0 Rufărie 3.0O0.0O0 Medicamente 100.000 Instrumente medicale 40.000 îngrijirea parcurilor 130.000 Cheltueli de birou Taxe comunale şi taxa de арз 1.080.000 100.000 Vechicole şi Furaje Transportul bolnavilor şi de 50.000 plasări 20.000 Cheltueli de autopsii Achitat In total Rest de achitat Angajat In total 6.807.853 932.961 6.807.853 5.641.834 5.641.834 46.210 324.959 931961 5.338 24.839 51.548 28.987 349.798 28.987 396.048 396.048 42.917 42.917 154.911 154.911 193.930 193.930 42.949 42.949 79.392 79.392 17.901 17.901 — 8.608 — 8.608 34.220 34.220 4.250 4.25C 57.302 57.302 28.013 28.013 238.843 238.843 3.019.400 3.019.400 89.001 89.001 20.405 20.405 164.472 164.472 1.050.594 235.666 1.286.260 87.655 87.655 27.559 27.559 15.000 15.000 150.000 Diurne Comisia Clinic. 150.000 30.00C Diurne Prosectorului 30.000 357.798 1.280.000 Investiţii 390.000 145.847 întreţinerea localurilor 400.000 645.520 Taxa reglementară 200.000 280.200 Taxa unică Indemnizarea celor 50 ex 500.000 735.930 terni şi zileri Confecţionarea fiolajului Far 180.000 180.000 macia Contribuţie la diurna Inginer 36.СЮС 36.000 Ivaşcu Neprevăzute şi fondul de rul 89.456 ment în care intră soldul din 668.760 4.006.385 31. I I I . 1936. 150.000 In sumă: Diferite cheltueli: Taxa de îngrijire către Stat Salariile Meseriaşilor „ Person. Ad-tiv „ Surorilor „ Servitorilor Taxa pt. sala de operaţie Fond special pt. Sanator Onorar medical Cl. Psich. 25839000 26.419.310 30.000 ; 567.798 145.847 645.520 286.200 735.930 180.000 38.000 586.420 675.876 852Ж 23.265.188 73.799 73.79S 1.154.725 747.020 1 790.748 1.154.725 747.02( 592.500 790.747 8.000 8.000 62.280 62.28C 24.600 24.600