Pentru cunoaşterea Orientului Amintiri despre Tonitza

IMI II Sil
P R O P R I E T A R :
ABONAMENTE:
S O C . A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23
DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN
autorităţi ţ i instituţii 10001*1
POPESCU
î n s c r i s ă s u b N o . 163 T r i b . I t f o v
de onoare
500 „
particulari
220
IEDACŢIA
ŞI ADMINISTRAŢIA
BUCUREŞTI I t i r , Brexolanu 23-2S
TELEFON
ANUL
APARE SĂPTĂMÂNAL
P R E Ţ U L
XL IX •
SÂMBĂTA
5 LEI
3.30.10
9 Martie 1940
Redactor responsabil : M Í H A I
Meşterul G. Petrascu
de
D o m n u l u i L a z ă r M u n t e a n u , î n amintirea p r i ­
melor mele emoţiuni în intimitatea u n e i colecţiuni de artă.
In adolescenţa mea. e r a m u n obicinuit vizitator e l expoziţii­
lor T i n e r i m e i Artistice, care a v e a u loc î n clădirea rotondă de
pe Bulevardul Brătianu, fosta P a n o r a m ă a Griviţei, dărâmată
astăzi.
P e atunci preferinţele m e l e m e r g e a u la pânze, ce-mi evo­
cau s c e n e mitologice, idile rustice sau peisaje suave, calităţile
p i c t u r a l e p r o p r i u z i s e î m i s c ă p a u şi d e a c e e a î n f a ţ a t a b l o u r i ­
lor lui P e t r a s c u r ă m â n e a m în n e d u m e r i r e ,
aveam
senzaţii
stranii, b ă n u i a m c e v a , d a r firavele m e l e c u n o ş t i n ţ e d e artă,
nu m'ajutau să pătrund îndeajuns
în
c a r c t e r u l şi v a l o a r e a
u n e i a d e v ă r a t e o p e r e . C e v a m a i t â r z i u d u p ă ce o c h i u l s'a m a i
e d u c a t , m ' a m î n d r e p t a t c ă t r e a c e s t m a r e m e ş t e r r o m â n şi i - a m
rămas u n entuziast admirator.
E s t e î n p i c t u r a l u i P e t r a s c u o g r a v i t a t e şi o a u s t e r i t a t e , o
nobleţe d e coloare, valorificate prin cea m a i autentică viziune
plastică din arta noastră.
Uneori pictura lui Petrascu e halucinantă
prin
armoniile
sale m a i sumbre, colorile par ţâşnite din pirosfera, lumini in­
candescente d a u u n mister valorilor, îl v ă d p e artist ca un
alchimist cu viziuni apocaliptice.
H o t á r i t lucrau, e s t e î n a r t a a c e s t u i m e ş t e r r o m â n , o l i c ă r i r e
d e g e n i u c e - 1 î n r u d e ş t e c u Greco, Goya ş i Cézanne.
într'o c o n v o r b i r e a v u t ă cu unul d i n artiştii noştri m a i pri­
cepuţi, a m comparat pictura lui Petrascu cu acea a unui spa­
niol. „ U n V e l á z q u e z ratat" m i - a ripostat el, n e d â n d u - ş i s e a m a ,
că prin r e s e n t i m e n t u l s ă u . s'a strecurat u n o m a g i u i n t i m p e n ­
tru arta lui Petrascu.
In general o fatalitate ne împiedică să j u d e c ă m p e c o n t i m ­
porani la justa lor valoare, poate că ne lipseşte u n recul, ori­
z o n t u l n o s t r u f i i n d p r e a s t r ă m t şi î n c ă p l i n
de
banalităţile
vieţii curente, s u n t e m totuşi m a i indulgenţi cu mediocrităţile
şi l e a c o r d ă m m a i u ş o r s i m p a t i e .
Ce tare ancestrale defor­
m e a z ă oare simţul nostru de proporţie? R ă m â n e m prizonierii
p r e j u d e c ă ţ i l o r î n c a r e n e c o m p l ă c e m şi î n f i n e n e v i n e f o a r t e
g r e u , s ă n e d e s p r i n d e m de rutină.
Ca să n u n e c u f u n d ă m în istoria veacurilor, s ă n e a m i n t i m
n u m a i de cazuri din secolul trecut; Delacroix, Manet, Cé z a n n e
şi a l ţ i i , a u î n t â m p i n a t
enorme
a d v e r s i t ă ţ i ; d a r l a noi» c i n e
p o a t e s u s ţ i n e c ă L u c h i a n şi P e t r a s c u t r e c e a u p r i n 191U d r e p t
c e i m a i r e p r e z e n t a t i v i pictori ai g e n e r a ţ i e i ? N u s u n t î n c ă p e
b u z e l e t u t u r o r n u m e l e c o n t i m p o r a n i l o r m a i f a v o r i z a ţ i , c a r i şi
astăzi înţelinesc calea artei române?
Totuşi P e t r a s c u a învins, el are admiratori fanatici, cari a u
l ă r g i t c e r c u l a m a t o r i l o r s ă i şi a s t ă z i a r t a m e ş t e r u l u i s a i m p u s
„ n o i e n s v o l e n s " şi a c o l o u n d e u n e o r i
lumina
pătrunde prin
crăpăturile obloanelor.
Uu prilejul decernării marelui premiu naţional de pictură
î n 1 9 2 э . d a c ă n ' a r fi fost s t ă r u i n ţ a d â r z ă a u n o r t i n e r i şi v a ­
loroşi artişti. î n c a p cu H a n şi Tonitza, P e t r a s c u ar fi fost î n ­
lăturat, iar m a i târziu
î n alegerea s a c a m e m b r u al A c a d e ­
miei Române, susţinătorii săi s au prevalat de această primă
G. P E T R A S C U .
indicaţie.
b a câteva zile după alegere, întâlnindu-mă
o
Excelenţă,
care trecuse p e vremuri p e ia d e p a r t a m e n t u l Artelor, surprins
fiind de această alegere m'a întrebat, c e cred?
l - a m r ă s p u n s că algerea o n o r a rireşte A c a d e m i a , d a r d â n ­
s u l m i - a replicat: ,,Cred că era m a i indicat X , p e n t r u c ă face
o pictură m a i academică".
— S ă m ă iertaţi Excelenţă, dar c e înţelegeţi prin arta aca­
demică?
— „Academică s a u clasică c u m vrei, tot u n a e şi m'a p ă ­
C â n d î n 1917, cu v r e o s ă p t ă m â n ă şi
răsit subit.
ceva înainte de Paşti, bulgarii ne-au
In odaia m e a de lucru stau î n faţa unor frumoase pânze de
m u t a t î n cele 2 h a n u r i d e l à m a r g i n e a
alle m a r i l o r î n a i n t a ş i a i p i c t u r e i r o m â n e , d i n p r i v i r e a l o r c u ­
de s u s a Kârjaliei, pentrucă cele două
leg senzaţii, contemplaţia lor î m i dă emoţiuni senine.
lagăre de jos din mijlocul orăşelului,
Pânzele lui Petrascu m ă animeazâ
însă
şi
imaginaţiunea
cel d e l à ş c o a l ă şi cel d e l à h o t e l A r d a ,
m e a îşi ia aripi.
N i ş t e f i o r i s i m p l e , c ă r c i u m ă r e s e d e ţ a r ă , p i c t a t e a t â t d e p a ­ se d e s f i i n ţ a s e r ă , P e t r i c ă R o n d a , b u c u ­
t e t i c d e m e ş t e r , î m i a p a r p r i n d i n a m i s m u l l o r c a o c a v a l c a d ă ; ros c ă m ă regăsise, m ' a luat să stau cu
V ă d r o s u r i c e î n c a l e c ă r o z u r i ş i s a r p e s t e v e r d e , s t r i v i n d s t i g ­ el î n a c e e a ş i o d ă i ţ ă , s u s la e t a j .
m a t e galbene, e u n iureş de culori.
Noua încăpere în care a v e a m să-mi
A m botezat tabloul acesta d e flori „Caii Iui Gericault" d u p ă
n u m e l e m a r e l u i romantic francez, care picta c u aceiaşi v e r v ă petrec aproape u n an, era mai arătoasă
d e c â t s ă l i ţ a r e c e şi î n t u n e c o a s ă d e l à
o întrecere de cai etc.
P e t r a s c u f ă c â n d h a z d e c o m p a r a ţ i a m e a î m i mărturisi, c ă hotel Arda. Era m a i luminoasă, — avea
t a b l o u l l u s e s e p i c t a t c u î n c o r d a r e ş i s p o n t a n , d e o a r e c e f a m i ­ d o u ă f e r e s t r e m ă r i c e l e — şi p o a t e d i n
l i a s a î l a ţ â ţ a s e l a m a s ă , f ă c â n d u - i a l u z i u n i d e m o l i c i u n e ş i b ă ­ c a u z a a l b e ţ i i p ă r e a v e s e l ă şi p r i e t e n o a s ă .
trâneţe.
E u cu R o n d a n e - a m a ş e z a t î n p a r t e a
Î n t r u n a d i n n a t u r i l e s a l e m o a r t e , c o n t r a s t u l s t r a n i u a l a l b u ­ d i n s p r e d r u m , c u c a p u l s u b f e r e a s t ă şi
l u i m e s e i c u n e g r u l t o s l o r e s c e n t a i f o n d u l u i m ă p r e d i s p u n e l a cu p i c i o a r e l e s p r e m i j l o c u l o d ă i i , i a r î n
o stare transcendentală; in halucinantul climat
al
tabloului, partea dimpotrivă,
cu p i c i o a r e l e s p r e
u n v a s d e m e t a l î m i p a r e o n ă l u c ă ş i g â n d u l m e u s e d u c e i a noi, a l ţ i 4 ofiţeri, l a c a r e s'a a d ă o g a t
H a m l e t şi r é c i t e z p a s a j u l „ A fi s a u a n u fi".
m a i t â r z i u al cincilea, I o n i c ă V i e a ţ ă Priviţi m a r i n e l e sale in cari m o d u l e a z ă ondulaţiuni transpar e n t e d e v e r d e s m a r a l d , m ă r i t â n d u - s e c u u l t r a m a r i n u l z ă r i l o r L u n g ă . P a t u r i d a c ă a m fi a v u t p e n t r u
î n d e p ă r t a t e , c e a r m o n i i n o s t a l g i c e . ' I n t r ' u n e l e d i n p â n z e p i c - 5 . 7 [nşi, n > a r fj a v u t l o c î n t r ' o î n c ă p e r e
t o r u l a ş e a z ă m o n u m e n t a l şi c a t e o f i g u r ă , p e n t r u a d a u n r i t m
Zilele pe care scriitorul turc
Aka Güzdü le va petrece
în
România,
ar putea fi un bun
prilej
de meditaţie
pentru
fiecare din noi. Ce cunoaştem
lin viaţa spirituală
şi culturală a Orientului
apropiat ?
Câţi dintre
cărturarii
noştri
stăpânesc
una din limbile
sud-estului
european
sau ale
Orientului ? Facem parte —
şi ca aşezare
geografică,
şi
prin descendenţă
culturală —
Un Răsărit, dar privirile noasire sunt îndreptate
exclusiv
spre Apus. Dacă nu cunoşti
ultima carte a celui mai nou
dintre scriitorii francezi,
eşti
considérât
„incult". Dacă nu
poţi vorbi cu amănunte
despre Paris, Viena, Nisa
sau
Londra, şti privit cel puţin
cu mirare. Dar nu turbură ve
nimeni faptul că nu cunoaştem niciun autor turc, grec
mu sârb ; că nu ştim nimic
despre cultura
lor modernă,
despre problematica
lor spirituală ; că n'am învăţat să iubnn peisajul şi trecutul
istoric al Asiei Mici; că n'avem
prieteni
ia Ankara,
Athen .
Beiruth
sau Cairo, aşa cum
avem la Berlin.
Paris
sau
Londra.
Fireşte, nu e nevoie să renunţăm
la „luminile
Apusului", ca să învăţăm
să iubim
şi să cunoaştem
Răsăritul.
Putem,
cei mult
să contro­
lăm această pasiune
a noastră pentru
Occident
şi cultura occidentală,
ca să găsim
timp şi energie şi pentru înţelegerea
Orientului.
Dacă
n'ar fi decât faptul că suntem
de aici, din părţile
răsăritene ale Europei, nutriţi secole
dearândul
cu spiritualitatea
ă$ăriteană
— ţi încă ar fi
deajuns pentru a justifica interesül nostru pentru Orient.
Dar nu e numai atât. Se pe.
e
a
;
r
Aùtôportret
în pag.
S-a)
c a m d e 3 p e 4 m e t r i . S t ă t e a m deci şi
dormeam, învelindu-ne cu hainele ce
a v e a m , p e j o s p e n i ş t e r o g o j i n i cu c a r e
ne dăruise într'un moment de entu­
z i a s m Chircef, c o m a n d a n t u l l a g ă r u l u i .
M a i t â r z i u n e - a m f ă c u t r o s t şi d e c â t e
un sac umplut ou paie, lucru ce ni se
părea u n confort extraordinar.
C u m a m ajuns sus, eu ostenit d e d r u ­
m u l la d e a l p r i n t r e bolovanii c e m a i
rămăsese din vechiul caldarâm al ora­
şului, m ' a m aşezat pe o m a r g i n e d e r o ­
gojină, f r â n t î n d o u ă , cu p a r t e a d e s u s
a t r u p u l u i s p r i j i n t ă d e z i d u l c a s e i şi c u
picioarele întinse. Ascultam n u m a i cu
o u r e c h e p e R o n d a , c a r e - m i s p u n e a că
s'a s ă t u r a t d e o c a m d a t ă s ă t o t facă p e
b u c ă t a r u l p r i z o n i e r i l o r şi c ă a r e s ă s e
m a i o d i h n e a s c ă şi el î n l a g ă r cu n o i
p â n ă l-o r ă z b i i a r f o a m e a .
I n t i m p u l a c e s t a , u n u l d i n t r e cei 4
ce e r a u î n t i n ş i î n s p r e p e r e t e l e o p u s ,
s t â n d î n c a p u l oaselor, t o t s u c e a şi î n ­
v â r t e a n i ş t e foi d e h â r t i e .
Cel c a r e t r e b ă l u i s e cu a c e l e foi e r a
u n o m b i n e legat, v â n j o s , cu u n c h i p
rotund, în care două sprincene stufoase
u m b r e a u şi-i f ă c e a u şi m a i m a r i p r i n
o b s c u r i t a t e doi e c h i e x p r e s i v i , v i i ca d e
v e v e r i ţ ă . F a ţ a îi e r a r a s ă c u î n g r i j i r e şi,
cu t o a t e liniile c e se lăsau delà n a s
s p r e c o l ţ u r i l e g u r i i şi î n b ă r b i e , a v e a
ceva tineresc, deschis, de băieţaş. Col­
ţurile gurii puţin ridicate accentuau u n
zâmbet ghiduş.
— C e m a i m e ş t e r e ş t i acolo, d. T o n i ţ ă ? 4
МШСЕА
ELIADE
trece, astăzi, o mare
schimoare în istoria lumii. As:a r e i n t r ă î n i s t e n e . Or.entul
începe să act.veze, autonom,
în
istoria universală,
unde
încetase de a mai fi prezent
aela
Gengiz
Khan
şi
Baiazid.
Popoarele asiatice încep să-şi
creieze
propriul
lor
destin,
Delà japonezi — care au dat,
cei dintâi, semnalul
deştepta­
rii — şi până la arabi,
cu
care suntem
aproape
vecini,
Orientul întreg se trezeşte la
o viaţă proprie
în
conformitäte cu trad.ţiil'e
lor
istorice
şi forţele lor
creiatoare.
Asia reintră în istorie
dé­
venind asiatică ;
regăsmdu-Şi,
adică, propria sa substanţă
şi
urmăndu-şi
propria sa vocau . orientul,
atâtea
veacuri
ţ'nut departe de centrele cre~
iatoare de cultură, începe să
colaboreze
efectiv la clădirea
unei lumi noi, întemeiate
pe
valori spirituale ecumenice
—
aşa cum nu prea s'au
mai
răspândit în Apus după Marea
Schismă
(individua.ismul)
şi
Renaştere
(naturalismul).
Se
m vedea curând, atunci
când
valorile
spirituale
orientale
îşi vor găsi interpreţi
mai dii i ţ ţ occidentalilor
—
ca Iviaţa
orientală
nu
este
„confuză'',
„haotică" şi .mis­
tică", nici in ordinea
metafi­
zică, nici în cea etică sau so­
ciala. Se va vedea că viziunea orientală a lumii şi a o
mului e mult mai
coherentă
şi mai vastă decât
concepţiile
moderne, fie ele vitaliste,
raţionaliste
sau
atomiste,
Reintrarea
Asiei în istorie
va aduce
după
sine
mari
schimbări
de
perspectivă,
Una din consecinţele
nnediate
va fi, fără îndoială,
depărtarea popoarelor
orientale
de
Occident — de pe urina căruia au suferit atâta în ultimele două sute de ani. a . m patie nu va arăta
deocam­
dată, Orientul,
decât
acelor
ţări care nu
şi-au
exercitat
sub niciun fel stăpânirea
asupra-i, şi nici nu
ameninţă
că va face lucrul acesta într'ur viitor apropiat.
Deaceia,
est
foarte probabil că SudEstul european
se va bucura
de o mare consideraţie
în
toate centrele orientale : pen­
trucă, pe deoparte acest SudEst este totuşi in Europa, şi
ca atare preţios pentru
presti­
giul şi experienţa
sa — iar
pe de altă parte, pentru că
acest Sud-Est aparţine
prin
tradiţia
sa culturală
şi prin
atituamea
sa pacifică.
Orien­
tului.
e
o u c
n
a
a
t
Amintiri despre Tonitza
(Urmare
'NICULESCU
Pentru cunoaşterea Orientului
de K. H. Z A M B A C C I A N
tabloului, d a r şi prilej d e discretă d e l e c t a r e a ochilor, cari r ă ­
m â n agăţaţi de rozul unui văi s a u d e g a l b e n u l unei pălării d e
pae.
In atmosfera vaporoasă a ţărmurilor mării, paleta lui Pe­
trascu s e înmoaie in fluiditate, contrastele s e estompează, n e ­
grul s e topeşte şi roşul r ă m â n e p e ţărm, plutesc s i n g u r e s m a ­
r a l d u l cu safirul, cari f a c u n duet p e a p e .
I n a m b i a n ţ a tihnită a interioarelor g ă s i m „ c a l m , l u x şi v o ­
luptate". O pernă, u n scrin s a u un fotoliu de piele se a n i m e a ză prin p a l e t a m e ş t e r u l u i şi p a r p e r s o n a j e d e altă dată d i n p a ­
latele renaşterii Veneţiene.
In unele figuri în cari meşterul şi-a transpus i m a g i n e a pro­
prie, materia pare înmuiată în suflul vieţei sale. Prin elanul
j u v e n i l a l p e n e l u l u i şi c r o m a t i c ă c a l d ă , n e - a d a t a u t o p o r t r e t u l
de tinereţe dedicat lui P i k y , fiul artistului. C e v a m a i târziu a
c o n s t r u i t r o b u s t şi î n f o r m e largi, î n a r m o n i e a r g i n t i e , u n a u ­
t o p o r t r e t al m a t u r i t ă ţ i i şi î n a i n t e d e a n e p i c t a i m a g i n e a e x ­
presivă a ultimilor ani (figura
înicărfunţată c u e ş a r f a r o z ă )
n e - a d a t acea c a p o d o p e r ă d i n p r a g u l b ă t r â n e ţ i i (1923). P o r t r e ­
tul artistului cu boneta roşie, pictură magistrală ce v a t r â m ­
biţa î n v e a c u r i , că p e a c e s t e v r e m u r i n e a m u l r o m â n e s c a a v u t
un s u p e r b colorist.
E o c o m o a r ă vie într'o pânză d e a lui Petrascu, pictura aecasta prin calităţi specifice de materie ajunge c u timpul l a
străluciri de agată. „Pictura trebuie să fie ca vinul de caliate, p e m ă s u r ă ce s e î n v e c h e ş t e s ă d e v i n ă m a i b u n ă " m i - a
s p u s - o pictorul. L'am surprins uneori în faţa şevaletului pri­
v i n d o p â n z ă şi a p o i l u â n d ' o î n m â n ă , p l i m b a p a l m a s a p e s u ­
p r a f a ţ a p i c t u r e i , s a v u r â n d t a c t i l m a t e r i a şi t u ş a . î m i p o v e s t i »
caaul u n u i pictor ce orbise, dar care continua să frecuenteze
e x p o z i ţ i i l e p i p ă i n d p i c t u r a şi d e l e c t â n d u - s e c u m o d e l a j u l u n u i
s â u s a u c u relieful u n u i şbld.
Ca încheiere v o m stărui, că P e t r a s c u caută m a i întâi a r m o ­
n i a şi c o l o a r e a p r i n c a r e f o r m a i a v i a ţ ă , t o t a ş a c a l a C é z a n n e ,
care e x p l i c a : „ A u fur et à m e s u r e q u e l'on peint, la f o r m e s e
précise".
A c e s t n a b a b al c o j o a r e i p l ă m ă d e ş t e i n s t i n c t i v m a t e r i a , c a r e
r ă m â n e g r a s ă şi o n c t u a s ă , v â n j o a s ă s a u s c l i p i t o a r e d u p ă c a z ,
Nr. î l
de
întrebă Ronda, d u p ă obiceiul lui d e a
fi politicos l a c u l m e , c h i a r şi c u cei
mai apropiaţi.
— II v e z i ? N u t e u i t a că e s t e a ş a d e
t ă c u t şi m o d e s t , că el t e - a ş i c â n t ă r i t
d e m u l t şi ca m â i n e î ţ i t o a r n ă şi o p o e ­
zie ca l u i R o n d a , a d a o g ă a r t i l e r i s t u l d i n
fund.
— D o m n u S ă r b ă t o a r e , l a s ' o u i t ă r i i şi
d - t a , poezia, c u m m i - a f ă g ă d u i t şi d.
Toniţa.
R o n d a fusese, a m aflat m a i t â r z i u ,
tare nenorocit
c â n d s e citise p o e z i a
maestrului, î n care se s p u n e a în v e r s u r i
glumeţe că Petrache Ronda e b u n de
t ă i a t m ă r u n ţ e l şi d e d a t l a „ r a ţ e " , g r ă ­
sun c u m ajunsese după stagiul la bucă­
t ă r i e . A s t e a l e - a m aflat m a i î n u r m ă ,
dar în m o m e n t u l întrebărilor n u ştiam
încă nimic, p e n t r u c ă
cel î n t r e b a t l e
făcu s e m n s ă t a c ă şi îşi u r m ă l i n i ş t i t
l u c r u l . D u p ă u n t i m p n e a r ă t ă ce f ă ­
cuse. V ă z â n d u - m ă că stau atât d e li­
niştit, — parcă e r a m căzut de m a l —
fusese i s p i t i t s ă - m i p r i n d ă î n 2-3 s c h i ţ e
a t i t u d i n e a . M i l e - a şi a r ă t a t apoi.
I n c â t e v a linii ş i c h i p u l şi t r u p u l . F a ţ a
î m i e r a , c u m m ă v ă z u s e el p u ţ i n c a m
d i n profil, n u m a i linii a s c u ţ i t e , ce a r ă ­
t a u scofâlceala şi s l ă b i c i u n e a d u p ă r ă ­
nire, iar restul trupului era aşa c u m
-
G. B Ă N E A
p u t e a s ă s e î n f ă ţ i ş e z e î n s d r e n ţ e l e cu
care plecasem din spitalul bulgăresc.
A a d ă o g a t a p o i ca u n fel d e l ă m u r i r e
p e n t r u t o ţ i că e u s u n t u n m o d e l i d e a l
p e n t r u u n pictor, deoarece stau nemiş­
cat.
— T e cred, a răspuns artileristul
S ă r b ă t o a r e , d a c ă 1-a c u m i n ţ i t ş r a p n e l u l
b u l g ă r e s c . N u m a i că, s ă vezi d - t a , m ă i
meştere, că postul ăsta în care n e ţin
b u l g a r i i , o s ă n e facă p e toţi n i ş t e m o ­
dele ideale pentru pictat.
U r m â n d u n u i î n d e m n tainic, m ' a m ap r o p i a t d e p i c t o r şi r e p e d e a m a j u n s
prieteni buni.
E r a u n o m c u l t î n cea m a i p r e t e n ­
ţ i o a s ă a c c e p ţ i e a c u v â n t u l u i şi la el
cultura era altoită p e u n caracter g e ­
n e r o s , c a r e 1-a o p r i t î n t o t d e a u n a d e l à
vreo izbucnire de mânie, ori nerăbdare.
V i a ţ a n o a s t r ă î n l a g ă r a fost s t r â n s
l e g a t ă d e el. D e a c e e a i - a m şi f ă c u t o
l a r g ă p a r t e î n c a r t e a c e - a m scris-o d e s ­
p r e a c e l e zile n e u i t a t e .
P e n t r u c ă sărăcia era tot m a i m a r e în
l a g ă r , c u m a m m a i s p u s şi în c a r t e , t o ţ i
b ă i e ţ i i îşi g ă s i s e r ă c â t e o m e s e r i e , b a
d e croitor, b a d e c i s m a r . M ă i e s t r u l n o s t r u e r a b ă r b i e r . T u n d e a p ă r u l şi r ă d e a
bărbile cu m a r e îndemânare. Această
(Urmare
în pag.
8-a)
e
Noi, românii, nu putem
ra­
mâne indiferenţi
faţă de aceasta transformare
totală a
lumii cu care ne
învecinăm.
Căci este, într'o mare
măsu­
ră, lumea
noastră şi, chiar
tând nu ne dăm seama,
vorb'm aceiaşi limbă
spirituală.
Civilizaţiile ţărăneşti
si struc­
tura morală a acestui
Orient
— fie el creştin,
musulman
sau „păgân" — se
aseamănă.
In sufletele
acestor
noroade
ale Răsăritului
zac încă ne­
istovite
rezerve
de
energie
creiatoare.
Crizele car
ame
№
culturile occidentale,
nu
primejdioase
în
Orient.
[»
™ modernă a spiritului — istorie care începe cu
Renaşterea
— Orientul
încă
nu şi-a adus partea lui
de
contribuţie
personală.
Europa şi întreaga
cultură
mo­
dernă, s'a făcut fără
orien­
tali. Dar toate semnele
arată
că reintrarea
Asiei în istorie
va aduce cu sine şi o înflo­
rire excepţională
a
culturilor
orientale ;
culturi
care, de
data aceasta, vor vorbi
lumii
în graiul lor, iar nu
într'un
graiu
împrumutat.
e
Шп
s
u n t
T
i s t o r
t
România
este
considerată,
în tot Orientul
apropiat,
ca
o ţară mare şi puternică.
Se
cuvine să dovedim
vecinilor
noştri că avem şi o mare cul­
tură, sinteză desăvârşită
între
Orient şi Occident.
Dar pen­
tru asta, trebuie
să
învăţăm
să iubim
valorile
spirituale
creiate în Orient ; să le iu­
bim şi, uneori, chiar să le ajutăm să pătrundă
în lumea
largă prin iniţiativa
şi pres­
tigiul nostru.
Cultura
româ­
nească va fi chemată să joa­
ce, în această
reg'une
unde
AUREL
DIACONESCU.
Peisaj Balcic,
(Urmare în pag. ultima)
9
UNIVERSUL LITERAR
CRONICA
I n b i o g r a f i a î n t o c m i t ă , d. Ş e r - r e a s a s o c i a b i l ă , a avuit n e n u m ă ­
b a n C i o c u l e s c u ş i - a i n t e r z i s a p o ­ r a t e p r i e t e n i i . M a i m u l t , îi p l ă ­
l o g i a , şi n ' a apreciat
decât in cea s ă stea d e vorbă c u oameni
m ă s u r a î n care a crezut că n u simpli şi d e rând, c u n e c u n o s ­
stărue
prea
mult.
I n t r ' a d e v ă r , cuţi, î n c a r e p s i h o l o g u l s u r p r i n ­
obiectivitatea d-lui Şerban Cio­ dea m a i mult b u n simţ şi o ros­
culescu, v o m spune, — isbeşte p e tire m a i plastică decât la aţâţi
cititor. Criticul ş i - a a l e s c e l m a i pretinşi intelectuali, d i n drojdia
liber, c e l m a i n e i m p o v á r a t t o n d e socială, a v a n t a j o s ierarhizată. A ş a
c o m p u n e r e . D a c ă a r fi s ă p u n e m d a r , n u a p u t u t c r e d e î n p r o s t i a
accentul p e documentaţia e x c e p ­ fără leac a colectivităţii n o a s ­
ţ i o n a l ă a l u c r ă r i i , a m z . c e c ă a u ­ tre, e i n u m a i î n a c e e a a u n e i o torului n u i - a m a i r ă m a s e n e r g i e braznice şi t o t atât d e triviale
şi p e n t r u u n e f o r t i n t e r p r e t a t i v , s u p r a - s t r u o t u r i A c e a s t a 1-a i s g o sau c ă a socotit c ă o carte î n ă l ­ nit d i n ţară, prin n e c u n o a ş t e r e a
ţată p e armătura
informaţiei meritelor lui, prin umilinţele i m ­
e x a c t e , n u a r m a i a v e a n e v o i e şi puse caracterului s ă u i n d e p e n ­
d e împlinirea teoretică. J u d e c â n d dent şi m â n d r u , prin s e n s u l z ă ­
astfel, n ' a m câştiga î n s ă
m a r e dărniciei ş i a l inoportunităţii p e
lucru p e n t r u î n ţ e l e g e r e a operei 'care-l d ă d e a u artei ş i artistului"
şi a i n t e n ţ i i l o r a u t o r u l u i . A m ( p a g . 3 6 5 ) . R â n d u r i l e s u n t s c r i s e
în capitolul consacrat expatrierii
r ă m â n e voit,
p e dinafară. D a r
în faţa unei realizări c a „Viaţa scriitorului, l a Berlin. E vorba
lui I. L . C a r a g i a l e " , d e c ă t r e u n d e c i d e j u s t i f i c a r e a a c e s t e i pa­
c e n u p u t e a fi
critic d e prestigiul
d - l u i C i o c u ­ r a s ri a ţării,
cu vederea.
Conform
lescu, n u n e c c n v i n e o n e a d â n - trecută
cire tactică. S e n s u l p r i m a l a c e ­ m e t o d e i i m p u s e , criticul biograf
stăruie
însă.
Inohide
în
stei tipăriri, e s t e d e s i g u r , a l u - n u
nui profit d e m e t o d ă î n p l a n u l schimb, î n frazele citate, p u n c t e l e
literaturii
contemporane
O r , e s e n ţ i a l e a l e lucrării, ghicite d e
t o c m a i c o n d i ţ i . l e da p r o f i t n i s e o c h i u l a t e n t : s i t u a ţ i a s p e c i a l ă a
scriitorului român, c u cariera l i ­
par cu prisosinţă î m p l n i t e .
terară
făcută
între
1870 ş i
V o m începe cu u n aspect a l
1910;
— existenţa unei clase s u ­
acestui profit d a m e t o d ă , oare n i
p r a p u s e , — „boerii", „drojdia s o ­
se pare d e o natură m a i gingaşă.
cială", „ p r e t i n ş i i i n t e l e c t u a l i " e t c . .
C u o r i c â t ă „ c u m p ă t a r e " a r fi a apoi... c a r a c t e r u l „ i n d e p e n d e n t ş i
dunate faptele, e l e t o t o
sumă
m â n d r u " a l artistului...
care
a
dau prin împrejurarea simplă c ă
fost isgonit
d i n ţară
d e toate
sunt o „adunare". Conform p r o ­
„acestea".
D a r la afirmaţia :
punerii absolute de obiectiv-tate, o
„Caragiale n u ş i - a urît s e m e n i i şi
astfel d e adunare trebue să f i e
n u i - a dispreţuit..." se alătură u r ­
exactă. Calculatorului i s e cere
mătoarea, d e la sfârşitul v o l u m u ­
suma
precisă, adică viaţa unui
lui, u n d e d. Cioculesou, „dator c u
om.
Ce s e întâmplă însă, când
o privire sintetică", alege „d.n d i ­
printre membrii operaţiei s e ivesc
versitatea
trăsăturilor p e cea
şi t e r m e n i c a r e s e e x c l u d , s a u s e
fundamentală, generatoare a a c ­
neagă u n u ; p e altul ca purtători
ţiunilor morale". Plecarea la B e r de s e m n e algebrice
contrara ?
lu
este
şi e a o a c ţ i u n e g e ­
Fiind vorba d e viaţa unui o m ,
n e r a t ă prinitr'o „ t r ă s ă t u r ă f u n d a ­
se pare c u neputinţă ca factorii
mentală". Despre acelaş Caragia­
s ă l*e s u p r . m a ţ . , a ş a î n c â t , u n
le, c r i t i c u l s p u n e d e c i : „ C u n o ş ­
bun calculator, s e v a r e s e m n a
t e a p e o a m e n i , î i d e s p r e t u i a şi
să-i aşeze faţa î n faţă, fără a - i
ştia s ă - i j o a c e p e d e g e t e . C u n a i ­
suprima, dar şi fără a - i efectua...
vii, s e p u r t a
sentimentaliceşte
Metoda d-lui
Cioculescu
în
c â n d v o i a s ă ,le i n t r e î n v o i e s a u
însumarea
faptelor ce trebuiau
să-şi facă u n m i c interes. S e p u ­
să d a a viaţa l u i Caragiale, e s t e
nea totaşa de lesne î n unison
a bunului calculator.
cu mitocanii, exagerând triviali­
N u m a i aşa expacăm, bunăoa­
tatea, deşi preţuia i n t e l e c t u a l i c e ră, g e n e r a l z ă r i d e s p r e a t i t u d . n e a
şte tipul u m a n a l civilizaţiei a lui C a r a g i a l e f a ţ ă d e „ o a m e n i " ,
pusene.
Mediul
românesc
s'a
exclusive
p r . n conţinutul lor
rásbunat împotrivă-i, niveiându-1
„moralist". C o m e n t â n d butada s a ­
adesea i n spirit c u Mitică, c u
tiricului dramaturg, pusă î n cirMache, s a u c u Caţavencu... (pag.
cu-aţie : „Suntem o rasă
proa­
431)
stă", d . C - o c u l e s c u g e n e r a l i z e a ­
ză": Caragiale n u ş i - a urât s e m e ­
N u v o m r e c u r g e l a nici o a c r o ­
n i i ş i n u i - a d i s p r e ţ u i t . P r . n i-.- b a ţ i e s p r e a d o v e d i c ă d. C i o c u ;
t DEMION CHIEUŞ
Printre colaboratorii
rubricei „Corespon­
d e n t a n o a s t r ă " , o e s e n i s ă n u d e m u i t de „Um v t r s u i i i i c r a v , a m remaixat ueia început
p a UmiviIUrJ С і Ш і и ^ . Ьі n t - a t r i m e s l a l U k r .
vaie reguiate, poezii, d i n care ceie m a i m u i i e
a u f o s t tipar.i.e. C a ş i p e c e u a i ţ i t ă i e r i c e
soiicii.au p u o i i c a r e a l a „^orespuiiueriţa n o a s ­
tră", n i c i p e D t i n . . o n C i i i i u ş n u - i c u i i o ş i / c a m .
Puicuriie i u i c u bciis d e şcolar, n e p r o d u c e a u
m u l ţ u m i r e , fiindcă i r a g e u o i t a l e n t n e n i ^ p i i a
î n c i t d e r e . I n r t a a c ţ i a r e v i z i e i î n c e p u s e ьа ь е
vorbească despre e i ca despre u n n u m e c e
a v e a s ă treaba repede, i n a l t i o c a i paginilor,
ca s e m n a l l a n s ă r i i .
O s-risüare m j o i . a t ă n e a d u c e astăzi trista
v e s t e a m o r ^ i i u i U e m . o n C n u u ş . r>le-o t r i m e t
părinţii îndureraţi, carura i e e x p r . m a m au.i a dancui noau'u i v g r c i p e n t r u p-^iderea talen­
tatului fiu. „Deniion Chiruş" e r a pseudoni­
m u l l u i L u u a n ivlar.us A n d r a ş i u , e i e v l a
Lceul „ G h . B a n ţ l u - ' d i n CiUj. Ы a m u r i t l a
29 F e b r u a r i e , a. c, i n v â r s t ă d e 17 a n i . T a t ă l
său,
d. A l e x a n d r u A n d r a ş i u , e s t e a v o e a t , i n
CiUj.
Reproducem m a i j o s poezia , А т о п " , apă­
rută m acest loc, ia data d e 3 i e b r u a r i e , spre
a învedera taientui poetic a i iui Dcmiun C u i ruş,
curmat d.n nenorocire, in primul m o ­
ment ai plăpândei iui manifestări.
lesicu s e c o n t r a z i c e ,
d u p ă c u m giiaCe a f o s t d e a î n r e g i s t r a c e e a f ă c â n d c e r i n ţ e a l e a r t e i o r i c â t d e
FoJosLirea
omene.
n i c i n u s o c o t - m n e c e s a r s ă a r ă ­ ce s e î n t â m p l ă î n p r e a j m ă , f ă r ă p r e t e n ţ i o a s e .
vorbit"
în
t ă m că cele două
g e n e r a l i z ă r i ca e l s ă p a r t i c i p e s e n t i m e n t a l ş: s o u i u t , d i n „ g r a i u l
tocmai
deformeze
g e n e r o s , f a p t e şl o r e a ţ i a l i t e r a r ă n e c e s i t ă
s u n t valabile, s u b m o t i v c ă s u n t să
inteligenţa ca facultate
domi­
n u m a i contrare, n u ş i contradic­ adevăruri. I n spiritul s ă u lucid
nantă, cu aspectele ei : irenia, c a ­
p
â
n
ă
l
a
e
x
a
s
p
e
r
a
r
e
,
f
e
n
o
m
e
n
a
l
i
­
torii... N e m u l ţ u m i m
s ă subli­
ricatura, şarja, anecdota. P e r s o ­
s o c i a l ă s e î n t i p ă r e ş t e i n n a g i u l oreiait p n i n o b s e r v a ţ i a e x ­
n i a m că d. Cioculescu a r e î n v e ­ tatea
dere s u m a c e d ă viaţa unui o m chip necesar, ca proectată p e u n terioară creşte î n a d â n c i m e n u ­
şi e a l c u . e a z ă c a a t a r e . C a s ă a - e c r a n , d e o f a s c i c u l ă l u m n o a s ă . m a i p n i n p r o c e d e u l a d m i s î n a r ­
N u m a i i n t e l i g e n ţ a ş i - a p ă s t r a t - o tă a i d e f o i m ă r u i n i x a n u l v i t a l ,
dâncim lucrurile, n u v o m apela
cu compensaţia
obţinerii
unei
la f r a z e r e p e t a t e d e s p r e o „ a n u ­ C a r a g i a i e , t r e a z ă , d m b o g a t a s a
d o t a ţ i e spiirituală, ş i c â n d î ş i a - „forme" p e p i a n u l art-stic. D e o
m e dragoste d e oameni" a scrii­
pliea această facultate asupra u - eventuală acuzaţie d e neverosimil,
torului", c a r e - l
îndemna
să-şi nui obiectiv, — îngropa c a î n ­ metoda deformării s e apără prin
î m b u n e z e prietenii,
d u p ă c e ü tr'un î n t u n e r i c c e . e i a l t e însuşiri, f o r m a l i s m u l riguros a l limbii...
m a i b r a t a s e / - , ( p a g . 4 3 1 ) . A n . a m i n sipre a n u - i s t â n j e n i i n c a p ^ r e a
Cele m a i precise af rmaţii l e
Folosirea
inte-igenţiii face
d. Cioculescu
privitor la
aută p a r t e o diiterm.naţie o c o l i t ă v i ü t - m e i .
î n p o t e n ţ i a l u l ea m a x i m , ş t i m i n ­ f o r m a l i s m u l a r t s t i c a l l u i C a ­
de d. C o c u l e s - u t o t t i m p u l i n c u ­
să ca duce i a deiormitâţi. Zadar­ ragiale.
Numeroase
sunt c a ­
p r i n s u l c ă r ţ i i , d a r c a r e n o u ă n i n i c î n c e r c a u D e i a v r a n c e a şii V l â racterizările
d e falul
aceştia :
se p a r e a z u g r ă v i d e s ă v â r ş i t c a ­ h u ţ ă s ă s e c o n v i n g ă d e r o m a n ­
„Caragiale e r a curios
d e toate
„satiinicuiui". a r t e l e f r u m o a s e ş i a v e a p r i n c i p i i
racterul contradictoriu
analizat. tismul ascuns a l
nea­ simetrie, proporţie şi armonie",
Paragraful unde e pronunţat e - Pentruce să s e înjocuiască
p i t e n u l „deiuinjinc", isoi.darizcază p ă r a t i r o n i a , c i n i s m u l , c r u z i m e a (p. 248). D o u ă m a r i e x i g e n ţ e o b ­
chiar, c a m o d a l i t ă ţ i a i e i n i e l i - seda p e artist p â n ă i a m . t o m a cuprinsul celor două d e m a i sus,
genţid e x c l u s i v e , c u s u r o g a t e a l e
nie:
proprietatea
ouvânitului şi
făcandu-ne să le admitem i n com­ unei bănuite
sensibilităţi''
In
corectitudinea sintactică.
Noro­
p l e x i t a t e a p e r s o n a l i t ă ţ i i l u i C a ­d a s i ă ş u r a r e a n o r m a l ă
a
vieţii,
coasa înzestrare i - a fost c u p u ­
ragiale : „Omul e r a demonic i n sensib-atatea este o valoare m o - tinţă d e m i c , prin institutorul
v o r b i r e , c u u n d e b i t n e s e c a t , c u Ѵал l i e e v . U i U i a . P e e a n o s o m n i a B a z i l D r ă g o ş e s c u , l a P l o e ş t i : „ E l
să sa producă, firesc,
structura
o fantezie stârn-tă, şi întreţinu­
a fost adevăratul profesor a l l u i
sociaiuiui.
tă d e p r e z e n ţ a u i m i t ă a a s c u l ­
Caragiale, c e l care i - a p u s con­
I n „ v o r b i r e a " o b i ş n u i t ă , nru s e
d e i u l î n m â n ă , c u r e s p e c t u l c a şi
tătorilor,
înapoia
ochelarilor,
face prezentă ca u n dat necesar
o c h i i d e m i o p s f r e d e l e a u ş i se a i o m e n e s c u l u i . E a f r u c t i f c c â i n ­ r e l i g i o s p e n t r u t e r m e n u l p r o p r i u
şi s i n t a x a f ă r ă g r e ş " (p. 51) . E x ­
mişcau ca argintul viu.
dividualul, c u condiţia s ă o c u l p r i m a r e a clară şi ouprinzătoare.
F a ţ a s e o n s p a a e t o i t c e ş t e , b r a ­ t-Ve s i n g u r a t e c . . . i n ы i a , tipare t a p u s ă î n s l u j b a i n t e l i g e n ţ e i c a f a ­
u n proaua ai vieţi: uneiiur.zate,
ţele şi trunchiul i n t r a u i n con­
cultate unică a artistului, d e v i n e
i a r n u a l vieţui o b s e r v a t e . D . O i o vulsionne, r ă s p u n z â n d c u a u t o m a ­ c u i e s c u „ a p a r ă " d e r o m a n t i s m p e a s t f e l o a r m ă d e l u p . ă ş i o s i g u ­
t i s m d e reflexe, d - a i e c t i c e i p a ­ C a r a g i a i e . r a i a а і г е î n t r e b a a a u i n a r a n ţ ă d e v i c t o r i e . D e s p r e d a r u l
ş i a l bunuLui s i m ţ .
s i o n a t e . Era î n s ă o p a s i i u n e l a „ i d e i i " d e s p r e r o m a n t i s m a c r i ­ e x p r i m ă r i i
însuşi Caragiaie informează î n ­
t
i
c
u
l
u
i
,
t
r
a
n
s
c
r
i
e
m
f
r
a
z
a
c
o
n
c
l
u
­
rece, a unei i n t e l i g e n ţ e m o b . l e şi
d e n t a : „ C a r a g . a u e n u a r e in*a u . - tr'o s c r i s o a r e c ă t r e V i a h u ţ ă , f ă nestatornúce, v â n â n d
i n păreri
m i c r o m a n t i c î n a l c ă t u i r e a i n t e r i ­ c ă n d u - ş i p o r t r e t u l r e t r o s p e c t i v , la
după toane. U n a m e s t e c
bizar,
o a r a . N a e s-rnţuor ia u n i v e r s u l 20 d e a n i : „ A m o e d u c a ţ i e n u
d e b u n s i m ţ f u n d a m e n t a l ş i d e s e n s i b i l , mu s e î m p ă r t ă ş e ş t e d i n t o c m a i î n g r i j i t ă , f i i n d c ă p ă r i n ţ i i
mei n'au avut mijloace
să-nu
căutare
a paraaoxmui
pentru
s e n s u r i l e miistice a l e n a t u r i i , n u d e a u n a a l e a s ă ; d a r a m p u ţ i n
plăcerea d e a contrazice şi a u s e înfioară înaintea dumnezeirii bun simţ şi, c u m poţi constata
lui... e t c . " ( p . 4 2 9 — 3 9 ) .
r e v e l a t e . . . R e l i g i a lud s u p e r i o a r ă şi d - t a , m ă e x p r i m
fără v r e u n
e l a b o ­ fel
S i n g u r a î n f c i i i ş a r e „siintetică", e s t e c r e d i n ţ a i n f r u m o s ,
or.ginal
d e gândire, destul
a c h i p u l u i l u i C a r a g i a l e , d i n t o a ­ r a t c u e v l a v i e ' şi p e r m a n e n t p r i n d e l i m p e d e ş i c o m o d " . (75). A s i t munci
Artistice", f el p r e g ă t i t î n c e p e .carieră l i t e r a ­
tă c a r t e a . P r o d u c e r e a e i o înles­ s e r i o z i t a t e a
(pag. 429). I n p r i v i n ţ a a c e s t e i r e ­ r ă , d i n v o c a ţ i e . N i m i c m a i n i m e ­
neşte expresia „demonic î n vor­
l i g i i a , frumosuliuii":,
C a r a g i a l e rit î n ţ e l e g e r i i a c e s t e i p r o d i g i o a ­
bire". I n p r e c i z a r e a c ă e r a d e ­
activităţi, decât
cunoaşterea
s e deosebùa d e „romantici" prin se
monic „în vorbire", n u trebue s ă
concepvia s a formală. I n litera­ unor epitete folosite d e Caragiale,
vedem o interdicţie d e a
v e d e a tură, e i folosea l i m b a reală,
a în
descrierea
contemporanilor
demonismul prezent
şi î n a l t e vorbirii zilnice: „ C u talentul s ă u sau a personagiilor
saie. Ivirea
manifestări.
scenic ce s e cerea întrebuinţat, el vocaţiei s e înregistrează o u e x ­
mele de
D e câteori d. Cioculescu arată susţinea întâietatea graiului v o r ­ presia : „apucăturile
bit, a s u p r a l i m b i i liiierare p r o - b j u c h e r " ( p . 76). S p i r i t u l d e o b ­
ce e g l ă t u r ă a f o s t î n t r e v i a ţ ă ş i
v i n c i a l i z a n t e s a u a r h a i z a n t e . S l a ­ s e r v a ţ i e d e s v o l t a t e x c e s i v î l ѵя
vocaţia artistică,
la
Caragiaie,
vici şi E m i n e s c u s e d ă d e a u p â n ă face p e scriitor u n „şuetar", cu
consideraţiile d-sale p u n opera la u r m ă bătuţi,
reounoscânu,u-i m e t o d e s i g u r e d e r e ţ i n e r e a do­
scriitorului i n strictă dependenţă simţul d e o s e b i t a l sintaxei", (p. c u m e n t a ţ i e i surprinse. I n t e l i g e n ­
F ă i a î n a o . a ^ â , „ g r a . u i v o i - ţ a ş i - o c u l t i v ă î n d i s c u ţ i i forniad e l u m e a e x t e r i o a r ă , v ă z u t ă , " au­ 24/j.
blt"
a l u i Cara- p o z i t
Să îţi a s c u l t
târziu ?
Amarul
poveşti
. ! J
O, cum te -uiţi cu ochi s c l i p i n d ,
trecând,
Spre
Lutul ce te
cere-aşa
pta?igand.
P o n u t spre apus
deschis
Te clieamă
ne'ncetat
spre vis.
Şi
Nu mă lăsa să rog atât
un
gând,
In rugăciuni,
c a un
orfan
striguua
:
Coboară
mic copil
pe cer,
Kuuai
d'un suflet
plâns
stingher.
DEMION
CHIRUŞ
MĂRŢIŞOR,
pe
Iar când
mâna
ta le-or
Lăcrămioarele
or
plânge...
Şi Lopindu-se
in cânt
Mărpisor c u
margarint,
j
,z,
mereu
Şi tot alergi
şi împleteşti
covor,
Din tremurate
fire de
izvor,
Ce nasc d i n
neştiut
târziu
Pe malul
mort
şi trist
Copilul
meu
mângăetor
ce treci
Nu te cobori
din lumea
ta ?
nu pleci ?
Să-mi
luneci
pân' la geam
şi viu
„ .
.
^
L
conţine u n important d e ­
da exper.eiiţa
satisiă-
1
t â l n i l a u n a n o d a t ă u n u l , d e cât.
Criticul a avut deci d a luptat
să-şi bată j o c h e n g h e r i i d e el, p e
ou „genul triumfător"
Isbânda
toate d r u m u r i l e " , (p. 359).
d-saie este însă e*emp!aiă,
şi
A m încercat să t r a s e m o linie
sperăm c ă dala spefa
propusă,
d e centru, prin care s ă explice
printr'o creştere firească
dome­
aparentele
„contradicţii"
care
niului literar, s e v a a j u n g e l a u n
n u - s a l e cărţii d - i u i Cioculescu,
gen n o u , c e v a s i â r p i p e c e l
ci a l e vieţii l u i Caragiale. M a ­ fraudulos. V o r t r e b u i s ă s e r e s ­
rele dramaturg utiliza inteligen­ pecte, d e a c u m încolo, cele câte­
ţa, î n d a u n a c e l o r l a l t e î n z e s t r ă r i , v a abstracţiuni,
necesare scrisu­
p â n ă l a d e m o n i e ! I n p e r s p e c t i v a lui î n afară d e obiect, c u m s u n t
acesitei p u t e r i s p i r i t u a l e , s e e x ­ c i n s t e a p r o f e s i o n a l ă , r i g o a r e a ş t i ­
plică şi ciudata s a conduită faţă inţifică, etc., e t c . Fără a s e m e ­
de Maiorescu, Eminescu, şi c e i -nea abstraţ.uni n u s e poate î n ­
lai'i, d e s p r e c a r e v o m p ă s t r a t o ­ t o c m i n i c i o o p e r ă , n e c u m o b i o ­
tuşi, ş i d u p ă d o c u m e n t a ţ i a d - i u i g r a f i e . . E l e s t a b i l e s c p r i n c i p i u l
Cioculescu, amintirea c ă i - a u fost de care a m spus c ă f o r m e a z ă î n ­
s f ă t u i t o r i şi p r i e t e n i d e v o t a ţ i .
tâiul profit a l cărţii.
le, î n c a r e „ o l e n c i u r i l e " ( p . 244)
î n c h e i e m , subliniind spiritul de
(argumentaţia)
birue
aproape
C O N S T A N T I N JKANTANJERU
strânge
M i c ş u n e l e l e - o r s t a mute...
Viorelele — tăcute —
Ghiocei
şi
toporaşi,
Singurateci
s ă î i laşi...
Ţi-am
trimes
în zi de Faur...
Mărţişor
cu fir de aur...
Împletit
cu fir
de-urgint...
Cu un bob de margarint
!..
V. P E T R E S C U - L A U R
R E G A L E L E UMBRE
?
Sălbatec,
Pe marmora
regalele
neagră
umbre
se sparg
pătată'n
în
cavoul
[regal...
reflexe
albastre
[de vin
m.umia
mumia
regalelor
se sparge'n
tăcere
[farde
ecou,
roşii stârnite
feeric
de focul
[bengal...
plânge'n
cavou —
plânge'n
cavoul
grozavelor
clipe
[de
chin...
noaptea
umbre
barbară...
Şi
umbrele
[joacă
într'una,
Se 'ndreaptă
spre mumie
cu braţele
reci şi
[macabre
S'o prindă...
Dar, mumia-fantomă,
cu
zâmbe­
tul, nou,
întinde
scheletica
mână
să'nhaţe
în aer
[minciuna
Ce joacă sinistru'n
cavou —
C e joacă sinistru'n
cavoul
eteric
cu mii
[candelabre...
Şi
Ţi-am
trimes
in zi de Faur,
Mărţişor
cu ]ir a e aur...
Împletit
c u jir a e - a r g i n t . . .
Cu u n boü a e margarint..
Din vâlcele
şi
ponoare
Ţi-am
cules s i l ă c r ă m i o a r e . . .
G h i o c e i şi
mivşunele...
Toporaşi
si
viorele...
tău
Ca limbile
Şi
Şi
C u el, dorul meu } i - a d u c e
Mieluşei i n seara dulce...
£ i c u n u n e de
mălin...
Împletite
cu p e l i n . . .
Copil
ce vii
înconjurat,
târziu,
De ochii negrei
ameţiri,
ce viu
iţi e s t e drumul
sfânt
spre cer,
Când vii
tremurător
de ger.
Ce jalnic
diamantul
cu
zări,
Luceste,
fuge poate
cărări,
Tu plângi
ş'arunci
şi txnzi
In besna
cerului,
să-l
prinzi.
Fundaţia pentru literatură şî artă „Regele Carol I I "
profesională,
totdeauna chiar p e adversari s e ­ extremă probitate
adoptat d e autor i n strângerea
rioşi, c a E m i n e s c u , V i a h u ţ ă , e t c .
p e c a r e d e a l t m i n t e r i îi f a r m e c ă . . . m a t e r i a ' l u l u i b i o g r a f i c . D . Ş e r b a n
Obiectul inteligenţei aplicate este Cioculescu n'a afirmat nici u n
„gugumănia societăţii
noastre", fapt n e b i z u i t p e d o c u m e n t şi î n
(p. 2 8 0 ) ; C i n e î n c e a r c ă s ă c o n t r a ­ p r e o c u p a r e a d e a n u s e î n ş e l a , şi,
zică rezultatele spiritului s ă u cri­ î n deosebi, d e a u m p l e goluri, a
tic,
e s t e , d u p ă g r a d e d e i n t e n ­ c e r c e t a t p â n ă l a 423 d e i s v o a r e . N u ­
autentificas i t a t e u n rahagiu,
f i e e l rahagiu m ă r u l acesta de probe
te,
i
m
p
u
n
e
n
e
a
p
ă
r
a
t
i
s
t
o
r
i
c
ului l i ­
d a c o - r o m a n (p. 370), s a u r a h a g i u
t
e
r
a
r
ş
i
i
s
m
u
l
g
e
a
d
m
i
r
a
ţ
i
a pen­
g a l l o - r o m a n (p. 372): U n a d v e r ­
tru m u n c a d e ani, a d-lui Cio­
sar m a i serios, ce-1 c o m b a t e m a i
culescu, ştiind m a i ales că „isvoa..subţire' , î n chestii delicate ca
rele'" n u s'au aflat d e l o c la î n ­
„durerea de măsea", este u n h â ­
demână cercetătorului, i a r când
tru c a Gherea
( p . 317). N u m e
păreau că s e află, e l e e r a u c o m ­
da p r e s t i g i u a l e g â n d i r i i u n i v e r ­
p r o m i s e şi deci necesitau străda­
sale, n u - 1 sperie, deşi s e lasă i n ­
nia scrupuloasă a reabilitării. F ă ­
struit d e E m i n e s c u c u câte ceva
ră a intra î n a m ă n u n t e , stabi­
despre nişte „moftangii" ca S h o lim,
anticipând
că istoria lite­
penhauer ş i Kant.
In
sfârşit,
rară va utiliza d e a c u m încolo u n
scriitorul privit î n cadrul desricriteriu al onestităţii, c e merită
nului s ă u d e creator d a r şi d e
a s e n u m i „Cioculescu". Ţ i n e m
i n d i v i d s o c i a l , î n c e p e p r i n a fi
totdeodată s ă facem distincţia că
un „netrebnic" şi termină ca u n
n e r e f e r i m l a a c e e a istorie
lite­
..nepricopsit". S i n g u r a oale d e a rară c e î ş i p r o p u n e s ă p u n ă î n
pr.rare a v i e ţ i i scriitoriceşti, o criculaţie p e n t r u m a r e l e p u b l i c ,
d e s c h i d e hotărîrea d e a trata e x i s ­ raailzărjle saie şi s e separă astfel
tenţa înconjurătoare ca o piaţă de istoriografia universitară, d e
c i „muşterii",
a s u p r a g u s t u l u i pildă,
h ă r ă z - t ă s p e c i a l i ş t i l o r , şi
i ărora n u trebue s ă s e înşele. î n ­ vrednică, prin destinaţie d e c o n ­
treaga societate, soarta însăşi a sacrare academică. L a m i n u ţ i o z i ­
t ă r i i , s t ă î n m â n a „ b o e r i l o r " , cari, t a t e a
profesorală
şi l a luci­
i-a T i t u M a i o r e s c u a f i r m ă c ă , i n ­ d i t a t e a
metod.că,
d.
Ciooutr'adevăr,
scriitorul constitue o lescu a adăogat
„scopul u r ­
apariţie inexplicabilă prin struc­ mărit",
care
este
acela
de
tura socială şi deci e l n u tre­ a c o m p u n e „Viaţa l u i I. L . C a b u e s ă c e a r ă p r e a m u l t d e l a ^ s o - r a g i a . e " , c u u n p . u s d e c a n t a t e ca>".
cietate. S p a i m a ,
oroarea
d e a s'o f a c ă s ă p ă t r u n d ă î n m a s s a ce­
fi p r i m i t d e „ b o e r . " , n u m a i l a t i t o r i l o r . P r i n a c e a s t ă s o r t i r e a
bucătărie i - a făcut
p e C a r a ­ lucrării,
autorul
se întâlneşte
giale
s ă scrie
c u a m ă r ă c i u ­ i n s ă c u g e n u l a t â t d e m o d e r n şi
n e : „Douăzeci şi p a t r u d e copii norocos al „biografiei" c e a p r o a p e
să am..., p e toţi i - a ş face o a m e n i n u m a i p o a t e l i î n c h i p u i t ă n e r o ­
politici, a d i c ă a v o c a ţ i ; ş i dacă m a n ţ a t ă . N u s'a b u c u r a t î n s u ş i
u n u l n ' a r fi î n s t a r e s ă î n v e ţ e C a r a g i a l e d e o „ b i o g r a f . e r o m a n ­
m ă c a r atâta, l - a ş î n v ă ţ a s ă p r m - ţată" a r u n c a t ă p e piaţă a c u m u n
roman­
z ă c â i n i i c u l a ţ u l . H e n g h e r d a !, an, d e c o l a b o r a r e a u n u i
î n istoria
d a ' l i t e r a t , n u ! M a i b i n e s ă - ş i c i e r ,şi a u n u i d o c t o r
bată e l joc d e literat, când o î n ­ literaturii r o m â n e ?
Corespondenţa noastră
А
AMO N
LITERARA
Şerban Cioculescu : Viata iui I. L. Caragiale,
zită, şi observată.
Marea inteligenţă
Martie 1940
lupta
se'ntinde
ca secera
lunii în
[noaptia
de
vară...
Pe marmora
neagră
p ă t a t ă ' n reflexe
albastre
[de vin,
Eternul
regalelor
lacrimi
se sparge'n
tăcere
[făr'de
ecou
Şi'n colţuri,
barbarele
umbre
strâng
pătimaşe
[în
ghiară
Mumia,
ce plânge'n
cavou —
Mumia
ce plânge'n
cavoul
grozavelor
clipe
[de
chin...
tot creşte...
Ilie Măjniţiu
VERSURI PENTRU MOARTEA
DOMNIŢII DIN POVESTE
Prin ierburi
— s'a r i s i p i t cerul
în
clocot
albastru
Burueni
otrăvite,
iarbă
de leac...
Domniţa
trage
să
moară.
Cărturari
de veac
încâlcit,
•Slouele voastre
fără
'nţeles
poate
spun
Unde-i
isvorul
de apă vie şi iarba de leac ?
Trage
să moară
domniţa
poveştii...
Şi nu c n i m e n i
pe-aproape
Şi-aşteaptă
domniţa,
şi plânge
seara
Că sa
prăpădit
Iarba
de leac şi temeiul
apelor
vii..
Cărturari
! Cărturari
!
Fir
Paftale
de perle...
în cupe de vin,
venin.
Salbă
de mărgăritare...
aomniţa
moare
Şi >n jurul ei e colb şi păienjeniş
ca 'n
poveştile
vechi —
Şi nimeni
nu ştie că ea mai crede —
şi-asteaplă
i n n o a p t e t â r z i u , c â n d vrăjile
rele
bat surd
în
fereastră...
BIJI G.
URSULA
mărunte
de românită
ruptă
şi necrescută,
învelit
în borangic
de rostul
viu
Şi 'n paharul
de cleştar,
bob curat,
neîntinat,
Farmec
in farmec
închis
—
uitat...
Creangă
de măr domnesc,
împărătesc...
tresare
domniţa
în vis...
Greeri
mici şi gândaci
şi furnici,
bulgăre
de
soare
de aur...
RUSTICA
C ă t u n u l îngenunche
sub patrafirul
greu
Al cerului
ce 'neacă
corăbii
şi n â e r i
S p r e v e ş n i c i i nescrise
şi zodii
nevisate
Se scurge
toamna
tristă
în albii de
dureri.
In turla
ruinată
ce priveghează
veacul
O cucuvea
şopteşte
s i l a b e l u n g i de vaer
Pădurile
î n v i n s e , c u frunţile
plecate
Torc fire lungi de cântec
din al vieţii
caer.
Şi'n seara
zămislită
din umbre
şi
tăceri
Mi-a
c h i o t i t î n s u f l e t t r e c u t u l şi
întristarea
Ce vrere,
ce descântec
m'a ridicat
pe
piscuri
Să mă 'nfrăţesc
cu v i s u l , c u « b u c i u m u l , c u
ÎNVINS
A s t ă z i s u f l e t u - m i s ' a 'ntors
din
(Nici-o
mangâere
nu e'n
stele)
Desnădejdea
s'a coclit
pe vise
Şi pe vrere
port
cătuşe
grele.
drum.
r
•*• .
Iar pe drumul
de amurg
al
tinereţii
Jalea
mă'nfrăţeşte
cu
castanii
M'au minţit
şi visele
şi zarea
Şi în mine
plâng
nostalgic
anii.
Nimeni
nu m'aşteaptă
'n pragul
Braţul
să mi-l razem
obosit
O c h i i - s două
candelabre
stinse
In cari visul
doarme
zăvorit.
MELODIE DE RUBINSTEIN
Iată-l
iar trist
de dorinţi
ne'mplinite,
Mănile-i
freamătă
'n spasmuri
cumplite,
Ochii,
sub pleoape^
se sbat în
delir.
uşoare.
Şi iată-l
cu fruntea
'n ţărână
căzut,
Cu su)1etul
liber
ae sânge
şi lut.
Apasă
peuala. I n cântecul lin
Zumbi-va
:
— Fac mea culpa.
Amin !
BALADA
Pe unde-a
fost cumplita
vânătoare
Ogarii
se ciutină-acum
pe p i c i o a r e ,
I m o a t a t t d e sângele
fioroasei
jivine.
Nici vântul
nu mai Ştie o r u m u i pan' lă
Numai
jocul palpue
cu
bucurie,
Trimiţanau-şi
jumul
spe
veşnicie.
mine.
Blănile
scumpe
stau
aruncate
In noroi,
ca nişte
nestemate.
Seara
îşi ninge
imateriala
povară
Peste
copacii
cu frunze
de ceară.
Hăitaşn
i n rele 'nvechifi,
S u n t d e ooa?iă şi somn
biruifi.
Si înşişi aprioti uânatori
S u n t bepi a e sânge,
de-avânt
şi fiori.
Vinul
ca seva se urcă in vine,
Aprinzand
sub pleoape
zări
apriline.
In vale, undeva,
pădurarul
Îşi scapără
'n tihnă
amnarul,
Apoi
înalţă peste
noapte
de
Mătăsoasa
rugă
de
bucium.
zbucium
VICTOR
MĂGURĂ
POCĂINŢA
vremii
Azi prin pulberea
lucirilor
stelare
Gândul
mi s'aşterne
curcubeu
Peste
apele
înfrângerilor
mute
Doamne
! din l u m i n a T a s ă b e u .
AUREL
HOLIRCA
Tu te aşezi la
clavir.
Toate
adierile
'ntăi sunt
Acorduri
s c l i p i n d c a o p l o a e c u soare...
O Jrunte
se nal\â,
o cieanya
se pitacă,"
Durerea
dm sujiel
curana
va sa iacă.
Sunt ape ce 'n volburi
se sbat şi recad.
E mugetu
'ntreg
al pădurii
a e urad.
E geamătul
trupului
trist. Stânga
ta
Іпаца
o j lamura
neagra
şi ea.
Dar m o a r t e a nu-şi
ajia popasul
aici,
C a c i p a ş i i t r i s t e ţ i i p r e a rari suni şi mici.
Cum dreapta
la u t u p a n a nireaga
poveste,
Talazul
t u c e r t i l - a prins
fărâ
veste.
Eu ţi-am
pictat
un cer de
gladiole,
Şi ţi-am
urcat
pe lujere
de gânduri
chipul.
In sera sufletului
meu f i - a m scuturat
nisipul,
L ă s â n d u - f t i n i m a - m i i n m â i n i , rod greu in
albe
alveole
Ţi-am
prelucrat
din căi lactee
Tot eu am pungăşii
Te-au
lăudat
amanţii
Ca tu să fugi departe
pădurea
sălciilor
de-aţâta
vălul
de
mireasă.
de
suspine.
blajine
çânt,
fricoasă-
Acum
mă dor şi crinii
Şi ramuri
verzi
de-alun
şi ierburile
ninşş
çu ură faţa mi-Q
lovesc
Genunchii
grei pe muşchiul
aspru-i
umilesc,
Cerşind
la toate
milă
cu braţele
întinse,
TEODOR
CAZABAN
9
Martie
1940
UNIVERSUL LITERAR
JLa cap de tinereţe
Iată
Fără
Anii
Insă
că s'a d u s şi t i n e r e ţ e a
să c l ă d e a s c ă , să ridice.
m i - a u c r e s c u t î n a l ţ i c â t plopii,
n ' a u a v u t n i m i c a ' n spice.
Prea copţii struguri de pe viţă.
R ă n i t , apoi, î n p a r t e a s t â n g ă
D e . u n v â n ă t o r c u braţul crud,
Te-ai dus — nălucă — înspre Sud;
Cercau p a n e r e să t e s t r â n g ă
VIRGIL CARIANOPOL
Z i n i c a p r i v e ş t e d i s p e r a t ă la s o ţ u l de
lângă ea. P o f t i m , 1-a s c u l a t m i z e r a b i l a .
P r i n t r e lighioane, printre s e m e n i i înguşti,
T e - a m î n t â l n i t , a m a r ă ironie,
Eu n'am ş t i u t că vulpe eşti — şi m u ş t i ,
Tovarăşe de drum, mărire ţie !
Doriau-se, c h i n u i t , culeşi
N ' a m c l ă d i t n i m i c , a m fost d e g e a b a
U n boem, c a r e - a m crezut destul...
A m t r ă i t d e - a ' n d c a s e l e u : î n loc s ă s t r i g
Am t r e c u t p r i n u m i l i n ţ a m e a fudul...
Ii p r i v e ş t e cu ochii m i n ţ i i în v i t r i n a s ă ­
lii d e c o n s u l t a ţ i e . P l a t i n ă m u l t ă , d e
cea m a i b u n ă c a l i t a t e , l u c r u m i g ă l o s de
m e ş t e ş u g a r p r i c e p u t şi î n d e m â n a t i c . A
şi c h e l t u i t m u l t , d a r fie, cä face... Ii
iese chiria, îi iese c a d o u l . El a u i t a t ce
zi e m â i n e . Vezi b i n e , b ă r b a ţ i i s u n t at â t d e ocupaţi... D a r ea, n u . U n a n dola
n u n t a lor... şi p a r c ă t i m p u l ă s t a n u 1-a
t r ă i t p e p ă m â n t . U n an d e m i e r e . . . şi
aşa o să fie tot m e r e u . . .
— C o n i ţ ă , coniţă...
Z i n i c a s i m t e p a r c ă o l o v i t u r ă in i;m e r i şi în s p a t e şi apoi o ploaie de c e ­
n u ş ă , d i n c a p şi p â n ă în tot t r u p u l .
— C o n i ţ ă , coniţă...
E s e r v i t o a r e a , c a r e - i v o r b e ş t e delà
uşă.
'
— Ce e?... ş o p t e ş t e ea cu ochii n u ­
m a i d e c â t la Gicu. De n u l - a r trezi...
— U n bolnav... Ii c u r g e s â n g e l e delà
măsea.
Z i n i c a se î n f u r i e .
— N ' a m a c u m ore d e c o n s u l t a ţ i e . . . Să
se d u c ă la spital...
— N u v r e a să plece, r ă s p u n d e s e r v i toarea.
S ă n u z â m b e ş t i : eu s u n t o hoinăreală.
Pornită din murdare cafenele,
D a r dusă des şi fără oboseală
Spre zimţii albi ai galbenelor stele.
I n s â n g e se ' n d e m n a u răzeşi.
T o a t e ' n v i a ţ ă l e - a m f ă c u t p e dos.
I n bordée a m v ă z u t palate...
î n s u m i zilele, s p e r a n ţ e l e şi visul
L e - a m văzut ca'n ape, răsturnate.
Cu a c e e a ş i p r e c a u ţ i u n e p u n e la loc og l i n g i o a r a . P o a t e s'o î n d u r a s o m n u l cu
t r u p u l ei t i u d i t . Să n u m e r e p â n ă la o
s u t ă , c u m o î n v ă ţ a b u n i c a , să zică cinci
ori „ T a t ă l n o s t r u " şi n o u ă „ î m p ă r a t e
ceresc"... ca pe v r e m e a c â n d e r a elevă,
s a u m a i b i n e să n u se m a i g â n d e a s c ă
la n i m i c . D a r g â n d u r i l e în m i n t e , ca
a p a şi ca focul în odaie, se s t r e c o a r ă
p r i n o r i c e c r e s t ă t u r ă , p r i n orice s c r i j a l ă . C u m să d o a r m ă c â n d m â i n e e u n
a n d e l à n u n t a lor, c â n d m â i n e din b a ­
nii p e c a r e - i v a lua d e l à a v o c a t u l D o b r i ţ ă , o să c u m p e r e lui G k u . i u b i t u l
ei Gicu, u n c e a s b r ă ţ a r ă . Şi d i n t r o d a t ă
se s i m t e n ă p ă d i t ă de griji. O m m a i n e ­
s u f e r i t ca D o b r i ţ ă n u se m a i află p e
p ă m â n t . F i i n d c ă p l ă t e ş t e b i n e îi s c h i n g i u e ş t e s u t l e t u l ca s u b p a r a de l u m â ­
n a r e . Ba să nu-1 d o a r ă injecţia, ba să
n u - i u m b l e cu s f r e d e l u l , ba să-i n i m e ­
r e a s c ă d i n ţ i i d i n t r o d a t ă f ă r ă sâ-i î n ­
cerce... Z i n i c a îşi z â m b e ş t e m u l ţ ă m i t ă .
A t ă c u t o luci a r e m i n u n a t ă . U n pod d e
p l a t i n ă a t â t de m a s i v şi a t â t dc u ş o r
t o t d e o d a t ă , cu dinţii a b i a să-i d e o s e ­
b e ş t i d e cei a d e v ă r a ţ i , i m p l i c ă , orice
s'ar zice. nu n u m a i ş t i i n ţ ă d a r şi a r t ă .
A t â t a jaf de c â n t e c şi de lună,
T o t s i n g u r prin vâltori terestre.
Ştii, viaţa m e a , c â n d î m p r e u n ă ,
P r i v e a m în zări, prin m a g i c e ferestre ?
Şi r â s u - a t u n c i părea de criţă ;
C e - a m privit, s'a s f ă r â m a t ' n a i n t e - m i ;
Viaţa însumi eu m i - a m dărâmat-o ;
D e - a m g â n d i t la o g r ă d i n ă verde,
G â n d u l s'a d u s iute. şi-a u s c a t - o .
colecţia
Snutoportret
PRLETENILOR MEI.
I n strahl de n u n t ă , zarea largă
La ţ a r n a zilei n e - a ş t e p t a .
Şi pieptul m e u şi t â m p l a t a
P ă r e a u că n'or să se m a i spargă.
Cine mă 'ntâlneşte înainte-i
I se ' n t â m p l ' u n r ă u , s a u c i n e ştie...
V o r b a m e a de t o ţ i e b l e s t e m a t ă .
A m fost c o b i t o r ş i ' n b u c u r i e .
Z i n i c a n u se p u t e a s ă t u r a p r i v i n d u - ş i
bărbatul prin somn. Parcă m u l ţ ă m i r e a
v i s u l u i îi î m p l i n i s e f r u m u s e ţ e a . H o t ă ­
rî t, ea nu e r a v r e d n i c ă d e a t â t a ferici­
re. F r u m o s , t â n ă r , voinic...
Z i n i c a a r fi v r u t să d o a r m ă , a r fi t r e ­
b u i t , rnai ales, să d o a r m ă . Ce D u m n e ­
zeu, d o a r e r a doctor!... T o a t ă d i m i n e a ­
ţa în a e r u l infect ai a m b u l a t o r u l u i şi
p e s t e o oră, c o n s u l t a ţ i i l e . . . Şi apoi o
f e m e i e î n s ă r c i n a t ă , ca ea, t r e b u i a să se
o d i h n e a s c ă m u l t , cât m a i m u l t cu p u ­
tinţă. E elementar...
D a r u n g â n d a s c u n s , p r i n s d e suflet
ca u n d e o c h i u , o t u r b u r a , o c h i n u i a şi
o înfrica. De aceea, ţ i n â n d u - ş i r ă s u f l a ­
rea, p a r c ă să-şi facă t r u p u l m o a l e ca
l â n a , se r ă s u c e ş t e în p a t şi d e s u b t p e r ­
nă scoate o oglingioară. O a r e n'au în­
c e p u t să-i m u r d ă r e a s c ă faţa p e t e l e s a r ­
cinii s a u s b â r c i t u r i l e oboselii să-i î n ­
scrie p e la c o a d a o c h i l o r o v â r s t ă m i n ­
c i n o a s ă ? C â n d v r e a să r ă m â n ă f r u m o a ­
să, m e r e u f r u m o a s ă , cu o b r a z u l ca al u n a şi cu ochii ca d u d e l e , să fie ea
s i n g u r ă şi s ă r ă c i e şi b e l ş u g , să-1 a r g ă ţ e a s c ă cu f r u m u s e ţ e a şi să-1 p o t o p e a ­
scă cu i u b i r e .
mort
Albastrul n o s t r u m e r s , ,spre soare...
U n cer de-argint, duminical.
Isvoarele-oglindeau în val
Păduri de brazi c u - a r o m ă tare.
Pe-imde m ă întoarce amintirea
P a r c ă s â n t A t i l a , fac p â r j o l .
P e - u n d e p l o u ă c â n d t r e c eu, stafia,
Se î n e a c ă d r u m u l în nămol.
1) D i n v o l u m u l „ S c a r ă la C e r " s u b t i p a r î n
„Universul Literar".
SPrietenufui
3
O spadă la picior, melancolii m ă r u n t e ,
O l e g ă t u r ă doldora de g â n d u r i
Şi u n luceafăr c a r e - m i creşte 'n frunte :
S t a t u i e de azur, de l u t şi scânduri.
D i n asfinţit. P l â n g â n d r ă m a s ă ,
D i n l u m e a m cules iubirea,
Aceeaşi l u n ă 'n ochi o port ; —
Visând p e trepte trufaşe şi reci.
Prieten s c u m p , prieten mort,
Şi uneori,
Mereu t e s i m t aici, la masă...
C u m s e târăsc, ca şerpii p e poteci.
D
de VICTOR PAPILIAN
Şi fiindcă a f a r ă e cald, o a r ş i ţ ă c a r e - ţ i t o p e ş t e oasele în î n c h e i e t u r i , s e n ­
t i m e n t u l lui d e m ă r i n i m i e se î n t i n d e
a c u m şi la b i a t a s e r v i t o a r e .
— Şi d a c ' a i s p ă l a t v a s e l e , t e p o ţ i od i h n i şi tu, M ă r i u ţ o . . .
Z i n i c ă i i-a t r e c u t s u p ă r a r e a . C â t e d e
b u n Gicu şi d e î n ţ e l e p t . F ă r ă i n t e r ­
v e n ţ i a lui, a r fi g o n i t b o l n a v u l şi cine
ş t i e ce u r m a r e p u t e a a v e a f a p t a ei n e ­
socotită.
— C u l c ă - t e , d r a g ă , la loc... îl î m b i e
ea. E a t â t d e cald...
Şi p l e a c ă în sala d e c o n s u l t a ţ i e . A c i
o a ş t e a p t ă b o l n a v u l , ţ i n â n d u - s e cu m â ­
na de o b r a z .
— Poftim pe scaun.
Şi î n c e p e să se s p e l e p e m â i n i . B o l ­
n a v u l îşi h â r â i e b i n e s g u r a d i n p i e p t
si s c u i p ă pe jos. Z i n i c a se î n t o a r c e fu­
rioasă. S a l a d e c o n s u l t a ţ i e va s ă fie c u ­
r a t ă ca u n p a h a r . Şi c â n d colo, l i n o l e u l
e n u m a i p e t e de s â n g e şi d e s c u i p a t .
D a r n u m a i d e c â t îşi a m i n t e ş t e d e Gicu.
T r e b u e să fie b u n ă , î n g ă d u i t o a r e .
— Coană dantisto...
Sufletul
femeii se s t r â n g e
urzicat.
P a r c ă i - a r fi s p u s c o a n ă moaşo... Şi d i n ­
t r o d a t ă se v e d e mică, g r a s ă , l ă b ă r ţ a t ă ,
cu ochii î n c h i ş i î n p l e o a p e l e b u h a v e ,
cu pielea g â t u l u i n u m a i s u l u r i d e g r ă ­
sime.
— C o a n ă d a n t i s t o , m i - a scos azi d i ­
m i n e a ţ ă o m ă s e a la c o r p o r a ţ i e . . .
Ea n u r ă s p u n d e . M ă c a r a t â t a d r e p t să
a i b ă in casa ei, să n u lege v o r b ă cu o a ­
m e n i ca ă s t a . B o l n a v u l s c u i p ă î n c ă o d a t ă p e jos. A c u m d e d i s p r e ţ .
— Aia n u - s doctori... ă i a - s câni...
In s u f l e t u l ei, u n s e n t i m e n t d e r ă s v r ă t i r e şi de s o l i d a r i t a t e p r o f e s i o n a l ă
o face să-şi u i t e h o t ă r î r e a .
— S u n t m e d i c i f o a r t e buni...
— Cu alţii, c o a n ă d a n t i s t o . . . face ş i ­
ret b o l n a v u l m i ş c â n d d o u ă d e g e t e . Cu
alţii c a r e u n g osia. D a r vezi... e u - s
proletar...
— Bine... D e s c h i d e g u r a .
V a l u r i de c ă l d u r ă , î n s o ţ i t e d e f i e r ­
binţeli reci, s i m t e ea p e l a t â m p l e . Să
se ţ i n ă b i n e , a l t c u m c a d e j o s l â n g ă
b o l n a v . Căci t r e b u e să l u c r e z e
într'o
g u r ă m u r d a r ă , cu g i n g i i p u t r e d e , r o a s e
d e u l c e r e ca d e v i e r m i . D e c â n d e î n ­
s ă r c i n a t ă , v e d e r e a şi m i r o s u l i s'au s u b ­
ţiat atât, încât parcă nu mai e doctor
ci n u m a i f e m e i e .
In fine, i-a t a m p o n a t p l a g a , i-a o p r i t
s â n g e l e . N u p o a t e î n s ă s ă - i dea d r u m u l
aşa p e s t r a d ă , t r e b u e să-1 m a i ţ i n ă în
observaţie m ă c a r o j u m ă t a t e de ceas.
— Ascultă, dragă...
Z i n i c a s i m t e că-şi iese d i n fire. P a r ­
că i - a r fi t r a s u n g h i o n t . A c u m îi s p u n e
şi d r a g ă . . .
— C u m îţi s p u n , d r a g ă . . .
— T a c i d i n g u r ă , s e r e p e d e ea, şi
n u m a i d e c â t îşi a m i n t e ş t e d e s f a t u l bur­
ai lui Gicu.
—- N u t a c , d r a g ă . . . L a t o a t ă l u m e a
a m să, spun... şi o s ă d a u şi la j u r n a l e . . .
Noi, t i m b r e ; noi, cotizaţii... ca să-şi
u m f l e b u r g h e z u l osânza...
Zinica se apropie de d u l a p u l cu in­
s t r u m e n t e , u n d e se găsesc dinţii de
p l a t i n ă ai d o m n u l u i D o b r i ţ ă şi, ca să-i
t r e a c ă t i m p u l , ii ia în m â n ă şi îi e x a ­
minează.
— T o t p e n t r u u n b u r g h e z s u n t şi
ăia, d r a g ă ? . . . N u - i aşa?...
Zinica nu răspunde. Cercetează lu­
c r a r e a p e t o a t e feţele. E a d m i r a b i l ă .
—- N o u ă , la c o r p o r a ţ i e , n u n e p u n e
d i n ţ i . Ii s c o a t e n u m a i . . . vezi, e m a i u şor. C e - i p a s ă b u r g h e z u l u i ? C l e ş t e l e î n
g u r ă , şi gata... D a r c u ce o să m ă n â n c i
p e u r m ă ? . . . cu ce-o să t e a r ă ţ i î n l u ­
me?...
— T a c i , d o m n u l e , t e rog... Iar s e p o r ­
neşte sângele...
— L a s ' să s e p o r n e a s c ă , d r a g ă . . . că
v r e a u să fac proces... şi o să t e c h e m
martoră...
Z i n i c a s i m t e că n u m a i p o a t e s u p o r t a .
S e n s a ţ i a d e g r e a ţ ă d e a d i n e a o r i s'a m ă ­
r i t a c u m . E a t â t d e cald î n c a m e r a d e
consultaţie!... i a r m i r o s u l t a r e d e a n t i ­
s e p t i c e a fost copleşit de m i r o s u l p r o ­
letarului.
— Să s t a i aşa c u m i n t e , că m ă î n t o r c
p e s t e zece m i n u t e . . . să v ă d d a c ă s'a oprit sângele.
— Stau, dragă.
Dincolo. î n o d a i a r ă c o r o a s ă , c u p e r ­
d e l e l e l ă s a t e , în c a r e nici b â z â i t d e m u ­
scă n u se a u d e , Z i n i c a îşi r e v i n e d i n
s l ă b i c i u n e a a v u t ă . Cu m u l t ă b ă g a r e d e
s e a m ă , să n u se t r e z e a s c ă b ă r b a t u - s ă u ,
se a ş e a z ă în p a t . Ce t r i s t ă s o a r t ă a u
bieţii m e d i c i ! D a r cu v o i n ţ ă îşi î n t o a r ­
ce g â n d u l delà g u r a p r o l e t a r u l u i . M a i
b i n e să se g â n d e a s c ă la t i m p u l
când
v o r fi b o g a ţ i , c â n d n ' o să m a i facă cli­
e n t e l ă , c â n d n ' o să m a i p r i m e a s c ă p r o ­
l e t a r i , c â n d o să a i b ă copii... şi tot t i m ­
p u l l i b e r îl v a d ă r u i lui G i c u . Şi d i n
n o u îşi a m i n t e ş t e d e c e a s u l b r ă ţ a r ă . Şi
asta-i un început de avere... D a r m a i
ales o m a r e b u c u r i e . El o să-1 p o a r t e la
b r a ţ v i a ţ a î n t r e a g ă . Şi a r fi v r u t să fi
fost e a c e a s o r n i c a r u l , să-1 fi l u c r a t ea
p i e s ă cu piesă, ea să fi t ă i a t r o t i ţ e l e , e a
să fi a s c u ţ i t acele. Ea să fi î n v â r t i t s p i ­
r a l a arcului,... a r c u l , c a r e e u n fel d e
inimă.
D e o d a t ă g â n d u l îi r e t e a z ă
bucuria
plăsmuirii. A u t r e c u t douăzeci de m i ­
n u t e . I u t e , să-i s c h i m b e t a m p o n u l , să
n u se i n f e c t e z e . I n i m a îi b a t e d e g r i j ă .
Să n u se i n f e c t e z e . E a t â t d e fericită,
de sus, v e d e a m invidia şi
STEFAN
T E O D O R AL. M U N T E A N U
Coano dentisto...
— Ce s'a î n t â m p l a t ? . . . î n t r e b ă el c u
vocea lui de b a s p r o f u n d .
— Un bolnav mă deranjează.
— li c u r g e s â n g e l e din m ă s e a , c o m ­
pletează de dincolo de uşă servitoarea.
— S ă se d u c ă la spital... n u - s o r e l e
mele de consultaţie...
— T r e b u e , Zinico... N u se face... o
mustră binevoitor soţul.
— E ora mea de odihnă...
— N ' a r e aface... U n m e d i c n u t r e b u e
să a i b ă nici s o m n , n i c i m a s ă . . .
Zinica s'a c o n v i n s . S e scoală n u m a i ­
d e c â t şi-şi t r a g e p e s t e c a p o t b l u z a a l b ă
de consultaţie. A r e d r e p t a t e Gicu. U n
m e d i c nu t r e b u e să a i b ă nici s o m n nici
masă.
— Ce să fac, coniţă?...
L u i Gicu, la s e n t i m e n t u l d e m ă r i n i ­
m i e s'a a d ă u g a t şi u n u l d e a u t o r i t a t e .
— Du-1 î n sala d e c o n s u l t a ţ i e .
prietenia.
î n c â t i-a u i t a t şi g r o s o l ă n i a ş i m u r d ă ­
ria. P r o l e t a r , p r o l e t a r . . . d a r t o t o m . Şi
n u m a i c â n d eşti fericit d e v i i b u n . De
a c e e a G i c u e a t â t d e bun...
Cu a c e e a ş i p r u d e n ţ ă , să n u - 1 d e r a n ­
j e z e d i n s o m n , d e s c h i d e u ş a b i n i ş o r şi
i n t r ă în sala d e c o n s u l t a ţ i e . D a r i n i m a
i se o p r e ş t e î n t r ' u n c â r c e l . C a m e r a d e
consultaţie e goală. A plecat. A plecat
cu p a n s a m e n t u l n e s c h i m b a t . D a c ă se
infectează?... Şi d e o d a t ă î n ţ e l e g e
tot
p l a n u l lui m u r d a r . V r e a s ă s e i n f e c ­
t e z e da s'o d e a î n j u d e c a t ă ca şi p e cei
d e l à c o r p o r a ţ i e . A r v r e a să s t r i g e , să
c h e m e . . . D a r , să n u d e r a n j e z e s e r v i ­
toarea. Gicu s'ar supăra. E a t â t de m i ­
los!... Şi p e u r m ă , a s t a - i r ă s p u n d e r e a
ei. V a m e r g e la p r o c e s , la j u d e c a t ă , s i n ­
g u r ă . E a e m e d i c , t r e b u e să a i b ă c u r a j
să î n f r u n t e s i n g u r ă o r i c e l o v i t u r ă . A
plecat?... T r e a b a l u i .
Ş i î n c e p e s ă facă o r d i n e . P e s t e u n
s f e r t d e ceas v i n e D o b r i ţ ă . A h , şi p e t e l e
a s t e a d e sânge... Ii e s t e s c â r b ă d e e l e .
D a r , v o r b a l u i G i c u e l e g e , să n u d e ­
ranjeze servitoarea. Ingenunche pe po­
d e a ş i cu o c â r p ă m u i a t ă î n c e p e să
şteargă p a t ă d e pată. Aşa e bine, omul
în v i e a ţ ă s ă facă d e t o a t e . Ii face c h i a r
p l ă c e r e g i m n a s t i c a a s t a silită. S e r i d i c ă
d e j o s u ş o a r ă şi b i n e d i s p u s ă . A c u m
camera d e consultaţie e din nou curată
ca p a h a r u l . P r i v e ş t e d e j u r î m p r e j u r
m u l ţ ă m i t ă . Tot ce-i aici e m u n c u l i ţ ă
ei. D e o d a t ă , p r i v i r e a i s e î n n e a c ă î n
ochi. I n v e d e r e l i p s e ş t e ceva. Da, da...
lipsesc d i n ţ i i . î n t r ' o c l i p ă e a a î n ţ e l e s
totul. Proletarul i-a furat. A c u m nu
mai poate suporta. Plânsul o podideşte.
La u r m a urmei, e tot femeie. Desnăd ă j d u i t ă , d e s c h i d e uşa.
— G i c u l e , Gicule...
Gicu se trezeşte grav, ca dintr'o p r e ­
ocupare profundă.
— Gicule, mi-a furat dinţii de pla­
tină...
Gică a d e v e n i t s e v e r .
— C i n e i-a f u r a t ?
— Proletarul.
G i c u n u p r i c e p e inimic.
— Proletarul care a venit adineaori.
El a d a t s e n t i n ţ a .
— Vezi, d a c ă eşti n e a t e n t ă . . .
Z i n i c a s'a t r â n t i t p e p a t şi p l â n g e cu
p e r n a î n b r a ţ e . C a d o u l ei... c a d o u l ei...
— Ş i cât făcea?... î n t r e b ă el d u p ă ce
a rumegat bine chestiunea.
— D o u ă s p r e z e c e m i i d e lei...
— D o u ă s p r e z e c e m i i d e lei?... r e p e t ă
Gicu, p a r c ă să n u - ş i c r e a d ă u r e c h i l o r .
Şi f u r i o s î n c e p e s'o j u d e c e p e n t r u el.
Vezi bine, cap d e femeie... El, p e n t r u
d o u ă s p r e z e c e m i i d e lei, m u n c e ş t e t r e i
luni... Şi ce m u n c ă . . . ş a p t e o r e d e b i ­
r o u , c u u n şef „ p a r ş i v " ca B u r l a c u . Şi
t o a t ă z i u a s ă a d u n i la cifre... M e s e r i e
g r e a ca a l u i , d e c o n t a b i l la a d m i n i s ­
traţia financiară, cu atâta răspundere,
m a i r a r . Vezi b i n e , d e a c e e a c u n o a ş t e
el p r e ţ u l b a n i l o r . P e c â n d ea, c a p d e
gâsică... Ce ş t i e ea d e b a n i ? . . .
Gicu e un om demn, se înfurie lă­
untric, dar î n afară se stăpâneşte.
O sonerie prelungă. Ea sare speriată.
E D o b r i ţ ă . C e - o s ă - i s p u e ? Ce a r g u ­
m e n t o să-i aducă omului ăstuia r ă u ­
tăcios, c a p r i c i o s şi n e o m e n o s , c a r e a-
prostia
BACIU
t â t a face să s u f e r e p e m e d i c ? O s'o d e a
şi în j u d e c a t ă p o a t e , c a ş i p r o l e t a r u l .
— D u - t e , Zinico... o î n d e a m n ă b ă r ­
b a t u l şi în s u f l e t u l lui r â n j e ş t e o b u c u ­
rie r ă u t ă c i o a s ă . S ă v a d ă c e - o s ă facă...
A ş a - i t r e b u e . . . M e r i t a o p e d e a p s ă . . . Să
se î n v e ţ e m i n t e . . .
Ea p l e a c ă . I n i m a îi ş c h i o p ă t e a z ă în
p i e p t . P a ş i i a b i a o m a i ţin. I n sala d e
c o n s u l t a ţ i e î n s ă , u n d o m n t â n ă r şi e legant.
— Sărut mâna, dudue. îmi permi­
teţi să m ă p r e z i n t . S u n t T i b i Suzan...
Şi v o r b i n d îşi a l i n t ă d i n î n c h e i e t u r i ,
manile, n i ş t e m â n i f r u m o a s e , a l b e , cu
degete subţiri, terminate prin unghii
rozate.
— Poftiţi, l u a ţ i loc.
D o m n u l Tibi S u z a n î n t â r z i e .
— Vedeţi, dudue...
Şi c â n d s p u n e „ d u d u e " îşi ţ u g u i e b u ­
z e l e ca şi c u m a r s ă r u t a .
— V e d e ţ i , d u d u e . . . e u s u n t un o m
sensibil, e x t r e m d e sensibil.
A c u m îşi j o a c ă o c h i i p e s t e f o r m e l e
r o t u n d e a l e femeii, s c o a s e la v e d e r e şi
mai m u l t de ş o r ţ u l alb.
— P o f t i ţ i , l u a ţ i loc.
— D e a c e e a n u m ă d u c ia d e n t i ş t i .
Ei a u m â i n i l e groase... p e c â n d o m â ­
n u ş i ţ ă d e femeie...
Şi aici, vocea lui c â n t a
— Poftiţi, l u a ţ i loc...
Dar domnul Tibi Suzan mai avea
ceva e x p l i c a ţ i i d e d a t .
— A m b ă g a t d e s e a m ă că D u m n e a ­
voastră, dentiştii, fixaţi capul pacien­
ţilor subt b r a ţ u l stâng. Şi atunci, n u
m ă sfiesc s'o s p u n , cu m u l t m a i p l ă c u t
este de a aspira u n parfum discret de
femeie, d e c â t m i r o s u l d e m a h o r c ă al
bărbaţilor. Eu sunt un om
sensibil,
e x t r e m d e sensibil...
— S ă v ă d ce v ă doare...
D o m n u l T i b i S u z a n se
îndreaptă
spre scaun, o n d u l â n d cu paşi mlădioşi
d e b a l e r i n ă . O d a t ă a ş e z a t , e l ridică n i ­
ş t e p r i v i r i s u s p i n ă t o a r e , oa n i ş t e ofuri.
— Dudue... cum v'am văzut m i - a m
d a t s e a m a n u m a i d e c â t tie d e l i c a t e ţ e a
m â n u ş i ţ e l o r şi d e d i s t i n c ţ i a sufletului...
— V ă rog, d e s c h i d e ţ i . . .
— Căci s u n t fizionomist...
Cunosc
n e f e r i c i r e a femeii d i n m e r s , din a t i t u ­
d i n e , d u p ă fizionomie... şi m i - a m zis
că D u m n e a v o a s t r ă n u s u n t e ţ i fericită.
Z i n i c a i-a î n c e r c u i t c a p u l cu b r a ţ u l
s t â n g şi 1-a o b l i g a t să-şi d e s c h i d ă g u r a .
C e r c e t e a z ă să v a d ă v r e o m ă s e a s t r i c a ­
tă, d a r n ' o g ă s e ş t e . P o a t e fiindcă s u f l e ­
t u l ei- e gol... p o a t e fiindcă a r e l a c r i m i
în ochi şi n u p o a t e p l â n g e . . . A f a r ă e
cald, g r o a v d e c a l d . D o m n u l T i b i S u z a n
îşi lasă c a p u l g r e u p e s â n u l ei- Ea c a u ­
tă d e z o r v r e u n d i n t e b o l n a v .
Niciun u l . Ce silă îi e d e tot, şi d e d a n t u r a
lui m i n u n a t ă , şi d e c a p u l l u i î n c â r l i o n ţ a t cu o n d u l a ţ i e p e r m a n e n t ă p e c a r e - l
s i m t e tot m a i g r e u p e s â n . P e l i n o l e u m ,
în icolţul d e l â n g ă f e r e a s t r ă a r ă m a s o
p a t ă de sânge, pe oare s'au s t r â n s câ­
teva muşte. N'a frecat destul d e bine.
Şi a f a r ă e cald... cald... D e o d a t ă , î n
t r u p u l ei s'a s m u c i t u n g h e m o t o c d e
c a r n e vie. E i n i m a ei c a r e s'a p r i n s î n ­
t r ' u n c â r c e l , s a u copilul c a r e s'a m i ş ­
cat în pântece?...
1) D i n ѵЫшгшД „Schiţe şi epigrame"
UNIVERSUL LITERAR
4
e x c l u s i v a l g e n i u l u i , el îndepărtează
o r i c e t e n d i n ţ ă d i n o p e r a d e artă, ea
fiind c a ş i l a K a n t u n o b i e c t c a r e s ă
trezească plăcerea dezinteresată, fără
niciun scop î n sine, emoţia artistică.
In t o t c a z u l , G h e r e a p r i n
Contempora­
nul
a d a t prilejul lui Maioresou să s e
desfăşure într'o splendidă mişcare stra­
tegică, p r i n z â n d a d v e r s a r u l î n t r ' o lo­
gică d e f i e r şi î n t r ' o a t m o s f e r ă d e n e ­
turburată seninătate. Gherea n'avea or i z o n t u l l a r g filosofic, n ' a v e a p e r s p e c ­
tiva evenimentelor, avea î n schimb
spiritul de observaţie, d e chiţibuşar, de
d i a l e c t i c i a n şi o a p r e c i a b i l ă c u l t u r ă l i ­
terară.
Maiorescu şi Gherea
de
Nu e v o r b a d e l u p t a l u i D a v i d c u
Goliat, c i m a i m u l t d e l u p t a u n u i a t l e t
împotriva unui amator. Cu toate astea,
Gherea a d a t prilejul lui Maiorescu să
triumfe, într'o luptă literară foarte
g r e a ; zic g r e a , fiindcă l a s p a t e l e l u i
G h e r e a e r a Taine, i a r critica aceasta
istorică, g e n e t i c ă e s t e m a i i s p i t i t o a r e
d e c â t c r i t i c a filosofică a l u i M a i o r e s c u .
In t p l c a z u l , î n p o l e m i c a d i n t r e M a ­
i o r e s c u şi G h e r e a s e o b s e r v ă o d e c e n ­
ţă, o u r b a n i t a t e , c a r e o n o r e a z ă şi p e u nul şi p e a l t u l .
C o n c e p ţ i a c r i t i c ă a l u i G h e r e a şi a p l i c a r e a ei l a c â ţ i v a p o e ţ i e r a , d u p ă
M a i o r e s c u , n u n u m a i falsă, d a r c h i a r
primejdioasă. Şi întrucât n u e r a vorba
de u n caz s i n g u l a r , c i d e o r e v i s t ă c u m
era , , C o n t e m p o r a n u l " d e c i d e o g r u p a ­
re, M a i o r e s c u c a r e s u p r a v e g h e a l i t e r a ­
t u r a r o m â n ă ca u n c â i n e c r e d i n c i o s a
l u a t a t i t u d i n e şi a a r ă t a t g r e ş e l i l e l u i
Gherea. Socialistul Gherea, care avea
cultura socialisto-marxistă, era prin
s t r u c t u r a l u i «culturală î n c l i n a t î n s p r e
c r i t i c a i s t o r i c o - m a t e r i a l i s t ă , d e c â t cea
metafizică.
O d a t ă o p e r a — p r o d u s u l m e d i u l u i şi
al p o e t u l u i — î n f ă p t u i t ă , e a v a i n f l u ­
e n ţ a la r â n d u l ei m e d i u l î n u n d e l a r g i ,
căci orice o p e r ă c u p r i n d e în e a m o r a ­
litate s a u imoralitate, depinde de î m ­
p r e j u r ă r i şi orice o p e r ă c u p r i n d e î n e a
o tendinţă, care e drept, Gherea n u o
c o n f u n d ă c u teza. D i n a c e s t e p o s t u l a t e
c r i t i c e g h e r i s t e s e d e s p r i n d , ca f r u c t u l
de p e r a m u r ă , d o u ă m a r i p r o b l e m e :
imoralitatea
î n a r t ă ş i a r t ă cu
tendinţă,
pe c a r e G h e r e a le a d m i t e cu j u m ă t ă ţ i
de m ă s u r ă .
La a c e s t e d o u ă p r o b l e m e d e e s t e t i c ă
literară, Maiorescu r ă s p u n d e magistral
şi î n l u p t a l u i l i t e r a r ă s u n t d o u ă d e c o ­
raţii cari strălucesc p e pieptul l u i de
p o l e m i s t i s t e ţ şi n e î n f r i c a t .
C â n d s e (prezintă p u b l i c u l u i o p e r a
lui C a r a g i a l e , d i n t o a t e p ă r ţ i l e i s e a dupeau acuzaţii că opera lui este imo­
r a l ă . B a s'a m e r s a ş a d e d e p a r t e , î n c â t
s'a c e r u t s c o a t e r e a d e p e afiş a p i e s e l o r
lui C a r a g i a l e , în d e o s e b i a c o m e d i e i
,,Noaptea F u r t u n o a s ă " .
Maiorescu, într'.un articol celebru p u ­
b l i c a t î n 1886, a r a t ă o d a t ă p e n t r u t o t ­
d e a u n a ce î n s e m n e a z ă i m o r a l i t a t e i n
opera d e artă. Deosebindu-se izbitor de
G h e r e a , î n critică, p l e c â n d d e l à o c o n ­
c e p ţ i e d i a m e t r a l o p u s ă : că o p e r a l i t e ­
rară este produsul unei mari persona­
lităţi artistice, în afară d e contingen­
ţ e l e m e d i u l u i , el d e f i n e ş t e ş i o p e r a şi
m e n i r e a ei. Ridicând operei, orice t e n ­
d i n ţ ă socială şi a ş e z â n d - o î n s f e r a p u r
estetică, el p u n e d r e p t c r i t e r i u a l a r t e i
emoţiunea
artistică, c a r e a m i n t e ş t e a cel c a t h a r s i s a r i s t o t e l i c s a u p r i n c i p i u l
i d e n t i t ă ţ i i î n logică.
Dacă opera literară este — după
Gherea — imorală, când într'o lume
c o n r u p t ă s'ar p r e z e n t a u n tablou cu
scene lubrice, de lupanar, s a u î n t r ' u n
regim defectuos s'ar l ă u d a defectele —
p e n t r u Maiorescu opera literară este
absolut morală, dacă este operă de a r ­
tă ş i e s t e i m o r a l ă , d a c ă n u e s t e o p e r ă
de a r t ă .
GEROTA
Ceea c e a lipsit sistemului lui G h e ­
rea ş i l u i T a i n e c h i a r , e s t e e r a r h i a o p e r e l o r d e a r t ă şi m i j l o c u l l o r d e valo­
r i f i c a r e . Căci a a d m i t e d r e p t c r i t e r i u
m ă s u r a , proporţia idealurilor sociale
într'o operă d e artă, a r însemna să n e
depărtăm cu totul d e operele de artă
veritabile.
Critica lui G h e r e a este a d u s ă î n dis­
cuţie oridecâteori se vorbeşte d e M a ­
iorescu, aşa d u p ă c u m F e d r a lui R a c i n e
aminteşte pe a lui Prudon, preferată de
intriga unui cenaclu literar p e v r e ­
muri.
După Gherea, opera de a r t ă este p r o ­
dusul m e d i u l u i social. P o e t u l este u n
t r â m b i ţ a ş a l d u r e r i l o r şi n ă z u i n ţ e l o r
sociale. E l e s t e o c u t i e d e r e z o n a n ţ ă a l
i d e a l u r i l o r sociale. C u r ă d ă c i n i a d â n c i
în m e d i u , î n c a r e t r ă e ş t e , p o e t u l og l i n d e ş t e a c e s t m e d i u î n o p e r a lui.
Ca s ă î n ţ e l e g i o p e r a , t r e b u e s ă s t u ­
diezi m e d i u l . D u p ă c u m S a i n t B e u v e
caută s ă descifreze opera literară d i n
biografia p o e t u l u i , d i n i n t i m i t ă ţ i l e lui,
tot a ş a G h e r e a , r e s p e c t i v T a i n e , c a u t ă
să d e s l u ş e a s c ă i d e a l u r i l e s o c i e t ă ţ i i , s u ­
f e r i n ţ e l e c o n t e m p o r a n i l o r , c a să d e d u ­
că e c o n o m i a o p e r e i l i t e r a r e .
C.
E m o ţ i a a r t i s t i c ă şi i m p e r s o n a l i t a t e a
artistică, aceasta din u r m ă aşa de enigmatică p e n t r u Gherea, n u sunt cri­
terii infailibile î n artă, d a r nu c u n o a ­
ştem altele m a i bune.
Pornind delà Taine, care cu tot sti­
lul l u i s e d u c ă t o r , n ' a p u t u t s ă d e a o
critică definitivă, t r e c â n d p r i n l i t e r a ­
t u r a socialistă, G h e r e a a r fi d o r i t să
P l a t o n p u n e a d r e p t c r i t e r i u în a r t ă
lumea ideilor. C i n e p o a t e s ă p r i n d ă , î n
vălmăşagul realităţii trecătoare, lumea
i d e i l o r p e r m a n e n t e , a c e l a a r e u ş i t să
prindă eternitatea, căci ideile sunt eterne.
Iar l u m e a i d e i l o r l a P l a t o n t r ă i e ş t e
în lumea numenală
a lui Kant, pentru
care l u m e a aceasta î n sine n u este a c ­
cesibilă m u r i t o r i l o r d e r â n d .
g ă s e a s c ă î n l i t e r a t u r ă i d e a l u l social, p e
care-1 u r m ă r e a socialistul. D e aci, i n ­
terpretarea istorico-materialistă a lite­
r a t u r i i , p e c a r e a d a t - o el.
Maiorescu în vieaţa lui literară a
precizat noţiunile şi a definitivat p r o ­
b l e m e l e . D u p ă el, n i m e n i n ' a m a i r e ­
luat m o r a l i t a t e a î n artă, p â n ă î n vre­
m u r i l e noastre, c â n d poezia m o d e r n ă
şi m a i a l e s r o m a n u l m o d e r n c a u t ă să
d e s c r i e toarte s c e n e l e d e l u p a n a r , s u b
p r e t e x t u l că î n l i t e r a t u r ă r e a l i t a t e a v i e
este la ea acasă, n u dintr'o inspiraţie
artistică, c â t din aspiraţie materială.
In t o t cazul, se s i m t e şi a z i l i p s a u nui M a i o r e s c u , c a r e s ă p u i e o r d i n e î n
literatura noastră haotică, bântuită de
un m o d e r n i s m c r u d şi v ă t ă m ă t o r .
Iar S c h o p e n h a u e r p e t e o r i i l e d e m a i
sus f u n d e a z ă e s t e t i c a l u i , î n c a r e p u n e
drept criteriu pentru artist
contempla­
ţia, c a r e n u e s t e î n e s e n ţ ă , d e c â t e m o ­
ţ i u n e a şi i m p e r s o n a l i t a t e a m a i o r e s ciană.
S o c o t i n d o p e r a d e a r t ă ca p r o d u s u l
Şi
pe
cel
I i s u s a l u a t b i c i u l ca să g o n e a s c ă
z a r a f i i d i n t e m p l u . . . T o n i t z a a fost
d i n t â i — şi a f ă c u t - o c u u n n e î n t r e -
eut t a l e n t — să d e a u n î n ţ e l e s s i m p l u
dar j u s t n o ţ i u n i l o r d e c u l o a r e şi d e l i ­
nie, s ă p u n ă c a p ă t i m p o r t u l u i a r t i s t i c
r o m â n e s c , să d i s c i p l i n e z e r i t m u l î n l i ­
nii şi c u l o a r e a î n v a l o r i . P i c t u r a l u i T n nitza, uşor criticabilă în ultimii ani, n u
scade cu .nimic semnificaţia operei, în
întregul ei. Din locurile pe c a r e le-a
cercetat, Paris, Italia, Germania, T o ­
n i t z a n u a v e n i t c u n i c i u n s t ă p â n , cu
nici o influenţă s a u „echivalent" c u m
se s p u n e a c u m . F i r e a l u i , p r o f u n d c i n ­
stită, n u i-a î n g ă d u i t s ă p i c t e z e ,,â l a
m a n i è r e d e " fiindcă a ş a s e p o a r t ă a cum,
fiindcă aşa s e c e r e
Dârzenia, o modestie de sfânt l-au
ajutat să capete o strălucitoare perso­
n a l i t a t e , să d e a u n f a r m e c n o u p i c t u r i i .
A c u m c â ţ i v a a n i l-am î n t r e b a t d e c e n u
a încercat sau n u încearcă să e x p u n ă
la P a r i s . S u n t s i g u r c ă a r fi fost p u s î n
r a n g u l celor m a i m a r i a r t i ş t i , t o c m a i
p e n t r u c ă n u s e m ă n a o u ei. (Cei m a i
m u l ţ i î n c e a r c ă să p ă t r u n d ă i m i t â n d u - i ) .
Mi-a
r ă s p u n s cu a c e a s i m p l i t a t e şi m o ­
d e s t i e c a r e î l c a r a c t e r i z a că n u a î n c e r ­
cat fiindcă... îşi c u n o a ş t e l u n g u l n a s u ­
lui ! S e c i t e a z ă a d e s e o r i p e L u c h i a n
când se vorbeşte de Tonitza dar, e x ­
ceptând lucrările ultimilor ani, opera
lui T o n i t z a n i s e p a r e m a i i m p o r t a n t ă ,
mai p u r ă . E c u d e o s e b i r e r e m a r c a b i l c ă
operele cele m a i reprezentative L u ­
c h i a n l e - a f ă c u t d u p ă c e s'a î m b o l n ă v i t ,
iar T o n i t z a î n p l i n ă s ă n ă t a t e , căci b o a ­
la ş i n e n o r o c u l a u d e s e c h i l i b r a t u n o m
admirabil, minunat înzestrat.
Luchian — a m v ă z u t în expoziţia de
la D a l l e s — a s c ă p a t c u m a r e g r e u t a t e
de i n f l u e n ţ a l u i G r i g o r e s c u . T r e i p ă ­
trimi din operele d i n expoziţie e r a u
grigoresciene sau vădit influenţate de
a c a d e m i a d e la M ü n c h e n .
O
Mai e n e v o e să s p u n e m c ă T o n i t z a ,
ca şi L u c h i a n , a m u r i t b o l n a v şi s ă r a c ,
sărac lipit p ă m â n t u l u i . Această d r a m ă
s'a p e t r e c u t s u b ochii n o ş t r i , a u n o r
g e n e r a ţ i i c a r e a m fost p e l a r g i n f o r ­
mate prin n e n u m ă r a t e discursuri, a r ­
ticole şi c ă r ţ i d e s f â r ş i t u l l u i E m i n e s c u ,
L u c h i a n şi a ţ â ţ i alţii, a u n o r o a m e n i
care a u lăcrămat, mişcaţi de vitregia
u n u i a s e m e n e a d e s t i n . T o t u ş i a fost p o ­
sibil s ă s e r e p e t e t r a g e d i a . P o a t e s ' a r fi
p u t u t face ceva, d a r a c e l ceva să fi fost
varea unei
Cuvântările lui Krishnamurti"
metode
de vreme
ori m a i târziu, l a o
De
aici
Dacă
încep
valabil întrebărilor care i s e adresează,
o face
intuitiv,
în ' afara
unei
unui
singur
tatea
este
şi
a vorbi
fără
o specială
particulare
semn
despre
cercetări
de întrebare.
o calitate
dizolvantă
intuiţie
atotcuprinzătoare,
adera
odată
încă
şi
asupra
Spontanei­
în
ca s e m n
posibilităţi
dacă
afecţiune
filozofie
al
unei
însemnează a
la superficialitate.
Filozo­
ful n u e s t e u n spirit „bun p e n t r u toate''. N u
este
străbătută
turi. Fütozofiü
mintea
noastră,
n u se a r a t ă
însă
toate
„metoda este
PAUL
făcut n u n u m a i c u b u n ă t a t e şi c u t a c t ,
ci şi c u r e s p e c t u l ce d a t o r ă m u n u i c t i ­
tor s p i r i t u a l a l a r t e i r o m â n e ş t i .
Dar,
de foarte m u l t t i m p Tonitza
c a r e ş t i a să fie a t â t d e b u n , n u m a i a vea iluzii d e s p r e o a m e n i şi, î n p a t i m a
lui, î n t o v ă r ă ş i a c e l o r s i m p l i , c ă u t a c i ­
catrizarea
unei delicate sensibilităţi,
sfâşiate de viaţă. Tonitza a simţit m a i
bine decât oricine amărăciunea cuvin­
t e l o r l u i V o l t a i r e ; n u v ă faceţi iluzii,
veţi părăsi această lume tot a t â t de
s t u p i d ă şi d e r e a c u m a ţ i g ă s i t - o .
C â t e v a b i o g r a f i i , c â t e v a s t a t u i saiu c â t e v a
tablouri — b i n e î n ţ e l e s d i n acelea p e oare
omenirea l e - a înglobat definitiv î n patrimo­
niul s ă u artistic — alese la întâmplare, pot
da oricând m ă s u r a dificultăţii, ca să n'o n u ­
m i m imposibilitate, transpunerii î n artă a
v i e ţ i i uhiui o m c u i d e n t i t a t e i s t o r i c ă . M ă r e ­
fer l a acele creaţii desigur, care tind s ă j u s ­
tifice această identitate, desvăluind e l e m e n ­
tul s u p r a u m a n
care a determinat-o.
Ori,
tocmai aici intervine dificultatea, pentrucă o
s i n g u r ă zi, o s i n g u r ă o l i p ă d i n v i a ţ a u n u i o m
i m p o r t ă . O c o t i t u r ă , o r ă s c r u c e , c e e a c e s'ar
p u t e a n u m i , д п а г е а î n c e r c a r e " — şi e s t e v o r ­
ba d e o „încercare" d e o r d i n psihologic, strict
intimă — care determină întreaga evoluţie
lentă, viitoare.
Oricât a m vrea să p ă r e m altfel, aceasta
s u n t e m : o a l u n e c a r e l e n t ă d e t i m p şi g â n ­
duri. Şi n u m a i odată î n viaţă, acea „ m a r e
î n c e r c a r e " p e c a r e a r trebui s'o p r i n d ă s c u l ­
p t o r u l î n staitue, p e o a r e a r t r e b u i s ' o a ş t e a r ­
n ă p e p â n z ă p i c t o r u l s a u s'o c r o i a s c ă d i n c u ­
v i n t e SCTÜ t o r u l . R e s t u l , e s t e v i a ţ a n o a s t r ă , a
oricărui, d i n toate zilele. N u m a i u n singur
m o m e n t şi reaoţiunea în faţa lui n e desparte,
ne selecţionează.
ea n u poate
fi
cu ceeaoe, î n literatura b e ­
filosofice,
c â t şi s u c c e s u l
grosieră a p l a n u ­
falsificarea
culturii — î n c e p e odată c u introducerea
sti­
nemeritat
biologică.
d e stil n u p o a t e scăpa lesne d e
obsesia biologică. în cercetarea M
deaceea
metafizică,
eu s e v a r e f e r i m e r e u , î n s t u d i i l e ce
la rezultatele
imediate
peste
rând, considerând
tematic
gân­
explicarea
intuitivă a lumii, — ori în
stare
al
de transă
afectivă
metafizică
adânci ale existenţei;
despre
legătură
cu
rosturile m a l
dacă n u t e m p e r a m e n ­
ceeace
— n u se poate
o
cunoaştem
contribuţie
delà
toţi
sus­
în
plus
autori;
o-
S'ar p u t e a r ă s p u n d e î n s ă că g â n d i t o r u l i n ­
dian
— are vreo
că é l e prezintă
rientalişti.
dacă
trebue
judecat
posibilităţilor
din punctul
de
lui, n u d i n acela
vedere
al
unor
c o n t r i b u ţ i i ş t i i n ţ i f i c e p e c a r e n'a p r e t i n s
vre­
odată să le aducă.
Să
p r o c e d ă m , d e c i , ca a t a r e . U r m e a z ă ,
fi­
primordială, este desigur dificultatea metodei.
lului î n filozofie, adică prin substituirea lui,
tul, d o t a t c u p u t e r n i c ă
D u p ă o viaţă d e o m , gânditori iluştri a u tre­
metodei. Dacă metoda, adică cercetarea
nu să „prindă" ceva d i n misterul
universu­
dânci, până
buit
zofică,
lui.
admisibil;
asupra cărora se opreşte ? Pentrucă, dacă i n ­
uneori
să
recunoască
debilitatea
unei
este
caracterizată
îndeosebi
filo­
prin î n ­
In nteratură,
intuiţie, reuşeşte s a u
procedeul
este
într'o preocupare metafizică însă, l u m e a
în
bue explicată motivat n u constatată
zolvă, într'o c u v â n t a r e
metoda
tatea reală a existenţei — literatul stilist o b ­
ţine d e natura particulară
torilor, şi a afirma,
clasicului francez,
parafrazând
a
gândi­
cuvintele
că „metoda este o m u l " n u
afara
ţine însă
oricăror
obsesii
biopsihice,
răsunătoare ecouri
cultătorilor tocmai
pentrucă,
modali­
în „inima" a s ­
neposedând
o
Krishnamurti
mental
metodă, utilizează îndeosebi u n stil d e p o p u ­
către u n gânditor — chiar î n cazul î n
de
şi d e
larizare i d m t i v ă echivalent c u ignoranţa. M e ­
zica m o d e r n ă .
gân­
este s t r u c t u r a s u p e r i o a r ă a s p i r i t u l u i
omenesc. în vreme ce stilull este m a n i f e s t a r e a
ţin o pregătire
structura
interioară
a
filosofului
temperamentul s ă u propriu, încât marii
ditori îşi m a r c h e a z ă
contribuţia prin
promo­
toda
Este
vedice, adesea
acel
cât o vocaţie.
tre­
intuitiv.
tempera­
că e l r e ­
panteism
speculat
Ii r e c u n o a ş t e m
are vocaţia d e a ' e x p r i m a
un
adevărat
actualizându-1,
n i se p a r e i n a c t u a l . M e t o d a ţ i n e a t â t d e m u l t
filosofiei
n u este numai
inteligent.
aminteşte,
tivă a spiritului. Este inutil să n e îndreptăm
este genial — cu s p e r a n ţ a s u p e r s t i ţ i o a s ă c ă
s l o v a lui inspirată defflea-gă îndoelMe de c a r e
ţine
ale e x ­
c e r c a r e a d e a i d e n t i f i c a , î n u l t i m ă e s e n ţ ă , şi
care
plă­
critice.
In p r i m u l
întrebarea
încercarea
Naşte
m e t o d e necomcludente. într'un a n u m e fel, s'ar
intempes­
întotdeauna
rea d e s p r e oare s c r i e m
Posesorul
p u t e a s p u n e că, în g â n d i r e a cea m a i clasică,
epistemologică — prin exercitarea
opiniuni,
a v e m d e o o m u n între noi : firea
g r a v e a l e existenţei, n ă d ă j d u i n d că e l e s e r e ­
că s e p o t a n u n ţ a , î n a d e v ă r a t a lor c o n d i ţ i u n e
anumite
durile p e care Alcion l e - a adunat î n lucra­
putem p u n e în discuţie problemele cele mai
liberă — ori m ă r a r
imediat,
f i i n d a f i n i t a t e a stffluliui c u c e e a c e n o i o a m e n i i
rilor culturale — a m putea zice:
tem­
ceeace
p e care îl d o b â n d e ş t e c u v â n t ă t o r u l liber, d a t ă
port
aceia
a t a r e n u m a i f a p t u l d e a fi î n f r u n t a t a l t f e l
d e c â t n o i u n a n u m i t „ m o m e n t " p e c a r e şi
noi l - a m întâlnit totuşi î n viaţă, dar l - a m
ocolit, p e n t r u c ă n e p l a c e să c r e d e m în î n t â m ­
p l ă r i şi î n d e t e r m i n i s m d i n a f a r a n o a s t r ă ,
o a r e n e - a o b l i g a t la a n o n i m a t u l i s t o r i c .
Deaceea legăm viaţa unui m a r e artist d e
moartea iubitei, a unui m a r e o m d e ştiinţă
de o dragoste dumnezeiască pentru umani­
tate s a u a unui mare
cuceritor d e câteva
vorbe d e spirit spuse î n cel m a i greu m o m e n t
al luptei, când acestea n u sunt decât „anec­
d o t e " o m e n e ş t i , c a r e s e r e p e t ă î n f i e c a r e zi,
d e câteva m i i d e ori î n fiecare colţ al lumii.
P e câtă v r e m e u n „creator" simte o singură
dată în umbra unei biblioteci s a u aplecat
peste o pagină d e carte o tresărire p e care
o v a u i t a c u r â n d c h i a r öl, d a r c a r e îi h o t ă ­
răşte destinul d e s a v a n t , aşa o u m fiul d u l ­
gherului din Nazaret a simţit o singură clipă
că t r e b u e să p l e c e d e - a c a s ă , să c o l i n d e l u ­
mea. Tot ce a mai urmat n u primea semni­
f i c a ţ i i d e c â t d i n c a u z a a c e l e i c l i p e , tot c e e a c e
a m a i urmat n u avea semnificaţii decât p e n ­
tru noi.
planuri
socot
literatură, însă imixtiunea
dificultăţi,
note
ţiunile
metodă
neputinţa f o n d a r ă a eforturilor sale prin ra­
Dintre aceste
ultimă)
Cu alte cuvinte, în loc să pornim întreaga
construcţie delà u n punct d e plecare diferit
decât al nostru — oare este acel m o m e n t e senţial — determinant — pentru a continua
apoi c u aceleaşi e l e m e n t e d e viaţă cotidiană,
noi p o r n i m d e l à u n p u n c t c o m u n c u a l n o s ­
tru, p e n t r u a d i f e r e n ţ i a a p o i a c e s t e e l e m e n t e ,
accentuându-le atât cât n u a v e m probabil voe.
p e r a m e n t a l i , a u stil, deci p o t l u c r a e f i c a c e î n
serioase.
în pag.
P o a t e aaeastă interzicere artistică a m o ­
m e n t e l o r e s e n ţ i a l e este datorită faptului că
v i a ţ a u n u i o m n u p o a t e fi e x p l i c a t ă p r i n e l e ­
m e n t e abstracte (Renan refuzase acest lucru
chiar lui Iisus); ea s e cere fundată p e a m ă ­
nunte concrete, m a i apropiate d e nivelul î n ­
tâmplărilor noastre. N e interzicem accepta­
rea u n o r s u p r a o a m e n i , p e c a r e î i s i t u i a z ă c a
1
despre
tări
(Urmare
Şi a c u m , greutatea, „de netrecutul". P e n ­
trucă m o m e n t u l acesta, determinantul b i o ­
grafic devine, prin structura lui strict intimă,
fad p e p i a n artistic. In cel m a i b u n caz e l
p o a t e fi a c c e s i b i l
„înţelegerii ',
aparţinând
unui greu d e definit ordin psihologic. In orice
caz însă, chiar î n ipoteza aceasta, m o m e n t u l
e interzis redării artistice.
întreprinde,
cerce­
c a r e l e c o n s i d e r ă m , şi, c a r e l e m e n ţ i n e î n jpilanul ecuatorului ceresc".
Iată p e n t r u c e m o m e n t e l e artistice î n b i o ­
grafia unui o m c u identitate istorică, n u simt
a c e l e a „ e s e n ţ i a l e " , ci c e l e u m a n e , — d e c e r e ­
c o n s t i t u i r e a c a şi d r a m a t i z a r e a , î n a r t ă , a
unei atare vieţi istorice n u s e poate baza p e
abstracţiuni psihologice. A ş a c u m orice p r o aes s a u cataclism istoric s e fundează p e coor­
donate raţionale, aceste reconstituiri biogra­
fice se clădesc p e condensarea anumitor ele­
m e n t e comune, c o n d e n s a r e care să e x p l i c e c u
aceste date omeneşti, supraomenescul.
perienţei biopsihice.
oricărei
A c u m c â t e v a z i l e , o n e p o a t ă m ' a r u g a t s'o
lămuresc asupra unui articolaş din „Diminea­
ţa C o p i i l o r " , i n t i t u l a t : „ L u n e t a e c u a t o r i a l ă a
o b s e r v a t o r u l u i d i n P a r i s " şi c a r e p u r t a s u b ­
t i t l u l : „ Ş t i ţ i c e esite u n t e l e s c o p m o n t a t e c u a ­
t o r i a l ?"
Iată explicaţia dată copiilor :
„Stelele se mişcă cu o câtime inapreciabilă
pentru noi; un telescop, aşezat p e un picior
o b i ş n u i t a r fi d e a j u o s d e b u n c a s ă s e f o t o ­
grafieze o stea fixă. D a r p l a n e t e l e şi s a t e ­
liţii lor, s e d e p l a s e a z ă p e cer, şi străbat cu
repeziciune câmpul instrumentelor d e obser­
vaţie. O i m a g i n e fotografică, luată într'un t e ­
lescop, s a u într'o lunetă astronomică o b i ş ­
n u i t ă , nu s e va putea
reprezenta
p e o placă
c o l o d i o n a t ă î n t r ' u n m o d c l a r şi p r e c i s , ci v a
fi r e p r o d u s ă c a o d â r ă l u m i n o a s ă , a d i c ă v a
obţine rezultatul deplasării sale î n câmpul d e
observaţie. D e aci, nevoia d e a d a telescopu­
lui s a u l u n e t e i o m i ş c a r e d e translaţiei, c a r e
să coincidă absolut, p e n t r u durata sa. c u m i ş ­
c ă r i l e a c e s t o r c o r p u r i c e r e ş t i , şi o a r e , î n p l u s ,
să s e e x e c u t e î n acelaş plan, adică î n p l a n u l
desemnat s u b denumirea d e ecuator ceresc.
O lunetă s a u u n .telescop, sunt m o n t a t e e c u a ­
torial,
ori d e c â t e ori s u n t î n z e s t r a t e c u u n
mecanism oare l e face să s e deplaseze în
aceeaşi
proporţie cu astrale mişcătoare
pe
de C O S T I N I. M U R G E S C U
t o d a n u e s t e stal. M a j o r i t a t e a s c r i i t o r i l o r
inerente
1
Momente „esenţiale" si neartistice
m e n t e a z ă î n f i l o z o f i e şi t o c m a i d e a c e i a , m e ­
la dificultăţile
S c r i s u l n u m a i e azi î n f u n c ţ i e d e v o c a ţ i e
s a u c e l p u ţ i n d e t a l e n t , oi e p u r şi s i m p l u
în funcţie d e proptele.
I a r d a c ă ştii s ă t e
r ă ţ o i e ş t i şi s ă t e s b e n g u i e ş t i c a a p u c a t d e
a l t e rele. a t u n c i ai stofă d e o m m a r e , d e r e ­
formator. Că doar d e a i a te-ai cocoţat tocmai
s u s şi eşti m a i c u m o ţ , — c a s ă l e arăţi c e
şi c u m , l o r , p r o ş t i l o r , c a r e n u ş t i u c e v o r ,
p e c e l u m e t r ă i e s c şi c e l e l i p s e ş t e .
D i l e t a m u s m u l a fost totdeauna furia v r ă ­
jită, care a v e a d a r u l s ă te scoată la i v e a l ă
din mâlul mediocrităţii anonime, maidanul
d e d r a g o s t e al t u t u r o r r a t a ţ i l o r c u „ a m b i ţ i e - .
Şi care f e m e i e n'are a m b i ţ i e ? M ă c a r aşa, cât
d e ^ c â t , c a s ă s e aille î n t r e a b ă , c a s â n u
zică l u m e a că n u ştie să s e n e , colea, la o
r e v i s t ă p e n t r u c o p i i . Ş i deila a m b i ţ i e p â n ă la
conducerea unei reviste n u - i decât o deschi­
d e r e d e c o m p a s , c â n d ştii s ă râzi î n n e ş t i r e
şi s ă d a i d i n c a p e a raţa. D a r , d e c e s ă s c r i i
şi s ă n u t e m u l ţ u m e ş t i s ă „ c o n d u c i " ? C â n d
e atât d e uşor să încasezi leală, s t â n d o m e ­
n e ş t e p e s c a u n , l a o c a f e i u ţ ă şi d â n d î n b o b i .
P ă i , d e , a ş a o fi ! v e z i d u m n e a t a , c e t i t o r u l e ,
că n u t e l a s ă c o n ş t i i n ţ a s ă - ţ i v e z i d e t r e a b ă ,
ci t e ' m p i n g e , a ş a , c a n e c u r a t u l , l a b o r o b o a ţ e ,
patrcă î n t r ' a d i n s , c a s ă - ţ i t a i s i n g u r n a s u l şi
să-ţi s p u n ă l u m e a c ă eşti c â r n !
cute lectorului, însă ineficiente p e m a i m u l t e
ca u n „isvor d e
seama
răs­
formală a temperamentului biopsihic:
l e t r i s t i c ă , î n ţ e i e b e m p r i n stil. î n t r u c â t i n s t r u ­
este înţelept îşi dă cel dintâi
de
explică atât inutilitatea stilului î n investiga-
din începu­
S a u , m a i bine zis, dacă
lipsei
Simple
aievea
înţelepciune".
МШАСОѴЮІ
GEORGESCU
şi c u i m p e r t i n e n ţ a
ce fi­
œnfuziunile.
omul",
eumstanţă
pundere.
aderă,
pedagogică.
însă confundată
răspunde
spirituale,
pe care, î n m o d oficial, cei m a i mulţi o
de MIRCEA MATEESCU
nu poate
proprii, î n v r e m e
lozoful d e m o d e s t e resurse
1940
de ŞTEFAN
de
- P e n t r u prietenii apropiaţi, Tonitza
era p i e r d u t d e c â t e v a l u n i î n c ă . Căci,
se p a r e că s o a r t a a v r u t s ă p l ă t e a s c ă
cu c e l e m a i m a r i s u f e r i n ţ e g e n e r o z i t a ­
tea, b u n ă t a t e a şi t a l e n t u l a c e s t u i m a r e
a r t i s t . C u v â n t u l c a şi g e s t u l l u i a u fost
a c e l e a l e p r i e t e n i e i — şi c ă t r e cei m a r i
şi m a i a l e s c ă t r e cei u m i l i p e n t r u c a r e
mărinimia lui nu avea margini. Toţi
am
fost. d e n e n u m ă r a t e o r i m a r t o r i i
întâmplărilor î n cari î n chip cu totul
spontan Tonitza lua sub ocrotirea sa
pe c e l n e d r e p t ă ţ i t s a u îşi g o l e a l i t e r a l ­
mente buzunarele p e n t r u o vădană sau
un i n f i r m . L a B a l e l e T o n i t z a e r a a ş ­
teptat de prieteni, de admiratori dar
nimeni nu-1 aştepta cu atât dor, c u at â t a n e r ă b d a r e ca s ă r ă c i m e a o r a ş u l u i . . .
Ion, u n i n f i r m — j u m ă t a t e p a r a l i z a t —
era m o s a f i r u l 1ш. L a m a s a l u i , Ion, g o ­
nit, d e t o a t ă l u m e a e r a c i n s t i t şi î n d e ­
s t u l a t ca c e a m a i p r e ţ i o a s ă „ r e l a ţ i e " .
A s t f e l e r a î n t o t locul, l a Iaşi, la
M a n g a l i a s a u l a B u c u r e ş t i . T o n i t z a avea o a t â t d e m a r e c o m o a r ă d e b u n ă ­
t a t e , î n c â t n u m ă sfiesc s ă - l a s e m u i
s f â n t u l u i F r a n c i s e d e Assisi. C e p u t e a
artistul rafinat, intelectualul ales T n nitza, g ă s i î n t o v ă r ă ş i a l u i I o n ? G ă s e a
putinţa d e a se dărui. Simplu, creşti­
neşte. El nu a u r î t pe nimeni, a urît
r ă u t a t e a şi p r o s t i a f u d u l ă . I n c r o n i c i l e
lui — m o d e l d e g e n — n u î n t â l n e ş t i
n i c ă e r i a l t c e v a d e c â t p ă r e r i j u s t e şi
adeseori ironii uşoare, plin d e d u h , ironii d i n c a r e artistul înţelegea m a i
m u l t decât d i n t r ' u n v o l u m de estetică.
L-au
supărat fariseismul „cunoscători­
lor"
n o ş t r i . N u m a i ei i - a u p u t u t î n v e ­
n i n a p e n i ţ a . C e l m a i o r i g i n a l , cel m a i
înzestrat d i n t r e pictorii noştri, cel mai
p u ţ i n „ p a r i s i a n " d i n t r e n o i a fost t r a ­
tat ca o m o d i s t ă c a r e n u ştie să s e a dapteze capriciilor de cucoană ale co­
lecţionarilor noştri. El care înţelegea
a r t a s u b t o a t e î n f ă ţ i ş ă r i l e e i : fie c u b i s m ,
f a u v i s m e , i m p r e s i o n i s m a fost î n c h i s
în ţ a r c u l odios şi s t r â m t al g u s t u l u i n f dr-svoltat. p r i m a r al b u r s e i a r t i s t i c e
D a c ă s'a c a b r a t , d a c ă n u a p u t u t r ă b d a
fără să-şi apere cu violenţă temeiurile
c o n v i n g e r i l o r sale, e că îşi i u b e a a r t a ,
pictura.
Martie
românească
D a c ă s'ar a d u n a l a o l a l t ă a r t i c o l e l e p u b l i ­
cate cu privire la limba românească scrisă
şi v o r b i t ă d e „edita" n o a s t r ă
intelectuală',
s'ar s t r â n g e v r a f u r i , p e c a r e n u l e - a r p u t e a
cuprinde o bibliotecă publică.
D a r rodul
a c e s t o r s t r ă d a n i i n u v r e a s ă s e a r a t e . P e zi
ce trece, parcă î n ciudă, răsar p e ogorul p u ­
blicisticei noastre tot m a i m u l ţ i agramaţi.
Mâniaţi d e u n ' d u h r ă u şi s t ă r u i n d c u o î n ­
c ă p ă ţ â n a r e d e catâr, aceşti intruşi îşi f a c l o c
o u m â i n i l e şi c u p i c i o a r e l e ,
dau
deoparte
o a m e n i d e t r e a b ă , p r i c e p u ţ i şi h a r n i c i şi s e
i n s t a i l e a z ă ,cu o b r ă z n i c i e î n f o t o l i i d i r e c t o r i a l e ,
d â n d î n d r u m ă r i c u m s e f a c e şi c u m s e d r e g e
o r e v i s t ă , c e s e s c r i e şi c u m s e s c r i e . D i n
senin, c a loviţi d e - o măciucă miraculoasă în
m o a l e l e capului,
simt coborîndu-se asupra
lor h a r u l u n e i m i s i u n i , p e care o î n d e p l i n e s c
cu tot hoous-pocusul unui ceremonial d e cir-
+ M c o l a e I\. Tonitza
mai
că u n g â n d i t o r
Biata limbă
Cronica plastică
Cronica ideilor
Grad
9
în
totuşi
al
metafi­
resc, să n e î n t r e b ă m : intuiţia liberă, poate a la zenitul
spiritului,
t u i ţ i a l i b e r ă , n u e s t e metodă
problemele
î n filosofie, d a r
cel m u l t stilul d e g â n d i r e a l cutăruia
talentat,
n u mai rămâne decât să aflăm dacă n u cumva
totuşi
iluminatul
de efecte
orice
reală pătrundere
afectiv
reflexe
isbuteşte,
stilistice,
în
afară
chiar
o
ideativă.
mai pu­
Krishnamurti
s i m p l u şi c u e c o u
1) R o s t i t e î n 1 9 3 7 - 1 9 3 8 î n O l a n d a ,
traduse
d i n o r i g i n a l u l e n g l e z e s c î n 1939 — B u c u r e ş t i .
9 Martié
UNIVERSUL
1940
LITERAR
LA P E S C U I T
de
i e s î n t r o zi, c a m p e l a a m i a z a , c â n d
p r i p e a s o a r e l e foc, p e u l i ţ ă în jos, cu
g â n d s ă m ă d u c l a s c ă l d a t . N u m a i ce
văd p e Melu b ă t â n d .drumul delà deal
la v a l e c u m â i n i l e î n b u z u n a r şi c u
capul în pământ.
— U n ' e t e t u c i I a n c u l e ? — s t r i g ă el.
— S ă m ă scald.
— Ia .stai o ţâră...
— Statui. Se apropie de mine.
— L a s ă s c ă l d a r e a — zise el — şi
h a i să î m b ă t ă m c â t a p e ş t e , c ă m ' a p u c ă
aşa u n dor... de, d e , d e ! . . .
— P ă i n ' a v e m r â m e , zic eu.
— G ă s e s c eü, v i e r m u e p ă m â n t u l s u b
p i v a p o r c u l u i la m i n e , — a l e a r g ă t u d e
c e r é v r e o d o u ă b o a b e la n e n e a l o r g u .
•
D e c â t ă v a v r e m e î n c o a c e , unii r u ­
m â n i din satul nostru n u se m a i p r e a
t r u d e s c să p r i n d ă p e ş t e l e c u c â r s t a ş e l e
şi -cu v â r ş i i l e ca î n d e o b ş t e . C u m ­
p ă r ă d e l à s p i ţ e r i e n i ş t e doftorii c e s e
c h e a m ă „ b o a b e d e p e ş t e " , c a m cât fa­
s o l e a b o b ă r g i c ă d e m a r i ; le p i s e a z ă b i n e
şi l e i r n p e l m e a z ă fie c u r â m e t o c a t e ,
fie c u c a r n e d e c i o a r ă ori c u m a ţ e l e
uniui p u i u şi le a s v â r l în a p ă . C u m aj u n g e b i e t u l p e ş t e l a ele, şi m a r e şi
mic, se u m f l ă î n p â n t e c e - c a r a b ă şi iese
p â n z ă p e d e a s u p r a a p e i $!e u n d e îl a m i r u i c u c i u r e l u l o r i cu m â i n i l e ca din
strachină. Mai de m u l t n u m a i d o m n u l
T i c a n — i n v ă ţ ă t o r u l s e î n d e l e t n i c e a cu
t r e a b a a s t a ; n u e r a voie să o t r ă v e ş t i
p e ş t e : d e te p r i n d e a u „ j a n d a r i i " n u t e
plăteai d e gloabă nici cu pielea de pe
tine ; era pricină de puşcărie chiar.
A s t ă z i , c a r e m a i d e c a r e se î n t r e c
să-l p r i n d ă p e peşte ; — cine-ţi mai dă
d e u r m ă p r i n cele î n f u n d ă t u r i d e z ă ­
v o a i e şi r ă c h i t ă r i ş u r i ce se ţin l a n ţ p e
m a r g i n e a apei Coşuştea ?
P e u r m ă nici „ j a n d a r i i " n u p r e a m a i
d a u c u s ă p t ă m â n i l e p r i n s a t (că a l t f e l
nu s'ar m a i plânge nici l u m e a nevoie
m a r e că se f u r ă h o r ă t e n i l e pe c a p e t e ) ,
dar mite să-şi mai zârîe ciubotele prin
cele z ă n o a g e ? !...
...Ei,... ş i d u p ă c u m î n c e p u s e m — că
m ă c a m î n t i n d la v o r b ă ca s ă r ă c i a —
p l e c a i e u a c a s ă şi d u p ă m u l t e r u g ă ­
m i n t e d e a b i a — d e a b i a scûsei v r e o
ş a p t e o p t b o b i t e d e l à t a t a , că... de, d e l à
spiţerie le cumpărase.
M ă î n t o r s e i f u g a la M e l u acasă, s ă l t â n d d e d r a g şi c u m i n t r a i p e p o a r t ă :
ţalo, ţalo, ţalo,... o s c o r p i e d e d u l ă u
s e n ă p u s t i a s u p r a - m i şi m ă t r â n t i la
pământ.
— Niii... că te c â n t ă răii, s ă r i M a r i a
l u i B a b e d e l à u m b r a i a g u d u l u f cu f u r ­
ca ' n f i p t ă 'n b r â u .
— Niii... l o v i - t e - a r izdatu,... a l e a r g ă
Melule, m a m ă , că ne bagă'n belea, t r ă s n i - l - a r m o a r t e a d e j i g o d i e , ieşi şi b a b a
Nastasia de peste uşe, c u faţa î m b u j o ­
r a t ă d e d o g o a r e a v e t r e i şi cu u n m e s t e ­
cau în m â n ă p l i n p e j u m ă t a t e de m ă ­
măligă.
F u g i c â i n e l e ' n n o u r i şi p â n ă să v i n ă
M e l u m ă s c u l a i d e jos. N u m ă î n c o l ţ i s e
de l o c ; mai m a r e „spământa".
— N u n e m e r g e b i n e , M e l u l e , — zic.
— Ei, şi tu, n u m a i c o b i ; a c u ş i p r i n ­
d e m o t r a i s t ă ; ai î n c o a c e la m ă r să
mai scobim râme.
C â n d m ă dusei, m ă m i n u n a i d e ce
văzui! Dedese piva r a v â n ă d e o p a r t e
şi f ă c u s e M e l u o g r o a p ă
la r ă d ă c i n a
m ă r u l u i d e p u t e a i b i n e - h a s ă te a s c u n z i
î n e a . Şi ţ ă r n a e r a î m p i e s t r i ţ a t ă c u
r ă d ă c i n i l e b i e t u l u i m ă r , t ă i a t e şi z d r e melite.
— Şi găsişi v r e o r â m ă d u p ă a t â t a făr â m a r e — zic.
—• A a a a a . . . s a r e M e l u în ,sus ca a r s
d e c ă r b u n e . . . . f i - ţ i - a r cloţa afurisită,...
îmi m a n c ă r â m e l e , m a m ă M a r i e e e ; —
şi u n d e n u î n c e p u el să se v ă i c ă r e a s c ă
şi s ă s e a m ă r a s c ă ; şi a p u c â n d u n r e t e veiu, o t â n j i cloţa p e s t e s p i n a r e d e se
s p e r i e cocoşul n e v o e m a r e la v a e t u l e i '
cutcudac, cutcudac, — cudac, cudac,—
îi s ă r i ţ a n ţ o ş î n a j u t o r .
— Mă mărturisîtule, — scoase baba
i a r ă ş i c a p u l , v e n i ş i cu p o c i n o g u l î n o b o r ; — d u - t e d e aci, c ă - ţ i a p r i n d şelele
cu m e s t e c ă u l ă s t a .
E u o băgai pe mânecă, iar Melu nu
mai grămuşti.
— H a i că g ă s i m noi r â m e la a lui
M i ţ a r u , zise el a m ă r î t d e tot...
„A lui Miţaru" este moaşa noastră.
A r e casa colo d i n v a l e d e noi. î m i i s t o ­
riseşte m a m a a d e s e a că ea m ' a ţ i n u t în
b r a ţ e , m i - a t ă i a t b u r i c u l , şi t o a t ă z i u ­
lica m ă l e g ă n a şi m ă s ă l t a 'n g r i n d ă ,
z i c â n d : „tââtaa... m a r e crească băiatu"!
Şi d e a c e e a nici a c u m a , c â n d s u n t şi eu,
v o r b a m u i c h i i „ o m î n t o a t ă firea n u
j u c ă r i e " , n u m ă d a u î n l ă t u r i d e a-i
s ă r u t a m â n a la f i e c a r e v a c a n ţ ă .
Iar
m o a ş i i îi s c a p ă să p l â n g ă d e d r a g şi
nici a c u m a n ' a p i e r d u t
o b i c e i u l să
s c o a t ă c â t e u n ou şi să î n t i n d ă m â n a ;
— Na la m o a ş a u n oricel !...
Moş Dumitru
Miţaru a trecut
de
m u l t în l u m e a d r e p ţ i l o r , d a r b a b a C a l i ­
n a şi c u m o ş P a t r u M i ţ a r u , socrii m o a ­
şii, a u t r ă i t p â n ă m a i i e r i - a l a l t ă i e r i .
— M o a ş e , zic e u c â n d
ajunsei în
d r e p t u l p o r t i ţ i i — s c o b i m şi n o i v r e o
două r â m e delà m a t a d i n bălegar, că-ţi
d ă m şi m a t a l e u n p e ş t e .
— Scobiţi m â n c a - v ' a r moaşa!
T r e c u r ă m noi l â n g ă ş o p r u u n d e e r a
legată vaca fătată de curând, scormoni­
răm,... s c o r m o n i r ă m , . . . g ă s i r ă m r â m e ce
foc g ă s i r ă m , c â n d : h a i t că v i n e b a b a
Calina de prin grădină.
— U i t e — a c u — i t e — a c u — iteacu...
V o s p o d i p o m i l u i e ! ! Ce s ă p a ţ i voi s u ' t a l pa ş o p r u l u i m e u ? !...
— R â m e , b a b ă Calină,... v o r b i r ă m
noi c u m o a ş a . . .
— Poi moaşe-ta-i stăpână
aici,...
s c o a t e - v ' a r c i o r i l e şi ş t i r i c i l e ochii... a ţ i
m â n c a c i o r b ă d e v i ţ e l , că v i - s ' a u r î t cu
f a s u i u ;... şi c â n d î n h a ţ ă u n s t o b o r , o
şi t u l i r ă m p e l a s p a t e l e ş o p r u l u i şi d e
aci î n o b o r la M e l u .
T o c m a i v e n e a u d e pe l i n i e d i n s u s
doi „ j a n d a r i " .
— D o m n u l e j e n d a r i ! le ieşi b a b a
înainte.
— C e - i b a b o . ce u m b l i c u p a r u l în
spinare ?
— Hoţii, d o m n u l e j e n d a r i !
— Unde-s babo?
— Te. j e f u e î n a m i a z a m a r e . . . s ă - m i
f u r e v i t a l u l , să m ă l a s e s ă r a c ă ! !...
— C u m ? Ce v i ţ e l ?, s p u n e o d a t ă că
n'avem vreme de pierdut!..
P ă i să m e r g e ţ i d u m n e a v o a s t r ă s ă v e ­
d e ţ i c u m f ă c u r ă b ă l e g a r i u praf, c u m
scobiră cu tărnăcoapele su' talpa şo­
p r u l u i s ă - m i f u r e v i t a l u l . . . că ş t i u e u
că aşa estă, că n u i - a m c h e m a t la „ c o ­
lastră".
M e r s e r ă „ j a n d a r i i " la ş o p r u , v ă z u r ă
p r i c i n a , se m a i s u c i r ă , se m a i î n v â r t i r ă
şi p o r n i r ă s p r e n o i .
Inglesnasem, iar părul ni-se făcuse
m ă c i u c ă . M e l u se v â r î s e c u m t ă t a r se
v â r î s e î n coşul cu o v ă z î n casă, i a r e u
î m i d e d e s e m s u b p a t î n sobă.
A u z i i p o a r t a : z d r a n c ! şi c â i n e l e ţ ă l ă i n d m e r e u . A c a s ă la M e l u n u m a i noi
e r a m . M a m ă - s a M a r i a şi c u m a i c ă - s a
Nastasia tocmai plecaseră cu cămăşile
la râu.
— N u - i l ă s a i d i n ochi d o m n u l e j e n d a r . p â n ă i n t r a r ă î n casă — a u z i r ă m
pe baba Călina.
A u D o a m n e e e ! . . . Mă f ă c u s e m g h e m
s u b p a t şi m e r e u m ă v â r a m m a i în
f u n d şi m ă r ă s u c e a m a m a r n i c , că î n c e -
IAINCU
BARNEANU
p u s e r ă a m ă î n b l â n d a n i ş t e „ a r s i ţ i " de
purici,... e u zic că d e cinci s ă p t ă m â n i
erau nemâncaţi !
— I a ieşi j u p â n e , auzii p e j e n d a r ;
g ă s i s e p e M e l u ; jupanul c e l ă l a l t u n de-i?
— E s u b p a t în sobă — se s e n i n e i
Melu.
î m i trecu un sfâr prin inimă. Deschi­
se j a n d a r u u ş a , se c h i o r i s u b p a t şi d o a r
î m i făcu cu m â n a .
î n c e p u i să m ă s m â r c â i şi c â n d ieşii
d e acolo c i n e p u t e a să se a p r o p i e d e
m i n e ? ! e r a m negru de purici din tălpi
î n creştet,... m i - s e l i p i s e r ă v r e o t r e i p a t r u şi d e v â r f u l n a s u l u i .
Ieşirăm cum ieşirăm din hodae ; câi­
n e l e n u n e d a p a c e d e loc şi c â n d se
— S ă - m i f u r e v i ţ ă l u la n o a p t e d o m ­
n u l e j e n d a r — zise b a b a C a l i n a .
— Taci babo din gură.
I n v r e m e a a s t a n u m a i că v e d e m p e
Maria lui B a b e v e n i n d de pe potecă,
tot d e - a ' n fuga, cu o f a l c ă ' n cer şi cu
u n a 'n p ă m â n t , î n i e r b a t ă foc, că de-ai
fi t ă i a t c a r n e din ea. n u ieşea s â n g e e u
jurământ.
— C e - i cu d u m n e a v o a s t r ă ' n o b o r u l
m e u ? — î n c e p u să s t r i g e , ce v ă l u a ţ i
d u m n e a v o a s t r ă , o a m e n i î n t o a t ă firea,
d u p ă s m i n t i t a a s t a d e b a b ă ? !... N u v e ­
deţi că-i sărită din cărătenii, apese-o
t ă m â i l e . . . şi c â n d a p u c ă u n h a r a g din
mănunchiul răzimat de şopru, nemeri
b a b a p o a r t a n e v ă z â n d , i a r j e n d a r i i se
t r a s e r ă şi ei î n c e t i n e l şi a p u c a r ă linia
î n j o s ; n o i „ s p ă l a r ă m p u t i n a " : cât ai
da î n a m n a r î n f u n d a r ă m p o r u m b i i . . .
S e d e p ă r t a r ă j e n d a r i i , d a r b a b a se
ţ i n e a b ă t e a l ă d e c a p u l lor, că d e n u
n e l e a g ă f e d e l e ş şi d e n u n e p o a r t ă
p r i n s a t cu m â i n i l e la s p a t e şi să s t r i ­
g ă m : c i n e - o face c a noi, ca n o i să p e ­
t r e a c ă , . , apoi a d u c e „ P r o c o r o d u " şi n u
s e lasă..
•
r ă s t i „ j e n d a r i i " o d a t ă cu c a r a b i n a la el
se şi p e r d u p r i n f u n d u l g r ă d i n i i .
— Ce c ă u t a r ă ţ i voi să scobiţi s u b ş o p r u l babii, u r e e h i a ţ i l o r ?
— R â m e d o m n u l e j e n d a r , zisei e u —
d a r Melu m ă trase de mânecă :
— S â t !...
Ş t i a el ce p ă ţ i s e Vasile a lui G i c ă L .
— C e - i faci s e m n , m ă i u r e c h i a t u l e ?
ia s p u n e t u a t u n c i , că d e nu, n u m a i p e
tine te leg.
T ă c u r ă m ca p e ş t i i .
— Măi, s p u i o r i t e l e g : u n a d i n d o u ă .
A ş a p ă ţ i r ă m noi o frică z d r a v ă n ă ;
d a r p â n ă una alta n e lecuirăm de ea.
După peşte n u ne-am mai dus. Am
p u s p o f t a 'n cui şi a m t ă c u t . I - a m s p u s
e u l u i M e l u : că r ă u o ' n c e p u r ă m , r ă u o
sfârşim...
A l t c e v a . . . e u m ' a m m a i u m p l u t şi d e
p u r i c i , f i r e - a l să fie d e n e c a z : v r e o t r e i
zile m ' a m î n t r e c u t c u Z ă l i n c a şi cu G r i v e i u la s c ă r p i n a t . A t â t a tot, că la u r m a
u r m e i d o a r n u i n t r a s e m noi î n o b o r cu
vreun gând rău, cum credea
amarăm o a r t e b a b a Călina...
P o v e s t e a n u se s f â r ş e ş t e aci.
— M e l u l e , zic, c u m să i-o f a c e m şi
noi b a b i i C ă l i n i i ?
— Că la a s t a m ă g â n d e a m şi eu, f r a te-meu!...
— N u c i l e ei s - a p r o a p e „ z g â m b o i a t e " :
hai să le s c u t u r ă m .
— A , h a , că b i n e zici, h a i .
P ă z i r ă m noi b a b a p â n ă ieşi c u v a c a
p e u l i ţ ă şi o l u a r ă m p e i n i m a o g a ş u l u i ,
s u i r ă m costiţa p l i n ă d e boji şi r u g i şi
n e c ă ţ ă r a r ă m ca m â ţ a p e n u c în s u s .
S c u t u r a r ă m ce s c u t u r a r ă m , m a i b ă g a r ă m şi î n săcuie, p r i n b u z u n ă r i , c â n d :
h o p şi Moş P a t r u M i ţ a r u s u b n u c .
— D ă - t e jos., l u m â n a r e a şi colacu şi
precistania... mumăăă... când v ă z u r ă m
că t r a g e b a r d a d e l à b r â u n e ' n ţ e l e n i r ă
m â i n i l e p e c r e n g i şi a m u ţ i r ă m .
Nămiez de vară în Vlasca
de MARIA
P l e c a t ă d e d i m i n e a ţ ă , p e jos, să v ă d
p e u n p r e o t b ă t r â n d i n j u d e ţ , a j u n g la
vremea mâncării în Pâslari.
E cald, m i - e s e t e şi î n t r ' u n a din p r i ­
m e l e c u r ţ i , la c u p t o r u l d e s u b t u m b r a r ,
o f e m e e sufla î n foc. M ă a b a t d i n d r u m ,
îi d a u z i u a b u n ă şi m ă r o g d e o s p ă t a r e .
B u c u r o a s ă d e o a s p e ţ i , f e m e e a m ă pof­
t e ş t e p e s c ă u n e l , l â n g ă v a t r ă , la u m ­
bră.
In căldare, pe pirostrii, fierbe a p a de
m ă m ă l i g ă , i a r î n t r ' o o a l ă , l â n g ă foc,
fiertura clocoteşte încet.
In c o p a e a c u m ă l a i , p e s t e g r ă m ă j o a r a
de tărâţe, 3 ouă dintre cari unul în­
sângerat.
D i n f u n d u l c u r ţ i i , d e d u p ă clăi, v i n e
o fetişcană nepieptănată, cu un braţ de
c r ă c i u s c a t e ; i a r d e d u p ă casă, iese u n
mucos mic, nespălat de-o
săptămână,
cu c ă m a ş a ridicată şi c u u n d u l ă u g u d u r â n d u - s e î n u r m a l u i •— fusese î n
poiană!
G a z d a p u n e v r e a s c u r i î n foc, ia u n
p u m n de sare dintr'o donicioară des­
c h e i a t ă şi-l a r u n c ă î n a p a c e f i e r b e , apoi p u n e m ă l a i , p u m n d u p ă p u m n , m e ­
s t e c â n d m e r e u . C â n d se face t i m p u l d e
m e s t e c a t m ă m ă l i g a , d ă c ă l d a r e a jos
d u p ă foc, îşi a ş e a z ă b i n e fusta p e s t e p i ­
cioare, prinde căldarea între tălpile în­
g r o ş a t e şi c r ă p a t e d e p ă m â n t şi î n c e p e
să m e s t e c e c u n ă d e j d e .
F e t i ş c a n a i n t r ă în t i n d ă şi p r i n c r ă ­
p ă t u r a uşii i e s e u n p i s o i c e s e f r e a c ă l e ­
neş d e p e r v a z , a p o i d ă fuga l a c u p t o r
încurcându-se p r i n t r e picioarele noas­
tre.
P e p o a r t ă i n t r ă s t ă p â n u l casei, c u c a ­
lul şi cu v a c a d e f u n i e şi î n t r e a b ă î n ­
ciudat:
— „ H a i , fa, t o t n'ai
mămăliga aia?
mai
termenat
— „Stai m ă , că n u ţ i - o r c r ă p a ochii
de foame!"
O m u l l e a g ă v i t e l e la l o c u l lor, v a c a
s u b ş o p r o n şi calul d e leoca c ă r u ţ i i , apoi v i n e s p r e c u p t o r , d ă z i u a - b u n ă , p u ­
n e d o n i ţ e l e p e e o b i l i ţ ă şi p l e a c ă să aducă apă proaspătă.
Porcul, flămând, simţind
mişcarea
prânzului, guiţă asurzitor. O puică m o ­
ţ a t ă c i u g u l e m ă l a i din copae. D i n p o d u l
pătulului, sare o găină,
cotcodăcind
s p e r i a t ă d e a l b e a ţ a o u l u i oe-a făcut.
D i n t i n d ă , iese f e t i ş c a n a c e a n e p i e p ­
tănată, aducând o mescioară
rotundă,
pe trei picioare înalte n u m a i de-o p a l ­
m ă şi o p u n e j o s l â n g ă c u p t o r , la î n ­
d e m â n a m a i c ă - s i . Apoi ia a ţ a d e m ă m ă ­
ligă d i n s t â l p u l u m b r a r u l u i şi r ă m â n e
cu ea î n m â n ă şi cu ochii la m i n e . C â n d
m ă uit la ea, p l e a c ă r u ş i n o a s ă c a p u l î n ­
t r ' o p a r t e şi p r i v e ş t e î n j o s .
Femeia mai p u n e o lecuţă
căldarea
p e p i r o s t r i i , se ridică, d e s g r ă d i n e a z ă cu
l i n g u r a m ă m ă l i g a d u p e m a r g i n i l e ei şi
apoi o răstoarnă repede pe masă. A d u ­
nă ce-a m a i r ă m a s p e căldare, p u n e cocoloşul p e s t e m ă m ă l i g ă ş i s p u n e fetii:
— „ A d u fa t i g a i a ş i o l i n g u r ă d e u n ­
t u r ă d i n a g a r n i ţ ă şi n u t e m a i u i t a aşa
la c u c o a n a , că ă i d e o c h i a - o ! " — şi p â n ă
să v i e f a t a c u tigaia, ea şi m ă r u n ţ e ş t e o
c e a p ă c u c u s t u r a . P u n e u n t u r a şi c e a p a
în t i g a e , î n v â r t e ş t e d e c â t e v a ori, a p o i
s p a r g e o u ă l e d e m a r g i n e a t i g ă i i şi l e
m e s t e c ă c u c e a p a p e foc. I n ăst t i m p ,
nu-i tace g u r a deloc; a aflat
despre
m i n e t o t c e - a v r u t s ă ştie, şi m ' a f ă c u t
să c u n o s c t o t s a t u l d i n s p u s e l e ei.
O m u l , v e n i t c u d o n i ţ e l e d e a p ă , le
p u n e p e l a v i ţ ă a l ă t u r i , apoi r u p e o m â ­
n ă d e foi d i n s a l c â m u l d e l â n g ă u m ­
b r a r şi le p u n e p e m a s ă l â n g ă m ă m ă ­
ligă.
Tigaia e pusă în mijlocul mesei, pe
f r u n z e , şi s u n t p o f t i t ă să m ă n â n c . Î m i
m u t scăunelul lângă m a s a scundă, în
t i m p ce f e m e i a t a e m ă m ă l i g a c u a ţ a ,
p u n â n d u - n e fiecăruia în faţă câte o b u ­
cată. S e a ş e a z ă cu toţii p e j o s în j u r u l
m e s e i . O m u l îşi f a c e c r u c e s p u n â n d
„Doamne-Ajută!", apoi gazdele m e l e
r o t u n j e s c b i n e î n t r e p a l m e cocoloaşe d e
m ă m ă l i g ă şi î n t i n d î n t i g a i a d e c a r e s t a
r e z e m a t ă lingura cu care fuseseră m e s ­
tecate jumările. N ' a m încotro, iau lin­
g u r a şi î n c e p să m ă n â n c . J u m ă r i l e s i m t
minunate!
Apoi, vine r â n d u l fierturei. Pusă în­
tr'o strachină la mijlocul mesei, m â n ­
c ă m c u toţii d i n e a — eu, c h i p c u l i n ­
gură nouă — şi din câteva
sorbituri,
n u m a i r ă m â n e n i m i c . P r i c h i n d e l u l , şi-a
f ă c u t c ă m a ş a t o t u n a d e ciorbă.
P e s u b m a s ă , pisica m i o r l ă e f r e c â n d u - s e d e p i c i o a r e l e n o a s t r e şi m ă t u r â n d
m a s a cu coada; i a r m a i la o p a r t e , c â i ­
nele, în a ş t e p t a r e a c o d r u l u i d e m ă m ă ­
ligă, h â p ă e d u p ă m u ş t e .
Odată masa terminată, o altă cruce
şi u n „ B o g d a p r o s t e D o a m n e ! " C â i n e l e
şi pisica îşi c a p ă t ă î m b u c ă t u r i l e c u v e ­
nite iar mămăliga rămasă, e împături­
t ă î n ş t e r g a r şi p u s ă î n c o ş n i ţ a ce a t â r ­
nă de grinda umbrarului. Femeia spu­
n e fetei:
— „ R i d i c ă fa m a s a , c'o m o r f o l e ş t e
ăst câine de p o m a n ă ! "
M a i apoi, n e - a m t r a s c u t o ţ i i î n t i n ­
d ă l a u m b r ă , s p o r o v ă i n d c â t e cele.
D u p ă v r e - u n ceas, a m m u l ţ u m i t c u m
COL.
PANTEIJMONESCU
se c u v i n e , p e n t r u o s p ă t a r e şi a m p o r n i t
la d r u m .
O
E în plin nămiez. Soarele arde c u m ­
plit zarea încinsă t r e m u r ă ,
dogoreala
î n v ă l u e p ă m â n t u l ca o c e a ţ ă . U m b r e
s c u r t e , r o t u n d e , l â n g ă t r u n c h i u r i l e po­
milor.
In u m b r a gardurilor, abia-şi găseşte
loc c â t e u n c â i n e . C â n d t e s i m t e t r e ­
c â n d , ridică î n c e t c a p u l , t e m â r â e în s i ­
lă, t e u r m ă r e ş t e o f r â n t u r ă d e t i m p c u
p r i v i r i s o m n o r o a s e , a p o i se c u l c ă i a r .
C u r ţ i l e - s p u s t i i , c a s e l e d o r m c u uşi î n ­
chise, o a m e n i i s u n t la d e a l s a u s u n t a s ­
c u n ş i î n u m b r e l e t i n z i l o r şi ale g r ă d i ­
nilor.
Ici, colo, g ă i n i codcodăcesc, d a r abia
le auzi prin pâcla fierbinte.
P a s u l t ă u , p r i n p r a f u l şoselei, n u
p a r e a fi al t ă u ; îl a u z i î n d e p ă r t a t , ca
al u n u i o m c a r e t e u r m ă r e ş t e . D o g o ­
r e a l a îţi a r d e n ă r i l e .
I n f u n d u l u n e i c u r ţ i , u n cal l e g a t de
leoca unei căruţe, închină grăbit din
cap. Mai departe, în u m b r a u n o r sal­
c â m i , ş a p t e oi, g r ă m ă d i t e u n a î n t r ' a l t a
şi a u c a p e t e l e a s c u n s e î n t r e ele. p a r
şapte gheme de lână încurcată.
U n c â i n e n e g r u , j i g ă r i t , t r e c e drumu'i
s p r e p u ţ u l -din r ă s p â n t i e . .Fuge l e n e ş ,
cu capul plecat, cu limba lungă, roşus â n g e , b ă l ă b ă n i n d d e p a r c ă e g a t a s'o
piardă. Te a u d e venind, se opreşte, r i ­
d i c ă c a p u l , îşi t r a g e l i m b a ' n g u r ă şi c u
coada între picioare te priveşte cu un
a m e s t e c d e f u r i e şi frică. A p o i p o r n e ­
ş t e din n o u c u c a p u l î n jos, c u l i m b a
scoasă, cu c o a d a b ă l ă b ă n i n d .
A j u n s la p u ţ , p l e s c ă e c u g r a b ă î n
a p a m u r d a r ă şi f i e r b i n t e d i n ş a n ţ u l
înămolit, te p r i v e ş t e c u m t e duci, mai
p l e s c ă e d e c â t e v a ori c u silă, î n c e a r c ă
să p r i n d ă o m u s c ă ce l-a ciupit d e c o a ­
s t e şi p l e a c ă î n a p o i c u m a v e n i t , r i d i ­
c â n d n o r u l e ţ i d e praf î n u r m a lui.
L â n g ă o u ş e , la s t â l p u l p r i s p e i , o la­
v i ţ ă g a t a să c a d ă , c u o d o n i ţ ă p e ea şi
o bărdacă deasupra; iar m a i sus în­
t r ' u n cui, s p â n z u r ă o o a l ă c u o m u ş c a t ă
î n f l o r i t ă , m u ş c a t ă c e a ş t e a p t ă ca D u ­
m i n i c ă p e ' n s e r a t , s'o f u r e Ion din p ă ­
rul Gherghiniţei.
L a c â r c i u m a cu uşile d e s c h i s e , u n
b ă e t a n d e s c u l ţ şi m u r d a r , d o a r m e l u n ­
git p e o laviţă.
In marginea satului, un puţ; iar pe­
s t e d r u m , la u m b r ă de nuc, o cruce de
l e m n şi o l a v i ţ ă p o t r i v i t ă p e n t r u h o d i n ă . C ă l d u r a m ' a a m e ţ i t şi p i c i o a r e l e
îmi sunt grele. Mă opresc subt u m b r a
de n u c
5
— Pietree... vină că-mi scapă vitalul
la v a c ă — se p i ţ i g ă i e b a b a d e p e u l i ţ ă
din jos.
— L a s ă v i ţ e l u l şi s ă r i î n c o a c e că n e
făcură nucu praf — strigă Moş P a t r u .
C u m a u z i b a b a d e n u c l ă s ă şi v i ţ e l şi
v a c ă şi tot şi c u m
v e n e a aşa v e n e a ,
p r i n p o r u m b i , p a r c ă era o a r ă t a r e .
— Ce-i aci?
— Hoţii, c e s ă fie?
— Iiii... p u p a - v ' a ş i t ă l p i l e v o a s t r e ,
d u - t e P e t r e la v a c ă şi lasă că-i j u ­
d e c eu.
P l e c ă M o ş P a t r u şi u n d e n u î n c e p u
b a b a a n e afurisi, a n e o c ă r i , a n e s b u r ă t u r i cu b o l o v a n i , d a r d e s u r d a , că n u
e r a c h i p să n e a j u n g ă . D a c ă v ă z u ce
v ă z u n e l u ă cu b l â n d e ţ e :
— M ă maică... d a ţ i - v ă j o s că n u v ă
fac n i m i c , h a i d e ţ i m â n c a - v ' a r
maica,
d a ţ i - v ă că v ă m a i şi c i n s t e s c .
Ce să t e d a i jos?!... he!...
— M e l u l e , şoptii e u — făcui planul!...
— Ei?
— Ne coborîm, dar dă-i tu pe crean­
g a cea m a i d i n d e a l şi e u a m să t r e c p e
cea m a i d i n v a l e ; o să m ă fac că m ă c o ­
b o r e u şi b a b a a r e s ă v i n ă la m i n e şi t u
a t u n c i s a r i j o s şi o t u l e ş t i p e g u r a o g a ­
ş u l u i ; ea a r e s ă a l e r g e d u p ă t i n e şi at u n c i s a r şi eu. Z i s şi făcut.
— H a i că n e d ă m , b a b ă C ă l i n ă , d a r
să n u n e b a ţ i .
— N u vă bat, nu!... poi c e - a m c u
voi?!...
S c o b o r î M e l u p e c r e a n g a d i n d e a l şi
h a i t şi e u p e c e a d i n v a l e .
B a b a a ş t e p t a la r ă d ă c i n a n u c u l u i , c u
c a p u l în p ă m â n t şi r ă z d m a t ă î n c i o m a g .
— Hai de sprijoane-mă, babă Călină.
Şi c â n d v e n i la m i n e , M e l u : z d u p ,
s ă r i j o s şi-o î n t i n s e la s ă n ă t o a s ă . D ă - i
şi b a b a d u p ă el. Z d u p şi e u p e d i n v a l e
şi fuga p r i n p o r u m b i . F u g i , fugi, a ţ i n e te I o a n e la g o a n ă b a r e m , . . . şi c â n d la
u n o g o r d é c â n e p ă : c l e a n ţ căleai în n i ­
şte p â r d a l n i c e d e „fieră" ce e r a u p r i ­
ponite de u n p r u n de c ă t r e moş P a t r u ,
ca să p r i n d ă g ă i n i l e p e s e m n e . M ă s c u ­
lai; b a b a l a s p a t e l e m e u . T r a g e , t r a g e ;
sbicii; se r u p s e p r i p o n u l p e j u m ă t a t e ;
h a ţ , îl a p u c ă b a b a : şi ea t r a g e î n d ă r ă t ,
e u î n a i n t e , ea t r ă g e a , e u t r ă g e a m p â n ă
s e r u p s e f r â n g h i a şi căzui p e p â n t e c e , —
b a b a în u r m ă p e s t e cap... vai d e s t e a u a
noastră!...
R e p e d e o l u a i î n m â i n i şi î n p i c i o a r e ,
m ă p i e r d u i p r i n p o r u m b i şi c â n d a j u n ­
sei î n o b o r u l p o r c i l o r la noi a c a s ă , ră-suflai o d a t ă în l a r g u l m e u .
T o c m a i v e n e a t a t a p e p o a r t ă şi ca să
nu m ă vadă intrai în cocina porcilor
cu f i a r ă l e s u b m i n e . M ă a ş e z a s e m s ă - l e
clocesc ca ţ i g a n u l d o v l e a c u l ; n u m a i c ă
eu le cloceam de nevoie, apesă-le t ă ­
mâia. .
I n v r e m e a a s t a n u ş t i u c i n e o m a i ad u s e şi p e m u i c a c u c ă l d a r e a c u l ă t u r i
aă d e a l a p o r c i ; c u m p i v a e r a t a m a n î n
u ş a cocinei, m ă z ă r i f u g a :
— Ce c a u ţ i aci? Ieşi d e a c o l o m a i c ă l ă ,
că t e 'înfunzi d e d u h o a r e . D u - t e î n c o l o
p r i n g r ă d i n ă că-i d e s t u l loc, î m i zise c u
blândeţe.
î m i pică o b r a z u l d e r u ş i n e , d a r n ' a v u s e i ce f a c e : s t a t u i g h e m p â n ă p l e c ă .
P r i n grădină baba Calina sporoja
singură mereu:
— P o i dară... v i ţ ă l u , viţălu... a v e a u
d e gând!... a l t c e v a ce c ă u t a u ei s u ' t a l ­
p a ş o p r o n u l u i ? A l B ă b o a n i i ? . . . u n hoţ!...
t u m n a i el c a r e n ' a g u s t a t colastră..., v e nisă la nuci!... He!... d a n u le m e r s e b i ­
n e nici aci!... A!... poi că n u s c ă p ă r a ţ i
voi n u m a cu atât...
Procorodu!... Procorodu!...
păidară,
t r e b u e s ă - l a d u c , c ă altfel t e s t r â n g d e
g â t m â n e - p o i m â n e h o ţ i i ăştia!!... F i r e ţ i arsâţi... v ă g ă s i r ă ţ i voi l e a c u l c u s a c u ,
cu m i n e ! . . .
•
D u p ă p u t i n a v r e m e c i n e v a b ă t u la
portiţă.
— Nepoate Iorgule?
— Tiiiii... b a b a C ă l i n a ; m i se s b u r l i
i a r p ă r u l ' v i n e să m ă p â r a s c ă la tata!...
— N e p o a t e Iorgule?...
— A u d - a u d , ieşi t a t a r e p e d e : ce-i
mătuşe Călină?
— D ă - t e m a i încoaci...
— Ei!?...
— N ' a u z i d u m n e t a l e , . . . eşti m a i u m ­
blat,... ştii m a i m u l t e . . . f ă - m i o r ă c l ă m a ţ i e , că m ă d u c să a d u c P r o c o r o d u ,
că s'a a p u c a t h o ţ u l M a r i i lu B a b e şi...
c u al n u ş t i u m a i c u i să m ă jefuie.
N u m ă cunoscuse!...
T a t a ş t i a s e a m a b a b i i ; d o a r n u - ş i ie­
şise ea a c u m a î n t â i d i n socoteli.
— M ă t u ş e C ă l i n a — îi zise — ia vino
pela m i n e să-i t r a g e m c â t e u n ciocănel
d e r a c h i u , că v e d e m noi ce-i f a c e m şi
cu „Procorodu".
— A, ha!, c ă a l a - i m a i b u n d e c â t
t o a t e , m ă t u ş e . . . A u i n t r a t î n b e c i u şi
c â t e c i o c ă n e l e o fi s u c i t b a b a n u ştiu,
d a r c â n d a ieşit a f a r ă , e r a f ă c u t ă t u l e a u .
P e s t e v r e o d o u ă - t r e i zile a v e n i t L i s a v e t a m o a ş i i p e l a n o i şi s'a p l â n s zoi
şi n e v o e că i - a m o m o r î t b a b a .
— C u m Lisaveto, a m u r i t ? !
— N ' a m u r i t , n e p o a t e , d a r n u se m a i
d e ş t e a p t ă ; d e a b i a o p u s e i î n p i c i o a r e la
p r â n z ; b e ù u n u r c i o r d e a p ă şi s e c u l ­
că iar.
- A, a!... s'a a p r i n s m a ţ e l e b i e ţ i i m u ­
ieri,... c e - a i f ă c u t I o r g u l e ! ? — se-'vaită
m u i c a , î m p r e u n â n d u - ş i p a l m e l e ca p e n ­
tru rugăciune.
— B i e ţ i i m u i e r i ! . . . zise t a t a r â z â n d ;
— că d e b i a t ă d o a r m e ş i ea!... s ă r m a n a !
— O fi u i t a t , t a t ă , şi d e P r o c o r o d şi
d e tot!..
UNIVERSUL
LITERAR
9
1
Martie
1940
O IDILA FURTUNOASA
(nuvela)
D e n i s e r a u n b ă r b a t î n t r e d o u ă z e c i şi n o u ă
şi t r e i z e c i d e a n i . D e o s t a t u r ă m i j l o c i e , f ă ­
când mai degrabă parte dintre oamenii p u ­
ţ i n d e s v o l t a ţ i la t r a p , e l m a i e r a p e d e a s u ­
p r a şi s l a b , a v â n d o f i g u r ă u s c ă ţ i v ă , a p r o a p e
a s p r ă şi s p i r i t u a l i z a t ă p â n ă l a e x c e s , p u t â n d u - s e dasoifra u ş o r î n c u t e l e ei t o a t e c a r a c ­
terele sângelui elen care-i circula cu vioiciu­
n e p r i n a r t e r e l e s u b ţ i r i şi î n c o r d a t e . C a p u l
m i c , c u t r ă s ă t u r i a s c u ţ i t e , o c h i i s t e ţ i şi î n ­
flăcăraţi, urechile subţiri, părul n e g r u şi î n ­
creţit — toate acestea t r ă d a u î n el ambiţie
şi a g i l i t a t e s p i r i t u a l ă . C u o n e r v o z i t a t e a c ­
c e n t u a t ă î n g e s t u r i şi o r e p e z e a l ă s u p ă r ă ­
toare în vorbă, el părea totdeauna pornit în
contra cuiva, dând drumul acelor scăpărări
d i a b o l i c e d i n ochii încinşi d e m â n i e ai o m u ­
lui c a r e , d i n t i m i d i t a t e s a u c h i a r d i n S l ă ­
biciune, se ştie n e p u t i n c i o s în faţa u n e i
forţe
adverse ce-i aţâţă iraseibilitatea.
In fond,
a v e a u n suflet bun, contemplativ, d e artist,
dar calităţile a t a v i c e a l e rasei, a c c e n t u a t e d e
manifestările unei consMtuţiuni puţin î n z e s ­
t r a t ă p e n t r u l u p t ă , îi c r e i a u î n s u ş i r i l e u n e i
sensibilităţi exagerate, m e r e u înspăimântată,
predispusă împotrivirilor pătimaşe. C â n d era
i n d i g n a t p e s t e m ă s u r ă , ochii lui c ă p ă t a u s t r ă ­
l u c i r i s ă l b a t i c e , i a r g l a s u l , d e o b i c e i u b l â n d şi
s t ă p â n i t , d e v e n e a a t u n c i ţ i p ă t o r şi d u r e r o s .
In m o m e n t u l c â n d Arabela intră pe uşă,
ceasul era aproape douăspreze. Denis, aştep­
t â n d - o d e trei ore, c u o r ă b d a r e d i n c e în
ce mai frământată, se plimba nervos dealungul odăii, cu m â i n i l e î n f u n d a t e în b u z u n a ­
r e l e d e l à p a n t a l o n i şi c u p a ş i i î n f i p ţ i a p ă s a t
în d u ş u m e a ; din c â n d î n când se oprea î n
faţa ferestrei, s c r u t â n d cu strălucirea î n f u ­
r i a t ă a o c h i l o r î n t u n e r i c u l d e a f a r ă , c a şi
c u m s'ar f i u i t a t c u d i s p e r a r e şi c u o m a r e
poftă d e răzbunare p e u r m e l e ultimei b u c u ­
rii f u r a t ă d e u n v r ă j m a ş m a i t a r e d e c â t e l şi
dispărut cu ea în noapte.
Venise acasă
m a i d e v r e m e ca d e o b i c e i u ,
căci u l t i m e l e d o u ă zile lipsise din oraş, fiind
c u o r c h e s t r a î n o a r e l u c r a la n u n t a u n e i t i ­
nere perechi delà o m o ş i e boerească din p r o ­
vincie, de unde se întorsese pe neaşteptate,
fără r e g u l a p r o g r a m u l u i din fiecare seară.
Arabela n u ştia dacă are să s e întoarcă a s t ă ­
s e a r ă şi f i i n d m a i m u l t s i g u r ă c ă n u v a
veni, nici nu-1 aşteptase acasă, c u m făcea
deobiceiu. Denis se întorsese însă p e n e p r e ­
v ă z u t e şi f a p t u l c ă A r a b e l a l i p s e a d e a c a s ă
l a o o r ă a t â t d e î n a i n t a t ă , îi r ă s c o l i s e t o t
f e l u l d e g â n d u r i r e l e , îi t u l b u r a s e s u f l e t u l
p â n ă î n c e l e m a i a d â n c i c o l ţ u r i , îl f ă c u s e s ă
u i t e d e t o a t e şi să n u s e m a i g â n d e a s c ă d e c â t
l a e a şi l a l o c u l u n d e a r p u t e a s ă î n t â r z i e
atât de mult, noaptea. Toate celelalte n u mai
a v e a u nicio importanţă p e n t r u el a c u m . Sacul
în care era învelită chitara se afla trântit p e
pat, alături d e paltonul e l e g a n t d e păr d e
-cămilă,
a r u n c a t şi e l ,
c u c i u d ă şi d i s p r e ţ
parcă, în mijlocul odăii. O m â n e c ă a p a l t o ­
n u l u i a t â r n a p e m a r g i n e a d i v a n u l u i şi sfc
sprijinea p e covorul delà p o a l e l e lui, p ă r â n d
b r a ţ u l u n u i î n e c a t a b i a s c o s la m a l ; g u l e r u l
larg, d e s f ă ş u r a t a n a p o d a acoperea j u m ă t a t e
d i n i n s t r u m e n t u l c a r e r ă m ă s e s e s i n g u r u l to»
v a r ă ş f i d e l d e p â n ă a c u m a l lui D e n i s şl
c a r e s t a , î n t r i s t a t şi m u t , î n f u n d u l d i v a n u ­
l u i , ca u n copil oare v ă z â n d u - ş i p ă r i n t e l e
înfuriat
încearcă să-şi
oprească respiraţia
s p r e a n u î n t ă r i t ă şi m a i m u l t m â n i a c e l u i
c e s e p l i m b a n e r v o s d i n t r ' u n c a p ă t la a l t u l
aii o d ă i i .
C u m păşi pragul, Arabela observă dezor­
d i n e a o s t i l ă şi p r e s i m ţ i a t m o s f e r a î n c ă r c a t ă
din casă. O î n t â m p i n ă u n aer greu, o d u ­
h o a r e d e d u r e r e şi a d v e r s i t a t e , c a şi c u m a r
fi i n t r a t î n c u ş c a u n u i t i g r u f e r e c a t . I s e
p ă r e a p r e a c a l d î n o d a i e şi a v u o s c u r t ă s e n ­
zaţie de leşin sufletesc.
— D e n i s ! f ă c u e a s e o ţ â n d u - ş i p ă l ă r i a şi î n _
d r e p t â n d u - s e spre el tandră, cu ochii mari.
Denis, cu m â i n i l e înţepenite în buzunar, cu
buza t r e m u r â n d u - i de m â n i e , se opri în faţa
ei m u t , s t r ă f u l g e r â n d - o c u p r i v i r i a s c u ţ i t e d e
fiară m i c ă şi s ă l b a t i c ă .
— D e n i s !... D e n i s !... D e n i s !... z b i e r ă a p o i
d e o d a t ă , r e p e z i t şi v i o l e n t , a r u n c â n d u - ş i m â i ­
n i l e î n a e r . Ţ e ' n s e m n e a z ă a s t a ? U n d e ai
fost p â n ă a c u m !
?
— Ei, d a r c e ? e x c l a m ă A r a b e l a c u o v o c e
l i m p e d e şi l a r g ă , p l i n ă d e o r e z o n a n ţ ă h o t ă r î t ă şi g r a v ă . C e - ţ j p a s ă ţ i e ?... A m f o s t la
cinematograf...
— Ţ i n e m a t o g r a f ! . . . N o a p t e a ţineimiatograf!...
Z i u a n'ai ţ i n e m a t o g r a f ? ! . .
— N'am. Ziua trebue să lucrez, răspunse ea
cu o siguranţă dezarmantă, scoţându-şi haina
şi a g ă ţ â n d u - ş i - o f ă r ă n i c i o t e a m ă î n c u i e r u l
din spatele uşii.
î ş i r e c ă p ă t a s e tot o u r a j u l î n f a ţ a p e r i c o l u ­
l u i c e - 1 a v e a d e î n f r u n t a t şi îi p ă r e a c h i a r
b i n e c ă s c a n d a l u l , p e c a r e - 1 ş t i a s i g u r şi i n e ­
vitabil, izbucnise atât d e repede. într'un fel
s a u altul, vor termina curând discuţia, a r u n c â n d u - ş i f i e c a r e î n f a ţ ă toată f i e r e a p e c a r e
o s t r â n s e s e în i n i m ă p e n t r u celălalt, apoi s e
v o r l i n i ş t i i a r ă ş i şi v o r r ă m â n e d i n n e u p r i e ­
t e n i , oa î n t o t d e a u n a .
— L u c r e z i ?!... Ş i ţe, m ă rog, l u c r e z i d u m i t a ?... A s t a - i l u c r u . . . a s t a - i l u m i ? ţ i p ă şi
mai întărâtat Denis,
r ă s t u r n â n d m e s u ţ a da
lângă pat, dând peste cap scaunul d e lângă
f e r e a s t r ă , d e s c h i z â n d u ş a g a r d e r o b u l u i şi a runcând prin casă bucăţelele de pânză unele
abia terminate, altele neîncepute încă, p e
care le p u s e s e acolo Arabela,
când venise
M i n a i la e a .
— D e n i s , a s t â m p ă r ă - t e ! Ce, ai
— A m draţi
Ordinara!...
Sbiară el acoenituându-şi şi m a i
lectul. D i n c a u z a enervării prea
a s c u ţ e a l i m b a , el sitâlcea u n e l e
care, d e a l t m i n t e r i , î n m o m e n t e l e
pronunţa foarte corect.
d r a c i ?!
A m draţi ?
mULt d i a ­
mari ce-i
cuvinte pe
liniştite, le
— E u a ş t e p t a l ţ i t r a i ţ e a s u r i si d u m i t a la
ţinematognaif,
a ? N o a p t e a ţ i n e m a t o g r a f !....
O r d i n a r a !...
— D e n i s , toătu-te-ar D u m n e z e u , diacă n u - ţ i
place ieşi afară.
Pleacă !
Ţâr
înfuriat...
L a s ă - m ă î n p a c e , n ' a m n e v o e ide t i n e , s t r i g ă
Arabela fără teamă, d â n d să-şi a d u n e lucru­
rile d e p e jos.
— Ţ e ? S ă p l e c ?...
N a ! n a ! n a !... N a
p l e c a r e ! s ă r i e l a s u p r a ei Î n f u r i a t , c u s â n ­
gele isvâcnindu-i
în tâmple,
lovind-o
cu
p u m n u l î n s p a t e îşi t r â n t i n d - o p e c a n a p e a ,
p e s t e p a l t o n u l d e p ă r d e c ă m i l ă şi c h i t a r a î n ­
făşurată în sacul d e muşama.
— N e b u n i i l e , c h i t a r a — o faci praf. A s t â m ­
pără-te, n e b u n u l e !
se văicări Arabela sub
ploaia d e lovituri al căror efect n u era atât
d e d u r e r o s ipe c â t d e î n t ă r â t a t ă e r a m â n i a
c e l u i c e - o ilovia.
Când auzi d e c h i t a r ă şi îşi a d u s e a m i n t e
d e ea, D e n i s sări n u m a i decât, ca speriat d e
o p o r u n c ă s u p r e m ă , şi s m u l s e d e s u b f e m e e a
prăbuşită idealungul patului s a c u l în c a r e se
afla. i n s t r u m e n t u l la oare ţ i n e a m a i m u l t d e c â t
la o r i c e . iGânidul c ă ş i - a r f i s t r i c a t
singur
c h i t a r a î i t ă i e f u r i a d i n t r ' o d a t ă , c a şi c u m
A r a b e l a n i c i n'ar m a i e x i s t a p e n t r u el..
— T â t m p i t o ! E r a m s'o s p a r g d i n c a u z a
ta,
z i s e e l c u totuil î m b l â n z i t , s c o ţ â n d i n s t r u m e n ­
tul d i n s a c şi c e r o e t â n d u - 1 a m ă n u n ţ i t s ă v a d ă
dacă e î n b u n ă stare. Arabela, scăpată d e
ropotul p u m n i l o r c e i se d e s c ă r c a u în spinare,
r ă m a s e î n pat, tânguinidu-ise încet, o u faţa
ascunsă î n palme.
K
In a c e s t t i m p , î n c a m e r a a l ă t u r a t ă , ce d a
în a c e l a ş coridor, Panait, c u u r e c h e a lipită
de perete, asculta, c u genunchii îngropaţi în
pat, c e e a c e s e petrecea dincoace.
De
când
izbucnise cearta, el d e s c h i s e s e uşa dinspre
camera Doctorului, tovarăşului său de locu­
i n ţ ă , şi c u u n z â m b e t d e m e f i s t o f e l i c ă p l ă ­
cere, însoţit d e u n g e s t abracadabrant
din
o c h i , îi s p u s e :
— V i n o î n c o a c e , a v e m iarăşi teatru. A venit
G r e c u şi n'a g ă s i t - o a c a s ă p e A r a b e l a . . .
Doctorul s e apropie să asiste,
mai mult
p e n t r u a fi a t e n t s ă n u ,se î n t â m p l e c e v a g r a v
d i n c o l o . î n t r ' u n m o m e n t d e f u r i e c i n e ş t i e oe
i - a r p u t e a f a c e G r e c u l bietei fete. Panant n'ar
fi s ă r i t s ă - i d e s p a r t ă c h i a r d e s'ar f i o m o r î t
acolo u n u l p e altul. Când a auzit că Arabela
a fost buşită d e zid, P a n a i t scoase o e x c l a ­
m a ţ i e d e b u c u r i e c a ş i c â n d a r fi a s i s t a t l a
un knok-out într'un m a t c h de box, dar Doc­
torul s e î n t r i s t a î n i n i m a l u i ş i s e p r e g ă t i s ă
iasă pentru a s e d u c e dincolo, să-i despartă.
Ei e r a u s i n g u r i i locatari m a i v e c h i ai m a n ­
s a r d e i , c u n o ş t e a u r i t m u l v i e ţ i i d e a i c i şi ş L a u
c e î n s e a m n ă o c e a r t a intre A r a b e l a şi D e n i s ,
bărbatul cu care ea locuia împreună, încă
d i n a i n t e d e a v e n i ei a i c i . D e c â t e ori s e
c e r t a u , A r a b e l a î l p ă r ă s e a p e D e n i s şi t r e c e a
î n c a m e r a Doctorului, o m m a i în vârstă şi
s e r i o s , u n d e s t ă t e a , c a la u n f r a t e m a i m a r e ,
p â n ă c â n d l u c r u r i l e s e p o t o l e a u şi c o n f l i c t u l
se uita cu desăvârşire. Toţi p a t r u intrau iarăşi
în viaţa normală, .fanait r a v n m d - o î n t r ascuns
p e Araoela, Doctorul mângâind-o c u dragos­
t e a l u i p r i e t e n e a s c ă şi D e n i s i u b i n d - o o a u n
a d e v ă r a t soţ şi a m a n t c e era. C a m a i î n
v â r s t ă d e c â t toţi. D o c t o r u l
se simţea însă
r e s p o n s a b i l o e t o t ,ce s e p e t r e c e a s u s şi t o t ­
d e a u n a era a t e n t ca n e b u n i a t i n e r e ţ i i c e l o r M p s ă n u dttpăşească o a n u m i t ă limita î n ­
găduită. P e n t r u aceasta şi a c u m e l era p r o g â u t să treacă dincolo, s p r e a-i despărţi pe
cei doi o a m e n i certaţi şi a-i î m ă c a iarăşi cu
vorba lui blândă şi m a i înţeleaptă decât a
celorlalţi. O b s e r v â n d însă că lucrurile s'au
liniştit dintr'odată, el zise cu o uşoară m e ­
lancolie în glas :
D e o d a t ă , g â n d u l a c e s t a îi l u m i n ă f a ţ a ş i - i
umplu sufletul de o speranţă
bogată ca o
g r ă d i n ă . S e g â n d e a la î n f ă ţ i ş a r e a l u i , l a g i n ­
găşia c u care o purtase prin oraş, pe străzi
î n z ă p e z i t e şi p u s t i i , l a m u z i c a l i t a t e a g l a s u ­
l u i s ă u , la c u v i n t e l e d e î m b ă r b ă t a r e , d e d r a ­
goste p e care i l e spusese cu atâta sinceritate
şi i n o c e n ţ ă . C e b ă i a t a d m i r a b i l , c e f r u m o a s ă
i s e p ă r e a v i a ţ a a l ă t u r i ide e l , c u r a t ă , s i n c e r ă ,
fără ascunzişuri, fără b r u t a l i t ă ţ i l e ce î m b o ­
găţiseră e x i s t e n ţ a ei de p â n ă a c u m . Nici n u - i
v e n e a a c r e d e c ă p e M i h a i îl c u n o a ş t e n u m a i
d e d o u ă z i l e , d e c â n d ©1 a î n c h i r i a t u l t i m a
odaie goală, din fundul coridorului pe care
s u n t î n ş i r a t e o d ă i l e l o r : a ei, a l u i P a n a i t , a
D o c t o r u l u i , şi, u l t i m a , a l u i M i h a i . U l t i m a a
lui, şi t o t u ş i p a r c ă c e a m a i a p r o p i a t ă d e e a ,
cea mai frumoasă. Acolo i s e părea că stă
d e c â n d l u m e a t â n ă r u l ei
adorat, p e care
a b i a a s t ă z i 1-a c u n o s c u t m a i b i n e , a b i a a s t ă z i
a a f l a t c i n e e s t e , c e s u f l e t a r e şi c e m u l t ţ i n e a
la e a . „ D e s t i n e l e n o a s t r e şi s t e l e l e " , d a , a ş a
îi ş o p t i s e a s t ă s e a r ă M i h a i ţ i n â n d - o d e b r a ţ
şi a l u n e c â n d c u e a p e s t e z ă p s d ă .
ca
două
fantome. Destinele lor ee întâlniseră pe n e ­
a ş t e p t a t e , c a i u m i n a a d o u ă s t e l e , şi s e r a c u n o s c u s e r ă , p o a t e , s u r o r i şi r ă m ă s e s e r ă , p o a t e
pentru
totdeauna,
î m b r ă ţ i ş a t e ca d o u ă ş u v i ţ e
d e l u m i n ă c e s t r ă b a t î m p r e u n ă î n t u n e r i c u l si
haosul lumii.
Mihai...
i n întunecimea de dincolo
de
fereastră
A r a b e l a î n c e p u să d i s t i n g ă m a i î n t â i c â t e v a
ş u v i ţ e d e l u m i n i , a l b ă s t r u i şi r o ş c a t e , a p o i
câteva p e t e colorate care se conturau în î n ­
t u n e r i c î n c e t , a p r o p i i n i d u s e d e g e a m şi c ă p ă ­
t â n d f o r m e tot m a i p r e c i s e .
Pe urmă i se
păru că zăreşte chipul unui tânăr care o pri­
v e a , m u t , c u o c h i i m a r i şi g a l e ş i ^ z â m b i n d u - i
cu o nesfârşită delicateţe d i n colţul buzelor
frumoase, discrete. Arabela îşi încorda privi­
r i l e , s c r u t â n d m a i a d â n c î n t u n e c i m e a şi v ă z u
mai bine figura tânărului care se uita în
ochii ei şi-i z â m b e a m e r e u , c h e m â n d - o p a r c ă
la s i n e . A c e l t â n ă r e r a et. F r u n t e a lui, o c h i i ,
gura, gâtul, z â m b e t u l lui discret.
privirile
lui î n ţ e l e g ă t o a r e . . . î n c e t , b u z e l e ei ş o p t i r ă u n
— B i a t a f a t ă , î n s e a r a a s t a i a r o s ă v i e la
m i n e să-şi petreacă o noapte d e veghe...
— D e c e n u v i n e ila m i n e , m ă , m â n e a - i - a ş
o b r a j i i ! l - a ş eaiiima e u n e r v i i , z i s e p a n a i t c u
glasul lui piţigăiat, coDorind d i n pat dezolat
că s p e c m c o i u i acesta, c a r e - j p r o d u c e a o c i u ­
dată voiuptate, amestecată cu puţină răzbu­
n a r e , s'a s t â r c i t a t â t d e r e p e d e .
— H a i d e , s c o a l ă . Ţ i - a m a d u s iceva f r u m o s
delà nuntă. Lasă, n u m a i p l â n g e , vorbi el c u ­
prins d e o d u i o ş i e a d â n c ă p e n t r u fiinţa c a r e - i
i n s p i r a a c u m n e v i n o v ă ţ i e şi m i l ă .
— Sooal' s ă - m i
p u s i p e s t e el...
iau
paltonul.
Uite,
în
te-ai
— Da' ia-ţi-1, f ă c u ea a r u n c â n d c u m â n a
p a l t o n u l la o p a r t e , f ă r ă a - ş i d e s c o p e r i f a ţ a .
Ş i m ă c a r d e - a i iplaca c u ö l p e n t r u t o - t d e a u n a .
— Arabela, haide, iii c u m i n t e . Dace m a i
f ă c u t s ă s u x a r ? E o r a d o u ă s p r e z e c e şi m a m
e n e r v a t s i n g u r . . . H a i d e , s c o a i â s ă m â n c ă m şi
să n e culcăm. Uite, a m a d u s ceva bun delà
n u n t ă , v o r o i D e m i s c u a c c e n t e c o r e c t e şi s e n ­
timente normale, recâipătându-şi caimui după
f u r i a c e - i isgaiiţanse t o a t ă t u n ţ a m a i î n a i n t e .
— M ă n â n c ă tu, e u n u m ă n â n c , zise e a cu
împotrivire, ţjnâmdu-şi m e r e u faţa îngropată
în p a l m e , î n t o a r s ă s p r e p e r e t e .
Cunoscându-i caracterul,
Denis ştia că e
zadarnic să m a i stăruie. R e g r e t a tot c e s e î n ­
tâmplase, rămăsese cu o d u r e r e nepotolită în
a d â n c u l s u f i e t U i U i şi s e b l e s t e m a s i n g u r d e
soarta aceasta mizerabilă şi tristă. A b i a a ş t e p ­
tase să ajungă acasă, într'o odaie
caidă,
l â n g ă o f e n i e e f r u m o a s ă şi t â n ă r ă , s ă - ş i d e s ­
c a r c e î n b r a ţ e l e ei t o a t e n e c a z u r i l e c a r e s e
a g ă ţ a u s c a i u d e el d e c â t e ori s e a v â n t a s i n ­
gur printre oameni. Arabela era singura lui
bucurie, singura legătură reală c u viaţa, s i n ­
g u r a p r e z e n ţ ă care-d î n t ă r i a şi î n c u r a j a d e
c â t e ori e r a s l a b , ş i - l î m b i â n z i a d e c â t e o r i e r a
c u p r i n s d e o r e v o l t ă p r e a m a r e . <De d o i a n i ,
d e c â n d s e c e r t a s e c u f a m i l i a şi f u g . s e d i n
Grecia, a j u n g â n d aici, u n d e o c u n o s c u s e p e
ea, A r a b e l a î n s e m n a p e n t r u D a n i s t o t d e a ­
u n a u n r e f u g i u şi o î m b ă r b ă t a r e . Fără ^ ѳ а
n u s ' a r fi s i m ţ i t î n s t a r e s ă t r ă i a s c ă şi n i c i
n'ar fi a v u t p e n t r u c e s ă m a i t r ă i a s c ă d e s ­
părţit d e ea. S e t e m e a s ă n'o p i a r d ă , trăia
vecinie sub teroarea gândului că ea l-ar putea
p ă r ă s i s a u c ă î n t r ' o b u n ă zi s'ar p u t e a s ă n ' o
m a i găsească a c a s ă şi d i n c a u z a a c e a s t a cea
m a i m i c ă p r e s i m ţ i r e c ă a p i e r d u t - o îi r ă s ­
c o l e a s â n g e l e , î i î n t u n e c a m i n t e a şi n u s e m a i
simţea în stare să facă nimic. Când o vedea
p e e a însă, sufletul i se u m p l e a d i n n o u d e
n ă d e j d i ş i ichiar d a c ă s e c e r t a u s a u s e b ă ­
t e a u uneori, f a p t u l că o a v e a alături şi ştia
că e încă a lui, îl f ă c e a s ă s u p o r t e s u f e r i n ţ a
ou voluptate, să-şi recapete
încrederea în
viaţă, să-şi uite d e singurătatea lui penibilă
care ar d e v e n i şi m a i p e n i b i l ă d a c ă A r a b e l a
l-ar părăsi p e n t r u totdeauna în mijlocul unei
l u m i c u t o t u l s t r ă i n ă d e el.
O m a i c h e m ă odată la masă, s p u n â n d u - i
c ă i - a a d u s n i ş t e p r ă j i t u r i şi o s t i c l ă o u v i n
r a r d a l a n u n t a b o e r e a s c ă , d a r e a n u ise s i n ­
c h i s i ş i - i t ă i e şi ilui p o f t a d e m â n c a r e . D e n i s
a r fi v r u t a c u m m a i b i n e s ă d o a r m ă , s ă - ş i
învingă oboseala ultimalor două nopţi petre­
cute la nuntă. N e m a i a v â n d poftă d e nimic,
nici m ă c a r d e a o m a i c h e m a o d a t ă la m a s ă ,
în cele d i n urmă s e rugă de ea să se ridice
p e n t r u a f a c e a ş t e r n u t u l şi A r a b e l a s e r i d i c ă
încet, docilă, adunându-şi lucrurile î m p r ă ş ­
tiate p r i n o d a i e şi p u n â n d u - l e p e fiecare l a
locul său. P e u r m ă desfăcu patul şi-i aranja
aşternutul să s e culce, apoi se retrase în gura
ferestrei mansardate, privind indiferentă în
întuneric c u gândurile risipite în toate păr­
ţile, c a mişte stele. Ochii ei m a r i şi trişti s e
reflectau î n oglinda g e a m u l u i din faţă, avizi
d e î n t u n e r i c ş i v i i p a r c ă a r fi v r u t e ă s o a r b ă
î n t r e a g a n o a p t e . S u f l e t u l îi e r a g o l c a n o a p ­
t e a — şi t o t u ş i p l i n d e î n t u n e r i c ş i d e s t e l e . . .
S t e l e l e . . . „ D e s t i n e l e . n o a s t r e şi s t e l e l e " , î ş i
aminti ea cuvintele lui Mihai, p e care acesta
i le s p u s e s e c â n d se î n t o r c e a u î m p r e u n ă p r i n ­
t r e z ă p a d ă şi c e r . c u c â t e v a d l i p e m a i î n a i n t e .
Mihai...
Arabela, care-i povestise astăzi întreaga viaţă,
cu toate nenorocirile şi tristeţile ei, i se părea
că a luat c u a d e v ă r a t contact cu l u m e a î n c o n ­
jurătoare, p e oare o p r i v e a c u alţi ochi p â n ă
acum, mai himerici, m a i indiferenţi. L u m e a
î n c e p e a s ă e x i s t e şi p e n t r u e l şi î n s ă ş i v i a ţ a ,
fericirea lui d e astăseară i se părea c ă e în
funcţie de această l u m e
reală, d e această
u m a n i t a t e v a s t ă şi c o m p l e x ă . î n t u n e c a t ă s a u
senină, pe care o ignorase p â n ă acum. A r a ­
b e l a îl p u s e s e î n c o n t a c t
c u e a şi p e n t r u
a c e a s t a îi d e v e n i s e a t â t d e d r a g ă , a t â t d e n e ­
cesară f r ă m â n t ă r i l o r lui spirituale.
Intră în c a m e r a lui p e care o găsi tristă
şi r e c e c a o c o l i b ă p ă r ă s i t ă , d a r a c u m n u s e
mai sperie, ca în ziua precedentă, d e atmos­
f e r a o d ă i i , n e p r i e t e n o a s ă şi a s p r ă . A c u m n u
se mai simţea singur, vibra în jurul său o
s i m f o n i e î n t r e a g ă d e v i s u r i şi d e s e n t i m e n t e
c a r e - i c o l o r a u e x i s t e n ţ a c u c e l e m a i vii n u ­
anţe. Aprinse focul cu cele câteva bucăţi de
l e m n e î m p r u m u t a t e dala vecini în cursul zi­
lei şi î n c â t e v a m i n u t e a e r u l d i n c a s ă î n c e p u
să .se s c h i m b e , d e v e n i n d c a l d , f a m i l i a r , p l ă c u t .
M i h a i s e g â n d i c ă e o r a c â n d ar t r e b u i s ă
se culce, dar n u simţea nicio tragere
spre
s o m n . S u f l e t u l ş i m i n t e a îi e r a u î n c ă r c a t e
de o comoară de fapte noui, mai puternică
d e c â t s o m n u l şi m a i b o g a t ă c a v i s u r i l e u n e i
n o p ţ i î n t r e g i . A r fi v r u t s ă s c r i e c e v a . d a r
nici această i d e e nu-1 atrăsese atât de m u l t
ca să-1 poată desprinde complect de
reali­
t a t e a m i n u n a t ă d i n j u r , p e n t r u a-1 f a c e să
se concentreze asupra unei t e m e abstracte în
faţa hârtiei albe. Era înconjurat d e o a t m o s ­
f e r ă i n t i m ă şi d u l c e , c e - 1 p r e d i s p u n e a s p r e
r e v e r i e şi l e n e . A b i a a c u m o b s e r v a că, î n c ă l ­
zită b i n e , o d ă i ţ a l u i e o b i j u t e r i e f ă c u t ă p a r c ă
a n u m e p e n t r u v i s şi i s e p ă r e a o i m p i e t a t e
g â n d u l că a r p u t e a l u c r a c e v a într'un d e c o r
a t â t d e p o t r i v i t p e n t r u r e c u l e g e r e şi v i s a r e .
A r fi v r u t să v i s e z e c u o c h i i d e s c h i ş i şi s ă
p a r c u r g ă î n g â n d c l i p e l e t r ă i t e cu c â t e v a c e a ­
suri m a i î n a i n t e în c a m e r a A r a b e l e i , u n d e s e
s e d u s e s e p e n t r u p r i m a d a t ă c h e m a t d e e a şi
o d e s c o p e r i s e a t â t d e f r u m o a s ă şi s t r a n i e ,
a t â t d e i n t e r e s a n t ă şi p a s i o n a t ă , a t â t d e s i n ­
g u r ă şi f a m i l i a r ă ; a r fi v r u t să a s c u l t e î n c ă
o d a t ă p o v e s t i r e a c i u d a t ă a v i e ţ i i ei, p e c a r e
A r a b e l a i-o s p u s e s e astăeeară, cu lacrimi în
o c h i , î n t r ' o c â r c i u m ă s ă r ă c ă c i o a s ă ş.j m u r ­
dară. N u se m a i s i m ţ e a izolat a c u m , p u t e a
să stea d e v o r b ă c u a m i n t i r i l e cele m a i p r o a s ­
p e t e şi s ă f a c ă p r o i e c t e p e n t r u t o a t e z i l e l e
ce v o r urma d e aici încolo. A r a b e l a stătea
în centrul reveriilor lui, plină d e o tainică
şi m i s t e r i o a s ă f r u m u s e ţ e , ca o l u m i n ă î n j u ­
rul căreia d a n s a u mii d e impresii c o l o r a t e
î n m i i şi m i i d e n u a n ţ e .
Târziu, mai m u l t spre a-şi amăgi conştiinţa
că totuşi astăzi a lucrat c e v a , se apucă s ă - ş i
î n s e m n e z e î n j u r n a l u n e l e d i n i m p r e s i i l e şi
reflecţiile p e r i n d a t e în u l t i m u l
timp
prin
c â n m p u l conştiinţei sale.
D e zece zile, d e
c â n d p l a c a s e d i n t r e ai lui, n u m a i s c r i s e s e
nimic î n jurnalul său intim.
Acum avea o
m u l ţ i m e d e gânduri de împărtăşit acestui c o n ­
f i d e n t i l u z i o n a r şi o d a t ă p r i n s î n f a ţ a h â r t i e i
a l b e , p e n i ţ a îi a l e r g a f r e n e t i c ă p e s t e p a g i n i ,
scriind aproape automat,
abia
putându-şi
stăpâni repeziciunea cu
care
a m i n t i r i l e şi
i d e i i e îi d e f i l a u p r i n m i n t e .
După c e îşi e x a m i n a instrumentiul
bine,
D e n i s îl b ă g a d i n n o u în s a c şi-1 a ş e z ă b i n i ­
şor deasupra ganderonului
r ă m a s c u o uşă
căscata înspre Arabela care plângea încet in
pat. Apoi, adunând singur lucrurile î m p r ă ş ­
tiate prin odaie, i e p u s e grămadă p e m ă s u ţ a
d e l â n g ă p a t ş i s e îndreipiă s p r e l a m e e a î n ­
tristata, a p r o p i m d u - e e uşor de ea, p u n â n d u - i
încet p a l m a p e coapsa leciorelimeă profilată
î n t r ' o l i n i e g r a ţ i o a s a şi supilă._
— P l e a c ă d e aici; p ă c ă t o s u l e ! L a s a n m a
pace, n'am nevoie d e nimic.
de PERICLE
n u m e , a b i a a u z i t d e î n t u n e r i c şi d e e a î n ­
s ă ş i : M i h a i !... D a r c a şi c u m ş o a p t a e i f u s e s e
un sacrilegiu, visul s e deşiră brusc, chipul
t â n ă r u l u i s e p i e r d u în n o a p t e şi în l o c u l lui
s e f ă c u u n m a r e gol de întuneric. A r a b e l a
zări atunci în o g l i n d a g e a m u l u i i m a g i n e a ei,
c ă r e i a îi î m p r u m u t a s e p e n t r u o clipă î n f ă ­
ţişările unui vis minunat...
D e n i s i n t r a s e î n p l a p u m ă şi a l u n e c ă î n t r ' u n
sbor uşor spre fermecatele tărîmuri ale s o m ­
n u l u i с а г е ч і c u p r i n d e a u d i n toate p ă r ţ i l e c a
n i ş t e b r a ţ e d u l c i şi m â n g â e t o a r e . C â n d e r a
gata să adoarmă complect, Arabela trecu pe
l â n g ă el, î n d r e p t â n d u - s e delà fereastră spre
u ş ă , işi-'l î n t o a r s e d i n n o u la r e a l i t a t e . R i d i c ă
încet pleoapele obosite, îmbătate de primele
l i c o r i a l e s o m n u l u i şi o zări p e A r a b e l a p u nându-şi paltonul p e umeri, pregătindu-se să
d e s c h i d ă u ş a şi s ă i a s ă .
— Pleci iar ? zise D e n i s p r i v i n d - o cu tris­
teţe cum s e duce.
—• P l e c . C e , a m s ă d o r m c u t i n e , r ă s p u n s e
e a ca î n t o t d e a u n a rece, ostilă
D e n i s era iarăşi revoltat p e s i n e că o f ă c u s e
s ă s u f e r e şi c ă o f a c e s ă - ş i p i a r d ă d i n n o u
o noapte fără s o m n în camera
friguroasă a
D o c t o r u l u i . Ii v e n e a s ă p l â n g ă şi s ă - ş i d e a
c u p u m n i i î n oaiŢ, d e c i u d ă .
D a r îşi a d u s e
a m i n t e că e m a i b i n e aşa, o n o a p t e d e s p ă r ­
ţiţi p â n ă c â n d v a t r e c e r ă u l , şi c ă p â n ă d i ­
m i n e a ţ a ei v o r u i t a t o t u l şi m â i n e v o r fi i a ­
răşi prieteni : se î n t â m p l a s e lucrul a c e s t a de
a t â t e a ori, s e c e r t a s e r ă , s e d e s i p ă r ţ i s e r ă , e a f u ­
gise în camera Doctorului u n d e veghia până
d i m i n e a ţ a alături d e cel c e l u c r a toată n o a p ­
t e a , d a r a d o u a zi f o t î m p r e u n ă e r a u , c a ş i
c u m n i m i c n u s'ar fi î n t â m p l a t . R ă m â n e a
doar o subţire amărăciune în fundul pieptu­
r i l o r , î n s ă î n c u r â n d d i s p ă r e a şi a c e a s t a şi
nu mai rămânea nimic.
Fortificat d e o fericire dulce-amară, D e n i s
s e s c u l ă d i n p a t şi s t i n s e l u m i n a , a p o i s e c u l c ă
d i n n o u şi a d o r m i î n c u r â n d .
•
Când intră în coridorul
din faţa odăilor,
M i h a i z ă r i p e s u b uşi l u m i n a a p r i n s ă î n t o a t e
c a m e r e l e , a f a r ă d e a lui, şi f u a s i g u r a t c ă
toată l u m e a e acasă, el fiind ultimul oare s e
î n t o r c e a la o r a a c e a s t a t â r z i e d i n n o a p t e . S e
despărţise de Arabela c u câteva clipe mai
înainte, o l ă s a s e p e e a să i n t r e
singură în
c a s ă , şi p u ţ i n d u p ă c e i n t r ă şi e l , a u z i ţ i p e t e l e
a s c u ţ i t e a l e lui D e n i s , d a r n u - ş i î n c h i p u i că
lucrurile a u să ia o întorsătură atât d e v i o ­
lentă. I s e părea firească revolta lui D e n i s
când Arabela se întorcea atât d e târziu acasă,
dar
pentru
a
nu
o pune
pa
Arabela
î n t r ' o s i t u a ţ i e şi m a i g r a v ă f a ţ ă d e D e n i s ,
n u se g â n d i nici o clipă să intervină, î n c r e ­
d i n ţ a t că l u c r u r i l e se v o r linişti e l e d e l à
sine. Deasemeni, n u s e gândi să mai tulbure
nici p e v r e u n u l d i n csi doi colocatari cu
c a r e , d e ş i îi c u n o s c u s e a b i a d e d o u ă z i l e , s e
împrietenise totuşi foarte repede
Dealtfel,
n i c i n u d o r ia s ă v a d ă p e c i n e v a î n m o ­
m e n t u l acela. Ca u n hoţ care se întorcea
acasă c u o fericire proaspătă, furată cuiva
d i n o r a ş — şi c o n ş t i i n ţ a c ă e f u r a t ă ,
furată
o u a d e v ă r a t , î l f ă c e a s ă e v i t e şi m a i m u l t
oamenii — el voia să fie singur, abia aştepta
să se v a d ă î n t r e paraţii odăii lui, să v i ­
s e z e , s ă tse b u c u r e , s ă - ş i r e f a c ă î n p a c e ,
clipă cu clipă, tot m a r e l e vis împletit astăzi
î n t r e i n i m a l u i şi i n i m a c e i s e d e s c h i s e s e c u
atâta încredere a Arabelei. Era mai bogat
a c u m , m a i m â n d r u , p u r t a c u e l s o a r t a şi î n ­
c r e d e r e a u n e i f i i n ţ e î n t r i s t a t e şi f a p t u l a c e s t a
îi d ă d e a f o r ţ e n o u i ş i - 1
făcea să p r i v e a s c ă
realitatea dimprejur, l u m e a , c u alţi ochi, m a i
calzi, m a i prietenoşi, m a i înţelegători. P r i n
In v r e m e ce scria, adâncit în l u m e a i m ­
presiilor ce c ă p ă t a u caracter de durabilitate
d e a l u n g u l p a g i n i l o r a l b e , i s e p ă r u că a u z i
câteva ciocănituri în uşă, atât de uşoare încât
m a i î n t â ' c r e z u c ă e o p ă r e r e şi nioi n u r ă s ­
punse-, n i c i n u s e d u s e s ă d e s c h i d ă .
După
câteva secunde, aceleaşi ciocănituri,
şi m a i
u ş o a r e î n c ă , îl f ă c u r ă s ă c r e a d ă c ă e v i c t i m a
vreunei vizite stranii
şi
se
îndreptă spre
u ş ă m u t , s p r e a s u r p r i n d e a p a r i ţ i a a e r i a n ă oe
v e n i s e să-ii t u l b u r e l i n i ş t e a la o o r ă a t â t d e
târzie d i n noapte. Se apropie încet d e uşă,
c ă l c â n d în v â r f u l picioarelor, apoi o d e s c h i s e
b r u s c — d a r 'în l o c d e u n c o r b m i s t e r i o s v e n i t
să-i ceară ospitalitate sau de cine ştie ce
a l t ă f a n t o m ă , i n faţa lui se afla A r a b a l a ,
frumoasă şi reală, cu degetul pus peste buze,
f ă c â n d u - i s e m n s ă n u s c o a t ă n i c i o v o r b ă şi
intrând r e p e d e î n c a m e r a lui fără să p r o ­
n u n ţ e nici un cuvânt. Miha; fu covârşit de
b u c u r i e şi m i r a r e . î n t r ' o c l i p ă î n s ă î ş i d ă d u
f u l g e r ă t o r s e a m a d e s i t u a ţ i e şi n u m a i p u t u
pricepe nimic. A c u m Arabala era în camera
lui, a l ă t u r i d e el, r e a l ă şi d e s ă v â r ş i t ă ca î n t o t ­
d e a u n a , aşa c u m ş i - o închipuia c â n d era s i n ­
gur, — dar n u p u t e a î n ţ e l e g e ce caută în
o d a i a sa a c e a s t ă n e b u n ă f e r m e c ă t o a r e a c ă r e i
p r e z e n ţ ă îl î n ă l ţ a ş i - 1 d i z o l v a î n a p e l e n e d u ­
meririi.
A r a b e l a îşi a r u n c ă
haina
dea curmezişul
p a t u l u i , şi s e a ş e z ă p e m a r g i n e a l ă t u r i d e
ea. In c a m e r ă era cald, plăcut, p u t e a să r ă ­
m â n ă în rochie.
— M i h a i , să n u te s u r p r i n d ă : a m v e n i t să
d o r m la t i n e .
Mihai era fără haină,
într'un
pull-over
verzui, fără m â n e c i ; c ă m a ş a deschisă ia gât
l ă s a s ă i s e î n t r e v a d ă p i e p t u l a t l e t i c şi f r u ­
m o s , iar d i n m â n e c i l e s c u r t e îi c ă d e a u b r a ţ e l e
r o ş c a t e a c o p e r i t e c u fire c â r l i o n ţ a t e de p ă r
ce străluceau în l u m i n a bacului, irizate ca o
b e t e a l ă de aur. Ea niciodată
nu mai văzuse
u n trup bărbătesc atât de tânăr, de proaspăt,
d e frumos.
— Arabela, dar ce î n s e a m n ă asta ?
Nu-ţi
dai seama...
— Mihai, n u m ă dojeni zadarnic. A m venit
să d o r m la t i n e . V r e i s ă p l e c d e a i c i la D o c ­
tor ? N u p o t să plac, c r e d e - m ă Mihai, sunt,
v r e a u să r ă m â n l â n g ă tine, să f i m î m p r e u n ă ,
n u pot altfel.
— Bine, dar g â n d e ş t e - t e , ce va s p u n e băr­
batul tău când v a afla *
MARTINESCU
— Bărbatul m e u ! A h , ce copii eşti, şopti
ea p r ă b u ş i n d u - s e c u faţa în p a l m e , în m i j ­
locul patului,
înecată în părul
strălucitor
care-i acoperea gâtul, fruntea, tâmplele. B ă r ­
b a t u l m e u ! El n i c i n u ş t i e c ă t u e x i ş t i , a c u m
d o a r m e şi c r e d e că s u n t î n c a m e r a D o c t o r u ­
lui, ca d e o b i c e i u . C e l p u ţ i n , a o u m c â t ă v r e m e
e l î n c ă n u ş t i a că t u e x i ş t i , a r t r e b u i să f i u
m a i f e r i c i t ă că m ă a f l u aici că s u n t e m î m ­
preună... Mihai, pentruce vrei s ă - m i tulburi
a c e a s t ă f e r i c i r e ? A h , d a c ă ai ş t i c e î n s e a m n ă
p e n t r u m i n e , a s t ă s e a r ă , v e n i r e a m a a a i c i , la
tine, î n siguranţă, în fericirea noastră... D e c e
v r e i s ' o t u l b u r i ?...
Mihai se simţea, e drept, foarte încurcat.
N u m a i î n c a p e îndoială că se î n d r ă g o s t i s e
d e A r a b e l a c h i a r d i n p r i m a zi, c â n d v e n i s e
să v i z i t e z e o d a i a a c e a s t a d e î n c h i r i a t şi o
g ă s i s e n u m a i p e e a aici, d e r e t i c â n d s i n g u r ă
p i i n c a m e r e l e a c e s t u i „ v a g o n d e visători'',
c u m n u m i a D o c t o r u l m a n s a r d a lor. S e î n d r ă ­
g o s t i s e d e ea d e l à p r i m e l e v o r b e , delà îmtâile
întâlniri ale ochilor, p e urmă s e apropiaseră
şi m a i m u l t a s t ă z i c â n d a u s t a t o d u p ă a m i a z ă
î n t r e a g ă de v o r b ă în c ă m a r a ei, fiind s i n g u r i
a c a s ă , a p o i a u p l e c a t î m p r e u n ă î n o r a ş , să
s e r ă c o r e a s c ă , să s e p l i m b e , n i m e r i n d î n t r ' u n
birt d e m a h a l a u n d e i - a p o v e s t i t t o a t ă v i a ţ a ,
tot s b u c i u m u l ei — t o a t e c o n t r i b u i s e r ă şi
m a i m u l t la î n t ă r i r e a s e n t i m e n t e l o r s a l e f a ţ ă
de ea. D u p ă toate acestea, trezit s i n g u r în
o d a i a lui, M i h a i s e g â n d i la e a , o v e d e a p e s t e
tot, t o a t e g â n d u r i l e l u i f o r m a u u n c o l i e r î n
j u r u l f i g u r i i ei p e c a r e îi p l ă c e a s ' o a d m i r a ,
s'o c h e m e , s'o s c o a t ă d i n m a t e r i a l i t a t e şi s'o
p u n ă î n m i j l o c u l v i z i u n i l o r şi r e v e r i i l o r l u i
izvorite n u m a i din amintirea
imaginii ei
La a c e a s t ă î n t o r s ă t u r ă n u s e g â n d i s e
însă
niciodată. N u p r t v ă z u s e
că l e g ă t u r a lui c u
Arabela ar p u t e a căpăta atât d e rapade u n
c a r a c t e r s e r i o s , c u r e s p o n s a b i l i t ă ţ i şi g e s t u r i
care ies din cadrul purei reverii, d e v e n i n d
o r e a l i t a t e — o s p l e n d i d ă şi, t o t u ş i , o r i s c a n t ă
r e a l i t a t e . A r a b a l a î n o d a i a lui !... P â n ă a c u m
n i m i c n u i - a r fi s u r p r i n s
în
a c e a s t a , căci
t o t u l e r a u n j o c al f a n t e z i e i , t o t u l e r a o r e ­
verie, dar a c u m acest joc
s'a t r a n s f o r m a t
brusc într'o situaţie reală, serioasă. Parcă se
t e m e a d e această întorsătură n e a ş t e p t a t ă , dar
c u t o a t e a c e s t e a , n'ar fi r e n u n ţ a t n i c i o d a t ă
la e a . N u ş t i e totuşi c e t r e b u e
s ă facă... C e
vor s p u n e m â i n e , ceilalţi chiriaşi de alături,
c â n d v o r a f l a că A r a b e l a a d o r m i t î n c a m e ­
ra lui, c u m îl v o r j u d a c a . c u m s e v a d e s c u r c a
cu D e n i s a cărui furie va c ă p ă t a proporţii f ă r ă ,
m a r g i n i . . . V a ti u n s c a n d a l m o n s t r u o s , p e
a t â t d e m o n s t r u o s , p e cât d e f r u m o a s ă e clip;a c e a s t a : A r a b e l a î n c a m e r a lui... D a r M i h a i
n u s e g â n d i n u m a i la e l ; s a g â n d e a şi la
p e r s o a n a A r a b e l e i , p e c a r e n'ar fi v r u t d e l o c
s'o p u n ă î n t r ' o s i t u a ţ i e d e l i c a t ă ; d i m p o t r i v ă ,
ar fi v r u t s'o î n a l ţ e c â t m a i m u l t î n f a ţ a
c e l o r l a l ţ i , s i m ţ i n d că a t u n c i a r i u b i - o şi m a i
m u l t . şi m a i a d e v ă r a t , p r i v i n d - o c u o î n c r e <1eia şi c u u n e n t u z i a s m m u l t m a i m a r e .
9
— A r a b a l a d r a g ă , z i s e e l î n c e r c â n d s'o r i ­
d i c e s p r e a p r i v i î n f a ţ a e i . d a r c â n d v o r aflu
v e c i n i i . P a n a i t , D o c t o r u l ?...
A r a b e l a s e r i d i c ă î n t r e b r a ţ e l e lui s p r i j i ­
n i t e d e u m e r i i oi şi-1 p r i v i l i m p e d e şi s e r i o a s ă
in o c h i c u e x p r e s i a u n e i r e z o l u ţ i i d e f i n i t i v e .
— P e n t r u c e nu te întrebi ce s p u n a c u m .
că t r ă e s c c u u n g r e c ? M i h a i , în faţa d r a g o s t e i
n u m a i e x i s t ă o a m e n i , l e g i şi p ă r e r i . D a c e n u
v r e i să m ă î n ţ e l e g i ?... C e î n s e a m n ă e i p e n t r u
m i n e , s a u ce î n s e m n e u p e n t r u ei, ca ,să m ă
f e r e s c ? Ei m ă c u n o s c f o a r t e b i n e . ş t i u c u m
trăiesc, poate m ă c o m p ă t i m e s c ,
poate îmi
d o r e s c s i n g u r i o s o a r t ă m a i b u n ă . . . D e c e să
m ă f e r e s c d e ei ? E o a r e o c r i m ă că t e i u b e s c .
Mihai ?
U r m ă o c l i p ă d e t ă c e r e î n c a r e o c h i i lor
s ' a u p r i v i t r e c i p r o c , a d â n c p â n ă la h i p n o t i ­
z a r ă M i h a i p ă r e a u l u i t d e f e r i c i r e şi s u r p r i z ă .
— I u b i t a m e a , n u m ă a ş t e p t a m să f i e a t â t
d e f r u m o s î n s e a r a a s t a ! z i s e el o u p r i n z â n d - o
c u b r a ţ e l e şi s t r â n g â n d - o la p i e p t
cu dra­
goste, ca p e o păpuşă d e m ă t a s e . îşi înfundă
f a ţ a î n p ă r u l e i b o g a t r i s i p i t la p i e p t u l lui
a p o i îi c u p r i n s e g u r a î n t r ' u n s ă r u t î n f o m e t a t
căruia fata i se d ă d u c u toată cuceritoarea
ei vrajă f e m e e a s c ă .
C â n d s'au d e s f ă c u t d i n î m b r ă ţ i ş a r e
s'au
s u r p r i n s u n u l î n f a ţ a c e l u i l a l t , u l u i ţ i şi f e r i ­
ciţi, ca şi c u m a r fi c ă z u t
pe neaşteptate,
a m â n d o i pe m a r g i n e a aceluiaş pat, după o
rătăcire frământată printr'o n o a p t e da coş­
m a r u r i , î n t r ' o c l i p ă , c â t ţ i n u s e s ă r u t u l lor.
l u m e a s e s c h i m b a s e c o m p l e c t , d i n i n i m i l e lor
d i s p ă r u s e r ă t o a t e n e l i n i ş t i l e şi n e d u m e r i r i l e ,
t o a t e a m i n t i r i l e şi t e m e r i l e şi p ă r e a u
două
f i i n ţ e . i n o c e n t a şi p u r e ca p r i m i i v i e ţ u i t o r i ai
u n u i p ă m â n t c a r e n'a m a i c u n o s c u t o a m e n i
î n a i n t e a lor. I n s ă r u t u l lor s e î n e c a s e r ă şi s e
topiseră toate
t r i s t e ţ i l e şi g r i j i l e l u m i i , şi
r ă m ă s e s e r ă n u m a i ei doi, p r i m i i şi u l t i m i i ,
c e i m a i f r u m o ş i şi c e i m a i s i n g u r i fii ai u n e i
v i e ţ i l i p s i t ă d e m a r t o r i . D i n c o l o d e ei n u m a i
exista nimic acum, lumea era un nesfârşit
pustiu, o i m e n s ă t ă c e r e în mijlocul
căreia
v i e t u i a u n u m a i e i d o i . l i b e r i şi î m p ă c a ţ i . F i ­
g u r a A r a b e l e i s t r ă l u c i a c a u n s o a r e , i a r ei i
s a p ă r e a c a p u l lui M i h a i u n F ă t - F r u m o s d i n
poveşti.
Ridică
mâna
şi-i atinse uşor cu
mijlocul palmei tâmpla încununată de mi­
r a c o l , s p r e a s e c o n v i n g e că v i s u l a c e s t a e
un vis real.
M i h a i s e r i d i c ă şi s e î n d r e p t ă s p r e m a s a
s ă - ş i s t r â n g ă c a i e t u l şi c e r n e a l a u i t a t e d e s ­
c h i s e . A r a b e l a îşi p u s e h a i n a î n c u i e r , a r a n ­
j â n d - o f r u m o s a l ă t u r i d e a lui M i h a i , p a u r m ă
d e s f ă c u patul, întinse linjeria albă, a ş t e r n u
totul cu gesturi de o d o m o a l ă graţie, într'o
tăcere extatică d e ceremonial religios, apoi
s t i n s e l u m i n a şi î n c e p u să se d e s b r a c e .
ЗПоаНеа pândarufui
Măciuca grea lovise tâmpla'n plin
Şi omul a c ă z u t sdrobit între butuci.
Pe frunte s â n g e l e s'a năclăit ca şi u n vin
Şi-i vezi spărtura 'n tidvă, mare, de-l însuci.
Sticlos i-e ochiul drept ; căci p e cel s t â n g
Aceiaşi lovitură 1-a strivit.
P e creerul ţâşnit, î n chită m u ş t e l e s'astrâng,
Căci m â n a i-e'nlemnită pe cuţit.
Şi n u m a i piersicii se c l a t i n ă spumos...
Miros dé coarnă răbufneşte 'n boare ;
Alăturea coliba, ca tăiată'n os,
Surîde alb, cu dinţi de var, la soare.
î n c o l o liniştea s e - a ş t e r n e ca o plasă.
I n boabe m u s t u l fierbe liniştit...
U n n u c foşneşte l u n g frunzişu-i de m ă t a s a .
Şi o m u l pare-aşa, c u m stă, c'a adormit...
P A V E L P. B E L U
9
Martie
1940
UNIVERSUL
Noţiuni d e arta dramatica
—Lecţia V - a —
de V. MAXIMILIAN
E adevărat, se
întâmplă des
aicbcruauti, cuire j o a c ă m t i e c u r e
seara aceeaşi piesa, să-şi m e c a n _ a _ a e , o a ы л і р л , j œ n ş i SĂ s e
f o u u s â a s c a ae
*W>O<*SIÁ m e c a n i za.e, jucând
.cLsurut s a u
vor_
birui m u e repi-ci c a p a a ^ e n e i u i
s a u u e s p r e c n e s t i u n i peavsoiiaiie.
D i d ó i m t a c e c h u a r a i u z a e da
o
а&шгеаиа s c e n a auntre u n
actor şi soţia sa, care i n u u p ce
juoàiui o
comeidue
ide
Monere,
p r i n t r e rep.ici işi a u r e s a u u n u i
a-Duüa. . d i l t a u t e п ц u r a t u r i .
Dar
cliai' m a s e m e n e a cazuri atuuш»
exipiciaiüa.Z3 a m o b i a , s a a r t i s b i c a uuin s e n i l e p n e c e u e n t e ,
o
spmne
пшгае
actor
üeorge
bitir, deda Uameciiu Fraaioeza,
p j o u t w o r l a Ooaisei-viator. „ K e s tonie
u n e i nte.se
bogate — o
spune tot aoninoa sa — se
pot
m a n c a şi
reçu a
d o u a za, a u
еаіл-шге savoare,
aar іш
ţine
muut-. АОІОІШІ c u i r e
şi_a m e c a miaaib
gesuirne
şi
tiutuaanuie
s l a i ş e ş u ; prim a ш
m a i ашртеs - o n a puiu.iicui. M C I A I I . z a r e a , s e
ştie, esi* uysiia ae sinceritate",
Ш с а iii s e
шііашриа s a
abservani de p e s c e n a pe s p e e t a ta-im., c a r e
саала s a u
аиошіе
iin s a l a , s a u p e a o m n u l c a n e sie
u i t a prun
ioj., sa-şi
gaseuscă
vire.o o u a i o ş t i n ţ â ,
aceaata
іш
î n s e m n e a z ă ca, noi actorii,
nu
masă.
când suntem
sua-ăraţi,
cand preiestáai sau cana vrem
s a c o n v i n g e m p e c i n e v a . ŞL t o t
aşa, n u m e n i n u n e învaţă,
cum
să
vorlxan d e aproape, « e
aeparte, de foarte aeparte şi с а д і
n u v r e m s ă n e aiuua c i n e v a c a ­
re t r a g e o u uirechia. iSimţul
şi
experienţa ne
síáunsc m deajons. Pe scenă і ш а , actorul n u
e s t e c e a aua v i a ţ a , d e t o a t e
zilele. Cel care bate i n masă. ca
ц
v e c b a ş t e , est-e
ші
p e r s o n a g i u áramaitac, c a r e poa_
t e fi um b ă d ă r a n , u n o o b i i e t c .
ŞJ a t u n c i e n e v o i e d e o „ i c - i m â
artistică" in care actorul s ă înfăţişeze
asemenea
peo'soniaşc 1.
Este adevărat, c ă se cere aoton u l u i s a l i e c a t s e p o a t e ide s i n ­
er in
cele
ce
spune,
forma
concretă in care se materializeaza această sinceritate
insă,
tnsbueşte neapărat s ă
conţină
noţiunea „de
inumos". Ş i
din
a c e s t p u n c t de vedere staturile
p r o f e s o r u l u i s u n t b . n e v a n ne şi
indispensabile.
El
revizuieşte
mijloacele de expresie ale e.ev u a u i şa i e о о о г к ш п е а и а p e n i t o u
l u a o înfăţişare
artistică.
Mijloacele
de
expresie
în
e mcarneaizâ viaţa
лиші
personaj dramaitic s u n t :
vorЫіеа
ş i mimica.
In aceasta din
urmă
intră, expresia feţii,
a
a
L
j
A
о е
C
i
i
í
ű
C
a
C
i
a
r
e
S
p u n e m s-imbirs m r o i u r i l e n o a ­ т а . и t o r
şi
toate
atibudinile
s t r e . Uoniirioiuil d e s p r e c a r e v o r ­ c a p u l u i
beşte DiUerut n u e x c l u d e s e n s i Aşa c u m vonbim fiecare, este
buiiitaitea. £íl e
a c e l a ş c a şi
in de
ajuns
pentru
raiparturjle
V iatăn o a s t r ă d e boaite
ziieie. zilnice.
Pentru а convjnge
pe
Simnamimuede n o a s t r e n u
sunt. c i n e v a , o u m s e initâimpiă m
oete
uaiie s u p u s e
in orice
m o ­ r i ' j t o n e s a u mteatru, se cere
m e n t imnul c o n t r a i '/
„fcste
un um î n v ă ţ ă m â n t » .
Hiwaţămantiuil
p r o c e d e u n a t u a u i , e s t e a u i n u l e . „vombiirei" s'air î m p ă r ţ i m
trei
chiiiibrui
iad j u d e c a t u l
n o a s t r e , r a m u r I : Vorbirea
corectă,
rit­
ciute b u n a s â n a b a i b e a
n e r v i i i o r , mica
şi
expresivă.
f ă r a ö a s e pottita s p u n e că d t a
P r i n v o a b i r e a . c o r e c t ă se
în­
ciaoiz-a a c e s ű o u
cooi.iicd
suniDem ţelege
pronuiniţiia e x a c i t â a
cu­
f a l ş i s a u p r e i ă o u i ţ a . Gine di i n t r e v i n t e l o r ş i r e s p e c t a r e a pumobuin o i üti i a s ă y - a u a g e m e г е . о г u n e i a ţ . i e i . P r o n u n ţ i a o i n v ă ţ ă m d i n
dureri suIleDeşti
de
d i m . n e a ţ a primii ani ai copilăriei, cu a j u p a n a s e a r a ? u a r m a i a l e s c i n e tonuil .• pâininiţuor,
dacă acestora
dlnt-re n o i mu-işi d ă seaonta
c u n u le place să s t r â m b e
cuvin­
c a . CAT d e m a r e ş i r e c e n t a a r îi tele c â n d î ş i m â n g â i e o d r a s l e l e .
.o durere, n u і ш о и . е sa se m â ­ Attfel sarcina de a îndrepta ce
nuieşte, p e
stradă sau in
loca_ a u stracat păirioţli r e v i n e
proIun
PUDLIICE, e i
numai
atuinci feso-rlor de c l a s e l e pa m a r e d a ­
c â n d împrejua-aniLa o î n g ă d u i e . c ă a u p r e g ă t i r e p e n t r u u n . a s e (René uuuinic, „rheau-ţ noua
curs.
In
ce
priveşte
v e a u " ) . A c e l a ş l u c r u" s e î n t â m 'p l a piíinictuatáa,
atenţia ce trebuie
şi PE s c e n a , öeoisibjlitateja
a c - s ă i s s dsa, e tot a ş a de impor­
ticu'uiu: e s t e
s u p u s a uniui
c o n - tantă
c a ş i a pnomiuaitţiiei. N e r e s . trol.
Deosebirea mare
idtotíe peotarea
puinabuaţiei
schimbă
viai^a DE t o a t e z i l e l e ş i
v i a ţ a sau'
turbură
enorm
înţeleauu
ECTOR.uUia p e s c e n a , c a p e r s o n a ­ f r a K e l o r . S ă n e aanmiMim n u m a i
g i u DRIAJNAITIX, еиье AOEEA c e a m c e e f e c t f ă c e a m u t a r e a v i r g u l e i
s p u s şi a l t a d a t ă : ш v t a ţ a
p e im r ă s p u n s a i r i i l e o r a c o l e l o r . A c e ­
toa.te zilele dunărea s u f l e t e a s c ă l a ş l u c r a s e p o a t e î n t â m p l a
şi
revjuie i a r ă v o i a n o a s t r ă ş
deşi astăzi, cu oricare dintre
сэіе
e g r e u -sa , ш і NE_O m a i n u i e s t ă m
Oriuiiae, t o t u ş i ICUŞ-m s a NE-o
î n â o u ş u i i . i n t i m p CE a c t o r , u l i mediiait c e
înlâLurâ
iimagunea
oupriiiiisà
ini voi,
s e n s i b uitatea
M4>esaira
exprimăiivii
emcţiei,
i n c e t e a a â . Ş : d u p a c u m o POA*E
fi.iice s a
ÎNCETEZE toc a ş a
şi-O
S u n t a c t e d e cultură oare scapă
POAITE p r o v o c a i m e d i a t ,
c o n t i - spectatorului grăbit
şi
neatent,
n u â n d u - ş i jocul.
d a r c a r e î n med u n c a z n u t r e b u e
m
e
n
A m încercat s ă explic, p e cât
se p o a t e ce i n s a m n e c . z â ; i m a ­
g i n a ţ i a 'şi s e n s i b i l i t a t e a , ,
adică
ancerűbaitea,
şi de c e
celebrul
a c t o r şi
profesor Henri Irving
cerea aceste
însuşiri
elevilor,
la i n t r a r e a i n Consea-vator. C â t
da i m p o r t a n t e e r a u p e n t r u e i .
SE v e u e d i n r e c o m a n a a ţ i a c e - o
face în
dlsoursul s ă u :
„Luaţi
amimbe, dragi: mei, prin
nesi­
g u r a n ţ a ED, т е з э п а d e a o t a r e
grea,
dacă
remseata ş i
toarte
t : i i i t á d a c a niui r e u i ş e ş t i . E b i n e
dar, c a
primtir'un
aiutocontnol
deosebita
pricepere a domnului
Ion Marin
Sadoveanu a reîntem e i a t ..Biblioteca Teatrului
Na­
ţional", i d e e a
atât d e fericită a
lui P o m p i l i u E l i a d e , p r e a p u ţ i n i
a u fost cei cari a u c o m e n t a t a c&astă p o r n i r e l a d r u m .
Aţâţi
s g o m o t o ş i a p o l o g e ţ i ai „teatrului"
a ţ â ţ i p r e ţ u i t o r i a i b u f o n e r i e i ş i -ai
farsei ridicate la r a n g u . unei arte,
a ţ â ţ i s p e c i a l i ş t i , şi p o a t e c á n i c i
u n u l n u s'a o p r i t o c u p ă , l a a p a ­
riţia primului opuscul din a doua
serie a bibLotecii. Lucru destul
d e s e m n i f i c a t i v şi
în acelaşi timp.
de
explicabil
Nespeciauşti
fiind în materie
d e teatru, iubindu-1 însă, fuga­
rele noastre comentarii vor să
r e l e v e r o l u l i m p o r t a n t p e c a r e îl
a r e acest g e n d e tipărituri, atât
se
IVTUC
ÜIISOII
CUIIÍIIUI-e.
Fniime i n v e s t i g a ţ i i p r i n t r e p r o tagoniiştii s c e n e l o r
bucureştene.
R ă s p u n d e astăzi : Marioara V o i o u l e s c u , G e o r g e V r a o a şi C i p r i a n .
Dialog- cu d-na Voi-culescu
La Studio,
cabina d-nei Marioara
Voiculescu, e u n mic laborator
sau
m a i b i n e zis o m i c ă vitrină d i n tr'un Institut de cosmetică. C a ­
bina ! Acest interior m a g n e t i c cu
t a i n e d e m i r a j î n care parcă...
fiecare atom da viată capătă i m ­
Já-
i e v u ŞI a c t o r i i s e p . a n g , a i n a cef.stă pricină, î m p o t r i v a a c e s ­
t o r a , t i i i i a e ă v o r s â l_ s e
impu­
nă
Jintionaţiile.
Ctiuitul
greşit
duce la o memorizare
greşnâ,
iar a c e a s t a ia o exprimare gre­
şită şi
c a iton
(ŞI c a
mimică.
Sunt
c a z u i r i , HI c a r e , f ă r ă
să
sctembe
semnul
punctuaţiei,
i n t o n a ţ i a s e ö c n i m b a , daică c e l
c a r e cur-eşte n u î n ţ e l e g e u ş o r ş l
repede, u e ş p . e ce este vonoa şi
i n c e siitiuaţiie s u f l e t e a s c ă s e GĂ­
seşte
cel
care
vorbeşte.
De
e x e m p l u : S a se c iţească u r m ă .
boarea întrebare pe aceiaş t o n
delà început
pana la
siaiişit :
„Cnie
a putiit
jace
una ca
as­
ta?-'
v a veţi
da
seama
nu­
m a i decât, că vă găsiţi într'o
stare
de
imişte
ŞI
nedume­
rire m care v'aţi p u s o a s e m e ­
n e a întrebare. Cibţi_o apoi în­
c e p â n d brusc, c u t o n u l
ridicat
ŞI a p o i s c o b o r â n d u - 1 p r o g r e s i v .
Vă v e ţ i g ă s i î n t r ' o s t a r e d e r e ­
venită împotriva
cuiva.
Citiţi-o
apoi. i a r ă ş i , î n c e p â n d o u
tomu/l
j o s ŞI u r c a n d u - 1 a p o i p r o g r e s i v .
Vă
veţi
găsi într'o stare
de
„scârbă" pentru fapta
despre
c a r e e voirtaa,. Ş l e x e m p l e l e
pot
cointeniua l a i n f i n i t .
Primi u r m a r e
profesorul s a u
direetoriuá d e s c e n ă i s i
împrr.e
tatcenaţia
pentru a
da
astfel
p o e i b f f i i n i t e celuil' s f ă t u i t , s â e x ­
p r i m e ini m o d j u s t s e n t i m e n t u l
pe care el — elevul sau tânărul
a c t o r — n u 1-a p u t u t d e s c o p e a r i
l a c i t i r e îmihr'o p u n c t u a ţ i e , caire
rămâne neschimbată în
situ­
aţii d î e r i t e .
Naţional"
î n p u b l i c , c â t şi î n t e a t r u : „ T e a ­
trul Naţional nu vrea să-şi închi­
dă serile în
cuprinsul
zidurilor
s a l e " , s c r i e d.
Ion Marin S a d o ­
veanu în
articolul
program al
„ B i b l i o t e c a " şi c u v i n t e l e D o m n i e i
Sale deschid o gravă problemă.
D a c ă actorul care ştie să-şi pă­
t r u n d ă rolul, să treacă dincolo d e
ei, e u n l u c r u rar, c u a t â t m a i rar
e spectatorul
care se mai apro­
pie de piesă după plecarea
din
teatru, sau
mainte de
intrare.
B u r g h e z i m e a гійѳ.ог n o a s t r e p r i ­
v e ş t e teatrul ou o î n g r i j o r ă t o a r e
superficialitate,
pencrucă
nu-1
pnicepe
I N A D Â N C şi d e a i c i
vine frecventa confuzie a teatru­
lui c u cinematograful, spectacole
fundamental
deosebite în
sub­
s t a n ţ a lor. T e a t r u l p u n e p r o b l e ­
me,
cinematograful
o m o a r ă
timpul. Comodul spectator al cli­
p e i a a m e s t e c a t a c e s t e n o ţ i u n i şi
azi nici n u le m a i p o a t e discerneTeatrul n u e n u m a i de privit, tea­
trul e şi de cetit — iată i o r m u l a
c a r e e x p l i c ă şi j u s t i f i c ă p e d e a ' n -
Cronica
pulsul unei noui grăiri cu alt s u ­
flet, c u alt g â n d . P r i m p o p a s al
unui o m care trebuie să se l e ­
p e d e d e sine, d-na
Voiculescu,
m'a p r i m i t cu figura senină, î n ­
fiorată de un zâmbet copios !
— Ce faci, p u i u l e ? m ă î n t r e a ­
bă întinzându-mi amabilă m â n a .
C u v i n t e l e m ă c u p r i n d ca într'o
h a i n ă c a l d ă şi ocrotitoare.
De
câte ori a m stat d e v o r b ă cu d - n a
Voiculescu, i-am despr.ns acelaş
cuvânt îmbietor, aceleaşi priviri
pline de mister dincolo de care
se a s c u n d e a tainic orizontul larg
al unui suflet plăsmuit în v o c a ­
ţie ! I n faţa oglinzii in care d - n a
V o i c u l e s c u îşi e s t o m p a cu m ă ­
iastră iscusinţă
imaginea, indi­
când parcă în acelaş timp o nouă
personalitate „ in devenire", î n ­
cerc s ă - m i d e p ă n întrebarea :
— In ce m ă s u r ă vă pot i n ­
fluenţa sufletul rolurile pe care
l e j u c a ţ i 1...
— D u p ă ce a m
terminat
de
j u c a t u n rol, i m г е с а р - л
perso­
nalitatea mea, rămân ceeace sunt.
— In cazul acesta creaţia p r o ­
duce o personalitate de circum­
stanţă ?
— Da ! O personalitate aparte.
A personagiului p e care-i a m de
întruchipat.
„ALLEGRO DE CONCERT" ŞI „TREI
STUDII PENTRU FLAUT" D E
PETRE ELINESCU
0
• .
0
f
a
a
T
'^ Г
t
e
.
°
T II A HI HIN,P СЛ.ЕІ M A "
ЯІ MAI RI P
l u a t ' bine s e a m a " , şi m a i de. ,
. .^ ,
. .
.,
.
: româneşti
în actist domenCu i n s t r u m e n parte a adăugat :
Jcoi serva* a l > s u n * deosebit <*e bine venite şi de
t o i u l . d i s c i p l u e a z â p e e l e v , d a r d e m n e de redevat. Cunoscutul profesor
m i j învaţă n-mie. Talentul
i n conceirtast şi compozitor Petre Ellnescu,
s c l i m b s e modelează
d u p ă a n t a muilţ,umitâ sfaturilor căruia, serii d e eprofesoituiluii".
meriţi flautişti a u
fi formaţi la
A ş a d a r ipen/tra a c e a s t a mo„Áoaidbmiia regală", şi primi n u n u m a i o
delare
v n e e l e v u l l a C o n s e r v a - dip omă, da^r bazele serioase şi sigure ale
tor.
M i j l o a c e l e . a c t o r i c e ş t i s ă ş i u n e i v é r i t a b l e maeştrii, a ed i a t o serie
l ee m
a i d auce oâ s m
ou
e _g ^
c o m p 0 Z i W m e n i t e s ă aducă î n s e m n a d
a ecle dîen ţ ae cl eags eă a. SIâr vvi n
A
1
putut
te servicii învăţâmânitujuii superior
al
tehniioei flautului şi repertoriiu.ui r o m â nteisc d e concert.
V n „afilegrq- de oomeert" î n t i t u l a t „SeVOPUIS" se r e c o m a n d ă d e l à s t o e prùn ţ e -
— Pentrucă
u n e l e roluri m ă
a t r a g t o t a l , i a r a l t e l e 'n p a r t e s a u
chiar deloc. D e p i n d e de l o r e s p o n d e n w _ p e care-i găsesc în s u L e t u l m a u , n u m a i i n r o i u r i l e cari
a u î n p l ă m ă d e a l a lor c e v a d i n
structura
m e a sufletească, v i ­
brează fiinţa m e a întreagă.
— D u p ă c u m v ă d a c t o r u l îşi
„ a d u c e " r o l u l l a e l şi n u e l s e
d u c e la rol !
— Da ! S u n t roluri în cari l u ­
crăm cu sufletul — acelea
în
care ne regăsim. S u n t roluri la
cari п з d u c e m cu c a p u l — a c e ­
lea cari n e lasă i n d i t e r e n ţ i . D a r
în acest din urmă caz nimic n u
vibrează in noi.
— Evident, creaţia e p u r ce­
rebrală, complectez eu.
...Aud soneria p e n t r u a trăia
oară, cunosc s e m n a i u l ! S e a n u n ­
ţă ridicarea cortinei. D - n a V o i ­
culescu trebuie să intre în s c e ­
nă. Părăsesc cu tristeţă această
personalitate
ocrotită parcă de
Zei ! I m a g i n e a d - n e i Voiculescu,
se profilează eteric în infinit, în
t i m p CE i n M . n i e a m i a р г . п а е s ă
se infiripe un. s e m n d s întrebare.
C i n e - i v a u r m a ?... Ş i î n t r e b a r e a
m e a se a f u n d ă într'o m a r e t ă ­
c e r e !...
De vorbă cu un gentleman
rampei
al
E t â r z i u ! G r ă b e s c p a s u l ca să
ajung înainte d e ora У în p a s a ­
j u l C o m e d i a . F a p t u l că v a t r e ­
b u i s ă s t a u d e v o r b ă c u d. V r a c a ,
cu câteva m i n u t e înainte de r i ­
dicarea cortinei n u m ă
mulţu­
meşte prea mult. N u - i cunosc fi­
r e a şi n u ş t i u d a c ă î ş i p ă s t r e a z ă
întreg calmul. înainte de înce­
perea spectacolului.
A
treguil m e n i r e a „ B i b l i o t e c i i T e a ­
trului Naţ-onal". Sunt simboluri
d e priceput, p r o b l e m e de adâncit,
n u a n ţ e d e sesizat,
sunt gânduri
risipite şi s c h i m b a t e d e v o c e a a c ­
t o r u l u i şi d e l u m i n a r a m p e i
şi
t o a t e a c e s t e a p o t fi m a i b i n e i n ­
terpretate în litera cărţii — ca o
completare a teatrului văzut. In
primele numere figurează
nume
ca : Gerhart H a u p t m a n n ,
Cara­
giale, Paul
Claudel, Pirandello,
G. B . S h a w , G h e r a r d o G h e r a r d i ,
a ş a c ă s e r i o z i t a t e a şi i m p o r t a n ­
ţa a c e s t e i b i b l i o t e c i , n i c i n u m a i
p o t fi p u s e î n
discuţie. Menirea
ei e s t e ca teatrul să r e d e v i n ă o
artă la fel d e g r a v ă cu celelalte,
pentrucă a pierdut destul,
prin
ЕХРЕГ-IENŢE s i u p i i d e şi d ă u n ă t o a r e .
O r e d r e s a r e şl î n a c e l a ş i t i m p u n
imbold, noul d r u m pe care
1-a
t r a s a t d. I o n M a r i n S a d o v e a n u e
o piatră d e hotar în istoria t e a ­
trului r o m â n e s c . Şi sunt atât d e
rare aceste bucurii, încât n u se
p o a t e ca r â n d u r i l e n o a s t r e să n u
treacă dincolo d e răceaia p r o f e ­
sională a comentatorului, în sin­
cerele aplauze pe care le merită
u n p o p a s ca acesta !
ŞTEFAN BACIU
A m v ă z u t actori
cari p â n ă la
intrarea în scenă sunt un frea­
măt, încearcă toată g a m a de emoţii. Alţii, repetă nervoşi rolu­
rile, p r i n t r e culise, n e v ă z â n d şi
ne mai auzind pe nimeni, deşi
cunosc perfect textul.
I n c a b i n a d-ilui V r a c a m ă î n ­
tâmpină
Doctorul
Tokeramo,
calm, stăpân p e el ! Tresar, î n ­
tind m â n a cu sfială.
Siguranţa
că a m în faţa m e a p e cel p e n t r u
care a m venit, se clatină. E c i u ­
d a t şi n o u s e n t i m e n t u l p e c a r e - 1
încerc. N u ştiu ou cine stau d e
vorbă. Cu europeanul de dincolo
de mască ? Cu japonezul ? Isco­
desc figura galbenă din faţa m e a
cu dorinţa vie de a desprinde de
p e ea, o trăsătură, u n a m ă n u n t
cât de m i c care s ă - m i r e a d u c ă
în m i n t e imaginea reală a d-lui
Vraca.
Nimic nu-mi ' mai vor-
firească, dispuse
p e n t r u voce şj pian
fără monotonie, 1 ' і е с л і Ц ; cântec d. Lungu
g a s i n d u - i micile lui d e s e m n e insoy-toare aparte, figuraţiile i n s t r u m e n t a l e de
j u s t ă corespondenţa expresiva, a r m o n i ­
zările d-lui Lungu s u n t prim aportul
d-sale compoziţii, iar prin păstrai e a at e n t ă a conţrnututlfui
original, folclor.
Concilierea acestor e l e m e n t e rezuma u n
eiJogiiu. Ii înregistrăm cu deosebita s a t i s ­
facţie.
muzicală
beste d e o m u l p e care-1 caut.
A d e v ă r u l stă înfipt în m a s c a d i n
faţa m e a .
Personalitatea d-lui
Vraca dispare total în iluzie. O
noua personaUtaţe, o nouă inţelepciuae. A u a i n i i e x i u n e în voce,
alt r i t m în gândire.
Gesturile,
cuvintele, urmează parcă drumul
unei Ln.i sinuoase într'un t e m p o
d e c â n t e c şi d e l e g ă n a r e . S e n t i ­
m e n t u l m e u d e cursozitate şi u i m . r e c r e ş t e c u ATAT m a i m u i t , c u
cât p r i v e s c m a i a t e n t p e o m u l
care-şi ţine absent in coiţul gurii
„pipa niponă",
într'o atitudine
şi g e s t fle S a m u r a i ! R a r e o r i
a
putut substitui o „mască",
atât
de total u n individ !
— Ai văzut Taifun i prinde să
m ă întrebe j i . Vraca.
— Nu-inca.
— Vrei sâ-1 vezi ?
— C u PLĂCERE ! D a r e u a m v e ­
n i t PENTIRU..
— Ş t i u ! M ă î n t r e r u p e d. V r a c a .
Apoi cu un zâmbet abia percept.bil :
—
Şi e u c a r e a m c r e z u t că
ai v e n i t s ă m ă v e z i . . .
— N a t u r a l , a m v e n i t şi p e n t r u
Doctorul Tokeramo, accentuez eu
p e „si".
— D u p ă ce a m forţat e u u n
r ă s p u n s '! c o n t i n u ă s ă s c h i ţ e z e p e
aceiaş zâmbet,
Doctorul Toke­
ramo.
— N u ! După
ce ai anticipat
d-ta o dorinţă a m e a . Şi a c u m
r a s p u n d e - m i , te r o g , da..a ГВ.ШІІЕ
p e c a r e l e i n t e r p r e t e z i îţi i n f l u e n ­
ţează structura sufletească V
— N o m a i pe scena ! Atât ! R ă s ­
p u n d e p r o m p t d. V r a c a . A c o l o , p e
s c e n ă s e d a m a r e a l u p t ă . Şi d a c ă
t o a t e f r ă m â n t ă r i l e AOTORUDUI r ă ­
m â n f ă r ă e c o u , n u a u p u t e r e ae
convingere, atunci creaţia n u se
înfăptule.
— „Ceeace înseamnă că între
s c e n ă şi p u b l i c t r e b u i e s ă s e p r o ­
ducă o permanentă
comunica­
tivitate ? !
— „Evident ! E necesară o con­
tribuţie reciprocă.
— „ C â n d vă aflaţi p e s c e n ă , n u
f a c e ţ i a b s t r a c ţ i e d e p u b l i c ?...
— „Nu ! A ş ; putea s y u n e „trag
m e r e u c u ochiul".
Trebuie
să
cunosc continuu pulsaţiile
din
sală:
— Sunt u n bun tonic, gândesc
eu. D u p ă ce aţi t e r m i n a t d e j u ­
c a t u n r o l v ă m a i g â n d i ţ i l a e l ?...
— „Nu ! i n t r u total
în reali­
t a t e — m ă 'lămureşte d. V r a c a .
...Părăsesc
omul
ca s ă v ă d
masca
în scenă.
Dar,
acolo...
masca e transfigurată !
Trăieşte
sub impulsul unei puteri n e v ă ­
zute, întruchipând u n om, u n s u ­
flet, u n s i m b o l î n t r e g .
A d e v ă r sau ficţiune ? Noţiunele
se s u p r a p u n , s e î n t r e t a i e şi d i n
ciocnirea lor răsare
o
singură
scânteie : viaţa !
E a n t a d - l u i Vraca-, a a c e s t u i
g e n t l e m a n al r a m p e i !...
Instantaneu cu autorul
„Capului
de R ă ţ o i u ' '
P e d. C i p r i a n îl p r i n d l a i n ­
trarea d i n C â m p i n e a n u a T e a t r u ­
lui N a ţ i o n a l . A v e a f i g u r a v e s e l ă ,
l u m i n o a s ă , „ C a p u l d e K ă ţ o i " , îi
dăruise generos toate satisfacţiile.
СэЬо.-înd р э scară, îl opresc
cu
un gest :
— „Te arestez !
— „Uite
cineva care încearcă
s ă - m i facă u n bine, r ă s p u n d e d.
Ciprian, înfrăţind u n râs p u n cu
o t u s e 'n c a s c a d ă !...
După ce-mi formulez întreba­
rea d a c ă r ă m â n e s a u n u i n f l u e n ­
ţat d e rolul pe care-1
j o a c ă , d.
Ciprian îmi răspunde ca un a d e ­
vărat f i u al p ă m â n t u l u i .
— „ N i c i î n Clin n i c i î n m â n e c ă .
D i m p o t r i v ă , n e s i l i m p e r p e t u u ca
să n u n e r e p e t ă m
p e „noi" în
personagiile pe care le interpre­
t ă m . Ş i c r e d că a c e a s t ă v i r t u t e d e
a ne degaja în limitele posibilită­
ţilor ds p e r s o a n a noastră face p e
actorui d s rasă. Cu toate
astea,
s u n t actori cari se joacă p e r p e t u u
p e ei înşişi, dar e u atâta m ă e s trie, că d e v i n î n l m t a b i l i .
— „Aşa dar,
nu rămâneţi cu
nici o l e z i u n e sufletească, după
c e aţi p ă r ă s i t s c e n a ? i n s i n u e z t u
u n r ă s p u n s p e c a r e l - a ş i fi d o r i t
afirmativ.
— „ N u - m i a d u c a m i n t e şi n i c i
n u v r e a u s ă - m i aduc a m i n t e că
am făcut frumos
la boieri, iar
c â n d intru într'o s a l ă d e s p e c t a ­
col şi-mi p r i v e s c camarazii a g l tându-se ia rampă, m ă întreb î n ­
totdeauna nedumerit : „Doamne
D u m n e z e u l e , ş i e u o i fi f ă c â n d
a ş a ?" Uit, uit, u i t ! D o v a d a
că
n u a m nici o poză, nici o a m i n ­
tire cât d e n e î n s e m n a t ă , nici o
relicvă !
— „In cazul ăsta creaţia a c t o ­
r u l u i e s t e o FUNCŢIUNE a d - h o c ?...
— „Da sigur !
—„L>ar... c e a l a l t ă , d e a u t o r ?...
— „A ! E cu totul altceva. Aici
se întind toate coardele
fiinţei
mele. Aici, creaţia se îniăptuie ca
un fenomen de
germinare, de
t o p i r e şi e x t e r i o r i z a r e .
Autorul
trebuie să-şi multiplice propriul
s ă u „eu", r e d â n d n u u n s i m p l u
p e r s o n a g i u , ci o l u m e î n t r e a g a d a
personagii cărora trebuie — ca
sa fie v a l a b i l — să l e g ă s e a s c ă
h a i n a c e a m a i p r o p r i e şi m a i d i ­
versă.
— „Din cele două lucrări ale
d-tale. „ O m n i cu
mârţoaga'
ŞI
„Capul d e Hăţoi", p e care o s o ­
c o t e ş t i m a i v a l o r o a s a ?...
— „b'aiă e z i t a r e :
„Capul de
Răţoi".
— „ M o t i v u l ?...
— „Fiiindcă
prima
lucrare
„Omul cu mârţoaga",
rnerge pe
u n p l a n şi î r t r ' u n c a d r u
mai
aproape d e obicinuit,
pe
când
„Capul de Răţoi", e s t e o e v a d a r e
din construcţia obicinuită,
este
tend.nţa către un alt om, ou
o
l o g i c ă l ă r g i t ă şi
cu posibilităţi
mai ample de evoluare în
timp
şi s p a ţ i u . F a p t u l a c e s t a c o n s t i t u i e
o canava p e care
se brodează
m u l t m a i dificil şi e s t e
pentru
m i n e o m a r e satisfacţie că a c e a s *. jonglerie cu „absurdul" a p u ­
t u t f i î n ţ e l e a s a , e l o g i a t ă şi a p l a u ­
d a t ă a t â t d e p r e s ă c â t şi d e p u ­
blicul d e toate categoriile.
...Dintru colecţie de mărţişoare,
d. C i p r i a n , î m i o f e r ă d e l i c a t . . . u n
minuisuul răţoiu.
O m a g i u şi s i m b o l t o t o d a t ă . . .
ADRIANA KISELEFF
«FC i Ö A
T R I A N O N (în
Elysée) :
continuare la
Gorila
Acum
câţiva
ani,
un
prieten
mi-a
f ă c u i o jarsă.
Mi-a
dat
o
cutie
de chibrituri
ca să-mi
aprind
ţigara.
Când
am
deschis
c u t i a , a u }ájf7iít din
ea
scântei.
B u c i u c a ^ a c u t i e mi-a
căzut
din
mană
— semn
că mam
speriat.
Asta
nu m'a împiedecat
insă
ca
peste
o secundă
să râd şi să
con­
stat că farsa
este
reuşită.
Un sentiment
asemănător,
cred
că l-au
avut
şi spectatorii
fil­
mului
„Gorila".
începând
în chip
foarte
sum­
bru,
cu un castel
misterios,
un
lacheu
cu zâmbet
straniu,
o ca­
meristă
i s t e r i c ă şi o destul
de
urită
gorilă,
filmul
îi face
pe
spectatori
să se cutremure,
iar pe
doamnele
uşor
emoţionabiie
să
regrete
că au intrat
în
cinema­
tograf.
№VJU
Foarte
amuzant
este
sfârşitul
acestei
parodii.
De obiceiu,
filmele
poliţiste,
după
descoperirea
criminalutut,
devin
plicticoase.
Mai
urmează
vreo
trei scene — explicarea
cri­
mei, declaraţia
de dragoste
o de­
t e c t i v u l u i ş i p l e c a r e a lui, c u i u ­
bita pe m a r e .
I n u t i l i t a t e a acestor
scene
o aarată
fraţii
Ritz
în u l t i m u l
lor
film.
După
descoperirea
crimina­
lului,
cei trei
detectivi
mai
vor
să spună
ceva.
Se răspândesc
şi
pleacă
pentru
ca apoi
să se
în­
toarcă
spre
public,
să
deschidă
gura făra să spună
nimic
şi,
plic­
tisiţi,
să plece,
de astădată
defi­
nitiv.
Foarte
zant.
simplu
şi
foarte
CAPITOL : Vrăjitorul din
(avant-premier ă )
amu­
Oz
Dar la un moment
dat, îşi
fac
apariţia
în film
fraţii
Ritz.
Am
văzut
în avant
premieră
li ştiţi?
Sunt
descreeraţii
aceia un film
care este prea
bun
pen­
cari
se
agită
făra
nictun
rost
şi
tru ca să aibe, atunci
când
va fi
de ROMEO ALEXANDRESCU
cari încurcă
toate
lucrurile,
pen­ prezentat,
succes.
trucă,
până
la urmă,
tot ei să le
Ne mulţumim
acum
să
spunem
sătura tehnică bine specializata instrudescurce.
„STUDIUL GAMELOR" D E IOAN
că „Vrăjitorul
din Oz" ne-a
rea­
mentailiiceşte şi prilejurile pline pe oare
Fraţii
Marx,
comici
în
genul mintit
KES ARIS
„Albă
ca zăpada
şi cei 7
le prezintă peniferu punerea î n valloare
lor, se deosebesc
de ei prin
aceea p i t i c i " , isbutind
cu oameni
„în
a calităţilor de brio şi sonoritate ale execă fiecare
şi-a
făcut
o
mască carne
şi oase" să ne plimbe
prin
Blmef
aicierîle
rezuiltate
dim
practica
g
a
­
cutantului.
deosebită,
fiind,
fiecare
în
parte, „lumea
de
poze"
a cărţilor cu
melor, muiit prea propovăduită de peda­ o
prezintă,
personalitate.
P e
d e
a ' J t ă
p a r t e ;
d
И : т е 8 с і 1
basme.
gogii
muzicaii
p
e
n
t
r
u
a
mai
putea
fi
într'un c a e t de trei studii de concert, f e Dimpotrivă,
fraţii
Ritz
seamă­
Scenele
din ţara
piticilor
sunt
nă între
ei, şi toţi trei sunt
tot
trăsături de m e c a n i s m dificifl, c,are
minunate,
după
cum, m a s c a
vră­
І ш - М
. . . .
. . . .
w e , a e m e i o o a ?» і д о а д г е а a p r o i u n d a r u atât de
nebuni.
jitoarei
e extraordinară —
fil­
_
7 O O M O R
таашак> şi m u ^ c ^ d e s c o n s t i t a e
u
n
f o l o s i t w
d e
S'ar putea
întreba
lumea
dece m u l e în
tehnlcolor.
citare, potrivit aplicat, a t â t ca şcoală chise de acest vast capitol D Ioan K e - fraţii
Ritz
sunt
trei
Un
nebun
Dar totul trebue
lăudat
în
acest
Nu,
fiindcă
cei
trei
cât şi c a formaire pentru concert. De a- «wie, violonist şi m e m b r u ' a l "orchestrei n'ajunge?
film.
fraţi
se întregesc,
unul
pe
altul,
^ е а lucrările
d-lui profesor ELineseu „Filarmonica", a grupat într'un s e t e - realizând
Şi omul
de pae
(perfect
dan­
culmea
nebuniei.
sator),
şi omul de tinichea
şi acel
Dacă
fraţii
Ritz
ar trebui
să
m a t i c
cercetate cu a i f c m f i e de toţi
^ amănunţit
volum, formutele
extraordinar
de reuşit
leu
fără
m e r i r t ă
s ă
f : e
prezinte
într'un
film
o
sinuci­
flautişti iar hotărîrea a u t o m u z M e n i i
curaj.
- - - - - - - oale m a i apte s ă ducă la u n rezultat g e ­ dere, sunt sigur că unul
ar
lua
^ •
^
ш
Ы
ш
d e
a
c u
neral unitar şi la o adaptare cât m a i revolverul,
Dar
soldaţii
vrăjitoarei
rele?
al douilea
şi-ar
trage
totuü n i m e r i t ă
completă ia t o a t e „cazurile" de e x e c u - un glonte în cap, şi al treilea
vrăjitoarea
bună
(Billie
ar Dar
Burke)?
Dar
copacii
indignaţi?
,CANTECE POPULARE DIN OLTENIA" ţiiuaiie i n s t r u m e n t a l ă cărora g a m e l e lie muri.
(Juddy
Garland)
şi
pot
sluji
de
material
de
realizare.
Lu­
Ultimul
lor film
e o parodie
a Dar de fetiţa
DE PROF. N. LUNGU
căţelul
ei?
poliţiste
de
groază.
crarea d-lui l o a n Kesaris ..Studiul ga­ filmelor
Trebue
să recunosc:
de
mult
Dovada:
In acest
film
în
care
melor" parcurge c u c o n t i n utotbDeai
i t a t e in a n a mai fost
atât
de
entuziast
apar
gorile
şi criminali,
cea
mai n'am
sc
lm
Seria de opt cântece populare a r m o n i unei
cronici.
Dar
tot
scenă de groază
este
aceea cu ocazia
zate de d. Nicolae Lungu, profesor de
violonistice care poate „tare"
fi
de atâta
timp n'am mai văzut
un
_
, ,
.
..
,
. '
.
. cultivat prun g a m ă şi v a r a t e l e ei deri- în care o p i s i c ă fuge pe uşe.
că acesta.
Voiu
reveni
la
Pentru
a se reda
atmosfera
de film
muzîcă şi dirijorul umuia d m cele m a i vâri, şi poate fi u n credincios îndreptar
asupra
acestui
„basm
b u n e coruri delà noi, „România", e s t e celor care înţeleg să tragă cât mai trai- groază, s'a recurs la j o c u l i u i Bela premieră
copii scris pe înţelesul
ce­
şi Lionel
Atwick
şi
la pentru
operă de muzucian pricepător şi pios.
fodoa.se d l n a c e a s t ă î n s e m n a t ă la- Lugosi
_
.
mari".
(
disperate
ale lui
Patsy lor
Nuingreunate
cu adaosuri
nepotrivite, ture a meşteşugului
violonistic, î n speţu strigătele
p ă s t r a t e î n súmpCicitatea lor vorbitoare şi iinstirumentaî, î n generai.
Kelly.
TRAIAN LALESCU
STde S t o l S Î r l a Î A
л« ... ...
U^T^u^ţfÎ^ £
v e m de săvârşit o crimă pe sce­
nă, u n furt, o e s c r o c h e r i e
sau
când a v e m de redat tirania unui
s u f l e t !? N u ! N u ! N u r ă m â n c u
nimic, dar absolut cu nimic !
— Atunci, dacă totul se î n f ă p t u i e d u p ă u n MECANISM a t â t d e
simplu, de ce în u n e l e roluri se
i s b u t e ş t e m a i m u l t şi i n a c t e l e
mai puţin
De vreme ce p s r sonaiitatea actorului r ă m â n e in
at'arâ de o r i c e jou
î n c a r c e u sa
lămuresc.
— F ă r ă să v ă m a i a m i n t i ţ i d e
el printx'un gest, p n n t r ' o e m o ţ i e ?
F ă r ă să v ă apropiaţi n i m i c d i n
atributele esenţiale ale vreunui
rol ? . .
— D a c ă a r fi s ă r ă m â n e m i n ­
f l u e n ţ a t e d e r o l u r i , c e s'ar Î n ­
tâmpla cu noi în cazul când a-
Compoziţii şi cărţi muzicale
româneşti recent apărute
friterajtuira de concert a flautului, destal d e fitravă, limitează câmpuu de cerc e t a r e al artiştilor şi candmdaţiior ,ja a^fca
acestui m i n u n a t şef de grupă s i m f o n i c ă
«I INATINIIMNNT. « « ' I S T Î N / . H I N
fiecaoe
să-şi
examineze
btae * * » t o m n « i t solist, In c h i p desimi de
mjloaosle
aictaticeştd
î n a i n t e strâns. Muzica r o m â n e a s c ă n u face e x Г
ST£tien?i ^ " " * ^ Ю
Ш А Ш
S e
i r S a ^ a D"ci m c ă
odatö *
prin
această
modelare
după
anta profesorului ?
A m spuj altădată, că nimen:
nu ne învaţă, in viaţa de tcute
aileiie s ă
batjm cu pumnul
în
Rolurile interpretate dealungu! uneicariere
structura sufletească a
C i t i r e i corectă, d i n p u n c t de
vedieie
al
luitunaţiei
este
în
t u n c ţ i e d e i i m i e a g a u ţ a ccuaruliui
ŞJ d e o b u n a CiUaioştunţâ a m u ­
zicalităţii imiDii. i>eseori elevii
şa uaiieo.il
cinai" a c t o r i i
tineri,
citesc intonaiid greşit,
sciiimb a u u a a u a t i i i ţ e i e i u i inazea. A ttuicii a i i i e i v i n e
proiesui'uii s a u
diireotoi-ui a e
scana,
corijând
îaituiiaţua. D m a c e a s t ă
piracaná
Teatrului
să fie trecute c u v e d e r e a d e cei
care mai poartă un interes aces­
tui fenomen. A n u l trecut, când
1
î n t r ' u n r e s t a u r a n t cmieva îşi
v a d e u n p r i e t e n înauirat songur
la m a s ă .
C a sa-1 t a c n m e z e
ii
trimite
р т і ы ш і
сііешег
un
BIAEI-euü c u a c e a t e cuv-агсе : „ T a
1а l e s t ä u i a n t т\
A ü i e s u i n i t u i II
r à s p u a i d e itut i n
scaiis :
„öutnt
Süjgui' іаішеа, n e v a s t a - m e a e l a
BĂI". N i c i o i n t e n ţ i e . U a r d a c a
cei c a r e p r i m e ş t e » m w u a i e a ci_
teste
I'aipuiiouil
punând
un
s e n i n de exolaonare : äuuit s i n ­
gur
acasă,
nevastà-IILEA e
la
Dai ! T o t u n a e V JMu. Jü uin r e ­
g r e t . Da.r c a n d II c i t e ş t e c u t-rei
v i n i l e de excaamaaie: ö u n t s i n ­
gur
аоада,
iiievaatâ.mea e
la
Dai ! ! ! A r u n c i e o D u c u r . e .
e
„Biblioteca
Această
sincen'tarte o u
care
aictorua
trebuie
SĂ-şi
trăiască
rolul N'a lipsit n i c i o d a t ă m a ­
rilor
o r e a ţ i u n i idramiatice.
Nu­
m ă r u l MARE D E p i e s e s o r i s e P O t r l v IT t e m p e i r a r r i e n i t i u i u i
ішюга
d i n t r e a c t o r i i , e s t e cea, m a i b u _
n ă d o v a d ă . Miolieae a ç i n u t s e a ­
m a de necesitatea de a yimţi î n
mod
ISANCER u n
r o l . iDe
aceea
pentru iosfa sa prietenă Made­
leine Bejárt, al care: caracter ü
CIUIIWSTEA p e r l e o t , a SCAI S
roiul
Dorinei
дші
'l'artuiit'E.
După
căviva
ani, pentru tânăra
sa
s o ţ i e A r m a a i a e Bejairt, ale
că­
REI c a l i t ă ţ i DE LOOCHEITÁ a
vnuit
s ă l e p u n ă im e v i i d e n ţ ă p e s c e ­
n ă , a s c r i s rolul C-eiunenei din
Mizantropul, iar Kacine sedus
şi s t ă p â n i t d e f i r e a c a m n e s t a _
t c r n a c a a artiisitei C h s m p m e s l é ,
a SCIRIS u n u l d i n c e l e MAC .SPIENtíude r o l u r i : F e d n a . D e a l b i e i a cest procedau c o i t i n u â şi in zi­
l e l e n o a s t r e , mais c u s e a m ă
în
t e a t r e l e d e l à Paniis. P r i n u r m a ­
re, s i n c e r i t a t e a P E c a r e o d e p u .
n e m un JTOÙUIRIIE n o a s t r e n u n i
SE p o a t e
puoe l a îndoială,
de
c â t niumiad d e c ă t r e a c e i a
cari
n'au
simţit
niciodată
fiorul
scenei.
zece s e m n e d e p u n c t u a ţ i e , câmd
s u n t s c r i s e s a u cátilte g r e ş i t . D e
pilLdă :
7
LITERAR
m
P
^ А ^ ? " - ¥ ^™'
^J
^ :^
T'?-
UNIVERSUL
9
LITERAR
Martie
1940
Literatură, artă, idei...
Premiul italian literar
pentru autorii streini
autori streini",
avem
bucuria să anunţăm că se ofe­
ră, <pentru 1940, d-lui
AL.
MARCU, profesor
de l i m b a
italiană la facul­
50.000
(cincizeci
de mii
de şi literatura
de litere din
Capitală.
lire),
care
să se dea în
fiecare tatea
an,
unui
scriitor
strein
pentru Desigur,
distincţia ce se face
activitatea
desfăşurată
în
ţara cărturarului
român, se
răs­
luminos şi asupra ţării.
sa în direcţia
cunoaşterii
litera­ frânge
turii
şi
c u l t u r i i
italiene. Prin d. prof. A l . M a r c u , Ro­
este a doua ţară către
Până
acum,
acest
premiu
s'a mânia
recunoştinţa
acordat,
o singură dată,
î n care s'a îndreptat
şi ministerului
ita­
1939,
unui
scriitor
german.
A Academiei
doua
oară
„premiul
italian lian.
pentru
i n 1938, A c a d e m i a
italiană,
de acord
cu ministerul
educa­
ţiei
naţionale
italian,
a
înfiin­
ţat
un premiu
în valoare
de
MIHAIL CHIRNOAGA: Logodna
I n c o l e c ţ ' a „ U n i v e r s u l l i t e r a r " î n s e m n a t e , p r e c u m şi p r i n d o u ă
a aipărut r o m a n u l „ L o g o d n a " , d a ­ v o l u m e p u b l u i c a t e , c r e d e m că v a
torit
d-lui
Mihail
C h i m o a g ă . înregistra u n meritat succes. Prin
Lucrarea tânărului
autor,
c u ­ tipărirea
romanului „Lo£odna",
n o s c u t publicului cititor prin o colecţia
„Universul literar"
îşi
frumoasă activitate literară d e s ­ propune să d e a în vileag u n ta­
făşurată p r i n r e v i s t e l e cele m a i lent real de scriitor.
EDIŢIA
П
inedite aeestu: studiu,
aducând
în acelaş timp o concepţie origi­
n a l ă şi o p r e z e n t a r e n o u ă a m a ­
terialului.
P r i m i t ă d e s p e c i a l i ş t i ca o l u ­
crare de mare importanţă p e n t r u
n i v e l u l c u l t u r i i r o m â n e ş t i şi
ca
Volumul I epuizându-se,
a c e s t e a s'a p u s s u b
tipar
Il-a.
opera cea m a i î n s e m n a t ă de a s ­
tăzi, î n c e p r i v e ş t e e v o l u ţ i a l i m ­
bii n o a s t r e , „ i s t o r i a l i m b i i
româ­
ne" d e d. A l . R o s e t t i , p r o f e s o r l a
f a c u l t a t e a d e l i t e r e şi f i l o s o f i e d i n
Bucureşti, a deschis perspective
zilele
ediţia
O p e r ă d e c o n c e p ţ i e şi a n v e r g u ­
ră, d e u r i a ş ă m u n c ă şi p e r s o n a l ă
s i s t e m a t i z a r e şi i n t e r p r e t a r e , a ş a
c u m nici unul dintre
linguiştii
Pentru cunoaşterea Orientului
(Urmare
pentru
a înţelege
LICĂRIRI IN BESNA
Acesta este titlul noului v o l u m
d e s c h i ţ e şi n u v e l e a l d - l u i M i ­
hail L u n g i a n u , apărut î n editura
„ U n i v e r s u l " . D i n c e l e 20 s u b i e c t e ,
n u m a i p r i m u l „ L a butuc"
şi „ I n
umbra
carului"
evocă viaţa pa­
triarhală
şi
mistică delà ţară.
„ M a m a " descrie, în cadrul unor
observaţii asupra berzelor. s e n ­
timentul matern adânc înrădăci­
nat la
animale.
In
celelalte
e r e d a t p l a s t i c şi p u t e r n i c « b u ­
c i u m u l d i n î n c h i s o r i şi a l u n o r
vagabonzi, crâmpee
din
viaţa
b a r o u r i l o r şi a t r i b u n a l e l o r , t o a t e
radiind, ca primtr'un v ă l t r a n s ­
parent, căinţă, or nădejdi. E o
î m p l e t i r e d e stări d e f a n t m i n u ­
n a t p r i n s e şi a r t i s t i c d a t e .
C a r t e a a r e 200 p a g i n i , î n g r i j i t
t i p ă r i t e , şi o a d m i r a b i l ă c o p e r t ă ,
datorită pictorului Alexandrescu,
ea însăşi u n adevărat tablou d e
artă.
A apărut:
„REVISTA FUN­
DAŢIILOR REGALE",
nr.
3
( M a r t i e 1940), a n u l V I I c u u r m ă ­
torul cuprins :
cien Dubech — Maurice Blondei
— S p i r i t u l e n g l e z şi M a r t a B i bescu — Publicitate americană
— O m u l c e l m a i c a r a c t e r i s t i c şi
mai neuitat — Scrisoarea
unui
luptător.
T. A r g h e z i : Stihuri d e a b e c e ­
dar; Gh. Brăescu: Margot (VI);
N. D a v i d e s c u : D i n c i c l u l „ R e n a ş ­
O SINTEZA A ECONOMIEI
terea"; Mircea Bliade: Tărâmul
ROMANEŞTI
n e v ă z u t (I); N . C a r a n i c a : I m n d e
p e câmpie; Ioana Posteindou: E S e vorbeşte atât d e m u l t d e s ­
roarea; Tudor Vianu: Problema
p r e b o g ă ţ i i l e ţ ă r i ; şa a c e s t e
bo­
stilistică a imperfectului; Al. M i găţii simt cunoscute atât de p u ­
ronescu:
Determinismul proble­ ţin sub u n g m u i adevăratei
lor
melor sociale.
realităţi, m e a t opera
înfăptuită
C E N T E N A R U L L U I T I T U M A ­ d e cei m a i buni
cunoscători
ai
I O R E S C U : G. C ă l i n e s o u : Tatu
economie: noastre naţionale prin
Maiorescu, polemist;
P o m p i l i u publicarea unei enciclopedii
euuConstantinescu: Titu Maiorescu nomice
e de natură să
împli­
faţă de noi ;
Mihail Sebastian: nească u n mare gol.
T i t u M a i o r e s c u şi „ J u r n a l u l " s ă u ;
V o l u m u l III al
„Enciclopediei
Vladimir Streinu: Maiorescu
şi
României"
înfăţişează
întregul,
rolul criticei; Şerban Cioculesou:
proces al elementelor ce
t-oncuT i t u M a i o r e s c u şi E m i n e s o u .
ţianează viaţa economJcă cu ca­
C R O N I C I : I. G r . P e r i e ţ e a n u : d r u l n a t u r a l
geografic,
cadrul
I o n P i l l á t , p o e t u l m ă r i i n o a s t r e ; u m a n şi c e l s o c i a l p o l i t i c , p r e c u r m
A . R o l l a n d d e R e n e v i i l l e : P o e ţ i i şi î n t r e g u l p r o c e s a l f o r m e l o r a c ­
suprarealişti; E. L o v i n e s o u : P a ­ tivităţii e c o n o m i c e în
comparti­
gini din carnetul unui m e m o r i a ­ mentul producţiei româneşti. V o ­
list; I o n Biberi: U n itinerarul al l u m u l
IV va prezenta
sectorul!
p o e z i e i f r a n c e z e ; M a r i a G o l e s c u : e m u l a ţ i e i , r e p a r t i ţ i e i şi
consu­
O reminiscenţă a „cinegeticelor mului.
lui O p p i a n " î n p i c t u r a b i s e r i c e a ­
F i e c a r e c a p i t o l al l u c r ă r i i
se
scă; Nicolae Argimte&cu-Amza :
referă la u n c a d r u s a u la o r a ­
A r t ă şi i d e e ; S t . Z i s s u l e s c u : C r o ­ m u r ă
de manifestare e c o n o m i c ă
n i c a s u e d e z ă ; V i r g i l G f t e o r g m u : şi c u p r i n d ; p a r a g r a f e p r i v i t o a r e
Cronica muzicală.
la
istoricul
activităţii
eco­
NOTE :
Februarie — „Ţara n o m i c e respective, analiza
noastră" — Muzică d e
c a m e r ă torilor cari i a u p a r t e l a e a
românească — Medjcina socială o condiţionează ; expunerea
în România — Manuscrise
d e nică a formelor pr.ncipale de
economică
Beethoven
î n M o s c o v a — T r i - t i v i t a t e şi a n a l i z a
centenarul luj R a c i n e — D r a m e l e statistică a faptelor î n s e m n a t e
de iubire ale lui Racine — C ă r ­ d o m e n i u l respectiv. El m a i
ţile d e actualitate — M o n t a i g n e prinde articole privitoare la
ş i r ă z b o i u l d e f o r t i f i c a ţ i e — B a - g^slaţia ş i t e n d i n ţ e l e g e n e r a l e
zil M'imteanu — M o a r t e a lui L u ­ f e n o m e n u l u i studiat.
fac­
sau
teh­
ac­
şi
din
cu le ale
VIAŢA OMULUI
In biblioteca
de
traduceri a
Fundaţiei pentru
Literatură
şi
A r t ă „ R e g e l e C a r o l I I " a p a r e ed:ţia I l - a a m o n u m e n t a l u l u i p o e m
al scriitorului m a g h i a r
Madách
în minunata tălmăcire r o m â n e a s ­
că datorită lui Octavian
Goga.
In acest poem Madách influenţat
d e „Faust"
al lui
Goethe
de
„ K a i n " a l l u i B y r o n şi î n t r u c â t v a
de Shelley, părăsindu-şi însă i n ­
dependenţa de concepţie nealte­
rată, m a r e l e scriitor m a g h i a r ş i - a
pus
ca problemă
de
deslegat
soarta omenirii, rostul
acestei planete.
existenţei
VOUA ŞI MIE, DUHOVNICIE
D e c u r â n d , d. S . C u c i u r e a n u a
publicat o culegere d e versuri
c u t i t l u l : „ V o u ă şi m i e , D u h o v nicie", d e care într'o cronică, n e
vom ocupa cu atenţie.
JEAN NAUM
L a . . B u c o v i n a " I. E . T o i m i ţ h J ,
s'a t i p ă r i t v o l u m u l „ D i n v o l b u r a
vremii", al d-lui J e a n N a u m . A u ­
torul n u m e ş t e „însăilări" p o r ­
trete şi articole despre p e r s o n a ­
l i t ă ţ i m i l i t a r e , p o l i t i c e şi U t e r a r e ,
valoroase prin căldura
cu care
s u n t sorise şi p r i n
grija d o r u memtării.
CĂRŢI V O R APĂREA Ш
IN
EDITURA
TRU
FUNDAŢIEI
LITERATURA
ŞI
Ш0
1
PEN­
ARTA
,,REGELE CAROL П "
Printre noutăţile v e vor a p ă ­
rea printre primele luni ale a n u ­
l u i 1940, s u n t î n o r d i n e a c r o n o -
r
Mester uî G. Petras cu
9
9
(Urmare din pag. I-a)
după temperament, indiferent de mijloace techmce, căci din
jocul cuţitului de paletă redă cel mai suav şi lucid modelaj
precum şi cea mai forforescentă şi grunjoasă pastă, cu aceaşi
niăestrie şi brio intervine şi cu penelul.
In general nu eboşează, ci atacă direct pictura, lucrează „a
la prima" după cum se spunea în Renaştere.
Nu caută abstracţii şi unele exagerări sunt proprii tuturor
pictorilor de temperament, iar deformaţiile lui Petraşcu se
mai explică şi prin condiţiunile speciale ale retinei sale, pic­
torul fiind miop.
Retina sa înregistrează funele retracţiuni, spre fericirea ar­
tei noastre, altfel poate că ne-ar fi lipsi artistul care să împle­
tească realul cu irealul şi să n e dea magicul.
K. H. ZAMBACCIAN
i-am c r e s t a t o l e a c ă pielea... P r i m e j ­
d i o a s ă m e s e r i e , b r e , şi b ă r b i e r i t u l . B i n e ,
zău,
că a m m a i î n v ă ţ a t s ă d a u şi c u
altfel d e р е п э и і а . . .
— Iar bărbieritul lasă-l, meştere, c ă
nu-i
v e z i p e t o ţ i f r a ţ i i c u m fac a s t a
t o a t ă z i u a , îi l u ă v o r b a d i n g u r ă S ă r ­
bătoare, clipind cu ochiul spre ViaţăL u n g ă , ce n e p o v e s t e a m e r e u şi cu b e l ­
şug d e a m ă n u n t e p ă ţ a n i i l e l u i d e p e
frontul dobrogean.
— A d i c ă t e l e a , dacă-i v o r b a p e b ă r b i e r e a l ă , ce c u s u r a r e p r i m a r u l d e l à
Alba Iulia?
P r i m a r u l capitalei lui Mihai-Viteazul
e r a m eu. D a r meşterul, care ţinea întot­
deauna cu mine, îmi luă partea n u m a i ­
decât :
Biata limbă românească
(Urmare
din pag.
M i - a m zis î n s i n e a m e a că t r ă i m într'o
e p o c ă ştiinţifică şi că copiii „e d e ş t e p ţ i " şi
p r e c o c i şi c ă l u n e t a r e p r o d u s ă n u e c h i a r c h i a r a t â t d e n o u - n o u ţ ă , ci c a m d e l à p a ş o p t ,
— a ş a că b i a t ă - m e a n e p o ţ i c ă s e v a d e s c u r c a
ea singură. Insă chestia cu „o i m a g i n e foto­
grafică n u se v a putea reprezenta p e o placă
c o l o d i o n a t ă " e t c . , p r e c u m şi „ o l u n e t ă s a u
un telescop, (virgulă) sunt m o n t a t e ecuatorial,
( v i r g u l ă ) o r i d e c â t e ori s u n t î n z e s t r a t e o u
u n m e c a n i s m (fără v i r g u l ă ) c a r e le face să
s e deplaseze în aceeaşi proporţie ou astrele
m i ş c ă t o a r e p e care le considerăm, (virgulă),
şi, ( v i r g u l ă ) , c a r e " e t c . e t c . . m i - a u r ă m a s l a
inimă. M ' a m hotărît atunci să răsfoesc p u ţ i n
r e v i s t a c u N o . 3 8 4 , şi s ă r e p r o d u c
câteva
e x e m p l e edificatoare, în ceeace priveşte con­
fuzia celor m a i e l e m e n t a r e noţiuni d e limbă
şi d e c o n s t r u c ţ i e g r a m a t i c a l ă . C r e d d e p r i s o s
să specific că e v o r b a d e traduceri, — b i n e
înţeles d e traduceri din limba franceză, p e
care se „pricepe" să le facă orice o m d e p e
stradă... M ă rog, n u s u n t e m noi sora m a i m i c ă
a F r a n ţ e i şi n u v o r b i m f r a n ţ u z e ş t e p e t o a t e
cărările ?
Dar să trec la fapte. Sublinierile sunt ale
subsemnatului. Articolul „Ochii orientalilor
s u n t o b l i c i " î n c e p e a s t f e l : „Contrariu
părerii
4-a)
obişnuite popoarele de rasă galbenă n u au
o c h i o b l i c i . JVoi ii vedem
aplecaţi,
dar
nu
sunt ! L a e i ( p o p o a r e l e ) e t c . . D a c ă o c h i i a l ­
b i l o r p a r d r e p ţ i şi ai C h i n e z i l o r p i e z i ş i , e
doar o iluzie optică. Ca să n e c o n v i n g e m d e
puterea obiceiului,
a j u n g e să p r i v i m într'o
o g l i n d ă o figură
familiară,
s a u să n e privim
p e n o i p r i n d u b l ă reflexiune
î n două oglinzi
p a r a l e l e ; c e e a c e erai d e p r i n s s ă v e z i l a s t â n g a
v ă z â n d u - 1 l a d r e a p t a şi i n v e r s , d e o d a t ă
veţi
o b s e r v a s t r â m b ă t u r i şi a s i m e t r i i n e b ă n u i t e .
(Observaţi admirabila metamorfoză a p r o n u ­
melui, delà persoana întâia plural la o a doua
sigular, apoi la a doua plural. D a r să conti­
nuăm) : „Fotografii se străduesc să înlăture
acest
efect,
nepozând
niciodată p e client
de-a-dreptul
d i n faţă", e t c . .
P o v e s t i r e a „ L e u l , p a p a g a l u l şi v r ă j i t o r u l "
începe
astfel :
„Bătrânului
Valdageorgis,
c a p u l c a r a v a n i i , îi p l ă c e a g r o z a v s e a r a , c â n d
p o p o s i a u şi s e î n t i n d e a u c o r t u r i l e , î n i n t e d e
a se culca, să p o v e s t e a s c ă o legendă; astfel
şi d e a s t ă d a t ă c u f a ţ a l u i n e a g r ă , a s p r ă , l u ­
minată de flacăra focului, începu cu o v o c e
î n c e a t ă şi g r o a s ă . . . C â n d A b d u t e r m i n ă p r i m a
parte a descântecului,
Ror-leuil
ş e simţia
d e j a m a i b i n e . Deodată
însă Taotu î n c e p u să
r e p e t e tot c e a u z i s e şi d e o d a t ă a d o r m i chiar
— Ghioca n u se bărbiereşte, bre. „Uit ă - t e la f a ţ ă şi m ă î n t r e a b ă d e v i a ţ ă " .
Mai t â r z i u ceva, c â n d cel ce s c r i s e s e
împotriva m e a interview-ul fantezist,
ca s ă se r ă z b u n e c ă - i r ă s t u m a s e m o dată tabla de şah, maestrul Toniţa, unul
din r e d a c t o r i i r e v i s t e i l a g ă r u l u i , n u
voise s ă i l u s t r e z e el scena...
După captivitatea bulgărească l-am
mai g ă s i t da Iaşi, î n toamna a n u l u i 1918.
A t u n c i m b a s p u s că s t ă t u s e m u l t d e
vorbă eu Marghiloman, prim-ministru
pe a c e a v r e m e şi a p o i şi c u d. C. A r g e t o i a n u . Şi u n u i a şi a l t u i a l e p o v e s t i s e
pe l a r g v i e a ţ a c e - o d u s e s e r ă p r i z o n i e r i i
români în Bulgaria. P e u r m ă amândoi
îi c u m p ă r a s e m a i m u l t e s c h i ţ e r e p r e ­
z e n t â n d c h i p u r i şi m o m e n t e d i n l a g ă r .
Nu l - a m m a i v ă z u t d e a t u n c i . F o a r t e
b u c u r o s a m fost î n a n i i u r m ă t o r i s ă c i ­
tesc d e n p r e v r e o e x p o z i ţ i e d e - a l u i , s ă - i
urmăresc recunoaşterea tot m a i sporită
a a l e s u l u i s ă u t a l e n t , s ă - i citesc s p i r i ­
t u a l e l e şi m i c i l e l u i c r o n i c i p l a s t i c e , î n
care-l recunoaşteam atât de bine. Av e a m i l u z i a că-i a u d g l a s u l d o m o l c u
i n f l e x i u n i moldovineşti
şi c ă - i v ă d z â m ­
b e t u l g l u m e ţ şi s c l i p i r e a o c h i l o r i r o n i c i .
Pentruicărmi m ă r t u r i s i s e că î n a i n t e
de r ă z b o i f ă c u s e şi g a z e t ă r i e şi c ă p u ­
blicase m u l t e articole iscălind N e r v a
T e o h a r i , î n Zile de lazaret l - a m z u g r ă ­
vit d â n d u - i a c e s t n u m e . V o i a m s ă - i fac
o s u r p r i z ă , s ă v ă d d a c ă s'o r e c u n o a ş t e
s i n g u r şi e r a m c u r i o s m a i a l e s c e - o s ă
zică l a c i t i r e a c ă r ţ i i . D u p ă a p a r i ţ i e m i - a
scris d o u ă s c u r t e s c r i s o r i . I n cea din­
tâi m i - a s p u s c ă i - a m d a t p r i l e j u i s ă
aibă o deosebită v o l u p t a t e — „dacă se
poate s p u n e aşa ceva", — trăind încă
o d a t ă a c e l e n e u i t a t e zile d i n B u l g a r i a
r ă z b o i u l u i . D u p ă ce-şi m a i a r ă t a b u c u ­
ria c ă n e - a m m a i r e g ă s i t d u p ă a t â ţ i a
ani, î n c h e i a f ă g ă d u i n d că o s ă - m i m a i
scrie. M i - a m a i s c r i s n u m a i o d a t ă t o t
s c u r t şi v e s t i n d u - m i s c r i s o r i şi c o m e n ­
tarii m a i lungi.
A b d u ; A b d u adormise
pentrucă descântecul
e r a a t â t d e p u t e r n i c î n c â t adormea
durerea
c e l u i b o l n a v şi adormea
şi p e cel s ă n ă t o s .
Ror însă n u era încă vindecat, n u era tocmai
sănătos... (Păi dacă n u era încă vindecat, d e ­
s i g u r c ă n u e r a n i c i t o c m a i s ă n ă t o s !) N o i
toată noaptea auzirăm — m a i tare decât u r ­
l e t u l h i e n e l o r şi a l ş a c a l i l o r — r â s u l l u i T a c t u ,
p a p a g a l u l c a r e devenise
nebun.
In „Fetiţa cu ochii albaştri" găsesc aceste
r â n d u r i : „ — Iţi p l a c e ? î n t r e b ă I s a — e u n
c a d o u d e l à m a m a m a r e , m i 1-a d ă r u i t d e
Paşti; vezi este chipul Sfintei Fecioare p e
medalia
delà brăţară
pe o parte,
iar pe cea­
l a l t ă p a n t e stă s c r i s . . . I s a n e p u t i n c i o a s ă s ă
strige, r ă m a s e încremenită".
O explicabilă curiozitate m'a î n d e m n a t să
răsfoesc alt n u m ă r al „Dimineţii Copiilor",
No.
833, d i n c a r e v o i u r e p r o d u c e u n a r t i c o l
scris s p e c i a l şi c u tot d i n a d i n s u l p e n t r u f e t i ţ e " şi a n u m e l a „ p a g i n a f e t i ţ e l o r " .
) V
„Din cele mai vechi timpuri capriciile m o ­
dei a u tiranizat p e f e m e i l e elegante. Astăzi
î n s ă h i g i e n a şi p r o g r e s e l e ştiinţei m e d i c a l e
o ajută să se înfrumuseţeze, fără să-şi p u e
sănătatea în primejdie.
Intre îngrijirile estetice, femeia acordă o
d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p â r u l u i şi c u d r e p t c u ­
vânt, căci a c e s t a o g l i n d e ş t e p e r f e c t s ă n ă t a t e a
generală.
P e n t r u a a v e a u n p ă r f r u m o s şi a b u n d e n t ,
î n a i n t e d e a v ă c u l c a s e a r a , şi d i m i n e a ţ a ,
pieptănaţi părul bine delà ceafă peste obraz;
îl p e r i a ţ i c u o p e r i e c u p ă r u l f o a r t e a s p r u ,
delà r ă d ă c i n a lui spre vârf. R e p e t a ţ i a c e s t
lucru delà stânga la dreapta; delà dreapta l a
TIPOGRAFIA ZIABULUI „UNIVEBSUL" BUCUREŞTI, STB. BEEZOIANU 23
In Biblioteca „Energia"
„Ştiri
d i n Tartaria"
de
P.
Fleming,
Călătoriile
mele
în Africa"
de
Colonel August v o n Spiess,
„Dia­
loguri
asupra
comandamentului"
d e A. Maurois,
„O antologie a
poeţilor
ardeleni"
întocmită
de
E m i l G i u r g i u c a , „Antologia
poe­
ţilor
simbolişti"
întocmită de N.
Davidescu,
„Balade"
de
Fran­
çois
Villon,
tălmăcite
de Zoe
Verbiceanu, traduceri din N o v a .
„BULLETIN
Aceste scrisori şi comentarii n u l e - a m
primit.
In a ş t e p t a r e a uinui r ă s p u n s d e l à m e ş ­
t e r u l d r a g , î n v a r a l u i 1938, c â n d m ă
întâlnisem cu Petnache Ronda şi cu
Barbă de A r a m ă , parcă e r a m — Vingt
ans a p r è s , — n e - a m o p r i t şi n o i u n d e v a
pe s u b D e a l u - S p i r e i . A c o l o , d i n v o r b ă
în v o r b ă , a m a j u n s şi l a m a e s t r u l c e
ne fusese s c u m p t u t u r o r .
Petrache Ronda a adăogat eu vorba
lui d o m o a l ă şi c u h o h o t i r i s c u r t e :
— P e d. T o n i ţ a l - a m v ă z u t d e m a i
m u l t e o r i . E t o t a ş a c u m l-am c u n o s c u t ,
tot a ş a î ţ i t o a r n ă c â t e ' n l u n ă şi ' n soaro^
una c a l d ă , a l t a r e c e . D a r e o m î n l e g e
şi n u c a t ă c ă e l e e o g e a - m i - t e r e c t o r
al A c a d e m i e i d e A r t e F r u m o a s e d i n
Iaşi, c i d ă l a t o t o m u l c i n s t e a c u v e n i t ă .
C â n d l-am întâlnit eu, m e ş t e r u l nostru,
m'a p o f t i t î n t r ' o b o d e g ă l a u n p a h a r d e
vin şi a m a i c h e m a t şi p e ş o f e r u l ce-1
adusese c u maşina.
— Iaca aşa, m ă i frate, că şi e l este
m u n c i t o r ca şi noi...
Nu m ' a u m i r a t s p u s e l e l u i R o n d a ,
d e o a r e c e c u n o ş t e a m şi a f a b i l i t a t e a m a ­
e s t r u l u i , şi g e n e r o z i t a t e a lud sufletească^
Nu-mi p u t e a m însă l ă m u r i tăcerea lui
d u p ă cele d o u ă s c r i s o r i .
C e v a m a i t â r z i u a m a f l a t c ă a r fi
bolnav, iar astă toamnă u n a dintre r u ­
d e l e l u i m ' a i n f o r m a t că z a c e p a r a l i z a t ,
fără nădejde d e scăpare.
M'a
chinuit de atunci încoace m e ­
reu i m a g i n e a o m u l u i d e i n i m ă t i n t u i t
fără p u t e r i p e patul de chin. A c u m a
murit.
Cât l o c o c u p ă î n p i c t u r a r o m â n e a s c ă
şi c e a î n s e m n a t N . T o n i ţ a , n u e s t e î n
g â n d u l m e u să spun.
Dar n u m ă p o t o p r i s ă s u b l i n i e z c ă
în n i ş t e zile ca a c e l e a d i n c a p t i v i t a t e a
b u l g ă r e a s c ă , p i c t o r u l T o n i ţ a , ca şi m e ­
t a l e l e n o b i l e , s'a d o v e d i t cu p r i s o s i n ţ ă
a fi fost un om.
mai
stânga spre creştet; după aceea îl potriviţi
în coafura dorită.
E b i n e să-1 purtaţi tăiat scurt, s a u dacă e
l u n g e v i t a t ; a c e l e şi t o t f e l u l d e a g r a f e o a r e
strică firele d e p ă r .
II s p ă l a ţ i c e l p u ţ i n o d a t ă p e s ă p t ă m â n ă
cu s ă p u n d e M a r s i l i a şi a p ă caldă; îl l i m p e ­
ziţi b i n e c u a p ă m a i r e c e î n c a r e p u t e ţ i a dâuga zeama unei lămâi
N u vopsiţi părul niciodată; cel m a i urît
păr natural e mult m a i frumos decât u n păr
colorat. Tincturile folosite î n acest s c o p a l t e ­
r e a z ă e p i d e r m a , a s p r e s c f i r u l şi p o t p r o d u c e
a c c i d e n t e cari deşi trec n e o b s e r v a t e î n a p a ­
renţă, a u u n efect n o c i v asupra organelor î n ­
vecinate.
N u mai vorbim de ondulaţiile permanente
practicate p e o scară atât d e întinsă chiar
d e f e t i t e c a r e v o r s ă f i e „ c o a f a t e " şi c â n d
sunt în apă ! şi-şi ard părui înainte d e a
p l e c a la m a r e , î n loc sâ-1 t a e scurt. Vaporii
degajaţi d e aparatul de ondulaţii p e r m a n e n t e
u s u c ă p ă r u l , î l c a r b o n i z e a z ă şi t e r m i n ă p r i n
a lăsa suprafeţe întregi lipsite de fire d e
păr, căci asti'el d i s t r u s e n u s e m a i r e g e n e ­
rează niciodată.
In ţările mai civilizate, c u m e D a n e m a r c a
d e pildă, vopsirea pârului, ondulaţiile p e r ­
m a n e n t e , sunt interzise, iar p r o d u s e l e zise
de înfrumuseţare, s u p u s e u n u i strict control
medical".
Da, în ţările m a i civilizate, c u m e D a n e ­
m a r c a d e p i l d ă , v o p s i r e a p ă r u l u i (şi) o n d u ­
laţiile p e r m a n e n t e (sunt) s u p u s e u n u i strict
control medical. Bravo, D a n e m a r c o ! N u m a i
că noi t r ă i m î n R o m â n i a şi n e i n t e r e s e a z ă
LINGUISTIQUE"
p e 1939
(Urmare din pag. I)
p r i c e p e r e şi-o d e s c o p e r i s e p r i n s t r e i n ă - ,
t ä t e , p e u n d e u m b l a s e ca să-şi d e s ă v â r ­
ş e a s c ă a r t a p i c t u r i i . C i - c ă m a i аіез l a
M ü n c h e n şi. la D a c h a u v ă z u s e r ă ai
n o ş t r i a j u n ş i p e acolo c â t d e p r o ş t i s u n t
b ă r b i e r i i n e m ţ i . Şi a t u n c i u n u d i n ei
făcea p e b ă r b i e r u l . A c u m , î n l a g ă r ,
m e ş t e ş u g u l b ă r b i e r i t u l u i îi a d u c e a a toate, să ne iubim şi să cu­ m i n t e m ă i e s t r u l u i d e a n i i d e s t u d e n ţ i e ,
noaştem
Orientul,
de
care ceeace-i f ă c e a p l ă c e r e .
ne-am desprins
prea
brutal.
C â n d 1-a î n t r e b a t î n t r ' o zi b r i g a d i e r u l
Trebuie să ne convingem
că
R ă ş c a n u , d e ce n ' a c e r u t s ă fie î n a i n ­
ceeace se petrece la
Ankara,
Beiruth
sau Bagdat, şi chiar tat s u b l o c o t e n e n t , el a r ă s p u n s c ă a p r e ­
ce se petrece la Caicuta sau f e r a t s ă r ă m â i e t o t e l e v p l u t o n i e r . S u n ă
Tokyo, ne interesează
mai mai b i n e , că a r a t ă m a i t â n ă r , c a ş i m e ­
profund
decât ceeace se pe­ s e r i a d e b ă r b i e r - a m a t o r d i n a n i i d e
trece în Apus. Nu că n'am u c e n i c i e î n a r t a p i c t u r i i .
avea nevoie să cunoaştem
şi
î n t r ' o zi î n s ă v i n e s u s î n o d a i e şi n e
să ne
asimilăm
rezultatele
muncii occidentale.
Dar nu s p u n e că o s ă l a s e l a n a i b a p e n s u l a d e
ne putem permite luxul să ig­ b ă r b i e r şi a p u c ă i a r p e c e a d e p i c t o r .
norăm ceeace se face la noi.
— Ştii, c e e r a s ă p ă ţ e s c , G h i o c a , azi?
Şi noi, încă odată, suntem la Era să i n t r u c u b r i c i u l î n b e r e g a t a l u i
porţile
Orientului^
Bechi.
Aşa
că, dacă va fi nevoie,
— C u m asta ?
ne vom putea dispensa de lec­
—
S ă v e z i t u , b r e , c u m a fost. C u m
tura câtorva romane
şi re­
s
t
ă
t
e
a
pe scaun bietul Moş Tăgârţă d e
viste occidentale, ca să găsim
timp si pentru o mai
atentă m a i o r , şi e u îl r ă d e a m , îi v i n e , b r e , u n
ce cetare
a rosturilor
răsări­ s u g h i ţ . Şi s u g h i ţ e , m ă i , o d a t ă l u n g şi
tene.
eu t o c m a i c u b r i c i u l p e b e r e g a t a l u i .
toate
MIRCEA ELIADE
N o r o c c ă m ' a m o p r i t l a t i m p şi d o a r
Iar p s n t r u sezonul d e t o a m n ă
u n m ă n u n c h i u tot atât de bogat
şi d e variat
de c ă r ţ : d e g e n şi
specialităţi diverse precum ur­
m e a z ă : „Istoria literaturii- r o m â ­
ne"
d e G. C ă l i n e s c u , „Curtea
de
Argeş"
de
Arh.
Gr. I o n e s c u ,
„ R e n a ş t e r e a ş i reforma"
de Al.
O ţ e t e a , „Tudor
Arghezi",
studiu
d e Pompiliu Constantinescu,
„Po­
eţi şi poezie"
de Octav Suluţiu,
„Aspecte
din
teatrul
contempo­
ran"
de Alice Voinescu,
„Ver­
suri" d e T u d o r A r g h e z i ,
„Firimi­
turi" d e O c t a v i a n G o g a ,
„Monar­
hie socială"
de Mihail Fărcăşanu,
„D. A n g h e l " — Poezii — e diţie îngrijită de Ş e r b a n Cioculescu.
lis şi S h a k e s p e a r e şi v o l u m u l d e
versuri
„Cântece
de faun"
de
Virgil Gheorghiu.
Amintiri despre Tonitza
acestea, pentru a afla,
bună­
oară, că simbolismul
arhitec­
tonic al unui templu din Java
sau
cosmologia
arhaică
a
popoarelor
de mult
dispărute
din Asia mică, sunt mult mai
apropriate
de
înţelegerea
noastră
decât
filozofia
lui
Kant sau neliniştile
lui Pas­
cal — e nevoie, înainte
de
l o g i c ă c ă r ţ i l e : „Accidentul",
ro­
m a n de Mihail Sebastian; m o n u ­
m e n t a l a m o n o g r a f i e a d - l u i E.
Lovinascu :
„Titu
Maiorescu",
compusă din două volume, volu_
m u l „Dictando
divers"
I, d e I ' e r pessicius, atât aşteptat de citito­
rii c r i t i c u l u i şi a u t o r u l u i e d i ţ i e i
E m i n e s c u , „Istoria
literaturii
ro­
mâne
vechi"
de N.
Cartojan,
„Limba română" vol. I de Sextil
P u ş c a r i u , „Timp
şi destin"
d e C.
Rădulescu-Motru,
„Diferenţiale­
le d i v i n e " d e L u c i a n B l a g a , „ O pere"
de Mihail Sadoveanu.
Jt
CE
din pag. 1)
Occidentul
se întâlneşte
cu
Orientul, ralul pe care Га avut
Franţa faţă de
Olanda,
Danemarca
şi unele
provin­
cii germanice ; de a le ajuta,
adică, să ia conştiinţa de sine,
şi de a imprima creaţiilor lor
culturale
valoare
circulatorie
mondială.
Să nu uităm că Ţările Ro­
mâneşti
au avut cândva
un
asemenea
rol, deşi
exercitat
în condiţii mai modeste, in tot
Orientul
creştin.
„Hegemonia
spirituală"
a Ţăr lor
Româ­
neşti a încetat odată cu re­
voluţia industrială
occidenta­
lă, care a dus fatal la domi­
naţia Apusului.
Dar se pare
că în lumea nouă, de care ne
apropiem, asemenea valori nu
vor
mai juca rolul
exclusiv
pe care l-au deţinut în ulti­
mele două sute de ani. Este
foarte probabil că, într'un vii­
tor apropiat, oamenii de pre­
tutindeni,
vor înţelege că nu
numai valorile concrete
sunt
r e a l i taţi — că tot
atât
de
reale, şi de creiatoare de is­
torie, sunt valorile
spirituale
— în care Sud-Estul
euro­
pean şi Orientul n'a fost nici­
odată
sărac.
Dar
noştri de s e a m ă n u a mai încer­
cat dala O v i d D e n s u ş i a n u , „Isto­
r i a l'rnbii române"
а d^lui prof.
Al. Rosetti a'lcătueste o
lectură
e s e n ţ i a l ă şi d e c e l m a i v i u i n t e ­
res.
Faptull c ă e d i ţ i a H - a a p a r e
la
un interval atât de scurt, confir­
mă
marele succes p e care acea­
s t ă l u c r a r e îl c u n o a ş t e î n r â n d u ­
r i l e o a m e n i l o r d e ş t i i n ţ ă şi c i t i ­
torilor î n deobşte delà noi. P r e ­
zentată în Biblioteca Enciclope­
dică a editure: Fundaţiei
pentru
l i t e r a t u r ă ş; a r t ă „ R e g e l e
Caro!
II" a l ă t u r i d e „ I s t o r i a r o m â n i l o r "
a d-Cui prof. C o n s t . G i u r e s c u , l u ­
c r a r e a d - l u i prof. A l . R o s e t t i a p a r e ca o c o m p l e t a r e a a c e s t e i o p e r e p e celălalt p l a n : al e v o l u ­
ţiei l i m b i i n o a s t r e .
G. BĂNEA
Revista de linguistică publica­
tă, î n l i m b a f r a n c e z ă , d e d. p r o f .
Al. Rosetti
a apărut de curând
î n t r ' u n f r u m o s v o l u m (al V l l - l e a )
p e n t r u a n u l 1939. C o n s t a t ă m î n
p r i m u l rând că cercul colabora­
t o r i l o r s e m ă r e ş t e p e f i e c a r e r.n.
Astfel în volumul al V l l - l e a î n ­
tâlnim numele marelui romanist
L e o S p i t z e r şi al f o n e t i c i a n u l u i
H. A Rositzke, a m b i i d i n A m e ­
rica; al profesorului suedez Alf
Lombard,
al
linguistului
bine
c u n o s c u t I o r g u I o r d a n şi al g e r ­
manului E u g e n Seidel,
amândoi
d e l à Iaşi, la care s e a d a u g ă c o l a ­
boratorii bucureşteni ai revistei,
d-nii Al. Rosetti,
J. B y c k ,
AL
G r a u r ş i C. R a c o v i ţ ă .
Ca
deosebit
de
interesante
s e m n a l ă m articolele
următoare:
Viitorul
românesc,
d e d. A l f
Lombard; întrebuinţarea dativu­
lui î n l i m b a r o m â n ă actuală, d e
d. I o r g u I o r d a n ; V a l o a r e a t i m ­
purilor trecute în româneşte, d e
d. E u g e n S e i d e l ; S t u d i i d e s i n ­
t a x ă ş i s t i l i s t i c ă d e d. J . B y c k , ş i
mai ales importantul studiu de
linguistică socială al d-lui Const.
Racoviţă, întitulat
„Munca"
şi
„suferinţă": autorul
arată c u m
împrejurările sociale a u colorat
mai peste tot cuvinte
care n u ­
meau munca
şi l e _ a u
apropiat
înţelesul de acela d e „suferinţă".
C a d e o b i c e i u Bulletin-ul
d-lui
Prof. Rosetti reprezintă o foarte
importantă contribuţie la cerce­
t a r e a şi c u n o a ş t e r e a
limbii ro­
m â n e î n t o a t e a s p e c t e l e ei. D i n
c e în ce mai mult, acest periodic
s e impune ca revista reprezenta­
tivă a hnguisticei româneşti.
„CONFERINŢA"
A aparent mir. 3 ( p e F e b r u a r i e )
ашиі IV, din revista enciclopedică
l u n a r ă „Conferenţa"
condusă d e
4. N. C . L u n g u l e s c u . I n s u m a n u l
d e 80 p a g . g ă s i m : d o u ă c u v â n t ă r i
ai d - l u i i U i t i f â C o n s t a n t i n e s c u ;
L a F o n t a i n e d e p r a f . Ch.
Drouhet ; E v o l u ţ i e (tehniira r o m a n ţ a t ă )
d e p r o f . Şerban
Ionescu
; 24 I a ­
n u a r i e d e prof. M. R a r i n c e s c u ;
î n s e m n ă r i d e icăilătorie a l e l u i
D. G o l e s c u d e I. P i i l a t ; D u n ă r e a
ş i M a r e a N e a g r ă d e R. S e i ş a n u ;
P e i s a g i i u n i c e (Tuiloea) d e
Ap.
Culea ; Meşteşugul
vorbirii d e
directorul revistei.
în primul rund produsele zise literare „cu
efect n o c i v " a l e babei R a d a — zisă madarn
Brigitte P o p e s c u — care ar trebui supuse
unui „strict control" d i n partea organelor î n ­
văţământului primar, din Ministerul Educa­
ţiei N a ţ i o n a l e . Căci e i n a d m i s i b i l , ca î n e p o c a
d e culturalizare a Ţării s u b egida Regelui
Carol ai II-lea s ă s e m a i îngăduie tipărirea
şi r ă s p â n d i r e a u n e i p u b l i c a ţ i i d e stâilcire a
limbii, d e p r o p a g a n d ă a n t i g r a m a t i c a l ă şi a n ­
ticulturală.
Mamuţii şi m a i m u ţ e l e ou ifose d e intelec­
tuali s ă - ş i v a d ă d e sinecuri la i n d u s t r i i l e d e
zahăr şi să l a s e m i e r e a , g r e u d e s t r â n s î n
f a g u r i , a l b i n e l o r p r i c e p u t e , m o d e s t e şi h a r ­
nice. S ă s e î n ţ e l e a g ă o d a t ă şi î n a c e a s t ă ţară,
că s c r i s u l
n u e u n refugiu,
iar r e v i s t e l e
— m a i c u s e a m ă pentru educarea copiilor —
u n azil p e n t r u chivuţele naufragiate p e scă­
rile u n e i redacţii. A v a t a r i i şi trişorii s c r i s u ­
lui trebuesc daţi î n vileag, fără m e n a j a m e n t e ,
p e n t r u a s e c u r m a — o d a t ă ou h a t â r u l —
u n a d i n c e l e m a i v i t r e g e şi m a i r u ş i n o a s e
probleme de învăţământ: aceea a scrisului
r o m â n e s c ! N u î n t r e v ă d alită p o s i b i l i t a t e d e
mântuire din bezna gramaticală în care se
b ă l ă c e s c scribii noştri c u p a t a l a m a l a m â n ă .
Continuarea pasivităţii, în această chestiune
spinoasă, tinde să devină complicitate. D e
aceea, s o c o t e s c că azi, m a i m u l t ca oricând,
e m o m e n t u l , să se pornească o tradiţională
tărbacă a intruşilor în publicistica r o m â n e a ­
scă, i a r apoi să fie trimişi la urmă.
Dar v o m reveni !
ŞTEFAN GEORGESCU
Taxa poştali plătită m numerar conform aprobării dir. O l e P. T. T. Nr. 24464-938.