Fenomenul discriminării în România - percepţii şi atitudini

Transcription

Fenomenul discriminării în România
- percepţii şi atitudini-
August 2009
Cercetare realizată la cererea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării
www.insomar.ro
 Studiul de față a fost realizat de INSOMAR la comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în perioada 1– 24 august 2009. Culegerea datelor s‐a desfăşurat în intervalul 7 – 14 august;
 Cercetarea a fost realizată folosind tehnica sondajului de opinie, pe bază de chestionar administrat face‐to‐face la domiciliul persoanelor intervievate;
 Volumul eşantionului a fost de 1201 persoane, fiind reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani şi peste;
 Interviurile au fost realizate în 44 localități urbane şi 52 localități rurale;
 Eroarea maximă admisă pentru rezultatele obținute, garantată cu o probabilitate de 95%, este de 2,9%.
www.insomar.ro
Sondaj naţional realizat la cererea Consiliuliului pentru Combaterea Discriminării - august 2009.
2
Principalele rezultate ale studiului
PERCEPȚIA SOCIALĂ A GRUPURILOR CELE MAI DISCRIMINATE
Percepția dominantă a populației cu privire la grupurile cele mai discriminate din România vizează persoanele
contaminate cu HIV/ sau bolnave de SIDA, minoritățile sexuale și persoanele cu handicap (fizic sau psihic). Referitor la astfel de grupuri sociale, peste 50% dintre respondenți consideră că sunt “foarte mult” sau “destul de mult” discriminate. Un segment de populație, cu o pondere variind între 25% și 45%, consideră ca fiind discriminate şi acele persoane aflate fie la o vârstă înaintată, fie foarte tinere, fie femei. Nu în ultimul rând, cca. un sfert din populație tinde să includă în categoria grupurilor discriminate imigranții, minoritățile etnice (maghiari, romi, etc) și religioase. Pentru o evaluare pertinentă a fenomenului de discriminare, studiul a luat în considerare pe de o parte percepția socială asupra discriminării, iar pe de altă parte, şi‐a propus cercetarea cazurilor efective de abuz şi tratament marginalizant întâlnite la nivelul societății româneşti actuale. Sub acest aspect, un referent major al cercetării a fost construcția social‐culturală a stereotipurilor atitudinale dominante prin intermediul mass media. Totodată o dimensiune semnificativă a anchetei priveşte backgroundul cultural al subiecților cercetării pentru a testa influența mediilor de apartenență ori de referință în procesul etichetării sociale (labeling). De altfel, asupra acestor itemi se concentrează demersul cercetător în secțiunea următoare a prezentului raport.
www.insomar.ro
3
ACCEPTABILITATEA MINORITĂȚILOR ÎN CERCURILE DE PROXIMITATE
Cercetarea a vizat testarea disponibilității populației de a admite grupurilor minoritare (definite după etnie, orientare sexuală, religie, dizabilitate fizică/psihică, infecție HIV) dreptul la integrare socială în cercurile de proximitate, pornind de la cele foarte apropiate (familie, prieteni apropiați) la cele mai distanțate social (vecinătate, colegi de serviciu).
Grupurile față de care populația manifestă disponibilitatea cea mai mare de acceptare în cercurile de proximitate cele mai intime (familia și cercul de prieteni apropiați) sunt persoanele de altă cetățenie, etnicii maghiari și persoanele de altă religie. Peste 64% din populație ar accepta aceste persoane ca membrii ai familiei, și peste 76% i‐ar accepta ca prieteni apropiați. Aceste rezultate indică un grad ridicat de toleranță al populației în raport cu aceste grupuri de minoritari. Grupurile față de care se manifestă deschidere medie sunt persoanele cu handicap fizic și romi, iar grupurile față de care populația este cea mai refractară în a accepta integrarea în proximitatea familială sau a cercului de prieteni sunt persoanele cu handicap psihic, cele infectate cu HIV și, de departe grupul față de care se manifestă cea mai mare reticență, minoritățile sexuale – doar 4.9% din populație ar accepta un homosexual membru al familiei și doar 23% ca prieten apropiat.
Ierarhia grupurilor se menține și atunci când ne referim la cercuri de proximitate socială (vecinătate și colegi la serviciu), crește însă acceptabilitatea generală a acestora. De remarcat totuși că 25% din populație nu ar fi de acord ca un rom să le fie nici măcar coleg de muncă, iar 54% nu ar accepta în aceeași postură un membru al unei minorități sexuale, fapt îngrijorător prin aceea că se constituie ca premisă a marginalizării sociale a acesteia. www.insomar.ro
4
NIVELUL AUTOPERCEPȚIEI SOCIALE PRIVITOARE LA FENOMENUL DISCRIMINĂRII
Cercetarea a vizat și gradul în care respondenții s‐au simțit discriminați în situații tipice care predispun la apariția acestui fenomen. Cea mai invocată situație generatoare de discriminare în opinia populației intervievate este obținerea unui loc de muncă. 22% dintre respondenți au declarat că au fost discriminați cel puțin o dată când au încercat să obțină un loc de muncă, iar 13.4% au fost discriminați când au încercat să acceseze diverse servicii publice. 8% dintre respondenți au declarat că s‐au simțit discriminați atunci când au încercat să intre într‐un magazin, restaurant sau spațiu public.
O analiză mai detaliată a datelor a indicat că etnicii romi au șansele cele mai mari de a se găsi în situații discriminante precum cele anterior menționate. Acesta este un fapt de natură a motiva eforturile investițiilor publice eficiente pentru integrarea socială a acestei comunități.
În cadrul cercetării a fost evaluat și gradul în care respondenții s‐au simțit jigniți de către alții datorită unor motive precum vârsta, genul, etnia, orientarea sexuală sau caracteristici fizice. Aproximativ 10% dintre respondenți au indicat că s‐au simțit jigniți cel puțin o dată datorită diferenței definite de caracteristici precum cele menționate. O concluzie a datelor studiului este că grupurile cele mai vulnerabile la marginalizare și discriminare în România sunt minoritățile sexuale, romi, persoanele infectate cu HIV și persoanele cu dizabilități. În următoarele secțiuni sunt prezentate datele principale care au reieșit în cadrul studiului referitoare la fiecare din aceste grupuri.
www.insomar.ro
5
PERCEPȚII PRIVIND GRUPUL ETNICILOR ROMI
Respondenții au considerat în proporție de peste 58% că etnicilor romi le este mai dificil să obțină un loc de muncă sau să fie promovați comparativ cu restul populației. 72% din populație se declară de acord cu faptul că cei mai mulți romi încalcă legile, 48% consideră că romi sunt o rușine pentru România, 45% declară că se tem când întâlnesc un grup de romi pe stradă iar 20% declară că ar trebui să existe magazine sau localuri unde romi să nu fie primiți.
56% dintre respondenți declară că se simt inconfortabil în preajma persoanelor de etnie romă, iar 64% consideră că persoanele de etnie romă sunt mai violente decât celelalte grupuri etnice (români, maghiari, etc.)
Aproximativ 31% din populație nu au avut nici un fel de interacțiune cu etnicii romi în ultimele șase luni în vreme ce 66% declară că au purtat o conversație/discuție cu o persoană de etnie romă în ultimele șase luni.
Rugați să exprime primul gând care le vine în minte când aud cuvântul rom, 23% dintre respondenți au exprimat cuvinte legate de infracționalitate, hoție, cerșetorie, 10% cuvinte precum needucat/necivilizat/murdar, 5% ‐ dispreț/repulsie și doar 16% cuvinte precum normalitate/om obișnuit/indiferență.
Aceste date evidențiază latența unui stereotip al populației majoritare față de etnia romilor fapt care poate predispune la raporturi de conviețuire socială parțial disfuncționale. Este dezirabil ca această situație să fie corectată prin intervenții eficace de politică publică.
www.insomar.ro
6
PERCEPȚII PRIVIND MINORITĂȚILE SEXUALE
Atunci când au fost solicitați să indice primul cuvânt care le vine în minte când aud cuvântul homosexual, 22%
dintre respondenți au indicat cuvinte precum repulsie/silă/dezaprobare, 15% cuvinte legate de boală/nebunie, 8% ‐ anormalitate/ciudățenie/excentricitate și doar 6% normalitate/om obișnuit/indiferență.
Peste 55% din populația României consideră că minoritățile sexuale ar trebui tratate de medic pentru acest lucru.
8% din populație a interacționat conversațional cu o persoană din grupul minorităților sexuale în ultimele șase luni.
Peste 57% din populație resimte un anumit grad de disconfort în situația ipotetică de a se afla în preajma unei persoane din grupul minorităților sexuale, grad mai ridicat decât în cazul oricărui alt grup cu potențial de discriminare.
Alături de romi, grupul minorităților sexuale este cel mai stereotipizat în România putându‐se vorbi de un important potențial de homofobie în rândul populației din România. www.insomar.ro
7
PERCEPȚII PRIVIND GRUPUL PERSOANELOR INFECTATE HIV ȘI CU DIZABILITĂȚI FIZICE/PSIHICE
Peste 45% din populația intervievată declară că s‐ar simți inconfortabil dacă s‐ar afla în preajma unei persoane infectate cu HIV / bolnave de SIDA; 17,4% declară același lucru vizavi de persoanele cu dizabilități fizice / psihice.
61% dintre respondenți au declarat că au purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o persoană cu handicap fizic.
Peste 65% din populație declară că nu se simte datoare să ajute persoane cu dizabilități sau handicap fizic; aceasta este dovada unei slabe internalizări a unei atitudini pro‐sociale și de solidaritate socială.
34% dintre respondenți manifestă milă/compasiune față de persoanele infectate cu HIV atunci când sunt rugate să exprime primul gând vizavi de această categorie, iar 20% indică cuvinte legate de boală sau suferință. Există un procent de 5% din populație care asociază acest grup cu teamă sau pericol.
44% dintre respondenți evocă milă/compasiune față de persoanele cu dizabilități când sunt rugate să menționeze primul gând care le vine în minte legat de acestea, 11% boală și 7% greutăți/suferință. Doar 2%
dintre respondenți au asociat ideea de normalitate cu această categorie de persoane. În esență tocmai această ultimă sintagmă ar trebui să definească abordarea persoanelor cu dizabilități.
www.insomar.ro
8
NOTORIETATE CNCD ȘI FUNCȚII ALE ACESTEI INSTITUȚII
Un procent semnificativ din populația României (aproximativ 70%) a auzit de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Această instituție are o notorietate superioară Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Bărbați și Femei ‐ 52% dintre persoanele intervievate au auzit de această instituție ‐ și Departamentului pentru Relații Interetnice, de care a auzit 41% din populația investigată.
Modalitățile principale prin care respondenții au declarat că au auzit de CNCD a fost radio, TV sau presa scrisă.
Din totalul celor care au auzit de CNCD, 18% declară că au “multă” sau “foarte multă” încredere în această instituție, 43% au încredere medie, 21% au “puțină” încredere iar 13% au încredere “foarte puțină”. În opinia respondeților principalele domenii de acțiune îndeplinite de CNCD sunt “medierea cazurilor de discriminare” (peste 40% din populație s‐a exprimat în acest sens) și “acordarea de asistență specială” (38% din populație s‐a exprimat în acest sens), în vreme ce domeniul care se referă la “sancționarea discriminării” este îndeplinit de CNCD în opinia a 33% dintre respondenți.
Prioritățile CNCD în opinia respondenților ar trebui să fie în principal “apărarea drepturilor omului” și “aplicarea corectă a legilor care combat discriminarea”, în vreme ce domeniile care sunt percepute în grad mai redus priorități adecvate ale CNCD sunt “reprezentarea persoanelor discriminate în instanță” și “deschiderea unor birouri regionale”.
www.insomar.ro
9
Credeți că România se îndreaptă într‐o direcție...
www.insomar.ro
10
În opinia dumneavoastră, cât de discriminate sunt în societate următoarele grupuri de persoane? www.insomar.ro
11
Ați fi sau nu de acord ca dvs. sau cineva din familie să se căsătorească cu... www.insomar.ro
12
Ați fi sau nu de acord să aveți prieten apropiat... www.insomar.ro
13
Ați fi sau nu de acord să aveți vecin... www.insomar.ro
14
Ați fi sau nu de acord să vă fie coleg de muncă... www.insomar.ro
15
Dvs. considerați că în România, având aceeaşi diplomă sau un nivel de pregătire similar, persoanele..... reuşesc mai uşor, mai greu, sau la fel de greu/de uşor să obțină un loc de muncă/să fie promovați comparativ cu restul populației?
www.insomar.ro
16
Vă voi citi o serie de afirmații referitoare la persoane care aparțin minorităților din țara noastră. Vă rog să‐mi spuneți în ce măsură sunteți de acord sau nu cu fiecare dintre acestea.
www.insomar.ro
17
În general vă simțiți jenat/inconfortabil de față cu oameni necunoscuți să vă exprimați/dezvăluiți.....
www.insomar.ro
18
Dvs. personal v‐ați simțit vreodată discriminat când...
www.insomar.ro
19
Cât de confortabil vă simțiți în preajma...
www.insomar.ro
20
În ultimele 6 luni dvs. ați purtat o conversație/ați discutat cu...
Persoanele care nu au purtat o conversație cu persoane din nici unul din aceste grupuri reprezintă 14,3% din totalul eşantionului, N=172
www.insomar.ro
21
De ce nu ați purtat o astfel de conversație?
www.insomar.ro
22
În ultimele 12 luni dvs. v‐ați simțit jignit (ă) de către alții datorită unuia sau mai multor motive care sunt în legătură cu vârsta dvs., genul, etnia, orientarea sexuală, religia sau caracteristici fizice pe care le aveți? Din care...
43.6% au declarat că motivul jignirii a fost legat de vârsta
16.2% de gen
21.4% de etnie
2.7% de orientale sexuală, religie sau caracteristici fizice
35.9% au refuzat să indice motivul Suma procentelor nu este 100 deoarece unii respondenți au declarat simultan mai multe motive ale jignirii suferite.
www.insomar.ro
23
În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații...:
www.insomar.ro
24
În opinia dvs. după aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de discriminare al …... a scăzut, a crescut sau a rămas la fel?
www.insomar.ro
25
Ne puteți spune care este primul cuvânt care vă vine în minte când auziți cuvântul “rom”?
www.insomar.ro
26
Dar când auziți cuvântul “homosexual”?
www.insomar.ro
27
Dar când auziți expresia “persoane infectate cu HIV/SIDA”?
www.insomar.ro
28
Dar când auziți expresia “persoane cu dizabilități/handicap”?
www.insomar.ro
29
Despre care din următoarele instituții şi organizații ați auzit?
www.insomar.ro
30
De unde ați auzit de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)?
www.insomar.ro
31
Câtă încredere aveți într‐o instituție precum Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)?
Procentele sunt calculate din totalul celor care au declarat că au auzit de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
N=850
www.insomar.ro
32
În opinia dumneavoastră, care dintre următoarele domenii de acțiune sunt îndeplinite de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)?
Procentele sunt calculate din totalul celor care au declarat că au auzit de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
N=850
www.insomar.ro
33
În ce măsură credeți că următoarele acțiuni ar trebui să fie priorități ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)? Procentele sunt calculate din totalul celor care au declarat că au auzit de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
N=850
www.insomar.ro
34
Analiza datelor
Analiza a urmărit să evidențieze care sunt categoriile de populație la nivelul cărora există o variație semnificativă în răspunsul la unele întrebări importante lansate în cadrul cercetării referitoare la:
Gradul de acceptabilitate al unei persoane din grupul minorităților sexuale ca vecin. Refuzul de a accepta un homosexual ca vecin indică un potențial ridicat de homofobie și am evidențiat prin analiză grupurile care manifestă cel mai pregnant această tendință. Gradul de acceptabilitate a unei persoane de etnie romă în postura de coleg de serviciu. Dezacordul în a a avea un coleg de serviciu rom indică o internalizare accentuată a stereotipurilor față de acest grup de persoane.
Notorietatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Am analizat şi evidențiat care sunt categoriile de persoane care cunosc în grad mai redus CNCD.
Gradul de confortabilitate pe care îl resimt respondenții în preajma persoanelor infectate cu HIV/bolnave de SIDA.
Gradul de confortabilitate pe care îl resimt respondenții în preajma persoanelor de etnie maghiară.
Având în vedere obiectivele cercetării am testat în cadrul analizei gradul de variație a răspunsurilor la întrebările mai sus menționate în cadrul grupurilor de persoane de gen feminin vs. persoane de gen masculin, a persoanelor din mediul urban vs. rural, la nivelul mai multor categorii de vârstă (18‐34, 35‐49, 55‐64, 64+) și la nivelul unor categorii de populație definite după nivelul de educație, standard subiectiv de viață, profesie, regiunea de rezidență (București, Moldova, Muntenia, Transilvania). Am inclus în analiză şi controlul statistic al efectului gradului de interacțiune al respondeților cu persoanele din grupurile vulnerabile – acest fapt a fost surpins prin întrebarea dacă respondenții au purtat în ultimele 6 luni o conversație cu o persoană din grupurile vulnerabile la discriminare.
www.insomar.ro
35
Rezultatele analizei
ATITUDINEA HOMOFOBĂ. Analiza a evidențiat faptul că:
 Vârsta este o variabilă care influențează atitudinea față de minoritatea sexuală. Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani au o tendință mai accentuată de a nu fi de acord să aibă un vecin membru al unei minorități sexuale comparativ cu persoanele tinere, de vârstă 18‐34 de ani.
Educația este şi de asemenea o variabilă relevantă. Persoanele cu educație de cel mult 10 clase sau şcoală profesională au o tendință mai accentuată de a nu fi de acord să aibă un vecin membru al unei minorități sexuale comparativ cu persoanele care au liceu sau facultate. Pe măsură ce educația creşte, potențialul homofob al persoanei scade.
Persoanele din mediul rural manifestă mai pregnant o tendință de respingere a membrilor minorităților sexuale din proximitate comparativ cu persoanele din mediul urban.
Există şi o variație regională a gradului de acceptabilitate ca vecin a unui membru al unei minorități sexuale. Astfel persoanele din Transilvania şi Bucureşti au o tendință mai scăzută de a respinge vecinătatea unui membru al unei minorități sexuale comparativ cu persoanele din Moldova şi Muntenia.
Persoanele care în ultimele 6 luni au conversat/discutat cu o persoană din grupul minorităților sexuale au o tendință evidentă de a accepta mai degrabă ca vecin o astfel de persoană comparativ cu cele care nu au avut o astfel de interacțiune.
Genul, standardul subiectiv de viață sau profesia nu sunt variabile relevante pentru atitudinea homofobă.
Aşadar profilului persoanelor care au o tendință mai accentuată de a refuza vecinătatea unui membru al minorității sexuale poate fi portretizat conform cu următoarele caracteristici: vârsta peste 50 de ani, cu educație de cel mult 10 clase sau şcoală profesională, din mediul rural, rezidentă în Moldova sau Muntenia şi care nu a conversat în ultimele 6 luni cu o persoană aparținând grupului minorităților sexuale . Pesoana tolerantă în a avea vecin un membru al minorității sexuale este mai degrabă de vârstă 18‐34 ani, cu educație superioară, din mediul urban, rezidentă în Bucureşti sau Transilvania şi care a purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o persoană de din grupul minorităților sexuale .
www.insomar.ro
36
Distribuția variabilei analizate pe categorii relevante Ați fi sau nu de acord să aveți vecin un homosexual ?
Da
Grupe de varsta
18 ‐ 34 ani
35 ‐ 49 ani
50 ‐ 64 ani
65 ani si peste
Nu
Procent in cadrul categoriei
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
53.4%
3.1
50.2%
2.2
33.5%
‐2.3
27.1%
‐3.2
46.6%
‐2.6
49.8%
‐1.9
66.5%
2
72.9%
2.7
Ați fi sau nu de acord să aveți vecin un homosexual ?
Da
N ivel studii
Cel mult 10 clase, scoala profesionala
Liceu, scoala postliceala
Studii superioare
Total
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
100%
100%
100%
100%
Total
Nu
30.2%
‐4.3
49.9%
2.4
63.0%
4.2
69.8%
3.6
50.1%
‐2.1
37.0%
‐3.5
100%
100%
100%
www.insomar.ro
37
Da
M e d iu
Urban
Rural
Nu
Std. Residual
Std. Residual
50.3%
3.4
29.9%
‐4
49.7%
‐2.9
70.1%
3.3
Da
REGIUNE
Moldova
Muntenia
Transilvania
Bucureşti
Total
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
100%
100%
Total
Nu
34.6%
‐1.7
30.3%
‐3.5
52.6%
3.2
64.0%
3.7
65.4%
1.4
69.7%
3
47.4%
‐2.7
36.0%
‐3.1
100%
100%
100%
100%
www.insomar.ro
38
Da
A purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o persoană de orientare homosexuală
Da
Std. Residual
Nu
Std. Residual
Total
Nu
75.8%
24.2%
5.1
‐4.3
37.8%
62.2%
‐1.6
1.3
100%
100%
www.insomar.ro
39
REFUZUL PROXIMITĂȚII PERSOANELOR ROME LA SERVICIU. Analiza a evidențiat faptul că:
Educația este o variabilă care influențează atitudinea față de minoritatea romă. Persoanele cu studii superioare au o tendință mai accentuată de a fi de acord a avea o persoană de etnie romă în postura de coleg de servici comparativ cu persoanele cu cel mult 10 clase sau şcoală profesională.
Persoanele din Muntenia au cea mai accentuată tendință de a refuza colegialitatea unui rom la servici, comparativ cu persoanele din celelate regiuni ale țării. Persoanele din Bucureşti sunt cele mai deschise a avea un coleg de etnie romă la servici. Persoanele care au conversat/discutat cu o persoană de etnie romă în ultimele 6 luni au o tendință evident mai conturată de a fi de acord ca acestea să le fie coleg de servici comparativ cu cele care nu au purtat o astfel de conversație. Acest fapt este un argument în favoarea ideii că o cunoaştere exclusiv indirectă prin intermediul diverselor media sau de
la alții conduce la o atitudine stereotipic‐negativă față de populația romă. Experiența interacțiunii cu reprezentanți ai acestei etnii conduce dimpotrivă la un grad de acceptabilitate în proximitate mai ridicat a membrilor acesteia.
Vârsta, genul sau profesia nu sunt variabile relevante care să influențeze atitudinea față de persoanele de etnie romă.
Aşadar profilului persoanelor care au o tendință mai accentuată de a refuza în postura de coleg de serviciu o persoană romă se caracterizează prin educație de cel mult 10 clase sau şcoală profesională, rezidență în Muntenia şi care nu a conversat în ultimele 6 luni cu o persoană de etnie romă. Persoana tolerantă în a avea un coleg de etnie romă este mai degrabă cu educație superioară, rezidentă în Bucureşti sau Transilvania şi care a purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o persoană de etnie romă.
www.insomar.ro
40
Distribuția variabilei analizate pe categorii relevante Ați fi sau nu de acord să vă fie coleg de muncă un rom ?
Da
Nivel studii
Studii superioare
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Nu
68.6%
‐1.3
74.7%
0.3
85.5%
1.8
31.4%
2.1
25.3%
‐0.6
14.5%
‐3
Ați fi sau nu de acord să vă fie coleg de muncă un rom ?
Da
REGIUNE
Moldova
Muntenia
Transilvania
Bucureşti
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Total
100%
100%
100%
Total
Nu
77.0%
0.7
60.6%
‐3
79.1%
1.3
92.9%
2.4
23.0%
‐1.1
39.4%
5
20.9%
‐2.1
7.1%
‐4
100%
100%
100%
100%
www.insomar.ro
41
Ați fi sau nu de acord să vă fie coleg de muncă un rom ?
Da
A p u rta t o co n ve rsa ție în u ltim e le 6 lu n i cu o p e rso an ă d e e tn ie ro m ă
Da
Std. Residual
Nu
Std. Residual
Total
Nu
83.7%
16.3%
1.2
‐2
72.1%
27.9%
‐0.4
0.6
100%
100%
www.insomar.ro
42
GRADUL DE CONFORT RESIMȚIT LÂNGĂ PERSOANELE INFECTATE HIV. Analiza a evidențiat faptul că:
Educația este o variabilă importantă al gradului de confort resimțit în preajma persoanelor infectate cu HIV. Persoanele cu liceu sau educație superioară se simt mai confortabil în preajma celor infectați cu HIV comparativ cu persoanele care au cel mult 10 clase sau şcoală profesională.
Există şi o variație la nivel regional. Astfel persoanele din Moldova se simt mai confortabil în preajma celor infectați cu HIV comparativ cu pesoanele din Muntenia. Nu există diferență între Moldova, Bucureşti sau Transilvania din acest punct de vedere.
Variabile precum vârsta, genul, mediul de rezidență urban/rural, profesia sau standardul subiectiv al bunăstării nu sunt variable care să influențeze gradul de confort în preajma persoanelor infectate cu HIV.
Aşadar profilului persoanelor care se simt mai degrabă inconfortabil în preajma persoanelor infectate cu HIV poate fi descris după nivelul de educație – persoanele mai puțin educate se simt mai inconfortabil ‐ şi regiune – persoanele din Muntenia manifestă cel mai ridicat grad de inconfort în preajma persoanelor infectate cu HIV. Invers persoanele care prezintă un grad de confort ridicat în preajma persoanelor infectate cu HIV sunt cu liceu sau studii superioare şi rezidente în Moldova.
Trebuie să avem în vedere că răspunsul privind gradul de confort în preajma persoanelor infectate HIV reflectă o proiecție stereotipică, un procent scăzut din populație experimentând de facto această situație. www.insomar.ro
43
Distribuția variabilei analizate pe categorii relevante Nivel studii
Studii superioare
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
REGIUNE
Moldova
Muntenia
Transilvania
Bucureşti
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Gradul de confort in preajma persoanelor Total
infectate cu HIV
Nu se simt confortabil
Se simt confortabil
63.4%
36.6%
100%
2.6
‐2.9
50.1%
49.9%
100%
‐1.2
1.3
37.2%
62.8%
100%
‐2.9
3.2
Gradul de confort in preajma persoanelor Total
infectate cu HIV
Se simt confortabil
50.9%
49.1%
100%
‐0.8
0.9
67.2%
32.8%
100%
3.2
‐3.5
48.7%
51.3%
100%
‐1.5
1.6
38.9%
61.1%
100%
‐2.3
2.5
www.insomar.ro
44
GRADUL DE CONFORT RESIMȚIT LÂNGĂ PERSOANELE DE ETNIE MAGHIARĂ. Analiza a evidențiat faptul că:
Educație este o variabilă importantă al gradului de confort resimțit în preajma persoanelor de etnie maghiară. Astfel persoanele cu educație liceală sau superioară se simt mai confortabil în preajma pesoanelor de etnie maghiară comparativ cu persoanele cu educație de cel mult 10 clase au şcoală profesională.
Persoanele care au un standard subiectiv de bunăstare redus se simt mai puțin inconfortabil în preajma celor de etnie maghiară comparativ cu cei cu un standard de bunăstare mai ridicat.
Persoanele din Transilvania se simt într‐un grad mai ridicat confortabil în preajma etnicilor maghiari comparativ cu cei din Moldova sau Muntenia. Este un argument clar al faptului că experiența directă a contactului cu etnicii maghiari generează un grad de acceptabilitate mai ridicat decât cunoaştere stereotipică, indirectă prin intermediul media sau a declarațiilor altora.
Ideea prezentată anterior este susținută şi de evidența că persoanele care au conversat în ultimele 6 luni cu persoane de etnie maghiară se simt mult mai confortabil în preajma acestora comparativ cu persoanele care nu au interacționat deloc direct cu acestea.
Variabile precum genul, mediul de rezidență urban/rural sau profesia cu corelează cu gradul de confort resimțit în preajma persoanelor de etnie maghiară.
Profilului persoanelor care declară că se simt mai degrabă inconfortabil în preajma persoanelor de etnie maghiară poate fi creionat astfel: educație de cel mult 10 clase sau şcoală profesională, cu un standard subiectiv de bunăstare redus, rezidente în Moldova sau Muntenia şi care nu au conversat în ultimele 6 luni cu o persoană de etnie maghiară. Persoanele care se simt confortabil în preajma persoanelor de etnie maghiară au educație liceală sau superioară, un standard subiectiv de bunăstare ridicat, sunt rezidente în Transilvania şi au conversat în ultimele 6 luni cu o persoană de etnie maghiară.
Trebuie să avem în vedere totuşi că răspunsul privind gradul de confort în preajma etnicilor maghiari reflectă într‐o anumită măsură o proiecție stereotipică, ipotetică, în condițiile în care 60 % din populație nu a conversat în ultimele șase luni cu o astfel de persoană.
www.insomar.ro
45
Distribuția variabilei analizate pe categorii relevante Gradul de confort in preajma persoanelor de etnie maghiară
Nivel studii
Studii superioare
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
P erce ptia asupra nive lu lu i ven itului
Bani nu ajung nici Procent in cadrul categoriei
Std. Residual
pentru strictul Bani abia ajung de pe Procent in cadrul categoriei
Std. Residual
o zi pe alta
Se descurca bine cu Procent in cadrul categoriei
Std. Residual
banii
Se simt confortabil
36.9%
63.1%
2.7
‐1.8
25.5%
74.5%
‐1.8
1.2
20.9%
79.1%
‐2.2
1.5
Total
100%
100%
100%
Gradul de confort in preajma persoanelor de etnie maghiară
Total
Nu se simt confortabil Se simt confortabil
39.6%
60.4%
100%
2.4
‐1.6
33.6%
66.4%
100%
1.1
‐0.7
23.2%
76.8%
100%
‐2.8
1.8
www.insomar.ro
46
REGIUNE
Moldova
Muntenia
Transilvania
Bucureşti
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Gradul de confort in preajma persoanelor de Total
etnie maghiară
Se simt confortabil
36.7%
63.3%
100%
1.7
‐1.1
43.8%
56.2%
100%
4.8
‐3.1
13.9%
86.1%
100%
‐5.8
3.8
27.0%
73.0%
100%
‐0.7
0.4
Gradul de confort in preajma persoanelor de etnie maghiară
Total
Se simt confortabil
A purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o persoană de etnie maghiara
Da
Std. Residual
Nu
Std. Residual
17.4%
82.6%
‐5
3.4
39.8%
60.2%
4.2
‐2.8
100%
100%
www.insomar.ro
47
GRADUL DE NOTORIETATE CNCD. Analiza a evidențiat faptul că:
Persoanele a căror ocupație principală este de manager, şef sau patron au auzit în mai mare măsură de CNCD comparativ cu pensionarii. Este probabil o consecință a faptului că poziția deținută i‐a pus în situația de a se familiariza cu prevederile legale privind discriminarea în muncă şi implicit a instituțiilor relevante în acest sens.
Un standard subiectiv de bunăstare mai redus corelează conform analizei noastre cu un nivel mai redus de cunoaştere a CNCD.
Gradul de cunoaştere variază şi regional. Astfel persoanele din Moldova au auzit în cea mai mare măsură de CNCD comparativ cu persoanele din restul regiunilor. Cei din Bucureşti şi Transilvania au auzit însă în mai mică măsură de CNCD comparativ cu persoanele din Muntenia.
Vârsta şi educația sunt variabile nerelevante pentru gradul de cunoaştere al CNCD.
Aşadar profilului persoanei care au auzit cel mai puțin de CNCD poate fi caracterizat prin aceea că este pensionar, cu un standard subiectiv de bunăstare redus şi rezidente în Transilvania. Persoanele care au auzit însă de CNCD sunt mai degrabă manageri, şef sau patron, au un standard subiectiv de bunăstare ridicat şi rezidențiază în Moldova, Bucureşti sau Muntenia.
www.insomar.ro
48
Distribuția variabilei analizate pe categorii relevante Da
Categorii profesionale
patron, manager, liberprofesionist sau Residual
angajat munca nemanuala fara studii Residual
Residual
muncitor
Residual
pensionar
somer, casnice, Procent in cadrul categoriei
concediu de Residual
maternitate
Residual
elev, student
‐0.3
86.3%
1.2
Da
P e rc e p tia a s u p ra n iv e lu lu i v e n itu lu i
Bani nu ajung nici pentru strictul Bani abia ajung de pe o zi pe alta
Se descurca bine cu banii
Std. Residual
% within Perceptia asupra nivel
Std. Residual
% within Perceptia asupra nivel
Std. Residual
Au auzit de CNCD
Nu
86.7%
1.9
79.0%
0.9
72.7%
0.1
64.2%
‐2
70.3%
www.insomar.ro
Au auzit de CNCD
Nu
63.6%
‐1.5
69.3%
‐0.8
80.0%
1.9
Total
13.3%
‐3.1
21.0%
‐1.4
27.3%
‐0.1
35.8%
3.2
29.7%
100%
100%
100%
100%
100%
0.6
13.7%
‐1.9
100%
Total
36.4%
2.5
30.7%
1.3
20.0%
‐3.1
100%
100%
100%
49
Da
REG IU N E
Moldova
Muntenia
Transilvania
Bucureşti
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Std. Residual
Au auzit de CNCD
Nu
84.9%
2.3
77.4%
1.2
62.8%
‐2.2
58.4%
‐1.7
Total
15.1%
‐3.8
22.6%
‐2
37.2%
3.6
41.6%
2.8
100%
100%
100%
100%
www.insomar.ro
50

Fenomenul discriminării în România - percepţii şi atitudini

Transcription

Similar documents

august 2010 - Primaria Sannicolau Mare

Today`s Information - Tomorrow`s Knowledge - iD

Barometrul Integrării Imigranților 2013

GRUPURILE VULNERABILE ŞI ECONOMIA SOCIALĂ. ROMI ŞI