Manual privind strategii şi acţiuni de atenuare a

Transcription

Agenția de Management Energetic Maramureș Consiliul Județean Maramureș Manual privind
strategii şi acţiuni
de atenuare a schimbărilor climatice
-2-
[ de la cunoaştere ...
... la acţiune]
Singura responsabilitate pentru conţinutul acestui manual revine autorilor. Acesta nu
reflectă neapărat opinia Uniunii Europene. Nici EACI (Agenţia Executivă pentru
Competitivitate şi Inovare) şi nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru
utilizarea informaţiilor conţinute în prezentul manual.
Manual privind strategii şi acţiuni de atenuare a schimbărilor climatice
-3-
Cuprins
Introducere .....................................................................................................................4
Respectarea etapelor metodologice pentru o acţiune de succes în combaterea
schimbărilor climatice....................................................................................................5
Faza de iniţiere...............................................................................................................6
Definirea şi implementarea unei abordări de management adaptate .........................6
Mobilizarea în favoarea acţiunii ................................................................................9
Faza de dezvoltare........................................................................................................11
Diagnosticul comun al teritoriului ...........................................................................11
Realizarea alegerilor strategice ................................................................................16
Elaborarea planului de acţiune.................................................................................18
Stabilirea unui aranjament financiar adecvat ...........................................................20
Faza de implementare ..................................................................................................25
Rolul esenţial al echipei de management.................................................................25
Puncte care necesită atenţie .....................................................................................26
Rolul procesului de îmbunătăţire continuă ..................................................................26
Cadrul de îmbunătăţire continuă..............................................................................26
Obiectivele evaluării ................................................................................................27
Adaptările realizate pe baza evaluării ......................................................................29
Factorii de succes.........................................................................................................30
Guvernarea...............................................................................................................30
Comunicarea ............................................................................................................30
Consolidarea capacităţii ...........................................................................................31
Inovarea....................................................................................................................32
Anexa 1 ........................................................................................................................33
Rezumatul celor mai bune 21 de practici referitoare la strategiile şi acţiunile de
atenuare a schimbărilor climatice. ...............................................................................33
Anexa 2 Bibliografie..................................................................................................104
-4-
Introducere
Grupurile locale şi regiunile joacă rolul principal în înfruntarea provocărilor puse de
climă. Acestea posedă nu doar cunoştinţe aprofundate cu privire la condiţiile,
resursele şi nevoile locale, ci sunt familiarizate şi cu aşteptările cetăţenilor. Acestea
atribuie finanţarea publică şi finalizează proiecte cu efecte pe termen lung asupra
sectoarelor cheie (producţia energiei, transport, managementul deşeurilor). În acest
mod, acestea contribuie la modelarea teritoriilor de mâine. Tot acestea furnizează
impulsul necesar acţionării. De asemenea, demonstrează faptul că o acţiune eficientă
este posibilă. În acelaşi timp, acţiunea de combatere a schimbărilor climatice
constituie o oportunitate de consolidare a democraţiei locale prin intensificarea
dezbaterilor privind abordarea schimbărilor care vor avea un impact major asupra
teritoriilor şi stilurilor de viaţă.
În vederea conceperii şi creării condiţiilor pentru un viitor sustenabil, următoarele
structuri îşi mobilizează eforturile în cadrul Proiectului „Climact Regions”. ARE
Liguria (IT), Comitatul Kent (UK), Judeţul Maramureş (RO), Centrul Mediteranean
pentru Studii de Mediu –CEAM (ES), NENET, Agenţia Regională de Energie
Norbotten (SE), Consiliul Regional Nord-Pas-de-Calais (FR), Rhonalpenergie –
Environment (FR), Consiliul Regional Rhone-Alpes (FR), Senatul berlinez (DE),
Agenţia de Energie a regiunii Zlin (CZ) şi FEDARENE – Federaţia Europeană a
Agenţiilor şi Regiunilor pentru Energie şi Mediu (BE).
Se acordă prioritate pentru trei domenii de lucru:
 Observarea şi monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES);
 Dezvoltarea strategiilor şi activităţilor regionale cu scopul de a atenua
schimbările climatice;
 Implementarea unui proces puternic de guvernare.
În ceea ce priveşte fiecare din aceste domenii, scopul proiectului este de a dezvolta
procesul de învăţare prin schimbul de experienţe şi de bune practici, realizat în cadrul
parteneriatului şi în afara acestuia.
Scopul acestui ghid este acela de a formula recomandări cu caracter general cu privire
la definirea strategiilor de atenuare a schimbărilor climatice şi de a întreprinde acţiuni
bazate pe cele 130 de practici din 20 de state identificate în Proiectul Climact
Regions. Aceste practici au fost selectate pe baza a 7 criterii (în funcţie de modul în
care acestea se referă la legăturile lor la nivel regional, contribuţia efectivă în lupta
împotriva schimbărilor climatice, contribuţiile la dezvoltarea durabilă, obţinerea unor
rezultate tangibile, caracterul lor inovator, raportul cost/eficienţă şi viabilitatea
financiară, inovare şi ambiţie).
Sperăm astfel să inspirăm regiunile să elaboreze strategii adecvate şi eficiente pentru
întreprinderea unei acţiuni ambiţioase de combatere a schimbărilor climatice.
Acest ghid metodologic a fost întocmit de societatea franceză de consultanţă, Energies
Demain, cu un aport semnificativ din partea partenerilor implicaţi în Proiectul Climact
Regions.
-5-
Respectarea etapelor metodologice pentru o acţiune
de succes în combaterea schimbărilor climatice
Faza de iniţiere
Faza de dezvoltare
Stabilirea şi partajarea
diagnosticului
Pe ce se bazează
acţiunea?
Definirea şi implementarea
unui cadru de management
adaptat
Implicarea jucătorilor
cheie
Realizarea opţiunilor
strategice
Faza de implementare
Rolul principal al echipei
de management
Puncte care necesită
atenţie
Elaborarea unui plan de
acţiune
Realizarea
aranjamentelor
financiare adecvate
Aprobarea planului de
acţiune
Evaluare – Alocarea Resurselor
Comunicarea – Consolidarea capabilităţilor
Guvernare
Figura 1: Etapele metodologice pentru o acţiune de succes în combaterea
schimbărilor climatice
-6-
Faza de iniţiere
Faza de iniţiere va stabili traseul care trebuie urmat pentru definirea şi implementarea
cu succes a strategiei şi a planului de acţiune.
Definirea şi implementarea unei abordări de management
adaptate
Structura managementului constituie elementul cheie pentru organizaţia care iniţiază
strategia sau acţiunea.
 Echipa de management a proiectului: aptitudini consolidate, expertiză şi
experienţă
 Componenţă
Echipa de management trebuie să fie formată şi o persoană de contact trebuie
desemnată pentru a se asigura că este dedicat timp suficient pentru asigurarea
vizibilităţii proiectului, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Echipa poate combina
o gamă de aptitudini, expertiză şi experienţe, în conformitate cu perimetrul
strategiei sau al planului de acţiune şi, ad-hoc, poate fi ajustată în timpul derulării
procesului. Acest fapt poate constitui o oportunitate de promovare a schimbului de
cunoştinţe şi transferului de aptitudini. De dragul eficienţei, trebuie să existe o echipă
de management limitată la care, din când în când, să se adauge alte persoane, în
funcţie de experienţa specifică necesară. Agenţiile regionale de mediu sau de energie
pot fi implicate dacă este cazul.
Etapele descrise anterior vor identifica provocările, domeniile prioritare şi
oportunităţile de acţiune. O primă lucrare poate fi redactată pentru a proiecta o „foaie
de parcurs” bazată pe motive documentate de acţiune, care se vor dovedi valoroase în
momentul în care managementul atribuie procesul de dezvoltare dacă acesta este
limitat la activităţi pe plan intern sau este realizat de părţile interesate externe. Acest
proiect poate fi modificat în timpul dezvoltării sale. Încă de la început, o astfel de
foaie de parcurs va ghida gândirea spre aspectele operaţionale.

Definirea sarcinilor care trebuie îndeplinite
Echipa de management a proiectului este responsabilă pentru următoarele sarcini:
 Elaborarea metodologiei, strategiei şi a planului de acţiune, inclusiv definirea
etapelor cheie şi a articolelor care trebuie realizate;
 Consultarea internă cu departamentele şi cu departamentele externe, cu echipele şi
cu părţile interesate în proiect;
 Analiza situaţiei regionale curente în ceea ce priveşte schimbările climatice (sau
echipa de management care se ocupă de această sarcină);
 Pregătirea, coordonarea şi elaborarea rapoartelor întâlnirilor;
 Introducerea expertizei tehnice cu privire la rezultatele obţinute şi asigurarea
colectării articolelor şi informaţiilor;
 Rapoarte periodice de progres (termene pentru întâlniri, chestiuni referitoare la
buget şi obiective predefinite), identificarea potenţialelor impedimente întâlnite de
-7-

grupul (sau membrii) de coordonare şi sugerarea soluţiilor care trebuie
implementate;
Organizarea comunicărilor colective (adresate factorilor decizionali) şi a
comunicării cu publicul larg.
Regiunea Rhone-Alpes, prin diferite acţiuni (solicitări de propuneri de oferte,
subvenţii, etc.), implementează politici de dezvoltare a clădirilor cu consum redus de
energie. Ca parte a promovării clădirilor cu consum redus de energie, Regiunea
Rhone-Alpes a organizat concursul „Contest Today Energies” (Concursul Energiile
Prezentului), care are loc o dată la doi ani. Acest concurs regional acordă
recunoaştere clădirilor (private, publice) care economisesc energie, precum şi
abordărilor teritoriale de dezvoltare durabilă. O broşură prezintă câştigătorii
concursului astfel încât să ridice conştientizarea publicului larg şi să sublinieze
politicile de dezvoltare locală. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.

Furnizarea documentelor intermediare şi finale, necesare procesului decizional şi
comunicării.
Ca parte a Proiectului „Berlin impulse” (DE), echipele de management ale
proiectului sunt compuse din membrii Senatului berlinez. Programul este administrat
de Agenţia regională de energie (Berliner Energieagentur). Agenţia propune planuri,
le implementează şi înaintează anual Senatului două rapoarte. Senatul ia toate
deciziile referitoare la proiect, prin acord cu agenţia de energie. Consultaţi cea mai bună
practică la anexa 1.
Sarcinile trebuie specificate în mod corect astfel încât să se clarifice domeniile de
responsabilitate şi să faciliteze o bună administrare. Pentru asigurarea corectă a
misiunilor sale, echipa de management trebuie să aibă acces la resurse suficiente
(timp, informaţii, etc.) şi trebuie să fie sprijinită la nivel executiv.
În cadrul Proiectului European Energy Award (Premiul european pentru energie)
din Liguria, fiecare municipalitate organizează o „Echipă pentru Energie” care să
sprijine procesul şi care este compusă din membrii administraţiei locale, ai serviciilor
tehnice specializate în diferite sectoare, precum managementul deşeurilor, tratarea
apei, mobilitate, prognoză şi din membrii Consiliului Orăşenesc (de obicei Primarul
şi Consilierii pe probleme ale sectorului energetic). Este asigurată şi asistenţă
-8tehnică externă pentru acest premiu. De asemenea, părţile interesate sunt încurajate
să participe la această echipă. Un factor cheie de succes, identificat de Regiunea
Liguria, a constat în nevoia de a depune toate eforturile pentru implicarea
reprezentanţilor diferitelor sectoare ale municipalităţii, inclusiv membrii partidului
politic local. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
 Comitetul de Conducere
Comitetul de conducere completează comitetul de management care asigură
conducerea puternică a proiectului. Nu există o configuraţie unică a grupului de
conducere pentru proiect. Funcţia acestui grup este aceea de a conduce proiectul şi de
a se asigura că proiectul beneficiază de sprijin politic.
De exemplu, sarcinile acestui comitet ar fi:
 Să clarifice obiectivele şi baza acţiunii şi să asigure consecvenţa cu priorităţile
regionale;
 Să controleze managementul proiectului şi progresul acestuia;
 Să promoveze participarea părţilor interesate cheie;
 Să se asigure că pentru echipa de management a proiectului sunt disponibile
suficiente resurse astfel încât această echipă să îşi poată îndeplini funcţiile;
 Să ia decizii pe baza sugestiilor echipei de management a proiectului, referitoare
la opţiunile politicii în alocarea resurselor;
 Să comunice cu celelalte instituţii în vederea dezamorsării potenţialei opoziţii,
obţinerii suportului financiar sau administrativ) şi să se pregătească pentru
adoptarea strategiei sau a acţiunii.
Comitetul de conducere poate include membrii executivi cheie, oficiali aleşi şi părţi
interesate, care sunt personajele centrale ale succesului proiectului. De asemenea,
proiectul poate fi sprijinit de o personalitate renumită, care poate conferi o mai mare
vizibilitate, precum şi facilitarea succesului proiectului. Această persoană trebuie să
fie legitimă, care s-a evidenţiat prin carismă, influenţă, autoritate, rol politic şi
experienţă în modelarea politicilor de mediu.
 Asigurarea sprijinului politic
Sprijinul politic puternic, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, este un criteriu
cheie pentru succesul strategiei.
Sprijinul politic poate fi facilitat prin următoarele:
 Asigurarea conştientizării problemelor şi a faptului că toată lumea beneficiază de
informaţiile minime de fond;
-9




Prezentarea bazei acţiunii (includerea obligaţiei legale şi a cadrului de
reglementare) şi a aspectelor principale ale proiectului;
Prezentarea provocărilor principale (de exemplu: costuri iniţiale ridicate ale
investiţiei) şi a factorilor de succes (de exemplu: solicitările sociale privind
implementarea proiectului/măsurii);
Detalierea provocărilor şi oportunităţilor din diferite domenii de intervenţie
(economie, sistematizare urbană, politică socială, etc.);
Menţionarea relevanţei acţiunii din punct de vedere al obiectivelor naţionale sau al
nivelului de ambiţie, dacă acţiunea este implementată la iniţiativa regiunii;
Să se demonstreze faptul că populaţia este pregătită pentru acest tip de acţiune.
În municipalitatea Jokkmokk, Suedia, comitetul consiliului municipal este comitetul
de conducere pentru strategia locală privind clima şi planul de energie. În plus,
Jokkmokk a decis să semneze Pactul Primarilor UE şi este obligată să elaboreze o
Strategie de Protecţie faţă de Schimbările Climatice. Strategia a fost aprobată de
Consiliul Orăşenesc în februarie 2010. Baza acestui angajament politic puternic a
fost:
 Activităţi extinse de creştere a conştientizării în cadrul unui proiect elaborat
special în acest scop
 Prezentarea obligaţiei legale pentru factorii de decizie
 Corelarea strategiei privind schimbările climatice cu strategiile deja
convenite pentru dezvoltarea locală. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
Comunicarea cu nivelul politic poate fi realizată prin:
 Prezentarea periodică a punctelor de informare în cadrul şedinţelor periodice:
 Sesiuni specifice (bazate pe participarea experţilor de la nivel înalt).
Mobilizarea în favoarea acţiunii
Odată ce organizaţia dedicată administrării procesului este bine definită şi stabilită, în
general angajamentul părţilor interesate poate lua forma elaborării în comun a
strategiei şi pregătirii pentru viitoarea sa implementare.
Manualul privind guvernarea (publicat de asemenea ca parte a proiectului
ClimactRegions) oferă o nouă analiză şi recomandări asupra managementului părţilor
interesate.
 Identificarea părţilor interesate
- 10 Răspunsul obţinut va depinde mult de perimetrele şi sectoarele ţintă ale planului de
acţiune şi ale strategiei. Părţile interesate pot sprijini proiectul, furnizând plus valoare,
sau pot sprijini persoanele care vor fi afectate de implementarea proiectului. Părţile
interesate pot fi: bănci, reprezentanţi ai sectorului privat (federaţii industriale, etc.),
autorităţi publice, organizaţii de cercetare, asociaţii şi reprezentanţi ai publicului larg.
Identificarea părţilor interesate şi analizarea acestora poate furniza informaţii cu
privire la ariile lor de competenţă şi intervenţie, motivaţiile lor şi domeniile de interes
pentru participarea la proiect, precum şi resursele de care dispun (resurse financiare,
expertiză sau capacitatea de a influenţa orice sector, inclusiv grupuri specifice, etc.).
În această etapă, unele părţi interesate cheie (de exemplu: organizaţii care vor fi
puternic afectate) pot fi consultate de către echipa de management a proiectului cu
privire la abordarea generală, astfel încât să se evalueze vizibilitatea proiectului şi să
se măsoare acceptabilitatea acestuia.
Integrarea acestora în proiect, încă de la început, va promova înţelegerea problemelor,
precum şi acceptarea proiectului şi suportul pentru proces. Angajamentul de succes al
părţilor interesare necesită un proces pe termen lung, stabilirea obiceiurilor de lucru şi
înţelegere reciprocă. Într-o anumită măsură, procesul depinde de relaţia informală sau
de cooperarea existentă şi largă, dacă este necesar.
În această etapă, este important de asemenea să se colecteze informaţii practice cu
privire la diferitele părţi interesate care ar trebui implicate (contacte cheie şi detalii de
contact pentru facilitarea comunicării).
 Identificarea contribuţiilor
Nivelul şi detaliile angajamentului lor trebuie definite. Acest fapt implică, în special:
 Nivelul de deschidere. Mulţi dintre participanţi pot necesita mai mult timp şi este
posibil să nu fie adecvat pentru ei să furnizeze idei în detaliu. Împărtăşirea
cunoştinţelor şi informaţiilor şi căutarea de idei sunt, în general, obiectivele
principale ale consultărilor cu caracter general. Ar putea fi adecvată o zonă
limitată dacă obiectivul constă în definiţia operaţională a planului de acţiune. Este
posibil şi o combinaţie între cele două care, în special, permite un timp suficient
atunci când se lucrează cu părţile interesate. În afară de ceea ce contribuţiile
părţilor interesate pot aduce (aportul de informaţii), poate fi importantă şi crearea
unui grad extrem de dinamic al angajamentului datorită faptului că acest lucru va
facilita implementarea acţiunilor eficiente. Într-adevăr, multe studii sociologice şi
de psihologie au ilustrat faptul că partea care se angajează într-o activitate
solicitantă trebuie să simtă că şi celelalte părţi sunt implicate (“dacă eu fac, dacă
faci şi tu, dacă facem toţi”) şi trebuie să existe un impact semnificativ.
 Nivelul de implicare a părţilor interesate. Este important să se clarifice modul în
care părţile interesate vor fi implicate în proces, dacă acest proces este limitat la
consultări cu privire la un proiect predefinit şi la o căutare generală de idei, sau la
elaborarea în comun a strategiei şi a planului de acţiune, etc. Pot fi definite mai
multe „cercuri” de integrare, iar părţile interesate şi persoanele care au legătură cu
proiectul pot depăşi, dintr-o perspectivă mai largă, implicarea părţilor interesate.
 Rezultatele aşteptate. Ce sperăm să obţinem la finalul procesului? – Pentru a
asigura eficienţa procesului de consultare şi o înţelegere a obiectivelor sale, echipa
de management a proiectului trebuie să determine „articolele specifice ce trebuie
furnizate” şi să definească rezultatele acestuia în mod clar.
 Metoda de participare. Părţile interesate ar trebui să aibă o idee clară asupra
modului în care vor fi implicate şi să cunoască procesele de lucru. Acest lucru
- 11 înseamnă că trebuie specificat un număr de întâlniri, locul, agenda şi datele –
astfel încât părţile interesate să îşi poată planifica şi dedica timpul lor lucrului.
Numărul consultărilor trebuie menţinut la un minim şi să fie distanţat suficient în
timp.
Faza de dezvoltare
Faza de dezvoltare se referă la metodologia, instrumentele şi mecanismele care pot fi
utilizate pentru elaborarea unei strategii sau pentru întreprinderea unei acţiuni
eficiente. În această situaţie, principala dificultate constă în trecerea cu succes de la
faza diagnosticului stabilit, la strategie şi la acţiuni concrete, conforme cu respectiva
strategie. Fiecare din aceste elemente trebuie consolidate astfel încât să formeze un
întreg logic.
Diagnosticul comun al teritoriului
Analiza situaţiei regionale trebuie prezentată, explicată, discutată pentru a fi cizelată şi
pentru a solicita suportul necesar constatărilor preliminare. Astfel, este furnizat
materialul de pornire pentru dezbatere şi, mai târziu, se va verifica caracterul adecvat
al propunerilor comparate cu întrebările şi provocările existente.
De aceea este necesar să se prezinte diferitelor părţi interesate (oficiali de la nivel
executiv, consilieri aleşi şi alţii) rezultatele diagnosticării şi cadrul de reglementare de
referinţă. Schimbul de informaţii şi capacitatea de a împărtăşi articolele care rezultă
din diagnosticul teritoriului constituie baza de stabilire a strategiei. Încă de la început
este necesar să se stabilească o bază uniformă de informaţii pentru părţile interesate.
Informaţiile pot fi prezentate în diferite moduri: prin organizarea de seminarii, crearea
unor pagini web specifice pe site-ul web al regiunii, etc. Este preferabil să se aleagă
acele metode de comunicare ce generează interacţiunea. Apoi, expertiza specifică şi
cunoştinţele practice le vor permite participanţilor să furnizeze informaţii
suplimentare şi să îmbogăţească diagnosticul iniţial.
- 12 -
Selectarea acţiunilor
Priorităţile strategice
Diagnosticul comun
Figura 2: Corelarea strictă dintre diagnostic şi acţiune
 Care sunt nevoile ce trebuie satisfăcute?
Punctul de pornire al întregului proces constă în identificarea clară a nevoilor şi
problemelor cărora trebuie să se adreseze strategia.
Poate fi iniţiată o acţiune care să răspundă cerinţelor legale sau care să fie
implementată de regiune la propria sa iniţiativă. Dat fiind că de cele mai multe ori
acest lucru revine unui număr limitat de jucători cheie, este important să se cunoască
interesele acestora, motivaţiile, obiectivele pe care le urmăresc şi legăturile lor cu
agenda politică. O identificare clară a celor care au iniţiat procesul va influenţa nivelul
de ambiţie şi structura de guvernare.
 Care este punctul de pornire?
Este necesară clarificarea contextului local şi a celui naţional. Astfel se obţine o
imagine a situaţiei în care trebuie întreprinsă acţiunea. În acest mod, acţiunea este
fixată în relaţie cu contextul naţional, este comparată cu acţiuni similare şi este
evaluat nivelul de ambiţie. Clarificarea contextului legal poate, de asemenea, ajuta, la
identificarea nu doar a acţiunilor benefice ci şi a barierelor care se ridică în calea
acţiunii, astfel încât resursele adecvate să poată fi alocate pentru rezolvarea acestor
probleme.
De exemplu, în contextul atingerii ţintei de capitală neutră din punct de vedere al
emisiilor de carbon până în 2025, oraşul Copenhaga a identificat legislaţia naţională
drept o barieră în calea taxei auto pe care dorea să o implementeze. De aceea, a
- 13 înaintat o solicitare de amendare a legislaţiei naţionale astfel încât să permită
introducerea unei astfel de taxe locale. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
Pot fi necesare studii preliminare şi întocmirea unei liste de întrebări care necesită la
rândul ei un studiu suplimentar. Acest lucru înseamnă colectarea informaţiilor care
includ situaţii şi cifre care vin în sprijinul acţiunii, precum şi motivele pentru
implementarea proiectului. De exemplu, acest lucru poate acoperi:
 Situaţia regională din punctul de vedere al consumului energetic, al
producţiei de energie din surse regenerabile, al reducerii emisiilor de gaze cu
efect de seră legate de activităţile comunităţii şi diferitele sectoare.
În Regiunea Rhone-Alpes, aceste date sunt disponibile la OREGES, Observatorul
Regional pentru Energie şi emisii de gaze cu efect de seră, care furnizează
comunităţilor, profiluri teritoriale privind energia şi clima „cu date de consum
energetic şi de emisii gaze cu efect de seră pe sector şi număr de instalaţii de energie
din surse regenerabile”. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.



Provocările, domeniile prioritare şi oportunităţile de îmbunătăţire a
atenuării schimbărilor climatice;
Iniţiativele întreprinse până în prezent pentru selectarea domeniilor de acţiune
nu doar de către regiune ci şi de autorităţile locale şi de părţile interesate;
Resursele şi barierele (de ex. nivelul acceptării sociale, interesul şi motivaţia
părţilor interesate, necesarul de informaţii, etc.).
 Care sunt obiectivele care trebui îndeplinite?
O evaluare riguroasă a situaţiei regionale va ajuta la determinarea obiectivelor
ambiţioase dar posibil de îndeplinit astfel încât să se menţină o atitudine „ambiţioasă”
a acţiunii de combatere a schimbărilor climatice. Şi anume:
- 14 
Obiectivele privind reducerea emisiilor GES pe termen mediu şi lung
(reducerea cu 4% a emisiilor din ţările dezvoltate înainte de anul 2050 pentru o
creştere a temperaturii sub 2°C);
 Acţiuni prioritare. Elaborarea scenariilor care pot ajuta la identificarea acelor
domenii unde trebuie întreprinsă acţiunea.1
Cadrul programului de politică energetică pentru Regiunea Zlin (CZ), denumit
„proiectul”, se bazează pe o descriere detaliată a situaţiei iniţiale a consumului de
energie, inclusiv date referitoare la poluarea aerului, precum şi pe o descriere
generală (demografică, geografică, climatică, etc.) de la nivel regional şi municipal.
Au fost elaborate cinci scenarii posibile, corespunzătoare diferitelor nivele de ambiţie
şi priorităţi ale acţiunii. Un set de recomandări a fost dat actorilor care lucrează la
nivel regional şi municipal. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
Elaborarea scenariilor şi stabilirea ţintelor care trebuie îndeplinite constituie exerciţii
tehnice şi politice. Scenariile pot ajuta la „transformarea” obiectivelor într-un set
cuprinzător de măsuri concrete (de ex. în ceea ce priveşte numărul clădirilor care
trebuie reabilitate termic, performanţa energetică, modificarea modală, reducerea
tonelor de deşeuri). Cu toate acestea, scenariile necesită definirea ţintelor şi
determinarea acţiunilor benefice pe care regiunea doreşte să le includă în strategie. În
plus, necesită definirea supoziţiilor care sunt departe de ideea de neutralitate
(creşterea economică, costul prognozei energetice, etc.). Soluţiile nu vor rezulta din
elaborarea scenariilor (cele referitoare la clădiri) dar trebuie să fie determinate a
priori.
În cadrul acestei strategii de atingere a ţintei de capitală neutră din punct de vedere
al emisiilor de carbon până în 2025, oraşul Copenhaga (DK) a elaborat o viziune pe
termen lung şi un set de obiective. Setul de obiective a fost determinat pentru
stabilirea ţintelor intermediare: o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de
seră până în 2015 în comparaţie cu 2005, şi o creştere cu 85% a vehiculelor
ecologice de oraş până în 2015.
Viziunea pe termen lung pentru oraş a fost elaborată cu includerea diferitelor aspecte
ale evenimentelor urbane.
Viziunea de Eco-Metropolă a oraşului Copenhaga a fost unanim decisă de consiliul
municipal din Copenhaga în noiembrie 2007. Viziunea include patru teme centrale: a
se situa pe poziţia de cel mai bun oraş din lume pentru toate ciclurile; a fi capitala
atenuării schimbărilor climatice; a fi o capitală verde şi albastră; a fi un oraş curat şi
sănătos. De asemenea, pentru oraş a fost stabilită şi o strategie de dezvoltare verde.
Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
1
Scenariile sunt instrumente puternice de explorare a situaţiilor. Acestea definesc un set de acţiuni
compatibile cu obiectivele generale (în special ţintele 20-20-20 şi reducerea cu 4% a emisiilor GES în
ţările dezvoltate înainte de anul 2050), determinând obiectivele specifice.
- 15 -
Astfel, este important să se prevadă potenţialele evenimente de viitor pentru
definirea:
 Constrângerilor precum creşterea costurilor energetice şi nivelul reducerii
emisiilor GES în vederea prevenirii oricărui impact negativ şi a oricăror
costuri suplimentare neaşteptate.
De exemplu, Regiunea Styria din Austria a elaborat un scenariu cu referire la
obiectivele de reducere cu 30% a emisiilor GES până în 2020 în vederea identificării
unor noi acţiuni posibile dacă ţintele UE urmează să fie modificate, şi care ar urca de
la -20% la -30%. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.


Modificările legislative planificate
Nivelul ambiţiei: uneori un nivel ridicat al ambiţiei care nu poate fi atins
poate fi documentat dacă se ştie că un obiectiv fixat poate fi îndeplinit.
Proiectul „Ţinta 2050: numărătoarea inversă până la un viitor cu emisii reduse de
carbon” al Comitatului Gloucestshire (GB) este bazat, în mod voluntar, pe un
obiectiv de reducere a emisiilor GES cu 60%. Un studiu preliminar menţionează
faptul că această ţintă nu este realistă dat fiind costul ridicat al investiţiei necesare
(estimată la 30000€ pentru fiecare gospodărie). Cu toate acestea, programul a fost
stabilit cu acest obiectiv final ambiţios. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
- 16 -

Este necesară existenţa ambiţiei de trecere dincolo de scopul reducerii
emisiilor şi care să vizeze obiectivele generale de dezvoltare durabilă
(consum scăzut de energie, crearea locurilor de muncă, etc.) care ar trebui
incorporate pentru stimularea interacţiunii şi hibridizării dintre zonele politice.
Proiectul „1 sat – 1 MW” (HU) promovează utilizarea resurselor regenerabile locale
(biomasă, vânt, energie solară, energia provenită din vechile mine) pentru a asigura
autonomia în producerea energiei şi dezvoltarea reţelelor inteligente. Acest proiect
oferă locuri de muncă pentru personal slab calificat din domeniul transportului,
centre de sortare deşeuri, producţia de biomasă, întreţinerea centralelor electrice,
clădirilor şi operarea facilităţilor de producţie de energie din surse regenerabile.
Realizarea alegerilor strategice
Elaborarea unei strategii implică axarea pe domeniile de intervenţie în relaţie cu altele
şi reducerea numărului de sectoare de intervenţie. Aceste alegeri trebuie explicate şi
de asemenea, trebuie încurajată participarea în aceste alegeri, trebuie organizată o
dezbatere pentru înţelegerea acestor alegeri şi pentru împărtăşirea lor, dacă este
posibil. O lansare oficială a consultărilor oferă un impuls proiectului. Scopul poate fi
acela de a prezenta motivaţiile din spatele acţiunii, obiectivele şi detaliile referitoare la
organizarea procesului de consultare, identificarea potenţialelor beneficii pentru
părţilor interesate şi conducerea proiectului. Părţile interesate vor fi implicate în
sesiunile de lucru dacă sunt de părere că proiectul se ridică la nivelul agendei locale şi
că aportul lor poate fi unul valoros.
 Consultarea
Printre practicile studiate, au fost identificate două forme de consultare:
 Consultarea publică – un proiect bine definit este supus comentariilor. Scopul
este acela de a informa, în primul rând, publicul larg (care poate fi afectat de
implementarea strategiei sau de potenţialele acţiuni), precum şi de a atrage
membrii. Astfel, această abordare se axează pe dezbatere (cei care sunt de
acord şi cei care nu sunt de acord), în funcţie de posibilitatea de a aduce sau nu
amendamente.
 Colaborarea, de obicei sub forma grupurilor de lucru – această abordare poate
aspira să treacă dincolo de colectarea părerilor şi de implicarea părţilor
interesate în elaborarea strategiei şi a planului de acţiune prin furnizarea de
- 17 idei, expertiză referitoare la fezabilitate şi oportunitatea de a implementa
măsurile date, etc.
De exemplu, ca parte a Strategiei de Atenuare a Schimbărilor Climatice, axată pe
atingerea ţintelor naţionale şi regionale de reducere a emisiilor, oraşul Londra (GB)
a obţinut participarea unei game largi de părţi interesate şi cetăţeni de la nivel intern.
Strategia s-a bazat pe un proces larg de consultare (consultare online), iar detaliile
au fost elaborate printr-un proces iterativ care a implicat experţi interni şi consilieri.
Este importantă axarea întrebărilor pe aspecte specifice, care să corespundă aportului
potenţial aşteptat de la părţile interesate.
În orice caz, procesele de participare au şi limitări deoarece factorii de decizie trebuie
să facă alegeri cu privire la diferitele contribuţii şi să stabilească priorităţile, care sunt
de aşteptat că nu vor satisface toţi contributorii. Este important ca aceste persoane să
ştie că propunerile lor au fost luate în considerare, să înţeleagă motivele pentru
alegerea făcută şi că acestea sunt fundamentate pe diagnostic şi motivaţiile specifice
(cost, acceptabilitate, echitate socială, dezvoltare economică, obligaţii legale).
 Validarea alegerilor strategice
Strategia pe care se bazează planul de acţiune trebuie să fie aprobată şi diseminată.
Documentul final va fi înaintat spre aprobare, comitetelor relevante. Acest document
poate include:
 Baza acţiunii: situaţia regională în ceea ce priveşte schimbările climatice şi
energia;
 Analiza punctelor slabe, a punctelor forte, a oportunităţilor şi tendinţelor: în
ceea ce priveşte regiunea dar şi angajamentele şi obiectivele pe termen lung
(obiective naţionale, angajamente voluntare);
 Priorităţile şi indicarea modului în care acestea răspund provocărilor;
 Defalcarea financiară propusă pe priorităţile strategice.
Aprobarea unei strategi poate constitui o provocare, astfel că nu trebuie subestimată
importanţa sa. Într-adevăr, de cele mai multe ori jucătorii locali deja au o serie de
acţiuni pe care doresc să le finanţeze. Aceasta înseamnă că se evită tentaţia de a reveni
la lista existentă fără a reflecta/fără legătură cu diagnosticul teritoriului. Aceste acţiuni
pot fi discutate mai târziu, fiind mai bine acceptate dacă ele corespund mai strâns cu
strategia.
 Angajamente pentru ţintele energetice de reducere a emisiilor GES;
 Modificările din majoritatea domeniilor politicii pot constitui o provocare
pentru practicile bine stabilite;
 Finanţare substanţială garantată pentru mai mulţi ani.
- 18 Argumente specifice trebuie pregătite pentru factorii de decizie astfel încât să se
coreleze conţinutul strategiei cu agenda politică şi să se prezinte un plan financiar care
ia în calcul potenţiala rentabilitate a investiţiei şi economiilor.
Elaborarea planului de acţiune
Această etapă identifică şi prezintă acţiunile pentru a le asigura fezabilitatea şi
relevanţa şi pentru a furniza suficiente informaţii factorilor decizionali:
 Obiectivele şi baza acţiunii:
 Scurtă descriere:
 Persoana/organizaţia responsabilă cu implementarea;
 Grupul/grupurile ţintă;
 Etapele principale de implementare:
 Durata:
 Resursele necesare: costuri financiare, personal (echivalentul pentru normă
întreagă);
 Mijloace financiare.
Această etapă mobilizează timp şi necesită multă coordonare. O revizuire periodică a
planului de acţiune, realizată de echipa de management împreună cu persoanele
responsabile va fi necesară pentru realizarea adecvată a lucrului.
Consiliul Judeţean Maramureş a elaborat primul său Plan Regional de Acţiune în
domeniul Energiei în urma activităţilor realizate în cadrul Proiectului MORE4NRG,
începând cu seminariile care au prezentat conceptul politicii energetice împreună cu
o descriere a procesului de elaborare şi implementare, cea din Maramureş fiind axată
pe elaborarea politicii energetice, când experţi dintre partenerii proiectului
MORE4NRG au analizat relieful energetic al regiunii gazdă şi au elaborat o serie de
recomandări, colaţionate într-un raport cuprinzător de recenzare, etapă finalizată cu
pregătirea Planului de Acţiune în domeniul Energiei din Maramureş. Consultaţi cea mai
bună practică la anexa 1.
Un plan de acţiunea poate consta în mai multe tipuri de măsuri:
 Măsuri Structurale: planuri de reabilitare termică pentru clădiri, dezvoltarea
mijloacelor de transport public, etc.;
 Măsuri de Sprijin: subvenţii, studii, crearea unei structuri de suport precum o
agenţie pentru energie, etc.;
 Măsuri de Modificare a Conştientizării Comportamentale: educaţie, formare
profesională, etc.
- 19 Un exemplu de strategie pentru realizarea unui Plan de Acţiune eficient este SEAP
din Genova. Oraşul Genova este primul din Europa care a înaintat un Plan de
Acţiune conform cu Pactul Primarilor, iar acest SEAP a fost recomandat de Comisia
Europeană drept un plan de acţiune ambiţios şi cuprinzător, în care au fost integrate
planurile şi programele din alte domenii relevante.
Abordarea generală (angajamentul politic, adaptarea structurii oraşului, câştigarea
sprijinului părţilor interesate) este adecvată şi planul furnizează o monitorizare
eficientă şi o strategie de management care evaluează priorităţile şi indică modul în
care se poate răspunde provocărilor. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
Pentru a deveni prima capitală neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon
până în 2025, oraşul Copenhaga (DK) a elaborat un plan de acţiune în următoarele
domenii:
Integrarea strategiilor de atenuare a schimbărilor climatice în cadrul metodelor de
alimentare cu energie:
Înlocuirea combustibililor fosili cu biomasa în cazul unei centrale electrice şi al
instalaţiilor eoliene.
Mobilitatea urbană:
Se încurajează utilizarea bicicletelor şi îmbunătăţirea transportului public.
Construirea infrastructurii pentru vehicule electrice şi pe hidrogen. Elaborarea unui
plan de transport pentru toate jurisdicţiile. Vehicule cu consum redus pentru toate
serviciile urbane.
Iniţiative privind clădirile:
Eficienţă energetică în construcţii, renovare şi înfiinţarea unui fond pentru
conservarea energiei, ofertă de pregătire profesională în reducerea emisiilor de CO2.
Reducerea consumului de electricitate în contextul iluminatului urban.
Iniţiative pentru locuitorii oraşului Copenhaga:
Dezvoltarea parteneriatelor şi a organizaţiilor inovatoare de tip think-tank. Formare
profesională pentru angajaţii municipalităţii. Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin
acţiuni municipale.
Schimbările climatice reflectate în iniţiativele de dezvoltare urbană:
Planificare durabilă pentru proiectele de dezvoltare urbană.
Adaptarea la schimbările climatice:
Sistem local de scurgere pentru apa pluvială. Zone verzi suplimentare.
Iniţiative orizontale:
Dezvoltarea comunicării şi a parteneriatului. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
- 20 -
Nivelul de definire a acţiunilor şi caracterul lor adecvat pentru implementare pot varia
de asemenea din cauză că acestea depind de măsurile pregătitoare sau de măsuri
similare dintr-o fază anterioară, de nivelul consensului la care s-a ajuns cu părţile
interesate relevante şi la care au ajuns membrii consiliului regional, de fezabilitatea
proiectului şi de disponibilitatea resurselor, anterior implementării acţiunilor.
Pentru implementarea Planului de Acţiune se pot utiliza diferite instrumente şi
mecanisme, inclusiv:
 Recurgerea la atribuţiile suverane: reglementări, impuneri, taxe, etc.
Oraşul Barcelona (ES) a emis Ordonanţa privind Energia Termică Solară (OST)
pentru a introduce sistemele termice solare în oraş. Această ordonanţă a fost
elaborată pentru a reglementa energia termică solară şi utilizarea acesteia pentru
producerea apei calde în clădirile din oraş. Ordonanţa se aplică în egală măsură
clădirilor noi, renovate şi complet recondiţionate şi pentru care se căuta o schimbare
a utilizării. Aceste prevederi se aplică clădirilor rezidenţiale, centrelor medicale,
facilităţilor sportive, clădirilor comerciale şi industriale şi oricăror activităţi care
implică bucătării, spălătorii sau alte activităţi care implică un consum mare de apă
caldă, indiferent dacă este vorba de clădiri publice sau private. Consultaţi cea mai bună
Alte instrumente vor fi detaliate în următorul paragraf şi se referă la aranjamentele
financiare şi contractuale.
Stabilirea unui aranjament financiar adecvat
Finanţarea şi resursele umane trebuie alocate pentru fiecare măsură şi jucătorilor
responsabili pentru implementarea sarcinilor identificate, astfel încât să se asigure că
- 21 acţiunea este bine definită şi pregătită. Această informaţie va valida planul de acţiune
la nivelul Comitetului de Conducere.
Aranjamentele financiare sunt deosebit de importante pentru că, de cele mai multe ori,
constituie principalele obstacole în calea adoptării şi implementării măsurilor.
Prezentarea unui plan financiar sigur va fi elementul principal în negocierea adoptării
planului de acţiune. De aceea, trebuie asigurat timp suficient pentru identificarea
surselor de finanţare de la nivel naţional, european sau internaţional. Multe dintre
practicile identificate în Programul ClimactRegions au fost finanţate de UE (prin
Fonduri Structurale, prin programul Energie Inteligentă pentru Europa, etc.).
Capacitatea de optimizare a utilizării fondurilor: identificarea şi atragerea finanţării
şi implementarea pachetelor financiare adecvate compun un element cheie.
Regiunile europene beneficiază de fonduri naţionale, dar sunt disponibile şi fonduri
europene. Unele fonduri au un scop general şi pot finanţa proiecte de
energie/schimbări climatice imediat ce respectivele proiecte întrunesc obiectivul
general al fondului în cauză, de ex. dezvoltarea regională, dezvoltarea rurală, activităţi
de formare profesională. Aceste fonduri includ Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
Fondul Social European (FSE). Pentru perioada de programare 2014 – 2020, proiectul
de regulament al FEDR prevede un prag minim pentru proiectele referitoare la
eficienţa energetică şi la energie din surse regenerabile.1
Finanţarea suplimentară este direct axată pe această temă.
Fondul pentru Energie Inteligentă Europa (IEE) beneficiază de un buget total de 730
milioane euro pe perioada 2007 – 2013. Acest fond este administrat de Agenţia
Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI).
1
- 22 ELENA (Asistenţă Europeană pentru Energie Locală) este o facilitate de asistenţă
tehnică înfiinţată de Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii pentru
facilitarea mobilizării fondurilor pentru investiţii în energia durabilă la nivel local.
Sprijinul acordat prin ELENA acoperă o parte din costul suportului tehnic ce este
necesar elaborării, implementării şi finanţării unui program de investiţii (precum
studiile de fezabilitate şi de piaţă, structurarea programelor, planul de afaceri, audituri
în domeniul energiei, pregătirea pentru procedurile de ofertare).
Există două publicaţii ale Comisiei Europene care revizuiesc finanţarea acordată de
Comisia Europeană sau de BEI2.
Biroul pentru Pactul Primarilor, sprijinit de Comisia Europeană, a publicat Broşura
Tematică nr. 3: Scheme Inspiraţionale de Finanţare: Temă de Gândire pentru
Semnatarii Pactului”. Broşura caută să ofere o privire de ansamblu asupra diferitelor
oportunităţi de finanţare care sunt disponibile Semnatarilor Pactului la nivel local,
regional, naţional şi european3.
BEI (Banca Europeană de Investiţii) acordă credite, în timp ce Facilitatea de Finanţare
prin Partajarea Riscului (RSFF) beneficiază de un buget de 2 miliarde euro şi se
adresează organizaţiilor publice şi private.
Următoarele pachete financiare au identificat resurse adaptate numeroaselor regiuni
şi oraşe.

Parteneriatele public-private (PPP): acest tip de aranjament aduce împreună
societăţile private şi agenţiile guvernamentale cu scopuri comune. Aceste
parteneriate permit continuitatea acţiunii pentru că oferă suportul tehnic şi
financiar pe termen lung. În baza legilor din ţara în cauză, parteneriatul publicprivat poate îmbrăca diferite forme.

În cadrul Proiectului Ile-de-France Energies Nouvelles (IDF-EN), Regiunea Ile-deFrance (FR) a pus bazele unei societăţi mixte (MEC), o structură public-privată.
Crearea operatorului regional de energie va răspunde aşteptărilor mari ale
grupurilor locale din Ile-de-France cu privire la două subiecte principale:
- iniţierea renovării termice a clădirilor care în prezent sunt neglijate, în special a
blocurilor de locuinţe, a clădirilor din sectorul public şi a locuinţelor mici sociale.
- sprijin pentru dezvoltarea în teritoriu a energiilor din surse regenerabile.
Regiunea a votat un buget iniţial de 15 milioane euro care va fi suplimentat prin
contribuţii din partea altor comunităţi şi parteneri. MEC este finanţată prin fonduri
generate din vânzarea energiei verzi şi din economiile energetice. Structura este
alcătuită din Ile de France, o bancă instituţională, grupuri locale, agenţii specializate
2
Comisia Europeană (2010), “Dimensiunea urbană a politicilor Uniunii Europene – Introducere şi
Partea I”, Dimensiunea urbană şi instrumente ale politicii de coeziune.
Comisia Europeană (2010), “Dimensiunea urbană a politicilor Uniunii Europene –Partea II”,
Dimensiunea urbană din alte politici ale Uniunii Europene.
3
“Scheme Inspiraţionale de Finanţare: Temă de Gândire pentru Semnatarii Pactului”
- 23 în domeniul energetic, societăţi de asigurare şi un expert tehnic. Consultaţi cea mai bună

Încheierea unor parteneriate şi acorduri cu sectorul bancar poate implica şi
mecanisme financiare precum creditele cu dobândă zero sau mecanisme care
acoperă riscurile asociate unei operaţii.
Regiunea Nord-Pas-de-Calais (FR) a stabilit creditul ISOLTO, fiind de părere că
reabilitarea termică clădirilor nu este o prioritate a proprietarilor şi că subvenţiile nu
sunt suficiente pentru a susţine nivelul de ambiţie al regiunii. Prin furnizarea unor
credite fără dobândă, agenţiile guvernamentale şi-au unit forţele cu băncile şi
investitorii privaţi pentru a obţine pârghia necesară. Consultaţi cea mai bună practică la
anexa 1.

Încheierea unui contract de performanţă energetică poate fi extrem de
eficientă în obţinerea unor economii energetice semnificative în sectorul
construcţiilor, oferind comunităţilor un preţ scăzut pentru reabilitarea termică
a clădirilor. Cu toate acestea, poate fi necesară adoptarea unor reguli şi
proceduri şi expertiză juridică dat fiind complexitatea contractelor semnate
pentru acest tip de acţiune.
Parteneriatul pentru Economisirea Energiei, în Berlin, este un model de succes al
Contractelor de Performanţă Energetică (CPE) şi a ajutat mult la reducerea emisiilor
GES şi a costurilor cu energia înregistrate în clădirile publice din Berlin: o societate
privată specializată în servicii energetice contribuie cu know-how-ul şi mijloacele
financiare pentru acest proiect, asigurându-se că investiţiile adecvate sunt făcute
pentru clădiri şi garantând economii energetice pentru o perioadă contractuală
convenită. Investiţia este refinanţată prin costurile cu energia economisite, care sunt
împărţite între ambii parteneri. Până în prezent, 25 de parteneriate care cuprind
peste 500 de proprietăţi (1300 clădiri publice) au generat o investiţie netă totală de
- 24 51,6 mil. € şi a garantat economii de 11,66 mil. € (şi anume, o reducere medie a
costurilor cu energia de circa 26%). Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
Oraşul Dormagen (DE) a elaborat acest tip de acţiune în domeniul iluminatului
urban. Un studiu a arătat faptul că circa 30% din energie poate fi economisită prin
modernizarea şi optimizarea iluminatului urban. Resursele financiare ale
municipalităţii, fiind limitate, s-a studiat posibilitatea încheierii unui parteneriat
public-privat (PPP), iar fezabilitatea acestuia a fost verificată.
Modelul de PPP ales a fost un contract de performanţă energetică de peste 5 ani. S-a
semnat un acord cu o societate privată de servicii energetice. Societatea va
recomanda o serie de modernizări care pot fi acoperite financiar prin economisirea
energiei. Investiţiile publice nu vor fi necesare. Dacă economiile obţinute nu se ridică
la valoarea sumei garantate, societatea va plăti diferenţa. Controlul consumului
energetic este stabilit în conformitate cu contractul şi este realizat de societatea de
servicii energetice. Acest experiment a avut succes datorită faptului că obiectivele
contractului au fost îndeplinite (economiile energetice au ajuns până la 44%).

Introducerea unui fond pentru carbon: un astfel de fond poate fi stabilit
pentru realizarea măsurilor de economisire a energiei din clădirile publice, de
exemplu. Organizaţiile private pot susţine acest fond prin elaborarea unei
scheme de compensare. La susţinerea fondului pot contribui şi beneficiile
garantate prin vânzarea energiei electrice şi economiile energetice obţinute.
Investiţiile în proiecte cu rambursare pe termen scurt pot finanţa măsuri
suplimentare prin fonduri generate de economiile energetice (unităţi de
producere a energiei din surse regenerabile, iluminat stradal, etc.).
Regiunea Valencia (ES) a implementat un program pentru consumul energetic în
cazul iluminatului rutier. Această acţiune acoperă toate municipalităţile şi include
managementul iluminatului rutier. Autoritatea regională a achiziţionat becuri LED,
iar instalarea acestora a fost finanţată de municipalităţi. Acest fapt a ajutat la
generarea unor economii şi a unor costuri operaţionale mai scăzute în ciuda
- 25 investiţiei iniţiale semnificative. Amortizarea investiţiei este estimată la o perioadă de
3 ani. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
Identificarea rezultatelor vizate poate ajuta la consolidarea nivelului de acceptare a
proiectului sau programului, precum şi la acceptarea socială a acestuia.
 Aprobarea planului de acţiune
Planul de acţiune, aşa cum este acesta propus, trebuie să ia în considerare următoarele
principii:
 Ambiţia: în special în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor europene 3 x 20,
care constituie un punct de referinţă pentru acţiunea locală. Oraşele şi
regiunile (ca şi coordonatori teritoriali) care cresc nivelul ambiţiei, se pot
angaja să depăşească aceste obiective, de exemplu prin semnarea Pactului
Primarilor, mişcare europeană care reuneşte peste 3300 de semnatari.
 Coerenţa: dintre direcţiile strategice, măsurile de implementare şi resursele
disponibile.
Faza de implementare
Echipa de management are un rol important în organizarea şi monitorizarea fazei de
implementare, mai ales în definirea modului în care serviciile vor fi utilizate pentru
implementarea acţiunilor care sunt adecvate domeniului lor de intervenţie. O definiţie
clară a rolurilor şi responsabilităţilor este esenţială. O atenţie deosebită trebuie
acordată anumitor probleme.
Rolul esenţial al echipei de management
Echipa de management poate conduce coordonarea operaţională a implementării
strategiei, date fiind cunoştinţele sale în ceea ce priveşte proiectul, obiectivele acestuia
şi contextul. De asemenea este important pentru asigurarea unei anumite continuităţi –
a unei „memorii” a proiectului.
Rolul echipei de management poate acoperi următoarele sarcini:
 Eforturi conjugate cu entităţile responsabile de implementarea planului de
acţiune precum şi cu organizaţiile care pot facilita implementarea planului;
 Identificarea potenţialelor bariere tehnice, a chestiunilor administrative sau a
dificultăţilor organizaţionale;
- 26 



Controlarea şi raportarea periodică cu privire la progresul înregistrat,
rapoarte care se înaintează comitetului de conducere;
Evaluarea strategiei şi implementării;
Comunicarea iniţiativelor stabilite;
Sugestii pentru rezolvarea problemelor, metode şi proceduri de revizuire sau
actualizare a planului de acţiune şi a strategiei.
Puncte care necesită atenţie
Unele etape necesită o atenţie deosebită datorită complexităţii lor tehnice sau pentru
că procedurile administrative iau un timp mai îndelungat, precum obţinerea
autorizaţiilor, realizarea studiilor de mediu, a studiilor tehnice şi de fezabilitate
financiară şi solicitarea expertizei suplimentare.
În faza de implementare este importantă asigurarea accesului la resursele financiare
pentru că bugetul este convenit anual, de principiu, iar priorităţile se pot schimba în
timp. Este necesară o bună stăpânire a mecanismelor financiare şi a monitorizării
fondurilor.
Relaţia cu partenerii şi alte relaţii stabilite în timpul procesului de elaborare sunt
importante pentru menţinerea dinamicii, promovarea sinergiilor dintre jucători şi
întreprinderea unei acţiuni comune.
De asemenea, sprijinul politic este o resursă de implementare. Comunicarea
periodică cu privire la progresul înregistrat va ajuta la sporirea vizibilităţii acţiunii
întreprinse de Regiune în domeniul relevant, precum şi la crearea unui mediu propice
luării unor iniţiative.
Rolul procesului de îmbunătăţire continuă
Observarea, monitorizarea şi evaluarea teritorială sunt activităţi asociate, acestea au
un caracter fundamental şi complementar pentru politica publică, în special pentru
strategiile pe termen lung axate pe conservarea mediului şi promovarea dezvoltării
durabile. Acesta este un set de proceduri pentru luarea deciziilor şi mobilizarea
părţilor interesate. Evaluarea măsoară efectele generate de o politică publică, în timp
ce monitorizarea este aferentă cuantificării progresului înregistrat de o acţiune, un
proiect sau un program. Aceste două proceduri, completate de observarea teritorială,
compun strategia de îmbunătăţire continuă, al cărei scop îl constituie o administrare şi
direcţionare mai bune ale politicilor publice.
Cadrul de îmbunătăţire continuă
 Definirea indicatorilor
Un set de indicatori trebuie definit pentru a se asigura monitorizarea, observarea şi
evaluarea, aceşti indicatori furnizând datele adecvate monitorizării operaţionale şi
baza pentru o analiză mai profundă.
Indicatorii oferă o reprezentare simplificată a stării unui sistem complex şi trebuie să
fie uşor inteligibili. Aceştia trebuie să includă următoarele caracteristici:
- 27 




Specificitate: indicatorul trebuie să aibă un scop bine definit şi o semnificaţie
specifică;
Cuantificabil: indicatorul trebuie să se bazeze pe informaţiile şi aptitudinile
disponibile; metodologia de calcul trebuie să fie bine cunoscută;
Realizabil: trebuie definită o cale realistă de realizare, iar consensul cu părţile
interesate trebuie garantat în avans cu privire la obiective;
Rezonabil: indicatorii trebuie să se axeze pe informaţia importantă care este
determinată de obiectivele politicii şi de context. În plus, acestea trebuie să
reprezinte o varietate de dimensiuni ale acţiunii;
Limitat în timp: trebuie indicată o perioadă pentru măsurarea indicatorului.
Structura trebuie să selecteze un număr limitat de indicatori astfel încât să faciliteze o
comunicare eficientă. Acest lucru este important pentru colectarea şi analizarea
informaţiilor care pot face uz de timp.
Există mai multe posibilităţi de clasificare a indicatorilor. Una dintre cele mai larg
acceptate constă în împărţirea în patru categorii de indicatori, în funcţie de utilizarea
acestora:
Observarea
 Indicatori de context care măsoară evoluţia unui teritoriu.
Monitorizarea
 Indicatori de performanţă care măsoară progresul înregistrat de un plan de
acţiune (% acţiune finalizată, suma în euro cheltuită, etc.)
Evaluarea
 Indicatori de rezultat care măsoară direct rezultatele: numărul locuinţelor
renovate, energia economisită, conştientizarea, activităţile realizate, etc.
 Indicatori de impact care măsoară indirect rezultatele şi care sunt cu acţiune
întârziată în timp: nivelul emisiilor de CO2, numărul locurilor de muncă
create, etc.
Evaluarea cadrului de îmbunătăţire continuă trebuie să se bazeze pe un set
reprezentativ de indicatori referitori la observarea, monitorizarea şi evaluarea
strategiei şi/sau a planului de acţiune.
Indicatorii sunt singurele instrumente care transformă realitatea în cifre. Din acest
punct de vedere, indicatorii au un caracter extrem de restrictiv şi este posibil să nu fie
suficienţi pentru a lua în calcul toate aspectele politicii evaluate. Există şi alte metode
de colectare a datelor calitative aşa cum este cazul studiilor sau cercetărilor care pot
completa o evaluare.
Obiectivele evaluării
Evaluarea poate fi realizată într-un anumit moment al procesului de implementare:
înainte de iniţierea acţiunii (evaluare ex ante), în timpul execuţiei (evaluare
intermediară) sau după finalizarea acţiunii (post evaluare), astfel încât să se înţeleagă
şi să se cuantifice efectele unei politici şi să se îmbunătăţească implementarea
acesteia.
- 28  Obiectivul evaluării
Evaluarea poate avea obiective diferite:
 De a informa cu privire la modul în care a fost realizată politica şi cu privire la
realizările acesteia;
 De a cunoaşte eficienţa măsurilor de atingere a obiectivelor ţintă şi de a
măsura eficienţa alocării resurselor între domeniile de intervenţie;
 De a pregăti procesul decizional prin furnizarea informaţiilor necesare
continuării, stopării sau modificării politicii;
 De a atrage atenţia asupra lecţiilor care trebuie învăţate şi de a motiva părţile
interesate.
Aceste obiective pot fi combinate: evaluarea poate fi multidimensională. Obiectivele
trebuie clar identificate pentru că ele ajută în definirea rezultatelor aşteptate.
 Nivelul de evaluare
Evaluarea poate fi realizată pe trei nivele diferite:
 La nivelul teritoriului – aici apar diferite provocări cărora strategia trebuie să
le răspundă. Astfel, evaluarea se va axa pe obiectivele generale (obiectivele
20-20-20) şi pe indicatorii globali. De asemenea, poate fi integrat şi impactul
unei politici într-o anumită zonă; de exemplu, din punct de vedere al creării
locurilor de muncă şi al îmbunătăţirii echităţii sociale.
 La nivelul strategiei – se axează pe progresul înregistrat şi pe rezultatele
obţinute prin implementarea direcţiilor strategice. Astfel, evaluarea este
concentrată pe domeniile de expertiză ale autorităţii regionale şi pe
performanţa fiecărui sector. Indicatorii asociaţi acestui nivel pot fi, de
exemplu, numărul de locuinţe acoperit de programul de reabilitare termică a
clădirilor, tranziţia modală către facilităţi de transport curat, etc. De asemenea,
poate include o evaluare a procesului de definire şi a implementării strategice
(servicii şi părţi interesate implicate, calitatea cooperării, etc.).
 La nivelul acţiunii – se referă la monitorizarea progresului înregistrat în
implementarea acţiunilor (rezultatele obţinute) şi la resursele utilizate.
Indicatorii operaţionali şi cantitativi sunt utilizaţi în mod special.
 Principii cheie de evaluare a politicii sau acţiunii
O politică poate fi evaluată utilizând diferite registre aşa cum s-a arătat mai sus.
Următoarele principii ajută la construirea unui cadru cuprinzător de evaluare:
 Coerenţa (în definire şi implementare): obiectivele strategiei sunt consecvente
(în special cu alte politici)? Mijloacele de implementare sunt adecvate
(mijloacele legale, umane, financiare, etc.)?
 Relevanţa: obiectivele sunt consecvente cu chestiunile problematice care
trebuie rezolvate?
 Eficienţa: au fost îndeplinite obiectivele? Rezultatele au fost rezultatul direct
al strategiei/acţiunii implementate, sau sunt produsul unor alte influenţe?
 Eficacitatea: resursele financiare sunt alocate adecvat şi bine utilizate?
Fondurile alocate acestei acţiuni sunt corelate cu rezultatele?
 Performanţa: care este impactul şi care sunt rezultatele politicii? Sunt acestea
pozitive?
- 29 -
 Organizarea şi formalizarea evaluării
Cadrul de evaluare poate fi decis la nivelul politicii şi implementat de echipa de
management a proiectului sau prin intermediul departamentului responsabil cu
evaluarea. Direcţionarea evaluării trebuie să fie clară şi transparentă şi de asemenea
trebuie să identifice rolurile şi responsabilităţile fiecărei părţi interesate.
Formatul în care este prezentată evaluarea trebuie definit în avans pentru a se
identifica informaţia necesară. Este important ca rezultatele – prezentate într-un raport
de progres, de exemplu – să fie comunicate comitetului de conducere, precum şi
departamentelor relevante, personalului de supervizare şi, posibil, părţilor interesate.
Adaptările realizate pe baza evaluării
Evaluarea poate adapta şi îmbunătăţi acţiunea întreprinsă pentru că ajută la măsurarea
efectelor strategiei privind schimbările climatice, precum şi a efectelor acţiunilor, şi
aduce plus valoare politicii implementate. Cu toate acestea, evaluarea necesită crearea
unui mediu pozitiv, axat pe îmbunătăţiri.
 Factorii cheie ai succesului
Indicatorii nu sunt suficienţi pentru stabilirea structurii evaluării operaţionale. Alţi
factori sunt:
 Politici pentru sprijinirea procesului de evaluare a organizării şi
modificărilor necesare.
 O atitudine pozitivă faţă de evaluare: de cele mai multe ori evaluarea este
văzută ca un mod de a controla sau interveni în acţiunile altor departamente
sau de a estima funcţiile individuale. Evaluarea ar trebui să fie un instrument
ajutător pentru procesul decizional axat pe proiect, şi de asemenea ar trebui
realizată la nivel global.
 Independenţa şi obiectivitatea metodologiei de evaluare şi a evaluatorilor. În
această privinţă, evaluarea poate fi realizată sau facilitată de o agenţie din
exterior, astfel încât obiectivitatea şi acceptarea acesteia să se realizeze cu
uşurinţă în timp ce părţile interesate sunt implicate în examinarea politicii
publice.
 Evaluare participativă a acţiunii de combatere a schimbărilor climatice
Evaluarea trebuie să perfecţioneze strategia privind schimbările climatice a regiunii şi
acţiunea acesteia. De aceea, ar trebui să fie o oportunitate de identificare a factorilor
de succes, a dificultăţilor ridicate de definire sau a procesului de implementare, astfel
încât să incorporeze reacţiile beneficiarilor şi ale factorilor de decizie.
Evaluarea poate fi extinsă astfel încât să acopere şi evaluarea calităţii şi eficienţei
angajamentului, cunoştinţelor sau lipsurilor din abilităţile organizatorice ale părţilor
interesate şi relevanţa structurii de guvernanţă din moment ce aceşti factori sociologici
şi contextul specific constituie părţi importante ale elaborării şi implementării
politicii.
Evaluarea devine mai transparentă, permite o mai bună acceptare din partea publicului
larg care suportă impactul şi face ca politica, ce este analizată, să devină mai eficientă
dacă diferiţii jucători, parteneri, beneficiari şi manageri tehnici sunt implicaţi în
această procedură. O evaluare participativă, unde părţile interesate formulează o
- 30 opinie şi anumite recomandări, cu ajutorul unui expert evaluator, aduce o legitimitate
sporită strategiei de îmbunătăţire şi consolidează guvernanţa acţiunii de combatere a
schimbărilor climatice.
Factorii de succes
Trebuie luate în considerare elemente orizontale suplimentare în vederea maximizării
şanselor de succes. Aceste elemente sunt:
 Guvernarea eficientă şi managementul eficient ale proiectului;
 Comunicarea adecvată între grupurile ţintă şi între diferiţii parteneri ai
proiectului;
 Inovarea.
Acestea au fost deja menţionate în fazele detaliate în secţiunile anterioare, iar
paragrafele următoare servesc doar ca informaţie suplimentară.
Guvernarea
Structura de guvernare asociată proiectului are multiple funcţii în etape diferite:
definirea, implementarea şi evaluarea. Procesele de guvernare sunt proiectate cu
scopul de a furniza suport, expertiză şi sprijin pentru elaborarea şi executarea în
comun a politicilor de mediu. Aceste procese oferă posibilitatea implicării unei
varietăţi de jucători de la nivele diferite, precum şi oportunitatea de a fi implicaţi în
definirea şi implementarea unui proiect colectiv prin intermediul unui proces deschis
de interacţiune şi cooperare.
Structura de guvernare este compusă din mai multe grupuri de părţi interesate care iau
parte, mai mult sau mai puţin activ, la definirea şi implementarea cu succes a
strategiei.
 Oficialităţile şi tehnicienii comunităţii locale;
 Partenerii cheie implicaţi;
 Beneficiarii direcţi şi indirecţi;
 Publicul larg.
Echipa de management a proiectului joacă un rol important în selectarea persoanelor
care vor fi implicate, precum şi în stabilirea momentului când şi modului în care
acestea sunt implicate în proces.
Comunicarea
Comunicarea poate avea mai multe obiective în vederea facilitării întregului proces:
 Atragerea sprijinului politic, a părţilor interesate şi a publicului – în această
privinţă, comunicarea trebuie să furnizeze informaţii adecvate şi clare;
 Suport pentru mobilizarea jucătorilor – comunicarea trebuie să sublinieze
beneficiile care pot decurge pentru fiecare jucător local din acţiuni şi
probleme;
 Facilitarea implementării proiectelor în acelaşi timp cu înţelegerea obiectivelor
urmărite;
- 31 
Promovarea strategiei la nivel local, naţional şi internaţional şi confirmarea
acţiunilor întreprinse în regiune.
Comunicarea este esenţială până la finalul proiectului şi chiar şi după ce acesta este
finalizat. Definiţia comunicării eficiente se bazează pe următoarele aspecte:
 Grupuri ţintă bine identificate;
 Cunoaşterea mediei şi a audienţei acesteia;
 Un mesaj clar poate fi adaptat diferitelor grupuri ţintă (formularea, nivelul de
detaliu, argumentele, etc.).
Obiectivele comunicării vor determina şi scopul acesteia.
Pentru implementarea planurilor sale în privinţa călătoriei, Umea (SE) a dorit să
creeze o organizaţie care să sprijine activităţile sale, să încurajeze angajamentul
cetăţenilor şi să dezvolte o atitudine pozitivă faţă de călătoria durabilă.
Metodele au fost testate pe grupurile ţintă. S-au organizat activităţi de grup şi
evenimente axate pe jocuri, concursuri, precum:
 „Povestirea celei mai absurde călătorii cu maşina”
 Stabilirea unor echipe care să concureze în utilizarea bicicletelor. În fiecare
echipă, de obicei, cel puţin o persoană apelează la maşină.
Au fost organizate şi alte evenimente precum grupuri de lucru, întâlniri de schimb de
experienţe, conferinţe internaţionale şi prezentări comerciale, etc. Consultaţi cea mai
bună practică la anexa 1.
Astfel, implementarea comunicării eficiente se va baza pe relaţiile stabilite cu diferite
organizaţii (de presă, asociaţii, reprezentanţi ai societăţilor, etc.). Poate fi util ca
strategia de comunicare să fie integrată în contextul strategiei generale de comunicare
a comunităţii locale, astfel încât să se evite mesajele redundante sau potenţialele
mesaje conflictuale.
Consolidarea capacităţii
Definirea strategiei privind schimbările climatice trebuie să se bazeze pe cunoştinţe
solide ale tuturor părţilor interesate astfel încât să se maximizeze şansele de succes şi
dublarea lor în timp. Astfel că acest lucru ar constitui o oportunitate de diseminare a
cunoştinţelor către factorii de decizie, angajaţii grupurilor teritoriale, alte părţi
interesate şi publicul larg, pentru că mecanismele fundamentale ale planificării
energetice şi de schimbări climatice necesită, mai ales, cunoştinţe tehnice. Aceste
cunoştinţe pot fi transmise în mai multe moduri:
- 32 


Seminarii de informare (pentru explicarea cauzelor şi consecinţelor
schimbărilor climatice, explicarea situaţiei regionale, etc.) care furnizează
fapte şi ilustraţii;
Sesiuni de formare profesională (mai ales pentru politicieni şi personalul de
conducere, dar şi pentru grupurile ţintă);
Diseminarea bunelor practici şi a declaraţiilor în vederea identificării
exemplelor de acţiuni eficiente şi ambiţioase implementate în alte domenii.
Îmbunătăţirea capacităţilor din jurul acestui proces va ajuta la îmbunătăţirea
încrederii, participării şi potenţialului de mobilizare.
Inovarea
Inovarea trebuie să genereze interesul public şi să ajute la atingerea unor standarde
înalte. Acţiunea de combatere a schimbărilor climatice încurajează, de cele mai multe
ori, inovarea legată de guvernanţa strategiei, de conţinutul acţiunilor (testarea noilor
tehnologii de producere a energiei termice şi electrice din surse regenerabile, etc.) sau
de mijloacele de implementare (mecanisme inovatoare de finanţare). Promovarea
inovării pe întreaga durată a procesului poate sprijini mobilizarea suportului pentru
factorii de decizie şi pentru părţile interesate, construirea suportului pentru ţeluri
ambiţioase.
 Inovarea poate fi utilizată în diferite nivele ale implementării strategiei;
 Termenii de implicare a sectoarelor public şi privat;
 Implicarea publicului larg;
 Atingerea obiectivelor ambiţioase.
Din 2006, grupul pentru eco-energie din Rhone-Alpes a implementat programul
„Eco-innovation energie”. Acest mecanism nou, sprijinit de Consiliul Regional, caută
să ofere asistenţă tehnică şi suport financiar pentru implementarea a 10 proiecte de
inovaţie în sectorul construcţiilor eficiente din punct de vedere energetic. Ţinta o
constituie societăţile din Rhone-Alpes care dezvoltă soluţii inovatoare pentru
proiectarea, producerea, livrarea sau distribuirea produselor sau serviciilor (în timp
ce compensează construcţia sau renovarea clădirilor). Programul „Eco InovEnergy” a fost nominalizat în 2011 de Comisia Europeană ca parte din primele 10
cele mai bune practici de sprijin al IMM-urilor. Consultaţi cea mai bună practică la anexa 1.
- 33 -
Anexa 1
Rezumatul celor mai bune 21 de practici referitoare la
strategiile şi acţiunile de atenuare a schimbărilor
climatice.
1. Rhone-Alpes, Concursul „Concurs Energies d’Aujourd’hui” (Concursul
Energiile Prezentului)
2. Berlin, Impulse
3. Liguria, Concursul „European Energy Award” (Premiul European pentru
Energie)
4. Municipalitatea Jokkmokk, Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă (SEAP)
şi Stategia privind Protecţia Împotriva Schimbărilor Climatice
5. Copenhaga, capitală neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până
în 2025
6. Rhone-Alpes, Observatorul Regional pentru Energie OREGES
7. Programul cadru pentru politica energetică din Zlin
8. Minus 30% emisii GES până în 2020 din Styria
9. Ţinta 2050 din Gloucestershire
10. Un sat – 1MW din Ungaria
11. Londra, Elaborarea şi implementarea planului de atenuare a schimbărilor
climatice
12. MORE4NRG – Măsurarea progresului înregistrat de regiuni în domeniul
energiei din surse regenerabile şi al eficienţei energetice
13. Genova, SEAP
14. Ordonanţa privind energia solară din Barcelona
15. Proiectul „Energies Nouvelles” din Ile-de-France
16. Isolto, credit cu dobândă zero din Nord-Pas-de-Calais
17. Berlin, Contract de Performanţă Energetică (CPE)
18. Iluminatul stradal din Dormagen
19. Programul „Iluminatul Rutier” din Comunidad de Valencia
20. Planul de mobilitate din Umea
21. Grupul pentru eco-energie din Rhone-Alpes
- 34 -
1. Rhone-Alpes – Franţa
Premiul Energiile Prezentului
Realizări cheie
Proiectele câştigătoare:
Dezvoltarea pionieratului, soluţiile inovatoare au o abordare integrată (tehnică,
comportamentală), luarea în calcul a diferiţilor factori (energia, apa, sănătatea,
confortul), servesc drept exemple de bune practici, proiectele de eficienţă
energetică sunt uşor de copiat
Raţiunile fundamentale şi contextul
În 1980, eficienţa energetică şi proiectele de energie din surse regenerabile nu
primeau aceeaşi atenţie ca în prezent. Astfel, Consiliul Regional şi delegaţia regională
a ADEM au decis să creeze un concurs cu premii în domeniul energetic prin
intermediul căruia să ridice conştientizarea publică, să încurajeze iniţiativele locale şi
să sublinieze angajamentul politic din această zonă. Astfel s-a născut, la începutul
anilor 1980, „Concurs Energies d’Aujourd’hui” (Concursul Energiile Prezentului) ca
şi instrument cheie de comunicare prin care se încurajează dezvoltarea abordărilor şi
proiectelor inovatoare privind energia durabilă din regiune.
Obiectivele concursului cu premii pentru energie durabilă constau în a comunica şi
promova iniţiativele implementate de o gamă largă de părţi interesate de la nivel local
(proprietari de locuinţe, municipalităţi, IMM-uri, organizaţii non-profit, arhitecţi,
societăţi de locuinţe sociale, fermieri ...) adresându-se:
 Eficienţei energetice a clădirilor;
 Abordărilor teritoriale exemplare referitoare la eficienţa energetică, energiile
din surse regenerabile şi transport.
Descriere şi rezultate principale
Decizia de a crea acest instrument a fost una comună a Consiliului Regional şi a
delegaţiei regionale a ADEME. Cu toate acestea, din moment ce intenţia a fost aceea
de a promova o evaluare independentă a proiectelor, coordonarea acestui program a
revenit agenţiei regionale de energie şi mediu din Rhone-Alpes (RAEE): aceasta se
ocupă de promovarea concursului, găzduind şi organizând procesul de selecţie,
precum şi de elaborarea materialului de comunicare şi diseminare.
Concursul are loc o dată la 2 ani, iar câştigătorii sunt recompensaţi cu un premiu şi
promovare gratuită a proiectelor lor (la televiziunea regională, prin broşuri distribuite
în regiune)
- 35 Implementarea
Procesul de depunere a solicitărilor de înscriere şi de selecţie este următorul:
 Candidaţii depun un dosar în care descriu iniţiativa şi proiectul lor. În ceea ce
priveşte clădirile eficiente din punct de vedere energetic, titularul proiectului
trebuie să depună datele privind consumul efectiv de energie pe o perioadă de,
cel puţin, 12 luni.
 Un juriu, compus dintr-o gamă largă de părţi interesate implicate în domeniul
energiei durabile, selectează 6 câştigători luând în considerare 6 categorii de
iniţiative, precum: clădiri extrem de eficiente din punct de vedere energetic
(clădiri rezidenţiale, comerciale ...), politica privind transportul verde,
iniţiativele comune privind eficienţa energetică sau energia din surse
regenerabile şi altele.
 Ceremonia de premiere este organizată cu prezenţa politicienilor cheie din
regiune, a părţilor interesate şi a mediei.
 Ulterior este implementată o campanie extinsă de comunicare pentru
promovarea câştigătorilor.
Acest instrument este unul dintre cele mai longevive (peste 15 ani) din regiune în ceea
ce priveşte promovarea proiectelor de energie durabilă. Astfel, părţile interesate de la
nivel local îl consideră un eveniment cheie.
Lecţiile învăţate şi factorii de succes
Principala provocare, care apare uneori, constă în găsirea de concurenţi suficienţi, în
special proprietari privaţi de locuinţe, şi convingerea acestora să participe la un
concurs care nu acordă premii în bani.
Această iniţiativă este repetată o dată la 2 ani şi va continua atâta timp cât Consiliul
Regional şi ADEME o consideră un instrument util de comunicare şi promovare.
Este extrem de uşor de copiat şi recomandăm implementarea acestei iniţiative şi în
alte regiuni.
Grupurile ţintă
Dezvoltatorii de proiecte pentru energie durabilă din Rhone-Alpes.
Finanţare şi Costuri
RAEE, agenţia regională de energie şi mediu este coordonatorul, dar Consiliul
Regional şi delegaţia regională a ADEME sunt finanţatorii (50% fiecare).
Perioada de timp
Din 2005, o dată la 2 ani.
- 36 -
Contact şi link-uri
Site internet
- 37 -
2. Berlin – Germania
Programul ImpulsE din Berlin
(Berliner ImpulsE Programm)
Realizări cheie
- Promovarea eficienţei energetice în Berlin şi Brandenburg apelând la schimbul
de know-how pentru a schimba obiceiurile de utilizare a energiei şi pentru a
reduce consumul de energie din locuinţe, birouri, domeniul afacerilor, industriei
şi transportului
Obiectivul principal al programului Berliner-ImpulsE este de a promova eficienţa
energetică în Berlin şi Brandenburg apelând la schimbul de know-how pentru a
schimba obiceiurile de utilizare a energiei şi pentru reduce consumul de energie din
locuinţe, birouri, domeniul afacerilor, industriei şi transportului. Campania face parte
din obiectivul privind protecţia climei, stabilit de statul federal Berlin, astfel încât să
se reducă emisiile de CO2 cu 40% până în 2020.
Descriere
Berliner ImpulsE furnizează informaţii cu privire la potenţialul de eficienţă
energetică, moduri eficiente de a realiza acest potenţial şi ajutor financiar aferent.
Berliner ImpulsE se axează pe capitala Germaniei şi pe regiunea capitalei şi se
caracterizează prin două ambiţii principale: transferul know-how-ului de la Cercetare
şi Dezvoltare la practică şi motivarea actorilor de a-şi schimba obiceiurile şi de a
investi în eficienţa energetică. O mare parte a publicului este vizată, inclusiv publicul
larg, multiplicatori şi părţi interesate din potenţialele grupuri de clienţi, precum
sectorul locuinţelor, arhitecţi, urbanişti, ingineri, politicieni, reprezentanţi ai
administraţiei, etc.
Rezultate principale
Evaluarea este stabilită prin rapoarte anuale înaintate Senatului berlinez. În prezent se
realizează o evaluare a rezultatului proiectelor, dar nu este încă finalizată.
O dificultate constă în faptul că pentru fiecare proiect este necesară o sursă de
cofinanţare.
Motoarele care facilitează implementarea sunt gradul înalt de competenţă a
consorţiului Berliner Energieagentur şi EUMB Poschk în domeniul problemelor şi
campaniilor tehnice, contactul direct şi implicarea grupurilor ţintă, utilizând diferite
canale de comunicare.
Pentru ca un astfel de proiect să reuşească, cerinţa principală constă în atragerea
investitorilor publici şi/sau privaţi care să sprijine programul pe o perioadă de mai
mulţi ani, precum şi o conştientizare susţinătoare a publicului cu privire la subiecte
cum este eficienţa energetică, etc.
- 38 Implementarea
Structura şi partenerii de implementare – guvernarea
Agenţia de Energie Berlin şi Energie-und Umweltberatung Poschk administrează
programul. Aceştia sunt împuterniciţi de Senatul Berlinez care sprijină programul
Berliner ImpulsE. Senatul berlinez este reprezentat de Senatul pentru Dezvoltarea
Urbană şi Mediu. Aceasta este autoritatea contractantă a Berliner ImpulsE şi este
implicată în toate deciziile referitoare la dezvoltarea proiectului.
Între 300 şi 400.000 €/an pentru toţi partenerii.
Perioada de timp
Berliner ImpulsE a fost iniţiat în 1995 ca şi program pe 2 ani, dar care a fost
continuat, fiind prelungit până în 2013.
Achim Neuhauser
Manager Departament InformE
Berliner ImpulsE
c/o Agenţia de Energie Berlin
Str. Franzoesische nr. 23, 10117 Berlin
Site internet
Site-ul Departamentului Senatului pentru Dezvoltare Urbană şi Mediu:
Site-ul programului (Germania):
- 39 -
3. Liguria – Italia
Premiul European pentru Energie®
Realizări cheie
- Peste 800 de comunităţi din Europa iau parte la eea®
- Eea® sprijină comunităţile care doresc să contribuie la politica de energie
durabilă şi la dezvoltarea urbană prin utilizarea raţională a energiei şi prin
utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie
- Eea este recunoscut drept un indicator de excelenţă în cadrul iniţiativei Pactul
Primarilor
Premiul European pentru Energie® este un sistem de certificare şi management al
calităţii pentru oraşele care au un aport semnificativ la un viitor durabil prin utilizarea
eficientă a energiei şi prin sporirea utilizării energiilor din surse regenerabile. Acesta
constă în trei elemente principale:
 Stabilirea unui sistem total de management al calităţii (TQM) pentru zonele
comunale asociate energiei;
 Certificarea şi recunoaşterea acordate pentru realizări aferente domeniului
energiei, în două categorii, şi auditarea externă a realizărilor;
 Stabilirea unor reţele în cadrul şi între municipalităţi prin sporirea comunicării
şi cooperării.
Obiectivele specifice ale procesului EEA® sunt: Implementarea conştientizării cu
privire la caracteristicile specifice ale energiei, punctele slabe şi necesităţile de la
nivel municipal şi identificarea potenţialului de îmbunătăţire a guvernării (şi anume,
planificarea municipală energetică). Procesul de certificare evaluează situaţia curentă
a politicilor energetice şi conduce la implementarea măsurilor privind energia, precum
economisirea energiei (cel puţin 10%) şi producerea de energie regenerabilă (RE),
scopul fiind acela de a impulsiona municipalităţile să ajungă la cel puţin 50% din
măsurile posibile de implementare a politicilor energetice.
Alte rezultate sunt îmbunătăţirea performanţelor energetice municipale astfel încât să
se atingă sau să se depăşească nivelul de certificare, precum şi îmbunătăţirea
comunicării politicilor energetice la nivel municipal prin implicarea mai multor părţi
interesate (cetăţeni, turişti, societăţi, şcoli ...) astfel încât să se dezvolte o cultură
generală cu privire la energie.
- 40 De asemenea, sprijină comunităţile care doresc să contribuie la o politică energetică
durabilă şi la dezvoltarea urbană prin utilizarea raţională a energiei şi prin sporirea
utilizării energiilor din surse regenerabile, permiţându-le să identifice punctele forte,
punctele slabe şi potenţialul de îmbunătăţire şi, mai presus de toate, implementarea
efectivă a unor măsuri energetice eficiente, promovând abordarea participativă a
administraţiei, Consiliului şi populaţiei.
Comunităţile EEA® optimizează structurile şi procesele interne din zonele referitoare
la energie printr-un control periodic intern şi extern şi prin revizuirea sistematică a
activităţilor privind energia, îmbunătăţind imaginea acestor comunităţi, calitatea vieţii
cetăţenilor lor şi promovând dezvoltarea economică locală în sectorul energetic şi al
construcţiilor.
În 2004, Regiunea Liguria a decis să ia parte la proiectul european „Eurena”, al cărui
scop a fost acela de a extinde programele EEA®, implementate cu succes, şi în
Elveţia, Austria, Germania, Irlanda, regiunea Bască/Spania, Liguria/Italia, Slovacia şi
Lituania. În acest scop, adaptarea specifică fiecărei ţări a fost demarată, în
conformitate cu procedurile şi instrumentele de certificare şi, de asemenea, a fost
testat un model.
EEA® este o bună practică pentru durabilitatea energetică a municipalităţilor,
recunoscută de UE DG TREN (Direcţia Generală Energie şi Transporturi a UE). În
2010, EEA a fost recunoscut drept instrument eficient pentru Planul de Acţiune în
domeniul Energiei Durabile, elaborat de Pactul Primarilor. De asemenea, întruneşte
cerinţele Agendei Locale 21.
Descriere
Regiunea Liguria a introdus metodologia EEA® în Italia în 2004 şi a promovat
implementarea procesului prin intermediul Agenţiei Regionale de Energie – ARE
Liguria – care asigură municipalităţilor, consultanţii tehnici şi auditorii necesari
procesului de certificare, fiind şi titularul oficial al licenţei, ocupându-se de
îmbunătăţirea sistemului de certificare şi de adaptarea acestuia la zona mediteranean –
europeană (prin intermediul proiectului „Medeea”).
EEA® oferă o metodologie standard pentru planificarea municipală integrată a
energiei şi furnizează criteriile pentru etalonarea performanţelor datelor şi
problemelor privind energia în rândul oraşelor şi regiunilor, de asemenea,
recompensând metropolele şi oraşele cu o etichetare pentru eforturi extraordinare în
guvernarea domeniilor legate de energie (în special, de eficienţa energetică). Pas cu
pas, comunităţile îşi îmbunătăţesc performanţa activităţilor din domeniul energiei,
precum dezvoltarea şi planificarea regională, clădirile şi facilităţile comune,
alimentarea şi eliminarea, mobilitatea, organizarea internă, comunicarea şi
cooperarea.
Astfel, întregul proces vizează activităţi diferite: toate măsurile din domeniul energiei
care au fost întreprinse sunt colectate sistematic şi evaluate; sunt identificate punctele
forte, punctele slabe şi potenţialul de îmbunătăţire; sunt definite ţintele politicii
energetice locale şi criteriile decizionale; prin stabilirea unui sistem de management al
calităţii este introdus un proces de continuă îmbunătăţire; este elaborat un program de
lucru al politicii energetice, care cuprinde proiecte concrete pe termen lung şi scurt;
- 41 sunt realizate măsuri de eficienţă energetică şi astfel sunt realizate economii
semnificative privind costurile cu energia; este realizat şi raportat un control periodic
al succesului politicii energetice municipale. Numărul punctelor obţinute prin
implementarea măsurilor este calculat şi, apoi, se acordă o etichetă în funcţie de două
categorii: s-a atins 50% din punctele posibile = „Premiul European pentru Energie”
(etichetă europeană acordată de un administrator regional); s-a atins 75% din punctele
posibile = „Premiul European de AUR pentru Energie”.
La finalul analizei de certificare, rezultatele sunt evaluate printr-o comparaţie
cantitativă a indicatorilor consumului de energie (electricitate, energie termică, apă
caldă, iluminat public ...) şi printr-o analiză calitativă cu privire la planificare
(planificarea dezvoltării comunale, dezvoltarea urbană inovatoare, sistematizarea
construcţiilor ...) şi a serviciilor publice (facilităţi comunale în domeniul
managementului energiei şi apei, alimentare şi tarife, facilităţi comunale de transport
public). În cazul în care o municipalitate realizează 50% din punctele posibile, aceasta
poate fi recompensată.
Din 2004 până în 2008, 12 municipalităţi au intrat în sistemul EEA® din Liguria şi 7
au fost recompensate între 2007 şi 2009; 8 noi municipalităţi au demarat procesul de
certificare graţie proiectului MEDEEA în 2011. Din moment ce EEA® reprezintă un
indicator de excelenţă al Pactului Primarilor (PP), ca dezvoltare naturală a procesului
de certificare unele dintre aceste noi municipalităţi vor adera, de asemenea, la PP.
Implicarea ARE Liguria în procesul EEA® a contribuit la dezvoltarea acestei etichete
nu doar în Regiunea Liguria (8 noi solicitări) dar şi în 7 Regiuni din Zona
Mediteraneană (Calabria din Italia, Andaluzia şi Murcia din Spania, Creta din Grecia,
Algarve din Portugalia, Malta, Cipru şi Slovenia).
ARE Liguria a confirmat faptul că, de obicei, municipalităţile se confruntă cu
dificultăţi în realizarea pas cu pas a procesului din cauza întârzierilor datorate
dezacordurilor politice din interiorul consiliului municipal: coordonarea slabă dintre
diferitele sectoare ale administraţiei sau a consilierilor, lipsa finanţării pentru
realizarea acţiunilor de implementare şi dificultatea de a lucra în mod proactiv pentru
atingerea ţintei reprezentative.
Participarea în echipa de management a membrilor partidului local aflat la putere este
esenţială pentru a menţine atenţia consiliului municipal asupra subiectelor care
vizează energia şi pentru a permite continuarea procesului respectând termenele
stabilite.
Implementarea
Structura şi partenerii de implementare – guvernanţa
ARE Liguria conduce procesul de implementare a acţiunii în Liguria şi este titularul
oficial al licenţei pentru Regiune. De asemenea, ARE Liguria se ocupă de formarea
profesională a noilor auditori şi de asigurarea controlului auditorilor.
- 42 Finanţare şi Costuri
Resurse umane: Din cadrul ARE Liguria, 6 persoane sunt implicate în procesul EEA®
şi diseminarea acestuia. ARE Liguria a format 3 noi consultanţi. Fiecare
municipalitate care solicită certificarea, formează o Echipă pentru Energie care este
compusă din membrii administraţiei locale (departamentul tehnic, de mobilitate, de
contabilitate) şi din membrii Consiliului Regional (de obicei, Primarul şi Consilierul
responsabil cu sectorul energetic).
Perioada de timp
În desfăşurare.
Ing. Silvia Moggia,
Consultant şi auditor EEA®
Site internet
- 43 -
4. Norbotten – Suedia
82
Planul de Acţiune în domeniul Energiei Durabile (SEAP) şi Strategia de
Protecţie a Climei
Realizări cheie
- Elaborarea unui inventar cu necesarul energetic din clădirile municipale,
precum şi un inventar al emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivelul
municipalităţii
- Proceduri de achiziţii publice pentru bunuri şi servicii verzi, de ex. parcul de
vehicule al municipalităţii trebuie să se conformeze unor limite riguroase ale
emisiilor de CO2
- Pregătirea pentru un proiect CPE cuprinzător
- Formare profesională în domeniul eficienţei energetice pentru administraţia
municipală, politicieni şi şcoli
În Suedia, fiecare municipalitate trebuie să aibă un plan local privind energia, care
trebuie actualizat în mod regulat. În plus, în 2009 municipalitatea Jokkmokk a decis să
semneze Pactul Primarilor din UE angajându-se astfel să elaboreze un Plan de
Acţiune în domeniul Energiei Durabile (SEAP). SEAP şi Strategia de Protecţie a
Climei au fost convenite de către Consiliul Orăşenesc în februarie 2010.
Jokkmokk are o suprafaţă de circa 20000 km², fiind a doua cea mai mare
municipalitate din Suedia. Este un punct fierbinte din punctul de vedere al producţiei
de energie ecologică: aproximativ 70% din locuinţe sunt conectate la sistemul
districtual de termoficare pe biomasă şi circa 15% din hidroenergia Suediei (circa 7%
din totalul energiei electrice) este produsă în acest municipiu. O consecinţă a acestui
fapt constă în existenţa unui cumul de expertiză şi societăţi specializate, majoritatea
IMM-uri din regiune.
Principalele puncte sunt:

Dezvoltarea municipalităţii Jokkmokk într-un model de municipalitate
cunoscut la nivel naţional şi internaţional în domeniul eficienţei energetice
(eficienţă energetică – EE – şi energie din surse regenerabile – RES), model
bazat pe producţia regională de energie la scară mică într-o societate care
apelează la reciclarea durabilă.
- 44  Utilizarea durabilă a resurselor şi a naturii.
 Alimentarea municipalităţii cu energie durabilă, sigură şi ecologică.
 Activităţi de relaţionare cu alte municipalităţi şi cu economia regională.
Obiectivul principal constă în reducerea cu 15% a consumului de energie pe locuitor
în 2015 şi cu 20% până în 2020, cu următoarele ţinte:
 Din 2009 până în 2020, 20% reducere a emisiilor de CO2 ale sectorului
municipal, inclusiv ale întreprinderilor municipale, echivalentul unei reduceri
cu 3% pe an a consumului de energie din sectorul municipal
 Creşterea gradului de conectare la sistemul districtual de termoficare pe
biomasă (1% pe an)
 Creşterea gradului de utilizare a RES în cadrul sectorului municipal, la un
minim de 10% până în 2020
În plus, SEAP şi Strategia pentru Protecţia Climei sunt legate de participarea la Pactul
Primarilor şi la iniţiativa eco-municipalităţilor din Suedia.
Descriere
Acţiunea constă în implementarea pas cu pas a SEAP şi a Strategiei de protecţie a
climei, ca proces pe termen lung din 2009 până în 2020.
Metoda utilizată cuprinde următoarele elemente:
 Sprijin politic puternic acordat implementării
 Dialog intens cu părţile interesate, purtat în timpul etapei de elaborare şi
implementare
 Grup de lucru format din experţi, organizat sub formă de „think-tank”
 Evaluare periodică a rezultatelor la nivel politic (Consiliul Orăşenesc)
 Comunicare intensă la începutul fazei de implementare
 Lucru individual cu diferite departamente şi întreprinderi municipale
 Întâlniri periodice cu toate persoanele cheie.
În strategia de implementare este inclus şi un proces de evaluare. Consiliul Orăşenesc
va discuta, o dată pe an, rezultatele obţinute. Conferinţa directorilor unităţilor va
include pe agenda sa şi această chestiune şi de mai multe ori pe an va organiza
întâlniri specifice, de aprofundare, dedicate SEAP şi Strategiei de protecţie a climei.
Două instrumente importante sunt elaborarea unui registru municipal dedicat energiei
şi o evaluare a emisiilor de CO2 de la nivelul municipalităţii. Procesul a fost demarat
în 2009 şi prima evaluare nu a fost încă finalizată. Cu toate acestea, procesul de
elaborare a SEAP a condus, deja, la câteva activităţi noi, precum:





Participarea la un proiect referitor la planurile de acţiune pentru schimbările
climatice, al agenţiei regionale de energie
Încheierea unor parteneriate noi sau îmbunătăţirea parteneriatelor cu
instituţiile din regiune, de ex. cu privire la impactul schimbărilor climatice
Elaborarea unui bilanţ local privind energia şi emisiile de CO2
Iniţiativă pentru reglarea dispozitivelor de energie termică şi a sistemelor de
termoficare din clădirile municipale, prin intermediul unui model de
contractare internă (intracting)/contractare (intracting este un model unde
costurile investiţiei iniţiale sunt recuperate prin economii de cost realizate prin
implementarea măsurilor de economisire energetică ce sunt planificate,
finanţate şi aplicate în cadrul unui organism public – “contractantul intern”)
Iniţiativă pentru iluminat stradal eficient din punct de vedere energetic
- 45 Una dintre dificultăţile întâlnite constă în faptul că nu există, până în prezent, niciun
angajament, cu caracter obligatoriu, din partea municipalităţilor de a stabili şi atinge
ţinte ambiţioase de protecţie a climei. Astfel, energia şi protecţia împotriva
schimbărilor climatice nu ocupă un loc atât de important în lista de priorităţi precum
ar fi de dorit. În plus, criza financiară din 2009 şi reducerile aferente ale bugetelor
municipale au generat dificultăţi în stabilirea unui plan de investiţii. Contractarea
pentru Performanţă Energetică este un proces interesant dar destul de complex care
necesită timp pentru a se realiza. De asemenea, există şi o mulţime de dificultăţi
procedurale în implementarea bilanţurilor locale de energie şi CO2 şi, în multe cazuri,
datele necesare nu sunt disponibile.
Principalele motoare au fost:
 Sprijin politic puternic şi cuprinzător, la nivel local, pentru SEAP şi Strategia
pentru Protecţia Climei ca parte a strategiei locale de dezvoltare
 Angajament cu caracter obligatoriu, stabilit astfel în legislaţia suedeză, pentru
impunerea unui plan local de energie
 Iniţiativa Pactul Primarilor care subliniază importanţa nivelului local pentru
atingerea ţintelor 20-20-20
 Posibilitatea generării mijloacelor financiare pentru angajarea unui manager de
proiect
 Cooperarea cu agenţia regională de energie în cadrul unui proiect pentru
sprijinirea municipalităţilor din regiune să lucreze la un plan local de energie
 Grup de lucru interdepartamental pe probleme de mediu, care să implice şi
politicienii locali
 Personal calificat şi dedicat, atât pentru managementul proiectului cât şi pentru
chestiunile tehnice.
Alţi factori cheie de succes sunt:
 Suport financiar pentru ca municipalităţile să lucreze la protecţia împotriva
schimbărilor climatice, combinat cu angajamente legale mai puternice şi
implicare în protecţia împotriva schimbărilor climatice, precum şi adaptare
pentru municipalităţi.
 Formare profesională în domeniul protecţiei împotriva schimbărilor climatice
pentru factorii decizionali locali şi pentru personalul local
 Instrumente gratuite de implementare la nivel local a măsurilor şi politicilor de
protecţie a climei, inclusiv instrumente de comunicare.
 Posibilităţi de transfer al informaţiilor şi de relaţionare la nivel regional,
naţional şi internaţional.
Implementarea
Există diferite organisme de guvernare, inclusiv:
 Consiliul municipal, în calitate de organism principal de coordonare şi
organism decizional al strategiilor
 Întâlnirea directorilor unităţilor, prin care se implementează la nivelul
administraţiei municipale, SEAP şi Strategia pentru Protecţia Climei
 Grupul de lucru interdepartamental pe probleme de energie, climă şi mediu, în
calitate de organism de consultanţă
- 46 
Societatea civilă organizată în asociaţii, reţele, etc. A fost implicată în
elaborarea strategiei locale şi este implicată în procesul de implementare prin
intermediul participării formale şi informale.
Costurile includ: costuri personale (circa 30000€/an) + costuri de investiţie (aflate în
dezbatere) şi sunt finanţate printr-un program guvernamental pe 5 ani al Agenţiei Suedeze de
Energie, ajutând municipalităţile să introducă programele EE.
Resurse umane: 20 ore/săptămână (managerul de proiect) + 12 experţi care se întâlnesc o dată
pe lună + timpul de lucru al directorilor unităţilor.
Perioada de timp
2008: Organizarea grupului de lucru interdepartamental
2009: Elaborarea primului proiect al SEAP şi al Strategiei de protecţie a climei
2009: Dialog cu părţile interesate
2010: Acord politic, iniţierea implementării.
Silva Herrmann şi Wolfgang Mehl,
Manageri Proiect
Mediu şi Energie
Site internet
- 47 -
5. Copenhaga – Danemarca
Copenhaga – Capitală neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon în 2025
-
Realizări cheie
Circa 90% din deşeurile de construcţii sunt reutilizate şi aproximativ 75%
din deşeurile menajere sunt incinerate
Iniţiative de mediu la scară largă realizate: 24 mil. € investiţi pe o perioadă de
4 ani pentru îmbunătăţirea condiţiilor de ciclism şi 1,8 mil. € pentru
achiziţionarea vehiculelor electrice şi pe hidrogen.
Peste 70% din emisiile mondiale de CO2 sunt generate de oraşe care, astfel, deţin
cheia provocărilor globale puse de schimbările climatice. Oraşul Copenhaga a stabilit
ţinta de a deveni „Prima capitală din lume neutră din punct de vedere al emisiilor de
carbon” până în 2025, primul pas în acest sens fiind reducerea emisiilor de carbon cu
20% până în 2015 în comparaţie cu 2005. Obiectivele definite sunt conforme cu
Viziunea de Eco-Metropolă a oraşului Copenhaga, stabilită în unanimitate de
Consiliul Oraşului Copenhaga în noiembrie 2007. Viziunea are patru teme principale:
cel mai bun oraş din lume pentru ciclişti; capitala climei; o capitală verde şi albastră;
un oraş mare curat şi sănătos şi Strategia de dezvoltare verde a oraşului Copenhaga.
Creşterea economică a fost urmată de reînnoirea urbană a anumitor localităţi şi de
crearea unor întregi noi districte. Dezvoltarea şi protecţia mediului sunt procese interrelaţionale. În plus, eforturile privind schimbările climatice nu se referă doar la
reducerea emisiilor de CO2 ci şi la îmbunătăţirea calităţii aerului, furnizarea spaţiului
de mişcare pentru locuitorii oraşului, stabilirea unor standarde mai bune pentru
locuinţe, birouri şi viaţa culturală. Cea mai mare proporţie a utilizării energiei din
Copenhaga revine energiei electrice şi termice. Astfel, în această zonă trebuie depuse
cele mai mari eforturi.
Traficul trebuie redus şi oraşul trebuie adaptat astfel încât să fie pregătit pentru tipare
meteorologice determinate de schimbările climatice. În cele din urmă, fiecare dintre
noi cei care locuim în oraş, utilizându-l, trebuie să fim atenţi cu mediul în viaţa
noastră de zi cu zi.
- 48 Descriere
Planul privind Clima al oraşului Copenhaga a fost publicat în august 2009. Pentru
atingerea obiectivelor (Total = 500000 tone de CO2 reducere de la 2500000 la
2000000 tone de CO2) sunt necesare eforturi aplicate în fiecare an. În 2011, au fost
lansate 44 iniţiative din cele 50 planificate, grupate după cum urmează (sunt
menţionate obiectivele sectoriale, urmate de o acţiune ilustrativă pentru grupul
respectiv):
Integrarea climei în procesul de furnizare a energiei (375000 t CO2/an). De ex.
biomasa va înlocui cărbunele la unele dintre unităţile centralei electrice Amager şi noi
mori de vânt.
Iniţiative pentru un transport mai ecologic (50000 t CO2/an). De ex. multe acţiuni,
inclusiv redirecţionarea traficului, optimizarea ITS a semnelor de circulaţie şi a
parcărilor, ciclism1.
Iniţiative pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic (50000 t CO2/an).
Axare pe renovare. Constituirea unui fond pentru economisire din energie. Formare
profesională în domeniul oportunităţilor de reducere a emisiilor CO2.
Locuitorii oraşului Copenhaga şi iniţiativele privind clima (20000 t CO2/an).
Dezvoltarea mediului de afaceri prin parteneriate privind schimbările climatice şi
think-tank-uri inovatoare privind schimbările climatice. Formare profesională în
domeniul schimbărilor climatice pentru angajaţii municipali.
Iniţiative de dezvoltare urbană şi pentru schimbările climatice (5000 t CO2/an).
Sistematizare durabilă în proiectele de dezvoltare a oraşului.
Adaptarea la iniţiativele viitoare privind schimbările climatice. Sistem local de
scurgere a apei pluviale. Dezvoltarea unei strategii de adaptare la schimbările
climatice.
Iniţiative Generale. Viziunea pentru 2025, inclusiv strategii pentru parteneriate,
strângerea de fonduri şi think-tank pe probleme de climă. Elaborarea unei strategii
energetice.
Copenhaga va demonstra faptul că emisiile de CO2 pot fi reduse efectiv fără afectarea
negativă a creşterii economice şi, în plus, generând o creştere economică „verde”.
Încă din 2007, Copenhaga era renumită pentru turbinele sale eoliene, precum şi pentru
faptul că este oraşul care dispune de unul dintre cele mai mari sisteme districtuale de
termoficare din lume, cu 98% dintre gospodării utilizând co-generarea. Încă din 1970
a fost stabilit un sistem de management al deşeurilor. În prezent, aproximativ 90% din
deşeurile din construcţii sunt reutilizate şi circa 75% din deşeurile menajere sunt
incinerate, energia obţinută fiind utilizată pentru alimentarea cu energie electrică şi
termică a districtului. Au fost realizate iniţiative de mediu la scară largă, precum cele
24 mil. € investiţi în 4 ani pentru îmbunătăţirea condiţiilor de ciclism sau cei 1,8 mil.
€ alocaţi pentru achiziţionarea vehiculelor electrice şi pe hidrogen.
În octombrie 2009 Consiliul oraşului a decis alocarea anuală a 2,7 mil. € pentru
renovarea clădirilor în scopul eficienţei energetice, renovare realizată între 2010 şi
2013. Jumătate din această sumă va reveni economiilor de energie din etichetarea
energetică şi cealaltă jumătate, proiectelor de economisire din energie, corelate cu
proiectele de întreţinere şi renovare. Primele economii de energie concrete, rezultate
1
cu următoarele ţinte: Cel puţin 50% din persoane să meargă la muncă sau la şcoli cu bicicleta (în
prezent procentul este de 34%), numărul cicliştilor răniţi grav să scadă cu mai mult de jumătate în
comparaţie cu cifra din prezent (118), 85% din vehiculele oraşului să fie vehicule pe hidrogen sau
vehicule electrice până în 2015.
- 49 din totalul de 10,7 mil. € cheltuiţi, au fost aşteptate în anul 2011. Este de aşteptat ca în
2014, emisiile de carbon ale oraşului să fie reduse cu 3400 tone pe an, iar economiile
financiare anuale să ajungă la 1,6 mil. € pe an.
Implicarea părţilor interesante a contribuit la asigurarea investiţiilor. Au fost încheiate
multe parteneriate, precum think-tank-ul „The Green Growth Leaders” (Liderii
Dezvoltării Verzi) împreună cu DONG Energy şi Realdania şi „The Green Growth
Leaders”2. Pentru operarea modificărilor legislative necesare la nivel naţional, de ex.
în domeniul traficului, oraşul Copenhaga face lobby la guvern pentru dreptul de a
introduce taxe pe ambuteiaje. Din punctul de vedere al pieţei, tehnologia verde de
inovare va facilita implementarea acţiunilor. De asemenea, este necesară şi o
interacţiune pozitivă cu părţile interesate în vederea asigurării suportului pentru
îndeplinirea obiectivelor comune. În cele din urmă, trebuie să existe o clară decizie
politică de adoptare a ţintelor, împreună cu o strategie clară de implementare a
acţiunii şi o strategie clară de implicare a partenerilor externi.
Apoi, fără nişte informaţii din partea cetăţenilor şi a sectorului de afaceri, realizarea
viziunii noastre ar fi imposibilă. Din acest motiv, am implicat cetăţenii şi sectorul de
afaceri în elaborarea şi implementarea politicii noastre de mediu, axându-ne pe
educarea oamenilor cu privire la problemele de mediu şi climă astfel încât
interacţiunea zilnică cu mediul să fie mai uşoară şi mai atractivă.
Implementarea
Copenhaga urmează să îşi asume o responsabilitate globală prin preluarea poziţiei
centrale în aceste domenii şi a organizat un grup de conducere care să se axeze pe
activităţi în toate domeniile dezvoltării verzi şi în domeniul climei. A fost înfiinţat un
Secretariat special pentru implementarea, monitorizarea, sprijinirea şi păstrarea
atenţiei asupra problemelor climatice.
Copenhaga a luat iniţiativa de a defini acţiunea, elaborată şi implementată împreună
cu partenerii externi.
Finanţare
Implementarea va fi finanţată prin bugete anuale şi contribuţii din partea partenerilor
externi, şi anume 3,8 mil. € pentru 2010 + 8,4 mil. € pentru 2011-2013 = 12,2 mil. €.
Perioada de timp
Ţinta finală: 2025. Perioada actuală de implementare: 2010 – 2013.
Jorgen Abildgaard
Director Executiv Proiectul Climate
Oraşul Copenhaga
Departamentul Tehnic şi de Mediu
Njalsgade 13 – 15, Cod Poştal 259, DK – 2300 Copenhaga S
2
o alianţă globală de oraşe, regiuni, ţări şi corporaţii care împărtăşesc viziunea de a construi economii
şi comunităţi prospere şi ecologice – şi un viitor mai bun pentru cetăţenii lor.
- 50 -
Site internet
Publicaţii:
Copenhagen Eco-Metropolis:
Planul privind Clima:
Carbon Neutral 2025 – este listat printre Planurile de Acţiune în domeniul
Schimbărilor Climatice postate pe site-ul de internet C40, un grup de mari oraşe
dedicate combaterii schimbărilor climatice:
- 51 -
OREGES – Observatorul Regional pentru Energie şi Emisiile de Gaze cu Efect de
Seră
Realizări cheie
- Disponibilitatea profilului teritorial de Energie – Climă
(comunităţi, provincii, parcuri naturale regionale, SCOT ...)
(Schemele de coerenţă teritorială), etc.)
Observatorul Regional pentru Energie şi Emisii de Gaze cu Efect de Seră (OREGES)
a fost creat prin decizia Comitetului pentru Energie al Conferinţei regionale pentru
dezvoltarea şi sistematizarea teritorială (CRADT) din noiembrie 2002.
OREGES este implicat în elaborarea planului regional privind calitatea aerului,
adaptarea la schimbările climatice şi energie (SRCAE), proiectat în colaborare de
către consiliul regional şi autoritatea care reprezintă statul naţional la nivel regional.
Scopul planului este de a stabili orientările pentru următorii 5 ani în ceea ce priveşte
aceste probleme.
Descriere
Observatorul monitorizează:
 Producţia de energie (în principal din surse regenerabile) şi consumul final de
energie
 Emisiile de GES din sectoarele energetice şi non-energetice, inclusiv emisiile
de CH4 din sectorul agricol.
Observatorul nu monitorizează calitatea aerului. El nu monitorizează efectele la nivel
local ale schimbărilor climatice. Emisiile indirecte datorate consumului de bunuri
produse în afara teritoriului regiunii nu sunt monitorizate.
- 52 Principalele date de intrare utilizate sunt: datele statistice, ratele medii ale consumului
de energie, ratele emisiilor de GES şi datele reale de la nivel local şi regional.
Este utilizată „abordarea bazată pe consumatorul final”: emisiile luate în considerare
nu sunt GES emise pe teritoriul regiunii, ci emisiile datorate consumului de energie pe
teritoriul regiunii. Cifrele reprezintă în principal date calculate pe baza determinanţilor
(numărul de locuitori, traficul rutier, etc.) şi a consumului mediu de energie, dar din
ce în ce mai mult se folosesc datele reale privind consumurile de energie pentru a
obţine nişte valori mai exacte.
Principalele rezultate
Obiectivele sunt:

Colectarea şi producerea unor informaţii la nivel regional cu privire la diverşii
constituenţi ai producţiei şi consumului de energie şi ai emisiilor de GES

Asigurarea compatibilităţii informaţiilor între nivelul regional şi nivelul
naţional

Asigurarea urmăririi nivelului de cunoaştere prin utilizarea instrumentelor şi
indicatorilor pentru a evalua impactul politicilor şi măsurilor

Realizarea studiilor specifice (inclusiv studii prospective) cu privire la
resursele de energie locale, la nevoi şi consum şi la determinanţii acestora

Posibilitatea de a fi o platformă pentru schimbul de informaţii aferente
energiei şi GES şi de a facilita diseminarea informaţiilor.
Bilanţurile energetice şi inventarele GES sunt utilizate ca intrări pentru definirea
politicii regionale privitoare la energie şi schimbările climatice. Rapoartele includ
identificarea surselor de energie regenerabilă. Acestea sunt publicate anual şi se
găsesc pe site-ul de internet al observatorului, în mod gratuit. Datele sunt disponibile
la nivel local în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi
legal (există anumite probleme legate de confidenţialitate).
Lecţii învăţate şi factorii de succes
Principalele dificultăţi care trebuie tratate sunt problemele juridice cu privire la proprietatea
asupra datelor şi lipsa datelor reale la nivel local.
Principalele puncte tari ale observatorului sunt viziunea împărtăşită între părţile interesate,
schimbul de expertiză disponibilă şi accesul la anumite date specifice.
Implementarea
Schema de guvernare a observatorului include un comitet director, o structură tehnică
(Agenţia Regională de Energie RAEE), un consiliu financiar cu reprezentanţi ai statului
(ADEME) şi ai regiunii. Acesta este co-prezidat de stat (prin Direcţia Regională a Mediului,
Sistematizării şi Locuinţelor DREAL) şi de Regiunea Rhone-Alpes. Comitetul director
include reprezentanţi ai părţilor interesate în sectorul energetic regional precum şi
reprezentanţi din sectorul economic şi sectorul social. Observatorul îşi propune să conducă o
reţea deschisă părţilor interesate din domeniul privat şi din cadrul publicului larg.
- 53 -
Finanţarea şi costurile
Bugetul anual este de 140000k€, co-finanţat de Consiliul Regional şi de ADEME (Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei din Franţa).
Resursele umane dedicate observatorului: 1 echivalent normă întreagă.
Perioada de timp
Observatorul există din 2002.
Contact al structurii tehnice:
Pierrick YALAMAS, Manager Proiect,
OREGES în numele Rhonealpenergie-Environment
Rue des Archers 10, F-69002 Lyon
[email protected]
Site internet
Site-ul web al Observatorului: www.oreges.rhonealpes.fr
- 54 -
7. Zlin – Republica Cehă
Conceptul comun al planului local privind schimbările climatice
Realizări cheie
- Înfiinţarea agenţiei regionale de energie
- Reducerea emisiilor de poluanţi ai aerului
- Descrierea situaţiei curente regionale a energiei
- Ghid pentru autorităţile locale
Obiectivul principal a constat în reducerea emisiilor şi scăderea continuă a poluării
aerului din regiunea Zlin. Combinaţia dintre o nouă legislaţie şi lipsa informaţiilor
curente a condus la crearea Conceptului.
Planul pentru energie al regiunii Zlin, parte a Conceptului, rezultă din Conceptul
naţional privind energia şi are două obiective principale: reducerea cu 20% a emisiilor
GES şi creşterea cotei de surse de energie regenerabilă cu 13% din totalul producţiei
energetice până în 2020. Elaborarea acestui document este o cerinţă juridică a
Republicii Cehia în conformitate cu legislaţia acestei ţări.
Descriere
Conceptul este alcătuit din şase părţi care oferă împreună o privire de ansamblu
asupra situaţiei emisiilor din regiune, descrierea potenţialelor scenarii şi cadrul de
implementare a Conceptului la nivel regional şi municipal.
Anumite părţi ale Conceptului descriu situaţia actuală din regiune, inclusiv date
referitoare la poluarea aerului, producţia şi consumul de energie şi descrierea generală
la nivel regional şi municipal (demografie, geografie, climă şi altele). Sunt prezentate
cinci variante de scenarii potenţiale care variază de la suportul total pentru creşterea
eficienţei energetice şi a utilizării surselor de energie regenerabilă până la varianta
„afaceri obişnuite”.
Conceptul oferă şi o serie de recomandări privind reducerea poluării aerului şi a
emisiilor GES, recomandări făcute actorilor de la nivel regional şi municipal.
Acţiunea este direcţionată către administraţiile locale, municipalităţile din regiune,
antreprenori, agricultură, industrie, servicii şi transport. Au fost elaborate şi trimise
chestionare iniţiale pentru grupurile ţintă. Apoi, au fost organizate discuţii publice în
cadrul seminariilor şi conferinţelor la care au participat şi părţile interesate şi cetăţenii.
Iniţial, de organizare s-a ocupat Departamentul de Dezvoltare a Strategiei din cadrul
Biroului Regional Zlin. Planul stabileşte obiectivele pentru 2010 şi 2025 şi este
utilizat ca şi ghid de către Regiunea Zlin şi municipalităţi. Agenţia de energie a
Regiunii Zlin elaborează o actualizare a Conceptului.
- 55 -
În următorii doi ani au fost stabiliţi mai mulţi indicatori şi s-au realizat evaluări
aprofundate. Unul dintre indicatorii principali a însemnat înfiinţarea Agenţiei de
Energie a Regiunii Zlin ca şi instrument de implementare a Conceptului privind
energia.
Unele dintre ţinte au fost atinse (unele emisii de poluanţi ai aerului au fost reduse,
proiectele, axate pe reabilitarea clădirilor publice în vederea reducerii necesarului
energetic, au avut succes), altele sunt în curs de a fi atinse (reducerea emisiilor de
GES şi elemente solide, creşterea utilizării surselor de energie regenerabilă).
Regiunea Zlin este o nouă zonă administrativă care cuprinde fostele regiuni ale
Moraviei de Sud şi Nord şi astfel, nu există nicio prezentare generală a situaţiei
actuale a poluării aerului şi furnizării energiei din această regiune. Acest fapt a
complicat procesul de implementare. Dificultăţile principale au apărut în timpul
negocierilor cu ONG-urile şi s-au referit la stabilirea coridoarelor pentru lucrări
publice. Cu toate acestea, implicarea părţilor interesate a permis exprimarea unei
multitudini de interese şi know-how, corelate printr-un management precis al
proiectului. Au fost colectate multe sugestii de proiecte pilot.
Înfiinţarea Agenţiei de energie a Regiunii Zlin (AERZ) a fost unul dintre rezultate.
AERZ a elaborat un plan de acţiune privind activităţile sale, plan care a generat o
serie de rezultate considerabile. AERZ sprijină regiunea şi municipalităţile să obţină
surse financiare din fondurile existente în vederea dezvoltării propriilor lor concepte
energetice. Acţionează ca şi consultant independent în timpul procesului de dezvoltare
a acestor concepte energetice şi, în cele din urmă, agenţia participă la implementarea
recomandărilor din aceste concepte. Agenţia a iniţiat şi dezvoltat cu succes 226
proiecte pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă şi pentru eficienţă
energetică, a căror valoare a depăşit suma totală de 1600000000 CZK (64 mil. €).
Aceste proiecte au fost realizate de regiune, municipalităţi, societăţi, asociaţii de
locatari şi persoane individuale. O mare parte din aceste proiecte a fost finanţată prin
Fondurile Structurale Europene.
Principalii factori de succes sunt: suport puternic din partea autorităţilor (politicieni,
furnizori de energie, administraţia municipală), o combinaţie de know-how şi
tehnologie, prelucrarea şi prezentarea tuturor informaţiilor importante, o bună
înţelegere între mediul de afaceri şi administraţia publică locală şi comunicarea
rezultatelor parţiale către publicul larg.
Sprijinul din partea autorităţilor regionale este crucial, la fel ca şi definirea exactă a
obiectivelor proiectului. Autorul conceptului trebuie să dispună de experienţă practică
în proiecte similare (cel puţin la nivel regional) şi trebuie să fie o persoană neutră.
Aspectul inovator al acestei acţiuni este faptul că planul energetic al regiunii Zlin, ca
parte a Conceptului, diferă de alte planuri regionale similare din punctul de vedere al
prezentării rezultatelor. Rezultatele sunt alcătuite din date (privind poluarea aerului,
producţia de energie, potenţialul surselor de energie regenerabilă, etc.) corelate cu
baza de date geografică şi furnizează o privire generală completă la nivel regional şi
municipal (oraş, sat).
- 56 Implementarea
Conceptul a fost elaborat de o societate privată specializată prin utilizarea datelor din
mai multe surse (furnizorii locali de energie electrică, operatorii sistemului districtual
de termoficare , Institutul Naţional de Hidrometeorologie). Regiunea Zlin este
principalul organism de implementare a Conceptului. Planul energetic al Regiunii
Zlin, ca parte a Conceptului, a fost utilizat drept bază pentru elaborarea conceptelor
energetice municipale şi a planurilor municipale de utilizare a terenului.
Conceptul este implementat de departamentele responsabile ale Regiunii Zlin
(administraţia regională). În plus, Regiunea Zlin a stabilit, în cadrul Conceptului şi cu
sprijinul programului IEE, Agenţia de Energie a Regiunii Zlin în 2006.
Până în prezent, costul total se ridică la 300000€ şi a fost finanţat din resursele
Regiunii Zlin. Proiectele care implementează obiectivele Conceptului sunt finanţate
din surse publice (municipale, naţionale, UE) şi private (CPE).
Conceptului i-au fost alocate multe persoane din diferite departamente de la nivel
regional şi municipal. Agenţia de Energie a Regiunii Zlin, organizaţia cea mai
implicată în acest moment, alocă echivalentul a cinci norme întregi.
Perioada de timp
2004
Doamna Miroslava Knotkova, Agenţia de Energie a Regiunii Zlin – AERZ
Site internet
- 57 -
8. Steirmark – Austria
Definirea colectivă a Planului de Protecţie a Climei 2020/2030 (Planul de acţiune
integrat, perspective, scenarii)
Realizări cheie
- Indrumător în domeniul climei şi energiei (KEC) pentru autoritatea
guvernamentală regională
Fiecare clădire a administraţiei regionale beneficiază de propriul său indrumător
pentru climă şi energie. Indrumătorul pentru climă şi energie va fi pregătit pe diferite
subiecte (economisirea energiei, mobilitate, etc.). În octombrie 2001, au fost
organizate primele „ateliere de lucru – KEC”. Subiectul acestor ateliere de lucru a fost
economisirea energiei. Ţintele sunt economisirea energiei şi implementarea măsurilor
„Planului de Protecţie a Climei – Perspectivele 2020/2030” la nivelul administraţiilor
regionale.
- Proiecte pentru şcoli şi grădiniţe
Prin implementarea Planului de Protecţie a Climei, educaţia este o parte prioritară. În
acest caz, anul şcolar 2011/2012 este axat pe Schimbările Climatice şi Protecţia
Climei. Sunt oferite proiecte speciale pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani
(de la grădiniţă la liceu).
- Ofensiva de recondiţionare
În Styria, rata recondiţionării nu a ajuns la 1%. Astfel, faza I de implementare include
o ofensivă de creştere a ratei recondiţionării. Această măsură de protecţie a climei şi
economisire a energiei este coordonată de Departamentul pentru Energie.
- Noua marcă umbrelă pentru subiectul Energia şi Protecţia Climei
Administraţia din Styria a decis ca toate activităţile legate de subiectul Energie şi
Protecţia Climei să fie prezentate publicului sub aceeaşi nouă marcă umbrelă („O voi
face pentru viitorul nostru”).
Planul de acţiune pentru climă al Styria este un plan local de reducere a emisiilor GES
care concordă cu obiectivele climatice ale pachetului UE pentru climă şi energie, care
a fost adoptat în decembrie 2008, precum şi cu ţintele Austriei stabilite în Protocolul
de la Kyoto. Principalele rezultate vizate prin implementarea măsurilor sunt evitarea
emisiilor GES, crearea locurilor de muncă şi reducerea costului energiei.
- 58 Descriere
20 de experţi (WegenerCenter, Universitatea de Tehnologie Graz, Joanneum
Research) au elaborat un plan. 13 părţi interesate (comunităţi, politicieni, Camera
Federală de Comerţ a Austriei, Camera de Muncă, Camera Agricolă, Asociaţia
Industriaşilor) au furnizat informaţii de fond.
34 de departamente ale administraţiei Landului Styria au ajutat la implementarea
măsurilor în structura administrativă a Styriei şi au furnizat de asemenea informaţii de
fond. 46 de asociaţii, organizaţii, inclusiv ONG-uri, au oferit astfel de informaţii.
În plus, cetăţenii au avut posibilitatea de a participa la conferinţa privind protecţia
climei care a avut loc în iunie 2010 şi au putut dezbate pe marginea acestui subiect.
Acum, Styria beneficiază de o strategie pe termen mediu şi lung pentru protecţia
climei şi care stabileşte obiective cantitative şi calitative. Măsurile sunt create astfel
încât administraţia din Styria să aibă posibilitatea de a impune acţiunea de protecţie a
climei dacă UE modifică ţintele 2020 privind clima şi le fixează la 30%. Planul de
acţiune în domeniul climei acoperă şase zone: clădiri, mobilitate, agricultură şi
silvicultură, managementul deşeurilor, producţie, furnizarea energiei şi stilul de viaţă,
oferind 26 de pachete de măsuri şi circa 200 măsuri individuale. Planul final include
două scenarii bazate pe obiective: scenariul de bază: reducerea cu 16% a emisiilor
GES până în 2020 şi cu 28% până în 2030; şi scenariul de inovare: reducerea cu 33%
a emisiilor GES până în 2020 şi cu 49% până în 2030.
În plus, este de aşteptat ca Planul de protecţie a climei să aibă un efect pozitiv asupra
gradului de ocupare a forţei de muncă şi să creeze structuri pentru furnizarea de
energie şi o economie rezistente la criză. Costul total al fiecărui scenariu nu a fost
evaluat încă, dar vor fi implicate, în principal, fonduri publice.
Implicarea actorilor şi obţinerea informaţiilor de fond au fost activităţi destul de
uşoare. Măsurile pe termen lung sunt destul de dificil de comunicat părţii politice.
Acest proces ne oferă, acum, o reţea de parteneri larg răspândită şi care ne este
necesară implementării măsurilor de protecţie a climei.
Principalul punct forte al Planului de Acţiune în domeniul Protecţiei Climei, din
Styria, constă în larga cooperare cu colegii din administraţie, cu oameni de ştiinţă,
experţi, politicieni şi multe alte grupuri.
În implementarea măsurilor vor fi implicate toate părţile interesate. Administraţia din
Styria va coordona şi va monitoriza acest proces de implementare.
Costuri
2 FTP pentru coordonare.
Perioada de timp
Perioada de timp a fost stabilită de administraţia Landului Styria în 2010.
Implementarea va fi iniţiată în 2011.
Manager Andrea Gossinger Wieser
Coordonator pentru protecţia climei Styria
- 59 -
Site internet
- 60 -
9. Gloucestershire – Regatul Unit al Marii Britanii
Ţinta 2050 „Numărătoarea inversă până la un viitor cu emisii scăzute de carbon”
Realizări cheie
- 102 locuinţe au apelat la măsuri de economisire a energiei prin care îşi pot
reduce consumul de energie şi emisiile CO2 în medie cu 24%
- top zece al locuinţelor care fac obiectul studiului de caz care pot atinge o
scădere a emisiilor CO2 de 47-74% datorită măsurilor de economisire a energiei
la care au apelat
- Economiile financiare pentru întreprinderile locale implicate sunt semnificative
– în conformitate cu calculele realizate, întreprinderile din Stroud, implicate în
această schemă, economisesc în prezent circa 100000₤ anual la facturile la
energie.
Proiectul Target 2050 (Ţinta 2050) a fost inspirat de conceptul „40% House” (40%
Casa) elaborat de Institutul de Schimbări de Mediu din cadrul Universităţii Oxford,
care a revizuit măsurile aferente cererii care ar fi necesare parcului imobiliar din UK
pentru a atinge ţinta de 60%. Proiectul a fost elaborat ca parte a programului pentru
schimbări climatice al Consiliului Districtului Stroud din 2007 până în prezent. Acest
program de lucru cuprinzător oferă o serie de servicii de suport pentru diferite
sectoare ale comunităţii Stroud, astfel încât să scadă emisiile CO2, să dezvolte
oportunităţi economice locale şi să stabilească tipare comportamentale la nivelul
întregii comunităţi. Această abordare, elaborată şi furnizată iniţial în cadrul
districtului Stroud, a fost extinsă recent în întregul Gloucestershire şi chiar mai
departe.
Rezultatele vizate sunt realizarea unor reduceri semnificative ale consumului de
energie de la nivelul comunităţii şi generarea unui scop de reproducere a proiectului.
Alte beneficii indirecte sunt: îmbunătăţirea accesului consumatorului la consultanţă şi
acţiune practică, creşterea investiţiilor în economia locală prin reţelele lanţului de
aprovizionare şi de instalare, sporind astfel potenţialul ocupării forţei de muncă în
cadrul acestor organizaţii şi de asemenea aducerea de avantaje pentru întreprinderile
care oferă astfel de servicii.
Există şi probleme specifice pe care acţiunea este pregătită să le abordeze în cele trei
domenii pe care le acoperă:
- 61 În sectorul privat: Raportul 40% Casa a menţionat faptul că 80% dintre locuinţele
care vor exista în 2050 există deja şi astfel, adaptarea măsurilor de economisire a
energiei la locuinţele existente este o parte cheie a strategiei. Proiectul ţintă 2050
răspunde acestei probleme prin colaborarea cu proprietarii locuinţelor, oferind
consultanţă şi acces celor care aplică măsuri de eficientizare energetică, în acelaşi
timp aducându-şi aportul la modificarea comportamentului indivizilor.
În mediul de afaceri: a existat o sincopă în furnizarea serviciilor aferente energiei
pentru acest sector dat fiind că serviciile naţionale sunt furnizate doar organizaţiilor
care cheltuiesc peste 50000 ₤ / an pentru energie. Astfel, s-a convenit asupra înfiinţării
unui serviciu pentru întreprinderile care cheltuiesc între 5000₤ şi 50000₤ / an pentru
energie, astfel încât acestea să fie sprijinite să reducă consumul energetic.
La nivelul comunităţii: aici scopul a fost furnizarea legăturii pentru clădirile publice
astfel încât acestea să obţină finanţarea externă necesară modernizării lor prin
implementarea măsurilor de energie durabilă.
Descriere
Programul de lucru include evaluări privind energia şi planuri de acţiune care să
sprijine implementarea măsurilor recomandate (atât a celor tehnice, cât şi a celor
comportamentale) în cele 3 domenii vizate:
În sectorul privat: Această parte a proiectului s-a axat pe următoarele două elemente
principale:
 Un program de lucru exemplar care vizează identificarea modului în care
fiecare dintre cele 23 de proprietăţi, ilustrative pentru parcul imobiliar din
Stroud, poate atinge o reducere de 60% a emisiilor CO2,
 Un program mai cuprinzător de studii şi consultanţă pentru alte 170 de
proprietăţi private, care subliniază oportunităţile de economii în energie, fără o
ţintă specifică în privinţa reducerii emisiilor de CO2.
A fost stabilită o reţea de instalare mai ales pentru a facilita creşterea economiei
locale, astfel încât sumele cheltuite pe măsurile instalate rămân tot în cadrul mediului
local de afaceri.
Un studiu de fezabilitate iniţial a arătat faptul că este posibil ca gospodăriile să fi
cheltuit până la 30000 – 40000 euro pentru a atinge ţinta de 60% ceea ce înseamnă că
această ţintă nu va fi uşor de îndeplinit. Multe dintre măsurile necesare implică şi
întreruperi semnificative şi, încă de la început, s-a recunoscut faptul că proprietarii de
locuinţe vor avea nevoie de un plan de economisire a energiei pe care să îl poată
implementa într-o perioadă mai lungă de timp şi nu neapărat dintr-o dată.
În mediul de afaceri: emisiile CO2 din sectorul de afaceri însumează peste 40%. S-a
dorit înfiinţarea unui serviciu care să sprijine IMM-urile în reducerea impactului
asupra mediului şi a costurilor viitoare cu energia. Programul oferă studii la faţa
locului privind energia, un raport de recomandări şi suport subsecvent pentru
implementare. A fost stabilită o ţintă de 4 pentru furnizarea acestui serviciu pentru
120 de întreprinderi.
La nivelul comunităţii: există circa 100 de clădiri publice în tot districtul, iar scopul
nostru a fost să lucrăm la 30 dintre acestea pentru a identifica oportunităţile de
economisire a energiei şi să oferim asistenţă în implementarea măsurilor prin
asigurarea finanţării externe.
- 62 Publicul larg, reprezentanţii întreprinderilor private locale şi ai clădirilor publice au
fost persoane cruciale pentru implementarea proiectului.
Programul de lucru se află în etapele finale de furnizare; însă, întotdeauna a fost
realizat un anumit tip de evaluare. Utilizând rezultatele de la finele celui de-al treilea
an de lucru (2009-2010), s-au observat următoarele:
În sectorul privat: 118 k€ finanţare de la capitală a atras o finanţare suplimentară de
173 k€ din surse externe, bani utilizaţi pentru realizarea economiilor estimate de 3,319
t CO2 generând economii de cost pentru beneficiari de peste 603 k€.
În mediul de afaceri: Măsurile recomandate de studiile din domeniul energiei au
arătat economii disponibile de circa 22000 t CO2 asigurând, în schimb, economii de
cost recomandate pentru întreprinderi de peste 4515 k€.
La nivelul comunităţii: Calculele arată economii pentru un ciclu de viaţă de 5473 t
CO2, reprezentând economii de cost de 433 k€. În total s-a calculat că peste 30000 t
CO2 vor fi economisite prin măsurile aplicate sau sugerate, generând economii de
cost de circa 2870 k€.
A existat un număr de ţinte de la cel mai înalt nivel pe care programul a urmărit să le
realizeze, cu toate că acestea au fost, în mare parte, bazate de aspiraţii. Un obiectiv
central a constat în a arăta modul în care locuinţele, întreprinderile şi clădirile publice
pot realiza reduceri semnificative în consumul de energie, prin furnizarea de
consultanţă detaliată şi studii de caz pe proprietăţi similare. Acest obiectiv a fost
îndeplinit, iar abordarea a fost copiată în mai multe zone învecinate.
S-au stabilit mai multe colaborări cu organizaţiile de sprijin pentru activităţile
economice astfel încât să se promoveze programul de consultanţă în energie aferent
activităţilor economice. Acest fapt a sprijinit şi dezvoltarea serviciului de suport
energetic din alte zone.
Au apărut şi câteva dificultăţi. Una dintre acestea s-a referit la colaborarea cu
proprietarii de imobile şi instalatorii astfel încât aceştia să convină asupra, şi să aplice
măsurile în imobilele deţinute în perioada de timp convenită. Utilizarea reţelei locale
de instalatori a ajutat la depăşirea acestei probleme.
O altă provocare s-a referit la atragerea în cadrul programului de lucru a unui număr
suficient de activităţi economice. Principalul motiv al acestei provocări a fost
scepticismul existent pe piaţă cu privire la un serviciu care era furnizat gratuit.
Percepţia a fost aceea că există şi costuri ascunse pentru furnizarea acestui serviciu,
deşi nu existau. Problema a fost depăşită mai ales prin comunicarea „din vorbă în
vorbă”, de la un proprietar de activitate economică la altul, după ce aceştia au
beneficiat de serviciul în cauză şi au constatat că acesta le depăşeşte aşteptările.
Principalul motor a însemnat parteneriatul extrem de pozitiv dintre Consiliul
Districtului Stroud şi Agenţia de Energie Severn Wye, existând o excelentă înţelegere
între cele două organizaţii fapt ce a asigurat o abordare comună a realizării
obiectivelor. Alţi factori de succes au inclus o planificare extrem de detaliată, iniţiată
cu mult timp înaintea iniţierii furnizării serviciului. Un studiu de fezabilitate de şase
luni, realizat anterior executării lucrărilor pentru sectorul de locuinţe private, a
analizat parcul imobiliar al zonei, nivelurile locale ale emisiilor în comparaţie cu
mediile naţionale şi calcule pilot de identificare a costurilor anticipate pentru atingerea
- 63 unei reduceri de 60% a emisiilor, furnizând de asemenea un plan detaliat al furnizării
serviciului.
Principalul punct forte al acestei iniţiative s-a referit la furnizarea unui program de
sprijin cuprinzător care a oferit nu doar niveluri ridicate de economisire a energie, ci a
promovat, de asemenea, copierea acestor economii prin intermediul parteneriatelor
dedicate.
Implementare
Agenţia de Energie Severn Wye se ocupă de implementarea şi evaluarea acţiunii,
beneficiind de suport strategic şi direcţionare din partea autorităţii locale, care a
comandat şi a finanţat lucrările până în prezent. Având în vedere natura proiectului,
organizaţiile private, publicul larg şi grupurile din cadrul comunităţii au constituit
elemente cheie pentru realizarea cu succes a proiectelor.
Costul total e >1,3 mil.€, finanţat în principal din fondurile Consiliului Districtului
Stroud + finanţare externă din fonduri nerambursabile pentru sprijinirea aplicării
măsurilor (în sectorul privat şi în comunitate). În sectorul privat, programul a condus
la schema pilot PAYS (Plăteşte pe măsură ce economiseşti) – o schemă naţională de
creditare pentru încurajarea investiţiilor în măsurile de economisire a energiei). Din
punct de vedere economic, proiectul poate fi considerat că se auto-susţine prin faptul
că toate costurile de furnizare pot fi facturate în contul economiilor generate pentru
fiecare activitate economică, asigurând amortizarea investiţiei în termen de 1 an
pentru fiecare activitate economică ce a aplicat proiectul. În ceea ce priveşte proiectul,
viabilitatea sa financiară a fost evaluată pe baza unui model de evaluare a carbonului.
În conformitate cu acest calcul privind carbonul economisit prin proiect şi în
comparaţie cu finanţarea asigurată pentru aplicarea proiectului, se poate concluziona
că s-a evitat costul de furnizare a acestui program, o economie financiară de 388 k€ în
comparaţie cu investiţia de 733 k€ realizată de Consiliul Districtului, fără să se ia în
considerare economiile financiare directe ale rezidenţilor, activităţilor economice şi
ale comunităţilor (de până la 3 mil. €) şi nici impulsul economic dat activităţilor
economice locale. Resursele umane dedicate: 3,5 angajaţi cu normă întreagă din 2007
– 2010.
Perioada de timp
Aprilie 2007 – martie 2012.
Contact şi legături
Mike Brain
Director al Serviciului pentru Activităţi Economice din cadrul Agenţiei de Energie
Severn Wye, Unitatea 15
Site internet
- 64 -
- 65 -
10. Nordul Ungariei – Ungaria
Programul „1 sat = 1 MW”
Realizări cheie
- creşterea gradului de utilizare a energiilor regenerabile
- creşterea eficienţei energetice
- realizarea creşterii economice durabile şi ecologice
- reducerea emisiilor de CO2
- crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătirea slabă
- sporirea gradului de alimentare autonomă cu energie a satelor şi locuitorilor.
Obiectivul este acela de a utiliza sursele de energie regenerabilă de la nivel rural,
precum deşeurile agricole (şi anume, biomasa colectată din păduri, resturile de pe
câmpurile agricole, deşeurile de bucătărie, bălegar, fluxuri pe ape) împreună cu
energia solară şi eoliană, precum şi căldura provenită din vechile mine prin pompele
calorice pentru a produce energie electrică şi termică. Al doilea obiectiv este crearea
unor noi locuri de muncă pentru transformarea inteligentă şi structurată a producerii şi
utilizării energiei prin intermediul controlului reţelelor inteligente.
Căldura generată de biogaz şi vechile mine va încălzi serele, va usca alimentele sau le
va menţine la rece. Electricitatea din surse solare, eoliene şi biogaz va fi utilizată
pentru alimentarea pompelor calorice din mine şi pentru stocarea energiei sub formă
de hidrogen care poate fi utilizat ca şi combustibil pentru autobuze.
Când implementarea programului va fi finalizată, regiunea va fi autonomă cu 100%
energie regenerabilă. Vor fi create locuri de muncă în multe zone. Este de aşteptat ca
proiectul să furnizeze locuri de muncă pentru persoanele slab pregătite, care pot lucra
în transport şi selectarea deşeurilor şi biomasei. De asemenea, proiectul va oferi locuri
de muncă persoanelor specializate în instalarea şi întreţinerea instalaţiilor de energie.
Regiunea va fi un loc de demonstraţii cu privire la modul în care se transformă o zonă,
axată anterior pe industria metalurgică, într-o zonă a industriei energiei durabile.
- 66 De asemenea, proiectul ar trebuie să rezolve mai multe probleme precum sistemele
ineficiente de energie şi termoficare, sărăcia şi gradul ridicat de şomaj, mediul poluat
de decenii de operaţii din domeniul industriei metalurgice.
Ideea a fost iniţiată în 1990: un inginer (domnul Jozsef Nagy) a achiziţionat 65 ha şi
din 2001 până în 2004 a construit o turbină eoliană de 10kW şi una de 225kW,
precum şi o instalaţie solară PV de 2kW şi o instalaţie termică pe ulei vegetal. Acestea
au fost construite parţial cu investiţii private, obţinute din fondurile de dezvoltare
regională, plus finanţare din fondurile europene de dezvoltare regională (Sapard).
După ce aceste trei sisteme au fost instalate şi s-a observat că sunt compatibile prin
intermediul unui sistem de control cu reţea inteligentă, a apărut şi ideea realizării unor
sisteme similare în alte 44 de sate din regiune. Astfel s-a născut conceptul
programului „1 sat – 1MW”.
Regiunea Bukk aparţine zonei de nord a Ungariei, una din cele mai dezavantajate
regiuni, cu o rată mare a şomajului (peste 15%), cotă redusă din PIB (50% din media
naţională) şi o rată scăzută a instalaţiilor (20% din media naţională). Caracteristicile
principale ale acestei regiuni sunt lipsa potenţialului industrial pentru industria
metalurgică şi agricultura slabă cu condiţii nefavorabile, forţa de muncă slab pregătită
şi neocupată, care anterior lucra în industria metalurgică şi lipsa sectorului de servicii.
De asemenea, în această regiune există un procent relativ mare al populaţiei rome, în
rândul căreia rata şomajului este peste medie.
Din cauza acestor motive, crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele slab
pregătite a avut o deosebită relevanţă, astfel încât aceştia să poată activa în domeniul
producţiei de energie, utilizării terenurilor necultivate, reciclarea deşeurilor, protecţia
mediului şi dezvoltarea turismului intern, totul într-un singur proiect. Din cauza
faptului că tinerii pleacă din această regiune, proiectul îşi propune să o transforme
într-o zonă mult mai atractivă. Regiunea necesita o transformare, iar energia durabilă
prezintă un bun potenţial în acest sens.
Proiectul vizează adaptarea regiunii la a 3-a revoluţie industrială, care se referă la
reutilizarea materialelor şi la utilizarea energiei regenerabile, în conformitate cu
poziţia Parlamentului European de promovare a soluţiilor energetice descentralizate şi
inteligente până în 2025. Proiectul face parte din strategia de dezvoltare locală a
grupului nostru local de acţiune (Programul LEADER). De asemenea, este în
concordanţă cu Programul de Dezvoltare Regională pentru Populaţia Romă 2010 2015, precum şi cu obiectivul de dezvoltare a unei regiuni defavorizate.
Descriere
Regiunea Bukk – Mak se află în nord-estul Ungariei. Circa 94 de mii de persoane
trăiesc în 44 de sate şi 4 oraşe mici. Programul LEADER BUKK-MAK a ales oraşe
mici şi sate sărace pentru a înfiinţa o comunitate LEADER (Liaison Entre les Actions
de Developpement de l’Economie Rurale1 – Legătura între acţiunile de dezvoltare a
economiei rurale) şi pentru a lansa programul „1 sat – 1 MW”. Grupurile ţintă sunt
administraţiile locale, ONG-urile locale şi locuitorii şomeri cu pregătire slabă.
1
Legăturile dintre acţiunile de dezvoltare a economiei rurale.
- 67 În cadrul primei etape, s-a investit în 27 „locaţii energetice din comunitatea sătească”,
instalându-se 24 de panouri solare PV (3-5kW), 5 mini-centrale electrice pe ulei
vegetal de 5-15kW, 2 antene solare (60 kW fiecare), 2 boilere de 120 kW pe peleţi.
Instalaţiile sunt finanţate integral prin fonduri LEADER. A fost integrat un sistem de
control denumit MIKROVIRKA (sistem de informaţie energetică şi control cu reţea
inteligentă) bazat pe conexiune GPRS la internet. MIKROVIRKA poate colecta datele
privind energia electrică şi le poate trimite Reţelei Naţionale.
În a doua etapă, va fi utilizată o schemă specială de schimburi directe: o persoană de
la nivel local furnizează biomasa (deşeuri organice sau iarba cosită) către staţia de
biogaz din Bukk-Mok şi primeşte bani, un bonus în energie electrică sau o sticlă de
biometan sau hidrogen. Acest schimb este bazat pe un model indian şi permite
managementul unor cantităţi mici de biomasă. S-au stabilit 11 furnizori de biomasă,
mici utilizatori de energie regenerabilă, precum organizaţiile non-profit şi parohii, 6
producători de biogaz CBG (biogaz comprimat), centrale electrice, colectori şi
integratori de biomasă. Sistemul include un boiler pe deşeuri, o mică centrală electrică
pe apă, un sistem pe hidrogen – energie regenerabilă plus un sistem de control şi
coordonare. Această etapă este planificată a fi finanţată printr-un program KEOP
(program operaţional de energie şi mediu) (fonduri structurale europene).
De asemenea se află în curs de realizare şi un proiect pilot, denumit „satul pe
hidrogen”, urmat de un nou model de aşezare rurală. Micro-reţeaua sa este un sistem
independent de energie care se auto- alimentează, furnizând locuitorilor energie verde,
ieftină şi de bună calitate.
Proiectul a fost comunicat pe plan local şi regional. Comunicarea la nivel naţional şi
internaţional a avut loc în cadrul Conferinţei RENEXPO din 2010, organizată la
Budapesta.
Programul se află încă în etapa de implementare şi nu a fost evaluat. Indicatorii sunt:
energia regenerabilă generată, energia fosilă economisită, emisiile de CO2 evitate,
biomasa colectată, hidrogenul produs.
Proiectul implică crearea de locuri de muncă cu un plus de valoare pentru locuitorii
regiunii care sunt şomeri cu pregătire slabă.
Programul LEADER Bukk-Mak a sprijinit 2 iniţiative extrem de creative ale regiunii,
ambele cu un imens potenţial să devină un succes la nivel mondial. Una dintre acestea
este constituită dintr-un panou solar PV pentru acoperiş, extrem de flexibil, iar
cealaltă este o lampă cu LED eficientă.
Există un grup dedicat, format din persoane cu pregătire, care a reuşit să coordoneze
administraţiile locale, activităţile economice şi societatea civilă din regiune în vederea
implementării proiectului. Proiectul cuprinde multe elemente inovatoare: energie
solară, eoliană, căldura e la mine, hidrogen, centrale pe biogaz cu alimentare locală şi
sistem inteligent de control.
- 68 Implementare
BUKK-MAK LEADER (o organizaţie non-profit) implementează acţiunea la nivel de
micro regiune. Cele 147 organizaţii din grupul local de acţiune includ 44 administraţii
locale, 46 organizaţii non-profit şi grupuri ale societăţii civile şi 55 organizaţii private
şi civile.
Costul total: 1 mil. € (etapa 1) + 6,5 mil. € (etapa 2).
Suma de 1 mil. € provine din programul LEADER Bukk-Mak. (bugetul complet al
LEADER pentru regiune este de 10 mil. €).
LEADER este parte a Programului de Dezvoltare Rurală Noua Ungarie, care este
componenta maghiară a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
(FEADR).
Al doilea nivel al acţiunii este planificat a fi finanţat prin EEOP (în ungureşte KEOP)
din cadrul Fondului Structural European 2007 – 2013. În 2010, s-a depus o cerere
pentru EEOP.
EEOP este Programul Operaţional de Energie şi Mediu, unul dintre cele 15 programe
operaţionale ale Planului de Dezvoltare Noua Ungarie 2007-2013 care este în
concordanţă cu Cadrul Naţional Strategic de Referinţă al UE.
Resursele umane alocate: 12 angajaţi cu normă întreagă lucrează pentru organizaţie.
Perioada de timp
Faza de proiectare: 2004 - 2010.
Faza de implementare: mai 2010 – decembrie 2013.
Lajos Vass, Consultant internaţional şi pentru energie regenerabilă
Organizaţia non-profit Bukk-Mak LEADER, ferma Nagy-Ferenczi
Site internet
- 69 -
11. Londra – Regatul Unit al Marii Britanii
Elaborarea şi Implementarea Strategiei de Atenuare a Schimbărilor Climatice
-
Realizări cheie
elaborarea unei strategii inovatoare: consultări online şi implicarea părţilor
interesate de la început şi până la final;
un număr mare de actori care au convenit asupra viziunii şi priorităţilor;
participarea unei game largi de părţi interesate interne;
consolidarea reţelei interne de experţi.
Oraşul Londra a fost criticat public pentru aparenta sa sub-performanţă în ceea ce
priveşte emisiile de carbon din zona autorităţii locale. Indicatorul de performanţă
raportat s-a bazat pe emisiile de carbon per populaţie locuitoare, care nu ia în calcul
circumstanţele unice ale oraşului Londra: cu toate că în oraş există circa 8000 de
rezidenţi, peste 300000 de salariaţi fac zilnic naveta către oraş. Astfel, alocarea
totalului emisiilor de carbon la rezidenţii locali a generat o imagine destul de
distorsionată. În consecinţă, administraţia oraşului a comandat un studiu mai detaliat
al amprentei emisiilor de carbon de la nivel local şi a reconfirmat angajamentul său
faţă de reducerea emisiilor de carbon. Oraşul Londra a beneficiat de o strategie de
adaptare la schimbările climatice încă din 2007, strategie care s-a dovedit extrem de
utilă în determinarea unei schimbări şi coordonarea acţiunii, precum şi pentru
furnizarea unei baze pentru managementul şi monitorizarea performanţei şi, astfel, s-a
decis elaborarea unei Strategii de Atenuare a Schimbărilor Climatice care să răspundă
reducerii emisiilor GES.
Nu există nicio lege care să oblige administraţia oraşului să elaboreze o Strategie de
Atenuare a Schimbărilor Climatice. Cu toate acestea, costurile suplimentare impuse
organizaţiilor prin schema de angajare la reducerea emisiilor de carbon au constituit
un impuls pentru elaborarea unei abordări strategice.
Scopul administraţiei oraşului în elaborarea şi implementarea noii sale strategii de
atenuare a schimbărilor climatice este acela de a maximiza contribuţia la atingerea
ţintelor naţionale şi regionale de reducere a emisiilor de carbon. Este de aşteptat ca
administraţia oraşului Londra, precum şi mediul său de afaceri şi locuitorii săi să
reducă semnificativ amprenta emisiilor de carbon.
- 70 Strategia oferă un cadru de coordonare a acţiunii de atenuare a schimbărilor climatice
şi stabileşte priorităţile strategice, astfel colaţionând părţi disparate ale unor pachete
de bune practici şi facilitând sinergia.
Strategia de Atenuare a Schimbărilor Climatice respectă Strategia pentru o
Comunitate Durabilă, Planul Administraţiei şi Politica de Durabilitate şi, de
asemenea, este relaţionată cu angajamentele existente referitoare la reducerea
consumului de energie şi a poluării aerului.
Descriere
Strategia s-a bazat pe un extins proces de consultare, iar detaliile au fost dezvoltate
printr-un proces iterativ care a implicat experţi şi consultanţi externi. În ceea ce
priveşte oraşul Londra, atenuarea schimbărilor climatice este inclusă în managementul
performanţei generale. Departamentul pentru Durabilitate aparţine Biroului
Preşedintelui Consiliului de Administraţie, asigurând implementarea tuturor
aspectelor Strategiei de Atenuare a Schimbărilor Climatice prin intermediul politicilor
sectoriale şi, în special, prin planurile de afaceri ale departamentelor. Performanţa
strategiei este monitorizată printr-un sistem intern de măsurare a emisiilor, în care
sunt introduse datele colectate din exterior pentru o zonă mai extinsă. De obicei,
directorii departamentelor sunt informaţi asupra progresului înregistrat în reducerea
emisiilor. Administraţia oraşului colaborează cu părţile interesate din domeniul
economic în vederea reducerii amprentei emisiilor lor, de exemplu, prin organizarea
periodică a unor forumuri, conferinţe, oportunităţi de învăţare de la egal la egal,
seminarii şi buletine informative. Rezidenţilor le sunt oferite oportunităţi extinse de a
lua parte la procesul decizional şi de a furniza acţiuni privind durabilitatea locală,
fiind implicaţi şi mai mult prin programe de sprijin personalizate care să îi ajute săşi
reducă amprenta de carbon.
Printre persoanele implicate se află experţii interni ai administraţiei oraşului şi
directorii departamentelor. Parteneriatul Strategic Local a ajutat la conceperea viziunii
şi la stabilirea priorităţilor strategiei. Părţile interesate din sectorul economic şi
publicul larg au evaluat şi au comentat pe marginea versiunii proiect a strategiei.
Membrii consiliului au evaluat şi au ajustat documentul, aprobând versiunea finală.
Strategia de Atenuare a Schimbărilor Climatice a fost elaborată de la zero. S-au
organizat mai multe ateliere de lucru ale căror rezultate au fost utilizate la elaborarea
viziunii şi crearea ideilor de acţiune. Apoi, au fost organizate întâlniri unu la unu cu
experţi interni în vederea stabilirii priorităţilor de acţiune. Apoi au avut loc consultări
online, promovate în faţa părţilor interesate din sectorul economic, a colegilor,
rezidenţilor şi publicului larg şi prin care s-a solicitat reacţia acestora faţă de viziune,
ţintele stabilite, priorităţile sugerate şi beneficiile vizate.
Rezultatele consultării au constituit baza viitoarelor discuţii cu managementul senior
şi cu membrii consiliului prin care s-a finalizat conţinutul strategiei.
Ţintele sunt în curs de realizare. Faptul că a fost posibil ca un număr mare de actori să
convină asupra viziunii şi a priorităţilor şi să elaboreze o strategie fundamentală, a
generat noi oportunităţi pentru viitor. Acest lucru a rezultat într-o abordare mult mai
coordonată care răspunde schimbărilor climatice. Ţintele interne stringente au fost
stabilite pentru reducerea consumului de energie.
Procesul de consultare a jucat un rol important în înfiinţarea unui subgrup al
Parteneriatului Strategic Local, în calitate de organism extrem de implicat şi axat pe
- 71 obţinerea de rezultate. Caracterul fundamental al problemelor schimbării climatice a
adus laolaltă o gamă largă de părţi interesate şi a consolidat reţeaua internă de experţi,
generând alte oportunităţi de colaborare între structurile verticale independente de
comunicare.
Modul în care a fost elaborată această strategie, începând cu atelierele de lucru care au
pornit de la zero, apelând la consultarea online şi asigurând implicarea părţilor
interesate încă de la debut, este o metodă cu adevărat inovatoare pentru consiliile
locale.
Încă de la început, procesul a fost unul deliberat deschis, părţile interesate definind
viziunea şi priorităţile. Un mod extrem de neobişnuit de elaborare a unei strategii: în
general, consultarea are loc mult mai târziu în timpul procesului, când un proiect de
document a fost deja elaborat.
A rezultat o strategie care este considerată de multe părţi interesate ca aparţinând lor.
Acest fapt a sporit motivarea părţilor interesate de a continua să contribuie la procesul
de implementare. Consultarea cu privire la strategie a crescut gradul de conştientizare
a importanţei atenuării schimbărilor climatice în rândul organizaţiilor şi în regiune,
sporind credibilitatea strategiei şi încrederea în eficienţa acesteia.
Un proces de monitorizare transparent facilitează implementarea strategiei şi, de
asemenea, permite implicarea mult mai activă a părţilor interesate, entuziasmate de
ideea că îşi aduc aportul. În acelaşi timp, procesul de consultare este cheia elaborării
unei strategii viabile. Părţile interesate trebuie să aibă sentimentul de proprietate
asupra strategiei şi să cunoască strategia care este elaborată înainte de implementarea
acesteia. Altfel, implementarea unei astfel de set de acţiuni fundamentale este dificilă.
Definirea procesului de monitorizare trebuie să facă parte din elaborarea strategiei.
Implementare
Administraţia oraşului Londra implementează acţiunile subliniate în strategie, parţial
prin îmbunătăţirea propriilor sale operaţii şi parţial prin colaborarea în parteneriate cu
părţile interesate de la nivel local.
Costul total al elaborării strategiei a fost relativ scăzut, pentru că toată munca a fost
realizată intern iar strategia a fost publicată doar în formă de document electronic,
economisind astfel costul imprimării.
Costurile totale de implementare a strategiei sunt dificil de calculat, parţial pentru că
acestea sunt suportate de diferite departamente ale organizaţiei şi parţial pentru că
investiţiile în tehnologie au rate diferite de rambursare, legate de reducerea
consumului de energie.
Elaborarea strategiei a fost finanţată de Biroul Preşedintelui Consiliului de
Administraţie. Activitatea de comunicare şi implicare este finanţată prin bugetul
Departamentului pentru Durabilitate şi este sprijinită prin finanţare prin proiectul Area
Based Grant (Subvenţii bazate pe zonă). Modificările de ordin tehnic au alte surse de
finanţare.
Resurse umane: Din moment ce strategia este implementată prin modificarea
procesului decizional şi a practicilor de lucru, este dificil să stabilim, de exemplu, care
parte a evaluării unui proiect are legătură cu implementarea strategiei şi care parte nu
are legătură.
- 72 -
Perioada de timp
Strategia de Atenuare a Schimbărilor Climatice a fost aprobată de Consiliul General
în aprilie 2010. Această strategie va fi revizuită în mod regulat.
Simon Mills
Director al Departamentului de Dezvoltare Durabilă
Site internet
12.
- 73 -
13. Maramureş – România
MORE4NRG – Măsurarea progresului regiunilor în domeniul surselor
regenerabile de energie şi eficienţei energetice
-
-
Realizări cheie
un grad ridicat de atenţie politică şi media pentru promovarea energiei
durabile;
elaborarea a 4 planuri de acţiune regionale pe energie
transferul a 5 bune practici către 7 regiuni;
recenzii privind energia realizate în 5 regiuni;
dezvoltarea unui instrument de monitorizare bazat pe internet pentru
evaluarea situaţiei energetice regionale şi a unui set de instrumente cu
instrucţiuni, exemple, etc. pentru elaborarea strategiilor şi planurilor de
acţiune de la nivel regional;
perfecţionarea a 7 politici regionale privind energia durabilă;
crearea unei reţele de experţi în energie.
Consiliul Judeţean Maramureş (CJM) s-a angajat să crească cota sa de surse
regenerabile de energie (SRE) şi să impulsioneze eficienţa energetică (EE) din judeţ şi
a confirmat faptul că EE şi SRE sunt fundamente importante ale dezvoltării durabile
pentru că acestea contribuie la protecţia mediului şi a climei, la crearea de locuri de
muncă şi creşterea economică de la nivel local, la securitatea alimentării cu energie şi
la independenţa faţă de fluctuaţiile preţului la energie, precum şi la coeziunea socială
şi inovare.
Obiectivul principal al MORE4NRG a fost consolidarea furnizării strategiilor
regionale pentru SRE şi EE prin schimbul de bune practici privind politicile de
energie durabilă, precum şi elaborarea în comun a unui instrument integrat de
monitorizare pentru măsurarea efectului strategiilor regionale de energie durabilă.
Au fost identificate următoarele sub-obiective:
- 74 
analizarea bunei practici în stabilirea ţintei energetice şi a instrumentelor de
măsurare a EE şi a utilizării SRE din regiunile partenere;
 Studierea condiţiilor cadru necesare generării dezvoltării şi investiţiei în
infrastructurile regionale de energie regenerabilă;
 Sprijinirea regiunilor mai puţin dezvoltate în definirea sau perfecţionarea
ţintelor lor energetice, ca parte a strategiilor de energie durabilă;
 Dezvoltarea unui instrument integrat de monitorizare pentru ca regiunile să
urmărească progresul înregistrat în ceea ce priveşte ţintele lor energetice;
 Diseminarea şi în alte regiuni europene a experienţelor şi instrumentelor
colectate şi dezvoltate, pentru a sprijini strategiile energetice ale respectivelor
zone;
 Încurajarea mai multor regiuni europene să stabilească ţinte energetice
durabile şi să se adere la declaraţia ARE/FEDARENE pentru eficienţă
energetică şi surse regenerabile de energie”.
Regiunile care elaborează politici de energie durabilă sunt confruntate cu multe
provocări interconectate. Aceste regiuni trebuie să găsească sursele alternative de
energie adecvate şi măsurile de eficienţă energetică potrivite caracteristicilor
regionale. Odată ce strategia regională este stabilită, aceste regiuni trebuie să creeze
stimulentele şi metodele prin care să realizeze ţintele impuse, implicând toate părţile
interesate din regiune. De asemenea, necesită instrumente prin care să demonstreze
progresul înregistrat, să sprijine implementarea şi evaluarea strategiilor lor.
MORE4NRG răspunde acestor probleme interconectate la nivel inter-regional,
combinând identificarea, analiza şi prelucrarea celor mai bune practici din domeniul
SRE şi EE spre beneficiul tuturor partenerilor, acordând sprijin specific regiunilor
partenere cu sisteme de energie durabilă mai puţin dezvoltate.
Pentru Maramureş, obiectivul a fost crearea bazei de elaborare a strategiei energetice
de la nivel regional prin care să se identifice oportunităţile de economisire a energiei
şi potenţialul utilizării SRE şi prin care să se direcţioneze investiţiile către domeniile
optime. Situaţia sectorului energetic a fost evaluată la nivel de judeţ şi defalcată pe
sectoare de activitate (sectorul rezidenţial, transport, industrie, terţ) şi pe tipuri de
consum, identificându-se potenţialul de reducere a consumului de energie şi
combustibil şi stabilindu-se direcţiile de acţiune ale autorităţilor locale în vederea
creşterii eficienţei utilizării finale a energiei.
Strategia energetică a fost corelată cu Planul Local de Acţiune pentru Mediu al
Judeţului Maramureş şi cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Maramureş.
Descriere
Proiectul a reunit 12 parteneri din Europa; 11 regiuni şi Adunarea Regiunilor
Europene (ARE). Parteneriatul include regiuni cu strategii şi planuri de acţiune mai
mult sau mai puţin dezvoltate, o mare varietate privind abordarea şi dimensiunea
surselor de energie, măsuri EE, etc. În plus, este necesară stabilirea unor ţinte realiste.
De asemenea, implicarea părţilor interesate din regiune este esenţială, de ex.
implicarea industriilor, instituţiilor publice, a agenţiilor regionale de energie şi a
publicului larg, în vederea îndeplinirii obiectivelor. În acelaşi timp, a fost necesar ca
regiunile să monitorizeze progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor lor, pentru
aceasta fiind necesar un instrument integrat care să ilustreze progresul şi să sprijine
implementarea măsurilor (suplimentare), precum şi pentru evaluare.
Schimbul inter-regional de experienţă a permis tuturor acestor regiuni să îşi
îmbunătăţească strategiile privind energia durabilă. A ajutat regiunile mai puţin
dezvoltate să îşi accelereze dezvoltarea. Partenerii au inclus experienţele lor într-un
- 75 set de instrumente dedicate strategiilor regionale de energie, cuprinzând instrumente
de măsurare a progresului înregistrat în atingerea ţintelor de energie durabilă.
Activităţile proiectului au inclus o analiză a stării strategiilor energetice şi un studiu al
condiţiilor cadru de generare a dezvoltării şi a investiţiilor în infrastructurile regionale
de energie regenerabilă, seminarii şi recenzii realizate de experţi din regiunile
partenere mult mai experimentate.
Toate rezultatele proiectului au fost incluse în setul de instrumente pentru strategiile
de energie durabilă, plus instrumentele de monitorizare pentru măsurarea efectului
strategiilor regionale de energie durabilă. Acest set de instrumente este disponibil
pentru toate regiunile UE.
Abordarea MORE4NRG a combinat identificarea, analiza şi prelucrarea bunelor
practici din domeniul SRE şi EE în beneficiul tuturor partenerilor cu suportul specific
acordat regiunilor partenere cu strategii de energie durabilă mai puţin dezvoltate.
Metodologia a fost proiectată astfel încât să includă experienţa parteneriatului
regional extins în ceea ce priveşte toate etapele proiectului. Pe perioada de derulare a
proiectului au fost planificate activităţi de diseminare care să includă părţile interesate
din regiunile partenere şi care să implice mai multe regiuni UE în direcţia energiei
durabile.
Un studiu specific a fost lansat cu privire la condiţiile cadru necesare generării
dezvoltării şi investiţiilor în infrastructurile regionale de energie durabilă (de ex.
facilităţi pentru părţile interesate şi investitorii de la nivel regional, condiţiile locale,
prevederile financiare). Pe baza experienţei din regiunile partenere şi din alte regiuni
UE, toate acestea au rezultat într-un pachet de bune practici care pot fi utilizate de
toate regiunile. Pe durata unei serii de 5 recenzii, echipe multinaţionale de experţi
regionali din regiunile partenere mai experimentate au vizitat regiunea gazdă mai
puţin experimentată, pentru a analiza strategia regională de energie a acesteia. Experţii
invitaţi s-au întâlnit cu părţile interesate de la nivel regional şi au făcut mai multe
vizite relevante pe teren. Fiecare vizită a avut o componenţă diferită, fiind formată din
parteneri experimentaţi şi mai puţin experimentaţi.
După fiecare recenzie, experţii invitaţi au întocmit un raport cu recomandări pentru
perfecţionarea strategiei energetice a regiunii gazdă. Fiecare regiune gazdă a utilizat
recomandările pentru a elabora un plan de acţiune în vederea implementării.
Concluziile şi recomandările din cadrul proiectului au fost incluse în setul de
instrumente care cuprinde instrumente de monitorizare a efectului strategiilor
regionale de energie durabilă. Acest instrument este disponibil regiunilor care doresc
să evalueze potenţialul lor de SRE şi EE şi să monitorizeze progresul înregistrat în
îndeplinirea ţintelor.
În cadrul conferinţei finale, toate rezultatele şi datele proiectului (planuri de acţiune,
set de instrumente, etc.) au fost diseminate unui grup ţintă de la nivelul UE, inclusiv
altor regiuni UE şi membrilor Comisiei Europene şi Parlamentului European.
A fost elaborat un plan regional de acţiune care include indicatorii cuantificabili,
precum cantitatea de energie economisită prin promovarea surselor regenerabile
(MWh) sau cantitatea de energie economisită prin promovarea proiectelor de eficienţă
energetică (MWh).
- 76 Lecţiile învăţate şi factorii de succes
Între dificultăţile apărute s-a aflat: interes insuficient al părţilor interesate de la nivel
local, al administraţiilor locale şi al activităţilor economice private; personal calificat
insuficient din cadrul administraţiilor locale; lipsa iniţiativei din partea autorităţilor
publice; lipsa stimulentelor destinate persoanelor pentru atragerea investiţiilor în
măsurile SRE şi EE.
Factorii cheie de succes au fost: sprijinul şi angajamentul puternic din partea
autorităţilor locale şi implicarea publicului în implementarea Planului Regional de
Acţiune în domeniul Energiei şi a proiectelor demonstrative care să ilustreze efectul
măsurilor şi tehnologiilor implementate.
Implementare
Consiliul Judeţean Maramureş (CJM) a fost sprijinit de:
 Agenţia de Management Energetic Maramureş, municipalităţi, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Maramureş, Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş,
Direcţia Silvică Maramureş
 Autoritatea de Reglementare, Centrul pentru Dezvoltarea IMM-urilor,
Inspectoratul şcolar Maramureş, Universitatea de Nord din Baia Mare,
Compania de energie electrică.
Bugetul pentru Maramureş: 55664 euro: 85% ERDF (Fondul european de dezvoltare
regională) + 13% de la guvern + 2% MMC.
Resursele umane alocate: Unitatea de Implementare a Proiectului (personalul
Consiliului Judeţean), părţile interesate relevante (autorităţi, ONG-uri, activităţi
economice) şi experţi externi.
Perioada de timp
Septembrie 2008 – august 2011.
Adina Dumitru
Director al Agenţiei de Management Energetic Maramureş
Site internet
- 77 -
14. Liguria – Italia
Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă Genova (SEAP)
-
Realizări cheie
ţinta de reducere a emisiilor CO2: 23%
reglementări stringente privind clădirile noi şi cele existente în vederea
promovării proiectelor de înaltă calitate şi de eficienţă energetică şi pentru
scăderea consumului energetic al clădirilor existente
elaborarea unui plan pentru traficul urban în vederea îmbunătăţirii
transportului public şi privat: crearea spaţiilor protejate şi a spaţiilor
albastre, extinderea reţelei de metrou, îmbunătăţirea parcului de vehicule
destinat transportului public, dezvoltarea pistelor de ciclism.
Municipalitatea Genova este primul oraş din Europa care a elaborat Planul de Acţiune
în domeniul Energiei Durabile (SEAP) în conformitate cu iniţiativa Pactul Primarilor
(PP) a Comisiei Europene, prin care fiecare oraş se angajează, unilateral şi voluntar,
să reducă emisiile de CO2 peste ţinta de 20% până în 2020. Planul de Acţiune,
elaborat în colaborare cu ARE Liguria (Agenţia Regională de Energie Liguria) şi
CRUIE (Centrul de Cercetare în Urbanism şi Ingineria Mediului) din cadrul
Universităţii Genova, este instrumentul operaţional al oraşului, care defineşte
politicile energetice guvernamentale pe următorii 10 ani. Genova s-a angajat să atingă
ţinta de 23,7% de reducere a emisiilor de CO2 (din 2005) prin măsuri axate pe mai
multe domenii de acţiune aflate sub competenţa organismelor semnatare (cotele
menţionate la -23,7%): planificare teritorială (-0,5%), transport local (-5%), clădiri
publice şi private (-6,9%), surse regenerabile de energie (electricitate: -7,4%,
încălzire/răcire: -3,4%), colaborarea cu cetăţenii şi alte părţi interesate (-0,5%).
SEAP este un angajament ferm şi cu caracter obligatoriu în vederea creării unui oraş
care să realizeze 5 programe strategice (noi metode de guvernare, oraş suportabil, oraş
creativ, oraş accesibil, oraş durabil) şi 10 puncte de acţiune, astfel:
1. Viitorul oraş Genova ca oraş durabil a cărui dezvoltare şi identitate sunt
iremediabil legate de valorificarea resurselor sale naturale;
2. Identificarea unei „linii verzi” şi a unei „linii albastre” ca expresii ale relaţiei
dintre oraşul compact, spaţiile verzi şi mare – o relaţie care trebuie conservată;
- 78 3. Confirmarea graniţei virtuale dintre spaţiile verzi şi oraşul compact, graniţe
peste care oraşul nu trebuie să se extindă astfel încât calitatea vieţii şi sănătatea
locuitorilor să fie îmbunătăţite;
4. Refacerea relaţiei dintre oraş şi mare;
5. Construirea zonelor urbanizate (reînnoirea urbană) opuse extinderii viitoare;
6. Promovarea transportului public, încurajarea facilităţilor tip “park & ride” din
suburbii;
7. Proiecte mari şi mici pentru transformarea urbană de anvergură;
8. Calitatea urbană ca şi condiţie preliminară pentru fiecare proiect de redezvoltare;
9. Integrarea socială ca şi punct de referinţă în urbanism şi arhitectură;
10. Concursuri şi oferte ca şi instrumente pentru programe de sistematizare şi
proiecte publice în vederea promovării participării efective a cetăţenilor la
urbanism şi dezvoltare.
Studiile anterioare au evidenţiat zonele cu un potenţial important pentru economisirea
energiei, raţionalizarea consumului şi utilizarea SRE, şi au condus la realizarea unui
studiu de fezabilitate pentru introducerea politicii energetice pe termen lung a oraşului
Genova.
În 2009, administraţia locală a adoptat un master plan în 10 puncte pentru dezvoltarea
durabilă a oraşului Genova, un cadru de referinţă pentru Planul de Acţiune al oraşului
elaborat de Genova Urban Lab, o echipă de proiect înfiinţată de arhitectul Renzo
Piano. În 2010, noul Plan privind Mobilitatea Urbană a fost adoptat, iar Planul de
Dezvoltare Urbană şi Planul Municipal de Energie au fost anunţate.
SEAP este în concordanţă cu Acţiunea Europeană de combatere a schimbărilor
climatice „20-20-20” şi cu Pachetul Energetic şi cu Agenda 21.
Descriere
SEAP Genova se bazează pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor (IRE, anul de
referinţă: 2005) care cuantifică fluxurile energetice şi emisiile de CO2 datorate
consumului de energie din sectorul civil (clădiri rezidenţiale şi municipale, iluminatul
public şi din sectorul terţiar), transport local (public, privat şi comercial), energiei
electrice generate local, termoficării şi ventilării districtuale şi planurilor centralelor
termice – electrice de pe teritoriul oraşului Genova (consumul energetic din industrie
şi transportul pe distanţă mare nu este inclus în SEAP). O bază de date cu informaţii
privind energia şi consumul identifică zonele optime de acţiune şi oportunităţile,
definind măsuri concrete de reducere cu termene şi responsabilităţi.
Procesul demarează cu angajamentul politic şi adaptarea structurilor municipale
(departamentele de coordonare, desemnarea „coordonatorului Pactului”, identificarea
personalului pentru colectarea datelor, înfiinţarea unui comitet de coordonare şi a mai
multor grupuri de lucru) astfel încât să devină parte din procesul de planificare
generală al autorităţii locale şi de identificare a părţilor interesate principale. A doua
etapă este faza de planificare: evaluarea politicilor şi procedurilor curente pentru o
mai bună integrare a ţintelor energetice, evitarea conflictelor în interiorul organizaţiei
administrative şi elaborarea IRE, punctul de pornire pentru Planul de Acţiune.
Indicatorii specifici pentru fiecare categorie permit prioritizarea acţiunilor şi
elaborarea măsurilor cantitative sau a celor calitative, odată cu evaluarea eficienţei.
Ţintele SMART (Specific, Măsurabil, Abordabil, Realist, încadrat în Timp) sunt
stabilite cu specificarea responsabilităţilor, bugetului şi a surselor de finanţare pentru
fiecare acţiune. Apoi urmează implementarea, monitorizarea progresului şi, dacă este
- 79 necesar, actualizarea planului în conformitate cu rezultatele obţinute şi cu experienţa
dobândită.
Primele etape ale procesului (semnarea PP, înaintarea SEAP şi aprobarea din partea
Secretariatului Tehnic Comun – STC) au fost finalizate. Măsurile de reducere a CO2
urmează să fie iniţiate şi primele rezultate vor fi disponibile în cadrul MEI 2012.
În afară de toate acestea, Consiliul oraşului a realizat o schimbare culturală
remarcabilă prin adoptarea politicii de anti-extindere urbană şi de conservare a valorii
mediului natural înconjurător. Aceasta ia forma unor zone de graniţă care marchează
relaţia dintre oraşul compact şi vecinătăţile verzi. În plus, decizia de implicare în
domeniul energiei durabile va crea locuri de muncă la nivel local şi va spori calitatea
vieţii.
Unele dificultăţi au fost deja abordate şi rezolvate: lipsa datelor privind consumul
energetic necesare pentru elaborarea IRE a fost compensată de estimările bazate pe
datele şi indicatorii de la nivel regional şi naţional şi, subsecvent, prin crearea bazei de
date energetice de la nivelul municipiului. De asemenea, cetăţenii ar putea să nu
accepte uşor modificările managementului local, mai ales în sectorul clădirilor.
Motoarele principale sunt:
 Sinergia dintre planul energetic şi alte politici municipale (programul de
guvernanţă a administraţiei, Planul Municipal de Urbanism, Planul privind
Mobilitatea Urbană şi cele 10 puncte de dezvoltare urbană durabilă oferă o
administrare proactivă, eficientă şi bine coordonată).
 Colaborarea între membrii municipalităţii, experţii în energie (ARE Liguria) şi
părţile interesate, colaborare eficient organizată graţie definirii clare a
responsabilităţilor şi programării în timp, resurselor umane şi financiare
suficiente şi comunicării eficiente.
 Măsuri vaste, precum o nouă reglementare locală pentru clădiri, care prevede
criterii mai rigide faţă de standardele naţionale şi regionale.
Implementare
Municipalitatea Genova a creat un Birou pentru Energie special pentru administrarea
şi coordonarea implementării, a devenit acţionar al ARE Liguria (Agenţia Regională
de Energie Liguria) şi a consolidat colaborarea în domeniul energetic cu Universitatea
Genova. A înfiinţat o Structură de Suport Tehnic la nivel interdepartamental pentru
colaţionarea şi implementarea SEAP, cu coordonarea Departamentului de Mediu,
Energie şi Sănătate şi implicând toate Direcţiile, Agenţiile Publice şi Societăţile
afectate. Suportul tehnic şi ştiinţific este asigurat de ARE Liguria, CRUIE (Centrul de
cercetare în sistematizare şi inginerie ecologică) şi Genova Urban Lab, un laborator de
sistematizare pentru studierea sistematizării oraşului în conformitate cu criteriile
dezvoltării durabile, laborator care este parte a Departamentului Municipalităţii pentru
Sistematizarea Teritorială, Dezvoltarea Urbană şi Economică.
Implementarea şi aplicarea strategiilor de dezvoltare urbană şi a reglementărilor în
acest domeniu necesită ca părţile implicate să îşi schimbe atitudinea faţă de
urbanizare, să devină mai conştiente de problemele legate de energie şi, astfel, să
- 80 adopte noi puncte de vedere vizând realizarea durabilităţii mediului între nişte graniţe
imuabile (linia verde şi albastră). Pentru implicarea cetăţenilor şi părţilor interesate, pe
durata întregului proces, a fost înfiinţat un Consiliu pentru Energie şi toate acţiunile
Planului sunt însoţite de iniţiative de „generare a conştientizării”. Asociaţiile de
profesionişti, Comitetele şi Colegiile Profesionale, Asociaţiile de Mediu, Asociaţiile
Consumatorilor, Sindicatele şi Asociaţiile de Voluntari, Agenţiile Publice şi
Societăţile au participat la întreg procesul.
Bugetul pe 2010: 2 mil. € (realizarea SRE pentru clădirile municipale) + 0,5 mil.€
cofinanţare din fonduri regionale (realizarea sistemelor fotovoltaice la şcoli) + 285 k€
(diseminarea principiilor privind economiile energetice şi utilizarea inteligentă a
energiei regenerabile) + 200 k€/an previzionaţi pentru 2011, 2012 şi 2013
(economisirea energiei şi diseminarea acţiunilor).
În ceea ce priveşte transportul, fondurile sunt indicate în Planul privind Mobilitatea
Urbană.
Biroul PP este finanţat prin programul Energie Inteligentă pentru Europa, dar
finanţarea SEAP-urilor este obţinută în conformitate cu normele locale de bugetare
publică. Municipalitatea Genova a vizat şi alte surse pentru implementarea Planului
de Acţiune: programe de finanţare europene, naţionale şi regionale, precum şi autofinanţare. Administraţia va evalua alte posibile modele de finanţare, precum fondul de
rulment al ministerului, finanţare de la terţe părţi, leasing, Esco şi parteneriate publice
şi private.
Perioada de timp
2010 până în 2020.
Ing. Silvia Moggia
Manager de Proiect
Site internet
- 81 Programe
Clădiri şi iluminat public
Tehnologie Convenţională:
pompe de încălzire, valve pt,
thermostat, panouri solare PV,
panouri termice solare, etc…
Energie electrică generată local
Termoficare/ventilare/centrale
termice-electrice
Tehnologie Inovatoare:
pompe de tehnologie inteligentă,
automatizare clădiri, reţea
inteligentă, energie eoliană
costală, trigenerare, etc…
Planificarea utilizării terenului
Campanii de sporire a conştientizării
şi implicarea părţilor interesate
S
e
c
t
o
a
r
e
Acţiuni
Peste 70 de măsuri
OBIECTIV
Emisii CO2
15.
T
e
h
n
o
l
o
g
i
e
- 82 -
16. Catalonia – Spania
Ordonanţa privind energia solară – Barcelona
-
-
-
Realizări cheie
597 de proiecte de clădiri vizate de prevedere au fot prelucrate, cu un total de
31050 metri pătraţi noi de suprafaţă pentru captarea energiei solare din oraş
ca rezultat al ordonanţei, producând economii energetice estimate la 32076
MWh/an.
Producerea energiei sub forma apei calde din cei 32076 MWh/an economisiţi
prin aplicarea ordonanţei, echivalentul consumului pe un an a 3273 echipe de
fotbal sau al consumului pe un an al unui oraş cu o populaţie de circa 58000
locuitori.
În ceea ce priveşte beneficiile pentru mediu, volumul proiectelor prelucrate
este echivalentul economisirii a 5640 tone de emisii de dioxid de carbon pe an.
Ordonanţa privind energia termică solară reglementează introducerea sistemelor
active de captare şi utilizare a energiei solare cu temperatură scăzută (colectori termici
solari) pentru a produce apa caldă menajeră din clădirile şi construcţiile din oraş,
indiferent dacă sunt clădiri publice sau private.
Această ordonanţă a fost inspirată de o iniţiativă întreprinsă de oraşul Berlin. Ideea a
fost introdusă în discuţiile din cadrul sesiunii „Masa Rotundă pentru Energie” care a
adoptat o rezoluţie favorabilă.
Acţiunea este parte a planului de acţiune Agenda 21.
Descriere
Principalul grup ţintă îl constituie sectorul clădirilor.
Oraşul utilizează două instrumente principale pentru implementarea acţiunii: Masa
Rotundă pentru Energie şi Agenţia de Energie Barcelona. După o perioadă de un an
de discuţii purtate la nivel local, municipalitatea a adoptat ordonanţa.
Acţiunea este evaluată anual, monitorizându-se numărul de autorizaţii de construcţie
emise, numărul de metri pătraţi de radiatoare solare şi cantitatea de emisii CO2
evitată.
În conformitate cu Planul Energetic al oraşului Barcelona, obiectivul constă în
instalarea a 93300 m² de sisteme solare.
După ce Barcelona a adoptat Ordonanţa privind energia termică solară, alte oraşe
catalane şi spaniole au urmat aceeaşi cale. Cu şase ani înainte, când se implementa
noul standard naţional pentru clădiri (CTE – Codigo Tecnico de la Edification),
- 83 guvernul spaniol a inclus energia solară ca obligaţie în CTE. Alte administraţii
orăşeneşti, regionale şi naţionale au urmat aceeaşi cale dar, în unele cazuri, într-un
sens mai larg: obligaţia se referă la sursele regenerabile de energie, nu doar la energia
solară.
Acţiunea a condus la stabilirea la nivel local a Mesei Rotunde pentru Energia Solară,
implicând societăţi private, ONG-uri, etc. Ordonanţa privind energia termică solară –
Barcelona a constituit un mod inovator de a introduce energia solară în
municipalităţile din Spania: în ciuda locaţiei lor din regiunea mediteraneană, acestea
nu reuşiseră niciodată până atunci să utilizeze energia solară.
Conceptul a fost comunicat prin intermediul mediei locale şi regionale, precum şi prin
publicaţiile municipale.
Dificultatea principală a constat în realizarea inspecţiilor pentru a verifica dacă
sistemele solare operează în mod corect. O îmbunătăţire utilă ar fi descoperirea unei
metode de inspecţie vizuală care să ateste dacă sistemul solar operează în mod adecvat
sau nu.
Implementare
Acţiunea este implementată de Consiliul oraşului şi de Agenţia de Energie Barcelona
în parteneriat cu administraţia locală, societăţile private şi societatea civilă.
Costul suplimentar aferent introducerii energiei solare în clădirile noi a fost evaluat la
mai puţin de 1% din costul clădirii. Acest cost a fost finanţat de municipalitate.
În regiunea mediteraneană, radiatoarele solare pentru încălzirea apei sunt autonome
din punct de vedere financiar.
Resurse umane: 1 persoană x an.
Perioada de timp
Din 2000.
Josep Puig, Preşedinte Eurosolar Spania
c/o Green Box
Cod poştal 10095
Site internet
- 84 -
17. Ile-de-France – Franţa
Înfiinţarea unui operator public de energie: Energies POSIT’IF
Exemplu de proiect EE, izolaţie termică a unei clădiri de apartamente (J. Berthier
2001)
Realizări cheie
- abordare tip parteneriat multiplu şi rol de integrare pentru Energies POSIT’IF
Acţiunea are două obiective distincte:
1) Investiţii crescute şi accelerate în reabilitarea termică a clădirilor din regiunea
Ile-de-France (12 milioane locuitori)
Scopul Energie POSIT’IF1 este acela de a permite părţilor interesate având clădiri de
apartamente să se implice mai puternic în reabilitarea termică, prin furnizarea către
aceste părţi a finanţării şi consultanţei tehnice. Aceste lucruri se vor realiza prin
contracte care combină finanţarea de la părţi terţe şi garanţiile de performanţă
energetică. Veniturile acestui operator nou regional de energie vor veni din
economiile costului cu energia prin cheltuieli sau extra venituri din chirie ale
proprietarilor sau chiriaşilor clădirilor în cauză. Veniturile vor fi obţinute şi din
împrumuturi cu dobândă redusă, subvenţii, scutiri fiscale (degrevare fiscală) sau
certificate de eficienţă energetică. Obiectivul este acela de a compensa lipsa
investiţiilor private prin finanţare publică, dar cu garantarea rentabilităţii investiţiei.
Piaţa reabilitării termice este masiv dominată de ofertele din sectorul privat care tind
să se axeze pe marje ridicate şi componente ale economisirii energiei cu recuperare pe
termen scurt. Clădirile de apartamente au fost astfel neglijate, deşi acestea sunt
predominante în Ile-de-France.
2) Stimularea investiţiilor în energiile regenerabile (termoficare şi energie
electrică verde)
Creşterea numărului de iniţiative, în special în ceea ce priveşte soluţiile de energie
eoliană şi fotovoltaică pot fi explicate prin dezvoltarea ofertelor operatorilor privaţi,
cu un cadru tarifar favorabil. Există o voinţă politică puternică de sporire a controlului
public asupra acestor proiecte, împreună cu un interes în a lua o parte la beneficiile
financiare aduse de acest sector profitabil şi în dezvoltare şi, în paralel, de a extinde
suportul pentru alte surse regenerabile de energie de înaltă valoare socială dar cu o
1
POSIT’IF: Promovarea, organizarea, susţinerea şi inventarierea Tranziţiei Energetice în Ile-de-France
(Promouvoir, Organiser, Soutenir et Inventer la Transition energetique en Ile-de-France)
- 85 mai scăzută atractivitate a profilului financiar. Energies POSIT’IF va fi un investitor
terţ, în principal, susţinut din fonduri publice regionale (şi anume, fonduri de la
Consiliul Regional şi autorităţile locale publice, inclusiv municipalităţile din regiune).
Proiectele finanţate vor fi, de exemplu, dezvoltarea reţelelor districtuale de
termoficare utilizând biomasa sau sursele geotermale.
Conceptul înfiinţării unei societăţi semi-publice a apărut dintr-un studiu lansat de
Caisse des Depots – CDC (Banca franceză pentru dezvoltare publică, care este şi cel
mai mare operator de locuinţe sociale din Franţa) pentru a evalua perspectivele de
dezvoltare a pieţei de investiţii la scară largă în reabilitarea termică prin mecanismele
de finanţare de la terţe părţi. Acţiunea se încadrează în Planul Teritorial pentru
Energie şi Climă al regiunii Ile-de-France.
Este de aşteptat ca înfiinţarea unui astfel de operator să:
 Crească coerenţa şi să asigure echilibrul dintre proiectele de reabilitare şi SRE.
 Realizeze etape cantitative de dezvoltare a politicilor regionale de climă şi
energie prin depăşirea unora dintre limitele aferente subvenţionările publice
(fonduri limitate, efectele deficitului eolian, etc.).
 Contribuie la reglementarea pieţei şi la o distribuţie mai echitabilă a veniturilor
prin stimularea acţiunilor mai puţin profitabile şi sprijinirea actorilor cu
mijloace financiare mai limitate.
 Consolideze capacitatea actorilor cu privire la problemele legate de
energie/reabilitarea clădirilor.
Descriere
Proiectul constă în înfiinţarea Societe d’Economie Mixte – SEM (societate mixtă cu
capital public-privat, utilizată de multe ori de autorităţile franceze locale pentru
administrarea proiectelor de dezvoltare urbană tot mai utilizate pentru sprijinirea
operaţiunilor din domeniul energiei). SEM permite autorităţilor publice să păstreze
controlul asupra obiectivelor politice, beneficiind în acelaşi timp de capacităţile
private de management şi de cofinanţare.
Energies POSIT’IF va:
 furniza expertiza (studii de fezabilitate anterioare reabilitării clădirilor şi
proiectelor SRE)
 oferi sprijin pentru managementul proiectului sau chiar îl va asigura prin
delegare
 acţiona în calitate de operator, integrând managementul contractelor de
performanţă energetică, tranzacţionând certificate de eficienţă energetică şi
implementând proiectele EE şi SRE
 garanta performanţa energetică după executarea lucrărilor
 dezvolta ingineria financiară aferentă acestui tip de operaţiuni.
Principalele ţinte sunt: clădirile cu apartamente (operatori privaţi şi publici de mici
locuinţe sociale), clădirile publice şi proiectele de producţie a energiei realizate de
autorităţile locale şi partenerii lor.
Principalul punct forte al acestei acţiuni este abordarea parteneriatului multiplu şi
rolul de integrare al Energies POSIT’IF.
- 86 Lecţiile învăţate şi factorii de succes
Societatea mixtă publică-privată Energies POSIT’IF va fi înfiinţată în 2012.
Implementare
Consiliul Regional, în calitate de sponsor, se ocupă de înfiinţarea societăţii în
colaborare strânsă cu alte părţi interesate publice şi private: autorităţi locale, CDC,
bănci şi societăţi de asigurare. Un dialog strâns este purtat şi cu organizaţiile care au
legătură cu domeniul energetic.
Bugetul regional este alocat proiectării şi capitalizării Energies POSIT’IF: 15 mil. €.
Schema de finanţare şi guvernare se află în dezbatere. Scopul este acela de a atinge
autonomia.
Resursele umane: 2 echivalent normă întreagă (departamente de mediu şi Consiliul
regional) + 0,5 echivalent normă întreagă (CDC).
Perioada de timp
Din 2010.
Domnul Julien Berthier şi domnul Jose Lopez
Manageri Proiect Energies POSIT’IF
(Unitatea de
planificare durabilă a utilizării terenului/Departamentul de Mediu)
Site internet
Indisponibil pentru 2011.
18.
- 87 -
19. Nord–Pas–de–Calais – Franţa
ISOLTO – credit cu zero dobândă
-
Realizări cheie
acţiune cu cost scăzut pentru Regiune şi cu avantaj major
implicarea sectorului public şi privat
sistematizarea procedurilor de audit energetic
Obiectivul constă în reducerea rapidă şi semnificativă a emisiilor de GES din sectorul
emitent nr. 1 (şi anume, clădiri), precum şi reducerea facturilor la energie ale
rezidenţilor. Regiunea Nord Pas de Calais şi două bănci de retail au lansat un ecocredit cu rată zero a dobânzii, ISOLTO, dedicat lucrărilor de eficientizare energetică.
Acest credit este cofinanţat de Consiliul Regional, 2 bănci (Credit Agricole şi Solfea)
şi de compania Gaz de France.
Acţiunea vizează 30% din locuinţele construite înainte de 1982, cu o performanţă
energetică slabă (circa 300000 în total). În aceste locuinţe, 80% din energie este
consumată pentru încălzire conducând la o factură medie de 1400€. Această sumă
poate fi redusă la 1000€ prin îmbunătăţirea izolaţiei acoperişului.
Anterior, schemele de izolare finanţate şi disponibile erau în principal dedicate
schimbării ferestrelor şi boilerului. Furnizorii de energie încă tind să majoreze
cheltuielile consumatorilor în loc să le scadă. Acţiunea vizează crearea unei dinamici
regionale între toţi actorii din sectorul eficienţei energetice a clădirilor. O problemă
cheie este încurajarea proprietarilor de locuinţe să investească în lucrări cu o perioadă
de amortizare cuprinsă între 1 şi 5 ani. Fondurile publice (de la Consiliul Regional şi
ADEME, Agenţia Franceză de Management al Energiei şi Mediului) par să nu fi fost
suficiente pentru finanţarea unui astfel de program. Astfel s-a decis iniţierea
discuţiilor cu băncile private pentru încheierea unui parteneriat public-privat.
Descriere
A fost creat un credit cu dobândă zero, denumit ISOLTO, care să răspundă nevoii de
finanţare a schemei şi să creeze un stimulent financiar pentru proprietarii de locuinţe
cu performanţă termică scăzută.
Acest credit este co-finanţat de Consiliul regional, 2 bănci (Credit Agricole şi Solfea)
şi de compania Gaz de France.
Suma maximă împrumutată este de 4000 € sau 6000 €, dacă pentru izolare se
utilizează materiale ecologice.
- 88 Rezultate principale
Iniţiativa a fost copiată şi în alte regiuni din Europa şi a fost transpusă la nivel
naţional.
S-a acordat un număr relativ mic de credite (1829 la finalul anului 2010), dar acţiunea
a fost extrem de importantă pentru stabilirea unor instrucţiuni pentru lucrătorii din
construcţii şi pentru persoane individuale.
Au fost implicate mai multe părţi interesate (regiunea, ADEME, sectorul regional
bancar, autorităţi locale, asociaţii de muncitori din domeniul construcţiilor).
Principala dificultate a fost aceea de a determina toţi actorii de la nivel local să îşi
însuşească obiectivele schemei.
Principala lecţie învăţată din acest proiect este aceea că o acţiune globală este
necesară pentru realizarea unei reabilitări termice la scară largă a locuinţelor din
regiune: a devenit baza planului de acţiune regional „100000 locuinţe”.
Implementare
ADEME a contribuit cu fonduri şi expertiză tehnică. Reţeaua sa de puncte de
informare (Espaces Info Energie) a ajutat la propagarea acţiunii la nivel local. Băncile
au contribuit cu mijloacele lor financiare şi cu know-how la managementul creditului.
Au fost implicaţi şi alţi parteneri, inclusiv actori din sectorul construcţiilor. Asociaţiile
profesionale şi organizaţiile au fost implicate în formarea profesională a lucrătorilor
din sectorul construcţiilor.
Creditul este co-finanţat de Consiliul Regional, 2 bănci (Credit Agricole şi Solfea) şi
de compania Gaz de France (furnizor de energie).
După 54 de luni, au fost acordate credite pentru 1829 clădiri (50/lună în 2009 şi 2010)
în sumă de 6,5 mil.€ (costul pentru Regiune: 290000€).
Perioada de timp
Programul a fost lansat în luna iunie 2006.
Bertrand Lafolie
Director Departamentul de Suport Tehnic şi Ştiinţific
Direcţia de Mediu
În parteneriat cu:
Site internet
- 89 -
20. Berlin – Germania
Contract de Performanţă Energetică (CPE) în Berlin
-
Realizări cheie
Implementarea a 25 zone cu 1400 clădiri
Reducerea garantată a costurilor cu energia: 11,7 mil €/an
Reducere a bugetului oraşului Berlin: 2,7 mil €/an
Reducerea emisiilor de CO2: 70.000 t/an
Investiţie garantată: 51,6 mil €.
Oraşul Berlin în parteneriat cu Agenţia de Energie Berlin (BEA) a elaborat un model
denumit „Parteneriatul pentru Economisirea Energiei din Berlin” (ESP) în vederea
îmbunătăţirii eficienţei energetice a clădirilor. Proiectul vizează reducerea consumului
energetic şi a costurilor aferente clădirilor publice, precum şi modernizarea
infrastructurilor tehnice (sisteme de termoficare, ventilare, răcire, control, etc.).
Acţiunea este parte a procesului de implementare a Directivei 2006/32/CE privind
eficienţa energetică a utilizatorilor finali şi a serviciilor de energie.
Descriere
La fel ca orice Contract de Performanţă Energetică (CPE), reducerea consumului de
energie şi a costurilor asociate este garantată de compania furnizoare a serviciilor de
energie (CSE).
Principiile „Parteneriatului pentru Economisirea Energiei din Berlin” (ESP) sunt:
 Construcţia şi serviciile prestate de contractant sunt precondiţii.
 Amortizarea investiţiei se bazează pe economisirile energetice realizate.
 Clientul va beneficia imediat de beneficiile aduse de economisire şi va obţine
o compensaţie finală dacă nivelul garantat al economiilor nu este atins.
 Durata este direct legată de potenţialul de economisire energetică, nivelul
investiţiei şi participarea clientului la economiile de cost (10-14 ani).
Componenta principală o constituie un contract, cu garanţie originală, care se
adresează următoarelor probleme:
 Analiza sistemului, planificarea, finanţarea, implementarea şi exploatarea
 Responsabilitatea sistemului pentru comportamentul echipamentului şi al
utilizatorului
- 90  Controlul/Managementul Energetic
 Facturarea consumului redus de energie.
Principalele etape care trebuie urmate în cazul fiecărui proiect sunt:
 Elaborarea proiectului: colectarea datelor
 Managementul proiectului: organizarea licitaţiei şi atribuirea, elaborarea
contractului
 Implementarea proiectului prin intermediul companiei de furnizare a
serviciilor de energie: planificarea, finanţarea, executarea, exploatarea,
întreţinerea şi motivarea utilizatorilor.
Monitorizarea consumului energetic este reglementată prin contract şi realizată de
CSE. Până în prezent, obiectivele contractuale au fost îndeplinite în cazul primului
contract. Acţiunile întreprinse deja constau în:
 Implementarea în 25 de zone cu 1400 de clădiri în Berlin
 Reducerea garantată a costurilor de energie: 11,9 mil.€/an (reducerea bugetului
oraşului Berlin: 2,7 mil.€/an)
 Reducerea emisiilor de CO2: 70000 t/an
 Investiţie garantată: 51,6 mil. €
Principalele dificultăţi întâlnite au fost:
 Documentarea/colectarea datelor
 Limitările cadrului legal bugetar (realizare internă versus realizare externă)
 Legislaţia privind achiziţiile publice şi executarea (normele achiziţiilor
publice, procedura de negociere?)
 Opoziţia din cadrul propriei administraţii
 Înşelătoria şi lipsa încrederii în contractant
 Complexitatea contractului
 Riscul modificării utilizării clădirii/vânzarea clădirii recondiţionate (din cauza
perioadei contractuale lungi).
Principalele motoare de succes au fost:
 Factorii decizionali care au preluat responsabilitatea asupra lor
 Cadrul legal de încredere: confirmarea clară, în cadrul procedurii de ofertare şi
atribuire, că CPE este permis.
Când se implementează orice proiect similar, părţile interesate trebuie să obţină o
finanţare publică suficientă pentru managementul proiectului şi adaptarea cadrului
politic şi legal în vederea implementării CPE.
Mobilizarea resurselor suplimentare necesită suport public mult mai puternic decât
lucrările tehnice şi modernizarea clădirilor.
Implementare
Departamentul pentru Dezvoltare Urbană şi Mediu se ocupă de procesul decizional
care include selectarea clădirilor, auditul proiectului în timpul implementării,
acoperirea costurilor pentru managementul proiectului şi asigurarea coordonării
globale a proiectului. De asemenea, colectarea datelor relevante din toate proiectele
ESP.
- 91 Finanţare şi Costuri
Schema de finanţare se bazează pe două motoare:
 Finanţarea de către CSE a măsurilor de eficienţă
 Auto-finanţarea din economiile energetice.
Agenţiile specializate din domeniul energetic oferă servicii pentru elaborarea
proiectului, procedura de ofertare şi monitorizare.
Perioada de timp
Din 1996 şi se află în desfăşurare.
Klaus Kist, Departamentul Senatului pentru Dezvoltare Urbană şi Mediu
Udo Schlopsnies, Manager Proiect
Agenţia de Energie Berlin
Str. Franzoesische, nr. 23
Site internet
Proiectul ESP se află pe site-ul web al Agenţiei de Energie Berlin:
Proiectul ESP se află pe site-ul web al Departamentului Senatului pentru Dezvoltare
Urbană şi Mediu:
21.
- 92 -
22. Dormagen – Germania
Contract de Performanţă Energetică (CPE) pentru iluminatul stradal din Dormagen
-
Realizări cheie
Economii energetice garantate: 44%
5 ani de contract cu CSE
Obiectivele
principale
sunt:
modernizarea infrastructurii tehnice a
iluminatului
stradal
(lămpi,
iluminatoare, casete de comandă şi
transformatoare energetice), reducerea
emisiilor de CO2, a consumului
energetic şi a costurilor pentru
iluminatul stradal din Dormagen.
Ideea a fost generată de un studiu
privind potenţialul de reducere a
consumului energetic al iluminatului
stradal din oraş (63000 locuitori), studiu ce a concluzionat că circa 30% din energie
poate fi economisită prin modernizare şi optimizare. Din cauza resurselor financiare
limitate ale municipalităţii, s-a încheiat un parteneriat public-privat (PPP) sub forma
unui contract de achiziţie de servicii de inginerie şi construcţie (EPC).
Acţiunea vizează să contribuie la implementarea Directivei 2006/32/CE privind
eficienţa energetică a utilizatorilor finali şi a serviciilor de energie.
Descriere
Reducerea consumului energetic şi a costului aferent este garantată de o companie de
prestare de servicii energetice (CSE). Municipalitatea este proprietarul facilităţilor de
iluminat stradal. Serviciile de construire şi depanare sunt precondiţii pentru
contractant. Amortizarea se bazează pe economiile de cost realizate. Contractul este
încheiat cu o garanţie originală. Este lansată o ofertă funcţională.
Durata contractului este de 5 ani.
Metoda urmată cuprinde 3 etape:



Elaborarea proiectului (colectarea datelor)
Managementul proiectului (invitaţia ofertanţilor şi atribuirea contractului,
încheierea contractului)
Executarea proiectului de către o societate de furnizare servicii de energie
(planificarea, finanţarea, realizarea, exploatarea şi întreţinerea).
Monitorizarea consumului energetic este reglementată prin contract şi realizată de
CSE. Până în prezent, obiectivele contractuale au fost îndeplinite (44% economie
energetică).
- 93 Componenta inovatoare a constat în faptul că modernizarea iluminatului stradal s-a
realizat fără investiţii publice directe.
În ceea ce priveşte modernizarea iluminatului stradal prin intermediul unui contract
EPC, condiţiile cadru din Dormagen au fost excelente.
Principalele dificultăţi întâlnite au fost:
 Documentarea/colectarea datelor
 Structură diferită a proprietarului sistemului de iluminat stradal
 Legea şi execuţia bugetară (normele de achiziţie publică, procedura de
negociere?)
 Opoziţia din cadrul propriei administraţii
 Lipsa încrederii în contractant
 Complexitatea contractului.
Factorii cheie de succes sunt motoarele principale, şi anume nivelul responsabilităţii
preluate de factorii decizionali, o bază de date existentă, contract pe termen scurt
încheiat cu terţe părţi şi voinţa politică.
O organizaţie similară care doreşte să copieze acest tip de acţiune trebuie:
 Să organizeze transferul de know-how către alte municipalităţi.
 Să crească nivelul finanţării publice pentru managementul proiectului.
 Să adopte cadrul legal şi politic pentru implementarea CPE.
Implementare
Partenerii principali sunt: Technische Beribe Dormagen AoR-Straßen (Compania
publică locală) şi Horlemann Elektrobau (CSE), EnergieAgentur NRW (Agenţia de
stat pentru consultanţă în energie).
Costul total al investiţiei contractantului a fost de circa 667300 €. Costurile anuale
suportate de municipalitate pentru sistemul de iluminat, pe perioada contractuală, nu
sunt mai mari decât înainte. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică a fost
asigurată de CSE şi prin auto-finanţare din economiile energetice.
Perioada de timp
Cu începere din anul 2006. Demararea contractului CPE: 2008 (pe o perioadă de 5
ani).
Rudiger Brechler, Mnager Proiect, Consultanţă PPP
Lothar Brenner, Director Departamentul pentru Iluminat Stradal
Site internet
- 94 -
23. Valencia – Spania
Îmbunătăţirea performanţei energetice a iluminatului rutier
-
Realizări cheie
Un total de 99 municipalităţi au participat la acest program.
După succesul înregistrat la nivel regional, iniţiativa este implementată în
prezent la nivel naţional în Spania
Acest plan este una dintre acţiunile care contribuie la „Planul de Economisire şi
Eficienţă Energetică” al comunităţii valenciene, care vizează reducerea consumul
energiei primare din regiune cu o rată anuală de 1,1%. Acţiunea constă în înlocuirea
cu led-uri a tuturor becurilor incandescente ale sistemului de iluminat rutier din toate
municipalităţile comunităţii valenciene. Rezultatele vizate sunt economii de până la
80% în facturile de electricitate prin comparaţie cu facturile pentru consumul
energetic al becurilor incandescente/cu halogen, dar şi îmbunătăţirea siguranţei,
fiabilităţii şi durabilităţii prin utilizarea unei tehnologii ecologice. Această acţiune este
parte a acordului de colaborare semnat cu „Instituto para la Diversificacion y Ahorro
de la Energia – IDAE”, agenţia naţională de energie din Spania. Colaborarea cu IDAE
este realizată în cadrul planului naţional spaniol „Plan de Accion 2008-2012 de la
Estrategia de Ahorro y Eficiencia Energetica de Espana”, denumit planul de acţiune
e4+. Acest plan cuprinde diferite acţiuni axate pe economisirea şi eficienţa energetică
în toate sectoarele comunităţii valenciene. Acţiunea este parte a unui plan care mai
cuprinde şi acţiuni de creştere a economiilor şi eficienţei energetice din sectorul
iluminatului public şi cel al tratării apei şi alimentării cu apă. Acţiunea respectă planul
„E4+”.
Descriere
Acţiunea constă în înlocuirea cu tehnologia LED a becurilor incandescente sau cu
halogen din sistemul de iluminat rutier. Entităţile vizate sunt municipalităţi ale
regiunii Valencia, printre altele, responsabile cu managementul iluminatului rutier.
Acţiunea a fost implementată în următoarele etape:
1) Anunţ de licitaţie deschisă, publicat în „Diario Oficial de la Comunidad
Valenciana”, la care părţile interesate (municipalităţile regionale) s-au putut
înscrie şi au putut vorbi despre nevoile lor.
2) O dată ce toate nevoile municipalităţilor au fost făcute cunoscute, invitaţia la
licitaţie publică a fost publicată în vederea selectării unei societăţi capabile să
furnizeze toate Led-urile necesare.
- 95 3) Agenţia de Energie Valencia (AVEN) a contribuit la plata led-urilor, după ce
s-a asigurat că modificările sistemului au fost realizate în mod adecvat şi că
municipalităţile au acoperit costul instalării.
Un total de 99 municipalităţi au participat la acest program.
Rezultatele principale au fost colaţionate în următorul tabel:
Anul
Nr. unităţi instalate Energie
economisită (în
kWh)
2007
8253
1716361
2008
8945
1892315
2009
4394
878647
Emisii de CO2
evitate (în tone)
454
490
230
Implicarea municipalităţilor în definirea acţiunii a condus la un succes semnificativ al
operaţiunii printr-o mai bună promovare a planului: au fost organizate întâlniri de
informare cu participarea societăţilor care se ocupă de instalarea led-urilor şi cu
consiliile municipalităţilor.
În urma acestui succes la nivel regional, iniţiativa este implementată în prezent şi la
nivel naţional.
Aceasta poate fi transferată cu uşurinţă către alte ţări care dispun de finanţarea
necesară.
Principalele motoare au fost voinţa politică de creştere a finanţării pentru acest tip de
activitate, cofinanţarea asigurată de IDAE (la nivel naţional) şi de AVEN (la nivel
regional). Acţiunea a fost foarte bine primită de municipalităţile beneficiare.
Implementare
Agenţia de Energie Valencia (AVEN) s-a ocupat de implementarea acţiunii, cu
participarea municipalităţilor şi societăţilor din sectorul instalaţiilor electrice.
Costul total este de 1197000€, inclusiv costul materialelor utilizate (Led-uri).
Instalarea a fost executată de beneficiari, şi anume consiliile municipale.
Resursele umane alocate: 0,5 persoane x an pentru managementul proiectului
(personal AVEN).
Perioada de timp
2008 – 2011, cu posibilă reînnoire în viitor.
Jose C. Garcia
Manager pe Energie, Agenţia de Energie Valencia (AVEN)
C/Colon, etaj 1-4
- 96 -
Site internet
24.
- 97 -
25. Umea – Suedia
Transport durabil în regiunea Umea
Realizări cheie
Doar în timpul anului 2010:
- circa 51000 persoane au fost informate cu privire la acest proiect şi la
consecinţele transportului asupra climei
- schimbare semnificativă şi cuantificabilă în comportamentul participanţilor
la aceste activităţi (între 50 şi 90% dintre participanţi şi-au schimbat
comportamentul).
- Reducere a emisiei de CO2 de peste 105 tone.
Regiunea Umea este alcătuită din 6 municipalităţi care colaborează într-o singură
regiune comună funcţională (şi anume, o singură piaţă de muncă). Populaţia acestei
regiuni este concentrată în Municipalitatea Umea (111000 locuitori din care circa
75000 locuiesc în zone urbane). Exista aproximativ 144000 gospodării răspândite pe o
suprafaţă de 9370 km².
Unitatea de Cercetare în Transport a Universităţii Umea (TRUM) a realizat iniţial o
diagramă a posibilităţilor de transport public şi a implicaţiilor acestora pentru zonele
puţin populate ale regiunii. Raportul menţionează faptul că trăsăturile tipice ale
oraşului şi zonei rurale din regiune necesită soluţii adecvate noi şi inovatoare care să
asigure dezvoltarea unui transport durabil în regiune. Traficul rutier din centrul urban
cauzează probleme indezirabile pentru calitatea aerului. Municipalitatea Umea, în
colaborare cu mai multe organizaţii naţionale a elaborat un program de acţiune pentru
reducerea traficului rutier şi a poluării aerului, precum şi pentru a redistribui adecvat
fluxul rutier. Una dintre propunerile de rezolvare a acestor probleme a constat în
înfiinţarea unei agenţii pentru transport durabil în Umea.
Scopul acestui proiect este de a promova transportul durabil prin scheme noi şi extinse
de mobilitate şi accesibilitate în Regiunea Umea.
De asemenea, se doreşte crearea unei organizaţii de suport şi promovare a
activităţilor. Îmbunătăţirea mobilităţii şi a accesibilităţii nu înseamnă neapărat
creşterea numărului de călătorii. Proiectul vizează lărgirea cunoştinţelor cu privire la
transportul durabil, precum şi proiectarea unor condiţii mai bune de sprijinire şi
facilitare a transportului durabil. De asemenea, se încearcă sporirea angajamentului,
pentru şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de transportul durabil.
- 98 Obiectivele sunt:
 Îmbunătăţirea mobilităţii, accesibilităţii şi facilitarea dezvoltării regionale
durabile în Regiunea Umea.
 Generarea condiţiilor adecvate pentru transformarea ideilor inovatoare în noi
oportunităţi economice şi crearea a cel puţin două societăţi noi în sectorul
transportului durabil.
Descriere
Sub incidenţa cadrului proiectului şi a cinci zone de activităţi selectate, vor fi utilizate
mai multe metode şi tehnici bine implementate şi recunoscute de promovare a
transportului durabil. Metodele şi tehnicile selectate vor fi testate şi evaluate pe
grupurile ţintă corespunzătoare. Orice activitate are un obiectiv cuantificabil.
Activitatea 1: Desemnarea transportului durabil
Obiectiv: Dezvoltarea şi testarea unui mod alternativ de transport public
destinat zonelor slab populate, mod de transport care să opereze la cerere.
Scopul este de a avea posibilitatea să se investigheze potenţialele soluţii alternative de
transport alternativ de la/către aeroport, examinând proiecte alternative pentru
sistemele locale/regionale de transport în comun, etc. Această sarcină este delegată
consultanţilor externi în funcţie de nevoile grupului ţintă corespunzător.
Activitatea 2: Dezvoltarea metodei
Obiective: Creşterea cu 7% a utilizării unui singur vehicul pentru un drum
comun împreună cu alte persoane. Creşterea cu 200% a numărului de vehicule
adecvate utilizării în comun.
Aceste lucruri vor fi realizate prin construirea unui sistem de partajare a vehiculelor
sigur şi eficient, dezvoltarea din punctul de vedere al utilizatorului a conceptului de
utilizare comună a unui vehicul, creşterea gradului de utilizare a soluţiilor tehnologice
pentru un transport durabil (telefon, internet, videoconferinţă), managementul
traficului colectiv şi monitorizarea transportului.
Activitatea 3: Monitorizarea mediului înconjurător şi marketingul
Obiective: 5 reţele strategice noi, 2 vizite de studiu, 6 târguri comerciale.
Scopurile sunt următoarele: contribuţia la reţelele strategice de transport durabil,
organizarea vizitei de studiu în regiunile/oraşele din Suedia şi Europa unde aceste
acţiuni au avut succes, contribuţia la conferinţe şi târguri comerciale naţionale şi
internaţionale, promovarea şi diseminarea rezultatelor în regiune.
Activitatea 4: Activităţile grupului ţintă
Obiectiv: economii în emisiile de dioxid de carbon de 10000 tone/an.
Printre grupurile ţintă se numără:
 Salariaţii şi locurile de muncă: analiza comportamentului de călătorie, politica
de transport, persoane care să testeze transportul, concursuri cu premii în
biciclete, flota de vehicule şi biciclete, activităţi care vizează sănătatea şi
bunăstarea, societăţile din domeniul ciclismului, etc.
 Şcoli: itinerarii ale autobuzelor şcolare, coordonarea autobuzelor şcolare,
proiectul „Europe’s walks”, etc.
 Transport durabil destinat imigranţilor şi refugiaţilor nou veniţi: cursuri de
ciclism pentru femeile imigrante, orare şi informaţii privind transportul,
disponibile în mai multe limbi, etc.
- 99 
Consultări cu profesioniştii din domeniul transportului: de ex. evitarea
staţionării parcurilor de taxi poate conduce la reducerea emisiilor de CO2 cu
300 kg/vehicul/lună.
Activitatea 5: Dezvoltarea unui instrument web care să permită persoanelor evaluarea
efectelor pe care alegerile lor de transport le au asupra mediului, asupra timpului
consumat, asupra economiei şi sănătăţii, totul pe baza unui modul de transport.
Obiectivul: 60% din locuitorii regiunii să aibă o atitudine pozitivă cu privire la
transportul durabil. 30% să îşi modifice comportamentul într-un fel oarecare.
Tema principală a proiectului constă în încurajarea şi nu pedepsirea oamenilor.
Oamenii ar trebui să se distreze şi de aceea, proiectul dezvoltă diferite activităţi care
se axează pe concursuri, jocuri şi acţiuni în comun. Mesajul principal al proiectului
este acela ca oamenii să se distreze în timp ce îşi îmbunătăţesc bunăstarea.
Pentru 2009, s-a estimat că:
 Reducerea cu 230 t CO2 a fost realizată în sectorul transporturilor;
 Beneficiile economice sunt de 7 ori mai mari decât costurile proiectului;
 Efectele asupra sănătăţii corespund cu 500€/an pentru fiecare ciclist nou.
Efectul pozitiv al proiectului constă într-un angajament mai puternic al societăţilor
locale faţă de managementul mobilităţii sau adoptarea de către o şcoală a unei politici
prin care părinţii să nu îşi ducă la şcoală copiii cu maşina.
Proiectul vizează modificarea atitudinilor şi comportamentelor. Acest lucru este
posibil doar dacă există infrastructura adecvată, care să permită moduri de transport
mult mai durabile. Din moment ce investiţiile în infrastructurile de transport nu fac
parte din acest proiect, se ridică o limitare semnificativă. De asemenea, problemele
transportului sunt foarte diferite în zonele urbane dense în comparaţie cu cele slab
populate. În cele din urmă, nu este uşor să se cuantifice efectele celor 5 activităţi de pe
perioada proiectului.
Există interferenţe din partea altor factori, iar efectele activităţilor de creştere a
gradului de conştientizare se fac simţite mai târziu.
Principalele motoare de succes sunt:
 Traficul rutier din centru poluează semnificativ aerul, iar municipalităţile
trebuie să ia atitudine
 Proiectul a demonstrat faptul că o atitudine ecologică poate fi distractivă şi
uşoară. Mas-media a arătat deschidere, iar liderii municipali au primit reacţii
pozitive
 Activităţile sunt uşor de înţeles şi de implementat. De exemplu, în cadrul unui
atelier de lucru, oamenii au avut oportunitatea de a împărtăşi cea mai ridicolă
călătorie cu maşina pe care au trăit-o, precum mersul cu maşina la sala de
fitness pentru ca, odată ajunşi acolo, să facă exerciţii pe bicicletă.
 Încurajarea oamenilor să desfăşoare activităţi în comun, precum şi
transformarea lor în ambasadorii obiectivelor. Ca un exemplu, într-una din
acţiuni, angajaţii unei companii au trebuit să se organizeze pe echipe pentru a
participa la un concurs: „cine parcurge cu bicicleta cei mai mulţi kilometri de
la şi către locul de muncă?”. În fiecare echipă, a trebuit inclusă cel puţin o
persoană care apelează la maşină pentru aceste drumuri.
- 100 Implementare
Partenerii care au asigurat finanţarea au fost: Uniunea Europeană, Regiunea Umea,
Oraşul Umea, Consiliul Federal de Administraţie, Regiunea Vasterbotten, Consiliul
Judeţean Vasterbotten, Autoritatea Naţională de Transport.
Organizaţiile care au participat au fost: toate cele şase municipalităţi din regiune.
Alţi parteneri: societăţi regionale de transport, societăţi naţionale (de ex. Volvo),
societăţile care implementează managementul mobilităţii pentru angajaţii lor (de ex.
societatea Umea Energy).
1,3 mil.€, sumă asigurată de: 50% UE + 40% Regiunea Umea (6 municipalităţi) +
10% de la alţi parteneri.
Resurse umane: 5 angajaţi cu normă întreagă, inclusiv 1 manager de proiect.
Perioada de timp
Iunie 2008 – mai 2011. Ulterior vor exista activităţi de monitorizare.
Silva Herrmann şi Wolfgang Mehl, Coordonatori de Proiect
Site internet
Site-ul internet al Agenţiei Suedeze de Energie:
- 101 -
Inovarea eco-energiilor
Realizări cheie
- crearea unui sistem nou de montare a panourilor solare, denumit „Modul up”,
care separă cei trei timpi de montare:
- crearea „Dambox modular”: montat direct pe panoul electric permite
monitorizarea şi managementul energiei din clădiri:
- crearea unui program software pentru modelare şi simulare clădiri, plus toate
instrumentele necesare proiectării unor clădiri eficiente din punct de vedere
energetic:
Programul a fost introdus în 2006 de Grupul „Rhone-Alpes Eco-Energies” în acord cu
Consiliul Regional. Proiectul a vizat IMM-urile cu mai puţin de 250 salariaţi.
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
 să permită Regiunii Rhone-Alpes dezvoltarea caracterului inovator în ceea ce
priveşte construcţiile şi sectorul serviciilor verzi
 consolidarea competitivităţii industriilor locale şi a IMM-urilor prin
încurajarea dezvoltării proiectelor inovatoare (reţele, parteneriate, produse noi,
etc.).
Descriere
Programul „Inovare Eco-energii” este un instrument promoţional implementat de
Grupul „Rhone-Alpes Eco-Energies” pentru facilitarea creării şi dezvoltării
proiectelor inovatoare în sectorul eco-clădirilor şi cel al serviciilor verzi, vizând IMMurile din regiunea Rhone-Alpes. Programul permite Grupului să sprijine tehnic şi
financiar zece proiecte inovatoare din cadrul fiecărei licitaţii anuale.
Proiectul este o iniţiativă a Consiliului Regional, realizat şi implementat de Grupul
„Rhone-Alpes Eco-Energies” în parteneriat cu ARDI (Agenţia Regională de
Dezvoltare şi Inovare). Consiliul Regional este principalul factor de decizie, dar mai
mulţi parteneri instituţionali participă la selectarea şi sprijinul acordat celor 10
proiecte. De obicei, aceşti parteneri cuprind: agenţia regională de energie, un
- 102 organism public care oferă suport financiar pentru proiectele de inovare (OSEO),
agenţia naţională pentru conservarea mediului şi energiei (ADEME) şi agenţia
regională de dezvoltare şi inovare (ARDI).
Grupul anunţă licitaţia pentru proiecte, selectează 10 oferte de proiecte inovatoare
cărora să acorde suport tehnic şi financiar:
 Suport tehnic: 4 zile de suport pentru fiecare societate selectată, prin
consultarea specialiştilor în strategii comerciale şi de marketing, plus două
seminarii colective de facilitare a schimbului de informaţii dintre societăţi.
 Suport financiar: o subvenţie cu limita superioară de 15.000 € acordată
câştigătorului în vederea implementării proiectului. Această subvenţie acoperă
80% din costurile externe şi 30% din cheltuielile eligibile interne.
Obstacolul principal a fost găsirea experţilor consultanţi capabili să ofere asistenţă,
uneori, pentru proiecte extrem de diferite. Într-adevăr, dubla abilitate de asistenţă în
domeniul inovaţiei şi cunoaşterea pieţei eco-construcţiilor este rară.
Alte regiuni din Franţa implementează şi ele iniţiative similare, iar în Regiunea
Rhone-Alpes această iniţiativă va continua atâta timp cât Consiliul Regional consideră
că este util. Proiectul „Eco Innov-energy” a fost ales în 2011 de Energy Intelligent
Project
Prometheus
(Proiectul
Prometeu
pentru
Energie
Inteligentă)
ca parte a celor mai bune 10 practici de suport
al IMM-urilor.
Grupurile ţintă
IMM-urile cu mai puţin de 250 salariaţi localizate în regiunea Rhone-Alpes.
Acesta este un program regional finanţat în proporţie de 90% de Consiliul Regional
Rhone-Alpes.
Anterior, niciun alt program similar sectorului eco-construcţiilor/eco-serviciilor nu a
mai existat în Regiunea Rhone-Alpes.
Fiecare câştigător al licitaţiei de proiecte primeşte o subvenţie de 15000 € şi asistenţă
din partea unui consultant.
Societăţile câştigătoare pot obţine subvenţia în două tranşe: prima jumătate a sumei
este primită la începutul etapei de asistenţă, iar a doua jumătate la finalul acesteia, pe
baza documentelor justificative aferente cheltuielilor suportate.
- 103 -
Perioada de timp
2006 – în desfăşurare.
2009, în fiecare an.
Grupul „Rhone-Alpes Eco-Energies”
Muriel Jacq
Site internet
- 104 -
Anexa 2 Bibliografie
ADEME, 2009 „Elaborarea şi implementarea unui Plan Teritorial Climă-Energie”
Centrul pentru Studierea Politicilor Europene, 2010 „Pârghiile UE de accelerare a
acţiunii oraşului şi atenuare a schimbărilor climatice”
Pactul Primarilor, 2010 „Modul de elaborare a unui plan de acţiune durabil”
Comisia Europeană (2010), „Dimensiunea urbană din Politicile Uniunii Europene –
Partea II”, Dimensiunea urbană din alte politici ale Uniunii Europene.
Scheme Inspiraţionale de Finanţare: Temă de Gândire pentru Semnatarii Pactului”.
- 105 -
Manual publicat în decembrie 2011.
Cu participarea activă a:
Cu contribuţia: Energie-Demain, Inforse.

Manual privind strategii şi acţiuni de atenuare a

Transcription

Similar documents

Gruppenhandbuch. Sales Guide. Manuale di

poluarea ecosistemului urban tiraspol și modalități de

kommunale anpassungsstrategien im vergleich

Verkehrstechnik

GLOSSAIRE MULTILINGUE DE LA GESTION DU RISQUE pour

Aici