Cu bisturiul în coloană

Justitie
In
Editor: Fundaþia „REPORTER“ Q preºedinte avocat Graziela Bârlã
Singura publicaþie
dedicatã apãrãrii
drepturilor omului
Serie nouã nr. 5,
9-15 februarie 2009
24 pagini, 5 lei
www.fundatiareporter.ro
Cu bisturiul în coloanã
DIN CUPRINS:
Ancheta
noastrã:
Malpraxisul
ºi solidaritatea profesionalã
întru obstrucþionarea
justiþiei
Fotbalul în faþa justiþiei Q Carte în serial:
Canibalismul ºi societatea modernã Q
Legalizarea cãsãtoriilor între persoanele de
acelaºi sex Q Paznic de far Q Primãrie în rãzboi
cu guma de mestecat
INSULA MARE A BRÃILEI:
subvenþii de la stat pentru
interese politice
DREPTUL
LA CUVÂNT
Libertatea
ca povarã
Av. Graziela Bârlã
Nimic nu mã face sã regret vremurile apuse acum 20 de ani. Dar totul
începe sã mã îndreptãþeascã sã cred cã
pentru unii dintre noi libertatea este o
mare povarã, dacã nu o pedeapsã.
Libertatea fizicã, precum ºi cea moralã.
Vã rog sã vã gândiþi la câteva dintre
lucrurile mici care se întâmplã în cotidian ºi, parcã, de la începutul acestui
an calendaristic, tot mai concentrat ºi
tot mai de neînþeles: de exemplu, faptul
cã omul de rând (sau poate nu tocmai
de rând), nu se mai mulþumeºte sã fure
o pâine sau o hainã, o maºinã sau un
televizor, ci arme. Mitraliere. Care, ca
din întâmplare, sunt disponibile la furt.
(continuare în pagina 2)
2
PULS
2-8 februarie 2009
Transparenþã
în evaluarea DNA?
Transparency International (TI)
România solicitã expunerea publicã a
criteriilor pe care se bazeazã analiza
activitãþii
Direcþiei
Naþionale
Anticorupþie (DNA) atât în ultimele
ºase luni de conducere interimarã, cât
ºi pe perioada de trei ani a mandatului lui Daniel Morar.
otrivit unui comunicat remis presei, TI cere prezentarea indicatorilor pe care îi are în vedere ministrul Justiþiei pentru a determina eficienþa demersurilor instituþiei, expunere
din care sã rezulte dacã DNA ºi-a
îndeplinit îndatoririle ºi misiunea propusã. „Totodatã, „Considerãm cã, în
absenþa aplicãrii principiului transparenþei în ceea ce priveºte realizarea
unei analize a activitãþii Direcþiei
Naþionale Anticorupþie, fundamentatã
pe criterii ºi elemente cuantificabile,
orice asemenea examinare este susceptibilã de existenþa unor concluzii prestabilite referitor la desfãºurarea eficientã a
activitãþii acestei instituþii. Prin urmare,
Transparency International România
solicitã expunerea publicã a criteriilor
pe care se bazeazã analiza activitãþii
Direcþiei atât în ultimele 6 luni de conducere interimarã, cât ºi pe perioada de
trei ani a mandatului expirat în 12
august 2008, precum ºi indicatorii pe
care îi are în vedere ministrul Justiþiei
pentru a determina eficienþa demersurilor instituþiei, expunere din care sã
rezulte dacã DNA ºi-a îndeplinit îndatoririle ºi misiunea propusã“, se aratã în
comunicat. Transparency International
România apreciazã cã numai în condiþii
de integritate ºi transparenþã maximã
DNA îºi poate îndeplini misiunea instituþionalã de luptã împotriva corupþiei.
P
Model naþional
de evaluare
„Transparency International România apreciazã ca necesarã numirea unui
procuror ºef la conducerea Direcþiei
Naþionale Anticorupþie în condiþii de
maximã transparenþã, atât cu privire la
analiza activitãþii de pânã acum a
Directiei, cât si cu privire la criteriile de
numire“. TI considerã „drept fireascã
aducerea la cunoºtinþa cetãþenilor a criteriilor ºi profilului persoanei avute în
vedere în desemnarea procurorului ºef
care va fi numit la conducerea DNA,
precum ºi a obiectivelor individuale ºi
manageriale puse în sarcina acestuia“,
se aratã în documentul citat.
În trecut, Transparency International România a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii ºi
Ministerului Justiþiei sã elaboreze un
model naþional de evaluare a activitãþii
manageriale pentru conducerea
instanþelor ºi parchetelor, care sã se
bazeze pe un set de standarde discutate
în prealabil cu toate pãrþile interesate.
Susþinere pe linie
pentru Morar
Ministrul Justiþiei, Cãtãlin Predoiu, a
avut recent o întâlnire cu procurorul
general al României, Codruþa Kovesi ºi
cu procurorul ºef al Direcþiei Naþionale
Anticorupþie, Daniel Morar, pentru
„evaluarea echipei DNA”. Cãtãlin
Predoiu a declarat cã în perioada urmãtoare va face o propunere la ºefia DNA,
iar „în contextul actual, aceasta va fi
Daniel Morar“.
Procurorul general Codruþa Kovesi a
afirmat, la rândul sãu, cã decizia sa de
delegare a lui Daniel Morar în continuare la conducerea DNA relevã faptul
cã acesta gestioneazã bine problemele
direcþiei, dar dã ºi un semnal de continuitate ºi stabilitate instituþionalã. Codruþa
Kovesi i-a prelungit delegarea lui
Daniel Morar pentru trei luni, pânã în
aprilie. ªi preºedintele Consiliului
Superior al Magistraturii, Virgil
Andreieº, a afirmat, în context, cã percepþia asupra activitãþii Direcþiei
Naþionale Anticorupþie (DNA) este
foarte bunã ºi cã s-au schimbat mentalitãþile cu privire la instituþie dupã ce a
venit Daniel Morar.
DREPTUL LA CUVÂNT
Libertatea
ca povarã
(urmare din pagina 1)
De exemplu, faptul cã justiþia a acordat clemenþã
ºi a condamnat la doi ani cu suspendare un monstru,
un tatã care, dupã pronunþarea deciziei, i-a mai fãcut
un copil, al treilea, fiicei sale.
Tot mai adaptat ºi tot mai adaptabil, românul intra
în Europa ºi în universalitate cu tot cu rãul pe care
unele dintre exemplele de acolo l-au adus.
Corelativ, acesta este, de fapt, rezultatul unor
campanii de media pe teme de senzaþional cu orice
preþ ºi violenþã fãrã mãsurã, lucruri menite sã vândã
bine informaþia, dar sã producã, în paralel, tãcut precum un cancer care la început nu doare deloc, plãgi
de nevindecat.
Probabil cã unele lucruri se întâmplã tocmai pentru cã am descoperit cã suntem liberi: dar libertatea
nu însemnã nici pe departe dreptul nostru de a aduce
atingere drepturilor altora, sau bunelor moravuri.
Poate cã poporul român nu este încã pregptit sã
facã faþã libertãþii, care înseamnã nu doar drepturi, ci
ºi asumarea de obligaþii, asumarea respectului faþã de
ceilalþi, faþã de valori morale, faþã de drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la viaþã, la sãnãtate, la
pace, etc.
Poate cã nici nu e vina noastrã cã nu ºtim ce sã
facem cu atâta libertate, dupã ce mai bine de o jumãtate de secol am fost dezvãþaþi, prin toate mijloacele,
de libertate.
Dar avem conducãtori ºi lideri. În politicã ºi în
media. ªi unii ºi alþii, indiferent de intenþiile manifeste, reprezintã surse de influenþã asupra societþãii,
în ansamblul ei. Faptul cã ºi unii ºi alþii tolereazã violenþa ºi corupþia, lipsa unor repere, lipsa unor principii, semnificã tocmai crearea unor premize - pentru
omul de rând, pentru omul prea ocupat ca sã
supravieþuiascã - de a-ºi gãsi orice fel de scuzã, pentru orice.
Nu putem renunþa la libertate, nu avem dreptul
acesta.
Dar putem renunþa la falºii lideri, care ne învaþã sã
interpretãm greºit unele principii, pentru ca, prea
ocupaþi sã ne cãlãuzeascã, fac orice pentru a distruge
reperele; putem acþiona chiar noi, fiecare în parte,
selectând informaþia ºi pãstrându-ne „capul
limpede“.
Ar fi vremea, desigur, cã justiþia sã facã ºi ea ceva:
sã aplice pedeapsa acolo unde trebuie, renunþând sã
cântãreascã dreptatea cu douã mãsuri: una pentru cel
puternic ºi alta pentru cel care nu conteazã.
3
LUMEA DE LÂNGÃ NOI
Despre Primãria Sectorului 2
Lucian CORNESCU
e pare cã onor cea de mai
sus, reunitã în conclav ar fi
luat o hotãrâre anti crizã.
Cea de impozita imobilele, mã
refer la spaþiile de birouri, întâi cu
1,5% din valoare în primii trei ani,
dupã care cu…10%!!! Pe an!
Camãta? Furt pe faþã? Escrocherie? Sau doar prostie?
Bunurile fiecãruia sunt, spune
legea supremã, Constituþia, inalienabile. Sunt ale fiecãruia dar cert
nu ºi ale Primãriei. Ce îmi dã mie,
societate comercialã, Primãria?
Dacã vreau un loc de parcare pe
strada mea, plãtesc. Dacã vreau sã
pun o reclamã, plãtesc. Dacã am
gunoaie de aruncat, plãtesc. Dacã
am ºi apã „uzatã”, plãtesc. Dacã
am o maºinã, plãtesc. Ce am în
S
schimb? De fapt, nimic.
Impozitele cu care ne încarcã
pe de o parte Ministerul Finanþelor,
pe de alta Administraþia localã sunt
din ce în ce mai scandaloase!
Însumarea diferitelor impozite ºi
taxe duce la… sapã de lemn
majoritatea cetãþenilor acestei þãri.
Dacã eºti patron, si mai rãu.
Fiecare salariat te costã… aproape
de douã ori salariul. O datã, ºi este
normal, plãteºti salariatul, a
doua… fiscul.
Aici apare fondul problemei.
Învãþaþi sã votam orbeºte, uitându-ne pe ecranul televizorului, dar
rar gândind, socotind, românul
nostru dã din lac în puþ. Alegând
indivizi (mã refer la majoritate)
veleitari, dornici sã-ºi mãreascã
avuþiile. Cu orice preþ!
Lãsând la o parte jalnicul mod
de gândire al Consiliului Local al
Sectorului 2 din Bucureºti priviþi
doar struþo-cãmilã ce se aflã azi la
guvernare. Priviþi furia cu care
baronii PSD s-au vrut acolo. Cu
orice preþ. ªantajând un preºedinte
de partid, oricum adânc ºantajabil
spun gurile rele, obligându-l sã
meargã la Canosa. Da, mã refer la
Mircea Geoana! Din al cãrui PSD
face parte ºi primarul sectorului 2.
Partid ce se vrea de stânga, socialdemocrat. ªi care prin edilii ºi
miniºtrii sãi ne duce la sapã de
lemn. Este „social” sã distrugi
întreprinderile, creatoare de salarii
deci de bunãstare prin impozitãri
aberante? Este social sã refuzi aplicarea legilor (mã refer între altele
la cea a mãririi cu 50% a salariilor
unui întreg corp profesoral)? Sau
este social sã laºi sã moarã fãrã
medicamente vârstnicii? PSD-ul
domnului Onþanu mai este social?
Traian Bãsescu a vrut cu orice
preþ sã aibã în mânã întreg sistemul
de conducere al unei þãri.
Romania. Îl are ºi rezultatul evident este cel al pauperizarii… în
primul rând al proºtilor care,
votând actualul parlament aºa cum
l-au votat, iau dat hãþurile. Dar ºi al
celorlalþi. Noi!
Revin la Onþanu ºi la un caz
precis. Acum trei ani Primãria
Sectorului 2, dupã ce trimite o
societate sã expertizeze niºte
birouri pe Strada Batiºtei ºi dupã
ce rezultatul dã cam 35.000 de
euro, þinând seama de starea imobilului vinde, dupã negociere suszisul spaþiu la 45.000 de euro. Plus
TVA.
Aceeaºi
Primãrie
impoziteazã – doar pentru primii
trei ani acele birouri ca având o
valoare de 134.786 de lei. ªi cere
1,5% pe an deci vreo 2000 de lei.
Neasigurând în contrapartidã cam
nimic. Nu parcãri, nu pazã, nu…
nimic
Fiind clar cã dupã cei trei ani va
cere echivalentul, pe an, a celor
10% votaþi (adicã 13.486 lei, peste
10 milioane de lei vechi pe lunã, cu
mult peste pensia lunarã a multora)
de edilii noºtri locali. Societãþile
gâfâie oricum. Dacã mor creeazã
ºomaj. Asta doreºte Onþanu?
Hotãrârea aberantã a Consiliului Local al Sectorului 2 va fi
atacatã în contencios administrativ
ºi se va demonstra cã nicãieri în
CEE nu se aplicã astfel de aberaþii.
Dar, între timp vor muri multe
întreprinderi. Onþanu, gropar al
economiei sectorului 2?
Va las sã judecaþi singuri pe
domniile voastre, viitorii ºomeri !
Mai mult procese decât postprivatizare
Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului (AVAS) este implicatã,
potrivit presei centrale, în 1.600 de procese privind activitatea de postprivatizare
ºi 150 pentru contestarea procedurilor. În
470 de cazuri, aceasta are calitatea de
pârâtã.
AVAS a informat, la cerere, presa, cã
este implicatã în 1.600 de litigii rezultate
din activitatea de postprivatizare. „Peste
80% din acestea sunt constituite de acþiuni în care AVAS are calitatea de reclamantã”, susþine Autoritatea. Aºadar, dacã
dintre cele 1.600 de procese legate de
postprivatizare, 80% sunt iniþiate de
AVAS, înseamnã cã, în 320 de cazuri,
Autoritatea este cea care a fost chematã în
instanþã sã dea socotealã. „Printre principalele obiective ale litigiilor generate de
activitatea de postprivatizare, în care
AVAS are calitatea procesualã de pârâtã,
se numãrã constatarea nulitãþii absolute a
clauzelor inserate în contractele de vânzare-cumpãrare de acþiuni, precum ºi
repararea prejudiciului creat cumpãrãtorilor ca urmare a desfiinþãrii contractelor
de privatizare“, a informat AVAS. În ceea
ce priveºte cele 150 de litigii care au ca
obiect privatizarea societãþilor comerciale, acestea vizeazã „acþiunile întreprinse în justiþie de cãtre terþi în procesul
de privatizare, având ca obiect contestarea
procedurilor de privatizare a societãþilor
comerciale iniþiate de AVAS, în toate
aceste cauze AVAS având calitatea procesualã de pârâtã”. AVAS este datã în judecatã, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,
de mai multe SIF-uri ºi companii de
renume. În afara deja faimoaselor procese
reciproce în care sunt implicate ONT
Carpaþi ºi Metalexportimport, AVAS are
calitatea de pârâtã în procesele intentate
de Maºiniexportimport, SIF Moldova SA
Bacãu ºi SIF Transilvania SA Braºov.
4
PUTERE ªI JUSTIÞIE
UN „MARE NEAJUNS PENTRU GENERAÞIILE VIITOARE“
Preºedintele CSM acuzã proasta
salarizare a magistraþilor români
Preºedintele Consiliului Superior al
Magistraturii, Virgil Andreieº, a declarat recent,
în plinã polemicã vizavi de reforma lentã din
Justiþie, cã magistraþii români sunt plãtiþi mai
prost decât cei din alte þãri din zonã.
eacþia proaspãtului ales
în funcþia de preºedinte
al CSM vine dupã ce
Curtea Constituþionalã a decis
cã magistraþii nu mai au voie
sã-ºi cearã drepturile salariale
în instanþã, pe motiv cã
instanþele se substituiau puterii
legislative ºi dãdeau naºtere
unor sisteme de salarizare
paralele. „Dincolo de aceastã
decizie, pe care, sigur, noi o
respectãm, existã tot felul de
inechitãþi în sistemul judiciar.
Astfel, un procuror de exemplu
de la DNA sau DIICOT, care
efectueazã urmãrirea penalã
într-un dosar primeºte anumite
sporuri, iar judecãtorul care ia
cele mai importante mãsuri în
cursul urmãririi penale, respec-
R
tiv autorizeazã percheziþia,
autorizeazã interceptarea, ia
mãsura arestãrii preventive ºi
apoi judecã cazul respectiv este
privat de anumite drepturi. Prin
urmare, v-aº lãsa pe dvs. sã
apreciaþi în ce mãsurã anumite
drepturi care au fost conferite,
care au fost acordate judecãtorilor ºi unor procurori au fost
acordate pe drept sau nu“, a
spus Andreieº.
Un statut
„atractiv”
În ceea ce priveºte relaþia
directã dintre nivelul salarizãrii din sistem ºi eficienþa
sistemului, preºedintele CSM
a þinut sã tragã un semnal de
alarmã cu privire la posibilitatea ca în viitor Justiþia sã
sufere de o ºi mai acutã crizã
de personal. „Dacã ne raportãm la þãrile din jurul nostru,
cele care au aderat în valul doi
ºi trei, vom observa cã magistraþii români sunt cel mai prost
plãtiþi. Apoi vã reamintesc cã
ei nu au dreptul, nu pot realiza
alte venituri din alte activitãþi,
nu pot sã fie acþionari sau aso-
ciaþi la societãþi comerciale.
Trebuie sã oferim magistraþilor un statut atractiv ºi predictibil. Altfel, riscãm ca cei
mai buni absolvenþi de Drept
sã se orienteze spre alte profesii juridice, avocaturã, notariat
ºi, dupã pãrerea mea, ar fi cel
mai mare neajuns pentru generaþiile viitoare de judecãtori ºi
procurori“, a conchis ºeful
CSM.
Asistenþã judiciarã
fãrã intermediari
Recent, a intrat în vigoare ºi pe teritoriul României Convenþia privind
asistenþa judiciarã reciprocã în
materie penalã între statele membre
ale Uniunii Europene ºi Protocolul
adiþional la aceasta, care reglementeazã forme moderne de asistenþã
judiciarã. Astfel, procurorii ºi judecãtorii pot face audieri prin videoconferinþe, pot cere informaþii despre conturi sau pot declanºa proceduri de
interceptare, pot lua legãtura nemi-
jlocit cu autoritãþile judiciare din alte
state membre UE referitor la transmiterea cererilor de asistenþã judiciarã
ºi la comunicarea prin poºtã, direct
cãtre destinatar, a actelor de procedurã. De asemenea, judecãtorii ºi
procurorii vor putea comunica direct
cu autoritãþile judiciare din alte state
membre UE, fãrã a mai fi necesarã
intermedierea prin Ministerul Justiþiei
sau prin Parchetul Înaltei Curþi de
Casaþie ºi Justiþie.
5
INSTITUÞII INCONTROLABILE
MII DE MAGISTRAÞI ªI-AU (AD)JUDECAT „DREPTURI RESTANTE”
Ministerul Justiþiei,
în faþa instanþei
Magistraþii au introdus în
instanþã, în ultimii trei ani,
aproape 3.000 de acþiuni
numai împotriva
Ministerului Justiþiei, solicitând diferite sporuri.
rintre cei care au
deschis procese se aflã
ºi ºeful DNA, Daniel
Morar, ºi preºedintele CSM,
Virgil Andreieº. În perioada
2006-2008 s-au înregistrat
768 de acþiuni având ca obiect
sporul “anticorupþie” de 30%
precum ºi a celui de 40%, 805
acþiuni având ca obiect plata
sporului de vechime în muncã,
893 de acþiuni având ca obiect
plata sporului de risc ºi suprasolicitare neuropsihicã, 381 de
acþiuni având ca obiect plata
sporului de confidenþialitate, 18 acþiuni având ca
obiect plata tichetelor de
masã, 19 acþiuni având ca
obiect plata contravalorii
primelor de asigurare, 25 de
acþiuni având ca obiect plata
sporului „de periculozitate”,
46 acþiuni având ca obiect
plata sporului „de perma-
P
nenþã” ºi 46 acþiuni având ca
obiect sporul „de calculator”.
Magistraþi importanþi au
dat statul în judecatã pentru
plata unor sporuri sau prime
restante. Pe lângã ºeful CSM,
Virgil Andreieº, un alt membru al CSM, Anton Pandrea a
primit ºi el „drepturi salariale
restante,
vicepreºedintele
CSM, Bogdan Licu, a încasat, potrivit declaraþiei de
avere
din
noiembrie
2007, 24.529 lei cu titlul de
„drepturi salariale restante”, la
fel ºi judecãtorul Costel
Drãguþ, alt membru al CSM.
Drãguþ este ºi preºedinte al
Curþii de Apel Craiova, de
unde a obþinut „salarii ºi alte
drepturi bãneºti“.
Sporuri de
toatã… imaginaþia
ªeful DNA nu face excepþie. Daniel Morar a încasat,
la rândul sãu, „restanþe conform unor hotãrâri judecãtoreºti”. De la Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie, judecãtoarea preºedinte de secþie
Gabriela Victoria Bârsan,
potrivit declaraþiei de avere, a
încasat în 2007 salarii plus
drepturi salariale restante în
valoare de 194.288 lei. La fel
a procedat ºi judecãtorul
Gheorghe Buta, care a primit
„restanþe”. De la DIICOT,
procurorul Gheorghe Muscalu
a avut de… încasat, în urma
unor procese cu instituþia pen-
tru care lucreazã.
În ceea ce priveºte procesele intentate de procurori, un
caz important este ºi cel al fos-
Preºedintele Traian
Bãsescu a catalogat
recent, la bilanþul CSM,
modalitãþile prin care
magistraþii au obþinut
unele mãriri salariale
drept „abuzuri”.
tului procuror general Ilie
Botoº ºi al adjunctului sãu,
Marcel Sâmpetru. Asfel,
Curtea de Apel Bucureºti a
obligat, în decembrie, Ministerul Public sã le plãteascã
procurorilor Ilie Botoº ºi
Marcel Sâmpetru, la cererea
acestora, sporuri de risc ºi
suprasolicitare neuropsihicã
de 50% pentru perioada mai
2005-august 2006, respectiv
mai 2005-martie 2007, inclusiv dobânda aferentã acestei
perioade.
6
ANCHETA NOASTRÃ
MALPRAXISUL ªI ESPRIT DES CORPS
Solidaritate profesionalã
întru obstrucþionarea justiþiei
Avocat
Cãtãlin P. RADU
olidaritatea profesionalã
este un sentiment normal
ºi stimabil, numai cã
acesta nu trebuie sub nicio
formã sã fie pervertit într-un
spirit de gaºcã, aºa cum se
întâmplã din ce în ce mai des.
S
Plângere penalã
pentru vãtãmare
corporalã
Dl. Ioan Nistor a fost supus
unei intervenþii chirurgicale
urgente de cãtre prof. dr.
Florian ªtefan Ioan, ºeful
Clinicii de Neurologie ClujNapoca, medic care în anul
2004, în timpul unei operaþii la
coloana vertebralã, a uitat în
corpul pacientului lama unui
bisturiu. Acest corp metalic
tãios a rãmas în corpul d-lui
Ioan Nistor, paravertebral la
nivelul vertebrei L2, pânã în 27
martie 2007, când a fost din
nou operat la Spitalul Clinic de
Urgenþã „Elias“ din Bucureºti,
unde a fost extirpat.
Cea mai gravã sechelã a
prezenþei corpului strãin în
organism a fost cea a
„Sindromului coadã de cal“ –
afecþiune neuromotorie ce are
consecinþã
o
deficienþã
funcþionalã globalã accentuatã
ºi pierderea capacitãþii de
muncã, în prezent, la numai 52
de ani, pacientul fiind pensionat medical.
În cursul anului 2007, cel
vãtãmat a formulat la Poliþia
Cluj o plângere penalã împotriva medicului Ion Florian
ªtefan, acuzându-l de vãtãmare
corporalã, iar în faþa instanþei
civile i-a solicitat despãgubiri.
Cu ocazia derulãrii acestor
douã litigii, s-a putut constata
cã persoanele implicate în
rezolvarea acestor dosare tergiverseazã cursul normal al
cauzelor, urmãrind sã favorizeze pe cel acuzat, pentru ca
faptele sale sã intre sub incidenþa prescripþiei. Toate acestea
sunt facilitate de faptul cã dumnealui însuºi este membru specialist al Comisiei de medicinã
legalã din cadrul Institutului de
Medicinã Legalã Cluj ºi este
asistat în instanþã de dna. avocat Elena Mihaela Burzo, fostã
judecãtor la Tribunalul Cluj, al
cãrei soþ este judecãtor la
Curtea de Apel Cluj.
Iatã câteva din dificultãþile
întâmpinate în aceste dosare.
Plângerea disciplinarã înaintatã de subsemnatul la Comisia
de Disciplinã din cadrul
Colegiului Medicilor Cluj a
fost respinsã de acest for, prin
decizia nr. 9 din 3 aprilie 2007.
Unii din membrii acestuia fie
au participat la actul operator,
fie au colaborat cu cel reclamat
la elaborarea unor lucrãri
ºtiinþifice.
Împotriva acestei soluþii s-a
formulat contestaþie la Comisia
Superioarã de Disciplinã din
cadrul Colegiului Medicilor din
România. Cu toate cã
Regulamentul de funcþionare al
acestui organ stipuleazã pentru
soluþionarea contestaþiilor un
termen de 30 de zile, abia la
data de 11 aprilie 2008 (la un an
distanþã de la înregistrarea contestaþiei) ºi numai dupã ce a
fost condamnatã în contencios
administrativ prin sentinþa
nr.703/2008 a Tribunalului
Cluj, Comisia Superioarã de
Disciplinã a pronunþat Decizia
nr. 20/2008 prin care celui în
cauzã I s-a aplicat sancþiunea
mustrãrii.
Fãrã a pune în discuþie
pregãtirea ºi competenþa profesionalã a d-lui profesor, unanim
recunoscute, culpa profesionalã
a celui în cauzã este stabilitã
chiar de breasla din care face
parte.
Încãlcarea
dreptului la un
proces echitabil
În luna septembrie 2007,
poliþistul învestit cu efectuarea
cercetãrilor penale a trimis actele
necesare cãtre I.M.L. Cluj în
vederea efectuãrii unei expertize
medico-legale pentru stabilirea
numãrului de zile de îngrijire
medicalã care sã permitã o justã
încadrare a faptelor reclamate.
Pânã în luna martie 2008,
7
ANCHETA NOASTRÃ
Institutul de Medicinã Legalã
Cluj a lãsat în nelucrare acest
dosar. Interesându-se la Poliþie
de stadiul cercetãrilor, d-lui
Nistor i s-a rãspuns cã demersurile sunt blocate pânã la
emiterea expertizei. Consecutiv
demersurilor ºi insistenþelor sale,
în data de 4 martie 2008 a fost
convocat la sediul I.M.L. Cluj
spre examinare, termen la care
s-a prezentat, depunând ºi documentele medicale care fuseserã
solicitate, urmând a fi eliberat
raportul de expertizã care sã
finalizeze lucrarea medicolegalã.
La aceastã atitudine a contribuit ºi procurorul chemat sã
supravegheze urmãrirea penalã
care, de asemenea, nu a luat
nicio mãsurã pentru accelerarea
anchetei, ignorând nepermis
dispoziþiile art. 218-219 C.
proc. pen. ce consacrã rolul central ºi de conducere al procurorului în faza de urmãrire
penalã, când poate da dispoziþii
cu privire la efectuarea oricãrui
act de urmãrire penalã, obligatorii pentru organele de cercetare penalã, precum ºi pentru
alte organe ce au atribuþii prevãzute de lege.
Practic, din septembrie 2007,
din momentul în care Biroul de
Investigaþii Criminale - Poliþia
Cluj Napoca a înaintat cãtre
Institutul de Medicinã Legalã
Cluj Napoca documentaþia nece-
sarã expertizei ºi pânã în februarie 2008, ulterior plângerii celui
vãtãmat, procurorii Parchetului
de pe lângã Judecãtoria Cluj
Napoca, respectiv ai Parchetului
de pe lângã Tribunalul Cluj nu
au întreprins niciun demers în
vederea respectãrii termenelor
legale de efectuare a expertizei,
manifestând dezinteres faþã de
aceastã cauzã.
Abia ulterior plângerii procurorul de caz a înaintat I.M.L.
Cluj Napoca o notã prin care a
cerut urgentarea expertizãrii.
În ciuda faptului cã art. 20
din Ordinul nr. 1.134/C/25
05.2000 al Ministerului Justiþiei
ºi nr.255/04.04.2000 al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatãrilor ºi a altor
lucrãri medico-legale stipuleazã
un termen de 7 zile pentru
realizarea unei astfel de expertize, acest mijloc de probã a fost
finalizat abia în luna iunie 2008.
„Tocmai de aceea nici nu a
fost extrem de surprinzãtor rezultatul acestei expertize, care
considerã cã între fapta
medicului care a uitat în corpul
meu o lamã de bisturiu ºi bolile
de care sufãr nu existã o legãturã de cauzalitate. Împotriva
raportului de expertizã medicolegalã nr. 899/II/f/3 din 17
aprilie 2008 am formulat contestaþie, solicitând avizul
comisiei de avizare si control al
actelor medico-legale“. Actele
necesare acestei operaþii au fost
expediate de cãtre Poliþia Cluj
la dat de 7 august 2008, dar,
deºi art. 22 al Regulamentului
de aplicare a dispozitiilor O.G.
1/2000 privind organizarea
activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicina legalã
aprobat prin H.G. nr.774/200
stipuleazã un termen de 30 de
zile pentru respectivul aviz, ºi
acest termen a fost depãºit, iar
soluþia a fost menþinerea concluziilor raportului.
În lipsa unui raport de expertizã medico-legalã corect ºi
definitiv, atât cauza penalã cât ºi
cea civilã sunt þinute pe loc.
Este pãcat ca un spirit de breassã greºit înþeles sã obstrucþioneze actul de justiþie, sã
adânceascã suferinþa unei întregi familii ºi aºa lovitã de soartã,
dar ºi sã creeze un nou caz în
care statul român sã fie condamnat de cãtre Curtea Europeanã a Drepturilor Omului
pentru încãlcarea dreptului la un
proces echitabil, soluþionat întrun termen rezonabil.
8
CARTE ÎN SERIAL
Canibalismul ºi societatea modernã (V)
Marile provocãri contemporane nu se întâmplã, în
drept, la nivelul teoriei. Ele sunt extrem de concrete ºi
vizeazã aºa -numitele „drepturi de a treia ºi a patra generaþie”, determinate de bioeticã, de schimbãrile climatice
etc. Medicina, cultura, religia, morala ºi dreptul se
aflã, în epoca noastrã, într-un conflict real, extrem de
dur, generator de tensiuni în fiecare dintre aceste
domenii.
Este pregãtitã societatea de azi sã îºi asume aseme-
Antropofagia
ritualã
Tabularea canibalismului
apare în faza consolidãrii civilizaþiei, ca act social deliberat al
formãrii primelor religii sistematizate. (Victor Kernbach, idem,
p….).
Canibalii sunt cunoscuþi, de
asemenea, sub înfãþiºarea
strigoilor ºi a vampirilor (primii
consumând cadavre, ceilalþi
mulþumindu-se doar sã soarbã
sângele oamenilor vii).
În România s-au pãstrat,
pânã în zilele noastre, în zonele
rurale, relicve ale antropofagiei
rituale legate de destrigoire: astfel, cei consideraþi a fi, dupã
moarte, cadavre vii – pentru cã
bântuie, provoacã teroarea,
daune, boli ºi chiar moartea
celor rãmaºi în familie, un timp
fix dupã înmormântare – pot
scãpa de blestem dacã sunt
exhumaþi de cãtre membrii
familiei. Exhumarea se face,
întotdeauna, noaptea, dupã un
ritual exact: strigoii trebuie
decapitaþi sau li se scoate inima
din piept pentru a fi strãpunsã cu
un fier roºu sau pentru a fi fiartã
ºi consumatã de cãtre familie.*
(Romulus Vulcãnescu, Mitologie românã, Ed. Academiei,
Bucureºti 1987, p. 171).
O formã transfiguratã a acestei antropofagii rituale existã în
mod extrem de concret, azi, în
judeþul Vrancea, unde prima
pomanã (masã oferitã în memoria mortului) este servitã de cãtre
membrii familiei în coºciug.*
nea provocãri ºi, mai ales, sã gãseascã soluþii concrete
practicii, în aºa fel încât drepturile unora sã nu fie
încãlcate de drepturile altora?
În 12 decembrie 2008 se aniverseazã 60 de ani de la
adoptarea Declaraþiei Drepturilor Omului. Tratatul
„Drepturi în conflict”, din care reproducem un fragment, este o analizã a modului în care Declaraþia rãspunde sau nu vieþii sociale universale, confruntataã cu
nenumãrate situaþii noi, izvorâte din practicã.
Din tratatul
„Drepturi în conflict“
Autor: Avocat Graziela BÎRLÃ
copilãrie ºi antropofagie este o
ipotezã comunã a antropologiei
ºi a psihanalizei“, deoarece se
presupune cã leagã copilul de
sãlbãticia originilor.
În folclorul românesc existã
ºi astãzi expresia „sã-l mãnânci
din ochi“, care are origini în mai
mult decât o exacerbare a sentimentului de drag, e expresia
preþuirii supreme care nu s-ar
putea ostoi, stinge, decât transformând în ceva extrem de concret, cum ar fi hrana, personajul
asupra cãruia îþi reverºi
dragostea.
Conflictul de
drepturi azi
(Romulus Vulcãnescu, Mitologie românã, Ed. Academiei,
Bucureºti 1987, p. 171) Azi,
înainte de a aºeza acolo cadavrul.
Canibalismul,
sursã de hranã
S-a afirmat cã, restrâns în
genere la epoca paleoliticului
inferior, canibalismul nu a
început sã funcþioneaze ca un
cod alimentar decât în stadiul
cel mai primitiv; dar, dupã
Claude Levy-Strauss, orientarea
interesului alimentar spre naturã
ar înseamna, în fapt, o treaptã
spre civilizaþie.* (Victor Kern-
bach, Dicþionar de mitologie
generalã, Ed. ªtiinþificã ºi
Enciclopedicã,
Bucureºti,
1989, p. 98).
S-a spus ºi cã, în acest tip de
tulburãri
„gastronomice“*,
(profesor universitar Helene
Thomas, material comentat în
articolul Sunt mii de oameni
care ar dori sã fie mâncaþi,
Rompres, 08.12. 2003) se poate
identifica o relaþie între
copilãrie, somn, dorinþa de a
muºca sau de a fi devorat de un
lup - de exemplu, Scufiþa Roºie
e mai preocupatã de cum aratã
lupul, decât de faptul cã lupul a
mâncat-o pe bunica. Potrivit
aceleiaºi surse, „asocierea între
Cum spuneam, secolul XX a
fost confruntat public cu o
chestiune în egalã mãsurã de
drept ºi de moralã: poþi dispune,
într-o lume civilizatã, în care
valorile unanim acceptate sunt
altele, mai degrabã subtile decât
concrete, de corpul tãu ºi, corelativ, de dreptul tãu la viaþã? Mai
mult, poti deveni obiect de
plãcere pentru semeni, chiar cu
acordul tãu, sau poþi deveni
hranã, în alte circumstanþe decât
cele excepþionale – ºi mã refer
aici la situaþii limitã, cum ar fi al
unui accident aviatic, în care
supravieþuitorii au fost nevoiþi
sã se hrãneascã cu corpurile
muribunde ale semenilor lor ºi
cu cadavre ?
Existã în SUA, mai exact în
California, o localitate turisticã,
situatã undeva între Lacul Tahoe
ºi Sacramento, în care toatã
9
CARTE ÎN SERIAL
lumea este la curent cu o
poveste. O poveste de groazã,
dar adevãratã, spun localnicii: în
urmã cu un secol, o furtunã de
zãpadã a izolat locul de restul
lumii. Viscolul a lãsat doar un
supravieþuitor. Se spune cã pentru a trãi, acesta a fost obligat sã
îºi mãnânce semenii. De vii sau
morþi – aceasta este o istorie pe
care nimeni nu o va ºti vreodatã
ºi, mai mult, nici mãcar nu
doreºte sã o comenteze.
Canibalismul,
expresie a puterii
O formã a canibalismului ritual, actualã însã, mai ales în
lumea a III-a, este cea a canibalismului ca expresie a puterii.
Este relevantã în acest sens,
ca sã dãm numai un exemplu,
situaþia unor þãri din Africa, în
care se canibalismul se practicã
în mod uzual, în toate palierele
sociale, sau este consecinþa
sângeroasor lupte civile, în care
prizonierii – sau chiar civilii ce
au neºansa sã se afle în calea (la
propriu ºi figurat) celor puternici – dispar fizic, fiind pur ºi
simplu mâncaþi.
Despre Jean Bedel Bokassa
(nãscut în 1921, în Africa, în
ceea ce avea sã se numeascã
„Imperiul Centrafrican“, devenit preºedinte de þarã în 1965,
apoi preºedinte pe viaþã ºi, din
1977, împãrat), se spune cã
obiºnuia sã îºi devoreze la masã
opozanþii politici ºi amantele
necredincioase.* (V. Alexe,
Miruna Munteanu, Dosare
ultrasecrete, II, Ed. Omega,
Bucureºti, 2000, p. 244-245).
„Toþi oponenþii împãratului ºi
imperiului, fie ei reali sau
închipuiþi, trebuiau executaþi.
Una dintre slãbiciunile împãratului-canibal era sã devoreze din
când în când unul dintre aceºtia,
preparat cu mãiestrie gastronomicã de bucãtari. Aceeaºi
soartã o împãrtãºeau ºi amantele
infidele, mai ales cele pe care
împãratul le iubise mai mult“.
ªi mai aproape de contemporaneitate, un articol din presa
francezã a anului 2002, vehiculat
pe Internet luni în ºir ºi al cãrui
mesaj „la vedere“ era acela de a
da doar o explicaþie conflictului
dintre palestinieni ºi israelieni,
amintea, în realitate deloc nevinovat, care este „diferenþa fundamentalã dintre cele douã forþe
care se înfruntã“. În opinia
autorului articolului, soldaþii
israelieni se apãrã pentru a
supravieþui ºi pentru ca Statul
isreaelian însuºi sã supravieþuiascã“, în timp ce pentru
palestinieni „chestiunea e mult
mai complexã: este vorba de a
distruge, ca formã de a exista.
Pentru ei, nu este de-ajuns sã
omori. Trebuie (ca duºmanul,
n.n.), sã fie redus la tãcere, pentru a-l înlocui“. Era amintitã
moartea a doi soldaþi: „cadavrele
au fost ciopârþite, unul dintre ele
avea cutia cranianã deschisã ºi
creierul dispãruse“. Dar era, deopotrivã, amintitã educaþia
palestinianã care include cântece
cu caracter canibal ce le sunt
inoculate copiilor, sau articolele
unor ziariºti, în care sunt inserate
cântece de rãzboi: „îl voi omorî
pe evreu, îi voi deschide pântecele ºi îl voi mânca“.
La 17 ianuarie 2003 era
fãcutã publicã, la Bukavu, de
cãtre Heritiers de la Justice
(Moºtenitorii justiþiei) „Petiþia
pentru o pedeapsã imediatã a
celor vinovaþi ºi a comanditarilor canibalismului pigmeilor
din Ituri, Congo“.* (Petition
pour une poursuite immediate
des coupables de crimes de
guerre en Ituri, dans Societe
civile, un portail de la societe
civile en RDC, Internet,
23.01.2003)
Petiþia, publicatã pe un site
de internet al cãrui generic era
„o societate civilã activã ºi
deschisã spre lume“* (în original, Une societe active et
ouverte sur le monde“) a fost
fãcutã „pentru a onora memoria
ºi demnitatea tuturor victimelor
canibalismului ºi a altor tratamente crude, inumane ºi degradante comise în Ituri, în
Provincia Orientalã din Republica Democraticã Congo, de
coaliþia domnilor Jean-Piere
Bemba, Roger Lumbala, Thomas Lubanga“. Era cerut sprijinul Observatorilor Naþiunilor
Unite în Congo, invocându-se
violarea Convenþiei de la
Geneva privind drepturile omului ºi a Statutului de la Roma
privind Curtea penalã Internaþionalã privind crimele de
rãzboi, genocidul ºi crimele
împotriva umanitãþii. Erau propuse: îndepãrtarea celor implicaþi, ºi mai ales a celor trei
„domni“ din toate structurile
viitoare ale Tranziþiei, arestarea
tuturor celor vinovaþi de
sãvârºirea acestor acte de canibalism ºi atrocitãþi, vinovaþi de
strãmutarea polulaþiei ºi de
crime, cãtre instanþele specializate; se cerea sã se punã în
aplicare, de urgenþã, acordul de
încetare a ostilitãþilor, sã se
demilitarizeze zona Ituri,
urmând a fi instalatã o administraþie credibilã, ca apoi, sub protecþia ONU, sã poatã interveni
organizaþiile umanitare; se propunea sã se procedeze la excluderea, din cadrul forþelor armate,
a tuturor celor care participaserã
la represaliile numite, plastic,
„Effacer le tableau“ ºtergerea
imaginii, din Ituri; se cerea sã fie
organizat un tribunal penal local
ºi sã fie indemnizate familiile
pigmeilor afectaþi de rãzboi.
Nu am statisticã pentru a ºti
câþi pigmei au fost uciºi, câþi au
fost mâncaþi – ºi probabil cã nici
nu existã o statisticã oficialã ºi
realã. Dar toate organismele
internaþionale au reacþionat la o
realitate contemporanã ce pare,
pentru civilizaþiile actuale, de
neconceput ºi care, uneori, în
jurnalele de ºtiri internaþionale
se pierde printre ºtirile politice
sau mondene.
Cu acelaºi prilej, a fost fãcut
public faptul cã, dupã intrarea în
vigoare a statutului Curþii Penale Internaþionale, în iulie
2002, ºi pânã la începutul anului
2003, aproximativ 5.000 de
civili au fost uciºi în Ituri.
Aceste cifre apar în Raportul
HRW (Human Right Watch, cu
sediul la New York) ºi sunt
avute în vedere de procurorul
general al Curºii Penale Internaþionale, argentinianul Luis
Moreno-Ocampo.* (A Kinshasa, grace a MONUC, la
Cour Penale Internationale
prend possesion d’une nasse de
gros et petits poissons, On soft
on-line net, Justice et droit de l
homme, 16.07.2003).
La 25 mai 2008, Jean-Pierre
Bemba a fost arestat, iar la
Curtea Penalã Internaþionalã a
început procesul împotriva lui,
sub acuzaþia de crime de rãzboi
ºi crime împotriva umanitãþii,
deºi seria de atrocitãþi comise la
Ituri a cuprins masacre, violuri,
torturã, mutilãri ale organelor
genitale ºi, nu în ultimul rând,
canibalism ritual, aceastã din
urmã faptã neavând nicisun
corespondent explicit în textele
de lege aplicabile.
(va urma)
10
UE RECOMANDÃ ÎNCÃ O UNIFORMIZARE
România, în faþa legalizãrii
cãsãtoriilor între persoane
de acelaºi sex
Av. Cãtãlin P. RADU
Uniunea Europeanã a adoptat în data de 15 ianuarie
2009 o rezoluþie care propune
uniformizarea între statele
membre a statutului legal al
relaþiilor dintre persoanele de
acelaºi sex, avându-l ca autor
pe Giusto Catania, membru al
Partidului Comunist Italian.
ezoluþia cheamã statele
membre ale UE sã
garanteze accesul la
„sãnãtatea ºi drepturile sexuale
ºi reproductive”, termeni care
denotã avortul ºi sterilizarea,
precum ºi recunoaºterea uniunilor între persoane de acelaºi
sex. Articolul 75, care îºi
bazeazã argumentaþia pe Cartea
Europeanã a Drepturilor
Omului, cheamã statele membre cu legislaþie pro-homosexualã sã „propunã norme pentru
recunoaºterea reciprocã a legislaþiilor existente între statele
membre, pentru a se garanta
faptul cã dreptul de liberã
miºcare în cadrul Uniunii
Europene pentru cuplurile de
acelaºi sex se aplicã în aceleaºi
condiþii ca pentru cuplurile heterosexuale”.
R
Drepturi
ºi obligaþii
Homosexualitatea este contemporanã cu umanitatea, însã
recunoaºterea cãsãtoriei între
persoanele de acelaºi sex are un
impact social major. Iatã care
vor fi, conform actualei legislaþii, drepturile ºi obligaþiile
celor doi soþi, dacã se va
legifera o astfel de cãsãtorie:
Drepturile ºi obligaþiile
personale ale soþilor:
- soþii au drepturi ºi obligaþii
egale în cãsãtorie.
- soþii hotãrãsc de comun
acord în ceea ce priveºte cãsãtoria.
- la încheierea cãsãtoriei,
viitorii soþi vor declara în faþa
delegatului de stare civilã,
numele pe care s-au învoit sã-l
poarte în cãsãtorie. Soþii pot sãºi pãstreze numele dinaintea
cãsãtoriei, sã ia numele unuia
sau altuia dintre ei, sau numele
lor reunite.
- soþii sunt obligaþi sã poarte
în timpul cãsãtoriei numele
comun declarat. Fiecare dintre
soþi nu va putea cere schimbarea numelui declarat prin
cãsãtorie, pe cale administrativã, decât cu consimþãmântul
celuilalt soþ.
Drepturile ºi obligaþiile patrimoniale ale soþilor:
- soþii sunt obligaþi sã contribuie, în raport cu mijloacele
fiecãruia, la cheltuielile cãsniciei.
- bunurile dobândite în timpul cãsãtoriei, de oricare dintre
soþi sunt, la data dobândirii lor,
bunuri comune ale soþilor. Orice
convenþie contrarã este nulã.
Calitatea de bun comun nu trebuie sã fie doveditã.
- nu sunt bunuri comune, ci
bunuri proprii ale fiecãrui soþ:
bunurile dobândite înainte de
încheierea cãsãtoriei; bunurile
dobândite în timpul cãsãtoriei
prin moºtenire, legat sau donaþie afarã numai dacã dispunãtorul a prevãzut cã ele vor fi
comune; bunurile de uz personal ºi cele destinate exercitãrii
profesiunii unuia dintre soþi;
bunurile dobândite cu titlul de
premiu sau recompensã, manuscrisele ºtiinþifice sau literare,
schiþele ºi proiectele artistice,
proiectele de investiþii ºi inovaþii, precum ºi alte asemenea
bunuri;
- indemnizaþia de asigurare
sau despãgubirea pentru pagube
pricinuite persoanei; valoarea
care reprezintã ºi înlocuieºte un
bun propriu sau bunul în care a
trecut aceastã valoare;
- soþii rãspund cu bunurile
comune pentru: cheltuielile
fãcute
cu
administrarea
oricãruia dintre bunurile lor
comune; obligaþiile ce au contractat împreunã; obligaþiile
contractate de fiecare dintre soþi
pentru împlinirea nevoilor
obiºnuite
ale
cãsniciei;
repararea prejudiciului cauzat
prin însuºirea de cãtre unul dintre soþi a unor bunuri proprietate
publicã, dacã prin aceasta au
sporit bunurile comune ale
soþilor;
- bunurile comune nu pot fi
urmãrite de creditorii personali
ai unuia dintre soþi;
- soþii au un drept special de
moºtenire, venind în concurs cu
oricare dintre ceilalþi moºtenitori;
- soþii administreazã ºi folosesc împreunã bunurile comune
ºi dispun tot astfel de ele.
- la desfacerea cãsãtoriei,
bunurile comune se împart
între soþi, potrivit învoielii
acestora. Dacã soþii nu se
învoiesc asupra împãrþirii
bunurilor comune, va hotãrî
instanþa judecãtoreascã.
11
REALITATEA DE LÂNGÃ NOI
Fotbalul în faþa Justiþiei: de la
Bernard Tapie la Gigi Becali! (II)
Dr. Mircea DUÞU
avocat
Procesul judiciar
stilitãþile judiciare au
început la 14 martie
1995, în faþa Tribunalului corecþional din Valenciennes, ºi încã de la primele
audieri s-a reuºit sã se stabileascã deifnitiv situaþia de
fapt. Primul care a cedat a fost
chiar directorul general al O.M.,
J.P. Bernès, care a recunoscut cã
a organizat o „tentativã de
corupþie” din ordinul lui
Bernard Tapie. Puþin mai târziu,
a venit rândul lui MarieChristine Robert, soþia fostului
jucãtor valencien sã recunoascã,
în depoziþia sa, cã ea a sosit, în
ajunul meciului, la Novotel, în
scopul de a recupra plicul
conþinând banii promiºi soþului
sãu de cãtre conducerea O.M.
Îndoielile au fost definitiv înlãturate atunci când J.-J. Eydelie
va repeta, în faþa tribunalului, cã
el a servit ca intermediar în
aceastã tranzacþie ºi a acþionat
astfel încât „sã fie sigur” cã
echipa sa va câºtiga.
ªi în aceastã situaþie delicatã,
Tapie persistã în a nega ansamblul faptelor care îi erau imputate, afirmând chiar cã el nu ar fi
cunoscut nimic despre vreo tentativã de corupþie! Lovitura de
graþie avea sã o primeascã însã
la 17 martie, atunci când C.
Krajewski a mãrturisit cã a
minþit, la presiunea lui J.
Mellick, care o constrânsese sã
afirme cã ea se afla cu el la
Paris, în acea faimoasã zi de 17
iunie 1993! A doua zi, J. Mellick
era arestat preventiv ºi
recunoºtea minciuna sa!
Acuzarea l-a inculpat, astfel,
pe Bernanrd Tapie pentru trei
O
infracþiuni – corupþie în privinþa
meciului V.A. – O.M., tentativã
de determinare a mãrturiei mincinoase din partea lui B. Primorac
ºi, respectiv, o altã tentativã de a
obþine o mãrturie falsã de la J.J.
Eydelie – ºi a cerut condamnarea
lui la 6 luni de închisoare cu executare; faþã de ceilalþi inculpaþi sau solicitat pedepse cu suspendarea executãrii.
Judecãtorii s-au dovedit mai
severi decât reprezentantul
Parchetului; pronunþatã la 15
mai, sentinþa condamna pe B.
Tapie la 2 ani de închisoare, din
care 1 an cu executare, preucm
ºi la plata unei sume de 80.000
FF cãtre B. Primorac; pe J.-P.
Bernès, la 2 ani de închisoare cu
suspendarea executãrii ºi la o
amendã de 15.000 FF; pe J.-J.
Eydelie, la 1 an de închisoare cu
suspendare ºi 10.000 FF
amendã; C. Robert ºi J.
Burruchaga, consideraþi vinovaþi de corupþie pasivã, au fost
sancþionaþi cu pedepse inferioare jumãtãþii celor aplicate
ultimilor doi, iar M.-C. Robert a
primit o condamnare la 3 luni de
închisoare, cu suspendare.
Apelul
În cadrul apelului, a cãrui
judecatã a început la 24
octombrie 1995, în faþa Curþii
din Douai, Tapie ºi-a modificat
strategia de apãrare, recunoscându-ºi minciuna în episodul
Mellick ºi afirmând cã s-a comportat „precum un nãtãrãu”, a
explicat cã nu a fãcut decât sã se
întâlneascã cu B. Primorac, fãrã
a-i propune bani în schimbul
unei mãrturii false. Dezbaterile
nu au adus alte elemente noi
semnificative în cauzã, iar
decizia curþii din 28 noiembrie
1995 avea sã fie mai severã
decât cea a primei instanþe.
Astfel, B. Tapie era condamnat
la 2 ani de închisoare – din care
8 luni cu executare – trei ani de
interzicere a dreptului de a fi
ales ºi 20.000 FF amendã; J.-P.
Bernès primea 18 luni cu suspendare, în timp ce pedepsele
pronunþate împotriva jucãtorilor
(Burruchaga, Eydelie ºi Robert)
erau menþinute. Într-un dosar
separat, deputatul Mellick era
condamnat la 1 an de închisoare
cu suspendare, 20.000 FF
amendã ºi neeligibilitate pentru
6 luni, care avea sã-i compromitã viitorul politic.
Urmãrile
În urma acestor evenimente
judiciare, protagoniºtii au
cunoscut evoluþii diferite.
Clubul A.S. Valenciennes nu a
mai revneit în elita fotbalului
francez decât în ediþia campionatului 2006-2007. La rândul
sãu, O.M. nu a mai atins pânã
acum performanþele din anii
Tapie; condamnatã de instanþele
sportive la retrogradare în
divizia secundã ºi exclusã din
Liga Campionilor în urma procesului, echipa a încercat sã mai
obþinã rezultate majore, dar s-a
confruntat cu numeroase crize
interne care au împiedicat-o
sã-ºi adjudece din nou titlul de
campioanã a Franþei.
Directorul sportiv al O.M.
implicat înscandal, J.-P. Bernès,
a pãrãsit postul, ºi apoi a reuºit
sã devinã un agent de jucãtori de
succes. Bernard Tapie, dupã
executarea pedepselor, s-a
reconvertit la lumea spectacolului, astfel cã a turnat numeroase
filme ºi a jucat în diverse piese
de teatru! În sfârºit, ex-deputatul
J. Mellick, dupã câþiva ani de
purgatoriu politic, la 16 septembrie 2002, a fost ales în triumf,
cu 52% din voturi, primar la
Bethume! J. Glassman, denunþãtorul corupþiei, a reprezentat
imaginea trãdãtorului, iar refuzul tuturor cluburilor profeisoniste de a-l angaja ulterior a
fost considerat de unii drept o
„pedeapsã” meritatã pentru
comportamentul sãu!
Lumea sportului este departe
de a se fi lecuit de corupþie.
Scandalul izbucnit în Germania,
cu câþiva ani în urmã, dupã
declaraþiile arbitrului R. Hoyzer
– care a recunoscut cã a contribuit la falsificarea, în acord cu
o mafie croatã, desfãºurãrii a
patru meciuri din campionatul
german – confirmã persistenþa
fenomenului. De asemenea, în
septembrie 2004, marele Pele
afirma cã amploarea cazurilor
de corupþie adusese fotbalul
brazilian în pragul falimentului,
iar suspiciunile de lipsã a „loialitãþii” în desfãºurarea campionatelor de fotbal planeazã în
numeroase þãri.
12
JUSTIÞIA PUTERII
INSULA MARE A BRÃILEI
subvenþii de la stat pentru
interese politice
Lucian CORNESCU
Un loc ciudat. Zeci de mii de
hectare de pãmânt arabil de
primã calitate. Un adevãrat
grâna, exploatat pânã în 1989
mai ales de prizonierii regimului de atunci. Mai încoace, dupã
ceea ce unii se încãpãþâneazã sã
numeascã Revoluþie, o halcã
maaare, zeci de mii de hectare
au fost date în concesiune unui
personaj atunci necunoscut
Culiþã Tãrâþã! Om de bazã
(financiar vorbind) al PSD-ului,
pe atunci PDSR sau poate deja
FDSN, nu-mi amintesc, suscitatul a câºtigat ºi continuã sã
câºtige mulþi, foarte mulþi bani.
Uitând des sã-ºi plãteascã dãrile
cãtre vampirul nostru naþional fiscul.
De unde dosare peste dosare la
PNA, devenit ºi el mai de
curând, DNA. Dosare care nu
numai cã în mod ciudat dorm,
dar, mai mult, în care apar ºi...
omisiuni tot enorme, de la o filã
la alta. Dispar, astfel, din datoriile acumulate zeci, dacã nu sute
de miliarde.
Am hotãrât sã încep „ciclul
dezvãluirilor” cu acest personaj.
Voi continua, evident, urcând
din scarã-n scarã (politicã, dar
ºi socialã) cu alþii.
JUSTIÞIA PUTERII
13
Despre Culiþã Tãrâþã s-a scris
mult. Zeci de tone de hârtie s-au
consumat pe la tribunale în procese, cât ºi de presã pentru a
demonstra cã un personaj de
teapa lui nu poate fi clintit de
nicio instituþie a statului, în timp
ce altþii fac pârnaie pentru cã au
delapidat un sfert de scobitoare.
Ancheta noastrã care se va
desfãºura în numerele viitoare
are la bazã numai documente
care nu mai trebuie reinterpretate
ci doar citite. Ce s-a scris pânã
acum este expresia unei lupte acerbe dintre intituþiile
statului ºi firma „TCE 3 Brazi“ condusã de Culiþã
Tãrâþã. Cine pe cine furã? Sau toþi îºi dau mâna pentru
a fura bietul contribuabil ºi aºa cocoºat de taxe ºi biruri?
14
OPINII
Paznic de far
(II)
SCRISOARE DESCHISÃ CÃTRE UN NOU (VECHI) MINISTRU
Prof.
Alexandru Mironov
(continuare din numãrul trecut)
7. Educatorul
nedorit
Menþionez în aceastã categorie jocurile pe calculator, siteurile pentru copii de pe Internet,
chiar emisiunile de televiziune –
multe dintre acestea având un
caracter anti-pedagogic, adesea
violent, uneori pornografic. Sã
acceptãm însã ideea cã audiovizualul, Internetul ºi entertainment-ul sunt inevitabile în
peisajul actual ºi sã încercãm sã
ne implicãm noi, dascãlii, în
elaborarea lor! Nu trebuie sã ne
temem sã cerem Consiliului
Naþional al Audiovizualului ºi
chiar Comisiilor de specialitate
din Parlament ca emisiuni ºi siteuri dãunãtoare educaþiei sã fie
pur ºi simplu interzise! Pe de altã
parte, intervenþia profesorilor
adevãraþi în realizarea de jocuri
IT ar duce atât la îmbunãtãþirea
spectacolului din jocuri, cât ºi la
o mai mare încãrcãturã instructiv-educaþionalã a lor. La fel pentru site-urile de pe Internet (trebuie încurajate ºi susþinute cele
cu conþinut formativ-educativ)
ºi, mai ales, pentru emisiunile de
televiziune ºi radio (la care, dupã
pãrerea mea, redactorii vor
îmbrãþiºa prezenþa specialistului
pedagog/sociolog/psiholog, tocmai pentru a da conþinut ºi o mai
mare greutate ºi respectabilitate
emisiunii lor).
Obligatorie mi se pare însã
realizarea unor punþi solide între
MECT ºi Societatea Românã de
Radiodifuziune ºi Societatea
Românã de Televiziune, ale
cãror canale trebuie sã reflecte –
toate! – nevoile de informare ale
Ministerului, ale Inspectoratelor
ºcolare, instituþiilor adiacente
ºcolii, unitãþilor ºcolare ºi
cadrelor didactice. Dar ºi, pe de
altã parte, ºcolile ºi universitãþile
sã aibã acces direct la „arhivele
de aur” ale acestor instituþii –
poate prin copierea, pentru
fiecare unitate ºcolar-universitarã, a zeci, chiar sute de ore de
emisiuni care apoi sã fie stocate
în mediateca unitãþii de
învãþãmânt ºi folosite de cadrul
didactic, dupã nevoie.
8. ªcoala
neconvenþionalã
Un proiect care a dat deja
roade (vezi „Academia de varã
Atlantykron”, funcþionând pe o
insuliþã de pe Dunãre de 19 ani!)
are ca þintã ºcolile din mediul
rural, dar ºi urban, în special
gimnaziu, liceele, cluburile
elevilor, dar ºi ºcolile pentru
vârsta micã, chiar grãdiniþele.
L-am denumit ªcoala-dinafarapereþilor-clasei, fiind vorba de
cursuri de vacanþã sau de sfârºit
de sãptãmânã, într-un sistem
care îºi va avea propria dezvoltare, în funcþie de ofertele pe
care le vom face. Sã nu ne
temem sã valorificãm experienþa de dinainte de Revoluþie,
cînd fosta organizaþie de tineret
realiza, în fiecare varã, tabere
naþionale de ecologie, folclor,
aeonauticã, alãturi de taberele de
matematicã, fizicã chimie etc,
realizate de Ministerul Învãþãmântului din acea vreme. De altfel, cred cã în fiecare judeþ sau
grupând mai multe judeþe se pot
organiza asemenea „ºcoli de
varã” sau chiar „ºcoli de weekend” (judeþul Dolj are asemenea
acþiuni, prin profesorii Aurel
Cãrãºel ºi Viorel Lazãr).
Am folosi astfel eficient timpul liber al elevului român,
acum timp mort.
Un alt proiect important este
ºcoala-pe-roþi, o iniþiativã
româneascã deja premiatã de
UNESCO, aplicatã, parþial, doar
prin mijloace proprii. Destinatã
mai ales elevilor din mediul
rural – dar nu numai – ºcoalape-roþi oferã, pentru joacã, accesul la laboratoare mobile de
ºtiinþã. Se pot folosi autobuze
sau microbuze, pe care le au
acum ºcolile, arondate la
Primãrii, având la bord, fiecare
vehicul, un laborator mobil de
fizicã (10 kit-uri de fizicã costã
100 de Euro), foarte simplu, la
fel, unul de chimie (substanþele,
echipamentul ºi soft-ul educaþional – în jur de 50 de Euro),
astronomie (un telescop mobil
în valoare de aproximativ 140
de Euro), biologie – ecologie (4
microscoape) ºi, bineînþeles,
informaticã (4-5 PC-uri sau laptop-uri, cu programe de jocuri ºi
de susþinere a celorlalte „laboratoare”), o micã bibliotecã la
bord, alãturi de un mic magazin
mobil cu diverse materiale
didactice ºi jucãrii electronice
(educaþionale per se). Patru
tineri învãþãtori, profesori sau
studenþi din anii terminali de la
facultãþile pedagogice vor conduce „nava educaþionalã” din
sat în sat, oprindu-se, câte o zi ºi
o noapte, în fiecare comunã.
Profesorii vor scoate „clasele”
pe un tãpºan din faþa ºcolii (în
interiorul ºcolii, dacã plouã) ºi
vor lãsa copiii sã se joace de-a
ºcoala cât vor vrea ei.
Experienþa demonstreazã cã
sunt atraºi nu numai copiii, dar
ºi mare parte a pãrinþilor. Seara
le putem proiecta un film
(autovehiculul-ºcoalã fiind dotat
cu ecran ºi proiector la bord),
noaptea le vom pune la dispoziþie telescopul. Dimineaþa, profesorii se mutã în comuna
vecinã – ºi activitatea continuã
tot timpul verii. Câte 2-3 asemenea „ºcoli-pe-roþi” în fiecare
judeþ al României pot revoluþiona pur ºi simplu ºcoala
ruralã (sub 2% din studenþii unei
generaþii provin acum din mediul rural! România nu a avut
niciodatã în istoria ei o asemenea risipã de creiere). ªi pentru
cã la vârsta gimnaziului 55%
din copiii noºtri trãiesc în mediul rural – deci România anilor
2010-2015 va continua sã fie
ruralã – considerãm cã soluþia
„ºcolii-pe-roþi”, alãturi de cea a
ºcolilor pentru timpul liber, pot
fi cele ce vor reduce diferenþa
dintre învãþãmântul rural ºi cel
urban.
9. Buzunarul
de culturã
Buzunarul de culturã al ºcolii
înseamnã înfiinþarea unor societãþi comerciale, gen IMM-uri,
prin care sã se încerce
aprovizionarea ºcolilor, chiar a
grãdiniþelor, cu materialul
didactic care acum lipseºte dramatic. De la hãrþi, postere,
reviste, cãrþi, pânã la soft educaþional, „culturã radio”, documentare TV, filme pentru cinemateca ºcolii – dar ºi echipamente pentru laboratoarele de
fizicã, chimie, biologie (pentru
clasele mai mari, dar ºi cu acces
15
OPINII
al celor mici la aceste structuri)
– „Buzunarul …” poate fi coordonat de o organizaþie nonguvernamentalã (ONG), oferind
celor 20.000 de unitãþi ºcolare
din România produsele educaþionale de care educatoarele,
învãþãtoarele, profesorii au
nevoie, pentru ca orele lor de
clasã sã se desfãºoare la nivelul
secolului al XXI-lea.
a) În etape, acþiunea „comercialã” poate demara cu abonamente la principalele reviste
necesare bibliotecii elevilor ºi
cancelariei ºcolii (am fãcut asta,
timp de 3 ani, pentru 3302 ºcoli
rurale la CNR UNESCO, beneficiarele fiind: „Gazeta Matematicã”, „România literarã”,
„ªtiinþã ºi tehnicã” (cu suplimentele ei), „Evrika!” (fizicã),
„Terra” (geografie, cu suplimentele „Pipo” ºi „Doxi”, pentru cei mici), „Scientific
American” (în limba românã),
„Geo” (idem), „Discover”
(idem), „Descoperã”, „Luceafãrul copiilor”, „Sãnãtatea noastrã”, plus 1-2 reviste culturale
regionale); din experienþa pe
care o avem în cei trei ani de
aprovizionare a ºcolilor rurale
(am fost ajutaþi în acþiune de
Fundaþia Eugenia Vîntu, cãreia
îi mulþumim pe aceastã cale),
apreciem cã o ºcoalã are nevoie
de mai puþin de 200 Euro pe an
pentru a-ºi abona biblioteca
ºcolii la aceste reviste, care au ca
scop în primul rând informarea
la zi a educatorului cu ceea ce se
întâmplã în lumea educaþiei, dar
ºi pe acela de a atrage spre biblioteci pe viitorii consumatori
de informaþie ºi culturã, elevii.
Organizarea abonamentelor,
publicitatea (cãtre ºcoli) ºi
comercializarea lor se pot face,
eventual, de cãtre angajaþii
„Buzunarului de culturã”, cu un
comision de 5%, care ar asigura
salariile angajaþilor. Subliniez cã
o asemenea „Societate comercialã culturalã” este eligibilã
pentru fondurile structurale UE.
b) Cãrþile pentru biblioteci.
Directorii ºcolilor au început sã
achiziþioneze cãrþi pentru bibliotecile ºcolilor. Un program
naþional care, eventual, s-ar
putea desfãºura în colaborare cu
Uniunea Scriitorilor ºi revistele
„România literarã” ºi „Tribuna
învãþãmântului” ar putea duce la
realizarea unui top al celor mai
frumoase 100 de cãrþi cu 100
Euro, pe care sã le achiziþioneze
ºcolile noastre (la nivelul gimnaziului ºi a claselor I-IV), pentru a-i „molipsi” pe copii de dulceaþa cãrþii. Dar folosind ºi
Internetul pentru achiziþionare
de carte pentru liceeni ºi studenþi, societatea comercialã
„Buzunarul de culturã” se poate
transforma într-un serviciu de
valoare inestimabilã pentru
Alma Mater.
c) „Cultura Radio” – revin
asupra ideii – este un proiect
care ar putea folosi din „arhiva
de aur” a Societãþii Române de
Radiodifuziune zecile de mii de
ore de culturã, pe care SRR le
radiodifuzeazã ºi care ar trebui
sã devinã material didactic al
ºcolilor româneºti. Intermediind între SRR ºi MEdCT,
eventual direct între Radio-ul
public ºi ºcolile doritoare sã se
doteze cu „cultura radio”, un
ONG sau un grup de ONG-uri
pot construi, efectiv, o punte
între cele douã culturi care pânã
acum nu s-au prea întâlnit:
ºcoala româneascã ºi Radioul
românesc. Gândiþi-vã cã doar
cu echivalentul a 100 RON o
ºcoalã poate îºi poate achiziþiona un radio + CD-player,
prin care profesorul, învãþãtorul, educatoarea pot transmite,
în timpul orei de clasã sau grãdiniþã, atât cursul de educaþie
muzicalã cât ºi poveºtile din
„Noapte bunã, copii!”. Urmare
a unui protocol între SRR ºi
CNR UNESCO de pildã,
Radio-ul public ar oferi, la un
preþ modic, fiecãrei ºcoli, un
numãr de câteva zeci sau sute
de ore de „culturã radio”, ºcoala
beneficiarã având de plãtit doar
suportul electronic (caseta
audio, CD-ul) ºi copierea.
d) „Cultura video”, strict
necesarã în ºcoli, atât pentru
faptul cã imaginile au mai mare
impact asupra elevului mediu
decât scrisul pe tablã al profesorului, dar ºi pentru cã îl obligãm pe acesta sã punã în prizã
un aparat electronic, deci sã-ºi
aducã clasa în secolul în care ne
aflãm. Un receptor TV + un
DVD pot costa maximum 600
RON – pe care orice Primãrie
(deci orice ºcoalã) ºi-i permite.
Am putea începe cu achiziþionarea serialului „Toate
pânzele sus” sau a „Integralei
Caragiale” – 1100 minute cu
toate operele lui Caragiale
înregistrate în TVR ºi cinematografie – la care va trebui
negociat preþul copierii. Ar trebui continuat, poate, cu
excepþionalul documentar ecologic „An inconvenient truth”,
realizat de fostul vicepreºedinte
al SUA, Al Gore (a fost deja
cumpãrat de toate ºcolile
Germaniei) ºi, eventual, de
achiziþionat de la Arhiva
Naþionalã de Filme, colecþia de
100 de filme româneºti pentru o
eventualã cinematecã a ºcolii.
Tot „Buzunarul de culturã” al
ºcolii se poate implica în aceastã
acþiune – dar precizãm cã nu
existã niciun holding capabil sã
realizeze toate aceste „afaceri”
culturale propuse, aºa încât pot
fi înfiinþate mici IMM-uri,
fiecare cu specializarea lui,
eventual cu fonduri Start-Up cu
ºi pentru tineri, care pot fi studenþi la universitãþile cu profil
pedagogic sau economic (realizând astfel practica pedagogicã).
Prin acest lanþ de acþiuni realizãm, de fapt, revitalizarea bibliotecilor ºcolare, transformarea
lor în mediateci, eventual în
Centre de Documentare ºi
Informare complexe (MEdCT
are câteva sute de asemenea
unitãþi, dotate cu informatica
necesarã) utilã ºcolarilor,
cadrelor didactice dar ºi locuitorilor comunei sau cartierului în
care se aflã ºcoala – bineînþeles
cu condiþia ca aceastã microunitate culturalã sã funcþioneze
dupã un program mai larg decât
orele de ºcoalã: ( seara, în weekend, în vacanþe).
(va urma)
16
10
FAÞA NEVÃZUTÃ A INSTANÞELOR
procese care au uimit lumea
Timesonline a alcãtuit un top al celor mai ciudate procese intentate
la nivel mondial. Printre acestea se numãrã un proces intentat lui Dumnezeu
ºi cazul unui bãrbat acuzat cã a furat... o garã. Iatã câteva.
‡
În 2004, Timothy
Dumouchel, din Fond du
Lac, Wisconsin, a dat în
judecatã un post de televiziune, acuzându-l de
faptul cã soþia sa s-a
îngrãºat, iar copiii lui au
devenit niºte „leneºi
dependenþi de televizor”.
Dumouchel a declarat:
„Cred cã motivul pentru
care beau ºi fumez zilnic
ºi pentru care soþia mea
este supraponderalã este
faptul cã ne-am uitat la
televizor în fiecare zi
timp de patru ani”.
‡ În 2005, o femeie din
venitul femeii era de doar
17.000 de euro. Avocatul
a soluþionat cazul cu o
simplã scrisoare adresatã
autoritãþilor. Cum legea
germanã îi dã dreptul la
un onorariu proporþional
cu cuantumul reducerii
obþinute, Graefe a cerut
un onorariu de 440.234
de euro, onorariu care a
fost suportat de cãtre stat.
Brazilia ºi-a dat în judecatã partenerul pe motiv
cã acesta nu reuºea sã-i
producã niciun orgasm.
Femeia avea de 31 de ani,
era din Jundiai ºi susþinea
ca partenerul ei punea
‡ În 1972, Reginald
punct raporturilor sexuale
Sedgwick, din Yorkshire,
dupã ce era el satisfãcut.
a fost dat în judecatã sub
‡ În 2004, un avocat acuzaþia cã ar fi furat gara
din Germania, Dr. Juer- din Cleckheaton (foto).
gen Graefe, a reprezentat Acuzatul, angajat al unei
o pensionarã din St firme de demolãri, ar fi
Augustin, în apropiere de dãrâmat clãdirea dezafecBonn, care primise o tatã ºi transportat molozul
somaþie prin care i se în scopuri oneroase.
cerea sã plãteascã impozite în valoare de 287
‡ În 2005, Curtea de
milioane de euro, deºi Apel din Massachusetts a
trebuit sã decidã când o
tehnicã sexualã este periculoasã. Procesul a fost
intentat de un bãrbat care
s-a ales cu o rupturã la
nivelul organului genital
în urma unui raport sexual pasional cu iubita sa.
cerut 5 milioane de dolari
pentru trauma suferitã
când vasul de toaletã pe
care îl utiliza a explodat.
‡ Un bãrbat din Sri
Lanka a cãscat în timpul
unui proces ºi s-a ales
cu… o condamnare la un
‡ În 2005, Marina an de închisoare.
Bai, astrolog rus, a dat în
judecatã NASA, cerând
‡ În topul celor de la
165 milioane de lire ster- Timesonline figureazã la
line, pe motiv cã proiec- loc de cinste ºi procesul
tul Deep Impact „a stricat intentat în 2005 de un
echilibrul universului”.
român, Pavel M., care l-a
dat în judecatã pe Dumne‡ În 2007, unui tribu- zeu. Bãrbatul, care a fost
nal din India i s-a cerut sã condamnat la 20 de ani de
decidã dacã prezerva- închisoare, susþinea cã botivul care vibreazã este o tezul este un contract între
metodã de contracepþie el ºi Dumnezeu, astfel
sau o jucãrie sexualã.
încât în schimbul rugãciunilor Dumnezeu s-a obli‡ Frank D’Alessan- gat sã-l fereascã de
dro, din New York, a necazuri.
17
PE BANII DUMNEAVOASTRÃ
Sute de mii de foºti proprietari
pregãtesc României procese la CEDO
upã decizia Curþii, preºedintele Asociaþiei
Proprietarilor Deposedaþi Abuzivi de Stat, Maria
Theodoru, a punctat câteva din
problemele majore pe care le
va ridica aplicarea acestei legi,
din perspectiva foºtilor proprietari. „Categoric de acum
încolo vor fi ºi mai multe procese la CEDO ºi, categoric,
acolo rezultatul va fi acelaºi”, a
spus Maria Theodoru.
D
În urma recentei decizii a Curþii Constituþionale,
care a declarat constituþionale modificãrile
aduse Legii caselor naþionalizate, România este
ameninþatã sã se confrunte cu un val de procese
la CEDO, intentate de foºtii proprietari.
„O aberaþie
de nedescris“
Potrivit lui Theodoru, o
altã problemã pe care o ridicã
actuala formã a legii caselor
naþionalizate este aceea cã
prevede ca nici terenurile aferente clãdirilor nu vor fi date
înapoi, acestea fiind de cele
mai multe ori mai valoroase
decât imobilul în sine. Un alt
aspect semnalat ar fi acela ca
ºi în situaþia în care proprietarul de drept va intra în posesie, legea prevede ca acesta
sã îi dea chiriaºului care
pierde casa valoarea realã a
bunului. „Este o aberaþie de
nedescris“, a comentat reprezentanta proprietarilor deposedaþi abuziv de stat.
Referindu-se
la
casele
cumpãrate deja de chiriaºi,
Maria Theodoru a spus cã în
prezent sunt aproximativ
210.000 de notificãri depuse,
dintre care 128.000 sunt
revendicãri de proprietate în
naturã. Maria Theodoru s-a
mai plâns cã pânã în prezent
nu a fost fãcutã nicio lege de
despãgubire a proprietarilor
de drept.
Paguba statului
Curtea Constituþionalã a
României a decis, pe 10
decembrie 2008 ºi 14 ianuarie
2009, cã modificãrile adoptate pe 8 octombrie de dep-
utaþi la Legea caselor naþionalizate, prin care casele
naþionalizate cumpãrate cu
bunã-credinþã nu mai pot fi
restituite în naturã proprietarilor de drept, nu încalcã legea
fundamentalã. PD-L ºi PNL
contestaserã, în octombrie, la
Curtea Constituþionalã, modificarea legii caselor naþionalizate. Reforma legilor proprietãþii, prin care se înfiinþa
Fondul Proprietatea, nu a fost
suficientã pentru a pune stop
proceselor pierdute de statul
român în faþa foºtilor proprietari la Curtea Europeanã a
Drepturilor Omului (CEDO)
din Strasbourg. Dimpotrivã,
în 2008 s-a înregistrat chiar
un vârf al proceselor pierdute
de România în domeniul proprietãþii: 90 la numãr. Adicã,
aproape cât în întregul interval 1999-2006, perioadã în
care numãrul deciziilor pe
aceastã temã a fost de 96. În
total, Curtea s-a pronunþat
împotriva României în 241 de
procese pe tema proprietãþii,
þara noastrã ocupând locul
doi în UE dupã numãrul de
procese
pierdute,
fiind
depãºitã doar de Italia (cu
270 de decizii) ºi de Turcia ºi
Rusia .
Legile proprietãþii
Legea nr.18/1991 a permis retrocedarea terenurilor, în
limita a 10 hectare. A fost modificatã ulterior de 70 de acte
normative, suprafaþa maximã crescând la 50 ha.
Legea nr. 1/2001 a introdus posibilitatea acordãrii unor
despãgubiri pentru bunurile ce nu pot fi restituite în naturã.
Termenul pentru acordarea despãgubirilor a fost amânat
pânã în 2004.
Legea nr. 247/2005 instituie principiul restituirii integrale în naturã a terenurilor ºi al acordãrii de despãgubiri în
echivalent sub forma acþiunilor la Fondul Proprietatea sau
sub formã de numerar, pânã în limita a 500.000 de lei.
18
ISTORII VECHI ªI NOI
Viaþa, Libertatea ºi dreptul la Fericire
- declaraþia de independenþã a Statelor Unite ale Americii Declaraþia de Independenþã
a Statelor Unite ale Americii
este un document prin care
cele 13 colonii ale Marii
Britanii din America de
Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al
Marii Britanii, explicând
totodatã clar motivul pentru
care au fãcut-o.
D
ocumentul a fost
ratificat de Congresul Continental
în ziua de 4 iulie 1776.
Originalul, semnat olograf
de delegaþii Congresului, se
gãseºte expus permanent în
clãdirea Arhivelor Naþionale din capitala Statelor
Unite.
Este demn de remarcat
cã toþi cei 56 de semnatari ai
celebrei Declaraþii erau
oameni educaþi ºi avuþi
(printre ei se gãseau 24 de
juriºti ºi avocaþi, 11 erau
comercianþi, iar 9 erau fermieri ºi deþinãtori de plantaþii), absolut toþi fiind
cetãþeni britanici. Când au
afirmat solemn cã “jurau cu
viaþa, averea ºi onoarea
lor”, aceºti oameni erau pe
deplin conºtienþi cã riscau
arestarea, confiscarea totalã
a averii ºi executarea prin
spânzurãtoare, care era în
acele timpuri pedeapsa
comunã pentru orice act ce
era considerat trãdare de
cãtre coroana britanicã.
În numele ºi cu
autoritatea
oamenilor de
bunã credinþã
„Când în cursul evenimentelor umane, a devenit
necesar ca poporul nostru
sã dizolve bandele politice
care l-au legat de un altul ºi
sã-ºi asume între puterile de
pe Pãmânt starea de separare ºi egalitate cu care
legile naturii ºi ale lui
Dumnezeu îl îndreptãþeºte,
un respect decent al opiniei
umanitãþii îi cere sã declare
cauzele care îl determinã la
separare. Noi susþinem cã
aceste adevãruri sunt de la
sine evidente, cã toþi
oamenii sunt creaþi egali, cã
ei sunt înzestraþi de
Creatorul lor cu anumite
drepturi inalienabile, cã
printre acestea sunt: Viaþa,
Libertatea ºi dreptul la
Fericire. Pentru apãrarea
acestor drepturi au fost
instituite guverne între
oameni, care îºi derivã puterile chiar în consensul celor
guvernaþi. Astfel încât, ori
de câte ori oricare formã de
guvernãmânt devine distructivã acestor scopuri,
este Dreptul Poporului sã o
schimbe sau s-o înlãture ºi
sã instituie un nou guvern,
bazându-ºi întemeierea sa
pe astfel de principii ºi organizându-ºi puterea astfel
încât sã asigure în modul cel
mai eficient siguranþa ºi
fericirea sa. ... Istoria actualului rege al Marii Britanii
este o istorie de uzurpãri ºi
de nedreptãþi repetate, toate
având scopul direct de a stabili o tiranie absolutã peste
aceste state....Un rege al
cãrui caracter este mascat
de orice act care poate defini tirania este nepotrivit
pentru a fi conducãtorul
unui popor liber. N-am avut
intenþia sã-i implicãm aici
pe fraþii noºtri britanici, ci iam avertizat din când în
când de încercãrile legislaþiei lor de extindere
asupra noastrã a unei jurisdicþii lipsite de garanþie.
...Trebuie, de aceea, sã consimþim din necesitate care
anunþã separarea noastrã ºi
trebuie sã-i declarãm, ca pe
restul omenirii, duºmani în
rãzboi ºi în pace prieteni.
De aceea, noi, reprezentaþii
Statelor Unite ale Americii,
adunaþi
la
Congresul
General,
invocând
pe
Judecãtorul Suprem al
omenirii pentru corecti-
tudinea intenþiilor noastre,
în numele ºi cu autoritatea
oamenilor de bunã credinþã
din aceste colonii, dãm publicitãþii ºi declarãm solemn
cã aceste colonii unite sunt
ºi de drept ar trebui sã fie
State Libere ºi Independente; cã sunt absolvite
de supunere faþã de coroana
britanicã; ºi cã legãtura
politicã dintre ele ºi Marea
Britanie este ºi ar trebui sã
fie în totalitate dizolvatã; ºi
cã, în calitate de state libere
ºi independente, sã declare
rãzboi, sã încheie pace, sã
contacteze alianþe, sã stabileascã comerþul ºi sã facã
toate celelalte acte ºi lucruri
pe care orice stat independent are dreptul sã le facã.
ªi, pentru a sprijini
aceastã declaraþie, cu o credinþã neclintitã în protecþia
Puterii Divine, promitem sã
ne apãrãm viaþa, averea ºi
onoarea cea sfântã”.
Aºadar, principiile Declaraþiei de Independenþã
erau iluministe ºi dãdeau
expresie idealurilor de libertate, dreptate, democraþie. În
1783, pacea de la Paris a consacrat un nou stat independent: S.U.A. Luau fiinþã astfel
nu doar Statele Unite ale
Americii, ci era instituit ºi un
model care a suferit foarte
puþine modificãri, demonstrând clarviziunea creatorilor sãi. Proclamarea S.U.A.
se facuse deja, la 1781,
printr-un act constitutional
numit “Articolele confederaþiei”. În 1787 s-a adoptat
Constituþia S.U.A. care este
în vigoare ºi astãzi.
19
POVEªTI LA GURA SOBEI
Primãrie în rãzboi cu guma de mestecat
Un plan de „eradicare” a gumei
de mestecat care „paveazã”
strãzile din New Mexico a fost
lansat recent de Primãria oraºului,
relateazã „Los Angeles Times”.
Ricardo Jaral, directorul
Biroului pentru Conservarea Spaþiilor Publice din Primãria New
Mexico, a anunþat cã de la 1 februarie intrã pe strãzile oraºului
10 maºini de fabricaþie germanã
care vor trata drumurile pe care
stã lipitã guma de mestecat cu
abur ºi substanþe chimice. În paralel, se deruleazã o campanie de
informare a publicului cu privire
la faptul cã guma de mestecat face
rãu vechilor strãzi istorice. „Când
terminaþi de mestecat guma, o
împachetaþi ºi o aruncaþi la gunoi
sau pur ºi simplu o înghiþiþi”, a
spus Jaral cu ocazia lansãrii programului. Evident, somaþia de a
înghiþi chewing gum i-a fãcut sã
sarã în sus pe medici, care declarã
cã asta este o idee foarte proastã,
mai ales pentru copii, principali
consumatori de gumã de mestecat.
Toate acestea în þara care a
„exportat” în lumea întreagã ceea
ce cunoaºtem sub numele de
chewing gum...
Roxana ICHIM
Preþul ucigãtor
al aurului
Folosirea mercurului în
minele de aur este ilegalã,
datã fiind poluarea masivã pe
care o induce, dar asta nu
înseamnã cã mercurul nu este
folosit în continuare pe scarã
largã, relateazã „Los Angeles
Times”.
Zeci de mii de exploatãri
miniere din Asia, America
Latinã ºi Africa folosesc pentru extragerea aurului circa
1000 de tone de mercur pe an.
Metalul face ravagii în rândul
minerilor ºi al familiilor lor, se
depune ºi decimeazã florã ºi
faunã deopotrivã. Este a doua
sursã majorã de poluare, dupã
arderea combustibililor fosili.
Mercurul transformã pãdurile
în deºerturi ºi distruge
vieþuitoarele de pe arealurile
din vecinãtatea minelor în
procente echivalente cu pericolul extincþiei. Dar, cum
preþul aurului creºte încontinuu de aproape 10 ani, nimeni
nu se opreºte. Ca întotdeauna,
direct sau indirect, metalul
preþios îºi ia tributul în vieþi
omeneºti ºi pustiire de habitaturi. (R.I.)
Recesiune... misoginã
Guvernul Marii Britanii a constatat cã pe mãsurã ce criza
economicã se adânceºte, femeile îºi pierd locurile de muncã
într-un ritm alarmant, dublu faþã de al bãrbaþilor care rãmân
fãrã slujbe, relateazã „The Times”. ªi, cum în Regatul Unit
nu se mimeazã egalitatea între sexe ºi nimeni nu glumeºte
cu discriminarea, patronii care concediazã femei din cauza
costurilor cu concediile de maternitate sau a obligaþiei de a
facilita doamnelor program flexibil de lucru vor avea de
înfruntat un plan naþional iniþiat de Cabinetul Brown, care
include studii ºi anchete, monitorizãri ºi cursuri de recalificare pentru femei.
În replicã, Federaþia Micilor Întreprinzãtori a declarat cã
este... „mult zgomot pentru nimic” ºi cã nu s-a confirmat în
teren cã femeile ar fi mai tare lovite de criza locurilor de
muncã decât bãrbaþii. (R.I.)
20
CONEXIUNI
Pãpuºile mâniei
ompania americanã
Ty a scos pe piaþã
douã pãpuºi, Dulcea Sasha ºi Minunata
Malia, care duc imediat cu
C
gândul la cele douã fiice
ale proaspãtului preºedinte
american Barak Obama,
cãrora de altfel le ºi poartã
numele. Deºi reprezen-
tanþii producãtorului au
declarat cã nu existã o
legãturã directã ºi sunt doar
douã pãpuºi cu nume foarte
frumoase ºi atât, totuºi ele
seamãnã suspect de mult
cu cele douã copile recent
mutate la Casa Albã. Au ºi
pielea cafenie...
Purtãtoarea de cuvânt a
Primei Doamne Michelle
Obama (care s-a declarat
totdeauna „mama ºefã” a
familiei) a spus cã „este
nepotrivit sã fie folosiþi
cetãþeni particulari în
scopuri comerciale”. Cu
amendamentul cã familia
prezidenþialã este departe
de ceea ce se poate numi
„persoane particulare”,
este clar cã doamna
Obama nu a fost nici
încântatã, nici mãgulitã,
nici amuzatã. Ba dimpotrivã.
Roxana ICHIM
Sprâncene
caritabile
Si Burgher, un american în vârstã de 72
de ani, a devenit celebru în localitatea
Bloomfield datoritã sprâncenelor sale,
ajunse la dimensiuni considerabile ºi care
trebuiau periate zilnic mai ceva ca podoaba capilarã a unei femei. Recent, bãtrânul
a pus în vânzare bilete la spectacolul tunderii oficiale a ciudatei sale podoabe.
Biletele vândute i-au adus 1600 de dolari,
pe care Burgher i-a depus într-un cont al
asociaþiilor care luptã pentru eradicarea
poliomelitei. „În spatele sprâncenelor este
un bãrbat chipeº. Acum aratã ca o persoanã normalã ºi am de gând sã mã
bucur de asta atât timp cât va dura”, a
spus, încântatã, soþia lui Si.
(R.I.)
Va t i c a n u l ,
p e Yo u To u b e
Papa Benedict al XVI-lea a
decis sã-ºi transfere mesajul în
mileniul trei ºi sã aducã Biserica
Catolicã în era digitalã, relateazã
„Los Angeles Times”. Astfel, pe
You Toube s-a lansat „Canalul
Vatican”, anunþat cu surle ºi trâmbiþe în cadrul unei mega-conferinþe de presã la care, pe lângã
clerici, a participat ºi un reprezentatnt al Google Inc. „Canalul se
adreseazã în special generaþiei
tinere, dar nu numai ei”, a spus
suveranul pontif, care a adãugat
cã tehnologia poate deopotrivã
contribui la propagarea rãului ºi a
urii. Contactul în spaþiul virtual
nu ar trebui sã însemne anularea
relaþiilor directe, fireºti, între
oameni, a conchis Benedict al
XVI-lea. De menþionat cã Sfântul
Scaun are deja un website, creat
în 1995.(R.I.)
Cu darul la tribunal
Doi tineri care s-au încãierat din pricina unui cadou de
Crãciun care nu a fost apreciat au primit interdicþia de a se
mai apropia unul de celãlalt, relateazã „Los Angeles Times”.
Randi Young, de 24 de ani ºi Heath Blom, de 26 de ani, au
fost arestaþi pentru cã s-au luat la bãtaie din cauzã cã Blom,
nemulþumit de cadoul de Sãrbãtori primit, a luat-o pe Randi
de pãr, iar aceasta, la rândul ei, s-a întors ºi l-a pocnit. Ajunºi
recent în faþa instanþei, cei doi au cerut ridicarea interdicþiei,
argumentând cã a fost vorba doar despre un Crãciun nefericit
ºi atât. Dar judecãtorul n-a fost de acord ºi le-a respins cererea. ªi totul pentru cã Blom a primit un joc Wii ºi nu un
avion cu telecomandã, aºa cum... comandase. (R.I.)
21
STOP CADRU
S-a
a fãcut
singur
de râs!
Un aºa-zis traficant a
fost arestat dupã încercarea de a scãpa de
poliþia de frontierã cu
þigãri în valoare de
300.000 de euro, având
ca mijloc de deplasare
o cãruþã trasã de un cal,
relateazã site-ul
Ananova. Poliþia l-a
acuzat pe Janos Jakab
cum cã ar fi trecut
graniþa de nord a
României cu Ucraina,
cãrând dupã el aproximativ 100.000 de
pachete de þigãri. Dupã
o scurtã urmãrire a
cãruþei, poliþia l-a arestat pe Jakab. Un purtãtor de cuvânt de la
sediul local al poliþiei
de frontierã a declarat:
„În general, contrabandiºtii devin din ce în ce
mai sofisticaþi în privinþa metodelor lor de
a face contabandã la
frontierã, dar acest caz
s-a dovedit a face o
excepþie de la
regulã. Avem o flotã de
maºini de mare putere,
ce pot urmãri chiar ºi
cele mai rapide maºini.
Sã se întreacã cu
ofiþerii noºtri nu a fost
niciodatã o posibilitate,
chiar dacã a avut ataºat
la cãruþa sa un cal de
curse de rasã“.
Claudia DINU
Denumirile din IT, între
Jonathan Swift ºi poziþia
sexualã „lotus”
Ne folosim zilnic de calculatoare, programe de PC, laptop, mail ºi câte ºi
mai câte, însã de unde le vine denumirea?
Apple - mãrul era fructul preferat al
fondatorului Steve Jobs. Timp de trei luni
tot a cãutat nume pentru companie, dar
brusc i-a venit în cap Apple Computers,
în condiþiile în care colegii sugerau „5
o’clock“.
CISCO - nu este un acronim, ci este doar
o prescurtare de la San Franciso.
Compaq - numele iniþial a fost COMp,
pentru calculator, ºi PAQ pentru micile integrate.
Corel - numele este derivat de fondatorul
acestuia, Dr. Michael Cowpland. El lucra
pentru COwplnd REsearch Laboratory.
Google - numele a venit dintr-o glumã
despre viitorul motor de cãutare ºi cât de bun
va fi el. Numele original era „Googol“, un
cuvânt pentru un numãr reprezentat de 1,
urmat de 100 de zerouri. Dupã ce au absolvit
Standford-ul, Sergey Brin ºi Larry Page
au prezentat proiectul lor unui investitor salvator ºi au primit un cec pe numele
„Google“.
Hotmail - lui Jack Smith, fondatorul, i-a
venit strãlucita idee de a accesa mailul de la
un alt calculator din alt colþ al lumii. Când
Sabeer Bahtia a venit cu planul de business pentru serviciul de mail, a încercat
toate numele posibile care sã se termine în
„mail“, iar în final s-au oprit la „hotmail“
care include ºi „html“ - limbajul de programare folosit pentru a scrie paginile web.
Lotus (Notes) - Mitch Kapor a numit
compania dupã poziþia de sex lotus sau
padmasana. Kapor a fost profesor de
Meditaþie Transcedentalã ºi Yoga.
Microsoft - iniþial s-a numit Micro-Soft,
dar cratima a fost înlãturatã. Bill Gates a
venit cu ideea, el fiind devotat companiei
(MICROcomputer SOFTware). (R.I.)
ORACLE - Larry Ellison ºi Bob Oats
lucrau la un proiect pentru CIA (Central
Intelligence Agency). Numele de cod al
proiectului era ORACLE. Proiectul a fost
realizat pentru a ajuta la SQL (IBM). Au
pãstrat numele de ORACLE ºi au creat
motorul RDBMS. Mai târziu au pãstrat
acelaºi nume pentru companie.
Sony - Vine de la latinescul „sonus“ ce
înseamnã sunet, ºi „sonny“ un slang folosit
de americani pentru tinerii isteþi.
SUN - a fost fondat de patru prieteni ºi
colegi la Standord, iar SUN este Standford
University Network.
Yahoo! - cuvântul a fost inventat de
Jonathan Swift ºi folosit în cartea sa
„Cãlãtoriile lui Gulliver“. Este un personaj cu un temperament repulsiv în aparenþã.
Fondatorii „Yahoo!“, Jerry Yang ºi David
Filo, au ales acest nume deoarece se considerau ei înºiºi… yahoo.
Roxana ICHIM
22
O LUME NEBUNÃ
ªtiaþi cã… ?
z Coca Cola avea culoarea verde când
a fost produsã prima datã?
z Astronauþii nu au voie sã mãnânce
z Cea mai înaltã cascadã din lume, ce
ajunge la 978 m, se numeºte Salto Angel
sau Salto del Angel (Cascada Îngerului) ºi
se gãseºte în sud-estul Venezuelei,
America de Sud, având o treaptã de
805m? Bãºtinaºii au numit-o KerekupaiMerú ce înseamnã „Sãritura cea mai
adâncã“, Cascada poartã numele pilotului
american Angel, care a (re)descoperit-o.
Redescoperirea cascadei de cãtre pilotul
american se datoreazã întâmplãrii, acesta
primind o 5000 de dolari pentru înconjurul muntelui venezuelan. El a reuºit sã
aterizeze pe platoul unui munte. Pilotul ºi
însoþitorul lui au izbutit în câteva zile sã
separe, prin spãlare, o cantitate apreciabilã
de aur din albia râului. Zburând mai
departe în cãutare de aur deasupra canionului râului,
descoperã cascada
impunãtoare care îi poartã numele. Doi
mai târziu, însoþit de soþia lui, eºueazã în
încercarea de a ateriza pe platou. Avionul
lui este azi expus în Venezuela.
z Cei de la Brandimage au inventat sticla de hârtie 360, care este 100% reciclabilã?
z Pielea unui urs polar nu este albã, ci
neagrã?
fasole înainte de o cursã în spaþiu,
deoarece aerul ce s-ar forma în costumul
spaþial poate fi fatal?
z Prima bombã cãzutã în al doilea
Rãzboi Mondial a ucis singurul elefant al
Grãdinii zoologice din Berlin?
z În fiecare zi se printeazã mai mulþi
bani pentru jocul de Monopoly decât pentru SUA?
z Primul cuplu care a fost vãzut public
în pat a fost Fred ºi Wilma Flintstone?
z Bãrbaþii pot citi mai bine un scris cu
Editor: Fundaþia REPORTER
Adresa redacþiei:
Str. Batiºtei,
nr. 11, mezanin,
ap. 5, sector 2,
Bucureºti
tel.: 021/318.65.91,
fax: 021/318.65.92
ISBN 1454-8216
[email protected]
Senior Editor: Graziela BÂRLÃ
***
Editor coordonator: Miticã PANAITESCU
***
Redactori: Roxana ICHIM
Cãtãlin Petricã RADU
Bogdan DUMITRU
Departament IT George OLTEANU
Cãtãlin MOSCU
Marketing&publicitate Claudia DINU
Rãspunderea juridicã pentru conþinutul materialelor
publicate revine integral autorilor ºi agenþiilor de presã
font mic decât femeile, dar femeile aud
mai bine?
z În medie, se nasc cam 61.000 de copii
în avion în decursul unui an, în SUA?
z Bruce Lee era atât de rapid, încât producãtorii au trebuit sã încetineascã filmul
la montaj pentru a se viziona scenele normal?
z Charlie Chaplin a câºtigat trei premii în concursuri de sosii ale sale?
z Mãcãitul unei raþe nu are ecou?
z Personajul animat Donald Duck a
fost interzis în Finlanda pentru cã nu
purta pantaloni?
z Mestecatul unei gume în timp ce
cureþi ceapã te va opri din lãcrimat?
z Publicaþia „Cartea Recordurilor”
este cea mai furatã carte din librãrii?
z Dacã vei þine un peºtiºor auriu în
întuneric el va deveni alb?
z Fiecare „rege” din cãrþile de joc
reprezintã un personaj din istorie: spada
pe King David, inima roºie pa
Charlemagne, Clubs pe Alexandru cel
Mare, iar inima neagrã pe Iulius Caesar?
z Numãrul femeilor care orbesc este
aproape de douã ori mai mare decât al
bãrbaþilor?
z Cei mai tineri pãrinþi din lume aveau
8 ºi 9 ani ºi trãiau în China, în 1910?
z Cel mai tânãr preot din lume a avut
11 ani?
z Liliecii se întorc întotdeuna spre stânga când ies dintr-o peºterã?
Claudia DINU
23
TIMP LIBER
OZN-u
urile tulburã apele
autoritãþilor militare
Ministerul Apãrãrii al Marii
Britanii a investigat în ultimii
ani peste 200 de apariþii OZN,
se aratã în adevãratele „Dosare
X“, fãcute publice de
autoritãþile britanice. Dosarele
cuprind sute de astfel de apariþii
inexplicabile, pe cerul Marii
Britanii, descrise cu lux de
amãnunte, ºi la care, în premierã, are acces ºi publicul.
Sunt prezentate rapoarte despre
prãbuºiri ale unor nave
extraterestre sau chiar ºi
obiecte zburãtoare neidentificate, care au fost observate
plutind deasupra podului
Waterloo din Londra. De
asemenea, în dosarele prezentate de Sky News, apare
povestea incredibilã a unui
bãtrânel din Aldershot care
pretinde cã a fost rãpit de un „omuleþ verde“, în anul 1985.
„Am observat o luminã puternicã care venea spre mine din-
spre sud. M-am gândit cã nu
poate fi un avion, pentru cã se
miºcã prea încet ºi prea jos“, se
aratã în raport. „Am vãzut
douã forme venind spre mine.
Erau îmbrãcate cu o hainã
lungã, coloratã în verde pal,
care îi acoperea din cap pânã în
picioare, ºi aveau cãºti de
aceeaºi culoare, cu un vizor
negru“, spune anonimul care
descrie incidentul. Persoana a
continuat precizând cã a fost
luat la bordul OZN-ului ºi apoi
i s-a spus sã plece. Sunt ºi relatãri mai convingãtoare,
datând din anul 1986, când un
pilot de avion a observat un
obiect neidentificat trecând pe
lângã aeronava pe care o
pilota. Înainte ca oamenii sã se
entuziasmeze prea mult în
urma acestor relatãri, oficialii
britanici au þinut sã declare cã
„rapoartele sunt examinate cu
atenþie de Ministerul Apãrãrii
doar pentru a stabili cu siguranþã dacã spaþiul aerian britanic a fost sau nu violat prin acþiuni militare neautorizate“.
Oficialii britanici au continuat
explicând cã, „dacã nu existã
Scandal politic
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2
3
4
5
6
77
8
9
10
dovezi concludente în acest
sens, cercetãrile se opresc în
acel punct, deoarece Ministerul
Apãrãrii nu este interesat în
niciun fel de chestiunile legate
de OZN-uri“.
Orizontal: 1) Un vot de demitere la ordinea
zilei… 2) … care þine de buna creºtere – Diliu de
la bun început!... 3) Care se leagãnã în iluzii
deºarte 4) Apã bunã la marca maºinii – Un
numãr de ordine la anumite elemente 5) Se pronunþã contra – Duºmãnii mari 6) Bârne tãiate la
cap! – O regulã impusã ca dogmã 7) Cneaz ajuns
la operã – Fâºie la marginea mãrii 8) A apãrea
dintr-o datã – Gravã încãlcare a legii 9) Bãtut în
cap – Trece peste… 10) Sile! – Chemat la judecatã.
Vertical: 1) A demite din funcþie… - … un
individ oarecare 2) Postura primarilor –
Premierul pentru preºedinte, în plan dâmboviþean… 3) …Un afemeiat 4) Necaz mai mic!
– Ca element prim e nou – Comitet Central pe
scurt 5) A cam dat greº ºi suportã consecinþele –
Capul rãului! 6) Un scandal cu preºedintele
israelian – Sigla veche pentru Biroul de Turism ºi
Tineret 7) Cap de stat antic, credea ºi el cã „statul sunt eu” – Un fel de a se comporta 8) Se apãrã
de rele 9) Intrat la apã – Vinovat de moartea
inocenþilor – Sfârºit la Cotroceni! 10) Afirmaþii
neveridice, provoacã polemici la orice nivel.
Florica ISPAS
24
MAGAZIN
CALEA CEA MAI SIGURA
DE A CITI
ESTE SA VA ABONAÞI
Începând cu acest numãr, sãptãmânalul “In
Justiþie” vine în întâmpinarea dvs., oferindu-vã
posibilitatea de a va abona, completând, decupând
ºi expediind acest talon pe adresa redacþiei.
Plata se efectueazã în contul,
RO83BRDE410SV45605614100, sucursala
Calderon.
Expediaþi talonul alãturat împreunã cu o copie a chitanþei sau a OP la adresa Str. Batiºtei, nr. 11,
mezanin, ap. 5, sector 2, Bucureºti.
Pentru alte informaþii legate de abonare, contracte
de difuzare, publicitate, contactaþi-ne:
Claudia Dinu – tel.: 021/318.65.91,
fax: 021/318.65.92, mobil: 0729.176.951,
e-mail: [email protected]
Sãptãmânalul „In Justiþie” poate fi gãsit în
Tribunale, Curþi de apel, Judecãtorii, Parchete,
Ministere ºi alte instituþii publice pe întreg teritoriul þãrii ºi al municipiului Bucureºti.
Redacþia este în cãutare de difuzori.
Nume:______________________________________
Prenume:____________________________________
Nume firmã:_________________________________
Cod fiscal:___________ (se completeazã numai dacã
abonamentele sunt fãcute de firme)
Abonamente:
Perioada
1 luna
ˆ
3 luni
ˆ
6 luni
ˆ
12 luni
ˆ
Persoanã Fizicã
5 LEI
15 LEI
30 LEI
60 LEI
Persoanã Juridicã
6 LEI
18 LEI
36 LEI
72 LEI
Adresa unde doresc sã primesc publicaþia:
_____________________________________________
_____________________________________________
Pentru cei interesaþi, anunþãm cã Fundaþia „Reporter“ a pus în vânzare colecþia de
DVD-uri conþinând prima ediþie a Festivalului „Rãdãcini Fest“