GUIDE2 viewpdf2 - Agenţia Turismului a Republicii Moldova

Transcription

INULU
tourism agency presents • agenția turismului prezintă • агентство по туризму представляет
CONTENT CUPRINS СОДЕРЖАНИЕ
4
5
6
10
16
22
Overview
of Moldova
Informaţii succinte
despre Moldova
Краткая информация
о Молдове
Roadmap
Harta drumurilor
Карта дорог
Introductory speech
Cuvânt de salut
Приветственное слово
Tourist wine road
Ruta turistică vitivinicolă
Туристический винный
маршрут
„Orheiul Vechi”
Tourist wine road
маршрут
„Codrii Moldovei”
Tourist wine road
маршрут
„Lăpuşna”
28
34
40
46
52
Tourist wine road
маршрут
„Stepa Bugeacului”/«Bugeac
Steppe”/Буджакская Степь
Tourist wine road
маршрут
„Purcari”
Tourist wine road
маршрут
„Chişinău-Bălţi”
Tourist wine road
маршрут
„Dunărea de Jos”
”Lower Danube”
«Нижний Дунай»
Viticulture in Moldova
Vinificaţia în Moldova
Виноделие в Молдове
CONTENT CUPRINS СОДЕРЖАНИЕ
62
68
76
78
82
86
Moldovan divin
Divinurile moldoveneşti
Молдавские дивины
Viticulture of Moldova
Viticultura Moldovei
Виноградарство Молдовы
Festivals and exhibitions
Festivaluri şi expoziţii
Фестивали и выставки
List of Wineries
Lista întreprinderilor vinicole
Список винодельческих
предприятий
Hotels
Hoteluri
Гостиницы
90
92
94
96
Restaurants
Restaurante
Рестораны
Sights and attractions
Atracţii turistice
Достопримечательности
Diplomatic missions
Misiuni diplomatice
Дипломатические миссии
Useful directory, links
Telefoane utile, lincuri
Полезные номера
телефонов и ссылки
Travel Agencies
Agenţii de turism
Туристические агентства
Ordered by/La comanda/По заказу:
© Tourism Agency of Republic of Moldova
© Agenţia Turismului a Republicii Moldova
© Агентство по Туризму Республики Молдова
Address: 53 Hancesti str., Chisinau mun.
Tel./fax: (+373 22 ) 22 66 34.
e-mail: [email protected]
Web: www.turism.gov.md
Printed by/Tipărit la/Отпечатано в
ÎS «Tipografia Centrală»
Association of Female Journalists of Moldova “New Vision”
Asociaţia ziaristelor din Moldova „Viziunea Nouă”
Ассоциация женщин-журналистов Молдовы «Новый Взгляд»
Editor-in-Chief /Redactor-şef/ Редактор выпуска
– Natalia Sineavscaia, [email protected].
Design/дизайн – Nicolai Verbitkii.
Translators/Traducători/Переводчики
- Alla Abramova, Lilia Botnariuc.
Proof-readers/Corectura/Корректура
– Lilia Botnariuc, Alla Abramova.
INFORMATION
INFORMATIE
ИНФОРМАЦИЯ
The Republic of Moldova is a small,
densely populated country in SouthEastern Europe.
The area – 33.8 thousand km2
Moldova neighbors Ukraine to the north,
east and south, and Romania to the west.
Moldova’s territory is 350 km long from
the north to the south and 150 km from
the west to the east.
Population – about 3.5 mln. people
Capital – Chisinau, over 800 thousand
residents.
National currency – Leu (1 USD = about
13 MDL), 1 leu equals to 100 bani (coins).
The state language – Moldovan
(Romanian), the inter-ethnic language
of communication – Russian, in some
regions Gagauzian, Ukrainian, Bulgarian
along with Moldovan and Russian.
Internet zone - .md
Telephone code - 373
Religion – Orthodoxy – 98.5% of population.
Moldova (also called Moldavia) proclaimed independence on August 27,
1991. Moldova is a member of the United
Nations and the CIS.
Republica Moldova este o ţară mică, cu
populaţie densă. E situată în Sud-Estul
Europei.
Suprafaţa – 33,8 mii km2
La nord, la est şi la sud se învecinează cu
Ucraina, iar la vest – cu România
Teritoriul R. Moldova are o întindere de la
nord la sud de 350 de km, iar de la vest la
est – 150 km.
Populaţia – circa 3,5 milioane de oameni.
Capitala – Chişinău, peste 800 mii de locuitori.
Valuta naţională – leul (1 dolar SUA –
aproximativ 13 lei), 1 leu este echivalent
cu 100 de bani (monede).
Limba de stat – moldoveneasca (română), limba de comunicare dintre reprezentanţii etniilor – rusa, în unele regiuni
alături de moldoveneasca şi rusă – găgăuza, ucraineana, bulgara.
Zona-Internet - .md;
Codul telefonic – 373;
Religia – 98,5% din populaţie sunt
creştini-ortodocși.
R. Moldova şi-a proclamat independenţa
la 27 august 1991, devenind apoi membru
ONU şi CSI.
Official holidays
Sărbători oficiale
January 1 – the New Year
January 7 – Christmas
March 8 – the International Women’s Day
Easter (Sunday, Monday)
May 1 – the International Spring and
Labor Day
August 27 – Independence Day
August 31 - «Limba Noastra» (State
Language Day)
*Chisinau’s Day is celebrated on October
14.
Each populated locality has its own holiday on the day of the Saint in honor of
which the locality’s church was consecrated. It is a cheerful holiday with fairs
and festivals.
*The second Sunday of October – the
Wine Day.
The marked holidays (*) are not official
national ones but are widely celebrated.
4 Drumul vinului
1 ianuarie – Revelionul
7 ianuarie – Naşterea Domnului nostru
Iisus Hristos
8 martie – Ziua Internaţională a Femeii
Paştele (duminică, luni, marţi)
Paştele Blajinilor (morţilor) – la o săptămână de la Paşti
1 mai – Ziua Internaţională a Primăverii
şi Muncii
27 august – Ziua Independenţei
31 august – „Limba Noastră” (Ziua Limbii
Nationale)
* La 14 octombrie este sărbătorit Hramul
Chişinăului (Ziua oraşului). În toate localităţile, de ziua sfinţilor ale căror nume le
poartă bisericile centrale, se prăznuiesc
hramurile – sărbători vesele, cu iarmaroace şi petreceri populare.
*A doua duminica din luna octombrie –
Ziua Vinului.
Sărbătorile marcate cu steluţă * nu sunt
oficiale.
Республика Молдова - небольшая, густонаселенная страна в Юго-Восточной
Европе.
Площадь – 33.8 тыс.км2
На севере, востоке и юге граничит с
Украиной, а на западе - с Румынией.
Территория Молдовы имеет протяженность с севера на юг 350 км и с запада на
восток - 150 км.
Население – около 3,5 миллиона человек.
Столица – Кишинэу, более 800 тысяч жителей.
Национальная валюта – лей (1 доллар
США – примерно 13 леев), 1 лей равен
100 банам (монеты).
Государственный язык – молдавский
(идентичен с румынским, язык межнационального общения – русский, в некоторых регионах наряду с молдавским
и русским - гагаузский, украинский, болгарский).
Интернет-зона - .md
Телефонный код – 373
Вероисповедание: православие - 98,5%
населения.
Молдова (называемая также Молдавия)
провозгласила независимость 27 августа
1991 года. Является членом ООН и СНГ.
Официальные праздники:
1 января – Новый Год.
7 января – Рождество Христово.
8 марта – Международный Женский
День.
Пасха (воскресенье, понедельник)
Радуница (Родительский День, через неделю после Пасхи)
1 мая – Международный День Весны и
Труда.
27 августа – День Независимости.
31 августа – «Limba Noastra» (День
Национального Языка).
*14 октября отмечается Храм Кишинева
(День города). В каждом населенном
пункте в день Святого, в честь которого
освящена церковь, отмечается Храм –
веселый праздник с ярмарками и народными гуляниями.
*Второе воскресенье октября
– День вина.
Праздники, помеченные *, не являются
официальными национальными, но отмечаются широко.
Dear friends,
Vine and wine have always been an alienable part
of Moldovan lifestyle, while viti-viniculture refers
to the few traditions that have been preserved
through centuries.
The geography of Moldova sees neither
high mountains nor sea shores, yet the country
is a tourist attraction owing, among others, to
clusters of juicy grapes and picturesque vineyards.
Even the outline of the country on the map is
reminiscent of a grape cluster.
The attainments of Moldovan viniculture
could be taken pride in, while multiple medals
awarded at international contests prove once
again how much efforts and soul have been
introduced by the Moldovans into production of
this divine beverage.
The country is rich in natural resources, sights
and attractions of interest for tourists, while
our main asset is our industrious and hospital
people. Therefore, the desire to attract tourists to
our country appears natural inclusive those who
would like to get familiar with our wine routes.
We are happy to present the guide book
“Wine Route” meant to introduce the Republic
of Moldova as a tourist destination worth while
visiting, as well as to get familiar with the
principal tourist wine routes of our country.
At present, the main objective of the Tourism
Agency of the Republic of Moldova is to establish
partnership with our good neighbours in the field
of touristic activity in viti-viniculture, while the
nearest prospect includes expansion of the extant
routes by their inclusion into trans-boundary
tours.
Autumn appears to advantage in this
place. The variety of warm colours and nuances
manifested by nature autumns, romanticism
of multiple weddings that are traditionally
celebrated this season and splendid aroma
of young yet already “sparkling” wine—all
the aforesaid is going to provide tourists with
excellent impressions.
You are welcome to Moldova!
Liudmila Dumitras,
General Director of Tourism Agency of Republic
of Moldova
6 Drumul vinului
Dragi prieteni!
Viţa de vie şi vinul dintotdeauna au fost pentru
moldoveni ca o binecuvântare, viticultura şi
vinificaţia numărându-se printre puţinele tradiţii
perpetuate de-a lungul secolelor.
Fără munţi şi fără mare Republica Moldova
care, văzută pe hartă, de altfel, ea însăşi are
forma unui strugure, totuşi este atractivă pentru
turişti, inclusiv prin faimoşii ciorchini aromaţi şi
podgoriile întinse.
Succesele
vinificaţiei
moldoveneşti
constituie pentru noi un prilej de mândrie, iar
multitudinea de medalii obţinute la concursurile
internaţionale de specialitate vine sa confirme
încă odată dăruirea şi implicarea sufletească pe
care moldovenii o depun pentru a obţine divina
licoare.
Având peisaje de excepţie, multiple destinaţii
turistice de valoare, oameni harnici si ospitalieri,
este absolut firesc sa ne propunem atragerea unui
număr cât mai mare de turişti, inclusiv a celor
interesaţi să ne cunoască traseele vitivinicole.
Ghidul „Drumul vinului” pe care avem
onoarea să-l propunem spre atenţia dvs. vine
să vă ofere o prezentare generala a Republicii
Moldova ca şi destinaţie turistica, dar şi să
definească principalele rute vitivinicole ale ţării.
În prezent, preocuparea de bază a Agenţiei
Turismului a Republicii Moldova este stabilirea
unor parteneriate turistice vitivinicole cu bunii
noştri vecini şi, într-o perspectivă apropiată,
extinderea rutelor existente prin conexiunea
acestora la trasee transfrontaliere.
Se pare că toamna este haina care se
potriveşte cel mai bine plaiului nostru mioritic.
Paleta variată de culori calde ale naturii,
petrecerile de nuntă organizate conform tradiţiei
anume în acest anotimp şi mirosul îmbietor al
mustului care se preface în vin, toate acestea vor
lăsa turiştilor cele mai frumoase amintiri.
Fiţi bineveniţi în Moldova!
Ludmila DUMITRAŞ,
director general al Agenţiei
Turismului a Republicii Moldova
Дорогие друзья!
Виноград и вино всегда были для молдаван
неотъемлемой частью их жизни, а
виноградарство и виноделие относятся к тем
немногим традициями, которые сохранились,
пройдя сквозь века.
Не имея ни высоких гор, ни морского
побережья, Республика Молдова, которая,
кстати говоря, на карте по своим очертаниям
напоминает виноградную гроздь, все
же привлекательна для туристов в том
числе благодаря виноградным гроздьям
с ароматными ягодами и живописным
виноградникам.
Успехами молдавского виноделия мы
вполне можем гордиться, а множество
медалей, завоеванных на международных
конкурсах, лишний раз доказывают,
сколько самоотверженности и души
вкладывают молдаване, чтобы получить этот
божественный напиток.
У нас есть волшебные пейзажи,
множество интересных для туристов
достопримечательностей, у нас живут
трудолюбивые и гостеприимные люди,
поэтому, вполне естественно, нам хочется
привлечь в страну как можно больше туристов,
в том числе заинтересованных ознакомиться
и с нашими винными маршрутами.
Гид «Винный путь», который мы рады
предложить вашему вниманию, призван дать
читателю общее представление о Республике
Молдова как об интересном туристическом
направлении, а также рассказать об основных
туристических винных маршрутах нашей
страны.
В настоящее время главной задачей
Агентства по туризму Республики Молдова
является налаживание связей с добрыми
соседями
в области партнерства по
виноградарско-винодельческому туризму,
а в ближайшей перспективе – расширение
существующих маршрутов за счет их
включения в трансграничные туры.
Осеннее одеяние, по всей вероятности,
больше всего подходит нашему краю.
Разнообразие теплых цветов и оттенков,
в которые окрашивается наша природа
осенней порой, множество свадеб, которые
по традиции принято справлять в это время
года, и манящий аромат молодого, но уже
начавшего «играть» вина – все это подарит
туристам самые прекрасные впечатления.
Мы ждем вас в Молдове!
Людмила ДУМИТРАШ,
генеральный директор Агентства по туризму
Республики Молдова
Drumul vinului
7
Dear friends,
Vitiviniculture is a thousand-year long custom in our
country. Since the very discovery of wine-making
from juicy grapes, this beverage brings joy and perfect
mood.
The Republic of Moldova is acclaimed as a country
with developed practices of vitiviniculture. The
country ranks 16th worldwide in terms of viticulture
plantations, and 10th in terms of wine export. Our
wines, spirits, sparking wines have been bestowed
with hundreds of acclaimed awards at international
exhibitions and contests. The Moldovan beverages
are popular in 55 countries, on which markets the
Moldovan wine-making companies supply spirits and
viniculture products.
The Moldovan wine-makers have elaborated and
produce more than 3000 brands of various beverages:
aperitifs, national spirits, vodkas, liquors, brandy,
sparkling wines, white, red and rose wines, dry and
sweet wines, ice-wine and even whiskey, gin, rum and
other exotic beverages. All the above products could
be tasted at more than 170 wineries that operate in
our country. While the most modern and innovative
wineries are included into 7 Wine Routes across the
Republic of Moldova.
Our country is also famous due to its unique
underground wine-towns as Cricova and Milesti
Mici, the vaults in Branesti settlement, and the wine
collection of “Lion Gri”, where visitors are served
high-quality vintage wines in exotic atmosphere of
underground “palaces”.
Vine and wine are present in lifestyle of a
Moldovan from cradle to grave. Perhaps, namely
wine has allowed us to survive during long bloodshed
centuries, to preserve the national language and the
customs of our forerunners, and namely wine has
made our songs sad, our dances passionate and our
temper mild. Visitors may appreciate all the above to
advantage while visiting the unique celebration – The
“National Wine Day”.
The objective of this guide book is to aid the
reader to get expertise in the Moldovan marvelous
wines and to bring deserved acclamation to the
Republic of Moldova.
Valeriu Cosarciuc,
Minister of Agriculture and Food Industry
8 Drumul vinului
WORD OF INTRODUCTION • CUVÂNT DE SALUT • ПРИВЕТСТВЕННОЕ СЛОВО
Dragi prieteni!
Дорогие друзья!
Viticultura şi vinificaţia este o îndeletnicire, pe care
trăitorii acestor meleaguri o practică de-a lungul
mileniilor. Chiar din acea zi când omul a reuşit să
obţină vin din boabele chihlimbarii această divină
băutură a devenit nectarul bucuriei şi bunei dispoziţii.
Republica Moldova este o ţară vitivinicolă bine
cunoscută pe mapamond, plasându-se pe locul 16
după suprafeţe şi pe locul 10 după exporturi în topul
celor mai importante state vitivinicole ale lumii.
Vinurile, divinul, spumantele noastre au obţinut sute
de distincţii dintre cele mai prestigioase la majoritatea
expoziţiilor şi concursurilor internaţionale la care au
fost prezentate, şi sunt la mare căutare în cele 55 ţări,
pe pieţele cărora companiile moldoveneşti le exportă.
Vinificatorii din Moldova au creat şi produc peste
trei mii de denumiri de produse alcoolice dintre cele
mai variate de la aperitive, tărie naţională, vodcă,
lichioruri pînă la divin, spumante, vinuri liniştite albe,
roşii, roze, seci şi de desert, icewine, şi chiar whisky,
gin, rom şi alte băuturi exotice. Toate acestea pot fi
degustate la cca 170 de întreprinderi vinicole, cele mai
performante fiind incluse în opt rute ale vinului din
Republica Moldova.
Moldova este cunoscută prin renumitele şi
unicele oraşe subterane, cum ar fi Cricova, Mileştiii
Mici, Pivniţele din Brăneşti, Lion Gri, unde cei mai
pretenţioşi vizitatori pot degusta licori dintre cele mai
selecte în ambianţa de basm a palatelor subterane.
Viţa de vie, vinul însoţesc moldoveanul din zorii
până la apusul vieţii sale. Poate, si acest lucru ne-a
ajutat să dăinuim în veacuri, să ne păstrăm graiul şi
obiceiurile strămoşeşti, să ne fie duioase cântecele
şi scânteietoare dansurile, veselă şi liniştită firea.
Sărbătoarea „Ziua naţională a vinului”, unică în felul
său, vine să confirme acest lucru.
Fie ca noua ediţie a revistei să fie cu bun augur, să
contribuie la cunoaşterea Republicii Moldova în lume,
să ajute beneficiarului să se descurce în minunatele şi
divinele noastre băuturi.
Виноградарством и виноделием жители нашего
края занимаются на протяжении тысячелетий. С
того самого дня, когда человек сумел получить из
янтарных ягод вино, этот напиток стал нектаром
радости и хорошего настроения.
Республика Молдова известна как страна
с развитым виноградарством и виноделием;
она занимает 16-е место в мире по площади
виноградных плантаций и 10-е место по объему
экспорта вина. Наши вина, дивины, игристые
вина завоевали сотни престижнейших наград
на
большинстве международных выставок
и конкурсах, где они были представлены. Эти
напитки пользуются большим спросом в тех 55
странах, на рынки которых молдавские компании
поставляют винодельческую и алкогольную
продукцию.
Молдавские виноделы создали и выпускают
свыше 3000 наименований самой разнообразной
алкогольной продукции – от аперитивов,
национальных крепких напитков, водки, ликеров
до дивинов, игристых вин, белых, красных и
розовых тихих вин, сухих и десертных вин,
«ледяных» вин (icewine) и даже виски, джина,
рома и других экзотических напитков. Все это
можно продегустировать на винодельческих
предприятиях, которых в стране насчитывается
более 170. А самые современные комбинаты были
включены в 7 винных маршрутов Республики
Молдова.
Славу нашей стране принесли также
знаменитые и уникальные подземные города в
Крикова и Милештий Мичь, подвалы в Брэнешть,
подвалы «Lion Gri». Там у посетителей есть
возможность попробовать самые отборные
напитки в сказочной обстановке подземных
дворцов.
Виноград и вино присутствуют в жизни
молдаванина с его появления на свет и до
заката жизни. Возможно, именно это и помогло
нам выстоять на протяжении многих веков,
сохранить язык и обычаи предков, и именно
это сделало наши песни грустными, танцы –
зажигательными, а характер – мягким. В этом
можно убедиться, побывав на уникальном
празднике «Национальный день вина».
Пусть новый выпуск гида принесет Республике
Молдова известность в мире и поможет читателям
разобраться в наших прекрасных и божественных
напитках.
Valeriu COSARCIUC,
ministru al agriculturii şi industriei alimentare
Валериу КОСАРЧУК,
министр сельского хозяйства и пищевой
промышленности
Drumul vinului
9
TOURIST WINE ROAD
RUTA TURISTICĂ VITIVINICOLĂ
ТУРИСТИЧЕСКИЙ ВИННЫЙ МАРШРУТ
„ORHEIUL VECHI”
10 Drumul vinului
„ORHEIUL VECHI”
Stauceni Village – National Viticulture
and Vinification College
Address: Gratiesti str., Stauceni Village,
Chisinau mun.
Tel.: (+373 22) 32-66-69, 32-75-70, 32-71-81,
32-75-00.
Satul Stăuceni – „Colegiu Naţional de
Viticultură şi Vinificaţie”
Adresa: mun. Chişinău, satul Stăuceni,
str. Grătieşti.
Tel.: (+373 22) 32-66-69, 32-75-70, 32-71-81, 3275-00.
Село Стэучень - Национальный колледж
виноградарства и виноделия
Адрес: мун. Кишинэу, село Стэучень,
ул. Грэтиешть.
Тел.: (+373 22) 32-66-69, 32-75-70, 32-71-81,
32-75-00
Dubasari Town – „Bouquet of Moldavia” S.A.
Address: 109, Sverdlov str., Dubasari town,
Transnistria.
Tel.: (+373 45) 34-985, 32-750, 34-053.
Fax: (+373 45) 35-969.
E-mail: [email protected]
Oraşul Dubăsari – „Buchetul Moldovei” S.A.
Adresa: Oraşul Dubăsari (Transnistria), str. Sverdlov
109.
Tel.: (+373 45) 34-985, 32-750, 34-053.
Fax: (+373 45) 35-969.
Город Дубэсарь – «Букет Молдавии» А.О.
Адрес: Город Дубэсарь (Приднестровье),
ул. Свердлова, 109.
Тел.: (+373 45) 34-985, 32-750, 34-053.
Факс: (+373 45) 35-969.
e-mail: [email protected]
Village Branesti – “Pivnitele din Branesti”
(Branesti Winery) S.A.
Address: Branesti Village of Orhei region.
Tel.: (373 235) 23-514, 56-245, fax: (+373 235)
24-451.
Satul Brăneşti – „Pivniţele din Brăneşti” S.A.
Adresa: raionul Orhei, satul Brăneşti.
Tel.: (373 235) 23-514, 56-245, fax: (+373 235)
24-451.
Село Брэнешть – «Пивницеле дин
Брэнешть» (Брэнештский винзавод) А.О.
Адрес: Село Брэнешть района Орхей.
Тел.: (373-235) 23-514, 56-245, факс: (+373 235)
24-451.
Cricova Town – Wine Factory “Cricova” S.A.
Address: 1, Ungureanu str., Cricova Town of
Chisinau mun.
Tel.: (+373 22) 44-12-04, 44-42-53,
(+373) 69479312.
Fax: (+373 22) 46-37-25, 44-42-53.
Web: www.cricova.md
Oraşul Cricova – Combinatul de Vinuri
„Cricova” S.A.
Adresa: Mun. Chişinău, oraşul Cricova,
str. Ungureanu 1.
Tel.: (+373 22) 44-12-04, 44-42-53,
(+373) 69479312.
Fax: (+373 22) 46-37-25, 44-42-53.
Web: www.cricova.md
Город Крикова – Винный комбинат
«Крикова» А.О.
Адрес: Мун. Кишинэу, город Крикова,
ул. Унгуряну, 1.
Teл.: (+373 22) 44-12-04, 44-42-53,
(+373) 69479312.
Факс: (+373 22) 46-37-25, 44-42-53.
Web: www.cricova.md
Drumul vinului
11
„ORHEIUL VECHI”
Orhei Town – “Chateau Vartely”
Office address in Chisinau: office 800, 65 Stefan cel
Mare bd.
Tel.: (+373 22) 27-14-49, fax: (+373 22) 88-50-60.
Mob.: (+373) 6 VARTELY.
Web: www.vartely.md
Oraşul Orhei – „Chateau Vartely”
Adresa oficiului în Chişinău: bd. Ştefan cel Mare
65, of. 800.
Tel.: (+373 22) 27-14-49, fax: (+373 22) 88-50-60.
Mob.: (+373) 6 VARTELY.
Web: www.vartely.md
Город Орхей – «Chateau Vartely»
Адрес офиса в Кишинэу: бул. Штефан чел Маре,
65, оф. 800.
Тел.: (+373 22) 27-14-49, факс: (+373 22) 88-5060.
Моб.: (+373) 6 VARTELY.
Web: www.vartely.md
12 Drumul vinului
SIGHTS AND ATTRACTIONS
CURIOZITĂŢI TURISTICE
ДОСТОПРИМЕЧАТЕЛЬНОСТИ
I. Natural resources
Arii naturale protejate
Памятники природы
Landscape reserve „Trebujeni”,
Trebujeni Village of Orhei region.
Rezervaţia peisagistică „Trebujeni”,
s. Trebujeni, raionul Orhei.
Ландшафтный заповедник «Требужень»,
село Требужень района Орхей.
II. Cloisters and churches
Mănăstiri şi biserici
Монастыри и церкви
Convent „St. Gr. Mr. Teodor Tiron”, Chisinau
(2002).
Mănăstirea „Sf. M. Mc. Teodor Tiron”,
Chişinău (2002).
Монастырь «Св. В.Мк. Теодора Тирона»,
Кишинэу (2002 г.).
Address: 12, Ciuflea str., Chisinau mun.
Tel.: (+373 22) 27-82-66, mob.: (+373) 691-22848.
„ORHEIUL VECHI”
Monastery “Nativity of the Most Holy
Theotokos”, Curchi (1729).
Mănăstirea “Naşterea Maicii Domnului”,
Curchi (1729).
Монастырь “Рождества Богородицы”,
Курки (1729г.).
Address: Curchi Village of Orhei region.
Tel./fax: (+373 235) 33-333, fax: (+373 235)
54-642, mob.: (+373) 691-44-329.
“St. Archangel Mihail” Church (1846),
Peresecina Village of Orhei region.
Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” (1846),
s. Peresecina, raionul Orhei.
Церковь «Св. Архангела Михаила» (1846 г.),
с.Пересечина района Орхей.
“St. John Theologist” Church (1910),
Peresecina Village of Orhei region.
Biserica „Sf. Ioan Teologul” (1910),
s. Peresecina, raionul Orhei.
Церковь «Св. Иоана Теологула» (1910 г.),
с.Пересечина района Орхей.
“The Holly Trinity” Church (1924), Ivancea
Village of Orhei region.
Biserica „Sf. Treime” (1924), s. Ivancea,
raionul Orhei.
Церковь «Св. Троицы» (1924 г.), с.Иванча
района Орхей.
“The Nativity of Christ” Church (1890),
Butuceni Village of Orhei region.
Biserica „Naşterea Domnului” (1890),
s. Butuceni, raionul Orhei.
Церковь «Рождества Христова» (1890 г.),
с. Бутучень района Орхей.
The governor Bosie’s rocky monastery (1675),
Mănăstirea rupestră a pârcălabului Bosie
(1675), s. Butuceni, raionul Orhei.
Скальный монастырь пыркэлаба
(наместника) Бошие (1675 г.), с. Бутучень
The “Cave” rocky skete, bell tower and stone
holly rood (XIII – XIX centuries), Butuceni Village
of Orhei region.
Schitul rupestru „Peştera”, clopotniţa şi
crucea de piatră (secolele XIII - XIX), s. Butuceni,
raionul Orhei.
Скальный скит «Пещера», колокольня и
каменный крест (XIII – XIX вв.), с. Бутучень
“Nativity of the Most Holy Theotokos”
Church (the beginning of XX c.), Branesti Village
of Orhei region.
Biserica „Naşterea Maicii Domnului”
(începutul secolului XX), s. Brăneşti, raionul Orhei.
Церковь «Рождества Богородицы» (начало
XX века), с. Брэнешть района Орхей.
“The Transfiguration” Church (1844),
Trebujeni Village of Orhei region.
Biserica „Schimbarea la faţă” (1844),
s. Trebujeni, raionul Orhei.
Преображенская Церковь (1844 г.),
с.Требужень района Орхей.
Drumul vinului
13
„ORHEIUL VECHI”
III. Museums, fortresses
and monuments of history
Muzee, cetăţui şi monumente istorice
Музеи, крепости и памятники истории
14 Drumul vinului
Cristi Family’s Manor, Romanesti Village of
Straseni region.
Conacul familiei Cristi, s. Romăneşti,
raionul Străşeni.
Усадьба семьи Кристи, село Ромэнешть
района Стрэшень.
“Ethnography, Architecture and Nature”
Museum Complex, the former Balioz family's
manor (1847 - the beginning of XX c), Ivancea
Complexul muzeal „Etnografie, Arhitectură
şi Natură”, fostul Conac al familiei Balioz
(1847 – încep. sec. XX), s. Ivancea, raionul Orhei.
Музейный комплекс «Этнография,
архитектура и природа», бывшая усадьба
семьи Балиоз (1847 г. – начало XX в.),
село Иванча района Орхей.
Romanov Family’s Manor (the beginning of XX
c.), Romanesti Village of Straseni region.
Conacul familiei Romanov (începutul secolului
XX), s. Romăneşti, raionul Străşeni.
Усадьба семьи Романовых (начало XX века),
село Ромэнешть района Стрэшень.
Popular Architecture Complex, Branesti
Complexul de arhitectură populară,
s. Brăneşti, raionul Orhei.
Комплекс народного зодчества, село
Брэнешть района Орхей.
The writer Alexandru Donici’s housemuseum (1870), Donici Village of Orhei region.
Tel.: (+373-235) 73-549.
Casa-muzeu a scriitorului Alexandru Donici
(1870), satul Donici, raionul Orhei.
Tel.: (+373-235) 73-549.
Дом-музей писателя Александру Донича
(1870 г.), село Донич района Орхей.
Тел.: (+373-235) 73-549.
«Orhei Medieval Town” Museum Complex,
Villages of Trebujeni and Butuceni of Orhei region.
Complexul muzeal „Oraşul medieval Orhei”,
s. Trebujeni şi s. Butuceni, raionul Orhei.
Музейный комплекс «Средневековый
город Орхей», села Требужень и Бутучень
„ORHEIUL VECHI”
Сitadel “Orheiul Vechi”, Trebujeni Village
of Orhei region.
Cetăţuia „Orheiul Vechi”, s. Trebujeni, raionul
Orhei.
Цитадель «Старый Орхей», село Требужень
Сitadel «Trebujeni-Potarca” (IV-III centuries
B.C.), Trebujeni Village of Orhei region.
Cetăţuia „Trebujeni – Potârcă” (secolele
IV–III î. H.), s. Trebujeni, raionul Orhei.
Цитадель «Требужень-Потыркэ»
(IV-III в. до н.э.), село Требужень района Орхей.
Getae citadel (IV-III centuries B.C.), Butuceni
Cetăţuia getică (secolele IV–III î. H.), s. Butuceni,
raionul Orhei.
Цитадель гетов (IV-III в. до н.э.),
село Бутучень район Орхей.
Cave Complex with runic inscriptions,
Complex de grote cu semne runice,
s. Butuceni, raionul Orhei.
Комплекс пещер с руническими
надписями, село Бутучень района Орхей.
III. Popular craftsmen
Meşteri populari
Народные мастера
Branesti Village of Orhei region (anaglyphic
center).
s. Brăneşti, raionul Orhei (Centrul de prelucrare
artistică a pietrei).
Село Брэнешть района Орхей (Центр
художественной обработки камней).
Trebujeni Village of Orhei region (eggs
painting, wood engraving, hand weaving, husk
hang manufactures, nai (music instrument)
manufacturing).
Satul Trebujeni, raionul Orhei (încondeierea
ouălor, prelucrarea artistică a lemnului, ţesutul,
confecţionarea obiectelor din pănuşi şi porumb,
confecţionarea naiurilor)
Село Требужень района Орхей
(художественная роспись яиц, резьба по
дереву, ткачество, изготовление сувениров
из листовых «оберток» кукурузных початков,
изготовление ная (музыкальный инструмент).
Butuceni Village of Orhei region (vine plaiting,
hand weaving).
Satul Butuceni, raionul Orhei (împletitul
obiectelor din lozie, ţesutul).
Село Бутучень района Орхей (плетение из
лозы, ткачество).
Drumul vinului
15
TOURIST WINE ROAD
„CODRII MOLDOVEI”
16 Drumul vinului
Nisporeni Town – „Nis-Struguras” S.A.
Address: 59, Suveranitatii str., Nisporeni Town.
Tel.: (+373 264) 237-09, tel./fax: (+373 264)
238-72.
office in Chisinau: (+373 22) 74-55-02, 23-41-61,
50-89-37, fax: (+373 22) 22-88-47.
Web: www.dionis.md
Oraşul Nisporeni – „Nis-Struguraş” S.A.
Adresa: oraşul Nisporeni, str. Suveranităţii 59.
Tel.: (+373 264) 237-09, tel./fax: (+373 264)
238-72.
Oficiu în Chişinău: (+373 22) 74-55-02, 23-41-61,
50-89-37, fax: (+373 22) 22-88-47.
Web: www.dionis.md
Город Ниспорень - „Nis-Struguraş” А.О.
Адрес: город Ниспорень, ул. Суверанитэций, 59.
Тел.: (+373 264) 237-09, тел./факс: (+373 264)
238-72.
Офис в Кишинэу: (+373 22) 74-55-02, 23-41-61,
50-89-37, факс: (+373 22) 22-88-47.
Web: www.dionis.md
Drumul vinului
17
Calarasi Town – “Calarasi-Divin” S.A.
Address: 10, Calarasilor str., Calarasi Town.
Tel.: (+ 373 244) 2-20-50, (+373) 68797876,
68797877.
Web: www.calarasidivin.md
Oraşul Călăraşi – „Călăraşi-Divin” S.A.
Adresa: оraşul Călăraşi, str. Călăraşilor 10.
Tel.: (+ 373 244) 2-20-50, (+373) 68797876,
68797877.
Город Кэлэраш – «Кэлэраш-Дивин» А.О.
Адрес: город Кэлэраш, ул. Кэлэрашилор, 10.
Тел.: (+ 373 244) 2-20-50, (+373) 68797876,
68797877.
Cojusna Village – „Cojusna” S.A.
Address: 4, Lomtadze str., Cojusna Village
of Straseni region.
Tel.: (+373 237) 42256,
fax: (+373 237) 42538.
Satul Cojuşna – „Cojuşna” S.A.
Adresa: raionul Străşeni, satul Cojuşna,
str. Lomtadze 4.
Tel.: (+373 237) 42256,
fax: (+373 237) 42538, (+373 22) 596132.
Село Кожушна – «Кожушна» А.О.
Адрес: район Стрэшень, село Кожушна,
ул. Ломтадзе, 4.
Тел.: (+373 237) 42256,
факс: (+373 237) 42538.
18 Drumul vinului
Scientific reserve „Codru”, Lozova Village of
Straseni region.
Reservaţia Ştiinţifică „Codru”, satul Lozova,
raionul Străşeni.
Научный заповедник «Кодру», село Лозова
района Стрэшень.
Scientific reserve „Plaiul Fagului” (Beeches
Land), Radenii Vechi Village of Ungheni region.
Reservaţia Ştiinţifică „Plaiul Fagului”, satul
Rădenii Vechi, raionul Ungheni.
Научный заповедник “Плаюл Фагулуй”
(Буковый край), село Рэдений Векь района
Унгень.
Forest “Capriana”, near Capriana Village
of Straseni region.
Ocolul silvic „Căpriana”, în apropierea satului
Căpriana, raionul Străşeni
Лесное хозяйство «Кэприяна», близ села
Кэприяна района Стрэшень.
Landscape reserve «Dolna», near Dolna Village
of Nisporeni region.
Rezervaţia peisagistică „Dolna”, în apropierea
satului Dolna, raionul Nisporeni.
Ландшафтный заповедник «Долна», близ
села Долна района Ниспорень.
Ghidighici Lake, Ghidighici Village of Chisinau
Municipality.
Lacul Ghidighici, satul Ghidighici, municipiul
Chişinău.
Озеро Гидигич, село Гидигич, муниципий
Кишинэу.
(2002).
Mănăstirea „Sf. M. Mc. Teodor Tiron”, Chişinău
(2002).
Tel.: (+373 22) 27-82-66,
mob.: (+373) 691-22-848.
Monastery “Dormition of the Theotokos”,
Capriana (1429).
Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”,
Căpriana (1429)
Монастырь «Успения Пресвятой
Богородицы», Кэприяна (1429 г.).
Address: Capriana Village of Straseni region.
Tel.: (+373 237) 68-465, 68-336,
mob.: (+373) 692-92-054, fax: (+373 237) 68-440.
Convent “St. Gr. Mr. Dumitru ”, Varzaresti
(1420).
Mănăstirea “Sf. M. Mc. Dumitru ”, Vărzăreşti
(1420)
Монастырь «Св. В. Мк. Думитру»,
Вэрзэрешть (1420 г.).
Varzaresti Village of Nisporeni region.
Tel.: (+373 264) 23-900.
Drumul vinului
19
Monastery “Dormition of the Theotokos”,
Harbovat (1730).
Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”,
Hârbovăţ (1730).
Монастырь «Успения Пресвятой
Богородицы», Хырбовец (1730 г.).
Harbovat Village of Calarasi region.
Tel.: (+373 244) 37-310, 37-260, mob.: (+373) 67110-001.
Monastery “Ascensio Christi”, Harjauca (1740).
Mănăstirea “Inălţarea Domnului”, Hârjauca
(1740).
Монастырь “Вознесения Господне»,
Хыржаука, (1740 г.).
Harjauca Village of Calarasi region.
Tel.: (+373 244) 72-291, 72-302, mob.: (+373)
690-94-196.
Convent “Nativity of the Most Holy
Theotokos”, Raciula (1794).
Răciula (1794).
20 Drumul vinului
Рэчула (1794 г.).
Raciula Village of Calarasi region.
Tel.: (+ 373 244) 64-256, mob.: (+373) 792-94266.
Convent “St. Gr. Mr. Gheorghe”, Suruceni
(1785).
Mănăstirea “Sf. M. Mc. Gheorghe”, Suruceni
(1785).
Монастырь “Св. В.Мк. Георге», Суручень
(1785 г.).
Suruceni Village of Ialoveni region.
Tel.: (+373 268) 33-262, mob.: (+373) 691-89-146.
III. Museums, fortresses
and monuments of history
Музеи, крепости и памятники истории
Ralli Family’s House Museum
Conacul familiei Ralli
Музей-усадьба семьи Ралли
Dolna Village of Straseni region.
Tel.: (+373-22) 29-26-85.
IV. Popular craftsmen
Meşteri populari
V. Balneological health resort «Codru»
Staţiunea balneoclimaterică „Codru”
Бальнеологический санаторий «Кодру»
Nisporeni Town (icon painting, vine plaiting)
Oraşul Nisporeni (icoane, împletitul obiectelor
din lozie)
Город Ниспорень (иконопись, плетение из
лозы)
Address: Harjauca Village of Calarasi region
Tel.: (+373 244) 72232, 72130.
Web: http://www.calarasi.md/codru
Lozova Village of Straseni region (embroidery)
Satul Lozova, raionul Străşeni (broderii)
Село Лозова района Стрэшень (вышивка)
Iurceni Village of Nisporeni region (potter's
craft, vine plaiting)
Satul Iurceni, raionul Nisporeni (olărit, împletitul
obiectelor din lozie)
Село Юрчень района Ниспорень (гончарное
искусство, плетение из лозы)
Drumul vinului
21
TOURIST WINE ROAD
„LĂPUŞNA”
22 Drumul vinului
„LĂPUŞNA”
Bardar Village - „Vinaria Bardar” S.A.
Address: 5 Uzinelor str., Bardar Village
of Ialoveni region.
Tel.: (+373 268) 37-893, 37-496, 37-241, 37-136,
fax: (+373 268) 37-340.
Satul Bardar – „Vinăria Bardar” S.A.
Adresa: raionul Ialoveni, satul Bardar,
str. Uzinelor 5.
Tel.: (+373 268) 37-893, 37-496, 37-241, 37-136,
fax: (+373 268) 37-340.
Село Бардар – «Винэрия Бардар» А.О.
Адрес: район Яловень, село Бардар,
ул. Узинeлор, 5.
Тел.: (+373 268) 37-893, 37-496, 37-241, 37-136,
факс: (+373 268) 37-340.
Hancesti Town – „Vitis-Hancesti” S.A.
Address: 27 Chisinaului str., Hancesti Town.
Tel.: (+373 269) 223-49, 227-98, 220-49, 220-59,
(+373 22) 29-26-90.
Oraşul Hânceşti – „Vitis -Hânceşti” S.A.
Adresa: oraşul Hânceşti, str. Chişinăului 27.
Tel.: (+373 269) 223-49, 227-98, 220-49, 220-59,
(+373 22) 29-26-90.
Город Хынчешть – «Витис-Хынчешть» А.О.
Адрес: город Хынчешть, ул. Кишинэулуй, 27.
Тел.: (+373 269) 223-49, 227-98, 220-49, 220-59,
(+373 22) 29-26-90.
Cimislia Town – “Cimislia” S.A.
Address: 77 V.Alecsandri str., Cimislia Town.
Tel.: (+373 241) 22-184, 22-379, tel./fax: (+373
241) 22-888.
Oraşul Cimişlia – „Cimişlia” S.A.
Adresa: oraşul Cimişlia, str. V.Alecsandri 77.
Tel.: (+373 241) 22-184, 22-379, tel./fax: (+373
241) 22-888.
Город Чимишлия – «Чимишлия» А.О.
Адрес: город Чимишлия, ул. В.Александри, 77.
Тел.: (+373 241) 22-184, 22-379, тел./факс: (+373
241) 22-888.
Ialoveni Town - „Vinuri–Ialoveni” S.A.
Address: 4 Alexandru cel Bun, Ialoveni Town.
Tel.: (+373 22) 73-78-25, 73-78-27, 23-78-38,
73-34-23.
Oraşul Ialoveni – „Vinuri–Ialoveni” S.A.
Adresa: oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 4.
Tel.: (+373 22) 73-78-25, 73-78-27, 23-78-38,
73-34-23.
Город Яловень – «Винурь-Яловень» А.О.
Адрес: город Яловень,
ул. Александру чел Бун, 4.
Тел.: (+373 22) 73-78-25, 73-78-27, 23-78-38,
73-34-23.
Milestii Mici Village – “Milestii Mici” S.E.
Address: Milestii Mici Village of Ialoveni region.
Tel.: (+373) 382-333, tel./fax: (+373) 382-336.
Web: www.milestii-mici.md
Satul Mileştii Mici – Î.S. „Mileştii Mici”
Adresa: raionul Ialoveni, satul Mileştii Mici.
Tel.: (+373) 382-333, tel./fax: (+373) 382-336.
Село Милештий Мичь
– «Милештий Мичь» Г.П.
Адрес: район Яловень, село Милештий Мичь.
Тел.: (+373) 382-333, тел./факс: (+373) 382-336.
Drumul vinului
23
„LĂPUŞNA”
Convent „St. Gr. Mr. Teodor Tiron”,
Chisinau (2002).
Mănăstirea „Sf. M. Mc. Teodor Tiron”,
Chişinău (2002).
Tel.: (+373 22) 27-82-66,
mob.: (+373) 691-22-848.
Landscape reserve “Hancesti wood”, between
the villages of Lapusna and Mereseni of Hancesti
region.
Rezervaţia peisagistică “Pădurea Hânceşti”,
între satele Lăpuşna şi Mereşeni, raionul Hânceşti.
Ландшафтный заповедник “Хынчештский
лес”, между селами Лэпушна и Мерешень
района Хынчешть.
Natural reserve “Molsti”, Razeni Village
of Ialoveni region.
Rezervaţia naturală silvică „Moleşti”,
satul Răzeni, raionul Ialoveni.
Природный заповедник «Молешть»,
село Рэзень района Яловень.
24 Drumul vinului
“St. Nicolae” Church (1879), Bardar Village
of Ialoveni region.
Biserica „Sf. Nicolae” (1879), satul Bardar,
raionul Ialoveni.
Церковь «Св. Николае» (1879 г.), село Бардар
района Яловень.
„LĂPUŞNA”
Drumul vinului
25
„LĂPUŞNA”
“Dormition of the Theotokos” Church (1865),
Causeni Town.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1865),
oraşul Căuşeni.
Церковь «Успения Пресвятой
Богородицы» (1865 г.), город Кэушень.
“St. Nicolae” Church (1870), Milestii Mici Village
of Ialoveni region.
Biserica „Sf. Nicolae” (1870), satul Mileştii Mici,
raionul Ialoveni.
Церковь «Св. Николае» (1870 г.), село
Милештий Мичь района Яловень.
III. Museums, fortresses and
monuments of history
Музеи, крепости и памятники
истории
Peasant popular houses with sculpture
wooden columns (XIX centure), Bardar Village of
Ialoveni region.
Case ţărăneşti populare cu coloane sculptate
din lemn (secolul XIX), satul Bardar, raionul
Ialoveni.
Крестьянские дома с деревянными
скульптурными колоннами (ХIX век),
село Бардар района Яловень.
26 Drumul vinului
Complex of buildings of Manuc-Bei Mizoian’
Manor (XIX centure), 2 Metropolitan Varlaam str.,
Hancesti Town.
Complex de clădiri ale Conacului familiei
Mirzoian Manuc-Bei (sececolul XIX),
or. Hânceşti, str. Mitropolitul Varlaam 2.
Комплекс зданий усадьбы семьи Мирзоян
Манук-Бей (ХIX век), город Хынчешть,
ул. Митрополит Варлаам, 2.
Citadel (XV century), Costesti Village of Ialoveni
region.
Cetăţuie (secolul XV), satul Costeşti,
raionul Ialoveni.
Цитадель (XV век), село Костешть
района Яловень.
The windmill (the beginning of XX century),
Milestii Mici Village of Ialoveni region.
Moara de vânt (începutul secolului XX),
satul Mileştii Mici, raionul Ialoveni.
Ветряная мельница (начало XX века),
село Милештий Мичь района Яловень.
„LĂPUŞNA”
Drumul vinului
27
TOURIST WINE ROAD
„STEPA BUGEACULUI”
28 Drumul vinului
“STEPA BUGEACULUI“
Taraclia Town – „Taraclia Wine Plant” S.A.
Address: 74 Vokzalinaia str., Taraclia Town.
Tel.: (373 294) 25-480, 25-253, 25-446, fax: (373
294) 25-402.
Oraşul Taraclia – „Combinatul de vin
Taraclia” S.A.
Adresa: oraşul Taraclia, str. Vokzalinaia 74.
Tel.: (373 294) 25-480, 25-253, 25-446, fax: (373
294) 25-402.
Город Тараклия – «Винный комбинат
Тараклия» А.О.
Адрес: город Тараклия, ул. Вокзальная, 74.
Тел.: (373 294) 25-480, 25-253, 25-446, факс:
(373 294) 25-402.
Vulcanesti Town - „Aur-Vin” S.A.
Address: 6 Korolenko str., Vulcanesti Town.
Tel.: (+373 293) 252-17, tel./fax: (+373 293) 24852.
Office in Chisinau: (+373 22) 74-55-02, 23-41-61,
50-89-37, fax: (+373 22) 22-88-47.
Web: www.dionis.md
Oraşul Vulcăneşti – „Aur-Vin” S.A.
Adresa: oraşul Vulcăneşti, str. Korolenko 6.
Tel.: (+373 293) 252-17,
tel./fax: (+373 293) 248-52.
Oficiu în Chişinău: (+373 22) 74-55-02, 23-41-61,
50-89-37, fax: (+373 22) 22-88-47.
Web: www.dionis.md
Город Вулкэнешть – «Аур-Вин» А.О.
Адрес: город Вулкэнешть, ул. Короленко, 6.
Тел.: (+373 293) 252-17, тел./факс: (+373 293)
248-52.
Офис в Кишинэу: (+373 22) 74-55-02, 23-41-61,
50-89-37, факс: (+373 22) 22-88-47.
Web: www.dionis.md
Corten Village – „Corten”
Address: 4 Kirov str., Corten Village of CeadarLunga region.
Tel.: (+373 291) 22-710, tel./fax: (+373 291)
22-330.
Satul Corten – „Corten” С.P.C.
Adresa: raionul Ceadâr-Lunga, satul Corten,
str. Kirov 4.
Tel.: (+373 291) 22-710, tel./fax: (+373 291)
22-330.
Село Кортен – ПТК «Кортен»
Адрес: район Чадыр-Лунга, село Кортен,
ул. Кирова, 4.
Тел.: (+373 291) 22-710, тел./факс: (+373 291)
22-330.
Drumul vinului
29
Tvardita Village - „VinImpex” S.A.
Address: 34 Gagarin str., Tvardita Village
of Taraclia region.
Tel./fax: (+373 294) 21352, 23044.
Satul Tvardiţa – „VinImpex” S.A.
Adresa: raionul Taraclia, satul Tvardiţa,
str. Gagarin 34.
Tel./fax: (+373 294) 21352, 23044.
Село Твардица – «ВинИмпекс» А.О.
Адрес: район Тараклия, село Твардица,
ул. Гагарина, 34.
Тел./факс: (+373 294) 21352, 23044
Basarabeasca Town - „LW-Invest” S.A.
Address: 205 Karl Marx str., Basarabeasca Town.
Tel.: (+373 297) 22-441, 25-507, fax: (+373 297)
22-421.
Office in Chisinau: (+373 22) 22-12-91, 21-31-48.
Oraşul Basarabeasca – „LW-Invest” S.A.
Adresa: oraşul Basarabeasca, str. Karl Marx 205.
Tel.: (+373 297) 22-441, 25-507, fax: (+373 297)
22-421.
Oficiu în Chişinău: (+373 22) 22-12-91, 21-31-48.
Город Басарабяска - „LW-Invest” А.О.
Адрес: город Басарабяска, ул. Карла Маркса,
205.
Тел.: (+373 297) 22-441, 25-507, факс: (+373 297)
22-421.
Офис в Кишинэу: (+373 22) 22-12-91, 21-31-48.
Ceadar-Lunga Town - „Cazaiac-Vin” S.A.
Address: 101 Lenin str., Cazaclia Village of CeadarLunga region.
Tel.: (+ 373-291) 20-158, 67-235, 67-341, fax:
(+373 291) 67-554.
Oraşul Ceadâr-Lunga – „Cazaiac-Vin” S.A.
Adresa: raionul Ceadâr-Lunga, satul Cazaclia,
str. Lenin 101.
Tel.: (+ 373-291) 20-158, 67-235, 67-341, fax:
(+373 291) 67-554.
Город Чадыр-Лунга – «Казаяк-Вин» А.О.
Адрес: район Чадыр-Лунга, село Казаклия,
ул. Ленина, 101.
Тел.: (+ 373-291) 20-158, 67-235, 67-341, факс:
(+373 291) 67-554.
30 Drumul vinului
I. Natural resources/ Arii naturale protejate/
Scientific reserve “Prutul de Jos” (Bottom
Prut), Slobozia Mare Village of Vulcanesti region.
Reservaţia Ştiinţifică “Prutul de Jos”, satul
Slobozia Mare, raionul Vulcăneşti.
Научный заповедник “Прутул де Жос”
(Нижний Прут), село Слобозия Маре района
Вулкэнешть.
Geological and paleontological monuments
“Ceadar-Lunga coombs” (near Ceadar-Lunga
Town) and „Comrat Axal section” (near Comrat
Town).
Monumente geologice şi paleontologice
„Râpele de la Ceadâr-Lunga” (în apropierea
oraşului Ceadâr-Lunga) şi „Secţiunea geologică de
la Comrat” (în apropierea oraşului Comrat).
Геологические и палеонтологические
памятники „Овраги Чадыр-Лунга” (близ
города Чадыр-Лунга) и «Геологический разрез
Комрата» (близ города Комрат).
Landscape reserve “Codrii Tigheci”, between
Larguta and Capaclia Villages of Cantemir region.
Rezervaţia peisagistică “Codrii Tigheci”, între
satele Lărguţa şi Capaclia, raionul Cantemir.
Ландшафтный заповедник «Тигечские
Кодры», между селами Лэргуца и Капаклия
района Кантемир.
Drumul vinului
31
(2002).
(2002).
Tel.: (+373 22) 27-82-66,
mob.: (+373) 691-22-848.
„St. John The Baptizer” Cathedral (1858),
Comrat Town.
Catedrala „Sf. Ioan Botezătorul” (1858),
oraşul Comrat.
Кафедральный Собор «Св. Иоана
Крестителя» (1858 г.), город Комрат.
“St. Gheorghe” Church (1873), Taraclia Town.
Biserica „Sf. Gheorghe” (1873), oraşul Taraclia.
Церковь «Св. Георге» (1873 г.), город
Тараклия.
“St. Dumitru” Church (1911),
Ceadar-Lunga Town.
Biserica „Sf. Dumitru” (1911),
oraşul Ceadâr-Lunga.
Церковь «Св. Думитру» (1911),
город Чадыр-Лунга.
32 Drumul vinului
„St. Mihail” Cathedral (1850), Ciumai Village
of Taraclia region.
Catedrala „Sf. Mihail” (1850), satul Ciumai,
raionul Taraclia.
Кафедральный Собор «Св. Михаила»
(1850 г.), село Чумай района Тараклия.
«St. Pious Paraschiva” Church (1842), Tvardita
Village of Taraclia region.
Biserica „Sf. Cuvioasa Paraschiva” (1842),
satul Tvardiţa, raionul Taraclia.
Церковь «Св. Благочестивой Параскивы»
(1842), село Твардица района Тараклия.
Muzee, cetăţui
şi monumente istorice
истории
Dmitrii Cara-Cioban National Gagauzian
History and Ethnography Museum, Besalma
Village of Comrat region, Gagauz-Yeri, Lenin
street, 110, tel.: (+373 298) 53-272.
Muzeul Naţional de Istorie şi Etnografie
„Dumitru Cara-Cioban”, satul Beşalma,
raionul Comrat, Gagauz-Yeri, str. Lenin 110,
tel.: (+373 298) 53-272.
Национальный гагаузский историкоэтнографический музей им. Дмитрия
Кара-Чобана, Гагауз-Ери, cело Бешалма
района Комрат, ул. Ленина, 110,
тел.: (+373 298) 53-272.
Monument to Heroes of Cahul Battle
(1845), Vulcanesti Town.
Monumentul Eroilor Bătăliei de la Cahul
(1845), oraşul Vulcăneşti.
Памятник героям Кагульской битвы
(1845 г.), город Вулкэнешть.
Monument to Count Vorontsov (1845),
Vulcanesti Town.
Monumentul Contelui Voronţov (1845),
oraşul Vulcăneşti.
Памятник графу Воронцову (1845 г.),
город Вулкэнешть.
Monument to Alexander Suvorov, Vulcanesti
Town.
Monumentul lui Aleksandr Suvorov, oraşul
Vulcăneşti.
Памятник Александру Суворову, город
Вулкэнешть.
Busts to Ioan Viteazul and B.P.Hasdeu.
Park (the 2-d half of XIX century), Ciumai
Village of Taraclia region.
Busturile lui Ioan Viteazul şi B.P.Hașdeu.
Parc (jumătatea II a secolului XIX), satul Ciumai,
raionul Taraclia.
Бюсты Иоану Витязулу и Б.П.Хашдеу.
Парк (вторая половина XIX века), село Чумай
района Тараклия.
Olimpii Panov Memorial House (the national
hero of Bulgaria, participant of Plevna Battle,
1988), Taraclia Town.
Casa memorială a lui Olimpii Panov (erou
naţional al Bulgariei, participant la bătălia de la
Plevna din 1988), oraşul Taraclia.
Мемориальный дом Олимпия Панова
(национального героя Болгарии, участника
сражения под Плевной, 1988), город
Тараклия.
Drumul vinului
33
TOURIST WINE ROAD
„PURCARI”
34 Drumul vinului
“PURCARI“
Mereni Village - „Dionysos-Mereni” Ltd.
Address: 9 Stefan cel Mare str., Merenii Noi Village
of Anenii Noi region.
Tel.: (+373-265) 62-432, tel./fax: (+373 22)
83-84-85, 23-49-59.
Fax: (+373 22) 835-401, 23-49-50.
Web: www.dm.md
Satul Mereni – „Dionysos-Mereni” S.R.L.
Adresa: raionul Anenii Noi, satul Merenii Noi,
str. Ştefan cel Mare 9.
Tel.: (+373-265) 62-432, tel./fax: (+373 22) 83-8485, 23-49-59.
Fax: (+373 22) 835-401, 23-49-50.
Web: www.dm.md
Село Мерень – «Дионисос-Мерень» О.О.О.
Адрес: район Анений Ной, село Мерений Ной,
ул. Штефан чел Маре, 9.
Тел.: (+373-265) 62-432, тел./факс: (+373 22)
83-84-85, 23-49-59.
Факс: (+373 22) 835-401, 23-49-50.
Web: www.dm.md
Stefan-Voda Town - „Carahasani-Vin” S.A.
Address: Carahasani Village of Stefan Voda region.
Office in Chisinau: 9-A Alexadru Vlahuta str.
Tel.: (+373 22) 21-24-67, tel./fax: (+373 22)
20-28-20, 22-94-18, 24-09-98.
Web: www.cara-wine.md
Oraşul Ştefan-Vodă – „Carahasani-Vin” S.A.
Adresa: raionul Ştefan Vodă, satul Carahasani.
Oficiu în Chişinău: str. Alexadru Vlahuţă 9-A.
Tel.: (+373 22) 21-24-67, tel./fax: (+373 22)
20-28-20, 22-94-18, 24-09-98.
Город Штефан-Водэ – «Карахасань-Вин»
А.О.
Адрес: район Штефан Водэ, село Карахасань.
Офис в Кишинэу: ул. Александру Влахуцэ, 9-А.
Тел.: (+373 22) 21-24-67, тел./факс: (+373 22)
20-28-20, 22-94-18, 24-09-98.
Web: www.purcari.md
Satul Purcari - “Vinăria Purcari” SRL
Adresa: raionul Ştefan Vodă, satul Purcari.
Oficiu în Chişinău: str. Calea Ieşilor 17.
Tel.: (+373 22) 29-59-11, 59-50-50, 29-46-96,
mob.: (+373) 696-437-85
Web: www.purcari.md
Село Пуркарь – „Винэрия Пуркарь» О.О.О.
Адрес: район Штефан Водэ, село Пуркарь.
Офис в Кишинэу: ул. Каля Ешилор, 17.
Тел.: (+373 22) 29-59-11, 59-50-50, 29-46-96,
моб.: (+373) 696-437-85
Web: www.purcari.md
Tudora Village - „Tudora-Vin” S.A.
Address: Tudora Village of Stefan Voda region.
Tel.: (+373 242) 92-058.
Satul Tudora – „Tudora-Vin” S.A.
Adresa: raionul Ştefan Vodă, satul Tudora.
Tel.: (+373 242) 92-058.
Село Тудора – «Тудора-Вин» А.О.
Адрес: район Штефан Водэ, село Тудора.
Тел.: (+373 242) 92-058.
Talmaza Village – Vineyard “Talmaza”
Address: Talmaza Village of Stefan Voda region.
Tel.: (+373 22) 41-581.
Satul Talmaza – Gospodăria viticolă
„Talmaza”
Adresa: raionul Ştefan Vodă, satul Talmaza.
Tel.: (+373 22) 41-581.
Село Талмазa – Виноградарское хозяйство
«Талмазa»
Адрес: район Штефан Водэ, село Талмазa.
Тел.: (+373 22) 41-581.
Purcari Village – “Vinaria Purcari” Ltd
Address: Purcari Village of Stefan Voda region.
Office in Chisinau: 17 Calea Iesilor str.
Tel.: (+373 22) 29-59-11, 59-50-50, 29-46-96,
mob.: (+373) 696-437-85
Drumul vinului
35
“PURCARI“
Tiraspol Town - „KVINT” S.A.
Address: 38 Lenin Street, Tiraspol Town,
Transnistria.
Tel.: (+373 533) 96-170, fax: (+373 533) 96-125.
Web: www.kvint.biz
Oraşul Tiraspol – „KVINT” S.A.
Adresa: Transnistria, oraşul Tiraspol, str. Lenin 38.
Tel.: (+373 533) 96-170, fax: (+373 533) 96-125.
Web: www.kvint.biz
Город Тирасполь – «Квинт» А.О.
Адрес: Приднестровье, город Тирасполь,
ул. Ленина, 38.
Тел.: (+373 533) 96-170, факс: (+373 533) 96-125.
Web: www.kvint.biz
Crocmaz Village - „Ampelos” Ltd.
Address of factory and farm: Crocmaz Village of
Stefan Voda region.
Office in Chisinau: 136 Columna str.
Tel.: (373 22) 210-669, fax: (373 22) 229-900,
mob.: (+373) 6910-34-69, 7942-68-59
Web: www.ampelos.md
Satul Crocmaz - SRL „Ampelos”
Adresa gospodăriei şi uzinei: raionul Ştefan Vodă,
satul Crocmaz.
Oficiu în Chişinău: str. Columna 136.
Tel.: (373 22) 210-669, fax: (373 22) 229-900,
mob.: (+373) 6910-34-69, 7942-68-59
Web: www.ampelos.md
Село Крокмаз – «Ампелос» О.О.О.
Адрес хозяйства и завода: район Штефан Водэ,
село Крокмаз.
Офис в Кишинэу: ул. Колумна, 136.
Тел.: (373 22) 210-669, факс: (373 22) 229-900,
моб.: (+373) 6910-34-69, 7942-68-59
Web: www.ampelos.md
36 Drumul vinului
Natural reserve “Misilindra”, near Hadgimus
Village of Causeni region.
Rezervaţia naturală silvică „Misilindra”, în
apropierea satului Hadgimus, raionul Căuşeni.
Природный заповедник «Мисилиндра»,
близ села Хаджимус района Кэушень.
(2002).
(2002).
Tel.: (+373 22) 27-82-66, mob.: (+373)
691-22-848.
„St. Arh. Michael and Gabriel” Church (1818),
Mereni Village of Anenii Noi region.
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”
(1818), satul Mereni, raionul Anenii Noi.
Церковь «Св. Архангелов Михаила и
Гавриила» (1818 г.), село Мерень района
Анений Ной.
“PURCARI“
Drumul vinului
37
“PURCARI“
«Dormition of the Theotokos” Church (XVXVI centuries), Mateevici str., Causeni Town, tel.:
(+373 243) 22-486.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
(secolele XV-XVI), oraşul Căuşeni, str. Mateevici,
tel.: (+373 243) 22-486.
Церковь «Успения Пресвятой
Богородицы» (XV-XVI века), город Кэушень,
ул. Матеевича, тел.: (+373 243) 22-486.
“St. Aps. Peter and Paul” Church (1870),
Causeni Town.
Biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel ” (1870),
oraşul Căuşeni.
Церковь «Св. Апостолов Петра и Павла»
(1870 г.), город Кэушень.
«St. Tsars Constantin and Elena” Church
(1829), Causeni Town.
Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”
(1829), oraşul Căuşeni.
Церковь «Св. Царей Константина и Елены»
(1829 г.), город Кэушень.
„St. Arh. Michael and Gabriel” Church (1871),
Zaim Village of Causeni region.
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”
(1871), satul Zaim, raionul Căuşeni.
Церковь «Св. Архангелов Михаила и
Гавриила» (1871 г.), село Заим района
Кэушень.
38 Drumul vinului
истории
Building of former steam-mill of P.E. Regepa
(1910), Mereni Village of Anenii Noi region.
Clădirea fostei mori cu abur a lui P.E. Regepa
(1910), satul Mereni, raionul Anenii Noi.
Здание бывшей паровой мельницы П.Е.
Режепа (1910 г.), село Мерень района Анений
Ной.
“PURCARI“
Building of former parish school (1840-s),
Mereni Village of Anenii Noi region.
Clădirea fostei şcoli parohiale bisericeşti (anii
'40 ai sec. XIX), satul Mereni, raionul Anenii Noi.
Здание бывшей церковно-приходской
школы (1840-е гг.), село Мерень района
Анений Ной.
Bust to poet Alexei Mateevici, Causeni Town.
Bustul poetului Alexei Mateevici, oraşul
Căuşeni.
Бюст поэту Алексею Матеевичу, город
Кэушень.
Upper Traian Wall, between Grigorieuca Village
of Causeni region and Causeni Town.
Valul lui Traian de Sus, între satul Grigorieuca,
raionul Căuşeni, şi oraşul Căuşeni.
Верхний Траянов Вал, между селом
Григориеука района Кэушень и городом
Кэушень.
The house-museum of the poet Alexei
Mateevici (1990), 4 Pietre Vechi street, Zaim
Village of Causeni region, tel.: (+373 243) 72-337,
mob.: (+373) 698-37-113, 681-44-489.
Casa-muzeu a poetului Alexei Mateevici
(1990), raionul Căuşeni, satul Zaim, str. Pietre
Vechi 4, tel.: (+373 243) 72-337, mob.: (+373)
698-37-113, 681-44-489.
Дом-музей поэта Алексея Матеевича (1990
г.), район Кэушень, село Заим, ул. Пиетре Веке,
4, тел.: (+373 243) 72-337, моб.: (+373)
698-37-113, 681-44-489.
Wooden building of railway station (1877),
Zaim Village of Causeni region.
Clădirea de lemn a gării feroviare (1877),
satul Zaim, raionul Căuşeni.
Деревянное здание железнодорожной
станции (1877 г.), село Заим района Кэушень.
Archeological Monument “Movila Mare”
(Great Hillock), Talmaza Village of Stefan Voda
region.
Monumentul arheologic „Movila Mare”, satul
Talmaza, raionul Ştefan Vodă.
Археологический памятник «Мовила
Маре» (Большой Бугор), село Талмазa района
Штефан Водэ.
Windmill „Mos Tihon” („Granddad Tihon”, XIX
century), Talmaza Village of Stefan Voda region.
Moara de vânt „Moş Tihon” (secolul XIX), satul
Talmaza, raionul Ştefan Vodă.
Ветряная мельница «Мош Тихон» («Дед
Тихон», XIX век), село Талмазa района Штефан
Водэ.
IV. Other
Altele
Другие
Pheasant Farm, Talmaza Village of Stefan Voda
region.
Crescătorie de fazani, satul Talmaza, raionul
Ştefan Vodă.
Фазанья ферма, село Талмазa района
Штефан Водэ.
Drumul vinului
39
TOURIST WINE ROAD
„CHIŞINĂU-BĂLŢI”
40 Drumul vinului
Chisinau Municipality - „Lion Gri” Ltd.
Address: 801 Muncesti str, Chisinau.
Tel.: (+373 22) 414-080, 225-797, 414-164,
414-081, 414-116, 212-172.
Fax: (+373 22) 212-172.
Web: www.lion-gri.com
Municipiul Chişinău - „Lion Gri” SRL
Adresa: Chişinău, str. Munceşti 801.
Tel.: (+373 22) 414-080, 225-797, 414-164,
414-081, 414-116, 212-172.
Fax: (+373 22) 212-172.
Муниципий Кишинэу – «Lion Gri» О.О.О.
Адрес: Кишинэу, ул. Мунчешть, 801.
Тел.: (+373 22) 414-080, 225-797, 414-164, 414081, 414-116, 212-172.
Факс: (+373 22) 212-172.
Chisinau Municipality - „Aroma” S.A.
Address: 38 Toma Ciorba str., Chisinau.
Tel.: (+373 22) 200-651, 200-657, 200-656.
Fax: (+373 22) 29-55-21, 29-55-07.
Web: www.aroma.md
Municipiul Chişinău – „Aroma” S.A.
Adresa: Chişinău, str. Toma Ciorbă 38.
Tel.: (+373 22) 200-651, 200-657, 200-656.
Fax: (+373 22) 29-55-21, 29-55-07.
Web: www.aroma.md
Муниципий Кишинэу – «Арома» А.О.
Адрес: Кишинэу, ул. Тома Чорбэ, 38.
Тел.: (+373 22) 200-651, 200-657, 200-656.
Факс: (+373 22) 29-55-21, 29-55-07.
Web: www.aroma.md
Chisinau Municipality - „Vismos” S.A.
Address: 5 Uzinelor str., Chisinau.
Tel.: (+373 22) 40-74-13, fax: (+373 22) 47-34-58.
Web: www.vismos.md
Municipiul Chişinău – „Vismos” S.A.
Adresa: Chişinău, str. Uzinelor 5.
Tel.: (+373 22) 40-74-13, fax: (+373 22) 47-34-58.
Web: www.vismos.md
Муниципий Кишинэу – «Висмос» А.О.
Адрес: Кишинэу, ул. Узинелор, 5.
Тел.: (+373 22) 40-74-13, факс: (+373 22)
47-34-58.
Web: www.vismos.md
Cricova Town - „Cricova-Acorex” S.A.
Address: 3 Ungureanu str., Cricova Town,
Chisinau mun.
Office in Chisinau: 45 Metropolitan
G.Banulescu-Bodoni str.
Tel.: (+373 22) 83-66-00, 45-37-63, fax: (+373 22)
24-25-10.
Web: www.acorex.net
Drumul vinului
41
Oraşul Cricova – „Cricova-Acorex” S.A.
Adresa: Mun. Chişinău, оraşul Cricova, str.
Ungureanu 3.
Oficiu în Chişinău: str. Mitropolitul G.BănulescuBodoni 45.
Tel.: (+373 22) 83-66-00, 45-37-63, fax: (+373 22)
24-25-10.
Web: www.acorex.net
Город Крикова – «Крикова-Акорекс» А.О.
Адрес: мун. Кишинэу, город Крикова,
ул. Унгуряну, 3.
Офис в Кишинэу: ул. Митрополита Г.БэнулескуБодони, 45.
Тел.: (+373 22) 83-66-00, 45-37-63,
факс: (+373 22) 24-25-10.
Web: www.acorex.net
Romanesti Village – “Romanesti” S.A.
Address: 1 Scolii str., Romanesti Village
of Straseni region.
Tel.: (+373 237) 60-175, 60-230, 60-350, 60-478.
Fax: (+373 237) 60-379.
Satul Romăneşti – “Romăneşti” S.A.
Adresa: satul Romăneşti, raionul Străşeni,
str. Şcolii 1.
Tel.: (+373 237) 60-175, 60-230, 60-350, 60-478.
Fax: (+373 237) 60-379.
Село Ромэнешть – «Ромэнешть» А.О.
Адрес: село Ромэнешть района Стрэшень,
ул. Школий, 1.
Тел.: (+373 237) 60-175, 60-230, 60-350, 60-478.
Факс: (+373 237) 60-379.
Balti Municipality - „Barza Albа”
(„White Stork”) S.A.
Address: 49 Victoria bd., Balti Town.
Tel.: (+373 231) 302-85, 312-61, 315-29.
Municipiul Bălţi – „Barza Albă” S.A.
Adresa: oraşul Bălţi, bd. Victoria 49.
Tel.: (+373 231) 302-85, 312-61, 315-29.
Муниципий Бэлць – «Барза Албэ» («Белый
Аист») А.О.
Адрес: Город Бэлць, бул. Виктория, 49.
Тел.: (+373 231) 302-85, 312-61, 315-29.
42 Drumul vinului
Scientific reserve „Padurea Domneasca”
(Manor Forest), Glodeni and Falesti regions,
entrance is near Village of Butesti of Glodeni
region.
Reservaţia Ştiinţifică „Pădurea Domnească”,
raioane Glodeni şi Făleşti, intrarea se află lângă
satul Buteşti, raionul Glodeni.
Научный заповедник “Пэдуря Домняскэ”
(Господарев Лес), районы Глодень и Фэлешть,
въезд – близ села Бутешть района Глодень.
Costesti-Stanca Lake, Duruitoarea Village of
Rascani region.
Lacul Costeşti-Stânca, satul Duruitoarea, raionul
Râşcani.
Озеро Костешть-Стынка, село Дуруитоаря
района Рышкань.
Suta de movile (One hundred mounds),
between Villages of Braniste (Rascani region) and
Cobani (Glodeni region).
Suta de movile, între satele Branişte (raionul
Râşcani) şi Cobani (raionul Glodeni).
Сутэ де мовиле (Сто курганов), между
селами Браниште района Рышкань и Кобань
района Глодень.
Drumul vinului
43
Karst cave “Emil Racovita” (former
„Cinderella”), Criva Village of Briceni region,
length – over 90 km.
Peştera carstică “Emil Racoviţă” (fosta
“Cenuşăreasa”), satul Criva, raionul Briceni,
lungime – peste 90 km.
Карстовая пещера «Емил Раковицэ»
(ранее – “Золушка»), село Крива района
Бричень, протяженность – более 90 км.
Butesti Canyons, Butesti Village of Glodeni
region.
Cheile Buteşti, satul Buteşti, raionul Glodeni.
Ущелья Бутешть, село Бутешть района
Глодень.
Duruitoarea Canyon, Duruitoarea Village of
Rascani region.
Defileul Duruitoarea, satul Duruitoarea, raionul
Râşcani.
Ущелье Дуруитоаря, село Дуруитоаря
района Рышкань.
Rascov complex, Rascov Village of Camenca
region.
Complexul Raşcov, satul Raşcov, raionul
Camenca, Transnistria.
Рашковский комплекс, село Рашков района
Каменка, Приднестровье.
“Toltrele Prutului” (“Prut Reefs”), the
beginning of reefs (length – about 200 km) is near
Cobani Village of Glodeni region.
“Toltrele Prutului”, începtul toltrelor (lungime
– peste 200 km) se află lângă satul Cobani, raionul
Glodeni.
«Толтреле Прутулуй» («Прутские Толтры»),
начало толтр (протяженность – около 200 км.)
находится близ села Кобань района Глодень.
(2002).
(2002).
Tel.: (+373 22) 27-82-66, mob.: (+373) 691-22848.
44 Drumul vinului
“Nativity of the Most Holy Theotokos”
Church (beginning of XX century), Branesti
Biserica „Naşterea Maicii Domnului”
(începutul secolului XX), satul Brăneşti, raionul
Orhei.
Церковь “Рождества Богородицы” (начало
XX века), село Брэнешть района Орхей.
“St. Dumitru” Orhei Cathedral (1634 - 1640),
Orhei town.
Catedrala „Sf. Dumitru”, Orhei (1634 - 1640),
oraşul Orhei.
Кафедральный Собор города Орхей «Св.
Думитру» (1634 – 1640 гг.), город Орхей.
Monastery “Nativity of the Most Holy
Theotokos”, Curchi (1720).
Curchi (1720).
Курки (1720 г.).
Address: Village of Curchi of Orhei region.
Tel./fax: (+373 235) 33-333, fax: (+373 235) 54642, mob.: (+373) 691-44-329.
„St. Nicolae” Church (1810), Isnovat Village of
Criuleni region.
Biserica „Sf. Nicolae” (1810), satul Isnovăţ,
raionul Criuleni.
Церковь «Св. Николае» (1810 г.), село
Ишновэц района Криулень.
«St. Spiridon” Church (1802), Miclesti Village of
Criuleni region.
Biserica „Sf. Spiridon” (1802), satul Micleşti,
raionul Criuleni.
Церковь «Св. Спиридона» (1802 г.), село
Миклешть района Криулень.
“St. Nicolae” Balti Cathedral (end of XVIII
century), Balti Town.
Catedrala „Sf. Nicolae”, Bălţi (sf. sec. XVIII),
mun. Bălţi.
Кафедральный Собор города Бэлць «Св.
Николае» (конец XVIII века), город Бэлць.
“St. Constantin and Elena” Balti Cathedral
(1924-1936), Balti Town.
Catedrala „Sf. Constantin şi Elena”, Bălţi
(1924-1936), mun. Bălţi.
Кафедральный Собор города Бэлць «Св.
Константина и Елены» (1924-1936 гг.), город
Бэлць.
истории
Soroca Fortress
Cetatea Soroca
Крепость Сорока
Location: Petru Rares street, Soroca Town,
tel.: (+373 230) 30-430.
Soroca region museum, 68 Independentei
street, 68, Soroca Town, tel.: (+373 230) 2-22-64,
(+373) 693-23-734.
Muzeul raionului Soroca, oraşul Soroca,
str. Independenţei 68, tel.: (+373-230) 2-22-64,
(+373) 693-23-734.
Музей района Сорока, город Сорока,
ул. Индепенденцей, 68, тел.: (+373-230)
2-22-64, (+373) 693-23-734.
Thanksgiving Candle „Badea Mior”, Soroca
Town.
Lumânarea Recunoştinţei „Badea Mior”,
oraşul Soroca
Свеча Благодарения “Бадя Миор», город
Сорока.
Family Russo Manor, Micauti Village of Straseni
region.
Conacul familiei Russo, satul Micăuţi, raionul
Străşeni.
Усадьба семьи Руссо, село Микэуць района
Стрэшень.
Cultural historical museum complex
“Orheiul Vechi”, Butuceni and Trebujeni Villages
of Orhei region.
Complexul istoric cultural-muzeal
„Orheiul Vechi”, satele Trebujeni
şi Butuceni, raionul Orhei.
Историко-культурный музейный
комплекс „Orheiul Vechi”
(Старый Орхей), села Требужень и Бутучень
Balti region museum, Balti Town.
Muzeul de studiere a ţinutului, mun. Bălţi.
Уездный музей, город Бэлць.
Meşteri populari
Branesti Village of Rascani region
and Cosauti Village of Soroca region
(Anaglyphic centers).
Satul Brăneşti, raionul Râşcani, şi satul
Cosăuţi, raionul Soroca (Centre de prelucrare
artistică a pietrei).
Село Брэнешть района Рышкань и
село Косэуць района Сорока (Центры
художественной обработки камней).
Drumul vinului
45
TOURIST WINE ROAD
„Dunărea de Jos”
46 Drumul vinului
„DUNĂREA DE JOS”
Pleseni Village – Wine Factory
„Imperial- Vin”
Address: Pleseni Village of Cantemir region.
Tel.: (+373 273) 744-02, 74403, 744-04.
Web: www.imperial-vin.com.
Satul Pleşeni – Fabrica de vin „Imperial- Vin”
Adresa: satul Pleşeni, raionul Cantemir.
Tel.: (+373 273) 744-02, 74403, 744-04.
Село Плешень – Винзавод
«Империал-Вин»
Адрес: село Плешень района Кантемир.
Тел.: (+373 273) 744-02, 74403, 744-04.
Cahul Town - Wine Factory „Podgoria
Dunării” („Danube Vinery”)
Address: 112 Stefan cel Mare str., Cahul Town.
Tel.: (373 299) 26-403, 22-274, fax: (373 299) 22274
Oraşul Cahul - Fabrica de vin
„Podgoria Dunării”
Adresa: oraşul Cahul, str. Ştefan cel Mare 112.
Tel.: (373 299) 26-403, 22-274, fax: (373 299) 22274
Город Кагул – Винзавод «Подгория
Дунэрий» («Дунайский Виноградник»)
Адрес: город Кагул, ул. Штефан чел Маре, 112.
Тел.: (373 299) 26-403, 22-274, fax: (373 299)
22-274
Village Borceag – Wine Factory
„Grape Valley”
Address: Borceag Village of Cahul region.
Tel.: (+373 22) 27-75-73, fax: (+373 22) 27-75-49.
Web: www.grape-valley.com
Satul Borceag – Fabrica de vin „Grape Valley”
Adresa: satul Borceag, raionul Cahul.
Tel.: (+373 22) 27-75-73, fax: (+373 22) 27-75-49.
Село Борчаг – Винзавод „Grape Valley”
(«Долина Виноградников»)
Адрес: село Борчаг района Кагул.
Тел.: (+373 22) 27-75-73, факс: (+373 22)
27-75-49.
Drumul vinului
47
Branza Village – Wine Factory “Prut”
Address: Brinza Village of Cahul region.
Tel.: (373 293) 72-345, 72-339, fax: (373 293) 72339.
Satul Brânza – Fabrica de vin „Prut”
Adresa: satul Brânza, raionul Cahul.
Tel.: (373 293) 72-345, 72-339, fax: (373 293) 72339.
Село Брынза – Винзавод «Прут»
Адрес: Село Брынза района Кагул.
Тел.: (373 293) 72-345, 72-339, факс: (373 293)
72-339.
Slobozia Mare Village – Wine Factory
“Slobozia Mare”
Address: 1 Unirii str, Slobozia Mare Village of Cahul
region.
Tel.: (373 253) 61-245, 61-280, 61-283, fax: (373
253) 61-280.
Satul Slobozia Mare – Fabrica de vin
„Slobozia Mare”
Adresa: raionul Cahul, satul Slobozia Mare, str.
Unirii 1.
Tel.: (373 253) 61-245, 61-280, 61-283, fax: (373
253) 61-280.
Село Слобозия Маре – Винзавод
«Слобозия Маре»
Адрес: район Кагул, село Слобозия Маре, ул.
Унирий, 1.
Тел.: (373 253) 61-245, 61-280, 61-283, факс: (373
253) 61-280.
48 Drumul vinului
Scientisic reserve „Prutul de Jos” (Bottom Prut
(river), Slobozia Mare Village of Cahul region.
Reservaţia Ştiinţifică „Prutul de Jos”, satul
Slobozia Mare, raionul Cahul.
Научный заповедник “Прутул де Жос”
(Нижний Прут (река), cело Слобозия Маре
района Кагул.
Beleu Lake, Valeni Village of Cahul region.
Lacul Beleu, satul Văleni, raionul Cahul.
Озеро Белеу, село Вэлень района Кагул.
Drumul vinului
49
(2002).
(2002).
Tel.: (+373 22) 27-82-66, mob.: (+373) 691-22848.
Convent “St. Pr. Vladimir”, Cahul
Mănăstirea “Sf. Kn. Vladimir”, Cahul
Монастырь «Св. Кн. Владимира», Кагул
Address: 1 Tolstoi str., Cahul Town.
“St. Arh. Michail and Gabriel” Cathedral,
Cahul Town.
Soborul „Sf. Arh.Mihail şi Gavriil”, oraşul
Cahul.
Собор «Св. Арх. Михаила и Гавриила»,
город Кагул.
“St. Arh. Michail and Gabriel” Church, Colibasi
Village of Cahul region.
Biserica „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil”, satul
Colibaşi, raionul Cahul.
Собор «Св. Арх. Михаила и Гавриила», село
Колибашь района Кагул.
истории
„Nichita Lebedenco” House-Museum,
Lebedenco Village of Cahul region.
Casa muzeu „Nichita Lebedenco”, satul
Lebedenco, raionul Cahul.
Дом-музей «Никита Лебеденко», село
Лебеденко района Кагул.
Slobozia Mare History and Ethnography
Museum, 69 Ulita Mare str., Slobozia Mare Village
of Cahul region, tel./fax: (+373 293) 61-236, 61-878.
Muzeul de Istorie şi Etnografie satului
Slobozia Mare, satul Slobozia Mare, raionul
50 Drumul vinului
Cahul, str. Uliţa Mare 69, tel./fax: (+373 293) 61236, 61-878.
Музей истории и этнографии села
Слобозия Маре, село Слобозия Маре района
Кагул, ул. Улица Маре, 69, тел./факс: (+373 293)
61-236, 61-878.
Monument to Rumeantsev, Badicul
Moldovenesc Village of Cahul region.
Monumentul „Rumeanţev”, satul Badicul
Moldovenesc, raionul Cahul.
Памятник Румянцеву, село Бадикул
Молдовенеск района Кагул.
Traian Wall, Valeni Village of Cahul region.
Valul lui Traian, satul Văleni, raionul Cahul.
Траянов Вал, село Вэлень района Кагул.
Meşteri populari
Pelenei Village of Cahul region (popular
musical instruments manufacturing).
Satul Pelenei, raionul Cahul (confecţionarea
instrumentelor muzicale populare).
Село Пеленей района Кагул (изготовление
народных музыкальных инструментов).
Pascani Village of Cahul region (vine plaiting).
Satul Paşcani, raionul Cahul (împletitul
obiectelor din lozie).
Село Пашкань района Кагул (плетение из
лозы).
V. Health resort „Nufarul Alb” (White Lily), 1
Nucilor str., Cahul Town, tel.: (+373 299) 2-34-40,
fax: (+373 299) 2-46-45.
Staţiunea balneo-climaterică „Nufărul Alb”,
oraşul Cahul, str. Nucilor 1, tel.: (+373 299) 2-3440, fax: (+373 299) 2-46-45.
Санаторий «Нуфэрул Алб» (Белая Лилия),
город Кагул, ул. Нучилор, 1, тел.: (+373 299)
2-34-40, факс: (+373 299) 2-46-45.
Drumul vinului
51
VINICULTURE
IN MOLDOVA
From history to present day
The scientific discoveries have evidenced the
supposition that wine-making onto the territory
of contemporary Moldova has been practised since
pre-historic times. The fragments of clay vessels with
seeds of cultivated grapes discovered by archeologists
suggest that the indigenous people were consuming
wine since 7000 B.C.
Since circa 2500 B.C. the indigenous people were
taught grape cultivation by the Greek colonists. Thus,
the Greeks have prioritized wine-making in these
lands following the example of their motherland.
Wine was produced at industrial scale according to
the standards of those times and was then exchanged
for various goods and foodstuffs.
Upon occupation of the territory of contemporary
Moldova by the Romans, the wine-making of the land
saw brisk deployment. The present “wine-making”
terminology has been inherited in the times of
prosperity of the Roman Empire – the majority of
concepts stem from Italian roots.
In the medieval epoch the Moldovan Principality
was mainly distinguished by wine-making. More
and more land plots were covered by vineyards; the
wine-producing technology was improved either. The
Principality’s Gospodar (ruler) even employed special
staff of wine-makers and wine-growers. As regards
wine quality supplied to Gospodar’s table, this was
the responsibility of chief “paharnic” (cupbearer).
Severe and sometimes even capital punishment was
prescribed for poor wine quality.
Moldovan wine was eagerly bought abroad:
since XIV century it was supplied to the Grand Duchy of
Moscow and Poland, in XV - XVIII centuries Moldovan
wine was bought by Ukraine and Little Russia.
Wine was widely used upon church rites with
strict observation of the set rules, which were later
on stipulated in a special “Service Book” published
in 1699. Nowadays all 55 monasteries and cloisters of
Moldova store this divine beverage in special barrels
in vaults. The best wines of the Moldovan producers
are also supplied to the temples and monasteries
abroad (for example, Alexander Nevsky’s Lavra in St.
Petersburg sees long queues for Moldovan “Cahor”,
while Purcari wines are supplied to Novodevichy
Convent in Moscow).
To the turn of ХIХ century the nobility bought
tenancies and constructed wineries in Bessarabia
(the major part of present Moldova). Apart of the
Moldovan famous families, lands were also purchased
by foreigners. For example, in Hincesti town a winery
was established by Armenian Duke Manuk-Bei;
nowadays the town hosts large wine-producing
facilities. The history of Romanesti winery (Straseni
district) stemmed from the purchase by the Russian
Tsar Family Romanovs the lands to lie vineyards and to
52 Drumul vinului
VINICULTURA • VINIFICAŢIA • ВИНОДЕЛИЕ
establish a winery (the name of the town originated
following this event). In Camenca town and Stroenti
village (Ribnita district, Transnistria) the vineyards
belonged to Field Marshal Piotr Wittgenstein. Wines
produced by such tenancies were supplied to tables
of the nobility and the members of the Emperors’
families of Russia and Europe.
Wine was measured by buckets. For example, in
the year 1837 Bessarabia saw more than 13 thousand
of desyatinas of land under vineyards, with more than
1 million of buckets of wine produced. To the turn of
1900, the area of vineyards increased to 74 thousand
of desyatinas, while the production volume grew
up to 15 millions of buckets. By the way, 10 millions
buckets from those 15 millions were bought by France
that year, where due to contagious pest there died
vineyards for the country to experience severe deficit
of the beverage.
Already those times the Moldovan wines were
marked with the highest awards at international fairs:
Purcari wines were bestowed with the Gold Medal at
Paris International Exhibition in the year 1878. While
in 1903 two Gold Medals of Bessarabia Agricultural
Fair were awarded to the household of the Kovaliotti
Brothers, who cultivated vineyards and established
wineries in the Budjak steppes.
The country saw establishment of specialised
educational institutions. Thus, in the year 1842
Stauceni Institute was established by initiative of Duke
Vorontsov on the basis of Nikitsky Botanic Garden
(Yalta, Crimea) (the present Stauceni College). While
in Saharna (Rezina district) a college was established
by spouses Nicolai Apostolopulo and Eugenia Bogdan.
ХIX century saw usage of abandoned stone
quarries upon wine production for the first time.
Milesti Mici winery famous for its underground
streets was established this way. In ХХ century an
entire underground town was laid in Cricova (its
underground galleries stretch for more than 70 km).
At present, “Cricova” winery is a true “Mecca” for
tourists, while the unique collection of the enterprise
has been officially heralded as the national heritage.
Moldovan wines
The notion of “wine” has been defined in the modern
history of wine production by the International
Organisation of Vine and Wine (O.I.V.): “Wine is a
beverage produced by complete or partial alcohol
fermentation of must”. It is overtly known that in the
countries-leaders of winemaking and wine-growing
– France, Germany, Spain, Italy and others – «wine»
is exclusively referred to beverage produced by
fermentation of grapes. In the Republic of Moldova
wine may also be referred to beverages produced by
fermentation of apple juice.
Moldova applies various indexes for wine
classifications. Depending on grape processing
technology wines are distinguished by grape sort,
by vinification (ex. fermentation of various sorts of
grapes) and by blend (ex. mixing sorts of grapes).
Moldova also classifies wines based on colour:
white, rose and red. While period of maturation
determine whether wines are: “ordinary” (of current
consumption) and high-quality “vintage” divided
again into vintage mature (maturation in barrels no
less than 6 months) and vintage collection (maturation
in bottles no less than 2.5 years).
The wine-makers of Moldova offer a wide
assortment of natural (with ethyl alcohol of
endogenous origin) and special (produced making
use of special technologies and endowed with special
qualities) wines.
The O.I.V. has initiated adoption of the
Convention on Wine Place and Origin meant to
regulate accuracy and preservation of historic names
of wines on world markets (for instance, Champagne
is wine produced exclusively in the French Province
Champagne). Therefore Moldova uses alternative
names for acclaimed beverages: membrane wine
“Ialoveni” is equivalent of Sherry; warmed-up wine
with minimal amount of oxygen “Prometeu” is
equivalent of Portwine; heat-processed wine with
maximal oxygen amount “Luceafar” is equivalent
of Madeira Wine; red and rose dessert wines
“Pastoral” is equivalent of Cahor Wine; fragranced
wines “Mireasma Codrului” and “Buket Moldavii” is
equivalent of Vermouth Wines; white dessert wine
“Nectar” is equivalent of Sauternes.
Mixed sorts of wine from grapes and apples are
produced in Moldova either. In addition, production of
home-made wine is widely spread in the region. The
name of such “home-made” beverage is overt. One
may encounter the entire assortment of grape-base
products in Moldova: fresh must, unclarified juice,
must, dessert wine, over-fermented wine and young
wine.
The following wine assortment is produced of
white sorts of grapes in Moldova: “Aligote”, “Pinot”
group (Pinot Gris and Pinot Blanc), “Riesling Rein”,
“Sauvignon”, “Chardonnay”, “Traminer”, “Feteasca
Alba”. The red wines are represented by: “CabernetSauvignon”, “Merlot” and “Pinot Noir”. Wine-makers
offer vast assortment of sparkling wines, vermouths
and aromatized absinth-brewed wines (“Feteasca
Neagra” and “Batuma Neagrа”).
All Moldovan wine-makers, be it a large plant or
a small village household, invest all their knowledge,
efforts, skills and soul into wine-making. The
vitiviniculture of Moldova enriched by century-long
traditions denotes not only the principal branch of
the country’s economy, but rather the lifestyle, the
peculiarities of culture and life of the entire nation.
Healing properties of wine
Oenotherapy (cure with grape wine) was practiced
already in Ancient Greece, where the beverage was
known as the best antiseptic remedy. Wine was used
to heal wounds and to treat many diseases. Wine was
also alleged to have magic power and this is not in vain
that wine has been referred to as “Gods’ Beverage” as
of yet.
Indeed, scientific research has proven that
wine contributes to restoration of stamina while
enriching a living organism with the necessary
set of microelements, amino acids and vitamins.
Consumption of wine hampers development of
atherosclerosis, cell senescence, oncologic diseases.
Doctors have marked that during epidemics the
regions with developed culture of wine consumption
saw much less number of infected people than any
other region. Wine is prescribed during chill and cold,
inclusive recurring diseases. It is a customs in Moldova
to treat a person with a cold to “Izvar” (warmed-up
wine with honey and black pepper). Wine is capable of
suppressing development of bacteria of tuberculosis,
cholera, malaria. “Cabernet” and “CabernetSauvignon” are often consumed by people who suffer
from disturbance of digestion and stomach illness.
Drumul vinului
53
Wine is also prescribed to people who work in regions
with high radioactivity.
One may endlessly list the healing qualities of
wine. Yet, wine is useful upon measured consumption.
The Moldovans realized this feature of wine several
centuries back: peasants used to take wooden or clay
jags with wine in the fields to escape illness and to
have enough forces for land cultivation. Till nowadays
any event in Moldova is linked to wine: work in field,
“claca” (when neighbours, relatives and friends gather
together to construct a house for a young family),
festive celebration or sad event. This is a way to raise
stamina and to heal one’s body.
The healing properties of wine were also wellknown to Duke Piotr Wittgenstein - the founder of the
first oenotherapy clinic in South Russia (Bessarabia
was a part of the Russian Empire since 1812 till 1918)
where health was improved with the help of grapes
and wine. His family purchased Stroenti estate (Ribnita
district, Transnistria) and Camenca (Transnistria) in
the year 1805. Piotr Wittgenstein used to cultivate
vine using cascade method onto rocky slopes. He
also established a winery in Camenca (which has
been preserved till nowadays, although abandoned
and dilapidated) and a clinic near a healing water
spring for oenotherapy to be practiced for the first
time in South Russia. The vineyards in Stroenti have
survived to see not only careful cultivation but also
touristic sightseeing tours: extensive reconstruction
works have been carried out in the settlement.
These picturesque places were visited in ХIX – turn
to ХХ century by the most noble families of Europe.
Till nowadays Camenca Resort has been practicing
oenotherapy. Besides, special procedures (for
example, a wine bath) are offered at spa-salons and
healthcare centres throughout the country.
Legends of vine and wine
Bacchus
Once a young man, antique god Bacchus, led his way to
Naxos. He left tired on his way and was on the point of
having some rest when suddenly he saw a marvelous
sprout by his feet. Bacchus made up his mind to take
the sprout with in order to plant it in his native lands.
The way was long and the sun was hot and the young
man was afraid that the sprout would dry. He found a
bird’s bone on the road, put it by the sprout and went
on. Yet, the miracle happened: the sprout grew fast in
the hands of the young god to soon oversize the bird’s
bone. Then Bacchus found a lion’s bone and hid the
sprout behind the bone. Yet, the plant grew fast and
soon outran the bone in sizes. The young man did not
lose his head and found a donkey’s bone to protect the
plant from the sun. On the way the roots of the plant
twisted around the bones of a bird, of a lion and of a
donkey. Therefore in Naxos Bacchus planted the sprout
in the land together with bones. From soon harvested
grapes the god pressed juice, made wine and treated
people to this dizzying beverage. People would either
sing as birds while tasting a bit of the beverage, or
would become as strong as lions or would low their
heads as donkeys upon overdosed consumption.
The legend’s moral: one should consume as
much wine so as to sing like birds and to work lionlike, but never to drink as much as to roam with one’s
head down as a donkey.
54 Drumul vinului
White stork
The symbol of the Moldovan vitiviniculture is a white
stock, a cluster of white grape in its beak. People used
to narrate legends about storks since very remote
times, as for example, the legends about Gorodesti and
Soroca Fortresses. These legends are alike as two peas,
yet the Moldovans believe that the story is authentic.
The first legend reads that Gorodesti Fortress was
besieged by the Turkish army, when the defenders of
the citadel experienced shortage of water and food.
The forces were exhausted. The enemies started
celebrating the victory, when the storks appeared in
the skies. There were so many birds, that the spread
of their wings produced a strong wind for the janissary
to bend down to earth. The storks brought clusters of
grapes in their beaks that were thrown down to the
besieged. The hungry and exhausted defenders of the
fortress quickly restored their stamina: grapes provided
for food, water and removed all weariness. The battle
was won and the enemy defeated. Apropos, Moldova
produces a brand of wine, which name includes the
word “Gorodesti”.
The second legend is connected to another
fortress, which has survived till nowadays to surmount
onto the Nistru river shore in Soroca town. This
fortification was besieged by numberless enemy
troops. The enemy could not conquer the thick high
walls and the firm gates of the fortress and therefore
besieged it. The siege lasted for several months.
According to all thinkable and unthinkable rules,
the besieged should have long ago died from thirst
and hunger. Yet, when the fortress was liberated
by the troops of the Moldovan Voivode, they found
the residents of the citadel safe and sound. As it was
discovered, the stocks with nestling were nesting in
the fort and the parent-birds brought grape clusters to
their minors, and in plus fed the warriors.
People in Moldova believe that storks bring
happiness and well-being!
Ataman of Codri
This legend narrates about the Haiduks and the power
of grapes. Moldova was conquered by the janissary
of Sultan-Pasha. The local population was sold in
slavery. And only a few had luck to escape in Codri
(forests), where they found their freedom. Such people
were known as the Haiduks. The first leader of the
Haiduks was Codreanu—a strong and bold young
man (apropos, one more legend is connected to his
name about foundation of a monastery in Condrita
settlement, Chisinau municipality). He became the
ataman of the Haiduks, having united them in struggle
against the enemy. During a battle the brave warriors
from Codri were driven away to the Coghilnic River
and surrounded by the janissary. Then a fiancee of
Codreanu named Leana climbed a rock and addressed
the All-Mighty, Who ordered her to plant a vine that
was going to provide the warriors with unthinkable
forces, while wine from grapes was going to make
the warriors braver. Leana did everything in order: she
planted a vine, yet there was no water and the girl felt
fear that the plant could die. Then she started watering
the vine with her tears. Several days after the golden
grapes could be harvested. Codreanu was the first to
taste the grapes and while testing his forces he cut a
huge oak tree in one stroke. The Haiduks grew much
more braver and stronger and easily conquered the
enemy.
VINIFICAŢIA
ÎN MOLDOVA
Istorie şi contemporaneitate
Descoperirile făcute de savanţi au demonstrat
că vinificaţia pe teritoriul Moldovei moderne era
practicată încă din perioada preistorică. Arheologii
au găsit fragmente de vase din argilă cu seminţe de
struguri de soiuri cultivate. Iar acest fapt denotă că încă
acum vreo 7000 de ani oamenii care populau aceste
meleaguri obişnuiau să servească vin.
Acum aproximativ 2500 de ani coloniştii greci
au familiarizat localnicii cu arta vinificaţiei. Astfel,
urmând tradiţiile din ţara lor, grecii au transformat
fabricarea vinului în una dintre ramurile principale.
Vinul era produs în cantităţi industriale (ce-i drept,
raportat la realităţile acelor timpuri), fiind schimbat
pentru diverse mărfuri şi produse.
Atunci când în timpurile străvechi teritoriul
actual al Moldovei a fost ocupat de romani vinificaţia
a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare. Din perioada
înfloririi Imperiului Roman aici s-a păstrat terminologia
vinificaţiei, or majoritatea noţiunilor a provin din limba
italiană.
În Evul Mediu, Principatul Moldovei se asocia,
în primul rând, cu vinificaţia. Pentru plantarea viilor
aici erau alocate tot mai multe terenuri. Totodată
este perfecţionată tehnologia de producere a
vinurilor. La curtea domnitorilor Moldovei chiar erau
dregători, în a căror grijă se aflau podgoriile şi cramele.
Calitatea vinului pentru masa domnitorului ţinea
de responsabilitatea vel-paharnicului. Dacă băutura
servită era de o calitate mai proastă acesta putea fi
pedepsit aspru sau chiar executat.
Vinurile moldoveneşti erau foarte solicitate de
alte ţări: din sec. XIV acestea erau livrate în Cnezatul
Moscoviei şi în Polonia, iar în secolele XV-XVIII – în
Ucraina şi Malorosia.
Vinurile erau utilizate şi la orânduielile bisericeşti.
De menţionat că în acest sens existau anumite reguli
care mai târziu au fost incluse în „Slujenbicul” editat în
1699. Şi în prezent, fiecare dintre cele 55 de mănăstiri
şi schituri din Moldova au în beciuri butoaie cu această
licoare divină. Cele mai bune vinuri ale producătorilor
moldoveni sunt livrate în locaşurile sfinte şi bisericile
din alte ţări (de exemplu, la Lavra lui Alexandr Nevski
din Sankt-Petersburg credincioşii stau la coadă pentru
„Cahorul” moldovenesc, iar Mănăstirea „Novodevicii”
din Moscova achiziţionează vinuri de Purcari).
La începutul sec. ХIХ, în Basarabia (partea cea
mai mare din teritoriul actual al Moldovei), aristocraţia
începe să cumpere moşii şi să deschidă vinării. Pe
lângă familiile de nobili locali terenuri achiziţionează
şi străinii. Spre exemplu, în oraşul Hânceşti, vinăria a
fost fondată de către un negustor şi diplomat armean,
contele Manuc-bei. Actualmente, în această localitate
se află o întreprindere mare de vinuri. Istoria fabricii
de vinuri de la Romăneşti (raionul Străşeni) începe
odată cu achiziţionarea de către familia imperială
rusă Romanov a unor terenuri pentru plantaţii viticole
şi vinărie (de aici provine şi denumirea satului). În
oraşul Camenca şi în satul Stroenţî din raionul Râbniţa
din regiunea transnistreană proprietarul viilor era
feldmareşalul P. Wittgenstein. Vinurile produse pe
aceste moşii ajungeau pe masa nobilimii şi a membrilor
familiilor regale din Europa şi Rusia.
Pe atunci unitatea de măsură pentru vinuri
era vadra. De exemplu, în anul 1837, în Basarabia,
plantaţiile viticole ocupau o suprafaţă de peste 13 mii
de desetine, fiind produse 1 mil. vedre de vin. Către
anul 1900, suprafaţa totală a viilor a ajuns la 74 mii de
desetine, iar producţia de vinuri – la 15 mil. de vedre.
Apropo, din această cantitate, 10 mil. de vedre au fost
achiziţionate de Franţa unde pierise o mare parte din
Drumul vinului
55
plantaţiile viticole şi în consecinţă se resimţea un deficit
acut de vinuri.
Vinurile moldoveneşti deja pe atunci obţineau
distincţii înalte la forurile mondiale de prestigiu.
Astfel, vinurile de Purcari au fost apreciate cu Medalia
de Aur la Expoziţia Mondială de la Paris din 1878,
iar în anul 1903, două medalii de aur ale Expoziţiei
agricole din Basarabia au fost cucerite de gospodăria
fraţilor Covalioti care au întemeiat în stepa Bugeacului
plantaţii viticole şi vinării.
În ţinut au fost deschise şi instituţii educaţionale
de profil. Astfel, la iniţiativa contelui M. Voronţov, în
baza Grădinii Botanice „Nikitsky” din Ialta (Crimeea), în
1842, a fost deschisă Şcoala de la Stăuceni (actualmente
Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie), iar
la Saharna (raionul Rezina) o şcoală de profil a fost
fondată de către soţii Nicolai Apostolopulo şi Eugenia
Bogdan.
În sec. ХIX, vinul începe să fie produs, în premieră,
în carierele de piatră părăsite (hrube). Astfel, a
fost fondat combinatul de la Mileştii Mici renumit
pentru arterele sale subterane. În sec. ХХ, la Cricova
este întemeiat un întreg oraş subteran (lungimea
hrubelor depăşeşte 70 km). Actualmente, Combinatul
„Cricova” reprezintă un fel de Mecca turistică, iar
colecţia de unicat de care dispune întreprinderea a fost
recunoscută oficial ca şi obiect de patrimoniu naţional.
Vinurile moldoveneşti
În istoria modernă a vinificaţiei, noţiunea de „vin” a
fost definită de Organizaţia Internaţională a viei de vie
şi vinului (OIV): „Vinul este băutura obţinută exclusiv
prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a
mustului de struguri”. Este ştiut că în ţările-lideri la
capitolul viticultură şi vinificaţie, Franţa, Germania,
Spania, Italia etc., „vin” este denumirea doar pentru
băutura obţinută exclusiv în urma fermentării
boabelor de struguri, pe când în Republica Moldova
vinuri mai sunt numite şi băuturile rezultate din
fermentarea sucului de mere.
În Moldova, vinurile sunt clasificate în baza
diferitor indicatori. În funcţie de modul de prelucrare a
strugurilor, vinurile pot fi de soi, de sepaj (fermentarea
la un loc a diferitelor soiuri) şi de cupaj (îmbinarea
câtorva vinuri de soi).
La fel, în Moldova, vinurile mai sunt clasificate şi
în funcţie de culoare, astfel distingem vinuri albe, roz
şi roşii. Termenul de maturaţie determină clasificarea
vinurilor în ordinare (de consum curent) şi de calitate
superioară (maturate). La rândul lor, cele de calitate
superioară sunt clasificate în mature (dacă au fost
maturate în recipiente tehnologice nu mai puţin de 6
luni) şi de colecţie (dacă au fost maturate suplimentar
în sticle pe parcursul unei perioade de cel puţin 2,5
ani).
Vinificatorii din Moldova oferă un sortiment vast
de vinuri naturale (care au un conţinut de spirt de
provenienţă endogenă) şi vinuri speciale (produse cu
aplicarea unor procedee tehnologice speciale care le
atribuie însuşiri organoleptice specifice).
La iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a viţei de
vie şi vinului a fost aprobată Convenţia de nominalizare
în corespundere cu denumirea de origine. Acest
act internaţional reglementează pe piaţa mondială
procesul de păstrare a denumirilor istorice pentru
băuturi (spre exemplu “şampanie” poate fi considerat
doar vinul produs în provincia Shampagne din Franţa.
Iată de ce, în Moldova, pentru tipurile de băuturi
cunoscute sunt aplicate denumiri de alternativă. Vinul
56 Drumul vinului
pelicular Ialoveni este de fapt un Xeres. Băutura
„Prometeu”, adică vinul încălzit cu acces de oxigen în
doze minime, este produs după tehnologia vinului de
Porto; vinul tratat termic cu acces de oxigen în doze
maximale „Luceafăr” este de fapt un vin de Madera.
Echivalentul moldovenesc al Cahorului sunt vinurile
roşii şi roze de desert „Pastoral”. Vinurile aromatizate
„Mireasma Codrului” şi „Buchetul Moldovei” sunt
produse după aceeaşi tehnologie ca şi vinul Vermut, iar
vinurile albe de desert „Nectar” reprezintă de fapt un
vin Sauternes.
În Moldova sunt fabricate la fel şi vinuri mixte din
struguri şi mere. Este răspândită pe larg şi producerea
vinului în condiţii de casă. Acest tip de vinuri chiar se
numeşte „de casă”. Gama produselor din struguri
este foarte variată: must proaspăt, suc nelimpezit,
vin dulce, vin oprit de fermentat şi vinul tânăr sau nou,
denumit şi tulburel.
Din soiurile albe de struguri în Moldova sunt
produse următoarele vinuri: „Aligote”, grupul „Pinot”
(Pinot Gris и Pinot Blanc), „Riesling Rein”, „Sauvignon”,
„Chardonnay”, „Traminer”, „Feteasca Albă”, iar din
soiurile roşii – „Cabernet-Sauvignon”, „Merlot”, „Pinot
Noir”. Producătorii oferă un sortiment vast de vinuri
efervescente, vermuturi, vinuri aromatizate pe bază
de pelin („Feteasca Neagră” şi „Bătută Neagră”).
Vinificatorii moldoveni, fie că este vorba de o
fabrică mare sau de o mică gospodărie la ţară, depun
în vinul produs toate forţele, cunoştinţele, talentul,
dar şi… sufletul. Vinificaţia în Moldova se bazează pe
tradiţii seculare şi constituie nu doar ramura de bază a
economiei naţionale, ea însemnând şi un stil de viaţă,
specificul culturii şi vieţii poporului moldovenesc.
Proprietăţile curative ale vinului
Oenoterapia (tratamentele cu vin de struguri) era
cunoscută încă în Grecia Antică unde această licoare
era considerată cel mai bun antiseptic. Vinul era
utilizat pentru tratarea plăgilor şi diferitor maladii.
Grecii antici credeau că vinul are şi proprietăţi magice,
or, nu în zadar de atunci el mai este denumit şi
„băutura zeilor”.
Studiile au demonstrat că vinul într-adevăr ajută
la restabilirea forţei vitale, asigură organismul cu
toată gama de microelemente, aminoacizi şi vitamine
necesare. Consumul de vin stopează dezvoltarea
aterosclerozei, îmbătrânirea celulelor, apariţia
maladiilor oncologice. Medicii au observat că în timpul
epidemiilor în regiunile unde este dezvoltată cultura
consumului de vinuri numărul persoanelor bolnave
este mult mai redus decât în celelalte. Vinurile sunt
indicate în cazul răcelilor, inclusiv a celor cronice.
În Moldova, în unele regiuni, în caz de răceală este
pregătit aşa numitul „izvar” sau „vin fiert” – vinul
încălzit cu miere şi piper. Vinul poate inhiba bacteriile
de tuberculoză, holeră, malarie. Vinurile „Cabernet” şi
„Cabernet-Sauvignon” sunt consumate de persoanele
care suferă de afecţiuni ale tractului gastrointestinal
sau de boli ale stomacului. La fel, consumul de vin este
indicat şi pentru persoanele care lucrează în zone cu
radiaţie sporită.
Putem enumera la nesfârşit proprietăţile curative
ale vinului din struguri care, de altfel, este folositor
doar la un consum moderat. Acest lucru moldovenii
l-au realizat încă acum câteva secole: mergând în
câmp ţăranii întotdeauna luau cu ei o plosca din lemn
sau argilă în care turnau vin. Licoarea îi ajuta să scape
de boli şi le dădea puteri să-şi lucreze pământul. Şi în
prezent, în Moldova, la oricare eveniment, munca în
câmp, claca, o sărbătoare sau un motiv mai trist, vinul
este nelipsit.
Despre proprietăţile curative ale vinului cunoştea
şi contele Piotr Hristianovici Wittgenstein. Acesta a
fondat prima clinică din Sudul Rusiei (între anii 18121918, Basarabia a fost parte a Imperiului Rus) unde
pacienţii îşi restabileau sănătatea prin terapia cu vin
şi struguri. Familia sa, încă în anul 1805, a achiziţionat
moşiile Stroenţî (raionul Râbniţa din regiunea
Transnistreană) şi Camenca (actualmente – localitate
urbană în Transnistria). Acolo ei au sădit plantaţii de
tip cascadă pe stânci. Tot familia Wittgenstein a fondat
o fabrică de vinuri (care s-a păstrat până în prezent
însă este părăsită), iar lângă un izvor apă căruia are
proprietăţi curative a deschis renumita clinică de
oenoterapie. Podgoriile din satul Stroenţî s-au păstrat
şi până în zilele noastre. Pe lângă faptul că îngrijesc
plantaţiile viticole, localnicii organizează şi excursii
pentru turişti: în sat a fost restabilit vechiul foişor de
pe stâncă, capela, moara veche. În sec. XIX – începutul
sec. XX, în aceste locuri pitoreşti veneau cele mai
renumite familii din Europa. Tradiţiile de oenoterapie
la sanatoriul din Camenca s-au mai păstrat până în
prezent. Totodată astfel de proceduri, de exemplu, de
o baie cu vin, puteţi beneficia, la fel, în saloanele de
frumuseţe şi în centrele de întremare din toată ţara.
Legends of vine and wine
Bachus
În tinereţe, zeul antic Bachus, a mers la Naxos. Obosit
de calea lungă a decis să se odihnească. Observând
la picioare o mlădiţă frumoasă Bachus s-a gândit s-o
aducă în Patrie unde s-o planteze. Drumul era lung,
soarele frigea nemilos şi tânărul era preocupat că
planta s-ar putea usca. Bachus a găsit un os de pasăre,
a împlântat mlădiţa în os şi a purces mai departe la
drum. Dintr-o dată s-a întâmplat un miracol: mlădiţa a
început să crească până s-a făcut mai mare decât osul.
Bachus a căutat un os de leu ascunzând în el mlădiţa,
dar planta continua să crească. Tânărul nu s-a pierdut
cu firea, a găsit un os de măgar, crezând că acesta va
salva planta de soare. În drum, rădăcinile plantei s-au
încolăcit în jurul osului de pasăre, a celui de leu şi a
celui de măgar. Ajuns la Naxos, Bachus a sădit mlădiţa
cu tot cu oase. Din viţa de vie crescută rapid zeul a
stors mustul, a făcut din el o licoare îmbătătoare cu
care a început să servească oamenii. Gustând puţin
vin oamenii ba începeau să cânte asemeni păsărilor,
ba deveneau puternici ca leii, ba lăsau capul în jos ca
măgarii dacă întreceau măsura.
Morala legendei este următoarea: trebuie să
consumi atâta vin încât să cânţi ca o păsare şi să lucrezi
ca un leu puternic, dar în nici un caz să nu bei atât ca să
umbli cu capul în jos.
de multe încât de la bătaia lor din aripi s-a ridicat un
vânt puternic, ienicerii fiind nevoiţi să se aplece spre
pământ. În ciocuri berzele au adus struguri pe care
i-au aruncat celor din fortăreaţa asediată. Flămânzi şi
chinuiţi apărătorii au reuşit să-şi refacă puterile foarte
repede, or bobiţele chihlimbarii sunt şi apă, şi hrană, şi
un remediu contra oboselii. Oştenii moldoveni au pus
turcii pe fugă şi au învins în această bătălie. Apropo,
în Moldova se produce un vin în denumirea căruia
figurează şi cuvântul „Horodişte”.
Cea de-a două legendă se referă la o altă cetate,
Soroca, care se mai înalţă pe malul Nistrului, în oraşul
Soroca. Fortificaţia era încercuită de oştirea numeroasă
a duşmanului. Inamicul nu reuşea să treacă de zidurile
înalte şi porţile rezistente, aşa că a decis să asedieze
cetatea. Confruntarea a durat câteva luni. Părea că cei
din interior ar fi trebuit să moară demult de foame.
Când la cetatea asediată în sfârşit a ajuns armata
domnitorului moldovean s-a constatat că toţi cei din
fortăreaţa de piatră sunt vii. Miracolul s-a dezlegat
în felul următor: în cetate îşi aveau cuiburile mai
multe berze. Păsările aduceau hrană pentru puii lor –
ciorchine de poamă din care mâncau şi oştenii.
Să ştiţi că moldovenii cred că barza aduce fericire
şi bunăstare!
Atamanul Codrilor
Legenda povesteşte despre haiduci şi forţa viţei de vie.
Moldova era subjugată de ienicerii lui Sultan-Paşa care
vindeau localnicii în robie. Foarte puţin oameni reuşeau
să fugă de duşmani şi să se ascundă în Codru unde
deveneau liberi. Aceşti oameni erau numiţi haiduci.
Întâiul printre haiduci era Codreanu, un tânăr puternic
şi curajos (apropo, de numele acestuia este legată o
altă legendă, cea despre fondarea mănăstirii în satul
Condriţa mun. Chişinău). Codreanu devine atamanul
haiducilor pe care i-a unit să lupte cu duşmanul.
În timpul unei bătălii, vitejii locuitori ai Codrilor au
fost înghesuiţi către râul Cogâlnic unde ienicerii i-au
înconjurat. Atunci, mireasa lui Codreanu, Leana, a urcat
pe o stâncă adresându-i o rugă Soarelui. Astrul ceresc
a sfătuit fata să sădească o mlădiţă de viţă de vie care
va asigura oştenilor o forţă neobişnuită, iar vinul din
bobiţele ei va face haiducii şi mai curajoşi. Leana a
ascultat povaţa Soarelui şi a sădit viţa de vie, dar s-a
terminat apa. Speriată că mlădiţa va pieri Leana a
început s-o ude cu lacrimile sale. În câteva zile pe
mlădiţă au apărut ciorchine aurii din care s-au înfruptat
haiducii. Primul a gustat din poamă Codreanu. Când
îşi verifica puterile acesta a despicat cu sabia un stejar
gros pe care abia de reuşeau să-l cuprindă trei oamenii.
Gustând din struguri haiducii au devenit de o sută de
ori mai puternici şi au reuşit să răpună duşmanul cu
multă uşurinţă .
Barza albă
Barza albă este reprezentată cu un ciorchine în
cioc. Acesta este simbolul viticulturii şi vinificaţiei
moldoveneşti. Încă în timpurile străvechi, despre barză
există mai multe legende, de exemplu, cea despre
istoria cetăţilor Horodişte şi Soroca. Deşi aceste istorii
se aseamănă mult, moldovenii cred că anume aşa s-a
întâmplat în realitate.
Potrivit primei legende, cetatea Horodişte era
asediată de oştile turceşti. La un moment, apa şi hrana
în cetate s-a terminat. Apărătorii acesteia erau sleiţi de
puteri. Inamicul deja începea să se bucurie de victorie
când în cer au apărut nişte berze. Păsările erau atât
Drumul vinului
57
ВИНОДЕЛИЕ
В МОЛДОВЕ
От истории – к современности
Открытия ученых доказали версию о том, что
виноделие на территории современной Молдовы
известно еще с доисторических времен. Найденные
археологами фрагменты глиняных сосудов
с зернышками культурного сорта винограда
рассказывают нам о том, что вино здесь пили еще
семь тысяч лет назад.
А примерно 2 с половиной тысячи лет
назад местных жителей научили культурному
виноделию греческие колонисты. Так, греки сделали
винную отрасль в этих краях одной из главных
по примеру своей страны. Вино производилось
в промышленных по тем меркам масштабах и
обменивалось на разные товары и продукты.
Когда в далекие времена территория
современной Молдовы была занята римлянами,
в виноделии нашего края произошел новый виток
развития. От времен расцвета Римской Империи
нам осталась «винодельческая» терминология – у
большинства понятий итальянские корни.
В средние века Молдавское княжество
ассоциируется в первую очередь с виноделием.
Все больше земельных наделов отводится под
виноградники, совершенствуется технология
изготовления вина. Господари (правители)
княжества даже содержали специальный штат
виноделов и виноградарей. А за качеством
вина, которое поставлялось к столу господаря,
отвечал «первый пахарник» (виночерпий). За
некачественный напиток его могли сурово наказать
и даже казнить.
58 Drumul vinului
Молдавское вино с удовольствием покупали
другие страны: с XIV века оно поставлялось в
Московское княжество и Польшу, в XV - XVIII вв. – в
Украину и Малороссию.
Вино применялось и при оправлении
церковных обрядов, причем, использовались
напитки по строгим правилам, позже прописанным
в специальном «Служебнике», который был издан
в 1699 г. И сегодня каждый из 55 монастырей и
скитов Молдовы заполняет бочки в подвалах
божественным напитком. Поставляются лучшие
вина молдавских производителей и в храмы и
монастыри других стран (например, в АлександроНевской Лавре в Санкт-Петербурге выстраивается
длинная очередь за молдавским «Кагором», а
пуркарские вина закупает Новодевичий монастырь
в Москве).
В начале ХIХ века в Бессарабии (большая
часть территории современной Молдовы) закупает
имения и строит винзаводы знать. Кроме местных,
молдавских знатных фамилий, скупают земли
иноземцы. Например, в городе Хынчешть винокурню
основал князь Манук-бей, армянин, - сегодня в
этом городе крупный винный комбинат. История
завода в Ромэнешть (район Стрэшень) зачиналась с
покупки российской царской фамилией Романовых
земель под виноградники и винокурню (отсюда и
название села). В городе Каменка и селе Строенцы
(район Рыбница, Приднестровье) виноградниками
владел фельдмаршал П.Х.Витгенштейн. Вина,
произведенные в таких имениях, поставлялись
к столу знати и членов императорских семей,
европейских и российских.
Мерили тогда вино ведрами. Например, в
1837 году в Бессарабии земли, отведенной под
виноградники, насчитывалось более 13 тысяч
десятин, произведено 1 миллион ведер вина. А к
1900 году десятины выросли до количества 74 тысяч,
а производство вина до 15 миллионов ведер. Кстати,
10 миллионов ведер вина из этих 15-ти миллионов
закупила тогда Франция, в которой из-за гибели
виноградников ощущался острый дефицит напитка.
Молдавские вина уже тогда добивались
высших наград на престижных всемирных форумах:
так, пуркарские вина удостоились Золотой медали
на Всемирной Парижской выставке в 1878 году.
А в 1903 году две золотые медали Бессарабской
сельскохозяйственной выставки «отправились»
в хозяйство братьев Ковалиотти, которые в
Буджакской степи заложили виноградники и
винзаводы.
В крае открываются и специализированные
учебные заведения. Так, по инициативе графа
М.С.Воронцова на базе Никитского ботанического
сада (Ялта, Крым) в 1842 году было открыто
Стэученское училище (сегодня – колледж). А
в Сахарне (район Резина) училище основала
супружеская пара Николай Апостолопуло и Евгения
Богдан.
В ХIX веке впервые при производстве
вина используются заброшенные каменоломни
(штольни). Так был основан комбинат Милештий
Мичь, славящийся своими подземными улицами. В
ХХ веке в Крикова закладывают целый подземный
город (протяженность штолен – более 70 км.)
и сегодня комбинат «Крикова» – настоящая
туристическая Мекка, а уникальная коллекция
предприятия официально признана народным
достоянием.
Молдавские вина
Понятие «вино» определила в современной истории
производства этого напитка Международная
Организация Винограда и Вина (O.I.V.): «Вино
– напиток, получаемый путем полного или
частичного спиртового брожения виноградного
сусла». Общеизвестно, что в странах передового
виноделия и виноградарства – Франции, Германии,
Испании, Италии и т.д. – «вином» называют
напиток, получаемый только в результате
брожения виноградных ягод. В Республике Молдова
применяют наименование вина и в отношении
напитков, получаемых путем брожения яблочного
сока.
В Молдове вина классифицируются по разным
показателям. В зависимости от способа обработки
винограда вина разделяют на сортовые, сепажные
(совместное брожение различных сортов) и
купажные (смешивание сортовых вин).
Представлены в Молдове и вина,
классифицированные по цвету: белые, розовые
и красные. А срок выдержки вина влияет на
другое определение – «ординарное» (текущего
потребления) и высококачественное, которое, в свою
очередь, подразделяется на: высококачественное
выдержанное (выдержанное в технологической
таре не менее 6 месяцев), и высококачественное
коллекционное (выдержанное в бутылках не менее
2,5 лет).
Виноделы Молдовы представляют и широкий
ассортимент натуральных (с этиловым спиртом
эндогенного происхождения) и специальных
(произведенные с применением специальных
приемов и обладающие особыми качествами) вин.
По инициативе O.I.V. была принята Конвенция
наименований вин по месту происхождения,
которая регулирует на мировом рынке процесс
сохранения исторических названий напитков
(например, «шампанским» может назваться вино,
произведенное только во французской провинции
Шампань). Поэтому в Молдове для известных видов
напитков применяются альтернативные названия.
Пленочное вино «Яловень» - это херес. Подогретое
вино с доступом кислорода в минимальных дозах
«Прометеу» - это портвейн. Вино, обработанное
теплом, с доступом кислорода в максимальных
дозах «Лучафэр» - это мадера. Красные и
розовые десертные вина «Пастораль» – кагор.
Ароматизированные вина «Мирязма Кодрулуй» и
«Букет Молдавии» - вермут. Белые десертные вина
«Нектар» - сотерн.
В Молдове производятся и смешанные
вина – из винограда и яблок. А также в нашем
крае широко распространено производство вина
в домашних условиях. Напиток так и называется
«домашнее вино». В Молдове можно встретить
и целую гамму продуктов из винограда: свежий
муст, неосветленный сок, муст, сладкое вино,
перебродившее вино и молодое вино.
Из белых сортов винограда в Молдове
производятся следующие вина: «Aligote», группа
«Pinot» (Pinot Gris и Pinot Blanc), «Riesling Rein»,
«Sauvignon», «Chardonnay», «Traminer», «Feteasca
Alba». Из красных сортов винограда: «CabernetSauvignon», «Merlot», «Pinot Noir». Производители
предлагают огромный ассортимент игристых вин,
вермутов и ароматизированных вин, настоянных
на полыни («пелин») («Feteasca Neagra» и «Batuma
Neagrа»).
Молдавские виноделы, будь то крупный завод
или небольшое хозяйство в селе, вкладывают
в производство вина все свои силы, знания,
навыки и… душу. Обогащенное многовековыми
традициями виноделие в Молдове – это не просто
основная отрасль экономики страны, это еще и стиль
жизни, особенности культуры и быта целого народа.
Лечебные свойства вина
Энотерапия (лечение виноградным вином) известна
была еще в Древней Греции, где этот напиток
считался одним из лучших антисептических
средств. Им лечили раны и многие заболевания.
Приписывали вину и магические свойства, недаром
с тех времен и до сих пор его называют «напитком
богов».
И действительно, исследования показали,
что вино способствует восстановлению жизненных
сил, обогащая организм необходимым набором
микроэлементов, аминокислот, витаминов.
Потребление
вина
тормозит
развитие
атеросклероза, старение клеток, возникновение
онкологических заболеваний. Врачи заметили,
что во время эпидемий в тех районах, где развита
культура потребления вина, количество заболевших
гораздо меньше, чем в других регионах. Вино
потребляют при простудных заболеваниях, в том
числе, хронических. В Молдове при простудах в
некоторых районах готовят «Извар», грея вино с
медом и черным перцем. Вино способно подавить
бактерии туберкулеза, холеры, малярии. «Каберне»
и «Каберне-Совиньон» часто потребляют те, кто
Drumul vinului
59
испытывает расстройство желудочно-кишечного
тракта, и при заболеваниях желудка. Прописывают
напитки и людям, работающим в зонах с
повышенным радиоактивным фоном.
Перечислять целебные свойства виноградного
вина можно бесконечно долго. Оно полезно при
умеренном потреблении. Это поняли в Молдове еще
несколько веков назад: крестьяне на поле всегда
брали с собой деревянные или глиняные фляги с
вином. И не болели, и сил хватало, чтобы обработать
землю. И по сей день любое событие в Молдове
связано с вином: будь то работа в поле, «клака»
(когда собираются вместе соседи, родственники,
друзья и строят дом молодой семье), праздничное
событие или грустный повод – привести организм в
норму.
О лечебных свойствах вина знал и основатель
первой во всем южно-российском регионе
(Бессарабия входила в состав России с 1812 года по
1918-й) лечебницы, где здоровье восстанавливали
с помощью вина и винограда, князь Петр
Христианович Витгенштейн. Его семья приобрела
имения Строенцы (район Каменка, Приднестровье)
и Каменка (Приднестровье, город) еще в 1805 году.
Там они выращивали виноградники каскадным
способом, на скалах. В Каменке ими был заложен
винзавод (он сохранился и по сей день, правда,
заброшен) и лечебница у целебного водного
источника, где впервые на Юге России начали
практиковать и лечение вином и виноградом.
Виноградники в Строенцах сохранились, там не
только ухаживают за лозой, но и проводят экскурсии
для туристов: в селе отреставрирована старая
беседка на скалах, часовенка, древняя мельница.
В эти красивейшие места в ХIX - начале ХХ веков
приезжали самые знатные фамилии Европы. И
в наше время в санатории Каменки продолжают
традиции винотерапии. Кроме того, процедуры
(например, винная ванна) можно принять и в
салонах красоты и оздоровительных центрах по всей
республике.
Легенды о вине и винограде
Бахус
Будучи молодым, античный бог Бахус отправился
в Наксос. В дороге он устал и решил отдохнуть,
когда увидел у ног красивый росток. Бахус решил
взять растение, чтобы посадить у себя на родине.
Дорога была длинной, солнце светило нещадно, и
юноша боялся, что росток засохнет. Тогда он, найдя
на земле птичью косточку, вложил ее в растение и
отправился дальше. Но произошло чудо: росток в
руках бога стал быстро увеличиваться, став больше
птичьей косточки. Тогда Бахус нашел львиную кость
и спрятал росток в ней. Но растение становилось
все больше и больше. Юноша не растерялся и
отыскал ослиную кость, которая должна была
спасти росток от солнца. В дороге корни растения
обвили кости птицы, осла и льва. Поэтому в Наксосе
Бахус посадил росток в землю вместе с костями.
Из быстро выросшего винограда бог выжал сок,
а затем сделал вино и начал угощать новым
пьянящим напитком людей, которые то пели, как
птицы, выпив немного, то становились сильными,
как львы, то опускали головы, как ослы, когда
выпивали слишком много.
Мораль этой легенды такова: нужно пить вина
столько, чтобы петь подобно птицам и работать с
60 Drumul vinului
силой льва, но ни в коем случае не пить так, чтобы
ходить с опущенной головой.
Белый аист
Белого аиста изображают с виноградной гроздью в
клюве, - это символ молдавского виноградарства
и виноделия. Об аисте еще в стародавние времена
слагались легенды, такие, как история крепостей
Городешты и Сорока. Эти предания схожи между
собой, но в Молдове верят, что так оно и было.
Первая легенда гласит о том, что крепость
Городешты была осаждена турецким войском,
когда у защитников цитадели закончилась вода
и пища. Силы были на исходе. Враги уже начали
праздновать победу, когда в небе показались аисты.
Их было так много, что от взмахов крыльев птиц
поднялся сильный ветер, и янычарам пришлось
пригнуться к земле. В клювах аистов были
виноградные грозди, которые и были сброшены
осажденным. Голодные измученные защитники
крепости быстро восстановили свои силы: ведь
виноград и напоит, и накормит, и усталость снимет,
- и выиграли сражение, обратив врага в бегство.
Кстати, в Молдове выпускается вино, включающее в
название слово «Городешты».
Вторая легенда связана с другой крепостью,
которая и по сей день возвышается на берегу
Днестра в городе Сорока. Это укрепление было
окружено многочисленным вражеским войском.
Толстые высокие стены и прочные ворота враг
преодолеть не мог, а поэтому взял крепость в осаду.
Противостояние длилось несколько месяцев. По
всем мыслимым в те времена законам, осажденные
давно должны были погибнуть без еды. Но когда к
крепости подошло войско молдавского воеводы
и разгромило врага, обнаружилось, что все в этой
каменной цитадели живы. Оказывается, в крепости
гнездились птенцы аистов, и взрослые птицы
приносили им гроздья винограда, а заодно давали
пищу и воинам.
В Молдове верят, что аист приносит счастье и
благополучие!
Атаман Кодр
Это предание рассказывает о гайдуках и силе
винограда. Молдавия была порабощена янычарами
Султан-паши. Местное население продавали в
рабство. И только немногим удавалось убежать
от врага в Кодры (леса), где они обретали свободу.
Таких людей называли гайдуками. Первым среди
гайдуков был Кодряну – сильный и смелый парень
(кстати, с его именем связано предание об основании
монастыря в селе Кондрица мун.Кишинэу). Он стал
атаманом гайдуков, объединив их в борьбе против
врага. Но в одном из сражений смелые жители
Кодр были оттеснены к реке Когылник и окружены
янычарами. Тогда невеста Кодряну девушка по
имени Ляна взобралась на скалу, обратилась к солнцу,
и светило ей подсказало посадить виноградную
лозу, которая даст воинам силу необыкновенную.
А вино из ягоды сделает гайдуков смелее. Так и
сделала Ляна: посадила росток, но закончилась
вода, и девушка испугалась, что лоза погибнет. Тогда
она стала поливать виноград своими слезами. Через
несколько дней появились золотистые грозди. Их и
отведали гайдуки. Первым поел виноград Кодряну
и, проверяя свои силы, разрубил мечом дуб в три
обхвата. Гайдуки стали во сто крат сильнее и смелее
и легко одолели врага.
Drumul vinului
61
Moldovan
divin
In the town of Cognac in France, about four
hundred years back, they produced a beverage that
was sung in legends and referred to as “the elixir of
life” able to cure from diseases, to rejuvenate and to
restore human stamina. Moldova also produces this
“elixir of life” under the brand “divin”.
The first producers of this sort of divin were two
small wineries operating to the turn of XIX century.
The wineries were located in the town of Tiraspol
(Transnistria) and Calaras. These wineries have been
famous for their produce till nowadays. Besides the
enterprises “Calarasi-Divin” S.A. (Calaras town) and
“KVINT” (Tiraspol), this sort of brandy is produced by
the enterprises “Aroma” S.A. (Chisinau), “Barza Alba”
S.A. (Balti), “Vinimpex” S.A. (Tvardita settlement,
Taraclia district) and “Vinaria Bardar” S.A. (Bardar
settlement, Ialoveni district).
The history of divin production in Moldova
counts more than 100 years back. This is why one
may boldly declare that apart of the traditional
vitiviniculture, our country has accumulated vast
experience of production of other enchanting
beverages from grapes. Our country produces a vast
assortment of divin and brandy.
The Moldovan divin is distinguished by grades
depending on quality and storage age:
• «3 stars» - divin with storage age no less than 3
years.
• «4 stars» - divin with average storage age no
less than 4 years.
• Divin under special names – “Aroma”, “Belii
Aist”, “Tuzara”, “Orfeu”, “Cezar”, “Ungheni” and other
with average storage age 3-5 years.
• «5 stars» - Divin with average storage age no
less than 5 years.
• «DVM» (stored) – Divin with average storage
age 6-7 years.
• «DVS» (high-quality) – with average storage
age 8-9 years.
• «DVV» (matured) – with average storage age
10-19 years.
• «DVFV» (extra-matured) – with average
storage age no less than 20 years.
• Collection divin – with average storage age no
less than 6 years, stored additionally no less than 3
years in oak barrels or cask.
Divin in Moldova is also classified into ordinary
and vintage. This classification is applied depending
on age of grape alcohol. Especially popular among
devotees is ordinary divin under the brands “Belii Aist”
and “Aroma”. Among the vintage divin popularity
vests in “Codru”, “Lucezarnii”, “Nistru”, “Siurpriznii”,
“Moldova”, “Chisinau”, “Doina”. “President” brand
with 40-year storage age is referred to as “The King
of Moldovan divin”.
Divin is mainly produced from grapes cultivated
predominantly in the Central and Northern Zones of
62 Drumul vinului
DIVIN • DIVINURILE • ДИВИН
the republic. The best sorts of white grapes for divin
and brandy production are “Aligote”, “Sylvaner”,
“Rkatsiteli” and “Golden Ray”.
The Moldovan divin saturated with herb
extracts is considered to preserve all useful qualities
of wine and grapes and therefore (upon reasonable
consumption) may heal a human body.
Some coffee houses and restaurants of Moldova
(for example, “Coffee House” chain) offer tea and
coffee adding divin. Most often the beverage is
ordered for dessert or as aperitif.
Divin produced in Moldova is popular not only
among ordinary devotees of this kind of spirits, but
is appreciated to advantage by professionals either:
this fact is proven by multiple prestigious awards
at international competitions. Visitors are able to
taste divin and to make familiar with its production
technology at the enterprises included into “The
Wine Routes” of Moldova. Welcome to the world of
refined taste and firm traditions!
Drumul vinului
63
DIVINURILE
MOLDOVENEȘTI
În oraşul francez Cognac, acum vreo patru
secole, a fost produsă o licoare despre care circulau
legende. Băutura chiar fost supranumită „apă vie”
capabilă să vindece de boli, să întinerească şi să
refacă puterile. O astfel de „apă vie” este produsă şi
în Moldova, doar că aici ea se numeşte nu cognac, ci
divin.
Producţia de divinuri a fost lansată în Moldova
la sf. sec. XIX la două întreprinderi mici de la Tiraspol
(Transnistria) şi Călăraşi. Acestea sunt renumite şi
în prezent pentru băuturile produse. În afară de
„Călăraşi-Divin” S. A. (Călăraşi) şi „KVINT” (Tiraspol)
divinuri mai produc şi alte câteva combinate din ţară
– „Aroma” S. A. (Chişinău), „Barza Albă” S. A. (Bălţi)
„Vinimpex” S. A. (Tvadriţa) şi „Vinăria Bardar” S. A.
(Bardar, Ialoveni).
Istoria divinurilor în Moldova numără peste
100 de ani, astfel că vom afirma pe bună dreptate
că în afară de tradiţiile de producere a vinurilor
ţara noastră se poate lăuda şi cu o experienţă de
producere a altor băuturi fascinante din struguri.
Pe lângă divinuri, întreprinderile autohtone oferă
consumatorului şi un sortiment vast de brandy.
În funcţie de calitate şi de termenul de
învechire a distilatelor de vin, divinurile se împart în
următoarele categorii, după cum urmează:
• „3 stele” – divin fabricat din distilate de vin
învechite cel puţin 3 ani
• „4 stele” – divin fabricat din distilate de vin cu
vârsta medie de învechire de cel puţin 4 ani
• Divin cu denumiri speciale („Aroma”, „Belâi
Aist”, „Tuzara”, „Orfeu”, „Cezar”, „Ungheni” etc.)
fabricate din distilate de vin cu vârsta medie de
învechire de 3-5 ani
• „5 stele” – divin fabricat din distilate de vin cu
vârsta medie de învechire de cel puţin 5 ani
• „DVM” (matur) – divin fabricat din distilate de
vin cu vârsta medie de învechire de 6-7 ani
• „DVS” (de calitate superioară) – divin fabricat
din distilate de vin cu vârsta medie de învechire de
8-9 ani
64 Drumul vinului
• „DVV” (vechi) – divin fabricat din distilate de vin
cu vârsta medie de învechire de 10-19 ani
• „DVFV” (foarte vechi) – divin fabricat din
distilate de vin cu vârsta medie de învechire de cel
puţin 20 de ani
• Divin de colecţie fabricat din distilate de vin cu
vârsta medie de învechire de cel puţin 6 ani şi învechitе
suplimentar cel puţin 3 ani în butoaie sau budane de
stejar.
La fel, divinurile mai sunt divizate în ordinare
şi de marcă, în funcţie de vârsta distilatului de vin.
Consumatorii preferă în special divinurie ordinare
„Belâi Aist” şi „Aroma”, iar dintre cele de marcă
mai populare sunt „Codru”, „Lucezarnâi”, „Nistru”,
„Siurpriznâi”, „Moldova”, „Chişinău”, „Doina”. Totuşi
piesa de rezistenţă a divinurilor moldoveneşti este
considerat „Prezident” (de 40 de ani).
Divinurile sunt produse preponderent din
strugurii de pe podgoriile din zona centrală şi de
nord a ţării. Dintre soiurile de struguri destinate
pentru producerea de divinuri cele mai indicate sunt
considerate „Aligote”, „Silvaner”, „Rcaţiteli”, „Zolotoi
Luci”.
Potrivit unor opinii, divinurile moldoveneşti
saturate cu substanţe extractive îşi păstrează toate
calităţile terapeutice ale vinului şi strugurilor, iată de
ce la un consum moderat acestea au un efect curativ
pentru organismul omului.
În unele cafenele şi restaurante din Moldova (de
exemplu, în reţeaua „Coffee House”) vizitatorii sunt
serviţi cu ceai şi cafea cu adaos de divin. De cele mai
dese ori, aşa o băutură este comandată pentru desert
sau aperitiv.
Divinurile produse în Moldova se bucură de
popularitate nu doar printre simplii consumatori, dar şi
printre experţi, fapt confirmat şi de multiplele distincţii
cucerite la concursurile internaţionale de prestigiu. Veţi
putea degusta divinurile şi familiariza cu procesul de
producere a acestei băuturi la întreprinderile incluse
în rutele din „Drumul Vinului”. Bun venit în lumea
gusturilor rafinate şi a tradiţiilor durabile!
Drumul vinului
65
Молдавские
дивины
Во французском городе Коньяк около
четырех веков назад был изготовлен напиток,
о котором складывали легенды, называя его
«живой водой», способной излечить от болезней,
сделать человека моложе и придать ему силы. В
Молдове тоже выпускают такую «живую воду»,
но называют ее не коньяком, а дивином.
Впервые в Молдове начали производить
дивин на двух небольших заводиках в конце
XIX века. Винокурни располагались в городах
Тирасполь (Приднестровье) и Кэлэраш.
Эти заводы и сегодня славятся отличными
дивинами. Кроме предприятий «Кэлэрашдивин» в г. Кэлэраш и «КВИНТ» в Тирасполе, в
Молдове выпускают этот напиток предприятия
«Арома» А.О. в Кишинэу, «Барза Албэ» А.О. в
городе Бэлць, «Винимпекс» А.О. в селе Твардица
района Тараклия и «Винэрия Бардар» А.О. в селе
Бардар района Яловень.
История производства дивинов в Молдове
насчитывает более 100 лет, поэтому можно смело
утверждать, что кроме традиции изготовления
вин, наша страна обладает огромным опытом
и в выпуске других прекрасных напитков
из винограда. Помимо дивинов, в Молдове
производится широкий ассортимент брэнди.
Молдавские дивины разделяют на разные
категории в зависимости от качества и сроков
выдержки:
• «3 звезды» - дивин со сроком выдержки не
менее 3 лет.
• «4 звезды» - дивин со средним сроком
выдержки не менее 4 года.
• Дивин с особыми названиями - «Арома»,
«Белый аист», «Тузара», «Орфеу», «Чезар»,
«Унгень» и др. со средним сроком выдержки 3-5
лет.
• «5 звёзд» - дивин со средним сроком
выдержки не менее 5 лет.
• «DVM» (выдержанный) – дивин со средним
сроком выдержки 6-7 лет.
• «DVS» (высококачественный) – дивин со
средним сроком выдержки 8-9 лет.
66 Drumul vinului
• «DVV» (старый) – дивин со средним сроком
выдержки 10-19 лет.
• «DVFV» (очень старый) – дивин со средним
сроком выдержки не менее 20 лет.
• Дивин коллекционный - со средним
сроком выдержки не менее 6 лет, выдержанный
дополнительно не менее 3 лет в дубовых бочках
или бутах.
Дивины в Молдове разделяют еще и на
ординарные и марочные. Это зависит от возраста
коньячных спиртов. Особой популярностью среди
ценителей напитков пользуются ординарные
дивины «Белый аист» и «Арома». Среди
марочных – «Кодру», «Лучезарный», «Нистру»,
«Сюрпризный», «Молдова», «Кишинэу», «Дойна».
А 40-летний «Президент» называют «королем
молдавских дивинов».
При производстве дивинов используют
виноград, выращенный преимущественно
в Центральной и Северной зоне республики.
Самыми лучшими сортами коньячного
направления признан виноград «Алиготе»,
«Сильванер», «Ркацители», «Золотой луч».
Считается, что молдавские дивины,
насыщенные экстрактивными веществами,
сохраняют все полезные свойства вина
и винограда, а поэтому (при умеренном
потреблении) могут оказывать на организм
человека оздоровительное действие.
В некоторых кофейнях и ресторанах
Молдовы (например, сеть кофеин «Coffee House»)
подают кофе и чай с добавлением дивина. Чаще
всего этот напиток заказывают к десерту или в
качестве аперитива.
Дивины, которые производятся в Молдове,
популярны не только среди рядовых ценителей
этого вида напитка, но и среди специалистов:
это подтверждается множеством престижных
наград международных конкурсов. Попробовать
дивины, ознакомиться с производством этого
напитка можно на предприятиях, входящих в
«Винные пути» Молдовы. Добро пожаловать в
мир тонких вкусов и крепких традиций!
Drumul vinului
67
Viticulture
of Moldova
History of viticulture of Moldova
The history of viticulture of this place counts several
thousand years back. In the year 1359 the Moldovan
Principality was formed for the viticulture to become the
leading branch of the feudal state. For centuries there
were developed the customs of viniviticulture, selected
land plots suitable for one or another grape sort. Already
the middle of XV century saw a kind of division of grapes
into three sorts: forest grapes (local sorts) cultivated
for decades; grapes imported by the Greeks; and grape
sorts as heritage from the Romans. Hungary, Turkey and
Transcaucasia influenced the developed of the Moldovan
viticulture either.
A distinguishing feature of the Moldovan historic
viticulture was localization of grape sorts. Thus, for
example, vine used for high-quality wines for sale was
mainly cultivated onto the plantations of large landlords.
The latter cultivated such grape sorts as “Feteasca”,
“Francusa”, “Busuioc”. Of special attention for farmers was
the grape sort “Grasa”—namely this grape was used to
produce sweet, fragrant, greenish-transparent wines for
the Gospodar (the Principality’s Ruler).
The peasants preferred more yielding vine sorts
with juicy and watery grapes as “Plavai”, “Galbena” and
the like. More wine could be produced from those sorts
than the ones cultivated by the large landlords; in addition
to high-productivity, “peasant” wines contained less
alcohol. Production by peasants of less qualitative wines
was an impelled measure as the most part of the produce
was meant for various requisitions: “pogonarit”—tax
imposed on aggregate area of vineyard; “vadrarit” —
tithe of wine; “crasmarit” —tax imposed on households
and inns of peasants that produced two and more barrels
of wine.
Year by year, decade by decade the area under
vineyards expanded. Special contribution thereto was
made by boyars and superiors of Orthodox monasteries.
Wine was not only meant for sale, but was also an object
of donation. Thus, several deeds signed by Gospodar
Alexander Voievod in the year 1430 ruled to annually
donate 12 buckets of wine to Neamt Monastery for divine
services to be held in honour of the ruler and his spouse.
Chief Cupbearer (paharnic) at court was in charge of wine
supply as described by Dimitrie Cantemir in his work
“Principis Moldaviae”.
In the year 1812, once Bessarabia joined the Russian
Empire, the local wine started its penetration on the
Russian market. Roaring-up wine exports triggered the
development of the vitiviniculture of the country.
The same period the custom of land donations
to Moldovan and Russian landlords appeared. Thus,
Romanesti settlement was presented to the Russian
Emperor Family Romanovs (thus the name of the
town appeared). The new owners laid vineyards and
established a winery, while the wine was supplied to the
emperor’s table. Nowadays, “Romanesti” winery produces
68 Drumul vinului
VITICULTURE OF MOLDOVA • VITICULTURA MOLDOVEI • ВИНОГРАДАРСТВО МОЛДОВЫ
distinguished sweet wines. Apropos, the settlement still
sees an old estate preserved.
The picture of wine-making customs was a Swiss
settlement Shabo in Akkerman district. One of its
residents—Carl Tardan—was marked with the Golden
Medal at a wine exhibition in Chisinau already in the
remote year 1847. Later on he was distinguished with
prestigious awards at the exhibitions in St. Petersburg,
Moscow and Kherson. Carl Tardan published his work
“Vitiviniculture with visualizations” with the periodical
“Records of Agricultural Society of Southern Russia” in the
years 1854-1855, which was then circulated as a separate
edition.
Stroenti and Camenca Estates were famous far
beyond the boundaries of Bessarabia either. The estates
were purchased by the Wittgensteins already to the turn
to XIX century. The famous military field marshal Piotr
Wittgenstein laid vineyards onto his lands on the rocky
slopes using an unusual cascade technology. In Camenca
he opened a winery. While the heath resort founded by
Piotr Wittgenstein (present “Dniester” health resort,
Camenca town, Transnistria) was the first to practice
oenotherapy (cure with grape wine) in Russia. At present,
in Stroenti settlement (Camenca district) the children of a
Transnistrian businessman Orlov keep on cultivation of the
cascade vineyards in perfect order. The settlement attracts
many tourists and the vineyards are open for visitors.
Besides the vineyards and divine natural beauty, in
Stroenti visitors way sightsee a restored old summerhouse,
a chapel onto the rock summit, an old mill, an estate with
wine vaults, a waterfall and a spring with healing waters.
In the year 1861, Bessarabia was the leader in terms
of vineyard area in Russia. Namely our country saw one
third of all Russian vineyards cultivated and a half of all
supplied wines produced.
To the turn to XX century, the total area of vineyards
in Bessarabia covered more than 37 thousand of
dessiatinas. The World War I considerably damaged the
vitiviniculture of the country. Yet, once the war terminated,
this agricultural branch was recovered.
During its century-long history, the vitiviniculture of
Moldova saw both prosperity and decay. Yet, till nowadays
the vitiviniculture remains the unalienable part of the
country’s economy, culture and history.
Vitiviniculture today
At present, Moldova cultivates more than 100 of grape
sorts.
The vitiviniculture of the republic is divided into four
basic zones: central (Codri), south-eastern, southern and
northern, which in its turn are divided into micro-zones.
Such division is stipulated by the Law on Vine and Wine
adopted by the Parliament in the year 1994; while the
structure of the zones for vitiviniculture was developed
40 years prior to adoption of the aforementioned law—in
the year 1954.
Every zone is distinguishable due to its peculiar
characteristic features. For instance, the Northern Zone is
remarkable for cultivation of grape sorts used for brandy
alcohols and sweet wines. The table grapes are also
cultivated in this zone. The Northern Zone of Moldova is
specialized on cultivation of such sorts of white grapes as
“Aligote”, “Pinot”, “Feteasca”, Traminer”.
In the Central Zone (“Codri” stands for forest) of
the republic the natural conditions are favourable for
cultivation of white grapes for subsequent production
of light wines. Here the great part of the Moldovan
vineyards is concentrated—about 60 per cent of all area
under cultivation. The zone also hosts the most number of
wineries, among which there are world acclaimed vaultdeposits “Cricova”, “Milesti Mici”, “Branesti” and others.
Another famous enterprise “Vitis-Hincesti” is located
in the micro-zone Hincesti, which has been producing
divine red wines from grapes “Cabernet-Sauvignon” and
“Merlot” in the course of more than 100 years.
The South-Eastern Zone (or Purcari Zone) stretches
along the Nistru River. This zone is also referred to as
Purcari Zone and this is not in vain: the enterprise “Purcari”
—the pearl of local wine-making is located in this place.
The winery is famous for its red wines “Rosu de Purcari”
and “Negru de Purcari”. The South-Eastern Zone is suitable
for cultivation of such grapes as “Merlot”, “Cabernet-
Drumul vinului
69
Sauvignon”, “Rara Neagra” and others that are used to
produce wines with unique aroma and rich bouquet. By
the close of the last but one century, Purcari wines were
supplied to Royal British table. At present, Purcari operates
a hotel, tasting halls, recreation facilities, therefore visitors
are able both to get familiar with vitiviniculture and relax
themselves.
The Southern Zone covers the Budjak steeps and the
entire southern part of the republic. The natural-climatic
conditions of this zone are favorable for cultivation of
grapes for production of red and dessert wines. The
centers of vitiviniculture of the zone are Comrat, Taraclia,
Ciumai and Trifesti.
Five years ago the vitiviniculture of Moldova
witnessed a true progress: there appeared new
plantations, new grape sorts were introduced into
cultivation. Since the start of this progress five year back,
the vineyards covered almost 150,000 ha, or 6 per cent
of the aggregate arable lands. 94 per cent of vineyards
belong to private businesses and companies. Only the
year 2005 saw plantation of new vineyards onto 4,300 ha,
and replenishment of vine schools with 12 of seedlings of
the most popular sorts: “Cabernet-Sauvignon”, “Merlot”,
“Pinot Noir” (red sorts), “Chardonnay”, “Sauvignon”,
“Aligote”, “Traminer-Rose”, “Muscat-Ottonel” (white and
rose).
Moldova also practices cultivation of elite clones of
French, Italian and German sorts, which allow production
of high-quality vintage wines. While the most famous
grape-cultivation farms in Moldova are the National
Institute of Vine and Wine of Moldova (Chisinau),
companies “Sauron” (Chisinau), „Sadac-Agro” (Sadaclia
settlement, Basarabeasca district), “Codru-ST” (Bicovet
settlement, Straseni district), “Roris-Viniarum” (Cighirleni
settlement, Ialoveni district) and many others.
The Moldovans scientists are engaged with
breeding. The sorts of bred grapes are now cultivated
onto the plantations of the country. These sorts include:
“Moldova”, “Suruceni White”, “Viorica”, “Doina”, “Onitcani
White”, “Alb de Ialoveni”, “Muscat de Ialoveni”, “Muscat de
Budjak” and many others. Apropos, namely the Moldovan
scientists were the first in the ex-USSR to apply the
principles of ecologically clean vitiviniculture. At present,
the enterprise “Sauron” is gathering the unique collection
of table and wine sorts of grapes.
The Moldovan grape breeding school originates in
century-long traditions. Already in remote times, onto
70 Drumul vinului
the territory of modern Moldova, people used to cultivate
proper grape sorts of high quality. These sorts include:
“Ochiul Boului”, “Tita Caprei”, “Pasareasca”, “Feteasca”,
“Rara Neagra”, “Tamiioasa”, “Zghiharda”, “Plavai” and
many others. Apart of proper grape sorts, viticulturists
used to breed grapes imported by the Greeks and the
Romans, and later on by the Austrians, French, Italians,
Spaniards and Americans. This is why Moldova sees such
variety of sorts that allow production of superb wines.
Classification of grapes is multilateral: by field of
consumption (table grapes, grapes for technological
processing and production of juices, juice concentrates and
various brands of wine), by grape quality and the like. Most
often producers classify grape sorts by fruit aroma. Thus,
Moldova cultivates “Muscat” sorts (Muscat Blanc, Muscat
Rose, Muscat Hamburg etc.), “Rose” (Traminer Rose,
Traminer Blanc etc.), “Currants” (Sauvignon), “Strawberry”
(Lidia, Concord, Isabella), “Violaceous” (Aligote, Pinot
Noir, Merlot), “Pine” (Riesling Rein), “Field Flowers” (Rara
Neagra, Semillon).
According to statistics, in Moldova table grape sorts
are cultivated onto the arable area covering 6 per cent of
the aggregate area of grape plantations; red technical
sorts for wine production cover 24 per cent, and white
technical sorts for wine production occupy 70 per cent.
Apropos, 70 per cent of grapes cultivated in the republic
are represented by the European sorts, while the local
breeds are cultivated on just 16 per cent of area. 14 per
cent more are the Caucasian grape sorts.
The Government of Moldova has enacted the
Programme on Development of Vitiviniculture for the
years 2002-2020. By the close of 2020 the country plans
to harvest 460,000 tones of technical grapes. Besides,
the vineyards are gradually replenished: old vineyards
are rooted out, while new sorts in high demand are
planted onto the free lands. People in Moldova have been
investing their resources, knowledge, experience and
soul into cultivation of vine. The results of these efforts
are obvious: it is a rare sight to see a house without a
vine twisting around. Vine will be even portrayed in a
monument to be installed in a Wine City constructed in the
outskirts of Chisinau. Vine is glorified in songs and verses;
it is perpetuated in canvases and architecture in form of
mosaic and modeling. It is impossible to imagine Moldova
without vine. Even the mapped outline of Moldova
resembles a cluster of grapes!
Viticultura
Moldovei
Istoria viticulturii în Moldova
Istoria viticulturii pe meleagurile noastre numără câteva
milenii. În anul 1359, când a fost întemeiată Ţara Moldovei,
cultivarea viţei de vie era una dintre ramurile de bază ale
acestui stat feodal. Secole la rând au fost consolidate
tradiţiile de îngrijire a viţei de vie fiind identificate locurile
pe care cresc mai bine anumite soiuri. Deja pe la mijlocul
sec. XV, a avut loc un fel de divizare a acestei culturi în
trei grupuri, în funcţie de soiuri: de origine silvică (locale)
ameliorate pe parcursul deceniilor, al doilea grup – viţa
de vie adusă de către greci, iar cel de-al treilea grup
l-am moştenit de la coloniştii romani. Un anumit impact
asupra dezvoltării viticulturii din Moldova au avut atunci şi
Ungaria, şi Turcia, şi chiar Transcaucazia.
Trăsătura specifică a viticulturii moldoveneşti în
acele timpuri îndepărtate a fost localizarea anumitor
soiuri. Astfel, viţa de vie din care se produceau vinuri de
o calitate mai înaltă, pentru comercializare, de cele mai
dese ori creştea pe plantaţiile marilor proprietari funciari.
Ei cultivau, spre exemplu, soiurile Fetească, Frâncuşă,
Busuioc. O atenţie aparte acordau fermierii soiului Grasă,
anume din acesta era produs vinul domnesc, o licoare tare
şi aromată de un verzui transparent.
În schimb, ţăranii preferau soiurile mai productive
cu bobiţe mustoase şi apoase, Plăvaie, Galbenă etc. Din
acestea era obţinut mai mult vin decât din soiurile crescute
pe podgoriile marilor proprietari funciari, în plus, vinurile
“ţărăneşti” erau şi mai puţin tari. De fapt, ţăranii erau
nevoiţi să producă un vin de o calitate inferioară, or partea
leului era utilizată pentru diverse prestaţii: „pogonăritul”
– impozitul pentru suprafaţa totală de podgorii,
“vădrăritul” – desetina pentru vinul produs, “crâşmăritul”
– dijma impusă crâşmelor şi gospodăriilor ţăranilor care
produceau două şi mai multe butoaie de vin.
Cu fiecare an, cu fiecare deceniu, suprafeţele
podgoriilor se extindeau. De aceasta se îngrijeau mai
ales boierii şi stareţii de mănăstiri. Vinul constituia
nu doar un obiect de vânzare-cumpărare, dar şi un
obiect de danie. Astfel, în câteva hrisoave semnate de
domnitorul Alexandru Voievod la 1430 găsim indicaţia
de a dărui Mănăstirii Neamţ câte 12 butii de vin pentru
a oficia servicii divine pentru domnitor şi soţia acestuia.
La curtea domnească, viticultura era responsabilitatea
Vel-paharnicului. Acest moment este evocat de Dimitrie
Cantemir în „Descrierea Moldovei”.
În 1812, după anexarea Basarabiei de către Rusia,
vinurile locale încep să penetreze şi piaţa rusă, sporirea
exporturilor constituind un impuls şi pentru dezvoltarea
viticulturii.
Tot în acea perioadă apare moda de a dona
pământuri moşierilor moldoveni şi ruşi. Astfel, pe
timpuri, satul Romăneşti a fost dăruit familiei imperiale
Romanov (de unde şi provine denumirea localităţii). La
indicaţia proprietarilor, acolo a fost înfiinţată o vinărie şi
au fost plantate podgoriii, vinurile produse fiind livrate
pentru masa familiei imperiale. În prezent, întreprinderea
„Romăneşti” produce nişte vinuri deosebite, apropo, în
acest sat s-a păstrat şi vechiul conac.
Un model de gospodărie viticolă era satul Şabo din
judeţul Akerman, localitate populată de elveţieni. Unul
dintre colonişti, Karl Tardan, chiar a cucerit în 1847 medalia
de aur în cadrul expoziţiei agricole desfăşurate la Chişinău,
iar ulterior a fost distins cu premii prestigioase în cadrul
expoziţiilor din Sankt-Petersburg, Moscova şi Herson. În
1854-1855, Karl Tardan a publicat în „Analele Societăţii
agricole din Rusia de Sud” lucrarea „Viticultura şi vinificaţia
cu desene explicative” editată ulterior în formă de carte.
Moşiile Stroenţî şi Camenca achiziţionate de soţii
Wittgenstein încă la începutul sec. XIX erau cunoscute
şi peste hotarele Basarabiei. Contele Wittgenstein,
comandant de trupe, a întemeiat pe pământurile sale
plantaţii, dar a optat pentru podgoriile în cascadă, pe
stânci, nu pentru cele tradiţionale. La Camenca, el a
construit o fabrică de vinuri, iar la sanatoriul pe care tot
el l-a întemeiat (acum, sanatoriul „Nistru” din oraşul
Camenca, regiunea transnistreană), în premieră pentru
Rusia, a început să fie aplicat tratamentul cu vin şi struguri.
În prezent, în satul Stroenţî (raionul Camenca), copii omului
de afaceri transnistrean, Orlov, continuă să îngrijească de
podgoriile-cascadă. Acestea atrag o mulţime de turişti care
au posibilitatea să le viziteze. În afară de plantaţii viticole şi
natura superbă, la Stroenţî puteţi merge la vechiul foişor de
pe stâncă, care a fost restaurat, capela de pe stâncă, moara
veche, conacul cu beciurile sale, cascada de apă şi la izvorul
apa căruia are proprietăţi curative.
În 1861, Basarabia devine lider după suprafaţa
podgoriilor în Rusia. Anume aici, în acele timpuri, era
situată a treia parte din plantaţiile viticole din Rusia fiind
produs şi o jumătate din tot volumul de vin.
La începutul sec. XX, suprafaţa totală a podgoriilor
în Basarabia constituia deja peste 37 mii de desetine.
Primul Război Mondial a avut un impact dezastruos pentru
industria viticolă, însă odată cu încheierea conflagraţiei a
demarat restabilirea acestui domeniu al agriculturii.
Pe parcursul istoriei multiseculare, ramura a cunoscut
perioade de ascensiune şi declin, dar şi în prezent, viticultura
rămâne a fi o parte integrantă a economiei, culturii şi istoriei
ţării noastre.
Viticultura astăzi
În prezent, în Moldova sunt cultivate peste 100 soiuri de viţă
de vie.
Viţa de vie în ţara noastră este cultivată în patru
arealuri de bază sau zone : Centrală (Codru), Sud-estică,
Sudică şi Nordică divizate la rândul lor în microzone.
Respectiva zonare este stabilită de Legea Viei şi Vinului
adoptată de Parlament în 1994, divizarea propriu-zisă fiind
însă elaborată exact cu 40 de ani mai devreme – în 1954.
Fiecare areal se distinge prin specificul propriu.
Astfel, zona Nordică este renumită prin viţa de vie cultivată
în special cu scopul a obţine vinuri brute pentru producerea
divinurilor şi a vinurilor alcoolizate. Ea este specializată
în cultivarea soiurilor de masă, dar şi a soiurilor albe
Drumul vinului
71
de struguri, de exemplu, „Aligote”, „Pinot”, „Fetească”,
„Traminer”.
În zona Centrală (Codru) condiţiile climaterice
favorizează cel mai mult cultivarea soiurilor albe de struguri
pentru producerea de vinuri uşoare. Pe acest areal este
concentrată cea mai mare parte a podgoriilor moldoveneşti
– cca 60 la sută din suprafeţe. Tot aici se află şi majoritatea
fabricilor de vin, precum şi hrubele pentru păstrarea
vinurilor cunoscute deja în toată lumea – „Cricova”,
„Mileştii Mici”, „Brăneşti” etc. În microzona Hânceşti este
situată o altă întreprindere cu renume – „Vitis-Hânceşti”
unde deja de mai bine de un secol sunt produse vinurile
roşii de struguri „Cabernet Sauvignon” şi „Merlot”, nişte
licori divine, de altfel.
Zona Sud-estică (sau Purcari) se întinde de-a lungul
Nistrului. Zona este numită „Purcari” pentru că aici se află
întreprinderea „Purcari” – o bijuterie a vinificaţiei din
zonă. Fabrica este cunoscută pentru vinurile roşii „Roşu
de Purcari” şi „Negru de Purcari”. Pe plantaţiile din zona
Sud-estică sunt crescute soiurile „Merlot”, „Cabernet
Sauvignon”, „Rara Neagră” etc. din care este obţinută o
băutură cu o aromă unică şi cu un buchet bogat. La sf.
sec. XIX, vinurile de Purcari erau livrate în Marea Britanie,
pentru familia regală. În prezent, la Purcari funcţionează
un hotel, săli de degustare, un complex de agrement, astfel
că vizitatorii au posibilitatea nu doar să se familiarizeze cu
viticultura şi vinificaţia, dar şi să se bucure de un sejur pe
cinste.
Zona Sudică include Bugeacul şi toată regiunea de
Sud a ţării. În acest areal condiţiile naturale şi climaterice
sunt favorabile pentru cultivarea strugurilor din care se
produc vinurile roşii şi cele de desert. În zona respectivă
centre vitivinicole pot fi considerate Comratul, Taraclia,
Ciumaiul şi Trifeştii.
Acum cinci ani, viticultura Moldovei a cunoscut o
ascensiune adevărată. Astfel, au fost plantate podgorii
noi cu soiuri noi. Odată cu lansarea acestui proces, acum 5
ani, plantaţiile viticole ocupau cca 150 mii de ha, adică 6 la
sută din totalul de suprafeţe agricole. Totodată, 94 la sută
din podgorii se află în posesia unor companii private şi a
antreprenorilor. Doar în anul 2005, au fost create plantaţii
viticole noi pe o suprafaţă de peste 4300 ha fiind trecute
în pepiniere 12 mil de butaşi de sorturi apreciate înalt:
„Cabernet Sauvignon”, „Merlot”, „Pinot noir” (soiuri roşii),
dar şi „Chardonnay”, „Sauvignon”, „Aligote”, „Traminer
Roz”, „Muscat Ottonel” (albe şi roze).
La fel, în Moldova sunt cultivate şi crescute clone de
elită ale unor soiuri franceze, italiene şi germane. Graţie
acestui fapt sunt obţinuţi struguri de o calitate foarte
înaltă. Cele mai cunoscute pepiniere din Moldova sunt
Institutul Naţional al Viei şi Vinului (or. Chişinău), compania
„Sauron” (or. Chişinău), „Sadac-Agro” (satul Sadaclia raionul
Basarabeasca), „Codru-ST” (satul Bâcoveţ raionul Stăşeni),
„Roris-Viniarum” (satul Cighirleni raionul Ialoveni) etc.
Savanţii moldoveni au elaborat soiuri de poamă care
în prezent cresc pe podgoriile din ţară: „Moldova”, „Albă
de Suruceni”, „Viorica”, „Doina”, „Albă de Oniţcani”, „Albă
72 Drumul vinului
de Ialoveni”, „Muscat de Ialoveni”, „Muscat de Bugeac” etc.
De menţionat că anume selecţionerii din Moldova, primii
pe teritoriul URSS, au început să pună bazele viticulturii şi
vinificaţiei ecologice. Astăzi, la întreprinderea „Sauron”
există o colecţie unicat care include soiuri de masă şi
tehnice.
Baza şcolii moldoveneşti de selecţie sunt tradiţiile
seculare, or, încă din cele mai îndepărtate timpuri, pe
teritoriul actual al Moldovei erau cultivate propriile soiuri
de struguri de o calitate înaltă, spre exemplu, „Ochiul
Boului”, „Ţâţa Caprei”, „Păsărească”, „Fetească”, „Rara
Neagră”, „Tămâioasă”, „Zghiharda”, „Plăvaie” şi multe
altele. Afară de soiurile proprii, viticultorii plantau şi soiurile
aduse pe timpuri de coloniştii greci şi romani, iar mai târziu,
de austrieci, francezi, italieni, spanioli şi americani. Anume
în aşa fel se explică diversitatea uimitoare de soiuri din
Moldova care permite producerea unor vinuri de excepţie.
Soiurile de struguri sunt clasificate în funcţie de mai
mulţi indicatori: destinaţie (soiuri de masă, soiuri tehnice
pentru producerea sucurilor, concentratelor şi diferitor
tipuri de vinuri), calitatea bobiţelor etc. De cele mai dese
ori însă producătorii clasifică soiurile ţinând cont de
aroma specifică a boabelor. Astfel, în Moldova cresc soiuri
de muscat („Muscat blanc”, „Muscat roz”, „Muscat de
Hamburg” etc.), de trandafir („Traminer roz”, „Traminer
blanc” etc.), de coacăză („Sauvignon”), de căpşună („Lidia”,
„Concord”, „Izabela”), de viorele („Aligote”, „Pinot noir”,
„Merlot”), de pin („Riesling de Rhin”), de flori de câmp
(„Rara Neagră”, „Semillon”).
Conform statisticii, în Moldova, plantaţiile cu struguri
de soiuri de masă ocupă 6 la sută din toată suprafaţa de
podgorii; cota soiurilor tehnice roşii pentru producţia
de vin este de 24 la sută, iar cea a soiurilor tehnice albe
pentru producţia de vin – 70 la sută. Apropo, cota soiurilor
europene din viţa de vie cultivată în Moldova este de 70 la
sută, pe când cota celor locale constituie doar 16 la sută! Alte
14 la sută revin soiurilor caucaziene.
Guvernul Republicii Moldova a adoptat Programul
de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în
anii 2002-2020. Astfel, obiectivul care urmează a fi atins
către anul 2020 prevede sporirea recoltei globale de
struguri până la 460 mii tone de struguri de soiuri tehnice.
Totodată, se desfăşoară un proces continuu de înlocuire a
plantaţiilor viticole: podgoriile pe care creştea poamă de
soiuri vechi sunt defrişate, în locul lor fiind plantată vița de
vie de soiuri noi, solicitate. Muncind pe plantaţiile viticole,
şi în trecut, şi în prezent, podgorenii depun toate forţele,
cunoştinţele, experienţa şi sufletul. Acest lucru este foarte
evident: în ţară nu prea observi gospodării unde lângă casă
n-ar creşte viţă de vie. În cinstea ei chiar a fost elaborat un
monument. Acesta urmează a fi instalat în Oraşul Vinului
care se construieşte la periferia Chişinăului. Viţa de vie
este evocată în cântece şi versuri, în tablouri, în reliefuri
şi mozaica ce decorează casele. De fapt, nici nu-ţi poţi
imagina Moldova fără viţa de vie, or şi pe hartă ţara arată ca
un strugure de poamă!
Виноградарство
Молдовы
История виноградарства Молдовы
История виноградарства в наших краях насчитывает
несколько тысячелетий. Когда в 1359 году образовалось
Молдавское княжество, возделывание винограда
было одной из ведущих отраслей феодального
государства. Веками складывались традиции ухода
за лозой, определялись местности, где лучше росли
те или иные сорта. Уже к середине XV века произошло
своеобразное разделение этой культуры на три группы
по сортам: лесного происхождения (местные сорта),
усовершенствованные за множество десятилетий,
вторая группа - завезенный греками виноград и
еще одна группа сортов досталась нам от римских
переселенцев. Повлияли на развитие молдавского
виноградарства в те времена и Венгрия, и Турция, и
даже Закавказье.
Отличительной
чертой
молдавского
виноградарства далеких времен была локализация
отдельных сортов. Так, к примеру, виноград, дававший
вина более высокого качества, делавшегося на
продажу, рос чаще всего на плантациях крупных
землевладельцев. Они выращивали такие сорта
как Фетяска, Франкуша, Бусуйок. Особое внимание
фермеры уделяли сорту Граса, - именно из него
производилось господарское вино, крепкое,
ароматное, зеленовато-прозрачное.
Крестьяне отдавали предпочтение более
урожайным сортам винограда с сочными водянистыми
ягодами – Плавай, Галбена и т.д. Из такого винограда
вина получается больше, чем дают те сорта, что
прижились на полях крупных землевладельцев, плюс
к этому «крестьянское» вино было менее крепким.
Производство крестьянами менее качественного
вина было вынужденной мерой, так как львиная доля
продукта уходила на различные поборы: «погонэрит»
- налог с общей площади виноградников, «вадрэрит»
- десятина с вина, «крышмэрит» - этим налогом
обкладывали корчмы и хозяйства тех крестьян,
которые производили две и более бочки вина.
С каждым годом, с каждым десятилетием,
площади, занятые под виноградники, расширялись.
Особенно этому уделяли внимание бояре и настоятели
монастырей. Вино было не только предметом куплипродажи, но и дарения. Так, в нескольких грамотах,
подписанных господарем Александром Воеводой в
1430 году, было распоряжение дарить Нямецкому
монастырю по 12 бутов вина ежегодно для того, чтобы
в честь правителя и его супруги служили литургии. При
дворе о виноделии заботился Великий Пахарник, о чем
пишет Дмитрий Кантемир в своем труде «Описание
Молдавии».
В 1812 году, после вхождения Бессарабии в состав
России, местное вино начало завоевывать и российский
рынок. С увеличением экспорта вина новый толчок в
развитии получило и виноградарство.
Тогда же вошла в моду практика дарения
земли молдавским и русским помещикам. Село
Ромэнешть когда-то было передано российской
императорской семье Романовых (отсюда и название).
Там по распоряжению хозяев был открыт винзавод,
заложены виноградники, а вино поставлялось к
императорскому столу. В наше время предприятие
«Ромэнешть» производит прекрасное вино. Кстати, в
селе сохранилась старая усадьба.
Настоящим
образцом
виноградарского
хозяйства было поселение швейцарцев - село
Шабо Аккерманского уезда. Один из поселенцев
– Карл Тардан - даже получил в 1847 году на
сельскохозяйственной выставке в Кишиневе золотую
медаль. Позже он удостаивался престижных наград
на выставках в Петербурге, Москве и Херсоне. Карл
Тардан опубликовал в «Записках Общества сельского
хозяйства Южной России» в 1854-1855 годах труд
«Виноградарство и виноделие с пояснительными
рисунками», который был затем издан отдельной
книгой.
Известность далеко за пределами Бессарабии
получили и поместья Строенцы и Каменка, купленные
супругами Витгенштейнами еще в начале XIX
века. Известный военачальник граф Витгенштейн
разбил виноградники на своих землях, причем,
не обычным способом, а каскадным - на скалах. В
Каменке он построил винзавод. А в основанном им
санатории (сегодня санаторий «Днестр», г.Каменка,
Приднестровье) впервые в России начали применять
методы лечения вином и виноградом. В селе
Строенцы (район Каменка) в настоящее время дети
приднестровского бизнесмена Орлова продолжают
содержать в образцовом порядке каскадные
виноградники. Это привлекает большое количество
туристов – виноградники открыты для посещения.
Кроме виноградников и дивной природы, в Строенцах
можно посмотреть отреставрированную старую
беседку, часовню на скале, старую мельницу, поместье
с винными подвалами, водопад и источник с целебной
водой.
В 1861 году Бессарабия вырвалась в лидеры по
площади виноградников в России. Именно в нашем
крае тогда находилась третья часть всех российских
виноградников и производилась половина вина.
В начале XX века общая площадь виноградников
в Бессарабии насчитывала уже более 37 тысяч десятин.
Первая мировая война нанесла значительный ущерб
виноградной отрасли. Но после окончания войны
началось восстановление этой области сельского
хозяйства.
За свою многовековую историю эта отрасль
Молдовы переживала взлеты и падения. Но и поныне
виноградарство остается неотъемлемой частью
экономики, культуры и истории страны.
Виноградарство сегодня
В настоящее время в Молдове выращивают более 100
Drumul vinului
73
сортов винограда.
В виноградарстве республики различают
четыре основных зоны: центральная (Кодры), юговосточная, южная и северная, которые, в свою очередь,
подразделяются на микрозоны. Такое деление
определено «Законом о Винограде и Вине», принятом
парламентом страны в 1994 году, а разработано
разделение на зоны ровно за 40 лет до принятия закона
– в 1954 г.
У каждой зоны – свои отличительные
особенности. Например, северная славится тем,
что здесь выращивается виноград, в основном,
для производства коньячных виноматериалов
и крепленых вин. Также здесь возделывают
виноград столовых сортов. Северная зона Молдовы
специализируется на разведении таких сортов белого
винограда как Алиготе, Пино, Фетяска, Траминер.
В центральной зоне (Кодры – лес) республики
природные условия благоприятствуют более
всего выращиванию белых сортов винограда для
производства легких вин. В этой зоне сосредоточена
основная часть молдавских виноградников – около
60 процентов всех площадей. Здесь же находится и
большая часть винных комбинатов, среди которых
знаменитые на весь мир подвалы-хранилища –
«Крикова», «Милештий Мичь», «Брэнешть» и др. В
микрозоне Хынчешть находится и другое известное
предприятие – «Витис-Хынчешть», на котором более
100 лет производятся божественные красные вина из
винограда «Каберне-Совиньон» и «Мерло».
Юго-Восточная зона (или Пуркарская)
протянулась вдоль Днестра. Недаром зону называют
«Пуркарской»: здесь находится жемчужина виноделия
этой местности – предприятие «Пуркарь». Славится
винзавод красными винами «Рошу де Пуркарь» и
«Негру де Пуркарь». В юго-восточной зоне выращивают
виноград Мерло, Каберне-Совиньон, Рара Нягрэ и
др., из которого получается неповторимого аромата
напиток с богатым букетом. Пуркарские вина в
конце позапрошлого века поставлялись в Британию,
к королевскому столу. Сегодня в Пуркарь открыта
гостиница, дегустационные залы, развлекательный
комплекс, поэтому здесь можно не только
ознакомиться с виноградарством и виноделием, но и
отдохнуть.
Южная зона – это Буджак и вся южная часть
республики. Природно-климатические условия этой
зоны благоприятствуют выращиванию винограда для
производства красных и десертных вин. А виноградновинодельческими центрами южной зоны признаны
такие населенные пункты как Комрат, Тараклия, Чумай
и Трифешть.
Пять лет назад виноградарство Молдовы
начало переживать настоящий подъем: появляются
новые плантации, высаживаются новые сорта.
Виноградники с начала этого подъема 5 лет назад
занимали почти 150 тысяч гектаров. Это 6 процентов в
общей доле сельскохозяйственных угодий. 94 процента
виноградных площадей – в руках частных компаний и
предпринимателей. Только в 2005 году было разбито
новых виноградниках на более, чем 4300 гектарах
и переведено в питомники 12 миллионов саженцев
самых рейтинговых сортов: Каберне-Совиньон, Мерло,
Пино-Нуар (красные сорта) и Шардоне, Совиньон,
Алиготе, Траминер-Роуз, Мускат-Оттонел (белые и
розовые).
Выращивают и разводят в Молдове и элитные
клоны французских, итальянских и немецких сортов,
что позволяет получать виноград высочайшего
74 Drumul vinului
качества. А самые известные питомники Молдовы
– Национальный институт винограда и вина (город
Кишинэу), компании «Sauron» (город Кишинэу), „SadacAgro” (село Садаклия района Басарабяска), “Codru-ST”
(село Быковец района Стрэшень), “Roris-Viniarum” (село
Чигирлень района Яловень) и другие.
Молдавские ученые разработали сорта
винограда, выращиваемого сегодня на плантациях
республики. Это виноград Молдова, Сурученский
белый, Виорика, Дойна, Оницканский белый, Алб де
Яловень, Мускат де Яловень, Мускат де Буджак и др.
Кстати, именно молдавские селекционеры первыми
на территории СССР начали закладывать основу
экологически чистого виноградарства и виноделия.
Сегодня на предприятии «Sauron» собирается
уникальная коллекция столовых и винных сортов
винограда.
Молдавская селекционная школа опирается на
вековые традиции. Ведь еще издревле на территории
современной Молдовы выращивали собственные сорта
винограда высокого качества. Это Окюл Боулуй, Цыца
Капрей, Пэсэряска, Фетяска, Рара Нягрэ, Тэмыйоасэ,
Згихарда, Плавай и многие другие. Кроме собственных,
виноградари разводили сорта, завезенные греками
и римлянами, а позже – австрийцами, французами,
итальянцами, испанцами и американцами. Поэтому
в Молдове такое разнообразие сортов, позволяющее
делать непревзойденные вина.
Различные сорта винограда классифицируются
по многим показателям: по области применения
(столовые сорта, сорта для технологической
переработки и получения соков, концентратов
и вин различных типов), по качеству ягод и т.п.
Но чаще всего производственники разделяют
сорта винограда по аромату ягод. Так, в Молдове
произрастают «Мускатные» сорта винограда (Мускат
Блан, Мускат Розовый, Мускат Гамбургский и т.д.),
«Розовые» (Траминер Розовый, Траминер Блан и т.д.),
«Смородиновые» (Совиньон), «Земляничные» (Лидия,
Конкорд, Изабелла), «Фиалковые» (Алиготе, Пино Нуар,
Мерло), «Сосновые» (Рислинг Рейнский), «Полевые
цветы» (Рара Нягрэ, Семийон).
Согласно статистике, в Молдове выращивают
виноград столовых сортов на площади, занимаемой
6 процентов от общего объема плантаций винограда;
красных технических сортов для производства
вин – 24 процента и белых технических сортов
для производства вин – 70 процентов. Кстати, 70
процентов винограда республики – это европейские
сорта, а местных – всего только 16 процентов. Еще 14
процентов винограда – кавказские сорта.
Правительство Молдовы приняло Программу
развития виноградарства и виноделия на 2002-2020
год. К 20-му году планируется собирать 460 тысяч
тонн винограда технических сортов. Кроме того,
идет планомерная смена виноградных плантаций:
старые виноградники выкорчевываются, а земли
засаживаются новыми, востребованными сортами.
В Молдове в процесс выращивания винограда люди
вкладывают все свои силы, знания, опыт и душу. Так
было в древности, так есть и сейчас. Это бросается в
глаза сразу: редко в республики можно увидеть дом, не
обвитый лозой. В честь лозы даже придуман памятник,
который будет установлен в строящемся Городе Вина
на окраине Кишинэу. Винограду посвящают песни
и стихи, его увековечивают на картинах и домах в
виде лепки и мозаики: невозможно себе представить
Молдову без лозы. Даже на карте республика выглядит
как гроздь винограда!
Drumul vinului
75
Wine festivals and exhibitions in Moldova
Vin festivaluri şi expoziţii în Moldova
Винные фестивали и выставки в Молдове
Wine Day
In 2002, the Moldovan president’s order declared the
second Sunday of October to be the National Wine Day. Our
wine festival is now compared with similar holidays famous
all over the world. But those who attended the Wine Day in
Moldova at least once are sure that there is nothing more
outstanding out there.
The festivities start with the winemakers parade. The
parade participants line stretches out for a kilometer. The
bright show begins after the parade. It is when winemaking
businesses’ representatives make a common barrel of wine
together – the symbol of peace and stability in the country.
Then the state’s leaders present prizes to winemakers who
proved to be the best in different nominations such as “The
Golden Barrel”, “The Golden Vine”, “Dionis”, “The Country’s
Property”, “The New Wine”, “The Best National Cuisine
Presentation”, “The Best Wine Tourist Program Organizer”,
“The Best Holiday Souvenirs Producer”, “The Best Holiday
Presentation”. Recently they also started to award for the
best domestic wine.
People dance, sing, win contests, enjoy professional
artists’ performances, get acquainted with achievements of
tens of Moldovan enterprises, whose stands are presented
around the square. Hundreds of contracts are signed, tones
of wines are sold and thousands of souvenirs are bought
on these days. They make declarations of love for the
Moldovan good-nature, talent and the ability to have fun.
Venue: on the territory of the International Exhibition
Centre «MoldExpo» (1 Ghioceilor Street, Chisinau).
Information: www.vinmoldova.md
Ziua Vinului
În 2002 preşedintele Moldovei a emis un decret prin care
a decis ca în cea de-a doua duminică a lui octombrie să
fie organizată Sărbătoarea naţională a vinului. În prezent,
festivalul nostru vinicol a devenit una dintre cele mai
cunoscute manifestări de acest fel din lume. Cert este
că oricine ne vizitează ţara, recunoaște că sărbătoarea
viticultorilor din Moldova este cea mai frumoasă.
Rămâi frapat de parada viticultorilor, o privelişte rară!
Dacă vrei să te distrezi în acest alai, fă-o, parada se întinde
pe un kilometru. Mai apoi are loc un alt show de zile mari.
Întreprinderile vinicole fac un butoi comun de vin, care este
simbolul păcii şi stabilităţii. Primele persoane în stat oferă
premii celor mai buni producători de vinuri la categoriile
„Butoiul de aur”, „Via de aur”, „Dionis”, „Vin nou”, „Cea mai
reuşită bucătărie naţională”, „Cel mai bun organizator al
programului turistic”, „Cel mai tare producător de suvenire
de sărbătoare” etc. Juriul în ultimii ani este în căutarea celui
mai de calitate vin de casă.
Timp de două zile, în centrul capitalei se organizează
numeroase manifestări dedicate vinului: concerte,
concursuri, expoziţii vinicole. Mai important este că
sărbătoarea aduce mari venituri ţării. În perioada respectivă
se încheie sute de contracte între companii, se vând mii de
suvenire şi tone de vinuri. Produsele din Moldova devin
tot mai cunoscute şi mai solicitate pe piaţa europeană, iar
76 Drumul vinului
EVENTS • EVENIMENTE • СОБЫТИЯ
turiştii din afară fac declaraţii de dragoste gazdelor pentru
ospitalitatea şi talentul de a se veseli.
Locul desfăşurării: la Centrul Internaţional de
Expoziţii «MoldExpo» (Chişinău, str. Ghioceilor 1)
Informaţie: www.vinmoldova.md
День вина
В 2002 году президент Молдовы своим указом объявил
второе воскресенье октября Национальным днем
вина. Сегодня наш винный фестиваль сравнивают с
известными во всем мире подобными праздниками.
Но тот, кто хотя бы однажды побывал в Молдове на Дне
вина, уверены, - ничего ярче и быть не может.
Начинаются празднества с парада виноделов.
Вереница участников парада растягивается на
километр. После парада – яркое шоу, во время
которого представители винодельческих предприятий
вместе делают одну общую бочку вина, - символ мира
и стабильности в государстве. А потом первые лица
страны вручают призы тем виноделам, которые были
лучшими в различных номинациях - «Золотая бочка»,
«Золотая лоза», «Дионис», «Достояние страны», «Новое
вино», «Лучшая презентация национальной кухни»,
«Лучший организатор винодельческой туристической
программы», «Лучший производитель сувениров
с символикой праздника», «Лучшая презентация
праздника». Недавно начали награждать и за лучшее
домашнее вино.
В течение двух дней на площади танцуют, поют,
выигрывают конкурсы, наслаждаются выступлениями
профессиональных артистов и знакомятся с
достижением десятков молдавских предприятий,
чьи стенды расположились вокруг площади. В эти
дни заключаются сотни договоров, продаются тонны
вина, раскупаются тысячи сувениров, и клянутся в
любви к молдавскому добродушию, таланту и умению
веселиться!
проведения:
на
территории
Место
Международного Выставочного Центра «МолдЭкспо»
(Кишинэу, ул. Гиочеилор, 1).
Информация: www.vinmoldova.md
Тел./факс: (373 22) 22-20-70, 24-31-18
Web: www. poliproject.md
CHISINAU WINES & SPIRITS CONTEST
The International Wine & Spirits Competition «Chisinau
Wines & Spirits Contest» - is the first wine tasting contest in
the CIS, which is carried out according to the International
Organization of Vine and Wine (O.I.V.) Regulations. Date of
event – every year, Febtuary.
Venue: “Sala Sarbatorii”, IEC «MoldExpo», 1 Ghioceilor str.,
Chisinau.
Information: POLIPROJECT Exhibitions Ltd.
Tel./fax: (373 22) 22-20-70, 24-31-18
CHISINAU WINES&SPIRITS CONTEST
Concursul Internaţional de vinuri şi băuturi alcoolice
«Chisinau Wines & Spirits Contest» – primul concurs
de degustare în C.S.I., care se desfăşoară conform
regulamentului Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului
(O.I.V.). Perioada desfăşurării — anual, luna februarie.
Locul desfăşurării: Chisinau, CIE «MoldExpo», str. Ghioceilor
1, “Sala Sărbătorii”.
Informaţie: POLIPROJECT Exhibitions Ltd.
Tel./fax: (373 22) 22-20-70, 24-31-18
CHISINAU WINES & SPIRITS CONTEST
Международный конкурс вин и спиртных напитков
«Chisinau Wines & Spirits Contest» - первый
дегустационный конкурс в СНГ, который проводится по
регламенту Международной Организации Винограда
и Вина (O.I.V.).
Место проведения: Кишинэу, МВЦ «МолдЭкспо», ул.
Гиочеилор, 1, «Sala Sarbatorii».
Информация: POLIPROJECT Exhibitions Ltd.
Тел./факс: (373 22) 22-20-70, 24-31-18
EXPO-VIN
International specialized exposition. Wines. Spirits.
Machinery and equipment for viti-viniculture. Nursery.
Venue: Chisinau, IEC «MoldExpo». Date of exhibition - the
middle of February.
Information: POLIPROJECT Exhibitions Ltd.
Tel./fax: (373 22) 22-20-70, 24-31-18
EXPO-VIN
Expoziţia Internaţională specializată. Vinuri din struguri.
Bauturi alcoolice tari. Echipamente şi accesorii pentru
industria vinului. Butaș de viță de vie. Locul desfăşurării:
CIE «MoldExpo». Perioada desfăşurării — mijlocul lunii
februarie.
Informaţie: POLIPROJECT Exhibitions Ltd.
Tel./fax: (373 22) 22-20-70, 24-31-18
EXPO-VIN
Международная специализированная выставка. Вина.
Спиртные напитки. Оборудование и материалы для
винодельческой промышленности. Место проведения
– МВЦ «Молдэкспо». Время проведения – середина
февраля.
Информация: POLIPROJECT Exhibitions Ltd.
Drumul vinului
77
List of Wineries
Lista întreprinderilor vinicole
Список винодельческих
предприятий
Wineries
Întreprinderi vinicole
Винодельческие предприятия
Firma de Producţie şi Comerţ „VINDICUM” S.R.L
or. Străşeni, șos. Chișinăului, 5
Întreprinderea cu Capital Străin ”SETVIN
GROUP” S.R.L.
r-l Strășeni, s. Pănășești,
Întreprinderea Mixtă ”CIUMAI” S.A.
r-l Taraclia, s.Vinogradovca,
Întreprinderea Mixtă ”S.B.TRADE” S.R.L.
or.Cahul, str. Dunării, 1
or. Nisporeni, str. Grigore Adam, f/n
mun. Chişinău, str. Uzinelor, 90
mun. Bălţi, str. Calea Ieşilor, 186
Societatea Comercială ”GRAND GARANOVSCHII”
S.R.L.
or. Taraclia, str. Lenin, 98
Firma de Producţie şi Comerţ ”GIVAS” S.R.L.
mun. Chişinău, s.Ghidighici, str.Alexei Mateevici, 4
Întreprinderea cu Capital Străin ”SUVOROV-VIN”
S.R.L.
r-l Ştefan Vodă, s. Popeasca,
or. Căuşeni, str. Tighina, 8/a
UTA Găgăuzia, r-l Ceadâr-Lunga, s. Cazaclia
r-l Telenești, s. Mândrești,
or. Făleşti, str. Ştefan cel Mare, 1
Întreprinderea Mixtă „PODGORIA DUNĂRII”
S.R.L.
or.Cahul, str. Ștefan cel Mare, 112
Firma Comercială de Producție ”ASCONI” S.R.L.
r-l Ialoveni, s. Puhoi.
Firma Agroindustrială ”DOINA” S.R.L.
r-l Basarabeasca, s. Abaclia.
Întreprinderea Mixtă Moldo-Letonă
”BASARABIA LWIN INVEST” S.R.L.
Societatea pe Acțiuni Înreprinderea de
Prelucrare și Desfacere a Producției Agricole
”TOMAI-VIN”
r-l Leova, s.Tomai.
Întreprinderea Mixtă ”ACOREX WINE HOLDING”
S.A.
mun. Chişinău, or. Cricova, str. Ungureanu, 3
UTA Găgăuzia, s.Chirsova, str. Vinzavodscaia, 1
mun. Chişinău, or. Cricova, str. Ungureanu, 1.
Societatea pe Acțiuni ”AGROVIN BULBOACA”
r-l Anenii Noi, s. Bulboaca.
Întreprinderea de prelucrare şi desfacere a
produselor agricole ”TERA-VIN” S.A
r-l Basarabeasca, s. Iserlia.
Întreprinderea Mixtă ”SĂLCUŢA” S.R.L.
r-l Căuşeni, s.Sălcuța.
Combinatul de Producție ”PRODCOOP” din
mun. Chișinău al Moldcoop
mun. Chişinău, str. Uzinelor, 9/1.
Întreprinerea Mixtă ”LION-GRI” S.R.L.
78 Drumul vinului
mun. Chişinău, șos. Muncești, 801,
r-l Ştefan Vodă, s. Talmaza,
r-l Leova, s. Sărăteni,
mun. Chişinău, com.Ciorescu.
Societatea pe Acțiuni ”API” din Orhei
or. Orhei, str. 31 August, 2.
Înreprinderea Mixtă ”NATURVINS” S.R.L.
r-l Ialoveni, s.Sociteni.
Societatea pe Acţiuni ”FABRICA DE VINURI DIN
SÎNGEREI”
or.Sângerei, str. Independenței, 37.
r-l Sângerei, s. Chișcăreni,
Societatea cu Răspundere Limitată
«MONISTAR»
r-l Ialoveni, s. Nimoreni.
Societatea pe Acţiuni ”PIVNIŢELE DIN
BRĂNEŞTI”'
r-l Orhei, com. Ivancea, s. Brăneşti.
Compania de Vinificaţie „FABSO» Societatea pe
Acţiuni de Tip Închis
r-l Hânceşti, s.Sofia.
Societatea pe Acţiuni ”GHIDIGHICI-VIN”
mun. Chişinău, s.Ghidighici, str. Mateevici, 4.
Societatea pe Acțiuni ”VINURI-IALOVENI”
or. Ialoveni, str. Alexandru cel Bun, 4.
Societatea Comercială ”TOMAI-VINEX” S.A.
UTA Găgăuzia, s.Tomai, str.Lenin, 197.
Societatea pe Acţiuni ”SĂIŢI”
r-l Căuşeni, s. Săiți.
Societatea cu Răspundere Limitată ”PODGORIAVIN”
r-l Cantemir, s. Tartaul,
mun. Chişinău, s. Stăuceni, sr. Grătiești. 1.
Agrofirma ”CIMIŞLIA” S.A.
or. Cimişlia, str. Burebista, 3,
r-l Cimişlia, s. Valea Perjei,
r-l Cimişlia, s. Selemet,
or. Cimişlia, str. Decebal, 121.
Firma de Producţie şi Comerț ”ASPECT-INVEST”
S.R.L.
or. Străşeni, str. Chişinăului, 5.
Societatea pe Acțiuni ”ORHEI-VIN”
or. Orhei, str. B.Glavan, 10.
Societatea pe Acțiuni ”COMBINATUL DE VINURI
DIN TARACLIA”
or. Taraclia, str. Voczalinaia, 67.
Societatea pe Acțiuni ”NOROC”
r-l Telenești, s. Mândrești.
Societatea cu Răspundere Limitată ”FAUTOR”
r-l Leova, s. Tigheci,
r-l Cantemir, s. Cociulia,
r-l Cantemir, s. Pleşeni.
Societatea cu Răspundere Limitată ”DOINA
VIN”
r-l Ialoveni, s. Răzeni.
Societatea Comercială ”NIS-STRUGURAŞ” S.R.L.
or. Nisporeni, str.Suveranității, 59.
Firma ”ALIANŢA-VIN” S.R.L.
or. Străşeni, str. Orheiului, 38 A.
Întreprinderea Mixtă „NECTAR-S” S.R.L.
WINERIES • VINĂRII • ВИНЗАВОДЫ
or. Străşeni, str. Orheiului, 38A.
Societatea pe Acțiuni de tip Deschis ”VINURI DE
COMRAT”
UTA Găgăuzia, or.Comrat, str.Vinzavodscaia, 1,
UTA Găgăuzia, s.Dezghingea, str. Iachir, 25.
Întreprinderea de Producţie şi Comerţ ”LEOVIN”
S.A.
or.Leova, str. Independenței, 62.
Întreprinderea Mixtă Moldo-Franceză
”KAZAYAK-VIN” S.A.
UTA Găgăuzia, s. Cazaclia, str.Lenin, 2,
or. Căuşeni, str.Tighina, 8 a.
Întreprinderea Mixtă Combinatul de Vinuri
Spumante şi de Marcă din Chişinău «VISMOS»
S.A.
mun. Chişinău, str.Uzinelor, 5,
r-l Anenii Noi, s. Mereşenii Noi,
r-l Cahul, s.Moscovei.
Întreprinderea Mixtă ”CĂLĂRAŞI DIVIN” S.A.
r-l Călăraşi, s.Răciula,
or.Călăraşi, str. Călăraşilor, 10.
Societatea pe Acţiuni ''CARAHASANI-VIN''
r-l Ştefan Vodă, s.Carahasani.
Societatea Comercială «MEZALIMPE» S.R.L.
r-l Ştefan Vodă, s.Răscăieți Noi.
Întreprinderea Mixtă ”VINIA TRAIAN” S.A.
r-l Cahul, s.Găvănoasa.
Societatea Mixtă Moldo-Ceho-Americană
”CEMA” S.A.
mun. Chişinău, str.Costiujeni, 16.
Întreprinderea Mixtă ''UNGHENI-VIN'' S.A.
or. Ungheni, str. Industrială, 3 A,
r-l Ungheni, or. Corneşti, str.Eroilor, f/n,
r-l Ungheni, s.Năpădeni,
r-l Ungheni, s.Hârceşti,
r-l Ungheni, s. Pârliţa,
Societatea cu Răspundere Limitată ”EVER VIN”
r-l Ialoveni, s.Suruceni,
r-l Călăraşi, s. Horodiște.
Societatea pe Acțiuni ”BASVINEX”
r-l Orhei, s.Brăneşti,
r-l Ştefan Vodă, s.Tudora,
r-l Strășeni, s. Romaneşti.
Întreprinderea Mixtă ”EURO-ALCO” S.R.L.
mun. Chişinău, str. Bucuriei, 20,
mun. Chişinău, s. Stăuceni, str. Grătiești, 1.
Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie
din Chişinău
mun. Chişinău, s. Stăuceni, str.Grătiesti,1.
Societatea pe Acțiuni ”IMPERIAL VIN”
r-l Cantemir, s. Pleşeni.
Societatea cu Răspundere Limiată „NEXOVIN”
UTA Găgăuzia, r-l Vulcănești, s.Ferapontievca, str. Lenin, 2.
Întreprinderea Mixtă Fabrica de Vinuri
”VINĂRIA BARDAR” S.A.
r-l Ialoveni, s. Bardar, str.Uzinelor, 3.
Societatea Comecială ”VIN SELECT” S.R.L.
or. Străşeni, str. Orheiului, 2.
Întreprinderea Mixtă Moldo-Americană pentru
Prelucrarea Producţiei Agricole şi Comerţ
”DIONYSOS-MERENI” S.A.
r-l Anenii Noi, s.Merenii Noi, str. Ştefan cel Mare, 9.
Combinatul de Vinuri ”CRICOVA” SA
mun. Chişinău, or. Cricova, str.Ungureanu, 1,
mun. Chişinău, str.Petricani, 25,
r-l Cahul, or.Cahul, str. Ştefan cel Mare, 112,
Întreprinderea Mixtă ”GRAPE VALLEY” S.R.L.
r-l Cahul, s.Borceag.
Vinăria ”MILEȘTI MICI” S.R.L.
r-l Ialoveni, s. Mileştii Mici.
Societatea pe Acțiuni ”VINAR”
r-l Leova, s. Sărăteni.
”JEMCIUJINA”
UTA Găgăuzia, or. Ceadâr-Lunga, str.Bugeacului,7.
Cooperativa Agricole de Producţie ”VALEA
PERJEI VECHE”
r-l Taraclia, s. Valea Perjei.
Societatea pe Acţiuni de Tip Deschis «AROMA»
mun. Chişinău, str.Bucuriei, 20,
mun. Chişinău, str.Toma Ciorbă, 38.
«CASCADVIN»
r-l Ialoveni, or. Ialoveni, str.Moldova 2.
Societatea Comercială „VALEA – PERJEI IMPEX”
S.R.L.
Societatea pe Acţiunii «ROMANEȘTI»
r-l Strășeni, s. Romaneşti.
Societatea pe Acţiuni ”MIGDAL-P”
r-l Strășeni, s.Cojușna, str. Mecanizatorilor, 6,
r-l Strășeni, s.Cojușna, («Biruinţa»),
r-l Hânceşti, s.Crasnoarmeiscoie,
UTA Găgăuzia, s.Chirsova, str. Vinzavodscaia, 1.
Întreprinderea Mixtă ”VICTOR-VLAD” S.R.L.
r-l Strășeni, or. Bucovăţ.
Fabrica de Vinuri din Colibași ”MARGARITAR” S.A.
UTA Găgăuzia, r-l Comrat, s.Cioc Maidan,
str. Octeabriskaia, 1.
Întreprinderea de Stat ”COMBINATUL DE VINURI
DE CALITATE MILEȘTII MICI”
r-l Ialoveni, com. Mileştii Mici.
Societatea cu Răspundere Limitată «VESTRESURS»
r-l Taraclia, s.Corten,
r-l Taraclia, s. Valea Perjei,
r-l Taraclia, s.Tvardiţa, str. Frunze, 1.
mun. Chişinău, s. Băcioi.
r-l Cahul, s.Brânza.
Societatea cu Răspundere Limitată «CHATEAU
TRAIAN»
r-l Taraclia, s.Corten,
Firma de Producție și Comerț ”NISVIN PROIECT”
S.R.L.
r-l Strășeni, or. Bucovăţ, str.Ștefan cel Mare, 29.
Societatea Comercială ”LEUNTEA-VIN” S.R.L.
r-l Căuşeni, s. Grădiniţa.
Societatea cu Răspundere Limitată ”ALTES”
r-l Orhei, s. Peresecina.
Societatea Comercială ”TECCA” S.R.L.
UTA Găgăuzia, s. Congaz, str.Lenin, 2,
UTA Găgăuzia, or.Comrat, str.Vinzavodscaia, 1,
UTA Găgăuzia, s.Dezghingea, str.Iachir, 25.
Societatea cu Răspundere Limitată ”SEMVINSERVICE”
r-l Hânceşti, s, Fundul Galbenei,
r-l Strășeni, s.Zubreşti,
r-l Hânceşti, s. Pașcani,
mun. Chişinău, s. Băcioi.
Societatea pe Acțiuni ”FRAGA”
r-l Călăraşi, s. Răciula.
Întreprinderea Mixtă ”CEBA-VIN” S.A.
r-l Cantemir, s. Ciobalaccia.
Societatea pe Acțiuni ”DIASET-VIN”
r-l Hânceşti, s. Ciuciuleni.
Întreprinderea Mixtă ”PLATEAU DU VIN” S.R.L.
r-l Sângerei, s. Prepelița,
r-l Sângerei, s. Alexăndreni.
Societatea cu Răspundere Limitată ”VIERULVIN”
r-l Cahul, s.Burlacu.
Societatea pe Acțiuni ”PROURA VIN”
r-l Călăraşi, s.Onişcani.
Drumul vinului
79
”RECEVINAGRO”
r-l Strășeni, s.Recea.
Societatea cu Răspundere Limitată ”KRISTI”
r-l Leova, or.Iargara, str. Viilor.
Societatea pe Acțiuni ”MANVIN”
r-l Orhei, s. Mana, str. Seliste.
Societatea pe Acțiuni ”MIHST-VIN”
r-l Cimişlia, s. Mihailovca.
Societatea pe Acțiuni ”VINĂRIA DIN VALE & CO”
r-l Călăraşi, s. Săseni,
r-l Cahul, s.Slobozia Mare,
r-l Cahul, s.Burlacu,
r-l Nisporeni, s.Iurceni.
Societatea pe Acțiuni ”BRAVICEA-VIN”
r-l Călăraşi, s. Bravicea,
or.Călăraşi, str.Alexandru cel Bun, 188.
Societatea Comercială «LAVINALES» S.R.L.
r-l Sângerei, s. Prepelița.
Societatea pe Acțiuni de Tip Închis ”BURLACUVIN”
r-l Cahul, s.Burlacu.
Societatea cu Răspundere Limitată ”SADOVAVIN”
r-l Călăraşi, s. Sadova.
Societatea cu Răspundere Limitată ”VIVASIMEX”
r-l Cimişlia, s. Albina.
Societatea pe Acțuni ”VINAR-GLIA”
r-l Cimişlia, s. Fetiţa.
Societatea pe Acțiuni ”GALBVIN”
r-l Hânceşti, s, Fundul Galbenei.
Întreprinderea Mixtă ”TIGHINA-VIN” S.R.L.
or. Căuşeni, str. Alba Iulia, 59.
Societatea pe Acțiuni ”FABRICA DE CONSERVE
DIN CĂLĂRAŞI”
Societatea pe Acţiuni «CIOC-MAIDAN-VIN»
r-l Comrat, s. Cioc-Maidan, str. Okteabrskaia, 1.
Societatea cu Răspundere Limitată ”DONISA
VIN”
r-l Cimişlia, s. Hârtop.
Cooperativa Agroindustrială de Producţie
”BACII”
mun. Chişinău, s. Băcioi, str.Independenţei,53.
Întreprinderea de Stat Combinatul Vitivinicol
”NAȚIONAL-VIN”
mun. Chişinău, str. Grenoble, 167.
Întreprinerea Mixtă ”VINĂRIA PURCARI” S.R.L.
r-l Ştefan Vodă, s.Purcari.
Întreprinderea Mixtă ”VINARIA BOSTAVAN”
S.R.L.
r-l Strășeni, s. Oneşti,
r-l Ialoveni, s. Bardar,
r-l Leova, s.Tomai,
UTA Găgăuzia, r-l Vulcănești, s. Etulia.
Întreprinderea cu Capital Străin ”DKINTERTRADE” S.R.L.
UTA Găgăuzia, or. Vulcăneşti, sr. Korolenko, 6.
Societatea Comercială ”TARTCOMVIN” S.R.L.
r-l Cantemir, s. Tartaul.
Cooperativa Agricolă de Producţie şi Comerţ
”VORNICENI-AGROVIN”
r-l Strășeni, s. Vorniceni.
Societatea pe Acțiuni Fabrica de Vinuri „MOLDNORD” FĂLEŞTI
r-l Fălești, or.Făleşti, str. Ştefan cel Mare, 1.
r-l Călăraşi, s.Hârjauca,
Societatea pe Acțiuni ”ZUBREȘTI”
r-l Strășeni, s.Zubreşti.
Societatea cu Răspundere Limitată «POMUL»
r-l Călăraşi, s.Țibirica.
80 Drumul vinului
Societatea pe Acțiuni ”HÎRJAUCA-VIN”
r-l Călăraşi, s.Hârjauca.
Societatea pe Acțiuni ”TUDORA-VIN”
r-l Ştefan Vodă, s.Tudora.
”ŞARDRISVIN”
UTA Găgăuzia, or. Ceadâr-Lunga, s. Baurci,
r-l Cahul, s.Colibaşi,
UTA Găgăuzia, or. Ceadâr-Lunga, str. Bugeacului, 7a.
Societatea Comercială ”VINĂRIA ŢIGANCA”
S.R.L.
r-l Cantemir, s.Plopi.
Întreprinderea Mixtă «CHÂTEAU VARTELY» S.R.L.
r-l Orhei, or. Orhei, str. Eliberării, 170/B,
r-l Soroca, or.Soroca, str. Ștefan cel Mare, 131,
r-l Orhei, or. Orhei, str. Eliberării, 164,
Firma ”SOT” S.R..L
r-l Strășeni, s.Cojușna.
Fabrica de Vinuri ”VINEX-VICTORIA” S.R.L.
r-l Anenii Noi, s. Geamăna, str. Morii,25.
Cooperativa de Consum din Nisporeni
r-l Hânceşti, s.Ciuciuleni.
Societatea pe Acţiuni”FABRICA DE VINURI DIN
LEUȘENI”
r-l Telenești, s.Leușeni.
Societatea cu Răspundere Limitată ”UNIVERSVIN”
r-l Nisporeni, s. Brătuleni.
Societatea cu Răspundere Limitată «AGONIS
VIN»
r-l Călăraşi, s.Hirova.
Societatea pe Acţiuni (de tip deschis)
”JAVGURVIN”
r-l Cimişlia, s.Javgur.
Societatea pe Acţiuni ”FABRICA DE VINURI
SLOBOZIA MARE”
r-l Cahul, s.Slobozia Mare.
Societatea cu Răspundere Limitată ”ROMALIN
GRUP”
r-l Nisporeni, com. Vărzăreşti, s. Șendreni.
Firma ”MAURT” S.R.L.
mun. Chişinău, str. Voluntarilor, 15,
or.Nisporeni, str. Industrială, 54.
Societatea Comercială ”INVINPROM” S.R.L.
”INVINTORG”
UTA Găgăuzia, s.Chirsova, str.Vinzavodscaia, 1.
Societatea Comercială «AGROSUDRESURS»
S.R.L.
r-l Cahul, s.Brânza,
Întreprinderea cu Capital Străin „WINE
INTERNATIONAL PROJECT” S.R.L.
r-l Cahul, s.Bucuria,
r-l Cahul, s. Huluboaia,
or. Ungheni, str. Industrială, 3A,
r-l Ungheni, or. Corneşti, str.Eroilor. f/n,
r-l Taraclia, s. Vinogradovca,
r-l Cantemir, s. Ciobalaccia
r-l Ungheni, s. Hârceşti
r-l Ungheni, s. Pârliţa
Societatea pe Acțiuni ”PRODUSE CEREALIERE”
mun. Balţi, str. Burebista, 17,
r-l Orhei, s. Ghetlova.
PRODUCERS OF DIVIN
Întreprinderi de producere
a divinurilor
Предприятия
по производству дивинов
Întreprinderea cu Capital Străin Fabrica de
Vinuri şi Divinuri ”МОЛДАВСКИЙ СТАНДАРТ”
S.R.L.
r-l Taraclia, s.Tvardiţa.
Societatea pe Acțiuni ”AGROVIN BULBOACA”
r-l Anenii Noi, s. Bulboaca.
Societatea pe Acțiuni ”BARZA ALBA”
mun. Bălţi, str. Victoriei, 49.
Întreprinderea Mixtă ”COLUSVIN” S.R.L.
mun. Chişinău, şos. Munceşti, 801.
Întreprinderea Mixtă ‚’UNGHENI-VIN’’ S.A.
or. Ungheni, str. Industrială, 3 A,
r-l Ungheni, or. Corneşti, str.Eroilor, f/n
r-l Ungheni, s.Hârceşti,
r-l Ungheni, s. Pârliţa.
Întreprinderea Mixtă Fabrica de Vinuri
”VINĂRIA BARDAR” S.A.
r-l Ialoveni, s. Bardar, str.Uzinelor, 3.
Societatea Comercială ”NIS-STRUGURAŞ” S.R.L.
or. Nisporeni, str.Suveranității, 59.
Întreprinderea Mixtă Combinatul de Vinuri
Spumante şi de Marcă din Chişinău „VISMOS”
S.A.
mun. Chişinău, str.Uzinelor, 5,
r-l Anenii Noi, s. Mereşenii Noi,
r-l Cahul, s.Moscovei.
Întreprinderea Mixtă ”CĂLĂRAŞI DIVIN” S.A.
r-l Călăraşi, s.Răciula,
Întreprinderea de Producţie şi Comerţ ”LEOVIN”
S.A.
or.Leova, str. Independenței, 62.
Întreprinerea Mixtă ”LION-GRI” S.R.L.
mun. Chişinău, șos. Muncești, 801,
r-l Ştefan Vodă, s. Talmaza,
r-l Leova, s. Sărăteni,
mun. Chişinău, com.Ciorescu.
Societatea pe Acțiuni ”ORHEI-VIN”
or. Orhei, str. B.Glavan, 10.
Societatea pe Acţiuni de Tip Deschis „AROMA”
mun. Chişinău, str.Bucuriei, 20,
mun. Chişinău, str.Toma Ciorbă, 38.
Societatea cu Răspundere Limitată ”EVER VIN”
r-l Ialoveni, s.Suruceni,
r-l Călăraşi, s. Horodiște.
Societatea pe Acţiunii „ROMĂNEȘTI”
r-l Strășeni, s. Romăneşti.
Societatea pe Acţiuni ”MIGDAL-P”
r-l Strășeni, s.Cojușna, str. Mecanizatorilor, 6,
r-l Strășeni, s.Cojușna, („Biruinţa”),
r-l Hânceşti, s.Crasnoarmeiscoie,
Întreprinderea Mixtă ”VINARIA BOSTAVAN”
S.R.L.
r-l Strășeni, s. Oneşti,
r-l Ialoveni, s. Bardar,
r-l Leova, s.Tomai,
UTA Găgăuzia, r-l Vulcănești, s. Etulia.
Întreprinderea Mixtă „CHATEAU VARTELY” S.R.L.
or. Orhei, str. Eliberării, 170/B
or.Soroca, str. Ștefan cel Mare, 131
or. Orhei, str. Eliberării, 164
Firma Comercială de Producție ”ASCONI” S.R.L.
r-l Ialoveni, s. Puhoi,
or. Orhei, str. B. Glavan, 10.
mun. Chişinău, str. Uzinelor, 5.
Societatea pe Acţiuni ”FABRICA DE VINURI
SLOBOZIA MARE”
r-l Cahul, s.Slobozia Mare.
Întreprinderea cu Capital Străin „WINE
INTERNATIONAL PROJECT” S.R.L.
r-l Cahul, s.Bucuria,
r-l Cahul, s. Huluboaia,
or. Ungheni, str. Industrială, 3A,
r-l Ungheni, or. Corneşti, str.Eroilor. f/n,
r-l Taraclia, s. Vinogradovca.
r-l Cantemir, s. Ciobalaccia.
r-l Ungheni, s. Hârceşti
r-l Ungheni, s. Pârliţa
Drumul vinului
81
HOTELS OF MOLDOVA
HOTELURI
ГОСТИНИЦЫ
CHISINAU
CHIŞINĂU
КИШИНЭУ
CLUB ROYAL PARK*****
Address: 6/2, Trandafirilor str., Chisinau
Phone: (+373 22) 57-40-80
Fax: (+373 22) 57-40-84
Web: www.clubroyalpark.md
MAXIM PASA HOTEL*****
Address: 140/4, Hincesti sos., Chisinau
JOLLY ALON ****
Address: 37, Maria Cibotari str., Chisinau
Phone: (+373 22) 88-17-51, 88-17-13, 23-22-33
Fax: (+373 22) 23-28-70
Web: www.jollyalon.com
VISPAS ****
Address: 24, A. Lapusneanu, str., Chisinau
Phone: (+373 22) 24-21-29, 21-06-94
Fax: (+373 22) 21-05-15
Web: www.vispas.com
CODRU****
Address: 127, 31 August str., Chisinau
Phone: (+373 22) 208-104
Fax: (+373 22) 237-948
Web: www.codru.md
DACIA****
Address: 135, 31 August str., Chisinau
Phone: (+373 22) 23-22-51,
23-22-32, 23-22-79
82 Drumul vinului
ACCOMMODATION • CAZARE • ГОСТИНИЦЫ
Fax: (+373 22) 23-46-47
Web: www.daciahotel.md
LEOGRAND HOTEL&
CONVENTION CENTER****
Address: 77, Mitr.Varlaam str., Chisinau
Phone: (+373 22) 20-12-01
Fax: (+373 22) 20-12-22
Web: www.leograndhotels.com
TULIP****
Address: 17/2, Arheolog Ion Casian-Suruceanu
str., Chisinau
Phone: (+373 22) 28-89-11
Fax: (+373 22) 28-89-13
Web: www.vila-verde.md
FLOWERS****
Address: 7, N.Anestiade str., Chisinau
Phone: (+373 22) 26-02-02
Fax: (+373 22) 27-72-44
Web: www.hotelflowers.md
VILA VERDE***
Address: 110, Grenoble str., Chisinau
Phone: (+373 22) 28-80-03
Fax: (+373 22) 28-04-79
Web: www.vila-verde.md
JAZZ***
Address: 72, Vlaicu Pircalab str., Chisinau
Phone: (+373 22) 21-26-26
Fax: (+373 22) 21-33-79
Web: www.jazz-hotel.md
LUNA ***
Address: 4, P.Movila str., Chisinau
Phone: (+373 22) 23-35-23
Fax: (+373 22) 23-35-22
Web: www.hotel-lunalux.com
COSMOS***
Address: 2, Bd. Negruzi, str., Chisinau
Phone: (+373 22) 54-27-70, 83-75-02
Fax: (+373 22) 54-27-44
Web: www.hotel-cosmos.md
ARUS****
Address: 38, Ciuflea str., Chisinau
Phone: (+373 22) 50 25 10
Fax: (+373 22) 50 25 28
E-mail: [email protected],
[email protected]
Web: www.hotel-arus.md
VILLA NATALI***
Address: 15, Sfatul Ţării str., Chisinau
Phone: (+373 22) 23-36-63, 21-05-33
Fax: (+373 22) 23-88-37
Web: www.villanatali.com
OLSI****
Address: 26/3, A.Bernardazzi str., Chisinau
Phone: (+373 22) 54-59-54, 27-65-51
Fax: (+373 22) 27-56-67
Web: www.olsi.md
ELAT***
Address: 140/1, Columna str., Chisinau
Phone: (+373 22) 29-25-74
Fax: (+373 22) 29-25-30
Web: www.elathotel.md
WEeKEND BOUTIGUE HOTEL****
Address: 7, Arborilor str., Chisinau
Phone: (+373 22) 84-04-84
Fax: (+373 22) 84-04-85
Web: www.wbh.md
MAJAMI***
Address: 89/2, Mateevici str., Chisinau
Phone: (+373 22) 22-21-49
Fax: (+373 22) 22-83-76
Web: www.hotel-majami.md
Drumul vinului
83
eZIO-PALASE***
Address: 44, Haiducilor str., Chisinau
Phone: (+373 22) 281-817, (+373) 79483054
Fax: (+373 22) 281-817
Web: www.ezio-palace.md
ZIMBRU***
Address: 45, Dacia bd., Chisinau
Phone: (+373 22) 20-08-95
Fax: (+373 22) 20-01-90
Web: www.zimbru.md
STELLA DE LUX***
Address: 26, Bulgara str., Chisinau
Phone: (+373 22) 26-02-50
Fax: (+373 22) 26-02-32
Web: www.hotel-stella.md
IRIS***
Address: 49/10, Dacia bd., Chisinau
Phone: (+373 22) 56-99-77, (+373 22)
69867171
Fax: (+373 22) 66-46-88
Web: www.vilairis.allmoldova.com
ART RUSTIC***
Address: 79/1, Hajdeu str., Chisinau
Phone: (+373 22) 234-159, 234-275, (+373)
79112299
E-mail: [email protected],
[email protected]
Web: www.art-rustic.md
HOTEL CLUB SERVICE***
Address: 6, Kogilniceanu str., Chisinau
Phone: (+373 22) 27-46-02, fax: (+373 22)
27-61-33
Address: 13-A, Buiucani str., Chisinau
Phone: (+373 22) 75-54-54, fax: (+373 22)
59-35-38
47/1, Puskin str., Chisinau
Phone: (+373 22) 22-95-21, fax: (+373 22)
22-12-84
17, Poamei str., Chisinau
Phone: (+373 22) 55-00-31, fax: (+373 22)
53-00-53
Web: www.hotelsclub.md
VILA MUNTENIA***
Address: 9/1, Gheorghe Ghimpu str., Chisinau
Phone: (+373 22) 41-19-00, (+373) 68228816
Fax: (+373 22) 42-55-95
Web: www.villa-muntenia.md
RUTA-88**
Address: 88, Uzinelor str., Chisinau
Phone: (+373 22) 47-60-94
Fax: (+373 22) 27-46-45
OLIMPIA**
Address: 72/2, Decebal str., Chisinau
Fax: (+373 22) 53-54-50
TURIST**
Address: 13, G.Vieru bd, Chisinau
Phone: (+373 22) 22-06-37, 22-06-26
Fax: (+373 22) 22-05-12
BELLA DONNA**
Address: 7/9, Bucuresti str., Chisinau
Phone: (+373 22) 54-82-07
Fax: (+373 22) 54-45-14
Web: www.hotelbelladonna.md
84 Drumul vinului
WATHER WISE**
Address: 5, Gr. Alexandrescu str., Chisinau
Phone: (+373 22) 74-69-49
AEROPORTUL INTERNATIONAL
CHISINAU*
Address: 80/3, Dacia bd., Chisinau
Phone: (+373 22) 52-63-96
Fax: (+373 22) 52-54-97
Web: www.airoport.md
CHISINAU*
Address: 7, Negruzzi bd., Chisinau
ZAREA*
Address: 4, Anton Pann str., Chisinau
Phone: (+373 22) 22-76-25
Fax: (+373 22) 22-06-58
Web: www.hotelzarea.com
AFROFERM OTECH*
Address: 18, Calea Basarabiei str., Chisinau
ACROSS MOLDOVA
în MOLDOVA
ПО МОЛДОВЕ
CHATEAU-VARTELY*****
Address: 107/b, Eliberarii str., Town of Orhei
Phone: (+373 235) 33 255, 33 266
Web: www.vartely.md
ROCAS**
Address: 2, Chisinaului str., Town of Orhei
Phone: (+373 235) 2-16-02, 2-75-10,
(+373) 69162953
CONSUL***
Address: 81, Mircea cel Bătrin str., Belti City
BALTI**
Address: 1, M.Sadoveanu str., Belti City
Phone: (+373 231) 61-219
Fax: (+373 231) 61-366
[email protected]
AZALIA**
Address: 21, Mateevici str., Cahul City
Phone: (+373 299) 26-5-46
Fax: (+373 299) 24-4-29
Web: www.azalia.md
CENTRAL***
Address: 20, Kogalniceanu str., Soroca City
Phone: (+373 230) 23-4-56, 26-2-75
Fax: (+373 230) 23-6-16
Web: www.soroca-hotel.com
VINARIA PURCARI****
Address: Village of Purcari
of Stefan Voda region
Phone: (+373 22) 29-46-96
Fax: (+373 22) 29-59-11
Web: www.purcari.md
ANASTASIA****
Address: 8, I.A.Teodorovici str., Town of Rezina
Phone/Fax: (+373 254) 22-8-77
LIDOLUX****
Address: 139, Decebal str., Belti City
Phone: (+373 231) 78-405
Web: www.lidolux.md
TINERETEA MODERN***
Address: 10-a, Nicolae Iorga str., Belti City
Phone: (+373 231) 42-149
Fax: (+373 231) 46-775
Drumul vinului
85
TRAVEL AGENCIES
AGENŢII DE TURISM
ТУРИСТИЧЕСКИЕ АГЕНТСТВА
A - DAO PRIM
mun. Chişinău, str. Teilor, 6
(+373 22) 921465, 921466
ACVATEX
mun. Chişinău, str. Alecu Russo 3/1
(+373 22) 220737, 737750
ADIS
mun. Chişinău, str. A. Pann, 4, of. 200
(+373 22) 836777, 232111
AERLUX
or. Călăraşi, str. M. Eminescu 25/2
(+373 244) 26578, (+373) 69149121
AERO PREMIER TUR
mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 98
(+373 22) 844711
AEROTOUR MOLDOVA
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 3
(+373 22) 542460, 542461
AFRODITA TUR
mun. Chişinău, str. A. Șciusev 50, of. 5
(+373 22) 242243, (+373) 69109923
AGENŢIA DE TURISM DIN CHIŞINĂU
mun. Chişinău, str. 31 August 1989, 129, bir 511
(+373 22) 210348, 238372
AGENŢIA DE TURISM ŞI EXCURSII ORHEI
or. Orhei str. Vasile Lupu 36
(+373 235) 21381, 24671
AGENT-TURA
mun. Chişinău, bd. Moscovei 8A
(+373 22) 496979
AIA TRAVEL CLUB
mun. Chişinău, str. Zelinschi 15
(+373 22) 211535
AIMAS-TUR
mun. Chişinău, str. Grădina Botanică 9
(+373 22) 776682
AINUR-COM
mun. Chişinău, str. Tighina 49
(+373 22) 207957, 207959
ALCEDO GRUP
mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 7 of.401
(+373 22) 260609, 844111
ALEROSANDI
mun. Chişinău, str. Bănulescu-Bodoni, 45, of. 326
(+373 22) 212254
ALEXANDR-GRUP
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 4 of.603, 72
(+373 22) 553256, 505106
ALFATUR
mun. Chişinău, str. Titulescu 1
ALIBABATUR
mun. Chişinău, str. 31 August 62 of.26
(+373 22) 277562, 274028
ALORA PRIM
mun. Chişinău, str. M. Varlaam 65 bir. 411
(+373 22 ) 227746, 277327
ALPIMARIN-TUR
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri, 111/9
(+373 22) 541159, 276089
86 Drumul vinului
ALTAIS-TUR
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri 121
(+373 22) 240302, 240303
ALVIAN-TUR
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 2 of. 406
(+373 22) 548439
AMAXI-SERVICE
mun. Chişinău, bd. Dacia 35
AMITON-TRIX
mun. Chişinău, str. 31 august 1989 79/1
(+373 22) 546244, 534256
ANATA & CO
mun. Chişinău, str. Ginta Latină 13/1
ANATOL COMUNICATION
mun. Chişinău, str. Armeneasca 55 of. 304
(+373 22) 275275, 226228
ANESTO-TUR (ROBINZON)
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 43
(+373 22) 221222, 220022
ANGATUR
mun. Chişinău, str. L. Tolstoi 44 of. 4
(+373 22) 260245, 260246
ANGELI-TUR
or. Edineţ, str. Independenţei 79
(+373 246) 23700, 24720
ARCODESINC
mun. Chişinău, str. A. Pann, 4, of. 403-404
(+373 22) 233874, 233029
ARENDA-TUR
mun. Chişinău, str. Decebal, 99/3, ap. 308
(+373 22) 890941, 890995
ARGOTUR-SERVICE
mun. Chişinău, bd. Renaşterii 16, of. 21
(+373 22) 229919
ART ACADEMY
mun. Chişinău, str.Bernardazzi 56
ASIARM-TUR
mun. Chişinău, bd. Decebal, 72/1, of. 205,206,207
(+373 22) 567681
ASTRAMAX ( DONTEH PUS)
mun. Chişinău, str. Tighina, 49/4 of.2
(+373 22) 507680, 571888
ATLANTIC CLUB
mun. Chişinău, str. Armenească 26
(+373 22) 855959, 855960
AVIO-TURISM
mun. Chişinău str. A. Russo 1 of. 37
AZENTA-GRUP
mun. Bălţi, str. Pervomaiscaia 1/2
(+373 231) 48967
BALATON
mun. Chişinău, str. M Eminescu 52
(+373 22) 224057
BALNEO-EXPRES
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 2, of.410
BALNEOSERVICE-BOBROV & C
mun. Chişinău, str. V. Alecsadri 78
(+373 22) 281877
BETALINCOM
or. Hânceşti, str. 31 August
(+373 269) 20325, (+373) 69220048
BIROUL DE CĂLĂTORII DIN CHIŞINĂU
mun. Chişinău, str. V. Alexandri, 78 «G», of,101
(+373 22) 222868, 223503
BONDARI & CO
mun. Chişinău, str. Mateevici 27/1
(+373 22) 281028
BRĂNEŞTI
mun. Chişinău, str. Sfatul Ţării 18 of.36
BULGARIA ELECTRONIC
BUSINESS SOLUTIONS
mun. Chişinău, str. Lev Tolstoi 63
CĂLĂTORUL-PUTEŞESTVENIC
mun. Chişinău, str. Şciusev, 103 of.2
(+373 22) 241751, 238723
CAMAGENTUR a Concernului
Moldsindtur
r-ul Camenca, s. Sănătăuca
(+373 250) 66508
CANONIC-TUR
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 10
(+373 22) 272728, 545434
CANSUR-COM
mun. Chişinău, str. M. Kogălniceanu 26 of.1
CAPLAUS-TUR
mun. Chişinău, str. Puşkin 22 of.414
(+373 22) 835551, 835552
CARANICOLOVA XENIA
mun. Chişinău, str. Cosmonauţilor 6
(+373 22) 888288, 243254
CASA VINULUI (AUREOLA-EXPO)
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 73
(+373 22) 746295, 592794
CĂTĂLINA
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 7, of. 243
(+373 22) 578571, 760676
CDC. ANTARES
mun. Chişinău, str. Mitropolit Varlaam 46
(+ 373 22) 323452
CEARSCAIA IRINA
mun. Chişinău, str.Mitropolit Dosoftei 102-4
(+373 22) 233878, 234829
CEBOTAREAN GHEORGHE
or. Soroca, str. Barbu Lautaru 1
CENTRUL MOLDO-POLONEZ DE SUSŢINERE A
ANTREPRENORIATULUI
mun. Bălţi str. Ştefan cel Mare 60 A
(+373 231) 52921
CERDAS COM
mun. Chişinău, str. Armenească 27
(+373 22) 545486
CESA-TUR
mun. Chişinău str. Armenească 63
(+373 22) 921691, (+373) 79420547
CHATEAU VARTELY
or. Orhei str. Eliberării 170/B
(+373 22) 271449, 885080
TRAVEL AGENCIES
CHEIE-TUR
mun. Chişinău, bd. Renaşterii, 13, of. 428
(+373 22) 220480, 242057
CHIVOX
mun. Chişinău, str. Tighina 65, of. 305
CINCI STELE TUR
mun. Chişinău, bd. Decebal, 23/1
(+373 22) 723786
CIOCOLATA-TUR
mun. Chişinău, str. Bucureşti 60 of. 20
(+373 22) 224811, (+373) 69202626
CISTEACOVA-L.A.
mun. Chişinău, str. Columna, 162, bir. 5
(+373 22) 290474, 295571
CLASIC-TUR
mun. Chişinău, str.V. Alecsandri 84 bir.7,8,9
(+373 22) 272390, 542204
COCOS TUR
mun. Chişinău, str. Renaşterii 26 A
(+373 22) 210934, 210501
COMNET-PRIM
mun. Chişinău, str. Ion Creangă 45
(+373 22) 523399
CONICA
mun. Chişinău, str. Bănulescu Bodoni nr.45 of. 104
(+373 22) 836768
CON-TURISM
mun. Chişinău, str. Columna 162 of. 408
(+373 22) 930451, (+373) 69131303
CORINA
mun. Chişinău, str. Ismail, 11 of.1,2
(+373 22) 278329, 546989
CORNEGUDŢEVA MILA
mun. Chişinău, bd. Decebal, 59
(+373 22) 532734, 535776
COSMO-TUR
mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 34 of. 303
(+373 22) 542068
CRISALEX-TUR
or. Nisporeni str. I.Vodă 13
CRISTAS-M
mun. Chişinău, str. S. Lazo, 17
(+373 22) 232967, 203688
CRISTINA TUR
(+373 22) 578568, 750678
CROIF TRAVEL
mun. Chişinău, str. Gheorghe Asachi 25/3
(+373 22) 288477
CRUISE LIFE
mun. Chişinău, str. M. Eminescu 50 of. 320
(+373 22) 225104, 223087
DAFNIS INTERNAŢIONAL
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare,4 of.701
(+373 22) 272000, 207016
DALI PARTENER
mun. Chişinău, bd. Negruzzi 7 of. 247
(+373 22) 500453, 271805
DAMLA-TUR
mun. Chişinău, str. Gagarin, 1,
(+373 22) 277577
DEDAL BUSINESS TRAVEL
mun. Chişinău, str. Ismail 58 of.1
(+373 22) 207185, 207184
DINAS ALEXA
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 180 bloc 1 bir.1215
DISAETUR
mun. Chişinău, str. Ismail 84
(+373 22) 273497
DONATELA
mun. Chişinău, str. Pan Halippa 3/1 of. 3
(+373 22) 738623, (+373) 69208886
AGENŢII DE TURISM
DREAM TOUR
(+373 22) 270535, 578528
ECHIP-99
mun. Chişinău, bd. Negruzzi, 6/2
(+373 22) 547721, 547722
ECOTURNOVA
mun. Chişinău, str. 31 august 1989, 129
(+373 22) 237673, 201250
EDINEŢTUR
or. Edineţ str. Independenţei 103
(+373 246) 22838, 22715
ELEGRICON
mun. Chişinău, str. Ismail 98
ELICORI TUR
mun. Chişinău, str. Bucureşti 17 of.1
(+373 22) 545875, 271883
ELINICOS
mun. Chişinău, bd. Decebal 139, of.72
(+373 22) 553256, 505106
ELIT-TUR
mun. Chişinău, str. Nicolae Anestiadi, 7, Hotel Flowers
(+373 22) 277262
EST INVEST
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi,7 of.238
(+373 22) 226962
ETNOTUR
mun. Chişinău, str. Kiev 16/1 of. 6
(+373 22) 493525
EUROLINES MOLDOVA
mun. Chişinău, Aleea Gării, 1
(+373 22) 222827, 224802
EUROPEAN TRAVEL MARKETING
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 65 of. 610
(+373 22) 260641
EUROTUR-ART
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri, 27/1
(+373 22) 731244, 796356
EVEREST TURISM
mun. Chişinău, str. V. Alexandri 13 of. 11
(+373 22) 729358
EXPRES-AERO
mun. Chişinău, str. 31 August 1989, 93 of.14
(+373 22) 212607, 439552
EXTRAVIPTUR
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 4, of. 519
FAITEC-M
mun. Bălţi str. Kiev 48/a
(+373 231) 66173
FLEGON-TUR
or. Floreşti, bd. Victoriei 11 a
(+373 250) 20414
FLORIDA
mun. Bălţi, str. Sf. Nicolae, 30
(+373 231) 22396, 29462
FLORINA TUR
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 22, of. 507
(+373 22) 233083, 237511
FORSBETA
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 8 of.21 A
(+373 22) 576555, (+373) 79433445
GALAS-TUR
mun. Chişinău, str. Alexandru Diordița 2
(+373 22) 224433, 223954
GC INTERNATIONAL SERVICE
mun. Chişinău, str. Bucureşti, 23, of. 303
(+373 22) 212145, 276989
GELU-TUR
mun. Chişinău, str. Ismail, 33, bir.505
(+373 22) 500248
GEOTUR-SERVICE
mun. Chişinău, str. A.Şciusev, 35, of.10
(+373 22) 226333, 210149
GLOBAL VOIAJ
mun. Chişinău, str. București 41 D
(+373 22) 928272
GLOBALCONTACT-TUR (Calipso)
mun. Chişinău, bd. Decebal 23/2 of.25
(+373 22) 636263, 540365
GLOBAL-TUR
mun. Bălţi, str.Mircea cel Bătrân 81
(+373 231) 76528
GRAND RIVIERA
mun. Chişinău, str. Columna 76
(+373 22) 545798, 541757
GRATA-TUR
mun. Chişinău, bd. I. Gagarin, 1, nr.22
(+373 22) 276836, 274253
GRINCO-GRINCOM
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 180, of.1315
(+373 22) 542681, 246505
GRIVOX-GRUP
mun. Chişinău, str.Mitropolit Varlaam 74/1
(+373 22) 835555, 543163
H.R.S. INTERNAŢIONAL
mun. Chişinău, str. Șciusev 56
(+373 22) 213124, 210822
HAPPY TOUR
mun. Chişinău bd. Ştefan cel Mare 83
(+373 22) 232385, 238260
HOLIDAY-SERVICE
mun. Chişinău, bd. Moscova, 8
(+373 22) 224444
HRIGEA-SERVICE
mun. Chişinău, str. Vlaicu Pârcalab 45 bir.4
(+373 22) 589472
IFLY COMPANY
mun. Chişinău, str. M. Bănulescu-Bodoni, 8
(+373 22) 253025, 253008
ILISTUR
mun. Chişinău, str. Sfatul Ţării 5 ap.1
(+373 22) 815825, 815835
INCOM-V.L.P.
mun. Chişinău, str. Tighina, 39, ap. 3
(+373 22) 276768, 279491
INTERCANGAL
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 5
(+373 22) 542116, 500879
INTERMEGA-TUR
mun. Chişinău, str. L.Tolstoi 36 ap.1
(+373 22) 549708, 279679
INTERNIX-TUR
(+373 22) 273567, 207920
INTERTEXT T&C
mun. Chişinău, str. Kogălniceanu 58
(+373 22) 224790, 240133
INTUR
mun. Chişinău, str. Mitropolit Varlam, 46 of.1,2
(+373 22) 242461, 212132
INVIP-SERVICE
mun. Chişinău, str. Alba Iulia 184/4 of.4
(+373 22) 925262, 925232
IRANATIS
mun. Chişinău, str. Puşkin 26, et.5 of.25
(+373 22) 224535, 540248
ISIDA
mun. Chişinău, str. Mit. Dosoftei, 97/1, of. 1
(+373 22) 296048
Drumul vinului
87
TRAVEL AGENCIES
AGENŢII DE TURISM
ITACQUA-TUR
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri, 117, of. 10
(+373 22) 222127, 212802
IURICI
mun. Chişinău, str. Florilor 15
JALON
(+373 22) 277336, 278889
LAMANTIN
mun. Chişinău, str.Sfatul Ţării 27 of.5
(+373 22) 237213, 238326
LAMIZANA-TUR
or. Străşeni str. M. Eminescu 31
(+373 237) 42075, 28215
LANDANA
mun. Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab 42
(+373 22) 220346, 220347
LARBI TUR
mun. Chişinău, str. Columna, 60, of. 32
(+373 22) 260741, 921445
LAVIN-TUR
mun. Chişinău, str. E. Coca 24, of. 4
(+373 22) 754893, 203658
LERVALIS
mun. Chişinău, str. Bucureşti 18
(+373 22) 260136, 927293
LICHA
mun. Chişinău, str. Mit. Varlaam, 65, of. 306
(+373 22) 212108, 212195
LOAD SERVICE
mun. Chişinău, str. Mitropolit Varlaam, 48, of. 3 «A»
LOW COST TRAVEL
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare nr. 65 of.412
(+373 22) 260641, 260 392
LUDANVAL
(+373 22) 270020
MAGELAN-TUR
(+373 22) 295827
MAGIC BUSINESS TOUR
mun. Chişinău, str. Maria Cibotaru 37, of. 119
(+373 22) 881688
MARIOLIS
mun. Chişinău, str. Calea Ieşilor 10 of. 401
(+373 22) 508330, (+373) 69122165
MARI-TUR
(+373 22) 540452, 540491
MAX - VICTOR
or. Rezina str. 1 Mai nr.4
(+373 254) 21666, 23432
MEDIA SHOW GRUP
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 2 of. 401e
(+373 22) 838 508
MEGATOUR
mun. Chişinău, bd. Dacia 23
(+373 22) 503697, 521158
MELENATUR
mun. Chişinău, str. Kogălniceanu 9 of.1
(+373 22) 225672, (+373) 79755551
MEMOLA-GRUP
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 52 of. 1
(+373 22) 223570, 245200
MILOŞ M
mun. Chişinău, bd. Dacia 28/4
(+373 22) 664631
MIRAMAR TRANS
mun. Chişinău, str. Renaşterii 23
(+373 22) 241684, 245408
88 Drumul vinului
MIRMAX-TUR
mun. Chişinău, str. S. Lazo 48 of 102
(+373 22) 222263, 578512
MIVALDIM&CO
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri 84, of.7
MOLDAVIAN AIRLINES
(+373 22) 549339, 500883
MOLDOVA TUR
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 4, of. 202, 204,
205, 214
(+373 22) 540301, 540494
MOLDROMUCRTRANS
(+373 22) 221204, 555235
MOLDSINDBALNEOTUR
mun. Chişinău, str. 31 August 129 of. 625
(+373 22) 223529, 214069
MOROL-TRANS
or.Orhei, str. Vasile Mahu, 150
(+373 235) 21571, 23998
NADEJDA-EXIM
mun. Chişinău, str. Trandafirilor 7
(+373 22) 550649
NAIDEX INTERNAȚIONAL
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare,67,of.2
(+373 22) 274628, 545537
NALITUR
mun. Chişinău str. Mileşti 12/2
(+373 22) 229117
NASTI-ALEX PRIM
mun. Chiținău, str. Grenoble 128, of. 302
(+373 22) 660717
NAVELIA TUR
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 200 of.205
(+373 22) 748575, 750695
NELEA-TUR
mun. Chişinău, str. M. Eminescu, 41/1
(+373 22) 223322, 229802
NIGOND-SERVICE
(+373 22) 296263, 246897
NOVATRANS GRUP
or. Ungheni str. Naţională 34 of. 4
ODIHNĂ DE NEUITAT
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 4/2
(+373 22) 838438
ODISEEA TUR
(+373 22) 578440
ODISEU
mun. Chişinău, str. Bogdan Voievod, 2, ap. 144
(+373 22) 447386, 434967
OK SERVICE
mun. Chişinău, str. Alecu Russo 1 bloc.A
(+373 22) 438425
OKAY
(+373 22) 503972, 531400
OL & DI ARHILIUC
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi, 5, ap. 1
(+373 22) 278391, 278523
OLDINEX-TUR
mun. Chişinău, str. Grenoble 128 of. 11
(+373 22) 787543, 923166
OLMACTUR
(+373 22) 245360
OlSt-Service
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri 78A of. 103
(+373 22) 222868
ORHEI-TUR
or. Orhei, str.M.Eminescu, 2
(+373 235) 21302
PALMARIVA
mun. Chişinău, str. Armenească 30, of.118
(+373 22) 284319, 541381
PALNETA-TUR
mun. Chişinău, bd. Decebal 99/3 of. 1015
(+373 22) 890386
PANDATUR
mun. Chişinău, str. Dosoftei nr. 100
(+373) 69954444, 79166161
PAOLA-TUR
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 22 of. 409
(+373 22) 232769
PARFENON
mun. Chişinău, bd. Moscovei 8 of.10
(+373 22) 449881, 495034
PETERSON TUR
mun. Chişinău, str.Independenţei 22
PETIBORTRANS
mun. Chişinău, str. Tighina, 53 of.7
(+373 22) 276825, 276826
PLAST-SISTEM
mun. Chişinău, bd. Gagarin 5
(+373 22) 503203, (+373) 79503203
PRO ILICRIS
mun. Chişinău, str. A. Russo 9/1 of.2
(+373 22) 497545
PROALIRA-TUR
mun. Chişinău, str. Mircea cel Bătrân 4/6 of.9
(+373 22) 426232
PROFITUR-COM
mun. Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab 45
(+373 22) 233811, 203520
RANDEVU - LUX
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri 58
(+373 22) 237198, (+373) 69138157
REAL-PRIM
mun. Bălţi, str. Independenţei 33
(+373 231) 61071, 60609
RENOME-PLUS
mun. Chişinău, str. Sarmizegetusa, 15, of. 213
(+373 22) 522151, 527078
RETO
mun. Chişinău, str. Vasile Alexandri 141
(+373 22) 542777, 279456
REXAL
mun. Chişinău, str. B.Bodoni nr. 8 ap.6
(+373 22) 240440, 540470
RIXOS-TUR
mun. Chişinău, str. Puşkin 15 of. 1
(+373 22) 203613
ROCO-TURISM
mun. Chişinău, str. Bulgară 35, of.13
(+373 22) 549495, 549496
ROMANTIC TUR
mun. Bălţi, str.Decebal 5 A
(+373 231) 29394
ROMARIN- SERVICE
mun. Chişinău, bd. Dacia, 10 of.1
(+373 22) 568161, 762737
ROMVAN-TUR
mun. Chişinău, str. Kiev, 7, of. 41-A
ROSTI
mun. Chişinău, str.Mitropolit Varlaam 48 nr.3A
(+373 22) 542527, 275797
ROYAL GARDEN
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 24, of. 10
(+373 22) 213795, 212805
TRAVEL AGENCIES
SACURA TUR
mun. Chişinău, str.Armenească 29, of.19
(+373 22) 213741, 276784
SAFRO-TUR
mun. Chişinău, str. Ismail, 40
(+373 22) 500736, 500737
SALEXINTUR
mun. Chişinău, str. M. Eminescu, 52
(+373 22) 224057
SAPIN-EXIM
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 24 of.7,8,9
(+373 22) 547767, 212018
SCAVOLIN
mun. Chişinău, str. Mit. Varlaam, 69
(+373 22) 220000, 211150
SEJUR TUR
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 69, of.5
(+373 22) 273574
SIMEXIM-TUR
mun. Chişinău, str. Bănulescu-Bodoni, 45, of. 205
(+373 22) 210799, 210800
SIMGAL TUR
mun. Chişinău, bd. Renaşterii 13 of. 620
(+373 22) 220696, (+373) 69253969
SLAVION
(+373 22) 754717, 750506
SOFILAREX
mun. Chişinău, str. Renaşterii 16 A
(+373 22) 220088, 229877
SOFI-TUR
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi,7 of.116
(+373 22) 593478, (+373) 79148825
SOLARIS-TUR
mun. Chişinău, or. Codru str. Costiujeni 14 A
(+373 22) 285668
SOLEI-TURISM
mun. Chişinău, bd. Negruzzi 5 ap.89
(+373 22) 271314, 534256
SPAIN-TUR
mun. Chişinău, bd. Negruzzi 7
(+373 22) 578668
STAND-TUR
mun. Chişinău, str. Armenească, 47
(+373 22) 277517, 270767
STAR TRAVEL
mun. Chişinău, str. Mitropolit G.Bănulescu Bodoni 8
(+373 22) 925253
STM ACORD
mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 99 of. 2
(+373 22) 213567, 212177
STRAGTUR
mun. Chişinău, str. Kiev, 7, of. 6
(+373 22) 497612, 492049
STRATIG TUR
mun. Chişinău, str. Kiev 7 of. 5
STUDITERRA
mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 27 of.17
(+373 22) 270460
SUN LIGHT UNIVERSAL
mun. Chişinău, bd. Dacia 51 of.1
(+373 22) 927853, 930129
SUNCREST
mun. Chişinău, str. Tighina, 42, of. 308
(+373 22) 271657
SUNNY TRAVEL
mun. Chişinău, bd. Gagarin 1
(+373 22) 278525, 278528
SUNTUR
(+373 22) 540444, 578444
TANCEA-TUR
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 69 of.8
(+373 22) 280203, 207142
TATRA-BIS
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare,65 of. 313
(+373 22) 225972, 225974
TEHNO-CONTACT
mun. Chişinău, str. Kiev 7 bir.34
(+373 22) 430530, 493271
TITEA
mun. Bălţi, str. A. Puşkin, 29 nr.39
(+373 231) 61900, 61428
TORI-LEX (TORINIX-SERVICE)
mun. Chişinău, str. Zelinski, 33/1, ap. (of.) 91
(+373 22) 505024, 533534
TOURSERVICE
mun. Chişinău, str. Mit. Varlaam, 65
(+373 22) 542186, 271550
TRANS-ALEX-TUR
mun. Chişinău str. 31 August 1989 101/1
(+373 22) 200374, (+373) 79727243
TRANSENCA-TUR
(+373 22) 273447, 545067
TRAPEZA-TOUR
(+373 22) 295929, 295242
TRAVELIA
mun. Chişinău, str. Columna 72/3
(+373 22) 228221
TREZA-TUR
mun. Chişinău, str. Mit. Varlaam, 65, of. 109-A
(+373 22) 276505, 270333
TROMARE
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri, 97, ap.6
(+373 22) 233815, 234181
TSD-TUR
(+373) 79102512
TUR 34 TOURISM & AVIATION
mun. Chişinău, bd. Decebal, 91, of. 62 «V»
(+373 22) 632233, 539623
ŢURCANU ANASTASIA
mun. Bălţi, str. Mircea cel Bătrân, 81
(+373 231) 76344, 71357
TURCLUB
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 180 of. 1311
(+373 22) 296248, 295432
TURIST CLUB
mun. Chişinău, str. Armeneasca 47 of. 51
(+373 22) 261111, 541555
TURKKAN TUR
mun. Chişinău, bd. I. Gagarin 3, ap. 57
(+373 22) 271983, 270003
TURMALINA 108
mun. Chişinău, str. Armenească 44/2 of. 14
(+373 22) 542039
TURMARIN PLUS (MYTRAVEL)
mun. Chişinău, str. Columna 131, ap. 201,202
(+373 22) 234715, 228159
TUR-RETUR
(+373 22) 742231, 240108
TURVIZ-777
mun. Chişinău, bd. Decebal 16
(+373 22) 638440, 636101
ULTRA-TUR
mun. Chişinău, str. Pușkin 12
(+373 22) 926978, 926977
UNITRAVEL
mun. Chişinău, str. Maria Cebotari 28
(+373 22) 815858
AGENŢII DE TURISM
UNTILĂ-STAR
(+373 22) 578573, 228107
UŞU
mun. Chişinău, str. Lev Tolstoi, 63
(+373 22) 545729
VACANŢA-TUR
mun. Bălţi, str. M. Sadoveanu, 2
(+373 231) 60614, 60644
VALCAN-TUR
mun. Chişinău, str. Gh. Asachi, 69/1
(+373 22) 881515, 921317
VARIETUR
mun. Chişinău, str. M. Sadoveanu 2
(+373) 79445000, 69773495
VECTOR
mun. Chişinău, str. Sfatul Ţării 18
(+373 22) 716474, 710313
VECTOR-TUR
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 200, of.14
(+373 22) 716474, 741303
VERNON-PRIM
mun. Chişinău, str. Munceşti 29/1
(+373 22) 721930, 727305
VIABASTET
mun. Chişinău, bd. Moscova 14
(+373 22) 930188
VICOM
mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 44
(+373 22) 242543, 222732
VIJEN VT
mun. Chişinău, şos. Chişinău 61 of.310
(+373 22) 721529, (+373) 69279032
VILASTERRA DESIGN
mun. Chişinău, str.Calea Basarabiei 18
(+373 22) 278464, 321081
VISIN-TUR
mun. Chişinău, str. Armenească, 48
(+373 22) 210040, 237750
VITSOL-TUR
(+373 22) 578607
VIVA&CO
mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 83
(+373 22) 223050
VIVOTUR
mun. Chişinău, bd. Moscova, 21 of.2
(+373 22) 496583, 447313
VLADĂNMA (ELAT-TUR)
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 64 of.9
(+373 22) 277857, 260303
VLASNEVA-TUR
mun. Chişinău, str. Independenţei 15 of,333
(+373 22) 663919, 664010
VOIAJ INTERNAŢIONAL&CO
mun. Chişinău, bd. C. Negruzzi,7
(+373 22) 543950, 547769
VOLARE-TUR
mun. Chişinău, str. Mit. Vlaicu-Pârcălab, 72
(+373 22) 229975, 229976
VOLARIS-GRUP
mun. Chişinău, str. Academiei, 1, of. 329, 328, 330
(+373 22) 731253, 748947
WAYS BUSINESS SOLUTIONS
mun. Chişinău, str. Lev Tolstoi 63
(+373 22) 211855
XAMAX
mun. Chişinău, str. A.Şciusev, 18
(+373 22) 234293, 234294
Drumul vinului
89
Restaurants
Restaurante
Рестораны
LIST OF RESTAURANTS
LISTA RESTAURANTElor
СПИСОК РЕСТОРАНОВ
Chisinau
Chişinău
Кишинэу
Acasă la mama (At Mother’s Home/
Дома у мамы)
Address: 59, Petru Rares str.
Tel.: (+ 373 22) 24 12 78, (+373) 79399939
Bachus Dava
Address: 15, Calea Iesilor str.
Phone: (+373 22) 59-21-62, 59-21-61
Casa Mamei (Mother’s House/
Мамин Дом)
Address: 49/3, Tighina str.
Tel.: (+373 22) 92-22-29, mob.: (+373) 67200099
Colina Pinului (Pine Hill/Сосновый
Холм)
Address: 7, Valea Crucii str.
Tel.: (+373 22) 92-77-21
Crama Boierului (Boyar’s Winery/
Боярская винодельня)
Address: 2/5, Bogdan Voievod str.
Tel.: (+373 22) 44-11-08
Crama LĂutarului (Village
Musicians’ Winery/Винодельня
Деревенских Музыкантов)
Address: 3/2, Mircea cel Batrin bd.,
Tel.: (+373 22) 49-84-55
Crama-Basarabia
Address: 16/1, Kiev str.
Tel.: (+373 22) 44-97-35, 49-80-79
Popasul Dacilor (Dacians’ Halt/
Привал Даков)
Address: 13, Valea Crucii str.
Tel.: (+373 22) 66-42-30
Website: www.popasuldacilor.md
90 Drumul vinului
RESTAURANTS • RESTAURANTE • РЕСТОРАНЫ
Doina
Address: 6, Trandafirilor str.
Tel.: (+373 22) 55-02-80
ACROSS MOLDOVA
ÎN MOLDOVA
ПО МОЛДОВЕ
La Botul Calului
Address: 9, Moscova bd.
Tel.: (+373) 79988881
La Bădiș
Address: Chisinau-Ungheni road, 32 km.
Tel.: (+373-237) 2-26-82, mob.: (+373) 79194185
Fax: (+373-237) 2-70-08
Web: www.labadish.md, www.labadish.com
La CriȘmĂ
Address: 9/1, Hipodromului str.
Tel.: (+373 22) 43-70-50
La Taifas
Address: 67, Bucuresti str.
Tel.: (+373 22) 22-76-92
Medina
Address: 10/3, Mircea cel Batrin str.
Tel.: (+363 22) 92-20-36
Sănătate (HeAlth/Здоровье)
Address: 24, Renasterii bd.
Tel.: (+373 22) 24-40-00
Popasul Vânătorului (The Hunters’
Lodge/Охотничий Двор)
Address: 16, Decebal bd.
Tel.: (+373 22) 63-93-29
Vartic S.
Address: Village of Peresecina of Orhei region.
Tel.: (+373 235) 94 700, mob.: (+373) 671 729 29,
697 692 69
Fax: (+373 235) 94 700
Vecentia-Vlah
Address: 20, Independentei str., Town of Leova.
Tel.: (+373 263) 23 146, 794 444 25
Fax: (+373 263) 22 609
Voia Boierilor
Address: Rascrucea (Fork/Развилка) “SuruceniNimoreni”
Tel.: (+373 268) 33-339, mob.: (+373) 691-02075,
697-17800.
Vatra Neamului
Address: 20B, A.Puskin str.
Tel.: (+373 22) 22-68-39, (+373) 79774794
Website: www.vatraneamului.md
Drumul vinului
91
SIGHTS and attractions
ATRACŢII TURISTICE
CHISINAU
CHIŞINĂU
КИШИНЭУ
The Monument to the Moldovan gospodar
Stefan cel Mare (Stefan The Great), Public Park
“Stefan cel Mare”.
Monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare,
Grădina Publică „Ştefan cel Mare”.
Памятник молдавскому господарю
Штефану чел Маре (Штефану Великому),
Публичный парк «Штефан чел Маре».
Portile Sfinte (Holly Gates), Great National
Assembly Square.
Porţile Sfinte, Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Portile Sfinte (Святые Ворота) в центре
Площади Великого Национального Собрания.
Chisinau Nativity of the Lord Cathedral and
Bell Tower (1840), Cathedral park (Stefan cel Mare
bd.)
Catedrala Năşterea Domnului din Chişinău şi
Clopotniţa (1840), Parcul Catedralei (bd. Ştefan
cel Mare).
Кишиневский Кафедральный Собор
Рождества Христова и Колокольня (1840),
Кафедральный парк (бул. Штефан чел Маре).
Chisinau City Hall building (1902), 83 Stefan cel
Mare bd.
Edificiul Primăriei municipiului Chişinău
(1902), bd. Ştefan cel Mare 83.
Здание Кишиневской Примэрии (Мэрии)
(1902), бул. Штефан чел Маре, 83.
The Alley of Classical Authors (1957), “Stefan cel
Mare” Public Park.
Aleea Clasicilor (1957), Grădina Publică “Ştefan
cel Mare”.
Аллея Классиков (1957), Публичный парк
«Штефан чел Маре».
Monument to Alexander Pushkin (1885),
“Stefan cel Mare” Public Park.
Monumentul lui Alexandr Puşkin (1885),
Grădina Publică „Ştefan cel Mare”.
Памятник Александру Пушкину (1885),
Публичный парк «Штефан чел Маре».
“The Nativity of the Virgin Mary” church
(Mazarache) (1752-1757), 3 Mazarache str.
Biserica “Naşterea Maicii Domnului” (Biserica
Mazarache) (1752-1757), str. Mazarache 3.
Церковь «Рождения Богородицы»
(Мазаракиевская) (1752-1757), ул.Мазараки, 3.
92 Drumul vinului
“Saint Pious Theodora from Sihla” Church
(1895), 20-a A.Puskin str.
Biserica “Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla”
(1895), str.A.Puşkin 20-a.
Церковь «Св. Набожной Теодоры из Сихлы»
(1895), ул.А.Пушкина, 20-А.
“St. Pantelimon” Church (1891), 44 Vlaicu
Parcalab str.
Biserica “Sf. Pantelimon” (1891), str. Vlaicu
Pârcălab, 44.
Церковь «Св. Пантелимона» (1891), ул.
Влайку Пыркэлаб, 44.
Military Glory Memorial “Eternitate”
(“Eternity”) (1975), 9 Pan Halippa str.
Memorial Gloriei Militare “Eternitate” (1975),
str. Pan Halippa 9.
Мемориал Воинской Славы “Eternitate”
(«Вечность») (1975), ул. Пан Халиппа, 9.
Water Tower (1880), 2 Metropolitan G. BanulescuBodoni str.
Castelul de Apă (1880), str. Mitropolit
G.Bănulescu-Bodoni 2.
Водонапорная Башня (1880), ул. Митрополита
Г.Бэнулеску-Бодони, 2.
Organ Hall (1911), 81 Stefan cel Mare bd.
Sala cu Orgă (1911), bd. Ştefan cel Mare 81.
Органный Зал (1911), бул. Штефан чел Маре,
81.
ACROSS MOLDOVA
ÎN MOLDOVA
ПО МОЛДОВЕ
Cultural historical museum complex “Orheiul
Vechi”, Butuceni and Trebujeni Villages of Orhei
region.
Complexul istoric cultural-muzeal „Orheiul
Vechi”, ss. Trebujeni şi Butuceni, raionul Orhei.
Историко-культурный музейный комплекс
„Orheiul Vechi” (Старый Орхей), села Требужень
и Бутучень района Орхей.
Mirzoian Manuc-Bei Manor (XIX c), Metropolitan
Varlaam str, Hancesti town.
Conacul familiei Mirzoian Manuc-Bei (s. XIX),
or. Hânceşti, str. Mitropolit Varlaam.
Усадьба семьи Мирзоян-Манук-Бей (XIX в.),
город Хынчешть, ул. Митрополит Варлаам.
Monument to Heroes of Cahul Battle in 1770
(1845), Vulcanesti Town.
Monumentul eroilor Bătăliei de la Cahul din
SIGHTS • ATRACŢII TURISTICE • ДОСТОПРИМЕЧАТЕЛЬНОСТИ
1770 (1845), or. Vulcăneşti.
Памятник героям Кагульской битвы 1770го г. (1845), город Вулкэнешть.
“St. Dumitru” Orhei Cathedral (1634-1640),
Orhei Town.
Catedrala „Sf. Dumitru”, Orhei (1634-1640), or.
Orhei.
Кафедральный Собор «Св. Думитру» в
Орхей (1634-1640), город Орхей.
Soroca Fortress (1542-1546), Petru Rares str.,
Soroca Town.
Cetatea Soroca (1542-1546), or. Soroca, str. Petru
Rareş.
Крепость Сорока (1542-1546), город Сорока, ул.
Петру Рареш.
Traian Wall (98-117), Valeni Village of Cahul
region.
Valul lui Traian (98-117), s. Văleni, raionul Cahul.
Траянов Вал (98-117), с.Вэлень района Кагул.
Bechir Canyon (rocky cells) (IX c), near Soroca
Town.
Defileul “Bechir” (chelii rupestre) (s. IX), în
vecinătatea oraşului Soroca.
Ущелье «Бекир» (Бекиров Яр) (кельи в скалах)
(IX в.), близ города Сорока.
Serpeni bridgehead, near Serpeni Village of
Anenii Noi region.
Complexul militar “Şerpeni”, în vecinătatea
satului Şerpeni, raionul Anenii Noi.
Шерпенский плацдарм, близ села Шерпень
района Анений Ной.
Monument to Potemkin-Tavricheskii, near
Radeni Vechi Village of Ungheni region.
Monumentul lui Potemkin-Tavriceski, lângă
satul Rădeni Vechi, raionul Ungheni.
Памятник Потемкину-Таврическому, близ
села Рэдень Векь района Унгень.
Tighina (Bender) Fortress (XVI c), Tighina town.
Cetatea Tighina (Bender) (s. XVI), or. Tighina.
Крепость Тигина (Бендеры) (XVI в.), город
Тигина.
The wooden old church (XIX с), Tatarauca Veche
Village of Soroca region.
Biserica veche de lemn (s. XIX), satul Tătărăuca
Veche, raionul Orhei.
Деревянная старая церковь (XIX в.), село
Татарэука Веке района Орхей.
The “Dormition of the Theotocos” Church
(XVII-XVIII cc), Mateevici street, Causeni Town.
Biserica Adormirii Maicii Domnului (ss. XVIIXVIII), or. Căuşeni, str. Căuşeni.
Церковь «Успения Божьей Матери» (XVIIXVIII вв.), город Кэушень, ул.Матеевич.
The wooden old church (XIX с), Larga Village of
Briceni region.
Biserica veche de lemn (s. XIX), satul Larga,
raionul Briceni.
Деревянная старая церковь (XIX в.), село
Ларга района Бричень.
Taul Manor and Park (1905), Taul Village of
Donduseni region.
Conacul Ţaul şi Parcul (1905), satul Ţaul, raionul
Donduşeni.
Усадьба и парк Цауль (1905), село Цауль
района Дондюшень.
The wooden church (XIX с), Palanca Village of
Calarasi region.
Biserica de lemn (s. XIX), satul Palanca, raionul
Călăraşi.
Деревянная церковь (XIX в.), село Паланка
района Кэлэраш.
The geodesic “Struve Arch”, the monument,
near Rudi Village of Soroca region.
Obiectul geodezic “Arcul Struve”, monumentul,
în vecinătatea satului Rudi, raionul Soroca.
Геодезическая Дуга Струве, памятник, близ
села Рудь района Сорока.
Church in Cuhurestii de Sus (1912), Cuhurestii de
Sus Village of Floresti region.
Biserica din Cuhureştii de Sus (1912), satul
Cuhureştii de Sus, raionul Floreşti.
Церковь в Кухурештий де Сус (1912), село
Кухурештий де Сус района Флорешть.
The cave (IV-III c. B.C.) and fortresses (IX-XII
centuries), near Rudi Village of Soroca region.
Peştera (sec. IV-III i.e.n.) şi cetăţile (sec. IX-XII),
lângă satul Rudi, raionul Soroca.
Пещера (IV-III вв. до н.э.) и цитадели (IX-XII
вв.), близ села Рудь района Сорока.
Thanksgiving Candle (Badea Mior), Soroca Town.
Lumânarea Recunoştinţei (Badea Mior), oraşul
Soroca.
Свеча Благодарения (Бадя Миор), город
Сорока.
Saharna, archeological station with the Iron
Age (X-VIII c. B.C.), near Saharna Village of Rezina
region.
Saharna, zonă de interes arheologic cu
reminiscenţe din epoca de fier (secolele X-VIII
i.e.n.), în vecinătatea satului Saharna, raionul
Rezina.
Сахарна, археологическая стоянка
Железной Эпохи (X-VIII вв. до н.э.), близ села
Сахарна района Резина.
The rocky monasteries, Butuceni V. (Orhei
region), Saharna V. (Rezina region), Tipova
V. (Rezina region), Japca V. (Floresti region),
Calarasauca V. (Ochita region).
Mănăstiri rupestre, s. Butuceni (raionul Orhei), s.
Saharna (raionul Rezina), s. Ţipova (raionul Rezina),
s. Japca (raionul Floreşti), s. Călărăşăuca (raionul
Ochiţa).
Скальные монастыри, с. Бутучень (район
Орхей), с. Сахарна (район Резина), с. Ципова
(район Резина), с. Жапка (район Флорешть), с.
Кэлэрэшэука (район Окница).
Drumul vinului
93
DIPLOMATIC AND CONSULAR MISSIONS
MISIUNI DIPLOMATICE ŞI CONSULARE
ДИПЛОМАТИЧЕСКИЕ И КОНСУЛЬСКИЕ МИССИИ
DIPLOMATIC MISSIONS AND CONSULAR
OFFICES IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
MISIUNILE DIPLOMATICE ŞI OFICIILE
CONSULARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
ДИПЛОМАТИЧЕСКИЕ МИССИИ И
КОНСУЛЬСТВА В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА
Czech Republic
Republica Cehă
Республика Чехия
Adress: Chișinău, str. Moara Roşie, nr. 23
Phone: (+373 22) 20 99 42
Fax: (+373 22) 29 64 37
Consular section
Phone: (+373 22) 20 99 33
Fax: (+373 22) 29 64 37
French Republic
Republica Franceză
Республика Франция
Adress: Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab, nr. 6
Phone: (+373 22) 20 04 00
Fax: (+373 22) 20 04 01
Consular section: str. Vlaicu Pârcălab, nr. 6,
(entrance from Bernardazzi street)
Phone: (+373 22) 20 04 44
Fax: (+373 22) 20 04 21
Department of Cooperation and Cultural Action:
str. Sfatul Ţării, nr. 18,
Phone: (+373 22) 23 45 10, 23 72 34
Fax: (+373 22) 23 47 81
People's Republic of China
Republica Populară Chineză
Китайская Народная Республика
Office: Chișinău, str. M. Dosoftei, nr. 124
Phone: (+373 22) 21 07 12
Fax: (+373 22) 29 59 60
Site: www.chinaembassy.md
Consular section
Phone: (+373 22) 29 61 04
Fax: (+373 22) 29 59 60
Commercial section: str. Anton Crihan, nr. 30
Phone: (+373 22) 22 55 00, 21 30 72, 22 22 57
Fax: (+373 22) 22 33 35
Republic of Bulgaria
Republica Bulgaria
Республика Болгария
Office: Chișinău, str. Bucureşti, nr.92
Phone: (+373 22) 23 79 83, 23 89 10
Fax: (+373 22) 23 79 78
Consular section: Chișinău, str. Eminescu, nr. 4
Phone/Fax: (+373 22) 22 36 70
94 Drumul vinului
Romania
România
Румыния
Office: Chișinău, str. Bucureşti, nr. 66/1
Phone: (+373 22) 21 18 1, 21 30 37, 21 18 10
Fax: (+373 22) 22 81 29
Consular section: Chișinău, str. Grigore Ureche,
nr. 2
Phone: (+373 22) 26 07 50, 26 07 37, 26 07 47
Fax: (+373 22) 26 07 40
Consular section: Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab,
nr. 39
Phone: (+373 22) 23 76 22, 23 83 60
Fax: (+373 22) 22 53 89
Russian Federation
Federaţia Rusă
Российская Федерация
Office: Chișinău, str. bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt,
nr. 153
Phone: (+373 22) 23 49 41, 23 49 42, 23 49 43, 23
49 44
Fax: (+373 22) 23 51 07
Consular section: Chișinău, bd. Ştefan cel Mare şi
Sfânt, nr. 153 (Entrance from Toma Ciorbă street)
Phone: (+373 22) 23 51 08, 23 51 10
Fax: (+373 22) 23 51 09
The Federal Republic of Germany
Republica Federală Germania
Федеративная Республика Германия
Office:2012 Chișinău, str. Maria Cebotari, nr. 35
Phone: (+373 22) 20 06 00, 20 06 01, 20 06 02
Fax: (+373 22) 23 46 80, 23 45 22
Visa Section
Phone: 20 06 35
Fax: 23 72 78
The Italian Republic
Republica Italiană
Республика Италия
Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary
Adress: Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab, nr. 63, Sky
Tower Commercial Centre
The Kingdom of Sweden
Regatul Suediei
Королевство Швеция
Section for Cooperation with RM: 2004 Chișinău,
str. 31 August 1989, nr. 108/1
Phone: (+373 22) 23 29 83, 26 73 20, 26 73 41
Fax: (+373 22) 26 73 30, 23 29 85
MISSIONS • MISIUNI • МИССИИ
The Republic of Austria
Republica Austria
Республика Австрия
Biroul pentru Cooperare Tehnică Chişinău:
2009 Chişinău, str. A. Mateevici nr. 23B
Tel.: (+373 22)73 93 70
Fax: 72 14 11
The Republic of Azerbaijan
Republica Azerbaidjan
Республика Азербайджан
Adress: Chişinău, str. Kogălniceanu, nr. 64
Phone: (+373 22) 23 22 77, 21 42 09
Fax: (+373 22) 22 75 58
The Republic of Belarus
Republica Belarus
Республика Беларусь
Address: Chișinău, str. Mateevici, nr. 35
Phone: (+373 22) 60 29 82, 60 29 70, 60 29 79
Fax: (+373 22) 23 83 00
Consular section: Chișinău, str. Bucuresti, nr. 74
Phone: (+373 22) 23 82 76
Fax: (+373 22) 23 83 00
The Republic of Hungary
Republica Ungară
Республика Венгрия
Address: Chișinău, bd. Stefan cel Mare, nr. 131
Phone: (+373 22) 22 34 04, 22 77 86
Fax: (+373 22) 22 45 13
Consular section
Phone: (+373 22) 22 86 68, 20 00 78, 20 00 79
Fax: (+373 22) 22 45 13
E–mail: [email protected]
The Republic of Lithuania
Republica Lituania
Республика Литва
Address: Chișinău, str. Vasilenco, nr. 24/1
Phone: (+373 22) 54 31 94
Fax: (+373 22) 23 42 87
Consular section
Phone: (+373 22) 54 31 94
Fax: (+373 22) 23 42 87
The Republic of Poland
Republica Polonă
Республика Польша
Address: Chișinău, str. Grenoble, nr. 126 A
Phone: (+373 22) 28 59 50, 28 59 60, 28 59 70
Fax: (+373 22) 28 90 00
Site: www.kiszyniow.polemb.net
Consular section: Chișinău, str. V.Alecsandri, nr.101
Phone: (+373 22) 22 38 50, 22 38 51
Fax: 22 38 52
The Republic of Turkey
Republica Turcia
Республика Турция
Address: Chișinău, str. Valeriu Cupcea, nr. 60
Phone: (+373 22) 50 91 00, 50 91 10
Fax: (+373 22) 22 55 28
Consular section
Phone: (+373 22) 50 91 11, 50 91 12
Fax: (+373 22) 50 91 19
The State of Israil
Statul Israel
Государство Израиль
Visa Section in Chișinău: str. Tigirin, nr. 12
Phone: (+373 22) 54 44 99, 54 42 84
Fax: (+373 22) 26 00 17
The Swiss Confederation
Confederaţia Elveţiană
Конфедерация Швейцария
Oficiul Direcţiei elveţiene pentru Dezvoltare şi
Cooperare (DDC) la Chişinău: str. A. Mateevici,
nr.23, bl. B
Phone: (+373 22) 73 18 73, 72 50 73, 72 51 78
Fax: (+373 22) 72 73 79
The United States of America
Statele Unite ale Americii
Соединенные Штаты Америки
Address: Chișinău, str. A. Mateevici, nr. 103
Phone: (+373 22) 40 83 00
Fax: (+373 22) 23 30 44
Ukraine
Ucraina
Украина
Address: Chișinău, str. Vasile Lupu, nr. 17
Phone: (+373 22) 58 21 51
Fax: (+373 22) 58 21 08
Consular section
Phone: (+373 22) 58 22 84
Fax: (+373 22) 58 22 19
Centrul informaţional–cultural: Chișinău, str. 31
august 1989, nr. 57
Phone: (+373 22) 27 38 61
The United Kingdom of Great Britain and
Northern Ireland
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord
Объединенное Королевство Великой
Британии и Северной Ирландии
Address: Chișinău, str. Nicolae Iorga, nr. 18
Phone: (+373 22) 22 59 02
Fax: (+373 22) 25 18 59
Site: www.ukinmoldova.fco.gov.uk
Drumul vinului
95
USEFUL directory
TELEFOANE UTILE
ПОЛЕЗНЫЕ НОМЕРА ТЕЛЕФОНОВ
FIRE SERVICE - 901
SERVICIUL POMPIERI – 901
ПОЖАРНАЯ СЛУЖБА – 901
EMERGENCY GAS SERVICE – 904
SERVICIUL DE AVARIE GAZ – 904
АВАРИЙНАЯ СЛУЖБА ГАЗА – 904
RESCUE SERVICE - 901
SERVICIUL SITUAŢII EXCEPŢIONALE – 901
СЛУЖБА СПАСЕНИЯ – 901
TELEPHONE NUMBERS AND ADDRESSES
INFORMATION – 1188
SERVICIUL INFORMAŢONAL DE NUMERE
DE TELEFOANE ŞI ADRESE – 1188
ТЕЛЕФОННАЯ И АДРЕСНАЯ СПРАВОЧНАЯ - 1188
POLICE – 902
POLIŢIA – 902
ПОЛИЦИЯ – 902
CHISINAU GENERAL POLICE COMMISSARIAT –
(+373 22) 54-20-63
COMISATIATUL GENERAL DE POLIŢIE CHIŞINĂU (+373 22) 54-20-63
ГЕНЕРАЛЬНЫЙ КОМИССАРИАТ ПОЛИЦИИ
КИШИНЭУ - (+373 22) 54-20-63
MAJOR TRAFFIC POLICE DEPARTMENT
– (+373 22) 25-59-20
DIRECŢIA GENERALĂ A POLIŢIEI RUTIERE
- (+373 22) 25-59-20
ГЛАВНОЕ УПРАВЛЕНИЕ ДОРОЖНОЙ ПОЛИЦИИ
- (+373 22) 25-59-20
CHISINAU TRAFFIC POLICE DEPARTMENT
– (+373 22) 27-25-01
SECŢIA POLIŢIEI RUTIERE CHIŞINĂU
- (+373 22) 27-25-01
ОТДЕЛЕНИЕ ДОРОЖНОЙ ПОЛИЦИИ КИШИНЭУ
- (+373 22) 27-25-01
WRECK CARS TRANSPORTATION
- (+373 22) 920202
EVACUARE DE AUTOTURISME – (+373 22) 920202
ЭВАКУАТОР ДЛЯ АВТОМОБИЛЕЙ
- (+373 22) 920202
AMBULANCE – 903
SALVAREA - 903
СКОРАЯ ПОМОЩЬ – 903
CHARGEABLE AMBULANCE - 1403
SALVAREA (CU PLATĂ) – 1403
СКОРАЯ ПОМОЩЬ (ПЛАТНАЯ) - 1403
REPUBLICAN EMERGENCY HOSPITAL
INFORMATION OFFICE
– (+373 22) 23-52-85
SPITALUL REPUBLICAN DE URGENŢĂ
(INFORMAŢII) – (+373 22) 23-52-85
СПРАВОЧНАЯ РЕСПУБЛИКАНСКОЙ БОЛЬНИЦЫ
СКОРОЙ ПОМОЩИ – (+373 22) 23-52-85
96 Drumul vinului
TELEPHONE NUMBERS AND ADDRESSES
INFORMATION (CHARGEABLE) – 1189
SERVICIUL INFORMAŢONAL DE NUMERE DE
TELEFOANE ŞI ADRESE (CU PLATĂ) – 1189
ТЕЛЕФОННАЯ И АДРЕСНАЯ СПРАВОЧНАЯ
(ПЛАТНАЯ) - 1189
CHISINAU CENTRAL BUS TERMINAL INFORMATION
OFFICE – (+373 22) 54-21-85
GARA CENTRALĂ CHIŞINĂU
(INFORMAŢII) - (+373 22) 54-21-85
СПРАВОЧНАЯ КИШИНЕВСКОГО ЦЕНТРАЛЬНОГО
АВТОВОКЗАЛА - (+373 22) 54-21-85
CHISINAU NORTHERN BUS TERMINAL INFORMATION
OFFICE (GARA DE NORD) – (+373 22) 41-13-38
GARA DE NORD CHIŞINĂU (INFORMAŢII)
- (+373 22) 41-13-38
СПРАВОЧНАЯ КИШИНЕВСКОГО СЕВЕРНОГО
АВТОВОКЗАЛА (ГАРА ДЕ НОРД)
- (+373 22) 41-13-38
CHISINAU SOUTHERN BUS TERMINAL INFORMATION
OFFICE (SUD-VEST) – (+373 22) 72-39-83
GARA DE SUD-VEST CHIŞINĂU (INFORMAŢII)
- (+373 22) 72-39-83
СПРАВОЧНАЯ КИШИНЕВСКОГО ЮЖНОГО
АВТОВОКЗАЛА (СУД-ВЕСТ) - (+373 22) 72-39-83
CHISINAU RAILWAY STATION
INFORMATION OFFICE – (+373 22)
83-27-33, 83-27-34, 83-27-35, 83-27-36, 83-27-37.
GARA FEROVIARĂ CHIŞINĂU (INFORMAŢII)
- (+373 22) 83-27-33, 83-27-34, 83-27-35,
83-27-36, 83-27-37.
СПРАВОЧНАЯ КИШИНЕВСКОГО
ЖЕЛЕЗНОДОРОЖНОГО ВОКЗАЛА - (+373 22)
83-27-33, 83-27-34, 83-27-35, 83-27-36, 83-27-37.
AGENCY OF TOURISM OF THE REPUBLIC
OF MOLDOVA - (+373-22) 22 66 34
AGENŢIA TURISMULUI A RELUBLICII MOLDOVA
- (+373-22) 22 66 34
АГЕНТСТВО ПО ТУРИЗМУ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
- (+373-22) 22 66 34
LINKS
LINCURI
ССЫЛКИ
Agency of Tourism of Republic of Moldova www.turism.gov.md
Agenţia Turismului a Republicii Moldova www.turism.gov.md
Агентство по Туризму Республики Молдова www.turism.gov.md
President Administration of Republic of Moldova
- www.prm.md
Preşedinţia Republicii Moldova - www.prm.md
Президентура Республики Молдова www.prm.md
Government of Republic of Moldova www.gov.md
Guvernul Republicii Moldova - www.gov.md
Правительство Республики Молдова www.gov.md
Parliament of Republic of Moldova www.parlament.md
Parlamentul Republicii Moldova www.parlament.md
Парламент Республики Молдова www.parlament.md
Official site of Republic of Moldova www.moldova.md
Pagina Oficială a Republicii Moldova www.moldova.md
Официальная страница Республики Молдова www.moldova.md
Ministry of Foreign Affairs and European
Integration of Republic of Moldova www.mfa.gov.md
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării
Europene al Republicii Moldova www.mfa.gov.md
Министерство иностранных дел и
европейской интеграции Республики Молдова
- www.mfa.gov.md
Ministry of Agriculture and Food Industry of
Republic of Moldova - www.maia.gov.md
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al
Republicii Moldova - www.maia.gov.md
Министерство сельского хозяйства и
продовольственной промышленности
Республики Молдова - www.maia.gov.md
Ministry of Environment of Republic of Moldova www.mediu.gov.md
Ministerul Mediului al Republicii Moldova www.mediu.gov.md
Министерство окружающей среды
Республики Молдова - www.mediu.gov.md
Tourism in Modlova - www.tur.md
Turismul în Moldova - www.tur.md
Туризм в Молдове - www.tur.md
National Association of Rural, Ecological and
Cultural Tourism in Moldova (ANTREC) www.moldova-turism.com
Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi
Cultural din Moldova (ANTREC) www.moldova-turism.com
Национальная Ассоциация по сельскому,
экологическому и культурному туризму в
Молдове (АНТРЕК) - www.moldova-turism.com
National Association of Travel Agencies of
Moldova - www.anat.md
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din
Moldova - www.anat.md
Национальная Ассоциация туристических
агентств Молдовы - www.anat.md
Wine-making and viticulture in Moldova www.vinmoldova.md
Vinificaţia şi viticultura în Moldova www.vinmoldova.md
Виноделие и виноградарство в Молдове www.vinmoldova.md
Ministry of Culture of Republic of Moldova www.mc.gov.md
Ministerul Culturii al Republicii Moldova www.mc.gov.md
Министерство культуры Республики Молдова
- www.mc.gov.md
Drumul vinului
97

GUIDE2 viewpdf2 - Agenţia Turismului a Republicii Moldova

Transcription

Similar documents

11 V 09 - Moskauer Deutsche Zeitung