1 - Biblioteca Digitala BCU Cluj

ANUARUL
UNIVERSITĂŢII
REGELE FERDINAND I.
PE A N U L Ş C O L A R
CLUJ
1928—29
RECTORUL ANULUI :
EMIL HAŢIEGANU
CLUJ
TIPOGRAFIA NAŢIONALĂ S. A., STRADA REGINA MĂRIA NR. 36
1929.
ANUARUL
UNIVERSITĂŢII
REGELE FERDINAND I. CLUJ
PE A N U L Ş C O L A R
1928—29
i
RECTORUL ANULUI :
EMIL
HATIEGANU
9
Biblioteca Universităţii Rsgsla Fsrdinand I.
din C L U J .
EXEMPLAR
TIPOGRAFIA
NAŢIONALĂ
L::G;,L.
C L U J
S. A „
1929
STR. REGINA
MĂRIA
36.
I.
о
RECTORATUL
RAPORTUL
RECTORULUI
I.
I n c u v â n t a r e a m e a de deschidere din a n u l t r e c u t de î n c h e e r e
e x p r i m a m o d o r i n ţ ă , ca t i n e r i m e a n o a s t r ă u n i v e r s i t a r ă , p o r n i n d
pe calea cea a d e v ă r a t ă şi s i n g u r ă d u c ă t o a r e la s c o p : a p r o f u n d a ­
r e a î n linişte a ştiinţelor p e n t r u c a r i s'a dedicat, s ă închee a n u l
1928/29 de ş c o l a r i t a t e cu u n activ, c a r e să le facă cinste lor, U n i ­
v e r s i t ă ţ i i n o a s t r e şi din c a r e să t r a g ă foloase şi ţ a r a a c ă r e i ce­
t ă ţ e n i , n u n u m a i cu d r e p t u r i , d a r şi cu d a t o r i i s u n t , şi ei. P e n t r u
m i n e ca R e c t o r al a c e l u i a ş a n î m i f i x a m de p r o g r a m : c u l t i v a r e a
b u n e l o r r e l a ţ i u n i colegiale, s t â r p i r e a d i n a c ţ i u n i l e u n i v e r s i t ă ţ i i
a o r i c ă r o r veleităţi, c a r e n ' a u ce c ă u t a î n i n t e r i o r u l acestei I n s t i t u ţ i u n i de î n a l t ă c u l t u r ă , cu u n c u v â n t p ă s t r a r e a liniştei f ă r ă
de c a r e n u se p o a t e a t i n g e scopul, a s i g u r a r e a m u n c i i şi a p r o ­
păşirii rodnice.
G r a ţ i e s p i r i t u l u i de perfectă a r m o n i e şi dor de m u n c ă i n ­
t e n s i v ă a t u t u r o r factorilor c o m p o n e n ţ i , a n u l c a r e a t r e c u t peste
noi p u t e m s p u n e că a fost î n g e n e r a l u n a n de linişte şi m u n c ă
rodnică.
P r o f e s o r i m e a a desvoltat o activitate ştiinţifică c a r e a r p u t e a
face cinste o r i c ă r e i U n i v e r s i t ă ţ i cu t r e c u t m a i î n d e l u n g a t .
Fie­
c a r e d i n m e m b r i i c o r p u l u i p r o f e s o r a l a d a t ceva ţ ă r i i din sufletul
s ă u , fie pe cale ştiinţifică, fie pe cale de activitate publică, î n c â t
•Se p o a t e s p u n e f ă r ă a n e m â n d r i , c ă fiecare d i n noi d u p ă p u t e ­
rile sale, a c ă u t a t s ă - ş i facă d a t o r i a c ă t r e ţ a r ă .
T i n e r i m e a s t u d i o a s ă , deşi î n m a r e a ei m a j o r i t a t e , pe l â n g ă
toate a j u t o a r e l e p r i m i t e dela S t a t , a l u p t a t şi î n acest a n c u
m a r i m i z e r i i , totuşi î n g e n e r a l şi-a făcut d a t o r i a , î n s â r g u i n ţ ă
a p r o g r e s a t şi a înţeles n o t a v r e m i i , că s i n g u r o m u l b i n e p r e ­
g ă t i t poate lua l u p t a vieţii cu ş a n s e de r e u ş i t ă . E de a j u n s s ă
a m i n t e s c aci a t â t că, î n a n u l t r e c u t a u fost licenţiaţi 169 c a n ­
d i d a ţ i , d i n c a r i 10 în d r e p t , 31 î n f a r m a c i e , 75 î n litere şi filo-
б
sofie şi 53 î n ştiinţe. Au fost p r o m o v a ţ i doctori 177 candidaţi,,
din c a r i 102 î n d r e p t , 1 î n d r e p t c a n o n i c , 14 î n ştiinţele de stat, 5 3
î n m e d i c i n ă , 2 î n f a r m a c i e , 2 î n litere şi filosofie, 2 î n ştiinţele
n a t u r a l e şi 1 în chimie. 1)
/
S t u d e n ţ i m e a î n a t i t u d i n e a ei e x t r a ş c o l a r ă , cu ocazia s ă r ­
b ă t o r i l o r n a ţ i o n a l e d i n acest a n şcolar, s'a m a n i f e s t a t î n m o d
d e m n , i a r cu ocazia s e r b ă r i l o r j u b i l a r e dela A l b a - I u l i a , p r i n
e d i t a r e a u n u i A l m a n a c h de t o a t ă v a l o a r e a , p r e c u m şi p r e z e n ­
t a r e a lor î n g r u p o r g a n i z a t şi disciplinat, a s t â r n i t a d m i r a ţ i a
ţ ă i i i , c a r e a fost p r e z e n t ă la a c e a s t ă î n ă l ţ ă t o a r e s ă r b ă t o a r e n a У ţională.
P r i n s f a t u r i p ă r i n t e ş t i , izvorâte d i n t r ' o d r a g o s t e n e p r e c u ­
peţită, a m c ă u t a t să c o n v i n g t i n e r i m e a n o a s t r ă ca să l ă r g e a s c ă
tot m a i m u l t d r u m u l a p u c a t , î n r e g i m e n t â n d î n t r e a g a t i n e r i m e
î n r i t m u l ce d u p ă a t â t e a î n c e r c ă r i se d e s e m n e a z ă zi de zi tot
m a i c l a r pe o r i z o n t u l n ă z u i n ţ e l o r î n s p r e m a i bine. Astfel m â n ă
î n m â n ă , vom p u t e a cu o zi m a i î n a i n t e să a j u n g e m la a r m o n i a
şi liniştea t r e b u i n c i o a s e Muzelor.
II.
T r e c â n d la detalii, U n i v e r s i t a t e a n o a s t r ă a a v u t la s f â r ş i t u l
a c e s u i a n şcolar î n c o r p u l p r o f e s o r a l 125 m e m b r i , d i n t r e c a r i
78 profesori t i t u l a r i , 5 profesori a g r e g a ţ i , 17 c o n f e r e n ţ i a r i , 20'
docenţi şi 5 lectori. Gu d u r e r e t r e b u e s ă a m i n t i m aci p i e r d e r e a
colegului c o n f e r e n ţ i a r dela Litere G. G. Mateescu,
fostul d i r e c ­
t o r a l şcoalei r o m â n e din R o m a , c a r e a decedat la 8 I u n i e 1929.
Fie-i ţ ă r â n a binecuvântată.
1. — Dl Teodor Naum
profesor s u p l i n i t o r la c a t e d r a de
l i m b a şi lit. l a t i n ă , dela m o a r t e a r e g r e t a t u l u i B o g r e a , a fost n u m i t
profesor t i t u l a r la aceiaşi c a t e d r ă p r i n I. D. R. No. 1193/1929,
p u b l i c a t î n M. Oficial No. 88 din 22 A p r i l i e 1929.
2. — Dl Cnnst. Diculescu,, a fost definitizat î n postul de
c o n f e r e n ţ i a r p e n t r u I s t o r i a U n i v e r s a l ă . I. D. R. No. 2632/1928
( a d r e s a Min. I n s t r . N o . 142.287/1929.
3. — Dl Liviu Rusu, a fost î n s ă r c i n a t cu s u p l i n i r e a con­
ferinţei de Psihologie şi Filosofie, c r e a t ă î n 1928, ( a d r e s a M i nist! I n s t r u c ţ i u n i i No. 25.948/929.
4. — Dl Const. Daicorici,
a fost î n s ă r c i n a t cu s u p l i n i r e a
conferinţei de A n t i c h i t ă ţ i şi E p i g r a f i e î n locul devenit v a c a n t
>) A se vedea în continuare statistica pe naţionalităţi şi tablourile no­
minale publicate în cap. Facultăţilor respective.
7
p r i n d e c e d a r e a r e g r e t a t u l u i G. G. Mateescu, ( a d r e s a M. I n s t r .
N o . 87.477/929.
Distincţiuni,
s'au acordat următorilor
dni profesori:
B o i l ă R o m u l şi E m i l H a ţ i e g a n u , „ S t e a u a R o m â n i e i " î n g r a ­
d u l de M a r e Ofiţer.
Onisifor Ghibu şi Silviu D r a g o m i r , „ C o r o a n a R o m â n i e i " în
g r a d u l de M a r e Ofiţer.
G u s t a v K i s c h , C o r o a n a de S t e j a r a Ducelui de L u x e m b u r g .
Const. M a r i n e s c u , u n p r e m i u a c o r d a t de A c a d e m i a de L i ­
tere d i n B a r c e l o n a .
Consiliul
Facultăţii
de Utere a proclamat
ca profesor
de
onoare al acelei Facultăţi
pe dl Profesor
Nicolae Iorga dela
Univ. din Bucureşti.
Senatul
Univ. a ratificat
această
alegere
în şedinţa din 4 Martie 1929.
o
Personalul
ştiinţific
auxiliar.
I n acest a n a fost u r m ă t o r u l :
4 3 şefi de l u c r ă r i , 93 Asistenţi, 22 Asistenţi onorifici, 102 P r e ­
p a r a t o r i , 40 P r e p a r a t o r i onorifici. I n total 300.
Misiuni:
a ) In
b) In
1
ţară ):
străinătate:
Dl profesor V. Onişor a fost delegat de g u v e r n u l r o m â n c a
e x p e r t j u r i d i c la R a p p a l l o , î n C o m i s i a î n s ă r c i n a t ă cu soluţio­
n a r e a chestiunii optanţilor unguri.
Dl profesor I. Iac'bbovici a l u a t p a r t e la C o n g r e s u l de Chi­
r u r g i e d i n P a r i s , î n calitate de m e m b r u a l Asociaţiei franceze
în l u n a Octomvrie 1928, î m p r e u n ă cu dl. profesor E m i l Ţeposu,
i a r la 19 Decemvrie 1928, dl. profesor Iacobovici a fost ales Se­
n a t o r al U n i v e r s i t ă ţ i i .
Dl profesor I o a n I. M ţ e s c u a r e p r e z e n t a t F a c u l t a t e a de
M e d i c i n ă , la C o n g r e s u l I n t e r n a ţ i o n a l de Fiziologie d i n Boston.
Dl profesor Sextil P u ş c a r i u a l u a t p a r t e l a C o n g r e s u l R e ­
vistelor de Filologie R o m a n i c ă d i n P a r i s .
Dl profesor Gustav K i s c h . a l u a t p a r t e la C o n g r e s u l I n t e r ­
n a ţ i o n a l de I s t o r i a Religiilor ţ i n u t la L u n d ( S u e d i a ) .
') Sunt specificate în rapoartele Decanatelor publicate în continuare.
8
Dl prof. C o n s t a n t i n M a r i n e s c u , a l u a t p a r t e la C o n g r e s u l I s t o ­
r i c i l o r d i n Veneţia şi a fost delegat î n Comisia de p a r t i c i p a r e a
R o m â n i e i la E x p o z i ţ i a d i n B a r c e l o n a .
Dl prof. E m i l P a n a i t e s c u , a l u a t p a r t e la s e r b a r e a c e n t e n a r ă
a I n s t i t u t u l u i de Arheologie d i n B e r l i n , i a r d u p ă m o a r t e a r e g r e ­
t a t u l u i G. G. M a t e e s c u a fost ales c a d i r e c t o r al şcoalei r o m â n e
din Roma.
Dl prof. V l a d i m i r Ghidionescu, a l u a t p a r t e la C o n g r e s u l
I n t e r n a ţ i o n a l de P e d a g o g i e din E l s e n o r ( D a n e m a r c a ) .
D n i i prof. Teodor C a p i d a n şi Silviu D r a g o m i r a u l u a t p a r t e
l a C o n g r e s u l slaviştilor d i n P r a g a .
Dl prof. V i r g i l B ă r b a t a l u a t p a r t e la c o n g r e s u l i n t e r n a ţ i o n a l
de e d u c a ţ i a a d u l ţ i l o r ţ i n u t la G a m b r i d g e ( A n g l i a ) ')
Dl p r o f e s o r I. P o p e s c u - V o i t e ş t i , î m p r e u n ă cu dl. Petcovici
p r o f e s o r de Geologie la -Universitatea d i n B e l g r a d , însoţiţi de dl.
c o n f e r e n ţ i a r Lucovici, dela a c e i a ş i U n i v e r s i t a t e , a u s t u d i a t d e ­
fileul D u n ă r e i î n t r e T u r n u - S e v e r i n şi M i l a n o v a ţ - S o i n i ţ a , î n ve­
d e r e a r a c o r d ă r i i s t u d i i l o r geologice pe a m b e l e m a l u r i .
Dl p r o f e s o r I. P o p e s c u - V o i t e ş t i , î m p r e u n ă cu dl L. K o b e r ,
p r o f e s o r la U n i v e r s i t a t e a d i n Viena, a m a i făcut c e r c e t ă r i î n
M u n ţ i i A p u s e n i , î n vederea r a c o r d ă r i i tectonicei A p u s e n i l o r cu
tectonica Carpaţilor.
Dl p r o f e s o r P e t r e S e r g e s c u a fost ales ca d e l e g a t u l F a c u l ­
t ă ţ i i de Ştiinţe la C o n g r e s u l M a t e m a t i c i a n i l o r slavi de la V a r ­
şovia, şi a l u a t p a r t e la C o n g r e s u l I n t e r n a ţ i o n a l a l M a t e m a t i ­
cienilor la B o l o n i a .
E x t e n s i u n e a U n i v e r s i t a r ă , Asociaţia profesorilor dela a c e a ­
s t ă U n i v e r s i t a t e , a v â n d ca p r e ş e d i n t e pe dl profesor Virgil
Băr­
bat, i a r ca s e c r e t a r g e n e r a l pe dl profesor Florian
ŞtefănescuGoangă, a ţ i n u t u n n u m ă r î n s e m n a t de conferinţe î n Cluj şi
p r o v i n c i e . *)
Lucrări
I n acest a n a a p ă r u t î n e d i t u r a U n i v e r s i t ă ţ i i al doilea fasci­
col d i n l u c r a r e a d l u i profesor I. Grinţescu, î n t i t u l a t ă „ C u r s de
B o t a n i c ă G e n e r a l ă " , i a r în e d i t u r a „ C u l t u r a N a ţ i o n a l ă " a a p ă ­
r u t l u c r a r e a d l u i profesor 0 . Ghibu, î n t i t u l a t ă „ U n i v e r s i t a t e a
Daciei S u p e r i o a r e " , e x t r a s ă d i n m o n o g r a f i a A r d e a l u l u i ce s'a
t i p ă r i t cu ocazia s e r b ă r i i p r i m u l u i deceniu dela desrobirea A r ­
dealului.
') A se vedea ultimul capitol al Anuarului.
9
In ce priveşte organizarea
învăţământului
în cursul acestui
a n s'a o r g a n i z a t definitiv I n s t i t u t u l de S t u d i i Clasice, i n i ţ i a t î n
1919 de r e g r e t a t u l profesor Vasile P â r v a n . E l c u p r i n d e c a t e d r e l e
.şi s e m i n a r i i l e de L. elină, L. l a t i n ă , I s t o r i a A n t i c ă şi Arheologie,
este c o n d u s de u n d i r e c t o r ales pe t r e i a n i , î n p e r s o a n a d l u i
p r o f e s o r E m i l P a n a i t e s c u şi este i n s t a l a t î n S t r a d a G e n e r a l Gher e s c u No. 2. P e n t r u o r g a n i z a r e a definitivă a M u z e u l u i de A r ­
heologie ş' A r t ă s'a i n t e r v e n i t la M i n i s t e r u l I n s t r u c ţ i u n i i s ă se
ia m ă s u r i urgente pentru lichidarea chestiunii Muzeului Naţio­
n a l a l A r d e a l u l u i . I n c u r s u l a c e s t u i a n s ' a u c r e i a t la î ' a c u l t a t e a
n o a s t r ă de M e d i c i n ă o c a t e d r ă de F i z i o t e r a p i e şi balneologie şi
o c a t e d r ă de Semiologie m e d i c a l ă .
Aici t r e b u i e să a m i n t i m , ca u n fapt i m p o r t a n t , a n u m e : I n
vederea c o n s t r u c ţ i i l o r , a m e n a j ă r i l o r şi r e p a r a ţ i i l o r n e c e s a r e I n ­
s t i t u t e l o r acestei U n i v e r s i t ă ţ i , g u v e r n u l n e - a a c o r d a t s u m a de
o
25,000.000 Lei, d i n c a r e s'au î n c e p u t p â n ă a c u m u r m ă t o a r e l e
l u c r ă r i : C o n s t r u i r e a u n u i n o u Muzeu B o t a n i c , c o n s t r u i r e a u n u i
n o u etaj la Bibliotecă, c o n s t r u i r e a u n e i a r i p i la I n s t i t u t u l de
A n a t o m i e , c u m p ă r a r e a u n e i case p e n t r u I n s t i t u t u l de B a c t e r i o ­
logic, c o n s t r u i r e a u n e i cupole l a O b s e r v a t o r u l A s t r o n o m i c , con­
s t r u i r e a u n e i a r i p i la I n s t i t u t u l de Fiziologie, diferite r e p a r a ţ i i
la P a l a t u l U n i v e r s i t ă ţ i i şi la celelalte I n s t i t u t e .
I n s t i t u t u l de I s t o r i e N a ţ i o n a l ă a c u m p ă r a t u n local p r o p r i u
î n s t r a d a Nicolae I o r g a No. 11.
C ă m i n u l A v r a m l a n c u , g r a ţ i e u n e i c o n d u c e r i chibzuite, a
r e a l i z a t economii d i n c a r e a c u m p ă r a t o m a r e c l ă d i r e î n S t r a d a
R e g a l ă No. 29 s p r e a a m e n a j a u n c ă m i n p e n t r u asistenţii şi p r e ­
p a r a t o r i i Universităţii.
Relaţii externe
U n i v e r s i t a t e a n o a s t r ă , a a v u t şi a n u l acesta ca şi i n a n i i
p r e c e d e n ţ i n u m e r o a s e r e l a ţ i u n i cu s t r e i n ă t a t e a .
C i t ă m d i n t r e acestea u r m ă t o a r e l e :
U n i v e r s i t a t e a d i n Toulouse n e - a i n v i t a t la s e r b ă r i l e celui
•de a l V I I - l e a c e n t e n a r , la c a r e a fost delegat din p a r t e a n o a s t r ă ,
colegul R e n e J e a n n e l .
La F a c u l t a t e a de Ştiinţe, a a v u t loc u n c o n g r e s al M a t e m a ­
ticienilor r o m â n i la c a r e a u luat p a r t e şi u r m ă t o r i i s a v a n ţ i
străini:
10
Dl Vito Yoltera, profesor la U n i v e r s i t a t e a din R o m a , c a r e a.
făcut d o u ă c o m u n i c ă r i :
1. — „ A s u p r a fenomenelor h e r e d i t a r e î n elasticitate şi electrodinamică".
2. — „ T e o r i a m a t e m a t i c ă a l u p t e i p e n t r u v i a ţ ă " .
Dl V. Sierpinski,
profesor la U n i v e r s i t a t e a d i n Varşovia, c a r e
î n l u n a M a i u 1929 a ţ i n u t u n c u r s complect a s u p r a „Teoriei A n s a m b l e l o r " î n zece lecţiuni.
Dl Paul Montei dela S o r b o n a , c a r e a ţ i n u t î n l u n a M a i u u n
c u r s din „Teoria, funcţiunilor'" î n zece lecţiuni.
Dl Jean Perrin
dela S o r b o n a , a ţ i n u t î n 13 I u n i e , o con­
f e r i n ţ ă cu subiectul
„Discontinuitatea materiei", iar
în 14
I u n i e o a l t ă c o n f e r i n ţ ă cu subiectul „ I n t r o d u c e r e m o l e c u l a r ă şi
fluorescentă".
F a c u l t a t e a de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e a fost v i z i t a t ă de dl
Marcel Lăbbe, profesor la F a c u l t a t e a de M e d i c i n ă din P a r i s ,
c a r e a ţ i n u t în ziua de 1 M a i u o c o n f e r i n ţ ă cu subiectul „ I n ­
suficienţa h e p a t i c ă " .
Dl Rene Sand, m e d i c belgian, a ţ i n u t o c o n f e r i n ţ ă în 15
M a r t i e c u titlul „ M e d i c i n a S o c i a l ă " .
F a c u l t a t e a de D r e p t a fost v i z i t a t ă de dl li. Căpitani,
profe­
sor la F a c u l t a t e a de D r e p t d i n P a r i s , c a r e î n z i u a de 4 M a i u 1929
a ţinut o conferinţă
d e s p r e „ P r o e c t u l codului i n t e r n a ţ i o n a l al
o b l i g a ţ i u n i l o r şi c o n t r a c t e l o r " .
F a c u l t a t e a de Litere a fost v i z i t a t ă î n acest a n de p a t r a
s a v a n ţ i c a r e a u l u a t contact cu profesorii şi s t u d e n ţ i i n o ş t r i şi
a u ţ i n u t p e n t r u public şi s t u d e n ţ i conferinţele n o t a t e m a i j o s :
Dl Jean С apari, profesor de Egiptologie la U n i v e r s i t a t e a d i n
Liege, a vorbit d e s p r e civilizaţia e g i p t e a n ă şi ultimele d e s c o p e r i r i
la m o r m i n t e l e F a r a o n i l o r .
Dl H. Focillon,
profesor de I s t o r i a Artelor la S o r b o n a , a
vorbit d e s p r e „ S p i r i t u l p o r t r e t u l u i f r a n c e z " .
Dl Charles Diehl, profesor de B i z a n t i n o l o g i e la S o r b o n a , a
vorbit d e s p r e „ G o n s t a n t i n o p o l u l în v r e m e a C o m n e n i l o r " .
Dl Jules Yendryi's.
profesor de linguis'tică la S o r b o n a , a ţ i n u t
d o u ă conferinţe la U n i v e r s i t a t e : 1. — D o c u m e n t e de limbă celtică
în r a p o r t cu limba l a t i n ă : 2. — E s t e t i c a l i m b a j u l u i , i a r la M u ­
zeul L i m b i i R o m â n e a ţ i n u t o c o m u n i c a r e .
Donaţii.
M a r e l e f i l a n t r o p r o m â n Yirgil
Cioflec
şi-a
expri-
11
m a t d o r i n ţ a de a d o n a U n i v e r s i t ă ţ i i o m a r e şi v a l o r o a s ă colecţie
de t a b l o u r i de Grigorescu şi L u c h i a n , c u m şi alte obiecte de a r t ă .
A c e a s t ă d o n a ţ i e este î n c u r s de t r a t a t i v e .
III.
I n acest a n şcolar U n i v e r s i t a t e a n o a s t r ă a î n s c r i s u n n u ­
m ă r de 3021 s t u d e n ţ i , a d i c ă cu 280 m a i m u l ţ i ca î n a n u l p r e c e ­
dent. D i n t r e aceştia, 1079 la D r e p t , 646 la Medicină, l ă 2 la F a r ­
m a c i e , 709 la Litere şi Filosofie, 455 la Ştiinţe.*)
P e n t r u p r e g ă t i r e a ştiinţifică a a c e s t u i n u m ă r de 3021 s t u ­
denţi S t a t u l r o m â n a cheltuit î n acest a n şcolar s u m a de
159,765.895 Lei. 0 s u m ă c o n s i d e r a b i l ă şi o jertfă d i n p a r t e a ce­
t ă ţ e n i l o r t ă r i i , c a r i a ş t e a p t ă o c o n t r a v a l o a r e în b u n a p r e g ă t i r e
a elementelor intelectuale ale n a ţ i u n i i .
/
o
Rector:
E
>) In paginile următoare se dau statistici detailate.
Haţieganu.
12
Senatul Universitar:
Rector: E M I L H A Ţ I E G A N U
Prorector:
G. B o g d a n - D u i c ă
Ђесат: Victor Onişor
Goriolan Tătarii
Onisifor Ghibu
I. Popescu-Voiteşti
Prodecani:
R o m u l Boilă
Ioan Drăgoiu
Teodor C a p i d a n
A u r e l Angelescu
Secretar
general: D r . C o n s t a n t i n
Jurcan.
Personalul Rectoratului:
Rectoi:
EMIL HAŢIEGANU
Prorector:
G. B O G D A N - D U I C Ă
Secretar
general: D r . C o n s t a n t i n J u r c a n
Secretar:
I o a n A. V ă t ă ş e s c u
Impiegaţi:
I r i n a Ranta, Ioan Ruja, Măria
Custode: G a ş p a r K i r s c h
Camerist:
Iosif K o v ă c s
Trifu
Personalul Administraţiei:
Administrator
Contabit-şef
.
Casier
Şefi de birou .
Secretar
Ajutor Secretar
Impiegaţi
. , . Dr. Simion Nicoară.
. . . Bela Dâvid.
Ioan Galoş.
. . . Ioan Moldovan, Ernest Geiger
Andrei Secui.
. . . Elisabeta Erdosi.
Margareta P r a m e r , Olga P o p ,
Măria Garaţi.
Intendent
Vasile Ranta,
Mecanic
Leopold S t e u e r m a n n .
Portar
Iosif M a n .
Oameni de serviciu . Iosif, Piroska, Audrei Cipcigan, Constantin
Hidişan, Dumitru Cucea, lulia Piroska,
Măria Cipcigan, Ana Lorincz.
13
Comisia Căminurilor:
Preşedinte:
R o m u l Boilă
Membrii:
P e t r e P o r u ţ i u , delegatul F a c u l t ă ţ i i de D r e p t
T i t u Vasiliu, delegatul F a c u l t ă ţ i de M e d i c i n ă
George Giuglea, delegatul F a c u l t ă ţ i i de L i t e r e
I o a n Grinţescu, delegatul F a c u l t ă ţ i i de Ştiinţe
F l o r i a n Ş t e f ă n e s c u - G o a n g ă , dir. Găm. „A. I a n c u "
A l e x a n d r u B o r z a , d i r . Găm. S t u d e n t e l o r
I o a n Niţescu, d i r . C ă m i n u l u i „V. B a b e ş "
Nicolae D r ă g a n u , dir. C ă m . „ C a s a î n v ă ţ ă t o r i l o r "
Secretar:
Dr. C o n s t a n t i n
Jurcan.
Comisia Bibliotecii:
G. B o g d a n - D u i c ă , P r o r e c t o r , P r e ş e d i n t e l e Comisiei
T r a i a đ P o p , delegatul F a c u l t ă ţ i i de D r e p t
T i t u Vasiliu, d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă
Nicolae D r ă g a n u , delegatul F a c u l t ă ţ i i de Litere
E m i l R a c o v i ţ ă , delegatul F a c u l t ă ţ i i de Ştiinţe.
E u g . B a r b u l , d i r e c t o r u l Bibliotecii
Secretar:
V. L u p a n , bibliotecar.
.
1262
со
со
оз
оэ
ос
(-1
оэ
. оо
!Ь
СО
мСП
h-»
ОЗ
ь-1
СП
со
оэ
оз
-о
оэ
СО
t—1
2390
оз
Ь1
со
*>
ас
оз
со
со
ь-1
со
со
о
оз
со
gr. cat.
0Г>
со
ь-i
О
t-i
оз
rt^
сл
rom. cat.
reformaţi
*>•
со
evang.
Ь-1
unitari
bi
оэ,
оэ
со
*>оэ
о
Vechiul Regat
Transilv. şi
celelalte părţi
а
с
•а
t*
n
izraeliţi
ас
СЛ
Basarabia
ь-
со
Cehoslovacia
i-i
>-i
Ь~
Ungaria
O
с
•o
s»
1
оэ
Austria
в
h-i
-а
Iugoslavia
h-i
со
Polonia
1
Franţa
-а
1
Rusia
00
1
Macedonia
1
Bulgaria
со
1
(—1
ca
со
to
1
сл
1
-а
1
-а
со
~
1
со
—
1
к*
1
ca
1
h-i
1
ca
со
h-i
1
1
3021
H-i
СП
СЛ
оз
со
оэ
сэ
со
Diferite
1
1
О
СО
1079
-.1
In total
a ş
Bucovina
Н-1
оэ
1
1
gr. ort.
ca
сл
#^
оэ
studente
СЛ
СЛ
ОЗ
studenţi
1
ос
к*
1
h-i
- 3
СЛ
00
и-1
со
оэ
i-i
оз
СЕ
t—1
оэ
rt^
-i
со
о:
оэ
СО
Numărul studen­
ţilor ordinari
1018
ОЗ
оз
со
оз
ОЭ
со
со
о
СЛ
сл
СП
ca
со
аз
-л
со
оз
со
о<
ос
оэ
8В б
>йоэ
-о
оэ
со
СЛ
СО
t—1
ca
t-i
оз
оз
03
оз
reli gium
§
оз
оэ
со
După sex
оэ
00
оо
о
facultăţii
sg
оэ
Numirea
321
-а
оз
сл
л.
10791 1047
2286
со
оэ
ё
Drept . .
1
3021
-а
о
со
ОЭ
ОЗ
1 Medicină .
1 Farmacie .
1 Litere . .
Ştiinţe . . 1
Total:
СЛ
Ш
(-»n
n
15
STATISTICA
B u r s e l o r d e Stat *) a c o r d a t e studenţilor a c e s t e i Universităţi
î n anul ş c o l a r
1928-29.
5
2
12
52
35
—
—
5
—
50
15
—
—
3
202
60
50
16
i-
-ев
с
1
••
ce
Tot
50
-
я
lei lu
—
8
<0
Burse
Bursieri
Statului
10
Căminul
„Studen
Căminul
Semi bur
fond. Gh
С
Căminul
„Salvare
.
-!в
—
Litere
Ştiinţe .
<л .
*-
10
50
.
M3
1—
1
Medicină .
.
're
•- N
3
50
.
с
—
.
Drept
re
Сre
О
—
Căminul
„Avram
1 aLUii
•й
"*!/>
Ii
-D
=_
Bursier i
„Gh. La;
ъ
o
re
o
o
o
Burse
lei lu
Căm. casa învăţ.
ПЗ
1
Burse n bani
Burse în natură
20
84
—
40
169
1
20
40
153
3
2
20
40
133
6
25
40
140
'
0
Total:
*) Numele bursierilor e publicat in tablouri p e Facultăţi.
539
CC
O)
1
1
]
to
-
Oi
to
со
1
1
1
1
.—i...
1
1
1
1
1
1
&
—
со
to
1
l_
to
to
1
Со
Ol
1
1
§
_
1
O)
!
1
1
1
1
1"
1
I
1
55
—
to
—
to
f-O
_
1
i
1
Слз
—
to
1
to
—
1
1
1
1
1
1
1
1
1
ч
1
1
'—
1
1
i
1
1
1
to
—
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
CC
Ol
Ni
In Farmacie
Filosofie
Filologia clasică
Filologia moderna
Istorie
bicentă generală
Matematici
Ştiinţe Naturale
Fizică
Chimie
Geografie ou naturale
Geografie cu ietorie
1
р>Г
•
•i *>
O
;
3
! а
•сл
S
— a E
В «
mŞ
1
;f
*
s
a.
n
i
Total Români
i
Drept
O a 7
Ştiinţe de Stat
? n o
Medicină
S » 3 a 7
3 -an Ş
Farmacie
Româna
В ^ ^СЧ
£~ С mm
Franceză в* 7 ? £' o
5 » <S
a
Istoria universală
Matematici
Ştiinţe Naturale
Geografie cu naturale
a o P
*
Geografie cu istorie
С
s_
<*
re
cn
№
1
Ol
to
s
1
1
1
1
1
»
'j
1
1
б'
O
*mţ
в
3 .
Total Germani
!
1
In drept
Medicină
ел"
Farmacie
re f n —o « оэ
Fii. modernă(Franceza) Litere
1
,
"Geografie cu istorie ] Ştiinţe
1
Total Israellţi
Geografia cu naturale
« a 7 1
Chimie
r « в
Total Ruşi
1
In Drept
In Medoină
Total Jugoslavi
In Medicina
Jl
îl1]
11
1
*s>
Total Bulgari
In Farmacie
1
1
to
Total Armeni
Total general
8 -
ЈГ
Total Maghiari
Drept
O a 7
7> n p
Ştiinţe Politice
~ Medicină
7 « S a
7
3
—an p
Farmacie
Engleză
/»га«
Franceză •*? ? 5 • o
Matematici
•сл a 7
Geografie cu naturale
Г* П p
1
1
-J
0Q
Fact
tea
Ştii
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
~
Ol
to
«
1
1
1
1
1
~1
1
1
1
-4
_
Drept
Ştiinţa de Stat
Dreptul canonic
medicina
Faculta­
tea de
Litere şi
Filosofi*
1
1
1
Felul titlului
ln
In
In
In
Facu
tate
de
drei
Licen­
ţiaţi
*o
1
1
1
Oocenţ Doctor
CA
jSŞ~
II
—
»
•
1
c a
I
III -
re
«e
O.
3
o
e
II.
FACULTATEA DE DREPT
A)
Decanatul
1. Personalul Decanatului
Decan:
DR. VICTOR ONIŞOR
Prodecan:
Dr. Romul Boila
Secretar : Ferdinand Szathmary
Reg. arcluvar: Simion Comanescu
Dactilografă: Roza Zornik
L a b o r a n ţ i : Ludovic Biro, Grigorie Cheţianu
Pedel : George Suciu
C u r i e r : Mihail Pâzsi.
2. Personalul didactic
Profesori titulari :
1. Romul Boilă. Doctor în Ştiinţele juridice şi politice, fost
Advocat, fost membru al Consiliului dirigent din Ardeal şi Şefui
departamentului Comunicaţiilor (2 Dec. 1918—5 Apr. 1920), în mai
multe rânduri deputat şi Senator, actual senator şi Vicepreşedinte
a: Senatului, profesor de drept constituţional. Decan în anul 1923—
192-1. Prodecan în anul 1924/1925. Directorul Seminarului de drept
constituţional. Decorat cu ordinul „ S t e a u a României" în gradul de
mare ofiţer.
2. Emil Haţk'gami.
Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat,
Advocat, fost membru al Consiliului dirigent din Ardeal şi şeful r e ­
sortului codificaţiei (2 Dec. 1918—5 Apr. 1920) în mai multe rânduri
deputat, actual deputat şi vicepreşedinte al Adunării deputaţilor.
Profesor de procedura civila. Director al Seminarului de procedura
civila. Decan în anul 1921/22 si 1927/28. Prodecan în anu' 1920/21
şi 1922/23. Rector în anul 1928/29. Decorat cu ordinul „Steaua
României" în gradul de mare ofiţer. Suplineşte catedra de drept
comercial român.
3. Cassiu Maniu.
Doctor în ştiinţele juridice, fost Advocat.
Profesor de politica. Suplineşte catedra de filozofia dreptului. Di­
rectorul Seminarului de politica şi filozofia dreptului.
4. Camil Negrea. Doctor în ştiinţele juridice, Advocat. P r o ­
fesor de drept civil. Directorul Seminarului de drept civil. P r o d e ­
can în anul 1919/20 şi 1927/1928. Decan în anul 1920/21 şi
1926/27. Rector în anul 1924/25 Prorector în anul 1925/26. P r e ­
şedintele Comisiei Câminurilor în anii 1925/26, 1926/27, 1927/1928.
5. Victor Onişor. Doctor în ştiinţele, juridice dela Univ. din
Budapesta. Advocat. Profesor de drept administrativ şi financiar.
Fost secretar general al Consiliului dirigent din Ardeal însărcinat
cu conducerea departamentului afacerilor interne (4 Dec. 1 9 1 8 — 5
Apr. 1920), fost deputat. Prodecan în anul 1921/22. Decan în anul
1922/23. Preşedintele comisiunei câminurilor în 1921/22. Directorul
seminarului de drept administrativ şi financiar. Suplineşte catedra
2*
20
ele Istoria dreptului român. Vicepreşedintele secţiei juridice a A s o eiaţiunei pt. literatura rom. şi cultura pop. rom. Decorat cu ordinul
„Coroana României" în gradul de comandor.
6. Petre Poruţiu. Doctor în ştiinţele juridice şi politice, dela
Univ. din Budapesta. Advocat. Profesor de drept comercial. P r o ­
decan în anul 1923/1924 şi 1925/1926. Decan în anul 1924/1925.
Directorul Seminarului de drept comercial. Suplineşte catedra de
drept bisericesc. Membru în consiliul de administraţie al Casei
autonome a Monopolurilor Statului român, membru în consiliul de
adm. al Băncei Naţionale a României. Decorat cu ordinul „Steaua
României" în gradul de comandor.
7. Traian Pop. Doctor în ştiinţele juridice, Advocat. Profesor
de drept penal. Directorul Seminarului de drept penal. Suplineşte
catedra de procedura penală. Decan în anul 1925/26. Prodecan în
anul 1926/27. Deputat de T â r n a v a - m a r e . Decorat cu ordinul „ C o ­
roana României" în gradul de ofiţer.
8. lorgu Radu. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea
din Berlin. Profesor de drept internaţional. Directorul Seminarului
de drept internaţional. Suplineşte catedra de drept civil român.
9. loan C. Cătuneanu. Doctor în drept dela Universitatea din
Berlin. Profesor de drept roman. Directorul Seminarului de drept
roman.
10. Nicolac Ghiulea. Licenţiat în Ştiinţele Matematici. P r o ­
fesor de politica socială. Directorul Seminarului de politică socială,
deputat de Cluj, fost secretar general al Ministerului muncii.
11. George N. Leon. Doctor în economia politică dela Uni­
versitatea din Viena. Advocat. Profesor de finanţe şi statistică. Di­
rectorul Seminarului de finanţe şi statistică, fost deputat, fost s e ­
cretar general al Ministerului de industrie şi comerţ.
12. Dimitrie B. Ionescu. Doctor în ştiinţele economice, finan­
ciare şi politice dela Universitatea din Berlin. Profesor de economie
politică. Directorul Seminarului de Economie politică. Decorat cu
ordinul „Coroana României" în gradul de ofiţer.
N-RUL STUDCNŢIIOR
ORDINARI
STUDENŢI
STUDENTE
gr. O R T .
GR.
с
a.
o
CAT.
ГОЛ!.
3
"O
CAT.
refonnaţi
n
evang.
5"
unitari
•4
n
izraeliţi
• H
Vechiul Regat
О
S* >
Transilv. şi
celelalte părţi
a H
Bucovina
- H
Basarabia
a
Cehoslovacia
с
•o
Ungaria
S
с
s*
Austria
3
93
Iugoslavia
-СЙ
r*-
Polonia
П
t
Franţa
СО
00
n
Rusia
Macedonia
со
Bulgaria
Diferite
In total
Absolvenţi j
j
Licenţiaţi
Doctori
„o
Чл
s
n
j 2. g j»
-
>
22
4. TABLOUL
doctorilor promovaţi în anul şcolar 1928—29.
a) In
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
Traian Raţiu
Jakab Ludovic
Clonţa Eugen
Tăşiedanu Ştefan
Andrae Adalgoth
Kokenyesdy Vasile
Hubic Ilarie
Tătulea Octavian
Bretan Lucian
Miîiţ Coriolan
Moldovan Iacob
Dr. Florian Petre
Dr. Banuţiu P. Aurel
Oprea Gheorghe
Krasznay Pavel
Dr. Kadar Francisc
Grozescu Alexandru
Fedorca Emil
Dersidan Ioan
Bătrân Ioan
Popu Tiberiu
Iorgovan Sava
Berariu Gheorghe
Pentia Aurel
G'asner Isac
Precup Nicolae
Kalas Ladislau
Ispas Nicodin
Balogh F r a n c i s j
Mărgineanu . urel
Bulgăr Cheorghe
Boss Roland
Ieţa Ioan
Welther Carol
Şimon Gregoriu
Gyenge Adalbert
Drept:
3 7 . P o p Ioan
38. Popescu Vasile
39. T o p ă r c e a n Ioan
40. Barbul Aurel
4 1 . Mainu Nicolae
42. Botta Gheorghe
4 3 . Boş Octavian
44. Poruţiu V. Laurenţiu
45. Negoiţescu Ioan
46. Dinculescu Florian
47. P o p u Octavian
4 8 . Peris Capellaro Adalbert
49. Muthu Emil
50. Fărcăşan Alexandru
5 1 . Maior Emil
52. Imperat Cornel
5 3 . Fărcaşiu Victor
54 Vasilescu N. Petre
55. Rus Augustin
56. Crainic Eufemia
57. P o p Vaier
58. Budescu F. î. Petre
59. Demian Victor
60. Borlan Petru
6 1 . Handrea O. Ioan
62. Rauca Rauceanu Izidor
63. Cristea Ioan
64. Popovici Ştefan
65. Rusu Zeno Iuliu
66. Fedorca Ioan
67. Mera Anton
68. Cionca T. Dimitrie
69. Herţeg Alexandru
70. Sângeorgianu A. Sofroniu
71. Codru Pavel
72. Stoia
Ioan
23
73.
74.
75.
76.
77.
87.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
Ipsen Conrad
Speter Henric
Basarab Ioan Şerban
Moldovan P o p Dionisiu
Denes Ladislau
D a n Mihail
Cosgarea Emil
Feier T. Mircea.
O r b o n a ş Emil
Haneş M. Tiberiu
Nicoară Cornel
Meseşian Carol
Peptea Qheorghe
Drincu Aurel
Radu L. Victor
c
1.
2.
3.
4.
5.
b) In
Silvăşan Vasile
Maximilian Laurenţiu
Meţianu I. Eugeniu
Chişiu Gheorghe
Lupuţiu Ioan
6. Patzko Elemer
7. Miclean Ilie
89 .
90..
9 1 ..
92 .
93.,
94.,
95.
96.
97.
98,.
99.
100.,
101..
102 .
Ştiinţele
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Р о р р V. Eugen
Ţ u ţ e a Petre
Baciu Ştefan
P o y n a r Coloman
Poschner G u s t a v
Nemegyei Vasile
Dirina Dimitrie
Bârna Vasile
Miţiu Zacheiu
Furdui Justin
Giurasa Francisc
Demian I. Aurel
Şogan Ilarie
Palade N. Ionel
Barbu A. Eugen
Politice;
Butoarca Alexandru
Boş Octavian
Ursu Nicolae
Dinculescu Florian
Munteanu Cornel
Schopp H e r m a n n
Bălan Andrei
c) In Dreptul canonic :
1. Coman Gheorghe
5. Tabloul licenţiaţilor
în drept din anul şcolar 1928,29.
1.
2.
3.
4.
Ciorman Gheorghe
Gordienco Eufrosina
Monţia Octavian
Nicola Victor
o. O a n a Cornel
6.
7
8
9
10.
Peterffy Eugen
Rusu Simeon
Şotropa Alexandru
Teuţan Octavian
T o a d e r Aurel
6. Tabloul bursierilor
a) In natură :
1. Cerghizan Ioan
2. G r . g a r e a Valeriu
3. Costi George
an. I.
an. I.
an. I.
4. Miiller Carol
5. Pestrea Nicolae
6. P o p Cornel
an. I.
an. I.
an. I.
24
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
Suciu Viorel
Vasu Nicolae
Ticuşan Emil
Biriş Victor
Gavruţa Savu
Gruia Bazil
M a s c a Amos
Olteanu Alexandru
P o g ă c e a n Iosif
Rebreanu Mircea
Suciu Silviu
Ţuţurea Ioan
Barbateiu T e o d o r
Ciolan I. Eugen
M e s a r o ş Alexandru
Moldovan Hariton
Ciistea Ioan
Anderco Artur
Andrei Pompei
B r ă n d u ş Gheorghe
Bretan Vasile
Chiorean Iosif
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
I.
I.
II.
II.
II.
II.
II.
II.
II.
II.
II.
II.
III.
III.
III.
III.
IV.
III.
II.
III.
IV.
III.
b) In
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Rădulescu Liviu
Micu Liviu
Trif George
P a n t e a Eugen
Comanici Horaţiu
Rapeanu Ioan
Stoia Ioan
Păcurariu Enea Silviu
Stoia Constanţa
Magheţiu Viorica
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
Cioloca Emil
Cozman Gheorghe
G o m b o ş Liviu
Hălmăgeanu Petru
H a n d a Octavian
Ionascu Miron
Lupu Ştefan
Marina Mihail
Pecurariu E. Silviu
Moldovan Petru
Morariu Z, Alex.
P o p a F. Octavian
Seracin Ioan
Socaciu Ioan
Tămăşoiu Aurel
Toader Aurel
Turcu Vasile
Bocu Eugen
Hulea I. Liviu
Jenea Ilie
Mălaiu Octavian
Scridon Enea
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
an.
bani:
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
O a n a Serafim
P o p Victor
Platon I. Romul
Utja Emilia
Răchieriu Valeriu
Mihalyfalvy Nicolae
Fulicea Virgil
H a d n a g y Carol
Guţiu Zenobia
Basarab Şerban Ioan
III.
IV.
III.
IV.
li.
II.
III.
III.
II.
IV.
II.
IV.
III.
IV.
III.
IV.
IV.
III.
IV.
IV.
III.
IV.
25
В ) Activitatea didactică
1. D R E P T R O M A N .
Prof. t i t u l a r : Ioan C.
Cătuneanu.
5 ore pe s ă p t ă m â n ă .
S'au ţ i n u t c u r s u r i de I s t o r i a d r e p t u l u i r o m a n , d r e p t p r i v a t
r o m a n şi p r o c e d u r ă .
L a s e m i n a r s ' a u citit cu s t u d e n ţ i i d i n ..Iscoare
de drept
roman''
f r a g m e n t e d i n G a i u s , P o m p o n i u s , texte de constituţii
i m p e r i a l e , de r e s p o n s a p r u d e n t i u m şi s e n a t u s c o n s u l t e .
2. I S T O R I A D R E P T U L U I
ROMÂN.
Prof. s u p l . : Yicfor
Onişor.
5 o r e pe s ă p t ă m â n ă .
S'a t r a t a t m a t e r i a l u l î n c o n f o r m i t a t e cu p r o g r a m u l d i n l u ­
c r a r e a p u b l i c a t ă în e d i ţ i u n e a I I la 1925 — „ I s t o r i a d r e p t u l u i
r o m â n " . S'a făcut l e c t u r ă d i n C a r t e a r o m â n e a s c ă de î n v ă ţ ă ­
t u r i dela P r a v i l e l e î m p ă r ă t e ş t i a lui Vasile L u p u d u p ă e d i ţ i u ­
n e a d i n 1912. Legi vechi r o m â n e ş t i şi isvoarele lor, voi. I. de S.
G. L o n g i n e s c u .
S ' a u citit p ă r ţ i alese d i n I s t o r i a R o m â n i l o r în D a c i a T r a i a n ă voi. I - I I . de A. D. X e n o p o l şi din Geschichte d e r r u m ă n i schen Volkes de N . l o r g a .
3. D R E P T
BISERICESC.
Prof. s u p l . : Petre Por и ţiu.
5 ore pe s ă p t ă m â n ă .
.1. N o ţ i u n e a şi l i t e r a t u r a d r e p t u l u i bisericesc. I s t o r i a isvoar e l o r p â n ă în v e a c u l XV. R a p o r t u l d i n t r e biserică şi s t a t : A )
I m p e r i u l r o m a n - b i z a n t i n . Codex T h e o d o s i a n u s lib. X V I , tit. I,
I I , V, V I I , X, X I ; Codex J u s t i n i a n e u s Hb. I, tit. I — X I I I ; Nov.
VI. B) I m p e r i u l M e r o v i n g i l o r şi Oarolingilor. I m p e r i u l r o m a n german. Lupta p e n t r u investitură. Bula ,,Unam sanctam". S a n c ­
ţ i u n e a p r a g m a t i c ă de la B o u r g e s . D e c l a r a ţ i a c l e r u l u i g a l i c a n .
1682. F e b r o n i a n i s m u l . J o z e f i n i s m u l . Concordatele. S e p a r a r e a b i ­
sericii de stat. Bisericile r o m â n e ş t i î n c a d r e l e statelor n a ţ i o n a l e
"A s u b d o m i n a ţ i u n i l e s t r ă i n e . Legea de o r g a n i z a r e a bisericii o r ­
todoxe r o m â n e . Legea cultelor m i n o r i t a r e .
26
11. E x e r c i ţ i i
r e a textelor:
p r a c t i c e şi s e m i n a r i a l e . C i t i r e a şi
Aioa)(fj
twv
cwSsxa
a7ioax6Â(ov
interpreta­
(Doctrina
duode-
Cim apostolorum).
Kavovs? ev.yXtp'MQVM.ol twv ăyt'wv а-тоатоАыу.
( C a n o n s ecclesiatici ss. a p o s t o l o r u m ) . P a x W o r m a t i e n . s i s 112*2.
I n s t r u m e n t u m p a c i s G a e s a r e o - S u e c i c u m O s n a b u r g i s a 1(>48 e r e c t u m . Gonventio i n t e r P i u m V I I et G u b e r n i u m G a l l i c a n u m . A r t i c les o r g a n i q u e s de la C o n v e n t i o n d u -ti Messidor An. I X .
4. F I L O S O F I A
DREPTULUI.
Prof. s u p l . : ('(istiiu
Mantii.
.1 ore pe s ă p t ă m â n ă .
Lecţiuni a s u p r a m a t e r i i l o r a r ă t a t e î n a n u a r u l a n u l u i şcol.
7). D R E P T
CONSTITUŢIONAL.
Prof. t i t u l a r : Romul
Boilă.
5 ore pe s ă p t ă m â n ă .
S t a t u l şi D r e p t u l . Oondiţiunile de e x i s t e n ţ ă ale S t a t u l u i î n
g e n e r a l . S t a t u l ca i n s t i t u ţ i u n e a o r d i n e i în n a t u r ă . O r i g i n e a i n s t i t u ţ m n e i do Stat. î n c e p u t u l şi s f â r ş i t u l S t a t e l o r concrete. M e n i ­
r e a S t a t u l u i . S t a t u l în. c o m p a r a ţ i e cu alte o r g a n izaţiuni. (Oondi­
ţiunile f o r m ă r i i şi a existenţei S t a t u l u i . C o n ş t i i n ţ a de Stat. Oond i ţ i u n e a m a t e r i a l ă a f o r m ă r i i şi e x i s t e n ţ e i Statelor.
Organi­
zaţia de Stat. S t a t u l m o n d i a l . Statele de azi. Asociaţiile de S t a t e .
D r e p t u l şi m e n i r e a Iui. U n i t a t e a d r e p t u l u i . A b a n d o n a r e a divi­
ziunii d r e p t u l u i în d r e p t public şi privat.
I z v o a r e l e î n g e n e r a l . I z v o a r e l e d r e p t u l u i pozitiv şi î n s p e ­
cial al d r e p t u l u i c o n s t i t u ţ i o n a l r o m â n . Legile î n g e n e r a l . Legile
S t a t u l u i R o m â n . D i v i z i u n e a lor.
Constituţia,
constituţional.
C o n s t i t u ţ i a în g e n e r a l . I s t o r i a c o n s t i t u ţ i o n a l i s m u l u i . C o n s t i t u ­
ţia r o m â n ă . R e p r i v i r e istorică. C o n s t i t u ţ i a a c t u a l ă . R e v i z u i r e a
Constituţiei. C o m p a r a ţ i e . T r a t a t e l e i n t e r n a ţ i o n a l e . Alte izvoare
ale o r g a n i z a ţ i e i de Stat.
Teritoriul Statului. Principiile
ţiei p r i v i t o a r e la teritor.
şi
Populaţia
mane.
şi p i e r d e r e a
Statului. Dobândirea
dispoziţiunile
Constitu­
cetăţeniei
ro­
27
D r e p t u r i l e " şi
libertăţile
cetăţeneşti
tratate
amănunţit
şi
comparat.
„ F u n c ţ i u n e a de g u v e r n a r e . R e p r e z e n t a n ţ a n a ţ i o n a l ă şi c o n tuţia
Română.
" F u n c ţ i u n e a de g u v e r n a r e . R e p r e z e n t a n ţ a n a ţ i o n a l ă şi c o n ­
s t i t u i r e a ei".
Lucrări
m
seminar:
?
S a u d i s c u t a t c h e s t i u n i p r i v i t o a r e la m a t e r i a d r e p t u l u i c o n ­
s t i t u ţ i o n a l . S ' a u c o n t i n u a t conferinţele o r a l e . A c o n f e r e n ţ i a t Dl
George P a r e c z „Desfacerea c ă s ă t o r i e i î n legislaţia r o m â n ă " .
6. D R E P T
PENAL.
Prof. t i t u l a r : Traian
Pop.
o
б ore pe s ă p t ă m â n ă .
Criminologie.
I n t r o d u c e r e a sociologică. Societatea şi d r e p t u l . D r e p t u l p e ­
n a l . C a r a c t e r u l sociologic a l d r e p t u l u i p e n a l .
Caracterul său
j u r i d i c . C a r a c t e r u l s ă u a u t o n o m . C r i m i n a l u l , c r i m a şi p e d e a p s a .
R e l a t i v i t a t e a , evoluţia şi p e r p e t u i t a t e a c r i m e i . R a m i i ' i c a ţ i u n e a
d r e p t u l u i p e n a l . Ştiinţele c r i m i n a l e . Categorii.
Antropologia
c r i m i n a l ă . C r i m i n o l o g i a . Sociologia c r i m i n a l ă . P o l i t i c a c r i m i ­
n a l ă . P o l i ţ i a ştiinţifică. R a p o r t u r i l e d r e p t u l u i p e n a l cu alteştiinţe şi d r e p t u r i . D r e p t u l de a pedepsi. F u n d a m e n t u l d r e p t u l u i
de a pedepsi. Teorii. C o n c l u z i u n i . E v o l u ţ i a d r e p t u l u i de a p e ­
depsi. P e r i o a d e şi epoce. Şcoalele c r i m i n a l e . Şcoala a n t r o p o l o ­
gică. Teoriile lui L o m b r o s o . Şcoala psihologică. Ş c o a l a pozitivistă
i t a l i a n ă . Şcoala sociologică f r a n c e z ă . Terza scuola. Şcoala s o ­
cialistă. Teza a n a r c h i s t ă . Ş c o a l a eclectică. Şcoala u m a n i s t ă . N e o ­
clasicism şi Neo-pozitivism. C u r e n t u l t e h n i c o - j u r i d i c .
Şcoala
penală u n i t a r ă . Clasificaţiunea infractorilor. Responsabilitatea.
Geneza c r i m i n a l i t ă ţ i i . F a c t o r i a n t r o p o l o g i c i . E r e d i t a t e a . R a s a .
S e x u l . P r o s t i t u ţ i a . E t a t e a . F a c t o r i i sociali. E d u c a ţ i u n e a . Religia.
I n s t r u c ţ i a . Civilizaţie. Alcoolism. F a c t o r i i economici. F a c t o r i i
fizici. R e m e d i i l e c r i m i n a l i t ă ţ i i . P r o f i l a x i e şi t e r a p i e . P r e v e n ţ i u n e şi r e p r e s i u n e .
28
DREPT
PENAL.
Partea
generală:
I n t r o d u c e r e . I z v o a r e l e d r e p t u l u i p e n a l . Legea p e n a l ă . C r i ­
t i c a , i n t e r p r e t a r e a şi a n a l o g i a legei p e n a l e . E f i c a c i t a t e a legei
p e n a l e . Conflictul legilor p e n a l e î n t i m p . E f i c a c i t a t e a legei p e n a l e
î n s p a ţ i u . E f i c a c i t a t e a t e r i t o r i a l ă şi e x t r a t e r i t o r i a l ă . D r e p t p e ­
n a l i n t e r n a ţ i o n a l . E f i c a c i t a t e a legei p e n a l e a s u p r a p e r s o a n e l o r .
I n f r a c ţ i u n e a ca f e n o m e n j u r i d i c . D i v i z i u n e a i n f r a c ţ i u n i l o r . E l e ­
m e n t e l e constitutive ale i n f r a c ţ i u n e i . I m p u t a b i l i t a t e a , c u l p a b i l i ­
tate şi r e s p o n s a b i l i t a t e .
Cauzele c a r e e x c l u d i m p u t a b i l i t a t e a .
C a u z e fiziologice, psihologice şi patologice. Cauzele c a r e e x c l u d
c u l p a b i l i t a t e a . I g n o r a n ţ a şi e r o a r e a . C o n s t r â n g e r e a . Cauzele j u ­
stificative. L e g i t i m ă a p ă r a r e . S t a r e a de necesitate. Acte o r d o ­
n a t e , î n g ă d u i t e şi tolerate. Scuzele. C i r c u m s t a n ţ e l e a g r a v a n t e şi
a t e n u a n t e . U n i t a t e a şi p l u r a l i t a t e a de i n f r a c ţ i u n i . U n i t a t e a n a ­
t u r a l ă , legală şi j u d i c i a r ă . P l u r a l i t a t e a . C o n c u r s s a u c u m u l . R e ­
c i d i v ă . F a z e l e i n f r a c ţ i u n e i . F a z a o r a t o r i c ă . Actele p r e p a r a t o r i i .
T e n t a t i v a . C o n s u m a r e . I n f r a c t o r u l . Ajutor u n i c . P a r t i c i p a ţ i u n e
p e n a l ă . G o a u t o r a t . I n s t i g a r e . Complicitate.
7. P R O C E D U R A
PENALĂ.
Prof. s u p l . : Traian
Pop.
4 ore pe s ă p t ă m â n ă .
Obiectul, c a r a c t e r u l şi i m p o r t a n ţ a p r o c e d u r e i p e n a l e . M e ­
t o d a de t r a t a r e a m a t e r i e i . I s t o r i c . I s v o a r e l e p r o c e d u r e i p e n a l e .
E f i c a c i t a t e a isvoarelor. R a p o r t u l d i n t r e p r o c e d u r a p e n a l ă şi
•dreptul p e n a l m a t e r i a l . R a p o r t u l î n t r e p r o c e d u r a p e n a l ă şi a c e a
civilă.
Sistemele de p r o c e d u r ă p e n a l ă .
Sistemul acuzatorial.
S i s t e m u l i n c h i z i t o r i a l . S i s t e m u l m i x t . A c ţ i u n e a publică. Acţiu­
n e a civilă. P u n e r e a î n m i ş c a r e a a c ţ i u n e i publice. C a z u r i l e în
c a r i M i n i s t e r u l p u b l i c este d a t o r să p u n ă î n m i ş c a r e a c ţ i u n e a
p u b l i c ă . C a z u r i l e î n c a r i este î m p i e d e c a t să facă a c e a s t a .
F a z e l e p r o c e d u r e i . C e r c e t a r e . P o l i ţ i a j u d i c i a r ă . Ofiţeri de
Poliţie j u d i c i a r ă . U r m ă r i r e a . M i n i s t e r u l public. P r i n c i p i i l e or­
ganizării. Funcţiunea.
Instrucţia.
J u d e c ă t o r u l de i n s t r u c ţ i e .
S i s t e m e de i n s t r u c ţ i e . I n s t r u c ţ i e p u b l i c ă . I n s t r u c ţ i e secretă, s c r i s ă
ş i n e c o n t r a d i c t o r i e . I n s t r u c ţ i e obligatorie şi f a c u l t a t i v ă . O r d o ­
n a n ţ a definitivă. C a m e r a de p u n e r e s u b a c u z a r e . O r g a n i z a ţ i e ,
29
a t r i b u ţ i u n i şi deciziuni. J u d e c a t a . P r o b a ţ i u n e a . Căile de a t a c .
Apelul. R e c u r s u l . Cauzele de n u l i t a t e de fond şi de f o r m ă . R e ­
v i z u i r e . S e c h e s t r u . P r i n c i p i i f u n d a m e n t a l e de p r o c e d u r ă p e n a l ă .
P r a c t i c ă j u d i c i a r ă . C e r c e t a r e de d o s a r e . A s i s t a r e la d e s b a t e r i .
8. E C O N O M I A P O L I T I C Ă .
Prof. t i t u l a r : D. B.
Ionescu.
5 ore p e s ă p t ă m â n ă .
•
A) P a r t e a generală.
Introducere.
1. Conceptele f u n d a m e n t a l e ale economiei politice, a) E c o ­
n o m i a ş i p r i n c i p i u l economic; b) E c o n o m i a n a ţ i o n a l ă ; c) T r e ­
buinţele. S t a n d a r d u l vieţii; d) C e r e r e a ; e) b u n u r i , calităţile b u ­
n u r i l o r ; f) A v e r e a ; g) P r o d u c ţ i a şi c o n s u m a ţ i a ; h) P r o d u s , v e ­
nit, c o s t u r i ; i) P r o c u r a r e a b u n u r i l o r . S c h i m b u l ţ i c i r c u l a ţ i a .
V a l o a r e a . 2, F a z e l e de d e s v o l t a r e ale economiei n a ţ i o n a l e .
Diferite teorii.
1. F a z a de c ă u t a r e i n d i v i d u a l ă a h r a n e i ; 2. E c o n o m i a p o ­
p o a r e l o r p r i m i t i v e ; 3 . F a z e l e de d e s v o l t a r e ale p o p o a r e l o r c i v i ­
lizate d i n E u r o p a , a) E c o n o m i a c a s n i c ă i z o l a t ă ; b) E c o n o m i a
o r ă ş e n e a s c ă ; c) E c o n o m i e n a ţ i o n a l ă ; I . E c o n o m i a de s t a t î n ­
c h i s ă ; I I . E c o n o m i a c a p i t a l i s t ă . 3 . O r g a n i z a ţ i a economiei n a ­
ţionale, a) P r i n c i p i i l e de o r g a n i z a ţ i e ; b) O r g a n i z a ţ i a economiei
a c t u a l e . 4. Ş t i i n ţ a economiei politice, M e t o d a ei. 5. D e s v o l t a r e a
ideilor şi sistemelor economice.
1. F u n d a m e n t e l e vieţii economice, a) N a t u r a şi economia^
b) P o p u l a ţ i a •— M i ş c a r e a p o p u l a ţ i e i , legea l u i M a l t h u s ; c) T e c h n i c a şi e c o n o m i a ; d) R a p o r t u r i l e sociale ale economiei: I . S t a t u l
şi d r e p t u l ; I I . P r o p r i e t a t e a ; I I I . L i b e r t a t e a p e r s o n a l ă ; I V . Difer e n ţ i a r e a m u n c i i şi a claselor sociale. F o r m a r e a p r o f e s i u n i l o r
şi a claselor sociale. P r o f e s i u n i şi clase sociale. V. I n f l u e n ţ a o r ­
g a n i z a ţ i e i economice a s u p r a s t a t u l u i şi d r e p t u l u i ; e) Motivele
a c ţ i u n i i economice.
B) Partea II.
Producţia.
1. M u n c a . P r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i ; E f o r t u l î n m u n c ă ; E d u ­
c a ţ i a şi m u n c a ; D i v i z i u n e a t e c h n i c ă a m u n c i i ; M a ş i n i s m u l . 2 .
C a p i t a l u l . C a p i t a l p r i v a t , c a p i t a l n a ţ i o n a l . C a p i t a l u l fix şi c a ­
p i t a l u l c i r c u l a n t ; F u n c ţ i a c a p i t a l u l u i ; ' P r o d u c e r e a şi a c u m u l a ­
r e a c a p i t a l u l u i . 3 . O r g a n i z a r e a şi r e g l e m e n t a r e a p r d d u c ţ i u n e L
-30
S u p r a p r o d u c ţ i a şi d e b u ş e u r i l e . 4. F o r m e l e de i n t r e p r i n d e r i şi
asociaţia pentru producţie.
1. î n t r e p r i n d e r e a i n d i v i d u a l ă ; 2. Asociaţia de c a p i t a l u r i :
•a) Societăţi î n n u m e colectiv; b) Societate î n c o m a n d i t ă ; c) S o ­
cietate p e a c ţ i u n i ; 3. Asociaţia c o o p e r a t i v ă ; 4. E v o l u ţ i a sistemelor
de e x p l o a t a r e şi p r o d u c ţ i e .
1. î n t r e p r i n d e r i m a r i şi mici. — Legea c o n c e n t r ă r i i ; 2. C a ­
r a c t e r u l şi t e n d i n ţ a de evoluţie a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e ; 3. E v o l u ţ i a
sistemelor i n d u s t r i a l e : Meseriile. I n d u s t r i a la domiciliu. M a r e a
i n d u s t r i e ; 4. Cartele, s i n d i c a t e , t r u s t u r i ; 5, î n t r e p r i n d e r i l e de
s t a t şi m u n i c i p a l e . C i r c u l a ţ i a .
1. T r a n s p o r t u l : a) Căi ferate şi sistemele de e x p l o a t a r e a
lor; b) M a r n a c o m e r c i a l ă ; P o r t u r i ; Căile n a v i g a b i l e n a t u r a l e şi
c a n a l u r i l e ; c) C o m u n i c a r e a g â n d i r i i şi ştirilor. 2. C o m e r ţ şi C o ­
m e r c i a n ţ i , a) M a r i l e m a g a z i n e ; b) T â r g u r i şi b u r s e ; c) M ă s u r i
ş i g r e u t ă ţ i . 3 . V a l o a r e a şi p r e ţ u r i , a) V a l o a r e a de s c h i m b şi p r e ­
ţul; b) F o r m a r e a şi v a r i a ţ i i l e p r e ţ u l u i . 4. D e s p r e m o n e t ă . a)
F u n c ţ i u n i l e m o n e t e i ; b) T e o r i a c a n t i t a t i v ă a m o n e t e i ; c) Chesti­
u n e a d e p r e c i e r i i m o n e t e i ; d) Condiţiile u n e i b u n e m o n e t e ; e) Le­
gea lui G r e s c h a m ; f) Sistemele m o n e t a r e ; g) H â r t i a m o n e t ă şi
v a l u t a . I n f l a ţ i u n e . Def r a ţ i u n e . S t a b i l i z a r e . 5. C r e d i t u l .
Creditul
şi
producţia.
6. D e s p r e b ă n c i , a) D e p u n e r i l e ; b) S c o n t u l ; c) Cecul; d) E m i s i u n e a biletelor de b a n c ă ; e) B ă n c i l e de e m i s i u n e . 7. S c r i s o ­
rile de s c h i m b . 8. S c h i m b u l i n t e r n a ţ i o n a l şi b a l a n ţ a c o m e r c i a l ă .
D. P o l i t i c a c o m e r c i a l ă . Teza p r o t e c ţ i o n i s t ă ; Teza l i b e r s c h i m b i s t ă ;
T r a t a t e l e de comerţ.
Repartiţia
veniturilor.
Veniturile
în
general.
1. S a l a r u l . C o n t r a c t u l de m u n c ă şi legislaţia m u n c i i ; C o n ­
t r a c t u l colectiv, sindicatele m u n c i t o r e ş t i şi mijloacele de l u p t ă
ale m u n c i t o r i l o r . 2. V e n i t u l d i n posesiune. 3. C o n s u m a r e a şi fo­
l o s i r e a b u n u r i l o r . E c o n o m i s i r e p l a s a m e n t . 4. Crizele şi t u l b u î ă r i l e vieţii economice.
9. D R E P T C O M E R C I A L R O M Â N .
Prof. supl. E.
Haţieganu.
5 o r e pe s ă p t ă m â n ă .
I s t o r i c u l c a m b i e i . G o n d i ţ i u n i l e esenţiale ale c a m b i e i . T r a n s -
31
m i s i u n e a cambiei. I n t e r v e n ţ i u n e . P l a t a . A c ţ i u n i c a m b i a l e . E x cepţiuni cambiale.
10. D R E P T C O M E R C I A L LOCAL.
Prof. t i t u l a r : Petre
Poruţiu.
5 ore pe s ă p t ă m â n ă .
I. N o ţ i u n e a d r e p t u l u i c o m e r c i a l . I s t o r i a codificărilor co­
merciale. E x p u n e r e a sistematică comparativă a dreptului r o ­
m â n şi local: Actele de comerţ. C o m e r c i a n t u l . Registrele fir­
m e l o r comerciale. F i r m e l e comerciale. Registrele comerciale. P r o c u r i ş t i şi m a n d a t a r i comerciali. P e r s o n a l u l a j u t ă t o r . Societăţile
c o m e r c i a l e î n genere. Societatea î n n u m e colectiv: c o n s t i t u i r e a
e i ; r a p o r t u r i l e j u r i d i c e d i n t r e a s o c i a ţ i ; r a p o r t u r i l e societăţii faţă
c u t e r ţ i i ; d i s o l v a r e a societăţii şi r e t r a g e r e a a s o c i a ţ i l o r ; l i c h i d a ­
r e a şi p r e s c r i p ţ i u n e a a c ţ i u n i l o r î m p o t r i v a asociaţilor. Societao
tea î n c o m a n d i t ă . Societatea pe a c ţ i u n i : c o n s t i t u i r e a ; r a p o r t u ­
rile j u r i d i c e ale a c ţ i o n a r i l o r ; a d u n a r e a g e n e r a l ă ; consiliul de
a d m i n i s t r a ţ i e şi consiliul
de c e n s o r i ;
d i s o l v a r e a ; , societăţile
s t r ă i n e ; d i s p o z i ţ i u n i p e n a l e . î n c h e i e r e a şi e x e c u t a r e a actelor de
c o m e r ţ . C u m p ă r a r e a . Actele de comision, expediţie, t r a n s p o r t ,
•depozit ( m a g a z i n e g e n e r a l e ) , a s i g u r a r e , e d i t u r ă şi mijlocire.
11. D R E P T C I V I L R O M Â N .
Prof. supl. lorgu
Rada.
6 o r e pe s ă p t ă m â n ă .
Cursuri din materia prevăzută în
program.
12. D R E P T C I V I L LOCAL.
Prof. t i t u l a r : Camil
Negrea.
б ore pe s ă p t ă m â n ă .
I. Introducere.
1. Despre d r e p t î n g e n e r a l . C u p r i n s u l n o r ­
m e l o r ( r e g u l e l o r ) j u r i d i c e . D r e p t p r i v a t şi d r e p t public. 2. I s voarele d r e p t u l u i civil. I n t e r p r e t a r e a şi m o d u l de a p l i c a r e a le­
f i l o r civile. C o n s i d e r a ţ i u n i l e istorice. A n a l o g i a . P r i n c i p i i l e de
d r e p t n a t u r a l . A n t i n o m i e . 3. F o r ţ a o b l i g a t o a r e a legii. Efectele
n e c u n o a ş t e r i i legii. Efectele legilor cu p r i v i r e la t i m p u l ce c â r m u e š c ; n e r e t r o a c t i v i t a tea legilor. Efectele legilor s u b r a p o r t t e ­
r i t o r i a l ; drfept civil i n t e r l o c a l ( i n t e r p r o v i n c i a l ) . î n c e t a r e a efi­
c a c i t ă ţ i i legilor.
32
I I . Câteva capitole din teoria generală a dreptului
civil. 1.
D r e p t u r i subiective. D r e p t u r i de p e r s o n a l i t a t e . Clasificarea d r e p ­
t u r i l o r subiective. 2. P e r s o a n e l e fireşti (fizice). C a p a c i t a t e a j u ­
r i d i c ă şi c a p a c i t a t e a de-a l u c r a . î n c e p u t u l p e r s o n a l i t ă ţ i i . N u ­
mele; protecţia dreptului a s u p r a numelui. Circumstanţele cari
i n f l u e n ţ e a z ă c a p a c i t a t e a p e r s o a n e l o r . Domiciliul. î n c e t a r e a p e r ­
s o n a l i t ă ţ i i fizice. C o m o r i e n ţ i . A b s e n ţ a . M ă s u r i p r o v i z o r i i şi m ă ­
s u r i definitive cu p r i v i r e la a b s e n ţ ă . D e c l a r a ţ i u n e a a b s e n ţ e i şi
d e c l a r a ţ i u n e a j u d i c i a r ă a decesului. Legea dela 12 Dec. 1923
p e n t r u c o n s t a t a r e a m o r ţ i i p r e s u m a t e a celor d i s p ă r u ţ i î n t i m p u l
răsboiului. 3. Persoanele juridice (morale). Noţiunea pers. j u r i d . Teorii. C l a s i f i c a ţ i u n e a p e r s . j u r i d . A s o c i a ţ i u n i şi f u n d a ţ i u n i .
Legea p e r s o a n e l o r j u r i d i c e (1924). C r e a ţ i u n e a p e r s o a n e l o r j u r i ­
dice. R a p o r t u r i l e de d r e p t , o r g a n i z a r e a şi m o d u l de f u n c ţ i o n a r e
a pers. jurid. încetarea pers. jurid. Uniuni, federaţiuni.
I I I . Drepturile
reale.
Introducere. E n u m e r a r e a legală a
d r e p t u r i l o r r e a l e ; c r i t i c a ei. 1. Posesiunea.
Noţiunea tradiţio­
n a l a ; c r i t i c a ei. C a p a c i t a t e a d e - a p o s e d a . L u c r u r i susceptibile
de pdsesitrne. Acte m a t e r i a l e de d o b â n d i r e a p o s e s i u n e i . D o b â n ­
direa posesiunei p r i n intervertirea titlului. Dobândirea p r i n
p e r s o a n e i n t e r m e d i a r e . î n t i n d e r e a p o s e s i u n e i şi m o m e n t u l d o b â n d i r e i ei. P o s e s i u n e a s u b r a p o r t u l legalităţii. Efectele j u r i ­
dice ale posesiunei. î n c e t a r e a ( p i e r d e r e a ) posesiunei. P r o t e c ţ i u n e a posesiunei. L e g i t i m a a p ă r a r e . A c ţ i u n i l e p o s e s o r i i : a c ţ i u n e a
î n r e i n t e g r a r e şi a c ţ i u n e a p e n t r u t u l b u r a r e a pos. C u m u l u l p o sesoriului cu petitoriul. Reclamaţiuni înrudite cu acţiunile p o ­
sesorii. 2. Teoria generală a regimului
fonciar. I s t o r i c . N o ţ i u n e ;
f u n c ţ i u n i l e cf. Obiectele cf. Sisteme* î n t o c m i r e a c ă r ţ i l o r f o n d u a r e : l u c r ă r i l e de l o c a l i z a r e ; p u b l i c a r e a p r o t . fond. proced. de r e c ­
tificare. L o c a l i z a r e s u p l i m e n t a r ă ; c ă r ţ i f o n d u a r e p i e r d u t e , d i ­
s t r u s e etc. I d e i c o n d u c ă t o a r e ( p r i n c i p i i ) p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a
cărţilor fonduare: principiul consensului; principiul inscripţiunei, forţa c o n s t i t u t i v ă a i n s c r i p ţ i e i ; p r e s u m ţ i u n e a e x a c t i t ă ţ i i
şi d e p l i n ă t ă ţ i i cf.; p r i n c i p i u l p u b l i c i t ă ţ i i ; corectivele a c e s t u i a ;
p r i n c i p u l specialităţii, n e u t r a l i t ă ţ i i , legalităţii, oficialităţii. A u ­
t o r i t ă ţ i ( i n s t a n ţ e ) f o n d u a r e , î n m a t e r i e g r a ţ i o a s ă şi l i t i g i o a s ă .
I n s c r i p ţ i u n i l e f o n d u a r e . C o n d i ţ i u n i l e m a t e r i a l e şi de f o r m ă c e ­
r u t e p e n t r u i n s c r i p ţ i i l e fond. R a n g u l i n s c r i p ţ i u n i l o r . Efectele
i n s c r i p ţ i u n i l o r . M o d i f i c a r e a , s t i n g e r e a i n s c r i p ţ i u m l o r . Rectifi­
c ă r i . „ P r e s c r i p ţ i u n e a t a b u l a r ă " . 3 . Dreptul de proprietate.
De-
33
i i n i ţ i u n i legale şi d o c t r i n a r e . G o n d i ţ i u n i l e de d o b â n d i r e a d r . d e
p r o p r i e t a t e . E x e r c i ţ i u l d r e p t u l u i de p r o p r i e i ;
restricţiuni în
p r i v i n ţ a actelor m a t e r i a l e şi î n p r i v i n ţ a actelor j u r i d i c e , r e s t r i c ­
ţ i u n i de d r e p t public şi de d r e p t p r i v a t . D o b â n d i r e a d r e p t u l u i
de p r o p r i e t a t e . F o r m u l a „ t i t u l u s " şi „ m o d u s a q u i r e n d i " ; c r i t i c a
ei. D o b â n d i r e a p r o p r i e t ă ţ i i m o b i l i a r e : t r a d i ţ i u n e a ; d o b â n d i r e a
p r o p r i e t ă ţ i i dela n e p r o p r i e t a r ; a c c e s i u n e a ( a d j u n c ţ i u n e , a m e ­
stecare, s p e c i f i c a r e ) ; u z u c a p i u n e a ; o c u p a ţ i u n e a : l u c r u r i p ă r ă ­
site, v â n a t , pescuit, l u c r u r i p i e r d u t e , t e z a u r . D o b â n d i r e a p r o ­
p r i e t ă ţ i i i m o b i l i a r e . T r a n s f e r a r e p r i n registrele f o n d u a r e . C o n ­
flicte î n t r e a c h i z i t o r u l t a b u l a r şi cel e x t r a t a b u l a r . P r o p r i e t a t e
d o b â n d i t ă f ă r ă i n s c r i p ţ i e fond. A c c e s i u n e : n a t u r a l ă , a r t i f i c i a l ă ,
m i x t ă . U z u c a p i u n e . O c u p a ţ i u n e . E x p r o p r i a r e . Efectele d o b â n d i r e i p r o p r i e t . A c ţ i u n i l e d e r i v â n d d i n d r e p t u l de p r o p r i e t . S t i n ­
g e r e a d r e p t u l u i de p r o p r i e t a t e .
13. D R E P T A D M I N I S T R A T I V
Prof. t i t u l a r : Victor
ŞI
FINANCIAR.
Onişor.
5 ore pe s ă p t ă m â n ă .
S'a t r a t a t m a t e r i a l u l î n c o n f o r m i t a t e cu p r o g r a m u l
din
t r a t a t u l t i p ă r i t la 1923 de „ D r e p t a d m i n i s t r a t i v r o m â n " şi l e ­
gile m a i n o u i , î n special: Legea d i n 7 F e b r . 1929 c u t o a t e a n e x e l e
ei r e l a t i v ă l a s t a b i l i z a r e a m o n e t a r ă şi J u r i s p r u d e n ţ a c o n t e n c i o ­
sului adminstrativ din ultimii a n i cu comentarii.
14. P R O C E D U R A
CIVILĂ.
Prof. t i t u l a r : E.
Hatieganu.
5 o r e pe s ă p t ă m â n ă .
Organizarea judecătorească.
C o m p e t e n ţ a de
atribuţiuni.
Competenţa teritorială. N a t u r a juridică a procesului.
15. P O L I T I C A .
Prof. t i t u l a r : Cassiu
Maniu.
5 ore p e s ă p t ă m â n ă .
I n a n u l şcolar 1928/1929 d i n P o l i t i c ă s ' a u ţ i n u t l e c ţ i u n i t o t
d e s p r e m a t e r i a l u l a r ă t a t î n A n u a r u l a n u l u i 1927/1928.
3
34
16. D R E P T I N T E R N A Ţ I O N A L .
Pj"of. t i t u l a r : Iorgu
Radu.
5 o r e pe s ă p t ă m â n ă .
C u r s u r i d i n m a t e r i a p r e v ă z u t ă în p r o g r a m .
17. F I N A N Ţ E $ 1 S T A T I S T I C Ă .
Prof. t i t u l a r : Gh.
'Л
Leon.
1 o r e pe s ă p t ă m â n ă .
Finanţe:
Ce este ş t i i n ţ a f i n a n c i a r ă . C a r a c t e r u l e c o n o m i e i
i i n a n c i a r e şi limitele activităţii
financiare.
Comparaţie în­
t r e e c o n o m i a p u b l i c ă şi e c o n o m i a p r i v a t ă . R a p o r t u l f i n a n ţ e l o r
c u alte ştiinţe. M e t o d a — B u g e t u l , î n s e m n ă t a t e a lui. C a r a c t e r u l
j u r i d i c al b u g e t u l u i . C a r a c t e r u l j u r i d i c al b u g e t u l u i î n R o m â n i a .
D r e p t u l b u g e t a r în Anglia. F r a n ţ a şi A m e r i c a — R o m â n i a . P r e ­
p a r a r e a b u g e t u l u i . D r e p t u l de i n i ţ i a t i v ă b u g e t a r ă . E x e r c i ţ i u şi
gestiune.
Metodele de e v a l u a r e b u g e t a r ă .
Votarea bugetului.
C o m i s i u n i l e b u g e t a r e . C o n t i n u a r e la votul b u g e t u l u i , e x e c u t a r e a
b u g e t u l u i ( M i n i s t e r u l de F i n a n ţ e ) .
P l a t a chelt"elilor şi serviciul v e n i t u r i l o r . C o n t r o l u l cheltuelilor publice. C o n t r o l u l contabililor. C o n t r o l u l o r d o n a t o r i l o r .
Ce este î m p r u m u t u l ? Alte v e n i t u r i e x t r a o r d i n a r e decât î m p r u ­
m u t u l . C a r a c t e r u l j u r i d i c al î m p r u m u t u r i l o r . Clasificarea î m ­
p r u m u t u r i l o r . C u m se î m p r u m u t ă S t a t u l .
Amortizarea. Con­
v e r s i u n e a , î m p r u m u t u l forţat. B a n c r u t a de Stat. H â r t i a m o ­
n e d ă şi m o n e d a de h â r t i e .
Statistică:
Statistica generală.
•18. P O L I T I C Ă
SOCIALĂ.
Prof. t i t u l a r : N.
Ghiulea.
3 o r e pe s ă p t ă m â n ă .
Asociaţia:
I d e e a asociaţiei. F e n o m e n e l e asociaţiei. F o r m e l e
a s o c i a ţ i e i . Solidarismul:
Bazele n a t u r a l e . Bazele ştiinţifice. B a ­
zele j u r i d i c e . S o l i d a r i t a t e a socială. N a t u r a s o l i d a r i t ă ţ i i sociale.
F a c t o r i i s o l i d a r i t ă ţ i i sociale. E v o l u ţ i a s o l i d a r i t ă ţ i i sociale. F o r -
35
mele s o l i d a r i t ă ţ i i sociale. Mutualismul:
A j u t o r u l r e c i p r o c . Mut u a l i t a t e a liberă. P r i n c i p i i l e şi legile m u t u a l i t ă ţ i i libere. O r g a ­
n i z a r e a m u t u a l i t ă ţ i i libere. R e g i m u l legal al m u t u a l i t ă ţ i i libere
în R o m â n i a . Legislaţia c o m p a r a t ă . A s i g u r ă r i l e sociale. A s i g u ­
r ă r i l e m u n c i t o r e ş t i . A s i g u r a r e a de b o a l ă . A s i g u r a r e a de a c c i ­
dent. A s i g u r a r e a de i n v a l i d i t a t e din b o a l ă şi b ă t r â n e ţ e . A s i g u ­
r a r e a î n l i p s ă de l u c r u . Legile î n f u n c ţ i u n e pe t e r i ţ o r u l R o m â ­
n i e i m a r i . Legislaţie c o m p a r a t ă . Sindicalismul:
Originile s i n d i ­
calismului. Principiile fundamentale. Istoricul sindicalismului
î n diferite ţ ă r i . M i ş c a r e a s i n d i c a l ă m u n c i t o r e a s c ă . M i ş c a r e a s i n ­
d i c a l ă p a t r o n a l ă . D r e p t u l s i n d i c a l . L i b e r t a t e a de coaliţie şi de
g r e v ă . L i b e r t a t e a asociaţiei profesionale. Limitele j u r i d i c e şi
.sociale ale a c ţ i u n e i sindicale. Legislaţia r o m â n ă . Legislaţie c o m ­
p a r a t ă . Cooperatismul:
I d e e i a cooperaţiei. S c o p u l cooperaţiei.
Istoricul mişcării cooperatiste.
P r i n c i p i i l e f u n d a m e n t a l e ale
c o o p e r a ţ i s m u l u i . Rezultatele m i ş c ă r i i . F o r m e l e cooperaţiei. P r o ­
blemele şi «dificultăţile c o o p e r a ţ i s m u l u i . I s t o r i c u l r e g i m u l u i j u ­
r i d i c al cooperaţiei pe t e r i t o r i u l R o m â n i e i m a r i . S t u d i u l r e g i ­
m u l u i j u r i d i c a c t u a l . Legislaţie c o m p a r a t ă .
ЕГ) A c t i v i t a t e a ştiinţifică
1. Prof. Romul Hoilă. A p u b l i c a t î m p r e u n ă cu P r o f e s o r i i
C o n s t a n t i n Stere, P a u l N e g u l e s c u , George A l e x i a n u u n „ A n t e ­
proiect de lege p e n t r u o r g a n i z a ţ i a a d m i n i s t r a ţ i e i locale". A p u ­
blicat c o n f e r i n ţ a ţ i n u t ă la I n s t i t u t u l de ştiinţe a d m i n i s t r a t i v e
d i n B u c u r e ş t i la 27 F e b r u a r i e 1929 d e s p r e . . O r g a n i z a ţ i a A d m i ­
n i s t r a ţ i e i locale" şi „ P r o b l e m a a d m i n i s t r a t i v ă î n R o m â n i a " , a p ă ­
r u t ă î n ediţia specială p e n t r u R o m â n i a a revistei „ N e n e P r a g e r
P r e s s e " d i n 1928, î n limba g e r m a n ă . A p u b l i c a t o l u c r a r e d e s ­
p r e „Consiliul D i r i g e n t " în C a r t e a U n i r i i . A ţ i n u t o c o n f e r i n ţ ă
la „Şcoala s u p e r o a i ă de Ştiinţe de S t a t d i n B u c u r e ş t i " la 2 M a r ­
tie 1929 d e s p r e „ P r o b l e m e p r i v i t o a r e la teoria S t a t u l u i " . A ţ i n u t
o c o n f e r i n ţ ă î n c a d r e l e s e c ţ i u n e ! j u r i d i c e a „ A s t r e i " la Cluj, la
20 A p r i l i e 1929 d e s p r e „ P r o b l e m e de ale o r g a n i z a ţ i e i de S t a t " .
2. Prof. С amil Negrea
a publicat o l u c r a r e s u b titlul:
„Gesetzgebung u n d
Rechtssprechung in R u m ă n i e n in
den
J a h r e n 1927—1928", — a p ă r u t ă î n Zeitschrift fur a u s l ă n d i s c h e s
u n d i n t e r n a t i o n a l e s P r i v a t r e c h t , B e r l i n 1929.
3*
36
3. P r o f . Y. Onişor a ţ i n u t la secţia j u r i d i c ă a „ A s t r e i " oc o n f e r i n ţ ă cu titlul „ E v o l u ţ i u n e a c o n t e n c i o s u l u i a d m i n i s t r a t i v
î n S t a t u l r o m â n " î n z i u a de 9 F e b r . 1929.
4. Prof. Petre Poruţiu
a ţ i n u t la secţia j u r i d i c ă a „ A s t r e i "
o c o n f e r i n ţ ă cu titlul „Stabilizare
şi bilanţ", î n 23 F e b r . 1929.
A p u b l i c a t î n R e v i s t a j u r i d i c ă d i n Cluj s t u d i u l : S t a b i l i z a r e şi
bilanţ, Repercusiunile stabilizării monetare a s u p r a î n t r e p r i n ­
d e r i l o r economice p r i v a t e , t i p ă r i t şi î n b r o ş u r ă 164 p a g . Cluj,
1929, R e g i m u l b a n c a r r o m â n , Cluj, 1928, 53 p a g .
Q ) M i s i u n i l e şi d e l e g a ţ i i l e a v u t e d e p r o ­
f e s o r i i f a c u l t ă ţ i i î n t a r ă şi s t r ă i n ă t a t e
1. Dl prof. Y. Onişor a l u a t p a r t e : a ) î n c o m i s i u n e a de t r a n s ­
f e r a r e a d l u i p r o f e s o r D e m . N e g u l e s c u dela F a c u l t a t e a de d r e p t
d i n B u c u r e ş t i dela c a t e d r a de p r o c e d u r ă civilă la cea de d r e p t
i n t e r n a ţ i o n a l p r i v a t , b) a fost delegat î n c o m i s i u n e a e x a m e n u l u i
de docenţă dela F a c u l t a t e a d i n B u c u r e ş t i î n s p e c i a l i t a t e a „drept
administrativ"
c e r u t de d n i i I . V. Mealescu, I . V. G r u i a şi 1^
V e r m e u l e n ; с ) a l u a t p a r t e î n c o m i s i u n e a de specialişti p e n t r u
r e c o m a n d a r e a d l u i Gh. Z â n e c a p r o f e s o r t i t u l a r la c a t e d r a de
I s t o r i a d o c t r i n e l o r economice dela F a c u l t a t e a d i n I a ş i ; d ) a fost
delegat î n c o m i s i u n e a e x a m e n u l u i de d o c e n ţ ă î n s p e c i a l i t a t e a
„ D r e p t a d m i n i s t r a t i v " dela F a c . d i n C e r n ă u ţ i ; e) în
străinătate
a luat parte ca expert juridic în delegaţiunea guvernului r o m â n
dela R a p a l l o , î n s ă r c i n a t ă c u s o l u ţ i o n a r e a c h e s t i u n e i o p t a n ţ i l o r
unguri.
2. Dl p r o f e s o r P. Poruţiu
a fost delegat î n c o m i s i u n e a s p e ­
c i a l ă p e n t r u r e c o m a n d a r e a d l u i c o n f e r e n ţ i a r I. N . F i n ţ e s c u ca
p r o f e s o r tit. la c a t e d r a de D r e p t c o m e r c i a l dela F a c u l t a t e a d i n
B u c u r e ş t i şi î n c o m i s i u n e a i n s t i t u i t ă p e n t r u c o d i f i c a r e a c r e d i ­
t u l u i agricol.
3. Dl p r o f e s o r George N. Leon a fost delegat î n c o m i s i u n e a
de d o c e n ţ ă dela F a c u l t a t e a d i n I a ş i d i n s p e c i a l i t a t e a : „ E c o n o m i e
politică şi legislaţie i n d u s t r i a l ă " a d l u i Gh. Z â n e .
4. Dl p r o f e s o r Шт. В. Ionescu a fost delegat î n c o m i s i a de
docenţă p e n t r u „ E c o n o m i a p o l i t i c ă " dela F a c u l t a t e a de D r e p t
din Cernăuţi.
37
D 3 O a s p e ţ i străini c a r i a u vizitat f a c u l t a t e a
şi a u ţ i n u t c o n f e r i n ţ e
Dl H. Căpitani,
profesor la F a c u l t a t e a de D r e p t d i n P a r i s
şi m e m b r u a l I n s t i t u t u l u i , î n z i u a de 4 M a i 1929 a vizitat F a ­
c u l t a t e a şi institutele ei, ţ i n â n d la o r a 6 c o n f e r i n ţ a d e s p r e „ P r o ­
iectul c o d u l u i i n t e r a l i a t a l o b l i g a ţ i u n i l o r şi c o n t r a c t e l o r " . Cu
a c e a s t ă o c a z i u n e i s'a d a t u n b a n c h e t d i s t i n s u l u i oaspete şi a fost
c o n d u s î n câteva sate r o m â n e ş t i d i n î m p r e j u r i m e a Clujului, c o n v i n g â n d u - s e dl prof. C a p i t a n t d e s p r e v i g o a r e a şi s ă n ă t a t e a s u ­
fletească a ţ ă r a n u l u i r o m â n .
III.
FACULTATEA D E MEDICINA
ŞI FARMACIE
A}
Decanatul
1. Personalul Decanatului
Decan :
DR. TĂTARU CORIOLAN.
Prodecan
o
:
Drăgoiu Ioan.
S e c r e t a r : Ioan Dreghiciu.
Secretar ajutor: Vasile Blotor.
Archivar: Oliviu Tutelea.
Dactilografă I : omilia Cosma.
Dactilografă II: Măria Tigăreanu.
Copistă: Elisabeta Varga.
Pedel : Runcan Simion.
C a m e r i s t : David Ştefan.
Curier: Chifor Timoftei.
2. Presonalul didactic.
1. Botez A. Mihail, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e s o r
t i t u l a r al c a t e d r e i de patologie g e n e r a l ă şi e x p e r i m e n t a l ă . D i ­
r e c t o r a l I n s t i t u t u l u i de patologie g e n e r a l ă şi e x p e r i m e n t a l ă . Dis t i n c ţ i u n i : I n a n u l şcolar 1921 c u r s u r i de i g i e n ă ş c o l a r ă p e n t r u
r e v i z o r i i ş c o l a r i d i n A r d e a l . Conferinţe publice. D e c a n al F a c u l ­
tăţii d e M e d i c i n ă şi F a r m a c i e d i n Cluj î n a n u l şcolar 1927/28.
2. Drăgoiu Ioan, P r o f e s o r t i t u l a r al c a t e d r e i de istologie şi
embriologie. D i r e c t o r a l I n s t i t u t u l u i de Istologie şi E m b r i o l o g i e .
P r o d e c a n a l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e din Cluj în a n u l
ş c o l a r 1928/29.
3. Gane Titti, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e s o r ti­
t u l a r de clinică i n f a n t i l ă . D i r e c t o r al Clinicei infantile.
4. Grigoriu Cristea, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e s o r
t i t u l a r de clinică ginecologică şi obstetricală. Director al Clinicei
ginecologice şi obstetricale.
б. Haţiegan
Iuliu, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e s o r
t i t u l a r de clinică m e d i c a l ă . D i r e c t o r al Clinicei m e d i c a l e . D e c a n
a l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă î n a n u l şcolar 1919/20. P r e ş e d i n t e l e
C o n s i l i u l u i Clinicelor 1923/24. C o m a n d o r al „ C o r o a n e i R o m â ­
n i e i " . Ofiţer al I n s t r u c ţ i e i F r a n c e z e . P r e ş e d i n t e l e secţiunei m e ­
d i c a l e şi biopolitice a Astrei.
6. lacobovici
Iacob, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o ­
fesor t i t u l a r de clinică c h i r u r g i c a l ă . Director al Clinicei c h i r u r ­
g i c a l e . M e m b r u în Consiliul S a n i t a r S u p e r i o r . D e c a n a l F a c u l ­
tăţii de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e din Cluj î n a n u l şcolar 1922/23.
P r e ş e d i n t e a l A s o c i a ţ i u n e i g e n e r a l e a medicilor din ţ a r ă . Medic
colonel în r e z e r v ă . D i s t i n c t i u n i : „ B ă r b ă ţ i e şi c r e d i n ţ ă " CI. I.
D e c r e t R e g a l No. 385 d i n 31 I a n u a r i e 1913, p e n t r u fapte de r ă z boiu, în calitate de şef al M i s i u n e i S a n i t a r e R o m â n e , t r i m i s ă în
B u l g a r i a , 1 Octomvrie 1912 — Decemvrie 1912. M e d a l i a „ A v â n ­
t u l Ţ ă r i i " , cu Decretul No. 5305. „ S t e a u a R o m â n i e i " cu s p a d e
î n g r a d u l de ofiţer cu î n a l t u l Decret No. 2188 din I u n i e 1919.
41
„ S t e a u a R o m â n i e i " c n S p a d e î n g r a d u l de ofiţer eu p a n g l i c a de
„ V i r t u t e a M i l i t a r ă " cu î n a l t u l Decret No. 2680 d i n I u n i e 1919.
„ S t e a u a R o m â n i e i " în' g r a d u l de C o m a n d o r , M e d a l i a Victoria
a m a r e l u i r ă s b o i u cu No. 6577, a n u l 1924, I u n i e 20. D i s t i n c ţ i u n i
s t r ă i n e : M e r i t u l civil în g r a d u l de ofiţer d a t de Ţ a r u l B u l g a r i ­
lor î n 1913 M a r t i e . M e d a l i a d ' h o n n e u r des e p i d e m i e s d a t ă de
P r e ş e d i n t e l e Republicei franceze. Legion d ' h o n n e u r , a c o r d a t ă de
P r e ş e d i n t e l e Republicei franceze î n 1924.
7. Mickail Dumitru,
doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e ­
sor t i t u l a r de clinică oftalmologică. Director al Clinicei Oftalmologice.
8. Minea Ioan, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e s o r ti­
t u l a r de clinică n e u r o l o g i c ă . D i r e c t o r al Clinicei neurologice. De­
c a n a l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e în a n u l şcolar 1920/21.
R e c t o r î n a n u l 1926/27.
9. Minevici
Nicolae, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o ­
fesor t i t u l a r de m e d i c i n ă legală. D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de M e ­
d i c i n a legală. S u b d i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i Medico-Legal
Bucu­
reşti. Medic legist şef a l s e r v i c i u l u i A n t r o p o m e t r i e . P r o f e s o r la
şcoala de Ştiinţe de S t a t şi şcoala de Poliţie ştiinţifică. M e d a l i a
-de a u r la e x p o z i ţ i a de H i g i e n a S o c i a l ă d i n R o m a , p e n t r u n o u l
p r o c e d e u de fotografierea c a d a v r e l o r . Mai m u l t e d e c o r a ţ i i .
10. Moldovan
luliu,
doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o ­
fesor t i t u l a r al c a t e d r e i de I g i e n ă şi I g i e n ă Socială. D i r e c t o r al
I n s t i t u t u l u i de I g i e n ă şi Ig. Socială. D e c a n al F a c u l t ă ţ i i de M e ­
d i c i n ă şi F a r m a c i e d i n Cluj î n a n u l şcolar 1924/25. P r o d e c a n a l
F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e d i n Cluj
în a n u l şcolar
1925/26. S e c r e t a r G e n e r a l şi I n s p e c t o r G e n e r a l S a n i t a r şi
de
Ocrotire a l A r d e a l u l u i . M e r i t u l S a n i t a r CI. I. „ S t e a u a R o m â n i e i "
în gi'adul de ofiţer.
11. Martinescu
Gheorghe,
doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e .
P r o f e s o r t i t u l a r al c a t e d r e i de f a r m a c o l o g i e . Director al I n s t i ­
t u t u l u i de F a r m a c o l o g i e . I n s p e c t o r G e n e r a l S a n i t a r .
12. Negru Dimitrie,
doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o ­
fesor t i t u l a r al c a t e d r e i de radiologie. D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i
de radiologie. P r o d e c a n a l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e
d i n Cluj î n a n u l şcolar 1919/20. Decan al F a c u l t ă ţ i i de M e d i ­
c i n ă şi F a r m a c i e din Cluj î n a n u l şcolar 1923/24.
13. Niţescu
Ioan,
doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e s o r
42
t i t u l a r al c a t e d r e i de Fiziologie. Director al I n s t i t u t u l u i de F i ­
ziologie. D e c a n u l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e d i n
în a n u l şcolar
Cluj
1925/26.
14. Pamfil
P. Gheorghe,
f a r m a c i s t d i p l o m a t şi d o c t o r î n
ştiinţe fizice. P r o f e s o r t i t u l a r de c h i m i e f a r m a c e u t i c ă şi f a r m a ­
cia g a l e n i c ă . D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i f a r m a c e u t i c şi F a r m a c i a
Clinicelor. D i r e c t o r al L a b o r a t o r u l u i de s u b s i s t e n ţ ă al a r m a t e i
1914—1918. Asistent special în l a b o r a t o r u l de c h i m i e fizică ş î
t e c h n i c ă la U n i v e r s i t a t e a d i n Genova 1911—1912 şi 191:5. F a r ­
m a c i s t I n s p e c t o r al Eforiei S p i t a l e l o r d i n B u c u r e ş t i . F a r m a c i s t
Lt. Colonel d i n 1925 O c t o m v r i e . Diferite î n s ă r c i n ă r i speciale d i n
p a r t e a M i n i s t e r u l u i de R ă s b o i u în d e c u r s u l a n i l o r 1914—1918.
I n T r a n s i l v a n i a î n j g h e b a r e a diferitelor i n d u s t r i i O h i m i c o - f a r m a c e u t i c e , î n Cluj şi T u r d a . Conferinţe publice p o p u l a r e
ete.
Diferite m e d a l i i şi d e c o r a ţ i i m i l i t a r e . Membru în diferite s o ­
c i e t ă ţ i ştiinţifice şi profesionale.
15. Papilian
Victor, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e , p r o f e s o r
t i t u l a r a l catedrei de a n a t o m i e d e s c r i p t i v ă şi t o p o g r a f i c ă . D i ­
r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de A n a t o m i e d e s c r i p t i v ă şi t o p o g r a f i c ă .
16. Predescu-Rion
Ioan, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e .
P r o f e s o r t i t u l a r de clinică O t o - R i n o - l a r i n g o l o g i c ă . D i r e c t o r al
Clinicei o t o - r i n o - l a r i n g o l o g i c e . D i s l i n c ţ i u n i : R ă s p l a t a m u n c e i .
Ofiţer a l o r d i n u l u i C o r o a n a R o m â n i e i .
17. Urechia I. Constantin,
doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e .
P r o f e s o r t i t u l a r de clinică p s i c h i a t r i c ă . D i r e c t o r al Clinicei p s i c h i a t r i c e . Decan a l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e d i n Cluj,
în a n u l şcolar 1922/23. D i r e c t o r al s e c ţ i u n e ! M e d i c o - P e d a g o g i c e
de pe l â n g ă Clinica p s i c h i a t r i c ă . M e m b r u a l Soc. de N e u r o l o g i e
şi la Soc. de h o p i t a u x de P a r i s . M e m b r u d a n s le comite de D i r e c t i o n des „ A r c h i v e s i n t e r n a t i o n a l e s de N e u r o l o g i e ' ' . M e m b r u
la Soc. de Biologie. R e f e r e n t la Zeitschrift fiir die ges. N e u r o l ;
u n d P s i c h i a t r i e . C o m a n d o r al C o r o a n e i R o m â n i e i .
18. Vasiliu Titu, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . P r o f e s o r
t i t u l a r al c a t e d r e i de A n a t o m i e patologică. D i r e c t o r al I n s t i t u ­
t u l u i de A n a t o m i e patologică. D i s t i n c ţ i u n i : Medic Lt. Colonel de
r e z e r v ă . Medic c ă p i t a n în c â m p . d i n 1916—1919. P r e ş e d i n t e al
Soc. Med. d i n Cluj. M e m b r u al Soc. Biologice P a r i s — C l u j . P r e ­
şedintele R. A n a t o m i e Cluj. B ă r b ă ţ i e şi c r e d i n ţ ă CI. I. M e d a l i a
Regina E l i s a b e t a CI. I. t M e r i t u l S a n i t a r ) . M e d a l i a D ' h o n n e u r
des E p i d e m i e s , F r a n ţ a , C a v a l e r a l Stelei R o m â n i e i de răsbohi,.
Oiiţer al „ C o r o a n e i R o m â n i e i " .
19. Tătaru Coriolan,
doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Р г б fesor t i t u l a r de clinica D e r m a t o - v e n e r i c e . Director a i Clinicei
D e r m a t o - v e n e r i c e . M e m b r u î n c o m i s i u n e a Clinicelor. V i c e - p r e şedinfe a l Soc. Ştiinţelor m e d i c a l e . D i r e c t o r u l C ă m i n u l u i stud.
în m e d i c i n ă . D i r e c t o r g e n e r a l al Soc. de s a l v a r e . P r e ş e d i n t e l e
C o m i t e t u l u i R e g i o n a l Cluj, al F e d . de s p o r t din R o m â n i a . D e ­
c o r a t cu „ C o r o a n a R o m â n i e i " în g r a d de ofiţer. D e c a n al F a ­
c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e din Cluj, în a n u l şcolar 1928/29.
20. Thonms
Pier re, doctor î n ştiinţe. P r o f e s o r a n g a j a t cu
c o n t r a c t special p e n t r u c a t e d r a de c h i m i e biologică. D i r e c t o r al
I n s t i t u t u l u i de Chimie biologică.
21. Guiart Jules, doctor în m e d i c i n ă şi ştiinţe. P r o f e s o r a n ­
g a j a t cu c o n t r a c t special p e n t r u catedra- d e I s t o r i a m e d i c i n e i şi
o
F a r m a c i e . D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de I s t o r i a m e d i c i n e i şi f a r ­
m a c i e i . P r o f e s o r t i t u l a r de P a r a s i t o l o g i e şi I s t o r i a n a t u r a l ă m e ­
d i c a l ă la F a c u l t a t e a de M e d i c i n ă şi F a r m a c i e d i n Lyon. C o r e s ­
p o n d e n t n a ţ i o n a l a Ac. de Med. d i n P a r i s , m e m b r u a l A c a d e ­
miei Lioneze. S e c r e t a r G e n e r a l al Soc. de Zoologie f r a n c e z ă şi
m e m b r u î n alte societăţi s a v a n t e franceze. M e m b r u î n comitetul
de o n o a r e al C o n g r e s u l u i de I s t o r i a Medicinei şi î n comitetul
I n t e r n a ţ i o n a l de I s t o r i a Medicinei. M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l Ac a d e m i e i R o m â n e , al „ A s o c i a ţ i u n i i " . M e m b r u de o n o a r e a l Soc.
ştiinţelor m e d i c a l e d i n Cluj. M e m b r u a l Soc. de ştiinţe Cluj. M e d i c - M a i o r î n a r m a t a franceză. Ofiţer a l A c a d e m i e i . C a v a l e r a l
M e r i t u l u i agricol. Ofiţer a l Stelei d ' A n j e u a n . Ofiţer a l I n s t r u c ­
ţ i u n i i P u b l i c e . L a u r e a t al I n s t i t u t u l u i şi A c a d . de M e d i c i n ă p a risiene. C a v a l e r a l L e g i u n e i de o n o a r e (cu titlu m i l i t a r ) . Co­
roana României, Meritul Sanitar ( r o m â n ) .
22. Baroni Vitold, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e , p r o f e s o r
a g r e g a t a l c a t e d r e i de bacteriologie. D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de
bacteriologie. Decorat cu „ V i r t u t e a m i l i t a r ă de a u r " , . . B ă r b ă ţ i e
şi c r e d i n ţ ă " , „ M e r i t u l s a n i t a r " . C o m a n d o r al C o r o a n e i R o m â n i e i .
„Medaille des e p i d e m i e s " .
23. Ţeposu Emil, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e , p r o f e s o r
a g r e g a t la c a t e d r a de Clinica căilor u r i n a r e . M o n i t o r a l clinicei
Urologice Necker d i n P a r i s .
24. Orient lalm. doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Doctor î n
44
f a r m a c i e . C o n f e r e n ţ i a r definitiv de chimie toxicologică. Medic
o r ă ş ă n e s c onorific Cluj. D e c o r a ţ i a „ C r u c e a Roşie A u s t r i a c ă şi
' G e r m a n ă " , C r u c e a „ M e r i t u l S a n i t a r " CI. I., P r e ş e d i n t e de o n o a r e
a „ F r ă ţ i i de Cruce, cercul 13, secţia c h i m i c ă C l u j " ; M e m b r u со;
r e s p . „ C o m i s i u n e a M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e , secţia p e n t r u T r a n ­
s i l v a n i a " ; M e m b r u la Soc. Francaise d ' h i s t o i r e de l a m e d e c i n e
d i n P a r i s şi Socićte d ' H i s t o i r e de la P h a r m a c i e T o u l o u s e ; R e ­
p r e z e n t a n t p e n t r u R o m â n i a la S o c i e t a t e a i n t e r n a ţ i o n a l ă Gesellschaft fur Geschichte d e r P h a r m a z i e .
25. Goia Ioan, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Docent. Con­
f e r e n ţ i a r definitiv de clinică m e d i c a l ă .
26. Negru Elena, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Confe­
r e n ţ i a r ă def. d e : E x a m e n e de l a b o r a t o r a p l i c a t e la clinica şi
t e c h n i c a a l i m e n t a ţ i e i infantile.
27. Kernbach
Mihail, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . D o ­
cent, şef de l u c r ă r i definitiv a l c a t e d r e i de A n a t o m i e d e s c r i p ­
t i v ă şi t o p o g r a f i c ă . D i s t i n c ţ i u n i : d e c o r a t c u C o r o a n a R o m â n i e i
î n g r a d u l de c a v a l e r . C r u c e a de r ă s b o i u . m e d a l i a „ V i c t o r i a " .
. M e d i c - C ă p i t a n activ.
28. Wonnesch
m a c i e i Clinicelor.
Maximilian.
doctor în f a r m a c i e , şef al F a r ­
29. Bărbuleseu
N. C o n f e r e n ţ i a r s u p l i n i t o r la F i z i c a g e n e r a l ă .
30. Prişcti Mir cea. C o n f e r e n ţ i a r s u p l i n i t o r de B o t a n i c ă f a r ­
maceutică.
3 1 . Secăreanu
Ştefan,
n i t o r de c h i m i e a n a l i t i c ă
doctor î n c h i m i e . C o n f e r e n ţ i a r
calitativă.
supli­
32. Mihailescu
-Sam, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Şef
ч!е l u c r ă r i al Clinicei P s î c h i a t r i c e . Docent.
33. Bologa Valeriu,
doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Do­
cent. Asistent al I n s t i t u t u l u i de I s t o r i a Medicinei şi F a r m a c i e i .
34. Popovici Gheorghe, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Do­
cent. Şef de l u c r ă r i a l I n s t i t u t u l u i de F a r m a c o l o g i e .
. 35. Zugravii
Gheorghe, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Do­
cent. Şef de l u c r ă r i al Clinicei I n f a n t i l e .
36. Alleman
Ioan, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Docent,
Şef de l u c r ă r i al Clinicei stomatologice.
37. Konradi
Daniel, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Docent.
Şef de l u c r ă r i al Clinicei D e r m a t o - V e n e r i c e .
45
38. Zolog Mihail. doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Docent.
Şef de l u c r ă r i al Clinicei I n s t i t u t u l u i de I g i e n ă şi I g i e n ă socială.
39. Slăvoacă
Titu, doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Docent.
Şef de l u c r ă r i al I n s t i t u t u l u i de I g i e n ă şi I g i e n ă socială.
40. Yancea Petru, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . D o c e n t
la Clinica Oftalmologică.
4 1 . Cimocu Yuleriu, doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . Docent
la Clinica D e r m a t o - Y e n e r i c ă .
42. Yelluda Constantin,
doctor în m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . D o ­
cent la I n s t i t u t u l de A n a t o m i e d e s c r i p t i v ă .
43. lancu Axente,
la Clinica I n f a n t i l ă .
doctor î n m e d i c i n ă şi c h i r u r g i e . D o c e n t
3. Tabloul personalului ştiinţific auxiliar.
o
a) Şefi de lucrări:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Dr.
Dr.
Dr.
Dr.
Dr.
Dr.
Dr.
Dr.
Velluda Constantin
P o p a Rubin
W o n e s c h Maxim
Popovici Gheorghe
Goina T e o d o r (farmacist)
Cosma Ioan
Crişan Cornel
Kernbach Mihail
Dr. Aleman Arsilia
Dr. Sibi Măria
Dr. Zolog Mihail
Dr. Mitrea Mihail
Dr. Konrady Daniel
Dr. Popovici Traian
Dr. Zugravu Gheorghe
Dr. Hăgănuti Marius
Dr. Dragomir Teofil
Dr. Chindler Iuliu
Dr. Mihailescu Savu
Dr. Aleman Ioan
Dr. Ciocănelea Victor (farm.)
Druga Gheorghe
Inst.
Inst.
Inst.
Inst.
»
de Anat. Descriptivă
de Anatomie Pat.
Farmaceutic
de Farmac. Farmacognozie
»
и
Inst. de Fiziologie
Inst. de Ist. şi Embriologie
Inst. de med. legală
Inst. de P a t generală
Inst. de Ch.imie biologică
Inst. de Igienă
CI. Chirurgicală
CI. Dermato-venerică
CI. Gynecologică şi O b s t
CI. Infantilă
CI. Medicală
CI. Neurologică
CI. Oftalmologică
CI. Psichiatrică
CI. Stomatologică
Farmacia Clinicilor,
46
b)
1. Dr. Mitrea Constanţa
2. Drd. Daghie Vasile
3. Dr. Vitalyos Andrei
4. Dr. Dobocan îoan
5. Farm. Moga Balba Irina
6 . „ Binder Elena
7. „ Martonfi Ladislau
8. „ Goina Măria
9. Dr. Benetato Grigore
10. Farm. Binder Elena
11. Drd. Caşu Savu
12. Drd Gundiseh Mihail
13. Dr. Berariu Dumitru
14. Dr. Mano Eugenia
15. Dr. Bărbulescu E.
16. Dr. Imaş Roza
17. Dr. Maftei Elena
18. Dr. Lazar îsaicu
19. Dr. Turcii Titu
20. Dr. Muntean îoan
2 1 . Dr. Bologa Valeriu
22. Dr. Fodor Marin
2 3 . Dr. Mureşan Ioan
24. Dr. Lupan Alexandru
25. Dr. Danicico Ioan
26. Dr. Cimoca Valeriu
27. Dr. Şerban Gheorghe
28. Dr. Popu Leonida
29. Dr. Iubaş Cornel
30. Dr. Voicu Ioan
3 1 . Dr. Stăniloi Gheorghe
32. Dr. Telia Liviu
3 3 . Dr. Daniello Leon
34. Dr. Anca Emanoil
35. Dr. Haliţa Mircea
36. Dr. Gavrilă Ioan
37. Dr. Cadariu Ioan
38. Dr. Keusch, Mihail
39. Dr. Glăvan Ioan
Asistenţi:
Inst. de Anat. descriptivă
Inst. de Anatomie pat.
11
J*
ii
Inst. Farmaceutic
ii
»
ii
ii
Inst. de F a r m a c j g n . şi Farm.
Inst. de Fiziologie
ii
»
Inst. de Istologie şi embr.
ii
»
Л
Inst. de Medicină legală
Inst. de Patologie generala
Inst. de Chimia biologică
Inst. de Igienă şi ig. soc.
Inst. de Radiologie
Inst. de Istoria medicinei
CI. chirurgicala
?'
CI. Dermato-venerică
CI. Ginecologică şi obstr.
»
1
C . Infantilă
CI. Infantilă
CI. Medicala
»
CI. Medicală
CI. neurologică
ii
CI. oftalmologică
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
CI. oftalmologică
CI. oto-rino-laring.
CI. psichiatrică
Dr. Vancea Petre
Dr. Doctor Remus
Dr. Bodea Ioan
Dr. Dragomir Leonida
Dr. Băbuţiu Inocenţiu
Farm. N a n Alexă
„ Nan Coleşiu Elena
„ Ciocănelea Dârlea Flora
„ Beroniade Belba Măria
CI. stomatologică
Farmacia Clinicelor
c) Preparatori
1. Jianu Măria
2. Rusu Gabriel
3. Reinhardt Petru
4. Blându Vasile
5. Dr. Dachnovici Valentina
6. Dr. Stoica Victor
7. Dr. Rusu Septimiu
8. Dinescu Ioan
9. Farm. Pildner Ernest
Moga Octavian
10.
„
Dornescu Măria
11.
12. Dr. Benetato Măria
13. Pramer Marta
14. Mihaîca Ioan
15. Găină Iulian
16. Cosma Amalia
17. Zagonyi Irina
18. Dr. Cotuţiu Coriolan
19. Alexandrov Mihail
20. Răduleţ Virgil
2 1 . Dr. Râmneanţu Petru
22. P u r g e Gheorghe
2 3 . Georgescu Ioan
24. Dr. Comşa Ovidiu
25. Cantemir Eugen
26. Dr. Graur Emil
27. Dr. Gavrilescti Stelian
2 8 . Dr. Borza Zeno
2 9 . Dr. O n a c a Nicolae
bugetari.
Inst. de anatomie descript.
Inst. de anatomie descrtpi.
Inst. de anatomie patologică
v
»
Inst. farmaceutic
»
Inst. de farmacologie şi farm.
Inst. de fiziologie
„ de istologie şi embr.
Inst. de Medicină legală
Inst. de Patologie generală
Institutul de Igienă
Inst. de radiologie
CI. Chirurgicală
48
30. Dr. Jianu Ştefan
31. Dr. Mărginean Valeriu
32. Dr. Mureşan Emil
33. Dr. Bona Traian
34. Dr. Hoffmann Richard
35. Dr. Cirlea Petru
36. Dr. Lenghel Nicolae
37. Dr. Forna Emil
38. Dr. Tănăsescu Horaţiu
39. Dr. Bulgaru Măria
40. Dr. Sireteanu Mircea
41. Dr. Mociany Juliana
42. Dr. Popovici Ioan
43. Dr. Spârchez Tiberiu
44. Dr. Manta Cornel
45. Dr. Caba, Emil
46. Dr. Păcurariu Ovidiu
47. Dr. Berariu Constantin
48. Dr. Sireteanu Modest
49. Dr. Moga Aurel
50. Dr. Vior Victor
51. Prach Vilhelm
52. Dr. Boşica Ioan
53. Dr. Bendescu Traian
54. Dr. Săbădeanu Vasile
55. Dr. Lupuţiu Ioan
56. Dr. Săbău Ioan
57. Dr. Varga Vasile
58. Dr. Groza Ioan
59. Dr. Iliescu Alexandru
60. Dr. Mohora Alma
61. Dr. Ghidrai Liviu
62. Latiu Emil
63. Farm. Russu Aurel
64. „ Sverşina Iosif
65. „ Spârchez Veturia
CI. Chirurghicală
»
77
M
CI. Dermato-venerică
»
У7
У1
CI. Gynecologică-obst
»
Clinica Infantilă
Clinica Medicală
»
»
77
77
>i
CI. Neurologică
77
CI. Oftalmologică
»
yy
CI. Ofo-rino-laring.
CI. Psichiatrică
yy
CI. Stomatologică
77
Farmacia Clinicilor
7У
yy
УУ
d) Preparatori
1. Mischinger Victor
2. îonescu Elena
ajutori:
Farmacia Clinicilor
„
49
3.
4.
5.
6.
Farmacia Clinicilor
Ciocănelea Victoria
Buzescu Aurelia
Bocoşiu Otilia
Vlad Mariana
»
w
4. Tabloul candidaţilor promovaţi doctori în acest
an şcolar.
a) In
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
Muhlbacher Frideric
Căluşeriu Ioan
Demeter Eugen
Stoica Victor
Mozeş Aurelia
Ghizdavu Iosif
Bugăescu Xenia
Totoianu Ioachim
Benetato Grigore
Malevanaia Măria
Grozăvescu Ioan
Paradi Coloman
Toth Antoniu
Dragoş Victor
Dragoş-Roşca Lidia
Simon Leopold
Ulimann Charlotte
S ă b ă d e a n Vasile
Benetato-Modval Măria
Nică Fane
Szabo Elisabeta
Popescu M. Măria
Gavriiescu C. Stel'an
Săvoiu Aurora
Boer T a g a n Iosif
Popescu Elena
Medicină:
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
Kerekes Rozalia
Goldstein Ghitiel
Weisz Iosif
Bosica Ioan
Mateescu Gh. Felicia
M ă g u r e a n u Gheorghe
Mara T e o d o r
Albon Tiberiu
N o v e a n u Vasile
Russu I. Gabriel
Moldovan Corneliu
Birar Elena
Cristian Alexandru
Prack Wilhelm
Radu Ioan
Mureşan Silviu
C i a r a d e v a Zdrava
Căprioara Dumitru
Bălănescu Ecaterina
Walter Leo
Mihalescu Ortansa
Borca Octavian
P r o d a n Ioan
Baclajanschi Alexă
Ciuruga Eugen
Daniel Ilie
53. Chirilă-Rivalet Ana
b) In
]. F. Goina Teodor
Farmacie:
2. Ciocănelea Victor
A
50
5. Tabloul farmaciştilor licenţiaţi în acest an şcolar.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Mumuianu Marcela
17.
Pildner Steinburg Ernest
18.
Iambor Flora
19.
Russu Aurel
20.
Ferentz Vilma
21.
Csonalossy Adalbert
22.
Nits Iuliu
23.
Nits lulia
24.
P a r a d i Francisc
Stăuble Gheorghe
25.
26.
Schutz Măria
17.
Simtion Rhea Silvia
Blaşco Beatrix
28.
Hejja Alexandru
29.
Buzescu Aurelia
30.
3 1 . Petrovici Traian
Csejka losif
Laszlo Eugen
Roxin Ioan
Veress Zoltah
W a g n e r Malvina
Swerşina losif
Şimon Măria
Szab6 Coloman
Szakmâry losif
Kalman Ecaterina
T ă t a r Sigismund
GyOrfi Ludovic
Szabo Vincenţiu
Kraiger Ştefan
Feuerstein Borişca
O i
№
0 0
ОЭ
СО
to
со
Nrul studenţilor
Сл
Studenţi
Studente
2
<=>
C i
oit. rom.
gr. cat.
Bl
rom. cat.
со *»•
>— со
reformaţi
СИ
,',
.- I -
•• № . .
rf^-
1
evang.
Q
со-:..
ГО
Со
О
со
izraeliţi
ч
1
U
—
^
unitari
mohamed.
O
religiune
СП
C i
#>.
1
iupă
»
о
După
sex
СО
Vechiul Regat
1
Transilva ia şi
celelalte părţi
СО
Bucovina
s
i-
!
1
1
Cehoslovacia
Ungaria
! -
--
Austria
Iugoslavia
Polonia
1
~
Franţa
1
-а
Rusia
1
со
Macedonia
1
со
Bulgaria
O i
о
СО
3
О
о
со
со
I
^
со
со
со
1
ю
со
Unguri
Germani
Evrei
Turci
Absolvenţi
Licenţiaţi
Doctori
Declara(l
tn cursul
anului
го
Români
După
naţionalitate
°
n a ş t e r e
со
Basarabia
D u p ă
h-i
00
52
8. Tabloul nominal al bursierilor.
a) In natură:
Studenţi :
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
Bucur Coriolan
Constantinescu M.
Mihalca Virgil
Neamţu Ilie
Olariu Enea
Lobonţ Nicolae
D a n Ioan
Frăţilă Ioan
Gârbea Ştefan
Ionescu V. Dorin
Mureşan Augustin
Muşoiu Vasile
Modran Liviu
Puţoiu Ioan
Preotesoiu Ştefan
Vlăduţiu Ştefan
Bălaşiu T e o d o r
Coja Nicolae
C o m ş a Nicolae
Crăciun Alexandru
Cristea Vasile
Cârstocea Ioan
Dicu Ioan
Lăzărescu Alexandru
Mateescu Vasile
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
4Q.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
Molnar Nicolae
N e m e ş Ioan
Oprişiu Cornel
P a n ă Dumitru
P o p a Augustin
Prăgoiu Ioan
Puica Romul
Stupariu Ioachim
Cadariu Gheorghe
Morariu Eugen
N a n a Aurel
Negrea Ioan
Oltean Ilie
P e t r e a n Emil
C o s m a Alexandru
Dragomir Nicolae
Grădină Constantin
Jeney Carol
M o g a Ioan
P a s c u Dumitru
Perhaiţa Ioan
Stupariu Liviu
Todoruţiu Ioan
Cătăniciu Gheorghe
Jurca David
Studente :
1.
2.
3.
4.
Crişan Măria
Hălmăgean Stela
M o g a Ruxandra
Mânecuţa Eugenia
5. Marcu Viorica
6.
7.
8.
9.
Popescu Teodora
Rusu Lavinia
Sperlea Ecaterina
Sumea Măria
10. T ă m a ş Alexandrina
b) In bani (â 6 0 0 lei lunar.)
Studenţi :
1. Goanţă Ioan
2. Henter Coloman
3 . Mircea Virgil
4. Paradi Francisc
5.
б.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
P o p a Dumitru
Popluca Mircea
P o p Tiberiu
Roşianu Ioan
Costache C-tin
Colum Theobald
C o m a n Onoriu
Fleacă I i e
Avram Ioan
Canciovici Dumitru
Ghitta Andrei
Mihalca Vasile
Bratiloveanu C-tin
P ă c e s c u Nicolae
P r u n e ş Ioan
P a c u Eugen
2 1 . Popovici Gheorghe
22. P o p a Emanoil
2 3 . Morariu Olimpiu
2 4 . Vasculescu Traian
2 5 . Bulbuca Iosif
2 6 . C o s t e a Vasile
27. P o p e s c u Anton
28. Stanciu Virgil
29. Szabo Zoltan
30. Szasz Tiberiu
3 1 . Tiniş Aurel
32. Russu Viorel
3 3 . Căbuz Gheorghe
34."Marcu Vincenţiu
35. Zakariaş Ştefan
Studente
1. Băncilă Eugenia
2. Balinth N . Paraschiva
3 . Bălănescu Alexandrina
:
4. Grosu Măria
5. Spârchez Veturia
ЕГ) A c t i v i t a t e a d i d a c t i c ă
(învăţământul medical)
1. CLINICA CHIRURGICALĂ.
Director: Profesor
Dr.
hicoborici.
A n u l şcolar încheiat la 30 I u n i e 1921) s'a desvoltat în c o n d i ţ i u n i b u n e . î n v ă ţ ă m â n t u l c h i r u r g i c a l s'a p r e d a t sub trei t i p u r i
deosebite.
1. P e n t r u î n c e p ă t o r i s'a făcut u n c u r s de n o ţ i u n i e l e m e n ­
t a r e a s u p r a m o d u l u i c u m t r e b u e î n g r i j i ţ i bolnavii. Acest c u r s
a fost foarte r e d u s , deoarece s t a g i u l p e n t r u s t u d e n ţ i i din a n u l
doi s'a fixat p r e a t â r z i u .
2. P e n t r u s t u d e n ţ i i din a n u l trei s'a făcut u n c u r s şi l u ­
c r ă r i p r a c t i c e de semiologie. I n c u r s u l a n u l u i şi la s f â r ş i t u l s ă u ,
s'a făcut u n e x a m e n de semiologie. La aceste colocvii a u r ă s p u n s
bine cam 25%. dintre audienţi.
3. P e n t r u s t u d e n ţ i i d i n a n u l al p a t r u l e a şi al cincilea a m
făcut c u r s u l de clinică c h i r u r g i c a l ă . Acest c u r s se face în con­
f o r m i t a t e cu p r o g r a m u l , câte trei ore pe s ă p t ă m â n ă . D i n t r e aceste s u n t d o u ă ore de c u r s u r m a t e de d e m o n s t r a ţ i i o p e r a t o r i i
şi o o r ă de c u r s teoretic. La c u r s u l teoretic din acest a n a m
făcut s t u d i u l afecţiunilor c h i r u r g i c a l e ale d u o d e n u l u i .
I n a f a r ă de aceste c u r s u r i şi l u c r ă r i , r e g u l a m e n t u l prevede
s t a g i u l , p e n t r u ca s t u d e n ţ i i să poată u r m a zilnic s p i t a l u l şi să
a i b ă u n contact cât m a i intim cu bolnavii. Vom observa î n s ă
că nici î n clinica m e a şi nici la alte clinici, s t a g i u l n u d ă nici
u n r e z u l t a t . M a j o r i t a t e a s t u d e n ţ i l o r n u vin la s t a g i u şi c h i a r
a t u n c i c â n d vin, n u fac decât act de p r e z e n ţ ă s a u s t a u p a s i v i
şi f ă r ă nici o i n i ţ i a t i v ă .
Geeace se petrece este firesc. I m e n s a m a j o r i t a t e a p o p u l a ţ i e i
u n i v e r s i t a r e a c t u a l e n u este m â n a t ă de setea de c u n o ş t i n ţ e . Toate
î n c e r c ă r i l e c a r i se fac de-a î n l e s n i c ă p ă t a r e a cunoştinţelor, s u n t
p l i v i t e ca c o n s t r â n g e r i cari trebuesc e l u d a t e .
55
Cei m a i m u l ţ i se m u l ţ u m e s c s ă asiste p a s i v i la c u r s u r i ; i a r
cei m a i b u n i fac cel m u l t s f o r ţ a r e a de a-şi l u a note. I n i ţ i a t i v e
c u l t u r a l e , d o r i n ţ i de a-şi a p r o p i a c u n o ş t i n ţ e î n a f a r ă de p r e ­
vederile r e g u l a m e n t a r e , lipsesc cu totul.
N e n u m ă r a t e l e privilegii d a t e s u b diferite forme, a u a t r o f i a t
cele m a i b u n e m t e n ţ i u n i .
B u r s e l e , e ă m i n u r i l e , a j u t o a r e s u b toate formele, t o l e r a n ţ e
.scandaloase, a u d i s t r u s orice i m p u l s , orice s p i r i t de d e m n i t a t e
şi î n ă l ţ a r e .
C e r ş i r e a h r a n e i , locuinţei şi notei s ' a u t r a n s f o r m a t î n a d e ­
v ă r a t e d r e p t u r i câştigate. Se î n t â m p l ă şi în l u m e a u n i v e r s i t a r ă ,
c a şi în î n t r e a g a biologie, p r i v i l e g i u l cu cât este m a i m a r e cu
a t â t p a r a z i t e a z ă m a i r e p e d e pe individ.
Rezultatele e x a m e n e l o r d i n acest a n , a u dovedit g r e ş a l a
c a r e se face de-a susţine artificial o categorie de indivizi i n a p ţ i
p e n t r u c u l t u r a u n i v e r s i t a r ă . Şi n u n u m a i a t â t , d a r de a s t r i c a
şi pe cei Jrani î n c o n t a c t cu m a s s a m a r e a celor r ă i .
Şi cu toate aceste c o n d i ţ i u n i defavorabile, r ă m â n totuşi, u n
p r o c e n t de 1 5 — 2 0 % c a r i î n v a ţ ă p e n t r u p l ă c e r e a de-a se i n s t r u i
şi c a r i n e r e c o m p e n s e a z ă p e n t r u t o a t ă o s t e n e a l a d e p u s ă .
Şi a n u l acesta, c a şi î n cei p r e c e d e n ţ i , a m a v u t ocazia s ă
văd câteva elemente b u n e î n p r e z e n t şi p r o m i ţ ă t o a r e p e n t r u v i i ­
tor. L i m i t a r e a n u m ă r u l u i s t u d e n ţ i l o r va decongestiona f a c u l ­
t a t e a n o a s t r ă şi o va s c ă p a de b a l a s t u l i n u t i l c a r e o p a r a l i z e a z ă .
Cursurile
de
clinică
chirurgicală
făcute
în
anul
1928 29.
Lecţiunile făcute î n c u r s u l a n u l u i 1928/29.
1. M e n t a l i t a t e a ştienţifică. 2. Ulcer d o u d e n a l c u r s şi o p e r a ţ i e .
3. E m b r i o l o g i a d u o d e n u l u i .
4. T r a t a m e n t u l c h i r u r . a t u b e r c .
p u l m . c u r s şi op. 5. L i t i a z ă r e n a l ă b i l a t e r a l ă , Prof. Ţeposu. 6.
A n a t o m i a d u o d e n u l u i , c u r s . 7. Ulcerul micei c u r b u r i , c u r s şi o p .
8. T u m o r i l e testiculului, c u r s şi op. 9. R a p o r t u r i l e d u o d e n u l u i ,
c u r s . 10. E x a m e n e d e m o n s t r a t i v e . 11. E x a m e n e d e m o n t r a t i v e .
12. Poşetele d u o d e n a l e . C i r c u l a ţ i a duod., c u r s . 13. H e r n i a i n ­
g h i n a l ă la femee, c u r s şi op. 14. P s e u d a r t r o z ă , c u r s şi op. 15.
F i s t u l ă b r o n ş i c ă , c u r s şi op. 16. Fiziologia d u o d e n u l u i , c u r s .
17. F r a c t u r a claviculei, c u r s şi op. 18. Epiteliomul r e c t u l u i , c u r s
şi op. 19. F r a c t u r a h u m e r u s u l u i , c u r s şi op. 20. H e m o r o i z i , c u r s .
2 1 . Stenozele d u o d e n a l e , c u r s . 22. D r e n a j u l suboccipital, c u r s şi
op. 23. Diverticuli d u o d e n a l i , c u r s . 24. Guşa p a r e n c h i m a t o a s ă „
56
c u r s . 25. Leziunile t r a u m a t i c e ale d u o d e n u l u i . 26. A p e n d i c i t a
c r o n i c ă , c u r s şi op. 27. Fistulele d u o d e n a l e , c u r s . 28. A n o m a l i a
d u o d e n u l u i . 29. Ulcerele a c u t e şi specifice ale d u o d e n u l u i . 30.
S i m p a t e c t o m i a p e r i a r t e r i a l ă , c u r s . 3 1 . Etiologia ulcer, d u o d e n a l ,
c u r s . 32. Coxo tuberculozele, c u r s . 3 3 . A n a t o m i a patologică a
ulcer, duod., c u r s . 34. E p i t e l i o m u l p a p i l e i lui Veter, c u r s şi op.
35. P a t o g e n i a ulcerelor d u o d e n a l e , c u r s . 36. C a n c e r al c a p u l u i
p a n c r e a s u l u i , c u r s şi op. 37. S i m p t o m e l e ulcer, d u o d e n a l ( D u ­
r e r e a ) , c u r s . 38. S p l e n e c t o m i a , c u r s şi op. 39. S i m p t o m e l e ulcer,
d u o d e n a l , c u r s . 40. E p i t e l i o m s t o m a c h . , c u r s şi op. 4 1 . C o m p l i ­
caţiile ulcer, d u o d e n a l , c u r s şi op. 42. S a r c o m u l m e m b r u l u i inf.,
c u r s şi op. 4 3 . P r o n o s t i c u l şi d i a g n o s t i c u l ulcer, duod., c u r s . 44.
Op. Albee p . m o r b u l P o t t , c u r s şi o p . 4 5 . Diagnosticul dif. ulcer,
duod., c u r s . 46. I n d i c a ţ i i l e operaţiei şi ulcer, duod., c u r s . 47.
E p i t e l i o m u l m a m e l e i , c u r s şi op. 48. O p e r a ţ i u n i l e î n ulcer, duod.,
c u r s . 49. C a n c e r u l c o r p u l u i tiroid, c u r s şi op. 50. Ulcerul d u o d e ­
n a l p e r f o r a t , c u r s . 5 1 . T u m o a r e c e r e b r a l ă , c u r s şi op. 52. T u m o ­
rile d u o d e n u l u i . 53. Deontologia m e d i c a l ă , s e m n a r e a i n d e x e l o r .
Programul cursului de Propedeutica Chirurgicală pe anul
făcut de dl Dr Mitrea.
1928—29
1. C u r s i n t r o d u c t i v a s u p r a i m p o r t a n ţ e i p r o p e d e u t i c e i c h i ­
rurgicale.
2. E d u c a ţ i a c h i r u r g i c a l ă .
3. B o l n a v u l şi î n g r i j i r e a l u i ; c a m e r a b o l n a v u l u i : p a t u l bol­
n a v u l u i şi î m b r ă c ă m i n t e a b o l n a v u l u i .
4. H r a n a b o l n a v u l u i ; r e g i m u r i l e a l i m e n t a r e .
5. A d m i n i s t r a r e a m e d i c a m e n t e l o r şi e x e c u t a r e a diferitelor
procedee t e r a p e u t i c e ( m e d i c a m e n t e l e revulsive s a u d e r i v a n t e ;
î n t r e b u i n ţ a r e a m u s t a r u l u i c a t a p l a s m e l o r , t i n c t u r e i de iod. ven­
tuze; ventuzele lui B i e r ) .
6. I m p o r t a n ţ a p u l s u l u i , diferitele v a r i e t ă ţ i
servarea pulsului.
7. T e n s i u n e a a r t e r i a l ă .
de p u l s şi ob­
8. T r a n s p o r t a r e a b o l n a v u l u i , p r i m i r e a b o l n a v u l u i în s p i t a l ;
i z o l a r e a b o l n a v u l u i la domiciliul s ă u , î n g r i j i r e a zilnică a bol­
navului.
9. I n f i r m i e r a , ( p r e g ă t i r e a şi rolul i n f i r m i e r e i ; obligaţiunile
i n f i r m i e r e i faţă de m e d i c u l c u r a n t ; obligaţiunile i n f i r m i e r e i faţă
57
de
anturajul
bolnavului;
obligaţiunea
infirmierei
faţă
de
ea
însăşi).
10. î n s e m n ă t a t e a o b s e r v ă r e i b o l n a v u l u i .
11. T e m p e r a t u r a c o r p u l u i şi m ă s u r a r e a ei.
12. R e s p i r a ţ i a şi r e s p i r a ţ i a a r t i f i c i a l ă .
13. F u n c ţ i o n a r e a t u b u l u i digestiv.
14. Băi igienice; s p ă l a r e a ochilor, s p ă l a r e a u r e c h i l o r — fo­
sele n a s a l e , a g u r e i , s p ă l a r e a s t o m a c u l u i , s p ă l a r e a v a g i n u l u i ,
s p ă l a t u r i l e rectale şi vezicale.
15. H i d r o t e r a p i a : frigul şi c ă l d u r a ca a g e n t
terapeutic
( p u n g a de g h e a ţ ă , p a n s a m e n t e l e u m e d e reci, r ă c i r e a b e u t u r i l o r
şi a l i m e n t e l o r , c u r e n ţ i i r e c i ) ; c a t a p l a s m e l e , băile de a b u r i , a e r u l
cald, t e r m o f o r .
16. I n s t r u m e n t e l e c h i r u r g i c a l e ; i n s t r u m e n t a r e a şi i n s t r u ­
mentarul.
17. I n f e c ţ i a şi c o m b a t e r e a ei; a n t i s e p s i a şi a s e p s i a .
18. S t e r i l i z a r e a m â i n i l o r , a c â m p u l u i o p e r a t o r şi a p l ă g i l o r .
19. S t e r i l i z a r e a r u f ă r i e i , m a t e r i a l u l u i de p a n s a t şi p ă s t r a ­
r e a lor; a p a r a t e l e de s t e r i l i z a r e .
20. S t e r i l i z a r e a a p a r a t e l o r şi i n s t r u m e n t e l o r c h i r u r g i c a l e
şi p ă s t r a r e a lor, s t e r i l i z a r e a şi p ă s t r a r e a m a t e r i a l u l u i de l i g a t u r ă şi s u t u r ă , s t e r i l i z a r e a şi p ă s t r a r e a lichidelor.
21. H e m o s t a z a , s u t u r a .
22. Anestezia (Anestezie docală. r a c h i a n e s t e z i e , n a r c o z e l e
în general).
23. E v o l u ţ i a , semnele şi accidentele n a r c o z e i , accidentele
postanastezice.
24. Narcoticele şi a d m i n i s t r a r e a lor
(cloretilul-Kelenul:
c l o r o f o r m u l şi e t e r u l ) .
25. O p e r a ţ i a , p r e g ă t i r e a sălei de o p e r a ţ i e ; p r e g ă t i r e a bol­
n a v u l u i p e n t r u o p e r a ţ i e ; p r e g ă t i r e a c h i r u r g u l u i şi a s i s t e n t u l u i :
pregătirea, şi rolul i n s t r u m e n t a r e i : p r e g ă t i r e a i n s t r u m e n t e l o r şi
a materialului.
26. î n g r i j i r e a b o l n a v u l u i (în t i m p u l o p e r a ţ i e i şi d u p ă o p e ­
r a ţ i e ) accidentele p o s t o p e r a t o r i i .
27. M a t e r i a l u l , de p a n s a t ; formele şi a p l i c a r e a p a n s a m e n ­
telor; f i x a r e a p a n s a m e n t e l o r , b a n d a j .
28. N o ţ i u n i de p r a c t i c ă c h i r u r g i c a l ă : e x a m i n a r e a b o l n a ­
v u l u i ( a n a m n e z ă , e x a m e n u l obiectiv şi e x a m e n u l de l a b o r a t o r ) .
29. R e d a c t a r e a foaiei de observaţie.
58
30. N o ţ i u n i e l e m e n t a r e d e s p r e plăgi; semnele clinice ale
p l ă g i l o r ; ( s e m n e funcţionale şi s e m n e fizice).
31. Diversele f o r m e de p l ă g i şi t r a t a m e n t u l lor î n linii ge­
n e r a l e (plăgile î n ţ e p a t e , plăgile contuze, plăgile m u ş c a t e şi p l ă ­
gile p r i n a r m ă de foc).
32. T r a t a m e n t u l g e n e r a l al plăgilor (plăgi aseptice, p l ă g i
infectate).
33. G o m p l i c a ţ i u n i l e p l ă g i l o r
( c o m p l i c a ţ i u n i l e funcţionale,
e o m p l i e a ţ i u n î l e septice).
34. I n f e c ţ i u n i l e în g e n e r a l (abces, flegmon, septicemie, b a c teriemie, septico-piemie, t o x i n e m i e ) ; t r a t a m e n t u l i n f e c ţ i u n i l o r .
35. E r i z i p e l u l şi t r a t a m e n t u l lui.
3(1 G a n g r e n a g a z o a s ă .
37. C ă r b u n e l e ( A n t r a x ) .
38. T e t a n o s u l .
39. P u t r e z i c i u n e a de spital.
40. T r a t a m e n t u l f r a c t u r i l o r în g e n e r a l , î n g r i j i r e a u n u i f r a c ­
t u r a t ( î n g r i j i r e a din p r i m u l m o m e n t , î n g r i j i r i l e din c u r s u l t r a ­
tamentului).
4 1 . Mijloacele provizorii de imobilizare.
42. Mijloacele de f i x a r e , a p a r a t e l e g h i p s a t e ; ( c o n f e c ţ i o n a r e a
bandajelor ghipsate, confecţionarea aparatelor ghipsate mai im­
portante).
43. T r a t a m e n t u l f r a c t u r i l o r p r i n a p a r a t e de extensie ( i n d i c a ţ i u n i , c o n t r a - i n d i c a ţ i u n i , a v a n t a j e l e şi inconvenientele t r a ­
t a m e n t u l u i p r i n extensie c o n t i n u ă ) .
44. T r a t a m e n t u l f r a c t u r i l o r d u p ă L u c a O h a m u i o n n i e r e .
45. M a s a j u l î n g e n e r a l ( a c ţ i u n e a locală, a c ţ i u n e a g e n e r a l ă
a m a s a j u l u i , i n d i c a ţ i u n i l e şi c o n t r a - i n d i c a ţ i u n i l e m a s a j u l u i ) .
46. T e c h n i c a g e n e r a l ă a m a s a j u l u i .
47. Technica specială a m a s a j u l u i d u p ă r e g i u n i .
48. O p e r a ţ i u n i de m i c ă c h i r u r g i e ; ( i n s t r u m e n t e l e u t i l i z a t e '
p e n t r u acest scop, p r e g ă t i r e a l o c a l ă ) .
49. I n c i z i u n i l e .
50. Funcţiile ( t o r a c e n t e z a , p a r a e e n t e z a ) .
51. Injecţiile.
52. F l e b o t o m i a .
53. T r a n s f u z i a de s â n g e (indicaţiile, c o n t r a i n d i c a ţ i i l e t r a n s ­
fuziei, t e c h n i c a t r a n s f u z i e i ) .
54. V a c c i n a r e a J e n e r i a n ă .
ой. L i g a t u r a c o r d o n u l u i ombilical.
56. G a u t e r i z ă r i l e .
57. T r a t a m e n t u l sincopelor.
58. T r a t a m e n t u l asfixiilor.
59. T r a t a m e n t u l u r g e n t al i n t o x i c a ţ i i l o r .
60. E x a m e n de l a b o r a t o r , i m p o r t a n ţ a acestor e x a m e n e .
61. E x a m e n u l u r i n e i ( r e c o l t a r e a m a t e r i a l u l u i , c o m p o n e n ­
tele n o r m a l e ale u r i n e i , e x a m e n u l fizic al u r i n e i .
62. E x a m e n u l c h i m i c a l u r i n e i ( a l b u m i n ă . z a h ă r , p u r o i ) .
63. P u n e r e a în evidenţă a acetonei ( r e a c ţ i a lui L e g a l ) ; p u ­
n e r e a î n e v i d e n ţ ă a p i g m e n ţ i l o r biliari ( r e a c ţ i a lui Gmelin, r e ­
a c ţ i a lui R o s i n ) .
64. E x a m e n u l m i c r o s c o p i c .şi bacteriologic al u r i n e i ( p r e ­
p a r a t e de o r i e n t a r e , coloraţia G r a m şi coloraţia d u p ă Z i e h l Neelsen); d e s p r e bacilul K o c h în u r i n ă , i n o c u l a r e a u r i n e i la
cobai.
65. E x a m i n a r e a m a t e r i a l u l u i o b ţ i n u t p r i n p u n c ţ i e (locul
puncţiei, puncţiile a r t i c u l a ţ i i l o r , p u n c ţ i u n e a cavitâţei p l e u r a l e ,
p u n c ţ i u n e a cavităţei a b d o m i n a l e ) .
66. E x a m i n a r e a lichidului c e f a l o - r a c h i d i a n ( r e a c ţ i u n e a lui
Nonne-Appelt, reacţia P a n d y ) .
67. E x a m e n u l s â n g e l u i ( d e t e r m i n a r e a t i m p u l u i de s â n g e r a r e ,
d e t e r m i n a r e a t i m p u l u i de c o a g u l a r e m e t o d a Schultz, i m p o r t a n ţ a
leucocitozei şi n u m e r o t a r e a leucocitelor).
2. CLINIAC MEDICALĂ.
D i r e c t o r : Prof. Dr. I.
1. Cursul
de clinică
medicală.
Haţieganu.
P r o g r a m : A p a r a t u l digestiv,
ficat.
1. C u r s de i n t r o d u c e r e . S i m p a t e z e i n t e r - şi p a r a d i g e s t i v e .
2. Lecţiune d e s p r e c o n s t i p a ţ i e în l e g ă t u r ă cu p r e z e n t ă r i de
c a z u r i ( c o n s t i p a ţ i a totală cu colită; dischezie).
3. Lecţiune clinică: etiologia, p a t o g e n i a , d i a g n o s t i c u l cori­
st i p a ţ i i l o r . P r e z e n t a r e a u n u i caz de c. s p a s t i c ă .
4. P o l i c l i n i c ă : 1) P e r i t o n i t ă b a c i l a r ă f o r m ă t u m o r a l ă ; 2)
P a n c r e a t i t ă c r o n i c ă cu diabet ( L u e s ) : 3) T u m o r ă a b d o m i n a l ă
malignă (Sarcom).
5. Factorii d e t e r m i n a n ţ i ai consti;:a(iei. S i m p t o m a t o l o g i a
constipaţiei s t â n g i .
60
6. G o n s t i p a ţ i a d r e a p t ă : etiologic şi s i m p t o m a t o l o g i e .
7. P o l i c l i n i c ă : l ) Leucemie m i e l o i d ă c r o n i c ă ; 2) A r t e r i t ă
obliterantă (Burger M.); 3) Bronşectazie.
8. T r a t a m e n t u l discheziei şi a l c o n s t i p a ţ i e i a t o n e .
9. T r a t a m e n t u l c o n s t i p a ţ i e i ( c o n t i n u a r e ) .
P r e z e n t ă r i de
b o l n a v i (2 c a z u r i de c a n c e r r e c t a l ) .
10. D i a g n o s t i c u l c a n c e r u l u i r e c t u l u i . P r e z e n t a r e de b o l n a v :
stenoză a intestinului subţire, peritonită bacilară, tetanie.
11. Goni. Dr. Goia: S i m p t o m e l e g e n e r a l e ale c a n c e r u l u i i n ­
testinal.
12. C a n c e r u l i n t e s t i n a l : F o r m e l e clinice d u p ă localizare.
13. P r e z e n t ă r i de c a z u r i : 1) T e t a n o s , 2) G a s t r o - e n t e r o p t o z e .
14. S i m p t o m a t o l o g i a c a n c e r u l u i r e c t a l : P r e z e n t ă r i de bol­
n a v i : 1) Discbezie; e v a c u a r e a pe cale m e c a n i c ă a m a t e r i i l o r fe­
cale. 2) Stenoză i n t e s t i n a l ă ; epiploită p o s t o p e r a t o r i e . 3 ) C a n ­
c e r p r i m i t i v a l căilor b i l i a r e .
15. G a s t r o - e n t e r o p t o z ă : concepţia a c t u a l ă , s i m p t o m a t o l o g i a .
16. G a s t r o - e n t e r o p t o z ă : etiologie, p a t o g e n i e , t r a t a m e n t . P r e ­
z e n t ă r i de b o l n a v i : s i n d r o m u l diareei (2 c a z u r i ) : 1) D i a r e e g a s t r o g e n ă . 2) B a l a n t i d i a z ă .
17. S i n d r o m u l d i a r e e i .
18. S i n d r o m u l diareei ( c o n t i n u a r e ) . P r e z e n t ă r i de b o l n a v i :
M e g a - s i g m ă , aerofagie blocată.
19. S i n d r o m u l d i a r e e i ( s f â r ş i t ) .
20. P o l i c l i n i c ă : 1) E n d o c a r d i t ă lentă ( s i n d r o m h e m o r a g i p e r ) . 2) E n t e r o c o l i t ă c r o n i c ă - L a m b l i a z ă . 3 ) P r o c t i t ă p o l i p o a s ă .
21. Colite. E n t e r o c o l i t e : etiologie, patogenie, clasificări.
22. Colite. E n t e r o c o l i t e ( c o n t i n u a r e ) : formele clinice.
23. Conf. Goia. P o l i c l i n i c ă : 1) Ulcer pe c u r b u r a m i c ă . 2)
Ulcer d u o d e n a l .
24. Colite, enterocolite ( c o n t i n u a r e ) : colitele g r a v e .
25. Colita m u c o m e m b r a n o a s ă .
20. P o l i c l i n i c ă : 1) T u m o r ă m e d i a s t i n a l ă . 2) Tbc i n t e s t i n a l ă .
3) H e p a t i t ă , angiocolită ( i c t e r ) .
27. Dl conf. Goia: Ulcerul g a s t r i c şi d u o d e n a l . P r e z e n t ă r i
de 2 c a z u r i de ulcer d u o d e n a l .
28. Dl conf. Goia: U l c e r u l g a s t r i c .
29. P o l i c l i n i c ă : 1) D i a r e e g a s t r o g e n ă . 2) I c t e r toxiinfecţios
la u n sifilitic.
30. T r a t a m e n t u l colitelor.
61
31. Tuberculoza intestinală.
32. P o l i c l i n i c ă : 1) E r i t e m e x u d a t i v m u l t i f o r m . 2) H e p a t i t ă
şi p n e u m o n i e . 3) A n e v r i s m a l a o r t e i (pe c r o s ă şi d e s c e n d e n t ă ) .
3 3 . T u b e r c u l o z a i n t e s t i n a l ă ( s f â r ş i t ) . P r e z e n t a r e de b o l n a v i :
Entero-colită.
34. P r e z e n t a r e de b o l n a v i : 1) S t e n o z ă pe p o r ţ i u n e a I I d u o ­
d e n a l ă . 2) M e s e n t e r i t ă , epiploită.
35. P o l i c l i n i c ă : 1) Nefroză. 2) A n e v r i s m a l crosei a o r t e i .
36. S i n d r o m u l m e s e n t e r o - e p i p l o i c : s i m p t o m a t o l o g i e .
37. I d e m : etiologie, patogen ie. P r e z e n t a r e a u n u i caz de i c t e r
g r a v ( i n t o x i c a ţ i e Pbosfor'?).
38. P o l i c l i n i c ă : 1) c a n c e r al c a p u l u i p a n c r e a s u l u i . 2) M e z e n t e r i t ă , epiploită.
39. S i n d r o m u l mezentero-epiplocolic: leziuni a n a t o m o - p a tologice; t r a t a m e n t .
40. Dolîcocolon în l e g ă t u r ă cu p r e z e n t a r e a u n u i caz.
4 1 . P o l i c l i n i c ă : U l c e r o - c a n c e r . 2) P e r i c o l i t ă a d h e s i v ă .
42. P r e z e n t a r e a u n u i caz de fistulă h e p a t o - p u l m o n a r ă (Chist
hidatic supurat hep.
43. Conf. Goia: Ulcerul j u s t a p i l o r i c .
44. P o l i c l i n i c ă : 1) U n caz de i n t o x i c a ţ i e cu P l u m b . 2) F i s t u l ă
p l e u r o - p u l m o u a r ă . 3) G a s t r o - e n t e r a n a s t o m o z ă , F i s t u l ă
gastrocolică. 4) B o a l ă m i t r a l ă ; i n s u f i c i e n ţ ă c i r c u l a t o r i e şi icter.
5)
Scleroză r e n a l ă - H e m a t u r i e .
45. Dr. G a v r i l ă : U n caz de diabet z a h a r a t g r a v .
46. C a n c e r u l h e p a t i c : f o r m e a n a t o m i c e . P r e z e n t ă r i de c a ­
z u r i : 1) c a n c e r h e p a t i c s e c u n d a r . 2) I c t e r m e c a n i c ( m a l i g n ) ?
47. C a n c e r u l h e p a t i c ( c o n t i n u a r e ) : S i m p t o m a t o l o g i e - e v o l u ţ i e ,
f o r m e clinice-diagnostic diferenţial.
48. C a n c e r u l căilor b i l i a r e e x t r a h e p a t i c e . P r e z e n t a r e a u n u i
caz de h e p a t i t ă lenta.
49. D e s p r e etiologia şi p a t o g e n i a h e p a t i t e i lente. P r e z e n t a r e
de caz: Chist h i d a t i c m u l t i p l u : ficat, s p l i n ă , p e r i t o n e u .
50. H e p a t i t ă l e n t ă : S i m p t o m a t o l o g i e , evoluţie, p r o g n o s t i c şi
tratament.
51. P r e z e n t a r e a u n u i caz de m e n i n g i t ă c e r e b r o s p i n a l ă - e p i demieă. Chistul h i d a t i c localizat în c a v i t a t e a a b d o m i n a l ă : s i m p t o ­
m a t o l o g i a şi evoluţia c h i s t u l u i h e p a t i c .
52. Chistul h i d a t i c al f i c a t u l u i : p e r i o a d a c o m p l i c a ţ i u n i l o r ,
d i a g n o s t i c , p r o g n o s t i c şi t r a t a m e n t .
62
53. Policlinică:
1) Un caz de polipoză r e c t o s i g m o i d i a n ă
2) c a n c e r piloric. 3) A n e v r i s m a l a o r t e i cu p a r a l i z i a n. r e c u r e n t .
4) A n e v r i s m a l aortei cu t u m o r ă l a r i n g e a n ă . 5) Mieloză s u b l e u ceurică subacută.
54. S i n d r o m u l i c t e r u l u i : I c t e r u l hemolitic, icterul m e c a n i c .
P r e z e n t a r e a u n u i bolnav cu icter c a t a r a l .
55. S i n d r o m u l i c t e r u l u i : i c t e r u l h e p a t o c e l u l a r ( c a t a r a l , t o x i infecţie, febră g a l b e n ă ) . P r e z e n t a r e de b o l n a v : I c t e r m e c a n i c ( T u ­
m o r ă p a n c r e a t i c ă cu s i n d r o m p a n c r e a t o - s o l a r ? Litiază b i l i a r ă
cu p a n c r e a t i t ă c r o n i c ă ? ) .
56. Conf. Goia: Ulcerul d u o d e n a l .
57. S p i r o c h e t o z a
ictero-hemoragică.
Hepatonefrite.
58. P o l i c l i n i c ă : 1) L i t i a z ă b i l i a r ă v e z i c u l a r ă . 2) L i t i a z ă b i ­
l i a r ă ( d u o t u l cistic). 3 ) U o u ă c a z u r i cu litiază b i l i a r ă , cholecistită şi h e p a t i t ă .
59. Etiologia şi p a t o g e n i a lithiazei biliare.
60. P o l i c l i n i c ă : 1) C i r r h o z ă h e p a t i c ă d u p ă o colecistită tifică. 2) H e p a t i t ă . B o a l ă m i t r a l ă . S t a r e p o s t g r i p a l ă . 3 ) C i r r h o z ă
h e p a t i c ă d u p ă colecistită. 4) B o a l ă m i t r a l ă . C i r r h o z ă h e p a t i c ă .
61. S i m p t o m a t o l o g i a clinică a lithiazei biliare.
62. L i t h i a z a b i l i a r ă : c o m p l i c a ţ i u n i l e .
63. T r a t a m e n t u l m e d i c a l a l lithiazei biliare.
64. T r a t a m e n t u l
c h i r u r g i c a l a l lithiazei biliare. Angiocoli-
tele.
65. Gnolescistitele.
P a r a l e l cu î n v ă ţ ă m â n t u l teoretic s t u d e n ţ i i a n u l u i IV-Y a u
u r m a t Stagiul de spital d u p ă n o r m e l e p r e v ă z u t e în r e g u l a m e n t u l
Facultăţei.
2. Semeinlogia
medicală.
1)1 c o n f e r e n ţ i a r Goia a ţ i n u t c u r s u r i de serneiologie m e d i ­
cală, t r a t â n d toate capitolele semeiologiei.
S t u d e n ţ i i a n u l u i I I I a u u r m a t s t a g i u l de spital, f ă c â n d l u ­
c r ă r i l e practice n e c e s a r e la p a t u l b o l n a v u l u i .
ACTIVITATEA DISPENSARULUI STUDENŢESC.
N-rul total al consultaţiilor
„
„
„ cazurilor
531
491
63
Din aceştia din u r m ă :
Cazuri negative
Cazuri cu leziuni fibr. discrete inactive
Cazuri cu leziuni discrete active
Ftizii
Tuberculoze generalizate
Supuraţii pulmonare
Peritonite bacilare
365
89
14
17
1
2
3
Suma cazurilor: 491
Internaţi în sanatorul Clinicei M e d i c a l e :
Ftizii
Tuberculoze general zate
Leziuni discrete active
Supuraţii pulmonare
Peritonite bacilare
17
1
5
2
3
,
Total: 28
Sucombaţi:
în ftizie
Tuberculoză generalizată
Supuraţie pulmonară
1
1
1
Total:
3
3, CLINICA PSICHIATRICĂ.
D i r e c t o r : Prof. Dr. С. I.
Ureche.
1. Localizări c e r e b r a l e , c i t o a r c h i t e c t o n i e . 2. T e t a n u s . 3. P o ­
liclinic: P l e u r e z i e şi t u r b u r ă r i psichice. Atrofii m u s c u l a r e î n
u r m a r e u m a t i s m u l u i . 4. B a s e d o w . o. C r e t i n i s m u l , g u ş a . 6. M i x e d e m u l şi h i p o t i r o i d i s m u l b e n i g n . 7. M i a s t e n i e b u l b o s p i n a l ă . 8.
Gorea. 9. Etiologia psichozelor. 10 Semiologia. 1 1 . Semiologia.
12. Semiologia. 13. Hipofiza şi s i n d r o m u l i n f u n d i b u l a r . 14. E p i fiza. 15. Melancolia. 16. M a n i a . 17. P s i c h o z e periodice. 18. P s i choze u r e m i c e . 19. T u m o r i c e r e b r a l e . 20. T u m o r i cerebrale. 2 1 .
D e m e n ţ ă precoce. 22. D e m e n ţ ă precoce. 23. D e m e n ţ ă precoce. 24.
D e m e n ţ ă precoce. 25. Sifilisul c e r e b r a l . 26. Sifilisul c e r e b r a l . 27.
P a r a l i z i a g e n e r a l ă . 28. P a r a l i z i a g e n e r a l ă . 29. S i n d r o m şi p s i ­
choze n e u r o - a n e m i c e . 30. E n c e f a l i t ă l e t a r g i c ă . 3 1 . E n c e f a l i t ă le­
t a r g i c ă . 32. Psichozele senile. 3 3 . P o l i c l i n i c : c a z u r i medico-legale şi accidente de m u n c ă .
64
4. CLINICA NEUROLOGICA.
D i r e c t o r : Prof.
Dr. 1.
Mima.
S ' a u ţ i n u t în total 43 iecţiuni de clinică (2 s ă p t ă m â n a l ) c u
d e m o n s t r a ţ i u n i de bolnavi, d e m o n s t r a ţ i u n i a n a t o m o - p a t o l o g i c e
şi p r o e c ţ i u n i , cu subiectele u r m ă t o a r e :
D i a g n o s t i c u l n e u r o l o g i c şi o b s e r v a ţ i u n e a n e u r o l o g i c ă .
Antecedentele e r e d i t a r e şi colaterale ale b o l n a v u l u i . R o l u l
e r e d i t ă ţ i i î n patologia n e r v o a s ă .
Etiologia g e n e r a l ă a n e u r o p a t i i l o r .
Antecedentele p e r s o n a l e şi i s t o r i c u l boalei.
S t u d i u l s t ă r e i p r e z e n t e şi t e c h n i c a e x a m e n u l u i obiectiv. S t a ­
rea, statică. S t a ţ i u n e a verticală. M u s u l şi s e m n i f i c a ţ i u n e a se­
miologică.
E x a m e n u l m o t i l i t ă ţ i i : m i ş c ă r i active, p a s i v e , a u t o m a t e , a s o ­
ciate, i n v o l u n t a r e .
E x a m e n u l sensibilităţii şi a l reflexelor şi s e m n i f i c a ţ i a lor
semiologică. I m p o r t a n ţ a e x a m e n u l u i g e n e r a l a l b o l n a v u l u i .
U n caz de emiplegie p u e r p e r a l ă î n faza i n c i p i e n t ă .
E m i p l e g i a r e c e n t ă cu s t a r e c o m a t o a s ă . D i s c u ţ i a s i m p t o m e l o r .
Un caz de emiplegie cu atrofie m u s c u l a r ă . P a t o g e n i a a t r o ­
fiei m u s c u l a r e la emiplegici.
E m i p l e g i e veche cu c o n t r a c t u r ă . E m i p l e g i e c o r t i c a l ă cu s i n ­
d r o m sensitiv cortical. E m i p l e g i a a l t e r n ă . E m i p l e g i a i n f a n t i l ă .
E m i p l e g i i t r e c ă t o a r e . Etiologia şi a n a t o m i a p a t o l o g i c ă a
emiplegiei. T r a t a m e n t u l g e n e r a l al s i n d r o m u l u i .
Scleroza î n plăci. P r e z i n t a r e a a cinci c a z u r i diferite. U n
caz i n c i p i e n t cu t r e m u r ă t u r ă u n i l a t e r a l ă .
D i a g n o s t i c u l pozitiv şi d i f e r e n ţ i a l a l sclerozei î n plăci.
Scleroze c o m b i n a t e . U n caz de o r i g i n e t r a u m a t i c ă ( ? ) .
Etiologia, a n a t o m i a patologică şi t r a t a m e n t u l sclerozei î n
plăci şi al sclerozelor m e d u l a r e p r o g r e s i v e î n g e n e r a l .
Un caz de p a r a p l e g i e sifilitică cu î n c e p u t b r u s c .
U n caz de p a r a p l e g i e sifilitică t i p P]rb.
A n a t o m i a patologică şi t r a t a m e n t u l p a r a p l e g i e i sifilitice.
C o m p r e s i u n e a m ă d u v e i : d i a g n o s t i c u l pozitiv.
U n caz o p e r a t de c o m p r e s i u n e a m ă d u v e i : D i a g n o s t i c u l t o p o ­
grafic al compresiunei. T r a t a m e n t u l compresiunilor medulare.
P a r a l i z i a f a c i a l ă periferică. U n caz de a t a x i e tabetică.
Caz de a t a x i e tabetică l a t e n t ă . T u r b u r ă r i l e de s e n s i b i l i t a t e
î n tabes; p a t o g e n i a a t a x i e i .
©5
Tabes i n c i p i e n t c u atrofie optică. Oftalmoplegia tabetică.
E v o l u ţ i a , formele clinice, d i a g n o s t i c u l , a n a t o m i a p a t o l o g i c ă
şi t r a t a m e n t u l t a b e s u l u i .
Caz de coree a c u t ă . P a t o g e n i e şi t r a t a m e n t .
U n c a z de s i r i n g o m i e l i e lordotică. T r a t a m e n t u l p r i n r a ­
dioterapie.
D o u ă c a z u r i de afazie, m o t r i c e şi s e n s o r i a l ă .
P a t o g e n i a , a n a t o m i a patologică şi t r a t a m e n t u l afaziei.
Gaz de p a r a l i z i e r a d i a l ă t r a u m a t i c ă ( f r a c t u r a u m e r u l u i ) ;
U n c a z de s i n d r o m cerebelos; s i m p t o m a t o l o g i a cerebeloasă.
D o u ă c a z u r i de m i o p a t i e . P a t o g f a f i a m i o p a t i i l o r .
P o l i n e v r i t a . U n caz de o r i g i n e g a s t r o - i n t e s t i n a l ă . D o u ă c a ­
z u r i de p o l i n e v r i t a s a t u r n i n ă .
U n caz de n e v r a l g i e e s e n ţ i a l ă a t r i g e m e n u l u i . D i a g n o s t i c
şi t r a t a m e n t .
T r e i c a z u r i de scleroză l a t e r a l ă a m i o t r o f i c ă , u n u l b u l b a r ,
a l t u l cervical, a l t u l c e r v i c o - d o r s o - l o m b a r .
A n a t o m i a patologică, d i a g n o s t i c u l şi t r a t a m e n t u l sclerozei
l a t e r a l e amiotrofice.
P a r k i n s o n i s m u l postencefalitic.
U n c a z de a t a c isteric. P a t o g r a f i a şi p a t o g e n i a isteriei.
N e u r a s t e n i a . D i a g n o s t i c diferenţial şi t r a t a m e n t .
5. CLINICA GYNECOLOGICĂ ŞI OBSTETRICALĂ.
D i r e c t o r : Prof.
Dr. Grigoriu
Cristea.
I n c u r s u l a c e s t u i a n şcolar, c o n f o r m r e g u l a m e n t u l u i î n v i ­
g o a r e al F a c u l t ă ţ i i de Medicină, c u r s u r i l e obişnuite p e n t r u s t u ­
denţi n u s ' a u făcut.
S ' a u ţ i n u t î n s ă c u r s u r i p e n t r u medicii s t a g i a r i , c u r s u r i l e
r e g l e m e n t a r e p e n t r u s u r o r i l e de Ocrotire, p r e c u m şi l a Ş c o a l a
de m o a ş e a t a ş a t ă Clinicei.
6. CLINICA' INFANTILĂ.
D i r e c t o r : Prof.
Dr. Titu
Gane.
I n acest a n şcolar s ' a u ţ i n u t c o n f o r m p r o g r a m u l u i de către"
profesoi c u r s u r i cu studenţii d i n a n u l a l V-lea, t r e i o r e pe s ă p ­
t ă m â n ă , Mlarţi şi S â m b ă t a de la 10 / —12.
I n a f a r ă de c u r s u l P r o f e s o r u l u i s ' a u m a i făcut u r m ă t o a r e l e
c u r s u r i : Doamna conferenţiară Dr. E. Negru a ţinut u n c u r s
J
2
5
66
d e s p r e A l i m e n t a ţ i a copilului şi e x a m e n e de l a b o r a t o r în m e d i ­
c i n a i n f a n t i l ă , V i n e r i de la 4 — 5 p . m .
Dl Docent Dr. G. Z u g r a v u , a ţ i n u t u n c u r s liber cu s t u d e n ţ i i
a n u l u i al V-lea, d e s p r e Semeiotica şi T e r a p e u t i c a i n f a n t i l ă , î n s e ­
m e s t r u l de i a r n ă . (1928—29).
Dl Docent Dr. A x e n t e l a n c u , a ţ i n u t u n c u r s liber cu s t u ­
d e n ţ i i a c e l u i a ş a n î n s e m e s t r u l de v a r ă (1929), d e s p r e Clinica şi
terapeutica
distrofiilor p r i m e i
c o p i l ă r i i , cu
demonstraţiuni
practice.
*
Clinica infantilă a c o l a b o r a t î n acest a n la c u r s u l de s p e ­
c i a l i z a r e p e n t r u m e d i c i i şcolari, i n s t i t u i t de F a c u l t a t e a de M e d i ­
c i n ă din Cluj. f a c ţ i u n i l e p e n t r u acest scop în n u m ă r de 12 a u
fost făcute de profesor, cu c o n c u r s u l Dnei Dr. R. N e g r u şi a
d o m n i l o r Docenţi Z u g r a v u şi A x e n t e l a n c u . P a r a l e l cu acest
c u r s s'au făcut d e m o n s t r a ţ i u n i clinice şi de l a b o r a t o r în t i m p u l
s t a g i u l u i u r m a t de m e d i c i i şcolari.
I n a f a r ă de aceste c u r s u r i ce şi î n a n i i p r e c e d e n ţ i s ' a u ţ i n u t
c u r s u r i p e n t r u i n f i r m i e r e de copii şi c u r s u r i l e p e n t r u i n f i r m i e ­
rele v i z i t a t o a r e (stagiu de p r a c t i c ă şi lecţiuni teoretice). L e c ţ i u n i l e teoretice d i n P u e r i c u l t u r a şi P e d i a t r i e p e n t r u elevele i n ­
f i r m i e r e v i z i t a t o a r e ( s u r o r i de o c r o t i r e ) a u fost făcute de c ă t r e
profesor de la 1 Octomvrie p â n ă la 15 I u n i e .
I n lunile Octomvrie, N o e m v r i e şi Decemvrie a u u r m a t acest
c u r s şi s t a g i u , elevele d i n u l t i m u l a n al .,Şcoalei de E d u c a t o a r e
şi P u e r i c u l t u r a " d i n B u c u r e ş t i .
(•ursul
Profesorului.
Acest c u r s î n c e p u t la 3 N o e m v r i e 1928 p â n ă la 31 Mai 1929
ş i a c u p r i n s 45 lecţiuni de o o r ă şi j u m ă t a t e fiecare,
1. I n t r o d u c e r e î n s t u d i u l P e d i a t r i e i şi P u e r i c u l t u r e i . Me­
d i c i n a p r e v e n t i v ă î n copilărie. Concepţia m o d e r n ă a s u p r a d r e p ­
t u r i l o r copilului.
2. M o r t a l i t a t e a i n f a n t i l ă şi l u p t a c o n t r a ei. Cele trei epoce
a l e copilăriei.
3.Caracterele speciale ale boalelor în cele trei p e r i o a d e ale
icopilăriei.
4. Fiziologia şi a n a t o m i a a p a r a t u l u i r e s p i r a t o r şi t u b u l u i
digestiv î n diferitele p e r i o a d e ale copilăriei.
5. C o n t i n u a r e : o r g a n e l e e x c r e t o r i i , genitale. Piele. T e m p e ­
r a t u r ă . C r e ş t e r e p o n d e r a l ă şi s t a t u r a l ă .
6. C o n t i n u a r e : D e n t i ţ i u n e . Schelet. Sistem n e r v o s . M e r s u l .
E d u c a ţ i a copilului.
7. Semeiotică ( c u r s ţ i n u t de Dr. Z u g r a v u ) .
8. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: Atrofie i n f a n t i l ă . D i a t e z a e x s u d a .tivă etc, Boalele infecţioase î n g e n e r a l .
9. P r e z e n t ă r i de c a z u r i clinice: Sifilis e r e d i t a r , P e m f i g u s i n fecţios, t u m o r ă r e n a l ă etc. C o n t i n u a r e : boalele infecţioase, î n
special febrele e r u p t i v e .
10. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice c u p r e z e n t ă r i de b o l n a v i : P o l i o ­
m i e l i t a , T u b e r c u l o z a c u t a n a t ă şi g a n g l i o n a r ă . Boalele infecţi­
oase: v a r i o l a .
11. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice cu p r e z e n t ă r i de b o l n a v i : b r o n c h o p n e u m o n i e , Scabies şi eczema, m o r b u l lui P o t t l o m b a r . Confi­
r m a r e la boalele infecţioase: v a c c i n a şi v a c c i n a r e a n t i v a r i o l i c â .
12. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice cu p r e z e n t ă r i de b o l n a v i : sifilis
v r e d i t a r precoce, r a c h i t i s m , c r a n i o t a b e s sifilitic ( d i s c u ţ i e ) , p l e u r o p e r i t o n i t ă t u b e r c u l o a s ă (cu trei c a z u r i ) .
13. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: m a l a r i a , sifilis e r e d i t a r . V a r i •cela (cu p r e z e n t ă r i de b o l n a v i ) .
14. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: P l e u r e z i e p u r u l e n t ă . C o x i t ă tbc.
" T r a t a m e n t u l şi d i a g n o s t i c u l p l e u r o - p e r i t o n i t e l o r t u b e r c u l o a s e .
15. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: encefalite, pleurezii p u r u l e n t e
l a diferite v â r s t e (3 c a z u r i ) . P a t o g e n i a şi Etiologia b r o n c h o p n e u moniei.
Hi. D e m o n s t r a ţ i u n i de semeiologie.
17. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: Idrocefalie, sifilis e r e i t a r t a r •<liv etc. F o r m e l e clinice, a n a t o m i c e şi s i m p t o m e l e b r o n c h o p n e u moniei.
18. P r e z e n t ă r i de b o l n a v i : u n caz de e p e n d i m i t ă v e n t r i c u ­
l a r ă . D i a g n o s t i c u l , p r o n o s t i c u l şi t r a t a m e n t u l b r o n c h o p n e u m o n i e i ,
d
19. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice de semeiotică (Docent Dr. Z u ­
gravu).
20. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: Varicelă, R a c h i t i s m , Distrofic.
E p i d e m i o l o g i a şi Etiologia Gripei.
2 1 . D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: Ghoree S y d e n h a m , R a c h i t i s m .
F o r m e l e clinice, a n a t o m i c e şi d i a g n o s t i c u l g r i p e i î n c o p i l ă r i e .
22. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: m e n i n g i t ă m e n i n g o c o c i c ă . Com­
plicaţiile, p r o n o s t i c u l , p r o f i l a x i a şi t r a t a m e n t u l g r i p e i .
23.
D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: P i o d e r m i e cu septicemie. A s i s t o -
68
Не c u m a l a d i e m i t r a l ă . M e n i n g i t a m e n i n g o c o c i c ă (Diagnostic-,
tratament).
24. P o l i o m i e l i t a (cu p r e z e n t ă r i de b o l n a v i ) .
25. P o l i o m i e l i t a ( u r m a r e ) .
26. D i a t e z a e x s u d a t i v ă (cu p r e z e n t ă r i de b o l n a v i ) .
27. Etiologia şi P a t o g e n i a R a c h i t i s m u l u i (cu d e m o n s t r a ţ i u n i
clinice).
28. R a c h i t i s m u l ( c o n t i n u a r e ) .
29. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: u n caz de t u b e r c u l o z ă g e n e r a ­
l i z a t ă g r a n u l i c ă . S c a r l a t i n a (Etiologie, S i m p t o m e ) .
30. S c a r l a t i n a ( c o n t i n u a r e ) cu p r e z e n t ă r i de bolnavi.
3 1 . T u ş e a c o n v u l s i v ă (cu p r e z e n t ă r i de b o l n a v i ) .
32. T e r a p e u t i c a i n f a n t i l ă (Dr. Z u g r a v u ) .
33. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: Ghoree, M a l a d i a lui H u t i n e l ,
Eritem nodos. Pneumonie. Tuberculoza infantilă (frecvenţă).
34. T u b e r c u l o z a c o p i l u l u i ( c o n t i n u a r e ) : Căile de i n f e c ţ i u n e .
35. T u b e r c u l o z a c o p i l u l u i ( c o n t i n u a r e ) : stadiile a n a t o m i c e
şi clinice, afectul p r i m a r . A d e n o p a t i a t r a c h e o - b r o n c h i c ă .
36. T u b e r c u l o z a c o p i l u l u i ( c o n t i n u a r e ) : forme clinice î n I - a
c o p i l ă r i e , I I - a . ş i I l I - a c o p i l ă r i e , ( p r e z e n t a r e a 10 b o l n a v i ) .
37. T u b e r c u l o z a c o p i l u l u i ( c o n t i n u a r e ) :
D i a g n o s t i c u l şi
Pronosticul
38. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: p r e z e n t a r e a m a i m u l t o r c a z u r i
de e r i t e m nodos. T u b e r c u l o z a c o p i l u l u i ( c o n t i n u a r e ) : t r a t a m e n ­
tul preventiv şi c u r a t i v . V a c c i n u l В . C. G.
39. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: c o r n a j r e s p i r a t o r p r i n a d e n o i dită, scrofuloză. Scrofuloza (concepţia a c t u a l ă ) .
40. T u r b u r ă r i l e digestive î n p r i m a copilărie. (Etiologie şi
Patogenie).
4 1 . T u r b u r ă r i l e digestive ( c o n t i n u a r e ) : Semeiotică g e n e r a l ă ,
Clasificare.
42. Dispepsiile şi G a s t r o - e n t e r i t e l e .
4 3 . Atrofiile i n f a n t i l e .
44. T u r b u r ă r i l e digestive la copii a l i m e n t a ţ i n a t u r a l . T u r ­
b u r ă r i l e digestive î n a I l - a c o p i l ă r i e .
45. T r a t a m e n t u l t u r b u r ă r i l o r digestive.
Celelalte
cursuri:
1°. C u r s u l d n e i c o n f e r e n ţ i a r e D r . E. N e g r u
lecţiuni a s u p r a a l i m e n t a ţ i e i c o p i l u l u i şi a n u m e :
a c u p r i n s 23
69
S c o p u l a l i m e n t a ţ i u n e i î n r a p o r t cu necesităţile o r g a n i s m u ­
lui, a t â t necesităţile creşterei cât şi cele calorice, n o ţ i u n i g e n e ­
r a l e d e s p r e a l i m e n t a ţ i e . Laptele, colostru, c o m p o z i ţ i a c h i m i c ă ,
p r o p r i e t ă ţ i l e vitale ale l a p t e l u i , v i t a m i n e l e , enzimele, v a l o a r e a
energetică. C o n t r o l u l l a p t e l u i . A n a t o m i a şi fiziologia a p a r a t u l u i
digestiv la copil, digestia laptelui. A l ă p t a r e a n a t u r a l ă , c o n t r a i n d i c a ţ i u n i l e . A l ă p t a r e a cu doică. A l i m e n t a r e a m i x t ă . A l ă p t a r e a
a r t i f i c i a l ă . S t e r i l i z a r e a l a p t e l u i . T e c h n i c a a l i m e n t a ţ i e i artificiale.
Instrumentarul.
Lapte conservat, inconveniente.
S i s t e m u l de
a l i m e n t a ţ i e a l lui P i r q u e t , t e c h n i c a .
N o ţ i u n i g e n e r a l e d e s p r e a l i m e n t a r e a c o p i l u l u i bolnav. Dieta
i d r i c ă , b a b e u r r e , laptele a l b u m i n o s , supele f ă i n o a s e , s u p e l e m a l tozate. A p o i : i m p o r t a n ţ a e x a m e n u l u i m i c r o s c o p i c al u r i n e i . R e ­
a c ţ i a Griess î n d i a g n o s t i c u l cisto-pielitelor la copii. M o d u l de
i n t e r p r e t a r e al r e a c ţ i u n e i W a s s e r m a n n la copii. R e a c ţ i u n i l e de
p r e c i p i t a r e . Toate lecţiuniie a u fost însoţite de d e m o n s t r a ţ i u n i .
2°. C u r s u l d l u i Docent D r . G. Z u g r a v u d e s p r e Semeiologie
şi T e r a p e u t i c ă i n f a n t i l ă a fost ţ i n u t î n 15 lecţiuni şi a n u m e : E x a m e n u l clinic a l c o p i l u l u i de p r i m a v â r s t ă , a n a m n e z ă î n d e ­
t a l i u , s t a t u s p r a e s e n s : inspecţie g e n e r a l ă , creştere, f o r m e e x t e ­
r i o a r e , schelet, etc.
E x a m e n u l căilor r e s p i r a t o r i i , seineiologia a p a r a t u l u i r e s ­
p i r a t o r . I n i m a , e x a m e n clinic, r a d i o l o g i e şi c a r d i o g r a f i c , p r e ­
s i u n e a a r t e r i a l ă . T u b u l digestiv şi a b d o m e n u l . E x a m e n u l d i g e ­
stiv al c o p i l u l u i de p r i m a v â r s t ă . Goprologie i n f a n t i l ă . S i s t e m u l
n e r v o s şi o r g a n e l e de simţ. A p a r a t u l u r i n a r . E x a m e n u l g u r e i ,
gâtului.
E x a m e n e c o m p l i m e n t a r e şi de l a b o r a t o r , i n t e r p r e t a ­
r e a lor.
T e r a p e u t i c a i n f a n t i l ă , p r i n c i p i i g e n e r a l e , pozologie. Căile de
administrare a medicamentelor, combaterea principalelor simptome la copii. P y r e t o t e r a p i a . C o m b a t e r e a febrei, i p o t e r m i e i , dep e r d i ţ i e i de lichid, d i a r e e i , colicelor, s p a s t i c i t ă ţ e i g a s t r i c e şi i n ­
testinale etc. N a r c o t i c e , tonice, p u r g a t i v e . S e r o t e r a p i a , o p o t e r a p i a , fizioterapia.
T e r a p e u t i c a p r e v e n t i v ă . Lecţiuniie a u fost însoţite de d e ­
monstraţiuni.
3°. C u r s u l d l u i Docent D r . A. I a n c u s'a ţ i n u t î n 9 l e c ţ i u n i
şi a n u m e : M o r t a l i t a t e a copiilor şi t u r b u r ă r i l e digestive, d a t e
statistice. E u t r o f i e , distrofie, atrofie. Dtstrofiile î n g e n e r a l . D i strofiile a l i m e n t a r e , d e m o n s t r a ţ i u n i clinice şi grafice e Milch(1
70
n ă h r s c h a d e n şi Mehlnăhii*citaden, etc.
Distrofiile' infecţioase::
g r i p a l e , sifilitice, t u b e r c u l o a s e . Distr-ofiile c o n s t i t u ţ i o n a l e . P r i n ­
cipii g e n e r a l e de dietetică şi t r a t a m e n t u l distrofiilor. Distrofiileşi t u r b u r ă r i l e digestive acute.
Lucrări
practice.
I n a f a r ă de c u r s u r i s'au făcut d e m o n s t r a ţ i u n i clinice şi del a b o r a t o r cu m e d i c i i şcolari, studenţii din a n u l al V-lea şi IV-lea
s t a g i a r i s u b c o n d u c e r e a p r o f e s o r u l u i , a d n e i conf. Dr. E. N e g r u
şi a d l u i Docent D r . Gh. Z u g r a v u , a j u t a ţ i de p e r s o n a l u l Clinicei.
C u m a m a c c e n t u a t şi în a n i i t r e c u ţ i a r fi de d o r i t s ă se dea
o m a i m a r e e x t e n s i u n e s t a g i u l u i şi p r e g ă t i r e ! clinice a s t u d e n ­
ţilor, azi i n s u f i c i e n t ă . La e x a m e n e l e de d o c t o r a t şi la c o n c u r s u r i
se e v i d e n ţ a z ă l i p s a u n e i p r e g ă t i r i î n d e s t u l ă t o a r e a elevilor şcoalei'
n o a s t r e m e d i c a l e î n acest d o m e n i u clinic p r o p r i u zis.
Lipsurile
Clinicei
infantile.
Repet în fiecare a n m a r i l e l i p s u r i ce avem, deşi f ă r ă r e ­
zultat. S t a r e a a c t u a l ă a acestei Clinici în c o n t r a s t cu celelaltei n s t i t u ţ i i şi clinici ale U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Cluj n u m a i poate d ă i ­
nui, a t â t p e n t r u interesele î n v ă ţ ă m â n t u l u i , cât şi p e n t r u a s i ­
s t e n ţ a m e d i c a l ă a copiilor. î n c ă din a n u l 1920, S e n a t u l u n i v e r ­
s i t a r , î n u r m a c e r e r e i F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă , a decis ca unad i n p r i m e l e l u c r ă r i de r e a l i z a t , d i n c o m p l e x u l de c l ă d i r i nece­
s a r e U n i v e r s i t ă ţ i i clujene, este Clinica infantilă.
Cu toate c e r e ­
rile r e p e t a t e ce a m făcut,
p â n ă a c u m n u s'a î n f ă p t u i t n i m i c .
D i m p o t r i v ă , noile c r e a ţ i u n i de c a t e d r e ale F a c u l t ă ţ i i m ă r i n d n e ­
cesităţile, î n g r e u i a z ă r e a l i z a r e a p r o g r a m u l u i fixat î n 1920 deUniversitate.
A c t u a l a c l ă d i r e veche, n e î n c ă p ă t o a r e , u m e d ă şi f ă r ă l u m i n ă ,
(cu toate r e p a r a ţ i i l e ce i se fac) n u n u m a i că n u c o r e s p u n d e
c e r i n ţ e l o r igienei infantile, d a r este u n e o r i c h i a r u n pericol p e n ­
t r u bolnavii ce vin s ă - ş i c a u t e î n ea s ă n ă t a t e a . N u avem posi­
b i l i t a t e a izolării r a ţ i o n a l e a copiilor, nici a c a r a n t i n ă r e i c a z u ­
r i l o r la i n t r a r e , n u avem v e r a n d e , cubaj s a u v e n t i l a r e sufici­
e n t ă , n u e x i s t ă î n fine a n e x e l e n e c e s a r e u n u i serviciu s p i t a l i ­
cesc m o d e r n . Ne lipsesc i n s t a l a ţ i u n i l e de î n c ă l z i r e c e n t r a l ă , de
t e r a p e u t i c ă m o d e r n ă ( R o n t g e n , d i a t e r m i e , m e c a n o - t e r a p i e , etc.)
lipsesc de a s e m e n e a locuinţe potrivite p e n t r u p e r s o n a l . Clinica
infantilă este apoi i n t e r i o r i z a t ă ca p e r s o n a l
j]j
neavând'
a u x
a r
71
i n f i r m i e r e - c ă l u g ă r i ţ e c a celelalte clinici u n i v e r s i t a r e clujene, ci
i n f i r m i e r e r ă u plătite (800 lei l u n a r ! ) r e c r u t a t e cu m a r i difi­
c u l t ă ţ i î n cele m a i grele c o n d i ţ i u n i .
Cum am arătat în atâtea rânduri
verbal şi prin
memorii:
ameliorarea
acestei stări şi executarea
programului
din 1920,
este credem prima datorie a Facilităţii
de Medicină
din Cluj.
7. C L I N I C A
DERMATO-VENERICĂ.
D i r e c t o r : Prof.
Dr. Coriolan
Tătaru.
I n ce priveşte p a r t e a d i d a c t i c ă , c u r s u r i l e şi l u c r ă r i l e p r a c ­
tice s ' a u d e s f ă ş u r a t î n c o n d i ţ i u n i b u n e c o n f o r m p r o g r a m u l u i deja
publicat î n a n u a r e l e a n t e r i o a r e .
P e r s o n a l u l d i d a c t i c a desvoltat o activitate r o d n i c ă , d â n d
publicităţii o serie de l u c r ă r i v a l o r o a s e , a făcut o serie de c o ­
m u n i c ă r i Ьъ societatea Ştiinţelor m e d i c a l e î n l e g ă t u r ă cu c a z u ­
rile o b s e r v a t e î n clinică.
I n d e c u r s u l a n u l u i a s i s t e n t u l D r . V a l e r i u Gini oca a t r e c u t
e x a m e n u l de docenţă şi a fost c o n f i r m a t î n a c e a s t a calitate.
I n ce priveşte p a r t e a b u g e t a r ă ; clinica n ' a p u t u t obţine nici
o î m b u n ă t ă ţ i r e . B u g e t u l clinicei a b i a este suficient p e n t r u a c o ­
p e r i r e a cheltuelilor, ce le r e c l a m ă biblioteca şi a p r o v i z i o n a r e a
clinicei cu a p a r a t e l e şi i n s t r u m e n t e l e n e c e s a r e .
8. C L I N I C A OFTALMOLOGICĂ.
D i r e c t o r : Prof. Dr. D.
Michail.
C u r s u l de oftalmologie l a F a c u l t a t e a de M e d i c i n ă d i n Cluj
este u r m a t de s t u d e n ţ i i d i n u l t i m u l a n de s t u d i i . I n a n u l 1 9 2 8 —
29 a u u r m a t acest c u r s 65 s t u d e n ţ i .
C u r s u l teoretic şi clinica s ' a u p r e d a t î n zilele de M i e r c u r i
dela 4 — 5 şi J o i dela 3—4.
L u c r ă r i l e p r a c t i c e de oftalmologie s ' a u e x e c u t a t V i n e r i d u p ă
a m i a z ă î n t r e orele 2 — 4 .
8'a p r e d a t î n total u n n u m ă r de 69 lecţiuni teoretice şi d e
clinică oftalmologică şi s ' a u e x e c u t a t lecţiuni de p r a c t i c ă t e r a ­
p e u t i c ă m e d i c a l ă şi c h i r u r g i c a l ă oftalmologică,
Lecţiunile de teorie şi clinică oftalmologică p r e d a t e a u a v u t
u r m ă t o a r e l e subiecte:
a) A n a t o m i a şi fiziologia ochiului.
h) Afecţiunile pleoapelor, orbitei şi a p a r a t u l u i l a c r i m a l .
72
c) C o n j u n c t i v a şi afecţiunile sale.
d) C o r n e a şi afecţiunile c o r n e e n e ,
e) I r i s u l , c o r p u l c i l i a r şi p a t o l o g i a lor.
f) C r i s t a l i n u l şi p a t o l o g i a sa.
g) G l a u c o m u l şi s t ă r i l e g l a u c o m a t o a s e .
h) R e f r a c ţ i a şi p a t o l o g i a sa.
i) Afecţiuni o c u l a r e î n l e g ă t u r ă cu boalele generale.
O p a r t e d i n aceste capitole de patologie o c u l a r ă a u fost p r e ­
d a t e d i n î n s ă r c i n a r e a d i r e c t o r u l u i clinicei de c ă t r e dl Docent
Dr. P . Vancea.
Lecţiunile p r a c t i c e de V i n e r i d u p ă a m i a z ă a u fost e x e c u ­
t a t e s u b c o n d u c e r e a dlor C h i n d l e r , G l ă v a n şi S ă b ă d e a n u , a s i ­
s t e n ţ i a i clinicei şi s u b c o n t r o l u l d i r e c t o r u l u i şi d o c e n t u l u i clinicei.
I n aceste lecţiuni s'au s t u d i a t chestiunile u r m ă t o a r e , de o r ­
d i n cu totul p r a c t i c :
1. D e m o n s t r a ţ i u n i de a n a t o m i e m a c r o s c o p i c ă a o c h i u l u i pe
o c h i de a n i m a l e şi pe ochi e n u c l e a ţ i de om.
2. D e m o n s t r a ţ i u n i de a n a t o m i e m i c r o s c o p i c ă a
ochiului
d e om.
3. T e c h n i c a e x a m e n u l u i o c u l a r .
4. D e m o n s t r a ţ i u n i de a p a r a t e si i n s t r u m e n t e c h i r u r g i c a l e
oftalmologice.
5. Technica a d m i n i s t r ă r i i m e d i c a m e n t e l o r o c u l a r e .
6. Operaţiile o c u l a r e de u r g e n ţ ă : E n u c l e a ţ i a globului o c u l a r ,
a c o p e r i r e a c o n j u n c t i v a l ă , e x t r a c ţ i a de c o r p i s t r ă i n i , etc.
7. Mici o p e r a ţ i i oftalmologice: R a c l a j u l conjunctivei, d e v i a r e a p t e r i g i o n u l u i , epilatia, etc.
8. Operaţii m a r i de oftalmologie: C a t a r a c t a , G l a u c o m u l , r e zecţia s t a f i l o m u l u i , etc.
La s f â r ş i t u l fiecărui s e m e s t r u s'au făcut coloquii cu s t u ­
denţii a s u p r a m a t e r i i l o r t r a t a t e în acel s e m e s t r u şi la c a r e ap r o a p e toti s t u d e n ţ i i a u r ă s p u n s m u l ţ u m i t o r .
9. CLINICA OTO-RINO-LARINGOLOGICĂ
Director: Prof. Dr. Predescu-Rion.
Cursuri ţinute pentru studenţi în 45 lecţii.
1. Lecţia de deschidere, generalităţi în O. R. L.
2. Anatomia urechii externe.
3 . Anatomia urechii medii.
4. Anatomia urechii medii (continuare).
73
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Anatomia urechii interne.
Nervul cochlear şi vestibular.
Fiziologia auditiunii.
Fiziologia auditiunii (continuare).
Labirintul.
Labirintul (continuare).
Acumetria. — Probele auditiunii.
Acumetria. — Probele aud. (cont.) Radiografia mastoidei.
Patologia urechii externe traumatisme malformaţiuni exos-
tose.
14. Dermatopatiile urechii.
15. Otita externă difuză. Furunculul în O. R. L.
16. Corpi străini în conductul auditiv ext: tumori, sifilis, otomicoze.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
Afecţiunile timpanului. Otita acută catarală.
Ofita acută supurată. Complicatiuni.
Otita acută supurată. Complicatiuni (continuare).
Otita cr. supurată.
Trat. otitelor acute.
Sifilisul, Tuberculoza şi tumorile urechii.
Surditatea propriu zisă: Timpanoscleroza.
Surditatea propriu zisă: Otospongioza.
Surditatea propriu zisă: Labirintoscleroza, -ototrofoneuroza.
Trat. surdităţii.
Surditatea familiară şi controlaterală.
Audimutitatea. Surdimutitatea. Surditatea psihică şi verbală.
Igiena urechii.
Anatomia nasului.
Anatomia nasului (cont.). Semiologia generală obstruc-
ţiuni.
32. Malformaţiunile nasului; Sinechii, Deviaţia septului, Simp­
tom, şi trat.
33. Dermatozele nasului, Rinita acută.
34. Inervaţia nasului — sensitivă, neuro-vegetativâ. Nervul
olfactiv — origini.
35. Arterele, venele, limfaticele nasului. Sistemul
boitei faringiene.
36. Disosmiile, Epistaxis.
37. Fiziologia nasului. Sindromul obstrucţiei nasale.
venos al
74
38. Rinita acută şi cron. Rinita hipertrof. Polipi nasali. — Traament. Lupus şi sifil. nas.
39. Abces lateral al gâtului. Pansament mastoidian. Demonstraţii.
40. Sinusita frontală ac. şi cronică.
Sinusita maxilară ac. şi cronică. Tratamentul lor medical şi
chirurgical.
41. Sinusita etmoidală ac. şi cr.
Sinusita sfenoidală ac. şi cr. tratam.
42. Tumorile nasului şi a sinusurilor. Tratamentul lor.
43. Vegetaţii adenoide.
44. Vegetaţii adenoide (cont.).
45. Rezumat general. Concluziuni asupra celor tratate în cursu
anulu'.
10. CLINICA STOMATOLOGICA
Suplinitor: Prof. Dr. I.
Predescu-Rion.
Activitatea didactică a Clinice Stomatologice pe anul şcolar
1928/29 cuprinde cursul de stomatologie 2 ore la săptămână, care
a fost urmat de studenţii în medicină din anul IV, în număr de 76.
Cursurile teoretice au fost ţinute de Docent Dr. Aleman, iar
în demonstratjumle practice a fost ajutat de Asistent Dr. Babuţiu
Inocenţiu. Preparatorii Dr. Mohora Alma Popovici şi Dr. Liviu
Gidrai.
I. Lecţia de introducere a cursurilor Stomatologice: „Relaţiunea Stomatologiei cu celelalte specialităţi ale medicinei" este sus­
ţinută de Prof. Dr. Predescu-Rion.
II. Docent Dr. Aleman a făcut cursuri conform programului
din următoarele capitole :
A) Istoricul Stomatologiei.
B) Anatomia şi istologia gurei.
a) Anatomia macroscopică şi microscopică a organelor bu­
cale.
b) Embriologia lor.
C) Patologia buco-dentară.
a) Caria dentară şi tratamentul ei.
b) Complicaţiunile cariei dentare.
c) Anomalii dentare.
d) Gingivite şi stomatite.
e) Chiste şi tumori.
75D) Chirurgia dentară şi maxilo-facială.
a) Anestezia şi extraciţunile dentare.
b) Fracturile maxilarelor.
c) Rezecţiile de maxilar.
d) Apiectemii.
e) Implantaţii dentare.
f) Tratamentul chirurgical al pioreei alveolare etc. etc.
E) Ortodenţia.
a) Noţiuni generale de ortodenţie.
b) Redresări forţate şi lente.
c) Diferite aparate întrebuinţate în prognatism şi retrognatism.
»
F) Radiografia dentară.
a) Importanţa radiografiei dentare.
b) Diagnostic şi technica radiologică.
G) Proteza buco-dentară.
a) Despre mulaje.
b) Generalităţi de proteze în metal şi cauciuc.
c) Despre proteze parţiale şi totale în rezecţii.
d) Despre proteze amovibile şi inamovibile.
e) Obturatoarele în protetică.
Lucrările practice cu studenţii anului IV s'au făcut în serii de
câte 10 după împărţirea dela Decanat. Au executat fiecare injecţiuni anestezice locale şi regionale, extracţiuni dentare şi tratamen­
tul cariilor pe piese zise fantome.
Pe lângă Clinica Stomatologică exista şi un curs de speciali­
zare pentru doctorii în medicină. In anul 1928/29 au urmat acest
curs 31 de doctori din toate părţile ţării, Clinica noastră fiind sin­
gura din ţară.
Doctorii în medicină înscrişi pentru anul de specializare de
12 luni urmează:
In primele trei luni la ambulanţa clinicei unde execută anes­
tezii, extracţiuni şi tratamentul cariilor pe piese zise fantom, expe­
rimentând toate substanţele cari se folosesc în obturaţiile curente.
La terminarea acestui timp trec un colocviu de anatomia or­
ganelor cavităţii bucale, în urma căruia trec la tratamentul conser­
vativ şi la lucrările de proteze amovibile şi inamovibile şi amovoinamovibile, ajutând pe rând pe asistenţi în diferite operaţiuni de
chirurgie maxilo-facială.
In ultimele trei luni pe lângă tratamentul conservativ ce-1
%
76
execută pacienţilor repartizaţi, medicii: stagiari mai urmează teehnica
de proteza buco-dentară şi ortodentia.
La terminarea stagiului de 1 an medicii stagiari se prezintă
în faţa unei comisiuni de profesori-delegaţi ai Decanatului pentru
a trece examenul de specia itate. In urma acestui examen Decana­
tul eliberează o diplomă care dă dreptul la libera practică a sto­
matologiei în ţară, în conformitate cu dispoziţiunile legii Mârzescu
din 1923.
11. CLINICA BOALELOR CĂILOR URINARE.
Director: Prof. Agr. Dr. Emil Ţeposu.
Cu începerea anului şcolar 1928—29 s'a inaugurat la Fa­
cultatea de medicină din Cluj, în cadrele catedrei nou înfiinţate,
învăţământul chirurgical al afecţiunilor Căilor Urinare.
In lipsa unui local propriu, acest învăţământ s'a ţinut, graţie
deosebitei bunăvoinţe a Dlui Prof. Iacobovici, în localul Clinicei
chirurgicale.
In conformitate cu regulamentul Facultăţii noastre de Me­
dicină, cursul de Clinica boalelor Căilor Urinare s'a predat stu­
denţilor anului V în două ore pe săptămână.
Una din lecţiunile teoretice a fost rezervată expunerii afecţiu­
nilor mai importante din pathologia rinichiului, ureterului, vezicei,
prostatei, etc, iar cea de-a doua lecţiune a constat în demostraţiuni policlinice şi operatorii.
In cursul acestui an s'au ţinut în total 47 lecţiuni clinice,
cari au avut următoarele subiecte:
1. Progresele Urologiei. Lecţiune inaugurală, ţinută la 9 Noembrie 1928.
2. Tuberculoza renală. Forme clinice şi tratament.
3. Litiaza renală. Pathogenie, simptomatologie şi tratament.
4. Tumorile rinichiului cu demonstraţii clinice.
5. Rinichiul mobil. Pathogenie şi tratament. Şedinţă operatoare.
6. Hidronefroza, cu demonstraţiuni da pyelograme.
7. Traumatismele rinichiului. Şedinţă operatoare.
8. Pyonefroza. Diagnostic şi tratament.
9. Anomaliile rinichiului şi ureterului. Demonstraţii de cazuri.
10. Maladiile chistice ale rinichiului. Diagnostic diferenţial (Dr.
M. Mitrea).
11. Sifilisul renal.
12. Nefritele din punct de vedere al intervenţiei chirurgicale.
77
13. Flegmonul perinefritic.
14. Despre hematurii. Simptomatologie şi tratament.
15. Pyelografia şt pyeloscopia. Demonstraţie practică.
16. Calculoza ureterală. Simptomatologie şi tratament.
17. Stricturile ureterului. Pathogenie şi tratament.
18. Uretero şi nephrolisa, pentru stricturi ureterale. Şedinţă
operatoare.
19. Explorarea funcţiunii renale. Noţiuni generale de fiziolo­
gie renală.
20. Substanţele colorante, în determinarea activităţii renale.
21. Importanţa azotemiei în urologie.
22. Constanta Ambard în chirurgia urinară.
23. Cystoscopia. Indicaţii, contra-indicaţii. Lecţiune practică.
24. Hipertrofia de prostată. Pathogenie, simptomatologie şi
itratament.
25. Indicaţiile şi contra-indicaţiile prostatectomiei.
26. Technica prostatectomiei. Şedinţă operatoare.
27. Abcesul prostatic. Simptomatologie şi tratament. Şedinţă
operatoare.
28. Cancerul prostatei. Diagnostic diferenţial.
29. Cistitele. Pathogenie, simptomatologie şi tratament.
30. Calculoza vesicală. Simptomatologie şi tratament. Şedinţă
operatoare.
31. Papilomul vesicei. Şedinţă operatoare.
32. Malformaţiile vesicei. Demonstraţii radiografice.
33. Retenţiile de urină şi tratamentul îor.
34. Refluxul vesico-renal. Demonstraţiii pye ografice.
35. Stricturile ureterale. Pathogenie şi diagnostic.
36. Mijloacele de tratament în stricturile uretrale. Şedinţă
practică.
37. Uretroscopia anterioară. Şedinţă practică.
38. Leziunile coliculului seminal. Simptomatologie şi tratament.
39. Uretroscopia posterioară. Şedinţă practică.
40. Inflamaţiile prostatei. Prezentări de cazuri.
41 Sonda â demeure. Avantajele şi desavantajele ei. TechInica aplicării.
42. Fistulele vesicale. Diagnostic şi tratament. Prezentări de
cazuri.
43. Complicaţiile chirurgicale ale infecţiei blenoragice.
44. Hipospadiasâ. Demo'istr. clinică.
7£
45. Epispadiasa. Şedinţă operatoare.
46. Extrofia vesicei. Casuistică.
47. Baciloza genitală, cu demonstraţie operatoare: epididimectomia.
In afară de aceste cursuri teoretice şi practice, studenţii au
făcut şi stagiu clinic cu demonstraţiuni la patul bolnavului, şi au
luat parte activă la exploraţiuhile noastre endoscopice şi radiografice.
12. INSTITUTUL DE ISTORIA MEDICINEI ŞI FARMACIEI Şi
DE FOLKLOR MEDICAL.
Director: Prof. Dr. Jules Guiart.
Cursul de Istoria
Medianei.
(2 ore pe săptămână, semestrul de vară 1929. Obli­
gatoriu pentru studenţii în Medicină anul V.)
Profesorul titular Dl Dr. Jules Guiart fiind în concsdiu, cursul
a fost ţinut din încredinţarea Facultăţii de Medicină de Dr. Valeriu
L, Bologa, docent de Istoria Medicinei. Sau ţinut 21 de lecţii.
Afară de studenţii în Medicină înscrişi cursul a fost frecventat de
19 studenţi dela Facultatea de Litere şi 6 studenţi de!a Facultatea
de Ştiinţe. Cursul a tratat despre: „începuturile Medicinei în cadrul
civilizaţiilor primitive şi antice". Materialii' s'a împărţit în urmă­
toarele capitole.
1. Rostul şi necesitatea Istoriei Medicinei. învăţământul medico-istoric la Universităţi.
2. începuturile Medicinei ştiinţifice româneşti.
3. Filogenia omului. Omul terţiar. Paleoliticul. Mezoliticul şi
neoliticul. Paleopatologia. Metodele de cunoaştere ale medicinei
primitive. Paleopatologia umană. Medicul şi medicina în legende şi
în monumentele linguistice. Terapeutica primitivă. Teoria boalei:
preanimism şi animism. Semiologia şi chirurgia primitivilor. Medi­
cina internă la popoarele sălbatice. Tagma medicală la primitivi.
4. Medicina populară românească. Elementul real terapeutic
în medicina populară românească.
5. Trecerea dela medic na populară la medicina ştiinţifică :
medicina Aztecilor, medicina Inka.
6. începuturile medicinei ştiinţifice: China.
Civilizaţia mezopotamică. Medicina babilono-asiriană.
Vechiul Egipt. Dela preistorie la epoca arhaică. Isvoarele isto­
riei egiptene. Scurtă schiţare a istoriei Egiptului. Civilizaţia egip-
79
îeană. Viaţa în vechiul Egipt. Cuitul morţilor. Originile medicinei
egiptene. Şcoalele templelor. Preoţii medici. Zeii în raport cu me­
dicina. Inbălsămarea şi anatomia. Chirurgia, Obstetrica, Ginecologia,
Oftalmologia, Paleopatologia şi Paleoparasitologia. Materia medică,
terapeutică şi magia. Medicina legală şi higiena. Medicina egipteană
t-a bază a medicinei antice.
. 7. Recapitulare: Evoluţia medicinei primitive spre medicina
ştiinţifică; istoria civilizaţiei şi is:oria medicinei.
S'au făcut demonstraţii în Muzeul de Istoria Medicinei, Mu­
zeul de antichităţi, Muzeul preistoric, Muzeul etnografic al Ardea­
lului şi în Muzeul etnografic maghiar.
Institutul a fost frecventat de o seamă de colaboratori externi.
In anul 1929 s'au lucrat Ia institut două teze de doctorat, care ca
şi lucrările personalului ştiinţific şi ale colaboratorilor institutului au
fest menţionate de critica de specialitate din ţară şi străinătate.
Biblioteca s'a îmbogăţit în cursul anului şcolar cu 485 volume
şi stampe noi. Biblioteca a fost consultată de 67 persoane din afară
de institut care au împrumutat 216 opere.
Despre institut şi activitatea sa au publicat: Prof. H. E. Sigerist (Leipzig) în „Kyklos" Jahrbuch des Instituts ftir Geschichte
der Medizin an der Universităt Leipzig, voi I, 1928. şi în „Medical,
Life" (New-York) Nr. 100, 1929 şi Prof. Aldo Mieii în „Archeion" (Roma) 1928. Tot în „Archeion" 1928 a apărut un raport
detaliat asupra institutului de Dr. V. Bologa.
In 1928—29, din lipsă de fonduri nu s'a putut publica nimic
în „Biblioteca medico-istorică", deşi manuscrisele a două lucrări
de specialitate aşteaptă de mai bine de un an să fie date la tipar.
Directorul institutului Dl Prof. Jules Guiart a fost ales în
1929 vice-preşedinte al „Societăţii Lineene" dinLyon şi preşedinte
al secţiei de antropologie a aceleeaşi societăţi, iar asistentul V.
Bologa a fost cooptat în comitetul revistei internaţionale de Istoria
ştiinţelor „Archeion" (Roma). Archiva biografică a medicilor ro­
mâni a fost îmbogăţită cu peste 300 dosare noi, cea fotografică cu
aprox. 600 plăci şi diapozitive.
Pentru muzeu s'au achiziţionat 61 obiecte noi, mai ales pri­
vitoare la medicina în Dacia Traiană şi medicina populară.
In general institutul se desvoltă repede şi bine, deşi mijloa­
cele bugetare devin tot mai insuficiente. Se resimte mai ales lipsa
unui fond de publicaţii. Localul devine tot mai neîncăpător. Prin
aglomerarea materialului care nu poate fi clasat cum se cade se
80
stânjeneşte tot mai mult activitatea ştiinţifică şi didactică raţională.
Aşa de pildă cităm o singură anomalie destul de elocventă: trei
sferturi din biblioteca institutului este aşezată în dulapuri închise,
pe culoarele Facultăţii de Medicină. Cât de anevoioasă devine
astfel consultarea bibliotecii, îşi poate închipui oricine.
De asemenea se resimte tot mai mult necesitatea înmulţirii
personalului bugetar. In 1929 s'a creiat un post de asistent ono­
rific şi unul de preparator onorific care au fost ocupate de dl Dr
Alex. Lenghel şi dra Julieta Niţulescu. Or, dela un personal ono­
rific nu se poate nici odată cere acea cantitate de muncă, care se
poate pretinde dela un personal bugetar.
13. INSTITUTUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ.
Director: Prof. Dr. Titu Vasiliu.
Institutul a desfăşurat în acest an aceaş activitate îndreptată
în trei direcţiuni: învăţământul practic şi teoretic al Anat. Patolog.;
serviciul de prosectură al clinicilor şi cercetări ştiinţifice în dome­
niul Anat. Patologice.
Prin aplicarea noului regulament de studii programul de studi
al Anat. Patologice se face în trei semestre, astfel că, în institut a
trebuit să se facă cursuri şi lucrări practice cu anul III-lea şi al
IV-lea al Facult. de Medicină (anul al III-!ea semestrul de vară;
anul al IV-lea ambele semestre).
In acelaş timp s'a făcut şi un curs de parazitologie — în
semestrul de vară — cu studenţii anului I de farmacie. Metoda da
studii a fost acea expusă în „Anuarul Universităţii" din anul pre­
cedent 1927—28 tinzând la scopul ca studenţii să lucreze ei înşişi
în orele de lucrări practice, cât şi la cele teoretice. S'a cerut stu­
denţilor ca să prepare cursurile anticipat şi au fost chiar constrânşi
la aceasta prin repetate chestionări în cursul anului.
Am încercat ca să facem materia înţeleasă prin demonstraţii
şi explicarea materiilor făcute de profesor, studenţii neavând un
substrat de noţiuni indispensabil pentru urmărirea şi reţinerea
unui curs.
In modul acesta, am încercat să facem ca studenţii să posede
materia în timpul anului, evitând ca studentul să pregătească exa­
menele prin citirea cursului înaintea examenului.
întocmai ca şi la curs s'a lucrat în directa legătură şi sub
conducerea profesorului, la lucrările practice, studenţii au lucrat sub
conducerea personalului ajutător, repartizaţi fiind în grupe la fiecare
din asistenţii Institutului.
81
Şeful de lucrări Dr. Popa Rubin, a condus lucrările de histologie patologică.
In ceia ce priveşte serviciul de prosectură, s'a făcut în cursul
acestui an şcolar în Institut un număr de 300 autopsii şi s'au
examinat peste 600 biopsii.
Activitatea ştiinţifică*) a constat în rezolvarea diferitelor chesiuni de patologie a cazurilor autopsiate şi a biopsiilor dintre cari
cele mai interesante au fost date publicităţii sau comunicate la di­
versele societăţi ştiinţifice medicale din Cluj.
Majoritatea acestor comunicări au fost făcute la „Reuniunea
Anatomică" societate creiată înainte cu 10 ani de titularul cate­
drei, în strânsă legătură cu catedra, cu clinicele, un loc de întâlnire
a medicilor din toate Institutele facultăţii.
Reuniunea a ţinut în cursul acestui an 9 şedinţe, făcându-se
aproape 50 comunicări din partea personalului medical al Institu­
telor şi Clinicelor.
Programul lecţiunilor făcute.
Prof. Titu Vasiliu: 55 cursuri teoretice; 40 anat. Patologică;
5 parazitologie; 10 Lecţiuni de demonstraţiuni de piese.
Curs introductiv în studiul medicinei: Prof. Babeş. Viaţa şi
operele lui.
Turburări de nutriţie (de metabolism). Turb. degenerative, re­
gresive. Necroză. Gangrena. Infarcte anemice. Cariorexis şi cariolisis. Raynaud. Decubite. Boala perforantă. Anevrismul inimei. Osteopatii de inaniţie. Pedatrofie.
Degenerescentă albuminoasă, halină, vacuolară.
Degenerescentă amiloidă. Steatoză, diabet zaharat.
Scorbut şi Boala lui Moller Barbow, Lithopedion, Rachitism
şi Osteomalacie Miozită, osificantă. Oştită fibroasă. Ocronoză.
Hemocromatoză. Pigmenţi. Silicoza, antracoza, calicoza, sideroza, argiroză. Dindromele glandelor cu secreţia internă.
Hipofiza glandulară şi nervoasă. Tiroida, pancreas, paratiroidă,
ovar, testicul. Sistemul cromafin. Mixedem, cretinism, guşă ende­
mică. Boala lui Basedow.
Capsula suprarenală. Timusul. Acromegalia. Splachnomegalia.
Boala lui Adison. Distrofia adiposogenitală, diabet insipid.
Hemoragii, hiperemii. Tromboză, embolii, anemie locală (ische­
mie) infarct anemic şi infarct hemoragie. Edem. Sindrom hemoragipar.
*) A se vedea şi cele publicate Ia cap. „Activitatea ştiinţifică".
6
82
Morfologia trombului, mecanismul trombozei. Tromboza venei
porte şi a venelor mezeraice. Circulaţia colaterală Baumgarten. Em­
bolie pulmonară, grăsoasă, celulară, tumorală, calcară.
Procese inflamatorii şi infecţioase: Ce este inflamaţia ? Con­
cepţia clasică, concepţiile actuale. Inflamaţii exudative: Seroase,
fibrinoase, pseudomembranoase, purulente, crustoase, abcese, mem­
brane piogene.
Bacteriemie, septicemie, fagocitoză. Inflamaţia şi infecţiunea.
Felul de ггасНипе a organismului: alergie, anergie, normergie. Me­
ningite purulente. Inflamaţia seroaselor. Gonorea, uretrita, cistita,
pielita, adenita, salpingita, peritonita, artrita. Oftalmia. Cărbunele,
pustula malignă. Febra tifoidă. Paratifus, colera, oedsm malign. In­
fecţia tuberculoasă. Histopatologia tuberculozei.
Tuberculoza generalizată. Enterobaciloza la copii. Tu­
berculoza organelor. Meningita, tuberculoasă. Tbc. miliară. Tifobaciloza. Boala lui Pott, caria osoasă. Tbc. renală, vezicei, prostatei.
Tbc. seroaselor. Clasificarea proceselor tuberculoase. Fenomenele
de alergie şi imunitate în tuberculoză. Tbc. pulmonară, cronică.
Clasificarea lui Aschoff şi L, Bernard. Granulomatoza malignă (Limfogranuloamtoza).
Lepra. Rinosclerom, tetanos, angina Babeş-Vincenti. Noma,
sifilis.
Sifilisul organelor, sifilis primar, secundar, terţiar, quaternar şi quintar. Şancrul primitiv. Septicemie limfatică. Imuni­
tatea şi alergia în sifilisul primar, secundar şi terţiar. Sifilisul here-.
ditar, concepţional şi preconcepţional. Legele lui Colle şi Profeta
Sifilisul pielei în cele 3 stadii. Sifilisul visceral.
Scarlatina. Spirocheta ictero-hemoragică. Boala lui Weil.
Pojarul, actinomicoza, periarterita nodoasă. Tifosul exantematic. Poliomielita acută (Heyne Medin). Encefalita epidemică.
Turbarea.
Malaria: comatoasă şi hemoglobinurică. Tratamentul. Pro­
filaxia individuală şi generală.
Endocardita. Endocardita micotică şi simplă. Patogeneza. No­
dului lui Aschoff. Tabes dorsalis, macro şi microscopia. Leziuni
trofice musculare, oase, articulaţii. Atrofia optică. Fracturi Osteo­
poroza. Artropatie tabetică. Paralizia generală. Hidrocefalie. Siringomielia.
Glomerulonefrita acută, subacută
şi cronică.
Clasifi­
carea leziunilor renale Anatomo-clinice a Nefro-patiilor cronice
83
(Boala lui Bright) Volard şi Fahr. Clasificarea Anat. Patologică alut
Aschoff. Nefropatii cronice.
Intoxicaţiuni cu Oxid d e cărbune. Clorat de Potasiu. Acid
cianhidric şi cianură de Potasiu. Acid sulfuric, azotic, sublimat
corosiv. Formol, a:id acetic. Gaze axfixiante: Fosgenul, iperita. In­
toxicaţii cu plumb, cu arsen, fosfor, cloroform, secară cornută.
Depunerea pigmenţilor : H e m o s ' d e r i n a şi hematoidina. M e lanoză, argiroză, calic эга, sideroză, diabet bronzat. Corpi străini în
esofage. Vez'ca urinară, organele genitale femeeşti, inimă, pericard.
Vindecarea rănilor, regenerarea glandelor, ţesut g r ă s o s , muşchi,
piele, nervi. T r a n s p l a n t a r e , inplantaţie, explantaţie.
Boale şi sindrome
anemice, cauzele generale. Sindrome
anemice secundare.
Modificări în forma şi poziţia organelor. Hipertrofie, hiperplazie. Dilatarea org. cavitare. Enfizem, diverticuli. Hidronefroză.
Hernii. A n e v n s m e .
Leziuni orif ciale.
Anatomia
Patologică a insuficienţelor
valvulare. Arterio-scleroza, aterom, aterioscleroză. Hipertrofia inimei
şi arterioscleroză. Boala lui Ayerza. Reumatism cronic. Spondilita
deformantă. Cirozele ficatului. Sclerozele renale.
Tumori.
Blastome.
Metaplazie,
prozoplazie.
Clasifica­
rea (umorilor. Hamartome şi Coristome. 1. Tumori ale ţesutului
conjuctiv, reticulo-endotelial, muscular, vascular şi nervos. 2. T u ­
mori epiteliale. 3. Tumori mixte. Tumori ale ţesutului trof'e. Dife­
ritele tumori ale diferitelor organe. Descrierea embrio'ogică a ţ e s u ­
tului nervos. Clasificarea tumori or nervoase. Tumorile glandei
pineale, plexului coroid, cancer papilar, T. hipofizei, T. meningeale.
Simpatomie.
Demonstraţie
de patologie
clinică (macroscopică) în sala de
autopsie.
Bronchopneumonie, poliomielită acută, Cancer renal cu m e ­
tastaze în diferite organe. Avort septic. T u m o r ă hipofizară. Epiteiom al capului pancreasului. Boală mitrală. Ulcer duodenal. P e r i cardită fibrinoasă (inimă viloasă). Pneumonie în faza de hepat'zaţie
cenuşie. T b c . pulmonară, ciroza h'pertrofică. Limfogranulomatoză.
Cancer stomacal cu metastaze retroperitoneale. Aortită. Cancer al
capului pancreasului cu metastază în ficat. Hipertrofie cardiacă. E n ­
docardita a valvulei mitrale şi aortice. Miocardită. T b c . ganglionară, stomacală şi intestinală.
Parazitologia:
Curs introductiv.
Importanţa
parazitologiei
6»
84
pentru medicii practicieni şi farmacişti. Ce este un parazit? Scurt
istoric.
Clasificarea parazitologiei în Helmintologie, Micologie, Protistologie, Entomologie, Bacteriologie. Gradul parazitismului. Comensualism, mutualism, parazitism nociv. Paraziţi vegetali şi ani­
mali. Protozoarele. Clasificarea veche şi clasificarea nouă.
Flagelate (Mastighofore) Binucleate. Plasmodide:
Plasmodiu vivax, malarie, praecox. Malaria, paludism, transmiterea ma­
lariei în cele 3 tipuri de paraziţi. Diagnosticul celor 3 forme de
malarie. Anatomie Patologică. Tratament. Profilaxie.
Tripanosoma Gambiense, rhodesiensis, Brucei. Boala som­
nului, febra gambiensică. Kala Azar. Schizotripanum Crusi. Babeziozele. Lamblia intestinalis. Trichoans vaginalis şi intestinalis.
Şeful de lucrări Dr. Popa Rubin 29 cursuri teoretice, 21 de Anat.
Patologică, 5 de parazitologie şi 3 demonstraţii de piese, tratân-du-se în mod succint leziunile de aparate:
1—2, Patologia aparatului respirator.
3—5. Patologia aparatului circulator.
6—8. Patologia specială a aparatului digestiv.
9—10. Patologia ficatului.
11. Patologia aparatului urinar.
12—16. Patologia organelor genitale fumeeşti.
17—18. Patologia organelor genitale bărbăteşti.
19—21. Hematologie: Proprietăţi chimice şi fizice ale sânge­
lui. Vâscozitatea sângelui. Hemoliza. Rezistenţa globulară. Spectro­
scopia sângelui, determinarea hemoglobinei.
Geneza elementelor sanghine. Perioada prehepatică, hepatoselenică şi mădulară. Unicism şi dualism.
Modificările patologice ale proprietăţilor chimice şi fizice ale
sângelui.
22—26. Parazitologie:
Clasificarea cestozilor. Morfologia.
Biologia. Importanţa lor în patologia umană. Taenia solium, mediocanelata. Dibotriocefalus latus. Tenii în stadiu larvar la om. Taenia
solium, cisticercoza porcină; taenia saginată, cisticercoza bovină.
Cisticercoza umană. Echinococoza umană. Taenia echinococus. Pro­
filaxia. Tratamentul medical.
Botriocephalide: Botriocephalus latus. Anemia pernicioasă.
Diagnosticul. Tratamentul.
Artropode: Clasificare. Importanţa lor în parazitologie şi Me­
dicina legală. Demodex folliculorum. Sarcoptes scabiei. Ixodide. Ornitodorus moubata. Insecte (hexapode). Clasificare. Acanthia lectularia. Aptere: Pediculus capitis. Tratamentul.
85
2 7 — 2 9 . Demonstraţii de piese macroscopice hipertrozia de cord.
Endocardită. Stenoză tricuspidală, tromboza auriculară dreaptă. P n e u ­
monie. T b c . pulmonară, limfogranulomatoză, emfizem pulmonar.
T b c . pulmonara (Primar afect al lui Ranke) şi ganglionară g e n e ­
ralizată.
Asistent Dr Andrei Vitalyos: 3 lecpuni de parazitologie: Ară-,
tând d e s p r e : Clasa nematelminţilor, ordinul nematozilor, familia
ascarizilor: Ascaris lumbricoides, oxiuris vermicularis, familia strongiloizilor. Enstrongylus gigas, anchilostoma duodenală. Familia trichotrachelizilor: trichocefalus trichiurus: trichicefaloza.
Trichina
spiralis. Caracterizarea familiei filarizilor. Filaria medinensis. Filaria
Bankrofti. Gnatostomidele, Angiostomidele. Strongidoides intestinalis.
Gordiacee. Acantocefalii. Gigantorynchus moniliformis. Anelidele,
Hirudinele, Hirudo medicinalis.
o
Programul
lucrărilor
practice.
L u c r ă r i l e a u fost făcute d u p ă indicaţiile t i t u l a r u l u i c a t e d r e i
s u b c o n d u c e r e a şefului de l u c r ă r i Dr. JR. P o p a , de c ă t r e î n t r e g
p e r s o n a l u l ştiinţific a l I n s t i t u t u l u i : Asistenţi D r . Vitalyos A. şi
D r . Dobocan I. P r e p a r a t o r i : D a c h n o v i c i V., Stoica V., R u s u S.,
D i n e s c u I. Anul III Medicină:
a făcut s t a g i u a ş a că fiecare s t u ­
d e n t a p e t r e c u t cel p u ţ i n o l u n ă de zile t o a t ă î n a i n t e a de m a s ă
î n I n s t i t u t , l u â n d p a r t e la toate l u c r ă r i l e de l a b o r a t o r . S t u d e n ţ i i
ş i - a u î n s u ş i t în acest s t a g i u :
1. Technica
autopsiei
cu r e d a c t a r e a procesului verbal, cer­
c e t ă r i l e c o m p l i m e n t a r e la un e x a m e n n e c r o p s i e .
2. Technica
microscopică:
P r e g ă t i r e a secţiunilor m i c r o s c o ­
pice, r e c o l t a r e a , f i x a r e a , e x p e d i e r e a m a t e r i a l u l u i . A u făcut sec­
ţ i u n i Ja g h e a ţ ă , la p a r a f i n ă şi celoidină şi u r m ă t o a r e l e c o l o r a ţiuni: Sabrazes, Hematoxilin-eozină,
Van-Gieson,
Scharlach,
M a y - G r i i n v a l d , Giemsa, C o l o r a ţ i a G r a m şi Ziel-Nielsen.
3. I n t e r p r e t a r e a , m a c r o şi m i c r o s c o p i c ă a leziunilor e l e m e n ­
t a r e din A n a t . P a t . şi a a u t o p s i i l o r făcute de s t u d e n ţ i . L a s f â r ­
şitul s t a g i u l u i studenţii a u fost coloquaţi a s u p r a acestei m a t e r i i .
Anul IV Medicină: I n a f a r ă de s t a g i u l de s p i t a l pe c a r e l ' a u
făcut î n s e m e s t r u l de v a r ă a a n u l u i I I I c o n f o r m p r o g r a m u l u i
de m a i s u s . a u făcut în a n u l I V l u c r ă r i p r a c t i c e de m a c r o şi
microscopie. S t u d e n ţ i i a u fost î m p ă r ţ i ţ i p e n t r u acest scop î n
d o u ă serii u r m â n d ca fiecare serie să facă s ă p t ă m â n a ! 1 lu-
86
c r a r e de m a c r o s c o p i e de 2 V o r e şi u n a de m i c r o s c o p i e de a e e a ş
durată.
8
La lucrările de macroscopie
s'au făcut s u b c o n d u c e r e a
s t e n ţ i l o r a u t o p s i i cu toate c e r c e t ă r i l e c o m p l e m e n t a r e şi s ' a u
m o n s t r a t toate piesele d i n colecţia I n s t i t u t u l u i (peste. 6000)
că s t u d e n ţ i i a u văzut, p u t e m s p u n e , m a j o r i t a t e a a b s o l u t ă a
z i u n i l o r d i n patologie.
asi­
de­
aşa
le­
La lucrările
de microscopie
s ' a u s t u d i a t secţiuni histologice
g r u p a t e pe o r g a n e , r e p r e z e n t â n d toate leziunile m a i i m p o r t a n t e
şi c a r a c t e r i s t i c e f i e c ă r u i o r g a n . Un n u m ă r de peste 100 secţiuni
histologice, i n c l u s i v sângele, a u fost s t u d i a t e şi i n t e r p r e t a t e de
s t u d e n ţ i s u b c o n d u c e r e a i m e d i a t ă a p e r s o n a l u l u i ştiinţific. S'a
c e r u t ca s t u d e n ţ i i se p r e z i n t e caiete de desen şi să
desenezeaceste leziuni.
Anul I Farmacie
a făcut l u c r ă r i p r a c t i c e de p a r a z i t o l o g i e
s u b c o n d u c e r e a dlor Asistenţi: D r . A. Vitalyoş şi Dr. I. Dobocan.
a j u t a ţ i de dl p r e p a r a t o r D r . V. Stoica. P r o g r a m u l l u c r ă r i l o r e
următorul:
1. Coccidium c u n n i c u l i . T e c h n i c a s â n g e l u i . T a b l o u l s a n g h i n
normal. Plasmodium vivax.
2. S p i r o c h e t a bucalis. T r e p o n e m a p a l i d u m . T r i p a n o s o m a .
Infuzorii.
3. P l a t o z i i : T a e n i a solium. T a e n i a m e d i o c a n e l a t a . T a e n i a
echinococus şi D i b o t r i c e p h a l u s l a t u s .
4. T r e m a t o z i i : D i s t o m u m h e p a t i c u m . V e r m i i .
Nematozii.
Ascaris lumbricoides. Oxiuris vermicularis.
б. T r i c h o c e p h a l u s d i s p a r ,
trichina spiralis familia h i r u dineelor, h i r u d o m e d i c i n a l i s .
6. A r t r o p o d e l e : Ginex l e c t u l a r i u s . I x o d e s r i c i n u s .
Pulex.
i r i t a n s . P e d i c u l u s capitis. P e d i c u l u s vestimentis.
14. I N S T I T U T U L D E A N A T O M I E D E S C R I P T I V Ă
TOPOGRAFICĂ.
D i r e c t o r : Prof. Dr.
Victor
ŞI
Papilian.
I n c u r s u l a n u l u i 1928—1929, ca şi î n ceilalţi a n i , a n a t o ­
m i a d e s c r i p t i v ă şi t o p o g r a f i c ă a fost p r e d a t ă a t â t s t u d e n ţ i l o r
a n u l u i I, cât şi celor a i a n u l u i I I .
I n a n u l I s'a p r e d a t : Osteologia, A r t r o l o g i a , Miologia, An-giologia, S i s t e m u l n e r v o s periferic şi C e n t r a l .
8У
I n a n u l I I s'a p r e d a t ; S p l a n c h n o l o g i e , Organele s i m ţ u r i l o r ,
A n a t o m i e t o p o g r a f i c ă şi n o ţ i u n i de Morfogeneză.
C u r s u r i l e a u fost făcute de t i t u l a r u l catedrei, a j u t a t de dl
.Docent Vel l u d a .
Dl Docent Velluda a p r e d a t A n a t o m i a topografică.
Io. INSTITUTUL
DE MEDICINĂ
D i r e c t o r : Prof. Dr. Nicolae
LEGALĂ.
Minovici.
Activitatea d i d a c t i c ă s'a d e s f ă ş u r a t î n c o n f o r m i t a t e cu p r o ­
g r a m u l a n a l i t i c . S ' a u făcut c u r s u r i teoretice şi l u c r ă r i p r a c t i c e .
C u r s u l c o n f o r m o r a r i u l u i s'a e x t i n s a s u p r a capitolelor u r ­
mătoare:
M a t e r i a m e d i c i n e i legale. I d e n t i t a t e a , P r o b e l e stabilirei i d e n ­
tităţii. I d e n t i t a t e a pe viu, pe m o r t , schelet. E t a t e a , sexul, t i p u l
etnic. S e m n e profesionale. P a r t i c u l a r i t ă ţ i de n a t u r ă a n a t o m i c ă ,
fiziologică, patologică. P o r t r e t u l vorbit. T a t u a j u l , cicatricele. F o ­
tografia j u d i c i a r ă . Dactiloscopia. Fete şi u r m e . E x a m e n u l m e ­
ci ico-legal a l c a d a v r e l o r . M o a r t e a şi semnele ei. R i d i c a r e a c a ­
d a v r u l u i . A u t o p s i a medico-legală. R e d a c t a r e a r a p o r t u l u i m e d i c o legal. A g o n i a , m o a r t e a a p a r e n t ă . M o a r t e a subită. Asfixiile m e ­
canice. S i n u c i d e r e a . O m u c i d e r e a . Accidentul. .Semnele vitale a l e
rănilor.
Lucrările
practice.
Studenţii s'au împărţit în p a t r u serii,
a 20 pe o serie. S ' a u făcut l u c r ă r i a s u p r a :
etate
sex
p a r t i c u l a r i t ă ţ i de n a t u r ă patologică
,,
. .,
•• • i
\ identitatea absolută
K x a m e n u l m i p r e s i u n i l o r digitale
, .. ~
/ identitatea relativa
. . .
[ d e sânge
E x a m e n u l petelor
< .
I de s p e r m a
technica autopsiei
examinarea organelor
r e d a c t a r e a r a p o r t u l u i medico legal.
I
I
Hi. I N S T I T U T U L D E C H I M I E
D i r e c t o r : Prof. Dr. Pierre
BIOLOGICĂ.
Thomas.
1. Programul
analitic al cursurilor
făcute.
S'a făcut c u r s u l complect de C h i m i e biologică şi lucrările?
p r a c t i c e respective p e n t r u s t u d e n ţ i i în M e d i c i n ă d i n a n u l I I I .
88
S'a făcut d e a s e m e n e a u n s e m e s t r u , c u r s şi l u c r ă r i p r a c t i c e
de Chimie a l i m e n t a r ă pentru studenţii în F a r m a c i e din a n u l I I I .
P r o g r a m u l u r m a t e absolut i d e n t i c cu acel a l a n u l u i p r e ­
cedent.
Теге
pregătite
în
laborator.
A c ţ i u n e a dozelor m i c i de F l o r i z i n ă a s u p r a e l i m i n ă r i i azo­
t u l u i (teză s u s ţ i n u t ă de D r a M a l e v a n a i a M ă r i a în z i u a de 17
I a n u a r i e 1929 la F a c u l t a t e a de M e d i c i n ă d i n Cluj.
17. B I O L O G I E
GENERALĂ.
C u r s p r e d a t de Prof. Dr. Rene
Istoricul
Jeannel
în 20 lecţiuni.
transformismului.
1. Originele ideei de E v o l u ţ i e : L a m a r k , Et. Geoffroy-Saint
H i l a i r e . 2. D a r w i n şi D a r w i n i s m u l .
3. T r a n s f o r m i s m u l d u p ă
D a r w i n . N e o d a r w i n i s m u l , N e o l a m a r k i s m u l şi M u t a t i o n i s m u l . 4.
Neolamarkismul.
Factorii
evoluţiei.
5. V a r i a ţ i a . (>. F a c t o r i i p r i m a r i ai evoluţiei. A l i m e n t a r e a .
S a l i n i t a t e a . 7. F a c t o r i i p r i m a r i : l u m i n a şi viaţa. 8. F a c t o r i i p r i ­
m a r i : l u m i n a şi coloraţiile. H o m o c r i m i i l e . Coloraţiile b ă t ă t o a r e
i a ochi şi m i m e t i s m u l . 9. F a c t o r i i p r i m a r i : V i a ţ a î n î n t u n e r i c .
Cavernicolele, Abissalele, P a r a z i ţ i i i n t e r n i . 10. F a c t o r i i p r i m a r i :
t e m p e r a t u r a . ( A c ţ i u n e a t e m p e r a t u r i i a s u p r a fenomenelor vitale,
acţiunea temperaturii a s u p r a vieţuitoarelor). 11. Factorii p r i ­
m a r i : u m i d i t a t e a . î n t i n d e r e a h a b i t a t u l u i . G r a v i t a t e a şi g e o t r o p i s m u l . P r e s i u n i l e m e c a n i c e . C o a p t ă r i l e . 12. E r e d i t a t e a c a r a c ­
terelor d o b â n d i t e . 13. F a c t o r i i s e c u n d a r i : Selecţia a r t i f i c i a l ă . Se­
lecţia n a t u r a l ă . Selecţia s e x u a l ă . 14. F a c t o r i i s e c u n d a r i : S e g r e ­
g a ţ i a s a u A m i x i a . ( S e g r e g a ţ i a geografică, s e g r e g a ţ i a ethologică,
s e g r e g a ţ i a fiziologică, s e g r e g a ţ i a m e c a n i c ă . N e f e c u n d i t a t e a ) . 15.
Orthogenezele.
Ereditatea.
16. Modalităţile e r e d i t ă ţ i i . 17. Legile h i b r i d ă r i i . ( E r e d i t a t e a
m e n d a l i a n ă ) . 18. T e o r i a c r o m o s o m i c ă . 19. S e x u l : D e t e r m i n a r e a
s e x u l u i . E r e d i t a t e a legată de sex. 20. P a t h e n o g e n e z a n a t u r a l ă
şi e x p e r i m e n t a l ă .
89
18. I N S T I T U T U L DK
FIZIOLOGIE.
D i r e c t o r : Prof. Dr. Ioan
Nifescu.
I. Cursul de Fiziologie
umană.
Studenţii
în medicină
din
unul II şi III. I n a n u j şcolar 1928/29 s ' a u ţ i n u t u r m ă t o a r e l e
p r e l e g e r i d e m o n s t r a ţ i i şi l u c r ă r i p r a c t i c e :
a) 49 lecţiuni a 1 V o r ă , total 73 V ore. N o ţ i u n i i n t r o d u c ­
tive. G e n e r a l i t ă ţ i a s u p r a c h i m i s m u l u i şi energeticei fiinţelor vie­
ţ u i t o a r e . F u n c ţ i u n i de n u t r i ţ i e : Digestia. A b s o r b ţ i a . C i r c u l a ţ i a .
R e s p i r a ţ i a . M e t a b o l i s m g e n e r a i ş i special. E x c r e ţ i a . T e r m o g e n e z a . ( P r i m u l ciclu din c u r s ) .
a
2
h) 18 şedinţe de d e m o n s t r a ţ i u n i , fiecare de 2 ore = 30 ore.
M i e r c u r e a dela 2 la 4 ore p. m . cu s t u d e n ţ i î m p ă r ţ i ţ i în d o u ă s a u
t r e i serii.
c ) 49 şedinţe de l u c r ă r i p r a c t i c e de câte 3 Va ore =
171 '/г
o r e , cu s t u d o n ţ i î m p ă r ţ i ţ i î n serii.
Studenţi
din anul II Farmacie:
S e m e s t r u l al I I - l e a :
d) 22 ore, n o ţ i u n i e l e m e n t a r e de fiziologie făcute în a n u l
a c e s t a î m p r e u n ă cu dl Dr. C o s m a , şef de l u c r ă r i .
e) 12 ore c u r s şi d e m o n s t r a ţ i i p e n t r u „Medici şcolari".
S'au
făcut u r m ă t o a r e l e d e m o n s t r a ţ i u n i în şedinţele de M i e r c u r i , în
a f a r ă de cele c a r e cer t i m p m a i p u ţ i n făcute la c u r s :
C â t e v a d i n p r o p r i e t ă ţ i l e subst. coloidale: p r e p a r a r e a u n e i
sol. coloidale artificiale şi n a t u r a l e . D i a l i z a r e a p r i n sac de colodiu. Viscozitatea. Viseozimetru Ostwald. D e t e r m i n a r e a t e n s i u n e i superficiale. S t a l g o m e t r u lui T r a u b e .
S e c r e ţ i a s u c u l u i g a s t r i c . Secţia psihică şi c h i m i c ă pe u n
c â i n e cu fistula g a s t r i c ă s u b a c ţ i u n e a i n g e r ă r i i de c a r n e . F i s t u l a
p a n c r e a t i c ă la câine. Secţia s u c u l u i p a n c r e a t i c s u b a c ţ i u n e a secretinei şi a p i l o c a r p i n e i .
A n a l i z a a e r u l u i atmosferic cu a j u t o r u l a p a r a t u l u i lui H a l •dane. A n a l i z a a e r u l u i alveolar p r i n m e t o d a P r i e s t l e y - D o u g l a s .
D e t e r m i n a r e a СО -lui cu a p a r a t u l F r i d e r i c i a .
Aparatul Barcroft: Determinarea oxigenului dintr'un sânge
o x i g e n a t ( c a p a c i t a t e a de s a t u r a ţ i e a o x i h e m o g l o b i n e i ) ; d e t e r ­
m i n a r e a o x i g e n u l u i d i n t r ' u n s â n g e incomplet o x i g e n a t ( s â n g e
venos).
D e t e r m i n a r e a curbei de d i s o c i a r e a oxihemoglobinei cu a p a ­
r a t u l Barcroft.
D e t e r m i n a r e a rezervei alcaline cu a p ă r u t u l V a n Slyke.
90
Sedimentarea
Determinarea
Determinarea
şi Ostwald.
Determinarea
Krogh.
Determinarea
p a r a t u l Hellige.
I I I . Cursul
din a n u l I de
N. B ă r b u l e s c u ,
46 lecţiuni
20 şedinţe
Chestiunile
gk-bulelor roşi eu a p a r a t u l W e s t e r g r e n .
rezistenţei g l o b u l a r e .
viscozităţii s a n g i n e p r i n a p a r a t u l lui Hessm e t a b o l i s m u l u i b a z a i cu a j u t o r u l
aparatului
pH.-ului din u r i n ă metoda calorimetrică. A-
de Fizică generală şi medicală
pentru studenţii
M e d i c i n ă şi F a r m a c i e , ţ i n u t de dl C o n f e r e n ţ i a r
doctor î n fizică.
a 1 V
o r ă fiecare.
de d e m o n s t r a ţ i u n i a 2 ore fiecare.
2
tratate
la curs
au fost
următoarele:
I. Mecanică:
M i ş c a r e şi forţă. P r i n c i p i i l e mecanicei. G r e u ­
tate. L u c r u m e c a n i c . M a ş i n i simple.
I I . Stările
materiei,
a ) starea solidă: c a r a c t e r e , s t r u c t u r a
fizică, coeziune. E l a s t i c i t a t e ; b) starea lichidă:
p r i n c i p i i , den­
sitate, fenomene superficiale şi c a p i l a r e , c u r g e r e a lichidelor; c)
starea gazoasă:
proprietăţi generale, barometre, manometre,
c o m p r e s i b i l i t a t e , difuziune, dizolvare, p o m p e de vid, etc.
I I I . Căldura. S t ă r i de î n c ă l z i r e . T e m p e r a t u r ă . T e r m o m e t r e .
R e g u l a r e a t e m p e r a t u r e i . D i l a t ă r i . G a l o r i m e t r i e . S c h i m b ă r i de
s t a r e . H i g r o m e t r i e . S t u d i u l soluţiilor. E m i s i u n e a şi p r o p a g a r e a
c ă l d u r e i . P r i n c i p i u l c o n s e r v ă r i i şi a l d e g r a d ă r i i energiei.
IV. Acustica.
S t u d i u l m i ş c ă r i l o r periodice. Calităţile s u n e ­
tului. Gama. Rezonanţă. P r o p a g a r e a sunetului.
Interferenţă.
C o a r d e v i b r a n t e şi t u b u r i s o n o r e . Reflexia şi r e f r a c ţ i a s u n e t u l u i .
V. Optica. T r a n s m i s i u n e a şi p r o p a g a r e a l u m i n e i . F o t o m e t r i e ,
pe oglinzi p l a n e şi sferice. Reflexia l u m i n e i . Reflexia totală.
S t u d i u l p r i s m e i . S t u d i u l lentilelor. Aleraţiile lentilelor. D i s p e r s i a
l u m i n e i . Spectre. E m i s i u n e a l u m i n o a s ă . Ochiul. I n s t r u m e n t e o p ­
tice. I n t e r f e r e n ţ a l u m i n e i . P o l a r i z a r e a l u m i n e i .
V I . Electricitatea.
P r i n c i p i i g e n e r a l e de electrostatică. P o ­
tenţial. I n f l u e n ţ a electrică. C a p a c i t a t e . C o n d e n s a t o r i . I s v o a r e de
electricitate.
C u r e n t electric. F e n o m e n e electrolitice. T e o r i a ionilor. Efecte
t e r m i c e , legea lui Ohm. P i l e electrice. C u r e n ţ i termoelectrici. C u ­
renţi derivaţi. Puntea Wheatstone.
9î
M a g n e t i s m . C â m p m a g n e t i c a l u n u i c u r e n t . Soleinoid. A c ­
ţ i u n i e l e c t r o m a g n e t i c e . G a l v a n o m e t r e . A m p e r m e t r e şi v o l t a m e t r e .
F e n o m e n e de i n d u c ţ i e . B o b i n a de i n d u c ţ i e . Oscilaţii electrice.
C u r e n ţ i de î n a l t ă frecvenţă.
D e s c ă r c ă r i electrice î n gaze. R a z e catodice, a n o d i c e şi R o n t gen. R a d i o a c t i v i t a t e .
I n şedinţele de d e m o n s t r a ţ i u n i s ' a u făcut u r m ă t o a r e l e e x ­
perienţe:
Metoda g r a f i c ă . C a p s u l e Masey. S t u d i u l forţei centrifuge.
Sfârleaza.
P r e s i u n i în lichide. A p a r a t u l lui H a l d a t . P r i n c i p i u l l u i A r c h i m e d e . D e t e r m i n a r e de d e n s i t ă ţ i . B a l a n ţ a M o h r .
Verificare
h i d r o s t a t i c ă a p r i n c i p i u l u i a c ţ i u n e i şi r e a c ţ i u n e i . F e n o m e n e c a ­
p i l a r e şi de t e n s i u n e s u p e r f i c i a l ă .
D i l a t a r e a solidelor, lichidelor ş i gazelor.
S u p r a t o p i r e şi
suprasaturaţie. Calorimetrul condensator d'Arsonval. Presiunea
osmotică. V a p o r i s a t u r a n ţ i .
V i b r a ţ i u n i s o n o r e . V i b r a ţ i u n i l o n g i t u d i n a l e . R e z o n a t o r cu
p e n d u l e . R e z o n a t o r u l Noach. A p a r a t u l K o n i g .
Lentile, p r i s m ă , spectroscop, m i c r o s c o p .
C o m p u n e r e a l u m i n e i cu discul l u i N e w t o n .
E l e c t r o l i z ă r i cu v o l t a m e t r u . Efectul J o u l e . G a l v a n o m e t r e .
Puntea Wheaststone.
Curenţi termoelectrici:
experienţa
lui
Seebech.
Liniile de forţă ale m a g n e ţ i l o r . E x p e r i e n ţ a lui De la Rive.
B o b i n a de i n d u c ţ i e .
R a z e catodice: efecte m e c a n i c e , e x p e r i e n ţ a l u i Cookes.
19. I N S T I T U T U L D E R A D I O L O G I E .
D i r e c t o r : Prof. Dr. Dimitrie
Neyru.
I n a n u l 1928/1929, c u r s u l de radiologie m e d i c a l ă , n u a a v u t
loc, d a t o r i t ă f a p t u l u i că p r i n s c h i m b a r e a R e g u l a m e n t u l u i F a c u l t ă ţ e i de M e d i c i n ă d i n Cluj. r a d i o l o g i a se p r e d ă î n a n u l a l
V-lea şi n u î n al TV-lea ca p â n ă a c u m .
20. I N S T I T U T U L
DE I G I E N Ă
ŞI IGIENĂ
D i r e c t o r : Prof. Dr. Iuliu
SOCIALĂ.
Moldovan.
C o n f o r m r e g u l a m e n t u l u i n o u a l F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă şi
F a r m a c i e , s t u d i u l I g i e n e i şi Igienei sociale se p r o p u n e p e n t r u
92
s t u d e n ţ i i d i n a n u l V şi V I . Acest r e g u l a m e n t i n t r â n d î n v i g o a r e
p e n t r u I n s t i t u t u l n o e t r u n u m a i c u a n u l şcolar 1929/30, î n a n u l
şcolar 1928—1929 n u a m a v u t c u r s u r i , s t u d e n ţ i i a n u l u i IV, d u p ă
r e g u l a m e n t u l vechiu, t e r m i n â n d acest c u r s î n a n u l şcolar 1927/28.
P r o f i t â n d de a c e a s t ă o c a z i u n e , I n s t i t u t u l şi-a î m p l i n i t o ve­
che d o r i n ţ ă i n i ţ i â n d o r g a n i z a r e a u n u i c u r s de s p e c i a l i z a r e î n
„Igienă
şi medicină
şcolară".
Conform regulamentului acestui
c u r s , a p r o b a t de Consiliul P r o f e s o r a l a l F a c u l t ă ţ i i î n ş e d i n ţ a d i n
29/IV 1929, o r g a n i z a r e a şi c o o r d o n a r e a c o l a b o r ă r i i d i n t r e dife­
r i t e Clinici şi I n s t i t u t e a fost f ă c u t ă de I n s t i t u t u l de I g i e n ă şi
I g i e n ă socială.
D u r a t a c u r s u l u i de s p e c i a l i z a r e a fost de 4 l u n i , î n c a r e
t i m p s ' a u făcut 174 ore lecţiuni teoretice, 39 ore l u c r ă r i p r a c ­
tice şi 130 ore s t a g i u clinic şi d e m o n s t r a ţ i u n i pe teren. A v â n d
c o n c u r s u l foarte p r e ţ i o s a t â t a l d o m n i l o r P r o f e s o r i dela F a c u l ­
t a t e a de M e d i c i n ă cât şi dela celelalte F a c u l t ă ţ i , c u r s u l a î m ­
b r ă ţ i ş a t toate problemele ce i n t e r e s e a z ă I g i e n a şi m e d i c i n a şco­
l a r ă rexişind î n acest m o d să dea medicilor î n s c r i ş i c u n o ş t i n ţ e l e
cele m a i n o u i şi m a i complecte d i n acest d o m e n i u .
C u r s u l a fost a u d i a t de 16 medici, d i n t r e c a r i б a s i s t e n ţ i a i
F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă din Cluj. D i n t r e 16 m e d i c i 8 e r a u deja
m e d i c i şcolari, i a r 8 a u u r m a t c u r s u l în vederea u n u i astfel de
serviciu p e n t r u viitor. Toţi c a n d i d a ţ i i a u t r e c u t e x a m e n e l e p r e ­
scrise de r e g u l a m e n t , F a c u l t a t e a e l i b e r â n d u - l e o d i p l o m ă şi conf e r i n d u - l e titlul de m e d i c şcolar.
I n I n s t i t u t u l n o s t r u s ' a u ţ i n u t şi î n acest a n c u r s u r i l e şi
l u c r ă r i l e p r a c t i c e de: „Elemente de Igienă şi Bacteriologie",
pen­
t r u s t u d e n ţ i i f a r m a c i ş t i a n u l I I I . t i t u l a r u l c u r s u r i l o r fiind dl
C o n f e r e n ţ i a r D r . M i h a i Zolog.
L a acest c u r s s'a d a t s t u d e n ţ i l o r s ă p t ă m â n a l î n 2 ore c u r s u r i
şi 2 ore l u c r ă r i , n o ţ i u n i e l e m e n t a r e d e s p r e m i c r o b i i p a t o g e n i ,
morfologia, biologia, p a t o g e n e z a şi d i a g n o s t i c u l lor.
S'a i n s i s t a t î n m o d deosebit a s u p r a s t e r i l i z ă r i i şi desinfec••iei, p r e p a r ă r i i şi a d m i n i s t r ă r i i s e r u r i l o r si v a c c i n u r i l o r .
P e l â n g ă n o ţ i u n i l e f u n d a m e n t a l e ale bacteriologiei şi e p i demiologiei s ' a u făcut s t u d e n ţ i l o r c u r s u r i din d o m e n i u l I g i e n e i
p r o p r i u zise, i n s i s t â n d a s u p r a r a p o r t u l u i d i n t r e om şi m e d i u l
e x t e r n şi i n f l u e n ţ a m e d i u l u i e x t e r n a s u p r a o m u l u i .
93
21. I N S T I T U T U L D E P A T O L O G I E G E N E R A L Ă
EXPERIMENTALĂ.
D i r e c t o r : Prof. Dr. Mihai
A.
ŞI
Botez.
S'a d a t e x t e n s i u n e a d o r i t ă , d i n a n i i p r e c e d e n ţ i , c u r s u l u i de
P a t o l o g i e G e n e r a l ă şi e x p e r i m e n t a l ă f ă c u t ă s t u d e n ţ i l o r a n u l u i
a l 4-lea de m e d i c i n ă .
P e l â n g ă lecţiunile făcute î n a n i i precedenţi şi de c a r i s'a
vorbit î n a n u a r e l e respective, s ' a u făcut lecţiuni p r i v i t o a r e la
p a t o l o g i a f u n c ţ i u n i l o r : digestive, r e s p i r a t o a r e , c i r c u l a t o a r e , d e
r e l a ţ i u n e , locomoţiune.
I n total s'au făcut 44 de lecţiuni.
C u r s u l a fost î n c e p u t la 7 N o e m v r i e 1928 cu o lecţiune de
deschidere a v â n d ca subiect: Normal şi patologic şi s'a î n c h e i a t
la 23 M a i u 1929.
Cu s t u d e n ţ i i a n u l u i a l 4-lea, r e p a r t i z a ţ i î n 2 serii de câte
38 s t u d e n ţ i , s ' a u făcut câte 16 şedinţe de l u c r ă r i p r a c t i c e de se­
rie. I n total s'au făcut deci 32 de şedinţe. A n u l a c e s t a s'a d a t o
deosebită a t e n ţ i u n e c h e s t i u n i l o r de i m u n i t a t e pe l â n g ă celelalte
c h e s t i u n i , de c a r e a m vorbit î n a n u a r e l e d i n a n i i p r e c e d e n ţ i .
Cu s t u d e n ţ i i a n u l u i a l 2-lea de m e d i c i n ă şi a l 3-lea de f a r ­
m a c i e s'a făcut u n total de 12 lecţii de i n t r o d u c e r e î n s t u d i u l
m e d i c i n e i . Lecţiile a u î n c e p u t la 8 F e b r . 1929 şi a u fost t e r m i ­
n a t e la 17 M a i u 1929.
Chestiunile p r e z e n t a t e a u fost: N o r m a l şi patologic; d e f i n i ­
ţ i a boalei, afecţiuni, etc; Mijloacele de d i a g n o s t i c ; Cauzele de
boală;
Infecţia, v i r u l e n ţ a , iiiflamaţta, i m u n i t a t e a :
Pronostic,
terapeutică.
Cu s t u d e n ţ i i a n u l u i a l 2-lea de m e d i c i n ă . î m p ă r ţ i ţ i în 4 se­
r i i de câte 4 1 — 4 2 s t u d e n ţ i , s'au făcut 16 şedinţe de l u c r ă r i p r a c ­
tice i n t r o d u c t i v e ( s t e r i l i z a r e , c o n t e n ţ i a a n i m a l e l o r , injecţii pe d i ­
verse căi, etc.) m e n i t e a servi de b a z ă l u c r ă r i l o r p r a c t i c e u l t e ­
r i o a r e d i n a n u l a l 4-lea.
Cu s t u d e n ţ i i a n u l u i a l 3-lea de f a r m a c i e , î m p ă r ţ i ţ i î n 2 s e ­
r i i de câte 2 4 — 2 5 s t u d e n ţ i , s ' a u făcut 8 şedinţe de l u c r ă r i p r a c ­
tice cu c a r a c t e r i n t r o d u c t i v p e n t r u f a r m a c i ş t i . ( S t e r i l i z a r e , con­
t e n ţ i a a n i m a l e l o r de e x p e r i e n ţ ă , i n j e c ţ i u n i pe diverse căi, a c ­
ţ i u n e a diverşilor alcooli a s u p r a o r g a n i s m u l u i a n i m a l , emoliza.
şi emolizinele, f i x a r e a c o m p l e m e n t u l u i ) .
94
I n s t i t u t u l a a s i g u r a t , ca şi î n a n i i precedenţi p r e p a r a r e a
V a c c i n u l u i a n t i r a b i c şi e x a m e n u l c r e e r i l o r a n i m a l e l o r suspecte
de r a b i c t r i m i ş i p e n t r u e x a m i n a r e .
I n acest a n şcolar. Dl D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i a ţ i n u t 10
c o n f e r i n ţ e publice în diverse localităţi din ţ a r ă ca m e m b r u al
„Extensiunii
Universitare
din
Cluj".
22.
INSTITUTUL
DE
ISTOLOGIE
D i r e c t o r : Prof. Dr. Ioan
I. Activitate
Şl
EMBRIOLOG1E.
Drăgoiu.
didactică.
Gu a n u l I. Un s e m e s t r u : T e c h n i c a Microscopică şi Cytologie.
S ' a u făcut 14 ore de c u r s şi M ore de l u c r ă r i şi d e m o n s t r a ţ i u n i .
S'a t r a t a t d e s p r e :
I m p o r t a n ţ a s t u d i u l u i celulei p e n t r u biologişti şi medici.
P r o g r e s e l e c u n o ş t i n ţ e l o r a s u p r a celulei.
Ţesut. O r g a n . A p a r a t .
Mijloacele a c t u a l e de c e r c e t a r e cu L u p a şi cu Microscopul.
P ă r ţ i l e constitutive ale m i c r o s c o p u l u i . P a r t e optică, p a r t e
m e c a n i c ă şi a p a r a t u l de l u m i n a t . Calităţile pe c a r i t r e b u e să le
î n d e p l i n e a s c ă u n m i c r o s c o p . M i c r o s c o a p e m o n o şi b i n o c u l a r e .
Pltramicroscopia.
Desenul m i c r o s c o p i c cu a j u t o r u l c a m e r e l o r
c l a r e . M i c r o m e t r i a . P r e p a r a ţ i a m i c r o s c o p i c ă . Diferitele technici
p e n t r u a face o p r e p a r a ţ i u n e m i c r o s c o p i c ă , t e m p o r a l ă şi p e r ­
manentă.
Modul de a e x a m i n a u n p r e p a r a t cu a j u t o r u l m i ­
croscopului.
(Jeluia, morfologie, fiziologie, s t r u c t u r ă i n t i m ă , c o m p o z i ţ i u n e c h i m i c ă . M a n i f e s t a ţ i u n i vitale ale celulei, m i ş c a r e , r e p r o ­
d u c e r e . R e p r o d u c e r e a c e l u l a r ă şi a i n d i v i d u l u i . F e c o n d a ţ i e n o r ­
m a l ă şi a n o r m a l ă . A f i n i t ă ţ i s e x u a l e . P a r t e n o g e n e z a . H e r e d i t a t e a .
S e g m e n t a r e a oului. F o r m a r e a e m b r i o n u l u i . Anexele e m b r i o ­
n a r e . D i f e r e n c i a ţ i u n e a c e l u l a r ă şi cauzele ei. F o r m a r e a o r g a n e l o r .
Gu a n u l al I I - l e a . D o u ă s e m e s t r e : Istologie şi A n a t o m i e m i ­
croscopică. S ' a u făcut 43 ore de c u r s şi 138 ore de l u c r ă r i p r a c ­
tice şi d e m o n s t r a ţ i u n i .
S t r u c t u r a , istogeneza şi p r o p r i e t ă ţ i l e ţ e s u t u r i l o r :
conjonctiv m u s c u l a r şi n e r v o s .
epitelial,
Sângele, c a r a c t e r e g e n e r a l e , compoziţie. S t u d i u l elementelor
s â n g e l u i , globulele roşii, albe si globulinele. Biologia şi s p e c t r o -
«copia s â n g e l u i . L i m f a şi chilul. O r g a n e l e h e m a t o p o i e t i c e şi l i m fopoietice la e m b r i o n şi a d u l t .
I s t o g e n e z a şi s t r u c t u r a o r g a n e l o r , a p a r a t e l o r şi sistemelor
«ce c o m p u n o r g a n i s m u l .
I n acest a n şcolar s ' a u p r e g ă t i t p e n t r u d e m o n s t r a ţ i u n i de
c ă t r e p e r s o n a l u l ştiinţific al I n s t i t u t u l u i 170 colecţiuni complecte
< î n t o t a l 17.000 de p r e p a r a ţ i u n i m i c r o s c o p i c e ) c a r i a u r ă m a s î n
proprietatea studenţilor.
23. I N S T I T U T U L D E B A C T E R I O L O G I E .
Director: Prof.
agregai
JJr. ViioJd
Baroni.
C u r s u l de Bacteriologie cu s t u d e n ţ i i a n u l u i II, p r e c u m şi
l u c r ă r i l e p r a c t i c e respective s ' a u ţ i n u t .şi a n u l a c e s t a î n I n s t i t u ­
tul P a s t e u r : c u r s u r i l e teoretice î n a m f i t e a t r u l c o m u n , i a r l u c r ă ­
rile p r a c t i c e | n I n s t i t u t u l de I g i e n ă , deoarece I n s t i t u t u l de B a c ­
teriologie n u a r e î n c ă u n local p r o p r i u şi nici m a t e r i a l u l d i d a c ­
tic i n d i s p e n s a b i l .
P r o g r a m u l c u r s u l u i , deschis Ia 10 N o e m v r i e 1928 şi ter­
m i n a t la 25 M a i u 1929, a fost u r m ă t o r u l :
1. Definiţie. Microbi. B a c t e r i i . C i u p e r c i . P r o t o z o a r e . V i r u ­
s u r i f i l t r a n t e . G e r m e n i p a t o g e n i şi s a p r o f i ţ i . G e n e r a ţ i a s p o n t a n ă .
2. M i c r o s c o p u l .
3. U l t r a m i c r o s c o p i a .
4. M i c r o o r g a n i s m e l e p a t o g e n e . Clasificare. Diastaze. T o x i n e .
Veninuri.
5. Morfologia b a c t e r i i l o r . D i m e n s i u n i , forme speciale. S p o r i ,
ti. S t r u c t u r a . C a p s u l e . Cili. Coloraţie.
7. Biologia bacteriilor. R e p r o d u c e r e a . Ciclul vita). E n e r g e ­
tica. A n t a g o n i s m şi simbioză. P u t r e f a c ţ i i .
8. F e r m e n t a ţ i a . Mobilitatea. C r o m o g e n e z a . F o t o g e n e z a , a e ­
r o b i şi a n a e r o b i . C u l t u r i . C o n s t a n t e fizico-chimice.
9. S t e r i l i z a r e a : p r i n c ă l d u r ă u s c a t ă , c ă l d u r ă u m e d ă , f i l t r a r e ,
antiseptice.
10. Medii de c u l t u r ă , lichide, solide, speciale. D e t e r m i n a r e a
lui ph.
11. I m u n i t a t e a n a t u r a l ă , c ă p ă t a t ă , a c t i v ă , p a s i v ă . A n t i g e n i
şi a n t i c o r p i . A n a f i l a x i a .
12. A n t i t o x i n e . A g l u t i n i n e . P r e c i p i t i n e . Bacteriolizine. H e molizine o p s o n i n e .
96
13. Stafilococul. 14. S t r e p t o c o c u l . 15. S c a r l a t i n a . 16. P n e u mococul. 17. Gonococul. 18. M e n i n g o c o c u l . 19. Tificul. 20. P a ratificii. 2 1 . Disentericii. 22. Difteria. 2 3 . Difteria. 24. C ă r b u ­
nele. 25. C ă r b u n e l e . 26. C a n g r e n e l e gazoase. 27. T e t a n o s u l . 28.
T u b e r c u l o z a . 29. T u b e r c u l o z a . 30. T u b e r c u l o z a . 3 1 . H o l e r a . 3 2 .
H o l e r a . 3 3 . P e s t a . 34. P e s t a . 3 5 . M a l a r i a . 36. M a l a r i a , 37. S p i rochetozele. 38. Sifilisul. 39. Sifilisul. 40. V i r u s u r i f i l t r a n t e . 4 1 .
T u r b a r e a . 42. Tifosul e x a n t e m a t i c . 4 3 . M o r v a . L e p r a .
L a l u c r ă r i l e p r a c t i c e s t u d e n ţ i i , î n n u m ă r de 160, a u fost î m ­
p ă r ţ i ţ i î n 4 serii, f ă c â n d u - s e î n total 56 şedinţe de câte 2 ore.
I n d e c u r s u l a n u l u i s'au ţ i n u t 4 coloquii.
24. I N S T I T U T U L DU F A R M A C O L O G I E Ş I F A R M A C O G N O Z I E .
D i r e c t o r : Prof.
Dr. Gheorghe
Martinescu.
A) Secţia Farmacologică:
C u r s u r i l e a u fost făcute cu s t u ­
denţii a n u l u i I I I de m e d i c i n ă , câte 3 ore pe s ă p t ă m â n ă .
C u m î n t r ' u n a n de zile n u se p o a t e face t o a t ă m a t e r i a a c e ­
stei discipline, a m i n s i s t a t m a i ales, a s u p r a c h e s t i u n i l o r , c a r i
s u n t absolut n e c e s a r e , în v i a ţ a de m e d i c p r a c t i c i a n .
I n acest scop a m î m p ă r ţ i t c u r s u l î n 3 p ă r ţ i :
I. Generalităţi.
Noţiuni generale despre Farmacologie. î m ­
p ă r ţ i r e a F a r m a c o l o g i e i . Aliment, m e d i c a m e n t , o t r a v ă . D e s p r e
m e d i c a m e n t e : definiţiune, m o d u l de a d m i n i s t r a r e , căile de eli­
m i n a r e şi t r a n s f o r m ă r i l e lor î n o r g a n i s m . î m p ă r ţ i r e a lor d i n
p u n c t de vedere al p r o v e n i e n ţ e i ( r e g n . a n i m a l , vegetal şi m i n e ­
r a l ) , m o d u l lor de a c ţ i u n e : T e o r i a c h i m i c ă a lui S c h m i e d e b e r g .
A c ţ i u n e a c o r p u r i l o r i n o r g a n i c e . Teoriile lui B l a k e , R a b u t e a u ,
Richet şi H u s e m a n n . C o n s i d e r a ţ i u n i g e n e r a l e a s u p r a s u b s t a n ­
ţelor o r g a n i c e : alcoli, aldehide, cetone, acizi o r g a n i c i , eteri. I n ­
t r o d u c e r e a h a l o g e n i l o r în h i d r o c a r b u r i . Ipotezele lui L i b r e i c h şi
Binz. Coeficientul de p a r t a j . A m i n e , a m i d e , fenoli, etc. R a p o r t u l
d i n t r e c o n s t i t u ţ i u n e a c h i m i c ă şi a c ţ i u n e a lor f a r m a c o d i n a m i c ă .
D e s p r e -Ioni şi coloizi. I n c o m p a t i b i l i t a t e , a n t a g o n i s m , a n t i dotism, o b i c i n u i n ţ ă . a c u m u l a r e , a n a f i l a x i e .
Clasificarea m e d i c a m e n t e l o r d i n p u n c t de vedere al a c ţ i u n e i
farmacodinamice.
I I . Farmacodimamia
specială.
1. Anestezicele g e n e r a l e . Fiziologia g e n e r a l ă a anestezicelor.
Teoriile fizice şi fizico-chimice. Ce este cloroformul, p r e p a r a r e a ,
puritatea, proprietăţi.
97
A c ţ i u n e a g e n e r a l ă a c l o r o f o r m u l u i . A c ţ i u n e a lui a s u p r a c i r c u l a ţ i u n e i , r e s p i r a ţ i u n e i , ficatului, r i n i c h i l o r şi a p a r a t u l u i d i ­
gestiv. M o d u l de a b s o r b ţ i e şi e l i m i n a r e . Accidentele n a r c o z e i cloloformice. Mijloacele î n t r e b u i n ţ a t e p e n t r u a c o m b a t e a c c i d e n ­
tele. Diferite metode de a d m i n i s t r a r e .
Alte î n t r e b u i n ţ ă r i ale
cloroformului.
Eterul. P r e p a r a r e a , p r o p r i e t ă ţ i . E t e r u l ca anestezic. A c ţ i u ­
nea a s u p r a i n i m e i , r e s p i r a ţ i u n e i şi r i n i c h i u l u i , a s u p r a p u p i l e i .
C a n t i t a t e a n e c e s a r ă p e n t r u n a r c o z ă . Metodele de a d m i n i s t r a r e .
Accidente. Mijloace de c o m b a t e r e a accidentelor. I n d i c a ţ i u n i şi
c o i i t r a - i n d i c a ţ i u n i . A v a n t a g e l e şi d e s a v a n t a g e l e faţă de cloro­
form. Alte a c ţ i u n i . R e m e d i u l lui D u r â n d . Liqu. H o f f m a n n .
P r o t a x i d u l de Azot. B i c l o r u r a de metilen, c l o r u r a de etilen,
c l o r u r a de etileden: c l o r u r a de etyl, B r o t n u r a de etil, P e n t a l u l .
D e s p r e acefali: Metilalul.
Alcoolul. A c ţ i u n e a . î n t r e b u i n ţ a r e a î n t e r a p e u t i c ă şi f a r ­
m a c i e . Alcoolul a l i m e n t ?
2. Hipnoticele.
Noţiuni generale. Acţiunea hypnotică a di­
feritelor s u b s t a n ţ e . C l a s i f i c a r e a :
a ) Aldehide:
Gloral h y d r a t , h y p n a l , butil-cloral, b r o m a l ,
P a r a a l d e h i d e , etc. b) Cetone: sulfonal, t r i o n a l , t e t r o n a l c) ab
coli terţiari: alcool a m y l i c t e r ţ i a r , d o r m i o l . d ) Ureide (eterii a c i ­
dului carbonic): uretan, somnal, hedonal. e t c : (săruri organice
ale u r e i ) : m e t a l , b r o m u r a l ; ( d e r i v a ţ i a i a c i d u l u i b a r b i t u r i c ) :
v e r o n a l , m e d i n a l , p r o p o n a l , dial, l u m i n a i ( g a r d e n a l ) , s o n e r y l ,
s o m n i f e n ; e) Alcoloizii:
m o r f i n a : alcaloizi totali ai o p i u l u i ( P a n topon, P a n v e r o n ) .
3. Anestezicele
locale ( a n a l g e z i c e ) . R e f r i g e r a ţ i u n e a , E t e r u l ,
b r o m u r a de etil, c l o r u r a de metil, K e l e n u l . c o c a i n a şi derivatele ei.
F o a i a de Coca. C u m se p r e p a r ă C o c a i n a , p r o p r i e t ă ţ i . A c ­
ţ i u n e a a s u p r a i n i m e i şi s i s t e m u l u i n e r v o s . I n t o x i c a ţ i a cu Co­
c a i n ă . Mijloacele de c o m b a t e r e . M o d u l de î n t r e b u i n ţ a r e . Metoda
lui R e c l u s : kSchleich. Anestezia de c o n d u c e r e .
Rachianestezia.
Derivatele Cocainei. E u c a i n a , S t o v a i n a , N o v o c a i n a . A n e s t e z i n a .
Ortoformul.
4. Depresori
şi excitanţi
medulari.
Bromurile, Bromidia,
bromiaza, bromoform. Bromipina. Bromismul acut.
Strychnina. F a m i l i a Loganiaceelor. Strychnos n u x vomica.
Acţiunea S t r y c h n i n e i a s u p r a a p a r a t e l o r reflexe,' a s u p r a i n i m e i
7
98
şi c i r c u l a ţ i u n e i î n g e n e r a l . î n t r e b u i n ţ ă r i . Posologia. P r e p a r a t e
galenice. I n t o x i c a ţ i a cu S t r y c h n i n ă . Mijloacele de c o m b a t e r e .
5. Antitermice
— analgezice. Ce este febra. M o d u l de a c ţ i u n e
î n g e n e r a l . D i v i z i u n e a . A n t i p y r i n a şi d e r i v a t e l e ei. A n t i f e b r i n a .
F e n a c e t i n ă . G r y o g e n i n a , etc. P o s o l o g i a . M o d u l de a d m i n i s t r a r e .
I n d i c a ţ i u n i g e n e r a l e de t e r a p e u t i c ă .
Antitermice
specifice.
C h i n i n a şi s ă r u r i l e ei. S c o a r ţ a de
c h i n şi p r e p a r a t e l e galenice. Acidul salycilic. Salycilaţi. A s p y r i n a . Saloli, etc. Pozologia. M o d u l de a d m i n i s t r a r e . I n c o m p a ­
tibilităţi. I n d i c a ţ i u n i g e n e r a l e de t e r a p e u t i c ă .
6. Farmacologia
sistemului
nervos
vegetativ
( s i m p a t i c şi
părăsim patic).
7. Modificatori
curdio-vasculari.
M e d i c a m e n t e digitalice.
F o i a Digitala. D i g i t a l i n a . S e m e n S t r o f a n t u s . S t r o f a n t i n a , U a b a i n a , Scilla, etc. P r e p a r a t e galenice şi chimice. Pozologia. Căi
d e a d m i n i s t r a r e . I n d i c a ţ i u n i şi c o n t r a - i n d i c a ţ i u n i . N o ţ i u n i de
terapeutică,
Vasodilatatori.
N i t r i t de a m y l , T r i n i t r i n a , etc.
8. Analgezice
propriu
zise. F a m i l i a p a p a v e r a c e e l o r . Opiu.
M o d u l de r e c o l t a r e . M o r f i n a , p r o p r i e t ă ţ i chimice. A c ţ i u n e a fizio­
logică. Pozologia. Derivatele m o r f i n e i : E r o i n a , D i o n i n a , P e r o n i n a . A c ţ i u n e a şi i n d i c a ţ i u n i t e r a p e u t i c e . M o r f i n i s m u l a c u t şi
c r o n i c . Opiu. P r e p a r a t e galenice. O p i o m a n i a .
9. Diuretice.
N o ţ i u n i g e n e r a l e de Fiziologie a s u p r a secreţii
u r i n a r e . D i v i z i u n e a lor. D i g i t a l a , Scilla, T h e o b r o m i n a şi d e r i ­
vatele ei. Cofeina. A p a . N i t r a t u l de p o t a s i u . Lactoza, etc. Pozologie. I n d i c a ţ i u n i g e n e r a l e de t e r a p e u t i c ă .
10. Purgativele.
D e f i n i ţ i u n i . C l a s i f i c a r e a lor. M o d u l de a c ­
ţ i u n e , i n d i c a ţ i u n i şi c o n t r a - i n d i c a ţ i u n i . Căile de a d m i n i s t r a r e .
11. Modificatori
ai compoziţiunii
ţesuturilor.
Iodul, Iodurile.
F o s f o r u l şi F o s f a ţ i , F e r u l m i n e r a l şi o r g a n i c . F o r m e f a r m a c e u ­
tice. Pozologia. I n d i c a ţ i u n i şi c o n t r a - i n d i c a ţ i u n i . Căi de a d m i ­
nistrare.
12. Medicamente
alimente.
L a p t e l e şi derivatele sale. V a ­
l o a r e a a l i m e n t a r ă a l a p t e l u i , etc.
I I I . Farmacologie
galenică.
F o r m e m e d i c a m e n t o a s e , c l a s i f i c a r e a şi m o d u l lor de p r e ­
parare.
1. P u l b e r i l e , c o n s e r v a r e a şi m o d u l lor de a d m i n i s t r a ţ i u n e .
99
2. I n f u z i u n i . M a c e r a ţ i t m i , Deeoeturi, S o l u ţ i u n i , p o ţ i u n i , s i ­
r o p u r i , etc.
3. A l c o o l a t u r i . T i n c t u r i alcoolice, V i n u r i m e d i c i n a l e , etc.
4. E x t r a c t e : fluide, e t e r a t e , etc.
5. Oleuri t e r a p e u t i c e şi m e d i c i n a l e .
6. P o m e z i , u n g u e n t u r i , e m p l a s t r e , S u p o z i t o r i i , ovule, etc.
• B) Secţia
Farmacognozie.
P e l â n g ă acest I n s t i t u t f u n c ţ i o n e a z ă şi Secţia de F a r m a ­
cognozie, p e n t r u s t u d e n ţ i i a n u l u i I I , ai î n v ă ţ ă m â n t u l u i f a r ­
maceutic.
L a a c e a s t ă m a t e r i e s'a făcut c u r s d e m o n s t r a t i v u r m a t de
l u c r ă r i p r a c t i c e , t r a t â n d a p r o a p e t o a t e d r o g u r i l e de o r i g i n ă v e ­
g e t a l ă şi a n i m a l ă p r e v ă z u t e ca oficinale î n F a r m a c o p e a R o ­
m â n ă , ed. I V .
Cursul a constat din descrierea drogurilor, arătându-se p r o ­
v e n i e n ţ a lof, c â t şi o r g a n e l e d i n c a r e fac p a r t e . S'a i n d i c a t î n
m o d s u m a r p l a n t a m a m ă , cu m e n ţ i o n a r e a familiei c ă r e i a p a r ­
ţine, a r i a geografică î n c a r e creşte şi se cultivă. S ' a descris p r o cedeile de r e c o l t a r e , u s c a r e , c o n s e r v a r e , şi s o r t u r i l e c o m e r c i a l e .
S'a făcut o e x p u n e r e a m ă n u n ţ i t ă a c a r a c t e r e l o r m a c r o s c o pice şi a s t r u c t u r e i a n a t o m i c e a f i e c ă r u i
drog,
insistându-se
a s u p r a c a r a c t e r e l o r specifice de r e c u n o a ş t e r e a t â t m a c r o s c o p i c e
c â t şi m i c r o s c o p i c e ; acestea, î n v e d e r e a r e c u n o a ş t e r e i i m p u r i t ă ­
ţilor şi d e p i s t ă r e i falsificărilor.
I n ce priveşte c o n s t i t u ţ i a c h i m i c ă a d r o g u r i l o r , s'a a r ă t a t
c a r e s u n t p r i n c i p i i activi, p r o p r i e t ă ţ i l e lor fizice şi chimice, m e n ţ i o n â n d u - s e şi formele f a r m a c e u t i c e î n c a r e ei î n t r ă ca
părţi
constitutive.
L a l u c r ă r i l e p r a c t i c e s ' a u făcut cea 100 p r e p a r a t e m i c r o ­
scopice: p a r t e s e c ţ i u n i t r a n s v e r s a l e şi l o n g i t u d i n a l e , p a r t e p r e ­
p a r a t e făcute cu pulverele diferitelor d r o g u r i î n t r e b u i n ţ a t e î n
f a r m a c i e c a a t a r i , p e n t r u a se p u t e a e x a m i n a a t â t diferitele ţ e ­
s u t u r i cât şi elementele ce constituesc aceste p u l v e r e .
L a u n e l e d r o g u r i p e n t r u a p u t e a face o d i f e r e n ţ i a r e cât de
e x a c t ă a ţ e s u t u r i l o r , s'au făcut duble c o l o r a ţ i u n i , i a r la altele
p r i n r e a c ţ i u n i m i c r o c h i m i c e s ' a u făcut d e m o n s t r a r e a localizărei
p r i n c i p i i l o r activi.
I n a f a r ă de aceste d o u ă c u r s u r i , I n s t i t u t u l n o s t r u a m a i a s i ­
g u r a t ţ i n e r e a c u r s u l u i de B o t a n i c ă — f ă c u t c u s t u d e n ţ i i a n u l u i
I de f a r m a c i e de dl Conf. p r o v . M i r c e a P r i ş c u .
7*
învăţământul farmaceutic.
1. C A T E D R A D E C H I M I E
GENERALĂ
( a d a p t a t ă p r e g ă t i r e i s t u d e n ţ i l o r medicinişti şi f a r m a c i ş t i ) .
P r o f e s o r T)r. Oh. P.
Pumfil.
I n d e c u r s u l a n u l u i şcolar 1928/29 s'au ţ i n u t 72 lecţii â 5 0
m i n u t e , u r m a t e de fiecare d a t ă de e x p e r i e n ţ e şi r e a c ţ i u n i c h i ­
mice, c a r e a u d u r a t 3 0 — 4 5 m i n u t e .
C u r s u r i l e şi d e m o n s t r a ţ i uni le p r a c t i c e s'au făcut,
potrivit
p r o g r a m u l u i , M a r ţ i a . J o i a şi V i n e r e a 3—4
— 5 р. m .
l /
a
L u c r ă r i l e p r a c t i c e în l a b o r a t o r s a u făcut î n cele trei zile,
i m e d i a t d u p ă c u r s şi a u d u r a t p â n ă la 6 / — 7 V p . m .
3
4
4
L a c u r s u l de Chimie generală p e n t r u m e d i c i n i ş t i şi f a r m a ­
cişti, s'a i n s i s t a t a s u p r a m a t e r i e i şi constituţiei sale; s'a făcut
l e g ă t u r a î n t r e m a t e r i e şi e n e r g i e ; s'a descris şi s'a a r ă t a t r a ţ i u ­
n e a t a b l o u l u i periodic a elementelor: s'a i n s i s t a t a s u p r a diferi­
telor legi, p r i n c i p i i , ipoteze, c a r e e x p l i c ă p r o d u c e r e a s a u obţi­
n e r e a diferitelor p r o d u s e şi s u b s t a n ţ e ca şi d e s c o m p u n e r e a o r i
desagregar^ea u n o r
combinaţiuni mai mult sau mai
puţin
complexe.
S'a descris î n m o d succint, i n s t a l a ţ i i l e şi a p a r a t u r a nece­
s a r ă de l a b o r a t o r ca şi o p e r a ţ i u n i l e chimice c o r e s p u n z ă t o a r e .
S'a t r a t a t î n m o d sistematic, m a t e r i a Chimiei descriptive,
a d a p t â n d sistemul descrierei c o m p a r a t i v e a c o r p u r i l o r s i m p l i
d i n aceiaş familie şi a p o i s'au t r a t a t c o m b i n a ţ i u n i l e d i n ce î n
ce m a i complicate şi g r u p a t e pe familii, i n s i s t â n d u - s e a s u p r a
celor m a i i m p o r t a n t e p e n t r u m e d i c şi f a r m a c i s t .
L a Chimia organică s'a u r m a t m e t o d a clasică, i n s i s t â n d a s u p r a g e n e r a l i t ă ţ i l o r , i a r c o r p i i a u fost s t u d i a ţ i şi c l a s a ţ i d u p ă
g r u p e l e lor funcţionale şi p ă s t r â n d s e p a r a r e a î n corpi g r a ş i ori
aciclici şi î n c o r p i a r o m a t i c i ori ciclici.
101
Lucrările
practice a u c o n s t a t d i n exerciţii p r a c t i c e , făcute
c u scopul de a d a s t u d e n ţ i l o r posibilitatea de a se o b i ş n u i cu
m â n u i r e a şi m o n t a r e a a p a r a t e l o r şi în p l u s s ' a u o c u p a t s t u d e n ţ i i
cu a n a l i z a de s u b s t a n ţ e a n o r g a n i c e şi i d e n t i f i c ă r i de p r o d u s e
a n o r g a n i c e şi o r g a n i c e (bine înţeles, l u â n d u - s e c a z u r i l e m a i sim­
ple) şi s ' a u complectat c u n o ş t i n ţ e l e chimice cu n o ţ i u n i de c h i m i e
a n a l i t i c ă , date în l a b o r a t o r î n t i m p u l c â n d făceau l u c r ă r i şi
analize.
Această c a t e d r ă , a t â t de i m p o r t a n t ă p e n t r u c u l t u r a f u n d a ­
m e n t a l ă m e d i c a l ă şi f a r m a c e u t i c ă , deşi s u n t e m îzi a n u l a l 10-lea
dela U n i r e , deşi a fost şi este t r e c u t ă î n p r o g r a m u l a n u l u i I la
m e d i c i n ă şi f a r m a c i e , totuşi n u este t r e c u t ă în buget — şi se face
de acelaş profesor şi acelaş p e r s o n a l , c a r e a s i g u r ă c u r s u l de Chi­
m i e f a r m a c e u t i c ă , f a r m a c i e galenică, a n a l i z ă de m e d i c a m e n t e ,
legislaţie şi deontologie f a r m a c e u t i c ă şi c o m e n t a r i i l e f a r m a c o peei r o m â n e ( c u r s u r i şi l u c r ă r i , c a r e la alte f a c u l t ă ţ i se fac de
o
cel p u ţ i n 2 profesori şi 3—4
conferenţiari).
2. C A T E D R A D E C H I M I E F A R M A C E U T I C Ă
ŞI
FARMACIE
GALENICĂ
(pentru studenţii
farmacişti).
T i t u l a r : Prof. Dr. Gh. P.
Pamţil.
I n d e c u r s u l a n u l u i şcolar 1928/29, s'au ţ i n u t , potrivit p r o ­
g r a m u l u i , 51 lecţii a câte 2 ore, u r m a t e de l u c r ă r i p r a c t i c e de
câte (i ore zilnic (52 şedinţe de l u c r ă r i p r a c t i c e ) .
Cursul de Chimie farmaceutică
şi farmacie
galenică este în
r e a l i t a t e u n c u r s d u b l u , căci la U n i v e r s i t ă ţ i l e s t r ă i n e
Chimia
farmaceutică
constituie u n c u r s şi Farmacia
galenică sau tech­
nica farmaceutică
constituie u n altul, cu totul deosebit de p r i ­
m u l , iar ca a n e x ă la a c e a s t a m a i s u n t conferinţele: 1) a n a l i z a
m e d i c a m e n t e l o r . 2) C o m e n t a r i i l e f a r m a c o p e e i şi 3) N o ţ i u n i de
legislaţie şi deontologie p r o f e s i o n a l ă .
Deşi la alte F a c u l t ă ţ i s u n t 2 p r o f e s o r i şi 2—3 c o n f e r e n ţ i a r i ,
totuşi la noi toate m a t e r i i l e i n d i c a t e , s u n t în s a r c i n a u n u i s i n g u r
profesor.
La Chimia farmaceutică
s'a i n s i s t a t a s u p r a p ă r ţ i l o r p r a c lice. aplicative din Chimie, căci la acest c u r s f u n d a m e n t a ] p e n ­
tru profesiunea f a r m a c e u t i c ă se i n s i s t ă a s u p r a m e t o d e l o r de fa­
b r i c a r e ori p r e p a r a r e a diferitelor s u b s t a n ţ e chimice o r g a n i c e .
102
a n o r g a n i c e , s a u o r g a n o m e t a l i c e şi a s u p r a metodelor de e x t r a g e r e a diferitelor s u b s t a n ţ e , definite chimiceşte, d i n d r o g u r i l e n a t u ­
r a l e c o r e s p u n z ă t o a r e . M a i i n s i s t ă a s u p r a m e t o d e l o r de p u r i f i ­
c a r e şi c o n s e r v a r e ; a m e t o d e l o r p e n t r u i d e n t i f i c a r e a s u b s t a n ţ e ­
lor şi a d e s c o p e r i r e i "alterărei o r i f a l s i f i c ă m lor.
I n d e s c r i e r e a m e t o d e l o r m a i s u s i n d i c a t e , s'a a d a p t a t n o r m a
g r u p ă r e i s u b s t a n ţ e l o r c a r e se p r e p a r ă d u p ă m e t o d e c o m u n e , g r u ­
p ă r i a p l i c a t e a t â t î n C h i m i a a n o r g a n i c ă cât şi î n cea o r g a n i c ă .
L a technica farmaceutică
a m a d a p t a t m e t o d a clasică a desc r i e r e i şi i n s i s t ă r e i a s u p r a operaţiunilor
farmaceutice,
opera­
ţ i u n i i n d i c a t e p e n t r u o b ţ i n e r e a diferitelor feluri de forme f a r ­
m a c e u t i c e , ( m e d i c a m e n t e ) şi d i n t r e c a r e o p e r a ţ i u n i m u l t e s u n t
identice cu cele chimice, căci m e d i c a m e n t e l e ( m a i ales pe baza
p r o g r e s e l o r m o d e r n e ) n u m a i s u n t simplele e x t r a c t e ori fineturi
d i n t i m p u r i l e vechi.
Azi se i n s i s t ă şi n u f ă r ă succes, s ă se aplice metodele şi ope­
r a ţ i u n i l e c a r e p e r m i t o b ţ i n e r e a de p r o d u s e p r e g ă t i t e î n m o d m a ­
g i s t r a l , r i g u r o s t i t r a t e ( d o z a t e ) , perfect stabilizate şi sterilizate
şi de c o n s e r v a r e i r e p r o ş a b i l ă .
T r e b u i e s ă a d ă u g ă m , că m a t e r i a l u l c o r e s p u n z ă t o r c u r s u l u i
n o s t r u se face p e n t r u s t u d e n ţ i i f a r m a c i ş t i din a n u l I I şi I I I şi
se t e r m i n ă î n doi a n i .
3. C O M E N T A R I I L E F A R M A C O P E E I
ROMÂNE.
L a a c e a s t ă d i s c i p l i n ă a n e x ă l a C h i m i a şi t e c h n i c a f a r m a ­
ceutică, se fac i n t e r p r e t ă r i l e m e t o d e l o r şi o p e r a ţ i u n i l e , c a r e p e r ­
m i t o b ţ i n e r e a diferitelor f o r m e m e d i c a m e n t o a s e şi a diferitelor
substanţe medicinale trecute în farmacopeea r o m â n ă .
Se i n s i s t ă a s u p r a m e t o d e l o r de verificare a identităţei şi
p u r i t ă ţ e i diferitelor feluri de m e d i c a m e n t e .
Se r e z e r v ă p e n t r u a c e a s t ă m a t e r i e c i r c a 30 ore c u r s cu lu­
c r ă r i l e c o r e s p u n z ă t o a r e ( c i r c a 60—70 o r e ) .
4. E L E M E N T E D E A N A L I Z E B I O L O G I C E Ş I T O X I C O L O G I C E .
C u r s p r e d a t de dl C o n f e r e n ţ i a r
definitiv Dr. Iuliu
Orient.
R o l u l acestei secţiuni este d u b l u :
I. C u r s şi l u c r ă r i p r a c t i c e cu studenţii a n u l u i I I I f a r m .
103
I I . A n a l i z e chimice legale, la c e r e r e a i n s t i t u t u l u i m e d i c o legal şi a a u t o r i t ă ţ i l o r civile.
1. C u r s î n s o ţ i t de e x p e r i e n ţ e , c u s t u d e n ţ i i f a r m . a n u l I I I 2V
ore s ă p t ă m â n a l şi 2 ore s ă p t ă m â n a l l u c r ă r i p r a c t i c e .
A) 1. Analize biologice p e n t r u c o n t r o l a r e a p r i n c i p i i l o r activi
a u n o r m e d i c a m e n t e pe cale biologică, conf. f a r m a c o p e e i r o m â n e ,
e d i ţ i a I V , c u m s u n t : P e p s i n a , T a n a l b i n a , F o l i a digitalis şi p r e ­
p a r a t e l e ei, Coffeina şi p r e p a r a t e l e ei, F i l i x m a s , S a n t o n i n a ,
T h y r e o i d e a , S e c a l a c o r n u t a şi p r e p a r a t e l e ei.
2
2. Analiza
urinei,
m a l e şi patologice.
p u n â n d în evidenţă componentele
3. Analiza
sucului
4. Analiza
fecalelor
gastric
normal
normale
şi
şi
nor­
patologic.
patologice.
B ) Analize
toxicologice.
Analiza intoxicărilor accidentale
o r i p r o v e n i t e din s i n u c i d e r i s a u a s a s i n a t e . Analize spectroscopice,
а Со, S H , CN, hemoglobinei. I n t o x i c ă r i cu H g , As, P b , Cu, Sb,
P , Z n , şi p u n e r e a lor î n e v i d e n ţ ă î n c a d a v r e . I n t o x i c ă r i c u acizi
şi s u b s t a n ţ e a l c a l i n e . R e a c ţ i u n i l e alcaloizilor vegetali şi a glicosizilor şi e v i d e n ţ i e r e a lor. I n t o x i c ă r i cu c i u p e r c i comestibile şi
otrăvitoare.
I I . Analize chimice medico-legale,
medico-legal din Cluj şi a justiţiei.
la
cererea
institutului
С C A c t i v i t a t e a ştiinţifică
Cpublicaţji, c o m u n i c ă r i , conferinţe, t e z e )
învăţământul
1. C L I N I C A
CHIRURGICALĂ.
Prof. Dr.
a)
Medical.
Iacobovici.
Lucrări.
1. L ' a p p e n d i c i t e retro-cecale. B u l l e t i n m e d i c a l No. 38, 1928.
2. Uber die m e c h a n i s c h e R e i z u n g des V a g u s b e i m M e n s c h e n .
Cu Niţescu. Zeitschrift fur die g e s a m t e e x p e r i m e n t e l l e Medizin
B. 63, 5 u. 6 Heft. 1928 Dec.
3. M e n t a l i t a t e a ştiinţifică.
România medicală
No. 23, 1.
X I I , 1928.
4. B e i t r a g fur c h i r u r g i s c h e n B e h a n d h m g von 100 F ă l l e n
104
von U r e t h r a l s t r i k t u r e n . Cu Ţeposu. — 28 Sept. 1928. Gom. la 8
T a g u n g d e r D e u t s c h e n Gesellschaft f u r Urologie.
б. C o n s i d e r a t i o n s s u r la p a t h o g e n i e et le t r a i t e m e n t
de
l'ostćomalacie. C o l a b o r a r e cu Popovici Gh. A c t a m e d i c a l a t i n a
F a s c . 4 I u l i e 1928.
6. C u l t u l m u n c e i . R o m â n i a m e d i c a l ă No. 4. F e b r . 1928.
7. D o u ă s p r e z e c e c a z u r i de l e z i u n i t r a u m a t i c e ale splinei în
8. C o x a valga. I n c o l a b o r a r e cu Dr. St. J i a n u . R e v i s t a de
c h i r u r g i e No. 3. M a r t i e J929.
b)
Comunicări.
1. Colectomie totală. Soc. şt. m e d . Cluj, 8 Dec. 1928.
2. Megacolon Colectomie v i n d e c a r e . Soc. şt. m e d . Cluj, 2ti
I a n u a r i e 1929.
c) Participări
I n c u r s u l a n u l u i trecut, a m
a n u m e l a : c o n g r e s u l g e r m a n de
m u n i c a r e cu colegul Ţeposu şi la
2. C L I N I C A
a ) Lucrări
şi
la
congrese.
p a r t i c i p a t la d o u ă c o n g r e s e şi
urologie, u n d e a m făcut o co­
c o n g r e s u l francez de c h i r u r g i e .
MEDICALĂ,
comunicări.
1. Prof. H a ţ i e g a n u : A s u p r a nefritei cronice f ă r ă
s i u n e — Clujul Medical.
hiperten­
2. Prof. H a ţ i e g a n u şi Prof. V a s i l i u : U n caz de stenoză a o r tică c o n g e n i t a l ă cu a r t e r i t ă o b l i t e r a n t ă a m e m b r e l o r s u p e r i o a r e .
— Clujul Medical.
3. Prof. H a ţ i e g a n u : Asistenţa s a n i t a r ă în U n i v e r s i t a t e . R a ­
p o r t la C o n g r e s u l P r o f e s o r i l o r U n i v e r s i t a r i d i n l u n a I u n i e 1929.
4. Prof. H a ţ i e g a n u , conf. Goia şi Dr. O n a c a : C o n s i d e r a ţ i u n i
a s u p r a c a n c e r u l u i p r i m i t i v h e p a t i c . -— Clujul Medical.
б. Prof. H a ţ i e g a n u . Dr. G a v r i l ă , Dr. B o r b i l : C o n s i d e r a ţ i u n i
a s u p r a n o u i l o r diuretice m e r c u r i a l e S a l y r g a n şi N e p t a l .
6. Conf. Goia, Dr. G a v r i l ă : C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a a l o r două
c a z u r i de l a m b l i a z ă . — R e v i s t a Ştiinţelor m e d i c a l e .
7. Prof. Niţescu et L. G a v r i l ă : L ' a c t i o n de la p i t u i t r i n e , v a s o p r e s s i n e et osytocine. — P a r k D a w i s s u r le m e t a b o l i s m e b a z a i
chez l ' h o m m e n o r m a l . C. R. Soc. Biol.
8. D r . Daniello şi G a v r i l ă : T r a t a m e n t u l i n s u l i n o d i e t e t i c corn-
105
b i n a t cu p n e u r a o t o r a c e a r t i f i c i a l a l diabeticilor t u b e r c u l o ş i . —
C l u j u l Medical, 1929.
9. D r . G a v r i l ă : G u r a de î n g r ă ş a r e cu i n s u l i n a . — M i ş c a r e a
Medicală, Graiova, i 9 2 8 .
10. D r . G a v r i l ă şi D r . G. B e r a r i u : G h o l e s t e r i n e m i a î n bolile
infecţioase. — Clujul Medical, 1928, G. R. Soc. Biol. 1928.
11. D r . G a v r i l ă şi D r . R ă d u l e ţ : T r a t a m e n t u l c ă r b u n e l u i cu
ser a n t i c a r b o n o s Dr. C a n t a c u z i n o . — Rev. Ştiinţelor Med. 1929.
12. Dr. G a v r i l ă şi D r E. Gaba: S t u d i u l poliuriei şi h i d r e m i e i
î n t r ' u n caz de diabet insipid. — Clujul Medical, 1929.
13. Dr. G a v r i l ă : Un caz de m i x o e d e m la a d u l t t r a t a t cu t b i r o x i n ă . — Clujul Medical, 1929.
14. Dr. G a v r i l ă : Vitesse de s e d i m e n t a t i o n des globules r o u g e s
•dans la p e l l a g r e . — C. R. Soc. de Biologie, 1929.
15. D r . G a v r i l ă : U n caz de diabet g r a v c o m p l i c a t de tabes.
— C o m u n i c a r e . Soc. Ştiinţelor Med. Cluj, M a r t i e 1929.
16. D r . G a v r i l ă : T r a t a m e n t u l d i a b e t u l u i cu i n s u l i n a î n m o d
p r e l u n g i t . — M i ş c a r e a Medicală, Graiova, 1929.
17. D r . G a v r i l ă et Dr. A. M o g a : L ' e t u d e de l ' a l b u m i n o c h o l i e
•dans le diabete s u c r e . — C. R. Soc. de Biol. 1929. Clujul Med. 929.
18. Dr. G a v r i l ă et D r . A. M o g a : P r o b a e l i m i n ă r i i s u b s t a n ­
ţelor a l c a l i n e p r i n r i n i c h i . — S p i t a l u l , 1929.
19. Dr. G a v r i l ă et Dr. A. M o g a : Acidoza î n nefrite. — Clu­
jul Medical, 1929.
20. Dr. Gavrilă, S e c a r e a şi Gh. M ă g u r e a n u : L"evolution des
p l a q u e t t e s d a n s la s c a r l a t i n e et l'erysipel. — C. R. Soc. de Biol.
J u i n , 1929.
21. Dr. M a n t a : C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a nefritei r e u m a t i s m a l e ,
b) Teze de doctorat
făcute
în ('Unica
Medicală
în anul
1928—29.
1. 1. B o s i c a : C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a sclerozei a r t e r e i pul­
monare.
2. C r i s t i a n A l e x a n d r u :
C l i m a t o t h e r a p i a în
tuberculoza
p u l m o n a r ă şi câteva date d e s p r e Colibiţa.
3. T. M a r a : V a r i a ţ i u n i l e p r e s i u n e i s a n g u i n e cu h i p e r t e n ­
s i u n e în s t ă r i l e infecţioase, febrile şi î n u r m a inj. cu lapte.
4. Gh. M ă g u r e a n u : L a m b l i a z a i n t e s t i n a l ă .
5. El. B ă l ă n e s c u : S i n i s t r o c a r d i e .
6. W a l t e r Leon: C o n t r i b u ţ i u n i la s t u d i u l o u a b a i n e i .
106
3. C L I N I C A
PSICHIATRIGĂ.
1. U r e c h i a : T r a t a m e n t u l sifilisului n e r v o s . (Clujul
Medical'
No. 4 ) .
2. U r e c h i a şi R e t e z e a n u : P s i c h o a n a l i z a şi o r i e n t a r e a profesio­
n a l ă . U n caz de a l e g e r e a p r o f e s i u n i i în scop c r i m i n a l . (Clujul
Medical).
3. U r e c h i a (С. I.) et M i h a l e s c u ( S . ) : S y n d r o m e s p s y c h o - a n e m i q u e s . ( A r c h i v i o di N e u r o l o g i a e P s i c h i a t r i a ) .
4. U r e c h i a (С. I.) M i h a l e s c u ( S . ) : G o n t r i b u t i o n â Tetude de
la s y p h i l i s des n o y a u x de la base (L'Ence-phale).
5. U r e c h i a (С. I.) M i h a l e s c u ( S . ) : L a t e n s i o n veineuses d a n s
quelques m a l a d i e s n e r v e u s e s et ses r a p p o r t s avec le systeme ve­
g e t a ţ i i (Societe de biologie).
. 6. U r e c h i a (С. I.) D r a g o m i r ( L ) : I n f l u e n c e de l'insufflation
r a c h i d i e n n e d ' a i r s u r la f o r m u l e l e u c o c y t a i r e et le t o n u s vege­
taţii. (Societe de biologie).
7. U r e c h i a (С. I.) D r a g o m i r ( L ) : I n f l u e n c e d u c h l o r h y d r a t e
de p i l o c a r p i n e s u r la t e n s i o n d u liquide c o p h a l o r a c h i d i e n . (So­
ciete de biologie).
8. U r e c h i a (С. I . ) : S i n u s i t e s p h e n o i d a l e avec abces d u t r o i sieme v e n t r i c u l e . ( R e v u e n e u r o l o g i q u e ) .
9. U r e c h i a (С. I . ) : P a r a l y s i e faciale a p r e s u n e v a c c i n a t i o n
antirabique. (Revue Neurologique).
10. U r e c h i a (С. I . ) : S u r d e u x c a s de syphilis n e r v e u s e t r a u matique. (Revue Neurologique).
11. U r e c h i a (С. I . ) : M a l de P o t t cervical avec t a c h y c a r d i e
et vertige d a n s la p o s i t i o n h o r i z o n t a l e . ( B u l l e t i n de Mć-moires
de la Societe m e d i c a l e des H o p i t a u x de P a r i s ) .
12. U r e c h i a (С. I . ) : M y a s t e n i e b u l b o s p i n a l e t r a i t e e p a r l'ext r a i t de t u b e r c i n e r e u m . ( B u l l e t i n s et M ć m o i r e s de la Societe, ed.
des H o p i t a u x de P a r i s ) .
13. U r e c h i a (С. I . ) : L a difficultć de c o n c e n t r a t i o n p s y c h i q u e
d a n s Ies s i n u s i t e s . ( B u l l e t i n s et M e m o i r e s de la Soc. m e d . des
H o p i t a u x de P a r i s ) .
14. U r e c h i a (С. I.) et Mihalescu ( S . ) : L a p y r e t o t h e r a p i e
avec l e v u r e de b i č r e d a n s la p a r a l y s i e g e n e r a l e . Le b i l a n de cinq
a n s . (Soc. m e d . des H o p i t a u x de P a r i s ) .
15. U r e c h i a (С. I.) K e r n b a c h : T u m e u r du s e p t u m l u c i d u m .
(Soc. med. des H o p i t a u x de P a r i s ) .
107
16. U r e c h i a (С. I . ) : T r a t a m e n t u l p a r a l i z i e i faciale cu d i a t e r m i e . ( V o l u m u l o m a g i a l a d l u i Prof. O b r e g i a ) .
17. U r e c h i a (С. I.) M i h a l e s c u ( S . ) : T r a t a t de P a t o l o g i e m i n ­
tală. (Fascicolul 7).
18. U r e c h i a (С. I.) K e r n b a c h ( G ) : F r a c t u r e du c r a n e avec
lesion de l a r e g i o n i n f u n d i b u l a i r e . ( A r c h i v i o di M e d i c i n a legale,
Italia).
4. C L I N I C A
NEUROLOGICĂ.
a) D e s p r e factorii e x t r i n s e c i a i r e g e n e r ă r i i n e r v o a s e de prof.
Dr. I. M i n e a . (Clujul Medical No. 2, 1929.
b) D e s p r e o f o r m ă p s e u d o p o l i n e v r i t i c â a sclerozei î n plăci.
C e r c e t ă r i a n a t o m o - c l i n i c e de prof. D r . I . M i n e a . (Clujul M e d i c a l
No. 5, 1929).
c) T r a t a m e n t u l sclerozei în p l ă c i p r i n i n j e c ţ i u n i i n t r a r a c h i diene de l e c j t m ă , de D r . Teofil D r a g o m i r , şef de l u c r ă r i . (Clujul
Medical N o . ' 6 , 1929).
d) U n caz de p o l i n e v r i t ă difterică cu a t a x i e . U n n o u s i m p ­
tom cerebelos: a p e d e s i a cerebeloasă, de Dr. Teofil D r a g o m i r , şef
de l u c r ă r i . (Clujul Med. N o . 7, 1929).
e) D e s p r e scleroza l a t e r a l ă a m i o t r o f i c ă sifilitică. Teză de
Dr. W . P r a c k , Cluj, 1929.
5. CLINICA GYNECOLOGICĂ ŞI OBSTETRICALĂ.
In cursul acestui an şcolar s'au ţinut în amfiteatrul clinicei
sub preşidenţja Dlui Prof. Grigoriu Crisţea, 4 şedinţe ştiinţifice din­
tre care două ale societăţii, „Reuniunea Gynegologică şi Obstetricală", iar altele două în cadrele societăţii ştiinţelor Medicale.
In aceste şedinţe cu un program foarte bogat s'a comunicat
şi discutat probleme ştiinţifice şi practice în ceeace priveşte clinica,
patologia Obstetricală şi Ginecologică şi a noului născut.
Rezumatul acestor şedinţe a fost publicat în revista „Clujul
Medical".
In afară de lucrările în număr considerabil isvorâte din labo­
ratorul şi serviciul Clinicei după d'rectivele dlui Prof. Grigoriu şi
comunicate la diferite societăţi ştiinţifice s'au mai făcut diferite pu­
blicaţii în reviste medicale iar unele sunt în curs.
6. CLINICA INFANTILĂ.
A se vedea cele publicate la pag 65—71.
108
7. CLINICADERMATO-VENER1CĂ.
1. Dr. Tătarii: Tratamentul sifilisului în practică. (Cluj. Med.)
2. Dr. Tătarii: Neosalvarsan Hoechst a/M în tratamentul
sifilisului (Clujul Med.)
3. Dr. Tătarii şi Dr. lancu: Trei cazuri de ascaridoză cu
seroreacţia Wassermann şi reacţiile de floculaţie positive. (Cluj. Med.)
4. Dr. Tătaru şi Dr. Konradi:
Klinische Erfahrungen mit
der Mullerschen Ballungsreaktion (M. B. R.) bei Lues. Klinische
Wochenschrift.
5. Dr. V. Cimoca: Importanţa diagnosticului precoce, clinic şi
bacteriologic, al sifilomului primar în practica medicală. (Clujul Med.)
6. Dr. V. Cimoca: Duşul filiform în Dermatologie. (C uj. Med.)
7. Dr. V. Cimoca:
Starea actuală a bism uto-terapiei şi sifilis•
(Clujul Med.)
8. Dr. V. Cimoca: Tratamentul sifilisului pe cale bucală.
(Clujul Med.)
9. Dr. V. Cimoca: Arnea în terapeutica dermatozelor. (Cluj. M.)
10. Dr. V. Cimoca: Bistovolul în tratamentul preventiv al sifi­
lisului. (Clujul Med.)
11. Dr. P. Cirlea: Lipsa congenitală a incisivilor ca stigmat de
heredo-sifilis. (Clujul Med.)
12. Dr. Konradi şi N. Lengyel: Valoarea seroreacţiei Wasser­
mann şi reacţiuni'e de floculaţie în diagnosticul sifilisului. (Cluj. Med.)
13. Dr.N. Lengyel: Malarioterapia în sifilisul cutanat. (Cluj. M.)
14. Dr. L. Pop: Studiu statistic asupra şancrului simplu şi al
complicaţiunilor sale. (Clujul Med.)
15. Dr. Sabouraud şi Dr. V. Cimoca: Studiul diferenţial al ciuper­
cilor trichophyton violaceum şi achorion violaceum. (Clujul Med.)
16. Dr: Gh. Şerban: Controlul lichidului cefalo-rachidian în sifi­
lisul cutanat. (Clujul Med.)
17. Dr. Stănilâ: Accidentele postsalvarsanice. (Clujul Med.)
18. Dr. Konradi şi Dr. L. Pop: Consideraţiuni critice asupra
valorei reacţiunei Prunell în comparaţie cu Bordet-Wassermann ;
Sachs Georgi şi Muller. (Clujul Med.)
19. Dr. N. Lengyel:
Consideraţiuni asupra Uretritelor negonoreice şi tratamentul lor. (Clujul Med.)
20. Dr. N. Lengyel:
Aplicarea Cataminei în Dermatologie.
(Clujul Medical.)
21. Dr. N. Lengyel:
Deparazitarea cu Cuprex (Clujul Med.)
№
22. Dr. L. Pop şi Dr. T. Schulz:
Tratamentul combinat al
complicaţiunilor blenoragiei cu Tripaflavină şi vaccin antigonococcic
Cantacuzino. (Clujul Med.)
8. CLINICA OFTALMOLOGICĂ.
1. Prof. Dr. Dr. Michail et P. Vancea. „Action de l'extrait
lacrymal sur le reinetla rate". Compt. rend. de la Soc. de Biolog.
T. XCVIII.
2. Prof. Dr. D. Michail et P. Vancea: „Action de l'extrait
lacrymal sur la resistence globulaire". Compt. rend. de la Soc. de
Biolog. T. XCVIII.
3. ProL Dr. D. Michail et Dr. P. Vancea: „Sur la teneur en
glutathion reduit des tissus oeulaires normaux". Compt. rend. de
la Soc. de Biolog. T. XCIX. p. 981.
4. Prof. Dr. D. Michail et.' Dr. P. Vancea: „Action de l'extrait
С
de glande îacrymale sur le calcium, le phospore, et le pH
sanguin" Compt. rend. de la Soc. de Biolog. T. XCIX. p. 1812.
5. Prof. Dr. D. MLhail: „Les accidents oeulaires de la Rontgentherapie". Ann. d'oc. Avril 1929. Revista Ştiinţelor medicale
Ianuarie 1929.
6. Prof. Dr. D. Michail şi Docent Dr. P. Vancea: „Acţiunea
extractului de glandă lacrimală asupra musculaturei uterine". Soc.
de Obst. şi Ginecologie Martie 1929.
7. Dr. P. Vancea : „Rolul simpaticului în fizio-patologia oculară".
Ed. Cartea Românească 1928.
8. Do.ent Dr. P. Vancea: „Recherches sur l'etat du tonus
du systeme nerveux organo-vegetatif dans ies afections oeulaires".
Compt. rend. de la Soc. de Biolog. T. CXIX. p. 1908.
9. Docent Dr. P. Vancea: „Un caz de embolie a arterei
centrale a retinei". Societatea Ştiinţelor Medicale Cluj 1929.
10. Docent Dr. P. Van.ea: „Consecinţele medico-lega'e ale
traumatismelor oculare". Soc. Ştinţelor Medicale.
b) Teze
de
doctorat.
1. Alexandra Corbeanu: „Consideraţiuni statistice asupra
sifilisului ocular în Clinica Oftalmologică din Cluj".
2. Nica I. Fane: „Cheratita parenchimatoasă ca manifestare
a sifilisului congenital".
110
3. S ă b ă d e a n u V a s i l e : „Contribuţii la studiul modificărilor lichi­
dului cefa'o-rachid'an în sifilisul ocular".
4. Dr. Boer T a g a n Iosif: „Contribuţiuni la studiul sindromuui.paralitic al vârfului orbitei".
5. Felicia G. M a t e e s c u : „Manifestaţiunile oculare de origină
dentară".
6. E'ena B i r a r : „Valoarea sedimentarei globulelor roşii în
boalele oculare".
7. Ciaraccieva Z d r a v a : „Cercetări de biomicroscopie iriană şi
de pupiloscopie diferenţială în sifilisul cerebro-spinal, în legătură
cu semnul lui Argyl-Robertson".
9. CLINICA
OTO-RINO-LARINGOLOGICĂ.
1. E n o r m a exostoză a conductului auditiv extern, comunicare
făcută la Congresul Român de O. R. L. 2 5 / X . — 1 9 2 8 d e : Prof.
Dr. Predescu-Rion.
2. Contribuţiuni )a angina streptococică — comunicare făcută
la Congresul Român de O . R. L. 2 5 / X . — 1 9 2 8 de Prof. Dr. P r e ­
descu-Rion.
3. Cancer mastoidian. Articol trimis l a : Annales de Maladies
de ГогеШе etc. d e : Prof. Dr. P r descu-Rion.
4. Noţiuni de O . R. L. a p ă r u t în Formularul Terapeutic al
Fac. de Medicină C'uj.
5. Cancer atipic nasal la un copil — comunicare la Soc.
Rom. de O. R. L. de Prof. Dr. Predescu-Rion. în D : c . 1928.
6. Vertij Meniere disociat — comunicare la Soc. de O t o - n e u r o oculist că în Febr. 1929 d e : Prof. Dr, Predescu-Rion.
7. Lacrimare de or'gine reflexă nasală — comunic, la Soc.
de O t o - N . - O . în Martie 1929 d e : Prof. Dr. Predescu-Rion.
8. Paralizie facială post. II. — comunicare la Soc. de o t o N. O. în Aprilie 1929. d e : Prof. Dr. Predescu-Rion.
:
10. CLINICA S T O M A T O L O G I C Ă ,
a)
Lucrări:
Docent Dr. A l e m a n : Resecţiile în maxilarul inferior şi trata­
mentul lor protetic. Clujul Medical, Nov. 1928.
Docent Dr. A l e m a n : Influenţa mediului buco-dentar a s u p r a
stării generale. Clujul Medical, 1 Februarie 1929.
111
Docent Dr. Aleman : Consideraţii asupra fracturilor maxilarului
inferior şi tratamentul lor protetic. Clujul Medical, August 1929.
b) Comunicări:
In cadrul Asociaţiei Doctorilor Stomatologi din Cluj:
Docent Dr. Aleman : Osteomielite infecţioase după extracţii
de dinţi cu demonstraţii a patru cazuri.
Docent Dr. Aleman: Chist multilocular în maxilarul inferior.
11. CLINICA CĂILOR URINARE.
Prof. agr. Dr. Emil Ţeposu.
a) Lucrări.
1. Sifilisul urinar. (Clujul Medical Nr. 4 d n 1928.)
2. Nofîuni generate de tratament hidromineral. Revista Socie­
tatea de Mâne 1928.
3. Beitrăge zur chirurgischen Behandlung von tiber Hundert
Făllen Striktaren der Harnrohre comunicare făcută în colaborare,
cu Dl Prof. Iacobovici la al IX-lea Congres german de urologie,
ţinut la Berlin, la 8—10 Sept. 1928.
4. Din trecutul Societăţii „Petru Maior", publicat în Almanachul Societăţii 1929 Cluj.
5. Bogăţia apelor minerale ale Ardealului şi Banatului, pu­
blicat în Monog'afa Ardealului, editată de Prof. Guşti şi Em. Bucu>, Bucureşti 19^9.
6. Indicaţiile helioterapiei şi technica aplicării. Rev. Societa­
tea de Mâne, Iulie 1929.
7. România balneară şi turistică, în colaborare cu Dl Val.
Puşcariu. Cartea Românească, Bucureşti 1929.
b) Comunicări:
1. Asupra unui caz de dilatare uretero-renală şi reflux veslco-renal. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1928.
2. Asupra unui caz de hidronefroză voluminoasă, prin vas. anormal. Nefreciomie. Vindecare. Soc. Ştiinţ. Med. 1928.
3. Un caz de diverticol vezical congenital şi hipertrofie de
prostată. Soc. Ştinţ. Med. Cluj 1928.
4. Ruptura traumatică a rinichiului şi vindecare prin nefrectomie. Soc. Ştiinţ. Med. 1928.
112
5. Voluminos diverticol vezical, cu ca'cul inclavat şi hipertro­
fie de prostată. Intervenţie, vindecare. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1929.
6. Asupra unui caz de ectopie bilaterală a rinichiului, comu­
nicat împreună cu Dl Prof. Iacobovici. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1929.
7. Un caz de ectopie renală pelviană, neirectomie, vindecare.
Comunicare făcută împreună cu Dl Conf. Goia. Soc. Ştiinţ. Med.
Cluj 1929.
8. Ruptura sinmetană a vezicei, uretrei şi fractura bazinului.
Intervenţie, vindecare, comunicare cu Dr. M. Fod>r Soc. Ştiinţ.
Med. Cluj 1929.
9. Un nou caz de voluminos deverticol vesLa'. Extirpare,
vindecare. Comunicat cu Dr. E. Mureşan Soc. Ştiinţ. Medicale
Cluj 1929.
c)
Conferinţe.
A făcut de-asemenea cinci conferinţe publice, cu subiecte
medicale în Satu-Mare, Sighişoara, Sibiu, Simeria şi Sărmaş.
d)
Titluri.
In cursul lunei Sept 1928 a participat la Congresul ger­
man de Urologie ţinut la Berlin, unde a făcut o comunicare
împreună cu Dl Prof. Iacobovici, despre una sută cazuri stricturi
uretrale tratate chirurgical.
A fost ales membru al Societăţii germane de Urologie.
Tot în anul 1928 luna Octornvrie luat parte la Congresul
francez de Urologie ţinut la Paris.
A fost ales membru al Asociaţiei franceze de Urologie.
12. INSTITUTUL DE ISTORIA MEDICINEÎ ŞI FARMACIEI
ŞI DE FOLKLOR MEDICAL.
/. Activitatea
ştiinţifică-literarâ
a)
a D-lui
Prof. Jules
Guiart.
Lucrări.
1. Compte-rendu de travaux de l'Academie des Sciences,
Belles-Lettres et Arts de Lyon pendant l'annee 1926, seance
publique du 21 decembre 1926.
2. Discours prononce le 5 janvier 1927 aux obseques de M.
Camille Latreille, au nom de l'Academie des Sciences, BellesLettres et Arts de Lyon.
3. Contribution â l'etude des races europeennes ; compte-rendu
113
de la session d'Amsterdam de Г Institut internaţional d'Anthropologie;
Amsterdam, 24 sept. 1927.
4. Jean Bratiano; Nouvelliste de Lyon, 1927.
5. La classification botanique des teignes. (En collaboration
avec L. Grigorakis.) Lyon medical, 1927.
6. Bilharzioses. Nouveau trăite de medecine, tome VI. bis.
p. 295—311, 14 fig. Paris Bailliere 1928.
7. Discours sur l'histoire de l'art dentaire. Province dentaire,
mai 1928.
8 Harvey et la circulation du sang; Journal de Medecine de
Lyon, 5 juillet 1928.
9. Propos sur Ies Moustiques ; Journal de Medecine de Lyon,
5 jillet 1928.
10. Une saison â Vittel il у a 1800 ans; Vittel Journal 21
aout 1928.
11. Precis de medecine coloniale (maladies des pays chauds)
en collaboration avec MM. Garin et Leger; Paris, Bailliere,
1929, (păru le 15 nov. 1928) 408 pages et 94 dans le texte.
12. Un protecteur peu connue de la peste: Saint Nicolas de
Tolentin; Livre d'or jubilaire du Professeur Neuburger, Wien 8
dec. 1928, p. 144—149.
13. A propos des travaux recents sur la classification des
dermatophytes. Annales de Parasitologie humaine et comparee, I
janvier 1929, p. 80.
b)
Conferinţe:
14. Une incursion medicale dans la Prehistoire, faite â
l'Academie des Sciences, Belles-Lettres et Arts de Lyon, le 23
novembre 1926.
15. La Roumanie et l'amitie roumaine, faite dans le grand
Amphitheâtre de la Faculte de Medecine, le 26 janvier 1927, â
l'occasion de la reception de M. le Ministre Diamandy et du
General Berthe'ot, par l'Alliance francaise.
16. Le culte d'Aesculape et Ies pelerinages de l'ancienne
Grece, faite aux Heures, le samedi 22 janvier 1927.
17. Les races actuelles de l'Europe, faite le 14 janvier 1928
devant la Societe anthropologique de Lyon et le 17 janvier devant
l'Academie des Sciences, Belles-Lettres et Arts de Lyon.
17. Discours sur l'histoire de l'art dentaire, â l'occasion de
la remise d'une medaille au Docteur Pont, le 29 janvier 1928.
8
114
18. Ce qu'il faut voir en Roumanie, faite au Rayon ( G r o u p e
d e culture mutuelle) le 14 fevrier 1928 et reproduite â la Faculte
d e Medecine de Lyon le 29 fevr'er 1928.
19. Les Mouches et Ies Moustiques, leur danger et Ies moyens
d e s'en preserver, faite pour la Mutuelle des Infirmieres de l'Union
d e s F e m m e s de France, le 2 5 fevrier 1928.
20. Harvey et la decouverte de la circulation du sang, faite
d e v a n t l'Academie des Sciences Belles-Lettres et Arts de Lyon, le
2 9 Mai 1928.
2 1 . La medecine d a n s Homere, faite devant i'Academie des
Sciences, Belles-Lettres et Arts de Lyon, le 11 dec. 1928.
22. Allocution presidentielle â l'occasion de la premiere
s e a n c e de la section • d'Anthropologie et de Biologie de la Sociee
Lineenne de Lyon, le 2 fevrier 1929.
2 3 . Saint Florentin de Bonnet, le guerisseur des fous, faite
â la Societe Anthropologique de Lyon, la 2 fevrier 1929.
24. Saint Florentin et l'origine celtique du culte des saintst
faite devant l'Academie des Sciences, Belles-Letres et Arts de
Lyon, le 5 f e v r e r 1929.
2 5 . La peste â Lyon au XVII siecle, faite pour les amis de
l'Universite, d a n s ie grand amphitheâtre de !a Faculte de Medecine,
l e 3 m a r s 1929.
//. Activitatea
ştiinţifică-literară
a asistentului
docent dr. V. Bologa
:
1. Reichsdeutsche Ărzte im vorhabsburgischen Siebenbiirgen.
Knoll's Mitteilungen fur Ărzte, 1928, Nr. 4. p . 6.
2. Schiţe balneo-istorice I I : Elemente de fizioterapie la C o r nelius Celsus, Clujul Medical 1928, Nr. 8, p. 8.
3. Schite balneo-istorice III: Începuturile literaturii b a l n e o logice româneşti, ibidem, Nr. 9, 2. p.
4. Briboi, priboiu; Dacoromania V. 1928, 3. p .
5. Un rus despre literatura română în anul 1844; ibidem, 8 p .
6. Intre Istoria Medicinei şi filologie: I. Sinonimele dacice ale
plantelor descrise de Dioscoride pot servi
la reconstituirea
limbei
dacice ? I I : Notă bibliografică; ibidem, 5. p .
7. Note bibliografice. Anuarul institutului de istorie naţională,
Cluj IV, 1928, 4. p .
8. Siebenbiirgisch-săchsische Ărzte des 16 u. 17. Jahrhunderts,
E Mundo Medici, Freiburg, Nr. 3, 1928, 5. p.
115
9. Rumănens Gesundheitswesen. „Deutsche Allg. Zeitung"
Berlin 17 nov. 1928, Staatennummer Rumănien.
10. Johan Molnâr von Mtillersheim, recte Ioan Piuariu (Ein
Beitrag zur Geschichte der ersten Wiener Schule und ihrer Ausstrahlungen), in: Neuburger-Festschrift, Wien 1928, p. 47—54.
11. Primul medic titrat român, în Rev. Şt. Adamaki, XV 1928,
Nr. 3—4 p. 122.
12. Istoria educaţiei fizice. Р. I: Antichitatea (Conferinţă făcută
în cadrele Astrei biopolitice în 27/11/1929).
13. Istoria educaţiei fizice. Р. II. Dela Roma până în zilele
noastre, conferinţă, ibidem. 6/III/1929.
14. L'Institut d'histoire de la Medecine et de la Pharmacie
de Cluj, Roumanie. „Archeion", Roma, IX/1928 Nr. 4, p. 517—520.
15. Medicina la Români, conferinţă ţinută în 16/111, la Liga
culturală, secţia Cluj.
16. Isţpria variolizăriî şi vaccinării în ţările locuite de Români,
Rev. Şt. Medicale. Bucureşti, 18/1929, Nr. 2 p, 137—151. (In co­
laborare cu losif Ursan).
17. Trei note, în Revista Istorică. Bucureşti, XV. Nr. 1—3.
p. 87—88.
I. Consignatio plantarum de Neustădter.
II. Fausto Veranzio.
III. Scrisorile lui Griselini.
18. Muzicescu, Dima şi Muzica populară, Ţara Bârsei Nr. 1,
p. 5 3 - 60.
19. Histoire de la variolisation et de la vaccination dans Ies
pays habites par Ies Roumains. Archeion, Roma XI, Nr. 1, p. 26—40.
(In colaborare cu losif Ursan).
20. Fauna Ardealului, Banatului şi părţilor ungurene în lumina
cercetărilor mai recente. Monografia Ardealului. Buc. Cultura Na­
ţională 1929 p. 271—282, 3 fig. (în colab. cu Chappuis.)
21. învăţământul istoriei ştiinţelor la Universităţi. Lucrările
primului congres a! Naturaiiştilor din România, Cluj 1929, p. 61—73.
22. Referate şi recensiuni în Clujul medical, Viaţa medicală,
Anatomischer Bericht. Zoologischer Bericht.
///.
Lucrările
personalului
institutului;
1. Dr. Al. Lenghel:
onorific
teze de
şi ale
colaboratorilor
doctorat:
Anciens pessaires en Hongrie et en
8*
116
Transylvanie. Bull. soc. Fr, Hist. Med. Paris, XXII/1928, Nr. 5—6.
p. 185—188 o planşe.
2. Dr. Al. Lenghel.
Pesarii găsite în morminte din timpul
Migraţiunii şi din sec. XI—XII. în Transilvania şi şesul panonic.
Clujul medical IX, Nr. 7, p. 441—464, 6 fig.
3. Muhlbăcher
Fried: Medicii de seamă maghiari ai Ardeaului în sec. XVII şi XVIII. (Teza No. 430.) Cluj — Minerva, 1928,
32 p. 4 fig. (a 18-a teză din institut.)
4. Dragoş Victor: Organoterapie în medicina populară ro­
mânească (Teza No. 444) Cluj, Ardealul, 1929, 33 p. (a 19-a teză
din institut).
5. Dr. Valeria Niţulescu-Bologa
: Institutul de Istoria Medi­
cinei şi Farmaciei şi de Folklor medical din Cluj.
Viata Medicală, Timişoara V—1929, No. 1, p. 10—14.
13. INSTITUTUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ.
/. Activitatea
Dlui
a)
Prof.
Dr.
Titu
Vasiliu.
Publicaţii:
1. L'ulcere lymphogranulomateux gastroduodenal. „Le Sang"
Nr. 3/1929.
2. Cu Dr. R. Popa: Consideraţiuni asupra limfogranulomatozei gastro intestinale (In legătură cu un caz de limfogranulomatoză
intestinală pură) (Clujul Medical Nr. 5/1929.)
3. Forme gastro-intestinale des tumeurs dites plasmocitomes.
(Compt. Rend. Soc. Biologique. T. XCVIII, p. 738.)
b)
Comunicări:
1. Tumoră mixtă embrionară (Clujul Medical Nr. 1/929.)
2. Mieloză aleucemică subacută cu reacţiune. (Clujul Medical
Nr. 1/929).
3. Un caz de tumoră cerebrală. (Clujul Medical Nr. 2/929.
4. Tumoră a hipofizei cu metastaze în mediastinul anterior,
osoasă în craniu, în dura mater, în coaste şi în măduva osoasă.
(Clujul Medical Nr. 4/929.)
5. Cu Dr. Vitalyos: Lipoid histocitază esenţială tip Pick-Niemand. (Clujul Medica! Nr. 4/929).
6. Un caz de neuroepiteliom. (Clujul Medical Nr. 4/929.)
7. Cu Dr. R. Popa: Un caz de limfogranulom intestinal.
8. Cu Dr. Goia şi Dr. R. Popa: Un caz de meningită bacilara cu hepatită şi icter.
117
9. Cu Drd. D i n e s c u : Endocardită infecţioasă, ulcero-vegetantă
cu tromboza arterelor iliace şi femorale, g a n g r e n a membrelor inf.
şi endometrită.
10. Cu Dr. Stoica: Stenoza pilorică tbc. cu ulceraţiuni tbc.
duodenale şi cecale.
11. Cu Dr. Vitalyoş : Suprarenalită hemoragică bilaterală.
//. Activitatea Dlui Şef de lucr. Dr. R. Popa.
a) Comunicări :
1. Un caz de hipertrofie esenţială a cârdului (Clujul Medical
Nr. 2/929.)
2. Mixo-sarcom peritoneal cu metastaze ganglionare, diafragm,
pleură şi plămân. (Clujul Medical Nr. 4/929).
3. Ulcere multiple stomacale (Clujul Medical Nr. 4/929.
4. Cu Drd. D i n e s c u : Asupra unui caz de g u ş a basedoviană
cu degenerescentă grăsoasă profundă a ficatului şi rinichilor. (Clu­
jul Medical °Nr. 4/929.)
5. Un caz de epiteliom al pancreasului cu metastaze multiple
simulând un singrom mediastinal. (Clujul Medical Nr. 4/929).
6. Un caz de carcinom primitiv al ficatului forma hepatom.
7. Pancreatită aculă hemoragică cu steatonecroză, arodarea
venei splenice şi cholilitiază.
8. Cu Drd. D i n e s c u : Cercetări statistice asupra mortalităţiil
prin cancer, în clinicele Universităţii din Cluj în ultimii 10 ani.
Comunicare făcută la Soc. Ştiinţelor medicale, Cluj.
b)
Conferinţe:
1. Cunoştinţele actuale asupra sistemului
reticulo-endotelial
(Conferinţă ţinută la Societatea Stud. în med.)
2. Ereditatea morbidă. (Conferinţă ţinută la Soc. Stud. în med.)
///. Activitatea Dlui Asistent Dr.
Vitalyoş.
1. Un caz de carcinom al vezicei biliare. (Clujul Medica
Nr. 4/929.)
2. Ulcer justapiloric cu polipoza micei curburi.
3. Două cazuri de endocardită ulcero-vegetantă.
4. Un caz de nefropatie chistică congenitală.
5. Două cazuri de tuberculoză ganglionară generalizată.
IV. Asistent Dr. J. Dobocan.
1. Septicemie
pneumococică
(Clujul Medical Nr. 1/1929.)
şi prim
afect
al lui
Rancke,
118
V. Dr. Septimiu
Rusii.
1. Sarcom primitiv pulmonar.
14. INSTITUTUL DE ANATOMIE DESCRIPTIVA ŞI
TOPOGRAFICĂ.
1. Prof. Papilian
şi Marieta
Jianu:
Influenţa sistemului ve­
getativ în mecanismul glicerinei provocate.
2. Prof. Papilian
şi
Ion Gabriel
Russu:
Rolul simpaticului
cervical în mecanismul ritmului respirator. („Clujul medica!" No.
5. An. 1929).
3. Prof. Papilian şi V. Noveanu:
Influenţa sistemului vege­
tativ asupra puterii bacteriolotice a sângelui. („Clujul medical" No.
8. An. 1929).
4. Docent Dr. Velluda: Injecţia intra osoasă a oaselor. (Co­
municare Reuniunea Anatomică, 21 Ianuarie 1928).
5. Docent Dr. Velluda: Ceco-coclon drept mobil prin epiploita
cronică. (Comunicare cercul medico-militar Cluj, 11 Iunie 1928 în
colaborare cu medic militar Căp. Nichita).
6. Un caz de polimieîită anterioară cu debut bulbar. (Comu­
nicare Cercul medico-militar 11 Iunie 1928 în colaborare cu medic
Loc. Dr. E. Petrescu).
7. Tratamentul cu razele ultra violete artificiale. (Comunicare).
8. Intorno ad un caso di aneurisma voluminoso latente dell'aorta toracica (Rinascenza medica 17—1928).
9. Anomalie d'origine et le traect de l'artere vertebrale gauche,
coexistant avec la persistence du thymus. (In colaborare cu R.
Petri, Annales d'Anatomie pathologique 1—1928).
10. Ober einem costo-cofacoiden oder Woodschenmusckel. (In
colaborare cu V. Daghie.) Anatomicher Anzeiger Bd. 65—1928.
11. Sur la vascularisation du scafoid du tars. (Annales d'A­
natomie pathologique, 9—1928. Cercul militar sanitar 18 Ianuarie
1928.)
12. Anatomia şi Fiziologia sistemului organo vegetativ. Con­
ferinţă. Asociaţia ştiinţelor medicale din Bihor şi Oradea, Nov. 1927.
13. Consideraţiuni clinico-ierapeutice asupra sistemului organo-vegetativ. (Conferinţă, Societatea ştiinţelor medicale din Bihor şi
Oradea, Noemvrie 1927).
14. Teoria fetalizării lui Biock. (Conferinţă Societatea de Gi­
necologie şi Obstetrică Cluj, 29 Februarie 1928).
119
15. INSTITUTUL DE MEDICINĂ LEGALĂ.
a)
Publicaţiuni:
Prof. N. Minovici, M. Kernbach u. C. Cotuţiu: Kritische
Untersuchungen iiber Histologie und Histo, Chimie der Leinchenfăulniss. Dtsch. Z. Gerichtl. med. Sub presă.
M. Kernbach: Aspectele actuale ale disciplinei medico-lega'e.
(Clujul Medical Nr. 1/1929.
M. Kernbach şi C. Cotuţiu: Consideraţiuni medico-egale
asupra a două cazuri de ruptură spontană a inimei. (Clujul
Medical, sub presă.)
Prof. C. Urechia et M. Kernbach: Fracture du crane avec
lesions de la region infundibulaire. Arch. d'antrop. crim. e med.
leg. sub presă.
Prof. C. Urechia şi M. Kernbach: Tumora septului lucid.
(Sub presă.-)
b)
Comunicări:
Prof. Minovici, M. Kernbach şi C. Cotuţiu: Cercetări asupra
putrefacţiei.
Reuniunea anatomică : Kernbach şi Cotuţiu : Embolii gresoase
generalizate. Accident de muncă.
C. Cotuţiu: Miocardită purulentă şi ruptura spontană a inimei.
C. Cotuţiu : Ruptura anevrismului aortic.
Soc. Ştiinţelor Med.: Prof. Vasiliu şi C. Cotuţiu : Septicemie
gonococică-icter grav.
M. Kernbach: Moarte accidentală sau sinucidere?
M. Kernbach: Omucidere sau accident?
M. Kernbach şi Forna: Asupra unui caz de tetanie şi tosicodermie gravidică.
M. Kernbach şi Stoica: Intoxicaţie cu car ne. Seticemie cu
bac. Gaertner.
M. Kernbach şi C. Cotuţiu: Ruptura spontană a ini-meicoronarită.
16. INSTITUTUL DE CHIMIE BIOLOGICĂ.
Prof. Pierre
Thomas.
1. Sur l'utilisation des pentoses dans l'organisme animei e*
le mecanisme de cette utilisation, (en commun avec M-elle R. lmas)
C. R. Soc. de Biologie, t. 99, p. 1807.
120
2. L'action des doses faibles de phlorizine sur l'elimination
azotće, (en commun avec M-elles Malevanaia et R. Imas) C. R. Soc.
de Biologie, t. 100, p. 375.
3. L'utilisation des pentoses'dans l'organisme animal (en com­
mun avec M. A. Grădinescu et Melle R. Imas). C. R. Acad.
Scienes, t. 188, p. 664.
17. BIOLOGIA GENERALĂ.
Lucrările ştiinţifice ale Dlui Prof. R. Jeannel, publicate în acest
an şcolar, sunt specificate la capitolul respectiv al Facultăţii de ştiinţe.
18. INSTITUTUL DE FIZIOLOGIE,
a)
Conferinţe.
Niţescu I. Conferinţă de două ore în ciclul conferinţelor secţiei
medicale şi biopolitice asupra „Educaţiei fizice".
b)
Pablicaţiuni.
Nitzescu (I.-I.) et Benetato (M.): Inanition et glycogene chez
"Ies Chiens thyroidectomises. C. R. Soc. Biologie T. XCIX, p. 896.
Nitzescu (I.-I.) Popoviciu (G.) et Ungureanu (M.): Sur le
role de la moelle osseuse dans le rachitisme experimental. C. RSoc. Biologie T. XCIX, p. 894.
Nitzescu (I.-I.) et Mihalescu (O.): Effet des injections intraveineuses de carbonate de soude sur la polyglobulie de l'exercice
musculaire. C. R. Soc. Biologie Т. C. p. 686.
Nitzescu (I.-I.): L'ergotamine, la yohimbine et la reaction
glycemique des hemorragies. Contribution â l'etude du mecanisme
de hyperglycemie posthemorragique. C. R. Soc. Biologie Т. C. p. 386.
Nitzescu (I.-I.) et Benetato (G.), La lipodierese pulmonaire
„in vitro" et la secretion interne du pancreas, C. R. Soc. Biologie
T. CI. p. 74.
Nitzescu (I.-I.) et Benetato (G.): La lipodierese pulmonaire
„in vitro" et la secretion interne du pancreas, C. R. Soc. Biologie
T. CI. p. 71.
Dragoiu (I.) et Nitzescu (I.-I.): Aspect Histologiqae du poumon dans le diabete experimental. Contribution â l'etude de la
ipodierese pulmonaire, C. R. Soc. Biologie CI. p. 401.
I. I. Nitzescu und I. Jacobovici: Ober die mechanische Reizung
des Vagus beim Menschen, (Zeitsch. f. Ges. Exp. Med. Bd. 63
p. 767.)
121
I. Jacobovici, I. I. Nitzescu und A. Pop: Experimentelle Untersuchungen iiber die Physiologie der Carotisdruse beim Menschen.
(Zeitsch. f. Ges. Exp. Med. Bd. 66 p. 359).
Prof. Dr. I. I. Nitzescu şi Dr. Gr. Benetato asistent : Secreţia
internă a pancreasului şi lipodiereza pulmonară (Extras din
„Clujul Medical" No. 5. 1 Mai 1929).
î. I. Nitzescu et Mărie Benetato:' Sur l'assimilation des pentoses dans l'organisme animal. Formation de Glycogene-Glycogenie.
C. R. Soc. Biologie T. CI.
I. I. Nitzescu et Mărie Benetato: Influence de la depression
barometrique sur l'acide lactique et le phosphore mineral du sang.
C. R. Soc. Biologie T. CI.
I. I. Nitzescu et I. Gavrila: L'effet des principes (hormones)
oxytocique et hypertenseur du lobe posterieur du corps pituitaire
sur le metabolisme basal. C. R. Soc. Biologie T. CI.
c) Teze pentru
Doctoratul
în
Medicină.
D. Gr. Benetato: Contribuţiuni la studiul lipidelor. Rolul
pancreasului endocrin în lipodiereza pulmonară.
D-na Măria Benetato-Modva!: Contribuţiuni experimentale la
studiul metabolismului pentozelor. Formarea glicogenului din pentoze.
D-ra Ortansa Mihalescu: Contribuţiuni la Rolul splinei ca
rezervor de Hematii.
Poliglobulia exerciţiului muscular.
19. INSTITUTUL DE RADIOLOGIE.
a) Prof. Dr. Negru Dimitrie şi Dr. E. Şt. Graur: Encondrome
multiple ale manei. (Clujul Medical Nr. 5 din 1 Mai 1929.)
b) Prof. Dr. Negru Dimitrie : Istoricul şi starea actuală a în­
văţământului radiologie în România, — raport prezentat la al Il-lea
Congres Internaţional de Radiologie din Stockholm în Iulie 1928.
20. INSTITUTUL de IGIENA ŞI IGIENĂ SOCIALĂ.
Conf. Dr. M. Zolog şi Dr. O. Comşia: Valoarea reacţiei Kahn
în sifilis. (Clujul medical, sub tipar.)
Dr. O. Comşia: Asupra serodiagnostieului cancerelor. (Clujul
Medical, Sept. 1928.)
Dr. O. Comşia: Etiologia cancerului. Sănătatea publică, anul
41. Nr. 4. pag. 405.
122
21. INSTITUTUL
DE PATOLOGIE GENERALĂ ŞI EXPERI­
MENTALĂ.
a) Publicaţii.
1. Prof. Dr. M. A. Botez: Stagiul de practică, stagiul de
spital şi stagiul în general. Clujul Medica' No. 10—1928.
2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. R. Moga: Raport de acti­
vitatea Instit. antirabic din Cluj în anul 1927. Clujul Medical No..
4—1929.
3. M. A. Botez et Т. V. Albon: La virulence du vaccin employe â l'Institut antirabique de Cluj. C. R. Soc. Biologie 1929.
4. Prof. Dr. M. A. Botez: Vaccinarea antirabică la Cluj
dela 1923—1927 (Fascie. I-a din: „Publicaţiile Instit. de Patologie
generală şi experimentală din Cluj") 1928.
Teză.
Tiberiu V. Albon: Cercetări asupra virulenţei vaccinului în­
trebuinţat la Instit. antirabic din Cluj şi a elementelor sale compo­
nente. Cluj 1929.
22. INSTITUTUL DE ISTOLOGIE ŞI EMBRIOLOGIE.
In acest Institut s'a făcut următoarele cercetări:
1. Drăgoiu : Quelques aspects histologiques du poumon chez.
Ies Chiens depancreates. (Arch. d'anat. microscopiques 1929.)
2. Drăgoiu şi Niţescu: Aspects histologiques du poumon dans
le diabete experimental. (Contribution â l'etude de la lipodierese.)
(C. r. soc. de Biologie şi Clujul Medical 1929.)
23. INSTITUTUL DE FARMACOLOGIE ŞI FARMACOGNOSIE.
1. Dr. Gh. Popoviciu: Profilaxia şi terapia infantilă a ulti­
milor ani. — CI. med. Nr. 11 — 12, 1928.
2. Dr. Gh. Popoviciu: Sur l'action des bains chloruressodiques sur le Ca et P. sanguin. — C. r. Soc. Biol. T. 100 pag.
377, 1929.
3. Dr. Gh. Popoviciu: Intoxicările.
terapeutic al Fac. de Med. Cluj, 1929.
Capitol în Formularul
4. Dr. Gh. Popoviciu: Rolul patogenetic şi terapeutic al
modificărilor humorale de Ca şi Р.— Rom. Med. No. 12, 1929.
123
5. Dr. Oh. Popoviciu: Contribuţiuni asupra chimismului acţiunei băilor din Sovata. — CI. med. N o . 5, 1929.
6. Dr. Gh. Popoviciu: Razele ultraviolete. — CI. med.
No. 9, 1929.
7. Dr. Gh Popoviciu: Sur le chimisme de l'action de l'ergotamine dans la tetanie de hyperventilation. C. r. Soc. Biol. T . 101
pag. 406, 1929, (în colaborare cu E. P o p e s c u . )
8. Dr. Gh. P o p e s c u : Beitrăge zum Tetanieproblem. III. —
Zeitschrift f, d. g e s . e x p . Med, 1929.
9. Dr. Gh. Popoviciu: Contribuţiuni asupra acţiunei ipofosfiţilor în rachitismul uman. — Rev. Şt. M e d . No. 7 — 8 , 1929 (în
colaborare cu Dr. E. Dariu).
10 D r . Gh. Popoviciu: Numeroase recenzii, referate, articole
de popularizare, conferinţe, etc. publicate în parte în reviste me­
dicale (Zentralblatt-uri)
streine.
Dr. T . G o i n a : Studiul farmacognostic
al plantei
Berberis
vulgaris. — T e z ă de doctorat în farmacie. Cluj, Ed. Ardealul, 1929.
Dr. E. P o p e s c u : Contribuţiuni la studiul chimismului tetaniei
de iperventilaţie. — Teză de doctorat în medicină. Cluj, Ed. Ar­
dealul 1929.
0
învăţământul
farmaceutic.
C o n f e r e n ţ i a r Dr. luliu
Orient.
1. Uber die W i r k u n g e i n i g e r A m i n e a u f die glatte M u s c u l a t u r des Blutegels. Zeitschr. f. ges. E x p e r . Medicin. B e r l i n , 1928.
2. E x p e r i e n ţ e cu iod ca a n t i d o t u l F o s f o r u l u i . Orvosi Szemle,
Cluj, 1928.
3. Ceva d i n biologia ce i n t e r e s e a z ă pe f a r m a c i ş t i . R e v i s t a
f a r m a c i e i , B u c u r e ş t i , 1928.
4. I n d u s t r i a c h i m i c o - f a r m a c e u t i c ă şi r ă z b o i u l , Clujul m e ­
dical, 1929. .
б. D o z a r e a c a n t i t a t i v ă a c l o r o f o r m u l u i şi c l o r a l h i d r a t u l u i
cu m e t o d a m i c r o c h i m i c ă . Clujul m e d i c a l , 1928.
6. Leziunile feţei prin proectile de r ă z b o i u . R e v i s t a s t o m a ­
tologică. Cluj, 1929.
7. Medicamentele şi m i s t i c i s m u l p o p o r u l u i . R e v i s t a f a r m a ­
ceutică, Cluj, 1928.
8. C o n t r i b u ţ i u n i la istoria f a r m a c i i l o r d i n A r d e a l . B u l e t i ­
n u l f a r m . Cluj, 1928.
9. I s t o r i c u l farmaciei din A r d e a l , Cluj, 1928.
324
10. î n f i i n ţ a r e a societăţei „ I s t o r i a f a r m a c i e i î n N u r e n b e r g " .
B u l e t i n u l f a r m a c i ş t i l o r , Cluj, 1928.
11. E i n n e u a u f g e f u n d e n e r W i e n e r L e h r b r i e f a u s d e m J a h r e
1709. P h a r m a c e u t i s c h e P o s t . W i e n , 1928.
12. E i n f l u s s des d e u t s c h e n Geistes auf die E n t s t e h u n g u n d
E n t w i c k l u n g der P h a r m a c i e i n S i e b e n b u r g e n . P h a r m a c e u t i s c h e
P o s t . W i e n , 1928.
13. Z u r E n t s t e h u n g u n d E n t w i c k l u n g der P h a r m a c i e . P h a r ­
m a c e u t i s c h e Post. W i e n , 1928.
14. Die Geschichte der P h a r m a c i e des Altreich R u m â n i e n .
P h a r m a c . P o s t . W i e n , 1929.
15. L a p h a r m a c i e en T r a n s y l v a n i e â l'epoque D a c o - r o m a i n e .
Bul. de la Soc. d ' H i s t o i r e de la, P h a r m a c i e . P a r i s , 1929.
IV.
FACULTATEA DE LITERE
ŞI F1L0S0FIE
о
A}
Decanatul
1. Raportul D-lui Decan.
1
(Dare de seamă asupra activităţii Facultăţii în acest an. )
1.
A n u l 1928/29 a fost p e n t r u F a c u l t a t e a n o a s t r ă ca şi p e n t r u
î n t r e a g a U n i v e r s i t a t e , u n a n de m u n c ă p a ş n i c ă , n e t u r b u r a t de
f r ă m â n t ă r i l e şi de dezordinele din a n i i p r e c e d e n ţ i . I n c u r s u l
^acestui a n a f l u e n ţ a t i n e r i m e i s p r e F a c u l t a t e a n o a s t r ă a fost
î n t r ' o m a r e c r e ş t e r e ; ea a î n r e g i s t r a t 709 î n s c r i e r i , faţă de 578
d i n a n u l 1927/28 şi faţă de 114 d i n a n u l 1919/20. D i n t r e cei
v î n s c r i ş i , 321 a u fost s t u d e n ţ i , 388 s t u d e n t e . D u p ă p r o v i n c i a de
n a ş t e r e , 122 a u fost din Vechiul R e g a t (o c r e ş t e r e de 7 3 f a ţ ă de
a n u l p r e c e d e n t ) ; 472 din T r a n s i l v a n i a ( n u m ă r identic cu cel
d i n a n u l p r e c e d e n t ) , 8 din B u c o v i n a şi 17 din B a s a r a b i a , 32
din ţări streine.
I n ce priveşte e x a m e n e l e , în c u r s u l a n u l u i s'au dat 371)5
e x a m e n e p a r ţ i a l e , 75 e x a m e n e de licenţă (faţă de 64 din a n u l
t r e c u t ) şi 2 e x a m e n e de d o c t o r a t . E x a m e n e l e de licenţă s ' a u d a t
3 d i n Psihologie, 18 din L i m b a şi L i t e r a t u r a r o m â n ă , 19 din
L i m b a şi L i t e r a t u r a franceză, 4 d i n L i m b a şi L i t e r a t u r a g e r ­
m a n ă . 4 din L i m b a şi L i t e r a t u r a engleză, 17 din I s t o r i a R o ­
m â n i l o r , 7 din I s t o r i a U n i v e r s a l ă , 2 d i n I s t o r i a A n t i c ă şi 2 e x a m e n e de L i c e n ţ ă g e n e r a l ă . Ş i - a u m a i trecut licenţa î n I s t o r i e
a l ţ i 6 absolvenţi a i F a c u l t ă ţ i i de ştiinţe, cari a u a v u t ca specia­
litate p r i n c i p a l ă Geografia.
Din p u n c t u l de vedere al m e n ţ i u n e i , 28 de c a n d i d a ţ i ş i - a u
t r e c u t e x a m e n u l ,,Gum l a u d e " , 5 „ m a g n a c u m l a u d e " ; r e s t u l
f ă r ă m e n ţ i u n e . Din p u n c t u l de vedere al s e x u l u i , a m a v u t 44
licenţiate şi 3 1 licenţiaţi.
E x a m e n e l e de doctorat s ' a u d a t u n u l î n Filozofie cu P s i ') Aceasta constitue scheletul unui studiu amănunţit care sper să
vadă lumina zilei intr'un timp apropiat.
127
hologie şi u n u l în I s t o r i e . S'a m a i a c o r d a t e c h i v a l e n ţ a u n e i
d i p l o m e de licenţă d i n Montpellier şi a u n u i d o c t o r a t d i n L i p s e a ,
a m b e l e î n b a z a u n o r e x a m e n e de î n t r e g i r e .
2.
I n ce priveşte c o r p u l didactic, el a î n d u r a t o d u r e r o a s ă
p i e r d e r e p r i n m o a r t e a c o n f e r e n ţ i a r u l u i de A n t i c h i t ă ţ i şi E p i ­
g r a f ie D r . G. Mateescu, fost d i r e c t o r a l şcoalei din R o m a , m o r t
la 9 I u n i e 1929. P e de a l t ă p a r t e c o r p u l d i d a c t i c s'a s p o r i t c u
s u p l i n i t o r u l n o u createi conferinţe de Filosofie şi Psihologie,
n u m i t , î n c e p â n d cu 1 Aprilie, în p e r s o a n a d l u i Li viu R u s u l i ­
c e n ţ i a t şi doctor al F a c u l t ă ţ i i n o a s t r e . I n c u r s u l a n u l u i a fost
n u m i t p r o f e s o r t i t u l a r , î n b a z a a r t . 8 1 , dl Dr. T h e o d o r N a u m ,
la c a t e d r a de L i m b a L a t i n ă . D e a s e m e n i a fost n u m i t c o n f e r e n ­
ţ i a r definitiv dl Dr. G. Diculescu, p e n t r u I s t o r i a U n i v e r s a l ă .
L a e x a m e n u l de docenţă a u fost a d m i ş i dd. L. R u s u şi C. D a i covici.
3.
Distincţiuni.
I n c u r s u l a n u l u i a u fost distinşi cu o r d i n u l
„ C o r o a n a R o m â n i e i " î n g r a d de M a r e Ofiţer dd. O. Ghibu şi S.
D r a g o m i r , cu o r d i n u l C o r o a n a de s t e j a r a D u c a t u l u i de L u ­
x e m b u r g dl G. K i s c h . Prof. C. M a r i n e s c u a fost distins cu u n
p r e m i u de A c a d e m i a de Litere din B a r c e l o n a .
4.
I n ce priveşte organizarea
învăţământului,
însemnăm ur­
m ă t o a r e l e : I n c u r s u l a n u l u i s'a o r g a n i z a t definitiv I n s t i t u t u l de
S t u d i i Clasice, i n i ţ i a t la 1919 de r e g r e t a t u l n o s t r u coleg V. P a r van. E l c u p r i n d e catedrele şi S e m i n a r i i l e de L. elină, L. l a t i n ă ,
I s t o r i a A n t i c ă şi Archeologia, şi este c o n d u s de u n director ales
pe câte trei a n i . Bibliotecile celor 4 c a t e d r e şi a fostului I n s t i t u t
de Archeologie şi N u m i s m a t i c ă , î n g l o b a t în n o u l I n s t i t u t , s ' a u
unificat, f o r m â n d o m a r e bibliotecă clasică, c u m n u m a i e x i s t ă
a l t a î n ţ a r a n o a s t r ă . I n s t i t u t u l a fost p l a s a t în localul din s t r a d a
G h e r e s c u No. 2, c a r e a fost î n t r e g e v a c u a t şi a c ă r e i a m e n a j a r e
complectă a î n c e p u t a se face în condiţii relativ s a t i s f ă c ă t o a r e .
I n acelaş local începe a-şi găsi rezolvirea m u l ţ u m i t o a r e şi p r o ­
b l e m a M u z e u l u i de Archeologie şi de a r t ă , p e n t r u c a r e î n c u r s u l
acestui a n a u î n c e p u t să se facă a n u m i t e d o n a ţ i u n i de m a r e
128
preţ, c u m s u n t acelea ale d l o r A. S i m u şi V. Gioflec d i n
c u r e ş t i , c a r i d u c p r o b l e m a cu u n u r i a ş p a s î n a i n t e .
I n vederea o r g a n i z ă r i i definitive a M u z e u l u i , Consiliul
c u l t ă ţ i i a i n t e r v e n i t la Onor. M i n i s t e r s ă se i a m ă s u r i l e cele
urgente pentru lichidarea chestiunei Muzeului Naţional al
d e a l u l u i c a r e de zece a n i de zile f o r m e a z ă o n e c o n t e n i t ă
decă î n calea l u c r ă r i l o r F a c u l t ă ţ i i n o a s t r e şi a î n t r e g e i
versităţi.
Bu­
Fa­
mai
Ar­
pieUni­
P a r a l e l cu o r g a n i z a r e a s t u d i i l o r clasice, Consiliul F a c u l ­
tăţii a h o t ă r â t şi o r g a n i z a r e a c o r e s p u n z ă t o a r e a s t u d i i l o r de
filologie m o d e r n ă , e n u n ţ â n d î n ş e d i n ţ a dela 23 I a n u a r i e 19.29
că „ p l a s a r e a S e m i n a r i i l o r de filologie m o d e r n ă î n s t r â n s ă le­
g ă t u r ă unele cu altele este o necesitate de î n a l t o r d i n d i d a c t i c " .
Consecvent cu a c e a s t ă h o t ă r â r e , î n b a z a p r o p u n e r e i F a c u l t ă ţ i i ,
S e n a t u l a a p r o b a t c u m p ă r a r e a u n e i case m a r i , î n c a r e s ă se
aşeze toate I n s t i t u t e l e , l a b o r a t o r i i l e şi S e m i n a r i i l e secţiei filo­
logice şi a acelei istorice. Casa, a f l ă t o a r e î n l e g ă t u r ă o r g a n i c ă
cu t e r e n u l de l â n g ă U n i v e r s i t a t e , a fost î n a d e v ă r c u m p ă r a t ă :
c o n t r a c t u l a fost a p r o b a t de S e n a t u l U n i v e r s i t a r , r ă m â n â n d ca
el s ă fie r a t i f i c a t de Onor. M i n i s t e r , ceeace d i n c a u z a u n o r d i ­
vergenţe, pe c a r i le cred t r e c ă t o a r e , n"a a v u t î n c ă loc p â n ă în
prezent. )
x
Alte h o t ă r â r i i m p o r t a n t e s u n t cele relative la î n f i i n ţ a r e a
u n u i I n s t i t u t de E t n o g r a f i e şi la s c i n d a r e a conferinţei de F i l o sofie şi Psihologie, î n d o u ă conferinţe s e p a r a t e , u n a p e n t r u F i ­
losof ie şi a l t a p e n t r u P s i h o l o g i a a p l i c a t ă . D e a s e m e n e a r e ţ i n e m
f a p t u l că L a b o r a t o r u l de F o n e t i c ă e x p e r i m e n t a l ă , î n u r m a m o r ­
ţii r e g r e t a t u l u i prof. Iosif P o p o v i c i , a fost a t a ş a t e la c a t e d r a
de L i n g u i s t i c ă g e n e r a l ă , cu c a r e este î n t r ' o firească î n r u d i r e .
5.
Activitatea
Institutelor,
oficiale ale d i r e c t o r i l o r
este cea specificată
în
rapoartele
acestora.
6.
Distincţiuni
de 10 a n i a l
t ă r â t s ă ofere
şi dlor Seton
B a r t o l i , prof.
acordate
de Facultate.
D i n p r i l e j u l jubileului
U n i v e r s i t ă ţ i i n o a s t r e , F a c u l t a t e a de L i t e r e a h o ­
titlul de D r . de o n o a r e a i ei M. S. R e g i n a M ă r i a
Watson.
profesor U n i v e r s i t a r la L o n d r a şi M.
U n i v e r s i t a r la T o r i n o . D e a s e m e m F a c u l t a t e a a
0 Cumpărarea acestei case nu s'a efectuat; consiliul facultăţii a făcut
alte propuneri (N. R.)
129
p r o c l a m a t profesor de o n o a r e a l ei pe dl N . I o r g a , R e c t o r u l U n i ­
versităţii d i n B u c u r e ş t i .
I n a m i n t i r e a m a r i l o r ei m o r ţ i Consiliul a h o t ă r â t s ă d e a
la d o u ă sale ale F a c u l t ă ţ i i n u m e l e lui V. P â r v a n şi pe a l lui
V. B o g r e a .
7.
Fondurile
Facultăţii.
F a c u l t a t e a d i s p u n e de d o u ă f o n d u r i
cu d e s t i n a ţ i a de a a c o r d a p r e m i i s t u d e n ţ i l o r c a r i se vor d i s t i n g e
p r i n l u c r ă r i î n a i n t a t e la c o n c u r s u r i l e a n u a l e ce se vor p u b l i c a .
F o n d u l Vacile Pârvan
c o n s t a t a t o r d i n r e n t ă î n v a l o a r e de 6280
Lei a a c o r d a t î n a n u l acesta p e n t r u p r i m a o a r ă u n p r e m i u î n
v a l o a r e de 2500 Lei. P r e m i u l 1-a o b ţ i n u t s t u d e n t u l G h e r a s i m
Pintea, cu lucrarea: Populaţia oraşelor r o m a n e din Dacia.
F o n d u l Dr. I o a n S c u r t u , c o n s t a t a t o r din r e n t ă în v a l o a r e
de 50.000 Ljăi şi d i n n u m e r a r î n s u m a de 9461 Lei, a a n u n ţ a t
a n u l acesta p e n t r u p r i m a o a r ă u n p r e m i u de 2500 Lei, cu s u ­
biectul „ I s t o r i a R o m â n i l o r î n poezia şi p r o z a lui E m i n e s c u " .
P r e m i u l n u s'a p u t u t î m p ă r ţ i d i n c a u z ă că u n i c a l u c r a r e î n a i n ­
t a t ă la p r e m i u , n u î n t r u n e a condiţiile c e r u t e . U n a l treilea fond
„Vasile P â r v a n " î n f i i n ţ a t î n u r m a iniţiativei ivite d i n s â n u l
F a c u l t ă ţ i i , a fost p r e d a t R e c t o r a t u l u i , u r m â n d c a d i n m i j l o a ­
cele lui s ă se a c o r d e p r e m i i a n u a l e s t u d e n ţ i l o r
Universităţii
n o a s t r e , c a r i vor p r e z i n t ă cele m a i b u n e l u c r ă r i î n l e g ă t u r ă c u
ideile lui P â r v a n relative la o r g a n i z a r e a acestei U n i v e r s i t ă ţ i .
C a p i t a l u l i n i ţ i a l al a c e s t u i fond e a l c ă t u i t d i n v e n i t u l r e a l i z a t
d i n v â n z a r e a b r o ş u r e i c a r e c u p r i n d e l u c r ă r i l e lui P â r v a n r e l a ­
tive la U n i v e r s i t a t e a n o a s t r ă , b r o ş u r ă e d i t a t ă , î n c o n f o r m i t a t e
cu h o t ă r â r e a Consiliului F a c u l t ă ţ i i n o a s t r e din
3 Noembrie
1919, de d e c a n u l F a c u l t ă ţ i i la 1928.
8.
Bugetul Facultăpii, cu c o n s i d e r a r e la s t ă r i l e f i n a n c i a r e grele
p r i n c a r e trece ţ a r a n a p u t u t fi r i d i c a t la î n ă l ţ i m e a t r e b u i n ­
ţelor F a c u l t ă ţ i i . N i m i c din ceeace a c e r u t F a c u l t a t e a î n vede­
r e a l ă r g i r e i activităţii ei n u i-a fost a c o r d a t , m a i m u l t c h i a r ,
din a l o c a ţ i a b u g e t a r ă pe s e a m a S e m i n a r i i l o r s ' a u t ă i a t 10%'.
I n s c h i m b t r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m că, din s u m a de 25 m i l i o a n e ,
Facultăţii noastre i-au revenit 4 milioane destinate p e n t r u c u m ­
p ă r a r e a s a u a m e n a j a r e a de c l ă d i r i .
9
130
9.
Viata studenţească.
In c u r s u l a n u l u i a c e s t u i a s'a r e l u a t
t r a d i ţ i a de a se î n t â l n i la î n c e p u t u l a n u l u i şcolar, profesorii
c u s t u d e n ţ i i la u n ceai a c a d e m i c . Din s c h i m b u l de idei, c a r e a
a v u t loc cu acel prilej, a r e z u l t a t o activitate m a i vie a Socie­
t ă ţ i i S t u d e n ţ i l o r î n litere. D e c a n u l a l u a t p a r t e la ş e d i n ţ a Co­
m i t e t u l u i acestuia, în c a r e s'a f i x a t p r o g r a m u l de activitate p e n ­
t r u a n u l şcolar. •Deasemeni. el a convocat la o ş e d i n ţ ă pe p r e ­
şedinţii, vicepreşedinţii şi s e c r e t a r i i t u t u r o r societăţilor s t u d e n ­
ţilor dela U n i v e r s i t a t e , d i s c u t â n d cu ei p r o b l e m e de v i a ţ ă u n i ­
v e r s i t a r ă . Din aceste discuţii a r ă s ă r i t î n p a r t e şi f r u m o s u l Al­
m a n a h p u b l i c a t de Societăţile studenţeşti î n p r i m ă v a r a a n u l u i
1929.
I n ce priveşte l e g ă t u r i l e cu celelalte
Universităţi r o m â ­
neşti, a m i n t i m c ă F a c u l t a t e a n o a s t r ă a delegat din p a r t e a sa
pe dl C. P e t r a n u î n c o m i s i u n e a p e n t r u a b i l i t a r e a u n u i docent
d e I s t o r i a A r t e l o r la F a c u l t a t e a de L i t e r e d i n B u c u r e ş t i , pe dl
D. M. Teodorescu p e n t r u a b i l i t a r e a u n u i docent de p r e i s t o r i a
s u d e s t u l u i e u r o p e a n , la aceeaşi F a c u l t a t e şi pe dl G. K i s c h în
c o m i s i u n e a p e n t r u o c u p a r e a c a t e d r e i de L i m b a g e r m a n ă d e l a
U n i v e r s i t a t e a din C e r n ă u ţ i .
10.
Alte momente.
I n c u r s u l a n u l u i s'a l i c h i d a t m o ş t e n i r e a
l ă s a t ă F a c u l t ă ţ i i p r i n r e g r e t a t u l n o s t r u coleg V. B o g r e a (f 9
S e p t e m b r i e 1926). B o g a t a bibliotecă î n n u m ă r de c i r c a 4000
v o l u m e , a fost î m p ă r ţ i t ă c o n f o r m d o r i n ţ e i t e s t a t o r u l u i , biblio­
tecilor diferitelor s e m i n a r i i . Tot în c u r s u l a n u l u i s'a desvelit
m o n u m e n t u l f u n e r a r a l n e u i t a t u l u i coleg, m u l ţ u m i t ă s t ă r u i n ­
ţelor dlui profesor N . B ă n e s c u , c a r e a a d u n a t mijloacele nece­
s a r e şi s'a î n g r i j i t de e x e c u t a r e a m o n u m e n t u l u i î n condiţii co­
r e s p u n z ă t o a r e . I n s t i t u t u l de s t u d i i clasice a l u a t a s u p r a s a s a r ­
c i n a de a î n g r i j i m o r m â n t u l m e n i t s ă r ă m â n i e p e n t r u viitoarele
g e n e r a ţ i i de profesori şi studenţi u n loc de p e l e r i n a j .
11.
Administraţia
Facultăţii
a î n t â m p i n a t î n acest a n g r e u t ă ţ i
n e o b i ş n u i t de m a r i . Din c a u z a boalei s e c r e t a r e i , s u p l i n i r e a s'a
f ă c u t î n c o n d i ţ i u n i cu totul n e p r i e l n i c e . N u m a i p u ţ i n de trei
131
s u p l i n i t o r i s'au p e r i n d a t la p o s t u l de s e c r e t a r , d e ţ i n u t t i m p de
j u m ă t a t e de a n de c ă t r e s e c r e t a r a t i t u l a r ă . D e a s e m e n e a , ş i - a
d a t d e m i s i a d i n post a r c h i v a r a , a j u t o a r a de s e c r e t a r ă a t r e c u t
la pensie, i a r d a c t i l o g r a f a pe c a r e n i - o î m p r u m u t a s e I n s t i t u t u l
de Archeologie t e m p o r a l , a fost r e v o c a t ă , a ş a că a n u l 1928/29
a fost u n a n de criză a c u t ă p e n t r u c a n c e l a r i e .
12.
F a c u l t a t e a n o a s t r ă şi-a d a t c o n c u r s u l ei şi î n acest a n la
r e z o l v i r e a m a i m u l t o r p r o b l e m e g e n e r a l e ale U n i v e r s i t ă ţ i i n o a ­
s t r e . Astfel p r i n d e c a n u l ei, ea a r i d i c a t î n S e n a t c h e s t i u n e a
s e r b ă r e i j u b i l a r e de zece a n i a U n i v e r s i t ă ţ i i n o a s t r e . S e n a t u l a
a c c e p t a t î n î n t r e g i m e p r o g r a m u l p r o p u s de d e c a n şi 1-a delegat
s ă ia c o n t a c t u l n e c e s a r c u dl p r i m - m i n i s t r u şi cu Comitetul
C e n t r a l p e r d r u s e r b ă r i l e j u b i l a r e ale U n i r i i A r d e a l u l u i . I n u r m a
d e m e r s u r i l o r făcute, g u v e r n u l a a p r o b a t î n g l o b a r e a s e r b ă r i l o r
n o a s t r e î n c a d r u l s e r b ă r i l o r U n i r i i , a n g a j â n d u - s e să î n t r e b u ­
inţeze acest prilej p e n t r u a face d i n el o p u t e r n i c ă m a n i f e s t a ­
ţie i n t e r n a ţ i o n a l ă şi p e n t r u a d a u n n o u i m p u l s operei de o r ­
ganizare a Universităţii. Din cauza amestecului Universităţii
d i n I a ş i , c a r e a i n t e r v e n i t pe l â n g ă g u v e r n p e n t r u a se face î n
« a d r u l m a r i l o r s e r b ă r i o m a n i f e s t a ţ i e s i m i l a r ă şi la I a ş i , Gu­
v e r n u l a l u a t î n ultimele zile m ă s u r a de a m â n a r e a s e r b ă r i l o r
n o a s t r e , f ă c â n d î n s c h i m b celor 4 U n i v e r s i t ă ţ i u n d a r de 100
m i l i o a n e Lei, d i n c a r e a r e v e n i t U n i v e r s i t ă ţ i i n o a s t r e 25 m i l i ­
oane. I n Comisia pentru organizarea serbărilor Universităţii,
F a c u l t a t e a n o a s t r ă a a v u t ca r e p r e z e n t a n t pe dl S. P u ş c a r i u ,
c a r e a p u r t a t s a r c i n a de p r e ş e d i n t e , pe dl C. M a r i n e s c u şi pe
decan. G r a ţ i e m u n c i i c o m i s i u n e i s'a s t r â n s dela cele p a t r u F a ­
c u l t ă ţ i u n m a t e r i a l d o c u m e n t a r foarte bogat şi f o a r t e p r e ţ i o s ,
m e n i t să fie p r e l u c r a t î n t r ' o m a r e p u b l i c a ţ i e ce va t r e b u i s ă ap a r ă î n p r e a j m a s e r b ă r i l o r din a n u l viitor. Acest m a t e r i a l a
fost î n t r e b u i n ţ a t de d e c a n în l u c r a r e a
„ U n i v e r s i t a t e a Daciei
S u p e r i o a r e " t i p ă r i t ă clin p r i l e j u l S e r b ă r i l o r U n i r e i T r a n s i l v a ­
niei. Tot g r a ţ i e zelului c o m i s i u n e i s ' a u a ş e z a t î n vestibulul U n i ­
v e r s i t ă ţ i i d o u ă table c o m e m o r a t i v e de m a r m o r ă , s'a făcut m a ­
rele sigil a l U n i v e r s i t ă ţ i i , s'a i n i ţ i a t o m a r e a r c h i v ă fotografică
a U n i v e r s i t ă ţ i i , c a r e s'a t r i m i s d e o c a m d a t ă la e x p o z i ţ i a d i n
B a r c e l o n a , s'a i n i ţ i a t o expoziţie a U n i v e r s i t ă ţ i i şi s'au stabilit
9*
132
î n a m ă n u n t e m ă s u r i l e p r e g ă t i t o a r e î n vederea s e r b ă r i l o r
cari
vor a v e a loc î n c u r s u l a n u l u i 1929/30.
Tot î n u r m a s t ă r u i n ţ e l o r p o r n i t e dela F a c u l t a t e a n o a s t r ă ^
Senatul Universitar a intervenit la Minister pentru evacuarea
a r i p e i U n i v e r s i t ă ţ i i d e ţ i n u t ă de c l o p o t a r u l şi de c r â s n i c u l bise­
ricii p i a r i s t e . D u p ă cinci a n i de s t ă r u i n ţ e , în fine, M i n i s t e r u l
a o r d o n a t e v a c u a r e a l o c a t a r i l o r respectivi, u r m â n d ca localu­
rile r ă m a s libere s ă fie puse la dispoziţia F a c u l t ă ţ i i n o a s t r e .
E x e c u t a r e a acestei m ă s u r i a suferit o a r e c a r i î n t â r z i e r i .
s~
D e a s e m e n i , F a c u l t a t e a n o a s t r ă a i n s i s t a t p e n t r u ca s ă se
i a m ă s u r i p e n t r u î n l ă t u r a r e a din serviciu a acelor f u n c ţ i o n a r i
U n i v e r s i t a r i , c a r i nici d u p ă zece a n i n u ş i - a u î n s u ş i t l i m b a r o ­
m â n e a s c ă î n c h i p s a t i s f ă c ă t o r . Astfel s'a ţ i n u t î n c u r s u l a n u l u i
u l t i m u l e x a m e n de l i m b a r o m â n ă , fiind p r e z i d a t de d e c a n u l
F a c u l t ă ţ i i de Litere. F a c u l t a t e a a delegat din p a r t e - i î n a c e a s t ă
comisie pe dl prof. Th. G a p i d a n . F u n c ţ i o n a r i i c a r i n ' a u co­
r e s p u n s , a u fost d e m i ş i d i n serviciu. Tot î n u r m a intervenţiei
n o a s t r e s ' a u l u a t m ă s u r i ca toţi profesorii n u m i ţ i d u p ă 1920
s ă d e p u n ă î n a i n t e a R e c t o r u l u i , j u r ă m â n t u l p r e s c r i s de lege.
D e a s e m e n e a s ' a u l u a t m ă s u r i ca f u n c ţ i o n a r i i U n i v e r s i t ă ţ i i , c a r i
s u n t m e m b r i i î n Comitetul M u z e u l u i A r d e l e a n , cu c a r e U n i ­
v e r s i t a t e a este î n t r ' u n vechiu şi a c u t conflict, s ă - ş i dea d e m i s i a
d i n acel Comitet. Tot astfel s ' a u l u a t m ă s u r i ca U n i v e r s i t a t e a
d i n S e g h e d i n , c a r e se socoteşte c o n t i n u a t o a r e a de d r e p t a U n i ­
v e r s i t ă ţ i i n o a s t r e , s ă ş t e a r g ă din r â n d u l docenţilor şi a p r o f e ­
s o r i l o r o n o r a r i pe doi a s i s t e n ţ i a i n o ş t r i şi pe foştii profesori a i
vechei U n i v e r s i t ă ţ i d i n Cluj, c a r i beneficiază de pensie dela S t a ­
t u l r o m â n î n b a z a acestei c a l i t ă ţ i a lor.
M a i a m i n t i m î n f i i n ţ a r e a la p r o p u n e r e a F a c u l t ă ţ i i n o a s t r e ,
a u n e i c o m i s i u n i p e n t r u e d u c a ţ i a fizică a t i n e r i m i i U n i v e r s i ­
t ă ţ i i n o a s t r e , C o m i s i u n e î n c a r e D e c a n u l F a c u l t ă ţ i i de Litere
ă fost n u m i t m e m b r u . Şi în s f â r ş i t m a i a m i n t i m că F a c u l t a t e a
n o a s t r ă a e l a b o r a t d o u ă proecte de r e g u l a m e n t : u n u l p e n t r u
p r o c l a m a r e a doctorilor de o n o a r e , celălalt p e n t r u p r o c l a m a r e a
profesorilor de o n o a r e , c a r i p r o e c t e a u fost t r i m i s e S e n a t u l u i
U n i v e r s i t a r s p r e a le a p r o b a î n v e d e r e a t r e b u i n ţ e l o r t u t u r o r
Facultăţilor.
13.
I n ce priveşte r e l a ţ i u n i l e n o a s t r e i n t e r u n i v e r s i t a r e , î n c u r s u l
133
a c e s t u i a n a u ţ i n u t c u r s u r i la F a c u l t a t e a n o a s t r ă d i n t r e p r o ­
fesorii r o m â n i , dl N . I o r g a , r e c t o r u l U n i v e r s i t ă ţ i i din B u c u r e ş t i ,
i a r d i n t r e profesorii s t r e i n i dl J e a n G a p a r t dela Liege, dd. F o cillon, Gh. Diehl şi J . V e n d r y e s dela S o r b o n a . )
D. Gh. B o g d a n - D u i c ă a r e p r e z e n t a t F a c u l t a t e a la desvelir e a b u s t u r i l o r lui A. D. X e n o p o l şi G. Goşbuc, la A r a d .
I n vederea o r g a n i z ă r i i sistematice v i i t o a r e a r e l a ţ i u n i l o r
n o a s t r e i n t e r u n i v e r s i t a r e , Consiliul F a c u l t ă ţ i i a p r o p u s S e n a ­
t u l u i U n i v e r s i t a r î n f i i n ţ a r e a u n u i Oficiu special a l r e l a ţ i i l o r i n ­
t e r u n i v e r s i t a r e . P r o p u n e r e a a fost a p r o b a t ă de S e n a t şi cu l u ­
c r ă r i l e p r e g ă t i t o a r e a u fost î n s ă r c i n a ţ i d e c a n u l O. Ghibu şi dl
I. P . Voiteşti, d e c a n u l F a c u l t ă ţ i i de Ştiinţe.
1
Decan :
Onisifor Ghibu
2. Personalul Decanatului.
Decan:
O. G H I B U
Prodecan:
Th.
Secretară:
Capidan
D r a M ă r i a S u c i u . — Dela 1 I a n . — 3 0 M a r t i e su­
p l i n i t ă de M. B o r g o v a n ; dela 1 M a i u — 1 5 I u n i e
de I. V ă t ă ş e s c u ;
dela 15 I u n i e — 3 0 I u n i e
de
I o a n B r e a z u şi dela 15 I u l i e — 1 5 S e p t e m b r i e de
I. Vătăşescu.
Ajutor
de secretar:
Dna G h a r l o t a K a p d e b o ; dela 1 A p r i l i e
dl Gh. V ă t ă ş e s c u .
Arckirară:
D r a Lucia B u g n a r i u ; p â n ă la З О ' Ш : D r a A n ă
Ghibu dela P l V î n a i n t e .
Intendent:
Andrei Turos.
Ordonanţe:
M. Kiss, M. Â r k o s i — p â n ă la 3 1 / Ш ; I o a n
B a c i u dela l/IV î n a i n t e .
;
0 A se vedea pag. 7, 8 şi 10 unde sunt specificate aceste date.
3. Personalul didactic.
Profesori
titulari:
Yves Auyer, p r o f e s o r a n g a j a t cu c o n t r a c t . Ancien eleve ilel'Ecole N o r m a l e s u p e r i e u r e . Agrege des lettres, P r o f e s o r t i t u l a r
de L i m b a şi l i t e r a t u r a franceză. D i r e c t o r u l S e m i n a r u l u i de l i m b a
f r a n c e z ă . C o m a n d o r al o r d i n u l u i „ C o r o a n a R o m â n i e i " .
A . Bănescu, doctor în Filosofie şi Litere dela U n i v e r s i t a t e a
d i n Mtinchen, profesor t i t u l a r de Bizantinologie. P r o d e c a n al
F a c u l t ă ţ i i î n a n u l 1919—20 şi 1921—22, Decan în a n u l 1920—
2 1 , Rector a l U n i v e r s i t ă ţ i i în a n u l 1923—24, P r o r e c t o r î n a n u l
1924—25. M e m b r u c o r e s p o n d e n t al A c a d e m i e i R o m â n e , m e m ­
b r u de o n o a r e a l Societăţii de s t u d i i b i z a n t i n e din A t e n a , de­
p u t a t de Aleşd, C o m a n d o r al o r d i n u l u i C o r o a n a R o m â n i e i , C a ­
valer a l Legiunei de o n o a r e , R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă ­
m â n t cl. I, B ă r b ă ţ i e şi C r e d i n ţ ă cl. I, A v â n t u l Ţ ă r i i . Medalia
jubilară, Războiul pentru întregire.
r
'Virgil Bărbat,
doctor în Filosofie, profesor t i t u l a r de S o ­
ciologie şi E t i c ă . P r o d e c a n î n a n u l 1923—24, D e c a n î n a n u l
1924—25, s u p l i n i t o r la E s t e t i c ă î n a n u l şcolar 1926—27, 1 9 2 7 —
28 şi 1928—29. Ord. C o r o a n a R o m â n i e i — în g r a d u l de ofiţer
— N o . 5827.
Ştefan Bezdechi,
doctor al U n i v e r s i t ă ţ i i din B u c u r e ş t i , p r o ­
fesor t i t u l a r a l c a t e d r e i de limba şi l i t e r a t u r a g r e a c ă . F o s t a g r e ­
gat s t a g i a r din 1919—23, a g r e g a t din 1923—26. D i r e c t o r u l Se­
m i n a r u l u i de Filologia clasică.
G. Bogdan-Duică,
licenţiat î n Litere şi Filosofie. P r o f e s o r
de I s t o r i a l i t e r a t u r i i r o m â n e . D e c a n în 1919—20, R e c t o r î n a n u l
şcolar 1927—28. M e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n e , al Asociaţiei
t r a n s i l v a n e (secţia l i t e r a r ă ) . P r e ş e d i n t e al G o m i s i u n i i G ă m i n u r i l o r 1920. R ă s p l a t a m u n c i i cl. I, C o m a n d o r al C o r o a n e i R o ­
m â n i e i , Ofiţer al I n s t r u c ţ i u n i i P u b l i c e ( F r a n ţ a ) , Medalia j u b i l a r ă .
Theodor Capidan,
doctor î n Litere, profesor t i t u l a r de L i n g u i s t i c ă şi Dialectologie r o m â n ă . D e c a n în 1927—28, P r o d e c a n
î n 1928—29, M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l A c a d e m i e i R o m â n e . P r o -
fesor a g r e g a t al I n s t i t u t u l u i de I s t o r i a s u d e s t e u r o p e a n ă . R ă s ­
p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t cl. I, C o r o a n a R o m â n i e i î n
g r a d u l de Ofiţer.
Nicolae
Drăganu,
doctor î n Filosofie. F r o f e s o r de l i m b a
r o m â n ă şi limbi clasice la liceul d i n N ă s ă u d 1906—1919. D o ­
cent a p o i p r o f e s o r t i t u l a r de l i m b a şi l i t e r a t u r a r o m â n ă la U n i ­
v e r s i t a t e a d i n Cluj.
P r o r e c t o r î n a n u l 1919—20,
Decan în
1923—24. P r e ş e d i n t e l e C o m i s i u n i i C ă m i n u r i l o r 1923—24. M e m ­
b r u a l C o m i s i u n i i p e n t r u o r g a n i z a r e a U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Cluj
(1919). C o m i s a r M i n i s t e r i a l pe l â n g ă D i r e c t o r a t u l r e g i o n a l al
î n v ă ţ ă m â n t u l u i s e c u n d a r Cluj, 1919, D i r e c t o r u l c u r s u r i l o r p e n ­
t r u p r e g ă t i r e a de profesori, Cluj 1919—20. P r e ş e d i n t e a l Co­
misiunii pentru examinarea
c a n d i d a ţ i l o r de p r o f e s o r i
Cluj
1919—20. M e m b r u a l C o m i s i u n i i C ă m i n u r i l o r şi al Bibliotecii
Universităţii.
Membru corespondent al Academiei
Române.
M e m b r u a l C o m i t e t u l u i c e n t r a l şi a l Secţiei l i t e r a r e a A s o c i a ­
ta
л
ţ i u n i i p e n t r u l i t e r a t u r a r o m â n ă şi c u l t u r a p o p o r u l u i r o m a n .
M e m b r u de o n o a r e a l societăţii n u m i s m a t i c e r o m â n e .
Silviu
Dragomir,
doctor în Teologie,
profesor t i t u l a r d e
I s t o r i a s u d - e s t e u r o p e a n ă . F o s t p r o f e s o r la S e m i n a r u l teologic
d i n Sibiu. M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l A c a d e m i e i R o m â n e (1926).
M a r e ofiţer a l o r d i n u l u i C o r o a n a R o m â n i e i ,
Decan în a n u l
1925—26, p r o d e c a n î n a n u l 1926—27. M e m b r u al A c a d e m i e i
R o m â n e (1928).
Onisifor
Ghibu, doctor î n Filosofie dela U n i v e r s i t a t e a d i n
J e n a , p r o f e s o r t i t u l a r de P e d a g o g i e . I n s p e c t o r a l î n v ă ţ ă m â n ­
tului p r i m a r din Arhidieceza ortodoxă a Transilvaniei (1910—
1914). P r o f e s o r la S e m i n a r u l A n d r e i a n şi la Ş c o a l a n o r m a l ă
d i n Sibiu ( 1 9 1 1 — 1 2 ) . M e m b r u şi delegat a l C o m i s i u n i i ş c o l a r e
moldoveneşti de pe l â n g ă Z e m s t v a g u b e r n i a l ă a
Basarabiei
( 1 9 1 7 — 1 8 ) . S e c r e t a r g e n e r a l a l R e s o r t u l u i de Culte şi I n s t r u c ţ i e
p u b l i c ă din T r a n s i l v a n i a ( 1 9 1 8 — 2 0 ) , M e m b r u î n C o m i s i a u n i ­
v e r s i t a r ă Cluj ( 1 9 2 0 — 2 2 ) . M e m b r u î n Consiliul j u d e ţ e a n Sibiu
( 1 9 1 2 — 1 5 ) . M e m b r u a l C o m i s i u n i i bisericeşti d i n
Basarabia
1918. Asesor o n o r a r al C o n s i s t o r u l u i bisericesc din B a s a r a b i a
1918 şi a l celui d i n E p a r h i a V a d u l u i , F e l e a c u l u i , Clujului 1920.
M e m b r u al C o m i t e t u l u i n a ţ i o n a l a l R o m â n i l o r a r d e l e n i şi b u ­
covineni r e f u g i a ţ i (Odesa, 1918). D e p u t a t î n m a r e l e sfat a l T r a n ­
silvaniei. M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l A c a d e m i e i R o m â n e . Mem­
b r u şi p r e ş e d i n t e al Secţiei şcolare a A s o c i a ţ i u n i i p e n t r u L i t e -
136
r â t u r a r o m â n ă şi c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n d i n T r a n s i l v a n i a .
D e c a n a l F a c u l t ă ţ i i de Litere î n 1928—29. M e m b r u a l S o ­
cietăţii R e g a l e r o m â n e de Geografie.
Membru
în
Comitetul
naţional r o m â n al alianţei universale
pentru înfrăţirea po­
poarelor
prin Biserică.
M e m b r u de o n o a r e a l U n i v e r s i t ă ţ i i
populare,
al Societăţii
istorice-arheologice
bisericeşti
din
C h i ş i n ă u şi a l A t e n e u l u i r o m â n d i n Dorohoi, al S i n d i c a t u l u i
presei d i n A r d e a l şi a l Societăţii m e s e r i a ş i l o r şi i n d u s t r i a ş i l o r
r o m â n i d i n Cluj. C o m i s a r g e n e r a l a l A s t r e i p e n t r u B a s a r a b i a .
F o s t s e n a t o r de Orhei. B ă r b ă ţ i e şi c r e d i n ţ ă cl. I . C o m a n d o r al
C o r o a n e i R o m â n i e i . M a r e ofiţer a l C o r o a n e i R o m â n i e i .
Vladimir Ghidionescu, doctor î n Filosofie, profesor t i t u l a r
de P e d a g o g i e . D i r e c t o r a l S e m i n a r u l u i pedagogic u n i v e r s i t a r
şi a l L a b o r a t o r u l u i de Pedologie e x p e r i m e n t a l ă .
P r e m i a t de
A c a d e m i a R o m â n ă . D e c o r a t cu R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ­
ţ ă m â n t cl. I , Ofiţer a l C o r o a n e i R o m â n i e i . M e m b r u î n Comitetul
i n t e r n a ţ i o n a l p e n t r u congresele Ligei i n t e r n a ţ i o n a l e p e n t r u e d u ­
c a ţ i a n o u ă . M e m b r u a l Societăţii R e g a l e r o m â n e de Geografie.
M e m b r u a l Secţiei şcolare a l Asociaţi u n e i p e n t r u l i t e r a t u r a şi
cultura poporului român.
George Giuglea, doctor î n Filosofie şi litere. P r o f e s o r t i t u l a r
d e F i l o l o g i a r o m a n i c ă . F o s t lector de limba r o m â n ă l a S o r b o n a
1914. R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t cl. I , B ă r b ă ţ i e şi c r e ­
d i n ţ ă cl. I I , C r u c e a c o m e m o r a t i v ă de r ă z b o i u , M e d a l i a j u b i l a r ă .
" ost d e p u t a t de B i s t r i ţ a ( 1 9 2 6 — 2 7 ) , M e m b r u î n Secţia literare
Astrei.
Petre Grimm, doctor î n Litere şi Filosofie. P r o f e s o r t i t u l a r
d e l i m b a şi l i t e r a t u r a engleză. F o s t profesor la g i m n a z i i l e şi
liceele d i n T â r g u - J i u , T. S e v e r i n , T â r g o v i ş t e şi M ă n ă s t i r e a Dea­
l u l u i ( 1 9 0 5 — 1 9 1 9 ) , a p o i lector de l i m b a engleză la U n i v e r s i t a ­
tea d i n Cluj, ( 1 9 1 9 — 1 9 2 4 ) . R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t
ч1. I , C r u c e a de r ă z b o i u , Ofiţer al C o r o a n e i R o m â n i e i .
Gustav Kisch, doctor î n Filosofie ( T i i b i n g e n ) . P r o f e s o r t i ­
t u l a r de L i m b a şi L i t e r a t u r a g e r m a n ă . D i r e c t o r al S e m i n a r u l u i
d e G e r m a n i s t i c ă . F o s t profesor l a Liceul d i n B i s t r i ţ a şi consilier
î n c o n s i s t o r u l s u p r e m bisericesc evanghelic
d i n Sibiu.
Fost
i n s p e c t o r şcolar confesional. C a v a l e r al o r d i n u l u i C o r o a n a de
s t e j a r d i n L u x e m b u r g 1906. C r u c e a p e n t r u m e r i t e civile î n r ă z ­
boiu (1917). M e m b r u a l C o m i t e t u l u i p e r m a n e n t al Societăţii
„ V e r e i n f u r s i e b e n b u r g i s c h e L a n d e s k u n d e " . C o m a n d o r al ordi-
137
n u l u i C o r o a n a R o m â n i e i (1922). M e m b r u de o n o a r e la Societe
d ' e t u d e s l i n g u i s t i q u e s et dialetologiques d i n L u x e m b u r g (1924)
şi a l societăţilor de câfttări: „ B i s t r i t z e r G e s a n g s k r ă n z c h e n " şi
„Czernowitzer Mânnergesangverein". Medalia jubilară.
George Kristâf,
d o c t o r î n Filosofie,
profesor t i t u l a r - de
L i m b a şi L i t e r a t u r a m a g h i a r ă . M e m b r u a l Societăţii l i t e r a r e a r ­
deleneşti d i n Cluj. M e m b r u î n C o m i t e t u l Societăţii Filologice şi
m e m b r u al Societăţii de- I s t o r i a L i t e r a t u r i i m a g h i a r e d i n B u ­
dapesta. Membru al congresului E p a r h i e i reformate. Membru
a l societăţilor: E r d e l y i r o d a l m i T â r s a s â g , B u d a p e s t i F i l o l o g i a i
T â r s a s â g , M a g y a r I r o d a l m t o r t e n e t i t â r s a s â g ( B u d a p e s t a ) şi K e meny Zsigmond Târsasâg din Târgul-Mureş.
Alex. Lapedatu,
licenţiat în litere
( I s t o r i e şi Geografie).
P r o f e s o r t i t u l a r de I s t o r i a veche a R o m â n i l o r .
Codirector a l
I n s t i t u t u l u i de I s t o r i e N a ţ i o n a l ă . D e c a n î n 1921—22. P r o d e c a n
î n 1922—2$. M e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n e . M e m b r u de o n o a r e
al „Asociaţiunii". Preşedinte al Comisiunii Monumentelor Isto­
rice p e n t r u T r a n s i l v a n i a . M e m b r u a l C o m i s i u n i i istorice a R o ­
m â n i e i . M e m b r u activ şi de o n o a r e a l m a i m u l t o r societăţi isto
rice şi l i t e r a r e d i n ţ a r ă . S e n a t o r . M e m b r u î n A d u n a r e a e p a r ­
h i a l ă a E p i s c o p i e i Clujului. î n C o n g r e s u l n a ţ i o n a l bisericesc al
Mitropoliei T r a n s i l v a n i e i şi î n C o n g r e s u l n a ţ i o n a l a l Bisericii
ortodoxe române.
Fost secretar al Comisiunii Monumentelor
I s t o r i c e (1904—19) şi a l C o m i s i u n i i I s t o r i c e a R o m â n i e i ( 1 9 1 1 —
19). F o s t consilier a l D e l e g a ţ i u n i i r o m â n e la Conferinţele de
P a c e de la P a r i s (1918—20) şi de la Genova (1922). F o s t d e - .
p u t a t ( 1 9 2 2 — 2 6 ) . F o s t S e n a t o r a l U n i v e r s i t ă ţ i i din Cluj î n P a r ­
l a m e n t (1919—20 şi 1926—27). F o s t m i n i s t r u a l Cultelor şi A r ­
telor (1 Nov. 1923—31 M a r t i e 1926 şi 4 I u n i e 1927—3 Nov.
1928). M a r e C r u c e cu C o r d o n a O r d i n e l o r : C o r o a n a R o m â n i e i ,
S f â n t u l M o r m â n t , C o r o a n a I t a l i e i şi P o l o n i a R e s t i t u t a , C o m a n ­
d o r a l L e g i u n i i de o n o a r e , B e n e m e r e n t i ci. I, R ă s p l a t a m u n c i i
p e n t r u B i s e r i c ă cl. I.
Ioan Lupaş, doctor î n Filosofie, profesor t i t u l a r de I s t o r i a
m o d e r n ă a R o m â n i l o r . Codirector a l I n s t i t u t u l u i de I s t o r i a n a ­
ţ i o n a l ă , fost profesor la S e m i n a r u l A n d r e i a n din Sibiu ( 1 9 0 5 —
0 9 ) . I n s p e c t o r şcolar confesional 1909—19). S e c r e t a r g e n e r a l
a l R e s o r t u l u i de Culte şi I n s t r u c ţ i e P u b l i c ă î n Sibiu ( 1 9 1 8 — 1 9 ) .
Deputat în Parlamentul României
(1919—20, 1922—26
şi
1 9 2 6 — 2 7 ) . D e p u t a t în Congresul n a ţ i o n a l bisericesc din B u -
138
c u r e ş t i , î n cel M i t r o p o l i t a n din T r a n s i l v a n i a şi î n S i n o d u l E p a r ­
hiei Cluj. M e m b r u î n C o m i s i u n e a de 15 p e n t r u p r e g ă t i r e a p r o e c t u l u i de lege r e l a t i v la u n i f i c a r e a o r g a n i z a ţ i e i c o n s t i t u ţ i o n a l e
bisericeşti şi î n C o m i s i u n e a p e n t r u c o n s e r v a r e a m o n u m e n t e l o r
istorice, secţia T r a n s i l v a n i a . Vicepreşedintele S e c ţ i u n i i istorice
a A s o c i a ţ i u n i i . M i n i s t r u a l S ă n ă t ă ţ i i şi Ocrotirilor Sociale î n
a n u l 1926—27. P r e ş e d i n t e l e C o m i s i u n i i e x a m e n u l u i de c a p a ­
citate a l profesorilor s e c u n d a r i s p e c i a l i t a t e a I s t o r i e . M e m b r u
al A s o c i a ţ i u n i i p e n t r u L i t e r a t u r a r o m â n ă şi c u l t u r a p o p o r u l u i
r o m â n , M e m b r u activ a l A c a d e m i e i R o m â n e şi vicepreşedinte a l
secţiei istorice, p r e m i a t de A c a d e m i a R o m â n ă (1910), p e n t r u
M o n o g r a f i a i s t o r i c ă a s u p r a M i t r o p o l i t u l u i A n d r e i Ş a g u n a , de­
c o r a t de Regele C a r o l cu B e n e m e r e n t i cl. I. F o s t d e p u t a t ; m i ­
n i s t r u a l S ă n ă t ă ţ i i publice şi Ocrotirilor Sociale ( 1 9 2 6 — 2 7 ) .
M a r e ofiţer al o r d i n u l u i S t e a u a R o m â n i e i .
Constantin
' Marinescu,
doctor î n Litere, licenţiat în d r e p t ,
p r o f e s o r a g r e g a t de I s t o r i a U n i v e r s a l ă p â n ă la 1 M a r t i e 1928
c â n d a fost r i d i c a t la r a n g u l de t i t u l a r a l acestei c a t e d r e cu ord.
M i n i s t r . I n s t r . No. 32153/1928. D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i de I s t o r i a
U n i v e r s a l ă . M e m b r u c o r e s p o n d e n t al A c a d e m i e i regale din B a r ­
celona şi al A c a d e m i e i R o m â n e . Medaliile m i l i t a r e :
Avântul
t ă r i i , (1913) şi C r u c e a c o m e m o r a t i v ă a războiului (1916).
Theodor
Naum,
doctor în Filologia clasică dela U n i v e r s i ­
t a t e a din Cluj. Licenţiat a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n I a ş i , s p e c i a l i t a t e a
Filologia clasică. P r o f e s o r s u p l i n i t o r la c a t e d r a de l i m b a şi lite, r a t u r a l a t i n ă din 1 N o e m b r i e 1926, devenit t i t u l a r la a c e a s t ă
c a t e d r ă dela 1 A p r i l i e 1929.
Emil Panaitescu.
Doctor în Litere şi Filosofie, profesor ti­
t u l a r de istorie a n t i c ă . D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i de S t u d i i Clasice
(1929), d i r e c t o r u l S e m i n a r u l u i de istorie a n t i c ă . M e m b r u a l
C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r istorice, secţia p e n t r u T r a n s i l v a n i a (1928). M e m b r u al C o m i s i u n i i M u z e u l u i E t n o g r a f i c din Cluj
(1922). M e m b r u a l A s o c i a ţ i u n i i ( A s t r a ) . A fost n u m i t profesor
s u p l i n i t o r de arheologie la U n i v e r s i t a t e a d i n I a ş i (1919). A fost
p r o f e s o r - c o n f e r e n ţ i a r la S e m i n a r u l P e d a g o g i c U n i v e r s i t a r din
B u c u r e ş t i . F o s t c o n f e r e n ţ i a r de i s t o r i a a n t i c ă la U n i v e r s i t a t e a
din Cluj. F o s t d e p u t a t în legislaturile dela 1920—1922 şi 1927
28. P r e ş e d i n t e al Societăţii a c a d e m i c e „V. P â r v a n " a foştilor
m e m b r i a i Şcoalei r o m â n e d i n R o m a . D i r e c t o r u l Scoalei r o ­
m â n e din Roma.
№
Coriolan
Petranu,
doctor î n Filosofie a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n
V i e n a (1917). F o s t f u n c ţ i o n a r de specialitate a l M u z e u l u i de
bele-arte de s t a t din B u d a p e s t a (1918). P r o f e s o r a g r e g a t de
I s t o r i a a r t e l o r p â n ă la 1 M a r t i e 1928, c â n d a fost r i d i c a t la r a n ­
gul de t i t u l a r , cu ord. Minist, I n s t r . No. 32155/1928. F o s t I n ­
spector g e n e r a l a l Muzeelor d i n T r a n s i l v a n i a (1920—1922). F o s t
delegat a l G u v e r n u l u i r o m â n pe l â n g ă Comisia de r e p a r a ţ i u n i
din Budapesta, pentru
recuperarea
c o m o r i l o r de
a r t ă ale
T r a n s i l v a n i e i (1922). Consilier t e h n i c al conferinţei r o m â n o m a g h i a r e din B u c u r e ş t i (1923). C a v a l e r al o r d i n u l u i C o r o a n a
R o m â n i e i (1923). M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l Societăţii N u m i s m a ­
tice R o m â n e (1922) şi a l Secţiei A r t e l o r a A s o c i a ţ i u n i i (1925).
C o n f e r e n ţ i a r de i s t o r i a a r t e l o r la Şcoala de a r t e f r u m o a s e d i n
Cluj (1926). M e m b r u î n C o m i s i u n e a de c o n d u c e r e a aceleiaşi'
scoale (1926). I n s p e c t o r onorific a l m u z e e l o r (1929).
t Iosif Popovici,
doctor î n Filosof ie şi M a î t r e en P h o n e tique. P r o f e s o r t i t u l a r de Slavistică; d i r e c t o r u l S e m i n a r u l u i de
l i m b i slave şi a l L a b o r a t o r u l u i de F o n e t i c ă e x p e r i m e n t a l ă . D e ­
cedat l a 26 A u g u s t 1928.
Sextil
Puşcăria,
doctor î n Filosofie,
profesor t i t u l a r d e
l i m b a şi l i t e r a t u r a r o m â n ă .
Directorul Muzeului Limbii r o ­
m â n e . Fost Comisar general al Consiliului Dirigent, p e n t r u or­
g a n i z a r e a U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Cluj. R e c t o r î n a n u l 1919—20. P r o ­
r e c t o r î n a n u l 1 9 2 0 — 2 1 . F o s t v i c e p r e ş e d i n t e al S f a t u l u i n a ţ i o ­
n a l d i n B u c o v i n a şi S e c r e t a r de S t a t p e n t r u afacerile s t r ă i n e
(1918). F o s t p r i v a t - d o c e n t de Filologie r o m a n i c ă al U n i v e r s i ­
t ă ţ i i d i n V i e n a (1904). M e m b r u î n C o m i s i u n e a istorică. M a r e
ofiţer a l O r d i n u l u i C o r o a n a R o m â n i e i . C a v a l e r al L e g i u n i i d e
O n o a r e . P r e m i a t de A c a d e m i a R o m â n ă . Delegat a l R o m â n i e i
Ia S o c i e t a t e a N a ţ i u n i l o r ( 1 9 2 2 — 2 5 ) .
o
Giandomenico
Serra, doctor în Litere a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n
T o r i n o , p r o f e s o r t i t u l a r ( a n g a j a t cu c o n t r a c t )
a l catedrei de
l i m b a şi l i t e r a t u r a i t a l i a n ă . M e m b r u a l Societăţii istorice s u b a l p i n e d i n T o r i n o , m e m b r u al Societăţii de Arheologie şi a r t e
f r u m o a s e din T o r i n o , m e m b r u al Societăţii linguistice r o m a n e
d i n P a r i s . Ofiţer al C o r o a n e i R o m â n i e i şi d e c o r a t cu C r u c e a
de r ă z b o i u .
Florian Ştefănescu-Goanaă,
doctor în Filosofie din Leipzig.
P r o f e s o r t i t u l a r de Psihologie. D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i de P s i ­
hologie e x p e r i m e n t a l ă . D i r e c t o r a l C ă m i n u l u i s t u d e n ţ e s c , . A v r a m
140
I a n c u " . Membru în Comisiunea pentru e x a m i n a r e a candidaţilor
de profesori Cluj. F o s t d i r e c t o r a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r şi
n o r m a l ; fost S e n a t o r u l U n i v e r s i t ă ţ i i .
Marin
Stefănescu,
profesor t i t u l a r de Filosofie. Licenţiat
şi doctor în Filosofie dela S o r b o n a ( P a r i s ) . Asistent de Logică
la U n i v e r s i t a t e a d i n B u c u r e ş t i î n 1914. Docent la U n i v e r s i t a t e a
d i n B u c u r e ş t i î n 1915. C o n f e r e n ţ i a r a l U n i v e r s i t ă ţ i i clin B u c u ­
r e ş t i î n 1918. D i r e c t o r a l S e m i n a r u l u i de Filosofie.
Dimitrie
M. Teodorescu,
p r o f e s o r t i t u l a r de Arheologie şi
N u m i s m a t i c ă . F o s t d i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de Arheologie şi N u ­
m i s m a t i c ă . M e m b r u al G o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r istorice: Sec­
ţ i u n e a r e g i o n a l ă din T r a n s i l v a n i a . M e m b r u c o r e s p o n d e n t al S o ­
cietăţii n u m i s m a t i c e r o m â n e . A o b ţ i n u t p r e m i u l „Hillel". Ofiţer
al Coroanei României.
Profesori
suplinitori:
Romulus
Vuia, doctor al F a c u l t ă ţ i i de Ştiinţe din Cluj. D i ­
r e c t o r u l M u z e u l u i E t n o g r a f i c al A r d e a l u l u i dela 1 I a n u a r i e 1923.
P r o f e s o r s u p l i n i t o r de E t n o g r a f i e din 1926. M e m b r u activ a l
S e c ţ i u n i i geografice-etnografice a A s o c i a ţ i u n i i A s t r a . S e c r e t a r
g e n e r a l al Societăţii E t n o g r a f i c e r o m â n e . M e m b r u al Societăţii
a n t r o p o l o g i c e din B e r l i n .
Conferenţiari:
Constantin
Dieulescu,
doctor î n Filosofie ai U n i v e r s i t ă ţ i i
d i n B e r l i n , licenţiat în Teologie la F a c u l t a t e a de teologie d i n
B u c u r e ş t i . C o n f e r e n ţ i a r p r o v i z o r i u din 1925 F e b r u a r i e p â n ă la
15 Octombrie 1927 c â n d a o b ţ i n u t titlul de definitiv la speciali­
t a t e a I s t o r i a m e d i e v a l ă a F a c u l t ă ţ i i de Filosofie şi Litere d i n
Cluj. M e m b r u în S e c ţ i u n e a L i t e r a r ă şi ştiinţifică a societăţii c u l ­
t u r a l e „ A s t r a " , m e m b r u al e x t e n s i u n i i u n i v e r s i t a r e din Cluj.
Georye Opresc/u, doctor î n Litere. C o n f e r e n ţ i a r de L i m b a
f r a n c e z ă . Ofiţer de I n s t r u c ţ i e P u b l i c ă ( F r a n ţ a ) . C a v a l e r al Le­
g i u n i i de O n o a r e . S e c r e t a r la Comisia de Cooperaţie i n t e l e c t u a l ă
a Ligei N a ţ i u n i l o r din Geneva. ( I n concediu î n t r e g a n u l ş c o l a r
curent).
t
Georye
G. Matee-нги.
doctor în Litere dela
Universitatea
141
din B u c u r e ş t i . C o n f e r e n ţ i a r definitiv de A n t i c h i t ă ţ i clasice şi
E p i g r a f i e . D i r e c t o r u l Şcoalei r o m â n e d i n R o m a . M e m b r u a l S o ­
cietăţii „ A s t r a " , S e c ţ i u n e a istorică. M e m b r u a l Societăţii R o ­
m a n e de I s t o r i a P a t r i e i d i n R o m a . Decedat la 9 I u n i e 1929.
Henri Jacquier,
c o n f e r e n ţ i a r s u p l i n i t o r de l i m b a f r a n c e z ă .
L i c e n ţ i a t a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n L y o n . M e m b r u al c e r c u l u i de s t u d i i
F u s t e i de O o u l a n g e " din P a r i s şi al C e r c u l u i f r a n c o - r o m â n
R o n s a r d d i n Cluj. P r o f e s o r la S e m i n a r u l P e d a g o g i c din Cluj.
Li viu Rusii, doctor î n Filosofie şi Litere. C o n f e r e n ţ i a r s u p l i ­
n i t o r de Psihologie a p l i c a t ă dela 1 M a r t i e 1929.
Constantin
Daicovici,
doctor în Filosofie şi Litere. S u p l i n i ­
t o r u l conferinţei de E p i g r a f i e şi A n t i c h i t ă ţ i dela 1 Octomb. 1929.
Lectori:
Frideric
Lany, doctor î n Filosofie. Lector de limba g e r m a n ă
şi profesor de liceu.
Robert
Chisholm,
Magister
l i m b a şi l i t e r a t u r a engleză.
artium
(Glasgow).
Lector
de
Alexandru
Favero,
doctor î n Filosofie dela U n i v e r s i t a t e a
d i n M i l a n o , doctor î n d r e p t al U n i v e r s i t ă ţ i i din T o r i n o . L e c t o r
de l i m b a şi l i t e r a t u r a i t a l i a n ă .
Sever Pop, doctor î n Filosofie şi Litere. Lector de dialec­
tologie dela 1 Octombrie 1929.
4. Personalul ştiinţific ajutător.
Şefi
de
lucrări:
Dr. M a r t i n R o ş e a , I n s t i t u t u l de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă
Arheolog:
Dr. K o v â c s Ştefan, I n s t i t u t u l de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă
Asistenţi:
B r e a z u I o a n , L a b o r a t o r u l de F o n e t i c ă e x p e r i m e n t a l ă ( d e ­
legat pe l â n g ă D e c a n a t )
P e t r o v i c i E m i l , L a b o r a t o r u l de F o n e t i c ă e x p e r i m e n t a l ă
Dr. P o p Sever, M u z e u l L i m b i i r o m â n e
142
B u t a Nicolae, I n s t i t u t u l de I s t o r i a
Românilor
Gomincescu
de
Gheorghe. L a b o r a t o r u l
Pedagogie
şi
Ped.
experimentală
C r ă c i u n l o a c h i m , I n s t i t u t u l de I s t o r i a
C u p a r e n c u Livia, S e m i n a r u l de L i m b a
Daicovici C o n s t a n t i n , I s t o r i a
Românilor
română
antică
F e r e n c z i A l e x a n d r u , I n s t i t u t u l de Arheologie şi N u m i s m a t .
M ă r g i n e a n u Nicolae, I n s t i t u t u l de Psihologie e x p e r i m e n t a l ă
P u ş c a r i u Lia, M u z e u l L i m b i i r o m â n e
R o ş e a A l e x a n d r u , I n s t i t u t u l de Psihologie e x p e r i m e n t a l ă .
Preparatori:
B r a h a r u D u m i t r u , I n s t i t u t u l de I s t o r i a
Românilor
B u g n a r i u Teodor, I n s t i t u t u l de Psihologie
Covaci N i s t o r , I n s t i t u t u l de Arheologie şi
Ploca
Octavian, Institutul
de Arheologie
P a s c a Ştefan, Muzeul L i m b i i
Todoran
Dumitru,
Numismatică
şi
Numismatică
române
I n s t i t u t u l de Psihologie
experimentală.
143
5. Tabloul licenţiaţilor pe anul şcolar 1828/29.
Nr.
I cor.
1
Albu Ioan
2
Andronic Ecaterina
3
Bardoşi Ileana
4
Bârlea Pompetu
5
Belciu Minodora
6
Bezdechi Apostol
7
Berezovscaia Ana
8
1
\
9
1 0
)
11
i
•
Numele licenţiatului-
1 2
Bolea Vasile
Botyoman Ieronim
Călţun Ioan
Cioanca Nicolae
Circa Letiţia
13
Comşa Nicolae
14
Covaci Nistor
15
Creangă Ioan
16
Dobrotă Liv. m. Niculin
17
Domnariu Ioan
18
Farcaş Elena
19
Fedorca Eva
20
Floca Alexe
21
Fekete Margareta
22
Frăţilă Laurenţiu
23
Gael Paulina
24
Gheorghiu Ştefan
25
Grădinar Elena
26
Heide! Norbert Erich
Specialitatea
L. şi Lit. Rom.
Ist. Rom.
Ist. Univ.
Ist. Rom. Arch.
L. lit. germ.
Lit. rom. Estetica
Ist. rom.
Ist. ant.Archeolog
Ist. Univ.
Ist. rom. Bizantin.
Licenţă generală
Ist. Rom.
Archeol. Ist. Un.
L. lit. rom.
Ist. Rom.
L. lit. rom.
Ist. Rom.
Ist. Rom.
Archeol. Inst. ant.
L. lit. rom.
Sociologia
Ist. Rom.
Ist. Un. Bizantin.
L. lit. rom.
Ist. Rom.
Ist. Rom.
Ist. ant. Archeol.
Psihologie
Sociolog. Estetica
L. lit. rom.
Ist. Rom.
L. lit. rom.
Ist. Rom.
Ist. Univ.
Geogr. Ist. Rom.
Ist. Rom.
Arch. Ist. lit. rom.
Psihologie
Pedag. Estetică
L. lit. franceză.
L. lit. germ. Ist. Un
L. lit. franceză.
Lit. rom. Fii. rom.
Ist. Rom.
Archeolog. Bizanţ.
L. lit. rom.
Fii. rom. Ist. rom.
L. lit. rom.
Ist. rom.
L. lit. engl.
L. lit. ger. L. lit. fr.
Menţiunea
cum
laude
cum
laude
cum
laude
cum
laude
cum
laude
cum
laude
cum
laude
cum
laude
magna
cum laude
cum
laude
cum
laude
144
Nr.
cor.
Numele licenţiatului
27
Hetco Fabiola Veturia
28
Hoţea Otilia luliana
29
Jarosievitz Zoltan
30
Kernweis Ecaterina
31
Leahu Eugenia
32
Leoveanu Angela
33
Literat Vaier
34
Lorincz Magdalena
35
Lupan Olimpia
36
37
Marcu Hortensia
Melian Emilia
38
Minişan Minerva
39
Morariu Livia
40
Muşlea Candid
41
Nagy Palma
42
Nemeş Elena
43
Nicoară Ana
44
Nicoară Elena
45
Orendi I. Conradt
46
Paisescu Cornelia
47
Papp Lucia
48
Paul Radu
49
Petrescu Corina
50
Petrovici Măria Lucreţia
51
Pescariu-Boitoş Violeta
52
Petruţiu Eugenia
Specialitatea
'
Ist. Univ.
Ist. Rom. Ist. biz.
L. lit. rom.
Linguistica
L. lit. fran.
Latina Fii. rom.
L. lit. fran.
Fii. rom. Lit. rom.
Ist. Rom.
Geogr. Ist. Univ.
L. lit. rom.
Filol. rom.
Lit. rom.
L. lit. fran. Fii. rom
L. lit. fran.
L. lit. mag. L. lit g.
Ist. Rom.
Ist. biz. Ist. Univ.
L. Irt. rom.
Filol. rom.
L. lit. germ.
L. lit. eng. Estetica
Ist. Rom.
Geogr. Ist. ant.
Ist. Rom.
Ist. Univ. Ist Biz.
L. lit. fran.
Fii. rom. Lit. rom.
Ist. Univ.
Ist. Rom. Lit. rom.
L. lit. germ.
L. Iii ital. Estet.
Ist. Rom.
Ist. Univ. Ist. biz.
Ist. Rom.
Ist. Univ. Ist. biz.
L. lit. franc.
L. lit. engl. lit. ger.
L. lit. franc.
Linguist. Lit. rom.
L. lit. rom.
Linguistica
L. lit. rom.
Linguistica
L. lit. franc.
Lit. rom. Estet.
L. lit. franc.
Fii. rom. Estet.
Ist. antică
Archeolog. Bizan.
L. lit. rom.
Ist Rom
Menţiunea
cum
laude
cum
laude
cum
laude
cum
launde
cum
laude
cum
laude
magna
cum laude
cum
laude
cum
laude
magna
cum laude
cum
laude
cum
laude
145
Nr.
cor.
Numele licenţiatului
53
Popa Aurora Nora Vioara
54
Popov V. Eugen
55
Roth Frida
56
Rusu Ema
57
Rusu Cornel
58
Scurtu Vasile
59
Septville Ştefania Lucia
60
Szâsz Arpad
61
Simionescu Ana
62
Simu Gheorghina
63
Suciu Solomon
64
Simon Flora
65
Steidel Carol
66
Tănase Traian
67
Ţabic Corneliu
Licenţă generală
68
Terfaloga Antonela
69
Tolan Isaia
70
Todoran Dumitru
71
Turuc Elena
72
Vasilescu Măria
73
Vita Sigismund
74
Voiculescu Ştefania
75
Voinea Angela Măria
L lit. germ
L. lit engl. Ist. Unv.
L. lit. engl.
L. lit ital. L. lit. rom.
Psihologie
Sociolog. Ist. filos.
L. lit. rom.
Linguistica
L. lit. franc
L. lit. engl. Estetica
L. lit. franc.
L. lit. magh. L.lit. rom
L. lit. rom.
Linguistica
L. lit. franc.
L. lit. engl. Istoria
Specialitatea
L. lit. ioni.
Ist. Rom.
Ist. Rom
Archeolog.
L. lit. franc.
Latina. Estetica
L. lit. germ.
Ist. Rom. Ist. Univ
Ist. Rom. Ist. Bizanţ
Archeolog.
L. lit. Rom.
Ist. Românilor
L. lit. franc.
Lit rom Linguist
L. lit. română
Filol roman.
L. lit franc.
L. lit latină Est^t
Ist. Rom
Lit. rom. Archeol.
Ist. Univ.
Latina Ist. Rom.
L. lit. engleză
Lit. franc. Estetica
L. lit. franc.
L.lit germ Estetica
Ist. Univ.
Ist. Rom. Geografia
Menţiunea
magna
cum laude
cum
laude
cum
laude
magna
cum laude
cum
laude
cum
laude
—
cum
laude
magna
cum laude
cum
laude
cum
laude
cum
laude
10
146
6. Tabloul doctorilor.
în litere
şi filosofie,
promovaţi
în acest
an
şcolar:
1. Liviu R u s s u (filosofie): Psihologie, P e d a g o g i e şi Sociologie
2. Miltiade G u p a r e n c u
Echivalare
1. Adolf
(Istorie)
de titlu
de
doctor:
Pankratz.
7. Bursierii Facultăţii de Litere în anul 1928/29.
a ) In
natură:
A.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
Studenţi:
Benea Ioan
Beniuc Mihail
Blaşiu Adrian
Gomşa I o a n
Dan Paul
Duca Vladimir
F l o c a Alexe
Flucuş Ioan
Gabirş Alexandru
G r a p ă Victor
Hamrich Ioan
Horhoianu Alexandru
Laslo Nicolae
Macrea Dumitru
M i h ă i l e s c u Teodor
Marcu Traian
M â r z ă Nicolae
Mizgan Ioan
Munteanu Alexandru
M u n t e a n u Nicolae
Necşa Teodor
Nemeş Laurenţiu
O a n c e a Gheorghe
P a v e k Garol
Pintea Gherasim
26. P i n t i e a i i
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
Emil
Pitariu Ioan
P o d a r i u Teodor
Podea Ontarie
P o p Gheorghe
P o p Titus
P o p a Dalea Gheorghe
R a c o t ă Tuliu
Radu Andreiu
Ratiu Mihail
Sabău Emil
Ş e r b u Gheorghe
Slujanschi Barbu
S t a n c e a Gristea
S t ă n i l ă Sever
Ştefan Iacob
Teodor L a z a r
Teodori I o a n
Todoran Dumitru
Tincu B u c u r
V a s s u Ovidiu
Veselie S a b i n
Viscrean Eugen
Voştinariu Ioan
Z a p r a t a n Mircea
Macrea Mihail
в.
1.
2.
3.
4
0.
fi.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
"13.
14.
16.
Studente:
B a r t o ş Victoria
Bogdan luliana
Botez A u r e l i a
B o i u Victoria
Gherebetiu Livia
Gonstantinescu Veturia
Gucu M ă r i a
Deac Aurelia
Dumitrescu Măria
Hămbăşan Hortensia
Hetco V i o r i c a
Ionescu Eliza
I o n i t ă Gatinca
Ionescu Veturia
Lăzărescu Natalia
16. L e o v e a n u A n g e l a
17. L i p o v a n E c a t e r i n a
1
b ) In
ă
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
bani:
1000 Lei lunar
B r e b a n Vasile
Călugăr Ioan
Costin Silviu
Ghelner Ana
Girscht H e r m i n a
Gropşianu Zina
H a n e a Eliza
H e r b y Lucia
Lepădatu Măria
Macarie Iorga
(cu
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
ă 600 Lei
1.
2.
?.
4.
Bledi Geza
Boeriu Eufrosina
Bucur Veturia
Budac Bemus
Matei M ă r i a
Mâlnâsi Elisabeta
Mihăileanu Florica
M i n i ş a n M i n e r va
M o r o i a n u Olga
Mosora Ana
Naum lulia
Neamţu El vira
Niţulescu Iulieta
O l t e a n u Felicia
P a p p Lucia
P i n t i l i e s c u Viorica
Puşcariu Măria
Sighişoreanu Doina
Sucaciu Angela
Turuc Elena
Urcan Măria
Voiculescu S t e f a n i a
angajament.)
M ă r usca Iuliu
Paul Radu
Paraschivescu Irina
P o p Livia
Popa Ioan
Popescu Daniel
Rîureanu Eugenia
Suciu Viorica
Tămaş Ana
T o d o r a n Tzidor
lunar:
5.
6.
7.
8.
Gâmpeanu Lucia
Gătană Ana
Citiriga Elena
Chiper Polixenia
148
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23. M i h u E l i s a b e t a
Goman Petru
24. M o l d o v a n Liviu
Gomşia S i l v i a
25. N a g y C o r n e l i a
Cojocneanu Ioan
26.
Pâlffy A n d r e i
Danciu Emilia
27. P ă r ă i a n u G h e o r g h e
D i m i t r i u Nicolae
28. P a t a k i losif
Grecu Sofia
29. P r e t o r i a n Costina
Hossu Cornelia
30.
Robu Veturia
Iepure Ana
3 1 . R o ş u Nicolae
Isăcescu Alexandrina
32. R o ş u Titus L i v i u s
J i a n u Eliza
33. Ruleanu Octavian
Juhos Margareta
34. Sinigelschi Olga
Lâszloffy E r n e s t
35. T i n c a Letiţia
MadinceaEma
36. T o d e r a ş O c t a v i a n
Maghiar Măria
• 37. T u l a i I o a n
-о
о
5D
03
со
из
oo
oo
Nrul studenţilor
ordinari
Studenţi
-S
Studente
"
8X
оэ
ф-
oit. rom.
38__
gr. cat.
да
rom. cat.
ел
оз _
reformat i
со
evâng.
ел
unitari
io
cu
izraelit i
со
со
Vechiul Regat
Й
to
Transilvania şi
celelalte părţi
•2.
00
Bucovina
ся
•я «•+•
з: л "
ce *^
-J
O
с
та
»9<
Basarabia
Ungaria
ОЭ
Austria
-]
Iugoslavia
Polonia
Franţa
un
a
ro
с po-
O
3
ast erei
to
w
lupă locu
Cehoslovacia
*ţ
-n
os»
S5(
в
рг
Rusia
ce
го
Macedonia
-S?
Bulgaria
Olanda
i
№
In t o t a l
Licenţiaţi
Doctori
Declaraţi
tn cursul
anului
-o
л
оо
СО
1-^
Л
150
В) Activitatea d i d a c t i c ă
a)
0
FILOSOFIE.
1. I S T O R I A F I L O S O F I E I , LOGICA.
Prof. t i t u l a r : Marin
Ştefănescu.
1. C u r s a s u p r a logicei clasice. — 2. C u r s de I s t o r i a F i l o ­
sof iei, a s u p r a metodelor p r i n c i p a l i l o r filosofi. — 3. S e m i n a r d&
Filosofie: S t u d e n ţ i i a u t r a t a t subiecte î n l e g ă t u r ă c u : 1. logica
p r i n c i p a l i l o r filosofi; 2. î n a i n t a ş i i şi u r m a ş i i lui K a n t .
2. S O C I O L O G I E Ş I E T I C A .
Prof. t i t u l a r : Virgil
I. Activitatea
dlui
Bărbat.
profesor.
Cursuri:
1. Sociologia d u p ă p o p o a r e , i n s i s t â n d u - s e , î n special, a n u l
acesta, a s u p r a p u n c t u l u i de vedere englez, r u s şi g e r m a n . (O
o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
2. Doctrinele politice şi m o r a l e ale a n t i c h i t ă ţ i i , de la E g i p ­
teni p â n ă la C r e ş t i n i s m . (O o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
Seminar:
3. L a S e m i n a r a u fost cercetate, e x p u s e şi d i s c u t a t e , î n le­
g ă t u r ă cu p r o b l e m a claselor sociale, l u c r ă r i l e lui Bougle, I o r g a ,
G i u r e s c u , etc... ( D o u ă o r e pe s ă p t ă m â n ă ) .
S e m i n a r u l a fost u r m a t de 48 ( p a t r u z e c i şi o p t ) s t u d e n ţ i
şi s t u d e n t e . F r e c v e n ţ a a fost r e g u l a t ă . L u c r ă r i l e d i s c u t a t e a u
fost u r m ă t o a r e l e :
Bougle: Les idees e g a l i t a i r e s ; le r e g i m e des castes; la d e ­
m o c r a ţ i e d e v a n t la science;
Iorga: E v o l u ţ i a ideii de l i b e r t a t e ;
Giurescu:
Despre Boeri; despre Rumânie.
A s u p r a a c e s t o r c ă r ţ i a u r e f e r a t şi a u d a t c o m e n t a r i i 28 de
studenţi.
G r e u t a t e a cea m a r e pe c a r e o î n t â m p i n ă s e m i n a r u l de so») Rapoartele de activitate sunt grupate în ordinea secţiunilor de în­
văţământ ale Facultăţii: Filosofie, Filologie şi Literatură, Istorie.
151
ciologie este, î n p r i m u l r â n d , l i p s a u n u i asistent, c a r e s ă se o c u p e de s t u d e n ţ i i î n c e p ă t o r i şi c a r e s ă facă m e r e u l e g ă t u r a î n ­
t r e c u r s şi l u c r ă r i l e de s e m i n a r .
Se simte tot m a i m u l t l i p s a a p o i a mijloacelor,
care a r
p e r m i t e a d u n a r e a d a t e l o r r e f e r i t o a r e la ţ a r a n o a s t r ă . N u s e
poate concepe u n î n v ă ţ ă m â n t sociologic serios, f ă r ă d e s c i n d e r i
pe teren.
M u n c a s e m i n a r u l u i a r t r e b u i a p o i f ă c u t ă î n mijlocul p i e ­
selor justificative, a c ă r ţ i l o r , h ă r ţ i l o r , d i a g r a m e l o r , e t c , l u c r u
imposibil azi, c â n d s e m i n a r u l
n u d i s p u n e decât de u n b i r o u
p e n t r u c ă r ţ i , şedinţele t r e b u i n d s ă fie ţ i n u t e î n sălile de c u r s .
U n s e m i n a r de sociologie, î n fine, f ă r ă p o s i b i l i t a t e a de a î n t r ă
î n c o n t a c t cu societatea, p r i n publicaţii, este u n defect p r e a m a r e
ca s ă m a i p o a t ă d ă i n u i , f ă r ă a c o n s t i t u i o s l ă b i c i u n e şi o r u ­
şine p e n t r u o U n i v e r s i t a t e , c a r e v r e a s ă fie d r e a p t ă , cu t o a t e
r a m u r i l e ei â e î n v ă ţ ă m â n t şi c a r e ţine s ă - ş i î m p l i n e a s c ă m i s i u ­
n e a ei de l u m i n ă t o a r e î n toate domeniile. Şi n u c r e d că este u n
d o m e n i u c a r e s ă a i b ă m a i m u l t ă nevoie azi de l u m i n ă , decât
acela a l o p i n i e i publice cetăţeneşti, deci sociale î n cea m a i m a r e
parte.
Dl D i r e c t o r a i n s t i t u i t
din mijloacele sale p r o p r i i
un
p r e m i u de trei m i i de lei, a s u p r a u r m ă t o r u l u i subiect: „ I d e i l e
sociale şi politice î n o p e r a i s t o r i c ă a D o m n u l u i N . I o r g a " .
I I . Activitatea
dlui
Constantin
Sudeţeanu,
Docent î n
Sociologie.
Evoluţia
sociologiei
franceze.
( C u r s : o o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
I n acest c a d r u s'a t r a t a t d e s p r e u r m ă t o r i i sociologi:
Auguste
Comte, i m r e z u m a t al ideilor lui esenţiale şi c o n ­
c e p ţ i a lui f u n d a m e n t a l ă î n sociologie.
Espinas,
a n a l i z a o p e r i i sale d e s p r e societăţile a n i m a l e şi
e x p u n e r e a î n c e r c ă r i i sale de a lega societăţile o m e n e ş t i de cele
a n i m a l e î n t r ' o evoluţie totală.
Gabriel Tarde, a n a l i z a desvoltată a d o c t r i n e i sale f u n d a ­
m e n t a l e a imitaţiei ca factor al vieţii sociale şi c o n t r i b u ţ i a s a la
l ă m u r i r e a p u n c t u l u i de vedere psihologic în s t u d i u l societăţii
t i n z â n d s ă constitue P s i h o l o g i a socială.
Emile Durkheim,
e x p u n e r e a p u n c t u l u i de vedere obiectiv î n
s t u d i u l societăţilor şi a metodei sociologice d e c u r g â n d din el.
152
O b s e r v a r e a şi a p l i c a r e a acestei m e t o d e la c e r c e t a r e a f e n o m e ­
n e l o r sociale, c a r a c t e r i z e a z ă şcoala sociologică, f o r m a t ă î n ju­
rul lui Durkheim.
C. BougU, u n discipol i n d e p e n d e n t a l lui D u r k h e i m , a l că­
r u i p u n c t de vedere a fost a n a l i z a t şi e x p u s , d u p ă c u m reiese
d i n l u c r ă r i l e lui p r i n c i p a l e .
Georges Davy, p r e z e n t a t î n a c t i v i t a t e a sa ca u n e x e m p l u ,
o i l u s t r a r e a m o d u l u i c u m discipolii l u i D u r k h e i m d i n şcoala
sociologică a p l i c ă p u n c t u l de vedere obiectiv î n s t u d i u l u n o r p r o ­
bleme sociale; astfel î n deosebi face D a v y cu p r o b l e m a c o n ­
tractului.
3. P S I H O L O G I E .
Institut de Psihologie Experimentală, Compaiată şi Aplicată.
Prof. t i t u l a r : Florian
Ştefănescu-Goangă,
(Directorul Institutului).
a)
Cursuri.
F . Ş t e f ă n e s c u - G o a n g ă : Psihologie g e n e r a l ă .
Liviu R u s u , c o n f e r e n ţ i a r
(dela A p r i l i e 1929):
Psihologia
aplicată.
b)
Seminarii.
1. Seminarul
de Psihologie,
(cu s t u d e n ţ i i a n i l o r I I — I V ) ,
c o n d u s de prof. F . Ş t e f ă n e s c u - G o a n g ă . S t u d e n ţ i î n s c r i ş i 39. S t u ­
denţi c a r i a u p a r t i c i p a t r e g u l a t l a l u c r ă r i 3 3 .
S ' a u ţ i n u t 24 şedinţe, î n c a r e s ' a u făcut şi d i s c u t a t l u c r ă ­
rile e n u m e r a t e m a i jos a s u p r a p r o b l e m e i : „Ereditatea
psihică".
1—2. N . M ă r g i n e a n u : Directivele g e n e r a l e î n p r o b l e m a e r e ­
dităţii. I — I I .
3—4. Al. R o ş e a : M e c a n i s m u l e r e d i t ă ţ i i . Discuţii a s u p r a
lu­
crărilor anterioare.
5. L. T o c a n : E r e d i t a t e şi m e d i u , d u p ă E. G. Gonclin.
6. Gh. O a n c e a : F e n o m e n e l e de v a r i a ţ i e şi î n z e s t r a r e a
hică, d u p ă B a u r — F i s c h e r — L e n z .
psi­
7. I. P i t a r i u : E r e d i t a t e a u m a n ă d i n p u n c t de vedere ge­
nealogic, d u p ă S o m m e r .
153
8. Т. B u g n a r i u : G e m u l e r e d i t a r , d u p ă Galton.
9. M. H a t i e g a n u : E r e d i t a t e a , d u p ă
Rabaud.
10. G. M a t e e s c u : E r e d i t a t e a psihologică, d u p ă
RiboL
11. R. B u d a c : E r e d i t a t e a la om (în Biologie şi Sociologie),
d u p ă H . E. Ziegler.
12. V. E r h a n : „Die M n e m e " , de S e m o n .
13. V. P i n t i l i e s c u : V i a t ă şi m o a r t e . ( E r e d i t a t e şi evoluţie
)a o r g a n i s m e l e m o n o c e l u l a r e , d u p ă J a n n i n g s ) .
14. I. T o d o r a n : I n f l u e n ţ e l e a n c e s t r a l e , d u p ă Le D a n t e c .
15. N . G r i s t o r i a n : î n z e s t r a r e a
G.
p s i h i c ă şi e r e d i t a t e a ,
după
Sommer.
16. Al. F l o c a : E r e d i t a t e a fiziologică, l u c r a r e de sinteză.
17. D. T o d o r a n u : E r e d i t a t e a p s i h i c ă u m a n ă , l u c r . de sinteză.
18. L. B o l o g a : Metodele î n s t u d i u l e r e d i t ă ţ i i la om, l u c r a r e
o
d e sinteză.
19. I . P i t a r i u : C e r c e t a r e a e r e d i t ă ţ i i p r i n m e t o d a statistică.
20. G. O a n c e a : M e t o d a genealogică î n s t u d i u ! e r e d i t ă ţ i i
psihice.
2 1 . T. B u g n a r i u : Metoda e x p e r i m e n t a l ă în s t u d i u l e r e d i ­
t ă ţ i i psihice.
22. Al. R o ş e a : E r e d i t a t e a debilităţii m i n t a l e .
23. G. O a n c e a : E r e d i t a t e a p s i h i c ă la gemeni.
24. Al. R o ş e a : E r e d i t a t e a p s i h i c ă şi E u g e n i c a .
c) Proseminarul
de Psihologie,
p e n t r u s t u d e n ţ i i a n u l u i I,
•condus de Liviu R u s u , c o n f e r e n ţ i a r . S t u d e n ţ i î n s c r i ş i 35. S t u ­
d e n ţ i c a r i a u u r m a t r e g u l a t 27.
S ' a u ţ i n u t 23 şedinţe, î n c a r e s'a a n a l i z a t m a n u a l u l lui
H. Pieron: Psychologie
experimentale.
S ' a u făcut, de c ă t r e s t u ­
d e n ţ i i p a r t i c i p a n ţ i , u r m ă t o a r e l e referate, î m p ă r ţ i t e pe capitole:
1. N o ţ i u n e a r e a c t i u n i i . F o r m e l e e r e d i t a r e ale c o m p o r t a ­
mentului.
2. C o m p o r t a m e n t u l i n d i v i d u a l . F o r m e l e s u p e r i o a r e ale c o m ­
portamentului.
3. Afectele e l e m e n t a r e . E m o ţ i i l e şi m f l u i n ţ a a c t i v a n t ă a p r o ­
c e s e l o r afective.
4. Activităţile instinctive. J o c u l c o m p l e x a s e n t i m e n t e l o r şi
tendinţelor.
154
5. F o r m e l e c o m p o r t a m e n t u l u i . ( L u c r a r e s i n t e t i c ă ) .
6. Discuţii a s u p r a l u c r ă r i l o r a n t e r i o a r e .
7. A t i t u d i n e a p r e p e r c e p t i v ă . R e a c ţ i u n i l e perceptive e l e m e n ­
t a r e . Sensatiile.
8. S p a ţ i u l şi t i m p u l .
9. R e a c ţ i u n i l e p e r c e p t i v e şi g r a d e l e lor.
10. E c h i p a m e n t u l c o n g e n i t a l şi a c h i z i ţ i a m n e m o n i c ă .
11. Discuţii cu p r i v i r e la problemele p u s e î n l u c r ă r i l e a n ­
terioare.
12. Procesele de asociaţie şi m e m o r i a .
13. O r g a n i z a r e a s i m b o l i s m u l u i . L i m b a j u l şi g â n d i r e a . G â n ­
direa creatoare.
14. Discuţii g e n e r a l e .
15. Gradele eficienţei m i n t a l e şi n o ţ i u n e a atenţiei.
16. Activitatea şi m u n c a .
17. I e r a r h i a conduitelor. Activitatea v o l u n t a r ă şi c o m p o r ­
t a m e n t u l social.
18. E v o l u ţ i a m i n t a l ă şi nivelul de desvoltare.
19.
20.
racter.
21.
22.
23.
D i f e r e n ţ i e r e a t i p u r i l o r . S e x şi r a s ă .
I e r a r h i z a r e a indivizilor. Voinţa, inteligenţa.
ca­
Atitudinile. ( D u p ă W a r r e n : P r e c i s de P s y c h o l o g i e ) .
Caracter, personalitate. (După W a r r e n ) .
Discuţii g e n e r a l e a s u p r a î n t r e g u l u i m a t e r i a l t r a t a t ,
4.
ESTETICA.
Prof. s u p l . : Virgil
a)
Tip,
Bărbat.
Cursuri:
1. Concepţia psihologică î n a r t ă . (O o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
2. Concepţia m e d i u l u i î n a r t ă , (O o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
b)
Seminar:
S e m i n a r u l a fost u r m a t de 4 4 ( p a t r u z e c i şi p a t r u ) studenţf
şi s t u d e n t e . F r e c v e n ţ a a fost r e g u l a t ă .
I n d e c u r s u l acestui a n şcolar
u r m ă t o a r e l o r opere:
s'au
Lalo: I n t r o d u c t i o n â l'esthetique;
Baklensperger:
La l i t t e r a t u r e ;
făcut
lucrări
asupra
155
Freienfels:
Psychologie der d e u t s c h e n K u l t u r ;
Dragomirescu:
Introducere în ştiinţa literaturii.
A s u p r a a c e s t o r c ă r ţ i a u r e f e r a t şi a u făcut c o m e n t a r i i 21
de s t u d e n ţ i şi s t u d e n t e .
S e m i n a r u l fiind n o u , va p u t e a fi cu a d e v ă r a t o r g a n i z a t n u ­
m a i după venirea u n u i titular.
5. P E D A G O G I E I .
Prof. t i t u l a r : Onisifor
a)
Ghibu.
Cursuri:
1. D i d a c t i c ă şi m e t o d i c ă
2. I s t o r i a P e d a g o g i e i .
(2 o r e ) .
( P a r t e a I, p â n ă la
î n c e p u t u l sec.
XIX. 1 oră).
3. V. P â r v a n ca p e d a g o g n a ţ i o n a l , S e m i n a r
(2 o r e ) .
o
4. L u c r ă r i de S e m i n a r cu m e d i c i
b) Lucrări
de
(1 o r ă ) .
Seminar:
I n u r m a f a p t u l u i că î n acest a n s ' a u î n s c r i s la S e m i n a r u l
de P e d a g o g i e u n n u m ă r c o n s i d e r a b i l de d o c t o r i î n m e d i c i n ă ,
s'a aflat n e c e s a r a se i n s t i t u i pe s e a m a lor u n s e m i n a r a p a r t e ,
î n c a r e s ' a u făcut l u c r ă r i cu deosebită c o n s i d e r a ţ i e la r o l u l m e ­
d i c u l u i şcolar ca e d u c a t o r .
L a S e m i n a r u l g e n e r a l de pedagogie a u fost î n s c r i ş i 21 s t u ­
d e n ţ i , i a r la cel p e n t r u m e d i c i 14.
I n S e m i n a r u l g e n e r a l s ' a u p r e z e n t a t şi d i s c u t a t u r m ă t o a ­
rele l u c r ă r i , î n l e g ă t u r ă cu p e r s o n a l i t a t e a p e d a g o g i c ă şi e d u c a ­
tivă a lui V. P â r v a n :
1. G â n d u r i d e s p r e l u m e şi v i a ţ ă la G r e c o - R o m a n i i d i n P o n ­
tul E u x i n , de Livia Gherebeţiu.
2. A u c ă z u t p e n t r u libertate, de V e t u r i a
3. L a u s D a e d a l i , de E l i s a
Manu.
Jianu.
4. P l a n de o r g a n i z a r e şi de l u c r u , de F l o r e a
5. M a r c u s A u r e l i u s V e r u s , de V i o r i c a
Mureşanu.
Pintiliescu.
6. I n m e m o r i a Gonst. E r b i c e a n u , de I o n B u n e a .
7. D a t o r i a vieţii n o a s t r e , de Vasile B o n d r e a .
8. P e n t r u p o m e n i r e a î m p ă r a t u l u i T r a i a n ,
de
Gheorghe
Miculaş.
156
9. U n i r e , de A u r e l G a d a r i u .
10. I d e i şi f o r m e istorice, de R e m u s B u d a c .
11. î n c e p u t u r i l e vieţii r o m a n e la gurile D u n ă r i i , de N i c h i n a
Apostolescu.
12. M e m o r i a l e , de l u l i a N a u m .
13. P e r s o n a l i t a t e a lui Vasile Stroescu, de L i d i a B e j a n .
14. P e r s o n a l i t a t e a C a r m e n Sylvei, de E u g e n i a P o p .
15. P e r s o n a l i t a t e a Dorei D ' I s t r i a , de Costina P r e t o r i a n .
16. U n e d u c a t o r ş v a b : A d a m Miiller — G u t e n b r i m , de K a s p a r Hiigel.
I n S e m i n a r u l p e n t r u m e d i c i s'a d i s c u t a t î n t r ' u n n u m ă r
m a r e de şedinţe Ştiinţa
educaţiei
de D r . J e a n Demoor şi Tobie
Y o n c k h e e r e ( t r a d u c e r e de A l e x a n d r i n a D e m e t r e s c u ) şi s'au fă­
cut următoarele lucrări:
1. D r . Od. Apostol: D e s p r e s u r m e n a j ; I g i e n a ţ ă r a n u l u i r o ­
m â n ( d u p ă l u c r ă r i l e de Dr. C r ă i n i c e a n u ) şi
2. D r . G. R e t e z e a n u : D e s p r e c o e d u c a ţ i â sexelor.
3. Dr. V. Vasilescu: I g i e n a ş c o l a r ă .
6. P E D A G O G I E I I .
(Laborator de Pedologie şi Pedagogie experimentală).
Prof. t i t u l a r : Yladimir
(Directorul
Ghidionescu,
Laboratorului).
a) P e d a g o g i a g e n e r a l ă , pe bazele pedologiei şi pedagogiei
« x p e r i m e n t a l e ( I I . 2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .
b) C u r e n t e l e P e d a g o g i e i sociale (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
c) L u c r ă r i e x p e r i m e n t a l e de l a b o r a t o r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .
d) S e m i n a r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .
S t u d e n ţ i i a u fost î n d r u m a ţ i î n metodele e x p e r i m e n t a l e p e n ­
t r u s t u d i u l emoţiilor p r i n a j u t o r u l e x p r e s i i l o r , p r e c u m şi în
unele d i n t r e problemele de v o i n ţ ă ale copilului.
S t u d i u l emoţiilor a fost î n c e p u t cu a n a l i z a şi verificarea
d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e ale lui B i n e t şi C o u r t i e r , J a m e s şi K e l c h nerete, s e r v i n d u - n e de diferite a p a r a t e de î n r e g i s t r a r e a m o d i ­
ficărilor fisiologice, ca p n e u m o g r a f u l , s p h i n o g r a f u l , c o r d i o g r a ful şi alte a p a r a t e a u x i l i a r e . S ' a u c o n t i n u a t e x p e r i e n ţ e l e p u n â n d u - s e emoţiile î n l e g ă t u r ă cu culorile, p e n t r u a s t u d i a to­
n a l i t a t e a afectivă specifică ce se l e a g ă de diferiţi e x c i t a n ţ i c r o ­
m a t i c i , p r e c u m şi v a r i a ţ i a a t i t u d i n i l o r emoţionale şi f o r m e l o r
157
de e x t e r i o r i z a r e , în funcţie de v â r s t ă , s e x şi alţi factori. S e d ă
ca e x e m p l u p e n t r u acest fel de c e r c e t ă r i l u c r a r e a l u i Lylien
Iones, publicată în
„ P s y c h o l o g i s c h e p ă d a g o g i s c h e Arbeiten'",
Leipzig. S ' a u s t u d i a t s t ă r i l e e m o ţ i o n a l e î n funcţie de s t r u c t u r a
i n d i v i d u a l ă a copiilor, cu ocazia p r o e c ţ i u n i l o r de i m a g i n i şi ce­
t i r e a b u c ă ţ i l o r l i t e r a r e , p e n t r u a se p u t e a astfel
stabili u n
r a p o r t î n t r e s e m n i f i c a ţ i a e m o t i v ă a m a t e r i a l u l u i de î n v ă ţ ă m â n t
şi î n t r e e x p r e s i i l e m i m i c e , p r e c u m şi î n t r e acestea şi a c t i v i t a ­
tea p s i h i c ă a copilului.
S t u d i u l mirnicii e m o ţ i o n a l e a fost î n c e p u t î n l u c r a r e a lui
Darwin a s u p r a expresiunilor mimice.
I n d o m e n i u l voinţei, problemele esenţiale a u fost acelea c a r i
se r e f e r ă la s c r i e r e a şi cetirea copilului, s e r v i n d u - s e de a p a ­
r a t e l e de î n r e g i s t r a r e şi s c o ţ â n d concluzii p r i v i t o a r e l a diferitele
m e t o d e d i d a c t i c e ale a c e s t o r d o u ă a c t i v i t ă ţ i şcolare. P e n t r u p r o ­
b l e m a s c r i s u l u i s'au u t i l i z a t diferite e x p e r i e n ţ e , c a acelea a l e
lui Alois L e g r i i n , F . K i i h l m a n n şi T i t t m a n n , v e r i f i c â n d u - s e cu
studenţii în laborator.
Cercetările e x p e r i m e n t a l e cu c a r a c t e r ştiinţific a u
conti­
n u a t a s u p r a p r o b l e m e i i m a g i n a ţ i e i şi l i m b a j u l u i l a copii şi r e ­
zultatele lor îşi vor g ă s i locul î n t r ' o v i i t o a r e p u b l i c a ţ i e a l a b o ­
ratorului.
b) FILOLOGIE
ŞI
LITERATURĂ.
7. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A
Prof. t i t u l a r : Ştefan
GREACĂ.
Bezdechi.
a) C u r s de l i t e r a t u r ă . P r o z a g r e a c ă . î n c e p u t u r i l e ;
clasică, (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
b) I n t e r p r e t ă r i d i n m a r i i p r o z a t o r i greci, (2 ore pe
d) P r o s e m i n a r : S i n t a x a g r e a c ă . E x e r c i ţ i i , (1 o r ă pe
c) S e m i n a r : C r i t i c a l i t e r a r ă la Greci. E x e r c i ţ i i , (1
săptămână).
Cursuri
Epoca
săpt.X
săpt).
oră pe
expositive.
1. L a o r a d e s t i n a t ă p e n t r u i s t o r i a l i t e r a t u r i i greceşti (1 o r ă
pe s ă p t ă m â n ă ) s'a făcut evoluţia prozei greceşti, de la î n c e p u ­
t u r i l e ei p â n ă la Demostene. C u r s u l a c e s t a a fost frecventat de
u u n u m ă r de s t u d e n ţ i m u l t m a i m a r e ca î n a n i i trecuţi, ceeace
158
e u n s e m n î m b u c u r ă t o r p e n t r u i n t e r e s u l pe c a r e studiile clasice
î n c e p să-1 t r e z e a s c ă î n noii s t u d e n ţ i .
2. L a o r a de i n t e r p r e t a r e s'a citit, t r a d u s şi c o m e n t a t d i n
p u n c t de vedere m a i ales f o r m a l , b u c ă ţ i d i n Xenofon ( G y r o p a i d e i a ) şi P l a t o u ( H e p p i a s M a i o r ) . Aceasta d i n u r m ă ca o ilu­
s t r a r e a î n c e p u t u r i l o r esteticei greceşti.
3. L a S e m i n a r s'a făcut u n c u r s de istoria criticei l i t e r a r e
la Greci p â n ă la Dionysos d i n H a l i c a r n a s .
Cele d o u ă o r e de S e m i n a r a u fost î m p ă r ţ i t e î n P r o s e m i n a r
(o o r ă cu î n c e p ă t o r i ) şi S e m i n a r (o o r ă cu cei î n a i n t a ţ i ) . L a
P r o s e m i n a r s'a făcut u n c u r s p r a c t i c de g r a m a t i c ă şi s i n t a x ă
e l e m e n t a r ă , i l u s t r a t ă p r i n n u m e r o a s e exerciţii p r a c t i c e . L a Se­
m i n a r s ' a u d i s c u t a t diverse c h e s t i u n i r e f e r i t o a r e la i s t o r i a c r i ­
ticei l i t e r a r e greceşti şi s ' a u citit u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i ale m e m ­
brilor Seminariului:
1. A l e x a n d r u H o r h o i a n u : C o n c e p ţ i a d e s p r e a r t ă î n u l t i ­
mele s c r i e r i ale l u i P l a t o ( R e p u b l i c a , Legile).
2. P o l i x e n i a G u c u l l a s : P l a t o şi t e o r i a f r u m o s u l u i .
3. Gristea S t a n c e a : P o e t i c a lui Aristotel.
4. Nic. L a s l o : T r a d u c e r i l e l u i H e r o d o t î n r o m â n e ş t e .
5. I u l i u Holok: C o n c e p ţ i a d e s p r e o r a t o r i e la P l a t o .
ti. I o n P h i l i p p i : P l u t a r h , — C u m t r e b u e să citim pe poeţi.
7. H r i s t e a E u s t a ţ i u : D e s p r e r ă u t a t e a lui H e r o d o t ( P l u t a r h ) .
8. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A L A T I N Ă .
Prof. t i t u l a r : Theodor
A.
Naum.
1. L i t e r a t u r ă L a t i n ă . E p o c a lui A u g u s t ( c o n t i n u a r e ) : Ho(Biografie, E p o d e , S a t i r e , Ode, E p i s t o l e ) . (1 o r ă s ă p t . ) .
2. S i n t a x ă L a t i n ă (1 o r ă s ă p t . ) .
3. P r o s e m i n a r . Citiri şi i n t e r p r e t ă r i d i n Tusculanele
lui
Cicero (1 o r ă s ă p t . ) .
4. S e m i n a r . I n S e m i n a r s ' a u făcut teme, p r e c u m şi l u c r ă r i
s c r i s e a s u p r a Epistolelor l u i H o r a ţ i u (1 o r ă s ă p t . ) .
raţiu
9. I S T O R I A L I T E R A T U R I I R O M Â N E M O D E R N E .
Prof. t i t u l a r : Gheorghe
Bogdan-Duică.
a) Novela r o m â n ă (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă )
b) R o m a n u l r o m â n (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă )
c) T e a t r u l r o m â n (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă )
Dela început
până la 1860.
159
d) S e m i n a r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă )
L a S e m i n a r s ' a u d i s c u t a t : D i n u Golescu. — Gr. A l e x a n <lrescu. — V. Gârlova, — G. N e g r u z z i . — V. A l e x a n d r i : D e s pot-Vodă. C o r e s p o n d e n t a cu E d . G r e n i e r . — Al. R u s s o : P ă r e r i
d e s p r e l i m b a l i t e r a r ă . — N . F i l i m o n ( r o m a n u l ) . — Nuvelele
lui Odobescu. — E m i n e s c u : S ă r m a n u l Dionis. E l e m e n t u l p o ­
p u l a r î n poezia şi p r o z a lui E m i n e s c u . — I . Slavici, r o m a n e l e .
— D. Z a m f i r e s c u , V i e a t a la t e a r ă . P o e z i a . — B . Şt. D e l a v r a n cea. — Al. V l a h u t ă , p r o z a . — B r ă t e s c u - V o i n e ş t i : Novele. — T.
M a i o r e s c u şi C. Gherea. — G. Coşbuc: B a l a d e l e . — P o e ţ i i r e ­
vistei „ L u c e a f ă r u l " .
10. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A R O M Â N Ă I.
(Muzeal limbii iomâne)Prof. t i t u l a r : Sextil
Puşcariu,
(Directorul Muzeului).
Cursuri
a)
b)
c)
<(2 o r e
la
Facultate:
Morfologia limbei r o m â n e (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .
Dialectul i s t r o - r o m â n ( 1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
Seminar:
Cetire şi i n t e r p r e t a r e de texte i s t r o - r o m â n e
pe s ă p t ă m â n ă ) .
Activitatea
Muzeului
Activitatea Ştiinţifică).
se află e x p u s ă î n c o n t i n u a r e ( c a p . b,
11. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A R O M Â N Ă I I .
Prof. t i t u l a r : Nicolae
Drăganu.
a) S i n t a x a p r o p o z i ţ i u n i i c o m p u s e ( c o n t i n u a r e ) (1 o r ă pe
săptămână).
b) I s t o r i a limbii şi l i t e r a t u r i i r o m â n e : o r i g i n i şi secolul X V I
(1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
c) S e m i n a r : E x e r c i ţ i i de s i n t a x ă şi stilistica r o m â n ă (2 ore
pe s ă p t ă m â n ă ) .
La Seminar s'au discutat următoarele lucrări:
1: Vetiiria l o n e s c u : „Interjecţiile reflexe";
2. F l o r i c a M i h ă i l e a n u : „Interjecţiile m o ş t e n i t e " ;
3. Lucia C â m p e a n u : „Interjecţiile o n o m a t o p e e " ;
4. C o r n e l i a H o s s u : „ P a r t i c u l e l e a f i r m a t i v e şi n e g a t i v e " ;
5. Ş t e f a n i a Voiculescu: „Topica afectivă";
160
6. A n g e l a L e o v e a n u : „ F o r m u l e l e de r u g ă m i n t e " ;
7. T r a i a n M a r c u : „ S i n t a x a m a n u s c r i p t u l u i dela I e u d " ;
8. A n a I e p u r e : „ C o m p l e m e n t u l d i r e c t " ;
9. M a r t a Z i n t z : „ î n t r e b u i n ţ a r e a
prezentului în limba
ro­
mână";
10. G e r h a r t K e l p : „ î n t r e b u i n ţ a r e a p r e z e n t u l u i î n l i m b a r o ­
mână";
11. E l e n a R o s e n s t e i n : „ î n t r e b u i n ţ a r e a p r e z e n t u l u i î n l i m b a
română";
12. Clotilda Zobel: „ I m p e r f e c t u l şi a o r i s t u l î n l i m b a r o ­
mână";
13. E l e n a R o t t m a n n : „ î n t r e b u i n ţ a r e a perfectului î n l i m b a
română";
14. R. H u b e r t Gross: „ î n t r e b u i n ţ a r e a p e r f e c t u l u i c o m p u s
în l i m b a r o m â n ă " ;
15. E d d a B i n d e r : „ M a i - m u l t - c a - p e r f e c t u l î n l i m b a r o m â n ă " ;
16. Elsa W a g n e r : „ M a i - m u l t - c a - p e r f e c t u l î n l i m b a r o m â n ă " :
17. E r i k a G r o s s : „ î n t r e b u i n ţ a r e a v i i t o r u l u i î n l i m b a r o ­
mână";
18. E l i s a b e t a S z a m o s i : „ î n t r e b u i n ţ a r e a v i i t o r u l u i î n limba,
română";
19. E r n a Z i m m e r n i a n n : „ C o n j u n c t i v u l în l i m b a r o m â n ă " .
12. L I N G U I S T I C Ă .
Prof. t i t u l a r : Theodor
a) E l e m e n t u l i n d o - e u r o p e a n
(1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
Capidan.
şi l a t i n
din limba
albaneză
b) G r a m a t i c a a l b a n e z ă (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
c) S e m i n a r : exerciţii î n texte a l b a n e z e ş t i (2 ore pe s ă p t . ) .
L a l u c r ă r i l e S e m i n a r u l u i a u p a r t i c i p a t r e g u l a t n u m a i 12
s t u d e n ţ i şi s t u d e n t e .
I n c u r s u l l u c r ă r i l o r s'au i n t e r p r e t a t texte d i n l i m b a a l b a ­
neză, dialectul Tosc. S'a i n s i s t a t m a i m u l t a s u p r a e l e m e n t u l u i
i n d o - e u r o p e a n şi l a t i n din l i m b a a l b a n e z ă . S t u d e n ţ i i c a r e f ă ­
c u s e r ă c u r s u l „ R a p o r t u r i l e lingvistice a l b a n o - r o m â n e " , î n i n ­
t e r p r e t ă r i l e d i n textele a l b a n e z e a u i n s i s t a t şi a s u p r a l e g ă t u r i ­
lor d i n l i m b a r o m â n ă şi l i m b a a l b a n e z ă î n e l e m e n t u l l a t i n şi
autocton.
m
13. F I L O L O G I E R O M A N I C Ă .
Prof. t i t u l a r : George
Giuglea.
I. Cursuri:
a) Fonologia romanică (consonantismul), 2 ore
s ă p t ă m â n a l , b) C r i t i c ă de texte (2 o r e s ă p t ă m â n a l ) .
I I . Seminar:
a ) I n t e r p r e t ă r i de texte l a t i n e v u l g a r e (1 o r ă
s ă p t ă m â n a l ) , b) I n t e r p r e t ă r i de texte r o m a n i c e şi l u c r ă r i de l e ­
xicograf ie (1 o r ă s ă p t . ) .
14. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A
Prof. cu c o n t r a c t : Yces
I. Activitatea
a)
dlui
FRANCEZĂ.
Auger.
profesor.
Cursuri:
1. J e a n J a c q u e s R o u s s e a u (2 ore s ă p t ă m â n a l ) .
2. G r a m a t i c a istorică a limbii f r a n c e z e : morfologia (1 o r ă
pe s ă p t ă m â î i ă ) .
b)
Seminar:
I n c u r s u l a c e s t u i a n şcolar s ' a u ţ i n u t 19 şedinţe de s e m i n a r
de câte d o u ă ore fiecare, d i n t r e c a r e î n 16 s'a s t u d i a t Corneille
i a r î n celelalte s ' a u făcut t r a d u c e r i d i n r o m â n e ş t e î n f r a n ţ u z e ş t e .
Lucrările discutate sunt următoarele:
1. L a d o c t r i n e d r a m a t i g u e de Corneille d'apres ses d i s c o u r s .
2. Le C i d : acte I scene V I .
3. Le Cid: acte I I I scene I V .
4. T r a d u c t i o n i m p r o v i s e e .
5. H o r a c e : la c o u l e u r r o m a i n e d a n s H o r a c e .
6. H o r a c e : Acte I I scene I I I .
7. H o r a c e : Acte I I I scene V I .
8. H o r a c e : Acte IV scene V.
9. T r a d u c t i o n p r e p a r e e .
10. G i n n a : le p e r s o n n a g e d ' A u g u s t e d a n s C i n n a .
11. G i n n a : Acte I I scene I.
12. C i n n a : Acte V scene I.
13. P o l y e u c t e d r a m e c h r e t i e n .
14. P o l y e u c t e Acte I I scene V I .
15. P o l y e u c t e Acte IV scene I I I .
16. P o l y e u c t e Acte V scene I I I .
17. T r a d u c t i o n p r e p a r e e .
18. R o d o g u n e .
19. Nicomede.
и
162
I I . Activitatea
dlui Henri Jacquier,
conferenţiar suplinitor.
1. Convorbiri
despre limba franceză
(1 o r ă ) :
Chestiunea
o r i g i n i l o r : i n f l u e n ţ a celtică; s c h i ţ ă i s t o r i c ă a limbii franceze;
•structura g e n e r a l ă a limbii franceze veche: i s t o r i a p r o n u n ţ ă r i i
şi a o r t o g r a f i e i franceze.
F o n e t i c a d e s c r i p t i v ă a 1. franceze de a z i ; câteva legi a e x ­
p r e s i v i t ă ţ i i linguistice; chestiuni de g r a m a t i c ă g e n e r a l ă f r a n ­
ceză, etc.
2. Convorbiri
despre literatura
franceză
(1 o r ă ) . I n f l u e n ţ a
lui J . J . R o u s s e a u ; B e r n a r d i n de St. P i e r r e ; A n d r ć C h e n i e r ;
C h a m f o r t şi R i v a r o l ; O r a t o r i i şi ziariştii r e v o l u ţ i o n a r i ; Delille..
P a r n y : M m e de Stael, ideologia ei şi c o s m o p o l i t i s m u l ; G h a t e a u b r i a n d : le Genie du G h r i s t i a n i s m e .
— G e n u l istoric î n sec. al X l X - l e a .
— G e n u l critic î n sec. al X l X - l e a .
— D e s p r e metodele i s t o r i e i . ş i criticei l i t e r a r e .
3. Interpretări
de texte clasice (2 o r e ) : L a F o n t a i n e : F a b u l e
(izvoarele; c h e s t i u n i de stilistică şi de r i t m i c ă ) . V o l t a i r e : d i n co­
r e s p o n d e n ţ ă (scrisorile în l e g ă t u r ă cu i s t o r i a şi c r i t i c a l i t e r a r ă ) .
4. Traduceri
de texte româneşti
în franţuzeşte
(1 o r ă ) : T e x t e
poetice: E m i n e s c u : S a t i r a I ; T o p î r c e a n u ; T. A r g h e z i ; I. M i n u lescu ( p a s s i m ) . Texte î n p r o z ă : D e l a v r a n c e a : B u n i c u l .
Texte
vechi: I o n Neculce ( d e s p r e P e t r u R a r e ş ) ; Ţ i c h i n d e a l ( f a b u l e ) .
A d d . Câteva t r a d u c e r i d i n f r a n ţ u z e ş t e ( B a u d e l a i r e ) .
D i c t ă r i ( d i c t a r e a lui M ć r i m ć e , etc.) şi t r a n s c r i e r i fonetice.
15. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A
ITALIANĂ.
Prof. cu c o n t r a c t : Giandomenico
I. Activitatea
dlui
Serra.
Profesor.
a) P o e s i a epică la c u r t e a E s t e n s i l o r : B o i a r d o , Ariosto, Tasso
(1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
b) L e o p a r d i (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
c) G r a m a t i c a i s t o r i c ă a limbii italiene (cu a p l i c a r e la L i ­
r i c i i d i n p e r i o a d a „Dolce stil n u o v o " şi î n s p e c i a l „Vita N u o v a "
a. lui D a n t e (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
Seminar:
S'a citit şi i n t e r p r e t a t d i n :
1. Scrisorile şi v e r s u r i l e lui Michelangelo;
2. B i o g r a f i a lui Michelangelo de R. R o l l a n d ;
3. Operile lui L e o n a r d o d a Vinci:
163
A.
o.
6.
7.
D r a m e l e , Novelele şi „ L ' U m o r i s m o " ale lui
„ L ' O r l a n d o I n n a m o r a t o " a l lui B o i a r d o ;
„ L ' O r l a n d o F u r i o s o " de Ariosto;
„ I O a n t i " de L e o p a r d i .
I I . Activitatea
dlui
Alexandru
Favero,
Pirandello;
lector
Cursuri:
a) C u r s de i n t r o d u c e r e în l i m b a i t a l i a n ă (2 ore pe s ă p t . ) .
b) C u r s g e n e r a l de istoria l i t e r a t u r i i italiene (1 o r ă pe s ă p t . ) .
c) P r o s e m i n a r : L e c t u r i d e s p r e i s t o r i a şi geografia
Italiei
Kl o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
d) P r o s e m i n a r : E x e r c i ţ i i c u p r i v i r e la s i n t a x a limbii italiene
•{\ o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
Ui. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A
Prof. t i t u l a r : Gustav
I. Activitatea
dlui
GERMANĂ.
Kisch.
prefesor.
a) I n d o g e r m a n i s c h . G e r m a n i s c h . D e u t s c h {1 o r ă pe s ă p t . ) .
b) T o p o n i m i e c o m p a r a t ă (Vergleichende O r t s n a m e n k u n d e ;
1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
c) Schiller (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
d) S e m i n a r de l i m b a şi l i t e r a t u r a g e r m a n ă (2 ore pe s ă p t . ) .
L a S e m i n a r s'a cetit şi i n t e r p r e t a t e p o s u l „Gudrun" ( o r i ­
g i n a l ) . S ' a u ţ i n u t 25 şedinţe, toate s u b c o n d u c e r e a d i r e c t o r u l u i ,
cu c a r e ocazie s'au p r e z e n t a t şi cetit 21 l u c r ă r i , c a r i a u fost
d i s c u t a t e î n şedinţele s e m i n a r u l u i .
I I . Activitatea
dlui
Friderie
Lâna,
lector.
Cursuri:
a)
H. von Kfeist şi H e b t e l (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
b) Gottfried Keller (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
c.) I n t e r p r e t a r e de texte d i n a u t o r i i sec. X V I I I şi X I X
î n a i n t a ţ i i ) 1 o r ă pe
(cu
săptămână.
d) T r a d u c e r i din limba r o m â n ă î n limba g e r m a n ă (1 o r ă
pe s ă p t ă m â n ă ) .
e) C u r s de l i m b a g e r m a n ă cu î n c e p ă t o r i i (1 o r ă pe s ă p t . ) .
164
17. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A
Prof. t i t u l a r : Petre
I . Activitatea
ENGLEZĂ.
Grimm.
dlui
profesor.
a) L i t e r a t u r a engleză m o d e r n ă şi c o n t e m p o r a n ă (1 o r ă p e
săptămână).
b) S h a k e s p e a r e (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
c) G r a m a t i c a i s t o r i c ă a limbii engleză ( 1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
d) S e m i n a r (2 o r e pe s ă p t ă m â n ă ) .
I I . Activitatea
dlui
Robert
Chisholm,
lector.
Cursuri:
a) L e c t u r i d i n s c r i i t o r i i englezi (2 o r e pe s ă p t ă m â n ă ) .
b) I s t o r i e , geografie şi v i a ţ ă economică. C a r a c t e r i s t i c e e n ­
gleze (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
c) L e c t u r i , c o n v e r s a ţ i i şi exerciţii g r a m a t i c a l e , cu î n c e p ă ­
t o r i i (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .
18. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A
Prof. t i t u l a r : Gheorghe
MAGHIARĂ.
Kristof.
a) L i t e r a t u r a m a g h i a r ă î n sec. X V I I — X V I I I (2 ore pe
săptămână).
b) F o n e t i c a (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .
' c) S e m i n a r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .
L a S e m i n a r s'a citit, s t u d i a t şi e x p l i c a t c a p o d o p e r i l e lite­
r a t u r i i î n sec. X V I I — X V I I I . I n m u n c a a c e a s t a a u p a r t i c i p a t
activ 16 s t u d e n ţ i — cu l u c r ă r i l e filologice s a u h i s t o r i c o l i t e r a r e .
L u c r ă r i l e a u fost d i s c u t a t e de m e m b r i i s e m i n a r u l u i .
SLAVISTICĂ.
"" Prof. s u p l i n i t o r : Theodor
Capidan.
I n c u r s u l a n u l u i şcolar 1928—1929 a u fost î n s c r i ş i l a l u ­
c r ă r i l e de la s e m i n a r 35 de s t u d e n ţ i şi s t u d e n t e . A u p a r t i c i p a t
efectiv la aceste • l u c r ă r i n u m a i 18 studente
şi 3 s t u d e n ţ i .
• I n c u r s u l şedinţelor s ' a u i n t e r p r e t a t texte paleoslave d i n
Codex Zographensis
şi d i n Codex Marianus.
D i n cel d i n t â i u
s"a t r a d u s d i n L u c a c a p . V — V I I I ; i a r d i n cel d i n u r m ă d i n
I o a n , c a p . I X , M a t e i c a p . X I I I 2 4 — 3 0 , X I V 1—12, X X I 3 3 — 4 1 ,
X X V 31—40, X X V I I I 1—15.
165
с) 1 S Т О В J Е.
19. I S T O R I E
Prof. t i t u l a r : Em.
ANTICĂ.
Panaitescu.
Cursul.
î n c h e i e r e a ciclului de t r e i a n i a c u r s u l u i de isto­
rie antică: Sfârşitul lumii greco-romane.
Seminarul
a a v u t d o u ă secţii: p r o s e m i n a r şi s e m i n a r .
Proseminarul.
D o u ă ore pe s ă p t ă m â n ă cu s t u d e n ţ i i înce­
p ă t o r i ( a n u l I şi I I ) s u b c o n d u c e r e a a s i s t e n t u l u i Dr. C. Daicovici.
Au fost î n s c r i ş i la p r o s e m i n a r 94 de a u d i t o r i . D i n aceştia
a u făcut l u c r ă r i 13 s t u d e n ţ i şi 23 s t u d e n t e .
S c o p u l p r o s e m i n a r u l u i a fost i n t r o d u c e r e a în c u n o a ş t e r e a
şi s t u d i u l izvoarelor istoriei antice, î n special a celei r o m a n e .
P r i m e l e şedinţe a u fost c o n s a c r a t e o r i e n t ă r i i g e n e r a l e a s u p r a
izvoarelor istoriei r o m a n e , a î m p ă r ţ i r i i (izvoare p r i m a r e , s e c u n ­
d a r e , dovezile arheologice, etc.) şi v a l o r i i lor. S'a i n s i s t a t m u l t
a s u p r a deosebirii ce t r e b u i e f ă c u t ă î n t r e u n izvor şi studiu
sau
tratat modern.
T r a t a r e a teoretică a f i e c ă r u i gen d i n izvoarele
istoriei r o m a n e s'a făcut, pe baza c ă r ţ e i lui A. R o s e n b e r g , Einleitung
und Quellenkunde
z. ram. Geschichte
(1921).
P e n t r u c u n o a ş t e r e a p r a c t i c ă şi folosirea ştiinţifică a izvoa­
relor, s'au dat, s p r e t r a t a r e , diferite subiecte. F i e c a r e l u c r a r e a
fost citită şi d i s c u t a t ă î n şedinţele p r o s e m i n a r u l u i .
Seminarul.
La s e m i n a r a u p a r t i c i p a t 22 de m e m b r i . D i n t r e
aceştia 2 licenţiaţi. 3 studenţi î n al I V - l e a . (5 în al I I I - l e a şi 11
în a n u l IT-lea.
A fost cercetată p r o b l e m a G r a c c h i l o r , în deosebi î n legă­
t u r ă cu d i s c u ţ i a a t â t de a c t u a l ă a c a r a c t e r u l u i de r e f o r m ă s a u
revoluţie social-politică a legii lui T i b e r i u s G r a c c h u s şi cu r e v o l u ţ i o n a r e a politcă a s t a t u l u i r o m a n î n t r e p r i n s ă de c ă t r e C a i u s
Gracchus.
Ca b a z ă de c e r c e t a r e a u fost cetite şi i n t e r p r e t a t e textele
r e f e r i t o a r e din Appianus,
Hisloria
romana
şi Plutarch.
Viaţa
l u i T i b e r i u s şi C a i u s G r a c c h u s . Cu acest prilej a fost d i s c u t a t ă
t o a t ă l i t e r a t u r a m o d e r n ă a c h e s t i u n i i (în deosebi E d . Meyer,
E d . S c h w a r t z , R. P o e h l m a n n , C a r d i n a l i , J . G a r c o p i n o ) .
Biblioteca
S e m i n a r u l u i a fost s p o r i t ă cu 207 opere î n 256
volume. Biblioteca a fost f r e c v e n t a t ă de la 1 Octomvrie 1928
p â n ă la 22 I u n i e 1929 de c ă t r e 1422 de cetitori.
166
Excursie.
î m p r e u n ă eu S e m i n a r i i l e de filologie clasică si
arheologie s'a făcut o e x c u r s i e la cetatea de la Gosteşti, la care^
a u p a r t i c i p a t 22 de s t u d e n ţ i , u n asistent, u n p r e p a r a t o r şi şase
profesori.
20. A R H E O L O G I E .
Prof. t i t u l a r : I). M.
Teodorescu.
Cursuri:
a ) Istoria
artei în antichitate,
u r m a r e : A r t a elenă p â n ă
la A l e x a n d r u Gel M a r e (cu p r o i e c ţ i u n i ) .
b) Preistoria
generală,
u r m a r e : E p o c a neolitică, eneolitică,
a b r o n z u l u i şi a fierului (cu p r o i e c t i u n i ) .
c) Seminar:
L u c r ă r i cu subiecte d i n Mitologia g r e c o - r o m a n ă .
Conferinţa
de
Antichităţi.
T i t u l a r : Docent Gheorghe Mateescu
( t 9 I u n i e 1929).
a) A n t i c h i t ă ţ i clasice ( o r g a n i z a r e a m i l i t a r ă a R o m a n i l o r )
1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă .
b) I s t o r i a şi c u l t u r a Т г а с о - D a c i l o r
( c o n t i n u a r e ) . 1 o r ă pe-
săptămână.
c) S e m i n a r : E p i g r a f ie l a t i n ă (2 o r e pe s ă p t ă m â n ă ) .
21. I S T O R I A
UNIVERSALĂ.
Prof. t i t u l a r : C.
Marinescu.
4
Curs general de Istorie Medievală
(dela Garol Cel M a r e )
2 ore pe s ă p t ă m â n ă .
Proseminariu
c u s t u d e n ţ i i d i n a n u l I (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . .
Seminariu
cu s t u d e n ţ i i d i n a n i i ceilalţi (2 o r e pe s ă p t . ) .
L a p r o s e m i n a r i u s'a cetit şi i n t e r p r e t a t Vita Karoli
Magni
imperatoris
a l u i E g i n h a r d (ediţia L. H a l p h e n ) . Cu acest prilej;
s ' a u d a t î n d r u m ă r i metodologice şi bibliografice.
Au u r m a t la aceste exerciţii cea 20 de s t u d e n ţ i .
Seminariul
de Istorie Universală.
I n l e g ă t u r ă cu m a t e r i a
t r a t a t ă la c u r s s ' a u cetit şi i n t e r p r e t a t
corespondenţa papei
G r i g o r e V I I p r i v i t o a r e la l u p t a p e n t r u î n v e s t i t u r ă .
I n a f a r ă de a c e a s t a s ' a u cetit şi d i s c u t a t u r m ă t o a r e l e lu­
c r ă r i de s e m i n a r i u : D n a A n d r e i B l a n c a : I n f l u e n ţ a Reformei
î n ţ ă r i l e r o m â n e ; Dl I. H a m r i c h : M o n o g r a f i a o r a ş u l u i M e d i a ş :
Dl H . K r a s s e r : H e n r i c IV la Ganossa.
167
S e m i n a r i u l a fost u r m a t de cea 4 0 de s t u d e n ţ i .
Biblioteca s e m i n a r i u l u i s'a m ă r i t î n acest a n cu 15 o p e r e
în 22 v o l u m e şi 3 h ă r ţ i .
S'a a d ă o g a t c a t a l o g u l u i pe a u t o r i făcut î n a n u l 1925, u n
a l t u l pe m a t e r i i .
Institutul
de Istoria
Universală.
Acest I n s t i t u t u c a r e r e u ş i s e s ă publice î n 1927 v o l u m u l î n t i ­
t u l a t Melanges d'Histoire
Generale a t r e b u i t s ă se m ă r g i n e a s c ă ,
deocamdată, a aştepta vremuri m a i bune. Intr'adevăr, directorul
a c e s t u i I n s t i t u t n e a v â n d la dispoziţie decât u n post de biblio­
tecar n u poate r e ţ i n e pe l â n g ă d â n s u l pe s t u d e n ţ i i şi licenţiaţii
f o r m a ţ i î n S e m i n a r i u l de I s t o r i e U n i v e r s a l ă . E l e m e n t e c a r i se
r e m a r c a s e r ă a u l u a t d r u m u l a l t o r i n s t i t u t e u n d e li se p u t e a oferi
posturi sau a u întrat în învăţământul secundar. Directorul poate
cita c a z u r f c â n d s t u d e n ţ i c a r i fac teze de licenţă d i n I s t o r i a
U n i v e r s a l ă s u n t f u n c ţ i o n a r i l a alte i n s t i t u t e .
P e n t r u î n t ă r i r e a acestei c r e a ţ i i c a r e a d a t deja p r o b e de
viaţă, a r fi deci a b s o l u t n e c e s a r c a s ă i se p u n ă la dispoziţie m ă ­
c a r u n pqst de a s i s t e n t şi u n u l de p r e p a r a t o r .
P e de a l t ă p a r t e , t r e b u e o b s e r v a t c ă acest i n s t i t u t este î n ­
g h e s u i t l a u n loc cu s e m i n a r i u l de I s t o r i a U n i v e r s a l ă ţ n t r ' o c a ­
m e r ă u n d e s u n t 24 de locuri. A c e a s t ă s i t u a ţ i e n u m a i poate clura.
Biblioteca I n s t i t u t u l u i s'a m ă r i t î n a n u l a c e s t a cu 3 5 de
o p e r e î n 52 de volume. S'a făcut şi p e n t r u a c e a s t ă bibliotecă u n
c a t a l o g pe m a t e r i i pe l â n g ă cel pe a u t o r i .
Conferinţă de Istoria Meţlie cu specială privire ia Epoca,
Migraţiunilar.
Titular: Conf. def. Constantin
Diculescu.
Cursul ţinut în înţelegere cu dl prof. C. M a r i n e s c u : C u r s g e ­
neral de Istorie M o d e r n ă ( p â n ă la Revoluţia franceză).
La exerciţiile de seminar conduse de d - s a au fost înscrişi 3 0
d e studenţi, mai regulat însă au urmat numai 14. Dintre aceştia 8
au făcut şi lucrări, tratând următoarele s u b i e c t e : 1. Mişcarea u m a ­
nistă în Italia, 2. Descoperirea Americei şi urmările ei, 3. Reforma
lui Luther în Transilvania, 4. Calvinismul în Transilvania şi U n g a ­
ria, 5. Perioada palatină a răsboiului de 3 0 de ani, 6. Politica
Franţei s u b Richelieu, 7. Carol XII, regele Suediei şi 8. împărţirea
Poloniei.
168
22. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ.
I. Istoria veche a Românilor.
Profesor titular: Alexandru
Lapedatu.
Curs :
Istoria Românilor în sec. XIII—XIV (2 ore).
Seminar
:
La Seminar s'au ţinut 21 şedinţe în cari s'au analizat vechile
cronice moldoveneşti până la Urechia.
Au participat 62 studenţi, din c . i 30 au făcut lucrări, iar
ceilalţi au luat parte la discuţiile angajate cu ocazia fiecărei lucrări
în parte.
II. Istoria nouă a Românilor.
Profesor titular: Ioan
Lupaş.
Cursuri :
Desvoltarea constituţională a Românilor (2 ore pe săptămână).
Epocele principale în Istoria Românilor (1 oră pe săptămână).
Proseminarul
(1 oră pe săptămână) a fost urmat de 38 stu­
denţi şi studente, dintre care au participat regulat la lucrări 29.
Seminarul
(1 oră pe săptămână) a fost urmat de 26 inşi,
dintre cari au prezentat în cursul anului 14 inşi lucrări în scris.
La examenele parţiale s ' a u prezentat la sfârşitul anului şcolar
1928/29 şi au reuşit 86 inşi, între cari 31 bursieri.
Dl Victor Motogna docent în Istoria Românilor a ţinut anu
acesta un curs cu titlul: Istoria veche a Românilor până la Mircea
cel bătrân (1 oră pe săptămână).
23. BIZANTINOLOGIE.
Profesor
1. Istoria
imperiului
t i i U l a r : Nicolae
bizantin,
Bânescu.
dela întemeierea Constantino-
polei până la 1025, oprind în special atenţia studenţilor asupra
faptelor şi împrejurărilor privitoare la urmaşii romanităţii dela Du­
năre şi din Peninsula balcanică. 2. Lecturi
din papyri
(scrisori de
familie) şi interpretare din limba greacă medievală (Cântul
lisariu),
cu introducere în gramatica acestei limbi.
lui Be-
169
24. ISTORIA SUD-EST EUROPEANĂ.
Profesor titular: Silvia
Dragomir.
a) Istoria românismului balcanic în evul mediu. (2 ore pe
săptămână).
b) Proseminar: Cetirea şi analiza celor mai vechi cronicf
moldovene. (1 oră pe săptămână).
c) Seminar: Teoriile mai nouă cu privire la originea Româ­
nilor. (2 ore pe săptămână).
25. ISTORIA ARTELOR.
Prof. titular C. Petreanu
I. Metoda lucrărilor de seminar este acea a prof. Strzygowski
dela Universitatea din Viena (Vez Anuarele anterioare şi broşura
Petreanu: învăţământul Istoriei artelor la Universitatea din Cluj,
Bucureşti 1924.)
II. Seminar.
(2 ore pe săptămână).
La Seminar s'au făcut lucrări de către studenţi asupra următoa­
relor subiecte: 1. Expresionismul german în expunere sistematică. 2.
Medea lui Feuerbach. 3. Rodin (apreciere sistematică artistică şi isto­
rică) In afară de aceste : 1. S'au făcut determinări cronologice şi
topografice ale monumentelor medievale prezentata pe baza fotografiilor.
2. S'au făcut repetiţii din istoria artei medievale şi a Renaşterii
italiene.
III. înavuţirea materialului didactic s'a făcut mai ales prin
dispozitive 1949 buc, prin cărţi 265 voi. şi fotografii 237 buc.
Avem total 10,282 dispozitive, 1565 voi. la bibliotecă, plus biblio­
teca Coriolan Petranu 1.190 voi,, 3374 fotografii (5 Iulie 1929).
IV. Localul şi mobilierul. Localul, care constă dintr'o singură
sală, a devenit neîncăpător. Dulapurile cu cărţi sunt supraîncărcate,
pentru dulapuri nu mai este loc. Planul de a suprapune pe actua­
lele dulapuri altele nu poate fi realizat în urma avizului inginerului
Universităţii. Din mobilier sunt împrumutate, deci nu aparţin Se­
minarului : 1 masă, 2 dulapuri şi 3 scaune. In afară de o sală de
lectură e nevoe de o sală mare pentru mulajele de istoria artei (ce
sunt adăpostite actualmente în 70 lăzi) o sală pentru expoziţiile
reproducerilor proiectate la fiecare curs; această sală ar servi şi
pentru laborant şi asistent. Apoi un cabinet pentru director. In
total ar fi nevoe de 4—5 săli şi de mobilierul lor.
170
V. Activitatea directorului de Seminar, a) Cursuri: Arta mo­
dernă în 2 ore săptămânal şi lecţii de Seminar tot 2 ore săptă­
mânal, b) cercetări: în lipsa unui personal ştienţific, activitatea se
mărgineşte la aceia a directorului, care în vara anului 1928 a vizi­
tat monumentele din S:c. 18—19 din Franţa, Belgia şi Germania
(30 localităţi) adunând material pentru cursuri, mai ales fotografii şi
bibliografia recentă, în acelaş timp stabilind legături ştienţifice între
Seminarul nostru şi cele străine, studiindu-le organizarea, c) Altă
activitate: A ţinut cursuri de istoria artelor la şcoala de arte fru­
moase din Cluj în calitate de conferenţiar, conferinţe publice în
cadrele Extensiunii Universitare, Ligii Culturale etc, a mai funcţio­
nat ca membru în Comisiunea superioară a şcoalei de arte fru­
moase, apoi ca expert a! diferitelor autorităţi. La 15 Iunie 1929 a
fost numit de către Ministrul Artelor inspector al muzeelor din ţară,
în mod onorific
VI. Desiderate. Se menţin toate din anii precedenţi
expuse Ia punctul IV al prezentului raport.
şi cele
26. ETNOGRAFIE ŞI FOLKLOR.
Prof. supl. Romul Vuia.
Cursuri :
a) Etnologie. începuturile vieţii sociale economice şi religioase.
(2 ore pe săptămână)
b) Etnografie: Capitole alese din etnografia poporului roinân^
(Casa la Români, portul popular, arta populară). (1 oră pe săpt.)
c) Seminar. îndrumări privitoare la alcătuirea de
săteşti şi monografii regionale. (2 ore pe săptămână.)
monografii
171
С ) Activitatea stiinjifica-literara
0
Cpublicatii, conferinţe, c o m u n i c ă r i , distincţii etcO
1. PROFESOR NICOLAE BĂNESCU.
1. Chilia (Licostomo) und das bithynische. ХКЈЛТЈ în „Byzantinische Zeitschrift", 28 (1928).
2. Acte veneţiene privitoare la urmaşii lui Petru- Vodă Şchio­
pul, în Mem. Acad, Rom. pe 1929.
2. PROFESOR ŞTEFAN BEZDECHI.
In anul acesta a terminat lucrarea „Tristia" de Ovidiu. (Tra­
ducere, note, comentar, introducere) care e sub tipar. Deasemenea
un studiu „Ovidiana" unde se cercetează cele nouă scrisori din
Tristia, al căror adresat nu se cunoaşte încă cât şi o serie de amen­
daţii la textul tristelor. Aceste două lucrări vor apare în Anuarul
Institutului de studii clasice. Tot în acest an a tradus „Lucrări şi
zile" de Hesiod pe care n'a putut-o tipări din lipsă de fonduri.
Din însărcinarea Extensiunei Universitare a ţinut în acest an
două conferinţe despre Nicolae Valahul la Dej şi la Năsăud.
3. PROFESOR GHEORGHE BOGDAN-DU1CĂ.
Activitatea literară a constat anul acesta în colaborare la re­
vista „Transilvania".
4. PROFESOR NICOLAE DRĂGANU.
1. „Versuri vechi", în „Dacoromania", V, C|uj, 192$, pp.
502—522.
2. „Cei dintâi studenţi româniardeleni la universităţile apu­
sene", în „Anuarul Institutului de Istorie Naţională" din Cluj, IV,
Bucureşti, 1928, pp. 419—422 (extras).
3. „Un nou exemplar din Mântuirea păcătoşilor", în „Anuarul
Institutului de Istorie Naţională" din Cluj, IV, Bucureşti, 1928, pp.
423—427 (extras).
4. „Date privitoare la istoria comunei Zagra (Rânduri pentru
„Cartea de aur" a bisericii gr.-cat. din Zagra)", în „Arhiva Someşană", Nr. 9, Năsăud, 1928, pp. 65—78.
') In ordinea alfabetică a autorilor. Tot in această ordine s'au trecut
şi Institutele la care această activitate a fost centralizată (M=Muzeul Limbii
române ; P=Institutul de Psihologie.)
172
5. „Cea mai veche „slavoslovie" („doxologie") românească",
în „Transilvania", Sibiu, a. 60, Nr. 4—5, Aprilie—Mai 1929, pp.
311—315. .
6. „Transcrierea textelor chirilice", în „Anuarul scoalei de
arhivistică", Bucureşti, 1929
7. „Etimologii", în „Dacoromania", V, pp. 328—378.
8. „A) Etimologii; B) Chestiuni sintactice", în „Revista filolo­
gică", II (1928), pp. 291—317.
9. „Dări de seamă", în „Dacoromania", V, pp. 677—726.
5. PROFESOR SILVIU DRAGOMIR.
Discurs de recepţie la Academia română despre Constantin
Romanul.
6. PROFESOR ONISIFOR GHIBU.
1. Ardealul în Basarabia, Cluj 1928, Tip. „Ardealul."
2. Universitatea Daciei Superioare, Bucureşti 1929, Tip. „Cul­
tura Naţională".
3. Casa studenţilor Clujeni, în Almanahul societăţii academiei
„Petru Maior", Cluj, 1929.
4. Articole în „Telegraful român" (Sibiu), „Cuvântul moldo­
venesc" (Chişinău).
5. A editat şi provăzut cu o prefală: V. Pârvan : Universi­
tatea Daciei Superioare, Cluj, 1928.
Distincţii:
In cursul anului a fost decorat cu „Steaua României" în
gradul de Mare ofiţer.
A fost proclamat membru de onoare al societăţii profesorilor
secundari de pedagogie din România şi al Societăţii studenţeşti
din Cluj „Moldova întregită".
7. PROFESOR GEORGE GIUGLEA.
1. Elemente
străvechi
în limba română,
în Revista
Filologică,
а. II (1928), Cernăuţi.
2. Note
şi fapte
de folclor
şi filologie,
în
Dacoromania
V
(1928), Cluj. Şi extras aparte.
3. Comunicări făcute la „Muzeul limbii române" din Cluj.
(V. Dacoromania,
V, pp. 897—98.)
173
8. PROFESOR GUSTAV KISCH.
a)
Publicaţiuni:
1. „Siebenbiirgen im Lichte der Sprache. Ein Beitrag zur
Kulturgeschichte der Karpathenlănder."
In „Palaestra" a societăţii „Akademische Verlagsgesellschaft",
Leipzig 1929. 20 c-ale.
2. „Das Banat imSpiegel seiner Ortsnamen." Timişoara 1928.
3 coaie.
3. Critică despre „Walter Scheiner, Die Ortsnamen im mittleren Teile des sudlichen SiebenbUrgens" (Balkanarchiv III, 113îf.)
Korrespondenzblatt der Vereins fîir siebenbiirgische Landeskunde
1928, 125 ff.
4. Critică despre „Otto Liebhart, Die Ortsnamen des Seklergebie'tes in Sfebenbiirgen (Balkanarchiv III, 1 ff.) Korrespondenzblatt
1928, 155 ff.
5. Articolul „Kisch" în „Jahrbuch der Luxemburger Sprachgesellschaft" 1928, p. 95.
c
b) Conferinţe
publice:
1. Despre „Ardealul în lumina limbei" la Universitatea din
Halle a/S (Germania) ca oaspe invitat.
2. Ca membrul „Extensiunei universitare" în Alba-Iulia (1),
Bistriţa (2), Reghin (1), Cluj (2), despre „Numele familiare arde­
lene", „Lessing" (Jubileul aniversării
naşterii de 200 ani),
„Carpaţii în oglinda limbei".
c) Distincţiune :
A fost denumit „officier de l'ordre de la couronne de chene"
din partea Marei Ducese de Luxembourg.
9. PROFESOR GHEORGHE KRISTOF.
a) Esztetikai becslesiink a mai kOzszellem, hatâsa alatt. —
Apreciarea noastră sub influenţa spiritului social modern. Cluj,
1928 Pag. 150.
b) Zece ani de viaţă literară a ungurimii din Ardeal. Bucu­
reşti, în albumul jubilar: Ardeal-Banat etc. Pag. 21.
c) Ar erdelyi magyar idoszaki sajto az abszolutizmus korâban.
A Kolozsvârt megjeleno lapok. Presa periodică în epoca absolu­
tismului. Ziare apărute la Cluj. Cluj, 1929. Pag. 18.
174
d) Az eszletika nemzeikozi problemâi: Probleme internaţionale
în estetica. Cluj, 1929. Pag. 7.
e) Studii, arti.ole şi recenzii literare în revista: Erdelyi Irodalmi Szemle, Pâsztortuz şi Raformâtus Szemle şi în ziarul Keleti
Ujsâg.
f) O conferinţă la Timişoara (6. I. a. c.) despre poez'a lui
M. Szabolcska; tiei conferinţe la Ciuj despre A. Ady.
10. PROFESOR IOAN LUPAŞ.
•1. Epocele principale în istoria Românilor ed. Il-a în „Biblio­
teca istorică Astra" Cluj 1928.
2. Chronicon Dubnicense despre Ştefan cel Mare în „Analele
Academ'ei Române". Bucureşti 1929.
3. Istoria Românilor ed. V şi VI Bucureşti 1929.
4. Istoria Bisericii ortodoxe române ed. II Bucureşti 1929.
5. Lecturi din izvoarele istoriei Române Cluj 1928.
6. A publicat împreună cu dl prof. A. Lapedatu Anuarul
Institutului de Istorie Naţională voi. IV şi V.
7. A redactat „Biblioteca Institutului de Istorie Naţională",
din care numărul 3 cu lucrarea dlui Dr. Sebastian Stanca despre
„Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile Moga" se află în cursul
apariţiei.
8. A ţinut conferinţe istorice în diferite oraşe, în cadrele
Asociaţiunii şi ale Extensiunii Universitare.
9. A făcut comunicări în şedinţele publice ale Academiei
Române şi a rostit răspunsul la discursul de recepţie al nouluj
Academician prof. Silviu Dragomir.
10. A colaborat la revista Transilvania şi la Biblioteca popo­
rală a Asociaţiunii.
11. PROFESOR CONSTANTIN MARINESCU.
In Ianuarie 1929 Academia Regală din Barcelona 1-a distins
cu premiul Patxot (2000 de pesetas) volumul în manuscris intitulat :
La politique orientale d'Atfvnse V. (FAragon, firi de Naples.
Lucrarea va fi tipărita cfc Aeatfentia pomenită.
In Mai 1929 DI C. Marinescu a participat la a treia întrunire
a Comitetului Internaţional ăl Ştiinţelor tsioriae în calitate de re­
prezentant al României în corrtisrart&a pentru îrrvăfăwiintul istoric,
întrunirea a avut toc la Veneţia (6—'8 Mai}Dl C. Marinescu a fost ates în 1928 membra corespondent
al Academiei Romârte.
175
12. M U Z E U L L I M B E I
D i r e c t o r : Prof.
Raportul
dlui
Director
titular:
despre
ROMANE.
Sextil
activitatea
Puşcariu.
Muzeului.
I n a n u l 1928—1929 M u z e u l L i m b e i R o m â n e ş i - a c o n t i n u a t
a c t i v i t a t e a sa de cercetări ştiinţifice,*) ţ i n â n d 20 de şedinţe
M a r ţ i s e a r a î n t r e orele 5 ^ 8 . L a aceste şedinţe a u făcut c o m u ­
nicări u r m ă t o r i i domni: Th. Gapidan, N. D r ă g a n u ,
G. D i c u lescu, G. Giuglea, G. K i s c h , G. Lacea, G. M a r i n e s c u , G. G. M a teescu, E m . P a n a i t e s c u , S. P u ş c a r i u , E . P e t r o v i c i , S. P o p , G.
I). S e r r a , I. O. Ştefanovici, şi J . V e n d r y e s . A u m a i p a r t i c i p a t
la şedinţe şi discuţii d o m n i i : Yves A u g e r , Şt. Bezdechi, G. D a i covici, I. B r e a z u , I. Ghinezu, Al. F a v e r o , P . G r i m m , N . Georgescu-Tistu, I. Gherghel, I. Muşlea, T. A. N a u m , P . Nişca, şi
Septimiu Popa.
M u z e u l Limbei R o m â n e a fost vizitat, p e n t r u biblioteca sa,
de s t u d e n t şi s t u d e n t e de la F a c u l t a t e a de Litere şi de profesori
d i n localitate şi d i n a f a r ă . Gu ocazia v e n i r i i sale l a Gluj, Prof.
J . V e n d r y e s d i n P a r i s a vizitat M u z e u l şi a s t u d i a t o r g a n i z a ţ i a s a ,
o c u p â n d u - s e şi de p r e g ă t i r i l e ce se fac p e n t r u A t l a s u l L i n g u i s t i c .
D i n t r e s t u d e n ţ i i şi s t u d e n t e l e de la F a c u l t a t e , u r m ă t o r i i a u
t e r m i n a t s a u p r e g ă t e s c l u c r ă r i de licenţă: M. Danielîo, Otilia
H o ţ e a , Ort. M a r c u , J u l . Niţulescu, L u c i a P a p , L i a P u ş c a r i u ,
M ă r i a P u ş c a r i u , E l e n a Roşculeţ, O c t a v i a T o d e r a ş , E l e n a T u r u c ,
Ş t e f a n i a Voiculescu.
B u l e t i n u l M u z e u l u i „Dacoromania",
a n u l V (1927—1928),
-a a p ă r u t î n 1929 î n t r ' u n v o l u m de 9 4 1 de p a g i n i , c u 8 h ă r ţ i .
„ D a c o r o m a n i a " , i n v i t a t ă la C o n g r e s u l i n t e r n a ţ i o n a l de o r g a n i ­
z a r e bibliografică a l revistelor de l i n g u i s t i c ă r o m a n ă , ţ i n u t la
P a r i s , î n l u n a A p r i l i e 1929, a p a r t i c i p a t l a acest c o n g r e s p r i n
c o n d u c ă t o r u l ei prof. Sextil P u ş c a r i u .
Gu a c e a s t ă ocazie s'a
scos î n e v i d e n ţ ă bibliografia ei, b i n e o r g a n i z a t ă şi c o m p l e t ă .
L u c r ă r i l e de c l a s a r e şi î n r e g i s t r a r e p e n t r u
chestionarul
„ C a s a " s'au terminat, cartografiindu-se
răspunsurile
într'o
h a r t ă , î n t o c m i t ă de dl prof. I. Ghinezu.
P e n t r u a c o n t i n u a acest b u n î n c e p u t de a d u n a r e a m a t e ­
r i a l u l u i de l i m b ă p r i n m e m b r i c o r e s p o n d e n ţ i d i n t o a t ă t a r a ,
dl Sever P o p a r e d a c t a t a l treilea c h e s t i o n a r „ F i r u l " ( p e n t r u
*) Un raport amănunţit asupra activităţii ştiinţifice şi administrative,
până ta 31-XII—1928 s'a tipărit in Dacoromania V, pp. 891—906.
176
t e r m i n o l o g i a c â n e p i i , lânei, cu d e p ă n a t u l şi u r z i t u l ) , c a r e s'a
t r i m i s vechilor şi noilor m e m b r i c o r e s p o n d e n ţ i a i M u z e u l u i .
Secţia Indicelui
general,
de s u b c o n d u c e r e a asistentei L i a
P u ş c a r i u , c o n t i n u ă cu e x a g e r a r e a pe fişe a m a t e r i a l u l u i c u ­
p r i n s î n studiile a p ă r u t e î n c u r s u l acestui a n şi î n a n i i a n t e ­
r i o r i , î m b o g ă ţ i n d u - s e tot m a i m u l t .
L a Secţia bibliografică,
a l u c r a t dl prof. N . Georgescu-Tistu
(în p r e z e n t o r g a n i z a t o r u l şi c o n d u c ă t o r u l Bibliotecii F a c u l t ă ţ i i
de Litere d i n B u c u r e ş t i ) — c â t e r a a s i s t e n t la Muzeu, — în
c o l a b o r a r e cu I. P a u l , custode-bibliotecar şi prof. I. Chinezii şi
I. Gherghel. R e v i s t a periodicelor s t r e i n e a făcut-o E. H e r z o g .
I n v o l u m u l V d i n D a c o r o m a n i a s'a publicat. Revista P e r i o d i c e ­
lor p e n t r u a n i i 1925 şi 1926. A c e a s t ă secţie, d u p ă plecarea dlui
N. Georgescu-Tistu, e c o n d u s ă de a s i s t e n t a L i a P u ş c a r i u .
Secţia
Atlasului
Linguistic,
c o n d u s ă de a s i s t e n t u l S e v e r
P o p , ş i a t e r m i n a t l u c r ă r i l e p r e g ă t i t o a r e p e n t r u a n c h e t ă . Che­
s t i o n a r u l a fost r e d a c t a t , şi s ' a u stabilit, d e o c a m d a t ă p e n t r u
T r a n s i l v a n i a , punctele de a n c h e t a t .
Biblioteca
M u z e u l u i a a v u t la 31 Decemvrie 1928, 5441
opere î n 7798 de volume şi o colecţie de 116 h ă r ţ i . E a s'a s p o r i t
p r i n d o n a ţ i a r e g r e t a t u l u i prof. Vasile B o g r e a .
Distincţiuni,
publicaţii.
D i r e c t o r u l M u z e u l u i , prof. Sextil P u ş c a r i u , a fost d i s t i n s
cu C r u c e a de M a r e ofiţer a O r d i n u l u i C o r o a n a R o m â n i e i . — A
p u b l i c a t î n c u r s u l a n u l u i 1928—29 u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i :
1. Etimologii, î n D a c o r o m a n i a V.
2. P e m a r g i n e a c ă r ţ i l o r , î n D a c o r o m a n i a V.
3. Ce e r o m â n e s c î n L i t e r a t u r a n o a s t r ă , î n „ Ţ a r a B â r s e i " ,
No. 1—2.
4. î m p i l a , împieleca, î n R e v i s t a Filologică, I I .
5. R ă z g â i a , î n R e v i s t a Filologică, I I .
6. Gicăli, î n R e v i s t a Filologică, I.
7. D e s p r e d i m i n u t i v e l e r o m â n e ş t i , î n „ O m a g i u l S c r i j n e n " .
8. Douăzeci de s c r i s o r i ale l u i Moise Grozea d i n R ă z b . d i n
1877, — î n A n u a r u l I n s t i t u t u l u i de I s t o r i e N a ţ i o n a l ă , I V .
D i n t r e l u c r ă r i l e c o n d u s e de prof. Sextil P u ş c a r i u , a u a p ă ­
r u t : D a c o r o m a n i a V., D i c ţ i o n a r u l Limbei R o m â n e , tom. I. p a r -
177
tea I I , fasc. I I I ( c a r t e l - c e ) ,
îmbrăeina).
1928; tom. TI, fasc. VI ( h o l e r c ă -
D i n l u c r ă r i l e personalului
Muzeului s'au publicat u r m ă ­
t o a r e l e : Sever Pop: Câteva capitole clin terminologia C a l u l u i ,
i n D a c o r o m a n i a V: C h e s t i o n a r u l „ F i r u l ' " : Un I n s t i t u t p e n t r u
s t u d i u l limbei r o m â n e , î n Societatea de m â i n e . 1928. —
Ştefan
Pasca: T e r m i n o l o g i a c a l u l u i , P ă r ţ i l e c o r p u l u i . î n D a c o r o m a n i a Y.
13. P R O F E S O R
KMIL
PANAlTIvSGU
1. Le Limes Dacique.
Xouvelles Fouilles et X o u v e a u x r e sidtats. C o m m u n i c a t i o n faite a u YI-е c o n g r e s i n t e r n a ţ i o n a l des
sciences h i s t o r i q u e s , tenii a Oslo, en aout, 1928. P u b l i c a t î n
B u l l e t i n de la Section H i s t o r i q u e ( A c a d e m i e R o u m a i n e ) , B u carest, 1929,
2. Săpături
arheologice
în Transilvania.
în opera
m o r a t i v ă : Transilvania,
Banatul,
Crişana,
Maramureşul,
c u r e ş t i . 1929.
' 3 . Protoistoria
dealul 1929.
Daciei
(opera
lui V. P â r v a n ) .
come­
Bu­
Cluj,
Ar­
4. Diferite articole î n reviste şi z i a r e .
A fost delegat de c ă t r e Consiliul F a c u l t ă ţ i i de Litere şi F i ­
losofie l a c o n g r e s u l istoricilor de hi Oslo, unde a ţ i n u t c o m u ­
n i c a r e d e s p r e Limes-ul
dacic.
De l a б F e b r u a r i e 1929 a fost î n c r e d i n ţ a t cu direcţia In­
stitutului
de Studii Clasice şi a colecţiilor de arheologie şi a r t ă
alipite a c e s t u i I n s t i t u t .
R a p o r t u l special a s u p r a o r g a n i z ă r i i Institutului
blicat î n Anuarul
Institutului.
va fi p u ­
L a 21 A p r i l i e a r e p r e z e n t a ! F a c u l t a t e a de Litere şi F i l o ­
sofie la. serbarea, c e n t e n a r u l u i i n s t i t u t u l u i de arheologie de la
Berlin. Gu acest prilej a ţ i n u t o c o n f e r i n ţ ă : Neuere
Ausgrabungen
in Dacia superior
( S i e b e n b i i r g e n \ cure va fi t i p ă r i t ă
în curând.
I n v a r a a n u l u i 1928 a continuat, s ă p ă t u r i l e şi c e r c e t ă r i l e
arheologice l a c a s t r u l r o m a n de la Casei (jud. S o m e ş ) . A u p a r ­
ticipat l a s ă p ă t u r i u r m ă t o r i i , s t u d e n ţ i : (i. P i n t e a . M. M a crea,
V. G r a p ă , I. F l u c u ş .
12
178
14. P R O F E S O R GOJUOLAN
PETRANU.
1. „Miiseum
Aclivities
in Transylvania'',
î n revista a m e ­
ricană „Parnassus"
p u b l i c a t ă de College A r t Association ot
A m e r i c a î n Nev.-York, 1929, n u m ă r u l din M a i u .
2. „IJie Museen Sîebenlnirgem
in den letzten zehn
Jahren"
î n p u b l i c a ţ i a : .,I)as K o n i g r e i c h R u m ă n i e n " P r a g a , 1929, o d a t ă
de „ P r a g e r P r e s s e " .
o. „Muzeele,
monumentele,
învăţământul
artistic
si
viaţa
artistică
din Ardeal în ultimii
zece ani" î n a l b u m u l . . T r a n s i l ­
vania, Banatul, Crişana, Maramureşul".
1918—1928.
.Bucu­
reşti, 1929.
4. „Probleme
de muzeu la Arad" în „ T r a n s i l v a n i a " . A n u l
59, No. 1 1 .
5. „Knapp:
Main-Franken
(recensie) în „ O s t l a n d " . A n u l
4, No. 2.
.
. > *|
(). „Şovinismul
în istoria artei ungare" î n „ N a ţ i u n e a " . A n u l
I I I . No. 111.
15. P R O F E S O R
SEXT1L
PUŞCARIII.
(Activitatea ştiinţifică p u b l i c a t ă ia p a g . 1 7 5 — 1 7 7 ) .
11). I N S T I T U T U L D E P S I H O L O G I E
COMPARATA
a) Lucrări
Florian
ŞI
EXPERIMENTALA.
APLICATĂ.
publicate:
Ştefănescu-Goangă
(Directorul
l e c ţ i u n e a c a p a c i t ă ţ i l o r şi o r i e n t a r e a
Institutului):
Se
profesională.
Li viu R u s u : Selecţia copiilor dotaţi.
Nicolae M ă r g i n e a n u :
Psihologia
exerciţiului.
L. R u s u , L. Tîologa, N . M ă r g i n e a n u , Al. R o ş e a . 1). T o d o v a n u :
1 \sihologia
configuraţiei.
b) I n a f a r ă de acestea s'a c o n t i n u a t l u c r a r e a „ C o n ţ i n u t u l
şi evoluţia vieţii religioase i n d i v i d u a l e " , b a z a t ă pe m a t e r i a l u l
cules p r i n metoda c h e s t i o n a r u l u i , de L. Bologa, a s i s t e n t u l i n ­
stitutului.
c) S'a începui şi c o n t i n u a t în tot c u r s u l a n u l u i l u c r a r e a
dl ui Al. Roşea, a s i s t e n t u l I n s t i t u t u l u i , cu p r i v i r e la d i a g n o s t i ­
c a r e a c a p a c i t ă ţ i i m i n t a l e a copiilor s u b n o r m a l i .
17-9
Г'
Biblioteca
Institutului.
.Biblioteca I n s t i t u t u l u i s'a s p o r i t în c u r s u l a n u l u i
şcolar
1928—29 cu 1(55 v o h i m e .
Biblioteca c u p r i n d e la 1 I u n i e 1929. 2549 volume.
I n s a l a de l e c t u r ă a I n s t i t u t u l u i , p u s ă zilnic la dispoziţia
s t u d e n ţ i l o r dela 9 d i m . p â n ă la o r a 7 s e a r a , se găsesc şi 24 de
reviste s t r e i n e şi r o m â n e ş t i de specialitate.
17. P R O F E S O R :
GlANPOM ENIGO
SERRA.
1. „ C e n e r i e Faville'". I J a c o r o m a n i a Y 426—467.
2. H e r b a d a n i c a — lierba d a c i c a ? Revista Filologica I I 97 u.
?>. R e e e n s i i î n Z e i t s c h r i f t fiir O r t s n a m e n f o r s c h u n g . V 9 0 —
3)7; A r c h i v i o Elottologico I t a l i a n o X X I I .
4. N u m i r e a ca „socio effetivo" a
Soeietâ Storica S u b a l p i n a ;
Soeietâ S t o r i c a N o v a r e s e :
Societâ P i e m o n t e s e di Archeologia e Belle A r t i .
18. P R O F E S O R : F L O R I A N
(Activitatea ştiinţifică
Ş'IEFĂNESGU-GOANGA.
p u b l i c a t ă la pag. 178).
19. P R O F E S O R : M A R I N
Ediţia I I d i n l u c r a r e a
STEFÂ.NRSCU.
,, Pa trie şi N e a m " , B u c u r e ş t i ,
Cui
4ura N a ţ i o n a l ă . 1928.
20.
PROFESOR:
1). M.
TEODORESCU.
1. A ţ i n u t d o u ă conferinţe, la U n i v e r s i t a t e î n c a d r e l e Astrei
si Itotemmwi
universitare,
cu subiectele:
a ) Dobroueu:
O p r i v i r e g e n e r a l ă a s u p r a s t r â n s e l o r legă­
turi d i n t r e provinciile r o m â n e de d i n c o a c e de M u n ţ i şi p r o v i n ­
cia d u n ă r e a n ă , din cele m a i vechi t im p a r i p â n ă în zilele n o a s t r e .
' Cu p r i l e j u l S e m i c e n t e n a r u l u i P o b r o g e i ) .
b) Cetatea dacă dela Costeşti
(jud. H u n e d o a r a " ! : E x p u n e ­
rea, r e z u l t a t e l o r u l t i m e l o r s ă p ă t u r i arheologice p e n t r u desgro
p ă r e a r u i n e l o r i n t e r e s a n t e i cetăţi dace.
2. I n c u r s u l verii s ' a u c o n t i n u a t aceste s ă p ă t u r i , d e s g r o p â n 4lu-.se c o m p l e t r u i n e l e cetăţii. S ' a u făcut r i d i c ă r i l e t o p o g r a f i c e ,
m ă s u r ă t o r i l e si fotografiile necesare p e n t r u p u b l i c a r e a ş t i i n ţ i 12*
180
l'ică a. acestor r u i n e , c a r i n e p u n î n fata u n e i l ă t u r e e x t r e m de
i n t e r e s a n t e şi p â n ă a c u m a n e b â n u i t o я civilizaţiei s t r ă m o ş i l o r
noştri daci.
.In acela.ş tini]) s'au făcut studiile 41 s ' a u luai m ă s u r i l e n e ­
c e s a r e c a î n a n u l viitor să se î n c e a p ă c e r c e t a r e a a r h e o l o g i c ă şi
a celorlalte cotaţi dace d i n ţ i n u t u l acesta.
•21.
PROF. SUPLINITOR:
ROMUL
VUIA.
1. Le M.usće E t b n o g r a p h i q u e de. T r a n s y h a n i e â Cluj.
în
-•jMouseion" B u l l e t i n de i'Officc i n t e r n a ţ i o n a l des niusees, P a r i s
1928.
2. Aşezările, casa şi. poi-ttil ţ ă r a n u l u i r o m â n din A r d e a l şi
B a n a t în Monografia a p ă r u t ă cu ocazia m a r i l o r s e r b ă r i ale
U n i r i i . B u c u r e ş t i , 1929.
S'a c o n t i n u a t şi în acest a n cu a d u n a r e a m a t e r i a l u l u i de
folklor p e n t r u a r h i v a ce se p ă s t r e a z ă în m a n u s c r i s la Muzeul
.Etnografic-.
22.
CONF.ERENTIAR
DUP.: C O N S T A N T I N
DICULESIT.
A l t g e r m a u i s c h e .Bestandteile u n d die runiăni.selie
Kontin u i t ă t s f r a g e , e x t r a s de 52 pagini din Zeitschrift fiir r o m i i n i s c h e
Philologie, H a a l e - S a a l e . Bd. N LIX.
23. C O N F E R E N Ţ I A R
(Activitatea ştiinţifica
UROV.: LIXIV
publicată
24. L E C T O R : S E V E R
(Activitatea
ştiinţifică
p u b l i c a t ă la
HVSV.
la pag. 178).
POP.
pag.
175—177).
V.
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
A)
Decanatul
1. Raportul D-lui Decan
( a s u p r a activităţii Decanatului Facultăţii de Ştiinţe în acest an şcolar. >>
î n s c r i e r i l e în F a c u l t a t e a u a v u t loc î n t r e 1 — 15 Oct. 1928.
p r e l m i g i n d u - s e p e n t r u cei c a r e a v e a u de trecut' b a c a l a u r e a t u l
în S e p t e m v r i e 1928, p a n ă la 1 X o e m v r i e 1928, conform a d r e s e i
M i n i s t e r u l u i Instr.. Xo. 131.241—1928.
R e î n s c r i e r i l e a u a v u t loc în i n t e r v a l u l dela 1—15 Oct. 1928.
c o i i t i n u â m i u - s e cu a p r o b ă r i speciale p a n ă la 81 Oct. 1928.
N u m ă r u l total al î n s c r i e r i l o r a fost pe a n u l şcolar 1928'2V»
de 455 din c a r e 193 s t u d e n t e şi 2(i2 s t u d e n ţ i .
C u r s u r i l e şi l u c r ă r i l e la diferitele I n s t i t u t e ale
s'au ţ i n u t în m o d r e g u l a t c o n f o r m p r o g r a m e l o r .
S c h i m b ă r i în p e r s o n a l u l
loc î n c u r s u l acestui a n .
Facultatea
a
aprobat
didactic
următoarele
al
Facultăţii
Facultăţii n'au
avut
concedii:
J. 1)1 profesor Oh. Vâlmn,
t i t u l a r u l c a t e d r e i de Geografie
g e n e r a l ă , concediu de boală pe tot a n u l , s u p l i n i t fiind de dl Sa­
bin Opreanu,
profesor la A c a d e m i a C o m e r c i a l ă , c o n f o r m a p r o ­
b ă r i i M i n i s t e r u l u i Instr. cu a d r e s a 4542/929. 47.371/929.
47.371/929.
2. Dl profesor Nivolae
Abraniescn.
t i t u l a r u l catedrei de
Geometrie d e s c r i p t i v ă şi infinitezimală, concediu de boală î n t r e
1 M a r t i e şi 31 I u n i e 1929, s u p l i n i t fiind de dl profesor Petre
Sergescn,
conform a d r e s e l o r M i n i s t e r u l u i Instr. Xo. 2(î.l!8 din
1929 şi "Xo. 57.728/929.
3. Dl profesor .llex. Borza-, t i t u l a r u l catedrei de B o t a n i c ă
s i s t e m a t i c ă , dela 1 I u n i e 1929, d a t ă de la c a r e a fost c h e m a t
să î n d e p l i n e a s c ă funcţiunea de S e c r e t a r G e n e r a l al M i n i s t e r u l u i
de I n s t r . , conform a d r e s e i
Ministerului
Instrucţiunii
Xo.
69269/1929.
183
Cât priveşte activitatea ştiinţifică a profesorilor
Facul­
tăţii trebue s ă r e m a r c :
1. Activitate inter-univer
sitar ă, d e s f ă ş u r a t ă p r i n l u c r ă r i
speciale e x e c u t a t e î n I n s t i t u t e l e şi L a b o r a t o r ii le c o n d u s e de Dior
şi p r i n publicaţiile d a t e la l u m i n ă .
2. Activitate extra-universitară,
d e s f ă ş u r a t ă p r i n conferinţe
ţ i n u t e î n c a d r u l „ E x t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e " şi a „ A s t r e i " .
L e g ă t u r i l e cu celelalte u n i v e r s i t ă ţ i a u fost ţ i n u t e s t r â n s
p r i n conferinţele şi c u r s u r i l e ţ i n u t e la a c e a s t ă F a c u l t a t e de c ă t r e
m a i m u l ţ i profesori s t r ă i n i a ş a
d u p ă c u m s'a m e n ţ i o n a t la
p a g i n a 8 — 1 1 , din acest A n u a r .
Весам,
IO A N PO PE SCI M '
01TEŞTI.
2. Personalul Decanatului.
- "
'
Decan:
I.
l'OI'KSCU-VOITKŞTI.
Prodecan:
I.
Antielescu.
S e c r e t a r : V. M e h e d i n e u
A j u t o r - s e c r e t a r : Emil Deva
Dactilograf: Sofia P a p
Primpeclel: J a c o b M u r e ş a n
P e d e l : V. Chior a n
L a b o r a n t : T. P e t e a n .
3. Personalul Didactic.
Profesori
titulari:
Abramescu
SU-olae, n ă s c u t la 30 M a r t i e 1884, în T â r g o vişle-Dâmboviţa. doctor î n ştiinţele m a t e m a t i c e . P r o f e s o r t i t u ­
l a r la c a t e d r a de Geometrie a n a l i t i c ă . M e m b r u a l Societăţii
m a t e m a t i c e şi a l Societăţii A s t r o n o m i c e din F r a n ţ a , al Societăţii
..Circolo M a t e m a t i c a di P a l e r m o " , al Societăţii U n i o n e m a t .
184
i t a l i a n a , al Societăţii „Gazeta m a t e m a t i c ă ' '
din B u c u r e ş t i , al
Societăţii de ştiinţe d i n Cluj şi B u c u r e ş t i , al Societăţii reg. rom.
de Geografie.
Angeleseu
Aurel, n ă s c u t la i o A p r i l i e 1886, în P l o e ş t i - P r a hova, doctor în ştiinţe m a t e m a t i c e , dela U n i v e r s i t a t e a din P a r i s .
P r o f e s o r t i t u l a r de teoria f u n c ţ i u n i l o r . Directorul l a b o r a t o r u l u i
p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l matematicilor'. M e m b r u al Soc. de ştiinţe
din Cluj şi B u c u r e ş t i , al Soc. m a t e m a t i c e din F r a n ţ a . Decan
în 1927—28.
Angheluiă
Theodor.
n ă s c u t în a n u l 1882, doctor în m a t e ­
m a t i c i . P r o f e s o r t i t u l a r la c a t e d r a de Algebra s u p e r i o a r ă . M e m ­
bru a l Societăţii r o m â n e de ştiinţe din B u c u r e ş t i , al Soc. de
ştiinţe din Cluj. al Societăţii Gazeta m a t e m a t i c ă . M e m b r u al
Societăţii de m a t e m a t i c i din F r a n ţ a şi al Societăţii A s t r o n o ­
m i c e din F r a n ţ a .
Borza Alexandru,
n ă s c u t în a n u l 1887, în Alba-Tulia, doc­
tor în ştiinţe n a t u r a l e , licenţiat în teologie. P r o f e s o r t i t u l a r de
B o t a n i c ă s i s t e m a t i c ă . Directorul I n s t i t u t u l u i de B o t a n i c ă Siste­
m a t i c ă , al Muzeului B o t a n i c .şi al G r a d i n e i B o t a n i c e din Cluj.
P r o d e c a n în 1919—20, 1920—21, f. vicepreşedinte al C o m i s i u nei p e n t r u e x a m i n a r e a c a n d i d a ţ i l o r de profesori. M e m b r u î n
s e c ţ i u n e a ştiinţifică a „Asociaţiei Astra"' din Sibiu. M e m b r u co­
r e s p o n d e n t al „Societăţii botanice cehoslovace** al „Societăţii
de h o r t i c u l t u r a " d i n L y o n si al Societăţii T r a n s i l v a n e de Ştiinţe
N a t u r a l e din Sibiu. P r o t o p o p o n o r a r . M e m b r u al Societăţii de
Ştiinţe din Cluj şi B u c u r e ş t i , al Soc. B o t a n i c e din F r a n ţ a , al
Soc. reg. r o m . de Geografie si a l R e u n i u n e i r o m â n e de biologie,
secţia Cluj. M e m b r u onor. al Societăţii de h o r t i c u l t u r a din Ro­
mânia.
Bratu Gheorghe, n ă s c u t la 2f> F e b r u a r i e 1881 în B u c u r e ş t i llfov. Doctor în ştiinţele m a t e m a t i c e dela
U n i v e r s i t a t e a din
P a r i s . P r o f e s o r t i t u l a r de Calcul d i f e r e n ţ a l şi i n t e g r a l . P r o d e ­
c a n 1921 — 1922, 1922—23. 1924—2б. Decan 1923—24. M e m b r u
al Societăţilor u r m ă t o a r e : Societatea de ştiinţe clin Cluj. S o c
de ştiinţe din B u c u r e ş t i , Soc. Gazeta M a t e m a t i c ă din B u c u r e ş t i ,
Socićtć
m a t l i e m a t i q u e de F r a n c e ,
Societc A s t r o n o i n i q u e de
F r a n c e şi Circolo i n a t e m a t i c o di P a l e r m o . I t a l i a .
Ilurilcaim
Ştefan.
General.
185
Dima A. (Iheorghe,
n ă s c u t la I M a r t i e 187(i în l a ş i - I a ş i ,
d o c t o r în ştiinţele fizice. P r o f e s o r t i t u l a r de fizică g e n e r a l ă e x ­
p e r i m e n t a l ă . Directorul i n s t i t u t u l u i de Fizică g e n e r a l ă e x p e ­
rimentală.
(îniiţescit
Ion. n ă s c u t la 13 I a n u a r i e
1874 în
BroşteniXeainţ, doctor în ştiinţele n a t u r a l e . P r o f e s o r t i t u l a r de b o t a ­
nică g e n e r a l ă ( a n a t o m i e şi fiziologie vegetală). D i r e c t o r u l I n ­
s t i t u t u l u i de B o t a n i c ă g e n e r a l ă . M e m b r u al Societăţii lielvetice
de Ştiinţe n a t u r a l e . M e m b r u în Comitetul Societăţii de Ştiinţe
din Cluj. M e m b r u al Soc. Beg. Horn. de Geografie şi a l Soc.
Deutsche B o t a n i s c h e Gesellschaft, Berlin. M e m b r u al R e u n i li­
nei r o m â n e de biologie, secţia Cluj.
luyn Georije, n ă s c u t la 13/25 Octomvrie 1875. în JJrasovB r a ş o v , doctor î n m a t e m a t i c i . P r o f e s o r t i t u l a r al Catedrei d e
M a t e m a t i c i g e n e r a l e . M e m b r u al Societăţii de Ştiinţe din Cluj
şi al Societăţii Reg. Rom. de Geografie. C o m a n d o r al C o r o a n e i
României.
Maior Attuusiin.
n ă s c u t la 21 A u g u s t 1882 în R e g h i n u l S ă s e s c - M u r e ş T u r d a . I n g i n e r , (studii m a t e m a t i c o - f i z i c e ) . P r o ­
fesor t i t u l a r de Fizică teoretică şi a p l i c a t ă . Fost director cen­
t r a i Р . Т. Т., Cluj. M e m b r u în Comitetul Soc. de ştiinţe
din
Cluj. M e m b r u a Soc. gen. a I n g i n e r i l o r din R o m â n i a . M e m ­
b r u al Soc. Reg. Rom. de Geografie.
МегиЏи
Yasile.
n ă s c u t la 3 I a n u a r i e 1881 în
XăsăudBistriţa-.X'ăsăud. doctor în geografie. P r o f e s o r t i t u l a r de geo­
g r a f i e . F i z i c a descriptivă. Directorul L a b o r a t o r u l u i de G e o g r a ­
fie Fizică. M e m b r u al Societăţii de ştiinţe din Cluj. M e m b r u
î n Comitetul Societăţii
Regale R o m â n e de Geografie.
Ofiţer
..Steaua Rom.". Cav. „ C o r o a n a R o m â n i e i ' ' cu s p a d e , „St. S t a n i s l a s " cu s p a d e .
O&troyorich
Adrian,
n ă s c u t la 1(5 August 1870 în Lerce,
I t a l i a , doctor î n chimie şi d i p l o m a t în F a r m a c i e dela Univer­
s i t a t e a din F l o r e n ţ a ( I t a l i a ) . P r o f e s o r t i t u l a r de chimie gene­
r a l ă . D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de chimie şi al l a b o r a t o r u l u i de
c h i m i e g e n e r a l ă . D e c a n u l F a t u i t ă ţ i i de ştiinţe în a n u l .15)21—22.
Decan reales pe a n u l şcolar 15)22—23. M e m b r u al Societăţii
italiene de c h i m i e ( R o m a ) ,
al Societăţii
italiene de
chimie
i n d u s t r i a l ă şi a p l i c a t ă
(Milano),
p r e c u m şi
al
Societăţii
de
chimie din F r a n ţ a
(Raris).
Vicepreşedinte al Societăţii
rie Ştiinţe
clin Cluj.
fost
vicepreşedinte
al
Societăţii
de
186
Ştiinţe şi al R e u n i u n e i biologice clin B u c u r e ş t i . R e p r e z e n t a n ­
tul R o m â n i e i şi al Societăţii de Ştiinţe d i n B u c u r e ş t i , la C o n g r e ­
sul i n t e r n a ţ i o n a l de chimie a p l i c a t ă , ţ i n u t la R o m a î n 1900.
R e p r e z e n t a n t u l R o m â n i e i si al Societăţii de Ştiinţe d i n B u c u ­
reşti la s e r b ă r i l e i n t e r n a ţ i o n a l e î n o n o a r e a lui Anedeo A v o g a d r o .
ţ i n u t e la T o r i n o î n 1911. R e p r e z e n t a n t u l R o m â n i e i la s e r b ă r i l e
celui de al X l - l e a c e n t e n a r al î n f i i n ţ ă r i i Universităţii d i n V a ­
r i a (1925). R e p r e z e n t a n t u l R o m â n i e i la s e r b ă r i l e în o n o a r e a
memoriei lui S t a n i s l a v C a n n i z z a r o , cu ocazia p r i m u l u i cen­
t e n a r al n a ş t e r i i sale ( V a l e n u o , 1920).
Medalia j u b i l a r ă „ C a r o l 1". C o m a n d o r al Coroanei
niei, ofiţer „ C o r o n a d'I.talia".
Româ­
I'nimcH-YoUesti
loan, n ă s c u t la 18 X o e m v r i e 1870 î n co­
m u n a Voiteşti-Gorju, doctor în ştiinţele n a t u r a l e dela Univer­
s i t a t e a din P a r i s . P r o f e s o r t i t u l a r de Geologie şi Paleontologie.
D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de Geologie şi Paleontologie. Membrii:
geolog c o l a b o r a t o r şi fost geolog, şef al I n s t i t u t u l u i Geologic af
R o m â n i e i . M e m b r u al Societăţii geologice franceze (Soc. geol. d e
F r a n c e ) . M e m b r u al Soc. „Geologische Gesellw.baft in W i e n " .
M e m b r u al Soc. Regale R o m â n e de Geografie. M e m b r u al Soc.
de ştiinţe din Cluj. M e m b r u al Soc. L i n n e e n n e de Lyon. M e m b r u
a l Asoc. I n g i n e r i l o r şi T e c h n i c i e n i l o r din I n d u s t r i a m i n i e r ă dinR o m â n i a . M e m b r u al Soc. A m e r i c a n Asociation of Petroleuit
geologists. C o l a b o r a t o r la R e v u e de geologie et des Science*
Con nex es.
Medalia jubilară. ,,Carol 1". R ă s p l a t a Muncei cl. I, O f i ţ e r
al C o r o a n e i R o m â n i e i . Meritul i n d u s t r i a l cl. !.. Războiul 19K>
şi 1 9 1 0 - 1 9 1 8 .
Hacoinţfi (!. 1С inii, n ă s c u t la 15 X o e m v r i e 1808 la Iaşi. Li­
c e n ţ i a t în d r e p t ( P a r i s 1889). Doctor în ştiinţele n a t u r a l e ( P a ­
ris 1890). S u b d i r e c t o r u l l a b o r a t o r u l u i A r a g o , a n e x a Sorbonei
d i n P a r i s (1900—1920). P r o f e s o r t i t u l a r de Biologie si Direc­
t o r u l I n s t i t u t u l u i de Speologie ( t Mai 1920). Directorul reviste­
lor „Archives de Zoologie e x p e r i m e n t a l e * et g e n e r a l e s — P a r i s " .
„Bio-speologica, etudes s u r l'histoire n a t u r e l l e du D o m a i n e s o u t e r r a i n P a r i s şi C l u j " şi .,Lucrările I n s t i t u t u l u i de SpeologieC l u j " . P r e ş e d i n t e de o n o a r e al „Societe Zoologique de F r a n c e
— P a r i s " . P r e ş e d i n t e (1910) al „Societe de Speologie — P a r i s " .
1 'reşedinţele A c a d e m i e i R o m â n e ( 1 9 2 7 — 1 9 2 9 ) . P r e ş e d i n t e l e S o -
187
eietăţii de Ştiinţe d i n Cluj.
S e n a t o r u l U n i v e r s i t ă ţ i i din Ghij.
'1922—1926).
Rădulescu
Ban, n ă s c u t la 13'26 Xoemvrie 1884, în B u e u
n s l i - I l f o v , doctor în chimie. P r o f e s o r t i t u l a r de chimie fizicală. Directorul l a b o r a t o r u l u i de c h i m i e fizică. M e m b r u al So­
cietăţii de Ştiinţe d i n Cluj, a l Societăţii de chimie din P a r i s ,
al Societăţii de c h i m i e d i n B e r l i n .
Scriban
A. Ioan, n ă s c u t î n N o e m v r i e 1879 în iaşi, doctor
in ştiinţele n a t u r a l e . P r o f e s o r t i t u l a r de Zoologie şi A n a t o m i c
C o m p a r a t ă . D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i Zoologic. M e m b r u al Socie­
tăţii de Ştiinţe din Cluj. M e m b r u al Soc. Reg. R o m . de Geografie.
Spacu Gheorghe, n ă s c u t la 5 Decemvrie 1883 în l a ş i - I a ş i .
doctor î n chimie. P r o f e s o r t i t u l a r de c h i m i e a n o r g a n i c ă şi a n a ­
litică. D i r e c t o r a l L a b o r a t o r u l u i de chimie a n o r g a n i c ă şi a n a ­
litică. P r o d e c a n î n 1923—24.
Decan în 1924—25. Rector în
1925—26. P ţ p r e c t o r 1926—27. M e m b r u c o r e s p o n d e n t al Aca­
demiei R o m â n e . S e c r e t a r g e n e r a l al Societăţii de Ştiinţe d i n
Cluj. M e m b r u a l Societăţii de chimie d i n P a r i s . Vicepreşedinte
a l Societăţii de chimie din B u c u r e ş t i . M e m b r u al Societăţii chi­
m i c e din B e r l i n .
Stanciu
Victor, n ă s c u t la 28 Octonivrie 1884 î n Viştea de j o s F a g ă r a ş , doctor î n ştiinţele n a t u r a l e . P r o f e s o r t i t u l a r de M i n e ­
ralogie şi P e t r o g r a f i e . D i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de M i n e r a l o g i e
şi P e t r o g r a f i e . M e m b r u a l Societăţii de Ştiinţe din Cluj. M e m ­
b r u a l Societăţii Reg. R o m . de Geografie şi al Secţiunei Şcolare
a „ A s o c i a ţ i u n e i ' ' d i n Sibiu. M e m b r u a l Asoc. I n g i n e r i l o r şi Teh­
nicilor din I n d u s t r i a m i n i e r ă din R o m â n i a . Ofiţer al Coroanei
Române.
Vălsan
Georye, n ă s c u t la 22 I a n u a r i e 1885 în B u c u r e ş t i llfov, doctor î n litere. P r o f e s o r t i t u l a r de geografie g e n e r a l ă .
Directorul I n s t . de Geografie. M e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n i ' .
M e m b r u în Comitetul Soc. Reg. R o m . de Geografie. M e m b r u
in Comitetul Soc. de Ştiinţe d i n Cluj. P r e z i d e n t al Soc. e t n o ­
grafice r o m .
Membru î n . , A m e r i c a n g e o g r a p h i c a l
Society".
Membru în „ G r o u p e d ' E t u d e s G e o g r a p h i q u e s de la S o r b o n n e "
C o m a n d o r al Coroanei R o m â n i e i .
Profesori
Grnriinesru
Aristide.
agregaţi:
n ă s c u t la 28 F e b r u a r i e
1880 în
со-
188
m u n a Giros, Jud. N e a m ţ , doctor î n Ştiinţele N a t u r a l e , P r o f e s o r
a g r e g a t la c a t e d r a de Fiziologie g e n e r a l ă ( a n i m a l ă ) . Director
a l I n s t , de Fiziologie g e n e r a l ă . M e m b r u al R e u n i u n e ! R o m â n e
de Biologie, secţia B u c u r e ş t i şi Gluj. M e m b r u al Soc. Reg. R o m .
de Geografie şi al Soc. N a t u r a l i ş t i l o r , B u c u r e ş t i .
Petre Scrgescn, n ă s c u t la T . - S e v e r i n la 3 Dec. 1893. Doctor
în ştiinţele m a t e m a t i c e şi licenţiat î n filosofie. P r o f e s o r a g r e ­
g a t de g e o m e t r i e a n a l i t i c ă de la 1 F e b r . 1928. M e m b r u ai S o ­
cietăţilor u r m ă t o a r e :
Asociaţia F r a n c e z ă p e n t r u
înaintarea
.ştiinţelor; Societatea m a t e m a t i c ă d i n F r a n ţ a ; Societatea astro­
n o m i c ă din F r a n ţ a : Societatea M a t e m a t i c ă din P o l o n i a : Gircolo M a t e m a t i c o di P a l e r m o : Gazeta M a t e m a t i c ă :
Societatea
P o l i t e c n i c ă R o m â n ă ; Societatea R o m â n ă de Filosofie: Societa­
tea de ştiinţe d i n Gluj. P r e ş e d i n t e a l Societatei R o m â n e de M a ­
t e m a t i c e ( B u c u r e ş t i ) . M e m b r u c o n f e r e n ţ i a r al U n i v e r s i t ă ţ i l o r li­
bere d i n Ploeşti şi C r a i o v a . M e m b r u al C o m i t e t u l u i Ligei C u l ­
t u r a l e Cluj. C o r e s p o n d e n t al S e c ţ i u n i l o r „ A s o c i a ţ i u n e i " . Meni
b r u de o n o a r e al A t e n e u l u i N . I o r g a din B u c u r e ş t i şi al A s o ­
ciaţiei P r i e t i n i l o r P o l o n i e i din B u c u r e ş t i .
Tănăsescu
Ioan, n ă s c u t la 23 F e b r u a r i e 1892 în B u c u r e ş t i Ilfov, doctor î n chimie, p r o f e s o r a g r e g a t la c a t e d r a de C h i m i e
o r g a n i c ă . M e m b r u al Soc. de ştiinţe d i n Cluj. M e m b r u al Soc.
de Chimie P a r i s . M e m b r u al Soc. de Chimie B e r l i n .
Profesori
Gh. Bratu.
suplinitori:
t i t u l a r la c a t e d r a de Calcul diferenţial
şi i n ­
tegral, s u p l i n e ş t e c a t e d r a de A s t r o n o m i e , dela 1 M a r t i e 1928.
Bene Gabriel
— F r a n ţ a . Doctor
bru corespondent
d e o n o a r e . Ofiţer
Profesori
angajaţi:
Jeannel,
n ă s c u t la 22 M a r t i e 1879 î n P a r i s
î n ştiinţe. Profesor t i t u l a r de biologie. M e m ­
al A c a d e m i e i R o m â n e . C a v a l e r al L e g i u n e !
al Stelei R o m â n i e i .
-
Profesori
de
onoare:
Dimitrie
Pompeiu.
doctor î n ştiinţe. P r o f e s o r t i t u l a r de
Analiză superioară.
D i r e c t o r a l S e m i n a r u l u i de m a t e m a t i c i .
P r o f e s o r t i t u l a r de M e c a n i c ă la U n i v e r s i t a t e a d i n
Bucureşti.
F o s t p r e ş e d i n t e al Consiliului p e r m a n e n t de i n s t r u c ţ i e . Mem-
189
b r u c o r e s p o n d e n t a l A c a d e m i e i R o m â n e , m e m b r u al Soc. „ C i r colo M a t e m a t i c o di P a l e r m o " . M e m b r u a l Societăţii M a t e m a t i c e
d i n F r a n ţ a . Ofiţer a l Legiunei de o n o a r e . P r o f e s o r a g r e g a t la
Universitatea din P a r i s .
Adjunct:
Pierre A. Chuppuis,
doctor în ştiinţe. C o n f e r e n ţ i a r
S u b d i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de Speologie.
angajat.
Conferenţiari:
(leorye Athanasiu,
n ă s c u t în a n u l 1893. Doctor î n F i z i c ă
dela S o r b o n a . C o n f e r e n ţ i a r supl. de F i z i c ă . M e m b r u a l Soc.
F r a n c e z e de Fizică. C o r o a n a R o m â n i e i cu s p a d e şi cu p a n g l i c ă
de v i r t u t e a m i l i t a r ă .
Raluca HI pan, n ă s c u t ă în a n u l 1894. Doctor în c h i m i e dela
U n i v e r s i t a t e a d i n Cluj. C o n f e r e n ţ i a r ă s u p l i n i t o a r e de Chimie
A l i m e n t a r ă . M e m b r ă a Societăţii de Ştiinţe din Cluj şi a So­
cietăţii de Chimie d i n P a r i s .
D. V. Ionescu.
Doctor în m a t e m a t i c i din P a r i s . C o n f e r e n ­
ţ i a r de A n a l i z ă m a t e m a t i c ă . Fost elev al şcoalei n o r m a l e s u p e ­
r i o a r e d i n P a r i s . M e m b r u al societăţilor: de M a t e m a t i c ă din
B u c u r e ş t i ; de Ştiinţe d i n Cluj; Gazeta M a t e m a t i c ă ; Societe m a t h e m a t i q u e de F r a n c e : Association des a n c i e n s ć-leves de l'Ecole
Normale Superieure.
4. Personalul ştiinţific ajutător.
Şefi
1.
2.
3.
4.
5.
ti.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
A n a Livia Radu.
Eugen Epure,
D r . Ştefan Mateescu.
D r . Victor L a ţ i u .
Victor M a r i a n .
Augustin Roth.
Dr. R o m u l Vuia.
Aurelian Florinescu.
Dr. T i e s e n h a u s e n M.
Dr. E m i l P o p ,
E. Nyarady,
Cornel Giirtler.
de
lucrări:
Jnstit. de Fiziologie g e n e r a l ă
..
,,
Zoologie
lnstit. de Geologie-Paleontologic
Inst, de M i n e r a l o g i e - P e t r o g r a f i e
lnstit. de F i z i c ă teoretică
..
generală
..
.. Geografie
..
..
„
..
.. B o t a n i c ă g e n e r a l ă
••
„
„
sistematică
c o n s e r v a t o r al Muzeul. B o t a n i c
şef de C u l t u r ă la G r ă d i n a Bot.
190
.13.
14.
ifi.
16.
17.
18.
19.
D r . Gh. G h e p r g h i u ,
A. Georgescu,
G. Ostrogovieh,
D r . R a l u c a Hi p a n ,
Dr. Elena T ă n ă s e s e u
Ion A r m e a n c a ,
Dr. P . V. I o n e s c u ,
I n s t i t . de Chimie g e n e r a l ă
L a b . de Chimie o r g a n i c ă
Lab. de Chimie o r g a n i c ă
Lab. de Chim. a n o r g a n i c ă - a n a l i t .
Lab. de Chimie fizicală
()bser va t o n i 1 Ast ronom ic
Asistenţi:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Aneta Gheorghiti.
Victor P o p ,
Valeriu P u ş c ă r i a .
Maxim Ioan,
A. G i o r o g a r î u ,
Ioan Maxim,
Trofimov L e o n i d a .
Ţăran Eugen,
9.
J0.
11
12.
13.
14.
15.
16.
.17.
J8.
19.
Vitalyos E l i s a b e t a .
Someşan Laurian.
M o r a r i u Tiberiu.
Bozac I o a n ,
Nemeth Ioan.
B u j o r e a n u Gheorghe
Dr. M e d e a n Victoria
Tănăseseu Măria,
Dr. Gr. Bălăeescu.
Al. Silberg,
Dr. S. S e c â r e a n u ,
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
Macovschi Eugen,
Dr. Dick Iosif,
A r n i e a n u Virgil,
M a c a r o v i c i Con st.,
M u r g u l e s c u II ie.
G r e c u G..
P e t r e s c u Virgil,
Bărbulescu Xic.
Alexa Vasile,
M u s t a Ştefan.
30.
SpiridoTi
Zvcrea.
Instit. de
..
.,
,.
.,
„
„
,.
,.
,,
Eiziologie g e n e r a l ă
Zoologie
Speologie
Geologie-Paleont.
M ineralogie-Petrogr.
F i z i c ă teoretică
F i z i c ă teoretică
generală
,,
generală
,.
Geografie
,.
Geografie
,.. B o t a n i c ă g e n e r a l ă
,. B o t a n i c ă g e n e r a l ă
sistematică
,. C h i m i e g e n e r a l ă
.. Chimie g e n e r a l ă
,. C h i m i e g e n e r a l ă
L a b o r a t . de Chimie o r g a n i c ă
anorganică
L a b o r a t . de Chimie fizicală
L a b o r a t . de Chimie fizicală
L a b o r a t . de C h i m i e fizicală
,,
Învăţământ. Matemat.
S e m i n a r u l de Matematici.
191
Preparatori:
1.
2.
•Ђ.
4.
5.
•*>.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
l(>.
17.
18.
19.
20.
21.
Morarii! Iuliu.
H o m e i u Vasile,
Benesch F r i d r i e h ,
Pogorievici Nicolae.
N i t u l e s c u Octavian,
Stoicoviei E u g e n ,
Pascu Eugen,
P i c k Gheorghe,
Tmlcu Gheorghe,
Hatiegan Alexandrina,
Neteu Elena,
Keimesch E r v i n .
P e t e r f y Ştefan,
Mesa r o ş <Emil.
Galea Virgil,
T a n i s l a u Ionel,
Socolov N i c u l a e .
Lia Dima,
S u c i u Gheorghe,
Uzescu FI.,
Gonsta.ntinescu D.
I n s t . de
„
,.
„
„
,,
„
„
,,
,,
„
„
„
.,
„
„
L a b . de
L a b . de
Lab. de
Fiziologie g e n e r a l ă
Zoologie
Zoologie
Zoologie
Geologie-Paleontolog'ie
Mineralogie-Petrografie
F i z i c ă teoretică
F i z i c ă teoretică
Fizică generală
Geografie
Geografie
Botanică generală
Botanică generală
Botanică sistematică
Chimie generală
Chimie generală
Chimie organică
Chimie anorganică
Chimie anorganică
fi zicală
,. O b s e r v a t o r u l A s t r o n o m i c
5. Tabloul doctorilor promovaţi în acest an şcolar.
' 1. P o p E m i l ,
2. B e n a - M e d i a n Victoria,
Я. Y a n c e a A n g u s t i n .
Şt. N a t u r a l e
Chimie
Şt. N a t u r a l e
6. Tabloul licenţiaţilor din acest an şcolar.
(1 Oct. 1928—30 Iunie 1929.)
1.
2.
'•).
i.
5.
ii.
7.
.8.
1).
(h'ăşaii Gheorghe.
P i c k Gheorghe.
Demeny Zoltan
B o t e z a t u Nicolae,
Macovschi E u g e n .
Ilusu Aurel,
F o c ş ă n e a n u Mihail.
Da vid Gheorghe,
B r ă t i a n u N . P . Gheorghe.
Matematici
Matematici
Matematici
( M m ie
Chimie
Matematici
Matematici
Matematici
Matematici
192
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Hi.
17.
18.
19.
20.
'21.
22.
23.
2-к
25.
20.
Mărginean Ioan,
Popeam Ecaterina,
B a l t a Cornelia,
Badius Ida.
H a r e g a Xina,
Somesan Laurian, •
P r m e z i n g e r Ştefan,
Bogdan Constantin,
Nemetb ioan,
Gherman Coriolan.
P i m i t r i u Olimpia.
B o z a c - P o p 'Valeria.
Gheiebeţiu Aurelia.
G h e r v e s c u - J o v i p o l i - L u m•etia
Catona Georgina.
Gohan Lucreţia,
Ferenczi A l e x a n d r u .
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
•14.
45.
46.
47.
48.
49.
Viciu A u r e l .
Bozac I o a n ,
Chirca Avram.
B ă g ă i a n Silvia,
Heidel Egon,
F r i p t u l Nicolae,
P o g o r i e v i c i Nicolae.
Svetenco Glaudia,Stoicovici E u g e n ,
M o r a r i u Tiberiu,
Ţ a p o v a Lidia,
Mozer Olga,
Popovici-Bart Lucia,
Laslău Emil,
S u c i u Gheorghe,
M o l d o v a n - M e l i a n M ă r i ai
Moroşanu Ioan,
Silagbi Andrei,
S i m o n e t t i Viorica.
Neteu Elena,
Haţiegan Alexandrina,
Binder Victoria.
Macavei Vasile,
Matematici
Geografie cu I s t o r i e
Şt. .Naturale
Geografie. Tstorie
Geografic cu .Naturale
Geografie cu I s t o r i e
Geografie cu Istorie
Matematici
Matematica
Matematici
Geografie cu .Naturale
Geografie cu .Naturale
Geografie cu Istorie
Matematici
Geografie cu I s t o r i e
Şt. N a t u r a l e
Şt. N a t u r a l e
.Matematici
Şt. N a t u r a l e
Fizică
Fizică
Matematici
Geografic cu
Geografie fu
Geografie cu
Chimie
Geografie cu
Geografie cu
Geografie cu
Şt. N a t u r a l e
Matematici
Chimie
Geografic cu
Geografie cu
Geografie cu
Geografic cu
Geografie cu
Geografie cu
Geografie cu
Matematici
Naturale
.Naturale
Naturale,?
Naturale
Istorie
.Naturale
Naturale
Naturale
Naturale
Naturale
Naturale
Naturale
.Naturale
193
50.
51.
52.
53.
SeCula I o a n ,
N i c o a r ă Silvia,
Lrttiu E r a . A u g . ,
Sdcalov Nicolae,
Geografie cu I s t o r i e
Fizică
Chimie
Chimie
7. Lista bursierilor din acest an şcolar.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
a) In
B ă g ă i a n L u c i a , N . I.*)
Geuca M ă r i a , G. N . I I I .
D i a c o n u Sofia,
M. I I I .
Galu E u g e n i a , G. I . I V .
Gael Otilia, G. N . I V .
G r i n ţ e s c u M ă r i a , G. N . I.
Gherghely M ă r i a , G. N . I I I .
I s t r a t e V a l e r i a , G. I I .
M i h ă i l e a n u Georgeta, M. I.
Moldovenescu I l e a n a , M. I I .
Oanea Filomida, N. I I .
Sonea Măria, N. I.
T e o d o r e s c u J u s t i n a , G. N . I .
S u c i u S i m i n a , G. N . I I .
Stefu C o n s t a n t a , С. I .
B a n c i u A l e x a n d r u , F . С. I .
B a r t h a A l e x a n d r u , G. N . I I .
B ă l e a n u Gheorghe, M. I I I .
B o g d a n A n d r e i , G. I I .
B a u m g a r t n e r Iosif, M. I I .
C r u c e a n Ştefan, M. I I .
C ă d a r i u I o a n , С. I .
D r ă g u l e s c u Coriolon, С. I V .
D u c a r i u Nicolae, M. I I I .
D e g a n Cornel, N . I I I .
D i h o i u Gheorghe, M. I I I .
D u m i t r e s c u M a r i n , M. I I .
Gherman Justin, N. III.
G u z u n L e o n i d a , M. I I I .
Georgescu A t a n a s i e . N . I.
J u c u I o a n , M. I I .
I s o p e s c u Alexei, С. I .
*) Secţia şi anul.
ură :
33. Laslo Iosif, N . I I I .
34. L i t e r a t O c t a v i a n , N . I I I .
35. M ă t e ş I o a n , M. I I .
36. M u r e ş a n Nicolae, M. I I .
37. M o l d o v a n Gheorghe, N . I .
38. M e h e d i n c u I o a n , M. I I .
39. N e s t o r L u p e i , N . I I .
40. O p r e a n R o m u l , С. I I I .
4 1 . P o p a A n d r e i , F . M. I I I .
42. P o p a Z a h a r i e , M. I I I .
4 3 . P o p e s c u N . I o a n , F . M. I I I .
44. P ă l ă g e ş i u Gh., N . I.
45. P u ş c a ş M i h a i l , С. I .
46. P o p a S i m i o n , С. I .
47. P o p a L e o n i d a , G. M. I .
48. R a c o v i ţ e a n L i n i c i u , M. I .
49. Roşescu I o a n , M. I .
50. S ă b ă d u ş Dionisie, M. I I I .
51. Secula I o a n , G. I . I V .
52. Sever A n t o n , N . I I .
53. S t o i a I o a n , N . I I .
54. S ă s ă r m a n T r a i a n , M. I I .
55. Ş a n t a N i s t o r , N . I I .
56. S i m o n e s c u I u l i u , С. I I .
57. Ş e r b a n A u r e l , M. I I .
58. T r ă s n e u T r a i a n , G. I I I .
59. T u r c u Vasile, G. I. I I .
60. T u r c u I o a n , G. I. I.
6 1 . A r ş a v s c h i Alexei, M. I .
62. A n d r e e s c u R a d u , N . I .
63. A n d r e a F l a v i u , N . I .
64. M a r c u A l e x a n d r u , M. I I .
ь) i 1 bani:
а
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
1000 lei 1иш r (cu angajament.)
A t a n a s i u M ă r i a , G. N . I I I .
A n g h e l i u O c t a v i a n , M. I .
B r ă n e s c u E c a t e r . , G. I. I I I
B o l d o r S a b i n a , G. I I I .
C i n c o r a M a l v i n a , G. IV.
C r ă c i u n a Livia, G. N . I I I .
Gristea F i l a r e t , С. I V .
Cotta A n e t a , N . I .
F e l s z e g h y E d m o n d , С. I V .
Ilie A u r o r a , С. I .
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
M e s a r o ş E u f e m i a , G. N . I.
Morozov N i n a , M. I .
M e h e d i n c u C - s t a n ţ a , G. M. I I I
N e g r e s c u A u r e l i a , G. N . I.
P ă c u r a r i u Letiţia, G. N . I V .
P u i a O l i m p i a , G. I . I I I .
R a ţ i u Livia, G. I I .
S ă v u l e s c u Marcel, О. I V .
Ş u l u ţ i u Vasile, G. I. I I I .
Viciu A u r e l i a , G. N . I.
â 600 lei lunar.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
A l d e a Olimpia, G. I I .
Albu M i r c e a , F . M. 1.
B u t u r a V a i e r , G. I.
B a n c i u Ax. Sever, С. I .
C i o c a n E l e n a , G. I I I .
Costa. Victoria, G. I V .
Ciuca V a l e r i a , G. I I I .
C o n s t a n t i n e s c u Ort., M. I .
C r u c e a n M ă r i a , G. I. I I .
Cozonac S a m s o n , „С. IV.
D u m b r a v a F a b i u , G. I.
G r e c u Livia, G. I I I .
I a m b o r A l e x a n . , F . M. I I .
J a n u l Leontin, G. I I .
J u r c a Virgil, N . I.
J i a n u C o n s t a n t i n , F . С. I.
L u p a n Ştefan, С. I .
M ă r i e M ă r i a , G. I I I .
M u ţ i u M ă r i a , G. I I .
M e r u ţ i u E m i l , F . С. I .
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
N e c ş a L u c r e ţ i a , G. N . I V .
Nicolaescu V a l e n t i n , С. 1.
O p r i ş i u V a l e n t i n , M. I .
P l a t o n Latura, G. Ц 1 .
P o p e s c u A n d r e i a , F . С. I .
P i n t e a Zoe, G. I. I I I .
P o p I r i n a , G. N . I.
P u ş c a r i u F l o r i c a , N . I.
R â u r e a n u R o m a n a , N . I.
R a d u I o a n , M. I.
S a n t a Livia, G. I I I .
S ă l ă g e a n A n t o n , G. N . I.
Serdean Florica, N. II.
Ş e r b a n E m i l , G. N . I.
T r â m b i ţ a ş P a r a schi va, M. I .
Vasiliev M ă r i a , N . I.
V i d r i g h i n S o r a , N . I.
Z a r e s c u C o r n e l i a , G. N . I I .
H o r e a A u g u s t i n , M. I I .
S â n g e o r g e a n M ă r i a , G. I I I .
455
193
1
gr. ort.
&
262 234 138 41 16 13
1
!
76
1
j
Cehoslovacia
Ungaria
325
3 13 2
6
2
2 1L
j-
2
455
i Doctori
naştere
1 Licenţiaţi
In total
Diferite
Bulgaria
Macedonia
Kusia
Franţa
Polonia
Iugoslavia
După
Austria
După religiune
Basarabia
Bucovina
9 9
Transilv. şi
celelalte părţi
Vechiul Regat ;
izraeliţi
1 unitari
j evang.
rom. cat.
reformaţi
După
sex
1
J
Studente
Studenţi
N-rul studen ţilor
ordinari
studenţilor Facultăţii de Ştiinţe pe anul şeolar 1928—29.
8. S T A T I S T I C A
Declaraţi
tn anul
şcolar
53
3
о
196
ЕГ) A c t i v i t a t e a d i d a c t i c ă * }
a) Secţiunea ştiinţelor matematice.
S e c ţ i u n e a ştiinţelor m a t e m a t i c e a r e u r m ă t o a r e l e c a t e d r e : :
Prof. t i t u l a r : G. l u g a
1. M a t e m a t i c i g e n e r a l e
Prof. t i t u l a r : Th. A n g h e l u ţ ă
2. A l g e b r a s u p e r i o a r ă
Prof. t i t u l a r : N. A b r a m e s c u
3. G e o m e t r i a d e s c r i p t i v ă
Prof. a g r e g a t : P . S e r g e s c u
4. G e o m e t r i a a n a l i t i c ă
o. Calcul i n f i n i t e z i m a l
Prof. t i t u l a r : Gh. B r a t u
6. A s t r o n o m i a
Prof. s u p l i n . : Gh. B r a t u
7. M e c a n i c a R a ţ i o n a l ă
8. T e o r i a F u n c ţ i u n i l o r
Prof. t i t u l a r : A. Angelescu
9. A n a l i z a s u p e r i o a r ă
Prof. d e t a ş a t : D. P o m p e i u
10. C o n f e r i n ţ ă de A n a l i z ă
C o n f e r e n ţ i a r : D. V. I o n e s c u
P e n t r u necesităţile î n v ă ţ ă m â n t u l u i , s ' a u făcut u r m ă t o a r e l e grupări:
J. SEMINARUL DE MATEMATICĂ.
Director onorific:
Director:
Asistent:
Secretar:
Prof. P a u l M o n t e i
Prof. D. P o m p e i u
Sp. Zverca
A. Viciu
2. I N S T I T U T U L PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL MATEMATICE'.
Director:
Secretar:
Asistent:
Prof. A. Angelescu
Prof. P . Sergescu
S. M u s t a
3. OBSERVATORUL ASTRONOMIC.
Director:
Astronomi:
Preparator:
Bibliotecară:
Prof. Gh. B r a t u
Conf. D. V. I o n e s c u
I. A r m e a n c a
D. C o n s t a n t i n e s c u - B u z e u
D n a Violetta B r a t u - G u ţ u .
*) Rapoartele de activitate sunt grupate în ordinea secţiunilor de învă­
ţământ ale Facultăţii: Matematici, Fizică, Chimie, Ştiinţe naturale, Geografie,
iar materiile acestora în ordinea grupării stabilite prin actualul Regulament
al Facultăţii.
197
1. Seminarul de Matematici a l u a t i n i ţ i a t i v a p u b l i c ă r e i u n e i
reviste de m a t e m a t i c ă î n a l t ă , cu c a r a c t e r i n t e r n a ţ i o n a l : Mather
matica. S ' a u tipărit p â n ă l a 1 I u l i e 1929 p a t r u coaie d i n Voi. I
••şi ş a p t e coaie d i n Voi. I I .
P e n t r u p a r t i c i p a r e a la m i ş c a r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă , dl Prof.
P. Sergescu a l u a t p a r t e la C o n g r e s u l i n t e r n a ţ i o n a l a l M a t e m a ­
ticienilor, d i n B o l o n i a (Sept. 1928).
D i n i n i ţ i a t i v a S e m i n a r u l u i de M a t e m a t i c i , s'a o r g a n i z a t l a
<Jluj, l a 9—12 M a i 1929, cel dintâi Congres al Matematicienilor
Români. î n s e m n ă t a t e a l u i a fost m ă r i t ă m u l t p r i n p a r t i c i p a r e a
•oaspeţilor s t r ă i n i , i l u ş t r i V. Yolterra d i n R o m a , P. Montei d i n
P a r i s , N. Sierpinski d i n V a r ş o v i a ; a dlui S. Karamato d i n B e l ­
g r a d . Dl V. Volterra a f ă c u t d o u ă c o n f e r i n ţ e : Sur les jets liquides,
i n e d i t ă , v a a p a r e î n Mathematica; şi Theorie mathematique de
ta lutte pour la vie. P e l â n g ă c o m u n i c ă r i l e l a c o n g r e s ,
dnii
Montei şi sierpinski a u făcut c u r s u r i l a F a c u l t a t e a n o a s t r ă de
ştiinţe, a c ă r o r v a l o a r e a r e ţ i n u t î n Cluj t i n e r i m a t e m a t i c i e n i
d i n B u c u r e ş t i s a u s t r ă i n ă t a t e . P r o g r a m u l c u r s u r i l o r a c e s t o r a se
d ă m a i jos. P r e ş e d i n t e de o n o a r e a l c o n g r e s u l u i a fost p r o ­
c l a m a t dl D. Emmanuel; p r e ş e d i n ţ i d n i i G. Ţiţeica, Đ. Pompeiu
şi I. Ionescu; s e c r e t a r g e n e r a l dl P . Sergescu. A u fost 148 de
--eongresişti.
2. Institutul pentru învăţământul
matematicei a c o n t i n u a t
•în a n u l 1928—29, a c t i v i t a t e a î n u r m ă t o a r e l e d i r e c ţ i u n i :
a) A o r g a n i z a t c u r s u r i de matematici elementare
pentru
•întregirea c u n o ş t i n ţ e l o r d i n liceu şi p r e p a r a r e a e x a m e n e l o r de
• c a p a c i t a t e p e n t r u p r o f e s o r i i s e c u n d a r i . A n u m e , a u făcut:
N. Abramescu: G e o m e t r i a e l e m e n t a r ă .
A. Angelescu: P r o b l e m e p e n t r u c a p a c i t a t e .
Th. Angheluţă: M e c a n i c a e l e m e n t a r ă .
Gh. Bratu: A r i t m e t i c a .
D. V. Ionescu: T r i g o n o m e t r i a .
P. Sergescu: Algebra.
B u n a p r e g ă t i r e d a t ă s t u d e n ţ i l o r n o ş t r i se p o a t e c o n s t a t a
•din u r m ă t o a r e l e r e z u l t a t e ale e x a m e n u l u i de c a p a c i t a t e d i n 1929:
Au fost a d m i ş i din toată ţara
douăzeci şi u n u de c a n d i d a ţ i .
D i n t r e aceştia nouă s u n t licenţiaţi î n m a t e m a t i c e d i n Gluj şi.
i n t r e altele, a u o b ţ i n u t locurile a l doilea, a l treilea, a l cincelea
-şi a l şaselea.
198
b) S'a făcut u n Seminar
Matematic
c o n d u s de dl P.
Ser­
gescu. Aci s ' a u p r e z e n t a t î n c e r c ă r i de l u c r ă r i o r i g i n a l e , s ' ă u
e x p u s m e m o r i i şi m o n o g r a f i i cu subiecte de m a t e m a t i c ă şi fi­
losof i a m a t e m a t i c e i , s ' a u d i s c u t a t p r o b l e m e p e n t r u c a p a c i t a t e .
A u l u a t p a r t e m a i a c t i v ă l a l u c r ă r i dnii S. M u s t a , Gh. B ă l e a n u ,
A. Viciu, Gh. P i c k , E . Heidel.
c) Dl P. Sergescu
a făcut u n c u r s de Istoria
al c ă r u i p r o g r a m e d a t m a i jos.
Matematicei,
d) I n s t i t u t u l i n t e n ţ i o n e a z ă s ă a d u c ă la Cluj, p e n t r u a face
c u r s u r i şi conferinţe s t u d e n ţ i l o r n o ş t r i , pe m a r i i p r o f e s o r i şi
m a t e m a t i c i e n i d i n ţ a r ă şi s t r ă i n ă t a t e . A f a r ă de d n i i
Yolterra,
Montei şi Sierpinski,
veniţi cu o c a z i a p r i m u l u i c o n g r e s a l m a ­
t e m a t i c i e n i l o r , i n s t i t u t u l a i n v i t a t , în F e b r u a r i e 1929 pe dl Prof.
V. Vâlcovici,
R e c t o r u l Şcoalei Politecnice d i n T i m i ş o a r a , c a r e
a f ă c u t d o u ă lecţiuni d e s p r e Principiile
Dinamicei
Sistemelor.
D a c ă f o n d u r i l e o v o r p e r m i t e , se v a p u b l i c a o „bibliotecă"' a
c u r s u r i l o r m a t e m a t i c e făcute de o a s p e ţ i la a c e a s t ă secţiune.
e) I n s t i t u t u l a ţ i n u t l e g ă t u r i s t r â n s e cu l u m e a
d i n ţ a r ă şi s t r ă i n ă t a t e . Se citează u r m ă t o a r e l e :
ştiinţifică
I n N o e m v r i e 1928 s'a t r i m i s dlui Prof. Goculescu la B u ­
c u r e ş t i u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă : Gu ocazia deschiderei solemne a
c u r s u r i l o r de m a t e m a t i c e la U n i v e r s i t a t e a d i n Cluj V ă t r i m i t e m
afectuoase felicitări p e n t r u a l e g e r e a de D e c a n a l F a c u l t ă ţ i i de
Ştiinţe d i n B u c u r e ş t i .
Dl Goculescu a r ă s p u n s : E x t r e m de m i ş c a t r o g t r a n s m i t e
t u t u r o r colegilor cordiale m u l ţ u m i r i . L e g ă t u r a î n t r e ambele F a ­
c u l t ă ţ i d a t o r i t ă s c u m p u l u i n o s t r u P o m p e i u va fi tot m a i s t r â n s ă
de a c u m î n a i n t e .
L a 24 F e b r u a r i e 1929 cu ocazia s ă r b ă t o r i r e i p r o f e s o r u l u i
i l u s t r u S. P i n c h e r l e d i n B o l o n i a , s'a telegrafiat: Les p r o f e s s e u r s
de m a t h c m a t i q u e s de l'Universite R o u m a i n e de Gluj e x p r i m e n t
l e u r a d m i r a t i o n et l e u r s voeux â, l'iIlustre s a v a n t .
Dl P i n c h e r l e a r ă s p u n s p r i n t r ' o
scrisoare.
Gu ocazia m o r ţ i i M a r e ş a l u l u i F o c h , s'a t r i m i s d l u i P r i m M i n i s f r u a l F r a n ţ e i u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă : Les p r o f e s s e u r s de
M a t h e m a t i q u e s de l'Universite R o u m a i n e de Cluj, tous fils s p i r i t u e l s de la F r a n c e i m m o r t e l l e s o n t p r o f b h d e m e n t e m u s p a r
le c r u e l denii de la n a t i o n franţaise et vous p r i e n t r e s p e c t u e u -
s e m e n t đ ' a g r ć e r l ' e x p r e s s i o n de l e u r p r o f o n đ e d o u l e u r potir l a
p a r t e d u M a r e e h a l F o c h , l'illustre s o l d a t de la Civilisatidn.
Dl Д. Poincare
a r ă s p u n s telegrafic: T r e s touche de v o t r e
t e l e g r a m m e de condoleanees â l'occasion d u deces d u M a r e e h a l
F o c h je vous a d r e s s e t o u s m e s r e m e r c i e m e n t s .
Cu ocazia alegerei d l u i Prof. Montei ca m e m b r u c o r e s p o n ­
d e n t a l A c a d e m i e i R o m â n e , i s'a telegrafiat la L u c e r n a , la 4
I u n i e : Le s e m i n a i r e m a t h e m a t i q u e de Cluj vous e x p r i m e g r a t i t u d e p o u r Ies c o u r s et v o u s felicite c h a l e u r e u s e m e n t p o u r l'election c o r r e s p o n d a n t A c a d e m i e R o u m a i n e .
Trăiască directorul
n o s t r u de o n o a r e .
I n fine, cu ocazia m o r ţ i i m a r e l u i m a t e m a t i c i a n
Traian
Lalescu, s'a telegrafiat la D e c a n a t u l F a c u l t ă ţ i i de ştiinţe d i n
B u c u r e ş t i : P r o f e s o r i i de m a t e m a t i c i a i U n i v e r s i t ă ţ i i Cluj, p r o ­
f u n d î n d u r e r a ţ i de p i e r d e r e a m a r e l u i m a t e m a t i c i a n Lalescu, V ă
r o a g ă s ă p r i m i ţ i e x p r e s i u n e a î n d u r e r ă r e i lor şi să binevoiţi a fi
i n t e r p r e t u l lor pe l â n g ă f a m i l i a lovită.
3. Observatorul
Astronomic.
S'a c o n s t r u i t c l ă d i r e a e c u a t o ­
r i a l u l u i , u r m â n d ca a n u l acesta s ă se facă şi c u p o l a , astfel ca
s ă p u t e m a d u c e l u n e t a din P a r i s , c a r e e deja t e r m i n a t ă .
Programul cursurilor.
1. M A T E M A T I C I
Profesor
GENERALE.
t i t u l a r : G.
Iuga.
A) A n a l i z a c o m b i n a t o a r e . B i n o m u l lui N e w t o n . D e t e r m i ­
n a n ţ i . Sisteme de ecuaţii l i n e a r e . E x p o n e n ţ i şi r a d i c a l i . Ş i r u r i
de n u m e r e . T e o r e m e a s u p r a limitelor. N u m e r e i n c o m e n s u r a b i l e .
P r o g r e s i u n i . Serii. L i m i t a (l-b,*)
p e n t r u m=c£>.
Seria e .
F u n c ţ i u n e a e x p o n e n ţ i a l ă . L o g a r i t m . F u n c ţ i u n i de o v a r i a b i l ă .
C o n t i n u i t a t e . Derivatele f u n c ţ i u n i l o r simple, c o m p u s e , inverse,
etc. S t u d i u l v a r i a ţ i u n i i f u n c ţ i u n i l o r . T e o r e m a creşterilor finite.
F u n c ţ i u n i de m a i m u l t e v a r i a b i l e . D e r i v a t e p a r ţ i a l e . Derivarea,
f u n c ţ i u n i l o r c o m p u s e şi implicite. F u n c ţ i u n i omogene. T e o r e m a
lui E u l e r . F o r m u l e l e şi seriile l u i T a y l o r şi M a c l a u r i m . F o r m e
n e d e t e r m i n a t e . Serii î n t r e g i în x. I n t e r v a l de c o n v e r g e n ţ ă . I n ­
finiţi m i c i . Diferenţiale de diverse o r d i n e . Calculul cu d i f e r e n ­
ţiale. C u r b e p l a n e . T a n g e n t a , n o r m a l a , s u b t a n g e n t a , s u b n o r m a l a .
C e n t r u l şi r a z a de c u r b u r ă . Cercul osculatof. F a m i l i i de c u r b e .
111
x
200
I n f ă ş u r ă t o a r e a . D e s f ă ş u r a t a . C u r b e î n s p a ţ i u . T a n g e n t a şi p l a ­
n u l normal, planul osculator.
B) I n t e g r a l e definite şi nedefinite. Diverse m e t o d e de i n t e g r a ţ i u n e a f u n c ţ i u n i l o r algebrice ( r a ţ i o n a l e şi n e r a ţ i o n a l e ) ,
t r i g o n o m e t r i c e şi e x p o n e n ţ i a l e .
A p l i c a ţ i u n i : G a d r a t u r i , c u b a t u r i , rectificări de c u r b e . S u ­
p r a f e ţ e de r e v o l u ţ i u n e .
I n t e g r a l e duble. C â m p de i n t e g r a ţ i u n e . I n t e g r a l e triple. I n ­
t e g r a r e a diferenţialelor totale. I n t e g r a l e curbilinii.
Ecuaţiuni
diferenţiale o r d i n a r e de o r d i n u l I . S e p a r a r e a v a r i a b i l e l o r . E c u a
ţ i u n i omogene, l i n e a r e , t i p B e r n o u l l i şi t i p C l a i r a u t . E c u a ţ i u n i
diferenţiale l i n e a r e de o r d i n s u p e r i o r cu coeficienţi c o n s t a n ţ i .
E c u a ţ i u n i diferenţiale s i m u l t a n e . N o ţ i u n i g e n e r a l e d e s p r e e c u a ­
ţiuni cu derivate parţiale.
C) G e o m e t r i a a n a l i t i c ă p l a n ă . C o o r d o n a t e c a r t e z i e n e şi po­
l a r e . P r o i e c ţ i u n i l e u n u i vector.
Distanţa dintre două puncte.
Cercul. E c u a ţ i u n e a u n e i d r e p t e s u b diversele sale forme. Diverse
p r o b l e m e r e f e r i t o a r e la p u n c t e , d r e p t e şi u n g h i u r i . Conicele. E c u a ţ i u n i l e r e d u s e . Geometria a n a l i t i c ă î n s p a ţ i u .
Coordonate
c a r t e z i e n e şi s e m i p o l a r e ( c i l i n d r i c e ) . P r o i e c ţ i u n i l e u n u i vector.
Distanţa între două puncte. Sfera.
Reprezentarea analitică a
d r e p t e l o r , p l a n u r i l o r şi u n g h i u r i l o r . Diverse p r o b l e m e r e f e r i ­
t o a r e l a aceste elemente geometrice. E c u a ţ i u n i l e r e d u s e ale c a dricelor.
( E x e r c i ţ i i de s e m i n a r : d o u ă ore s ă p t ă m â n a l ) .
2. A L G E B R A
SUPERIOARĂ.
P r o f e s o r t i t u l a r : Th.
I. Numere
Angheluţă.
iraţionale:
Numere raţionale, numere iraţionale. Compararea n u m e ­
r e l o r i r a ţ i o n a l e . Operaţiile cu n u m e r e l e i r a ţ i o n a l e : a d u n a r e a ,
s c ă d e r e a , î n m u l ţ i r e a , î m p ă r ţ i r e a . L i m i t a u n u i şir de n u m e r e .
E x t r a g e r e a r ă d ă c i n i i din n u m e r e l e i r a ţ i o n a l e . P r o p r i e t ă ţ i l e p u ­
terilor. E x p o n e n ţ i i r a ţ i o n a l i . I n t e r p r e t a r e a g e o m e t r i c ă a o p e r a ­
ţiilor cu n u m e r e i r a ţ i o n a l e .
I I . Numere
complexe:
Definiţii, g e n e r a l i t ă ţ i . E g a l i t a t e a a d o u ă n u m e r e c o m p l e x e .
< p e r a ţ i i l e cu n u m e r e l e complexe. F o r m u l a lui Moivre şi a p l i -
201
« a ţ i i . E x t r a g e r e a r ă d ă c i n i i n u m e r e l o r c o m p l e x e şi i n t e r p r e t a r e a
geometrică. Rădăcinile unităţii. Rădăcini primitive. Indicatorul
u n u i n u m ă r . Diverse a p l i c a ţ i i .
III.
Polinoame:
Definiţii. C o n d i ţ i a n e c e s a r ă şi suficientă ca u n p o l i n o m s ă
fie i d e n t i c n u l . P o l i n o a m e cu m a i m u l t e v a r i a b i l e , definiţii. î n ­
m u l ţ i r e a p o l i n o a m e l o r . Teoreme a s u p r a î n m u l ţ i r e i p o l i n o a m e ­
lor. î m p ă r ţ i r e a a d o u ă p o l i n o a m e , o r d o n a t e d u p ă p u t e r i l e d e s ­
c r e s c ă t o a r e ale lui x. C a z u r i p a r t i c u l a r e şi diverse teoreme. î m ­
p ă r ţ i r e a p o l i n o a m e l o r o r d o n a t e d u p ă p u t e r i l e c r e s c ă t o a r e ale lui
x. Aplicaţii. Cel m a i m a r e c o m u n divizor a d o u a s a u m a i m u l t e
polinoame. Algooritmul lui Euclid.
I d e n t i t ă ţ i l e l u i E u l e r şi
Bezout. D e s c o m p u n e r e a fracţiilor r a ţ i o n a l e î n elemente simple.
Aplicaţii.
IV. Analiza
combinatorie:
A r a n j a m e n t e . P e r m u t ă r i . A r a n j a m e n t e cu repetiţie. P e r ­
m u t ă r i cu repetiţie. Aplicaţii. C o m b i n ă r i . P r o p r i e t ă ţ i l e c o m b i C o m b i n ă r i cu repetiţie. P u t e r e a u n u i p o l i n o m . B i n o m
l u i N e w t o n şi aplicaţiile lui. T r i u n g h i u l lui P a s c a l . Aplicaţii la
s u m a r e a p ă t r a t e l o r şi c u r b u r i l o r p r i m e l o r n n u m e r e . E x t r a g e ­
r e a r ă d ă c i n i i p o l i n o a m e l o r o r d o n a t e d u p ă p u t e r i l e descrescă­
t o a r e a lui x, p r e c u m ş i c r e s c ă t o a r e ale lui x. E x e m p l e . Calculul
probabilităţilor.
P r o b a b i l i t a t e s i m p l ă , t o t a l ă şi c o m p u s ă . Aplicaţii.
Jiărilor.
V. Teoria diferenţelor.
Definiţii. T a b l o u l diferenţelor. Relaţii
î n t r e t e r m e n i i u n e i linii, u n e i coloane, şi u n e i d i a d o n a l e . A p l i ­
c a ţ i i la s u m a p u t e r i l o r a s e m e n e a a n u m e r e l o r î n p r o g r e s i e a r i t ­
m e t i c ă . I d e n t i t a t e a lui T a y l o r . F o r m u l a lui M a c - L a u r i n . F o r ­
m u l a de i n t e r p e l a ţ i e a lui N e w t o n .
VI.
Funcţiuni:
Introducere. Reprezentarea geometrică a funcţiunii. Limite.
^Studiul p o l i n o a m e l o r . S t u d i u l u n e i fracţii r a ţ i o n a l e p e n t r u a n u ­
m i t e v a l o r i ale lui x. Simbolul — A p l i c a ţ i i . F u n c ţ i u n i c o n t i ­
n u e şi d i s c o n t i n u e . T e o r e m e a s u p r a f u n c ţ i u n i l o r c o n t i n u e . A p l i ­
caţii la ecuaţiile algebrice. M a x i m u m şi m i n i m u m u n e i f u n c ­
ţ i u n i definită î n t r ' u n i n t e r v a l . Alte teoreme a s u p r a f u n c ţ i u n i l o r
«continue.
2(J2
"VII. Derivate. Definiţia d e r i v a t e i şi i n t e r p r e t a r e a ei g e o m e ­
t r i c ă . Aplicaţii. Tabloul d e r i v a t e l o r f u n c ţ i u n i l o r e l e m e n t a r e . Teo­
r e m a lui Rolle. Aplicaţii.
V I I I . Yaria\ia funcţiunilor.
C o n s i d e r a ţ i i generale. M a x i m e şi
m i n i m e . F u n c ţ i u n i c r e s c ă t o a r e şi d e s c r e s c ă t o a r e . Aplicaţii. R e ­
gula lui H o s p i t a l .
I X . Determinanţi.
forme
quadratice.
Ecuaţii
de gradul
întâi.
Forme
lineare
şi
Definiţia d e t e r m i n a n t u l u i . P r o p r i e t ă ţ i simple ale d e t e r m i ­
n a n ţ i l o r . Desvoltarea u n u i d e t e r m i n a n t d u p ă m i n o r i . E x e m p l e .
T e o r e m e a s u p r a d e t e r m i n a n ţ i l o r . Aplicaţii. D e t e r m i n a n ţ i i V a n dermonde.
R e g u l a lui L a p l a c e . P r o d u s u l
a doi
deter­
m i n a n ţ i . Aplicaţii. D e r i v a t a u n u i d e t e r m i n a n t .
Determinanţi
simetrici s t â n g i şi s i m e t r i c i s t r â m b i . T e o r e m a lui O a u c h y - B i n e t .
E c u a ţ i i de g r a d u l î n t â i şi forme l i n e a r e . R e g u l a lui C r a m m e r .
T e o r e m a lui R o u c h e . Aplicaţii. E c u a ţ i i omogene. S u b s t i t u ţ i i li­
n e a r e . P r o d u s u l a d o u ă substituţii l i n e a r e . S u b s t i t u ţ i i ortogo­
nale. F o r m e l i n e a r e . Condiţia ca n forme l i n e a r e să fie distincte.
F o r m e q u a d r a t i c e . D e s c o m p u n e r e a u n e i forme q u a d r a t i c e î n
p ă t r a t e d u p ă m e t o d a lui G a u s s . D i s c r i m i n a n t u l u n e i forme q u a ­
d r a t i c e . F o r m u l a lui H e r m i t e . T r a n s f o r m a r e a lui K r o n e c k e r .
F o r m a q u a d r a t i c ă a s o c i a t ă . Aplicaţii. D e s c o m p u n e r e a u n e i formeq u a d r a t i c e în p ă t r a t e cu a j u t o r u l u n e i t r a n s f o r m ă r i ortogonale.
X. Serii. Definiţii şi e x e m p l e . C o n d i ţ i a n e c e s a r ă de c o n v e r ­
genţă. Serii cu t e r m e n i pozitivi. Criterii de c o n v e r g e n ţ ă . Teo­
r e m a g r u p ă r e i t e r m e n i l o r . A p l i c a ţ i i la seriile R e r t r a u d . C r i t e ­
riile de c o n v e r g e n ţ ă ale lui C a u c h y şi D'Alembert. C o m p a r a r e a
r e z u l t a t e l o r găsite p r i n a p l i c a r e a acestor criterii. C r i t e r i u l lui
R a a b e - D u b a m e l . R e g u l a lui G a u s s . C r i t e r i u l l o g a r i t m i c . Seriile
a l t e r n a t e . Serii cu t e r m e n i o r i c u m . Serii absolut c o n v e r g e n t e şi
s e m i c o n v e r g e n t e . S c h i m b a r e a o r d i n e i t e r m e n i l o r u n e i serii. Serii
cu t e r m e n i i m a g i n a r i . Funcţiuni
inverse. F u n c ţ i u n e a e x p o n e n ­
ţială. F u n c ţ i u n e a l o g a r i t m i c ă . L i m i t a lui 0 c â n d
m esteinfinit. Diverse aplicaţii şi s u m a r e a cu a p r o x i m a ţ i e a seriilor.
X I . Fracţii continue.
Definiţii. R e d u s e . P r o p r i e t ă ţ i l e r e d u ­
selor. A p r o x i m a ţ i a u n u i n u m ă r p r i n fracţii c o n t i n u e . Definiţia
unei fracţii c o n t i n u e p r i n o serie.
X I I . Teoria есиаЏНог.
.
T r a n s f o r m a r e a ecuaţiilor de g r a d u l m î n a l t a î n c a r e sâ
lipsească t e r m e n u l de g r a d u l m - 1 . Rezolvirea ecuaţiilor de g r a ­
d u l a l treilea. Relaţii î n t r e r ă d ă c i n i şi coeficienţi. R e z o l v a r e a
e c u a ţ i e i de g r a d u l al p a t r u l e a . T e o r e m a l u i D'Alernbert a s u p r a
e c u a ţ i i l o r algebrice. F u n c ţ i u n i simetrice de r ă d ă c i n i l e u n e i ec u a ţ i i . R ă d ă c i n i l e egale. E l i m i n ă r i . E c u a ţ i i cu coeficienţi r e a l i .
R e a l i t a t e a r ă d ă c i n i l o r . T e o r e m a lui Descartes. T e o r e m a l u i Rolle.
T e o r e m a l u i S t u r m . E c u a ţ i i cu toate r ă d ă c i n i l e egale. Limitele
r ă d ă c i n i l o r . R ă d ă c i n i î n t r e g i şi f r a c ţ i o n a r e . R ă d ă c i n i i n c o m e n ­
surabile. Ecuaţii transcendente.
3.
GEOMETRIA
DESCRIPTIVĂ
P r o f e s o r t i t u l a r : N.
Geometria
ŞI
INFINITEZIMALĂ.
Abramescu.
descriptivă.
E p i e r a p u n c t u l u i , a d r e p t e i şi a p l a n u l u i . Cele t r e i m e t o d e
g e n e r a l e ale geometriei descriptive. P r i s m a . P i r a m i d a . S e c ţ i u n i
p l a n e . I n t e r s e c ţ i i . C i l i n d r u l . Conul. Sfera. S e c ţ i u n i p l a n e . I n ­
tersecţii. C o r p u r i r o t u n d e .
Geometrie
infinitezimală.
C u r s u r i l e d i n a n u l precedent.
4. G E O M E T R I A
ANALITICĂ.
P r o f e s o r a g r e g a t : P.
Geometria
Sergescu.
analitică.
G e o m e t r i a pe o d r e a p t ă . G e o m e t r i a p l a n ă . D r e a p t a . Cercul.
Conicele.
Construcţia
curbelor
y—f(x);
x—f(t),
y~g(t);
F( x, y)=0. Curbe u n i c u r s a l e . G e o m e t r i a î n s p a ţ i u . C o o r d o n a t e .
P l a n u l . Sfera. Cuadricele. R e c u n o a ş t e r e a lor. P l a n t a n g e n t . P o l
şi p l a n polar. P l a n d i a m e t r a l . F o c a r e . A x e . R e d u c e r e a ecuaţiei
g e n e r a l e . S e c ţ i u n i c i r c u l a r e . G e n e r a t o a r e rectilinii.
Geometria
diferenţială.
P a r t e a I. C u r b e p l a n e . E l e m e n t e diferenţiale.
Contactul,
osculaţia. T e o r i a î n f ă ş u r ă t o a r e l o r , d e s f ă ş u r a t e .
P a r t e a I Î . Curbe s t r â m b e . E l e m e n t e diferenţiale;'' f o r m u ­
lele lui F r e n e t ; elicea; c u r vele lui B e r t r a n d . C o n t a c t u l ; cerc ş l
204
sferă o s c u l a t o a r e . I n f ă ş u r ă t o a r e ; s u p r a f a ţ ă p o l a r ă ; s u p r a f e ţ e
desfăşurabile; desfăşurate.
P a r t e a I I I . S u p r a f e ţ e . Definiţii şi elemente d i f e r e n ţ i a l e ; Te­
o r e m a lui Meunier,
i n d i c a t o a r e a lui Euler. C o n t a c t u l , o s c u l a ţ i a
î n t r e s u p r a f e ţ e . I n f ă ş u r ă t o a r e ; s u p r a f e ţ e c a n a l . L i n i i t r a s e pe
s u p r a f a ţ ă , linii a s i m p t o t i c e , c o n j u g a t e şi de c u r b u r ă ; formulele
l u i O. Rodrigues;
teoremele lui Ioachimsthal
şi Dupin; c o o r d o ­
n a t e eliptice î n s p a ţ i u .
Istoria
matematicei.
S u b i e c t u l c u r s u l u i a fost: Evoluţia
matematicei
în
veacul
al nouăsprezecelea.
Şcoala f r a n c e z ă d i n t i m p u l Revoluţiei: L a place, L a g r a n g e , L e g e n d r e . Şcoala P o l i t e c n i c ă : Monge, Poncelet.
D u p i n , P o i s s o n , F o u r i e r . C a u c h y . G a u s s . Şcoala din B e r l i n : l a cobi, Abel, S t e i n e r . Şcoala d i n G o t t i n g e n : W . W e b e r . P l u c k e r .
Ş c o a l a engleză de t e o r i a formelor şi de g e o m e t r i e : Cayley. Sylvester. G e o m e t r i a n e e u c l i d i a n ă . Ş c o a l a f r a n c e z ă de geometrie
p r o e c t i v ă : Chasles. W e i e r s t r a s s şi R i e m a n n .
5. CALCUL
INFINITEZIMAL.
P r o f e s o r t i t u l a r : Gh.
Calcul
diferenţial
şi integral,
Bratu.
partea
I.
M u l ţ i m i . F u n c ţ i u n i . L i m i t e . Derivate. Diferenţiale.
b a r e a de v a r i a b i l ă . F u n c ţ i u n i implicite.
Schim­
I n t e g r a l e nedefinite. I n t e g r a l e definite. I n t e g r a l e i r a ţ i o n a l e ,
eliptice, binome. Integrale multiple.
C a l c u l u l a r i i l o r şi volumelor.
Calcul
diferenţial
şi integral,
partea II.
E c u a ţ i i cu d e r i v a t e p a r ţ i a l e .
TEORIA ECUAŢIILOR DIFERENŢIAL
C o n f e r e n ţ i a r : D. V.
Ionescu.
F o r m a r e a e c u a ţ i i l o r diferenţiale. E c u a ţ i i de p r i m u l o r d i n .
^Cazurile i n t e g r a b i l e . F a c t o r i n t e g r a n t .
I n t e g r a r e a e c u a ţ i i l o r de o r d i n s u p e r i o r . T e o r e m e de e x i s ­
t e n ţ ă . I n t e g r a l a g e n e r a l ă a u n e i e c u a ţ i i diferenţiale.
E c u a ţ i i l i n e a r e . E c u a ţ i i cu coeficienţi c o n s t a n ţ i . E c u a ţ i a lui
Euler.
205I n t e g r a r e a p r i n serii a e c u a ţ i i l o r diferenţiale. E c u a ţ i i l e luL
Gauss şi Bessel.
Sisteme de e c u a ţ i i diferenţiale l i n e a r e .
I n t e g r a l e p r i m e , l e g ă t u r a cu ecuaţiile cu d e r i v a t e p a r ţ i a l e l i n e a r e de o r d i n u l î n t â i .
6. A S T R O N O M I E .
P r o f e s o r s u p l i n i t o r : CV.
Bratu.
N o ţ i u n i de t r i g o n o m e t r i e sferică. C o o r d o n a t e . A s t r o n o m i e
stelară. Instrumente.
S i s t e m u l solar. P l a n e t e l e . Soarele. L u n a . Eclipsele. Dl C o n ­
f e r e n ţ i a r D. Y. Ionescu a t r a t a t , î n a f a r ă de a c e s t e a : P r o b l e m e
de t r i g o n o m e t r i e sferică. P r o b l e m e g e n e r a l e de a s t r o n o m i e . M i ş ­
c a r e a K e p l e r i a n ă şi p r o b l e m a celor trei c o r p u r i d u p ă t e o r i a lui
Lagrange.
7. T E O R I A
FUNCŢIUNILOR.
P r o f e s o r t i t u l a r : A.
Angelescu.
V a r i a b i l a c o m p l e x ă . E l e m e n t de f u n c ţ i u n e a n a l i t i c ă . P r e ­
l u n g i r e a n a l i t i c ă . T e o r i a lui Weierstrass
a funcţiilor a n a l i t i c e .
T e o r i a lui Cauchy a funcţiilor a n a l i t i c e .
8. T E O R I A
(Profesori
FUNCŢIUNILOR.
invitaţi).
DL PROF. P. MONTEL DE LA SORBONA.
T e o r i a f u n c ţ i u n i l o r î n t r e g i şi m e r o m o r f e .
a) M o d u l u l z e r o r i l o r e c u a ţ i u n i l o r f ( 3 ) = a. F u n c ţ i u n e a l u i
Green p e n t r u u n d o m e n i u . F o r m u l a lui Poisson-Jensen.
Gene­
r a l i z a r e a l u i R. Nevanlinna.
D e s c o m p u n e r e a c a n o n i c ă a func­
ţiunilor meromorfe. Funcţiune caracteristică.
b) A r g u m e n t u l z e r o r i l o r e c u a ţ i u n i l o r f(z) = a. E g a l ă c o n ­
t i n u i t a t e . F a m i l i i l e n o r m a l e de f u n c ţ i u n i ale D l u i Montei. D r e p ­
tele lui Iulia. Rezultatele D l u i
Ostrowski.
DL P R O F . W. SIERPINSKI, DJN VARŞOVJA.
E l e m e n t e de t e o r i a m u l ţ i m i l o r .
a) N u m e r e c a r d i n a l e . Calculul cu ele.
b) M u l ţ i m i o r d o n a t e . N u m e r e o r d i n a l e şi c a l c u l u l cu ele.
A x i o m a lui Z e r m e l o .
2Gţ6
p) M u l ţ i m i de p u n c t e .
Teorema
T e o r e m a lui
Borel-tjebesgue.
9. A N A L I Z A
lui
Bolzano-Neierstrass.
SUPERIOARĂ.
P r o f e s o r : D.
Pompeiu.
N o ţ i u n i vectoriale î n h i d r o d i n a m i c ă .
Teorema creşterilor
finite C h e s t i u n i de metodologia m a t e m a t i c e i s u p e r i o a r e .
b ) Secţiunea Ştiinţelor Fizice.
10. F I Z I C Ă G E N E R A L Ă
Profesor
titular:
EXPERIMENTALĂ.
Gh. A.
Dima.
( D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i ele F i z i c ă G e n e r a l ă E x p e r i m e n t a l ă ) .
1. S'a ţ i n u t r e g u l a t c u r s u l c o n f o r m
programei
analitice
obişnuite, publicate în a m ă n u n t î n a n u a r e l e precedente.
S ' a u făcut s ă p t ă m â n a l 4 ore c u r s , şi o o r ă i n t e r o g a ţ i i . S'a
t r a t a t toate chestiunile.
2. S ' a u făcut l u c r ă r i p r a c t i c e de l a b o r a t o r , î n l a b o r a t o r u l
n o u , a m e n a j a t în acest a n , î n î n c ă p e r i l e p u s e la dispoziţie de
Rectorat.
3. S ' a u făcut şi l u c r ă r i de atelier cu studenţii u l t i m i l o r a n i .
I n s u f i c i e n ţ a a p a r a t e l o r şi n u m ă r u l r e d u s al p e r s o n a l u l u i
d i d a c t i c a u x i l i a r s u n t o piedecă foarte s e r i o a s ă , d i n c a u z a c ă ­
r e i a m a r e l e n u m ă r de s t u d e n ţ i ( a p r o a p e d o u ă s u t e ) n u pot să
facă u n n u m ă r m a i m a r e de l u c r ă r i p r a c t i c e , a b s o l u t n e c e s a r e
s t u d i u l u i fizicii e x p e r i m e n t a l e .
A r t r e b u i s ă se aplice
pre­
m i e r i l e legii: p r o p o r ţ i o n a l i t a t e a n u m ă n d u i a s i s t e n ţ i l o r cu n u ­
m ă r u l s t u d e n ţ i l o r şi cu a c t i v i t a t e a didactică, efectiv
desfăşurată
pe l â n g ă fiecare c a t e d r ă .
S t u d e n ţ i i a u d i t o r i ai c u r s u l u i de fizică g e n e r a l ă e x p e r i m e n ­
t a l ă fiind s t u d e n ţ i î n c e p ă t o r i ( a n I ) , a u nevoie de o c o n d u c e r e ,
de u n c o n t r o l şi de o s u p r a v e g h e r e c o n t i n u ă şi m a i de a p r o a p e ,
căci n u m a i a ş a pot u r m a cu folos şi c u r s u l , şi l u c r ă r i l e de l a ­
b o r a t o r . P e n t r u a c e a s t a e nevoie de u n p e r s o n a l m a i n u m e r o s
decât cel p r e v ă z u t î n buget.
11. F I Z I C Ă T E O R E T I C Ă Ş I
Profesor
titular:
A.
APLICATĂ.
Maior.
( D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i de F i z i c ă Teoretică şi A p l i c a t ă ) .
1. C u r s ciclic de doi a n i , c o m u n p e n t r u s t u d e n ţ i i F a c u l t ă ţ i i
«de Ştiinţe dela secţiile: F i z i c ă , F i z i c o - m a t e m a t i c i şi F i z i c o - c h i mice. I n a n u l şcolar 1928—1929: C u r s de a c u s t i c ă şi optică.
Acustică:
G e n e r a l i t ă ţ i din m e c a n i c ă . M i ş c ă r i l e v i b r a t o r i i . Os­
cilaţiile m i c i ale sistemelor m u l t i p l e . C o a r d e v i b r a n t e . M e m b r a n e .
Mediile elastice. Mediile gazoase. Optică: S c u r t istoric al teo­
r i i l o r optice. E c u a ţ i i l e lui M a x w e l l . P r o p a g a r e a p e r t u r b a ţ i i l o r
e l e c t r o m a g n e t i c e . T e o r e m a lui P o y n t i n g . F e n o m e n u l i n t e r f e r e n ­
ţei. Legile reflexiei şi ale refracţiei. E c u a ţ i i l e lui F r e s n e l . P o ­
l a r i z a r e a p r i n reflexie m u l t i p l ă şi p r i n refracţie. I n c i d e n ţ a n o r ­
m a l ă . R e f l e x a totală. U n d e e l e c t r o m a g n e t i c e î n m e t a l e . Diverse
capitole d i n t e o r i a r a d i a ţ i u n i i .
2. L u c r ă r i p r a c t i c e de l a b o r a t o r d i n d o m e n i u l electricităţii
cu s t u d e n ţ i i d i n a n u l I I şi I I I a i F a c u l t ă ţ i i de Ştiinţe, secţiile:
F i z i c ă , F i z i c o - m a t e m a t i c i şi Fizico-chimice. M ă s u r ă r i de r e z i s ­
tenţe. S t u d i u l g a l v a n o m e t r u l u i . M ă s u r ă r i de i n t e n s i t ă ţ i de c u ­
rent. M ă s u r ă r i de forţe electromotrice. M ă s u r ă r i de c a p a c i t ă ţ i .
M ă s u r ă r i de coeficienţi de i n d u c ţ i e m u t u a l ă ş i de selfinducţie.
M ă s u r ă r i de p u t i n ţ e . M ă s u r ă r i î n c u r e n t a l t e r n a t i v . M ă s u r ă r i
<de c â m p u r i m a g n e t i c e . S t u d i u l l ă m p i l o r cu doi şi t r e i electrozi.
o
CONFERINŢĂ DE FIZIOĂ ŞI TERMODINAMICA
C o n f e r e n ţ i a r : Gh.
Athanasiu.
Gu s t u d e n ţ i i a n u l u i I I F i z i c ă şi Chimie s ' a u făcut d o u ă
o r e s ă p t ă m â n a l de c u r s şi s e m i n a r , î n total 48 o r e , d i n t r e c a r i
2 8 ore c u r s şi 20 ore s e m i n a r . L a c u r s s ' a u e x p u s u r m ă t o a r e l e
c h e s t i u n i : Preliminare.
Lucrul mecanic, energie, u n i t ă ţ i de m ă ­
s u r ă . Temperatura.
T e r m o m e t r e . Cantitatea
de căldură.
Calol i m e t r i e . C ă l d u r i specifice şi v a r i a ţ i a lor cu t e m p e r a t u r a . Pri­
mul Principiu.
Experienţe.
E c h i v a l e n t u l m e c a n i c a l caloriei.
P r i n c i p i u l c o n s e r v ă r i i energiei.
Perpetuum
mobile de
pri­
m u l fel. A p l i c a r e a p r i m u l u i
principiu
la gaze şi
fluide
o m o g e n e . Legile gazelor. E c u a ţ i a de s t a r e . Gaze r e a l e . T r a n s f o r ­
m ă r i i z o t e r m e şi a d i a b a t e . L i c h e f i a r e a gazelor. M ă s u r a c ă l d u ­
r i l o r specifice la gaze. A p l i c a r e a p r i m u l u i p r i n c i p i u la r e a c ţ i u -
208
nile chimice. Al doilea principiu.
P o s t u l a t u l lui C a r n o t . D e f i ­
n i ţ i a t e m p e r a t u r i l o r absolute. F o r m u l a r e a lui C l a u s i u s . E n t r o P e r p e t u u m mobile de felul a' doilea. Relaţiile lui H e l m h o l t z .
ipoteza lui Nernst cu câteva a p l i c a ţ i i . Diferite aplicaţii
a celor
două
principii.
c) Secţiunea Ştiinţelor Chimice.
12. C H I M I E
Prof.
titular:
GENERALĂ.
A.
Oštrogocich..
( D i r e c t o r u l L a b o r a t o r u l u i de Chimie G e n e r a l ă ) .
I n t i m p u l a n u l u i şcolar 1928—29, s'au ţ i n u t 90 de lecţii a
câte 1 o r ă şi 1/4, î n zilele de L u n i , M a r ţ i , M i e r c u r i şi J o i , dela
6 1/4—7 1/2 s e a r a , d e s v o l t â n d c u r s u l de Chimie G e n e r a l ă ( p a r ­
tea i n t r o d u c t i v ă cu legile g e n e r a l e , C h i m i a a n o r g . şi o r g . ) . L a
acest c u r s a u a u d i a t s t u d e n ţ i i a n u l u i I dela F a c u l t . de Ştiinţe,
secţia Chimie, fizică, fizico-chimică,
f i z i c o - m a t e m a t i c ă şi Şt.
N a t u r a l e , p r e c u m şi s t u d e n ţ i i C h i m i ş t i d i n a n u l I I , S e m e s t r u l
al II-lea.
Lucrări
practice
de laborator
cu s t u d e n ţ i i C h i m i ş t i şi F i zico-chimişti î n s e m e s t r u l I a u fost făcute în 14 şedinţe a 4 orefiecare, J o i a , dela o r a 2 p â n ă la 6 s e a r a .
L u c r ă r i l e e x e c u t a t e s u n t aceleaşi din a n i i p r e c e d e n ţ i şi a u
a v u t d r e p t scop o b i ş n u i r e a s t u d e n ţ i l o r m a i ales cu e x p e r i e n ţ e
de c u r s . A u a s i s t a t la aceste l u c r ă r i d n i i A s i s t e n ţ i : D r . Gh. G h e o r ghiu, Şef de l u c r ă r i , şi dş. M ă r i a T ă n ă s e s c u , A s i s t e n t ă .
Lucrările
practice
de laborator
cu studenţii
în Şt.
Naturale:
Cu aceşti s t u d e n ţ i s ' a u f ă c u t l u c r ă r i î n 47 de şedinţe a 4 ore
fiecare, î n zilele de L u n i şi M i e r c u r i dela 2—6 s e a r a . I n plus.
s'au făcut 4 şedinţe de s e m i n a r . Şi aceste l u c r ă r i a u r ă m a s i d e n ­
tice cu acelea d i n a n i i t r e c u ţ i şi a n u m e : o p e r a ţ i u n i p r i n c i p a l e
de l a b o r a t o r , elemente de a n a l i z ă a n o r g a n i c ă c a l i t a t i v ă a p r i n ­
cipalilor a n i o n i şi c a t i o n i , s e p a r ă r i de c a t i o n i şi a n i o n i , elemente
de a n a l i z ă c a n t i t a t i v ă a n o r g a n i c ă , ( a l c a l i m e t r i e şi a c i d i m e t r i e ) ,
p r i n c i p i i de a n a l i z ă o r g a n i c ă e l e m e n t a r ă calitativă, p r e c u m şi
analiză calitativă a câtorva funcţiuni organice m a i importante:
î n special, r e c u n o a ş t e r e a c â t o r v a s u b s t a n ţ e o r g a n i c e de diferită
n a t u r ă şi de o constituţie m a i s i m p l ă .
ш
..13. C H I M I E A N O R G A N I C Ă Ş I A N A L I T I C Ă .
Prof.
titular:
Gh.
Spacu.
( D i r e c t o r u l L a b o r a t . de C h i m i e A n o r g . şi A n a l . ) .
a ) Cursul de Chimie Anorganică:
42 p r e l e g e r i a 1 1 / 2 o r e
prelegerea, f r e q u e n t a t e de 16 s t u d e n ţ i a i a n u l u i I I I , secţia c h i m i e .
b ) Lucrări
practice de Chimie Analitică
Calitativă:
46 şe­
d i n ţ e de l a b o r a t o r a 7 o r e ş e d i n ţ a , f r e q u e n t a t e de 29 s t u d e n ţ i
a i a n u l u i I I şi I I I , secţia chimie.
c) Lucrări practice de Chimie Analitică
Cantitativă:
46 ş e ­
d i n ţ e de l a b o r a t o r a 7 o r e ş e d i n ţ a , f r e q u e n t a t e de 2 1 s t u d e n ţ i
ni a n u l u i I I I şi I V , secţia c h i m i e .
d ) Lucrări practice de analize de gaze: 16 şedinţe de l a b o ­
r a t o r a 5 ore ş e d i n ţ a , f r e q u e n t a t e de 15 s t u d e n ţ i a i a n u l u i ITT,
secţia c h i m i e .
CONFERINŢA DE CHIMTE ALIMENTARA.
C o n f e r e n ţ i a r ă : Raluca
Ripan.
a ) Conferinţe
de Chimie Alimentară:
2 0 de conferinţe a 1 i / 2
o r e c o n f e r i n ţ a , f r e q u e n t a t e de 8 s t u d e n ţ i a i a n u l u i I V , secţia
chimie.
b) Lucrări
practice
de Chimie Alimentară:
23 şedinţe de
l a b o r a t o r a 7 o r e ş e d i n ţ a , f r e q u e n t a t e de 8 s t u d e n ţ i a i a n u l u i
jV, secţia chimie.
Conferinţele şi l u c r ă r i l e p r a c t i c e a u a v u t loc î n localul L a ­
b o r a t o r u l u i de Chimie A n o r g a n i c ă şi A n a l i t i c ă .
14. C H I M I E
Prof.
agregat:
ORGANICĂ.
Ioan
Tănăsescu.
( D i r e c t o r u l L a b o r a t . de C h i m i e
Organică).
C u r s şi l u c r ă r i p r a c t i c e cu s t u d e n ţ i i a n u l u i I I I
I - a ) şi a n u l u i I V ( p a r t e a I l - a ) , secţia chimie.
Capitolele
tratate
la curs
au
(partea
fost:
Partea I-a. ( D o u ă o r e l a s ă p t ă m â n ă ) . H i d r o c a r b u r i . Deri­
vaţi h a l o g e n a ţ i . D e r i v a ţ i o r g a n o m e t a l i c i . Alcooli. F e n o l i . A l d e hide. Cetone. C h i n o n e . Acizi. E s t e r i . E t e r i . Oxi-acizi, ceto-acizi.
M e r c a p t a n i . Tiofenofi. Acizi sulfonici. N i t r o d e r i v a ţ i . N i t r o s o d e r i v a ţ i . H i d r o x i l a m i n e . A m i n e . S ă r u r i de d i a z o n i u m . D e r i v a ţ i
14
210
azoi. H i d r a z i n e . H i d r a z o d e r i v a ţ i . G r u p a c i a n . A m i d e . C o m b i n a ţ i i
ale P . As. S b .
Partea Il-a. ( D o u ă o r e p e s ă p t ă m â n ă ) . U r e i d e . A m i n o acizi şi s u b s t a n ţ e proteice. G r u p a f u r a n u l u i . P y r o n e . S ă r u r i de
o x o n i u m . Benzo şi d i b e n z o p y r o n e . B a z e p y r i l i u m . F l a v o n e şi
flavonoli. Baze flavilium. X a n t o n a , B a z e x a n t i l i u m . Tiofen. P i rol. H e m o g l o b i n a şi clorofila. P i r o l i d i n a . î n d o i . I n d i g o . P i r i d i n a . Ghinoleina. P i r a z o l i . P i r a z o l o n i . I m i d a z o l i . Azoli. Azine.
C o l o r a n ţ i : t r i f e n i l m e t a n i e i . S ă r u r i de x a n t i l i u m . P h e n a z i n e . T i a zine. Teoria culorii şi a c o l o r a n ţ i l o r . Z a h a r u r i . Alcaloizi.
Тмсгагг
practice:
Partea I. O zi p e s ă p t ă m â n ă (opt o r e ) . A n a l i z a o r g a n i c ă
c a l i t a t i v ă şi f u n c ţ i o n a l ă şi sinteze o r g a n i c e î n l e g ă t u r ă cu func­
ţiile s t u d i a t e .
Partea II. D o u ă zile pe s ă p t ă m â n ă ( 1 6 o r e ) . A n a l i z a c a n ­
t i t a t i v ă o r g a n i c ă , e l e m e n t a r ă şi f u n e t i c n a l ă .
15. C H I M I E
Prof.
titular:
FIZICĂ.
Dan
(Directorul Laboratorului
Rădulescu.
de Chimie
Fizică).
a) C u r s de c h i m i e fizică p a r t e a I - a , teoria cinetică şi a t o mistică, a n u l I I I , semestrul I I , o o r ă pe s ă p t ă m â n ă .
b) L u c r ă r i p r a c t i c e de a t o m i s t i c ă şi t e r m o c h i m i e cu a n u l
I I I , s e m e s t r u l I I , 8 o r e pe s ă p t ă m â n ă ; .
c) C u r s de c h i m i e fizică partea II-а, e n e r g e t i c a c h i m i c ă şi
e l e c t r o c h i m i a , a n u l IV, d o u ă s e m e s t r e , 3 o r e pe s ă p t ă m â n ă .
d) L u c r ă r i p r a c t i c e , e n e r g e t i c a c h i m i c ă şi electrochimia,
a n u l I V , d o u ă semestre, 8 o r e pe s ă p t ă m â n ă ,
d) Secţiunea Ştiinţelor Naturale.
16. Z O O L O G I E Ş I A N A T O M I E
Prof. tittdar:
Ioan
A.
COMPARATĂ.
Scriban.
( D i r e c t o r u l I n s t . de Zoologie),
a)
Cursuri:
C u r s de Zoologie şi A n a t o m i e c o m p a r a t ă a P r o t o c o r d a t e l o r
şi a V e r t e b r a t e l o r cu s t u d e n ţ i i N a t u r a M ş t i a n . I I şi I I I şi cu s t u ­
d e n ţ i i î n Geografie, cu Şt. N a t . a n u l I I .
211
I n t o t a l s ' a u ţ i n u t 45 de c u r s u r i a 1 1/2 ore, de la 8—9 1/2
I n zilele de L u n i şi V i n e r i .
2. C o n f e r i n ţ e de Histologie c u stud. N a t u r a l i ş t i a u . I. I n
t o t a l 24 de conferinţe, a 1 o r ă , M i e r c u r i de la 8—9.
3. C u r s de Zoologie şi E n t o m o l o g i e a g r i c o l ă c u stdd. a n u l
1 de la A c a d e m i a Agricolă. I n total s ' a u ţ i n u t 24 c u r s u r i a 2
•ore, S â m b ă t ă de la 10—12.
b ) Lucrări
practice:
1. L u c r ă r i p r a c t i c e de Zoologie şi A n a t o m i e
comparată:
P r o t o c o r d a t e şi V e r t e b r a t e cu stud. N a t u r a l i ş t i a n . I I şi I I I şi
c u stud. Geografi a n . I I .
I n total s ' a u ţ i n u t 48 de l u c r ă r i p r a c t i c e a 2 1/2 ore, î n zi­
lele de L u n i şi V i n e r i .
2. L u c r ă r i p r a c t i c e de Histologie cu s t u d e n ţ i i N a t u r a l i ş t i
a n u l I.
0
I n total s'au făcut 24 de şedinţe de l u c r ă r i a 3 ore, î n fie­
c a r e Mie m m de la 9—12.
3. L u c r ă r i practice de Zoologie şi E n t o m o l o g i e a g r i c o l ă cu
s t u d e n ţ i i de la Acad. Agr. I n t o t a l s ' a u făcut 24 de l u c r ă r i p r a c ­
tice a 1 o r ă , S â m b ă t ă d e l a 11—12.
c) Excursiuni
ştiinţifice.
E x c u r s i u n i ştiinţifice făcute pe l i t o r a l u l M ă r i i N e g r e şi la
l a c u r i l e de a p ă dulce de pe acest litoral p e n t r u r e c o l t a r e a m a ­
terialului necesar lucrărilor practice..
17. B O T A N I C Ă
Prof.
titular:
GENERALA.
J. Gr iuţesc и.
( D i r e c t o r u l I n s t . de B o t a n i c ă g e n e r a l ă ) .
I. Botanică generată.
a ) Materia
cursului:
S'a u r i n a t exact acelaş p r o g r a m ca şi î n a n u l p r e c e d e n t .
C u r s u l a fost însoţit de d e m o n s t r a ţ i u n i e x p e r i m e n t a l e de d i a g ­
r a m e şi n u m e r o a s e p r o e c ţ i u n i .
b) Materia
lucrărilor
practice:
I n cele 40 şedinţe s'a s t u d i a t m a i a m ă n u n ţ i t : celula vege.tală şi c o n ţ i n u t u l săxi; p r i n c i p a l e l e t i p u r i de ţ e s u t u r i . Morfolo14*
212
g i a e x t e r n ă şi a n a t o m i a r ă d ă c i n i i , a t u l p i n i i şi a frunzelor. M a ­
teriile de r e z e r v ă şi c a r a c t e r i z a r e a lor la m i c r o s c o p . Morfologia
şi s t r u c t u r a o r g a n e l o r de r e p r o d u c e r e la A n g i o s p e r m e . M o r f o ­
logia şi s t r u c t u r a fructelor şi a seminţelor. G e r m i n a ţ i a s e m i n ­
ţei. O d e m o n s t r a ţ i e d e s p r e î n m u l ţ i r i l e vegetative.
C u r s u l şi l u c r ă r i l e p r a c t i c e a u "fost u r m a t e r e g u l a t de 32
s t u d e n ţ i şi s t u d e n t e a i a n u l u i I I de Şt. n a t u r a l e şi Geografie cu
Şt. n a t u r a l e .
F ă c u t e s u b c o n t r o l u l d i r e c t o r u l u i , l u c r ă r i l e p r a c t i c e a u fost
r e g u l a t p r e c e d a t e de câte o s c u r t ă e x p u n e r e o r a l ă . E x e r c i ţ i i l e
p r a c t i c e a u fost c o n d u s e de c ă t r e dl I o a n B o z a c u , a s i s t e n t şi E r vin R e i m e s c h , p r e p a r a t o r . Dl I o a n B o z a c u a a v u t î n s a r c i n a sa
şi ţ i n e r e a colocviilor a t â t cu s t u d e n ţ i i n a t u r a l i ş t i cât şi cu s t u ­
denţii geografişti.
II. Fiziologie vegetală.
P r o g r a m u l a fost acelaş c a şi î n a n u l p r e c e d e n t . S ' a u ţ i n u t
î n t o t a l 24 şedinţe de l u c r ă r i p r a c t i c e , u r m a t e de 4 s t u d e n ţ i din
a n u l I V , secţia Ştiinţelor n a t u r a l e . Ca şi î n a n u l p r e c e d e n t aceste l u c r ă r i a u fost c o n d u s e de dl Dr. M. T i e s e n h a u s e n , şef del u c r ă r i , a j u t a t de dl F r . N e m e t h a s i s t e n t . Dl D r . T i e s e n h a u s e n
a făcut l a î n c e p u t u l fiecărei şedinţe câte o e x p u n e r e c r i t i c ă as u p r a metodelor experimentale întrebuinţate.
T r e b u e r e a m i n t i t că la U n i v e r s i t ă ţ i l e d i n B u c u r e ş t i şi I a ş i .
F i z i o l o g i a vegetală f o r m e a z ă câte o catedră
i n d e p e n d e n t ă de
c a t e d r a de B o t a n i c ă g e n e r a l ă , i a r c u r s u l d u r e a z ă t i m p de 2 a n i .
V a t r e b u i s ă se dea acestei discipline şi la Cluj o m a i m a r e des­
voltare, p r i n c r e a r e a u n e i conferinţe. U n d e z i d e r a t î n acest sens
a fost î n a i n t a t F a c u l t ă ţ i i cu o c a z i a d i s c u t ă r i i p r o e c t u l u i p e n t r u
reorganizarea învăţământului superior.
III. Excmsiuni didactice şi ştiinţifice.
I . P e C â m p i e , însoţit de dl P e t e r f i , p r e p a r a t o r , la 14/111
1929.
I I . I n F ă g e t u l M ă n ă ş t u r u l u i , cu toţi studenţii ce u r m e a z ă
c u r s u l de B o t a n i c ă g e n e r a l ă (12 M a i 1929).
I I I . I n B a n a t : Băile H e r c u l a n e , Orşova, C a z a n e , 16—20*
Maiu 1929. L a a c e a s t ă e x c u r s i u n e o r g a n i z a t ă de I n s t . de B o ­
t a n i c ă S i s t e m a t i c ă a u p a r t i c i p a t d n i i F r . N e m e t h a s i s t e n t şi E..
Peimesch preparator.
.
213
IV. Laboratorul de Anatomie.
Acest l a b o r a t o r s'a î m b o g ă ţ i t
«ecţiune şi d o u ă l ă m p i R e i c h e r t .
cu u n
a p a r a t de
micropro
V. Laboratorul de Ficiologie vegetală.
A m e n a j a r e a şi î n z e s t r a r e a a c e s t u i l a b o r a t o r m e r g e f o a r t e
_greu d i n c a u z a m i c i l o r s u m e î n s c r i s e î n b u g e t î n acest scop.
A n u l a c e s t a s'a p r o c u r a t u n a p a r a t de distilatie şi o r â ş n i ţ ă
p e n t r u z d r o b i t seminţe.
L o c a l u l l a b o r a t o r u l u i e p r e a r e s t r â n s ca să m a i p o a t ă d ă i ­
n u i aşa m u l t ă vreme.
18. B O T A N I C Ă
Prof. titular:
SISTEMATICĂ.
Alexandru
Borza.
( D i r e c t o r u l l n s t . de B o t a n i c ă s i s t e m a t i c ă , a l G r ă d i n i i şi al
Muzeului
1. Botanică
Botanic).
Sistematică.
S ă p t ă m â n a l 3 ore c u r s şi 5 ore l u c r ă r i p r a c t i c e , obligatorii
p e n t r u s t u d e n ţ i i dela Ştiinţe N a t u r a l e şi Geografie cu Ştiinţe
N a t u r a l e , a n . I I I şi I V .
S ' a u ţ i n u t î n sem. I şi I I î n total 42 lecţiuni şi 64 şedinţe
d e lucrări practice.
S c o p u l şi metodele sistematicei. I s t o r i c u l clasificaţiunii. O r i ­
g i n e a speciilor şi evoluţia g e n e r a l ă a r e g n u l u i vegetal. T r a t a r e a
sistematică a următoarelor î n c r â n g ă t u r i :
Schizophyta, P h a e o p h y c e a e , R h o d e p h y c e a e , E u m y c e t e s (cu L i c h e n e s ) , B r y o p h y t a .
P t e r i d o p h y t a . D i n t r e P h a n e r o g a m a e a u fost t r a t a t e : G y m n o s p e r mae-le, i a r d i n t r e A n g i o s p e r m a e u r m ă t o a r e l e o r d i n e : H e l o b i a e .
Liliiflorae, S c i t a m i n e a e , G y n a n d r a e , Glumiflorae, S p a d i c i f l o r a e .
Pandanales, Farinosae, Euparietales, Bhoeadales, Cucurbitales.
C a m p a n u l a t a e . E b e n a l e s , L i g u s t r a l e s , G o n t o r t a e , Tubiflorae şi
Rubiales.
I n şedinţele de l u c r ă r i p r a c t i c e din sem. I s ' a u e x a m i n a t
'la m i c r o s c o p r e p r e z e n t a n ţ i i tipici a i C r i p t o g a m e l o r , i a r î n al
I I - l e a s'au a n a l i z a t şi d e t e r m i n a t m a i ales F a n e r o g a m e t r a t a t e
ia c u r s .
214
2. Geografia
botanică
a
Patriei.
S ă p t ă m â n a l 1 o r ă c u r s , facultativ,
p e n t r u s t u d e n ţ i i delaŞtiinţele N a t u r a l e şi Geografie cu Ştiinţe N a t u r a l e .
S ' a u ţ i n u t î n sem. I şi I I , 10 l e c ţ i u n i : Noţiuni g e n e r a l e de
fitosociologie. I s t o r i c u l Geografiei b o t a n i c e î n R o m â n i a . î n f ă ţ i ­
ş a r e a fîziografică a R o m â n i e i . F a c t o r i i ecologici. S i n g e n e z ă . Sin
chorologie. F l o r a şi Vegetaţia R o m â n i e i . C i r c u m s c r i p ţ i i l e flo­
ristice ale Ţ ă r i i . C u r s u l e r a însoţit de p r o i e c ţ i u n i l u m i n o a s e de­
monstrative.
3. Excursiuni
didactice cu
studenţii.
S ' a u făcut câteva e x c u r s i u n i î n j u r u l Clujului cu s t u d e n ţ i i
î n s c r i ş i l a c u r s u r i l e de b o t a n i c ă s i s t e m a t i c ă şi Geografia b o t a ­
n i c ă , i a r î n zilele de 16—20 M a i u s'a făcut o e x c u r s i e m a i l u n g ă
î n B a n a t (Băile H e r c u l a n e , Orşova, C a z a n e ) , î m p r e u n ă cu dl
prof. D r . A. Ostrogovich.
Activitatea Mnzenlni Botanic.
S p o r u l H e r b a r u l u i U n i v e r s i t ă ţ i i dela 1 I u n i e 1928 la 1 I u ­
nie 1929 este de 5224 n u m e r e , a j u n g â n d u - s e la 158.141 foi de
h e r b a r m o n t a t e , clasate şi i n v e n t a r i a t e . — H e r b a r u l M u z e u l u i
A r d e l e a n a r e 259.476 foi. S p o r u l p r o v i n e î n a i n t e de toate din
m a t e r i a l u l colectat de p e r s o n a l u l M u z e u l u i şi al I n s t i t u t u l u i Bo­
t a n i c , a p o i d i n n u m e r o a s e colecţii dela I n s t i t u ţ i i l e b o t a n i c e din
B u c u r e ş t i (100 c i u p e r c i ) , Viena 100 C r y p t o g a m a e ) , Oslo (197
P h a n e r o g a m a e ) , B r n o (100 P h a n e r o g a m a e ) , Brooklyn (92 P h a ­
n e r o g . ) , Geneva (754 P h a n e r o g . ) , L o n d o n (153 P h a n e r o g a m a e , ) ,
Stockholm (235 P h a n e r o g . ) .
P e n t r u studii şi colectare de m a t e r i a l p e r s o n a l u l a făcut
din 1 I u l i e 1928—1 I u n i e 1929 u r m ă t o a r e l e e x c u r s i i :
1. A l b a - I u l i a — A i u d — B ă g a u ( 3 — 4 Iulie, E. P o p ) ; 2. Vălc ă u — R a ş c a — C ă l ă ţ e l e (7 Iul., E. P o p , G. B u j o r e a n u , V. P o p ) :
3. H a r g h i t a (8—11 Iulie, E. I. N y â r â d y ) ; 4. V l ă d e a s a (11 Iul..
G. B u j o r e a n u ) ; 5. M u n ţ i i Sibiului şi a i B r a ş o v u l u i (14—25 Iul..
G. B u j o r e a n ) ; 6. A r p a ş — V a l e a B â l i i (13—16 I u l . . E. P o p ) ; 7.
P o i a n a S t a m p i i — P o i a n a N e g r i i — V a t r a B o r n e i (25—28 Iul., E.
P o p ) ; 8. Oltenia (14—27 Iul., E. I. N y â r â d y ) ; 9. S u a t (28 Iul..
C. Giirtler şi G. B u j o r e a n ) : 10. R ă t e z a t (11—12 Aug., E. 1. .Nyâ­
r â d y ) : 11. Valea Oltului S u p e r i o r ( 6 — 1 6 Sept.. E. I. N y â r â d y ) :
12. S u a t (21 A p r . 1929. Al. B o r z a ) : 13. Dej (28 Apr., Al. B o r z a ) :
14. C o n s t a n ţ a — M a n g a l i a ( 7 — 1 0 M a i u , Al. B o r z a ) : Directorul'
315
M u z e u l u i , Prof. Dr. Al. B o r z a a p a r t i c i p a t ca r e p r e z e n t a n t a l
R o m â n i e i la e x c u r s i a V - a o r g a n i z a t ă de Societatea i n t e r n a ţ i o ­
n a l ă de geografie b o t a n i c ă p r i n Cehoslovacia şi P o l o n i a î n lu­
nile I u l i e şi A u g u s t . 1928.
Activitatea Grădinii Botanice.
I n a f a r ă de l u c r ă r i l e obişnuite, î n a n u l c u r e n t s ' a u c o m ­
plectat, familiile de p l a n t e d i n secţia s i s t e m a t i c ă p l a n t â n d u - s e
a r b u ş t i şi p l a n t e p e r e n e , c a r i a u fost p r e v ă z u t e cu etichete de
lemn. I n secţia geografică s'a a m e n a j a t g r u p a m u n ţ i l o r B u c o ­
vinei şi a i Moldovei, a s e m e n e a s ' a u p l a n t a t Azalee n o i la secţia
japoneză.
Goperişul serei Л г . I I a fost r e n o v a t î n regie p r o p r i e . P o ­
dul cel m a r e de peste P ă r ă u l ţ i g a n i l o r a fost r e p a r a t şi p r e l u n ­
git cu Г) m . S'a clădit o c a s ă n o u ă cu 3 locuinţe p e n t r u p e r s o ­
n a l u l Grădirfii.
G r ă d i n a a făcut u n s c h i m b de s e m i n ţ e cu 136 g r ă d i n i b o ­
tanice d i n ţ a r ă şi s t r ă i n ă t a t e , e x p e d i i n d 8668 p u n g i de seminţe
şi p r i m i n d 399(5.
Colecţia de p l a n t e vii a G r ă d i n i i s'a î m b o g ă ţ i t şi p r i n u r ­
m ă t o a r e l e d o n a ţ i i : Dl Dr. Al. R e g e n y i a d o n a t 3 p l a n t e (Azalea,
Cyeas, Cocos), i a r dl J . H u s n i k 4 ( E e h i n o p s i s . M a m i l l a r i a , E u phorbia. Opuntia).
19.
GEOLOGIE-PALEONTOLOGIE.
Prof.
titular:
Ioan
Popescu-Voiteşti.
( D i r e c t o r u l I n s t . de Geologie-Paleontologie).
1. Geologia.
— Prof. Dr. I. P . Voiteşti.
C u r s u l şi l u c r ă r i l e practice de Geologie a u î n c e p u t L u n i 5
.Voembrie 1928, t r a t a n d u - s e complect Geologia G e n e r a l ă ( S e ­
m e s t r u l I ) şi Geologia S t r a t i g r a f i c ă ( S e m e s t r u l I I ) î n 37 p r e ­
legeri şi 40 de şedinţe de l u c r ă r i p r a c t i c e , frecventate î n m o d
r e g u l a t de 22 s t u d e n t e şi s t u d e n ţ i ai a n u l u i IV, d i n t r e c a r e 3
studenţi în Şt. N a t u r a l e şi 19 în Geografie cu N a t u r a l e (5 s t u ­
denţi şi 14 s t u d e n t e ) .
2. Paleontologie.
— Prof. Dr. I. P . Voiteşti.
C u r s u l şi l u c r ă r i l e p r a c t i c e de Paleontologie a u
început
M a r ţ i (i N o e m b r i e 1928, t r a t â n d u - s e , î n cele 2 S e m e s t r e . N e v e r -
216
tebratele complect, î n 2 0 de p r e l e g e r i şi 21 şedinţe de l u c r ă r i
p r a c t i c e , frecventate r e g u l a t de 7 s t u d e n ţ i şi 1 s t u d e n t ă î n Şt.
Naturale, an. I I I .
3. Geologia României.
— Şef de l u c r ă r i D r . Şt. Mateescu.
Ga şi a n u l t r e c u t , c u s t u d e n ţ i i a n u l u i I V s'a făcut, î n câte
1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă d i n S e m e s t r u l a l doilea, de dl Şef de l u r ă r i Dr. Şt. Mateescu u n c u r s de Geologia R o m â n i e i , frecventat
d e 12 s t u d e n t e şi s t u d e n ţ i î n Şt. N a t u r a l e şi Geografie cu N a
turale.
4.
Excursiuni.
I n c u r s u l a n u l u i s ' a u f ă c u t cu s t u d e n ţ i i şi studentele c u r s u ­
r i l o r de Geologie şi P a l e o n t o l o g i e 4 e x c u r s i u n i de câte 1/2 zi î n
j u r u l C l u j u l u i şi u n a de 2 zile (cu a u t o c a r e l e ) î n r e g i u n e a de
b o r d u r a a M u n ţ i l o r A p u s e n i pe d i s t a n ţ a B u r u — I a r a şi H ă ş datele.
Prof. I. P . Voiteşti, î m p r e u n ă cu prof. V. S t a n c i u , I. S z a deczky ş i Şt. Mateescu, a o r g a n i z a t o e x c u r s i e la m a s s i v u l de
s a r e d i n V a l e a Dulce, P o d e n i i N o u i , j u d . P r a h o v a , p e n t r u s t u ­
d i e r e a i n t e r e s a n t e l o r roce c r i s t a l i n e şi s e d i m e n t a r e ce a p a r c a
b l o c u r i exotice î n b r e c i a l u i tectonică î n c o n j u r ă t o a r e .
20.
MINERALOGIE-PETROGRAFIE.
Prof. titular:
Victor
Stanciu.
( D i r e c t o r u l I n s t . de M i n e r a l o g i e - P e t r o g r a f i e ) .
( M i n e r a l o g i e şi P e t r o g r a f i e cu s t u d e n ţ i i a n u l u i I I . Chimie
cu Ştiinţe N a t u r a l e ; P e t r o g r a f i a R o m â n i e i cu studenţii a n u l u i
IV. Şt. N a t u r a l e şi Geografie).
Curs:
l. Mineralogie
fizică: a) Morfologie: s t r u c t u r a m a t e r i e i : b)
C r i s t a l o g r a f i e morfologică: p r i n c i p i i , metode de s i m b o l i z a r e , le­
gile f u n d a m e n t a l e ale C r i s t a l o g r a f i e i : cele 6 singonii şi t e n d i n ţ a
m o d e r n ă de a le r e d u c e la d o u ă sisteme de reţele m o l e c u l a r e ;
p r o e c ţ i u n i l e cristalelor: c) Constantele fizice ale c r i s t a l e l o r : d)
Tectonica m i n e r a l e l o r : e) C r i s t a l o g r a f i e o p t i c ă : l u m i n a n a t u ­
rală, polarizată, analiza microscopică:
/ : Leptologie:
studiul
cristalelor în lumina Roentgen.
217
2. Petrografie.
M i n e r a l e l e c o m p o n e n t e a l e rocelor, t r a t a t e
î n ordinea importanţei lor petrografice. Gonsideraţiuni generale
a s u p r a genezei şi s t r u c t u r i i P ă m â n t u l u i . Clasificarea rocelor.
P a r a m e t r i i rocelor e r u p t i v e şi r e p r e z e n t a r e a g r a f i c ă ( d u p ă m e ­
todele M. Levy, Osann, Niggli şi Becke). T r a t a r e a s i s t e m a t i c ă
a rocelor e r u p t i v e , a celor s e d i m e n t a r e şi m e t a m o r f i c e .
3. Mineralogie
sistematică.
P r i n c i p i i şi sisteme de clasifi­
c a r e . T r a t a r e a m i n e r a l e l o r d u p ă s i s t e m u l Dana.
Lucrări
practice:
D e s e m n a x o n o m e t r i c . Analize de f o r m e d i n toate cele 6 s i n gonii. P r o e c ţ i u n e a s t e r e o g r a f i c ă a f o r m e l o r cristalografice. Cal­
c u l u l zonelor. D e t e r m i n ă r i de d e n s i t a t e şi d u r i t a t e . Şlefuirea c a l citei î n s e c ţ i u n e o r i e n t a t ă i c. P r e p a r a r e a u n e i m i c i ^ şi s t a ­
bilirea d i r e c ţ i u n e i n g . şi n p . S t u d i u l m i n e r a l e l o r î n l u m i n a n a ­
t u r a l ă . E x t i n c ţ i u n i . P l e o c h r o i s m . O b s e r v a r e a şi i n t e r p r e t a r e a
figurilor de i n t e r f e r e n ţ ă l a cristalele u n i ş i b i a x e , î n l u m i n ă con­
v e r g e n t ă . Analize m a c r o s c o p i c e şi l a m i c r o s c o p de roce e r u p t i v e ,
s e d i m e n t a r e şi m e t a m o r f i c e . C a l c u l ă r i de roce î n p a r a m e t r i lui
«O.sann. Analize p i r o g n o s t i c e . Goneometrie.
21. FIZIOLOGIE GENERALĂ.
Prof. agr.: Aristide
Grădinescu.
( D i r e c t o r u l I n s t . de Fiziologie g e n e r a l ă ) .
Curs:
(44 lecţiuni de fiziol. a n i m a l ă a 1 şi 1/2 o r ă ) .
1. Consideraţiuni
generale asupra
materiei:
materie brută,
m a t e r i e o r g a n i z a t ă — vie. Legea c o n s e r v a ţ i u n e i m a t e r i e i ( L a voisier) şi energiei ( R o b e r t M a y e r şi H e l m h o l t z ) . N u e x i s t ă c r e a ţ i u n e ci t r a n s f o r m a r e . Deosebiri morfologice, fizice şi chimice
î n t r e m a t e r i a b r u t ă şi vie. I n s t a b i l i t a t e a m a t e r i e i vii. Metode
•de c e r c e t a r e : histophysiologie, c h i m i e fizicală. C a r a c t e r e l e g e n e ­
rale ale v i e ţ u i t o a r e l o r . Fiziologie g e n e r a l ă . Fiziologie specială.
2. Unitatea morfologică
şi fiziologică
a materiei
vieţuitoare.
"Compoziţiunea c h i m i c ă a m a t e r i e i v i e ţ u i t o a r e . Analizele l u i G.
H e r t r a n d . Molecule foarte complexe. Amestec de proteice şi l r
poide î n s t a r e coloidală. Gel. Biogen. A l b u m i n a vie e foarte labilă.
i a r c u l a ţ i u n e a m a t e r i e i î n t r e cele 3 r e g n u r i . F u n c ţ i a de s u p r a ­
faţă l a coloide.
218
3. Necesitatea
excitanţilor
şi căutarea lor de către
matericr
vieţuitoare.
T a x i i —• t r o p i s m e . E x p e r i e n ţ e l e lui Pfeffer şi E n g e l m a n n . G h i m i o t a x i a î n pathologie. B a r o t a x i e : t i g m o t a x i e , r e o t a x i e , geotaxie. P h o t o t a x i e . T h e r m o t a x i e . G a l v a n o t a x i e , Obo­
seala. H i p e r e x c i t a ţ i e . Anestezie. I n h i b i ţ i e .
4. Compoziţiunea
chimică
a materiei
vieţuitoare.
Materiile
proteice. Molecule e n o r m e . R e a c ţ i u n i de c o l o r a r e . H i d r o l i z a cu a l cali. P o l i p e p t i d e . A m i n o a c i z i . Oxidare.COg, H О, ОС (NH,) , NH ,
S i n t e t i z a r e a .proteinelor î n ţ e s u t u r i . Clasificarea proteinelor. Gră­
simile. Compoziţie. Solubilitate. E m u l s i o n a r e . S a p o n i f i c a r e . L e citine. Lipoide.
!
s
2
3
o. Hidraţii
de Carbon. Monozaharide.
Dizaharide. Polizah a r i d e . F e r m e n ţ i . F e r m e n ţ i hidrolitici, o x i d a n ţ i , r e d u c t o r i şi
de c o a g u l a r e . Specificitatea fermenţilor. Autoliza.
6. Diferitele
condiţiuni
după cari lucrează fermenţii
in or­
ganism.
Armonia funcţiunilor din organism. Bolul glandelor
cu s e c r e ţ i u n e i n t e r n ă (corelaţie c h i m i c ă ) . Rolul s i s t e m u l u i n e r ­
vos. O r i g i n e a vieţii pe p ă m â n t . T r a n s f o r m i s m . I n d i v i d u l a r e o
evoluţie. Specia a r e şi ea o evoluţie.
7. Digestiunea
intracelulară.
Di g e s t i u n e a
extracelulară.
Glande unicelulare, pluricelulare,
n e r e m a n i a t e şi r e m a n i a t e .
P r o v o c a r e a secreţiunei chimice: p r i n h o r m o n i şi p r i n
nervi.
I n e r v a ţ i u n e a g l a n d e i s u b m a x i l a r e , c o a r d a t i m p a n u l u i şi s i m p a ­
tic. Alimente.
8. Glandele salivare.
Compoziţia salivei. R o l u l chimic. Z a harificarea amidonului: eritrodextrina, acrodextrina, maltoza.
Hol fizic de i n m u e r e şi de a l u n e c a r e . Bol a l i m e n t a r . Deglutiţia.
S t o m a c . Glandele. S t r u c t u r a lor. Compoziţia c h i m i c ă a s u c u l u i
g a s t r i c . P e p s i n a , p r e s u r a , lipaza.
9. Yariaţiunea
acidităţii
sucului
gastric. C u m se f o r m e a z ă
11 CI. ( d i s o c i a r e a c l o r u r i l o r ) . M e c a n i s m u l secreţiunei gastrice.
•Secreţiune psihică. V a r i a ţ u n e a secreţiunei şi p u t e r e i digestive
a s u c u l u i g a s t r i c p e n t r u lapte, p â i n e , c a r n e . H i d r o l i z a p r o t e i ­
celor p r i n p e p s i n ă : proteoze p r i m a r e : (acid a l b u m i n e , p r o t o a l b u m o z e , d e u t e r o a l b u m o z e şi s i n a l b u m o z e ) .
Proteoze secun­
d a r e : (tioalbumoze, d e u t e r o a l b u m o z e ) . P r o d u ş i finali: p e p t o n e .
Acţiunea chimozinei. A c ţ i u n e a lipazei.
10. Digestiunea
stomacală.
Mişcările de a m e s t e c şi de e v a ­
c u a r e ale s t o m a c u l u i . Rolul s t o m a c u l u i : p r e p a r a r e a digestiunei
intestinale. Reflexul pilor: d e s c h i d e r e a şi î n c h i d e r e a lui. I n -
testirml. G l a n d e ( B r i i n e r , L i e b e r k i i h n ) . G o m p o z i ţ i u n e a s u c u l u i
i n t e s t i n a l . E r e p s i n a , e n t e r o c h i n a z a , i n v e r t a z a , l a c t a z a , arginaza',
l i p a z a , etc.
11. Glandele anexe ale tubului
digestiv. P a n c r e a s u l : s t r u c ­
t u r a . Compoziţia c h i m i c ă a s u c u l u i p a n c r e a t i e . F i c a t u l : s t r u c ­
t u r a . F u n c ţ i u n e a b i l i a r ă . G o m p o z i ţ i u n e a c h i m i c ă a bilei. S u b ­
s t a n ţ e o r g a n i c e : acid glicocolic, acid t a u r o c o l i c . R e a c ţ i u n e a lui
Pettenkofer. P i g m e n ţ i i b i l i a r i : r e a c ţ i a lui Gmelin.
12. Transformările
suferite de substanţele
alimentare
in in­
testin: albuminoide,
grăsimi,
hidraţi
de Carbon. Mişcările p e ­
ristaltice şi în m a s s ă a a n s e l o r . Defecaţia.
13. Absorbţia,
intestinală.
Valvule conivente şi viiozităţi
intestinale. F u n c ţ i u n e de s u p r a f a ţ ă . Absorbţia s u b s t a n ţ e l o r h i ­
drocarbonate, albuminoide, grăsimilor.
P r i n c i p i i l e fizico-chim i c e c a r i s t a u la b a z a fenomenelor de absorbţie. S i n t e t i z a r e a
g r ă s i m e l o r şî a l b u m i n e l o r de c ă t r e celulele epiteliale î n d ă r ă t u l
p l a t o u l u i s t r i a t . Absorbţia c u t a n e e . Dielectroliza.
14. Medial intern:
sângele. P r o p r i e t ă ţ i şi compoziţie. Glo­
bule r o ş i i : compoziţia c h i m i c ă . F u n c ţ i u n i de s u p r a f a ţ ă . Globule
albe: m o n o n u c l e a r e , p o l i n u c l e a r e .
15. Compoziţia
chimică a plasmei.
Coagularea. Mecanismul
c o a g u l ă r e i . E x p e r i e n ţ e l e lui Alex. S c h m i d , A r t h u s şi F a g e s . N e ­
cesitatea t r o m b i n e i , f i b r i n o g e n u l u i şi a s ă r u r i l o r de Ca.
Pig­
menţii sângelui.
16. Gazele din sânge. C u m se găseşte O. şi C 0 î n s â n g e . E x ­
t r a c ţ i a gazelor. A p a r a t u l c i r c u l a t o r î n s e r i a a n i m a l ă . I n i m a :
structura. Ganglioni. Teoria neurogenă. Teoria miogenă. E x ­
p l o r a r e a şi î m p ă r ţ i r e a u n e i revoluţii c a r d i a c e .
2
17. Contracţiunea
cardiacă. Deosebirea î n t r e fiziologia m u ş ­
c h i u l u i s t r i a t şi cel c a r d i a c . S g o m o t u l i n i m e i . T r a v a l i u l i n i m e i
e x p r i m a t în Kilogrammetri.
18. Acţiunea
sistemului
nervos extrinsec.
Pneuinogastricul.
Depresorul ( C y o n ) . C i r c u l a ţ i a a r t e r i a l ă . R o l u l ţ e s u t u l u i elastic.
Viteza s â n g e l u i : m e t o d a lui H e r i n g . H e m o d r o m o m e t r u l G h a u voau. Viteza în a o r t ă . Viteza î n c a p i l a r e .
H>. Se)»ne exterioare
ale mişcării
sângelui
în artere. P u l ­
sul, m i ş c a r e m o l e c u l a r ă o n d u l a t o r i e . S p h i g m o m e t r e . P u l s m a r e .
p r e s i u n e m i c ă . P u l s mic. p r e s i u n e m a r e . D i c r o t i s m . G i r c u l a ţ i u n e c a p i l a r ă . P l e t i s m o g r a f i e . T o n u s . M e n ţ i n e r e a lui pe cale n e r -
220
v o a s ă şi h u m o r a l ă . C i r c u l a ţ i a v e n o a s ă . F o r ţ e l e ce fac s ă c i r c u l e :
(cardiacă, aspiraţiunea toracică, gravitate, valvule).
20. Inima, aparat neuro-muscular.
Ganglioni cardiaci. Ro­
l u l lor. T e o r i a m i o g e n ă şi n e u r o g e n ă . E x c i t a n ţ i i n e u r o n i l o r m o t o r i şi i n h i b i t o r i . C i r c u i t î n c h i s . P n e u m o g a s t r i c u l ( m o d e r a t o r )
s i m p a t i c u l ( a c c e l e r a t o r ) . O r i g i n e a lor, şi a n e r v u l u i d e p r e s o r .
Vasomotorii.
2 1 . Limfa
şi aparatul
limfatic.
Structura capilarelor lim­
fatice şi a c a n a l e l o r . S t r u c t u r a g a n g l i o n i l o r limfatici şi a i n i
m i l o r c o n t r a c t i l e . C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă a limfei. O r i g i n e a limfei.
M e c a n i s m u l c i r c u l a ţ i u n e i şi r o l u l limfei.
22. Aparat respirator
şi respiraţiune.
Cum trebuie înţeleasă
r e s p i r a ţ i u n e a : 1) conflict î n t r e a e r şi s â n g e , 2) î n t r e s â n g e şi
ţesuturi. Structură: plămân: Proteu, Siren, Broască, Mamifere.
23. Mecanica respiratorie
la Grustacei, Peşti, Broască, Ma­
mifere. Rolul elasticităţii p u l m o n a r e . Vidul pleural. I n s p i r a ţiune. Expiraţiune. P n e u m o g r a m ă . Spirometrie. Centru respi­
r a t o r . R o l u l СО
şi a p r o d u ş i l o r de d e s a s i m i l a ţ i e .
Polipnee
termică.
24. Mecanismul
primei respiraţiuni.
A p n e e foetală. S c h i m ­
b u r i l e de gaze. S c h i m b u l de O şi СО la nivelul alveolelor p u l ­
monare.
S c h i m b u r i l e gazoase d i n ţ e s u t u r i .
Coeficient r e s p i ­
rator
^
2
2
0 2
25. Aparatul
lui Regnault şi Reiset p e n t r u m ă s u r a r e a s c h i m ­
b u r i l o r r e s p i r a t o r i i la a n i m a l e şi d o z a r e a gazelor d i n s â n g e . A s ­
fixie. V a r i a ţ i u n e a c o m p u ş i l o r a e r u l u i . Creşterea p r e s i u n e i .
26. Schimburile
nutritive.
Combustiunile substanţelor ali­
m e n t a r e se fac î n ţ e s u t u r i . R o l u l h i d r a ţ i l o r , proteicelor, s u b ­
s t a n ţ e l o r g r a s e . C e n t r u glicozuric. H y p e r g l i c e m i e . Profeidele:
absorbţie, sinteză. G r ă s i m i : absorbţie, sinteză.
27. Metabolism.
P e r f e c ţ i u n e a m o t o r u l u i a n i m a l din p u n c t
d e vedere al c o n s u m ă r i i c o m b u s t i b i l u l u i . A n a b o l i s m . Gatabo
lism. Gatalisorii d i n o r g a n i s m . C o n s u m a r e a p o t e n ţ i a l u l u i e n e r ­
getic.
28. Metabolism
(continuare).
Desasimilaţia. ' Reacţiunile
c h i m i c e d i n o r g a n i s m şi p r o d u ş i r e z u l t a ţ i d i n fenomene de cat a b o l i s m . O x i d a r e a h i d r a ţ i l o r de C a r b o n . O x i d a r e a g r ă s i m i l o r .
Metabolismul substanţelor proteice: amino-acizi, t a u r i n ă , tiroM e t a b o l i s m u l s u b s t a n ţ e l o r proteic^: a m i n o acizi, t a u r i n ă , t i r o zină. c r e a t i n ă , c r e t i n i n ă ,
baze p u r i c e , u r e e , acid u r i c , N H
221
F i s t u l a lui Eck. Locul u n d e se s i n t e t i z e a z ă u r e a . D e s a m i h a r e a .
amino-acizilor. N H
Deshidratarea carbonaţilor
de a m o n i u ;
a c a r b a m a ţ i l o r . E x p e r i e n ţ a l u i P a w l o v şi N e u k i .
29. Excreţiunea
în seria animală.
A p a r a t u l e x c r e t o r la
m a m i f e r e . Histologie. T u b u l u r i n i f e r . C a p s u l a lui B o w m a n n şi
c o r p u s c u l i i lui M a l p i g h i . S i s t e m u l p o r t r e n a l .
30. Rinichiul
nu fabrică
uree, nici uraţi. Nefrectomie s a u
l e g a r e a u r e t e r e l o r şi d o z a r e a u r e e i . I n e r v a ţ i a r i n i c h i u l u i ; C o m ­
p u ş i i c h i m i c i a i u r i n e i . Sintezele d i n epiteliul t u b u l u i .
3 1 . Excreţiunea
urinei. R o l u l u r e t e r e l o r . R o l u l vezicei u r i ­
n a r e . M i c ţ i u n e a . Sfinctere. C e n t r u vezico-spinal. Calea n e r v i ­
lor sensitivi şi a n e r v i l o r m o t o r i . G l a n d e s u d o r i p a r e . C o m p u ş i i
c h i m i c i a i s u d o a r e i . Reflexul s u d o r a l .
32. Funcţiunea
de thermogeneză.
Homeoterme. Heteroterme.
C a l o r i m e t r i e . C a l o r i m e t r u D ' A r s o n v a l . I n f l u e n ţ a taliei, s u p r a ­
feţei şi n a t u r a s u p r a f e ţ e i . O r i g i n a c ă l d u r e i m u s c u l a r e .
33. Metoda
alimentară
şi metoda respiratorie
pentru
de­
terminarea
numărului
ccdoriilor. R o l u l r a d i a ţ i u n e i , r o l u l t r a n s p i raţiunei. Polipnee termică. Acţiunea sistemului nervos. L u p t a
c o n t r a f r i g u l u i : reflex c u t a n e u v a s o - c o n s t r i c t o r , reflexe t e r m o gene. L u p t a c o n t r a c ă l d u r e i - v a s o - d i l a t a ţ i e .
34. Bilanţ nutritiv.
I n a n i ţ i e . P i e r d e r i l e suferite l a fc. s u n t
î n r a p o r t cu t a l i a . M e t o d a m e n ţ i n e r e i î n e c h i l i b r u n u t r i t i v . R a ­
ţ i a n o r m a l ă , r a ţ i a de m u n c ă . C h e s t i u n e a alcoolului c a a l i m e n t .
E x p e r i e n ţ e l e lui A t t w a t e r .
35. Funcţiunile
de reproducţiune.
C a r a c t e r u l m a t e r i e i vie­
ţuitoare. Evoluţia. înmulţirea. Instinctul morţii.
Caracterele
senilităţii. F e c u n d a ţ i u n e . Ovul. S p e r m a t o z o i d . S p e c i a l i z a r e . M a ­
t u r aţie.
36. Fartenogeneză:
naturală
şi artificială.
Factorii capabili
de a p r o v o c a : d e s h y d r a t a r e a , v a r i a ţ i u n i l e de t e m p e r a t u r ă , a c ­
ţ i u n e a diferitelor s u b s t a n ţ e chimice, e x c i t a ţ i u n i m e c a n i c e . E x ­
perienţele lui Loeb, Delage, Tichomiroff, H e r t w i g , M o r g a n . F i ­
ziologia u t e r u l u i şi p l a c e n t e i . T r o p h o b l a s t u l . V i a ţ a i n t r a u t e r i n ă .
37. Fiziologia
placentei.
F u n c ţ i u n i l e fiziologice ale n o u l u i
n ă s c u t : r e s p i r a ţ i u n e a , c i r c u l a ţ i u n e a , d i g e s t i u n e a . F u n c ţ i u n i de
t h e r m o g e n e z ă . Glandele m a m a r e . E l a b o r a r e a l a p t e l u i , e x c r e ţ i a
lui. C o m p o z i ţ i a c h i m i c ă . S i n t e z a caseinei şi lactozei.
38. Vitamine.
R e g i m a l i m e t a r sintetic. F u n k . T u r b u r ă r i l e
produse în lipsa vitaminelor. Avitaminoză.
Boli de c a r e n ţ ă .
3
222
R a c h i t i s m u l . F a c t o r u l A. liposolubil. B e r i b e r i . F a c t o r u l B . h i d r o . Solubil. S c o r b u t u l . F a c t o r u l G. V i t a m i n a D. I m p o r t a n ţ a v i t a ­
minelor în nutriţie.
39. Glandele cu secreţiune internă. G l a n d a i n t e r s t i ţ i a l ă jij
şiJ3 E x t i r p a r e a g l a n d e l o r s e x u a l e şi efectele. Grefa. E x p e r i e n ­
ţele l u i B e r t c h o l d ş i P ć z a r d . D i n a m i c a c a r a c t e r e l o r s e x u a l e se­
cundare. F o r m a neutră. Masculinizare. Feminizare.
40. Glanda thyroidă. S t r u c t u r ă . T h y r e o g l o b u l i n ă .
Thyrox i n a . E x t i r p a r e l a o r g a n i s m e t i n e r e şi a d u l t e . M i x o e d e m . C r e ­
t i n i s m . Grefe. Dovezi clinice. B o a l a l u i B a s e d o w . H i p o şi hi(ier•secreţie, c o m p a r a r e a t u r b u r ă r i l o r . L u c r ă r i l e p r o f e s o r u l u i M a r i n e s c u , Schiff.
4 1 . Glandele parathyroide-structură.
E x t i r p a r e . R o l u l fizio­
logic, h i p e r s e n s i b i l i t a t e . N e u t r a l i z a r e a p r o d u ş i l o r de d e s a s i m i laţie. T h y m u s . S t r u c t u r a . C o r p u s e u l i i l u i H a s s a l l . L e g ă t u r i l e fi­
ziologice a l e g l a n d e l o r g e n i t a l e cu t h y m u s u l . P u b e r t a t e a . A c ţ i u ­
n e a fiziologică a e x t r a c t u l u i de t h y m u s .
42. Capsulele suprarenale. S t r u c t u r ă . A d r e n a l i n ă . E x t i r p a ­
rea. Experienţele lui Brown Sequard. Maladia bronzată. T u r b u r ă r i l e consecutive: a s t e n i e , creşterea h e m a t i i l o r , h y p o t e r m i e .
micşorarea schimburilor nutritive.
4 3 . Hipofiza. S t r u c t u r a . E x t i r p a r e : h i p o n u t r i ţ i e , h i p o t e r mie. Acromegalie. Gigantism. Splina. Structură. F u n c ţ i u n i .
44. Secretiunea internă a pancreasului. I n s u l e l e l u i L a n g e r h a n s . L u c r ă r i l e l u i L a g u e s s e , von M e r i n g ş i M m k o w s c h i . E x ­
t i r p a r e . Diabet. L u c r ă r i l e l u i L ć p i n e , H ć đ o i i , MacMod şi B a n ting. I n s u l i n a .
2.
Demonstratiuni.
1. T r a n s f o r m a r e a e n e r g i e i p o t e n ţ i a l e d i n a c u m u l a t o r î n energie actuală: mecanică, luminoasă, chimica, calorică, excit a ţ i u n e fiziologica. A c ţ i u n e a m e d i u l u i - t e m p e r a t u r ă a s u p r a ferm e n t a ţ i u n e i alcoolice. M i n i m , o p t i m , m a x i m .
2. E x c i t a n ţ i m e c a n i c i , chimici, fizici,
muşchilor. Insuficienţa excitanţilor.
3. Acţiunea stricninei a s u p r a
asupra
n e r v i l o r şi
sensibilităţii.
4. R e a c t i u n i de c o l o r a r e ale s u b s t a n ţ e l o r proteice. C o a g u l a r e .
Emulsionare. Saponificare.
223
б. M i ş c ă r i l e i n t e s t i n e l o r de pisică m e n ţ i n u t e s e p a r a t î n li•chid Locke şi l a t e m p e r a t u r ă de + 3 8 C.
6. I n i m a s e p a r a t ă d e c o r p şi î n c i r c u l a ţ i u n e a r t i f i c i a l ă .
7. î n s c r i e r e a g r a f i c ă a c o n t r a c ţ i u n e i m u s c u l a r e şi a tetan o s u l u i . M u ş c h i u l s t r i a t î n c o m p a r a ţ i e cu m u ş c h i u l c a r d i a c .
8. E x p e r i e n ţ a cu t u b u l lui H a l l e s . î n s c r i e r e a p r e s i u n e i a r ­
teriale l a c â i n e . A c ţ i u n e a a d r e n a l i n e i . E x c i t a r e a p n e u m o g a s t r i cului. Inhibiţiune.
Secţionarea pneumogastricului.
Excitarea
c a p ă t u l u i p e r i f e r i c — o p r i r e a c o r d u l u i . F e n o m e n u l de oboseală
a ganglionilor nervoşi inhibitori.
u
9. S c h e m a r e s p i r a ţ i u n e i p u l m o n a r e a lui F r e d e r i c q a s u p r a
r e s p i r a ţ i u n e i cu u n p u l m o n . R o l u l p r e s i u n e i n e g a t i v e .
10. D e m o n s t r a ţ i u n i p e u n câine. F i s t u l ă î n u r e t e r şi î n r e ­
g i s t r a r e a p i c ă t u r i l o r de u r i n ă . . A c ţ i u n e a s u b s t a n ţ e l o r d i u r e t i c e :
glucoza, G I N a .
Asfixia e x p e r i m e n t a l ă p r i n l e g a r e a
tracheei
artere.
°
11. P u n e r e a î n evidenţă a a d r e n a l i n e i p r i n m e t o d a L â e w e n Trendelemburg.
3. Şedinţe
de lucrări
practice.
1. R e a c ţ i u n i l e de c o l o r a r e ale s u b s t a n ţ e l o r proteice. R e a c -ţiunile de p r e c i p i t a r e . R e a c ţ i u n i l e de c o a g u l a r e .
2. R e a c ţ i u n i l e m o n o z a h a r i d e l o r , d i z a h a r i d e l o r şi p o l i z a h a ridelor. D o z a r e a glucozei. H i d r o l i z a a m i d o n u l u i şi z a h a r o z e i .
3. T i t r i m e t r i e . T i t r a r e a u n e i s o l u ţ i u n i de N a O H şi HG1.
4. S a l i v a . P u n e r e a î n e v i d e n t ă a m u c i n e i şi s u l f o c i a n a ţ i l o r .
A c ţ i u n e a salivei a s u p r a a m i d o n u l u i fiert. P u n e r a î n e v i d e n ţ ă
a e r i t r o d e x t r i n e i , a c r o d e x t r i n e i şi maltozei.
5. I z o l a r e a p r o d u ş i l o r de d i g e s t i u n e g a s t r i c ă . I z o l a r e a a c i d
albuminelor, protoalbumozelor, heteroalbumozelor,
peptonelor.
Precipitare.
6. D o z a r e a a c i d i t ă ţ i i s u c u l u i g a s t r i c . P r e p a r a t e m i c r o s c o ­
pice de g l a n d e : p a r o t i d ă , s u b m a x i l a r ă , esofag, s t o m a c .
7. O b s e r v a r e a globulelor roşii la b r o a s c ă , i e p u r e , om. N u ­
m ă r a r e a globulelor r o ş i i şi albe l a om c u a p a r a t u l T h o m a s - Z e i s s .
8. Bila. M u c i n a . R e a c ţ i u n e a s ă r u r i l o r b i l i a r e ( P e t ţ e n k o f e r ) ,
-şi a p i g m e n ţ i l o r b i l i a r i ( G m e l i n ) . C r i s t a l i z a r e a s u b m i c r o s c o p
a. s ă r u r i l o r b i l i a r e .
9. M a t e r i i l e c o l o r a n t e ale s â n g e l u i . C r i s t a l i de o x i h e m o g l o l)ină, c â i n e , cobai. S p e c t r u l de a b s o r b ţ i e a o x i h e m o g l e b i n e i , h e -
224
moglobinei, c a r b o x i h e m o g l o b i n e i şi m e t e m e g l o b i n e i . C r i s t a l e dehemină.
D o z a r e a hemoglobinei cu
h e m o m e t r u l lui
Fleischl
Miescher.
10. I z o l a r e a s u b s t a n ţ e l o r a l b u m i n o i d e din p l a s m ă : f i b r i n o gen, s e r u m a l b u m i n a , s e r u m g l o b u l i n a . P l a s m ă o x a l a t a t ă . (co­
agulare.
11. Metoda g r a f i c ă . P e n i ţ a î n s c r i i t o a r e , s u p r a f a ţ a de î n r e ­
g i s t r a r e , cardiograf, p n e u m o g r a f .
înscrierea
contracţiunilor
cardiace.
12. î n s c r i e r e a p e r i o a d e i r e f r a c t a r e a i n i m e i , a sistolei s u p l i ­
m e n t a r e şi a r e p a u s u l u i c o m p e n s a t o r .
13. A c ţ i u n e a p n e u m o g a s t r i c u l u i . O b s e r v a r e a c i r c u l a ţ i u n e i
capilare.
14. î n s c r i e r e a fenomenelor de oboseală a c e n t r i l o r i n h i b i t o r i .
15. Î n s c r i e r e a p u l s u l u i . L u a r e a p r e s i u n e i a r t e r i a l e cu oscir
lometru-sphygmomanometric Pachon.
înscrierea respiraţiunei
cu p n e u m o g r a f u l P a u l B e r t .
16. D e t e r m i n a r e a a e r u l u i
respiratorcpmplimentar
şi der e z e r v ă cu s p i r o m e t r u l Tissot. P n e u m o g r a m a l a c â i n e şi a n a ­
liza ei.
17. Metoda E n g e l m a n n . î n s c r i e r e a p u l s a ţ i u n i l o r cardiace*
pe i n i m a izolată de b r o a s c ă , c u c a m e r a k u F i i h n e r . Acţiunea
t e m p e r a t u r e i a s u p r a frequentei.
18. U r i n a şi d o z a r e a u r e e i . O b s e r v a r e a de p r e p a r a t e m i c ­
roscopice d i n a o r t ă , venă, c a p i l a r e .
19. D o z a r e a a z o t u l u i t o t a l d i n u r i n ă p r i n m e t o d a K i e l d a h l .
S e c ţ i u n i m i c r o s c o p i c e de p u l m o n .
20. C o n t i n u a r e . S e c ţ i u n i m i c r o s c o p i c e d i n b r a n c h i e . U r i n a
pathologică.
21. Dozarea clorurelor din u r i n ă (metoda Mohr).
22. C o n t i n u a r e .
23. R e a c ţ i u n e a m u r e x i d e i . D o z a r e a a c i d i t ă ţ i i u r i n e i .
24. L a p t e l e l a m i c r o s c o p . C e n t r i f u g a r e a . S e c ţ i u n i m i c r o s ­
copice de r i n i c h i .
25. I s o l a r e a s u b s t a n ţ e l o r proteice d i n l a p t e : c a s e i n o g e n u l .
l a c t a l b u m i n a , lactoglobulina. P e r o x i d a z e l e . C o a g u l a r e a .
26. D o z a r e a v o l u m e t r i c ă a fosfaţilor d i n u r i n ă .
27. A n a l i z a m i c r o s c o p i c ă a s e d i m e n t u l u i d i n u r i n ă . P i g m e n ţ i i b i l i a r i . P r e p a r a t e m i c r o s c o p i c e de g l a n d ă s u d o r i p a r ă .
28. P u n c t u l crioscopic a l u r i n e i c u c r i o s c o p u l B e c k m a n n .
225
29. Grioscopia u r i n e i şi a s e r u l u i Locke. C ă l d u r a m u s c u ­
l a r ă cu g a l v a n o m e t r u l D ' A r s o n v a l şi t e r m o m e t r u .
30. P r e p a r a r e a glicogenului d i n ficat.
3 1 . P r e p a r a r e a glicogenului d i n m u ş c h i i şi ficatul de b r o a ­
scă şi d o z a r e a lui.
32. M e t o d a L ă e w e n - T r e n d e l e m b u r g . A d r e n a l i n a .
33. P r e p a r a t e microscopice de t h y r o i d ă şi t h y m u s . R e p e t a r e .
34. 35, 36, 37. R e p e t a r e a l u c r ă r i l o r .
;
22. B I O L O G I E .
Profesor
titular:
Emil
G.
Racoviţă.
( D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i de Speologie).
Activitatea Institutului de SpeologieO r g a n i z a r e a I n s t i t u t u l u i , d i n toate p u n c t e l e de vedere: lo­
cal, m a t e r i a l ştiinţific şi de c e r c e t ă r i , bibliotecă, p e r s o n a l e t c ,
a fost d e s c r i s ă î n r a p o r t u l a n u l u i şcolar 1922—23. De o a r e c e
n i c i o s c h i m b a r e î n s e m n a t ă n ' a i n t e r v e n i t de a t u n c i , din c a u z a
insuficienţii f o n d u r i l o r
p u s e la dispoziţia
I n s t i t u t u l u i , se va
a r ă t a m a i jos n u m a i a c t i v i t a t e a p e r s o n a l u l u i şi micile s p o r u r i
m a t e r i a l e ce s ' a u p u t u t î n r e g i s t r a щ d e c u r s u l a c e s t u i a n şcolar.
A ) Biblioteca.
S'a c o n t i n u a t cu c a t a l o g a r e a Bibliotecilor I n ­
stitutelor de Speologie ( s ' a a j u n s la N o . 3394) şi Zoologie ( s ' a
a j u n s la No. 3410), î n s c r i i n d u - s e fiecare volum î n r e g i s t r u - i n v e n t a r şi t o t o d a t ă pe d o u ă fişe, u n a d e s t i n a t ă c a t a l o g u l u i p e
n u m e de a u t o r şi a d o u a c a t a l o g u l u i pe m a t e r i i .
I n s a l a de bibliotecă a I n s t i t u t u l u i de Speologie s'a d e p u s ,
s p r e p ă s t r a r e şi i n v e n t a r i a r e , colecţia de c ă r ţ i c u m p ă r a t ă d i n
f o n d u r i l e M u z e u l u i de Zoologie dela vestitul a n a t o m i s t K. Geg e n b a u e r . A c e a s t ă colecţie este foarte, b o g a t ă şi de m a r e v a l o a r e
m a i ales î n ceeace p r i v e ş t e i s t o r i a a n a t o m i e i v e r t e b r a t e l o r şi
acelei u m a n e î n special. I n v e n t a r i e r e a ei s'a t e r m i n a t şi n e - a
d a t 4619 n u m e r e . I n r a p o r t u l viitor se va l ă m u r i c o m p u n e r e a
e x a c t ă a acestei foarte i m p o r t a n t e bogăţii bibliografice.
D i n l i p s ă de f o n d u r i n u s'a p u t u t c o n t i n u a toate a b o n a ­
m e n t e l e l a reviste, n i c i c u m p ă r a noile t r a t a t e s a u opere de r e ­
ferente n e c e s a r e î n v ă ţ ă m â n t u l u i s a u c e r c e t ă r i l o r şi a p ă r u t e î n
c u r s u l a n u l u i . D e s c o m p l e c t a r e a colecţiilor n o a s t r e bibliografice
constitue u n n e r e p a r a b i l d e z a s t r u , căci m u l t e reviste ştiinţifice
l i m i t e a z ă t i r a j u l la n u m ă r u l a b o n a ţ i l o r .
I n v a n se s e m n a l e a z ă î n fiecare a n acest m a r e n e a j u n s c a r e
15
226
y a p r i c i n u i m a r i cheltueli î n viitor, căci s u n t s e r i i ce v o r t r e b u i
c o m p l e c t a t e şi n u se v o r p u t e a c o m p l e c t a decât c u foarte m a r i
cheltueli.
B ) Colecţia de hărţi geografice a s p o r i t c u câteva serii
1. „Carte generale bathymetrique
des Oceans" 1 : 10.000,000
ce c u p r i n d e 2 4 coaie î n c u l o r i de 1 1 0 X 7 5 c m . P e n t r u studiile
zoogeografice şi paleogeografice a c e a s t ă h a r t ă este de m a r e folos.
2. Colecţia Hărţilor
geologice a Transilvaniei
1 : 75.000, ed i t a t e de S e r v i c i u l geologic d i n P e s t a ; 13 b u c ă ţ i , t o t ce-a a p ă r u t .
3. P e l â n g ă a c e a s t a . Colecţia de c e r c e t ă r i a h ă r ţ i l o r s'a
s p o r i t ş i c u u r m ă t o a r e l e h ă r ţ i m u t e î n t r ' u n n u m ă r de e x e m p l a r e
suficient:
1. P l a n i s f e r u l 1 : 100,000.000 de de M a r t o n n e .
2. P l a n i s f e r u l 1 : 50,000.000 de de M a r t o n n e .
3. H a r t a h i d r o g r a f i c ă a R o m â n i e i 1 : 1,500.000 ediţie n e a g r ă .
4.
idem
idem
,, a l b a s t r ă .
5. H a r t a h i s p o m e t r i c ă a R o m â n i e i 1 : 1,500.000 ediţie n e a g r ă .
6.
idem
idem
,, a l b a s t r ă .
C) Colecţia fotografică.
D i n l i p s ă de f o n d u r i suficiente i n ­
s t a l a r e a ş i c a t a l o g a r e a s i s t e m a t i c ă a acestei destul de m a r i colecţiuni m e r g e f o a r t e încet. D u l a p u l „ F o t o t e c " de c l a s a r e a fo­
t o g r a f i i l o r ce a fost c a n c e p u t de d i r e c t o r şi r e a l i z a t g r a ţ i e u n u i
a j u t o r a c o r d a t de C a s a Şcoalelor, n ' a fost destul de î n c ă p ă t o r ; a
trebuit, pentru a permite o clasare m ă c a r provizorie, construit
u n a l doilea Fototec d i n F o n d u r i l e I n s t i t u t u l u i . Abia a c u m se
poate o r g a n i z a c l a s a r e a şi c a t a l o g a r e a pe fişe c a r e se va face
pe m ă s u r ă ce v o r fi f o n d u r i disponibile.
1044
rate.
283
deja
D ) Colecţia Biospeologică.
S ' a î n c h e i a t cu N r u l de peştere
şi cu N r u l de m a t e r i a l 1302, a 7 - a serie de p e ş t e r i e x p l o ­
M a t e r i a l u l acestei serii, c a r e c u p r i n d e recoltele făcute în
de peşteri, a fost ales pe g r u p e de vietăţi şi o p a r t e este
în m â n a cola hori tor ilor noştri specialişti.
Dela î n c e p u t u l e x p l o r ă r i l o r n o a s t r e (1905) şi p â n ă azi, s'au
e x p l o r a t m a i bine de 1100 de peşteri d i n vre-o 10 ţ ă r i diferite,
şi m a t e r i a l u l cules e î m p ă r ţ i t î n vre-o 16.000 de t u b u r i cu a l ­
cool l a c a r e se m a i a d a o g ă vre-o 200 de serii de insecte c o n s e r ­
vate u s c a t e si vre-o 500 de Lilieci.
E ) Fauna Transilvaniei.
S'a cules deja m u l t m a t e r i a l , a t â t
t e r e s t r u cât şi de a p ă dulce, d a r n u se pot î n c ă cita d a t e s t a ­
tistice, căci n u m a i o m i c ă p a r t e din acest m a t e r i a l este ales ş i
227
p r e p a r a t . N u m a i f a m i l i a C a r a b i d e l o r (Goleoptere) este c l a s a t ă
d e f i n i t i v şi i n s t a l a t ă î n c a r t o a n e .
L i p s a de mijloace şi de p e r s o n a l face ca a c e a s t ă b r a n ş ă ,
•dealtmintrelea s e c u n d a r ă a m i s i u n e i n o a s t r e , s ă se
desvolte
foarte greu.
Ю Exploraţiuni
speologice
şi
faunistice.
a) C e r c e t ă r i speologice şi f a u n i s t i c e î n r e g i u n e a
Şuncui u ş u l u i (jud. B i h o r ) e x e c u t a t e î n I u l i e 1928 de c ă t r e I'. A. G h a p
p u i s , 1 p e ş t e r ă a fost e x p l o r a t ă .
b) C e r c e t ă r i speologice î n S t a t e l e - U n i t e ( A m e r i c a de N o r d ) ,
I r M i a n a , K e n t u c k y , V i r g i n i a , î n A u g u s t 1928 de c ă t r e R. J e a n nel, c u c o n c u r s u l prof. C a n d i d o B o l i v a r , c o n s e r v a t o r al M u z e u ­
l u i de I s t o r i e n a t u r a l ă din M a d r i d ( S p a n i a ) . 11 peşteri a u fost
•cercetate.
c) C e r c e t ă r i speologice şi f a u n i s t i c e î n A l g e r i a şi î n S a h a r a
s e p t e n t r i o n a l ă în A p r i l i e şi M a i u 1929 de c ă t r e R. J e a n n e l şi
F . A. G h a p p u i s . 1 y>eşteră şi diverse p u f u r i şi a p e s u b t e r a n e a u
fost cercetate.
23. B I O L O G I E .
Profesor cu c o n t r a c t : Rene
Jeannel.
Acest c u r s este d e s t i n a t s t u d e n ţ i l o r F a c u l t ă ţ i i de M e d i c i n ă
d i n a n u l I şi s t u d e n ţ i l o r F a c u l t ă ţ i i de Ştiinţe, Secţia ştiinţelor
n a t u r a l e şi Geografie d i n a n u l IV.
C u r s u l din a n u l 1928—1929 a desvoltat u r m ă t o r u l p r o g r a m :
P a r t e a I-a:
Ist oria transfo rm isn i ului.
I. Originele ideei evoluţiei: C r e a ţ i o n i s m u l . Guvier, Buffon,
L a m a r c k şi L a m a r c k i s m u l . E t . G e o f f r o y - S a i n t - H i l a i r e .
I I . D a r w i n şi Darvvinismul. I I I . T r a n f o r m i s m u l d u p ă D a r ­
win: Neodarwinismul. Weismann. Mutaţionismul:
De Vries.
Preadaptaţia. Neolamarckismul.
Partea Il-a.
Factorii
evoluţiei.
IV. V a r i a ţ i a . S t u d i u l fluctuaţiei: B i o m e t r i c a .
V. Factorii
primari
ai evoluţiei:
Alimentarea, salinitatea.
V I . V I I . Factorii primari
ai evoluţiei: L u m i n a şi viaţa. L u ­
m i n a şi c o l o r a ţ i u n i l e : h o m o e r o m i i l e şi m i m e t i s m u l .
V I I I . V i a ţ a în î n t u n e r i c : N o c t u r n i s m u l , cavernicolele, a n i Tnalele abissale. p a r a z i ţ i i i n t e r n i .
I X . T e m p e r a t u r a : A c ţ i u n e a t e m p e r a t u r e i a s u p r a fenome15*
228
n e l o r vitale. A c ţ i u n e a t e m p e r a t u r i i a s u p r a fiinţelor v i e ţ u i t o a r e ^
X. U m i d i t a t e a . S t a r e a s t a t i c ă a m e d i u l u i . Alţi factori a i
mediului: curenţii marini, întinderea
habitatului,
presiunilem e c a n i c e etc.
XI. Ereditatea caracterelor câştigate.
X I I . Factorii
secundari.
Selecţia artificială, selecţia n a t u ­
r a l ă , selecţia s e x u a l ă .
X I I I . S e g r e g a ţ i a s a u a m i x i a : etnologică, fiziologică, m e ­
canică.
X I V . Ortogenezele. P r o b l e m a ortogenezei v ă z u t ă de n e o l a m a r c k i e n i şi n e o d a r w i n i e n i . E v o l u ţ i a paleontologică. I r e v e r s i b i ­
litatea evoluţiei. E v o l u ţ i a g e n e r a l ă a vieţii.
Partea IlI-a,
Ereditatea.
XV. Modalităţile eredităţii.
X V I . Legile de h i b r i d a ţ i e . N a u d i n şi Mendel.
Ereditatea
mendeliahă.
X V I I . Teoria, c r o m o s o m i a n ă : Celulele s e x u a l e . E x p l i c a r e a
disjoncţiunei mendeliene a caracterelor prin disjoncţiunea cromosomilor.
X V I I I . S e x u l : C r o m o s o m i i s e x u a l i . E r e d i t a t e a legată de sex.
I n t e r s e x u a l i t a t e şi g i n a n d r o m o r f i e . H o r m o n i i s e x u a l i .
X I X . P a r t e n o g e n e z a n a t u r a l ă şi e x p e r i m e n t a l ă .
;
e) Secţia Geografică.
(Institut de Geografie)
24. G E O G R A F I E G E N E R A L Ă .
Prof. t i t u l a r : G.
Yălsan.
S ' a u făcut c u r s u r i şi l u c r ă r i p r a c t i c e şi de s e m i n a r , con­
f o r m p r o g r a m u l u i î n s c r i s î n R e g u l a m e n t u l F a c u l t ă ţ i i de Ştiinţe
(secţia G e o g r a f i c ă ) . P r o f e s o r u l t i t u l a r fiind î n concediu a fost
s u p l i n i t de dl S. O p r e a n , prof. la Acad. C o m e r c i a l ă ( i a r la „ t e r ­
m e n i i g e o g r a f i c i " а. I, de dl A. F l o r i n e s c u , şef de l u c r ă r i ) .
25. G E O G R A F I E F I Z I C Ă Ş I D E S C R I P T I V Ă .
Prof. t i t u l a r : Y.
Мепфи.
S ' a u făcut c u r s u r i şi l u c r ă r i p r a c t i c e şi de s e m i n a r , con­
form p r o g r a m u l u i din Regulamentul
F a c . de Ştiinţe
(secţia
Geografică).
L a s f â r ş i t u l a n u l u i s'a făcut cu s t u d e n ţ i i o e x c u r s i e de s t u d i i
p e valea Mureşului.
Activitatea I n s t i t u t u l u i de Geografie a fost c o n d u s ă de d l
p r o f e s o r V. M e r u ţ i u .
22$
O } A c t i v i t a t e a ştiintifrcă-literară°
«(publicaţii, conferinţe, c o m u n i c ă r i , distincţii, etc.)
a) Secţiunea Ştiinţelor Matematice.
1. N . ABRAMESCTJ.
1. I n Mathematica
Voi. I I . S u r Ies c o u r b e s de convergence
«des series p r o c e d a n t s u i v a n t Ies i n v e r s e s de p o l y n o m e s d o n n e s .
2. A. ANGELESGTJ.
Publicaţii.
1. I n Comptes Rendus de VAcademie
des Sciences
T. 188; 1929; p a g . 1222. S u r c e r t a i n s p o l y n o m e s de
2. I n Bulletin
de la Societe des Sciences de Cluj.
- S u r u n e f o r m u l e de M.
Pompeiu.
Comunicări
şi
de Paris.
Tchebycef.
Tome I V .
conferinţe.
1. L a Societatea
de Ştiinţe din Bucureşti:
A s u p r a conicelor.
2. L a Societatea
de Ştiinţe din Cluj (16 F e b r . 1929): A s u p r a
u n e i f o r m u l e a d l u i D.
Pompeiu.
3. L a Şedinţa
solemnă
a Seminarului
de Matematici
din
Cluj (24 M a i u 1 9 2 9 ) : A s u p r a u n e i clase de e c u a ţ i u n i diferen­
ţiale l i n e a r e complet i n t e g r a b i l e .
4. L a Primul
Congres al Matematicienilor
Români
(Cluj,
10 M a i u 1929): A s u p r a z e r o r i l o r u n o r f u n c ţ i u n i c o n t i n u e .
Diverse.
1. D i r e c ţ i u n e a celebrei colecţiuni
Memorial
des
Sciences
Mathematiques
din P a r i s , a cerut r e d a c t a r e a u n e i b r o ş u r i Sur
Ies polynomes
orthogonaux.
3. Т.Н. A N G H E L U Ţ Ă .
Publicaţii.
1. I n Comptes Rendus de VAcademie
des Sciences de Paria.
Tome 188; F e v r . 1929: S u r u n e classe nouvelle de n o y a u x p o u r
une equation Fredholm.
•) In ordinea secţiunilor de învăţământ ale Facultăţii: Matematici,
Fizică, Chimie, Naturale; Geografie.
230
Comunicări
şi
conferinţe.
1. L a Societatea
de Matematici
din Bucureşti:
Asupra unei
clase de i n e g a l i t ă ţ i .
2. L a Societatea
de Ştiinţe din Cluj ( M a r t . 1929): G e n e r a l i ­
zarea unei teoreme a lui
Brioschi.
3. L a şedinţa solemnă a Seminarului
de Matematici
din Cluj
(24 M a i u 1 9 2 9 ) : O g e n e r a l i z a r e a ecuaţiei s e c u l a r e în d o m e n i u l
ecuaţiilor integrale.
4. L a Primul
Congres al Matematicienilor
Romani
(Cluj,.
10 M a i u 1 9 2 9 ) : S e r i a lui Taylor d e d u s ă ca o desvoltare d u p ă
funcţiunile f u n d a m e n t a l e ale u n u i s â m b u r e s i m e t r i c g e n e r a l i z a t .
Diverse.
1. P r e ş e d i n t e a l secţiunei I I I ( M a t e m a t i c i a p l i c a t e ) la p r i ­
mul congres al Matematicienilor Români.
2. S'a litografiat Cursul de Algebră
superioară.
4. G H . B R A T U .
Publicaţii.
1. Lecţiuni
de Calcul integral.
(Voi. I I d i n C u r s u l de a n a ­
liză M a t e m a t i c ă al U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Cluj). S u b p r e s ă .
Comunicări
şi
conferinţe.
1. La primul
Congres al Matematicienilor
Români
(Cluj.
11 M a i u 1929): A s u p r a p r o g r a m e i a n a l i t i c e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i
matematicei elementare.
Diverse.
1. P r e ş e d i n t e al secţiei TV ( î n v ă ţ ă m â n t u l
p r i m u l c o n g r e s al M a t e m a t i c i e n i l o r R o m â n i .
Matematicei)
la
5 . D. V. I O N E S C U .
Publicaţii.
1, 2 şi 3. I n Comptes Rendus de l'Academie
Roi/ale de Bel( 1 9 2 9 ) : S u r u n t h e o r e m e de Lord
Kelvin.
4. I n Mathematica
(Voi. II): S u r u n p r o b l e m e relatif â la.
theorie des ecmations a u x derivees p â r t i e i Ies.
gique
Comunicări
1. La Primul
congres
şi
conferinţe.
al Matematicienilor
Români
(Cluj.
231
11 M a i u 1929): O p r o b l e m ă a s u p r a sistemelor de e c u a ţ i i cu d e ­
r i v a t e p a r ţ i a l e de o r d i n u l a l doilea, de t i p iperbolic.
6. P E T R E S E R G E S C U .
Publicaţii.
1. Gândirea
matematică
1 voi. de 198 p a g . edit. A r d e a l u l .
D ă r i de s e a m ă î n : Gazeta Matematică
X X X I V , p a g . 186; Bule­
tinul Societăţii
Politecnice
X L I I I , p a g . 232; Arhivele
Olteniei
VIII, p a g . 4 1 , Propilee Literare I I I , n r . 20; Revista mat.
Timi­
şoara V I I I , p a g . 167; Curentul;
Neamul
Românesc,
etc.
2. I n Revista Ştiinţifică
V. Adamachi
X I V , p a g . 9 1 : E. P i card.
3. I n Gazeta Matematică
X X X I V : P r i m u l congres al m a ­
tematicienilor r o m â n i .
4. Clujul: Viaţa culturală
Românească.
1 volum. S c r i s p a ­
ginile 5 8 ^ 1 1 8 .
Comunicări
şi
conferinţe.
1. La Societatea
Matematică
din Bucureşti
(15
Aprilie
1929): î n r â u r i r e a revoluţiei franceze a s u p r a evoluţiei
mate­
maticei.
2. Idem. (18 M a r t i e 1929): E l o g i u l lui
Boussinesq.
3. Idem. (10 I u n i e 1929): P r i m u l c o n g r e s al m a t e m a t i c i e ­
nilor r o m â n i .
4. La Primul
Congres al Matematicienilor
Români.
Cluj,
10 M a i u 1929): M a t h e m a t i c a .
5. L a Congresul
Profesorilor
de Istorie
(Sibiu, 8 I u n i e
1929): Necesitatea s t u d i i l o r de istorie a ştiinţei p e n t r u viitorii
profesori.
6. La Şcoala Politecnică
din Timişoara
(4 F e b r . 1929): R e ­
voluţia f r a n c e z ă şi ştiinţa.
7. L a Universitatea
din Cluj (6 Dec, 1929): C u l t u r a P o ­
loneză.
8. 9, 10, 11, 12 şi 13. La Extensiunea
Universitară.
Arad
(2 F e b r . ) , C a r a n s e b e ş (3 F e b r . ) , C â m p i n a (24 F e b r . ) , Deva (2
M a r t . ) , H a ţ e g (3 M a r t . ) . Sibiu (17 M a r t . ) : Cincizeci de ani de
ştiinţă
Românească.
14. La Universitatea
liberă din Ploeşti (14 A p r i l i e ) : înce­
p u t u l ştiinţei la noi.
232
15 şi 16. L a Liga Culturală
Cluj (9 M a r t i e ) şi Casa
L/uminei
Turnu Severin
(9 Dec. 1 9 2 8 ) : Ş t i i n ţ a r o m â n e a s c ă .
17. La Universitatea
liberă din Severin
(8 Dec. 1928): R e ­
voluţia f r a n c e z ă şi ştiinţa.
din
Diverse.
1. Cronice ştiinţifice l u n a r e î n Pmpilee
literare.
2. Diverse articole cu subiecte ştiinţifice în Societatea d<>
mâine, Universul,
etc.
3. A r e d a c t a t exerciţiile
la Gazeta
Matematică.
\ . A participat., de la 5 la 17 S e p t e m b r i e 1928, la C o n g r e ­
s u l I n t e r n a ţ i o n a l a l M a t e m a t i c i e n i l o r la B o l o n i a .
5. P r e ş e d i n t e al Societăţii
Române
de Matematici
(Bucu­
reşti).
6. S e c r e t a r g e n e r a l al Primului
Congres
al
Matenxdicivnilor
Români.
7. S e c r e t a r g e n e r a l al Congresului
şi E x c u r s i u n e i Asocia­
ţiei Profesorilor
Universitari.
8. M e m b r u în Comitetul de o r g a n i z a r e al C o n g r e s u l u i de la
Cluj 1929 al TAgei Culturale.
î n c a r e calitate a l u a t i n i ţ i a t i v a
t i p ă r i r e i v o l u m u l u i Clujul,
Viaţa culturală
Românească
din
c a r e a scris j u m ă t a t e personal;
9. S'a litografiat Cursul
de Geometrie
diferenţială
(2i8
pag).
10. P r e m i a t de Academia
Română,
din Premiul
Y.
Adamachi,
pentru volumul Gândirea Matematică.
b ) Secţiunea Ştiinţelor Fizice.
1. I N S T I T U T U L D E F I Z I C Ă G E N E R A L Ă E X P E R I M E N T A L Л.
a) Dl P r o f e s o r G. A. D i m a , d i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i şi-a p r e ­
făcut c o n f o r m n o u e i p r o g r a m e cărţile sale de fizică
pentru
c u r s u l s e c u n d a r . Cărţile astfel p r e f ă c u t e a u fost a p r o b a t e de
Minister.
b) D n i i A u g u s t i n R o t h , şef de l u c r ă r i , şi E u g e n T a r a n .
a s i s t e n t , a u scos o n o u ă ediţie, f u n d a m e n t a l r e f ă c u t ă , a c u r s u ­
lui de „îndrumări
la lucrările de
laborator''.
2. P R O F E S O R : A U G U S T I N
MAIOR.
a) S'a l i t o g r a f i a t c u r s u l de „ A c u s t i c ă şi O p t i c ă " p r e d a t de
d-sa în a n u l şcolar 1928—1929.
233
b) I n „ P h y s i k a l i s c h e Zeitsehrift", 1928. s"a p u b l i c a t l u c r a ­
r e a cl-sale eu titlul: „ W ă r m e t o n u n g i m Grvitationsfelde".
c) I n c a d r u l . . E x t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e " ' d-sa a ţ i n u t m a i
multe conferinţe cu titlul: „ C o s m o g o n i a m o d e r n ă " î n diferite
localităţi ale A r d e a l u l u i . tA se vedea c a p . V I I . . . E x t e n s i u n e a
universitară").
3. C O N F . : GH. A T H A N A S I U .
a) R a d i o a c t i v itc des s o u r c e s d ' e a u de R o u m a n i e Î I .
(Anuar,
Geologic al României.
Voi. XIII,
1929).
b) I n v e r s i o n de Feffet photovoltajfque p a r les ions H-f-et
O H — (Comptes
Rendus Acad. Sciences de Paris, t. 188, p. 780.
1929).
c) Effet de la t e m p e r a t u r e s u r les piles photovoltâîques.
Comptes
Rendus
Acad. Sc. Paris, Sept.
1929).
instit.
c) Secţiunea Ştiinţelor Chimice.
1. L A B O R A T O R U L D E C H I M I E
GENERALĂ.
A. Ostrogovich
(directorul laboratorului) — Sul Benzoilhiureto e Ia s u a t r a n s f o r m a z i o n e î n fenil-diossi- у - t r i a z i n a .
A. Ostrogovich
(în
tală, cu D - ş o a r a Măria
W a l t h e r e Wlodkovvski.
colaborare,
Tănăsescu)
pentru partea experimen­
— S u l B e n z o i l b i u r e t o di
A. Ostrogovich
(în c o l a b o r a r e , p e n t r u p a r t e a e x p e r i m e n ­
tală, cu D - ş o a r a Măria Tănăsescu)
— S u l l a BenzOilurea.
A. Ostrogovich
şi Ђ. Tănăsescu
— Studio spettroscopico
della N . A m i n o - N a f t a l i m i d e e di a l c u n i suoi d e r i v a ţ i m o n o —
e di-sostituiti.
A. Ostrogovich
şi V. Иена Median
— Ricerche sopra al­
nuovi derivaţi aril-imino-osso- У -triazidinici.
I n z i u a de 3 Mttiu 1929, s'a ţ i n u t e x a m e n u l de d o c t o r a t
în c h i m i e al dnei Victoria B e n a M e d i a n , a v â n d d r e p t teză, l u ­
c r a r e a : Asupra
unor noul derivaţi
aril-imino-o.vo-y-triazidinici.
cuni
Dl
nerală,
sinteza
blica în
V. Galea,
preparator
p e n t r u c u r s u l de Chimie Ge­
şi-a c o n t i n u a t l u c r a r e a de d o c t o r a t a v â n d d r e p t t e m ă
unor nouă tiotriazine
simetrice,
d e s p r e c a r e se v a p u ­
curând o notă preliminară.
234
A. Ostrogo vicii, î m p r e u n ă cu dl D r . G h e o r g h i u
au ter­
m i n a t o l u c r a r e , a v â n d d r e p t t e m ă : Sinteza
Тот- şi
benziidianiinotriazinelor,
c a r e este g a t a de t i p ă r i t .
2. L A B O R A T O R U L
S e r i a B. Dan
Rădulescu
F.
DE C H I M I E
F1ZICALĂ.
(directorul laboratorului)
und
Bărbulescu.
a) Bei t r a g e z u r B e s t i m m u n g der
Absorptionsresonatoren
d o r o r g a n i s c h e n C h r o m o p h o r e . I. S t r u k t u r d e r A b s o r p t i o n s r e ­
sonatoren der halochromen Komplexverbindungen der Chinone
und Ghinhydrone.
b) Dan Rădulescu
und A. Georyescu.
B e i t r a g e z u r bestim­
m u n g der S t r u k t u r der A b s o r p t i o n s r e s o n a t o r e n der organisclic
Chromophore.
I I . Die P o l a r i t ă t d e r S u b s t i t u e n t e n als e n t s c b e i d e n t e r F a k tor der B a n d e n v e r s c h i e b u n g .
c) Dan Rădulescu.
B e i t r a g e z u r B e s t i m m u n g der S t r u k t u r
der Absorptionsresonatoren der organischen Chromophoren. I I I .
H a l o c h r o m e i e r s s c h e i n u n g e n beim S u f o n i e r e n .
d) N. Bărbulescu.
Die Z u s t a n d s g l e i c h u n g d e r Oberflăche.
e) Mircea V. Ionescu. S u r la T r u x e n e q u i n o n e . R e i a ţ i o n genct i q u e e n t r e T i n d a n e d i o n e , la b i i n d o n e et la t r u x e n e q u i n o n e . ( I I .
e Note).
f) Mircea Ionescu et A. Georyescu. S u r Ies systemes c o n j u g u e s
F a c t e u r s p e r t u r b a t e u r s du c h a m p de valence (V. n o t e ) . Actions
des s u b s t a n c e s a m e t h y l e n e actif s u r Ies c a r b i n d o g e n i d e s .
g) Mircea Ionescu
et Cornelia
Bodea. U n e nouvelle r e a c (ion d ' i n d e n t i f i c a t i o n de l ' u r o t r o p i n e d a n s Ies vins.
h) Mircea Ionescu.
Une nouvelle r e a c t i o n d'identification
de l ' u r o t r o p i n e et de l ' a l d e h y d e f o r m i q u e . Methode r a p i d e de
differenciation a n a l y t i q u e de ces d e u x
substances
dans un
melange.
. . .
Aceste note f o r m e a z ă voi. У П - l e a al publicaţiilor I n s t i t u t u ­
lui C h i m i c , s e r i a R.
3.
Lucrări
pentru
apărarea
naţională.
P e n t r u a da a r m a t e i e h i m i ş t i i m i l i t a r i de c a r e a r e nevoie
p e n t r u - a p a r a r e a n a ţ i o n a l ă , dl prof. D. R ă d u l e s c u . D i r e c t o r u l
L a b o r a t o r u l u i a cerut .şi a obţinut dela M i n i s t e r c r e a r e a u n u i
I n s t i t u t C h i m i c M i l i t a r pe bazele u r m ă t o a r e :
235
Elevi şi ofiţeri î n n u m ă r de В — 1 0 p e a n s u n t a d m i ş i p r i n
e x a m e n ca b u r s i e r i a i M. A r m a t e i e x a c t î n aceleaşi c o n d i ţ i u n i
ca şi p e n t r u m e d i c i i şi f a r m a c i ş t i i m i l i t a r i .
M i n i s t e r u l A r m a t e i a clădit, î n locul vechiului pod a l I n s t i t u ­
t u l u i de Chimie, б c a m e r e de l a b o r a t o r î n c a r i , s u b c o n d u c e r e a
d l u i D i r e c t o r se fac l u c r ă r i l e de s p e c i a l i z a r e şi de d o c t o r a t s p e ­
cial î n gaze.
a) I n c u r s u l verii a n u l u i 1929 s'au făcut 142 ore de c u r s
şi l u c r ă r i p r a c t i c e de s p e c i a l i z a r e p e n t r u aceşti elevi, c u p r i n ­
z â n d m ă s u r i şi t e c h n i c a de l a b o r a t o r cu elevii d i n a n u l I I I şi I V .
b) î m p r e u n ă cu dl Dr. V. A l e x a s'a s t u d i a t condiţiile de
i n s t a b i l i z a r e ale explozivilor de s i g u r a n ţ ă , trotil, xyl.ită şi t r i n i t r o b e n z o l p r e c u m şi alte p r o b l e m e î n l e g ă t u r ă cu a r m a c h i m i c ă .
3. L A B O R A T O R U L D E C H I M I E A N O R G A N I C Ă
ŞI
ANALITICĂ.
Lucrări publicate în Buletinul
Societăţii
de Ştiinţe din Cluj,
ni în Zeitschrift
fur Analytische
Chemie.
1. G. Spacu
( d i r e c t o r u l L a b o r a t o r u l u i ) : C o n t r i b u t i o n â las t e r e o c h i m i e du d i p h e n y l e et ses derives ( I I I - ё т е n o t e ) .
2. G. Spacu et J. Dick: E i n e n e u e S c h n e l l m e t h o d e z u r B e s t i m m u n g des G a d m i u m s .
3. G. Spacu et 0. Yoicu:
C o n t r i b u t i o n â l'etude des
doubles — ( X V I I I - e m e n o t e ) . Les a m m i n e s e o r r e s p o n d a n t
o x a l a t e s doubles.
sels
aux
4. G. Spacu et ./. Dick: C o n t r i b u t i o n â l'etude de la c o n s t i tution des sels doubles ( X l X - e m e n o t e ) . Les a m m i n e s e o r r e s ­
p o n d a n t a u x sels doubles de la classe des b r o m u r e s .
5. G. Spacu et J. Dick:
st i m m u n g des M a n g a n s .
E i n e n e u e S c h n e l l m e t h o d e z u r Be­
6. G. Spacu et J. Dick:
le dosage d u m e r c u r e .
U n e nouvelle m e t h o d e r a p i d e
pour
7. G. Spacu et G. Suciu: Une nouvelle m e t h o d e r a p i d e p o u r
le dosage g r a v i m e t r i q u e du m e r c u r e .
8.
trique
9.
trique
G. Spacu et G. Suciu: U n e nouvelle m e t h o d e g r a v i m e p o u r le dosage r a p i d e d u c a d m i u m .
O. Spacu et G. Suciu: U n e nouvelle m e t h o d e g r a v i m e p o u r le dosage r a p i d e m a c r o et m i c r o c h i m i q u e du c u i v r e .
-23«
10. G. Spacu et G. Suciu: TJiie nouvelle m e t h o d e
t r i q u e p o u r le d o s a g e m i c r o c h i m i q u e d u m e r c u r e .
gravime-
11. G. Spacu et G. Suciu: U n e nouvelle m e t h o d e g r a v i m e t r i q u e p o u r le dosage r a p i d e d u b i s m u t h .
12. G. Spacu et G. Suciu: P r e u v e de c o n s t i t u t i o n p a r voie
d e s y n t h e s e de quelques a n i o n s c o m p l e x e s h o m o g e n e s et m i x t e s
d u m e r c u r e et d u c a d m i u m d a n s les S o l u t i o n s (note 1 ) .
4. P R O F E S O R AGR.: I O A N T Ă N Ă S E S G U .
a ) Sur la teutomerie
de Vo. nitrobenzaldehyde
(II.) Reponse
a u x objections de H e n r y G i l l m a n n , R o b e r t F o t e r g i l l et F . A r n d t .
B u l l e t i n de la societe c h i m i q u e de F r a n c e , t. 4 3 p . 1117 ( 1 9 2 8 ) .
b) I I . Sur la tautomerie
de Vo. nitrobenzaldehyde
(III).
L ' a c t i o n d u d i a z o m e t h a n e s u r Го. n i t r o b e n z a l d e h y d e . Bulletin
de l a Societe c h i m i q u e de F r a n c e , t. 4 3 , p . 1264 (1928).
c) Conducerea
următoarelor
lucrări de doctorat:
Gu dl E u ­
gen M a k o v s k i : R e a c ţ i u n i fotochimice î n s e r i a o n i t r o b e n z i l i denpoliolilor şi s t u d i i a s u p r a z a h a r u r i l o r .
Cu dl Alex. S i l b e r g : R e a c ţ i u n i fotochimice î n seria
metanului.
trifenil
Cu d - r a M ă r i a T ă n ă s e s c u : M e c a n i s m u l de f o r m a r e al a c r i -donelor dela o. n i t r o b e n z a l d e h y d e .
5. C O N F . : R A L U G A
RIPAN.
L u c r ă r i p u b l i c a t e î n B u l e t i n u l Societăţii de Ştiinţe din C l u j :
a) E t u d e s u r les c y a n a t e s m e t a l i q u e s
1. R e a c t i o n s nouvelles p o u r l'acide
(VI-note).
cyanique.
2. C o n t r i b u t i o n â u n e r e a c t i o n q u a l i t a t i v e du
du
cobalt.
3. U n e nouvelle r e a c t i o n p o u r la r e c h e r c h e d u cobalt â cote
fer.
b) C o n t r i b u t i o n â la f o r m a t i o n des a m m i n e s doubles en
solution a q u e u s e . Les a m m i n e s doubles des c y a n a t e s metalliquex
avec l ' h e x a m e t h y l e n e t e t r a m i n e .
c) C o n t r i b u t i o n â la f o r m a t i o n des a m m i n e s des sulfocyan u r e s m e t a l l i q u e s e n solution a q u e u s e . A m m i n e s s i m p l e s avec
r h e x a m e t h y l e n e t e t r a m i n e . (avec L. D i m a ) .
23T
d) Secţiunea Ştiinţelor Naturale.
•1. I N S T I T U T U L D E S P E O L O G I E .
D i r e c t o r : Prof.
tit. Emil
G.
,
Racoviţă.
a ) Biospeologica.
— Revista internaţională,
sub
d l u i E . R a c o v i ţ ă î n c a r e se p u b l i c ă studiile definitive
m a t e r i a l u l u i speologic a d u n a t la I n s t i t u t u l de Speologie.
r u t fascicolul 54 „ E n u m m e r a t i o n des Grottes visitees,
1927 (7-me s e r i e ) " , o descriere de 284 p e ş t e r i pe 316
i l u s t r a t e , cu 67 f i g u r i şi 1 p l a n ş ă .
direcţia
asupra
A apă­
1918—
pagini
b) Lucrările
Institutului
de Speologie,
colecţia r e u n i t ă î n
volume a l u c r ă r i l o r c a r e n u f i g u r e a z ă î n r e v i s t a „Biospeolo­
g i c a " şi c a r e s u n t p u b l i c a t e de c ă t r ă p e r s o n a l u l I n s t i t u t u l u i
s a u de c ă t r ă , alţi c e r c e t ă t o r i , a s u p r a m a t e r i a l u l u i p r o c u r a t de
I n s t i t u t . A a p ă r u t T o m u l I I I de 393 p a g . , cu 366 fig., c a r e c o n ­
ţ i n e N r e l e 4 9 — 5 2 (1926—1927). Din c a u z a lipsei de f o n d u r i
n u s'a p u t u t p u b l i c a î n c ă T o m u r i l e I V şi V, cu toate că m a t e ­
r i a este deja d i s p o n i b i l ă p e n t r u a m â n d o u ă aceste volume.
c) E. G. Racoviţă:
E n u m e r a t i o n des Grottes visitees, 1918—
1927 (7-me s e r i e ) . Biospeologica No. 54 ( A r c h i v de Zool. e x p „
P a r i s , t. 68, p . 2 9 3 — 6 0 8 . 67 fig., 1 pl; 19. I I . 1929). I n cola­
b o r a r e cu R. J e a n n e l .
C â t e v a n o r m e p e n t r u o r g a n i z a r e a U n i v e r s i t ă ţ i l o r şi a î n ­
v ă ţ ă m â n t u l u i s u p e r i o r ( A d u n a r e a g e n e r a l ă , Cluj, 1929, Asoc.
prof. u n i v . Cluj, A r d e a l u l , р . 1—12).
M i c r o l i s t r a s p i n o s a n. g. n. sp., I s o p o d e s p h e r o m i e n c a v e r nicole n o u v e a u de Slovenie. (Note p r e l i m i n a i r e ) . (Bull. Soc.
Sc. Cluj, t. I V , 2-me p â r t i e , p . 8 9 — 9 6 , 4 fig. 20, I I I . 2 9 ) .
M i c r o l i s t r a s p i n o s i s s i m a n. sp., I s o p o d e s p h e r o m i e n c a v e r nicole n o u v e a u de Slovenie. (Note p r e l i m i n a i r e ) . (Bull. Soc_
Sc. Cluj, t, IV, 2-me p â r t i e , p . 1 0 7 — 1 1 5 , 5 fig., 2. I V , 2 9 ) .
d) R. Jeannel:
D i a g n o s e s p r e l i m i n a i r e s de Coleopteres c a vernicoles n o u v e a u x de l'Oltenie. (Bull. Soc. ent. F r a n c e , 1928,
р., 981 fig.; 1. X I I , 2 8 ) .
M o n o g r a p h i e des T r e c h i n a e . Morphologie c o m p a r e e et d i s t r i b u t i o n g e o g r a p h i q u e d ' u n g r o u p e de Coleopteres ( T r o i s i e m e
l i v r a i s o n ) . Les T r e c h i n i cavernicoles. (L'Abeille, t. X X X V , 808
р., 981 fig.; 1. X I I , 2 8 ) .
238
N o u v e a u x T r e c h i n a e de l a p e n i n s u l e B a l k a n i q u e . (Bull.
Soc. ent. F r a n c e , 1928, p . 2 8 7 — 2 9 0 ; 28. X I I , 2 8 ) .
N o t e s y n o n y m i q u e s u r Ies B a t h y s c i i n a e
cavernicoles r e cueillis p a r L. W e i r a t h e r d a n s l ' H e r z e g o w i n e et le M o n t e n e g r o .
(Bull. Soc. ent. F r a n c e , 1928, p . 2 9 5 — 2 9 7 : 13. I. 2 9 ) .
E n u m e r a t i o n de Grottes visitees, 1918—1927 ( 7 - m e S e r i e ) .
Biospeologica No. 54. ( A r c h . de Zool. e x p . , P a r i s . t. 68, p. 2 9 3 —
£ 0 8 , 67 fig., 1 pl.; 19. I I , 2 9 ) . I n c o l a b o r a r e cu E. G. Racoviţă.
Le Sillon T r a n s e g ć e u et d e s c r i p t i o n de Coleopteres c a v e r ­
nicoles n o u v e a u x de la Grece. ( B u l l . Soc. Sc. Cluj, I V , 2-е p â r t i e ,
p. 5 9 — 8 4 , 29 fig.; 25. I I , 29).
Le V i v a r i u m d u J a r d i n des P l a n t e s p e n d a n t F a n n e e 1928.
( R e v u e d ' H i s t o i r e n a t u r e l l e , l - r e p â r t i e , p . 4 1 — 5 0 et 7 3 — 9 2 ) .
U n n o u v e a u D u v a l i u s de l'Oltenie. (Bull. Soc. Sc. Cluj, I V ,
2-е p â r t i e , p . 116—117; 2, I V . 2 9 ) .
U n T r e c h u s n o u v e a u d u Retezat. (Bull. Soc. Sc. Cluj, I V .
-2-е p â r t i e , p . 1 1 8 — 1 1 9 ; 2. IV. 2 9 ) .
e) P. A. Chappuis:
Neue Harpacticiden aus J a w a . (Treubia,
B u i t e n z o r g , Voi. X, livr. 2 — 3 . p . 2 7 1 — 2 8 3 , 3 5 fig.; X. 1928).
Z u r K e n n t n i s s der M i k r o f a u n a von B r i t i s c h - I n d i e n . I I I
Copepodu H a r p a c t i c o i d a . ( R e c o r d s of the I n d i a n M u s e u m , Galc u t t a , Voi. X X X , P a r t I V , p p . 3 7 5 — 3 8 5 , X I I , 1928).
Revision d u G e n r e G a n t h o c a m p t u s W e s t w o o d . ( B u l . Soc. Sc.
C l u j , Т. I V , 2, p . 4 1 — 5 0 ; 27. I . 1929).
Gopepodes c a v e r n i c o l e s de l ' A m e r i q u e d u N o r d . (Bul. Soc.
Sc. Cluj, Т. I V , 2, p . 5 1 — 5 7 , 18 fig.; 27. I. 1929).
Notes s u r Ies Gopepodes. 1. U n e nouvelle Attheyella d u J a ­
p o n ; 2. M o r a r i a P o p p e i M r a z e k et M o r a r i a b r e v î p e s S a r s ; 3 .
Gopepodes de Grece. ( B u l . Soc. Sc. Cluj. Т. IV, 2, p. 9 7 — 1 0 6 .
16 fig.: 20. I I I , 1926).
•2. I N S T I T U T U L D E A N A T O M I E C O M P A R A T A Ş I ZOOLOGIE.
a)
Publicaţiuni.
1. A. Scriban:
C o l a b o r a r e la T r a t a t u l de Zoologie „ H a n d buch d e r Zoologie". E i n e N u t u r g e s c h i c h t e d e r s t ă m m e des T i e r reiches, de Prof. D r . W i l l y K i i k e n t h a l u n d D r . Thilo K r u m bach. B e r l i n . C o l a b o r a r e a se r a p o r t ă la c a p i t o l u l H i r u d i n e e l o r .
M a n u s c r i s u l c u p r i n d e 100 de p a g i n i d a c t i l o g r a f i a t e şi peste
.200 de f i g u r i î n text. L u c r a r e a este î n c u r s de publicaţie.
7. A. Scriban
et Ti. Epure: S u r la fonction a d i p o g e n e d u
239
n e v r i l e n i e chez H a e m e n t e r i a
P a r i s , 1929.
c o s t a t ă , Miiller. G. R. Soc. Biol.
Conferinţe: Prof. I . A. S c r i b a r i : „ P a r a s i t i s m u l c a f a c t o r u l
evoluţiei fiinţelor v i e ţ u i t o a r e " , ţ i n u t ă la „ F u n d a ţ i a G a r o l " B u -cureşti.
3. I N S T I T U T U L D E B O T A N I C Ă G E N E R A L Ă ,
a ) Prof.
I. Grinţescu,
directorul
Institutului.
1. C u r s de B o t a n i c ă g e n e r a l ă (fascicola I I ) . O r g a n i z a r e a
g e n e r a l ă a p l a n t e l o r . R ă d ă c i n a şi T u l p i n a , 176 p a g i n i c u n u ­
m e r o a s e i l u s t r a ţ i u n i ( î n c u r s de t i p ă r i r e ) .
2. C o n t r i b u t i o n â l'etude de l a m i c r o f l o r e des sols de R o u m a n i e . C o m u n i c a r e f ă c u t ă l a C o n g r e s u l i n t e r n a ţ i o n a l de A g r i ­
c u l t u r ă , ţ i n u t l a B u c u r e ş t i î n I u n i e 1929.
3. însărcinări
din partea
Facultăţii. I n d e c u r s u l acestui
a n dl d i r e c t o r al I n s t i t u t u l u i de B o t a n i c ă G e n e r a l ă a fost d e ­
l e g a t s ă i a p a r t e la şedinţele C o m i s i u n i i c ă m i n u r i l o r U n i v e r ­
s i t ă ţ i i , i a r la î n c e p u t u l u n u l u i şcolar a l u c r a t î n comisia p e n t r u
acordarea burselor.
b) Dr. M. Tiesenhausen
şef de l u c r ă r i , a r e f e r a t a s u p r a
pamlicaţiunilor d i n d o m e n i u l B o t a n i c e i din R o m â n i a l a Botanisches
Centralblatt
d i n J e n a şi а c o n t r i b u i t la
redactarea
C u r s u l u i de B o t a n i c ă g e n e r a l ă în c u r s de p u b l i c a r e .
c) Dl /•'/•. Nemeth.
asistent, a a d u n a t bibliografia r e f e r i ­
t o a r e l a „Algele t e r e s t r e " şi a c o n t i n u a t cu c a t a l o g a r e a T a l o fitelor c u n o s c u t e p â n ă a c u m î n R o m â n i a .
d) D n a N a g y şi dl P e t e r f i p r e p a r a t o r i a u c o n t i n u a t c u l t u r i l e
•de Alge verzi de a p ă dulce şi de Alge t e r e s t r e d i n j u r u l Clujului.
e) Teze de licenţă
în Şt.
Naturale.
I n d e c u r s u l 'acestui a n dl Ioan Bozacu,
asistent, ş i - a t e r ­
m i n a t teza de licenţă t r a t â n d d e s p r e „ţesuturile
asimilatoare
la
plante',
teză s u s ţ i n u t ă la 18 M a r t i e 1929 ( M a n u s c r i s ) .
\.
INSTITUTUL DE BOTANICĂ
a) Prof. Alexandru
SISTEMATICĂ.
Borza.
(Drectorul Institutului).
1. Ce a h o t ă r â t C o n g r e s u l N a t u r a l i ş a i l o r d i n R o m â n i a . ( S o ­
c i e t a t e a de M â i n e , t. V. 1928 No. 10, p . 2 0 6 — 2 0 8 ) .
2|0
;2. F l o r a Coastei de a r g i n t i a Cluj. C a r t e a m ă r i i , Balcic. 1 9 2 8 .
3. F l o r a R e g i n e i ( R e t i p ă r i r e ) . ( M e s a g e r u l Cercetaşilor, t i
I I I , 1928, Д о . 3—4, р . И — 1 3 ) .
4. P r i m u l d i c ţ i o n a r de ştiinţe n a t u r a l e r o m â n e s c . „Vocab u l a r i u m p e r t i n e n s a d t r i a R e g n a N a t u r a e " de Gh. Ş i n c a i . ( D a c o r o m a n i a , t. V, 1927—28, p . 5 5 3 — 5 6 2 ) .
5. Vegetaţia şi flora A r d e a l u l u i . 3 fig., 1 h a r t ă , ( I n „ T r a n ­
s i l v a n i a , B a n a t u l , G r i ş a n a , M a r a m u r e ş u l " , I., p. 2 5 1 — 2 9 0 ) .
6. P r o b l e m a protecţiunei n a t u r i i î n R o m â n i a . The p r o b l e m
of the p r o t e c t i o n of N a t u r e in R o u m a n i a . E x t r a s d i n ,,I Con­
gres a l N a t u r a l i ş t i l o r d i n R o m â n i a " . D a r e de s e a m ă , şi c o m u ­
n i c ă r i , Cluj, 1928, p . 9 4 — 1 2 7 .
7. C a t a l o g u l de s e m i n ţ e oferite î n s c h i m b de G r ă d i n a B o l u n i c ă a U n i v e r s i t ă ţ i i din Cluj.
C a t a l o g u e des g r a i n s offerts
en e c h a n g e p a r le J a r d i n b o t a n i q u e de l'Universitc de Cluj, R o u m a n i e . ( B u l e t i n u l G r ă d i n i i b o t a n i c e şi al M u z e u l u i B o t a n i c dela
U n i v e r s i t a t e a din Cluj, t. V I I , a p . I I , 1927). I n c o l a b o r a r e cu
O. Giirtler şi G. F i l i p .
8. Filosociologia I n s u l e i Ş e r p i l o r . Phytosoziologiscne Beo
b a c h t u n g e n uuf den S c h l a n g e n i n s e l i m S e h i d a r z e n Meere. ( E x ­
t r a s d i n „ I Congres a l N a t u r a l i ş t i l o r clin R o m â n i a " . D a r e de
s e a m ă şi c o m u n i c ă r i , Cluj. 1928).
b) E. J. Nyaradij.
conservator.
1. A d n o t a ţ i u n i la F l o r a R o m â n i e i I I I . ( B u l e t i n u l G r ă d i n i i
b o t a n i c e şi a l M u z e u l u i bot'anic dela U n i v e r s i t a t e a d i n Cluj, t.
V I I I , 1928, p . 8 7 — 9 5 ) .
2. S t u d i u p r e l i m i n a r a s u p r a u n o r specii de A l y s s u m d i n
Secţia O d o n t a r r h e n a . C o n t i n u a r e . ( I b i d e m , p . 1 5 2 — 1 5 6 ) .
3 . E i n n e u e r A n k o m m l i n g in der F l o r a der K a r p a t h e n . 35
fig. 1 pl. ( V e r h a n d l . u. Mitteil. d. Siebenb. V e r e i n fur N a t u r w i s s e n s c h a f t e n zu H e r m a n n s t ' a d t , t. LX X V I I I , 1928, p . 1 4 1 —
143).
4. N e u e u n d seltene Achilleen i n d e n O s t k a r p a t h e n . 1 fig.
M a g y a r B o t a n i k a i L a p o k , 1928, p . 8 6 — 9 1 ) .
5. G o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a vegetaţiei m u n ţ i l o r P i a t r a Glaş a n i l o r şi Oslea. 6 fig. (Arhivele Olteniei, V I I I , 1929, p. 1 1 0 —
128).
6. M a r t o r i n e c u v â n t ă t o r i a i v r e m i l o r de a l t ă d a t ă . (Regi i d o k
n e m a t a n u i ) . ( P â s z t o r t i i z , 1929, N o . 1 0 ) .
241
сЛ Emil
Pop, şef de
lucrări.
1. Orezul şi b u m b a c u l . C u l t u r a l o r î n R o m â n i a . 3 1 p . ( E x ­
t r a s d i n „ S o c i e t a t e a de M â i n e " , t. V, 1928, n r i i 1 4 — 1 5 , 16, 1 7 ) .
2. C o n g r e s u l n a t u r a l i ş t i l o r r o m â n i la Cluj. ( T r a n s i l v a n i a ,
t. L I X , N o . 6, p . 4 7 3 — 4 7 9 ) .
3. C. C h r . H i r s c h : I n d e x B i o l o g o r u m . E d . I. 545 p . 1928.
( R e v i s t a Ştiinţifică „V. A d a m a c h i " , t. X, 1928, p . 143).
4. I n s t i t u ţ i i l e b o t a n i c e d i n Cluj î n cei 10 a n i dela U n i r e .
(Societatea de M â i n e , t, V, N o . ,22—24, 1928, p . 4 5 8 — 4 5 9 ) .
5. Analize de polen î n t u r b a C a r p a ţ i l o r o r i e n t a l i ( D o r n a Lucina). Pollenanalyse einiger Moore der Ostkarpathen (DornaL u ć i n a ) . 130 р . , 3 0 fig., 1 h a r t ă . ( B u l e t i n u l G r ă d i n i i b o t a n i c e
şi al M u z e u l u i b o t a n i c dela U n i v e r s i t a t e a d i n Cluj. t. I X . 1929).
(I) G. Bujorean,
asistent.
1. D a t e Aeteorologice pe a n u l 1927 culese de S t a ţ i u n e a m e teorologică-ecologică a G r ă d i n i i B o t a n i c e d i n Cluj. ( B u l e t i n u l
G;rădmii B o t a n i c e şi a l M u z e u l u i B o t a n i c dela U n i v e r s i t a t e a d i n
Cluj. t. V I I I , 1928. А р р . I I . p . 1—20).
'
e) PnblicaMnnile Mnzenlm Botanic.
1. B u l e t i n u l G r ă d i n i i B o t a n i c e şi a l M u z e u l u i B o t a n i c dela
U n i v e r s i t a t e a d i n Cluj. I n c u r s u l a c e s t u i a n şcolar a a p ă r u t
voi. V I I I , No. 2 — 4 şi 2 A p e n d i c e ( 1 9 2 8 ) ; voi. I X , N o . 3—4.
A c e a s t ă u n i c ă revistă b o t a n i c ă r o m â n e a s c ă se t r i m i t e î n schim^
h u i a l o r 70 p u b l i c a ţ i i periodice d i n ţ a r ă şi m a i ales d i n s t r ă ­
inătate.
5. I N S T I T U L D E G E O L O G I E - P A L E O N T O L O G I E .
a ) Cursuri
şi
conferinţe.
Dl Prof. I. P. Yoiteşti. c h e m a t de Şc. P o l i t e h n i c ă d i n T i m i ­
ş o a r a , a făcut c u r s u r i de Geologie şi de Geologie a p l i c a t ă cu
s t u d e n ţ i i a n . I I I şi IV, î n M a i şi I u n i e şi e x a m e n e l e a n u a l e cu
a n . I I I . I n c a d r e l e „Extensiunii
Universitare"
a ţ i n u t confe­
r i n ţ e cu subiect ştiinţific l a T i m i ş o a r a şi L u g o ş (a se vedea î n
continuare cap. VII „Extensiunea Universitară").
b) Lucrări
executate
pe teren
în vara
anului
1928.
Dl Prof. I. P. Yoiteşti,
a s t u d i a t r a p o r t u r i l e tectonice din­
t r e S u b c a r p a ţ i şi C â m p i a R o m â n ă pe z o n a c u p r i n s ă
dintre
16
242
Teleajen şi I a l o m i ţ a ; i a r î n toamna,, î m p r e u n ă cu dl prof. Dr.
Petcovic de l a U n i v e r s i t a t e a d i n B e l g r a d , a s t u d i a t tectonica
C r i s t a l i n u l u i d i n defileul D u n ă r i i î n t r e T. S e v e r i n — C l a d o v a
şi S vin i ţ a — M i J a n o v a t z .
Dl Şef de l u c r ă r i #tef. Mateescu,
a studiat r e g i u n e a F l i ş u lui d i n B a s - P u t n e i şi Ş u s i t e i : D e p r e s . miocenică d i n Y r a n c e a
de N o r d , şi Zona s a r m a t o - p l i o c e n ă de la C â m p u r i , distr. P u t n a .
c) Publicaiiuni
1. Dl Prof. /. P. Voiteşti,
ştiinţifice.
a publicat u r m ă t o a r e l e :
C o n t r i b u t i o n s â la c o n n a i s s a n c e de Textension des JNiumm u l i t e s de g r a n d e taille d a n s Ies r ć g i o n s c a r p a t h i q u e s e n p a r ticulier et d a n s celles m e d i t e r r a n e e n n e s e n g e n e r a l (avec 2 e s quisses paleogeographicpies et 4 p l a n c h e s p a l e o n t o l o g i q u e s ) . C.
R. d u XrV-e C o n g r e s Geolog. I n t e r n . ( 1 9 2 6 ) , 1 П F a s c , p a g .
1143—1170. M a d r i d 1928.
v
P r i v i r e sintetică a s u p r a s t r u c t u r i i geologice a s u b s o l u l u i
T r a n s i l v a n i e i (cu 10 fig. şi 5 schiţe tectonice).
„Transilvania,
Banatul, Crişana, Maramureşul".
1918—1928. Voi. I. p a g . 1 9 9 —
230. B u c u r e ş t i , 1929.
2. Dl Şef de l u c r ă r i Stef. Mateescu,
a publicat:
S o l u r i l e d i n N o r d v e s t u l T r a n s i l v a n i e i . Bulet. de I n f o r m , al
M i n i s t e r u l u i de A g r i c u l t u r ă . Voi. I V . B u c u r e ş t i , 1928.
Rolul Geologiei şi Agrogeologiei î n î n v ă ţ ă m â n t u l
I b i d e m . Voi. I V . 1928.
agricol.
S t r u c t u r a geologică a C u l m e i R ă c h i t a ş u l u i . D. de S. ale
I n s t i t . Geol. al R o m â n i e i pe 1928—29 ( s u b p r e s ă ) .
S t r u c t u r i i geologică a F l i ş u l u i d i n Valea P u t n a ,
de S u d . I b i d e m .
B a s e n u l miocen din D e p r e s i u n e a
Şusitei). Ibidem.
Vrancei
Regimul hidrografic din timpul
de N o r d a dislr. P u t n a . I b i d e m .
Cuartenarului
3. Dl asistent / . Maxim,
a
Moldova
( B a s . P u t n e i şi
în
partea
publicat:
C â m p i a A r d e l e a n ă , poate fi c o n s i d e r a t ă regiune- geografică
n a t u r a l ă ? Rev. „V. A d u m a c h i " . Voi. XV. No. 1. I a ş i , 1929.
243
C o n t r i b u ţ i u n i la e x p l i c a r e a f e n o m e n u l u i de î n c ă l z i r e a a p e i
lacurilor sărate din Transilvania:
T. L a c u r i l e de la S o v a t a .
Hev. M u z e u l u i de Geol.-Miner. Voi. TIT (în c u r s de p u b l i c a r e ) .
d) Muzeul
de
Geologie-Paleontologie.
M u z e u l de Geologie s'a î m b o g ă ţ i t cu n u m e r o a s e e x e m p l a r e
de roce şi fosile colectate î m p r e u n ă cu studenţii î n cele 5 e x e u r s i u n i făcute î n c u r s u l a n u l u i .
Muzeul de Paleontologic» s'a î m b o g ă ţ i t cu o colecţiune de
fosile m i o c e n e , m e d i t e r a n - s a r m a t i e n e , t r i m i s ă în s c h i m b de c o ­
legul Prof. Y. Friedherg
de la U n i v e r s i t a t e a din P o z n a n , P o l o n i a .
(>. I N S T I T U T U L D E
MINERALOGIE-PETROGRAFIE.
I n I n s t i t u t u l M i n e r a l o g i c - P e i r o g r a f j c s'a s t u d i a t şi c l a s i ­
ficat noul m a t e r i a l din colecţiile I n s t i t u t u l u i şi m a t e r i a l u l c o ­
lectat în e x c u r s i u n i l e din M u n ţ i i L ă p u ş u l u i , M u n ţ i i Apuseni',B r a d , S t ă u i j a , în e x c u r s i u n e a f ă c u t ă de D i r e c t o r u l I n s t i t u t u l u i
•cu C o n g r e s u l N a t u i u l i ş î i l o r Cehoslovaci î n Valea E g e r şi M a r i a n s k a - Н о г а . Usti.
Dl prof. Victor S t a n c i u a făcut o c o m u n i c a r e C o n g r e s u l u i
N a t u r a l i ş t i l o r din R o m â n i a , ţ i n u t la Cluj, c u titlul „ R e f l e x i u n i
a s u p r a n u m ă r u l u i l u i R o s e n b u s c h " , a s t u d i a t d i n p u n c t de ve­
d e r e c r i s t a l o g r a f i e B e n z o i l b i u r e t u l recristetlizat de prof. Ostrogovich şi publicat î n v o l u m u l festiv a l U n i r i i :
„Transilvania,
C r i ş a n a , B a n a t u l şi M a r a m u r e ş u l " : u n s t u d i u a s u p r a „ Z ă c ă ­
m i n t e l o r m i n e r a l e ale Daciei s u p e r i o a r e ' ' . A c o n t i n u a t l u c r a r e a
de clasificare a rocelor e r u p t i v e din R o m â n i a .
In
cadrul
Extensiunii
O r ă s t i e şi T i m i ş o a r a
universitare
a ţinut
conferinţe
(a se vedea c a p . V I I „ E x t e n s i u n e a
la
uni­
versitară").
P e r s o n a l ii 1 ştiinţific al I n s t i t u t u l u i a făcut e x c u r s i u n i ş t i i n ­
ţifice î n H a r g h i t a sudică, în Ţibleş şi C â m p i a a r d e l e a n ă , de u n d e
s'a a d u s m a t e r i a l de s t u d i u şi colecţiuni.
7. P R O F E S O R AGR.: A R I S T I D E
GHĂDINESCU.
1. I/utilisation
des pentoses dans Vorganisme
animal.
In
•colaborare cu dl prof. T h o m a s şi I m a s . C. R. A c a d e m i e des s c i •ences. 1929. P a g . 664. P a r i s .
16*
244
e) Secţia geografică.
INSTITUTUL DE GEOGRAFIE.
a) Dl Prof. G. Y â l s a n a c o l a b o r a t la M o n o g r a f i a
lui, etc.
Ardealu­
b) Dl Prof. V. M e r u ţ i u a p u b l i c a t l u c r a r e a „ J u d e ţ e l e d i n
A r d e a l şi d i n M a r a m u r e ş p â n ă î n B a n a t — evoluţia t e r i t o r i a l ă " .
A m a i ţ i n u t o serie de conferinţe î n p r o v i n c i e , î n c a d r u l E x t e n s i u n e i U n i v e r s i t a r e . (Vezi c a p . V I I „ E x t e n s i u n e a u n i v e r s i t a r ă " ) .
cj Dl A. F l o r i n e s c u a c o l a b o r a t la r e d a c t a r e a E n c i c l o p e d i e i .
R o m â n e M i n e r v a , l u c r â n d t o a t ă p a r t e a geografică.
d) L a s f â r ş i t u l a n u l u i a a p ă r u t V o l u m u l I I I , d i n „ L u c r ă ­
rile I n s t i t u t u l u i de Geografie a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n C l u j " , p u b l i ­
când lucrările m a i multor colaboratori.
VI.
BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII
1. U A F O K T U L D - L U I D I R E C T O R
GE.NKRAL
asupia activităţii şi stării Bibliotecii în acest an şcolar.
Biblioteca U n i v e r s i t ă ţ i i .s'a desvoltat în c u r s u l vinului şco­
l a r 1928—29 î n m o d n o r m a l , n u î n s ă cu a v â n t u l deosebit d e s p r e
c a r e a m r a p o r t a t în a n i i precedenţi. Această s t a g n a r e se e x p l i c ă
p r i n lipsa f o n d u r i l o r b u g e t a r e n e c e s a r e , c a r e pe zi ce trece se
simte tot m a i a r z ă t o r în activitatea Bibliotecii. F o n d u r i l e noa­
stre b u g e t a r e a u fost stabilite î n t â i a o a r ă p r i n bugetul a n u l u i
1921 şi p e n t r u t i m p u l acela, c o r e s p u n d e a u î n t r u totul n e c e s i t a ­
ţilor n o a s t r e . De a t u n c i î n s ă leul n o s t r u s'a d e p r e c i a t s i m ţ i t o r ,
i a r cărţile şi revistele, m a i ales cele streine, s'au s c u m p i t î n g r o ­
zitor. Ga e x e m p l u a m i n t e s c n u m a i a t â t : a b o n a m e n t e l e revistelor
g e r m a n e s'uu s c u m p i t din 1921 cu 3 0 0 % . Date fiind ordinele
ca la a l c ă t u i r e a bugetelor să n u se a d m i t ă nici u n s p o r , în z a d a r
a m î n c e r c a t în fiecare a n p r i n proiectele de buget, să obţinem
m ă r i r e a f o n d u r i l o r n o a s t r e . Astfel a m a j u n s în s i t u a ţ i e t r i s t ă ,
ca fondul n o s t r u b u g e t a r p e n t r u a b o n a r e a şi l e g a r e a revistelor,
să fie şi astăzi a b i a de 180.000 Lei, pe c â n d a b o n a m e n t e l e r e ­
vistelor n o a s t r e s t r e i n e pe a n u l trecut s'au u r c a t la 521.000 Lei.
Evident că în aceste î m p r e j u r ă r i n u m a i p u t e m face faţă obli­
g a ţ i u n i l o r n o a s t r e . Gu plata a b o n a m e n t e l o r s u n t e m în r e s t a n ţ ă
şi f u r n i z o r i i noştri refuză să ne t r i m i t ă pe mai d e p a r t e p e r i o dicile la f i r i s u n t e m a b o n a ţ i . Astfel a r fi firesc ca n e p u t â n d
obţine dela M i n i s t e r m ă r i r e a f o n d u r i l o r n o a s t r e la s t r i c t u l n e ­
cesar, să r e d u c e m n u m ă r u l revistelor a b o n a t e . La a c e a s t ă m ă ­
s u r ă e x t r e m ă se o p u n î n s ă toţi d o m n i i profesori u n i v e r s i t a r i ,
deoarece f ă r ă câte u n a d o u ă reviste fmneeze, engleze, i t a l i a n ă ,
g e r m a n ă , etc. câte p r i m e s c prin i n t e r m e d i u l Bibliotecii, n u pot
să lucreze la institutele şi l a b o r a t o a r e l e lor. Ar fi firesc să co­
m a n d ă m tot ce a a p ă r u t m a i i m p o r t a n t în l i t e r a t u r a u n i v e r ­
sală. L a o bibliotecă a«n de m a r e se cer în c o n t i n u u nouile pu­
blicaţii ştiinţifice. Noi î n s ă n u putem c o m a n d a a p r o a p e n i m i c ,
d i n lipsă de f o n d u r i şi lumea se m i r ă cuin de ne lipsesc a d e s e ­
ori l u c r ă r i f u n d a m e n t a l e .
247
F a c e m 'şi pe a c e a s t ă cale u n c ă l d u r o s a p e l c ă t r e cei î n
d r e p t , r u g â n d u - i să a s c u l t e c e r e r e a n o a s t r ă d e s p e r a t ă şi s ă n e
vie î n a j u t o r cât se poate de g r a b n i c p e n t r u ca n u m e l e şi n i ­
velul f r u m o a s e i n o a s t r e Biblioteci să n u sufere.
C a t a l o g a r e a c ă r ţ i l o r şi revistelor s'a făcut la t i m p . De a s e ­
m e n e a a u fost catalogute toate tezele de d o c t o r a t d i n s t r e i n ă tute, sosite î n n u m ă r m a r e , p r i n i n t e r m e d i u l s c h i m b u l u i francez,
elveţian, g e r m a n , etc.
In ce priveşte c a t a l o g u l n o u , pe m a t e r i i , a c ă r u i l i p s ă se
simte a ş a de m u l t , s u n t e m s p r e sfârşit a j u n g â n d la litera W. Ur­
m e a z ă s ă facem î m p ă r ţ i r e a fişelor c o n f o r m s i s t e m u l u i d e c i m a l
Dewey şi să-1 p r e d ă m p e n t r u folosinţă p u b l i c u l u i cetitor. C a t a ­
logul n o s t r u alfabetic, p u s la dispoziţia publicului în sala de
catalog, nefiind p â n ă a c u m c o m p l e c t a t cu foile de r e f e r i r e , î n
c u r s u l a n u l u j trecut a m î n c e p u t şi a c e a s t ă
m u n c ă de c o m plectare.
N u m ă r u l cetitorilor c r e s c â n d in m o d considerabil,
sălile
n o a s t r e de l e c t u r ă a u devenit cu totul n e î n c ă p ă t o a r e . Se i m p u n
deci absolute m ă s u r i de î n d r e p t a r e şi avem t o a t ă n ă d e j d e a că
p r i n nouile săli ce vom zidi la p r i m ă v a r ă d e a s u p r a a c t u a l e l o r
săli de l e c t u r ă , c h e s t i u n e a a c e a s t a va fi s o l u ţ i o n a t ă cât m a i bine.
I z b u t i n d să p r i m i m f o n d u r i p e n t r u r e p a r a r e a c a z a n e l o r
c a l o r i f e r u l u i n o s t r u c e n t r a l , m a r e l e n e a j u n s al î n c ă l z i r i i n e s u ­
ficiente a sălilor şi b i u r o u r i l o r î n t i m p u l iernii a fost şi el î n ­
dreptat.
Cu prilejul s e r b ă r i l o r U n i r e i dela A l b a - I u l i a , Biblioteca a
a r a n j a t acolo la s t ă r u i n ţ e l e , , A s t r e i " o m i c ă expoziţie de s t a m p e ,
d o c u m e n t e vechi şi fotografii p r i v i t o a r e la epoca lui M i h a i V i ­
teazul şi R o r i a , Cloşca şi C r i ş a n . E x p o z i ţ i a a c o m p l e c t a t î n m o d
fericit colecţiunile de s t a m p e şi d o c u m e n t e e x p u s e de „ A s t r a " .
La o r d i n u l M i n i s t e r u l u i I n s t r u c ţ i u n e i a m p a r t i c i p a t şi la
expoziţia d i n B a r c e l o n a , t r i m e ţ â n d p e n t r u p a v i l i o n u l n o s t r u
cele m a i vechi şi m a i f r u m o a s e d o c u m e n t e şi m a n u s c r i s e ale
n o a s t r e . în copii şi fotografii.
I n c u r s u l a n u l u i trecut Biblioteca n o a s t r ă a fost o n o r a t ă şi
de câteva vizite î n a l t e . Astfel la 25 S e p t e m v r i e 1928, M a r e ş a l u l
polonez P i l s u d s k y ne-a vizitat, a n u n ţ â n d u - n e de v r e m e că-1 i n ­
teresează documentele, î n special decretele şi c o r e s p o n d e n ţ a r e ­
gelui Ştefan B â t h o r i al P o l o n i e i , c a r i se găsesc î n n u m ă r m a r e
248
în archivele Bibliotecii. M a r e ş a l u l a r ă m a s i m p r e s i o n a t de b o ­
g ă ţ i a colecţiunilor n o a s t r e , i a r n o i i - a m r e p r o d u s în facsimile,
în s e m n de o m a g i u , cele 12 d o c u m e n t e c a r i l - a u i n t e r e s a t m a i
m u l t , t r i m e ţ â n d u - l e la d o r i n ţ a D o m n i e i - S a l e , U n i v e r s i t ă ţ i i din
Vilnu, f o n d a t ă pe v r e m u r i de regele Ştefan B â t h o r i .
L a 2 I u n i e 1929 n e - a f ă c u t m a r e cinste î n a l t a vizită a A.
8. R. P r i n c i p e s a I l e a n a . T i m p de d o u ă c e a s u r i , D o m n i ţ a n o a ­
s t r ă , a a d m i r a t colecţiunile n o a s t r e cu u n i n t e r e s viu şi o p r i ­
cepere d e p l i n ă .
„Biblioteca
Populară"
a n e x ă , c a r e a r e m e n i r e a de a face
accesibilă l e c t u r a de c ă r ţ i c o r e s p u n z ă t o a r e m a s s e l o r de i n d u s ­
t r i a ş i , m u n c i t o r i , elevi şi u c e n i c i , a l u a t u n a v â n t şi m a i m a r e .
Toate s f o r ţ ă r i l e n o a s t r e de a d a cetitorilor l o c u r i suficiente, a u
fost z a d a r n i c e . A m m ă r i t în c u r s u l a n u l u i n u m ă r u l l o c u r i l o r
dela 200 la 230, d a r în zilele de D u m i n e c i şi s ă r b ă t o r i n u m ă r u l
cetitorilor trece de 400.
Dr. Eugen Barbut
Directorul General al Bibliotecii.
2. P E R S O N A L U L .
a ) Personalul
Director
general:
Primbibliotecari:
„
E u g e n B a r b u l , doctor î n filosofie.
Anton
Valentiny, profesor
secundai'.
Nicolae F e r e n c z i , doctor î n filosofie.
Bibliotecari:
,,
Gheorghe l o a n o viciu, doctor î n d r e p t .
S a b i n M u r e ş a n , profesor s e c u n d a r , doctor î n d r e p t .
Ana Lendvay, profesoară secundară.
Ştefan Monoki, profesor s e c u n d a r .
Vasile L u p a n , profesor s e c u n d a r .
l o a n Muşlea, doctor în litere.
Virgil V ă t ă ş i a n u . doctor î n filosofie.
„
Archivar:
ştiinţific:
Ludovic K e l e m e n , profesor
Subbibliotecari:
secundar.
I g n a t i e B a l o g b , abs. al F a c . de ştiinţe.
I u l i a n J u r a , licenţiat î n litere.
I e r o n i m Bal, profesor
secundar.
249
b) Personalul
^Secretară:
Măria
administrativ
şi
tehnic.
Martinovici.
SJartotecari:
„
„
,,
.,
B e l a K a r l , absolvent al F a c u l t ă ţ i i de litere.
I o a n A n d r â s o f s z k y , absolvent a l F a c u l t ă ţ i i de D r e p t .
Iolanta Fodor, învăţătoare.
Olga G s e r m â k , î n v ă ţ ă t o a r e pt. g r ă d i n a de copii.
A u r e l David, absolvent a l F a c u l t ă ţ i i de D r e p t .
V a l e r i u Hetcou, absolvent al A c a d e m i e i Teologice.
Dactilografe:
Aurora Lăpuştean
,,
văd. Ghizela Meder
„
Margareta Orban
Legător şef: A n t o n R o h o n y i
Mecanic şef: Guilelm A n l a u f
Mecanic fotograf: Ştefan B a l â z s
Maestru
de atelier: D u m i t r u R u s s e .
Intendent:
Teodor H ă b ă l ă u .
c) Personalul
de
serviciu:
.2 P r i m l a b o r a n ţ i , 5 L a b o r a n ţ i , 9 S e r v i t o r i , 6 S e r v i t o r i a u x i l i a r i .
3. C R E Ş T E R E A
COLECŢII! NILOR.
I n acest a n s'au î n r e g i s t r a t 8205 v o l u m e şi b r o ş u r i , d i n t r e
c a r e 1846 volume reviste d i n ţ a r ă ; 730 volume reviste s t r e i n e :
788 volume z i a r e clin ţ a r ă : 18 volume z i a r e s t r e i n e ; 40 v o l u m e
•ărţi vechi r o m â n e ş t i ; 2705 teze de d o c t o r a t : 125 a n u a r e u n i ­
v e r s i t a r e : 158 a n u a r e şcolare; 3159 b u c ă ţ i diferite i m p r i m a t e :
13 h ă r ţ i ; 7 volume m a n u s c r i s e .
4,
Cărţi
CETITORII.
consultate
şi
împrumutate.
I n acest an s'au î n s c r i s 3099 cetitori, d i n t r e cari 1977 s t u ­
d e n ţ i , 589 s t u d e n t e , 121 elevi de liceu, 31 eleve şi 381 p a r t i c u ­
lari. Ca n a ţ i o n a l i t a t e , 2068 r o m â n i şi 1031 de a l t ă n a ţ i o n a l i ­
tate.' S ' a u c o n s u l t a t î n sălile de l e c t u r ă 94.379 o p u r i , î n 153.573
volume de c ă t r e 93.690 cetitori şi a n u m e : 74.465 v o l u m e ş t i i n ­
ţifice şi 79.108 voi. l i t e r a r e , 76.779 voi. c ă r ţ i r o m â n e ş t i şi 76.794
voi. n e r o m â n e ş t i .
S ' a u d a t î m p r u m u t î n c u r s u l a n u l u i 9142 o p u r i î n 11.730
v o l u m e la 6079 î m p r u m u t a ţ i .
250
5. B I B L I O T E C A
POPULARĂ.
Coleeţiunt.tt Bibliotecii P o p u l a r e s'a sporit cu 330 volume.
I n total Biblioteca P o p u l a r ă a r e î n prezent 7541 voi. N u m ă r u l
cetitorilor a fost 34.787.
ti. S P O R U L B I B L I O T E C I I P R I N S C H I M B
INTERNAŢIONAL.
Biblioteca este î n l e g ă t u r ă cu 125 U n i v e r s i t ă ţ i şi alte i n s t i ­
tute ştiinţifice d i n î n t r e a g a lume. S'a p r i m i t p r i n I n s t i t u t u l Me­
teorologic C e n t r a l ca B i r o u l de S c h i m b u r i i n t e r n a ţ i o n a l e p e n ­
t r u ţ a r a n c . i s t r ă , 129 pachete. A u fost p r e l u a t e a n u a r e u n i v e r ­
s i t a r e , teze de d o c t o r a t Ccum a r a t ă r a p o r t u l ) şi a f a r ă de acestea.
117 volume de t i p ă r i t u r i . Biblioteca a t r i m i s în s c h i m b a n u a r e l e
şi tezele u n i v e r s i t ă ţ i i .
VIL
EXTENSIUNEA UNIVERSITARA
(ASOCIAŢIA PROFESORILOR UNIVERSITĂŢII DIN CLUJ>
1. RAPORT ISTORIC ASUPRA ACTIVITĂŢII
UNIVERSITARE".
„EXTENSIUNEI
Asociaţia „Extensiunea Universitară din Cluj" a luat fiinţă în
toamna anului 1924 din iniţiativa profesorului V. Bărbat, în urma
unor convorbiri avute cu profesorii V. Bogrea, M. A. Botez, S. Dragomir şi F. Ştefănescu-Goangă şi din îndemnul profesorului Alex.
Lapedatu fost Ministru al cultelor şi artelor. In adunarea de cons­
tituire din ziua de 10 Octombrie 1924, la care au luat parte 30
de profesori ai Universităţii noastre, s'a discutat şi aprobat anteproectul de Statut, prezentat de comitetul de iniţiativă, compus din
profesorii V. Bărbat, V. Bogrea şi F. Ştefănescu-Goangă.
In cei 5 ani de existentă, Extensiunea Universitară a desfă­
şurat o activitate intensă. Scopul ei, de a răspândi şi populariza
cunoştinţele ştiinţifice referitoare la problemele culturale şi economice
din timpul nostru, mai ales acelea ce sunt în strânsă legătură cu
nevoile poporului nostru a fost realizat prin conferinţe publice, ţi­
nute de membrii ei în diferitele centre ale Transilvaniei, Banatului
şi a celorlalte provincii româneşti. Tabloul comparativ de mai jos, de
numărul conferinţelor şi oraşelor în care cuvântul conferenţiarilor Extensiunei au răspândit lumina culturii, dă o icoană clară a imensei
activităţi desfăşurate,
2. TABLOU COMPARATIV
de conferinţele ţinute de membrii „Extensiunii" dela infiinţarea Asociaţiei
până în prezent.
Anul solar
1924/425
1925/26
1926/27
Numărul
oraşelor în care
s'au ţinut
rinţelor ţinute
conferinţele
Nr. confe­
146
188
197
1927/28
198
1928/29*)
Total:
150
879
*) A se vedea în continuare Nr. 3.
24
34
35
42
25
48
Provincia
Transilvania şi Banat
Idem
Idem
Transilvania Banat şi
celelalte prov româneşti
Idem
Toată Ţara
25Î
3. CONFERINŢELE EXTENSIUNII UNIVERSITARE ÎN ANUL
1928—1929.
Alba-Mia.
Prăbuşirea Imperiului Habsburgic şi adu­
narea dela Alba-Iulia .
.
.
.
Unirea Basarabiei
Descoperirile arheologice din România .
Nicolae Bălcescu
.
.
.
.
Realitatea şi idealul
Nume de familii săseşti.
. • .
,
.
Prof. I. Lupaş
„ O . Ghibu
„ Gh; Mateescu
Gh. Bogdan-Duică
„ V . Ghidionescu
„ O. Kisch
' Arad.
Conferinţă festivă (1 Dec.) . . . .
Realitatea şi ulealul
50 de ani de ştiinţă românească
.
Prin Ţara noastră
Cosmogonia modernă
Propaganda ungurească în străinătate
Arta românească din Ardeal
.
.
Arta Vechiului Regat
.
.
.
.
Utilizarea ştiinţifică a capitalului uman
•
.
.
.
.
.
Prof. Gh. Bogdan-Duica
»
V. Ghidionescu
„ P. Sergescu
„ V . Meruţiu
„ A. Maior
„ S. Dragomir
„ С Petran
„ С Petran
„ F. Ştef.-Goangă
:
Bistriţa.
Nume
de familii din Bistriţa pe bază
istorică
:
Propaganda ungurească în străinătate .
Die Naturschutzbewegungen in Rumănien
Dobrogea, o perlă a naturii
Românii din Peninsula Balcanică
.
.
Ion Neculce
O călătorie în ţările scandinave.
Prof.
„
„
„
„
„
„
G. Kisch
S. Dragomir
A. Borza
A. Borza
Th. Capidan
N. Drăgan
C. Marinescu
Blaj.
Primele civilizaţii istorice
. . . . Prof. Gh. Mateescu
„ Gh. Bogdan-Duică
Despoţ-Vodă
„
N. Drăgan
Ion Neculce . ,
.
.
.
.
„ O. Ghibu
V.Pârvan ca pedagog naţional.
.
.
„
S. Dragomir
Figuri reprezentative din istoria Ardealului
254
Caransebeş.
Eftimie Murgu
Cultură şi sănătate
Românii din vestul Peninsulei Balcanice
Neam, Popor, Naţiune
50 de ani de ştiinţă româneasca
Regiunile polare
Monumentele de artă din Ardeal
Când şi cum s'a format poporul român .
Prof. Gh. Bogdan-Duică
M. A. Botez
„ S. Dragomir
„ F. Ştef.-Goangâ
„ P. Sergescu
V. Meruţiu
„ C. Petran
„ C. Diculescu
Câmpina.
Viata modernă şi goana după existenţă.
Viata socială a plantelor
. . . .
Realitatea şi idealul
50 ani de ştiinţă românească
Bernard Scnaw
Prof.
„
„
„
„
M. A. Botez
A. Borza
V. Ghidionescfu
P. Sergescu
P. Grimm
Prof.
„
„
„
„
„
„
S. Puşcariu
S. Dragom»
O. Ghibu
С. I. Urechia
C. Petran
A. Maior
V. Bărbat
G. O. Kisch
S. Mehedinţi
D. M. Teodorescu
V. Vâlcovici
V. Ghidionescu
M. A. Botez
F. Ştef.-Goangă
I. Simionescu
„
„
„
E. G. Racoviţă
G. O. Kisch
D. Pompei
Dra Odette Coli»
Cluj.
Unirea Bucovinei
Ardealul şi Unirea Românilor .
Unirea Basarabiei
Morfinomani, cocainomani .
Monumentele de artă cehoslovacă .
Cosmogonia modernă .
. . .
Universitatea modernă .
.
.
.
Nume de familii ardelene
. . . .
Polarizarea reformelor moderne .
Cetatea Dacă dela C o s t e ş t i . . . .
învăţământul technic şi industria Ţării .
Principiile reformei Universităţilor
Femeia în Universitate
Studentul şi Universitatea
. . . .
Universitatea şi cultura naţională
Autonomia universitară şi organizarea noi­
lor ei organe
Lessing
Reforma învăţământului superior
Autosugestia
. . . . . . .
„
„
„
255
Dej.
Nicolae Valahul, mitropolit de Strigoniu .
Cosmogonia modernă
Românii de peste Nistru
Ce e românesc în literatura noastră
Dobrogea, o perlă a naturii.
Prof.
„
„
„
„
St.
A.
O.
S.
A.
Bezdechi
Maior
Ghibtt
Puşcariu
Borza
Prof.
„
„
„
„
M. A. Botez
V. Meruţu
C. Diculescu
P. Sergescu
N. Drăgan
Prof.
„
„
„
I. Predescu-Rion
A. Maior
S. Puşcariu
Gh. Bogdan-Duică
Deva.
Stările morale şi creşterea populaţiei
Prin Ţara noastră .
.
Dacia e patria străveche a Românilor
50 de ani de ştiinţă românească
Ce este literatura
0
Dumbrăveni.
Gura şi gâtul, mijlocitori de boală .
Cosmogonia modernă
Ce e românesc în iteratura noastră
St. O. Iosif
Gherla.
Ce e românesc în literatura noastră
Factorii progresului c u l t u r a l . . . .
Ion Neculce
Figuri reprezentative din istoria Ardealului
Prof. S. Puşcării*
„ V. Bărbat
N. Draga»
„
S. Dragomir
Haţeg.
Cultură şi sănătate
Regiunile polare
Românii de peste hotare
. .
50 de ani de ştiinţă românească
.
.
Prof. M. A. Botez
„ V. Meruţju
„ O. Ghibu
P. Sergescu
Hunedoara.
Condiţiile de desvoltare ale culturii .
Când şi cum s'a format poporul român.
Poporul englez în viată şi literatură.
Ion Neculce
.
.
.
.
Prof.
„
„
„
V.
C.
P.
N.
Bărbat
Diculescu
Grimm
Drăgan
256
Lugoj.
Propaganda ungurească în străinătate
Omul mare .
Vârsta pământului
Ce e românesc în literatura noastră
Monumentele de artă din Ardeal
Slavii şi pământul românesc
Prof. S. Dragomir
„" F. Ştef.-Goangă
I. Popescu-Voiteşt*
„ S. Puşcariu
C. Petran
C. Diculescu
Mediaş.
Condiţiile de desvoltare ale culturii .
Problema legii minelor .
Prof. V. Bărbat
•„
V. Stanciu
Nâsăud.
Propaganda ungurească în străinătate .
Un umanist român din secolul al 16-lea
Românii din Peninsula Balcanică
O'călătorie în ţările scandinave.
'
Prof.
„
„
„
S. Dragomir
St. Bezdechi
Th. Capidan
C. Marinescu
Orâştie.
Cuvântare festivă (1 Decemvrie)
Viaţa pădurii
.; .
Unde începe viitorul neamului .
Problerna presei în noile provincii .
W. Schake'speâre
Selecţiuriea şi orientarea profesională
Naşterea şi moartea pietrelor
Prof. V.
A.
V.
O.
P.
F.
V.
Ghidionescu
Borza
Bărbat
Ghibu
Grimrh
Ştef.-Goangă
Stanciu
Piteşti.
Selecţiunea şi orientarea profesională
Prof. F. Ştef.-Goangă
Reghin.
Nume de familii în lumina istoriei şi a
limbii
Naturschutzbewegungen in Rumănien
Din viaţa plantelor
Prof. G. O. Kisch
„ A. Borza
A. Borza
Sebeş.
Arta romanească din Ardeal
.
.
Die Kunst der Sibenbtirger Rumănien
Prof. C. Petran
„ C. Petran
257
Sibiu.
Prof. I. Lupaş
Cuvântare festivă (1 Decemvrie)
„ P. Grimm
Romanul englez
„ S. Puşcariu
Ce e românesc în literatura noastră
Intre Orient şi Occident
.
„ V. Bărbat
„ V. Ghidionescu
Realitatea şi idealul
„ M. A. Botez
Un aspect al feminismu'ui de azi
„ Gh. Bogdan-Duică
Romanele lui D. Bolintineanu
„ Gh. Bogdan-Duică
Elemente lirice în epica lui V. Alecsandri
F. Ştef.-Goangă
Utilizarea ştiinţifică a capitalului uman .
50 de ani de ştiinţă românească
„ P. Sergescu
Cultură şi sănătate
„ M. A. Botez
Sighişoara.
Omul mare .
Figuri reprezentative din istoria Ardealului
Prăbuşirea Imperiului Habsburgic şi adu­
narea dela Alba-Iulia .
.
.
.
Tuberculoza în lumina ştiinţei de azi
Cultură şi sănătate
Cosmogonia modernă
Legenda lui Dragoş
Ce e românesc în literatura noastră
g
Prof. F. Ştef.-Goangă
„ S. Dragomir
„
„
„
„
„
„
I. Lupaş
I. Predescu-Rion
M. A. Botez
A. Maior
Gh. Bogdan-Duică
S. Puşcariu
Timişoara.
Liberarea individului şi progresul culturii
Problemele sociologiei ruseşti
Civilizaţia în Ardeal
Luceafărul lui Eminescu
.
.
.
.
Stările morale şi creşterea populaţiei
Ştiinţă pură şi ştiinţă aplicată .
M. Szalocska, poetul Timişorenilor
Propaganda ungurească în străinătate .
Cercetări noi cu privire la românismul
balcanic
Omul mare
Selecţiunea valorilor şi democraţia .
Realitatea şi idealul
Vârsta pământului
Prof. V. Bărbat
„ V. Bărbat
Gh. Bogdan-Dnică
„ Gh. Bogdan-Duică
M. A. Botez
M. A. Botez
„ Gh. Kristof
„ S. Dragomir
„
„
„.
S. Dragomir
F. Ştef.-Goangă
F. Ştef.-Goangă
V. Ghidionescu
I. Popescu-Voiţescu
и
258
Revoluţia franceză şi ştiinţa
. .
C e e românesc în literatura noastră
Unirea Bucovinei
.
„
„
.
P . Sergescu
S. Puşcariu
S. Puşcariu
Turda.
Elementele culturii româneşti şi unif. lor
Ion Neculce
Poporul englez în viaţă şi literatură
.
Femeia în trecut şi prezent
. . .
Prof. V.
„
N.
„
P.
„ V .
Ghidionescu
Drăgan
Grimm
Bărbat
Suceava.
Principiul dinastic în constituirea şi
desvoltarea Statului român modern
Prof. A. Lapedatu
1, C O M U N I C A R E F Ă C U T A L A C O N F E R I N Ţ A I N T E R N A Ţ I O ­
NALĂ A „ASOCIAŢII U N I V E R S A L E P E N T R U EDUCAŢIA
ADULŢILOR",
(22—29 A u g u s t 1929, C a m b r i d g e , A n g l i a ) .
de Dl
PROF.
VIRGIL
Preşedintele
I.
BĂRBAT
Extensiunii
CARACTER D O M I N A N T .
A t i t u d i n e a p r o f e s o r i l o r u n i v e r s i t a r a r o m â n i , f a ţ ă de edu­
c a ţ i a a d u l ţ i l o r , n u este a s t ă z i t o c m a i a c e e a ş i d i n a i n t e de m a r e l e
r ă z b o i u . P r o f e s o r i i l u c r a u î n a i n t e i n d i v i d u a l , ţ i n â n d conferinţe
d i n c â n d î n c â n d , p u b l i c â n d u n e o r i c ă r ţ i p o p u l a r e ş. a. m . d. D a r
e i n u o r g a n i z a u s f o r ţ ă r i l e lor î n ceeace p r i v e ş t e e d u c a ţ i a a d u l ­
ţilor. Cea m a i m a r e p a r t e a t i m p u l u i lor liber e r a , dealtfel, d a t
a c t i v i t ă ţ i l o r s t r ă i n e de e d u c a ţ i e ; îl c o n s a c r a u m a i ales politicei,
c a r e e r a şi este î n c ă c o n s i d e r a t ă de m u l ţ i , î n s t a r e a de l u c r u r i
d e la noi, d r e p t mijlocul cel m a i b u n p e n t r u a a j u t a civilizarea
ţării noastre.
A t u n c i c h i a r c â n d a u a p ă r u t unele o r g a n i z a ţ i i cu scopul
d e a r ă s p â n d i c u l t u r a în p o p o r , ele c r e ş t e a u î n a f a r ă de U n i ­
v e r s i t a t e , aceasta şi î n cazul când m i ş c ă r i l e e r a u c o n d u s e
d e profesori u n i v e r s i t a r i . S t r i c t v o r b i n d , s u p o r t u l acestor a c t i ­
v i t ă ţ i a v e a u n c a r a c t e r n a ţ i o n a l , deci de n a t u r ă politică. L u c r u l
c a r e se u r m ă r e a î n p r i m u l r â n d era î m b u n ă t ă ţ i r e a vieţii citi-
259
selor de jos î n unele c a z u r i , s a u î n t ă r i r e a s e n t i m e n t u l u i n a ţ i o ­
n a l , î n altele.
N o i t r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ă aceste a c t i v i t ă ţ i a u p u t u t
s ă realizeze, c u m este c a z u l m i ş c ă r i i p r o f e s o r u l u i I o r g a , s a u
a c e e a a b ă t r â n e i a s o c i a ţ i i „ A s t r a " d i n T r a n s i l v a n i a , şi ele r e a ­
lizează î n c ă , l u c r u r i destul de i m p o r t a n t e .
Gând d u p ă marele războiu, r o m â n i i a u înfăptuit unitatea
lor n a ţ i o n a l ă şi c â n d p r i n r e f o r m a a g r a r ă şi p r i n a c o r d a r e a
s u f r a g i u l u i a p r o a p e u n i v e r s a l , se s o l u ţ i o n a s e cele m a i grele p r o ­
bleme ale vieţii n o a s t r e politice, p u n c t e l e de c o n c e n t r a r e u l e
a c t i v i t ă ţ i i t i m p u r i l o r t r e c u t e d i s p ă r u s e r ă şi m i ş c a r e a c u l t u r a l ă
îşi p i e r d u s e p a r c ă a x a ei, u r m â n d p e n t r u c â t v a t i m p u n h a o s în
această chestiune.
Căci a c e a s t a p a r e s ă fie s o a r t a t i n e r i l o r n a ţ i u n i d i n r ă s ă ­
r i t u l a p r o p i a t şi d e p ă r t a t c h i a r , ca d u p ă c o n t a c t u l lor c u a p u -sul, s ă a i b ă , m a i m u l t decât p o p o a r e l e cele vechi, nevoe de c ă l d u r a
u n u i i d e a l b i n e definit, deşi t o c m a i ele s u n t acelea c a r e p o t m a i
. g r e u s ' a j u n g ă la f i x a r e a u n u i astfel de ideal.
N o i a v e m nevoie, m a i m u l t decât Dv. a p u s e n i i , de u n ideal
.şi este u ş o r de înţeles p e n t r u c e .
I n t r ' u n sens, Dv. î n ţ ă r i l e c u o veche c u l t u r ă , s u n t e ţ i îm­
p i n ş i p u ţ i n î n a i n t e de c ă t r e n u m e r o a s e l e l u c r u r i şi idei, pe c a r e
p ă r i n ţ i i Dv. vi l e - a u p r e g ă t i t şi c a r e i m p r i m ă î n sufletele Dv.,
d i n t o a t e p ă r ţ i l e , d o r i n ţ a l u c r u r i l o r m a r i şi nobile. I d e a l u l Dv.
-este, d a c ă p u t e m s p u n e a ş a , a n a l i t i c . E l î m b r ă ţ i ş e a z ă v i a ţ a Dv.
î n t r e a g ă şi Dv. r a r e o r i îl p i e r d e ţ i tot d e o d a t ă , a ş a c ă n u vă l i p ­
seşte n i c i o d a t ă i m b o l d u l s p r e bine, d o r i n ţ a de a l u p t a p e n t r u
l a t u r i l e ideale ale vieţii.
I n v i a ţ a Dv. e x i s t ă î n t o t d e a u n a o p u n t e î n t r e t r e c u t şi viitor.
A c e a s t a n u este î n s ă c a z u l ţ ă r i l o r n o u i .
Aici n o i avem m e r e u î n a i n t e a ochilor n o ş t r i , pe d e o p a r t e
m a r e l e î n f ă p t u i r i ale ţ ă r i l o r m a i civilizate, î n f ă p t u i r i c a r e se
i m p u n vieţii n o a s t r e — c u m e de e x e m p l u a e r o p l a n u l ş. a. m .
d. — î n f ă p t u i r i de c a r e n u n e p u t e m d i s p e n s a î n t r ' u n r ă z b o i u
d e e x e m p l u ; i a r pe de a l t ă p a r t e s t a r e a n o a s t r ă de l u c r u r i mo­
ş t e n i t ă de la t r e c u t .
P e n t r u noi conflictul d i n t r e t r e c u t şi viitor este p e r m a n e n t
şi noi n u p u t e m ieşi d i n el f ă r ă a j u t o r u l u n e i l u m i n i p u t e r n i c e
înaintea, n o a s t r ă , c a r e să n e dea tot ce lipseşte în mijlocul c i 17*
260
vilizaţiei n o a s t r e şi m a i m u l t decât ori şi ce d o r i n ţ a de a m e r g e
m a i d e p a r t e pe d r u m u l cel g r e u a l a p u s u l u i .
D a r a c e a s t a n u este totul.
Căci să n u u i t a ţ i că ceeace a m s p u s p â n ă a c u m î n s e m n e a z ă
n u m a i că, acolo u n d e Dv. m e r g e ţ i , noi trebuie să s ă r i m şi p e n t r u c a s ă facem a c e a s t a t r e b u i e să vedem m o t i v u l u n u i astfel
de act.
Altfel zis, a c e a s t a î n s e m n e a z ă că noi t r e b u i e să vedem a t â t
de c l a r cât este cu p u t i n ţ ă şi d i n t r o d a t ă , sensul l u c r u r i l o r pe
c a r e Dv. le-aţi r e a l i z a t în sute de a n i , i a r noi n u p u t e m face lu­
c r u l acesta f ă r ă a u z a de p u t e r e a sintetică a intelectului n o s t r u .
A c e a s t a este o f a t a l i t a t e p e n t r u noi.
I d e a l u l c ă t r e c a r e t i n d e m cu toţii, trebuie să fie m a i c l a r
definit î n ţ ă r i l e t i n e r e , i a r noi nu-1 p u t e m face decât r a ţ i o n a l i ­
z â n d ceeace î n v i a ţ a D - V o a s t r ă este concret şi i n d i v i d u a l .
E s t e p u ţ i n ceeace a ţ i făcut şi Dv. p o p o a r e l e a p u s e n e , a c u m
câteva s e c o l e , ' c â n d f ă r ă a fi descoperit c h i a r Dv. p r i m e l e legi
ale m a t e m a t i c i l o r — şi î n opoziţie cu civilizaţia r ă s ă r i t e a n ă a
E u r o p e i , — a ţ i î n c e p u t s ă r a ţ i o n a l i z a ţ i u n i v e r s u l , aţi r ă p i t p ă ­
m â n t u l u i gloria poziţiei lui c e n t r a l e şi a ţ i a j u n s la ideia că p ă ­
m â n t u l este r o t u n d , a ş a ca Dv. să-1 puteţi î n c o n j u r a şi s t ă p â n i :
a p o i a ţ i î n l ă t u r a t f r u m u s e ţ e a c o n t e m p l a ţ i i orientale, la b a z a c ă ­
r e i a se găsea i d e i a că t i m p u l este f ă r ă i m p o r t a n ţ ă — şi î n o a ­
m e n i activi, r e p r e z e n t a n ţ i ai l u m i i celei n o u i , d u p ă ce a ţ i r a ­
ţ i o n a l i z a t s p a ţ i u l a ţ i r a ţ i o n a l i z a t şi t i m p u l , m ă s u r â n d u - i v a l o a ­
rea în bani.
A c e a s t a n u este o a c u z a ţ i e !
Dv. a p u s e n i i a ţ i fost î n s t a r e s ă u m p l e ţ i l u m e a a c e a s t a r a ­
ţ i o n a l ă cu ideale m i n u n a t e şi d i n a m e s t e c u l a c e s t o r doi factori
a crescut civilizaţia m o d e r n ă , de c a r e Dv. şi noi s u n t e m m â n d r i .
D a c ă a m m e n ţ i o n a t cele de m a i sus, a m făcut-o n u m a i
p e n t r ' u n m o t i v : v o i a m m i m a i să vă a m i n t e s c că ţ ă r i l e cele n o u i
de a s t ă z i s u n t u l t i m u l fiu al s p i r i t u l u i din c a r e aţi ieşit şi Dv.
şi n i m i c altceva!
N u c o n d a m n a ţ i cu p r e a m u l t ă u ş u r i n ţ ă r a ţ i o n a l i s m u l lor!
D a c ă noi a m fost deci p u ţ i n m a i r a d i c a l i decât Dv., î n r e ­
formele sociale şi politice din u l t i m u l t i m p , Dv. înţelegeţi a c u m
că şi a c e a s t a e r a o fatalitate p e n t r u noi.
Noi t r e b u i a să facem o s ă r i t u r ă . I n t i n e r e ţ e a D - V o a s t r ă
a ţ i făcut şi Dv. l u c r u l acesta, şi î n orice caz este m a i bine s ă
261
s a r i , decât s ă explodezi, a ş a c u m se î n t â m p l ă î n t o t d e a u n a
a c e i a c a r e n u c o n s i m t s'alerge p u ţ i n c â n d e nevoie.
cu
Gazul R u s i e i este p r e z e n t ca să d o v e d e a s c ă a c e a s t a !
Greutăţile au început pentru noi abia d u p ă război, când
r e f o r m e l e m e n ţ i o n a t e a u fost r e a l i z a t e .
P â n ă a t u n c i , n o i legasem s f o r ţ ă r i l e n o a s t r e de u n e l e l a t u r i
ale Vieţii m o d e r n e , d a r p i e r d u s e m d i n vedere t o t a l i t a t e a acestei
vie{i. A c u m î n s ă , e r a m p u ş i f a ţ ă ' n faţă cu î n s ă ş i p r o b l e m a s u ­
fletului civilizaţiei m o d e r n e .
R ă s p u n s u l la p r o b l e m a politică a vieţii n o a s t r e î n R o m â ­
n i a fusese d a t de c ă t r e o a m e n i i de stat.
De d a t a a c e a s t a e r a r â n d u l U n i v e r s i t ă ţ i l o r să p ă ş e a s c ă pe
p l a n u l î n t â i . Ele a v e a u m i s i u n e a să p r e z i n t e c u l t u r a m o d e r n ă
î n t o a t ă s p l e n d o a r e a ei, să a r a t e î n orice caz, c a r e s u n t f r u m u ­
seţile d a r şi ^pericolele i n e r e n t e ei, să a r a t e mijloacele p r i n c a r e
se pot r e a l i z a toate l a t u r i l e ei b u n e şi să e n u m e r e toate s a c r i ­
ficiile pe c a r e o astfel de m u n c ă le r e c l a m ă de la u n p o p o r şi
de la toţi cetăţenii lui.
Aceasta e r a o p r o b l e m ă c u l t u r a l ă : p r o b l e m a c u l t u r i i î n s ă ş i
şi e r a p e n t r u p r i m a o a r ă că U n i v e r s i t ă ţ i l e r o m â n e ş t i a v e a u
posibilitatea să ia c o n d u c e r e a u n e i m i ş c ă r i în ţ a r a n o a s t r ă , con­
ducerea mişcării culturale a poporului nostru.
ORGANIZARE ŞI ACTIVITATE.
I n p r i v i n ţ a acestei m i ş c ă r i c u l t u r a l e de d u p ă război; U n i ­
versitatea d i n Gluj a a v u t u n m a r e n o r o c . E a a fost o creaţie
m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n n o u ă , fiind U n i v e r s i t a t e a r o m â n e a s c ă
d i n p r o v i n c i a câştigată a T r a n s i l v a n i e i . I n a c e a s t ă calitate ea
a simţit nevoia să dovedească u t i l i t a t e a ei, c ă u t â n d u n câni))
de o activitate m a i specială, m a i u r g e n t ă şi î n o a r e c a r e m ă s u r ă
mai practică.
U n i v e r s i t a t e a c l u j a n ă a avut, în a f a r ă de a c e a s t a , a v a n t a j u l ,
d a c ă voiţi, de a fi d e p a r t e de B u c u r e ş t i , c a p i t a l a n o a s t r ă , u n d e
profesorii u n i v e r s i t a r i s u n t o c u p a ţ i î n t i m p u l liber cu activităţi
m a i p u ţ i n c u l t u r a l e , d a c ă n u m a i p u ţ i n utile ţ ă r i i , ca politica
şi a ş a m a i încolo!
T r e b u i e m e n ţ i o n a t şi f a p t u l că ideia
anglo-americană a
„ E x t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e " e i u ceva m a i bine c u n o s c u t ă la Cluj,
decât în celelalte u n v e r s i t ă ţ i r o m â n e ş t i .
/
262
M i ş c a r e a a î n c e p u t a c u m cinci a n i , şi a m e r s p r o g r e s â n d
neîncetat.
„ E x t e n s i u n e a U n i v e r s i t a r ă clin C l u j " este o asociaţie a u ­
t o n o m ă , c o m p u s ă clin p r o f e s o r i de la u n i v e r s i t a t e a locală: 50»
d i n t r ' u n t o t a l a p r o x i m a t i v de 70.
I n cei cinci a n i de p â n ă a c u m , Asociaţia şi-a l i m i t a t a c t i ­
v i t a t e a la conferinţe, pe cure m e m b r i i ei l e - a u ţ i n u t î n lunilede i a r n ă şi c a r e î n m ă s u r a p o s i b i l u l u i a u fost concepute î n s p i ­
r i t u l şi s c o p u l m e n ţ i o n a t m a i s u s .
S'a c ă u t a t î n special ca problemele r e f e r i t o a r e la c r e ş t e r e a
şi m o a r t e a c u l t u r i l o r s ă fie e x e m p l i f i c a t e cu fapte l u a t e î n parted i n i s t o r i a şi r e a l i t a t e a p o p o r u l u i r o m â n , s p r e a se d a î n felul
a c e s t a p ă r ţ i i teoretice u n c o n ţ i n u t m a i a p r o p i a t de sufletul a s c u l ­
t ă t o r i l o r . D i n mijlocul acestei i s t o r i i şi acestor r e a l i t ă ţ i speciale,c o n f e r e n ţ i a r i i a u c ă u t a t s ă a p r o p i e p u b l i c u l n o s t r u de i d e a ­
lele m a r i ale vieţii m o d e r n e î n g e n e r e şi să-1 facă s ă doreascăr e a l i z a r e a lor şi la noi, d e ş t e p t â n d c o n ş t i i n ţ a şi s e n t i m e n t u l da­
toriilor corespunzătoare.
Conferinţele a u loc D u m i n i c a d u p ă a m i a z ă , d a r noi vor­
b i m u n e o r i şi S â m b ă t a s e a r a , s a u D u m i n i c a d i m i n e a ţ a , eu î n - s u - m i a v â n d p r i l e j u l s ă conferenţiez o d a t ă î n t r ' o biserică, i m e ­
d i a t d u p ă î n c h e e r a s e r v i c i u l u i divin.
N o i v o r b i m î n a p r o a p e toate o r a ş e l e T r a n s i l v a n i e i şi B a ­
n a t u l u i . A m fost p â n ă a c u m î n vre-o 4 8 de o r a ş e şi p e n t r u
a c e a s t a t r e b u i e s ă c ă l ă t o r i m destul de m u l t . D r u m u l p e care*
a v e m să-1 facem v a r i a z ă de la u n a p â n ă l a zece ore de cale fe­
r a t ă , s a u c h i a r şi m a i m u l t . I n fiecare S â m b ă t ă s e a r a , î n sezo­
n u l de l u c r u a l asociaţiei n o a s t r e , aţi p u t e a vedea la g a r a d i n
Cluj, profesori de a i n o ş t r i , u n e o r i 20, p o r n i n d s p r e diferite
centre, a v â n d s ă c ă l ă t o r e a s c ă de m u l t e ori t o a t ă n o a p t e a , s p r e
a p u t e a vorbi D u m i n i c ă î n localitatea d e s e m n a t ă p e n t r u fie­
c a r e , t r e b u i n d s ă p o r n e a s c ă din n o u s e a r a u r m ă t o a r e Iu d r u m ,
s p r e a p u t e a fi L u n i d i m i n e a ţ a i a m u n c a u n i v e r s i t a r ă o b i ş n u i t ă .
U n e o r i viforul şi z ă p a d a s u n t foarte a s p r e , d a r profesorii
n o ş t r i c o n t i n u ă cu p u n c t u a l i t a t e m u n c a a c e a s t a ce s i n g u r i ş i - a u
p u s - o pe u m e r i i lor, i a r f a p t u l acesta a c o n t r i b u i t poate î n m a r e
m ă s u r ă lu c â ş t i g a r e a s i m p a t i e i de c a r e se b u c u r ă asociaţia
noastră.
F o l o s u l n u este în î n t r e g i m e , de altfel, de p a r t e a p u b l i c u l u i .
M e r g â n d c â n d î n t r ' u n o r a ş c â n d î n t r ' a l t u l . profesorii î n v a ţ ă să
263
c u n o a s c ă m a i bine t a r a şi la mesele şi c e a i u r i l e ce a u m a i t o t ­
d e a u n a loc d u p ă conferinţe, ei c u n o s c m a i b i n e şi o a m e n i i d i n
r e g i u n e a î n c u r e a u vorbit. Acestea s u n t a v a n t a j e p e c a r e n u
le-au p u t u t a v e a p â n ă la î n f i i n ţ a r e a „ E x t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e " ,
profesorii fiind î n g e n e r e s ă r a c i şi î n n e p u t i n ţ a de a-şi p l ă t i l u ­
xul u n o r astfel de c ă l ă t o r i i . )
1
N o i ţ i n e m conferinţe izolate, publicul nefiind î n c ă p r e g ă t i t
să r e c l a m e c u r s u r i p r o p r i u zise.
Aceasta este cu a t â t m a i m u l t cazul, c â n d n e g â n d i m că
o a m e n i i c a r e vin s ă ne asculte s u n t , u n i i d i n t r e ei i n t e l e c t u a l i
d i n o r a ş u l în c a r e vorbim, d a r cei m a i m u l ţ i , î n dese c a z u r i ,
s u n t ţ ă r a n i c a r e vin de m u l t e o r i d i n s a t e î n d e p ă r t a t e , să-şi h r ă ­
n e a s c ă sufletul şi nevoie, de ideal, p r i n c o n t a c t u l cu „ o a m e n i i
î n v ă ţ a ţ i de la C l u j " , c u m zic ei.
N o i o f e r i m conferinţe speciale, î n l i m b a lor p r o p r i e ,
p u l a ţ i i l o r m i n o r i t a r e , c â n d acestea le r e c l a m ă .
po­
Agenţii cu c a r e l u c r ă m î n oraşele p r o v i n c i a l e s u n t a s o c i a ­
ţiile c u l t u r a l e locale şi p r o f e s o r i i de l a şcolile s e c u n d a r e .
I n t e n ţ i a n o a s t r ă este să s t i m u l ă m pe aceşti colegi şi s ă - i
î n d e m n ă m să o r g a n i z e z e î n j u r u l şcolilor s e c u n d a r e asociaţii
!H fel cu aceea a „ E x t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e " din j u r u l u n i v e r ­
sităţii, m e r g â n d la r â n d u l lor m a i d e p a r t e p r i n t r e î n v ă ţ ă t o r i i
şcoalelor r u r a l e şi î n c u r a j â n d pe aceştia s ă înfiinţeze a s o c i a ţ i i
a n a l o a g e , p ă s t r â n d u - s e bine înţeles toate p r o p o r ţ i i l e .
I n felul acesta noi a m p u t e a s ă i n t r ă m în c o n t a c t cu toţi con­
d u c ă t o r i i intelectuali a i m i ş c ă r i i c u l t u r a l e , f ă r ă s ă fim f o r ţ a ţ i
s ă m e r g e m şi s ă v o r b i m p r e t u t i n d e n i . N o i a m p u t e a s ă c i r e u m s c r i e m tot m a i m u l t m u n c a n o a s t r ă l a s i l i n ţ a de a i n t r a î n c o n ­
tact n u m a i cu aceşti c o n d u c ă t o r i . D a r î n p r i v i n ţ a a c e a s t a noi
nu ţ i n e m să i m p u n e m p u n c t u l n o s t r u de vedere şi s u n t e m g a t a
să l u c r ă m cu o r i c a r e o r g a n i z a ţ i e locală.
I n orice caz noi i n t e n ţ i o n ă m s ă p u b l i c ă m , î n t r ' u n viitor
cât m a i a p r o p i a t , câteva din conferinţele m a i p o p u l a r e , pe c a r e
să le î n s o ţ i m de bibliografiile strict n e c e s a r e şi astfel p r e g ă t i t e
') Banii, de care are nevoie societatea noastră pentru plata cheltuieli­
lor necesare profesorilor, sunt daţi de Stat şi în parte de către oraşele
unde ne ducem să vorbim. In cazul când orajele nu distun de mijloace»
Societatea acopere toate cheltuielile din fondul provenit ce li guvernul
central al Ţarii. Aşa a fost cel puţin în trecut!
264
s ă le p u n e m la dispoziţia p e r s o a n e l o r c a r e a r d o r i să le î n t r e ­
buinţeze ca p u n c t e de p l e c a r e p e n t r u conferinţele ce l e - a r p u t e a
ţ i n e î n oraşele m a i m i c i şi î n sate.
0 a l t ă i n t e n ţ i e a n o a s t r ă este să p u b l i c ă m cât m a i c u r â n d
posibil u n b u l e t i n l u n a r , c a r e să s e r v e a s c ă ca u n fel.de t r i b u n ă ,
de u n d e să r a d i e z e peste t o a t ă ţ a r a ideile pe t a r e a c u m m e r g e m
de le d u c e m n o i s i n g u r i cu m a r i sacrificii şi n u m a i î n unele
o r a ş e . I n felul acesta noi s p e r ă m , î n m ă s u r a î n c u r e i n t e r e s u l
c u l t u l u i va creşte, ^să fim î n s t a r e să facem m a i m u l t , cu m a i
p u ţ i n ă c h e l t u i a l ă de t i m p şi cu m a i p u ţ i n ă osteneală.
Conferinţele vor p ă s t r a î n s ă , locul lor în m u n c a n o a s t r ă ,
c u v â n t u l vorbit şi contactul p e r s o n a l a v â n d influenta lor m a r e ;
d a r n u m ă r u l lor va u r m a să fie r e d u s cu t r e c e r e a a n i l o r .
Oraşele vor f u r n i z a ele înşile, să s p e r ă m , cei m a i
d i n t r e c o n f e r e n ţ i a r i i lor.
mulţi
D a r l ă s â n d v i i t o r u l şi î n t o r c â n d u - n e la ceeace este cle-aeum
realizat, n o i c o n s t a t ă m că în p r i m i i cinci u n i am ţ i n u t c a m
900 de conferinţe, i a r scrisorile de m u l ţ u m i r e pe c a r e le p r i ­
m i m n u n u m a i de la oraşele u n d e m e r g e m de obicei, d a r şi de
la oraşele m i c i u n d e n ' a m p u t u t î n c ă s ă m e r g e m , şi c a r e se
p l â n g că le neglijăm, s u n t o u m i l ă d o v a d ă că m i ş c a r e a „ E x ­
t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e " и u m p l u t o nevoie r e a l ă a sufletului ro­
m â n e s c î n acest m o m e n t . E a a ţ i n u t r i d i c a t steagul c u l t u r a l şi
a t â t a v r e m e cât noi vom p u t e a să c o n t i n u ă m î n felul de a c u m ,
s t e a g u l pe c a r e noi a c u m îl ţ i n e m î n m â n ă va fi s a l u t a t tot de
m a i m u l ţ i şi m a i m u l ţ i o a m e n i .
PERSPECTIVA INTERNAŢIONALĂ.
D a c ă există s a u n u , în m u n c a m o d e s t ă pe c a r e o facem la
Cluj, ceva c a r e s ă p o a t ă i n t e r e s a o o r g a n i z a ţ i e a t â t de v a s t ă ca
aceea a „Asociaţiei U n i v e r s a l e p e n t r u E d u c a ţ i a A d u l ţ i l o r " r ă ­
m â n e s ă decideţi Dv.
R ă m â n e totuşi deschisă c h e s t i u n e a , c r e d e m noi, d a c ă de­
m o c r a ţ i i l e ţ ă r i l o r vechi n u a u astăzi de rezolvat p r o b l e m e i d e n ­
tice cu acelea î n faţa c ă r o r a se găsesc p u s e ţ ă r i l e m a i î n a p o i a t e
clin r ă s ă r i t u l E u r o p e i . E de v ă z u t d. e. d a c ă d e m o c r a ţ i a , p r i n
r i d i c a r e a la r a n g u l de p u t e r e politică a m a s s e l o r , n u a a d u s în
viaţa ţ ă r i l o r m a i b ă t r â n e din a p u s , p r o b l e m e identice cu acelea,
c r e i a t e în E u r o p a p r i n r i d i c a r e a politică a ţ ă r i l o r t i n e r e din
265
r ă s ă r i t : în a m b e l e c a z u r i e vorba să se câştige a d e z i u n e a celor
m a i p u ţ i n culţi p e n t r u valorile celor m a i î n a i n t a ţ i .
Este i a r ă ş i o chestiune, d a c ă ţ ă r i l e m a i b ă t r â n e din a p u s ,
în cazul că n u a c c e p t ă să fie î n ă b u ş i t e de visul de fericire p r o ­
p a g a t de s o c i a l i s m u l e g a l i t a r , n ' a r trebui să încerce u n crez o p u s ,
crezul creaţiei u m a n e , î n t r ' u n c u v â n t — a l c u l t u r i i — pe c a r e
să-1 p r e z i n t e î n a ş a fel, î n c â t să intereseze p a r t e a d i n a m i c ă şi
t â n ă r ă din fiece om şi să î n c ă l z e a s c ă m a j o r i t a t e a p o p o r u l u i p e n ­
t r u m u n c a şi sacrificiile r e c l a m a t e de u n astfel de crez.
I a r r e z u l t a t u l acesta va p u t e a el fi obţinut, c h i a r şi aici î n
ţ ă r i l e b ă t r â n e , f ă r ă a r a ţ i o n a l i z a puţin, p e n t r u folosinţa celor
m u l ţ i , c u l t u r a celor p u ţ i n i ? A c e a s t ă n o u ă r a ţ i o n a l i z a r e a l u m i i
în c a r e t r ă i m , n u va fi ea o p r o b ă n e c e s a r ă a vitalităţii c u l t u r i i
p o p o a r e l o r vestice?
M a i d e p a r t e apoi, „Asociaţia U n i v e r s a l ă p e n t r u E d u c a ţ i a A dulţilor"' a d i c ă a b ă r b a ţ i l o r şi a femeilor c a r e s u n t chemaţi să h o ­
t ă r a s c ă politiceşte a s u p r a s o a r t e i n e a m u r i l o r lor, poate ea să
a i b ă o a l t ă m e n i r e decât să a r a t e acestor b ă r b a ţ i şi acestor fe­
mei, t o c m a i l u c r u l m e n ţ i o n a t m a i sus, a d i c ă : v a l o a r e a c u l t u r i i
şi condiţiile ei de desvoltare? Căci să n u u i t ă m că a d u l ţ i i n u
s u n t copii. E i t r e b u i e să fie i n s t r u i ţ i m a i m u l t p r i n i n t e r m e ­
d i u l g â n d i r i i , a l j u d e c ă ţ i i ş i - c a a t a r e noi t r e b u i e să le
dovedim
v a l o a r e a l u c r u l u i pe c a r e a c e a s t ă asociaţie a r e i n t e n ţ i a să-1 r ă s ­
pândească: valoarea culturii.
A c e a s t a este î n s ă b a z a pe c a r e stă şi d e a s u p r a c ă r e i a î n c e a r c ă
să c l ă d e a s c ă . . E x t e n s i u n e a U n i v e r s i t a r ă d i n Gluj". şi noi ne p e r ­
m i t e m să c r e d e m că n u este diferită de aceea a Asociaţiei U n i ­
versale, al cărei c o n g r e s ne-a a d u n a t pe toţi a i c i .
Virgil I. Bărbat
Profesor Universitar, Preşedintele
„Extensiunii Uuiversitare din Cluj."
VIII.
о
ANEXE
1.
TABLOU-INDEX
A L
CORPULUI DIDACTIC UNIVERSITAR P E ANUL ŞCOLAR:
1928/29.
(IN ORDINEA FACULTĂŢILOR)
Nr. cor.
i. FACULTATEA DE DREPT
Numele
Catedra
Locuinţa
Menţionat în
Anuar la pagina
Drept constituţional
Str. Băii 1.
7,12,13,18,19,26,35.
Drept roman
Str. Regală 11 B.
20, 25.
Titulari:
1
Boiiă Romul
2
Cătuneanu C. Ioan
3
Ghiulea Nicolae
Politica sociala
Str. Regina Măria 49.
20, 34.
4
Haţieganu Emil
Procedura civila
Str. Elisabeta 31.
1,5-11, 12, 19,30,33.
5
Ionescu B. Di mi trie
Economia politica
Str. Minerva 9.
20, 29, 36.
6
Leon Gheorghe
Finanje
Str. Maiorescu 7.
20, 34, 36.
7
Maniu Cassiu
Politica
Str. N. Iorga 11.
19, 26, 33.
8
Negrea Camil
Drept civil
Str. Văcărescu 28.
19, 31, 35.
9
Onişor Victor
Drept ad-tiv şi financiar
Calea Victoriei 63.
7, 12, 18, 19,25,33,36.
Drept penal
Str. Avram Iancu 14.
13, 20, 27, 28.
Drept comercial
Str. Regală 10.
13,20, 25, 31, 36.
Drept internaţional
Piaţa Mihai Viteazul 35.
20, 31, 34.
10
Pop Traian
11
Poruţiu Petre
12
Radu lorgu
Nr. cor.
II. FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE.
Numele
Catedra
Locuinţa
Patologie generală
şi experimentală
Istologie şi embriologie
Calea Reg. Ferdinand 97.
Menţionat în
Anuar la pag.
a) Prof. titulari:
1
Botez A. Mihail
2
Drăgoi Ioan
3
Gane Titu
4
Grfgoriu Cristea
5
Guiart Jules
6
Hatieganu Iuliu
7
lacobovici lacob
8
Martinescu Gheorghe
9
Michail Dumitru
10
Minea Ioan
11
Minovici Nicolae
12
Moldovan Iuliu
Str. Pasteur 6.
40,93,122,252,254,
255, 257
12, 3?, 40,94, 120,122
Clinica infantilă
Str. Minerva 13.
40, 65—71
Clinica ginecologică
şi obstreticală
Istoria medicinei şi farm.
Str. Minerva 3.
40, 65, 107
Str. Elisabeta 3.
43,78, 79, 112—114
Clinica medicală
Str. Eminescu 8.
40, 59—63, 104
Clinica chirurgicală
Str. Minerva 13.
7,40, 54-59, 76,103,
111, 112, 120
Farmacologie şi farmacognozie
Str. Babeş 8.
41, 96—99
Clinica oftamologică
Str. Minerva 3.
4 1 / 7 1 , 109
Clinica neurologică
Calea Reg. Ferd. 33.
41, 64—65, 107
Medicină legală
Calea Reg. Ferd. 34.
41, 87, 119
Igienă şi igiena socială
Str. Mico 1.
41, 91—92
1
Nr. cor.
Numele
Catedra
L o c u i n ţ a
Menţionat în
Anuar la pag.
13
Negru Dimitrie
Radiologie
Str. Minerva 13.
4 1 , 9 1 , 121
14
Niţescu I. Ioan
Fiziologie
Str. Mico 1.
7, 13,41,89—91, 120,
121, 122
15
Pamfil Gheorghe
Farmacia chimică şi galenică
Str. Babeş 6 1 .
42, 100—102
16
Papilian Victor
Anat. descript. şi topografică
Str. Stroescu
42, 86, 118
17
Predescu-Rion Ion
Clinica Otorhinolaringologică
Str. Babeş 1.
18
Tătaru Coriolan
Clinica Dermato-venerică
Str. Iuliu Maniu 1.
42,72,74-76, 110,
255, 257
12, 39, 43, 71, 108
19
T h o m a s Pierre
Biochimie
Str. Bclintineanu 4.
43, 87, 119, 120
20
Urechia Constantin
Clinica psihiatrică
Str. Pasteur 1.
42, 63, 106, 107, 254
21
Vasiliu Titu
Anatomie patologică
Str. Minerva 7.
13, 42, 80-86, 104,
116, 119
Microbiologie
Calea Victoriei 70.
43, 95
Urologie
Str. Universităţii 3.
7, 43, 76-78, 104,
111, 112
Clinica Med.
Str. Şincai 6.
44, 104, 112, 116
Toxicologie
Str. Regina Măria 39.
43, 102-103, 123,124
b) Prof. agregaţi:
22
Baroni Vitold
23
Ţ e p o s u Emil
24
Goia Ioan
25
Orient Iuliu
c) Conferenţiari def. :
Conferinţa :
Nr. cor.
Numele
Locuinţa
Menţionat în
Anuar la pag.
Clinica infantilă
Str. Minerva 13.
44, 66, 68, 70
Conferinţa
26
Negru Elena
27
Bărbulescu N.
Fizică medicală
Str. Dorobanţilor 7.
44
28
Prişcu Mircea
Botanică farmacentică
Str. Şaguna 14.
44
29
Secăreanu Ştefan
Chimie analitică ca'itat.
Str. Elisabeta 3.
44
Chirurgie
Str. Moţilor 72.
d) Conferenţiari
30
supl.:
Pop Alexandru
e) Docenţi:
Specialitatea:
31
Aleman Ioan
Stomatologie
Str. Avram lancu 16.
44, 74, 110, 111
32
Axente lancu
Infantilă
Str. Grigorescu
45, 66, 68
33
Bploga Valeriu
Istoria Medicinei
Str. Rahovei 10.
44, 78-80, 114, 115
34
Cimoca Valeriu
Dermatologie
Str. N . Iorga 6.
45, 108
35
Kernbach Mihail
Medicină Legală
Str. Moţilor 22.
44, 106,107, 119
36
Konradi Daniel
Dermatologie
Str. Moţilor 27.
44
37
Mihalescu S a v a
Psihiatrie
Str. Babeş 63.
44, 106, 107, 120
38
Popovici Gheorghe
Farmacologie
Str. Babeş 8.
44, 120, 122, 123
Nr. cor.
Numele
Specialitatea
Locuinţa
Menţionat în
Anuar la pag.
39
Slăvoaca Titu
Epidemiologie
Str. Bălcescu 6.
45
40
Vancea Petru
Oftalmologie
Str. Regina Măria
45, 109
41
Velluda Constatin
Anatomie descript
Calea Moţilor 40.
45, 118
42
Zolog Mihail
Igienă
Str. Pasteur
45, 92, 121
43
Zugravu Gheorghe
Infantilă
Calea Dorobanţilor 25.
44, 66, 68, 70
Nr. cor.
III. FACULTATEA DE FILOZOFIE ŞI LITERE.
Numele
a) Profesori
Catedra
Locuinţa
Menţionat în
Anuar la pagina
Limba şi lit. franceză
Str. Moţilor 26.
134, 161, 175.
Bizantinologie
Str. Memorandului 3.
Str. Mico 38.
130, 134, 168, 171,
titulari:
1
Auger Yves
2
Bănescu Nicolae
3
Bărbat Virgil
4
Bezdechi Ştefan
Sociologie
Limba şi lit. greacă
Calea Victoriei 74.
8,134, i50, 154,252,254
255, 256, 257, 258 -265.
134, Î57,158, 171, 175,
255, 256.
Nr. cor.
Numele
Catedra
L о с u,u i n ţ a
Menţionat ni '
Anuar la pagina
:
12,13,133,134,158,159,
171,253 254,255,257
8,12,132,133,134, 160,
164, 175, 253, 256.
7.8, 135,169,172,252
253, 254, 255, 256,257.
13, 135,159, 160,171,
172,175, 253,255,258
7,8,12,126-133,135,155,
156,172,253,254,255,256
8,136,156,157,253,254
256,257, 258.
5
Bogdan-Duică Gh.
Istoria lit. române moderne
6
Capidan Theodor
Linguistică
Str. Romei 24.
7
Dragomir Silviu
Istoria popoarelor sud.-est
europene
Str. Mico 40.
8
Drăganu Nicolae
9
Ghibu Onisifor
Pedagogia: I.
Str. Minerva 7.
10
Ghidionescu Vladimir
Pedagogia II.
Str. Kogâlniceanu 9.
11
Giuglea Gheorghe
Filologia romanică
Str, Moţilor 90.
12
Grimm Petre
Limba şi lit. engleză
Str. Eminescu 10.
13
Kisch Gustav
Limba şi lit. germană.
Str.: Dorobanţilor 7.
13,136, Ш1,172, Ш
136,164,175,254; 255/
256,257,258.
7, 130,136,163,173,
175,253,254,256.
14
Kristof George
Limba şi lit. maglvară
Calea Victoriei 44.
137,164, 173,174,257.
15
Lăpedatu Alexandru
Istoria veche a Românilor
Str. Bolinteanu 12.
137, 168,252,258.
16
Lupaş Ioan
Istoria nouă a Românilor
Str. Regina Măria 20.
137,168,174,253,257."
17
Marinescu Constantin
Istoria universală
18
Naum Teodor
Limba şi Kt. latină
Limba şi lit. rom. II.
0
Str. Berde 4.
. Str. Maiorescu 1.
):
:
Str. Gen."Dragaiinall2. 7, 8,131, 138,166,167,
Hotel Astoria
174,175,253, 256
6, 127, 138, 158, 175«
Nr. cor.
N u m e le
Catedra
Lo с u i n t a
Menţionat în
Anuar la pagina
19
Panaitescu Emil
Istoria antica
Str. Minerva 5.
20
Petranu Coriolan
Istoria artelor
Str. Minerva 7.
21
Puşcariu Sextil
Limba şi tit. română i.
Str. Elisabeta 23.
8,9,138,165,166,175,
177
130,139,169,170,178,
253,254, 256
7,131,139,159,175-177,
254,255,256,257,258
22
Serra Giandomenico
Limba şi literatura Italiană
Str. Elisabeta 24.
139,162,163,175,179,
23
Ştef.-Goangă
24
Ştefănescu Marin
Filosofie
25
T e o d o r e s c u M. D.
Arheologie
b) Profesori
26
Florian
Psihologie
8,13,139,152,178,252,
253.254,255,256 257.
140,150,179.
Calea Reg. Ferdinand 136.
Str. Regală 11.
Str. Prof. Marinescu41. 130,140,166,179,180,
254
suplinitori:
Vuia Romulus
c) Conferenţiari
Etnografie
def.:
27
Diculescu Constantin
28
Oprescu Gheorghe
29
Mateescu Gheorghe ( f )
Piaţa Minai Viteazul
(Muzeul etnografic) •
140, 170, 180,
Conferinţa:
Istoria Medievală
Str. Prof. Marinescu 39.
6,127,140,167,175,180
254, 255,256.
Franceză
(Secretar la Liga
Naţiunilor Geneva.)
140.
Antichităţi clasice şi epigr.
6,7,8,127,140,166,
176,263.
Nr. cor.
Numele
d) Docenţi:
30
Const. Sudeţeanu
31
Victor Motogna
Conferinţa
Locuinţa
Menţionat în
Anuar la pag.
Specialitatea :
Sociologie
Şcoala normală băieţi (Cluj)
161, 162.
Istoria Românilor
Dej
168
Antichităţi clasice şi Epigrafie
Str. Gh. Gherescu 2.
6, 127, 141, 175
Franceză
Calea Reg. Ferd. 97—99
141, 162
Psihologie aplicată
Str. Minerva 13.
6,127,141,146,152,
153, 178
e) Conferenţiari supl.:
32
Daicovici Const.
33
Jacquier Henri
34
Rusu Uviu
f) Lectori:
Lectoratul:
35
Chisholm Robert
Engleză
Str. Andrei Mureşianu 36.
141, 164
36
Favero Alexandru
Italiană
Str. Elisabeta 44.
141, 163, 175
37
Laog Frideric
Germană
Str. Regală 9.
141, 163
38
P o p Sever
Dialectologie
Piaţa Carolina 3.
141, 175, 178
Nr. cor.
IV. FACULTATEA DE ŞTIINŢE.
Nu m e l e
Catedra
Menţionat în :
L o c u in ţ a
Anuar la pag.
a) Prof. titulari:
Geometrie descriptivă
infinitezimală
1
Abramescu Nicolae
2
Angelescu Aurel
3
Angheluţă T e o d o r
Algebra superioară
4
Borza Alexandru
Botanica sistematică
. 5
Bfatu Gheorghe
6
Burileanu Ştefan Gl.
7
Dima A. Gheorghe
8
9
Teoria funcţionarilor
Calcul diferenţial şi integral
Mecanică raţională
182, 183, 196, 197,
203, 229,
12,183,184,196,197,
Str. Universităţii 1.
205, 229.
Str. Iuliu Maniu 2
184, 196,197, 200-203,
229,. 230
Str. Regală 2 8
13.182,184 218-215,239
240,253,254,255, 256
Str. Berde 3
184, 196, 197, 204,
205, 230.
Str. Gl. Berthelot 95 Bcrşt.
184
Str. Băii 6.
Fizica generală experimentală
Str. Băii 7.
185, 206, 232
Grinţescu Ioan
Botanică generală
Str. Mănăştur 7.
8, 13,185.211-213,239.
Iuga Gheorghe
Matematici generale
Calea Reg. Ferdinand 110.
185, 196, 199,. 200.
Biologie
„Vivarium" jardin des
Plantes Paris
88, 120, 188, 227, 228,
237, 238.
185,207,232,233,253,
254, 255, 257.
185, 228, 244, 253,
254, 255.
10
Jeannel Rene
11
Maior Augustin
Fizica teoretică şi aplicată
Piaţa M. Viteazul 21
12
Meruţiu Vasile
Geografie descriptivă
Str. Şaguna 5.
Chimie generală
Str. Mico 7.
. 13
Ostrogovîch Adrian
185, 186, 208,233,234.
J
î
Nr. cor.
Numele
L о с u i n ţa
Catedra
Menţionat în
Anuar la pag.
14
Popescu-Voiteşti I.
15
Racoviţă Emil
Biologie
Str. Elisabeta 3.
8,12,133,182-183 186,
215,216,241-243,256,257
13,186,187, 25-227,
237, 238,254.
16
Rădulescu Dan
Chimie fizicală
Str. Mico 7.
187, 210, 234, 235.
17
Scriban A. Ioan
Zologie şi anatomie comparată
Str. Mico 7.
187,210, 211,238,239
18
Spacu Gheorghe
Chimie anorganică şi analitică
Str. Caragiale 1.
187,209, 235,236.
10
Stanciu Victor
20
Vâlsan Gheorghe
b) Prof.
Geografie şi Paleontologie
Mineralogie şi petrografie
0
Str. Elisabeta 12.
Calea Reg. Ferdinand 4 4 . 187, 216,217,:243,256,
Geografie generală
Str. Miron Costin 6 Bucureşti
182, 187, 228, 244.
agregap:
21
Grădinescu Aristide
Fiziologie generală
Str. Mico 48.
22
Sergescu Petre
Geometrie: analitică
Str. Berde 3.
23
T ă n ă s e s e u Ioan
Chimie organică
Str. Regală 1.
120, 187,188,217-225,
243.
8, 188, 196,197, 198,
203-204,231,232, 253,
254, 257.
188, 209, 210, 236. :
c) Prof. de onoare:
24
Dimitrie Pompeiu
Algebră superioară
Str. Braziliei 4 Parcul
Bonaparte Bucureşti
_
188, 189, 196* 197, =
198, 206, 229, 254.
Nr. cor.
N ii m e 1 e
Conferinţa
Locuinţa
Menţionat în
Anuar la pag.
Biologie
Str. Grîgorescu 4.
189, 227, 238
d) Adjunct:
25
Pietre A. Chappuis
e) Conferenţiari
prov..
26
George Athanasiu
27
28
Fizică
Str. Şaguna 18.
Raluca Ripan
Chimie alimentară
Str. Şaguna 14.
D. V. lonescu
Analiză Matematică
Str. Dorobanţilor 7.
189, 207, 2 3 3
:
189, 259, 236 .
189, 196, 197, 204,
205, 230
о
2. LISTA ŞI STATISTICA LICENŢIAŢILOR
FACULTĂŢII DE FILOSOFIE Şl LITERE PE ANII 1920—1929
1A°
LISTA LICENŢIAŢILOR FACULTĂŢII DE LITERE DIN CLUJ
ÎN A N D 1 9 2 0 - 1 9 2 9 .
(Abreviaţiuni: с. I. =
cum laude; т. с. I. =
magna cum laude).
o
NUMELE
ifemea
ANUL 1920/21
LICENŢIATULUI
z
Usinievici
Măria
1
2 Bogdan Virgil
ort
»
Data şi locul
naşterii
23 VII 1895
Berezlogi
24 IV1899
Colmar (tata)
Judeţul
Specialităţile în cari
şi-a trecut licenţa
Orhei
Istoria
—
Franţa
Psihologia, Sociologia
m cl.
ANUL 1921/22
Belea
14 11 1898 Târnavaort.
Gheorghe
Şomfalău
mi că Sociologia, Etica, Logica c l .
Buda
16 IV 1898 Hunie­
2
Gabriela^
Huniedoara
doara Ist. ant. Lit. lat. şi Arheol.
\
22
IX
1899
3 Muşlea Ioan \
Braşov Franc, şi Filolog, roman. c. 1.
Braşov
11 I 1895
4 Văsiu Nicolae
Alba
Latină, Elina, Bizanţ.
cl.
Drâmbariu
1
ANUL 1922/23
Branisce
Valeria
Daicovici
2
Constantin
Dragne
3
V. Stan
1
4
4 Hulea Eugen
"Lîpâneanu
5
Măria
6 Papp Irina
7 Ursu Emilia
8 Pop Sever
24 111 1901
Lugoj
1 III 1898
»
Căvăran
3 III 1890
n
Bivoliţa
18 IX 1899
gr. c. Galda d. j .
17 VIII 1901
ort
Constanta
14 III 1900
gr. с Băbăşeşti
2 XII 1897
ort.
Caţa
27 I 1901
gr. c.
Poiana
ort.
Severin
L. şi Lit. rom. şi Lit.
franceza
Severin
Latina, Elina, Bizantin.
Psiholog., Logica, Pedol.
Teleortn.
şi Pedag. exper.
Ist. rom. Ist. antică
Alba
şi Arheologia
L.
şi
Lit. rom. şi Lit.
Constanţa
franceză
L rom., Lit. rom. veche
Satumare
şi Ist. veche a Rom.
Târnava
Istoria
mare
Năsăud L. rom. L. franc, şi Istoria
c. 1
m.
cl.
c. 1.
c. 1.
in.
c. 1.
c. 1
c. 1.
с 1.
;ANUL 1923/24
NUMELE
LICENŢIATULUI
Buta Ion
"Buta Nicolae,)
.0)
O
U
o
r A
gr. c.
ort.
Crestescu Ana gr. c.
Boboti
С
Alexandru'
Elner Herbert
Fântânar
Nicolae
Goga I.
Dumitru
Paul Almâ
gr.c.
Pop Qabriela
gr. с
ort.
Prodan
ort.
... Cornelia
Sasu
>
Constanţi»
"Scutaşu
Constantin
Simu Ana
Măria gr. c.
Tafnoschi
Alina ort.
Dataşi locul
naşterii
14 XI 1897
Friş
20 HI 1901
Apoldu, d. j
26 VII 1900
Racoviţa
9 XII 1899
Medişa
5 IV 1889
Priv- Leconţi
29 VII 1894
Semlac
26 X 1894
Bacău
26 IV 1896
Iaşi
12 XI 1902
Năsăud
3 IX 1898
Grădişte
16 IV 1900
Braşov
10 XI 1890
Vânători
2 V 1901
Abrud
8 VII 1898
Târg.-Ocna
ANUL
12 I 1897
gr c. Săcărâmb
29 XII 1902
Bădescu Alisa ort.
Roman
2 IV 1901
3 Breazu Ion „ gr. c.
Mihalţ
28 XI 1899
Enescu
ort. Mociul d. j .
4
Z Ioan
25 II 1888
Qeorgescu
Ceptura
Q. Elvira
12 III 1900.
Hârtia
Bănici Mold.
Vladimir
Armeanca
Ernest
' Judeţul
Năsăud
Sibiu
Timiş
Sătmar
Cernăuţi
Specialităţile în cari
şi-â trecut licenţa
L şî lit. germ., 1. rom.
şi 1 latină
Ist. rom., ist. univ. şi
sociologia
L. şi lit. rom. şi ist. rom.
Ist. rom , ist., univ.
geografia
L. şi lit germ., rom.
şi engleză
Arad
L şi lit. rom. şi latină
Bacău
Pedagogia, psiholog,
şi estetica
Iaşi
L. şi lit. rom. şi logica
Năsăud
L. şi lit. rom. şi 1.
franceză :
Ist. rom, ist. antică
şi lit. rom.
Ist. univ., arheolog, şi
Braşov
ist artelor
Ist. ant., 1. latină şi
Mehedinţi
geografia
Hune­
doara.
Alba-
L. şi lit. rom. şi germ
Bacău
L. şi lit. engleză, lit.
franceză şi estetica
1924/25
Hune­
doara
L.. şi lit. franceză şi
Roman
Alba
ist. lit. rom.
c. 1.
L. franc, eng., estetica m.c.l
Lb şi lit. rom., ist. rom.
c. 1.
Făgăraş L. ş i lit rom. şi italiană c. 1.
Prahova
Cahul
• Pedagogia
Ist. univ.. ist. rom. şi
ist. lit. române
c. 1
9
10
11
'Z
13
14
15
16
17
18
Adamescu
1
Minerva
3 Bodor Florica
ort.
»
Boitoş
Olimpiu^ gr. c.
5 Bologa Lucian
ort.
6 Berinde Eugen gr. c.
7 Boer i. Ernest
moz.
8 Buşita A ret у gr. c.
9
Judeţul
Specialităţile în cari
şi-a trecufltcenţa
ort.
2 Banu Ioan
4
Data şi locul
naşterii
21 V 1892
Braşov Pedag., Psiholog, şi est.
Satulung
lencica-Jipa
10X111888
Brăila Pedag., Psiholog, şi est.
»
Ana
Iancă
4 I 1902
Ist. rom., ist. univ., ist.
gr. c. Oarda d. s.
Alba
Lupşa Ioan
Ht. rom.
9 II 1902
Sibiu
Moga l o a n ^ j ort
Ist. şi ist. lit. rom.
Sălişte
11 V 1900
Făgăraş Pedag., Psihol. şi est.
Oana Cornelia
»
Ţânţari
22 VII 1901
Hunied. L. şi lit. rom., ist. rom.
Paţca ştefan
Criscior
Pedag., sociolog, etica,
1 XI 1892
Brăila
Pârlog Cristea
»
estetica
Dăduleşti
Ist. rom., ist. univ., ist
1 VI 1902
Sibiu
Patachi Livlu . . . .
lit. rom.
Săcel
Ist. rom., ist. ant.,
Simu
26 Vil 1898
Alba
Gheorghe gr. c.
ist. lit rom.
Ghega
Streitîeld
Ist. univ., arh., ist.
10 VIII 1902
Sibiu
lit. rom.
F. Bruno ev.lut. Sebeşul săs.
Pedag., logica, etica,
18 XI 1899
Arad
ort
Sirca Llviu
Pămeşti
sociologia
9 X 1 1901
Psihol.,
sociol., morala,
Cluj
Rusu Liviu , gr. c. Sărmaşnl M.
estetica
7 lenclca Const.
8
Confe­
siunea
С
NUMELE
LICENŢIATULUI
Candale
Anchidim
»
АШД.
11 IV 19j00
Orăştioarad.j
7 X 1901
Curtici
22 IV 1902
Săcal
2 IV 1903
Blăjel
2 XII 1901
Marpod
4 VI 1900
Sighetul M.
4 IX 1903
Periamoş
24 VI 1902
Beiuş
24 V 1896
Borgo-Bistr
1925/26
Hunied-
L. şi lit. rom. şi estetica
Arad
L. şi lit. rom., sociologie
Bihor
L. şi lit. rom, ist. rom.
TârnavaL şi lit. rom., sociologie
mică
Sibiu
Psiholog, şi sociologia
Maram-
L. şi lit. rom. şi latină
Timiş- L. şi lit. franceză, filologia
Torontal romanică şi 1. şi lit. germ
Bihor
L. şi lit. rom. şi engleză
Năsăud
Ist. rom., ist. ant. şi
ist. univ.
283
ti
о
*•
M U M E L E
t
L I C E N Ţ I A T U L U I
• a> Data'şi iocul
с § 2 . naşterii
o 3
Judeţul
Specialitatea în cari
şi-a trecut licenţa
U
z
Codrescu
Mitica
27 II 1896
Tutova Pedag., psihol. şi estetica
Bârlad
22 V 1903 Târnava11 Costea I- Ioan
m
L. şi lit. rom., şi ist. rom.
ibaşfalău
mică
Comicescu
19 IV 1892
12
Ped., psihol, şi estetica
»»
Iaşi
George
Ceplenita
Drăgulescu
19 III 1903
13
Caras
L. şi lit. rom. şi franc.
»
Antoniu
Tisoviţa
Girscl.t Mihai
29 XI 1903 Târnava- Ist. univ, ist. rom.,
ev. lut. Mâgărei
14
lit. rom.
mare
Hannenheim
L. şi lit. franc, germ.
26 VIII 1891
15
Selma ev. lut.
Sibiu
Sibiu
şi rom
născ Putkovsky
Ist. univ., ist. rom.,
1 XI1900
16 Iepure Ioan
gr. c.
Bihor
Beiuş
arheologia
26
Ш
1903
L. şi lit. germ, lit.
.» .
°
17 Кеш Mana
r. c. Timişoara Timiş
franc, şi engleză
Killyen
17 IV 1903
Ist univ., Ist. art,
Hunied.
18
Franci-с ev lut.
Deva
arheologia
13 VIII 1900
Mihâly
19
Ist. ant., arheol., geogr.
Someş
Semproniu gr. c.
Sotelec
Moşoiu
11 VI 1903
Sibiu Ist. rom., ist. univ., geogr.
20
Minerva ort.
Tilişca
12 VIII 1904
21 Onea Leontina
Almaşul M. Hunied. L. şi lit. rom şi estetica
Mautscb
22X11901 Târnava22
L. şi lit. germ. şi rom.
Heinrich ev. lut
Mojna
mare
16 1 1903
23 Orendi Emil
»
Năsăud
L. şi lit. germ. şi rom.
Beşeneu
23 IX 1888 Treiscaun L şi lit. rom. şi ist. rom.
24 Olteanu 1. Ionel ort.
Dobârlău
13 III 1902
25 Pasca Olga
Timiş Ist. rom., ist. univ., geogr:
n
Lipova
1 V 1900
Pâclea
Covurlui L. şi lit. rom. şi franc.
n
26
Lucreţia
Galaţi
Pârvulescu
26 IX1900
Muscel Ist. rom., ist. univ., geogr.
27
n
Elena
Goleşti
Ist. rom. Ist lit. roin.,
13 VIII 1903
Arad
»
28 Papp Aurora
Agriş
ist. univ.
26 III 1902
Pavel
Bihor
Ist. rom , 1. şi Ht. ю т
29
Alexandru gr.-c.
Bel'u
•Pancratz "~~
18 VI 1902 Târnava- L. şi lit. germ., filol.
30
rom., ist. romArnold ev. lut.
Rupea
mare
Ist. rom., ist. univ,
4 V 1903
31 Popa Valeria
ort.
Bihor
lit. rom.
Vintire
10
\
;
ort.
1
Ci,
fll
m. c.l.'
—
• ^
с 1.
l. '
С
ffl.C.I ]
\
mc 1.
—
^
т.е. I.'-
—
*
—
1
—
Ş
C . l .
1
i
m ci..
—
i
ci. '
т.е. 1.1
Z'
4
inea
NOMELE
ife-
1
LICENŢIATULUI
° 'm
Prodân David
ort.
gr. c.
33 Paul Sabin
Pintllescu
ort.
34
Eugen
Rehner
35
Hermann ev. lut
36 Rafael Ana .
37 Roşea Măria
:ort.
Someşan
GrigOre
gr. с
38
39 Suciu Aurora
ort.
Stoianovici
Aspasia
Târnăveanu
41
George
Tănăsache
42
Ecaterina
gr. с
43 Tamâs Jolan
r. cat,
44
ort.
40
Vu leu George
ort.
Data şi locul
naşterii
Judeţul
13 III 1902
Cioara d.jos Alba
13 VUI1902'
Bozinta m. Sătmar
25 III 1901
Suceava
Liteni
9 VIII 1903 Târnava
mare
Hoghilag
1 III 1897
Geoajul d. s. Alba
24 IX 1900
Sibiu
Şelimberg
2 IV 1896
Năsăud
Monor
11 X 1901
Alba
Măgina
6 V 1893
Covurlui
Galaţi
13 V 1891
Mureş
Urişeul d. j .
10 1 1902
Ilfov
Bucureşti
30 I 1900 Обтбг
Rozsnyc (Ungaria)
25 VI 1901
Sibiu
Răhău
Specialitatea în cari
ş i a trecut licenţ»
Ist univ., ist. rom.,
arheologia
Ist rom , ist univ ,
geografia
Psih., sociol., etica şi
estetica
Ist. univ., ist. artelor.
Arheologia
L. şi lit. rom., sociologia
L. şi lit. rom , ist. rom.
Ist. rom., ist univ. şi
sociologia
L. şi Ut. rom. şi ist. rom.
Pedag., psihol., estetica
L. lit. germ. şi rom.,
Isl. filosofiei
L. şi lit. rom. şi francL. lit. magh., ist. lit.
latine, ist. rom.
Ist. lit. rom., filol. rom.,
1. şi lit. germ.
ANUL 1926/27
Anfila Lazar
ort.
Bâdescu I.
Verona
Benea Lazar
Brăharu
Nicolae
Brantsch
Hermann
Brin Milita
Buzea Ioan
ev.
1
Io
ort.
22 XI 1898
Caransebeş
30 X 1900
Boteni
4 X 1903
Brad
22 XI 1898
Vânători
27 III 1904
Apoldul d. s.
25 VII 1900
Sudarea
3 XI 1903
Stenea
Severin Ped, psihol. şi sociolog
Muscel
Ist. rom. arheol., lit. rom.
Hune­
doara
L. şi lit lat. şi greacă,
arheologia
Ist. rom., ist. univ.,
ist. Ut. rom.
L. şi lit. germ., engl.
şi 1. rom
Neamj;
Sibiu
Soroca
Târnava
mare
Ist. rom., arheol., geogr.
Ist. rom., arheologie şi
ist. lit. rom.
ж ;
3
;
,
NUMELE
Я
LICENŢIAXULIJI
Cuparencu
ort,
Miltiade
Chindea
Teodor /gr. c.
Clujan
»
Gregoriu
Crişan
Eugenia
Daciu Lucia
ort.
m. Botez
I3\Decei Aurel) gr. с
Deraian
Olimpia
Domăşneanu
15
Nicolae
Fărcaşiu
Î6
. Alexandru
Floca :
17,
14
18 Iepure Măria
19
Ionel
Alexandru
20 Iuga Veturia
21 Jiga Măria
22 Kein Otto
23 Kelp Gustav
Kovâcs
24
Susana
?5 Lelea Măria
26
Lemoni
Măria
27 Liebhart Otto
28
fMarica ~ ~ ^ \
\
*George,-
29 Mezei Cornel
ort.
M
gr- Cort
gr. c.
n
ort.
»
r. cat.
ev. lot
ref.
ort.
П
ev. Iul.
ort.
Data şi locul
naşterii
Jiideţul
20 IX 1902
Cuciurul-M Cernăuţi
26 XI 1895
Cine
Valea str.
23 VII 1902
Rodna veche Năsăud
12 XI 1902
Alba
Teiuş
18 X 1903
Ilfov
Bucureşti
15 IV 1905
Gura râului Sibiu
23 IV 1904
Sibiu
Nuctt
11 VIII 1899
Caras
Petnic
20 II 1906
Sucutard , Someş
23 III
Târnava
Zlagna
mare
3 II 1904
Bihor
Beiuş
4 IÎI 1903
Sângeorgul r, Năsăud
14 VIII 1.903
Iaşi
Iaşi
14 IV 1903
Arad
Siria
30 VIU 1904
Timiş
Timişoara
27 VI 1904
Năsăud
Bistuţa
25 IX 1902
Cluj
Cluj
8 X 1903
Arad.
Micălaca
15 XII 1903
Cahul
Cahul
9 Iî 1904
Hune­
Orăştie
doara
19 X 1904
Vâlcea
Horez
24 XI 1903
Bihor
Beiuş
1904
Specialităţile în cari
şi-a luat licenţa
Ist. univ., ist. rom şi
1. şi lit. germană
Ist. rom., ist. univ. şi
ist lit. rom.
Ist. rom., ist. univ. şi
lit. rom.
L. şi lit. rom. şi ist. rom.
Psiholog., 1. gi lit. franc,
estetica
Ist. rom., lit. rom. şi
' arheologia
Ist. rom., ist anţ, ist.
lit. rom.
L. şi lit. latină şi greacă,
ist. ant.
L. şi lit. rom , ist. rom.
Ist. ant.,ist. rom.,arheoI.
L. şi lit. rom , ist. naţion.
L. şi lit rom , ist. naţion.
L. şi lit. franc, engl. şi
estetica
L. şi lit. rom., ist rom
L. şi lit. franc, şi germ.,
ist. filos.
Ist. univ., ist. artelor,
arheologia
L. şi lit. franc, germ.
şi ist. univ.
L. şi lit. rom. şi estetica
Ist. rom., ist. univ. şi
ist. lit. rom.
c. 1.
L. şi lit. rom- şi germ.
c. 1.
Sociol, psihol., ist ant.
Ist. rom., arheol., geogr.
m.c I,
ci
286
*
i Ж
!
NUMELE
LICENŢIATULUI
30
Munteanu
Petru
31
Musca Teodor
35 Reiscel Artur
v
s
40 Şuteu Măria
41
42
t3
44
45
о
CJ
Ж
Tănase
Cornelia
Turca
Victoria
Ungureanu
Alexandrina
Văduva
Emanoil Em.
Valentin
Anton iu
1 Albu D i nisie
Alexandrescu
2
N. Ge;rge
Andrâsi
3
Teodor
Barbu
4
Eleonora
Boncescu
.5
Magdalena
Data şi locul
naşterii
16 XI 1902
Mihalţ
28 Vil 1902
»
Subcetate
25 1! 1904
ort.
Mânerău
15 IV 1903
и
Mizil
13 Xll 1903
gr. c.
Bistriţa
10 III 1904
r- cat.
Timişoara
8 VII 1904
ort.
Satu nou
25 III 1898
ev. lut. Sighişoara
17 IM 904
gr с
Mititei
5 X 1902
n
Ibaşfalău
10 II 1906
и
Aiud
4 XI 1902
ort.
Orăştie
16 1 1906
gr. с
Lupeni
10 VIU 1904
n
Muşca
7X1 1899
ort.
Izvoarele
26 II 1898
gr. c. Aradul nou
gr. c.
Popluca Vict.
32
Eugenia
Rădulescu
33
A Victoria
Rebreanu
34 Romulus T.
Rudneanu
- ..Constantin
Scheiner
37
Walter
Şioldea
<38
Anchidim
Şmigelschi
39
Maiia
ol
Judeţul
Specialităţile In cari
şi*a trecut licenţa
s
i
Alba
L. şi lit. rom., sociolog.
Ciuc
ist. rom., arheol., lit. rom. c. I.
Arad
Ist. rom., ist. univ., ist.
1. şi lit. rom.
c. 1.
Buzău
L. şi lit. rom., estetica
—
c. I.
Năsăud Ist. univ., ist. rom. arheol
raci
L. şi Ut. magh. şi germ.,
lit. rom.
nud.
Timiş
Torontal
(lugosl.) Ist. rom., arh. şi sociolog. с I.
târnava L. şi lit. germ. franc, şi
ЯГ.С.1.
mare
slavistica
Năsăud L. şi lit. rom., ist. rom.
—"
Târnava L. şi lit. fi ane. şi ital.,
с 1.
mare
filol. rom., estetica
Alba
Ist. rom , ist. ant., lit. rom.
Hune­
doara
Hune­
doara
Ist. rom., ist. univ., Ist.
lit. rom.
L. şi lit. rom., ist rom.
Alba
Ist rom., ist. ant., lit. rom.
Gorj
Timiş
îst. rom., ist. univ.,
bizanţ.
L. ş i lit. germ. şi latină,
lit. rom.
ANUL 1927/28
4 IX 1890 Târnava Ist. rom., arheol-, ist
ort.
Curci u
mică
lit. rom.
îst. rom., ist. univ.
6 II 1898
Botcşani
»
arheologia
Suliţa
9 IV 1893 Târnava
ret. Racăşul d. j
mare L. ş i lit rom., ist. rom
4 II 1904
Sibiu L. ş i lit. rom., estetica
ort.
Sibiu
25 IV 1900
L. ş t lit. franc, şi rom.,
Dorohoi
»
estetica
Dorphoi
—
с. 1.
—
с 1.
с. 1.
—
NUMELE
LICENŢIATULUI
Bugnariu
Livia
Bugnariu
7
.
TeofU,
Burclnschl
8
Lidia
Cârstea
9
Măria
Ceontea
to
Eugen
6
11 Cosma Măria
Cotuţiu Ioan
12
Anton
13 Csapâ Andrei
14 Duma Iosif
Economu
15
Hortensia
16 Galea Măria
17
Grecianu
Alexandrina
18 Groza lulia
19 Hanu Vasile
20 Hossu Emilia
Ц
Ilieşiu Iustin
J6zsa-J6zsa
Ioan
22
Jura Iulian
23
Keinzel-Shon
Frideric
24
1
\
f« Is
<3'
S
Data şi locul Judeţul
naşterii
19 X 1906
Budapesta
17 X 1905
)
Mica
I
n
24 XI 1901
ort.
Chişinău
20 IV 1902
gr. c. Porumbacul d. s
19 IX 1905
ort
Caşva
19 IX 1904
gr. c.
Portiţa
25 IX 1904
ort. Dumbrăvita
17 VII 1879
ref.
S biu
19 XII 1901
gr. c. Oraviţa rom
6 IX 1900
ort
Galaţi
11 IX 1902
gr. c.
Inoc
3 X 1895
л
Iaşi
20 VI1904
ort.
Cheriu
29 Vili 1905
gr. с
Cacova
2 III 1905
Oradea
18 III 1900
Maier
11 X 1901
r. cat,
Chintău
29 IX 1906
ort. Rusca Mont
gr.c.
ev. lut.
Cluj
27 XII 1892
r. cat.
Koos Alice
Cluj
25
XII 1885
Koncz Rudolf ref. Reghinulsăs
26
Kovâcs
12 XII 1894
r. cat. Bogata d. M.
Adalbert
27
Ungaria
Specialităţile tn qari
şi-a trecut licenj»
L. şi lit. rom. şi engt.
Someş L. şi lit. rom., işf. rom,
Lăpusna
raci
Я1С.1;
Ped., psihol., socioh
etica
Făgăraş L. şi lit. rom. şi «n>gt-
c. i.
Mureş L. şi germ., ist. rom. şjrtet
Sătmar L. şi lit. rom. işt rom
f
Someş L. şi lit. rom., işt, rom, C.I.
Sibiu
Caras
Covurlui
L silit, germ.,făt,Ut.
rom- '
L. şi lit lat. greac, arheol
L. şi lit. franc., JEŞŞIETICA,
lit. ' r o m !
Turda ist. rom., ist unjv., bizanţ
с t.
laşi
L. şi lit. franc., fllp|. rom.,
lit. roirt.
Bihor
L- şi lit. roii)., i s t nat,
cl.
Alba
L. şi lit. rom-, estetica
Ш.СЈ.
Bihor
L. şi lit. rom., ist. rom
Năsăud
L. şi lit. rom., estetica
Cluj
Caras
L. şi lit. rom., ist. un'v. с I.
L. şi lit. rom., estetica
fflfl,
L, şi lit. germ., franc.
Cluj^
mc I.
1. rom.
L. şi lit. franceză, germ.,
Cluj
maghiara
L. şi 11(. franc, latina ,
Mureş
ist. univ.
TuTda L. şi lit. rom., şi germ.,
2Џ
1 °*
N U M E L E
' Ci'
L I C E N Ţ I A T U L U I
'z
• f i
30
Specialităţile în cari
şi-a trecut licenţa,.
7 II 1907
L. şi lit franc , magii.,
Hunîed.
lit. rom.
Orăştie
1 XI 1906
Alba Ist. univ., ist. rom , geogr.
Koble Iosif
Bichiş
L. şi lit. franc, engl.,
LinulGornelia gr c. ' Bistrija
Năsăud
estetica
LOrincz
29 11 1902
-fiHsabeta- r. cat. Careii mari Satu m. Ist. ant., arheol., 1 rom.
MărgîneaîuT^" h c. 22 VI 1905 Alba ' Psihol., sociol., estetica
. Obreja
______ Nkojaj^.
5 VIII 1903
L. şi lit. magh., rom ,
Bihor'/
Mertz. Carcl „ j . cat : Oradea
ist. rom.
30 IV 1905
M hă Iescu
Brăila L; şi lit. rom., estetica
Brăila
•
Măria I. ort.
14 VI 1905
Munteanu,
Eăgăraş L. si lit. rom., sociol.
Voila
; Gheorghe gr. c.
12 III 1906
L silit franc,filol. rom.,
Nkolescu
Putna
Vidra
Emilia ort.
sociologie
4 VII 1903
Ni şea •
Hunied. L si lit. rom , ist: rom.
n
Pompiliu
Criseier
3 III 1904
Sibiu
Sociol., psihol., pedag.
Pampu Aurel gr. c.
Hosman
Petraşcu
11 VI1900
Alba
L .şi lit. rom,, estetica
Cunta
Teodosia, ort.
XII 1906
Petreanu
Romana Ji L şi lit. clas., linguist.
»
Caracal
Măria Valeria
Ist. rom., ist. univ.,
Petrişan Cor­
23 XII 1900
, Sălaj
ist. lit. rom.
nelia n. S6ter gr.c.
Acăş
12 XI 1904
Cluj
L . şi lit. rom,, estetica
Pop Aurel
Morlaca
1 11 1904
Popa Dionisie
Făgăraş L. şi lit. rom., sociolog.
»
Mărgineni
Ist. univ-, ist. rom.,
6 XII 1903
Popovici
Ismail
ort.
arheol
Alexindiina
Baurci Mold.
Ist- rom., ist. ant.,
28 X 1903 Târnava
Popovici
n
ist. lit. rom.
Mediaş
mare
Elena
29 V 1905
Popovici
»
Satulung Braşov L. ţi lit. rom. şi estetica
Virginia
Popovici
1 4 VIII 1882
L . şi lit.rom.,şi ist. rom.
Arad
n
Soborşin
Virgil
L . şi lit. franc, germ.,
5 VIII 1901
Timiş
r. cat. Periamoş
Roos Iosif
fii. rom.
23 VIII 1903
Roşea
\
Psihol., sociol., estetica
Alexandru^ ort. Căi ala mare Cluj
28 Kristof Elena
29
Data şi locul Judeţul
naşterii
ref.
c. 1.
M
c. 1.
17 V I I I 1905
«
33
Ц
M
m.c.l.
c. 1.
m.c.l.
—
!
3 4
35
36
37
3Ş
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
:
15
(
c. 1 .
—
—
—
с
1.
c.
1.
m.c.l.
—
—
—
—
—
m.c.l.
m.c.l.
289.
z
29 VIII 1903
Sibiu
Sălişte
12 IV 1904
Arad
Raţiu Letiţia
Siria
27 V 1901
Salandu
Alba
Iustin gr. c. Aiudul d. s.
Scurtu
15 V 1906
Năsăud
, -4 Vasile
Parva
$treagu
21 III 1901
Sătmar
\
Octavian--'
Potău
Siorobetea "\
19 IV 1889
Năsăud
l _
Aure>
SangeoiQitil ram.
16 IX 1893
^ i m u Traian V » Bocşa rom. Caras
Ştefan
4 VII 1904 Bihor
ort
Beiuş
Natalia
21 XII 1902 Alba
я
Măgina
Suciu Emilia
17 II 1897 Satu m.
Suta losif
gfc.msgli. Baia Mare
9 IX 1906
Alba
Tompek losif r. cat. Vinţul d. jos
17 VIII 1894 Bihor
Văcârescu
Minai gr. c.
Holod
29 111 1903 Argeş
Vişoiu Florica ort.
Piteşti
29 V 1904 Sibiu
Vlad Valeriu
Poiana
Zamfirescu
1 V 1902 Vâlcea
George
Drăgăşani
50 Roşea Măria
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
Data şi locul Judeţul
naşterii
NUMELK
LICENŢIATULUI
ort.
Specialităţile tncatt,?
şia trecut licenţa : т ; :
Ist.
rom.,
ist;
nnjV,;.;
bizanţ.
L. şi lit. rom., estetica
с. V.
Logica, est., ist lit.. rom.
Româna, ist. rom. .
Č. ic
L şi Ht. rom., estetica'
L. şi lit. rom., ist. rom
Ist. rom.,ist. univ., arheoL
Ist. rom., ist. bizanţ.,
arheol.
ra.cil;
L. şi lit. rom., ist. rom
Magh., ist. univ , rom.
Ist. ant., ist. rom , lit. rom.
Ist. rom., ist. univ., geogr
L şi lit. franceza, engl, c. 1.
ist. univ.
ffl.C.I
L. şi lit rom., sociolog.
L. şi lit rom. şi ist rom.
Anul 1928/29
9 1 1905
L şi lit. rom., ist. rom
ort. Ludoşul m. Sibiu
Albu Ioan
23
X
1905
Ist. univ., ist. rom.,
Andronic
Orhei
c. 1.
Jora de jos
Ecaterina
arheolog
12 VI 1906
L. şi lit. germ., lit. rom.,
Bardoşi Ileana
Iugoslav,
estetica
Bogatica
Bârlea
29 III 1906
Alba Ist. rom., ist. ant., arheol. c.l.
Pompei gr. c.
Mogoş
Belciu
Ist. univ., ist. rom.,
IOVII 1906
c. 1.
Timiş
Minodora ort.
bizanţTimişoara
Bezdechi
21 II 1881
Licenţă generală
ilfov
Apostol M.
Corbeanca
19
290
7
NUMELE
LICENŢIATULUI
"a §
Berezovscaia
Ana
ort.
8 Bolcn Vasile
Borcoman
leronim
Burdeanu
10 Alexandrina
9
gr. c.
ort.
11 Căltun Ioan
12
Cioanca
Nicolae
13 Circa Letiţta
gr. c.
14 ^ g m ş a Nicolae
15
Covaci u
Nestor
ort.
16 Creangă Ioan
Dobrotă Livia
m. Niculin
Domnariu
18
I Ioan
17
19
Farcaş Elena
20 Pedorca Eva
21
Floca Alexe
Fekete
22
Margareta
Frătilă
23
Laurenţiu
24
25
26
27
28
i
29
Gacl Paulina
r. cat
gr. c.
n
r, cat,
gr. с
M
Gheorghiu
ort.
Ştefan
Grădi-ar
Elena
Heldel Norbert
Erich
Hetco Fabiola
gr. c.
Veturia
Hoţea Otilia
luliana
Pata şi locul
naşterii
2 IX1902
Manoileşti
14 1 1905
Gârbova d j
30 X 1905
Stenea
14 IV 1895
Bucureşti
12 III 1897
Cornea
26 XII 1904
Alba lulia
30 X 1 9 0 4
Sânbenedic
20 XII 1905
Făget
3 XI1903
Sebiş
22 VI 1905
Sânpetru
1 XII 1898
Poiana
4 X 1905
Ocna Sibiul
25 111 1905
Slatina
20 XII 1905
Gherla
2 Iii 1905
Şeica mare
14 VIII 1902
Odorhei
25 III 1905
Bologa
16 IX 1905
Sudurău
4 VI 1902
Năneşti
25 II 1905
Sacadate
1905
ev. lut.14 Vili
Braşov
Judeţul
Specialităţile în cari
şi-a trecut licenţa
Lăpuşna Ist. rom., arh. şi ist. univ
Alba
L. şi lit. rom., ist. rom.
Târnava
h. şi lit. rom., ist. rom.
mare
L. şi lit. franc. Pedag. şi
Ilfov
Filol. romanică
Caras
Ist. rom., arh , ist. ant.
Alba
L. şi lit. rom., Sociolog.
Ist. rom , ist univ.,
Alba
ist, bizanţ.
Târnava
L. şi lit. rom,, ist. rom.
mică
Arad
Ist. rom. ist. ant. arheol
Braşov
Psihol., sociol, estetica
Sibiu
L. şi lit. rom., ist. rom.
L. şi lit rom., ist. rom.
Alba
Mara­
mureş Ist. univ., geogr. ist. rom.
Ist. rom., arheol., ist.
Someş
lit. rom.
Târnava
Psihol, pedag., estetica
mare
L. şi lit. franc, germ.,
Odorhei
ist. univ.
L. şi lit. franc, lit rom.,
Cluj
fii. rom.
Sălaj
Ist. rom., arheol, bizanţ.
Putna
L şi lit. rom , filol. roni
ist. rom.
Sibiu
L. şi lit. rom. ist. rom ,
Braşov
19 IX 1906
Oradea mare Bihor
23 I 1907 Mara­
iSeliştea d. s.| mureş
v
L. şi lit. engl , germ.,
franc.
Ist. univ., Ist. rom ,
ist. bizanţ.
L. şi lit rom , linguistica
291
si
и
2
NUM ELE
1ICKNŢIATULUI
Iaroslevitz
Zoltan
Kernweis
31
Ecaterina
Leahu
32
Eugenia
Leoveanu
33
Angela
зс '
з«
'iCîterat Vaier
Lârincz
Magdalena
Lupan
Olimpia
Marcu
Hortensia
Melian
Emilia
Minişan
Minerva
Morariu
40
Livia Aug,.
/^Muşlea
41
Candid
35
36
37
38
39
42
Nagy Palma
43
44
45
46
47
Nemeş Elena
Nicoară Ana
Nicoară Elena
Orendi I
Conradt
Paisescu
Cornelia
48 Papp Lucia
49
Paul Radu
Petrescu
Cori na
Petrovici Măria
51
Lucreţia
Pescariu-Boitoş
Violeta
50
52
я
3
O-33
Data şi tocul
naşterii
7 11 1 9 0 4
• SighetulM.
5 III 1901
r. cat
Ciacova
22 II 18УЕ
ort
Cegoreni
8 II 1 9 0 6
n
Craiova
5 IV 1 8 8 5
),
Luţa
27 X 1 9 0 3
r. cat Cărei mari
21 III 1 9 0 5
ort.
Agriş
21 VII 1 9 0 5
»
Satul nou
3 VI 1 9 0 5
gr. c.
Bon{
15 X 1 9 0 6
ort.
Timişoara
19 VIU 1 9 0 4
gr. c.
Salva
19 II 1 8 8 6
>ort.
Braşov
18 X 1 9 0 5
r. cat
Lutija
24 V 1907
gr. с Alba Iulia
r, cat
Judeţul
Mara­
mureş
Specialităţile in cari
şi-a trecut licenţa
Timiş
L. şi lit. franc, La \ ,
filol. rom.
L. şi lit. franc, fii rom
lit. rom.
Orhei
Ist. rom. geogr., ist. univ
Dolj
L. şi lit. rom., filol. rom
Făgăraş
Sătmar
Turda
L. şi lit. franc, Fii. rom
lit. rom.
L şi lit franc, magh.,
germ.
Ist. rom., ist. biz , Ist.
univ.
Iugoslav L. şi lit rom , filol. rom
L. şi lit, engl., germ.,
Someş
estet.
Timiş
Ist. rom., geogr., ist ant.
Ist. rom. ist. univ..
ist- bizanţ.
L. şi lit. franc , filol.
Braşov
rom., lit. rom.
Ist. univ, Ist. rom.,
Odorhei
ist. lit. rom.
L. şi lit. germ., ital.,
Alba
estet.
Ist.
rom.,
ist. univ.,
II 1 9 0 6
ort. Pianul
d. sus Sibiu
ist. bizanţ
2 3 IV 1 9 0 6
Ist. rom., ist. univ.,
Hunied.
»
Orăştie
ist bizanţ.
17 X 1 9 0 6
L. şi lit franc, engl.,
EV. LOT.
Sibiu
Sibiu
germ
5 X 1901
L
şi
lit.
franc
, linguist.,
ort.
Dolj
Craiova
lit. rom.
7 IX 1 9 2 7
Arad
L. şi lit. rom , linguist.
Socodor
23 I 1906
laşi
L. şi lit. rom., linguist.
laşi
20 VII 1 9 0 5
L. şi lit. franc, lit. rom.,
EUsabeta D. Roman
estetica
L. şi lit. franc , şi filol.
16 VIII 1 9 0 4
Prahova
Predeal
rom., estetica
2 III 1 9 0 5
g». c.
Turda ist. ant., arheol., bizanţ. c. I.
Mischiu
9
Năsăud
о
NUMEJLF.
z
LICENŢIATULUI
Petruţiu
Eugenia
Popa Aurora
54 Nora Vioara
53
55 Popov V. Eugen
56 Roth Frida
57 Russu Ema
58
Rusu D.
Cornel
59 Ştefania Luisa
Septville,
60 Szâsz Arpad
Simionescu
61
Ana
Sima
62
Georgina
63 Suciu Solomon
64
Şimon Flora
65
Steidl Carol
66 T. naşe Traian
Ţa ic
* Corneliu
Terfaloga
68
Antonele
67
69 Tolan Isaia
Tudoran
70
Dumitru
71 Turuc Elena
Vasilescu
Măria
Vita
73
Sigismund
Voiculescu
74
Şttfania
Voinea Angela,
75
Măria
72
Confe­
siunea
292
Data şi locul
naşterii
8 X 1904
Cătcau
2 1 1907
ort.
Vinter
23 II 1904
Babadog
25 VI 1905
mozaică Valea 1. Mih.
19 VIII 1905
gr c.
Cluj
12 IX 1905
ort.
Blăjeni
14 X 1905
»
Constanta
16 X 1903
ref.
Bonţida
14 XI 1903
ort.
Tocuz
7 V 1904
gr с
Ciufud
19 III 1903
ort.
Rovina
6 III 1904
gr. с
Sângeoifliul i. С
r. cat. 27 VIII 1885
Pecs
ort. 3 VIII 1904
Galaţi
6
III 1904
n
Felnac
4 II 1903
1)
Lugoj
gr. c. 27 X 1899
Şimandul jj. s,
ort. 18 X 1908
Ibăneşti
5 III 1908
»
Hălmagiu
13 XI 1906
Bucureşti
16
VI 1906
j ref.
Aiud
ort. 4 IX 1903
Călăraşi
18 X 1903
Brăila
gr. c.
Judeţul
Specialităţile In cari
şi-a trecut licenţa
Someş
L. şi lit. rom., ist. rom.
Bihor
L. şi lit. rom., ist. rom-
Vâlcea Ist. rom., arheol.,ist rom.
Bihor
L. şi lit. franc, lat., estet
L. şi lit. germ., Ist. rom.
1- CI
ist. univ.
tst. rom., ist. bizanţ,
с 1.
Hunied.
arheol.
L. şi lit. franc, lit. rom.
Con­
linguistica
stanţa
L. şi lit. rom., filol.
ii-е-1
Cluj
roman.
L şi lit franceză, latina
Tighina
filol. romanică
Cluj
Alba
Ist. rom , lit. rom., arheol
Hunied. Ist. univ ,L lat., Ist. rom., с 1.
L. şi lit. eng-, franc-,
Cluj
estet.
L şi lit franc., germ-,
Ungaria
estet.
Făgăraş Ist. univ., ist. rom., geogr
Timiş
Licen(ă generală
Caras
L. şi lit. germ-, engl.,
Ist. univ.
Arad
L- engl., ital, şi rom.
Murăş
Arad
Ilfov
Alba
с. 1-
с. 1.
Psih., sociol-, ist. filosof. 01. СIL. şi lit. rom., linguist.
L. şi lit. franc, engl.,
estet
L. şi lit. franc, magh.,
1. rom.
Ialomiţa
L şi lit rom. linguist.
Brăila
L. şi Ht. franceză, en­
gleză, istoria
с. 1.
с. 1.
е. 1.
S t a t i s t i c a l i c e n ţ i a ţ i l o r F a c u l t a t e i d e Litere din Cluj, in anii 1 9 2 0 — 1 9 2 9 ,
dupfi c o n f e s i n u e , s e x , s p e c i a l i t a t e s i m e n ţ i u n e .
.st
"3
cu
с
3
У"».
с
IU
В
»
—
1919—20
l 920 — 21
1921—22
1
2
4
— — — —— —
3
1
1
1
—
1— —
1922—23
5 3
——
— ——
4
4
——
1923-24
7 6
-—
—
1
8
6
—
1924—25
—
12 5
—
2
25
19
——
—
27
18
—
— —
36
28
1—
31
44
——
23 10
1926 — 27
22 16
2 4
1
1927 - 28
27 26
7
5
1928—29
44 19 7 2 2 —
Laolaltă
146 8 3 J 1 8
1
1 5
—
14
1925—26
1
—
—
1— —
2 7
i 8
1
4—
4 149 125
1
-
——
1 3 —
1—
—
2 3
— 16
3—
1
— 10 —
2 1 — 29 —
3 —
1 2 11 12
—
1—
1—
5— —
1 6
1 1 1
—
18
1 84
1——
——
——
—
-
——
—— —
1 6
—
3 -
2
1 3 —
4
8
1 1—
5 6
3
14
— —
4 10
4
18
8 5 1—
23 11
10
44
1 — 17 3 1 —
16 18
11
45
2
36 16
12
64
42 28
5
75
7 2 128 98 48
274
1 1—
2 1 —— 3
3
—
1
2
-
2 5— 1
— 4
2 — 10
2
1—
—
— 6
— 2 — — ——
—-
—
-
Total
'5
Lb. franceză
Lb. germană
Lb. engleză |
Lb. maghiară
Istoria
Ist. Românilor
Ist. universală
Istoria antică 1
Licenţă gen.
Filosofie
Sociologie
Psihologie
; Pedagogie
Lb. română
Lb şi lit rom.
Literatura rom.
Lb. latină
"c"
<v
•a
з
i/5
Menţiunea
Specialitatea principală pentru licenţă
cum laude
magna cum
laude
Sexul
Studente
Greco-cat.
rom.-catolică
evang -luth.
reformată
unitară
mozaică
|
A n a l şco­
lar
Ortodoxă
Confesiunea licenţiaţilor
19 4 4
37 17 5 4
—
3 3
10 2 2 —
— 17
7
59 21
1 2
г
о
00
W
CD
- ]
to
00
to
О)
1
1
- J
(О
t 0
t o
tO
tO
t o
»0
Ol
to
to
СО
tO
to
to
to
1
11
J
1
1
to
to
C0
11
N5
О»
*.
1
1
to
Ol
I
со
ev
to
to
со
со
—
4».
-a
—
M
Ol
СП
Ol
to
o
to
to
tD
t 1o
»-*
9»
1
o
oto
I
Filosofie (ist.)
Logica
Sociologie
Etică
Psihologia
Estetică
Pedagogie
_
to
Ol
со
1
o
—
J
Podol. şi i ed. exp.
со
Ю
Ф-
—
-»
to
©
cn
to
—
to
c>.
со
oi
I
-
Ы
Ы
I-
Ы
to
O
—
-4
—
O
—
O
—
Ol
—
o>
со
to
o
cn_
СО
—
—'
I
-
to
I
i
_CT>
со
to
-a
—
oi
to
W
Oi
—
-
Lb. română
Lb. şi lit. rom,
Lit. română
Literatură rom
veche
Franceza
Italiana
Germana
Engleza
Maghiara
Slavistica
Linguistica
Filologie ro­
manică
Lb. latină
Istoria litera­
turii latine
Lb elină
Ist. Românilor
Ist. univers.
Ist. antică
Ist. sud-esteuropeană
Bizantinologia
Ist. artelor
Arheologia
Geografie
Etnografie
№
oo
a
Ш
295
Licenţiaţii F a c , d u p a jud. In c a r e s ' a u n ă s c u t
t » 00
5»
•*
55"
IN
JUDEŢUL
(M
O*
o s
o s
— — —
— —
—
—
1
1
—
—
—
—
— 1
— —
-
—
— —
tst
e c
-
—
—
...
—
Târnava mică
. . .
Ciuc
8
28
2
1
4
—
—
1
1
2
3
7
2 —
3
5
16
—
1
—
—
—
1
1 —
1 —
4
1
—
3
4 )'
1
1
2
3
1
7
5
2
5
3
15
3
2
4
13
4
12 )
3
1
-
—
1
1
3
1
6
—
—
—
1
1
1
5
1
2
3
4
2
3
16
1
3
5
3
5
5
22
—
3
2
7
6
—
—
2 —
— —
1 —
—
2
—
1
4
4
2
2
13 )
1
3
7
— —
--
—
2
1
—
—
— —
1
— —
—
—
—
—
...
2
—
—
——
—
—
—
—
—
—
—
—
—
2
2
—
—
—
1
— —
1
1
1
3
—
1
1
1 —
1
— —
2
—
— —
— — —
—
— — 1 1 —
2
36)
—
—
— — —
—
15)
2
1
1
Pnhova
Ilfov
—
4
1
——— — -
—
3
1
1
1
:
2
1
Gorj
2
3
— — —
——
4
7
"•)
1 —
1 —
Cdorheiu
2
1 —
—
—
2
-—
—
4
5
—
2
-— —1
3
4
—
- — — —
Târnava mare . . . .
1
LAOLALTĂ
o s
1
1
—
OS
— —
1
—
o s
<x>
e *
o s
3
—
—
«©"
1 —
1
—
OS
o s
»S"
*»
1
2
3
5
3
') (6 Romani, 5 Unguri). — ) (2 Români, 2 Unguri) — ) (6 RomSni,
6 Şvabi). - *) (7 Romani, 6 Saşi). — 5 ) Romani. — «) To(i trei Romani.
296
Judeţul
Romanaţi
Ialomiţa
Teleorman
Brăila
.
Putna
Buzău
Constanţa
Tulcea
Covurlui
Tutova
Bacău
.
Roman
Iaşi
Suceava
Neamţ
Dorohoiu
Botoşani
Cernăuţi
Lăpuşna
Orheiu
Soroca
Tighina
.
Cahul
Izmail
. . . . .
. . . . .
. . . . .
. . . . .
9»
0»" Ovt*
OS Ci
ac
«O
w
OS
**
©»
os
05
Ci
Я
^Ciî "
©i
«e
©»
Ci
©*
a>
_——
—— —— —
——
——— — —
- — 1 —
—
2
—
— —
—
—
—
— —
— — — —
——
— — —1
—
—
—
—
—
——— 1——— —
— —- — —— — 21 —
——
— — —
—
— — — — —2 —1 —— —
—
— — 1 — 1 —1
— —
—
—
— — —
— —1 —1
—
— —
— — — —— —
—
— — —— —
— — —— —
— -1 —
— — —1
—
—
•—
—
—
— — —
1
—
•—
——
— —
—
—
—
—
—
— —
-
—
1
—
-
. . . . .
—
——
o
e*
—
1
1
—
cr­
ac
'twt
ON© 7
csa
1
—
1
1
1
1
1
-
—
1
1
1
—
—
—
1
1
1
—
—
1
l
—l
-
1
2
1
1
—
—l .——
1
1
1
4'
2
1
2
1
3
1
2
2
5
1
1
1
1
2
2
3
1
1
2
1
Licenţiaţii, d u p â ţinuturi, p r o v i n c i i ş i ţâri.
Transilvania, fără Săcuime
Săcuime
Maramureş
Sălaj
Ţara Oaşului (Sătmar)
Bihor
Părţile ungurene (Arad)
Bănat
Muntenia
Dobrogea
Moldova
Bucovina
Basarabia
Ungaria
Iugoslavia
Franţa
Laolată
TABLA DE MATERII
I, RECTORATUL.
Pagina.
Raportul Rectorului
..............
Senatul universitar, personalul administrativ, comisii
-Statistici
.
.
.
5
12
14
II. FACULTATEA DE DREPT.
Decanatul (personalul, statistică, tablouri}
Activitatea didactica
Activitatea ştiinţifică . „
Misiunile şi delegaţiile profesorilor
Oaspeţii străinii
.
.
18
25
35.
36
37
HI. FACULTATEA DE RIEDIGINA ŞI FARMACIE.
Decanatul (personal, tablouri, statistică)
Activitatea didactică
Învăţământul medical
învăţământul farmaceutic
Activitatea ştiinţifică
Învăţământul medicaj
Învăţământul farmaceutic
.
38
54
100
103
123
IV. FACULTATEA DE LITERE ŞI FILOSOFIE.
Decanatul
Raportul Dlui Decan
Personalul, tablouri, statistică
Activitatea didactică
Filosofie
Filologie şi literatură
. .
Istorie
Activitatea ştiinţifică
125
133
.
.
150
157
165
171
V. FACULTATEA DE ŞTIINŢE.
Decanatul
Raportul Dlui Decan
Personalul, tablouri, statistică
Activitatea didactică
Secţiunea ştiinţelor matematice
Secţiunea ştiiriţelor fizice
182
183
196
206
298
Pagina.
Secţiunea ştiinţelor chimice
Secţiunea ştiinţelor naturale
Secţiunea de geografie
Activitatea ştiinţifică
Secţiunea ştiinţelor matematice
Secţiunea ştiinţelor fizice
Secţiunea ştiinţelor chimice
Secţiunea ştiinţelor naturale
Secţiunea de geografie
fi
208
210
228
229
232
233
237
244
VI. BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII.
Raportul Dlui Director General
Personalul şi alte date
246
249
VII. EXTENSIUNEA UNIVERSITARA.
istoricul
Tablou comparativ al conferinţelor (1924—1929)
. . . . . .
Conferinţele pe 1928—28
;
Comunicarea,Dlui Preşedinte la congresul din Cambridge
. .
252
252
2J3
258
Vin. ANEXE.
•Tablou-index de personalul didactic
Facultatea de Drept
Facultatea de Medicină şi Farmacie
Facultatea de Litere şi Filozofie
Facultatea de Ştiinţe
Lista şi Statistica licenţiaţilor Fac. de litere pe 10 ani
Tabla de materii
.
268
269
272
,
2J6^
-27ft ""*?.'
. 297-298