Informationsmaterialien zu den Themen Arbeitslosengeld II (ALG II

Transcription

Berlin-Brandenburgschlesische Oberlausitz e.V.
Informationsmaterialien zu den
Themen Arbeitslosengeld II
(ALG II) / Sozialgeld
Materiale informative privind tematica
legată de alocaţia de şomaj II (ALG II) /
ajutorul social
Organisations- und
Qualitätsentwicklung
zur interkulturellen
Öffnung sozialer
Dienste und Einrichtungen Berlins
Dezvoltarea organizării şi
calităţii în scopul deschiderii interculturale
Berlin-Brandenburgschlesische Oberlausitz e.V.
Informationsmaterialien zu den
Themen Arbeitslosengeld II (ALG II) /
Sozialgeld
Materiale informative privind tematica
legată de alocaţia de şomaj II (ALG II) /
ajutorul social
4 Inhaltsverzeichnis
Cuprins
Inhalt
6
1. Grundsätzliches
6
7
7
7
9
9
10
10
12
13
13
16
17
2. Wer hat Anspruch auf die Grundsicherung für Arbeitsuchende?
2.1 Die fünf allgemeinen Leistungsvoraussetzungen
2.1.1 Alter
2.1.2 Erwerbsfähigkeit
2.1.3 Hilfebedürftigkeit
2.1.4 Gewöhnlicher Aufenthalt in Deutschland
2.1.5 Erreichbarkeit
2.2 Wer ist von Leistungen ausgeschlossen?
2.3 Zur Leistungserbringung bei Ausländern
2.3.1 Allgemeines zum Leistungsanspruch
2.3.2 Ist der Bezug von Leistungen der Grundsiche-
rung schädlich für die Aufenthaltserlaubnis?
2.4 Zur Leistungserbringung bei Auszubildenden, Schülern und Studierenden
7 7 7 9 9 10 10 12 13 13 16 17 2 Cine are dreptul la prestaţiile de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă?
2.1 Cele cinci condiţii generale pentru acordarea prestaţiilor
2.1.1 Vârsta
2.1.2 Capacitatea de muncă
2.1.3 Nevoia de asistenţă
2.1.4 Reşedinţa obişnuită în Germania
2.1.5 Accesibilitatea
2.2 Cine nu este îndreptăţit să beneficieze de aceste prestaţii?
2.3 Acordarea prestaţiilor pentru cetăţeni străini
2.3.1 Consideraţii generale privind dreptul la prestaţii
2.3.2 Accesarea de prestaţii pentru acoperirea nevoilor de bază influenţează negativ dreptul de şedere?
2.4 Prestaţii acordate ucenicilor, elevilor şi studenţilor
20
20
22
23
3. Bedarfs-/Haushalts- oder Wohngemein-
schaft?
3.1 Die Bedarfsgemeinschaft
3.2 Die Haushaltsgemeinschaft
3.3 Die Wohngemeinschaft
20 20 22 23 3. Comunitate de necesitate, comunitate gospodărească sau comunitate rezidenţială?
3.1 Comunitatea de necesitate
3.2 Comunitatea gospodărească
3.3 Comunitatea rezidenţială
24
26
27
31
36
38
4. Leistungen zur Sicherung des Lebensun-
terhalts
4.1 Der Regelbedarf
4.2 Mehrbedarfe
4.3 Bedarfe für Unterkunft und Heizung
4.4 Einmalige Bedarfe, die als Zuschuss gewährt werden
4.5 Darlehen bei unabweisbarem Bedarf
24
26
27
31
36
38
4. Prestaţii pentru asigurarea subzistenţei
4.1 Necesarul reglementat
4.2 Necesităţi suplimentare
4.3 Necesarul pentru locuinţă şi încălzire
4.4 Ajutoare unice acordate ca subvenţie
4.5 Împrumuturi pentru nevoi imperioase
38 5. Necesităţi în domeniul educaţiei şi participării sociale
38
5. Bedarfe für Bildung und Teilhabe
40 6. Supliment: „Alocaţia complementară pentru copii“
40
6. Einschub: Zur Leistung „Kinderzuschlag“
41 7. Luarea în calcul a veniturilor
41
7. Einkommensberücksichtigung
47 8. Luarea în calcul a averii
47
8. Vermögensberücksichtigung
50
50
52
9. Fördern von Arbeit und Fordern
9.1 Zur Zumutbarkeit
9.2 Leistungen zur Eingliederung in Arbeit
50 50 52 9. Promoting and demanding employment
9.1 Principiul rezonabilităţii
9.2 Prestaţii în vederea integrării în muncă
1. Generalităţi
5
Inhaltsverzeichnis 55
55
57
10. Sanktionen – Kürzung oder Streichung von Leistungen
10.1 Sanktionen wegen Pflichtverletzungen bzw. Mel-
deversäumnissen
10.2 Sanktionen wegen Verletzung allgemeiner Mitwirkungspflichten
59
Anhang:
I Adressen von Beratungsstellen in Berlin und wo Sie
weitere nützliche Informationen erhalten können
60
II Abkürzungsverzeichnis
55
55
57
10. Sancţiuni – Diminuarea sau sistarea prestaţiilor
10.1 Sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor, respectiv pentru neglijarea obligaţiei de prezentare
Sancţiuni pentru încălcarea obligaţiilor generale de colaborare
59 Anexă:
I Adresele centrelor de consiliere din Berlin şi a altor instituţii de unde puteţi afla informaţii utile
60 II Listă de prescurtări
6 Informationsmaterialien zu den Themen Arbeitslosengeld II (ALG II) / Sozialgeld
1. Grundsätzliches
1. Generalităţi
Am Anfang einige grundsätzliche Anmerkungen und Empfehlungen, die Sie unbedingt beachten sollten:
Temeiul juridic pentru acordarea prestaţiei pentru acoperirea nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă este Sozialgesetzbuch Zweites Buch – SGB II (Codul Social vol. II). De aceea, în continuare se vorbeşte despre prestaţii cf. SGB II (Cod Social II).
Die gesetzliche Grundlage für die Grundsicherung für Arbeitsuchende ist das Sozialgesetzbuch Zweites Buch – SGB II.
Darum wird im Folgenden von SGB II-Leistungen gesprochen.
Die Leistungen der Grundsicherung erfordern einen Antrag.
Der Antrag wirkt, wenn die Leistungsvoraussetzungen erfüllt
werden, auf den ersten Tag des Monats zurück, in dem der
Antrag gestellt wurde.
Der Antrag kann schriftlich, persönlich oder per Fax gestellt
werden. Es ist ratsam die Antragstellung schriftlich vom Jobcenter bestätigen zu lassen.
Leistungen, für die ein gesonderter Antrag notwendig ist, sind
z.B.: Leistungen nach dem Bildungs- und Teilhabepaket, Leistungen für die Erstausstattung bei Schwangerschaft und Geburt oder die Erstausstattung der Wohnung.
Wenn ein Bewilligungsabschnitt endet, muss rechtzeitig ein
Weiterbewilligungsantrag gestellt werden.
Wenn Sie mit Familienmitgliedern zusammenleben, sind diese
in den Antrag mit eingeschlossen. Sie gelten dann als „Vertreter der Bedarfsgemeinschaft“ (siehe unter 3.1) Aber: Kinder
müssen ab ihrem 25. Geburtstag, auch wenn sie mit den Eltern zusammenwohnen, einen eigenen Antrag stellen. Das gilt
auch für Kinder - unabhängig von ihrem Alter - wenn sie
selbst ein Kind bekommen.
Sie können sich von einem Beistand zum Amt begleiten bzw.
vertreten lassen, auch als Hilfe zum Übersetzen.
Das Arbeitslosengeld II (ALG II) bzw. Sozialgeld wird zum
Monatsanfang auf Ihr Konto überwiesen. Wer kein Konto
besitzt, kann einen Scheck erhalten.
Wer keine Meldeanschrift hat, kann seine Korrespondenz an
die Anschrift einer sozialen Beratungsstelle senden lassen,
wenn er diese autorisiert.
Wer völlig mittellos ist, kann einen Vorschuss beantragen,
wenn die Mittellosigkeit durch Bankauszüge oder durch eine
persönliche Erklärung (wenn kein Konto existiert) belegt wird.
Pentru acordarea prestaţiei pentru acoperirea nevoilor de bază este
necesară întocmirea unei cereri. Cererea este valabilă, în condițiile în
care sunt îndeplinite cerințele pentru acordarea prestației, retroactiv
din prima zi a lunii în care a fost prezentată solicitarea.
Cererea poate fi făcută în scris, personal sau prin fax. Vă recomandăm să solicitaţi de la centrul de ocupare a forţei de muncă confirmarea depunerii cererii dvs.
Prestaţiile pentru care este necesară depunerea unei cereri separate
sunt de ex.: prestaţiile pentru educaţie şi participare socială, prestaţiile pentru dotarea iniţială pentru sarcină şi naştere sau pentru dotarea iniţială a locuinţei.
La expirarea perioadei pentru care a fost aprobată acordarea unei
prestaţii, trebuie depusă din timp o nouă cerere de continuare a acordării prestaţiei.
Dacă locuiţi împreună cu membrii de familie, aceştia sunt incluşi în
cererea dvs. În acest caz, dumneavoastră sunteţi considerat ca „reprezentatul comunităţii de necesitate“ (v. cap. 3.1). Atenţie însă: la împlinirea vârstei de 25 de ani, copiii trebuie să depună o cerere proprie,
chiar dacă locuiesc cu părinţii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru copiii – indiferent de vârsta pe care o au – care au ei înşişi un copil.
Puteţi veni la autorităţi împreună cu o persoană care să vă însoţească,
să vă reprezinte, sau să vă ajute traducând din şi în limba germană.
Alocaţia de şomaj II (ALG II), respectiv ajutorul social, se virează la
începutul lunii în contul dvs. Persoanele care nu deţin un cont pot
primi un cec.
Persoanele care nu au un domiciliu înregistrat pot solicita trimiterea
corespondenţei la unul dintre birourile de asistenţă socială, dacă
acordă biroului respectiv autorizaţia în acest sens.
Persoanele complet lipsite de mijloace materiale pot solicita acordarea unui avans, dacă probează lipsa mijloacelor materiale cu ajutorul extraselor de cont, sau (dacă nu deţin cont bancar) pe baza unei
declaraţii personale.
Materiale informative privind tematica legată de alocaţia de şomaj II (ALG II) / ajutorul social 7
Rat
Recomandare
Verlangen Sie immer eine Empfangsbestätigung, wenn
Sie Dokumente, Unterlagen oder Antragsformulare abgeben. Das Jobcenter ist dazu verpflichtet, den Empfang
zu bestätigen. Sie sollten alle Unterlagen mit der Nummer
der Bedarfsgemeinschaft kennzeichnen. Außerdem gilt:
Sie dürfen bei einer Antragstellung nicht zurückgewiesen
werden, wenn das Personal der Meinung ist, das Sie keinen Anspruch auf die Leistungen haben. Sie haben in
jedem Fall den Anspruch auf einen schriftlichen Bescheid.
De fiecare dată când depuneţi documente, înscrisuri sau formulare de cerere, solicitaţi o confirmare de primire. Centrul de ocupare a forţei de muncă este obligat să con- firme primirea documentelor. Treceţi numărul comunităţii de necesitate pe fiecare
document. Deasemenea aveţi în vedere faptul că primirea cererii
dvs. nu poate fi respinsă doar fiindcă angajaţii sunt de părere că
nu aveţi dreptul la prestaţii. În orice caz aveţi dreptul ca în legătură cu cazul dvs. să fie emisă o decizie în scris.
2. Wer hat Anspruch auf
die Grundsicherung für
Arbeitsuchende?
(§§ 7, 7a, 8, 9 SGB II)
Um einen Anspruch auf die Grundsicherung für Arbeitsuchende zu haben, müssen Sie bestimmte allgemeine Voraussetzungen erfüllen, welche wir im Folgenden näher erläutern.
Einige Gruppen sind vom Bezug der Leistungen grundsätzlich
ausgeschlossen.
2.1 Die fünf allgemeinen
Leistungsvoraussetzungen
Vorbemerkung:
Nur wenn Sie alle 5 Voraussetzungen erfüllen, sind Sie leistungsberechtigt. Wenn Sie mit Familienangehörigen zusammenleben, also eine Bedarfsgemeinschaft bilden (siehe unter
Punkt 3.1), muss wenigstens eine Person innerhalb der Bedarfsgemeinschaft erwerbsfähig sein. Dann können die anderen Personen, wie z.B. Kinder unter 15 Jahren, auch Leistungen erhalten, wenn kein weiterer Ausschlussgrund vorliegt.
2. Cine are dreptul la prestaţiile
pentru acoperirea nevoilor de
bază pentru solicitanţii de locuri de muncă?
(§§ 7, 7a, 8, 9 SGB II)
Pentru a avea dreptul la acordarea prestaţiei pentru acoperirea
nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă, trebuie să
îndepliniţi anumite condiţii generale, care sunt expuse mai jos.
Anumite grupe de persoane sunt excluse de principiu de la acordarea
de prestaţii.
2.1 Cele cinci condiţii generale
pentru acordarea prestaţiilor
Observaţie preliminară:
Puteţi beneficia de prestaţii doar dacă îndepliniţi toate cele 5 condiţii. Dacă locuiţi împreună cu membrii de familie, deci formaţi o comunitate de necesitate (v. cap. 3.1), trebuie ca cel puţin o persoană din
cadrul comunităţii de necesitate să fie capabilă de muncă. În acest caz
pot beneficia de prestaţii şi celelalte persoane, de ex. copiii sub 15 ani,
dacă nu există alte motive de excludere.
2.1.1 Alter
2.1.1 Vârsta
(§ 7 Abs. 1 Nr. 1 i.V.m. § 7a SGB II)
Bei Vorliegen der übrigen Voraussetzungen können Sie ALG II
erhalten, wenn Sie mindestens 15 Jahre alt sind bis zu dem
Ablauf des Monats, an dem die gesetzliche Altersgrenze für
den Rentenbezug erreicht wird.
(§ 7 par. 1 nr. 1 corelat cu § 7a SGB II)
În cazul în care îndepliniţi celelalte condiţii puteţi beneficia de alocaţia de şomaj II (ALG II), dacă aveţi cel puţin vârsta de 15 ani şi
până la sfârşitul lunii în care aţi împlinit vârsta legală de pensionare.
Personen, die vor dem 01. Januar 1947 geboren sind,
erreichen die Altersgrenze mit 65 Jahren. Für die, die später
geboren sind, erhöht sich die Altersgrenze schrittweise bis auf
67 Jahre (Jahrgang 1964). Beispiel: für den Geburtenjahrgang
1950 erhöht sich die Altersgrenze auf 65 Jahre und 4 Monate.
Persoanele născute înainte de data de 1 ianuarie 1947 au atins deja
vârsta de pensionare odată cu împlinirea vârstei de 65 de ani. Vârsta
de pensionare a persoanelor născute după această dată creşte treptat
până la 67 de ani (anul 1964). De ex. pentru cei născuţi în anul 1950
vârsta limită de pensionare este de 65 de ani şi 4 luni.
Ab dem vollendeten 63. Lebensjahr (also ab Ihrem 63.
Geburtstag) sind Sie grundsätzlich verpflichtet, die vorzeitige
Altersrente zu beantragen, womit Kürzungen der Rente in
Kauf zu nehmen sind (§ 12a SGB II).
Odată cu împlinirea vârstei de 63 de ani (deci începând cu ziua în
care aţi împlinit 63 de ani), aveţi în principiu obligaţia de a solicita
pensionarea anticipată, ceea ce înseamnă că trebuie să vă aşteptaţi la
o pensie diminuată (§ 12a SGB II – Cod Social vol. II).
In welchen Fällen sind Sie nicht verpflichtet, vorzeitig Rente in
Anspruch zu nehmen? Dies ist insbesondere bei Leistungsberechtigten, bei denen es „unbillig“ ist, sie trotz Erreichen des
63. Geburtstags zwangszuverrenten. Maßgeblich ist in diesem
Zusammenhang die „UnbilligkeitsVO“, in der beispielshaft
Einzelfälle der Unbilligkeit der Zwangsverrentung aufgeführt
werden. Hierzu zählen:
În ce cazuri sunteţi scutit de obligaţia de a ieşi la pensie anticipat?
Acesta este mai ales cazul beneficiarilor pentru care este „nejustificat“
ca, deși au împlinit vârsta de 63 d eani, să se pensioneze anticipat. În
acest context este decisiv regulamentul „UnbilligkeitsVO“, în care se
menționează, cu titlu de exemplu, cazuri de pensionare anticipată
nejustificată. Dintre acestea fac parte:
(Verordnung zur Vermeidung unbilliger Härten durch Inanspruchnahme einer vorgezogenen Altersrente – UnbilligkeitsVO, fachliche Hinweise der BA zum § 12a, Stand 20.12.2013)
• Wenn Sie noch Anspruch auf Arbeitslosengeld I
haben,
• wenn Sie in Kürze (innerhalb der nächsten drei
Monate) das Rentenalter erreichen
• wenn Sie mindestens halbtags sozialversicherungspflichtig
arbeiten
• wenn Sie in nächster Zukunft (innerhalb von drei
Monaten) eine sozialversicherungspflichtige Halbtagsbebeschäftigung aufnehmen können.
Es muss aber stets im Einzelfall durch das Jobcenter geprüft
werden, ob eine Unbilligkeit der Zwangsverrentung vorliegt.
Von der Zwangsverrentung bleiben des Weiteren verschont,
Leistungsberechtigte, die noch unter dem Schutz der sog.
58er Regelung nach § 65 SGB II iVm § 428 SGB III. Hierunter
fallen Leistungsberechtigte, die vor dem 1.1.2008 58 Jahre
wurden und seitdem ununterbrochen Alg II beziehen. Es
handelt sich um eine Übergangsvorschrift.
(Regulamentul Agenţiei Federale pentru Muncă privind evitarea comiterii de inechităţi grave rezultate în urma pensionării anticipate - UnbilligkeitsV, instrucțiuni tehnice ale BA § 12ª, valabile la data de
20.12.2013)
• dacă aveţi în continuare dreptul să beneficiaţi de alocaţia de şomaj I,
• dacă împliniţi în curând (în următoarele trei luni) vârsta de pensionare
• dacă lucraţi cel puţin cu o jumătate de normă la un loc de muncă cu
asigurare socială obligatorie
• dacă în viitorul apropiat (în cursul următoarelor trei luni) puteţi să
vă angajaţi cu jumătate de normă la un loc de muncă cu asigurare
socială obligatorie.
Totuși, în fiecare caz trebuie verificat de către centrul de ocupare a
forței de muncă dacă este vorba de pensionare anticipată nejustificată.
În plus, nu sunt afectați de pensionarea anticipată beneficiarii care se
află sub incidența așa numitului Regulament 58 cf. § 65 Codul Social
II iVm § 428 Codul Social III. Printre aceștia se numără beneficiarii
care au împlinit 58 de ani înainte de 1.1.2008 și de atunci primesc
neîntrerupt alocația de șomaj II (Alg II). Este vorba de o dispoziție
tranzitorie.
2.1.2 Erwerbsfähigkeit
2.1.2 Capacitatea de muncă (§ 8 SGB II)
Sie müssen erwerbsfähig sein.
Die Erwerbsfähigkeit umfasst zwei Voraussetzungen:
• Die Erwerbsfähigkeit im medizinischen Sinne (mit anderen
Worten: die körperliche und psychische Leistungsfähigkeit):
Erwerbsfähig im medizinischen Sinne ist, wer in der Lage
ist, täglich mindestens 3 Stunden unter den normalen Bedingungen des Arbeitsmarktes zu arbeiten.
(§ 8 SGB II)
Trebuie să fiţi capabil de muncă.
Pentru a fi capabil de muncă este necesară îndeplinirea a două
premize:
• Capacitatea de muncă în sens medical (cu alte cuvinte să fiţi apt de
muncă din punct de vedere fizic şi psihic): capabilă de muncă în
sens medical este orice persoană aptă să lucreze cel puţin 3 ore pe zi
în condiţiile normale de pe piaţa muncii.
• Die zweite Voraussetzung für das Vorliegen der Erwerbsfähigkeit wird durch die Zugangsberechtigung zum Arbeitsmarkt bestimmt. Das bedeutet: wer eine Arbeitserlaubnis
hat („Erwerbstätigkeit gestattet“) oder erhalten könnte („Erwerbstätigkeit nur mit Erlaubnis der Ausländerbehörde“), ist
erwerbsfähig im rechtlichen Sinne.
• Cea de-a doua premiză pentru existența capacității de muncă este
legată de dreptul de a accede pe piaţa muncii. Aceasta înseamnă că
persoanele care deţin un permis de muncă (cu menţiunea: „Ewerbs fähigkeit gestattet“ – „Permis de muncă acordat“) sau care ar putea
obţine un per mis de muncă („Erwerbstätigkeit nur mit Erlaubnis
der Ausländerbehörde“ – „Permisul de muncă se acordă doar cu
aprobarea Autorităţii pentru Străini“), sunt considerate capabile de
muncă din punct de vedere juridic.
Ausländer, die einem absoluten Arbeitsverbot unterliegen,
können kein Arbeitslosengeld II erhalten. Personen, die aus
diesem Grund von Leistungen nach dem SGB II ausgeschlossen sind und auch keine Ansprüche nach dem Asylbewerberleistungsgesetz haben, können versuchen Leistungen der Sozialhilfe zu beantragen (siehe auch unter 2.3). Das ist rechtlich
umstritten.
Ein Kind gilt im Sinne des SGB II ab dem 15. Geburtstag als
erwerbsfähig.
2.1.3 Hilfebedürftigkeit
(§ 9 SGB II)
Eine Voraussetzung für den Bezug von SGB II-Leistungen ist,
dass Sie und Ihre Familie hilfebedürftig im Sinne des Gesetzes sind und sich selbst aus eigener Kraft nicht oder nur unzureichend helfen können.
Dies trifft zu, wenn Sie keine bzw. nicht ausreichende Einkünfte haben, um den Lebensunterhalt und die Kosten der Unterkunft und Heizung für sich und ihre Familie zu sichern. Was
als Einkünfte zählt, siehe unter Punkt 7.
Sie dürfen bestimmte Vermögensgrenzen nicht überschreiten,
siehe unter Punkt 8.
Cetăţenii străini care au interdicţie absolută de muncă nu pot beneficia de alocaţia de şomaj II. Persoanele care, din acest motiv, nu beneficiază de prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) şi nici de prestaţiile
conform Legii privind prestaţiile acordate solicitanţilor de azil, pot
încerca să obţină acordarea de ajutor social (v. şi cap. 2.3). Acest drept
este controversat din punct de vedere juridic.
În sensul Codului Social II, un copil poate deveni capabil de muncă
începând de la vârsta de 15 ani.
2.1.3 Nevoia de asistenţă (§ 9 SGB II) Una dintre premizele acordării de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II)
este ca dvs. şi familia dvs. să aveţi nevoie de asistenţă în sensul enunţat de lege şi să nu puteţi acoperi – în totalitate sau parţial – necesităţile prin forţe proprii.
Îndepliniţi aceaste condiţii dacă nu dispuneţi de nici un fel de venituri sau de venituri insufi- ciente şi nu vă puteţi acoperi nevoile de
subzistenţă precum şi costurile pentru locuinţă şi în- călzire pentru
dvs. şi familia dvs. Ce anume se înţelege prin „venituri“ este detaliat la
punctul 7.
Averea de care dispuneţi nu trebuie să depăşească un anumit
cuantum (v. punctul 8).
Rat
Sfat
Hilfebedürftige sind verpflichtet, vorrangige Leistungen
anderer Träger in Anspruch zu nehmen, d.h. Anträge auf
andere Sozialleistungen zu stellen wie z.B. auf Kinderzuschlag, Kindergeld, Unterhaltsvorschuss, wenn dadurch
die Hilfebedürftigkeit verringert, beseitigt oder verkürzt
wird. Wohngeld oder Kinderzuschlag braucht aber nur
dann beantragt werden, wenn damit die Hilfebedürftigkeit
aller Mitglieder der Bedarfsgemeinschaft für mindestens
drei zusammenhängende Monate beseitigt würde, so §
12a, Satz 2 Nr. 2.
Persoanele care au nevoie de asistenţă sunt obligate să acceseze
în mod prioritar prestaţiile acordate de alte instituţii, respectiv
să solicite acordarea altor tipuri de prestaţii, ca de ex. alocaţie
complementară pentru copii, alocaţie pentru copii, avans din
pensia alimentară, dacă prin aceasta nevoia de asistenţă este redusă sau înlăturată sau perioada necesară de acordare a asistenţei este scurtată. Acordarea alocaţiei pentru locuinţă şi a alocaţiei
complementare pentru copii poate fi solicitată doar în cazul în
care, prin acordarea acestor prestaţii, nevoia de asistenţă a
tuturor membrilor comunităţii de necesitate ar fi înlăturată
pentru minimum trei luni consecutive, cf. § 12a, prop. 2 nr. 2.
2.1.4 Gewöhnlicher Aufenthalt in Deutschland
(§ 7 Abs. 1 Nr. 4 SGB II)
Sie haben nur Anspruch auf SGB II-Leistungen, wenn Ihr
gewöhnlicher Aufenthalt in Deutschland ist.
Normalerweise haben Ausländer aus einem Drittstaat (d.h.,
Staaten außerhalb der EU) ihren gewöhnlichen Aufenthalt in
Deutschland, wenn sie eine Aufenthaltserlaubnis oder eine
Niederlassungserlaubnis haben. Bei Unionsbürgern und ihren
Familienangehörigen reicht das Aufenthaltsrecht nach dem
Freizügigkeitsgesetz EU in Deutschland.
Wenn Sie wohnungslos sind, verlieren Sie nicht automatisch
den gewöhnlichen Aufenthalt in Deutschland. Auch Wohnungslose haben ein Recht auf die Hilfen des Jobcenters. Sie
sollten sich an eine Beratungsstelle für Wohnungslose wenden, dort können sie eine Postanschrift für die Korrespondenz
mit dem Jobcenter erhalten. Sie müssen dazu eine Vollmacht
unterschreiben.
2.1.5 Erreichbarkeit
(§ 7 Abs. 4a SGB II)
Wenn Sie Leistungen erhalten, sind Sie gesetzlich verpflichtet,
für das Jobcenter erreichbar zu sein.
Grundsätzlich gilt: Sie sind nur erreichbar, wenn Sie in der
Lage sind, Mitteilungen des Jobcenters persönlich zur Kenntnis zu nehmen, das Jobcenters aufzusuchen, mit einem möglichen Arbeitgeber Verbindung aufzunehmen und eine vorgeschlagene Arbeit anzunehmen oder eine berufliche Einglie-
2.1.4 Reşedinţa obişnuită în Germania (§ 7 par. 1 nr. 4 SGB II)
Sunteţi eligibil să primiţi prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) doar
dacă aveţi reşedintţa obişnuită în Germania.
În mod normal, cetăţenii străini proveniţi dintr-un stat terţ (adică din
statele din afara UE) sunt consideraţi a avea reşedinţa obişnuită în
Germania dacă sunt în posesia unei vize de şedere sau a unui permis
de stabilire. În cazul cetăţenilor comunitari şi al membrilor familiilor
acestora este suficient să aibă dreptul de şedere în Germania conform
Legii privind libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii/ UE.
În cazul în care nu aveţi locuinţă, aceasta nu înseamnă că vă pierdeţi
în mod automat reşedinţa obişnuită în Germania. Şi persoanele fără
locuinţă au dreptul să fie asistate de centrul de ocupare a forţei de
muncă. În acest caz, vă recomandăm să vă adresaţi unui centru de
consiliere pentru persoanele fără adăpost, de unde puteţi obţine o
adresă pe care să vă fie trimisă corespondenţa de la centrul de ocupare a forţei de muncă. Pentru aceasta trebuie să semnaţi o procură.
2.1.5 Accesibilitate
(§ 7 par. 4a SGB II)
Dacă beneficiaţi de prestaţii sunteţi obligat, conform legii, să fiţi
accesibil pentru centru de ocupare a forţei de muncă. În principiu se consideră că sunteţi accesibil doar în cazul în care vă
aflaţi în situaţia de a lua la cunoştinţă personal comunicările centrului de ocupare a forţei de muncă, de a vă deplasa la centrul de
ocupare a forţei de muncă, de a lua legătura cu un potenţial angajator
derungsmaßnahme zu beginnen. Sie müssen an jedem Werktag zumindest einmal persönlich und postalisch erreichbar
sein. Dies bedeutet, dass zumindest einmal täglich kontrolliert
werden muss, ob Post vom Jobcenter eingegangen ist. Wenn
Sie auf Schreiben des Jobcenters nicht rechtzeitig reagieren,
drohen Sanktionen in Form von Kürzungen der Geldleistungen, die bis hin zu einer vollständigen Einstellung der Zahlungen reichen können.
Sie können beim Jobcenter „Urlaub“ beantragen. Das Jobcenter kann in der Regel bis zu drei Wochen im Kalenderjahr
„Ortsabwesenheit“ genehmigen, auch um ins Ausland zu reisen. Ohne Zustimmung des Jobcenters ist eine Reise nicht
erlaubt. Wichtig: Die Genehmigung muss vor Reiseantritt eingeholt werden! In Abstimmung mit dem Arbeitsvermittler können Sie auch bis zu 6 Wochen „im Urlaub“ sein, Sie erhalten
dann allerdings nur Leistungen für die ersten 3 Wochen.
Eine persönliche Zustimmung der persönlichen Ansprechpartnerin zur Ortsabwesenheit ist nur dann nicht notwendig, wenn
der Leistungsberechtigte keine Eingliederungsbemühungen
gegenüber dem Jobcenter nachzuweisen braucht bspw. bei
einer Vollzeit-Beschäftigung.
Das Jobcenter hat nach dem Gesetz die Zustimmung zu erteilen, wenn ein „wichtiger Grund vorliegt und die Eingliederung
in Arbeit nicht beeinträchtigt wird“. Das kann z. B. eine medizinische Rehabilitation sein, die Ausübung einer ehrenamtlichen Tätigkeit oder die Teilnahme an einer Veranstaltung,
z.B. zu gesellschaftspolitischen Themen. Diese Zustimmung
wird nicht auf den „Urlaub“ ohne wichtigen Grund angerechnet.
Sie erhalten die Zustimmung nur, wenn Sie nicht in eine Maßnahme vermittelt werden sollen. In den ersten 3 Monaten des
Leistungsbezugs erhalten Sie normalerweise keine Zustimmung.
şi a începe activitatea la un loc de muncă propus sau de a participa la
măsuri de integrare profesională. În fiecare zi de lucru trebuie să fiţi
cel puţin odată accesibil pentru contact personal sau pentru înmânarea corespondenţei. Aceasta înseamnă că trebuie să verificaţi cel puţin
odată pe zi dacă aţi primit corespondenţă de la centrul de ocu-pare a
forţei de muncă. Dacă nu reacționați în timp util la scrisorile de la
centrul de ocupare a forței de muncă puteți fi sancționat prin reducerea prestațiilor, putându-se ajunge până la încetarea totală a plății
acestora.
Puteţi solicita centrului de ocupare a forţei de muncă acordarea unui
„concediu“. De regulă, centrul de ocupare a forţei de muncă poate să
aprobe „părăsirea localităţii“ pentru o perioadă de până la trei săptămâni pe an calendaristic, inclusiv pentru a călători în străinătate. Părăsirea localităţii nu este permisă fără acordul centrului de ocupare a
forţei de muncă. Aprobarea trebuie solicitată înainte de efectuarea
deplasării! Deasemenea, cu acordul biroului de plasare puteţi pleca
„în concediu“ pentru o perioadă de până la 6 săptămâni. În acest caz,
însă, veţi beneficia de prestaţii doar pentru primele 3 săptămâni.
„Părăsirea localităţii“ fără aprobarea personală a persoanei dvs. de
contact este permisă doar în cazul în care beneficiarul prestaţiilor nu
este supus obligaţiei de a prezenta centrului de ocupare a forţei de
muncă dovezi privind eforturile proprii de integrare profesională,
respectiv în cazul în care are un loc de muncă cu normă întreagă. Potrivit legii, centrul de ocupare a forţei de muncă va acorda o aprobare în cazul „existenţei unui motiv întemeiat şi dacă integrarea profesională nu este periclitată“.Un motiv întemeiat îl poate constitui, de
ex., necesitatea unei recuperări medicale, exercitarea unei activităţi
onorifice sau participarea la un eveniment, de ex., pe teme socialpolitice. Acordarea unei astfel de aprobări nu duce la diminuarea „concediului“ care se acordă şi în lipsa unui motiv întemeiat.
Puteţi primi o astfel de aprobare doar dacă nu sunteţi prevăzut pentru participarea la o anumită măsură. În mod normal, în primele 3
luni de acordare a prestaţiilor nu vi se poate acorda o astfel de aprobare.
Wichtig
• Wenn Sie nicht erreichbar sind und keine Anschrift
haben, um die Post des Jobcenters an Werktagen zu
empfangen, haben Sie keinen Anspruch auf SGB IILeistungen.
• Für den Fall, dass Sie keine Unterkunft haben, können
Sie über eine Erreichbarkeitsanschrift einer Beratungsstelle für Wohnungslose für das Jobcenter erreichbar sein.
Important
• Dacă nu sunteţi accesibil şi nu aveţi o adresă unde să puteţi
recepţiona în zilele de lucru corespondenţa de la centrul de
ocupare a forţei de muncă, nu puteţi beneficia de prestaţiile
conform SGB II (Cod Social II).
• În cazul în care nu aveţi locuinţă puteţi să vă asiguraţi că
sunteţi accesibil pentru centrul de ocupare a forţei de muncă
obţinând de la unul din centrele de consiliere pentru persoanele
Auch Alleinerziehende mit einem Kind unter 3 Jahren
müssen für das Jobcenter erreichbar sein – nicht um zu
arbeiten, wenn er/sie allein mit dem Kind ist - sondern um
auf die Schreiben des Jobcenters reagieren zu können.
Allerdings kann das Jobcenter in diesem Fall eine Erlaubnis zur längeren Ortsabwesenheit geben.
Kinder unter 15 Jahren müssen nicht erreichbar sein und
keine Erlaubnis einholen, wenn Sie in den Ferien verreisen.
Für Zeiten nicht genehmigter Ortsabwesenheit haben Sie
keinen Anspruch auf Leistungen. Wenn das Jobcenter
unerlaubte Abwesenheitszeiten entdeckt, wer-den Sie zur
Rückzahlung der Leistungen für diesen Zeitraum aufgefordert.
2.2 Wer ist von Leistungen
ausgeschlossen?
(§ 7 Abs. 4 SGB II)
Ausgeschlossen von den Leistungen des SGB II sind:
• Personen, die eine Altersrente beziehen. Die Leistungen
werden aber bis zum Ablauf des Monats weitergezahlt, in
dem die Altersgrenze erreicht wird (§ 7a Satz 1 SGB II).
Beispiel: Herr S. ist im Jahr 1950 geboren und wird am
10. Juli 2015 65 Jahre alt, Er erreicht die Altersgrenze mit
65 Jahren und 4 Monaten Ende November 2015. Folglich hat er bei Hilfsbedürftigkeit bis zum 31.11.2015 Anspruch
auf SGB II - Leistungen.
• Personen, die sich nach einer ärztlichen Prognose länger als
6 Monate in einem Krankenhaus aufhalten.
• Personen, die in einer stationären Einrichtung oder in einer
Einrichtung zum Vollzug richterlich angeordneter Freiheitsentziehung untergebracht sind ab dem 1. Tag des Aufenthalts, wenn der Leistungsberechtigte nicht mdst. 15
Stunden wöchentlich zu regulären Arbeitsmarktbedingungen erwerbstätig ist.
• Personen, die sich ohne Zustimmung des Jobcenters außerhalb des zeit- und ortsnahen Bereiches aufhalten, dazu
siehe vorher unter 2.1.5.
• Bei 2 Personengruppen gibt es besondere Bedingungen für
den Leistungsbezug. Sie werden im
fără locuinţă o adresă unde să vă fie remisă corespondenţa.
Şi persoanele care cresc singure un copil sub 3 ani trebuie să fie
accesibile pentru centrul de ocupare a forţei de muncă – nu pentru a munci, dacă persoana respectivă este singură cu copilului,
ci pentru a putea reacţiona la scrisorile centrului de ocupare a
for-ţei de muncă. În acest caz însă, centrul de ocupare a forţei de
muncă poate acorda o aprobare pentru „părăsirea localităţii“ pe o perioadă mai îndelungată.
Copiii sub 15 ani nu au obligaţia de a fi accesibili şi nu trebuie să
solicite o aprobare pentru a putea pleca în vacanţă. Pe perioada
cât lipsiţi din localitate fără aprobare nu puteţi beneficia de prestaţii. Dacă centrul de ocupare a forţei de muncă descoperă că aţi
părăsit localitatea fără aprobare vă va solicita retrocedarea sumelor primite ca prestaţie pentru perioada respectivă.
2.2 Cine nu este îndreptăţit să
beneficieze de prestaţii? (§ 7 par. 4 SGB II)
Nu sunt îndreptăţite să beneficieze de prestaţii cf.SGB II (Cod Social
II) următoarele categorii:
• Persoanele care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă
Prestaţiile vor fi însă acordate până la sfârşitul lunii în care persoana
respectivă împlineşte vârsta de pensionare (§ 7a Abs. 1 SGB II- § 7a
par. 1 Cod Social II). Exemplu: Dl. S. s-a născut în anul 1950,
pe 10 iulie 2015 împlinind 65 de ani, Atinge vârsta limită de pensio nare la 65 de ani și 4 luni, la sfârșitul lunii noiembrie 2015. Prin
urmare, are dreptul de a primi prestații conform Codului Social II
numai până la data de 31.11.2015.
• Persoanele care, conform unei prognoze medicale, se află internate
în spital pe o perioadă mai mare de 6 luni. Dacă la momentul inter nării este deja previzibil, pe baza unei prognoze a medicului, că
spitalizarea va dura mai mult de 6 luni, persoana respectivă nu mai
beneficiază de prestaţii începând deja cu prima zi de spitalizare. • Persoanele aflate într-un centru de recuperare staţionară sau într-o
unitate de dezintoxicare cu privare de libertate în urma unei
hotărâri judecătorești nu mai beneficiază de prestaţii începând cu
prima zi de internare dacă beneficiarul prestației nu exercită o
activitate profesională timp de cel puțin 15 ore pe săptămână în
condițiile normale de pe piața muncii.
Folgenden extra behandelt:
- Ausländer – unter dem Punkt 2.3 – und
- Auszubildende, Schüler und Studierende, die dem Grunde
nach einen Anspruch auf Berufsausbildungsbeihilfe (BAB)
oder Bafög beziehen – unter dem Punkt 2.4.
2.3 Zur Leistungserbringung
bei Ausländern
(§ 7 Abs. 1 Satz 2-4)
2.3.1 Allgemeines zum Leistungsanspruch
Welche Ausländer sind vom Leistungsbezug ausgeschlossen?
• Ausländer, die keinen gewöhnlichen Aufenthalt in
Deutschland haben
• Ausländer, die einen Anspruch auf Leistungen nach § 1
Asylbewerberleistungsgesetz haben
• Persoane care părăsesc, fără aprobarea centrului de ocupare a forţei
de muncă, zona în care pot fi accesibili la o distanţă şi o perioadă de
timp scurte (vezi mai sus pct. 2.1.5)
- Cetăţenii străini - vezi punctul 2.3 – şi
- Ucenicii, elevii şi studenţii care în principiu au dreptul la alocaţie
de formare profesională (BAB – Berufsausbildungshilfe) sau de
bursă cf. Legii federale privind asistenţa pentru educaţie şi formare
profesională (Bafög – Bundesausbildungsförderungsgesetz) – vezi
punctul 2.4
2.3 Acordarea prestaţiilor pentru
cetăţeni străini (§ 7 par. 1 prop. 2-4)
2.3.1 Consideraţii generale privind dreptul la prestaţii
Ce categorii de cetăţeni străini nu sunt îndreptăţite să beneficieze de
prestaţii?
• Cetăţenii străini care nu au reşedinţa obişnuită în Germania
• Ausländer, die ihr Aufenthaltsrecht allein von der Arbeitssuche ableiten
• Ausländer in den ersten drei Monaten des Aufenthalts in
Deutschland, wenn sie weder als Arbeitnehmer oder
selbstständig erwerbstätig sind, noch auf Grund des § 2
Abs. 3 FreizügigkeitsG/EU freizügigkeitsberechtigt sind
• Ausländer, denen eine Beschäftigung ausländerrechtlich
nicht erlaubt ist oder erlaubt werden könnte.
Aber: Sind Sie geringfügig als Arbeitnehmer oder Selbständiger tätig oder als Unionsbürger unverschuldet arbeitslos geworden, gilt für Sie der Ausschluss für die ersten 3 Monate
des Aufenthalts nicht. Auch Ausländer mit einem Aufenthaltstitel aus humanitären Gründen (z. B. Flüchtlingsanerkennung,
Resettlement) sind vom dem Ausschluss ausgenommen. Des
Weiteren gilt der Ausschluss für die ersten drei Monate weiterhin nicht, für einreisende Familienangehörige, die einen dauerhaften Aufenthaltstitel erhalten werden, weil der Ehepartner
bereits über einen dauerhaften Aufenthaltstitel verfügt.
• Cetăţenii străini care au dreptul la prestaţii pe baza § 1 Asylbewer berleistungsgesetz (Legea privind prestaţiile sociale pentru
solicitanţii de azil)
• Cetăţenii străini al căror drept de şedere se deduce doar din faptul
că se află în căutarea unui loc de muncă
• Cetăţenii străini în primele trei luni de şedere în Germania dacă nu
exercită o activitate profesională nici ca angajaţi, nici ca liber
profesionişti, şi nici nu beneficiază de dreptul de liberă circulaţie cf.
§ 2 Abs. 3 FreizügigkeitsG/EU (§ 2 par. 3 din Legea privind libera
circulație a cetățenilor Uniunii/UE).
• Cetăţenii străini care, conform legislaţiei privind străinii, nu
beneficiază, respectiv nu pot beneficia, de dreptul la muncă.
Zum Leistungsanspruch für EU-Bürger
An dieser Stelle möchten wir nur sehr kurz zu dieser Frage
Stellung nehmen, da sich auf Grund unterschiedlicher Auffassungen, einschließlich unterschiedlicher Gerichtsentscheidungen, eine klare, eindeutige Antwort nicht finden lässt. Vom
Bundessozialgericht gibt es noch kein Urteil zum generellen
Anspruch auf SGB II-Leistungen. Am 12. Deuember 2013 hat
der 4. Senat des Bundessozialgerichts ein entsprechendes
Verfahren ausgesetzt und dem Gerichtshof der Europäischen
Union diesbezüglich Fragen zur Vorabentscheidung vorgelegt.
Aus diesem Grund ist zurzeit nicht abzusehen, wann es zu
einer eindeutigen Klärung kommen wird.
Rechtlich sicher ist, dass diejenigen EU-BürgerInnen, die Einkommen aus Arbeitnehmertätigkeit oder Selbständigkeit erwerben, wenn dieses Einkommen nicht für die Bestreitung
des Lebensunterhalts ausreicht, Anspruch auf ergänzende
Leistungen vom Jobcenter haben. Für eine Arbeitnehmertätigkeit reicht auch ein Minijob, wo genau die Untergrenze der Arbeitszeit und des Verdienstes ist, ist vor Gericht allerdings
umstritten.
Wer kein Einkommen aus einer Erwerbstätigkeit nachweisen
kann, bekommt i. d. Regel eine Ablehnung vom Jobcenter. Es
gibt überwiegend positive Gerichtsentscheidungen bzgl. einer
Leistungsgewährung, doch wir empfehlen, alle Energie in die
Arbeitssuche zu investieren und parallell die Rechte im Widerspruchsverfahren oder im einstweiligen Rechtsschutzverfahren vor dem Sozialgericht durchzusetzen.
Info
Ausländer, die keine Arbeitserlaubnis besitzen, sollten
SGB II-Leistungen beantragen, wenn sie mit ihrem
erwerbsfähigen Partner in einer Bedarfsgemeinschaft
zusammenleben und sie sich nicht ausschließlich zur
Arbeitssuche in Deutschland aufhalten und außerdem der
Ausschluss für die ersten drei Monate für neu eingereiste
Ausländer nicht greift.
Beispiel: Eine im Haushalt und (eheähnlicher) Bedarfsgemeinschaft lebende ausländische Verlobte eines Deutschen hat wegen der bevorstehenden Eheschließung eine
Fiktionsbescheinigung erhalten; die Verlobte ist gesundheitlich in der Lage zu arbeiten. Hier sollten beim Jobcenter Leistungen beantragt werden.
Nach der Unionsbürgerrichtlinie und dem Freizügigkeitsgesetz/EU behalten in bestimmten Fällen Unionsbürger ihren
Status als Arbeitnehmer bzw. als selbständig Erwerbstätige,
obwohl sie arbeitslos geworden sind, so z. B. bei unfreiwilliger
Arbeitslosigkeit (oder nach selbständiger Tätigkeit unter den
Atenţie însă: Dacă exercitaţi o activitate minoră în calitate de angajat
sau liber profesionist sau dacă sunteţi cetăţean comunitar şi aţi devenit şomer involuntar, nu vi se aplică prevederea privind excluderea de
la acordarea de prestaţii în primele 3 luni de şedere în Germania. De
asemenea, prevederea nu se aplică în cazul cetăţenilor străini cărora
le-a fost acordat permisul de şedere din motive umanitare (de ex. prin
acordarea statului de refugiat, relocare, etc.). De asemenea, excluderea nu este valabilă pe perioada primelor trei luni în cazul membrilor
familiei care sosesc în țară și care vor primi un permis de ședere permanentă deoarece soțul/soția se află în posesia unui asemenea permis.
Dreptul la prestații pentru cetățenii UE
În continuare am dori să facem o scurtă referire la această problemă
deoarece, datorită unor interpretări diferite, inclusiv a unor hotărâri
judecătorești diferite, este greu să oferim un răspuns clar și exact. Tribunalul Social Federal (Bundessozialgericht) încă nu s-a pronunțat cu
privire la existența dreptului generalizat la prestațiile prevăzute în
Codul Social II. La data de 12 decembrie 2013, cel de-al patrulea Senat al Tribunalului Social Federal a suspendat o procedură corespunzătoare, adresând întrebări preliminare referitoare la acest subiect
Curții de Justiție a Uniunii Europene. Din acest motiv nu se poate
preciza când va avea loc o clarificare definitivă a acestei probleme.
Din punct de vedere juridic este sigur că cetățenii UE care obțin venituri dintr-o activitate profesională în calitate de angajat sau din
exercitarea unei profesii liberale au dreptul să primească din partea
centrului de ocupare a forței de muncă prestații pentru suplimentarea
acestui venit dacă acesta nu este suficient pentru susținerea existenței.
Și un minijob este considerat a fi activitate în calitate de angajat, existând însă interpretări juridice diferite în ceea ce privește limita minimă a orelor de lucru și a venitului. Cererile persoanelor care nu pot
dovedi că obțin venituri din muncă sunt de regulă respinse de centrul
de ocupare a forței de muncă. Deși majoritatea hotărârilor judecătorești în privința acordării unei prestații sunt pozitive, este însă mai recomandabil să investiți toată energia în căutarea unui loc de muncă și
să vă ocupați în paralel cu reclamarea drepturilor în proceduri de
opoziție sau în proceduri provizorii de protecție a drepturilor înaintate la Tribunalul Social.
Informaţie:
Cetăţenii străini care nu deţin un permis de muncă pot solicita
prestaţii cf. SGB II (Cod social II) dacă trăiesc împreună cu partenerul de viaţă capabil de muncă într-o comunitate de necesitate
şi dacă nu se află în Germania exclusiv pentru căutarea unui loc
de muncă şi, deasemenea, dacă nu cad sub incidenţa prevederii
privind excluderea de la acordarea de prestaţii în primele trei luni pentru cetăţenii străini nou intraţi pe teritoriul Germaniei.
Exemplu: Logodnica unui german, care este cetăţeană străină şi
locuieşte în aceeaşi gospodărie şi în cadrul unei comunităţi de
gleichen Umständen) nach mehr als einem Jahr Tätigkeit und
entsprechender Bestätigung durch die Agentur für Arbeit. Bei
unfreiwilliger Arbeitslosigkeit nach weniger als einem Jahr Tätigkeit oder Selbständigkeit und Meldung bei der Agentur für
Arbeit, bleibt der Status immerhin noch für 6 Monate erhalten.
Wichtig dabei ist, dass Sie unfreiwillig arbeitslos geworden
sind (z. B. durch Kündigung des Arbeitgebers aus betriebsbedingten Gründen) oder dass die Selbständigkeit aufgegeben
wurde, weil kein Gewinn mehr erwirtschaftet werden konnte.
Das Jobcenter verlangt Nachweise darüber!
Wenn der Status als Arbeitnehmer oder Selbständiger für den
Unionsbürger trotz faktischer Arbeitslosigkeit aufrechterhalten
bleibt, besteht auch Anspruch auf ALG II.
Tipp
Wir empfehlen auf jeden Fall nach Eintritt von Arbeitslosigkeit weiterhin intensive Arbeitsbemühungen nachzuweisen, da bei längerem Leistungsbezug die Ausländerbehörde das Aufenthaltsrecht überprüfen und
gegebenenfalls widerrufen kann, wenn Sie noch kein
Daueraufenthaltsrecht in Deutschland genießen.
Unionsbürger haben nach 5 Jahren rechtmäßigem Aufenthalt
in Deutschland ein Daueraufenthaltsrecht und bei Vorliegen
der weiteren Voraussetzungen in der Regel Anspruch auf SGB
II-Leistungen, und zwar ohne besondere ausländerspezifische
Bedingungen zu erfüllen.
Weiter gilt für Unionsbürger, die ihr Aufenthaltsrecht von
deutschen oder ausländischen Familienangehörigen ableiten
oder Elternteil von einem deutschen minderjährigen Kind sind,
dass sie einen Anspruch auf SGB II-Leistungen haben, wenn
sie die anderen allgemeinen Voraussetzungen erfüllen.
In einigen Fällen kann bei Anspruchsausschluss Sozialhilfe
beansprucht werden, z. B. wenn Sie keine Arbeitserlaubnis
besitzen oder wenn SGB II-Leistungen wegen Aufenthalts in
den ersten 3 Monaten abgelehnt wurden. Wenn Sie Ihr
Aufenthaltsrecht allein von der Arbeitssuche ableiten oder Sie
in Deutschland eingereist sind, um Sozialhilfe in Anspruch zu
nehmen, haben Sie keinen Anspruch auf Sozialhilfe. Sozialhilfe kann jedoch als Ermessensleistung gewährt werden.
necesitate (în uniune consensuală, similară căsătoriei) cu acesta,
se află în posesia unui drept provizoriu de şedere, eliberat pe
baza intenţiei de încheiere a căsătoriei; logodnica este aptă de
muncă din punct de vedere medical. În acest caz, poate fi
solicitată de la centrul de ocupare a forţei de muncă acordarea de
prestaţii.
Conform Directivei privind cetăţenii Uniunii şi a Legii privind libera
circulaţie a cetăţenilor Uniunii/UE, cetăţenii Uniunii îşi păstrează în
anumite cazuri statutul de angajat, respectiv de persoană care exercită
o activitate independentă, deşi au intrat în şomaj, - de ex. în cazul în
care au devenit şomeri involuntar (sau, în aceleaşi condiţii, după ce
au exercitat o activitate independentă) după ce au lucrat o perioadă
de cel puţin un an şi pe baza documentelor doveditoare eliberate de
Agenţia Federală pentru Muncă. Chiar şi în cazul şomajului involuntar după o perioadă de activitate mai mică de un an sau în cazul exercitării unei activităţi independente şi a înregistrării la Agenţia de
Muncă, acest statut poate fi menţinut pentru o perioadă de 6 luni.
Important este ca persoana respectivă să fi devenit şomer involuntar
(de ex. prin concedierea de către angajator pe motive economice) sau
să fi renunţat la exercitarea unei activităţi independente deoarece nu
mai putea realiza profit. Centrul de ocupare a forţei de muncă va solicita documente care să atesteze aceasta! În cazul în care deşi este în
fapt şomer, respectivul cetăţean al Uniunii îşi menţine statutul de angajat sau de liber profesionist, el are dreptul să beneficieze de alocaţia
de şomaj II.
Sfat
Vă recomandăm în orice caz ca, după ce aţi devenit şomer, să
atestaţi faptul că întreprindeţi eforturi intense pentru căutarea
unui loc de muncă, deoarece dacă perioada de acordare a prestaţiilor sociale se prelungeşte, Autoritatea pentru Străini poate
reevalua şi, eventual, anula dreptul de şedere, în cazul în care nu
deţineţi încă dreptul de şedere permanentă în Germania.
Cetăţenii Uniunii beneficiază după 5 ani de şedere legală în Germania de dreptul de şedere permanentă şi, de regulă, în cazul îndeplinirii celorlalte condiţii, de dreptul de a primi prestaţii cf. SGB II (Cod
Social II), şi anume fără a îndeplini condiţii speciale valabile pentru
cetăţenii străini.
Deasemenea, cetăţenii Uniunii care beneficiază de dreptul de şedere
pe baza statului membrilor lor de familie, germani sau străini, sau
sunt părinţi ai unui copil minor care deţine cetăţenia germană, au
dreptul la prestaţii cf. SGB II (Cod Social II), dacă îndeplinesc
celelalte condiţii generale necesare.
2.3.2 Ist der Bezug von Leistungen der Grundsicherung
schädlich für die Aufenthaltserlaubnis?
„Der Lebensunterhalt eines Ausländers ist gesichert, wenn er
ihn einschließlich ausreichenden Krankenversicherungsschutzes ohne Inanspruchnahme öffentlicher Mittel bestreiten kann.
Dabei bleiben das Kindergeld, der Kinderzuschlag und das Erziehungsgeld oder Elterngeld sowie öffentliche Mittel außer
Betracht, die auf Beitragsleistungen beruhen oder die gewährt
werden, um den Aufenthalt im Bundesgebiet zu ermöglichen.
Ist der Ausländer in einer gesetzlichen Krankenversicherung
krankenversichert, hat er ausreichenden Krankenversicherungsschutz. Bei der Erteilung oder Verlängerung einer
Aufenthaltserlaubnis zum Familiennachzug werden Beiträge
der Familienangehörigen zum Haushaltseinkommen berücksichtigt.“ (§ 2Abs. 3 S. 1-4 AufenthG)
Grundsätzlich sind die Erteilung und die Verlängerung der
Aufenthaltserlaubnis davon abhängig, dass der Lebensunterhalt aus eigenen Mitteln gesichert werden kann. Leistungen
nach dem SGB II rechnen zu öffentlichen Mitteln. Allein der
Anspruch auf diese Leistungen, ohne dass Sie sie tatsächlich
beziehen, kann die Verlängerung oder Erteilung einer Aufenthaltserlaubnis ausschließen.
Wenn Sie noch keine Niederlassungserlaubnis haben, ist es
immer sinnvoll, sich rechtzeitig beraten zu lassen, wenn Sie
keine Nachteile für Ihre ausländerrechtliche Situation riskieren
wollen. So kann z. B. eine befristete Aufenthaltserlaubnis
nicht verlängert oder die Niederlassungserlaubnis oder auch
der Familiennachzug abgelehnt werden, weil der Lebensunterhalt nicht gesichert ist.
Es gibt Fallgestaltungen, in denen trotz fehlender Unterhaltssicherung die Verlängerung bzw. die Erteilung einer Aufenthaltserlaubnis möglich ist, z.B. bei:
• ausländischen Ehepartnern von Deutschen
• Ausländern, die mit ihrem deutschen minderjährigen Kind zusammenleben
• Ausländern, die als Minderjährige nach Deutschland eingereist oder hier geboren sind und sich mindestens 5 Jahre
rechtmäßig in Deutschland aufgehalten haben
În anumite cazuri, puteţi solicita acordarea de ajutor social chiar dacă
vă aflaţi sub incidenţa prevederii privind excluderea de la acordarea
de prestaţii, de ex dacă nu deţineţi permis de muncă sau dacă
acordarea de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) v-a fost refuzată
pentru că vă aflaţi în primele trei luni de şedere în Germania. Dacă
dreptul dvs. de şedere se deduce doar din faptul că sunteţi în căutarea
unui loc de muncă sau dacă aţi venit în Germania doar pentru a
beneficia de ajutor social, nu aveţi dreptul la ajutor social. Puteţi
beneficia totuşi de ajutor social, dacă se consideră că este cazul.
2.3.2 Accesarea de prestaţii pentru acoperirea nevoilor de bază
influenţează negativ dreptul de
şedere?
„Nevoile de subzistenţă ale unui cetăţean străin sunt considerate a fi
acoperite dacă el îşi poate asigura aceste nevoi, inclusiv o asigurare
medicală suficientă, fără a recurge la mijloace financiare publice. În
acest context nu se iau în considerare alocaţia pentru copii, alocaţia
complementară pentru copii şi alocaţia pentru creşterea copilului sau
alocaţia parentală, precum şi mijloacele financiare publice pentru care au fost plătite contribuţii sociale sau care sunt acordate pentru a face posibilă şederea în Germania. Dacă cetăţeanul străin este asigurat
la o casă publică de sănătate, aceasta reprezintă o asigurare medicală
suficientă. În cazul acordării sau prelungirii dreptului de şedere în
scopul întregirii familiei, la calcularea veniturilor gospodăriei se iau
în considerare şi contribuţiile celorlalţi membri ai familiei.“ (§ 2Abs.
3 S. 1-4 AufenthG - § 2 par. 3 pg.. 1-4 Legea privind dreptul de şedere)
De principiu, acordarea şi prelungirea dreptului de şedere este condiţionată de asigurarea nevoilor de subzistenţă prin mijloace proprii.
Prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) sunt considerate mijloace financiare publice. Chiar şi numai faptul de a fi eligibil pentru acordarea de
astfel de prestaţii, chiar dacă în fapt nu beneficiaţi de ele, poate avea
drept urmare respingerea cererii de prelungire sau de acordare a
dreptului de şedere.
Dacă încă nu beneficiaţi de dreptul de stabilire, este recomandabil să
vă informaţi din timp pentru a nu risca periclitarea situaţiei dvs. din
punctul de vedere al dreptului privind străinii. Astfel, de exemplu,
dacă nevoile dvs. de subzistenţă nu sunt asigurate, aceasta poate avea
drept urmare refuzul de a prelungi o viză de şedere pe termen limitat
sau de a acorda dreptul de stabilire sau de a aproba reîntregirea
familiei.
• Ausländern, die als Flüchtling einen Aufenthaltstitel nach
§§ 24, 25 Abs. 1, 2, oder 3 AufenthG oder § 26 Abs. 2
AufenthG besitzen oder beanspruchen können, vgl. § 5
Abs. 3 AufenthG
Hinweis
Eine ausführliche Information zu diesem Thema finden Sie
in deutscher Sprache bei:www. Fluechtlingsinfo-berlin.de/
fr/pdf/Eckpunkte_SGB_II_XII_auslaender.pdf
2.4 Zur Leistungserbringung
bei Auszubildenden, Schülern und Studierenden, die
dem Grunde nach einen Anspruch auf Berufsausbildungsbeihilfe
(BAB) oder Bafög haben (§ 7 Abs. 5 und 6 sowie § 27 SGB II)
Grundsätzliches
Auszubildende, Schüler und Studierende, die sich in einer
Ausbildung befinden, die dem Grunde nach förderungsfähig
nach dem Bundesausbildungsförderungsgesetz (BAföG) oder
dem SGB III (Anspruch auf Berufsausbildungsbeihilfe – BAB)
ist, sind von den Leistungen der Grundsicherung für Arbeitsuchende nach dem SGB II ausgeschlossen.
Es gibt Ausnahmen vom Ausschluss (§ 7 Abs. 6 SGB II): Dazu
gehören z.B. Auszubildende und Schüler, die das so genannte
„Mini-Bafög“ beziehen, z.Z. 216 Euro sowie Schüler einer
Abendhauptschule, einer Abendrealschule oder eines Abendgymnasiums, die bei Beginn der Ausbildung über 30 Jahre alt
waren und allein deswegen keine Förderung erhalten.
„Dem Grunde nach“ bedeutet, dass Sie selbst dann, wenn
Sie aus persönlichen Gründen kein Bafög oder keine BAB
erhalten – z.B. weil Sie zu alt sind, die Förderhöchstdauer
überschritten haben oder wegen Ihrer Staatsangehörigkeit –
von den SGB II-Leistungen ausgeschlossen sind.
Der Ausschluss betrifft den Anspruch auf den Regelbedarf
und die Kosten für Unterkunft und Heizung.
Există cazuri, în care prelungirea, respectiv acordarea, dreptului de
şedere este posibilă în pofida faptului că nevoile de subzistenţă nu
sunt asigurate, de pildă pofida:
• cetăţenii străini căsătoriţi cu un cetăţean german
• cetăţenii străini care locuiesc împreună cu copilul lor minor care
este cetăţean german
• cetăţenii străini care au venit în Germania înainte de a deve ni
majori sau care sunt născuţi aici, şi care au stat în mod legal
minimum 5 ani în Germania
• cetăţenii străini care deţin sau sunt eligibili de a primi viză de şedere
în calitate de refugiat cf. §§ 24, 25 par. 1, 2, sau 3 AufenthG (Legea
privind dreptul de şedere) sau § 26 par. 2 AufenthG (Legea privind
dreptul de şedere), comp. § 5 par. 3 AufenthG (Legea privind drep tul de şedere)
Menţiune
Informaţii detaliate pe această temă găsiţi în limba germană la:
www. Fluechtlingsinfo-berlin.de/fr/pdf/Eckpunkte_SGB_II_XII_
Auslaender.pdf
2.4 Informaţii privind prestaţiile
acordate ucenicilor, elevilor şi
studenţilor care beneficiază de
alocaţie de formare profesională (BAB) sau bursă de studii Bafög (§ 7 par. 5 şi 6 şi § 27 SGB II)
Generalităţi
Ucenicii, elevii şi studenţii care urmează cursuri de formare profesională pentru care din principiu au dreptul la burse de studii cf. Legii
federale privind asistenţa pentru educaţie şi formare profesională
(Bafög) sau alocaţii de formare profesională cf. SGB III (Cod social
III – Acordarea de alocaţii de formare profesională – BAB) nu beneficiază de dreptul de a primi prestaţii pentru acoperirea nevoilor de
bază pentru solicitanţii de locuri de muncă cf. SGB II (Cod Social II).
Există şi excepţii de la această excludere (§ 7 Abs. 6 SGB II - § 7 par. 6
Cod Social II): este vorba, de ex., de ucenicii şi elevii care beneficiază
de aşa numita „mini-bursă“, a cărei valoare este la ora actuală de 216
Euro, şi de elevii care urmează cursurile serale ale unei şcoli secundare sau ale unui liceu şi care la data începerii cursurilor depăşiseră
vârsta de 30 de ani şi din această cauză nu beneficiază de burse.
„De principiu“ înseamnă că nu puteţi beneficia de prestaţii cf. SGB II
(Cod social II) nici în cazul în care, din motive ţinând de persoana
Trotz Leistungsausschluss stehen den Auszubildenden,
Schülern und Studierenden bei Bedarf zu (§ 27 SGB II):
• Mehrbedarfe wegen Schwangerschaft, Alleinerziehung,
kostenaufwändiger Ernährung aus medizinischen Gründen
sowie ein unabweisbarer, laufender, nicht nur einmaliger
besonderer Mehrbedarf (zu den Mehrbedarfen siehe unter
4.2)
dvs., nu beneficiaţi de bursă de studii Bafög sau de alocaţie de formare profesională BAB – de ex. pentru că aţi depăşit limita de vârstă
prevăzută sau durata maximă pentru care pot fi acordate bursele, sau
pe baza cetăţeniei dvs.
Excluderea se referă la dreptul de a beneficia de prestaţii pentru
acoperirea necesarului reglementat şi a cheltuielilor pentru locuinţă
şi încălzire.
• Erstausstattung für Bekleidung und Erstausstattungen für
Schwangerschaft und Geburt (siehe unter 4.4)
Cu toate că sunt excluşi de la acordarea acestor prestaţii, cf. § 27 SGB
II – Cod Social II, ucenicii, elevii şi studenţii au dreptul, în caz de
nevoie, la:
Der Bezug dieser Leistungen für Auszubildende löst keinen
Anspruch auf Übernahme von Krankenversicherungsbeiträgen aus, da sie nicht als Arbeitslosengeld II gelten (§ 27 Abs.
1 SGB II).
In besonderen Härtefällen können Leistungen als Darlehen
geleistet werden. Dies betrifft sowohl die Regelbedarfe, die
Bedarfe für Unterkunft und Heizung und notwendige Beiträge
zur Kranken- und Pflegeversicherung. Eine besondere Härte
kann z.B. angenommen werden, wenn ein Studium wegen
Krankheit, Schwangerschaft oder Behinderung länger dauert,
als es durch Bafög gefördert wird oder wenn Sie sich mittellos
„in der akuten Phase des Abschlussexamens“ befinden. Das
Vorliegen der „besonderen Härte“ ist ein unbestimmter
Rechtsbegriff. Es misst sich nicht mehr an den hohen Anforderungen, die das BverwG gemäß § 26 BSHG aufstellte. Ob
eine besondere Härte vorliegt, kann durch das Sozialgericht
überprüft werden.
Auch im ersten Ausbildungsmonat können SGB II-Leistungen
ggf. als Darlehen bewilligt werden (§ 27 Abs. 4 Satz 2 SGB II).
Es soll im Regelfall gewährt werden – in Höhe der bisherigen
SGB II-Leistungen. Die Rückzahlung des Darlehens ist erst
nach Abschluss der Ausbildung fällig.
Wenn Wohnungslosigkeit durch Mietschulden oder die Unterbrechung der Stromversorgung bei Energieschulden droht,
können die Schulden ebenfalls durch ein Darlehen übernommen werden (§ 27 Abs. 5 SGB II).
Kinder von Auszubildenden, Schülern und Studierenden
sind nicht vom Leistungsausschluss betroffen und haben
Anspruch auf die Leistungen nach dem SGB II.
Urlaubssemester
Da beurlaubte Studierende, dem Grunde nach, keinen
Anspruch auf Bafög haben, da die Ausbildung nicht betrieben
wird, können Sie während der Beurlaubung SGB II-Leistungen
beanspruchen. Dies gilt auch bei krankheits- oder schwangerschaftsbedingten Ausbildungsunterbrechungen, wenn nach
• ajutoare pentru nevoi suplimentare pentru gravide, familii monopa rentale, necesităţi medicale speciale privind regimul alimentar, pre cum şi nevoi imperioase, regulate, care nu sunt legate de o împreju rare cu caracter unic (ptr. nevoi speciale, vezi punctul 4.2)
• dotare iniţială pentru îmbrăcăminte şi dotare iniţială pentru sarcină
şi naştere (vezi punctul 4.4)
Acordarea acestor prestaţii pentru ucenici nu atrage după sine şi eligibilitatea pentru acoperirea contribuţiilor pentru asigurarea de sănătate, deoarece aceste prestaţii nu cad în categoria alocaţiei de şomaj II
(§ 27 Abs. 1 SGB II - § 27 par. 1 Cod Social II)
În cazuri excepţionale pot fi acordate prestaţii cu titlu de împrumut.
Este vorba atât de prestaţii pentru acoperirea necesarului reglementat, de ajutoarele pentru locuinţă şi căldură, cât şi de contribuţiile necesare la asigurarea de sănătate şi pentru îngrijire pe termen lung.
Avem de-a face cu un caz excepţional, de pildă, când o boală, o sarcină sau existenţa unui handicap face necesară prelungirea studiilor
peste durata de acordarea a burselor de studii, sau dacă vă regăsiţi,
„în faza acută a examenului de absolvire“, complet lipsit de mijloace
financiare. Existența cazurilor „excepționale” este o noțiune juridică
imprecisă. Nu se mai măsoară după exigențele impuse de BverwG
conform § 26 BSHG. Existența unui caz excepțional poate fi verificată
de către Tribunalul Social.
Prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) cu titlu de împrumut pot fi acordate şi în prima lună a cursurilor de formare profesională (§ 27 par.
4 prop. 2 din Codul Social II). De regulă acordarea acestor prestaţii –
într-un cuantum egal cu prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) de care
s-a beneficiat anterior - este aprobată. Restituirea împrumutului devine scadentă de-abia după absolvirea formării profesionale.
Dacă, din cauza restanţelor acumulate la plata chiriei, există pericolul
de a rămâne fără locuinţă, sau dacă, din cauza neachitării facturilor
pentru energie, există pericolul întreruperii curentului, achitarea datoriilor poate fi preluată de centrul de ocupare a forţei de muncă –
deasemenea cu titlu de împrumut (§ 27 par. 5 din Codul Social II).
Ablauf des 3. Kalendermonats kein Förderanspruch mehr
besteht (§ 15 Abs. 2a BAföG).
Nicht förderungsfähige Ausbildung
Eine Ausbildung, die nicht förderungsfähig ist, kann nur zu
einem Anspruch auf SGB II-Leistungen führen, wenn die
Notwendigkeit der Ausbildung vom Jobcenter anerkannt ist.
Wohngeld
Wenn in einem Haushalt nicht alle Mitglieder Auszubildende
oder Studierende sind, z. B. durch ein Kind, so kann dieser
Haushalt einen Anspruch auf Wohngeld haben.
Zuschuss zu den Unterkunftskosten für Auszubildende (§ 27 Abs. 3 SGB II)
Auszubildende mit Bafög/Ausbildungsgeldbezug können einen Zuschuss zu den angemessenen Kosten der Unterkunft
und Heizkosten erhalten, wenn diese durch die Ausbildungsförderung nicht gedeckt sind. Hierfür sind zwei positive Voraussetzungen zu erfüllen:
• die Auszubildenden müssen BAB, Ausbildungsgeld oder
BaföG-Leistungen tatsächlich beziehen oder nur wegen
fehlender Bedürftigkeit nach dem SGB III oder dem BaföG
nicht beziehen
• die Bedarfe der Auszubildenden müssen einen Unterkunftsanteil enthalten, der nicht als ausreichend angesehen wird,
um die Kosten der Unterkunft zu decken
Das gilt nicht für:
• Schüler und Auszubildende, die Mini-Bafög in Höhe von z.Z.
216 Euro erhalten, da sie, bei Vorliegen der weiteren
Leistungsvoraussetzungen, aufstockende Leistungen des
ALG II beziehen können;
• unter 25-jährige Personen, die ohne Zustimmung des
Jobcenters aus der Wohnung ihrer Eltern gezogen sind.
Zur Prüfung der Angemessenheit werden die Richtwerte für
SGB II-Leistungsberechtigte zugrunde gelegt, bei mehreren
Haushaltsmitgliedern werden sie anteilig berücksichtigt. Zu
den Richtwerten siehe 4.3.
Copiii ucenicilor, elevilor şi studenţilor nu cad sub incidenţa prevederilor privind excluderea de la acordarea de prestaţii şi sunt eligibili
pentru acordarea de prestaţii sociale cf. SGB II (Cod Social II).
Semestru de vacanţă
Având în vedere că studenţii care îşi întrerup studiile pentru un semestru nu au, de principiu, dreptul la bursă de studii, deoarece nu iau
parte la cursurile de formare profesonală, ei pot solicita, pe perioada
întreruperii studiilor, acordarea de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II).
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul întreruperii studiilor din motive
de boală sau de sarcină, când, după expirarea a trei luni calendaristice, dreptul de a beneficia de burse de sprijin pentru formarea profesională se stinge (§ 15 Abs. 2a BAföG - (§ 15 par. 2a din Legea Federală privind Asistenţa pentru Educaţie şi Formare Profesională).
Formare profesională neeligibilă pentru burse şi alocaţii
În cazul în care urmaţi cursuri de formare profesională pentru care
nu se acordă burse sau alocaţii, aveţi dreptul de a beneficia de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) doar dacă centrul de ocupare a forţei de
muncă consideră că participarea la aceste cursuri este necesară.
Ajutorul pentru chirie
Când nu toţi membrii unui gospodării sunt ucenici sau studenţi, de
ex. deoarece în gospodăria respectivă există un copil, atunci gospodăria respectivă poate avea dreptul la un ajutor pentru chirie.
Alocaţie complementară pentru locuinţă pentru persoanele care
iau parte la cursuri de formare profesională (§ 27 par. 3 SGB II)
Persoanele care iau parte la cursuri de formare profesională, beneficiind de burse de studii/alocaţii de formare profesională, pot primi o
alocaţie complementară pentru acoperirea costurilor –aflate în limite
rezonabile - pentru locuinţă şi căldură, dacă aceste costuri nu sunt
acoperite de bursa de studii sau alocaţia de formare profesională. În
acest scop trebuie îndeplinite două cerințe:
• Ucenicii trebuie să beneficieze în fapt de alocație de formare
profesională ( BAB), burse de studii sau burse BaföG sau să nu
beneficieze de acestea numai din cauza lipsei de nevoie conform
Codului Social III sau BaföG
• Necesitățile ucenicilor trebuie să conțină un procent pentru
locuință, care nu va fi considerat ca suficient pentru a acoperi
costurile legate de locuință
Nu intră sub incidenţa acestei prevederi:
• elevii şi studenţii care primesc o „mini-bursă“ a cărei valoare este la
ora actuală de 216 Euro, deoarece aceştia, existând și alte cerințe
referitoare la prestații, pot solicita prestaţiile suplimentare din
alocaţia de şomaj II
3. Bedarfs-/Haushalts-/
oder Wohngemeinschaft?
Wenn mehrere Personen in einem Haushalt / in einer Wohnung wohnen, kommt es auf die familiären und sozialen
Beziehungen zwischen ihnen an. Das Gesetz benennt das
Zusammenleben in zwei Formen: der Bedarfsgemeinschaft
(BG) und der Haushaltsgemeinschaft (HG). Daneben gibt es
auch reine Wohngemeinschaften, darum wird im Folgenden
auch auf diese Art des Zusammenlebens eingegangen.
Die jeweilige Zuordnung zu einer dieser 3 Gruppen hat
weitreichende rechtliche Folgen für die Berücksichtigung von
Einkommen und Vermögen untereinander.
3.1 Die Bedarfsgemeinschaft
(§ 7 Abs. 3, 3a SGB II)
Wenn mehrere Personen mit einem leistungsberechtigten
Erwerbsfähigen zusammenleben, ist zu prüfen, ob es sich um
eine Bedarfsgemeinschaft handelt:
Wer gehört zur Bedarfsgemeinschaft?
• persoanele sub 25 de ani care s-au mutat din locuinţa părin-
tească fără aprobarea centrului de ocupare a forţei de muncă.
Pentru verificarea pertinenţei sunt luate drept bază de calcul valorile
orientative pentru persoanele îndreptăţite să beneficieze de prestaţii
cf. SGB II (Cod Social II), iar în cazul în care gospodăria este compusă din mai mulţi membri, aceştia sunt luaţi în considerare în mod
proporţional. Pentru valori orientative consultați 4.3.
3. Comunitate de necesitate/
comunitate gospodărească/sau
comunitate rezidenţială?
Dacă într-o gospodărie/într-o locuinţă trăiesc mai multe persoane,
decisive sunt relaţiile familiale şi sociale dintre acestea. Legea stabileşte existenţa a două tipuri de convieţuire: comunitatea de necesitate (BG – Bedarfsgemeinschaft) şi comunitatea gospodărească
(Haushaltsgemeinschaft – HG). Pe lângă acestea mai există însă şi
comunităţi pur rezidenţiale, de aceea în continuare este vorba şi despre această formă de convieţuire. Încadrarea într-una din aceste trei
grupe are consecinţe juridice cu implicaţii largi în ceea ce priveşte
luarea în calcul a veniturilor şi averilor fiecărui membru în relaţie cu
ceilalţi.
• Der erwerbsfähige Leistungsberechtigte,
• der nicht dauernd getrennt lebende Ehepartner oder
eingetragene Lebenspartner oder eine Person, die mit dem
erwerbsfähigen Leistungsberechtigten in einer so genannten
„Verantwortungs- und Einstandsgemeinschaft“ zusammenlebt
• die im Haushalt lebenden unverheirateten Kinder unter 25
Jahren des Leistungsberechtigten oder des Partners, wenn
sie hilfebedürftig sind.
• Eine Bedarfsgemeinschaft liegt auch vor, wenn ein erwerbsfähiges Kind, das wenigstens 15 Jahre alt ist, mit befristet
(nicht dauerhaft) erwerbsunfähigen Eltern(teilen) zusammenlebt.
Innerhalb einer Bedarfsgemeinschaft wird erwartet, dass die
Einzelnen ihr Einkommen in die Gemeinschaft einbringen.
Partner müssen füreinander einstehen und Eltern(teile) für ihre
Kinder.
Ein Kind, dass noch bei den Eltern lebt, hat ab seinem 25.
Geburtstag einen eigenen Anspruch und gehört nicht mehr in
3.1 Comunitatea de necesitate (§ 7 par. 3, 3a SGB II)
În cazul în care mai multe persoane locuiesc împreună cu o persoană
aptă de muncă care are dreptul la prestaţii, se va verifica dacă în acest
caz este vorba de o comunitate de necesitate.
Cine face parte din comunitatea de necesitate?
• Beneficiarul prestaţiilor, care este capabil de muncă
• soţul/soţia beneficiarului capabil de muncă al prestaţiilor, care nu
trăieşte despărţit de acesta, partenerul de viaţă înregistrat, sau o
persoană care trăieşte cu beneficiarul prestaţiilor în cadrul unei
aşa-numite „comunităţi de responsabilitate şi garanţie reciprocă“
• copiii sub 25 de ani, necăsătoriţi, ai beneficiarului prestaţiilor sau ai
partenerului acestuia, care trăiesc în gospodăria respectivă, dacă au
nevoie de asistenţă
• Este vorba de o comunitate de necesitate și atunci când un copil
capabil de a munci, în vârstă de minim 15 ani, locuiește împreună
cu un părinte sau cu ambii părinți cu incapacitate limitată (provizo rie) de muncă.
die Bedarfsgemeinschaft. Darum nicht vergessen rechtzeitig
einen eigenen Antrag auf Leistungen stellen! Lebt ein Kind
noch bei den Eltern und bekommt selbst ein Kind, bildet es
ab Geburt mit dem Kind eine eigene Bedarfsgemeinschaft.
Das ist unabhängig vom Alter, gilt z.B. auch für eine 16jährige. Auch in diesem Fall rechtzeitig einen eigenen Antrag
stellen!
Hat ein Kind selbst so viel Einkommen, dass es nicht hilfebedürftig ist, z.B. durch Unterhalt, Waisenrente und Kindergeld,
fällt es aus der Bedarfsgemeinschaft heraus, denn das
Einkommen von Kindern darf nicht auf andere Personen
aufgeteilt werden.
Eine Ausnahme gibt es beim Kindergeld. Wenn der Bedarf
des Kindes durch anderes Einkommen gesichert ist, wird das
Kindergeld dem bezugsberechtigten Elternteil zugeordnet.
Sonderfall: Mischbedarfsgemeinschaft bei Leistungsausschluss
Wenn z.B. einer der Partner eine Altersrente bezieht oder ein
Studium an der Universität absolviert und daher nicht leistungsberechtigt ist, handelt es sich um eine Mischbedarfsgemeinschaft. Das hat zur Folge, dass sein Einkommen oberhalb seines eigenen Bedarfs auf die restlichen Mitglieder der
Bedarfsgemeinschaft verteilt wird. (BSG, Urteil vom
15.4.2008, B 14/7b AS 58/06 R ). Weitere Fallkonstellationen
sind möglich.
Zur Verantwortungs- und Einstandsgemeinschaft
Leben Sie mit einem Partner zusammen, mit dem Sie nicht
verheiratet sind und mit dem auch keine eingetragene Lebenspartnerschaft besteht, wird geprüft, ob eine so genannte
„Verantwortungs- und Einstandsgemeinschaft“ vorliegt. Diese
liegt nach dem Gesetz vor, wenn beide Partner bereit sind,
füreinander Verantwortung zu tragen und füreinander einzustehen.
In folgenden Fällen wird eine „Verantwortungs- und Einstehensgemeinschaft““ per Gesetz vermutet (§ 7 Abs. 3a SGB II)
• die Partner leben länger als ein Jahr zusammen
Aceasta are drept consecinţă că un copil care locuieşte încă împreună
cu părinţii formează, odată cu împlinirea vârstei de 25 de ani, o comunitate de necesitate proprie! De aceea trebuie să aibă în vedere să
depună din timp o cerere separată de acordare a prestaţiilor!
Dacă un copil care locuieşte împreună cu părinţii săi devine el însuşi
părinte, formează, odată cu naşterea copilului, o comunitate de necesitate separată împreună cu acesta. Această prevedere se aplică indiferent de vârstă, inclusiv, de ex., în cazul unei fete de 16 ani. Şi în
acest caz trebuie avută în vedere depunerea din timp a unei cereri
separate!
Dacă un copil dispune de suficient venit pentru a nu avea nevoie de
asistenţă, de ex. deoarece primeşte pensie alimentară, pensie de urmaş sau alocaţie pentru copii, atunci nu mai este considerat ca făcând parte din comunitatea de necesitate, căci veniturile copiilor nu
pot fi luate în calcul pentru alte persoane. O excepţie există în cazul
alocaţiei pentru copii: dacă nevoile unui copil sunt acoperite din alte
venituri, atunci alocaţia pentru copii se ia în considerare la calcularea veniturilor părintelui care încasează alocaţia.
Caz special: Comunitate de necesitate mixtă pentru persoane care nu
au dreptul să beneficieze de prestaţii
Dacă, de ex.unul dintre parteneri primeşte pensie pentru limita de
vârstă sau urmează studiile la o universitate şi, prin urmare, nu are
dreptul să beneficieze de prestaţii, atunci vorbim de o comunitate de
necesitate mixtă. În acest caz, venitul persoanei respective care
depăşeşte necesităţile sale de bază este repartizat celorlalţi membri ai
comunităţii de necesitate (Decizia din 15.4.2008, B 14/7b AS 58/06 R
a Tribunalului Social Federal). Sunt posibile şi alte tipuri de
combinaţii.
RESPONSABILITATE
Dacă locuiţi împreună cu un partener cu care nu sunteţi căsătorit şi
cu care nu aţi încheiat nici un parteneriat înregistrat, autorităţile vor
verifica dacă este vorba de o aşa-numită „comunitate de responsabilitate şi garanţie reciprocă“. Potrivit legii, putem vorbi de existenţa
unei astfel de comunităţi atunci când ambii parteneri sunt dispuşi să
răspundă şi să garanteze unul pentru celălalt.
Potrivit legii, se porneşte de la premiza existenţei unei comunităţi de
responsabilitate şi garanţie reciprocă în următoarele cazuri (§ 7 Abs.
3a SGB II - § 7 par. 3a Cod Social II)
• die Partner leben zusammen mit einem gemeinsamen Kind
• partenerii locuiesc împreună de mai mult de un an
• Kinder oder Angehörige werden im Haushalt versorgt oder
• partenerii locuiesc împreună cu un copil comun
• die Partner sind befugt, über Einkommen und Vermögen
des anderen zu verfügen.
• în gospodăria respectivă se află în îngrijire copii sau rude sau
Wenn diese Vermutung für Sie nicht zutrifft, können Sie sie
widerlegen! Lassen Sie sich in solchen Fällen kompetent
beraten!
3.2 Die Haushaltsgemeinschaft
Von der Bedarfsgemeinschaft zu unterscheiden ist die Haushaltsgemeinschaft. Wenn Sie mit Verwandten oder Verschwägerten zusammen in einer Wohnung leben, kann Sie das Jobcenter als Haushaltsgemeinschaft betrachten. Das können
z. B. Geschwister, Enkelkinder im Haushalt der Großeltern
oder die Nichte im Haushalt der Tante sein. Eine Haushaltsgemeinschaft kann auch bestehen, wenn ein 25-jähriges Kind im
Haushalt der Eltern lebt.
Die Leistungsberechtigten, die im gemeinsamen Haushalt mit
Verwandten und Verschwägerten zusammenwohnen, ohne
eine Bedarfsgemeinschaft zu sein, müssen zur Leistungsberechtigung nach dem SGB II jeweils die zentralen Leistungsvoraussetzungen erfüllen.
Im Falle einer Haushaltsgemeinschaft mit Verwandten oder
Verschwägerten wird vermutet, dass eine finanzielle Unterstützung der bedürftigen Person durch seine Verwandten erfolgt, wenn die Verwandten über ein entsprechendes Einkommen und Vermögen verfügen. Dies kann auch kostenlose
Unterkunft oder Verpflegung der bedürftigen Person sein. Die
Vermutung kann durch Gegenbeweis widerlegt werden. Wenn
jede Person „aus ihrem eigenen Topf“ wirtschaftet und es keine gemeinsame Haushaltsführung gibt, liegt keine Haushaltsgemeinschaft vor.
Erfolgt keine Widerlegung, wird die Unterstützung berechnet.
Für den Einsatz des Einkommens gelten andere Vorschriften
als bei dem Vorliegen einer Bedarfsgemeinschaft. In den Fällen einer Haushaltsgemeinschaft wird das Einkommen des
unterstützenden Verwandten zunächst nach den SGB IIGrundsätzen bereinigt (siehe unter Punkt 7). Von diesem
bereinigten Einkommen wird der doppelte Regelbedarf zuzüglich der anteiligen Aufwendungen für Unterkunft und Heizung abgezogen. Das übrig gebliebene Einkommen wird zur
Hälfte auf den Bedarf des Leistungsberechtigten angerechnet.
Die gesetzliche Vorschrift hierfür ist § 1 Abs. 2 der Arbeitslosengeld II/Sozialgeld-Verordnung.
• partenerii sunt împuterniciţi să dispună de venitul şi averea
celuilalt.
Dacă în cazul dvs., această premiză nu este îndeplinită, puteţi contesta acest lucru! În astfel de cazuri, este recomandabil să apelaţi la o
modalitate de consiliere competentă!
3.2 Comunitatea gospodărească (§ 9 par. 5 SGB II)
Comunitatea gospodărească este un concept diferit faţă de comunitatea de necesitate. Dacă locuiţi împreună cu rude de sânge sau prin
alianţă, centrul de ocupare a forţei de muncă poate considera că este
vorba de o comunitate gospodărească. Poate fi vorba, de ex., de fraţi
sau surori, de nepoţi care locuiesc în gospodăria bunicilor sau de
nepoata care locuieşte în gospodăria mătuşii ei. Şi în cazul unui copil
de peste 25 de ani care trăieşte în gospodăria părinţilor săi se poate
vorbi de o comunitate gospodărească.
Beneficiarii care locuiesc împreună cu rude de sânge sau prin alianță,
fără existența unei comunități de necesitate, trebuie să îndeplinească
cerințele centrale privitoare la dreptul la prestații conform Codului
Social II.
În cazul existenţei unei comunităţi gospodăreşti cu rude de sânge sau
prin alianţă se porneşte de la premiza că persoana care are nevoie de
asistenţă este susţinută financiar de rudele sale, dacă aceste rude dispun de un venit şi o avere corespunzătoare. Drept susţinere financiară
poate fi considerată inclusiv masa şi casa oferită gratuit persoanelor
care necesită asistenţă. Dacă această premiză este incorectă, puteţi
proba acest lucru cu documente doveditoare. Dacă fiecare persoană
se gospodăreşte din propriile mijloce financiare şi membrii comunităţii nu se gospodăresc în comun, atunci nu se poate vorbi de o
comunitate gospodărească.
Dacă premiza existenţei unei comunităţi gospodăreşti nu este contrazisă, atunci se calculează prestaţiile pentru persoana care necesită
asistenţă. La luarea în calcul a veniturilor se aplică alte principii decât
în cazul comunităţii de necesitate. Pentru comunităţile gospodăreşti,
venitul rudei care suţine financiar persoana aflată în nevoie este mai
întâi ajustat cf. principiilor emise de SGB II (Cod Social II) (v. punctul 7). Din acest venit ajustat se scade dublul necesarului reglementat
plus cota-parte care revine persoanei respective la chelltuielile pentru
chirie şi încălzire. Din restul de venit, jumătate se ia în calcul ca venit propriu pentru acoperirea necesarului beneficiarului de prestaţii.
Temeiul juridic pentru această modalitate de calcul este § 1 par. 2 din
Regulamentul privind alocaţia de şomaj II/ajutorul social.
Beispiel für eine Berechnung
Exemplu de modalitate de calcul
Frau M. lebt bei ihrer Tante X. Die Tante erhält eine
Altersrente aus dem Ausland in Höhe von 1.430 Euro
netto, die Miete beträgt 400 Euro.
Doamna M. locuieşte la mătuşa X. Mătuşa primeşte din străinătate o pensie pentru limita de vârstă de 1.430 Euro net; chiria este
de 400 Euro.
Bereinigtes Einkommen der Tante X.
(Abzug der Versicherungspauschale)
1.400 Euro
minus 2-fachen Regelbedarf von 391 Euro
-782 Euro
minus ½ Miete
-200 Euro
verbleibendes Einkommen
418 Euro Davon werden 50 %, d.h. 209 Euro als Einkommen bei
Frau M. angerechnet
Venitul ajustat al mătuşii X
(după scăderea primei unice de asigurare)
1.400 euros
minus dublul necesarului reglementat de 391 Euro 782 euros
minus ½ din chirie 200 euros
Restul de venit 418 euros Din aceştia, 50%, respectiv 209 Euro, sunt consideraţi
ca reprezentând venit propriu al doamnei M.
3.3 Die Wohngemeinschaft
„Klassische“ Wohngemeinschaften bilden z.B. junge Leute,
die sich eine Wohnung teilen, wobei aber jeder für sich allein
wirtschaftet. Hier handelt es sich weder um eine Bedarfs-,
noch um eine Haushaltsgemeinschaft. Einkommen und Vermögen der Mitbewohner spielen also keine Rolle, wenn einer
SGB II-Leistungen benötigt.
In einer Wohngemeinschaft gilt jeder Einzelne, der hilfebedürftig ist, als eigene Bedarfsgemeinschaft und hat damit einen
eigenen Anspruch auf den Regelbedarf und die Miete bis zur
Angemessenheitsgrenze.
Wenn nur 2 Personen in einer Wohngemeinschaft leben, gibt
es häufig Probleme, weil das Jobcenter eine Verantwortungsund Einstandsgemeinschaft vermutet. Die Vermutung muss
dann widerlegt werden. Suchen Sie in diesen Fällen eine Beratungsstelle auf.
3.3 Comunitatea rezidenţială
Comunitatea rezidenţială „clasică“ este formată, de pildă, din tineri
care îşi împart o locuinţă, fiecare dintre ei gospodărindu-se însă singur. În acest caz nu este vorba nici de o comunitate de necesitate, nici de o comunitate gospodărească. Prin urmare, veniturile şi averea
celorlalte persoane din locuinţă nu sunt luate în considerare la calculul prestaţiilor cf. SGB II (Cod Social II).
Întro comunitate rezidenţială fiecare individ care are nevoie de asistenţă este considerat ca reprezentând o comunitate de necesitate
proprie, având prin urmare dreptul la acoperirea necesarului reglementat şi la ajutorul pentru chirie în limite rezonabile.
Dacă întro comunitate rezidenţială locuiesc numai 2 persoane apar
deseori probleme, deoarece centrul de ocupare a forţei de muncă
presupune existenţa unei comunităţi de responsabilitate şi garanţie
reciprocă. În acest caz, trebuie să contestaţi această presupunere. În
astfel de cazuri, adresaţi-vă unui centru de consiliere.
4. Leistungen zur Sicherung des Lebensunterhalts
4. 4 Prestaţii pentru asigurarea
subzistenţei
Die Leistungen zur Sicherungen des Lebensunterhalts
bestehen aus:
Alocaţia pentru şomaj II pentru persoane capabile de muncă nevoie de asistenţă (Capabilă de
muncă este considerată persoana care poate lucra minimum condiţiile generale de pe piaţa muncii, vezi şi punctul 2.1.2)
Arbeitslosengeld II
für erwerbsfähige Leistungsberechtigte (Erwerbsfähig ist, wer
mindestens drei Stunden auf dem allgemeinen Arbeitsmarkt
arbeiten kann, siehe auch unter Punkt 2.1.2)
Sozialgeld
für nicht erwerbsfähige Angehörige, die mit erwerbsfähigen
Angehörigen in einer Bedarfsgemeinschaft leben und soweit
kein Leistungsausschluss besteht.
Als erwerbsfähig im Sinne des Gesetzes gelten auch
• Kinder ab 15 Jahren, auch wenn sie noch die Schule
besuchen,
• Personen, die Kinder bis zum 3. Geburtstag erziehen oder
Angehörige pflegen (ergibt sich aus § 10 Abs. 1 Nr. 3 und 4
SGB II),
• nur vorübergehend arbeitsunfähige Personen, die krankgeschrieben sind.
Sozialgeld können z.B. erhalten:
• Kinder bis zum 15. Geburtstag in der Bedarfsgemeinschaft,
denn sie gelten nach dem Gesetz als nicht erwerbsfähig
• erwerbsunfähige, hilfebedürftige Mitglieder der Bedarfsgemeinschaft, die mehr als vorübergehend, aber nicht dauerhaft erwerbsgemindert sind. (bspw. eine befristete Rente
wegen Erwerbsminderung nach dem SGB VI erhalten). Sind
sie dauerhaft voll erwerbsgemindert, haben sie Anspruch
auf die „Grundsicherung im Alter und bei Erwerbsminderung“ nach dem Kapitel 4 des SGB XII, zuständig ist in
diesem Fall das Sozialamt.
• dauerhaft erwerbsunfähige Kinder bis zum 18. Geburtstag in
der Bedarfsgemeinschaft, ab 18 haben auch sie Anspruch
auf die Grundsicherung nach dem Kapitel 4 des SGB XII
• evtl. Ausländer, die keine Arbeitserlaubnis haben (z. B. Ehepartner oder Kinder eines ALG II-Berechtigten); allerdings
Prestaţiile pentru asigurarea subzistenţei sunt reprezentate de:
Ajutorul social
pentru persoane care nu sunt capabile de muncă care au care locuiesc
împreună cu rude capabile de muncă într-o comunitate de necesitate
şi cărora nu li se aplică nici una din prevederile de excludere de la
dreptul de trei ore în a beneficia de prestaţii.
Capabili de muncă, în sensul legii, se consideră, deasemenea:
• copiii începând cu vârsta de 15 ani, chiar dacă mai merg la şcoală
• persoane care au în îngrijire copii sub 3 ani sau rude (reiese din
prevederile § 10 par. 1 nr. 3 şi 4 SGB II – Cod Social II),
• persoane aflate în concediu medical, care sunt doar pe o perioadă
limitată incapabile de muncă.
De ajutor social pot beneficia, de pildă:
• copiii din cadrul unei comunităţi de necesitate care nu au implinit
încă 15 ani, deoarece, potrivit legii, aceştia nu sunt consideraţi ca
fiind capabili de muncă
• membrii comunităţii de necesitate care nu sunt capabili de muncă şi
au nevoie de asistenţă, a căror incapacitate de muncă nu este provi zorie, dar nici totală (de ex. persoanele care primesc pensie de
invaliditate pe durată limitată cf. SGB VI – Cod Social VI).
Persoanele cu incapacitate totală de muncă pot beneficia de pres taţiile pentru „Acoperirea nevoilor de bază pentru persoane în
vârstă şi incapabile de muncă“ cf. capitolului 4 SGB XII (Cod Social
XII). Aceste cazuri ţin de competenţa Oficiului pentru Probleme
Soziale (Sozialamt)
• copiii sub 18 ani incapabili de muncă pe termen lung care trăiesc în
comunitatea de necesitate; începând de la vârsta de 18 ani aceştia
pot beneficia de prestaţiile pentru acoperirea nevoilor de bază cf.
capitolului 4 SGB XII (Cod Social XII)
• eventual cetăţenii străini care nu deţin un permis de muncă (de ex.
soţul/soţia sau copiii unei persoane care are dreptul să beneficieze
de ALG II - alocaţia pentru şomaj II), însă numai în măsura în care
nur, sofern keine weiteren Ausschlussgründe vorliegen.
Die Leistungen zur Sicherung des Lebensunterhalts setzen
sich zusammen aus:
1. dem Regelbedarf
2. ggf. Mehrbedarfen
3. dem Bedarf für Unterkunft und Heizung
4. ggf. einmalige Bedarfe, die als Zuschuss gewährt werden
5. ggf. Darlehen bei unabweisbarem Bedarf
6. ggf. Leistungen für Bildung und Teilhabe
Außerdem sind folgende Leistungen zur Absicherung vorgesehen:
• die Beiträge zur gesetzlichen Kranken-, Pflegeversicherung,
sofern kein Anspruch auf Familienversicherung für SGB IIBerechtigte und keine Versicherung bei einer privaten
Krankenversicherung besteht.
• für Personen, die in der privaten Krankenversicherung versicherungspflichtig sind, müssen die Beiträge bis zur Höhe
des halben Beitrages im Basistarif der privaten Krankenversicherung vom Jobcenter übernommen werden (Urt. des
BSG vom 18.01.2011, B 4 AS 108/10 R, Weisung der Bundesagentur für Arbeit vom 27.1.2011)
• Beiträge zur freiwilligen Krankenversicherung für ALG IIEmpfänger und Sozialgeldempfänger, die nicht in der gesetzlichen Krankenversicherung pflichtversichert sind und
auch keine Familienversicherung beanspruchen können.
Wenn allein durch den Beitrag Hilfebedürftigkeit entsteht,
wird der Beitrag in der notwendigen Höhe als Zuschuss
übernommen.
nu cad sub incidenţa prevederilor de excludere de la dreptul de a
beneficia de prestaţii.
Prestaţiile pentru asigurarea subzistenţei constau din:
1. necesarul reglementat
2. evtl. ajutor pentru nevoi suplimentare
3. necesarul pentru locuinţă şi încălzire
4. evtl. ajutor pentru nevoi unice, acordate sub formă de alocaţie
complementară
5. evtl. împrumuturi pentru nevoi imperioase
6. evtl. prestaţii pentru necesităţi în domeniul educaţiei şi participării
sociale
Deasemenea pentru acoperirea nevoilor de bază sunt prevăzute
următoarele prestaţii:
• contribuţiile la asigurarea publică de sănătate şi de îngrijire pe
termen lung, dacă nu există dreptul la o asigurare familială pentru
beneficiarii de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) şi respectivii nu
sunt asiguraţi la o casă privată de sănătate
• pentru persoanele pentru care există obligativitatea asigurării la o
casă privată de sănătate, contribuţiile până la nivelul a 50% din pri ma de asigurare cf. tarifului de bază al casei private de asigurări de
sănătate trebuiesc acoperite de către centrul de ocupare a forţei de
muncă (decizia Tribunalului social Federal din 18.01.2011, B 4 AS
108/10 R, Ordonanţa Agenţiei Federale pentru Muncă din
27.1.2011)
• contribuţiile la asigurarea de sănătate voluntară pentru beneficiarii
de alocaţie de şomaj II şi de ajutor social care nu sunt asiguraţi în
mod obligatoriu în sistemul caselor publice de sănătate şi care nu au
dreptul de a beneficia de asigurare familială. Dacă nevoia de asis tenţă rezultă numai din incapacitatea de a plăti aceste contribuţii,
atunci centrul de ocupare a forţei de muncă va prelua plata inte grală a primei de asigurare ca supliment.
Hinweis
Menţiune
Für Sozialgeldempfänger übernimmt das Jobcenter im
Normalfall keine Beiträge zur gesetzlichen Krankenversicherung, weil diese nicht pflichtversichert sind. Sie sind in
der Regel familienversichert. Bitte wenden Sie sich bei
Pro-blemen mit Ihrer Krankenversicherung an eine
kompetente Beratungsstelle.
În mod normal, în cazul persoanelor care beneficiază de ajutor
social, centrul de ocupare a forţei de muncă nu preia plata contribuţiilor la asigurările publice de sănătate, deoarece aceste persoane nu sunt asigurate în mod obligatoriu în sistemul public de
sănătate, ci, de regulă, beneficiază de o asigurare familială. Dacă
aveţi probleme privitoare la asigurarea dvs. de sănătate, adresaţivă unui centru de consiliere competent.
4.1 Der Regelbedarf
4.1 Necesarul reglementat (§§ 20, 23, 77 Abs. 4 SGB II)
Der Regelbedarf ist eine feste Größe. Er wird jeweils zum
1. Januar eines Jahres angepasst. Regelbedarfe sollen den
laufenden Lebensunterhalt decken. Dazu gehören u. a.:
Nahrungsmittel und Getränke, Hausrat, Kleidung, Körperpflege, Energie ohne deren Anteile für die Heizung und die
Erzeugung von Warmwasser, Telefon, Fahrtkosten, kulturelle
Bedürfnisse, Rezeptgebühren und vieles mehr. Die Höhe der
Regelbedarfe hängt vom Alter ab und von der Zusammensetzung der Bedarfsgemeinschaft.
(§§ 20, 23, 77 par. 4 SGB II)
Necesarul reglementat reprezintă o sumă fixă, care este ajustată la 1
ianuarie al fiecărui an. Necesarul reglementat este gândit pentru a
acoperi nevoile de subzistenţă curente, de ex.: alimente şi băuturi,
bunuri gospodăreşti, îmbrăcăminte, articole de îngrijire corporală,
aprovizionarea cu energie fără cotele-parte pentru încălzire şi apă
caldă, telefon, cheltuieli de transport, necesităţi de ordin cultural, costuri pentru reţete medicale şi multe altele. Valoarea necesarului reglementat se stabileşte în funcţie de vârstă şi de componenţa comunităţii de necesitate.
Regelbedarfsstufen zum 01.01.2014
Regelbedarfsstufe 1
Betrag
Für welche Personen
• Alleinstehende
• Alleinerziehende
• Personen mit minderjährigem
Partner
391 Euro
Regelbedarfsstufe 2
Betrag
• Ehe- oder Lebenspartner, die
gemeinsam in einem Haushalt wirtschaften und beide volljährig sind
353 Euro
Regelbedarfsstufe 3
Betrag
• Sonstige erwerbsfähige
Angehörige der Bedarfsgemeinschaft (18-24-jährige Kinder)
• Personen unter 25 Jahren, die
ohne Zustimmung des Jobcenters umziehen
313 Euro
Regelbedarfsstufe 4
Betrag
• Sonstige erwerbsfähige
Angehörige der Bedarfsgemeinschaft (14-17-jährige Kinder)
296 Euro
Categorii de necesar reglementat la data de
01.01.2014
Categoria de necesar reglementat
Categoria 1
Persoanele eligibile
• celibatari
• familii monoparentale
• persoane cu partener minor
Valoarea
391 Euro
Categoria 2
• soți sau parteneri de viață care împart aceeași gospodărie și ambii sunt majori
Valoarea
353 Euro
Categoria 3
• alți membri ai comunității de bunuri apți de muncă
(copii între 18 și 24 ani)
• persoane sub 25 ani care s-au mutat cu aprobarea centrului de muncă
Valoarea
313 Euro
Categoria 4
• alți membri ai comunității de necesitate apți de muncă
(copii între 14 și 17 ani)
Valoarea
296 Euro
Regelbedarfsstufe 5
Betrag
• 6-13-jährige Kinder
261 Euro
Categoria5
• copii între 6 și 13 ani
Valoarea
261 Euro
Regelbedarfsstufe 6
Betrag
• 0-5-jährige Kinder
229 Euro
Categoria6
• copii între 0 și 5 ani
Valoarea
229 Euro
4.2 Mehrbedarfe
(§ 21 SGB II)
In bestimmten Lebenslagen sieht das Gesetz einen höheren
Bedarf vor, der durch einen so genannten Mehrbedarfszuschlag gedeckt werden soll: bei Schwangerschaft, Alleinerziehung, krankheitsbedingter kostenaufwändiger Ernährung, Behinderung, einem im Einzelfall unabweisbaren, laufenden,
nicht nur einmaligem Bedarf und bei dezentraler Warmwasserversorgung.
Sie können mehrere Mehrbedarfszuschläge gleichzeitig beanspruchen, jedoch darf die Summe der Mehrbedarfszuschläge bei Schwangerschaft, Alleinerziehung, krankheitsbedingter
kostenaufwändiger Ernährung und Behinderung die Höhe des
Ihnen zustehenden Regelbedarfs nicht überschreiten. (§ 21
Abs. 8 SGB II)
Mehrbedarfszuschlag für werdende
Mütter (§ 21 Abs. 2 SGB II)
4.2 Necesităţi suplimentare (§ 21 SGB II)
În anumite situaţii de viaţă apar, conform legii, necesităţi suplimentare, care sunt acoperite prin aşa-numitele ajutoare pentru nevoi din
motive medicale, handicap, necesităţi individuale imperioase, regulate, nelegate de o situaţie unică, precum şi aprovizionarea descentralizată cu apă caldă.
Puteţi solicita acordarea mai multor ajutoare pentru nevoi speciale în
paralel, însă suma acestor ajutoare pentru sarcină, familii monoparentale, regim dietetic costisitor pe baza unei recomandări medicale
şi handicap nu poate depăşi valoarea necesarului reglementat care vi
se cuvine (§ 21 Abs. 8 SGB II - § 21 par. 8 Cod Social II)
Ajutor pentru necesităţi suplimentare pentru
gravide (§ 21 par. 2 SGB II)
Începând din cea de-a 13-a săptămână de sarcină şi pînă la naştere beneficiaţi de un ajutor în valoare de 17% din prestaţia regulată.
Einen Mehrbedarfszuschlag in Höhe von 17% der maßgeblichen Regelleistung erhalten Sie ab der 13. Schwangerschaftswoche bis zum Tag der Geburt.
Femei singure
Necesarul reglementat 391 Euro Ajutorul pentru necesităţi suplimentare 66,47 Euro
Alleinstehende Frauen
Regelbedarf 391 Euro
Mehrbedarf 66,47 Euro
Femei care trăiesc în parteneriat
Ajutorul pentru necesităţi suplimentare 353 Euro Increased need 60,01 Euro
Frauen in Partnerschaft
Regelbedarf 353 Euro
Mehrbedarf 60,01 Euro
Frauen zwischen 18 und 24 Jahren bei den Eltern
Regelbedarf 313 Euro Mehrbedarf 53,21 Euro
Frauen unter 18 J. bei den Eltern
Regelbedarf 296 Euro Mehrbedarf 50,32 Euro
Femei între 18-24 de ani care locuiesc la părinţi
Necesarul reglementat 313 Euro Ajutorul pentru necesităţi suplimentare 53,21 Euro
Femei sub 18 ani care locuiesc la părinţi
Necesarul reglementat Euro Ajutorul pentru necesităţi suplimentare 50,32 Euro
Mehrbedarfszuschlag für Alleinerziehende (§ 21 Abs. 3 SGB II)
Ajutor pentru necesităţi suplimentare pentru
familii monoparentale (§ 21 par. 3 SGB II)
Diese Leistung steht Ihnen zu, wenn Sie ohne Partner mit
minderjährigen Kindern zusammenleben und allein für
deren Pflege und Erziehung sorgen. Voraussetzung dafür
ist, dass Sie sich tatsächlich allein um das Kind/ die Kinder „kümmern“, Sie müssen nicht die elterliche Sorge
besitzen. Einen Anspruch haben Sie auch dann, wenn das
Kind eine Tagesstätte besucht. Wenn Sie getrennt von
dem anderen Elternteil leben, sich aber regelmäßig und im
gleichmäßigen Umfang bei der Pflege und Erziehung des
Kindes abwechseln, haben Sie beide Anspruch auf den
halben Mehrbedarf (Wechselmodell). Wenn eine erwachsene Person mit im Haushalt lebt, die sich gleichermaßen
um die Kinder kümmert, handelt es sich nicht um Alleinerziehung und der Zuschlag steht Ihnen nicht zu.
Puteţi beneficia de această prestaţie dacă locuiţi împreună cu copii minori, fără partener de viaţă, ocupându-vă singur/ă de îngrijirea şi educaţia lor. Condiţia esenţială este să îngrijiţi într-adevăr
singur/ă copilul sau copiii. Nu ese necesar să deţineţi custodia
parentală. Puteţi beneficia de acest ajutor chiar dacă copilul merge la creşă sau grădiniţă. Dacă trăiţi separat de celălalt părinte,
însă vă ocupaţi în mod regulat şi echitabil alternativ de copil,
aveţi amândoi dreptul de a beneficia de câte o jumătate din valoarea ajutorului (model alternant). Dacă în gospodăria respectivă
mai locuieşte un alt adult care se ocupă şi el de copii, nu se mai
poate vorbi de o familie monoparentală şi în acest caz nu puteţi
beneficia de ajutorul respectiv.
1 Kind unter 7 Jahren
Prozentualer Mehrbedarf 36%
Geldleistung 140,76 Euro
1 Kind ab 7 Jahren
2 Kinder 16 bzw. 17 Jahre
2 Kinder unter 16 Jahren
ab 5 Kinder unter 18 Jahren
Prozentualer Mehrbedarf max. 60%
1 copil sub 7 ani
Valoarea ajutorului pentru nevoi speciale în procente 36%
Cuantum 140,76 Euro
1 copil peste 7 ani
Cuantum 46,92 Euro
2 copii, de 16 resp. 17 ani
Cuantum 93,84 Euro
2 copii sub 16 ani
Cuantum 140,76 Euro
3 copii sub 18 ani
Valoarea ajutorului pentru nevoi speciale în procentet 36%
Cuantum 140,76 Euro
4 copii sub 18 ani
Cuantum 187,68 Euro
de la 5 copii sub 18 ani
Valoarea ajutorului pentru nevoi speciale în procente max. 60%
Cuantum 234,60 Euro
Mehrbedarfszuschlag für krankheitsbedingte kostenaufwändige Ernährung (§ 21 Abs. 5 SGB II)
Sie müssen ein ärztliches Attest vorlegen, in welchem die
Krankheit und die notwendige Ernährung beschrieben werden. Unter Umständen ist es sinnvoll, sich an ein Gesundheitsamt zu wenden. Das Jobcenter orientiert sich bei der
Höhe des Mehrbedarfs an Empfehlungen des Deutschen
Vereins. Bei Bedarf fragen Sie in einer Beratungsstelle nach.
Bei Erkrankungen, bei denen eine Vollkosternährung angezeigt ist, wie z.B. bei Diabetes oder Bluthochdruck, wird in der
Regel kein Mehrbedarf gewährt.
Ajutor pentru regim dietetic costisitor din motive medicale (§ 21
par. 5 SGB II)
Trebuie să prezentaţi un certificat medical în care să fie precizată boala de care suferiţi şi dieta necesară. În anumite cazuri poate fi indicat
să vă adresaţi Oficiului pentru Protecţia Sănătăţii (Gesundheitsamt).
La stabilirea cuantumului ajutorului, centrul de ocupare a forţei de
muncă se orientează după recomandările Asociaţiei Germane pentru
Protecţia Socială în domeniul public şi privat (Deutscher Verein). La
nevoie, adresaţivă unui centru de consiliere. De regulă, ajutorul pentru regim dietetic costisitor nu se acordă în cazul unor boli în care se
recomandă o dietă bazată pe alimente integrale, cum ar fi diabetul
sau hipertensiunea.
Mehrbedarfszuschlag für behinderte Menschen (§ 21
Abs. 4 SGB II)
Erwerbsfähige behinderte Menschen bekommen einen Mehrbedarf in Höhe von 35 %, wenn sie Leistungen zur Teilhabe
am Arbeitsleben oder Eingliederungshilfe von einem öffentlich-rechtlichen Träger tatsächlich bekommen.
Ajutor pentru persoane cu handicap (§ 21 par. 4 SGB II)
Persoanele cu handicap capabile de muncă au dreptul la un ajutor
pentru nevoi speciale în valoare de 35%, dacă beneficiază întrade-văr
din partea unor instituţii publice de prestaţii pentru participarea la
viaţa profesională sau ajutor pentru integrare.
Nicht erwerbsfähige behinderte Menschen ab dem 15. Geburtstag, die Sozialgeld beziehen, können ebenfalls den Zuschlag bekommen, wenn sie Eingliederungshilfe zur Schulbildung oder Ausbildung nach dem Zwölften
Sozialgesetzbuch tatsächlich erhalten.
Persoanele cu handicap care depăşesc vârsta de 15 ani, care nu sunt
capabile de muncă şi care beneficiază de ajutor social pot deasemenea
primi ajutorul pentru nevoi speciale, dacă beneficiază într-adevăr de
ajutor pentru integrare în vederea şcolarizării sau formării profesionale, cf. SGB XII (Cod Social XII).
Mehrbedarfszuschlag für nicht Erwerbsfähige mit Merkzeichen G, aG (§ 23 Abs. 2-4 SGB II)
Voraussetzung für den Anspruch auf 17%-igen Zuschlag für
nicht Erwerbsfähige ist eine Anerkennung als Schwerbehinderter mit Gehbehinderung (Merkzeichen G) oder außergewöhnlicher Gehbehinderung (Merkzeichen aG). Die Behinderung muss nachgewiesen werden, i. d. R. durch einen
Schwerbehindertenausweis. Da allerdings häufig die Bearbeitung zur Ausstellung eines Schwerbehindertenausweises sehr
lange dauert, reicht der Feststellungsbescheid des Versorgungsamtes.
Ajutor pentru nevoi speciale pentru persoane care nu sunt capabile
de muncă, cu litera G, aG (§ 23 par. 2-4 SGB II)
Condiţia de acordare a ajutorului în valoare de 17% pentru persoanele care nu sunt capabile de muncă este să aibă statutul de handicapat
grav cu handicap locomotor (litera G – Gehbehinde- rung) sau cu
handicap locomotor special (litera aG - außergewöhnliche Gehbehinderung). Pentru atestarea handicapului sunt necesare documente
doveditoare, de exemplu legitimaţia specială pentru persoanele cu
handicap grav. Având însă în vedere faptul că eliberarea unei legitimaţii speciale pentru persoanele cu handicap grav durează de obicei
foarte mult, este suficient decizia de constatare eliberată de Oficiul
pentru Probleme Sociale Speciale (Versorgungsamt).
Mehrbedarfszuschlag für einen im Einzelfall unabweisbaren, laufenden, besonderen, nicht nur einmaligen Bedarf (§ 21 Abs. 6 SGB II)
Es muss sich um einen ganz besonderen, nicht typischen
regelmäßigen Bedarf handeln, der von dem Regelbedarf nicht
abgedeckt wird und auch nicht durch andere Einsparmöglichkeiten, aus Vermögen oder durch Zuwendungen von Dritten,
z. B. Familienmitgliedern, gedeckt werden kann.
Nach den Fachlichen Hinweisen der Bundesagentur für
Arbeit, Stand 20.12.13, können etwa folgende Aufwendungen
als außergewöhnliche, laufende Belastungen anerkannt
werden:
Ajutorul pentru necesităţi individuale imperioase, regulate,
speciale, nelegate de o situaţie unică (§ 21 par. 6 SGB II)
Nu este vorba de o necesitate tipică, regulată, ci trebuie să existe o nevoie cu totul specială care nu poate fi acoperită din necesarul reglementat şi nici prin realizarea unor economii sau din averea sau cadourile în bani ale unor terţe persoane, de ex. membri de familie.
Conform instrucţiunilor tehnice ale Agenţiei Federale pentru Muncă,
valabile la data de 20.12.2013, următoarele cheltuieli pot fi recunoscute, printre altele, ca reprezentând sarcini excesive, regulate:
• Pflege- und Hygieneartikel, die aus gesundheitlichen
Gründen laufend benötigt werden, z. B. bei AIDS oder Neurodermitis
• articole de igienă şi îngriire corporală necesare în mod regulat din
motive medicale, de ex., în cazul persoanelor care suferă de SIDA
sau neurodermită.
• Putz- oder Haushaltshilfen für Rollstuhlfahrer, die gewisse
Tätigkeiten im Haushalt nicht ohne fremde Hilfe erledigen
können und keine Hilfe von anderen erhalten,
• personal pentru curăţenie şi ajutor în gospodărie pentru persoane
cu handicap corporal grav, care nu pot efectua singure anumite
activităţi gospodăreşti şi nu primesc ajutor din partea altor per soane.
• Kosten zur Wahrnehmung des Umgangsrechtes mit den
Kindern, das heißt regelmäßige Fahrt- oder Übernachtungskosten
Diese Aufzählung ist nicht abschließend. Die Leistungen werden nur gewährt, wenn eine erhebliche Unterversorgung
drohen würde. Bedarfsspitzen sind durch Wirtschaften mit der
Regelleistung auszugleichen. Aus der Regelleistung und nicht
mithilfe dieses Mehrbedarfs sind etwa folgende Posten zu
bestreiten:
• Schulmaterialien und Schulverpflegung bzw. andere Leistungen, die durch das Bildungspaket abgedeckt werden
sollen (also nicht aus der Regelleistung zu zahlen sind)
• Bekleidung und Schuhe für Unter- bzw. Übergrößen
• Kinderbekleidung im Wachstumsalter
Mehrbedarfszuschlag wegen dezentraler Warmwasserversorgung (§ 21 Abs. 7 SGB II)
Seit dem 01.01.2011 werden die Kosten für Warmwasserversorgung als Kosten der Unterkunft anerkannt und vom Jobcenter übernommen. Bei Haushalten mit individueller, dezentraler Warmwasserversorgung über Strom oder Gas hat jedes
Haushaltsmitglied daher einen Anspruch auf einen prozentual
vom Regelbedarf berechneten Mehrbedarfszuschlag, soweit
nicht im Einzelfall ein abweichender Bedarf besteht oder ein
Teil des angemessenen Bedarfs bei den Kosten der Unterkunft anerkannt wird:
• costuri legate de exercitarea dreptului de vizitare a copiilor, respec tiv cheltuielile regulate de transport şi cazare în astfel de cazuri
Această enumerare nu este exhaustivă. Aceste prestaţii se acordă numai dacă, în caz contrar, ar exista pericolul unor deficienţe grave în
acoperirea necesităţilor de bază. În cazul acumulării mai multor nevoi speciale, se impune o mai bună gospodărire a cuantumului pentru necesarul reglementat. Astfel, următoarele cheltuieli vor fi acoperite din cuantumul pentru necesarul reglementat şi nu din această
categorie de ajutoare pentru nevoi speciale:
• rechizite şcolare şi mâncare pentru şcoală, respectiv alte prestaţii
care urmează a fi acoperite din pachetul de prestaţii în domeniul
educaţional (deci nu sunt acooperite din prestaţiile pentru neces arul reglementat).
• îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru măsuri excepţionale (foarte
mici sau foarte mari)
• îmbrăcăminte pentru copiii aflaţi în perioada de creştere
Ajutor pentru aprovizionarea descentralizată cu apă caldă (§ 21
par. 7 SGB II)
Începând cu data de 01.01.2011, costurile pentru apă caldă sunt recunoscute drept costuri pentru locuinţă şi sunt preluate de centrul de
ocupare a forţei de muncă. În cazul gospodăriilor în care aprovizionarea cu apă caldă se face descentralizat, cu curent electric sau gaz,
fiecare membru al gospodăriei are dreptul la un ajutor pentru nevoi
speciale reprezentând o cotă-parte procentuală din necesarul reglementat, în cazul în care nu este vorba de o nevoie individuală specială
sau dacă o parte din necesarul respectiv – aflat în limite rezonabile –
nu a fost deja luat în considerare la calculul costurilor pentru locuinţă:
Regelbedarf
Mehrbedarf in %
Geldleistung
391 Euro
2,3
8,99 Euro
Necesarul reglementat
391 euros
Valoarea ajutorului pentru nevoi speciale în % 2,3
Cuantum
8,99 euros
Regelbedarf
Mehrbedarf in %
Geldleistung
353 Euro
2,3
8,12 Euro
353 euros
Cuantum
8,12 euros
Regelbedarf
Mehrbedarf in %
Geldleistung
313 Euro
2,3
7,20 Euro
313 euros
Cuantum
7,20 euros
Regelbedarf
Mehrbedarf in %
Geldleistung
296 Euro
1,4
4,14 Euro
296 euros
Cuantum
4,14 euros
Regelbedarf
Mehrbedarf in %
Geldleistung
229 Euro
0,8
1,83 Euro
229 euros
Cuantum
1,83 euros
Die Einführung dieses Mehrbedarfs zum 01.01.2011 und die
Herausnahme der Kosten für die Erwärmung von Warmwasser aus dem Regelbedarf zur Sicherung des Lebensunterhalts
bedeutet für die Haushalte, die über eine zentrale Warmwasserversorgung verfügen (wo also das Warmwasser „aus der
Wand“ kommt), dass die bisher so genannte Warmwasserpauschale (oder auch die tatsächlichen Kosten aus der
Nebenkostenabrechnung für die Warmwassererwärmung)
nicht mehr von den Kosten der Unterkunft abgezogen wird.
4.3 Bedarfe für Unterkunft
und Heizung
(§§ 22, 22a, 22b SGB II)
Neben der Sicherung des Lebensunterhalts sind in der Regel
monatlich Wohn- oder Unterbringungskosten aufzubringen.
Im Rahmen der Grundsicherung für Arbeitsuchende übernimmt das Jobcenter die Kosten der Unterkunft und Heizung
für alle Mitglieder der Bedarfsgemeinschaft, allerdings nur,
wenn sie angemessen sind. Zu den Kosten der Unterkunft
gehört auch die Übernahme von fälligen Nachzahlungen aus
der Betriebskostenabrechnung und Heizkostenabrechnung.
Die Mehrzahl der Berliner Leistungsberechtigten wohnt in
Mietwohnungen. Darum beziehen wir uns im Folgenden auf
diese. Für Wohneigentum gibt es sehr viele besondere Vor-
Introducerea acestei categorii de ajutor pentru nevoi speciale începând cu data de 01.01.2011 şi faptul că costurile pentru încălzirea
apei nu se mai regăsesc în cuantumul pentru necesarul reglementat
înseamnă pentru gospodăriile aprovizionate cu apă caldă în mod
centralizat (deci unde apa caldă vine „din perete“), că aşa-numitul
cuantum unic pentru apă caldă (respectiv costurile propriuzise
pentru încălzirea apei calde, conform facturii de întreţinere) nu se
mai scade din costurile pentru locuinţă.
4.3 Necesarul pentru locuinţă şi
încălzire (§§ 22, 22a, 22b SGB II)
De regulă, pe lângă cheltuielile de subzistenţă, lunar trebuiesc acoperite şi costurile pentru chirie sau locuinţă. În cadrul asigurării necesităţilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă, centrul de
ocupare a forţei de muncă preia costurile pentru locuinţă şi încă-lzire
pentru membrii comunităţii de necesitate, însă numai dacă aceste
cheltuieli se încadrează în limite rezonabile. Ajutorul pentru locuinţă
acoperă şi cheltuielile de regularizare din factura de între-ţinere și din
factura de încălzire.
Majoritatea beneficiarilor de prestaţii din Berlin locuieşte cu chirie.
De aceea, în continuare ne vom referi la aceste cazuri. Pentru persoanele care au locuinţe proprietate personală există foarte multe reglementări speciale pe care nu le putem trata aici. Dacă aveţi întrebări
schriften, auf die wir an dieser Stelle nicht eingehen können.
Bei Fragen zur Angemessenheit von Wohneigentum wenden
Sie sich bitte an eine Beratungsstelle.
Vorbemerkung:
• Für die Leistungen für Unterkunft und Heizung sind die
kommunalen Träger zuständig. Aus diesem Grund gibt es
unterschiedliche Handlungsweisen der Behörden und damit
auch unterschiedliche Angemessenheitsgrenzen. Im Folgenden wird vor allem auf die Berliner Handhabung Bezug
genommen.
• Die Berliner Grundlage hierfür ist die Wohnungenaufwendungenverordnung (WAV) in Verbindung mit der AV Wohnen
(Ausführungsvorschriften zur Gewährung von Leistungen
gemäß § 22 SGB II und §§ 29 und 34 SGB XII). Beide Vorschriften sind in der jeweils aktuellen Fassung auf der Seite
der Senatsverwaltung für Soziales / Berliner Sozialrecht zu
finden. Seit Mai 2012 muss durch die Einführung der WAV
die Angemessenheit für jede einzelne Wohnung individuell
festgestellt werden. Sie ist abhängig von der Größe der
Bedarfsgemeinschaft, der Gebäudefläche, zu der die
Wohnung gehört, der Art der Heizung, der Art der Warmwasserbereitung.
referitoare la rezonabilitatea unei locuinţe proprietate personală, vă
rugăm să vă adresaţi unuia dintre centrele de consiliere.
Observaţie preliminară:
• Acordarea de ajutoare pentru locuinţă şi căldură ţine de competenţa
autorităţilor locale. De aceea, între diversele instituţii şi autorităţi
există diferenţe de abordare şi diferenţe la stabilirea rezonabilităţii.
În cele ce urmează ne vom referi la metodologia aplicată la Berlin.
• Metodologia aplicată la Berlin se bazează pe Regulamentul privind
costurile pentru locuit (Wohnungsaufwendungsverordnung WAV)
împreună cu AV Wohnen (Ausführungsvorschriften zur Gewäh rung von Leistungen gemäß § 22 SGB II und §§ 29 und 34 SGB XII
– Normele metodologice de aplicare elaborate de Senatul pentru In tegrare, Muncă și Probleme Sociale cu referire la acordarea de pres tații cf. § 22 Cod Social II și §§ 29 și 34 Cod Social XII). Ambele
directive sunt publicate în versiunea actuală pe website-ul Sena tului pentru Probleme Sociale / opțiunea Berliner Sozialrecht.
Începând din mai 2012, odată cu introducerea Regulamen tului
WAV, rezonabilitatea se stabileşte pentru fiecare locuinţă în parte.
Factorii luaţi în considerare sunt numărul de persoane care fac
parte din comunitatea de necesitate, suprafaţa clădirii din care face
parte locuinţa, tipul de încălzire, tipul de încălzire a apei calde.
Zu den Unterkunftskosten gehören:
• Grundmiete, kalte Betriebskosten (wie z.B. Wasser-, Müllabfuhrgebühren) und Heizungskosten, also die Bruttowarmmiete. Haben Sie eine Ofenheizung, gehört dazu natürlich
das Heizmaterial wie Holz und Kohle.
În categoria costurilor pentru locuinţă intră:
• chiria de bază, cheltuieli de întreţinere fără căldură (cum ar fi de ex.
taxele pentru furnizarea apei şi pentru serviciile de salubritate) şi
costurile pentru încălzire, deci chiria caldă brută. Dacă aveţ încăl zire cu sobe, se ia în calcul şi combus tibilul necesar, cum ar fi lem ne sau cărbuni.
• Kosten für einen Kabelanschluss, wenn er fester Bestandteil des Mietvertrages ist
• costurile pentru conexiunea la cablu, dacă acesta este parte
constitutivă a contractului de închiriere
• Renovierungen/Schönheitsreparaturen im laufenden Mietverhältnis sowie Auszugsrenovierung bei berechtigter
Forderung des Vermieters (Rücksprache mit dem Jobcenter!).
• lucrări de renovare/înfrumuseţare a locuinţei pe perioada de deru lare a contractului de închirie- re precum şi lucrările de renovare la
părăsirea locuinţei, dacă proprietarul formuleză o solicitare justifi cată în acest sens (în acest caz luaţi legătura cu centrul de ocupare a
forţei de muncă!)
• Einzugsrenovierung (nach vorheriger Zusicherung des
Jobcenters!)
• Kosten für die Unterbringung Wohnungsloser (Nutzungsentgelt, Pensionskosten etc.)
• Nachzahlungen aus der Jahresabrechnung der Betriebsund Heizkosten, soweit diese auf angemessenem Verbrauch
beruhen. Aber: Haben Sie ein Guthaben aus der Abrechnung, müssen Sie dies dem Jobcenter mitteilen. Im Folgemonat wird dieses Guthaben von den Kosten der Unterkunft
• lucrări de renovare a locuinţei în care urmează să vă mutaţi (după
aprobarea prealabilă a centrului de ocupare a forţei de muncă!)
• costuri de cazare pentru persoanele fără adăpost (taxă de utilizare a
dotărilor, costuri pentru pensiune, etc.)
• costurile de regularizare rezultate din factura anuală pentru
întreţinere şi căldură, în măsura în care aceste facturi au la bază un
consum aflat în limite rezonabile. Atenţie: Dacă în factura de regu larizare apare un sold pozitiv, trebuie să informaţi centrul de
abgezogen, so dass Sie weniger Geld erhalten. Beruht die
Nachzahlung auf einem zu hohen Verbrauch durch eigenes
Verschulden, muss das Jobcenter erst einmal die Kosten
übernehmen, danach werden Sie aber aufgefordert, Ihren
Energieverbrauch zu senken – das Jobcenter wird Sie
informieren, dass derartig hohe Kosten, die aufgrund eines übermäßigen Verbrauchs entstanden sind, in Zukunft nicht
mehr übernommen werden.
ocupare a forţei de muncă asupra acestui fapt. În luna următoare
contravaloarea acestui sold va fi scăzută din suma care vă este
acordată pentru a acoperi costurile pentru locuinţă, prin urmare
veţi primi mai puţini bani. Dacă în factura de regularizare apare un
sold negativ rezultat în urma unui consum excesiv cauzat din vina
dvs., centrul de ocupare a forţei de muncă va prelua întro primă
fază aceste osturi, însă vă va solicita apoi să vă reduceţi consumul
de energie – şi vă va informa că, pe viitor,nu va mai acoperi astfel de
costuri ridicate rezultate în urma unui consum exagerat de energie.
Hinweis
Seit dem 01.01.2011 gehören zu den Kosten der Unterkunft auch die Kosten zur Warmwassererzeugung. Siehe
dazu weiter oben unter dem Punkt 4.2 – Mehrbedarfszuschlag wegen dezentraler Warmwasserversorgung.
Was sind angemessene Kosten der Unterkunft?
Die Angemessenheit richtet sich nach den Ausführungsvorschriften bzw. der Satzung des jeweiligen kommunalen
Trägers. In Berlin nach den Vorschriften der Wohnungsaufwendungsverordnung (WAV) nebst Anlagen.
Wenn die Wohnung unangemessen ist
erlässt das Jobcenter eine „Aufforderung zur Kostensenkung“. In der Regel ist damit verbunden, dass die Wohnungskosten in tatsächlicher Höhe nur noch für 6 Monate gezahlt
werden. Danach wird die Miete auf die Höchstgrenze der
Angemessenheit abgesenkt.
Wenn Sie eine Aufforderung zur Kostensenkung erhalten,
empfehlen wir Ihnen, umgehend eine Beratungsstelle aufzusuchen. Es gibt Ausnahmesituationen, die den Erhalt der
Wohnung rechtfertigen können. Dies gilt auch, wenn Sie trotz
intensiver Suche keine angemessene Wohnung finden. Sie
müssen Ihre Bemühungen dann nachweisen. Darum sollten
Sie sich alle Adressen und Ansprechpartner notieren bzw. alle
Nachweise aufheben.
Wenn Sie umziehen wollen oder müssen
Vor einem Umzug ist es wichtig, sich an das Jobcenter zu
wenden, die Gründe für den Umzug zu schildern und eine
Zusicherung zur Übernahme der entstehenden Kosten für
Umzug, Kaution und Bruttowarmmiete zu beantragen. Wenn
Sie ohne Zusicherung der Kosten für eine neue Wohnung
umziehen und der Umzug nicht erforderlich war erhalten Sie
für die neue Wohnung nur die Miete in Höhe der bisherigen
Bruttowarmmiete und müssen die Kaution und die Umzugskosten selbst tragen. Auch ist die Praxis der (Berliner) Jobcenter so, dass in diesem Fall keine Nachzahlungen aus Be-
Indicație
Începând cu 01.01.2011 sunt considerate drept costuri pentru
locuinţă şi costurile pentru apă caldă. Pentru detalii, vezi la
punctul 4.2 - Ajutor pentru aprovizionarea descentralizată cu apă
caldă,
Ce se înţelege prin costuri rezonabile pentru locuinţă?
Pertinența se stabilește pe baza normelor metodologice, respectiv a
statutului instituției locale care suportă costurile. În Berlin, pe baza
Regulamentului privind costurile pentru locuință (Wohnungsaufwendungsverordnung - WAV).
Dacă locuinţa nu corespunde criteriilor de rezonabilitate
Dacă locuinţa nu corespunde criteriilor de rezonabilitate, atunci centrul de ocupare a forţei de muncă emite o „somaţie pentru scăderea
costurilor“. De regulă, aceasta înseamnă că costurile pentru locuinţă
vor mai fi acoperite integral doar pentru următoarele 6 luni. În continuare cuantumul pentru chirie va fi redus până la limita maximă prevăzută de criteriile de rezonabilitate.
Dacă aţi primit o somaţie pentru scăderea costurilor, vă recomandăm
să vă adresaţi neîntârziat unui centru de consiliere. Există situaţii de
excepţie care pot justifica păstrarea actualei locuinţe. Excepţia se aplică şi dacă, în pofida eforturilor intense, nu aţi reuşit să găsiţi o locuinţă care să corespundă criteriilor rezonabilităţii. În acest caz trebuie
să atestaţi eforturile pe care le-aţi întreprins. În acest scop este recomandabil să vă notaţi toate adresele şi persoanele cu care aţi luat legătura şi să păstraţi toate documentele doveditoare.
Dacă doriţi sau sunteţi obligat să vă mutaţi
Înainte de mutare este important să vă adresaţi centrului de ocupare a
forţei de muncă, să explicaţi motivele care vă determină să vă mutaţi
şi să faceţi o cerere pentru preluarea costurilor pentru mutare, garanţie şi chiria caldă brută. Dacă vă mutaţi fără a fi fost garantată prelu-area costurilor iar mutarea nu era necesară, veţi primi pentru noua
locuinţă doar un cuantum pentru chirie echivalent cu chiria caldă
brută pe care aţi plătit-o în vechea locuinţă, şi trebuie să suportaţi
singur costurile pentru garanţie şi mutare. Practica centre-
triebskostenabrechnungen übernommen werden. Diese
Praxis ist rechtlich umstritten, Sie könnten vor dem Sozialgericht dagegen klagen, die Richter entscheiden unterschiedlich.
Wichtig
Zusicherung des Jobcenters einholen vor Unterzeichnung
eines Mietvertrages! Sie benötigen dazu ein detailliertes
schriftliches Wohnungsangebot vom zukünftigen Vermieter, aus dem die Grundmiete, die Betriebskosten (kalt) und
die Heizkosten hervorgehen, sowie die Höhe einer
eventuell zu zahlenden Kaution bzw. von zu zahlenden
Genossenschaftsanteilen.
lor de ocupare a forţei de muncă (din Berlin) este că, în asemenea
cazuri, nu sunt preluate nici cheltuielile de regularizare a facturilor de
întreţinere. Această practică este controversată din punct de vedere
juridic. În astfel de cazuri, puteţi intenta acţiune la Tribunalul Social
– decizia finală poate diferi de la un judecător la celălalt.
Important
Înainte de a semna contractul de închiriere solicitaţi de la centrul
de ocupare a forţei de muncă garantarea preluării cheltuielilor!
Pentru aceasta, aveţi nevoie de la viitorul proprietar de o ofertă
detaliată privind locuinţa, care să cuprindă chiria de bază, costurile de întreţinere (fără căldură), şi costurile pentru încălzire,
precum şi cuantumul unei eventuale garanţii respectiv partea
corespunzătoare cheltuielilor comune.
Das Jobcenter gibt nur seine Zustimmung zum Umzug, wenn
es den Umzug als „notwendig“ anerkennt. Beispiele für einen
notwendigen Umzug sind:
Centrul de ocupare a forţei de muncă va aproba mutarea doar dacă
consideră această mutare ca fiind „necesară“. Mutarea poate fi considerată necesară, de pildă, în următoarele cazuri:
• das Jobcenter fordert Sie zum Umzug bzw. zur Kostensen
kung auf, weil die Miete zu hoch ist
• centrul de ocupare a forţei de muncă solicită schimbarea locuinţei,
respectiv scăderea costurilor pentru locuinţă, deoarece chiria este
prea mare
• Trennung vom Partner
• despărţirea de partenerul de viaţă
• die Wohnung ist von Pilzen befallen, wodurch Ihre Gesundheit geschädigt wird (Stellungnahme vom Gesundheitsamt,
vorher auch schriftliche Aufforderung an den Vermieter mit
der Aufforderung zur Mängelbeseitigung)
• die Wohnung ist zu klein, weil die Bedarfsgemeinschaft
wächst, z.B. durch Kinder- oder Partnernachzug oder
Geburt eines Kindes
• Gründe, die mit der Aufnahme einer Arbeit zusammenhängen
Wenn der Umzug notwendig ist, haben Sie i. d. R. einen
Anspruch auf Übernahme der Kosten für den Umzug und ggf.
auf Gewährung eines Darlehens für die Kaution. Der Umzug
soll überwiegend in Selbsthilfe erfolgen. Sind Sie aber dazu
gesundheitlich oder aus anderen Gründen nicht in der Lage,
können die Kosten für eine Umzugsfirma übernommen werden. Lassen Sie sich bei Bedarf beraten!
Für Wohnungslose oder von Wohnungslosigkeit bedrohte
Menschen können die Richtwerte bei Neuanmietung ggf.
überschritten werden, wenn nur so die Wohnungslosigkeit
beendet oder verhindert werden kann.
• locuinţa este atacată de mucegai, ceea ce are efecte negative asupra
sănătăţii dvs. (este necesar un atestat de la Oficiul pentru Protecţia
Sănătăţii – Gesundheitsamt, precum şi dovada că aţi solicitat în
scris proprietarului să ia măsuri pentru înlăturarea deficienţei)
• locuinţa este prea mică, deoarece comunitatea de necesitate devine
mai mare, de ex. prin mutarea unui copil sau unui partener de viaţă
în locuinţă, sau prin naşterea unui copil.
• motive legate de faptul că aţi găsit un loc de muncă
Dacă mutarea este necesară, aveţi de regulă dreptul să beneficiaţi de
preluarea costurilor pentru mutare şi, eventual, de acordarea unui
împrumut pentru achitarea garanţiei. Acţiunea de mutare trebuie să
aibă loc în mod predominant prin forţe proprii. Dacă, din motive de
sănătate sau din alte motive, nu sunteţi apt de acest lucru, centrul de
ocupare a forţei de muncă poate eventual prelua costurile pentru o
firmă de transport de mobilier. În caz de nevoie, apelaţi la serviciile
de consiliere!
Pentru persoanele fără locuinţă sau care sunt ameninţate cu pierderea
locuinţei, cuantumurile orientative pot fi eventual depăşite la închirierea unei noi locuinţe, dacă aceasta este singura posibilitate de a pune capăt statutului de persoană fără locuinţă sau de a evita ajungerea
Sonderregelung für „Unter 25-Jährige“
Normalerweise müssen junge Volljährige unter 25 Jahren im
Haushalt der Eltern leben, wenn sie SGB II-Leistungen beziehen. Ein ungenehmigter Erstauszug aus der Bedarfsgemeinschaft führt dazu, dass die Kosten für die Unterkunft
nicht übernommen werden und die Jugendlichen keinen Anspruch auf eine Erstausstattung der Wohnung haben. Des
Weiteren wird der Regelbedarf von 391 Euro auf 313 Euro
gesenkt.
Davon kann es Ausnahmen geben, z.B.:
• der junge Volljährige findet Arbeit und kann künftig ohne
SGB II-Leistungen leben
într-o astfel de situaţie.
Reglementări speciale pentru persoanele sub 25 de ani
În mod normal, tinerii majori sub 25 de ani care beneficiază de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) trebuie să locuiască împreună cu părinţii. În cazul în care se mută fără aprobare, părăsind astfel pentru
prima oară comunitatea de necesitate, acordarea costurilor pentru
locuinţă va fi sistată, iar tinerii nu vor putea beneficia de ajutorul pentru dotarea iniţială a locuinţei. De asemenea, necesarul reglementat
va fi redus de la 391 € la 313 €.
Există şi excepţii de la aceste cazuri, de exemplu dacă:
• tânărul major a găsit un loc de muncă şi poate trăi pe viitor fără a
mai accesa prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II)
• bei schweren Störungen der Beziehungen zwischen Eltern
und Kind
• relaţiile dintre părinţi şi copil sunt grav compromise
• der junge Volljährige findet einen Arbeits- oder Ausbildungsplatz an einem anderen Ort
• tânărul major găseşte un loc de muncă sau de formare profesională
într-o altă localitate
• bei Heirat des jungen Volljährigen.
• tânărul major se căsătoreşte.
Weitere Gründe sind möglich. In problematischen Fällen
wenden Sie sich an eine Sozialberatungsstelle oder an das
Jugendamt/Sozialamt (Soziale Wohnhilfe) des Bezirksamtes
und bitten um Beratung und Unterstützung.
Există şi alte motive posibile. În cazuri problematice, adresaţi-vă unui
centru de consiliere pe probleme sociale sau solicitaţi consiliere şi
sprijin la Oficiul de protecţie a tineretului/Oficiul pentru probleme
sociale – Secţia Locuinţe Sociale (Jugendamt/Sozialamt – Soziale
Wohnhilfe) din cadrul primăriei de circumscripţie.
Mietschulden
Mietschulden können vom Jobcenter unter folgenden Voraussetzungen als Darlehen übernommen werden:
• wenn der Wohnraum durch die Übernahme erhalten bleibt
• wenn die Miete angemessen ist
• wenn die Schuldenübernahme gerechtfertigt ist
• der Betroffene erhält bereits Leistungen für die Unterkunft
und Heizung bzw. es besteht dem Grunde nach ein Anspruch auf Übernahme
Zunächst wird geprüft, ob Sie sich selbst, z.B. durch angespartes Vermögen, helfen können.
Es handelt sich um eine Entscheidung im Einzelfall. Die Praxis
der verschiedenen Jobcenter in Berlin ist in Bezug auf eine
Mietschuldenübernahme sehr unterschiedlich.
Wenn Sie von Ihrem Mieter eine Mahnung über Mietrückstände oder sogar eine fristlose Kündigung der Wohnung erhalten,
sollten Sie umgehend eine Beratungsstelle aufsuchen! In Berlin sind auch die Sozialen Wohnhilfen in den Sozialämtern Ansprechpartner. Kleine Anmerkung: Vor einer fristlosen Kündigung muss der Vermieter keine Mahnung schicken.
Restanţele acumulate la plata chiriei pot fi preluate de centrul de
ocupare a forţei de muncă, cu titlu de împrumut, în următoarele
condiţii:
• dacă preluarea restanţelor pentru plata chiriei permite rămânerea în
spaţiul respectiv
• dacă cuantumul chiriei se înscrie în limite rezonabile
• dacă preluarea datoriilor este justificată
• dacă respectivul beneficiază deja de ajutor pentru locuinţă şi căl dură, respectiv este îndreptăţit, de principiu, să beneficieze de pre luarea restanţelor pentru chirie.
Într-o primă fază se verifică dacă nu vă puteţi achita datoriile singur,
de ex. din economiile realizate.
Decizia în acest sens se ia de la caz la caz. Practica diveselor centre de
ocupare a forţei de muncă din Berlin referitor la preluarea restanţelor
la plata chiriei este foarte diferită. Dacă aţi primit de la proprietar o
somaţie privind achitarea chiriei restante sau dacă contractul de
închiriere a locuinţei fost reziliat fără preaviz din acest motiv,
adresaţi-vă neîntârziat unui centru de consiliere! La Berlin, această
problemă ţine inclusiv de competenţa secţiilor pentru locuinţe sociale
din cadrul Oficiilor pentru probleme sociale (Soziale Wohnhilfe).
Observaţie: Proprietarul nu este obligat să vă trimită o somaţie
Wenn Sie keine Leistungen des Jobcenters erhalten,
z. B. weil Sie durch eine Erwerbstätigkeit über genügend Einkommen verfügen, aber trotzdem Mietschulden entstanden sind, können Sie einen entsprechenden Antrag beim Sozialamt stellen.
Dacă nu beneficiaţi de prestaţii din partea centrului de ocupare a
forţei de muncă, de ex. deoarece dispuneţi de venituri suficiente
din muncă, însă cu toate acestea aţi acumulat restanţe la chirie,
puteţi depune o cerere în acest sens la Oficiul pentru probleme
sociale (Sozialamt).
Es kommt immer wieder vor, dass Mietrückstände auf Grund
von langen Bearbeitungszeiten der Leistungsanträge durch
die Jobcenter entstehen, z.B. nach einem Umzug. Hierbei
handelt es sich nicht um Mietschulden im Sinne des Gesetzes
sondern um reguläre Kosten der Unterkunft. Diese müssen
vom Jobcenter nachbewilligt werden, ohne dass Sie dafür
einen Darlehensvertrag abschließen müssen.
Energieschulden
Eine vergleichbare Notlage wie bei Mietrückständen kann bei
Energieschulden bestehen, wenn eine Energiesperre, z. B. für
die Gasheizung oder Strom droht. Auch hier müssen Sie zunächst im Rahmen der Selbsthilfe versuchen, die Sperre abzuwenden, z. B. durch eine Ratenzahlungsvereinbarung mit
dem Energieanbieter. Bei bereits erfolgter Energiesperre und
sehr hoher Nachforderung kann das Jobcenter verlangen,
dass Sie einen neuen Vertrag mit einem anderen Anbieter
abschließen.
De multe ori se întâmplă ca restanţele la chirie să fi fost acumulate
datorită duratei lungi de prelucrare a cererilor de acordare a prestaţiilor de către centrul de ocupare a forţei de muncă, de ex. după o
mutare. În aceste cazuri nu putem vorbi de restanţe la plata chiriei în
sensul legii, ci de costurile regulate pentru locuinţă. Centrul de ocupare a forţei de muncă este obligat să aprobe preluarea retroactivă a
acestor costuri, fără ca dvs. să trebuiască să încheiaţi pentru aceasta
un contract de împrumut.
4.4 Einmalige Bedarfe, die
als Zuschuss gewährt werden
Normalerweise sollen aus der Regelleistung, die vom Jobcenter bewilligt wird, alle notwendigen Bedarfe gedeckt werden.
Es gibt nach dem Gesetz jedoch 3 Lebenssituationen, in
denen zusätzliche Leistungen erfolgen.
Restanţe la plata facturilor pentru furnizarea de energie
O situaţie critică similară cu acumularea restanţelor la plata chiriei
poate apărea în cazul unor restanţe la plata facturilor pentru furnizarea de energie, ceea ce poate avea dept urmare sistarea furnizării de
energie, de ex. pentru încălzirea cu gaz sau pentru curentul electric.
Şi în acest caz trebuie să încercaţi mai întâi să evitaţi sistarea furnizării de energie prin mijloace proprii, de ex. convenind cu furnizorul de
energie achitarea în rate a restanţelor. În cazul în care furnizarea de
energie a fost deja sistată şi restanţele se ridică la o sumă foarte mare,
centrul de ocupare a forţei de muncă vă poate solicita să încheiaţi un
nou contract cu un alt furnizor de energie.
4.4 Ajutoare unice acordate ca
subvenţie (§ 24 par. 3 SGB II)
În mod normal, toate necesităţile trebuie acoperite din prestaţiile regulate aprobate de centrul de ocupare a forţei de muncă. Potrivit legii,
există însă 3 situaţii de viaţă care justifică acordarea de prestaţii suplimentare.
Diese Leistungen sind gesondert zu beantragen.
Pentru acordarea acestor prestaţii se va face o cerere separată.
Die Leistungen für diese einzelnen Bedarfe werden von den
Kommunen geleistet, die jeweils eigene Vorschriften dafür
entwickelt haben. Darum beziehen sich die folgenden Ausführungen auf das Land Berlin. Quelle ist dafür das Rundschreiben I Nr. 05/2011 der Senatsverwaltung für Soziales in der
letzten Fassung vom 06. Mai 2011. Es ist zu finden auf der
Seite der Senatsverwaltung für Soziales, am besten unter
http://www.berlin.de/sen/soziales/sicherung/sozialhilfe, dann
weiter über den Link Berliner Sozialrecht (für „alte Hasen“
ehemals der so genannte „Gelbe Ordner“).
Ajutoarele unice sunt acordate de către autorităţile locale care aplică
fiecare reglementări proprii în acest domeniu. Prin urmare, informaţiile de mai jos se referă la landul Berlin. Sursa este Circulara I nr.
05/2011 a Senatului pentru probleme sociale (Rundschreiben I Nr.
05/2011 der Senatsverwaltung für Soziales) în versiunea actuală din 5
mai 2011. Textul circularei poate fi accesat pe site-ul Senatului pentru
probleme sociale, la adresa http://www.berlin.de/sen/soziales/
sicherung/sozialhilfe, mergând apoi pe linkul „Berliner Sozialrecht“.
1. Erstausstattung für die Wohnung mit Möbeln und
Haushaltsgeräten:
Eine Erstausstattung kann Ihnen z.B. zustehen bei Trennung
vom Partner, Bedarf nach einem Wohnungsbrand, wenn ein
Bedürftiger aus der Haft entlassen wird und eine Wohnung
und Einrichtung neu benötigt und natürlich bei dem erstmaligen Bezug einer eigenen Wohnung z.B. bei jungen Erwachsenen, die aus dem Haushalt der Eltern ausziehen (mit vorheriger Genehmigung durch das Jobcenter!). Eine (Teil)ausstattung kann aber auch in Frage kommen, wenn Sie wegen
einer unangemessenen Miete umziehen müssen und einzelne
Möbel durch diesen Umzug unbrauchbar werden (so das BSG
vom 01.07.2009 – B 4 AS 77/08 R) sowie bei einem (erlaubten) Umzug in eine größere angemessene Wohnung. In Berlin
werden seit Mai 2011 für die Erstausstattung Pauschalen gewährt, z.B. für einen 1-Personenhaushalt 1.073 Euro. Elektrische Geräte und Gardinen sowie u.U. Teppichböden sind
extra zu beantragen.
Geht Ihre Waschmaschine oder Ihr Kühlschrank kaputt, können Sie leider keine Leistungen für den Neukauf als Zuschuss
erhalten. Es handelt sich hier nicht um eine Erstausstattung,
sondern eine so genannte „Ersatzbeschaffung“. In diesem Fall
können Sie nur ein Darlehen, siehe unter 4.5, erhalten.
2. Erstausstattung für Bekleidung und Erstausstattungen bei Schwangerschaft und Geburt
Eine Erstausstattung für Bekleidung kommt nach einem Wohnungsbrand in Betracht oder aber auch z.B. bei einer erheblichen Gewichtszu- oder abnahme, die plötzlich erfolgt. In
Berlin werden die Leistungen hierfür pauschal erbracht, die
Pauschalen sind in dem oben genannten Rundschreiben zu
finden.
Auch für die Erstausstattung bei Schwangerschaft und Geburt
gibt es in Berlin Pauschalen:
• für die Schwangerschaftsbekleidung 142 Euro
• für die Babyerstausstattung 311 Euro
• für Kinderwagen mit Matratze 100 Euro, Kinderbett mit
Matratze 100 Euro und Hochstuhl 15 Euro
3. Anschaffung und Reparaturen von orthopädischen
Schuhen, Reparaturen von therapeutischen Geräten
und Ausrüstungen sowie die Miete von therapeutischen Geräten
Diese Sonderleistung wurde 2011 neu eingeführt. Es gibt
darum noch keine Ausführungsvorschriften. Was genau mit
dem Begriff „Therapeutische Geräte und Ausrüstungen“ ge-
1. Dotarea iniţială pentru locuinţă cu mobilă şi bunuri
gospodăreşti:
Ajutorul pentru dotare iniţială poate fi acordat, de exemplu în cazul
separării de partener, în cazuri de necesitate după un incendiu, când
o persoană care are nevoie de asistenţă este eliberată din detenţie şi
are nevoie de o locuinţă şi de dotare nouă, şi bineînţeles, atunci când
o persoană se mută pentru prima dată într-o locuinţă proprie, de pildă, în cazul tinerilor adulţi care părăsesc casa părintească (după ce au
primit în prealabil aprobare de la centrul de ocupare a forţei de muncă!). Este însă posibil să beneficiaţi de ajutor pentru dotare iniţială
(parţială) şi în cazul în care sunteţi obligat să vă mutaţi din cauza
unui cuantum nerezonabil al chiriei, iar, în urma mutatului, anumite
piese de mobilier devin inutilizabile (potrivit deciziei Tribunalului
Social Federal din 01.07.2009 – B 4 AS 77/08 R), ca şi în cazul mutării
într-o locuinţă mai mare considerată a corespunde criteriilor de rezonabilitate, dacă mutarea a fost aprobată. Cu începere din luna mai
2011, în Berlin se garantează o sumă paușală pentru dotarea inițială,
de ex. pentru o gospodărie unipersonală 1.073 euro. Aparatele electrice și perdelele, precum și, între altele, mochetele, trebuie solicitate
separat.
Dacă vi se strică maşina de spălat sau frigiderul nu puteţi beneficia,
din păcate, de ajutor complementar pentru achiziţionarea unui aparat
nou. În acest caz nu este vorba de dotare iniţială, ci de o aşa-numită
„înlocuire“. În acest caz puteţi primi doar un împrumut, vezi punctul
4.5
2. Dotarea iniţială pentru îmbrăcăminte şi dotările iniţiale pentru
sarcină şi naştere
Ajutorul pentru dotarea iniţială pentru îmbrăcăminte poate fi acordat
după un incendiu petrecut în locuinţă sau, de ex. în cazul în care,
brusc, persoana respectivă câştigă sau pierde foarte mult la greutate.
La Berlin, aceste ajutoare se acordă sub forma unei sume pauşale. La
cât se ridică aceasta puteţi afla consultând Circulara mai susmenţionată.
Şi ajutoarele pentru dotarea iniţială pentru sarcină şi naştere se
acordă la Berlin sub forma unor sume pauşale:
• pentru îmbrăcămintea de sarcină 142 Euro
• pentru dotarea iniţială a bebeluşului 311 Euro
• pentru cărucior copii cu saltea 100 Euro, pat copii cu saltea 100 Euro şi scaun înalt pentru copii 15 Euro
meint ist, erschließt sich nicht aus der Gesetzesbegründung.
Achtung
Die einmaligen Bedarfe stehen auch Menschen zu, die
ansonsten keinen Anspruch auf Leistungen der Grundsicherung für Arbeitsuchende haben, die aber nicht über
genügend Einkommen oder Vermögen verfügen, um diese
Bedarfe decken zu können. Die Leistungen wer-den dann
in Abhängigkeit vom Einkommen der nächsten 7 Monate
bewilligt.
4.5 Darlehen bei unabweisbarem Bedarf
Wie unter 4.4 bereits erwähnt, fällt eine Ersatzbeschaffung
nicht unter die Erstausstattung. Wenn etwas in einem Haushalt bereits vorhanden ist bzw. war und kaputt geht, z.B. die
Waschmaschine, muss der Neukauf aus dem Regelbedarf bezahlt werden. Unter Umständen kommt ein Darlehen durch
das Jobcenter in Betracht. Der Bedarf muss dafür „unabweisbar“ (also unbedingt notwendig) sein und es dürfen keine Ersparnisse vorhanden sein, mit denen der Bedarf selbst gedeckt werden kann. Ab dem auf die Gewährung des Darlehens folgenden Monat wird dieses bis zur Tilgung mit 10 %
des Regelbedarfs durch das Jobcenter aufgerechnet, Sie erhalten also 10 % Ihres Regelbedarfs weniger, bis das Darlehen abgezahlt ist.
5. Bedarfe für Bildung
und Teilhabe
(§§ 28ff. SGB II)
Seit dem 01.01.2011 können für Kinder, Jugendliche und junge Erwachsene neben dem Regelbedarf zusätzliche Leistungen des Jobcenters für Bildung und Teilhabe bewilligt werden.
Bildungsbedarfe (nachfolgend Nr. 1. bis 5.) können für Schülerinnen und Schüler unter 25 Jahren anerkannt werden, wenn
sie eine allgemein- oder berufsbildende Schule besuchen und
keine Ausbildungsvergütung erhalten. Leistungen für Teilhabeleistungen für die Bereiche Kultur, Sport und Freizeit (Nr. 6),
werden nur für Kinder und Jugendliche unter 18 Jahren bewilligt.
3. Achiziționarea și repararea încălțămintei ortopedice, repararea
echipamentelor și aparatelor terapeutice și închirierea aparatelor
terapeutice
Acest tip de prestaţie specială a fost pentru prima dată introdusă în
2011. De aceea nu există încă norme metodologice de aplicare în legătură cu ea. Din reglementările legale în domeniu nu reiese ce anume se înţelege prin „aparatură şi instalaţii terapeutice“.
Atenţie!
De ajutoarele unice pot beneficia şi persoanele care altfel nu sunt
eligibile pentru acordarea de prestaţii pentru acoperirea nevoilor
de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă, care însă nu dispun de venituri sau avere suficiente pentru a putea acoperi nevoile respective. Aprobarea pentru acordarea acestor prestaţii se
acordă în funcţie de veniturile persoanei respective în următoarele 7 luni.
4.5 Împrumuturi pentru nevoi
imperioase (§ 24 para. SGB II)
După cum s-a menţionat deja la punctul 4.4, ajutorul pentru dotare
iniţială nu poate fi acordat pentru înlocuirea unui obiect din gospodărie care s-a stricat. Dacă gospodăria este deja dotată cu un asemenea obiect, de ex. o maşină de spălat, achiziţionarea unei maşini de
spălat noi trebuie acoperită din necesarul reglementat. În anumite
cazuri există posibilitatea ca centrul de ocupare a forţei de muncă să
vă acorde un împrumut. Pentru aceasta este necesară existenţa unei
nevoi „imperioase“ (deci absolut necesare), şi deasemenea beneficiarul trebuie să nu beneficieze de economii din care ar putea să-şi acopere singur nevoia respectivă. Începând cu luna următoare acor-dării
împrumutului, pentru retrocedarea acestuia vor fi scăzuţi lunar 10%
din cuantumul necesarului reglementat. Prin urmare, până la retrocedarea integrală a împrumutului, veţi primi un cuantum al necesarului
reglementat diminuat cu 10%.
5. Necesităţi în domeniul educaţiei şi participării sociale
(§§ 28ff. SGB II)
Începând cu data de 01.01.2011, centrul de ocupare a forţei de muncă
poate aproba pentru copii, tineri şi adulţi tineri acordarea, pe lâng
necesarul reglementat, de prestaţii complementare în domeniul educaţiei şi participării sociale. Necesităţile în domeniul educaţiei (detali
Worin besteht das Bildungspaket?
1. Schulausflüge und mehrtägige Klassenfahrten im Rahmen
schulrechtlicher Bestimmungen
Gleiches gilt entsprechend für Kinder, die eine Kindertagesstätte besuchen. Für diese Leistungen werden die tatsächlichen Kosten übernommen.
ate mai jos la nr. 1-5) pot fi acordate elevilor sub 25 de ani dacă urmează cursurile unei şcoli generale sau ale unei şcoli profesionale şi
nu primesc o indemnizaţie de formare profesională. Prestaţiile pentru
necesităţi în domeniul participării sociale pentru domeniile cultură,
sport şi timp liber (nr. 6) pot fi acordate numai copiilor şi tinerilor
sub 18 ani.
În ce constă pachetul de asistenţă în domeniul educaţiei?
2. Schulbedarf für Schüler
Die Leistung wird durch eine Pauschale erbracht: 70 Euro
zum 1. August und 30 Euro zum 1. Februar des Jahres.
3. Schülerbeförderungskosten
Zuschuss für den Besuch der nächstgelegenen Schule des
gewählten Bildungsganges, soweit erforderlich, allerdings nur
bei einer bestimmten Mindestentfernung. In Berlin beträgt
diese nach Festlegung durch die Senatsverwaltung für Grundschulen 1 km, für weiterführende Schulen 3 km. Für Berechtigte wurde ein spezielles Schülerticket eingeführt, das im Abo
12,08 Euro kostet.
4. Lernförderung
Die Notwendigkeit soll von der Schule bestätigt werden. Die
Vorgehensweise ist äußerst problematisch, weil sich die
Schulen dagegen sträuben und es auch nicht in ihrem
Betätigungsfeld liegt. Im Ergebnis ist noch nicht geklärt, wie
die Notwendigkeit nachgewiesen werden soll. Sie wird nur als
notwendig eingeschätzt, wenn die Versetzung gefährdet ist.
5. Teilnahme an einer gemeinschaftlichen Mittagsverpflegung
für Schüler und Kinder, die eine Tageseinrichtung besuchen
oder für die Kindertagespflege geleistet wird. Pro Teilnahmetag muss 1 Euro Eigenleistung erbracht werden, bei Kitas und
in der Kindertagespflege beträgt der Eigenbeitrag pauschal 20
Euro im Monat.
6. Teilhabekosten am sozialen und kulturellen Leben in der
Gemeinschaft in Höhe von 10 Euro monatlich für Kinder und
Jugendliche unter 18 Jahren. Hierzu gehören Mitgliedsbeiträge für Aktivitäten in den Bereichen Sport, Spiel oder Kultur
wie z. B. Musikunterricht oder Teilnahme an Ferienfreizeiten.
Darüber hinaus können seit August 2013 weitere Aufwendungen berücksichtigt werden, wenn sie in Zusammenhang mit
der Teilnahme an den zuvor genannten Aktivitäten stehen,
z.B. Ausrüstungsgegenstände oder Leihgebühren stehen.
1. Excursii şcolare de una sau mai multe zile pe baza reglementărilor
în domeniul educaţiei şcolare Aceste prevederi sunt valabile şi pentru
copiii care merg la grădiniţă. Costurile pentru prestaţiile din acest pachet se preiau integral.
2. Rechizite şcolare pentru elevi
Prestaţia constă în acest caz din acordarea unei sume pauşale de 70
Euro la 1 august şi 30 Euro la 1 februarie ale fiecărui an.
3. Cheltuieli de transport pentru elevi
Dacă este necesar, se acordă alocaţie complementară pentru frecventarea cursurilor şcolii celei mai apro- piate de domiciliu – cu respectarea opţiunii elevului pentru tipul de şcoală respectiv - , cu condiţia
însă ca şcoala să se afle la o distanţă minimă reglementată. Potrivit
reglementărilor Senatului, în Berlin această distanţă este pentru școli
primare 1 km, pentru școli secundare 3 km. Pentru beneficiari a fost
introdus un bilet special pentru elevi, care sub formă de abonament
costă 12,08 euro.
4. Ajutor pentru învăţare
Necesitatea acordării acestui ajutor trebuie confirmată de administraţia şcolii. Procedura este foarte problematică, deoarece şcolile se
feresc să facă acest lucru, care dealtfel nici nu ţine de domeniul lor de
activitate. Prin urmare, până la ora actuală nu este clar stabilit cum
poate fi atestată existenţa acestei necesităţi. Acordarea acestui ajutor
este considerată a fi necesară doar în cazul în care elevul se află în
pericol de a nu putea promova clasa.
5. Participarea la masa de prânz comună pentru elevii şi copiii care
urmează cursurile unei şcoli cu program prelungit sau care beneficiază de servicii de îngrijire a copiilor pe timpul zilei. Pentru fiecare
zi se percepe o contribuţie personală de 1 Euro, iar pentru creşe şi
grădiniţe precum şi pentru serviciile de îngriire a copiilor pe timpul
zilei se percepe o contribuţie proprie pauşală de 20 Euro pe lună.
6. Costuri pentru participarea la viaţa socială şi culturală a comunităţii, în valoare de 10 Euro pe lună pentru copiii şi tinerii sub 18 ani.
În această categorie intră cotizaţiile de membru pentru activităţi
sportive, culturale sau de joacă, cum ar fi lecţii de muzică sau participarea la activităţi de timp liber pe perioada vacanţei. În afară de
acestea, începând din august 2013 pot fi luate în considerație și alte
Achtung
Mit Ausnahme der Leistungen für den Schulbedarf (2.)
muss für alle an-deren Leistungen ein Antrag bei den zuständigen Stellen ge-stellt werden! Die Leistungen für
Bildung und Teilhabe stehen nicht nur Leistungsberechtigten nach der Grundsicherung für Arbeitsuchende zu,
sondern auch Empfängern von Kinder-zuschlag und/ oder
Wohngeld, von Sozialhilfe oder Grundsicherung nach dem
SGB XII, sowie Personen, die Leistungen nach dem
Asylbewerberleistungsgesetz bekommen. Für Berlin gilt,
dass die Anträge dort gestellt werden, wo die bisherigen
Leistungen beantragt wurden.
6. Einschub: Zur Leistung „Kinderzuschlag“
(§ 6a BKGG)
Wenn Sie als Eltern(teil) für Ihren eigenen Lebensunterhalt
sorgen können, aber nicht über ausreichende finanzielle Mittel
verfügen, um den Lebensunterhalt Ihrer mit Ihnen in einem
Haushalt lebenden unverheirateten Kinder unter 25 Jahren zu
decken, können Sie unter Umständen Anspruch auf den Kinderzuschlag, meist in Verbindung mit Wohngeld, haben. Steht
Ihnen diese Leistung zu, sind Sie verpflichtet, sie vorrangig zu
nutzen. Sie erhalten dann also keine Leistungen mehr vom
Jobcenter. Allerdings gibt es in einigen Fällen ein „Wahlrecht“,
wo Sie selbst entscheiden können, ob Sie Leistungen des
Jobcenters oder den Kinderzuschlag in Anspruch nehmen
wollen.
Die genauen Regelungen sind sehr kompliziert. Auch kann
beim Wahlrecht die Entscheidung für den Kinderzuschlag mit
tatsächlich niedrigeren Geldleistungen bzw. dem Wegfall von
für Sie bedeutsamen Vergünstigungen verbunden sein. Darum
sollten Sie sich von einer kompetenten Stelle beraten lassen!
Hier nur wenige grundsätzliche Erläuterungen:
Für die Kinder muss ein Anspruch auf Kindergeld bestehen.
Sie müssen über ein Mindesteinkommen (Brutto!) verfügen.
Für Alleinerziehende beträgt dieses 600 Euro, bei zusammenlebenden Paaren 900 Euro.
cheltuieli legate de participarea la activitățile menționate mai înainte,
de ex. echipamente și taxe de închiriere.
Atenţie!
Cu excepţia ajutoarelor pentru rechizite şcolare (2), pentru toate
celelalte tipuri de ajutoare trebuie depusă o cerere la autorităţile
competente! De prestaţiile în domeniul educaţiei şi participării
sociale nu beneficiază numai persoanele eligibile pentru acordarea de prestaţii pentru acoperirea nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă, ci şi persoanele care beneficiază de
alocaţii complementare pentru copii şi/sau ajutor pentru chirie,
de ajutor social sau alocaţie de acoperire a nevoilor de bază cf.
SGB XII (Cod Social XII), precum şi persoanele care beneficiază
de prestaţii conform Legii privind prestaţiile sociale pentru solicitanţii de azil. La Berlin, cererile pentru acordarea de prestaţii în
domeniul educaţiei şi participării sociale se depun la aceleaşi
autorităţi unde au fost depuse şi cererile pentru celelalte prestaţii.
6. Supliment: „Alocaţia complementară pentru copii“ (§ 6a BKGG - Legea federală privind alocaţia pentru copii)
Dacă, în calitate de părinte/părinţi puteţi să vă acoperiţi necesarul de
subzistenţă pentru dvs. personal, însă nu dispuneţi de suficiente mijloace materiale pentru a acoperi necesarul de subzistenţă al copiilor
sub 25 de ani, necăsătoriţi, care locuiesc împreună cu dvs., puteţi
solicita în anumite condiţii acordarea unei alocaţii complementare
pentru copii, de regulă în corelaţie cu ajutorul pentru chirie. Dacă
aveţi dreptul să beneficiaţi de această prestaţie, sunteţi obligat să apelaţi în mod prioritar la ea. Aceasta înseamnă că nu veţi mai beneficia
de prestaţii acordate de centrul de ocupare a forţei de muncă. Totuşi,
în anumite cazuri, există un „drept de opţiune“, respectiv aveţi dreptul de a opta între prestaţiile acordate de centrul de ocupare a forţei
de muncă şi alocaţia complementară pentru copii.
Reglementările concrete în această privinţă sunt foarte complicate.
Deasemenea, în cazul în care faceţi uz de dreptul de opţiune şi vă decideţi pentru alocaţia complementară pentru copii aceasta poate însemna că veţi beneficia de prestaţii în numerar mai reduse sau că veţi
pierde anumite avantaje importante pentru dvs. De aceea este recomandabil să apelaţi la o consiliere competentă!
În cele ce urmează câteva menţiuni generale:
Copiii trebuie să aibă dreptul la alocaţie pentru copii.
Ihr Einkommen darf einen bestimmten Höchstbetrag nicht
überschreiten. Die Darstellung der Berechnung dieser Höchstgrenze würde den Rahmen dieser Broschüre sprengen.
Dvs. trebuie să dispuneţi de un venit minim (brut!) în valoare de 600
de Euro pentru persoanele care îşi cresc singure copiii, respectiv de
900 Euro, pentru cupluri care locuiesc împreună.
Durch die Gewährung des Kinderzuschlags und ggf. Wohngeld sind Sie nicht mehr hilfebedürftig nach dem SGB II (mit
einigen Ausnahmen, die das oben angesprochene Wahlrecht
betreffen).
Venitul dvs. nu trebuie să depăşească o anumită limită maximă. Prezentarea detaliată a modalităţii de calculare a acestei limite maxime
ar depăşi însă cadrul acestei broşuri.
Der Kinderzuschlag pro Kind beträgt in Abhängigkeit von dem
zu berücksichtigenden Einkommen der Eltern(teile) maximal
140 Euro, Einkommen des Kindes wie Unterhalt - außer
Kindergeld - wird darauf angerechnet.
Die Beantragung erfolgt bei der Familienkasse.
Zum Anspruch von Ausländern aus Drittstaaten: Sie erhalten
Kindergeld und können damit auch den Kinderzuschlag bei
Vorliegen der übrigen Voraussetzungen erhalten, wenn Sie
eine Niederlassungserlaubnis besitzen oder eine Aufenthaltserlaubnis, die zur Erwerbstätigkeit berechtigt. Ausgeschlossen
sind Inhaber einer Aufenthaltserlaubnis für Studium, Sprachkurs, Schulbesuch und sonstige Aufenthaltszwecke sowie der
Aufenthaltserlaubnis zur Beschäftigung, wenn die Zustimmung zur Beschäftigung nur befristet erteilt werden kann.
7. Zur Einkommensberücksichtigung
(§§ 11, 11a, 11b SGB II und Alg II-V)
Leistungen vom Jobcenter erhalten Sie nur, wenn Sie aus
Ihrem Einkommen und Vermögen nicht Ihren Lebensunterhalt
decken können.
Als Einkommen gelten grundsätzlich alle Einnahmen in Geld
oder Geldeswert, die Sie im Bewilligungszeitraum erhalten.
Das Gesetz spricht vom so genannten „Zufluss“. In dem SGB
II-Antrag müssen Sie alle Einkünfte angeben, z.B. Arbeitseinkünfte, Zinsen aus Sparguthaben und Kapitalerträge, Renten,
Krankengeld, Arbeitslosengeld I, Unterhalt, Kindergeld,
Elterngeld, Ausbildungsleistungen.
Es gibt Einkommen, das für die Leistungen der
Grundsicherung zu berücksichtigen ist und es gibt
Einkommen, das nicht berücksichtigt wird.
Odată cu acordarea alocaţiei complementare pentru copii şi, eventual, a ajutorului pentru chirie, nu mai aveţi statutul de persoană care
are nevoie de asistenţă cf.SGB II (Cod Social) – cu anumite excepţii
referitoare la dreptul de opţiune menţionat mai sus.
Contravaloarea alocaţiei complementare este de maximum 140 Euro
pentru fiecare copil, în funcţie de venitul părintelui/părinţilor care
este luat ca bază de calcul. Veniturile copilului, cum ar fi pensia alimentară sunt deasemenea luate în calcul ca venituri proprii - excepţie făcând alocaţia pentru copii.
Cererea de acordare a alocaţiei complementare pentru copii se depune la autoritatea pentru alocaţii (Familienkasse).
Eligibilitatea în cazul cetăţenilor străini provenind din ţări-terţe: beneficiaţi de alocaţie pentru copii şi, prin urmare, puteţi beneficia, în
cazul în care îndepliniţi şi celelalte condiţii necesare, şi de alocaţia
complementară pentru copii dacă deţineţi un permis de stabilire sau
un permis de şedere cu drept de muncă. Nu pot beneficia de alocaţia
complementară pentru copii deţinătorii unui permis de şedere pentru
studii, curs de învăţare a limbii, şcolarizare sau cu alte scopuri, precum şi ai unui permis de şedere în scopul exercitării unei activităţi
profesionale, dacă aprobarea pentru exercitarea activităţii profesionale este valabilă doar pe termen limitat.
7. Luarea în calcul a veniturilor
(§§ 11, 11a, 11b SGB II şi Alg II-V)
Puteţi beneficia de prestaţiile acordate de centrul de ocupare a forţei
de muncă doar în cazul în care nu vă puteţi acoperi necesităţile de
subzistenţă din veniturile şi averea proprii.
Puteţi beneficia de prestaţiile acordate de centrul de ocupare a forţei
de muncă doar în cazul în care nu vă puteţi acoperi necesităţile de
subzistenţă din veniturile şi averea proprii. Drept venituri sunt
considerate de principiu toate încasările în numerar sau cu valoare
pecuniară din perioada de accesare a prestaţiei. Legea vorbeşte despre
aşa-numitele „intrări“. În cererea pentru acordarea de prestaţii cf.
SGB II (Cod Social II) trebuie să menţionaţi toate tipurile de venituri
pe care le realizaţi, de ex. veniturile din muncă, dobânzile din
conturile de economii şi venituri din capital, pensii, prestaţii de boală,
Beispiele für nicht zu berücksichtigendes Einkommen:
• Einnahmen, wenn sie innerhalb eines Kalendermonats
10 Euro nicht überschreiten
• Zuwendungen der Freien Wohlfahrtspflege, wie Lebensmittel- und Möbelspenden
alocaţie de şomaj I, pensie alimentară, alocaţie pentru copii, alocaţie
parentală, alocaţii de formare profesională.
Există categorii de venit care se iau în calcul la stabilirea
prestaţiilor pentru acoperirea nevoilor de subzistenţă, şi categorii
de venit care nu se iau în calcul.
Exemple pentru categorii de venit care nu se iau în calcul:
• Teile des Bafög, die für Fahrtkosten und Studienmaterial
bestimmt sind
• der Kinderbetreuungszuschlag nach § 14b BAföG
• nicht steuerpflichtige Einnahmen einer Pflegeperson für
Leistungen der Grundpflege und der hauswirtschaftlichen
Versorgung
• Geldgeschenke an Minderjährige anlässlich religiöser
Feste (z.B. Firmung, Konfirmation) sowie anlässlich der
Jugendweihe bis zu 3.100 Euro
• Einkünfte aus Stiftung „Hilfe für die Familie“ bzw.
„Mutter und Kind“
• die so genannte „Übungsleiterpauschale“ bis zu
175 Euro / Monat
• Aufwandsentschädigungen im Rahmen sonstiger ehrenamtlicher Tätigkeiten, z.B. freiwillige Feuerwehr
• Entschädigung für Blutspender
• Încasările care nu depăşesc suma de 10 euro într-o lună calendaristică.
• Ajutoarele de la Freie Wohlfahrtspflege (Asociaţia liberă a organi zaţiilor de binefacere), cum ar fi donaţii de alimente sau de mobilier
• Cotele-părţi din bursa de studii Bafög destinate cheltuielilor de
transport şi achiziţionării de material pentru studiu
• Suplimentul pentru îngrijirea copiilor pe timpul zilei cf. § 14b
BAföG (Legea Federală privind Asistenţa pentru Educaţie şi
Formare Profesională)
• Venituri neimpozabile ale unei persoane care prestează servicii de
îngrijire de bază şi de ajutor în gospodărie
• Cadouri în bani făcute minorilor cu ocazia unor sărbători reli gioase (confirmare) sau a serbărilor de consacrare a tinerilor, până
la valoarea de 3.100 Euro
• Venituri de la fundaţia „Hilfe für die Familie“ („Ajutorul familiei“)
respectiv. „Mutter und Kind“ („Mama şi copilul“)
• Blindengeld, Gehörlosengeld
• Grundrenten für Geschädigte und Opfer bzw. für Wehrdienst- und Zivildienstopfer, Opfer von Gewalttaten und
Impfgeschädigte
Wenn Ihr Kind sein Taschengeld aufbessern will und arbeitet
• Für Kinder unter 15 Jahren bleiben Einnahmen aus Erwerbstätigkeit bis zu 100 Euro monatlich anrechnungsfrei.
(§ 1 Abs. 1 Nr. 9 Alg II-V).
• Wenn Schüler unter 25 Jahren, die keine Ausbildungsvergütung erhalten, in den Schulferien arbeiten, bleiben bis zu
1.200 Euro jährlich anrechnungsfrei. Die Arbeit darf aber 4
Wochen im Kalenderjahr nicht überschreiten!
(§1 Abs. 4 Alg II-V)
• Aşa numita „Übungsleiterpauschale“ (remuneraţie pauşală acordată
persoanelor care exercită o activitate obştească) în valoare de până
la 200 Euro / lună
• Decontarea cheltuielilor în cadrul altor activităţi onorifice, de ex. în
cadrul Asociaţiei pompierilor voluntari
• Decontarea cheltuielilor pentru donatorii de sânge
• Ajutorul pentru nevăzători, ajutorul pentru persoane cu deficienţe
de auz
• Pensii de bază pentru persoane care au suferit vătămări şi pentru
victime, de ex. pentru persoane care au suferit vătămări în timpul
exercitării serviciului militar sau civil, pentru victimele unor acte de
violenţă, precum şi pentru
Zur Anrechnung des Einkommens
persoane care au suferit vătămări în urma unei acţiuni de vaccinare
1. Wann wird das Einkommen angerechnet?
Dacă copilul dvs. vrea să câştige mai mulţi bani de buzunar şi lucrează
• Pentru copiii sub 15 ani, veniturile realizate din muncă până la
suma de 100 Euro pe lună nu se iau în calcul ca venituri proprii
(§ 1 Abs. 1 Nr. 9 Alg II-V - § 1 par. 1 nr. 9 Legea privind alocaţia
de şomaj II-V).
Das Einkommen wird immer im Monat des Zuflusses angerechnet, es spielt keine Rolle, für welchen Zeitraum das Geld
ist. Bekommen Sie Ihr Gehalt für den Monat Mai am 15. Juni,
wird es für den Monat Juni angerechnet.
Erhalten Sie ein einmaliges Einkommen, das höher ist als Ihr
Leistungsanspruch für einen Monat, z.B. eine Erbschaft, wird
dieses Einkommen gleichmäßig auf 6 Monate aufgeteilt.
(§ 11 Abs. 3 S. 3 SGB II). Übersteigt das einmalige Einkommen den Bedarf für 6 Monate, geht es in Vermögen (siehe
unter Punkt 8) über. Ob Sie dann weiter Leistungen vom Jobcenter erhalten, hängt dann davon ab, ob Sie die Vermögensfreigrenzen nicht überschreiten.
• Pentru elevii sub 25 de ani care nu primesc alocaţie de formare
profesională şi exercită o activitate pe timpul vacanţelor şcolare,
veniturile în limita a 1.200 Euro anual nu sunt luate în calcul ca
venituri proprii. Exercitarea respectivei activităţi nu trebuie însă
să depăşească o durată maximă de 4 săptămâni într-un an calenda ristic! (§1 Abs. 4 Alg II-V - §1 par. 4 Legea privind alocaţia de
şomaj II-V).
Luarea în calcul a veniturilor proprii
2. Wenn Sie Arbeitslosengeld I, Krankengeld, Rente oder
anderes so genanntes „müheloses“ Einkommen beziehen (so
genannt, weil Sie dafür keine Arbeitsleistung erbringen)
Diese Einkommensarten werden im Allgemeinen bis auf die so
genannte Versicherungspauschale in Höhe von 30 Euro, voll
angerechnet. Sie brauchen aber nicht nachzuweisen, dass Sie
tatsächlich Versicherungen haben. Haben Sie eine KFZ-Haftpflichtversicherung oder andere vom Gesetzgeber vorgeschriebene Pflichtversicherungen (in Berlin z.B. die Hundehaftpflicht) und zahlen Sie Beiträge für die Riester-Rente,
können Sie diese Kosten zusätzlich absetzen. Lassen Sie sich
in einer Beratungsstelle beraten!
3. Sie bekommen Lohn / Gehalt aus einer abhängigen
Beschäftigung
Es wird nicht Ihr gesamtes Einkommen angerechnet, es wird
„bereinigt“:
Zunächst erhalten Sie einen Grundfreibetrag in Höhe von
100 Euro. Dieser beinhaltet die Aufwendungen für allgemeine
Versicherungen wie Hausrat- oder Haftpflichtversicherung,
Beiträge für die Riester-Rente und die Ausgaben, die mit der
Erzielung Ihres Einkommens verbunden sind. Im Einzelfall
können Sie höhere Ausgaben absetzen, z.B. wenn Sie sehr
hohe notwendige Fahrtkosten haben oder Ausgaben für Arbeitskleidung anfallen. Diese Möglichkeit besteht aber nur,
wenn Sie ein Einkommen über 400 Euro haben.
Weiterhin erhalten Sie einen so genannten Erwerbstätigenfreibetrag: Er errechnet sich vom Bruttoeinkommen und beträgt
1. Când se iau în calcul veniturile proprii?
Veniturile se iau în calcul întotdeauna în luna intrării, indiferent de
perioada pentru care au fost plătiţi banii respectivi. Dacă plata salariului pentru luna mai se face la data de 15 iunie, atunci venitul respectiv se ia în calcul pentru luna iunie.
În cazul unui venit sub forma unei sume unice care depăşeşte cuantumul prestaţiilor la care aveţi dreptul într- o lună, de exemplu dacă
primiţi o moştenire, venitul respectiv este repartizat pe 6 luni. (§ 11
Abs. 3 S. 3 SGB II- § 11 par. 3 S. 3 Cod Social II). Dacă respectiva sumă unică depăşeşte necesarul pentru 6 luni, este considerată drept
avere (vezi punctul 6). În condiţiile în care, în această situaţie, averea
de care dispuneţi depăşeşte suma maximă admisibilă, nu mai beneficiaţi de prestaţii acordate de centrul de ocupare a forţei de muncă.
2. Dacă beneficiaţi de alocaţie de şomaj I, prestaţie de boală, pensie
sau o altă categorie de venit realizat pe alte căi decât prin muncă
Aceste categorii de venit se iau în general în calcul integral ca venituri
proprii,după deducerea primei unice de asigurare de 30 Euro. Nu este
însă necesar să aduceţi documente doveditoare privind existenţa
unor asigurări. Dacă aveţi o asigurare de răspundere civilă auto obligatorie sau alte asigurări obligatorii legale (în Berlin de ex. asigurarea
de răspundere a proprietarilor de câini) şi dacă plătiţi contribuţii pentru pensia Riester, sumele respective pot fi, în anumite condiţii, deasemenea deduse din totalul veniturilor. Apelaţi la serviciile unui centru de consiliere!
20 % des monatlichen Einkommens, das 100 Euro übersteigt
und nicht mehr als 1.000 Euro beträgt und 10 % des monatlichen Einkommens, das 1.000 Euro übersteigt und nicht mehr
als 1.200 Euro beträgt. Dies gilt, wenn kein minderjähriges
Kind in der Bedarfsgemeinschaft ist, bei mindestens einem
Kind erhöht sich der Betrag von 1.200 Euro auf 1.500 Euro.
Der Grund- und der Erwerbstätigenfreibetrag werden von
Ihrem Nettoeinkommen (bei dem also Steuern und Sozialabgaben abgerechnet sind) abgezogen. Die Differenz wird dann
auf Ihre SGB II-Leistungen angerechnet.
Frau B. hat einen Minijob von
400 Euro. Wie viel Geld wird nicht angerechnet?
•
•
•
Beim Minijob ist Brutto = Netto
400 Euro minus Grundfreibetrag von 100 Euro und
minus Erwerbstätigenfreibetrag - 20 % von
300 Euro = 60 Euro
> 160 Euro beträgt der Gesamtfreibetrag, der vom Nettoeinkommen abzuziehen ist.
Es werden also nur 240 Euro Einkommen ange
rechnet.
Sonderregelung bei Einkommen aus ehrenamtlicher
Tätigkeit (§11b Abs. 2 S. 3)
•
Wenn Frau B. zusätzlich aus einer ehrenamtlichen
Tätigkeit 200 Euro erhält, erhöht sich der Grund
freibetrag auf 200 Euro. Der Anrechnungsbetrag berechnet sich folgendermaßen:
•
•
•
•
Gesamteinkommen:
erhöhter Grundfreibetrag ./.
Erwerbstätigenfreibetrag - 20 %
von 500 Euro
./.
als Einkommen anzurechnen
600 Euro
200 Euro
100 Euro
300 Euro
3. Dacă primiţi salariu/remuneraţie în calitate de angajat
În acest caz, nu se ia în calcul venitul dvs. integral, ci acesta este
„ajustat“:
În primul rând, beneficiaţi de un cuantum de bază de 100 de Euro,
scutit de la luarea în calcul. Această sumă este destinată cheltuielilor
pentru asigurări generale cum ar fi asigurarea pentru bunurile din
gospodărie sau asigurarea obligatorie de răspundere civilă, contribuţii
la pensia Riester, precum şi pentru cheltuieli necesare pentru obţinerea veniturilor. În anumite cazuri, puteţi deduce şi alte cheltuieli care
depăşesc cuantumul de 100 Euro, de exemplu dacă cheltuielile necesare de transport sunt foarte mari sau dacă apar costuri pentru achiziţionarea de îmbrăcăminte de lucru. Acest lucru este însă posibil
doar dacă venitul dvs. depăşeşte cuantumul de 400 Euro.
În continuare, beneficiaţi de un aşa-numit cuantum pentru lucrători,
care este deasemenea scutit de la luarea în calcul. Ca bază de calcul se
ia venitul brut, iar cuantumul respectiv reprezintă 20% din venitul lunar care depăşeşte 100 Euro şi nu este mai mare de 1.000 Euro, şi 10%
din venitul lunar care depăşeşte suma de 1.000 Euro şi nu este mai
mare de 1.200 Euro. Această procedură de calcul se aplică în cazurile
în care în comunitatea de necesitate respectivă nu există nici un copil
minor; dacă există cel puţin un copil, suma luată ca bază de calcul se
măreşte de la 1.200 Euro la 1.500 Euro.
Cuantumul de bază şi cuantumul pentru lucrători scutite de la luarea
în calcul sunt deduse din venitul dvs. net (după scăderea impozitelor
şi a contribuţiilor la asigurările sociale). Diferenţa rămasă se ia apoi
în considerare ca venit propriu la stabilirea cuantumului prestaţiilor
cf. SGB II (Cod Social).
Un exemplu simplu
doamna B are un minijob (activitate salariată minoră) remunerat
cu 400 Euro. Cât din această sumă este scutit de luarea în calcul
la stabilirea cuantumului prestaţiilor?
•
•
•
În cazul unui minijob venitul brut = venitul net
400 Euro minus cuantumul de bază de 100 Euro şi
minus cuantumul pentru lucrători 20 % din 300 Euro = 60 Euro
> 160 Euro reprezintă cuantumul total scutit de la lua-
rea în calcul, care se deduce din venitul net. Prin urma-
re, la stabilirea cuantumului prestaţiilor se consideră că doamna B. are un venit propriu de doar 240 Euro.
Exemplu de calcul
Eine kleine Übersicht zur Orientierung: Wie viel Geld habe
ich zusätzlich in der Tasche, wenn ich arbeite?
Reglementare specială cu privire la veniturile realizate din
activităţi onorifice (§11b par. 2 prop. 3)
monatlicher Verdienst was bleibt
(Brutto) 100 Euro
100 Euro
400 Euro
160 Euro
800 Euro
240 Euro
1.000 Euro
280 Euro
1.200 Euro
300 Euro (dies ist der Höchst
freibetrag für Personen
ohne minderjährige Kinder)
1.500 Euro
330 Euro (dies ist der Höchst-
freibetrag für Personen
mit mindestens einem minderjährigen Kind)
•
•
•
•
•
4. Sie erhalten Einkommen aus einer selbständigen Beschäftigung
Die Regelungen für die Anrechnung von Einkommen aus selbständiger Tätigkeit sind sehr kompliziert und einzelfallbezogen. Hier nur wenige Anmerkungen:
Für die Berechnung des Einkommens ist von den Betriebseinnahmen auszugehen. Davon sind die notwendigen Betriebsausgaben abzuziehen. Was „notwendige“ Ausgaben sind,
richtet sich nicht nach dem Steuerrecht, sondern wird von
den Mitarbeitern des Jobcenters eingeschätzt. Versuchen Sie
also immer Ihre Ausgaben gut zu begründen. Die Ausgaben
dürfen auch nicht in einem auffälligen Missverhältnis zu den
Einnahmen stehen. Notfalls müssen Sie versuchen, Ihre Ansprüche vor dem Gericht durchzusetzen.
Sie müssen für jeden Bewilligungsabschnitt vorab eine Prognose über die Höhe des erwarteten monatlichen Einkommens
abgeben. Das Jobcenter errechnet daraus ein monatliches
Durchschnittseinkommen. Anhand der tatsächlichen Einkünfte erfolgt nach dem Bewilligungszeitraum dann eine Nachberechnung durch das Jobcenter. Haben Sie tatsächlich weniger
verdient, erhalten Sie eine Nachzahlung, Haben Sie mehr verdient, müssen Sie Geld zurückzahlen.
Vom Gewinn wird natürlich auch bei Selbständigen der
Grund- und Erwerbstätigenfreibetrag abgezogen.
Dacă doamna B. mai realizează în plus un venit de 200 Euro din exercitarea unei activităţi onorifice, cuantu
mul de bază scutit de la luarea în calcul se ridică la 200 Euro. Venitul care va fi luat în considerare la stabilirea cuantumului prestaţiilor ca fiind venit propriu se calculează precum urmează:
Venit total:
600 Euro
cuantum de bază suplimentat ./.
200 Euro
cuantum pentru lucrători
- 20 % din 500 Euro
./.
100 Euro
venitul luat ca bază de calcul
300 Euro
Exemplu de calcul
Privire de ansamblu pentru orientare: Câţi bani am în plus în
buzunar dacă lucrez?
Venit lunar (brut) 100 Euro
400 Euro
800 Euro
1.000 Euro
1.200 Euro
1.500 Euro
Ce rămâne
100 Euro
160 Euro
240 Euro
280 Euro
300 Euro (cuantumul maxim care poate fi dedus în cazul persoanelor care nu au copii minori)
330 Euro (cuantumul maxim care poate fi dedus în cazul persoanelor care au cel puţin un copil minor)
4. Dacă realizaţi venituri dintr-o activitate independentă
Reglementările privind modalitatea de luare în calcul a veniturilor
din activităţi independente sunt foarte complicate, existând diferenţe
mari de la caz la caz. În continuare doar câteva observaţii generale:
Pentru stabilirea cuantumului veniturilor se iau ca bază de calcul încasările firmei, din care se scad cheltuielile de operare necesare ale
firmei. Ce anume sunt cheltuieli „necesare“ se stabileşte nu pe baza
prevederilor legislative în domeniul fiscal, ci este la latitudinea angajaţilor centrului de ocupare a forţei de muncă. De aceea încercaţi
5. Zur Anrechnung des Elterngeldes seit 01.01.2011
Wenn sich das Elterngeld vollständig aus vorhergehender
Erwerbstätigkeit berechnet
• wird es bis zur Höhe von 300 Euro nicht angerechnet (wer
das Elterngeld auf 2 Jahre streckt - bis zu 150 Euro) und
• von der verbleibenden anzurechnenden Summe wird die
30 Euro-Versicherungspauschale abgezogen, ggf. auch hier
noch weitere Beträge wie KFZ-Haftpflichtversicherung,
weitere Pflichtversicherungen oder der Betrag für die
Riester-Rente.
Frau G. hat vor der Geburt ihres Kindes gearbeitet und
erhält nun ein daraus berechnetes Elterngeld in monatlicher Höhe von 670 Euro.
Sie erhält dann den maximalen Elterngeldfreibetrag von
300 Euro. Von den verbliebenen 370 Euro wird die
Versicherungspauschale - 30 Euro - abgezogen. Von dem
Elterngeld werden also nur 340 Euro angerechnet.
Wenn sich das Elterngeld nur zum Teil aus vorhergehender Erwerbstätigkeit berechnet und auf den Mindestbetrag von 300 Euro aufgestockt wird
•
wird der aus dem Erwerbseinkommen errechnete
Teil des Elterngeldes nicht angerechnet und
•
vom anzurechnenden Aufstockungsbetrag wird
die 30 Euro-Versicherungspauschale abgezogen,
ggf. auch hier noch weitere Beträge wie KFZHaftpflichtversicherung, weitere Pflichtversicherungen oder der Betrag für die Riester-Rente.
întotdeauna să oferiţi o justificare temeinică pentru cheltuielile respective. De asemenea, cheltuielile nu trebuie să fie exagerat de disproporţionate faţă de venituri. În caz de nevoie încercaţi să vă obţineţi
drepturile printr-o acţiune în justiţie.
Pentru fiecare perioadă de acordare a prestaţiilor trebuie să prezentaţi
anticipat o prognoză privind cuantumul veniturilor pe care estimaţi
să le realizaţi în fiecare lună. Pe baza acestor estimări, centrul de ocupare a forţei de muncă calculează un venit mediu lunar. La expirarea
perioadei de acordare a prestaţiilor centrul de ocupare a forţei de
muncă realizează calculul de regularizare, pe baza veniturilor realizate în mod concret. În cazul în care câştigul dvs. a fost întradevăr
mai mic decât aţi estimat, veţi primi o plată compensatorie. Dacă
câştigul a fost mai mare, va trebui să returnaţi nişte bani.
Şi în cazul persoanelor care exercită o activitate independentă, din
câştigul realizat se deduc cuantumul de bază şi cuantumul pentru
lucrători scutite de la luarea în calcul pentru stabilirea veniturilor
proprii.
5. Luarea în calcul a alocaţiei parentale începând cu 01.01.2011
Dacă alocaţia parentală rezultă integral din veniturile realizate în trecut din exercitarea unei activităţi profesionale
• atunci, o sumă de până la 300 Euro (în cazul în care se acordă pe o
perioadă de 2 ani - până la 150 Euro), nu este luată în calcul drept
venit propriu la stabilirea cuantumului prestaţiilor, şi
• din restul sumei, care urmează să fie luată în calcul drept venit pro priu, se scade prima unică de asigurare de 30 Euro, precum şi even tual alte contribuţii, cum ar fi prima de asigurare de răspundere
civilă auto obligatorie, alte asigurări obligatorii sau contribuţia pen tru pensia Riester.
Exemplu
Doamna G. a lucrat înainte de naşterea copilului şi beneficiază la
ora actuală de o alocaţie parentală rezultată din această activitate
în valoare de 670 Euro.
Din aceasta se scade cuantumul maxim de 300 Euro scutit de la
luarea în calcul. Din restul de 370 Euro se scade prima unică de
asigurare de 30 Euro. Prin urmare, din totalul alocaţiei parentale,
la stabilirea prestaţiilor se iau în calcul ca venituri proprii doar
340 Euro.
Dacă alocaţia parentală rezultă doar în parte din veniturile
realizate în trecut din exercitarea unei activităţi profesionale şi
este suplimentată până la cuantumul minim de 300 Euro
Frau S. hatte vor der Geburt ihres Kindes einen Minijob
und erhielt dafür 160 Euro monatlich. In diesem Fall erhält
sie 160 Euro Elterngeld aus dem Minijob und - da das
Elterngeld mindestens 300 Euro beträgt - 140 Euro
aufstockend.
Die 160 Euro werden nicht angerechnet, von dem aufgestockten Betrag von 140 Euro wird die Versicherungspauschale - 30 Euro - abgezogen. Von dem Elterngeld (insgesamt 300 Euro) werden also nur 110 Euro angerechnet.
Wenn das Elterngeld ohne vorherige Erwerbstätigkeit
gezahlt wird - also der Mindestbetrag von 300 Euro
•
wird die 30 Euro-Versicherungspauschale abgezogen, ggf. auch hier noch weitere Beträge wie
KFZ-Haftpflichtversicherung, weitere Pflichtversicherungen oder der Betrag für die Riester-Rente.
Es werden also im Allgemeinen 270 Euro angerechnet.
8. Zur Vermögensberücksichtigung
(§ 12 SGB II, Alg II-V)
In Abgrenzung zum Einkommen ist Vermögen grundsätzlich
das, was jemand vor der Antragstellung auf SGB II-Leistungen bereits hatte. Zum Vermögen gehören z.B. Bankguthaben, Sparbücher, Aktien oder sonstige Wertpapiere, Lebensversicherungen und Sachwerte (wie ein Auto, Grundstücke,
wertvoller Schmuck).
Wer Vermögen hat, das bestimmte Grenzen überschreitet, gilt
nicht als hilfebedürftig und erhält keine SGB II-Leistungen, bis
das Vermögen, das über diesen Grenzen liegt, aufgebraucht
ist.
Grundfreibeträge für Vermögen
• 150 Euro je vollendetem Lebensjahr für volljährige Hilfebedürftige, mindestens aber 3.100 Euro
• 3.100 Euro für jedes minderjährige Kind
• die im Rahmen der „Riester-Rente“ staatlich geförderte
Altersvorsorge
•
cota-parte din alocaţia parentală rezultată din venituri
le realizate din muncă nu se ia în cal cul ca venit pro-
priu la stabilirea cuantumului prestaţiilor
•
din suplimentul acordat, care se ia în calcul drept venit propriu la stabilirea prestaţiilor, se scade scade prima unică de asigurare de 30 Euro, şi eventual alte contri-
buţii, cum ar fi prima de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie, alte asigurări obligatorii sau contribu-
ţia pentru pensia Riester.
Exemplu
Doamna S. avut înainte de naşterea copilului un minijob (activitate salariată minoră), pentru care primea 160 Euro pe lună. În
acest caz, primeşte o alocaţie parentală de 160 Euro în urma
prestării activităţii salariate minore şi – deoarece alocaţia parentală trebuie să fie de minimum 300 Euro pe lună – beneficiază de
o suplimentare de 160 Euro.
Cei 160 Euro nu sunt luaţi în în calcul, iar din suma suplimentară de 140 Euro se scade prima de asigurare unică de 30 de Euro.
Prin urmare, din alocaţia parentală totală de 300 Euro se iau în
calcul ca venituri proprii numai 110 Euro Dacă beneficiaţi de
alocaţie parentală fără a fi exercitat în prealabil o activitate salariată – deci beneficiaţi de alocaţia parentală minimă de 300 Euro
•
din aceasta se scade prima de asigurare unică de 30 de Euro, şi eventual alte contribuţii, cum ar fi prima de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie sau con-
tribuţia pentru pensia Riester. Prin urmare, în princi
piu, pentru stabilirea cuantumului prestaţiilor se iau în calcul drept venituri proprii 270 Euro.
8. Luarea în calcul a averii
(§ 12 SGB II, Alg II-V)
Spre deosebire de venituri, drept avere se consideră ceea ce o persoană poseda deja înainte de a solicita acordarea de prestaţii cf. SGB II
(Cod Social II). Drept avere se consideră, de ex., sumele aflate în conturi bancare şi pe carnete de economii, acţiunile sau alte tiluri de valoare, asigurările de viaţă şi bunurile mobile şi imobile (de ex autoturism, terenuri, bijuterii de preţ).
În cazul în care averea unei persoane depăşeşte un anumit cuantum,
persoana respectivă nu mai este considerată ca având nevoie de asis-
• geldwerte Ansprüche, die der Altersvorsorge dienen bis zu
einem Wert von 750 Euro je vollendetem Lebensjahr
Voraussetzung: Es besteht ein Verwertungsausschluss; das
heißt, auf Grund einer vertraglichen Vereinbarung kann das
Geld nicht vor dem Eintritt in den Altersruhestand ausgezahlt werden.
• Zusätzlich 750 Euro für jeden in der Bedarfsgemeinschaft
lebenden Hilfebedürftigen. Dieser Betrag wurde vom
Gesetzgeber als Ansparung für notwendige Anschaffungen
(z.B. wenn der Kühlschrank kaputt geht) begründet.
tenţă şi nu beneficiază de prestaţii cf. SGB II – Cod Social II până ce
averea sa scade până la nivelul cuantumului maxim permis.
Cuantumuri ale averii scutite de la luarea în calcul a veniturilor
proprii
• 150 Euro pentru fiecare an de viaţă pentru persoane majore care au
nevoie de asistenţă, însă minimum 3.100 Euro
• 3.100 Euro pentru fiecare copil minor
• economiile pentru fondul de pensii „Riester“ pentru care se acordă
ajutoare de stat
• beneficii cu valoare pecuniară destinate economiilor pentru bătrâ neţe, în limita unui cuantum de 750 Euro pentru fiecare an de viaţă
Herr B., 43 Jahre alt und Frau B., 40 Jahre alt, leben mit
ihren 15 und 6 Jahre alten Kindern in Berlin. Wegen Verlust des Arbeitsplatzes von Frau B. müssen sie nun SGB
II-Leistungen beim Jobcenter beantragen. Wie viel Erspartes darf die Familie besitzen?
(Über eine Altersvorsorge verfügt die Familie nicht.)
Condiţie: Existenţa unei clauze contractuale care să prevadă că suma
respectivă nu poate fi plătită beneficiarului înainte de ieşirea la pensie
pentru limită de vârstă.
• Suplimentar, câte 750 de Euro pentru fiecare membru al comunităţii
de necesitate respective care are nevoie de asistenţă. Această sumă a
fost prevăzută de autorităţile legiuitoare drept rezervă pentru achi ziţia de bunuri necesare (de ex. dacă se strică frigiderul).
Herr B.: 43 x 150 = 6.450 Euro
Frau B.: 40 x 150 = 6.000 Euro
Kind 15 Jahre: Mindestbetrag von 3.100 Euro
Kind 6 Jahre: Mindestbetrag von 3.100 Euro
Insgesamt: 18.650 Euro (siehe aber unter ergänzende
Anmerkungen weiter unten)
Hinzu kommt der Betrag für notwendige Anschaffungen
von 4 x 750 = 3.000 Euro
Beachtung muss in diesem Zusammenhang allerdings finden,
dass bei Personen im Gesetz vorgeschriebenen Lebensalter
unterschiedliche Vermögenskappungsgrenzen gibt. Beispielsweise Personen, die nach dem 31. Dezember 1963 geboren
sind, darf der Grundfreibetrag jeweils 10.050 Euro und der
Wert der geldwerten Ansprüche insbesondere aus einer Lebensversicherung jeweils 50.250 Euro nicht übersteigen.
Ergänzende Anmerkungen:
Wenn Sie in mit einem (Ehe-)Partner zusammenleben, ist es
egal, wer von Ihnen beiden tatsächlich Vermögen hat, die
Grundfreibeträge bzw. die Beträge für die Altersvorsorge werden von beiden addiert. Hat im Beispiel oben Herr B. auf
seinem Konto nur 2.000 Euro, Frau B. aber 10.000 Euro, überschreiten beide zusammen den addierten Höchstfreibetrag
Exemplu de calcul
Domnul B., în vârstă de 43 de ani, şi doamna B., în vârstă de 40
de ani, locuiesc împreună cu copiii lor, în vârstă de 15, respectiv
6 ani, la Berlin. După ce doamna B. şi-a pierdut locul de muncă,
fa-milia este nevoită să acceseze prestaţii cf. SGB II (Cod Social
II) de la centrul de ocupare a forţei de muncă. Ce economii are
dreptul să deţină familia respectivă? (Familia nu dispune de economii pentru bătrâneţe).
D-l B.: 43 x 150 = 6.450 Euro
D-na B.: 40 x 150 = 6.000 Euro
Copil 15 ani: cuantum minim de 3.100 Euro Copil
6 ani: cuantum minim de 3.100 Euro
Total: 18.650 Euro (vezi însă completările de mai jos)
La aceasta se adaugă cuantumul prevăzut drept rezervă pentru
achiziţia de bunuri necesare, respectiv 4 x 750 = 3.000 Euro
În acest context trebuie să se țină seama defaptul că legea specifică
pentru persoane din diferite sectoare de vârstă diferite plafoane de
avere. De exemplu, în cazul persoanelor născute după data de 31 decembrie 1963, suma de bază neimpozabilă nu trebuie să depășească
10.050 euro, iar valoarea drepturilor bănești provenite în special dintro asigurare de viață, nu trebuie să depășească 50.250 euro.
von 12.450 Euro nicht.
Anders verhält es sich beim Grundfreibetrag der Kinder. Dieser ist ausschließlich dem jeweiligen Kind zuzuordnen, nicht
ausgeschöpftes Vermögen des Kindes kann nicht auf den
Freibetrag der Eltern übertragen werden! Eine Ausnahme davon ist der Freibetrag für notwendige Anschaffungen, siehe
nächster Punkt.
Die Freibeträge für notwendige Anschaffungen werden für alle
Mitglieder der Bedarfsgemeinschaft addiert. Familie B. kann
hierfür also einen Betrag von 4x750 Euro = 3.000 Euro haben.
Es gibt Vermögen, das nicht berücksichtigt wird. Dazu
gehören:
• für jede erwerbsfähige Person ein Kraftfahrzeug im Wert bis
zu 7.500 Euro
• ein selbst bewohntes angemessenes Haus/ eine angemessene Eigentumswohnung mit Grundstück. Als angemessen
gelten im ländlichen Bereich ein Grundstück bis zu 800 m²
und im städtischen Bereich bis zu 500 m² für die Größe des
Hauses:
bei 1-2 Personen 90 m² (Wohnung 80 m²)
3 Personen 110 m² (Wohnung 100 m²)
4 Personen 130 m² (Wohnung 120 m²
für jede weitere Person + 20 m²
• Sachen und Rechte, soweit ihre Verwertung offensichtlich
unwirtschaftlich ist oder eine besondere Härte bedeuten
würde
Zu der Frage, ab wann eine Verwertung als offensichtlich
unwirtschaftlich einzustufen ist, gibt es keine eindeutige
Antwort. Im Zweifelsfall wird dies für den Einzelfall vor
Gericht entschieden. Ebenso unbestimmt ist der Begriff der
„besonderen Härte“.
• Vermögensgegenstände, die zur Aufnahme oder Fortsetzung der Berufsausbildung oder der Berufstätigkeit erforderlich sind
Rat
Lassen Sie sich im Streitfall mit dem Jobcenter von einer
fachkundigen Stelle beraten!
Completări:
Dacă locuiţi împreună cu soţul/soţia sau partenerul de viaţă, nu contează cine dintre dvs. deţine averea - cuantumurile de bază scutite de
la luarea în calcul a averii proprii, ca şi contribuţiile la economiile
pentru bătrâneţe se însumează de la amândoi. Dacă în exemplul de
mai sus domnul B. are în cont doar 2.000 Euro, însă doamna B. are
10.000 Euro, cei doi nu depăşesc împreună totalul cuantumului de
bază scutit de la luarea în calcul a averii, respectiv 12.450 Euro.
Alta este situaţia în cazul cuantumului de bază scutit de la luarea în
calcul pentru copii. Acest cuantum se ia în considerare pentru fiecare
copil individual, iar eventualele diferenţe până la nivelul maxim permis nu pot fi transferate asupra cuantumului de bază al părinţilor! O
excepţie o constituie cuantumul prevăzut drept rezervă pentru achiziţia de bunuri necesare, vezi punctul următor.
Cuantumurile prevăzute drept rezervă pentru achiziţia de bunuri necesare, scutite de la luarea în calcul a averii, se adună pentru toţi
membrii familie. Astfel, familia B. poate deţine un cuantum de rezervă de 4x750 Euro = 3.000 Euro.
Există şi bunuri care nu sunt luate în calcul. Printre acestea se
numără:
• un autoturism în valoare de până la 7.500 Euro pentru fiecare
persoană capabilă de muncă
• o casă/o locuinţă proprietate personală cu terenul aferent, locuită de
persoana respectivă, conformă cu criteriile de rezonabilitate Drept
conform cu criteriile de rezonabilitate este considerat un teren de
până la 800 m² în zonele rurale, şi de până la 500 m² în zonele urbane
Suprafaţa casei:
1-2 persoane 90 m² (locuinţă 80 m²)
3 persoane 110 m² (locuinţă 100 m²)
4 persoane 130 m² (locuinţă 120 m²)
pentru fiecare persoană în plus + 20 m²
•
bunuri şi drepturi a căror valorificare nu ar fi, în mod evi-
dent, eficientă economic sau care ar duce la situaţii de o gra-
vitate excepţională
La întrebarea: când poate fi considerată valorificarea ca nefi
ind eficientă economic în mod evident, nu există un răs-
puns inechivoc. Dacă într-un anumit caz persistă dubii, de-
cizia poate fi luată în instanţă La fel de echivoc este şi conceptul de „situaţie de o gravitate excepţională“.
9. Fördern von Arbeit
und Fordern
Zur Aufgabe der Grundsicherung für Arbeitsuchende gehört
es, erwerbsfähige Leistungsberechtigte bei der Aufnahme
oder Beibehaltung einer Erwerbstätigkeit zu unterstützen. Das
vorrangige Ziel ist es, dass „durch eine Erwerbstätigkeit Hilfebedürftigkeit vermieden oder beseitigt, die Dauer der Hilfebedürftigkeit verkürzt oder der Umfang der Hilfebedürftigkeit
verringert wird“ (§ 1 Abs. 2 S. 4 Nr. 1 SGB II) = Fördern. Auf
der anderen Seite müssen „erwerbsfähige Leistungsberechtigte und die mit ihnen in einer Bedarfsgemeinschaft lebenden
Personen (...) alle Möglichkeiten zur Beendigung oder Verringerung ihrer Hilfebedürftigkeit ausschöpfen“ (§ 2 Abs. 1 S. 1
SGB II) = Fordern.
9.1 Zur Zumutbarkeit
(§ 10 SGB II)
Wenn Sie SGB II-Leistungen beziehen, ist Ihnen nach dem
Gesetz grundsätzlich jede Arbeit bzw. Eingliederungsmaßnahme zumutbar. Von Ihnen wird auch verlangt, dass Sie aktiv
mitwirken.
Das Gesetz benennt folgende Ausnahmen von der Zumutbarkeit (§ 10 Abs. 1 SGB II):
Sie sind zu einer bestimmten Arbeit körperlich, geistig oder
seelisch nicht in der Lage. In der Mehrzahl sind dies Erkrankungen oder Behinderungen, die bestimmte Arbeiten unmöglich machen. Sie benötigen für den Nachweis ein ärztliches
oder psychologisches Attest. Eventuell wird das Jobcenter
amtsärztliche Untersuchungen beantragen.
Die Ausübung der angebotenen Arbeit erschwert die künftige
Tätigkeit in Ihrem bisherigen Beruf, weil sie besondere körperliche Anforderungen stellt. Ein Beispiel hierfür ist, wenn Sie
Musiker sind und eine besondere Fingerfertigkeit für das
Spielen Ihres Instrumentes benötigen, dann können Sie zu
keinen groben Tätigkeiten herangezogen werden, durch die
Sie Ihre Fingerfertigkeiten verlieren würden.
Sie gefährden durch die Aufnahme der Arbeit die Erziehung
Ihres Kindes oder des Kindes Ihres Partners. Bei einem Kind
über 3 Jahren, dessen Betreuung in einer Tagesstätte, Tagespflege oder anderweitig sichergestellt ist, wird keine Gefährdung der Erziehung angenommen. Bei einem Kind unter
3 Jahren können die Eltern(teile) bzw. der Partner nicht zur
• bunuri patrimoniale necesare pentru începerea sau continuarea
unei activităţi de formare profesională sau a unei activităţi profesio nale
Şi aici este valabilă recomandarea
în cazul unei divergenţe de opinii cu centrul de ocupare a forţei
de muncă, apelaţi la un centru de consiliere!
9. Incentive pentru muncă şi
cerinţe
Unul dintre obiectivele asigurării nevoilor de bază pentru solicitanţii
de locuri de muncă este să acorde beneficiarilor de prestaţii care sunt
capabili de muncă sprijin pentru a-şi găsi un loc de muncă, respectiv
pentru a-l păstra. Obiectivul principal este acela ca „prestarea unei
activităţi profesionale să ducă la evitarea, respectiv înlăturarea nevoii
de asistenţă, la scurtarea duratei pe care o persoană are nevoie de
asistenţă sau la reducerea cuantumului asistenţei“ (§ 1 Abs. 2 S. 4 Nr.
1 SGB II - § 1 par. 2 prop. 4 nr. 1 Cod Social II) = Incentive. Pe de altă
parte, „beneficiarii de prestaţii care sunt capabili de muncă şi persoanele care trăiesc împreună cu aceştia într-o comunitate de necesitate
(…) trebuie să epuizeze toate posbilităţile în vederea încetării sau diminuării nevoii de asistenţă“ (§ 2 Abs. 1 S. 1 SGB II - (§ 2 par. 1 prop.
1 Cod Social II) = Cerinţe.
9.1 Principiul rezonabilităţii (§ 10 SGB II)
Dacă beneficiaţi de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II), conform legii
orice activitate sau măsură de integrare profesională care vi se propune este considerată de principiu ca fiind rezonabilă. Totodată, dvs.
sunteţi chemat să cooperaţi în mod activ.
Legea prevede următoarele excepţii de la principiul rezonabilităţii (§
10 Abs. 1 SGB II):
Nu sunteţi apt din punct de vedere fizic, psihic sau spiritual să prestaţi o anumită activitate. În majoritatea cazurilor incapacitatea de a
presta o anumită activitate rezultă dintr-o boală sau un handicap. În
acest caz este necesar să prezentaţi un certificat medical sau psihologic care să ateste acest fapt. Eventual, centrul de ocupare a forţei de
muncă va solicita examinarea dvs. de către un medic oficial.
Prestarea muncii care vi se oferă ar îngreuia exercitarea pe viitor a
profesiei actuale, deoarece vă solicită în mod deosebit din punct de
Arbeit verpflichtet werden. Es können sich allerdings nicht
beide Partner auf die Kindererziehung beschränken.
Sie pflegen einen Angehörigen, dessen Pflege nicht auf andere Weise sichergestellt werden kann und die Pflege ist mit
der Ausübung der Arbeit nicht vereinbar. In welchem Umfang
die Pflege eine Arbeit ausschließt, hängt von dem tatsächlichen Pflegeaufwand ab. Eine Orientierung hierfür ist, welche
Pflegestufe nach dem SGB XI der zu Pflegende hat. Die Fachlichen Hinweise der Bundesagentur zum § 10 (10.18), Stand
21.05.12, gehen von folgender Zumutbarkeit aus:
Bei Pflegestufe I ist in der Regel eine Vollzeitarbeit zumutbar,
bei Pflegestufe II eine Arbeit bis zu 6 Stunden am Tag und bei
Pflegestufe III überhaupt nicht.
Sie haben einen sonstigen wichtigen Grund. Dies können z.B.
im Einzelfall religiöse oder kulturelle Gründe sein, aber auch
ein Schulbesuch oder eine Ausbildung (auch eine Zweitausbildung).
Keine Gründe für eine Ablehnung sind (§ 10 Abs. 2 SGB II):
• wenn die Arbeit nicht Ihrer Qualifikation entspricht
• wenn die Arbeit vom Wohnort weiter entfernt ist als die
zuvor ausgeführte – bei einer täglichen Arbeitszeit sind
i.d.R. Pendelzeiten von bis zu 2,5 Stunden zumutbar.
• wenn die Arbeitsbedingungen schlechter sind als bei der
bisherigen (z.B. niedrigerer Lohn – aber nicht, wenn er unter
den gesetzlichen Mindestlohnbestimmungen liegt, ungünstigere Arbeitszeiten)
vedere fizic. De exemplu, dacă sunteţi muzician şi, pentru a cânta la
instrumentul dvs., aveţi nevoie de o virtuozitate deosebită a degetelor,
atunci nu vi se poate impune să prestaţi activităţi grosiere care ar duce la pierderea acestor aptitudini.
Dacă aţi merge la muncă aţi periclita creşterea copilului dvs. sau a copilului partenerului dvs. În cazul unui copil de peste 3 ani a cărui îngrijire peste zi este asigurată de o creşă, grădiniţă sau în alt fel, nu se
poate vorbi de periclitarea creşterii copilului. În cazul unui copil mai
mic de 3 ani, părintele/părinţii, respectiv partenerul părintelui nu pot
fi obligaţi să meargă la muncă. Nu este însă permis ca ambii parteneri
să se limiteze la activitatea de creştere a copilului.
Aveţi grijă de o rudă a cărei îngrijire nu poate fi asigurată în alt mod,
iar exercitarea unei activităţi profesionale nu este compatibilă cu
această activitate. În ce măsură prestarea activităţii de îngri- jire face
imposibilă exercitarea unei activităţi profesionale depinde de efortul
concret pe care îl presupune îngrijirea rudei respective. Spre orientare
poate fi luată în considerare categoria de invaliditate în care este încadrată persoana aflată în îngrijire, cf. SGB XI (Cod Social XI). Instrucțiunile tehnice de aplicare a § 10 (10.18) valabile la data de 21.05.2012
ale Agenţiei Federale pentru Muncă pornesc de la următoarele criterii
de rezonabilitate:
Pentru categoria I de invaliditate este considerată de regulă drept rezonabilă o activitate cu normă întreagă, pentru categoria II o activitate de până la 6 ore pe zi, iar pentru categoria III nici un fel de activitate.
Dacă există un alt motiv întemeiat. Poate fi vorba, de exemplu, de
motive de ordin religios sau cultural, dar şi de participarea la o şcolarizare sau la un curs de formare profesională (inclusiv pentru o a
doua calificare).
Nu constituie motive de refuz (§ 10 par. 2 SGB II):
• wenn Sie durch das Arbeitsangebot eine andere Erwerbstätigkeit aufgeben müssen (z.B. Minijob). Auch wenn Sie
selbständig sind, aber nicht genügend Einnahmen haben,
um Ihren Lebensunterhalt aus eigenen Kräften abzusichern,
kann es vorkommen, dass Sie eine Aufforderung erhalten,
eine abhängige Beschäftigung aufzunehmen.
Rat
Lassen Sie sich im Streitfall mit dem Jobcenter von einer
fachkundigen Stelle beraten!
• faptul că activitatea respectivă nu corespunde calificării dvs.
• faptul că locul de muncă se află la o distanţă mai mare de domiciliu
decât locul de muncă anterior – în general în cazul unui program
de lucru zilnic o navetă cu durata totală de până la 2,5 ore este
considerată, de regulă, ca fiind rezonabilă.
• faptul că condiţiile de lucru sunt mai proaste decât la locul de mun că anterior (de ex. salariu mai mic – nu însă şi în cazul în care este
inferior salariului minim prevăzut de lege-, program de lucru ne convenabil)
• faptul că exercitarea activităţii respective presupune renunţarea la o
altă activitate (de ex. minijob). Chiar dacă exercitaţi o profesie inde pendentă, însă nu realizaţi venituri suficiente pentru a vă acoperi
9.2 Leistungen zur Eingliederung in Arbeit
prin forţe proprii necesarul de subzistenţă, este posibil să vi se so licite să prestaţi o activitate în
calitate de salariat.
(§§ 14 ff. SGB II)
Die Jobcenter sollen Sie umfassend unterstützen, damit Sie
Ihre Hilfebedürftigkeit überwinden. Das Gesetz sieht dazu verschiedene Leistungen vor. Es handelt sich aber fast ausnahmslos um Kann-Leistungen also Ermessensleistungen;
das heißt, dass Sie auf diese Eingliederungsleistungen keinen
durchsetzbaren Rechtsanspruch haben. Ihr persönlicher Ansprechpartner (der Arbeitsvermittler) entscheidet, welche Leistungen Sie erhalten können. Er muss dabei allerdings sein Ermessen für jeden Einzelfall ausüben und darf sich nicht von
ermessensfehlerhaften Erwägungen, also von Gründen leiten
lassen, die nicht für die konkrete Entscheidung zur Eingliederung in Arbeit von Relevanz sind.
în cazul unei divergenţe de opinii cu centrul de ocupare a forţei
de muncă, apelaţi la un centru de consiliere!
Rat
Bereiten Sie sich darum auf jedes Gespräch mit dem
Arbeitsvermittler sorgfältig vor. Je überzeugender Sie Ihre
eigenen Vorstellungen äußern und begründen, warum z.B.
eine bestimmte Wei-terbildung Ihre Chancen, einen
(besser bezahlten) Arbeitsplatz zu finden, erhöhen, so
dass sich damit Ihre Hilfebedürftigkeit verringert oder
ganz wegfällt, desto eher wird er Ihnen eine von Ihnen
gewünschte Maßnahme bewilligen. So können Sie z.B.
ge-zielt nach Stellenanzeigen suchen, in denen das
Zertifikat, welches Sie durch die Wei-terbildung erhalten
würden, als Voraussetzung für die Besetzung der Stelle
genannt ist.
Eine nach unserer Erfahrung noch immer von den Hilfebedürftigen unterschätzte und leider auch von Seiten der Jobcenter
häufig mehr pro Forma oder als Druck genutzte Maßnahme
zur Eingliederung ist der Abschluss der Eingliederungsvereinbarung (§ 15 SGB II).
Hierbei sollte es sich eigentlich um einen „auf gleicher
Augenhöhe“ ausgehandelten Vertrag zwischen dem Arbeitsvermittler und Ihnen handeln. In der Eingliederungsvereinbarung soll vor allem festgelegt werden,
• welche Leistungen Sie zur Eingliederung in Arbeit erhalten
und
• welche Bemühungen Sie in welcher Häufigkeit zur Eingliederung in Arbeit mindestens unternehmen müssen und in
Şi aici este valabilă recomandarea
9.2 Prestaţii în vederea integrării
în muncă (§§ 14 ff. SGB II)
Centrele de ocupare a forţei de muncă trebuie să vă acorde tot sprijinul necesar pentru a ajunge în situaţia de a nu mai avea nevoie de
asistenţă. Legislaţia prevede acordarea de diverse prestaţii în acest
scop. Însă în toate cazurile, aproape fără excepţie, este vorba de prestaţii care vă pot fi eventual acordate, adică prestații estimate, fără a fi
îndreptăţit în mod automat să le primiţi. Persoana dvs. de contact
(care se ocupă de plasarea dvs. la locul de muncă) este cea care decide
de ce prestaţii anume puteţi beneficia. Evaluarea trebuie să fie însă făcută de la caz la caz, iar factorului de decizie nu îi este permis să se
ghideze după considerente greşite, respectiv după motive care nu
sunt relevante pentru luarea unei decizii concrete în legătură cu integrarea în muncă.
Sfat
De aceea, vă recomandăm să vă pregătiţi în mod conştiincios
pentru fiecare interviu cu persoana care se ocupă de plasare. Cu
cât sunteţi mai convingător în prezentarea şi în susţinerea cu
argumente a ideilor dvs., de ex. cu referire la motivele care vă fac
să credeţi că urmarea unui anumit curs de perfecţionare profesională vă sporeşte şansele de a găsi un loc de muncă (mai bine
plătit), astfel încât nevoia dvs. de asistenţă să fie diminuată sau să
înceteze complet, cu atât mai mare este posibilitatea ca persoana
de contact să vă aprobe participarea la măsura de integrare respectivă. Astfel, de ex., puteţi selecta anunţurile pentru locuri de
muncă vacante în care una dintre premizele pentru angajare este
deţinerea acelui certificat de calificare pe care l-aţi obţine urmând cursurile de perfecţionare profesională respective.
Una dintre măsurile de integrare profesională care, după cum o arată
experienţa noastră, este deseori subapreciată de persoanele care au
nevoie de asistenţă, şi care, pe de altă parte, din păcate este deseori
utilizată de centrele de ocupare a forţei de muncă mai mult de formă
sau ca mijloc de presiune este Încheierea unei convenţii de integrare
profesională (§ 15 SGB II).
welcher Form Sie die Bemühungen nachzuweisen haben
und
• welche Leistungen Sie bei Dritten, insbesondere Trägern
anderer Sozialleistungen (z.B. Unterhaltsvorschusskasse) zu
beantragen haben.
Rat
Sie sollten die Chance nutzen und Ihre Vorschläge in das
Gespräch einbringen und sich nicht damit abfinden, dass
Ihnen einfach eine Eingliederungsvereinbarung zum
Unterschreiben vorgelegt wird!
Wird in der Eingliederungsvereinbarung eine Bildungsmaßnahme vereinbart, wird dort auch geregelt, in welchem Umfang und unter welchen Voraussetzungen Sie bei schuldhaftem Abbruch der Maßnahme schadensersatzpflichtig werden.
Die Eingliederungsvereinbarung wird i.d.R. für 6 Monate
abgeschlossen.
Rat
Unterschreiben Sie die Eingliederungsvereinbarung nicht,
ohne dass Sie sie sorgfältig durchgelesen haben. Sie
müssen auch nicht gleich vor Ort unterschreiben, Sie
haben das Recht, sie mit nach Hause zu nehmen und sich
beraten zu las-sen. Haben Sie unterschrieben und halten
sich dann nicht an die dort für Sie festgelegten Pflichten,
müssen Sie mit Sanktionen/ Leistungskürzungen rechnen
(siehe auch unter Punkt 10).
Was passiert, wenn ich mich weigere, die Eingliederungsvereinbarung zu unterschreiben?
Für das Verweigern der Unterschrift können Sie nicht sanktioniert werden. Das ist inzwischen durch die Rechtsprechung
geklärt. Aber: Das Jobcenter hat die Möglichkeit, diese Eingliederungsvereinbarung dann als Verwaltungsakt zu erlassen.
Wenn Sie gegen die darin festgelegten Pflichten verstoßen,
können Ihre Leistungen gekürzt werden. Dagegen kann dann
nur das Einlegen eines Widerspruchs und ggf. eine Klage
helfen.
Mögliche Leistungen zur Eingliederung in Arbeit sind:
• Beratung und Vermittlung
Teoretic este vorba de un contract negociat „de la egal la egal“ de
către persoana care se ocupă de plasare şi dvs. În convenţia de
integrare profesională trebuiesc stabilite în primul rând
• prestaţiile de care urmează să beneficiaţi pentru integrarea în
muncă
• eforturile pe care urmează să le întreprindeţi în vederea integrării în
muncă, frecvenţa acestora şi modul în care urmează să atestaţi fap tul că aţi întreprins eforturile respective, şi
• prestaţiile pe care trebuie să le solicitaţi din partea unor terţi, în spe cial din partea institu- ţiilor care acordă alte tipuri de prestaţii so ciale (de ex. autoritatea care vă poate aloca un avans din pensia ali mentară care vi se cuvine - Unterhaltsvorschusskasse).
Sfat
Vă recomandăm să profitaţi de şansa care vi se oferă şi să formulaţi, în cadrul interviului, propu- neri proprii. Nu vă mulţumiţi
doar cu faptul că vi se oferă spre semnătură o convenţie de integrare profesională gata formulată!
Dacă în convenţia de integrare în muncă este prevăzută participarea
la o măsură de formare profesională, este specificat deasemenea în ce
măsură şi în ce condiţii puteţi fi pasibil de plata unor daune-interese
în cazul în care întrerupeţi în mod culpabil participarea la măsura
respectivă.
Convenţia de integrare profesională se încheie, de regulă, pentru o
perioadă de 6 luni.
Sfat
Nu semnaţi convenţia de integrare profesională înainte de a o fi
citit cu atenţie. Nu sunteţi obligat să semnaţi pe loc. Aveţi dreptul
să o luaţi acasă şi să apelaţi la un serviciu de consiliere. Dacă aţi
sem- nat convenţia şi nu vă respectaţi obligaţiile prevăzute prin
aceasta, riscaţi sancţiuni/diminuări ale prestaţiilor (vezi şi punctul 10).
Ce se întâmplă dacă refuz să semnez convenţia de integrare
profesională?
Pentru refuzul de a semna convenţia nu puteţi fi sancţionat. Acest
lucru a fost stabilit între timp prin jurisprudenţă. Însă: centrul de
ocupare a forţei de muncă are posibilitatea de a conferi ulterior respectivei convenţii de integrare profesională statutul unui act administrativ. În acest caz, dacă nu vă respectaţi obligaţiile prevăzute prin
• vermittlungsunterstützende Leistungen aus dem Vermittlungsbudget nach § 44 SGB III (z.B. Bewerbungskosten, Reisekosten für Vorstellungsgespräche, Kosten für einen
Umzug oder wegen doppelter Haushaltsführung, Kosten für
Arbeitsmittel, Kosten für Zeugnisse, Abschriften, Auskünfte
– Schufa)
aceasta, riscaţi ca prestaţiile să vă fie diminuate. În acest caz, nu aveţi
altă soluţie decât contestaţia şi, eventual, acţiunea în justiţie.
• Förderung der beruflichen Weiterbildung
• Einstiegsgeld
• prestaţii menite să faciliteze plasarea, provenite din Bugetul pentru
plasare cf. § 44 SGB III (Cod Social III) (de ex. costuri legate de
aplicarea pentru un loc de muncă, cheltuieli de deplasare la inter viurile de angajare, costuri pentru mutare sau susţinerea unei a
doua gospodării, pentru mijloace de muncă, pentru eliberarea de
certificate, copii, adeverinţe - Schufa - Biroul German de evidenţă a
creditelor)
• Leistungen zur Eingliederung von Selbständigen
• susţinere financiară pentru perfecţionarea profesională
• kommunale Eingliederungsleistungen wie Betreuungsleistungen für minderjährige oder behinderte Kinder, Schuldnerberatung, psychosoziale Betreuung
• prestaţii acordate angajatorului, de pildă ajutoare pentru integrare
profesională
• Leistungen an Arbeitgeber wie Eingliederungszuschüsse
• Vermittlungsgutschein
Prestaţii care pot fi acordate în vederea integrării în muncă sunt
• consiliere şi plasare
• bon de plasare
Der Katalog der Eingliederungsleistungen ist sehr umfangreich und befindet sich durch den Gesetzgeber in häufiger
Veränderung.
Am Ende dieses Abschnitts noch eine Anmerkung von uns,
wenn Sie sich an einen privaten Arbeitsvermittler wenden:
Unter den vielen gut arbeitenden privaten Arbeitsvermittlern,
die Sie wirklich bei der Arbeitssuche unterstützen, gibt es leider einige „schwarze Schafe“. Lesen Sie jeden Vertrag genau
durch, bevor Sie ihn unterschreiben! In dem Fall einer Berliner
Arbeitsvermittlung (den Namen dürfen wir leider aus rechtlichen Gründen nicht nennen), erstellt diese „Bewerbungen“
(ein Standardschreiben), die in keiner Weise qualitative Ansprüche erfüllen. Sie wollen dafür aber die Bewerbungskosten, die das Jobcenter gewährt einziehen (5 Euro pro Bewerbung). Die Jobcenter übernehmen diese Kosten aus gutem
Grund nicht. Aber: Die Arbeitsvermittlung setzt dann die Betroffenen massiv unter Druck, damit diese selbst die Kosten
zahlen. Sind Sie auf so einen Vermittler reingefallen, lassen
Sie sich nichts gefallen. Suchen Sie rechtliche Hilfe.
• primă de instalare
• prestaţii pentru integrarea profesională a persoanelor care exercită
activităţi independente
• prestaţii comunale pentru integrarea profesională, cum ar fi ajutoare
de îngrijire pentru copiii minori cu dizabilităţi, consiliere pentru
datornici, asistenţă psiho-socială
Lista prestaţiilor care pot fi acordate în vederea integrării în muncă
este foarte cuprinzătoare şi este supusă modificărilor permanente la
nivelul legislaţiei.
În încheierea acestui capitol încă o observaţie din partea noastră,
pentru cazul în care vă adresaţi unui birou de plasare privat:
Pe lângă foarte multe birouri de plasare private care lucrează foarte
bine şi care vă ajută cu adevărat la găsirea unui loc de muncă, există
din păcate şi unele „uscături“. Citiţi orice contract cu mare atenţie
înainte de a-l semna! Un anumit birou de plasare din Berlin (al cărui
nume din păcate nu-l putem dezvălui din motive juridice) emite
„scrisori de aplicare“ (o scrisoare-standard) care nu corespund nici
pe departe criteriilor calitative necesare. Pentru aceste scrisori, biroul
respectiv solicită însă de la centrul de ocupare a forţei de muncă
alocarea de costuri pentru aplicarea pentru un loc de muncă (5 Euro
pentru fiecare aplicaţie). Centrele de ocupare a forţei de muncă refuză însă preluarea acestor costuri – din motive bine înte- meiate. În
consecinţă, biroul respectiv de plasare exercită presiuni mari asupra
10. Sanktionen – Kürzung oder Streichung
von Leistungen
Wenn Sie Ihren Verpflichtungen gegenüber dem Jobcenter
nicht nachkommen, müssen Sie mit Leistungskürzungen bis
hin zum Wegfall der gesamten Leistung rechnen. Fällt die gesamte Leistung weg, sind Sie auch nicht mehr krankenversichert über das Jobcenter!
persoanelor care caută un loc de muncă, cerându-le să suporte costurile respective. În cazul în care întâlniţi un astfel de birou de plasare, nu cedaţi în nici un caz, ci căutaţi asistenţă juridică.
10. Sancţiuni – Diminuarea sau
sistarea prestaţiilor
În cazul în care nu vă respectaţi obligaţiile faţă de centrul de ocupare
a forţei de muncă, riscaţi diminuarea prestaţiilor până la sistarea integrală a acestora. În cazul sistării integrale a prestaţiilor, nu mai beneficiaţi nici de asigurare de sănătate de la centrul de ocupare a forţei
de muncă!
10.1 Sanktionen wegen
Pflichtverletzungen bzw. Mel- 10.1 Sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor, respectiv pendeversäumnissen
tru neglijarea obligaţiei de preSanktionen wegen Pflichtverletzungen (§§ 31, 31a und 31b
SGB II)
zentare Gründe für eine Kürzung der Leistung sind, wenn Sie sich
ohne wichtigen Grund trotz schriftlicher Belehrung über die
Rechtsfolgen oder deren Kenntnis (z.B. durch ein ausgehändigtes Merkblatt) weigern:
Sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor (§§ 31, 31a şi b SGB II)
Diminuarea prestaţiilor poate fi dispusă dacă refuzaţi:
• die in der Eingliederungsvereinbarung festgelegten Pflichten
zu erfüllen, insbesondere nicht ausreichende Eigenbemühungen nachweisen.
• ducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin convenţia de in tegrare profesională, în special dacă nu puteţi proba că aţi întreprins
suficiente eforturi proprii în vederea integrării în muncă.
• eine zumutbare Arbeit, Ausbildung, Arbeitsgelegenheit aufzunehmen, fortzuführen oder deren Anbahnung durch Ihr
Verhalten verhindern.
• să prestaţi sau să continuaţi o activitate profesională sau de formare
profesională care corespunde criteriilor de rezonabilitate sau dacă
împiedicaţi prin comportamentul dvs. iniţierea unei astfel de acti vităţi.
• eine zumutbare Maßnahme zur Eingliederung in Arbeit nicht
antreten, abbrechen oder Anlass für den Abbruch gegeben
haben.
Weitere Gründe sind, wenn:
• Sie über 18 Jahre alt sind und Ihr Einkommen oder Vermögen in der Absicht vermindert haben, die Gewährung oder
Erhöhung von SGB II-Leistungen herbeizuführen.
• participarea la o măsură de integrare în muncă care corespunde cri teriilor de rezonabilitate, dacă sistaţi participarea la o asemenea mă sură sau aţi oferit motivul pentru sistarea acesteia fără a avea un
motiv întemeiat pentru aceasta şi în pofida faptului că aţi fost in format în scris în legătură cu consecinţele juridice ale acestui com portament, respectiv în pofida faptului că aveţi cunoştinţă de aceste
consecinţe (de ex. prin înmânarea unei foi volante cu instrucţiuni).
Alte motive care pot duce la aplicarea de sancţiuni sunt:
• Sie sich nach Belehrung über die Rechtsfolgen oder deren
Kenntnis weiter unwirtschaftlich verhalten.
• Sie eine Sperrzeit nach dem SGB III für den Bezug von
Arbeitslosengeld haben oder der Anspruch darauf erloschen
• Aveţi peste 18 ani şi v-aţi diminuat în mod intenţionat veniturile
sau averea pentru a beneficia de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II)
sau de mărirea acestor prestaţii.
ist bzw. wenn die Voraussetzungen dafür vorliegen.
Welche Kürzungen erfolgen?
Bei einer erstmaligen Pflichtverletzung werden 30 % des
maßgebenden Regelbedarfs für 3 Monate gekürzt, bei
einem Alleinstehenden sind dies also 30 % von 391 Euro =
117,30 Euro.
Bei einer weiteren Pflichtverletzung innerhalb eines Jahres
werden 60 % des maßgebenden Regelbedarfs ebenfalls für
3 Monate gekürzt.
Bei einer erneuten Pflichtverletzung im Jahreszeitraum entfällt
die Leistung ganz, auch die Kosten der Unterkunft und Heizung. Wenn Sie in diesem Fall nachträglich bereit sind, Ihren
Pflichten nachzukommen, also z.B. doch noch an der Bildungsmaßnahme teilzunehmen, kann das Jobcenter die
Kürzung auf 60 % reduzieren.
Wenn Sie eine mehr als 30 %-ige Kürzung haben, können
Sachleistungen oder geldwerte Leistungen, z.B. Lebensmittelgutscheine, vom Jobcenter geleistet werden. Dazu kann auch
eine Direktüberweisung der Stromabschläge an den Stromlieferanten gehören. Das Jobcenter entscheidet darüber nach
Ermessen. Wenn Sie mit minderjährigen Kindern zusammenleben, ist das Ermessen reduziert, das Jobcenter soll dann
Sachleistungen oder geldwerte Leistungen erbringen. Sie
sollten aber in jedem Fall geldwerte Leistungen beantragen.
Wenn die Leistung auf Grund der Sanktion völlig gestrichen
wurde, Sie aber Sachleistungen oder geldwerte Leistungen
erhalten, bleibt die Krankenversicherung bestehen.
Besondere Situation der erwerbsfähigen Jugendlichen unter 25 Jahren
Bei der 1. Pflichtverletzung wird die gesamte Leistung für den
Regelbedarf gestrichen, es werden nur noch die Kosten der
Unterkunft und Heizung direkt an den Vermieter gezahlt. Bei
der zweiten Pflichtverletzung werden auch die Wohnkosten
nicht mehr übernommen. Erklärt sich der Jugendliche nachträglich bereit seine Pflichten zu erfüllen, kann das Jobcenter
die Kosten der Unterkunft wieder übernehmen. Sachleistungen oder geldwerte Leistungen können geleistet werden. Im
Einzelfall kann die Sanktion auf 6 Wochen begrenzt werden.
Sanktionen wegen Meldeversäumnissen (§ 32 SGB II)
Kommen Sie trotz Aufforderung und schriftlicher Belehrung
über die Rechtsfolgen oder deren Kenntnis einem Meldetermin (beim Arbeitsvermittler oder auch zu einer ärztlichen oder
psychologischen Untersuchung) ohne wichtigen Grund nicht
nach, wird Ihre Geldleistung um jeweils 10 % des maßgeben-
• Continuaţi să vă gospodăriţi ineficient în pofida faptului că aţi fost
informat în legătură cu consecinţele juridice ale acestui comporta
ment, respectiv în pofida faptului că aveţi cunoştinţă de aceste
consecinţe.
• V-a fost impusă o perioadă de interdicţie pentru acordarea alocaţie
de şomaj cf. SGB III (Cod Social III) sau dacă dreptul de a beneficia
de această alocaţie a încetat, respectiv dacă premizele pentru înce tarea acestui drept sunt date.
Care este cuantumul diminuărilor?
La prima abatere, diminuarea reprezintă 30% din necesarul reglementat corespunzător categoriei respective, pentru o perioadă de 3
luni. În cazul unei persoane care locuieşte singură este vorba prin
urmare de 30% din 391 Euro = 117,30 Euro.
În cazul unei recidive în decursul aceluiaşi an, cuantumul diminuării
reprezintă 60% din necesarul reglementat corespunzător categoriei
respective, tot pentru o perioadă de 3 luni.
În cazul unei noi recidive în decursul aceluiaşi an, se sistează integral
acordarea prestaţiilor, inclusiv a costurilor pentru locuinţă şi încălzire. Dacă, după sistarea prestaţiilor, vă decideţi să vă îndepliniţi obligaţiile, de ex. să luaţi totuşi parte la măsura respectivă de formare
profesională, centrul de ocupare a forţei de muncă poate decide acordarea în continuare a prestaţiei diminuate cu 60%.
Dacă prestaţia de care beneficiaţi este diminuată cu mai mult de 30%,
centrul de ocupare a forţei de muncă vă poate acorda prestaţii în natură sau prestaţii cu valoare pecuniară, de ex. bonuri valorice pentru
alimente, sau virarea directă în contul furnizorului a avansului pentru
curent electric. Decizia în acest sens rămâne la aprecierea centrului
de ocupare a forţei de muncă. În cazul în care locuiţi împreună cu
minori, abilitatea de liberă apreciere a centrului de ocupare a forţei de
muncă este diminuată, în acest caz centrul de ocupare vă va acorda
de regulă prestaţiile în natură sau prestaţiile cu valoare pecuniară. În
orice caz, însă, solicitaţi acordarea de prestaţii cu valoare pecuniară.
Dacă, în urma aplicării sancţiunilor, prestaţia a fost complet sistată,
însă beneficiaţi în continuare de prestaţii în natură sau de prestaţii cu
valoare pecuniară, asigurarea de sănătate este menţinută în continuare.
Situaţie specială privind tinerii sub 25 de ani capabili de muncă
Prestaţia pentru acoperirea necesarului reglementat este sistată integral de la prima abatere şi mai sunt acoperite doar costurile pentru
locuinţă şi încălzire, care sunt virate direct către proprietar. La cea dea doua abatere se sistează şi plăţile pentru locuinţă. Dacă, după sistarea prestaţiilor, tânărul se declară totuşi dispus să îşi îndeplinească
obligaţiile, centrul de ocupare a forţei de muncă poate relua plăţile
pentru locuinţă. Deasemenea pot fi acordate prestaţii în natură sau
prestaţii cu valoare pecuniară. În anumite cazuri, sancţiunea poate fi
den Regelbedarfs - bei einem Alleinstehenden sind dies gerundet 36 Euro – gekürzt.
10.2 Sanktionen wegen Verletzung allgemeiner Mitwirkungspflichten
Neben den besonderen Vorschriften des SGB II über die Mitwirkung und die Folgen der Pflichtverletzungen gelten auch
die allgemeinen Vorschriften des SGB I – Sozialgesetzbuch
Allgemeiner Teil – und des SGB X – Sozialgesetzbuch Sozialverwaltungsverfahren und Sozialdatenschutz -, soweit davon
im SGB II keine Abweichungen vorgesehen sind.
Die wichtigsten Vorschriften hiervon finden sich in § 60 SGB I:
Sie sind verpflichtet,
• alle Tatsachen anzugeben, die für die Leistung erheblich
sind und auf Verlangen des zuständigen Leistungsträgers
der erforderlichen Auskünfte durch Dritte zuzustimmen
• Änderungen in den Verhältnissen, die für die Leistung
erheblich sind oder über die im Zusammenhang mit der
Leistung Erklärungen abgegeben worden sind, unverzüglich
mitzuteilen
• Beweismittel zu bezeichnen und auf Verlangen des zuständigen Leistungsträgers Beweisurkunden vorzulegen oder
ihrer Vorlage zuzustimmen.
limitată la o perioadă de 6 săptămâni.
Sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiei de prezentare (§ 32 SGB
II)
Dacă, în pofida somaţiei primite şi a informării în scris în legătură cu
consecinţele juridice ale acestui comportament, respectiv în pofida
faptului că aveţi cunoştinţă de aceste consecinţe, neglijaţi, fără motiv
întemeiat, să vă prezentaţi la termenul stabilit (la biroul de plasare sau
la un consult medical sau psihologic), prestaţia în numerar va fi diminuată cu 10% din necesarul reglementat corespunzător categoriei respective - în cazul unei persoane care locuieşte singură este vorba de
suna de 36 Euro (rotunjit).
10.2 Sancţiuni pentru încălcarea
obligaţiilor generale de colaborare
Pe lângă prevederile speciale ale SGB II (Cod Social II) cu privire la
obligaţia de colaborare şi consecinţele încălcării acestei obligaţii, se
aplică şi prevederile generale ale SGB I (Cod Social I - Prevederi Generale) şi ale SGB X (Cod Social - Procedura administrativă socială şi
Protecţia datelor sociale), dacă SGB II (Cod Social II) nu prevede
altceva.
Principalele prevederi legale în domeniu se regăsesc în § 60 SGB I:
Aveţi obligaţia,
• de a aduce la cunoştinţă toate faptele relevante pentru acordarea de
prestaţii şi de a vă da acordul, la solicitarea instituţiei de competenţa
căreia ţine acordarea prestaţiilor, cu transmiterea de către terţi a
unor informaţii necesare privind persoana dvs.
Es gibt natürlich Grenzen der Mitwirkung (§ 65 SGB I)
Zur Mitwirkung sind Sie nicht verpflichtet, wenn
• ihre Erfüllung nicht in einem angemessenen Verhältnis zu
der in Anspruch genommenen Sozialleistung steht oder
• ihre Erfüllung Ihnen aus einem wichtigen Grund nicht
zugemutet werden kann oder
• das Jobcenter sich durch einen geringeren Aufwand als Sie
die erforderlichen Kenntnisse selbst beschaffen kann.
Auch gegen eine Mitwirkungspflicht des Jobcenters, die Ihnen
unzumutbar erscheint, können Sie Widerspruch und ggf. Klage vor dem Sozialgericht einlegen und so gerichtlich überprüfen lassen.
• de a aduce la cunoştinţă neîntârziat modificarea premizelor rele vante pentru acordarea de prestaţii sau a premizelor în legătură cu
care au fost date anumite declaraţii cu conţinut relevant pentru
acordarea prestaţiilor
• de a numi mijloace probatorii şi de a prezenta, la solicitarea insti tuţiei de competenţa căreia ţine acordarea prestaţiilor, documente
doveditoare, sau de a vă da acordul ca acestea să fie puse la dispo ziţia instituţiei respective.
Evident că în legătură cu obligaţia de colaborare există anumite limite
(§ 65 SGB I)
Nu sunteţi obligat să respectaţi obligaţia de colaborare dacă:
• îndeplinirea acestei obligaţii nu este în mod rezonabil proporţională
cu prestaţia socială accesată, sau dacă
Folgen einer fehlenden Mitwirkung können sein:
• Ganz- oder teilweise Einstellung der Leistung
• Aufforderung zur Rückerstattung von Leistungen nach §§ 45
bzw. 48 SGB X
Sozialleistungen
dürfen wegen
MitwirkungFrage
allerZum Abschluss
einefehlender
oft gestellte
dings nur versagt oder entzogen werden, nachdem der Leiszum Thema Mitwirkung:
tungsberechtigte auf diese Folge schriftlich hingewiesen worMuss
ich meine
vorlegen?
Am 19.09.2008
den
ist und
seiner Kontoauszüge
Mitwirkungspflicht
nicht innerhalb
einer ihm
hat das Bundessozialgericht
B 14 AS 45/07 R
gesetzten
angemessenen Frist –nachgekommen
ist.– dazu
entschieden: Das Vorlegen der Kontoauszüge, zumindest
der letzten 3 Monate, ist eine Mitwirkungspflicht und nicht
zu beanstanden. Aus den Kontoauszügen haben die
Einnahmen unbegrenzt hervorzugehen, bei den Ausgaben
können die Empfänger von Zahlungen geschwärzt oder
unkenntlich gemacht werden, wenn diese Zahlungen
besondere personenbezogene Daten betreffen, z.B.
Beiträge für Gewerkschaften, politische Parteien und
Religionsgemeinschaften. Die Höhe der überwiesenen
Beträge muss aber auch in diesen Fällen für den Grundsicherungsträger erkennbar bleiben.
Eine weiterführende Entscheidung vom 19.02.2009 - B 4
AS 10/08 R - zur Vorlage bei Folgeanträgen: Auch ohne
konkrete Verdachtsmomente auf missbräuchlichen
Leistungsbezug ist ein Antragsteller bei jeder Beantragung von Leistungen nach dem SGB II - also auch bei
Folgeanträgen - verpflichtet, sämtliche Kontoauszüge der
jeweils vergangenen drei Monate vorzulegen.(siehe auch
unter Punkt 10).
• îndeplinirea acestei obligaţii nu ar fi rezonabilă, dintrun motiv
întemeiat, sau dacă
• centrul de ocupare a forţei de muncă poate procura informaţiile
necesare cu un efort mai mic decât al dvs.
În cazul impunerii din partea centrului de ocupare a forţei de muncă
a unei obligaţii de colaborare pe care o consideraţi nerezonabilă,
puteţi depune contestaţie, şi eventual, deschide acţiune în justiţie la
Tribunalul Social, determinând astfel verificarea de către instanţă a
pertinenţei respectivei obligaţii.
Nerespectarea obligaţiei de colaborare poate avea drept consecinţă:
• Sistarea totală sau parţială a prestaţiei (§ 66 Abs. 1 SGB II - § 66 par.
1 Cod Social II)
• Emiterea unei somaţii de retrocedare a prestaţiilor cf. §§ 45 respec tiv 48 SGB X (Cod Social X)
Prestațiile sociale pot fi suspendate sau retrase pe motiv de lipsă de
colaborare numai după ce beneficiarul a fost informat în scris asupra
acestor consecințe, acesta neîndeplinindu-și obligațiile de colaborare
într-un interval de timp rezonabil.
La final, o întrebare care apare deseori în contextul legat de obligaţia de colaborare La data de 19.09.2008 Tribunalul Social Federal – B 14 AS 45/07
R – a dispus în legătură cu aceasta:
Prezentarea extraselor de cont – cel puţin a celor din ultimele 3
luni – constituie o obligaţie de colaborare care nu poate fi contestată. Extrasele de cont trebuie să ofere informaţii integrale
asupra veniturilor: în cazul menţiunilor privind cheltuielile,
beneficiarii plăţilor pot fi anonimizaţi dacă plăţile respective
privesc anumite date cu caracter personal, de ex. cotizaţii de
membru pentru sindicate, partide politice şi comunităţi religioase. Însă şi în aceste cazuri sumele respective, care reprezintă
ieşiri din cont, trebuie să rămână vizibile pentru autoritatea care
acordă prestaţia pentru acoperirea nevoilor de bază.
O altă decizie, din data de 19.02.2009 - B 4 AS 10/08 R - referitoare la documentaţia însoţitoare a cererilor ulterioare:
Chiar dacă nu existăţi suspiciuni concrete privind existenţa unor
abuzuri la accesarea prestaţiilor, fiecare solicitant este obligat ca,
de fiecare dată când depune o cerere de acordare a prestaţiilor cf.
SGB II (Cod Social II) – deci şi în cazul cererilor ulterioare – să
prezinte toate extrasele de cont din ultimele 3 luni.
I. Adressen von Beratungsstellen in Berlin
und weitere Informationen
I. Adresele centrelor de consiliere din Berlin şi
informaţii suplimentare
•
www.berliner-arbeitslosenzentrum.de
Hier finden Sie Tipps und Infos rund um das Thema Arbeitslosigkeit in Berlin
•
www.berliner-arbeitslosenzentrum.de
Aici găsiţi sfaturi şi informaţii în legătură cu şomajul la Berlin.
•
www.beratung-kann-helfen.de
Hier finden Sie ein umfangreiches Verzeichnis von Berliner Beratungsstellen.
Das Verzeichnis entstand im Rahmen der Aktion „Irren ist amtlich – Beratung kann helfen!“,einer Aktion des Berliner Arbeitslosenzentrums (BALZ) in Kooperation mit den Berliner Wohlfahrtsverbänden.
•
www.beratung-kann-helfen.de
Aici găsiţi o listă exhaustivă a centrelor de consiliere din Berlin. Lista a fost compilată în cadrul acţiunii „Irren ist amtlich – Beratung kann helfen!“ („Şi autorităţile pot greşi - Consilierea vă poate ajuta!“, acţiune iniţiată de Centrul pentru Şomaj Berlin - Berliner Arbeitslosenzentrum - BALZ) în cooperare cu asociaţiile de binefacere din Berlin.
•
www.fehlt-ihnen-etwas.de
Auf dieser Seite informieren seit Juni 2000 die Wohlfahrtsverbände Berlins zum Thema „verdeckte Armut“ und „Sozialhilfe“ in den Medien und auf den Straßen der Hauptstadt.
•
www.fehlt-ihnen-etwas.de
Pe acest site, asociaţiile de binefacere din Berlin oferă înce-
pând din iunie 2000 informaţii pe tema „Sărăcia ascunsă“ şi „Ajutor social“ în mijloacele de informare în masă şi pe străzile capitalei.
•
www.Fluechtlingsinfo-berlin.de/fr/pdf/Eck
punkte_SGB_II_XII_Auslaender.pdf
Hier finden Sie eine Übersicht über Leistungen für Ausländer nach dem SGB II, XII und dem Asylbewer-
berleistungsgesetz (AsylbLG)
•
www.Fluechtlingsinfo-berlin.de/fr/pdf/Eckpunkte_SGB_
II_XII_Auslaender.pdf
Aici găsiţi o enumerare a prestaţiilor sociale pentru cetă-
ţenii străini conform SGB II, XII (Cod Social II, XII) şi Le-
gii privind prestaţiile sociale pentru solicitanţii de azil (AsylbLG).
•
www.tacheles-sozialhilfe.de
Hier finden Sie viele Informationen zu Fragen des Arbeitslosengeldes II
•
www.tacheles-sozialhilfe.de
Aici găsiţi numeroase informaţii în legătură cu alocaţia de şomaj II.
II. Verwendete Abkürzungen
II. Index of abbreviations
Abs. Absatz
Abs. Paragraf
ALG II Arbeitslosengeld II
ALG II Alocaţia de şomaj II
BA
Bundesagentur für Arbeit
BA
Oficiul Forței de Muncă
BAB Berufsausbildungsbeihilfe
BAB Alocaţie de formare profesională
BAföG Bundesausbildungsförderungsge
setz
BAföG Legea Federală privind Asistenţa pentru Educaţie şi Formare Profesională BGB
Codul Civil
BGB Bürgerliches Gesetzbuch
BGB Codul Civil german
BSG Tribunalul Social Federal
EU
Uniunea Europeană
EWR Spațiul Economic European
SGB Codul Social
BSG Bundessozialgericht
EU
Europäischen Union
EWR Europäischer Wirtschaftsraum
SGB Sozialgesetzbuch
✏
✏
Impressum
Impressum
Herausgeber:
Diakonisches Werk
Berlin-Brandenburg-schlesische Oberlausitz e.V. (DWBO)
www.diakonie-portal.de
Editat de:
Diakonisches Werk Berlin-Brandenburg-schlesische Oberlausitz e.V.
www.diakonie-portal.de
Redaktion:
Marie Prescher, Projektkoordination „Organisations- und
Qualitätsentwicklung zur interkulturellen Öffnung“ (DWBO),
[email protected]
Autorin:
Angela Prodan, Bayouma Haus, AWO Friedrichshain Kreuzberg, www.bayouma-haus.de
Juristische Überarbeitung:
Annelie Jaschinski, Rechtsanwältin, Berlin
Redactare:
Marie Prescher, Coordonare proiect „Dezvoltarea organizării şi
calităţii în scopul deschiderii interculturale“(DWBO),
[email protected]
Autoare:
Angela Prodan, Bayouma Haus, AWO Friedrichshain Kreuzberg,
www.bayouma-haus.de
Consiliere juridică:
Annelie Jaschinski, avocat, Berlin
pagină: [email protected]
Layout:
[email protected]
septembrie 2014
September 2014
Puteţi descărca broşura de pe pagina de Internet: www.eui-dwbo.de
Die Broschüre entstand im Rahmen des Projektes „Organisations- und Qualitätsentwicklung zur interkulturellen Öffnung“
(DWBO), www.eui-dwbo.de.
Acest proiect este cofinanţat de Uniunea Europeană, landul Berlin şi
de organizaţia de binefacere „Diakonisches Werk Berlin-Brandenburg-schlesische Oberlausitz e. V.“.
Das Projekt wird gefördert aus Mitteln des Europäischen
Sozialfonds des Landes Berlin
Diakonisches Werk
Berlin-Brandenburg-schlesische Oberlausitz e.V.
Paulsenstraße 55/56
12163 Berlin
Telefon 030 82097-0
Telefax 030 82097-105
E-Mail [email protected]
Internet diakonie-portal.de

Informationsmaterialien zu den Themen Arbeitslosengeld II (ALG II

Transcription

Similar documents

Informationsmaterialien zu den Themen Arbeitslosengeld II (ALG II

editia 2 - Contact Center Magazine

COI Manual Partea I - RO - Researching Country of Origin Information

30 septembrie - Ministerul Muncii

in Deutschland - Bundesamt für Migration und Flüchtlinge