Pe... Facebook!

Fondat 2002 z Anul VII z Nr. 2456 z Luni, 7 Noiembrie 2011
Cotidian regional * Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului
* Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
GAZETA
12 pagini z 1 leu
www.gazetavaii.ro z www. gzvj.ro
z www.gazetavaiijiului.ro
z www.gvj.ro
Telefon: 0374.906.687
Vãii Jiului
ULTIMA ORÃ
Ai noºtri
sunt cei mai
buni!
Demersurile ziarului nostru, prin care lãudam performanþele
Ansamblului Artistic “Parângul”, al Casei de Culturã a Studenþilor
din Petroºani, s-au dovedit benefice. La Festivalul Naþional
Studenþesc de Dans - Sibiu 2011, cel mai de soi reprezentant al
noii generaþii de dansatori, Raul Furnea, a fost desemnat, de un
juriu competent cel mai bun dintre cei buni.
Amãnunte, în Cronica Vãii Jiului de mâine.
Cronica Politicienii din
Vãii Jiului Valea Jiului existã.
în locul
Gazetei Vãii Jiului Pentru cã au conturi.
M
Marius MITRACHE
âine va apãrea pe piaþa
media din Valea Jiului,
chiar de Sfinþii Arhangheli Mihail
ºi Gavril, într-o nouã formã un ziar
care vã respectã ºi care vrea sã fie
respectat. Este vorba despre Cronica
Vãii Jiului, o marcã ce aparþine jurnaliºtilor din Valea Jiului, care,
pânã luni, au publicat sub culorile
roºu-albastru în Gazeta Vãii Jiului.
Pe... Facebook!
Firma care a editat Gazeta Vãii Jiului,
MBD REPORTER MEDIA, a decis sã aparã
cu o marcã proprie, respectiv Cronica Vãii
Jiului, dupã ce, în ultima perioadã, proprietarul mãrcii Gazeta Vãii Jiului a manifestat
o atitudine extrem de ostilã faþã de editor.
În aceste condiþii, firma editoare s-ar fi
putut aºtepta, în orice moment, sã primeascã
din partea proprietarului mãrcii o adresã, prin
care sã i se interzicã sã mai foloseascã
marca Gazeta, (precedentul existã) iar jurnaliºtilor de aici sã le fie îngrãdit dreptul la libera exprimare. Acestea sunt motivele pentru care jurnaliºtii adunaþi în paginile Gazetei
au decis sã aibã propria marcã, Cronica Vãii
Jiului, unde sã aibã libertatea sã se exprime,
fãrã sã li se atragã atenþia cã unele persoane
ar trebui protejate pe criterii "prietenoase".
Cititorii îi vor regãsi în paginile Cronicii Vãii
Jiului pe cunoscuþii jurnaliºti ai Vãii Jiului,
Ileana Firþulescu, Carmen Cosman, Mircea
Bujorescu, Dan Codrea, Diana Mitrache,
Anamaria Nedelcoff, Mircea Nistor, Genu
Tuþu, Marius Mitrache.
Cotidianul Cronica Vãii Jiului este însã
deschis tuturor celor care au o opinie, un
cuvânt de spus, pentru cã doreºte sã
încurajeze libertatea de exprimare a opiniilor,
a gândurilor, a credinþelor, sau a creaþiilor.
De orice fel.
De mâine, dumneavoastrã, cititorii din
Valea Jiului, veþi avea parte de un cotidian de
atitudine, unde jurnaliºtii vor pune întrebãri,
dar vor încerca sã vã ofere ºi rãspunsuri.
La bunã vedere, în Cronica Vãii Jiului!
PAGINA A 3-A
Un Toulouse Lautrec de 2 lei,
la Petroºani
Pe Internet ne gãsiþi pe site.ul
WWW.CRONICAVJ.RO
OCAZIE UNICÃ - AMÃNUNTE ÎN PAG. 7
2 DIVERSE
Gazeta Vãii Jiului | Luni, 7 noiembrie 2011
Minori, specialiºti
în furturi auto
T
rei minori din
municipiul Vulcan
au ajuns în atenþia
justiþiei, dupã ce au
furat mai multe autoturisme pe care ulterior le-au abandonat în
diferite zone din oraº.
Potrivit purtãtorului
de cuvânt al IPJ
Hunedoara, Bogdan
Niþu, cei trei minori cu
vârste cuprinse între
14 ani ºi 17 ani au
comis 5 infracþiuni de
furt de autoturisme în
decurs de o lunã.
"Cei trei tineri,
folosind chei potrivite,
au sustras cinci autoturisme care erau parcate
în diferite zone ale
municipiului Vulcan, pe
care le-au condus pe
raza localitãþii ºi apoi
le-au abandonat în
diferite locaþii", declarã
Niþu.
Minorii sunt cercetaþi
în stare de libertate
pentru comiterea
infracþiunilor de furt calificat ºi conducerea unui
autoturism, pe drumurile
publice, fãrã a poseda
permis de conducere.
Pentru prevenirea
acestor evenimente
nedorite, poliþiºtii recomandã posesorilor de
autoturisme sã monteze
sisteme de alarmare,
antifurt, pe autoturisme,
care, odatã activate,
descurajeazã infractorii
ºi realizeazã siguranþa
autoturismelor, sã asigure
autoturismele prin
încuierea uºilor, ori sã
nu lase în autoturism
obiecte personale, ºi
nici documentele autoturismului, pentru cã
acestea pot fi folosite de
infractori.
De asemenea, când
pãrãsiþi autoturismul,
chiar ºi pentru scurt
timp, sã nu lãsaþi la
vedere, în interiorul
acestuia, obiecte de valoare care atrag interesul
din partea hoþilor din
autoturisme, cum ar fi,
genþi de voiaj, poºete,
borsete, genþi tip
"Diplomat", aparaturã
electronicã, etc., iar autoturismele sã fie parcate
pe cât posibil numai în
locuri bine iluminate, în
locuri unde pot fi observate în permanenþã de
cãtre proprietari.
Marius MITRACHE
De curând, Mircea BORCA,
funcþionar la Primãria municipiului
Petroºani, a suferit o intervenþie
chirurgicalã dificilã, în urma cãreia
a rãmas fãrã un picior. Pentru a-ºi
continua viaþa în condiþii cât de cât
normale, Mircea BORCA are
neapãratã nevoie de o protezã
destul de costisitoare. Familia apeleazã la colegi ºi prieteni, la cei
care îl cunosc ºi îl apreciazã,
rugându-i sã doneze o sumã cât
de micã pentru a-l ajuta. Donaþiile
se pot face în contul IBAN
RO76BTRL02201201973630XX,
deschis la Banca Transilvania, pe
numele BORCA Alina Elena.
Vã mulþumim!
6:00 Observator
8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi
Dani
10:00 În gura presei
10:50 Mireasã pentru fiul meu
11:30 Comanda la mine
13:00 Observator
14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 Observator
17:00 Acces Direct
19:00 Observator
20:20 Lunetistul 3
22:00 Lale (s)
23:00 Observator
23:45 Un Show Pãcãtos
organizeazã ºi pentru
persoanele care nu au
competenþe dobândite
anterior urmãtoarele:
CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs!!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o
anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe
alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele
ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife:
- PAVATOR - 450 lei
- INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei
- TÂMPLAR-D
DULGHER-P
PARCHETAR - 550 lei
- LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei
- OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei
- INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI
GAZE - 550 lei
- CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE
TEXTILE - 550 lei
- MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei
- CIOBAN - 550 lei
- BUCÃTAR - 600 lei
- COSMETICIAN - 650 lei
FII PRIMUL CARE PROFITÃ
DE ACEASTÃ OFERTÃ!
ANUNÞ
UMANITAR
Antena 1
SC EURO
JOBS SRL
National TV
PRO TV
6:00 Sare ºi Piper (r)
7:00 ªtirile Pro TV
7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 10:00 Legenda cãutãtorului
8:45 Teleshopping
11:00 Zâmbete într-o pastilã
9:00 Culoarea fericirii
12:00 Tânãr ºi neliniºtit
10:00 Teleshopping (recl.)
10:15 Baronii (r)
10:45 Clipuri
11:00 Taxi Driver (r)
12:00 Teleshopping (r)
12:30 Clipuri
12:45 Jodhaa Akbar (r)
17:30 Dragoste dulce-amarã
18:30 ªtiri Naþional TV
19:15 Culoarea fericirii
20:15 Destinul regelui
21:45 Regele cerºetorilor
0:15 Taxi Driver (r)
1:15 Regele cerºetorilor (r)
3:30 Baronii (r)
13:00 ªtirile Pro TV
14:00 Apropo TV
15:00 Serviciul Român de
Comedie (r)
16:00 Tânãr ºi neliniºtit
17:00 ªtirile Pro TV
17:45 Happy Hour
19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Pariu cu viaþa
21:30 Pariu cu viaþa
22:30 ªtirile Pro TV
23:00 Fringe (s)
0:00 România, te iubesc! (r)
1:00 Pro Motor (r)
Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în
Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1
z Uricani la sediul P.A.P.I
z Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora
Lucaciu
z Aninoasa la sediul P.A.P.I
z Petrila la Centrul de Afaceri
Ne puteþi contacta ºi la numerele:
Tel/fax: 0354.108.516, 0354/100.019
Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)
0731.301.162
z NIVEL I (3 LUNI)
Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei
Editor imagine - 60 ore - 550 lei
Contabil - 120 ore - 500 lei
Ghid montan - 120 ore - 600 lei
Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei
Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei
Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni - 450 lei
Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei
Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei
Asfaltator - 3 luni - 450 lei
Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei
Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei
Sudor electric - 3 luni - 550 lei
Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei
Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei
z NIVEL II (5 LUNI)
Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei
Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei
Izolator - 5 luni - 550 lei
Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5
luni - 550 lei
Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5
luni - 550 lei
Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei
Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna
octombrie, anul curent la sediul firmei.
Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la
sediul SC EURO JOBS SRL.
Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, Hunedoara
sau tel/fax: 0354.108.516, 0354/100.019
mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)
0731.301.162
online: www.eurojobshd.ro
e-m
mail: office@e
eurojobshd.ro
GAZETA
Vãii Jiului
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL
INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-55138
WEB-S
SITE
„www.gazetavaii.ro „www.gazetavaiijiului.ro
www. gzvj.ro
E-M
MAIL
gazetavaii.ro,
„ redactia@g
redactia@g
gmail.com
Director:
Prima TV
TVR 1
Marius MITRACHE
[email protected]
Redactor-ºef:
Ileana FIRÞULESCU
[email protected]
6:00 Cireaºa de pe tort (r)
7:00 Secrete de Stil (r)
7:30 Cãminul de 5 stele (r)
8:00 În familie (r)
9:00 Teleshopping
9:30 Întâlnirea inimilor
10:00 Întâlnirea inimilor
10:30 Cunoaºte, Viseazã,
Iubeºte!
11:30 F Pod, Podul lui
Finþescu
12:30 Teleshopping
13:00 Camera de râs
13:30 Teleshopping
14:00 Întâlnirea inimilor
14:30 Întâlnirea inimilor
15:00 În familie (s)
16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (s)
18:00 Focus 18
19:00 Focus Sport
19:30 Iubiri secrete (s)
20:30 Miss fata de la þarã
22:15 Trãsniþii
23:15 Mondenii
23:45 Anchetã militarã (s)
6:00 Sport (reluare)
6:15 Teleshopping
6:55 Imnul României
7:00 Telejurnal Matinal
8:00 România, zi de zi! - Partea I
9:00 România, zi de zi! - Partea II
10:10 Furtunã la palat (s)
11:25 Presã ºi putere (reluare)
12:20 TVR 55
12:40 Legendele Palatului:
Tãrâmul dintre vânturi (r)
13:20 Legendele Palatului:
Tãrâmul dintre vânturi (r)
14:00 Telejurnal
14:45 Curier TV
15:15 Teleshopping
15:30 Krónika
17:00 Telejurnal
17:30 Nu te voi uita
18:25 Legendele Palatului:
Tãrâmul dintre vânturi
19:05 Legendele Palatului:
Tãrâmul dintre vânturi
19:45 Sport
20:00 Telejurnal
21:00 Prim Plan
22:00 Nebunii de pe Madison Avn.
Colectivul de redacþie:
Carmen COSMAN
([email protected])
Dan CODREA
Mircea NISTOR
([email protected])
Diana MITRACHE
([email protected])
Mircea BUJORESCU
Luiza ANDRONACHE
Genu TUÞU,
Anamaria NEDELCOFF
([email protected])
Ovidiu PÃRÃIANU, Petru BOLOG
CIMPA, Ioan DAN-B
BÃLAN
Tehnoredactare:
Geza SZEDLACSEK
Romwald CHEZU
Marketing&Publicitate:
Mirabela MOISIU
EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA
SRL PETROªANI
Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare”
reprezintã PUBLICITATE
ACTUALITATE
Gazeta Vãii Jiului | Luni, 7 noiembrie 2011
Politicienii din Valea Jiului existã.
3
Pentru cã au conturi. Pe... Facebook!
C
ine nu are
Facebook, nu
existã, spune o vorbã a
tinerei generaþii.
Pentru a fi mai vãzuþi,
ascultaþi ºi chiar criticaþi, politicienii precum ºi alte personalitãþi de la nivel local, judeþean
ºi de la centru, nu au ezitat ºi
s-au înscris unul pe rând
printre internauþii fascinaþi de
viaþa virtualã de pe cea mai
mare reþea de socialiazare din
lume.
A
ngela Stoica, popularã pe Facebook
De la un simplu like sau un
comment, pânã la crearea de
evenimente ºi sute de mesaje
în fiecare zi, nu a mai fost
decât un pas. Angela Stoica
politicã: trebuie sã aibe mulþi
prieteni pe facebook, înseamnã! " a afirmat Angela Stoica,
viceprimarul Municipiului
Vulcan.
Dar, începând cu un comment ºi pânã la a arãta ºi altã
parte a omului Angela Stoica
s-a trecut destul de uºor. Aºa,
pânã ºi celebra plãcintã cu
cartofi din Dealul Babii a
devenit mai cunoscutã. " Am
încercat sã fac o deschidere a
zonei etno-folclorice a tradiþiilor ºi obiceiurilor momârlanilor
din a cãror viþã ºi neam mã
trag. Nu aº fi putut la primãrie,
prin interviurile pe care le dau,
sã vorbim toatã ziua de ceea
ce face Angela Stoica în viaþa
particularã, acasã. Atunci, am
gãsit de cuviinþã sã pun poze,
sã arãt obiceiurile strãmoºilor
mei, a familiei mele ºi sã promovez tinerii ", a mai spus
Angela Stoica.
T
iberiu Iacob Ridzi,
mai selectiv cu
prietenii
are mesaje ºi like-uri cât
cuprinde... Este apreciatã de
prietenii ei virtuali, însã ºi criticatã atunci când e cazul. În
tot acest timp, îi creºte ºi cota
de imagine. " Aºa, intru mai
aproape de cetãþean. Pot
vorbesc cu prietenii mei de
Fecbook ºi noaptea,
dimineaþa ºi amaiazã, fiecare
dupã cum e disponibil. Dar,
eu am crezut cã popularitatea
mea în Municipiul Vulcan a
crescut acum, dupã ce terminãm Bulevardul, dupã ce
am realizat telegondola ºi
lucrãrile, dar s-ar putea sã fie
ºi din aceastã cauzã. Aviz
tinerilor care vor sã facã
determinat sã-mi fac cont ºi
sincer sã fiu, este o cale prin
care pot sã interacþionez mai
facil cu oamenii care vor sã
intre în legãturã cu mine. De
obieci, ei îmi spun diferite
probleme legate de administrarea oraºului ºi care þin de
lipsa locurilor de muncã sau a
locuinþele", a afirmat Tiberiu
Iacob Ridzi, primarul
Municipiului Petroºani.
La momentul când au fost
scrise aceste rânduri, Tiberiu
Iacob Ridzi avea în jur de
1850 de prieteni, mai puþini
decât colega de partid,
Angela Stoica, pentru cã este
mai selectiv cu acordarea prieteniei. Însã, în prezent, are
peste 1970. De altfel, prietenii
lui virtuali pot vedea ºi poze
cu propria lui familie.
M
vine câte un cetãþean, cel
mult doi, trei în audienþã ºi la
vicerpimar. În schimb, pe
facebook, lumea este mai
relaxatã ºi interacþionezeazã
într-un alt mod. Astfel, pot
spune cã fac ºi audienþe", a
declarat Mihãþã Nistor, viceprimarul Oraºului Aninoasa.
C
osmin Nicula: Îmi
place sã navighez
pe internet
ªi politicienþii de la nivel
mai înalt s-au gândit sã
relaþioneze ºi altfel cu lumea.
ihãþã Nistor face
audienþe online
Mergem mai departe, iar la
Aninoasa gãsim un alt posesor al unul profil pe
Primarul Petroºaniului,
Tiberiu Iacob Ridzi are, de
asemenea, cont pe Facebook.
Nu are timp sã stea prea des
pe site, dar ºi când o face,
spune cã vorbeºte cu
cetãþenii. "Am cont pe facebook de vreo lunã ºi ceva sau
chiar douã luni ºi sigur, comunic ºi pe aceastã cale. Faptul
cã sunt foarte mulþi cei care
utilizeazã Facebook-ul m-a
Senatorul de Valea Jiului,
PSD- istul Cosmin Nicula are
peste 3000 de prieteni pe
pagina sa ºi poze care îl
aratã...în alt mod decât este
ºtiut de majoritatea. " Faptul
cã atât Facebook-ul , cât ºi
Tweeter-ul reprezintã la ora
aceasta o metodã de comuni-
care ºi relaþionare cu prietenii,
cunoºtinþele, cetãþenii, este un
lucru foarte bun. Mie chiar îmi
place sã navighez pe internet,
sã culeg informaþii ºi sã mã
interesez despre tot ce se
întâmplã în sfera mea de
activitate ºi nu numai. Dar,
sper sã ne vedem mai mult în
realitate. Pe Facebook, virtual,
doar de luni pânã miercuri,
când sunt la Parlament! ", a
spus ºi Comin Nicula senator
PSD de Valea Jiului.
L
avi de la TNL are
prizã la prieteni
Însã, Facebook-ul, pentru
unii este nu doar un mod de
interacþiune, ci ºi de expunere
fizicã. Este cazul preºedintei
de la tineret a Partidului
Social Democrat, filiala
Petroºani, Lavinia Grigoriu.
Pe pagina ei de Facebook, la
secþiunea poze, tânãra avea
postate, mândrã de ea (
înainte de a le ºterge)
fotografii care pentru un tânãr
politician ar fi compromiþãtoare, cel puþin. Însã, dacã la
carierã nu fac bine, la numãrul
de prieteni sigur.
Îmbrãcãminte sexy, pãrþi ale
trupului dezgolite în mod voit
ºi poziþii lascive, Lavinia
sau...super Lavi, cum este
alintatã în anumite cercuri, are
reating, cu siguranþã. O
demonstreazã cei peste 2500
de prieteni, prin comentariile
postate la fotografiile ei..
Luiza ANDRONACHE
Facebook. Este viceprimarul
Mihãþã Nistor, care spune cã
aºa îºi þine audienþele. " Am
creat un cont pe facebook,
pentru cã aºa am înþeles cã o
sã interacþionez mai bine cu
cetãþenii Oraºului Aninoasa.
Primesc multe mesaje private
ºi am creat chiar ºi un eveniment " Sã nu desfiinþãm
judeþul Hunedoara" la care am
avut o mie ºi ceva de participanþi. La primãrie, pe lunã
Incendiu la
Uricani
D
uminicã seara, la Uricani a ars
un apartament din blocul 64,
de pe Aleea Brazilor, din cauza unui
scurtcircuit electric.
Din fericire, nu au fost victime, ci doar
pagube materiale minime, mai multe bunuri de
valoare fiind salvate de pompierii care au
intervenit. "În cazul acelui incendiu s-a intervenit cu o autospecialã cu apã ºi spumã ºi cu
o ambulanþã SMURD. Din cercetãrile noastre,
cauza incendiului a fost un scurtcircuit electric
de la o instalaþie improvizatã", a declarat, pentru Gazeta Vãii Jiului, plutonierul Adrian
Rugojanu.
Acesta a mai precizat cã valoarea estimatã
a pagubelor se ridicã la suma de 2.500 de lei,
iar valoarea bunurilor salvate în jurul sumei de
20.000 de lei. (Anamaria NEDELCOFF)
4 ACTUALITATE
Gazeta Vãii Jiului | Luni, 7 noiembrie 2011
"Spionii din dormitor"
au ajuns în instanþã
upã mai bine de un an
D
de cercetãri complexe,
dosarul "spionilor din dormi-
tor" a fost trimis în instanþã.
Un dosar extrem de greoi, pentru care s-a organizat un "filaj"
de mai bine de un an, iar pe
lista pãrþilor vãtãmate apar
iubite/iubiþi, soþii sau soþi,
amante sau chiar oameni de
afaceri sau magistraþi. Iar
totul a pornit de la un hunedorean.
Procurorii Direcþiei de
Investigare a Infracþiunilor de
Criminalitate Organizatã ºi
Terorism - Biroul Teritorial
Hunedoara au dispus trimiterea
în judecatã a 43 de inculpaþi,
pentru sãvârºirea de infracþiuni
informatice ºi infracþiuni privind
siguranþa naþionalã a României,
constând în realizarea de interceptãri neautorizate ale convorbirilor telefonice, discuþiilor în
mediul ambiental, transmisiilor
tip SMS ºi transfer neautorizat
de date din sisteme informatice.
"În fapt, se reþine cã inculpatul
Oproiu Nicolae-Dan a deþinut, a
utilizat ºi a comercializat, direct
ºi prin internet, produse software
destinate interceptãrii ilegale a
comunicaþiilor, transmisiilor de
date efectuate prin intermediul
terminalelor de telefonie mobilã
ºi a discuþiilor ambientale.
Procurorii D.I.I.C.O.T. au identificat 42 de inculpaþi, printre care
un fost judecãtor de la Tribunalul
Bucureºti, un avocat în cadrul
Baroului Iaºi, un medic ºi mai
mulþi oameni de afaceri, care
au achiziþionat de la inculpatul
Oproiu Nicolae-Dan una din cele
trei variante ale programului,
compatibile cu dispozitivele
care folosesc un sistem de operare de tipul Symbian sau
Windows Mobile", au precizat
reprezentanþii DIICOT. Practica
este simplã, adicã cei trimiºi în
judecatã au instalat aplicaþiile
cumpãrate pe
telefoane þintã ºi
au utilizat produsele software
realizând inteceptãri ilegale
ale convorbirilor
telefonice, SMSurilor, e-mail-
urilor primite/transmise de cãtre
alte persoane. "Softul oferit de
inculpat era disponibil în varianta
Light ºi variantele avansate Pro
ºi ProXRecorder. Varianta Light
asigura transferul de pe telefonul
monitorizat a informaþilor privind
numerele de telefon apelate ºi
cele care au apelat telefonul
monitorizat, durata convorbirilor
efectuate, ºi transmiterea cãtre
un cont anterior configurat a
conþinutului SMS-urilor
primite/transmise de la telefonul
þintã. Varianta Pro a programului
asigura în plus ascultarea comunicaþiilor ambientale iar varianta
ProX asigura ºi ascultarea convorbirilor telefonice purtate cu
ajutorul telefonului þintã. În prealabil, programul asigura transmiterea unui SMS de avertizare
la iniþierea/primirea unui apel
telefonic. Aplicaþia conferea utilizatorului posibilitatea monitorizãrii comunicaþiilor ºi discuþiilor
ambientale purtate de la terminalele vizate, precum ºi a transferului neautorizat de date din
sisteme informatice, de naturã
sã genereze implicaþii grave
asupra siguranþei naþionale, vieþii
de familie, a mediului concurenþial ºi de afaceri", au mai
spus procurorii care au instrumentat dosarul.
(DIICOT), Serviciului teritorial
Alba Iulia, în colaborare cu
Brigada de Criminalitate
Organizatã din Alba Iulia ºi cu
procurori DIICOT din Iaºi ºi
Bucureºti au reuºit sã destructureze, dupã mai bine de un an
de interceptãri, o reþea care se
specializase în interceptarea ilegalã a convorbirilor telefonice ºi
a transmisiilor de date prin intermediul telefoniei mobile. Totul a
pornit de la un soft comercializat
de un hunedorean, adicpã
Nicolae Dan Oproiu, din Orãºtie,
care se lãuda pe internet cu
aparatura creatã de el sau
adusã din strãinãtate. Surse din
rândul anchetatorilor spun cã
acesta s-a apucat de afacere în
ianuarie 2009. Oficial vindea pe
internet rochii de mireasa, dar în
spatele acewstei afaceri "curate"
comercializa programe numite
"spy" cu 800 de lei bucata ºi
chiar instala gratuit softul pe calculatorul sau telefonul celui care
devenea apela la serviciile lui.
Iar clienþi au fost destui, numai
cã printre ei s-au infiltrat ºi
organele statului, care au vrut sã
de un an ºi
A nchetã
jumãtate
În luna iunie a anului trecut,
procurorii Direcþiei de Investigare
a Infracþiunilor de Criminalitate
Organizatã ºi Terorism
Au furat portmoneul
binefãcãtorului lor
U
Furt pe
calea feratã
D
oi bãrbaþi din judeþul Hunedoara
sunt cercetaþi de poliþiºti în stare de
libertate, dupã ce au fost prinºi furând în
zona de siguranþã a cãii ferate.
ºtie direct de la sursã cum
funcþioneazã programul ºi i-au
supravegheat îndeaproape atât
pe vânzãtor, cât ºi pe clienþi. La
începutul lunii iunie 2010 a fost
demaratã în forþã acþiunea de
reþinere a celor implicaþi în
afacere ºi au fost efectuate
percheziþii în zeci de locaþii din
mai multe judeþe ale þãrii. Au fost
efectuate 53 de percheziþii domiciliare în imobile aparþinând
învinuiþilor din Bucureºti - 11,
Iaºi - 11 ºi judeþele Ilfov- 2,
Mehedinþi -3, Cluj-4, Timiº -3,
Bacãu -2, Botoºani -2, Suceava2, Argeº-2, Alba -1, Hunedoara1, Satu Mare-1, Buzãu-1, Arad-1,
Sibiu-1, Galaþi-1, Neamþ-1,
Ialomiþa-1, Dolj-1 ºi Vâlcea-1.
Ancheta a fost consideratã de
gradul zero, având în vedere cã
sunt vizate ºi situaþii care þin de
siguranþa naþionalã, iar pe lista
pãrþilor vãtãmate apar iubite/ iubiþi,
soþii sau soþi, amante sau chiar
oameni de afaceri sau magistraþi.
Acum, dosarul a fost înaintat spre
judecare magistraþilor de la
Curtea de Apel Alba Iulia.
Carmen COSMAN
n bãrbat care a vrut sã facã
un act de caritate s-a trezit
jefuit de cei pe care a vrut sã-i
ajute. Poliþiºtii au recuperat doar
o parte din prejudiciul de 9.000 de
lei.
Mircea R., de 40 de ani, din
Petroºani, le-a povestit poliþiºtilor
din Petrila cã, în datã de 1 noiembrie, în jurul orei 21:00 a mers la
locuinþa lui Marinel S., de 34 ani,
din Petrila, pentru a duce mai multe
jucãrii ºi produse alimentare celor
patru copii ai acestuia. Intenþiona sã
facã un act de caritate cu ocazia
zilei de 1 noiembrie, adicã de Ziua
Morþilor. La domiciliul lui Marinel S.
se afla ºi fratele acestuia, Marius
S., de 37 ani, din Petrila.
În timp ce bãrbatul se afla în incinta locuinþei pentru a le înmâna
Incidentul s-a petrecut vineri dupã amiazã,
când cei doi, ce au 29 ºi 30 de ani, au intrat într-o
zonã aflatã între douã staþii CFR ºi au furat mai
multe piese metalice. "Poliþiºtii au stabilit cã suspecþii, în data de 4 noiembrie, au sustras douã
platelaje metalice de pe podul metalic C.F.R.,
între Staþia Mintia ºi Halta Pãuliº Lunca. Cei doi
sunt cercetaþi în stare de libertate, urmând a se
stabili întreaga activitate infracþionalã
a acestora", a declarat Bogdan Niþu,
purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.
Dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, cei doi
riscã sã stea dupã gratii, ei fiind
acuzaþi de furt calificat ºi pãtrundere
fãrã aviz în zona de siguranþã a cãii
ferate. În funcþie de istoricul activitãþii
infracþionale, va fi stabilitã ºi pedeapsa
celor doi.
Diana MITRACHE
copiilor jucãriile, ceui doi i-au sustras acestuia, din autoturism, portmoneul care conþinea suma de
9.000 lei. "În urma sesizãrii, s-a
constituit o echipã operativã care în
scurt timp a reuºit identificarea celor
doi fãptuitori precum ºi recuperarea
sumei de 7.566 lei. Pe numele lui
Marinel S. ºi Marius S. a fost
întocmit dosar de cercetare penalã
pentru comiterea infracþiunii de furt
calificat, cei doi fiind cercetaþi în
stare de libertate", a declarat
Bogdan Nitu, purtãtor de cuvânt al
IPJ Hunedoara.
Carmen COSMAN
ACTUALITATE
Gazeta Vãii Jiului | Luni, 7 noiembrie 2011
Deºeuri ºi gunoaie în centrul
municipiului Petroºani
ai multe clãdiri
stau aproape
M
demolate ºi nãpãdite
de mizerii, pentru cã
nu se ºtie cui îi
aparþin. Autoritãþile
locale spun cã nici
mãcar nu le pot demola, iar dezastrul este
cu atât mai mare cu
cât acolo îºi fac veacul
oamenii fãrã adãpost.
La doi paºi de
centrul municipiului
Petroºani, zac o
serie de clãdiri cu
statut incert ºi
maldãre de gunoaie
Totul se întâmplã
chiar în centrul
municipiului
Petroºani ºi nimeni
nu face nimic.
Mãcar nu muºcã!
L
ocalitãþile
Vãii Jiului
sunt populate de
tot felul de
mamifere. Dacã
numãrul oamenilor, potrivit
datelor ultimu-
lui recensãmânt,
se aflã într-o
continuã
scãdere, nu
acelaºi lucru se
poate spune ºi
despre necuvântãtoare.
ªobolanii,
deºi nu prea se
vãd, sunt
omniprezenþi,
cîinii comunitari
reprezintã o adevãratã pacoste,
iar pisicile se aflã
ºi ele într-o con-
ºi deºeuri aruncate la
întâmplare. Totul este
posibil din cauzã cã
deocamdatã nu
se ºtie cui
aparþin aceste
clãdiri, iar mizeriile sunt la ele
acasã.
Construcþia a ars
în repetate rânduri ºi acum nu
mai are deloc
acoperiº, dar
administraþia
localã nu poate
face nimic pentru
tinuã înmulþire.
Chiar dacã
"transportã" ºi
ele tot soiul de
boli, mãcar,
acestea din urmã
nu muºcã... În
plus, pisicile au
adoptat ºi un obicei uman. Astfel,
ziua micile
vagaboande se
încãlzesc la
soare iar
noaptea, pe
þevile de termoficare. Adicã exact
la fel ca ºi
oamenii strãzii!
Potrivit unor
estimãri, în
prezent, numai în
municipiul
Petroºani, ar
hoinãri pe strãzi
circa 500 de
câini, respectiv
tot atâtea pisici.
Mircea NISTOR
Un adãpost mucegãit
I
mobilul ridicat
pentru a-i adãposti
pe timp de iarnã pe
oamenii strãzii din
Petroºani s-a transformat într-un lãcaº
impropriu locuirii.
Utilitãþile încã mai
existã dar nu prea
sunt funcþionale, iar
mirosul de igrasie ºi
mucegai este
copleºitor. În ceea ce
priveºte "utilitãþile"
este vorba despre apã
curentã, încãlzire ºi
WC. "Pentru a pune la
punct locaþia respectivã ar fi nevoie, întradevãr, de unele
investiþii", susþin edilii
locali.
În principiu, acesta ar
trebui sã fie funcþional
în momentul în care
vremea de
afarã se va
înrãutãþi.
Oamenii
strãzii ar
urma sã fie
culeºi de
pe strãzi de
cãtre
poliþiºtii locali ºi aduºi la
adãpost. "Cei care sunt
gãsiþi pe strãzi sunt
aduºi aici de cãtre
poliþiºtii locali ºi, dupã o
noapte de cazare, sunt
conduºi la garã.
Procedãm astfel pentru
cã majoritatea oamenilor strãzii din
Petroºani nu sunt originari de aici, ci, din alte
localitãþi din þarã", au
precizat reprezentanþii
primãriei din Petroºani.
Iarna trecutã doar
câteva persoane au fost
convinse sã vinã ºi sã
locuiascã pe timp de
noapte aici. Cei mai
mulþi dintre oamenii
strãzii au preferat sã
rãmânã în aer liber ºi
sã se încãlzeascã pe
þevile de termoficare.
Mircea NISTOR
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter
Tel: 0254-560 987
Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter
Tel: 0254-570 430
Email: [email protected]
cã o parte din magazii au alt proprietar.
"Deocamdatã nu se
poate face nimic. O
parte a construcþiilor
aparþine de primãrie,
dar restul au un alt
proprietar care deocamdatã nu a fost
identificat. Construcþia
va fi demolatã imediat ce aceastã situaþie
va fi clarificatã", a
declarat Nicu Taºcã,
purtãtor de cuvânt la
Primãria Petroºani.
Clãdirile, care sunt
în zona centralã a
oraºului, au adãpostit
o vreme sediul
Gripa face
ravagii
5
Serviciului Public de
Administrare a
Domeniului Public ºi
Privat. Aici îºi depozitau angajaþii pe
lucrãri comunitare
sculele cu care
fãceau curãþenie în
oraº.
Diana MITRACHE
noiembrie.
Vaccinarea împotriva
gripei se va derula în
douã etape. Prima dintre
acestea prevede vaccinarea persoanelor cu
risc mai mare de îmbolnãvire, prioritar, urmând
P
este 1.300 de
locuitori ai judeþului Hunmedoara au
ajuns la medic ºi au
fost diagnosticaþi cu
rãceli. În plus, alþi 500
au pneumonie ºi toate
s-au întâmplat doar în
ultimele zile, când peste
100 de oameni au fost
internaþi.
Direcþia de Sãnãtate
Publicã Hunedoara a
raportat, pentru aceastã
sãptãmânã, 1.317 cazuri
de infecþii acute respiratorii, iar 80 de oameni au
fost internaþi din aceastã
cauzã. Cei mai afectaþi
au fost copiii cu vârste
cuprinse între 5 ºi 14 ani,
pentru cã 429 au ajuns la
medici din cauza rãcelilor
Cu doar o sãptãmânã
în urmã, numãrul acestor
afecþiuni respiratorii era
mai mic cu aproximativ o
sutã. Mai mult alþi peste
500 oameni au acum
pneumonie ºi au ajuns la
medici pentru tratament.
Medicii specialiºti pun
acest fenomen pe seama
încãlzirii vremii, dar ºi
pentru cã acum este
perioada propice apariþiei
acestor afecþiuni.
A început campania
anti-gripalã
Judeþului Hunedoara
i-au fost repartizate
3.500 de doze de vaccin
anti-gripal. Acestea vor fi
utilizate pentru imunizarea gratuitã a populaþiei cu risc crescut de
îmbolnãvire. Dupã mai
multe amânãri, programul de vaccinare a
început sãptãmâna trecutã, dar, nu toþi medicii
de familie din Valea
Jiului intraserã în posesia
dozelor pânã vineri, 4
a fi imunizaþi cei cu vârsta de peste 65 de ani,
suferinzii de boli cronice,
în special respiratorii ºi
cardiovasculare, copiii ºi
bãtrânii instituþionalizaþi,
precum ºi personalul
medical.
Dupã data de 15
noiembrie, alte doze vor
fi achiziþionate ºi distribuite, în vederea continuãrii campaniei
demarate în luna noiembrie. În farmacii, un vaccin costã 32 de lei.
Diana MITRACHE
Mircea NISTOR
6 SPORT
Gazeta Vãii Jiului | Luni, 7 noiembrie 2011
AVANCRONICA… LA CRONICI!
H
enþ
cu
MÂNA
Cine va
dansa la
primãvarã?
N
e-am cam lãmurit
cu europenele
noastre. Oþelul Galaþi nu
poate sã facã faþã nicicum în Champions
League. Zero puncte.
Rapid Bucureºti s-a hazardat
la miºto în Polonia, crezând cã
va reuºi cu Drãghia, Sburlea
sau "chirurgul" Alexa sã-ºi
depãºeascã look-ul modest.
N-au reuºit nici pe departe.
F.C. Vaslui ºi-a dorit prima
victorie ºi a reuºit-o în dauna
unui adversar de calibru,
Sporting Lisabona, care nu
pierduse pânã atunci. Victorie
mare în faþa unui public cam
cât la un derby de Liga a II-a.
În fine, Steaua - Gigi
Bucureºti, a jucat ca pe vremea lui Lãcãtuº ºi Gabi Balint.
Dupã un sezon de coºmar,
steliºtii s-au ridicat având în
mult prea discretul pânã acum,
Cristi Tãnase, tirul bine reglat
pe "tancurile" israeliene de la
Haifa.
Noi, de-aici din Valea noastrã micã ºi din ce în ce mai
depopulatã ºi cu un sport la ligi
inferioare, nu putem decât sã
ne bucurãm de un posibil dans
de primãvarã, la masa
bogaþilor.
Dac-o fi sã fie...
Astãzi, de la
orele 20.00
invitaþi la
emisiunea
ARENA la
TV Parâng
Fotbaliºtii
Vlad Tudorache ºi Gabi
Cruceru (Jiul Petroºani).
PRODUCÃTOR GENU TUÞU
Jiul Petroºani, tot
mai ameninþãtor
Jiul Petroºani a reuºit a
doua victorie în deplasare în
acest sezon al seriei a 5-a a
Ligii a III-a, învingând cu 2-1
pe CS Vladimirescu prin
golurile marcate de Izzeldin
(min. 20) ºi Vlad Tudorache
(min. 88), dupã ce gazdele
egalaserã în min. 25 dintr-un
penalty z Antrenorul Marin
Tudorache a declarat: "A fost
un joc de angajament în care
forþa fizicã a fost decisivã în
boþinerea celor trei puncte"
z Jiul Petroºani a folosit
echipa: Hotoboc - Bertea, M.
Matei, Albert, Cruceru - Daj,
Drida (min. 46 Firan), A.
Moldovan (min. 80 M. Filip),
Hãrdãu (min. 70 Deac) - Vl.
Tudorache (min. 89
Cãrãvan), Izzeldin z
Remarcabilã a fost evoluþia
liniei de apãrare, Bertea -
M.Matei - Albert - Cruceru,
mai omogenã de la meci la
meci, precum ºi determinarea
în joc a tânãrului internaþional
de juniori, Vlad Tudorache,
pentru prima oarã titular în
acest campionat z Trei victorii ale oaspeþilor ºi douã
rezultate de egalitate în seria
a 5-a a Ligii a III-a, în etapa
trecutã: FC II Timiºoara - FC
ªcolar Reºiþa 0-2, Gloria Arad
- FC Caransebeº 0-1, CS
Vladimirescu - Jiul Petroºani
1-2, FC Hunedoara - Nova
Bicecherecu Mic 1-1, Naþional
Sebiº - Millenium Giarmata 33 z În Liga a IV-a a campionatului judeþean, Jiul II
Petroºani - CS Vulcan 0-2
(goluri Lavric ºi Cãsãndruc),
cu o evoluþie ºtearsã a
gazdelor, un joc pragmatic al
oaspeþilor Dacia Orãºtie -
CRONICA DE ALTÃDATÃ
Studenþii din
"Deal", peste
cei de pe Bega
cum 30 de ani, în 1981 aveam o
puternicã echipã masculinã de
A
baschet, în Divizia "B", Jiul-ªtiinþa
Petroºani.
Cu o echipã puternicã unde evoluau Nicu
Mihuþi, Gh. Ghiþã, Sângeorzan sau Giura,
sub bagheta antrenorului Teodor Szilagy,
petroºenenii i-au umilit pe cei de la "Poli"
Timiºoara cu scorul de 106-61: "spectatorii
prezenþi în numãr record la meci au aplaudat
la finele jocului o victorie frumoasã, meritatã
ºi concludentã, a echipei Jiul - ªtiinþa" preciza cronicarul local de atunci.
Foto
99
* MEMORIA FOTOGRAFIEI *
SERIAL “100 FOTOGRAFII CU
ECHIPE DE NEUITAT”
Când Jiul
avea... douã
nume!
Prin entuziasmul stalinist al anilor `50, nu
mai conta numele de
tradiþie al unei echipe.
Comuniºtii îl schimbau
dupã cum dictau
politrucii. Aºa, în 1953,
Jiul avea douã nume,
"Energia Minerul"
Petroºani, dar multe
valori, printre care Aurel
Crâsnic, Romoºan, Licã
Panait, Farkas II, Victor
Gabor sau Paraschiva.
Inter Petrila 1-1, golul
oaspeþilor fiind marcat de golgeterul echipei, Adrian Dolha
z Victoria Cãlan - Minerul
Aninoasa 1-3, cu douã goluri
reuºite de Gabi Trestian ºi
unul de Pîrciu (cu î din i)
z Minerul Uricani - Retezatul
Râu de Mori 2-1, autori Voina
ºi A. Cojocaru z Minerul
Teliuc - Univ. Petroºani 0-2,
cu Spânoche ºi Grigoraº
autorii golurilor victoriei z În
derby-ul de juniori A1 din Liga
a IV-a, Cetate Deva - Univ.
Petroºani 2-1 z Scor mare la
juniori C (gr. 1997), CS Jiul Clubul Jiul 1-9 z
Handbalistele de la CSª
Petroºani, victorii în serie la
cel de-al doilea turneu de
junioare III (gr. 1996-1997) al
seriei J a Campionatului
Naþional, disputat la Deva.
z Povestea lui Emil
Dobrescu, între berea din
cantonament ºi posterul de la
Casa Centralã a Armatei.
A murit
Teodor
Szilagyi
vea 82 de ani. Dar
A
pe 3 noiembrie s-a
stins din viaþã.
A fost una dintre cele mai
reprezentative figuri ale
sportului Vãii Jiului, cel care a
contribuit la înfiinþarea, în
1948, a Clubului Sportiv ªtiinþa
Petroºani. Mentor a numeroºi
ºi antrenori de educaþie fizicã
(Gh. Irimie, Gh. Pop, Elena
Grecu), Teodor Szilagyi s-a
a
remarcat ca un bun pedagog
ºi fin psiholog al fenomenului
sportiv, în calitatea sa de ºef
al Catedrei de Educaþie Fizicã
ºi Sport a Universitãþii din
Petroºani coordonând cu
multã pasiune secþiile de performanþã ale acestei intituþii de
învãþãmânt.
A fost un sportiv
de performanþã, în
Un nou episod în care vom prezenta un
anii studenþiei
album de colecþie cu echipe reprezentative, din
diferite perioade, în Valea Jiului, care au reprezen- câºtigând un cros al
tat momente-simbol în galeria marilor sportivi care Bucureºtiului, la 800
m plat.
au evoluat de-a lungul vremii pe aceste locuri.
Petroºenean getbeget (s-a
a nãscut pe
16 febr. 1929), cu
ºcoala primarã ºi
liceul teoretic la
Petroºani, dupã
studiile superioare la
I.E.F.S. Bucureºti, a
revenit în oraºul
natal, Petroºani.
Locul unde a muncit,
a iubit, a fost respectat. Petroºani-u
ul a
fost ºi ultima oprire.
Un start luat acum
opt decenii, un finish
al vieþii la început de
noiembrie 2011.
Sã-ii fie tãrâna
uºoarã.
ACTUALITATE
Gazeta Vãii Jiului | Luni, 7 noiembrie 2011
HENÞ CU PICIORUL
Damian Militaru, între
spahii ºi... valahi!
Da! Cum spunea genialul
Albert Einstein, spaþiul ºi timpul
sunt ireversibile. Cum lumea
s-a întors cu susu-n jos, în
zilele noastre se mai poate
întâmpla. Aºadar...
... Se zice cã, în raniþa
fiecãrui militar stã bastonul de
mareºal. Cel puþin aºa se zice...
Întrucât sunt destul de hârºit în
ale gazetãriei, n-o sã folosesc
ºi gluma cu un cal de curse
care ajunge gloabã, dar nu
orice gloabã a fost cal de curse.
Nu e cazul. Mi-am asumat
aceastã rubricã pentru cã, încã
mai cred cã existã oameni
despre care sã se poatã scrie
"de bine", chiar glumind. Cum,
se pare, simþul umorului (viaþa e
grea ºi chiriile sunt scumpe!) o
sã încerc sã mã temperez.
…În acest noiembrie
primãvãratec, o sã-mi permit
(da, e bine zis, o sã-mi permit!)
sã scriu despre un om la care
þin (ºi el ºtie asta!) nu de acum,
nu acum, ci pentru totdeauna.
L-am fãcut " berbecuþ", pe vremuri. Dar am fãcut-o cu drag.
Ce a fost ºi este s-a fãcut singur. Prin ambiþie ºi tenacitate.
Uneori, chiar prin încãpãþânare.
Pentru cã este încãpãþânat. În
sensul bun al cuvântului… Nota
bene: dacã nu m-a bãtut când
era " pe cai mari", acum nu mai
are rost…
…Deja am lungit-o! Este
vorba despre DAMIAN
MILITARU. În aceste vremuri,
în care avem foarte mult fotbal
dar nu avem fotbaliºti, Militaru
este fotbalist. Nu jucãtor de fotbal, fotbalist! Pentru asta trebuie sã ai vocaþie. Chiar dacã
ai talent "cu carul", dacã n-ai
vocaþie, asta e ca o frecþie la un
picior de stejar.
De câþiva ani, bãiatul acesta
(îmi permit sã-i zic aºa!) s-a
întors " la matcã", aici, la
Petroºani, sã facã " apostolat".
Adicã, sã pregãteascã niºte
Un Toulouse - Lautrec de 2 lei,
la Petroºani
Þ
in în mânã un
exemplar al
superbului mini album de artã (are
dimensiunile...
liliputane, de 10,5 X
15 cmp...). Toulouse Lautrec, La Circ,
apãrut în 1986, la
celebra, pe atunci,
Editurã Meridiune.
Este o ediþie de
colecþie, rarã aºadar,
apãrutã în numai 8100
exemplare, la numai 12
ani dupã ediþia originalã,
cea parizianã, de la
Fernand Hazan. Ceea ce,
în perioada comunistã
reprezenta o mare
realizare editorialã.
Am intrat în posesia
acestei bijuterii (pentru
orice bibliofil) contra
numai de 2 lei. Da, 2 lei.
Atât mi-a cerut un anticar
ambulant petroºenean
pentru aceastã cãrticicã.
Chestiunea reflectã cu
prisosinþã starea de fapt
din Valea Jiului. Nu aceea
cã nu se mai citeºte, cã
nu se mai cumpãrã niciun
fel de tipãrituri. Ci aceea
cã sãrãcia care tinde sã
se generalizeze îi îndepãrteazã pe majoritatea
semenilor noºtri de
investiþia în tot ceea ce
copii pentru a visa ca, odatã, or
sã ajungã fotbaliºti. Þinând cont
de palmaresul lui Damian
Militaru, gestul acesta e mare!
Putea, bine-merci, sã fie
colonel în rezervã, patron de
firmã, " comentator sportiv",
sau, pur ºi simplu, bãgãtor de
seamã. El a preferat sã vinã, sã
se întoarcã, fãrã sã uite de
unde a plecat. Bravo, omule!
Prietenii îi spun "baºcane".
ªtiþi de ce? Pentru cã, într-un
meci Fenerbahce-Steaua,
stelistul Militaru dã gol ºi, de
bucurie, se repede sã se pupe
cu ãia de pe banca turcilor.
Copilul din el se bucura. Când
a vãzut cã e banca spahiilor, a
frânat brusc ºi s-a îndreptat
spre valahi… Dar ce victorie, cu
2-1, dupã 0-0 la Bucureºti!
Pe vremuri, i se spunea
"Cãrbune". Frumos. Venea din
Valea Jiului. Dupã o altã mare
victorie, antrenorul lui Damian
7
s-a plâns conducãtorilor cã
Militaru i-a confiscat o sticlã de
whisky. Pânã sã se lãmureascã
ºefii despre ce e vorba,
"beleaua" a cãzut pe Damian.
Ulterior, s-a descoperit cã
butelca buclucaºã fusese
confiscatã de … militarul de la
poarta stadionului…
Câte ar mai fi de povestit…
Despre el ºi fiica lui (mare
realizare!) despre strãdania de
a ne face sã credem cã în
Valea Jiului mai avem fotbal,
etc. etc.
Închei, cu speranþa cã n-o sã
fiu apostrofat, cu vorbele pe
care le spune Damian Militaru
copiilor sãi (de la Jiul Petroºani,
cea mai tare din Balcani) : "Eu
ca voi am fost, voi ca mine,
niciodatã!".
Subscriu, "baºcane"! ªi eu le
spun asta celor de pe banca
mea de rezerve!
Mircea BUJORESCU
înseamnã educaþie,
bunuri spirituale. Este
trist, ca sã nu spun cã
este de-a dreptul dramatic. ªi pânã la urmã, în
privinþa acestui Toulouse
- Lautrec, se pare, doar
eu, autorul acestor rânduri, par a fi în câºtigat.
Chit cã mi-aº dori ca mult
mai mulþi concetãþeni
de-ai mei sã se poatã
bucura rãsfoind, din când
în când, o asemenea
minunãþie de carte...
P.S. Trebuie sã consemnez o altã coincidenþþã. În 2011 se
a
împlinesc fix 110 ani de la
moa
artea
a genia
alului pictor
fra
ancez, Toulouse La
autrec, mort la
a doa
ar 37
ai
ani, culmea
a! Nu tocma
necunoscut la
a justa
a-ii va
aloa
are. Îndeosebi pe pla
an
fina
ancia
ar. Tristã soa
artã a
ma
ajoritãþþii geniilor...
Dan CODREA
Oaspeþi maghiari la Protecþia Copilului Hunedoara
delegaþie din
O
Ungaria a vizitat,
la sfârºitul sãptãmânii
trecute, pe cei care se
ocupã de copiii instituþionalizaþi din
Hunedoara.
Vizita a avut drept scop un
schimb de experienþe între
cele douã pãrþi, pentru cã
reprezentanþii maghiari au o
vastã activitate în domeniu. În
urma întâlnirilor, s-a stabilit un
program comun pe viitor, program care vizeazã copiii,
familiile lor, dar ºi felul în care
îºi vor petrece vacanþele.
Delegaþia maghiarã a fost
primitã la sediul Direcþiei
Generale de Asistenþã Socialã
ºi Protecþia Copilului
Hunedoara. În principal, s-a
discutat despre posibilitatea de
îmbunãtãþire a experienþei de
lucru a specialiºtilor celor douã
instituþii prin promovarea
exemplelor de bune practici în
domeniul protecþiei copilului în special în cazul sistemului
de asistenþã maternalã.
"Confirmarea bunelor relaþii
dintre cele douã instituþii s-a
concretizat prin semnarea în
acest an a unei convenþii de
colaborare.
În baza acesteia se vor
organiza documentãri, conferinþe ºi cercetãri care vor fi
puse la dispoziþia ambelor
pãrþi; se vor organiza bilanþuri
anuale ale muncii depuse ºi
vor fi invitaþi reprezentanþii
pãrþilor contractuale la întruniri
naþionale; se vor asigura ajutoare de specialitate în
rezolvarea problemelor din
domeniul politicii sociale, protecþiei familiei, copiilor ºi tineretului; se vor întãri legãturile din
punct de vedere profesional",
susþine Viorica Popescu, director DGAPC Hunedoara.
Relaþiile de colaborare dintre
cele douã instituþii au demarat
în anul 2007. Anual, delegaþii
formate din specialiºti în domeniul asistenþei sociale ºi copii
instituþionalizaþi din cadrul
D.G.A.S.P.C. Hunedoara participã la Conferinþa
Internaþionalã a Asistenþilor
Maternali organizatã în
Ungaria. Cei care au de
câºtigat sunt copiii din ambele
þãri ºi familiile lor, dar ºi asistenþii maternali care învaþã din
experienþele comune.
Diana MITRACHE
8 TURISM
Gazeta Vãii Jiului | Luni, 7 noiembrie 2011
Edilii curãþã Straja de fumul de cãrbune
S
P
-au dus vremurile în care
cabanierii din
Straja puteau pune
orice pe foc. Din
aceastã iarnã lemnul este la putere,
iar cine nu respectã
noile norme
antipoluare, va
deschide larg bãierile pungii.
Cabanierii din Straja
sunt obligaþi sã respecte
niºte norme minime
antipoluare, dacã nu vor
sã fie amendaþi. Astfel,
Consiliul Local a decis sã
le interzicã sã foloseascã
alte materiale combustibile, în afarã de
lemn, pentru încãlzirea
cabanelor sau a pensiunilor montane, ºi nici
chiar cãrbunii nu mai pot
fi utilizaþi. "
"Am luat aceastã
decizie din cauza poluãrii
produse de focul pe bazã
de cãrbune sau alte
materiale pe care le
puneau ei pe foc.
Muntele era mult mai
poluat decât va fi acum,
când se va face focul
numai cu lemn", a
declarat primarul
municipiului Lupeni,
Cornel Resmeriþã. În
Straja sunt câteva sute
de cabane, iar iarna
aerul devenea irespirabil
la 10.000 de lei.
arângul, mai
aºteaptã...
din cauza fumului dens
scos de focurile cu cãrbune au chiar cu materiale plastice. Pentru cã
care nu respectã aceste
norme, au fost prevãzute
ºi sancþiuni, care pot
merge de la1.000 pânã
În timp ce cabanierilor
din Straja li s-a interzis
sã mai facã focul cu cãrbune, sau alte materiale
în afarã de lemn, în
Parâng nu existã o astfel
de reglementare. Edilii
de aici susþin cã o
hotãrâre de consiliu în
acest sens nu avea rost
pentru cã, oricum, proprietarii de cabane din
Parâng nu folosesc, la
focãrit, decât lemne. "Nu
cred cã existã vreun
cabanier care sã facã, în
Parâng, foc cu cãrbune.
Au fost ceva discuþii,
acum câþiva ani, pe acest
subiect, dar, o hotãrâre
de consiliu privind interzicerea utilizãrii cãrbunelui nu a fost necesarã", a precizat Claudiu
Cornea, viceprimarul din
Petroºani.
În Straja, din aceastã
iarnã, cei care nu respectã Hotãrârea Consiliului
Local de a face focul
numai cu lemne riscã sã
fie amendaþi. Sancþiunile
contravenþionale au valorile cuprinse între 1.000
ºi 10.000 de lei.
Carmen COSMAN
Mircea NISTOR
Cabanierii
din staþiunile
montane în
vizorul DSV
C
abanierii din zonele
turistice ale Vãii
Jiului au intrat în vizorul
inspectorilor de la Direcþia
Sanitar-Veterinarã, care îi
atenþioneazã cã riscã sã
fie amendaþi, dacã nu
obþin autorizaþii
sanitare de
funcþionare.
Inspectorii sanitari
i-au avertizat cã în
perioada imediat urmãtoare vor începe verificãrile, pentru cã din
decembrie, în aceste
unitãþi vor fi cazaþi
turiºtii.
Inspectorii DSV
pregãtesc o amplã
campanie de verificare
a cabanierilor din
Straja ºi din Parâng, iar
cei care nu au autorizaþii, riscã amenzi
foarte mari. Asta spune doctorul
Gheorghe Cristea, responsabilul
pe Valea Jiului al Direcþiei Sanitar
Veterinare ºi de Siguranþã a
Alimentelor.
"În general, cabanierii nu
respectã regulile de igienã, nu au
circuite funcþionale, iar în consecinþã, nu au autorizaþie de
funcþionare.
În Straja am fãcut o primã verificare, am luat probe de apã, alimente ºi din zonele care trebuiau
igienizate. Urmeazã ºi în Parâng
sã facem la fel ºi apoi, cine nu se
conformeazã, va fi amendat",
spune dr. Gheroghe Cristea, ºeful
Laboratorului Sanitar Veterinar ºi
de Siguranþã a Alimentelor Valea
Jiului.
Controalele au început deja în
Straja, dar campania de verificare
demareazã la finele lunii noiembrie. Vor fi verificate toate
cabanele ºi pensiunile care oferã
cazare ºi masa. Inspectorii sanitari spun cã existã premizele ca în
acest an amenzile, care pânã
acum sunt de maxim 40.000 de
lei sã se tripleze.
În acest moment existã un
proiect de Guvern care, dacã va fi
adoptat amenzile vor creºte simþitor, iar condiþiile de igienã impuse
trebuie sã respecte anumite legi
europene.
Inspectorii sanitar-veterinari
spun cã în Straja mai sunt puþine
cabane care au nevoie de autorizaþii, în timp ce în Parâng
aproape toate au încã nereguli.
Campania demareazã în a
doua parte a acestei luni ºi
vizeazã toate pensiunile deschise
în Parâng ºi Straja, aºa încât
sezonul de cazare sã se deschidã
în cele mai bune condiþii.
Diana MITRACHE
Escaladã pe gheaþã la sub 0°C
I
n sezonul rece, un sport
din ce în ce mai la modã
este escalada pe cascadele
de gheaþã din Valea Jiului,
care reprezintã o provocare
atât pentru începãtori, cât ºi
pentru avansaþi.
Cascadele la îndemânã
pentru practicarea acestui
sport le gãsim începând din
Petrila, în Cheile Taia, Cheile
Jieþului ºi pânã la cascadele
din Valea Mãrii din Retezat,
cascada Zamora din Munþii
Vâlcan, dar ºi cele de pe
DN66A, lângã Valea Boului.
Acestea sunt cele mai cãutate
cascade pentru iubitorii
sportului extrem de iarnã din
Valea Jiului ºi nu numai, fiindcã sunt aproape pentru
oricine. Alte locaþii, dacã
dorim ceva ºi mai extrem, le
putem gãsi în Retezat ºi
Parâng, dar ca sã ajungem la
ele ne trebuie cel puþin douã
zile de mers.
Echipamentul este compus
din coardã de alpinism de 50
de m lungime, cu o grosime
de 11,5 mm, ham libero,
colþari cu 12 colþi, pioleþi tehnici, cascã, bucle ºi carabiniere,
ºuruburi de gheaþã ºi
îmbrãcãminte tehnicã de
iarnã, cu încãlþãminte de patru
anotimpuri, care sã aibã ºi
prinderea rapidã a colþarilor.
Nu trebuie sã uitãm ochelarii
de protecþie, atât de necesari.
Pentru începãtori, tehnica
de escaladã pe gheaþã este
obligatoriu sã se facã alãturi
de un instructor. Asigurarea în
coardã se face de cãtre
secund, la dispoziþii speciale
de asigurare. Primii paºi de
escaladã pe gheaþã se încep
cu asigurare de sus, tip
manºã, iar dupã aceea se
trece la escalada de cap de
coardã.
Anamaria NEDELCOFF
De-a lungul vremii în luna noiembrie,
ÎN PRESA VÃII JIULUI
- ANII 1977, 1981
Productivitate – Ritmicitate –
Calitate – Eficienþã...
...erau sloganurile obsedante ale unei prese locale, în 1977,
comandate de Comitetul Municipal P.C.R. Petroºani, care trimiteau minciuna tot pe culmile avântate ale gloriei socialiste etc.
etc. ªi mai era ºi câte o... parada modei.
Anul 2 z nr. 79 z 7 noiembrie 2011 z 4 pagini
z Coordonator Genu Tuþu z
* 1977 *
De la mapã, hai la sapã!
cum 34 de ani, cucoanele de la primãrie nu se prea
A
cozmetizau. În timpul liber, oja de pe unghii sau
fardul de pe obraz, n-ar fi fãcut casã bunã cu cartofii.
”Lucrãtori ai consiliului popular municipal într-oo acþiune
de muncã patrioticã la însilozarea cartofilor la depozitul
de legume ºi fructe din Petroºani”.
Ceauºescu (re)vine
în Valea Jiului!
upã deranjul din august 1977, Nicolae Ceauºescu
D
s-a arãtat mai grijuliu cu ”rebelii” din
Valea Jiului. >>> PAGINILE 2-3
2
Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 79 z
Mai gãseai
câte o hainã...
Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 79 z
Ceauºescu (re)vine în Valea Jiului!
upã deranjul din august
D
1977, Nicolae Ceauºescu
s-a arãtat mai grijuliu cu
”rebelii” din Valea Jiului.
Astfel, el descria de aici din
nou, miercuri 9 noiembrie `77
în Vale, având un discurs
”mobilizator” din balconul
Casei de Culturã a
Sndicatelor din Petroºani.
Bineînþeles, þinta
principalã, minerii:
”Minerul va deveni un
tehnician capabil sã
stãpâneascã maºina, sã
ºtie sã lucreze cu ea. Vom
avea nu numai un miner
specialist ci ºi un miner
tehnician care trebuie sã
cunoascã maºinile din
dotare, sã ºtie sã le
Magazinul ”Hermes” din Petroºa
ni era o
emblemã a comerþului ”mixt ºi indu
strial” în
peisajjul Vãii Jiului. Dacã mâncare
nu exista,
mãcar galantarele erau doldora de
textile!
foloseascã
cu randament înalt, sã ºtie sã le
întreþinã ºi sã le repare, atunci
când e nevoie”.
În Valea Jiului va vizita
Intreprinderea de Utilaj Minier
Petroºani (I.U.M.P.),
mina Vulcan, mina Lupeni, parodia
momentului fiind înmânarea titlului de
”Miner de Onoare al Vãii Jiului”, cel
care i-a înmânat acest titlu fiind
minerul ºef de la brigada minei
Uricani, Ioan
Brânzan.
Circul a continuat ºi în zilele
urmãtoare, când
Nicolae
Ceauºescu a
vizitat alte obiective din judeþul
Hunedoara.
Dar la indicaþiile ”tovarãºului”
nu se fãcea
numai producþie
la normã, ci ºi
culturã ºi artã,
ascunse sub
denumirea
”Cântarea
Cu Ilie-ul nostru-n
e”
ri
b
m
o
ct
o
in
d
e
þi
lu
o
v
re
a
re
Când ”ma
frunte, vom avea
..
e.
ri
b
m
ie
o
n
în
a
re
se sãrbãto
tru poporul
succese multe!
lui 1917 a devenit simbol ºi pen
ictoria comuniºtilor în Rusia anu
printr-un paradox de calenîn 1947. De-atunci,
o
român trei decenii mai târziu,
V
t în România în 7 noiembrie, aºa
ori
bãt
sãr
s-a
rii
eni
om
al
ast
dar, acel moment nef
înfãþiºeazã ºi presa din 1977.
Pentru ”randamentele sporite în abataje”, minerii de la
Loneadezbãteau aprins variantele optime, strâns uniþi în
jurul tovarãºului Ilie Pãducel, omul cu caietul.
”Mamã
eu sunt
mic, doar
borcane,
altceva,
nimic?”
Asta era fiþa,
lipia de
Dâmboviþa!
L
a foamea care era în `81, asta mai
lipsea poporului, ”franzeluþa de 200
grame” ºi ”lipia de Dâmboviþa”.
Erau ultimele creaþii ale defunctei fabrici de
pâine din Livezeni.
3
”L
a Fabrica
de pâine
din Livezeni se
urmãreºte faza
de cântãrire ºi
tipizare a aluatului din care
se fabricã noile
sortimente de
specialitãþi:
lipia Dâmboviþa
ºi franzeluþe de
200 de grame.
”Abundenþa de
produse” subliniatã
în explicaþia
fotografiei este cât se
poate de evidentã: pe
toate rafturile, doar
borcane!?
României”, care în 1977
ajunsese la ediþia a 2-a.
Cã este aºa, iatã cum consemna ziaristul local T.S. în
”organul Comitetului P.C.R.
Petroºani”, ziarul ”Steagul Roºu” din
12 noiembrie 1977.
”Preocupãrile partidului ºi statului
pentru mecanizarea mineritului Vãii
Jiului ºi
îmbunãtãþirea
continuã a
muncii ºi vieþii
tuturor celor ce
muncesc au
creat condiþii
prielnice formãrii
ºi dezvoltãrii
activitãþii culturaleducative ºi
artistice care
oglindeºte, în
forma ºi comportamentul ei,
realitãþile locale.
O trãsãturã distinctivã a culturii
de aici este contactul nemijlocit
cu problematica
social-economicã
ce s-a rãsfrânt
sub douã
aspecte princi-
pale: a imprimat realism ºi prospeþime
actului cultural ºi a stimulat manifestarea multor talente într-o diversitate de expresii artistice”.
Pace pentru... dictatori!
În timp ce în România se suferea de foame ºi frig, politrucii organizau
tot felul de mitinguri
aiuriste, nebãgate de
nimeni în seamã pe
planeta Pãmânt.
Auzi slogan, ”MuncaPacea-O
Omenirea/
CeauºescuRomânia”! Asta în
timp ce un traficant
de arme, dictatorul
african Robert
Mugabe din
Zimbabwe era primit
de Ceauºescu la
Bucureºti!
Se mai tãia
ºi pe-atunci frunzã
la câini...
...dar, e-adevãrat, nu se numeau ºomeri.
Cã parazitismul era o plagã, ne sugereazã chiar titlul unui
material-anchetã, fãcut în tandem de gazetarul V.S. ºi un
locotenent major de miliþie, I.M.
4
Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 79 z
Gheorghe Anisie renunþã
U
n mare
jucãtor
al Jiului în anii
`50, Anisie, se
retrãgea din
fotbal, dupã un
succes ca
antrenor la
Minerul
Aninoasa, promovarea în
Divizia ”C”.
Frumos (un
extras din)
materialul
semnat cu
acest prilej.
Sã pozãm un
pic, ºi femeia
cu batic!
G
”În primãva
ara
a acestui an Minerul Aninoa
asa
a
câ
âºtigã deta
aºa
at ca
ampiona
atul judeþþea
an, ia
ar în urma
a
victoriei rea
aliza
ate în ba
ara
aj în da
auna
a Contructorului
Timiºoa
ara
a primeºte dreptul de pa
articipa
are în
divizia
a ”C”. Pe cei nelipsiþþi de la
a jocurile echipei
noa
astre prefera
ate ne-a
a surprins absenþþa lui
Gheorghe Anisie de la
a ultimele întâ
âlniri susþþinute
at decâ
ât fa
aptul
de mineri. Abordâ
ându-ll nu am afla
cã s-a
a retra
as. În numele iubitorilor acestui sport,
al simpa
atiza
anþþilor echipei Minerul Aninoa
asa
a þinem
sã-ii mulþþumim cãlduros pentru munca
a plinã de
pa
asiune depusã în toþþi aceºti ani, celui ce ºi în
prezent este cu inima
a mereu alãturi de echipa
a pe
ca
are a antrena
at-o
o ani îndelunga
aþi”.
Ce meci, 5-2,
de la 0-2, cu
Bacãul!
P
e 27 nov. 1977, Jiul jucase cu
S.C. Bacãu în etapa a 15-a a
primei divizii. Meci greu,
în dorinþa de a pãrãsi zona de
subsol a clasamentului.
rupate frumos de ”pozarul” ?.N.,
tovarãºele de la Intreprinderea
de Fire Artificiale (I.F.A.) ”Vâscoza”
Lupeni, pline de avânt proletar ºi
lipsuri ascunse, erau bine pregãtite
pentru ºedinþa foto.
Votul, ce
glumã bunã!
În preajma unui simulacru
de vot al candidaþilor Frontului
Unitãþii Socialiste, titlurile ziarului invadaserã cu fraze care
mai de care mai groteºti. Ãia
erau votaþi ºi numiþi de mult,
eventual electorii îºi mai plimbau hainele de la naftalinã...
1981: Când comuniºtii se lãudau cu
”rodnicul„ dezastru de la Câmpu lui Neag
D
e ”Ziua Morþilor”, pe 1
noiembrie 1981, organul
local de presã anunþa cu justificatã mândrie (!?) cã ”vatra de
legendã ºi istorie” a fost fãcutã
harcea-parcea de ”marea
descoperire” a secolului: huila
de la Câmpu lui Neag: au fost
excavaþi 1.245.000 mc de rocã.
Bunã treabã, falnicã economie!
Au distrus un sat multisecular, au
tras un fâs economic, cãrbune,
ioc. ”Comuniºtii vor depune toate
eforturile pentru înfãptuirea exemplarã a obiectivelor stabilite de
Congresul al XII-lea, pentru aplicarea în viaþã a politicii partidului,
pentru ridicarea patriei noastre pe
noi trepte ale progresului ºi civilizaþiei socialiste”, scriau cu mult
patos proletar, ziariºtii ”organului
Comitetului Municipal Petroºani al
P.C.R.”, pe numele lor, Mircea
Bujorescu ºi Anton Hoffman.
A început prost pentru Jiul, 0-2 în minutul
5!? Cu douã penalty-uri ºi un gol anulat de un
arbitru rãuvoitor, Francisc Coloºi din Bucureºti,
Jiul îºi revine totuºi, 1-2 la pauzã, apoi 5-2 în
final, golurile fiind marcate de C. Sãlãgean (3)
ºi Gigi Mulþescu (2).