România in cifre

Transcription

România in cifre


U N I U N E A E U R O P EA N Ã
â
FINLANDA
SUEDIA
ESTONIA
LETONIA
IRLANDA
REGATUL
UNIT
DANEMARCA
LITUANIA
OLANDA
BELGIA
GERMANIA
POLONIA
REP. CEHÃ
LUXEMBURG
SLOVACIA
FRANÞA
PORTUGALIA
SPANIA
AUSTRIA UNGARIA
SLOVENIA
ITALIA
ROMÂNIA
BULGARIA
GRECIA
MALTA
CIPRU

CUPRINS
Pagina
Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Populaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Piaþa forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Veniturile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Câºtiguri salariale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Cheltuielile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Consumul populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Locuinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Protecþia socialã a ºomerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Asigurãri sociale
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Asistenþã socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Sãnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Educaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Culturã
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Preþuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Conturi naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Agriculturã
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Silviculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Activitatea întreprinderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Industrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Transporturi
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Comerþ internaþional cu bunuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Comerþ interior
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Servicii de piaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Justiþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Statisticã internaþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
â
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE
Nord - Vest
BOTOªANI
Satu Mare
MARAMUREª
Centru
Botoºani
SUCEAVA
Baia Mare
SATU MARE
Suceava
BISTRIÞA-NÃSÃUD
IAªI
Nord - Est
Zalãu
SÃLAJ
Oradea
Iaºi
NEAMÞ
Bistriþa
CLUJ
Piatra-Neamþ
BIHOR
MUREª
Vaslui
Cluj-Napoca
Bacãu
Târgu Mureº
HARGHITA
ARAD
ALBA
MACROREGIUNEA UNU
Alba Iulia
MACROREGIUNEA DOI
Deva
Timiºoara
VASLUI
BACÃU
Miercurea Ciuc
Arad
BRAªOV
SIBIU
COVASNA
Sfântu
Gheorghe
MACROREGIUNEA TREI
VRANCEA
Sibiu
Vest
TIMIª
Focºani
Braºov
HUNEDOARA
Galaþi
PRAHOVA
Reºiþa
Râmnicu
Vâlcea
Târgu Jiu
ARGEª
CARAª-SEVERIN
GORJ
VÂLCEA
Piteºti
Tulcea
TULCEA
DÂMBOVIÞA
IALOMIÞA
ILFOV
Slobozia
MEHEDINÞI
Municipii
Slatina
BUCUREªTI
Craiova
Reºedinþe de judeþ
CONSTANÞA
Sud - Est
CÃLÃRAªI
Cãlãraºi
Constanþa
DOLJ
Judeþe
Brãila
BRÃILA
Ploieºti
Legendã:
Oraºe
BUZÃU
Buzãu
Târgoviºte
Drobeta
Turnu Severin
MACROREGIUNEA PATRU
GALAÞI
Alexandria
GIURGIU
Giurgiu
Regiuni de dezvoltare
OLT
Sud - Vest Oltenia
TELEORMAN
Sud - Muntenia
Bucureºti - Ilfov
PREZENTARE GENERALÃ
POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI
Nord
Sud
Est
Vest
Punctul extrem
(localitatea)
Judeþul
Satul Horodiºtea
Oraºul Zimnicea
Oraºul Sulina
Comuna Beba Veche
Botoºani
Teleorman
Tulcea
Timiº
Longitudinea
esticã1)
Latitudinea
nordicã
26o42’05”
25o23’32”
29o41’24”
20o15’44”
48o15’06”
43o37’07”
45o09’36”
46o07’27”
1) Dupã Greenwich.
România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula
Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorul
arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.
Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE
(la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.
Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.
Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi
localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,
LA 31 DECEMBRIE 2011
Numãrul judeþelor
Numãrul oraºelor ºi municipiilor
din care: municipii
Numãrul comunelor
Numãrul satelor
1)
42
320
103
2861
12957
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.
ROMÂNIA ÎN CIFRE - Breviar statistic
5
RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde
Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile
principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi
lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.
Principalele altitudini muntoase
Denumirea
vârfului
muntos
Denumirea
masivului
muntos
Judeþul
Altitudinea
vârfului
(m)
Moldoveanu
Negoiu
Parângu Mare
Peleaga
Omu
Fãgãraº
Fãgãraº
Parâng
Retezat
Bucegi
Argeº
Argeº, Braºov, Sibiu
Gorj, Hunedoara
Hunedoara
Prahova, Braºov, Dâmboviþa
2544
2535
2519
2509
2505
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaþi,
principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime
de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.
Principalele cursuri de apã
Denumirea
cursului de apã
Lungimea cursului de apã
( km )
Suprafaþa
bazinului ( km2)
Dunãre
Mureº
Prut
Olt
1075
761
742
615
332501)
27890
10990
24050
Siret
559
42890
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la cele
glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-maritime
(Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.
Denumirea lacului antropic
Judeþul
Suprafaþa
( ha )
Porþile de Fier
Ostrovu Mare
Mehedinþi
Mehedinþi
70000,02)
7920,0
Volum1)
(mil. m3)
2400,0
800,0
1) La nivel normal de retenþie.
2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).
6
Principalele lacuri naturale
Denumirea lacului natural
Judeþul
lacuri în circuri glaciare: Bucura
lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana
lacuri în depresiuni carstice: Zãton
lacuri de baraj natural: Lacul Roºu
lacuri în crovuri: Ianca
limane fluviatile: Oltina
limane fluvio-maritime: Taºaul
lagune marine: Razim
lacuri de luncã: Brateº
lacuri din Delta Dunãrii: Dranov
Hunedoara
Harghita
Mehedinþi
Harghita
Brãila
Constanþa
Constanþa
Tulcea
Galaþi
Tulcea
Volum 1)
(mil. m3)
Suprafaþa
( ha )
10,5
22,0
20,0
12,6
322,0
2509,0
2335,0
41500,0
2111,0
2170,0
0,5
0,6
1,0
0,7
1,6
60,0
57,0
909,0
30,0
21,7
1) La nivel normal de retenþie.
Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în special huilã
cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã;
mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu
valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.
Ariile protejate, în anul 2011
Categorii de arii protejate
Numãr
Rezervaþii ºtiinþifice
Parcuri naþionale
Monumente ale naturii
Rezervaþii naturale
Parcuri naturale
Rezervaþii ale biosferei
Zone umede de importanþã internaþionalã
Arii de protecþie specialã avifaunisticã
Situri de importanþã comunitarã
64
13
206
699
15
3
8
148
383
Suprafaþa (ha)
2181451)
3168721)
154061)
3469331)
7728101)
664446
680859
3694394
4152153
Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului
naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005; 1143/2007 privind instituirea
regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007 privind declararea ariilor de protecþie specialã
avifaunisticã ca parte integrantã a reþelei ecologice europene Natura 2000 în România, 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanþã comunitarã, ca parte integrantã a reþelei
ecologice europene Natura 2000 în România ºi 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã
asupra unor zone din Rezervaþia biosferei „Delta Dunãrii”.
1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Rezervaþii ale biosferei, în anul 2011
Denumirea
Total
Delta Dunãrii
Retezat
Rodna
Judeþul
Tulcea, Constanþa
Hunedoara
Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava
Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha)
664446
580000
38047
46399
1) Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
7
Temperatura aerului, în anul 2011
Maxima absolutã
anualã
grade Celsius
Minima absolutã
anualã
Staþia
Media
meteorologicã
anualã
Val.
Data
înreg.
Val.
Data
înreg.
Satu Mare
Suceava
Oradea
Iaºi
Cluj-Napoca
Târgu Mureº
Bacãu
Timiºoara
Deva
Sibiu
Vârfu Omu
Galaþi
Târgu Jiu
Buzãu
Calafat
Turnu Mãgurele
Bucureºti-Filaret
Constanþa
10,1
8,7
11,1
10,3
8,8
9,1
9,6
11,4
10,2
9,2
-1,7
11,0
10,8
11,3
12,1
11,4
11,6
12,0
36,1
33,5
37,9
35,5
33,7
34,0
35,9
37,7
36,7
33,8
16,6
36,0
35,9
35,3
38,3
36,5
36,9
33,9
25.VIII
23.VI
10.VII
20.VII
24.VIII
20.VII
24.VI
10.VII
25.VIII
24.VIII
24.VIII
9.VII
9.VII
9.VII
24.VIII
20.VII
20.VII
18.VII
-13,1
-17,1
-13,9
-16,6
-18,6
-16,4
-16,9
-15,3
-19,1
-21,4
-22,9
-16,2
-15,1
-20,9
-13,2
-13,5
-14,1
-10,4
27.II
6.I
30.I
5.I
30.I
6.I
5.I
25.I
2.II
31.I
8.III
31.I
31.I
26.I
10.III
30.I
1.II
5.I
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
Precipitaþii atmosferice, în anul 2011
Staþia meteorologicã
Satu Mare
Suceava
Oradea
Iaºi
Cluj-Napoca
Târgu Mureº
Bacãu
Timiºoara
Deva
Sibiu
Vârfu Omu
Galaþi
Târgu Jiu
Buzãu
Calafat
Turnu Mãgurele
Bucureºti-Filaret
Constanþa
Cantitatea anualã (mm)
455,4
408,2
418,1
372,0
509,8
458,3
472,5
389,8
332,1
482,6
689,3
324,1
513,0
437,0
332,6
457,1
474,0
307,0
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
8
POPULAÞIA
21413815 locuitori, la 1 ianuarie 2011;
Densitatea populaþiei: 89,8 locuitori / km2, la 1 ianuarie 2011.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1937421 locuitori, la 1 ianuarie 2011), împãrþit în ºase sectoare
administrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº.
Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi capitala
României din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.
ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov,
Ploieºti, Brãila.
Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m.
Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.
PORTURI PRINCIPALE:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;
– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea,
Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.
AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa („Mihail
Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº,
Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
LIMBA OFICIALÃ: limba românã.
ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând
de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;
Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;
Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru
un mandat de 5 ani.
MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.
Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind
euro. În anul 2011, cursul mediu de schimb leu/Euro era de 4,2379.
9

POPULAÞIE
Populaþia1) pe sexe, grupe de vârstã ºi medii
milioane locuitori
2008
2009
2010
2011
Total1)
21,5
21,5
21,4
21,4
Pe sexe
Masculin
Feminin
10,5
11,0
10,5
11,0
10,4
11,0
10,4
11,0
Pe grupe de vârstã
0-14 ani
15-59 ani
60 ani ºi peste
3,3
14,0
4,2
3,2
14,0
4,3
3,2
13,8
4,4
3,2
13,8
4,4
Pe medii
Urban
Rural
11,8
9,7
11,8
9,7
11,8
9,6
11,8
9,6
1) Datele pentru anii 2008, 2009 ºi 2010 sunt la 1 iulie, iar pentru anul 2011, la 1 ianuarie.
La 1 ianuarie 2011 populaþia României a fost de 21413815 locuitori, din care 10,4 milioane bãrbaþi (48,7%)
ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului
migraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada 2008-2011, cu 114,8 mii
persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta specificã unui proces de îmbãtrânire
demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat reducerea absolutã ºi relativã
a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea ponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste).
Comparativ cu 1 ianuarie 2008, în anul 2011 se remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani)
de la 15,2% la 15,1% ºi creºterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,5% la 20,5%.
Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 64,4% din total, în scãdere cu 266,0 mii persoane faþã de aceeaºi
datã a anului 2008. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 30-34 ani, 40-44 ani,
55-59 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani; 35-39 ani, 45-49 ani.
Vârsta medie
ani
Vârsta medie a populaþiei
2008
2009
2010
20111)
39,1
39,5
39,7
39,8
1) La 1 ianuarie.
Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 39,1 ani (1 ianuarie 2008) la 39,8 ani (1 ianuarie 2011), vârstã
medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 41,2 ani,
a fost ºi la data de 1 ianuarie 2011 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.
10
POPULAÞIE
Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2011
Ani
Masculin
150
200
250
mii persoane
100
50
0
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Feminin
0
50
150
100
200
250
mii persoane
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în structura
populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei
vârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor atrage
schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia de vârstã fertilã, populaþia în
vârstã de muncã).
Recensãmântul populaþiei din 20 octombrie 20111)
Populaþia dupã etnie
Etnia
Numãr
persoane
%
Populaþia stabilã
Români
Maghiari
Rromi (þigani)
Ucraineni
Germani
Alte etnii
Etnie nedeclaratã
19042936
16869816
1237746
619007
51703
36884
168594
59186
100,0
88,6
6,5
3,2
0,3
0,2
0,9
0,3
1) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi
Locuinþelor - 2011.
11
POPULAÞIE
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei
2008
2009
2010
2011
Miºcarea naturalã a populaþiei (mii)
Nãscuþi-vii
Decese
- Decese la o vârstã sub 1 an
Sporul natural
Cãsãtorii
Divorþuri
221,9
253,2
2,4
-31,3
149,4
35,7
222,4
257,2
2,3
-34,8
134,3
32,3
212,2
259,7
2,1
-47,5
115,8
32,6
196,2
251,4
1,9
-55,2
105,6
35,8
Rate (la 1000 locuitori)
Nãscuþi-vii
Decese
- Decese la o vârstã sub 1 an1)
Sporul natural
Cãsãtorii
Divorþuri
10,3
11,8
11,0
-1,5
6,9
1,7
10,4
12,0
10,1
-1,6
6,3
1,5
2)
9,9
12,1
9,8
-2,2
5,4
1,5
2)
2)
2)
2)
2)
1) La 1000 nãscuþi-vii.
2) Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi
Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei
17
Natalitate
16
Mortalitate
15
Spor natural pozitiv
14
Spor natural negativ
13
12
11
10
9
8
1985
1990
1995
2000
2005
2010
Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi
Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere. În condiþiile în care, pe
termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii
demografice din România, natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona cu
rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã duratã.
La 1 ianuarie 2011, numãrul de nãscuþi-vii (196,2 mii) a scãzut cu 25,7 mii faþã de anul 2008.
12

POPULAÞIE
Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România. Creºterea
continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în perspectiva
demograficã a României. La 1 ianuarie 2011 s-au înregistrat 251,4 mii decese, cu 1,8 mii persoane mai
multe decât în anul 2008.
În anul 2011 s-au înregistrat 1,9 mii decese sub un an. Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat mai
ales pe seama diminuãrii mortalitãþii postneonatale, atât în mediul urban, cât ºi în mediul rural.
Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor1)
Judeþe - total
Sub 300000
300000 - 499999
500000 - 699999
700000 ºi peste
Municipii ºi oraºe - total
Sub 5000
5000 - 19999
20000 - 49999
50000 - 99999
100000 - 199999
200000 - 999999
1000000 ºi peste
Comune - total
Sub 1000
1000 - 1999
2000 - 4999
5000 - 9999
10000 ºi peste
2008
2009
2010
2011
42
6
19
10
7
42
6
19
10
7
42
6
19
10
7
42
6
19
10
7
320
21
198
57
20
13
10
1
320
21
199
56
20
13
10
1
320
21
198
57
20
13
10
1
320
21
198
57
20
13
10
1
2860
75
587
1743
432
23
2860
80
594
1730
430
26
2861
82
598
1724
429
28
2861
80
605
1715
432
29
1) Datele pentru anii 2008, 2009 ºi 2010 sunt la 1 iulie, iar pentru anul 2011, la 1 ianuarie.
La 1 ianuarie 2011, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate din
populaþia þãrii. Din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori, reprezentând
18,4 % din populaþia þãrii ºi 33,4% din populaþia urbanã. Oraºele mari deþin 29,8% din populaþia þãrii ºi
54,3% din populaþia urbanã. La 1 ianuarie 2011, în mediul rural locuiau 9,6 milioane persoane,
reprezentând 45,0% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori au
reprezentat 81,1% din numãrul total al comunelor.
În anul 2011 ºi-au schimbat domiciliul 324,6 mii persoane. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din
urban (în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.
13

POPULAÞIE
Primele zece oraºe ale þãrii,
dupã numãrul locuitorilor, la 1 ianuarie 2011
Nr.
crt.
Oraºul 1)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Bucureºti
Cluj-Napoca
Timiºoara
laºi
Constanþa
Craiova
Galaþi
Braºov
Ploieºti
Brãila
Numãrul
locuitorilor
1937421
307136
306854
304043
300385
298751
288494
276354
226688
209562
1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
68,2
2005
75,5
68,7
2006
69,2
2007
69,5
2008
69,7
2009
69,8
2010
70,1
1)
2011
0
20
Masculin
40
60
75,8
76,1
76,7
77,1
77,3
77,5
80
Feminin
1) La 1 ianuarie.
Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (70,1 ani la bãrbaþi ºi 77,5 ani la femei) fiind
superioare celor din anul 2008, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþia femininã, cât ºi pentru cea
masculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 0,8 respectiv 0,6 ani. Femeile au o duratã medie a vieþii mai
mare cu 7,4 ani decât bãrbaþii.
14

POPULAÞIE
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor
mii
210
189,2
180
150
149,4
146,6
141,8
134,3
115,8
120
105,6
90
60
30
0
33,2
2005
32,7
2006
36,3
2007
35,7
2008
32,3
2009
32,6
2010
35,8
2011
Divorþuri
Cãsãtorii
În anul 2011 faþã de anul 2008, numãrul cãsãtoriilor cu 43,8 mii.
Numãrul divorþurilor în anul 2011 a fost de 35,8 mii divorþuri ºi nu a înregistrat o diferenþã semnificativã
faþã de anul 2008.
Migraþia internã
2008
Total
Din rural în urban
Din urban în urban
Din rural în rural
Din urban în rural
Total
Din rural în urban
Din urban în urban
Din rural în rural
Din urban în rural
2010
2011
Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,
determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)
389254
330672
458995
78671
70246
96201
107277
96607
140301
78478
67306
89441
124828
96513
133052
2009
324626
66784
97235
63594
97013
18,1
15,4
6,7
6,0
9,1
8,2
8,1
8,3
12,9
10,0
21,4
8,2
11,9
9,3
13,8
1)
1)
1)
1)
1)
1) Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi
15

POPULAÞIE
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate
numãr persoane
2008
2009
2010
8739
10211
7906
3069
5670
3768
6443
2917
4989
Pe grupe de vârstã
sub 18 ani
18-40 ani
41-60 ani
61 ani ºi peste
1214
5829
1419
277
1316
6621
1915
359
1062
5029
1562
253
Dupã naþionalitate
Români
Maghiari
Germani
Evrei
Alte naþionalitãþi
8485
194
18
27
15
10052
103
15
27
14
7834
42
8
8
14
Dupã þara de destinaþie
Australia
Austria
Canada
Franþa
Germania
Grecia
Israel
Italia
Spania
S.U.A.
Suedia
Ungaria
Alte þãri
82
345
1738
431
1788
85
50
1098
238
1591
7
354
932
128
421
2045
576
1938
124
111
984
547
1793
15
331
1198
81
569
858
405
1399
133
62
844
882
1086
17
266
1304
Total
Pe sexe
Masculin
Feminin
Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi
16

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãri
semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã. Acest proces
s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin menþinerea la valori relativ
constante a ratei ºomajului. Criza financiarã însã, debutatã începând, mai ales, din a doua jumãtate a
anului 2008, a avut efecte asupra structurii forþei de muncã, aducând concomitent cu reducerea
populaþiei ocupate o accentuare a fenomenului de ºomaj.
Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate (de peste
11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scãdere importantã a valorii indicatorului. Ulterior
anului 2002 populaþia activã a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2011, populaþia activã numãrã
9868 mii persoane, din care 96,1% aparþin grupei în vârstã de muncã (15-64 ani).
Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1)
mii persoane
2008
2009
2010
20112)
Populaþia activã - total
- Feminin
- Urban
9944
4418
5471
9924
4400
5475
9965
4416
5538
9868
4411
5563
Populaþia ocupatã - total
- Feminin
- Urban
9369
4212
5101
9243
4143
5032
9240
4128
5032
9138
4112
5072
575
206
370
681
257
443
725
288
506
730
299
491
ªomeri BIM1)- total
- Feminin
- Urban
1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2005-2008, din anul 2009 populaþia ocupatã a început
sã scadã, ajungând în anul 2011 la cea mai micã valoare înregistratã (9138 mii persoane). Dintre
persoanele ocupate, 55,0% sunt bãrbaþi. Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a
reprezentat-o cea din mediul rural. Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are
domiciliul în mediul urban, respectiv 55,5% în anul 2011. Categoria salariaþilor predominã în rândul
populaþiei ocupate, respectiv 67,3% în anul 2011.
Numãrul ºomerilor - conform definiþiei internaþionale (BIM1)) - a fost în anul 2011 de 730 mii persoane, în
creºtere atât faþã de anul 2010 (0,7%), cât ºi faþã de anul 2009 (7,3%). În anul 2011, din numãrul total al
ºomerilor, 28,8% erau tineri (15-24 ani).
1) Biroul Internaþional al Muncii.
17

Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2011 1)
12,7%
Salariat
18,8%
Patron
Lucrãtor pe
cont propriu 2)
1,2%
Lucrãtor familial
neremunerat
67,3%
1) Date provizorii.
2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2)
2008
2009
2010
20111)
Total
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit2689
Industrie
Industrie extractivã
Industrie prelucrãtoare
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
Distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare
Construcþii
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea
autovehiculelor ºi motocicletelor
Transport ºi depozitare
Hoteluri ºi restaurante
Informaþii ºi comunicaþii
Intermedieri financiare ºi asigurãri
Tranzacþii imobiliare
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice
Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi
de servicii suport
Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri
sociale din sistemul public
Învãþãmânt
Sãnãtate ºi asistenþã socialã
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative
Alte activitãþi de servicii
9369
2689
2212
107
1905
9243
2689
2048
100
1751
9240
2780
1944
96
1646
9138
2612
1951
85
1672
126
129
126
115
74
749
68
726
76
705
79
681
1166
454
154
119
110
15
140
1157
455
165
123
122
16
148
1134
444
180
126
132
19
159
1165
434
185
128
145
18
170
145
150
154
157
466
399
381
48
122
490
386
395
45
128
471
385
403
50
154
466
392
402
56
176
1) Date provizorii.
În anul 2011, faþã de anul 2010, repartizarea populaþiei ocupate pe sectoare de activitãþi ale economiei
naþionale indicã reducerea uºoarã a numãrului persoanelor ocupate în sectorul agricol (-6,0%) ºi în
industrie ºi construcþii (-0,6%), concomitent cu creºterea celor ocupate în sectorul serviciilor (+2,2%).
18

Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþi
ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
%
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
8,5
29,4
30,5
31,2
33,0
Servicii
9,4
9,3
9,0
8,9
Construcþii
25,8
24,4
23,0
23,3
Industrie 2)
35,4
35,8
36,8
34,8
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit
2009
2010
2011 1)
2008 9,4
8,5
Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau obºteascã.
1) Date provizorii.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi
distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
Ponderea ocupãrii în sectorul privat se menþine în ultimii 4 ani ai perioadei analizate (2008-2011) în
jurul valorii de 80%.
În anul 2011, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat2), 65,2% îºi desfãºurau activitatea în
industrie, construcþii ºi servicii, faþã de 63,2% în anul 2010.
Efect direct al crizei economice declanºate în a doua jumãtate a anului 2008, numãrul mediu al salariaþilor
în anul 2010 a fost de 4376,0 mii persoane, în scãdere cu 398,3 mii persoane comparativ cu anul
precedent. Cele mai accentuate scãderi au fost înregistrate în activitãþile: industria prelucrãtoare,
construcþii ºi comerþ .
Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2010 aratã cã, 61,8% se regãseau în servicii (sectorul
terþiar) în creºtere cu 1,3 puncte procentuale faþã de anul 2009, respectiv cu 4,8 puncte procentuale faþã
de anul 2008.
În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 36,0% din total salariaþi, cu 1,2 puncte procentuale
mai puþin decât în anul 2009, respectiv cu 4,9 puncte procentuale mai puþin decât în anul 2008.
Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar)
a fost de numai 2,2%, în scãdere cu 0,1 puncte procentuale faþã de anul precedent ºi în creºtere cu
0,1 puncte procentuale faþã de anul 2008.
2) Sectorul privat conþine formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau obºteascã.
19

Numãrul mediu al salariaþilor
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
2008
2009
2010
Total
Industrie
Producþia ºi furnizarea de energie electricã
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
Construcþii
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport
sociale din sistemul public1)
Învãþãmânt
5046
105
1606
81
1342
4774
110
1371
75
1118
4376
95
1237
67
999
84
78
73
99
458
100
404
98
337
849
285
118
121
108
31
133
816
282
118
114
107
29
134
752
258
108
106
101
27
126
195
192
181
213
394
350
40
40
225
394
378
56
44
210
380
366
53
39
Notã: Pentru anul 2011, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2012.
1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de muncã salariate.
În anul 2010, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 63,8%, în uºoarã scãdere faþã de
anul 2009 cu 0,8 puncte procentuale.
20

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ 
Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat 1),
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
mii persoane
1572
1577
1600
1400
1458
1276
1200
Agriculturã, silviculturã
ºi pescuit
1077
973
1000
Industrie 2)
800
Construcþii
600
Servicii
412
400
200
0
74
362
74
2008
302
60
2009
2010
1) Inclusiv proprietatea integral privatã ºi proprietatea integral strãinã.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei,
salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie
mii persoane
Total ºomeri2)
din care: femei
Primar, gimnazial, profesional
din care: femei
Liceal ºi postliceal
din care: femei
Universitar
din care: femei
2008
2009
2010
2011
403
187
312
132
71
42
20
13
709
302
503
190
156
83
50
29
627
264
442
164
135
71
50
29
461
204
321
127
101
53
39
24
1) La sfârºitul anului.
2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a crescut
în anul 2009, ca efect al crizei financiare, cu 306 mii persoane faþã de anul 2008, dupã care a înregistrat o
uºoarã scãdere, care s-a accentuat apoi, ajungând la finele lui 2011 la un numãr puþin mai mare faþã de
cel înregistrat în anul 2008.
Rata ºomajului înregistrat s-a situat pe o curbã crescãtoare, punctul maxim fiind atins în lunile
februarie-martie 2010 (8,4%) dupã care a continuat sã scadã în perioada urmãtoare, atingând la finele lui
2011 pragul de 5,1%. În ultima parte a anului 2011 rata ºomajului înregistrat a avut o uºoarã fluctuaþie (la
început de scãdere, apoi de uºoarã creºtere, variind între 4,8% ºi 5,1%).
21
Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului
mii persoane
%
1000
10
7,8
800
7,1
5,9
600
6,3
5,2
5,2
400
200
8
7,0
4,0
4,6
523
460
219
0
2005
368
191
2006
4,8
4,4
3,9
403
167
2007
6
5,1
4,4
709
187
2008
627
302
2009
4
461
264
2010
2
204
2011
0
Rata ºomajului - total1)
Numãrul ºomerilor
înregistraþi - total
Numãrul ºomerilor
înregistraþi - femei
Rata ºomajului - femei1)
1) Anul 2011, date provizorii.
Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (55,8% la sfârºitul anului 2011, respectiv 53,6%
la sfârºitul anului 2008).
Dupã ce a înregistrat o creºtere începând din anul 2008 numãrul femeilor ºomere începe sã scadã, la
sfârºitul anului 2011 fiind cu 60 mii persoane mai mic faþã de anul precedent.
Rata ºomajului 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)
Total
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
Masculin
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
Feminin
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
Urban
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
Rural
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
2008
2009
2010
20112)
5,8
18,6
4,4
6,7
18,8
5,3
4,7
18,3
3,4
6,8
23,2
5,3
4,6
14,7
3,3
6,9
20,8
5,4
7,7
21,2
6,1
5,8
20,1
4,5
8,1
27,1
6,5
5,4
15,5
4,0
7,3
22,1
5,8
7,9
22,3
6,3
6,5
21,8
5,1
9,1
30,5
7,4
5,0
15,3
3,6
7,4
23,7
5,8
7,9
23,7
6,3
6,8
23,8
5,2
8,8
32,4
7,0
5,5
16,7
4,1
2) Date provizorii.
22

Rata ºomajului BIM - conform definiþiei internaþionale (BIM1)) - calculatã ca proporþie a ºomerilor în
populaþia activã, a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de 7,4% în anul 2011, în creºtere faþã de anii
precedenþi: cu 0,1 puncte procentuale faþã de anul 2010, cu 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2009 ºi
cu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2008, când s-au înregistrat, de fapt, cele mai mici rate ale ºomajului
din ultimii 4 ani analizaþi.
Pentru femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 6,8%, în creºtere cu 0,3 puncte procentuale faþã de anul
precedent. Pentru bãrbaþi, rata ºomajului s-a menþinut la acelaºi nivel înregistrat în anul anterior (7,9%).
Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2011: 8,8%
faþã de 5,5%).
Tinerii în vârstã de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în anul
2011, rata ºomajului în rândul tinerilor a fost de 23,7%, cu diferenþe semnificative pe medii (32,4% în
mediul urban, faþã de 16,7% în mediul rural).
Valoarea acestui indicator a fost de 5,8% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.
Rata ºomajului 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)
20112)
2008
2009
2010
Total (12 luni ºi peste)
masculin
feminin
urban
rural
2,4
2,9
1,8
2,9
1,7
2,1
2,4
1,7
2,6
1,5
2,5
2,9
2,1
3,2
1,7
3,1
3,4
2,8
3,9
2,1
Tineri (6 luni ºi peste)
masculin
feminin
urban
rural
10,5
10,5
10,5
12,7
8,6
10,3
10,9
9,3
13,5
7,6
13,0
13,8
11,8
17,8
9,1
15,0
15,3
14,6
20,8
10,3
Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor, aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste, în populaþia activã)
a fost de 3,1% în anul 2011, în creºtere uºoarã comparativ cu cele înregistrate în ultimii trei ani anteriori
(2,4% în 2008, 2,1% în 2009 ºi respectiv, 2,5% în 2010). Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2011,
valori de 3,4% pentru bãrbaþi ºi 2,8% pentru femei, iar pe medii, de 3,9% în mediul urban, faþã de 2,1% în
mediul rural.
Rata ºomajului de lungã duratã la tineri (ponderea ºomerilor în vârstã de 15-24 ani, aflaþi în ºomaj de 6
luni ºi peste în populaþia activã) a urmat un trend crescãtor în perioada analizatã (de la 10,5% în 2008 pânã
la 15,0% în 2011).
Incidenþa ºomajului1) de lungã duratã (%)
- ca proporþie în total ºomeri1) 2008
2009
2010
20112)
Total (12 luni ºi peste)
masculin
feminin
urban
rural
41,3
42,9
38,4
43,4
37,5
30,9
31,6
29,8
32,2
28,7
34,9
36,9
32,0
35,2
34,2
41,9
42,6
40,9
44,3
37,1
Tineri (6 luni ºi peste)
masculin
feminin
urban
rural
56,3
55,6
57,4
54,6
58,6
49,5
51,6
46,3
49,8
49,0
58,8
62,0
54,1
58,4
59,6
63,4
64,8
61,5
64,2
62,0
În perioada 2008-2011, incidenþa ºomajului pe termen lung (ponderea ºomerilor de lungã duratã în total
ºomeri), s-a încadrat pe o pantã ascendentã doar în ultimii trei ani. Astfel, dupã o scãdere de la 41,3% în
anul 2008, la 30,9% în anul 2009, începe sã creascã atingând valorile de 34,9% în anul 2010 ºi de 41,9% în
2011, cu disparitãþi uºoare atât pe sexe, cât ºi pe medii de rezidenþã.
2) Date provizorii.
23

Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)
2008
2009
2010
2011
Rata de activitate
Total
Masculin
Feminin
Urban
Rural
62,9
70,6
55,2
61,7
64,5
63,1
70,9
55,4
62,1
64,6
63,6
71,5
55,8
63,1
64,4
63,3
70,7
56,0
63,9
62,6
Rata de ocupare
Total
Masculin
Feminin
Urban
Rural
59,0
65,7
52,5
57,5
61,2
58,6
65,2
52,0
57,1
60,7
58,8
65,7
52,0
57,3
60,9
58,5
65,0
52,0
58,2
58,8
Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani).
Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2011 de 63,3% ºi a înregistrat
niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (70,7%, faþã de 56,0% pentru populaþia femininã) ºi
pentru cea din mediul urban (63,9% faþã de 62,6% în mediul rural).
Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2011 de 62,8%, în uºoarã scãdere faþã de
anul precedent (63,3%), aflându-se la o distanþã de 7,2 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70%
stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020.
Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de muncã ce se
manifestã pe piaþa muncii. Rata medie anualã a locurilor de muncã vacante a fost în anul 2011 de 0,64%
(în creºtere cu 0,05 puncte procentuale faþã de anul precedent, respectiv cu 1,42 puncte procentuale faþã
de anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai ridicatã valoare).
Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)
Grupe majore de ocupaþii
Total1)
Legislatori, înalþi funcþionari
ºi conducãtori
Specialiºti cu ocupaþii intelectuale
ºi ºtiinþifice
Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi
Funcþionari administrativi
Lucrãtori operativi în servicii,
comerþ ºi asimilaþi
Agricultori ºi lucrãtori calificaþi
în agriculturã, silviculturã ºi pescuit
Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi
Operatori la instalaþii, maºini
ºi asamblori de echipamente
Muncitori necalificaþi
2008
2009
2010
1,94
0,88
0,59
1,17
0,56
0,33
3,17
2,13
1,68
1,40
1,04
0,69
0,75
0,51
0,52
1,57
0,89
0,52
1,72
1,64
1,00
0,62
0,39
0,41
1,64
1,94
0,72
0,77
0,88
0,64
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
24

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii, în anul 2011 (%)
Grupe majore de ocupaþii
2011
Total1)
Membri ai corpului legislativ ai executivului,
înalþi conducãtori ai administraþiei publice,
conducãtori ºi funcþionari superiori
Specialiºti în diverse domenii de activitate
Tehnicieni ºi alþi specialiºti din
domeniul tehnic
Funcþionari administrativi
Lucrãtori în domeniul serviciilor
Lucrãtori calificaþi în agriculturã,
silviculturã ºi pescuit
Muncitori calificaþi ºi asimilaþi
Operatori la instalaþii ºi maºini;
asamblori de maºini ºi echipamente
Muncitori necalificaþi
0,64
0,38
0,67
0,65
0,58
0,48
0,24
0,51
0,90
0,85
Notã:Începând cu anul 2011 s-a trecut la noua clasificare a ocupaþiilor conform H.G. nr. 1352/2010 privind
aprobarea structurii Clasificãrii Ocupaþiilor din România (COR 2008) – nivel grupã de bazã ºi în
conformitate cu Clasificarea Internaþionalã Standard a Ocupaþiilor (ISCO-08).
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)
2008
2009
2010
2011
Total
Industrie - total
Construcþii
Activitãþi de servicii administrative ºi
activitãþi de servicii suport
Administraþie publicã ºi apãrare;
asigurãri sociale din sistemul public1)
Învãþãmânt
1,94
1,78
1,57
0,28
1,78
0,88
1,42
0,64
0,06
0,72
0,59
0,85
0,67
0,05
0,77
0,64
0,84
0,81
0,04
0,9
0,41
0,27
0,14
0,11
0,97
1,45
0,44
0,60
0,54
0,53
0,86
0,44
0,60
0,64
0,71
0,59
2,52
0,60
2,02
0,22
0,43
0,40
0,54
0,97
0,20
0,95
0,24
0,47
0,12
0,76
0,84
0,16
0,62
0,32
0,61
0,41
0,89
0,77
0,45
0,45
1,33
0,73
0,59
0,79
5,97
1,43
6,28
2,25
0,99
2,14
0,56
3,42
0,94
0,54
1,17
0,17
1,10
0,88
0,29
1,09
0,16
1,05
0,83
0,37
25

VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor
2008
2009
2010
20111)
- lei , lunar pe o gospodãrie Venituri totale
2131,7
Venituri bãneºti
Contravaloarea veniturilor în naturã
obþinute de salariaþi ºi beneficiari
de prestaþii sociale
Contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii
83,1
2316,0
2304,3
2417,3
83,9
81,7
- procente 83,7
3,1
2,6
1,9
1,8
13,8
13,7
14,2
16,5
1) Date provizorii.
Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).
În perioada 2008-2011, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a reprezentat-o
veniturile bãneºti, în scãdere de la 83,1% în anul 2008, la 81,7% în anul 2011. Veniturile în naturã
înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã crescãtoare, ajungând în anul 2011 la 18,3% pe seama, în
principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (în creºtere cu 2,7
puncte procentuale faþã de anul 2008).
Structura veniturilor bãneºti, în anul 20111)
- total gospodãrii -
4,3%
Salarii brute ºi alte
drepturi salariale
29,2%
Venituri din agriculturã
Venituri din activitãþi
neagricole independente
Venituri din prestaþii sociale
3,1%
59,6%
3,8%
Alte venituri
1) Date provizorii.
În anul 2011, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri,
având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (59,6%), în creºtere cu 0,8 puncte
procentuale faþã de anul 2010. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o
reprezintã veniturile din prestaþii sociale (29,2%, în scãdere cu 1,4 puncte procentuale faþã de anul 2010).
În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o
pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.
26

CÂªTIGURI SALARIALE
În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt aceleaºi.
Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi economice sunt
determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul de muncã. Raportul de
salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal, de eficienþa activitãþilor
economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt încadrate în funcþii de conducere
sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de
la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv la 12,6% în anul 2010. În anul 2011, ecartul dintre
salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor a înregistrat o creºtere cu 0,8 puncte procentuale faþã de
anul precedent, ajungând la 11,8%.
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar,
pe activitãþi ale economiei naþionale
lei /salariat
2008
2009
2010
20111)
Total
1309
1361
1391
1475
Industrie
Construcþii
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;
repararea autovehiculelor ºi motocicletelor
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice
ºi tehnice
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport
sociale din sistemul public2)
Învãþãmânt
914
1189
2287
1050
1007
1300
2360
1146
1024
1388
2435
1237
1118
1493
2593
1345
2389
2573
2671
2744
1154
1162
1241
1069
1256
1125
1341
1222
1042
1454
773
2119
3205
1270
1047
1518
799
2468
3109
1193
1166
1557
786
2687
3200
1182
1290
1613
865
3075
3555
1453
1749
1870
1915
2285
835
873
940
953
2411
1538
1266
1195
780
2159
1596
1342
1249
818
1968
1380
1226
1103
824
1835
1295
1206
1052
920
1) Date provizorii, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã (perioada 2008-2010);
Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale (anul 2011).
Câºtigul salarial real a înregistrat scãderi severe în prima decadã a tranziþiei (1991-1999), atingând în 1997
ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul anului 1990. Începând cu anul 2003, se
observã un reviriment al valorii reale a câºtigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-a
depãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8 puncte procentuale (130,3%).
În anul 2010, indicele câºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 123,6%, în scãdere cu 4,7 puncte
procentuale faþã de anul 2009. În anul 2011 indicele câºtigului salarial real a crescut uºor (0,3 puncte
procentuale) fatã de anul precedent având valoarea de 123,9% (date provizorii; au fost excluse din sfera
de cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi).
27

CÂªTIGURI SALARIALE
Indicii câºtigului salarial real
1990 = 100
%
140
130
120
110
97,4
100
90 81,5
78,3 89,5
72,7
80
66,5
63,9
70
58,9
58,4 59,4
70,8
60 70,8
62,4
59,1
50
56,2 57,0
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2002
2000
2001
1999
1997
1998
1995
1996
1993
1994
~
1991
1992
0
130,3 123,6
128,3
123,9
111,8
Notã: Anul 2011, date provizorii.
Câºtigul salarial nominal mediu
brut ºi net lunar, pe sexe
800
1037
922
803
1000
891
796
689
1200
1308
1786
1466
1906
1775
1405
1310
1222
1062
1400
1095
981
1600
1312
1468
1800
1348
1264
1814
1700
2000
2007
lei / salariat
2200
600
400
200
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2005
2006
2007
2008
2009
2010
bãrbaþi
femei
Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de
cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie
procente
Total economie
2008
2009
2010
2011
92,2
91,6
87,4
88,2
Sursa: Cercetarea statisticã asupra salariilor, în luna octombrie.
28

CHELTUIELILE POPULAÞIEI
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
2008
2009
2010
20111)
- lei , lunar pe o gospodãrie Cheltuieli totale de consum
1365,36
1468,60
1486,43
- procente -
Produse agroalimentare ºi
bãuturi nealcoolice
40,9
Bãuturi alcoolice, tutun
6,5
Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte
6,7
Locuinþã, apã, electricitate,
gaze ºi alþi combustibili
15,6
Mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4,8
Sãnãtate
4,1
Transport
6,1
Comunicaþii
5,0
Recreere ºi culturã
4,5
Educaþie
0,8
Hoteluri, cafenele ºi restaurante
1,4
Diverse produse ºi servicii
3,6
1532,29
40,9
7,1
6,0
41,0
7,7
5,4
41,7
7,6
5,0
15,8
4,6
4,5
5,8
5,1
4,4
0,9
1,3
3,6
16,6
4,0
4,5
6,0
5,0
4,0
0,7
1,3
3,8
16,3
4,0
4,7
6,0
4,7
4,1
0,6
1,3
4,0
1) Date provizorii
În perioada 2008-2011, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut ponderea cea mai
ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (41,7%) în creºtere cu 0,8 puncte procentuale faþã de anul 2008.
Tendinþa crescãtoare se menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã, dotarea ºi
întreþinerea acesteia (de la 61,3% în anul 2008 la 62,0% în anul 2011).
În anul 2011, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o pondere
de 36,1% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor
pentru mãrfuri nealimentare a fost de 34,8%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de
29,1%.
Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20111)
- total gospodãrii 29,1%
36,1%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
34,8%
1) Date provizorii.
29

CONSUMUL POPULAÞIEI
Consumul mediu lunar 1),
la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M.
2008
2009
2010
20112)
kg
kg
kg
litri
buc.
kg
kg
3,070
1,111
1,238
6,151
13
0,759
3,614
3,115
1,106
1,228
6,168
13
0,758
3,586
3,103
1,068
1,219
6,186
13
0,754
3,488
3,079
1,023
1,201
5,962
13
0,741
3,465
kg
kg
litri
litri
litri
litri
7,305
3,312
4,833
1,201
0,933
0,224
7,627
3,552
4,821
1,165
0,969
0,230
7,382
3,557
4,859
1,112
0,942
0,218
7,597
3,399
4,571
1,077
0,864
0,217
Carne proaspãtã
Preparate din carne
Grãsimi
Lapte
Ouã
Zahãr
Cartofi
Legume ºi conserve din legume
(în echivalent legume proaspete)
Fructe
Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice
Bere
Vin
Þuicã ºi rachiuri naturale
1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.
În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut comparativ cu
standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost, în anul
2011, de 3,1 kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,1 kg lunar, ceea ce înseamnã un
consum mediu anual de 49 kg pe o persoanã.
În anul 2011, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe o persoanã 4,6
litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale.
Comparativ cu anul 2008 aceste niveluri au fost mai mici astfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice
cu 5,4%, la bere cu 10,3%, la vin ºi þuicã ºi rachiuri naturale cu 7,4% respectiv cu 3,1%.
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã
bucãþi / 100 gospodãrii
Aparate audio
Televizoare - total
Frigidere ºi congelatoare
Combine frigorifice
Maºini de gãtit cu gaze
Maºini electrice de spãlat rufe
Aspiratoare de praf
Maºini de cusut
Biciclete
Motociclete ºi motorete
Autoturisme
2008
2009
2010
20111)
86,1
132,0
83,1
36,8
94,1
70,8
58,7
20,3
24,7
0,9
27,1
85,2
134,2
82,7
38,6
95,0
73,9
61,7
21,1
26,5
1,0
28,6
82,7
138,4
80,0
41,1
95,3
75,3
63,8
20,6
27,5
1,1
28,6
81,1
138,9
78,9
42,7
95,5
76,3
64,0
20,8
28,4
1,0
26,9
1) Date provizorii.
În perioada 2008-2011, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut la
majoritatea produselor. Din anul 2008 pânã în anul 2011, înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºi
congelatoare a scãzut cu 5,1% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice
(cu 16,0%). De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 5,2%, iar cea cu aspiratoare
de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 9,0%, respectiv 7,8%.
Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare ale
gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã, din ce
în ce mai performantã tehnic.
30

LOCUINÞE
Evoluþia fondului de locuinþe
2008
2009
2010
20111)
Fondul de locuinþe (mii) proprietate majoritar privatã (mii)
8329
8138
8385
8192
8428
8233
8468
8272
Camere de locuit (mii) proprietate majoritar privatã (mii)
21638
21294
21841
21494
22011
21662
22168
21817
322205
316684
326413
320786
330008
324318
333349
327589
67255
61171
62520
56764
48862
45983
45419
43062
Suprafaþa locuibilã (mii m2) proprietate majoritar privatã (mii m2)
Locuinþe terminate - total
- din fonduri private
Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8468 mii locuinþe la sfârºitul
anului 2011. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitul
anului 2011 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97,7%).
Locuinþe terminate, pe medii
mii
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
67,3
47,3
17,4
48,5
34,7
45,4
31,1
39,6
32,9
62,5
Rural
26,1
23,5
Total locuinþe
terminate
Urban
25,4
20,8
15,5
18,8
23,8
32,6
31,4
22,8
20,0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
În anul 2011 au fost date în folosinþã 45,4 mii locuinþe, cu 3,4 mii mai puþine decât în anul precedent.
Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost mai mare în mediul rural
(56,0%) faþã de mediul urban (44,0%).
31

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Indemnizaþii de ºomaj 1)
2008
2009
Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj
401
469
Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt
238
291
2010
2011
470
525
268
245
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
Indemnizaþie de ºomaj
Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt
78,6
78,2
78,3
78,4
46,7
48,5
44,7
36,6
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.
În anul 2011, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 525 lei, cu 30,9% mai mare faþã de
anul 2008 ºi a reprezentat 78,4% din salariul minim brut pe economie.
Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (245 lei) a reprezentat în raport cu
salariul minim brut pe economie, 36,6%, în anul 2011 faþã de 46,7% în anul 2008.
În anul 2011, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au deþinut-o
cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (59,2%).
Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2011
38,9%
59,2%
Indemnizaþii de ºomaj 1)
Plata absolvenþilor
Plãþi compensatorii
0,2%
Alte cheltuieli 2)
1,7%
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.
2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea perioadei de acordare
a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri
aparþinând unor categorii defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor,
pentru combaterea marginalizãrii sociale.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
32

ASIGURÃRI SOCIALE
U.M.
2008
2009
2010
2011
5664
717
5580
753
4767
739
4744
773
737
309
677
311
Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)
mii pers.
4819
4877
4927
lei / pers.
631
750
778
4903
815
Pensionari de asigurãri sociale 1) - total
Numãr mediu anual
Pensia medie lunarã
mii pers.
lei / pers.
Numãr mediu anual
Pensionari de asigurãri sociale de stat
mii pers.
4664
4718
lei / pers.
593
711
Numãr mediu anual
Pensionari de asigurãri sociale - agricultori
mii pers.
866
799
lei / pers.
253
300
Numãr mediu anual
Numãr mediu anual
Numãr mediu
5685
573
5676
686
Pensionari beneficiari de ajutor social 2)
mii pers.
2
2
lei / pers.
161
188
2
192
1
193
Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)
mii pers.
14
11
9
lei / pers.
245
245
244
8
242
1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,
Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte
ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.
În anul 2011, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5580 mii persoane, în scãdere
cu 105 mii persoane faþã de anul 2008. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat a
înregistrat o uºoarã creºtere de 1,7% faþã de anul 2008.
În anul 2011, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 753 lei, mai mare de 1,3
ori faþã de cea a anului 2008.
În anul 2011, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 773 lei, în
creºtere cu 30,4% faþã de anul 2008.
33

ASIGURÃRI SOCIALE
Indicii pensiei medii reale
1990=100
125,7
122,6
112,1
68,1
57,7
116,8
83,6
62,3
2011
2009
2010
2007
2008
2006
2004
2005
51,6
2003
2001
2002
1999
2000
1998
1997
1996
1993
1994
1995
1992
1991
%
130
120
110
100
90
80 74,3
70
61,4 63,1
56,3
60
63,1
48,2
49,2
44,0
50
55,0 50,3
46,6
47,2
40
~
30
Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã
acordate prin asigurãrile sociale
Bilete - total
Tratament balnear
Odihnã
Cheltuielile efectuate pentru
tratament ºi odihnã1)
U.M.
2008
2009
2010
mii
mii
mii
325,4
250,8
74,6
286,4
214,9
71,5
169,8
169,8
-
mii lei
315977,1
345232,3
239878,9
Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile în luna septembrie 2012.
1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.
34

ASISTENÞÃ SOCIALÃ
Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei
mii lei
De la bugetul de stat
Alocaþii de stat pentru copii
Alocaþia familialã complementarã
Alocaþia de susþinere pentru familia
monoparentalã
Indemnizaþia pentru creºterea copilului
Stimulent pentru creºterea copilului
Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate
aferente indemnizaþiei pentru
creºterea copilului
Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi
Trusoul pentru copii nou-nãscuþi
Sprijin financiar pentru constituirea familiei
Alocaþii de încredinþare ºi plasament
familial
Ajutoare de urgenþã
Ajutoare financiare
Ajutorul pentru persoane refugiate
De la bugetele locale
Ajutoare sociale
Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din
cheltuielile de înmormântare
Ajutoare de urgenþã
2008
2009
2010
4721902,6
2586442,2
288685,5
5542953,1
2894505,6
405027,8
6041256,2
2916950,7
442171,3
145442,8
1320183,4
22211,1
180735,4
1737806,5
18716,4
189034,9
2212724,8
12256,6
131432,1
39886,5
29709,2
76656,2
94034,1
44448,7
30311,0
78231,9
122718,7
29633,8
22508,2
35819,2
58596,5
12786,8
9494,8
375,5
57501,3
1304,0
330,4
55648,2
220,6
1351,0
218,2
393058,2
366540,4
433181,0
414584,3
510402,6
479099,1
2069,0
24448,8
2125,9
16470,8
2207,0
29096,5
Totalul cheltuielilor cu alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-a situat pe o curbã ascendentã
în perioada 2008-2010, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.
În anul 2010, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat 55,5% din
totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale.
În anul 2010, comparativ cu anul 2008, cheltuielile cu alocaþia de stat pentru copii au crescut de 1,1 ori,
iar ajutoarele de urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o scãdere de 21,3%.
Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând în anul 2010,
o pondere de 93,9% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la bugetele locale.
Cantine de ajutor social 1)
Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor
Numãrul locurilor
2008
2009
2010
125
29805
125
25927
120
24362
1) Finanþate de la bugetul local.
35

SÃNÃTATE
Principalele unitãþi sanitare
numãr unitãþi
Spitale
Ambulatorii integrate spitalelor
ºi de specialitate
Policlinici
Dispensare medicale
Centre de sãnãtate2)
Sanatorii T.B.C.
Sanatorii balneare3)
Preventorii
Unitãþi medico-sociale
Centre de diagnostic ºi tratament
Centre medicale de specialitate
Cabinete medicale de familie
Cabinete medicale de specialitate
Cabinete stomatologice - total
Alte tipuri de cabinete medicale
Farmacii ºi puncte farmaceutice
Laboratoare medicale
Laboratoare de tehnicã dentarã
Creºe
20111)
2008
2009
2010
458
474
503
469
444
269
213
47
5
8
4
66
30
158
11279
9038
11499
2391
7215
2555
2130
280
461
268
211
47
5
9
4
68
28
171
11390
9998
12140
2450
7586
2828
2226
287
472
311
204
40
4
9
4
68
26
188
11170
8870
12489
2949
7926
2978
2209
289
434
263
190
21
2
10
2
65
30
221
11229
9468
13078
2901
8240
2971
2226
290
1) Date provizorii.
2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.
3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor sanitare.
Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi sanitare (spitale,
policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat. În anul 2011, din aceastã reþea
fãceau parte un numãr de 469 spitale, cu 11 mai multe decât în anul 2008. Dezvoltarea sectorului privat
a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte farmaceutice, astfel, în anul 2011, numãrul acestora a
fost de 8240 unitãþi, cu 1025 mai multe decât în anul 2008.
Paturile din unitãþile sanitare
numãr paturi
Paturi în spitale - total
Paturi în preventorii 2)
Paturi în unitãþi medico-sociale 2)
Paturi în sanatorii T.B.C. 2)
Paturi în creºe
2008
2009
2010
138184
420
2726
918
13729
138915
390
2818
908
14161
132004
370
2925
610
14880
20111)
128136
320
2857
470
15104
1) Date provizorii.
2) Numai unitãþile din sectorul public.
36

SÃNÃTATE
Numãrul cadrelor medico-sanitare
persoane
20111)
2008
2009
2010
Locuitori la un medic
Medici la 10000 locuitori
50267
428
23,4
50386
426
23,5
52204
411
24,4
52613
407
24,6
Stomatologi
Locuitori la un stomatolog
Stomatologi la 10000 locuitori
11901
1807
5,5
12497
1718
5,8
12990
1650
6,1
13364
1602
6,2
Farmaciºti
Locuitori la un farmacist
Farmaciºti la 10000 locuitori
11704
1837
5,4
11996
1790
5,6
13624
1573
6,4
14564
1470
6,8
132464
162
61,6
2,6
129673
166
60,4
2,6
126656
169
59,1
2,4
126589
169
59,1
2,4
Medici 2)
Personal sanitar mediu
Locuitori la un cadru mediu
Personal mediu la 10000 locuitori
Personal mediu la un medic
2) Exclusiv stomatologi.
În anul 2011, sistemul sanitar a beneficiat de 52,6 mii medici (exclusiv stomatologi), 13,4 mii medici
stomatologi, 14,6 mii farmaciºti ºi 126,6 mii personal sanitar mediu.
În anul 2011, la un medic (excluzând stomatologii), au revenit în medie 407 locuitori (428 locuitori în anul
2008). La un stomatolog au revenit 1602 locuitori, cu 205 locuitori mai puþin faþã de anul 2008, iar la un
farmacist au revenit 1470 locuitori, cu 367 mai puþin decât în anul 2008.
În anul 2011, la 10000 locuitori, reveneau: 24,6 medici; 6,2 stomatologi; 6,8 farmaciºti ºi 59,1 personal
sanitar mediu.
37

EDUCAÞIE
Invãþãmântul pe niveluri de educaþie
2008/
2009
Numãrul unitãþilor de învãþãmânt
8221
8244
Total
Total
în învãþãmântul:
Preºcolar
- sector privat
Primar ºi gimnazial
- sector privat
Liceal
- sector privat
Profesional
- sector privat
Postliceal ºi de maiºtri
- sector privat
Superior
- sector privat
Total
Pe sexe
Masculin
Feminin
Preºcolari
Elevi
Studenþi
Elevi
Studenþi
2009/
2010
2010/
2011
2011/
2012
7588
7204
Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)
4325
4177
4029
3824
653
12
1752
4
785
26
189
2
55
23
891
411
666
12
1720
4
838
30
115
2
63
28
775
322
674
12
1691
5
867
30
54
1
70
32
673
240
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%)
79,6
78,7
77,6
77,4
82,0
76,8
80,7
674
17
1629
5
889
26
12
2
80
38
540
140
74,8
76,0
79,3
73,8
75,9
18
14
23
18
14
19
Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori
1293
1274
1252
414
361
314
1219
252
Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor
care revin la un cadru didactic
17
17
14
14
28
25
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
Numeroasele schimbãri care au avut loc în domeniul educaþiei, aflat într-o transformare permanentã,
noile reglementãri legislative din sfera educaþiei, precum ºi procesul de restructurare a sistemului
naþional de educaþie au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.
Astfel, în perioada 2008-2011, ca urmare a mãsurilor luate în cadrul reformei sistemului naþional de
educaþie, numãrul unitãþilor de învãþãmânt a scãzut cu 1017 (respectiv cu 12,4%).
Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi cu
condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþional de calitate.
Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2011/2012 sã fie cu 11,6% mai micã decât
în anul ºcolar/universitar 2008/2009. Este de menþionat cã învãþãmântul superior, deºi este în continuare
extins, se aflã într-un uºor regres, datoritã, în special, sectorului privat. În anul ºcolar/universitar
2011/2012, pentru toate nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã
ºcolarã a înregistrat valori diferite pe sexe (73,8% pentru bãieþi, respectiv 75,9% pentru fete).
38

EDUCAÞIE
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior,
în anul universitar 2011 / 2012
10,1%
1,6%
Grupe de specializãri:
28,3%
tehnice
12,5%
universitar - pedagogice
ºtiinþe economice
juridice
medico - farmaceutice
21,2%
artistice
26,3%
Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anul universitar
2011/2012, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la specializãrile: tehnice
(28,3%), universitar-pedagogice (26,3%) ºi ºtiinþe economice (21,2%). În învãþãmântul superior din
sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii care studiazã ºtiinþele
economice (34,1%).
2008/
2009/
2010/
2009
2010
2011
Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)
Învãþãmânt gimnazial
204,0
199,0
229,6
Învãþãmânt liceal
202,1
204,9
202,2
Învãþãmânt profesional
100,9
89,8
34,7
Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri
17,6
19,2
21,3
Învãþãmânt superior
214,8
191,3
186,9
2011/
2012
...
...
...
...
...
Personalul didactic (mii persoane)
Total
Preºcolar
Primar ºi gimnazial
Liceal
Profesional
Postliceal ºi de maiºtri
Superior
275
38
138
61
5
1
32
268
38
135
60
3
1
31
253
37
125
60
*)
1
30
247
38
121
59
*)
1
28
… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).
*) Sub 0,5.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu excepþia învãþãmântului
gimnazial ºi cel postliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2010/2011 s-a înregistrat o creºtere cu 15,4%,
respectiv 10,9% faþã de anul ºcolar 2009/2010. La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2010/2011, cel mai
mare numãr de absolvenþi s-a înregistrat în învãþãmântul gimnazial (aproape 230 mii persoane), urmat de
învãþãmântul liceal (peste 200 mii persoane) ºi învãþãmântul superior (aproape 187 mii persoane).
Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în ultimii patru
ani, excepþie fãcând învãþãmântul primar ºi gimnazial, unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 12,3%
faþã de anul ºcolar 2008/2009.
39

CULTURÃ
Numãrul bibliotecilor
-proprietate privatã
Numãrul cinematografelor2)
Spectacole (mii)
Spectatori (milioane)
Numãrul instituþiilor de spectacol3)
Spectacole ºi concerte (mii)
Spectatori ºi auditori (milioane)
Numãrul muzeelor
-proprietate privatã
Vizitatori (mii)
2008
2009
2010
12359
367
75
128
4
156
20
5
688
79
10687
12229
350
74
185
5
161
20
6
694
77
10169
11829
324
68
240
7
158
20
6
687
81
8900
20111)
11524
299
76
300
7
158
20
8
705
80
9521
1) Date provizorii.
2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.
3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale, proprietate majoritar privatã.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor cultural artistice.
În anul 2011, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o diminuare cu 835 unitãþi (6,8%),
comparativ cu anul 2008. Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa
97,4%), bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2,6%.
Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2011 a cuprins 76 unitãþi cinematografice, în creºtere
cu o unitate faþã de anul 2008 (1,3%). În anul 2011 a crescut numãrul spectacolelor cu circa 172 mii faþã
de anul 2008, iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa trei milioane.
În anul 2011, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, companii de spectacole, concerte ºi instituþii
asimilate) a fost de 158, înregistrând o creºtere de 1,3% faþã de anul 2008. Numãrul spectacolelor ºi
concertelor în anul 2011 a fost de circa 20 mii, la fel ca în toatã perioada 2008-2010, iar numãrul
spectatorilor a crescut cu trei milioane.
Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2011 a cuprins 705 unitãþi, cu 17 unitãþi
mai mult faþã de anul 2008. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea în circuit a unor muzee ºi
colecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate privatã a crescut cu o unitate în anul
2011 faþã de anul 2008.
40

CULTURÃ
Producþii mass-media
2010
20111)
2708
3091
…
131
144
147
148
181
176
174
156
2008
2009
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice2)
Titluri - total
2690
Emisiuni la radio
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program)3)
Difuzate de posturile private
(mii zile-program)4)
Emisiuni la televiziune
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program)5)
Difuzate de posturile private
(mii zile-program)4)
36
53
50
53
56
57
54
51
1) Date provizorii.
2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.
3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.
4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.
5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.
. . . = Lipsã date.
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice
3091
3000
2690
2500
2124
2000
2044
2261
2180
2400
2615
2708
3046
2657
2320
Titluri - total
Alte peridiocitãþi
1500
Cotidiene
1000
500
0
80
81
80
75
51
45
2005
2006
2007
2008
2009
2010
În anul 2011, comparativ cu anul 2008, programul de emisie al staþiilor de radio publice a crescut cu
13,0%, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a scãzut cu 13,8%.
În anul 2011, creºterea numãrului orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice s-a datorat
majorãrii numãrului de posturi de emisie, cu circa 47,2% faþã de anul 2008. Posturile private de televiziune
au înregistrat o scãdere a timpului de emisie, de 8,9% faþã de anul 2008.
41

PREÞURI
Mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de fenomenul inflaþionist.
În perioada analizatã, în pofida declinului semnificativ al activitãþii economice înregistrat, inflaþia a avut
un caracter deosebit de persistent generat în mare mãsurã de ºocuri pe pieþele interne ºi internaþionale,
precum creºterea preþului petrolului ºi materiilor prime, sau modificãrile de naturã fiscalã ºi evoluþia
cursului de schimb.
2008
2010
2011
Total
Mãrfuri alimentare
Mãrfuri nealimentare
Servicii
Indicii preþurilor de consum (%)
(anul precedent = 100)
107,85
105,59
109,22
103,25
106,36
106,22
108,57
108,97
106,09
102,33
109,78
104,78
105,79
106,02
106,15
104,45
Total
Mãrfuri alimentare
Servicii
Rata medie lunarã a inflaþiei (%)
0,5
0,4
0,5
0,0
0,5
0,6
0,6
0,6
0,6
0,5
0,8
0,5
0,3
0,1
0,4
0,3
Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie
3,9153
4,2248
4,2925
2,9026
2,8952
3,2439
4,3267
3,2863
lei / euro
lei / dolar SUA
2009
Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale reale
ºi ai cursului de schimb mediu anual
an curent / an precedent
125
%
Indicii preþurilor
de consum - total
Indicii câºtigurilor
salariale reale1)
100
Indicii cursului de schimb
mediu anual - lei/euro
Indicii cursului de schimb
mediu anual - lei/dolar SUA
75
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
1) Anul 2011, date provizorii.
Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilor producþiei
industriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economice relativ mediocre
înregistrate de operatorii economici. De asemenea, creºterea costurilor salariale, reevaluarea gradualã a
activelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de schimb a monedei naþionale etc. au avut o
influenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei industriale.
42

PREÞURI
Indicii preþurilor producþiei industriale pe total
(piaþa internã ºi piaþa externã)
2005 = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2)
Total
Industria extractivã
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale
Extracþia minereurilor metalifere
Alte activitãþi extractive
Activitãþi de servicii anexe extracþiei
Industria prelucrãtoare
Industria alimentarã
Fabricarea bãuturilor
Fabricarea produselor din tutun
Fabricarea produselor textile
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor
ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei;
fabricarea articolelor din paie ºi
din alte materiale vegetale împletite
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie
Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor
Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor
obþinute din prelucrarea þiþeiului
Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã
ºi a preparatelor farmaceutice
Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
Industria metalurgicã
Industria construcþiilor metalice ºi a produselor
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice
Fabricarea echipamentelor electrice
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a.
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor ºi semiremorcilor
Fabricarea altor mijloace de transport
Fabricarea de mobilã
Alte activitãþi industriale n.c.a.
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor
Captarea, tratarea ºi distribuþia apei
2008
2009
2010
2011
136,01
159,65
123,57
169,13
c
129,98
169,13
138,29
137,90
127,71
149,87
123,96
146,76
138,55
146,65
128,84
148,19
c
139,53
146,59
140,45
141,58
141,56
180,00
132,39
164,75
147,33
149,65
130,37
148,59
c
138,17
155,74
150,37
146,64
148,04
219,92
139,73
173,33
160,48
157,45
132,65
151,82
c
141,03
172,93
165,52
168,38
151,37
226,15
153,96
185,41
147,61
165,95
178,00
192,88
127,59
129,19
127,23
133,12
136,30
140,47
133,95
139,37
145,60
140,69
161,24
158,67
170,23
134,86
136,63
131,74
176,86
127,03
220,24
143,70
147,82
122,86
124,79
147,69
173,36
121,46
132,04
139,65
215,70
125,15
129,42
155,72
223,10
133,36
128,51
177,28
142,02
150,16
152,28
161,47
115,33
133,87
128,51
122,49
144,23
142,03
124,96
147,40
145,69
128,37
156,68
149,71
122,78
122,95
121,99
146,45
134,82
140,16
131,52
156,69
135,43
145,28
135,98
164,88
140,84
147,75
137,19
174,99
127,07
137,82
136,66
135,59
117,39
125,55
130,27
135,02
117,39
125,55
130,27
135,02
158,25
158,25
177,42
177,42
190,92
190,92
212,83
212,83
c = Date confidenþiale.
43

CONTURI NAÞIONALE
În anul 2011, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de 578551,9 milioane lei, revenind
27017,7 lei pe locuitor.
În anul 2011 comparativ cu anul 2010, produsul intern brut, în termeni reali, s-a majorat cu 2,5%, iar
produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 2,5%.
Economia României a înregistrat o uºoarã revenire faþã de ultimii doi ani de contracþie economicã (-6,6%
în anul 2009 faþã de anul 2008; -1,6% în anul 2010 faþã de anul 2009).
În anul 2011, evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele caracteristici:
serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB, respectiv 45,4% din total (262705,6
milioane lei); pe locul secund s-a situat industria, respectiv 26,3% la formarea PIB (152062,9 milioane lei);
construcþiile au contribuit cu 9,8% la formarea PIB; agricultura, vânãtoarea, silvicultura ºi piscicultura au
contribuit cu 6,5% din PIB (56744,5 milioane lei construcþiile, respectiv 37837,7 milioane lei agricultura).
În anul 2011, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 509350,7 milioane lei ºi a reprezentat 88,0%
din PIB.
Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri
milioane lei preþuri curente
20101)
20112)
2008
2009
Industrie
Construcþii
Servicii
34126,4
118239,8
56130,6
250038,7
32297,8
120637,4
52809,4
245234,5
31410,6
134673,8
52094,4
253721,5
37837,7
152062,9
56744,5
262705,6
Valoarea adãugatã brutã (VAB)
Impozite nete pe produs
458535,5
56164,5
450979,1
50160,3
471900,3
50660,8
509350,7
69201,2
Produsul intern brut (PIB)
514700,0
501139,4
522561,1
578551,9
Consumul final efectiv
Consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei
Consumul final colectiv efectiv
al administraþiei publice
420917,5
404275,5
419854,1
441657,1
381108,1
360402,1
382487,6
405259,7
39809,4
43873,4
37366,5
36397,4
Formarea brutã de capital
Formarea brutã de capital fix
Variaþia stocurilor
160896,9
164279,4
-3382,5
127137,4
122441,9
4695,5
129761,9
125226,6
4535,3
166675,7
142093,5
24582,2
Exportul net
-67114,4
-30273,5
-27054,9
-29780,9
Venitul naþional brut (VNB)
499783,1
494328,7
516336,0
571022,4
Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 2.
1) Date semidefinitive.
2) Date provizorii.
44

CONTURI NAÞIONALE
În anul 2011, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul final efectiv a fost de
441657,1 milioane lei, iar valoarea celei mai importante componente a sa - consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei - a fost de 405259,7 milioane lei. În anul 2011, sumele ce au fost alocate pentru
formarea brutã de capital fix, au însumat 142093,5 milioane lei. Evoluþia pozitivã a formãrii brute de capital
fix a fost determinatã de creºterea volumului investiþiilor, componentã principalã a acestui agregat. Ca
urmare, rata de investiþie s-a majorat în anul 2011, având valoarea de 27,9%, cu 1,4 puncte procentuale
peste nivelul înregistrat în anul 2010 (26,5%).
În anul 2011, exportul net de bunuri ºi servicii (sintezã a activitãþii de comerþ internaþional), a reprezentat
echivalentul a -29780,9 milioane lei.
Indicii produsului intern brut (%)
anul precedent = 100
2009
20101)
20112)
RESURSE
Industrie
Construcþii
Servicii
96,7
98,6
90,1
92,6
93,7
104,8
92,7
97,7
111,3
105,0
102,7
99,9
Valoarea adãugatã brutã
94,2
87,4
98,7
95,2
102,4
102,7
93,4
98,4
102,5
92,6
98,7
100,3
90,9
99,7
100,7
109,5
90,0
96,6
75,9
71,9
-118,7
98,0
97,9
99,7
111,9
106,3
266,1
46,6
100,8
114,7
UTILIZÃRI
Consumul final efectiv
Consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei
Consumul final colectiv efectiv
al administraþiei publice
Formarea brutã de capital
Formarea brutã de capital fix
Variaþia stocurilor
Exportul net
Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 2.
2) Date provizorii.
45

CONTURI NAÞIONALE
Variaþia creºterii produsului intern brut
%
110
103,9
105
100
85
107,9
105,1
105,7
105,2
104,2
107,3
102,5
106,3
98,4
99,6
95,1
93,4
2011
2010
2008
2009
2006
2007
2004
2005
2002
2003
2000
2001
1999
1998
1996
1997
1994
1995
1992
1993
87,1
1990
80
97,9
91,2
90
102,4
103,2
101,5
94,4
1991
95
108,5
107,1
Notã: Pentru anul 2010, date semidefinitive, iar pentru anul 2011, date provizorii.
Produsul intern brut
- milioane lei preþuri curente
- modificãri faþã de anul precedent (%)
Produsul intern brut pe locuitor
- lei (RON)
- modificãri faþã de anul precedent (%)
- dolari (pe baza paritãþii puterii
de cumpãrare)
- la puterea de cumpãrare standard
Rata valorii adãugate brute
(VAB / Producþie) (%)
Rata de investiþie
(FBCF / VAB) ( %)
20101)
20112)
2008
2009
514700,0
7,3
501139,4
-6,6
522561,1
-1,6
23934,6
7,5
23341,4
-6,4
24383,1
-1,5
12633
11700
11945
11000
11904
11400
12476
...
46,5
46,2
45,7
44,6
35,8
27,2
26,5
27,9
578551,9
2,5
27017,73)
2,53)
2) Date provizorii.
. . . = Lipsã date.
46

CONTURI NAÞIONALE
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea
produsului intern brut (%)
Industrie
Construcþii
Servicii
2008
2009
20101)
20112)
6,6
23,0
10,9
48,6
89,1
10,9
100,0
6,5
24,1
10,5
48,9
90,0
10,0
100,0
6,0
25,8
10,0
48,5
90,3
9,7
100,0
6,5
26,3
9,8
45,4
88,0
12,0
100,0
2) Date provizorii.
Dinamica produsului intern brut a fost determinatã de evoluþiile încurajatoare ale unor activitãþi din
sectorul privat.
În anul 2011, sectorul privat a deþinut 70,8% din produsul intern brut, în scãdere faþã de anul anterior cu
0,5 puncte procentuale.
Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi în
valoarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%)
2008
2009
20101)
20112)
71,1
69,9
71,3
70,8
92,7
86,1
91,5
72,4
88,5
81,8
96,8
70,1
92,7
82,2
95,9
72,1
93,4
81,9
95,7
74,3
Produsul intern brut - total
în:
- agriculturã, silviculturã ºi pescuit
- industrie
- construcþii
- servicii
2) Date provizorii.
47

CONTURI NAÞIONALE
Structura valorii adãugate brute din sectorul privat,
pe activitãþi ale economiei naþionale
%
100
49,5
49,0
49,1
47,7
Servicii
90
80
70
49,5
49,0
49,1
Construcþii
47,7
60
50
40
30
20
10
0
Industrie
14,0
14,6
13,4
13,3
27,8
28,2
29,7
30,4
8,7
8,2
7,8
2008
2009
2010
1)
Agriculturã, vânãtoare
ºi silviculturã
8,6
2011
2)
Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev.2.
2) Date provizorii.
În anul 2011, pe ramuri de activitate, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat, a avut urmãtoarele
caracteristici:
- sectorul privat din agriculturã a continuat sã deþinã ponderi semnificative în valoarea adãugatã brutã a
ramurii (93,4%), cu 22,6 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie;
comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a majorat cu 0,7 puncte procentuale;
- valoarea adãugatã brutã a sectorului privat din industrie a reprezentat 81,9% din valoarea adãugatã
brutã a ramurii, situându-se peste nivelul mediu al sectorului privat din economie cu 11,1 puncte
procentuale; comparativ cu anul anterior acest indicator a înregistrat o scãdere cu 0,3 puncte
procentuale;
- în construcþii, ponderea sectorului privat a fost de 95,7%, cu 24,9 puncte procentuale peste nivelul
mediu al sectorului privat din economie; comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a redus cu 0,2
puncte procentuale;
- în servicii, ponderea sectorului privat a fost de 74,3% din valoarea adãugatã brutã totalã a ramurii,
nivel ce s-a situat cu 3,5 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie;
comparativ cu anul anterior, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat al ramurii serviciilor a
fost mai mare cu 2,2 puncte procentuale.
În concluzie, un aspect încurajator observat în anul 2011 a fost modificarea surselor de creºtere
economicã, dinspre orientarea excesivã spre consum (predominantã în anii premergãtori crizei) cãtre o
contribuþie mai accentuatã a exporturilor, agriculturii ºi industriei.
48

INVESTIÞII
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)
2008 = 100
2009
2010
20111)
70,7
85,1
60,6
64,3
65,7
85,1
51,1
72,9
71,7
87,2
60,6
75,7
Total
Construcþii noi
Utilaje
Alte cheltuieli de investiþii
1) Date provizorii.
În anul 2011, comparativ cu anul 2010, investiþiile nete realizate în economia naþionalã au crescut cu 9,2%,
creºtere înregistratã la toate elementele de structurã astfel: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu
18,6%, alte cheltuieli cu 3,9% ºi lucrãri de construcþii noi cu 2,5%.
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
2009
2010
3,9%
3,7%
37,6%
34,3%
49,6%
Industrie
Construcþii
45,9%
Servicii
12,8%
12,2%
Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare
CAEN Rev.2
2009
1,8%
2010
8,6%
2,1%
8,8%
10,0%
5,3%
9,3%
9,1%
Surse proprii
Credite interne
Credite externe
7,4%
Buget de stat ºi bugete locale
Capital strãin
6,1%
68,1%
63,4%
Alte surse
Notã: Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile în luna noiembrie 2012.
49

AGRICULTURÃ
Producþia ramurii agricole 1)
Total
Vegetalã
Animalã
Servicii agricole
2008
2009
2010
66994
45742
20536
716
59928
35735
23442
751
64452
43488
20407
557
20112)
78231
55469
22231
531
1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.
2) Date provizorii.
În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant, deþinând,
în anul 2011, o pondere de 70,9 din totalul producþiei, faþã de 28,4% cât reprezintã sectorul producþiei
animale ºi 0,7% serviciile agricole.
Producþia agricolã vegetalã
mii tone
Cereale pentru boabe
din care:
Grâu
Secarã
Orz ºi orzoaicã
Porumb boabe
Leguminoase pentru boabe
Cartofi
Sfeclã de zahãr
Plante uleioase
din care:
Floarea soarelui
Legume 1)
Fructe 2)
Struguri 2)
20111)
2008
2009
2010
16826
14873
16713
20842
7181
31
1209
7849
63
3649
707
1942
5203
33
1182
7973
53
4004
817
1764
5812
34
1311
9042
61
3284
838
2378
7132
31
1330
11718
77
4077
660
2687
1170
3820
1179
996
1098
3902
1323
990
1263
3864
1420
740
1789
4176
1480
879
1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.
2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.
În anul 2011, producþia de cereale a fost mai mare decât în perioada 2008-2010.
Comparativ cu anul 2010, producþia vegetalã a scãzut la: secarã, sfeclã de zahãr ºi a crescut la: cereale
pentru boabe, leguminoase pentru boabe, cartofi, plante uleioase, legume, fructe ºi struguri.
50

AGRICULTURÃ
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
20842
21000
18000
16713
16826
14873
15000
11718
12000
9000
7815
6000
3000
1400
Cereale pentru
boabe - total
~
3854
3045
0
2007
5203
7181
5812
Secarã
7132
Orz ºi orzoaicã
Porumb boabe
1330
1311
1182
1209
531
21
7973
7849
Grâu
9042
31
33
34
2008
2009
2010
31
2011
Producþia agricolã animalã
U.M.
2008
2009
2010
mii tone
greut. în viu
1426
1443
1305
306
264
205
605
585
553
104
104
100
410
489
446
mii hl
59006
56383
49129
mii hl
53089
50570
42824
tone
22075
22352
20457
mil. buc
6692
6211
6199
Miere extrasã
tone
20037
19937
22222
Peºte1)
tone
16250
15202
15184
Carne
din care:
Carne de bovine
mii tone
greut. în viu
Carne de porcine
mii tone
greut. în viu
Carne de ovine ºi caprine
mii tone
greut. în viu
Carne de pasãre
mii tone
greut. în viu
Lapte - total
din care:
Lapte de vacã ºi bivoliþã
Lânã
Ouã
Notã: Producþia de carne reprezintã greutatea animalelor destinate sacrificãrii pentru consum.
Datele pentru anul 2011 vor fi disponibile dupã data de 16 iulie 2012.
1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.
51

AGRICULTURÃ
Efectivele de animale (la 1 decembrie)
Bovine
Porcine
Ovine
Caprine
Cabaline
Pãsãri - total
- proprietate majoritar privatã
Albine - total
U.M.
2008
2009
2010
mii capete
mii capete
mii capete
mii capete
mii capete
mii capete
mii capete
mii familii
mii familii
2684
6174
8882
898
820
84373
84355
998
998
2512
5793
9141
917
764
83843
83828
1057
1057
2001
5428
8417
1241
611
80845
80832
1275
1274
20111)
1989
5364
8533
1236
596
79842
79832
1250
1249
1) Date provizorii.
Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã
(la 1 decembrie)
mii capete
10000
8000
2009
Bovine
Ovine
Porcine
Caprine
2010
8526
1236
590
1984
5356
8408
1240
605
5413
9132
916
757
5786
898
813
2676
6163
2008
2505
8460
2809
865
858
2007
1995
0
6543
4000
2000
8871
6000
2011 1)
Cabaline
1) Date provizorii.
52

SILVICULTURÃ
Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã
mii hectare
Categorii de folosinþã
2008
2009
2010
20111)
Fondul forestier - total
Suprafaþa pãdurilor
rãºinoase
foioase
Alte terenuri din fondul forestier
6470
6309
1938
4371
161
6495
6334
1935
4399
161
6515
6354
1941
4413
161
6519
6362
1947
4415
157
1) Date provizorii.
Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2011, o suprafaþã de 6519 mii hectare, cu 49 mii hectare mai mult
faþã de anul 2008 (respectiv 0,8%).
Comparativ cu anul 2010, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,1%.
În anul 2011 suprafaþa pãdurilor a fost de 6362 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind 1947 mii
hectare (respectiv 30,6%), iar speciile de foioase 4415 mii hectare (respectiv 69,4%).
Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii
mii m3 - volum brut
Specii lemnoase
Volumul de masã lemnoasã recoltat - total
rãºinoase
fag
stejar
diverse specii tari
diverse specii moi
2008
2009
2010
16705
6766
5208
1653
1760
1318
16520
6635
5489
1403
1845
1148
16992
6832
5654
1566
1785
1155
20111)
18705
7521
6175
1747
1946
1316
1) Date provizorii.
În anul 2011 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 1713 mii m3 mai mare faþã de anul 2010
(respectiv cu 10,1%) ºi cu 2000 mii m3 mai mare faþã de anul 2008 (respectiv cu 12,0%).
În anul 2011, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,2% din volumul total recoltat, fagul 33,0%,
stejarul 9,4% ºi diverse specii tari ºi moi 17,4%.
53

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Întreprinderile active din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
Total
Construcþii
de servicii suport
Învãþãmânt2)
Sãnãtate ºi asistenþã socialã2)
numãr
2008
2009
2010
Sem. I
20111)
534525
1083
57305
519441
1234
54652
470080
1166
48933
465028
1171
48416
506
609
885
894
2366
59389
2358
60135
2464
49348
2477
48909
214137
34489
23653
20049
14767
59181
197611
35064
26170
19638
15107
60415
181903
32774
24402
17678
13586
54355
179770
32570
24131
17448
13409
53702
19480
2681
8677
4990
11772
18205
2979
8859
5142
11263
16242
2846
8681
4574
10243
16012
2819
8631
4541
10128
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,
organizate ca societãþi comerciale.
Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Total
Construcþii
de servicii suport
Învãþãmânt2)
Sãnãtate ºi asistenþã socialã2)
2008
2009
2010
Sem. I
20111)
532688
1061
56407
517870
1215
53909
468561
1150
48214
463404
1154
47673
451
556
835
844
2295
59195
2290
59990
2392
49224
2407
48779
213945
34385
23631
19991
14760
59132
197440
34969
26151
19588
15101
60369
181753
32680
24379
17625
13579
54311
179599
32467
24106
17391
13399
53649
19340
2680
8670
4978
11767
18074
2978
8850
5131
11259
16108
2845
8667
4560
10239
15848
2818
8619
4527
10124
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,
organizate ca societãþi comerciale.
54

INDUSTRIE
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)
2005 = 100
CAEN Rev.2
2008
2009
2010
2011
Total - pe secþiuni
Total - pe marile grupe industriale
Industria bunurilor intermediare
Industria bunurilor de capital
Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã
Industria bunurilor de uz curent
Industria energeticã
157,1
137,6
158,3
135,2
122,1
136,0
151,5
115,7
153,5
175,0
125,3
177,9
164,2
185,2
157,3
146,4
124,0
126,0
188,0
126,8
135,9
91,3
146,3
223,5
135,2
136,4
105,1
177,6
254,5
142,3
146,8
130,2
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
În anul 2011, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de anul precedent cu 15,5%,
creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare (+15,9%), cât ºi de industria extractivã (+8,3%).
Indicele producþiei industriale (serie brutã) a crescut în anul 2011 faþã de anul precedent cu 5,6%, ca
urmare a creºterii producþiei ºi furnizãrii de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
(+6,3%), industriei prelucrãtoare (+5,6%) ºi a industriei extractive (+4,5%).
Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice; fabricarea
autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor; prelucrarea lemnului ºi fabricarea
produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale
vegetale împletite; fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale
nemetalice ºi fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a.
Indicii producþiei industriale
2005 = 100
CAEN Rev.2
%
136,1
140
130
120
110
100
90
126,1
120,6
130,1
128,9
121,6
123,8
100,8
100,7
96,3
96,6
123,4
116,9
103,4
88,7
Total
130,3
118,8
82,6
86,3
2007
2008
2009
2010
Industrie
prelucrãtoare
Producþia ºi furnizarea de
energie electricã ºi termicã,
gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
80
70
111,8
2011
55

INDUSTRIE
Indicii producþiei industriale (%)
Serie brutã
2005 = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev.2)
2008
2009
2010
2011
Total
Industria extractivã
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale
Extracþia minereurilor metalifere
Alte activitãþi extractive
Activitãþi de servicii anexe extracþiei
123,8
100,7
114,2
89,4
4,0
170,9
121,3
116,9
88,7
98,3
84,7
2,8
109,6
108,7
123,4
82,6
97,5
82,4
23,5
94,5
79,8
130,3
86,3
110,9
82,1
29,2
104,8
81,0
130,1
Industria alimentarã
135,7
Fabricarea bãuturilor
138,5
Fabricarea produselor din tutun
141,2
Fabricarea produselor textile
92,5
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte
71,0
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi
încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor
82,7
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn
ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor
din paie ºi din alte materiale vegetale împletite
122,7
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie
112,6
Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor 121,2
Fabricarea produselor de cocserie ºi a
produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului
94,5
Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice
121,4
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi
a preparatelor farmaceutice
125,8
Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice
179,2
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
166,0
Industria metalurgicã
87,1
Industria construcþiilor metalice ºi a produselor
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii
170,4
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice
137,3
Fabricarea echipamentelor electrice
155,9
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a.
129,9
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor ºi semiremorcilor
142,7
Fabricarea altor mijloace de transport
129,4
Fabricarea de mobilã
113,2
Alte activitãþi industriale n.c.a.
83,5
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor
91,4
121,6
134,6
128,5
141,1
72,2
52,9
128,9
125,5
121,1
114,3
78,2
52,9
136,1
131,2
112,6
149,6
78,0
52,1
65,1
67,9
66,2
145,1
101,1
128,0
163,1
102,2
115,9
184,1
106,7
96,6
83,6
102,0
73,8
111,8
73,1
121,7
104,6
167,3
114,7
55,8
112,7
179,2
109,2
71,1
122,3
189,7
123,0
76,2
148,2
135,9
133,9
103,7
181,0
107,3
103,5
238,3
101,0
100,3
268,2
115,7
158,0
107,3
96,8
74,1
204,2
70,5
95,3
66,2
222,9
64,3
92,5
76,3
92,2
99,7
119,3
96,6
103,4
111,8
118,8
96,6
103,4
111,8
118,8
136,1
145,3
112,7
114,1
96,2
123,4
143,5
95,7
104,5
96,5
136,3
156,2
98,0
100,8
99,5
149,9
165,2
99,0
100,6
104,5
Industrie - total pe marile grupe industriale:
- industria bunurilor intermediare
- industria bunurilor de capital
- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã
- industria bunurilor de uz curent
- industria energeticã
56

ENERGIE
Energie primarã
mii tone echivalent petrol1)
20112)
2008
2009
2010
Resurse
din care:
- producþie3)
- import
48166
42729
42467
44155
28779
16324
28034
11235
27428
11239
27356
11417
Producþie3)
din care:
- cãrbuni
- þiþei
- gaze naturale4)
- energie electricã5)
28779
28034
27428
27356
7011
4619
8982
4233
6477
4390
8964
4242
5903
4186
8705
4618
6748
4129
8407
4173
Import
din care:
- cãrbuni
- þiþei
- gaze naturale
- energie electricã
16324
11235
11239
11417
2030
8417
3567
79
640
6892
1614
56
540
5820
1834
66
600
5452
2546
67
1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg.
2) Date provizorii.
3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.
4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei.
5) Inclusiv energie eolianã.
În anul 2011, resursele de energie primarã au crescut cu 4,0% faþã de anul 2010. Ponderea importurilor
în total resursã de energie primarã a scãzut în anul 2011 la 25,9% (comparativ cu 26,5% în anul 2010),
importurile de þiþei reprezentând 47,8% din totalul importurilor.
Balanþa energiei electrice
miliarde kWh
2008
2009
2010
20111)
Resurse
Producþie
- produsã în termocentrale
- produsã în hidrocentrale
- nuclearo-electricã
Import
65,8
64,9
36,5
17,2
11,2
0,9
58,7
58,0
30,4
15,8
11,8
0,7
61,7
61,0
28,8
20,2
12,0
0,7
61,8
61,0
34,3
15,0
11,7
0,8
Destinaþii - total
Consum - total
- în economie
- iluminat public
- populaþie
Export
Consum propriu tehnologic
în reþele ºi staþii
65,8
52,7
41,6
0,7
10,4
5,2
58,7
47,9
36,2
0,7
11,0
2,9
61,7
51,5
39,5
0,7
11,3
3,0
61,8
52,5
40,3
0,6
11,6
2,5
7,9
7,0
7,2
6,8
1) Date provizorii.
57

CONSTRUCÞII
Indicii lucrãrilor de construcþii (%)
serie brutã
2008 = 100
Total
Construcþii noi
Reparaþii capitale
Întreþinere ºi reparaþii curente
2009
2010
20111)
81,7
77,4
89,9
92,2
72,7
76,4
70,8
74,3
74,7
78,3
78,1
73,8
1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie
2009
2010
18,2%
19,7%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
80,3%
81,8%
Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte
2009
2010
18,1%
14,9%
34,3%
32,9%
Clãdiri rezidenþiale
Clãdiri nerezidenþiale
Infrastructuri de transport
Alte construcþii ºi lucrãri
inginereºti
25,7%
25,4%
25,1%
23,6%
58

TRANSPORTURI
U.M.
2008
2009
2010
20111)
numãr
mii vagoane
numãr
mil. tone
mild. tone-km
1907
47
5105
67
15
1845
46
5137
51
11
1834
43
4904
53
12
1823
43
4483
61
15
mil. pasageri
mil. pasageri-km
78
6958
70
6128
64
5437
61
5073
1221
75
30
9
1232
65
25
12
1208
67
32
14
1097
127
29
11
*)
21
*)
20
*)
15
*)
18
Transportul prin conducte petroliere magistrale
Mãrfuri transportate
mil. tone
Parcursul mãrfurilor
mild. tone-km
12
2
9
1
7
1
6
1
Transportul maritim
Nave pentru transportul mãrfurilor 4)
Mãrfuri transportate 6)
numãr
mil. tone
27
50
24
36
26
38
23
39
numãr
numãr
mii tone
71
27
84
25
89
26
83
27
mil. pasageri
9
9
10
11
mil. tone
mild. tone-km
365
56
293
34
175
26
184
26
mil. pasageri
mil. pasageri-km
297
20194
262
17108
245
15812
243
15529
Transportul feroviar
Locomotive 2)
Vagoane pentru trenuri de marfã 2)
Vagoane pentru trenuri de pasageri 2)
Parcursul mãrfurilor 3)
Transportul naþional ºi internaþional
de pasageri
Parcursul pasagerilor
Transportul pe cãi navigabile interioare
Nave fãrã propulsie pentru transportul
mãrfurilor 4)
numãr
Nave pentru transportul pasagerilor 4)
numãr
5)
mil. tone
5)
mild. tone-km
de pasageri
mil. pasageri
Parcursul pasagerilor
mil. pasageri-km
Transportul aerian
Aeronave civile înmatriculate cu certificat
de navigabilitate aerianã
- pentru transportul pasagerilor
- pentru transportul mãrfurilor
Mãrfuri transportate 7)
de pasageri 7)
Transportul rutier
de pasageri 8)
Parcursul pasagerilor 8)
1) Date provizorii.
2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului.
3) Parcursul tarifar al mãrfurilor.
4) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române.
5) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1365/2006 al Parlamentului European
ºi al Consiliului privind statistica transportului de mãrfuri pe cãi navigabile interioare.
6) Serie de date statistice în conformitate cu Directiva 42/2009/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privind
raportãrile statistice referitoare la transportul maritim de mãrfuri ºi pasageri.
7) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul CE nr. 437/2003 al Parlametului European ºi al Consiliului
privind raportãrile statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mãrfuri ºi poºtã.
8) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are licenþã validã pentru
transportul persoanelor).
*) Sub 0,5.
59

TRANSPORTURI
În cursul anului 2011, comparativ cu anul 2010, în general, majoritatea modurilor de transport au
înregistrat scãderi.
Transportul rutier a înregistrat o uºoarã creºtere din punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, faþã de anul
2010 ºi o scãdere cu 49,6% faþã de anul 2008.
Transportul portuar de mãrfuri
mii tone
2008
2009
2010
2011
Transport maritim
- mãrfuri încãrcate
- mãrfuri descãrcate
50458
20857
29601
36094
19687
16407
38122
21181
16941
38918
20743
18175
Pe cãi navigabile interioare
- internaþional
- naþional
- tranzit
30295
7526
22646
123
24743
6382
9843
85181)
32088
9048
14770
82701)
29396
6052
16386
69581)
1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România), în conformitate
cu legislaþia Europeanã.
Transportul aeroportuar de pasageri
mii
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
5468
5315
5115
5013
4568
4524
4484
4593
3894
3937
2747
500
2750
1000
2156
1500
2183
2000
2011
pasageri îmbarcaþi
pasageri debarcaþi
60

TRANSPORTURI
Transportul aeroportuar de mãrfuri
tone
18000
16000
14000
12000
0
2005
2006
2008
mãrfuri încãrcate
(inclusiv poºtã)
2009
16128
10851
8790
9903
15637
15709
17758
15099
2007
8928
2000
6740
4000
6324
6000
7169
13902
8000
15851
10000
2010
2011
mãrfuri descãrcate
(inclusiv poºtã)
Transportul aeroportuar de pasageri ºi mãrfuri
Pasageri
Mãrfuri (inclusiv poºtã)
Miºcãri aeronave
U.M.
2008
2009
2010
2011
mii pasageri
tone
numãr
9077
26686
150120
9093
24499
160047
10128
25540
163222
10783
26979
151511
Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþie
mii bucãþi
Autobuze ºi microbuze
Autoturisme
Mopede ºi motociclete
(inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri)
Autovehicule de marfã
2008
2009
2010
20111)
42
4027
41
4245
41
4320
41
4335
72
645
80
662
85
667
90
696
1)
Date provizorii.
Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor).
61

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Exporturile FOB, importurile CIF ºi soldul FOB-CIF al operaþiunilor
de comerþ internaþional cu bunuri
20101)
20112)
2008
2009
Exporturi FOB
milioane euro
milioane dolari SUA
milioane lei
33725
49674
123812
29084
40579
123344
37368
49508
157471
45041
62692
190922
Importuri CIF
milioane euro
milioane dolari SUA
milioane lei
57240
84286
210133
38953
54344
165171
46902
62140
197596
54824
76365
232318
Sold (exp. FOB - imp. CIF)
milioane euro
milioane dolari SUA
milioane lei
-23515
-34612
-86321
-9869
-13765
-41827
-9534
-12632
-40125
-9783
-13673
-41396
2) Date provizorii.
Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2011 o creºtere faþã de anul
precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 45041 milioane euro (în creºtere cu 20,5%
faþã de anul 2010), iar importurile CIF au fost de 54824 milioane euro (în creºtere cu 16,9% faþã de anul
2010), soldul balanþei comerciale FOB-CIF în aceste condiþii fiind de -9783 milioane euro.
-10313
2005
-14896
2006
45041
54824
37368
46902
29084
38953
33725
51322
29549
25850
40746
22255
32568
milioane euro
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
-10000
-20000
-30000
57240
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor
de comerþ internaþional cu bunuri
-9534
-9869
-9783
-21773 -23515
2007
2008
2009
1)
2010
20112)
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
2) Date provizorii.
62

Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni,
conform Nomenclatorului Combinat
Cod NC
Export FOB
Import CIF
I
Animale vii ºi produse animale
II
Produse vegetale
III
V
Grãsimi ºi uleiuri
animale sau vegetale
Produse alimentare,
bãuturi ºi tutun
Produse minerale
VI
Produse chimice
IV
VII
Materiale plastice, cauciuc
ºi articole din acestea
VIII Piei crude, piei tãbãcite,
blãnuri ºi produse din acestea
IX
Produse din lemn,
exclusiv mobilier
X
Pastã de lemn, hârtie, carton
ºi articole din acestea
XI
Materiale textile ºi
articole din acestea
XII
Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele
ºi articole similare
XIII Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã
ºi din materiale similare
XV
Metale comune ºi
articole din acestea
XVI Maºini ºi aparate; echipamente
electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul
ºi imaginile
XVII Mijloace ºi materiale
de transport
XVIII Instrumente ºi aparate optice,
fotografice, cinematografice,
medico-chirurgicale ºi similare;
ceasuri; instrumente muzicale;
pãrþi ºi accesorii ale acestora
XX
Mãrfuri ºi produse diverse
XXII
Bunuri necuprinse în
alte secþiuni din N.C.
milioane euro
20101)
20112)
2008
2009
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
33725
57240
278
1191
1198
1259
106
227
583
1669
3142
7850
1428
4727
1711
3313
232
693
949
599
162
967
3544
3476
1239
552
29084
38953
326
1116
1125
1003
88
160
704
1544
1784
3883
1070
4300
1436
2542
189
559
919
376
165
898
2900
2737
1024
443
37368
46902
434
984
1639
1141
164
217
890
1584
2059
5178
1661
4666
1892
3264
231
643
1225
396
233
965
3148
3042
1170
519
45041
54824
583
960
2072
1322
242
246
1097
1900
2589
6657
2183
5452
2496
3961
281
714
1450
380
274
1023
3596
3513
1356
637
E
I
E
I
216
1076
4940
6501
179
634
2922
3816
226
666
4461
5126
251
745
5487
6186
E
I
E
I
8061
13715
4139
7131
7671
10517
4882
2890
10135
13344
5811
3497
12140
14968
6513
4245
E
I
E
I
E
I
314
943
1389
1231
94
119
351
652
1252
792
97
92
435
790
1421
767
134
112
537
884
1649
876
245
155
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
2) Date provizorii.
63

Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conform
Nomenclatorului Combinat, în anul 2011 comparativ cu anul 2010 constau în:
- majorarea ponderii la secþiunea: „Meteriale plastice, cauciuc ºi articole din acestea” cu 0,5 puncte
procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunile: „Mijloace ºi materiale de transport” cu 1,1 puncte procentuale;
„Materiale textile ºi articole din acestea” cu 0,4 puncte procentuale.
În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2011 comparativ cu anul
2010, au avut loc urmãtoarele modificãri structurale:
- majorarea ponderii la secþiunea „Produse minerale” cu 1,1 puncte procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunea „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau
de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 1,2 puncte procentuale.
Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional
calculaþi din valori exprimate în euro (%)
Export FOB
Import CIF
2008
103,8
103,4
20101)
107,0
104,2
2009
89,3
89,3
20112)
107,9
106,2
2) Date provizorii.
Exporturile FOB, pe grupe de þãri1)
milioane euro
Total
Europa
Uniunea Europeanã (UE-27)
AELS
Alte þãri din Europa
Asia
Orientul Mijlociu ºi Apropiat
Alte þãri din Asia
Africa
Africa de Nord
Alte þãri din Africa
America
din care:
America de Nord
America Centralã ºi Caraibeanã
America de Sud
Oceania
Þãri nespecificate4) extra UE
20102)
20113)
2008
2009
33725
29507
23765
630
5113
2273
1339
934
843
485
359
1012
29084
25706
21600
655
3450
2030
1108
922
706
527
179
598
37368
32909
26953
575
5381
2524
1307
1217
989
608
381
900
45041
39081
32031
645
6406
3364
1869
1495
1277
822
455
1270
624
205
183
68
22
366
137
95
20
26
641
111
147
22
24
945
60
264
37
12
1) Þara de destinaþie pentru exporturi.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi
þara de origine la import.
64

Exporturile (FOB)
cu principalele þãri partenere, în anul 2011 1)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
18,6%
Alte þãri
49,3%
Italia
12,8%
Franþa
7,5%
Ungaria
5,6%
1)
Turcia
6,2%
Date provizorii.
Importurile (CIF)
cu principalele þãri partenere, în anul 20111)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
17,1%
Italia
11,3%
Alte þãri
52,5%
Ungaria
8,7%
R. P. Chinezã
4,6%
1)
Franþa
5,8%
Date provizorii.
65

Importurile CIF, pe grupe de þãri 1)
milioane euro
20102)
20113)
2008
2009
Total
57240
38953
46902
54824
Europa
Uniunea Europeanã (UE-27)
AELS
47756
39838
513
7405
32598
28472
450
3676
39440
33992
532
4916
45931
39826
539
5566
Asia
Orientul Mijlociu ºi Apropiat
Alte þãri din Asia
7357
441
6916
4976
291
4684
6059
338
5720
7004
363
6641
285
225
60
293
191
102
291
153
138
326
179
147
1710
1066
1090
1549
1023
78
609
596
76
394
629
64
397
738
202
609
131
19
22
12
2
*)
1
Africa
Africa de Nord
Alte þãri din Africa
America
din care:
America de Nord
America Centralã ºi Caraibeanã
America de Sud
Oceania
Þãri nespecificate4) extra UE
1
1) Þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine pentru importuri extracomunitare.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine
la import.
*) Sub 0,5.
Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre ale Uniunii
Europene, care în anul 2011 deþin 71,1% din valoarea totalã a exporturilor.
Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale Uniunii
Europene, acestea deþinând 72,6% din valoarea totalã a importurilor anului 2011.
66

Comerþul internaþional cu bunuri,
pe grupe de þãri, în anul 2011 1)
Importuri CIF
54824 milioane euro
Exporturi FOB
45041 milioane euro
13,3%
16,2%
1,4%
1,0%
14,2%
10,2%
71,1%
1)
72,6%
Uniunea Europeanã
AELS
Alte þãri
Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport
milioane euro
2008
2009
20101)
20112)
Exporturile (FOB) pe moduri de transport
Total
din care:
Transport feroviar
Transport rutier
Transport maritim
Transport fluvial
33725
29084
37368
45041
1787
22434
7560
420
1188
20506
5654
335
1775
26143
7227
450
2291
31390
8499
497
Importurile (CIF) pe moduri de transport
Total
din care:
Transport feroviar
Transport rutier
Transport maritim
Transport fluvial
57240
38953
46902
54824
3297
37928
10312
373
1112
27736
5989
407
1420
32617
7253
496
1845
38172
8998
336
2) Date provizorii.
67

COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri
2008
2009 2)
2010
158191,5
140627,8
151515,6
55479,9
71386,0
31325,6
51806,5
63987,4
24833,9
52398,5
65594,0
33523,1
CAEN Rev.2
Total
Mãrfuri alimentare
Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul
al carburanþilor.
2) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul
cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor, pe grupe de mãrfuri
2008 = 100
CAEN Rev.2
2009
2010
20111)
Total
Cu vânzare predominantã de produse
alimentare, bãuturi ºi tutun
Cu vânzare predominantã de produse nealimentare
Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru
autovehicule, în magazine specializate
85,9
85,6
83,5
88,5
86,3
83,5
85,3
78,3
85,5
80,4
90,5
89,0
În anul 2011, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de comerþ cu
amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o scãdere cu 2,5% faþã de anul
2010. S-au înregistrat scãderi la vânzãrile predominante de produse alimentare, bãuturi ºi tututn, cu 6,2%
ºi la comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule, cu 1,7%. Vânzãrile predominante de
produse nealimentare au crescut cu 0,2%.
Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri
2009
22,1%
17,7%
2010
34,6%
36,8%
Mãrfuri alimentare
Comerþ cu amãnuntul
al carburanþilor
45,5%
43,3%
68

SERVICII DE PIAÞÃ
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã
prestate în principal pentru populaþie
2008 = 100
CAEN Rev. 2
2009
2010
20111)
Total
din care:
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi a tur-operatorilor; alte servicii
de rezervare ºi asistenþã turisticã
84,5
83,3
91,6
87,1
85,1
94,6
75,0
76,4
75,3
În anul 2011, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie a crescut cu 10,0% faþã
de anul precedent.
Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi
2010
2009
24,6%
36,4%
24,6%
35,3%
Restaurante
Hoteluri ºi alte facilitãþi
de cazare similare
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi ale tur-operatorilor
18,6%
Alte servicii de piaþã prestate
în principal pentru populaþie
19,6%
20,4%
20,5%
Venituri din activitãþile de servicii de piaþã
CAEN Rev. 2
Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie
Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatorii
economici (inclusiv transporturi, depozitare ºi comunicaþii)
2008
16865,5
162289,4
2009
14882,91)
154458,2
2010
14883,8
162542,8
1)
Date rectificate faþã de cele prezentate anterior.
69

TURISM
Cazarea turiºtilor
2008
Existentã1) (mii locuri)
În funcþiune (mii locuri-zile)
(mii locuri-zile)
2009
294
59188
2010
2011
Capacitatea de cazare turisticã
303
312
61104
63808
279
68417
51395
54164
57192
62316
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)
Total
din care: strãini
din total:
7125
1466
6141
1276
6073
1346
7032
1517
6478
5652
5683
6675
Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)
Total
din care: strãini
din total:
20726
3359
17325
2668
16051
2767
17979
3067
17785
14969
14129
16011
1) La 31 iulie.
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
mii
14000
12000
10000
0
2005
2006
Sosiri
2007
2008
2009
2010
10936
7611
10905
7498
11723
7575
13072
8862
10980
7722
6037
2000
5839
4000
7140
6000
8906
8000
2011
Plecãri
În anul 2011, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7611 mii persoane (în creºtere cu
1,5% faþã de anul 2010), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 10936 mii
persoane (în creºtere cu 0,3% faþã de anul 2010).
70

TURISM
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
2008
2009
2010
2011
Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)
Total
din care:
Austria
Bulgaria
Italia
Germania
Republica Moldova
Turcia
Ucraina
Ungaria
8862
7575
7498
7611
210
1114
433
522
1429
303
730
1950
180
877
375
443
1043
258
724
1836
177
786
331
395
1216
265
672
1735
193
797
352
381
1330
271
648
1546
Sosirile vizitatorilor strãini în România,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total
din care:
Rutiere
Feroviare
Aeriene
Navale
8862
7575
7498
7611
6885
253
1462
262
5925
208
1277
164
5906
222
1215
154
5676
258
1509
168
Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total
din care:
Rutiere
Feroviare
Aeriene
Navale
13072
11723
10905
10936
10381
259
2404
28
9335
214
2147
21
8261
195
2416
19
7920
216
2780
20
Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României sunt incluse ºi cãlãtoriile
efectuate pe jos.
Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.
71

JUSTIÞIE
numãr
Judecãtori
Cauze intrate la instanþele
judecãtoreºti (mii)
- penale (mii)
- civile (mii)
Persoane condamnate definitiv
din care, pentru:
Infracþiuni contra persoanei
Infracþiuni contra patrimoniului2)
Infracþiuni silvice
Infracþiuni de serviciu
- dare de mitã
- luare de mitã
- trafic de influenþã
- primire de foloase necuvenite
Infracþiuni contra autoritãþilor
Infracþiuni economice
Infracþiuni care aduc atingere unor
relaþii privind convieþuirea socialã
Infracþiuni la regimul circulaþiei pe
drumurile publice
Rata criminalitãþii
(persoane condamnate definitiv
la 100000 locuitori)
20111)
4205
2008
4142
2009
3904
2010
4081
1597
239
1358
36795
1903
239
1664
34226
2263
244
2019
41891
2351
101
2250
47577
7246
14837
782
6460
12691
803
7319
14934
1065
7910
17746
1421
58
62
48
4
196
10
45
49
31
1
190
4
68
43
64
256
4
82
63
107
414
-
1240
1014
1327
1765
9042
10012
11938
13682
171
159
195
2223)
1) Date provizorii.
2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.
3) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.
Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.
Instituþiile abilitate sã asigure respectarea ºi aplicarea legii sunt Ministerul Justiþiei ºi Ministerul
Administraþiei ºi Internelor.
Numãrul infracþiunilor cercetate de poliþie, în anul 2011 a fost de 292 mii, în scãdere cu o mie de
infracþiuni cercetate faþã de anul precedent, dar în creºtere cu 1,0% faþã de anul 2008.
La 100000 de locuitori au revenit, în anul 2011, un numãr de 1364 infracþiuni cercetate de poliþie, în
creºtere cu 1,4% faþã de anul 2008.
În anul 2011, în România erau 4205 judecãtori, în creºtere cu 3,0% faþã de anul precedent ºi în scãdere cu
1,5% faþã de anul 2008.
Din numãrul total de cauze înregistrate, în anul 2011, un procent de 95,7% au fost cauze civile. Numãrul
de cauze penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a variat între 386 în anul
2008 ºi 559 în anul 2011.
În perioada 2008-2011, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au revenit la 100000 locuitori a
crescut, de la 171 în anul 2008, la 222 în anul 2011.
numãr
Infracþiuni cercetate de poliþie
- total (mii)
Rata infracþionalitãþii
(infracþiuni cercetate de poliþie
la 100000 locuitori)
2008
2009
2010
20111)
289
300
293
292
1345
1397
1366
13642)
1)
Date provizorii.
2) Date provizorii ce urmeazã a fi rectificate dupã publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor - 2011.
Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
72

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)
Þara
2000
2009
2010
2011
2000
Total
UE-27
482,8
Austria
8,0
Belgia
10,2
Bulgaria
8,2
Republica Cehã 10,3
Cipru
0,7
Danemarca
5,3
Estonia
1,4
Finlanda
5,2
Franþa
60,5
Germania
82,2
Grecia
10,9
Irlanda
3,8
Italia
56,9
Letonia
2,4
Lituania
3,5
Luxemburg
0,4
Malta
0,4
Olanda
15,9
Polonia
38,7
Portugalia
10,2
Regatul Unit
58,8
România
22,5
Slovacia
5,4
Slovenia
2,0
Spania
40,0
Suedia
8,9
Ungaria
10,2
499,7
8,4
10,8
7,6
10,5
0,8
5,5
1,3
5,3
64,4
82,0
11,3
4,5
60,0
2,3
3,3
0,5
0,4
16,5
38,1
10,6
61,6
21,5
5,4
2,0
45,8
9,3
10,0
501,1
8,4
10,8
7,6
10,5
0,8
5,5
1,3
5,4
64,7
81,8
11,3
4,5
60,3
2,2
3,3
0,5
0,4
16,6
38,2
10,6
62,0
21,5
5,4
2,0
46,0
9,3
10,0
2009
2010
2011
din care: femei
502,5
8,4
11,0
7,5
10,5
0,8
5,6
1,3
5,4
65,0
81,8
11,3
4,5
60,6
2,2
3,2
0,5
0,4
16,7
38,2
10,6
62,4
21,4
5,4
2,1
46,2
9,4
10,0
247,7
4,1
5,2
4,2
5,3
0,4
2,7
0,7
2,6
31,2
42,1
5,5
1,9
29,4
1,3
1,9
0,2
0,2
8,0
19,9
5,3
30,2
11,5
2,8
1,0
20,4
4,5
5,4
255,8
4,3
5,5
3,9
5,3
0,4
2,8
0,7
2,7
33,2
41,8
5,7
2,2
30,9
1,2
1,8
0,2
0,2
8,3
19,7
5,5
31,3
11,0
2,8
1,0
23,2
4,7
5,3
256,5
4,3
5,5
3,9
5,3
0,4
2,8
0,7
2,7
33,4
41,7
5,7
2,3
31,1
1,2
1,8
0,3
0,2
8,4
19,7
5,5
31,5
11,0
2,8
1,0
23,3
4,7
5,3
257,2
4,3
5,6
3,9
5,4
0,4
2,8
0,7
2,7
33,6
41,6
5,7
2,3
31,2
1,2
1,7
0,3
0,2
8,4
19,8
5,5
31,7
11,0
2,8
1,0
23,4
4,7
5,2
Sursa: Eurostat.
73

Nãscuþi-vii
(la 1000 locuitori)
Þara
UE-27
1,0
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
Sporul natural
(la 1000 locuitori)
2000
2009
2010
10,6
10,7
10,7
9,8
11,4
9,0
8,8
12,2
12,6
9,5
11,0
13,3
9,3
9,5
14,4
9,5
8,5
9,8
13,1
11,5
13,0
9,8
11,7
11,5
10,5
10,2
9,1
9,9
10,2
9,6
9,1
11,8
10,7
11,3
12,0
11,4
11,8
11,3
12,8
8,1
10,5
16,7
9,5
9,6
11,0
11,3
10,0
11,2
10,9
9,4
12,8
10,4
11,3
10,7
10,8
12,0
9,6
9,4
11,9
10,0
11,1
12,4
11,4
11,8
11,4
12,9
8,3
10,1
16,5
9,3
8,6
10,8
11,6
9,6
11,1
10,8
9,5
13,0
9,9
11,1
10,9
10,5
12,3
9,0
2000
0,2
1,1
-5,1
-1,8
4,5
1,7
-3,9
1,4
4,4
-0,9
-0,2
6,1
-0,2
-5,0
-1,4
4,5
3,8
4,2
0,3
1,4
1,2
-0,9
0,5
-0,2
0,9
-0,3
-3,7
2009
2010
0,6
1,1
-0,1
2,1
-3,6
1,0
5,5
1,4
-0,2
2,0
4,3
-2,3
0,9
10,2
-0,3
-3,6
-1,6
4,0
2,2
3,1
0,9
-0,5
3,7
-1,6
1,5
1,5
2,4
2,3
-3,4
0,2
2,2
-4,6
1,0
5,7
1,6
0,02
1,9
4,4
-2,2
0,5
10,4
-0,4
-4,8
-2,0
4,2
2,4
2,9
0,9
-0,4
3,9
-2,2
1,3
1,8
2,3
2,7
-4,0
Sursa: Eurostat.
74

Durata medie a vieþii (ani)
Þara
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
78
78
72
75
77
76
71
77
79
78
78
77
79
71
73
78
77
78
73
76
77
71
73
76
78
80
71
2008
80
80
73
77
78
79
73
80
81
80
80
79
82
72
71
80
80
80
76
78
79
73
75
78
81
81
73
2009
80
80
73
77
79
79
74
80
81
80
80
79
82
73
72
80
79
80
76
79
80
73
75
79
81
81
74
2010
80
80
74
78
78
79
75
80
82
80
80
79
81
73
73
80
79
81
76
79
80
74
75
80
82
82
74
Sursa: World Population Data Sheet.
75

Rata medie anualã a inflaþiei (%)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
2009
2010
2011
1,9
2,0
2,7
10,3
3,9
4,9
2,7
3,9
2,9
1,8
1,4
2,9
5,3
2,6
2,6
1,1
3,8
3,0
2,3
10,1
2,8
0,8
45,7
12,2
8,9
3,5
1,3
10,0
1,0
0,4
2,5
0,6
0,2
1,1
0,2
1,6
0,1
0,2
1,3
-1,7
0,8
3,3
4,2
1,8
1,0
4,0
-0,9
2,2
5,6
0,9
0,9
-0,2
1,9
4,0
2,1
1,7
2,3
3,0
1,2
2,6
2,2
2,7
1,7
1,7
1,2
4,7
-1,6
1,6
-1,2
1,2
2,8
2,0
0,9
2,7
1,4
3,3
6,1
0,7
2,1
2,0
1,9
4,7
3,1
3,6
3,5
3,4
2,1
3,5
2,7
5,1
3,3
2,3
2,5
3,1
1,2
2,9
4,2
4,1
3,7
2,4
2,5
3,9
3,6
4,5
5,8
4,1
2,1
3,1
1,4
3,9
Sursa: Eurostat.
76

UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România 4)
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
Rata ºomajului 1) (%)
Rata de ocupare (%)
Þara
2000
2008
2009
2010
2011
63,2
67,9
60,9
51,5
64,9
65,4
76,4
60,3
68,1
61,7
65,3
56,6
64,5
53,4
57,4
59,6
62,7
54,5
72,9
55,1
68,2
71,0
63,6
56,3
62,7
56,1
71,1
55,9
65,8
72,1
62,4
64,0
66,6
70,9
77,9
69,8
71,1
64,8
70,1
61,9
67,6
58,7
68,6
64,3
63,4
55,3
77,2
59,2
68,2
71,5
59,0
62,3
68,6
64,3
74,3
56,7
64,5
71,6
61,6
62,6
65,4
69,9
75,3
63,5
68,7
64,0
70,3
61,2
62,2
57,5
60,9
60,1
65,2
55,0
77,0
59,3
66,3
69,9
58,6
60,2
67,5
59,8
72,2
55,4
64,1
71,7
62,0
59,7
65,0
69,7
73,3
61,0
68,1
63,8
71,1
59,6
60,1
56,9
59,3
57,8
65,2
56,1
74,7 2)
59,3
65,6
69,5
58,8
58,8
66,2
58,6
72,7
55,4
64,3
72,1
61,9
58,5
65,7
68,1
73,1
65,1
69,0
63,8
72,5
55,6
59,2
56,9
61,8
60,7
64,6
57,6
74,9
59,7
64,2 2)
69,5
58,5
59,5
64,4
57,7
74,1
55,8
2000
2008
8,8
3,6
6,9
16,4
8,7
4,8
4,3
13,6
9,8
9,0
8,0
11,2
4,2
10,0
13,7
16,4
2,2
6,7
3,1
16,1
4,5 3)
5,4
6,9
18,8
6,7
11,7
5,6
6,4
2009
7,1
9,0
3,8
4,8
7,0
7,9
5,6
6,8
4,4
6,7
3,7
5,3
3,4
6,0
5,5
13,8
6,4
8,2
7,8
9,5
7,5
7,8
7,7
9,5
6,3
11,9
6,7
7,8
7,5
17,1
5,8
13,7
4,9
5,1
6,0
6,9
3,1
3,7
7,1
8,2
8,5 3) 10,6 3)
5,6
7,6
5,8
6,9
9,5
12,0
4,4
5,9
11,3
18,0
6,2
8,3
7,8
10,0
2010 2011
9,7
4,4
8,3
10,2
7,3
6,2
7,5
16,9
8,4
9,8
7,1
12,6
13,7
8,4
18,7
17,8
4,6
6,9
4,5
9,6
12,0 3)
7,8
7,3
14,4
7,3
20,1
8,4
11,2
9,7
4,2
7,2
11,2
6,7
7,8
7,6
12,5
7,8
9,7
5,9
17,7
14,4
8,4
15,4
15,4
4,8
6,5
4,4
9,7
12,9
8,0
7,4
13,5
8,2
21,7
7,5
10,9
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
1) Conform definiþiei internaþionale (BIM - Biroul Internaþional al Muncii).
2) Serie întreruptã.
3) Estimãri.
4) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO)..
Sursa: Eurostat.
77

Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
...
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România 2)
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
...
...
…
1393,3
4577,5
…
…
3652,4
…
…
…
…
…
...
…
3232,2
3476,1
…
12991,6 1)
29600,0
6004,6
…
…
1732,0
…
11146,6
…
…
…
2008
2009
2010
...
...
...
3368,0
10937,0
...
…
9916,0
...
...
...
...
40775,0
...
...
...
3767,0
10673,0
…
…
9407,0
…
…
…
…
40379,0
…
…
…
4008,0
11364,0
…
…
9517,0
…
…
…
…
…
8208,0
7514,0
...
15695,0
39440,0
10051,0
...
...
5777,0
9197,0
16711,0
23460,0
34620,0
...
7856,0
7184,0
…
…
40615,0
8604,0
…
…
5221,0
9908,0
17286,0
24342,0
32164,0
…
7535,0
6946,0
…
…
41135,0
9683,0
…
…
5426,0
10259,0
17956,0
…
36797,0
…
…
Notã: Datele pentru anul 2000 sunt conform CAEN Rev.1 ºi reprezintã câºtigul salarial mediu brut anual pentru
activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii (exclusiv agricultura, pescuitul ºi activitãþile gospodãriilor ºi
organizaþiilor extrateritoriale).
Începând cu anul 2008, datele sunt conform CAEN Rev.2 ºi reprezintã câºtigul salarial mediu brut anual pentru
activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii (cu excepþia activitãþilor gospodãriilor private în calitate de
angajator de personal casnic; activitãþi ale gospodãriilor private de producere de bunuri ºi servicii destinate
consumului propriu ºi activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale).
2) Cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele cu sub 10 salariaþi.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
78

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)
Þara
2000
2008
2009
UE-27 1)
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
1,86
1,93 1)
1,97
0,51
1,17
0,25
2,24
0,60
3,35
2,15 3)
2,47
...
1,11
1,04
0,45
0,59
1,65
...
1,94
0,64
0,73 1)
1,81
0,37
0,65
1,38
0,91
...
0,81
1,92
2,67 1)
1,97
0,47
1,41
0,43
2,85
1,28
3,70
2,12
2,69
...
1,45
1,21
0,62
0,79
1,57
0,56
1,77
0,60
1,50
1,79 1)
0,58
0,47
1,65 3)
1,35
3,70 1)
1,00
2,01
2,72
2,03
0,53
1,48
0,49
3,06
1,43
3,92
2,26
2,82
…
1,74 1)
1,26
0,46
0,83
1,66
0,54
1,82
0,68
1,64
1,86 1)
0,47
0,48
1,86
1,39
3,61
1,17
2010
2,00
2,76 1);2)
1,99 2)
0,6 2)
1,56
0,50 2)
3,06 1)
1,62 2)
3,87
2,26 2)
2,82 1)
…
1,79 1);2)
1,26 2)
0,60
0,79
1,63 2)
0,63 2)
1,83 2)
0,74
1,59 2)
1,77 2)
0,46 4)
0,63
2,11 2)
1,39 2)
3,42 1)
1,16
1) Estimãri.
2) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
79

Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire
a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
7,1 1)
8,3
6,2
...
...
3,1
19,4 2)
6,5 2)
17,5 2)
2,8
5,2
1,0
...
4,8 2)
...
2,8
4,8
4,5
15,5
...
3,4
20,5 2)
0,9
...
...
4,5 2)
21,6
2,9
2008
9,4
13,2
6,8
1,4
7,8
8,5
30,0
9,8
23,1
6,0 3)
7,9
2,9
7,1
6,3
6,8
4,9
8,5
6,3
17,0
4,7
5,3
19,9
1,5
3,3
13,9
10,4
22,2 2)
3,1
2009
9,3
13,8
6,8
1,4
6,8
7,8
31,6
10,5
22,1
5,7 3)
7,8
3,3
6,3
6,0
5,3
4,5
13,4 3)
6,1
17,0
4,7
6,5
20,1
1,5
2,8
14,6
10,4
22,2 3)
2,7
2010
9,1
13,7
7,2
1,2
7,5
7,7
32,8
10,9
23,0
5,0 3)
7,7
3,0
6,7
6,2
5,0
4,0
13,4
6,2
16,5 2)
5,3
5,8 3)
19,4
1,3
2,8
16,2
10,8
24,5
2,8
1) Estimãri.
3) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
80

Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România 1)
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2008
2009
2010
2011
60
69
64
25
46
43
82
58
72
62
75
31
63
47
53
51
80
59
86
48
46
71
30
58
59
51
84
48
66
70
67
30
54
53
83
63
78
69
79
38
67
53
58
60
87
64
90
59
48
77
38
62
64
54
86
55
70
73
73
33
61
54
86
68
81
74
82
46
72
59
60
61
90
70
91
63
54
80
42
67
68
59
88
60
73
75
77
45
67
57
90
71
84
76
83
50
78
62
64
62
91
75
94
67
58
83
47
71
73
64
91
65
1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor.
Sursa: Eurostat.
81

Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã
- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) Þara
2000
2008
2009
2010
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia2)
123,5
137,3
31,3
65,6
84,3
111,1
47,2
115,4
120,3
107,1
116,5
126,9
39,6
74,0 1)
91,0
105,8
66,0
113,3
116,1
107,9
115,6
127,7
40,1
75,0
91,5
106,3
65,8
110,1
117,2
104,9
115,3
127,6
41,3
73,4
90,3
111,6
69,3
111,5
116,0
105,4
94,1
129,3
127,4
40,1
43,2
176,8
98,8
115,0
55,5
72,1
111,3
23,7
58,4
76,1
104,2
114,9
57,1
97,9
128,6
112,9
51,6
62,1
178,1
90,8
115,4
62,3
73,5
106,8
49,1
79,7
83,8
104,3
114,2
70,9
98,4
132,1
112,1
52,8
57,5
168,1
93,1
112,4
65,6
75,9
105,5
49,2
79,7
80,9
109,8
111,8
72,1
94,8
137,0
109,4
54,6
62,4
170,0
91,0
113,2
66,8
76,5 2)
106,6
48,9
81,4
80,4
109,0
114,5
71,2
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
82

Indicii producþiei agricole (2004-2006=100)
Þara
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România 1)
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
2008
2009
2010
97,35
106,76
109,31
102,01
106,58
97,46
101,47
98,61
103,69
101,97
106,27
103,23
100,10
89,43
102,04
113,72
106,81
104,95
102,03
101,33
103,45
72,34
91,90
96,49
99,77
104,06
90,84
102,34
95,33
101,78
100,34
87,35
101,64
107,80
100,35
96,82
103,36
90,96
98,53
96,44
114,64
110,24
104,64
105,65
104,53
102,90
99,82
102,03
96,51
101,95
95,55
100,85
97,63
101,60
100,27
99,92
97,37
97,06
86,28
102,03
110,60
101,33
97,96
105,62
88,65
95,17
95,90
112,43
112,03
104,33
96,30
108,33
105,77
98,95
100,96
94,41
90,69
91,05
102,89
100,18
91,96
97,49
100,92
105,05
90,10
85,73
99,37
106,11
94,44
95,75
102,43
81,52
99,97
93,13
107,88
99,16
97,09
96,52
109,69
100,37
100,52
100,39
95,35
82,21
91,92
103,80
95,48
81,00
1) Sursa: I.N.S., conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.
Sursa: FAO Statistical Database.
83

Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))
Rata de creºtere a PIB (%)
(anul precedent =100)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
2009
2010
19100
25100
24000
5400
13500
16700
25100
8600
22300
21900
22400
16000 3)
25100
22400
6900
7500
46600
16200
25600
9200
15500
22700
5000
9500
15300
18500
24300
10300
23500
29300
27700
10300
19300
23500
28900
14900
26900
25400
27200
22100 3)
30000
24300
12000
12800
62500
19300
31000
14300
18800
26000
11000
17000
20500 6)
24200
28100
15200
24400
30800
29000
10700
19400
24200
31000
15700
28100
26300
28800
219003)
31100
24600
12500
14000
66300
20100
32500
15300
196003)
27400
11400
17900
20700 6)
24500
30300
15800
2000
3,9
3,7
3,7
5,7
4,2
5,0
3,5
9,7
5,3
3,7
3,1
3,53)
9,3
3,7
6,1
12,3
8,4
…
3,9
4,3
3,9
4,5
2,4 4)
1,4
4,3
5,0
4,5
4,2
2009
-4,3
-3,8
-2,8
-5,5
-4,7
-1,9
-5,8
-14,3
-8,4
-2,7
-5,1
-3,33)
-7,0
-5,5
-17,7
-14,8
-5,3
-2,7
-3,5
1,6
-2,9
-4,4
-6,6
-4,9
-8,0
-3,7
-5,0
-6,8
2010
2,0
2,3
2,2
0,4
2,7
1,1
1,3
2,3
3,7
1,5
3,7
-3,53)
-0,4
1,8
-0,3
1,4
2,7
2,3
1,7
3,9
1,4 3)
2,1
-1,6 5)
4,2
1,4
-0,1
6,1
1,3
Capacitatea / necesarul de finanþare
al administraþiilor publice - % în PIB
2011
1,5
3,1
1,9
1,7
1,7
0,5
1,0
7,6
2,9
1,72)
3,0
-6,93)
0,7
0,4
5,5
5,9
1,6
2,1
1,2
4,3
-1,6 3)
0,7
2,53)
3,3
-0,2
0,7
3,9
1,7
2009
2010
2011
-6,9
-4,1
-5,7
-4,3
-5,8
-6,1
-2,7
-2,0
-2,7
-7,6
-3,2
-15,6
-14,0
-5,4
-9,7
-9,4
-0,8
-3,8
-5,6
-7,4
-10,2
-11,4
-9,0
-8,0
-6,1
-11,2
-1,0
-4,5
-6,5
-4,5
-3,9
-3,1
-4,8
-5,3
-2,7
0,3
-2,8
-7,1
-4,3
-10,5
-31,2
-4,5
-8,1
-7,3
-0,9
-3,7
-5,0
-7,9
-9,8
-10,1
-6,8
-7,7
-6,0
-9,3
-0,1
-4,3
-4,5
-2,6
-3,9
-2,1
-3,1
-6,3
-1,9
1,0
-0,9
-5,2
-1,0
-9,2
-13,0
-3,8
-3,5
-5,5
-0,6
-2,7
-4,6
-5,1
-4,2
-8,2
-5,2
-4,8
-6,4
-8,5
0,1
4,2
1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene
pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã
convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
2) Previziuni.
3) Date provizorii.
4) Date revizuite.
6) Serie întreruptã .
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
84
85

2005=100
Þara
UE-27
Austria
Belgia 1)
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
Indicii producþiei industriale
(total industrie, exclusiv
construcþii)
Indicii lucrãrilor
de construcþii
2009
2010
2011
2009
2010
2011
...
102,23
96,85
96,60 1)
101,62 1)
99,70
85,78
84,35
95,54
86,28
93,73
89,86 1)
...
83,19
85,33
98,27
81,15
94,40
98,85
121,02
90,64
88,91
116,95
119,73
95,93
82,60
85,10
97,62
…
109,46
105,23
97,65
112,09 1)
97,98
87,33
104,25
101,01
90,65
104,24
83,89
…
88,92
98,06
104,82
89,06
102,08 1)
106,49
134,45
92,22
90,54
123,41
141,59
101,92
83,34
93,18
107,88
…
117,32
109,54
103,28
119,80 1)
90,06
88,93
121,75
101,82
92,78
111,91
76,42
…
88,33
106,91
112,60
86,57
102,82 1)
105,68 1)
143,68
90,16
89,34
130,29
151,72
103,23 1)
81,83
98,64
113,69
...
107,11
100,73
152,58
112,60
101,67
92,03
87,99
107,88 2)
99,43
108,77
105,05
40,13
97,58
81,39
79,94
104,56
109,98
108,03 2)
155,67
82,88
90,54
166,02
120,89
125,02
...
113,50
77,49
…
103,07
99,22
130,51
104,66
93,49
83,08
80,51
121,35 2)
94,74
109,40
71,71
28,20
94,36
62,33
73,78
104,95
109,84
96,14 2)
161,77
75,92
97,11 1)
144,13
115,37
103,88
…
122,20
69,40
…
103,04
103,74
113,65 1)
101,01
84,60
88,58
101,99
131,48 2)
96,44
123,54
51,89 1)
23,52 1)
90,82
70,09
90,13
106,71
108,80 1)
100,74 2)
186,80
68,40
99,65 1)
148,13
113,33
77,29
…
131,11
64,03
Notã: Serii brute conform CAEN Rev.2.
1) Date provizorii.
3) Estimãri
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
86

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
Coordonatorul publicaþiei :
Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte
Coordonatorii ediþiei :
Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ
Ilie DUMITRESCU
Adriana CIUCHEA
Doina BADEA

- Vicepreºedinte
- Director
- Director General
- ªef Serviciu
Responsabil de publicaþie :
Doina BADEA - ªef Serviciu
Autori :
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR,
Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA,
Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU.
Tehnoredactare ºi machetare :
Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Victorina BOTEA,
Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuþa POPESCU,Laura ENACHE.
Pre-press ºi tipãrire :
Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã Statisticã
Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice
Coordonatori :
Gheorghe VAIDA-MUNTEAN
Vitty-Cristian CHIRAN
Rodica-Elena SOLOVÃSTRU
Foto : Vitty-Cristian CHIRAN
Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor
ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la:
Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS
(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
(http://www.insse.ro)/ e-mail: [email protected]
Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã
(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Editura ”Revista Românã de Statisticã”
sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad”
(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
ºi la e-mail: [email protected]
- Director General
- Director
- ªef serviciu
- Director
Coperta : Alexandru POPESCU - Referent
Institutul Naþional de Statisticã
B-dul Libertãþii Nr. 16, Sect. 5, Bucureºti
Telefon: 0213181871; 0213177770
F a x :
0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: [email protected]
h t t p : / / w w w . i n s s e . r o
M A I
INS 2011
Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau
parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un
sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace
sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþionalde Statisticã.
Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ
sau justificativ, în articole, studii, cãrþieste autorizatã numai cu indicarea
clarã ºi precisã a sursei.
ISSN 1222 - 8818
ISSN-L 1222 - 8818
2 0 1 1

România in cifre

Transcription

Similar documents

România in cifre - Institutul National de Statistica

România in cifre

Untitled

descarca PDF - AUTO spot.ro

Catalogul publicatiilor si serviciilor 2015

INS

Catalogul publicatiilor si serviciilor 2016

Educatia in Romania