Nr.71

Anulu X. Nr. — 71
Budapesta, domineca in 2 / 1 4 nov. 1875.
Ése de dóue ori in septemana : J o l - a si
D o m i n e c ' a ; éra candu va pretinde un
portanti'a materieloru, va esi de trei séu
de patru ori in septemana.
Pretiulu
de
Prenumeratiuiii se facu la toti dd. corespundinti ai nostri, si de a d r e p t u l u l a Re­
dactiune S t a t l o n s g a a s e N r . 1, unde
sunt a se adresa si cnrespundintiele, oe pri
vescu Kedactiuuea, administratiunea sen
s p e d i t u r a ; câte vor fi nefraucate, nu se vor
primi, éra cele anonime nu se vor publica
prenumeratiune,
pentru Austria :
pe anu intregu
„ diumetate de anu
8 fi. v. a.
4 fl. v. a.
„ patrariu
9S""Sà
Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de
interesu privatu — se respunde câte 7 cr.
e linia ; repetirile se facu cu pretiu scaiutu. Pretiulu timbrului câte 80 cr. pen*
tru una data se anticipa.
2fi",v. ai
S
pentru Eomama' ii itrainet.ata:
12 îl. v. a.
„ anu intregu
„ diumetate de anu
ti
fl.
v. a.
Invitare ie prenumeratiune
natiunei, sè seía cu cine si pentru ce a
Da, da; — reconoscu pana si Mid'à face; sè scia déca merita a-si sacr nisteriele, cà replu in tierile Austro-Un­
ficá — odihn'a si sudorile si chiar vii gariei, si — mai vertosu in pàrtile
Un­
ti'a — pentru unu scopu ce core.ipunc guresci — este colosale, si — nu se mai
unei ideié sanetóse, adeverate, posibil sciu scusá, de c â t u cu argumentulu, de
si nu unui „cadavru putredu,"
precur buna séma pré intemeiatu, cà — acestu
pe patrariulu din urma alu anului curonte ni-au carecteris:ttu pururiá si ni cara reu, prin pecatele trecutului, a ajunsu la
1875,
cu pretiulu ce se vede in frunte, cterisédia si astadi naţiunea — perfidi •J marime, in câtu tóte poterile, de cari
mai fiindu noi in stare d'a dá essemplaria fii ai nostri, renegaţii nostri.
mai dispunu domnii din fruntea tierii, nu
complete dela inceputulu acestui pa­
Noi, casé mai descoporimu unu ade,ajungu de fe}iu, spre a-lu vindecá séu
trariu.
veru, supremu cam crediutu, fi posibile r! delaturá — iute si bine!
*
combinaţi une si invoiéla cu un'a dintrfi
Nu credemu ca ' cine-va cu minte
Optu dile absentararau din capitala, foile cele vechi essistinti, prin care se si de omenia, sè póta aflá si demonstra
in care timpu fói'a nóstra aparii numai suplinimu pre „Albina
màear in r o i ' J — nè'ntemeiatu séu —. câtuşi de pucinu
una data. Ne vomn adoperá, a desdauná ei de infórmatória mai generale ; nutrimuj essageratu acestu pessimismu. — Unde
nre onorabilulu publicu alu nostru prin- acésta credintia sl acum: dar — e a p e | a r fi norocirea ca sè-lu póta!!
tr'unu cuprinsu cu atâtu mai interesante rjinti'a ne face sè prioepemu, cà realiSi candu astfeliu in intru, constela­
alu Albinei, indesandu-i noi polonele si.
t a rea acestui plann — nu se póte im-, tiunea iu afara mereu se formédia — nu
asiá pon' la estremitate.
pfoyisâ yite-sr ,bine, ci — cere timpuj mai pucinu posomorita ! Orisontele juru
Peste totu noi ni propuseră mu, pre
mai îndelungii. *'
. imprejuru incepe a se t u r b u r a ; nuori
timpulu ce mai avemu pon' la anulu nou,
Dar — oricum si' fie, ori care se fiejfrrei se redica pre elu si — la oindeparoare timpu iu totu caşul u. pre câtu vor
resultatulu ultimei decisiuni a nóstre, are ore-si-care, dejá fulgerele se vedu
tiené fatalile împrejurări politice de as­
atât'a dejá potemu anuncia ca securu i'espicaiidu straturile atmosferei, si — cine
tadi, va fi celu din urma unde fói'a nos­
din partea nostra, cà — pe temeiulu ui e s t e orbu si surdu, si tempitu la sentra mai apare in form'a si cu program'a ei
esperiintieloru făcute, „A/bina" déca va Huri, dojá vede redicaudu-se furtuna
de astadi, — a ingrigi mai multu de ca­
fi sè mai traiésca, va trece prin unele î,'rea, dejá aude siueratuln misterioşii alu
litatea euprinsului. de tontilu si materi­
schimbàri si interne sl esterne, adeca sl ffoului si sente cutremurandu-i-se paele, de câtu de mulţimea numerilorti ei.
in tienu ta, sl in formatu, sl in editiune. íiéntulu sub picióra ! Groz'a fioriloru ni
Acést'a insa de feliu nu va s è d i c a , cà noi
Am luatu convicţiunea, cà cuprinsulu ei «uprinde anim'a
- nu vom scóte íói'a,in caşuri de mare in­
celu mareobosesce pre lectori si -tocmai
Atât'a ni-au vorbitu si ni-au mintitu
teresu si necesitate publica, sl de dóue,
pentru acést'a —este trecuţii desu cu ve­ -e çjUj-va ani incóci — press'a si diplosi măcar si mai de multe ori in septe­
derea, in locu sè fie apretiuitu dupa cu- táfeíí'a, cea rafinata - despre—talentulu,
mana, ci — numai atât'a, cà — chiar
viintia; de asemenea câ — opositiunea ifţieleptiunea, influinti'a generale a conintru interesulu nostru tuturoru, vom
ei cea atâtu de apriga s-i consecinţe facia ; *f, i 'Andrâssy, pana candu domnii noş­
pune mai multu temeiu pe cuprinsu. de
de cei mari, mai multu frapédia, decâtu tri u c ] . potere — ihtr'adeveru nebucâtu pre estensiune.
ca sè invetie, deştepte si incuragiedie. l i i - a
intr'adeveru ajunseră a crede,
Mai
bine se va pricepe acést'a,
Si
asiá
—
aflàmu
indreptatitn
si
naturale
..'pi
. .liir>n dmlimntfa cea mar2
déca vom notüícá, cà - de vr'o 14 dile ca
um
panne
ca en
si prin a c e e a —• s u r u i e u e r t u u r a ei po­
incóci, dar J f p vertosu , in oaletori'a sè fie de cuprinsu multu mai scurtu,
dar
nóstra la Sioiiu si la JViuresiu, ai prin se apară câtu mai desu; mai de parte poraloru in Europa ! In desiertu au fostu
— datele si admoniţiunile, c e noi si cu
unele adrese ce ni se tramiserá din ca ea sè fie intru tóte — bine
infórma­
toti
cei neorbiti de farmeculu poterii, de
parti, de unde mai pucinu ne asteptámu tória si caracterisatória,
dar — mai pu­
ani
totu li-am impartasitu domniloru
la atari, propusulu nostru, d'a incetá cu cinu atacatória si blamatória pentru
cei
magiari de la potere, c a se nu se dèe amă­
edarea Albinei — acuma de locu, la in- de susu de la potere.
giţi. Astadi — póte inca numai domnii
eheiarea anului 1875, tare se c.latinà,
Din aceste pucine desluciri, asia
incâtu vrendu-nevrendu — Irebul sè ne credemu, cà onorabilulu publicu ni va magiari ai nostri nu voru pricepe séu nu
n luá inca o data, ma si de dóue poté conósce si apretiuí stadiulu luptei, voru voi a reconósce, cà — Dieu Au­
stria, si mai specialmente magiarimea, cu
ori — la nóua cumpenéla cestiunea.
intru carele ne aflàmu, si direcţiunea spre totu eu diu c. Andrâssy, reu este păcă­
Corespundinti'a ce publicàmu la locarea dorimu eventualmento a porni. — lita, reu desco/ísiderata si isbita, — reu
cîilu aeu, mai la vale, din pàrtile Satuamenintiata ! !
marelui, (— mai multe asemeni, — dóue
Russia si-vestesce susu si energicu
specialmente din Bucovina, fiindu cà prisimpathiele
sale pentru slavii apesati
din
vescu numai pre „Albina," si se reducu
Nu se mai póte ascunde si negá, cà
Oriente.
Nebunu
trebue
se
fie,
celu-ce
va
numai la persón'a nostra si la imprejurà­ — precum in
referintiele nóstre
crede
cà
—
maioritatea
slaviloru
ape­
rile prossime de prevediutu, trebue -sè le politice,
administratiunali
si economice,
séu cà — slavii
pastràmu nepublicate in portfoiuluKedac- din dia in dia devinu totu mai posomo- sati — este in lurcia,
din
Austro-Ungaria,
si
desclinitu
cei din
t i u n e i j va face intru câtu-va priceputa rite, ba chiar desperate, — a s i a acum
pàrtile
unguresci,
ar
fi
mai
pucinu
apesati
— esitarea nóstra intru a pronuncia ul- de unu
timpu in cóci si cele estimulu cuventu, si decisiunea nóstra, de terue, totu mai multu ni se î n c u r c a , totu si mai multu multiamiti cu sórtea loru, de
a luá la nóua desbatere propusulu nestru. mai invederatu devinu greu amenintiató- câtu cei din Turcia ! —
Principele Gorciaeoff
— poftesce
Càci, déca noi n'am avutu in cugetu si rie, forte periculose pentru noi.
pre Francia case spriginésca pre Russia,
anima intentiunea d'a strica, d'a aban­
Este vorb'a de Austro-Ungaria peste
dona caus'a nationale, d'a ni resbuná totu, si de — liér'a nóstra, „patri'a ma- intru intentiunea si oper'a ei, d'a regula
írebele in Oriente, si — ducele de Decaasupr'a slăbiţi unei nostre romane, apoi giara" — specialmente.
zes
— s e ingagiédia bucurosu. Dar
— cu atâtu mai pucinu am dori a apare
Afara de dóue-trei foi Tiszaiste, or- Franci'a, pana v a fi e a — nu v a uita
capritiosi séu dosconsideratori a vócei bite si asurdite de egoismulu animei loru,
„perfidi'a" Austro-Ungariei de la 1870
celoru probaţi, buui si sinceri ai nostri. intréga press'a — nu numai cea
si
1871, si — si mai pucinu v a uita, câ
Noi — inca n'am gatatu cu espu- tionale, ci chiar sl cea guvernamentale,
aceea
s'a facutu mai vertosu prin influin­
nerea raotiveloru, din cari am crediutu
mai in fie-care nru alu seu constata prin ti'a lui Andrâssy si cà ea s'a incuviinsi credemu, cà „Albina" nóstra, in tim­
date sl apuriûum positive, cumcaruin'a in tiatu de maioritatea Dietei din Pesta, in
pulu de facia, asiá cum a fost ea, cu pro
acésta monarchia, si mai vertosu in pàr- contra protesteloru slave si romane ! —
gram'a nationale ce a aperatu si cu carea
tile tierelorii unguresci, [ire tóte terenele
Prusso-Germanîa
— nu póte a nu
s'a identificaţii ea, nu mai are scopu si
vieţii publice se Jatiesce cu pasi rapedi,
raţiune d'a essiste; motivele interne ale
spriginî orbisiu pre Russia,
precum si
si cà spiretele, sub tmpréaiunta reului,
Redactiunei, cele mai poterice, le-am paanuncia acést'a foile inspirate ; m a lu­
a morbului celui greu, începu a presenti
stratu pentru ultiraulu cuventu si mea diplomateca chiar este dispusa, d'a
periclulu morţii de statu, prin enervarea
nici intr&nu casu nu le vom retacé, pen­
vedé intr'o buna deminétia pre Germa­
tru cà — vremu se fimu sinceri si nici poteriloru si resp.prin netrebnici'a organe- nia prin mediloeireaRnssiei,impacandu-se
nu mai vedemu intoresulu nationale, d'a loru vieţii de statu.
cu Francia, pe cont'a Austro-Magiariei
!
„Der Kelch des Leidens ist für O e s t e r
ascunde bub'a cea rea, gangren'a cea
(Puseramu aci din adinsu si cu scopu —
periculósa, ce — de sute de ani ni tiene r e i e h - U u g a r n gefüllt g e n u g ; es bedarf k a u m „Austro-Magiariei"
pentru d'à caracté­
des
Tropfens m e h r , u m ihn überlaufen zu
in nepotintia si chiar încarcă de ruşine machen
risa importanti'a situatiunei.)
*
corpulu nationale si impedeca sufulcarea
„Von allen Seiten ruft m a n u m S t a a t s Magiarulu — la 1867 si-a legatu
si emanciparea poporului romanu; peu hilfe, und da3 Ministerium a n t w o r t e t nicht sortea de nemţii din Austria;
acésta
"
tru cà — vremu ca acestu morbu sè se m e h r , dass eine solche n i c h t nüthig sei
sorte la 1870// si-a sigilat'o; pre tóte
Asia scrie g u v e r n e m e n t a l e l e „P. Lloyd,"
constate si reconósca, si ori sè se vindece '
in n r u l u seu 254 de s a m b a t a séra in 6 nov. cele lalte popóra le-a vatematu si ino data, ori sè se dechiare de necurabile ; a n u l u c u r . —
strainatu de mórte, a nume p i Roma— pentru ca cei buni si sanetosi fiii ai
» A
L
B
lN
A «
j
u
uiai
tote
ni se ueie,
pl6càmu,
Sè bagànnii séiin'a biiie-bine !
intru,
Bcurtu
oposi-
nulu, datu de Austria si luatu de sine sub
descretiunea sa, l'a persecutata, despoiata
si slabitu in tóte pàrtile sistematecamente ;
tiér'a intréga — a demoralisat'o si
adus'o la sépa de lemnu ; libertatea si
constitutiunea le-a facutu trase gole. con­
cepte netrebnice, amagele pentru cei
prosti si cei rei ; tóta încrederea in intru
si totu creditulu si prestigiulu in afara—
s i l e a mancatu pan'la uit .mulu restül
Si acum — in mediloculu ipteloru de­
sperate cu o miia de nevoi grele interne,
de o data cei mai negri nuori, cu cele
mai grele poricle — începu a neamenintiá
din afara !
Óre nu se apropria nemesea, „dies
iile, dies irae"
de care noi atâtu de
multa ne-am temu tu, la care noi ne'ncetatu am avisatu. pentru care domnii ma­
giari si cu uneltele 'oru mameluce miserabili — atâtu de multu ne-au acusatu,
batjocuritu si persecutata?! !
%
Destulu cà — au ajunsu domnii
stepanitori ai nostri, incâtu — sè aiba
trebuintia de consolatiune din afara ;
foile cameradiloru din
cu limbagiulu loru amagitoriu, nu mai tăcu efeptu,
ci — organele principelui Bismark
tre­
bue se vina sè picaturésca balsamu iu
anim'a loru, ca sè nu despere — de locu
la ineeputu! Dar prin acésta consola­
tiune — nu se delatura periclulu ! Nu
vai. cum iadulu si-a căs­
Dieu : càci
cata cumplit'a gura, ca sè-ii inghita de
vii pre aceşti ómeni pecatosi si cu ei —
pre toti câţi — cu fapt'a seu cu cuven-
Viena,
Ä
AAtu*
p^ecTO
cale a pecatului !
In scurtu : cea-ce noi astadi vedemu
si pricepemu - e, cà magiarulu se afla dejá
totalmente compromisu in ochii tuturoru
poporaloru juru-imprejuru si din tóte
pàrtile amenintiatu — chiar in essistinti'a sa, si in acésta fatale situatiune —
nime nu-lu iubesce, nime nu i mai dà
crediamentu intru nemic'a, — nime nu i
doresce binele, nime nu este dispusu
de
a-i sari intr'ajutorin,
ma nici de a-lu de­
plânge, déca l'ar vede mane
condamnaţii
la perire !
Si — in acésta trista dóga Pau
adusu nebuníele si volnicíele, nemoral'a
si neomení'a, cu cari s'au portata domnii
sei insolenţi, de la Deâk si Andrâssy,
si
pan' la Lonyay si Tisza, si cu turmele
de mameluci, recrutaţi din tóte elemen­
tele stricate ale tuturoru clàssiloru si na­
ţionali táti loru !
Incheiàmu respicandu-ni cea mai
deplina convicţiune, cà — déca intréga
inteliginti'a nóstra romana nationale, din
capulu locului si pana astadi ni pricepea
intentiunea si ni
svatulu ca — cu
ori ce pretiu, cu ori-ce sacrificia, prin
împreunarea si incordarea tuturoru po­
teriloru nóstre — sè irapedecàmu pre
netrebnicii domni magiari d'a porni si
d'a se precipita pre calea greşita si poriculóáa si chiar perfida de la 1867, pre
carea ajunseră d'a compromite si ruina
— totu ce ni erá mai scumpu si mai
stimatu : patria, Tronu,
monarchia,
—
naţionalitate,
cultura, viitoriu, — astadi
starea a tuturor'a - n'ar fi, n'ar poté sè
fie atâtu de ticalósa si periculósa; evenimentele nu ni-ar inspira atât'a ingrigire si frica; vieti'a nu ni-ar fi devenitu
o tortura!
urma
loru
Déca sentinti'a patrioţi
de la
„Egyet, és M- Ujsâg" suna: „ Vezéreink
bűne miatt dűlünk az enyészet ölébe, (a se
vedé nr. 184 de estu timpu,) adeca :prin
pecahdu conducetorüoru
nostri ne restornamu in braciulu
peririi,
— apoi noi
asiá credemu, cu asemenea indreptatire
potemu dicse: prin ticahsi'a
conducetoriloru poporului romanu — am ajunsu de
trebue sè vedemu cum se espune,
slabesce
si prepadesce — tiéra Tronu, poporu, na
tiune magara si romana, fora ca sè po
temu ajută, fiindu noi despoiaţi
de tóta
poterea — fisica, politica,
morale,
cul­
turale !
Mai i m p o r t a n t e si intf-resant«» este conlusulu ce u. luatu consistoriulu m e t r o p o l i t a n u ,
pentru atabilitarea
sa, prin p r o p u n e r e a la
celu mai de aprópe congresu n a t i o n a l e , ca se
votedie si dotedie trei R e f e r e n ţ i salarisati,
unulu totu de o d a t a ca seo-etariu
generale,
cari sè c o m p u n ă consiliulu metropolitului, sèsi aiba cancelari'a m e t r o p o l i t a n a
propria,
si sè ingrigósca s u b a loru respunsabilit ä t e d o deslegarea fora a m e n a r e a t u t u r o r u
Éca, unde ne-a adusu afurisit'apo
cestiuniloru de competintia si de elaborarea
t u t u r o r u p r o p u n e r i loru si r e p o r t u r i l o r u nece­
litica a domniloru magiari de optu ani
sari càtra si pentru congresu. —
m i l i i ( m ü
in cóci, prin presiunea dusmanésca asu
Budapesta, i n 1/13 n o e m v r e 1875
P
!
p a t r a r i e n u m a i 21
' >
i n fine mai a.mentimu, cà s'a r e g u l a t u si
• ,].,,,
i
i
i
si asia p r o p r i a m e n t e , pe langa tóte sfortiàrilo,
pr'a nóstra, prin demoralisarea inteliginJn data dupa redeschiderea Dietei ungu totu s'au incassatu in colo trei p a t r a r i e de a n u cestiunea de delegare, s t a t o r i n d u - s e , , o a iu catiei nóstre din poporu, prin denegarea si lesei, domnii miniştri so pr solitara cu o mul­
Biiri do dovedita interesare séu p r e o c u p a i i u n e
a celui mai micu dreptu
pohticu-nationale ţime de felin de i'eliu do proiecte de legi, pen t r icu "22 mill. mai, pucinu ! —
a unui consistoriu diecesanu i n t r ' u n ' a séu
alu nostru propriu, a dreptului d'a ne sentt imbunetatirea a d m i n i s t r a t i u n e i , justiţiei, inalt'a causa, > onsistoriulu m e t r o p o l i t a n u din
si afirmă si cultivă ca Rontani in acésta s t r u c t i u n e i . ete. ete cu u n u cuventu — piol
B u d a p e s t a , in 1/13 noemvre 1875. siedintia plonaria, la cererea pârtii couoer•iede de reforme p r e tóte terenele vieţii
ninti, se póta delegă p r e altu consistoriu pen­
pu
patria comuna a nostra,—a dreptului d'a blice.
Din colo peste L a i t a , a t â t u diaristic'a tru c e r c e t a r e a si deciderea unei a t a r i cause.
dispune noi de noi si de ale nóstre, — de
A s u p r a acestoru proiecte foile deschi câtu si senatulu imperiale, resp. cercurile dea ni croi noi sortea si viitoriulu !
sora o disensiune critica,, forte interesante, sj p u t a t i l o r u , in m o m e n t u se preocupa — niai
Budapesta, i n 1/13 n o e m v r e 1875.
Au facutu domnii magiari de la po­ noi dóra a r t r e b u i s e p a r t e c i p à m u si d n vertosu de dóue c e s ü u n i m a r i . U n ' a este,
Candu aed dóue s e p t e m a n i , in buletinulu
tere sclavi din noi. ni-au tempitu semtiulu nóstra p a r t e , d u p a ale nóstre p u n t e de \ obiecta mai de m u l t u adusu pe t a p e t u de d e - oficiale alu g u v e r n i u l u i rusescu — detona
dore, la acosta discusiuue ; insa - suntem d u t a t u l u Wildaner, unu proiectil de lege, ce manifestat unea in contra Turciei si p e n t r u
de umanitate, ambiţiunea nobile, ni-au convinşi,
cà p r e alu nostru publicu mai mulţii aiientesce a luă inspectiunca scóleloru din
Ignatiej)',
alteraţii crodinti'a in sublimitatea Tro­ lu -vor interesa si mai cu foloau lu-vor im manele tiereloru si a o concentra in Vioua la creştinii din O r i e n t e , generariulu
n u n c i u l u Russiei in Constantinopole, to mai
nului si a scopuriloru de statu : apoi — formă a p r e t i u i r i l e nóstre
atunci, candi g u v e r n i u l u imperiale, — o m e s u r a îndreptata fusese chiamutu la I m p e r a t u l u Alessandru, ,i\
si
Galitiei, L i v a d i a , é r dupa r o t o r n a r e a sa, acelaşi se p r é ­
ce i pasa sclavului demoralisatu si mal- acele obiepte vor fi la ordinea dilei in D i e t a specialminte in c intra Tirolului
dări
pana
aci
se
bucurau
de
ac-istu
dreptu
in senta m a r e l u i veziru si apoi lua o audientia
De
o
c
a
m
d
a
t
a
—
credemu
că.
tratatu, poporului degradaţii si indobitova ajung»
de m a r e , colo i n t r u interesulu l u n g a - l u n g a si la s u l t a n u l u , c u m se dice, pen­
m e s u r a câtu
citu — de necasurile si doierile ste- a spune, cumca proiectele g u v e r n i u l u i liberah]
ne| catolicismului, ér in G a l i t i a i n t r u a l u polo- tru d'a li face conoscuta p ă r e r e a , voi'a si d o ­
alu lui i'isza, de toti b a r b a t u liberi si
panului seu?! —
nismului. I n acésta privintia, dilele trecute r i n t i a Stopauitoriului alu t u t u r o r u Muscalip r e o c u p a ţ i , s u n t tacsate si constatate ca
Noi, cu anim'a sfâşiata, dar cu — cele m a i pe facia restrietiuni de d r e p t u r i , 4 avii locu forte agora l u p t a p a r l a m e n t a r i a iu loru. —
Cas'a d e p u t a t i l o r u S e n a t u l u i i m p e r i a l e ; po­
fruntea redicata, potemu sè ne provoca mu — r e a c t i u n e a cea m a i inved r a t a ! D a r
Cele ce se r e s p a n d i r a iu publicu despre
lonii si tirolesii, si in fruntea acestora renufoile
foste
a
l
e
stângei
c
e
n
t
r
a
l
i
,
„Hon"
la tóte vorbele si faptele nóstre de 15
acésta
.».udientia si r e s p . d-spra t o n u l u in care
„Ellenőr" si cu coditiele loru. totu sciu se ui m i t u l u conte Hochenwart, a t a c a r ă i n t e n t i u u i l e
ani incóci;— deschideţi paginele Albinei spun i, că acele proiecte de legi s u n t suprem Á g u v e r n u l u i centrale si a p a r t i t e i sale g e r m a - 8c se fio espi'osu diu Ignatieff, i m p l u r a lumea
do — temere si i n g r i g i i e si — m a i töte b u r — de la ineeputulu ei pana astadi, séu in ieleptiune si supremulu liber alismu diu
itórie, cu cele mai aspro înfruntări ; d a r
selo
E u r o p e n e , diir descliuitu cea din Viena
pulul
!
luaţi a mana diariele Dietei delà 1861 in­
nu ajunse nemic'a ! Maioritatea in siedinti'a
—
o
pátira rou ! Tóte valorile de c h a r t i a soade
ieri
vota
mesur'a.
D o m n e a p e r a si feresca ! ! —
cóci si — ve veti convinge, cà — pu­
p e t a r a infricosiatu, ér aurultt si a r g i n t u l u se
Cea
laltti
m
a
r
e
cestiune
este
a
s
u
p
r
a
si­
*
*
ruriá ni-am facutu detorinti'a — in susu
stemei v a m a l i p e n t r u v i i t o r i u ; adeca pe d'o urcă d i n sărite, par* că no v r e a m u aflá in m e
càtra coi de la potere, si in diosu càtra
In Casjii d e p u t a t i l o r u alalta-ieri, j o i st parte, facia cu strainetatea, in p r i v i n t i ' a trac- diloculu unui resbelu d s p e r a t u '.
poporulu nostru si conducetorii nemedi- in cep ii desbaterea a s u p r a b u g e t u l u i pentru t a t e l o n i v a m a l i ce sunt a se renot ; pe de alta
A c é 8 t a d e r u t a la bursele nóstre se pă­
lociti ai sei, — pururiá am descoperitu 1876, si aceea decurge p a n a astadi, d a r - p a r t e — facia cu Ungaria, ale càrei (demente, r e a a ti i u h n i n a t u sambar'a t r o c a t a , c a n d u
si descrişii reulu, si am avisatu la urmă­ precum constata tóte foilo, fora nici o intere- astadi la potere, inca p r e t i n d ă o nóua regu­ cursurile valoriloru de specula in pucine óre
sare, nici u n u zelu, din p a r t e a m a i o r i t à t i i lare a afaceroi, resp. o parte m a i î n s e m n a t a cadiura cu câte 2 si p a n ' la 5 procente, ér
rile aceluia, cari — pare-ni-se cà nu se Dica, aducă opositiunea eea micutia
ce Vi din venitulu comunu v a m a l e , séu in casu de agiulu se urca cu u n u proeentu, galbenii p o n '
mai potu negá !
v r è : mamelucii casca barbateBce si nici ca li denegare, încetarea comuniunei in acésta pri­ la 5 fl. 42 cr ; napoleonii pon' la 9 fl. 20 cr !
pasa ! E i sciu, cà — màcar se péra, trebui
vintia si constituirea p â r t i l o r u unguresci ale — Dilele u r m a t o i i e se observa m a i liniscita
Sè bagàmu sém'a bine-bine ! —
sè votedie — totu ae cere diu Tisza, apoi Monarchiei i n t r u n u teritoriu v a m a l e separalu, fric'a capitalistiloru si spoci.lantiloru, fora
basta !
cu d r e p t u eschisivu d'a r e g u l a varnele, i n t r u insa ca se se póta dice — d e l a t u r a t a !
B u d a p e s t a , in 1 13 noemvre 1S75.
D a r — mai n a i n t e d a se incepe desba interesulu propriu alu statului m a g i a r u .
P a n a u n ' a - a l t ' a , in Constantinopole ei­
Din p à r t i l e rescolate ale T u r c i e i , mereu terea in Casa, domnii miniştri cu mare-miDin colo peste Laita, l u p t ' a si m i s c j r e a se i n t e m p l à o s c h i m b a r e in m i n i s t e r i u . Savfet
sosescu sciri, prin telegrafii si p r i n corespon- nistrulu Tisza in frunte, se infacisiaraînjÇlu escata, decurge de o p a r t e intre p a r t i t ' a proi- pasi'a, m i n i s t r u l u de a s t e n i e — de o d a t ă fii
a d e c i a acelor u ce dorescu a domisionatu si in loculu lui fit c h i a m a t u a m - l i n t í o dnsnre loviri p a r ţ i a l i
férte sangeróse bulu liberalilor u" si a olo fecera dechiaratiuni bitionulistiloru,
pasta,
îraesci si intre m u l t e l e brigade cari ilustra de m i n u n e liboralismulu acestui scuti industri'a austriaca prin v a m e m a r i , pen­ basadorulu turcu din Viena — Katid
B r a v u r ' a acestoru din u r m a n a l i u g u v e r n i u m a g i a r u . D i u Tisza spuse t r u i m p o r t u l u de fabricate d i n s t r a i n e t a t e , si fora ca l u m e a sè p ó t a pricepe, cà ca óre vo•
i . i— i,:i—
. . . . „ : — />r.fi«i-enm iescu prin acést'a bietulu S u l t a n u , i u c u n j u r a t u
ar dori a sustitiié l i b e r t a t e a comerciului si de nevoi '( !
a r m a ţ i , unorori se intempla g e t ă si à vota, c u m lu-taia c a p u l u ; — aci toti facia de s t r a i n e t a t e , specialmente facia de
in astfeliu de caşuri foile trebue sè tiena u n ' a si sè votedie — fora a G e r m a n i a ; — de alta p a r t e l u p t ' a ambeloru
turcesci si cele m u l t e a l e turcofililoru, s t r i g a sctupulisá — eu g u v e r n i u l u ; càci a l / m i n t r c
D u a m e n t i t ' a p a s i r e respicatasi resoluta
p a r t i t e este î n d r e p t a t a — si in contra p r e t e n „triumfu\"
in gur'a m a r e . D a r a d e v e r u l u e, g u v e r n i u l u - se va lasă de jocu si ii v a lasă
a Russiei in caus'a crestiniloru din O r i e n t e si
sitiniloru
Ungariei.
cà rescól'a n u a incetatu, m a nici n u a slabitu, pre domnii deputaţi — fora stepanu si p r o
81 din coci la noi m e r e u se desvoltá a u d i i u t i ' a cea l u n g a a g e n e r a l u l u i Ignatieff Ia
ci chiar din contra, ea cascigâ in potere, si a m i ­ t e c t i t m e ! G u v e r n i u l u n u va suferi casl cele
dóue p a r t i t e a s u p r a accstuiasiit obiectu; u n ' a S u l t a n u l u , si apoi lămuririle aceluiaşi cu m a ­
cii ei pe d i a se inmultiescu, si chiar astadi ce- didkiste — d i v e r g i n t i e iu păreri, séu ingagia
a — comuniune' de teritoriu vamale,
cea g u - rele-veziru, nu n u m a i infricara bursele, ci
timu, cumca Garibaldi,
intr'o epistola càtra mente si critice la spatele sale !
v e r n e m e n t a l e , — alt'a a teritoriului separaţii, totu o d a t ă a l a r m a r a l u m e a politica si finanticonducetoriulu Liubobraticiu,
o incuragiadia
Va st dica : mamducii sè-si recoodsca si
a r i a , iu c â t u spre molcomirea spiritoloru t ó ; e
cea opositionalo. Ma si in p r i v i n t i ' a sitemesi i p r o m i t e pre p r i m a v ó r a u n u ajutoriu eficace tiena detorinti'a de mamei ,ci si — sè scie, cà
org mole oficiali si oficióse vinu a a d u c e asa1' r u v a m a l i incepe a se mauií'está o diferintia
p r i n t r ' o legiune i t a l i a n a !
ei au venitu aci sè spriginésca p r e g u v e r n i u l u
c u r a t i u n i , cumca — nu s'a intemplatu
mmic'a
m a r e de opiniuni ; d a r — despre aceste ce­
stiaoidenariu,
Russia n u s'a a b a t u t u câtu de
I n t r ' a c e a nici d i p l o m a ţ i a n u dórme. lui Tisza, ér n u sè se recomende poporului
stiuni no v o m ocupá la timpulu seu, explicaupucinu de la puntele de conduita, statorite eu
E s t e c a s ! positivu, cà se lucra despre essope- séu alegetorileru. P u n t u si basta !
dn-le si apretiuiqndi»-ie s p e c i a l m e n t e . —
E c a acum limpede si u r a t u ,
d'o p a r t e
l m p e r a t i ' a g e r m a n a si coa a u s t r o - m a g i a r a !
r a r e a si g a r a n t a r e a a u t o n o m i e i tiereloru eres
pentru carele a alesu poporulu d e tine slave de s u b Turcia. Deposiele m a i nóue fohtulu
D a , asia s u n a molcomirile ai cele din
anuncia , precumca p l a n u l u d'a i m p r e u n â putaţi g u v e r n e m e n t a l i , — d'alta p a r t e intieB u d a p e s t a , in 12 nov. n. 1875. Berlinu, mai v e r t o s u insa cele din Vima, fi­
Herzegovina
cu Montenegru,
sub principele lesulu epitetului a t â t u de m u l t u sbieratu in
indu cà lumea tiene mortisiu, cumca tonulu
P r e c u m a n u n c i a r a m u p r i n telegraui'a celu drastecu alu Russiei — n u este indrepNichitia, a r e sianse de a reesi ; in
Bulgaria lumea prósta, du liberale !
„Liberale," d'ipa c u p r i n d e r e a si aplica publicata in fruntea n r u l u i precodento, in tatu numai in c o n t r a T u r c u l u i , ci — si i n
fote se p r e g a t e s c u p e n t r u o rescóla g e n e r a l e ;
rea ce o v e d e m u la diu Tisza, a t â t ' a v a dica, Sibîiu la Metropoli'a r o m a n a ortodossa, — contra amiciloru sei ; prin u r m a r e mai ver­
— a r m a t e l e t u r c e celo m a r i , c o n c e n t r a t e 1
fruntarielö Serbiei, incepu a se r e t r a g e ; lips'a cà — nime sè n u cutedie nici a senti, nici septeman'a trecuta, joi si vineri, din p a r t e a tosu in contra A u s t r i e i si U n g a r i e i . D a r — c e
de b a n i in Constantinopole incepe a stringi a cugeta nici a vorbi, nici a vota — altfoliu, Consistoriului metropolitana so t i e n u r a sie- ajungă molcomirile, candu l u m e a este d e d a t a
de câtu c u m poftesce i n a l t u l u ministeriu alu dintic p l e n a r i — lungi si i n t e r e s a n t i , èr sâm­ a crede m a i m u l t u a p a r i t i u n i l o r u f'aptece, da
de g u t u si p r e S u l t a n u l u si p r e marele-veziru
băta apoi se deciseră in senate căuşele ordo­ câtu vorbeloru gole ! Foile a u s t r o - m a g i a r a
dlui
Tisza !
Memorabilu este u n u d isc urs u, ce o fóia
nări,
apelate delà consistoriele diocosane.
Fïè-îi de bine m a m e l u c i l o r u liberali, si
vértesen, p r e t i n d ă , striga iu gur'a m a r e ca—
vienese aduse, ca i n t e m p l a t u in Constantino
Multe d i n t r e cestiunile de-degate merita nu-e periclu, că — n u e auienintiata pacea in
pole i n t r e u n u corespuudente n é m t i u si u n u — fie de bine poporului care ii-a alesu !
Asiá — n a t u r a h u e n t e , cà p e c a t u de a fi a m e n t i t e si a p r e t i u i t e specialu, d a r a s t e p ­ Oriente, é r interesole nóstre de statu sl m a i
barbatu do stătu turcu. T u r c u l u este despe
r a t u a s u p r ' a stàrii I m p e r i u l u i turcescu ; elu vorba m u l t a in Dieta ; pecatu chiar de Dieta ! t à m u spre acestu scopu sè ni se comunice p u c i n u ; — d a r capitaliştii si bursele si—firesce,
tiene cà— biet'a Turcia, de c a n t u poterile m a r i Mai bine a r fi, diu Tisza se dictodiesi essecu- acele decisiuni d u p a tóta form'a, ér pana toti cei-ce se pricepu la b a t e r e a pulsului poli­
a u luat'o sub protectiunea loru si i-au garan­ torii sei sè essecute biigotulu, ér poporulu sè a t u n c i n e m a r g i n i m u a atinge n u m a i c â t f - v a ticii alu lumei, nu voru sè auda do inolcomire,
mai g e n e r a l i .
platésca — m à c a r cu pelea. —
ci — credu si tienu t a r e , cà — ori ordinea de
tat u essistinti'a, se cufunda m e r e u in prepaste
Consistoriulu
m
e
t
r
o
p
o
l
i
t
a
n
u
,
prin
mein
astad
- in O r i e n t e va fi ou totulu s c h i m b a t a ,
— C o r e s p u n d i n t e l e vienesu dá turciloru svabrii o r d o n ă r i si intr'o mica p a r t e prin suplinti ori pacea — t u r b u r a t a !
tulu, se prevină combinatiunile diplomaţiei si
Situa duîiea ünaníiale.
atâtu de bine a fost completata) incâtu nume
a n u m e p r e s i u n e a Russiei, dandu crestiniloru
Ceice c r e J u afirinatiuniloru oficiali s u n t
r u l u votantiloru a ajunsu pan' la 17.
B
u
l
e
t
i
n
u
l
u
m
i
n
i
s
t
e
r
i
u
l
u
!
m
a
g
i
a
r
u
,
tóte d r e p t u r i l e si înlesnirile necesari spre a-ii
- n u m a i doinuii m a g i a r i , càroru — firesce
S'a spusu, câ congresulu nationale, ca­
moloomi. D a r — b a r b u t u l u de s t a t u turcu se n r u l u seu de ieri, la mai m u l t e i n t e r p e l a t i u n i
li-ar placé sè fie asiá, precum so afirma. D a r
vaiera, cà — „este tardiu ; cà — Turcí'a a apu ce se făcuseră stepanirii. aduce datele despre rele dupa conolusulu seu de a n u , estu timpu si i n t r e domnii m a g i a r i , toti cei m a i soriosi si
catu de si-a instrainatu
animele crestiniloru, si resultatulu veniteloru si speseloru statului pe avea a fi convocatu la i n e e p u t u l u tóinnei, n u mai dostepti, - a b i a sciu sè-si ascundă ingricà deci acuma — nu mai aju'a nemic'a, ba a l u treilea p a t r a r i u de a n u , si in l e g ă t u r a si va fi convocatu p a n a la a n u l u .
g i r e a si neodihn'a ! —
P a r i n t e l e metropolitu Mironu a recuinca ori-ce favoruri
dovedescu slabitiunta
tur despre resultatulu t u t u r o r u celoru trei p ă t r a r e
noscutu că asupra sa cade respunderea pentru
cului si deştepta inca mai multu ne'ncrederea si trecute ale a n u l u i c u r e n t e .
B u d a p e s t a , in 11 noemvre n. 187.5.
Din aceste a r e t ă r i aflâmu do interesu si neconvocarea congresului mai naiute, si s'a
pof t'a de isbanda" a
crtstinilorul"
S'a i n t e m p l a t u acù de c u r e n d u , da j u ­
Nu scimu, déca acésta c o n v e r s a r e , in pentru publiculu nostru, a citá armato Hefa dechiaratu cà — se va justifica la timpulu seu
date :
naintea congresului ; d a r a adausu că — de?i dele cer ualu regiu din Bogsia C a r a s i u l u i ,
acestu intielesu, esto a d e v e r a t a séu n u ; d a r
S'a incassatu in alu Jll-lea p a t r a r i u de obioptelo necesari, p a r t e m a i m a r e nu sunt Zenobin Bordáim, tare faimosu p r i n . escesele
— e a ni so pare p r é naturale,
si — o reco
mendàmu atentiunei, studiul/ii, bunei aplicări a m u — cu 534,498 fl. mái multu decâtu a n u pregătite si — t i m p u l u do ierna, inca nu pare si intrigelo sale, fù pensionatu, é r a d m i n i s t r a in acelasiu p a t r a r i u ; ér de spesatu s'aspeeatu aoomodatu p e n t r u o convocare in docemvre, torelui paduriloru si domonieloru societatei
domniloru turci ai nostri, stepunirii magiare !
mai pucinu cu 4.834,239 fl; astfeliu d a r a totuşi d e n s u l u oste decisu a esdccu'á convo­ austriace a d r u m u r i l o r u ferate, n u mai pucinu
Etçestu p a t r a r i u de a n u a essoperatu in finan- carea pe 1/13 dec. a. c. déca s v a t u l u consisto­ faimosului Saidl-Tölgyessy,
i se a u u n c i â ofi­
B u d a p e s t a , in 13 nov, 1875.
ti'a de statu unu favoru do 5.392,214 fl. Adeca, riului i va sprigini acosta iutentiune. D a r ciulu celu g r a s a , de carele l u u g u t i m p u fă­
In Francia de la ineeputulu soptemanei, la a t â t ' a au ajunsu e^onomiele p r i n reduceri acestu s v a t u insa — mai in u n a n i m i t a t e — a
cuse m a r e abusu i n t r u d a u n ' a si nocasulu p o d e s b a t e r e a a s u p r a legii electorali tieno spiro- in bugetu.
aflatu, cà mai greu a r ti de justiticatu o con­ p o r a t i u u e i romano d i n acele parti.
tele in încordare L a inceptu se v o i a r a m a i
S u m ' a i n t r é g a a incassăriloru curate in vocare a t â t u de tardiu in i e r n a si fora obiepDeci — desi t ó t a lumea scia, cà in con­
multi p a r a g r a t i cu e m e n d a m e n t e favorabili celo trei p a t r a r i e de a n u , p a n a la 30 sept. tele p r e g ă t i t e , de câtu chiar i n t a r d i a r e a de
t
r
a
ambeloru
acestoru pocite porsóue se r ă ­
Republicanismului. D a r m e i c u r i se incepù 1875 - a fost de 90,949.277 fl; é r a cheltue- p u i a acuma, si asia conclusulu a fost, c â
dicaseră plansori si acusatiuni cu g r a m n d ' a
disf-usiunea a s u p r ' a votării la alegeri — prin ieloru netto — 132,974.677 fl.
Consistoriulu n u póté recomenda convocarea pe
si a s u p r a acestor'a de a n i decurgeau investiliste casi pona acù, séu dupa c e r c u r i , precum
S p r e acoperirea deficitului in bugetu, po 1/13 dec. a. c. ci crede cà E s c . Sa Metropoli­ gatiuni pe s u b m a n a , cari iuvestigatiuni pre
p r o p u s e g u v e r n i u l u ; in fine joi sér'a acésta patrariulu alu III-lea, g u v e r n i u l u a fost con- tu! u sè faca c o n v o i a r e a p r o u n u timpu potri
ambele le dovediáu forte pecatóse : totuşi se
î n t r e b a r e punendu-se la votu nominale, cu
stiinsu a luá din reserv'a î m p r u m u t u l u i de 1 5 3 vitu in vér'a séu t ó m n ' a anului viitoriu. —
I gasesu omeni ai naibei de rafinaţi, cari siopi
o majoritate de .157 voturi contra 326 s.' prin millióne il. de anu tierfiu - 9.361,190 fl ; é r
scrutimulndupa
cercuri, învinse -uleca, gave spre acoperirea lipse! in tóté trei p a t r a r i e l e
niulu !
t r e c u t e au trobu'tu se eée din ucelasiu îtripruAeósta v o t a r e — e s t e ne-aperatu p r o b ' m u t u : 41,925.400 fl.
despre n r u l u a d e v e r a t i l o r u EepubheaniVM
Durerosu este, că in alu IU-lea p a t r a r i u
adunarea nationale. S c r u t i n i u l u dupa listwlin dàrile directe, pe l a n g a tóta asprimea, esasiá se dà cu s é m ' a , — p r o d u c e a o a d u n a r e vii socutiuniloru, toti' s'a î n c a s a ţ i i multu m a i pu
t o n a — mai u u m a i d i n R e p u b l i c a n i ; soruti c n u decâtu anu, si — docâtu a fost proliminiulu dupa cercuri séu a r o n d i s m e n t e - s p r n a t u pe estu timpu !i
tóta i n t e m p l a r e a v a aduce multi m o n a r c h i á i
D ' a l t a p a r t e - sfasiatoriu de
de amina
in C a m e r a
este, cà m a n i p u l a t unea a r é t a deficitu deja de
aprópe 42 millióne, precandu bugetulu ad:
m
i
t
e
a
r o c t i
e
3
r
a
1
jgcu in tote pàrtile, că — p e n s i o n a r e a tiraahuBordannai d e l a t u r a r e a din postu a c e l u i a tltu tirnnu Töl gyessy ,n.r fi o satisfactiune ecla»nt), p r e care a r fi essoperat'o poporului ro­
iau u d e p u t a t u l u a celui cercu, diu
Stefanu
[ntonescu, prin g r a t i ' a miuistriloru m a g i n r i
latroni a i sei, in tipu d e reconoscintia p e n ru portarea leiale, adeca rnainoluca si nenaionale a a e g e t o r i l o r u r o m a n i !
A c é s t ' a r e s p a n d i r e este — preoâtu do
leintemeiata, totu pro a t â t ' a si de n e r u ş i n a t a .
Nu s u n t ma.inelucii, cari cutédia a cere
atiafaetiuni de la stepanii loru ; d a r — nici
itepanii nu sunt, a t â t u de prosti d'a aduce satrificia inamolyeiloru l o r u .
L u c r u este s i m p l u : B o r d a n u s'a portatu
sa u n u prostu si netrebnicii, coiupromiticndu
pre facia p r e p a t r o n i i sei si prin escesele sale
mai multu strieandu-li ; é r Saidl-Tölgyesy
do
multu a s t a t u s u b vigili oculo la Societate si
au o d a l a a v a t e m a t u r c u interesele ace­
steia prin ingerinti'a sa p a t i m a s i a in politica
ai prin — alto fapte p r i v a t e .
T o c m a i s'a i m p l u t u mosur'a si la u n u l u
si ia a l t u l u , — p r e c u m t r e b u e sê-se impie la
toti escessivii si abusatorii de influintia séu
potere.
Noi — dàuiu amicabilulu s v a t u d-lui
Antonescu, sè n u u r m e easemplulu aceloru
omeni si sè n u r e s p a n d é s c a fabul'a, cà elu a r
fi medilocitu d e l a t u r a r e a loru ; càci prin pro• . T-irea de astfeliu de faime a r u n c a çea m a i
net,
u m b r a si s u s p i c i u n e a s u p r a
rainistrilorti unguresci, fio fost d e l a t u r a r e a cu séu
fóra destulu temeiu, cu séu fara i n t r e v e n i r e a
loru !
Vai do tiér'a, u n d e m i n i ş t r i n u m a i din
gratia càtra m a m e l u e i a r ti drepţi càtra po­
poru, seu — plane n e d r e p ţ i c à t r a funcţionari !
P r i c e p u acést'a respanditorii m i n t i u n o i ?!
!
De pe uialulu stânga ala Somesiului,
noem-
vre 1875.
(Unu cuventu seriosu càtra confraţii
mei
Satu-mareni, recomandatu atentinnei sî a altom
confraţi, càroru li convine.') D o m n i i noştri,
cari „in orVi lo>u trufia"
au d e v e n i t u pro
incrodiuti sieşi si norocului, precum scie t ó t a
lumea, ni-au pusu t u t u r o r u de s u b despotic'a
loru s t ă p â n i r e — petiece peste pedece, nu n u ­
mai i n t r u desvoltarea nostra n a t i o n a l e , nu
numai i n t r u eluptarea d r e p t u r i l o r u ce ni se
cnvinu ca l a fii ai patriei, dupa legile n a t u r e i ,
ci chiar : i i n t r u esercerea aceloru pncine
drepturi, p r e cari legile loru, câtu de draco­
nice, ni le-au concesu ca din g r a t i a . C u iote
aceste, consciinti'a n a t i u n a l e , (de sl aceea nu
s'a m a n i f e s t a t u aici la noi in m e s u r a ecla­
t a n t e , si in precariele i m p r e j u r à r i p r e s a n ţ i , cu
atâtu mat pucinu se póte manifesta,) u i - a re­
masu si noue Satu-maroniloru, ai aceea v a t r a i
in noi, sè fiti convinşi, p a c a candu vom vorbi
limb'a stramosiésca sou chiar si mai incolo !
prin u r m a r o sl noi s u n t o m u si vomu fi si de
aci n a i n t e capaci de a n e insufleti p e n t r u intereao n a t i u n a l i . Celu pucinu —- t o t i cei buni
do p r e aici, traiescu in acést'a c r e d i n t i a .
T e m p u r i m a i b u n e , m a i favoritorie si
p e n t r u noi, trebue se u r m e d i e c u r e n d u séu
niai t a r d i u ; — càci pe lume tote se schimba,
si a n u m e cele n e d r e p t e si n o n a t u r a l i — nici
o d a t a n u au d u r a t a l u n g a . P a n a atunci deo­
c a m d a t ă asia ae v e d e , cà ni-au r e m a s u n u ­
mai t e r e n u l u culturei si r e s p . celu literariu,
po care — totu dóra n e vom mai poté miscâ
t a r a mari pedece. D o r e r e inse, p a r e cà iu tempulu de facia p l a n é d i a ore-care pocèla si pe
acestu t e r e n u a s u p r a n o s t r a ; càci adeca s l p e
acestu t e r e n u r o m a n i m e a se mişca n u m a i a
lenea, ba pe unolocuri se pare cà chiar vrè
a adormi.
L a s u dc asta d a t a la o parte t renulu
scolasticu, pe c a r e , cu pucice esceptiuni locali,
ne atiàmu in a m a r a s t a g n a r e ; d a r c u m c a pe
t e r e n u l u literariu in anulu p r e s e n t u se fece
unu r e g r e s u i n s p a i m e n t a t o r i u , acést'a a esperiu*j!o cu dorere totu r o m a n u l u binesontitoriu
ai i n t e r e s a t u câtu de pucinu do sortea n a t i u ­
nei sale. N u sciu, g u s t u l u de cetire a scadiutu
seu indiferentismulu si recel'a facia de în­
treprinderile ltterario a croscutu ! — ori póte
serací'a no apésa. mai greu ca pana acilea ? . .
Scie b u n u l u D d i e u ! Destulu cà — asiá nu e
bine. C à r t i l e pucine, ce apăru, r e m a n u parte
m a r e n e v e n d u t e ; multi auctori si-tienu m a ­
nuscrisele in p u l p i t e , de óra-ce sciu bine, cà din
pretiulu essemplarioloru v e n d u t e nu se vor
acoperi nici spesele de tipariu. Diurnalistie'a,
care iu anii din u r m a prinsese unu a v e n t u
frumosu, din def'-ptulu i n t e r e s à r i i a d e v ă r a t e
de ea, apretiuirei serióse a ei, spriginirei mo
r a l i si m a t e r i a l i — s c a p e t a in modu b a t a t o r i u
ia ochi. „Uiientulu
latina" - - apuse, — J'ederatiunea,"
p r e c u m se vede c in agonia, —
T
,Albina" sirà pe cugote, de va mai continua
séu b a ? Chiar st despre staroa m a m e i Gazatei
din B r a a i o v u , se respandescu mai dc m u l t u
faime nefavorabili !
D a r la ce se e n u m e r u mai m u l t e apa
rintio insuflatorie de î n t r i s t a r e , a t â t u po t e r e ­
nulu c u l t u r a l u , câtu sl po celu l i t e r a r i u ! . . .
Nu sciu, ce sentiescu alti confraţi ai mei,
dar mie m i e forte dorerosa acésta e s p e r i u t i a .
De e dorerosa si altor'a, p r e c u m eu nu
potu crede se nu fia: apoi d a t i , fratiloru, sè
ne sufulcàmu si sè ni vindecàtnu dorerile, celu
pucinu acele, cari ni sta in potintia si d e pinde de la voi'a nostra a ni le v i n d e e a î S ê d e m u s t r à m u a n u m e , p r i n fapte, cà n e interesàmu
de scole,sè ni-infîintiàmu p r e t u t i n d e n i R e u n i ­
Tóto acestea mi-au j a c u t u la a n i m a , si
uni scolastice, *) si unde se pote, cercuri de nu le-am potulu innecá i n p e p t u - n i i , sperandu
lectura, — sè sac.rifîcàtuu, din câtu a v e m u , ca vor gasi unu echo in ani mole aseme­
cu totii, dupa potintia, si pe a l t a r i u l u l i t e r a - nea dispuse ale confratiloru mei r o m a n i d e
turei, special m e n t e alu diaristicei naţionali ! ori si unde. Deci inchieiu cu — „dixi et salE u mi-adreaediu modestele cuvinte, in :
animam meam !"
Unu confrate
Satu-mareanu.
lini'a prima, c à t r a confraţii mei i n t e l e g i n t i
Satu-mareni,
ale càroru i m p r e j u r à r i l e cunoscu m a i de a p r ó p e ( C r e d u inse, cà nici
Sibiiu, 5 n o v e m b r e 1875.
fraţii m e i r o m a n i din Marmatia,
Gh'oru si
Selagiu — n u si-vor inchide usiele animei de
„Cnltur'a va salva lîomanimea" Papiu II.
a primi acestu apelu eaitu din a n i m ' a confra­
G r e l e t e m p u r i se reversa é r a a s u p r ' a
telui loru vecinu, S a t u - m a r e a n u . )
n o s t r a , a s u p r ' a poporului r o m a n u . S u n t e m u
Aici in S a t u - m a r e a n u m e , intieleginti'a eschisi apropo de pre tóte t e r e n e l e vieţii pur o m a n a in n r u p r é p o n d é r a n t e sta din preoţi : blice. Scolele ui au'nt a t a c a t e , biseric'a ni este
si invetiatori, toti greco-catolici;
(in comită- atacata, limb'a ni este — mai m u l t u de câtu
tele a m i n t i t e a s e m e n e ; ) mai a v e m u càti-va j a t a c a t a , ui este p e r s e c u t a t a !
p r o p r i e t a r i , v r o 10 advocaţi, totu p r e atàti'a
D a r unde se r e c u r g e m u ? L a cine se ue
oficianţi la c o m i t a t u si pe la j u d e t i e , apoi totu
plangemu ? Avemu ó r a — p r e acestu p a m e u t u ,
atâti n o t a r i comunali. V a sè dica de ne-am
cui s c dicemu : „ajutoriulu meu la tine ? !"
p u n e la n u m e r u , ne-am afla bine peste 200 fl. i
Au fostu t i m p u r i , candu aveam u oui ne
d e a d e v e r a t i inteligenţi romani i n S a t u m a r e . :
plânge.
Seraci'a, ce e d r e p t u , in m e s u r a mai ,
Dar astadi ? !
mica séu mai maro apésa p r e m u l t i si d i n t r e ,
Astadi póte chiar si p l a n s u l u e o crima.
noi, d a r din asta causa noci d i u m e t a t e din
A d e v e r u l u â proscrisu p r e t o t i n d e n i á ; ipocrinoi nu se póte scusá si escepe d e l à p ă r t i n i r e a
si'u si c h i a r m i n t i u n ' a — s u n t la ordinea dilei,
literaturei, dela a b o n a r e a — m à c a r la câte i
s u n t spiritulu epocei !
unu diuariu.
P r e t o t i n d e n i á unde se decidu sortile,
Aici, in vechi'a U n g a r i a , m a i a v e m u j
inca unu unicu diuariu politicu, carele porta ş siede si decide n u m a i „eu/u" celoru de la po­
s t i n d a r d u l u naţionalismului n o s t r u , si a c e - . t e r e ; ér „Tu" si „Ei," s u n t concepteessilate.
„Amoru, virtute — sunt flori necunoscute,
8t'a e „Albini,"
p u r u r i á curagiosa, p u r u r i á
„Dar la lumin'a dilei, pe caile bătute —
constanta in principiale s a l o ; cu unu cu-1
„Pecatulu si-piearabla sub forme d'aurite
v e n t u , p u r u r i á la culmea naltei sale tnissiuui. ;
„Triumfala si fiiuti'a, din pràdi înavuţite ;
„Celu bunu pleca genunchuilu, s u s p i n a . . . .
D a r — éca nici acestu diuariu, in pàrtila ;
Niculeanu.
S a t u - m a r e n e ai cele Învecinate, dorere inca !
pucinu cunoscutu, — nu ne asecura despre o j
M o m e n t e triste s u n t aceste, asupr'a cà­
viêtia i n d ' l u n g a t a ; ba to m u propara pu­ roru fta-care r o m a n u t r e b u e sè meditedie cu
bliculu p e n t r u încetarea sa - cu incheiarea ' sânge r e c e , sè c u g e t e si recugete a n u m e asuaeestui anu. D a t i , fratiloru, sè ne a d r e s à m u cà-j p r ' a mediloceloru p e n t r u c o n t r a b a l a n t i a r e a
tra elu,sè-i d i c e m u : Interesulu natntne pretinde j acestoru rele, cari m a n e - p o i m a n e supt in sta
imperiosiifSè mai traiesei si sè mai lucrisi
tocmai re a n e cutropi cu totulu, a n e a s c u n d e in v e in timpulu acestu fatalii de astadi, se nu para- lulu intunerecului nulitatei.
sesci campidu luptei pentru viêtia si cultura
Mi-pare, cà s u n t e m u in ór'a a u n u - s p r e nationale. Noi — sentimu acésta necesitate si diecea ; barem acuma sè ne tredimu si noi !
te vom ocroti si sprijini atâtu moralminte,
câtu
Si óre
care e factoriulu p r i n c i p a l u
s) materialmin'e !
care e polispastulu a«el'a, cu a j u t o r i u l u
Déca a r a v é „Albina"
celu pucinu pre căruia se ne r e d i c à m u la nivoulu celu adeve­
diumetate din c ă r t u r a r i i r o m a n i S a t u - m a r e n i r a t u , la o t r é p t a convenabila in conecrtulu
de a b o n a n t i ai sei. si déca, dupa proportiune
l . l a l t o popora?
si din alte comitate s'ar face asemenea, a v e n d u
Cnltur'a !
astfeliu ineuragiare m o r a l e si totu o d a t ă spri- j
D a , cultur'a, si n u m a i e* unic'a uste pu­
gjona m a t e r i a l e , ou credu t a r e , c à d e nou i-ar terea, divinitatea prin care póte t r a i , se póte
cresce voi'a, de a se l u p t à sl mai departe cu afirma si glorifica u n u poporu.
necasurile ti alósei s t à r i publice de a s t a d i .
T o t u ce e maretiu, nobilu si utilu, e
Déca nu vom a v é neci pre
„Albina," produsulu culturei. P o p o r a l e culte, chiar si
apoi — de voi mu a ceti d i u a r i a politice, vom dupa-ce au muri tu fisicosce, gpiritualminte ele
c a u t á a ceti foi scrise in limba străina, cari mai essista mii de a n i ; p a n a candu cele fora
séu nu se ocupa de noi, séu, déca din candu c u l t u r a candu p e r u . se cufunda in abisulu i n ­
in candu scriu câte ceva despre r o m a n i , apoi tunerecului de n u l i t a t e .
n u facu a l f a decâtu a ne huli, dediosi, batjo­
C u l t u r ' a deci sè ni fia tient'a t u t u r o r u ,
curi, fia ele de ori-care colore politisa vor fi.
sè ni fie lucéferulu spre caro sè ni atientimu
E r a a-si p l a ţ i cu banii, cu sudórea — hul'a,
toti cu totii - ochii, paşii, straduintiele vieţii.
dediosarea, batjocur'a nu credu sè aiba cineva
Nu inse o c u l t u r a de spoiéla superficiala, pre­
gustu si plăcere !
cum cu d u r e r e t r e b u e sè m a r t u r i s i m u cà s'a
P u c i n u , p r é pucinu sacrificiu, s t i m a ' i l o r u practÎ8atu si n u t r i t u la noi p a n a acum, ci o
confraţi, si vom scapà de nsulu
si bajocur'a c u l t u r a fundamentala, p e n t r u cà s e n g u r u nu­
lumii, că romanii din Ungaria,
dupa
câti-va mai aceea póte produce frupte a d e v e r a t u foani de apesare < onstitutionale
magiara,
deve- lositorie.
nira atâtu de indi fer inti facia de interesele loru
Generatiunea
cea. frageda trebue sè se
natiunali, si sunt atâtu de nimermei,
in câtu,
adape cu idei sanetose, de crescători pricepuţi
nu-si sustiena nici măcar unu diuariu
poiticu
si cu a d e v e r a t e sciintie. P r o v e d e r e a scoleloru
de Domne ajuta !
nóstre poporali cu i n v e t i a t o r i calificaţi, a r fi
V e r o g u , ve conjuru
confratiloru mei u n u succesu a l e c à r u i u r m à r i óinefacetórie s'ar
S a t u - m a r e n i , sè n e abo n à m u la d i u a r i a l e na- senti pana in a nou'a s e m e n t i a .
tiunali, sè ne i n d e m n à m u unii p r e alţii la
I n s t i t u t e l e pedagogice, câte le a v e m u
a - é s t ' a , facendü ne apostoli ai l i t e r a t u r e i uo- potu sè se dica bune ; inse ele n u satisfa-u nici
stre si ai culturei nóstre politice — naţionali ; pe de p a r t e r e c e r e n t i e l o r u p e n t r u crescerea
càci de nu ni o vom imbratiosiâ noi, apoi
- un ii pedagogu a d e v e r a t u , din simpl'a causa,
D i e u străinii n u vor face acést'a, — Cu ck tenerii, ce se dedica carierei a c e s t e i a , n e deosebire Vi rocomendu p r e „Albina,"
carea aducendu cu sine p r e g ă t i r i l e de lipsa, in ace­
de candu e, d e p irte de ori-ce egoismu, r e p r é ­ lea nici cà l e c à s c i g a ?
senta p u r u l u naţionalismul, si inca p r i n t r ' o
D'acoea s a l u l à m u cu d u p l a bucuria ide­
p r o g r a m a si m o r a l a politica cea m a i logica
i'a salutara a domniloru Petri
si Candria d'a
si patriotica s u b sóre ! De va mai continua si
edá in i m p r e g i u t a r i l e de astadi aici in Sabiiu,
„ Federatiuneu,"c'dre&cu
limbagiulu ci elegante,
de la 1 i a n u a r i n v i i t o r i u , u n u diuariu pedacu ideiele sale, J e m u l t e ori p r é frumóso, n i a
gogicu, din carele i n v e t i a t o r i i poporali sê-si
s i o r b i t u multu ca o lectura p l ă c u t a , si instruc­
póta completa cunoscintiele p e n t r u n o b i l ' a c o tiva: n u póte fi i e r t a t u a ne Lapedá noci de ea,
riera a loru.
mai alesu do a r a p a r é pe vonitoriu ; fie si numai
D i u Petri, directorele scoleloru g r a n i i i e una d a t a la s e p t e m a n a , dar mai r c g u l a t u ca in
rosei, e cu m u l t u m a i cunoscutu publicului
anulu près - n t u .
r o m a n u , de catu sè mai fie lipsa ' e óre-care
D e ni v o r a p u n e diurnalele p e n t r u ne­ recomandare. D i u /. Candrèa, a s e m e n e a a t â t u
păsarea nóstra, din defeptulu a b o n a n t i l o r u si la Deva, ca profesoru de p r e p a r a n d i a , câtu
din caus'a uospriginirei morali, acést'a se v a si aici ca profesoru la i n s t i t u l u l u p e d a g . - t e intemulá n u m a i spre ruşinea nostra, n tutu­ ologicu, a a v u t u destula ocassiune a-si câ­
roru r o m a n i l o r u .
ştiga cunoscintie c â t u mai ample pe t e r e n u l u
pedagogicu.
R e m a n e , ca publiculu, cu deosebire inve­
*) P e r associationem idearum, nu potu sè nu
atingu, incai aci sub a s t e r i s c u . caus'a g i m n a- tiatorii, sè apretiuiésca dupa m e r i t u acosta în­
s i u l u d e S e i n i . Acésta causa, de dupa con- treprindere s a l u t a r i a si sè o imbracisiodie din
clusiunile adunàrei gen. tienute in Bain mare in ver'a tóte p u t e r i l e cu tóta caldur'a.
F r a ţ i i n v e t i a t o r i ! cugetaţi la g r e u a m i s anului 1874, s'a facutu comuna en lomitatele ' n v e siune, ce a t i l u a t u a s u p r a - v i , l i r e s u l t a t e l e ce
cinate, si conducerea ulteriore s'a concrodiutu unu
comitetu sub presidiulu dlui v. capitanu din Chioru, sunteţi c h ' a m a t i a esoperá p e n t r u n a ţ i u n e .
P a u l u D r a g o s i u . D e atunci inse si pana adi Venitoriulu acestei-a e in m a n e l e vóstre. S a ­
tota caus'a stagnédia. In B a i a - m a r e s'a fostu deci su crificaţi totulu p e n t r u dens'a, p e n t r u c u l t u r ' a
a se infiintiá n comitatele învecinate o reuniune cu ei câtu m a i g r a b n i c u si teinoinicu ; p e n t r u cà
statute anume pentru scopulu acest'a, si s'a es- numai prin astfeliu de c u l t u r a so póte réalisa
misu a comissiune p entru elaborarea statuteloru. idealulu poetului caic ni-a c a n t a t u IncatanSciu positivu, câ unu membru preotu alu acestei du-ne :
c e
o r u
a
„ Vetittoriu dc, aurv Romani'a are, st prevedu
comisiuni, a elaboratu unu p r o i e c t u d e s t a ­
Nicu.
t u t t , si inca forte praetiesbilu, si acei'a l ' a s t r a - prin aţele a ei inaltiare.
pusu la presied. comisiunii Diu A n d r. M e d a n u.
Dar tota raus a acést'a stagnédia astadi in Cbioru
L. Giacova opt, v a. c.
Diu Prosiedinte P a u l u D r a g o s i u , ar fi de(t 'onferintiel?, inveiiatoresci din
tractulu
u
toriu in lini'a prima a dá desluciri in caus'a acést'a,
spre ce in numele mai multora, lu-si rogu.
C o r e s p.
Ciacovei.) Scopulu essistintiei omului este de
a-si e l u p t á o fericire possibile pe acestu pamentu, si p e n t r u a j u u g e . e a m a i cu usiuretate
H aces tui-a — aBociarea poterilor u a'a dove­
ditu de celu mai poternicu mediloeu, oàci po­
terile unite mai iusioru potu r u p e veltilu în­
tunecimii ce desparte pe omu de c a m p u l u celu
m a n g a i a t o r i u a l u adeveratei c u l t u r e . E s t e deci
usioru de p r e c e p u t u , câ conferintiele i n v e t i a toresci — m a i alesu la noi Romanii — a u
mare insemnetate pentru înaintarea nostra
in c u l t u r a , d u p a ce aci si-desfasiura lumină­
torii poporului i m p r u m u t a t u tote esperintiele
ce le-au facutu intru e m a n c i p a r o a mai cu
usiuretate a neamului nostru de s u b oatusiele
intunecimei, si cei mai n a i n t a t i au prilegiu a
d â indreptarie de a c t i v i t a t e c l o r u m a i pucinu
norocoşi de a fi potutu a j u n g e la inaltiinea
chiamarei invetiatoresci. Din a s t a considera­
tiune e do doritu d a r a ca nu uumai i n v e t i a t o
rii, d a r si toti R o m a n i i de bine aè se i n t e r e sédie de perfectiunarea acestei i n s t i t u t i u n i
binefacetorie in forte m u l t e privintia.
De aceea credu a fi de intereau publicu
a se r e l a t a despre tienerea a t a r o r u conferintie
R o p o r t u deci despre cele din tractulu Ciacovei.
E l e s'au tienutu la 5, 6, 7 ai 8 o p t v. a. c ,
fiindu comisariu diu Aureliu
^raganu.
Con­
sultările fura i n t e r e s a n ţ i ai d e c u r s e r ă in cea
mai b u n a ordine, cea ce este de a se m u l t i u m i
mai alesu R v d i s s i m u l u i dnu p r o t t e r u t r a c t u a l e
I. P . S e i m a n u , c a r e lua parte cu viua interosare la tote conferintiele. S v a t u r i l e m a n g a i a torie ce ni mparte.-i rvdiaMmulu d n u p r o t t e t r u ,
precum sl i n s t r u n c t i u n le l u m i n a t o r i e ce ni
dede diu comissariu au desteptatu m u l t a in­
c u r a g i a r e in ascultători si este s p e r a n t i a c à
vor produce m u l t u bine Sè si dèe D d i e u . '
Cu ocasiunea acestoru conferintie, la
s v a t u l u dlui comisîariu, i n t r e g u corpulu invetiatorescu l u ă iniciativ'a ai tienu in beseric'a
gr. or. din G h i l a d u u n u parestasu p e n t r u
odichn'a vecinica a aloru t r e i defuncţi bine­
m e r i t a ţ i de n a ţ i u n e a r o m a n a : fericiţii odeniora br. Andrei Siaguna, Emanuila
Gojdu, si
fostulu cons. de scole in B a n a t u
Constantinii
loanoviciu.
L a acestu parestasu a pontifioutu
rvdiasiinulu d n u protteru tractuale, asaiatatu
de trei preoţi doi G h i l a d u ; la p a r a s t a s u luară
parte m u l t i .
Nu potu a inchaiá acestu repo; tu fora
a aduce m u l t i u m i t a sincera, in uutnela rault e l o r u colegi, a t â t u rvdissimului d n u p r o t ­
t e r u I. P . S e i m a n u , — c â t u sl dlui comissariu
A. D r a g a n t i , cari m u l t u au ostenitu intru ajun­
gerea scopului conferintieloru. Ddieu sè ni -ii
t i e n a m u l t i anii spre binele uatiunii n o a t r e . —
A. P . i n v . r o m .
Din Bucovina.
I n s t r u c ţ i u n e a publica la noi m e r g e cu
pasi gigantici spr? geruianisare si s l a v i s a r e .
A c t i v i t a t e a p a u s l a v i s t a a C e c h u l u i Marek,
u n i t a cu m a n i ' a g e r m a n i s a t o r i a a consooiloru
sei d i n consiliulu şcolare, produce fructe
pline de v e n i n u omoritoriu p r n t r u poporulu ro­
manu. P a n s l a v i s m u l u si G e r m a n i s m u l u , ambii
lotri egali, lucra in u n i r e , facendu-si unulu
a l t u i a concessiuni pe cont'a R o m â n i s m u l u i .
Scólele poporali si cele medilocie se afla
mai de totu in g h i a r e l e P a n s l a v i s m u l u i , ca­
r e l e lucra s u b masc'a de „ p a r t i d a a g u v e r ­
n u l u i " si e p r o p a g a t u po faoia si fara nici o
r é s e r v a de inspectorulu M a r e k ,
o vulpe
b o e m a b e t r a n a , d a r ' vicléua si fara r u ş i n e in
alegerea mediloceloru sale.
L a pedagogiulu din C e r n ă u ţ i se d e n u ­
m i r ă o m e n i , cari nu au nici u n u essemene de
professori o r d i n a r i , si numai d u p u r ' a causa
cà s u n t slavi. Nu ni se pote obiecta, cà consi­
liulu şcolare a r fi fost uecesaitatu la acestu
pasiu p r i n lipa'a de competitori calificaţi, du
ora ce n u competira n u m a i teologi g a l i t i a n i ,
ci si teologi romani bucovineni. P e n t r u ce
d a r a fura preferiţi g a l i t i a n i i ? Aceşti profe­
sori panslavisti crescu apoi i n s t r u m e n t e p a n slaviste si le t r a m i t u pe la scolele de prin
sate, ca sè propoveduiósca e v a n g e l í ' a pansla­
vismului. — Afara de pedagogiu se mai afla in
m a n ' a S l a v i l o r u s's gimnasiulu si scól'a reale din
C e r n ă u ţ i , precum si g i m n a s i u l u din R a d a u t i .
O b â r n a in ochiulu S l a v i l o r u este inse gim­
nasiulu din S u c é v a . M a r e k a t r a i t u in Sucéva si i-a mersu destulu de bine ; v i n u l u
moldovenescu este b u n u , si omeni proBti, cari
lingu p r e totu veneticulu si-lu adapa si-i plateacu v i n u , s u n t destui in S u c é v a si pe l a n g a
Sucéva. D e aicia si a u pusu străinii ochii pe
acestu orasiu sà au aflatu cà a r fi bunu pentru
o colonia de Cechi ; prin u r m a r e in i n t e r e s u l »
acestei colonie infiintinde t r e b u e s t e r p i t u elem e n t u l u r o m a n u . D e aceea s'a" apneatu ca,
i n t r a r e a studintiloru r o m a n i in gimuaaiu sè
o faca imposibile séu celu pucinu sè o in
g r e u i a d i e prin u n u esamene rigoroau din
l i m b ' a g e r m a n a . Apoi p e n t r u a reduce n u m e rulu profesoriloru romani inca se i n t r e b u i n t i é dia diferite şicane; mai b ne de unu anu déjà sa
l u c r a adeca in consiliulu si-olare din C e r n ă u ţ i
intr'acolo, ca cei déjà denumiţi sè se i m p r e scie pe l a alte instituta, ér d e n u m i r i nóue
sè n u se m a i faca in viitoriu. Cu i m p r a s c i a r e a
celoru d e n u m i ţ i m e r g e greu, ér d e n u m i r i l e
noue se impedeca simplu prin rafusarca n s m o t i v a t a a petitiuuiloru, noinaintandu-le la
de m i n . culte. Cechului M a r e k a u R o m a n i i sè-i
inultiemésoa, ca i n v e t i a m e n t u l u lim bei romana
la aceatu g i m n a s i u — poreclitu gr. or. — este
in diu'a de astadi n u m a i facultativu si cà s'a
v e r i t u in elu si limb'a rusésca, desl n a ţ i o n a ­
litatea locui tori loru districtului Sucevei si
n f i t i o n a l i t a t e a s t u d i n t i l o r u diu acestu i n s t i t u t u
o ceru;
j a ' a cea mai eclatante pen­
t r u acést'a este, ca in a n u l u cuvinte s'au aflatu
in g i m n a s i u l u i n t r e g u n u m a i 7 (siepte) b a e t i ,
cari cercetêdia prelectiunile din l i m b ' a r u t é n a
si nici aceşti 7 nu s u n t bucovineni ! D a r fon­
d u l u g r . or. alu Bucovinei t r e b u e sè platesca
intru slav'a acestei limbe, càci asiá li place
panslavistiloru.
L a l u a r e a Bucovinei e r a n u m e r u l u Sla
viloru 12,000, aatadi — d u p a unu seclu—este
210,000! C â t u de mare v a fi acestu n u m e r u l a
anulu 1985 ? — R e s p u n d a - n i la acesta intreb a r e cei chiamati a v e g h i â a s u p r a intereseloru r o m a n e din nefericit'a Bucovina. —
V i d e a n t consules ! !
Se aduce la conosciinti'a publica,
c u m c a i r i n d ó u e o r d o n a t i u n i arcbieresci,
a m b e l e de d a t u l u 24 o c t o m v r e a. c. n r u l u bis.
697, préaanti'a S a p a r i n t e l e E p p u a l u C a r a n sebesiuluï Ioane Popasu, a dispusu cele nece­
sari p e n t r u alegerea de duoi d e p u t a ţ i congresuali, in vacantile cercuri alu Ul-ha
Fagetu
si alu iV-lea
Buziasiu.
S p r e scopulu acest'a in comunele a m b e ­
loru cercuri, domineca in 9 n o e m v r e cal. v. p r e ­
otimea parochiale va publica poporului in bise­
rica, cumca in dominec'a u r m a t ó r i a , adecă de
la lb' noemvre vechi», se va tiené sinodu pa­
rochiale 8traordûnariu p e n t r u a l e g e r e a de
câte u n u d e p u t a t u m i r e a n u , si v a provoca si
i n d e m n â deci pre creştinii alegetori, a v e n i in
aceeaşi domineca cu toţii la 8. biserica.
A l e g e r e a apoi v a u r m á in modulu
prescrisu. Comisariu consistoriale la céa din
F a g e t u este dlu Ant. Mustetiu, i n v e t i a t o r i u in
F a g e t ü ; é r l a coa din Buziasiu d i u
Nicolau
Ghèrdanu.
L a 8 dile d u p a alegere, adecă domineca
in 2 3 n o e m v r e v. multu p a n a la 10 óre nainte
de médiadi, in scól'a r o m a n a confesionale din
Fagetu se ^ a face s c r u t i n u l u p e n t r u acelu
cercu, é r in scól'a r o m a n a din Buziasiu, pen­
tru acestu cercu, si conformu r e s u l t a t u l u i se
vor indiestrá cu credantionalele prescrise
coi-ce vor li i n t r u n i t u m a i o r i t a t e a
de
v o t u r i , ér actele electorali se v o r substerne
cu r e p o r t u oonsistoriului diecesanu din C a ­
ransebesiu. —
Varietăţi.
(••) (Dóne scóle romane confesionali din
Dieces'a Caransebesiulniinchi&e") S u b a ei t u titlu ni se t r a m i s e din B . . . in C a r a s i u ,
spre p u b l i c a r e o g r e a plansnre iu Contra Consistoriului, p e n t r u î n c h i d e r e a — séu n u m a i n e deschiderea — scóleloru din Hezerisiu si din
Saculn,fpfm
v i n ' a a u t o r i t à t i l o r u nósire au tonnm« fora inaasè ni se spuna ce f e l u ?
prin
c o m i s u ? cum s'a nascutu acea v i n a ? —
imu de8lucirile n e esari. —
[ (Comitetulu societatei academice „Bo­
nná ' din Viena) aduce prin acést'a l a
4
ti'a onoratului publicu, câ delà 12
îxoemvre slil. n o u / 3 1 octomvre stil. vechiu a
c. cabinetulu seu de lectura, — aflatoriu p a n a
acum in I. K ö r b l e r g a s s e 3 — se s t r ă m u t a sub
a d r e s s a VIL Kirchberggcsse 5 , u n d e r o g à m u
a ni se t r a m i t e foile si corespi ndintiele.
Viena, in 5 n o e m v r e 1 8 7 5 . — P e n t r u
comitetu : Fagarasianu
m p . presied., N. C.
Hanganutiu
m p . secret. —
):( (O catastrofa
mare
si —
inca
un'a !) Déca inventiunoa si i n t r u d u c e r e a
d r u m u r i l o r u ferate este u n u progresu si u n u folosu nespusu p e n t r u societate si a n u m e — p e n t r u
desvoltarea societatei omenesoi in statu, econo­
mia si cultura, apoi totu acésta i n v e n t i u n e si in
stitutiune este i r a p r e u n a t a si cu pericle colo­
sali] Se infiora omulu, c a n d u cetesce despre
unele nenorociri, — cari n u s u n t r a r a — p r e
d r u m u r i l e ferate ! O astfeliu de nenorocire
este cea - ce se intemplà po lini'a f e r a t a
Francincu-Iosifu,\.xag&
Schvarzenau in A u s t r i a
de diosu in nóptea de m e r c u r i 3 spre 4 nov.
v. la l 2 oro si 40 m i n u t e . T e t e n u l u de per­
sóne intregu, cu masin'a, tenderulu si 13 va­
goné, eandu tocmai trecea peste o vale, pe o
dolma de 1 3 — 1 4 s t a n g e n i de nalta, l a o in' o v a i t u r a ajunse a dà de o sina scósa din
loculu ei si deci perdiendu-si basea, se preci­
pita ou o r a p e d i u n e de fulgeru, vagonu peste
v a g o n u p a n a in vale, totu spargendu-se si sfarimendu-se, unele v a g ó n e chiar ca si candu a r
i fost — n u de feru, ci de trestia. P a g u b ' a
nu m a i in p r e t i u l u trenului se p u n e la 120,000
fl; ér in v a l o r e a t r a n s p o r t u l u i nici n u se pote
calcula. T r e n u l u e r á încarcă tu de pasageri,
cam la 130 persóne, d i n t r e t a r i p r é pucine au
remasu de totu n e v n t e m a t e si n e s t r u n c i n a t e ;
n u m e r u l u m o r t i l o r u nu se scia inca séu nu se
afla cu cale a-se s p u n e ; ce ao spune - e, cà
mai totu personalulu de s e r v i t u alu t r e n u ­
lui si m a i mulţi d i n t r e pasageri au peritu, ér
v r ' o 80 de insi s u n t greu v u l n e r a ţ i si chila
viti. Redicarea siuei,prin care s'a causatu neno­
rocirea, unii o a t r i b u e s c u r e u t à t i i din adinsu,
dóra din r e s b u n a r e , si D i r e c ţ i u n e a d r u m u l u i
de feru a pusu p r e m ' u de 500 fl. p e n t r u celu
ca va descoporipre r e d i c a t o r u l u şinei de la lo­
culu ei ; d'alta p a r t e se manifesta suspititiunea,
ba chiar acusarea, că chiar lucratorii societăţii
acelui d r u m u feratu,prin o nefericita uegrigintia a r fi lasatu acea sina nepusa la loculu seu,
d u p a o es8ecutata opera de r e p a r a t i u n e . Si pre­
candu publiculu se afla in celu m a i m a r e
í n t i p o g r a f i a lui Emericu
gr adu irit atu prin r a p o r t u r i l e despre acosta
nenorocire, telegrafulu vine a ni aduce scirea
despre u n ' a nóua, ce sa i n t e m p l a t u la Lauden­
berg, u n d e dóue trenuri de p o v a r a sè s« fie
ciocnitu si s t r u u c i n a t u r e u . D e s p r e a m ă n u n t e
insa nu se r e p o r t a nernic'a !
= (Aparate metrice, pentm scóieie romane poporali, de Carolu Govaciu,mecanicu
in
S'biiu ; de vendiare la liberariulu
V.
Krafft.
in Sibiiu, cupretiu de ő fl. v. «.) Unu-spediece
essemplarie, din aceste a p a r a t e se afla la sub­
scrisulu depuse spre vendiare. Fi*)-care essemplariu custa din 12 obiepte, a n u m e : p e n t r u
mesurarea l u n g i m e i , pentru spaţiu, in locu
de s t a n g i n u , u n u metru, pe carele se pote dis­
t i n g e forte bine impartiroa in 10,100 si 1000
p a r t i , apoi u n u cubu diecmetru
din lemnu,
c a r e so pote descompune, u n u cubu diecimetru
goiu, din tinichia (pleu) u n u (ubu decimetru
golu asemene din tiniohia ; — p e n t r u mesura­
rea do g r e u t à t i , in loculu p e n d u l a i (fontului,)
si a lotului do pan'aci, unu chilOgraiDU din
feru, u n u hectogramu din piumbu, unu deca
gramn din a l a m a galbina, (Messing.) si unu
gramu tot,u din a l a m a ; — p e n t r u mosurare s
de fluidităţi, in loculu cupeloru si resp. ifcioloru, si a diumetàtiloru (saliceloru) de p a n ' aci,
u n a Utra, diecilitra si centilitra, tote g ă t i t e
din tinichia séu pleu, cum se dice pe la noi.
Tote aceste a p a r a t e , si cu aplicarea in
limb'a r o m a n a , s u n t asiediato intr'o laditia
inchisa ce se póté capetá do la subscrisulu cu
pretiulu mai sus indicatu.
Aceste a p a r a t e metrice s u n t a t â t u de
practice pentru invotiarea eleviloru in scóla,
in câtu invetiatoriulu, fora sè-si b a t a capulu
septemani si tuni intrege cu a n u m i t e l e tabele si
fara r e s u l t a t u , n u m a i dupa 3 - 4 prelegeri,
mai multu, d u p a ce şcolarii vedu si pipăie
aceste mesure, ii-a sl i n v e t i a t u m e s u r e l e
nuoi.
Ar fi bine ca aceste apar>to se nu lipsésea din nici o scóla r o m a n a . D D . invetiatori
cari se afla in a p r o p i e i e a locuiutiei subscri­
sului, sè grabèsea a sl le-procurá p e n t r u scól'a
sa, fie din cass'a comunei séu a bisericei,
si mai cu soma càci invetiatoriulu n u p e n t i a
sine, ci p e n t r u fiii si resp. locuitorii comunei
are trebuintia de aceste a p a r a t o metrice.
Yorbescu din esperintia propria, cà fara
astfeliu de a p a r a t e , ce se potu aduce prunciloru spre a le vedé si cerca, este absolutu cu
n e p o t i n t í a a progresa cu şcolarii — m a i cu
soma in mesurele nóue.
U n u pedagogu g e r m a n u de r e n u m e , dice
— si cu d r e p t u cuventu : „invetiatoriulu
sè in­
vetie pre prunci numai
aceia, ce li pote
aduce
naintea
ochdoru
spre
a privi si
— pipai ei, déca este, ca şcolarii sè invetie
pentru viétia." D e l à acestu m a r o a d e v e r u sc
nu ne aba temu de feliu, m a i bine a n u pro­
p u n e de feliu, de câtu a m a l t r a t a p r e bieţii
n e v i n o v a ţ i cu r u g i n i t u l u mehanismu, prin
Care se obtunde a t â t u de m u l t u talentulu in
bietulu elevu. Astfeliu ou tote obieptele din
scol'a nóstra.
D I ) , i n v e t i a t o r i cari dorescu a a v é ace­
ste a p a r a t e , in persona le potu capota cu pre­
tiulu fissatu, ér p r i n posta v o r a v é a r e s p u n d e
si p o r t u l u postale, si m a i multu p a n a in 16
n o v e m b r e a. c. De aci incolo, do a dreptulu
din Sibiiu si cu m a i m u l t e spese.
Nime sè n u p r e s u p u n ă cà eu t i n d u a
face specula ; nici de câtu, ci voiescu numai
a li face sl cu acesta ocasiune u u u s e r v i t i u de
amicu si bunu colegu.
Beregseu cott. Timesiu in 28 opt 1875.
Emericu And'eescu,
invetiatoriu.
Statutele
Reuniunei
invetiatoriloru
romani
delà
scalele confessiunali
gr. or. din dieces'a
dreptu-maritiiria
resaritêna
a
Caransebesiului.
(Urmare si fine.)
C) Fuuctiunarii
reuniunei.
§• 2 2 .
Reuniunea are : u n u p r e s i e d i n t e ,
u n u v i c e p r e a i e d i n t e, u n u n o t a r i u
unu cassariu, unu bibliotecariu
s i u n u a d v o c a t u. Oficiele s u n t g r a tuite.
§. 2 3 .
Si pana atunci, pana candu adunarea
generale, la propunerile elaborate ale comi­
tetului v a c o m p u n e u n u r e g u l a m e n t u speci­
ale despre agendele si cerculu de activitate
alu fiaearui f u n c t i u n a r i u , se statorescu gener a l i n i n t o urmatorielo : P r e s i e d i n t e l e presiede :
a) in a d u n ă r i l e g e n e r a l i ordinarie si estraord i u i r i e ; b ) in siedintiele comitetului ; c) con­
duce afacerile a d u n â r i l o r u g e n e r a l i de ambe
categorie si cele do comitetu, si enuncia decisiunea dupa m a i o r i t a t e a v o t u r i l o r u ; d ) p r i v i gbiédia si ingrigesce, ca conclusele a d u n à r i luru g e n e r a l i ordinarie si s t r a o r d i n a r i e së se
efeptuésea.
§• 2 4 .
Vicepresiedlntele, in casu de lipsa, sub­
stituie i n t r u tote afacerile reuniunei de m a i
susu pre presiedintele.
§. 2 5 .
N o t a r i u l u porta protocólele a d u n â r i l o r u
generali si de comitetu, duce corespundintielo
si pastródia a r c h i v u l u reuniunei in o r d i n e a
receruta.
BartalitS ( B u d a p e s t a , V I I I . s t r a d ' a B s z t e r h â z y n r . 5.)
" P e n t r u vacantea parochia d i n Ucurisiu, ptcl
S. 26.
fop. Beliului, au escrie concurau. Emol«
Casaariulu incusédia tassele prescrise
delà m e m b r i , precum si alte venite, cari le mentele sunt : u n a sesiune do p a m e n t u , 1 nil
inanipulódia sí elóca conforme concluseloru sura de cucurudiu d e l à fiecare casa, si stolul
c o m i t e t u l u i , respective a a d u n â r i l o r u genorali. î n d a t i n a t e .
T o t u densulu solves o din cass'a reuniunei su­
Aspiranţii la a c e s t a p a r o c h i a uu de k
mele necesarii , inse t o t u d e a u n ' a prelunga produce testimoniu despre absolvirea de fe
a s e m n a r e delà presidiu.
clasäi gimnusiali si de calificat iune, uvenilii
A t â t u cassariulu , câtu si i n t r e g u < omi- a-si aşterne auplicele dini a d m . pvotopresv. m
tctulu, este respondietoriu p e n t r u intregitatea u. Hollód in Gyanta, p a n a in di'a de 2 nof
avorii r e u n i u n e i .
vombre v. ) candu se va tienc si aVegevea.
§. 2 7 .
Ucurisiu, 12 octorn v. 1 8 7 5 . Comitetul
Biblioteeariulu inregisti'édia si a d u c e in parochialu, eu învoirea mea: losifu Pintia, n>/
ordine opurile r e u n i u n e i , precum si foile
a d m i n . protoprea.
2~\)
periodice, le tiene si pastrédia in evidintia si
î m p r u m u t a din ele spre cetire la membrii,
cari dorescu sè le aiba spre acestu scopu, T > c n t r u ocuparea postului iuYcî>ator#s«
acést'a i n s ; numai p r e l u n g a reversu. — * • din c o m u n ' a Inandu, in i n s p e c t o r a t u l u
Intemplandu-so, ca i m p r u m u t a t o r i u l u se perdu fii, p r o t o p r o s b i t a r a t u l u O r a d e i - m a r i , se s c i J
ori sè faca nefol>sibilu opulu î m p r u m u t a ţ i i , concurau cu e m o l u m i n t e l e : 100 fl. v . a, lOoubl
acest'a este i n d e t o r a t u a-lu procura pre spe­ de bueate, '/., g r â u , ' / c u c u r u d i u ; 5 oi'gii ttJ
sele sale proprio séu a r e s p u n d e pretiulu de lemne din cari a r e a se incaldt si s c o l a , 11 ju
(lesdaunaio s t a t o r i t u prin comitetu.
gere dc p a m e n t u , i oriolu liberu cu g r a d i n a dt
Biblioteeariulu esto rospundiotoriu pen­ legumi si stolelo p e n t r u c a u t o r a t u . —
tru biblioteca
Doritorii de a ocupá acestu postu, sunt
a v i s a t i a-si t r a m i t e recursele, i n s t r u i t e in sen­
IY Disposltiuni generali.
sulu s t a t u t u l u i orgiinicu, a l a t u r a n d u toati§. 28.
D e s p r e tiencrea a d u n ă r i i generali or­ moniu despre d e p u n e r e a esaamenului de calid i n a r i e si estraordenario t o t u - d e a - u n ' a so iii- ficatiune, — la subscrisulu inspectoru cercu­
cunosciintiódia respeetiv'a j u r e d i c t i u n e civile alu dc acóle in Berecheiu p . u. Gyapjú, in co­
politiea - a d m i n i s t r a t i v a , p r e c u m si con- m i t a t u l u B i h a r ú , — p a n a in 2 n o v e m b r e st
sistoriulu s olariu g r . or. diecesanu, care con­ v. a. c. *) in carea di se va tiené si aleger M
sistoriu a r e s u p r e m ' a s u p r a v e g h i a r e preste
Beiecheiu, 15 octobre st. v. 1 8 7 T Iu
•cesta r e u n i u u e , in p o t e r e a căreia a r e d r e p t u contielegeTo cu c o m i t e t u l u parochialu Teodora
gè fia r e p r e s e n t a t u .
Fapu. mp. inspectoru cerc. de acole.
2—2
§. 29.
Ori ce modificatiuni in acesta statute sa
* ) Nota bene ! Dupa o in«oH&ti«re, ce ni
potu face numai prin a d u n a r e a generala, la yeni do curendu din parte competente, terminulu de
care voru a v é a p a r t i c i p a /t din totalitatea alegere atâtu pentru parochi'a Ucurislului,
câtu
m e m b r i l o r u o r d i n a r i , si s u n t acela a se s u b - sl pentru staţiunea invetiatorescu de
Inandii,
sterne consistoriului scolariu diecesanu spre aflantlu ae pre" scurţii, s'a prolung/tu pe 9 noemvre
m a i departe dispositiune.
st. vechiu.
§• 3 0 .
Sigilulu r e u n i u n e i v a infacisiá statu'a
Minervei
cu i n s c r i p t i u n e a :
„ S i g i l u l u "VTe-aretandu se nici u n u c o m p e t i t o r i u la
Reuniunei
invetiatoriloru
r o - <*0 s t a ţ i u n e i v a c a n t e de i n v e t i a t o r i u din
m a n i c o n f e s s i u n a l i g r . o r . d i n d i e - Ohaba-serbésca, p e n t r u cure s'a fost publicatu
concurau in nrii 6 1 , 6 2 , 6 3 ai A l b i n e i de
c e s ' a C a r a u s e b e s i u l u i."
estu timpu, a^uma de nou se escrie concursu
§• 3 1 .
cu couditiunile a r e t a t e in acei n r i ; é r a d i u »
Desfiintiarea r e u n i u n e i se póté enunciá alegerei v a fi in 2 / 1 4 n o v e m b r e 1875. 2 — 3
n u m a i in o a d u n a r e generale, c h i a m a t a spre
R e urentii uu de a-ai s u b s t e r n e r e c u r ­
acestu scopu prin comitetu cu Vi din totali- sele la subscrisulu inspectoru cercualu de scole
tatea m e m b r i l o r u ordinari. I n acestu casu, in L u g o s . Oemetriu Jucu, insp. cerc. de scol.
i n t r é g ' a a v e r e a r e u n i u n e i a r e a se d e s t i n a
n u m a i spre u n u scopu scolariu g r . or. r o m a n u .
X7"enerabilulu consistoriu E p ; r c h i a l u din
» Caransebesiu, cu decisiunea sa d i n 18
sept a. c. n r . 599 bis. i n c u v i i n t i a n d u p e t i t i u n e a parohului din c o m u n ' a Saculu, p r o t o p r e s v i t o r a t u l u Lugosiului, p e n t r u u n u c a p e l a n u ;
prin acest'a se escrie concursu cu t e r m i n u
e n t r u staţiunea invetiatorósca din c o m u n ' a pona la 2 n o v e m b r e vechiu p e n t r u p l i n i r e a
F. Batoru, din protopopiatuiu Oradei-mari, acelui postu de capelanu.
inspectoratulu Tulcei, se escrie concursu cu
E m o l u m o n t e l o s u n t . 7. j u g e r e do pa­
terminu pona la 23 noem&rc st. T. E m o l u m e n ­
m
e
n
t
u
a r a t o r i u si 13 j u g e r e de fenatiu si tutele sunt : 1) 40 fl. v. a. in bani g a t a ; 2) I n natu­
rali 10 cubule g r a u si 6. cucur uliu, 16 fariu, u n a a trei'a p a r t e din birulu preotioacu
magi de fenu, 9 s t a n g e n i de lemne din r a r i si din stol'a u s u a t a .
se v a incaldi si acol'a ; 3 . 6 holde cataatrali
C o n c u r e n ţ i i au a-si a d r e s a recursele loru
de p a m a n t u a r a t o r i u de calitate b u n a , si cor­ c à t r a O n . Sinodu parochialu g r . or. din Saculu
telu liberu.
BÍ a le t r a m i t e dlui G. Pesteanu, p r o t o p in L u ­
Doritorii de' a ocupá acésta s t a ţ i u n e gosiu.
s u n t avisati a t r a m i t e recursele loru — in­
In contielegere cu dlu protopopu t r a c s t r u a t e dupa s t a t u t u l u nostru organicu si tuale. Comitetulu parochialu
8—3
adresate comitetului parochialu din F . Ba­
t o r u , —- la subscrisulu in T u l e a pona iu 2 3
e n t r u vacantea s t a ţ i u n e invetiatorósca d i n
n o e m b r e , candu v a fi si a l e g e r e a .
Kepsigu, p r o t o p r e s b i t e r a t u l u lenopolei si
F. Baioru, 5 octobre 1875. — Comitetulu
inspectoratulu Sebisiului, cu care postu s u n t
parochiale, in contiologero cu m i n e : Muise
î m p r e u n a t e e m o l u m e n t e l e : 126 fl v . a. s a ­
Porumbu, ispec. cerc. de scole.
lariu a n u a l u ; p e n t r u s c r i p t u r i s t i c a 6 fl ; - - 7
e n t r u îndeplinirea parochiei din c o m u n ' a cubule do g r â u , 7 do c u c u r u d i u , 12 stengini
Darvas, protopresbiteratulu O r a d e i - m a r i , de l e m n e , din cari este u se i n c a l d í sl s c ó l ' a ,
cu acést'a se escrie concursu. E m o l u m i n t e l e cartiru liberu si g r a d i n a , — p r i n a c é s t ' a se
s u n t : 1. sesiune de pamentu, (40 de jugere,) escrie concursu p a n a l a 2 / 1 4 n o e m v r e a. c.
10 j u g e r e p a s i u n e , 20 cubule de b u c a t e , diu­ in caroa diu v a fi si a l e g e r e a ; é r a r e c u r i n t i i
m e t a t e grâu, d i u m e t a t e ordiu ; stolele indati- s u n t poftiţi ca p a n * la t e r m i n u l u acest'a se-si
n a t e delà 70 de familie, cortelu liberu. T e r ­ t r a m i t a recursele l o r u , instruite si eu testi­
m i n u l u alegerii se defige pe 12 N o e m v r e a. c. moniu île calificatiune, c à t r a presiedinttai-.
comitetului parochialu Simeonu Cornea, p a cal. vechiu.
rochulu localu, ( p o s t a u l t i m a Bokszeg,
cott.
D a t . in D a r v a s , in 10 oct. 1875.
A
r
a
d
u
)
1—3
Comitetulu
parochialu.
Comitetulu parochialu in coutielogere cu
e n t r u parochi'a vacante M. Lazuri,
cu m i n e : Constantinu Gurbanu m p , protopresbi­
fili'a Calea-mare, p r i n a c é s t ' a se escrie teru, inspect. cere. de scole.
concurau. E m o l u m e n t e l e s u n t : 12 j u g e r e de
p a m e n t u a r a t o r i u , 4 holde fenatiu, birulu delà
e n t r u poa'.ulu i n v e t i a t o r e s c u r o m a n u g*
a m a n d u o u e c o m u n e l e , 3G cubule d i u m e t a t e
rea. in c o m u n ' a Pârtia, c o m i t a t u l u T e m i g r â u , d i u m e t a t e cucurudiu, stolole î n d a t i n a t e
siului, se redescliide concursu p a n a in 8/20
de la 200 n u m e r e , c a r t i r u liberu in M.
n o v e m b r e a. c.
Lazuri ; T e r m i n u l u se defige pe in 16 Noem­
Cu acestu postu s u n t legate urrnatóriela
v r e c a l . vechiu 1 8 7 5 .
e
m
o
l
u
m e n t e : 120 fl. v. a. 25 meti de g r â u ,
D a t u in M. Lazuri 26 oct. 1 8 7 5 .
15 m e t i de cucurudiu in bombe, 4 l a n t i e de
1—3
Comitetulu
parochialu.
pamentu aratoriu,4 stanginide lemne,cartiru
oritorii de a r e c u r g e la un'a seu a l t a din­ liberu cu g r a d i n a de legumi.
Doritorii de a ocupá acestu p o s t u , a u
t r e aceste p a r o c h u , au a se infacisiá in­
tru u n a domineca séu sorbatóre, spre a-si sè-si t r a m i t e recursele i n s t r u i t e i n seusulu
a r e t á d e s t e r i t a t e a in c â n t ă r i l e beserecesci, §-lui 13 din statutulu o r g . scrise cu m a n ' a
p r o p r i a si a d r e s a t e C o m i t e t u l u i parocbialu,
resp. in servitiele preotiesci.
à t r a dlu inapectore do scóle D r . P.
Vasiciu
A v e n d u recursurile, bina i n s t r u a t e in
intielesulu statului o r g . a fi transpuso la p r o in Temisiora pana l a t e r m i n u l u m a i susu aretopresbitorulu Oradii-mari,6Vmeon« Bica, p a n a tatu.
Din siedinti'a comitetului p a r o c b i a l u ,
in diu'a n a i n t e de alegere.
tienuta in 29 sept. 1875. Comitetulu
parochiale,
In contielegere cu :
in contielegere ou I n a p . scol. cercuale Dr.
Simeonu Bica m p .
P. Vasiciu, m p .
3—3
protopresvitetulu tract.
:?
a
-
l
Publicatiuni tacsabili.
Concurse:
P
P
P
P
P
D
Redactoru respundietoriu
VincenÜB Babesitt