Nr.13
Transcription
Nr.13
Duminică 30 Martie ABONAMENTUL : Pe un an Pe jumătate de an Exemplarul 160 Lei 80 Lei 3 Lei ORGAN AL P A R T I D U L U I ANUL N A Ţ I O NA L - Ţ Ă R A N E S C Barabás B é l a j Concetăţenii noştri unguri, ori- | O altă scenă. Anul 1918. Dl. decâteori se găsesc în faţa unei Barabás avea să reprezinte gu manifestări din care ar putea vernul ungur în sinodul epar să tragă profituri în sprijinul hiei ortodoxe a Aradului. D-sa tezei rothermeriste care îi obse trebuia să inaugureze seria de dează ca pe ultimi ebredişti fac umiliri pe care ne-o pregătea apel la Barabás Bela. Nu poate duşmanul nostru secular, lovind bisericii să treacă o alegere, fie la co adânc în autonomia noastre. Calul Troici pe care de mună au sfatul ţării, ca numele eurând îl smintise D-sa în le acestui Dalai Lama să nu figu reze în fruntea listei minoritare, gătura cu resultatul alegerilor purtat din gură în gură, ase comunale, avea să fie încălecat muitor moaştelor cutărui sfânt de data aceasta de însuşi eroul în preajma unui pericol mare. I Barabás Insă vai ce decepţie ! S'ar păre» că cei câţiva mata- Destinul îi jucă festa ca de o •Ori ai maghiarismului, văzând bicei. In preajma sinodului de cum poporul de rând începe să putaţii se înţeleseră ca mai cu se aclimatizeze noilor stări po rând să zădarniceiiS' ă ţinerea litice şi să se simtă bine în noua adunării, decât se îndure înjosi sa patrie, recurg în desperarea rea de a pune la cale trebile bise lor la focuri de artificii, pentru riceşti în prezenţa acestu» intrus. a orbi mulţimea şi a alimenta Şi scena a fost de un haz de în suflete nădejdea de mult e- nedescris, rând regretatul epis pusă în o schimbare a lucrurilor. cop Ignatie, dupăce sinodul, Numele Bar»bas Bela se pre protestând împotriva acestei il tează admirabil la acest joc ri licite ingerinţe a guvernului, ho dicol al tuturor ícrennerilor, cari tărî amânarea şedinţelor, îl luă şi-au creat o sursă de existenţă de braţ pe meltoşagos-ul îm din alimentarea urei împotriva brăcat în díszmagyar şi-1 târî noastră. Căci D-sa de mic copil după dânsul până la poarta se s'a dovedit de un aprig româ- minarului, trăgând cu ochiu în deputaţilor nofob, deşi tată-său nu se sfia stânga şi dreapta cari aplaudau din răsputeri. To să asculte în fiecare Duminecă slujba preotului valah din umila tul se petrecu cu o iuţeală de o bisericuţă unită a Aradului, un clipă care nu-i dădu răgaz de indiciu acesta de obârşia neaoş legatului ministerial să se desungurească a eroului nostru de metecească. Hotirît lucru. Dl. Barabás călca şi de data ace paie. asta cu stângu, ca de atâtea ori în viaţa sa de patriot improvi Era în primăvara anului 1877. zat. Răsboiul nostru de independ>nţă era gata să isbu neas- ă. Sti denAm putea continua cu înşiratii unguri din Budapesta mani rea momentelor tragicomice, cari festa i cu simpatie pentru pute îl consacra pe dl. Barabás de rea otomană chemată să dea lo idol al ungurimii arădane, căci vitura de graţie valahilor ob d-sa nu şi-a părăsit o clipă con raznici Pentru a da expresie duita din trecut. Iar când pri acestei simpatii, s'a ales o dele lejul de-a dovedi cu fapte ura gaţie care avea să transmită ma sa nestăpânită faţă de noi, nu relui vizir din Constanţii opol o se mai ivi, şi-a luat refugiul la sabie, drept semn de profundă vorbe. Delà înfăptuirea unirii admiraţie. Cine credeţi că se încoace, d-sa la toate răspântiile, găsea în fruntea acestei delega la tonte ocaziile prielnice ne în ţ i ? Dl. Barabás Bela, pe atunci jură, făcând spume la gură. Delà student la facultatea de drept inepţiile debitate acum câţiva din Budapesta Delegaţi a ple ani, rari îl făcură celebru, că cat la Constantinopol Huiduită ţăranul reman îşi confundă ade la Triest, de Italieni şi Slavi, ea sea femeia cu scroafa cu care a fost — se spune — grandios trăeşte sub aceiaş acoperiş, şi primită de Turci. Dar mâna Iui până la recentele sale vorbării Barnbas n'a fost nor o oasă S a - inconştiente, d n gura d-lui Ba b a pe care a întins-o marelui rabás erupe aceiaşi lava a dis V'zir, după ro«tiiea i nei pate preţului faţă de tot ce e româ nesc. Să fie aci cazul unui se rice t rade, pe carr avutijnp su jficient s'i> rurnege dealungul nil care-şi uită pe ce lume tră I Mediteran i, sfârşi prin a fi fa it şte, pentrucă straturile cerebrale tală pentru fraţii turci. S p?re rare-i mai funcţionează îl loca r ă dtstinul se punea d e a u r m e - lizează • u derenii în urmă, sau zisul vnrilor acestui- Don Qui vrea dl. Barabás cu or<:e preţ chotte ţed vivus, care st credea sà ajungă, prin miji a ele de trimisul lui „Hadur" pettru a ! coreitiure pc cari i le-am pusalva neamul ^les al lui Arpad. I tea sp'ica, un martir al neamu1 : ; ; ; 5 No. 1 3 1930 REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA ARA P Strada Horia No. 2. (jClubul P a r t i d u l u i Naţional Ţărănesc) A R A D vis" a l dlui dr. Barabás Bela d. B a r a b á s r e t r a c t e a z ă . „ N o a p t e b u n ă " . Când un ministru român „se încumetă". Cetim în cele două ziare maghiare din localitate scrisoarea dlui dr. Bara bás Bela prin care acesta retractează unele afirmaţiuni cari vizau alegerile comunale. Pentru cunoaşterea cazului, arătăm starea de fapt, ca cetitorii să şi dea seamă de rătăcirile dlui Barabás inainte de a cunoaşte părerile dlui mi nistru Vaida. După terminarea alegerilor comu nale şi acelei municipale d. Barabás a afirmat că alegerile i se păreau ,.ca un vis frumos". Această afirmaţie a Dsale a fost citată intr-una din şedinţele ca merei de deputaţi de către d. ministru de interne dr. Vaida Voevod, pentru combaterea afirmaţiunilor opoziţiei, în trucât aceasta susţinea în parlament că în alegerile comunale s'au săvârşit a buzuri şi ilegalităţi. Aflând d. Bara bas de utilizarea declaraţiei dsale a dat imediat în cele două ziare ma ghiare din Arad o scrisoare prin care retractează declaraţia făcută şi afirmă că acel „vis frumos" se referea la ale gerea municipală. Dar d. Barabás a mai complectat acest „vis frumos" a firmând în scrisoarea dsale că alegerea municipală a fost atât de liberă încât „alegătorii puteau vota şi câte de trei ori". Aceasta este dar starea de fapt: A cum se vedem dacă d. Barabás e sau nu sincer şi dacă a fost nevoe de o asemenea retractare, înainte de a scrie acea scrisoare, de bună seama, că d. Barabás o fi con sultat cartea de visuri din care o fi cetit că e cazul retractării. L-a supă rat până la superlativ pe preşedintele organizaţiei locale a partidului maghiar că un ministru român utilizează o de claraţie a lui în parlamentul României şi s'a temut de eternizare în analele parlamentului românesc. D. Barabás să fie liniştit şi să viseze netulburat de nimeni, pentrucă, visurile dsale sunt de obşte cunoscute şi nu mai e nevoe de nici o deslegare sau tălmăcire a lor. De aceasta nici nu căutăm să le tăl măcim. Obiectivitates ne face ca să lămurim numai o stare de fapt şi să legăm unele comentări servind mai mult publicului românesc. Să vedem dar. Alegerile comunale au adus rezultatele cari azi sunt cu noscute de toată lumea. Partidul naţi onal ţărănesc deşi n'a voit să dea a cestor alegeri caracterul politic totuşi faţă de st'ăduinţele opoziţiei şi faţă de conduita partidului maghiar a fost nevoit să dea lupta şi el acolo unde a fost provocat. Nu e nici o nevoe ca d. Barabás să retracteze căci însuşi rezultatul ale gerilor comunale confirmă că ele s'au făcut în deplina libertate şi fără vre o presiune politică. Dovadă că în comu nele ungureşti maghiarii îşi au şi ei reprezentanţii lor în consiliile comu nale si chiar şi în funcţiunile comu nelor, cum în funcţiunile de primar, ajutor şi casar comunal. Cauza retractâr i prin urmare ni se pare tenden ţioasă şi chiar ilariantă. Dacă d. Bara bás crede că aceste alegeri n'au fost „un vis frumos" pentrucă comunele româneşti şi-au ales primari şi consi lieri români fără nici o presiune sau indicaţiune din cetatea Dunării, atunci are dreptate : în adevăr visul e foarte urât pentru Dsa, dar să ne ingădue să afirmăm că pentru noi este cel mai frumos vis. Aşa dar d. Barabás şi-a dat arama pe faţă, a fost sincer. Nu i-au plăcut alegerile comunale pen trucă nici prin vis nu i-a trecut vre odată să ne guvernăm odată şi sin guri. . D. Barabás afirmă că numai alegerea municipală a fost „un vis frumos", dar numai pentrucă „alegătorii s'au bucu rat de o prea mare libertate, încât puteau să voteze şi câte de două-trei ori". D. Barabás a fost sincer şi are dreptate: La secţia III. de votare din Arad în adevăr au fost deţinuţi şi arestaţi doi alegători maghiari prinşi în flagrant, votând cu bilete false de două ori cu partidul maghiar! — Ei, d. Barabás este în drept să remarce acest lucru. De ce nu ? Şi să vedem de ce a trebuit să retracteze d. Barabás dacă, cum am văzut, cu nimic nu este întemeiată re tractarea pe alte motive. A crezut d. Barabás că retractând va lua arma din mână dlui ministru Vaida? D. Bara bás foarte s'a inşelat dacă crede că partidul naţional-ţărănesc nu, are alte arme cu care să retuşeze atacurile. Dacă scrisoarea dlui Barabás în fond nu ne-a cauzat nici o supărare totuşi ne-a supi ins ca formă. D. Barabás scrie că d. ministru Vaida ,„s'a încumetat" sau ,,s'a dedat" (ungureşte : vetemedett) să utilizeze declaraţia Dlui. Apoi îi răs- lui său ? In cazul întâi nu putem decât să regretăm ravagiile neiertoarei bătrâneţi, în cel din urmă însă îl asigurăm că pro voc ările sale ne lasă reci. Dacă concetăţenii noştri unguri se complac a vedea în Barabás Bela un simbol al aspiraţiunilor lor oculte, n'au decât s'o facă. Noi oricât ne-am trudi să fim altfel, nu vedem în Dsa decât a* eiaşi figură lamentabilă de Don-Quichotte, în care ne-a. apărut oridecâteori încearcă să evadeze»din n odiocritaiea la [ Coraiinvaeire î n p a g i n a H t - a . care îl osândise destinul. \ Pag. 2 „ R O M A N U L " B U L E T I N U L al Camerei de Grâu . . . . Orz Ovăs Porămb . . . A G R I C O L 4gricuMurá Preţul cerealelor pe piaţa din Arad în ultimele zile. Lei 500.—510.— per 100. kg. , 290.-300,-300—310.— , „ 260.—280.— ,, „ ,. Dumineca 30 Martie 193(1 a Judeţului Arad Preţul vitelor pe piaţa din Arad în ultimele zile. Părechea de cai . . . . Lei 15—25000.— „boi 15—20000 — „ „ porci . . . „ 2—4500,— Vacă , 6—9000.— Şedinţe ale Comitetului de Direcţi Aceste experienţe le facem an I une am avut în decursul anului 10. an în dilerite regiuni ale judeţului, ui Activitatea Camerei de Agricultură a Judeţului Arad pe ba (zece) cu a căror ocaziune au fost des- mând ca după datele ce culegem i. za proectului aprobat de Comitetul de Direcţiune şi Plen a fost bătute în total 186. cauze diferite iar putem alege soiul care este mai pol desfăşorată în direcţia diferitelor ramuri economice, cari constitu- Plenul Camerei a ţinut o şedinţă cu rivit acelui sol şi regiune. esc agricultura şi anume : Agricultura propriu zisă, Zootechnia, Sil care ocaziune au fost desbătutc şi re Din semânţele importate cari corei vicultura, Pomicultura, Avicultura, Apicultura şi alte operaţiuni zolvate in total 11. chestiuni de ordin pund şi cari intenţionăm să le genera, de ordin general ce stau în strânsă legătură cu menirea şi scopul general. Uzam am dat pentru inmulţire la nu unei instituţiuni de profesiune cu caracter public. In decursul anului trecut am distri mulţi proprietari de seamă din jude Toate aceste ramuri de operaţie pe categoria secţiilor susamintite au fost buit în total 12.000.— publicaţiuni d e cu aceea condiţiune ca pe anul viite efeptuite în cadrele posibilităţilor bugetului nostru de Lei 11,001.176.— rela specialitate, cari au fost redactate in să putem ridica întreagă recolta p tiv destul de modest faţă de complexul necesităţilor ce se prezintă pentru ag limbaj popular pentru a putea propa lângă condiţiuni de plată corespunzi^ ga şi pe aceasta cale in ir o măsură o- toare, urmând ca după aceia să le di' ricultura acestui judeţ atât de desvoltată in toate păturile ei de cultură. areşi care sfaturile diferite intre agri tribuim agricultorilor cu preţ redus, In primul rănd ne-am dat năzuinţa să scoatem in relief acelea părţi ale In decursul anului 1929, am dishi vieţii noastre agricole cari le credem a fi necesare pentrucă în massa popu cultorii noştri. Tot la fel am distribuit şi 3000. buc. buit prin acţiunilejjioastre următoare" lară delà ţară să ridicăm un mai viu interes faţă de majoare producţie pe to ate terenurile de cultură, nu altcum şi faţă de intensificarea gospodăriilor în broşuri dc acelaş interes ca publica- cantităţi : dreptând agriculturii cu fel şi fel de mijloace ce ne stau la dispoziţiune pen ţiunilc. Toate aceste au fost date gra Grâu selecţionat diferite soiuri 2990 m < Orz ,, „ „ 121 j tru a-i dirigea pe un făgaş posibil mai rentabil şi corespunzător vremurilor tuit amatorilor. Demonstraţii cu semânţe diferite şi Ovăs „ „ „ 612 1 de azi. cu îngrăşăminte chimice au fost înfiin Porumb „ ,, „ 65 Suntem în clar cu situaţiunea agricultorului delà ţară şi ştim prea bine 16 , că intre împrejurările de azi luptă cu greutăţi supraomeneşti pentru a-şi putea ţate în total 450.— peste intreg judeţul. Semânţă de sfecle furagere. Deplasări din interes oficial au fost Măzăriche 325 , recâştiga echilibrul de odinioară şi tocmai pentru aceia, afară de sprijinul mul făcute în total 215.— Lucerna decuscutată . . . 25 | J tilateral pe care ne sforţăm a-1 da din fondurile de cari dispunem, am căutat Inventarul Camerei prezintă azi în Trifoi roşu . . . . . . 52 , să-i putem câştiga şi debuşeul necesar recoltei ce a avut de scos pe piaţă. In bilanţ valoarea totală de Lei 541.949.— Cartofi . . . . . • 300 , direcţia aceasta am tratat şi tratăm şi de prezent cu mai multe case de mare Muzeul la fel — care de altcum in renume din străinătate cărora avem intenţiunea a-le concentra intreg produ Total deci 4 5 0 6 să nu este complect — prezintă suma sul de cereale animale şi alte pentrucă prin eliminarea intermedierului să-i 3,784.398.dc Lei 191.993.— ca valoarea pentru în valoare de Lei scoatem un venit real mai onorabil şi un preţ mai acceptabil. din care rein cassât prin activul Camerei. vânzare Lei 2,697.639.In acest ordine de idei, pentru ajutorarea sorţii agricultorilor noştri am Secţia Agricolă. încheiat contracte cu fabricele din străinătate şi relativ importul diferitelor ma iar restul ce rămâne In aceasta direcţiune am ţinut să de Lei 1,086.759.şini şi unelte agricole care spre bucuria noastră putem afirma că sunt foarte continuăm programul nostru bine sta a fost acoperit în /$ parte din su favorabile, intratât că, faţă de preţurila depe piaţa delà noi numai puţin de bilit incă din anii premergători şi a- venţiunea ce am primit delà Ministi cât cu 4 0 % au fost mai eftine, afară de înlesnirile simţitoare ce li s-au dat nume; sä eliminăm din folosinţă s e rul de Agricultură şi Domenii prin t din fondurile noastre bugetare. măn ţurile diferite de până acum, intro niunea Camerelor de Agricultura pi Tot la fel am năzuit a realiza o înlesnire pentru populaţia noastră agri nă când pt. V« parte am contribuit m ducând în locul acestora altele mai din fondurile noastre ce avem créais colă şi pe alte căi cari aparţin sferei noastre de activitate, zootechnie, apicul noui — selecţionate — cari prezintă în buget. tură, avicultura etc. In baza acestora deci avem onoare a Vă^subşterne în absolută garantă pentru viitor, având Modalitatea de distribuire a fost pt mod detailat, darea noastră de seamă asupra activităţii ce am depus în anul in vedere calitatea corespunzătoare re- câte se poate de uşora pentru agricut trecut, înşirate fiind după importanţa lor, aşa cum au fost trecute şi înbuget. cerinţelor de azi depe piaţă şi canti tori, intrucât noi am dat semânţe «j I. Giurgiu, ca delegat al Comisiei tatea ce intenţionează a realiza fiecare lecţionată şi binecurăţită gata penb. Biroul Camerei. insemânţare, care ne-a costat cu 25gospodar pe holda sa. Camera este compusă din membri Judeţene. 30% peste preţul grâului d e prin? Cornel Grozda, ca delegat al Minis Pentru aceste scopuri ca să ne pu clasă cu preţul depe piaţă a grâuln aleşi, de drept şi cooptaţi şi anume: terului Muncii. tem convinge singuri de însuşirile se- de comerţ amestecat cu corpuri stra^ Preşedinte : Dr. Iustin Marşieu, Arad Dr. Cornel Luţai, ca Preşedinte al mânţelor privitor la capacitatea de pro ine, cum de altcum se obicinueşte I Vice-preşedinte: Dr. I. Borneas, Arad general. Acest preţ a fost stabilit 1 ducţie şi aclimatizare, am format ca Comisiunei Iuterimare Arad. « i i aceea vreme la suma d e Lei 520,şi in anul trecut mai multe câmpuri per 100. kgr. Pe lângă aceasta acelt. Dumitru Nica, prop Membrii cooptaţi. de experienţă: La ferma Statului Do- comune cari au făcut comandă devs rietar, Moroda. Ing. Ludovic Băcilă, Inspector Sil hăngia-Chişineu, la Şcoala de Agricul goane complecte, am plătit şi spesej Director: Nicolae Popeseu. , tură în Rovine şi în fine la Ferma de transport până la destinaţie. Secretar-Prezidenţial: Dr. Cornel Lu - vic Arad. înainte de a incepe insemânţările f Maior Aurel Birtolon, proprietar- Statului Semlac. ţai, Arad. toamnă Camera a înfiinţat în diferf Conop. Membrii aleşi : Avem afară de acestea 6. câmpuri comuni ale judeţului 15. staţiuni fVaier Felnecan, preot gr. ort. rom. pe încercare cu 4. repetiţii cari au curăţirea seminţelor, punând la dispoi Dr. Emil Micloşi, Arad. Ioan Chera, Arad. Luca Raicu, Arad. Constantin Sâmbăteni. fost înfiinţate în diferite regiuni ale ţiunea populaţiunei in mod gratuit to Virgil Economu, Administratorul Fer judeţului la proprietarii mai de seamă. te trieurile ce avea în magazie. Ini^ Imbroane, Arad-Gai. Dumitru Drăgan, Nădlac. Gheorghe Ruja, Buteni. Ioan mei Ciala. Tot asemenea avem înfiinţate pela ma acestora a putut ajunge ca în d, cursul timpului cât aceste staţiuni f David Popovici. Medicul veterinar Burza, Pâncota. Ştefan Harsani, Ro micii agricultori cea. 80. Câmpuri d e rau în funcţie să se cureţe pentru ii vine. Simion Mârza. Miniş. Ioan Me- al oraşului Arad. încercare cu 4 soiuri de grâu, idem semântare cea 500 mm. grâu. « Corpul funcţionarilor se compune de a putea cunoaşte, însuşirile aces mete, Chişineu. Iova Rus, Ineu. Iohann Cu aceiaşi ocaziune am oferit ace> Vormittag, Glogovaţi. şi Pavel Bogdan, din: 1. Director, 1. Secretar, 1. Con tora faţă de sol climă etc. din aceea tea trieure comunelor cu preţ reè de 5 0 % din preţ pentrucă aceste sL tabil, 1. Impiegat, 1. Dactilografă, 1. comună. Iosăşel. Grădinar, 1. şofer şi 1 camerist. Membrii d e drept. Din aceste câmpuri am intenţionat ţiuni să fie permanent deschise şi pr Din aceştia grădinarul şi şoferul au să încredinţăm un număr oareşicare şi se la dispoziţiunea publicului in mif Dr. Iustin Marşieu: Prefectul J u gratuit. deţului Arad. fost retribuţi ca diurnişti, iar restul din D-lor învăţători de pela Şcoalele d e Unele dintre comune au şi curnp^ luliu Caba, Administratorul Finan alocaţia cuvenită la art. 1. ca perso Stat cărora le-am făcut ofertă foarte rat iar altele vor prelimina suma ciar, Arad. nal bugetar. favorabilă în ceeace priveşte procura cesară în bugetul anului viitor. Lazar Pèriàn, Consilier Agricol, Arad. Registrul de intrare prezintă un nu rea seminţelor, cu cari urma să facă Cu ocaziunea distribuirei de semân|; Dr. Alexandru Gh. Martha, Primmăr de 4880. acte ce ni s'au înaintat experienţele pe pământurile ce le-au am pus la dispoziţiunea agricultorul medic vet. judeţean Arad. cu anul trecut, care până la finea a- obţinut delà Stat pentru astfel de sco in mod gratuit toate aparatele noad Insp. Gen. Ing. Ioan Pisc, Dir. Renului adecă până la 31. Decembrie puri insă zadarnice ne-au rămas toate tre „Lotria" plus preparatul „TillantiiS; giunei DC. Silvice Arad. cu care au făcut saramurarea grault Ladislâu Purgly, ca reprezentant Soc. 1929 au fost rezolvate toate fără ex năzuinţele ce am depus întrucât la aIntenţiunea ne-a fost să obicüná, cepţie. pelul nostru nu ne-a sosit nici an a- populaţia la o procedură mai nonT Anon. a Agriculturilor Arad. Adresele expedate au fost 8893. pe mator din intreg corpul didactic ce a- mai modernă în ceeace priveşte san Axênte Secula, ca delegat al Camevem în judeţi. murarea grâului în mod uscat. anul intreg. rei de Comerţ. Activitatea C a m e r e i p e a n u l 1929. 1 1 r 2 c £ c t 1 Duminecă 30 Martie 1930 „ R O M Â N U L " Continuare din pagina I-a. I ; j I pundem dlui Barabás că nici un mi nistru român, de orice nuanţă politică, în parlamentul român nu se încumetă ci are toată libertatea de a se pronunţa liber şi fără ocol chiar şi atunci când e vorbă de d. Barabás. Pentru acesta nu e nici o nevoe ca acel ministru să ,,se încumete sau să se dedeie" sau să îndrăznească". Acest limbaj insuşi confirma, de câtă libertate se bucură d. Barabás cu semenii săi în România, de poate chiar şi „să se dedeie sau să se încumete sau să indrăsnească" a se pronunţa în acest fel de un ministru român. Recunoască D. Barabás că în Ungaria nu puteai să te pronunţi în acest chip nici despre un prefect de judeţ. Credem că nu doreşte d. Bara bás să ne travestim in sumanul orgo lioasei ţinute a prefecţilor de odini oară? Nu credem să o dorească. Dar cât priveşte alegerea consiliului municipal delà Arad, ne dă voe ca încheiere să afirmăm şi noi că a fost ca un „vis frumos". Iată de ce pen trucă fraţii Români s a u învrednicit a se aduna sub un singur steag şi nu a mai fost nevoe ca intr'un caz de pactare cu partidul maghiar d. Krenner şi ai săi eventual să votere cu blocul comunist. Nu o poate trăgădui nimeni că aşa s'ar fi întâmplat. Are dreptate d. Barabás. Alegerea delà Arad a fost în adevăr un vis fru mos iar pentru asta nu a mai fost ne voe de constatările Dsale. Numai că noi le-am trăit aceste zile iar d. Bara bás le-a visat. Citiţi şi răspândiţi „ Românul" Cum se constitue o r o a t ă d e voinici. Roata de voinici poate organiza ori ce aderent ai partidului naţional-ţără nesc cu tragere de inimă faţă de să teni. Astfel o roată de voinici va pu tea fi organizată de către preotul sau învăţătorul satului, de către preşedin tele organizaţiei comunale a partidului de către preotul, învăţătorul satului ve cin, cu dragoste faţă de partidul naţional-ţărănesc. ACT CONSTITUTIV încheiat in ziua de.. 1930 in adu narea de constituire a R o a t e i d e V o i n i c i din comuna Judeţul de faţă fiind domnii D-l delegat al „Chemării Ti neret. N.-Ţarănesc" arată scopul şi menirea organizaţiei, face istoricul miş cării precizând că această organizaţiune se alcătueşte în cadrele Partidului Naţional-Ţărănesc. Toţi tinerii declară că adoptă Sta tutul pentru organizarea tinererului şi se vor supune cu o disciplină necon diţionată tuturor ordinelor primite delà Conducerea Centrală. Voinicii aleg pe fratele..,....ca stegar şi declară că se pun sub conducerea lui. Drept care s'a încheiat, citit, apro bat şi semnat acest act constitutiv al roatei în două exemplare dintre cari unul se păstrează în archiva locală iar celălat se trimete centrului din Arad. (Urmează apoi numele şi subscrierea tuturor acelora cari s'au înscris la voi nici.) Un exemplar din acest act se va trimite pe adrese de mai jos, iar ce lalalt act se va ţinea în arhiva orga nizaţiei. Dupăce s'a constituit roata, voinicii j Politica în şcoală. (urmare) Pag 3 . de i. I Căuariu. 2. Şcoalele urbane au fost împănate j nin, la o şcoală de băieţi), aceasta cu o mulţime de protejate, unele fete dovedeşte că s'a creat un post de tinere, cari n'aveau stagiul legal pen complezanţă pentru plasarea vreunei tru a putea fi învăţătoare la oraş (deci protejate, Evident, n u ? o evidentă călcare a legii). In chipul 3. In schimb, dualitatea Cristea-Ola acesta s'a ajuns la situaţia extrem de riu a zorit din greu să înlăture deia ciudată (dar în acelaş timp şi foarte locurile lor pe cei mai de seamă mem elocventă), că nu numai la cele mai bri ai corpului învăţătoresc din oraş multe scoale urbane mixte, ci chiar la şi judeţ, pentru că aceştia nu accep alade băieţi,majoritatea covârşitoare tau să le serviască de instrumente, posturilor să fie dată femeilor (cu o ori nu erau de aceeaş coloare politică ansparentă preferinţă pentru cele... cu dânşii. In acest scop ei alcătuiseră ostime") De dragul adevărului trebue un tablou al „nepartizanilor", un iei să precisăm, că acest punct al „activităţii de „carte neagră". Şicanele şi „an didactice" a lui N. C. se datoreşte în chetele" curgeau cu nemiluita. Oare cea mai mare parte „colaborării" foarte şi această „ideologie" „a ţâşnit din viguroase a „demnului" său tovarăş: camera păcii şi a dragostei" (expresia Dimitrie Olariu. autentică a lui N. G ) ? Dar spre ma Iată, de pildă, un caz foarte carac rele lor necaz şi spre norocul şcoalei, teristic: La şcoala de băieţi Nr. 1 din şeful inspectoratului şcolar delà Timi Arad, prin colaborarea Olariu-Cristea, şoara a retezat scurt pofta de răsbu'a înfiinţat un nou post de... învăţă naie a celor doi aliaţi prin josnicia in toare. Mai întâiu, chiar de era nece tenţiilor. sară înfiinţarea noului post, acesta la 4. Ministr. lnstr. Dir. gen. înv. pr. o şcoală de băieţi nu putea fi decât sub No. 17094/1920 dăduse ordin ca un post de invăţător-bărbat, şi nici orarul să fie pe ziua întreagă. Totuşi decât de învăţătoare. Dar lucrul este N. C. — în opoziţie cu ordinul Mi şi mai grav. înfiinţarea postului nu nistrului — permite (sub. Nr. Reviz. era nici măcar necesară. In adevăr, şc, 1672/1926) unor protejate să ţină art. 65 al legii înv. primar prevede lecţii numai înainte de masă, pentru 60 elevi pentru un învăţător. Ori, cl. motivul că acele învăţătoare... au lo I. la şc. No. 1 — pentru care s'a în cuinţa departe de şcoală (cale de fiinţat al 2-lea post, — nu avea atunci vreo 15 minute)! Deci interesele şcoa decât 58 elevi, adecă mai puţini de lei erau subordonate intereselor de câţi prevede legea pentru un singur comoditate ale protejatelor „dlui re post. Şi dacă totuşi s'a înfiinţat şi al vizor". 2 lea post (şi încă cu caracter feme5. In a. 1926 N. C. a scutit, ilegal Mâna de partizani, a generalului Averescu si a dictatorului — parodie — Goga, —- răsletiţi singuratici în cele patru părţi a ţării, s'au adunat în congres la Bucureşti. Congresul a avut loc Duminică şi aci eroii cărămizii din 1927, s'au pus pe vorbărie' tot aşa de harnici de gură ca în noaptea de po mină, când goniţi de cărămidă, manile lor au dat un iureş prin banii statului. In lungi discursuri — apă chioară-— au lovit şi batjocorit instituţiile cele mai sacre ale ţării. Vorba lor murdară şi îmbibată de bale scârboase, a atins şi a mânjii tot ce este mai sfânt şi mai sacru în ţara aceasta, vorba lor îmbibată de veninul dorinţelor nesa tisfăcute şi ura individiei neputincioase transformate pentru ocasie în linguşeiri feline, au spurcat poporul, pe care dictatorul — parodie, 1-a împuşcat, au atins Regenţa, care — conştientă de rolul ei — nu-i aduce la guvern, au mânjit guvernul pentru că nu le ce dează locul. Dar vorba ca vorba, dar şi felul de a gândi al averescanilor e ciudat. Poate sunt semnele bătrâneţii care se apropie distrugătoare, poate sunt semnele cari prevestesc îndeplinirea zicalei româneşli, că la bătrâneţe omul ajunge în mintea pruncilor. Ori gân direa ciudată pe care o manifestă, se datorează anemiei financiare a ave rescanilor de când nu mai sunt la cârîşi vor alegea un stegar, cel mai de seamă voinic, care trebue să ştie şi carte. Orice corespondenţă privitoare la voinici se va trimite pe adresa dlui dr. Ursuţi Avram advocat în Pecica. şi fără nici un motiv, de amenzi şco lare (definitive) pentru absenţe nemotivate delà şcoală, pe fiica omului de serviciu al fostului prefect Georgescu. Art. 14 al legii respective, spune că numai inspectoratul şcolar poate da scutiri, în cazuri de boală. Ori, N. C. era atunci revizor; şi chiar dacă ar fi fost inspector, el nu putea da dispenze fără nici un motiv. Pentru acest abuz Ministerul următor 1-a pedepsit cu o amendă de 500 Lei (sub No. 43773/1926) 6. Administrarea banului public subt „conducerea" lui N. C. s'a făcut în aşa fel, că dânsul a fost înlăturai din post şi trimis la parchet, precum se ştie. Oare aceasta măsură s'a luat fără nici un motiv, numai aşa de... florile măruiui ? ma ţării a cărui buget l-au transfor mat într-o vacă bună de muls. Voiu cita un singur exemplu din faimoasa gândire averescană. Generalul în dis cursul său de Duminică, a spus că numai are încredere în Regenţă şi nici nu mai are ce aştepta delà ea. Pe de altă parte, votează o moţiune în care cere Regenţei înlăturarea imediată a guvernului Maniu şi aducerea par tidului poporului la cârma ţării, ca să continue opera de refacere a ţării. Şi această moţiune o trimite Regenţei prin fostul ministru Meisner. Recapitulaţi şi analizaţi puţin procedura. Aceasta e ncseriositate. Caracterul general a politicei dusă de partidul averescan. e neserioasă. O acţiune serioasă în două guvernărni averescane, nu s'a văzut. Neserios a fost şi congresul de Duminică, când s'au vorbit şi despre lucruri pentru cari ziarele cari le-au reprodus au fost confiscate şi despre fapre cari a doua zi au trebuit desminţite de în suşi ziarul generalului. Deci neruşinare şi neseriositate pe toată linia. Şi mai au pretenţia să fie luaţi în serios! Silvia Raşcu. Guvernul sovietic r e n u n ţ a ia p e r s e c u t a r e a b u r g h e z i l o r . Se a~ nuntă din Moscva că guvernul sovietic a publicat un decret senzaţional, prin care declară că populaţia „neproletariană" nu trebue persecutată, ' ci s e v a introduce şi pentru ea aceleaşi cartele de hrană ca şi pentru lucrători, şi nu va fi evacuata din locuinţe, cum s'a procedat până acum împotriva ei. Cercurile politice din Moscva co mentează acesi decret, care constitue o deviare delà politica'urmată până în prezent împotriva clasei burgheze. N. H e d . Din cele de mai sus, ré sulta în mod clar, că regimul bolşevic ce de 10 ani stăpâneşte Rusia, în mod volnic, se clatină, e pe ducă. Să-i fie drumul lin şi uşor... de, căci doar' nu de florile mărului... etc. Şi încă ceva. N. C. nu-mi trimite convocarea pentru adunările Asocia ţiei, pentru că — spune el — am zis că nu voiu sä fiu membru. Aşa? Dar taxa de membru mi-a ştiut-o reţinea ? In adevăr frumoasă logică ! O fi şi asta o-„idee" din acele ce „bâjbăe" ! 6. Când cu afacerea taxei amintită ia punctul precedent mă găsiam în biroul revizora tului, N. Cristea mă aposlroiează cu cuvintele următoare: ,,Cănd vorbeşti cu m i n e , nu sta cu mâna în buzunar, că te dau afară!". ...Sărmană lume! A ajuns ţiganul îm părat ! Când N. C. era dascălul obscur din Mândruioc, eram pentrn el: „Fra te dragă!" Acum: „Cănd vorbeşti cu mine... etc. ' Acest mic incident este foarte caracteristic pentru fizionomia sufletească a omului nostru. Dar incidentul a avut şi urmare. N. Cristea în devălmăşie cu ,,prietenul" Olariu m'au reclamat la inspectoratul şcolar pentru — Ţineţi-vă bine să nu ameţiţi ! —• „atitudine necuvincioasă în faţa s u p e r i o r u l u i " . (Uf ! S u p e riorul...!). Ială oamenii „păcii şi ai dragostei" ! Pomelnicul complet al isprăvilor ce lor 2 „superiori" Cristea et Olariu ar fi foarte lung, aproape inepuizabil. Cele câteva înşirate aci, credem că ajung pentru a-se convinge ori cine, cât de „demni păzitori ai învăţămân tului" „sau dovedit aceşti indiviz, asupra cărora cade întreagă răspunde rea în faţa posterităţii, pentru năpasta ce a căzut asupra nenorocitei scoale româneşti din jud. Arad. Va urma. 1 7. S a u tăcut reţineri arbitrare şi abuzive din lefile învăţătorilor. Mie, de pildă, N. C. — folosind u-se de ca litatea sa de revizor — mi-a oprit din leafă taxa de membru al „Asociaţiei", deşi am protestat şi am declarat ca tegoric că nu voiu să fiu membru al acelei asociaţii, transformată în agen tură politică. Iată deci un abuz de putere oficială! Şi mai ales ciudata mentalitate de a face pe cineva cu sila membru al unei asociaţii aservită intereselor politice ! Dar nu numai atât. încă nici până în ziua de astăzi (dupa 5 ani) casieria Asociaţiei — deşi am solicitat-o — nu mi-a confirmat achitarea taxei de membru. De aici ar urma că taxa, ce mi-s'a reţinut din leafă, nici până as tăzi n'a fost trimisă la destinaţie, ci s'a evaporat cine ştie pe unde. Adecă, mai bine zis, s'ar cam putea şti pe un Pag. 4 „ R O M A N U L " Cronică externă In atenţia dlui primar Cererea justă a unui club sportiv românesc din Gai. ] Tot Conferinţa navală... j Acum trei ani a luat fiinţă în sub I despre care scriam mai zilele trecute că e pe cale să şi de-a sufletul în mâiurbia Arad Gai u n club sportiv roma nesc sub numele „Venus" în care s'au j nile... Societăţii naţiunilor delà Geneva înjghebat o seamă de intelectuali şi ţă ; voiu scrie şi acum. Delegaţii francezi, în cap cu minis rani localnici iubitori de sport. Acest trul de externe — dl. Briand — nu club numai c u mari sacrificii a putut părăsit lucrările conferinţei, deoarece résista greutăţilor cari de obicei vin în calea oricărei tinere organizaţiuni. pretenţiiile lor erau rău privite de de Echipamentul a fost cumpărat pe banii legaţii celorlalte ţări, iar francezii, nu adunaţi delà membri şi datorită unei puteau accepta cererile ; mericanilor, mari străduinţi, azi societatea s e enu englezii pe de altă parte nu se inie mera intre organizaţiunile bine înte legeau cu italienii, dea ceartă-n toi. Francezii văzând aceasta, au lăsat toate meiate româneşti din Arad. Societatea de curând a înaintet pri baltă, gândind în sinea lor şi cu bună dreptate, că de va avea cineva lipsă măriei o cerere pentru a obţine u n te ren sportiv unde să execute exerci de ei, îi va chema, şi aşa fără ei nu ţiile sportive. Fiind cazul unei grab vor face nici o treabă. Şi aşa a şi fost. nice trebuinţe de acest teren, ne fa Abia au ajuns francezii acasă şi cei cem ecoul unanimei dorinţi ca primă delà Londra au şi tehgrafat după ei. Ziarele engleze, după plecarea fran ria oraşului Arad să atribue acestui club sportiv terenul din piaţa sf. Elena cezilor, au şi început să scrie că fran care actualmente este în mâna societăţii cezii au plecat delà Londra ca să strice conferinţa. Ziarele franceze le au răs sportive „Juventus" — din aceaş sub puns însă, că miniştrii francezi, mai au urbie. Când şi pe calea publicităţii ne a- şi al:ă treabă de făcut acasă, ru nu dresăm conducătorilor oraşului Arad, mai să se plimbe la Londra şi dercolo la Paris. Lucrurile s'au liniştit deo aflăm de bine a atrage atenţiunea a supra atitudinei clubului sportiv „ J u camdată. Francezii se vor întoarce la ventus" membrii căruia, în majoritate Londra şi conferinţa va continua. Care va f. sfârşitul acesteia şi folosul care-1 maghiari, cu fiecare ocaziune, la emu laţiile sportive, aruncă inveitive publi va aduce păcii şi omenirii e greu de cului românesc probând complecta in ştiut: Până când fiecare vrea să tregă existenţă a loialităţii faţă de patria în jarul pe coca lui, treabă cu siguranţă c a r e trăiesc. Cum intre aceasta socie nu vor face. Şi ac- asta e rău. s. m. tate şi municipiu nu s'a perfecţionat nici o înţelegere definitivă asupra po Spectacole. sesiunii terenului sportiv, găsim nime rit ca faţă de această societate „ J u ventus" să solicităm dlui primar spri B a r c a lui Noe jinirea societăţii româmşti „Venus". Film sonor. Pentru a dovedi ţinută neloială a club Sub couducerea primăriei arta cincului „Juventus" reamintim scandaloasa grafică, a câştigat foarte-foarte mult. atitudine d n ziua de 23 cor., la emu Filmele din ce n ce mai bune, au con laţia dintre echipa sa şi acea a s o c i e tribuit la creiarea unui public credin tăţii „Venus", când asistenţa românea scă a fost ţinta numeroaselor injurii, cios artei mute, ceeace a determinat pe dintre cari ca mai uşoasă amintim nu conducătorii acestor întreprinderi, să mai pe acea de ,,mămăligari" ipuhc- introducă şi filmul sonor şi cinema tograful „Central" a fost amenajat în kások). acest scop. Seria filmelor sonore a fost Iar pentru a dovedi că soc. „Venus" începută cu „Singing-Fool", continuând este românească dăm aci numele mem- cu „Cântecul Cozacilor de Don" după ca briior celor dona echipe. Iată. — re „Regina neincoronată" iar al ultimul şi In soc. Juventus: Kleies, Fabian, Fe- cel mai superb din filmele sonore : riceari, Kontros, Jakab, Sinko, Körösi, „Potopul-Barca lui Noe" în frunte cu Wagner, Leszni, Incze, Kasnicza, B o Dollores Castello şi Georges O. Brien, tos, Béke, Gombos, Odrucsek, Bojtár, în ca e se face o paralelă intre poto Koss şi Bozsoki. Iar în echipa „Venus": pul catastrofal din timpul lui Noe şi Opn a, Roşu, Morcov, Beju, Răsădeaţi, răsboiul mondial. Realizarea e desă lonescu, Bogăţian, L. Putici, Popian, vârşită, icoanele şi efectele potopului Stoiuescu, Pupe, Ardelean, Stoia, Barbu, şi a i ăsboiului sunt redate foarte bine Mâgurean, Crăciun. şi surit pline de omenesc. Credem că suntem perfect înţeleşi şi Filmul cu siguranţă va face serie şi avem ere inţa că soc. „Venus" va găsi sprijinul bine meritat. Red. va fi apreciat de publicul amator de frumos. I Duminecă 30 Martie 1930 S e r b a r e a şcolii n o r m a l e de băieţi Marţi după masă, în localul teatru lui, Şcoala normală de băieţi a dat o serbare, în memoria patronului său „Dimitrie Ţichiudeal". In programul de coruri, executate ireproşabil sub conducerea dlui prof. Lipovan Ioan, au fost intercalate o serie de exeicitii gimnastice s'ib conducerea dlui prof. Dobó?, exerciţii acompaniate de or chestia şcolii, a u fost exerciţii grele, dar au fost executate fără greşală. Tot în cadrul corurilor a u mai fost câteva declamări din Goga şi Topâr ceanu, foarte reuşite. Intenţionat a m lăsat la urmă confe rinţa dlui T. Mariş, despre Ţichiudeal pentru că prea a fost frumoasă şi sfâr şitul prea trist. Şi cum se nu fie :rist, când ţinta lui Ţichindeal, primul di rector al şcolii normale — a prepa randiéi — din Arad, a fost ca şcoala să fie în centi ul oraşului, iar astăzi e alungată afară din oraş, Îără local şi aşezată provisoriu în fostele paviloane ale aviaţiei amenajate în acest scop. E trist şi tristeţea se'ntinde tot mai mi.lt asupra Aradului c u un trecut aşa de glorios. Lipsa publicului delà serbare, nici nu trebue s'o mai remarc, căci e obiş nuită. Cel c a r e p r i m e ş t e p a l m e l e L. A n d r e e v . ziua de 27 cor. a fost amânată pE ziua de 31 Martie a. c. din motif™ de ordin general. ^ A 11-a a n i v e r s a r e a iascisxat « lui. A unsprezecea aniversare a înti meierii fasciilor a fost celebrată cu nu re entuaziasm în toată Italia. Oraşef erau pavoazate. S'au ţinut pretutindeni mari intrig niri fasciste în care oratorii, între i mai mulţi miniştri, au preamărit an a n versarea. Citirea mesagiului lansat de Duce fost primită cu însufleţite ovaţii. No. 374/1930. Primăria comunei Glogovi Pablicafiune. Jj v. Se aduce ia cunoştinţa publica cal citaţiunea publică pentru procurais celor 8 vagoane de lemne, de foc, i prima calitate, gorun şi cer, necesäj primăriei comunale şi şcoalei de st din Glogovaţ se va ţine în confort täte cu art. 88—110 din legea cont bilităţii publice la primăria comut Glogovaţ în ziua de 3 Maiu 1930 q>] 9 a. m. j, Garanţia în suma de 10% din si% totală va fi depusa în numerar la casr comu;iei. Lemnele vor fi predate Gara CFR sau Arad Podgoria Ologi vaţ mai tâiziu la 15 August 1930. J Caietul de saroni se poate vtd^ în biroul notarului comunal. Licitaf a se ţine înaintea primârfj, } a r l t i H A doua tiupă bucurtşteană în tur neu săptămâna aceasta: trupa teatrului Regina Maria, a reprezentat Mercuri seara „Cel care primeşte palmele" de L. Andreev. E povestea simplă a unui domn nenorocit, care în viaţa lui a în casat mereu... palme. Interpretarea în frunte cu m a i ele Ion manolescu a fost desăvârşite. Apl.uzele furtunoase au fost modestata răsplătire a publicului. S. M. cöcorx»<x)oo(X)aocw o o Culturale Conferinţa Duminică 30 Martie c. ora 5 d. m. Dl. prof. univ. Ştefan Bogdan : Intre credinţă şi ştiinţă. Luni 31 Martie c. ora 6 d. m. va a v t a loc în sala fes tivă a liceului „Moise Nicoarà" din loc, conferinţa dlui prof. Al. Constaniinescu, cespie : Poeţii arădani. Duminecă 6 Aprilie c. ora 5 d. m. Dl. piof. univ. G. Bogdan-Duică : Ion Sla vici tânărul în lumina scrisorilor sale. Dl. prof. Bogdan-Duică v a continua conferinţa despre Ion Slavici. Luni 7 Aprilie c. ora 6 d. m. în saja festivă a liceului „Moise Nicoară", în cadrul ciclului de conferinţe: Aradul de Al tădată, Intrarea liberă. comunei, respective a Comisiunei am%, numite pentru acest scop de Consili^ comunal. Primar ÎS • 1 J! Í N o . ^ 91/1930. r n m a n a comunei iPublicaţiiiiie. " Primăria comunei Şicula, publică a citaţiunea pentru toate lucrările, îepx ra(iunile şi furniturile necesare comn nei pe anul 1930 îu ziua de 26 Api lie 1330. a 1. La ora 8.30 pentru furnizarea rc chizitelor Ue scris, imprimate, regish,, compactarea cărţilor de legi şi rej lamente. 2. La orele 9 pentru furnizarea pţ-, roiului pentru iluminatul localuri primăriei şi iampeloi de birou. 3. La oarele 9,3U pentru reparaţii nile mărunte ce se vor ivi, din cazi caz, în decursul anului 1930, ia eio ficiile primăriei, la fântânele şi podii rile comunale aflătoare in interiorul; exteriorul comunei, cât şi curaţii lor, cât şi facerea alor 2 fântâni, a 4. La oarele 10 pentru reparai mobilierului şi furnizarea celui lip2 birourilor primăriei. 5. La oarele 10.30 pentru, confecţl rărea uniformei de vară 4 bluze' pantaloni şi 4 perechi bocanci gi4 zilor comunali. I 6. La oarele 11 pentru furniza^ materialului necesar pentru repara rechizitelor de pompierii. 7. La oarele 11.30 darea în lucna pepineriei comunale. Licitaţiunile se vor ţinea în cont mitate cu art. 96 alin. 3 din le( contabilităţii publice şi anume pil strigări. Condiţiunile de licitaţie se pot vel în biroul notarial în orele oficioasei întrucât unele dintie licitaţiunile t mai sus nu vor avea rezultat, fixau ' a doua licitaţiune pe ziua de 12 M 1930 tot la aceleaş ore. Şicula, la 13 Martie 1930. Primat 3 l( 1 C o n s p i r a ţ i e c o m u n i s t ă l a Sofia. Poliţia a arestat în ultimele zile 315 comunişti, bănuiţi de a fi organizat o nouă conspiraţie împotriva statului bul gar. Intre arestaţi se află 20 de comu nişti care fuseseră expulzaţi din ţară şi s'au reîntors in Bulgari în baza unei amnistii acordate de guvern. Agitato rii au fost interogaţi la Prefectura de poliţie din So ia. Biserica poloneză împotriva p e r s e c u ţ i i l o r d i n R u s i a . Mitropo litul Dionisie al Bisericii ortodoxe din Polonia a publicat un mesagiu prin ca re invită pe credincioşi să ia parte la slujbele religioase ordonate de Sinod pentru victimele persecuţiilor religioase din Rusia sovietică. „Marele Duhovnic" de Victor Eltimiu Duminică seara, a avut loc pe scena teatrului orăşănesc reprezentaţia pie sei : „Marele Duhovnic" de Victor Eftimiu, de către turneul ofiual al Tea trului National din Bucureşti. Despre lucrarea dramatică a dlui Eftimiu — care nu e nici mai bună, nici mai proastă decât celelalte lucrări drama tice, doar situată în alt mediu — nu mai am ce scrie, după cele scrisă de cronicarii dramaticei din capitală. Jocul superb al actorilor a câjtigat întreagă sală, care a aplandat frenetic. Rolurile principale au fost deţinute de : dşoara Sorana Ţopa, dnii Calborearm şi Băl tăţeanu. / Ştiri diferite A l e g e r e d e d e p u t a t î n judeţul T i m i ş . Cetim îu Monitorul Oficial că colegiul electoral pentru adunarea de putaţilor din judeţul Timiş-Torontal este convocat pe ziua de 4 Mai a c , pentru a alege un deputat în locul ră mas vacant prin numirea dlui Sever Bocu, care a fost numit în funcţiunea de director ministerial la Directoratul VII. din Timişoara. Până în prezent nu se ştie cine v a candida la acel loc de deputat. 1 1 a A m â n a r e a constituirii Consi l i u l u i j u d e ţ e a n A r a d . Constituirea consiliului judeţului Arad fixată pe E 1 „ R O M A N U L " Duminecă 30 Martie 1930 A d u n a r e a g e n e r a l ă a Delà Asociaţia „înfrăţirea'' din Arad „Societăţii P r i n c i p e l e M i r c e a " In ziua de 22/111. Societatea Princi pele Mircea filiala Arad, a avut adu narea generală, la care au luat parte un număr însemnat de membriiL Dna Ecaterina Dragan substituind pe Dna Sofia Mihulin plecată din oraşul \rad, a deschis adunarea, salutând membrii prezenţi şi exprimându-şi pă rerea de rău că a lipsit Prea Sfinţia Sa Episcopul Grigorie, înaltul Prezi dent de onoare a acestei Societăţi. Dsa face darea de seamă a activită ţii pe anul 1929 cerând adunărei desîărcarea comitetului de gestiune. Se procedează, conform Statutelor, reinoirea comitetului, cu care ocazi une se pune în discuţiune şi chestiu nea unei nou Prezidente. |. In urma constituim noului comitet, de o comisiune compusă din 3 DoImne, adunarea acceptă în unanimita te ca Prezidentă activă pe Dna E. DraJan. Prezidente de onoare Dna V. Robu, S. Mihulin, Br. Pop., Vice-Preridente Dnele Dr. Cucu, Trimbiţioni, Păunescu, Casier, Dr. Memete, Secre tar Dna Nestor, Censori, Dl. Jac, Vaţian Aurele şi Dna Dr. Pleşea precum an Comitet de 34 membrii. i Dnele Cicio Pop, Goldiş, Botiş, Mărfcuş, Ispravnic, Memete, Mateescu, Crisan, Rămniţan, Mironescu Manafu, Laugier, Păcurar, Ciorogaru, Piso, Piba^ier, Coţoiu, Marinescu, O l < Halmaţian, Scheer, Mitache, Popovici, Stănescu. FI. Popovici, Pascuţiu, Moldo•Van, Jac. Se votează proectul de buget pe ,1930 după care Dna Ecaterina Drafan mulţumeşte intregei adunări pen tru încrederea şi inputernicirea ce i •l-a dat şi declară şedinţa inchisă făiCând apel la toate Doamnele Române idin Arad, să se inscrie în cât mai ma re număr în Societatea pentru ocroti rea copiilor sugaci, ca să-i putem da ii desvoltare şi mai mare. aru 'Comitetul Şcolar al Şcoalei Normale de Jăeţi „Dimitrie Tichindeal" din Arad. ' i o . 242—1930. Convocare. Conform prevederilor decretului lege irivitor la organizarea comitetelor ijcolare, se convoacă Adunarea {Gene rală a membrilor Comunităţii Şcolare, fa sala mică a Primăriei, pe ziua de :30 Martie a. c. cu următoarea ordi nea de zi ; i 1. Verificarea gestiunii anului 1929. s 2. Aprobarea bugetului pe anul 1930 3. Alte eventuale propuneri. Dacă la data de mai sus nu se vor •întruni membri în număr reglementar, şedinţa Adunării Generale se va ţine la 6 Aprilie a. c. fără altă convocare. Arad, la 21 Martie 1930. i Preşedinte : Dr. Iulian Borneas Primăria comunei Cermei. t- Concurs. u ii Primăria eomunală publică concurs lentru compleriarea postului de secreaf comunal (subnotar) devenit vacant. Reflectauţi pe lângă condiţiunile dfrescrîse de Art. 7 din Rcg. Statului ('âncţionarilor publici trebuie să po i^eadă diploma de notar. Cererile adjustate cu toate actele se j.ror inainta primăriei până la data de ]8 Mart. a. c. Cermei Ia 14 Martie 1930. Primăria. e I In conformitate cu articolele 11, 12, 13 din statutul asociaţiei „înfrăţirea". Se convoacă pentru ziua Adunarea Generală de Joi 3 Aprilie 1930 oarele 17 In sala Festivă Moise Nicoare din Arad. a Liceului ORDINEA DE Z I : 1. Darea de seamă pe anul 1929. 2. Reinoirea organelor administra tive. 3. Gestiunea financiară, descărcarea 4. Proect de buget pe anul 1930. 5. Modificarea statutelor. 6. Propuneri, diverse. Arad, 21 Martie 1930. Preşedintele Asociaţiei „înfrăţirea" A. Crişan. Pag 5. No, 211/1930. Primăria corn. Rovine, jud. Arad Publicaţiune. Rămânând — în parte — fără re zultat licitaţiunile publicate pe ziua 4 şi 5 Februarie 1930, se publică spre cunoştinţă generală, că în ziua 15 Ap rilie 1930 se vor ţine la această Pri mărie următoarele licitaţiuni publice: 1. La ora 8 pentru vinderea mobilierului vechiu nefolosibil în birouri : scaune, mese, dulapuri, tablouri, cadre vechi, imprimate şi tot felul de hârtii selecţionate din archiva comunei. 2. La ora 8.30 pentru cumpărarea alor 7 vieri pentru reproducţie p e seama comunei. 3. La ora 9 pentru cumpărarea alor 150 m/m. porumb, 150 m/m. ovăz, 20 m|m. orz, 50 m/m. tărâţe, 100 m]m. Tribuna liberă pae de grâu şi 2000 snopi tulei de Pentru ceie publicate aci, redacţia nu răspunde porumb, furaje necesare cailor şi ani maieior de prăsire ale comunei în aOn. Redacţia „Românul Arad. Subsemnatul Toader Luca ales pri nul 1930. mar în comuna Covăsinţ, cetind în ziarul 4. La ora 9.30 peutru cumpărarea unei „Tribuna Nouă,, din Arad, că eu aşi căruţe pe seama comunei, reparerea fi ales de primar ca-şi liberal — declar, trăsurilor, căruţelor, harnaşamentelor, că eu nici când nu'am fost liberai şi rechizitelor de pompidrit şi potcovirea aşa nici n'am candidat vre'o dată pe cailor şi armăsarilor comunali în anul listă liberală, totdeauna în viaţa mea 1930. 5. La ora 10 pentru cumpărarea am fost, sunt si voi fi naţional-ţărănist, şi deci şi acuma m'am ales primar ca pomilor, arborilor şi copacilor necesari naţional ţărănist, primind toate votu la plantarea străzior şi parcurilor co rile numai delà naţional ţărănişti, faţă munale în anul 1930. de candidatul liberal Mihai Hălmăgean, 6. La ora 10.30 pentru cumpărarea cu care a votat numai liberalii. Această lemnului, fierului, scândurilor, cimen îmi este declaraţia mea, pe care Vă tului, tuburilor de ciment şi varului rog să-o publicaţi în foaia „Românul", necesar şi reparaţiunilor fântânilor, po ca să citească toţi şi mai ales locuito durilor, şanţurilor, edificiilor, căruţelor rii din comuna Covăsinţ, cari să sim trăsurilor şi pompelor de incendii ale ţesc vătămaţi când le zice cineva că comunei în anul 1930. ei sunt liberali, fiind totdeuna cei mai 7. La ora 11 pentru cumpărarea devotaţi naţional ţărănişti. unui pod plutitor peste Mureş, even tual a materialului necesar acestui pod. Covăsinţ la 16 Martie 1330. Dimenziunile podului sunt fixate în Cu stimă 14,50 m. lung.me şi 6 m. lăţime. Lem Luca Toader nul va fi de preferinţă stejar sau brad primar. roşu-uscat. ö o o ö o o a o o o ooosooeoco 8. La orele 11.30 pentru compacta Primăria comunei Glogovaţ - Jud. Arad rea cărţilor şi registrelor de legi şi No. 211/1930. specialitate, asemenea pentru furniza Publicaţiune. rea hârtiei, imprimatelor şirecvizitelor Se aduce la cunoştinţa publică ca li de scris necesare Primăriei în anul 1930. 9. La ora 12 pentru furnizarea alor citaţiunea publica pentru procurarea 650 m. lemne de foc pe seama Primă celor 900 tăbliţe de tinichea necesare riel, şcoalelor, locuinţelor notariale şi pentru numerotarea caselor comunei sorei de ocrotire în anul 1930. Glogovaţ se va ţine în conformitate cu 10. La ora 12.30 pentru furnizarea art. 80 110 din legea contabilităţii mobilierului necesar Primăriei în anul publice în ziua de 3 Maiu 1930 ora 1930 şi anume: mese, scaune, posta 10 a. m. în localul primăriei. vuri pe mese, prosoape, şterguri, lampe, Tăbliţele vor fi executate în mai mult 2 luni delà primirea comenzii şi becuri şi diferite alte mărunţişuri ne cesare gospodăriei comunale în anul vor fi predate la primăria comunei. Caietul de sarcini se poate vedea în 1930. 11. La ora 13 pentru confecţionarea biroul notarului comunal. Licitatorul va dovedi că are brevet uniformelor, încălţamintelor şi echipa industrial sau ca este firma înscrise, mentului necetar guarzilor şi servito depanând 1 0 % din totalul sumei în nu rilor comunali în anul 1930. 12. La ora 13.30 pentru reparaţiunile merar la cassa comunei. Licitaţiunea se va adjudeca de Co- mărunte ce se vor ivi din caz în caz mfsiunea de licitaţiune numita în acest în cursul anului 1930 la edificiile, graj durile, fântânile oborul şi podurile co scop de consiliul comunal. Licitaţiunea va avea loc prin strigări munale. 13. La ora 14 pentru cumpărarea ncepând delà suma de 40 Lei per buîcata. Primăria. alor 3 fântâni cu pompă pe seama Primăriei şi locuinţelor notariale. 14. La ora 14.30 pentru arindarea No. 254/1930. Primăria Sânmartin. hanului comunal depe malul Mureşului, cu drept de cărciumărit, pe un period Publicaţiune. de 6 ani începând cu 1 Ianuarie 1931. Primăria comunei Sânmartin vinde 15. La ora 15 pentru vinderea casei prin licitaţiune publică verbală cu data Nr. 665 împreună cu dependinţele şi de 30 Aprilie 1930 la orele 10 a. m. gi adina aparţinătoare. la Primăria Sânmartin un buc. taur se 16. La ora 15.30 pentru repararea lecţionat. edificiilor comunale conform devizelor Sânmartin la 22 Martie 193Ö. pregătite de experţi în suma de Lei Primăria. 289.770. C^C»C«DC5äOC5(OC5800C3äOCSOCSO 1 17. La ora 16 pentru arendarea pe 6 ani consecutivi a dreptului de vânat în pusta Sionda din comuna Bătănia, Ungaria pe 574 iug. cad. începând cu 1 Oct. 1930. 18. La ora 16.30 pentru arendarea pe 6 ani consecutivi, începând cu 1. Oct., 1930. a 253 iug. cad. pământ arabil şi 320 iug. cad. fânaţ aflător în pusta Sionda comuna Bătania, Ungaria. 19. La ora 17 pentru vânzarea fâ nului şi otavei recoltabilă în vara anu lui 1930 în pusta Sionda comuna Bă tania, Ungaria. 20. La ora 17.30 pentru arendarea păşunat a 320 iug. cad. fânaţ, pentru păşunatul vitelor până la 1 Februarie 1931 şi începând imediat după cositul fânului respective al otavei din vara anului 1930. 21. La ora 18 pentru vinderea alor circa 300 m/m. grâu aflător în comuna Bătania, Ungaria, ca arinda pustei Si onda. Grâul va fi recolta anului eco nomic 1929/1930 şi se livrează la 15 August 1930. Licitaţiunile se vor ţine în confor mitate cu dispoziţiunile art. 88—110 diu legea contabilităţii pnblice cu oferte închisa şi sigilate pentru acele a căror obiect are o valoare mai mare de Lei 50.000, iar pentru cele cu o valoare sub aceasta sumî — cu s irigări. Caetele de sarcini se pot vedea la această Primărie în orice zi de lucru de unde se pot primi toate informaţiunile necesare şi toate detailurile, ce stau în legătura cu aceste licitaţiuni. Amatorii vor depune deodată cu o ferta şi o garanţie de 5 % a sumei oferite în numerar sau efecte garantate de Stat, dar se menţionează că această garanţie va fi consemnată la Cassa de depuneri sau Administraţiuni financiare — prezentându-se nurnai recepisa res pectivă. Ofertanţii comercianţi sau industriaşi vor trebui să producă acte doveditoare, că firma este înscrisă. Rovine la 21 Martie 1930. Primăria. SAMAMAMAMaMAMAMAMAMáMAf SAMARA» Fieşiecare tinăr Român c a credinţă către Patrie, Tron şt Partiaul N.-fărănesc intră in roata voinicilor. A b o n a ţ i i ziarului n o s t r u suni cu stăruinţă rugaţi a plăti a b o namentul. Costul abonamentului s e v a trimite p e a d r e s a admi nistraţiei ziarului. La„Lăptăria Agricultorilor" A r a d , S t r . A . M u r e ş i a n u 7-9. să poate căpătaUnt de călit ea I. Lei 160. kgl. Caşcaval Teleider 60.— Lei. La comercianţi preţuri favorabile. Citiţi şi răspândiţi „Românul" Duminecă 30 Martie 193M „ R O M Â N U L " Pag. 6. No. 42/1930. Primăria Nădab Publicaţiune Nereuşind licitaţiile publicate pe ziua de 1 Martie 1930 să publică din nou Mcitaţiuni privitoare la cumpărături, reparaţiuni şi executări de lncrări pe ziua de 15 Aprilie 1930. La oara 8 pentru repararea edificii lor comunale şi furnizarea materialului necesar la întreţinerea lor. La oarele 8.30 pentru furnirareapo nimbului, ovăsului pailor necesar la vitele comunale. La oarele 9 pentru furnizarea ma terialului necesar la iluminatul birou rilor şi drumurilor comunale. La oarele 9.30 pentru furnizarea re gistrelor, imprimatelor şi a furnituri lor de cancelarie. La oarele 10 pentru repararea po durilor, drumurilor, fântânelor de pe teritoriul comunei precum şi a mate rialului necesar la repararea lor. Societatea Anonimă La oarele 10.30 pentru confecţiona rea echipamentului necesar, quarzilor comunali. La oarele 11 pentru furnizarea alor 96 m. lemne de foc pentru încălzitul edificiilor comunale. La oarele 11.30 pentru cumpăratul trei bucăţi vălăuri necasar la adăpatul vitelor pe păşune. Licitaţiile se vor ţinea în conforr täte en art. 72—83. din Legea coi bilităţii publice cu oferte închise gilate. j Garanta de 10 la sută pentru ä care adjudecaţiune se va devins ^ parat şi în numerar. Condiţiunile se pot vedea zilnic biroul notarial între oarele oficioai Nădab, la 18 Martie 1930. La oarele 12 pentru vânzarea unui taur neapt pentru reproducţie. Industrială Primă! Jtraă~&raă 'Bilanf General la 31 'Decemvrie 1929 Activ LEI LEI Cassa Cassa Centralei . . . „ Carierei . . . „ Fabricei Gurahonţ „ Forestierei Vata de jos . Disponibil la b a s c i Banca Românească . . , . Hitelbank Banca Românească c) P e n g ő . . . Efecte publ i c e: Statal R o m â n : Statul Român numerar Statul Român efecte M a t e r i a l e d i f e r i t e : — (Stocuri) Materiale Cariera Şebiş . „ Fabrica, Gurahonţ . „ Forestiera, Vata de jos . „ Balastiera, Zimand . 195.272 1.055 106.294 107.252 312.700 8.142 113.880 434.722 657.320 14,318.956 23,361.362 37680.318 602.765 11139.212 2872.585 79.110 14693.672 1436.829 1235.055 7970.670 2808.015 1500.000 4548.042 1607.927 21106.538 D e b i t o r i: Clienţi Zimand cariera Şebiş . ciment Gurahonţ . lemne . cu delcredere saci Impozite plătite în plus . Debitorii fabriceî Gurahonţ Avansuri Vata de jos Diferiţi . . . . Chiriaşi . . . . 166.557 4635.262 291,332 16,677 878,471 38,956 1354.738 68.565 51.839 5573.330 125,631 13201.358 Profit şi Vierûere B. L E I 1.535.490 654.786 198.785 2.332.284 2.182,788 139,399 2.322.187 1.309.572 1.992.307 10,779.594 23.361.362 925.008 15.117 902 1.511.222 1.064.628 161.880 52.921.596 8.520.692 1,402.667 1.453.983 — 198.785 2.332.284 11.377.342 2.531,069 J2 — — 2.531.069 Conturi d e o r d i n e : Deponenţi de cauţiuni Garanţii în efecte . Creditori de scrisori de garanţie 8.606 630.000 1.000.000 96.373.457 la 31 Decemvrie 1929 B. — — — Ore L E I Reportat din 1928 . B. s—S L E 1 198.785 Beneficiu delà Fabrica de ciment 1,782.918 „ „ Cariera din Şebiş „ „ Balastieră 380.665.' „ ' „ Casele de închiriat 639.050 „ „ Imobile diferite 123.792 1.435.745 Dobânzi 160.390- 4.721.345 Director General: s s . I n g . C. N i c u l e s c u 17.105.700 I« 378.724 4.796.354 94.734.851 4619.388 1931.662 94734,851 8,606 630,000 1000.000 96.373.457 L E I B. (1 T r a n s i t o r i i Vata de jos V a l o r i l e Fondului de Pensie CFAC Conturi d e o r d i n e : Cauţiuni . . . . Garanţii în efecte al Adm. F nane. Debitori de scrisori de garanţie Cheltueli generale Amortizări Beneficiu: Reportat din 1928 Beneficiu în 1929 . LEI Capital Fond de rezervă . . . . F o n d d i n d i f e r e n f a d e v a l o r i l a materiale Fond de pensii : Fond de pensii CFAC Fond de pensii SIAB Fond d e amortizare • Fond. de constr. Pecica-Battonya Creditori : Căile Ferate Române Acţionari din dat. Statului Rom. Acţionari din lichidarea CFAC Creditori diferiţi Furnisori . . . . Venitele palatului Creditorii Fabricei Gurahonţ . Dividende Dividende neplàtite arte 1927. Dividende neplătite 1927. Dividende neplătite 1928. Beneficiu. Beneficiu reportat din 1928 Beneficiu în 1929 . 409.873 Imobile ş i Investiţii Investiri silvice Imobile diferite Stocul lemnelor în pădure Val. Fabricei Gurahonţ . Terenul pădurilor Case de închiriat Cariera Şebiş DebU B. 4.721.345 Arad, Ia 31 Decemvrie 1929 Pentru Contabilitate; s s . Al. Manole Expert Contabil I n n u m e l e Consiliului de Administraţie A d m i n i s t r a t o r i delegaţi : s s . D r . C. L u ţ a i Subsemnaţii Censori ai Soc. An. Arad-Brad am examinat s s . D r . Emil V e l i c i u s s . Ilie A r d e l e a n preş. corn. cens. cont. aut. prezentul Tipografia G . lenei, Arad, Bulevardul Regina Maria Nr. 12 (Palatul Fischer Eliz). s s . A. Birtolon cont. şi l-am găsit în concordanţa s s . Dr. Dimitrie Cosma cu registrele Societăţii s s . Minai Cosma R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : I. A R D E U