incursiune |n tainele mun}ilor incursiune |n tainele mun}ilor

Transcription

LUMEA DE AZI
INTERVIU
ALMA MATER
O ZI DIN VIA}A DE ELEV MILITAR
DE LA ARMAT~
LA PREMIUL
NOBEL
PENTRU PACE
CRIZA UCRAINEAN~,
ÎNTRE MATRIO{KA
{I INTERMARIUM
Observatorul militar
Pagina 24
Pagina 14
Paginile 6-7
www.presamil.ro
www.mapn.ro
 ANUL XXIV NR. 4 (1291) 4 – 10 FEBRUARIE 2015  24 PAGINI  1,20 LEI 
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER
MAPN.RO
OBSERVATORULMILITAR
EDITOR:
MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE
FONDAT LA 23 IULIE 1859
SPORT
INCURSIUNE
|N TAINELE MUN}ILOR
DUEL STEAUA – DINAMO
TRAN{AT CATEGORIC
DE RO{-ALBA{TRI
Paginile 12-13
ANIVERSARE
Pagina 23
SPIRIT CIVIC
FOTO: PLUTONIER-MAJOR MIRCEA DAN
Î
MAIOR SORIN HOMEAG
n diminea]a zilei de 27 ianuarie, la Timi[oara,
caporalul clasa a III-a Gyula Kis, din Brigada 18
Infanterie Banat, în timp ce se deplasa c`tre locul de
munc`, a imobilizat, dup` o urm`rire de aproximativ o
jum`tate de kilometru, un individ care a încercat s`
sustrag` po[eta unei femei, aflat` într-un magazin din
Pia]a Unirii. Ajutat de înc` doi membri ai unei firme de
paz`, caporalul a chemat o patrul` de jandarmi, care a
identificat [i înso]it cet`]eanul certat cu legea la cea mai
apropiat` sec]ie de poli]ie. Prin gestul sù onorant, Gyula
a demonstrat curaj [i spirit civic, fapt apreciat atât de
camarazii sì, cât [i de cet`]enii urbei de la malul Begì. 
FOTO: ELEV CAPORAL ALEXANDRU RADU
SAS, O ISTORIE A PERFORMAN}EI
Pagina 17
www.presamil.ro
S~PT~M@NA, PE SCURT
 Bilan]uri. Mar]i, 27 ianuarie, în prezen]a loc]iitorului [efului
Statului Major al For]elor Terestre, general-maior Ion Ungureanu, [i a
loc]iitorului comandantului Diviziei 2 Infanterie Getica, general de
brigad` Oliviu Irina, la Brigada 282 Infanterie Mecanizat` Unirea
Principatelor s-a desf`[urat analiza activit`]ilor structurii pe anul 2014.
Activitatea a fost condus` de comandantul brig`zii [i al garnizoanei
Foc[ani, general de brigad` Virgil-Ovidiu Pop.
La mijlocul s`pt`mânii trecute, la Brigada 81 Mecanizat` General
Grigore B`lan, în prezen]a generalului de brigad` Nelu Bîrl`,
reprezentant din partea Statului Major General, a loc]iitorului [efului
Statului Major al For]elor Terestre, general-maior Ion Ungureanu, [i a
comandantului Diviziei 4 Infanterie Gemina, general de brigad` Ioan
Manci, a avut loc activitatea de autoevaluare a marii unit`]i în anul
2014. Comandantul brig`zii bistri]ene, general de brigad` OvidiuLiviu Uif`leanu, a prezentat principalele aspecte rezultate în anul trecut,
subliniind atât rezultatele excelente ob]inute, cât [i problemele cu care
s-a confruntat marea unitate.
Joi, 29 ianuarie, la comandamentul Brig`zii 18 Infanterie Banat,
din Timi[oara, a avut loc autoevaluarea unit`]ii pe anul încheiat. La
activitate au participat loc]iitorul [efului Statului Major General pentru
Resurse, contraamiral de flotil` C`t`lin-Silviu Dumistr`cel, [eful
Instruc]iei [i Doctrinei din Statul Major al For]elor Terestre, general
de brigad` Dorin Ioni]`, [eful de stat major al Diviziei 4 Infanterie
Gemina, colonel Victor D`sc`lescu, comandan]ii batalioanelor din
subordinea marii unit`]i b`n`]ene, precum [i cadre militare din
comandamentul acesteia. În expunerea sa, comandantul Brig`zii 18
Infanterie Banat, colonel Cristian Dinulic`, a conturat imaginea real`
a activit`]ilor planificate [i executate de militarii brig`zii în 2014 [i a
punctat obiectivele pentru anul în curs.
De asemenea, la comandamentul Brig`zii 2 Infanterie Rovine a avut
loc vineri, 30 ianuarie, autoevaluarea st`rii structurii. În prezen]a comandantului Diviziei 1 Infanterie Dacica, general-maior C`t`lin Tomescu, au
fost expuse activit`]ile care au marcat anul 2014. Pentru anul în curs,
conducerea marii unit`]i î[i concentreaz` aten]ia asupra exerci]iului
Scorpions Fury, aplica]ie care se va desf`[ura în perioada 29 septembrie9 octombrie a.c., concomitent cu continuarea procesului de
opera]ionalizare a Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab [i evaluarea
static` a acestei unit`]i ca structur` pus` la dispozi]ia NATO [i UE.
(LOCOTENENT-COLONEL VALI ROMAN, MAIOR SORIN HOMEAG, LOCOTENENT
NARCIS R~DUCU)
FOTO: VALENTIN CIOB|RC~
 Zbor umanitar. O aeronav` C-27J Spartan a For]elor Aeriene
Române, configurat` pentru misiuni de evacuare medical`, a efectuat
luni, 2 februarie, un zbor umanitar de urgen]` pe ruta Otopeni-ClujNapoca [i retur, pentru transportul unui adult [i a trei copii, care au
suferit arsuri în urma unui accident casnic. Pacien]ii au fost asista]i pe
timpul zborului de o echip` medical` a SMURD [i de maiorul Drago[
Tudose, medic, [i plutonierul Dumitru Miu, paramedic, ambii din Baza
90 Transport Aerian. Misiunea a fost executat` la solicitarea
Departamentului pentru Situa]ii de Urgen]` al Ministerului Afacerilor
Interne, iar echipajul a fost format din locotenent-comandorul Florin
Ianculescu, c`pitanul Ovidiu Dragomir [i maistrul militar Drago[ Chiper.
 Seminare la Constan]a. În luna ianuarie, la comandamentul
Brig`zii 9 Mecanizat` M`r`[e[ti, s-au desf`[urat trei seminare teoretice
în cadrul exerci]iului multina]ional Black Sea Rotational Force 14.3,
conduse de militarii americani disloca]i la Baza militar` de la Mihail
Kog`lniceanu. Pe durata celor trei s`pt`mâni, au participat, prin rota]ie,
aproximativ 110 militari, caporali, subofi]eri, mai[tri militari [i ofi]eri
apar]inând For]elor Terestre [i Navale din mai multe garnizoane din
]ar`. Pe parcursul seminarelor, s-au adus în discu]ie elementele-cheie
care ar trebui s` stea la baza rela]iilor dintre subofi]eri [i ofi]eri, importan]a
lucrului în echip` [i a comunic`rii pentru în]elegerea unei misiuni,
diferite moduri de ac]iune în baza unor scenarii fictive pentru ducerea
la îndeplinire a misiunii încredin]ate.
 Convocare. Mar]i, 27 ianuarie, Comandamentul garnizoanei
Bucure[ti a organizat la Cercul Militar Na]ional Convocarea de
preg`tire a personalului care va executa serviciul permanent pentru
controlul circula]iei autovehiculelor militare în garnizoan`, în anul
2015. La activitate au participat reprezentan]i din cadrul Parchetului
Militar de pe lâng` Curtea Militar` de Apel Bucure[ti, Brigada
Rutier` [i Statul Major al For]elor Navale. Convocarea a avut ca
scop însu[irea de participan]i a prevederilor legale în vigoare privind
respectarea legisla]iei rutiere, a regulamentelor [i instruc]iunilor
referitoare la circula]ia vehiculelor militare [i a modului de punere
în aplicare a acestora astfel încât, prin activitatea desf`[urat`, s`
contribuie la prevenirea neregulilor [i accidentelor de circula]ie în
rândul personalului militar. 
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
GATA PENTRU MISIUNE!
LOCOTENENT OVIDIU OLTEAN
Majoritatea militarilor din cadrul
echipei de instructori, condus` de
c`pitanul Claudiu Gherman, nu sunt
la prima misiune într-un teatru de
opera]ii. Timp de [ase luni, ace[tia vor
D
up` trei luni de preg`tire specific`, artileri[tii care vor încadra Echipa de instructori pe linia
instala]iilor de artilerie APR-40
calibru 122 mm, în teatrul
de opera]ii din Bosnia [i Her]egovina, au raportat Gata pentru
misiune! luni, 2 februarie.
La ceremonia desf`[urat` la
{coala de Aplica]ie pentru Unit`]i
Sprijin de Lupt` General Eremia
Grigorescu, din Sibiu, au participat
comandantul [colii, colonel prof. univ.
dr. Alexandru Rizescu, comandantul
Componentei Opera]ionale Terestre,
colonel Lauren]iu Grigora[,
reprezentan]i din Statul Major
General, Statul Major al For]elor
Terestre, rudele militarilor care pleac`
în misiune, reprezentan]i ai institu]iilor
universitare, culturale [i economice
locale, precum [i cadre militare în
rezerv` [i în retragere.
L
uni, 26 ianuarie, un
colectiv de medici
speciali[ti de la Centrul
clinic de urgen]` de boli
cardiovasculare
Academician Vasile
Cândea, CCUBC, a f`cut
o prezentare a celui mai
nou procedeu de
implantare percutan` a
unei proteze în pozi]ie
aortic`, TAVI – în limbaj
de specialitate, o
abordare clinic` recent`,
pentru tratamentul
pacien]ilor cu stenoze
valvulare.
Evenimentul a avut loc la Institutul
na]ional de medicin` alternativ` [i
comparativ`, în cadrul sesiunii lunare a
Societ`]ii române de cardiologie, filiala
Bucure[ti, dedicat`, în întregime,
FOTO: LOCOTENENT OVIDIU OLTEAN
instrui [i consilia militari din For]ele
Armate ale Bosniei [i Her]egovinei, pe
linia cunoa[terii [i instruc]iei tehnice
la instala]iile de artilerie APR-40. 
TAVI, ÎN SESIUNE
procedurii TAVI, în care medicii de la
CCUBC fac o munc` de pionierat în
România, deocamdat` în exclusivitate.
În lume, acest procedeu este înc` în
cercetare, nu s-au terminat toate trialurile,
le-a explicat profesorul Ion }intoiu,
cardiolog, celor prezen]i, în deschiderea
sesiunii. C`pitanul dr. Silviu Dumitrescu
a f`cut o expunere în termeni generali a
procedeului TAVI, atr`gând aten]ia
publicului cu privire la poten]ialul mare
de cre[tere a acestei interven]ii, pe m`sur`
ce popula]ia îmb`trâne[te [i riscul unei
interven]ii clasice este mult mai mare.
Noutatea procedeului este mare în
lume [i foarte mare în România, medicii
de la CCUBC Academician Vasile Cândea
executând, pân` acum, trei astfel de
interven]ii. Pân` în 2015, aproximativ
75.000 de procedee TAVI au avut loc în
toat` lumea. Prima procedur` la un
pacient uman a fost f`cut` în 2002, în
Fran]a, de doctorul Alain Cribier. De altfel,
„
C~PITAN BOGDAN OPROIU
Europa este în topul acestui tip de
opera]ie, peste 50.000, din num`rul total
de interven]ii de pân` acum, fiind f`cute
pe acest continent.
Din perspectiva interven]ionistului,
c`pitanul dr. Magda Gurzun a prezentat
partea tehnic` a procedurii, efectuat` în
laboratorul de angiografie [i cateterism
cardiac de doctorul Florina Pinte. Colonelul dr. Ionel Droc, directorul medical al
CCUBCVA, a prezentat perspectiva
chirurgului, cât [i a experien]ei altor
centre similare din Fran]a [i Germania.
În încheiere, doctorul Gurzun a prezentat
un caz clinic tratat, cu succes, în Centru.
Aceast` interven]ie, care necesit` o
strâns` colaborare între cardiologi, interven]ioni[ti [i chirurgi cardiovasculari se
poate efectua în siguran]` [i salveaz` vie]i.
La sesiune au participat medici
cardiologi speciali[ti [i reziden]i din toate
spitalele bucure[tene. 
DIXI !
Nu gradele sunt importante, ci felul cum func]ion`m ca o echip`, cum
lupt`m împreun` pentru a ne îndeplini misiunea.
C~PITAN LEE STUCKEY
CENTRUL ADMINISTRATIV AERODROMUL MIHAIL KOG~LNICEANU
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
 Cabana militar` Delu]. De curând, cerceta[ii din Brigada 61 Vân`tori de Munte General Virgil B`dulescu [i din
unit`]ile subordonate marii unit`]i harghitene au desf`[urat tab`ra de instruc]ie la munte, iarna, în zona mun]ilor C`limani,
din Carpa]ii Orientali. Pe parcursul taberei, participan]ii au interac]ionat foarte bine, formând o adev`rat` echip` bazat` pe
coeziunea între subunit`]i, ridicându-se, astfel, la cerin]ele nivelului de preg`tire militar` [i de specialitate. 
LOCOTENENT-COLONEL LAUREN}IU ANDRIESEI
FOTO: MAIOR LUCIAN LICHE
2
EVENIMENT
DISCU}II TELEFONICE
M
inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a avut
vineri, 30 ianuarie, [i mar]i, 3 februarie, dou` discu]ii telefonice cu omologii sì din Republica Federal`
Germania, Ursula von der Leyen, [i Robert Nicholson,
din Canada.
Convorbirile s-a purtat în contextul preg`tirii Reuniunii Mini[trilor Ap`r`rii
din ]`rile membre ale NATO, care va avea loc joi, 5 februarie, la Bruxelles.
În cele dou` discu]ii s-a pus accent pe stadiul demersurilor pentru
implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO din }ara Galilor, ca
element central pe agenda reuniunii de la Cartierul General al Alian]ei.
La nivelul cooper`rii bilaterale între oficialul român [i cel german, ministrul
ap`r`rii român a accentuat importan]a dialogului politico-militar la nivel înalt.
Cele dou` ]`ri dispun de oportunit`]i excelente pentru concretizarea cooper`rii la
nivelul instruirii, în comun, în domeniul For]elor pentru Opera]ii Speciale, dar
[i în contextul mai general, oferit de Ini]iativa For]elor Interconectate, a spus
ministrul Mircea Du[a.
Mar]i, 3 februarie, în convorbirea cu Robert Nicholson, ministrul Du[a a
mul]umit acestuia pentru cooperarea excelent` dintre România [i Canada în
domeniul ap`r`rii, concretizat` inclusiv prin dislocarea contingentului canadian
de aeronave F-18 la Câmpia Turzii [i prin exerci]iile desf`[urate în comun cu
For]ele Aeriene române, în vara anului trecut, în contextul implement`rii
m`surilor NATO de reasigurare a alia]ilor de la grani]a de est a Alian]ei NordAtlantice. La rândul sù, ministrul canadian al ap`r`rii a mul]umit omologului
sù român pentru operativitatea cu care autorit`]ile române au reac]ionat în
ceea ce prive[te asigurarea condi]iilor pentru dislocarea contingentului canadian
[i desf`[urarea exerci]iilor militare comune. 
REPATRIERE
P
re[edintele României, Klaus Iohannis,
a asistat vineri, 30 ianuarie, al`turi de [eful Statului Major General, generallocotenent Nicolae Ionel
Ciuc`, [i [eful Statului
Major al For]elor Terestre,
general-maior Dumitru
Scarlat, la activit`]ile
planificate, în cadrul
exerci]iului de repetare
a misiunii (MRE),
ale Batalionului 33
Vân`tori de Munte
Posada, la Centrul de
Instruire pentru Lupt` al
For]elor Terestre Getica
(CIL-FT), din Cincu.
Am fost impresionat de profesionalismul [i curajul lor. Dup` o mas`
ost`[easc`, la care am mâncat al`turi de
militari, le-am urat succes în Kandahar
www.presamil.ro
VIZIT~ LA CINCU
[i s` slujeasc` sub Drapelul României [i
al Alia]ilor cu aceea[i demnitate de pân`
acum, a declarat pre[edintele ]`rii, la
încheierea vizitei la CIL-FT.
Exerci]iul de repetare a misiunii,
executat de cavalerii florii de col]
arge[eni în perioada 16-30 ianuarie
la CIL-FT, a permis desf`[urarea
activit`]ilor de instruire [i evaluare
în condi]ii cât mai apropiate de complexit`]ile mediului opera]ional.
Batalionul va participa, începând
cu luna martie, sub comand` NATO,
Comandantul modulului, c`pitan Cristina Dinu, a executat apelul
solemn al militarilor din subordinea
sa, în prezen]a directorului Statului
Major General, general de brigad`
Ovidiu T`rpescu, a comandantului
Batalionului 2 Transmisiuni NATO,
locotenent-colonel John Charles
Hinkel, a comandantului Centrului
48 Comunica]ii [i Informatic`
Strategice, colonel Eugen Borca,
a rudelor [i prietenilor celor
prezen]i. 
IRINA-MIHAELA NEDELCU
Î
nfiin]area armei intenden]` în armata român`, prin Înaltul Ordin de Zi nr.
29 din 1861, a fost s`rb`torit`, s`pt`mâna trecut`, la Sala de marmur` a
Palatului Cercului Militar Na]ional. Au participat [efi ai unor structuri centrale din
MApN, SMG [i Comandamentul logistic întrunit, cadre militare în rezerv`, retragere
[i în activitate care au lucrat sau lucreaz` în structuri din domeniul logisticii.
Ceremonia solemn`, dedicat`
împlinirii a 154 de ani de la înfiin]area
armei intenden]`, a debutat cu intonarea Imnului na]ional, interpretat de
soprana Carla Olteanu, solist` a Ansamblului Artistic al Armatei. {eful Statului
Major General, general-locotenent
Nicolae Ciuc`, a transmis un mesaj prin
care a subliniat importan]a armei de-a
lungul timpului. Directorul Muzeului
Militar Na]ional, comandor Olimpiu
Glodarenco, a prezentat o comunicare
cu tema Intenden]a Armatei României
în timpul Primului R`zboi Mondial, iar
colonelul ing. Virgil Asan-Mic a prezentat o sintez` cu tema Contribu]ia
Comandamentului logistic întrunit la
dezvoltarea intenden]ei militare. În
încheierea ceremoniei, participan]ii au
urm`rit un film documentar realizat
de Trustul de pres` al MApN. Acesta a
FOTO: EUGEN MIHAI
M
iercuri, 28 ianuarie, în cazarma Centrului 48
Comunica]ii [i Informatic` Strategice de la
Otopeni, a avut loc ceremonia de primire a celor 23 de
militari din compunerea modulului de comunica]ii [i
informatic` dislocabil al NATO, DCM-E (Deployable
Comunication and Information Systems Module ECHO),
care s-au întors din teatrul de opera]ii din Afganistan.
surprins momentele importante din
istoria armei care, dup` cum sublinia
recent comandantul CLÎ – generallocotenent C`t`lin Zisu –, ca orice alt`
structur` din domeniul logisticii nu
ob]ine victorii în lupt`, dar nicio victorie
nu poate fi ob]inut` f`r` ea. Intenden]a
nu mai este ast`zi o arm` de sine-
DIN NOU |N AFGANISTAN
J
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN
L
FOTO: PETRIC~ MIHALACHE
Ceremonia militar` [i religioas` s-a desf`[urat în
prezen]a comandantului Comandamentului For]elor Întrunite, colonel Gheorghe Vi[an, a comandantului Componentei Opera]ionale Terestre, colonel Lauren]iu Grigora[,
a numero[i reprezentan]i ai Statului Major General [i a
familiilor militarilor.
Activitatea poli]i[tilor militari români va consta în
prevenirea [i investigarea activit`]ilor infrac]ionale, implementarea regulilor de circula]ie în interiorul bazei sau
st`t`toare, dar a devenit o component` de baz` a logisticii, interoperabil` cu structurile similare din
armatele ]`rilor membre NATO.
Duminic`, 1 februarie, cadre
militare în rezerv` [i retragere au s`rb`torit înfiin]area armei intenden]`
la Restaurantul Militar Bucure[ti. 
CEREMONIE
LA BISTRI}A
SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU
oi, 29 ianuarie, la Batalionul 265 Poli]ie Militar`, din Bucure[ti, a avut
loc ceremonia de plecare în teatrul de
opera]ii din Afganistan a unui deta[ament IMP (International Military
Police) alc`tuit din zece militari,
care î[i vor desf`[ura activitatea în
cadrul misiunii Resolute Support, în
Baza Aerian` Bagram.
la misiunea Resolute Support, din
Afganistan. Timp de [ase luni, cei 420
de militari vor fi disloca]i la Kandahar, unde vor executa misiuni de
protec]ie pentru securizarea Bazei
Aeriene Kandahar (KAF), men]inerea unui climat de securitate stabil
în zona de responsabilitate [i consilierea for]elor de securitate na]ionale afgane. Batalionul 33 Vân`tori
de Munte Posada se afl` la cea de-a
cincea participare în teatrele de
opera]ii. 
154 DE ANI DE INTENDEN}~ MILITAR~
MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA
Cele aproape [apte luni ale
misiunii ISAF Deployment (Interna]ional Security Assistance Force
Deployment), în care transmisioni[tii
DCM-E, din singura structur` a
Alian]ei încadrat` exclusiv cu personal
românesc, au asigurat serviciile de
comunica]ii [i informatic` comandamentului ISAF, arat` încrederea de
care se bucur` militarii români la cel
mai înalt nivel al conducerii Grupului
pentru Sisteme de Comunica]ii [i
Informatic` al NATO.
3
FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIU
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
investigarea cauzelor accidentelor de circula]ie [i
identificarea celor responsabili de producerea lor.
Comandantul deta[amentului, c`pitan Cristian Rotaru,
a declarat la finalul ceremoniei: Plec`m cu gândul de a ne
face datoria a[a cum i-am obi[nuit pe to]i comandan]ii no[tri,
înc` de la înfiin]area unit`]ii [i s` ne întoarcem cu to]ii
s`n`to[i. 
a mijlocul
s`pt`mânii trecute, la
Brigada 81
Mecanizat`
General Grigore
B`lan, s-a
desf`[urat
ceremonia de
plecare în
Afganistan a
Deta[amentului
AIAT (Army
Institutional
Advisory Team).
La eveniment au participat comandantul
Diviziei 4 Infanterie Gemina, general de brigad`
Ioan Manci, comandantul Brig`zii 81
Mecanizat` General Grigore B`lan, general de
brigad` Ovidiu-Liviu Uif`leanu, colonel Valentin
Chept`nariu, din partea Comandamentului
For]elor Întrunite, cadre militare în activitate,
rudele militarilor care pleac` în misiune, invita]i.
Deta[amentul Army Institutional Advisory
Team va participa, pe o perioad` de aproximativ
[ase luni, la misiunea Resolute Support, unde va
consilia personal din Armata Na]ional` Afgan`,
încadrat în structuri militare de diferite niveluri,
pornind de la batalion [i terminând cu comandament de corp de armat`.
Ceremonia s-a încheiat cu defilarea deta[amentului condus de locotenent-colonel Daniel
Pop, în ritmurile Muzicii Militare [i în aplauzele
celor prezen]i. 
4
www.presamil.ro
INSTRUC}IE
P
reg`tirea militarilor cursan]i din Centrul de
Instruire pentru Opera]ii Speciale Generalmaior Grigore Ba[tan (CIOS), din Buzù, cuprinde
multe elemente care îi confer` atributele superlativului. Baremele de ob]inere a calific`rilor speciale
solicit` un efort fizic [i psihic mult peste limitele
celorlalte arme [i specialit`]i militare.
L
upt`torul din For]ele
pentru Opera]ii Speciale
(FOS) posed` calit`]i [i competen]e care îl transform` dintr-un
simplu lupt`tor într-un adev`rat
doctor docent cu rucsac, dup` cum
spuneau scriitorii americani
Alvin [i Heidi Toffler, în cartea
R`zboi [i antir`zboi.
Domeniile ac]ionale în
care lupt`torul din FOS î[i
demonstreaz` valoarea [i
utilitatea profesional` acoper` o
gam` foarte larg`. Cunoa[terea
[i utilizarea armelor, folosirea
explozibililor, preg`tirea fizic`
[i artele mar]iale, alpinismul,
para[utismul [i scafandreria,
acordarea primului ajutor,
cunoa[terea limbilor strìne
[i comunicarea intercultural`,
lupta urban`, lupta antiterorist`,
supravie]uirea în captivitate, sunt
numai câteva dintre no]iunile
cuprinse în programele de
instruire din cadrul CIOS.
Anul începe
în for]`
Începutul anului debuteaz` cu
primul curs, cel de supravie]uire, în
care viitorii lupt`tori FOS deprind
no]iunile necesare ducerii luptei,
izola]i sau în grupuri mici, în zone
necunoscute [i ostile.
Afla]i în prima faz` a preg`tirii,
militarii deprind no]iunile necesare
lucrului cu harta [i execut` un exerci]iu de planificare a deplas`rii în teren
necunoscut, pe timp de zi sau de
noapte, cu [i f`r` busol`.
Astfel, ei înva]` s` determine
coordonatele geografice [i
rectangulare ale unui obiectiv, s` se
deplaseze dup` azimut, s` marcheze
zonele v`zute [i nev`zute, s`
stabileasc` unghiul de pant` [i alte
detalii. La acest curs, la fel ca la toate
celelalte, particip` militari indiferent
de grad sau de categoriile de for]e
din care fac parte.
Unul dintre cursan]i este
caporalul clasa a III-a Viorel
Anghelescu, din Brigada 1
Mecanizat` Argedava.
Tocmai am vizualizat traseul
unui fugar din momentul evad`rii
pân` în momentul regrup`rii cu
for]ele proprii, precizeaz` militarul.
Caporalul Anghelescu a fost cerceta[
în cadrul misiunii executate de
Batalionul 2 Manevr` C`lug`reni,
în 2011, în provincia Zabul, din
Afganistan. Chiar dac` am la activ o
misiune în Zabul, ce înv`] aici vine
ca o bun` completare a cuno[tin]elor
mele în domeniul cercet`rii [i
îndeplinirii, cu succes, a misiunilor
specifice. Modalit`]ile de predare
întâlnite aici sunt mult mai pe
în]elesul meu, m` ajut` s` asimilez
foarte bine informa]iile [i s` pun în
practic` no]iunile înv`]ate, adaug`
caporalul.
Candida]ii care vor s` urmeze
cursurile CIOS trebuie s`
dovedeasc` o bun` condi]ie fizic` [i
psihic`. Caracterul multidisciplinar
al instruc]iei (para[utismul,
scafandreria, alpinismul, opera]iuni
aeriene) oblig`, în afara preg`tirii
fizice foarte bune, [i la un psihic pe
m`sur`.
Mi-ar pl`cea ca baza de
selec]ie s` fie mai mare, deoarece, la
acest gen de instruire, num`rul de
militari care încep preg`tirea nu este
niciodat` egal cu num`rul celor care
reu[esc s` parcurg` toate etapele ei,
precizeaz` [eful Catedrei Instruire
For]e Speciale.
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Antrenamentele lupt`torilor FOS sunt duse adesea la limita rezisten]ei fizice.
SUPRAVIE}UIREA,
OBIECTIV PRIORITAR
MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA
„
S
untem într-o etap` istoric`, în care r`zboiul p`cii, de
genera]ia a IV-a, este unul de supravie]uire ca fiin]`
[i ca neam, în calitatea noastr` de entitate, parte a unei
culturi distincte, civiliza]ia euroatlantic`. În acest sens,
cu referire la rolul institu]iei noastre, reiterez faptul c`
armele informa]ii pentru ap`rare [i For]e pentru Opera]ii
Speciale (FOS) sunt indiscernabile, din punct de vedere
structural, func]ional [i ac]ional. De aceea, CIOS, în care
se preg`tesc operatorii FOS, cerceta[ii tere[tri, para[uti[tii militari [i cerceta[ii aerieni pe pozi]ii înaintate (FAC/
JTAC), a devenit o institu]ie de mare necesitate pentru
instruirea de standard [i model profesional a lupt`torilor,
în contextul oric`rei concep]ii de design al opera]iilor.
COLONEL DR. DORU ENACHE,
COMANDANTUL CENTRULUI DE INSTRUIRE PENTRU OPERA}II SPECIALE
GENERAL-MAIOR GRIGORE BA{TAN
Pasul în gol
Grup de prizonieri. Acum urmeaz` cu adev`rat greul.
Presiunea fizic` [i mai ales cea psihic` sunt greu de gestionat.
Anul acesta, la CIOS se vor
desf`[ura 33 de cursuri [i forme
de preg`tire. Dintre ele se remarc`
cursul avansat pentru ofi]eri, cursul
de stat major, cursuri de carier`
pentru subofi]eri, programul de
formare subofi]eri (filiera direct`),
cursul de preg`tire [i atestare în
domeniul opera]iilor speciale, cursul
de informa]ii în contrainsurgen]`
[i cursul de atestare para[uti[ti.
Aici se desf`[oar` cursurile
de nivel ale para[uti[tilor militari
(instructor de para[utare, instructor
în aeronav`, coordonator de
para[utare, curs de atestare pe
para[uta tip arip`), ob]inându-se
toate nivelurile de preg`tire.
Dintre cursurile catedrei, cel
mai înc`rcat de emo]ie, team` [i
presiune psihic` pentru militari,
este, fire[te, botezul primului salt.
În preambulul saltului, încordarea [i
consumul psihic sunt la cote foarte
înalte. Militarii care erau atât de
siguri pe ei pe parcursul preg`tirii [i
abia a[teptau s` pun` în practic` cele
înv`]ate, odat` ajun[i în aeronav`
pentru executarea para[ut`rii, se
manifest` foarte diferit.
Unii sunt nervo[i, al]ii intr`
într-o apatie pronun]at` [i privesc în
gol, unii râd f`r` motiv sau întreab`,
din minut în minut, dac` totul este
în regul` la echipamentul lor. De
la pasul în gol pân` la deschiderea
para[utei nu trec mai mult de trei
secunde, îns`, în acest scurt interval
de timp, militarul cade cu viteza de
aproximativ 25ms, spune subofi]erul.
La primul salt, desprinderea de
aeronav` este aproape incon[tient`,
militarii p`[esc în gol ca tra[i de un
fir invizibil. Impactul cu solul, este, de
asemenea, un alt moment critic, care
îi sperie pe para[uti[ti. Este greu, nu
to]i ob]in brevetul. În 2014, din 90 de
cursan]i, au ob]inut brevetul 76,
deci pot spune c` a fost un an bun,
precizeaz` subofi]erul.
Militarii din FOS [i-au câ[tigat
prestigiul [i renumele demonstrând
c` prin capabilit`]ile de care dispun [i
marea adaptabilitate opera]ional` la
solicit`rile [i amenin]`rile noilor tipuri
de conflicte pot schimba, într-o mare
m`sur`, atât fa]a, cât [i deznod`mântul
r`zboiului. Opera]iile lor, adev`rate
lovituri chirurgicale, pe lâng` faptul
c` genereaz` efecte deosebite în
situa]ia strategic` a zonei, limiteaz`
la minimum num`rul victimelor
colaterale din rândul popula]iei civile.
CIOS este institu]ia în care
cutezan]a înainta[ilor [i dinamismul
prezentului construiesc trìnicia
viitorului, precizeaz`, cu mândrie,
[eful Sec]iei cercetare, dezvoltare
[i reglement`ri în arm`, locotenentcolonel Drago[ Axinia. n
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
ANIVERSARE
www.presamil.ro
5
S~RB~TOAREA VIPERELOR NEGRE
PLUTONIER ALINA CRI{AN
S
âmb`t`, 31 ianuarie, Batalionul 21 Vân`tori de Munte General
Leonard Mociulschi, din Predeal, a împlinit 75 de ani de la
înfiin]are. Cu un trecut eroic, început în focul luptelor din Al Doilea
R`zboi Mondial, militarii acestei structuri promit un viitor pe m`sur`.
Unitate de elit`
FOTO: PETRIC~ MIHALACHE
La ceremonia militar` [i religioas`,
desf`[urat` la sediul batalionului predelean, au
luat parte ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea
Du[a, [eful Statului Major General, generallocotenent Nicolae Ciuc`, [eful Statului Major
al For]elor Terestre, general-maior Dumitru
Scarlat [i prefectul jude]ului Bra[ov, Mihai
Mohaci.
Sunt foarte onorat s` particip ast`zi, la
Predeal, la festivit`]ile Batalionului 21 Vân`tori
de Munte General Leonard Mociulschi, a
declarat ministrul Du[a în deschiderea
festivit`]ii. Sunt 75 de ani care v-au acoperit de
glorie. De la înfiin]are, în anul 1940, [i pân`
în prezent a]i participat la misiuni în cel de Al
Doilea R`zboi Mondial [i, pe parcurs, prin efortul
[i devotamentul de care a]i dat dovad`,
de disloc`ri, unitatea particip` în teatrele de
opera]ii militare din Caucaz [i Crimeea (19421944), la ac]iunile de lupt` din Masivul Bihor,
Oradea [i pe frontiera de vest a României,
precum [i la conflictele de pe teritoriul Ungariei
[i Cehoslovaciei (1944-1945). De[i abia la
început, drumul de lupt` al acestei structuri a
m`surat aproape 7.000 de kilometri [i a costat
vie]ile a peste 2.500 de militari.
Restructur`rile din perioada care a urmat
[i-au pus amprenta [i asupra batalionului,
desfiin]at [i reînfiin]at de câteva ori, pân`
când mai marii armatei române din vremea
respectiv` [i-au dat seama c` prin desfiin]area
vân`torilor de munte l`sau Carpa]ii descoperi]i.
Astfel, la 1 noiembrie 1964, s-a hot`rât reînfiin]area Brig`zii 2 Vân`tori de Munte [i, odat` cu
ea, a Batalioanelor 20, 21 [i 22, în nordul ]`rii.
La 1 ianuarie 1965, Batalionul 21 Vân`tori de
Munte a fost redislocat în Predeal, pe Valea
a]i devenit unitate de elit` a Armatei României.
În alocu]iunea sa, comandantul Batalionului
21 Vân`tori de Munte, colonel Ovidiu Conduru]`,
le-a mul]umit militarilor [i personalului civil
pentru efortul depus, pentru d`ruirea cu care au
ac]ionat în toate împrejur`rile atât pe teritoriul
na]ional, cât [i în teatrele de opera]ii,
în îndeplinirea misiunilor încredin]ate. Tari
precum cremenii din stâncile Carpa]ilor,
verticali ca brazii care îmbrac` mun]ii din jur [i
cutez`tori precum vulturii în înaltul v`zduhului,
a[a sunt caracteriza]i ast`zi militarii acestei
structuri, aprecia colonelul Conduru]`, care,
cu ocazia anivers`rii batalionului, le-a urat
oamenilor din subordine mult` s`n`tate, fericire
[i împlinirea tuturor dorin]elor.
Pe parcursul ceremoniei au fost trecute
în revist` principalele repere istorice ale
Batalionului 21 Vân`tori de Munte, de la luptele
din Caucaz [i Crimeea, din timpul celei de-a
doua conflagra]ii mondiale, pân` la misiunile
executate în teatrele de opera]ii din Irak [i
Afganistan.
Arc peste timp
La 25 februarie 1940, la poalele masivului
Gutâi, în ora[ul Baia-Sprie, jude]ul Maramure[,
se înfiin]a o nou` unitate operativ` în structurile
Corpului de Munte [i ale armatei române –
Batalionul 21 Vân`tori de Munte. Dup` o serie
Râ[noavei, num`rul 1, unde se g`se[te [i ast`zi.
La 4 februarie 1996, prime[te Drapelul de lupt`,
iar odat` cu aderarea României la structurile
NATO, î[i începe procesul de opera]ionalizare,
pentru care va ob]ine certificare în 2005.
În 2006 [i 2007, unitatea a participat la
misiuni în teatrul de opera]ii din Irak, unde a
asigurat paza inelului median (middle ring)
[i QRF, a îndeplinit misiuni de control
trafic, supraveghere a angaja]ilor media,
a muncitorilor irakieni în zona facilit`]ilor
ONU, precum [i de asigurare a protec]iei
apropiate pentru participan]ii la conferin]ele
ONU. Pentru rezultatele deosebite ob]inute în
desf`[urarea acestor misiuni, batalionului i s-a
conferit denumirea onorific` General Leonard
Mociulschi [i a primit Emblema de Onoare a
Statului Major al For]elor Terestre.
Au urmat apoi misiunile din Afganistan,
unde, în 2009, militarii acestei structuri au
sim]it gustul amar al pierderii unui camarad.
Sublocotenentul (pm) Claudiu Chira, în urma
declan[`rii unui dispozitiv improvizat, [i-a
pierdut via]a, urmat, la scurt timp, de maiorul
(pm) Iuliu-Vasile Ungura[. În cinstea lor, colegii
au ridicat un monument în incinta caz`rmii.
Drept recuno[tin]` a meritelor [i realiz`rilor
acestei structuri, pre[edintele României a
decorat, în acela[i an, Drapelul de lupt` al
unit`]ii cu Ordinul Virtutea Militar` în grad de
Cavaler cu însemn pentru militari, de r`zboi.
În 2011, Batalionul 21 Vân`tori de Munte a fost
nominalizat s` execute selec]ia [i preg`tirea
personalului care va încadra Batalionul 1
Manevr`, pentru a participa la misiunea din
Zabul (teatrul de opera]ii din Afganistan), de la
sfâr[itul anului 2012. Aici, militarii selec]iona]i
au îndeplinit misiuni de stabilitate [i sprijin,
planificate [i executate în cooperare cu for]ele
de securitate afgane [i partenerii de coali]ie.
În semn de apreciere a activit`]ilor
desf`[urate, batalionul predelean a primit, în
aprilie 2014, Emblema de Onoare a Statului
Major General, iar în iulie 2014 i s-a conferit
Emblema de Onoare a Armatei României cu
însemn de r`zboi.
Dup` redislocarea în ]ar`, unitatea a
continuat s` î[i desf`[oare activitatea cu
profesionalism [i devotament, îndeplinind
obiectivele la cel mai înalt standard de
performan]`.
P`str`torii tradi]iei
Ast`zi, la 75 de ani de la înfiin]are, militarii
Batalionului 21 Vân`tori de Munte General
Leonard Mociulschi, supranumi]i [i Viperele
negre, privesc cu nostalgie în urm` [i cu
optimism înainte. {tiu de unde vin [i spre ce se
îndreapt` [i poart` pe umeri, cu responsabilitate,
tradi]ia acestei structuri.
Unit`]ile de vân`tori de munte au rolul
de a desf`[ura opera]ii, independent [i în
cooperare cu celelalte for]e, în teren muntosîmp`durit, pe direc]ii [i în raioane greu
accesibile, în orice condi]ii de timp [i orice
anotimp. Con[tien]i c` antrenamentul
este cheia performan]ei, ocrotitorii florii
de col], a[a cum î[i nume[te comandantul
batalionului predelean, colonel Ovidiu
Conduru]`, militarii din subordine, acord` o
deosebit` aten]ie preg`tirii lor. Anul acesta,
au în plan zece tabere, fiecare cu specificul
ei, în func]ie de specializarea participan]ilor.
Toate au în comun instruc]ia de lupt`. {i
cum este iarn`, aceasta se face pe schiuri:
[edin]ele de schi, de la Gura Diham sau
p`durile din împrejurimi, deplasarea pentru
exerci]iile de alpinism, desf`[urate în Col]ul
Cheii sau la stânca artificial` din cazarm`,
[edin]ele de instruc]ie, care cuprind aceia[i
pa[i ca [i la infanterie, doar c` aici se
execut` în teren muntos, cu schiurile în
picioare.
Seriozitatea la instruc]ie a Viperelor
negre este recunoscut` [i apreciat` atât în
]ar`, cât [i în strìn`tate. Batalionul 21
Vân`tori de Munte a participat la exerci]ii
comune cu militari din SUA, Marea
Britanie, Grecia, Olanda, Turcia, Italia,
precum [i la aplica]ii multina]ionale.
De asemenea, a primit numeroase vizite din
partea unor delega]ii oficiale strìne, care
au ]inut s`-[i exprime aprecierea pentru
profesionalismul personalului unit`]ii. n
6
ALMA MATER
www.presamil.ro
E
ste ora [ase f`r` un sfert la
Colegiul Na]ional Militar
Dimitrie Cantemir, din
Breaza. Mai este, înc`, destul
timp pân` când soarele î[i va
face apari]ia, iar în dormitoare
se aude deja fo[net de uniforme.
Grada]ii de serviciu s-au
trezit [i se preg`tesc s` strige
De[teptarea! A[a începe o zi din
via]a unui elev militar.
Cu acest cuvânt, care se repet`
în fiecare diminea]`,
anun]#ndu-i c` în urm`toarele
zece minute trebuie s` fie gata
pentru înviorare. Aceste rânduri
îi sperie pe cei mai mul]i dintre
adolescen]ii de ast`zi, dar
nu [i pe cei mai tineri militari
din armata român`.
Pentru ei, programul de zi cu zi
reprezint` o normalitate
încununat` cu performan]e
unice pentru sistemul de
înv`]`mânt din România.
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
O ZI DIN VIA}A DE
Ghetele
sold`]eilor
a[teapt`
începutul
unei noi
zile.
Compania întâi, de[teptarea!
C
ful
Cear[a
eaz` m
nu dur
a
e
r
a
Echip i minute.
re
dou`-t
ai mult
perfec
t întin
ule]ii
s [i urs
la locu
de
Micul dejun \n zumzet de lemist.
Elevii grada]i execut` inspec]ia de diminea]`
[i îi ajut` pe colegii mai mici s` fie la patru ace.
l lor.
hiar dac` vremurile au evoluat,
mul]i au r`mas cu impresia unui
liceu militar în care via]a era
comparabil` cu cea dintr-o unitate
obi[nuit`. Lucrurile nu mai stau chiar a[a.
Elevii beneficiaz` de condi]ii foarte bune de
cazare [i de o baz` de înv`]`mânt modern`,
iar regulile stricte au devenit flexibile,
l`sând, astfel, loc unui climat prietenos
ob]inerii de performan]e.
Am petrecut o zi al`turi de cantemiri[ti,
de la de[teptare [i pân` la stingere. I-am
v`zut cum, somnoro[i fiind, s-au ridicat din
paturi, printr-un gest mecanic la auzul
cuvântului magic De[teptarea! Cel mai greu
lucru este s` te treze[ti a[a de diminea]` în
fiecare zi, spune elevul Ioan Petrescu, în
timp ce se echipa pentru înviorare. În zece
minute, to]i erau îmbr`ca]i în ]inut` sportiv`
[i ie[eau t`cu]i din dormitoare. Era prea
devreme s` vorbeasc` între ei.
S-au adunat cu to]ii pe locul unde se
desf`[oar` înviorarea [i, împin[i de la spate
de cele câteva grade sub zero, au început
mi[c`rile specifice. Cu siguran]`, gândurile
lor zburau în alt` parte, iar unii dintre ei
înc` mai visau. Dintr-un col] de platou, se
auzea num`r`toarea puternic` [i r`spicat` a
elevilor caporali. În cei doi ani [i jum`tate
petrecu]i în colegiul militar, au înv`]at c`
rolul învior`rii este, de fapt, de a le da un
tonus bun pentru întreaga zi.
Au început alergarea, num`rând sacadat
caden]a [i men]inând, astfel, un ritm constant.
Atmosfera este
destins` la ore.
ALMA MATER
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
www.presamil.ro
ELEV MILITAR
Patul trebuie f`cut, pân` la înviorare!
SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU
FOTO: SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU,
GRA}IELA MIH~ESCU
La unu, jos, la doi, sus!
Sectoarele sunt [i pentru domni[oare.
Nu se urm`re[te ob]inerea performan]ei, ci,
mai degrab`, dezmor]irea tuturor mu[chilor.
La finalul celor câteva ture de platou, se
întâmplase deja o schimbare. Micii militari au
început s` prind` glas. În scurt timp,
înviorarea s-a încheiat, l`s#nd loc programului
de diminea]`. Vremurile în care elevii se
adunau în fa]a u[ii cu periu]a [i pasta de din]i
în mâna dreapt` [i cu prosopul pe antebra]ul
stâng sunt de mult apuse. Am eliminat de ceva
timp aceste reguli, r`mase dintr-un sistem
învechit, explic` locotenent-colonelul Sorin
Go[u, [eful biroului planificare-evaluare.
Echipa]i în uniformele de n`sturei, î[i
aranjau cu grij` paturile, aten]i ca cear[afurile
s` fie perfect întinse. În scurt timp, camerele
începeau s` se goleasc`, pentru
programul de sectoare, nu tocmai cea mai
îndr`git` activitate din zi.
A urmat raportul [i inspec]ia de diminea]`
[i apoi micul dejun. Zarv` mare în sala cu
mese modern amenajat`. Acum, mai au timp
s` vorbeasc` între ei, pentru c` odat` cu
începerea orelor, vor fi doar ochi [i urechi.
Pân` la terminarea orelor, i-am v`zut pe
cantemiri[ti doar în pauze, mi[cându-se
iute pe holurile colegiului. Chiar dac`
programul lor este unul foarte înc`rcat, în
permanen]` sunt cu zâmbetul pe buze [i
pu[i pe glume. Pân` la urm`, sunt
adolescen]i, abia desprin[i de copil`rie.
Raportul companiei reprezint` momentul
din zi în care institu]ia de înv`]`mânt devine
mai pu]in colegiu [i mai mult militar.
7
Comandan]ii de companii stabilesc nelipsitele
plantoane, dau indica]ii pentru restul zilei [i
transmit comanda elevilor grada]i.
Timpul liber nu reprezint` decât o
mic` parte din programul zilnic, îns`
majoritatea elevilor au activit`]i planificate
[i pentru aceasta. Cercurile culturalartistice, sportive sau [tiin]ifice î[i
desf`[oar` activitatea în aceast` perioad`
din zi, iar micii militari sunt nelipsi]i.
Timpul este cea mai pre]ioas` resurs` în
Colegiul Na]ional Militar Dimitrie Cantemir, a
spus eleva frunta[ Alexandra Godeanu,
îndreptându-se cu pa[i gr`bi]i spre sala de
clas`, unde urma s` înceap` studiul. Este un
mare avantaj pentru ace[ti copii c` pot înv`]a
unii de la al]ii. Faptul c` studiul se desf`[oar`
într-un mod organizat, în s`lile de clase, le d`
oportunitatea de a completa anumite lacune,
r`mase dup` ore. Dac` unul dintre ei a în]eles
mai bine un subiect, iese la tabl` [i le explic`
celorlal]i, care au posibilitatea de a-l întrerupe
ori de câte ori este cazul, a declarat comandantul colegiului, colonelul Horia St`nescu.
Apelul de sear` îi reune[te din nou pe
cantemiri[ti pe platoul central. Imnul
Na]ional r`sun` [i Drapelul tricolor
coboar` fluturând de pe catarg. Soarele a
apus de ceva timp, dar activitatea elevilor
înc` nu s-a încheiat. Unii vorbesc la telefon
cu p`rin]ii sau cu prietenii, al]ii înc` mai
studiaz` pentru testele din ziua urm`toare.
Plantonul este instalat, iar ceasul arat`
ora 22 fix. Pe holuri r`sun` un singur
cuvânt: Stingerea! 
Sectoarele sunt [i pentru domni[oare.
Planul
de
în ob]in studiu, prim
erea re
u
zultate l pas
lor foa
rte bun
e.
Raportul companiei reprezint` momentul
din zi în care institu]ia de înv`]`mânt
devine mai pu]in colegiu [i mai mult militar.
Timpul liber este dedicat sportului.
8
www.presamil.ro
CARIERE |N UNIFORM~
A
rmata nu înseamn` o via]` u[oar`,
indiferent dac` e[ti b`rbat sau
femeie, mai ales c` atractivitatea spre
acest corp de personal militar a sc`zut, în
principal, din cauza salariz`rii. Mul]i sgpi[ti cu experien]` vorbesc despre impactul
salarial asupra familiilor lor, chiar de la
începutul anilor 2000, comparativ cu cel
actual. Sunt con[tien]i c` parcurgem ani
grei din punct de vedere financiar [i c`
to]i comandan]ii [tiu de problema lor [i
încearc` s` o rezolve. Am vizitat, recent,
Baza 86 Aerian` de la Borcea. Toat` lumea
leag` acum viitorul avion multirol de
aceast` unitate. Îns`, în mijlocul
B`r`ganului, în subordinea marii unit`]i
de avia]ie, se afl` [i Batalionul 864
Artilerie Antiaerian`, unde sgp-i[tii se
preg`tesc pentru misiunile ordonate,
precum [i pentru tragerile de anul acesta,
din poligonul de la Capu Midia.
Am ajuns în unitate dup` începerea
anului de instruc]ie, a[a c` militarii erau
în sala de studiu, înconjura]i de plan[e cu
armament [i regulamente.
Mam` [i soldat
Caporalul Simona
Toanchin` are 27de ani [i
lucreaz` de [ase ani la Baza 86
Aerian`, având specialitatea
artilerie antiaerian`.
A participat de trei ori la
trageri în poligonul de la Capu
Midia. So]ul lucreaz` în aceea[i
loca]ie, dar acum este deta[at
la aerodromul Mihail
Kog`lniceanu. Au un bìat de
doi ani [i jum`tate. Ambii fac
naveta de la Slobozia.
La sfâr[itul anului trecut, s-a
întors din concediul pentru
cre[terea copilului, iar acum a
început instruc]ia pentru noul
an, mai ales c` în prim`var` va
participa la tragerile din
poligonul Capu Midia, c`rora
le-a dus dorul.
Sunt mul]umit` de ceea ce
am f`cut pân` acum, a spus
Simona. Reu[esc s` îmbin
meseria armelor cu cea de mam`
[i so]ie. Sincer, pe Borcea, m-au
atras lini[tea locurilor [i
pustietatea B`r`ganului.
Discu]ia revine, inevitabil,
la subiectul trageri. {tie c` are
Caporal Simona Toanchin`
mult de recuperat din punct de
vedere al instruirii, dar asta nu
o sperie. Pentru ea, armata este
un loc unde este respectat`.
Caporalul Toanchin`
consider` Capu Midia un loc
pl`cut, cu toate c` acolo sunt
condi]ii mai spartane de via]`.
Crede c` nu oricine are
[ansa s` vad` [i s` participe
direct la trageri antiaeriene.
Dintr-un alt punct de vedere,
în B`r`gan, armata are
atractivitate, chiar dac`
salarizarea nu este un atu,
fiindc` este un loc de munc`
serios [i, sigur, cu [anse de
promovare. Mul]i tineri ar dori s`
vin`, dar pu]ini reu[esc sau
îndeplinesc cerin]ele.
Acum sunt mai mul]i sgp-i[ti
decât atunci când am venit eu, ceea
ce este îmbucur`tor. Având în
vedere zona, nu cred c` mul]i [i-ar
schimba locul de munc` pe viitor.
Pentru orice militar conteaz` enorm
colectivul din care face parte.
Asta te face s` vii de drag la munc`.
Sunt mul]umit` unde lucrez,
îmi plac unitatea [i
oamenii de aici, a încheiat
caporalul Simina Toanchin`.
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
Solda]i [i grada]i profesioni[ti din Batalionul 864
Artilerie Antiaerian`, \n poligonul din Capu Midia.
ÎNTRE MOTIVA}IE {I DORIN}~
PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
[email protected]
FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
’’Trebuie s` ]inte[ti cât mai sus, pentru a-]i îndeplini visele.
CAPORAL ADRIAN NEDELCIU
Acas`,
pentru alt început
Caporalul Adrian Nedelciu a
sosit în unitate în decembrie 2014,
mutat de la o unitate de artilerie
terestr`. Este în armat` de [ase ani.
A participat la trageri la M`lina [i
Babadag. De loc din Fete[ti, este
bucuros fiindc` a ajuns acas`.
Al`turi de colegi, înva]` acum
secretele meseriei de artilerist
antiaerian. A g`sit un colectiv unit,
mai ales c` pe câ]iva dintre
camarazii actuali îi cuno[tea,
Fete[tiul fiind un ora[ mic. A[teapt`
botezul focului de la Capu Midia.
De-abia am început instruc]ia în
noul domeniu, a declarat caporalul
Nedelciu. Sunt ner`bd`tor s` v`d
cum sunt tragerile în poligon, care
este schimbarea de la tragerile
terestre la cele antiaeriene. Am
vorbit cu colegii mai experimenta]i
despre acest subiect. Zic eu c` nu va
fi greu, principiile muncii noastre,
ca servan]i, sunt, în mare, la fel.
Sunt receptiv la nou [i vreau s`
înv`]. Nu cred c` este a[a de greu.
Este dornic, motivat [i vrea s`
aib` o carier` în armat`. {tie c` au
fost ani grei, de criz`, iar unele
drepturi de echipament nu au fost
asigurate la timp. Acum este cu
Caporal Daniel Roset
echiparea la zi, cu toate drepturile
asigurate. Sincer, cred c` ar fi bine
ca [i noi, sgp-i[tii, s` primim banii
pe echipament. Am reu[i mult mai
repede s` avem o ]inut` a[a cum
trebuie [i merit` un militar. Zic c`
suntem oameni maturi [i [tim ce
nevoi avem [i con[tien]i de felul cum
trebuie s` ar`t`m.
Caporalul Daniel Roset este de
unsprezece ani în armat`.
A executat multe trageri în
poligoanele ]`rii. A venit împreun`
cu caporalul Nedelciu de la aceea[i
unitate, pentru a fi acas`. Chiria în
Constan]a era mare, salariul nu îi
ajungea. A[a, în Fete[ti, este
altceva. Totu[i, oriunde, dac` î]i
faci treaba [i respec]i regulamentele
militare, e[ti apreciat [i respectat.
Avem specializ`ri, ne preg`tim,
suntem la dispozi]ie 24 de ore din 24.
Pentru sgp-i[ti, cerin]ele func]iei nu
sunt grele. Este adev`rat, ai de
înv`]at, ai un standard la care
trebuie s` ajungi [i s`-l men]ii, a
spus caporalul Roset. 
CONCURS
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
www.presamil.ro
9
VOX POPULI
PENTRU
AGEN}II SECRE}I
LOCOTENENT NARCIS R~DUCU
N
e petrecem cea mai mare parte din timp în
t`cere, de aceea ar trebui s` ne gândim mai des
la cuvintele pe care le folosim, la rostul, însemn`tatea
[i valoarea lor. Într-o societate în care pu]ini mai [tiu
s` asculte, trei studen]i din Academia For]elor Terestre
Nicolae B`lcescu [i-au f`cut auzite vocile prin
câ[tigarea premiului Vox Populi.
O ini]iativ`
încurajat`
Studen]ii caporali Irina
Chersin, R`zvan Ghini]` [i
Marius Tob`, trei nume despre
care o s` mai auzim [i o s` mai
scriem [i pe viitor, au participat,
recent, la Concursul
interuniversitar de drept
umanitar [i dreptul refugia]ilor
Nicolae Titulescu. Organizat` de
universitatea cu acela[i nume,
în parteneriat cu Înaltul
Comisariat al Na]iunilor Unite
pentru Refugia]i, Crucea Ro[ie
Român` [i Centrul de Drept
Umanitar al armatei române,
întrecerea a adunat la start
[apte echipe a câte trei studen]i
[i un cadru didactic
coordonator.
Profesorul îndrum`tor, Sabin
Gu]anu, cel cu care s-au
preg`tit [i care s-a ocupat de
înscriere, nu a putut s`-i sus]in`
de la fa]a locului din cauza unor
probleme, motiv pentru care
al`turi de studen]i a fost
profesorul Alexandru Stoian.
Pentru concurs, am înv`]at
dup` tematica anun]at` de
organizatori. În ultima
s`pt`mân` în care ne-am
preg`tit, am primit spe]a de pe
site-ul Universit`]ii Nicolae
Titulescu. În tematic` erau
cuprinse teme precum conflictele
din Siria, Irak, Afganistan [i
care se datoreaz`, în primul
rând, sistemului militar, unde
lucrurile s-au schimbat în bine
în ultimii ani, iar astfel de
’’
Am câ[tigat premiul Vox Populi , pentru ca cea mai
popular` echip`. Am fost cei care au socializat cel mai
bine. Noi am fost aprecia]i de ceilal]i concuren]i, de juriu
[i, mai ales, de organizatori.
STUDENT CAPORAL R~ZVAN GHINI}~
problematica Statului Islamic.
Ne-am preg`tit, în principiu, din
zona aceasta, men]ioneaz` Irina.
Despre experien]a pe care a
avut-o de curând, Bogdan
vorbe[te calm [i cu pasiune:
Am urmat un program de
preg`tire de patru s`pt`mâni
înainte de concurs. Am fost
scuti]i de la ore pentru a ne putea
preg`ti [i am avut parte de toat`
sus]inerea conducerii institu]iei.
Am avut lini[tea necesar` pentru
ob]inerea performan]ei. O lini[te
ini]iative sunt încurajate.
De altfel, promovarea multor
valori militare începe în
institu]iile de înv`]`mânt,
racordate la nevoile de
dezvoltare a societ`]ii, în slujba
c`reia î[i pun toate produsele
finite ale sistemului educa]ional.
Surpriza
a venit cu… premiu
Au fost trei probe, plus finala,
la care participau doar ultimele
dou` echipe r`mase în concurs.
Probele au fost interactive, nu
primeau foaia [i întreb`rile, ci
primeau roluri [i o situa]ie pe
care trebuiau s` o dezbat` [i s`
stabileasc` exact ce se cerea.
Toate acestea prin
interac]iunea cu membrii
juriului, care, la rândul lor,
primeau roluri.
Prima prob` s-a desf`[urat la
Universitatea Na]ional` de
Ap`rare Carol I, celelalte dou`
s-au ]inut la Universitatea
Nicolae Titulescu, iar proba trei
bis a reprezentat surpriza
organizatorilor [i s-a desf`[urat
seara, în ora[, la o cafenea.
Aceasta a constat într-o prob`
practic` la alegere, dintre o
pies` de teatru, un dans sau un
cântec, pornind de la dou`
cuvinte date. Aici a fost locul
unde studen]ii militari, mezinii
competi]iei, au luat premiul
Vox Populi, întrecând studen]i
afla]i la master sau
pe cei din anii terminali.
La prima prob`, juriul a jucat
rolul de conduc`tori ai ONU,
respectiv agent Merry Christmas
[i reprezentantul structurii
secrete-secrete-secrete-de-tot. Au
în]eles repede despre ce era
vorba, a[a c` s-au prezentat ca
fiind agen]ii 006, 007 [i 008 [i au
intrat exact în situa]ia respectiv`.
Atmosfera s-a destins. Bariera
dintre juriu [i concuren]i a
disp`rut [i s-a creat o leg`tur`
între cele dou` p`r]i.
La a doua prob` au avut de
stabilit dac` trebuie s` acorde
’’
A fost o experien]` foarte
frumoas` [i util`. M-a ajutat s` scap de tracul de a
vorbi în public [i nu mai
sunt a[a emotiv.
STUDENT CAPORAL MARIUS TOB~
statutul [i dreptul de refugia]i
mai multor persoane azilante,
dar, cum nu îndeplineau
anumite criterii din statutul
refugia]ilor, au refuzat s` fac`
acest lucru. Au mers pe articol,
liter`, aliniat. Juriul le-a spus c`
ar trebui s` le acorde statutul de
care aveau nevoie, s` îi
’’
mult mai diferit decât ei, aveam o
informa]ie în plus. Nu erau rigizi
pe un subiect anume, puteau s`
interpreteze mai mult, noi eram
seta]i pe ideile noastre clare,
subliniaz` Marius avantajul oferit
de mediul de lucru. Trebuie
profitat de astfel de situa]ii, sunt
multe de câ[tigat atât din punct
de vedere al cuno[tin]elor,
cât [i al experien]elor [i a
socializ`rii cu studen]i din alte
medii universitare.
Nu am prins finala, dar înainte
de ea au venit membrii din juriu la
noi, ne-au spus c` ne apreciaz` foarte
mult [i c` am fost aproape.
Mai aveam un mic pas pân` la
calificarea în final`. Simt cum în
vorbele lui R`zvan se bat
dezam`girea marcat` de ratarea
rundei finale [i bucuria de a prinde
ultima treapt` a podiumului. Nu î[i
pot lua revan[a. Conform
regulamentului competi]iei, nu mai
au voie s` participe, dar vor inspira,
cu siguran]`, genera]ia care vine
din urm`.
Este ceva deosebit s` concurezi cu studen]i pe domeniul
lor de activitate, s` interac]ionezi cu ei. Nu am fi reu[it s`
leg`m astfel de prietenii, dac` nu acceptam s` p`[im
dincolo de por]ile academiei.
STUDENT CAPORAL IRINA CHERSIN
ocroteasc`. A încercat s` ne
încurce, s` ne duc` [i prin alte
p`r]i. A[a scrie, a[a facem, nu
ne-am l`sat manipula]i. Eram
siguri pe noi, men]inându-ne ideea
pân` la sfâr[it, spune Marius f`r`
tracul de care a sc`pat odat` cu
participarea la concurs.
Admira]ie pentru
uniform`
Pe toat` perioada în care s-au
desf`[urat probele, studen]ii au
purtat uniform`. Am fost aprecia]i
de ceilal]i. V`zându-ne în
uniform`, ne-au ar`tat respect [i
ne-au felicitat pentru curajul de a
alege cariera militar`, afirm` Irina.
Când vorbeam despre conflicte
armate, percepeam evenimentele
Acum, Irina [i Marius
preg`tesc lucr`ri individuale
pentru sesiunile de comunic`ri
ce vor urma, iar R`zvan se
preg`te[te s` reprezinte
România la Brno, Cehia,
câ[tigând o burs` de studii prin
programul Erasmus.
Comandantul Academiei
For]elor Terestre, general de
brigad` profesor universitar
doctor Ghi]` Bîrsan, i-a felicitat
pentru frumoasa presta]ie [i i-a
recompensat cu o s`pt`mân` de
permisie.
Cea mai frumoas`
recompens` r`mâne, îns`,
satisfac]ia c` vocea lor
s-a f`cut auzit`, c` ei sunt
parte a genera]iei care încearc`
s` se remarce. 
10
www.presamil.ro
TEHNICA SECOLULUI XXI
EURO HAWK REDIVIVUS?
F
or]ele Aeriene
germane
încearc` s` reia m`car
o parte a programului
Northrop Grumman/
Airbus RQ-4E Euro
Hawk, care a costat
pân` acum 1,2 miliarde
de euro [i a fost l`sat
deoparte în 2013,
relateaz` revista IHS
Jane’s Defence Weekly.
Surse din FA
germane au declarat
pentru Jane’s c`, în
propor]ie de 90%, sistemele SIGINT, dezvoltate
pentru Euro Hawk, vor fi utilizate pe o alt`
platform`, cel târziu în 2016. De altfel, lipsa de
capabilit`]i SIGINT este cea care a determinat
reluarea discu]iilor despre Euro Hawk [i
echipamentele dezvoltate pentru acesta. Înc`
din octombrie anul trecut, ministrul german
al ap`r`rii, Ursula von der Leyen, a anun]at
reluarea programului Euro Hawk, într-o form`
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
D
e curând s-a încheiat edi]ia din 2015 a Consumer Electronic
Show din Las Vegas, cel mai mare eveniment mondial dedicat
tehnologiei [i produselor high-tech. S-au lansat modele noi de telefoane [i
accesorii, tablete, laptopuri [i alte gadgeturi, dar nici epoca computerelor
de birou, desktop-urile, se pare c` nu a apus, ba, mai mult, produc`torii
s-au reinventat [i propun noi modele care aduc [i aceast` component` a
pie]ei IT în era liliputan` a microproduselor.
Intel a lansat cel mai mic echipament de computa]ie, Intel Compute
Stick. De dimensiunea unui stick USB, calculatorul celor de la Intel este
suficient de puternic pentru a rula programul de operare Windows 8.1.
Bineîn]eles c` face acest lucru când este conectat la un televizor, pe care-l
MINICOMPUTERE
sau alta, f`r` îns` a se pierde prea mult timp
cu decizia [i cu transform`ri ale programului.
Se are în vedere, în principal, dezvoltarea
complet` a modelului demonstrativ, dar
deocamdat` n-a fost luat` o decizie final`.
Conform speciali[tilor, singura variant` de
UAV existent`, care ar putea prelua întregul
echipament SIGINT al lui Euro Hawk, ar fi
Global Hawk-ul. n
transform` instantaneu într-un echipament smart. Un procesor quad-core
Atom, 32 GB de memorie intern` [i 2 GB de RAM, face din stick-ul Intel
un computer de vreo [ase ori mai puternic decât cel de pe care scriu eu
acest articol [i care, trebuie s` recunosc, se apropie de pensie cu pa[i mari.
Partea de conectivitate este asigurat` de un port USB, Wi-Fi [i Bluetooth
4.0, un conector mini USB pentru alimentare [i planuri, au declarat cei
de la Intel, de a face loc [i unei conexiuni HDMI în viitorul apropiat. Intel
Compute Stick va fi lansat pe pia]a american` în luna martie [i va costa,
estimativ, 149 de dolari în varianta Windows [i 89 de dolari în varianta cu
sistem de operare Linux, cu caracteristici mai slabe, 1 GB de RAM [i 16
GB memorie intern`. Sigur, slotul de card va putea cre[te capacitatea de
stocare pentru ambele variante.
PAGIN~ REALIZAT~ DE C~PITAN BOGDAN OPROIU
ACHIZI}II LA PRIVAT
Intel Compute Stick
Pentru a avea un desktop decent, spun speciali[tii care au participat
la CES 2015, ai îns` nevoie de, cel pu]in, computerul Egreat i5. De[i nu
este la fel de mic precum stick-ul Intel, Egreat este [i el foarte mic [i poate
mult mai mult decât varianta prezentat` înainte. Procesorul Intel Bay Trail
permite instalarea sistemelor de operare Windows [i Android, varianta
care va fi oferit` spre cump`rare în câteva luni, cu Windows 8.1 preinstalat,
costând 85 de dolari, plus adaosul retailer-ului. Procesorul lui Egreat este
un quad-core Intel Atom Z3735F, la 2 GB de RAM, 32GB memorie intern`,
dou` sloturi USB, unul micro USB [i un port micro HDMI, împreun` cu
dou` sloturi, unul audio [i unul pentru un card microSD. n
L
a sfâr[itul anului 2014, Consiliul de stat al
Chinei a f`cut o mi[care nea[teptat` de unii,
a[teptat` de al]ii, cu siguran]`, permi]ând companiilor
private s` participe la licita]ii pentru contracte de
ap`rare. Este pentru prima dat` când companii din
sectorul privat vor putea s` fac` cercetare-dezvoltare
[i s` dezvolte programe militare ca prim contractor,
spune site-ul China military online, sus]inut de
publica]ia armatei chineze, APE Daily.
Deschiderea nu este complet` pentru c`,
deocamdat`, aceasta se refer` doar la domeniul
preg`tirii militare. Scopul este de promovare a
concuren]ei în cadrul industriei de ap`rare chineze
care a fost, decenii, dominat` de companiile de stat,
firmele private ac]ionând, în cel mai bun caz, ca
subcontractori pentru acestea, în condi]iile în care
sectorul privat chinez a cunoscut un boom în ultima
decad`.
Pentru a facilita accesul companiilor private,
Statul Major General al Armatei Populare de
Eliberare (APE) a publicat o list` cu aproape 110
subsectoare din domeniul preg`tirii militare, la
care vor avea acces firmele interesate. Printre
acestea sunt: simulatoarele aviatice [i programele
informatice de antrenament, echipamente
pentru poligon, servicii [i echipamente destinate
antrenamentului pilo]ilor, sisteme de camuflare [i
simulatoare ale câmpului de lupt`, cloud computing
[i altele.
Conform anali[tilor, prin contractele acordate,
guvernul va încerca s` promoveze produsele dualuse, cu utilizare civil-militar`, scopul pe termen lung
al strategiei fiind acela de a crea o cale de acces a
produselor civile în programele militare.
Conform APE Daily, 117 firme din sectorul privat
[i-au exprimat deja interesul de a participa la
licita]ii pentru atribuirea acestor contracte, num`rul
mare fiind un semn, relateaz` ziarul chinez, c` este
posibil` o sc`dere a costurilor de achizi]ie pentru
programele militare de preg`tire. n
Egreat i5
V~ INTERESEAZ~!
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
M
www.presamil.ro
Pentru început, [eful Direc]iei
calitatea vie]ii personalului, colonel
Nicolae Anghelescu, a prezentat
modul cum au fost solu]ionate cazurile
medico-sociale analizate în [edin]a
anterioar` a comisiei. Din cele 28 de
cazuri analizate atunci, 24 au fost
solu]ionate de Asocia]ia Camarazii, iar
patru de Funda]ia Sfântul Gheorghe.
Pentru acestea, s-au acordat ajutoare
în valoare de 134.540 lei, din care
129.365 de la asocia]ie [i 5.175 de la
funda]ie. Alte 16 cereri de sprijin
financiar au fost analizate [i transmise
c`tre cele dou` organiza]ii care, în
consiliile directoare proprii, vor stabili
cuantumul ajutoarelor.
Un alt punct înscris pe ordinea de
zi a [edin]ei l-a constituit discutarea
unor propuneri venite de la Comisia
pentru probleme sociale a SMFT. Una
dintre acestea se refer` la modificarea
cadrului normativ pentru ca personalul civil din MApN, care lucreaz` în
condi]ii similare cu personalul militar,
s` beneficieze de încadrare în grupe
superioare de munc`. Este, de fapt, o
problem` asupra c`reia am revenit [i
noi, în câteva rânduri, în paginile
Observatorului militar. Din p`cate,
pân` acum, nu s-a putut rezolva favorabil. {i, dac` avem în vedere rezultatul consult`rilor între structurile cu
responsabilit`]i în domeniul gestion`rii resursei umane – Direc]ia management resurse umane, Direc]ia
financiar-contabil` [i Direc]ia calitatea
vie]ii personalului – se pare c` nu sunt
[anse nici în viitorul apropiat. Spun
asta av#nd \n vedere argumente
suficiente [i solide. De exemplu, \n
HG nr. 1294/2001 privind stabilirea
locurilor de munc` [i activit`]ilor cu
condi]ii deosebite, condi]ii speciale [i
alte condi]ii, specifice pentru cadrele
11
PROBLEME SOCIALE
FOTO: EUGEN MIHAI
iercuri, 28 ianuarie, la sediul MApN a avut loc [edin]a Comisiei centrale pentru probleme
sociale. Activitatea a fost condus` de generalul de brigad` Florin Maciu, loc]iitor al
[efului Departamentului pentru rela]ia cu Parlamentul [i informare public`.
militare în activitate se prevedea,
ini]ial, ca [i personalul civil contractual
s` beneficieze de acelea[i drepturi de
încadrare în condi]ii de munc` similar
cadrelor militare. Aceast` ini]iativ` a
fost eliminat` de alte ministere, în
etapa de avizare a actului normativ.
Ulterior, MApN a reluat demersul de
completare a HG, dar rezultatul a fost
acela[i. Propunerea nu a fost avizat`
pe considerentul jurispruden]ei
constante a Cur]ii Constitu]ionale, în
sensul c` principiul egalit`]ii în fa]a
legii nu înseamn` uniformitate, c` nu
se poate pune egalitate între perso-
nalul civil [i personalul militar, ci între
personalul civil din MApN [i personalul civil din alte institu]ii bugetare.
{i uite-a[a, pcc-ii sunt pasa]i de la
un sistem la altul, f`r` ca vreunul
dintre acestea s`-[i asume responsabilitatea \n rezolvarea problemei.
Concluzia este c` situa]ia cadrelor
militare este diferit` de cea a salaria]ilor civili, iar legisla]ia este separat`, aceasta neputând fi considerat`
o discriminare a salaria]ilor civili. Prin
urmare, nu exist` reglement`ri legale
care s` permit`, dup` anul 2001,
încadrarea în condi]ii superioare de
munc` pentru salaria]ii civili din
MApN. Va fi posibil doar dac` va fi
modificat` [i completat` Legea nr. 263
din 2010. Ini]iativa, evident, nu poate
veni din partea MApN. O speran]` îns`
mai exist`. De curând, Federa]ia
Sindicatelor Libere ale Salaria]ilor
Civili din Unit`]ile MApN este afiliat`
la Confedera]ia Sindical` Na]ional`
Meridian. Altfel spus, acum are
reprezentativitate [i, poate, va avea [i
un cuvânt de spus în aceast` privin]`.
Prin reprezentan]ii federa]iei, pentru
c`, dup` cum u[or se poate constata,
salaria]ii civili din unit`]ile militare nu
se gr`besc s` se uneasc` în sindicate.
Nu vor sau nu sunt încuraja]i în acest
sens, dar sigur vor ca al]ii s` le rezolve
problemele. 
PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU
NOUL SISTEM DE SPRIJIN PENTRU FAMILIILE PERSONALULUI
CARE PARTICIP~ LA AC}IUNI MILITARE (I)
Î
n Monitorul Oficial al României nr. 85 din 2 februarie
2015 a fost publicat Ordinul
ministrului ap`r`rii na]ionale nr.
M.5/2015 privind organizarea [i
func]ionarea sistemului de
sprijin al familiilor personalului
din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
care particip` la ac]iuni militare.
La data intr`rii în vigoare a
acestuia, s-a abrogat Ordinul
ministrului ap`r`rii na]ionale nr.
M. 69/2006 pentru aprobarea
Instruc]iunilor privind
înfiin]area [i func]ionarea
sistemului de sprijin al familiilor
militarilor români care particip`
la misiuni în afara teritoriului
statului român. În pagina de fa]`
vom prezenta câteva din noile
prevederi, urmând ca, în
num`rul viitor, s` revenim pe
larg asupra acestui subiect.
P
entru personalul armatei care
particip` la misiuni în afara
teritoriului statului român sprijinul familial
reprezint` ansamblul de m`suri [i ac]iuni
realizate unitar în scopul ajutor`rii
personalului [i a membrilor familiilor acestora
pentru a se adapta la schimb`rile [i solicit`rile
provocate de preg`tirea misiunii, executarea
acesteia [i reintegrarea în familie/comunitate
dup` întoarcerea din misiune, precum [i
pentru dep`[irea unor situa]ii deosebite.
Sprijinul familial func]ioneaz` în
perioada de preg`tire, pe timpul execut`rii
misiunii [i pe o durat` de trei luni de la
revenirea în ]ar`.
Pentru îndeplinirea obiectivelor
men]ionate, la nivel institu]ional se
constituie urm`toarele structuri:
 la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
– Comisia central` de sprijin familial;
 la nivelul Statului Major al For]elor
Terestre – comisie de sprijin familial;
 la nivelul celorlalte categorii de for]e ale
armatei/similare, comandamentelor [i
diviziilor/similare – un responsabil [i un
înlocuitor pe linia sprijinului familial, numi]i
prin ordin de zi pe unitate;  la nivelul
brig`zilor/similare – un responsabil pe linia
O GUR~ DE AER LA MUNTE
Merit` s` ne cunoa[tem mai bine [i s` aducem o pat` de culoare în via]a
noastr`! A[a îi îndemna Asocia]ia Camarazii pe membrii sì, pe pagina
proprie de facebook, s` participe la prima excursie organizat` cu scopul
de a socializa [i a cre[te coeziunea de grup. Activitatea s-a desf`[urat
sâmb`t`, 31 ianuarie a.c., [i s-a înscris într-unul din proiectele asocia]iei
de a organiza evenimente recreative pentru membrii [i simpatizan]ii sì,
adul]i [i copii. Excursia, pe traseul Bucure[ti-V`lenii de Munte-Cheia-S`celePoiana Bra[ov, a costat 50 de lei, plus masa de prânz, 15 lei, la Academia For]elor
Aeriene din Bra[ov. În drum, s-a f`cut o oprire la M`n`stirea Suzana. Dup` ce au ajuns în
Poiana Bra[ov, excursioni[tii au avut la dispozi]ie timp de s`niu[ [i schi, apoi, dup` masa de
prânz, pân` la 19.30, au putut vizita alte obiective turistice din Bra[ov.
Pentru copiii celor deceda]i în ac]iuni militare [i pentru copiii orfani ai membrilor sì,
Asocia]ia Camarazii [i-a propus s` organizeze, gratuit, dou` excursii pe an, una în sezonul
de var` [i alta în cel de iarn`.
Cei care doresc s` participe la asemenea activit`]i pot afla detalii de pe
site-ul asocia]iei sau de pe pagina de facebook a acesteia. 
sprijinului familial, care este loc]iitorul
comandantului;  la nivelul structurii
participante - comitet de sprijin familial.
Obiectivele sistemului de sprijin familial:
 asigurarea informa]iilor generale privind
desf`[urarea misiunii;  sprijinirea preg`tirii
personalului participant [i a familiilor
acestuia pentru acomodarea cu implica]iile
particip`rii la misiune;  sprijinirea familiilor
personalului participant pentru dep`[irea
unor situa]ii deosebite, inclusiv prin
facilitarea acces`rii unor servicii care se
asigur` din alte surse guvernamentale/
neguvernamentale;  informarea familiilor
despre situa]ia personalului participant, pe
timpul cât acesta se afl` în misiune;
 facilitarea comunic`rii între personalul
participant [i familia acestuia pe timpul
desf`[ur`rii misiunii;  sus]inerea moralului
personalului participant [i al familiilor
acestuia;  asigurarea, la cerere, a unor
servicii de informare cu privire la drepturile
personalului la începerea, pe timpul [i dup`
executarea misiunii, de consiliere
psihologic`, social`, religioas` ori de alt`
natur` pentru rezolvarea unor probleme cu
care se confrunt` familia personalului
participant;  realizarea cooper`rii cu
institu]ii guvernamentale [i neguvernamentale pentru desf`[urarea activit`]ilor
specifice de sprijin familial;  dezvoltarea, în
rândul membrilor familiei personalului
participant, a sentimentului apartenen]ei la
comunitatea militar`. 
A
tribu]iile Comisiei centrale de sprijin familial:  coordonarea, la nivelul MApN, îndeplinirii obiectivelor sistemului de sprijin familial [i modului de aplicare a prevederilor ordinului;  aprobarea
Planului cu activit`]ile de informare [i educare institu]ional` organizate pe linia sprijinului familial în MApN;  înaintarea propunerilor, c`tre organele de decizie, pentru
rezolvarea problemelor [i pentru elaborarea/completarea/modificarea de acte normative care s` vin` în sprijinul personalului
participant [i al familiilor acestuia;  participarea, prin reprezentan]ii sì desemna]i,
la activit`]ile de informare [i educare institu]ional` organizate în ]ar`, precum [i la
diverse întâlniri organizate cu personalul
participant pe timpul execut`rii misiunii în
afara teritoriului statului român.
12
FOTOREPO
www.presamil.ro
R
ecent, militari din Batalionul 528 Cercetare
Vlad }epe[ s-au preg`tit în tab`ra de instruc]ie
la munte Diham 2015.
INCURSIUNE |N
D
e[i apa [i zona de [es sunt locurile
frecvente de preg`tire ale
cerceta[ilor brìleni, de aceast` dat`
ace[tia au ales s` ia o gur` de aer la
munte, lâng` cabana militar` Diham, unde
s-au instruit timp de dou` s`pt`mâni.
Pe timpul derul`rii taberei, cerceta[ii din
ora[ul de pe malul Dun`rii [i-au perfec]ionat
deprinderile individuale [i colective de a
desf`[ura, pe timpul iernii, ac]iuni în condi]ii
geoclimatice specifice mediului montan, au
exersat orientarea [i deplasarea în teren
muntos-împ`durit, în condi]ii de vizibilitate
redus` [i pe timp de noapte. Pentru a
scurta timpul de mers, participan]ii au
repetat procedeele [i tehnicile de deplasare
pe schiuri înv`]ate în anii anteriori. Chiar [i
novicii într-ale meseriei s-au adaptat destul
de repede cu z`pada de pe c`r`rile înguste
de munte. Cu aceast` ocazie, a fost testat
[i nivelul de rezisten]` la efort fizic [i
psihic prelungit.
Pe toat` durata taberei, s-a pus
accent deosebit [i pe executarea temelor
practice de instruc]ie tactic` de
specialitate, instruc]ia tragerii, topografie
militar` [i supravie]uire.
Referindu-se la tab`r`, comandantul
Diviziei 2 Infanterie Getica, general-maior
Lucian Foca, a precizat c` prin aceste
activit`]i se stimuleaz` spiritul de echip` [i
de apartenen]` la corpul cerceta[ilor,
schimbul de experien]` între militari,
dezvoltarea calit`]ilor fizice [i a tr`s`turilor
moral-volitive [i afective necesare
cerceta[ului, pentru a ac]iona în câmpul de
lupt` modern, în condi]ii de suprasolicitare
psihic` [i fizic`, peste limitele normale ale
rezisten]ei umane. 
Cerceta[ii sunt în m`
Cea mai dificil` por]iune din traseu.
Preg`tirea misiunii se execut` în teren.
Ultimele reglaje \nainte de mar[ul pe schiuri.
Observatorul asigur` libertatea de ac]iune a camarazilor.
ORTAJ
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
TAINELE MUN}ILOR
MAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU
FOTO: MAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU
Orientarea în teren cu ajutorul busolei.
`sur` s` execute foc de pe schiuri, din orice pozi]ie.
Siguran]` circular`.
Camuflat, la ad`post,
gata pentru deschiderea focului.
{oimul, {oimul, aici Bradul, recep]ie!
Deplasarea pe schiuri nu este o provocare pentru cerceta[ii brìleni.
13
14
LUMEA DE AZI
www.presamil.ro
I
mediat dup` colapsul URSS, în 1991, liderii europeni au socotit
c` Moscova poate deveni un partener viabil într-o Europ` în
schimbare. S` nu crede]i cumva c`, peste noapte, Washingtonul [i
alia]ii occidentali [i-au imaginat c` Rusia va deveni un partener de
încredere. Au crezut, poate, c` Rusia va împ`rt`[i acelea[i obiective
strategice de politic` extern` [i, treptat, va adopta stilul de via]` al
democra]iilor occidentale cu o economie de pia]` consolidat`. Dar,
imediat ce problemele au ap`rut – programul nuclear al Iranului,
situa]ia din Irak [i din fosta Iugoslavie – lunile de miere s-au încheiat
[i Rusia a revenit, treptat, la vechile obiceiuri imperial-sovietice.
S
itua]ia din Ucraina reprezint` cea
mai profund` criz` din regiunea
estic` a Europei, de la încheierea
R`zboiului Rece pân` ast`zi. Ea love[te
direct în securitatea comun` a Europei.
Flancul estic al NATO este complet expus,
cu o cre[tere a insecurit`]ii în zona }`rilor
Baltice [i a M`rii Negre. Agresiunea Rusiei
a trezit NATO la realitatea geostrategic` a
zonei adiacente. Este cert c` estul
european este parte integrant` a
continentului, în deplin` corela]ie cu
rela]ia transatlantic`, dar nu poate
descuraja singur un adversar de tipul
Federa]iei Ruse. Europa se dezarmeaz`,
bugetele ap`r`rii fiind într-o sc`dere
dramatic`. Polonia se înarmeaz`. Esen]ial`,
în acest proces de modernizare, este
inten]ia Poloniei de a-[i dota flota de
aparate F-16 cu rachete de croazier` de tip
JASSM, ideale împotriva platformelor
ruse[ti S-300 [i S-400. Mesajul crizei din
Ucraina este c` Rusia nu este un actor
interna]ional pe care te po]i baza pentru a
proteja ordinea liberal` interna]ional`.
Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina nu este o
criz` generat` de Ianukovici sau de
aderararea la UE, ci o strategie pe termen
lung a Moscovei de a implementa o logic` de
fier referitoare la propriul interes în fosta
zon` de influen]` sovietic`. Degringolada
provocat` de Moscova pe frontul de est din
Ucraina reprezint` momentul propice
pentru ca Rusia s`-[i valideze influen]a în
regiune. O declara]ie de r`zboi deschis` ar
fi riscant` pentru Federa]ia Rus`, singura
op]iune a conducerii de la Kremlin este
aceea a aliment`rii r`zboiului hibrid cu
omule]ii verzi – trupe ruse f`r` semne [i cu
tehnic` avansat` de asalt. Utilizarea
sistemelor de rachete GRAD confirm` înc`
o dat` c` ac]iunea din diminea]a zilei de 24
ianuarie 2014 a fost una planificat` [i a avut
în spate un suport logistic semnificativ.
Noile tehnici de r`zboi puse în aplicare
de Moscova în Ucraina au creat stare de
alert` în structurile NATO. Este un truism
faptul c` spionajul american sau cel rusesc
ac]ioneaz` într-o parte ori în alta, problema
este c` spionajul rusesc [i-a schimbat
obiectivele, iar ]intele cele mai importante,
pe lâng` cele americane, sunt cele din
Europa de Est. Portalul ucrainean Glavred
scrie c`, nemul]umit` de aderarea
Bulgariei la NATO, de inten]iile Ucrainei
de a deveni membr` a acestei organiza]ii [i
de faptul c` România este pe cale s` reduc`
la zero dependen]a de gazele ruse[ti,
Moscova a declan[at o masiv` ofensiv` de
investiga]ii la adresa României prin
Direc]ia de informa]ii de pe lâng` Marele
Stat Major al armatei ruse (GRU) [i prin
Serviciului de spionaj al Flotei Rusiei din
Crimeea. Înainte de toate, aceasta se refer`
la culegerea de informa]ii detaliate despre
obiectivele militare [i economice ale
României, au declarat pentru Glavred
surse anonime din serviciile de spionaj de
la Kiev. O importan]` mult mai mare o are
îns` re]eaua de agen]i ai Rusiei în România,
care [i-a intensificat activitatea în ultimii
mul]i spioni în afara grani]elor ]`rii decât
succesorul KGB-ului, Serviciul Extern de
Informa]ii (SVR). Creat în 1918, GRU a fost
îns`rcinat cu colectarea de informa]ii
importante din punct de vedere economic
sau militar din surse din afara Uniunii
Sovietice. GRU [i-a p`strat importan]a [i
dup` anii ’90, nu în ultimul rând din cauz`
c`, spre deosebire de KGB, nu a fost
niciodat` divizat. Numirea lui Aleksandr
{liahturov în fruntea GRU, în 2009, a adus
cu sine reforma serviciului, perceput`
drept o agresiune intern` de veteranii
agen]iei de spionaj. În 2011, misiunea a fost
încheiat`, directorul serviciului, {liahturov,
fiind pensionat. Noul director al GRU a fost
numit generalul Igor Sergun. Odat` cu
întoarcerea lui Putin la pre[edin]ia statului
în 2012, restructurarea serviciilor a
continuat, alte trei procese fiind deja
demarate. Primul dintre ele a fost
rezolvarea problemelor existente între
Serviciul Federal de Securitate (FSB) [i
Serviciul de Informa]ii Externe (SVR) –
ambele create dup` divizarea KGB-ului.
Aceste dou` agen]ii sunt antrenate într-o
disput` veche, în centrul c`reia se afl`
încerc`rile FSB de a domina SVR. Putin a
l`sat s` se în]eleag` c` SVR î[i va p`stra
independen]a, dar c` va trebui s` sus]in`
misiunile FSB de urm`rire a suspec]ilor în
CRIZA UCRAINEAN~, ÎNTRE
MATRIO{KA {I INTERMARIUM
GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ
ani, au precizat acelea[i surse. La cap`tul
de nord al flancului european estic, în
Estonia, un înalt func]ionar din Ministerul
Ap`r`rii de la Tallin, Herman Simm, a fost
condamnat la 12 ani [i jum`tate de
închisoare [i la daune în valoare de
aproape un milion [i jum`tate de euro
pentru c` a spionat pentru Rusia. Simm a
fost [eful Autorit`]ii Na]ionale pentru
Securitate [i a trimis Moscovei documente
clasificate ale Alian]ei Nord-Atlantice.
Opera]iunile nu au avut loc în perioada
R`zboiului Rece, ci între anii 1995 [i 2008
(când a fost arestat). Acest fapt ridic`
serioase semne de întrebare în leg`tur` cu
încrederea pe care o pot avea ]`rile mai
vechi din NATO în nou-veni]ii din Europa
Central` [i de R`s`rit.
Î
n 2009, Vladimir Putin a început
reforma serviciilor de informa]ii.
Primul a fost Directoratul Principal
de Spionaj al Marelui Stat Major (GRU),
cea mai mare agen]ie de spionaj extern a
Rusiei: în 1997, GRU avea de [ase ori mai
strìn`tate. O alt` prioritate este, pentru
Putin, îmbun`t`]irea coordon`rii [i a
vitezei de r`spuns a serviciilor, odat` ce
informa]iile satelitare sunt colectate.
Acest lucru reflect` îns` str`duin]ele de a
face ca analizele s` aib` loc mai rapid, în
concordan]` cu nevoile consumatorilor.
De asemenea, Vladimir Putin a accelerat
schimbarea de genera]ii la vârful tuturor
serviciilor secrete. Liderii tineri, care nu au
fost marca]i de luptele interne rezultate din
divizarea KGB, au fost promova]i.
A
ctualii conduc`tori ai serviciilor
secrete sunt: [eful FSB,
Aleksandr Bortnikov, 60 de ani,
cel al SVR, Mihail Fradkov, 61 de ani, iar
directorul Serviciilor Federale de Protec]ie,
Evgheni Murov, 66 de ani. Ei se afl` în
cercul siloviki (fo[ti membri ai serviciilor
secrete sau ai armatei), în imediata
apropiere a pre[edintelui Putin. Din acest
cerc mai fac parte Serghei Ivanov ([eful
staffului lui Vladimir Putin), Serghei {oigu
(ministrul ap`r`rii din 2012 [i al doilea ca
popularitate dup` pre[edinte) [i Igor
Sechin (fost agent KGB [i bun prieten cu
pre[edintele, el fiind [eful companiei
petroliere Rosneft, dar [i cel despre care se
vehiculeaz` c` ar conduce grupul de
siloviki). Sanc]iunile asupra companiilor [i
a apropia]ilor lui Putin nu au f`cut decât s`
creasc` rolul acestora. Averea lor s-a
consolidat prin contracte cu statul, iar ei, la
rândul lor, ajut` administra]ia prin pachete
de compensa]ii b`ne[ti. Aici se situeaz`
fra]ii Kovalciuk, Iuri, [eful B`ncii Rossia, [i
Mihail, [eful Institutului Kurciatov, dar [i
Ghennadi Timcenko, [eful companiei
petroliere Novatek. Cercul de siloviki este,
de fapt, emana]ia lui Vladimir Putin, care
încearc` s` aib` al`turi oameni care au
lucrat în serviciile secrete [i care au, în
general, o experien]` mo[tenit` din anii
URSS.
În urm` cu câ]iva ani, Putin a încurajat
competi]ia dintre diferitele agen]ii,
permi]ându-le acestora s` î[i suprapun`
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
competen]ele, îns` rezultatele nu au fost
cele scontate. Acum, crearea unor
structuri clare [i a unor unit`]i
opera]ionale, care s` ac]ioneze rapid [i
precis, are din nou prioritate. Primul
rezultat: Crimeea. Urmeaz` Europa de Est,
de la Marea Baltic` la Marea Mediteran`
(Grecia [i Turcia). Flancul sudic al
Alian]ei, format din Grecia [i Turcia,
devine pe zi ce trece mai apropiat
Kremlinului datorit` necesarului de
fonduri financiare [i energie. România are
probleme interne privind serviciile care au
ajuns la un cap`t de linie, de unde trebuie
s`-[i dezvolte o nou` strategie de sigura]`
na]ional`. Nu este posibil ca dup` 25 de ani
s` nu avem legi constitu]ionale ale
securit`]ii na]ionale [i s` ducem o continu`
lupt` institu]ional` pentru a le promova.
Cea mai important` [i mai dureroas`
lec]ie este c` UE, ca întreg, nu a reu[it s`
fac` o politic` independent` fa]` de Rusia.
SUA, cu sanc]iunile impuse, a adus Europa
pe calea cea bun`. Cele mai importante
economii europene trag în direc]ii diferite
când vine vorba de Rusia, de corpora]iile [i
interesele lor na]ionale.
Federa]ia Rus` î[i urm`re[te propriile
interese, în afara regulilor interna]ionale,
violând suveranitatea vecinilor [i eliminând
parteneriatul cu Occidentul. Rusia a intrat
în retorica na]ionalist` [i imperial` din
trecutul sù. Obiectivul este reintegrarea
zonei aflate cândva în sfera sa de influen]`,
folosind mijloace militare, economice [i
politice variate.
C
omandantul trupelor americane
din Europa, general-locotenent
Ben Hodges, a vizitat, recent,
Kievul, unde a promis ajutor militar,
constând în instructori pentru militarii
ucraineni. De asemenea, el a vizitat
Regimentul 2 Cavalerie, care desf`[oar`
exerci]ii în Letonia. Pozi]ia generalului
american a fost explicat` într-un interviu
acordat Stars and Stripes, în care anun]a ca
mesaj principal o prepozi]ionare a
echipamentelor militare, vehicule [i suport
logistic în Lituania, Letonia, Estonia, Polonia,
România, Bulgaria [i o parte în Germania. În
timpul R`zboiului Rece, prepozi]ionarea de
echipament militar era un element important
al strategiei SUA. Acest fapt înseamn` c` se
pot desf`[ura mai multe divizii pe continent,
al c`ror sprijin logistic este deja prezent.
Ac]iunile vor însemna numai aducere pe
calea aerului a militarilor [i îmbarcarea lor în
echipamentele deja aflate în zone strategice,
ceea ce scurteaz` timpul necesar declan[`rii
opera]iunilor militare. Important` este
dimensiunea acestor desf`[ur`ri de
echipamente, similar` cu cea din timpul
R`zboiului Rece, f`r` a fi una ofensiv`, ci una
strict defensiv`!
Conceptul Intermarium a fost propus
pentru prima dat` de generalul polonez Jozef
Pilsudski, dup` Primul R`zboi Mondial. Se
chema a[a pentru c` viza teritoriul dintre
Marea Baltic` [i Marea Neagr` [i era o
alian]` defensiv` împotriva Sovietelor, dar [i
a Germaniei, fiind garantat` de Fran]a, ca
mare putere militar` [i economic`. Ea s-a
dovedit a fi inaplicabil`. Acum, în condi]iile
actuale, o astfel de alian]` împotriva
Federa]iei Ruse, sprijinit` de SUA, este
posibil`. Anun]ul generalului Hodge, de
prepozi]ionare a tehnicii [i logisticii, pune \n
prim-plan elemente incipiente ale rena[terii
conceptului Intermarium. O linie care, odat`
atacat`, arunc` în lupt` întreaga Alian]`
Nord-Atlantic`. Ceea ce nu pare clar este
modul cum va fi condus` aceast` opera]iune,
prin Bruxelles sau printr-un comandament
propriu. Dou` lucruri sunt îns` extrem de
clare: (1) reinstituirea de SUA a sistemului
opera]ional din timpul R`zboiului Rece [i (2)
rediscutarea strategiei Intermarium, care s`
defineasc` ap`rarea flancului estic, având în
pozi]ie de garant SUA. 
LUMEA DE AZI
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
FOR}ELE PENTRU OPERA}II
SPECIALE ALE G~RZII
NA}IONALE AMERICANE
D
intre cele [apte grupuri de For]e pentru Opera]ii Speciale
ale For]elor Terestre americane, dou` sunt parte a G`rzii
Na]ionale, conform unei inform`ri difuzate de serviciul de pres`
al acestei categorii de for]e.
Militarii din aceste dou` grupuri (19 SFG [i
20 SFG) apar]inând G`rzii Na]ionale au fost
elemente-cheie ale opera]iilor desf`[urate în timpul conflictelor din Irak, Afganistan [i din alte
zone ale lumii. Conform comandantului adjunct
al Opera]iilor Speciale din Garda Na]ional`, în
ultimii peste zece ani For]ele Speciale ale G`rzii
Na]ionale au dovedit nu numai c` pot completa
capacitatea de lupt` a acestei categorii în gene-
ral, ci [i faptul c` sunt la acela[i nivel de preg`tire
cu For]ele pentru Opera]ii Speciale formate din
militari activi. În plus, fa]` de preg`tirea specific`
pentru lupt`, membrii acestor grupuri din gard`
au abilit`]i suplimentare constituite din cuno[tin]ele [i experien]ele dobândite din carierele
lor civile. Aceste abilit`]i contribuie la înt`rirea
for]ei lor pe timpul efectu`rii misiunilor.
Mul]i dintre membrii for]elor pentru opera]ii
speciale ai g`rzii au cariere în via]a civil` în
domeniul for]elor locale sau federale de poli]ie,
sau similare. Orice membru al acestor for]e
trebuie s` parcurg` cursul special de calificare
(Q Course – Special Operations Qualification
Course). Antrenamentele sunt adaptate continuu. În general, preg`tirea începe cu însu[irea
tacticilor pentru unit`]i de mici dimensiuni. Acest
modul este urmat de unul separat de instruire
specific` în cinci specialit`]i. Se fac programe
separate de instruire pentru ofi]eri, speciali[ti în
armamente, geniu, medicin`, comunica]ii. Ulterior, militarii se reunesc pentru un exerci]iu final
de r`zboi neconven]ional în care ei aplic` tot ce
au înv`]at [i ac]ioneaz` în echipe
mici. Apoi solda]ii parcurg un
modul special denumit SERE
(survival, evasion, resistance and
escape), completat de un altul de
înv`]are de limbi strìne. Dac`
urmeaz` cu succes acest traseu,
militarii primesc insigna de for]e
pentru opera]ii speciale [i se pot
numi Berete Verzi. Dar antrenamentele nu se opresc aici. Preg`tirea mai poate fi completat` cu
alte module de instruire cum ar
fi, de exemplu, para[utarea de la
mare altitudine, scafandrerie
sau dezvoltarea abilit`]ilor de
conducere a diferitelor tipuri de
autovehicule. Specificul preg`tirii este determinat de rolul pe care militarii urmeaz` s` îl
îndeplineasc` în cadrul unit`]ilor unde vor fi
repartiza]i.
Acest proces intens de instruire necesit`
de cele mai multe ori [i recertificarea, o sarcin`
de care militarii din For]ele pentru Opera]ii
Speciale ale G`rzii Na]ionale trebuie s` ]in`
cont permanent dac` vor s` se men]in` în
forma necesar`. Comandan]ii lor sus]in c`
partea cea mai grea pentru ace[ti militari este
men]inerea unui echilibru între cerin]ele
militare, via]a [i slujbele lor civile, dar în acela[i
timp asta îi face unici. 
PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA
SPRIJIN IRANIAN PENTRU IRAK
I
ranul urmeaz` s` ajute ]ara vecin` Irak s` î[i reconstruiasc`
armata, în urma unui acord care ar formaliza sprijinul militar
din partea acestui stat, conform unei [tiri AFP care citeaz` televiziunea
na]ional` iranian`.
De[i nu au fost f`cute publice alte detalii
privind acest acord, televiziunea iranian` sus]ine
c` p`r]ile au convenit s` continue cooperarea în
domeniul militar pentru crearea unei armate
na]ionale puternice care s` poat` asigura
integritatea [i securitatea Irakului, supus acum
atacurilor Statului Islamic. Memorandumul de
în]elegere a fost semnat chiar în penultima zi a
anului trecut la Teheran, unde ministrul irakian
al ap`r`rii, Khaled al-Obaidi, a avut convorbiri
cu omologul sù iranian, Hossein Dehqan.
Într-o declara]ie comun` se arat` c` cele dou`
p`r]i au c`zut de acord cu necesitatea consult`rilor, având în vedere c` terorismul nu afecteaz`
numai Irakul, ci stabilitatea în întreaga regiune.
For]ele armate irakiene nu au f`cut fa]`
ofensivei lupt`torilor Statului Islamic din vara
anului trecut, iar mul]i militari [i-au abandonat
pur [i simplu armele [i uniformele, permi]ând
acestuia s` preia controlul asupra unei bune
p`r]i a teritoriului na]ional. Iranul a trimis atunci
foarte rapid consilieri militari pentru a ajuta la
instruirea [i echiparea trupelor irakiene pentru
o contraofensiv` împotriva Statului Islamic. Totodat`, Iranul a înarmat [i for]ele kurde din nordul
Irakului în acela[i scop. Cu toate acestea, for]ele
Statului Islamic men]in controlul asupra ora[ului Mosul, cel de al doilea ca m`rime din Irak, [i

asupra unor teritorii largi la nord [i la vest de
Bagdad.
Iranul a negat constant faptul c` ar avea
for]e combatante desf`[urate pe teren în Irak,
nefiind invitat s` se al`ture coali]iei conduse de
SUA împotriva Statului Islamic.
Teheranul a criticat de asemenea loviturile
aeriene efectuate de alia]i, catalogându-le ca fiind
ineficiente. Rapoarte ale Departamentului american al Ap`r`rii sus]in c` avioane de lupt` iraniene au efectuat la rândul lor lovituri aeriene
asupra militan]ilor Statului Islamic din provincia
Diyala, în estul Irakului, provincie aflat` la grani]a
cu Iranul. Îngrijorarea provocat` de ofensiva
jihadist` în aceast` provincie este una dintre
cauzele implic`rii Iranului în sprijinirea Irakului. 
Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`
[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
www.presamil.ro
15
ASISTEN}~ PENTRU INSTRUIREA TRUPELOR AFGANE
În vederea instruirii for]elor de securitate afgane, NATO urmeaz` s` primeasc` servicii de
consultan]` [i asisten]` din partea unei firme private americane specializat` în antiterorism, conform
UPI. Compania A-T Solutions a confirmat c` va furniza servicii de nivel strategic [i tactic în cartierul
general al misiunii NATO Resolute Support din capitala Afganistanului, Kabul.
Componenta american` a noii misiuni NATO în Afganistan
este denumit` Operation Freedom’s Sentinel. A-T Solutions a
declarat c`, în conformitate cu un contract semnat cu Alian]a
Nord-Atlantic`, va proiecta, dezvolta [i prezenta cursuri [i
materiale de instruire pentru consilierii misiunii pe diferite
subiecte. Compania va elabora de asemenea [i lec]ii înv`]ate din
opera]iile de instruire pe care le va prezenta for]elor aliate din
teatru sau din centrele de predislocare. Durata de valabilitate a
contractului [i valoarea acestuia nu au fost f`cute publice. 
ARMAMENT REVOLU}IONAR
Tunul electromagnetic, un tip de arm` care
va juca un rol semnificativ în viitorul For]elor
Navale americane, va fi expus public pentru prima
dat` la o expozi]ie de profil ce va avea loc la începutul
acestei luni la Washington D.C., potrivit unui
comunicat al biroului de cercetare al marinei SUA.
Programul de produc]ie al acestei arme este în
grafic, iar tunul urmeaz` a fi testat în anul 2016.
Noutatea const` în înlocuirea înc`rc`turilor
de propulsie cu câmpuri magnetice generate de curen]i de înalt` tensiune. Aceast` tehnologie va
putea lansa proiectilele la distan]e de peste 100 de mile marine, la viteze de peste Mach 6 (de [ase ori
viteza sunetului). Viteza foarte mare va permite proiectilelor s` produc` efecte la ]int` prin valorificarea
energiei cinetice, permi]ând în acela[i timp reducerea cantit`]ilor de explozibili de la bordul navelor. 
PRIMELE FEMEI LA CURSUL ARMY RANGERS
Aproximativ 60 de femei vor putea s` participe la urm`toarele teste pentru cursul trupelor
Rangers din cadrul For]elor Terestre americane, conform unui anun] f`cut de Pentagon. Aceast`
decizie permite femeilor accesul într-o zon` a armatei exclusiv masculin`, cea a For]elor pentru
Opera]ii Speciale, chiar dac` nu vor intra în rândul for]elor Rangers lupt`toare.
În conformitate cu reglement`rile actuale, numai b`rba]ii pot face parte din Regimentul 75
Rangers, cu baza la Fort Benning. Totu[i, femeile care vor absolvi cursul, programat s` înceap` în
luna aprilie [i care dureaz` 62 de zile, vor putea s` poarte însemnele trupelor Rangers pe uniform`.
De[i este un experiment, acest curs este v`zut ca un pas
important f`cut de armata american` c`tre integrarea
femeilor în unit`]ile lupt`toare.
Interdic]ia pentru înrolarea femeilor în unit`]i lupt`toare
a fost ridicat` de Pentagon în anul 2012, dar a acordat
categoriilor de for]e timp pentru a se adapta la aceast`
decizie. Pân` în ianuarie 2016, armata american` trebuie
s` permit` femeilor accesul în toate unit`]ile lupt`toare,
de[i este înc` neclar cum se va proceda în cazul anumitor
for]e de elit`, cum ar fi Rangers. 
RECRUT~RI ÎN ARMATA RUS~
Recent, pre[edintele rus Vladimir Putin a
semnat un decret care permite strìnilor s` se
înroleze în rândurile for]elor armate ruse. Actul
normativ care modific` reglement`rile privind
serviciul militar a fost semnat de pre[edinte la
începutul lunii ianuarie, conform unui comunicat
al pre[edin]iei ruse. Astfel, potrivit decretului,
strìnii vorbitori de limba rus` vor putea servi în
rândul for]elor armate pentru cel pu]in cinci ani.
Autorit`]ile ruse se a[teapt` ca noua legisla]ie s` determine atragerea mai multor recru]i din
fostele republici sovietice, în special pentru a fi folosi]i în opera]ii militare externe, cum ar fi cele din estul
Ucrainei, unde Moscova îi sus]ine pe rebelii antiguvern. Decizia ar putea sprijini, de asemenea,
eforturile Rusiei de a-[i spori prezen]a în Asia Central`.
Acest act normativ vine în contextul promov`rii noii doctrine militare a Federa]iei Ruse,
care sus]ine c` sporirea efectivelor NATO la grani]ele Rusiei este o amenin]are major` la
adresa securit`]ii ]`rii. 
FRAN}A VREA GARAN}II
Fran]a va livra vasele de lupt` comandate de Rusia numai dac` va observa semne concrete de
pacificare în Ucraina, potrivit ministrului francez al ap`r`rii, citat de AFP. Occidentul a acuzat Rusia de
înarmarea [i finan]area rebelilor din estul Ucrainei, acuza]ie negat` îns` constant de autorit`]ile ruse.
Sanc]iunile impuse de Uniunea European` [i SUA împotriva Rusiei au complicat derularea
contractului de 1,2 miliarde de euro pe care Fran]a îl are cu Rusia pentru construirea [i livrarea
a dou` nave de lupt` din clasa Mistral, în
ciuda faptului c` documentul fusese semnat
cu mult înainte de izbucnirea crizei. Trebuie
s` existe un acord de încetare a focului care s`
fie [i respectat [i un angajament politic care s`
conduc` la reinstaurarea p`cii [i calmului, a
spus Jean-Yves Le Drian, ministrul francez al
Ap`r`rii. Fran]a a anun]at în noiembrie, anul
trecut, c` amân` livrarea navelor, care era
prev`zut` pentru toamna aceluia[i an, pe
termen nedefinit. 
16
www.presamil.ro
VETERANI
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
MAI APROAPE DE CER, MAI APROAPE DE NEMURIRE
LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN
Î
n via]`, cel mai perfid inamic al omului este
timpul. De acest lucru este convins acum,
la cei peste 93 de ani, Gheorghe Matei, unul dintre
pu]inii veterani supravie]uitori ai celui de Al Doilea
R`zboi Mondial de pe valea Râului Doamnei, din
jude]ul Arge[. Un vrednic muscelean care a luptat
cu curaj atât pe Frontul de Est, cât [i pe cel de Vest,
care a sfidat moartea [i a înfruntat, f`r` [ovìre,
foamea, mar[urile istovitoare, gerul [i ar[i]a, dar [i
destinul. Din toate a sc`pat cu bine, numai anii care
trec prin noi, nu pe lâng` noi, dup` cum spune, îl
cam sup`r`. I-au s`pat pe chip cute adânci [i i-au
mai luat din puteri, dar s-au îndurat s`-i lase
zâmbetul, vorba cald` [i în]elepciunea.
O icoan` a rezisten]ei
Cu cât înaint`m pe valea
Râului Doamnei în sus, spre nord,
ochii ni se-mbat` de frumuse]ea
poienilor, a p`durilor de fag [i
brad, iar inima ne tresalt` de
emo]ie. P`[im în zona recunoscut`
ca fief al mi[c`rii de rezisten]`
anticomunist`, ini]iat` de colonelul
Gheorghe Arsenescu [i
locotenentul Toma Arnù]oiu,
intitulat` Haiducii Muscelului.
Meleaguri unde, timp de un
deceniu, între 1948-1958, zeci de
oameni simpli sau intelectuali,
b`rba]i [i femei deopotriv`, s-au
opus cu toat` îndârjirea regimului
aflat la putere. Aproape de poalele
Mun]ilor F`g`ra[, l`s`m în
dreapta apa Doamnei s`-[i susure
nemurirea [i urc`m dealul care ne
desparte de destina]ia final`:
localitatea Nuc[oara. Încet, încet,
casele încep s` ne dea bine]e,
coco]ate care mai de care pe câte
un dâmb, parc` pentru a se f`li în
fa]a trec`torului. Printre ele, una
înc` î[i plânge st`pâna, pe Elena
Rizea, o icoan` a rezisten]ei
române[ti de la mijlocul secolului
trecut, trecut` de peste un
deceniu în lumea celor drep]i.
Ceva mai sus, nimic nu mai pare
s` aduc` aminte de locul unde a
fost odat` casa familiei Arnù]oiu.
Nu trece mult [i iat`-ne coco]a]i pe
coama dealului, la aproape 900 de
metri altitudine. Suntem mai
aproape de cer, dar [i de pragul
locuin]ei veteranului de r`zboi
Gheorghe Matei. Pe care-l trecem
pentru a ne înc`rca mintea [i a ne
hr`ni sufletul cu fapte de poveste.
R`nit în Basarabia
În miez de iarn`, o cas`
modest` ne înv`luie cu lini[tea [i
c`ldura ei. Din vorb`-n vorb`,
descoperim un b`trân [ugub`] cu
privirea ager` [i sim]urile prea
pu]in alterate. Vede f`r` ochelari [i
chiar obi[nuie[te s` citeasc` zilnic
un ziar pe care po[ta[ul s-a obi[nuit
s`-l lase de ani buni în u[a casei. La
vârsta sa, înc` nu s-a gândit s`
renun]e la fumat [i, din când în
când, recunoa[te c`-[i mai îneac`
ofurile în câte-o ]uic` de prun`. La
etatea mea, bucuriile sunt pu]ine [i
încerc s` nu-mi refuz mai nimic din
ceea ce simt c`-mi face pl`cere,
spune Matei cu un zâmbet în col]ul
gurii. Iar discu]ia începe s` se ]eas`
u[or, u[or, începând cu anul 1921,
mai precis din 14 noiembrie, zi în
care, într-o familie de ]`rani din
comuna Bughea de Sus, fostul
jude] Muscel, se n`[tea
interlocutorul nostru. Am avut o
copil`rie frumoas`, î[i aminte[te
b`trânul. Am fost cinci copii la
p`rin]i, iar ai no[tri se ocupau cu
agricultura. Nu prea [tiam de griji,
eram fericit c` puteam s` alerg [i s`
m` zbengui al`turi de cei de vârsta
mea. Mai târziu, m-am obi[nuit cu
lucrul [i nu mi-a fost ru[ine s`
muncesc, chiar dac` asta a presupus
sângele lor s`-i înfrunt pe ru[i. Este
momentul în care vocea bravului
soldat de odinioar` începe s` se
g#tuie pu]in [i observ cum ochii i
se înl`crimeaz`. Accentueaz`
fiecare cuvânt [i, din când în când,
caut` ca pe un duhovnic imaginea
bisericii care se profileaz` prin
fereastra camerei în care ne afl`m.
Cu gesturi reflexe, î[i apleac`
fruntea [i se-nchin`.
{ti]i, domnu’ reporter, e greu s`
v` spun cu adev`rat ce sim]eam eu
în acele zile, când dormeam [i
mâncam sub cerul liber, când ne
bântuiau plo[ni]ele [i felurite boli,
când du[manul a[tepta orice
sl`biciune s` te fac` una cu ]`râna.
Nici eu nu am fost departe s` m` ia
doamna cu coasa, a[a cum i-a luat
pe cei mai mul]i dintre camarazii
mei. Din 120 de fra]i de arme, doar
vreo 20 ne-am mai întors acas`. Mie
mi-a fost dat s` scap doar cu r`ni la
picioare. M` aflam dincolo de Prut [i
eram c`lare pe bidiviul meu drag
care m` înso]ea în lupt`. Deodat`,
în miezul zilei, un vuiet puternic s-a
auzit de la R`s`rit [i, pân` s`
încerc`m s` ne ascundem noi,
avioanele ruse[ti ce în]esau cerul au
dezl`n]uit o ploaie de bombe asupra
noastr`. Un nechezat scurt [i bravul
meu cal se pr`bu[ea la p`mânt,
doborât de câteva schije care i-au
Tat` [i fiu, într-o leg`tur` sufleteasc`
ce dìnuie peste genera]ii.
s` fiu slug` la stâpâni. Înv`]at de
mic cu greut`]ile vie]ii, tân`rul
Matei a acceptat senin ordinul de
concentrare primit la începutul
anului 1942.
Am fost încorporat în cadrul
Regimentul 30 Doroban]i din
Câmpulung-Muscel, î[i continu`
firul istorisirii veteranul nostru. Am
urmat o perioad` de instruc]ie [i,
dup` câteva luni, am fost trimis s`
lupt pe front, în Basarabia. Eram
agent c`lare, transportam muni]ie
militarilor, f`ceam tot felul de
misiuni [i corvoade. În fiecare zi m`
rugam bunului Dumnezeu s` m`
]in` în via]` [i s` apuc momentul în
care s`-mi pot revedea familia, pe
to]i cei dragi. A fost greu, dureros,
cutremur`tor s` v`d cum camarazii
mei de arme c`deau lâng` mine,
secera]i de gloan]e, iar eu treceam
înainte, peste trupurile [i prin
Veteranul de r`zboi
Gheorghe Matei.
intrat prin gât [i i-au ie[it prin
burt`. Odat` cu el, m` pr`v`leam [i
eu sfârtecat la piciorul stâng de
acelea[i schije. Aveam s` m` târ`sc
pân` la un punct de prim-ajutor,
unde am primit îngrijiri medicale.
Din fericire, r`nile nu au fost a[a
grave [i, dup` câteva zile, am putut
s` m` întorc în lupt`.
Sub semnul credin]ei
Au urmat alte [i alte încle[t`ri
aprige, suferin]e de tot felul.
Gheorghe Matei vorbe[te sporadic
de luptele la baionet`, de dramele
locuitorilor din satele prinse în
vârtejul luptelor, de retrageri ale
trupelor române prin lanuri de
porumb [i câmp dospit de
necurmata ploaie ciob`neasc`,
aliat` se pare cu du[manii. Cât
despre traiul de zi cu zi de pe front,
eroul nostru, decorat cu medalia
B`rb`]ie [i Credin]` cu însemne de
r`zboi, poveste[te: C` primeam
pu]in` mâncare pe front, e adev`rat.
Dar nu pot spune c` mureai de
foame. Cea mai bun` mâncare era
fasolica [i nici de s`rb`tori nu
primeam ceva deosebit. Aveam [i
ra]ie de foi de tutun [i de foi]` de
]ig`r`, iar fum`torii înrì]i, care
fumau mai mult, î[i d`deau din
mâncare s` fac` rost de iarba
dracului. Oricum, taic`, cui crezi
c`-i mai p`sa ce bag` în burt` a[a de
mult pe front? Altele erau grijile.
Întoarcerea armelor [i ofensiva
de pe Frontul de Vest constituie un
alt capitol din via]a veteranului de
r`zboi. Despre care, din p`cate,
nu-[i aminte[te prea multe, fiindc`
memoria îi joac` feste. {tie c` a
ajuns pân` în Mun]ii Tatra, în
Cehoslovacia, de acolo de unde s-a
întors pe jos. A fost l`sat la vatr` cu
gradul de caporal, iar în toat` via]a
care a urmat s-a obi[nuit s`
trìasc` simplu, s` nu fac` excese [i
s` pre]uiasc` fiecare zi dat` în dar
de la Dumnezeu. De fapt, întregul
sù destin s-a derulat sub semnul
credin]ei, respectului, cinstei [i
omeniei, calit`]i pe care a [tiut s` le
transmit` la timpul potrivit copiilor
sì. Nu pu]ini. Cinci. Trei fete [i doi
bìe]i. Dintre care doar doi îi sunt
mai aproape. O fat`, Maria, care
trìe[te sub acela[i acoperi[ cu
dânsul, [i un bìat, Gheorghe,
care, de[i locuie[te ceva mai la vale
de Nuc[ora, în Domne[ti, nu uit`
s`-i fie aproape tat`lui ori de câte
ori acesta are nevoie de ceva.
Pentru câte au f`cut pentru noi,
p`rin]ii no[tri merit` toat`
pre]uirea [i considera]ia, spune fiul
nonagenarului, Gheorghe. Tot el
vorbe[te despre un subiect pe care
tat`l sù îl evit`: partizanii din
Nuc[oara. Eram copil [i vedeam
zilnic cum trec prin sat ma[inile
acelea vechi, ruse[ti, pline de
securi[ti [i mili]ieni. Erau
încartirui]i la [coal` [i, dup` ce
ultimii membri ai grupului de
rezisten]` anticomunist` au fost
prin[i, au început arest`rile printre
cons`tenii no[tri. În grota din
stânc`, de la Corbi, acolo unde s-au
ascuns pentru ultima dat`
partizanii, a fost g`sit un jurnal în
care erau nota]i to]i cei care ajutau
într-un fel sau altul grupul
anticomunist. Pe baza acestui
document, au fost s`lta]i to]i
colaboratorii. Unii au fost executa]i,
iar al]ii au primit ani grei de
temni]`. Familia noastr` a sc`pat,
dar, în definitiv, to]i cei din zon` au
avut de suferit din cauza lor. Era
greu s`-]i g`se[ti ceva de munc`
atunci când auzeau de unde vii, iar
copiii din Nuc[oara erau privi]i cu
neîncredere la liceu sau facultate.
…Târziu în zi, în u[a casei,
veteranul iese s` ne înso]easc`
plecarea cu privirea. Î[i reazem` anii
în toiag, ofteaz` [i se-nchin`. R`mâne
acolo, sus, pe coama dealului, str`juit`
de seme]ia bisericii din Nuc[oara. Cu
un pas mai aproape de Cer, cu o clip`
mai aproape de nemurire. 
Casa Elenei Rizea, eroina din Nuc[oara, simbol al rezisten]ei [i jertfei anticomuniste.
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
FOR}E SPECIALE
www.presamil.ro
SAS, O ISTORIE A PERFORMAN}EI
C
rearea SAS (Special Air Service) este legat` de premierul Winston Churchill
care, gra]ie geniului sù militaro-politic, a în]eles c` formidabila ma[in` de
r`zboi german` nu poate fi învins` doar cu mijloace conven]ionale. La 25 august
1940, el îi scria ministrului de r`zboi, Antony Eden: Dac` va trebui s` avem o
campanie în 1941, vor exista multe oportunit`]i pentru opera]ii de mic` amploare,
succesul acestora depinzând de debarcarea, prin surprindere, a unor for]e agile, cu
echipament u[or. For]e care ac]ioneaz` ca haitele de câini de vân`toare, procedeele
lor de lupt` deosebindu-se net de maniera greoaie proprie unit`]ilor regulate.
Tortura instruc]iei
Începuturi
În 1941, sub comanda
generalului Erwin Rommel,
Afrika Corps a „întors” pe tot
frontul primele succese engleze[ti
[i a împins armata britanic`, mai
numeroas`, înapoi în Egipt. În
aceast` situa]ie, W. Churchill l-a
zorit pe comandantul suprem al
for]elor din Orientul Mijlociu,
generalul Claude Auchinleck, s`
constituie o for]` de gheril` care
s` oblige „Vulpea De[ertului” s`
scoat` oameni [i tehnic` de lupt`
de pe linia frontului.
Un ofi]er sco]ian de gard`,
locotenentul David Stirling, sosit
în Mediterana cu Layforce (un
grup de cinci unit`]i de comando),
se gândise deja s` para[uteze
echipe mici în spatele liniilor
inamice, pentru a ataca simultan
rezervoare de petrol, terenuri de
aterizare etc., cauzând pierderi
maxime sistemului german de
aprovizionare. Cum ideea sa
necesita pu]ini oameni [i
materiale, memorandumul lui
Stirling satisf`cea [i stafful
cercet`rii, care se str`duia s`-i
conving` pe germani c` o alt`
brigad` de para[uti[ti înt`rise
Armata a 8-a englez`. În mod
deliberat în[el`toare, denumirea
„Brig`zii”, Special Air Service, a
fost aplicat` cadrului ini]ial al
Regimentului de Para[uti[ti
(Batalionul 11 SAS). În
consecin]`, proasp`tului c`pitan
Stirling i s-a dat permisiunea s`
constituie „Deta[amentul L” al
Brig`zii SAS. În mod oficial,
unitatea sa era cunoscut` ca
„No 1 Small Scale Raiding Force”
(For]a nr. 1 pentru raiduri de mic`
amploare). În februarie 1943, dat`
de la care oamenii lui Stirling au
trìt [i ac]ionat în secret, unitatea
a devenit Primul Regiment SAS.
La fa]a locului, unitatea lui
Stirling a înv`]at arta patrul`rii pe
jeep-uri -- mai sigure [i mai
eficiente decât para[ut`rile. Pân`
în ianuarie 1943, SAS-ul a distrus
peste 250 de avioane [i
numeroase vehicule – pe
terenurile germane de aterizare [i
în ambuscade pe cìle de
comunica]ii. Ofi]erul „Paddy”
Blair Mayne a intrat în legend`,
dup` ce a f`cut un avion buc`]i
cu... mâinile goale! Germanii
au fost for]a]i s` destine mari
efective de trupe [i chiar s`
înfiin]eze unit`]i anti-SAS, pentru
a mai reduce pierderile.
S` ne oprim asupra factorilor
ce au determinat r`sun`toarele lor
succese: superlupt`torul [i echipa.
Instructorii sunt aproape la fel de
duri inventivi ca [i terori[tii, dar
mai inventivi. De exemplu, dup`
un mar[ for]at de 30 km, când
sosesc la destina]ie, extenua]i,
candida]ii v`d cum autocarele
care îi a[teptau pleac` goale, f`r`
ei. Cei care strâng din din]i [i
merg mai departe g`sesc, câ]iva
kilometri mai încolo, ni[te
camioane care a[teapt` grupul de
recru]i, mult redus. A[a se face c`
pân` la primul weekend, o treime
dintre candida]i sunt deja
elimina]i.
În perioada de selec]ie, recru]ii
sunt supu[i probei Steeplechase
(alergare cu obstacole) – un test
de rezisten]`, efort individual [i de
îndemânare fizic` – care comport`
parcurgerea, de dou` ori, a unei
piste cu obstacole de 1,3 km în
17,30 minute. Urmeaz` Log Race
(alergarea cu bu[teanul), prob`
de efort [i rezisten]` în echip`:
într-o zon` de dealuri nisipoase, o
grup` de opt oameni trebuie s`
care un stâlp de telegraf pe
distan]a de 2,8 km, în 14-15
minute.
Dup`-amiaza, proba Miling
ofer` [i momente de relaxare.
Candida]ii improvizeaz` un ring
de box [i a[teapt` s` înfrunte un
adversar de aceea[i categorie,
timp de un minut. Fiec`ruia îi vine
rândul!
Mar[ul de lupt` este un mizilic:
16 km, cu rani]a de 22 kg, barem
105 minute pentru „satisf`c`tor”.
Dar imediat dup` sosire candida]ii
intr` în block-spot. Trainasium este
o structur` de stâlpi [i pasarele,
pentru a verifica nervii. Dup` ce
au trecut, f`r` niciun sprijin pe
„barele [ovìrii” – la 15 m în`l]ime
– recru]ii trebuie s` sar` peste un
„gol” de 2,5 m. La fiecare obstacol,
beneficiaz` de trei ocazii pentru
a-[i înfrânge frica [i instinctul de
conservare.
În final, candida]ii intr`
epuiza]i în S`pt`mâna de testare
fizic` [i mental`. Aceasta cuprinde
câteva mar[uri for]ate de 30-40
km, culminând cu Long Drag
(târâ[ul cel lung) – 60 km de mar[
peste cele mai înalte culmi din
Breacon Beacons (}ara Galilor),
distan]` ce trebuie str`b`tut` în
20 de ore, cu o rani]` de 25 kg.
Aceast` prob` nu o trec decât cel
mult 10% din candida]i. Ferici]ii
supravie]uitori mai urmeaz` 14
s`pt`mâni de Continuation
Training, pentru a-[i forma
deprinderile esen]iale pentru
ac]iunile în dispozitivul inamicului.
Suprasolicit`rile fizice sunt mai
reduse, dar mai au de trecut
obstacole psihointelectuale, deci
„se pic`” în continuare.
Superlupt`torul
Din punct de vedere psihomoral, lupt`torul SAS este croit
dup` calapodul celor doi
cofondatori ai unit`]ii: premierul,
poreclit „buldogul”, [i ofi]erul
sco]ian, pentru care nimic nu era
imposibil. S` men]ion`m c`,
înc` din 1803, Napoleon observa:
Englezul are mai degrab`
orgoliu decât vanitate, el este serios
de la natur`, nu e sensibil la
onorurile frivole,
dar îl deranjeaz` abuzurile grave.
Deci, Stirling le cerea
lupt`torilor sì o puternic`
motiva]ie [i capacitatea de a-[i lua
soarta în propriile mâini. De
asemenea, s` manifeste ini]iativ`,
s` renun]e la deprinderile formate
în majoritatea regimentelor unde,
ca solda]i, erau obliga]i s` se
limiteze strict la executarea
ordinelor primite de la
comandan]ii lor: ofi]eri [i
subofi]eri. El a instituit în SAS
primatul meritocra]iei, conform
c`reia gradul militar nu avea
nicio valoare. Contau doar
meritele [i capacit`]ile personale.
Mai explicit, ofi]erii nu beneficiau,
la admitere, de regim
preferen]ial. Ei erau redu[i, cu
grad [i sold` la nivelul minim,
fiind nevoi]i s`-[i înceap` cariera
de la zero.
C`lirea psihic` începe înc` de
la sosirea la Stirling Lines
(Hereford), cazarma
Regimentului 22 SAS. Acolo,
scrie Gayle Rivers, comandantul
sau [eful de stat major obi[nuiau
s`-i întâmpine pe candida]i cu o
ironie tipic englezeasc`:
Domnilor, este o pl`cere s` constat
c` v-a]i hot`rât s` veni]i la noi.
Presupun c`, în urm`toarele zile,
cei mai mul]i dintre voi nu vor
mai da pe aici... Recru]ii sunt
supu[i la probe care de care mai
dure, unele dintre ele având
darul s` le întoarc` stomacul pe
dos. De exemplu, ace[tia sunt
pu[i s` str`bat` un canal plin nu
numai cu murd`rie, ci [i cu o
cantitate mare de ma]e de oaie.
Cine nu face fa]` unei asemenea
încerc`ri, nu va reu[i niciodat` s`
atace pe furi[ o tab`r` a
terori[tilor (sau o ambasad`
ocupat` de ace[tia), s` lichideze o
santinel` tìndu-i gâtul, dup`
care, în timp ce este împro[cat de
sânge, îi ia pulsul, pentru a se
asigura c` a murit.
Deosebit de gustat este
Cursul de rezisten]` la
interogatorii, în care elevilor li se
aplic` cele mai ingrate trucuri
imaginate de instructori. Dup`
opt ore de interogatoriu intens, se
trece la un interogatoriu
„normal” de 24 de ore, întrerupt
din când în când doar pentru a-i
ridica recrutului banda de pe
ochi [i a-l expune la o lumin`
orbitoare. Dup` cele 24 de ore,
Train hard, fight easy (Greu la instruc]ie, u[or în lupt`), deviza preg`tirii lupt`torilor SAS.
17
(I)
GENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA
aspirantul afl` c` „tratamentul” nu
s-a terminat [i c` i se vor pune
întreb`ri la care nu trebuie s`
r`spund`. Cu c`tu[e la mâini, este
]inut opt ore scufundat par]ial în
ap` [i apoi întrebat cu gluga tras`
pe ochi. În plus, candida]ii sunt
lega]i de o bar` de lemn [i
scufunda]i complet într-o balt` pân`
la 20 de secunde, iar când ies
horcìnd la suprafa]` sunt întreba]i:
Din ce regiment ai zis c` faci parte?
F`r` John Wayne
Numai trecerea unor probe
deosebit de dure creeaz`
certitudinea c` lupt`torii vor
supravie]ui, f`r` s` tr`deze, în
situa]ia c` vor fi prin[i. Despre
lupt`torii SAS se spune c` nu le
place s` vorbeasc` decât atunci
când se afl` printre prietenii intimi,
aceast` „mu]enie” fiind rezultatul
antrenamentului la care au fost
supu[i. Pentru a-i înv`]a s`-[i ]in`
gura, pe timpul [edin]elor li se cere
s` procedeze tocmai invers de cum
f`ceau când erau copii [i p`rin]ii îi
lùdau pentru fiecare cuvânt nou.
Au fost înv`]a]i s` tac` exact când
situa]ia îi stimuleaz` s` converseze.
Ei selecteaz` militarul care s`
r`mân` st`pân pe sine [i în
situa]iile cele mai presante – un om
„serios de la natur`”, cum remarca
Napoleon, mânat nu de spirit de
aventur`, ci de dorin]a autentic` de
a atinge perfec]iunea.
Ultimul tip pe care instructorii
l-ar dori într-o misiune este
lùd`rosul afectat de sindromul
actorului John Wayne. Acest gen
de oameni ac]ioneaz` foarte bine
doar în filme, îns`, atunci când este
în joc via]a lor [i a altora, pot
compromite totul.
SAS recruteaz` oameni hot`râ]i
[i duri, nu matahale cât malul.
Îmbr`ca]i civil, ei nu se vor deosebi
cu nimic de oamenii de pe strad`.
Lumea nu va întoarce capul dup`
ei, pentru c` se încadreaz` în media
european` de în`l]ime. Este greu
ca un om din SAS s` atrag` aten]ia
asupra lui, fie înainte de lupt`, fie
dup`. Lupt`torii manifest` o
perfect` st`pânire de sine, sunt
enervant de calmi, dar când intr` în
ac]iune se încarc` cu energie, cu
electricitate [i cu voin]a de a-[i
folosi calit`]ile. Percuteaz` f`r`
întârziere, se adapteaz`
admirabil la situa]iile ce necesit`
o ac]iune fulger`toare. Nimeni
nu este mai anonim decât ei
atunci când î[i trag gluga pe fa]`,
intervin în ac]iune [i, dup`
câteva minute, dispar, l`sând
autorit`]ile civile s` strâng`...
cioburile.
De aceea, procentul
candida]ilor care reu[esc s`
termine cursurile Centrului de
Instruc]ie SAS de la Hereford
este, dup` unii autori, mic: între 5
[i 17 la sut`. Din câte am aflat eu,
procentul este foarte mic. În
1997, un general britanic care
fusese deta[at la Statul Major
General mi-a spus c` dintre
subordona]ii sì, to]i militari
profesioni[ti, doar 2 (doi) la
sut` au fost admi[i în SAS! 
18
CULTUR~
www.presamil.ro
DISCIPLIN~
AUTONOM~ VS.
DISCIPLIN~
ETERONOM~
D
isciplina autonom` e diferit` de
cealalt`, care e disciplin` eteronom`.
Un mic exemplu ne va l`muri [i mai
bine: soldatul rus din timpul r`sboiului
trecut, se înf`]i[a ca un minunat soldat,
prin atitudinea lui extern`, prin mi[c`rile
des`vâr[ite pe cari le executa. R`mâneai
plin de admira]ie, când vedeai un regiment
rusesc [i-l judecai dup` manifest`rile lui
de parad`. Ace[ti solda]i aveau îns` în fapt
o disciplin` eteronom`: îndat` ce ocazia
ION F. BURICESCU,
c`pitan ION STOKA
Elemente de psihologie
[i pedagogie militar`,
1932, Bucure[ti,
Pag. 235 – 236
Nr. 4 (4 februarie – 10 februarie 2015)
GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R) PETRE BÂN~
P
s-a prezentat, armata atât de minunat` ca
înf`]i[are, s-a transformat într-o turm`
intrat` în debandad`. Soldatul român,
modest [i lipsit de mar]ialitatea
celui rus, a dovedit c` are în el germenii
disciplinii autonome. El a rezistat tuturor
tenta]iunilor [i a r`mas supus superiorilor sì,
deci disciplinat, pân` la sfâr[itul r`zboiului,
de[i mizeriile de tot felul prin care a trecut îl
îndemnau spre o atitudine asem`n`toare cu
a acelui rus, de la care s-ar fi putut molipsi. n
rodigios [i profund, cum îl [tiu de zeci de ani, cunoscutul ziarist [i scriitor militar,
colonelul (ret) Ion Gh. Toma, revine în aten]ia cititorilor cu o nou` carte, „S`rut mâna,
dragoste!”, dup` nu mai pu]in apreciatele „În]elep]ii O[tirii” [i „O lumin` în inima
Europei, comuna Luciu”.
Investiga]iile meticuloase întreprinse în anii când a fost redactor la organul central de pres` al
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, la publica]ii ale unor comandamente de armat`, î[i arat` roadele
cu fiecare lucrare a autorului.
Relatând fapte deosebite, povestite de cei care le-au s`vâr[it, sau trìte, personal, în timpul
procesului de instruc]ie, în aplica]iile unit`]ilor [i marilor unit`]i, dar [i în perioada îndelungat`
de implicare masiv` a o[tirii în lucr`rile din economia na]ional`, Ion Gh. Toma reu[e[te, totodat`,
s` ne prezinte, în toat` plenitudinea manifest`rii lor, adev`ra]i eroi din majoritatea armelor. De
la simpli solda]i pân` la cadrele cu cele mai înalte grade.
Autorul nu se limiteaz` la o descriere cursiv` a evenimentelor, ci p`trunde în esen]a lor prin
comentarii pertinente, descoase cauzele [i efectele lor, se implic` în procesul derul`rii acestora,
sus]inându-[i demersurile cu argumente plauzibile, [i uite a[a, te cucere[te paragraf cu paragraf,
te „îndeamn`” s` mergi mai departe în cunoa[terea discursului sù scriitoricesc care, recunosc,
m-a surprins pl`cut, pe lâng` fluen]a nara]iunii, cu frumuse]ea metaforelor cu care î[i orneaz`
dizerta]iile. Transmisioni[tii, tanchi[tii, geni[tii, infanteri[tii, para[uti[tii, dar [i militari apar]inând
altor arme se pot reg`si în paginile acestei c`r]i în ipostazele de fiecare zi, dar, mai cu seam`, în
CERCUL MILITAR NA}IONAL
Miercuri, 4 februarie:
Ziua Palatului Cercului
Militar Na]ional – 92 de
ani de la inaugurarea oficial` din
1923.
Ziua Palatului Cercului Militar
Na]ional, s`rb`torit` la 4 februarie,
reprezint` un simbol de referin]` în
istoria [i con[tiin]a armatei, o zi care,
dincolo de semnifica]ia ei strict istoric`,
aceea de inaugurare oficial` [i solemn`
a Palatului ridicat din ini]iativa [i prin
contribu]ia financiar` a ofi]erilor din
Bucure[ti, ne îndeamn` la memorarea
n`zuin]ei unanime a înainta[ilor de a
face realizabil` construirea unui Palat
destinat s` serveasc`, pentru prezent [i
pentru genera]iunile viitore,
ca loca[ pentru întruniri [i pentru
marile recep]iuni [i solemnit`]i militare.
Palatul Cercului Militar Na]ional este
monument istoric [i de arhitectur`
[i face parte din edificiile incluse
în patrimoniul cultural na]ional [i
universal.
O CARTE DE INIM~
{I SUFLET
CULTURAL
Joi, 5 februarie, ora 17.15, Sala {tefan cel
Mare: Interferen]e culturale. Expunerea
cu tema La Machu Picchu, pe culmile
Anzilor peruani, din cadrul programului
cultural Culturi [i civiliza]ii, sus]inut` de
istoricul de art` Victor Simion:
O spectaculoas` întâlnire cu urma[ii inca[ilor la
celebrul Templu al Soarelui. Intrarea este liber`.
EXPOZI}II
Galeria Artelor. Expozi]ia
de pictur` Reverbera]ii cromatice a artistului
plastic Vitalie Butescu, deschis` în perioada
2-19 februarie.
Sala Foaier. Expozi]ie de pictur` a
artistei plastice Elena Irina Yahfouf-Dragomir,
deschis` în perioada 2-15 februarie.
Sala Rond`. Expozi]ie de pictur` a artistei
plastice Camelia Pavlenco, deschis` în perioada
2-15 februarie.
Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între
orele 11.00-19.00. Intrarea liber`.
Informa]ii la telefon 021.313.86.80
int.136, www.cmn.ro. n
FILM
ION GH. TOMA
S`rut mâna, dragoste!
Editura Detectiv, Bucure[ti, 2014
împrejur`ri deosebite, în care le sunt relevate puternicele tr`s`turi de caracter, devotamentul
fa]` de profesie, dar [i spiritul de sacrificiu, unii dintre ei, adev`rate modele pentru urma[i.
Cu aceea[i acribie se apleac` autorul [i asupra institu]iilor de înv`]`mânt, militare [i civile, din care
deta[eaz` figuri de dasc`li, elevi [i studen]i eminen]i, eviden]iaz` rolul de însemn`tate covâr[itoare pe
care [tiin]a însu[it` în aule sau b`nci l-a avut în devenirea absolven]ilor.
Nu f`r` temei, el dedic` un capitol aparte c`r]ii asupra c`reia ne îndeamn` s` st`ruim toat` via]a,
ca izvor de în]elepciune, de cultur`, de educa]ie, readucând în memoria noastr` figuri reprezentative
de scriitori militari. {i nu în ultimul rând, a[a cum am remarcat [i în celelalte [ase c`r]i ale sale, Ion
Gh. Toma personific` locurile dragi lui, dar [i nou`, tuturor, mun]ii, dealurile, râurile cu care, cu toat`
uimirea mea, dialogheaz` frenetic, benefic, nu numai el, ci [i eroii eseurilor, însemn`rilor [i studiilor
sale. A[a cum subliniaz` [i un alt prestigios ziarist, prozator [i poet militar, colonelul (r) Vasile Popa,
care semneaz` prefa]a volumului, „episoadele selectate din document`rile jurnalistice de alt`dat` [i din
sinuozit`]ile drumului propriu, redate prin filtrul inspira]iei autorului, au o dozare atent` a mijloacelor
de expresie [i discursului, ce duce la efecte de profunzime, de care te po]i bucura doar dac` st`rui s`
cite[ti cartea în întregime”. O lucrare de inim` [i suflet. n
AURELIA N~STASE
I
at` c`, dup` ani buni, cinematografia româneasc` aduce un film care
nu te mai las` s` ie[i din sala de cinematograf. La propriu. Pelicula
româneasc` Poarta Alb`, lansat` în 2014, bulverseaz` pu]in. Dup` ce
te determin` s` parcurgi st`ri de lini[te ap`s`toare, alternate cu umor
vindec`tor aflat chiar [i în situa]ii-limit`, dup` ce te târ`[te din emo]ie în
emo]ie, filmul are preg`tit un final care nu doar te surprinde, ci te întoarce
pur [i simplu pe dos, pân`-]i a[az` sufletul, întreg, în palme. Am reu[it s`
vizionez filmul, dup` mult` vreme de cùt`ri. Poarta Alb` este un film bazat
pe fapte reale care, nu accept` indiferen]a. Acesta prezint` povestea a doi
tineri care ajung într-unul din lag`rele de munc` for]at` ale canalului Dun`re
CRONIC~ DE
SPECTATOR
Poarta Alb` (2014)
Regia: Nicolae M`rgineanu
Marea Neagr`. Cale de întoarcere nu pare a mai fi. Aici, îns`, îl întâlnesc pe
p`rintele Arsenie Boca – o lumin` în bezna f`r` de speran]`. De[i Adrian [i
Ninel sunt protagoni[tii, reg`si]i [i pe posterul de film, în ciuda scurtelor sale
apari]ii, personajul central reu[e[te s` fie Arsenie Boca. Pentru c`, a[a cum
ne spune [i Nicolae M`rgineanu: Întotdeauna, omul, în momentul în care î[i
simte via]a în pericol, chiar ateu fiind pân` atunci, se aga]` de credin]`. Pentru
c` este singurul lucru care-]i mai r`mâne. Singurul lucru care te ]ine. În rest,
subiectul este, pe cât de real, pe atât de impresionant, iar fiecare personaj
este prezentat cu aceea[i for]`, iese din ecran [i se întip`re[te în percep]ia
cineastului cu aceea[i t`rie. Regizorul Nicolae M`rgineanu exploateaz`
imaginea la maximum, o stoarce, parc`, de toat` sensibilitatea de care
este capabil`, f`r` a pune mare accent pe dialog, acesta devenind, astfel,
mai pre]ios. În rest, Poarta Alb` nici nu trebuie disecat, ci neap`rat
vizionat. Tot anul trecut, pe lâng` împlinirea lans`rii filmului, regizorul
Nicolae M`rgineanu a primit [i Premiul Gopo pentru întreaga activitate. n
C~PITAN CORNELIA MIH~IL~
[email protected]
Limba român` este patria mea.
NICHITA ST~NESCU
E
ste de luat în considerare opinia c` se întrunesc
condi]iile elementare ale unei conversa]ii utile –
un schimb de cuvinte coerent [i semnificativ între cel pu]in
dou` persoane – doar dac` înainte a avut loc, în
mintea interlocutorilor, o preg`tire. Cu alte cuvinte,
dac` pân` s` înceap` s` vorbeasc` se gândesc la
ce [i cum s` spun`. Altminteri, citându-l pe Efrem
Sirul, î[i vorbesc „în duhul grìrii în zadar” (în
englez`, „the spirit of idle talk”; în francez`, „l’esprit
de vaines paroles”) [i emit f`r` rost vocabulele
de ini]iere a convorbirii, cele proprii func]iei
„fatice” („Alo!”, „Ascult`,…”, „Hai s`-]i spun!” etc.).
A[adar, func]ii ale cuvântului, cum ar fi func]ia
informativ` sau cea expresiv`, se realizeaz` doar
dac`, întâi, ve[tile sau senza]iile au fost „spuse”
GÂNDUL {I CUVÂNTUL
în mintea vorbitorului (v. Roman Jakobson,
„Essais de linguistique générale”, Chap. 11,
„Linguistique et poétique”, Éditions de Minuit, 1963).
Dar nici vorbirea în [i cu sine nu este cu putin]`
în lipsa limbajului, care se înva]`, pentru c`, în lipsa
educa]iei, nimeni nu [tie nici ce [i nici cum s`-[i spun`.
În cele mai multe cazuri, posesorii limbajului
adecvat regret` dac` nu-l exercit` în dialogul cu ei
în[i[i înainte de a conversa cu altcineva: „Rim lipsea
de la repeti]ii ocupat cu chestii grave. Avea [i el
drama lui. Mâhniri [i bucurii succesive îl opriser`
de la muzic`. Alte vibra]iuni puneau în mi[care pe
domnul profesor. […] în a[teptarea ei ner`bd`toare,
se ar`tase tiran` [i maltratase pe Rim cu vorbe
necugetate [i cu atitudini dispre]uitoare. Rim în`l]ase
psalmi de p`timire” (Hortensia Papadat Bengescu,
„Concert din muzic` de Bach”, 1927, autorii.com).
Uneori, nepreg`tirea pentru convorbire se mimeaz`
[i spontaneitatea este doar aparent`: „Mitic` este
bucure[teanul «par excellence». {i fiindc` Bucure[tii
sunt un mic Paris, [i Mitic`, se-n]elege, este un mic
parizian. […] Mai cu seam` pe provinciali, micul nostru
parizian îi epateaz` cu verva lui scânteietoare. El, de
exemplu, inventeaz` pe negândite vorbe ca: «Cea mai
frumoas` fat` din lume nu poate da dec#t ce are!» sau:
«Via]a este un vis, moartea o de[teptare!» (I. L. Caragiale,
„Momente [i schi]e”, „Mitic`”, apud biblior.net).
Despre prejudiciul pentru sine al cuvântului negândit,
filosoful Anicius Manlius Severinus Boethius (470-524)
red` un dialog în care cineva întreab`: „Tandem iam esse
philosophum me intellegis?” (În sfâr[it, acum, în]elegi
c` sunt filosof.) [i altcineva r`spunde: „Intellexeram,
si tacuisses”. –„A[ fi în]eles, dac` t`ceai” (din „De
consolatione philosophiae”, II, 13). Inspirat` probabil
de aici, circul` sentin]a binecunoscut`: „Si tacuisses,
philosophus mansisses” – „Dac` t`ceai, filosof r`mâneai”.
În schimb îns`, în tradi]ia literar` [i cea jurnalistic`,
apar referiri numeroase la binefacerile vorbei preg`tite
înainte de a fi rostite, adic` „m`surate”, „cump`nite”,
a[adar „gândite”: „vorba m`surat`, aleas`, dreas` cu
sare, l-a f`cut s` fie pl`cut credincio[ilor” (ziarullumina.
ro); „Prinser` a bea câte un pahar. Întreb`ri
discrete, vorb` cump`nit`, câte un vi] nem]esc
în onoarea lui Bacchus. Iar încolo, rezerv`” (Duiliu
Zamfirescu, „În r`zboi”, apud archive.org); „Când
auzi o adev`rat` cântare religioas`, te p`trunzi [i
tu de cucernicie [i începi s` cân]i [i tu, evlavios,
sau prinzi a te ruga cu vorbe gândite” (Gheorghe
{oima, „Scrieri de teologie [i muzicologie”, Editura
Universit`]ii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010, p. 37). n
ARMA CONDEIULUI
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
H@RTII
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA
[email protected]
N
oi documente [i
instruc]iuni vor face, de
acum încolo, se presupune, mai
corect` [i transparent` decizia
evaluatorilor în cazul aprecierilor
de serviciu, de[i, v` m`rturisesc,
cu cât e mai sofisticat limbajul
reglement`rii [i mai bogat`
instruc]iunea cu pricina eu devin
tot mai sceptic.
Înainte de toate, fiindc` am
v`zut multe aprecieri de serviciu
din anii interbelici mai cu seam`,
evaluatori [i evalua]i, deopotriv`
– unii, semnatari ai acestor
documente care jaloneaz` cariera
unui militar, al]ii cuprin[i în
zicerile cu pricina – dovedindu-se
comandan]i destoinici pe fronturile celui de Al Doilea R`zboi
Mondial. Cele mai multe sunt
rapoarte obi[nuite – f`r` prea
multe rubrici speciale, aliniate
disciplinat [i a[teptând complet`ri
formale – pline de miez în ceea
ce prive[te con]inutul. Sintetice [i
l`muritoare. Creionând personalitatea celui evaluat din câteva fraze
bine alese. Ceea ce nu înseamn`,
fire[te, c` ignor progresele f`cute
de [tiin]ele care au în centrul
lor studiul personalit`]ii umane,
r`mânând încremenit în proiect,
cum s-ar putea gr`bi poate unii s`
m` acuze. Descriu, în cel mai bun
caz, doar o realitate istoric`.
În al doilea rând, pentru c` am
avut eu însumi ocazia s` constat,
într-o împrejurare nefericit` la
care m-am mai referit, c`, de[i
formularele aprecierilor de
serviciu sunt tot mai stufoase [i,
aparent, capabile s` pretind` c` te
„livreaz`” întreg, la gramaj, pe
deplin cunoscut oricui nu te
cunoa[te, acestea las` loc arbitrariului [i imposturii, acoperite
de hârtii ticluite care, la prima
vedere, par s` fie mai presus de
a[ternute pe hârtie, înso]ite de
fi[e sofisticate ale posturilor
disponibile, care p`lesc, toate,
uneori, în fa]a arbitrariului, acolo
unde acesta se insinueaz` perfid
pentru a face loc unui anume
candidat, dinainte validat. O
experien]` recent` m-a adus în
contact cu persoane pe care nu
le-am v`zut de mult` vreme, dar
ale c`ror nelini[ti îmi dezv`luiau
aceea[i deprindere a cùt`rii
„specificului” locului, a „prefera]ilor”,
a arbitrariului. Semn c`, dincolo
de hârtii, cu rânduri perfect
aliniate, frumos printate – c`ci
,,Da]i-mi voie s` cred tot mai pu]in în multiplica-
rea spa]iilor de completat, în cre[terea dimensiunii rubricilor, în adùgarea a tot soiul de itemi.
orice îndoial`. Prin urmare,
da]i-mi voie s` cred tot mai pu]in
în multiplicarea spa]iilor de completat, în cre[terea dimensiunii
rubricilor, în adùgarea a tot soiul
de itemi (sun` mai bine, nu?), dar
tot mai mult în onestitatea profesional` [i intelectual`, obligatorie,
a celor în sarcina c`rora cade
evaluarea subordona]ilor.
În aceea[i situa]ie se afl` [i
selec]ionarea unor candida]i [i
alegerea pentru diverse func]ii
disponibile în sistemul militar.
Suntem capabili s` dovedim
oricând proceduri ample, frumos
suntem ni[te „consumatori”
con[tiincio[i de hârtii – vechi
practici [i stranii obi[nuin]e,
înst`pânite cutume [i nefire[ti
temeri sunt mult mai puternice.
Îmi pare c` suntem, uneori,
din nefericire, prizonierii aceluia[i
dublu limbaj de care nu [tiu dac`
mai reu[im s` sc`p`m vreodat`.
Ai acoperirii realit`]ii, care î[i ]ip`
disperarea, cu goale, dar me[terite
cuvinte, cu banale parfumuri,
în ambalaje care tac complice.
Iar adev`rul [i dreptatea î[i dau
mâna, oblojindu-[i r`nile reciproc,
pân` la o nou` [i luminoas` speran]`
c`, poate, se va schimba ceva. n
METAMORFOZA
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
[email protected]
Î
ntr-o bun` diminea]`, când locotenentul Popescu se trezi în patul lui, dup` o noapte de vise
zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-un colonel.
Adormise îmbr`cat, de parc` ar fi a[teptat
vreo alert`, îns` î[i d`du repede seama c` nu
gândul acesta îl împinsese a[a în pat, ci grija
s` nu întârzie la program. Era nou în unitate
[i orice detaliu i-ar fi putut influen]a viitorul.
Privindu-[i ]inuta [ifonat`, colonelul Popescu
realiz` c` nu se putea ridica. Epole]ii îl presau [i,
chiar dac` reu[ea s`-[i mi[te picioarele, trunchiul îi
r`mânea lipit de pat, ca prins într-o menghin`. Era
stupefiat. Îl treceau toate c`ldurile. Ce-o s` cread`
comandantul? În stilul `sta, nu va putea nici m`car s`
ias` din camer`, dar`mite s` mai ajung` [i la serviciu!
Cu eforturi uria[e, mi[când din picioare [i din
[olduri, colonelul Popescu reu[i s` se întoarc`
pe o parte. Trebuia s` ajung` la telefonul care
deja suna (O fi dormit prea mult? Întârziase?),
[i, scrâ[nind, împinse în antebra] [i în genunchi,
reu[ind astfel s` înving` opozi]ia epole]ilor. Erau
incredibil de grei, iar tresele str`luceau de parc-ar
fi fost elemen]ii unui radiator. Ar fi vrut s`-[i
scoat` c`ma[a, îns` bra]ele, amor]ite, nu îl ajutau...
Din mi[c`ri repetate, folosindu-se de singurele
arme disponibile, antebra] [i genunchi, colonelul
Popescu se pr`bu[i sfâr[it la marginea patului, dup`
care, cu ultimele zvâcniri, mai încerc` un târâ[,
ca-n vremurile bune din academie (doar avusese numai zece la instruc]ie de front!), pân` la noptiera pe
care se afla telefonul. Suna repetat – a câta oar`, a [aptea? –, iar el strângea din din]i [i se lupta cu gradele.
Mai avea jum`tate de metru, când î[i d`du seama
c` nu va putea s` ia telefonul cu mâna. Era prea sus.
A[a c` se roti pe spate, s`-i ajung` un picior deasupra
noptierei [i trase telefonul cu c`lcâiul. Curat ghinion,
telefonul c`zu cu fa]a în jos, a[a c`, dup` alte mi[c`ri
chinuitoare, colonelul Popescu, acum pe burt`, îl
prinse cu gura, îl întoarse [i reu[i s` apese cu nasul
tasta de r`spuns. Era [eful de stat major [i, din câte
,, Suna repetat – a câta oar`, a [aptea? –, iar el strângea din din]i [i
se lupta cu gradele.
se p`rea, noaptea aceea zbuciumat` îl transformase
pe el, bietul locotenent, comandant de pluton, chiar
în comandant de unitate. Salut, Gelule, ce faci, c`
a venit comisia?! {tii c` la zece trebuie s` ajungem
la minister, iar la unu e [edin]a f`r` ordine de zi...
Colonelul Popescu abia respira lâng` telefon.
Îl auzea pe [eful de stat major, dar nu [tia cum s`
reac]ioneze. De fapt, nu putea s` reac]ioneze în niciun
fel. {i erau atâtea activit`]i la care trebuia s` ajung`!
Atunci î[i d`du seama c` avea o singur` solu]ie: Nu
m` simt bine. Trece-m` o zi în concediu medical.
|ntrerupse convorbirea, tot cu nasul, dup` care, culcat lâng` pat, închise ochii sperând c` va adormi [i
c` se va trezi din nou acel locotenent lipsit de griji. n
www.presamil.ro
19
PE LOC, REPAUS!
,, S` înv`]`m de la râuri: atunci
când în fa]a lor a ap`rut
un obstacol, [i-au stabilit
singure cursul de urmat... Ele
n-au ignorat obstacolul, ci
l-au evitat. Un ocol mic poate
evita consecin]e mari.
GENERAL- MAIOR (R)
MARICEL D. POPA
T
rìnd, s` facem astfel încât fiecare zi a vie]ii noastre s` conteze.
S` începem cu ziua de ast`zi. • Porumbelul nu este du[manul
corbului. A[a cum albul nu este du[manul negrului. • S` înv`]`m
de la râuri: atunci când în fa]a lor a ap`rut un obstacol, [i-au stabilit singure cursul de urmat... Ele n-au ignorat obstacolul, ci l-au evitat. Un ocol
mic poate evita consecin]e mari. • „Domnule orator, pute]i vorbi [i dup`
ce a]i r`mas singur în sal`, dar v` rog ca, la final, s` stinge]i lumina [i s`
închide]i u[a!...” • Iat` un lucru pentru care omenirea va pl`ti ni[te costuri
incomensurabile: pervertirea atitudinii fa]` de munc` – faptul c`, în lume,
au ap`rut ni[te averi fabuloase [i c` unii, destul de mul]i, o duc foarte bine,
f`r` a munci. • Într-o societate ca a noastr`, în care oamenii se confrunt`
cu atâtea greut`]i, singurul efect bun ar putea fi cre[terea num`rului de...
halterofili... • Se [tie c` apa trece, pietrele r`mân. La fel stau lucrurile [i
cu adev`rurile: vremurile trec, adev`rurile r`mân. • Exist` [i oameni care
sunt imuni la cultur`. În rândul lor îi reg`sim pe agresivi, triviali, arogan]i,
brutali, grosolani, neciopli]i, b`d`rani, mi[ei... • Când nu reu[e[ti s` convingi o persoan` care conteaz`, de un anumit lucru, spune-i-l mai târziu,
în [oapt`, la ureche. Nu vei gre[i. Este o metod` cu rezultate scontate.
• M` pândea norocul. Dar [i-a dat seama, la timp, c` m` confundase.
• Se spune c` munca l-a f`cut pe om. {i uite ce-a putut ie[i, atunci când
altceva sau altcineva [i-a arogat un rol care este numai al lui Dumnezeu!
• Cel mai important lucru, la o [edin]` de analiz` sau de coordonare, este
ca s` nu fii surprins atunci când propunerile tale sunt respinse de cei din
jur, chiar dac` tu [tii c` ele sunt cele mai bune posibil, mai operative, mai
utile, mai eficiente... Ia-o ca pe ceva foarte firesc. O normalitate poate
fi definit` ad-hoc. • Un copil prost poate fi cel mult o scuz`. Un b`trân
prost nu poate fi decât un e[ec. • Oare, dac` am putea recupera lacrimile de alt`dat`, le-am mai plânge la fel? • În societate, la toate nivelurile
sale ierarhice, este greu s` po]i observa, u[or [i repede, dac` fiecare se
afl` la locul sù. • Principala tr`s`tur` a realit`]ii pe care tocmai o trìm
const` în faptul c` nu prea mai putem în]elege realitatea. • Ce vremuri
ciudate am trìt! La noi, la români, a pleca din ]ar` nu a reprezentat, de
cele mai multe ori, o m`sur` de ultim` instan]`, ci a fost, aproape de
fiecare dat`, o foarte mare speran]`. • Când în tran[ee se pierde un
r`zboi, în istorie poate rezulta c`, de fapt, au fost pierdute mai multe.
• Eroii neamului? Pe drumul drept [i spinos al verticalit`]ii, victorioase
[i glorioase, curajul, onoarea, cinstea, fidelitatea, demnitatea reprezint`
nu numai ni[te trepte importante, ni[te repere, ci [i temeiuri esen]iale.
Pentru c` pe ele se întemeiaz` eroismul [i, implicit, nemurirea. • În
orice domeniu al socialului am fi, acolo unde s-a consolidat convingerea
c` nu exist` alternativ`, nimeni nu este preocupat de calitate. • Un
lider bun rezolv` toate problemele entit`]ii sale, în ordinea priorit`]ilor.
Un lider foarte bun procedeaz` la fel, dar nu neap`rat în aceea[i ordine. • În
lumea asta, înc` nu a fost scris cel mai interesant [i mai frumos vers. {i fiecare
dintre poe]ii lumii are convingerea c` el va fi cel care va reu[i acest lucru...
• Nu [tii unde trebuie s` ajungi?! Înseamn` c` ai toate [ansele ca s` ajungi acolo.
• A fi natural, a fi original, a fi tu însu]i... Asta reprezint` o op]iune foarte grea, tare
riscant`, pentru c` pu]ini sunt cei care fac fa]` la ceea ce înseamn` acest lucru...n
DESEN REALIZAT DE
LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV
20
IMPACT
www.presamil.ro
 Pentru abonamente la s`pt`mânalul
Observatorul militar pute]i achita la orice
oficiu po[tal sau direct la sediul Trustului
de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
în contul RO56TREZ70320360150XXXX,
deschis la Trezoreria Sectorului 3, CUI
4266812, valoarea abonamentului, dup`
cum urmeaz`: • 3 luni – 18 lei; • 6 luni –
37,50 lei; 12 luni – 75 lei. V` rug`m s`
trimite]i dovada pl`]ii [i datele de livrare
(nume, prenume, destinatar, adresa
complet`) la tel./fax 021.322.82.87/int. 160.
FESTIVITATE
DE
PREMIERE
Premiul „Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, pe anul 2014 - prima
edi]ie - pentru cea mai bun` lucrare
despre prizonierii români în ultima
conflagra]ie mondial`, a fost acordat
volumului: Prizonieri de r`zboi români
în Uniunea Sovietic`. Documente 19411956, Editura „Monitorul Oficial”,
Bucure[ti, 2013.
Premiul, în valoare de 1.000 de
dolari, instituit de Asocia]ia Na]ional`
Cultul Eroilor „Regina Maria”, cu
sprijinul financiar al doamnei Opritsa
Dragalina Popa, nepoata generalului
erou Ioan Dragalina, [i al familiei dr.
Cornel [i Nina Dumitriu, din Statele
Unite, a fost decernat de un juriu format
din prof. univ. dr. Petre Otu (pre[edinte), prof. univ. dr. Alin Ciupal`,
conferen]iar universitar dr. Alexandru
O[ca, general de brigad` (r) Grigore
Buciu, [eful Departamentului Rela]ii
Publice al Asocia]iei Na]ionale Cultul
Eroilor „Regina Maria”, [i colonel (r)
Dumitru Roman, redactor [ef al revistei
„România eroic`”.
Juriul a decis s` acorde un premiu
special, în valoare de 500 $, volumului:
Ion Tob`-Hatmanul, Jurnal de r`zboi [i
de pace. Memorialul din Siberia, Editura
Favorit, 2014, edi]ie îngrijit` de scriitorul
Dan Gîju. Premiul este sus]inut
financiar de doamna Opritsa Dragalina
Popa.
Festivitatea de înmânare a premiilor
va avea loc în ziua de 12 februarie 2015,
ora 11.00, la Muzeul Militar Na]ional
„Ferdinand I” din Bucure[ti. 
LICITA}II
 MApN, prin UM 02547 Bucure[ti, organizeaz` licita]ie public`
cu strigare în vederea închirierii
unor suprafe]e construite de 6 mp,
pentru amplasare automate de
cafea, situate în imobilele aflate la
adresele [oseaua Panduri nr. 6872 [i [oseaua Panduri nr. 60, sector 5 Bucure[ti. Licita]ia are loc în
ziua de 5 februarie 2015, ora 10,
la sediul UM 02547 Bucure[ti,
din [oseaua Panduri nr. 68-72,
sector 5 Bucure[ti. În caz de
neadjudecare, licita]ia se repet`
în ziua de 17 februarie 2015, ora
10. Condi]iile privind participarea
[i adjudecarea sunt cuprinse în
Caietul de sarcini, care se achizi]ioneaz` de la sediul UM 02547
Bucure[ti, contra sumei de 5 lei,
care se depune la casieria unit`]ii.
Ofertele, împreun` cu celelalte
documente indicate în anun]ul
publicitar, se depun la registratura
unit`]ii militare, pân` la data de 4
februarie 2015, ora 14.00. Garan]ia de participare se exprim` în lei
[i se constituie prin scrisoare de
CERCUL MILITAR NA}IONAL
OFERT~ DE CURSURI
 În perioada februarie-iunie 2015, Cercul Militar Na]ional organizeaz`
urm`toarele cursuri: • cursuri intensive de limbi strìne pentru adul]i:
englez` (cu ob]inerea atestatului aprobat de Ministerul Muncii, Familiei
[i Protec]iei Sociale [i de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i
Sportului), [i francez` - nivel încep`tori, mediu, avansa]i; • cursuri de
coregrafie [i mi[care scenic` pentru copii; • cursuri de gimnastic`
aerobic`. Înscrierile se primesc în perioada 15 ianuarie-13 februarie 2015,
de luni pân` vineri, între orele 9.00 -19.00, la secretariatul cursurilor, etaj
IV, camera 75. Rela]ii la telefon: 021.313.86.80, interior 156.
Not`: Cursurile sunt contracost.
LANS~RI DE CARTE
La Muzeul Marinei Rom#ne a avut loc vineri, 30 ianuarie, o dubl` lansare de
carte. Au fost aduse în aten]ia publicului ultimele dou` apari]ii editoriale ale anului
2014: Anuarul Muzeului Marinei Rom#ne - tom XVII, volum în care sunt publicate
studii [tiin]ifice referitoare la istoria marinei [i studii de istorie general` [i Dun`rea
[i Marea Neagr` în spa]iul euroasiatic. Istorie, rela]ii politice [i diploma]ie, care
cuprinde lucr`rile sesiunii na]ionale de comunic`ri [tiin]ifice a Muzeului Marinei
Române, edi]ia a XVIII-a.
Cele dou` volume au v`zut lumina tiparului la Editura Muzeului Marinei Române. 
RECUNO{TIN}~
Colonelul (ret.) Constantin Ilinca, veteran al celui de Al Doilea R`zboi Mondial,
decorat cu Ordinul Coroana României, a împlinit venerabila vârst` de 100 de ani,
chiar de Ziua Unirii Principatelor Române. La aniversare i-au fost al`turi so]ia, secretarul
de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]ii
personalului, Otilia Sava, [i reprezentan]i ai Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Câteva
zile mai târziu, plutonierii-majori (ret.) Gheorghe R`du]` [i Mircea Ciocârlan, veterani
de r`zboi n`scu]i în acela[i an, au fost s`rb`tori]i cu ocazia împlinirii vârstei de 102 ani,
de reprezentan]i ai Centrului Militar Jude]ean Dâmbovi]a. 
REUNIUNE CIMIC
RADU IFRIM
M
ar]i, 27 ianuarie, la Batalionul 1 CIMIC, s-a desf`[urat o reuniune în domeniul
cooperare civili-militari, la
care au fost prezen]i speciali[ti
din Ministerul Afacerilor
Interne (MAI) [i din Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
SEMNAL
|n paginile revistei Marea Noastr` nr. 4 (99)/2014, editat`
de Liga Naval` Român`, c`reia personalit`]i importante ale
Marinei militare [i civile, scriitori [i istorici militari transmit în
sufletul celor atra[i de fascina]ia m`rii cultul [i respectul fa]`
de tradi]iile cu specific naval din România, precum [i
necesitatea dezvolt`rii spiritului marin`resc.
Cititorii pot lectura o scurt` [i interesant` istorie a construc]iei
portului Constan]a, de pe vremea când nu existau master-planuri.
Tot la capitolul de istorie naval`, recomand`m [i articolul care
red` povestea zbuciumat` din timpul [i dup` cel de Al Doilea
R`zboi Mondial a celor dou` pasagere gemene botezate
Basarabia [i Transilvania. De asemenea, provoac` un viu interes
articolul care prezint` tr`s`turi [i momente speciale din via]a [i
activitatea unui om deosebit, o personalitate în domeniul
ingineriei hidrotehnice, inginerul Mircea Ulubeanu, care [i-a
adus o contribu]ie major` în
domeniul inova]iilor [i inven]iilor privind construc]iile hidrotehnice portuare
(printre altele, a fost inventatorul stabilopodului).
Publica]ia marcheaz` 50 de
ani de la apari]ia unei noi
specialit`]i în For]ele Navale
Române, aceea a racheti[tilor navali.
Nu lipsesc materialele
informative de la unit`]ile
For]elor Navale, incursiunile printre amintirile unor
veterani ai marinei, evenimente din via]a Ligii Navale,
pagini comemorative [i
festive, precum [i recomand`ri publicistice. (S.M.)
Sub auspiciile unei bune cooper`ri interinstitu]ionale, au fost sus]inute prezent`ri ale domeniilor
de activitate [i misiunilor specifice ale structurilor
participante, cât [i ale capacit`]ilor de care acestea
dispun. Activitatea a continuat cu desf`[urarea unor
sesiuni de discu]ii tematice între speciali[ti. Acestea
au vizat posibile domenii de cooperare interinstitu]ional`, pentru care se pot elabora planuri de ac]iune
[i documentele necesare în vederea institu]ionaliz`rii acestora. A fost eviden]iat` necesitatea [i
oportunitatea cooper`rii în domeniul instruirii [i a
realiz`rii schimburilor de experien]`, dar [i a
particip`rii la exerci]ii [i alte activit`]i practice. În
vederea unei cooper`ri viitoare eficiente, speciali[tii
din cele dou` ministere au identificat necesitatea
elabor`rii unor proceduri comune de ac]iune
pentru situa]ii care presupun desf`[urarea unor
misiuni specifice. În cadrul discu]iilor, au fost
abordate aspecte relevante ale domeniului de
cooperare civili-militari, adaptate specificului
ac]iunilor care pot fi desf`[urate de structuri ale
Ministerului Afacerilor Interne. 
Al`turi de reprezentan]i MApN din Comandamentul For]elor Întrunite, Componenta Opera]ional` Terestr` [i Batalionul 1 CIMIC, au participat,
din partea MAI, reprezentan]i ai Direc]iei Management Opera]ional, Inspectoratului General pentru
Situa]ii de Urgen]`, Inspectoratului General al
Poli]iei de Frontier`, Inspectorului General al
Poli]iei Române, respectiv ai Inspectoratului
General al Jandarmeriei Române.
garan]ie bancar`, care se prezint`
în original sau prin depunere în numerar la casieria unit`]ii militare,
pân` la data depunerii ofertei.
Informa]ii suplimentare se ob]in la
sediul unit`]ii militare sau la tel.
0213194880, int. 337 sau 167.
PROMO}II
 Promo]ia 1975 a {colii militare
de ofi]eri activi de Transmisiuni din
Sibiu organizeaz`, în perioada 2023 august, întâlnirea la 40 de ani de
la absolvire, la sediul institu]iei cu
denumirea actual` Centrul de
Instruire pentru Comunica]ii [i
Informatic` Decebal. Persoane de
contact: colonel (r) Nicolae Rancea,
tel. 0744 359 479, [i colonel (r)
Gheorghe Buiciuc, tel. 0749 845
277 sau 0722 380 050.
 Promo]ia 1980 a Liceului Militar
{tefan cel Mare organizeaz`, în
perioada 4-6 septembrie, întâlnirea
de 35 de ani de la absolvire în garnizoana Câmpulung Moldovenesc.
Coordonator principal al comitetului
de organizare [i persoan` de
contact pentru aceast` activitate este
colonelul Mihai {omâtc`, tel. 0744
775 054. Pân` la 20 februarie,
fiecare clas` î[i va desemna
reprezentantul pentru aceast`
activitate, în vederea constituirii
comitetului de organizare.

ANIVERS~RI
 Consiliul Director al Asocia]iei
Cadrelor de Chimie Militar` în Rezerv` [i în Retragere Costin D
Neni]escu, din Bucure[ti, transmite
membrilor sì [i celor din filialele
Buzù, Hu[i, Câmpulung-Muscel,
Vaslui [i Ia[i, men]iona]i, care în
zilele lunilor februarie [i martie
2015, împlinesc frumoase vârste,
ur`ri de s`n`tate, fericire, bucurii [i
împlinirea celor dorite în via]`,
al`turi de cei dragi: colonel (r)
Gheorghe Ceterchi, coloneii (r)
Nicolae Taban, Ion Trandafir, Nelu
Hâncu, Steric` Ganea, Martin Cata,
Valeric` Nedelcu, Ioan Maresi, Ion
Gheorghiu, Gheorghe Mihailuc,
locotenen]i-coloneii (r) Emilian
Socol, Nicu B`lan, Ion Costache,
Petre Mirescu, maiorii (r) Adalbert
Mak, Toader Fotea, Gigi Vlad,
maistru militar principal (r) Alexandru {tef, plutonier-adjutant [ef (r)
{tefan Tabacu, plutonierii-adjutan]i
(r) Gori]` }`pârlea, Gheorghe
Boghian, plutonierii-majori (r) Liviu
Moro[anu, Constantin Iancu [i
doamnele Olga Stoian, Maria Nenu
[i Marilena Marin. Tuturor le ur`m
La mul]i ani!
 Consiliul de conducere al ADMRR
Alexandru Ioan Cuza ureaz` urm`torilor membri ai Asocia]iei care, în
luna februarie 2015, î[i serbeaz` ziua
de na[tere: generalii (r) [i viceamirali
(r) Stelian Georgescu, Vasile Ioni]`,
Tiberiu M`rineanu, Vasile Paul,
colonei (r) [i comandori (r) Constantin Alexandru, Nicolae B`rbulescu,
Constantin Botolan, Ioan Fr`]il`,
Vasile Iancu, Nicolae Iosub, Teodor
Mercea, Marin-Aurel Munteanu,
Gheorghe Nedelcu, Dragomi Nu]`,
Aurel Popescu, Ion Popescu, Ioan
Rus, Ion Scarlat, Petre Telegescu,
Nicu[or Tofan, George Tudor,
Liviu Zanfirescu, mult` s`n`tate,
via]` lung`, multe bucurii [i satisfac]ii, al`turi de familie [i de to]i
cei dragi. La mul]i ani!
DECESE
 Filiala ANVR sector 5 Bucure[ti
anun]` cu durere trecerea la cele ve[nice, la vârsta de 89 de ani, a generalului-maior (ret) B~L~NESCU
TRAIAN MIRCEA. Fiu de ofi]er, s-a
dedicat carierei militare, urmând,
dup` terminarea liceului, cursurile
{colii de ofi]eri activi de artilerie
antiaerian`. Tân`r sublocotenent,
comandant de baterie, a participat la
ap`rarea antiaerian` a Capitalei, apoi,
dup` r`zboi, s-a remarcat ca un ofi]er
destoinic cu o preg`tire militar` de
specialitate de înalt nivel. Aflat în plin`
ascensiune profesional`, [ef sec]ie
opera]ii la Corpul 81 Artilerie Antiaerian`, cu gradul de maior, a fost
îndep`rtat din armat`, în 1959, ca
oprimat politic. Timp de 20 de ani,
începând din 1991, a ac]ionat pentru
adoptarea unei legi care s` reabiliteze
[i s` acorde repara]ii morale [i
materiale fostelor cadre militare active,
îndep`rtate abuziv din armat`, în
perioada nefastelor epur`ri. Datorit`
în mare parte lui, a fost promulgat`
Legea nr. 226/2011, cu un apreciabil
con]inut reparatoriu. Din 1994, a fost
vicepre[edinte al Uniunii fo[tilor ofi]eri
activi oprima]i politic, iar din 2008,
vicepre[edinte al filialei noastre,
calitate în care a avut o mare contribu]iei la rezolvarea problemelor
veteranilor, invalizilor, v`duvelor de
r`zboi [i so]iilor supravie]uitoare ale
fo[tilor no[tri camarazi. Suntem al`turi
de familia îndurerat` [i ne exprim`m
regretul [i compasiunea, în aceste
momente de suferin]`, pricinuite
de greaua pierdere. Sincere condolean]e! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
 Para[uti[tii militari anun]` cu
profund regret trecerea în nefiin]`,
la 27 ianuarie 2015, a colonelului (r)
SPÂNU {TEFAN. Cerceta[, vân`tor
de munte [i para[utist militar de prestigiu, ofi]erul va r`mâne în memoria
camarazilor ca o personalitate distinct`, un exemplu de profesionalism
[i pasiune pentru meseria armelor,
un sus]in`tor [i promotor al valorilor
autentice, un spirit franc [i dezinvolt
[i, totodat`, un mucalit de mare
calibru. Sincere condolean]e familiei
îndoliate. Dumnezeu s`-l odihneasc`
în pace!
 Cu profund regret, personalul din
{coala de Aplica]ie pentru Logistic`
General Constantin Zaharia î[i exprim` compasiunea [i este al`turi
de familia locotenent-colonelului
Ionel Mândru, în aceste clipe de
mare triste]e pricinuite de trecerea
la cele ve[nice a tat`lui sù. Sincere
condolean]e familiei îndoliate.
Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
CALEIDOSCOP
www.presamil.ro
CRIPTOGRAFIE
CU GRIJ~
COLONEL (R) TEODOR AMZOI
IARN~ (8,8,2,4,1-1,5)
COLONEL (R) TEODOR AMZOI
ORIZONTAL: 1) Se pune la
rupturi – R`pe[te tot din ap`. 2) E o
groaz` de lume – Capi! 3) Se aud
ni[te voci – Unitate de sunet. 4) Postat! – E de poveste. 5) E model în
via]` – D` via]` poeziei. 6) Ne
îndulce[te via]a. 7) E dat dracului.
8) Sunt buni de tot – Parte! 9) O
r`m`[i]` – Ni[te boabe din teci!
10) }inea sabia… nu boabe – E la
în`l]ime.
VERTIVAL: 1) Pa[aport pentru
iad – Cu el a c`zut la pace. 2) De dragoste vie – Anterior. 3) Rege slav – Cel
care-]i d` plicul. 4) St` la munte – A
crescut în ochii lumii. 5) Pe cai mari –
Un parc f`r` suprafa]`! 6) E greu de
g`sit. 7) Malurile apelor! – Cerere de
iertare – Pan` de lemne. 8) Serve[te
pe Dumnezeu. 9) Pe urm` – E dus cu
mintea. 10) E mic, dar are mare viitor
– La fel. 
Dezlegare la careul EVIDENT din Observatorul militar nr. 3/2015
SPORT, SALA, TAPARE, R, E, ARAMA, ACAR, BAROSAN, NI, IDILA, ARTA,
LI, ITALIAN, IRITARI, N, TECI, EZITA, I, N, ANANAS, FIRMA, C, I.
COGITO
’’
21
Mediocritatea e cu atât mai impresionant` cu cât o descoperi într-o structur` ce se
crede deasupra mediocrit`]ii.
S
S
Dezlegare la criptografia
AD~POSTIRE (4,4,1-1,6,2,9,6,2,7,4,7)
din Observatorul militar nr. 3/2015:
Dup` salt s-a culcat la ad`postul ap`rat
de vederea unor inamici.
{TIA}I C~...
...Arborele Argan, pre]ios pentru uleiul extras din acesta (aurul verde sau aurul
lichid), se g`se[te numai în Maroc?
...În anul 1523, conchistadorul Francisco Pizarro a înfiin]at ora[ul La Ciudad de los
Reyes, actualmente Lima, capitala statului Peru?
...Din 25 de biblioteci din întreaga lume,
cea mai frumoas` a fost desemnat` Biblioteca
Universit`]ii Tehnice Gheorghe Asachi din Ia[i
(foto), creat` în anul 1892?
...În ianuarie 1887, românul Laz`r Edeleanu
a reu[it prima sintez` a amfetaminei la
Universitatea Friedrich-Wilhelms (Germania)?
Inven]ia sa, Procedeul Edeleanu, a fost aplicat`
mai întâi în România, apoi în lumea întreag`.
Talentatul nostru român a înregistrat 212 brevete de inven]ii.
...La 18 ianuarie 1919 a fost format` compania Bentley Motors la Crewe, în Anglia? 
ILARION BARBU
MIRCEA ELIADE
LEAC PENTRU STOMAC – IAURTUL
FOTO: EUGEN MIHAI
O
ÎN LUMINA
ASTRELOR
PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~
[email protected]
Gemeni, primul decan
(21 mai-31 mai): Nativul
acestui decan are un sim] fin
de a ironiza în loc de a
critica. El alege s` fac`
deseori observa]ie prin
metode amuzante.
Debordeaz` de inteligen]`,
blânde]e [i gentile]e
sufleteasc`. Are un dezvoltat
apetit al drept`]ii [i deseori
se afl` ca mediator în
mijlocul conflictelor pentru
a calma lucrurile.
dat` cu sezonul rece, obiceiurile alimentare se schimb`. Avem tendin]a s`
mânc`m mai consistent, mai gras, mai dulce. A[a apar, mai des, [i tulbur`rile
digestive. Acum, poate mai mult decât în orice anotimp, avem nevoie de un ajutor de
n`dejde. Iaurtul con]ine ni[te bacterii prietenoase care au o mul]ime de beneficii
pentru s`n`tate: probioticele. Denumite sugestiv, de la cuvintele din limba latin` [i,
respectiv, greac` pro [i bios, care înseamn` pentru via]`, probioticele sunt bacterii
cu fermen]i benefici, similari cu cei care se g`sesc în mod natural în organismul
nostru. Consumul lor ajut` la refacerea florei intestinale [i împiedic` înmul]irea
bacteriilor rele. Se g`sesc în iaurt, kefir, varz` acr` [i mur`turi. Acestea sunt adev`rate
remedii naturiste [i contribuie la men]inerea sau refacerea florei intestinale.
Iaurtul îmbun`t`]e[te digestia lactozei. Probioticele se g`sesc [i sub form` de
suplimente (capsul`, pudr` sau lichid). Sunt adev`rate pansamente pentru stomacul
afectat, ajut` la reducerea diareei dat` de antibiotice, trateaz` balonarea, constipa]ia,
previn infec]iile tractului digestiv, înt`resc imunitatea [i ajut` la buna func]ionare a
organismului în general.
Când cump`r`m un iaurt, trebuie s` citim eticheta pentru a verifica dac`
produsul con]ine culturi de fermentare, care dau iaurturilor calit`]i superioare. Nu
sunt mari diferen]e nutri]ionale între iaurt natural, iaurt de bùt, kefir sau lapte
b`tut. Diferen]ele ar fi doar de gust. S` evit`m iaurturile care au în compozi]ie lapte
praf, arome, coloran]i sau agen]i de îngro[are.
Probioticele sunt bacterii prietenoase care aduc o mul]ime de beneficii pentru
s`n`tate, mai ales acum, în sezonul rece.
COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE
Berbec (21 martie-20 aprilie): V` însenina]i [i v`
elibera]i de activit`]ile sau împrejur`rile care v` produc stres.
{ti]i s` v` bucura]i de toate detaliile care dau savoare vie]ii. G`si]i
o pl`cere deosebit` în a petrece timpul în preajma familiei.
Taur (21 aprilie-20 mai): Ave]i de finalizat mai multe
proiecte pe care le-a]i început anul trecut. Primi]i consiliere
[i sprijin din partea unui coleg cu care împ`rt`[i]i acelea[i idei. V`
lua]i inima în din]i [i face]i progrese în rela]ia de cuplu.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Suporta]i cu greu
constrângerile de la serviciu. V` gândi]i, cu seriozitate, s`
face]i schimb`ri în felul de organizare a timpului [i sarcinilor.
Discu]iile din rela]ia de cuplu fac referire la petrecerea timpului
liber împreun`.
Rac (22 iunie-22 iulie): Dori]i s` fi]i mai receptiv la
sfaturile pe care le primi]i din partea prietenilor c`rora v`
confesa]i. Pe baza unui sondaj f`cut în urma mai multor întâmpl`ri,
care au avut loc în via]a dumneavoastr`, v` orienta]i c`tre ceea ce
dori]i s` întreprinde]i în viitorul apropiat.
Leu (23 iulie-22 august): V` cânt`ri]i, cu precizie,
priorit`]ile înainte de a da curs unei propuneri profesionale
pe termen lung. Preocup`rile dumneavoastr` se învârt în jurul
membrilor familiei.
Fecioar` (23 august-22 septembrie): Trebuie s` da]i
mai mult` importan]` aspectelor care ]in de s`n`tatea
dumneavoastr`. Sunte]i nemul]umit de felul în care v` sunt luate
în considera]ie propunerile [i metodele de lucru.
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Ave]i mult`
energie [i v` sim]i]i încrez`tor în proiectele pe care le demara]i.
Sunte]i încurajat atât de familie, cât [i de prieteni, pentru a face o
investi]ie pe termen lung.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Preocup`rile
dumneavoastr` sunt minore [i vizeaz` sume mici de bani
pe care trebuie s` le recupera]i. V` place s` fi]i atent la detalii [i
s` exploata]i orice gre[eal` a oamenilor cu care intra]i în
concuren]`.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): V` bucura]i
de o perioad` bun`, în care vi se leag` tot ce ave]i în
desf`[urare. Vi se ofer` oportunit`]i reale de a dezvolta ceva pe
plan financiar.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` aglomera]i
cu tot felul de evenimente [i v` lua]i asupra dumneavoastr`
responsabilitatea unor pl`]i restante din familie. Sim]i]i nevoia de
a fi mai structurat pentru a face fa]` solicit`rilor.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Ave]i de lucrat
mai mult pe partea de încredere în oameni [i la r`bdarea pe
care trebuie s` o acorda]i celor cu care interac]iona]i. Întâlni]i
persoane interesante, de la care înv`]a]i multe.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): V` p`stra]i calmul cu
u[urin]` [i lucra]i în orice condi]ii f`r` a v` sim]i deranjat
de haosul care se produce în jurul dumneavoastr`. Ave]i o
agend` plin` [i, cu toate acestea, împ`ca]i, cu u[urin]`, toate
planurile vie]ii. 
22
www.presamil.ro
FINANCIAR
TURISM BALNEAR
LA PRE}URI ATRACTIVE
C
orpul [i sufletul dumneavoastr` simt nevoia de
o pauz` binemeritat`? Atunci nu mai sta]i pe gânduri
[i pleca]i într-o vacan]` de s`n`tate. Oferta e variat` [i
pre]urile sunt reduse în aceast` perioad`.
P
ân` la 15 aprilie, Organiza]ia
Patronal` a Turismului
Balnear din România
(OPTBR) lanseaz` o nou` campanie de
programe destinate valorific`rii
capacit`]ilor de cazare [i tratament din
sta]iunile române[ti, la tarife atractive.
Astfel, cei interesa]i î[i pot cump`ra
vacan]e de s`n`tate prin patru
programe, respectiv O s`pt`mân` de
refacere în sta]iunile balneare, Decada
balnear`, Hai la bì!, Wellness balnear.
Oferta este destinat` tuturor
categoriilor sociale. Pachetele de
servicii includ o consulta]ie medical`,
la sosire, cazare, mas` [i tratament în
hoteluri de dou`, trei [i chiar patru
stele. Este necesar` recomandarea
medical` [i adeverin]a de plat` a
asigur`rilor de s`n`tate sau copia
talonului de pensie. OPTBR anun]`
c` doritorii pot multiplica num`rul
pachetelor, dup` dorin]` sau
necesitate.
Prin programul O s`pt`mân` de
refacere în sta]iunile balneare, pentru
[ase nop]i de cazare cu mic dejun [i
dou` proceduri pe zi, trebuie s` pl`ti]i
330 de lei/persoan`/loc în camer`
dubl`, la un hotel de dou` stele, iar la
un hotel de trei stele cu 30 de lei mai
mult. Dac` alege]i varianta cu
demipensiune, atunci, în acelea[i
condi]ii, ve]i achita 470 de lei/persoan`
la o unitate de dou` stele [i 540 de lei la
una de trei stele. Cei care opteaz`
pentru programul Decada balnear` vor
scoate din buzunar ceva mai mul]i
bani, adic` minimum 710 lei/
persoan`/loc la un hotel de dou` stele.
În schimb, sejurul include 10 zile (nou`
nop]i de cazare), pensiune complet`,
[apte zile de tratament [i dou`
proceduri/zi. Tot de pensiune
complet` ve]i avea parte [i în cadrul
programului Hai la Bì!, dar numai
timp de [ase zile/cinci nop]i, în
schimbul a 625 de lei/persoan` la un
hotel de dou` stele, respectiv 750 lei/
persoan` la un hotel de trei stele.
Pachetul mai include cinci zile de
tratament (dou` proceduri/zi). Pentru
turi[tii mai gr`bi]i, solu]ia este
Wellness balnear. Aceasta presupune
trei nop]i de cazare, dou` zile
demipensiune, o mas` festiv`, acces la
piscine/saun`/sal` de sport, dou`
proceduri tip wellness (masaj sau
[edin]` de între]inere facial` sau
cosmetic`) la pre]uri începând cu 625
lei/persoan` la un hotel de trei stele,
în timp ce pentru cazarea la un hotel
de patru stele pre]urile pornesc de la
650 lei/persoan`.
Printre sta]iunile în care românii
î[i pot petrece vacan]ele de s`n`tate
prin cele patru programe ale OPTBR
se num`r` Bìle Felix, C`lim`ne[ti,
C`ciulata, Sovata, Vatra Dornei,
Govora, Bìle Ol`ne[ti, Sângiorgiu de
Mure[, Sl`nic Moldova, Sinaia, Buzia[
[i Eforie Nord. 
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
G
uvernul a aprobat recent contractarea de la Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BIRD) a unui
împrumut de 200 de milioane de euro în
vederea finan]`rii implement`rii Proiectului
privind înv`]`mântul secundar.
BANI PENTRU
MODERNIZAREA
ÎNV~}~MÂNTULUI
SECUNDAR
Potrivit unui comunicat al Executivului, proiectul are
scopul s` contribuie la îmbun`t`]irea tranzi]iei de la sistemul
educa]ional secundar superior la cel ter]iar [i cre[terea
gradului de absolvire a primului an de înv`]`mânt superior.
Beneficiari ai proiectului vor fi toate liceele din
înv`]`mântul de stat cu rat` sc`zut` de absolvire a [colii sau
de promovare a examenului de bacalaureat, precum [i
universit`]i din sistemul de stat.
Practic, pe de o parte, vor fi asigurate granturi,
asisten]` tehnic`, instruire [i bunuri pentru interven]ii la
nivelul liceelor (prin acordarea unor ore de remediere,
medita]ii, consiliere, orientare profesional`, activit`]i
extracurriculare, vizite de documentare, particip`ri la
competi]ii, re]ele intra[colare, stagii de formare, achizi]ii de
bunuri) [i interven]ii sistemice (revizuirea programei
[colare, formarea cadrelor didactice, îmbun`t`]irea
platformei on-line pentru evalu`ri [i examene na]ionale,
elaborarea de materiale didactice \n format digital).
Beneficiari vor fi 1.160 de licee din mediul rural [i urban,
respectiv toate liceele care nu au înregistrat rezultate
bune la examenul de bacalaureat. Pe de alt` parte, pentru
sprijinirea studen]ilor cu risc de abandon [colar se vor
realiza programe remediale, tutoriat, consiliere, seminare,
programe de var`, dezvoltarea unor centre de înv`]`mânt.
De aceste activit`]i vor beneficia circa 300 de facult`]i din
întreaga ]ar`, adic` 85% din totalul facult`]ilor de stat.
Conform estim`rilor Guvernului, implementarea
proiectului se va realiza în [apte ani, din noiembrie 2015
pân` în decembrie 2022. 
PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN
LEUL RECUPEREAZ~ DIN PIERDERI
Î
n ultima s`pt`mân` a lunii ianuarie, moneda na]ional` a reu[it
s` se aprecieze cu 7,37% în raport cu francul elve]ian, Banca
Na]ional` a României (BNR) afi[ând, vinerea trecut`, un curs de
4,2438 lei pentru un franc.
Cu toate
acestea, cre[terea
francului elve]ian
comparativ cu leul,
în 2014, r`mâne
ridicat`, la 13,85%.
[i dolarul american
{i lira sterlin` au
revenit la
sentimente mai
bune fa]` de
moneda local`, cea
din urm` valut`
fiind cotat` de
BNR, la finele lunii
trecute, la 5,9039
lei, corespunz`tor
unei deprecieri
s`pt`mânale de
1,48%. Îmbucur`tor
este faptul c` [i
euro a fost în
declin, moneda
european` trecând
pe minus, în acest
an, fa]` de leu, cu
0,88%. Pe pie]ele
valutare externe,
paritatea euro/
dolar se
tranzac]iona luni, 2
februarie, în jurul
valorii de 1,13.
Radar economic
 România a respectat ]inta de deficit
bugetar pentru 2014. Bugetul general
consolidat al ]`rii noastre a înregistrat, anul trecut,
un deficit în sc`dere la 1,85% din PIB, în condi]iile
realiz`rii unor venituri de 213,9 miliarde lei (31,7%
din PIB) [i efectu`rii unor cheltuieli de 226,4
miliarde lei (33,6% din PIB), potrivit execu]iei
bugetare publicate de Ministerul Finan]elor
Publice. Veniturile bugetului general consolidat
au fost, în 2014, cu 6,7% mai mari fa]` de anul
precedent, iar cheltuielile au crescut cu 4,7%, dar
s-au redus cu 0,2% ca pondere în PIB. Cre[terea
veniturilor s-a datorat, în principal, m`ririi
încas`rilor din contribu]ile de asigur`ri sociale
(+3,229 miliarde de lei), accize (+2,989 miliarde de
lei), impozite [i taxe pe proprietate (+1,782 miliarde
de lei). Pentru acest an, ]inta de deficit bugetar
fixat` de autorit`]i este de 1,83% din PIB.
 Restan]ele la credite au coborât la 28,8
miliarde de lei. La finalul anului trecut, volumul
restan]elor la creditele acordate firmelor [i
popula]iei se ridicau la peste 28,8 miliarde lei, în
sc`dere anual` cu 11,8%, relev` datele B`ncii
Na]ionale a României (BNR). Din aceast` sum`,
16,6 miliarde de lei erau restan]e în valut`, restul
fiind în moneda na]ional`. Din totalul restan]elor,
circa 9,779 miliarde lei proveneau din Bucure[ti.
Totalul împrumuturilor acordate totalizau 213
miliarde de lei, valoarea fiind cu 3,1% mai mic`
decât în 2013.
 Sc`dere major` a num`rului firmelor
intrate în insolven]`, anul trecut. Potrivit
Oficiului Na]ional al Registrului Comer]ului
(ONRC), num`rul firmelor înfiin]ate anul trecut,
comparativ cu 2013, a coborât cu 18,6%, la 101.627,
iar totalul insolven]elor, radierilor, suspend`rilor
de activitate [i dizolv`rilor s-a redus cu 16%, la
131.307. Cea mai semnificativ` diminuare, de 30%,
a fost consemnat` pe segmentul firmelor care au
intrat în insolven]`, de la 29.587
în 2013 la 20.696 în 2014.
Totodat`, cele mai multe
înmatricul`ri au fost
înregistrate în domeniul
comer]ului cu ridicata [i cu
am`nuntul, respectiv 36.840.
 Trend ascendent pentru pia]a auto
intern`. Vânz`rile de autovehicule au avansat în
România, în 2014, cu 21,5%, pân` la 100.336 unit`]i,
dintre care 82.809 unit`]i au fost reprezentate de
autoturisme (+20,5%), scrie Agerpres, citând
statistica prezentat` recent de Asocia]ia
Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile
(APIA). În func]ie de provenien]`, 30% dintre
autovehiculele comercializate sunt din produc]ia
autohton`, 18% importate din Germania, 9,5% din
Cehia, 9,4% din Spania [i 8% din Fran]a. Conform
APIA, în România vânz`rile sunt sus]inute în
continuare de persoanele juridice (73% din total).
 Profit trimestrial istoric pentru Apple.
Compania american` Apple a raportat, pentru
ultimul trimestru al anului trecut, cel mai mare
profit net înregistrat vreodat` de o companie
listat` la burs`, de 18 miliarde de dolari, pe fondul
major`rii vânz`rilor de iPhone-uri, transmite
BBC. Astfel, cu 74,5 milioane de iPhone-uri
vândute în ultimele trei luni ale anului trecut,
Apple a reu[it s` dep`[easc` precedentul câ[tig
trimestrial record înregistrat în perioada aprilieiunie 2012 de grupul petrolier ExxonMobil, în
valoare de 15,9 miliarde de dolari. 
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
SPORT
SPADASINA ANCA M~ROIU:
TOAT~ FAMILIA MEA LUPT~
PENTRU MEDALIE
C~PITAN EMILIA BECIU
C
omponent` a echipei care a scris istorie în spada româneasc` [i
mondial`, Anca M`roiu a avut [ansa s` urce pe cele mai înalte
trepte ale podiumurilor marilor competi]ii interna]ionale, al`turi
de colegele ei de lot Ana-Maria Brânz`, Simona Gherman [i Loredana Dinu. S-au format, s-au antrenat împreun` [i au devenit o
echip` aproape imbatabil` la campionatele europene [i mondiale.
Î[i doreau s` continue seria performan]elor [i la Jocurile Olimpice
de la Londra, din 2012. Dar, a[tept`rile lor nu s-au materializat.
Î
n urm` cu aproape trei ani, spadasinele
noastre se întorceau dezam`gite din
Marea Britanie, f`r` nicio medalie. A fost un
moment foarte dificil, greu de acceptat mai ales
pentru ni[te lupt`toare. Trei dintre fete au decis
s` ia o pauz`, singura care nu s-a retras din activitatea competi]ional` fiind Ana-Maria Brânz`.
Simona Gherman [i Anca M`roiu î[i doreau de
mult s` devin` mame, iar aceast` pauz` a fost
momentul cel mai potrivit. În urm` cu aproape
un an, Simona s-a întors în sala de scrim`,
având acas` cel mai înfocat fan: feti]a ei.
De aproape o lun`, a revenit la lot [i Anca
M`roiu, dup` ce, în urm` cu jum`tate de an a
n`scut un bìe]el. În tot acest timp, a p`strat
leg`tura cu colegele [i cu antrenorii [i abia
a[tepta s` intre pe plan[` pentru preg`tire.
Anca a observat [i cât de mult au crescut
spadasinele mai mici, ce frumos s-au dezvoltat
fizic, dar [i profesional. Recunoa[te c` este o
concuren]` mare în echip`, dar acest lucru este
întotdeauna benefic, pentru c` le ajut` s` se
concentreze,
s` se antreneze
mai bine.
În primul
rând doresc s`
mul]umesc din
suflet comandantului CSA Steaua pentru tot
sprijinul acordat. Revenirea dup` o sarcin` nu
este u[oar`, [tiu ce m` a[teapt`. Este destul de
greu s` reintru în forma fizic` de acum doi ani,
mai ales c` am r`mas cu dou`-trei kilograme în
plus dup` na[tere. Dar fetele au o form` fizic`
foarte bun` [i m` ajut`, m` motiveaz` s` ]in pasul cu ele. Deocamdat`, m` simt bine, s` vedem
cum va fi pe viitor, dup` primele competi]ii, cum
voi reu[i s` m` adaptez. Anul acesta va fi foarte
important pentru noi, dorim s` ne calific`m la
www.presamil.ro
23
PALMARES:
CAMPIONATE MONDIALE:
l Aur - 2010 Paris (echipe)
- 2011 Catania (echipe)
l Bronz - 2011 Catania (individual)
CAMPIONATE EUROPENE:
l Aur - 2006 Izmir (echipe)
- 2009 Plovdiv (echipe)
- 2011 Sheffield (echipe)
l Argint - 2012 Legnano (individual)
- 2012 Legnano (echipe)
l Bronz - 2006 Izmir (individual)
Rio, trebuie s` tragem tare în concursuri, s` ne
facem cât mai bine treaba. Obiectivul nostru este
calificarea echipei la Jocurile Olimpice de la Rio,
a spus Anca M`roiu.
Pân` acum, a fost în dou` cantonamente de
preg`tire cu echipa de spad`, dar [i cu echipa de
acas`, pentru c` a fost înso]it` [i de bìe]elul ei.
Spadasina reu[e[te s` separe foarte bine lucrurile.
Atunci când este pe plan[`, gândul ei este doar la
scrim`, la preg`tire, la competi]ii,
la medalii. Când este cu familia, se bucur` de fiecare clip` petrecut` împreun`, [tiind c` în urm`toarea
perioad` aceste momente vor fi mai rare.
Bebe s-a plimbat deja câteva mii de kilometri, pentru c` l-am luat cu mine oriunde s-a
putut. M-a ajutat
foarte mult s`-l
[tiu aproape de
mine, chiar dac`
nu m` ocupam
eu de el. So]ul
meu [i soacra
mea m` sus]
in [i m` ajut`
enorm, iar acest
lucru îmi ofer`
un confort psihic.
Nu este nimic
neobi[nuit în faptul c` am revenit
pe plan[` dup` ce
am n`scut, multe
scrimere au f`cut acest lucru, tocmai pentru c`
via]a de sportiv se deruleaz` pu]in diferit. Noi
trebuie s` profit`m de fiecare moment, s`
ac]ion`m [i pe plan profesional [i pe plan personal, f`r` s` pierdem timpul, deoarece cariera
sportiv` se încheie destul de repede. Îns` avem
nevoie [i de realiz`rile de acas`. Iar bebe este
clar cea mai mare realizare a mea. M` motiveaz` s` lupt, s` revin la forma cea mai bun` [i
s` trag s` ajung din nou pe podium, a m`rturisit
spadasina.
Chiar [i programul micu]ului a ajutat-o, pentru
c` acum se poate adapta mult mai u[or la orarul
impus de antrenori. Pentru Anca, nu este prima revenire de la zero. În urm` cu câ]iva ani, a suferit o
accidentare, care a ]inut-o pe banc` mai mult timp.
Îns`, dorin]a [i ambi]ia au ajutat-o s` se întoarc`
între cele mai bune. Acela[i lucru [i-l dore[te [i
acum: s` revin` în top, treapt` cu treapt`.
M` bucur nespus c` m-am întors. Recunosc
c` m-am bucurat [i de aceast` pauz` pe care am
avut-o, mai ales c` a venit [i copila[ul pe care eu
[i so]ul meu ni-l doream. Îns`, chiar dac` am stat
atât acas`, la Craiova, gândul meu tot la scrim`
a r`mas, la fete, la antrenori, la concursuri, la
Jocurile Olimpice… M-am gândit de multe ori [i la
Londra 2012 [i la Rio 2016. M-am întors hot`rât`
s` lupt cu toat` puterea mea pentru ce-mi doresc.
Acum sunt [i mai motivat`, când m` gândesc la
fiul meu. Am parte de sus]inerea celor din jurul
meu, toat` familia mea lupt` pentru medalie, a
mai spus Anca M`roiu. n
DUEL STEAUA-DINAMO,
TRAN{AT CATEGORIC
DE RO{-ALBA{TRI
P
olo-ul [i
voleiul
au oferit o dubl`
satisfac]ie
suporterilor
steli[ti în ecua]ia
tradi]ionalei
rivalit`]i
cu reprezentan]ii
clubului din
{tefan cel Mare,
dup` confrunt`rile
de mare impact
desf`[urate în
acest weekend.
La polo,
dup` o prim`
man[` câ[tigat`
de steli[ti cu 10-7, a urmat meciul
doi. Poloi[tii no[tri au abordat partida
cu motoarele reduse, în perspectiva
confrunt`rii de s`pt`mâna viitoare, din
semifinalele cupei LEN. A rezultat un
egal, 7-7, scorul final reprezentând o
mare reu[it` pentru echipa advers`.
Totu[i, cele trei puncte din patru
posibile nu schimb` situa]ia
din campionatul intern, unde Steaua
continu` duelul la vârf cu echipa din
Oradea.
Voleiul ne-a oferit o surpriz` foarte
pl`cut`. În meciul de sâmb`t` cu
dinamovi[tii, CSA Steaua a început
timid, pierzând primele dou` seturi. Ce
a urmat a fost un du[ foarte rece pentru
echipa alb-ro[ie. Trei seturi nùcitoare
câ[tigate de Steaua, care pune o piedic`
nea[teptat` [i spectaculoas` echipei
adverse în încercarea acesteia de a ataca
primele pozi]ii.
În rezumat, întâlnirile din weekend
au adus echipelor noastre, în termeni
pugilistici, o victorie clar`, la puncte. n
B~T~LIA
CONTINU~ LA HOCHEI
HORIA ZAMFIR
C
SA Steaua Rangers continu` seria victoriilor de o manier` categoric`.
Progym Gheorgheni, învins` cu 8-2, Sportul Studen]esc, cu 10-2, [i Dun`rea
Gala]i, cu 7-2, nu au reu[it s` ]in` pasul cu echipa noastr` în niciun moment. Astfel,
cu 26 de victorii din 28 de partide în actualul sezon, Steaua se preg`te[te intens
pentru asaltul final. Se întrez`re[te c` revenirea spectaculoas` în joc a echipei se
va concretiza [i în ierarhia clasamentului final din acest an. Timpul, sper`m, ne va
confirma a[tept`rile. n
24
INTERVIU
www.presamil.ro
Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)
DE LA ARMAT~ LA PREMIUL NOBEL PENTRU PACE
U
n fapt uimitor, prea pu]in mediatizat: ofi]er în rezerv`, CarolTeodor Peterfi a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul
2013, ca membru al OPCW – Organisation for the Prohibition of
Chimical Weapons. Cum a ob]inut distinc]ia [i ce înseamn` ea
pentru un fost absolvent al sistemului de înv`]`mânt militar, vede]i
din acest interviu exclusiv acordat s`pt`m#nalului Observatorul
militar [i revistei Via]a militar`.
Domnule Peterfi, a]i primit
Premiul Nobel pentru Pace, dar
înainte de asta, nu chiar foarte
demult, a]i lucrat în armata
român`. Îmi pute]i povesti, pe
scurt, drumul dumneavoastr` de la
un orizont la cel`lalt?
Premiul Nobel pentru Pace, primit de
OPCW, a fost o surpriz` pentru toat`
lumea. O organiza]ie mic` [i oarecum
necunoscut` r`sturna pronosticurile din
domeniu. Totul s-a clarificat odat` cu
anun]area motiva]iei: pentru întreaga
activitate în care s-a reu[it distrugerea aproape
în totalitate a unei categorii de arme de
distrugere în mas`, [i anume, arma chimic`.
C#t prive[te drumul la care face]i referire, la
sfâr[itul anului 2010, din cauza
constrângerilor financiare impuse de apari]ia
crizei în România, coroborate cu câteva din
frustr`rile profesionale personale am decis
s`-mi depun candidatura pentru un post
într-o organiza]ie interna]ional`.
Spre surprinderea mea, dou` din trei
organiza]ii interna]ionale la care mi-am depus
CV-ul s-au ar`tat imediat interesate de
competen]ele [i calific`rile mele. Dup`
examenele [i interviurile de rigoare, am fost
selectat de OPCW pentru a lucra ca ofi]er cu
protec]ia [i siguran]a în munc` (pentru arme
chimice) – Health and Safety Officer (Chemical
Weapons). Dup` selec]ie, OPCW a cerut
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale un punct de
vedere privind posibilitatea second`rii mele
pe timpul contractului. În viziunea OPCW, a
seconda înseamn` încetarea temporar` a
raporturilor de munc` dintre angajatorul
ini]ial [i persoana secondat`, OPCW preluând
toate îndatoririle acestuia din urm` privind
salarizarea, educa]ia, echiparea etc. Totu[i, în
vederea unui bun transfer de cuno[tin]e
c`tre statele membre, OPCW cere ca, dup`
terminarea contractului, experien]a
dobândit` de cel secondat s` fie utilizat` în
structurile angajatorului ini]ial sau structuri
similare. Cu alte cuvinte, MApN înceta orice
plat` c`tre mine, dar se angaja s`-mi ofere o
pozi]ie în structurile sale dup` încetarea
contractului cu OPCW. Din nefericire,
rapoartele mele prin care ceream aceast`
secondare s-au lovit probabil de o legisla]ie
inflexibil` [i de lipsa de experien]` în
domeniu a factorilor de decizie din MApN. La
momentul respectiv, r`spunsurile primite s-au
rezumat mai mult la o form` de evitare a
situa]iei decât de rezolvare pozitiv` a acesteia,
toate fiind de genul nu avem o legisla]ie care
s` ne permit` secondarea dumneavoastr` în
condi]iile OPCW, ministerul nu consider`
pozi]ia ca fiind de vizibilitate pentru România
etc. Deoarece MApN nu a acceptat nici
varianta de a încheia de comun acord
contractul, motivând c` (scuza]i-mi lipsa de
modestie) sistemul militar nu ar trebui s`
piard` un ofi]er cu experien]a [i educa]ia
mea, singura decizie viabil` r`mânea
demisia. Deoarece OPCW ceruse prezen]a
mea, începând cu 2 ianuarie 2011, raporturile
mele de munc` cu MApN au încetat cu o zi
mai devreme, prin demisie (data depunerii
demisiei fiind 24 decembrie 2010). Dup` doi
ani [i jum`tate în care am lucrat ca Health
and Safety Officer (Chemical Weapons), în
februarie 2013, pentru a r`spunde noilor
nevoi opera]ionale, am fost transferat pe
func]ia de inspector (specialist în arme
chimice). Din acel moment, particip la toate
Carol-Teodor Peterfi are 47 ani [i, din 2011,
lucreaz` în Organiza]ia pentru Interzicerea
Armelor Chimice - (OPCW), pe func]ia de
inspector (specialist în arme chimice). Are
o experien]` de 24 ani ca ofi]er de chimie
militar`. A îmbr`cat uniforma militar` la
vârsta de 14 ani, ca elev al Liceului Militar
Dimitrie Cantemir din Breaza. Dup`
absolvirea liceului, a urmat cursurile {colii Militare de Ofi]eri Activi Nicolae
B`lcescu din Sibiu, institu]ie absolvit` în 1989. Din 1989 pân` în 1999, a
îndeplinit diverse func]ii de comandant de pluton [i companie CBRN, fiind
dislocat la Timi[oara [i Caransebe[. Între 1999 [i 2003, a activat ca ofi]er cu
planificarea înv`]`mântului, comandant al Bazei de Instruc]ie NBC [i instructor
[ef în catedrele de management [i tactic` din cadrul {colii de Aplica]ie pentru
NBC. Din 2011, a lucrat ca instructor pentru planificare [i conducere opera]ii
întrunite NATO în cadrul Colegiului Baltic de Ap`rare din Tartu, Estonia.
Ca membru al OPCW, a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 2013.
tipurile de misiuni legate de regimul de
verificare impus de Conven]ia de Interzicere
a Armelor Chimice. La momentul decern`rii
Premiului Nobel pentru Pace din 2013, eram
undeva pe ruta Beirut-Damasc, în prima mea
misiune pe teritoriul Siriei.
Iar acolo a]i lucrat într-un mediu nu
tocmai pa[nic. De altfel, am citit
scrisoarea de mul]umire pe care a]i
primit-o din partea directorului
general al OPCW, din care se în]eleg
lesne riscurile la care v-a]i expus.
Cum a fost acea experien]`? De ce
v-a]i asumat-o? Crede]i c` formarea
dumneavoastr` militar` a avut de-a
face cu acceptarea acelei misiuni?
Toate misiunile la care am participat au
avut specificul lor, dar cele din Siria
sunt o experien]` unic` [i inedit`. A fost
prima misiune a OPCW desf`[urat` într-un
mediu nepermisiv [i pe teritoriul celui mai
nou stat membru al Conven]iei de Interzicere
a Armelor Chimice. Mai mult, Siria a fost
prima misiune desf`[urat` în cooperare cu
ONU. De fapt, misiunea s-a numit OPCW-UN
Joint Mission [i s-a desf`[urat din momentul
declar`rii armelor chimice de c`tre Siria [i
pân` la momentul în care agen]ii chimici de
lupt` au p`r`sit teritoriul acesteia.
Am participat la dou` rotiri în cadrul
acestei misiuni. În prima (decembrie 2013ianuarie 2014), am fost ofi]erul de logistic` al
misiunii, iar în cea de a doua (martie-mai
2014), ofi]erul de opera]ii. Ambele func]ii au
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA
REDACTOR-{EF
Locotenent-colonel Florin {perlea
tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N
avut provoc`rile [i încerc`rile sale, dar mi-au
adus [i multe satisfac]ii profesionale. Am avut
ocazia s` lucrez cu profesioni[ti, nu numai din
diverse organiza]ii, dar [i din culturi [i
societ`]i diferite. Cu bucurie v` pot spune c`
ofi]erii de leg`tur` cu ONU au fost români,
iar echipa de close protection pentru [efa
misiunii apar]inea Serviciului de Protec]ie [i
Paz` din România. Pe undeva, eram din nou
în mediul în care am lucrat 24 de ani.
Misiunea, a[a cum am spus, a fost una
unic`. Nu a fost o misiune u[oar`, ci una care
ne-a solicitat toate resursele de care
dispuneam. Una care cerea un grad mare de
responsabilitate, dedica]ie, creativitate [i
încredere în profesionalismul echipei. Una în
care înv`]am din mers, una în care gre[eam,
dar ne corectam, una în care ne-am sprijinit
[i ajutat reciproc. În final, a fost o misiune de
succes, în care s-au adunat pe lâng`
sentimentul datoriei împlinite [i multe lec]ii
înv`]ate. Din aceast` misiune am înv`]at
multe despre mine, care-mi sunt sl`biciunile
[i limitele [i ce trebuie s` fac s` le dep`[esc.
Apoi, mi-am înt`rit convingerile legate de
rolul crucial jucat de familie în atingerea
scopurilor personale sau institu]ionale. O
asemenea misiune nu se putea realiza f`r`
sprijinul [i dedica]ia so]iei [i a copiilor r`ma[i
acas`. Iar nu în ultimul rând, am înv`]at c`
un adev`rat profesionist are aceea[i eficien]`,
indiferent de mediul cultural în care î[i
desf`[oar` activitatea, numai sub condi]ia
respectului, în]elegerii, transparen]ei [i
sprijinului reciproc.
De ce mi-am asumat aceast` misiune?
Chiar dac` sun` a limbaj de lemn, cred c`
din responsabilitate [i din dorin]a de a face
ceva unic [i durabil în via]`, care s`-mi dea
un sentiment al datoriei împlinite. Pe de o
parte, am considerat c` sunt suficient de
preg`tit [i educat pentru a face fa]` unei
provoc`ri de acest gen, iar pe de alta,
colegii mei aveau nevoie de expertiza [i
experien]a mea acolo. Aprecierea mea s-a
dovedit corect`, în special pe timpul
îndeplinirii func]iei de ofi]er de opera]ii.
Aici, experien]a din armat` [i în special cea
www.presamil.ro
[email protected]
 REDACTOR-{EF ADJUNCT:
locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120.
 REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:
locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108.
 SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
 REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,
plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu,
Silvia Mircea, Elena David.
Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea
câ[tigat` în Estonia, ca instructor de
planificare NATO, [i cea de [ef al Biroului
de R`spuns la Crize din CNMC au f`cut
diferen]a. M-am sim]it în acest rol ca
pe[tele în ap`.
Nu [tiu dac` formarea mea ca militar a
condus la acceptarea acestei misiuni, dar [tiu
sigur c` experien]a de militar nu numai c`
mi-a u[urat activitatea acolo, dar a avut o
contribu]ie decisiv` la analiza riscului [i la
gestionarea eficient` a situa]iilor de
incertitudine sau criz`, care, de altfel, nu au
fost pu]ine. Mai mult de atât, experien]a mi-a
dat un sentiment de siguran]` [i încredere în
deciziile [i ac]iunile întreprinse acolo. Nu am
un apetit deosebit pentru risc, dar mi-l asum
atunci când consider c` îl pot gestiona. Pe de
alt` parte, v` spun sincer c` ador provoc`rile.
Pentru mine, orice îmi pune la încercare
capacit`]ile personale nu este altceva decât o
metod` de dezvoltare personal`. Dac`
analizezi onest rezultatele unei provoc`ri,
înve]i mai mult decât din zece c`r]i. De fapt,
numai aceste provoc`ri sunt cele care te
înva]` despre tine [i capacit`]ile personale pe
care le ai sau nu le ai, ori trebuie s` le dezvol]i.
Ce înseamn` pentru activitatea
dumneavoastr` o asemenea
distinc]ie? {i, pe de alt` parte, ce v`
motiveaz` în continuare? Nivelul
deja atins nu este un soi de Everest?
Unde a]i putea merge mai departe?
Mai întâi trebuie s` l`murim un lucru.
Distinc]ia, în cazul membrilor OPCW,
este una pur moral`. Banii aferen]i premiului
au fost depu[i într-un cont din care vor fi
premia]i cei care contribuie la ac]iunile de
neproliferare a armelor chimice [i a[a este [i
corect. Ca atare, pentru mine, aceast`
distinc]ie reprezint` un simplu mul]umesc,
rostit de întreaga lume, ceea ce este mai
presus decât orice recompens` material`.
Acum, vorbind de motiva]ie, ea va r`mâne
aceea[i, de a-]i face datoria cât mai bine,
oriunde [i oricând. A[a am fost educat de mic.
Dac` este s` faci un lucru, f`-l cât de bine po]i.
Da, într-adev`r, am atins un nivel, dar
sunt foarte departe de acel Everest de care
vorbi]i. De fapt, vârful Everestului uman
cre[te odat` cu tine [i nu-l vei atinge
niciodat`. Dar nu acest lucru este cel
important, ci ceea ce faci ca s` ajungi cât mai
departe. În via]a profesional`, nu ai
competitori. Tu concurezi cu tine însu]i, tu
decizi când, cum [i ce trebuie s` faci ca s`
treci la nivelul urm`tor. Personal, vreau s`-mi
termin studiile doctorale (în curs de
desf`[urare la Universitatea din Tartu,
Estonia), s`-mi închei cu bine activitatea în
OPCW [i mi-a[ dori foarte mult s` pot
transmite experien]ele [i cuno[tin]ele
acumulate, predând într-o universitate.
Mai mult, v` pot dezv`lui c` am planuri [i
pentru pensie. Voi cre[te albine, voi încerca
s` m` relaxez prin sculptur` în metal [i voi
scrie o carte despre mesajul transmis de
portul [i cântecele populare române[ti. 
INTERVIU REALIZAT DE
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
Integral, în num`rul 1/2015 al revistei
Via]a militar` [i pe site-ul www.presamil.ro.
[email protected]
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:
Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, C`t`lin Ovreiu.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu.
FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,
Petric` Mihalache.
DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,
Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.
Taxele po[tale – achitate conform
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extraora 16.00
se este permis` \n condi]iile
ISSN1223-3641.
145
C.199/2015
prev`zute de art. 33 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor [i drepturile conexe.”

incursiune |n tainele mun}ilor incursiune |n tainele mun}ilor

Transcription

Similar documents

Descarca fisier Pdf

Observatorul militar

trident poseidon 2015 trident poseidon 2015

anzeigen - Tageblatt

20 - Trustul de presa al Ministerului Apararii Nationale

Nr. 3 / 2009

hasidismul {i isihasmul

Mitglieder Leukerbad Tourismus am 17. Februar 2016