20 - Trustul de presa al Ministerului Apararii Nationale

Transcription

VERNISAJ LA PALATUL CERCULUI MILITAR NA}IONAL
O FAMILIE CU MUZE
Pagina 24
Observatorul militar
 ANUL XXII NR. 20 (1207) 29 MAI - 4 IUNIE 2013  24 PAGINI  1,20 LEI 
FONDAT LA 23 IULIE 1859
www.presamil.ro
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER
EDITOR:
MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE
OLIMPIADA DE VAR~
A SPORTULUI
MILITAR LICEAL
Aproximativ 200 de participan]i, sportivi [i staff
tehnic, 24 de arbitri, 10 probe de atletism, handbal,
baschet, volei, tenis de mas`, tir [i triatlon. {i mult`
pasiune. Acestea sunt câteva din datele [i ingredientele
necesare evenimentului sportiv al anului, cel pu]in din
perspectiva colegiilor militare liceale: Olimpiada de var`
a sportului militar liceal.
Paginile 8-9
FOTO: MAIOR ADRIAN CURIMAN
INSTRUC}IE
INSTRUC}IE
SITUA}II CARE
TE POT SCHIMBA
Militarii Centrului 89 Principal pentru Comunica]ii [i Informatic` au pove[ti, care
mai de care mai interesante, din teatrele de opera]ii. Vorbesc despre pericolele
la care s-au expus [i modul în care [i-au îndeplinit misiunile. Cei intervieva]i au
spus c`, de[i pericolul pânde[te, nimic nu i-ar împiedica s` mai plece într-o
nou` misiune, pentru c` experien]a ob]inut` astfel le este de mare ajutor. 
Pagina 6
FOTOREPORTAJ
LUPT~TORUL DIN UMBR~
A fi lupt`tor în For]ele
pentru Opera]ii Speciale înseamn` o
via]` [i o carier`
aparte. Este visul
multor tineri, chiar al
multor militari. Îns`
pu]ini ajung s` fie
lupt`tori din umbr`. Un
astfel de militar ne-a
explicat ce înseamn`
aceast` specialitate.
Pagina 10
LABORATORUL
DIN VALEA POIENII
Recent, \n poligonul de instruc]ie al armei Ap`rare Chimic`, Biologic`,
Radiologic` [i Nuclear` (CBRN) din Valea Poienii s-a desf`[urat un exerci]iu
tactic de antrenament.
Paginile 12-13
2
www.presamil.ro
AGENDA S~PT~M@NII
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
CEREMONIE LA DEJ
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
MAIOR CIPRIAN MURE{AN
L
uni, 27 mai, la Batalionul 811 Infanterie, a avut loc ceremonia de deschidere a modulului de preg`tire din cadrul
exerci]iului multina]ional Black Sea
Rotational Force 2013 (BSRF-13) , care se
desf`[oar` la Dej, pe parcursul a dou`
s`pt`mâni, în perioada 27 mai-6 iunie.
 HAVANA. Scrimera Ana Maria Brânz`, de la Clubul Sportiv al
Armatei Steaua Bucure[ti, a câ[tigat, vineri sear`, primul loc la Grand
Prix-ul feminin de spad` de la Havana, etap` de Cup` Mondial`.
Felicit`ri, Ana Maria, pentru rezultatele frumoase ob]inute! 
„
DIXI !
Vreau s` v` mul]umesc pentru profesionalismul trupelor române în
teatrele de opera]ii [i s` v` transmit
c` România este un aliat puternic al
Alian]ei Nord-Atlantice, pe care ne
putem baza întotdeauna.
ANDERS FOGH RASMUSSEN
Secretarul general al NATO
 PE SCURT  PE SCURT  PE SCURT  PE SCURT
 Concurs na]ional de matematic`. În perioada 20-22 mai,
Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia a organizat concursul na]ional
studen]esc de matematic` Traian Lalescu. Academia Tehnic` Militar`
a participat la aceast` competi]ie al`turi de alte universit`]i politehnice
de prestigiu din ]ar`, studen]ii academiei ob]inând un premiu I –
studentul frunta[ Silviu Cracan` – [i trei premii III – studen]ii frunta[i
Gabriela Marica, Adrian Foc[a [i studentul caporal Mihaela Soro[tinean.
Lotul de matematic` al Academiei Tehnice Militare a fost înfiin]at
la 1 octombrie 2012, are în componen]` 25 studen]i [i este coordonat
de prof.univ.dr. Simona Roate[i, în colaborare cu lect.univ.dr. Dana
Bereanu [i asist.univ.drd. Iuliana Sprin]u.
 Poli]i[ti militari, în sprijinul copiilor. Aproximativ 70 de
militari din cadrul Batalionului 265 Poli]ie Militar` au r`spuns prezent
campaniei na]ionale Dac` sângele înseamn` via]`, donarea înseamn`
speran]`!
Poli]i[tii militari doneaz` sânge, în perioada 22-29 mai, pentru
completarea rezervelor necesare salv`rii de vie]i omene[ti, la Centrul
Na]ional de Hematologie Transfuzional`.
Ac]iunea lor are ca obiectiv oferirea unui „strop de speran]`” celor
afla]i în suferin]`, precum [i con[tientizarea popula]iei asupra crizei
actuale de sânge [i necesitatea don`rii benevole.
Din bonurile valorice primite se vor cump`ra produse alimentare
pentru copiii orfani dintr-un centru de plasament din Bucure[ti, cu
ocazia Zilei Interna]ionale a Copilului.
 Ceremonie la Foc[ani. Luni, 27 mai, la Batalionul 288 Ap`rare
Antiaerian` Milcov a avut loc festivitatea de resubordonare a unit`]ii de la
Brigada 1 Mecanizat` Argedava la Brigada 282 Infanterie Mecanizat`
Unirea Principatelor. La ceremonie, comandantul marii unit`]i care a avut
în subordine batalionul foc[`nean, general de brigad` Marius Harabagiu,
a oferit diplome de apreciere celor mai merituo[i militari din batalion, dar
[i o diplom` de excelen]` conducerii unit`]ii pentru profesionalismul [i
dedica]ia de care a dat dovad` întregul personal pe timpul desf`[ur`rii
activit`]ii, ca parte component` a Brig`zii 1 Mecanizat` Argedava.
 „Podul Minciunilor”, edi]ia a XXIII-a. Sim]ul umorului,
manifestat în cadru organizat, sub cupola festivalului „Podul Minciunilor”,
eveniment cu tradi]ie în sistemul militar, a încântat audien]a, în perioada
21-23 mai, la Cercul Militar Sibiu, care a g`zduit cea de a XXIII-a edi]ie
a s`rb`torii umorului cazon.
„Mincino[ii” care s-au aliniat la startul acestei edi]ii au reprezentat
Academia For]elor Terestre „Nicolae B`lcescu”, Cercul Militar Pite[ti,
Cercul Militar Curtea de Arge[, Cercul Militar Bra[ov, Colegiul Militar
Liceal „Mihai Viteazul” Alba Iulia, Cercul Militar Hu[i, Cercul Militar
Buzù, Academia Naval` „Mircea cel B`trân” Constan]a, Colegiul Militar
Liceal „Dimitrie Cantemir” Breaza, Cercul Militar Bra[ov, {coala Militar`
de Mai[tri Militari a For]elor Navale „Amiral Ion Murgescu” Constan]a,
Cercul Militar Ia[i, {coala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a
For]elor Aeriene „Traian Vuia” Boboc, {coala Militar` de Subofi]eri de
Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Dr`g`[ani, Cercul Militar M.
Kog`lniceanu, iar crea]iile prezentate au fost din sfera caricaturii, prozei,
epigramei, fotografiei [i graficii.
Premierea câ[tig`torilor a avut darul de a oferi satisfac]ia culegerii
roadelor pentru munca depus`, pe de o parte, dar [i imboldul de a
men]ine (cel pu]in) acelea[i standarde ale crea]iei umoristice ce va fi
„expus`” la edi]ia urm`toare a festivalului.(MAIOR RADU DINU)
La activitate au fost prezen]i comandantul Brig`zii 81
Mecanizat` General Grigore B`lan, general de brigad` DanFlorin Grecu, [i comandantul unui batalion al Corpului de
Infanterie Marin` din cadrul Marforeur, locotenent-colonel
Steven Wolf, comandan]ii unit`]ilor militare din Dej, precum
[i reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale [i mass-media.
Adresându-se celor prezen]i, comandantul brig`zii a urat
bun venit militarilor americani în garnizoan` [i a subliniat
c`, pe parcursul celor dou` s`pt`mâni de preg`tire în comun,
militarii români [i americani se vor instrui într-un mediu
apropiat cadrului opera]ional multina]ional din teatrul de
opera]ii din Afganistan, operând cu proceduri comune prin
folosirea limbii engleze.
Nu în ultimul rând, comandantul marii unit`]i bistri]ene [i-a
exprimat convingerea c` aceast` activitate va fi benefic` pentru
to]i militarii participan]i la exerci]iu, punându-se în practic` lec]iile
înv`]ate de-a lungul misiunilor executate peste hotare.
Activitatea comun` de antrenament contribuie la cre[terea
interoperabilit`]ii între armatele statelor partenere participante
[i reprezint` cel mai amplu exerci]iu multina]ional ce se desf`[oar`
în România în acest an. 
COMPETI}II SPORTIVE LA PRUNDU-BÂRG~ULUI
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN
S
`pt`m#na trecut`, la Prundu-Bârgùlui
[i la poligonul automatizat Livezile, s-au
desf`[urat Competi]iile sportive [i aplicativ
militare de var`, faza pe Brigada 81 Mecanizat`
General Grigore B`lan, la care au participat
loturile reprezentative ale unit`]ilor subordonate
marii unit`]i bistri]ene.
Militarii participan]i la aceast` competi]ie s-au întrecut în
probele de duel de foc [i patrul` militar`. La încheierea
concursului, comisia de arbitraj a declarat câ[tig`tor lotul
Batalionului 812 Infanterie Bistri]a (locul I), urmat de lotul
Batalionului 811 Infanterie Dej (locul II) [i cel al Batalionului 817
Artilerie Petru Rare[ (locul III). La competi]ie au mai participat
loturile subunit`]ilor Brig`zii 81 Mecanizat` (locul IV), ale
Batalionului 814 Tancuri Mihai Vod` (locul V) [i ale Batalionului
405 Sprijin Logistic N`sùd (locul VI).
Prezent la ceremonia de premiere [i închidere a competi]iei,
comandantul Brig`zii 81 Mecanizat`, general de brigad` DanFlorin Grecu, a felicitat to]i participan]ii pentru profesionalismul [i
spiritul de fair play în care s-a desf`[urat activitatea [i a înmânat
diplome ocupan]ilor primelor trei locuri.
De asemenea, a mul]umit gazdelor, respectiv Batalionului
817 Artilerie Petru Rare[ din Prundu-Bârgùlui [i personalului
poligonului automatizat Livezile, pentru condi]iile tehnice
asigurate derul`rii concursului.
Cei mai buni militari participan]i la aceast` competi]ie vor fi
selec]iona]i în lotul brig`zii [i vor reprezenta marea unitate
bistri]ean` la fazele superioare ale Competi]iilor sportive [i
aplicativ-militare de var`. 
ZIUA REZERVISTULUI MILITAR
LOCOTENENT ANDREEA CRISTIAN
Mar]i, 28 mai, la Palatul Cercului Militar
Na]ional, a avut loc ceremonia dedicat` Zilei
Rezervistului Militar, în contextul s`rb`toririi
a 87 de ani de legitimitate istoric` a Asocia]iei
Na]ionale a Cadrelor Militare în Rezerv` [i
în Retragere Alexandru Ioan Cuza.
Constantin Olteanu, [i Olga Macarie, nepoata mare[alului, au
evocat, în interven]iile lor, momente din activitatea mare[alului
Prezan, eviden]iind personalitatea remarcabil` a acestuia.
La final, pre[edintele ANCMRR a înmânat Embleme de
Onoare reprezentan]ilor structurilor centrale ale MApN [i ai
categoriilor de for]e ale armatei. 
Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului Na]ional al
României, urmat` de discursul pre[edintelui ANCMRR,
generalul (r) Mihai Iliescu, care a subliniat c` elita rezervi[tilor
militari va r`mâne un izvor de personalit`]i marcante [i un
exemplu de patriotism, profesionalism, demnitate [i onoare.
Anul acesta, evenimentul a fost dedicat mare[alului
Constantin Prezan, membru de onoare al Academiei Române.
Istoricul militar Petre Otu, fostul ministru al ap`r`rii, generalul
TAB~RA DE VAR~ PENTRU CERCETA{I
Vineri, 24 mai, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a lansat concursul na]ional de
selec]ie pentru participarea elevilor de liceu din clasele IX-XI la cea de-a [aptea edi]ie
a Taberei de var` pentru cerceta[i, desf`[urat` sub deviza Fii cel mai bun! Fii la
în`l]ime!Tab`ra din acest an se va desf`[ura, în perioada 28 iulie – 4 august, la Academia
Naval` Mircea cel B`trân din Constan]a, cu sprijinul Statului Major al For]elor Navale.
Proiectul î[i propune s` dezvolte [i s` valorifice spiritul de competi]ie [i de
echip` al tinerilor participan]i. Programul taberei va cuprinde activit`]i aplicativ - militare,
întreceri sportive, vizite la obiective militare [i turistice.
Concursul de selec]ie cuprinde dou` etape, în cadrul acestora testându-se cuno[tin]ele
elevilor despre Armata României, NATO [i UE. În prima etap` (24 mai–9 iunie 2013),
echipe constituite din câte doi liceeni vor trebui s` completeze un formular de înregistrare
[i s` r`spund` la 20 de întreb`ri tip gril`. Pentru cea de-a doua etap` (10–23 iunie 2013),
echipele care au r`spuns corect la cel pu]in 15 întreb`ri ale primei etape se calific`,
acestea urmând s` r`spund` la un nou set de întreb`ri.
În perioada 24–28 iunie, juriul concursului va evalua r`spunsurile trimise de echipele
calificate în cea de-a doua etap`, primele 21 dintre acestea urmând s` participe la tab`ra
de preg`tire.
Detalii cu privire la ac]iune pot fi ob]inute de pe pagina web www.mapn.ro/tabara.
Activitatea este organizat` în parteneriat cu Ministerul Tineretului [i Sportului [i cu
Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii. 
EVENIMENT
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
SECRETARUL GENERAL
AL NATO, LA MApN
M
inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, s-a
întâlnit mar]i, 28 mai,
la sediul MApN, cu
senatorul american
James Rosapepe.
FOTO: EUGEN MIHAI
În cadrul discu]iilor, cei doi oficiali au abordat
subiecte legate de misiunile Alian]ei Nord-Atlantice
în actualul context interna]ional, de participarea
României în teatrele de opera]ii [i de amplasarea
sistemului de ap`rare antirachet` de la Deveselu.
Ministrul Mircea Du[a [i secretarul general
Rasmussen au apreciat c` promovarea unei politici
europene de ap`rare [i securitate, de succes, poate fi
realizat` doar de o Europ` puternic` [i deschis`,
angajat` ferm în investi]ia în securitate [i ap`rare.
Ministrul ap`r`rii na]ionale a eviden]iat excelenta
colaborare între Armata României [i armatele
celorlalte ]`ri membre ale Alian]ei, mai ales în
Afganistan, [i a reiterat inten]ia ]`rii noastre de a
participa la misiunea de dup` 2014 în aceast` ]ar`.
La rândul sù, secretarul general al NATO a
precizat c` asigurarea succesului ISAF [i misiunii
viitoare a NATO de instruire [i consiliere în Afganistan poate fi garantat` doar de men]inerea coeziunii
[i solidarit`]ii Alian]ei. Vreau s` v` mul]umesc
pentru profesionalismul trupelor române în teatrele
de opera]ii [i s` v` transmit c` România este un aliat
puternic al Alian]ei Nord-Atlantice, pe care ne putem
baza întotdeauna.
Securitatea cibernetic` s-a aflat pe agenda celor
doi oficiali, ambii fiind de p`rere c`, la nivelul NATO,
trebuie conceput un plan riguros de ac]iuni care s`
contracareze poten]ialele atacuri.
Un alt subiect pe agenda discu]iilor a fost scutul
antirachet`. În timp ce secretarul general Anders
J
FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIU
oi, 23 mai, la Statul Major al For]elor Terestre,
generalul Sorin Ioan a predat comanda SMFT
generalului-maior Mircea Savu.
L
a ceremonie au participat ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a,
[eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`,
reprezentan]i ai Statului Major General, comandan]i de mari unit`]i
[i unit`]i din For]ele Terestre [i personal din comandament. La activitate au fost
citite ordinul privind avansarea generalului Sorin Ioan, de pre[edintele României,
de la gradul de general-locotenent la gradul de general, precum [i ordinele prin
3
OFICIAL
AMERICAN,
LA MApN
M
inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, l-a
primit vineri, 24 mai, la MApN, pe secretarul
general al Organiza]iei Tratatului Atlanticului de Nord
(NATO), Anders Fogh Rasmussen, care a efectuat o
vizit` oficial` în România în zilele de 23 [i 24 mai.
www.presamil.ro
Fogh Rasmussen a f`cut din nou cunoscut c` dezvoltarea capabilit`]ii NATO de ap`rare împotriva rachetelor balistice r`mâne una dintre priorit`]ile agendei
politice [i opera]ionale ale Alian]ei, ministrul Mircea
Du[a a prezentat o informare despre stadiul lucr`rilor
de la Deveselu.
Sistemul de ap`rare antirachet` are o importan]`
strategic` [i reprezint` un element fundamental al
asigur`rii securit`]ii noastre [i a ]`rilor din Sud-Estul
Europei în fa]a amenin]`rilor. Recent, am f`cut o vizit`
la Deveselu pentru a verifica personal stadiul lucr`rilor
[i v` asigur c` proiectul se va încadra în graficul deja
stabilit, a concluzionat ministrul ap`r`rii na]ionale. 
CEREMONIE
DE PREDARE-PRIMIRE
LA SMFT
care generalul-maior Mircea Savu a fost împuternicit [ef al Statului Major al
For]elor Terestre [i generalul-maior Ion Ungureanu a fost împuternicit loc]iitor
al [efului SMFT.
Generalul Sorin Ioan a ]inut un emo]ionant discurs, prezentând aspecte [i
întâmpl`ri petrecute în cei 40 de ani de carier` militar` [i le-a mul]umit, la
final, celor care [i-au pus amprenta asupra personalit`]ii sale, precum [i subordona]ilor cu care a lucrat de-a lungul timpului, subliniind, înc` o dat`, importan]a lucrului în echip`.
În semn de înalt` apreciere pentru serviciile deosebite pe care le-a adus
institu]iei militare, pentru rezultatele remarcabile ob]inute pe durata îndeplinirii mandatului de [ef al Statului Major al For]elor Terestre, pre[edintele
României i-a conferit, generalului Sorin Ioan, Ordinul Na]ional Steaua României
– în grad de Comandor, cu însemn pentru militari.
Absolvent al {colii de ofi]eri de artilerie [i în`l]at la gradul de locotenent în
1976, generalul Sorin Ioan a parcurs toate treptele carierei militare, pornind
de la func]ia de comandant de pluton, baterie, divizion, regiment de artilerie,
loc]iitor comandant de divizie mecanizat`, comandant de corp de armat`, [ef
al Statului Major al For]elor Terestre, loc]iitor al [efului Statului Major General [i consilier al ministrului ap`r`rii na]ionale. A fost înaintat la gradul de
general-locotenent în 2004.
De-a lungul carierei militare, a comandat Deta[amentul Tactic Sfântul
Gheorghe, dislocat în Albania, ca parte a For]ei Multina]ionale Alba (1997), iar în
perioada 2007-2010 a îndeplinit func]ia de [ef al Reprezentan]ei Militare a
României la NATO [i UE. În perioadele 2004-2006 [i iunie 2012 - mai 2013 a
îndeplinit func]ia de [ef al Statului Major al For]elor Terestre.
Generalul-maior dr. Mircea Savu îndepline[te, de la 1 mai 2010, func]ia de
loc]iitor al [efului Statului Major al For]elor Terestre. În`l]at la gradul de locotenent în 1978, absolvent al {colii militare de ofi]eri de tancuri, a îndeplinit
succesiv toate func]iile pe linie de comand`: comandant de pluton, companie,
brigad` tancuri, [ef al Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie [i Direc]iei Opera]ii din
Statul Major General, comandant al Diviziei 4 Infanterie Gemina. 
CONFERIN}~ LA TIRANA
Î
La conferin]` au participat reprezentan]i din România, Albania, Bosnia [i Her]egovina,
Bulgaria, Croa]ia, Grecia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia [i Turcia. }ara noastr` a
fost reprezentat` de loc]iitorul [efului Statului Major General, general-locotenent Dan-Ghica
Radu.
Conferin]a [efilor statelor majore generale din ]`rile din Balcani, care a asigurat cadrul de
cooperare militar` în diferite domenii – amenin]`ri asimetrice, educa]ie, instruire [i exerci]ii,
comunica]ii prin satelit, management informa]ional, ap`rare cibernetic` –, a reprezentat un
instrument complementar altor ini]iative regionale care contribuie la consolidarea securit`]ii în
regiune. 
FOTO: GABRIEL GHERASIM
n zilele de 22 [i 23 mai, la Tirana, Republica Albania, s-a desf`[urat
Conferin]a [efilor statelor majore ale armatelor ]`rilor din Balcani,
dedicat` înt`ririi cooper`rii [i securit`]ii la nivel regional.
Discu]iile celor doi oficiali
s-au axat pe cooperarea militar` bilateral`, ministrul Du[a
subliniind faptul c` Parteneriatul româno-american este
unul solid, evolu]ia rela]iilor
militare dintre cele dou` ]`ri
demonstrând faptul c` exist`
o abordare comun` a problematicii de pe agenda de
ap`rare.
Prezen]a militarilor americani în România a facilitat
cre[terea interac]iunii dintre
for]ele noastre. Activit`]ile de
instruire în comun desf`[urate
anual au avut rezultate remarcabile, care au contribuit semnificativ la o mai bun` executare a misiunilor din teatrele
de opera]ii. Apreciem, în mod
deosebit, sprijinul acordat de
partea american` pentru dotarea Centrului de Instruire
pentru Lupt` al For]elor Terestre, a spus ministrul ap`r`rii
na]ionale.
Ministrul Du[a a eviden]iat excelenta colaborare din
Afganistan [i a reiterat inten]ia
]`rii noastre de a participa la
misiunea viitoare a NATO, de
instruire [i consiliere, post
2014, în aceast` ]ar`. Avem
nevoie de o alian]` modern`
[i capabil`, caracterizat` de o
puternic` solidaritate. La
nivelul României am luat
decizia politic` de a cre[te
bugetul ap`r`rii cu 0,3 la sut`
din PIB în fiecare an, astfel
încât pân` în 2016 s` putem
îndeplini cerin]a NATO de
a aloca dou` procente din
PIB pentru Armat`, a afirmat
ministrul Mircea Du[a.
La rândul sù, senatorul
James Rosapepe a mul]umit
militarilor români pentru profesionalismul, devotamentul lor
[i pentru modul în care coopereaz` cu militarii americani în
toate misiunile pe care le execut` împreun`, dar mai ales
în teatrul de opera]ii din
Afganistan. 
4
LINIA |NT@I
www.presamil.ro
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
SCHIMB DE EXPERIEN}~ ÎN BAZA VIPER
MAIOR ADRIAN JIANU
Recent, în poligonul de
tragere al For]elor
Speciale Americane din
FOB Viper a avut loc un
schimb de experien]`
între partenerii
americani [i militarii
români din Batalionul 1
Manevr` Golden Lions,
bazat pe cunoa[terea
caracteristicilor tehnicotactice [i executarea
unei [edin]e de tragere
cu armamentul
individual din dotarea
celor dou` armate.
Activitatea s-a desf`[urat pe
durata a dou` zile. În prima etap` au
fost prezentate cuno[tin]e teoretice
despre arme, caracteristici tehnicotactice, montare-demontare,
cunoa[terea p`r]ilor mari
componente, dar [i regulile de
mânuire a armamentului.
Participând la misiuni
interna]ionale, î]i dore[ti s` ai
ocazia s` tragi, s` înve]i s` demontezi
[i alte tipuri de armament
apar]inând ]`rilor partenere.
Armamentul partenerilor americani
este, în mod cert, foarte precis [i u[or
de utilizat, a m`rturisit caporalul
{tefan Roman.
A doua etap` a constat în
prelucrarea regulilor [i m`surilor de
siguran]` în poligon [i a condi]iilor
[edin]ei (pozi]ii de tragere, timpi de
execu]ie, reparti]ia cartu[elor pe
cele zece ]inte), precum [i tragerea
propriu-zis`.
Pistolul mitralier` aflat \n dotarea militarilor rom#ni a st#rnit aten]ia partenerilor americani.
Am fost impresionat de precizia
armamentului partenerilor
americani, a explicat caporalul Ion
Cimpoieru, la sfâr[itul [edin]ei.
Caporalul Ioan Adrian Popa a
m`rturisit c` s-a sim]it onorat
pentru c` a fost selectat s` participe
la exerci]iul cu partenerii
americani. Aceast` provocare a adus
un plus de cuno[tin]e [i experien]`
pentru fiecare participant. În urma
activit`]ii, am constatat, prin
compara]ie, c` armamentul
românesc s-a dovedit a fi foarte fiabil,
a completat Adrian.
Executarea tragerii a
însemnat pentru caporalul Petru
Ciobanu câteva secunde înc`tu[ate
de emo]ie, respira]ie sacadat` pân`
când…totul s-a oprit în jur,
moment în care militarul [i arma
pulsau la unison, pentru ca
traiectoria glon]ului s` loveasc`
centrul ]intei.
Aliniamentul de tragere a
reprezentat locul în care au
dominat spiritul de competi]ie,
dar [i camaraderia a dou` armate
cu dot`ri diferite, îns` cu obiectiv
comun.
Mi-a pl`cut foarte mult
armamentul alia]ilor, în special
pu[ca de asalt M 4, datorit`
preciziei [i reculului foarte mic. Ca
[i greutate, nu difer` foarte mult de
armamentul nostru, în schimb
precizia este mult mai bun`.
Aceasta se datoreaz`, în primul
rând, aparatelor optice montate pe
acest tip de armament, a explicat
sergentul-major Berzovan Raoul.
Locotenentul Mihai Popa
m`rturise[te c`, discutând cu
partenerii americani, în urma
desf`[ur`rii acestei activit`]i, a
r`mas pl`cut surprins s` afle c`
p`rerea lor este una foarte bun`
despre fiabilitatea [i rezisten]a
armamentului din dotarea
armatei române. Cre[terea
încrederii în armamentul
FOTO: PLUTONIER-MAJOR FLORINEL IONESCU
individual, precum [i [ansa unic`,
pentru unii dintre noi, de a
executa trageri cu armament
modern, din dotarea altei armate,
au fost elementele definitorii ale
acestei experien]e, a precizat
ofi]erul.
Activitatea s-a înscris pe
coordonatele uzualului, misiunile
comune de acest tip fiind, în
ultimul timp, tot mai dese. Scopul
acestei [edin]e de tragere nu a
urm`rit neap`rat cuantificarea
punctajelor ob]inute, prin lovirea
precis` a ]intelor, ci, mai degrab`,
închegarea rela]iilor de
colaborare. 
MENTORI PENTRU PARTENERII AFGANI
MAIOR ADRIAN JIANU
T
imp de o lun`, instructori români din
Batalionul 1 Manevr` Golden Lions au preg`tit
militarii dintr-un batalion al Armatei Na]ionale Afgane
(ANA), în baza înaintat` Eagle, pentru executarea unei
[edin]e de tragere cu armamentul greu de infanterie.
Este bine cunoscut faptul c`
unul dintre obiectivele militarilor
români este [i acela de a consilia [i
ajuta partenerii afgani în procesul
de instruc]ie, astfel încât s` fie
capabili s` preia responsabilitatea
securit`]ii provinciei, dup`
retragerea for]elor române[ti.
Un astfel de episod s-a încheiat, de
curând, în provincia Zabul, unde
infanteri[tii ar`deni de la Golden
Lions, cu experien]` în slujba
arunc`toarelor, [i-au adus contribu]ia
la instruirea tinerilor colegi afgani.
Pe lâng` [edin]ele de
cunoa[tere a armamentului, au
existat [i [edin]e de instruc]ie la
arunc`toare, astfel încât, militarii
afgani au putut executa tragerea în
condi]ii de securitate maxim`. A fost
nevoie de r`bdare, deoarece
no]iunile de timp [i încadrare strict`
în program, la partenerii afgani, nu
sunt foarte importante, iar
instructorii no[tri au dat dovad` de
flexibilitate pentru a desf`[ura
[edin]ele în condi]ii optime.
De[i nu au suficiente resurse
materiale pentru instruc]ie,
majoritatea [i-a exprimat dorin]a de
a-[i însu[i caracteristicile [i destina]ia
armamentului greu de infanterie, dar
[i de a se instrui cât mai bine. Au fost
[i bariere legate de încadrarea în
program, dar le-am dep`[it, încercând
s` d`m dovad` de indulgen]`.
Instruc]ie la arunc`toare.
Militarii afgani au fost mult mai
receptivi la partea practic` a
[edin]elor, considerând c` este mai
important s` [tie cum s` foloseasc`
arunc`toarele, decât s` înve]e
caracteristicile acestora.
Este prima serie din acest batalion
care a executat tragerea, iar pentru
mine, subofi]er cu o experien]` de
12 ani, este un motiv de satisfac]ie
profesional`. A fost greu, dar [i
satisfac]ia a fost pe m`sur`, a
afirmat plutonierul-major Mihai
Cri[an.
Activitatea s-a desf`[urat [i cu
sprijinul instructorilor afgani cu
experien]`, mai ales c` pentru
militarii din ANA exist` mai pu]in`
rigoare în executarea instruc]iei.
De aceea, implicarea acestora în
implementarea disciplinei a fost
foarte util`.
Instructorii afgani pe care i-am
mentorizat aveau ceva din
disciplina noastr` militar` [i asta
datorit` faptului c` au fost cândva
instrui]i tot de românii de la ANA
Training. Acum ne-a fost mai u[or
s` lucr`m cu ei, întrucât aveau deja
cuno[tin]ele de baz` necesare, a
explicat plutonierul-major Romeo
Bun.
FOTO: MAIOR ADRIAN JIANU
Tot timpul am fost de p`rere c`
rezultatul lucrului cu arunc`toarele
se vede la trageri. Acolo este
examenul real al tuturor orelor
petrecute la câmpul de instruc]ie.
Acum, chiar sunt bucuros c`
finalitatea muncii noastre s-a v`zut
în modul organizat [i disciplinat în
care s-a executat tragerea, precum [i
în rezultatele ob]inute, a completat
subofi]erul.
La încercarea de a interac]iona
cu instructorii afgani, [eful
artileri[tilor de la batalionul
Armatei Na]ionale Afgane, c`pitan
Abdulah Mohammad, a r`spuns
scurt, f`r` prea multe explica]ii,
suficient cât s` reprezinte concluzia
activit`]ii desf`[urate în comun:
Ochii nu mint niciodat`. Românii
sunt oameni cumsecade.
De[i militarii ar`deni n-au
reu[it s` re]in` exact cum se spune
Gata bula? Gata! în dialectele Dari
sau Pashtu [i nici cum se traduce
încadrarea la o furcu]`, totu[i au
re]inut c` implicarea în procesul de
instruc]ie [i profesionalismul nu au
grani]e. Totodat`, este o
certitudine c`, prin str`dania
militarilor de la Golden Lions,
partenerii din batalionul Armatei
Na]ionale Afgane au executat
tragerea în condi]ii foarte bune. Un
motiv de mândrie pentru militarii
ar`deni, întrucât rezultatele
ob]inute au fost peste a[tept`ri. 
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
LINIA |NT@I
www.presamil.ro
5
PENTRU CA ZÂMBETUL COPIILOR S~-{I P~STREZE CANDOAREA
MAIOR SORIN HOMEAG
1 Iunie este ziua în care cei mici sunt în centrul aten]iei, iar tot ceea ce se
organizeaz` este special pentru ei, pentru a-i face s` se simt` cei mai importan]i.
A[a au stat lucrurile [i în Afganistan, ocazie perfect` de a ini]ia proiectul
Scorpionii Galbeni sunt mândri de copiii lor.
Jocul copiilor
traverseaz` meridiane
În felul de a gândi al
oamenilor, jocul este opus
seriozit`]ii. De aceea, r`zboiul
nu e o joac`, iar râsul se afl`
p`streze pofta de joc [i
candoarea, s` nu înlocuiasc`
juc`riile cu armele, a afirmat, cu
emo]ie în glas, c`pitanul Marius
Corbu, ofi]er responsabil cu
CIMIC la Batalionul 2 Manevr`
Scorpionii Galbeni.
C`pitanul Marius Corbu, al`turi de micu]ii afgani.
într-o anumit` contradic]ie cu
seriozitatea. La o privire mai
atent` îns`, dup` aceste patru
luni de misiune în teatrul de
opera]ii din Afganistan,
opozi]ia joc-seriozitate nu mai
apare concludent` sau cert`
pentru mine. Constat c` râsul
copiilor [i jocul lor sunt la fel
peste tot în lume. Copiii
afgani, ca [i copiii români, râd
la fel de mul]umi]i, când jocul
iese. Ori de câte ori ofer unui
copil afgan o ciocolat`, o
juc`rie, parc` aud râsul feti]ei
mele [i simt, pentru câteva
secunde pre]ioase, c` îmi st`
inima, c` mi se opre[te
respira]ia [i gândul meu se
duce, cu dor, acas` la copilul
meu. {i atunci privesc altfel
copilul din fa]a mea, privirea
trece de hainele rupte sau
murdare, de mânu]ele cr`pate,
îi în]eleg necazul, îi v`d
speran]a din ochi [i îmi doresc
s` fac mai mult, s` îl ajut s` î[i
O lume aparte
Copil`ria e vârsta la care
cea mai profund` bucurie poate
fi un zâmbet curat. Copil`ria e
o lume aparte, plin` de lumin`
[i armonie. S` te bucuri de ea,
draga mea copil`! La mul]i
ani, Iulia-Maria, î]i transmite
tata de aici din Afganistan, e
mesajul plutonierului-major
Liviu Gimanc`.
S` ai parte în fiecare zi de
bucuria [i mândria pe care le-am
sim]it în ziua în care ai venit
pe lume, îi transmite c`pitanul
Teodora [i Andrei Ardelean.
Cosmin Ardelean micu]ului sù
Andrei.
siguran]` genetica nu î[i are
mele, pentru c` vei fi
Prin îngrijirile medicale pe
locul în dragostea pe care o
întotdeauna sufletul apropiat
care le acord` cu mult`
port celor ce îmi spun cu atât
afec]iune [i profesionalism,
mie [i vei r`mâne
caporalul Ioan Moldoveanu
drag tati. Oriunde m-a[ afla
întotdeauna împlinirea viselor
ofer` o raz` de speran]` copiilor
[i orice a[ face, gândul [i
mele! {i oriunde m-a[ afla,
afgani pentru o via]` mai
[ti]i foarte bine c` v` iubesc [i
inima îmi zboar` la
o s` revin pentru a v` strânge
s`n`toas`.
în bra]e, pentru c` atunci
Mereu cu gândul
când tati promite, se
la cei doi copii
întâmpl`, nu-i a[a?, le
ai mei, Nicoleta
transmite copiilor sì maiorul
(5 ani) [i Ionu]
Adi Murtaza.
(1 an), doresc
ca ace[ti copii
Jocul este foarte serios [i ar
afgani s`
trebui s` privim cu foarte mult
beneficieze de un
respect dreptul la joac` al
trai cât de cât
copiilor de pretutindeni. De
normal.
aceea, de pe aceste meleaguri
Satisfac]ia mea
îndep`rtate, urez copiilor din
cea mai mare
Afganistan, cât [i copiilor din
este atunci când
România noastr` drag`, cum
rev`d copiii care
ne place s` spunem, tot ceea ce
au beneficiat de
îi doresc [i feti]ei mele, Miruna,
îngrijiri
Nicoleta [i Ionu], copiii
o copil`rie fericit`, ferit` de
medicale [i, cu
caporalului Ioan Moldoveanu.
teroare, s` fie înconjura]i de
minunile vie]ii mele, Alex [i
Diana. {i asta se întâmpl`
pentru c` ei reprezint` cea
mai mare realizare a anilor
care s-au scurs, indiferent de
locurile [i situa]iile cu care
via]a [i, de ce nu, cariera
militar` m-au confruntat. Te
iubesc, Alex! Sunt fericit [i
mândru s` am asemenea
bìat, sunt lini[tit c` numele
[i familia vor r`mâne pe
mâini mai bune decât au fost
vreodat`! Te iubesc, Diana!
Sunt [i voi fi întotdeauna
mândru de prin]esa vie]ii
oameni iubitori, responsabili,
protectori, c`ci r`zboiul nu e o
joac`, nu este pentru copii!,
transmite c`pitanul Marius Corbu.
În aceast` zi deosebit`
pentru to]i copiii din România,
noi, militarii Batalionului 2
Manevr` Scopionii Galbeni, de
aici, din Afganistan, v`
transmitem toate gândurile
noastre de bine, v` mul]umim
c` v` gândi]i [i ne sus]ine]i în
permanen]` [i v` adres`m
invita]ia de a ne întâlni le
ceremonia de repatriere din
luna august, la Timi[oara. La
mul]i ani! 
Alex [i Diana Murtaza.
Iulia-Maria, fiica plutonierului-major Liviu Gimanc`,
\mpreun` cu Roni, c`]elul familiei.
zâmbetul pe buze, m` întreab`,
din pu]inele expresii române[ti
pe care le cunosc: Ce mai faci,
doctore? La mul]i ani, tuturor
copiilor din România!, La
mul]i ani, Nicoleta [i Ionu]!
La mul]i ani, tuturor
copiilor din întreaga lume [i
gemenilor mei, Marian
Alexandru [i Maria
Alexandra. Tati v` iube[te [i
abia a[teapt` s` ajung` acas`
s` v` strâng` la piept!, le
transmite caporalul Ionel
Dumitru Anghel.
S-ar putea spune c`
dragostea pentru copii este
condi]ionat` genetic, dar cu
Maria Alexandra [i Marian Alexandru, gemenii
caporalului Dumitru Anghel.
6
www.presamil.ro
INSTRUC}IE
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
SITUA}II CARE TE POT SCHIMBA
FRUNTA{ CRISTIAN LENGA
[email protected]
M
ilitarii Centrului 89
Principal pentru
Comunica]ii [i Informatic` au
pove[ti, care mai de care mai
interesante, din teatrele de
opera]ii. Vorbesc despre
pericolele la care s-au expus [i
modul în care [i-au îndeplinit
misiunile. Cei intervieva]i au
spus c`, de[i pericolul pânde[te,
nimic nu i-ar împiedica s` mai
plece într-o nou` misiune,
pentru c` experien]a ob]inut`
astfel le este de mare ajutor.
Prin ochii unei femei
Cu siguran]`, mul]i dintre noi ne-am
întrebat care este modul în care o femeie
percepe o misiune într-un teatru de opera]ii,
care sunt greut`]ile pe care le întâmpin` sau
cum trece peste dep`rtarea de cas`.
Ei bine, locotenentul Diana Lance, [ef
birou la Centrul 89 Principal pentru
Comunica]ii [i Informatic`, a fost în misiune,
în Afganistan, în 2011. Î[i aduce aminte
primul pas pe p`mânt strìn dup` o c`l`torie
de mai bine de 12 ore cu avionul. Mi-a pl`cut
c`ldura aceea, pentru c` eu, mai degrab`, am
probleme cu frigul. Temperatura era pl`cut`
pentru mine, iar clima uscat` ne-a ajutat s`
rezist`m. Când am revenit în ]ar`, mi s-a
p`rut frig, pentru c` m` obi[nuisem foarte bine
cu mediul acela. Partea cea mai dificil` a fost
separarea de familie, pentru c` de multe ori
sim]ea nevoia de a fi aproape de cineva
cunoscut, familiar, c`ruia s` i se poat`
confesa. Oricum, [i dac` ar fi vrut s` o fac`,
nu ar fi avut timp. Programul era de luni
pân` duminic`, [i nicio zi nu era diferit` de
cealalt`. F`când acela[i lucru zi de zi, te
Nicio situa]ie nu trebuia tratat`
cu superficialitate, pentru c` nu
este loc de gre[eli. Dac` nu eram
atent`, puneam în pericol vie]ile
oamenilor, spune locotenentul
Diana Lance.
obi[nuie[ti cu munca, dar nu trebuie s` tratezi
nimic superficial, pentru c` ce scriam se
materializa în teren. Nu era loc de gre[eli, iar
dac` eu nu eram atent`, puneam în pericol
vie]ile celor din jurul meu.
Ce a impresionat-o foarte tare a fost
peisajul, modul în care supravie]uiau
localnicii cu pu]inele lucruri pe care le aveau,
mai ales c` natura nu îi ajuta deloc. Pentru c`
nu puteam s` lipsesc de la birou, nu am avut de
multe ori ocazia de a discuta cu afganii. Îns`,
atunci când am f`cut-o, am fost impresionat`
de stilul lor de via]`.
A avut o misiune extrem de delicat` în
acele luni petrecute acolo. Trebuia s`
centralizeze [i s` raporteze toate incidentele
din aria lor de activitate. În fiecare zi auzeam
de r`ni]i, de deceda]i. La un moment dat, nici
la mas` nu mai puteam merge, pentru c`
mereu îmi r`sunau în minte toate lucrurile pe
care le auzeam. Mi se p`rea nedrept. Acum
erau lâng` noi, iar dup` o perioad`, pe o targ`,
primind îngrijiri.
Dup` încheierea primei misiuni, a încercat
s` dep`[easc` unele momente pe care le-a
trìt în Afganistan. Tot ce [i-a dorit a fost s`
revin` la vechea ei via]`. Toat` lumea m`
întreba cum a fost, ce am f`cut, cum m-am
descurcat... Ei bine, lucrurile acestea, de cele mai
mult ori, m` epuizau. Nu e simplu s` treci peste,
dar eu am reu[it s` m` bucur în continuare de
lucrurile frumoase pe care via]a le are de oferit.
Momente dificile
În aceea[i misiune a participat [i
plutonierul Gheorghi]` Toma, care se ocup`
de partea financiar` a unit`]ii. F`r` s` stea pe
gânduri, spune c` mai vrea s` participe la o
astfel de ac]iune, pentru c` simte c` acolo a
acumulat o experien]` deosebit`. A ajuns în
teatrul de opera]ii cu dou` s`pt`mâni
înaintea colegei sale, locotenentul Diana
Lance, [i î[i aminte[te primele vorbe spuse de
aceasta: Ce caut eu aici?, privind totul în jurul
ei [i uimindu-se de ce vedea, pentru prima
dat`, o mare de nisip.
A încadrat o func]ie în compartimentul
de mentenan]` [i s-a acomodat rapid, la fel ca
[i Diana. De altfel, nu a avut parte de vreo
problem` legat` de clim`, pentru c`, dup`
cum spune el, nici nu o sim]i.
La început, nu realizam pericolul la care
m` expuneam. Am cam luat totul mai în
joac`, pentru c` în primele trei s`pt`mâni nu
am fost deloc ataca]i cu rachete. Când s-a
întâmplat, a fost foarte aproape de mine, la
numai câ]iva metri, î[i aminte[te Gheorghi]`.
Schijele au intrat pân` în dormitor, a v`zut o
gaur` de un metru p`trat în acoperi[ [i a
auzit c` doi oameni au decedat în urma
atacului. Spune c`, acum, dac` ar mai
merge, ar [ti tot ce este de f`cut de la a la z [i
ar fi mult mai atent la tot ceea ce se întâmpl`
în jurul sù.
Momentele care l-au frapat [i i-au r`mas
în minte au fost cele în care a început s` ias`
în patrule. Militarii cùtau dispozitive
explozive improvizate (DEI) cu mâinile,
pentru c` detectoarele nu le puteau g`si,
acestea fiind acoperite cu diferite materiale
pentru a face detec]ia mai grea. Foloseau
bidoane de 20 de litri cu motorin`, azot, cu
înc`rc`tur`, tabl`, cuie... Ce nu am în]eles este
cum ajungeau atât de repede acolo dac` se
patrula încontinuu. Când aveau timp s` le
îngroape?, se întreab` subofi]erul. E dureros
ce se întâmpl`, pe mine cel pu]in m-a înt`rit,
m-a schimbat mult.
O alt` lume
Spre deosebire de interlocutorii anteriori,
maiorul Daniel Verde[ a plecat în Congo, în
2010, al`turi de un grup de [ase militari,
dintre care numai unul fusese într-o misiune
similar`. Experien]a sa ne-a fost de mare folos,
pentru c` a putut s` ne explice la ce s` ne
a[tept`m, î[i aminte[te Daniel.
Primul lucru care l-a marcat a fost clima.
Plecarea din România avusese loc în
octombrie, când temperatura era sc`zut`. În
schimb, în capitala congolez` Kinshasa au
fost lovi]i de o temperatur` de peste 30 de
grade Celsius [i de umiditate ridicat`.
Cineva a venit s` ne ia în primire [i îmi aduc
aminte ce haos era în ora[, ce dezordine, ce
aglomera]ie urban`... Ne-au dus în viitoarea
noastr` locuin]`. Drumul pân` acolo era scurt,
îns` noi am ajuns dup` mai bine de o jum`tate
de or`, din cauza blocajelor [i a circula]iei
infernale.
Acolo a mai cunoscut al]i militari
români. Chiar în camera în care trebuia s`
stea erau caza]i cinci ofi]eri. Am fost nevoi]i
s` ne gospod`rim singuri. Pentru un militar
ca mine nu a fost foarte greu, mi-a pl`cut [i
mi-am asumat în întregime rolul. Avea o
buc`t`reas`, care le era [i translator, cu
care mergea în pia]` pentru a cump`ra
alimente. De fiecare dat` era un lucru
deosebit pentru localnici s`-i vad` pe
militarii europeni. Pre]urile cre[teau
imediat dup` sosirea lor, iar porecla lor era
muzungu, care ar putea fi tradus prin omul
cu pielea alb` sau omul f`r` piele.
Primul atac cu rachete asupra bazei
a avut loc foarte aproape de mine,
iar din acel moment am încercat s`
fiu din ce în ce mai atent [i vigilent
la tot ce se întâmpla în jurul meu,
î[i aminte[te plutonierul
Gheorghi]` Toma.
Zona în care [i-a desf`[urat activitatea,
Nord Kivu, era complicat` din punct de
vedere al securit`]ii. Spre deosebire de
Kinshasa, condi]iile climatice erau favorabile.
Un ofi]er mi-a explicat problemele zonei, fiind
una de tranzi]ie a rebelilor rwandezi, [i mi-a
povestit c` ace[tia generau insecuritate. Copiilor
le ofereau bani [i le spuneau c`, dac` îi urmeaz`,
vor avea un trai mai bun. Îi luau în grupurile
lor [i îi foloseau la diferite munci în zonele
miniere, asta pe lâng` faptul c` furau ocazional
hrana sau agresau femeile din acele sate.
Incidente majore nu s-au înregistrat, a[a c`
dup` [apte luni a fost trimis într-o alt` zon`,
pentru înc` trei luni, unde a stat lâng` jungl`,
într-o arie foarte periculoas`.
„
Am ales Congo pentru c`
mi s-a p`rut o experien]`
neobi[nuit`, din care a[
putea înv`]a multe
lucruri... {i a[a a fost.
MAIOR DANIEL VERDE{
Rebelii se îmbr`cau în haine militare [i
nu puteau fi deosebi]i, lucru care îngrozea
popula]ia local`. Veneau din jungl`, furau
alimente [i plecau. Oamenii trìau cu fric` în
fiecare clip`. Chiar au fost [i alterca]ii între
armat` [i ace[tia, care s-au l`sat cu victime de
ambele p`r]i.
Maiorul Daniel Verde[ continu`: Am ales
Congo pentru c` mi s-a p`rut o experien]`
neobi[nuit`, din care a[ putea înv`]a multe
lucruri... {i a[a a fost. Am v`zut culturi noi,
oameni deosebi]i [i obiceiuri ale popula]iei sau
ale altor colegi strìni. Spre exemplu, fiecare a
adus mâncare tradi]ional`, iar în momentele
libere discutam cu to]ii despre obiceiurile din
fiecare ]ar`. }in minte c` aveam un coleg
musulman, care trebuia s` se roage la ore fixe,
de câteva ori pe zi. Problema era c`, în unele
zile, nu avea voie s` m`nânce decât seara, iar
patrulele consum` energie, trebuie s` te
hr`ne[ti [i s` te hidratezi.
Înc` î[i aminte[te sintagma pe care o
foloseau când întocmeau rapoartele zilnice:
Situa]ia este calm`, dar imprevizibil`.
Pericolul era cotidian, iar pe lâng` s`r`cia
crunt` în care trìau oamenii aceia, mai erau
[i în stare de alert` continu`. Noi ne sim]eam
responsabili pentru ei, trebuia s` le asigur`m
protec]ia, s` îi ajut`m cu ce puteam. Trebuia
s` le oferim o stare de lini[te [i siguran]`,
conchide maiorul Verde[. 
INSTRUC}IE
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
www.presamil.ro
7
INTEROPERABILITATE
LA PRE} REDUS
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
[email protected]
C
onform organizatorilor, la exerci]iul Cetatea 2013 s-a urm`rit
[i reducerea considerabil` a costurilor. Totu[i, exerci]iul, care
pune la treab`, în fiecare an, tot ce este mai nou în comunica]iile [i
informatica militare, a ie[it în eviden]` cu cifre impresionante: 2000
de speciali[ti, 50 de unit`]i militare [i 60 de teste [i experimente func]ionale. O reu[it` semnificativ`: realizarea tuturor leg`turilor cu
angajarea preponderent` a unor mijloace de comunica]ii [i informatice mobile, dislocabile.
O coinciden]` fericit`
Cuvinte-cheie
Cetatea 2013 s-a desf`[urat în perioada
21-28 mai [i a marcat împlinirea a 140 de ani
de la constituirea în armat` a primei sec]ii de
telegrafie [i a 50 de ani de la înfiin]area primei
structuri militare de informatic`. Un an
aniversar care implic` [i o coinciden]` fericit`,
a precizat colonelul Mihai Burlacu, [eful
sec]iei planificare capabilit`]i sisteme de
comunica]ii [i informatice în Direc]ia
comunica]ii [i informatic` (DCI). {i prin
prisma acestei coinciden]e, personalul de
specialitate este foarte motivat [i dornic s`-[i
probeze rolul. Colonelul Burlacu, directoruladjunct al exerci]iului, a explicat c`, prin
defini]ie, exerci]iul Cetatea este axat pe ideea
de a permite testarea serviciilor de voce, date
[i multimedia, destinate comandamentelor,
punctelor de comand` de nivel strategic,
operativ [i tactic. Ca noutate, inventariem
posibilit`]ile de a furniza servicii de comand`control pentru comandamentul for]ei întrunite
– un concept care presupune ca unit`]i din
Comandamentul comunica]iilor [i informaticii
(CCI) s` furnizeze aceste servicii de voce, date [i
multimedia pentru viitorul comandament al
for]ei întrunite, a mai spus ofi]erul.
Primul dintre ele: interoperabilitate. Cetatea
2013 s-a desf`[urat în paralel cu Rousofex 2013,
exerci]iu al for]elor pentru opera]ii speciale, [i
Litoral 2013, exerci]iu al For]elor Navale. Astfel,
pe lâng` faptul c` au participat structuri de
specialitate, de stat major [i tehnice din toate
categoriile de for]e ale armatei, din CCI [i din
Comandamentul Logistic Întrunit (CLÎ),
împreun` cu Agen]ia pentru sisteme [i servicii
informatice militare [i Agen]ia pentru
managementul frecven]elor radio, corelarea
celor trei exerci]ii a implicat obiective comune
în privin]a asigur`rii serviciilor de comunica]ii
[i informatic`. De asemenea, speciali[ti din
structuri diferite au avut ocazia s` se
întâlneasc` într-un mediu comun de testare,
evaluare [i validare a solu]iilor tehnice.
Simul`m aici, din punct de vedere opera]ional,
instalarea temporar` a comandamentului for]ei
întrunite, a precizat colonelul Burlacu.
Pe de alt` parte, s-a urm`rit reducerea
costurilor. Centrul de comand` pentru Cetatea
2013 a fost ales Centrul 48 Comunica]ii [i
Informatic` Strategice, al c`rui comandant,
colonel Eugen Borca, a explicat desemnarea
prin faptul c` acesta este, de altfel, specificul
unit`]ii: asigurarea comunica]iilor dislocabile,
pentru punctele de comand` mobile. Centrul
48 sus]ine, în momentul de fa]`, leg`tura cu
trupele din Afganistan, [i are o companie în
structura de comand`-control a NATO.
Chiar dac` totul se face în cazarm`,
mijloacele tehnice instalate ac]ioneaz`
independent, ca [i cum ar fi departe, într-un
teatru de opera]ii, a precizat directorul-adjunct
al exerci]iului. Este important ca speciali[tii s` se
instruiasc` [i în afara caz`rmii, dar anul acesta,
din cauza bugetului limitat, am folosit resursele
alocate în mod prioritar pentru îndeplinirea
M
aiorul Marian {tefan, [ef centru management general de rezerv` la Centrul 48 Comunica]ii [i Informatic` Strategice, a participat la zece
edi]ii ale exerci]iului Cetatea. Din
punctul sù de vedere, cel mai important lucru realizat anul acesta este
reprezentat de faptul c` toate elementele tehnice utilizate au fost mobile, instalate pe containerele avute la
dispozi]ie. Chiar dac` totul se desf`[oar` în cazarm`, totul este dislocabil
[i nu folosim nimic suplimentar din
infrastructura strategic`, sta]ionar`, a
Sistemului de comunica]ii [i informatic al Armatei României, a declarat
maiorul {tefan, care a mai precizat c`,
la Centrul 48, s-a reu[it activarea simultan` a patru centre de comand`, cu
re]ele de voce, date, chiar [i satelitare.
Este o mândrie [i un semn de apreciere
a rezultatelor anterioare faptul c`
unitatea noastr` a fost desemnat` s`
instaleze Centrul întrunit de control al
sistemelor pentru exerci]iul din acest
an, a mai spus maiorul Marian {tefan.
obiectivelor din perspectiva lor tehnic`, nu pentru
carburant sau alte chestiuni auxiliare, ci strict
pentru realizarea solu]iilor tehnice, adic` pentru
ceea ce înseamn` instalarea efectiv` a sistemelor.
{i ultimul capitol de cuvinte cheie: lec]iile
înv`]ate. Colonelul Burlacu anticipa un raport
post-ac]iune foarte consistent, în care se vor
face recomand`ri, bazate pe lec]iile identificate
an de an. De altfel, se poate spune c` una dintre
experien]ele edi]iilor anterioare este tot o lec]ie
înv`]at`. Un exemplu îl constituie participarea
’’
Cum afecteaz`
criza achizi]iile?
În condi]iile în care activit`]ile de instruire
[i evaluare, cu mijloace dislocabile, s-au
desf`[urat în cazarm`, urm`rindu-se
aproximativ 60 de scenarii de testare, se pune
Unul dintre obiectivele exerci]iului
este de a genera solu]ii care s`
permit` reducerea costurilor de
înzestrare. Rentabilitate, dar f`r`
rabat de la securitatea informa]ional`.
F`r` aceste teste [i evalu`ri risc`m s`
cheltuim [i mai mult în viitor.
COLONEL MIHAI BURLACU, DIRECTORADJUNCT AL EXERCI}IULUI CETATEA 2013
firmelor civile, obi[nuite s` vin` la Cetatea
pentru a-[i prezenta portofoliul de produse,
pliantele, cataloagele [i care, în acest an, au fost
nevoite s` în]eleag` faptul c` exerci]iul nu are
nicio leg`tur` cu procesul direct de achizi]ii, ci
numai cu în]elegerea reciproc` a cerin]elor.
Noi s` ne formul`m realist a[tept`rile în func]ie
de solu]iile în dezvoltare pe pia]`,
demonstrate [i analizate de
na dintre nout`]ile oferite de Cetatea 2013:
exper]ii militari, iar ele sunt
utilizarea, pe o platform` de simulare
menite s` ne anticipeze nevoile [i
s` ne pun` la dispozi]ie produse în
distribuit`, a aplica]iei JCAT, ob]inut` cu sprijinul
U
partenerilor americani, pentru antrenarea prin
simulare a comandamentelor, complementar cu
operarea aplica]iilor de comand` [i control din
For]ele Terestre. De asemenea, s-a punctat ca
reu[it` realizarea unor videoteleconferin]e de c`tre
subunit`]i dislocabile, integrând serviciile
multimedia cu infrastructura de voce [i date.
consecin]`. Au fost mai multe firme invitate, dar
unele au renun]at când au aflat c` nu le putem
oferi oportunit`]i concrete.
P
e timpul exerci]iului,
[apte firme IT [i-au
prezentat produsele,
care au putut fi evaluate
de speciali[ti militari,
într-un mediu de laborator la Agen]ia pentru
Sisteme [i Servicii Informatice Militare. De
asemenea, la Centrul 89
Principal pentru Comunica]ii [i Informatic`, au
avut loc demonstra]ii
referitoare la integrarea
unor radiorelee comerciale cu sistemele de
transmisiuni militare,
iar organizatorii sper`
ca, în anii viitori, s` implementeze [i platforme
de testare care s` vizeze
ap`rarea cibernetic` [i
solu]ii de securitate
informa]ional`.
problema în ce m`sur` exist` garan]ii pentru
implementarea viitoare a rezultatelor în
domeniul opera]ional. În condi]iile men]inerii
crizei financiare, cum s` faci achizi]iile
relevante într-un domeniu cu o evolu]ie
tehnologic` atât de dinamic`? Acum vrem s`
în]elegem dac`, într-o anumit` firm`, un produs
are nivelul de maturitate care ne-ar putea
interesa în viitor. Noi doar formul`m cerin]e, nu
facem achizi]ii, [i dorim s` formul`m cu agilitate
aceste cerin]e într-un mod cât mai realist, a
punctat colonelul Burlacu. Pe de alt` parte,
comandantul Centrului 48 a adùgat, tot în
leg`tur` cu lec]iile înv`]ate, faptul c` o
consecin]` a exerci]iului Cetatea ar trebui s` fie
distribu]ia experien]ei pe mai multe direc]ii, nu
doar pe domeniul achizi]iilor, ci [i asupra
preg`tirii de specialitate în cadrul
înv`]`mântului militar. Un rezultat al acestui tip
de exerci]iu trebuie s` fie [i adaptarea
permanent` a procesului de instruire pentru
institu]iile de înv`]`mânt, fiindc` nu mai
mergem pe sisteme clasice, analogice, ci digitale, [i
de aici nevoia unor cursuri de specializare, a
declarat colonelul Eugen Borca.
Speciali[tii analizeaz` noi abord`ri [i solu]ii
tehnice cu scopul de a în]elege care form` de
implementare a unui sistem este cea mai ieftin`,
f`r` a face rabat de la securitate. Pe de alt`
parte, se prefer` alegerea unor sisteme tehnice
deschise, care permit îmbun`t`]iri în func]ie de
dezvolt`rile ulterioare. Astfel, pentru atingerea
unui scop în condi]ii de limit`ri financiare, se
dore[te upgradarea unui sistem deja aflat în
serviciu [i nu înlocuirea cu unul nou. Pân` la
urm`, de aceea Cetatea r`mâne un exerci]iu
extrem de important: pe aceea[i scen`, joac`
actori din toate categoriile de for]e, al`turi de
firme interesate de colaborare.
8
www.presamil.ro
SPORT
A
proximativ 200 de participan]i, sportivi [i staff tehnic, 24 de arbitri,
10 probe de atletism, handbal, baschet, volei, tenis de mas`, tir [i
triatlon. {i mult` pasiune. Acestea sunt câteva din datele [i ingredientele
necesare evenimentului sportiv al anului, cel pu]in din perspectiva colegiilor
militare liceale: Olimpiada de var` a sportului militar liceal, informal
cunoscut` sub denumirea de Spartachiad`.
Sportivitate [i fairplay
Desf`[urat` la Colegiul Militar Liceal
{tefan cel Mare, c`ruia i-a revenit, prin rota]ie,
sarcina [i onoarea de a organiza competi]ia
anul acesta, Spartachiada a fost exact a[a cum
m` a[teptam: o întrecere în care se pune mult
suflet, mult` voin]`, antrenament [i pentru
câ[tigarea c`reia ai nevoie de nervi de o]el [i
suporteri dedica]i. Nervii de o]el [i suporterii
sunt în aceea[i categorie, pentru c`
înfl`c`rarea lor – de aceast` dat` [tef`ni[tii
dominând [i prin num`r – îi transform`
într-un juc`tor suplimentar la sporturile pe
echipe sau o piatr` legat` de piciorul
adversarului, în probele de atletism.
Am v`zut câteva meciuri interesante, la
handbal, volei [i, mai ales, baschet, la finalul
c`rora echipele de la Câmpulung s-au impus
pe toat` linia, mai pu]in la volei feminin, acolo
unde prima pozi]ie a fost ocupat` de echipa din
Breaza a CML Dimitrie Cantemir. Prezent
pentru prima dat` la Spartachiad`, antrenorul
echipei de handbal a cantemiri[tilor, Leonard
Cristescu, s-a declarat cucerit de spiritul
competi]iei: Atmosfera este extraordinar` [i cred
c` dac` s-ar întâmpla [i la nivel de licee civile ce
se întâmpl` la Spartachiad`, nivelul sportului
din România ar fi altul. Arbitrul divizionar
Drago[ Barbu, cel care a condus meciurile de
baschet (dou` dintre ele, Alba – Câmpulung [i
Alba – Breaza încheindu-se tensionat, la un
scor strâns) a apreciat fairplay-ul sportivilor:
Echipele sunt apropiate ca valoare [i pot s`
joace, oricând, cu rezultate foarte bune, în
competi]iile oficiale din campionatul românesc.
Juc`torii au dat dovad` de sportivitate, mai ales
c` aici e vorba [i de orgolii mari, dar asta e, a
câ[tigat echipa care a jucat cel mai bine [i a avut
cel mai mult noroc.
Într-un ritual care, din nefericire, a c`p`tat
valoare de „tradi]ie”, toat` lumea a avut mereu
ceva de comentat împotriva arbitrajului, dar
stafful alc`tuit de Biroul Sport din SMFT [i-a
v`zut de evalu`ri, pe principiul c` dac` toat`
lumea reclam` acela[i lucru înseamn` c`
reu[esc s` fie cu adev`rat echidistan]i.
La atletism, în urma desf`[ur`rii tuturor
celor 10 probe – 100, 200, 400, 800 [i 1.500 m
plat, [tafet` 4x100m [i 4x400m, s`ritur` în
lungime [i în în`l]ime [i aruncarea greut`]ii –
s-a impus lotul CML Dimitrie Cantemir, urmat
de CML {tefan cel Mare [i CML Mihai
Viteazul. Preg`tirea sportivilor s-a v`zut [i în
rezultate, la proba de 100 m plat [i la
aruncarea greut`]ii, doborându-se recordurile
competi]iei, stabilite în urm` cu mul]i ani.
{i la probele aplicativ militare de tir [i
triatlon, echipa Colegiului Militar din Câmpulung a împu[cat premiul I, cantemiri[tii trebuind s` se mul]umeasc` cu pozi]ia a doua la
ambele competi]ii, în vreme ce elevii de la Alba
au ocupat un muncit, f`r` nicio urm` de
îndoial` sau ironie, loc III.
Întrecerile celei de-a XII-a edi]ie a Olimpiadei
s-au terminat mar]i, 28 mai, CML {tefan cel Mare
trecându-[i în palmares o cup` transmisibil`, nou
nou]`, dup` ce cupa de anul trecut a r`mas în
posesia lor definitiv, ca urmare a câ[tig`rii timp de
trei ani consecutiv a competi]iei între licee.
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
OLIMPIADA DE VAR~ A
N
Fulgerul Dulea
oul campion la 100 m plat [i
recordman al competi]iei cu un timp
de 10’44 este Vl`du] Dulea din clasa a XI-a de la
CML Dimitrie Cantemir. Vl`du] se afl` la a doua
participare la Spartachiad`, în clasa a IX-a,
datorit` unei accident`ri, r`mânând acas`. De
sport s-a apucat în liceu [i a ajuns s` practice
atletism datorit` dirigintelui, care-i este [i
profesor de sport, Gianin Stanciu, care l-a
selectat în urma probelor sportive date la clas`.
Între timp, a participat la campionatele na]ionale
de atletism, la juniori I [i II, [i s-a clasat adesea
pe podium. Ca intensitate a trìrilor, Spartachiada nu se compar` cu nimic altceva. E[ti sub
ochii prietenilor, colegilor, adversarilor…
Câ[tigul la Spartachiad` este cel mai mare din
via]a mea, nu se compar` cu locurile [i
concursurile pe care le-am câ[tigat pân` acum.
Pentru asta m-am preg`tit trei ani.
Î[i dore[te s` ajung` pilot, pentru c` de
mic a visat s` zboare. Singur s-a interesat de
calea pe care trebuie s` o urmeze pentru a
ajunge acolo [i mai are înc` un an înainte, în
care s` se preg`teasc` pentru examenele
care stau între el [i împlinirea dorin]ei din
copil`rie.
A fost o curs` strâns` [i, sincer s` fiu, nu
m` a[teptam s` câ[tig, pentru c` [ti]i bine c`
am avut un adversar redutabil (Ionu] Vîrn`
de la CML {tefan cel Mare) [i el pleca ca
favorit. A fost o curs` frumoas` [i cred c` diferen]a a f`cut-o sufletul, inima [i d`ruirea.
Programul meu de preg`tire este foarte intens,
cu trei, patru antrenamente pe s`pt`mân`,
multe individualiz`ri, preg`tire peste programul de antrenament. Fac alerg`ri, for]`, per
total cred c` fac ca [ase, [apte ore de preg`tire
s`pt`mânal.
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
SPORT
www.presamil.ro
9
SPORTULUI MILITAR LICEAL
C~PITAN BOGDAN OPROIU
FOTO: MAIOR ADRIAN CURIMAN
Omul de fier
A
runcând bila de fier de [ase kilograme
la o distan]` de 14,03 m, Paul Pitian
de la CML {tefan cel Mare a spulberat recordul
la aruncarea greut`]ii, în condi]iile în care un
alt sportiv, Gheorghe Gogu, a reu[it [i el o
aruncare de peste 14 metri.
Paul este în clasa a XII-a [i din anul II de
liceu se antreneaz` pentru aceast` prob`.
Mi-a pl`cut mai mult s` trag de fiare, m-a v`zut
domnul antrenor [i mi-a zis s` încerc. Am dat o
aruncare bun` [i am r`mas la aceast` prob`.
Paul este campion na]ional de skandenberg, la juniori, categoria plus 80 kg. Legitimat
la clubul Extreme Gym din Gura Humorului,
Paul va participa în toamna acestui an la
campionatul mondial de juniori din Polonia,
de unde sper` s` se întoarc` cu un rezultat
bun. Tot în toamn` sper` s` fie [i student al
Academiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu.
La începutul anului, îmi propun câteva ]eluri.
Anul acesta mi-am propus, pe plan sportiv, s`
ob]in locul I la campionatul na]ional de skandenberg, ceea ce am [i reu[it. Totodat`, mi-am
propus s` ob]in un rezultat mai bun la aruncarea greut`]ii decât cel reu[it de colegul meu,
R`zvan Rotariu, anul trecut, ceea ce s-a întâmplat ast`zi (n.b. sâmb`t`). Face un antrenament pe zi la sala de for]`, cam o or` [i jum`tate,
în func]ie de timp, [i alergare plus înviorarea
de diminea]`. La înv`]`tur` face fa]` cu bine,
cu toat` oboseala antrenamentelor. Este din
Capul Câmpului, Suceava. Acas` ajunge rar,
pentru c` antrenamentele [i [coala îi ocup`
tot timpul, dar pasiunea este mai mare decât
dorul, a[a c` nu regret`.
Anii de liceu au fost foarte frumo[i [i mi se
pare c` au trecut repede. Nu regret nimic, poate
doar, uneori, mici retu[uri, sim]eam c` pot s`
fac mai mult. Am vrut s` r`mân` ceva dup`
mine pentru liceu [i acum, cu recordul pe care
l-am stabilit, chiar r`mâne ceva, spune Paul.
Mure[anul de la Alba
A
runc`rile raportate la rat`ri, arunc`rile
libere, recuper`rile – ofensive [i defensive, pasele decisive, gre[elile personale, mingile
pierdute [i mingile câ[tigate sunt criteriile dup`
care se stabile[te eficien]a unui juc`tor de baschet.
Cu o eficien]` medie în ambele meciuri de 23,5,
Radu Georgescu, clasa a IX-a, din echipa de
baschet a CML Mihai Viteazul, este cel mai bun
juc`tor al competi]iei, în condi]iile în care echipa
sa s-a clasat pe locul al II-lea.
Practicant al sportului la în`l]ime înc` din
clasa a II-a, Radu a fost anul trecut campion
na]ional la U-16 cu echipa Baschet Club Mure[,
dup` ce o mare perioad` a activat la un club
din Reghin, ora[ul sù natal. La cei 15 ani [i
1,95 m în`l]ime, Radu vizeaz` s` joace baschet
în Statele Unite sau la o echip` mare din Europa.
Paradoxal, acesta este motivul pentru care a
dat admitere la colegiul militar. Am zis c` vreau
s` prind o burs` în State [i m-am gândit c` trebuie
s` fac [coal` pentru asta. {tiam c` în liceul militar
se face [coal` [i sport [i am zis s` încerc. Sunt
pu]in dezam`git pentru c` baschetul nu se face la
acela[i nivel ca la un club. Visul cu baschetul în
State r`mâne doar un vis, deocamdat`. Un singur
om din România a ajuns în NBA, Ghi]`
Mure[an, dar nu se [tie niciodat`.
Patru din coechipierii sì sunt în anul IV de
liceu, a[a c` la toamn` se anun]` o selec]ie puternic` la Alba pentru echipa de baschet, în vederea
Spartachiadei de anul viitor, care se va desf`[ura
la Breaza. Cât despre ce a fost anul acesta: O
experien]` fain`, m` a[teptam s` fie o competi]ie
acerb` [i a fost. I-am b`tut anul trecut pe cei de la
Câmpulung [i cred c` puteam s`-i batem [i acum,
dar am fost pu]in demoraliza]i, galeria a fost al
[aselea juc`tor. Am ratat foarte mult [i la arunc`ri
libere. Din fericire, antrenorul [i-a p`strat calmul
[i ne-a indus [i nou` aceast` stare. Dar asta e, mai
[i pierzi în baschet, important e s` joci!
10
www.presamil.ro
INSTRUC}IE
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
FOTO: EUGEN MIHAI
A
fi lupt`tor în For]ele pentru Opera]ii Speciale
înseamn` o via]` [i o carier` aparte. Este visul multor tineri, chiar al multor militari. Îns` pu]ini ajung
s` fie lupt`tori din umbr`. Un astfel de militar ne-a explicat ce înseamn` aceast` specialitate.
P
e militarii din For]ele
pentru Opera]ii Speciale
este foarte greu s` îi
abordezi, mai ales s`-]i vorbeasc`
despre ei. |n modestia lor, ei sus]in
c` nu sunt diferi]i [i nici speciali,
poate pu]in mai motiva]i, patrio]i [i
devota]i.
Am reu[it cu greu s` vorbesc
cu un astfel de lupt`tor din umbr`.
Din motive lesne de în]eles, am s` îi
divulg doar numele mic, Marius.
Înc` de la început, el a declarat:
Important nu sunt eu, ci noi, ca
echip`. A intrat în armat` în 2001, la
Caracal, la unitatea de para[uti[ti.
Cursurile de preg`tire le-a f`cut la
Clinceni, iar primul salt cu para[uta a
fost pe 1 iunie 2002. A fost ceva
frumos, cu multe emo]ii.
Desprinderea, deschiderea para[utei...,
a spus Marius, cu gândul la primul
pas în afara aeronavei.
E
A venit anul 2003. Acesta a
însemnat desp`r]irea de Caracal [i
mutarea în una dintre cele mai
frumoase unit`]i din România,
care, bineîn]eles, l-a marcat pe
via]` [i i-a r`mas în suflet:
Batalionul Opera]ii Speciale
Vulturii. Între 2003 [i 2006, a
urmat diferite faze de preg`tire
specifice pentru a putea face parte
dintr-un deta[ament. A absolvit
multe cursuri în domeniu. A strâns
din din]i [i a mers mai departe. Am
depus mult efort, a curs mult`
transpira]ie, cumulate cu motiva]ia
personal`. Eram acolo unde îmi
doream [i f`ceam ceea ce am visat.
Am început s` în]eleg ce înseamn`
for]ele speciale, spiritul de echip` [i
corp. S` [ti]i c` nu e u[or deloc.
Secundele au devenit ore, minutele
zile. Nu regret nimic. A[a am
devenit, împreun` cu ceilal]i
ste greu s` vorbe[ti cu un lupt`tor din for]ele
speciale. Se feresc de publicitate [i mai ales de
media. Este de în]eles. Totu[i, Marius s-a hot`rât
s` realiz`m acest material pentru c` vreau s` în]eleag` lumea ce facem. Succesele le dedic`m [i eroilor no[tri, cei c`zu]i la datorie, cei care s-au întors
pe scut. Noi, cei din for]ele speciale, ne rug`m pentru to]i, în special pentru eroul-maior Tiberius Petre,
un om deosebit. Tot ce am spus aici îi dedic acestui
lupt`tor extraordinar, care a fost maiorul Tiberius
Petre, [i familiei sale.
’’
militari români cu care m-am
antrenat, lupt`tori în For]ele pentru
Opera]ii Speciale ale Armatei
României. Motivele pentru care a
ales aceast` specialitate militar` au
fost dorin]a de aventur`,
adrenalina, mândria de a fi român
[i de a demonstra c` [i el poate face
a[a ceva. Dac` a[ lua-o înc` o dat`
de la cap`t, tot aici a[ veni. F`r` s`
m` uit în urm`! A[ face poate mult
mai bine decât am f`cut pân` acum,
mi-a m`rturisit lupt`torul.
Antrenamentul pentru cei din
for]ele pentru opera]ii speciale este
greu. Trebuie s` reziste din punct
de vedere fizic [i psihic. Este
necesar s`-[i dezvolte capabilit`]i
pe care poate nici ei nu [tiu c` le
au. Trebuie s`-[i simt` camarazii
din preajma lor s` se în]eleag` din
priviri. Nu trebuie s` amesteci
niciodat` via]a personal` cu cea de
la serviciu. În schimb, se creeaz` o
leg`tur` mai mult decât special`
între membrii deta[amentului din
care fac parte. Camaraderie e pu]in
spus. E[ti frate cu frate, oamenii de
lâng` tine te ajut`. Tu îi aju]i [i ai
încredere în ei ca în p`rin]ii tì, a
specificat lupt`torul.
În 2006, a participat la prima
misiune în Afganistan. Acolo a
în]eles ce înseamn` s` fii român,
chiar mândria de a te intitula
astfel. Trebuie s` sim]i acest lucru.
Cuvintele sunt pu]ine. Un militar
al Armatei României trebuie s` se
gândeasc` la uniforma pe care o
poart`, la jur`mântul depus, [i s`
fie convins c` via]a îi ofer` [i bune,
[i rele. Îns`, tot timpul s` te
gânde[ti la ]ara ta, la plaiurile tale.
S` sim]i c` se ridic` p`rul de pe
Pentru a atinge
standarde, a le
men]ine sau a
performa, este
nevoie de mult efort,
dorin]` [i motiva]ie.
Este u[or s` î]i pui o
beret` pe cap.
Îns` ai meritat cu
adev`rat culoarea
acelei berete?
MARIUS,
piele atunci când se intoneaz`
Imnul României. Nu lua în
derâdere drapelul sau alt simbol
na]ional, mi-a spus ap`sat Marius.
L-am întrebat: E[ti convins c` unii
ar râde de ce ai spus acum, chiar
dac` tu ai luptat pentru România
[i vei mai lupta? Zâmbind
[treng`re[te, el a r`spuns:
Genera]ii diferite, mentalit`]i
diferite... Poate dup` ce trec prin
greut`]i o s` în]eleag`. Copil fiind,
râdeam când auzeam oameni
pleca]i în strìn`tate care
spuneau c` le e dor de ]ar`. Dup`
ce am trecut prin misiuni, efectiv
am în]eles ce înseamn` acest
lucru. De multe ori spuneam
acolo, în praful afgan, c` voi
s`ruta p`mântul ]`rii când ajung
acas`. {i am f`cut-o, la întoarcere!
Are trei misiuni la activ. Nu
poate spune care au fost mai grele
sau mai u[oare. Toate au avut
specificul lor [i i-au r`mas în suflet,
în egal` m`sur`. Teatrul de opera]ii
PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIA
FOTO: LOCOTENENT-COLONEL DOREL DANCIU
este examenul suprem pentru orice
militar, indiferent de specialitate.
Pentru c` sunt român nu m-am
sim]it niciodat` inferior, chiar dac`
am luptat al`turi de cei mai buni
solda]i din lume [i împotriva unui
du[man foarte bine preg`tit [i
motivat. Una este s` auzi glon]ul
cum [uier` spre ]int` [i alt` e s`-l
auzi cum vine c`tre tine. E o mare
diferen]`, a argumentat lupt`torul.
În 2010, a f`cut o pauz` când
s-a mutat în alt` unitate, dar în
2013 a revenit. A plecat, atunci,
fiindc` a sim]it c` e momentul s`
fac` loc altora, mai tineri, care
veneau din urm`. S-a întors pentru
c` sufletul i-a r`mas la acest
batalion de opera]ii speciale. A
lucrat într-o unitate din For]ele
Terestre, unde i-a fost greu la
început. Încet, încet, s-a acomodat
cu colegii [i ei cu el. Au v`zut c` nu
este rù inten]ionat [i a încercat s`
îi ajute. I-a pl`cut acolo, dar inima [i
preg`tirea l-au f`cut s` ia decizia de
a se reîntoarce. Am avut acolo o
mul]umire. Câ]iva bìe]i m-au
sunat dup` ce s-au întors din
Afganistan s` îmi mul]umeasc`
pentru ce i-am înv`]at, a declarat
Marius.
Multe dintre planurile sale de
viitor sunt legate de deta[amentul
care l-a consacrat. Chiar dac` avem
o vârst`, a[ dori s` mai plec`m, înc`
o dat`, în misiune [i cred c` [i ei au
aceea[i dorin]`. Îi [tiu, îi cunosc [i îi
simt lâng` mine, indiferent de locul
unde m` aflu, în ]ar` sau
strìn`tate, a încheiat Marius.
SUBOFI}ERI
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
P
ersonaje de poveste
precum Alb` ca Z`pada sau Harap Alb au
prins via]`, de-a lungul
timpului, datorit` unor
oameni cu imagina]ie
bogat` [i cu mâini
iscusite – graficienii
c`r]ilor de pove[ti.
Ascuns într-o uniform`
de poli]ist militar, am
descoperit un suflet
sensibil, a c`rui pasiune
pentru desen s-a
transformat într-un
mod de via]`.
De la uniforma
militar` la ilustra]ii
de pove[ti
Cred c` m-am n`scut cu talent
pentru desen, î[i începe povestea
plutonierul Aurelian Rati[,
aducându-[i aminte de anii
copil`riei, când cele mai
frumoase juc`rii erau, pentru el,
creioanele [i o foaie de hârtie.
Desenam tot timpul, iar p`rin]ii
m` încurajau, dar nu am urmat
niciodat` o [coal` în domeniul
artei, m`rturise[te acesta. Cu
vârsta, [i-a dat seama c` cel mai
mult îl atrage desenul, nu
pictura, [i chiar a visat s` devin`
arhitect, aten]ia pentru detalii
fiind una din calit`]ile sale.
Mo[tenirea de familie a fost îns`
mai important`, iar faptul c` tat`l
fusese ofi]er a venit ca o
continuare fireasc` a lucrurilor.
Nimeni nu mi-a impus s` îmbrac
haina militar`, eu mi-am dorit
dintotdeauna s` îi urmez
exemplul, sim]eam c` e o meserie
care mi s-ar potrivi. Arhitectura
era oricum la categoria visuri,
ceva u[or irealizabil.
UN PLUTONIER
ÎN LUMEA POVE{TILOR
LOCOTENENT ANDREEA CRISTIAN
pe nea[teptate, f`r` s`-[i planifice
nimic. Un fost coleg din perioada
cât am f`cut stagiul militar
obligatoriu, cu care nu mai
vorbisem de ani, dar care îmi
admira lucr`rile, mi-a dat un
telefon într-o zi. M-a întrebat dac`
nu vreau s` colaborez cu o editur`
pentru copii, poveste[te militarul.
{i-a încropit în grab` un mic
portofoliu [i s-a prezentat la Casa
Presei Libere, la sediul editurii.
Singura întrebare care i-a fost
Un militar american, al`turi de proasp`ta lui so]ie.
A absolvit, în 2002, {coala
Militar` de Mai[tri Militari [i
Subofi]eri a For]elor Terestre de
la Pite[ti, dar nu a încetat
niciodat` s` deseneze. A realizat
sute de portrete cunoscu]ilor, pe
care le-a f`cut cadou, astfel c` nu
p`streaz` acas` aproape nimic
din ceea ce lucreaz`.
Propunerea de a lucra în
lumea c`r]ilor de pove[ti a venit
adresat` de cei de la editur`,
dup` ce i-au v`zut desenele, a
fost: po]i s` începi mâine?
Au trecut deja opt ani de
când colaboreaz` cu Erc Press,
iar din mâinile sale au prins
via]` sute de personaje, din zeci
de c`r]i cu pove[ti. E un
sentiment minunat s` [tii c`,
prin munca [i pasiunea ta,
bucuri ni[te suflete de copii.
Munca nu e una tocmai
u[oar`, pentru c` necesit` ore de
preg`tire, trebuie s` cuno[ti
povestea foarte bine [i s` sim]i
fiecare personaj în parte. Cel mai
greu e s` desenez personajele
negative, pentru c` trebuie s` le
surprind pe chip anumite
tr`s`turi, în func]ie de scena
pove[tii, îmi explic` Aurelian,
care trebuie s` gândeasc`
fiecare desen în func]ie de ideile
principale. De multe ori, petrece
ore bune urm`rind desene
animate al`turi de fiica sa,
pentru a se documenta pentru
c`r]ile sale.
De[i nu a v`zut niciodat`
desenul ca pe o meserie, o serie
de edituri cu care a mai încercat
s` lucreze i-au cerut s` renun]e
la cariera militar` pentru una în
domeniul graficii. Nu am putut s`
accept a[a ceva, eu îmi doream
doar o colaborare, nu un serviciu
nou. Armata e cariera [i viitorul
meu, desenul reprezint` partea
mea artistic`. Munca i-a fost
mereu apreciat` de colegi,
indiferent unde a lucrat. Î[i
aminte[te c`, atunci când a
ap`rut pe pia]` prima carte
ilustrat` de el, comandantul
unit`]ii unde lucra a ie[it la
raport cu cartea, felicitându-l în
fa]a colegilor.
Portretist
în teatrul de opera]ii
Dup` ce a absolvit [coala de
subofi]eri, a lucrat o lung`
perioad` la Batalionul 265 Poli]ie
Militar`, al`turi de care a
www.presamil.ro
11
He has skills!, poveste[te
militarul care, tot atunci, a trìt
cel mai emo]ionant moment la
d`ruirea unui portret. Un
american, proasp`t c`s`torit, m-a
rugat s` reproduc o fotografie cu
el [i so]ia lui. La final, a fost atât
de emo]ionat, încât a început s`
plâng`. A fost o reac]ie atât de
sincer` [i nea[teptat`, care m-a
f`cut s` realizez c` satisfac]ia cea
mai mare a artistului se compune
din astfel de momente.
Pentru colegii sì a ]inut s`
realizeze ceva deosebit, care s`
r`mân` amintire [i dup`
întoarcerea sa în ]ar`. A lucrat
zile bune la acel proiect, dar
spune el c` munca i-a fost
apreciat` înmiit. Pe un panou
mare din lemn am desenat un
TAB, doar din creion, în cele mai
mici detalii. Dup` ce am plecat,
am auzit c` ar fi fost luat de
afgani, pentru c` le-a pl`cut
foarte mult.
În prezent, plutonierul
lucreaz` în cadrul Statului
Major al For]elor Terestre
(SMFT), la Sec]ia instruc]ie,
infanterie [i poli]ie militar`. {i-ar
dori s` poat` repeta experien]a
unei misiuni într-un teatru de
opera]ii, dar are planuri mari [i
în privin]a desenului. Vreau s`
urmez ni[te cursuri de grafic`, s`
st`pânesc Adobe Photoshop [i s`
renun] la metoda clasic` de
desen. Pe viitor, mi-ar pl`cea
chiar s` reu[esc s` organizez o
expozi]ie, eventual cu portrete ale
unor personalit`]i.
Portretul feti]ei sale \n v#rst` de nou` ani.
participat la o misiune într-un
teatru de opera]ii, în 2007-2008.
{tia de la colegii sì cu misiuni
la activ c`, dup` programul de
munc`, militarii au [i timp liber
în Afganistan, motiv pentru care
a plecat „înarmat” cu multe
creioane de diverse durit`]i [i
cutii cu c`rbune. Chiar [i acas`,
desenatul e modul de a-mi petrece
timpul liber. M` relaxeaz`, m`
face s` uit de probleme.
În Afganistan, Aurelian Rati[
a devenit repede un nume
cunoscut în rândul
americanilor. Am f`cut portrete
pe band` rulant`, majoritatea le
trimiteau familiilor în Statele
Unite. Îi auzeam, în timp ce
desenam, spunând despre mine
De când lucreaz` la SMFT
[i-a dezvoltat [i o alt` latur` a
desenului, anume cea
umoristic`. Colaborez cu revista
SMFT, desenez pentru ei
anecdote. E o provocare pentru
mine pentru c`, pe lâng` desen,
trebuie s` vin cu ideea, cu gluma,
[i s` m` asigur c` cititorul va
în]elege ce vreau s` exprim.
Cel mai îndep`rtat vis al
sù, dar cu [anse mari s`
devin` realitate, e ca feti]a sa
de nou` ani s`-i mo[teneasc`
talentul. Din mânu]ele ei ies
deja desene u[or stângace,
asem`n`toare cu cele din
copil`ria lui, dar vede în ea
dorin]a [i dragostea pentru
plan[a de desen.
12
FOTOREPORTAJ
www.presamil.ro
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
13
Aten]ie, gaze!
Se pun la punct ultimele detalii pe hart`.
FOTO: PLUTONIER MIHAELA CRISTINA {TEFAN
Stegule]ele galbene îi avertizeaz` pe militari s` ocoleasc` zona.
LABORATORUL DIN VALEA POIENII
PLUTONIER MIHAELA CRISTINA {TEFAN
Recent, \n poligonul de instruc]ie al armei Ap`rare Chimic`, Biologic`,
Radiologic` [i Nuclear` (CBRN) din Valea Poienii s-a desf`[urat un exerci]iu
tactic de antrenament în teren cu tema: Ac]iunile companiei Ap`rare CBRN
în lupta de ap`rare a Brig`zii Mecanizate, în condi]iile existen]ei pericolului
[i a întrebuin]`rii de inamic a armei chimice [i mijloacelor incendiare.
Al`turi de militari din Baza de Instruire pentru Ap`rare CBRN, la
acest exerci]iu au participat [i comandan]ii de plutoane de la cursul de
specializare în arm`.
Obiectivele acestei activit`]i au fost focalizate atât pe instruirea
chimi[tilor bazei în folosirea aparaturii de control nuclear [i chimic [i a
autospecialei de decontaminare chimic`, bacteriologic`, radiologic` [i
nuclear`, cât [i pe preg`tirea liderilor de plutoane pentru planificarea
Decontaminarea unui TAB.
Preg`tirea pentru lucru
a unei autospeciale CBRN.
Înl`turarea urm`rilor contamin`rii chimice.
[i conducerea subunit`]ilor destinate limit`rii [i înl`tur`rii urm`rilor
contamin`rii chimice [i atacului cu mijloace incendiare.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, în poligon au fost puse la
dispozi]ia militarilor platforme de instruc]ie [i imitatori cu care ace[tia
au putut detecta, în mod real, diferi]i agen]i chimici care ar putea fi
folosi]i pe câmpurile de lupt`. Servan]ii de pe autospecialele CBRN au
avut la dispozi]ie tehnic` modern` cu ajutorul c`reia au putut exersa,
practic, modul de folosire al acestora [i al diferi]ilor compu[i chimici
utiliza]i la decontaminarea personalului [i a tehnicii.
Pe durata activit`]ii, chimi[tii au fost evalua]i, aprecierile finale ale
membrilor comisiei fiind de natur` s`-i bucure pe militarii care s-au
instruit [i a c`ror munc` a fost apreciat` cu calificative foarte bune.
La final, analiza post-ac]iune a confirmat îndeplinirea obiectivelor
de instruire [i evaluare ale exerci]iului. 
Chimist în ac]iune!
Preg`tirea unui autoturism de teren pentru ie[irea din zona afectat` de
substan]ele toxice de lupt`.
Operatorul de la centrala telefonic` de
campanie conecteaz`, la bornele de linie,
abona]ii din punctul de comand`.
14
www.presamil.ro
LUMEA DE AZI
Î
n timp ce Pentagonul a pus în circula]ie raportul anual cu privire
la evolu]iile militare [i de securitate ale Chinei, raport destinat
Congresului SUA, Parisul a difuzat Cartea Alb` a ap`r`rii – Livre
Blanc. Realizarea [i adoptarea unor astfel de strategii reprezint`, în
primul rând, o practic` a ]`rilor occidentale, denumirile diferind de la o
]ar` la alta, Germania, spre exemplu, adoptând o carte alb` a securit`]ii,
Japonia o carte alb` a ap`r`rii, SUA, Marea Britanie [i Polonia o
strategie de securitate na]ional`, iar Finlanda o politic` de ap`rare [i
securitate. Cele dou` documente, american [i francez, exprim` noi orient`ri asupra zonei asiatice, dar [i asupra situa]iei uneia din for]ele militare importante ale Europei, aflat` într-un angajament militar în Mali.
R
aportul Pentagonului sus]ine,
pentru prima dat` explicit, c`
guvernul Chinei este direct
responsabil pentru atacurile cibernetice
asupra re]elelor de computere
guvernamentale din SUA. De asemenea,
raportul aduce în aten]ie politica nuclear` a
Chinei – denumit` generic no first use, ceea ce
înseamn` c` Beijingul nu va folosi prima
loviturile nucleare – este considerat` ca având
prea multe ambiguit`]i, cu referire expres` la
condi]iile în care China ar putea s-o foloseasc`.
Raportul a generat o reac]ie imediat` din
partea directorului adjunct al
Departamentului de Studii Strategice [i
Interna]ionale din Beijing, Su Xiaohui, care a
declarat c` ]ara sa „se simte inconfortabil cu
privire la acest raport anual”, care „nu face
bine în construirea unui nou tip de rela]ii între
cele dou` ]`ri”. Potrivit documentului, China
continu` s` dezvolte un program cuprinz`tor
de modernizare a for]elor armate pe termen
lung, care îi va permite s` desf`[oare conflicte
armate regionale cu for]` [i intensitate mare,
pe perioade lungi de timp. Strâmtoarea
Taiwan r`mâne principalul obiectiv strategic
militar al Chinei, dar exist` indicii c` Beijingul
este în cùtarea de scenarii militare în zonele
adiacente, respectiv Marea Chinei de Sud,
Marea Chinei de Est, Oceanul Indian, cât [i
de-a lungul liniilor maritime critice de
comunicare. China a investit resurse
importante în realizarea rachetelor balistice cu
raz` scurt` [i medie de ac]iune, utilizate în
opera]iile terestre, dar [i în rachetele de
croazier` anti-nav` sau în armele spa]iale.
Toate acestea permit dezvoltarea conceptului
de interzicere a accesului [i distrugerea
for]elor inamice (A2/AD-anti-access/areadenial). Armata Popular` de Eliberare a
crescut num`rul de exerci]ii comune, cât [i al
celor dedicate instruirii. Astfel, în anii 20112012 au avut loc 21 de exerci]ii fa]` de 32 între
2006-2010. China a devenit mult mai agresiv`
în disputele teritoriale din Marea Chinei de
Est [i Marea Chinei de Sud. Aceste dispute
includ Scarborough Shoal, în apropiere de
Filipine, [i insulele controlate de japonezi Senkaku (Diaoyu, pentru chinezi). Raportul
indic` faptul c` rela]iile dintre China [i Taiwan
continu` s` se îmbun`t`]easc`, ambele p`r]i
semnând 18 acorduri de cooperare pe
probleme economice, culturale [i
administrative. China [i Taiwan au desf`[urat,
în august 2012, un exerci]iu comun de salvare
maritim`, unde au participat dou` elicoptere,
14 nave [i 300 de militari (ambele p`r]i au fost
reprezentate în mod egal). În aceste condi]ii,
adjunctul directorului Centrului de Studii
pentru Strategie Na]ional` de la Universitatea
Jiao Tong din Shanghai, Zhuang Jianzhong,
declara: „În opinia mea, un r`zboi cu
rachetele din silozurile chineze.
Se inten]ioneaz`, conform raportului,
introducerea unei noi variante de rachet`
balistic` cu raz` scurt` de ac]iune a c`rei
precizie s` fie îmbun`t`]it`, iar înc`rc`tura
trasportat` s` creasc`. Îngrijorarea
manifestat` de marina american` [i de cea
japonez` este dat` de cre[terea num`rului de
rachete balistice anti-nav` care transport`
focoase conven]ionale dirijate tip DF-21D cu o
raz` de ac]iune de 1.500 km [i cu care chinezii
doteaz` propria flot`. De asemenea,
Regimentul 2 Artilerie î[i modernizeaz`
rachetele balistice intercontinentale cu
focoase nucleare plasate în silozuri, dar
continu` [i modernizarea sistemelor de
transport [i a lansatoarelor mobile. În ultimii
ani, au intrat în dotare rachetele cu
combustibil solid DF-31s, cu o raz` de ac]iune
de 7.200 km, dar [i rachetele DF-31A, cu o
raz` de ac]iune de 11.200 km. Ele pot atinge
]inte importante de pe teritoriul SUA. Potrivit
raportului, China are cea mai mare for]`
naval` combatant` din Asia (79 de nave de
r`zboi, 55 de submarine [i 55 de nave amfibii
de mari dimensiuni, 85 de nave mici, echipate
cu rachete speciale). Primul portavion
Liaoning este în plin` integrare în cadrul
For]elor Navale, dar se preg`te[te formarea
unei unit`]i aviatice destinate acestuia.
Chinezii au construit Flying Fighter Shark,
remodelând Su-33 [i trasformându-l în J-15.
Debarc`rile avioanelor J-15 la bordul noului
CU OCHII SPRE ASIA
GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ
Taiwanul este din ce în ce mai pu]in probabil”.
Cu toate acestea, la fel de departe este [i un
tratat de pace, conform unor declara]ii ale
pre[edintelui Ma Ying-jeou, din 2011. {i, în
ciuda unor astfel de momente încurajatoare,
China continu` s` men]in`, în zona care nu
necesit` realimentare, peste 500 de avioane de
lupt` [i nu a redus cele 1.100 de rachete
balistice cu raz` scurt` de ac]iune DF-11/15 s,
care vizeaz` Taiwan. China continu` s`
solicite Rusiei sisteme de rachete sol-aer S-400,
cu raz` de ac]iune de 400 km, care-i vor
permite, pentru prima dat`, s` acopere întreg
teritoriul taiwanez. Ru[ii au indicat
posibilitatea onor`rii unui contract de acest tip
nu mai devreme de 2017. Regimentul 2 de
Artilerie este unitatea care r`spunde de
portavion reprezint` punctul culminant al
eforturilor Chinei de a reamenaja un vas din
vremea sovietic`, cunoscut sub numele de
Varyag. China [i Rusia sunt într-un impas de
mai mul]i ani, dup` ce Beijing-ul a copiat
design-ul modelului rusesc Su-27SK [i a
realizat versiunea proprie Shenyang J-11B,
violând mai multe acorduri de proprietate
intelectual`. China continu` construc]ia [i
proiectarea de noi submarine, ultimul pe list`
fiind tipul 094 clasa Jin (trei sunt opera]ionale),
cu propulsie nuclear` [i care transport` noile
rachete balistice intercontinentale JL-2, cu o
raz` de ac]iune de 4.000 de mile marine.
Urmeaz` submarinele de tipul 096. China î[i
extinde for]a sa de submarine de atac cu
propulsie nuclear`, potrivit raportului. Dou`
Primul portavion chinez Liaoning este în plin` integrare în cadrul For]elor Navale.
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
tipuri de submarine tipul 093 clasa Shang sunt
în serviciu, alte patru sunt în proces de
modernizare pentru a înlocui submarinele
vechi de tipul 091 clasa Han. Raportul indic`
realizarea distrug`toarelor din clasa Luyang
tip 052C, trei nave aflându-se în diferite stadii
de construc]ie [i unul în operare. Noul tip de
distrug`tor, aflat [i el în construc]ie, este
Luyang tip 052D [i va intra în serviciu în 2014.
Cât prive[te fregatele, marina Chinei are 12
nave tip 054A clasa Jiangkai, dar [i alte [ase
nave în construc]ie. China va construi, de
asemenea, un port elicopter tip 081, care va
intra în serviciu în urm`torii cinci ani. Marina
chinez` vede rachetele de croazier` anti-nav`,
cu raz` lung` de ac]iune, ca pe o arm`-cheie.
Ele sunt plasate pe diverse platforme care
includ submarine sau nave de suprafa]`.
Raportul este o trecere în revist` a
capabilit`]ilor militare în cre[tere ale Chinei [i
demonstreaz` c` Beijingul a devenit unul din
cei mai importan]i juc`tori în Asia.
D
up` opt luni de la solicitarea din
partea pre[edintelui Fran]ei,
François Hollande, [i dup`
nenum`rate amân`ri, Carta Alb` a ap`r`rii
franceze a fost publicat`. Dincolo de
importan]a pentru militarii francezi,
semnifica]ia Cartei Albe a Fran]ei este dat` de
orientarea strategic` pe care aceasta o
dicteaz` Fran]ei în ceea ce prive[te rela]ia sa
cu alia]ii din cadrul NATO [i UE. Documentul
a fost a[teptat în special de europeni, pentru c`
urma s` decid` rolul asumat al Parisului cu
privire la securitatea european` [i, implicit,
dimensiunea de securitate a UE. Scopul
enun]at al noului document este acela de a
men]ine rolul global al Fran]ei, în condi]iile
unor capabilit`]i reduse. Fran]a men]ine
acelea[i ambi]ii strategice, în contextul unei
economii na]ionale cu perspective sumbre.
Noul document nu schimb` în mod radical
gândirea strategic` francez`. Pentru
urm`torii cinci ani, bugetul r`mâne înghe]at
la valoarea din 2012, iar num`rul de angaja]i
se reduce, continuând procesul ini]iat în anul
2008. Reducerile sunt valabile [i pentru
echipamente.
Ce aduce nou acest document? Dincolo
de reducerile care apar în planurile de
achizi]ii, Livre Blanc introduce elemente noi în
planul r`zboiului cibernetic, al informa]iilor
militare [i al dronelor, considerându-le
domenii necesare ap`r`rii na]ionale. Este
important faptul c` documentul nu elimin`
nicio capabilitate de baz`. În ceea ce prive[te
orientarea strategic`, modific`rile nu sunt
unele radicale. Fran]a r`mâne în NATO. În
mod nea[teptat, Parisul urm`re[te exclusiv
interesele na]ionale în cadrul Alian]ei,
orientarea de baz` fiind mai degrab` c`tre
Europa [i Uniunea European`. Începând cu
15 mai, ministrul Ap`r`rii, Jean-Yves Le Drian,
se afl` într-un turneu pentru a promova noua
Carte Alb` a Fran]ei [i pentru a explica
partenerilor europeni în ce mod se modific`
priorit`]ile strategice ale Fran]ei. Cartea Alb`
se situeaz`, în ceea ce prive[te orientarea
strategic` a Fran]ei, între o atitudine
pragmatic` în privin]a rela]iei Parisului cu
alia]ii sì [i o abordare ortodox` în ceea ce
prive[te ap`rarea teritorial`. Dac` viitorul
Politicii Comune de Securitate [i Ap`rare
(PSAC) este privit cu mult realism, cu o
abordare adaptat` secolului al XXI-lea, nu
acela[i lucru este valabil pentru programul
nuclear francez. Se poate spune, astfel, c`
priorit`]ile de ap`rare stabilite prin acest
document sunt: ap`rarea teritorial` men]inut`
la un grad foarte înalt, garantarea securit`]ii
regionale al`turi de partenerii europeni [i
transatlantici ([i dorin]a asum`rii unui rol de
lider la nivel european), men]inerea securit`]ii
în vecin`tatea Europei (Africa de Nord,
Orientul Apropiat [i Golful Persic) [i
proiectarea puterii Fran]ei la nivel
interna]ional. Cu alte cuvinte, pu]in din fiecare
[i continuitatea afirm`rii rolului Fran]ei ca
putere la nivel interna]ional.
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
LUMEA DE AZI
www.presamil.ro
15
REUNIUNEA {EFILOR DE STATE
MAJORE DIN STATELE MEMBRE NATO
Î
n cadrul celei de a 169-a reuniuni a [efilor de state majore ale
armatelor din statele membre ale NATO, ace[tia [i-au reafirmat
determinarea de a sprijini ISAF în urm`toarele 19 luni, care vor fi cruciale
pentru misiunea interna]ional`, potrivit unui comunicat oficial al Alian]ei.
Potrivit agendei reuniunii, au mai fost luate
în discu]ie oportunit`]ile de îmbun`t`]ire a
cooper`rii militare cu statele partenere NATO,
precum [i aspecte legate de aplicarea
programelor Smart Defence [i Connected Forces.
Pe m`sur` ce misiunea ISAF se apropie de final,
se intr` [i într-o nou` faz` de tranzi]ie, în care
rolul trupelor aliate se schimb` de la misiuni de
lupt` c`tre cele de sprijin al for]elor afgane.
Tranzi]ia se desf`[oar` în parametrii proiecta]i,
iar evaluarea noastr` de ansamblu este una
pozitiv`. Am f`cut progrese remarcabile, iar
detaliile conceptului de opera]ii pentru misiunile
urm`toare vor fi puse la punct în perioada care
urmeaz`, a spus Knud Bartels, pre[edintele
Comitetului Militar al NATO.
Participan]ii la reuniune [i-au reconfirmat
sus]inerea pentru statele partenere strategice ale
Alian]ei, Ucraina [i Georgia, în ceea ce prive[te
reformele din domeniul ap`r`rii [i sporirea interoperabilit`]ii cu for]ele NATO. {efii de state majore
[i-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru
continuarea cooper`rii cu Rusia conform planului
de lucru din 2013 [i au f`cut propuneri pentru
planul de lucru cu Rusia pentru 2014, în particular,
în privin]a cooper`rii maritime în Marea
Mediteran`.
Au fost, totodat`, discutate [i aspecte privind
un exerci]iu de mare amploare [i vizibilitate care va
avea loc în 2015 [i care va marca [i schimbarea
centrului de greutate opera]ional al NATO [i va testa
noua structur` de comand` [i de for]e a Alian]ei.
SUBMARINE RUSE{TI ÎN MAREA MEDITERAN~
Gruparea de for]e ruse[ti din Mediterana, care va cuprinde cinci-[ase nave de lupt`, ar putea
fi extins` prin includerea în componen]a sa a unor submarine nucleare, potrivit celor declarate de
comandantul marinei ruse, amiral Viktor Chirkov, citat într-o [tire RIA Novosti.
Între anii 1967-1992, în timpul R`zboiului Rece, fosta Uniune Sovietic` a dislocat în Marea
Mediteran` Escadronul cinci pentru a contracara Flota a [asea american`. Acest escadron era
format din 30 la 50 de vase de lupt` [i vase auxiliare. Federa]ia Rus` inten]ioneaz` s` î[i utilizeze
gruparea naval` din Mediterana, inclusiv pentru misiuni în Oceanul Atlantic sau chiar în Oceanul
Indian, potrivit comandantului marinei
ruse. El a mai adùgat c`, în prezent,
marina rus` î[i preg`te[te marinarii
pentru viitoarele lor misiuni pe mare [i
pentru rezolvarea situa]iilor ce pot
ap`rea atât în Mediterana, cât [i în
Oceanul Atlantic sau Indian.
Cartierul general al grupului de
for]e navale ruse din Mediterana va fi
opera]ional în vara acestui an, iar
personalul care va încadra aceast`
structur` va fi ambarcat la bordul unuia
dintre vasele ruse.
TANCURI GERMANE PENTRU INDONEZIA
PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA
SOLU}II POLITICE PRIVIND SITUA}IA
DIN ORIENTUL MIJLOCIU
P
roblemele cu care se confrunt` Orientul Mijlociu, inclusiv
ambi]iile nucleare ale Iranului sau r`zboiul civil din Siria, necesit`
g`sirea unor solu]ii politice, nu militare, potrivit secretarului american
al Ap`r`rii, Chuck Hagel (foto), citat într-o [tire AFP.
Vechea ordine din regiune este pe cale s`
dispar`, iar SUA va sprijini promovarea reformelor
democratice, ]inând permanent cont de limitele
puterii americane. De[i [eful Pentagonului a ar`tat
clar c` Washingtonul nu exclude total o poten]ial`
ac]iune militar` împotriva Iranului sau o interven]ie
în Siria, declara]iile sale reflect` pozi]ia prudent` a
pre[edintelui Barack Obama în leg`tur` cu apelarea
la solu]ii militare în aceast` regiune volatil`. Hagel
a subliniat c` problemele acestei regiuni trebuie
solu]ionate prin intermediul unor coali]ii cu interese
comune. Rolul SUA în Orientul Mijlociu este acela
de a continua s` influen]eze [i s` modeleze cursul
evenimentelor din zon` utilizând instrumente
diplomatice, economice, umanitare [i de securitate
în colaborare cu alia]ii sì, potrivit secretarului de
stat american.
Statele Unite ale Americii sper`, de asemenea,
c` în curând va fi posibil` organizarea unei conferin]e
pentru crearea unei zone denuclearizate în Orientul
Mijlociu cu cooperarea statelor din zon`, potrivit
acelora[i surse.
Asistentul secretarului de stat american
pentru Securitate Interna]ional` [i Neproliferare,
Thomas Countryman, a spus c` o asemenea
conferin]` poate avea loc foarte curând dac`
statele din zon` î[i manifest` voin]a în acest sens.
El a declarat c` Statele Unite ale Americii, al`turi
de Marea Britanie, Rusia [i de Organiza]ia
Na]iunilor Unite, care au inten]ionat s` organizeze
o asemenea conferin]` la finele anului trecut la
Helsinki, r`mân decise s` fac` acest lucru posibil
în cursul acestui an.
Solicitarea organiz`rii unei conferin]e care s`
creeze în Orientul Mijlociu o zon` liber` de arme
de distrugere în mas` a ap`rut înc` din luna mai
Germania a fost de acord s` vând` 164 de tancuri [i vehicule militare second-hand Indoneziei,
potrivit unei confirm`ri venite din partea guvernului german, dup` ce anul trecut parlamentul a
respins o solicitare similar`, fiind nemul]umit de nivelul de respectare a drepturilor omului în
Indonezia, se arat` într-o [tire AFP. Un purt`tor de cuvânt al Ministerului german al Economiei
a declarat c` pre]ul total al tranzac]iei a fost stabilit la aproximativ 3,3 milioane de euro.
Consiliul german de Securitate Na]ional` decide asupra acord`rii licen]elor de export armamente în sesiuni cu u[ile închise [i, de regul`, nu comunic` detalii despre deciziile luate, decât atunci
când acestea apar în statisticile anuale de exporturi. De aceast` dat`, guvernul a fost obligat s`
difuzeze informa]ii despre acest contract la solicitarea f`cut` de un parlamentar german care a
publicat r`spunsul primit pe website-ul sù.
Tranzac]ia include 104 tancuri Leopard 2,
50 de vehicule de lupt` pentru infanterie de
tip Marder 1A2, muni]ii, precum [i alte zece
vehicule militare speciale.
Guvernul german a promovat vânz`rile
de armament c`tre state considerate parteneri
strategici, iar recent a aprobat o livrare controversat` de armamente c`tre Arabia Saudit`,
Qatar [i Emiratele Arabe Unite.
DRON~ DE ATAC IRANIAN~
Recent, Iranul a prezentat o nou` dron` capabil` s` execute atât misiuni de supraveghere, cât [i de atac, potrivit agen]iei de pres` Mehr, citat` de AFP. Ministrul iranian
al ap`r`rii, general Ahmad Vahidi, a declarat c` drona Epic, care zboar` la altitudini
mari, este o aeronav` care nu poate fi
detectat` de radarele inamice.
La mijlocul lunii aprilie, Iranul mai prezentase alte trei modele de drone: Throne,
un aparat nedetectabil cu raz` lung` de
ac]iune [i echipat cu rachete aer-aer,
Hazem-3 (Solid) [i Mohajer-B (Migrator),
drone tactice de lupt`, utilizate pentru
misiuni de supraveghere.
RACHETE LANSATE DE COREEA DE NORD
2010, cu ocazia unei reuniuni care avea pe agend`
revizuirea Tratatului de Neproliferare Nuclear`,
intrat în vigoare în anul 1970.
Nu s-a reu[it organizarea unei asemenea
conferin]e anul trecut din cauza opozi]iei Israelului,
care a refuzat s` participe la lucr`ri, având în vedere
situa]ia de securitate tensionat` din regiune de la
momentul respectiv. Frustra]i din cauza amân`rii
conferin]ei, reprezentan]ii Egiptului s-au retras de
la discu]iile privind Tratatul de Neproliferare a
Armelor Nucleare care au avut loc recent la
Geneva. Oficialul american a spus c` aceast`
decizie a Egiptului este regretabil` [i c` acest fapt
nu schimb` cu nimic nevoia fundamental` ca toate
statele din regiune s` se pun` de acord [i s`
interac]ioneze în vederea solu]ion`rii acestei
probleme.
Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`
[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
De cur#nd, Coreea de Nord a lansat
cea de a patra rachet` de pe coasta sa de
est, în ciuda insisten]elor secretarului
general al ONU de a renun]a la aceste
lans`ri într-o perioad` tensionat`.
Racheta, cu raz` scurt` de ac]iune, a fost
lansat` ca parte a unui exerci]iu militar [i
a c`zut în Marea Japoniei. Sup`ra]i din
cauza sanc]iunilor impuse asupra ]`rii [i
a unui exerci]iu comun al trupelor
americane [i sud-coreene, oficialii din Coreea de Nord au amenin]at, în urm` cu aproximativ o
lun`, c` vor lansa atacuri nucleare asupra celor dou` state.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a f`cut apel la autorit`]ile de la Phenian s` se
ab]in` de la testele cu rachete în aceast` perioad` [i s` se întoarc` la masa negocierilor cu
membrii comunit`]ii interna]ionale. Nu este înc` foarte clar ce tip de rachete au fost lansate.
Unii oficiali sud-coreeni sunt de p`rere c` rachetele au fost fie de tip KN-02, sol-sol, cu o raz` de
ac]iune de aproximativ 160 de kilometri, fie rachete de calibru 300 de milimetri, trase din
lansatoare multiple.
Pre[edinele american, Barack Obama, [i cel sud coreean, Park Geun-Hye, au declarat,
recent, cu ocazia unui summit, c` nu vor accepta nici un fel de concesii în negocierile cu
Phenianul.
16
www.presamil.ro
VETERANI
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
AM FOST MEREU ÎN LINIA ÎNTÂI
Domnule general, într-o lucrare
biografic`, începea]i descrierea
parcursului vie]ii dumneavoastr`
care, iat`, pe 30 mai încununeaz`
90 de ani, cu o referire la altruism,
ce apar]ine marelui nostru savant [i
istoric de talie mondial` Nicolae
Iorga : „În via]`, în sim]ire, în
scris, în gând, când te ui]i bine,
r`mâne mai ales ce ai d`ruit altora,
ce ai l`sat de la tine, ce ai servit
pentru societate”.
Dincolo de modestia ce trebuie s` ne
caracterizeze pe fiecare, g`sesc de
cuviin]` c` o privire retrospectiv`, de la cota
celor 90 de ani de via]`, m-ar putea
învrednici s` cred c` am r`spuns [i r`spund
[i eu acestui deziderat.
A[a am fost crescut [i educat de familia
mea, de [coal`, ale c`rei prime cinci clase
le-am parcurs în comuna natal`, fiind coleg
de [coal` cu vestitul scriitor Marin Preda,
cu al]i tineri ce au devenit, peste timp,
înv`]`tori, profesori, medici, militari de
carier`, ingineri, agricultori, juri[ti, dar [i cu
Florica Popescu, care, în 1946, mi-a devenit
so]ie.
Dragostea pe care o nutream fa]` de
armat`, insuflat`, în primul rând, de
vrednicul de pomenire, regretatul meu tat`
Badea, care a luptat cu arma în mân`
pentru fùrirea României Mari, în Primul
R`zboi Mondial, fiind [i distins pentru fapte
de vitejie, cu medalia „Virtutea Militar`”,
dar [i greut`]ile materiale, m-au îndreptat
spre [coala aspr`, sever` [i fascinant` în
acela[i timp, a armelor. Astfel, în 1935, la
frageda vârst` de 12 ani, am fost admis copil
de trup` în Regimentul 4 C`l`ra[i, o unitate
erou în Primul [i al Doilea R`zboi Mondial,
Drapelul sù fiind decorat cu cea mai înalt`
distinc]ie de r`zboi, Ordinul „Mihai
Viteazul”.
V`zând în mine un copil silitor, ofi]erii care
s-au perindat la comanda regimentului,
coloneii Gheorghe S`voiu, Mircea
Elefterescu, Dumitru-Done Tùtu, m-au
îndrumat [i ajutat cu o grij` p`rinteasc`
pentru a termina cu bine [coala elementar`
[i liceul, pe acesta din urm` absolvindu-l, cu
diplom` de bacalaureat, în 1941, înainte de
a pleca pe front.
Abia ie[it de pe b`ncile liceului, dar [i cu o
temeinic` instruire militar`, m-am înrolat
voluntar pentru a participa, al`turi de
camarazii mei, la eliberarea str`vechilor
]inuturi române[ti Basarabia, Bucovina de
Nord [i }inutul Her]ei. Intram astfel,
îmbr`când, cum se spune, c`ma[a mor]ii,
într-o nou` [coal`, a r`zboiului, la numai 18
ani.
În prima parte a Campaniei din Est, cu
gradul de sergent t.r., comandant grup`
comand` în Grupul 52 Cercetare, am luat
parte la luptele pentru eliberarea ora[elor
Ismail, Tatar-Bunar, Tighina, Tiraspol.
În aceast` ultim` localitate am fost decorat
cu medalia „B`rb`]ie [i Credin]`” cu spade,
clasa a doua.
Pe masa din biroul dumneavoastr`
re]ine aten]ia impresionanta
statuet` a unui cal seme]. Firesc,
unitatea în care a]i îmbr`cat pentru
prima dat` uniforma militar` era de
cavalerie ...
Este vorba de mult mai mult. De via]`
[i de moarte. Superbul arm`sar
imortalizat aici [i r`mas pentru totdeauna în
inima [i sufletul meu se numea Mugurel.
El m-a purtat c`lare, 3.000 de km, în
crâncene b`t`lii. La Kotelnikovo, unde au
avut loc lupte grele în b`t`lia Stalingradului,
ne îndreptam spre pozi]iile inamicului. La un
moment dat, Mugurel a cabrat brusc, f`r`
s`-i dau eu vreo „comand`”; a f`cut o
întoarcere rapid` [i a primit, în plin,
proiectilul de artilerie. Un snop de schije m-a
lovit [i pe mine. Sângeram. Când
brancardierii m-au urcat pe targ`, cu ultimele
puteri, printre lacrimi de durere, i-am
mângâiat pentru ultima dat`, stufoasa-i
coam`. Mugurel se zvârcolea în ghearele
mor]ii. Cu propria-i via]`, printr-o intui]ie
fenomenal`, o minune a[ zice, el a salvat-o
pe a mea. Era 6 august 1942. Dup` o
spitalizare de 45 de zile, de[i nu eram
complet vindecat, m-am întors în linia întâi.
Am fost, din nou, decorat. De data aceasta
cu „Virtutea Militar`” clasa a doua. În iarna
demobilizat, am cerut [i mi s-a aprobat s`
m` reîntorc pe front.
Dup` absolvirea unor [coli de
ofi]eri speciale, cursuri de
comandan]i [i [efi de stat major de
M.U. la {coala Superioar` de
R`zboi, a unei Academii Superioare
în strìn`tate, a]i îndeplinit func]ii
de r`spundere în armat`, de[i era]i,
ca vârst`, foarte tân`r.
De la 12 ani [tiam, cât putea asimila un
adolescent, ce însemna via]a militar`.
La [coala grea a r`zboiului, în institu]iile
Din cei 27 de membri fondatori, mai
supravie]uim doi. Eu [i generalullocotenent (r) Didulescu. Asta e trist.
Ne secer` f`r` mil` „doamna cu coasa”.
M-am str`duit, din toate puterile mele,
învingând, în acela[i timp, unele
greut`]i, ca bravii veterani, invalizi,
v`duvele de r`zboi [i so]iile
supravie]uitoare ale fo[tilor camarazi s`
aib` un statut demn în aceast` societate,
care îi uitase, îi marginalizase. Am ini]iat,
conceput [i promovat, împreun` cu cei
mai apropia]i colaboratori, o serie de legi,
Ordonan]e de Guvern, alte acte normative
prin care s-au dobândit unele drepturi [i
 S-a n`scut la 30 mai 1923,
în Sili[tea Gume[ti, jude]ul
Teleorman.
 Pre[edinte fondator al
Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor
de R`zboi [i pre[edinte de
onoare al Comitetului Român
pentru Cinstirea Eroilor, invalid
de r`zboi.
 Distins cu 10 ordine de
r`zboi române[ti [i strìne.
 Dup` r`zboi a primit ordine
[i medalii conferite de România,
Rusia, Germania, Fran]a, Cehia,
Slovacia, Ungaria.
acelui an, pe un ger cumplit, de minus 35 de
grade, în care ne chinuiam, pur [i simplu, s`
]inem piept puternicei contraofensive
sovietice, afla]i în conjunctura strategic`
[tiut`, de inferioritate în mai toate planurile,
al`turi de zeci [i zeci de mii de militari, de
toate gradele, am c`zut prizonier.
Îmi amintesc c` a]i afirmat în mai
multe rânduri c`, dac` ar fi s`
începe]i o nou` via]`, a]i relua firul
parcurs, în slujba ]`rii [i a armatei.
Cu toate momentele grele atât din
Campania din Est, cât [i cea din
Vest. În afar` de unul singur:
prizonieratul.
Este adev`rat. Regimul sever,
draconic, muncile istovitoare,
înjositoare, bolile, în special temutul tifos
exantematic, ne-au provocat un calvar
inimaginabil. Mureau camarazii cu sutele,
cu miile lâng` noi. Nu mai puteam suporta.
Acesta a fost un motiv, pe lâng` altele,
pentru care m-am înscris în Divizia de
voluntari „Tudor Vladimirescu”. Decât s`
mor într-o asemenea degradant` postur`
sau s` supravie]uiesc umilit tot timpul, miam zis c` mai bine m` înrolez într-o mare
unitate cu care plecam la lupt` pentru a
salva ]ara de la o iminent` catastrof`, de a o
elibera de sub ocupa]ia fascist`, [i a readuce
sfântul nostru Ardeal la sânul patriei. Deci,
din nou în fa]a gloan]elor, chiar [i a unei
posibile mor]i, dar într-o alt` postur`.
În fruntea unui pluton, iar mai târziu, a unei
companii, am luptat de la Sfântu-Gheorghe
– Oarba de Mure[ – Târgu Mure[ – Beiu[ –
Oradea, unde am fost grav r`nit, cu urme
ce le port de-o via]`, pân` în Cehoslovacia, la
Hron.
La Oradea, am fost la un pas de moarte. În
diverse spitale, am suportat opt opera]ii
pentru salvarea bra]ului stâng. Clasat
invalid de r`zboi, am refuzat s` fiu
urmate, apoi în fiecare func]ie de]inut`, am
acumulat atât cuno[tin]e, cât [i experien]a
necesare pentru a corespunde cerin]elor,
exigen]elor. Era perioada când tinerele
cadre erau promovate în func]ii înalte.
Înv`]am din mers. Sigur c` era loc mereu
pentru mai bine, pentru noi [i noi
cuno[tin]e. Schimbam garnizoanele foarte
des. Din câte îmi amintesc, de la comandant
de companie, batalion (similare), divizie,
corp de armat`, prim loc]iitor comandant de
armat`, comandant de Comandament
Teritorial, de vreo 17-18 ori am schimbat
garnizoana.
Mul]i reprezentan]i de frunte, glorii
ale sportului românesc, v` poart` o
vie recuno[tin]`, de asemenea
antrenori, conduc`tori de ramuri
sportive.
În cei 12 ani, 1973-1984, când am fost
pre[edinte al Consiliului Na]ional
pentru Educa]ie Fizic` [i Sport [i al
Comitetului Olimpic Român, s-au ob]inut
cele mai bune rezultate din întreaga istorie
a sportului românesc, acest domeniu fiind
revigorat substan]ial în toate laturile sale,
dotat cu s`li, arene, baze sportive moderne.
România a ocupat locuri frunta[e în
întreceri balcanice, europene, olimpice,
mondiale, la unele num`rul ]`rilor
participante dep`[ind 100.
Comitetul Olimpic Interna]ional m-a distins
cu Ordinul Olimpic de Argint, statul român
cu Ordinul Muncii clasa I, iar pre[edintele
S.U.A., Gerald Ford, cu Diploma de
ambasador al sportului, pentru c` m-am
opus boicot`rii Jocurilor Olimpice din 1984,
de la Los Angeles.
De 23 de ani, sunte]i în fruntea
Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor
de R`zboi. V` rog s` face]i un scurt
bilan].
facilit`]i. Atât cât sunt ele de modeste.
Am reu[it trecerea în corpul subofi]erilor a
tuturor veteranilor, fo[ti solda]i [i grada]i.
Prin instituirea Crucii Comemorative a
celui de Al Doilea R`zboi Mondial, peste
300.000 de veterani care nu erau decora]i,
majoritatea din mediul rural, au putut
primi [i ei o rent`.
Am afiliat A.N.V.R. la Federa]ia Mondial` a
Fo[tilor Combatan]i, conferindu-i astfel un
statut [i o recunoa[tere interna]ional`.
Am redactat [i editat, prin contribu]ia
tuturor celor 47 de filiale din jude]e [i
sectoarele Capitalei, 11 volume „Veteranii pe
drumul onoarei [i jertfei”, o vast` lucrare,
de referin]`, multe alte c`r]i de
memorialistic`.
Din ini]iativa [i la insisten]ele noastre a fost
readus în Bucure[ti, de la M`r`[e[ti,
Mormântul Eroului Necunoscut. Tot la
interven]iile noastre a fost instituit` Ziua
Veteranilor de R`zboi, s`rb`torit`, în fiecare
an, la 29 aprilie. Pentru eternizarea
memoriei celor c`zu]i în lupte pe teritoriile
altor ]`ri, împreun` cu asocia]ii de profil s-au
ref`cut sau amenajat cimitire în care sunt
înmormânta]i eroii români. În Republica
Moldova, Cehia, Slovacia, Ungaria, Rusia,
chiar la Stalingrad.
Ne str`duim, împreun` cu Comitetul Român
pentru Cinstirea Eroilor, s` facem [i mai
mult, un obiectiv important fiind realizarea
unui Monument al Marii Uniri în Pia]a Alba
Iulia din Bucure[ti.
La ace[ti 90 de ani, trìesc [i un sentiment
de mâhnire, de îngrijorare chiar, întrucât în
ultima vreme unele drepturi ne-au fost
ciuntite, amputate. Indiferent de motivele
invocate acestea trebuie s` r`mân`
intangibile, ba chiar îmbun`t`]ite. Vom
lupta, în continuare, pentru respectarea lor
întocmai, f`r` nicio [ovìre. Cum am fost
noi, mereu, în linia întâi. 
INTERVIU REALIZAT DE
GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R) PETRE B@N~
PORTRET
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
Via]a merge mai departe
DE CE, DOAMNE, EU?
IRINA-MIHAELA NEDELCU
[email protected]
E
xist` în via]a oric`rui om cel pu]in un moment de cump`n` care, atunci când
ajunge într-un punct critic, pare imposibil de dep`[it. Unii îl con[tientizeaz`,
al]ii, nu. Când pierzi pe cineva drag, când e[ti p`r`sit de persoana iubit`, când e[ti
victima unui accident, sim]i c` via]a [i sufletul ]i se sf`râm` [i se sparg în mii de
buc`]i. Î]i revii cu greu [i, dac` e[ti puternic, reu[e[ti s` mergi mai departe. Lup]i [i
învingi. Rena[ti. Înve]i s` pre]uie[ti mai mult via]a [i clipele petrecute lâng` cei
dragi. Plutonierul-adjutant Marius Apostol este un astfel de om. L-am cunoscut în
urm` cu trei s`pt`mâni, când m` documentam pentru articolul Dou` genera]ii de
veterani, ap`rut în num`rul 18 al s`pt`mânalului nostru. Pentru el, data de 1 mai
2011 reprezint` ziua când s-a n`scut a doua oar`.
D
iminea]a zilei de 1 mai 2011 nu
prevestea nimic din ceea ce avea
s` se întâmple. Militarii se
preg`teau s` ias` din baz` într-o misiune de
patrulare pe autostrada A1, pentru a înso]i un
convoi cu alimente. În timp ce f`cea ultimele
verific`ri la ma[ina blindat`, Marius Apostol le-a
povestit unor colegi ce visase în noaptea aceea.
Se f`cea c` era undeva, pe o strad` în Drumul
Taberei, [i s-a întâlnit întâmpl`tor cu generalul
Nicolae Uscoi, unul din fo[tii sì [efi, care
decedase într-un accident de ma[in`: Dup` ce
mi-am exprimat mirarea c` nu mai avea
musta]`, i-am spus c` m` bucur s`-l v`d. Am
mers pu]in împreun`, apoi s-a oprit s` traverseze
strada. Am vrut s`-l înso]esc, dar n-a fost de acord
[i mi-a spus: „nu, tu stai aici, eu merg la prietenii
mei care m` a[teapt`". Cei doi ofi]eri c`rora
le-am povestit visul fuseser` studen]ii domnului
general. Am urcat în ma[ini [i am plecat,
spunându-mi c`, la întoarcere, o s` intru în
bisericu]a din baz` s`-i aprind o lumânare, dup`
vechiul nostru obicei str`mo[esc. Nu m-am gândit
nicio clip` c` nu voi mai reveni în baz`.
În primul MRAP, condus de (pe atunci)
plutonierul-major Marius Apostol, se afla
comandantul patrulei, locotenent George
Olteanu, sanitarul, interpretul [i top coverul.
Dup` cum am scris în articolul precedent, n-au
putut evita capcana din culvert, iar ma[ina
blindat` a s`rit în aer [i s-a r`sturnat în craterul
format de explozie. Marius a intrat în com` în
momentul impactului. Când [i-a revenit, era în
Germania. În primele zile, nu a con[tientizat cât
de grav` era situa]ia. Medicamentele pe care ]i le
administreaz` contra durerilor te fac s` nu po]i
evalua realitatea, spune Marius. Apoi, refaci
filmul evenimentelor, î]i dai seama cum e[ti, nu
în]elegi de ce ]i s-a întâmplat tocmai ]ie [i, de[i nu
te a[tep]i s` prime[ti vreun r`spuns, întrebi în
sinea ta: de ce, Doamne, eu, de ce? V` pot spune
c` psihicul este la p`mânt. Parc` nu mai ai
putere, de[i în jurul tù sunt oameni care î]i
ofer` tot sprijinul. Eu, dup` plecarea în ]ar` a
locotenentului George Olteanu [i a caporalului
Daniel Riza, am avut momente când m`
gândeam c` ar fi mult mai bine s` fiu deconectat
de la aparate. Au trecut mai multe zile pân`
când Marius [i-a dat seama c` are doar dou`
alternative: s` mearg` mai departe sau s` se
lase doborât. A ales prima variant`. {tiam c` nu
va fi u[or, c` va trebui s` m` mobilizez cu toate
for]ele pentru c` perioada de recuperare este
foarte grea. În asemenea momente, conteaz`
foarte mult partenerul de via]`. Este OK dac`
acesta este al`turi de tine cu sufletul, dac` te
iube[te [i te sprijin`. So]ia mea a depus eforturi
uria[e, rolul ei, în recuperarea mea, a fost foarte
important. Pot spune c`, din acest punct de
vedere, sunt un om norocos.
Un moment foarte greu pentru Marius
Apostol a fost cel al revenirii în ]ar`, dup` dou`
luni [i opt interven]ii chirurgicale în Germania.
Cei doi copii – Cezar Valentin [i Alexandru
Gabriel –, de 13 [i 10 ani, îl [tiau un om energic,
puternic [i sprinten. Auziser` c` fusese r`nit,
dar nu [tiau am`nunte. Mama îi preg`tise, cât
de cât, pentru momentul revederii, dar
imaginea tat`lui pe un pat de spital, conectat la
aparate [i nemi[cat, a fost un tablou dur, ce le-a
umplut ochii de lacrimi. Nici eu, nici ei nu [tiam
ce s` spunem. Plângeam to]i, nu g`seam cuvinte
pentru a comunica. Abia peste câteva zile am stat
de vorb` cu fiecare în parte [i am încercat s` le
explic, pe în]elesul lor, ceea ce se întâmpl`.
Pe de alt` parte, m` gândeam cu team` la viitor,
m` întrebam dac` o s` mai am puterea s` fiu un
tat` pe care ei pot conta la greu. Marius a stat
internat în spitalul militar o lun` [i jum`tate.
Apoi, acas`, în c`minul de garnizoan` unde
locuiau, a stat imobilizat la pat pân` în
noiembrie, când a reu[it s` fac` primii pa[i.
În tot acest timp, so]ia, Carmen Amelia, [i copiii
l-au vegheat permanent, cu schimbul, inclusiv
noaptea. Ziua îl mai vizitau colegii, rudele,
vecinii. Cel mai des veneau s`-l vad` doi
prieteni foarte buni – plutonierul-adjutant
Olimpiu Ancu [i plutonierul Valentin Badea –
care îl coborau [i urcau patru etaje pentru a-l
scoate la plimbare.
Î
n copil`rie, plutonierul-adjutant
Marius Apostol era atras de
haina militar` [i de ma[ini. Nu
s-a l`sat pân` nu a devenit cadru
militar, în 1991, în specialitatea auto.
De la absolvire, pân` în 2004, a lucrat
în baza de transport a ministerului,
fiind repartizat ca [ofer pe ma[inile de
serviciu. A lucrat, astfel, pentru un secretar general al MApN, pentru coman-
M
arius Apostol este un om modest
[i un interlocutor foarte pl`cut.
Vorbe[te calm, poveste[te cu
triste]e despre momentele dureroase [i cu
însufle]ire de proiectele sale. Nu îi place s`
solicite ajutor. A acceptat sprijinul oferit de
Camarazii [i Sfântul Gheorghe, abia dup` ce a
fost contactat de reprezentan]ii acestor
organiza]ii. De curând, a discutat cu
pre[edintele executiv al Asocia]iei Camarazii,
colonel Nicolae Anghelescu, despre un proiect
al sù. Vrea s` înfiin]eze o asocia]ie a
veteranilor, cu dizabilit`]i, din teatru de
opera]ii. Sper` ca, în colaborare cu Crucea
Ro[ie [i cu sprijinul MApN, s` poat` pune
bazele unui centru de recuperare pentru to]i
militarii r`ni]i în teatrele de opera]ii, pentru c`
spitalul militar nu este preg`tit în acest sens.
Este sigur c` se vor g`si [i voluntari care s`-i
ajute, la fel ca în America sau alte ]`ri.
Crede acest lucru pentru c`, dup` p`rerea sa,
societatea civil` îi apreciaz` pe r`ni]ii teatrelor
de opera]ii, de[i, uneori, parc` se dore[te s` fim
ascun[i de ochii lumii. Eu nu pot uita cum am
fost întâmpinat, dup` ce îmi revenisem cât de
cât [i m` deplasam cu ajutorul unui cadru.
M-am dus în vizit` la mama. Când am coborât
din ma[in`, am v`zut în fa]a blocului multe
persoane. Am crezut c` s-a întâmplat ceva, dar
m` a[teptau pe mine. Erau cunoscu]i de-ai
mamei, din cartierul unde ea locuie[te de peste
30 de ani. M-au îmbr`]i[at [i m-au aplaudat.
La fel m-au primit colegii [i domnul comandant
(n.r.: colonel Petri[or Jalb`), când am revenit
la serviciu. O rela]ie social` bun` are [i cu
primarul din Bragadiru, acolo unde locuie[te
acum. Din p`cate îns`, sunt [i persoane care
nu în]eleg faptul c` militarii au depus
jur`mânt fa]` de ]ar`, nu fa]` de partide sau
de oameni politici. Marius a v`zut cum
americanii sau germanii au grij` de r`ni]ii lor.
Îi pare rù c` nu poate spune acela[i lucru
despre oficialii români. Când a fost medaliat
de [eful Pentagonului, acesta i-a spus:
„Î]i mul]umim pentru ce ai f`cut pentru ]ara
ta”. Este o fraz` simpl`, cum ar putea spune
unii, dar este un mod de a-[i ar`ta pre]uirea
pentru faptele unui r`nit. La noi, de cele mai
multe ori, lipsesc [i asemenea aprecieri. Î[i
aminte[te cum, în spitalul din Germania, un
militar din Muntenegru, c`ruia îi fusese
amputat un picior, a fost vizitat de primulministru [i ministrul ap`r`rii din ]ara sa, care
www.presamil.ro
17
foarte mult cu noi. Eu am f`cut [i patru
proceduri pe zi, iar pentru a putea conduce din
nou am f`cut exerci]ii cu un dispozitiv
improvizat de oamenii de acolo.
În Bucure[ti, un centru de recuperare, dotat
cu aparatur` ca în strìn`tate, exist` în
sectorul 2. Marius l-a vizitat [i crede c`, de[i
acolo se pot trata doar persoanele care
locuiesc în sectorul respectiv, s-ar putea
încheia un protocol de colaborare, astfel încât
s` aib` acces [i militarii r`ni]i.
În privin]a lor, mai sunt multe de f`cut la noi.
A
r fi un pas înainte dac` unii medici
[i-ar schimba atitudinea. Marius î[i
aminte[te cum, în spitalul
american, medicii erau mereu cu zâmbetul pe
buze [i luptau al`turi de r`ni]i, îi înv`]au s` fac`
primele mi[c`ri dup` o perioad` de imobilitate,
s` se instaleze singuri în scaunul cu rotile, s` se
îmbrace, s` m`nânce, s`-[i foloseasc` mâinile
mai mult, în condi]iile în care nu puteau mi[ca
picioarele. Cum este în spitalele noastre, nu are
rost s` intr`m în am`nunte, mai ales c` [i r`ni]ii
prefer` s` nu vorbeasc`. Nu generaliz`m, dar
nici nu putem polei o realitate cunoscut`, trìt` [i
criticat` de mul]i militari întor[i din teatrele de
opera]ii cu diverse afec]iuni. S-au amenajat spa]ii
speciale în anumite sec]ii, dar nu sunt g`zdui]i
acolo dac` au nenorocul s` se interneze în
aceea[i perioad` cu vreun personaj important al
momentului. Marius a avut un asemenea
ghinion [i s-a hot`rât, de atunci, s` mearg` în
alte spitale, chiar dac` suport` costurile din
buzunarul propriu. De aceea, î[i aminte[te
dantul AFT [i [eful SMFT. În 2004, a
considerat c` este timpul s` î[i ia în
primire atribu]iile func]iei de comandant
pluton, pe care era încadrat la Batalionul
500 Sprijin.
Prima dat`, a plecat într-o misiune
extern`, în 1996. Avea 23 de ani când a
f`cut parte din primul batalion românesc – 97 Geniu – ce a ac]ionat în Bosnia. A fost greu, dar consider` c` în
acea perioad` s-a c`lit pentru teatrul
de opera]ii. A mers în zonele de conflict din trei în trei ani. În Bosnia [i
Her]egovina, în 1999 [i 2002, în Irak,
2005, [i în Afganistan, 2008 [i 2011. A
suferit când a murit, la 17 septembrie
1996, sublocotenentul (pm) Remus
Brânzan, colegul cu care se împrietenise înc` din perioada de preg`tire,
[i când, în 2008, a înso]it în ]ar` sicriul
cu trupul neînsufle]it al sublocotenentului (pm) Claudiu Marius Covrig.
Pentru misiunea din 2011, a fost
selec]ionat când, la solicitarea partenerilor americani, au fost trimi[i în
teatrul de opera]ii conduc`tori auto
cu experien]`, în vederea trecerii de
la TAB-uri la MRAP-uri.
În martie 2012, s-a întors la serviciu. I-a mul]umit, dar l-a refuzat pe
generalul Teodor Frunzeti, care îi
fusese [ef, când i-a propus s` mearg`
s` lucreze la UNAp. A preferat s` revin`
între colegi. A vrut s` r`mân` în continuare la companie, dar, nemaifiind
combatant, nu s-a putut. Lucreaz`,
acum, într-un birou, unde [i-a adaptat
mobilierul pentru a-[i crea condi]ii
optime. M`sura luat` de minister, ca
noi s` ne putem continua activitatea, a
fost foarte bun`, spune Marius. S` fim
l`sa]i în afara sistemului ar fi fost o
lovitur` grea pentru noi, r`ni]ii din
teatrele de opera]ii.
au ]inut s`-l asigure c` au preg`tit un centru
de recuperare în care va fi internat la
revenirea acas`. Marius nu sus]ine c` [i pe
ei, militarii români r`ni]i în teatrele de
opera]ii, ar trebui s`-i viziteze în spital
ministrul ap`r`rii, ci doar c` personalit`]ile
numite în aceast` func]ie îi poate sprijini în
realizarea unui centru de recuperare. El [i
locotenentul Olteanu au g`sit foarte greu un
astfel de loc. Mai întâi, au trimis faxuri la
nou` centre de recuperare renumite.
R`spunsurile primite au fost de genul: „Nu
suntem preg`ti]i pentru a[a ceva, nu avem
dotarea [i experien]a necesare”. Doar
directoarea de la Amara le-a spus c` pot
merge acolo, c`, de[i nu sunt preg`ti]i, vor
încerca. Faptul c` eu [i Olteanu ne doream s`
mergem iar i-a motivat s` ne ajute. Au muncit
cu nostalgie de medicii americani. {i nu numai
de ei. Acolo, capelanul se ruga împreun` cu
r`ni]ii, iar personalul era foarte atent în
monitorizarea pacien]ilor. Din comportamentul lor î]i dai seama c` [tiu s`
aprecieze efortul militarilor care ac]ioneaz`
într-un teatru de opera]ii, spune Marius.
Este drept c`, de aproape 10 ani, [i
mini[trii ap`r`rii na]ionale de la noi îi asigur`
pe r`ni]i, atunci când se întâlnesc la diverse
ocazii, c` au u[a deschis` pentru ei, oricând.
|n acela[i timp, [i alte u[i se deschid larg.
Sunt ale caselor [i sufletelor militarilor r`ni]i,
care \i primesc, \ntotdeauna, cu drag, nu
numai pe colegii afla]i \n situa]ii similare. Noi,
ceilal]i, nu ar trebui s` preget`m s` trecem
dincolo de prag...
18
CULTUR~
www.presamil.ro
|N
RETRAGERE
[Octombrie 1916]
ei care putem s` mergem, g`sim o c`ru]`,
ne urc`m bagajele în ea [i plec`m la
gar`... E întuneric de tot. Prin ora[ [i mai ales în
gar`, mare fierbere. Mul]ime de lume, mai ales
rusoaice [i ru[i gr`bi]i, de pe la diferitele forma]iuni
sanitare, cari nu mai ]in seam` de nimic. Pe cine
întrebi, nu [tie ce s`-]i spuie. Vreau s` m` urc întrun tren sanitar, a[a, la întâmplare. Nu e voie. E un
tren sanitar rusesc. Încerc la un alt tren, tot sanitar,
dar [i acesta e arhiplin [i, pân` s`-mi g`sesc un
loc, pleac`.
Un hamal, care m` vede r`nit, îmi spune s`
m` duc pe ultima linie, unde este un tren sanitar,
care trebuie s` urmeze în ordinea plec`rii.
M` duc, urmat de al]i ofi]eri r`ni]i, [i aci
nimeresc în sala de mâncare a trenului, c`ci
C
LEXICON MILITAR
H. În sintagma ora H sau ora C indic` momentul
începerii ac]iunii (atac, ofensiv` etc.) planificate
pentru o anumit` zi (numit` ziua Z).
HAIDUC (cu variantele române[ti AIDUC,
CHEAIDUC, VAIDUC) provine din pluralul hajdúk
al cuvântului unguresc hajdú, care definea un infanterist dintr-o clas` care în final a c`p`tat rang nobiliar.
Termenul românesc a ap`rut, mai întâi, în Transilvania, în
Locotenent-colonel
STEREA COSTESCU,
Din carnetul unui c`pitan.
Însemn`ri [i amintiri
din R`sboiul pentru
întregirea neamului
(1 august 1916 –
1 aprilie 1917),
Foc[ani, 1927, p. 144-145.
celelalte vagoane sunt asemeni arhipline. De abia
urcat, vine un medic sublocotenent, începe a face
gur` [i vrea s` ne dea jos, spunând c` acolo e
sufrageria trenului sanitar [i n-are voie s` se urce
nimeni.
Scos din fire, îi spun numai atât: „Mâna dreapt`
e r`nit`, dar cea stâng` înc` zdrav`n`. Fere[te-te
s` nu intri în ma[in`!” Ca prin farmec, tace chitic
[i dispare f`r` a mai reveni.
Intr` [i ceilal]i ofi]eri, apoi curând trenul pleac`
de-a dreptul, f`r` a mai trage la peron.
Mai târziu, o sor` de caritate se îndur` [i ne d`
câte un ceai fierbinte.
prima jum`tate a secolului al XVI-lea, cu sensul de osta[
mercenar. Domnitorii ]`rilor române s-au folosit de
asemenea de mercenari veni]i din Ungaria [i Serbia,
mul]i fiind îns` recruta]i [i dintre indigeni, care se
înrolau mai mult pentru prad`. {i Mihai Viteazul s-a
folosit de haiducii condu[i de Baba Novac. Ulterior,
din cauza jafurilor la care se dedau, popula]ia ]`rilor
române a început s`-i confunde cu tâlharii. Haiducia a fost îns` [i o form` de protest a ]`ranilor asupri]i,
figuri legendare de haiduci ca Pintea, Codreanu,
Bujor [i Iancu Jianu fiind cunoscute pentru faptul c`
din bunurile furate îi ajutau pe s`raci. Sub diferite
forme, denumirea de haiduc este cunoscut` în mai
multe ]`ri europene, unde, pe lâng` semnifica]ia de
militar de gard`, o avea [i pe aceea de servitor,
persoana respectiv` fiind îmbr`cat` cu o livrea
asem`n`toare cu uniforma haiducilor unguri.
HAIT~. Pe lâng` sensurile înregistrate în DEX
(care îl consider` de origine maghiar`, unii
apropiindu-l ca sens [i de haiduc), hait` (în turc`
hayta) este cunoscut în istoria otoman` [i ca „gardian înarmat care înso]ea c`lare o caravan`” sau ca
„tâlhar înarmat c`lare pe cal” (v. New Redhouse
Turkish-English Dictionary, Redhouse Press,
Istanbul, 1974, p. 468). În limbajul militar modern, prin
hait` (de lupi) se în]elege un grup de câteva
submarine care atac` navele comerciale pe cìle de
comunica]ii ale inamicului, în acest caz fiind vorba de
un calc lingvistic dup` germ. Wolfpack.
Iancu Jianu
COMANDOR (R) NECULAI P~DURARIU
AURELIA N~STASE
[email protected]
În limba francez`, substantivul masculin „équarrissage”
denume[te ac]iunea la care se refer` verbul „équarrir”, [i anume
tìerea în unghiuri drepte a pietrei (sau a cherestelei), [i înseamn`
a[adar „cioplire”. Într-o form` foarte rar`, dac` nu unic`,
„l'équarrissure” este opera]ia care a contribuit la înf`]i[area absidei
bisericii de la Combray, c`ci „nici pietrele ei de mormânt [...] nu au
fost dintr-un material inert [i greu, pentru c` timpul le-a netezit [i
le-a f`cut, ca [i mierea, s` curg` peste marginile ciopliturilor” (Marcel
Proust, „Du côté de chez Swann”, Grasset, Paris,1913, p. 59).
În al doilea rând, „équarrir” [i „équarrissage” înseamn` jupuirea unui animal impropriu pentru consum (cnrtl.fr/lexicographie).
În limba român`, a fost preluat verbul „a ecarisa”, cu
semnifica]iile „a tìa bu[teni pentru a-i transforma în scânduri
groase, prismatice” [i „a jupui pielea de pe animalele moarte”
(„Dic]ionarul explicativ al limbii române”, elaborat de Institutul
de Lingvistic` al Academiei Române „Iorgu Iordan - Al. Rosetti",
edi]ia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti,1998/ DEX).
Cu primul în]eles, apare mai rar: „acoperi[ul unei construc]ii,
din lemn ecarisat sub form` triunghiular`”(16.us.archive.org).
Cu semnifica]ia secundar`, este foarte frecvent substantivul
neutru „ecarisaj” care, potrivit lexicologiei academice, se refer`
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
DELIA PETRESCU
[email protected]
L
ucrarea semnat` de Cristian Dobre, ap`rut` recent la Editura
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I”, se înscrie în seria
volumelor de psihologie practic` care prezint`, unitar [i integrat,
într-o manier` accesibil`, domeniile psihologiei diplomatice, în premier` în
România [i printre pu]inele abord`ri de acest fel din lume. Totodat`, lucrarea
deschide o perspectiv` interdisciplinar` de analiz` a actului diplomatic, deoarece
se porne[te de la premisa c` acesta este f`cut de oameni în beneficiul organiza]iilor
pentru care ace[tia lucreaz`, perspectiv` subordonat`, astfel, legilor care
guverneaz` func]ionarea fiin]ei umane, înclusiv cele psihologice.
Lucrarea se adreseaz`, deopotriv`, exper]ilor, diploma]ilor, psihologilor,
candida]ilor la un post diplomatic, militarilor care îndeplinesc misiuni în comandamente interna]ionale ori în teatrul de opera]ii, personalului corpora]iilor [i
firmelor interna]ionale, care lucreaz` în activitatea de reprezentare interna]ional`,
studen]ilor [i, nu în ultimul rând, celor care, în via]a de zi cu zi, pot folosi informa]iile
cuprinse în paginile c`r]ii.
S-a considerat c`, dincolo de abordarea geopolitic` [i protocolar` a diploma]iei, aceasta ar putea fi tratat` dintr-o perspectiv` psihologic`, cu beneficii
duble, atât pentru diploma]ie, cât [i pentru psihologie, pentru c` cea din urm`
g`se[te, astfel, în diploma]ie, un mediu de desf`[urare [i dezvoltare propice.
PSIHOLOGIE
{I
DIPLOMA}IE
CRISTIAN DOBRE
Psihologice diplomatic`,
Bucure[ti,
UNAp, 2013
Pornind de la experien]a sa personal`, de psiholog, diplomat [i militar, cumulat` cu cea dobândit` de la persoanele de excep]ie care i-au intersectat cariera [i
cu ajutorul lucr`rilor de specialitate, în domeniul rela]iilor interna]ionale,
psihologiei, diploma]iei, [tiin]elor politice, istoriei universale, dreptului interna]ional
[i managementului, autorul structureaz` cartea în trei p`r]i.
Prima parte, denumit` „Obiectul psihologiei diplomatice”, prezint`, în mod
sintetic, argumentele metodologice necesare definirii acestei noi ramuri a
psihologiei, încercând s` r`spund` la diferite întreb`ri: Cum se define[te psihologia
diploma]iei?, Care este obiectul de studiu al psihologiei diplomatice?, Ce metode de
cercetare folose[te psihologia diplomatic`?, Care sunt raporturile sale cu alte [tiin]e?,
Ce elemente deontologice o caracterizeaz`? A doua parte, denumit` „Abordarea
geopolitic` a diploma]iei”, se constituie într-o invita]ie introductiv` în sfera diploma]iei, cu scopul de a releva caracteristicile acestei profesii [i de a ar`ta locul din
care psihologia diplomatic` î[i trage seva.
Cea de a treia parte, intitulat` „Abordarea psihologic` a diploma]iei”, descrie
procesele [i fenomenele psihologice specifice diploma]iei [i î[i propune s` r`spund`
la un alt set de întreb`ri: Ce caracteristici psihologice are mediul diplomatic?, Care
sunt principalele solicit`ri de natur` psihologic` ale diploma]iei?, Care este profilul
optim de personalitate al unui diplomat?, Ce trebuie s` [tie un diplomat, din punct
de vedere psihologic, pentru a avea [anse s` se dezvolte în carier`?, Care sunt
vulnerabilit`]ile psihologice cele mai pregnante legate de cariera diplomatic`?
În finalul lucr`rii sale, autorul invit`, cu generozitate, [i pe al]i speciali[ti s`
contribuie la dezvoltarea acestui domeniu al psihologiei.
Limba românq este patria mea.
la „tratarea [i prelucrarea cadavrelor de animale [i a resturilor de
la abatoare în vederea transform`rii în produse furajere sau
industriale – fìn` de oase, de sânge, clei etc.”, la „stârpirea câinilor
vagabonzi”, la „strângerea cadavrelor de animale”, la „organiza]ia
care execut` aceste opera]ii” (DEX). Sinonim par]ial cu „tìere” [i
„jupuire”, este folosit frecvent îndeosebi cu ultimele dou` în]elesuri
re]inute în dic]ionar: „s` transmit` cât mai rapid […] un raport
privind aplicarea legisla]iei comunitare în domeniul ecarisajului”
ECARISAJ
(libertatea.ro); „transformarea actualelor ecarisaje […] în
ad`posturi” (4animals.ro); „ecarisajele […] care au înghi]it
nenum`rate fonduri private externe [i fonduri de la buget”
(ziare.com); „au adoptat deja câini maidanezi [i nu merg cu ei s`-i
înregistreze în bazele de date ale ecarisajelor ce ]in de administra]ia
local`” (gandul.info.ro).
Cuvântul a fost preluat [i în jargonul comentatorilor de literatur`:
„Sebastian a considerat c` el, la fel ca genera]ia sa, a f`cut, prin
NICHITA ST~NESCU
cronicile lui literare, oper` de «ecarisaj moral». Inducem de aici c`
se considera hingher, c` pe scriitorii români îi socotea câini
vagabonzi, iar cultura român`, un sat al câinilor f`r` st`pân” (Marta
Petreu, „Diavolul [i ucenicul sù: Nae Ionescu - Mihail Sebastian”,
Editura Polirom, Ia[i, 2009, p. 255).
Sintagma aceasta tinde s` devin` loc comun: „care sunt
instrumentele de analiz` social` [i cu ce c`dere putem revendica
dreptul la ecarisaj moral?” (Dilema Veche, nr. 300 / 12-18 nov.
2009, dilemaveche.ro); „celor care fac [i mai mult rù, justi]ia ar
trebui s` le dea un r`spuns ferm [i s` reprezinte cu adev`rat un
factor de ecarisaj moral” (gazetadebistrita.ro).
Exist`, nu de azi, de ieri, [i alte variante: „ecarisaj cultural”,
„ecarisaj axiologic”, „ecarisaj spiritual”, „ecarisaj literar”:
„cronicarul, criticul de întâmpinare, are […] nu numai o func]ie
de ecarisaj cultural” („Suplimentul de cultur`", nr. 154, 17-23 nov.
2007); „piesa îndepline[te astfel opera de ecarisaj spiritual a oric`rei
parodii izbutite („Scînteia”, 1966, nr. 6893); „va începe [i un fel de
ecarisaj axiologic” (revistavatra.ro); „s`-l aib` oare în minte […]
când vorbe[te de ecarisaj literar […]?” (revistacultura.ro)
ARMA CONDEIULUI
Nr. 20 (22 mai – 4 iunie 2013)
www.presamil.ro
19
„
PE LOC, REPAUS!
COMORILE
DIN ADÂNCURI
Nu spun nicio noutate.
A[a a fost [i a[a va fi
mereu, cât lumea asta:
calul trage [i birjarul
prime[te r`splata.
GENERAL DE BRIGAD~
MARICEL D. POPA
COMANDOR ALEXANDRU LEAUA
[email protected]
N
u i-am mai întâlnit pe
scafandrii militari, de
prin anii ’90. De pe vremea
când, cu onor, scriam la revista
noastr`, denumit` pe atunci
Via]a armatei. M`rturisesc c` a
fost un fel de dragoste la prima
vedere [i nu neap`rat pentru c`
erau echipa]i cu combinezoane
de culoare gri, aidoma celor
purtate de aviatori. De[i, cumva,
similitudini cu via]a de
aerodrom oricând se pot g`si.
M`car pentru curajul lor ie[it
din comun. Unii se avânt` spre
înalt, iar ceilal]i coboar`, la fel de
temerari, în adâncuri.
Chiar [eful lor, din acele
vremuri, era [i un împ`timit al
zborului. Î[i construise singur
un planor pe care îl ]inea într-un
hangar, la puntea din pupa
navei. {i uite a[a, când se
întorcea de la scufund`ri, nu
st`tea prea mult pe gânduri [i
î[i lua... zborul spre senin.
Înc` de pe atunci m-am
mirat de ei, nevoie mare, [i
m-am întrebat din ce fel de
„
Pentru mine îns`,
temerarii
ad#ncurilor au
r`mas
neschimba]i.
Poate, un pic
grizona]i [i mai
rida]i, dar la fel de
determina]i [i de
îndr`gosti]i,
ireversibil, de
aceast` profesie.
aluat or fi f`cu]i asemenea
oameni?
M-au dus cu o vedet`, a[azis rapid`, pân` la platforma
petrolier`. De fapt, era antic` [i
de demult... Am debarcat apoi
pe plaj`, în dreptul unei
cherhanale, din p`cate p`r`sit`,
la bordul unor ambarca]iuni cam
peticite, denumite bombarduri;
de care erau îns` tare mândri,
mai ales c` le fuseser` l`sate de
celebrul scufund`tor [i om de
[tiin]` Jacques-Yves Cousteau
care f`cuse cercet`ri în Marea
Neagr`. Culmea e c` nu am
putut s` scriu, atunci, despre
provenien]a bombardurilor.
Cic`, s` nu se spun` cumva c`
dona]ia lui Cousteau ar fi ajuns
pe mâinile militarilor (!). De[i,
Domnia Sa [tia foarte bine cu
cine a lucrat, iar la vremea
aceea scafandrii de la Marea
Neagr` erau, îndeob[te, militari.
Oricum, erau cei mai buni! De
pentru a spori cumva interesul
pentru [tire sau, de ce nu,
pentru cùt`ri subacvatice?
Dincolo de spectacolul oferit
la bordul navei Grigore Antipa –
o adev`rat` uzin`, prin lans`rile
la ap`, cu sisteme moderne de
tip narghilea [i c`[ti speciale,
„
Similitudini cu via]a de aerodrom oricând se
pot g`si. M`car pentru curajul lor ie[it din
comun. Unii se avânt` spre înalt, iar
scafandrii militari coboar`, la fel de
temerari, în adâncuri.
altfel, a[a au [i r`mas, fie ei
scafandri de lupt` sau de mare
adâncime.
De peste 35 de ani, Centrul
de Scafandri al For]elor Navale
formeaz` speciali[ti în domeniu,
breveteaz`, autorizeaz` [i
reglementeaz` activitatea de
scafandrerie – ce-mi place acest
cuvânt! – la nivel na]ional [i
interna]ional. {i, nu în ultimul
rând, încearc` s` atrag` spre
aceast` spectaculoas` profesie
un num`r cât mai mare de tineri
pasiona]i de scufund`ri pe
litoralul M`rii Negre. {i, se pare
c` nu f`r` succes!
Bunòar`, acest concurs de
scafandrerie – Romanian
Diving Award 2013, despre
care probabil c` a]i auzit deja
vorbindu-se la radio [i la
televizor, organizat tot de
militari. În prezen]a unui
important num`r de jurnali[ti,
pentru a se asigura
transparen]a deplin` a
concursului, la mijlocul acestei
luni, un num`r de unsprezece
plachete personalizate au fost
dispuse în mare, la diferite
paliere de adâncime, de
speciali[tii Centrului de
scafandri.
Concursul este deschis
tuturor scafandrilor breveta]i
pentru fiecare adâncime la care
se afl` obiectivul pe care doresc
s`-l recupereze, adic`
respectiva pl`cu]`
personalizat`, de culoare aurie.
Nostim este c` au fost câ]iva
colegi de breasl`, jurnali[ti, care
au spus c` sunt aurite (!). Ne-ar
pl`cea s` credem c` a fost doar
o figur` de stil sau o glum`,
dotate cu reflectoare [i
camere video, de senza]ionala
curs` spre mal cu riburile –
actualele ambarca]iuni de
mare vitez` – care au înlocuit
b`trânele bombarduri,
evenimentul de pres`
organizat impecabil a avut
pentru mine o conota]ie
aparte. A fost un excelent
prilej s`-i reîntâlnesc, peste
ani, pe lupt`torii din adâncuri.
Atâ]ia câ]i au mai r`mas, din ce
în ce mai pu]ini, din genera]ia
noastr`. Pentru c`, o
asemenea meserie nu se
poate face la nesfâr[it,
trecerea anilor î[i spune,
adesea, cuvântul.
Pentru mine îns` au r`mas
neschimba]i. Poate, un pic
grizona]i [i mai rida]i, dar la fel
de determina]i [i de
îndr`gosti]i, ireversibil, de
aceast` profesie. Cu mai mult`
experien]` dobândit` în
adâncuri, dar [i cu pove[ti
fabuloase, despre torpile [i
epave g`site, sau despre mine
dezamorsate.
Pe vremuri, circula o
anecdot`. Un so] îi m`rturisea
so]iei sale cât de mult o
pre]uie[te [i îi spunea: Iubita
mea, e[ti ca o comoar` [i se
cuvine s` fii îngropat`!
Ei, mai în glum`, mai în
serios, comorile noastre ascunse
în adâncuri sunt, de fapt, ace[ti
oameni minuna]i pe care, din
p`cate, nu mereu [tim s`-i
pre]uim la adev`rata lor valoare.
Nu-i a[a c` nu a]i uitat de
plachetele aurii din Marea
Neagr`? Cum, deja a]i plecat
dup` ele!? 
S
tilul simplu nu este la îndemâna oricui. Nu acela[i lucru putem
spune despre stilul simplist. • În]elepciunea poate veni la orice
vârst`. Important este ca s` g`seasc` u[a deschis` [i terenul preg`tit
pentru a[a ceva. • Când vulturul începe s` vorbeasc` despre prinderea
mu[telor ca despre ni[te fapte de glorie, pe undeva, pe aproape, logica
istoriei începe s` fie pervertit`. • Pe m`sur` ce trec anii, înve]i cel mai
important lucru din via]`: c` o bun` parte din lucrurile care te
înconjoar` chiar conteaz`, pentru c` au leg`tur` cu via]a ta. • Una din
marile gre[eli ale liderilor este aceea de a c`dea prad` [abloanelor,
chiar [i atunci când unele dintre ele au adus succes unora. • S` ai
încredere în toat` lumea. Dar planific`, evalueaz` [i controleaz`, cu
mare aten]ie, toate elementele de care depind lucrurile esen]iale. • Sunt
unele b`t`lii care se pierd atunci, în confruntarea cu du[manul. Dar
sunt [i alte b`t`lii, care se pierd înc` de pe drumul ce duce c`tre
confruntarea cu du[manul. • Dac` ai cas`, ai mas` poate fi [i o nou`
form`, actualizat`, a mai vechiului dac` ai carte, ai parte, în care, ast`zi,
cred din ce în ce mai pu]ini oameni. • Cea mai important` regul` a unei
comunic`ri eficiente este aceea c` ea nu se face o dat` [i gata. • Via]a ne
aduce [i în ipostaza de a face multe lucruri inutile, mânc`toare de timp,
de resurse, de nervi... Ca, de exemplu, construirea unui parc într-un
sat p`r`sit. • Ca un laitmotiv, se spune c` omul este un animal ra]ional.
V` invit la o prob` de curaj [i sinceritate: haide]i, v` rog, s` facem un
inventar al argumentelor care pledeaz` în favoarea acestei afirma]ii!...
• Banul este un lucru interesant, care poate func]iona [i pe post de
ochi, ai unui personaj destul de ciudat, al c`rui nume îmi scap` acum...
• Un om care nu dore[te altceva decât s` se confrunte cu al]ii, s`-i
înving` sau s`-i domine, nu r`mâne decât cu atât. Mult mai importan]i
[i mai iubi]i sunt oamenii care doresc s` fac` ceva, s` ating` un obiectiv.
• Este bine ca, din când în când, s` ne aducem aminte ceea ce spunea
Octavian Paler: „Paradoxul vremurilor noastre în istorie este c` avem
cl`diri mai mari, dar suflete mai mici.” • Rolul unui model în via]` nu
este acela de a asigura ceva de urmat, de imitat, ci acela de familiarizare
cu ni[te coordonate minimale, de la care începe startul c`tre
creativitate. • Vorbim, deseori, despre fericirea [i nefericirea noastr`,
ca [i când noi am fi doar martori, ca [i când n-am avea nicio treab`,
nicio leg`tur` cu ele... Pe când, de fapt, ele sunt rezultatul a ceea ce am
f`cut noi pentru noi, în ecua]ia destinului. • Gândirea pozitiv` este un
lux, pe care ar trebui s` [i-l permit` orice om. • Oamenii care vorbesc
neadev`rat, mult [i urât, despre [i în detrimentul celor care nu particip`
la dialog, au de ascuns, de fapt, destule lucruri despre ei în[i[i, dar de
care nu doresc s` se [tie. Totu[i, ei [tiu c` va veni o zi... • Polite]ea este
un mare strateg. Ea poate ob]ine victorii incredibile. • Atunci când se
afl` între demnit`]i, sinceritatea î[i scoate la iveal` limitele sale. • Un
om curajos este cel care recunoa[te c` i-a fost fric` sau team`, atunci
când chiar s-a întâmplat a[a. Pentru c` a fi curajos, cu adev`rat, nu
înseamn` c` nu ]i-e fric` niciodat`, ci c` [tii s` lup]i împotriva ei sau s-o ]ii
sub control. • O c`prioar` este v`zut` într-un fel anume de zoologi,
într-un alt fel de vân`tori [i într-un mod total diferit de gurmanzi. Asta,
dac` nu lu`m în calcul [i cum o vede c`priorul... • Ecua]ia ac]iunii este
foarte simpl`: situa]ia determin` necesitatea; necesitatea determin`
resursele; managementul determin` modalitatea de utilizare a
resurselor pentru realizarea ac]iunii. 
DREPTUL LA ZÂMBET
DESEN DE: VASILE BODR|NG~ (CERCUL MILITAR GALA}I)
PREMIUL AL III-LEA, SEC}IUNEA CARICATUR~,
FESTIVALUL PODUL MINCIUNILOR, SIBIU, EDI}IA XXIII
20
IMPACT
www.presamil.ro
A DOUA VIA}~
SEMINAR
INTERNA}IONAL LA UNAp
Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate (CSSAS) din
Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I desf`[oar` joi, 30 mai, în
Sala Senatului universitar a institu]iei, Seminarul cu participare interna]ional` Impactul statutului [i rolurilor statelor membre UE asupra evolu]iei securit`]ii europene.
În acest an, evenimentul reune[te reprezentan]i ai conducerii
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, Ministerului Afacerilor Externe,
Ministerului Fondurilor Europene, Agen]iei Na]ionale Antidrog,
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I, Academiei de Studii Economice, precum [i ai Academiei Na]ionale de Ap`rare G. S. Rakovski,
Bulgaria, asigurând astfel schimbul de opinii [i idei în diferite medii
[tiin]ifice.
Participarea exper]ilor din ]ara vecin` reprezint` pentru speciali[tii
români, pe de o parte, o oportunitate de a le împ`rt`[i invita]ilor strìni
din experien]a româneasc` [i, pe de alt` parte, posibilitatea de a
cunoa[te punctele de vedere, aspira]iile [i a[tept`rile invita]ilor bulgari
prezen]i la seminar.
Manifestarea [tiin]ific` va aduce în prim-planul dezbaterilor rolul
statului na]ional în asigurarea securit`]ii europene, eviden]iindu-se
necesitatea concentr`rii eforturilor statelor membre ale UE în direc]ia
promov`rii intereselor na]ionale [i europene.
Jurnali[tii interesa]i de activitate vor fi a[tepta]i joi, 30 mai, între orele
8.40 [i 8.55, la sediul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I, intrarea
dinspre Monumentul Eroilor Patriei. Programul activit`]ii poate fi consultat
la adresa http//cssas.unap.ro/ro/program_seminar_2013.pdf.
Persoan` de contact pentru detalii suplimentare Irina T`taru, tel.
+4021-319.48.80 int. 421, fax: +4021-319.57.80, mobil 0727856766,
email: [email protected].

ANIVERS~RI
 Consiliul de conducere al
ADMRR Al. I. Cuza ureaz` urm`torilor membri ai Asocia]iei care,
în luna iunie 2013, î[i serbeaz`
ziua de na[tere: generalii (r) Mihai
Floca, Gligor Nicolae, Iliescu
Gheorghe, Obreja Petru, Palade
Teodo-Stelian, {arpe Paul, Tatu
Costel, Toma Dumitru; coloneii
(r) [i comandorii (r): Bucuroiu
Ionel, Constantinescu Gheorghe,
Costache Viorel, Dan Virgil,
Dranga Mihail, Farca[ Nicolae,
Iosif Ovidiu Corneliu, Matenciuc
Trifan, Munteanu Florea, Olaru
Ion, Pirnea Gheorghe, Sp`taru
Dumitru, St`nescu Dumitru,
Toader Ion, Trofin Ioan }int` Aristide; locotenen]i-coloneii (r) Ionescu {tefan, Manu Ionel,
s`n`tate, via]` lung`, multe bucurii
[i satisfac]ii al`turi de familie [i de
to]i cei dragi! S`n`tate [i bucurii
pentru cei care aniverseaz` ziua
onomastic` de Sfin]ii Apostoli Petru
[i Pavel .
 Consiliul Director al ACMRRTIRE
ureaz` mult` s`n`tate, via]` lung` [i
multe satisfac]ii al`turi de familie
[i cei dragi, urm`torilor membri ai
asocia]iei care în cursul lunii iunie
împlinesc frumoase vârste, dup`
cum urmeaz`: coloneii Nicolae
Moldoveanu, Eusta]iu Cojan, Ion
Bârlea, Valentin Grosu.
Transmitem acelea[i ur`ri [i
membrilor asocia]iei care, în
aceea[i lun`, î[i serbeaz` ziua
onomastic` de Sfin]ii Apostorli
Petru [i Pavel.
 Luni, 27 mai, colonelul (r) ing.
Petre G. Nicolae, colaborator fidel
al s`pt`mânalului Observatorul
militar, a împlinit 89 de ani.
Absolvent al Conservatorului din
Bucure[ti, al Politehnicii [i Academiei Tehnice Militare (1954), a
trecut în rezerv` în 1979 [i este de
ani buni unul dintre cei mai
constan]i colaboratori ai ziarului
armatei. Redac]ia Observatorului
militar îi mul]ume[te pentru
„înc`p`]ânarea” cu care str`bate
s`pt`mân` de s`pt`mân` Capitala
pentru a-[i preda materialele, îl
felicit` [i îi ureaz` s`n`tate [i putere
de munc`. La mul]i ani!
 Filiala ANCMRR General Ion
Dragalina, din garnizoana Caransebe[, ureaz` membrilor sì care,
Vineri, 24 mai, la Palatul Cercului Militar
Na]ional, colonelul (r) {tefan Vi[an, venit de la
Sibiu, [i-a prezentat celor de fa]` la eveniment
– foste cadre în avia]ia militar` printre care
pilotul {tefan Alexandru Encicopediem, cel
cunoscut drept Mare[alul din B`neasa, [i cadre
de chimie militar` – cel de-al 13-lea sù roman,
intitulat A doua via]`. A[a cum ne-a obi[nuit,
volumul prezint` evenimente din via]a pilo]ilor
militari, unele dintre acestea greu de imaginat,
fapt ce te determin` s` nu-l abandonezi pân` ce
nu ai citit [i ultima pagin`. Dup` prezentarea
romanului, autorul a dat autografe [i s-a între]inut cu cei prezen]i. Cu toate
c` [i-a descoperit voca]ia scrisului târziu, la
65 de ani, prin
talent [i munc`
asidu`, colonelul (r) {tefan
Vi[an [i-a g`sit
un loc binemeritat în rândul
cititorilor.
COLONEL (R) CORNELIU NEAGU
în luna mai, s`rb`toresc ziua de
na[tere, mult` s`n`tate, via]` lung`
[i fericire, al`turi de familie [i cei
dragi, dup` cum urmeaz`: colonel
(r) F`tu Toader; locotenen]i-coloneii (r) Munteanu Petru, Popa
Marin, Popescu Iosif. La mul]i ani,
stima]i camarazi! De asemenea, cu
ocazia Zilei rezervistului militar
transmitem acelea[i ur`ri tuturor
colegilor din ]ar`.
REVEDERE
 În ziua de 7 iunie 2013, începând
cu ora 11.00, în Aula Magna a Academiei Tehnice Militare din Bd.
George Co[buc nr. 39-49, sector
5, Bucure[ti, va avea loc întâlnirea
colegial` a absolven]ilor promo]iei
de ofi]eri ingineri 1953, prilejuit`
de împlinirea a 60 de ani de la
finalizarea studiilor universitare.
Telefon de contact: 0722 307112.
PROMO}II
 Promo]ia 1978 a Liceului Militar
{tefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc organizeaz` s`rb`torirea
a 35 de ani de la absolvire, în perioada 21-23 iunie 2013. Prezentarea
celor care doresc s` participe la eveniment se va face pe data de 21 iunie
pân` la ora 19.00 în cazarma liceului
militar unde se vor desf`[ura toate
activit`]ile. Pentru buna organizare
rug`m colegii care doresc s` ne
onoreze cu prezen]a s` confirme
participarea pân` la data de 30 mai
2013 prin virarea sumei de 300 RON
de persoan` în contul RO16BPOS34106646699RON06, deschis la
Bancpost Câmpulung Moldovenesc
pe numele Dumitru Pârlog. Pentru
detalii suplimentare pute]i suna la:
colonel Dumitru Pârlog tel. 0722 438
893, 07530 86 694, sau colonel (r)
Moisa Ionel, tel. 0754 853 708.
 Promo]ia 1978 a Academiei Militare
Generale (Universitatea Na]ional` de
Ap`rare Carol I) organizeaz`, în zilele
de 6 [i 7 septembrie 2013, s`rb`torirea
împlinirii a 35 de ani de la absolvire.
Prezen]a participan]ilor se va face în
ziua de 6 septembrie 2013, pân` la
orele 13.00, în incinta Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare. Pentru o corect`
evaluare a nevoilor de sprijin din partea
organizatorilor privind cazarea [i masa,
rug`m colegii, care doresc s` ne
onoreze cu prezen]a, s` confirme
participarea pân` la 15 iulie 2013, prin
depunerea unei sume de 250 lei de
persoan` în contul RO21RNCB00-
75035202880020, pe numele Constantin Neagoe, deschis la BCR, sector
4, Bucure[ti. Tot pân` la aceea[i dat`,
rug`m precizarea nevoilor de cazare
[i op]iuni pentru program. Programul
de principiu este urm`torul: 6 septembrie 2013 – întâlnirea absolven]ilor în
aula Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
Carol I (ora 14.00) [i masa festiv` la
Restaurantul Militar Bucure[ti (ora
18.00); 7 septembrie 2013 – op]ional
– masa de diminea]` (ora 09.00) [i
vizitarea cl`dirii Parlamentului României, Stadionul Arena Na]ional` [i alte
obiective propuse de participan]i (ora
10.00). Pentru detalii suplimentare,
v` rug`m s` contacta]i colectivul
de organizare format din general
dr. Mircea Mure[an, telefon 0723621555, general de brigad` (r) Constantin Neagoe, telefon 0744492759
e-mail: [email protected],
general de brigad` (r) Gheorghe
Feraru, telefon 0722682279 [i colonel
prof. dr. Lucian St`ncil`, telefon
0723237524.
 Clasa a XII-a B din promo]ia 1983
a Liceului Militar Tudor Vladimirescu
Craiova (diriginte prof. Mihai Salaba[)
organizeaz`, în data de 10.08.2013,
întâlnirea de 30 de ani de la absolvirea liceului. Sunt bineveni]i colegii
de la celelalte clase, care doresc s`
se al`ture demersului nostru, cu condi]ia desemn`rii unor reprezentan]i
în comitetul de organizare. Le mul]umim anticipat celor care ne vor ajuta
cu datele de contact ale contact ale
colegilor no[tri: Stroe Aristide,
Toader Aurelian [i Velica Gabriel.
Costul estimativ este de 200 lei/
persoan`, fiind stabilit ulterior în
func]ie de num`rul de participan]i/
invita]i. În vederea organiz`rii în cele
mai bune condi]ii, cei care doresc s`
participe sunt ruga]i s` trimit` un
avans în valoare de 150 lei/persoan`, pân` la data de 28.06.2013, în
contul RO26BTRL01701201486524XX DESCHIS la Banca Transilvania pe numele Stanciu Aurel.
Deponen]ii vor specifica numele [i
prenumele fiec`rui participant.
Detalii suplimentare: Stanciu Aurel,
e-mail:aurel.stanciu@yahoo.
ro sau Stanca Dumitru, e-mail:
[email protected].
Promo]ia1988aLiceuluiMilitarMihai
Viteazul Alba Iulia organizeaz`, în data
de 15 iunie 2013, începând cu ora 10.00,
întâlnirea de 25 de ani de la terminarea
liceului. Absolven]ii promo]iei sunt
invita]is`participelaactivit`]ileorganizate
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
LANSARE DE CARTE LA MUZEUL
MILITAR NA}IONAL
CRISTINA KUNGL
Sâmb`t`, 25 mai, Muzeul Militar
Na]ional Regele Ferdinand I a g`zduit
lansarea c`r]ii Istoria înzestr`rii artileriei [i
rachetelor antiaeriene, avia]iei de vân`toare,
trupelor radiotehnice de bruiaj radio [i
radioloca]ie, de la teritoriu [i trupele terestre,
semnat` de colonel (r) ing. Constantin
Andreescu.
Aceast` lucrare a luat contur [i s-a definitivat din dorin]a unor generali, ofi]eri de
comand` [i stat major, tehnicieni [i ingineri.
Autorul, coautorii [i colaboratorii au reu[it,
prin aceast` lucrare, structurat` în dou` p`r]i,
s` prezinte înzestrarea artileriei antiaeriene
române din 1912, pân` în prezent. Cei care
au luat cuvântul [i au prezentat cartea au
fost generalul-locotenent (r) Gheorghe Popescu, fostul ministru al ap`r`rii,
general-colonel (r) Constantin Olteanu, colonelul (r) ing. Valentin Suvalcu,
coautor, [i reprezentantul Statului Major al For]elor Aeriene, maior Gabriel
Iacovi]`. Lucrarea trateaz` evolu]ia, în timp, a tehnicii de ap`rare antiaerian`,
de la obiectivele de teritoriu [i din organica for]elor terestre, a declarat generalullocotenent (r) Gheorghe Popescu. La aceast` lansare au participat reprezentan]i
ai Asocia]iei istoricilor militari, ai Asocia]iei na]ionale a cadrelor militare în
rezerv` [i retragere Alexandru Ioan Cuza, filiala sectorului 6 Bucure[ti, [i ai
Tipografiei Academiei Tehnice Militare.
cu aceast` ocazie, costul estimativ fiind
de 200 lei/persoan`. În vederea organiz`riiîncelemaibunecondi]ii,v`rug`m
s` depune]i banii în contul: RO96BTRL00101201650782XX, deschis la Banca Transilvania Alba Iulia pe numele
Avr`mu] Nicolae, pân` la data de 17 mai
2013. Pentru mai multe informa]ii, pot fi
contacta]i: Nicolae Avr`mu], tel. 0723
378 179, Darius Nec[oiu, tel. 0726 267
967, Ovidiu Plopan, tel. 0741 033 750.
 Promo]ia 1988 a Liceului Militar
Tudor Vladimirescu din Craiova organizeaz`, în data de 22 iunie 2013,
întâlnirea de 25 ani de la terminarea
liceului. Absolven]ii promo]iei sunt
invita]i s` participe la activit`]ile organizate cu aceast` ocazie. Costul estimativ este de 200 lei/persoan`, fiind
stabilit ulterior în func]ie de num`rul
de participan]i. În vederea organiz`rii
în cele mai bune condi]ii, cei care
dorescs`participe suntruga]is`trimit`
un avans în valoare de 100 lei/persoan`, pân` la data de 20.05.2013.
Avansul se depune în contul RO 92
INGB 0000 9999 0094 8109 deschis
la ING Bank, Office Craiova Olte], str.
Olte] nr.14-16, Bl. IJK, pe numele Dinu
Liviu Lauren]iu. Deponen]ii vor
specifica numele [i prenumele fiec`rui
participant în parte. Rela]ii suplimentare: Liviu Dinu, tel. 0745 127 266,
email: [email protected].
 Promo]ia 1988 a {colii Militare
de Ofi]eri Activi de Transmisiuni din
Sibiu organizeaz`, în perioada 16-18
august 2013, începând cu ora 17,
activit`]i dedicate s`rb`torii a 25 ani,
de la absolvirea [colii. Absolven]ii sunt
invita]i s` participe la activit`]ile
organizate cu aceast` ocazie.Informa]ii
suplimentare pe www.trs88.rcsn.ro.
Nu ezita]i s`-i contacta]i pe colegii
Dan R`c`[an - tel. 0729-890830,
0369401903, Dan Lupa[cu - tel.
0744381505, RMNC 1001404 sau
Gheorghe Olan - tel. 0722-808474,
tel. RMNC 2113-511.
 Promo]ia 1988 a {colii Militare de
Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu, arma
infanterie, organizeaz`, în perioada 1113 octombrie 2013, revederea de 25
deani.Absolven]iisuntinvita]is`participe
la activit`]ile specifice planificate a se
executa în ziua de 12 octombrie 2013.
De asemenea, sunt planificate activit`]i
de socializare pentru seara zilei de 11
octombrie în M`rginimea Sibiului [i în
ziuade13octombrie în zonadeagrement
Daia. Costul estimativ pentru ziua de
12 octombrie 2013 (dou` zile de cazare,
masa festiv`, materiale de protocol) este
de 300 lei/persoan`, iar pentru celelalte
dou` activit`]i costul va fi în func]ie de
participare. Suma de 300 lei poate fi
depus` în contul RO81RNCB0227004413210007, deschis la BCR filiala
Sibiu, pe numele Japie Marcel, pân` la
1 octombrie, în totalitate sau cota parte
lunar, func]ie de posibilit`]ile fiec`rui
participant.Persoane de contact
Japie Marcel la tel. 0744 358 210 sau
0747 466 908.
 Promo]ia 1988 a {colii Militare
de Subofi]eri Tancuri Mihai Viteazul, organizeaz`, în perioada 6-8
septembrie, întâlnirea prilejuit` de
împlinirea a 25 de ani de la absolvire.
Confirmarea particip`rii, pân` la
data de 15 iunie 2013. Persoan` de
contact pentru detalii [i confirmarea particip`rii: plt.adj.pr.
Stoian Marius, tel 0721334539,
e-mail:[email protected].
 Promo]ia 1993 a Institutului Militar
de Artilerie [i Rachete Antiaeriene
General Bungescu organizeaz`, în
perioada 28-30 iunie 2013, la sediul
Academiei For]elor Aeriene din
Bra[ov, întâlnirea prilejuit` de împlinirea a 20 de ani de la absolvire. Costul
estimativ pentru participare este de
200 lei/persoan`. Doritorii sunt ruga]i
s` depun` banii în contul RO21 RZBR
0000 0600 0587 7730, deschis la Banca Raiffeisen, pe numele lui Laurian
Gherman. Pentru detalii suplimentare
pot fi contacta]i: Laurian Gherman, tel.
0721 122 179, Cornel Badea, tel. 0724
546 476 sau Constantin Spînu, tel.
0764 402 720.
 Clasa XII A din Promo]ia 1993
a Liceului Militar Mihai Viteazul
din Alba Iulia organizeaz`, în perioada de 2-4 august 2013, întâlnirea de 20 ani de la terminarea
liceului. Pentru a stabili detaliile
privitoare la acest eveniment, to]i
absolven]ii care doresc s` participe sunt invita]i s` contacteze pân` cel târziu la 31 mai 2013 pe Marcel Moghiroiu, la telefon 0752 100
491, email: [email protected].
DECESE
 Fo[tii colegi de serviciu din Comandamentul Logistic Întrunit
anun]` cu profund regret dispari]ia
prematur` din via]`, dup` o suferin]`
nemeritat` generat` de o boal` incurabil`, a colonelului (r) CHERE-
CHE{ MIHAIL, om cu deosebite
calit`]i morale [i profesionale.
Transmitem sincere condolean]e
familiei îndurerate. Adio, drag coleg!
 A plecat dintre noi, c`tre o lume
mai bun`, colonelul (r) CHERECHE{ MIHAIL, fost [ef de sec]ie
la Comandamentul Logistic Întrunit. Colonelul (r) Iulian Rotaru deplânge moartea prematur` a colegului sù [i transmite condolean]e
familiei îndoliate. Dumnezeu s`-l
odihneasc` în pace!
 Împietri]i de durere, cuscrii
Angela [i Ilie Zavragiu, anun]`
plecarea la cele ve[nice, dup` o
scurt` dar grea suferin]`, a colonelului (r) DINA CONSTANTIN,
remarcabil ofi]er constructor, admirabil so], tat`, socru [i bunic.
Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
 Conducerea Filialei ANCMRR
Covasna aduce la cuno[tin]`, cu
adânc` durere în suflete, trecerea
în nefiin]` a coloneilor DRAGOMIR MIHAI (75 ani) [i {ERBAN
FLOREA (81 ani). Dumnezeu
s`-i odihneasc` în pace! Sincere
condolean]e familiilor îndoliate.
 Colegii [i prietenii din Trustul
de Pres` al MApN sunt al`turi de
comandorul Bogdan-Silviu R`ducan, în marea pierdere suferit` prin
trecerea la cele ve[nice a tat`lui
sù, om cu suflet mare [i dragoste
de familie [i semeni, cum rar se
întâlne[te. Sincere condolean]e
familiei îndoliate! Dumnezeu s`-l
odihneasc` în pace!
 Liga Naval` Român` [i Careul
marinarilor C`pitan-comandor
Alexandru Dumbrav` împ`rt`[esc
durerea desp`r]irii de ing. TIMOFEI VALERIE, vice comodor al
Yacht Club Regal Român, plecat
dintre noi la 19 mai. Inginerul
Timofei a fost o personalitate marcant` a yachtingului românesc [i
european. Transmitem familiei
îndoliate, condolean]e [i puterea
de-a învinge durerea. Maica Domnului, ocrotitoarea marinarilor, s`-l
aib` în paza sa pe robul sù - Valerie.
 Colectivul Departamentului
pentru armamente este al`turi de
locotenent-colonelul Constantin
Ro[ca, în aceste clipe de mare
triste]e pricinuite prin trecerea la
cele ve[nice a tat`lui sù. Suntem
al`turi de familia greu încercat` [i
ne exprim`m sincere condolean]e. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
CALEIDOSCOP
CO{UL CU FRUCTE
www.presamil.ro
CRIPTOGRAFIE
PRIN AP~: (2,6,2,8,3,7)
MAISTRU MILITAR PRINCIPAL CRISTIAN GHIZDEANU
21
COLONEL (R) TEODOR AMZOI
F
T
T
T
Dezlegare la CRIPTOGRAFIA ELIBERARE: (1-2,6,6,8,7)
din Observatorul militar nr. 19/2013:
I-AU SC~PAT RUPÂND AP~RAREA INAMIC~.
Dezlegare la careul
AEROPORTURI
din Observatorul militar
nr. 19/2013
ABADAN, MAN, SEGOU, AERE,
MI, H, ARIMA, ARLANDA, EG,
RAU, NADI, R, A, BU, N, STA,
VARIANTA, MANSE, CERC,
ANGORA, TIR, LEONINA, FI.
{TIA}I C~...
...Rechinii trebuie s` înoate în permanen]` pentru a nu se îneca?
...Pe[tele-evantai este cel mai rapid
înot`tor, având capacitatea de a atinge
viteza de 109 km/or`?
...Delfinii dorm întotdeauna cu un
ochi deschis?
COGITO
Noi, cei mari, uit`m adesea
c` am fost copii. {i lucrul
acesta ar trebui s` ni-l aducem aminte, mai ales când
ne g`sim în fa]a copiilor.
...Cel mai mare calmar întâlnit vreodat`
a cânt`rit patru tone [i a fost identificat în
Atlanticul de Nord, în anul 1878?
...90% din apa din Marea Neagr` este
lipsit` de oxigen?
...80% din suprafa]a Greciei este format`
din mun]i? Cel mai înalt vârf este Olimpul
care m`soar` 2.917 metri.
ALEXANDRU VLAHU}~
ILARION BARBU
VRE}I S~ TR~I}I MAI MULT?
FOTO: C~T~LIN OVREIU
Medicii sus]in c` unele alimente netezesc drumul spre longevitate. Dac` mânc`m
multe alimente care nu sunt benefice, ne acceler`m procesul de îmb`trânire a
organismului. Astfel, abuzul de carne ro[ie ne scurteaz` via]a, iar excesul de dulciuri
îmboln`ve[te pancreasul [i favorizeaz` apari]ia diabetului. Dup` 40 de ani mesele
bogate deregleaz` digestia, prin toxine care stau prea mult în stomac.
O diet` bazat` pe multe fructe [i legume, cereale, ulei de m`sline, o]et de
mere [i drojdie de bere asigur` necesarul de vitamine [i minerale. Cu cât avem
o alimenta]ie mai bogat` în vitamine, cu atât îmb`trânim mai greu.
Pentru a ne men]ine tineri [i s`n`to[i, speciali[tii recomand` carnea de pui,
vit` [i pe[te. Oul de prepeli]` este singurul ou dietetic. Un mic dejun s`n`tos
trebuie s` includ` suc de ro[ii [i un bob de drojdie de bere.
Pentru între]inerea memoriei [i împiedicarea îmb`trânirii premature sunt
ideale produsele apicole. Mierea este un aliment ce con]ine aproape toate
vitaminele [i mineralele de care are nevoie organismul.
COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE
ÎN LUMINA
ASTRELOR
PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~
[email protected]
Cum se comport` balan]a în plan
profesional. Nativii din aceast` zodie
sunt caracteriza]i de principii bine
stabilite de la care nu se abat.
Muncesc cu sârg [i doresc s` lase în
urma lor o not` de ordine
des`vâr[it`. Inoculeaz` [i celor cu
care intr` în contact aceea[i
rigurozitate, f`r` a face mari eforturi,
doar prin comportamentul plin de
bun sim] [i diploma]ie. {tiu s`
demonstreze tuturor c` se poate,
încercând chiar ei marea cu degetul.
Berbec (21 martie-20 aprilie): V` ascunde]i cu pricepere îngrijorarea [i disimula]i cu mìestrie buna dispozi]ie. O
persoan` apropiat` v` descoper` starea [i v` ajut` s` v` destìnui]i.
Taur (21 aprilie-20 mai): Optimismul care v`
caracterizeaz` este o calitate prin care v` atrage]i simpatizan]i.
Hot`rârea de a avansa rapid pe plan profesional v` ocup` atât
gândurile, dar [i întregul program.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Sim]i]i c` cineva intr` în
aria dumneavoastr` sufleteasc`, iar asta v` scoate din s`rite
[i arunca]i cu vorbe grele. Este posibil ca în urma unor discu]ii în
contradictoriu s` rupe]i o leg`tur` mai veche.
Rac (22 iunie-22 iulie): Privi]i cu neîncredere rela]ia cu
o rud` cu care a]i avut un conflict, chiar dac` par]ial totul a
pornit din partea dumneavoastr`. Apleca]i urechea la diverse
zvonuri lansate de persoane rù inten]ionate.
Leu (23 iulie-22 august): Aten]ia dumneavoastr` este
îndreptat` asupra activit`]ilor profesionale [i asupra unor
achizi]ii mai costisitoare. V` deranjeaz` minciunile prin omisiune
ale persoanei iubite, chiar dac` nu e vorba despre ceva grav.
Fecioar` (23 august-22 septembrie): Porni]i un atac
împotriva oamenilor care v-au în[elat a[tept`rile [i nu v`
opri]i pân` nu sunte]i sigur c` îi pedepsi]i. Ave]i multe de organizat,
mai ales în activit`]ile gospod`re[ti.
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Echilibrul
dumneavoastr` vine din sarcinile pe care le ave]i de îndeplinit
la serviciu [i care v` ]in psihicul ocupat. Problemele din via]a de
cuplu v` îngrijoreaz` [i dori]i pentru moment s` nu le analiza]i.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): V` ab]ine]i s`
face]i specula]ii, mai ales c` trece]i printr-o perioad` în care
sim]i]i c` lucrurile sunt incerte. Sunte]i al`turi de o persoan` drag`
care trece prin momente dificile pe plan familial.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Comportamentul
pueril [i dual totodat` nu v` este un bun sprijin în rela]iile cu
apropia]ii. Vre]i s` atrage]i aten]ia unei persoane de sex opus, îns`
face]i acest lucru într-un mod negativ.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` implica]i în
multe activit`]i, iar la un moment dat constata]i c` ave]i nevoie
de ajutorul unor oameni de încredere. Petrecerile cu prietenii [i
familia v` ofer` o stare de bine interioar`.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Reu[i]i s` v`
umple]i timpul [i chiar s` fi]i nemul]umit c` v` dep`[esc
activit`]ile numeroase. Socializa]i din plin, iar spre sfâr[itul s`pt`mânii
cunoa[te]i oameni interesan]i cu care dori]i s` p`stra]i leg`tura.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): Depune]i o munc` asidu`
pentru a duce la final un proiect început de ceva timp. V`
sim]i]i motivat s` face]i urm`torul pas în rela]ia de cuplu.
22
www.presamil.ro
FINANCIAR
DEFICITUL BUGETAR A CRESCUT
LA 7,5 MILIARDE DE LEI, LUNA TRECUT~
D
up` primele patru luni din acest an,
deficitul bugetului general consolidat a urcat la circa 7,5 miliarde de lei, 1,2%
din Produsul intern brut (PIB), de la
aproximativ 4,2 miliarde de lei (0,67% din
PIB), cât se înregistra în primul trimestru,
potrivit datelor publicate de Ministerul
Finan]elor Publice (MFP).
Conform datelor
operative, execu]ia bugetului
general consolidat pe
primele patru luni ale
anului se men]ine în limite
care nu pericliteaz` ]inta
agreat` cu partenerii
interna]ionali [i prev`zut`
în programarea bugetar`,
informeaz` MFP. Pl`]ile
anticipate ale drepturilor
salariale aferente lunii
aprilie au dus la o cre[tere
a deficitului cu 0,2%.Astfel,
în absen]a acestor pl`]i
anticipate, deficitul bugetar
pe primele patru luni ar fi
fost de 1% din PIB, fa]` de
0,85% din PIB în perioada
similar` a anului 2012, mai
arat` MFP. În acest deficit
este reflectat` îns` [i
reîntregirea salariilor
bugetarilor, indexarea
pensiilor, returnarea
contribu]iilor de asigur`ri
sociale de s`n`tate pentru
pensionari, majorarea
salariului minim, precum [i
reducerea arieratelor.
În perioada ianuarieaprilie 2013, veniturile
bugetului general
consolidat au fost de
aproximativ 65 de miliarde
de lei (10,4% din PIB), cu
4,3% mai mari în termeni
nominali fa]` de aceea[i
perioad` a anului
precedent. Impozitul pe
venit [i contribu]iile de
asigur`ri sociale au avansat
cu 11,0%, respectiv cu 5,9%.
De asemenea, încas`rile de
TVA au urcat cu 6%
comparativ cu primele
patru luni ale anului
precedent, evolu]ia
favorabil` eviden]iind
faptul c` acestea nu au fost
afectate de m`sura pl`]ii
TVA la încasare. Majorarea
accizei la motorin` [i a
cursului de schimb luat în
calcul la plata accizelor,
precum [i implementarea
unor reforme
administrative de
îmbun`t`]ire a colect`rii au
contribuit la cre[terea
veniturilor din accize cu
13%. {i încas`rile din
impozitul pe profit, în luna
aprilie, au avansat cu 7,9%
fa]` de aceea[i perioada a
anului 2012. MFP remarc`
faptul c` sumele primite de
la Uniunea European` în
contul pl`]ilor efectuate
înregistreaz` în continuare
LEUL, TOT MAI PUTERNIC ÎN RAPORT
CU FRANCUL ELVE}IAN
B
anca Na]ional` a României (BNR) a afi[at miercuri, 22 mai,
un curs de referin]` de 3,4693 lei pentru un franc elve]ian,
cea mai bun` cota]ie a monedei na]ionale în raport cu aceast`
valut` de dup` 5 iulie 2011.
Ulterior, în ultima zi a
s`pt`mânii trecute,
BNR a anun]at un curs
de 3,4865 lei/franc, cu
doar 0,59 de bani mai
mic decât în 17 mai. Pe
pie]ele externe, francul
elve]ian a ajuns
s`pt`mâna trecut` la cel
mai redus nivel din
ultimii doi ani fa]` de
euro, dup` ce
conducerea B`ncii
Na]ionale a Elve]iei
(SNB) a anun]at c`
institu]ia ar putea
modifica plafonul
minim de 1,20 de
franci/euro, introdus în
2011, [i ia în calcul
introducerea unor
dobânzi negative
pentru de]inerile
b`ncilor la SNB.
Pe de alt` parte,
remarc`m c` leul s-a
depreciat pentru a treia
s`pt`mân` în raport cu
euro, iar pre]ul gramului
de aur a câ[tigat în
ultimele [apte zile 76,17
bani, ajungând la
149,9281 lei.
un nivel relativ sc`zut,
reprezentând 0,3% din PIB,
dar î[i men]in evolu]ia
ascendent`, fiind cu 196%
mai mari fa]` de martie.
Cheltuielile bugetului
general consolidat, în
sum` de 72,5 miliarde de
lei, reprezentând 11,6% din
PIB, au crescut în termeni
nominali cu 7,6% fa]` de
aceea[i perioad` din anul
precedent. S-au înregistrat
cre[teri la cheltuielile de
personal (+28,2%) pe fondul
reîntregirii salariilor
personalului bugetar, dar [i
ca urmare a pl`]ii anticipate
a drepturilor salariale
aferente lunii aprilie pentru
unele categorii de salaria]i
din sectorul public.
Cheltuielile cu bunuri [i
servicii au fost mai mari cu
8,1%, ca urmare a
acceler`rii procesului de
achitare a arieratelor de
c`tre autorit`]ile locale [i a
pl`]ilor din fondul na]ional
de s`n`tate. Cheltuielile
pentru investi]ii, care
includ cheltuielile de
capital, precum [i cele
aferente programelor de
dezvoltare finan]ate din
surse interne [i externe,
au fost de 9,7 miliarde lei
(1,55% din PIB).
Cheltuielile de capital au
înregistrat, la patru luni, o
cre[tere cu 0,1% din PIB
fa]` de perioada similar` a
anului precedent. 
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
UN NOU SERVICIU
TESTAT DE ANAF:
PO{TA ELECTRONIC~
SECURIZAT~
D
in 1 iunie, Agen]ia Na]ional` de
Administrare Fiscal` (ANAF) demareaz` testarea unui nou serviciu oferit
contribuabililor – Po[ta electronic` securizat`, prin care ace[tia vor primi În[tiin]area privind stingerea crean]elor fiscale,
se arat` într-un comunicat ANAF.
Perioada de testare a
noului serviciu va fi de
patru luni, urmând ca,
ulterior, pe baza
experien]ei acumulate,
ANAF s` armonizeze
cadrul legislativ în vederea
transmiterii [i a altor
documente prin
intermediul acestui canal
de comunicare. Pân` la
armonizarea cadrului
legislativ, se va men]ine [i
actuala emitere a
documentelor, în format
tip`rit.
Serviciul Po[ta
electronic` securizat`
faciliteaz`, pe de-o parte,
accesul contribuabililor la
informa]iile autentice
de]inute de ANAF, printr-un
canal electronic
standardizat [i securizat,
iar pe de alt` parte, elimin`
costurile [i timpul
consumate cu imprimarea
[i transmiterea informa]iei
pe suport hârtie.
Radar economic
 Gradul de absorb]ie pentru
Programul Opera]ional Regional, cre[tere
major`. La mijlocul acestei luni, Programul
Opera]ional Regional (POR) 2007-2013,
gestionat de Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i
Administra]iei Publice (MDRAP), a ajuns la un
grad de absorb]ie de 29,56%, cu aproape 5% mai
mult decât la sfâr[itul lunii aprilie, informeaz`
MDRAP. Cre[terea se datoreaz` pl`]ilor
efectuate de curând de Comisia European`
(CE), – circa 142 milioane de euro – suma
total` rambursat` pân` în prezent pentru POR
ajungând la 1,1 miliarde de euro. Pl`]ile
reprezint` acceptul CE pentru declara]iile de
cheltuieli transmise de MDRAP în ultimele
s`pt`mâni, aferente cererilor de rambursare
autorizate [i decontate de minister beneficiarilor.
 CEZ Distribu]ie – investi]ii de
aproximativ 400 de milioane de lei în
infrastructur`. Conform Agerpres, compania
CEZ Distribu]ie va aloca suma de 200,96
milioane de lei pentru infrastructura de
distribu]ie a energiei electrice din cele [apte
jude]e în care opereaz`, respectiv Arge[, Dolj,
Gorj, Olt, Teleorman [i Vâlcea. Cu ace[ti bani,
vor fi modernizate re]elele electrice
administrate, posturile de transformare [i sta]iile
de furnizare a energiei electrice. De asemenea,
Prin utilizarea Po[tei
electronice securizate a
MFP, beneficiarii primesc
documente structurate [i
informa]ii protejate de
prevederile Codului Fiscal
sau de prevederi specifice
ariei de competen]` a
emitentului, în format
electronic, semnate digital
de emitent. Astfel,
contribuabilii au siguran]a
c` documentul primit este
autentic [i provine de la
ANAF. De asemenea,
formatul electronic [i
standardele utilizate fac
posibil` utilizarea
informa]iilor emise de
ANAF, direct de aplica]iile
informatice ale
contribuabililor, f`r`
interven]ie uman`, cu grad
de securitate [i protec]ie a
datelor maxim. Accesul
este asigurat tuturor
contribuabililor care de]in
certificat digital calificat,
înrolat la ANAF. 
al]i 197,94 milioane de lei vor fi
investi]i pentru punerile în
func]iune. Lucr`rile vor asigura
consumatorilor alimentarea cu
energie electric` la standarde
superioare, va reduce num`rul de întreruperi [i
varia]iile de tensiune în instala]iile clien]ilor.
 Turcia încurajeaz` repatrierea
averilor de]inute în strìn`tate. S`pt`mâna
trecut`, Parlamentul turc a adoptat o lege de
amnistie a capitalului, care reduce de la 30-40%
la maxim 2% taxa perceput` de stat la repatrierea
averilor de]inute în strìn`tate, potrivit AFP.
Totodat`, Turcia se angajeaz` s` nu investigheze
dac` averile de]inute în afara ]`rii au eludat în
trecut plata taxelor. Pentru a beneficia de
facilit`]ile noului act normativ, companiile [i
popula]ia trebuie s` depun` o declara]ie fiscal`
înainte de sfâr[itul lunii iulie. Potrivit exper]ilor
cita]i de AFP, legea ar putea ajuta la repatrierea
în Turcia a 100-130 miliarde de dolari.
 Rata infla]iei în Marea Britanie, în
sc`dere. Luna trecut`, pre]urile bunurilor de
consum au sc`zut în Marea Britanie la 2,4%, de
la 2,8% în martie, fiind primul declin al infla]iei
de dup` septembrie 2011, transmite Reuters. În
primele trei luni din 2013, comparativ cu
trimestrul anterior, economia Marii Britanii a
înregistrat o cre[tere de 0,3%.
 Renault investe[te masiv într-o
uzin` din Fran]a. Grupul Renault a anun]at
recent c` va investi 420 de milioane de euro în
modernizarea uzinei din Douai, în nordul
Fran]ei, în vederea lans`rii pe pia]` a unor noi
modele, de clas` superioar`, începând din 2014,
scrie MarketWatch. În urma investi]iilor pentru
retehnologizare, fabrica francez` va fi capabil` s`
produc` caroseriile a cinci vehicule pe o singur`
linie de produc]ie. Noile versiuni ale modelelor
Laguna [i Megane, precum [i MPV-ul Espace,
vor fi construite la Douai. 
PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN
DESTINE
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
www.presamil.ro
23
STELIAN SIBIANU, EROUL DIN GRUIU
satisfac]ia bravilor ofi]eri [i solda]i,
rebegi]i de foame [i de oboseala
confrunt`rii.
Domnule, dup` r`zboi, s` vezi [i s`
nu crezi. L-am întâlnit pe dom’ general.
Era undeva, în Bucure[ti, pe strada
Londra, col] cu strada Belgrad. Parc`-l
v`d [i acum: st`tea pe o b`ncu]` l`sat`
în paragin` [i privea departe, în gol.
Cred c-a[tepta o altfel de birj`, care
întârzia s` mai apar`. Am vrut s`-l
abordez; poate, s`-i zic [i vreo câteva.
Dar, dup` acea uit`tur` pierdut`, am
în]eles c`, de[i viu, era plecat de mult
dintre noi, cu toate amintirile [i
p`catele sale.
GENERAL-LOCOTENENT (R) GRIGORE STAMATE
L
a cei 98 de ani, Stelian Sibianu din comuna Gruiu, jude]ul
Giurgiu, aviator în Al Doilea R`zboi Mondial, rememoreaz`
cele mai frumoase clipe ale tinere]ii.
Caruselul mor]ii
Via]a bate filmul
Pilotul [i, mai apoi, mecanicul de
avioane Stelian Sibianu s-a n`scut la
Ploie[ti, la 4 septembrie 1916, tocmai în
anul în care România intra în Primul
R`zboi Mondial, parc` predestinat s`
devin` veteran de conflagra]ie, s`
supravie]uiasc` [i s` ateste, ca o pecete
a timpului, fapte de-o importan]` [i-o
înc`rc`tur` uman` deosebit de intense.
Cu 70 de ani în urm`, într-o altfel de
prim`var` abia desprins` din iarn`,
privea p`mântul românesc aburind în
aerul c`ldu], din cu totul alt` perspectiv`.
De la acea în`l]ime, de unde se zicea c`
aparatul de zbor, un biplan de tip IAR, îi
asigura invulnerabilitatea fa]` de
antiaeriana inamic`. Transporta o parte
din înc`rc`tura de alimente [i
echipament, atât de necesar` trupelor
Cu pu]in timp înaintea declan[`rii
celui de-Al Doilea R`zboi Mondial s-a
c`s`torit cu o feti[can` de-o frumuse]e
cum rar ]i-e dat s` întâlne[ti, din Gruiu.
Pe frumoasa cu ochi ca de t`ciune, cu
cosi]ele-mpletite-n trei [i nume de
împ`r`teas` bizantin`, o chema Teodora.
La ea, la Tudori]a lui Fidel, venea pe jos,
tân`rul Stelic`, tocmai de la aeroportul
din Bucure[ti-B`neasa. Pentru ea,
str`b`tea câmpurile [i tìa p`durile, a[a,
între dou` raiduri aeriene; de fiecare
dat`, cu rani]a plin`. Treizeci [i ceva de
kilometri la sosire [i tot atâ]ia
la-ntoarcere; de fapt, o noapte-ntreag`,
dus-întors, în mar[ for]at. Era atât de
frumoas` [i delicat`, cum numai îngerii
îmi pare c` mai sunt, iar când zburam,
acolo sus, chiar m` a[teptam s-o z`resc
printre nori. Îmi pl`cea s` cred c` este
îngerul meu p`zitor. De când a cunoscut-o,
tân`rul pilot era într-o permanent` stare
euforic` [i cu ne]`rmurit` încredere în
zâna lui cea bun`. Decola, de cele mai
multe ori nedormit, peste Prut [i dincolo
de Nistru. Pilota un avion de transport,
cu care ducea provizii, în alimente [i
armament, iar la înapoiere, aducea r`ni]ii,
în ]ar`. Se strecura, de fiecare dat`,
printre proiectilele tunurilor antiaeriene
[i tirul gloan]elor mitralierelor jumelate
de pe tancuri. Acolo sus, nu m` încerca
nicio team`, doar dorul acela de
nedescris fa]` de so]ie [i de {tefan,
bìe]elul abia n`scut... Mai greu, parc`,
îmi era când m` aflam în afara
pericolului, în acea imensitate t`cut` a
Înaltului. Atunci, aveam mai mult timp
s` cuget, în lini[te, la cei dragi; mai
ales, noaptea.
„
Dup`-atâ]ia ani, [i-acum,
unde m`-nvârt [i-n tot ce
fac, v`d ochii aceia
fermec`tori, care înc`
m` mai scald` cu
privirea lor ocrotitoare.
combatante. Gândurile îl m`cinau felurit,
ca [i acum. Dar, acea fr`mântare avea o
motiva]ie, pe care tân`rul pilot o asemuia
misiunii de mare r`spundere. C`ci, la
înapoiere, trebuia s` aduc` tot atâ]ia
r`ni]i, cât puteau s` încap` în pântecul,
nu tocmai voluminos, al aeronavei. A[a
c` se gândea cum avea s`-i orânduiasc`
mai bine. Deodat`, prin laterala hubloului
din stânga, acoperit` de pic`turile mici [i
dese ale atmosferei înc`rcat` de nori
plumburii, a observat un avion de
vân`toare strìn, apoi înc` unul [i înc`
unul. În spatele sù, navigau, la mic`
distan]`, alte trei aparate care alc`tuiau
celula româneasc` de transport. În
fiecare, câte un singur pilot. Nici n-a
apucat s`-[i fac` vreun plan, când a
început canonada inamic`. Totul se
derula ca-ntr-un carusel al mor]ii.
Treceau cu vitez` vân`torii du[mani,
când pe deasupra, când pe dedesubt [i
tr`geau din toate p`r]ile. Unul dup`
cel`lalt, avioanele noastre s-au pr`bu[it
în fl`c`ri. Cu înc`rc`tur` cu tot. Prin
manevre for]ate la extrem, aparatul a
r`spuns excelent la comenzi. S`reau
l`zile una peste alta [i se pocneau,
trosnind. Sim]ea asta cu atâta durere, de
parc` i se rupeau propriile oase.
Dup` r`zboi, ca de fiecare dat`, la
început de prim`var`, [i ast`zi revede
acele scene de co[mar. Precum [i atâtea
altele asemenea. {i, far` s` vrea, în
balansoarul sù îngust, din care înc` mai
scruteaz` cerul, se-ncrânceneaz` în fapte
[i în repetarea acelora[i manevre, care i-au
salvat via]a [i înc`rc`tura. {i, tot a[a, de
fiecare dat` mul]ume[te Domnului c` nu
s-a întâmplat aceasta în timp ce
transporta r`ni]ii. Cine [tie dac` bie]ii de
ei ar mai fi rezistat la o zdruncin`tur` în
plus.
Generalul [i birjarul
O întâmplare atipic`, îi macin` [i ast`zi
trìrile. Era, undeva, la al nou`lea cot al
Donului. Frontul se sp`rsese. Ai no[tri
pierduser` b`t`lia, iar mor]ii [i, aidoma
lor, r`ni]ii umpleau câmpurile.
Brancardierii nu mai pridideau s` fac` fa]`
Cuno[tin]e de rang înalt
solicit`rilor, când un general intendent, ce
revenea acas`, în loc s`-l lase s`-mbarce
r`ni]ii [i-a adus propria captur`, constând
în alimente de toate felurile. Mi-aduc
aminte, c-avea [i borcane cu mur`turi!
Multe dom’le, multe! În fine, la opozi]ia
fireasc` a tân`rului pilot Sibianu, generalul
i-a replicat tìos: B`, tu, pentru mine, nu
e[ti decât un birjar! Pì, care-i deosebirea
între tine [i ordonan]a mea de la Divizie.
Amândoi m` duce]i acas`. ~la ]ine
h`]urile, tu ]ii maneta, scopul este
acela[i. Deci, care-i diferen]a?... Eu sunt
demnitar, b`! Dac` nu-mi execu]i
ordinul, Curtea Mar]ial` te pa[te. {i,
avionul înc`rcat pân` la refuz, cu
merindele demnitarului, a decolat. Dar,
nu spre ]ar`, cum acesta credea, ci spre
înv`lm`[eala frontului, direct spre focul
antiaerienei inamice. Imediat, a început o
r`pìal` infernal`. Parc` înnebuniser`
ru[ii. Credeau, probabil, c`-avem vreun
stoc de bombe [i vrem s` le-arunc`m
peste ei. {uierau trasor-incendiarele, ca-n
draci. Neîn]elegând ce se-ntâmpl`, mon
jeneral se-ag`]ase de cutiile din lemn [i
urla ca din gur` de [arpe: Ridic`-l, bì
birjare! Ridic`-l, b`… Dumnezeii m`-tii!
{i l-a ridicat c-un looping în for]`, care a
dus la pr`bu[irea, prin trapa anume
deschis`, a întregii înc`rc`turi, la care era
cât pe-aci s` se adauge [i generalul.
Astfel, cu demnitarul incon[tient, [i la
propriu [i la figurat, avionul a revenit la
r`ni]ii abandona]i la cap`tul pistei, spre
Linie de produc]ie a avionului IAR, la Bra[ov, \n 1928.
Apoi, f`r` nici o leg`tur` cu discu]ia,
alunec` pe-o alt` fil` din enciclopedia
cuno[tin]elor sale: Am cunoscut-o [i pe
Smaranda Brèscu! A fost prima femeie
pilot din România [i prima femeie
para[utist cu brevet din ]ara noastr`. În
1931, când aveam15 ani, ea era
campioan` european` la para[utism,
iar peste un an [i campioan` mondial`,
cu saltul de la 7.200 de metri, la
Sacramento, în America. Am cunoscut-o
în timpul r`zboiului, când zbura ca pilot
în celebra «Escadril` Alb`» de avioane
sanitare, de pe frontul de R`s`rit... Ne
întâlneam deseori la hangare, atât la
decolare, cât [i la aterizare. Avea în jur
de 45 de ani, dar se ]inea foarte bine.
Era mare de tot: recunoscut`, ca
valoare, în avia]ia interna]ional`; avea
[i dou` avioane proprietate personal`,
un biplan de tip Pevuez [i un bimotor
de tip Mille Hawk. Moartea ei a r`mas,
[i pentru mine, o enigm`. Uite, am [i o
fotografie a ei cu unul dintre avioane.
Nu mai [tiu de unde am decupat-o, dar
o ]in, a[a, la c`p`tâi – cum se mai zice –,
c`-mi aminte[te [i de avionul meu.
În asemenea momente, trec
secunde grele pân`-[i revine în matca
proprie, dup` care reintr` tot în
asemenea amintiri: L-am cunoscut [i pe
rege. Pe Mihai I. Eram amândoi tineri,
pe-atunci. Lucram la atelier la
B`neasa. M-a chemat s`-i repar motorul
la un Rolls-Roys. Ca principiu, seasem`na cu ce-aveam eu pe avion. Era
prin ’46, cred. Exact, dup` ce ru[ii,
adic` consilierul sovietic pentru Avia]ie,
nu mi-au mai dat voie s` pilotez. În
contul raidurilor din Est. A[a c` m-am
apucat de mecanic`. Mihai, chiar a vrut
s` m` ia mecanic, la Casa Regal`. Ba,
un timp, am [i lucrat. Da’, cum nu-mi
place s` slug`resc pe nimeni, m-am
retras la atelierul meu. Reparam
avioane. Da’, atunci, la rege, l-am
v`zut, pentru prima dat`, pe
compozitorul George Enescu. Intrase sau
urma s` intre-n familia regal`. Nu-mi
mai amintesc prea bine… Era un tip
elegant, mereu cu vioara dup` el… Îmi
venea s` [i râd: eu cu cheia francez`,
dup` mine, el cu vioara lui. Fiecare cu
voca]ia sa…[i, chicote[te [treng`re[te
într-o parte, parc` cu un anume
subîn]eles.
Pilotului Stelian Sibianu, via]a i-a dat
destule în plan familial, îns` patria pentru
care a luptat [i [i-a sacrificat cele mai
frumoase clipe ale tinere]ii l-a uitat
demult. Nu vrea nicio medalie, niciun
ordin, niciun grad. Î[i dore[te doar o
etichet`, aceea de veteran. 
24
ARTE
www.presamil.ro
Nr. 20 (29 mai – 4 iunie 2013)
O FAMILIE CU MUZE
Marcel Chi]ac, cunoscut artist al Studioului de Arte
Plastice al Armatei, ne-a bucurat luna aceasta cu o
expozi]ie retrospectiv`, la împlinirea a 60 de ani! N-a fost
singurul cadou al talentatului bucovinean, consecvent unei
pasiuni mai noi, scrisul, Domnia Sa adùgând pânzelor [i
albumului prezentate de Valentin T`nase [i Cornelius
Ro[iianu la Galeria Artelor a Cercului Militar Na]ional cel
de-al doilea volum de schi]e, portrete [i rememor`ri,
Gìna afon`, din care am selectat o întâmplare cu tâlc,
spre deliciul dumneavoastr`.
C` în familia Chi]ac muzele sunt ca acas` o dovedesc
copiii, absolven]i de arte plasice [i arti[ti la rândul lor, dar
[i volumele de versuri ale Mihaelei Marilena Chi]ac, ultimul,
Prin gr`dina Evei, fiind prezentat publicului la vernisaj.
Versurile Mihaelei, [i poemul ales o confirm`, dovedesc
dragostea pentru materialitatea lumii, contururi [i forme,
limpezimi si ascunzi[uri puse în lumin` cu voluptate [i
senzualitate. Exist` o robuste]e în construc]ia
imaginilor, asem`n`toare senza]iei de for]` ce o eman`
liniile ferme [i volumele devoalate de degradeul culorii,
în picturile so]ului sù.
Ani mul]i [i buni maestrului Marcel Chi]ac, pagini [i
pânze inspirate în continuare! (RMB)
JUR~MÂNTUL
MARCEL CHI}AC
– Te v`d cam sup`rat,
H`r`lu]`, ce ai pe suflet?
– Apoi, cum s` nu fiu a[a, mo[
Epifane, dac` am p`]it [i eu ca în
vorba ceea:
„M` m`nânc`-n cap de ciud`
C-am g`sit femeia ud`
{i chilo]ii rup]i în cui,
O bucat’ de ch...` nu-i!”
Cred c` muierea asta a mea
umbl` cu coada ridicat`, în timp ce
eu muncesc ca un prost [i m` zbat
s` aduc o bucat` de pâine în cas`…
– Doar crezi sau e[ti sigur?
Cat` bine s` nu grìe[ti cu p`cat [i
s-o acuzi pe biata cre[tin` pe
nedrept. Marghioli]a ta nu pare s`
fie una din alea rele de musc`.
– Am eu semnele mele, dar nu
[tiu cum s` fac ca s-o dovedesc –
oft` H`r`lu]` cu am`r`ciune,
adânc, din to]i r`runchii. Bine-a zis
cine-a zis c` mai degrab` po]i p`zi o
turm` de iepuri decât o femeie!
Dup` ce c`zu pe gânduri, cam
cât s`-]i legi noji]ele la o opinc`,
mo[ Epifan î[i d`du cu p`rerea:
– Uite ce ar trebui s` faci, mì
bìete, ca s`-]i ias` b`nuiala asta
din cap [i ghimpele din inim`, s`
SEMN
MIHAELA MARILENA CHI}AC
Câmp melifer, sân fructifer,
Rond sau oval,
Volum dublat, îmbobocit,
În mod egal.
Rod cultivat în loc umbros,
Crescut legal.
Vârf ]uguiat, semn voluptuos,
Culme de deal.
Mugur râvnit, dar reg`sit,
Accidental.
nu-]i mai sim]i sufletul ca o bub`
obrintit`… Din câte o cunosc eu,
Marghioli]a este o femeie cu frica
lui Dumnezeu, merge la biseric`,
]ine posturile [i celelalte rânduieli.
Spune-i ce crezi tu despre ea [i
pune-o s` jure în fa]a icoanei sau cu
mâna pe Biblie, dac` nu-i adev`rat.
Ideea i s-a p`rut foarte bun` lui
H`r`lu]` [i s-a gr`bit s-o pun` în
practic`.
Când a auzit despre ce-i
vorba, femeia b`nuit` c` ar fi
c`lcat strâmb, întâi s-a îng`lbenit
la fa]`, apoi s-a pus pe bocit,
minunându-se de unde i-a intrat
omului ei acea prostie în cap,
când ea ]ine casa curat` ca un
pahar, îi g`te[te [i îi spal` rufele [i
nu mai [tie cum s`-i intre în voie.
În cele din urm`, pentru a
spulbera orice b`nuial` [i a-[i
lini[ti b`rbatul, a acceptat s`
jure.
A c`zut în genunchi în fa]a
icoanei înnegrite de la fumul
candelei ce ardea de ani de zile
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
 Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu
 Redactor de serviciu: 021/322.82.87
Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N
www.presamil.ro
[email protected]
 REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34
 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin
Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.
 SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
 REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,
locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia,
Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.
f`r` întrerupere, încât nu se mai
distingea chipul sfântului
zugr`vit pe ea, [i-a f`cut semnul
crucii cu mi[c`ri lente [i largi,
pentru a fi crucea cât mai mare,
pân` în p`mânt, [i a început „s`
se jure”:
– S` dea Dumnezeu [i Maica
Domnului s` n-am eu parte de
tine, H`r`lu]`, s` te tr`sneasc`
fulgerul, s` te calce c`ru]a
înc`rcat` cu lemne, s` te îneci în
Prut sau s` te loveasc` damblaua,
dac` te-am în[elat vreodat` sau nu
]i-am fost credincioas`! A[a s`-mi
ajute Dumnezeu! – dup` care, [i-a
mai f`cut trei cruci mari, pentru
garantarea efectului.
Profund impresionat [i
sim]indu-se vinovat pentru
gândurile necurate [i acuza]ia
nefondat` aduse neprih`nitei sale
so]ii, H`r`lu]` nu mai [tia pe
unde s` scoat` c`ma[a [i cum s`
dreag` busuiocul, s-o ogoiasc`.
– Nu trebuia s` te afurise[ti
chiar a[a, te cred [i te rog s` m`
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
[email protected]
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:
Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.
FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,
plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache .
DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,
Costel B`lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.
Taxele po[tale – achitate conform
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.
ier]i pentru prostia mea, n-o s` te
mai b`nuiesc niciodat`.
Dup` acel jur`mânt, nimic n-a
mai tulburat c`snicia celor doi,
chiar dac` via]a lor n-a fost
ocolit` de unele întâmpl`ri
nepl`cute.
Odat`, când ploua, a fost
tr`snit copacul sub care se
ad`postea H`r`lu]` [i, de[i era
ditamai omul, a f`cut pe el de
fric`. Într-o alt` zi, a trecut
printr-o alt` cump`n`: s-a
r`sturnat c`ru]a cu lemne,
venind de la p`dure, coborând
pe drumul plin de hârtoape de pe
Coasta lui Bere[. A avut noroc, s-a
ales doar cu o julitur` [i cu un
picior scrântit.
Dup` aceste p`]anii, H`r`lu]`
nu s-a mai dus niciodat` la
sc`ldat, la Prut. 
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extraora 12.00
se este permis` \n condi]iile
ISSN1223-3641.
144
C.865/2013
prev`zute de art. 33 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor [i drepturile conexe.”

20 - Trustul de presa al Ministerului Apararii Nationale

Transcription

Similar documents

Descarca fisier Pdf

incursiune |n tainele mun}ilor incursiune |n tainele mun}ilor

trident poseidon 2015 trident poseidon 2015

Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 4/2005

ZBOR |N COMUN PE CERUL TRANSILVANIEI

Observatorul militar

pregătiţi pentru performanţă - Trustul de presa al Ministerului