ZBOR |N COMUN PE CERUL TRANSILVANIEI

Transcription

INTERVIU
GENERAL (RET) MARIN BADEA DRAGNEA,
PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI NA}IONALE A VETERANILOR DE R~ZBOI (ANVR):
JERTFELE R~ZBOIULUI SUNT GRELE.
LE-AU SUPORTAT P~RIN}II, BUNICII,
COPIII, PRIETENII NO{TRI {I NOI,
CARE LUPTAM ACUM 70 DE ANI PENTRU
REÎNTREGIREA ROMÂNIEI!
FOTOREPORTAJ
ZBOR |N COMUN
PE CERUL TRANSILVANIEI
Paginile 12-13
Observatorul militar
Paginile 16-17
www.mapn.ro
www.presamil.ro
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER
MAPN.RO
OBSERVATORULMILITAR
 ANUL XXIV NR. 16 (1.302) 29 APRILIE – 5 MAI 2015  24 PAGINI  1,20 LEI 
EDITOR:
MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE
FONDAT LA 23 IULIE 1859
A
sociaţia Militarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul
de Mir organizează concertul umanitar Suflet de erou 2,
în scopul de a strânge fonduri pentru construirea primului
centru de recuperare şi refacere a militarilor răniţi în teatrele de operaţii. Evenimentul va avea loc vineri, 8 mai,
în Bucureşti, la Casa de Cultură a Studenţilor (CCS) din
Calea Plevnei, nr. 61.
Cei care doresc să-i sprijine pe răniţi în realizarea
obiectivului lor pot cumpăra bilete direct de la sediul CCS
sau, prin telefon, la numerele 0723 340 580 (Mariana
Dinu) şi 0727 392 097 (Mirela Celmare). 
S
SACRIFICIUL
IMPUNE RESPECT
tudioul Cinematografic al Armatei vă propune
o nouă producţie, dedicată Anului Veteranilor
de Război, care aminteşte, prin evocări ale protagoniştilor, veterani de război, de respectul pe care
naţiunea trebuie să îl acorde celor ce s-au jertfit
pentru viitorul ţării.
Operatori imagine: locotenent-colonel (r) Adrian
Buhlea, plutonier-adjutant Ion Chiţa, plutonier Dan
Vereş, plutonier Daniel Domenico, George Motoacă;
Montaj şi coloană sonoră: plutonier-adjutant
principal Cătălin Suzeanu.
Realizator: locotenent-colonel Cornel Mituţ. 
30 APRILIE – ZIUA INFANTERIEI
30 APRILIE – ZIUA LOGISTICII MILITARE
Pagina 10
2 Observatorul militar
www.presamil.ro
AGENDA S~PT~M@NII
uInstructori români pentru militarii din Bosnia şi Herţegovina.
Luni, 20 aprilie, a început a doua rotaţie a programului de instruire,
îndrumare şi monitorizare a militarilor din Forţele Armate ale
Bosniei şi Herţegovinei în domeniul instalaţiilor de artilerie APRA40. La deschiderea cursului a participat locotenent-colonel Robert
Paul Wetters, şeful biroului instrucție din comandamentul EUFOR,
locotenent-colonel Janne Kaarlo Vaeaenanen, ofiţer specialist în
biroul instrucţie, şi locotenent-colonel Ioan Frăţilă, reprezentantul
naţional al contingentului românesc din Bosnia şi Herţegovina.
Militarilor bosniaci li s-a prezentat modalitatea de desfăşurare a
cursului, iar şeful echipei de instructori, maior Claudiu Gherman,
şi-a exprimat încrederea în forţele camarazilor săi de a duce la
îndeplinire obiectivele planificate. (LOCOTENENT-COLONEL IOAN FR~}IL~)
u Stagiu de pregătire la Dej. În perioada 27 aprilie-15 mai, la
Batalionul 811 Infanterie Dej, din Brigada 81 Mecanizată General
Grigore Bălan, se desfăşoară stagiul de pregătire Junior Commanders
Leadership Course, în comun cu British Military Advisory Training
Team. La activitate participă 40 de ofiţeri şi subofiţeri din unităţi
aparţinând Diviziei 4 Infanterie Gemina, aceştia pregătindu-se ca
instructori ai comandanţilor de plutoane şi de grupe, prin executarea
instrucţiei şi exerciţiilor de toate tipurile. (MAIOR CIPRIAN MURE{AN)
uVizită de documentare. Săptămâna trecută, o delegaţie a
Colegiului Naţional de Apărare a efectuat o vizită de documentare la
Batalionul 191 Infanterie Colonel Radu Golescu, din Arad. Oaspeţii
au fost întâmpinaţi, la Cercul Militar Arad, de comandantul Brigăzii
18 Infanterie Banat, colonel Cristian Dinulică, şi de comandantul
Batalionului 191 Infanterie Colonel Radu Golescu, locotenentcolonel Claudiu Topor, care le-au prezentat vizitatorilor aspecte
importante din viaţa structurii arădene, precum şi date sintetice
referitoare la Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menţinere a Păcii.
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
PREMISELE UNUI NOU TANC ROMÂNESC
U
C~PITAN BOGDAN OPROIU
zina Mecanică Bucureşti
(UMB) a organizat luni, 27
aprilie, un colocviu cu tema reparării, fiabilizării şi prelungirii resursei
tancului TR-85. La eveniment au
luat parte secretarul de stat din
Ministerul Economiei, Comerţului
şi Turismului, Sorin Encuţescu,
locţiitorul şefului Departamentului
pentru Armamente, general-maior
Cătălin Moraru, locţiitorul şefului
SMFT, general-maior Ion Ungureanu, reprezentanţi ai UMB, ai
unităţilor de tancuri din Armata
României şi ai altor companii subcontractoare ale UMB.
Reprezentaţii UMB, constructorul tancului TR-85, au prezentat
mai multe opţiuni privind posibilităţile de îmbunătăţire a principalelor caracteristici tehnico-tactice ale
TR-85, de la lunetă la stabilizator,
aparatură de ochire şi observare pe
timp de noapte, protecţie balistică,
sistem de conducere a focului sau
complet de comunicaţii.
UMB a înaintat şi ideea producerii unui nou tanc modern,
mult mai adaptat utilizării actuale a
carelor de luptă. Uzina mecanică a
identificat peste 150 de companii autohtone care ar putea fi implicate în
producerea de subansamble pentru
un tanc românesc. Tancul mijlociu
ar avea un echipaj de patru militari,
greutate de 52-56 de tone, ar dezvolta 1.500 CP, cu o rază de acţiune
de până în 500 km, viteză maximă
pe şosea 70 km/h, pe teren 50 km/h.
Armamentul propus este format din
tun cu ţeavă lisă calibrul 120 mm,
mitralieră jumelată cu tunul, cal.
7,62 mm, mitralieră antiaeriană cal.
12,7 mm. Tancul ar putea trage 42
de lovituri prin ochire directă la o
distanţă de 5.000 de metri.
Caracteristicile tehnico-tactice
principale sunt: blindajul omogen
(posibilitatea de blindaj suplimentar
sau activ-reactiv) sau compozit, aparatură de observare şi ochire pe timp
de zi şi de tip pasiv cu amplificare de
lumină reziduală şi cameră termală
pe timp de noapte, stabilizator cu
acţionare electrică, sistem de conducere a focului integrat cu aparatură
de ochire zi-noapte, navigare prin
satelit, sistem integrat de avertizare
la iluminare laser şi radar integrat cu
sisteme de protecţie, comunicaţii integrate cu sistemul de management
al luptei, protecţie CBRN, sistem de
propulsie suspensie. n
PASIUNE {I PERFORMAN}~
DANIELA FILIMON
L
a finalul lunii aprilie, s-a desf`[urat faza na]ional` a olimpiadei {tiin]ele
p`mântului [i a celei de religie, cultul greco-catolic. La aceste dou` discipline, Colegiul Na]ional Militar Mihai Viteazul a fost reprezentat, cu cinste, de
elevul sergent-major Vlad {chiopu [i de elevul frunta[ Marian Luca.
I
Ulterior, delegaţia s-a deplasat în Cetatea Aradului, actuala
cazarmă a Batalionului 191 Infanterie. Cu această ocazie,
participanţii au vizitat o expoziţie de tehnică şi armament,
precum şi sala tradiţiilor de luptă. În continuare, militarii
arădeni au prezentat două exerciţii demonstrative. La final,
delegaţia Colegiului Naţional de Apărare a vizitat capela militară
a batalionului.
uConferinţă internaţională. Şeful Centrului de investigaţii
sociocomportamentale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
colonel Vasile Marineanu, participă, în perioada 27-30 aprilie, la
Conferinţa International Medical Rehabilitation, Mental Health Support and Tactical Battlefield Medicine, organizată la Kiev, în Ucraina.
Ofiţerul român va susţine şedinţe de pregătire cu psihologi militari ucraineni pe tema screeningului psihologic al participanţilor la
operaţii militare. Reuniunea ştiinţifică are ca scop identificarea celor
mai bune practici şi metode de refacere a sănătăţii fizice şi mentale
a militarilor combatanţi ucraineni, precum şi dezbaterea unor teme
privind domeniul medicinei de război, reintegrarea socială a celor
care au suferit vătămări grave, importanţa sprijinului psihologic.
uZiua Veteranilor de Război, la Timişoara. Cercul Militar
din Timişoara a găzduit vineri, 24 aprilie, mai multe manifestări
menite să cinstească eroismul şi memoria bravilor veterani de război. Pentru început, a avut loc un simpozion, urmat de un recital
de poezie susţinut de elevi ai Liceului Teoretic Grigore Moisil şi ai
Liceului Teoretic Vlad Ţepeş, din oraşul de pe Bega. Corul Facultății
de Teologie din Timişoara, dirijat de părintele Laurian Popa, şi Muzica Militară a Brigăzii 18 Infanterie Banat, dirijată de locotenentul
Fănel Constantin, au încântat auditoriul cu un minirecital de muzică
patriotică. Manifestările dedicate Zilei Veteranilor de Război au mai
inclus un spectacol folcloric susținut de Ansamblul folcloric Iedera
al Cercului Militar Timişoara, precum şi acordarea unor diplome de
merit participanţilor de comandantul garnizoanei, colonel Cristian
Dinulică, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război,
filiala Timiş, general de brigadă (rtr.) Constantin Mărăcine, şi alţi
oaspeţi de onoare. (LOCOTENENT-COLONEL DANIEL PÎRVU)
nterdisciplinaritatea ştiinţelor pământului îl preocupă
pe elevul sergent-major Vlad Şchiopu încă din clasa a IX-a. A participat la concursuri tematice, iar în ultimii
trei ani şcolari s-a calificat la etapa naţională a olimpiadei
Ştiinţele pământului. La ediţia din acest an, elevul a obţinut
o menţiune specială la competiţia care presupune verificarea
cunoştinţelor dobândite la disciplinele fizică, chimie, biologie şi geografie. Vlad a fost îndrumat de profesorii Dorina
Filipescu, Lucian Irimie, Adela Tudor, Valer Macarie.
Respectând tradiţia anilor şcolari precedenţi, colegiul
militar albaiulian a avut, şi anul acesta, reprezentanţi la faza
naţională a Olimpiadei de religie, sub îndrumarea profesorului Ioan Nistor. Pe lângă performanţele obţinute la secţiunea
Religie Ortodoxă (patru calificări la naţională, un premiu întâi şi un premiu special), elevul fruntaş Marian Luca a obţinut premiul al III-lea la cultul greco-catolic. Marian crede că
această performanţă este o primă treaptă depăşită dintr-un
lung proces al formării şi educării sub toate aspectele. Ştie că
îl aşteaptă multă muncă dar, în egală măsură şi mulţumire. n
„
DIXI!
Pensiile militare nu sunt speciale [i nici privilegii, ci asigur` recunoa[terea pe care societatea o datoreaz` celor
care îmbrac` haina militar` [i î[i slujesc ]ara sub Jur`mânt.
A[a se întâmpl` în fiecare stat NATO, iar România are obliga]ia de a-[i trata militarii cu aceea[i onoare [i recuno[tin]`.
GABRIEL OPREA
VICEPRIM-MINISTRU PENTRU SECURITATE NA}IONAL~
MINISTRUL AFACERILOR INTERNE
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
uNORFOLK, VIRGINIA, SUA.
Echipa militarilor români afla]i în
misiune permanent` în comandamentele NATO [i americane, din
Norfolk, Virginia, SUA, a câ[tigat
Cupa NATO în cadrul celei de-a
62-a edi]ii a Festivalului NATO
Parada Na]iunilor.
A fost un efort comun al militarilor din cadrul Reprezentan]ei Na]ionale de Leg`tur` la Comandamentul Aliat pentru
Transformare(ACT), ofi]erilor de stat major români din ACT,
Centrul de Excelen]` pentru
Opera]ii Multina]ionale Întrunite de pe Mare (CJOS
COE) [i din Statul Major Întrunit al
SUA (Joint Staff), precum [i a familiilor acestora. n
COLONEL DANIEL PETRESCU
FOTO: ANGELICA SUCIU
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
EVENIMENT
COOPERARE
ROMÂNO-MUNTENEGREAN~
M
inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, s-a întâlnit mar]i,
28 aprilie, la sediul MApN, cu omologul sù din Muntenegru, Milica Pejanović-Durišić, care efectueaz` o vizit` la Bucure[ti
înso]it` de o delega]ie militar`.
ZIUA JUSTI}IEI MILITARE
IRINA-MIHAELA NEDELCU
V
ineri, 24 aprilie, la Sala de marmur` a Palatului Cercului
Militar Na]ional s-a s`rb`torit Ziua Justi]iei Militare.
La evenimentul organizat de Direcţia pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică
au participat secretarul de stat pentru relaţia
cu Parlamentul, informare publică şi creşterea
calităţii vieţii personalului, Otilia Sava, şeful
Statului Major General, general-locotenent
Nicolae Ciucă, secretarul general al MApN,
Codrin-Dumitru Munteanu, şeful SMFT, general-maior Dumitru Scarlat, şefi de structuri
centrale din MApN, consilieri juridici care îşi
desfăşoară sau şi-au desfăşurat activitatea în
structuri de nivel central sau în unităţi militare
din teritoriu.
Cu prilejul activităţii ce a avut loc la Cercul
Militar Naţional, secretarul de stat Otilia Sava a
ţinut să menţioneze importanţa juristului militar în luarea deciziilor la toate nivelurile ierarhiei
militare. Ca avocat al sistemului militar, acesta
trebuie să vadă până la coloana vertebrală a unui
text de lege, să nu se lase păcălit de cuvinte, să
intre în contextul întregii legi pentru a vedea ce a
dorit, de fapt, legiuitorul. În exercitarea profesiei,
aveţi la îndemână o armă extrem de puternică
şi de preţioasă – cuvântul –, care trebuie să aibă
greutate, să facă diferenţa între o decizie bună şi
ORADEA
A
una mai puţin benefică. Ca să aveţi un cuvânt
greu, încărcaţi-vă cu muniţie, i-a sfătuit Otilia
Sava. Muniţia necesară poate fi acumulată în
timp, printr-o pregătire continuă. Profesia de
jurist militar nefiind susţinută de minister, cei
care doresc să se şcolească în această armă,
pentru a ajunge la nivel de elită şi de excelenţă,
trebuie să o facă pe cont propriu. Între jurist şi
carte trebuie să existe o simbioză, iar prin comunicare pot fi învinse orice tare ale sistemului, a
mai spus secretarul de stat. Un jurist care nu se
ridică pe cărţi stă în genunchi, este uşor de umilit.
Referindu-se la tinerii care aspiră la profesia
de jurist militar, Otilia Sava a subliniat că, din
păcate, tânăra generaţie este un pic mai comodă,
mai puţin aplecată spre muncă.
Pentru trei ofiţeri în activitate şi unul în rezervă, Ziua justiţiei militare a constituit prilejul
de a fi înaintaţi la gradul următor în mod excepţional. De asemenea, mai multe cadre militare
au primit Emblema de merit Ştiinţa militară
cls. I, a II-a şi a III-a, iar Asociaţia Consilierilor
Juridici Fidelis Legis i-a premiat pe câştigătorii
concursului de articole pe teme juridice, desfăşurat în perioada 1 februarie-31 martie. n
3
M
ÎNTÂLNIRE
BILATERAL~
laborarea excelentă în domeniul informaţiilor
pentru apărare.
Parteneriatul strategic dintre România şi
Turcia oferă cadrul propice pentru intensificarea programelor de cooperare bilaterală în
domeniul militar în vederea îndeplinirii
unor obiective comune, precum procesul
de modernizare a celor două armate, lupta
împotriva terorismului, întărirea flancului
de sud-est al Alianţei şi susţinerea formatelor
regionale de cooperare în sud-estul Europei, a
declarat ministrul Mircea Duşa. n
ONOR VETERANILOR DE R~ZBOI!
M
ar]i, 28 aprilie, în Aula
Alexandru Ioan Cuza a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, în prezen]a ministrului ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a secretarului de
stat pentru rela]ia cu Parlamentul,
informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Otilia Sava, a
[efului Statului Major General, general-locotenent Nicolae-Ionel Ciuc`,
[i a [efului Statului Major a For]elor
Terestre, general-maior Dumitru
Scarlat, a avut loc un spectacol dedicat veteranilor, r`ni]ilor, invalizilor [i
urma[ilor celor deceda]i ca urmare a
particip`rii la cel de Al Doilea R`zboi
Mondial, precum [i personalului militar [i civil din minister.
Organizat în colaborare cu Societatea Română
de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune şi cu Ministerul Afacerilor Interne, evenimentul
a fost dedicat Zilei Veteranilor de Război, la 70 de
ani de la încheierea celei de-a doua conflagraţii
mondiale. Companiile Romatsa, Angelini şi Romvac au sponsorizat spectacolul.
Printre protagoniştii concertului de gală s-au
numărat soprana Felicia Filip, care a intonat Imnul
Naţional al României, soliştii de muzică populară
Sava Negrean Brudaşcu, Veta Biriş, Gheorghe
Roşoga, Margareta Clipa, Grigore Leşe şi Grupul
LOCOTENENT NARCIS R~DUCU
SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU
de bărbaţi din Libotin, Ovidiu Purdea Someş, Oana
Matei, Maria Guzu, dar şi Formaţia de căluşari din
Ansamblul Folcloric Romanaţi din Caracal, Muzica
Reprezentativă a MApN şi Orchestra de Muzică
Populară Radio.
Tot cu prilejul Zilei Veteranilor de Război, asociaţia Invictus România organizează miercuri, 29
aprilie, începând cu ora şapte, în Bucureşti, Maratonul Veteranilor. Evenimentul are loc cu sprijinul
asociaţiei Camarazii. La cursă vor participa 20 de
voluntari militari, membri ai asociaţiei, împreună
cu tot atâţia invitaţi civili, care vor alerga pe două
coloane, purtând Drapelul României, cu o lungime
de 50 de metri, la mijloc. Scopul evenimentului este
strângerea de fonduri pentru a trimite cel puţin un
luptător rănit în Afganistan sau Irak la următoarea
ediţie a Jocurilor Paralimpice Invictus. Pe ultima
porţiune a maratonului, vor intra în formaţie şi
sportivi de renume ai României.
Activităţile aniversare vor continua la Monumentul Eroilor Patriei, unde va avea loc o ceremonie
militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe
de flori. Ulterior, la Palatul Cercului Militar Naţional,
vor avea loc Adunarea Solemnă a veteranilor, răniţilor, invalizilor şi urmaşilor celor decedaţi, ca urmare
a participării la cel de-Al Doilea Război Mondial, şi
vernisajul expoziţiei cu echipamente ale militarilor
români combatanţi în a doua conflagraţie mondială.
Instituită prin Hotărârea de Guvern nr.
1222/2007, Ziua Veteranilor de Război se sărbătoreşte, în fiecare an, la 29 aprilie. n
FOTO: PETRIC~ MIHALACHE
înscrie într-un moment important al priorităţilor
strategice ale ţării sale, aderarea la NATO
şi UE, subliniind că România ar putea oferi
sprijinul pentru acest drum datorită experienţei
acumulate. Pentru că mă bazez pe relaţiile şi
prietenia deja stabilite între ţările noastre, am
dorit să folosesc acest prilej ca să solicit încă
o dată sprijinul României pentru integrarea
noastră în NATO, a spus ministrul Milica
Pejanović-Durišić. Oficialul din Muntenegru
a subliniat că va fi foarte importantă relaţia
bilaterală cu România şi după aderarea la
NATO şi, de aceea, a confirmat, la rândul său,
că s-a luat decizia aducerii unor amendamente
ultimului acord de cooperare militară semnat
între cele două ţări, pentru a răspunde mai bine
necesităţilor viitoare. n
www.presamil.ro
ini[trii român [i turc ai ap`r`rii, Mircea Du[a [i Ismet Yilmaz,
au avut joi, 23 aprilie, o întâlnire oficial` la Istanbul, în cadrul
c`reia au discutat despre consolidarea rela]iilor bilaterale [i situa]ia de securitate din regiunea extins` a M`rii Negre.
Pe parcursul întrevederii a fost reliefat
interesul comun pentru dezvoltarea cooperării
în domeniul instrucţiei, prin participarea
militarilor din cele două armate la exerciţii
în comun desfăşurate atât în Turcia, cât şi în
România. De asemenea, a fost evidenţiată coCei doi demnitari au analizat situaţia de
securitate din zonă şi stadiul relaţiilor bilaterale, în
acest context ministrul Mircea Duşa amintind de
sprijinul tehnic pe care MApN îl acordă şi poate
să îl acorde MinisteruluiApărării din Muntenegru
în vederea armonizării structurilor militare cu
standardele NATO. Am apreciat că a existat o
colaborare foarte bună pe domeniul informaţiilor
militare, pregătirea forţelor speciale, sprijin
tehnic, a declarat ministrul Duşa. Totodată,
ministrul apărării naţionale a arătat că trebuie să
se înfiinţeze grupuri de lucru pentru a se amenda
acordul de cooperare militară dintre cele două ţări,
semnat în 2008, şi că este necesară crearea unui
cadru juridic pentru noi colaborări.
Ministrul apărării din Muntenegru, Milica
Pejanović-Durišić, a menţionat că vizita se
AL VIII-LEA CONGRES NA}IONAL DE ISTORIE A PRESEI
sociaţia Română de Istorie a
Presei (ARIP), în colaborare
cu Universitatea din Oradea,
în parteneriat cu redacţia revistei Familia,
Muzeul Ţării Crişurilor, Direcţia Judeţeană
pentru Cultură Bihor şi Asociaţia Culturală
a Românilor din Létavértes (Ungaria), a organizat, în zilele de 24 şi 25 aprilie, la Oradea,
cea de-a VIII-a ediţie a Congresului Naţional
de Istorie a Presei, cu tema „Presa culturală”,
eveniment dedicat unui dublu jubileu: 150
de ani de la apariţia revistei Familia, la Pesta
(septembrie 1865), din iniţiativa lui Iosif
Vulcan, şi 50 de ani de apariţie neîntreruptă,
la Oradea, a celei de-a cincea serii a revistei.
Deschiderea Congresului a avut loc în Aula
Magna a Universităţii din Oradea. Au transmis
cuvinte de salut: prof. univ. dr. Constantin
Bungău, rectorul Universităţii din Oradea; prof.
univ. dr. Marius Ţepelea, din partea Senatului
Universităţii din Oradea; lect. univ. dr. Claudia
Timofte, din partea prefectului Judeţului Bihor;
Mircea Jacan, director, Consiliul Judeţean Bihor; Ioan Moldovan, directorul revistei Familia;
Lucian Silaghi, director executiv al Direcţiei
Judeţene pentru Cultură Bihor; prof. univ.
dr. Aurel Chiriac, director al Muzeului Ţării
Crişurilor din Oradea; prof. univ. dr. Ilie Rad,
preşedintele ARIP; prof. univ. dr. Ion Zainea,
vicepreşedinte al ARIP. Conferinţa inaugurală
– „Presa ca izvor istoric” – a fost susţinută
de academicianul Nicolae Edroiu, directorul
Institutului de Istorie „George Bariţiu” din
Cluj-Napoca al Academiei Române.
Cele 67 de lucrări înscrise la Congres
(datorate unor cadre didactice universitare
şi din învăţământul preuniversitar, cercetători, bibliotecari) au fost prezentate în patru
secţiuni: I. Revista Familia – 150; II. Micromonografii de reviste culturale; III. Figuri de
publicişti; IV. Presa culturală şi cenzura. V.
Mass-media – tradiţii şi actualitate.
Următorul Congres al ARIP, din 2016, se
va desfăşura la Institutul de Studii Banatice
„Titu Maiorescu” din Timişoara, aflat sub
egida Academiei Române. n
4
EVENIMENT
www.presamil.ro
Î
n fiecare an, la 23 aprilie, s`rb`toarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe,
purt`torul de biruin]` [i ocrotitorul o[tirii, veste[te [i Ziua For]elor
Terestre. Cu aceast` ocazie, Statul Major al For]elor Terestre (SMFT) a
desf`[urat, în perioada 18-23 aprilie, o serie de manifest`ri publice.
Î
n Capitală, activităţile au început
sâmbătă, 18 aprilie, cu acordurile Muzicii Reprezentative a Armatei şi ale
Muzicii Militare a Diviziei 1 Infanterie Dacica
care au susţinut concerte în parcurile Cişmigiu
şi Herăstrău. Manifestările au continuat luni,
20 aprilie, în sala de festivităţi a Statului Major
al Forţelor Terestre, cu spectacolul susţinut de
reprezentanţii Cercului Militar Bistriţa.
Miercuri, manifestările s-au mutat la Monumentul Eroilor militari căzuţi în misiune în
teatrele de operaţii şi pe teritoriul României,
din Parcul Tineretului, unde s-a desfăşurat o
ceremonie militară. În cadrul acesteia, Drapelul de Luptă al Statului Major al Forţelor Terestre a fost decorat cu Ordinul Virtutea Militară
în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari.
De asemenea, au fost avansaţi în gradul următor militari răniţi în teatrele de operaţii şi s-a
cinstit memoria camarazilor căzuţi la datorie,
prin depunerea de jerbe şi coroane de flori.
În semn de apreciere, şeful SMFT, general-maior Dumitru Scarlat, a oferit Placheta
de Onoare a Forţelor Terestre viceprimministrului pentru securitate naţională,
Gabriel Oprea, şi ministrului apărării
naţionale, Mircea Duşa. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea militarilor Batalionului
2 Infanterie Călugăreni, în cadenţa Muzicii
Militare a Diviziei 1 Infanterie Dacica.
Alături de cei doi reprezentanţi ai guvernului, la activitate au participat şi şeful
Statului Major General, general-locotenent
Nicolae Ciucă, adjunctul comandantului
suprem al Forţelor Aliate din Europa, general Sir Adrian Bradshaw, şefii categoriilor
de forţe şi reprezentanţi ai structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale.
Tot miercuri, în parcul Carol I, s-a organizat o expoziţie de echipamente, armament
şi tehnică militară. Au fost prezentate exerciţii demonstrative de escaladă, supravieţuire
şi intervenţie a specialiştilor EOD şi EODD,
precum şi exerciţii de mânuire a armamentului susţinute de echipa de drill-team a
Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul. La
standurile de prezentare, curioşii au putut
vedea şi mânui armament şi tehnică din
dotarea Forţelor pentru Operaţii Speciale,
complete de paraşutare, armament şi materiale prezentate de militarii Batalionului 495
Infanterie Căpitan Ştefan Şoverth.
Elevi şi studenţi din instituţiile de
învăţământ subordonate SMFT au prezentat
tinerilor detalii despre învăţământul militar
şi despre procesul de recrutare, selecţie şi admitere. Atelierele de tiroliană şi căţărare, prezentate de apărătorii crestelor carpatine din
Baza de Instruire pentru Vânători de Munte
Bucegi, şi atelierul de supravieţuire în condiţii
de izolare, prezentat de militarii Batalionului
313 Cercetare Burebista, au constituit punctele de atracţie pentru micii vizitatori.
Alături de militarii români, la activitate
au participat şi reprezentanţi ai Batalionului
2 din Regimentul 2 Cavalerie al USAREUR,
aflaţi în ţară pentru a participa la exerciţiul
Wind Spring 15.
Joi, 23 aprilie, la sediul SMFT, a avut loc o
adunare festivă. În cadrul activităţii, Drapelul
de luptă al acestei structuri a fost decorat cu
Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene şi
Emblema de Onoare a Forţelor Navale.
Manifestările dedicate Zilei Forţelor
Terestre s-au încheiat joi seară cu o retragere
cu torţe, pe itinerarul Cercul Militar Naţional – Opera Naţională Bucureşti – Palatul
Cotroceni – sediul Statului Major al Forţelor
Terestre. Militarii Batalionului 495 Infanterie
Căpitan Ştefan Şoverth, alături de Muzica
Militară a Diviziei 1 Infanterie Dacica, au
bătut pasul de defilare şi au intonat cântece
patriotice însoţiţi, pe tot traseul, de copii,
părinţi şi bunici deopotrivă.
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
ZIUA FOR}ELOR
BUCURE{TI
BUCURE{TI
În ţară, au avut loc activităţi dedicate
acestei sărbători militare în marile
garnizoane.
La Bistriţa, Brigada 81 Mecanizată
General Grigore Bălan a organizat, în
cadrul Zilei Porţilor Deschise, o expoziţie
de tehnică şi echipamente militare, un exerciţiu de mânuire a armamentului şi un concert de fanfară susţinut de Muzica Militară
a garnizoanei. La manifestări a participat
comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina,
general de brigadă Ioan Manci, şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.
Ziua Forţelor Terestre a fost sărbătorită
şi la unităţile subordonate brigăzii, din
Prundu-Bârgăului, Dej şi Turda.
BUCURE{TI
BUCURE{TI
La Sibiu, manifestările dedicate Zilei
Forţelor Terestre au debutat cu o ceremonie
organizată pe platoul din incinta Academiei
Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, moment
urmat de Şedinţa solemnă a Asociaţiei Veteranilor de Război, filiala Sibiu, şi de programul
artistic susţinut de Muzica Militară a AFT, de
la Cercul Militar. Activităţile au continuat cu
ceremonia militară şi religioasă de la Monumentul ostaşului din toate timpurile, la care
au participat atât militarii din garnizoană, cât
şi membrii comunităţii sibiene. În încheiere,
Garda de onoare a defilat pentru toţi cei
prezenţi la acest eveniment.
Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, din Braşov, au executat o serie de
activităţi sportive. Astfel, pe durata a două zile,
s-a desfăşurat campionatul militar de volei, de
tenis de masă şi cros.
Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre Basarab I, din Piteşti,
a fost vizitată de elevi ai liceelor şi colegiilor
din oraşul lalelelor, cărora li s-a prezentat oferta educaţională şi dotările instituţiei militare
de învăţământ.
Comandamentul Diviziei 2 Infanterie
Getica, din Buzău, a fost gazda unui simpozion dedicat sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre
Române. Activităţile au continuat cu prezentarea unui exerciţiu tip drill-team încheiat
cu depunerea unei jerbe de flori la bustul
mareşalului Alexandru Averescu, în prezenţa
comandantului marii unităţi, general-maior
Petrică-Lucian Foca.
Brigada 9 Mecanizată Mărăşeşti, împreună
cu militarii americani din baza militară de la
Mihail Kogălniceanu, a desfăşurat o ceremonie militară, în Constanţa, la Monumentul
închinat Eroilor Regimentului 34 Infanterie
căzuţi în Primul Război Mondial.
La Cluj, muzica militară a garnizoanei a
oferit, în Iulius Mall, o reprezentaţie intitulată
5 minute de dans de Ziua Forţelor Terestre, un
spectacol muzical cu o coregrafie inedită.
Activităţi similare au avut loc la
Timişoara, Craiova, Iaşi şi Focşani.
Manifestările care au marcat acest eveniment au depăşit teritoriul naţional. Şi militarii
români aflaţi în misiune în teatrul de operaţii
din Afganistan au organizat o ceremonie de
sărbătorire a Zilei Forţelor Terestre, în Baza
militară din Kandahar. La eveniment au participat Seniorul Naţional, colonel Victor Moldoveanu, comandantul Elementului Naţional
de Sprijin, colonel Alexandru Alexandroaia
şi comandantul Batalionului de Infanterie
Protecţia Forţei KAF, locotenent-colonel
Florin-Corneliu Şoltuz. n
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
EVENIMENT
www.presamil.ro
TERESTRE
SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU,
PLUTONIER ALINA CRI{AN
FOC{ANI
BUCURE{TI
BISTRI}A
CONSTAN}A
BUZ~U
5
6
INSTRUC}IE
www.presamil.ro
M
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
ilitarii Companiei 1 Infanterie,
din Batalionul 495 In-
fanterie C`pitan {tefan
{overth, subordonat
Brig`zii 1 Mecanizat`
Argedava, au specialitatea de para[utist,
ceea ce le confer` un
caracter de unicitate
în rândurile For]elor
Terestre [i ale armatei române. Compania
Albastr` se antreneaz`
pe dou` fronturi, având
la baz` profesionalismul [i experien]a unor
infanteri[ti cu… aripi.
Un vis aproape împlinit
Locotenentul Marian
Lisman are 28 de ani şi este
încadrat pe funcţia de comandant al infanteriştilor-paraşutişti
de la Clinceni din 2013. Dorinţa
de a zbura ne cuprinde, la un
moment dat, pe fiecare dintre
noi. Asta i s-a întâmplat şi locotenentului Lisman, care, deşi la
origine artilerist, anul acesta se
va patenta ca zburător.
Posibilitatea de a face acest
lucru, într-un cadru organizat
si asociat activităţii de zi cu zi,
face ca emoţia primului salt
să fie amplificată. Dorinţa de
a mă breveta mă însoţeşte la
INFANTERI{TII CU… ARIPI
fiecare pas. Detaliile cotidiene
din sfera zborului mă fac să
realizez cât de aproape sunt de
a-mi îndeplini visul. Emoţiile
sunt diverse şi trec cu rapiditate
de la frică la curaj şi de la imaginaţie la realitate. Una peste
alta, abia aştept să profit de
oportunitatea pe care mi-a oferit-o unitatea prin încadrarea
mea pe o funcţie de paraşutist
militar.
Această acţiune constă
într-un curs de aproximativ
două luni care se organizează
la Centrul de Pregătire pentru
Operaţii Speciale şi cuprinde
pregătire teoretică (noţiuni
de cunoaştere a echipamentelor, incidentelor şi tehnicilor
specifice), fizică (antrenamente
intense care au ca scop dezvoltarea capacităţii de efort fizic),
practică (pregătire în baza de
În cele din urmă nu trebuie
uitat accentul deosebit
care revine asupra pregătirii
fizice, toate acestea,
bineînţeles, cu implicarea specialiştilor atestaţi care fac parte
din comanda batalionului.
,,Subunitatea pe care o comand dezvolt` o capabilitate
unic` în rândul companiilor de infanterie din Armata
României, respectiv cea de para[utism militar. Acest
privilegiu s-a perpetuat de-a lungul anilor datorit` menirii batalionului, care a fost pe rând unitate de misiuni
speciale [i de para[uti[ti. Îmi exprim convingerea c`, în
viitorul apropiat, unitatea va redeveni integral albastr`,
iar argumentul cel mai puternic în acest sens este nivelul
de preg`tire al militarilor.
LOCOTENENT MARIAN LISMAN
antrenament la sol, trenajor
şi pliaj), medicală (în special
acordarea primului ajutor) şi,
bineînţeles, cele cinci salturi
necesare obţinerii brevetului.
Instruc]ie
pe dou` fronturi
Flexibilitatea este un atribut fără de care îndeplinirea
misiunilor specifice de militari
nu ar fi posibilă. Spun acest
lucru deoarece activitatea lor,
ca paraşutişti, este condiţionată
de două variabile: condiţiile
de vreme şi resursele de zbor.
Procesul de instruire necesită,
aşadar, o reevaluare şi are, în
principiu, câteva linii de care
se ţine cont. Printre acestea se
regăsesc pregătirea preliminară
a paraşutării, care se desfăşoară
săptămânal, o zi, în sălile de
specialitate şi în baza de
antrenament la sol.
De asemenea, exerciţiile desfăşurate în comun cu partenerii
din NATO şi unităţile de forţe
speciale din ţară, care completează exerciţiile tactice, cu sau
fără trageri de luptă, desfăşurate
din postura de infanterişti.
Sublocotenentul Bogdan
Silviu Dan, ajuns în unitate în
martie 2014 şi având la activ
doar opt salturi, este unul
dintre tinerii ofiţeri de aici.
Momentan, suntem un batalion
de infanterie, activitatea zilnică
o facem pe această specialitate,
cu excepţia zilei de luni când
facem pregătirea preliminară
specifică oricărei structuri de
paraşutişti din Armata României. Aceasta presupune că ne
pregătim la fiecare aparat. La
scară progresivă ne exersăm
aterizarea, apoi leagănul, unde
imităm mişcarea ce apare în
timpul saltului. La trenajor,
care este ca o aeronavă, simulăm deschiderea paraşutei. Tot
în această zi se pliază toată
tehnica de paraşutare.
Infanteria, fiind baza, are
un rol important în tot ceea ce
facem, este de părere sergentul
Marius Teodorescu. El este
ajutor de comandant de
grupă la plutonul 3.
Ca paraşutist pot spune că fără
aceasta nu pot face nimic.
Militarii români au posibilitatea de asimilare a mai multor
specializări şi sunt dispuşi să
meargă acolo unde este nevoie
de ei. Nu se dau deoparte de la
nimic şi sunt pregătiţi să accepte orice provocare le apare
în cale.
Emo]ia din ceruri
Sublocotenentul Dan şi-a
dorit mereu să aibă o activitate
intensă şi plină de neprevăzut.
Dorinţa de a face parte
dintr-un corp de elită l-a împins
spre această armă. Primul salt
nu i s-a părut deloc interesant:
Nu ştiam ce mă aşteaptă. Eram
plin de adrenalină şi nu m-am
gândit decât cum să ajung
în siguranţă pe sol. Nu m-a
interesat absolut nimic, văzduhul, cine este sub mine, cine
deasupra. Am făcut pasul şi
am căzut. Emoţiile le-am lăsat
acolo sus şi le-am regăsit odată
ce am pus picioarele, din nou,
pe pământ. Nu avem loc pentru
emoţii şi pentru greşeli. Totul
trebuie stăpânit până la ultimul
detaliu.
Artilerist la bază, sergentul
Teodorescu spune că este foarte bucuros de oportunitatea
care s-a ivit, aceea de a putea
testa aerul tare al înălţimilor.
Am şapte salturi, cinci obligatorii pentru brevetare şi două la
un exerciţiu comun cu
partenerii americani.
Anul acesta îmi voi îmbogăţi
experienţa la exerciţiile care
sunt planificate a se desfăşura
luna viitoare, la Buzău. Ca să
fii paraşutist militar ai nevoie,
în primul rând, de foarte multă
pasiune, pentru că riscurile
sunt foarte mari.
Cei doi militari vorbesc
despre o pasiune, şi anume de
a gusta viaţa de la înălţime. Nu
se pot învinge altitudinile fără
astfel de lucruri, fără câteva
elemente primordiale
precum entuziasmul. n
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
ANIVERSARE
www.presamil.ro
7
CONTRAINFORMA}IILE MILITARE –
97 DE ANI ÎN SLUJBA ARMATEI ROMÂNIEI
L
a 1 mai 1918, prin ordinul de zi nr. 36 al Marelui Cartier
General, se prevedea, printre altele, c`, în cadrul Statma
jorului General al Armatei va func]iona [i Sec]ia a IV – a
cuprinzând: Biuroul 1 Informa]ii, Biuroul 2 Contrainfor
ma]ii, marcânduse astfel na[terea, de jure, a primei structuri
de contrainforma]ii militare a statului român modern.
Arc peste timp
Regulamentul A-5
Iniţiativa constituirii unei
structuri de contrainformaţii
militare apăruse încă din
perioada războaielor balcanice,
iar după intrarea în vigoare a Legii
contraspionajului în timp de pace, în
ianuarie 1913, au fost elaborate şi o
serie de proiecte, care însă nu au fost
materializate.
Ca urmare, pe timpul campaniei
din 1916-1918, armata română
nu a avut o structură proprie de
contrainformaţii, deşi activităţi
contrainformative desfăşurau
structuri din Ministerul de Interne
(Siguranţa Generală a Statului,
Serviciul de Informaţii şi Siguranţă
al Deltei), Ministerul Justiţiei
(Biroul de cercetări informative)
sau alte structuri, precum Serviciul
Supravegherii Ştirilor de pe lângă
Palatul Poştei.
Ulterior, în anul 1919,
M.St.M. este reorganizat pe două
subdiviziuni, iar în cadrul celei
de a II-a se constituie Secţia 5
Informaţii şi Contrainformaţii, cu
două birouri: Biroul 1 Informaţii
şi Biroul 2 Contrainformaţii. În
1925, structura informativă a
armatei se transformă din secţie în
diviziune, care avea în compunere
o secţie de informaţii şi o secţie de
contrainformaţii (această nouă
organizare era justificată de colonelul
Alexandru Glaz, şeful diviziunii, prin
aceea că acţiunea contrainformativă
este foarte importantă şi nu mai
poate fi înglobată cu cea informativă
propriu-zisă şi, de aici, specializarea
unei diviziuni a M.St.M. cu o
secţie de informaţii şi o secţie de
contrainformaţii).
Cum pe frontul nevăzut al
serviciilor de informaţii tratatele
de pace nu produc efecte,
contrainformaţiile militare s-au
confruntat, în 1925, cu un caz
celebru de spionaj care demonstra
că, în ciuda măsurilor adoptate,
serviciile străine, în special cele
ruseşti, dar şi cele maghiare aveau
constituite agenţii puternice
care, în unele cazuri, au reuşit să
penetreze nivelurile superioare ale
conducerii militare.
În acest caz, este vorba
despre însuşi ministrul de
război, generalul Ludovic
Mircescu, în anturajul căruia
a fost infiltrată o agentă cu
numele de cod Gerda, care a
reuşit să sustragă Planul de
mobilizare al armatei întocmit
de M.St.M. în anul 1926 (planul
fusese cerut de ministru pentru
a fi studiat în linişte, pe timpul
cât îşi petrecea concediul de
odihnă în compania... Gerdei).
În urma acestui scandal, în anul
1928, generalul Mircescu s-a sinucis.
Evidenta intensificare a acţiunilor
de spionaj i-a determinat pe factorii
responsabili ca, după crearea cadrului
organizatoric, să-şi concentreze
eforturile spre perfecţionarea
cadrului teoretic, regulamentar
şi doctrinar, inclusiv pentru lupta
contra investigaţiunilor adversarului,
adică acţiunea contrainformativă,
care se dezvoltă din ce în ce mai
mult. (o dovadă fiind şi un raport
adresat regelui Carol al II-lea de
generalul Samsonovici, în septembrie
1930, prin care informa că echipa
contrainformativă a M.St.M. a
contribuit la descoperirea a 85% din
cazurile de spionaj din ţară).
Efortul de clarificare doctrinară
este concretizat în Instrucţiunile
provizorii privind activitatea de
informaţii şi contrainformaţii
militare, intrate în vigoare în 1927
şi completate în 1929, dar expresia
maturizării depline a structurilor
informative ale Armatei Române este
Regulamentul A-5 (Regulament de
informaţii şi contrainformaţii), intrat
în vigoare la 23 decembrie 1940.
Referindu-se la acest regulament,
generalii Constantin Pantazi,
subsecretar de stat al armatei de uscat,
şi Alexandru Ioaniţiu, şeful Marelui
Stat Major, evidenţiau că, pentru
prima oară, sunt precizate normele
generale pentru organizarea activităţii
contrainformative în armată, ca o
necesitate absolută şi cu totul actuală,
spre a crea şi în acest domeniu o
doctrină unică.
La rândul său, Cristian
Troncotă, incontestabil exeget al
istoriei serviciilor de informaţii,
apreciază că acest regulament
dezvăluie modernismul concepţiei
despre activitatea de informaţii şi
contrainformaţii a celor care au
contribuit la elaborarea acestuia.
Că aşa stau lucrurile ne
dovedesc astăzi, acţiunile elaborate
şi eficiente ale structurilor militare
de informaţii şi contrainformaţii
atât în perioada premergătoare, cât
şi pe timpul campaniilor din cel de
Al Doilea Război Mondial, în special
pe Frontul de Est. După actul de
la 23 August 1944 şi punerea în
aplicare a Convenţiei de armistiţiu,
semnată la 12 septembrie 1944, la
Moscova, de URSS, Marea Britanie
şi SUA, structurile informative ale
armatei vor fi neutralizate şi ulterior
desfiinţate. În noul context politic
intern şi internaţional, la 30 august
1948, în baza Decretului nr. 221
în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne se înfiinţa Direcţia Generală
a Securităţii Poporului, în interiorul
căreia va funcţiona Direcţia a IV-a
Contrainformaţii Militare. Aceasta va fi
structura care, până în 1989, va asigura
contrainformativ Armata României.
CONTRAAMIRAL MIHAI GHEORGHE
Un nou început
Revoluţia din Decembrie 1989
relansează procesul de perfecţionare şi
mai ales de transformare a
structurilor informative ale
armatei, în special în domeniul
contrainformaţiilor. Prin ordinul
ministrului apărării naţionale M
41/1990 se înfiinţează Direcţia
Contraspionaj a MApN care va relua
tradiţiile contrainformaţiilor militare
româneşti şi va iniţia un amplu proces
de transformare.
Ca expresie a acestei transformări
permanente, noua structură îşi
va adapta permanent denumirea
funcţie de misiunile încredinţate şi
etapa parcursă – Direcţia Protecţie şi
Siguranţă Militară (1997), Direcţia
Siguranţă Militară (2001).
Apartenenţa României la
NATO, va determina de asemenea o
repoziţionare a acestei structuri faţă
de noile imperative ale activităţii de
contrainformaţii şi, din anul 2006, va
căpăta denumirea actuală – Direcţia
Contrainformaţii şi Securitate Militară.
La 97 de ani de la prima atestare
oficială, structura de contrainformaţii
a Armatei României, integrată din
anul 1999 alături de Direcţia Informaţii
Militare în cadrul Direcţiei Generale
de Informaţii a Apărării, continuă să
ocupe avanposturile unui front nevăzut
din care, sub deviza Nefas est nocere
patriae, se duce o luptă continuă pentru
ca instituţia cea mai reprezentativă
a autorităţii tradiţionale a statului –
ARMATA – să-şi poată îndeplini
misiunile încredinţate şi angajamentele
în cadrul NATO şi UE, precum şi în
cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA.
Provoc`rile prezentului
Secolul XXI a arătat că succesul
unui serviciu de informaţii este
determinat, în principal, de
capacitatea sa anticipativă care, în
contextul dinamicii tot mai accentuate
a mediului de securitate, trebuie
să asigure evitarea surprinderii
strategice prin informarea oportună
a decidenţilor de la toate nivelurile
(pentru DCiSM aceştia fiind
comandanţii de unităţi şi mari unităţi,
şefii categoriilor de forţe, şeful Statului
Major General, şefii direcţiilor
centrale, secretarii de stat, ministrul
apărării naţionale, CSAŢ).
De asemenea, a confirmat că
principala caracteristică a noilor tipuri
de riscuri şi ameninţări (competiţia
pentru accesul la resurse, dar mai
ales la pieţe; instabilitatea regională;
inevitabila criză a apei şi a resurselor
de hrană; migraţia transfrontalieră;
statele eşuate, indivizii renegaţi şi
infractorii generatori de dezordine,
nesiguranţa individuală şi colectivă,
ameninţările hibride etc.) este
reprezentată de faptul că acestea nu
pot fi abordate şi gestionate separat, ci
ca parte a unor dezvoltări complexe şi
interdependente, cu un înalt potenţial
de manifestare, inclusiv pe direcţii
nondeterminate sau greu predictibile
de evoluţie.
Graniţa deosebit de volatilă dintre
aceste ameninţări şi riscuri a impus,
cu necesitate, după intrarea României
în NATO, reacţii imediate de răspuns
organizaţional la nivelul DCiSM.
Aceste reacţii au evidenţiat
obligativitatea transformării
continue, astfel încât, la momentul
actual, se poate afirma, fără riscul
de a greşi, că DCiSM se află în
faza de debut a unui veritabil
proces de schimbare (înţelegând
prin schimbare o treaptă calitativ
superioară a transformării) care
vizează: resursa umană (o nouă
concepţie de selecţie şi pregătire
a personalului), managementul
informaţiilor (trecerea la activitatea
pe proiecte de securitate) adaptarea
structurală la noile ameninţări
(operaţionalizarea capabilităţilor de
securitate cibernetică şi configurarea
unor platforme de contracarare a
ameninţărilor hibride), un nou
orizont doctrinar şi metodologic
şi, nu în ultimul rând, schimbul
continuu de informaţii, cu serviciile
naţionale de informaţii şi serviciile
partenere din NATO.
Referitor la cooperarea cu
serviciile partenere naţionale (SRI,
SIE, DIPI) se cuvine subliniat că
aceasta a devenit mai concretă şi
mai aplicată, schimbul de informaţii
în cadrul Comunităţii Naţionale de
Informaţii fiind tot mai semnificativ.
De asemenea, cooperarea cu
serviciile partenere din NATO s-a
înscris pe un trend ascendent şi s-a
dezvoltat pe paliere multiple.
Expresie a creşterii încrederii
partenerilor externi în capacitatea
DCiSM de a furniza expertiză în
activitatea de contrainformaţii
stă şi faptul că, de mai multe
ori, reprezentanţii Direcţiei
au făcut parte din stafful de
conducere a exerciţiilor NATO de
contrainformaţii Steadfast Illusion.
De asemenea, se cuvine
menţionat faptul că, în anul 2014,
DCiSM a participat la un exerciţiu
bilateral de anvergură, organizat în
Polonia de serviciul similar SKW, iar
rezultatele obţinute au condus ca anul
acesta să fie organizat, în luna martie,
în format extins, un alt exerciţiu cu
partenerii polonezi, dar şi cu serviciul
similar din Slovacia.
Trebuie subliniat că schimbările
operate sau planificate au la bază
obiective specifice, măsurabile,
realiste şi precis delimitate în timp,
toate subsumate unei viziuni unitare
a DGIA prin care se urmăreşte
transformarea structurilor de
informaţii ale armatei, în organizaţii
reziliente, care învaţă continuu pentru
a fi în măsură să furnizeze nu doar
informaţii, cât mai ales cunoaştere.
Totodată, aceste schimbări sunt
dictate şi de evoluţia tot mai dinamică
a mediului de securitate, de caracterul
volatil al ameninţărilor şi potenţialul
de mutageneză al acestora, atât cele
consacrate domeniului TESSO
(terorism, spionaj, subversiune,
sabotaj, criminalitate organizată), cât
şi ameninţărilor interne la adresa
funcţionalităţii Armatei şi, nu în
ultimul rând, la noua tipologie de
ameninţări asociate războiului
hibrid, războiului informaţional şi
agresiunilor cibernetice, ameninţări
care au fost incluse şi pe agenda
summitului NATO din Ţara Galilor.
Cu fa]a spre viitor
Orice moment aniversar impune
cu necesitate recursul la trecut –
despre care Lucian Blaga spunea că
este cel mai puternic, deoarece nu
mai poate fi schimbat – iar trecutul
DCiSM este unul exemplar, fapt
pentru care se cuvine să evidenţiem
aici, în primul rând, calitatea
oamenilor care, indiferent de funcţia
ocupată, şi-au adus, de-a lungul
timpului, o contribuţie incontestabilă
la configurarea imaginii dezirabile
a contrainformaţiilor militare. De
aceea, sărbătoarea a 97 de ani de
existenţă a DCiSM trebuie să fie şi un
nou exerciţiu de recunoaştere şi de
recunoştinţă.
Totodată, orice moment
aniversar evidenţiază că, privind
prin fereastra prezentului, trecutul se
poate resemnifica, fapt care îi conferă,
uneori, o nuanţă de volatilitate.
Această situaţie ne conduce la ideea
că, prin natura misiunilor specifice
ale DCiSM, fără să abandonăm
trecutul, trebuie să ne concentrăm
cu maximă atenţie pe imperativele
timpului prezent şi, mai ales, pe cele
ale timpului viitor.
Un viitor în care, DCiSM ca
organizaţie a cunoaşterii, trebuie
să-şi jaloneze referenţiale pentru
proiectarea viitorului probabil
(forecasting), dar şi referenţiale
pentru proiectarea viitorului
plauzibil (foresight), astfel încât să-şi
poată atinge principalul obiectiv
de rezilienţă şi anume acela ca
prin trecerea de la managementul
informaţiilor la managementul
cunoaşterii să fie în măsură să
furnizeze, aşa cum spuneam, nu doar
informaţie cât, mai ales, cunoaştere.
Din aceste considerente, se
impune evidenţiat faptul că principala
resursă a DCiSM pentru atingerea
obiectivelor de rezilienţă, bazate pe
schimbare organizaţională a fost, este
şi va continua să fie, resursa umană şi
de aceea direcţia principală a efortului
schimbării trebuie să fie îndreptată
spre oameni.
Investind în continuare în
oameni, putem fi siguri astăzi, la doar
trei ani până la aniversarea unui veac
de existenţă, că obiectivele propuse
vor fi îndeplinite. Şi asta pentru că,
alături de oameni, cealaltă principală
resursă este timpul..., iar timpul este
infinit. n
8
www.presamil.ro
INSTRUC}IE
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
PREG~TI}I PENTRU NOI PROVOC~RI
C
ontinuând o tradi]ie ce
a început la 1 octombrie
1951, militarii Batalionului 205
Ap`rare Antiaerian` General
Gheorghe Pârvulescu, supranumi]i Scorpionii alba[tri, sunt
cei care p`streaz` cerul senin în
sud-estul ]`rii, asigurând protec]ia antiaerian` pentru Brigada 2 Infanterie Rovine.
L
a începutul săptămânii trecute,
i-am găsit pe artileriştii antiaerieni
desfăşurând FTX-ul de nivel secţie, etapă
importantă în pregătirea lor, ce prefigurează exerciţiul de luptă care va avea loc în
poligonul de la Capu Midia, la începutul
lunii iunie. Cele trei subunităţi care deservesc sistemul antiaerian 2X35 milimetri Oerlikon, precum şi cea de rachete
antiaeriene CA-94 s-au aflat, pentru două
zile, într-o luptă contracronometru pentru
îndeplinirea baremelor.
Caporal Marius Marinic`
,,Factorul uman este cel mai im-
portant în aceast` specializare [i
de aceea am decis s` nu stau departe de actul de comand`. Munca de birou nu mi se potrive[te
prea bine. Îmi place s` creez o
atmosfer` de familie în jurul meu,
pentru a putea dep`[i problemele
care apar la serviciu sau în via]a personal` a subordona]ilor.
Am în spate o experien]` care se
întinde pe mai bine de 25 de ani,
iar tinerii care ajung la bateria
pe care o conduc m` privesc, în
primul rând, ca pe un tat`. Asta
este cea mai mare bucurie pe
care o pot avea.
MAIOR CRISTIAN NEAGOE
Noi încercăm, de fiecare dată, să ne stabilim standarde cât mai înalte, chiar dacă
nu am mai lansat o rachetă din 2009, avea
să-mi spună, pentru început, caporalul
Alin Sîrbu, servant la o grupă de lansare.
În fiecare an ne pregătim la simulator în
speranţa că resursele ne vor permite să
lansăm din nou. Acum punem accent mai
mult pe pregătirea practică. Cu ajutorul
trenajorului şi a cartuşelor de semnalizare
reuşim să punem în aplicare problemele
de tragere antiaeriană. Rezultatele sunt pe
măsura efortului pe care îl depunem. Iar
în completare, plutonierul-major Ovidiu
Preda, comandantul unei
grupe de lansare, adaugă:
La simulatorul din poligonul
de la Capu Midia nu am ieşit niciodată fără calificativul
Excelent. Asta reprezintă o
încununare a efortului depus
în fiecare zi de instrucţie. Din
păcate, nici anul acesta nu vom
lansa rachete. Sper că, odată
cu creşterea bugetului armatei,
lucrurile vor lua o întorsătură favorabilă
şi în ceea ce ne priveşte pe noi, rachetiştii
antiaerieni ai sistemului CA - 94, spune cu
încredere plutonierul-major Preda.
Sufletul batalionului
Îi las în urmă pe rachetişti şi, în
drumul meu spre subunităţile de artilerie antiaeriană, dau peste Bateria Sprijin
Luptă, cea care furnizează ţintele aeriene
pentru sistemele automate ale tunurilor.
Comandantul subunităţii, maior Cristian
Neagoe, îmi arată de ce staţia de radiolocaţie SHORAR-TCP este sufletul batalionului: De aici trimitem datele despre ţinte
către bateriile luptătoare. Tehnologia care
echipează staţia este una dintre cele mai noi
din armată. Reprezintă, totodată, şi punctul de comandă tactic, locul unde, pe lângă
operatori, stau comandantul şi şefii de
compartiment. Pe timpul exerciţiilor, toată
comanda unităţii este cantonată în staţie.
O altă ramură importantă a luptei o reprezintă comunicaţiile. Caporalul Marius
Mărinică este constructor de linii cablu în
cadrul plutonului comunicaţii din aceeaşi
subunitate. Mi-a atras atenţia când, cu bobina în spate, trecea un obstacol din sârmă
ghimpată. Trebuie să realizez legătura prin
fir între punctul de comandă şi bateriile de
tunuri. În cale pot apărea diverse obstacole
pe care trebuie să le depăşim. De exemplu,
treceri peste calea ferată sau peste un drum
naţional. Chiar dacă tehnica de comunicaţii pe care o avem este învechită, cred că
şi-a păstrat eficienţa. Prin cablu poţi să iei
legătura oricând.
Chiar dacă ei nu primesc calificative,
sunt cei de a căror muncă se leagă reuşitele batalionului.
Munca \n echip`
În ziua de astăzi tehnica a evoluat foarte mult, iar un comandat de secţie poate
duce lupta cu doar câţiva militari. La o
baterie de artilerie antiaeriană, comandantul unei secţii de tragere, sublocotenentul
Vlad Diaconescu, se antrenează, cot la cot,
alături de servanţii din subordine. Trecând
prin toate operaţiile pe care le presupune
,,În prima jum`tate a lunii iunie
avem planificat un exerci]iu
tactic cu trageri de lupt` în
poligonul de la Capu Midia. De
aceea, închegarea echipelor
de lupt` [i perfec]ionarea deprinderilor de buni tr`g`tori,
precum [i antrenarea echipelor
de lupt` [i a comenzilor de la
nivelul bateriilor [i batalionului,
în vederea conducerii focului
[i execut`rii tragerilor împotriva ]intelor aeriene [i terestre,
reprezint` principalul obiectiv
de îndeplinit.
MAIOR OCTAVIAN MU{AT,
COMANDANT DE BATERIE
ARTILERIE ANTIAERIAN~
lupta cu inamicul aerian, grupul se adună
în jurul liderului, aşteptând indicaţiile
acestuia. Cea mai mică eroare poate duce
la ratarea ţintei. Mi-am ales cariera militară din considerente patriotice. Cel mai
înălţător gând nu poate fi decât acela de aţi
apăra ţara. Nu pot să neg, însă, nici faptul
că sistemul militar îţi oferă un statut social
şi, de asemenea, un loc stabil de muncă.
Din primele discuţii, îmi dau seama că în
spatele lui se ascund şi alte poveşti, dorinţe
sau frustrări. Am întâlnit ofiţeri superiori
care mi-au dat de înţeles că nu prea au încredere în sublocotenenţi. Asta m-a motivat
şi mai mult, iar anul trecut, ca urmare a
activităţii pe care am avut la tragerile antiaeriene, comandantul brigăzii mi-a acordat
diplomă de merit. De asemenea, coman-
Sublocotenent Vlad Diaconescu
dantul unităţii ne sprijină şi reuşeşte să ne
motiveze. Astfel de lucruri demonstrează
că valoarea nu vine neapărat însoţită de
experienţă sau de gradul de pe umăr. Ulterior, am aflat că tânărul ofiţer este pasionat
de sport, participând la diverse competiţii
sportive. Face parte şi din Craiova Running
Club, grup care se ocupă cu promovarea
mişcării pentru o viaţă mai sănătoasă. Pot
să spun că moştenesc pasiunea pentru sport
de la tatăl meu, Iancu Diaconescu, care a
fost multiplu campion naţional la biatlon
şi care este Maestru Emerit al Sportului.
O urmă de regret ar fi faptul că eu nu am
reuşit să îi calc pe urme decât puţin, dar sper
ca băieţelul meu care se va naşte peste câteva
luni să îi calce pe urme. n
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
M
ar]i, 21 aprilie, în poligonul din localitatea
INSTRUC}IE
www.presamil.ro
9
Preg`tirea completelor de rachete pentru lansare.
Mihai Bravu, jude]ul Giurgiu, a avut loc un
exerci]iu cu trupe în teren realizat în scopul
evalu`rii unei baterii de rachete sol-aer HAWK
din compunerea Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer
General Nicolae D`sc`lescu. La aplica]ie au
asistat ministrul ap`r`rii na]ionale,
Mircea Du[a, [eful Statului Major General,
general-locotenent Nicolae Ciuc`, precum
[i [eful Statului Major al For]elor Aeriene,
general-maior Laurian Anastasof.
Obiectivul exerciţiului VLĂSIA
2015 a vizat antrenarea echipelor
de luptă în angajarea ţintelor
aeriene care folosesc manevra
împotriva rachetelor sol-aer şi
acţionează la înălţimi mici şi medii.
La aplicaţie au participat aproximativ 200 de militari cu tehnica de
rachete sol-aer HAWK PIP III R, dar
şi aeronave de tip C-27 J Spartan,
IAR-330 Puma şi MiG-21 LanceR,
care au simulat atacuri asupra
obiectivului apărat aerian şi asupra
dispozitivului de luptă.
Centrul de greutate a fost
reprezentat de verificarea, în
condiţii cât mai apropiate de cele
reale, a procedurilor de operare
a sistemului de comandă-control
pentru conducerea în luptă a
rachetelor sol-aer cu bătaie medie
HAWK PIP III R, care asigură
apărarea aeriană cu baza la sol
a unor obiective importante
împotriva atacurilor cu avioane
pilotate şi fără pilot, a rachetelor
de croazieră şi a altor echipamente
de zbor.
În perioada 2012-2013, primele
baterii HAWK PIP III R au executat
trageri de luptă în poligonul Capu
Midia, iar în prezent urmează un
program de ridicare a capacităţii de
luptă conform standardelor NATO.
Prezent la eveniment, ministrul
apărării naţionale, Mircea Duşa,
i-a felicitat pe militarii Brigăzii
1 Rachete Sol-Aer General
Nicolae Dăscălescu pentru
nivelul de pregătire şi pentru
profesionalismul de care au dat
dovadă. n
Prezentarea sistemului de rachete sol-aer HAWK.
VL~SIA 2015, PA{I ÎN
OPERA}IONALIZAREA
SISTEMULUI HAWK
Militari îmbarca]i în elicoptere IAR-330 Puma
au luat cu asalt dispozitivul de lupt` al racheti[tilor.
Punctul de comand` al bateriei.
Ap`rarea apropiat` a pozi]iei de tragere.
10
LOGISTIC~
www.presamil.ro
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
30 APRILIE - ZIUA LOGISTICII MILITARE
DIVERSITATE {I ADAPTABILITATE
Î
n noul context strategic,
definit de schimb`rile fundamentale ale situa]iei de securitate din Europa, deciziile [i ac]iunile recente ale NATO au ca
scop reînt`rirea securit`]ii colective, cu un accent deosebit pe
adaptarea structural` [i opera]ional` a for]elor NATO [i implementarea m`surilor de asigurare
în partea estic` [i de sud a Alian]ei.
Începând cu aprilie 2014, în
scopul de a spori prezen]a militar` aliat` în aceast` zon` [i a
demonstra determinarea NATO
pentru descurajarea [i ap`rarea
împotriva oric`rei amenin]`ri,
for]ele armate ale tuturor celor
28 de state membre ale Alian]ei
execut`, în sistem rota]ional, un
spectru larg de ac]iuni terestre,
aeriene [i maritime, limitate în
amploare [i respectând toate
obliga]iile interna]ionale asumate.
COMANDOR DR. ING. CIPRIAN LUNGU
Direc]ia logistic`, Statul Major General
P
lanul de creştere a capacităţii
operaţionale (Readiness Action
Plan/RAP), adoptat la Summitul din Ţara Galilor, considerat ca fiind
cel mai semnificativ demers de creştere a
apărării colective a NATO de la sfârşitul
Războiului Rece, include un set de măsuri
de adaptare a posturii strategice a Alianţei,
printre care întărirea Forţei de Răspuns
a NATO (NATO Response Force/NRF) şi
crearea unei componente întrunite extrem
de operative (Very High Readiness Joint
Task Force/VJTF), capabilă să fie dislocată
în câteva zile.
Toate aceste dezvoltări strategice la
nivelul Alianţei au implicaţii semnificative
asupra logisticii militare şi generează cerinţe importante în asigurarea sprijinului
logistic, într-o largă diversitate funcţională, adaptată oportun şi eficient caracteristicilor mediilor de operare şi cerinţelor
operaţionale. De altfel, şi sprijinul logistic
al operaţiilor multinaţionale recente,
conduse de NATO, a scos în evidenţă
necesitatea creşterii vitezei de răspuns la
crize, prin reducerea duratelor de dislocare şi integrare în zone de operaţii situate la
mare distanţă şi caracterizate de lipsa sau
insuficienţa resurselor şi serviciilor logistice necesare susţinerii forţelor.
stfel, asigurarea dislocării
rapide a VJTF şi a capacităţii de
răspuns prompt al acestei forţe
la orice tip de misiuni presupune pregătirea şi punerea la dispoziţie a capabilităţilor de recepţie, staţionare temporară şi
continuarea deplasării forţelor, precum
şi a unor facilităţi de depozitare necesare
prepoziţionării de echipamente şi materiale. Demersurile naţionale în acest sens vor
fi sincronizate cu activităţile de creştere a
unei prezenţe multinaţionale de comandă şi
control a NATO prin crearea, pe teritoriul
României, simultan cu demersuri similare
în Bulgaria, Estonia, Lituania şi Polonia, a
unei Unităţi de Integrare a Forţelor NATO
(NATO Force Integration Unit/NFIU).
Dezvoltarea NFIU, care va avea sediul
la Bucureşti, este un efort conjugat al
României, în calitate de ţară-gazdă, al
altor ţări membre ale Alianţei, care vor
contribui cu personal la încadrarea acestei
structuri, şi al NATO. Alianţa va avea la
dispoziţie această unitate pentru facilitarea
atât a acţiunilor de instruire, cât şi a celor
de dislocare, integrare şi susţinere a VJTF,
precum şi a altor forţe, pe teritoriul României, în cadrul scenariilor complexe de
apărare colectivă.
Constituirea la Bucureşti, pe flancul de
est al Alianţei, a Comandamentului Multinaţional al Diviziei de Sud-Est (Multinational Division South-East Headquarters/
MND SE HQ), din cadrul structurii de
forţe a NATO, implică acţiuni complexe,
din diferite domenii, între care sprijinul
Alianţă prin Programul NATO de Investiţii în Securitate (NATO Security Investment Program/NSIP) în ceea ce priveşte
dezvoltarea elementelor de infrastructură
şi comunicaţii necesare îndeplinirii misiunilor conform cerinţelor operaţionale.
ăzduirea unor capabilităţi ale
Alianţei destinate facilitării
acţiunilor forţelor multinaţionale, în situaţia în care NATO va lua o
decizie în acest sens, va aduce pe agenda
curentă a logisticii problematica revizuirii
G
A
naţional, cu instituţii şi agenţii guvernamentale, civile şi militare, agenţi economici, autorităţi publice centrale şi locale,
iar pe plan multinaţional cu structuri
militare NATO şi aparţinând ţărilor care
contribuie cu forţe. Planificarea, coordonarea şi asigurarea adecvată a HNS devine
un element esenţial pentru implementarea măsurilor de creştere a capacităţii
operaţionale a NATO, în special pentru
sprijinul recepţiei, staţionării şi continuării
deplasării (Reception, Staging and Onward
Movement/RSOM) pentru forţele Aliate
care participă la eforul de apărare colectivă pe teritoriul României.
De asemenea, HNS urmează a se
manifesta şi în planul componentei sociale
şi administrative (cazare, şcolarizare,
recreere etc.) privind asistenţa acordată
membrilor familiilor personalului străin
care încadrează structurile multinaţionale
găzduite de România.
În acest context larg, generat atât de
evoluţiile complexe ale tipologiei operaţiilor militare şi modificarea profilului confruntărilor armate moderne, ca rezultat
al schimbărilor din mediul de securitate
şi din mediile de operare, cât şi de noile
cerinţe ale NATO privind forţele armate
şi misiunile acestora, dezvoltarea unor noi
capabilităţi care să contribuie la creşterea performanţelor sprijinului logistic al
acţiunilor şi operaţiilor militare a devenit
o necesitate obiectivă.
ogistica militară contemporană
este caracterizată de diversificarea şi creşterea fără precedent
a complexităţii şi nivelului tehnologic
al sistemelor tehnice şi configuraţiilor
structurale, a proceselor logistice, în fiecare domeniu funcţional (aprovizionarea,
mentenanţa echipamentelor, mişcarea şi
transportul, infrastructura, serviciile de
campanie etc.), iar eforturile următoare
de modernizare a capabilităţilor logistice
existente şi de dezvoltare a altora noi vor fi
orientate tocmai spre aceste deziderate. n
L
logistic are un rol esenţial atât în fazele de
operaţionalizare a acestei noi capabilităţi,
cât şi în etapele următoare, de funcţionare
şi dezvoltare ulterioară, conform deciziilor
adoptate la nivelul Alianţei.
Eforturile naţionale privind constituirea celor două structuri multinaţionale
pe teritoriul României sunt completate de
elementelor de infrastructură proprii, în
scopul identificării acelor locaţii care să
corespundă cerinţelor militare minime ale
prepoziţionării de echipamente şi materiale.
În toate demersurile recente, menţionate mai sus, sprijinul naţiunii-gazdă
(Host Nation Support/HNS) are un rol
esenţial şi presupune cooperarea, pe plan
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
ISTORIE
www.presamil.ro
11
DOU~
R~ZBOAIE ÎNTR-O
VIA}~ DE OM
V
eteranii din Primul R`zboi Mondial nu au fost
ierta]i de trecerea timpului [i au plecat dintre
noi, pe rând, l`sându-ne mo[tenire visul împlinit al tuturor românilor: România Mare. Faptele lor au r`mas
scrise în paginile istoriei na]ionale, îns`, pove[tile
celor care au trìt acele timpuri zbuciumate se pierd,
treptat, f`r` a avea vreo [ans` de a fi recuperate. Pentru noi, cei care am avut norocul de a nu da piept cu
r`zboiul, ele sunt dovezile clare c` dintr-un asemenea
conflict avem doar de pierdut [i c` ar trebui s` ne
gândim de mai multe ori înainte de a ap`sa butonul
care pune cap`t p`cii.
Vasile Harmatiuc, un bucovinean care a trecut prin
ambele conflagra]ii mondiale, ne-a l`sat mo[tenire
autobiografia sa, care arat` via]a în vreme de r`zboi.
N
ăscut la 20 decembrie
1897, la Cernăuţi,
Vasile Harmatiuc
nu a avut o copilărie uşoară.
Tatăl lui, Adam, a murit pe când
acesta avea doar şase ani, lăsând
în urmă o mamă neajutorată
cu trei copii, într-o Bucovină
aflată sub ocupaţie austro-ungară. A urmat cursurile unor
şcoli din localitatea natală până
la vârsta de 16 ani, când, odată
cu izbucnirea Primului Război
Mondial, a fost înrolat în armata
imperială, într-un detaşament de
saperi. Începutul anului 1915
l-a găsit pe Vasile încadrat în
Regimentul de Cavalerie Ulane,
din Wadowice, Polonia. Aici am
făcut instrucţie trei luni, după
care am fost trimis pe frontul
rusesc, prin localităţile Husiatin,
Brodi şi Kolomia, consemnează
veteranul.
La 31 mai 1915, în timpul
unei patrule, a fost capturat de
armata rusă şi trimis, împreună
cu alţi prizonieri, în localitatea
Şarhorod, lângă Kiev. După
ce au fost luaţi în evidenţă de
miliţia ucraineană, au fost lăsaţi
liberi în oraş, având posibilitatea
de a munci şi de a câştiga bani.
Fiind singurul care cunoşteam
limba ucraineană, m-am dus
în oraş. Toată populaţia civilă
din oraş se strânsese ca la urs
şi nu mă lăsa să trec drumul,
curioşi de a vedea un prizonier
austriac. În piaţa din centrul
oraşului m-am oprit, uitându-mă
la oamenii curioşi, care m-au
înconjurat şi mă admirau, uimiţi
de faptul că eram un om cu nas,
picioare şi mâini ca ale lor.
Fiecare întreba: Oare cum vorbeşte? Atunci, n-am mai putut
răbda şi le-am răspuns: Sunt un
om ca şi voi!
Pe atunci, oamenii de rând
nu erau pregătiţi pentru război, cu toate atrocităţile lui, iar
dovada cea mai clară este faptul
că ucrainenii din Şarhorod i-au
primit pe prizonieri în casele lor,
i-au hrănit, le-au dat haine, chiar
şi bani.
Vasile a muncit pentru mai
mulţi boieri din localitatea ucraineană ca paznic, fochist şi chiar
într-o fabrică de bere, unde era
plătit cu o rublă pe zi. Câştiga
destul de bine şi îşi făcuse deja
un renume de poliglot în mica
aşezare de lângă Kiev. Însă,
dorul de ţară şi de familie îl
măcina în permanenţă, iar într-o
seară, împreună cu un coleg, s-a
hotărât să fugă spre Bucovina.
Drumul era lung, plin de obstacole. Mergeam numai noaptea
iar ziua stăteam ascunşi. Ne orientam numai după stele şi după
locul în care apunea soarele.
În timpul drumului, am îndurat
foarte mult de foame. Mâncam
bostan crud şi ciocârlani verzi,
ca şoarecii, numai ca să nu
murim şi să ajungem acasă.
Î
n toamna anului 1915, a
ajuns la Cernăuţi, unde a
fost interogat de autorităţile militare austro-ungare şi
retrimis pe front, de această dată
în Italia, în cadrul Regimentului
Convoi de refugia]i, din Bucovina.
Artileria austro-ungar`, \n Bucovina.
20 Infanterie. Alături de această
unitate, a participat la ofensivele
din Tirolul de Sud, aproape de
graniţa elveţiană. A fost rănit
uşor, pe rând, la ambele mâini,
iar în ofensiva a zecea a fost
acoperit complet cu pământ.
Datorită camarazilor, care m-au
văzut şi au săpat după mine,
am scăpat cu viaţă. Dacă mai
rămâneam sub pământ două-trei
minute, rămâneam mort, mă
sufocam.
D
e remarcat este faptul
că acestor evenimente, care l-au adus la
un pas de moarte, veteranul nu
razilor lor. În a patra noapte de
revoltă, au adus recruţi unguri,
de la Arad, pe care i-au informat că suntem bolşevici ruşi
îmbrăcaţi cu uniforme austriece.
După lupte grele, au reuşit să ne
dezarmeze şi să ne aresteze pe
toţi. Au fost judecaţi de autorităţile militare, iar prima sentinţă
a fost să se execute toţi gradaţii
şi fiecare al şaselea soldat, din
întregul regiment. Ulterior, au
revenit asupra deciziei, executându-i doar pe capii revoltei.
Ceilalţi militari au fost urcaţi în
vagoane, în Italia, de unde au
fost trimişi, din nou, pe front.
ţuire. Chiar dacă purta pe umeri
responsabilitatea întreţinerii
familiei, Vasile s-a ambiţionat
şi a continuat studiile, devenind,
în 1923, telegrafistul gării din
Lujeni.
V
iaţa a mers mai
departe, iar veteranul
şi-a întemeiat propria
familie, cu doi copii. Ororile războiului erau aproape uitate când,
pe neaşteptate, a început cea
de-a doua conflagraţie mondială.
Odată cu cedarea Bucovinei de
Nord, Vasile Harmatiuc a fost
nevoit să se refugieze împreună cu familia în Transilvania,
Militari rom#ni \n retragere, dup` luptele din toamna anului 1916.
le-a dedicat decât câteva rânduri
în lucrarea sa. Am avut zile,
concluzionează veteranul.
Împreună cu regimentul din
care făcea parte, a fost mutat
pe frontul rusesc, în Bucovina.
În 1918, marea unitate a primit
ordin să se întoarcă în Italia,
chiar dacă împăratul Austro-Ungariei, Carol, le-a promis că vor
rămâne în Bucovina. Conducerea
regimentului s-a revoltat şi a
refuzat să execute ordinul. Drept
urmare, au fost trimise mai multe
unităţi să-i dezarmeze, însă, când
au auzit motivul revoltei, au
refuzat să lupte împotriva cama-
În scurt timp, războiul a luat
sfârşit, iar Vasile Harmatiuc,
avansat la gradul de plutonier,
împreună cu alţi 25 de români
bucovineni, au pornit spre
România. După un drum plin de
peripeţii, a ajuns acasă, cu o zi
înainte ca armata română să intre
în Bucovina.
De acum a început o altă
viaţă, cu diferite planuri. Acasă
l-am găsit pe fratele meu invalid,
fără mâna dreaptă şi cu piciorul
drept grav rănit. Gospodăria
era distrusă, iar tot ce le mai
rămăsese era un cal, care a
devenit mijlocul lor de supravie-
devenind şeful gării din Păuliş,
cu puţin înaintea luptelor grele
din 1944. Frontul german se
apropiase la 150 de metri de
gară. Noi, ceferiştii, chiar în
toiul bombardamentelor, căram
muniţie pentru artilerie. Au fost
lupte crâncene şi cred că numai
Dumnezeu a vrut să scap cu
viaţă.
La finalul războiului, veteranul a fost nevoit să-şi reconstruiască viaţa şi să se adapteze
noilor rigori ale regimului comunist. Vasile Harmatiuc a trăit
până în 1999, în comuna Putna,
din judeţul Suceava. n
12
FOTOREPO
www.presamil.ro
Sonda meteo a sosit, începe o nou` zi de zbor.
For]` [i precizie l#ng` Cheile Turzii.
Î
n perioada 27 martie-7 iulie, se desf`[oar`, la Baza
71 Aerian` de la Câmpia Turzii, exerci]iul bilateral
româno-american Dacian Thunder 2015.
ZBOR |N
PE CERUL TR
E
xerci]iul are ca obiective
planificarea [i desf`[urarea
instruirii în comun a for]elor americane [i române, în scopul
dezvolt`rii rela]iilor bilaterale, precum [i cre[terii interoperabilit`]ii
ac]ionale la nivel tactic.
Dacian Thunder 2015 are o
amploare [i o importan]` deosebite,
având în vedere num`rul ridicat al
for]elor [i mijloacelor implicate, a perioadei de timp în care se desf`[oar`,
cât [i a contextului de securitate regional. Baza 71 Aerian`, care asigur`
conducerea acestui exerci]iu, particip`
cu aproximativ 300 de militari, pilo]i [i
personal tehnic, patru aeronave
MiG-21 LanceR [i [ase elicoptere
IAR-330 SOCAT [i MEDEVAC, iar
For]ele Aeriene americane, cu circa
350 de militari, 11 aeronave A-10C
Thunderbolt [i tehnic` de sprijin. Acest
gen de activitate bilateral` a mai avut
loc [i în anul 2012, dar pentru o
perioad` de timp mult mai scurt`.
Concep]ia de desf`[urare a exerci]iului are la baz` utilizarea extensiv`
a poligoanelor Bogata [i Cincu, unde
se planific` [i execut` misiuni de
sprijin aerian nemijlocit (CAS), sub
monitorizarea echipelor de control
aerian tactic mixte româno-americane,
a declarat c`pitan-comandorul C`lin
Hulea. De asemenea, în func]ie de
obiectivele de instruire ale Escadrilei
711 Avia]ie Lupt` [i Escadrilei 713
Elicoptere SOCAT stabilite pentru
anul 2015, exerci]iul presupune planificarea [i executarea misiunilor de
zbor în comun de tipul DACT (Dissimilar Air-to-Air Combat Training) [i
CSAR (Combat Search And Rescue).
De eviden]iat este nivelul motiva]ional ridicat al personalului
implicat în abordarea preg`tirii [i
execut`rii misiunilor de zbor comune, efortul deosebit [i capacitatea de
coordonare [i organizare a planificatorilor [i factorilor de decizie de la nivelul
Bazei 71 Aerian`. O contribu]ie
important` la activitate îl au [i reprezentan]ii poligoanelor Bogata [i
Cincu, unde au loc tragerile de lupt`.
Militarii din escadrila pe care o comand sunt încânta]i s` colaboreze cu
colegii din For]ele Aeriene române, în
special cu cei de la Baza 71 Aerian`, a
spus comandantul Escadrilei Expedi]ionare 354 Lupt`, locotenent-colonel
Steven Behmer. Inten]ia noastr` este
de a transmite clar c` Statele Unite
se angajeaz` în securitatea [i
stabilitatea Europei de Est. n
A-10C Thunderbolt, pe cerul românesc.
Preg`tirea pentru zbor.
Tunul de 30 mm GAU-8/A Avenger, o arm` care a scris istorie.
Înc` o misiune executat` irepro[abil!
ORTAJ
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
N COMUN
RANSILVANIEI
O echip` de succes.
PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
[email protected]
FOTO: MAISTRU MILITAR PRINCIPAL ALEXANDRU HUIBER,
STAFF SERGEANT JOE W. MC FADDEN
Norii nu sunt un obstacol pentru A-10C.
Gata de noi provoc`ri.
13
14
www.presamil.ro
LUMEA DE AZI
S
itua]ia de securitate global` este într-o continu` schimbare,
impredictibilitatea viitorului fiind una dintre caracteristicile
ei. S-a încheiat un ciclu de pace [i bun`stare, iar mirosul de praf
de pu[c` plute[te în aer. Mijloacele moderne de comunicare, de la
iPhone la iPad, [i re]elele de socializare, precum Twitter, Facebook
sau Instagram, faciliteaz` interac]iunea [i accesul la diferite surse
de informa]ii, revolu]ii [i schimb`ri de administra]ii sau guverne,
c`derea dictatorilor, dar [i alegerea noilor lideri.
L
umea serviciilor, un element
extrem de important în luarea
deciziilor politice, este într-o nouă eră a provocărilor, în primul
rând prin sursele deschise. Valorificarea
acestora produce de multe ori surprize.
Într-un interviu recent, şeful CIA, John O.
Brennan, declara: Într-adevăr, împreună cu
toate avantajele pe care le aduce era informaţiilor, ea aduce şi o serie de noi provocări
ale căror implicaţii asupra misiunilor CIA
merg dincolo de contracararea terorismului. Veţi întreba de ce vorbim iarăşi
despre servicii? Răspunsul este simplu:
de calitatea informaţiei pe care o livrează
depinde decizia politică a liderilor, de
jocul pe care-l fac depind relaţiile din
spatele scenei, care influenţează deciziile
în interesul naţional al fiecărui jucător.
Informaţia înseamnă securitate. Şeful CIA,
John O. Brennan, a participat, recent, la o
dezbatere la Consiliul pentru Relaţii Externe, un ONG cu sediul la Washington,
al cărui preşedinte este Richard Haass,
unul din experţii remarcabili, apropiat
al fostului secretar de stat, Colin Powell.
John Brennan este şeful CIA din 8 martie
2013 şi a lucrat în CIA între 1980 şi 2005
(perioadă în care a fost şeful personalului,
când directorul CIA era George Tenet). A
fost, de asemenea, consilier pe probleme
de securitate naţională şi contraterorism la
Casa Albă.
Care sunt viitoarele direcţii de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, care sunt
îngrijorările şi care sunt provocările pe
care le are Agenţia? Pe primul loc se află
cooperarea cu instituţii similare din lume
pentru a creşte gradul de securitate globală (Aceste relaţii sunt bazate pe discreţie şi
nu vorbim foarte mult despre ele, amintea
John Brennan). La baza cooperării se află
colectarea de informaţii esenţiale cu impact asupra evoluţiei mediului de securitate internaţional, analize asupra evenimentelor şi acţiuni acoperite conduse direct de
preşedinte. Evenimentele din ultima vreme ne arată o descentralizare a atacurilor
teroriste, creşterea numărului acestora şi,
în mod sigur, faptul că pot fi descoperite
cu greutate, fiind tot mai dificil de evitat.
Directorul CIA preciza că, datorită cooperării internaţionale, al-Qaida este astăzi o
organizaţie teroristă cu capabilităţi reduse,
dar alte grupuri teroriste au apărut în ţări
precum Libia, Egipt, Somalia, Nigeria
şi, în special, Yemen, unde al-Qaida din
Peninsula Arabică a organizat atacuri dincolo de graniţele statului, inclusiv în SUA.
enomenul terorist nu este
nicăieri mai teribil practicat de
o organizaţie precum ISIS, în
Siria şi Irak, unde crimele abominabile
împotriva populaţiei şi a patrimoniului
istoric universal sunt la ordinea zilei.
Lupta cu grupul ISIS, conform spuselor
directorului CIA, va fi una îndelungată şi
va necesita o monitorizare completă, mai
ales datorită posibilităţilor sale de răspândire în zonele adiacente, dar şi în SUA şi
Europa. ISIS nu va fi învinsă peste noapte.
Dacă este un lucru pe care l-am învăţat în
aceşti ani, acela este că succesul împotriva
terorismului necesită timp şi determinare.
În mod clar, vom avea de luptat împotriva terorismului pentru mulţi ani de aici
F
înainte, spunea John Brennan. Întrebarea
la care directorul CIA a încercat să dea un
răspuns a fost: De ce este greu de luptat
împotriva terorismului? Pentru că nu este
vorba numai de ideologie sau de tactici
care-l fac atractiv pentru diverse categorii de oameni, a răspuns Brennan. Rolul
important îl joacă comunicaţiile moderne,
noile tehnologii care ajută ISIS să coordoneze operaţiunile, să atragă noi adepţi, să
disemineze informaţia propagandistică şi
să inspire prin aceasta simpatizanţii din
locuri diferite de pe glob. Suntem o lume
interconectată, care amplifică terorismul.
Era informaţională a adus noi provocări
şi noi implicaţii asupra activităţii serviciilor de informaţii. Cursurile de pregătire
a unei bombe şi de executare a unui atac
terorist sunt acum online. De asemenea,
în această eră, atacurile cibernetice sunt
cele care pot crea dezordine şi haos în
sistemele de securitate naţională şi în
infrastructura critică. Importanţa acestora
este mai mare, spunea directorul CIA,
decât ameninţările pe care le-a avut America de-a lungul timpului dinspre cele două
R
elaţiile dintre serviciile de
informaţii vin ca un adjuvant la
relaţiile diplomatice dintre state.
Noi pledăm, spunea directorul CIA, pentru
o sumă de principii care sunt indispensabile
activităţii oricărei agenţii de informaţii,
precum neimplicarea în procesele politice,
menţinerea independenţei şi a obiectivităţii
şi aderarea la normele internaţionale. În
final, cooperarea dintre servicii duce la alinierea politicilor în domeniul informaţiilor,
ceea ce contează într-o lume impredictibilă.
Pentru ca această cooperare să capete locul meritat, directorul CIA va crea o funcţie specială în conducerea agenţiei. Noua
structură a CIA, care urmează a fi realizată
la recomandările unui grup de experţi din
domeniul muncii de informaţii, este gândită pentru a face faţă provocărilor actuale
în domeniul informaţiilor, cu implicaţii
majore în derularea activităţilor agenţiei. Structura are la bază două schimbări
majore în peisajul intern şi internaţional
de astăzi:(1) diversitatea, complexitatea
şi viteza de reacţie cu care se confruntă
decidenţii politici şi (2) dezvoltările fără
precedent în domeniul tehnologic care au
impact asupra securităţii naţionale. Aşa a
apărut primul nou directorat (în ultimii
50 de ani): Directoratul pentru Inovaţia
Digitală. De asemenea, s-au constituit în
cadrul agenţiei centre pentru pregătirea
misiunilor destinate integrării colectării
de date, analizei acestora, utilizarea noii
tehnologii în vederea contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
Dorinţa expresă a directorului CIA este ca
SERVICIILE DE INFORMA}II
ÎN ERA
COMUNIC~RII GLOBALE
GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ
oceane. Un trend crescător al insecurităţii
globale. Administraţia de la Washington
este zilnic sub asaltul cibernetic al diferiţilor actori, de la state la criminali, de la
organizaţii teroriste la hackeri. Toate acestea implică alocarea de resurse financiare
impresionante. Atacurile cibernetice sunt
şi vor fi provocări importante pe agenda
diferitelor cancelarii din lume în anii care
vin. Dezvoltările din anul 2014 denotă
un trend crescător, care a început acum
trei ani, al instabilităţii securităţii globale, declara John Brennan. Acum vedem
mai multă instabilitate decât în perioada
destrămării URSS, este o perioadă similară
cu cea din anii ’60. Acest trend al creşterii
instabilităţii duce la teritorii neguvernate,
crize umanitare, creştere a numărului
refugiaţilor, trafic de armament şi mişcări
de insurgenţi către zonele de instabilitate,
dar şi o dezbatere asupra dilemei securitate versus democraţie. Directorul CIA
a subliniat, de mai multe ori, necesitatea
şi soliditatea unei relaţii de cooperare la
nivel global în vederea păstrării securităţii
SUA şi a aliaţilor acestora. O cooperare
între servicii este o fereastră deschisă spre
soluţionarea unor ameninţări regionale. În
mod natural, aceste relaţii sensibile sunt
bazate pe încredere reciprocă şi confidenţialitate, astfel încât dezvăluirile din anii
recenţi (cazul Snowden) au creat multe dificultăţi în relaţiile CIA cu partenerii străini.
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
decizia să fie luată la nivele cât mai de jos
ale ierarhiei agenţiei. În finalul discuţiei,
directorul CIA a amintit două obiective
strategice: (1) un mai bun management
al forţei de muncă angajată în structuri şi
(2) modernizarea modului în care agenţia
lucrează (o cultură distinctă în care totul
va începe cu discipline precum analiza,
colectarea, noua tehnologie, inovaţia în
domeniul digital).
În finalul conferinţei, directorul CIA
a răspuns la câteva întrebări. Iată opiniile lui Brennan, sintetic: (1) Noul tip
de terorism, care se răspândeşte destul
de repede în francize preluate în diferite
zone ale globului, care au generat inclusiv
apariţia Statul Islamic din Siria şi Levant,
îşi are rădăcinile în celulele al-Qaida din
Irak, explodând în Siria, dar reprezintă
o evoluţie faţă de terorismul organizaţiei
al-Qaida. Ei au impus ceea ce denumim
fenomenul Islamic Helifit, utilizând Internetul, YouTube şi alte reţele sociale pentru
a prezenta romanţat realizările grupului.
(2) Criza din Siria nu va fi rezolvată pe
câmpul de luptă. Încurajarea elementelor
care vor plecarea lui Assad este importantă şi acest lucru trebuie făcut într-un mod
politic. Este necesar un guvern reprezentativ pentru o ţară multiconfesională. De
asemenea, ruşii au interese în Siria printre
care reîntoarcerea în ţara de origine a
luptătorilor ceceni. (3) Legătura cu Iranul
John Brennan, directorul CIA.
se datorează intereselor comune referitoare la dezmembrarea Statului Islamic
şi la eliberarea Irakului şi a Siriei de acest
grup terorist. Cooperarea Washingtonului
cu Bagdadul şi sprijinul coaliţiei acordat
militarilor irakieni este decisiv în victoria
împotriva ISIS. (4) Cât priveşte programul nuclear, pachetul negociat este unul
consistent, care permite, în final, controlul
facilităţilor nucleare iraniene şi faptul că
aceştia nu vor produce material fizionabil
necesar realizării de arme nucleare. (5)
În privinţa Ucrainei, Vladimir Putin are
ambiţii strategice de-a lungul graniţei
Federaţiei Ruse şi mai ales în ţările unde
minoritatea rusă este importantă. Preşedintele Rusiei este îngrijorat de influenţa
Occidentului şi a NATO la graniţa federaţiei. Putin este într-un punct de unde
nu poate merge mai departe cu acţiunile
militare datorită consensului internaţional
de a fi oprit. În acelaşi timp, are mari probleme economice în ţară datorită sancţiunilor aplicate.
(6) China joacă un rol important în arhitectura globală, fiind un jucător al cărui
rol este în creştere. Puterea economică a
Chinei este critică pentru multe ţări ale
lumii şi, de aceea, SUA au discuţii la toate
nivelurile în mod constant. China începe
să aibă, în marşul său spre poziţia de mare
putere globală, din ce în ce mai multe
obligaţii politice şi geostrategice. China de
astăzi este diferită de cea de acum 10-15
ani şi încearcă diverse legături cu marile
puteri în propriul interes. Preşedintele Xi
Jinping are o abordare strategică limpede
despre modul în care China trebuie să-şi
sporească influenţa în diferite zone ale
lumii. Cât priveşte relaţiile din Asia, există
divergenţe între Japonia, Coreea de Sud şi
China, precum şi alte ţări din regiune, dar
pericolul mare îl reprezintă impredictibilitatea acţiunilor lui Kim Jong-un.
oi încheia această scurtă prezentare a opiniilor directorului
CIA prin răspunsul oferit de
Brennan la întrebarea: Este în interesul
nostru, al lumii occidentale, să-l ajutăm
pe Putin să găsescă un mod de rezolvare a
situţiei în Ucraina? Ei bine, cred că este în
interesul nostru să găsim o cale diplomatică
şi paşnică la aceste probleme. Şi cred că
SUA, ca lider al lumii occidentale libere,
trebuie să ajute la găsirea unei soluţii corecte. Dar ţările din acea regiune au serioase
incertitudini despre tipul de activităţi pe
care Rusia le desfăşoară şi trebuie să aibă o
voce puternică. Şi, după cum ştiţi, partenerii noştri germani şi alţi europeni au
preluat rolul de conducători în acest proces
(criza din Ucraina, n. A.G.).
Trebuie să continuăm! n
V
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
LUMEA DE AZI
TESTAREA FOR}EI
DE REAC}E RAPID~ A NATO
A
lian]a Nord-Atlantic` a testat For]a de Reac]ie Rapid`
pentru prima dat`, la începutul lunii aprilie, în cadrul unor
exerci]ii desf`[urate în Republica Ceh` [i Olanda, care au implicat
aproximativ 1.500 de militari, potrivit AFP.
Î
n jur de 900 de militari germani şi 200 de olandezi au fost dislocaţi în cadrul exerciţiilor desfăşurate pe teritoriul Olandei, în timp ce în Republica Cehă aproximativ 150 de
militari cehi au fost implicaţi alături de militari din alte state membre ale NATO, conform
celor declarate de un purtător de cuvânt al Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli
(JFC), Italia. Trupele cehe au avut misiunea de a fi gata de dislocare în două zile şi să se deplaseze din unităţile lor către punctul de îmbarcare de la aerodromul Chrudim, aflat la 100 de
kilometri est de Praga.
Desfăşurate sub numele de cod Noble Jump, exerciţiile sunt menite să testeze capacităţile
Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force –
VJTF), a cărei înfiinţare a fost aprobată la summitul NATO din 2014 din Ţara Galilor, fiind
gândită pentru sporirea capacităţii Alianţei pe flancul de est, în contextul ameninţărilor
venite din partea Rusiei. VJTF este de fapt o brigadă care va fi capabilă să fie dislocată în 48
de ore şi care va avea, în final, un efectiv de 5.000 de militari. Aceasta este parte a Forţei de
răspuns a NATO (NATO Response Forces – NRF) şi va cuprinde componente aeriene, navale,
terestre şi de operaţii speciale cu nivel de pregătire ridicat. VJTF a ajuns la capacitatea de
luptă interimară şi a început să fie implicată într-o serie de exerciţii, teste şi evaluări pe durata
întregului an 2015. Primele exerciţii au avut loc în Germania, în perioada 4-5 martie, şi au
implicat militarii din corpul comun germano-olandez, unitate care asigură şi cartierul general
al NRF pentru anul 2015, acţionând de fapt ca VJTF interimar. A doua fază a exerciţiilor a urmărit, printre altele, şi stabilirea elementului iniţial de comandă, în zona misiunii, în corturi,
şi punerea în funcţiune a sistemelor de comunicaţii şi informaţii pentru a testa capacitatea
comandamentului de a conduce efectiv trupele din teren.
Oficialii militari au afirmat că exerciţiile au urmărit, de asemenea, şi dacă militarii, cu
echipamentul lor individual, dar şi cel al unităţilor lor, inclusiv vehiculele, sunt gata de dislocare în cel puţin 48 de ore. O parte din trupele cehe a încărcat vehiculele militare în garnituri
de tren, iar altă parte s-a îmbarcat cu tehnica aferentă într-un avion militar de transport
CASA, simulând pregătirea pentru decolare. Scenariul a implicat o situaţie care se desfăşoară
pe teritoriul statelor baltice. Oficialii militari au susţinut că sunt mulţumiţi cu lecţiile învăţate din aceste exerciţii pe care le vor integra în procedurile viitoare, fiind utilizate în faza
următoare a exerciţiului Noble Jump, programate pentru luna iunie, în Polonia. De asemenea,
25.000 de militari vor fi dislocaţi în Italia, Portugalia şi Spania în alt exerciţiu al VJTF, care va
avea loc în octombrie. Conform planificării, VJTF va deveni pe deplin operaţională în 2016,
deci gata să răspundă la orice provocare apărută la graniţele NATO. n
PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA
COOPERARE NORDIC~
M
ini[trii ap`r`rii din Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca [i ministrul de externe din Islanda au semnat un material de opinie,
în cotidianul norvegian Aftenposten, care descrie demersurile de cooperare în domeniul ap`r`rii f`cute de toate aceste state nordice.
U
nul dintre principalele motive care au determinat această intensificare a colaborării este, conform editorialului, ameninţarea percepută din partea Rusiei din
ultima perioadă. Miniştrii apărării din statele nordice au scris în materialul lor de presă
că atitudinea şi comportamentul Rusiei reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa
securităţii europene. Ei sunt de părere că este mai sigur ca statele nordice să fie pregătite
pentru posibile viitoare crize şi că trebuie examinate cu atenţie acţiunile Rusiei şi nu
retorica Kremlinului. Articolul menţionează că între domeniile avute în vedere pentru
extinderea cooperării sunt incluse exerciţiile militare, achiziţiile comune de echipamente
militare, schimburile de informaţii şi combaterea atacurilor cibernetice.
Decizia privind intensificarea cooperării a fost luată la o reuniune a miniştrilor
apărării din statele nordice care a avut loc la 10 martie. Statele baltice vor fi, de asemenea, incluse în acest proiect. De fapt, decizia privind extinderea cooperării şi cu alte state
decât cele nordice a fost luată încă de anul trecut când, în afară de statele baltice, şi-au
mai exprimat interesul de a participa Polonia, Olanda, Germania, şi Marea Britanie.
Un analist pe probleme de securitate, care a publicat articolul miniştrilor, a opinat că
această extindere a cooperării va fi posibilă la dimensiunile descrise doar dacă Finlanda
şi Suedia se alătură NATO. Totodată, analistul, care este şi membru al echipei de experţi
ai Ministerului norvegian al Apărării, declară că este de aşteptat ca Rusia să interpreteze
această cooperare extinsă ca pe un act de agresiune la adresa sa şi că vor fi reacţii negative de la Moscova. Ministrul norvegian al Apărării, Ine Eriksen Søreide, a ţinut totuşi
să sublinieze că această cooperare este gândită să fie flexibilă, urmând să fie o variantă
complementară şi nu o alternativă la apartenenţa fiecărei ţări la NATO sau UE. n
Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`
[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
www.presamil.ro
15
EXPORTURI GERMANE DE ARMAMENT
Instituţia germană care monitorizează
exporturile militare ale acestei ţări, Consiliul Federal de Securitate, a aprobat recent
livrarea unui alt submarin către Israel,
care primeşte în acest fel cel de al cincilea
din cele şase submarine promise, potrivit
cotidianului german Süddeutsche Zeitung
care citează raportul prezentat de consiliu
în Parlamentul german. Cel de al patrulea
submarin a fost livrat Israelului în septembrie anul trecut.
Aceste exporturi de submarine au fost subiectul mai multor critici, având în vedere
atât faptul că o treime din costul lor este suportat de statul german, cât şi posibilitatea
ca aceste vase să fie echipate cu rachete nucleare. La aceeaşi reuniune a consiliului
federal s-a mai aprobat şi exportul a şase sisteme sonar către India care pot fi folosite
la detecţia submarinelor şi torpilelor. India va primi, de asemenea, piese de schimb şi
echipamente pentru a produce arme de calibru mic. Totodată, consiliul a mai aprobat
şi exportul a 336 de camioane către Algeria care, deşi nu sunt înarmate, sunt considerate vehicule militare datorită abilităţii lor de a trece prin apă şi de a se camufla. n
O NOU~ ETAP~ A CYBER-ATACURILOR
Experţii în domeniu opinează că atacul
cibernetic fără precedent asupra postului de
televiziune francez TV5 Monde reprezintă o
nouă fază a războiului cibernetic, întreţinut
de hackeri jihadişti foarte specializaţi. După
atacurile islamiste din ianuarie de la Paris, în
care au fost ucişi 17 oameni, hackerii au lansat
sute de atacuri cibernetice asupra site-urilor
franceze.
Însă preluarea controlului asupra unui
post de televiziune şi întreruperea emisiei acestuia este un atac la un cu totul alt nivel. În
ultimii ani, atacurile cibernetice de nivel redus au fost modul obişnuit de lucru pentru
recrutarea şi mobilizarea extremiştilor. Ei au publicat pe internet manuale despre cum să
penetrezi un site, dar atacul asupra TV5 Monde este altceva, spun specialiştii. Mai mult
decât atât, autorii sunt aproape imposibil de depistat, având în vedere că lucrează în echipe
virtuale care pot fi localizate oriunde în lume şi uneori nici nu se mai obosesc să îşi ascundă
adresele de IP. Mulţi consideră că jihadiştii sunt nişte terorişti abrutizaţi şi needucaţi, dar
acest lucru nu este deloc real, pentru că li s-au alăturat oameni cu abilităţi şi cunoştinţe
tehnice avansate.
Atacul asupra TV5 a necesitat câteva luni bune de planificare şi lucrul coordonat al unei
echipe de terorişti cibernetici bine pregătiţi. Cu câteva ore înainte de atac, Statul Islamic a
publicat un material video în care erau lăudaţi cavalerii media care desfăşoară atacuri cibernetice şi îi îndemna să îşi sporească eforturile. Mesajul fundamental pe care Statul Islamic
vrea să îl transmită este că sunt în ofensivă atât pe teren, cât şi în mediul virtual. n
OBUZIERE AUTOPROPULSATE
Forţele Terestre americane au luat
în primire recent primele obuziere
autopropulsate M109A7, conform unei
ştiri AFP. Acestea vor înlocui varianta
anterioară de obuziere autopropulsate
M109A6, cunoscute sub numele de Paladin
Integrated Management (PIM) program.
Noul armament de artilerie va asigura un sistem de tragere indirectă capabil
să se deplaseze împreună cu tancurile
Abrams şi vehiculele de luptă Bradley
pe câmpul de luptă. Platforma noului obuzier este comună cu cea a vehiculelor de
luptă Bradley, fapt care reduce şi costurile de producţie şi de întreţinere. n
RACHETE RUSE{TI S-300 PENTRU IRAN
Preşedintele rus Vladimir Putin a ridicat,
la mijlocul lunii aprilie, embargoul autoimpus
pentru livrarea de sisteme de rachete S-300
pentru Iran, după încheierea acordului dintre
această ţară şi statele negociatoare în privinţa
programului său nuclear. Această mişcare
a Rusiei vine înaintea ridicării sancţiunilor
internaţionale impuse Iranului de statele
vestice, generând îngrijorare la Washington
şi o condamnare fermă din partea Israelului.
Moscova blocase livrările acestor sisteme către Iran în 2010, în urma unei decizii a ONU
de impunere de sancţiuni din cauza programului nuclear iranian. Ca urmare, Iranul a intentat
un proces la curtea de arbitraj de la Geneva prin care cerea despăgubiri de patru miliarde
de dolari pentru anularea de către Rusia a comenzii în valoare de 800 de milioane de dolari.
În ciuda disputelor, Moscova şi Teheranul au rămas în relaţii foarte bune, iar Rusia a
acceptat chiar să construiască noi reactoare nucleare pentru Iran. Acum, ministrul rus de
externe, Serghei Lavrov, a insistat că progresele făcute în negocierile recente însemnă că
acest embargo nu mai este necesar, adăugând că sistemele de rachete sunt exclusiv pentru
scopuri defensive şi nu reprezintă o ameninţare pentru nici un stat din zonă. Deşi nu sunt
sisteme foarte sofisticate, rachetele S-300 vor asigura apărarea Iranului împotriva oricăror
atacuri asupra instalaţiilor sale nucleare. n
16
www.presamil.ro
ZIUA VETERANILOR
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
GENERAL (RET) MARIN BADEA DRAGNEA, PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI NA}IONALE A VETERANILOR DE R~ZBOI (ANVR):
JERTFELE R~ZBOIULUI SUNT GRELE. LE-AU
NO{TRI {I NOI, CARE LUPTAM ACUM 70
G
eneralul de armat` în retragere Marin
Badea Dragnea este figura cea mai vizibil`
a veteranilor de r`zboi ai României. Merge
„c`lare” pe 92 de ani, a[a cum îi place s`
spun`, iar acum, în preajma celor dou`
anivers`ri importante, 70 de ani de la sfâr[itul
celui de Al Doilea R`zboi Mondial [i 25 de ani
de la înfiin]area ANVR, l-am invitat la sediul
Trustului de Pres` al MApN, unde am vizionat
împreun` ultimul film documentar despre
veteranii de r`zboi, produs de colegii de la
Studioul Cinematografic al Armatei. Generalul Dragnea este pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi, din
1990 pân` ast`zi, f`r` întrerupere. S-a n`scut
la 30 mai 1923, în vestita comun` a Morome]ilor, în Sili[tea Gume[ti, din Teleorman,
a plecat devreme de acas` devenind copil
de trup` într-un regiment de cavalerie din
Bucure[ti. A luptat ca voluntar pe Frontul de
Est, a fost cavalerist în Grupul 52 Cercetare,
în 1942 a fost înaintat la gradul de sergent,
iar la scurt` vreme a c`zut prizonier la Stalingrad. Dup` o perioad` grea, într-un lag`r
sovietic, se înroleaz` în Divizia „Tudor Vladimirescu”, iar dup` ce absolv` o {coal` de
ofi]eri în Rusia, revine în ]ar`, dup` 23 august
1944, cu gradul de sublocotenent,
iar la Oradea este grav r`nit în luptele pentru
eliberarea Transilvaniei.
Urmeaz` o perioad` controversat` din
via]a [i cariera tân`rului ofi]er Marin Dragnea, care, la începutul anilor ’50, a fost loc]iitor politic al comandantului în mai multe
unit`]i militare importante aflate în plin`
tranzi]ie structural` [i ideologic`, de la fosta
armat` regal` la armata proasp`tului regim
totalitar instaurat dup` 1948. Din 1952 pân`
în 1954, locotenent-colonelul Marin Dragnea
urmeaz` cursurile Academiei Marelui Stat Major din URSS, iar dup` absolvire este, pe rând,
comandant al garnizoanei Timi[oara, loc]iitor
al comandantului Armatei a 3-a [i comandant
al Comandamentului militar teritorial Cluj,
pân` în 1973. A mai ocupat func]ii administrative importante, în afara armatei, în domeniul sportiv. Dup` 1989, este ales pre[edinte al
Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi.
Fiind un interviu aniversar, care cinste[te
memoria tuturor veteranilor de r`zboi, am
z`bovit mai mult asupra aspectelor legate de
front, dar [i a celor care au leg`tura cu activitatea din fruntea organiza]iei veteranilor de
r`zboi. Pentru respectarea adev`rului istoric,
nu am ocolit momentul constituirii Diviziilor
„Tudor Vladimirescu” [i „Horia, Clo[ca [i
Cri[an”, pe p`mânt sovietic, la ini]iativa lui
Stalin, care a aruncat în lupt` români contra
români, în momente grele când înc` România
nu întorsese armele împotriva Germaniei. De
asemenea, am încercat s` afl`m care a fost
pozi]ia generalului (ret) Marin Dragnea [i în
cazurile nenum`rate de scoatere abuziv` [i de
trecere în rezerv` a ofi]erilor care luptaser` în
armata regal`, dar [i ce a întreprins
pentru reabilitarea acestora dup` ce
comunismul a apus, în decembrie 1989.
Domnule general, vă mulţumim că
aţi acceptat să veniţi la Trustul de
Presă al MApN, în Muzeul Presei
Militare, mai exact în Sala tradiţiilor,
în preajma aniversării Asociaţiei
Naţionale a Veteranilor de Război. La
70 de ani de la încheierea celui de Al
Doilea Război Mondial, am vizionat
filmul documentar realizat de colegii
de la Studioul Cinematografic al
Armatei, despre veteranii de război,
am văzut acolo oameni pe care
i-aţi avut alături... Am observat, cu
amărăciune, că ceea ce nu a reuşit
războiul a reuşit să facă timpul, în
ultimii 25 de ani, pentru că mulţi
dintre camarazii dumneavoastră care
au scăpat de front, între timp s-au
stins.... Am văzut mulţi Cavaleri ai
Ordinului Mihai Viteazul care, astăzi,
din păcate, nu mai sunt în viaţă, din
câte ştiu doar un singur Cavaler al
Ordinului Mihai Viteazul mai trăieşte,
la Brăila, generalul (ret) Constantin
Mihalcea, a cărui poveste de viaţă
a fost prezentată, de asemenea, în
paginile Observatorului militar, acum
câteva luni. Pentru că sunteţi omul
care a reprezentat interesele bravilor
noştri veterani, aş vrea să purtăm
un dialog fără menajamente despre
situaţia veteranilor de război, despre
ce s-a făcut pentru domniile lor, despre
ce nu s-a făcut, despre ce ar mai fi de făcut...
Dar, înainte de aceasta, să vorbim mai întâi
despre propria dumneavoastră contribuţie în
război, pentru că de acolo încep toate pentru
un veteran de război.
Frontul
Jertfele celui de Al Doilea Război Mondial ale
Armatei Române sunt colosale, grele şi dure,
pe care le-a suportat poporul, le-au suportat părinţii,
bunicii, copiii, prietenii noştri şi cei care, acum 70
de ani, luptam pentru reîntregirea României. Am
luat parte la război de la Ismail, cu Regimentul 4
Călăraşi, Grupul 52 Cercetaşi. Ismail-Tatar-BunarTighina-Tiraspol-Dalnic-Odessa-Kiev-Cotul DonuluiCotelnicov-Stalingrad, pe jos şi călare pe armăsarul
care m-a purtat 3.000 km, şi la 6 august el este omorât
la Stalingrad. Mă aflu aici, astăzi, în acest centru
de cultură şi educaţie al armatei, să prezint situaţia
noastră. La 18 ani, când regimentul a plecat pe front,
eu trebuia să iau bacalaureatul în 1942, să merg la
Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie. Nu! Am cerut să
însoţesc regimentul meu, Grupul 52 Cercetare, să lupt
alături de camarazii din regiment, păstrând tradiţia
bunicului meu, care, în 1877-1878, a fost decorat
cu Virtutea Militară, fiind împroprietărit cu patru
hectare de pământ. Tatăl meu a luptat în 1917-1918,
fiind decorat cu Virtutea Militară, socrul meu la fel,
decorat cu Virtutea Militară şi împroprietărit. Am vrut
să le urmez modelul de ostaşi care au luptat pentru
România Mare.
În Divizia „Tudor Vladimirescu”
Domnule general, sunt păreri pro şi contra
atunci când se vorbeşte despre Divizia Tudor
Vladimirescu, din care aţi făcut parte, şi Divizia
Horia, Cloşca şi Crişan. Cum a fost? Aş vrea să ne
spuneţi varianta dumneavoastră, a trăitorului, a
celui care a căzut prizonier la Stalingrad...
Cred că pentru un militar, să fii prins de
inamic, să fii prizonier este cea mai grea
experienţă… Tratamentul din lagăr era inuman,
nu doar în lagărele ruseşti, ci şi în alte lagăre
ale altor armate... Avem în asociaţie veterani de
război care au fost prizonieri la nemţi şi lucrurile
nu stăteau diferit... Mulţi dintre ai noştri s-au
îmbolnăvit ori au murit acolo… Eu consider că
această participare voluntară la constituirea Diviziei
Tudor Vladimirescu a fost, să zic, un noroc. Am
fost sănătos, am fost selecţionat şi trimis la Şcoala
de Ofiţeri Infanterie de la Riazan, nu departe de
Moscova, unde se instruiau polonezi, cehi, iugoslavi
şi francezi. Am trecut de la cavalerie la infanterie,
dar am fost comandant de pluton de cavalerie al
Diviziei de cercetare. Pe front, fusesem în Grupul
52 Cercetaşi. Şcoala de ofiţeri am terminat-o al
treilea, din 300 de elevi, şi, la 30 martie 1944, am
depus jurământul de credinţă. În aprilie 1944, am
plecat din lagăr către ţară. Astfel de divizii au fost
formate de ruşi din prizonierii tuturor armatelor care
erau alături de germani... Erau şi divizii poloneze,
ungureşti, nu eram doar noi...
Este interesant că primul grad de ofiţer luat
la o Şcoală Militară din Uniunea Sovietică,
cum era atunci, a fost de sublocotenent,
după modelul armatei române şi nu de
locotenent, cum erau gradele ruseşti.
Da, aveam grad de sublocotenent cu tresă
făcută la Moscova, nu cu stea. Uniforma
noastră era kaki, cu tricolorul pe mâna stângă şi
Divizia TV (Tudor Vladimirescu).
Unde v-a prins actul
de la 23 august 1944?
La 23 august eram la Priselovska, în apropiere
de Kiev, în Ucraina, unde ajunsesem cu divizia
pe jos şi cu trenul. La 27 august, am intrat în ţară pe
la Iaşi. De la Iaşi la Bucureşti am venit cu maşini
speciale, asigurate de guvernul român şi de ruşi, iar
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
ZIUA VETERANILOR
www.presamil.ro
17
SUPORTAT P~RIN}II, BUNICII, COPIII, PRIETENII
DE ANI PENTRU REÎNTREGIREA ROMÂNIEI!
de la Bucureşti am mers prin Braşov
spre Sfântu Gheorghe.
Vă mai amintiţi care a fost
reacţia populaţiei române din
Iaşi şi Bucureşti? Sunt tot felul
de controverse, unii spun că
oamenii se bucurau când au
intrat trupele ruseşti. Alţii că au
avut mult de suferit...
Am fost primiţi excepţional
de populaţie, în Iaşi şi în alte
localităţi, dar mai ales în Ardeal, la
Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Oarba
de Mureş, Oradea.
Dup` r`zboi
Sunt veterani care mi-au
relatat episoade mai puţin
plăcute, undeva până prin 12
septembrie, spuneau ei, nu au
fost reglementate foarte clar
lucrurile astea cu întoarcerea
armelor. Au fost militari români
care au căzut prizonieri până în
12 septembrie, când noi eram
deja aliaţi cu ei. Sunt veterani
de război care ne-au spus aceste
lucruri. Aţi încercat să faceţi
lumină în aceste cazuri?
Eu gândesc că actul de la 23
august a fost înţelept. Dacă noi
nu ieşeam din coaliţia hitleristă nu ştiu
ce s-ar fi întâmplat cu Transilvania.
Nu mai era. Războiul are legi scrise şi
nescrise. Asta a fost situaţia, astea au
fost vremurile...
Pentru că sunteţi preşedintele
Asociaţiei Naţionale a
Veteranilor de Război, am văzut
şi în film că se vorbeşte despre o
diferenţă între militarii de toate
gradele care au luptat în Est,
care mai apoi au fost scoşi de la
drepturile de veteran de război,
dar şi din alte drepturi civile
chiar...
După terminarea războiului,
a fost o perioadă când o parte
dintre ofiţerii armatei române, mai ales
generali, au fost scoşi din armată pe
considerentul că au luptat împotriva
ruşilor. Până la Stalingrad şi noi,
cei care am venit cu Divizia Tudor
Vladimirescu, am luptat împotriva
ruşilor. În urma unor discuţii pe care
le-au avut comandanţii de divizie,
generalul Cambrea şi generalul Lascăr,
cu ministrul apărării naţionale de
atunci, Emil Bodnăraş, s-a convenit
ca toţi ofiţerii care erau încarceraţi pe
nedrept să fie scoşi şi repuşi în drepturi.
Mai ţineţi minte în ce an se
întâmpla asta?
Am avut satisfacţia, ca ostaş
al armatei române, să-i scot
de la Aiud pe generalii Mociulschi
şi Dumitrache, amândoi vânători
de munte, pe care i-am cunoscut în
timpul războiului, şi-n Est, şi-n Vest.
I-am transportat cu ţinuta militară
la Braşov, unde toţi generalii care
au fost încarceraţi au fost trecuţi
la toate drepturile – să participe la
toate adunările organizate de Ziua
Armatei, în toate judeţele şi mai ales
la Bucureşti. Până la urmă, s-a făcut
dreptate pentru aceşti ostaşi bravi ai
armatei române.
Apoi a fost acel episod cu
generalul de Gaulle, care a venit
în România şi a vrut să-l vadă pe
generalul Mociulschi.
Am fost în Bucureşti, când a venit
de Gaulle, şi a mers la Craiova şi
s-a întâlnit cu cei care au făcut Şcoala
Militară Saint-Cyr.
Asocia]ia Na]ional`
a Veteranilor de R`zboi
Spuneţi-mi, cum aţi început, după
’90, munca aceasta de recuperare
a tuturor lucrurilor care au rămas
pe drum în vremea comunistă
pentru veteranii de război?
Atunci, în 1990, când s-a înfiinţat
Asociaţia, eram aproape 900.000, iar
acum mai suntem doar 31.000 de veterani;
soţii de veterani sunt 182.000, iar văduve
de război 30.000.
Mulţi bravi veterani nu mai sunt...
M-am gândit că timpul este, iată,
mai nemilos decât războiul.
Într-adevăr, rata de mortalitate este
fantastică. Vorbeaţi de Cavalerii
Ordinului Mihai Viteazul. În ’90, 1.500
de veterani de război decoraţi cu Ordinul
Mihai Viteazul, iar acum mai sunt doar
doi. (Regele Mihai I şi generalul (ret)
Constantin Mihalcea).
În ’90, când aţi fost ales preşedinte
al Asociaţiei Naţionale a
Veteranilor de Război, care a fost
cea mai importantă măsură pe
care aţi luat-o pentru reabilitarea
veteranilor de război nedreptăţiţi?
Prima preocupare a conducerii
Biroului Executiv a fost aceea
ca toţi veteranii de război, indiferent
că au luptat în Vest sau în Est, să se
bucure de aceleaşi facilităţi şi drepturi
în spiritul celor trei legi pe care le-am
prezentat guvernelor succesive, discutate
în Parlament şi aprobate de preşedinţii
Iliescu, Constantinescu şi Băsescu.
Care dintre cei trei preşedinţi
menţionaţi a fost mai apropiat de
veterani?
Preşedintele Constantinescu a
fost mai apropiat de veterani şi a
rezolvat problemele pe acelaşi palier, dar
şi preşedintele Iliescu. Au acordat multă
grijă şi atenţie şi s-au străduit ca acele 12
facilităţi propuse şi aprobate, în cele trei
legi, 44, 49 şi 307, să devină realitate.
Cea mai importantă a fost repunerea în
drepturi a demnităţii şi onoarei veteranilor
de război, să porţi uniforma şi să fii
avansat şi, în plus, să se aducă unele
îmbunătăţiri în privinţa unor drepturi, cum
ar fi: indemnizaţiile de război, pensiile
răniţilor, medicamente gratuite şi alte
facilităţi care cât de cât au ameliorat viaţa
camarazilor noştri.
Este prea mult dacă vă rog să ne
spuneţi cât este o indemnizaţie de
veteran de război?
Un veteran de război, rănit gradul I
fără o mână sau un picior, are pensie
de invaliditate de 409 lei.
Şi un veteran de război fără
invaliditate?
Un veteran de război cu gradul II
are 350 de lei. Eu sunt invalid de
război, rănit la Stalingrad şi la Oradea
Mare, la piciorul drept, am 350 de lei.
Pentru invaliditatea de gradul III se
primesc 250 de lei. Cel care nu este
invalid primeşte 150 de lei. Cei care sunt
decoraţi cu ordine de război şi Crucea
Comemorativă, după Revoluţie, Asociaţia
Naţională a iniţiat o lege şi s-a aprobat,
prin Decret Prezidenţial – Crucea celui de
Al Doilea Război Mondial – mai adaugă
şi ea 250 de lei. Peste 300 de veterani care
nu au fost cu ordine de război primesc şi
ei rentă de 150 de lei. Am propus să se
dubleze aceste rente.
Există mari probleme în acest
an aniversar, la 70 de ani de la
încheierea celui de Al Doilea
Război Mondial, în ceea ce priveşte
împroprietărirea veteranilor.
Sunt foarte mulţi care ne scriu.
Este vorba despre cei 500 de
metri pătraţi. Am făcut recent un
interviu cu un veteran de război
din comuna Ceahlău, undeva în
nordul Moldovei. Unii au primit
pământ şi alţii, care erau acolo,
lângă ei, deşi au luptat împreună
în război, nu au primit. Cum se
poate aşa ceva?
Cel de faţă e chiar Stan Păţitul. Eu,
general şi preşedinte, dar şi rănit la
Stalingrad şi la Oradea Mare, trebuia
să-mi dea Primăria Municipiului
Bucureşti 500 de metri pătraţi, după lege.
Nu am primit nici până astăzi. Nu am fost
împroprietărit cu cei 500 de metri pătraţi
prevăzuţi în Legea 44, repetată în Legea
49, repetată în 307.
Este stipulat în această lege că
dacă nu există pământ disponibil
să se ofere bani. Făcând o
paranteză, suma este derizorie.
Cine a stabilit suma respectivă?
Nici bani nu am primit. Acum
am lucrat cu Ministerul Apărării
Naţionale al cărui ministru, Mircea Duşa,
a pregătit o îmbunătăţire a Legii 44 şi s-a
discutat cu premierul Ponta,
la 19 martie, şi a fost de acord cu
propunerile făcute. Obligaţia primăriilor
este să rezolve aceste probleme de
împroprietărire sau contravaloarea la zi.
La 30 aprilie, preşedintele României,
Klaus Iohannis, mă va primi în
audienţă cu un grup de câţiva veterani de
război din Bucureşti la o discuţie pentru
aducerea unor îmbunătăţiri la legile
prezentate guvernului, cu rugămintea
de a contribui la rezolvarea acestor
probleme legate de
unele greutăţi şi neîmpliniri din legile
aprobate de Parlamentul României şi
guvernele anterioare.
Sunteţi preşedintele Asociaţiei
Naţionale a Veteranilor de Război de
25 de ani. Când aţi fost ultima dată
reales?
Acum cinci ani.
Se poate trage concluzia că aveţi
merite reale prin ceea ce aţi făcut şi
prin felul cum aţi organizat
lucrurile, dar şi cum aţi susţinut
cauza veteranilor.
Care este acum problema
cea mai stringentă pe care
vreţi să o rezolvaţi?
Îmbunătăţirea pensiilor militare. Sunt
pensionari şi soţii de veterani de război
cu 300-500 de lei. Este prevăzut acum
îmbunătăţirea acestor pensii. Asigurarea
medicamentelor în mod gratuit. Ministerul
Sănătăţii trebuie să respecte şi să prescrie
medicamente gratuit. Privind impozitul pe
pensie, să fie respectat ceea ce scrie în lege.
Nu vrem să ieşim şi să aruncăm cu şapca
în curtea Preşedinţiei sau a guvernului!
Organizat şi civilizat, dar tare, să ne spunem
păsurile. La întâlnirea din 19 martie i-am
spus premierului că îl am pe Mugurel aici
şi să fie atenţi să aplice ceea ce scrie legea.
(Mugurel este capul fostului armăsar de
pe front, pe care îl are sculptat pe mânerul
bastonului în semn de recunoştinţă pentru
că i-a salvat viaţa la Stalingrad, n.n.). Aşa
am să-i spun şi preşedintelui României.
Adică dacă e lege, nu-i tocmeală. Am
convingerea că prin Ora armatei, prin
Pro Patria şi săptămânalul Observatorul
militar se sensibilizează opinia publică şi
mai ales guvernele care se perindă. Pe mine
mă bucură enorm faptul că actualul guvern
s-a gândit, împreună cu ministrul apărării
naţionale şi cu ministrul afacerilor interne,
să declare anul 2015, cu ocazia celor 70
de ani de la încheierea celui de Al Doilea
Război Mondial, ca fiind Anul Veteranilor de
Război. Pe această cale, le mulţumesc!
Aş vrea să transmiteţi un mesaj
pentru oamenii de acasă, în anul
acesta aniversar.
În primul rând, vreau din toată inima
mea de bătrân ostaş al Ţării să doresc
întregului popor, în numele celor care mai
suntem în viaţă, sănătate, viaţă lungă, să
fie sănătoşi şi să ducă mai departe tradiţiile
familiilor lor. Tineretul patriei noastre de la
sate şi de la oraş să cunoască trecutul glorios
al poporului român, istoria, sacrificiile care
au fost făcute, iar armatei noastre îi urez
succes deplin în tot ceea ce face pentru
binele României, mai ales acum, văzând ce
se întâmplă în Europa. Eu am convingerea
că raţiunea o să domine în a nu se face un
război, Al Treilea Mondial. Nu! Se pot
aşeza oamenii la masă, să discute şi să
rezolve problemele. Se poate. Au plecat
în cosmos acum un american şi un rus,
deci se poate. Ca bătrân, care am suportat
privaţiunile războiului, vă spun că nu e bun
la nimic. Toate trebuie să fie soluţionate
pe cale amiabilă, prin dialog, înţelegere
reciprocă, prin păstrarea tradiţiei fiecărei ţări,
a rădăcinilor fiecăruia, să nu minimalizeze
cu nimic alt popor. Jurnaliştilor militari şi
tuturor celor care slujiţi cuvântul în Trustul
de Presă al MApN vă doresc din toată inima
La mulţi ani! n
INTERVIU REALIZAT DE
LOCOTENENT-COLONEL CRISTIAN DUMITRA{CU
18
CULTUR~
www.presamil.ro
FRICA
{I CATEGORIILE
SOCIALE
R
ecrutarea socială a armatei interesează foarte mult, căci ea ne dă
o indicaţie asupra aptitudinilor ei de a
rezista la frică.
O armată aşa cum este a noastră,
formată mai ales din ţărani, oferă mai
multe garanţii de rezistenţă. Ţăranul trăit
în mijlocul naturei, luptând adesea cu
greutăţi din cele mai mari, este mai uşor
dispus fiziceşte şi psihologiceşte să capete
o oarecare imunitate în contra fricei. El
este mai puţin supus influenţelor rele. Din
contra, o armată recrutată mai ales dintr-o
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
C~PITAN
MIRCEA PETALA
Frica în r`zboi,
1937, Ia[i,
Pag. 137-138
populaţie muncitorească industrială şi
citadină, deprinsă cu fel de fel de comodităţi, găseşte în mijlocul ei mai puţină
forţă de opus unor vicisitudini, lipsuri şi
pericole, pe care războiul i le scoate mereu
înainte. Diformităţile morale ale unor
categorii sociale care nu convin armatei,
trebuiesc astfel repartizate în oştire, încât
ele să nu fie, în luptă sau în preajma ei,
răspânditoare de frică şi provocatoare
de panici. Aceste categorii pot fi şi ele
transformate cu timpul, dobândind mentalitatea necesară unei oştiri luptătoare n
PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU
S
e spune că un lider se diferenţiază de un şef prin faptul că spune noi şi
nu voi. Aprofundând, generalul (r) Gheorghe Arădăvoaice, în cartea sa,
Liderul performant, prezintă calităţile şi defectele unui lider referinduse mai ales la instituţia militară şi la spectrul de misiuni pe care îl are armata de
îndeplinit în contextul actual. Viziunea pentru lidershipul modern este puntea către
viitor, care asigură legătura dintre ţeluri, prezent şi viitor, spune autorul.
Lucrarea, structurată pe mai multe capitole ce pleacă de la gândirea pozitivă în
unul din cele mai solicitante domenii, cel al apărării, se concentrează şi conturează
tipologii prezentând spiritul de echipă şi managementul succesului. Citându-l pe
Warren Bennis – unul dintre pionierii acestui domeniu, al lidershipului şi artei
de a conduce, generalul Arădăvoaice spune: Ce-şi doresc oamenii cel mai mult de
la liderii lor este viziune, direcţie, scop şi sens, încredere şi adevăr. Aceste principii
au fost aplicate de mai mulţi ofiţeri de comandă, români şi străini, rezultatul fiind
o mai bună coeziune de grup şi rezultate pozitive în acţiunile de luptă. Vorbind
despre profesionalismul în armată, generalul Arădăvoaice prezintă 15 defecte
educaţionale întâlnite în rândul ofiţerilor de comandă, subliniind, totodată, că
acestea au fost prezentate încă din 1855 în revista România militară, dar şi principii
ARTA DE A FI LIDER
CERCUL MILITAR NA}IONAL
SEARĂ
CINEMATOGRAFICĂ
Joi, 30 aprilie, ora 17.15, Sala de
Cinema: Prezentarea filmului artistic românesc Pădurea spânzuraţilor, anul 1965. Regia :
Liviu Ciulei. Cu participarea actorilor: Victor
Rebengiuc, Toma Caragiu, Ana Széles, Marga
Barbu, Ion Caramitru, Liviu Ciulei.
Intrarea este liberă.
EXPOZIŢII
Galeria Artelor. Expoziţia retrospectivă
Lumină, culoare şi echilibru - 80 de ani de la
naşterea pictorului Vasile Grigore, realizată de
Muzeul de Artă Vasile Grigore - pictor şi colecţionar şi deschisă în perioada 27 aprilie-14 mai.
Expoziţia reuneşte lucrări ale maestrului
Vasile Grigore (1935-2012) din colecţia muzeului şi din colecţii particulare. În anul 2003,
artistul a donat statului român colecţia sa de
artă, reprezentând lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă europeană, artă orientală, artă
decorativă, iar în anul 2004 s-a deschis Muzeul
de Artă Vasile Grigore - pictor şi colecţionar din
Bucureşti. Maestrul a fost profesor la Institutul
de Arte Plastice Nicolae Grigorescu (astăzi
Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti),
între anii 1961-2005. Colecţia de artă românească contemporană a Cercului Militar Naţional conţine două lucrări semnate de renumitul
artist. Vernisajul a avut loc luni, 27 aprilie.
Sala Foaier. Expoziţie de pictură, grafică şi
ilustraţie de carte Poeme fortificate a artistului plastic Alex Ivanov, deschisă în perioada
27 aprilie-10 mai. Expoziţia este realizată cu
sprijinul Bibliotecii Militare Naţionale şi al
Societăţii Scriitorilor Militari.
Sala Rondă. Expoziţie de pictură a artistei
plastice Claudia Frânculescu, deschisă în
perioada 27 aprilie-10 mai.
Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele
11.00-19.00. Intrarea este liberă.
Informaţii la telefon 021.313.86.80 int.136,
www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n
AURELIA N~STASE
[email protected]
E
ste posibil ca fondul lexical devenit inactiv prin
învechire să se dovedească uneori un tezaur, şi
anume atunci când le oferă limbajelor actuale
cuvinte pentru a face mai lesne exprimabile distincţii şi
nuanţe. Vocabularul în uz se împrospătează şi cu vocabule doar aparent uzate.
Cuvântul „paschinadă” este un neologism arhaic. El
face parte aşadar dintre cele care, preluate cândva dintr-o
altă limbă, abia dacă mai apar în mesajele curente.
Într-un material de pe un blog, cuvântul este introdus cu ezitare şi se formulează o presupunere cu privire
la semnificaţia lui: „paschinada (nu ştiu dacă există şi în
limba română […]) este un pamflet foarte caustic” (crangulluiapollo.blogspot.com). Într-un săptămânal cultural,
se relatează că i s-a aplicat cuiva o critică aspră: „îmi cer
scuze că ţâşnesc apologetic aici, în siajul scorţoasei paschinade aplicat[e] cetăţeanului” (dilemaveche.ro). O altă
publicaţie culturală recurge la sinonimia cu „pamfletul”:
„paschinadele acestea veneau din partea unor inşi ce dezavuau cu vehemenţă obsesiile identitare şi nombrilismul
indigen” (observatorulcultural.ro). Cuvântul acesta nu rea-
,,Nimic nu este mai dificil [i deci
mai pre]ios decât s` fii capabil
s` iei hot`râri.
NAPOLEON BONAPARTE
GHEORGHE AR~D~VOAICE
Liderul performant –
fundamente psihologice.
Editura Militar`, Bucure[ti, 2014
de eficientizare a actului de comandă. Autorul mai spune că profesionalismul în
armată este dat de calitatea liderilor, iar viziunea de lidership modern este puntea
către viitor, asigurând legătura dintre oameni şi ţeluri. Funcţiile comunicării,
carisma, nivelul de competenţă şi modul de luare a unei decizii sunt criterii prin
care un lider performant este pus în balanţa succesului, iar argumentele sunt, de
cele mai multe ori, maxime ale unora dintre cele mai cunoscute personaje ale
istoriei tuturor timpurilor.
Fiind consideraţi managerii unor structuri, comandanţii sunt direct implicaţi în
elaborarea sistemului de evaluare a performanţei subordonaţilor şi este important
să perceapă importanţa acestui act ca fiind un element-cheie în gestionarea resurselor umane şi în atingerea unui nivel de performanţă ridicat. De multe ori, din
dorinţa de a face lucrurile ca la carte, se pierde din aspectul strategic al efortului
colectivului, iar sistemul de evaluare devine doar un instrument de justificare a
unor decizii de promovare. Fundamentele psihologice ale unui lider performant
spun însă că o cultură organizaţională reprezintă un sistem complex de simboluri,
eroi, ritualuri şi ceremonii, norme şi atitudini.
Valoarea acestei publicaţii este dată şi prin faptul că nu este adresată doar celor
ce îndeplinesc rolul de lider, ci şi celor care îşi doresc să se autocunoască şi să îşi
modeleze conduita în funcţie de domeniul în care lucrează, pentru că, aşa cum este
subliniat în acest volum, disciplina este motorul funcţionalităţii organizaţionale. n
Limba român` este patria mea.
NICHITA ST~NESCU
pare doar în limbajul literar, ci este resuscitat şi de comentatori politici, care se referă cu el la discursuri virulente:
„pare a fi un autor de paschinade moderne” (evz.ro).
De altfel, s-a consemnat că are ca origine limba franceză („pasquinade”), unde fusese preluat din limba itali-
PASCHINADA
ană („pasquinata”), într-un dicţionar din prima parte a
secolului trecut, ca substantiv „care vine de la numele unei
statu[i] din Roma numite Pasquino, unde italienii lipeau
satire” şi înseamnă „satiră muşcătoare şi injurioasă” (August Scriban, „Dicţionaru[l] limbii româneşti”, Institutu[l]
de Arte Grafice „Presa Bună”, 1939). Unii lexicologi din
zilele noastre consideră că este sinonim cu „diatribă” şi
„pamflet” (Mircea Seche şi Luiza Seche, „Dicţionar de sinonime”, Editura „Litera Internaţional”, Bucureşti, 2002).
Povestea variantei iniţiale italiene a acestui cuvânt a
început în 1501, când a fost agăţat de o statuie veche din
Roma, reprezentare a lui Hercule, a lui Ajax ori a altui
erou al Greciei Antice, dar considerată de romani a „maestrului Pasquino”, primul dintre numeroasele pamflete
politice afişate ulterior acolo. Ţinta întâiului pamflet a fost
papa Alexandru al VI-lea (1492-1503), de fapt Rodrigo
Borgia.
Învechit şi în limba franceză, substantivul „pasquinade” desemnează în primul rând afişul satiric agăţat de
statuia lui „Pasquino”. Altminteri, în mesajele despre actualitatea secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, de pildă, în
pamfletele lui Jean-Paul Marat, în romanele lui Honoré de
Balzac, în jurnalul fraţilor Jules şi Edmond de Goncour
sau în scrisorile către un prieten intitulate „Le Rhin” de
Victor Hugo, „la pasquinade” echivalează cu pamfletul,
cu satira vulgară sau cu ansamblul gesturilor sau al glumelor unui bufon. n
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
ARMA CONDEIULUI
VETERANII, ÎNTRE RESPECT
{I DREPTURI
COLONEL FLORIN {PERLEA
[email protected]
2015 este al 70-lea an de la
încheierea celei de a doua conflagraţii mondiale şi a fost proclamat ca fiind Anul Veteranilor de
Război.
În interviul acordat colegului
meu, locotenent-colonelul Cristian Dumitraşcu, pe care îl puteţi
citi în această ediţie, preşedintele
Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, generalul Marin
Badea Dragnea, aminteşte de un
întreg pachet legislativ menit să
asigure luptătorilor din cel de Al
Doilea Război Mondial, soţiilor
sau urmaşilor acestora o seamă
de drepturi asupra cărora societatea românească a convenit că li
se cuvin. Nu mai insist aici asupra faptului că mai bine de 45 de
ani regimul comunist i-a socotit
ca fiind veterani, bucurându-se
de anumite drepturi, doar pe
aceia care luptaseră în Campania
din Vest, în condiţiile în care istoriografia românească (şi, deci,
şi cea militară) consemna, copios, doar evenimentele cuprinse
între anii 1944-1945, trecând sub
tăcere vinovată eforturile şi jertfa
celor care luptaseră şi muriseră
între 1941 şi 1944. Iar despre
prizonierii de război nicio vorbă,
proscrişi şi condamnaţi mai bine
de jumătate de secol, care au
reuşit să-şi povestească tragedia
şi calvarul îndurat abia după
Decembrie 1989.
Dar generalul Dragnea vorbeşte de nerespectarea drepturilor prevăzute de lege pentru
veterani, el însuşi fiind în situaţia
de a nu se bucura de un bun care
i se cuvine. Nu e singurul, desigur, pentru că mulţi din aceia
care ar fi trebuit să primească
un lot de pământ, de pildă, prin
condiţia dobândită de veteran de
război, aşteaptă să fie puşi în posesie. După 25 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, după
atâtea eforturi reparatorii, unele,
iată, rămân doar o simplă consemnare într-o lege. Într-o ţară
,,
viaţă, ieşind apoi pe uşa locuinţei
sale – în cele mai multe cazuri
de o modestie frapantă – pentru
a-l respecta. Şi nici nu cred că
efortul nostru de a-i provoca
să-şi istorisească, atât cât îşi
mai amintesc, traumele unui
timp de care poate au vrut să
uite este exact ceea ce şi-ar dori.
Chiar dacă cei mai mulţi o fac.
Ceea ce şi-ar dori este respectul
nostru, al tuturor. Nu neapărat al
vecinilor, al rudelor, al jurnaliştilor, al locuitorilor unei urbe
sau aşezări rurale. Ci preţuirea
întregii societăţi şi a autorităţilor,
prin educaţie temeinică, în spiritul adevărului istoric, prin legi
şi drepturi consfinţite, asupra
cărora nu planează în niciun fel
îndoielile, bâlbele, pertractările
sau neputinţele financiare.
Ceea ce [i-ar dori este respectul nostru, al tuturor, pre]uirea întregii societ`]i [i a autorit`]ilor.
deloc săracă, în care despăgubiri
şi împroprietăriri se vor fi făcut
destule, în temeiul sau în afara
legii. Dacă acesta este ritmul în
care acordăm şi respectăm drepturile veteranilor de război, ar
trebui, cei mai mulţi dintre ei, să
se dovedească matusalemici, de
vreme ce jonglăm reparatoriu cu
sferturi sau jumătăţi de veac!
Nu cred că este suficient să
te uiţi în ochii unui veteran de
război şi să te arăţi atât de amabil
încât să-i asculţi povestea de
Fiindcă de felul în care îi
cinstim pe ei, cei rămaşi în viaţă
– purtând pe propriile trupuri,
unii, semnele încleştărilor din
anii conflagraţiei mondiale – sau
pe cei trecuţi la cele veşnice, cu
arma în mână, acolo unde Ţara
i-a chemat să lupte, depinde, în
cel mai înalt grad, soliditatea
cultului eroilor şi construcţia
identitară a unei societăţi care
are nevoie să valorizeze jertfa,
consolidând semnificaţia simbolurilor naţionale. n
PE ALINIAMENTUL
DE REZERV~
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
[email protected]
D
acă nu-i sun niciodată sau nu ne mai întâlnim, nu înseamnă că nu-i păstrez într-un loc
aparte. Şi nu neapărat pe ei, cât amintirile care mă
leagă de ei. Viaţa e făcută şi din aşa ceva. Din amintiri.
Fiecare le avem, le îndosariem mai mult sau mai puţin
haotic în clipboard-urile minţilor noastre, dar, la un
moment dat, aproape fără să realizăm, le uităm. Aşa
cum uităm şi un roman foarte bun, pe care imediat
după lectură ne promitem că o să-l recitim curând.
Îl aşezăm pe raft, iar pe raft se aşază praful, aşa cum
peste amintirile cu oameni dragi se suprapune timpul, cu toate ale sale.
Ciudat este că pentru aşa ceva nu prea găsim
răgaz. Pare că mereu, dar mereu, alte lucruri sunt
mai importante. Omagiul clipelor trecute a devenit o
chestiune desuetă, ba chiar degradantă. Cine te vede,
te ia şi în râs: „ia uite la ăsta, are timp să viseze!”. Cum
toţi se grăbesc, le apari ca un handicapat. Ei cred că
tu nu poţi. Că dacă ai putea, te-ai grăbi şi tu.
Acum câteva zile, m-am oprit (din nou). Tocmai
îmi reîntâlnisem primul comandant de pluton într-o
staţie de autobuz. Ca un flash. Câteva minute, ceva
foarte scurt, amândoi aşteptând legăturile. Despre
sănătate, armată, carieră şi interesantul „Nu te-ai
schimbat deloc!”. După care ne-am rupt, purtaţi de
autobuze, fiecare pe aliniamentele noastre de rezervă,
dar cumva, cel puţin în cazul meu şi, după cum se
vede, cel puţin la nivel mental, reîntâlnirea aceea a
produs ceva. Imediat după despărţire, mi l-am amintit pe locotenentul meu, aşa cum îl vedeam în acade-
mie, molcom, zâmbitor, parcă altfel în comparaţie cu
ceilalţi. Şi tot atunci, am retrăit o secvenţă amuzantă
de la un antrenament pentru tragere, unul din acele
începuturi jenante, în care nici nu ştii ce-i aceea linie
de miră, când acelaşi ofiţer m-a plesnit cu lanterna
peste cască pentru că nu ştiu ce nu făcusem regulamentar. Mi-a rămas drag şi pentru acel gest, aşa cum
şi alţii şi-au făcut loc în amintiri pe căi necunoscute.
Aşa cum există un an al veteranilor, ar fi frumos
să facem şi un an al amintirilor, în care să ne luăm
de pe rafturi cărţile prăfuite, să le curăţăm şi să le
mai răsfoim o dată. Sigur, n-o să ne dea nimeni un
an pentru aşa ceva. N-o să ne dea nimeni nici măcar
o secundă. Secunda va veni singură, aşa cum mi s-a
întâmplat acum ceva vreme, când, întors în Academie, am constatat că îndrumătorul meu de licenţă,
cel căruia mulţi îi spuneam Bronson (după numele
,,
A[a cum exist` un an al veteranilor, ar fi frumos s` facem [i un an
al amintirilor, în care s` ne lu`m
de pe rafturi c`r]ile pr`fuite, s`
le cur`]`m [i s` le mai r`sfoim
o dat`.
actorului), era esenţial schimbat. Aparent, la fel de
serios, însă fără mustaţă. Şi mustaţa făcea totul, îl
definea. N-am îndrăznit să-l întreb de ce Bronson nu
mai e Bronson, dar acele momente de revedere mi
l-au reîmprospătat pe profesorul acela exigent, care
îmi fusese şi îmi este drag.
Toţi avem aşa ceva. Oameni la care ne gândim
rar şi doar struniţi de coincidenţe. Amuzant, dar şi
alţii se gândesc la noi tot aşa, ocazional. Asta rămâne
între noi, ca să ne dăm seama că nu suntem pe cât de
importanţi ne credem. n
www.presamil.ro
19
,,
PE LOC, REPAUS!
Logica este unul dintre cele
mai cùtate lucruri din lumea
asta, dar [i unul dintre cele
mai pu]in g`site.
U
GENERAL- MAIOR (R) DR.
MARICEL D. POPA
nele lucruri încap într-o definiţie doar din convenienţă:
binele, frumosul, adevărul, onoarea, demnitatea... • Cea
mai serioasă abordare pe care o poate avea un om despre
sine însuşi este aceea de a nu se lua foarte tare în serios. • Când este
vorba despre propria sa dramă, nici un om nu se poate lăuda că a
fost un mare actor... • Esenţa comunicării constă în a vorbi puţin, dar
după ce ai gândit mult. • Dacă eşti obişnuit ca să zâmbeşti, înţelegi
uşor când cineva îţi râde în nas... • Proştii pot juca, oricând, un rol
de detector: ei îi recunosc uşor pe cei mai proşti decât ei. • Un om nu
poate fi original decât dacă dispune de materia primă care să-i permită
acest lucru: cultură, cunoaştere, gândire pozitivă... • Nu contează în
ce localitate din ţară te afli. Dar atunci când este cazul să fie, vei auzi
foarte uşor cum latră câinii în Giurgiu... • Danton spunea că, atunci
când fugi în străinătate, nu poţi lua patria cu tine pe tălpile pantofilor.
Unii, pentru a scăpa de remuşcări, îşi lasă încălţările acasă ori le iau
în valiză. • Prostia nu este un scop în sine. Dar sunt destui cei care îl
ating fără prea mult efort. • O ordine scăpată de sub control duce uşor
la haos, la dezordine. Dar o dezordine scăpată de sub control nu va
conduce niciodată la ordine. • Este desuet cel care crede că patriotismul
este desuet. • Există cineva care să fi auzit dacă în lumea asta a fost
înălţat – undeva, vreodată – un monument măcar, pentru a imortaliza
rezultatele activităţii unui grup de lucru?! • Viaţa este ciudată: ea ne
oferă destule ocazii în care o dată reprezintă mai mult decât destul.
• Nu este uşor ca să fii comandant. Dar înţelegerea acestui lucru trebuie
aşteptată din partea ambelor părţi. • Iubiţi, iubiţi, iubiţi! Este singurul
mod posibil de a asigura aripi viselor şi năzuinţelor voastre! • Zeii
au fost şmecheri: au lăsat virtutea doar oamenilor. Iar oamenii n-au
înţeles această provocare. • Dacă fericirea ta depinde de altcineva, nu
vei fi niciodată un om fericit. Sau ceea ce tu numeşti fericire poartă,
de fapt, un alt nume. • Chiar dacă Biblia nu prevede în mod expres,
a doua zi după ce a creat-o pe Eva, Dumnezeu a creat oglinda. Aşa
se poate da răspuns uşor la întrebarea: ce-a fost mai întâi, femeia
sau oglinda?! • Logica este unul dintre cele mai căutate lucruri din
lumea asta, dar şi unul dintre cele mai puţin găsite. • Unele sisteme
de management îşi datorează eficienţa şi faptului că între datele de
fundamentare a unor decizii şi deciziile adoptate nu se poate stabili
nicio corelaţie. • Cel mai greu de îndrumat sunt oamenii care nu ştiu
unde trebuie să ajungă. • Se spune că Goethe a creat un Mefisto, nu
un Satan. Să fim prevăzători: în viaţa de zi cu zi, noi avem de-a face
cu amândoi... • Cine râde la urmă ori gândeşte mai încet sau deloc,
ori e mai înţelept. • La acest nivel de civilizaţie umană, încă sunt unii
care au convingerea că este tare modern şi performant dacă foloseşti
o bombă, în loc de un chibrit, atunci când trebuie să aprinzi un mic
foc banal... • Domeniul politicului este unul foarte interesant, pentru
că nimic din ceea ce de aproape se vede într-un fel, de departe nu se
vede la fel. • Dacă ceea ce cugeţi nu te duce la dileme, la îndoieli, cugeţi
prost! • Aveţi grijă de prestigiul vostru. Este cea mai importantă, cea
mai valoroasă scară pe care puteţi urca spre glorie. n
DESEN REALIZAT DE
LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV
20
IMPACT
www.presamil.ro
 Pentru anul [colar 2015-2016, înscrierile copiilor în gr`dini]ele [i în cre[a din cadrul
Complexului Pre[colar al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se fac în perioada 14.04-8.05.2015,
la sediul celor dou` gr`dini]e. Condi]iile de înscriere se afl` afi[ate la sediile gr`dini]elor:
Gr`dini]a [i cre[a Cob`lcescu – Strada general Constantin Cristescu nr. 5, sector 1, tel.
021/313 11 74, persoan` de contact Nicoleta Pavel; Gr`dini]a Plevnei – Calea Plevnei nr.
137B, sector 6, tel. 021/319 60 09. Rela]ii suplimentare la telefon: 021/ 313 11 74 [i 021/ 319
60 09, între orele 8.00-16.00.
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
PRIN COMPLETAREA LEGII 8/2006
JURNALI{TII, INCLU{I ÎNTRE CREATORI
enatorul Haralambie Vochiţoiu a
S
depus la Senat o propunere legislativă care vizează completarea art. 1 din
Legea nr. 8/2006, astfel încât şi jurnaliştii
să beneficieze, în anumite condiţii, de o
indemnizaţie de 50% din pensia care li se
cuvine în baza asigurării în sistemul public
de pensii. Noi susţinem ca şi ziariştii, cei
care îşi câştigă pâinea din presă scrisă sau
audiovizuală, fiindcă şi actul lor este unul
de creaţie, merită această indemnizaţie (…)
Şi ziaristul este un creator, a spus Vochiţoiu.
Această prevedere, pentru care a luptat
mult Uniunea Ziariştilor Profesionişti din
România, se adresează jurnaliştilor obişnuiţi, care nu trăiesc din diverse sinecure, din
salarii exorbitante, ci din sume adeseori
echivalente cu salariul minim pe economie, completate, de nu substituite, cu
drepturile de autor. Împlinirea acestei iniţiative va fi, de fapt, repararea unei mari
nedreptăţi şi recuperarea, fie şi parţială,
din drepturile pe care gazetarii trebuie
să le aibă, alături de scriitori, muzicieni,
cineaşti sau artişti plastici. n
BENONE NEAGOE
ANIVERSARE
Î
adjutant principal (ret) Alexandru Oltean,
a luptat în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriului Rusiei, servindu-şi
patria cu cinste şi devotament.
Cu această ocazie, veteranului i-a fost
acordată o diplomă aniversară din partea
comenzii Brigăzii 81 Mecanizată, iar cei
prezenţi la activitate i-au urat un sincer
La mulţi ani! n
LOCOTENENT ANDREEA BÎRZU
FOTO: CAPORAL CRISTIAN ANGHELIN
n contextul sărbătoririi a 70 de ani
de la încheierea celui de Al Doilea
Război Mondial, în cadrul Brigăzii
81 Mecanizată General Grigore Bălan se
continuă seria manifestărilor dedicate
Anului Veteranilor de Război.
Astfel, cu ocazia împlinirii vârstei de
95 ani, plutonierul-adjutant principal (ret)
Alexandru Oltean, din localitatea Sebiş,
comuna Şieuţ, a fost vizitat de locţiitorul
comandantului Batalionului 812 Infanterie Bistriţa, locotenentcolonel Cristian-Gheorghe Blaiu, împreună
cu reprezentanţi ai
batalionului. La acest
moment de sărbătoare au fost prezenţi
şi reprezentanţi ai
autorităţilor publice locale, precum şi rudele
veteranului.
Veteranul de război, plutonierul-
FUNC}II SCOASE
LA CONCURS
 În conformitate cu prevederile Legii nr. 319 din 8.07.2003
privind Statutul personalului de
cercetare-dezvoltare, Agenţia
de Cercetare pentru Tehnică şi
Tehnologii Militare organizează
concurs pentru ocuparea unui
post militar de locţiitor ştiinţific
(director ştiinţific) la Agenţia
de Cercetare pentru Tehnică şi
Tehnologii Militare.
Concursul se va desfăşura în
conformitate cu Legea nr. 319 din
8.07.2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare şi
Metodologie de concurs pentru
încadrarea pe funcţii şi grade
profesionale a personalului de
cercetare-dezvoltare de execuţie şi a celui de conducere din
Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare.
Înscrierea la concurs se face
conform Ordinului ministrului
apărării naţionale nr. M 22/2010
şi se face la sediul Agenţia de
Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (Str. Aeroportului
nr. 16, com. Clinceni, jud. Ilfov),
în termen de 30 de zile de la data
publicării anunţului.
Dosarul de concurs va cuprinde documentele prevăzute
de Metodologia de concurs
pentru încadrarea pe funcţii şi
grade profesionale a personalului de cercetare-dezvoltare de
execuţie şi a celui de conducere
din Agenţia de Cercetare pentru
Tehnică şi Tehnologii Militare,
publicată pe pagina de INTRAMAN la adresa 2512-web.
Concursul va avea loc în termen de 30 de zile de la data încheierii înscrierii, pentru candidaţii avizaţi să participe la concurs conform
Ordinului ministrului apărării
naţionale nr. M 22/2010.
Informaţii suplimentare pot fi
obţinute la nr. de telefon 021/423 30
58 int.144, STAR 1144/144.
 Unitatea Militară 02414 Bucureşti organizează concurs pentru
ocuparea următorului post vacant
de execuţie de personal civil contractual: un post agent D.D.D. în
cadrul laboratorului supraveghere
şi control boli transmisibile.
Nivelul studiilor: studii generale; studii medii. Vechimea în
activitate: minimum şase luni.
Data şi locul de desfăşurare a primei probe de concurs:
22.05.2015, la sediul UM 02414 Str.
Mircea Vulcănescu nr. 88 sector 1
Bucureşti. Data limită până la care
se pot depune dosarele de concurs:
14.05.2015, ora 14.30. Detalii privind condiţiile generale şi specifice
pentru ocuparea postului, tipul
probelor de concurs, locul şi ora
desfăşurării acestora, tematica şi
bibliografia de concurs se pot obţine la telefon 021 317 68 32/021 319
30 51-60, interior 580, sau la sediul
UM 02414, str. Mircea Vulcănescu
nr. 88, sector 1, Bucureşti. Persoană
de contact: maior Renata Ioniţă.
ANIVERS~RI
 Consiliul Director al ACMRRA-
TIRE urează multă sănătate, viaţă
lungă şi multe satisfacţii alături de
familie şi de cei dragi următorilor
membri ai asociaţiei care, în cursul
lunii mai 2015, împlinesc frumoase vârste, după cum urmează:
generalul de brigadă prof. dr. ing.
Victor Greu, coloneii ing.: Ionel
Teodorescu, Constantin Medelea-
nu, Pătru Filip, Constantin Chircu
M. Bozgă, Viorel Muntean, coloneii
Nicolae Barbu, Nicolae Gozdovitz,
Vasile Mogoşanu, Ion Mihai, Vasile
Butuc, plutonierul-adjutant şef
Ion Neaţu. Transmitem aceleaşi
urări şi membrilor asociaţiei care,
în luna mai 2015, îşi serbează ziua
onomastică de Sfinţii Constantin şi
Elena. La mulţi ani!
 Consiliul de conducere al Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Rezervă şi în Retragere Alexandru Ioan
Cuza urează membrilor asociaţiei,
care în luna mai îşi serbează ziua de
naştere, respectiv: generalii/amiralii
(r) Constantin Apetroaie, Constantin Croitoru, Gheorghe Gârlea,
Radu Ignătescu, Victor Negulescu,
Petre Petre, Constantin Piştea,
coloneii/comandorii (r) Dumitru
Dobre, Constantin Dumitrescu,
Sorin Enăchescu, Constantin Ene,
Costel-Ninel Georgescu, George
Lungu, Nicolae Păscuţ, Gheorghe
Simion, Ion Stoica, Dinu Şerbu,
Virgil Radu Ştefan, Ioan Todericiu
şi locotenent-colonelul (r) Mihai
Mireuţă, multă sănătate, viaţă
lungă, bucurii şi satisfacţii alături
de familie şi de cei dragi. Aceleaşi
urări le transmitem şi celor care îşi
sărbătoresc ziua onomastică în luna
mai. La mulţi ani!
PROMO}II
 Absolvenţii Şcolii Militare de
Ofiţeri Activi Nicolae Bălcescu,
specialităţile infanterie, intendenţă
şi finanţe, precum şi cei ai Şcolii
Militare de Ofiţeri de Artilerie, promoţia 1960, sunt rugaţi să participe
la întâlnirea care marchează 55 de
ani de la terminarea cursurilor.
Activitatea se va desfăşura în zilele
de 28, 29 şi 30 august, la Academia
Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu,
din Sibiu. Persoane de contact:
general (r) Gheorghe Popa, telefon
0746 821 704, general de brigadă (r)
Porfir Nicolae Buşilă, telefon 0731
188 413, coloneii (r) Dumitru Mocanu, telefon 0771 419 913 şi 031
410 62 78, Soare Nedelcu, telefon
0721 117 328 şi 021 413 39 58.
 Întâlnirea promoţiei 1975 a Şcolii
Militare de Ofiţeri Activi Nicolae Bălcescu din Sibiu, arma infanterie (infanterie, cercetare şi vânători de munte),
la 40 de ani de la absolvire, va avea loc
la sediul Academiei Forţelor Terestre
Nicolae Bălcescu din Sibiu, în perioada
11-13.09.2015. Persoană de contact:
colonel (r) Alexandru Baboş, tel. 0722
345 908, e-mail: alexandrubabos@
yahoo.com, cont pentru RON: RO79INGB0000999903723610.
Promoţia 1980 a Liceului Mi-
litar Ştefan cel Mare organizează,
în perioada 4-6 septembrie, în
garnizoana Câmpulung Moldovenesc, revederea la 35 de ani de la
absolvire. Confirmarea participării
şi plata contribuţiei băneşti stabilite
se vor face prin coordonatorul
desemnat, Dan Dănilă, tel.0743
154 663, CNP 1610303330011,
care a deschis în acest scop la CEC
BANK Câmpulung Moldovenesc,
pe numele sau, contul nr. RO24CECESV0208RON1099432.
Promoţia 1980 a Liceului Militar
Dimitrie Cantemir Breaza organizează
sărbătorirea a 35 de ani de la absolvire,
în zilele de 27 şi 28 iunie, în incinta
liceului. Persoane de contact: colonel
(r) Ion Marinescu (Duţă), tel. 0744
426 984, colonel (r) Costi Vasile, tel.
0722 661 274, colonel (r) Nicolae
Stoica, tel. 0741 065262, colonel (r)
Ion Zavate, tel. 0722 484 163.
Promoţia 1985 a Liceului Militar
Ştefan cel Mare organizează, în zilele
de 1 şi 2 august 2015, întâlnirea de
30 de ani de la absolvire. Prezentarea
participanţilor: 31 iulie. Confirmare
de participare: 18 mai. CONT:
RO71BPOS34102976359ROL01.
Persoane de contact: Valerică
Vrăjescu, 0745 355 274, Teodor
Tempescu, 0722 791 430.
 Promoţia 1985 a Şcolii Militare
de ofiţeri activi de artilerie şi rachete
AA şi radiolocaţie Leontin Sălăjan
organizează întâlnirea de 30 de ani
la Braşov, la sediul instituţiei, în
perioada 7-9.08.2015. Puncte de
contact: George Enache, tel. 0724
099 937, Valentin Ioniţă, tel. 0732 531
653, Florin Dinu, tel. 0749 100 673, şi
Facebook - Braşov 1985.
 Promoţia 1985 a Şcolii militare
de ofiţeri activi, arma transmisiuni,
organizează la 8.08.2015 sărbătorirea a 30 de ani de la absolvirea
şcolii. Mulţumiri respectuoase
conducerii instituţiei pentru sprijin.
Invităm cu multă plăcere pe colegii
noştri, împreună cu soţiile, pentru
a ne împărtăşi amintirile şi a întări
prietenia care ne leagă. Pentru
informaţii cu privire la program
accesaţi: http:\\transmisiuni1985.
blogspot.ro. Comitetul de iniţiativă
este format din: locotenent-colonel
(r) Lucian Stănescu, tel. 0756 816
600 şi locotenent-colonel Gheorghe
Filigean, tel. 0771 589 752.
 Promoţia 1990 de maiştri militari
a Şcolii militare de ofiţeri activi de
artilerie Ioan Vodă, Sibiu, specialitatea
muniţii, organizează, în perioada 7-9
august 2015, revederea de 25 ani de
la absolvire, în judeţul Maramureş.
Persoane de contact: maistru militar
principal Albu Marcel, tel. 0744 707
377, maistru militar principal Petrică
Bontaş, tel. 0745 178 875. Cont BRD:
RO41BRDE330SV09774153300,
titular Bontaş Petrică.
DECESE
 Cu adâncă durere în suflet şi
nespusă tristeţe, suntem alături
de doamna Veneţia Paltinescu la
marea durere pricinuită de trecerea
în nefiinţă, la 26 aprilie, a celui care a
fost un minunat soţ, tată, prieten şi
coleg, colonelul (ret) ing. PALTINESCU CONSTANTIN. Sincere
condoleanţe familiei! Dumnezeu
să-l odihnească în pace şi linişte.
FAMILIA GENERAL DE BRIGAD~ (R)
NICOLAE TARBAN
 Generalul de brigadă (r) Ion
Dănilă este profund marcat de
trecerea prematură în nefiinţă a
celui ce i-a fost coleg şi prieten, colonel (artilerie) (r) NANU IOAN
(Nelucu), profesor de istorie la
Sibiu pentru multe promoţii de
subofiţeri şi ofiţeri, şi transmite
sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească!
 Biroul Executiv al ANVR şi
preşedintele său sunt alături de
prim-vicepreşedintele asociaţiei,
general-locotenent (ret) Constantin Didulescu, la greaua pierdere
suferită prin trecerea în lumea
celor drepţi a unicei sale fiice
STOICESCU GABRIELA. Sincere condoleanţe! Dumnezeu s-o
odihnească!
 Colectivul Secţiei audit intern
teritorială nr. 5 Braşov este alături
de doamna Anghel Vasilica în
aceste momente de grea încercare,
pricinuite de trecerea în eternitate
a fostului soţ – plutonierul-adjutant (r) MIHAI ANGHEL şi
transmite sincere condoleanţe
familiei îndoliate.
 Colonelul (r) Constantin Traşcă
îşi exprimă întreaga compasiune
şi este alături de doamna maior
Maria Platon în aceste momente
de grea încercare şi suferinţă,
pricinuite de trecerea în nefiinţă
a tatălui său.
 Personalul Centrului Militar al
Sectorului 5 Bucureşti îşi exprimă
întreaga compasiune şi este alături
de locotenent-colonelul LucianMihai Zorilă în aceste momente
de grea încercare, pricinuite de
trecerea în nefiinţă a tatălui său,
ZORILĂ PETRU. Dumnezeu să-l
odihnească în pace!
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
EXPLOZII
CALEIDOSCOP
COLONEL NICOLAE LAUREN}IU POPA
ORIZONTAL: 1) Amestec exploziv. 2) Sfârşeşte printr-o explozie – Se aruncă în foc în
caz de primejdie. 3) Duce în interior! – Dat la
scădere. 4) Corabie distrusă – Timp de expunere.
5) Scrisori scrie! – A scoate din apă – Prima
la aruncări. 6) Trage cu încordare. 7) Bombă
vulcanică – Soluţie la deschidere! – Plic gol! 8)
Vas de pământ – Primele bubuituri! – Susţin
un foc foarte rapid. 9) Zgomot de explozie. 10)
Aprind explozivul – Vânător de munte.
VERTICAL: 1) Pentru puţin! – A declanşa
o bombă. 2) A avea o ieşire explozivă – Steag
otoman de învestitură pentru un domn. 3) Bază
terestră – Miez de novă! – Aflate în stoc! 4) La
cote medii! – Începe să vuiască! – Izbucneşte cu
tărie când fierberea e generală. 5) Parte a discursului bombastic – Unul căruia i s-a pus pata.
6) Colectiv feminin – Executat cu foc – Cădere din aer! 7) Scai! – Foarte rău prăjit. 8) Fire
schimbătoare – Se suflă în faţă la unele obiecte. 9) Cap de ipsos! – A întreţine coşul zilnic.
10) Dă foc la exploziv – Ticăie la o bombă. n
Dezlegare la careul SIMPLU din Observatorul militar nr. 15/2015:
COPAC, STUP, APROAPE, RA, SUI, IERTAT,
ASEMENEA, I, ATELE, RUT, A, ELE, BAS, CANA,
SA, CC, OL, NATURAL, RIVALITATE, DAC, ARAMAR.
www.presamil.ro
21
CRIPTOGRAFIE
COLONEL (R) TEODOR AMZOI
DISTRAC}IE (2,8,3,4,4,2,4)
Dezlegare la criptografia P~C~LEAL~ (6,5,2,6) din
Observatorul militar nr. 14/2015:
Inamic indus \n eroare.
{TIA}I C~...
…La 5 aprilie 1904 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Automobil Club Regal, în
prezent Automobil Clubul Român?
…La Târgu Mureş, prof. dr. Ioan Pop de Popa a efectuat prima operaţie pe
cord deschis din România? Se întâmpla la 5 aprilie 1973.
…Fernando Magellan a ajuns, la 7 aprilie 1521, pe coasta insulelor Cebu,
aflate în sudul Filipinelor?
…Sunt câteva mii de vulcani noroioşi, concentraţi în circa 40 de regiuni ale
lumii, şi doar 10% sunt vizibili?
…La 8 aprilie 1820, pe insula egeeană Milos, a fost descoperită statuia
Venus din Milo?
…Inventatorul american Lee de Forest a obţinut patentul pentru pick-up,
în aprilie 1924?
…În lume, 1,2 milioane de persoane sunt supraponderale, obezitatea
afectând 250 de milioane de persoane?
…La 9 aprilie 1782 a început bătălia de la Santes – Războiul de Independenţă American –, o înfruntare navală în care amiralul britanic Sir George
Rodnez a împiedicat flotele franceză şi spaniolă să invadeze Jamaica? n
ILARION BARBU
P
’’
COGITO
Sunt drumuri ce ne caut` de mult [i ajung la noi când noi suntem pleca]i în
cùtarea lor pe alte drumuri.
OCTAVIAN PALER
REMEDII NATURALE
lantele pot fi folosite alături de medicamente în vindecarea bolilor. Administrate pe termen lung, acestea nu au efecte secundare ca antibioticele.
Muşeţelul împiedică dezvoltarea bacteriilor. Planta domoleşte durerea de
stomac provocată de gastrite, diaree şi de afecţiunile intestinelor. Este bună
infuzia de muşeţel obţinută din două linguri de plantă uscată, opărite în 200
ml de apă. Se lasă la infuzare 15 minute, se filtrează şi se bea pe stomacul gol
de două ori pe parcursul unei zile.
Usturoiul, bogat în substanţe care distrug microbii, este un antibiotic natural
eficient. Tinctura de usturoi este benefică pentru întărirea imunităţii. Tăiem mărunt şase căţei de usturoi şi îi amestecăm cu opt linguriţe de miere. Îi punem într-o sticlă şi îi lăsăm câteva zile. Consumăm în fiecare zi o linguriţă din amestec.
Coada şoricelului (foto) are numeroase beneficii în gastrite şi incontinenţă urinară, ţine la
distanţă bacteriile şi infecţiile. Preparăm ceaiul din
două linguri de plantă la 500 ml de apă clocotită.
Se lasă la infuzat zece minute, se strecoară şi se bea
două ceaiuri pe zi.
Cimbrul ne scapă de bacterii. Calităţile terapeutice îi sunt date de o substanţă care împiedică
înmulţirea bacteriilor, virusurilor şi a ciupercilor.
Calmează tusea, simptomele astmului şi ale bronşitei. Uleiul de cimbru are efect antibiotic, se administrează în caz de amigdalită, gripă şi febră. Una la
două picături o dată la trei ore. n
COLONEL (RET) INGINER PETRE G. NICOLAE
ÎN LUMINA
ASTRELOR
PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~
[email protected]
Balan]`, primul
decan (23
septembrie-2
octombrie): Nativul
acestui decan este
precaut. Cânt`re[te
foarte mult lucrurile
pân` face o
încercare, indiferent
despre ce este vorba.
Pune pre] pe prieteni
[i este u[or influen]abil de ace[tia.
Berbec (21 martie-20 aprilie): Vă gândiţi îndelung la ceea
ce aveţi de făcut şi cerneţi toate posibilităţile unei probleme
mai vechi existente în plan familial. La locul de muncă aveţi o
perioadă relaxantă care vă oferă prilejul de a introduce în viaţa
dumneavoastră şi alte activităţi.
Taur (21 aprilie-20 mai): Bucuria revederii cuiva drag vă
ia prin surprindere şi lăsaţi deoparte treburile care suportă
amânare. Săptămâna aceasta este benefică pentru socializare şi
pentru petrecerea timpului liber în compania persoanei iubite.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Tranşaţi la rece neînţelegerile
cu o rudă care, în ultimele luni, v-a făcut viaţa amară. Sunteţi determinat să puneţi piciorul în prag şi să faceţi ceea ce este
necesar pentru a nu se mai repeta unele nereguli.
Rac (22 iunie-22 iulie): Săriţi în ajutorul unui prieten care
vă solicită ajutorul, dovedindu-vă încă o dată prietenia faţă
de acesta. Faceţi încercări de a trasa reguli exacte la serviciu
printre subalterni.
Leu (23 iulie-22 august): Viaţa dumneavoastră este un
adevărat tăvălug, mai ales că nu sunteţi în stare din punct
de vedere psihic să ţineţi piept reproşurilor care vă sunt aruncate de persoana iubită. Faceţi rost de bani foarte uşor şi la fel de
lesne îi şi cheltuiţi.
Fecioară (23 august-22 septembrie): Firea dumneavoastră acidă vă ajută să stârniţi antipatii. După modul în care
gestionaţi unele probleme de natură organizatorică, aveţi parte
de rezultate mai mult sau mai puţin dorite pe plan profesional.
Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Reacţiile dumneavoastră îi surprind pe cei apropiaţi. Debordaţi de energie
şi aveţi multe planuri referitoare la un lucru pe care doriţi să-l
achiziţionaţi. În relaţia de cuplu apar provocări care ţin de dorinţa partenerului de a evolua şi de cât sunteţi de pregătit pentru
aceasta.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Vreţi să vă mascaţi îngrijorarea care vă macină atunci când vi se dau ultimatumuri. Deveniţi stresat şi nervos în preajma persoanei iubite care
nu prea înţelege cu ce anume greşeşte în privinţa dumneavoastră.
Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Daţi dovadă de
determinare atunci când vă propuneţi să duceţi la îndeplinire ceva. Aparent vă scăldaţi într-o stare de relaxare totală, care este
surprinzătoare pentru cei care vă cunosc.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Trataţi cu răceală relaţia de cuplu şi greşiţi făcând aceasta. Ar fi bine să empatizaţi mai
mult cu problemele celor din jur, dacă nu doriţi să rămâneţi singur.
Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): În aceste zile sensibilitatea dumneavoastră iese la suprafaţă din toate punctele de
vedere, dar mai ales slăbiciunile care ţin de aspectul sănătăţii. O
să fiţi mirat când veţi vedea că vă sunt alături oameni la care nu
vă aşteptaţi.
Peşti (19 februarie-20 martie): Timpul este resursa cea mai
preţioasă pentru dumneavoastră şi cel mai greu de gestionat.
Hotărârile pe care le-aţi luat în ultimele luni încep a da roade şi în
acest fel spulberaţi îndoielile celor care vă subapreciau. n
FINANCIAR
www.presamil.ro
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
NOI REGLEMENT~RI PRIVIND
SUPRAVEGHEREA {I CONTROLUL FIRMELOR
B
ac[i[ul va fi trecut pe bon fiscal [i
impozitat, iar ANAF nu va mai închide
firmele pentru sumele mici g`site în plus în
casierie, potrivit unor modific`ri ale OUG
nr. 28/1999, aprobate recent de Guvern.
Impozit pe bac[i[
P
otrivit actului normativ, bacşişul reprezintă orice
sumă de bani oferită voluntar de client, în plus faţă
de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate.
Operatorul economic va avea obligaţia marcării bacşişului
pe un bon fiscal distinct, însă va putea opta dacă bacşisul
înregistrat fiscal şi contabil rămâne la dispoziţia sa, ori se
distribuie salariaţilor, conform unui regulament propriu de
ordine interioară. Bacşişiul se va impozita astfel: impozitarea
bacşişului ca profit al operatorului economic, în cazul în
care acesta nu se distribuie salariaţilor (16% sau 3% în cazul
microîntreprinderilor); necuprinderea bacşişului în sfera
TVA, dacă se distribuie angajaţilor; impozitarea la nivelul
angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin
reţinere la sursă, în situaţia în care bacşişul se distribuie salariaţilor; necuprinderea în baza de impozitare a contribuţiilor
sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate – deci netaxarea
din acest punct de vedere.
Noile reglementări aprobate de Guvern introduc şi obligaţia întocmirii de documente justificative atât pentru banii
introduşi în punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare
a serviciilor, cât şi pentru cei extraşi din acestea, astfel încât
organele de control să aibă la dispoziţie instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin
documente conform legii. De asemenea, operatorul economic este obligat să înregistreze banii deţinuţi de angajaţi la
ora începerii programului de lucru, într-un registru de bani
personali. În acest fel, la un control, eventualele sume de bani
găsite în plus faţă de cele înregistrate nu vor mai putea fi justificate ca aparţinând angajaţilor. Sanc]iuni graduale pentru sumele
nejustificate
Un capitol important al Ordonanţei de Urgenţă introduce reglementări ce permit aplicarea graduală a
sancţiunilor operatorilor economici, în funcţie de un prag
de semnificaţie. Astfel, dacă suma nejustificată rezultată
din săvârşirea contravenţiei este: a) de până la 300 de lei
inclusiv, dar nu mai mult de 3% din valoarea înregistrată
în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul
zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului,
agentul economic se sancţionează cu avertisment, fără
aplicarea sancţiunii complementare; b) de până la 300 de
lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea înregistrată
în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul
zilei, fapta se sancţionează cu amendă de la 2.000 de lei la
5.000 de lei, fără aplicarea sancţiunii complementare; c)
cuprinsă între 300 de lei şi 1.000 de lei inclusiv, dar este
mai mică de 3% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa
de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă
fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, se dă o
amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei, fără aplicarea
sancţiunii complementare; d) cuprinsă între 300 de lei şi
1.000 de lei inclusiv, dar este mai mare de 3% din valoarea
înregistrată în casa de marcat, fapta se sancţionează cu
amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei.
De asemenea, se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare
la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a
doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni; e)
mai mare de 1.000 de lei, dar mai mică de 3% inclusiv, din
valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, fapta se sancţionează cu amendă de
la 20.000 de lei la 25.000 de lei, fără aplicarea sancţiunii
complementare; f) mai mare de 1.000 de lei şi depăşeşte
3% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora
controlului, ori la sfârşitul zilei, fapta se sancţionează cu
amendă de la 25.000 de lei la 30.000 de lei. De asemenea,
se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului
economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat
contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care
dintre situaţiile prevăzute mai sus a fost aplicată sancţiunea la prima abatere, în cadrul termenului de 24 de luni.
Pentru situaţiile de la punctele d şi f, dacă operatorul
economic achită atât amenda, cât şi o sumă egală cu de
zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară
(suspendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului
economic pentru unitatea în care s-a constatat contravenţia) încetează de drept în termen de 24 de ore de la
prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Odată
cu sancţiunile menţionate anterior, se aplică şi prevederile privind confiscarea sumelor deţinute la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care nu pot fi
justificate.
Actul normativ aduce unele modificări şi în privinţa
sancţiunilor aplicate firmelor, dacă nu se dotează cu
aparate de marcat electronice fiscale. În această situaţie,
operatorului economic i se va suspenda activitatea până
în momentul în care se conformează prevederilor legale
şi cumpără un aparat de marcat pe care îl fiscalizează şi
îl utilizează în activitate, făcând în acelaşi timp, dovada
plăţii amenzii pe care organul de control i-a aplicat-o.n
PAGIN~ REALIZAT~ DE COLONEL GHEORGHE VI{AN
CALM PE
PIA}A VALUTAR~
Radar economic
Leul nu a înregistrat fluctua]ii semnificative fa]` de principalele valute,
în perioada 17-24 aprilie, iar pre]ul gramului de aur a atins, vinerea trecut`, cel mai sc`zut nivel din luna aprilie.
La cursurile
afişate de Banca Naţională a
României (BNR),
la sfârşitul săptămânii trecute,
moneda naţională
înregistra aprecieri în raport cu
dolarul şi francul
elveţian şi pierdea
uşor teren comparativ cu euro şi lira
sterlină. Astfel,
vineri, 24 aprilie,
francul elveţian
valora 4,2656 lei
(-0,25%), iar lira
sterlină 6,1466 lei
(+0,24%). După
o scădere săptămânală de 2,2255
lei (1,40%), preţul
gramului de aur
a fost stabilit de
BNR la 155.7344
lei, cea mai
scăzută cotaţie
din această lună.
Pe pieţele valutare
internaţionale,
paritatea euro/dolar se tranzacţiona
în jurul nivelului
de 1,08. n
uGazele naturale se scumpesc de la
1 iulie! Preţul final al gazelor naturale plătite
de consumatorii casnici va creşte de la 1 iulie
cu 5-8%, a declarat preşedintele Autorităţii
Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Scumpirea
este generată de liberalizarea preţului de
producţie a gazelor naturale, proces asumat
de Guvern faţă de Comisia Europeană şi
Fondul Monetar Internaţional.
u Împrumut de la Banca Mondială
pentru finan�area
�area �n�ă�ăm�ntului rom��
nesc. Ministrul finanţelor publice, Eugen
Teodorovici, şi Laura Tuck, vicepreşedinte
al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia
Centrală, au semnat, de curând, la Washington, un contract de împrumut în valoare de
200 de milioane de euro pentru finanţarea
Proiectului privind Învăţământul Secundar în România (ROSE). Proiectul, ce va
fi implementat de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării Ştiinţifice în următorii şapte ani,
va demara cel mai probabil în următoarele
luni, pentru ca fondurile din împrumut să
fie disponibile pentru anul şcolar 2015 2016. ROSE are scopul de a creşte rata de
finalizare cu succes a învăţământului terţiar
concentrându-se pe şcoli şi grupuri de elevi
care prezintă riscul cel mai ridicat de eşec.
uContribu�ii mai mici la bugetul UE
�n 2015. Una dintre cele două propuneri
de rectificare bugetară prezentate recent de
Comisia Europeană are în vedere România,
Bulgaria şi Italia şi vizează sprijinul acordat din Fondul de solidaritate acestor state
membre în urma inundaţiilor din 2014.
Potrivit celei de-a doua propuneri, datorită
veniturilor suplimentare obţinute anul trecut, toate statele membre vor contribui la
bugetul UE cu 1,4 miliarde de euro mai puţin
în anul 2015, comparativ cu anul anterior.
Veniturile menţionate provin, în principal,
din amenzi date în domeniul concurenţei
şi din taxele vamale percepute la importurile din
afara UE, informează
Reprezentanţa
Comisiei Europ ene în România.
uPersoanele fizice
pot aplica pentru pro�
gramul Rabla 2015. De luni, 27 aprilie,
persoanele fizice care vor să achiziţioneze
o maşină nouă se pot înscrie la unul dintre
cei 104 dealeri autorizaţi pentru programul
Rabla 2015, potrivit Ministerului Mediului,
Apelor şi Pădurilor. Persoanele fizice au la
dispoziţie 20.000 de tichete, care vor fi alocate
electronic, în sistemul informatic gestionat
de Administraţia Fondului pentru Mediu.
uIn�esti�ie de 14 milioane de dolari
la Zalău. Gigantul mondial siderurgic
Tenaris a finalizat recent o nouă investiţie
în România, la Zalău, în valoare de 14
milioane de dolari, concretizată într-un
centru de excelenţă în training pentru cei
1.700 de angajaţi proprii. Investiţiile din
ţara noastră ale Tenaris, din Zalău, Ploieşti,
Bucureşti şi Călăraşi, totalizează circa 370
milioane de dolari şi s-au bucurat de sprijinul autorităţilor locale şi guvernamentale.
uTrafic record pe aeroporturile bu�
cureştene. Compania
ompania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primul
trimestru al anului 2015, un trafic aerian
record, de 1.809.228 de pasageri şi 23.961
mişcări de aeronave (aterizări şi decolări),
cu 15,5%, respectiv 12,6% mai mult decât
în perioada similară a anului trecut. n
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
E
chipa na]ional` de hochei
pe ghea]` a României a
participat, s`pt`mâna trecut`, la
Campionatul Mondial, grupa valoric` IIB, care s-a desf`[urat la
Reykjavik, în Islanda. Tricolorii
au avut o comportare excelent`
[i au reu[it promovarea, dup` o
suit` de victorii: 8-4 cu Serbia, 5-1
cu Australia, 4-3 cu Belgia, 7-1 cu
Spania [i 3-2; dup` prelungiri, cu
Islanda.
SPORT
www.presamil.ro
23
IOAN TIMARU –
ULTIMUL PUC LA NA}IONALA ROMÂNIEI
CRISTAN FRISK
D
eşi formaţia tricoloră promovase,
matematic, cu o etapă înainte de
încheierea competiţiei, România şi-a respectat blazonul şi a repurtat o victorie de
palmares, în partida de închidere, contra
gazdelor.
Acest meci a prilejuit şi retragerea din
naţională a unui hocheist emblematic pentru secţia de specialitate a CSA Steaua Bucureşti şi pentru întreaga mişcare cu crosă
şi puc din România. Ioan Timaru, care a
împlinit vârsta de 41 de ani la 25 martie, a
decis să pună capăt carierei internaţionale.
Ultimul meci a coincis şi cu victoria
împotriva islandezilor la care, conform
statisticilor oficiale, Timaru a fost creditat
cu un gol. Modest şi sincer, aşa cum a fost
întotdeauna, el ne-a spus vizibil emoţionat: Mă bucur că toţi colegii mi-au înţeles
momentul special şi au luptat pentru o
victorie de care, în ecuaţia calificării, ne
puteam lipsi. Trebuie să fiu corect şi să spun
că mi-am dorit să mă retrag de la naţională cu o victorie, iar pentru asta mulţumesc
echipei. Păstrând din nou corectitudinea,
recunosc că nu eu am fost marcatorul
golului care a apărut în raportul oficial, ci
Munteanu.
La Reykjavik, din lotul tricolor au mai
făcut parte jucătorii stelişti Adrian Catrinoi,
Însă, pasul cel mare a fost făcut în 1991,
la doar 17 ani Timaru devenind component
al echipei de seniori a Clubului Steaua. Din
1993 a devenit titular în echipa militară şi,
în timp, un adevărat lider de echipă.
Sub culorile roş-albastre, a câştigat 13
titluri de campion şi 15 Cupe ale României, o performanţă rară în hochei. Sport
despre care Timaru spune din nou, în
cuvinte simple, că se confundă cu întreaga
sa existenţă. Hocheiul mi-a oferit totul. Mi-a
oferit o carieră, un mod de viaţă, o disciplină.
Hocheiul, prin cele două mărci, tricoul Stelei
şi al naţionalei, va rămâne mereu marea mea
pasiune.
Ioan Timaru a fost ani buni căpitanul
echipei militare, în jurul său strângându-se
practic întregul grup. El va evolua mai
departe la formaţia care l-a consacrat, CSA
Ciprian Ţapu şi Alexandru Munteanu, dar
şi antrenorul Nelu Alexe.
Momentul în care Ioan Timaru a
agăţat patinele în cui, ca internaţional,
coincide cu frumosul nostru succes din
Islanda, prin care România a revenit în
grupa valorică IB a Campionatului Mondial de Hochei pe gheaţă.
Cariera de internaţional şi-a început-o
la numai 15 ani, când a fost selecţionat în
lotul naţional de juniori U18, participând
la trei ediţii ale Campionatului European.
A urmat trecerea la nivelul următor, alăturându-se echipei României U20 la două
ediţii de Campionat Mondial (U20).
Anul 1994 a fost un moment important al carierei sale. Pe lângă participarea
la mondialele juniorilor, trebuie consemnată şi includerea în lotul mare al României, cu ocazia Campionatului Mondial de
seniori.
Pe parcursul a 21 de ani a reuşit o adevă-
rată performanţă, adunând nu mai puţin de
18 prezenţe la competiţia supremă a hocheiului mondial. Este un adevărat recordman
al României, având 92 de meciuri disputate
la turnee finale şi 81 de puncte (goluri şi
pase de gol), fiind golgheter all-time al naţionalei de hochei la Campionatele Mondiale.
Ioan Timaru se confundă, practic, cu
istoria modernă a secţiei de hochei pe gheaţă a CSA Steaua Bucureşti. În întreaga sa
carieră, cel ce a purtat mult timp porecla de
minerul a rămas fidel culorilor roş-albastre,
Steaua fiind singura echipă pentru care a
evoluat la nivelul seniorilor.
Născut la Bălan, judeţul Harghita,
viitorul mare hocheist a început să practice
sportul de performanţă la numai şapte ani,
la clubul local Minerul. A progresat constant,
astfel încât în anul 1988 a fost transferat la
Şcoala Sportivă din Galaţi. S-a remarcat
şi aici, dovadă fiind şi câştigarea unui titlu
naţional la juniori.
Steaua Bucureşti, iar momentul retragerii
efective de pe patinoar este departe: Mă voi
gândi la retragerea de la Steaua îndată ce mi
se va îndeplini un vis. Acesta va fi în momentul în care voi fi coechipier cu fiul meu,
Robert, şi voi înscrie din pasa lui, gol care va
aduce un nou titlu de campion clubului meu
de suflet – Steaua, a mărturisit căpitanul.
Robert este deja component al lotului de
seniori, astfel încât visul este pe cale să devină realitate. Timaru senior va fi nevoit să îşi
propună un alt obiectiv, mai îndepărtat…
Aceasta este imaginea unui sportiv de
excepţie a cărui valoare a depăşit graniţele ţării, o adevărată legendă a hocheiului
românesc. O legendă de care încă ne putem
bucura, pentru că Ioan Timaru va continua
să ne încânte cu măiestria sa în campionatul
intern, aşa cum a făcut-o timp de 25 de ani. n
ART~
www.presamil.ro
Nr. 16 (29 aprilie – 5 mai 2015)
MI}~ (MIHAI GEORGESCU), SOLISTUL VOCAL AL TRUPEI BERE GRATIS:
LUCRURILE MARI ÎNCEP DE LA FAPTE MICI
D
in ’98 [i pân` în prezent, majoritatea cântecelor Bere Gratis se
reg`sesc [i pe buzele iubitorilor rock-ului optimist [i melodios.
Concertele forma]iei sunt un fel de examen încununat de succes,
unde toat` lumea, de diverse vârste - 30, 60 ori 5 ani -, [tie versurile.
S`pt`mâna aceasta avem iar de înv`]at un nou refren, pentru c` trupa
lanseaz` un alt single. Dup` cum am aflat de la Mi]`, solistul vocal.
Pentru că noi ne-am lansat într-o perioadă
în care era greu să fii pe scenă, nu pentru
că eram mulţi, ci pentru că sistemul nu era
atât de deschis în a primi artişti noi, cum
este acum. Au apărut foarte mulţi artişti
talentaţi, compozitori, oameni care fac
producţie muzicală foarte bună. Există,
Foarte bine primit concertul de la
Cinema Patria, din 8 martie! Nu
doar de fani Bere Gratis, ci de un
public de toate vârstele, dornic de
muzică tonică, interpretată live.
Din păcate, nu-ţi permiţi prea multe
concerte ca acela din 8 martie sau ca
cel de anul trecut, de la Sala Polivalentă,
ori ca cel de la Teatrul Naţional. Tot ceea
ce este regie proprie arată bine pentru
că munceşti mult pentru evenimentul
respectiv. Rare sunt ocaziile să pleci întrun turneu cu acelaşi spectacol, din motive
bugetare şi nu numai. În plus, un concert
pe an este bine venit, cred.
Mai cu seamă când vine după un
single de succes - Noapte caldă.
A fost o piesă de la Bere Gratis, ca de
obicei, sinceră. Deşi cu siguranţă au
fost uşor identificate stilul şi vocea, piesa
a fost uşor atipică Bere Gratis. De aici, de
la maniera şi din combinaţia aceasta, Bere
Gratis şi Sore, cred că a venit şi succesul.
Sore a participat consistent la succesul
acestui cântec, deoarece refrenul era pentru o voce feminină şi ea l-a interpretat
exact aşa cum ne-am dorit şi noi.
Cum percepi haina militară?
Mi]` de la Bere Gratis: Este nevoie ca militarii s` aib` deschiderea
[i bucuria de a-i în]elege [i pe cei care-i iubesc [i pe cei care nu-i iubesc.
schimbi, niciodată. Cam aceasta este tema
piesei: femeile au tipologie diferită, dar, la
bază, se regăsesc în aceeaşi matriţă.
Ce noutăţi ne aduceţi?
Ce a fost, atunci când s-a înfiinţat,
Bere Gratis ?
La începuturile ei, Bere Gratis a fost
o bucurie. Ceea ce este şi acum. Doar
Am filmat un videoclip recent, la
o piesă nouă, care are premiera
săptămâna aceasta. Clipul şi cântecul sunt
haioase, vesele, având ca temă femeia,
care trebuie iubită exact aşa cum este ea,
fără a se încerca schimbări majore în felul
ei de-a fi, pentru că oricum nu se vor
întâmpla. Femeile au nişte date genetice
comune, ca şi bărbaţii. Sunt nişte chestii clare, amprentate, şi nu ai cum să le
că acum, bucuria aceasta trebuie prezentată la alt nivel. Noi doar facem ceea ce
ne-a inspirat Dumnezeu să facem. Pentru
că nu suntem decât un transmiţător, un
canal prin care vine, de sus, către receptor.
La început, nu existau responsabilităţi. Era
doar bucuria de a cânta, de a te urca pe
scenă… Dacă puteai să te urci pe scenă!
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA
REDACTOR-{EF
Colonel Florin {perlea
tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N
de desene animate copiilor pe săptămână
şi a încercat să taie libertatea de a vorbi;
îţi era teamă că cineva te toarnă dacă spui
ceva, aducând învrăjbirea între oameni.
Rezultatul: cel care şi-a pus primul faianţă
bleu, în loc de faianţă albă, în baie, a fost
invidiat. A apărut şi s-a dezvoltat una
dintre cele mai urâte trăsături ale omului:
invidia. Şi asta este grav. Trebuie să ne
simţim confortabil aşa cum suntem noi.
Pentru că de multe ori, în ultimul model
de maşină scumpă sunt probleme mai
mari decât într-o Dacia 1310. Şi când vom
înţelege aceste lucruri, vom înţelege şi ce
înseamnă valoarea adevărată. Pentru că
ea nu stă în nişte maşini care, în final, se
casează.
însă, o problemă serioasă. Există o concurenţă nefirească de genuri muzicale. S-a
creat un fel de amalgam care nu este bun.
Generaţiile mai vechi trebuie să accepte că
există tineri talentaţi care fac supermuzică
şi că fac muzica generaţiei lor, cu sonorităţi noi, cu orchestraţii gândite altfel,
în timp ce tineretul ar trebui să înţeleagă
că baza au fost, nu numai în România,
anumite nume grele care au creat nişte
curente, iar artiştii mai în vârstă pot avea
succes la tineri.
În timpul acestui recent concert al
vostru ai vorbit despre faptul că-l
uităm pe Nichita Stănescu, pe
Eminescu şi pe Dumnezeu.
Am spus aşa: dacă-l uităm pe Nichita
Stănescu, dacă-l uităm pe Eminescu,
adică dacă nu-i preţuim şi nu le dăm atenţia cuvenită, o să ajungem să-l uităm pe
Dumnezeu. Pentru că lucrurile mari încep
de la faptele mici. În momentul în care eşti
atent, în autobuz, să oferi locul unei femei
gravide sau unui bătrân, înseamnă că în
sufletul tău există atenţie pentru infinit
mai multe alte lucruri. Despre asta am
vorbit, despre faptul că uităm valoarea.
Dacă o uităm pe aceasta, din faţa noastră,
este imposibil să-i dăm valoare unui lucru
nepalpabil, nepământean. Şi înseamnă că
ne închidem, că anulăm exact esenţialul
uman – bucuria de a capta energie. Iar
cine se duce la teatru, la un concert, cine
merge la biserică este imposibil să nu
simtă energia aceasta pozitivă şi să nu o
primească. Comunismul a făcut trei greşeli fabuloase: a încercat să-l îndepărteze
pe om de Dumnezeu, a dat cinci minute
www.presamil.ro
[email protected]
 REDACTOR-{EF ADJUNCT:
colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120.
 REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:
locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87, int. 108.
 SECRETAR DE REDAC}IE: locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
 REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,
plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu,
Silvia Mircea, Elena David.
Responsabil de num`r: sublocotenent Marius Mocanu
Tot din cauza comunismului, militarul român a fost privit dintr-o
perspectivă delicată. Adică, în armată
erau cei cu pile şi cei plătiţi foarte bine. De
când s-a scos armata obligatorie, oamenii
au început să îi privească altfel pe militari.
Pe toţi cei pe care i-am auzit vorbind despre stagiul militar obligatoriu şi care l-au
făcut, pentru că eu nu am făcut armata,
chiar dacă era o perioadă dificilă a vieţii
şi toţi fugeau de ea, cu toţii au amintiri
frumoase din armată. Şi pe toţi, într-un
fel sau altul, i-a educat. Întotdeauna au
existat, între cadrele militare, nişte oameni
foarte disciplinaţi. Datorită meseriei, în
primul rând. De fapt, este o dualitate aici,
pentru că nu poţi face această meserie
fără o bază educaţională de genul acesta.
Şi cred că militarul român acum arată la
fel ca militarul american sau, german, rus,
oricare tipologie de militar îşi închipuie fiecare dintre noi. Cred că este la
nivelul acela. Şi uite că, inclusiv cei care
înjură armata văd şi ei că, atunci când
sunt calamităţile, vine armata, când sunt
probleme, vine armata. Şi, de multe ori,
oamenii aceia mănâncă doar… o cană de
ceai, vorba bancului, şi stau în frig sau în
apă ca să salveze nişte vieţi. Armata nu
înseamnă numai generali, ci de la generali
până la cel mai mic grad, până la soldat.
Asta înseamnă armata. Niciodată nu avem
o vedere de ansamblu. Avem doar păreri
trunchiate. Dar cred că armata şi-a căpătat
tot mai mare respect. Şi asta se vede inclusiv din nişte sondaje care s-au făcut, că
oamenii au încredere în ea. De ce? Pentru
că i-a salvat. Să fii pe locul doi, ca instituţie, în topul încrederii populaţiei, mi se
pare o performanţă fabuloasă. Aş vrea să
le spun militarilor că armata este un stil de
viaţă şi că fără a exista şi acest stil de viaţă
am fi mult mai săraci. Şi că este nevoie
ca ei să aibă deschiderea şi bucuria de a-i
înţelege şi pe cei care-i iubesc şi pe cei care
nu-i iubesc. n
INTERVIU REALIZAT DE
C~PITAN CORNELIA MIH~IL~
[email protected]
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:
Maria-Ioana Gal, plutonier-major C`t`lin Ovreiu.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu.
FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,
Petric` Mihalache.
DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,
Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.
Taxele po[tale – achitate conform
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/85981980.
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extra
ora 16.00
se este permis` \n condi]iile
ISSN12233641.
145
C.614/2015
prev`zute de art. 33 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor [i drepturile conexe.”

ZBOR |N COMUN PE CERUL TRANSILVANIEI

Transcription

Similar documents

TR-85M1 - Brigada 15 Mecanizată "Podu Înalt"

trident poseidon 2015 trident poseidon 2015

pregătiţi pentru performanţă - Trustul de presa al Ministerului

CUPRINS - Ministerul Economiei

20 - Trustul de presa al Ministerului Apararii Nationale

Revolutia MLM : Un Manifest de catre Randy Gage

Liviu Vălenaş - Biblioteca Judeţeană Timiş