trident poseidon 2015 trident poseidon 2015

Transcription

trident poseidon 2015 trident poseidon 2015
EVENIMENT
PERSONALIT~}I
SCRIITORUL CEH ROMAN RÁŽ:
EROII,
OMAGIA}I
LE MUL}UMESC MILITARILOR
ROMÂNI PENTRU ELIBERAREA
CEHOSLOVACIEI!
Pagina 3
Pagina 24
Observatorul militar
www.mapn.ro
www.presamil.ro
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER
MAPN.RO
OBSERVATORULMILITAR
 ANUL XXIV NR. 20 (1.306) 27 MAI – 2 IUNIE 2015  24 PAGINI  1,20 LEI 
EDITOR:
MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE
FONDAT LA 23 IULIE 1859
FOTO: CRISTIAN VL~SCEANU
TRIDENT POSEIDON 2015
Î
n perioada 22-28 mai, în apele teritoriale ale României [i în apele interna]ionale
ale M`rii Negre, se desf`[oar` exerci]iul multina]ional Trident Poseidon 2015.
INSTRUC}IE
SPORT
LUPII
NEGRI
ATAC~
ÎN
P~DURILE
BAVARIEI
STELI{TII –
PE PODIUMUL
CAMPIONATELOR
INTERNA}IONALE
DE ATLETISM
ALE ROMÂNIEI
Pagina 4
31 MAI – ZIUA GENI{TILOR MILITARI
Pagina 23
31 MAI – ZIUA REZERVISTULUI
2 Observatorul militar
www.presamil.ro
AGENDA S~PT~M@NII
uCadeţi americani, la Sibiu. În perioada 16 mai-6 iunie, opt
cadeţi din Statele Unite ale Americii, incluşi în programul de formare
a ofiţerilor de rezervă (ROTC), participă la activităţi de instruire şi
socio-culturale comune cu studenţii Academiei Forţelor Terestre,
în cadrul programului CULP (Cultural understanding and language
proficiency). (MAIOR DANIEL DOROBAN}U)
uEvaluare. În perioada 18-22 mai, Batalionul 3 Geniu General
Constantin Poenaru a desfăşurat un exerciţiu de evaluare cu trupe
în teren, în poligonul Câlnău şi într-un raion situat la doi kilometri
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
EXERCI}IU MULTINA}IONAL
Î
n perioada 22-28 mai, în apele teritoriale ale României [i în apele interna]ionale
ale M`rii Negre, se desf`[oar` exerci]iul multina]ional Trident Poseidon 2015.
A
ctivitatea este organizată, în premieră, de
Forţele Navale române, şi reprezintă secvenţa
navală a exerciţiului Romanian Trident 2015, condus
de Comandamentul Forţelor Întrunite din Statul Major
General.
La exerciţiu participă 12 nave militare româneşti,
dragorul maritim bulgăresc Shkval, distrugătorul
american USS Ross, precum şi forţe aparţinând Statului
Major al Forţelor Terestre, Statului Major al Forţelor
Aeriene, ISU Dobrogea, Gărzii de Coastă, Grupului
Servicii Petroliere şi Direcţiei Medicale.
Pe timpul staţionării navelor din Bulgaria şi SUA
în portul militar Constanţa, militarii implicaţi la
exerciţiu au participat la ateliere de lucru comune,
organizate la bordul acestora. Luni, 25 mai, acţiunea s-a
mutat pe mare, unde echipajele celor 14 nave militare
participante la exerciţiu au început exerciţii comune şi
trageri de luptă, fiind exersate proceduri specifice de
răspuns în situaţii de criză.
Cu această ocazie, au fost evaluate şi certificate
structurile Forţelor Navale române nominalizate pentru
pachetul de forţe NATO Response Force (NRF) 2016,
respectiv fregata Regina Maria, Dragorul maritim 30,
o grupă de scafandri EOD şi ofiţeri de stat major. n
LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL
CONCURS APLICATIV-MILITAR
amonte de podul Mărăcineni, de pe râul Buzău. Scenariul exerciţiului şi locaţiile au fost adecvate îndeplinirii obiectivelor de instruire
ale participanţilor şi au asigurat cadrul operaţional de evaluare a
detaşamentului Purificare Apă, din compunerea unităţii. La finalul
evaluării, comandantul Diviziei 2 Infanterie Getica, general-maior
Lucian Foca, i-a felicitat pe participanţii la evaluare. (MAISTRU MILITAR
CLASA I IULIAN CADULENCU)
uEroii sportului. Joi, 21 mai, colonelul (ret) Vasile Teodorescu,
în calitate de fondator şi fost comandant al Facultăţii Militare de
Educaţie Fizică din Bucureşti (FMEF), alături de foşti comandanţi,
cadre didactice şi absolvenţi ai acestei instituţii, a organizat activităţi dedicate zilei eroilor militari şi comemorării generalului Virgil
Bădulescu, promotorul mişcării sportive şi învăţământului superior
de profil din România. Printre participanţi s-au aflat generalii de
brigadă (r) Cristian Gaţu şi Laurenţiu Roşu, precum şi preşedintele
Federaţiei Române de Handbal, Alexandru Dedu. Seria activităţilor
s-a încheiat vineri, 22 mai, cu o reuniune a primei promoţii de ofiţeri
FMEF, întâlnire prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la absolvire.
Manifestarea a adunat, în Sala de festivităţi a UNEFS, elita sportului
românesc de ieri şi de astăzi. (PLUTONIER ALINA CRI{AN)
uExpoziţie de donaţii. Sala Ferdinand a Muzeului Militar
Naţional Regele Ferdinand I, din Bucureşti, găzduieşte timp de o
lună, începând cu 21 mai, expoziţia Donaţii şi Donatori, aflată,
anul acesta, la cea de-a IX-a ediţie. Este o tradiţie veche ca, de Ziua
Eroilor, la Muzeul Militar Naţional să se realizeze o expoziţie cu
donaţiile primite pe parcursul unui an. După o întrerupere de 12
ani, din cauza numărului din ce în ce mai mic al obiectelor donate,
iniţiativa a fost reluată prin grija muzeografului Anca Ionescu. Printre exponate se remarcă Ordinul de Justiţie Românesc, o decoraţie
foarte rară, donată de Lucia Soranu Şugariu, uniforma de deşert,
donată de şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae
Ciucă, o uniformă de student al Academiei Navale din Indianapolis,
SUA, donată de Doru Huţanu, fost student al acestei instituţii. De
asemenea, expoziţia cuprinde decoraţii şi brevete care au aparţinut
generalului Leonard Mociulschi şi panoplii cu arme, dintre care se
remarcă două pumnale caucaziene, ordinul turcesc Medgidie şi ordinul George I al Greciei. (MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA)
uLecţie de comunicaţii militare. Recent, militari ai Centrului
54 Comunicaţii RMNC, din Oradea, au participat la secţiunea activităţilor practice demonstrative din cadrul simpozionului Brain-
S
ec]ia Educa]ie Fizic` din Statul Major General, cu sprijinul {colii de Mai[tri
Militari [i Subofi]eri a For]elor Terestre Basarab I, a {colii de Aplica]ie pentru
Unit`]i de Lupt` Mihai Viteazul [i a Direc]iei Jude]ene pentru Tineret [i Sport Arge[, a
organizat, recent, la Pite[ti, etapa final` pe Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a competi]iilor aplicativ-militare [i sportive pentru institu]iile militare de înv`]`mânt, etapa
a II-a (probe aplicativ-militare, atletism [i nata]ie).
L
„
a start s-au aliniat peste 200 de elevi
şi studenţi militari, de la academii şi
şcoli militare de maiştri militari şi subofiţeri
ale categoriilor de forţe ale armatei şi de la
Academia Tehnică Militară.
Câştigătorii primelor trei locuri în clasamentul general pentru academiile militare
au fost sportivii Academiei Navale Mircea cel
Bătrân (locul I), urmaţi de cei ai Academiei
Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu (locul al
II-lea) şi de cei ai Academiei Tehnice Militare (locul al III-lea). Clasamentul general
pentru şcolile militare de maiştri militari şi
subofiţeri a adus pe podium reprezentanţii
Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri
a Forţelor Terestre (locul I), urmaţi de cei ai
Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri
a Forţelor Navale (locul al II-lea) şi de cei ai
Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri
a Forţelor Aeriene (locul al III-lea). n
DIXI !
Cu prilejul Zilei Eroilor, îi comemor`m [i pe militarii c`zu]i în teatrele
de opera]ii sau în alte misiuni pe teritoriul ori în afara ]`rii. Ace[ti eroi,
cunoscu]i sau necunoscu]i, ne ofer` peste timp cea mai pre]ioas` lec]ie
a d`ruirii de sine în numele unui ideal suprem, acela de a-[i servi patria.
Exemplul lor de abnega]ie [i devotament, al felului în care [i-au slujit
]ara necondi]ionat, este unul demn de urmat de c`tre genera]iile
viitoare.
KLAUS IOHANNIS
PRE{EDINTELE ROM@NIEI
storming în Agora Cercurilor Studenţeşti, desfăşurat la Universitatea
Agora, din aceeaşi localitate. Elevilor, studenţilor şi celorlalţi participanţi le-au fost prezentate activităţile specifice unităţii şi tehnica
de comunicaţii din dotare.
uTrofeul majoretelor. Miercuri, 20 mai, la Colegiul Naţional
Militar Mihai Viteazul s-a desfăşurat competiţia sportivă feminină
Cupa majoretelor. Ajunsă la cea de a 13-a ediţie, întrecerea între
fete s-a dovedit a fi inedită atât prin complexitatea exerciţiilor,
cât şi a ţinutei, atitudinii şi atmosferei create. Cele trei echipe,
prin pregătirea, dăruirea şi pasiunea cu care au performat în faţa
publicului, au impresionat membrii juriului, care au punctat tehnica
şi dinamica mişcărilor, sincronizarea, complexitatea şi originalitatea
exerciţiului, dar şi talentul şi eleganţa. La finalul ediţiei, primul loc
a fost ocupat de majoretele clasei a X-a, urmate de cele ale clasei a
XI-a şi de cele ale clasei a IX-a. n (DANIELA FILIMON)
FOTO: ELEV CAPORAL SILVIU ISPAS
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
uALBA IULIA. În perioada 23-28 mai, Colegiul Na]ional Militar Mihai Viteazul, din Alba
Iulia, este gazda celei de-a 43-a edi]ii a Olimpiadei de var` a sportului militar liceal, la
care particip` loturile sportive ale celor trei colegii na]ionale militare din Alba Iulia,
Breaza [i Câmpulung Moldovenesc. n
DANIELA FILIMON
EVENIMENT
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
REUNIUNE ANUAL~
M
J
Observatorul militar
www.presamil.ro
3
oi, 21 mai, de Ziua Eroilor, au avut loc ceremonii militare, în Capital` [i în garnizoanele din ]ar`.
inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a participat luni, 25 mai, la sediul
MApN, la reuniunea anual` a ata[a]ilor ap`r`rii acredita]i la Bucure[ti.
EROII, OMAGIA}I
FOTO: VALENTIN CIOBÎRC~
MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA
O
ficialul român a apreciat activitatea desfăşurată de diplomaţii militari prezenţi
în ţara noastră, dar şi nivelul relaţiilor militare
bilaterale dintre România şi statele reprezentate
de către aceştia.
Totodată, ministrul Mircea Duşa a exprimat
preocuparea de a răspunde adecvat noilor provocări de securitate din flancul estic al NATO,
prin punerea la dispoziţia Alianţei a unui
comandament multinaţional de nivel divizie,
precum şi prin găzduirea unei unităţi multinaţionale de integrare a forţelor NATO (NFIU).
Am caracterizat această decizie drept una
istorică pentru ţara noastră, după aderarea la
NATO, în 2004. Ne-am propus ca, într-o primă
etapă, să putem atinge capacitatea iniţială a
NFIU până la sfârşitul lunii iunie a acestui an,
iar până la Summitul din Polonia din 2016, să fie
realizată capacitatea completă. În ceea ce priveşte
comandamentul multinaţional de nivel divizie,
preconizăm realizarea capacităţii operaţionale
iniţiale înainte de Reuniunea de la Varşovia, iar
a capacităţii operaţionale complete în anul 2018,
a declarat ministrul Duşa.
În discursul său, oficialul MApN a evidenţiat
măsurile de asigurare imediată, agreate la nivel
aliat şi luate pe plan naţional, printre cele mai
importante numărându-se intensificarea misiunilor de poliţie aeriană, executate de aviaţia
de vânătoare, precum şi a celor de instruire,
desfăşurate împreună cu un detaşament cana-
dian de aeronave CF-18, în vara anului 2014,
iar în prezent cu un detaşament portughez de
avioane F-16, creşterea prezenţei navale în Marea Neagră, context în care Portul Constanţa a
găzduit nave americane şi din alte state aliate,
intensificarea instruirii în comun a unităţilor şi
marilor unităţi din Forţele Terestre cu structuri
similare din alte ţări.
La nivelul anului 2014, numărul exerciţiilor
şi activităţilor de instruire la nivel naţional a
crescut cu 25 de procente, faţă de 2013, iar cele
executate la nivel bilateral/aliat au înregistrat o
creştere cu 133 la sută. În 2015, activităţile în comun vor fi mai numeroase, în prezent aflându-se în
desfăşurare câteva exerciţii multinaţionale de
mare amploare, a afirmat ministrul apărării
naţionale.
Ministrul Duşa a arătat că prioritatea Ministerului Apărării Naţionale în acest an este
restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei
României, concomitent cu îndeplinirea angajamentelor care decurg din calitatea de stat
membru al NATO, UE, ONU şi OSCE.
Condiţia de bază pentru asigurarea sustenabilităţii acestor demersuri a fost creşterea
alocaţiilor bugetare pentru apărare. Obiectivele
asumate au fost realizate datorită unei susţineri
financiare consistente din partea Guvernului,
anul 2014 fiind cel mai bun an bugetar pentru
armată, din 2008 şi până în prezent, a spus
demnitarul român. n
155 DE ANI ÎN SLUJBA CULTURII
IRINA-MIHAELA NEDELCU
S
Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi
prim-ministrul Victor Ponta au transmis, prin
consilierii Sebastian Huluban şi Mirel Palada,
felicitări personalului bibliotecii pentru activitatea
pe care o desfăşoară în scopul de a sădi, în sufletul
celor care trec pragul prestigioasei instituţii militare de cultură, dragostea şi respectul faţă de carte.
De la înfiinţarea sa, în mai 1860, Biblioteca
Militară Naţională a venit mereu în întâmpinarea
celor interesaţi de bogatul său patrimoniu, compus
dintr-un valoros fond de publicaţii, colecţii de
carte veche şi rară, periodice şi lucrări de referinţă.
Faptul că cinstim Biblioteca Militară Naţională nu este decât un semn grăitor că bibliotecile
din armată, împreună cu celelalte instituţii profesioniste de cultură, au posibilitatea să-şi regăsească o cadenţă de evoluţie, un mod superior
de participare la viaţa organismului militar, în
FOTO: PETRIC~ MIHALACHE
`rb`torirea a 155 de ani de
la înfiin]area Bibliotecii Militare
Na]ionale a avut loc luni, 25 mai, în
Sala de Marmur` a Palatului Cercului Militar Na]ional. Al`turi de
prieteni statornici [i fideli ai
c`r]ii, la eveniment au participat reprezentan]ii unor structuri centrale
din MApN, dar [i ai celor mai
importante institu]ii ale
administra]iei centrale de stat.
ansamblul său, a subliniat, cu ocazia aniversării,
generalul-locotenent Cătălin Zisu, comandantul
Comandamentului logistic întrunit. Biblioteca
Militară Naţională a fost şi rămâne un loc privilegiat. Generaţii de-a rândul i-au deschis uşa cu
încredere, emoţie şi pasiune, cu nesecată dorinţă
de a afla, de a învăţa, de a pătrunde tainele culturii. 155 de ani de existenţă reprezintă un pariu
câştigat asupra timpului. Vă felicit pentru reuşite
şi vă doresc La mulţi ani!, în slujba culturii scrise
româneşti. n
La Bucureşti, ceremonii militare de depuneri de coroane de flori s-au desfăşurat la
Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol, la Monumentul eroilor militari
căzuţi în misiune în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României, de la Palatul Naţional
al Copiilor, Monumentul Eroilor Patriei, de la Universitatea Naţională de Apărare Carol
I, şi la Cimitirul Militar Ghencea.
La ceremonia de la Monumentul Ostaşului Necunoscut au participat preşedintele
României, Klaus Iohannis, secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare,
Valeriu Nicuţ, locţiitorul şefului Statului Major General, general-maior Adrian Tonea,
locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Ion Ungureanu,
militari din Ministerul Apărării Naţionale, veterani de război, ataşaţi militari acreditaţi
în România, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, cadre militare în retragere
şi rezervă şi reprezentanţi ai autorităţilor publice.
În aceeaşi zi, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi
creşterea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava, a participat la ceremonia depunerii
de coroane la monumentul dedicat militarilor americani, care au murit pe teritoriul
României în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Pentru cinstirea eroilor neamului, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a
participat, în aceeaşi zi, la ceremonia organizată la Monumentul Eroilor de la Oarba de
Mureş, ridicat în memoria celor 11.000 de ostaşi români căzuţi la datorie în cel de Al
Doilea Război Mondial, în luptele pentru eliberarea teritoriului românesc, din toamna
anului 1944.
Militarii din Forţele Navale au organizat o ceremonie militară şi religioasă în memoria contraamiralului Horia Măcellariu, care îşi doarme somnul de veci alături de
domnitorul Mircea cel Bătrân, la Mănăstirea Cozia. Contraamiralul Măcellariu a luptat
în cel de Al Doilea Război Mondial, aflându-se la comanda distrugătorului Regina Maria, fiind decorat cu Ordinul Coroana României şi Crucea de Cavaler al Crucii de Fier.
De asemenea, marinarii militari au participat la ceremonii militare şi religioase în
garnizoanele Constanţa, Mangalia şi Tulcea.
Manifestări similare, de omagiere a eroilor patriei, au fost organizate în toate garnizoanele din ţară în care sunt dislocate unităţi şi mari unităţi. n
Î
SARMIS 15
n garnizoana Braşov şi la Centrul
de Instruire pentru Luptă al Forţelor
Terestre Getica, din Cincu, începând cu
a două jumătate a lunii mai şi până la
sfârşitul primei săptămâni din luna iunie,
1.500 de militari din Canada, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi România, cu aproximativ 200 de mijloace de
luptă, participă la exerciţiul multinaţional
de instruire prin simulare reală şi cu trageri de luptă Sarmis 15. Marţi, 26 mai,
ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa,
S
însoţit de şeful Statului Major General,
general-locotenent Nicolae Ciucă, au
participat la Ziua Distinşilor Vizitatori
a exerciţiului multinaţional întrunit, din
poligonul Cincu.
Cerinţa generală a exerciţiului este
axată pe pregătirea specifică a structurilor de comandă şi execuţie ale Brigăzii
2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, în
context internaţional. n
LOCOTENENT-COLONEL
DORINEL COTEA
JURNALI{TI MILITARI,
LA COLEGIUL NA}IONAL
DE AP~RARE
ăptămâna trecută, la invitaţia conducerii Colegiului Naţional de Apărare
(CNAp), jurnalişti militari din Trustul de Presă al MApN au prezentat
cursanţilor înscrişi la Cursul „Probleme actuale ale securităţii naţionale”, organizat la CNAp, produsele editoriale realizate în cadrul principalei instituţii
de presă din Armata României: „Observatorul militar”, „Viaţa militară” şi
„Spirit militar modern”, emisiunile militare de radio şi televiziune, precum şi
două din filmele produse de cineaştii Studioului Cinematografic al Armatei,
premiate, anul trecut, la Festivalul Internaţional al Filmului Militar de la Roma
(„Cuvintele zilei”, scenariul şi regia: Adrian Leonte, şi „Premiul”, scenariul şi
regia: căpitan Constantin Mireanu).
Dezbaterile au vizat rolul jurnalistului militar în actuala societate informaţională, importanţa produselor publicistice realizate de Trustul de Presă al MApN în
prezervarea valorilor şi simbolurilor naţionale, capcanele şi dificultăţile mediului
online, jurnaliştii militari primind din partea cursanţilor Colegiului Naţional de
Apărare un util feedback pentru demersurile lor profesionale. n (F.Ş.)
4
Observatorul militar
www.presamil.ro
INSTRUC}IE
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
LUPII NEGRI ATAC~
ÎN P~DURILE BAVARIEI
PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
[email protected]
FOTO: C~PITAN ION ANGHEL,
PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
E
xerci]iul multina]ional Combined Resolve IV este
în plin` desf`[urare. Militarii Batalionului 151
Infanterie, cunoscu]i drept Lupii Negri, au ajuns
în zonele de dislocare din aria de responsabilitate
[i au început ac]iunile specifice.
D
ealurile Bavariei din
Centrul de instruire de
la Hohenfels (JMRC)
sunt locuri propice de pregătire
pentru Lupii Negri din Batalionul
151 Infanterie. După ce au parcurs
cursurile de instruire, militarii
ieşeni s-au echipat cu sistemele
MILES, care permit monitorizarea
activităţii lor în timpul acţiunilor
desfăşurate în teren tactic, şi au
ocupat poziţiile de acţiune stabilite.
Ploaia doar i-a sâcâit pe Lupii
Negri. Până la începerea exerciţiilor
de rezolvare a unor situaţii tactice,
aceştia s-au antrenat continuu. Au
făcut recunoaşteri în teren, şi-au
stabilit repere şi au stat tot timpul
vigilenţi, pentru că adversarii
(OPFOR) puteau ataca oricând.
Terenul deluros şi pădurea le-au
fost de ajutor militarilor ieşeni, deoarece le-au permis să-şi camufleze
poziţiile şi intenţiile tactice. Fie zi
sau noapte, ei nu au avut niciun
moment de tihnă până nu şi-au
asigurat liniştea bârlogului. Antrenamentele din ţară şi experienţa teatrelor de operaţii şi-au spus
cuvântul. Tehnica deplasată pentru exerciţiu se comportă foarte
bine, având în vedere terenul de
desfăşurare a acţiunilor.
Exerciţiile de rezolvare a unor
situaţii tactice au fost planificate
la ore diferite atât ziua, cât şi
noaptea, indiferent de vremea de
afară, într-un mediu tactic complex cu forţe multinaţionale. Sub
ochiul atent al observatorilorcontrolori de la JMRC, acţiunile
au decurs conform planificărilor.
Nimănui nu i-a fost uşor,
implicarea a fost maximă
şi rezultatele pe măsură.
Lupii Negri sunt bucuroşi să
participe la un astfel de exerciţiu,
a declarat comandantul detaşa-
Antrenament cu armamentul greu de infanterie, montat pe TAB 79.
mentului românesc prezent la
Combined Resolve IV, locote-
Aici [i acum, doar Lupii Negri!
nent-colonel Marius Iacobuţ.
Beneficiem de toate facilităţile
acestui centru de pregătire şi, astfel, avem imaginea clară şi reală
a nivelului de pregătire la care
am ajuns. Lucrăm într-un mediu
internaţional, ceea ce ne ajută să
ne dezvoltăm atât capabilităţile,
cât şi cunoştinţele lingvistice.
Combined Resolve IV este un
pas mare în pregătirea noastră şi
vrem să acumulăm cât mai multă
experienţă de pe urma acestei
participări. n
Mitraliera,
gata
de
ac]iune!
Geni[tii români [i americani instaleaz` baraje antipersonal.
Patrulare, \n drum spre tab`r`.
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
INSTRUC}IE
Observatorul militar
www.presamil.ro
5
PROGNOZA
INTEROPERABILIT~}II
L
a începutul acestei luni, o delega]ie român` format` din [ase ofi]eri, speciali[ti \n ap`rare CBRN,
a participat la exerci]iul multina]ional
Brave Beduin 2015, desf`[urat la Skive, Danemarca.
Exerciţiul NATO de tip CPX
s-a desfăşurat în perioada 3-7
mai, cu participarea a 13 state
din Alianţa Nord-Atlantică şi
partenere: Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Germania, Italia,
Letonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România şi
Suedia. Scopul activităţii a fost de
antrenare a specialiştilor din naţiunile participante în realizarea
prognozei zonelor contaminate,
a avertizării şi raportării CBRN,
conform standardelor NATO.
Echipa care a reprezentat
ţara noastră a fost selectată din
categoriile de forţe ale Armatei
României şi instruită la Baza de
Instruire pentru Apărare CBRN
Muscel. De pregătirea acesteia
s-a ocupat colonelul Constantin
Boutiuc, de la Centrul Naţional
Militar de Comandă (Nucleu)
din Statul Major General (SMG),
structură care coordonează
supravegherea CBRN în Armata
României. Principalul beneficiu
al participării la exerciţiul Brave
Beduin a fost realizarea interoperabilităţii procedurale şi acţionale
între ţările care au luat parte la
acesta, explică ofiţerul care s-a
ocupat de implementarea manualului ce stă la baza instruirii în
prognoze CBRN.
Scenariul exerciţiului a fost
dezvoltat pe o situaţie fictivă,
zona de desfăşurare a acţiunilor
fiind împărţită în zone de responsabilitate de divizie, brigadă,
baze aeriene şi grupări navale.
Participanţii au realizat prognoze
ale contaminărilor generate de
lovituri chimice, nucleare sau
biologice, pe care le reprezentau
apoi pe hartă. Delegaţia română
a asigurat un centru de colectare
informaţii, analiză şi prognoză,
Collection Centre, care transmitea
situaţia primită celei de-a doua
structuri, de coordonare, White
Cell, unde erau aşezate, pe o hartă
cu dimensiunea unui teren de
tenis, marcajele specifice. Acolo
se forma imaginea de ansamblu a
evenimentelor.
White Cell a fost asigurată
de căpitanul Mihail Constantinescu, din Centrul Naţional
Militar de Comandă (Nucleu) şi
maiorul Călin Gava, de la Baza de
Instruire pentru apărare CBRN
Muscel. În Collection Centre au
fost locotenentul Adina Ioana
Ciobanu, de la Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt, locotenentul
Radu Alexandru Cojocariu, de
PLUTONIER ALINA CRI{AN
[email protected]
la Baza 95 Aeriană erou aviator
Alexandru Şerbănescu, sublocotenentul Marius George Pârvan,
de la Componenta Operaţională
Aeriană, şi sublocotenentul Ioana
Adriana Brata, de la Brigada 1
Mecanizată Argedava.
Ofiţerii din Collection Centre
au realizat, în format electronic,
scris şi sub formă grafică, documentele specifice de avertizare,
raportare şi evidenţă a incidentelor CBRN, în timp ce personalul
din White Cell colecta informaţiile, corela rezultatele obţinute
în urma prognozelor CBRN şi
întocmea documentele de conducere, detaliază căpitanul Mihail
Constantinescu. Celula noastră
acoperea o structură de nivel brigadă. Spaţiul de pe hartă pe care
juca delegaţia României măsura
aproximativ patru metri pătraţi.
Echipa României s-a remarcat prin meticulozitatea cu care
şi-a îndeplinit sarcinile. Deşi
procedurile, în marea lor majoritate, sunt realizate pe calculator, cu aplicaţia CBRN Analysis,
ei au utilizat şi procedurile
detaliate de calcul ale prognozelor contaminării, desenate pe
hartă.
Exerciţiul a reliefat importanţa acordată de statele membre NATO realizării interoperabilităţii structurilor naţionale
similare de avertizare şi raportare CBRN atât din punct de
vedere procedural, cât şi structural. S-a urmărit perfecţionarea
şi uniformizarea procedurilor,
astfel încât, pe timpul acţiunii în
teatrele de operaţii, schimbul de
date în context multinaţional să
fie eficient şi oportun.
Participan]ii la exerci]iul multina]ional Brave Beduin 2015, Danemarca.
Brave Beduin 2015 a marcat
a şaptea participare a ţării noastre la această activitate internaţională. Din păcate, prezenţa
României, începută odată cu
intrarea în Alianţa NordAtlantică, nu a fost continuă,
din cauza restricţiilor bugetare şi condiţionarea deţinerii
ultimei versiuni a softului de
specialitate, pe care lucrează
toate ţările membre NATO.
Eu am participat la patru
exerciţii ca jucător, începând cu
prima prezenţă a României, spune
colonelul Constantin Boutiuc, iar
la ultimele trei m-am ocupat de
pregătirea delegaţiei române. Este
o experienţă valoroasă, din care ai
multe de învăţat. Ofiţerii noştri au
avut, şi de această dată, o capacitate de reacţie foarte bună în ceea
ce priveşte raportarea exploziilor
nucleare, atacurilor chimice şi biologice, prognozarea şi avertizarea
pericolelor asociate şi zonelor de
risc CBRN. n
6
Observatorul militar
INSTRUC}IE
www.presamil.ro
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
FR~}IA ARMELOR
MAIOR M~D~LINA ILINCA
FOTO: LOCOTENENT-COLONEL ADRIAN CURIMAN,
PLUTONIER-MAJOR VALENTIN CIOB|RC~
P
este 750 de militari
din Brigada 1 Mecanizat` Argedava, având
în sprijin structuri din for]ele aeriene [i navale,
s-au antrenat în comun cu
subunit`]i din armatele
Bulgariei [i Statelor Unite ale Americii, în cadrul
modulul anual de preg`tire
Platinum Eagle, parte a
exerci]iului multina]ional
Black Sea Rotational Force
15 (BSRF-15).
Înc` o aterizare reu[it`.
B
azat pe un scenariu fictiv,
exerciţiul cu tema Ofensiva din mişcare pentru nimicirea
inamicului pătruns în capul de pod şi
trecerea la apărare pe litoral a testat
abilităţile militarilor de a face faţă
provocărilor unui posibil conflict
real. Pe parcursul derulării acţiunilor de luptă, infanteriştii români
au demonstrat că pot colabora cu
artileriştii, paraşutiştii şi tanchiştii,
având acelaşi limbaj atât cu partenerii americani, cât şi cu cei bulgari.
Acest fapt a fost remarcat şi de
comandantul Brigăzii 1 Mecanizată
Argedava, colonel Vlad Gheorghiţă:
Coordonarea tuturor participanţilor
pe faze şi etape ale acţiunii militare
a avut un rol esenţial, asigurând
introducerea în operaţia ofensivă a
forţelor şi mijloacelor.
Ofensiva a fost iniţiată de militarii Batalionului 2 Infanterie Călugăreni, la comanda locotenent-colonelului Ovidiu Lungu. În sprijinul lor
au venit şi paraşutiştii Batalionului
495 Infanterie Ştefan Şoverth, care
au realizat surprinderea inamicului.
Cu foc direct au intervenit tanchiştii
Batalionului 114 Tancuri Petru Cercel şi artileriştii Batalionului 113 Bărăganul. Elicopterele IAR-330 Puma
au sprijinit din aer forţele dislocate
la sol. Un rol important în scenariu
a avut şi o subunitate din Batalionul
307 Infanterie Marină. Cu alte
cuvinte, poligonul Babadag a fost,
timp de o oră, un adevărat teatru
de război, unde toţi participanţii au
avut un singur scop: să demonstreze
că se instruiesc aşa cum vor lupta.
Marţi, 26 mai, ministrul apărării
naţionale, Mircea Duşa – însoţit de
şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciucă, şeful
Statului Major al Forţelor Terestre,
general-maior Dumitru Scarlat,
şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general-maior Laurian Anastasof – a participat la Ziua Distinşilor
Vizitatori a modulului anual de
pregătire Platinum Eagle 15, din poligonul Babadag. Lor li s-au alăturat
însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean
Thompson, preşedintele Comisiei
pentru apărare din Camera Deputaţilor, Ion Mocioalcă, precum şi
reprezentanţi ai autorităţilor locale.
Cu această ocazie, ministrul Mircea
Duşa le-a mulţumit militarilor participanţi la exerciţiul multinaţional
şi i-a felicitat pentru îndeplinirea, cu
succes, a obiectivelor propuse. n
Platinum Eagle 15 s-a desf`[urat sub privirile atente ale invita]ilor.
Drapelele ]`rilor participante au fluturat \n murmurul poligonului.
Nimic nu st` în calea for]ei
În drum spre ]int`!
|n ofensiv`!
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militar
INSTRUC}IE
www.presamil.ro
7
Cerul albastru a fost colorat de para[uti[tii Batalionului 495 Infanterie.
Elicopterele IAR-330 Puma sprijin` ofensiva din mi[care.
de p`trundere a tancurilor.
Ultimele corec]ii înainte de tragere.
Observatorul militar
8
www.presamil.ro
INSTRUC}IE
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
B
atalionul Instruc]ie Comunica]ii [i Informatic`
Fra]ii Buze[ti din Craiova
s`rb`tore[te, la 1 iunie, 35
de ani de la înfiin]are. Un
timp în care [i-a câ[tigat
un loc bine definit în angrenajul armatei române,
prin priceperea [i d`ruirea
oamenilor de aici.
De la simplu
la complex
Unitatea din Cetatea Băniei este
structura specializată pentru formarea
şi perfecţionarea militarilor în arma
comunicaţii şi informatică din armata
română. Pe parcursul celor 35 de ani
de existenţă, structura a funcţionat sub
diferite denumiri. Astfel, la 1 iunie 1980,
a luat fiinţă Regimentul 46 Transmisiuni,
care aparţinea de Armata a III-a. În anul
2001, acesta a fost transformat în Baza
14 Instrucţie şi Transmisiuni, iar patru
ani mai târziu, baza se reorganizează ca o
unitate flexibilă, cu un efectiv mai redus,
devenind Batalionul Instrucţie Transmisiuni. Actuala formă, Batalionul Instrucţie
Comunicaţii şi Informatică Fraţii Buzeşti,
avea să apară la 1 iulie 2008.
De-a lungul timpului s-a încercat,
printr-o relaţie constantă cu beneficiarii,
o eficientizare a programului de pregătire.
,,
În acest moment, unitatea pe
care o comand este preg`tit` s`
treac` la o nou` etap`, pentru c`
dispunem de o baz` material`
\mbun`t`]it` în permanen]`, care
r`spunde cerin]elor momentului.
COLONEL GHEORGHE DINC~,
COMANDANTUL BATALIONULUI
INSTRUC}IE COMUNICA}II {I INFORMATIC~
FRA}II BUZE{TI
Cerinţă necesară, de altfel, pentru a fi mereu în concordanţă cu schimbările rapide
care au loc în acest domeniu, unul dintre
cele mai dinamice de la un an la altul. În
acest sens, cu anumite eforturi, şi baza
materială a fost îmbunătăţită.
Am iniţiat, de mult timp, un proces
de perfecţionare a instructorilor, de a-i
trimite la o multitudine de cursuri în
domeniul pedagogic. Prin grija pe care o
acordăm, prin convocările pe care le facem
la începutul fiecărui ciclu de instrucţie,
încercăm să ne concentrăm pe ridicarea
laturilor esenţiale ale produsului finit,
soldatul profesionist în arma comunicaţii
şi informatică.
Ne dorim ca acesta să fie un foarte bun
executant, un specialist, omul de nădejde,
pe care şeful de echipaj sau comandantul
de grupă, la unitatea la care va ajunge, să
VÂRSTA PERFORMAN}EI
se bazeze şi să îl introducă în misiunea de
luptă cât mai repede, spune comandantul
batalionului, colonel Gheorghe Dincă.
Formarea unui tânăr militar în
batalionul oltean este una complexă, care
solicită mult efort fizic, psihic şi intelectual. Programul de pregătire al soldaţilor
profesionişti din seria aprilie-august 2015
se desfăşoară pe două module, cu o mică
diferenţă faţă de ceea ce s-a întâmplat
până acum, în sensul că modulul instruirii individuale a crescut de la opt săptămâni la zece, iar modulul perfecţionării
instruirii de specialitate de la şapte la opt
săptămâni. Activităţile au un caracter
practic-aplicativ şi vor merge de la simplu
spre complex, cu un program destul de
bine structurat şi făcut cu simţ de răspundere, ne-a declarat şeful biroului personal,
maior Ionuţ Daniel Şerban. La sfârşitul
primului modul de pregătire, vor susţine
un examen. Un exerciţiu tactic complex
în urma căruia cei declaraţi admişi vor
depune Jurământul militar. Modulul al
doilea se finalizează cu un alt exerciţiu de
tip STX, în urma căruia soldaţii primesc
certificatul de absolvire, ulterior aceştia
deplasându-se la unităţile unde au fost repartizaţi la biroul de informare recrutare.
Între experien]`
[i început de drum
Când faci parte dintre cei care îndrumă primii paşi în cariera armelor, responsabilitatea este imensă. Nu poţi să fii doar
un simplu transmiţător de informaţii, ci
trebuie să interacţionezi permanent cu învăţăceii, să te apropii de sufletul lor, să ai
calităţi foarte bune de instructor, cât şi de
educator. E adevărat, nu este simplu, dar,
Plutonier-major
Florin Stancu
în timp, cu mult tact şi răbdare, ajungi la
rezultatele scontate. Este şi cazul plutonierului-major Florin Stancu, comandant
pluton instrucţie din 2002, prin mâna
Plutonier-major
Marius Cârneanu
căruia a trecut de atunci fiecare serie de
militari în termen şi, mai apoi, de soldaţi
profesionişti.
Lucrez cu tineri care vin din mediul
civil şi nu cunosc mai nimic din sistemul
militar. Unii vin cu multe informaţii
eronate auzite de la părinţi, care au făcut
armata cândva, este de părere plutonierul-major Florin Stancu. Ca instructor
trebuie să pui în aplicare toate metodele
pentru a putea să formezi din civili soldaţi
profesionişti. Modul lor de a fi se schimbă
odată cu parcurgerea săptămânilor de instrucţie, iar noi ne dăm seama cel mai bine
de progresele pe care le fac. Am observat că
se ajută unii pe alţii, cei care înţeleg mai
repede se oferă să le explice şi celorlalţi în
timpul liber. Satisfacţia noastră vine la
sfârşit, atunci când sunt pregătiţi.
Plutonierul-major Marius Cârneanu,
comandant de grupă la o companie de instrucţie, este unul dintre instructorii care
se face cel mai repede remarcat. Are un
mod unic de a transmite informaţiile.
Lucrez cu oamenii şi treptat, treptat
am avansat la un nivel în care, efectiv, mă
transpun, spune el. Încerc să mă exprim
la un nivel de cunoştinţe în aşa fel încât ei
să aibă un film clar asupra activităţii pe
care o au de desfăşurat. Gesturile fac parte
din modul meu de expunere, chiar dacă
nu sunt, neapărat, o metodă didactică.
Când îţi place ceea ce faci, rezultatul este o
reuşită completă.
La nivelul acestui modul, în care ei se
familiarizează cu disciplinele de instrucţie,
trebuie să fii cât mai clar în exprimare
LOCOTENENT NARCIS R~DUCU
pentru a le transmite o stare de spirit şi
a intra pe aceeaşi frecvenţă cu ei, ca să
folosesc un termen specific nouă, transmisioniştilor, încheie plutonierul-major
Cârneanu.
Chiar dacă majoritatea instructorilor
au peste zece ani de experienţă, la batalionul de instrucţie şi-au făcut loc şi cei aflaţi
la începutul carierei.
Printre ei se află şi sublocotenentul
Maria Cosmina Mateescu, care a absolvit Academia Forţelor Terestre Nicolae
Bălcescu din Sibiu, anul trecut. Stagiile pe
care le-a desfăşurat au convins-o să aleagă
unitatea craioveană.
Colectivul este primitor, comandantul
ne susţine şi acordă o importanţă aparte
tinerilor care aleg dificila cale a formatorilor. Un alt aspect important este şansa
Sublocotenent
Maria Cosmina Mateescu
pe care o avem, de a putea lucra alături
de cadre militare competente, adevărate
modele de urmat, spune sublocotenentul
Mateescu.
Conducerea batalionului se bazează
foarte mult pe experienţa instructorilor. Au
loc întâlniri cu ei de fiecare dată când este
nevoie. Se discută, pe timpul procesului de
instrucţie, anumite probleme şi modul de
rezolvare a acestora. Este adevărat că un
specialist instructor se formează destul de
greu. El se modelează la rândul lui cu cei pe
care îi instruieşte. Îşi formează un anumit
stil de transmitere a cunoştinţelor şi, de
asemenea, este foarte important şi harul
pe care acesta îl are. De-a lungul timpului
ni s-a întâmplat să avem instructori foarte
buni, ce aveau cunoştinţe extraordinare,
dar care nu reuşeau să ajungă la militari,
concluzionează colonelul Dincă. n
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
INSTRUC}IE
Observatorul militar
EXERCI}IU COMUN |N BUCEGI
www.presamil.ro
9
C~PITAN BOGDAN OPROIU
[email protected]
R
ecent, o companie din
Batalionul 22 Vân`tori
de Munte Cire[oaia, înt`rit` cu
for]e din Corpul de Infanterie
Marin` al SUA, dislocate la
Baza Mihail Kog`lniceanu, [i
dou` grupe ale Marinei Regatului Unit al Marii Britanii [i
Irlandei de Nord, au efectuat un
exerci]iu de preg`tire la munte,
în zona Râ[nov, Diham, cascada Tamina, Timi[ul de Sus.
S
cenariul exerciţiului a fost foarte
dinamic, mai ales cel din a doua
zi, care a fost şi cea mai lungă.
Inamicul şi-a stabilit un raion logistic, de
unde îşi aproviziona trupele, într-o zonă
muntoasă, la mai bine de 15 kilometri în
adâncimea frontului. Vânătorii de munte
trebuiau să distrugă baza de aprovizionare
şi pentru asta s-au strecurat, fără să fie
observaţi, până în apropierea clădirilor
bazei. La 6.30 dimineaţa, a început asaltul.
Adversarul, luat prin surprindere, a fost
anihilat. A urmat retragerea în dispozitivul propriu. Pentru că inamicul a avut
posibilitatea de a utiliza elicoptere pentru
recunoaştere, deplasarea s-a făcut la adăpostul pădurii, pe poteci de munte, pentru
a evita posibilele ambuscade. Cu toate
acestea, după o trecere peste o porţiune
acoperită cu zăpadă, unde un pas greşit
ar fi însemnat o prăbuşire în gol de câteva
zeci de metri, un cuib de mitralieră a
deschis focul asupra coloanei. Infanteriştii
americani şi cele două grupuri de comando britanice au învăluit culmea, iar câţiva
vânători de munte au răspuns, la rândul
lor, cu focul mitralierei de companie. O
altă parte a cavalerilor florii de colţ au luat
cu asalt poziţia inamicului, menţinând
atenţia acestuia concentrată asupra lor.
Apoi a venit rândul militarilor americani
şi englezi să atace forţele ostile. La scurt
timp după acest moment, mitraliera de pe
vârf a tăcut. Marşul a fost reluat până la
lăsarea întunericului, când a fost stabilită
o bază de patrulare. Au fost parcurşi peste
20 de kilometri şi diferenţa de nivel între
punctul de plecare şi cel de campare a fost
de peste 800 de metri. În toate cele trei zile
ale exerciţiului, militarii s-au descurcat
din resurse proprii, transportându-şi în
raniţe tot echipamentul şi hrana de care
au avut nevoie. Aprovizionarea cu apă au
făcut-o din surse locale, izvoare de munte
sau ochiuri de apă, iar taberele au fost, de
fapt, adăposturi improvizate.
Exerciţiul a făcut parte din modulul de
instruire Platinum Lynx 15.4, care a avut
loc în perioada 4-15 mai, pe durata căruia
militarii români şi aliaţi s-au pregătit după
standarde comune, pentru creşterea nivelului de interoperabilitate. n
10
Observatorul militar
www.presamil.ro
l Colonelul (r) Liviu Vişan
este şeful biroului de completare a
colecţiilor şi unul din interlocutorii noştri. Pentru el, lectura este o
deprindere organică, dar mai ales
reală şi constantă. Vorbeşte nuanţat
şi precis, are umor şi replică, dar mai
ales virtutea de a asculta.
Ca expert în acest domeniu,
vă rog să detaliaţi ce este de
fapt biblioteconomia.
Biblioteconomia este, prin
definiţie, o ştiinţă cu caracter
interdisciplinar. Toate documentele
în care se vorbeşte de competenţele
profesionale ale bibliotecarilor cuprind, ca element distinct, capacitatea de a colabora. Există diferite
tipuri şi forme de colaborare, de la
cea legată direct de locul de muncă
până la cea aflată la distanţă. Astăzi
creşte, din ce în ce mai mult, rolul
bibliotecii în transmiterea informaţiilor la distanţă. Dacă în trecut
utilizatorii veneau în exclusivitate
la bibliotecă, acum ei pot beneficia
inclusiv de primirea informaţiilor la
domiciliu.
Una dintre marile mutaţii
care a avut loc în biblioteconomia
contemporană priveşte nu atât
mijloacele tehnice, cât personalul.
Acesta trebuie perfecţionat pentru
a face faţă noilor cunoştinţe privind
tehnologiile moderne legate de
standardele de catalogare, metadatele, comunicarea informaţiilor,
managementul bazelor de date,
controlul bibliografic, selecţia
materialelor de bibliotecă, licenţele
de achiziţii, proprietatea intelectuală. Aproape în toate bibliotecile se
utilizează tehnologia informatică,
aflată într-o continuă schimbare. Se
impune educarea bibliotecarilor în
informare, în cultura informaţiei.
S-au obişnuit cu ideea că sistemele
informatice nu rezolvă decât o parte
din activităţile rutiniere dintr-o
bibliotecă. Niciun calculator nu
poate examina, de exemplu, în locul
catalogatorului, conţinutul fiecărei
cărţi intrate în bibliotecă pentru a o
cataloga şi indexa. Greşelile făcute
de catalogatori în cazul prelucrării
în sistemele informatice sunt mai
greu de corectat decât atunci când
prelucrarea se făcea manual. Această
muncă cere concentrare, cultură şi
atenţie la detaliu.
Pentru că lumea de astăzi se
află într-o continuă schimbare, în mod firesc, bibliotecile urmează şi ele un ritm
apropiat, au devenit astăzi
instituţii dinamice, care ştiu
să se adapteze conceptelor şi
tehnologiilor revoluţionare
ale epocii. Se poate vorbi, în
prezent, chiar de managementul de bibliotecă. Cum
comentaţi?
Odată cu proliferarea documentelor şi informaţiilor, la
care se adaugă integrarea tot mai
profundă a bibliotecilor în economie, învăţământ şi cultură, asistăm şi
la naşterea conceptului de planificare a serviciilor de bibliotecă. Bibliotecile nu mai sunt privite ca un scop
în sine, scopul lor începe să devină
cu adevărat cititorul şi nevoile sale
informaţionale. Punctul de plecare
al planificării bibliotecilor porneşte
de la cerinţele acesteia. La începutul
deceniului al şaptelea al secolului
trecut se vorbea despre infrastructura în informare. Aceasta urma
să fie inclusă în planurile generale
de dezvoltare. S-a ajuns, treptat, la
REPERE
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
BIBLIOTECA – O DELICAT~
INTERVEN}IE LIVRESC~ PE CREIER
P
entru o institu]ie cultural` de nivel na]ional, a[a cum este Biblioteca Militar`
Na]ional`, resursele umane reprezint` componenta cea mai important`. Personalul de specialitate a în]eles realitatea potrivit c`reia culturalizarea prin intermediul
bibliotecilor este cel mai bun [i cel mai pu]in costisitor proces educa]ional. El are la
baz` informa]ia, dar nu se limiteaz` la aceasta, ci o metamorfozeaz`, folosind-o în
sens creator, prin efort intelectual.
regionale, naţionale şi internaţionale
sunt edificatoare în acest sens. De
regulă, cu cât bibliotecarul este mai
vechi în profesie, cu atât cerinţele
profesionale sunt mai mari.
Profesia de bibliotecar este una
nobilă şi presupune mult devotament, receptivitate la noutăţile din
domeniu, dar şi apropiere şi înţelegere faţă de oameni şi nevoile lor de
informare. Ea poate fi comparată,
metaforic vorbind, cu profesia de
neurochirurg. În bibliotecă se operează, în fond, primele şi cele mai
delicate intervenţii pe creier.
concluzia că tehnicile moderne de
planificare, după care se stabilesc
cerinţele şi se fixează obiectivele, se
repartizează resursele şi se verifică
rezultatele, sunt aplicate atât serviciilor de bibliotecă, cât şi celor de informare. Planificarea cuprinde toate
etapele circulaţiei documentelor şi
informaţiei: achiziţionarea, prelucrarea, înmagazinarea şi diseminarea.
Este începutul managementului de
bibliotecă, care avea să se dezvolte în
deceniile următoare.
Inovaţia a devenit un concept
de mare preţ pentru managerii
organizaţiilor contemporane în
permanenta lor competiţie. În
bibliotecă, fiecare post presupune
anumite cunoştinţe, dar şi tehnici
care se dezvoltă şi se perfecţionează
pe măsura trecerii timpului. Inovaţia
se regăseşte atât în serviciile tehnice,
cât şi în cele destinate utilizatorilor.
Serviciile tehnice cuprind dezvoltarea colecţiilor, catalogarea, sisteme
de biblioteci şi tehnologia informaţiei. Inovaţiile apărute aici se referă
la teoria selecţiei documentelor,
standardele din catalogare, metadatele, automatizarea, managementul
bazelor de date, controlul bibliografic, proprietatea intelectuală,
achiziţia de licenţe.
Ce calităţi ar trebui să deţină
un bibliotecar ancorat în
realitatea prezentă?
Bibliotecarii, aflaţi în relaţie
directă cu utilizatorii, trebuie
să dispună de calităţi deosebite: o
bună pregătire profesională (cei care
lucrează la referinţe, de exemplu,
trebuie să fie specialişti în cel puţin
două domenii, să dispună de multă
diplomaţie în relaţiile cu utilizatorii,
să deţină suficiente cunoştinţe din
domeniile proprietăţii intelectuale
şi al dreptului de autor, să stăpânească tehnicile culturii informaţiei
şi ale ştiinţei pedagogice), precum
şi capacitatea de a stabili relaţii de
cooperare cu alte biblioteci.
Serviciile aduse profesiei
reprezintă un procent important în
evaluarea lucrătorilor din biblioteci. Gradul de participare la viaţa
profesională prin lucrări de biblioteconomie, programe de cercetare,
participări la conferinţe locale,
l Delia Nicoleta Petrache
este şeful biroului de informaredocumentare bibliografică prin intermediul căruia Biblioteca Militară
Naţională oferă servicii bibliologice
şi de cercetare bibliografică structurilor din armată, administraţiei
publice, instituţiilor de învăţământ
şi cercetare, organizaţiilor nonguvernamentale, agenţilor socio-economici, persoanelor juridice şi fizice
interesate de problematica existentă
în fondurile proprii.
Cum şi prin ce metode reuşiţi
să promovaţi fondul de carte
şi publicaţiile periodice ale Bibliotecii Militare Naţionale?
Specialiştii acestui birou
desfăşoară o intensă activitate
de promovare a fondului de carte şi
publicaţii periodice al bibliotecii prin
elaborarea de cercetări bibliografice
pe teme de interes pentru structurile
din Armata României, precum şi
prin elaborarea unor producţii editoriale proprii, cum ar fi buletinele
bibliografice, informările documentare, Expres-informaţia, Buletinul
bibliografic de cărţi străine de interes
militar, bibliografii de informare,
difuzate statelor majore şi altor
structuri cu atribuţii decizionale sau
de cercetare ştiinţifică, semnalări
publicistice, rubrici speciale în massmedia militare. Un exemplu în acest
sens este rubrica Univers publicistic
militar din Gândirea Militară Românească, revistă a Statului Major
General, unde specialiştii biroului
publică traducerea sumarelor articolelor de interes, selectate din periodicele străine. Aniversarea unor
evenimente istorice sau legate de
activitatea categoriilor de forţe este
marcată de elaborarea şi difuzarea
unor informări bibliografice tematice (Biblioteca Militară Naţională.
Buletin de carte străină 2000-2010;
150 de ani de la înfiinţarea Statului Major General, 95 de ani de la
Marea Unire din Decembrie 1918;
155 de ani de la înfiinţarea Statului
Major General).
Biroul face, de asemenea,
semnalări pe pagina de facebook a
bibliotecii.
În ce proiecte de anvergură vă
implicaţi?
Având în vedere faptul că
Biblioteca Militară Naţională este mandatată de Ministerul
Apărării Naţionale şi confirmată de
Ministerul Culturii şi Cultelor ca
membru titular în Comitetul Tehnic
al Organizaţiei Internaţionale
pentru Standardizare, activitatea de
standardizare în domeniul biblioteconomic (Comitetul Tehnic 229),
un reprezentant al biroului informare-documentare bibliografică este
membru al CT 229 (biblioteconomie, informare şi documentare) din
cadrul Asociaţiei de Standardizare
din România.
Prin reprezentanţii săi, biroul
informare-documentare a luat
parte, încă din faza de traducere, la
derularea programului RAMEAU,
elaborat şi coordonat de Biblioteca
Naţională a României, începând din
2004, având ca scop crearea tezaurului enciclopedic românesc de vedete
de subiect (LIVES-Ro).
În ceea ce priveşte îndrumarea
metodologică, biroul informare-documentare bibliografică acordă consultanţă ştiinţifică şi metodologică
bibliotecilor din Ministerul Apărării
Naţionale, participând, totodată,
alături de ceilalţi specialişti din
cadrul bibliotecii, la convocarea de
pregătire profesională cu bibliotecarii din Ministerul Apărării Naţionale, activitate organizată în colaborare
cu Secţia Tradiţii şi Cultură Militară
din SMG, şi la elaborarea materialelor prezentate în cadrul convocării,
punând la dispoziţia participanţilor
o serie de instrumente care să le vină
în sprijin în desfăşurarea activităţii
de bibliotecă.
l Iolanda Paraschivescu
simte perpetuu o presiune pozitivă,
vizavi de funcţia pe care o deţine,
cea de şef al biroului de relaţii cu publicul, dar mai ales pentru faptul că
amplasamentul Bibliotecii Militare
Naţionale se află în inima Capitalei
şi în imediata vecinătate a celor mai
importante biblioteci ale Bucureştiului şi care ar putea crea o anumită
concurenţă.
Temerea nu-şi găseşte motivaţia
atâta timp cât toate serviciile au fost
diversificate, adaptate, îmbunătăţite
pentru o evoluţie în pas cu toate celelalte instituţii de cultură de profil.
Care este obiectivul principal al biroului de relaţii cu
publicul?
Prin această structură se
realizează contactul nemijlocit
cu viitorii cititori. Obiectivul nostru
principal este acela de a satisface nevoile utilizatorilor legate de informare, studiu, educaţie, lectură şi recreare.
În lumea contemporană,
a concurenţei, a internetului,
contează foarte mult, alături de
fondul de publicaţii al bibliotecii,
profesionalismul specialiştilor, dar
şi atitudinea lor faţă de cititori. Un
bun bibliotecar, mai ales cel care
lucrează la acest birou, trebuie să fie
şi un fin psiholog. Mulţi utilizatori
se reîntorc convinşi de amabilitatea,
atitudinea binevoitoare, interesul
sincer şi receptivitatea manifestate
de angajaţi. Ei pot compensa cu
mult tact şi pricepere eventualele
lacune din patrimoniul bibliotecii.
Cu diplomaţie, pot recomanda alte
titluri similare sau chiar mai bune,
în cazul în care cartea solicitată
lipseşte. Astfel, se poate spune că un
bun bibliotecar trebuie să fie şi un
bun manipulator, în sensul pozitiv
al cuvântului. Datoria noastră este să
informăm cititorii despre alternativele existente (împrumut interbibliotecar), în cazul în care acesta îşi
manifestă dorinţa pentru o anumită
carte rară.
După părerea dumneavoastră, faţă de cele clasice, ce abilităţi ar trebui să caracterizeze
un bun comunicator?
Abilitatea de comunicare
are un rol important deoarece, la
înscriere, cititorul este bombardat
cu informaţii despre drepturile şi
obligaţiile sale, modul de organizare
al bibliotecii, precum şi despre modul în care poate regăsi documentul
dorit. Atunci când un cititor ne cere
ceva bun, noi trebuie să-l ascultăm
cu atenţie, fără a-l întrerupe inutil,
respectându-i opiniile şi manifestând dorinţa de a-i acorda ajutorul şi
tot sprijinul de care are nevoie. Prin
studiul atent al personalităţii interlocutorului, putem afla calea optimă
de abordare, care sunt domeniile de
interes ale acestuia şi, într-un final,
bibliotecarul poate să-i aducă acestuia o carte interesantă, acel ceva bun
pentru care acesta a venit.
Mai doresc să abordez o problemă, de multe ori neglijată, dar foarte
importantă pentru cei care lucrează
în acest birou. Aspectul nonverbal
este o componentă importantă a
comunicării, care lasă o impresie
vizuală majoră asupra interlocutorului. Un cititor, oricât de agresiv şi
recalcitrant ar fi, poate fi îmbunat,
cucerit, liniştit cu un zâmbet binevoitor, cu o atitudine care cere şi oferă
respect. n
PAGIN~ REALIZAT~ DE
ELENA DAVID
AZIMUT
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militar
www.presamil.ro
BOOKFEST 2015
11
LOCOTENENT NARCIS R~DUCU
FOTO: LOCOTENENT NARCIS R~DUCU
C
ea de-a X-a edi]ie a Salonului Interna]ional de Carte
Bookfest 2015 s-a desf`[urat, în
perioada 20-24 mai, la Romexpo.
I
nvitatul de onoare al acestei ediţii a
fost Republica Cehă. Sub sloganul
Cehia – Republica literaturii, Cen­
trul ceh a pregătit o serie de evenimente
pentru promovarea literaturii din această
ţară şi pentru a spori interesul publicului
român pentru autorii cehi contemporani,
dar şi clasici.
Este o bucurie că cea de-a zecea ediţie a
Salonului Internaţional de Carte Bookfest
are ca invitat de onoare Republica Cehă, a
cărei cultură, după cum bine se ştie, a reuşit
să depăşească graniţele blocului postcomunist şi să se bucure de aprecierea pe care
o merită în spaţiul occidental. La Târgul
Internaţional Lumea Cărţii de la Praga,
în 2012, cultura română a beneficiat, ca
ţară invitată, de o expunere europeană
extraordinară, ceea ce a adus mai aproape
autorii români de publicul ceh şi a consolidat, totodată, colaborarea instituţiilor
diplomatice şi culturale ale celor două state.
Proiectele de promovare a culturii cehe în
spaţiul românesc nu au fost nici ele puţine,
pe lângă cele de sprijinire a traducerii şi publicării operelor clasicilor cehi şi autorilor
contemporani de notorietate internaţională, a declarat Grigore Arsene, preşedintele
Asociaţiei Editorilor din România.
Cinci autori cehi de primă mărime au
sosit la Bucureşti, pentru a participa la
lecturi publice, lansări de carte, dezbateri
sau mese rotunde. Lista oaspeţilor de
onoare ai ediţiei din acest an a Bookfest a
inclus nume precum: Tomáš Zmeškal, Ro­
man Ráž, Kateřina Rudčenková, Kateřina
Tučková şi Martin Vopěnka.
inistrul Culturii, Ioan
Vulpescu, a salutat ediţia
aniversară a Bookfest, mul­
ţumind industriei editoriale pentru acest
cadou făcut românilor. O ediţie în care is­
toria pare să fi ţinut partea leului, cu volu­
mele lui Florian Bichir, de la Editura RAO,
Atentat la Mareşal şi Război în eter - 23
august 1944 pe unde radio. Dezinformare
şi propagandă. La aceeaşi editură, istoricul
Alex Mihai Stoenescu a publicat rodul
a doi ani de documentare, Ţiganii din
M
Standul Editurii Militare, la Bookfest, cu o bogat` ofert` de titluri din domenii diverse.
,,Proiectele de promovare a cultu-
rii cehe în spa]iul românesc nu
au fost nici ele pu]ine, pe lâng`
cele de sprijinire a traducerii [i
public`rii operelor clasicilor cehi
[i autorilor contemporani de notorietate interna]ional`.
GRIGORE ARSENE, PRE{EDINTELE
ASOCIA}IEI EDITORILOR DIN ROMÂNIA
Europa şi din România. Studiu imagologic.
O lucrare de nivel academic, de cercetare,
despre un subiect extrem de delicat şi dificil,
a precizat autorul.
La Humanitas, istoricul Lucian Boia a
vorbit despre Cum s-a românizat România, cea mai nouă carte a sa. Şi tot la
Humanitas, foarte căutat a fost romanul
Supunere, de Michel Houellebecq, best­
seller în Franţa, Germania, Italia, Portu­
galia, Brazilia şi Ungaria. Grupul editorial
VALERIU AVRAM
ROLF-DIETER MÜLLER
Editura Militar`, 2014.
Editura Militar`, 2015.
Cerul în fl`c`ri. 1914-1918. Avia]ia
beligeran]ilor în Primul R`zboi
Mondial,
Al`turi de Wehrmacht.
„Cruciada împotriva bol[evismului”:
Alia]i, voluntari, auxiliari 1941-1945,
ALL a mizat pe un volum­eveniment, Petru
cel Mare. Viaţa şi lumea lui, de Robert K.
Massie, iar Polirom a reţinut atenţia cu un
titlu de interes, Cronică de Cotroceni, scris de
fostul consilier prezidenţial Adriana Săftoiu.
Şi Editura Militară a adus la Bookfest
câteva titluri noi, bine primite de pu­
blicul pasionat de istorie şi nu numai.
Între acestea: Căpitanul paraşutist Mihail
Tanţu. Faptele, mărturisirea şi osânda unui
l Cei prezen]i au luat parte la peste 300 de evenimente, de la lans`ri,
dezbateri, colocvii pân` la proiec]ii cinematografice [i evenimente
interactive.
l Cele circa 200 de edituri prezente la Bookfest au adus publicului
cititor peste un milion de c`r]i,
dintre care câteva mii de titluri noi.
ALEXANDRU PURC~RU{
Strategia haosului. Bilan]ul
planific`rii ap`r`rii în România
(2004-2014),
Editura Cetatea de Scaun,
Târgovi[te, 2015.
cavaler, de Mircea Tănase, Cerul în flăcări.
1914-1918. Aviaţia beligeranţilor în Primul
Război Mondial, de Valeriu Avram, şi În
avanpostul luptei pentru supravieţuire.
Apărarea naţională a României şi frontul
secret în vâltoarea anilor 1938-1940, de
Dan Prisăcaru.
rintre numeroase evenimente
livreşti, vizitatorii Bookfest au
avut posibilitatea să se relaxeze
la proiecţia gratuită a filmului Aferim! sau
la un concert al formaţiei de muzică tra­
diţională Trei Parale. Nu au fost neglijaţi
nici copiii, care s­au putut distra într­un
spaţiu de poveşti special amenajat, la Clu­
bul Şoriceilor de bibliotecă, dar şi în zona
jucăriilor LEGO.
Salonul Internaţional de Carte Bookfest
2015 a fost organizat de Asociaţia Edito­
rilor din România, sub egida Federaţiei
Editorilor din România şi cu sprijinul
Centrului Ceh din Bucureşti, şi a fost
cofinanţat de Ministerul Culturii. n
P
FLORIAN BICHIR
Atentat la Mare[al. Ol`ne[ti,
28 iulie 1944.
Ion Antonescu – ]inta
para[uti[tilor sovietici,
Editura RAO, 2015.
12
Observatorul militar
FOTOREPO
www.presamil.ro
R
olul Dun`rii, de mare arter` fluvial`, strategic` [i de frontier`, este cunoscut [i apreciat
la justa valoare înc` din antichitate. Ax` economic` de prim` m`rime, Dun`rea a fost,
în timp, barier` natural`, hotar [i punte între na]iuni. Pentru asigurarea acestui important
curs de ap`, marinarii militari din unit`]ile dislocate la Br`ila execut` antrenamente cu
complexitate ridicat`. Unul dintre ele, detaliat în rândurile ce urmeaz`, tocmai s-a încheiat.
V
CALE LIBER~
ântul dimineţilor de mai se simte destul de tăios pe Dunăre,
însă forfota militarilor brăileni încălzeşte în mod cert atmosfera. Exerciţiul tactic combinat, având ca scop apărarea unui
transport fluvial şi executarea minărilor de manevră, pe timp de zi şi de
noapte, a solicitat, din plin, echipajele navelor participante. La exerciţiu
au luat parte patru nave ale Divizionului 88 VF (Vedete Fluviale), două
nave auxiliare din Secţia 329 Logistică şi cinci nave din Divizionul 67
NPA (Nave Purtătoare de Artilerie). Pe parcursul celor patru zile, la
cârma noului Task Group implicat în exerciţiu s-a aflat comandantul
Divizionului 88 VF, comandor Aurelian Popoiu.
Navele purtătoare de artilerie s-au constituit în grup de asigurare, executând siguranţa apropiată şi îndepărtată a navelor de transport. Pe timpul
deplasării spre raionul acţiunilor militare s-a executat convoierea sub dragă,
acest lucru însemnând deplasarea convoiului de transport în pupa detaşamentului de dragare. Navele purtătoare de artilerie aflate în subordinea
comandorului Tudorel Gândac, comandant al Divizionului 67 NPA, au
Aparatura de la bordul navelor, un aliat permanent al marinarilor.
Navigarea
pe Dun`re –
o ecua]ie
cu mai multe
necunoscute.
Opera]ia
de dragare
a cursului
Dun`rii
elibereaz`
calea
convoiului
de nave
purt`toare
de artilerie.
Desf`[urarea
de for]e
este descurajant`
pentru orice inamic.
Exerci]iul de minare de manevr` a închis Dun`rea în amonte de km 195.
În
perioada
refacerii
capacit`]ii
militarilor,
navele
sunt
acostate
la mal.
ORTAJ
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
13
PE DUN~RE
MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA
executat exerciţii de respingere a atacului aviaţiei inamice şi a unui atac de la
mal. Siguranţa îndepărtată a fost constituită din Monitorul 46 I. C. Brătianu
şi Monitorul 47 Lascăr Catargiu, care au respins incursiunile navelor purtătoare de artilerie inamice. În vederea interzicerii incursiunii în amonte de km
195, NPA au executat acţiuni de minare de manevră, în cooperare cu două
nave ale Divizionului 88 VF.
La finalul unei extenuante zile de instrucţie pe fluviu, la briefingul cu comandanţii de nave, comandorul Tudorel Gândac a evidenţiat modul exemplar de pregătire a grupelor de ambarcare şi lansare a minelor, cât şi precizia
manevrelor executate, cu măiestrie, de tinerii comandanţi. Locotenentul Alin
Chiriac, comandant al vedetei blindate Opanez, şi locotenentul George Păun,
aflat la comanda vedetei blindate Smârdan, au fost la înălţimea aşteptărilor.
Chiar dacă tinerii ofiţeri au acumulat, până acum, o experienţă de numai şase
luni la comanda navelor, acest lucru nu a afectat precizia cu care au condus
acţiunile exerciţiului. n
Tinerii aspiran]i sunt foarte aten]i la manevrele executate de echipajul navei.
Incendiul
declan[at
la bord a
fost neutralizat
în foarte
scurt
timp.
În vederea surprinderii inamicului, ac]iunea de minare este executat` pe timpul nop]ii.
14
Observatorul militar
FOR}E SPECIALE
www.presamil.ro
I
sraelienii au inversat binomul instruire-lupt`. De mii de ani,
armatele se instruiesc pentru a lupta. Pentru c` nu prea au
avut parte de pace, urma[ii lui Moise au luptat pentru a se instrui. Concret, la 12 zile dup` apari]ia tân`rului stat, în mai 1948,
pre[edintele David Ben-Gurion a împuternicit înfiin]area primei
subunit`]i de para[uti[ti – urmând viziunea sa c` unit`]ile de elit`
ar putea salva Israelul.
S
ub comanda lui Ariel „Arik” Sharon, trupele de paraşutişti s-au
extins, devenind o adevărată forţă
de elită. Atacurile de gherilă au continuat
şi raiduri de represalii mai îndepărtate
au fost executate în Ghaza, Khan Yunis,
Kalkilya, Azun, precum şi împotriva altor
tabere din Iordania. Cucerirea Pasului
Mitla – 1956, Războiul de şase zile – 1967,
Yom Kippur – 1973 sunt doar câteva
operaţii, prin care paraşutiştii se afirmă ca
trupe redutabile. Am cunoscut bine un paraşutist israelian: 11 luni am învăţat împreună la U.S.
Army War College, promoţia 1997. Era o
plăcere să jucăm fotbal în aceeaşi echipă:
nu obosea niciodată şi, deoarece nimeni
nu trecea de el, îi spuneam „măturătorul”. Dar adevăratele calităţi fizice i le-am
perceput când eram adversari. Deşi foarte
bine legat, chiar puţin bondoc, apărea
lângă tine de nicăieri, ca un uliu: într-o
fracţiune de secundă, îţi lua mingea şi
zburda mai departe.
Dar, de la înfiinţare, Israelul s-a
confruntat cu un inamic mult mai perfid
decât atacurile armate în forţă şi care a
crescut exponenţial în ultimele decenii:
fanatismul terorist. Pentru a-l combate şi
a salva ostaticii, în 1948 au fost constituite
unităţile Sayeret, a căror existenţă a fost
făcută publică abia în 1960. Sayeret Matkal
(la care ne vom referi mai jos) este destinată operaţiilor externe, Sayeret Shaldag
este specializată în salvarea ostaticilor, iar
Shayetet 13 în cercetarea plajelor, raiduri,
acţiuni sub apă şi acţiuni la suprafaţa apei,
fiind comparabilă cu U.S. Navy SEALs.
Aceste trei unităţi reprezintă forţele speciale ale Armatei Israeliene.
Nu greşim deloc când, alături de
paraşutişti, le numim forţe de elită. Deşi
numără în jur de opt milioane de locuitori, Israelul are o bază largă de selecţie.
Serviciul militar este obligatoriu pentru
toată lumea, bărbaţi şi femei, şi durează
trei ani. Dar, mai înainte, foarte mulţi trec
prin brigăzile de tineret, unde învaţă să
mânuiască armele de foc. Victor Ostrovsky
îşi aminteşte că, la 14 ani, realizând 192 de
puncte din 200 posibile cu o puşcă Shtutser,
se clasa pe locul al doilea la un concurs
de trageri.
MOSSAD-ul este al doilea element
de descurajare de care dispune Israelul.
Dacă-l credem pe Claire Hoy, organizaţia
dârmon din aprilie 1979 până în ianuarie 1983. A fost supus la nesfârşite teste
psihiatrice, de la cartonaşe colorate până
la cele mai amănunţite întrebări despre
tot ceea ce îşi poate imagina un om. A
completat sute de formulare, de câte 30 de
pagini, care conţineau întrebări personale
iscoditoare, teste de toate felurile, tot ce
putea să dezvăluie cine este, ce şi cum
gândeşte. De exemplu: Consideraţi că a
ucide pe cineva pentru ţara dumneavoastră
este un lucru negativ? Credeţi că libertatea
este importantă? Există ceva mai important
decât libertatea?
proape patru ani de hărţuială permanentă, de capcane
şi umilinţe, inclusiv răpiri şi
bătăi. Iată o secvenţă practică: Apoi m-au
dezbrăcat de celelalte haine. Eram complet gol când m-au dus din nou în baie şi
cineva, înainte de a închide uşa, a aruncat
o găleată de apă pe mine. M-au lăsat aşa
gol şi tremurând vreo 20 de minute, după
care m-au dus din nou la tipul mătăhălos.
Ei, îţi mai vine să râzi? Am fost plimbat aşa
A
PARA{UTI{TII ISRAELIENI
GENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA
numără 1200 de angajaţi – inclusiv secretarele şi femeile de serviciu. Dintre aceştia,
doar 30-35 katsas (ofiţeri operativi) lucrează în afara ţării. Pentru comparaţie, în anii
’90, totalul cadrelor KGB răspândite în
întreaga lume se ridica la peste 250.000 de
oameni.
ar, pentru a accede în
MOSSAD, un militar evreu
trebuie să treacă prin chinurile
iadului. Acelaşi Victor Ostrovsky recunoaşte că, pentru a fi admis în Academia
MOSSAD-ului, a fost trecut prin ciur şi
D
între baie şi cameră de vreo patru sau cinci
ori… Până la urmă el mi-a spus: A fost o
neînţelegere.
Prin această sită, foarte deasă, trec circa 5.000 de oameni, din care sunt selectaţi
15, adică 0,3%! După informaţiile de care
dispunem este cea mai severă selecţie. Din
cei 15 cursanţi, uneori termină toţi Academia, iar alteori niciunul!
În continuare, vom vedea cum au conlucrat, la mii de kilometri de Israel, agenţii
MOSSAD cu paraşutişii, luptătorii Sayeret
Matkal şi Golani, sprijiniţi de echipajele
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
a patru aeronave. Nu este vorba despre o
operaţie „ca-n filme”, ci despre o operaţie
după care s-au făcut filme!
os! Toată lumea jos!, strigă o femeie
în albastru, aruncând priviri ameninţătoare pasagerilor. Nemişcată
în mijlocul culoarului, cu picioarele
depărtate, ţine strâns în mâinile ridicate
deasupra capului câte o grenadă... Este
Gabrielle Kröcher-Tiedemann, 24 de ani,
unul dintre cei mai cruzi şefi ai temutei
grupări teroriste Baader-Meinhof! O însoţesc Wilfred Boese şi câţiva arabi, înarmaţi
cu pistoale şi grenade cu fragmentaţie.
Din difuzoare se aude o voce cu accent
german:
Comandoul Che Guevara al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei a luat
controlul asupra aparatului. Noul dumneavoastră căpitan, se recomandă necunoscutul, este Basil Al Kubaisi, iar numele
avionului este de acum Haifa. Dacă vă veţi
conforma ordinelor noastre, nu vi se va
întâmpla nimic rău. Orice nesupunere va fi
însă aspru pedepsită!
Este 27 iunie 1976, orele 13,20. Airbus-ul
300 B4 al Air France abia decolase de pe
aeroportul din Atena spre Paris, având
la bord 258 pasageri şi 12 membri ai
echipajului. Acum, Michel Bacos, comandantul aeronavei, este obligat să schimbe
direcţia; destinaţia: necunoscută. La orele
16,00, aterizează la Bengazi (Libia), pentru
realimentare, iar în zorii celei de a doua zi,
la Entebbe, aeroportul capitalei Ugandei,
Kampala, cu aprobarea tacită a preşedintelui Idi Amin.
Luni, 28 iunie, după-amiază, guvernul
israelian află în mod oficial condiţiile puse
de terorişti. În schimbul ostaticilor, se cere
eliberarea a 52 de extremişti, dintre care
39 erau deţinuţi în Israel, iar ceilalţi în
Franţa (1), Elveţia (1), Kenia (5), Germania Federală (6). Termen: joi, 1 iulie, orele
12,00 GMT. Independent de atitudinea
politicienilor, întreaga răspundere pentru
orice fel de contramăsură apăsa pe umerii
a doi oameni: Shimon Péres, ministrul
apărării, şi generalul Mordechai Gur, şeful
Statului Major General. Péres, convins că
punerea în libertate a 52 dintre cei mai
periculoşi terorişti din lume ar însemna
în scurt timp o exacerbare de necontrolat
a actelor de violenţă, ajunge la concluzia
necesităţii vitale de a oferi guvernului şi
o opţiune militară, idee pe care generalul
Gur o îmbrăţişează fără ezitare.
u toate că Israelul se opunea din
principiu oricăror negocieri cu
teroriştii, rezolvarea militară a
crizei este o decizie extrem de îndrăzneaţă,
pentru că numărul mare al ostaticilor făcea
lovitura antiteroristă puţin posibilă! MOSSAD-ul începe imediat culegerea de date
despre teatrul de operaţii, Entebbe, despre
teroriştii implicaţi şi despre forţele armate
ugandeze dislocate în zonă.
Este organizată o forţă de intervenţie
specială, care începe instruirea pentru
misiune în deşert, în timp ce oficialităţile
israeliene demarează negocierile pentru a
câştiga timp. Aeroportul Entebbe fusese
construit de o firmă israeliană, deci existau destule informaţii privind locaţia, iar
SUA pune la dispoziţie un set de fotografii
la zi, făcute prin satelit.
Marţi, 30 iunie, sunt eliberaţi 148 de
pasageri, care nu sunt evrei; echipajul Air
France refuză eliberarea, care fusese condiţionată de apartenenţa sau neapartenenţa
la Israel. Reducerea numărului de ostatici
sporeşte şansele de reuşită ale operaţiei,
iar specialistul antitero, generalul Rehavan
Zeevi, culege de la pasagerii eliberaţi informaţii preţioase despre terorişti şi despre
evreii rămaşi prizonieri.
Între timp, forţa de şoc a operaţiei care
a fost numită Thunderbolt (Tunetul),
J
C
C-130 Hercules, pe Aeroportul Entebbe, 1994.
Pe cl`direa vechiului terminal se mai observ` \nc` urmele gloan]elor din 1976.
→
LUMEA DE AZI
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
→
formată din militari ai Brigăzii 35 Paraşutişti şi ai Brigăzii de Infanterie Golan
– peste 100 de luptători – se antrenează
în desantarea cu avioanele de transport
Hercules, asaltarea terminalului, pacificarea acestuia şi evacuarea rapidă a ostaticilor. Toate, în mai puţin de 65 de minute,
pentru a nu da timp armatei ugandeze să
reacţioneze. Echipajele aeronavelor C-130
exersează navigaţia la orb, fără sprijinul
controlului de la sol. Deoarece alimentarea în aer nu era posibilă, se pregătesc şi
pentru a folosi instalaţiile de la Entebbe.
Concret, utilizând o machetă la scara
1/1, cele trei aparate C-130 pregătesc operaţia după următorul program: cucerirea
terminalului în 10 minute după aterizare;
salvarea şi evacuarea ostaticilor – 20
minute; eliminarea ultimelor puncte de
rezistenţă şi acoperirea evacuării – 10
minute; îmbarcarea forţei de intervenţie şi
decolarea aparatelor – 12 minute.
Pérez repetă de zeci de ori ofiţerilor că
operaţia trebuie să comporte obligatoriu
un element de surpriză totală, astfel încât
teroriştii să nu aibă timp pentru a-i executa pe ostatici.
rmamentul propus pentru operaţie: pistolul-automat Uzi şi
armele de asalt Gail cu aparate
de ochire în infraroşu.
Pentru intoxicarea operativă a apărării
ugandeze, comandoul israelian a fost însoţit de o limuzină prezidenţială Mercedes,
cu însemnele lui Jdi Amin.
Încă de la sfârşitul lui iunie, agenţi
MOSSAD şi din GHQ Recon/Unit 269
(unitate de elită antiteroristă) fuseseră
infiltraţi în zona aeroportului pentru a
obţine informaţii suplimentare şi, în momentul declanşării operaţiei Thunderbolt,
să distrugă liniile telefonice şi să mineze
căile de acces spre aeroport. Sprijinul logistic a cuprins trimiterea unui avion-spital la Nairobi, infiltrarea de luptători din
Unitatea 269 în apropierea aeroportului
din Nairobi, pentru eventualitatea în care
Kenia nu ar fi permis alimentarea avioanelor israeliene şi aeroportul ar fi trebuit
cucerit.
Operaţia începe în ziua de 3 iulie,
orele 15.00, prin decolarea avioanelor care
zburau sub acoperire legendată.
Punctul de comandă al operaţiei este
instalat la bordul unui Boeing 707, care evoluează la 10.000 de metri deasupra Entebbe,
fără a putea fi detectat. Cunoscând bine poziţia staţiei radar ugandeze, a fost calculat
conul ei orb, de ineficacitate. Boeingul se va
roti în interiorul acestei zone, aflată exact
deasupra turnului de control, permiţând
generalilor Peled şi Adam să urmărească şi
să coordoneze toate acţiunile ce urmează
a se desfăşura la mii de metri mai jos. La
sol, operaţia este condusă de generalul de
brigadă Shomron, asistat de reprezentantul
aviaţiei, colonelul Ami Ayalon.
4 iulie, ora 0.01. Primele două aparate
C-130 aterizează pe pista principală din
Entebbe, iar al treilea – pe o pistă secundară. Apropiindu-se cât mai mult de
clădirea terminalului, aparatele debarcă limuzina prezidenţială şi câteva Land-Rover
din suită, ce transportă gărzile lui Amin.
Ora 0.05. Răsună primele împuşcături. Sub comanda locotenent-colonelului Yehonathan (Yonathan) Netanyahu,
gărzile, adică primul grup de asalt – 29 de
luptători din Sayeret Matkal – atacă prin
surprindere vechiul terminal, lichidează
gărzile ugandeze şi doboară teroriştii ce le
ies în cale. Trei ostatici, care nu au respectat consemnul ordonat de israelieni, sunt
şi ei ucişi în timpul schimbului de focuri.
Acţiunea se încheie în 45 secunde!
Subunitatea Golani, comandată de colonelul Uri Sagi, apără aparatul Hercules, îl
apropie cât mai mult de terminal, trans-
A
portă, verifică şi îmbarcă cei 102 captivi
eliberaţi. Constituind şi forţa de rezervă
a operaţiei, Golani este gata să intervină
unde este nevoie.
araşutiştii, conduşi de colonelul
Matan Vilnai, securizează aeroportul civil, supraveghează căile
de acces, protejează şi alimentează aeronavele. De asemenea, ocupă poziţii de interzicere pe căile de acces dinspre barăcile unde
sunt încazarmate gărzile ugandeze.
0,15. Celălalt grup de asalt Sayeret
Matkal cucereşte turnul de control de
unde s-a tras asupra locotenentului-colonel Netanyahu şi îl incendiază, pentru
a nu permite controlorilor de trafic să
alarmeze prin radio autorităţile ugandeze.
Curăţă pista de decolare militară, distrugând 30 (după unele surse, 11) avioane
de vânătoare MiG-17 şi MiG-21 care ar
fi putut urmări aparatele de transport
israeliene.
Nimic nu a fost omis în planificarea
intervenţiei! Contrar principiului arab
Ala bab Allah (Fie ce-o fi, să lăsăm totul în
voia lui Allah!). Timpul pentru efectuarea
raidului a fost riguros respectat – 52 de
minute de la aterizare! În timpul luptei, au
fost ucişi şapte terorişti şi 45 (după unele
surse 20) de militari ugandezi, iar alţi 100
au fost răniţi.
Singura victimă din forţa de intervenţie a fost locotenent-colonelul Yehonathan
Netanyahu, fratele mai mare al actualului
premier israelian. Doar cinci luptători au
fost răniţi.
În analiza operaţiei Entebbe, trebuie
luaţi în consideraţie următorii factori:
l forţa de intervenţie a dispus de excelente informaţii privind teatrul de operaţii
şi de o reţea de sprijin-diversiune la faţa
locului;
l aparatura ugandeză şi operatorii
radar nu au fost în măsură să detecteze şi
să evalueze pericolul aerian din zona de
competenţă pe care o acopereau;
l Kenia, vecina Ugandei, nu simpatiza
regimul lui Idi Amin şi nu a avertizat turnul de control de la Entebbe, deşi capabilităţile radar keniene erau superioare celor
ugandeze;
l nivelul slab de instruire al armatei
ugandeze plus teama paralizantă de Idi
Amin şi ignoranţa cadrelor privind deplasările dictatorului au permis israelienilor
să străpungă dispozitivul de apărare al
aeroportului;
l izolarea aeroportului, graţie diversioniştilor evrei infiltraţi, a tăiat orice posibilitate de întărire a efectivelor ugandeze
dislocate în zona aeroportului;
l elementul-surpriză: nimeni nu se aştepta la o ripostă în forţă a Israelului, abia
după Entebbe teroriştii fiind obligaţi să ia
în consideraţie posibilitatea unei rezolvări
militare a unei crize teroriste.
Şi last, but not least, răsunătorul succes
s-a datorat cooperării perfecte, cu precizie
de ceas elveţian, între toţi factorii implicaţi
în operaţie: conducerea politică, liderii
militari, agenţii de informaţii (MOSSADul) şi forţele luptătoare. Impecabilă a fost
şi coordonarea între elementele luptătoare,
care făceau parte din categorii diferite de
forţe armate.
ără să fie o premieră în domeniul
luptei antiteroriste, raidul israelian de la aeroportul Entebbe
Uganda, din 4 iulie 1976, se detaşează prin
amplitudinea şi îndrăzneala operaţiei.
Ca un omagiu pentru comandantul-erou
al grupului de asalt, raidul a fost numit
Operaţia Yehonathan.
Pentru a-şi testa capacitatea de analiză,
cititorii pot face o comparaţie cu alte operaţii prezentate în această pagină – Djibouti şi Mogadiscio – care s-au desfăşurat tot
pe teritorii străine. n
P
F
Observatorul militar
www.presamil.ro
15
BRIGAD~ MULTINA}IONAL~
Preşedintele polonez, Bronislaw
Komorowski, a aprobat, la începutul lunii
mai, o rezoluţie prin care şi-a exprimat
formal acordul pentru înfiinţarea unei
unităţi militare în comun cu Lituania şi
Ucraina, potrivit unei informaţii confirmată de preşedinţia poloneză. Noua brigadă
multinaţională va participa la operaţii
NATO, ONU şi UE. Trupele desemnate
pentru a face parte din această brigadă vor
fi dislocate la Lublin, în Polonia, unde va
fi şi cartierul general al unităţii.
Brigada va avea efective de 4.500 de
militari şi, conform planificării, ar trebui să fie pe deplin operaţională până în 2017. O serie
de exerciţii preliminare comune sunt deja programate a avea loc chiar în a doua jumătate a
acestui an. Deocamdată, numai o parte a efectivelor poloneze desemnate să fie integrate în
această unitate au ajuns la Lublin. Polonia, Lituania şi Ucraina şi-au anunţat intenţia de a
înfiinţa această unitate comună încă de anul trecut, ca răspuns la agresiunea Rusiei din estul
Ucrainei, dar cele trei state au avut această idee în discuţie încă din 2007. n
CONTROLUL COMER}ULUI CU ARME
Secretarul general al ONU, Ban
Ki-moon, a făcut un apel recent la toate
guvernele lumii de a-şi spori măsurile
de control asupra comerţului cu arme,
în special asupra muniţiilor care alimentează conflictele mondiale, conform
AFP. Apelul a fost lansat în cadrul unei
dezbateri a Consiliului de Securitate pe
problema comerţului cu arme, unde s-a
discutat problema afluxului de arme către
Libia, Yemen şi Siria, de unde se alimentează şi alţi combatanţi. Totodată, Ban Ki-moon a cerut statelor să implementeze mai
ferm embargourile asupra comerţului cu arme, adăugând că ONU poate ajuta anumite
state să îşi protejeze depozitele de armamente.
Întreruperea comerţului cu muniţie poate avea un efect imediat asupra conflictelor
din diferite zone. Secretarul general al ONU a făcut, de asemenea, un apel şi la semnarea
Tratatului privind comerţul cu arme, care a intrat în vigoare în decembrie anul trecut.
Patru membri ai Consiliului de Securitate nu au semnat încă acest tratat şi anume China,
Rusia, Iordania şi Venezuela. n
RESTRUCTUR~RI
ALE FOR}ELOR AMERICANE
Departamentul american al Apărării a
anunţat, recent, că va restructura Brigada
12 Aviaţie de luptă din Europa şi unităţile subordonate, ca parte a iniţiativei de
restructurare a aviaţiei Forţelor Terestre
(Army’s Aviation Restructuring Inititive in
Europe). Această restructurare va reduce
efectivele americane în Germania cu
aproximativ 1.900 de militari.
Capacităţile de aviaţie vor fi menţinute totuşi în Germania şi după această reducere, prin intermediul unor rotaţii continue
a trupelor necesare. Unităţile care vor efectua misiuni prin rotaţie în Europa vor sprijini
operaţia Atlantic Resolve şi vor lua parte la exerciţiile desfăşurate în Europa Centrală şi
de Est. Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, şi ministrul german al Apărării,
Ursula von der Leyen, au discutat telefonic despre aceste restructurări şi s-au asigurat
reciproc de intenţiile de a menţine relaţiile strânse între cele două armate. n
STATUL ISLAMIC ESTE PRINCIPALUL INAMIC
AL RUSIEI
Ministrul rus de externe, Serghei
Lavrov, a declarat, recent, că gruparea
Statului Islamic este cel mai mare inamic
al Moscovei, conform unei ştiri AFP. În
cadrul unui interviu radio, el a răspuns
astfel la o întrebare referitoare la cea mai
mare ameninţare la adresa Rusiei, alegând
dintre China, NATO şi Statul Islamic.
Lavrov a spus că sute de cetăţeni ruşi,
europeni şi americani s-au alăturat Statului
Islamic. O parte dintre aceştia se întorc deja acasă şi pot organiza acţiuni teroriste pe teritoriul statelor lor de origine. În ceea ce priveşte relaţiile cu SUA, acestea sunt probleme de
stat care vizează ordinea mondială şi care trebuie rezolvate prin negocieri.
Relaţiile Rusiei cu Occidentul şi în special cu SUA s-au deteriorat semnificativ în urma
conflictului din estul Ucrainei şi a sancţiunilor impuse Rusiei de statele vestice din cauza
susţinerii acordate militanţilor proruşi. n
RUBRIC~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA
16 Observatorul militar
www.presamil.ro
REZERVI{TI
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
PATRIE, ONOARE, DEMNITATE!
C~PITAN CORNELIA MIH~IL~
[email protected]
L
a mul]i ani tuturor
cadrelor militare
în rezerv`
[i în retragere din
armata român`, cu
ocazia Zilei Rezervistului
Militar (31 mai)! Cinci
ani se împlinesc duminic` de la atestarea oficial` a acestei s`rb`tori.
Totodat`, ANCMRR
Alexandru Ioan Cuza
împline[te 25 de ani
de existen]`.
C
FOTO: VALENTIN CIOB|RC~
S
ângele acesta kaki curge
prin venele mele de când
nici nu împlinisem 14
ani. Cu dispensă de vârstă am intrat la liceul militar din Câmpulung
Moldovenesc. Şcoala începea pe
15 septembrie şi eu împlineam 14
ani în noiembrie, dar s-au gândit
că vin dintr-o familie mai modestă şi m-au acceptat. Am avut ca
model un verişor, care era deja la
liceul militar, fiind cu un an mai
mare ca mine. Îl vedeam îmbrăcat
militar şi visam tot timpul armata. Liceenii militari aveau o ţinută
frumoasă: veston alb, pantaloni
albaştri şi vipuşcă roşie... Probabil
că acesta a fost destinul meu!, îşi
aminteşte generalul (r) Mihai
Iliescu, preşedintele Asociaţiei
Naţionale a Cadrelor Militare în
Rezervă şi în Retragere. Prima zi
de şcoală militară şi modelul sau
visul care l-a determinat să dea
examen rămân bine întipărite
în amintirea fiecărui militar în
parte. Şi sunt mărturisite mai
târziu, alături de alte amintiri
cazone, nepoţilor. Despre care
nu ştim dacă nu cumva, datorită
acestor mărturisiri vii şi visânduse, la rândul lor, cavaleri în haină
militară, vor alege şi ei aceeaşi
carieră. Iar povestea de viaţă a
generalul (r) Iliescu continuă
frumos. Şi ca oricare dintre experienţe are ineditul ei. Absolvind
cu medie bună, şi-a ales Şcoala
Superioară de Ofiţeri de Artilerie
şi Rachete Antiaeriene. A urmat
Academia Militară, apoi doctoratul în Ştiinţe Militare. Din
2000 este membru al Academiei
Oamenilor de Ştiinţă din România, iar în 2001 s-a pensionat
din funcţia de comandant al
Comandamentului Operaţional
Central al Forţelor Aeriene şi
prim–locţiitor al şefului Statului
Major General. Confirmă că este
legat de armată trup şi suflet.
De ani buni este preşedintele
ANCMRR, o asociaţie care are ca
obiectiv prioritar protecţia socială
a cadrelor militare în rezervă şi
în retragere, a întregului personal
militar şi a familiilor acestora şi
funcţionează sub deviza: Patrie,
onoare, demnitate!
inci ani de la instituirea prin Hotărâre de
Guvern a Zilei Rezervistului Militar, 25 de ani de la
înfiinţarea ANCMRR şi 90 de ani
de atestare istorică a sa se împli-
Ceremonie militar` desf`[urat` la Morm#ntul Eroului Necunoscut din Parcul Carol.
„
La mul]i ani vou`, rezervi[ti militari, pensionari militari, familiilor
voastre! La mul]i ani tuturor membrilor ANCMRR! Îi îndemn pe militarii
în rezerv` [i în retragere s` aib` în continuare în]elepciune, în toat`
atitudinea [i comportamentul lor. {i s` aib` încredere în asocia]ia noastr`, deoarece ne vom face datoria ca [i pân` acum. Este un
moment prielnic s` le adresez [i viitoarelor cadre militare în rezerv` [i
în retragere, care sunt în momentul de fa]` militari activi: V` a[tept`m!
Nu v` gr`bi]i! S` v` face]i datoria a[a cum se cuvine [i s` v` al`tura]i nou` cu bucuria rezultatelor ob]inute, spre onoarea armatei [i a
României. Mai ales acum, când ac]iunile noastre sunt cerute [i demonstrate la nivel de exigen]` NATO. La mul]i ani armatei române!
GENERAL (R) MIHAI ILIESCU, PRE{EDINTELE ANCMRR
nesc pe 31 mai, anul acesta. De ce
vorbim despre 90 de ani de atestare istorică? Pentru că asociaţia
noastră, ne spune generalul (r)
Mihai Iliescu, s-a considerat, la
înfiinţarea ei, continuatoarea Societăţii Ofiţerilor în Rezervă şi în
Retragere Proveniţi din Activitate,
înfiinţată în 1925 şi a funcţionat
până în 1948, când a fost desfiinţată în mod abuziv. Această asociaţie avea, în rândurile ei, inclusiv cadre militare care au ocupat
funcţii de mare însemnătate în
armată, generali, amirali… La fel
se întâmplă şi acum. Mulţi dintre
cei care fac parte din ANCMRR
Alexandru Ioan Cuza sunt foşti
comandanţi. Unii au comandat
mari unităţi ale armatei române,
au fost şefi de state majore, au
fost şi sunt medici, specialişti
ingineri, doctori… Prin intermediul oamenilor ei este recunoscută asociaţia. Are protocol de
colaborare cu Universitatea Naţională de Apărare, cu Academia
Tehnică Militară, cu Academia
Oamenilor de Ştiinţă din România, secţia Ştiinţe Militare. Deci,
suntem recunoscuţi, concluzionează preşedintele asociaţiei. Nu
suntem o simplă asociaţie de pensionari. Ceea ce este lăudabil şi de
subliniat este faptul că toţi colegii
mei desfăşoară o muncă pe bază
de voluntariat. Avem o colaborare
foarte frumoasă cu Ministerul
Apărării Naţionale şi cu Primăria
Sectorului 2, cel puţin în Bucureşti
şi, în ţară, există relaţionările cu
instituţiile locale.
Segmentul acesta, de cadre
militare în rezervă şi în retragere,
este însemnat şi încă din timpul
domnitorului Alexandru Ioan
Cuza consemnat istoric. ANCMRR
fiinţează sub înaltul patronaj al
preşedintelui României, în calitatea sa de comandant suprem
al forţelor armate, şi al ministrului apărării naţionale, care
este şi preşedintele de onoare al
asociaţiei. Şi este onorant că toţi
preşedinţii ţării au fost de acord cu
această prevedere statutară şi, de
asemenea, miniştrii apărării. Nu
este deloc puţin să fii o structură
asociativă care beneficiază de
asemenea apreciere şi de o astfel
de posibilitate de recunoaştere şi
afirmare. Este o recunoaştere a
existenţei noastre. Structura noastră asociativă se detaşează sau se
remarcă de altele. În primul rând,
comportamentul nostru civic este
civilizat. Nu ieşim în stradă, nu
spargem geamuri şi nu facem scandal, ne mai spune generalul (r)
Iliescu. Au folosit, la nevoie, calea
legală: audienţe, adrese scrise şi,
în ultimă instanţă, acţiunea în
judecată. Într-un cuvânt, folosirea
căii ierarhice a civilizaţiei. Liantul
care ne-a unit pe noi, ca militari
activi, şi, acum, ca rezervişti, dar şi
pe noi, rezerviştii, alături fiind de
cei care se află în activitate, este Jurământul Militar. Jurământul Militar de credinţă faţă de ţară şi de
neam nu poate fi eludat de nimeni.
Mai ales de noi, militarii.
N
evoia de socializare
şi de continuare a
valorificării cunoştinţelor şi experienţei acumulate în
perioada îndeplinirii diverselor
funcţii în armată, în primul rând,
îl cheamă pe rezervist să se alăture ANCMRR. Revista Rezerva
oştirii române, pagina de internet
ancmrr.ro şi pliantul cu date despre asociaţie, primit împreună
cu livretul militar la ieşirea în
rezervă, îi îndeamnă pe militarii
în rezervă şi în retragere să-şi
continue sistemul de gândire şi de
viaţă deprins în armată. Pentru
că, stând acasă, în faţa televizorului, te îmbolnăveşti mai uşor, după
cum ne mai spune şi generalul (r)
Iliescu. Şi vin mulţi camarazi către
noi. În alte ţări, din păcate mai
mult decât la noi, cadrele militare
care ies în rezervă şi în retragere
sunt căutate şi cerute în special
în funcţii administrative, de către
primării, de exemplu. Pentru că
sunt oameni învăţaţi cu disciplina,
de care poţi fi sigur că nu fură şi
nu mint şi, odată ce au primit o
treabă de făcut, îşi pun tot sufletul
în ea, ca să iasă cum trebuie. Sunt
oameni de încredere. n
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militar
PASIUNI
www.presamil.ro
C
olonelul (ret) Vasile
Teodorescu are o biografie impresionant`. Pe
lâng` studiile publicate
[i contribu]ia semnificativ` adus` la realizarea
Enciclopediei Educa]iei
Fizice [i Sportului în
România, a instruit, cu
rezultate remarcabile,
peste 4.000 de ofi]eri [i
[i-a încheiat cariera militar` în for]`, cu înfiin]
area Facult`]ii Militare
de Educa]ie Fizic`.
Pe firul poveştii de viaţă a colonelului (ret)
se disting trei etape: de genist, de profesor şi de
fondator sau iniţiator. O constantă se regăseşte,
însă, pe tot acest parcurs: dragostea pentru
sport. Ea îi dă puterea să ridice, cărămidă cu
cărămidă, templul destinului său.
Din sutan`
în uniforma de ofi]er
Vasile Teodorescu s-a născut în
Leordeni, Argeş, dintr-o familie de
ţărani. Din cei zece copii pe care i-a
dăruit bunul Dumnezeu părinţilor mei,
am fost penultimul, desemnat să devin
slujitorul Domnului. Astfel, în 1946,
s-a înscris la Seminarul Central din
Bucureşti. În 1948, însă, instituţia s-a
desfiinţat. Conducerea ţării, formată
majoritar din atei, s-a gândit că religia
nu este nici importantă, nici necesară
în noua ordine pe care avea să o aducă
noul regim politic.
Secretarul seminarului i-a pus
dosarul în braţe şi l-a trimis la liceu. A
făcut doi ani de gimnaziu în Bucureşti,
la Liceul Matei Basarab, până s-a dat o
lege prin care elevii nu mai aveau voie
să facă şcoala în alt judeţ decât cel de domiciliu. Apoi, din nou cu dosarul în braţe.
Într-un final, a reuşit să se înscrie la Liceul
Dinicu Golescu, din Câmpulung-Muscel.
Tot răul spre bine, însă. În ultimul an, au
venit cei de la recrutări să prezinte oferta
educaţională din armată. Din ianuarie
1953 şi până în august 1955, Vasile
Teodorescu a urmat Şcoala Militară de
Geniu din Râmnicu Vâlcea.
Astfel, plecat de acasă, din 1946,
ca să devină preot, s-a întors, în 1955,
ofiţer. Toţi din sat s-au mirat când
l-au văzut în ţinuta militară, în loc de
sutană.
La Vâlcea, a intrat în echipa de
handbal a unităţii, divizia B a Clubului
Steaua, unde s-a remarcat ca un foarte
bun jucător. Aici, pentru talentul său,
şi-a căpătat porecla Bazil, prenume
masculin derivat din greaca veche cu
semnificaţia de rege. Când intram pe
teren, toţi elevii strigau, în cor, Bazil.
Răsuna tot stadionul. Eram om de gol.
După absolvire, a ales să plece la Constanţa, la Batalionul 590, anexă la Divizia 9 Infanterie, unde a rămas până în
1968. Dar microbul sportului prinsese
deja rădăcini în sufletul tânărului ofiţer.
Lucrurile erau clare, trăia sentimentul
omului care şi-a găsit rostul. Nu mai
rămânea de stabilit decât drumul către
acel destin. Deocamdată, era încadrat şi
specializat ca genist.
PE URMELE DESTINULUI
PLUTONIER ALINA CRI{AN
Dun`rea înghe]at`
[i geni[tii
Pe timpul activităţii din Dobrogea, am
căpătat reumatism, o boală pe care odată
ce o ai, cu ea mori. Am prins trei ierni
cu Dunărea îngheţată tun, spre Tulcea.
Specialistul Dobrogei în probleme de
distrugere a gheţii era Teodorescu. Această
activitate îi putea costa viaţa, oricând, pe
toţi cei implicaţi. Viaţa mea de militar a
fost ca în război, deşi eram pe timp de pace.
Am fost în luptă tot timpul, chiar dacă pare
un nonsens. Să luăm un singur exemplu:
gheaţa. Pentru că foloseau explozibil, orice
greşeală putea fi fatală. Trei categorii de
arme lucrau la dezgheţarea Dunării: o escadrilă de aviaţie de la Tulcea, un regiment
necesară de trotil, făceam legătura electrică,
legam totul la cablul principal şi învârteam
cheia în dispozitivul declanşator. Apoi,
urma priveliştea: explozie cât vezi cu ochii.
Şi gheaţa pornea la vale.
Când datoria nu îl purta prin diverse
misiuni, Bazil revenea la pasiunea lui: sportul. Îşi făcuse echipă de handbal în unitate
şi participa la spartachiadele din armată.
Din concurent, câştigătorul locului I la prima participare, a ajuns ofiţer cu pregătirea
fizică a lotului de sport şi apoi arbitru. Şi pe
partea de învăţământ, Vasile Teodorescu
făcea tot posibilul să se apropie de visul
lui. În 1957, a absolvit un curs de calificare
ofiţeri cu pregătirea fizică şi se străduia,
prin rapoarte şi rugăminţi, să primească
aprobarea de a participa la examenul de
admitere în Institutul de Educaţie Fizică şi
Sport, din Bucureşti. Am fost primul ofiţer,
din această unitate, care a reuşit să obţină
aprobarea de a urma o instituţie de învăţământ superior. În 1965, a absolvit facultatea
cu nota maximă, specializat în Cultură
fizică medicală.
Încununarea
unui destin
Colonel (ret) Vasile Teodorescu
de artilerie şi geniştii. Gheaţa se întindea
pe o porţiune de 12 km, de la mal la mal,
până pe fundul apei. Puteai să treci cu
tancul fără probleme, atât de îngheţat era.
O zi bombarda aviaţia, a doua zi bombardau aruncătoarele de mine de la Mihail
Kogălniceanu, iar a treia zi geniştii, de la
faţa locului, cu trotil. Este lesne de înţeles că
cel mai bun rezultat îl aveam noi, dar şi cel
mai mare risc. Aveam 3.000 de kilograme
de explozibil pentru acea activitate, asta în
condiţiile în care 100 de grame ar distruge
complet o casă. Soldaţii din subordinea mea
nu aveau voie să pună mâna pe trotil sau
pe dispozitivele electrice. Ei dădeau găuri cu
târnăcopul şi ranga. Eu calculam cantitatea
Momentele cele mai delicate, mai grele,
din viaţa de ofiţer au fost căutarea aceasta
a unui drum, nu mai lesnicios, ci drumul
potrivit, drumul meu.
Acum, cu pregătirea necesară, ofiţerul
mai trebuia doar să găsească un post liber
în învăţământ. După îndelungi demersuri,
a găsit un loc la Piteşti. Fostul responsabil
cu pregătirea fizică se îmbolnăvise şi rămăsese postul vacant, de vreo şase luni. Când
am auzit de Piteşti, eu originar din Leordeni, la o aruncătură de băţ, am vrut să sar
în sus de bucurie. Asta se întâmpla în 1967.
A durat un an să se şi producă mutarea
mea. Astfel, în 1968 s-a mutat la Piteşti,
la Şcoala Militară de Ofiţeri de Tancuri şi
Auto Mihai Viteazul, până în 1981. Aici, a
obţinut rezultate remarcabile, dintre care
trebuie menţionat recordul, rămas încă neegalat, reuşit cu echipa de patrulă a unităţii
la spartachiada militară din 1977: 35 de
lovituri în ţinte, din tot atâtea posibile.
Pe lângă instruirea către performanţă a
tinerilor ofiţeri din şcoală, elaborarea unor
17
articole şi studii teoretice în domeniu şi organizări de parade ale sportului, Vasile Teodorescu simţea că mai are multe de oferit.
Aşa că, în 1977, pune bazele Centrului de
cultură fizică medicală al oraşului Piteşti,
la cârma căruia a stat trei ani. S-a ocupat
de corectarea deficienţelor fizice la copii,
prin complexe de exerciţii. Şi acum mă
salută lumea, prin oraş, cu formula domn
profesor. Fetiţele cu care făceam gimnastică
corectivă, acum merg cu copiii lor de mână.
Este o satisfacţie de nedescris.
În 1981, Teodorescu ajunge instructorşef la Cursul de calificare pentru ofiţeri cu
pregătirea fizică, din Bucureşti. Aici şi-a
desfăşurat ultima etapă a carierei, fulminantă, de altfel. Mai avea un singur pas de
făcut pentru a încununa drumul de până
atunci: dorea ca armata română să aibă
un institut, de sine stătător, care să scoată
profesori ai disciplinei de educaţie fizică.
Cu acest vis, după Revoluţie, şi-a anunţat
vizita la Victor Atanasie Stănculescu, ministrul apărării naţionale. Acesta l-a primit
la raport pe 27 decembrie 1991, în a treia zi
de Crăciun. N-o să uit toată viaţa mea. Era
informat că sunt profesor pentru că, din prima clipă, aşa mi-a spus. La ce v-aţi gândit
domnule profesor? I-am prezentat proiectul
meu de a înfiinţa o facultate a Armatei
României. După ce i-am prezentat planul,
mi-a făcut următoarea propunere. Vă dau
timp să faceţi o documentare amănunţită
cu organizarea şi desfăşurarea procesului
de educaţie fizică în principalele armate ale
lumii: America, Anglia, Spania, Franţa, Italia şi URSS. După asta, mai vorbim. Adică,
mi-a dat o sarcină imposibilă, din punctul
lui de vedere, probabil ca să scape de mine.
În Ministerul Apărării Naţionale
funcţiona o direcţie care se ocupa de
ataşaţii militari. Şeful acesteia era generalul
Decebal Ilina, pe care Teodorescu avusese
ocazia, în urmă cu mulţi ani, să îl cunoască.
Ajutorul a venit din partea lui. A trimis un
fax ataşaţilor militari ai ţărilor din care
aveam nevoie de informaţii. În nici două
săptămâni de la întâlnirea noastră, m-a
chemat să-mi dea materialul. A terminat documentarea şi i-a prezentat-o lui
Stănculescu, căruia nu i-a venit să creadă
când l-a văzut cu sarcina îndeplinită în mai
puţin de două săptămâni. După ce a studiat
documentaţia, i-a înaintat raportul către
prim-ministrul Petre Roman. Am făcut
tumbe până acasă, îşi aminteşte colonelul.
În 1991, a reuşit înfiinţarea Facultăţii
militare de educaţie fizică din Bucureşti, al
cărui comandant a fost până la pensionare.
Candidaţii veneau din liceele militare şi
de la Clubul Steaua. Aveau o sală pe calea
Plevnei, unde erau cazaţi studenţii, masa
se servea la Institutul de medicină militară,
la Gara de Nord, iar cursurile se ţineau în
aceeaşi curte în care funcţiona Facultatea
de educaţie fizică, instituţia civilă de învăţământ, în prezent Universitatea Naţională
de Educaţie Fizică şi Sport.
La 5 mai 1993, colonelul Teodorescu
s-a pensionat şi a predat ştafeta unui mare
sportiv al ţării, multiplul campion mondial Cristian Gaţu. L-am instruit cu ceea ce
trebuie să facă, cu aspecte de pregătire pe
partea de învăţământ. Aveam tot interesul ca
facultatea, pentru care m-am zbătut atât, să
meargă bine în continuare. Instituţia a purtat
denumirea onorifică General Virgil Bădulescu, pentru că el a fost cel care a pus baza sistemului român de educaţie fizică. Facultatea a
funcţionat zece ani. În 2002, a fost desfiinţată.
Nici la ora actuală nu ştiu de ce. n
18
Observatorul militar
CULTUR~
www.presamil.ro
FRICA
{I OBOSEALA
C~PITAN
MIRCEA PETALA
Frica în r`zboi,
Ia[i,1937,
pag. 154
Î
nainte de a pleca la o acţiune, trebuie
ca trupa să fie bine informată, să i se
scoată astfel frica de necunoscut, obişnuind-o dinainte cu ceea ce este posibil să se
întâmple. Trebuie să i se spună că operaţia
ce se execută are toţi sorţii de izbândă, trebuie să simtă – ceea ce, de altfel, prevede
şi doctrina – că superioritatea focului este
realizată. Trebuie, de asemenea, să ţinem
seama, acum, când cunoaştem reacţiunile
fiziologice ale fricii, de oboseala care, punând stăpânire pe organismul omului, aduce o sfârşeală ce face incapabile de reacţiune
şi celelalte facultăţi psihice de rezistenţă.
Vor dura mai mult acei luptători care
vor ţine un sfert de oră mai mult. Totul este
chestiune de antrenament; totuşi există
o limită pe care trebuie să o aprecieze
comandantul. Şi mai ales, ceea ce trebuie
să se evite, este oboseala inutilă, izvorâtă
din nehotărâre sau confuziune. Forţele
trebuiesc economisite pentru suprema oră
a luptei. În acelaşi scop, lipsurile hranei nu
trebuiesc des repetate, pentru ca sănătatea
să nu fie influenţată în rău.n
CERCUL MILITAR NA}IONAL
CULTURAL
Film. Miercuri, 27 mai, ora 19.00, la
Sala de Cinema va avea loc proiecţia
filmului Restul e tăcere, de Nae Caranfil, prezentat de regizorul Vlad Trandafir. Accesul se face
pe bază de înscriere la telefon : 021.313.86.80 int.
136, 156 sau e-mail: [email protected].
Cercul Militar Naţional organizează, în parteneriat cu Fundaţia culturală Calea Victoriei,
Festivalul Luna Bucureştilor - 2015, eveniment
ajuns la a cincea ediţie. În cadrul festivalului
au loc conferinţe, expoziţii, proiecţii de film şi
piese de teatru ce fac trimitere la patrimoniul
cultural şi la istoria Bucureştiului.
Interferenţe culturale. Joi, 28 mai, ora
17.15, Sala de Cinema: Expunerea cu tema
România şi Marele Război. De la expectativa
armată la neutralitate din cadrul programului
cultural Marele Război - primul conflict al erei
industriale, susţinută de profesor universitar
dr. Petre Otu, istoric militar. Expunerea este
însoţită de prezentarea unui film documentar
adecvat temei expuse. Intrarea este liberă.
Spectacol ocazionat de Ziua Copilului.
Sâmbătă, 30 mai, ora 11.00, la Sala de Spectacole
va avea loc spectacolul de teatru Cenuşăreasa,
susţinut de Ansamblul artistic de copii Andantino. Scenariul, regia şi muzica: profesor Ştefan
Iordache. Costumele, machiajul şi regia de
culise: profesor Mihaela Iordache.
Accesul se face pe bază de înscriere la telefon 021.313.86.80 int. 136 sau 156 şi e-mail:
[email protected].
EXPOZIŢII
Galeria Artelor. Expoziţia de pictură şi desen a artistului plastic Vasile Parizescu, militar,
pictor, om de ştiinţă, colecţionar de artă, expert
naţional şi internaţional în arta modernă şi contemporană, general în armata română. Artistul
este senator efectiv al Academiei Internaţionale
de Artă Modernă de la Roma, fondator şi preşedintele Societăţii Colecţionarilor de Artă din
România.
Sala Foaier. Expoziţia Clasei de pictură
- adulţi a Cercului Militar Naţional, profesor
Violeta Antonovici, deschisă în perioada 27
mai-7 iunie.
Sala Rondă. Expoziţia Clasei de pictură
- copii a Cercului Militar Naţional, profesor
Veronica Emanoil, deschisă în perioada 27
mai-7 iunie.
Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele
11.00-19.00. Intrarea este liberă.
Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.
com/cmn.ro. n
AURELIA N~STASE
[email protected]
S
e bănuieşte că, din punct de vedere etimologic, două
verbe latine ar sta la originea verbului „a refeca” şi a
substantivului „refec” din limba română.
Latinescul „refricare” înseamnă „a freca din nou”, „a redeschide o rană”, „a trezi”, „a reînsufleţi”. Cicero îi scria prietenului său Atticus că, ajuns guvernator al Ciliciei în locul
lui Appius Claudius Pulcher, nu dorea să redeschidă discuţia
despre dezordinile administrative – „leziunile” – pe care le
găsise („Appii vulnera non refrico” – „Liber Quintus ad Atticum”, 15, remacle.org/bloodwolf/orateurs/atticus5).
Cel de-al doilea verb, „reficiere”, înseamnă „a reface”, „a
reîncepe”, „a repara”, „a restabili”. Caius Iulius Caesar nota că,
în tabăra lui Servius Galba, li se ordonase militarilor „să-şi
tragă sufletul/să se refacă după trudă” /„ex labore reficerent”
(„Commentarii_de_bello_Gallico”, Liber_III, 5). Cicero i-a
scris fratelui său Quintus: „După călduri foarte mari – nu-mi
amintesc călduri mai mari – m-am refăcut la Arpinum” /
„Ego ex magnis caloribus—non enim meminimus maiores—
in Arpinati […] me refeci” („Epistulae ad Quintum Fratrem”,
Liber III, 1, 1).
Verbul românesc „a refeca” are înţeles mai ales pentru
croitori şi tâmplari, pentru că ar însemna „a coase un refec” şi
„a detaşa cu fierăstrăul marginile teşite ale scândurilor brute,
pentru a obţine scânduri paralelipipedice” (Academia Română, Institutul de Lingvistică, „Dicţionarul explicativ al limbii
române”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers
Enciclopedic Gold, 2009 DEX). Aşadar, dintr-o explicaţie
academică se înţelege că se coase ceva, dar, conform altei ex-
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
PLUTONIER-MAJOR SONIA RAICU
N
eal Donald Walsch, un scriitor american dedicat temelor spirituale,
spunea, în una din cărţile sale, că veşnicia este un cumul al noţiunilor
de trecut, prezent şi viitor, sufletele sunt înlănţuite pentru totdeauna,
iar destinul lor este strâns legat de alegerile făcute înainte de a ajunge în lume.
Citind romanul semnat de Virginia Muşat – Suflete pereche –, ideea mai sus
menţionată se regăseşte, chiar dacă Elena, personajul feminin principal, trăieşte
o dramă a dragostei pentru Nic. El, un bărbat frumos şi educat, nu răspunde
sentimentelor ei cu aceeaşi intensitate cu care Elena trăieşte povestea de dragoste,
ba chiar pare să o respingă, speriat de ideea că sufletele lor sunt rupte din acelaşi
fuior de lumină. Pentru a nu-l îndepărta, ea preferă să îşi ascundă trăirile, chiar şi
gândurile în care îi explică confortul sufletesc simţit atunci când ei erau împreună.
În două părţi, romanul se deschide cu Dosarul unei iubiri consumate sau
fragmente dintr-o fericire ratată. Parcă pentru a pune o lumină mai puternică pe
destinul celor două personaje, apare un al treilea personaj, Leonore, confidentă
a Elenei, dar şi amantă de ocazie a lui Nic. Personaje terţiare se regăsesc şi în
Judecata de apoi, ultima parte a volumului.
Aceste elemente nu fac decât să demonstreze că ceea ce este scris întotdeauna
urmează să se petreacă şi accentuează drama celor două personaje în încercarea
de a rămâne împreună şi a trăi o poveste de dragoste asemenea celor din basme.
O VE{NICIE
DINCOLO DE
IUBIREA FIZIC~
VIRGINIA MU{AT
Suflete pereche.
Editura Semne,
Bucure[ti, 2014
Aşa cum două bucăţi de magnet se atrag în încercarea de a forma un tot iniţial, aşa şi cele două suflete trăiesc drame în drumul lor către fericirea absolută.
O călătorie a încercărilor, o Golgota a îndrăgostiţilor care, conştienţi de drumul
pe care îl au de urmat, refuză să îl urmeze.
Virginia Muşat analizează orgoliul şi omenescul pus în fiecare alegere făcută
de cele două personaje, iar finalul romanului nu desparte, ci luminează minţile
îndrăgostiţilor cu suflete mistuite de pasiuni exagerate şi tulburate de alte personaje
ce încă rătăcesc în căutarea fericirii absolute.
Moartea trupească este cea care pune o pauză în agitaţia cotidiană, însă gândurile, trăirile şi sentimentele sunt trecute într-o lume în care judecata nu este
făcută de Dumnezeu, ci de cele două suflete pereche.
Suntem făcuţi după chipul şi asemănarea Creatorului. Noi nu putem fi mai prejos
decât Dumnezeu. Şi el ne iartă! Ne iartă şi ne iubeşte, spune autoarea în finalul
romanului, argumentând că fiecare dintre noi, fiind creaţie divină, nu poate fi
mai prejos decât Creatorul. Virginia Muşat, în Suflete pereche, trage un semnal
de alarmă către toţi cei capabili de sentimente de iubire. n
Limba român` este patria mea.
NICHITA ST~NESCU
plicaţii academice, „refecul” sau „refecătura” este chiar „cusătura cu ajutorul căreia se îmbină două bucăţi de material textil,
ale căror margini se îndoaie şi se prind sub îndoitură, ca să nu
se destrame” (DEX). Par a fi mai clare decât explicaţiile citate
altele mai vechi, potrivit cărora „a refeca” înseamnă „a îndoi
marginea unei pânze, a pielii sau a unei hârtii” şi refecul este
„tivul, marginea pânzei îndoite” sau a hârtiei ori a pielii (v. August Scriban, „Dicţionarul limbii româneşti”, Institutul de Arte
Grafice „Presa Bună, 1939”) sau „cusătură pe marginea unei
„LA REFEC”
stofe” ca să nu se destrame (Lazăr Şăineanu, „Dicţionar universal al limbei române”, ediţia a VI-a, Editura „Scrisul românesc”
S.A., 1929): „lăţimea refecului poate fi mai mare sau mai mică
după grosimea materialului” („Cum se execută la maşina de
cusut cusătura refec”, articole.famouswhy.ro).
Din jargonul meşteşugarilor, „refecul” a fost preluat pentru
a fi folosit într-o combinaţie cu verbul „a lua” şi prepoziţia „la”
– „a lua la refec”, similară cu „a lua la rost”, „a lua la trei parale”, „a lua la trei păzeşte”, cu semnificaţii oarecum apropiate de
„a redeschide o rană”, „a repara”, „a reface” ale verbelor latine
menţionate: „a mustra pe cineva cu asprime”, „a-l critica”, „a-i
cere socoteală” (DEX); „a-l lua din scurt”, „a-l lua la trei parale”,
„a-l mustra” (Scriban): „cazul lui […] Cocteau, care n-a putut
niciodată să vadă un film până la capăt, pentru că îl aştepta
mereu la ieşire cineva care să-l ia la refec” (Michel Houellebecq, Bernard-Henri Levy, „Inamici publici”, Editura Polirom,
colecţia „Biblioteca Polirom”, Iaşi, traducere […] de Daniel
Nicolescu, suplimentuldecultura.ro); „abia când şeful unui
şef îl ia la refec, atunci îşi caută subalternii făcându-i ţăndări”
(timpolis.ro); „să numească politic un reprezentant […] care
[…] să ne controleze […] şi eventual să ne ia la refec” (civicmedia.ro); „Chiar Dumnezeu, cât era el de tare şi de mare şi
de Dumnezeu, când l-a luat la refec, n-a pus-o de mămăligă
şi-a spălat putina?” (Fănuş Neagu, „În văpaia lunii”, Editura
Minerva, Bucureşti, 1971, p. 114).
Mai rar, se spune şi „a trage un refec”. Se pare că expresia
este sinonimă cu „a trage o ceartă” şi cu sintagme din jargonul
bărbierilor („a trage un perdaf”, „a trage o săpuneală”): „pe
dată francofonii, de drept – cei din Quebec, te iau la trei păzeşte şi-ţi trag câte-un refec” (Nicolae Mătcaş, „Sonet”, în Constelatii-diamantine-nr-8-36-2013, http://slova-crestina.ro); „le
trag un refec de nu le mai trebuie nimic” (miresici.ro).
Sunt şi cazuri în care substantivul „refec” cu sensul de „critică” sau „ceartă” apare singur, necombinat cu „a lua la” sau „a
trage”: „nu scapă refecului, mai ales datorită mult acuzatului
[…] proiect de Statut” (convorbiri-literare.dntis.ro).
Singura nuanţă suplimentară care se obţine prin înlocuirea substantivului „refec” cu supinul verbului „a refeca” este
amplificarea cacofoniei specifice acestui verb: „dacă ei nu pun
ceva în hambar, fac foamea, aşa că tot ce le rămâne e să îi ia la
refecat pe politicieni” (kanald.ro/gura-satului). n
ARMA CONDEIULUI
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
STÂLPII DEMNIT~}II ARMATEI
LOCOTENENT-COLONEL
CRISTIAN DUMITRA{CU
[email protected]
D
in păcate, nu au
rămas prea multe
mărturii despre
stâlpii demnităţii armatei. Acum,
în Anul Veteranilor de Război,
se cuvenea, probabil, să începem
cu restituirea memoriei celor ce
nu mai sunt dintre aceia care nu
au murit în război, să vorbim
şi să îi cinstim pe toţi generalii
încarceraţi, la vârsta senectuţii,
de regimul comunist. Despre
militarii din puşcăriile comuniste
am mai aflat câte ceva de la foştii
deţinuţi politici Octav Bjoza ori
Gheorghe Nichifor, oameni care
au petrecut, fiecare în parte, în
locuri şi în ani diferiţi, perioade îndelungi în iadul detenţiei
alături de generalii şi ofiţerii
care le-au format caracterele,
acolo, după gratii... Comuniştii,
oameni de „tip nou”, se spunea,
ticăloşi care vor fi scos din noroiul mocirlei morale alţi oameni
cu vocaţie de bestie, care, la
rândul lor, au şters orice idee de
umanitate atunci când au umilit,
chinuit, înfometat şi, de multe
ori, au ucis cu sânge rece oameni
politici, preoţi, militari, profesori
sau oameni de rând care s-au
opus colectivizării.
După 1945, armata română nu a fost doar decapitată, ci
i s-au tăiat toate legăturile cu
trecutul regal. Este un adevăr
istoric, o realitate care naşte şi
acum multe controverse, pentru
că începutul crimelor comuniste
apare în ultimii ani ai monarhiei.
Epurarea a continuat şi după
instalarea deplină a regimului comunist, prin trecerea în
rezervă a ultimilor ofiţeri care
avuseseră legături cu trecutul, la
care se adaugă realitatea crudă a
miilor de prizonieri „uitaţi” de
România în URSS... Aceşti oameni năpăstuiţi, aceşti adevăraţi
stâlpi ai demnităţii armatei, erau
prizonieri pe Frontul de Est, care
au refuzat înrolarea în Diviziile
„Tudor Vladimirescu” şi „Horia,
,,
pentru generalii încarceraţi la
Sighet, Aiud, Gherla, Jilava ori la
Canal, cei care au murit umiliţi,
înfometaţi şi bolnavi... Culmea
cinismului este că foştii prizonieri, odată întorşi acasă, au fost
aruncaţi din nou în temniţă,
ispăşind iar o pedeapsă, pentru
vina de a fi luptat în Est.
Săptămâna trecută, la Sighetu
Marmaţiei, în Ziua Înălţării
Domnului, poeta Ana Blandiana
a mai spălat din ruşinea uitării –
un fel de amnezie în care statul
român persistă de 64 de ani –, o
uitare egală cu ruşinea de a nu
reabilita aceşti oameni sub vremuri, aceşti militari cu destine
frânte, pentru vina de a fi luptat
pentru ţara lor. În locul pe care
se află astăzi sediul Poliţiei de
Este greu de închipuit c` dup` o asemenea experien]` în Gulag poate urma ceva [i mai r`u...
Cloşca şi Crişan”, prizonieri dintre care unii nu s-au mai întors
niciodată acasă, iar alţii s-au
întors începând abia cu 1951.
Este greu de închipuit că
după o asemenea experienţă
în Gulag poate urma ceva şi
mai rău... Este greu de pus în
balanţă pentru care dintre ei
a fost mai dramatic... A fost
mai greu pentru tinerii soldaţi
şi ofiţeri, prizonieri în URSS,
pentru luptătorii din munţi – şi
ei veterani de război care sperau
în căderea regimului roşu – ori
frontieră din Sighet, la începutul
anilor `50, au fost repatriaţi ai
noştri. Și pentru ca tăcerea să nu
mai fie tăcere, am să reproduc
cuvintele înscrise pentru veşnicie
pe placa dezvelită acolo, pe care
niciun român care trece prin Maramureş nu are voie să o ocolească: „Prin acest loc au fost repatriaţi,
în timpul stalinismului, mii de
deportaţi şi prizonieri români
eliberaţi din lagărele sovietice. Unii
au fost lăsaţi în libertate, iar alţii şi-au
continuat detenţia în închisorile
Republicii Populare Române”. n
ASPECTE
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
[email protected]
C
ând nu se va pricepe, cel mare se va lega
de un detaliu. Pentru că el, nu-i aşa?, este
competent, cum ai tupeul, cum ai îndrăzneala să
pretinzi că nu ar şti despre ce-i vorba? Cum? Uite,
aici, comandantul de pluton trebuia să-şi scrie
frumos caietul de program, să-şi facă planurile
pentru săptămâna în curs, să înregistreze datele
personalului din subordine. A făcut şi el, săracul,
cum s-a priceput, însă celui mare îi este clar că a
greşit undeva. El, da, are competenţa necesară, lucrează într-un compartiment, are un birou, deci ştie
sigur că disciplinele trebuie scrise cu pixul roşu. Și
pentru că nu au fost scrise cu pixul roşu, ia caietul
în palmele lui sigure şi-l azvârle în faţa companiei,
undeva, la flancul stâng, ca să vadă nepriceperea şi
ruşinea până şi ultimul PSL-ist.
La un exerciţiu cu tehnica de comunicaţii, vine
cu o comisie. E acolo, ca lupul în mijlocul mioarelor, i se văd ochii arzând, buzele i se deschid de
foame, nu că ar avea ceva important de constatat.
De altfel, când vine vorba de dispunerea staţiilor,
de frecvenţe sau graficul legăturilor, el se detaşează.
Și din detaşarea asta, se întoarce mai puternic şi
mai competent ca niciodată, reproşând că e noroi
pe covoraşul dinaintea intrării în autostaţie şi că
nu s-a şters praful. Oricum ar da-o, e ciudat. Nu
reproşează chestiuni de esenţă, ci de aparenţă. Dar
când vine vorba de cel mic în raport cu cel mare,
primul e ca Pinocchio în mijlocul balenei. Înghiţit
de probleme pe care nu ştie de unde să le apuce,
pentru că i se par neserioase, fără miză, priveşte
în jur ca după o salvare, după un Geppetto, să facă
împreună niţel fum şi să iasă odată din burta aceea
uriaşă, care îi reţine.
Însă când e aruncat dintr-o burtă, cel mic îşi dă
seama că a nimerit în alta, mai mare. Participă la o
ceremonie. Se schimbă comandantul. Toţi eleganţi,
cu eşarfă albă la gât, ca într-o zi specială. Au făcut
repetiţii, au defilat, au curăţat toate spaţiile, şi-au
lustruit bocancii, sunt gata. Vine eşalonul. Se dă
semnalul, onorul, iau loc la tribună, se cântă imnul, se citeşte ordinul de numire, ia cuvântul şeful
de la eşalon. Și când rosteşte primele cuvinte, se
,,
E ca lupul în mijlocul mioarelor,
i se v`d ochii arzând, buzele i se
deschid de foame, nu c` ar avea
ceva important de constatat.
întâmplă ceva. E acelaşi. Sau e fratele lui. Sau tatăl
lui. Oricum, cel mare, cel care a aruncat caietul, cel
care s-a legat de praf şi noroi, el este. El sau o rudă
de-a lui. Altfel cum să-ţi explici că, imediat după
felicitările uzuale, adresate noului comandant, trimisul eşalonului nu găseşte altceva de spus în afară
de inabilitatea militarilor de a cânta imnul mai cu
viaţă, mai cu suflet, mai cu ritm? Se vede că la acest
aspect nu prea v-aţi instruit! Iar a venit cu aspectul,
îşi spune cel mic. Cum le găseşte? Noroc, însă, că
acum nu el este ridiculizat, ci comandantul său. Că
nu i-a chemat la cor.
Cel mic caută o morală. Cel mare e deasupra ei. n
Observatorul militar
www.presamil.ro
19
,,
PE LOC, REPAUS!
Mai avem mult pân` vom
progresa la nivelul socialului:
înc` ne intereseaz` hârtiile,
atestatele, diplomele sau certificatele unui om [i nu ceea
ce [tie [i gânde[te ori face el,
cu adev`rat.
GENERAL- MAIOR (R) DR.
MARICEL D. POPA
V
olumul şi eficienţa eforturilor depuse de oameni pentru a-şi
complica existenţa sunt invers proporţionale cu cele depuse
pentru simplificarea ei. • În războiul său cu prostia, inteligenţa s-a
bazat – oriunde şi oricând, în lumea asta – pe o armă care nu se poate
uza niciodată: râsul. • Mai avem mult până vom progresa la nivelul
socialului: încă ne interesează hârtiile, atestatele, diplomele sau certificatele unui om şi nu ceea ce ştie şi gândeşte ori face el, cu adevărat.
• Atunci când vrei ca să-i oferi cuiva o explicaţie năucitoare, spune-i
adevărul. • Toate lucrurile din această lume, fără excepţie, sunt mult
mai uşor de stricat decât de reparat. • O entitate în care încă se vorbeşte despre punctualitate poate că este un sistem, dar nu este unul
funcţional. • L-am văzut la Grădina Botanică. Încerca să-şi altoiască...
arborele genealogic. • Nu avem suficientă imaginaţie: prostia inteligenţei artificiale noi încă o numim eroare. • Cu cât îndeplinirea unui
lucru este mai puţin dezirabilă, cu atât mai mult este posibil ca el să se
întâmple. • Nu pot fi abandonate decât lucrurile de care te-ai apucat.
Dar sunt şi unii care sfidează imposibilul: sunt gata ca să abandoneze
lucruri despre care n-au gândit niciodată că s-ar apuca... • Sunt om:
prefer o greşeală care să-mi placă, decât un adevăr care să mă doară.
• Înainte de a stabili lista cu urgenţe sau cu priorităţi, nimeni sau
puţini sunt cei care au propuneri pentru a fi incluse acolo. Dar după
ce ai stabilit-o, intervine ceva sau cineva care ţi-o dă peste cap. • De
obicei, un om primeşte ceea ce oferă. Iată de ce, de exemplu, loialii
sunt întotdeauna loiali între ei. • Tăcerea profundă, din cunoaştere,
este considerată ca fiind o formă de mare filosofie. Dar o filosofie
care nici nu se întemeiază, nici nu lasă în urmă opere scrise. • Când
vezi că lucrurile încep să meargă prost, gândeşte-te că este posibil
ca ele să nu se oprească doar la atât. • Construiţi viziuni pe termen
lung. Pentru a fi realiste, ele trebuie să includă, însă, şi acceptarea
unor posibile neîmpliniri sau eşecuri ale etapelor intermediare, pe
termen scurt. • Este suficient ca să nu doreşti să cauţi ceva. Îl vei găsi
cu certitudine. • Nicio problemă adevărată nu are soluţii definitive:
mâncatul, îmbrăcămintea, adăpostirea, transportul ş.a.m.d. sunt
probleme eterne ale omenirii. • Competenţele adevărate nu conduc la
carierism. Superambiţiile, mai ales cele nejustificate, da. • Bunătatea
adăugată forţei se aseamănă cu puterea unui parfum care scoate în
evidenţă, mai uşor şi mai repede, ceea ce, altfel, ar fi putut să treacă
neobservat. • Orice problemă rezolvată arată altfel decât era ea atunci
când a fost propusă pentru soluţionare. • Dacă ceva nu ţi-a reuşit din
prima încercare, nu are rost să mai vorbeşti, după aceea, despre de
câte ori ai încercat. • Zoologic vorbind, câinii latră pentru că aşa le
este menirea. Sociologic, însă, aceştia se simt lezaţi sau complexaţi
de oamenii care o fac mai mult decât ei. • Unirea face puterea. Dar
pentru asta, toţi trebuie să fie de acord împotriva cui. • Între volumul
cheltuielilor de nuntă şi cantitatea de fericire conjugală care urmează
nu poate fi stabilită o anumită relaţie. Dar dacă cineva ar vrea aşa ceva,
ar putea. • Nu contează dacă eşti învingător sau învins. Important este
ca să nu pierzi. • Sunt unii oameni care îşi revin foarte repede. Chiar
dacă nu ştiu după ce. n
DESEN REALIZAT DE
LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV
Observatorul militar
www.presamil.ro
POVESTEA
UNEI TROI}E
Joi, 21 mai, cu ocazia Zilei
Eroilor, la Brigada 2 Infanterie
Rovine, din Craiova, a fost
sfinţită troiţa din Afganistan,
repatriată în ţară în 2014, odată
cu militarii Batalionului 20
Infanterie Dolj. Aceasta a primit un loc de cinste în curtea
marii unităţi doljene. Povestea
ei începe în 2009 când, după o
patrulă istovitoare, la sosirea în
bază a echipajului, plutonierulmajor Dănuţ Popescu zăreşte
o grămadă de stinghii. Primul
lui gând a fost: Oare pot să fac
ceva din aceste lemne? Vreau
să descopăr sufletul acestei
grămezi de scânduri. Am să
împung aceste lemne până
când frumuseţea se va cuibări
în ele. Lucrez această troiţă, să
deschid un drum între noi, cei
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
DIALOG ÎNTRE GENERA}II
care i-am cunoscut pe cei care
au căzut la datorie departe de
ţară şi pe cei care doar au auzit
de ei şi se vor întreba cine au
fost. Cei care vor contempla
peste timpuri această cruce,
apropiaţi sau străini, se vor
întreba unde sunt cei ascunşi,
dacă sub această streaşină de
lemne se odihnesc sufletele lor.
Şi aşa a luat naştere cea care
mai pe urmă avea să ajungă loc
ÎNTÂLNIRE ÎNTRE EROI
Comandantul garnizoanei
Buzău, general-maior Lucian
Foca, însoţit de vicepreşedintele
Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război Mihai Viteazul,
filiala Buzău, general de brigadă
(ret) Nicolae Enache, şi de
preşedintele Asociaţiei Cadrelor
IMPACT
FOTO: MAISTRU MILITAR MONICA DEACU
20
Militare în Rezervă şi în Retragere
Mareşal Alexandru Averescu,
din aceeaşi localitate, colonel
(r) Gheorghe Bălăceanu, s-au
deplasat la Brigada 282 Infanterie
Mecanizată Unirea Principatelor,
din Focşani, pentru a participa
la o întâlnire de suflet între eroii
de închinăciune a militarilor
care plecau în misiune: troiţa
lui Popescu.
Nu este prima troiţă de
acest gen realizată de mâinile
unui om simplu, fără studii de
specialitate. Subofiţerul a mai
sculptat o troiţă în Irak, în memoria sublocotenentului (pm)
Ioan Grosaru.n
Recent, Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii,
filială a Muzeului Militar
Naţional Regele Ferdinand
I, a fost vizitat de un grup de
elevi însetaţi de cunoaştere.
Micii musafiri, însoţiţi
de profesorul diriginte
Mirela Filip, au primit
informaţii complete de la
consilierul comandantului
Centrului 48 Comunicaţii
şi Informatică Strategice,
plutonier-adjutant principal
Titi Pipoş. Vizitatorii au
rămas plăcut surprinşi de
primele staţii de radio şi radioreleu, centrale telefonice
manuale, telefoane de campanie, precum şi de primul
calculator militar din dotarea
armatei. Entuziasmul elevilor
a ajuns la apogeu când au
simulat o şedinţă de tragere,
în poligonul special amenajat,
fapt ce a determinat pe foarte
mulţi dintre ei să-şi dorească
o carieră militară.
La final, elevii au primit
diplome şi sfaturi bune pentru
viitor.n
MIRELA FILIP
C~PITAN TEODORA MAZERE
generaţiei de ieri, generalul de
brigadă (ret) Nicolae Enache,
şi generaţiei de azi, plutonieruladju tant principal Florinel
Enache. Cei doi eroi au depănat
amintiri, povestind ca de la tată la
fiu clipele de cumpănă prin care au
trecut, despre gândurile care i-au
încercat, precum şi despre grijile
cotidiene. În semn de recunoştinţă
pentru faptele şi curajul dovedite
în timpul misiunii din Afganistan,
plutonierul-adjutant Florinel
Enache a primit din partea
reprezentanţilor celor două
asociaţii militare, prezenţi la
întâlnire, Drapelul României, o
diplomă care îi conferă calitatea
de membru de onoare al ANVR
Mihai Viteazul, filiala Buzău, şi
o diplomă de onoare din partea
ACMRR, filiala buzoiană. n
UN BRAND AL CARICATURII
D
e curând, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu, s-a desfăşurat Festivalul naţional de umor Burduful de Aur, ediţia a
IV-a, organizat cu sprijinul Asociaţiei Culturale
Bis 2012 Sibiu, în parteneriat cu Cercul Militar
Sibiu. Timp de două zile, sibienii s-au înfruptat
cu umor oferit de nouă grupuri de umorişti din
ţară. Conform tradiţiei, la festival au participat
şi caricaturişti, care şi-au prezentat lucrările de
gen în expoziţii organizate în holul instituţiei
gazde. Printre ei, a fost prezent şi locotenent-
colonelul (r) Cristinel Vecerdea (Criv), care
a oferit sibienilor o expoziţie cu peste 60 de
caricaturi. În acelaşi timp, autorul exponatelor a
organizat şi un atelier, unde a creionat peste 60
de portrete ale celor care au dorit să beneficieze
de talentul binecunoscutului caricaturist militar.
La finalul festivalului, juriul l-a plasat pe Criv
pe primul loc în clasament la genul artistic şi
i-a înmânat o diplomă de excelenţă. n
COLONEL (RET) VICTOR NEGHIN~
LOCOTENENT-COLONEL
TONI ENE
ANUN} UMANITAR
Mirela Mereşanu, de 33 de ani, a cunoscut suferinţa din copilărie, când, la 13 ani, a trebuit să înceapă
şedinţele de dializă. A fost supusă unui transplant renal, dar, în urmă cu cinci ani, a intrat din nou în dializă. Din
luna februarie a.c., a fost înscrisă pe lista de aşteptare în vederea efectuării unui nou transplant. Tatăl său, maistru
militar (r) Romică Mereşanu, s-a adresat conducerii ministerului, în vederea obţinerii unui sprijin financiar din
partea foştilor săi camarazi. Cei care doresc să ajute familia Mereşanu o pot face depunând orice sumă doresc
în conturile: lei – RO48BRDE140SV42514931400; euro – RO90BRDE140SV42515061400.
FUNC}II SCOASE
LA CONCURS
 UM 02248 Bucureşti organizează concurs pentru ocuparea
funcţiei de Şofer II-I din cadrul
Grupei Transport, joi, 9 iulie
(data primei probe de concurs).
Principalele cerinţe ale postului
sunt îndeplinirea atribuţiilor
funcţiei de şofer. Data limită
la care se pot depune dosarele
de concurs este 12 iunie, ora
12.00. Detalii privind condiţiile
generale şi specifice pentru ocuparea postului, tipul probelor de
concurs, locul şi ora desfăşurării
acestora, tematica şi bibliografia de concurs, se pot obţine la
telefon 021/319.58.58, interior
2904 sau 2503, sau la sediul
unităţii din Bucureşti, sector
6, str. Drumul Taberei, nr. 7 F.
ANIVERS~RI
 La 28 mai, UM 01662 Craiova va sărbători 35 de ani de la
înfiinţare. Aşteptăm, cu plăcere,
ca personalul care a lucrat în
unitate de-a lungul timpului să
participe la ceremonia militară
organizată în cazarma unităţii
din strada Vasile Alecsandri,
nr. 91, începând cu ora 09.00.
 Biroul Executiv al Asociaţiei
Naţionale a Veteranilor de Război adresează cele mai sincere şi
călduroase felicitări generalului
(ret) MARIN BADEA DRAGNEA, cu prilejul împlinirii, pe
30 mai, a venerabilei vârste de
92 de ani. Vă dorim, stimate
domnule preşedinte al ANVR,
multă sănătate, putere de muncă
şi împliniri, alături de cei dragi.
Bătrânii veterani şi invalizi ai celui de Al Doilea Război Mondial,
soţiile supravieţuitoare ale foştilor camarazi vă sunt recunoscători pentru abnegaţia, dăruirea
şi hotărârea cu care acţionaţi
neobosit pentru rezolvarea problemelor care frământă întregul
segment pe care îl conduceţi cu
pasiune şi devotament de 25 de
ani. La mulţi ani!
PROMO}II
 Absolvenţii Şcolii Militare de
Ofiţeri Activi Nicolae Bălcescu
(infanterie, intendenţă şi finanţe),
precum şi cei ai Şcolii Militare
de Ofiţeri de Artilerie, promoţia
1960, sunt rugaţi să participe la
întâlnirea de 55 de ani de la terminarea cursurilor. Activitatea se
va desfăşura în zilele de 28, 29 şi
30 august, la Academia Forţelor
Terestre Nicolae Bălcescu, din
Sibiu. Persoane de contact: general (r) Gheorghe Popa, telefon:
0746 821 704, general de brigadă
(r) Porfir Nicolae Buşilă, telefon: 0731 188 413, coloneii (r)
Dumitru Mocanu, telefon: 0771
419 913 şi 031 410 62 78, Soare
Nedelcu, telefon: 0721 117 328
şi 021 413 39 58.
 Promoţia 1975 a Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie
organizează întâlnirea festivă
dedicată împlinirii a 40 de ani
de la absolvire, în perioada 2023 august, la sediul Academiei
Forţelor Aeriene Henri Coandă
din Braşov. Rugăm confirmaţi
participarea, până la 29 mai, la
următoarele numere de telefon:
0723 924 513 – Ion Georgescu,
0724 692 706 – Gheorghe Iancu, 0723 506 262 – Gheorghe
Ciocoiu, 0736 721 706 – Vasile
Popescu. Contribuţia financiară se va depune, până la 30
iunie, în contul bancar RO46INGB0000999901082700,
deschis de Ion Georgescu la
ING Bank.
 Promoţia 1985 a Liceului
Militar Tudor Vladimirescu
organizează la Craiova, în zilele
de 1 şi 2 august, întâlnirea de 30
ani de la absolvire. Persoane de
contact: A. Dragoş Zăinescu, tel.
0722 504 320; B. Valentin Pasăre, tel. 0723 594 873; C. Valentin
Dragomirescu, tel. 0745 582
656; D. Badea Corcău, tel. 0740
149 092; E. Nicolae Munteanu,
tel. 0727 878 308; F. Valentin
Uşurelu, tel. 0736 366 069.
 Promoţia de ofiţeri 1985 a
Şcolii Militare de Ofiţeri Activi
de Geniu, Construcţii şi Căi
Ferate Râmnicu Vâlcea, va sărbători împlinirea a 30 de ani de
la absolvire pe 8 august, la sediul
Centrului de Instruire pentru
Geniu, EOD şi apărare CBRN
Panait Donici din Râmnicu
Vâlcea. Pentru toţi ofiţerii din
armele geniu, construcţii şi căi
ferate promoţia 1985, care doresc
să participe la această aniversare,
comitetul de organizare adresează rugămintea de a confirma
participarea prin depunerea sumei de 400 lei/familie, până pe 1
iulie, în contul nr. RO 65 BTRL
03901201994519XX. Persoane
de contact: Dan Marin, tel. 0740
153 723, STAR 5049/110, Adrian Săvulescu, tel. 0745 642 290,
STAR 5049/173, şi Ion Bălaşa,
tel. 0746 630 012.
DECESE
 Colegii şi prietenii din Trustul
de Presă al MApN sunt alături de
colonelul (r) Ştefan Diaconu în
momentele de adâncă tristeţe şi
durere pricinuite de decesul tatălui
său, DIACONU GHEORGHE,
şi transmit familiei îndoliate sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l
odihnească!
 Personalul Direcţiei Topografice Militare General de divizie
Constantin Barozzi, din Bucureşti,
îşi exprimă compasiunea şi este
alături de familia celui care a
fost plutonier-adjutant CHICIU
JEAN-MARIAN. Dispariţia tragică a tatălui, soţului, prietenului
şi colegului a produs o mare
durere familiei şi tuturor celor
care l-au cunoscut. Dumnezeu
să-l odihnească în pace! Sincere
condoleanţe familiei îndoliate!
 Colegii şi prietenii din cadrul
Direcţiei Topografice Militare
General de divizie Constantin
Barozzi sunt profund îndureraţi de dispariţia prematură a
plutonierului-adjutant CHICIU
JEAN-MARIAN şi sunt alături
de familia îndoliată. Dumnezeu
să-l odihnească în pace!
 Personalul Direcţiei Topografice Militare General de divizie
Constantin Barozzi, din Bucureşti,
şi al Unităţii de Instrucţie şi Asigurare Topogeodezică General
de divizie Constantin I. Brătianu,
din Buzău, sunt alături de maiorul
(r) Ionel Gavriliu, în momentele
tragice pricinuite de decesul fulgerător al fiului său, GAVRILIU
OVIDIU-MARIAN. Dumnezeu
să-l odihnească în pace! Sincere
condoleanţe familiei îndoliate!
 Generalul de brigadă(r) dr.
Alexe Câlţan şi colonelul (r)
Dumitru Şerban regretă profund
trecerea la cele veşnice, pe 25
mai, a colonelului (r) VERZEA
ION, ofiţer de intendenţă de o înaltă ţinută morală şi profesională.
Transmitem sincere condoleanţe
şi întreaga noastră compasiune
familiei îndurerate. Dumnezeu
să-l odihnească în pace!
 Conducerea Filialei ANCMRR
Gl. Grigore Bălan – Covasna
aduce la cunoştinţă, cu adâncă
durere în suflete, trecerea în nefiinţă a colonelului (ret) CHIPER
JENICĂ (74 ani). Dumnezeu
să-l odihnească în pace! Sincere
condoleanţe familiei îndoliate!
 Personalul Bazei de Instruire
pentru Apărare CBRN Muscel,
Batalionului 202 Apărare CBRN
General Gheorghe Teleman, al
Batalionului 72 Apărare CBRN
Negru Vodă, al Batalionului
49 Apărare CBRN Argeş, al
Asociaţiei Cadrelor de Chimie
Militară în Rezervă şi Retragere
Costin D. Neniţescu şi colegii
din promoţia de ofiţeri activi de
Chimie Militară – decembrie 1969
anunţă, cu durere şi nemărginită
tristeţe, dispariţia neaşteptată
a celui care a fost colonel (ret)
DIACONU IULIEAN, de numele şi activitatea căruia se
leagă pregătirea de specialitate
şi perfecţionarea în armă a unui
număr important de cadre militare
în domeniul CBRN. Ne-a părăsit
în dimineaţa zilei de 21 mai,
înălţându-se la ceruri, când
porţile au fost deschise odată cu
Înălţarea! Ne va veghea, de acum,
de acolo, din Armata Cerurilor!
Odihnă Veşnică! Înmormântarea
a avut loc sâmbătă, 23 mai, la
Măldăeni (Roşiorii de Vede).
Sincere condoleanţe familiei
îndurerate!
 Generalul de brigadă (r) dr.
Alexe Câlţan regretă trecerea
la cele veşnice, pe 21 mai, a
plutonierului adjutant (r) JOIŢA
NICUŞOR, om de o deosebită
valoare morală şi profesională.
Sincere condoleanţe familiei
îndoliate! Odihnească-se în pace!
 Filiala Sector 6 a ANCMRR
regretă profund trecerea în nefiinţă a generalului de brigadă (r)
prof. dr. SOARE CORNELIU,
fost şef de catedră în Academia
Militară, cadru militar cu o înaltă
pregătire ştiinţifică şi cu deosebite calităţi etice şi morale. A fost
stimat şi respectat de cadrele
didactice, studenţi şi cursanţi,
precum şi de toţi cei ce l-au
cunoscut şi i-au fost apropiaţi.
Pentru filiala noastră reprezintă o
pierdere importantă. Ceremonia
de înmormântare a avut loc, la
20 mai, la Cimitirul Ghencea
1 Militar. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanţe
sincere familiei îndurerate.
 Foştii camarazi şi subordonaţi
din Regimentul 45 Transmisiuni
sunt alături de comandantul lor,
general (ret) Vasile Brădiceanu,
în greaua pierdere suferită în
urma decesului soţiei sale, după
o lungă şi nemeritată suferinţă.
Transmitem sincere condoleanţe
familiei îndoliate! Dumnezeu să
o odihnească în pace!
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militar
CALEIDOSCOP
SUBUNIT~}I
COLONEL NICOLAE LAUREN}IU POPA
ORIZONTAL: 1) Echivalentul unei companii de tunari – Cete din anumite puncte! 2) Poziţie de luptă – Cap de rus nenorocit. 3) Trage... fără
să greşească – A fi în întârziere. 4) Zburător într-o
formaţie de vânătoare – Om cu foarte multă stăpânire. 5) Micul locotenent – Afiş! – Spor la muncă. 6) Face un nume de glorie – Prinse în cerc!
7) Bază militară – Un turcit care atrage atenţia. 8)
Calea victoriei – Părăsit de forţele proprii. 9) Tip
de stat subdezvoltat – Obişnuita haltă pe itinerar.
10)Divizate în cadrul unităţii.
VERTICAL: 1) Subunităţile unei brigăzi. 2)
Formă de ofensivă – Document de bază la recepţia calitativă. 3) Arme din războiul rozelor –
Unitate de... monolit. 4) Începutul ezitării! – Cer
deschis.(sing.) 5) Braţ de fier – Reper pentru marinari – Comandă de atac. 6) Reprezentantul nostru la nivel înalt – Salvatoare strânsă la piept. 7)
Loc de concentrare pentru armată – Cade secerat.
8) Piese grele la baterie – Nelipsite la o baterie. 9)
Armă organizată pe escadroane.(pl.) 10) Primitiv
în organizare – Contraatac în faţa tranşeelor.n
Dezlegare
la careul
|N AC}IUNE
din Observatorul
FOTO: VALENTIN CIOB|RC~
militar nr. 19/2015:
DETA{AMENT,
IC, R,
TI, TE,
SHOCKING, R,
PIX,
ANUNTA,
OLIV,
TT, ES,
ZIDURI,
USA,
IB, IOTA,
TM,
TRATA,
EI,
E, ION,
TERMEN,
IRITAT,
NET.
www.presamil.ro
CRIPTOGRAFIE
21
COLONEL (R) TEODOR AMZOI
DEVANSARE (2,7,8,5,2,5,5)
Dezlegare la criptografia AP~RARE (6,8,2,5,2,11)
din Observatorul militar nr. 19/2015:
Limita dinainte se ap`r` cu înver[unare.
{TIA}I C~...
…Cele mai vechi relicve ale producerii de parfumuri de către oameni,
găsite până în prezent, au aproximativ 4.000 de ani? Ele au fost descoperite
în Cipru, la Pyrgos.
…Pe cap de locuitor, consumul anual de hârtie este: în SUA-335
kg, statele Uniunii Europene-164 kg, ţările în curs de dezvoltare-18 kg,
Africa-6 kg?
…Dunărea este cel mai internaţional fluviu din lume, traversând în
călătoria sa de 2.857 km din Munţii Pădurea Neagră până la Marea Neagră,
zece ţări şi patru capitale?
…Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării – 580.000 ha – este a doua deltă
ca mărime din Europa, una din cele mai importante delte fluviale din lume
şi cea mai mare arie protejată de-a lungul întregului fluviu Dunărea?
…Străinii deţin 9% din totalul suprafeţei agricole a României? Cea mai
mare parte este în proprietatea italienilor: 24%, urmaţi de germani cu 15%,
arabi 10%, unguri 8% etc.
…La 13 mai 1787, o flotă de 11
nave engleze, dintre care şase având la
bord 1.000 de condamnaţi la diferite
pedepse au plecat din Portsmouth
spre Australia, pentru a întemeia
acolo o colonie?
…Istanbul (Constantinopole) a
fost inaugurat solemn în urmă cu 1.685 de ani, la 11 mai 330? Singurul
oraş din lume care se întinde pe două continente, numără astăzi aproape
19 milioane de locuitori. n
ILARION BARBU
ARTA CONDUCERII
• Pricepeţi că stăpânirea vi s-a dat de la Domnul şi puterea de la Cel
Preaînalt, Care va cerceta faptele voastre şi va pune la încercare gândurile
voastre.
• Groaznic şi fără de veste El va sta asupra voastră, căci pentru cei mari
judecata va fi cumplită.
BIBLIA: ÎN}ELEPCIUNEA LUI SOLOMON
• Cel care cârmuieşte peste oameni trebuie să fie drept.
BIBLIA: II SAMUEL
’’
• Orice om să fie grabnic la ascultare, zăbavnic la vorbire, zăbavnic la
mânie.
COGITO
Omul trebuie s` înve]e logica nu pentru a înv`]a s` judece corect, ci pentru a
înv`]a mai repede s` judece corect.
GRIGORE MOISIL
ÎN LUMINA
ASTRELOR
PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~
[email protected]
Scorpion, al doilea decan
(3-12 noiembrie): Nativul
decanului al doilea este
r`bd`tor, ambi]ios [i practic.
Îi place luxul [i va face orice
îi va sta în putere s` dobândeasc` ceea ce-[i dore[te pe
plan financiar. Este harnic,
priceput la orice [i omul care
dezleag` toate nodurile.
Din p`cate se pricepe de
minune s`-i r`neasc`
pe cei care-l iubesc.
Berbec (21 martie-20 aprilie): În momentele în care
evenimentele se precipită, intraţi în panică şi vă redresaţi
doar când vă asiguraţi că totul se desfăşoară conform aşteptărilor.
Ar fi ideal dacă v-aţi lăsa, uneori, în voia provocărilor.
Taur (21 aprilie-20 mai): Săptămâna care urmează aduce
cu ea o serie de momente dificile mai ales în familie. Sunteţi
chemat în cele mai nepotrivite clipe pentru a acoperi lacunele
lăsate de colegii de la serviciu. În relaţia cu persoana iubită
dezvoltaţi un plan de bătaie al unei afaceri comune.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Implicarea pe care o aveţi
într-un proiect mai vechi nu vă mai aduce satisfacţie şi
vă decideţi să lăsaţi pe mâna altcuiva ceea ce aţi făcut până în
prezent. Impuneţi reguli stricte persoanei iubite care v-a evitat
în ultimele zile.
Rac (22 iunie-22 iulie): Vă fofilaţi pentru a câştiga răgaz
înainte de a răspunde cerinţelor unui prieten. Oboseala se
instalează în urma faptului că doriţi să faceţi prea multe lucruri
într-un timp scurt.
Leu (23 iulie-22 august): Atrageţi în preajma dumneavoastră persoane dubioase, care doresc să vă convingă să faceţi
anumite achiziţii în ideea unor câştiguri rapide. Cercetaţi bine
orice propunere pe care o primiţi.
Fecioară (23 august-22 septembrie): Echilibraţi balanţa
atunci când oferiţi încredere unui subaltern, care v-a
câştigat simpatia prin prestaţia lui. Trebuie să fiţi cumpătat în
afirmaţii şi să nu vă pripiţi să trageţi concluzii.
BIBLIA: EPISTOLA SFÂNTULUI APOSTOL IACOV
SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA
Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Zilele care urmează
poartă cu ele o încărcătură emoţională deosebită. Aflaţi tot
felul de veşti referitoare la o persoană dragă, iar trecutul face pact
cu prezentul. Sunteţi nevoit să daţi explicaţii pe un subiect tabu.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Lăcomia nu este cel
mai bun sfătuitor şi, înainte de a accepta o propunere de lucru,
este bine să vă interesaţi de toate aspectele vizibile sau ascunse.
Neglijarea relaţiei de cuplu va atrage după sine suspiciune şi răceală.
Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Vă străduiţi să
terminaţi la timp tot ce aveţi de făcut la serviciu. Micile
neînţelegeri din familie vă stârnesc îngrijorarea. Schimbările care
au loc pe plan profesional vă motivează şi vă provoacă.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Timpul vă coordonează
atât deciziile, cât şi sentimentele. Obişnuiţi să mergeţi în locuri
care vă relaxează şi să vă însoţiţi de prieteni. Vă dovediţi a fi un om de
nădejde pentru cei care apelează la dumneavoastră.
Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): După o lungă perioadă
în care aţi avut parte de schimbări bruşte şi aţi luat decizii
dificile, este momentul să vă relaxaţi şi să trageţi aer în piept. Vă
arătaţi uşor impresionabil şi este mai bine să staţi deoparte de
lucrurile care v-ar putea dezechilibra.
Peşti (19 februarie-20 martie): În următoarele zile veţi
încerca să puneţi în ordine tot ceea ce vi se pare că a luat o
întorsătură nedefinită. Faceţi faţă cu greu criticilor care vin din
partea familiei. Lăsaţi orgoliul deoparte pentru a putea fi corect
faţă de persoana iubită. n
22 Observatorul militar
www.presamil.ro
FINANCIAR
FACILIT~}I LA
PLATA AMENZILOR
CONTRAVEN}IONALE
RECOMAND~RI
PENTRU
UN SEJUR
LINI{TIT
M
ai sunt doar câteva
zile până vara îşi intră pe deplin în drepturi, iar cei mai mulţi dintre noi se
gândesc deja la vacanţă. Indiferent
că vrem să petrecem un sejur în
ţară sau în străinătate, este bine să
ţinem cont de câteva lucruri care
ne pot asigura o vacanţă reuşită.
Aşadar, înainte de a achiziţiona
un pachet turistic, trebuie să nu
dăm curs primei oferte senzaţionale, ci să facem o prospecţie a
pieţei, pentru a compara preţurile
aferente destinaţiei dorite de la cel
puţin două, trei agenţii de turism.
Foarte important este ca, înainte
de a decide căror agenţii de turism
ne adresăm, să le verificăm licenţa
de operator de turism pe site-ul
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Uneori, este indicat să contactăm
direct unitatea de cazare, pentru
că putem obţine un preţ mai bun
decât printr-o agenţie. Indiferent
de modul în care achiziţionăm
biletele de vacanţă, trebuie să ne
informăm din timp de mijlocul de
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
C
transport utilizat şi de documentele necesare efectuării călătoriei
(acestea trebuie să fie valabile şi în
bună stare). Mai mult, este esenţial
să aflăm (în funcţie de mijlocul de
transport utilizat şi destinaţie) ce
drepturi avem în ceea ce priveşte
greutatea bagajelor permise şi
dacă sunt limitări în privinţa bunurilor pe care vrem să le luăm cu
noi. Trebuie să avem grijă să păstrăm toate informaţiile primite de
la agenţie, de la unitatea de cazare
sau de la operatorul de turism,
pentru că acestea pot fi dovezi
pentru o sesizare eficientă, care să
ne ofere şansa de a recupera un
eventual prejudiciu. Indiferent de
zona de destinaţie, documentele,
lucrurile de valoare, biletele de
călătorie, banii şi cărţile de credit
trebuie păstrate în locuri sigure şi
nu expuse în mod vizibil asupra
noastră sau în maşini. Dacă alegeţi
să petreceţi vacanţa în afara ţării,
nu uitaţi că oricât de diferite sunt
legile sau regulile străine faţă de
cele existente în România, respectarea lor este obligatorie. n
ontravenien]ii vor avea posibilitatea s` pl`teasc` jum`tate din minimul
amenzii în termen de 15 zile de la data înmân`rii sau comunic`rii procesului verbal, fa]` de 48 de ore, cât este în prezent, potrivit unui proiect de
lege aprobat, s`pt`mâna trecut`, de Guvern. Primii care vor putea beneficia de
aceast` m`sur` sunt [oferii.
N
oul act normativ
facilitează plata
amenzilor contravenţionale prin instituirea unui
mecanism electronic de evidenţă
şi comunicare în acest domeniu,
în măsură să permită furnizarea
în timp real a datelor despre creanţele datorate (amenzile) şi despre
plăţile efectuate, se arată într-un
comunicat al Executivului. Accesarea acestor date ar urma să
poată fi făcută atât de autorităţi,
cât şi de contribuabili. Mecanismul propus va putea fi utilizat în
sistem pilot pentru amenzile contravenţionale la regimul circulaţiei pe drumurile publice aplicate
conducătorilor de autovehicule.
Pe măsura dezvoltării sistemului
informatic de gestionare a titlurilor de creanţă electronice, legea
va putea fi aplicată şi pentru alte
amenzi contravenţionale de organele din care fac parte agenţii
constatatori.
Concret, proiectul de lege
stabileşte unele măsuri pentru facilitarea plăţii amenzilor
contravenţionale, după cum
urmează: se constituie Contul
unic, deschis la Trezoreria Statului, destinat încasării amenzilor
contravenţionale, asociat bugetelor locale, respectiv bugetului
de stat; se introduce obligaţia
utilizării Seriei de evidenţă
unică a procesului verbal de
constatare a contravenţiei şi de
aplicare a sancţiunii, precum
şi Titlul de creanţă electronic,
cuprinzând datele din procesul
verbal, stabilite prin această lege;
se instituie Sistemul informatic de gestionare a titlurilor de
creanţă electronice. Astfel, indiferent de domiciliul persoanei
fizice sau de sediul persoanei
juridice, achitarea în numerar a
amenzilor aplicate prin procese
verbale conţinând seria unică de
evidenţă se va putea face la orice
unitate a Trezoreriei Statului, la
casieriile unităţilor administra-
tiv-teritoriale sau la alte entităţi
abilitate. Totodată, se elimină
obligativitatea pentru plătitor de
a face dovada plăţii către agentul
constatator.
Potrivit comunicatului Guvernului, proiectul de act normativ mai stipulează o serie de
reglementări privitoare la datele
înscrise în procesul verbal de contravenţie şi, de asemenea, o serie
de modificări şi completări la
actele normative conexe, pentru
armonizarea legislativă. În acest
sens, o modificare importantă
adusă de proiectul de lege este
intervenţia asupra condiţiilor în
care se poate achita jumătate din
minimul amenzii prevăzute de
actul normativ de sancţionare.
Ca regulă generală, se instituie
posibilitatea de plată a jumătate
din minimul amenzii în termen
de 15 zile de la data înmânării sau
comunicării procesului verbal.
În prezent, acest termen este de
48 de ore. n
PAGIN~ REALIZAT~ DE COLONEL GHEORGHE VI{AN
LEUL,
ÎN SC~DERE
Radar economic
În perioada 15-22 mai, moneda na]ional` s-a depreciat în raport cu principalele valute, iar dolarul american s-a înt`rit cu peste 3% fa]` de euro.
În ton cu pieţele valutare externe,
dolarul american
a reuşit să se întărească semnificativ
şi pe plan local, leul
pierzând, săptămâna trecută, 1,73%
faţă de acesta. Deprecieri, dar de mai
mică amploare, a
înregistrat moneda naţională şi
în raport cu euro,
francul elveţian
şi lira sterlină. La
cursul afişat vineri,
22 mai, de BNR,
un franc elveţian
valora 4,2731, iar o
liră sterlină 6,2262,
în urcare săptămânală cu 0,29%, respectiv cu 1,18%.
După mai
multe săptămâni
de apreciere, paritatea euro/dolar
se tranzacţiona,
vinerea trecută, la
valoarea de 1,10,
în scădere cu peste
3% faţă de nivelul
înregistrat la mijlocul acestei luni. n
uAlocaţiile pentru copii se dublează.
Plenul Camerei Deputaţilor a votat, miercurea trecută, proiectul de lege privind
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2014, cu un amendament care
prevede ca alocaţia de stat pentru copii să
crească de la 42 la 84 de lei. De dublarea
alocaţiei vor beneficia circa trei milioane
şi jumătate de copii. Referitor la această
măsură, premierul Victor Ponta a declarat
că este un lucru bun şi Guvernul va găsi resursele financiare necesare implementării ei.
uTaxele miniere, actualizate. Valorile
taxelor miniere cuvenite statului român din
activităţile de prospecţiune, explorare şi
exploatare a resurselor minerale desfăşurate
de titularii actelor de dare în administrare
sau de concesiune au fost actualizate, săptămâna trecută, de Guvern. Potrivit noilor
actualizări taxa anuală pentru activitatea de
prospecţiune se majorează de la 320 lei/kilometru pătrat la 341 lei/kilometru pătrat, cea
pentru activitatea de explorare creşte cu 87
de lei, la 1.367 lei/kilometru pătrat, iar taxa
anuală pentru activitatea de exploatare urcă
de la 32.000 lei/kilometru pătrat la 34.180
lei/kilometru pătrat. Valoarea acestor taxe se
actualizează cu rata inflaţiei, prin Hotărâre
de Guvern. Se estimează că, din majorarea
acestor taxe, veniturile
bugetare vor creşte cu
0,9 milioane de lei.
u Impozitarea
bacşişului, eliminată.
Comisia de buget a
Senatului a decis, la
propunerea Ministerului
Finanţelor, să elimine din Ordonanţa de urgenţă 8/2015 textele care prevedeau impozitarea bacşişului. Aceste modificări urmează
să fie aprobate de Senat, de Camera Deputaţilor şi, apoi, promulgate de preşedinte.
uProducţia naţională de autovehicule,
în creştere. Potrivit datelor statistice ale
Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor
de Automobile, în aprilie au fost produse în
România 37.323 de autovehicule, în creştere
cu 8,03% faţă de luna similară din 2014.
Producţia totală pe primele patru luni din
2015 a ajuns la 143.490 unităţi, în urcare
cu 1% comparativ cu aceeaşi perioadă a
anului trecut. Dintre acestea, 124.675 au
fost produse de Dacia şi 18.815 de Ford.
uAvans important pentru piaţa de leasing auto. În primul trimestru al acestui an,
faţă de intervalul ianuarie-martie 2014, piaţa de leasing auto a consemnat un avans de
14%, la 277,08 milioane euro, potrivit directorului general al BCR Leasing, Bogdan Speteanu, citat de Mediafax. Finanţările de autoturisme au înregistrat o creştere de 20,2%,
la 133,08 milioane de euro, având o pondere
de 48% în totalul pieţei de leasing auto.
u Deutsche Telekom devine unicul
proprietar al Slovak Telekom. Guvernul
Slovaciei a semnat, săptămâna trecută,
un acord cu Deutsche Telekom prin care
cedează o participaţie de 49% la Slovak
Telekom. Prin cumpărarea acestui pachet
de acţiuni, pentru suma de 900 de milioane
de euro, compania germană devine singurul
proprietar al Slovak Telekom, cea mai mare
companie de telecomunicaţii mobile şi fixe
din Slovacia. n
SPORT
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militar
www.presamil.ro
23
TINERE}E F~R~ B~TRÂNE}E
56 de ani – o vârst` la care mul]i oameni viseaz` s` spun`
Arenepo]ilor
pove[ti tr`ite de ei. {i el î[i dore[te nepo]i, dar pân` când
vor veni, mai are de adunat istorioare. De trei luni este pensionar
cu acte în regul`, îns` acest lucru nu-l împiedic` s`-[i continue
cariera sportiv` ca legitimat al sec]iei de tir CSA Steaua Bucure[ti,
iar la competi]ii este nelipsit de pe podium. Ioan Toman este,
evident, un model pentru colegii mai tineri.
L
-am întâlnit pe sportivul Ioan Toman
în Poligonul Iosif Sârbu, la antrenamentul oficial pentru Campionatul
Naţional de Talere. Relaxat, cu arma pe umăr,
îşi aştepta rândul la trageri. Îşi lua poziţia, dădea
comanda vocală, iar talerele îşi luau zborul
simultan. Multe dintre ele, mărturisesc că
le zăream abia după ce se transformau în
cioburi, într-o fracţiune de secundă. Toate
ţintele, rând pe rând, aveau aceeaşi soartă
– îşi întrerupeau zborul brusc, dezintegrându-se.
La finalul antrenamentului l-am abordat
pe seniorul sportivilor stelişti şi, cu entuziasmul care-l caracterizează, mi-a povestit
despre începuturile carierei sale.
M-am apucat de plăcere în 1976, iar
în 1981, fiind militar, am ajuns la Steaua.
Trăgătorii pe care i-am văzut aici, cu tricourile lor roş-albastre, poşeta pentru cartuşe,
armamentul de top pentru anii respectivi,
erau un model pentru mine. Aici am învăţat
ce e ordinea, ce este disciplina. De atunci am
înţeles că aşa trebuie să fiu, dacă vreau să urc.
Iar perioada de armată la Steaua a fost pentru
următorul concurs din acel an
am stabilit un nou record cu
124 din 125. Puteam să bat recordul şi cu
123, dar nu am vrut să mă opresc acolo,
chiar dacă îmi făceam rău mie. M-am dus
direct la 124, că am vrut să rămân bătut
în cuie. Apoi, la Campionatele Mondiale,
am tras 73 în prima zi şi, în ultima zi, cu
50 din 50, am fost calificat valoric primul
în finală. Îmi amintesc şi acum că era un vânt
atât de puternic, încât se arcuiau copacii. M-am
luptat pentru argint cu un adversar din Statele
Unite ale Americii, care a şi ieşit campion olimpic
în acel an. Eu am avut 24 în finala mondialelor
şi, după departajare, el a venit pe locul III, iar
eu pe II, obţinând şi calificarea pentru Jocurile
Olimpice.
mine o rampă de lansare fantastică. A fost propulsarea mea în performanţă şi am început să
intru în casta marilor trăgători ai Europei.
După efectuarea stagiului militar obligatoriu, în 1983, s-a întors la Timişoara şi, abia după
nouă ani, s-a transferat definitiv la clubul său
de suflet. În cariera de 39 de ani, Ioan Toman a
adunat aproape... şapte kilograme de medalii,
nenumărate participări la Campionatele Mondiale şi Europene şi patru calificări la Jocurile
Olimpice. S-a aflat mereu între cei mai buni 20
trăgători ai lumii, iar cel mai strălucit an al său a
fost 2007.
Am fost numărul 2 mondial, pe baza
punctajului adunat la competiţii. A fost un an
fantastic. Am înregistrat vreo şase, şapte noi
recorduri în competiţiile interne şi internaţionale. Am plecat în Italia, am tras 123 din 125.
De acolo am urcat în maşină, imediat cum am
terminat concursul, şi ne-am oprit, după miezul
nopţii, în Slovenia. Dimineaţa ne-am trezit, am
făcut antrenamentul oficial, am intrat în competiţie şi, în prima zi, mai buimac, am făcut 72
de puncte din 75. La ultima am făcut 50 din 50
şi, cu un total de 122, am câştigat competiţia. La
P
recizia cu care Ioan Toman îşi aminteşte fiecare detaliu, cifrele, m-a uimit.
La fel şi agerimea cu care doboară
ţintele. Dar, am înţeles că totul vine din acea
educaţie, de care mi-a vorbit de la început. Are
un stil palpitant de a povesti şi, fără să vreau, mă
gândesc la viitorul în care, în locul meu, se vor
afla nepoţii săi. Îmi mărturiseşte că îşi doreşte
ca fiica lui să devină mamă, dar deocamdată nu
intenţionează să fie bunic cu normă întreagă.
Are planuri mari pentru anul viitor, când va
împlini 40 de ani de carieră: vrea să se califice la
Jocurile Olimpice de la Rio!
Este fantastic să fac ceea ce mi-am dorit
toată viaţa. Este un sport dificil pentru că te lupţi
cu tine, nu cu adversarul. Am început de plăcere
această carieră şi tot la fel o voi încheia, atunci
când va veni timpul. Mă consider un om norocos
pentru că am făcut ceea ce mi-a plăcut, chiar
dacă mai mult de jumătate din timp am fost
plecat de lângă familie.
Aproape instantaneu, a venit ultima întrebare: Simţiţi nevoia de o pauză? Iar răspunsul a
fost pur şi simplu tranşant: NU!
Succes pe mai departe, maestre! n
PAGIN~ REALIZAT~ DE C~PITAN EMILIA BECIU
STELI{TII – PE PODIUMUL
CAMPIONATELOR INTERNA}IONALE
DE ATLETISM ALE ROMÂNIEI
A
proape 150 de sportivi din 17
]`ri s-au întrecut sâmb`t`, la
Pite[ti, la a 60-a edi]ie a
Campionatelor Interna]ionale
de Atletism ale României.
A
şa cum era de aşteptat, steliştii au urcat pe podium la mai
multe probe. Mihaela Nunu a
încheiat prima proba de 800 m feminin,
iar colega ei, Florina Pierdevară, a venit pe
locul III. Cristina Bujin a reuşit la triplusalt
14,19 m, lungime care i-a adus clasarea pe
primul loc. La lungime masculin, Valentin
Toboc s-a situat pe locul II, cu 7,72 m. Tot
pe poziţia secundă au încheiat competiţia şi
Valentin Voicu (800 m masculin) şi Nicoleta Anghelescu (suliţă feminin). La masculin, concurenţa a fost acerbă, iar George
Zaharia s-a clasat pe locul III la suliţă, cu
71,88 m.
La competiţia organizată pe Stadionul
Nicolae Dobrin au participat sportivi din
România, Armenia, Belarus, Bosnia şi
Herţegovina, Brazilia, Bulgaria, Israel,
Italia, Jamaica, Republica Moldova,
Muntenegru, Polonia, Portugalia, Rusia,
Serbia, SUA şi Ucraina. n
24 Observatorul militar
PERSONALIT~}I
www.presamil.ro
Nr. 20 (27 mai – 2 iunie 2015)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
SCRIITORUL CEH ROMAN RÁŽ:
LE MUL}UMESC MILITARILOR ROMÂNI
PENTRU ELIBERAREA CEHOSLOVACIEI!
C
um Cehia a fost ]ar` invitat` a Salonului Interna]ional de Carte Bookfest, edi]ia 2015, nu am ratat
ocazia de a sta de vorb` cu unul dintre reprezentan]ii
s`i. Un scriitor foarte important, care a tr`it eliberarea
]`rii sale de c`tre Armata Român`, [i care poart` un
respect deosebit militarilor români. Îns` Roman Ráž
are [i alte motive pentru care îndr`ge[te România.
Aţi făcut armata trei luni,
ca transmisionist. Cum vă
amintiţi perioada?
Eram student la filologie când
am fost nevoit să urmez acea
perioadă de pregătire militară la
transmisiuni. Bineînţeles, nu erau
ca acum mijloace tehnice foarte
mici, ci uriaşe, cu multe cabluri,
care se tot combinau, însă n-am
avut şansa de a şi vorbi cu cineva
cu acele mijloace. Una peste alta,
pentru mine, dar cred că şi pentru
armată, a fost bine că perioada
respectivă nu a fost prea lungă.
În schimb, îmi amintesc cu mare
plăcere de armata română. Când
aveam zece ani, am fost la băile din
Moravia, Luhačovice, unde aşteptam
din zi în zi eliberarea. Fugeau
nemţii şi se apropiau ruşii. Erau deja
pregătite toate lozincile uriaşe, Bine
aţi venit, fraţilor ruşi!, iar eu am ieşit
în piaţă şi vedeam deja cum vin spre
noi trupele ruseşti. Dar era numai o
impresie, pentru că aveam să-mi dau
seama repede că veneau românii. A
fost aşa de frumos momentul!... În
familia mea, dintotdeauna românii
au fost bine primiţi. Părinţii mei
mergeau în România, pe litoral, încă
dinainte de război, la Carmen Sylva,
şi am fost foarte fericiţi că atunci
au venit la noi românii şi nu ruşii.
Din păcate, deşi erau aşa de buni,
românii erau puşi în prima linie a
frontului şi trebuiau să meargă exact
în spatele nemţilor care se retrăgeau.
Şi au stat foarte puţin în localitatea
de băi. După ce au plecat ei, am
rămas şapte zile fără nicio armată,
fără pază, după care au venit ruşii.
Dar aceştia au făcut numai rău.
Despre acestea scriu acum într-o
trilogie despre bunica mea, din care
au apărut deja primele două volume.
Apar acolo şi situaţii comice, când
nimeni nu ştia limba română, însă
toţi reprezentanţii oraşelor voiau
să-i întâmpine bine pe români. Din
fericire, găseau pe cineva care ştia
franceză şi era un mare noroc că majoritatea românilor mai cultivaţi ştia
franceza. Traducătorul meu, Jean
Grosu, vorbea perfect franceza...
Iar tatăl meu, pentru că studiase în
Elveţia şi locuise şapte ani la Paris, se
simţea în România ca acasă. Acum
regret că franceza nu se mai vorbeşte
atât de mult la Bucureşti. Ne-am
globalizat atât de bine, încât vorbim
Cuşca pomenită de dumneavoastră mi-a amintit de colivia
din Faust moare de două ori.
Am citit cartea cu mare plăcere, un roman extraordinar...
Mulţumesc.
Şi îmi pare că nu vorbesc
cu un scriitor ceh,
ci cu un sud-american.
A fost absolut necesar să montez povestea cât mai departe
de Europa. Era cenzură, ne aflam în
comunism.
Iniţial a fost o piesă de teatru
radiofonic, difuzată în premieră în 1967. În 1969, romanul,
bazat pe acea piesă, a fost
interzis. Care era procedura
pentru a interzice o carte?
Din 1963 până în 1968, a fost
o libertate relativă. Cinci ani
când se putea călători în vest, dar cu
Dar subiectul era departe, nu ne
privea, iar piesa a trecut cu bine,
s-a jucat în Canada, Irlanda, Italia,
Elveţia şi Germania, şi a avut mare
succes. Dar când am introdus tema
în roman, a venit ocupaţia sovietică
şi a început realismul socialist, când
m-au dat afară de la televiziune şi
mi-au interzis trei cărţi, inclusiv publicarea acestui roman, care a zăcut
în sertarul meu peste 20 de ani.
V-aţi gândit să semnaţi cu
pseudonim?
Chiar am trăit aşa, publicând
sub alt nume. Însă tema
acestui roman era atât de distructivă politic, încât nu putea să apară
semnată de nimeni în acea perioadă. Romanul arată cum te poate
distruge puterea politică. Practic,
succesul politic depinde numai de
escrocherie.
N`scut în 1935, la Praga, Roman Ráž a studiat istoria artei [i
estetica la Facultatea de Litere a Universit`]ii Masaryk din Brno,
apoi la Facultatea de Arte Cinematografice din Praga. A sus]inut
doctoratul în arta teatral` [i cinematografic` la Universitatea Carolin` din Praga. A debutat
în 1962 cu volumul de povestiri Singura noapte, urmat de Profesorul de cântec p`s`resc
(1966), Cine l-a f`cut pe Matyáš s` tac` (1968), Odat` s` prive[ti înapoi (1968), Moartea în casa
castanie (1976), Vânz`torul de umor (1979), ultima tradus` în mai multe limbi [i ecranizat`.
A scris peste dou`zeci de piese radiofonice [i pentru televiziune, dintre care multe au fost
prezentate în Canada, Irlanda, Elve]ia, RFG [.a. Romanele sale, 11, începând cu anul 1981
(între care [i Faust moare de dou` ori, publicat recent la Editura Cartier), l-au impus drept
unul dintre cei mai importan]i prozatori cehi contemporani.
numai engleză.
Veneaţi, des aici la sfârşitul
anilor‚ ’50...
Cu mare bucurie.
Cum era România atunci şi
cum o regăsiţi acum?
Venind dintr-o ţară fără mare,
m-a fascinat în primul rând litoralul.
Marea Neagră a fost prima mare din
viaţa mea, iar staţiunea Eforie era de
atunci elegantă. Pot spune că litoralul
românesc era mai şarmant faţă de cel
bulgar. Tot atunci am fost prima dată
la Bucureşti şi îmi amintesc că am
vizitat piscina de la Lido şi comparam
tot ce vedeam cu ce era pe ChampsÉlysées. În ’58, în Bucureşti, pe marginile bulevardelor erau multe florării,
iar bărbaţii români erau mai galanţi
ca cehii. Mai este această atmosferă?
(sunt puţin încurcat, recunosc)
Cred că da, însă aş prefera
să-mi spuneţi impresia dvs.
Florării mai sunt...
Oraşul are un potenţial fantastic. Are bulevardele frumos
concepute, largi, elegante, şi asta încă
din timpul lui Carol I, care construise
Bucureştiul ca pe un Paris al estului.
Acum, regăsesc un oraş cosmopolit,
frumos şi extrem de deschis. În acel
moment, în anii ‚ ’60, era un oraş închis, în care te simţeai ca într-o cuşcă,
era ceva cenuşiu. Deci pot spune, cu
satisfacţie, că acum este o metropolă
europeană.
invitaţie. Era un val de piese de teatru,
iar cehii aveau un renume mondial
prin piesele lor radiofonice foarte
bune. Aveam patru-cinci autori
foarte buni, ale căror piese se jucau în
toată lumea... Pe de altă parte, eu sunt
un apolitic, n-am fost niciodată în
vreun partid şi e important să ştiţi că
tatăl meu a fost închis de comunişti, motiv pentru care a şi murit.
Aveam dosar prost. Dar, când în
anii ’60 am văzut această destindere,
am început să scriu piese politice.
Am scris cinci, una dintre ele fiind
aceasta, Faust moare de două ori. Am
plasat-o în America de Sud, pentru
că acolo schimbările de regim erau
permanente. Toată lumea pricepea că
era vorba de manipularea politică din
Cehoslovacia şi Uniunea Sovietică.
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA
REDACTOR-{EF
Colonel Florin {perlea
tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N
www.presamil.ro
[email protected]
 REDACTOR-{EF ADJUNCT:
colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120.
 REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:
locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87, int. 108.
 SECRETAR DE REDAC}IE: locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
 REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,
plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu,
Silvia Mircea, Elena David.
Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea
Când a apărut piesa radiofonică, aveaţi 32 de ani. Iar acum,
aproape 80.
Asta nu e deloc o veste bună.
(zâmbeşte)
Aţi rescrie romanul?
Tot aşa l-aş scrie. Puterea
politică se poate obţine numai
printr-un martir. Personajul principal
din Faust moare de două ori promite
orice, vorbeşte cu un populism incredibil, cucereşte mulţimea, oamenii
sunt încântaţi, îl urmează, şi apoi el
dispare şi toţi spun ah, dacă ar trăi,
totul ar fi altfel! Şi avem martirul, iar partidul trăieşte pe seama
acestui martir şi creşte. Este o temă
veşnică, care apare şi în religie. Întotdeauna avem nevoie de victime,
pentru că ele sporesc gloria. Însă
aici se complică situaţia, pentru
că bărbatul acesta nu moare şi,
bineînţeles, urmează peripeţiile pe
care le-aţi citit.
Extraordinare, de altfel...
V-aţi apucat de scris la 15
ani. Ce este literatura pentru
dumneavoastră? O formă de
rezistenţă?
Iniţial, nu. Ca orice tânăr, am
început cu poezia. M-am îndrăgostit la 15 ani, iar iubita mea era
cu trei ani mai mare. I-am scris 54 de
catrene despre iubire. Din păcate, nu
s-a ajuns la nimic cu iubita, cu toată
poezia mea...
Poate
îi plăcea proza.
(Râde) Am rămas la poezie,
până la 22-23 de ani. Între timp,
am început să scriu şi proză, iar primele povestiri le-am publicat în 1958,
când mi-a apărut şi ultimul meu
volum de povestiri. Acum scriu despre bunica mea, trilogia de amintiri.
Urmează să apară al treilea volum.
Dar mai am încă două cărţi scrise,
terminate. Am o fiică de 16 ani...
16 ani?
Da, cu a patra soţie. Îmi retrăiesc tinereţea cu ea. Mai am o
fiică de 32 de ani... Iar pentru că fiica
mea cea mică duce această viaţă nebună, globalizată, este la liceu, m-am
gândit că din acest mediu o să scot
sigur o carte. Însă mă jenez puţin
ca un bărbat aşa în vârstă să scrie
despre tineretul de acum. Romanul
este aproape gata, dar mi-e ruşine
să-l prezint şi să-l public. Chiar
dacă n-ar fi potrivit să-l semneze
altcineva, m-am gândit că poate îl
semnează chiar fiica mea. Cum vă
spuneam, mai am încă o temă, pe
care vreau s-o termin acum, în vară,
cu probleme legate de islam, un
roman a cărui acţiune se petrece la
Amsterdam. Va fi un roman despre
tragedia senectuţii, despre marea
iubire şi despre problemele Europei,
confruntată cu multe cazuri sociale
legate de emigranţi. Aproape doi ani
şi jumătate mi-am petrecut la băi, cu
acea trilogie, iar cele două titluri despre care v-am vorbit au fost pentru
mine ca o detaşare de la amintirile
legate de bunica mea.
Sper să le văd în limba
română.
Da, şi eu sper să ne vedem aici,
la Bucureşti, când o să prezint
aceste romane.
La final, vă rog să vă adresaţi veteranilor, militarilor
români care au contribuit la
eliberarea Cehoslovaciei...
Le mulţumesc mult pentru
curaj! Am regretat mereu că
ruşii îi trimiteau în prima linie. Nu
erau bine înarmaţi, dar aveau curajul
fantastic de a merge împotriva germanilor şi a-i alunga din Moravia.
Regret că, în timpul comunismului,
în Cehoslovacia, nu s-a vorbit deloc
de importanţa acestui act al românilor, ci numai despre eliberarea de
către Armata Roşie. Însă noi, acolo,
în Moravia, ştim că românii ne-au
eliberat. Le mulţumesc foarte mult
pentru eliberare! n
INTERVIU REALIZAT DE C~PITAN
CONSTANTIN PI{TEA
MUL}UMIRI PENTRU TRADUCEREA DIN CEH~,
LIDIEI-VERONICA NAšINCOVÁ
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
[email protected]
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:
Maria-Ioana Gal, plutonier-major C`t`lin Ovreiu.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu.
FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,
Petric` Mihalache.
DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,
Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.
Taxele po[tale – achitate conform
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598­1980.
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extra­
ora 16.00
se este permis` \n condi]iile
ISSN1223­3641.
145
C.722/2015
prev`zute de art. 33 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor [i drepturile conexe.”