Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Transcription

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA
»
APARE S~MB|TA
»
WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO
CRONIC| DE CARTE
Un virtuoz `n
concert (de
deschidere)
Codrin Liviu Cu]itaru
Consumator sau nu de editorialistic\ anglo-american\, Daniel
Cristea-Enache se revendic\, `n
textele lui publicistice, fie [i `ntr-un
mod neinten]ionat, din puternicul
filon cultural anglofon.
1,5
LEI
ANUL VIII » NR. 337 » 17 – 23 decembrie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]
~N » PAGINILE 10-11
MATEI VI{NIEC A LANSAT DEZORDINEA PREVENTIV| , UN ROMAN DESPRE SUPRAINFORMARE
„Romanul m\ intereseaz\ ca
o form\ de confruntare cu
mine `nsumi“
Cum ne-am
racordat la
gusturile Vestului
Iulia Blaga
~naintea sf`r[itului de an, s\ vedem
care au fost cele mai mari hit-uri de
la noi [i din lume, [i prin ce r\m`ne
memorabil anul 2011 – anul care
pentru breasla criticilor români a
fost unul trist: i-am pierdut pe
Alex. Leo {erban [i pe Viorica
Bucur.
~N » PAGINILE 4-5
Scurt\ excursie `n
uzina de manga
Drago[ Cojocaru
Construit\ pe o aplecare
tradi]ional\ spre imagini, industria
manga ofer\ produse pentru
fiecare. S`nt BD-uri special
construite pentru b\ie]i, pentru
fete, pentru amatorii de SF, de
horror, de pove[ti comice etc.,
p`n\ [i manga pe teme economice.
~N » PAGINILE 8-9
cartea mea mai evoc o realitate, pericolul form\rii unor mari imperii mediatice. De altfel, astfel de
» „~n
imperii exist\ deja, este suficient s\ ne g`ndim la Rupet Murdoch. C`nd un astfel de magnat cump\r\
principalele reviste people din lume, dar [i c`teva ziare economice, precum [i c`teva canale de televiziune
[i c`teva edituri, [i c`teva case de mod\, [i c`teva cluburi sportive, [i dou\ sau trei mari studiouri cinematografice... `nseamn\ c\ el dore[te de fapt s\ se ocupe de tot timpul nostru liber.“ – Matei Vi[niec
Citi]i interviul realizat de Bogdan Romaniuc ~N » PAGINA 12
S\rb\tori
Fericite!
„Suplimentul de cultur\“ ureaz\ tuturor cititorilor [i colaboratorilor
S\rb\tori lini[tite! Urm\toarea edi]ie a revistei, o retrospectiv\ a anului
cultural 2011, va ap\rea s`mb\t\, 7 ianuarie 2012.
»2
Radu Pavel Gheo: „~ncet-`ncet, poate c\ `n 2020 calitatea educa]iei
din România va ajunge la nivelul din 1920. Dac\ avem noroc“.
NOROC?
editorial
CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:
Mun]i [i min]i
Lucian Dan Teodorovici
„Da]i-m
mi un punct de sprijin [i
voi muta P\m`ntul din loc.“ Dac\ Arhimede ar fi tr\it `n zilele
noastre, i s-ar fi putut oferi punctul de rating. Iar dac\ P\m`ntul nu s-ar fi mutat totu[i din
loc, `nv\]atul din Siracuza ar fi
constatat m\car c\ planeta se
`nv`rte `n jurul acestui punct.
C\ci `n el, `n punctul de rating,
se nasc, fiin]eaz\ [i se dezvolt\
toate marile preocup\ri ale mul]imilor transformate `n public,
preocup\ri care, oric`t de ridicole `n fond, se dezvolt\ `n discu]ii
de-a dreptul filosofice uneori.
~n România, punctul de rating
a inventat s\pt\m`na asta un
subiect colosal: vr\jitoarele. Ce
[tim noi despre vr\jitoare? Din
copil\ria noastr\, am `nv\]at
c\ zboar\ pe m\turi, c\ fac case
de turt\ dulce pentru a p\c\li copiii, c\ au papuci ce te poart\
p`n\-n Ora[ul de Smarald. Din
copil\ria copiilor no[tri, `nv\]\m c\ au evoluat, c\-[i fac studiile la {coala Hogwarts de Magie, Farmece [i Vr\jitorii, c\-s
specializate `n jocul „v`jha]“ [i
c\ uneori poart\ ochelari de tocilar, c-a[a-s vremurile `n care
tr\im: po]iunile magice nu mai
pot rezolva problemele de vedere pe care vr\jitoarele sau vr\jitorii moderni le au.
Televiziunile din România au
venit `ns\ s\pt\m`na asta cu propriile contribu]ii la viziunea noastr\ asupra vr\jitoriei. A[a am aflat c\ pe vr\jitoarele mioritice le
cheam\ Vanessa, Melisa, Rodicasingura-fiic\-a-mamei-Omida,
Larisa-singura-nepoat\-a-mamei-Omida sau Mercedesa, care-i `n acela[i timp adev\ratafiic\-a-mamei-Omida [i adev\rata-nepoat\-a-mamei-Omida. Din
c`nd `n c`nd, am mai auzit c`te ceva despre ele [i `nainte, dar am
z`mbit, uneori chiar am r`s, c\ci
f\ceau mai degrab\ subiecte de
banc dec`t de talk show.
Lucrurile s-au schimbat radical `ns\ c`nd, al\turi de numele de mai sus, televiziunile au
afi[at nume ale unor mari personalit\]i contemporane precum
Oana Z\voranu, Mihaela Borcea,
B\nel Nicoli]\, Amalia N\stase,
Inna [.a. Iar aceast\ schimbare
radical\ ne-a captat definitiv aten]ia `n momentul `n care pe ecranele televizoarelor noastre
au `nceput s-apar\ sume precum acestea: 450.000 de euro,
400.000 de euro, 100.000 de euro. {i-am `nceput s\ „filosof\m“
cu to]ii `n discu]ii de bar sau
de-acas\, a[a `nc`t am considerat c\ merit\m un pic de asemenea „filosofie“ [i-aici.
TEO
ROMÂNII E DE{TEP}I
Filosofi [i cizmari
Radu Pavel Gheo
Relectura unor autori clasici `]i aduce
adesea satisfac]ii, dar [i surprize neb\nuite. B\nuiesc c\ nu arareori se `nt`mpl\ ca, d`nd peste texte cum este cel
pe care `l citez in extenso mai jos, s\
exclami, fie resemnat-filosofic, „Toate-s
vechi [i nou\-s toate”, fie revoltat-civic,
c\ România e o ]ar\ condamnat\ la
stagnare [i c\, dincolo de sincronizarea
superficial\ la formele modernit\]ii,
fondul nu se schimb\ niciodat\.
Iat\, a[adar, textul care mi-a produs aceast\ reac]ie:
„Nu se poate t\g\dui c\ [colile noastre, afar\ de Facultatea de drept [i de
medicin\, au dat slabe rezultate p`n\
acum. Tinerii care dob`ndesc bacalaureatul la noi nu se pot compara nici `n limbile vechi, nici `n istorie, nici `n filosofie,
nici `n [tiin]e cu cei care ies din colegiile Fran]ei, Germaniei, Italiei, Belgiei sau
Elve]iei; `nv\]\tura noastr\ gimnazial\ nu
este destul de serioas\, profesorii nu
s`nt destul de exigen]i, nici destul de
riguro[i la esamene; gradul universitar
se acord\ prea lesne [i a devenit accesibil inteligen]elor celor mai mediocre“.
A[adar, profesorii nu-[i fac treaba,
bacalaureatul e un examen superficial,
cadrele universitare nu s`nt selectate cu
rigurozitate [i exigen]\. Dac\ n-ar fi
ortografia u[or vetust\, am crede c\
autorul e un editorialist de cotidian
na]ional din România contemporan\.
Dar s\ reiau:
„Lipsa de seriozitate `n `nv\]\tura
umanitar\ face ca p\rin]ii care au mijloace s\-[i trimit\ copiii lor `n [colile str\ine; ast\zi avem numai `n Paris peste o
mie de tineri la [coli. ~n loc de-a `ncuraja
inteligen]ele slabe, ar fi mult mai bine a
deturna curentul [i a `mpinge tinerimea
[i spre me[te[uguri [i meserii, [i a pune
astfel inteligen]ele mediocre `n stare de
a deveni produc\toare `n loc de a fi sterile [i de multe ori pernicioase prin preten]iunile [i exigen]ele lor. A face oameni `nv\]a]i este un bine, a face numai
advoca]i [i jurnali[ti este un r\u”
(subl. mea).
Parc\ premonitoriu, autorul avertizeaz\ c\ „ar fi fatal s\ nu avem dulgheri, t`mplari, zidari, croitori, cizmari [i s\ avem
numai oameni stropi]i cu literatur\ [i
cu filosofie [...] Dac\ oamenii `nv\]a]i
s`nt folositori, cei me[teri s`nt indispensabili”. ~ntr-adev\r, s`nt... adic\ erau, a[a
cum s`nt [i azi – al\turi de tinichigii,
instalatori, mecanici auto [.a.m.d. Iar
autorul pomenit, `n ciuda preten]iei de a
avea mai mul]i me[te[ugari [i mai pu]ini filosofi, nu este actualul pre[edinte al României, Traian B\sescu, ci un
fost prim-ministru al ]\rii (`ntr-o form\
Discu]ia noastr\ ar trebui s\
`nceap\ de-aici: de vreme ce `n
România exist\ o asemenea cantitate de prostie r\sp`ndit\ pe cap
de locuitor, mai bine zis adunat\ `n capul unor locuitori, n-avem
nici un motiv s\ ]inem `n pu[c\rie „vr\jitoare“ precum Vanessa
sau Melisa (c\ci de la ele a pornit scandalul) pentru c\ ar fi extorcat bani de la personalit\]i
majore precum cele men]ionate.
C\ci, oric`t a[ vrea s\ m\ conving de contrariul, nu v\d diferen]e esen]iale `ntre domnul
Aliodor Manolea, `n mod cert
v\ sun\ cunoscut, [i doamnele
Mercedesa, Vanessa, Melisa, Rodica sau Larisa. Sigur, asociat lui
Traian B\sescu, domnul Aliodor
Manolea cap\t\ un supranume
aproape onorabil. I se spune
„parapsiholog“, `n timp ce nedrept\]itele doamne, asociate
doar unor vedete ca Oana, Iri,
B\nel, Inna sau Mihaela, nu se
calific\ la un apelativ at`t de decent, r\m`n`nd la statutul public
de vr\jitoare. Dar asta e doar o
diferen]\ formal\.
&
mai redus\) [i fost guvernator al insulei
Samos, Ion Ghica. Textul este preluat
dintr-una din scrisorile sale c\tre Vasile Alecsandri, cunoscut\ sub numele
de Dasc\li greci [i dasc\li români [i
datat\ 22 octombrie 1882. Adic\
acum aproape o sut\ treizeci de ani.
Aparent, cele dou\ realit\]i seam\n\
foarte bine. ~n realitate `nv\]\m`ntul românesc a cunoscut o perioad\ de v`rf `n
epoca interbelic\ [i a supravie]uit `ntr-un
fel sau altul `n anii comunismului. Apoi
degradarea `nceput\ prin deceniul al
nou\lea al secolului trecut a continuat
dup\ Revolu]ie, culmin`nd cu infla]ia de
absolven]i de facultate de azi, mult mai
pernicioas\ dec`t cea despre care vorbea
Ion Ghica. Am ajuns s\ avem profesori de
român\ care nu [tiu s\ scrie bine `n limba român\ [i, desigur, mul]i avoca]i, prea
mul]i jurnali[ti [i nenum\ra]i „speciali[ti”
`n management, rela]ii interna]ionale, studii europene [i orice mai e la mod\.
Blestemul `nv\]\m`ntului românesc
aduce cu cel al lui Sisif. Din c`nd `n
c`nd trebuie s\ reia totul de la cap\t.
Un prim pas, f\cut anul acesta odat\
cu `n\sprirea supravegherii la examenul de bacalaureat, a dat na[tere la
nemul]umiri manifeste, dar inarticulate – fiindc\ pu]ini au fost cei care au
avut curajul s\ sintetizeze esen]a
imoral\ a frustr\rii din spatele lor: elevii n-au mai fost l\sa]i s\ copieze.
Re`nfiin]area [colilor de arte [i meserii
ar fi un al doilea pas pe care Ion Ghica l-ar aproba. {i a[a, `ncet-`ncet,
poate c\ `n 2020 calitatea educa]iei
din România va ajunge la nivelul din
1920. Dac\ avem noroc.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 337 » 17 – 23 decembrie 2011
Unica diferen]\ de fond pe
care o sesizez nu se refer\ `ns\
la vr\jitoare [i la parapsihologi,
ci la clien]ii lor. Astfel, dac\ dup\
ce a aruncat pe vr\ji 450.000 de
euro, Oana Z\voranu s-a prins
c\ ceva nu e chiar `n regul\, a[a
c\ a f\cut pl`ngere la poli]ie, Traian B\sescu, dup\ ce s-a folosit de
parapsihologiile violetului domn
Manolea, pl\tindu-l cu sume necunoscute nou\ [i din surse necunoscute nou\, n-a depus nici
un fel de pl`ngere nic\ieri. Unul
dintre cei doi clien]i lua]i aici ca
reper, carevas\zic\, s-a de[teptat `ntre timp – asta e diferen]a.
Reduc`nd `ns\ la ceea ce conteaz\, adic\ la modul `n care-[i c`[tig\ banii doamnele Vanessa [i
Melisa, pe de o parte, sau domnul Aliodor Manolea, pe de alt\
parte, ajungem `n acela[i punct.
Un punct de rating, un punct
de sprijin sau, cel mai potrivit
pentru finalul acestui articol,
un punct de vedere: poate c\ facem prea multe eforturi s\ c\ut\m moduri noi [i eficiente de
a-i atrage pe str\ini, cu tot cu banii lor, `n România. Poate c\ ne
concentr\m prea mult pe zicala
care `ncepe cu: „Mun]ii no[tri
aur poart\“. Poate ar fi timpul
s\ accept\m c\ bunul nostru cel
mai de pre] e ridicolul cu iz paranormal `n care ne cufund\m
tot mai abitir.
Am mai amintit aici despre
modul `n care Europa `ncepe s\
ne descopere poten]ialul turistic,
preasl\vind mun]ii no[tri neatin[i de reaua civiliza]ie, mun]i
care arat\ la fel ca `n Evul Mediu.
Haide]i s\ mai facem un pas, s\
le-ar\t\m tuturor c\ avem nu
doar mun]i, dar [i min]i neatinse de reaua civiliza]ie, min]i care
ac]ioneaz\ la fel ca `n Evul Mediu.
Multe au r\mas `nc\ nedescoperite, dar putem vedea totu[i
destui purt\tori de asemenea
materii cenu[ii sau violete vedetindu-se pe la televiziuni sau
f`]ìndu-se cu treburi prin diverse
institu]ii importante ale statului.
{i parc\ e p\cat s\ ne „bucur\m“
numai noi de ei.
GHEO
SUPLIMENTUL LUI JUP
www.suplimentuldecultura.ro
SELEC}IE
EXIGENT|
„Agenda cultural\ a anului 2012 va fi alc\tuit\ din evenimente
culturale selectate cu [i mai mare exigen]\“, declar\ primarul
Sibiului, Klaus Johannis.
3«
ordinea de zi
5 ANI DE C~ND SIBIUL A FOST CAPITAL| CULTURAL| EUROPEAN|
Klaus Johannis: „Doar evenimentele
de bun\ calitate au rezistat `n
mediul cultural al ora[ului“
Cinci ani se `mplinesc, deja, de c`nd Sibiul devenea
Capital\ Cultural\ European\. ~n noaptea dintre anii
2006 [i 2007, Pia]a Mare a ora[ului era mai plin\ ca
oric`nd, zeci de mii de oameni ie[iser\ `n strad\ ca
s\ `nt`mpine acest eveniment. A urmat un an cum
nu au fost al]ii pentru Sibiul cultural. Dup\ cinci
ani, agenda cultural\ din 2012 a ora[ului promite
un program special: „Sibiu Baroc Update“.
Interviu realizat
de Veronica D. Niculescu
Domnule primar, se `mplinesc cinci
ani de c`nd Sibiul lua, `n noaptea
dintre anii 2006 [i 2007, startul `n
incredibilul s\u statut de Capital\
Cultural\ European\. Cum a]i caracteriza din punct de vedere al evenimentelor culturale Sibiul prezent [i anul abia `ncheiat?
Via]a cultural\ a Sibiului s-a maturizat, a crescut din punct de vedere al
calit\]ii din 2007 `ncoace. Doar evenimentele de bun\ calitate au rezistat `n
mediul cultural al ora[ului care [i-a ridicat standardul [i [i-a pus `n valoare
elitele.
Anul 2011 a reprezentat un an destul de bogat `n evenimente, marea lor
majoritate fiind de tradi]ie [i gustate
de publicul larg. {i anul acesta Festivalul Interna]ional de Teatru a avut
o edi]ie de succes cu tema „Comunit\]i“, iar Festivalul Interna]ional de
Film Transilvania a fost din nou prezent `n Sibiu, spre bucuria publicului. Artmania Festival, Festivalul
Interna]ional de Folclor „C`ntecele Mun]ilor“, Festivalul Interna]ional
al Artei Lirice, Astra Film Fest, Sibiu
Jazz Festival au `nc`ntat publicul pe
parcursul acestui an. Acestor mari festivaluri li s-au al\turat T`rgul de Pa[ti,
T`rgul Olarilor, Festivalul Urban Pia]a Huet [i T`rgul de Cr\ciun. Dintre
manifest\rile sportive a[ vrea s\ men]ionez Red Bull Romaniacs, Turul Ciclist al Sibiului [i
Raliul Sibiului care `ncep`nd din
2012 este etap\
a International Rally Challenge. Desigur, s`nt multe alte evenimente culturale [i sportive care au f\cut ca Sibiul s\ fie c\utat ca destina]ie de turism
cultural [i au adus iubitorii sportului
la noi `n ora[.
Pe `ntreg parcursul anului am g\zduit `n Sibiu evenimente din cele mai
variate domenii, pentru toate gusturile: de la muzic\ popular\ la rock,
competi]ii de tenis, de karate, concursuri de motociclism, de schi [i de snowboard. Cred c\ reu[ita operatorilor culturali [i sportivi a fost una deplin\, nu
numai `n ceea ce prive[te num\rul de
evenimente organizate `n total pe parcursul anului, ci mai ales `n ceea ce prive[te calitatea [i vizibilitatea acestora.
Ce crede]i c\ s-a men]inut [i a crescut `n mod fericit `n toat\ aceast\
perioad\, ce beneficii [i ce urm\ri
a avut anul 2007, [i ce s-a pierdut,
ce nu s-a putut realiza, de[i ar fi
fost necesar?
Cel mai important rezultat al
anului cultural 2007 este
vizibilitatea de care se
bucur\ ora[ul, ca loca]ie
de turism cultural, ca
ora[ turistic ce merit\ v\zut. Acest fapt
a fost confirmat
prin nenum\rate
recenzii pe care
Sibiul le-a avut din
partea unor publica]ii interna]ionale.
La fel de important\ a fost reabilitarea infrastructurii ora[ului.
Lucr\rile de reabilitare
a centrului istoric [i a arterelor de circula]ie din ora[ nu au fost g`ndite exclusiv pentru anul 2007, ci
au schimbat aspectul ora[ului. Foarte pozitiv\ a fost [i atitudinea de comunitate, o accentuare a sentimentului de m`ndrie local\. Anul 2007 a `nsemnat
o colaborare foarte str`ns\ `ntre
autorit\]ile locale, autorit\]ile
centrale, institu]iile locale,
operatorii culturali [i comunitatea `n sine.
Un alt c`[tig important este faptul c\ s-a
men]inut standardul
de calitate ridicat al evenimentelor. Operatorii culturali au `n]eles
acest lucru. De asemenea, publicul a devenit
mai exigent `n ceea ce prive[te aceste
evenimente. Publicul sibian a[teapt\
acum un anumit tip [i o anumit\ calitate a evenimentelor, ceea ce reprezint\ un real c`[tig.
Nu cred c\ s-a pierdut ceva. Anul
2007 trebuie privit acum ca un punct
de la care Sibiul poate cre[te, ca un
impuls. Cred c\ am reu[it s\ capitaliz\m la maximum avantajele acestei
titulaturi [i s\ cre[tem de atunci ca
loca]ie de turism cultural.
S\ privim acum `nainte. 2012 ne
promite un program cultural reunit
sub eticheta Baroc. Ce se `ntrevede
p`n\ acum sub aceast\ umbrel\ a proiectului „Sibiu Baroc Update“?
Agenda cultural\ a anului 2012 va fi
alc\tuit\ din evenimente culturale selectate cu [i mai mare exigen]\, `n primul r`nd datorit\ temei umbrel\ pe
care am ales-o pentru acest an, [i anume barocul. Au fost depuse destul de
multe proiecte, [i foarte bune calitativ,
acestea afl`ndu-se `n evaluare acum.
Fondurile pe care le solicit\m ca
finan]are nerambursabil\ `n cadrul
proiectului Sibiu Baroc Update vor acoperi costurile campaniei de promovare [i ale tip\riturilor pentru acest
program care se va desf\[ura pe parcursul anului 2012. Municipalitatea
va cofinan]a din bugetul local, prin agenda cultural\, proiectele culturale
selectate.
Am dorit s\ imprim\m o tem\ comun\ pentru anul cultural 2012, pentru a putea astfel s\ promov\m unitar
ansamblul evenimentelor culturale.
Am ales barocul pentru c\ este reprezentativ pentru Sibiu [i pentru c\ a reprezentat [i este `n continuare un sinonim al abunden]ei `n art\ [i cultur\. Sper\m ca acest proiect s\ fie un
succes, iar prin faptul c\ vom promova
evenimentele organizate de operatori,
sper\m s\ ì sprijinim [i la acest capitol, `n afar\ de sprijinul financiar pe
care `l vor primi.
2012 BAROC –
UN PROIECT DE
UN MILION DE LEI
„Sibiu Baroc Update“ este un
proiect care face parte dintr-o
ac]iune de promovare a Sibiului ca
destina]ie turistic\. ~n 2012, agenda cultural\ a Sibiului st\ sub semnul acestui program, pentru care
s-au ob]inut fonduri europene
nerambursabile. Organizatorilor de
evenimente li s-a cerut ca proiectele depuse s\ aib\ leg\tur\ cu tema
central\. Contractul de finan]are a
fost semnat `n vara 2011, de
Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i
Turismului. Valoarea total\ a
proiectului este de 1,1 milioane lei.
»4
LIE TO ME
ordinea de zi
Alex Savitescu: „Din p\cate, nu pute]i vedea Lie to Me pe
canalele române[ti de televiziune. Dac\ s`nte]i obi[nui]i s\
face]i gesturi «arogante», duce]i-v\ p`n\ la Chi[in\u, acolo
unde Jurnal TV d\ serialul de dou\ ori pe s\pt\m`n\“.
RETROSPECTIV|. FILMELE STR|INE ALE ANULUI 2011
Cum ne-am racordat
la gusturile Vestului
P`n\ `n ziua c`nd am scris acest text, 13 decembrie,
159 de filme române[ti [i str\ine intraser\ `n s\li [i
`n eviden]a site-ului de profil cinemagia.ro. ~naintea
sf`r[itului de an, s\ vedem care au fost cele mai
mari hit-uri de la noi [i din lume, [i prin ce r\m`ne
memorabil anul 2011 – anul care pentru breasla
criticilor români a fost unul trist: i-am pierdut pe
Alex. Leo {erban [i pe Viorica Bucur.
Iulia Blaga
Top Ten-u
ul filmelor str\ine care au rulat la noi e dominat de cea mai recent\
n Carraibe. De[i
parte a seriei Pirra]ii din
„fruncea“ topului mondial sau american arat\ cu totul altfel, românii s`nt fideli seriei de aventuri care a mers foarte
bine [i `n anii preceden]i – Pira]ii din
Caraibe: La cap\tul lumii termina anul
2007 `n România tot pe locul 1, Pira]ii
din Caraibe: Cuf\rul omului mort a venit pe locul 3 `n 2006, iar `n 2003 Pira]ii din Caraibe: Blestemul perlei negre
era pe locul 4. Ca linie general\, topul
2011 e dominat – cum era de a[teptat –
de francize ([apte din cele zece pozi]ii
ale topului).
Topul românesc
» Pira]ii din Caraibe: Pe ape [i mai
tulburi/Pirates of the Caribbean: On
Stranger Tides: 346.344 de spectatori `n 19 s\pt\m`ni de rulare
» O poveste `nc`lcit\/Tangled:
186.981 spectatori `n 17 s\pt\m`ni
» Transformers 3/Transformers:
Dark of the Moon: 166.636 de spectatori `n 15 s\pt\m`ni
» Marea mahmureal\ 2/The Hangover Part II: 202.633 de spectatori `n
23 s\pt\m`ni (diferen]a dup\ num\rul
de spectatori e compensat\ de `ncas\rile mai mari ale lui Transformers 3)
» Cei trei mu[chetari/The Three
Musketeers: 152.306 spectatori `n
opt s\pt\m`ni
» Nemuritorii 3D: R\zboiul Zeilor/
Immortals: 145.842 de spectatori `n
doar patru s\pt\m`ni
» Harry Potter [i Talismanele Mor]ii:
Partea 2/Harry Potter and the Deathly
Hallows: Part 2: 150.883 de spectatori `n 21 de s\pt\m`ni
» Saga Amurg: Zori de Zi – Partea I/The
Twilight Saga: Breaking Dawn – Part 1:
183.330 de spectatori `n trei s\pt\m`ni
» Furios [i iute `n viteza a 5-a/Fast 5 –
182.027 de spectatori `n 17 s\pt\m`ni
» Kung Fu Panda 2/Kung Fu Panda 2:
133.629 de spectatori `n 11 s\pt\m`ni.
S\ vedem cum ne-am racordat la
gusturile americane. ~n SUA c`ntecul de
leb\d\ al lui Harry Potter a prins cel
mai bine, diferen]a fa]\ de Top 3-ul mondial st`nd `n faptul c\ Saga Amurg pare s\ termine anul `naintea Pira]ilor
(care, dup\ cum se vede, au mers mai
bine `n afara grani]elor SUA dec`t
acas\). Interesant c\, de[i e pe locul 2 [i
`n topul mondial, [i `n cel american,
Transformers: Dark of the Moon a f\cut
ca 2011 s\ fie anul c`nd Paramount Pictures a dep\[it Warner Bros, la capitolul `ncas\ri pentru prima oar\ din 2007.
Paramount a distribuit nu doar Transformers: Dark of the Moon, ci [i Thor [i
Captain America: The First Avenger.
Surprizele topului românesc s`nt O poveste `nc`lcit\/Tangled [i Nemuritorii
3D: R\zboiul Zeilor/Immortals care
la noi s`nt pe locul 2, respectiv 6, iar `n
top ten-urile american [i mondial lipsesc cu des\v`r[ire.
Un serial cu picioare scurte
Topul american (conform
boxofficemojo.com)
Hallows Part 2
» Transformers 3/Transformers:
Dark of the Moon
» Saga Amurg: Zori de Zi – Partea I/
The Twilight Saga: Breaking Dawn Part 1
» Marea mahmureal\ 2/The Hangover Part II
Stranger Tides
» Furios [i iute `n viteza a 5-a/Fast
Five
» Ma[ini 2/Cars 2
» Thor
» Planeta maimu]elor: Invazia/Rise
of the Planet of the Apes
» C\pitanul America: Primul r\zbun\tor/Captain America: The First
Avenger
LA LOC teleCOMANDA
Alex SAVITESCU
Dispre], furie, resemnare,
fric\, revolt\, nep\sare. Toate st\rile astea [i multe altele, combinate sau singulare,
mascate de vorbe, s`nt tr\date de gesturi [i de mimic\
[i spun `ntotdeauna ceva
despre minciunile pe care
oamenii le arunc\ semenilor
lor. Cum ar fi s\ existe un
personaj care s\ reu[easc\,
de fiecare dat\, s\ decodeze
minciunile, oric`t de bine
mascate ar fi ele?
Ei bine, un asemenea
individ exist\: e drept, el
tr\ie[te doar `ntr-un serial de
televiziune [i se nume[te
Carl Lightman. Englezul
ajuns s\ lucreze `n Statele
Unite este doctor `n
psihologie [i a scris un ghid
despre cum s\ ne d\m
seama c`nd s`ntem du[i cu
z\h\relul. Este [eful unui
laborator particular care e
specializat `n detectarea
minciunilor, unde are `nc\
trei parteneri de n\dejde:
Gillian Foster, o cucoan\
`n]eleapt\ care-i tempereaz\
ie[irile `n decor cinicului
supus al Reginei, Eli Loker [i
Ria Torres, „mai tinerii” lor
colegi, `nzestra]i, ca [i
ceilal]i doi, cu capacitatea
de a dezveli picioarele scurte
ale bra[oavelor. Mincino[ii
investiga]i de „Grupul Lightman“ s`nt, de cele mai multe ori, profesioni[ti `n „domeniu“: politicieni, criminali
de toate categoriile, adolescen]i cu dubl\ personalitate.
Lightman prime[te majoritatea cazurilor de la agen]iile
guvernamentale cu care
lucreaz\, cazuri c\rora
justi]ia „clasic\“ n-a reu[it s\
le dea de cap\t. Din c`nd `n
c`nd, cei patru [i echipa din
spatele lor mai fac [i acte de
caritate, rezolv`nd gratis
cazuri disperate.
Serialul `n care `[i fac
[tiin]ific de cap personajele
de mai sus se nume[te Lie to
Me [i, ca aproape orice
lucru bine construit, a avut
o via]\ relativ scurt\, de
doar trei sezoane. Probabil
c\ majorit\]ii telespectatorilor le vine greu s\ li se
zic\, `n fiecare episod, c\ s-ar
putea ca, `ntr-o bun\ zi, un
domn ciudat de cincizeci de
ani s\ le bat\ la u[\ ca s\
afle unde au ascuns de
nevast\ sticlele de b\utur\.
Dr. Lightman este jucat
excep]ional de un actor al
c\rui traseu `n carier\
seam\n\ izbitor cu cel al
personajului: Tim Roth e
n\scut `n Anglia, `ns\
consacrarea [i-a c`[tigat-o
peste Ocean. Nu e fitecine:
omul al c\rui r`njet sadic
aduce cu cel al lui Jack
Nicholson a luat, p`n\ acum,
premii BAFTA [i la Berlin [i a
fost nominalizat, `n c`teva
r`nduri, la Gala Oscarurilor.
Din p\cate, nu pute]i
vedea Lie to Me pe canalele
române[ti de televiziune.
Dac\ s`nte]i obi[nui]i s\
face]i gesturi „arogante“,
duce]i-v\ p`n\ la Chi[in\u,
acolo unde Jurnal TV d\
serialul de fa]\ de dou\ ori
pe s\pt\m`n\. Sau, mai
simplu, c\uta]i-l pe site-urile
române[ti care difuzeaz\
online filme [i seriale. Iar
dac\ afla]i vreodat\ de un
dr. Minciun\ `n România,
recomanda]i-i s\ se
autoinvite `n platourile
talk-show-urilor de la noi [i
s\-[i fac\ treaba c`t de bine
poate.
~N TOP
Topul mondial
Topul mondial num\r\ `n linii mari acelea[i filme, ordonate altfel, dar e dominat tot de Harry Potter and the Deathly
Hallows Part 2. Una dintre preciz\ri
ar fi c\ `n afara grani]elor SUA Pira]ii
din Caraibe: Pe ape [i mai tulburi [i
Kung Fu Panda 2 au prins mult mai
bine. De asemenea, la americani s`nt
trei filme noi `n Top 10: Thor, Rise of the
Planet of the Apes [i Captain America:
The First Avenger.
Hallows Part 2
» Transformers 3/Transformers: Dark
of the Moon
Stranger Tides
» Kung Fu Panda 2
» Saga Amurg: Zori de Zi – Partea
I/The Twilight Saga: Breaking Dawn
Part 1
» Furios [i iute `n viteza a 5-a/Fast
Five
» Marea mahmureal\ 2/The Hangover Part II
» {trumfii/The Smurfs
» Ma[ini 2/Cars 2
» Rio
Filme care au rulat la noi
[i care merit\ aten]ia
Dintre filmele care au rulat `n acest an
la noi [i care meritau aten]ia – sau au
[i avut-o, dar `ntr-o m\sur\ mai mic\ –
unele neput`nd concura cu blockbusterele, facem o list\ [i o punem pe tejghea,
ordon`ndu-le `n ordine descresc\toare,
dup\ pozi]ia `n topul anului.
» Motanul `nc\l]at/Puss in Boots a
reu[it performan]a de a se c\]\ra cu gheru]ele p`n\ pe locul 13, `n doar dou\
s\pt\m`ni de rulare. Spin-off-ul francizei Shrek nu a dezam\git a[tept\rile
fanilor. Sc\ldat `ntr-o lumin\ ca mierea (poate c\ bl\ni]a lui o `mpr\[tie)
motanul fantastic e mai suplu de cum
`l [tiam de la ultima `nt`lnire. Sper\m
s\ `l revedem f\r\ alt\ companie `n afara altor m`]e.
» Aventurile lui Tintin: Secretul licornului/The Adventures of Tintin: The
Secret of the Unicorn e pe locul 34,
de[i mul]i dintre cei care l-au v\zut
Iulia Blaga: „De[i «fruncea» topului mondial sau american arat\
cu totul altfel, românii s`nt fideli seriei de aventuri Pira]ii din
Caraibe care a mers foarte bine [i `n anii preceden]i“.
ar fi pus pe primele pozi]ii filmul regizat de Steven Spielberg [i produs de
Peter Jackson. ~n schimb, s-au g\sit [i
critici belgieni, concet\]eni de-ai tat\lui lui Tintin, Hergé, care s\ spun\ c\
filmul nu e memorabil dec`t prin virtu]ile lui tehnice. Vraiment?
» C\pitanul America: Primul R\zbun\tor/Captain America: The First
Avenger merita mai mult dec`t pozi]ia 43. Ce e reconfortant `n filmul lui
Joe Johnston e aerul retro, de film de
aventuri de alt\dat\ `n care toate compartimentele merg la unison [i `n care
efectele speciale se integreaz\ perfect
`n compozi]ie. E [i unul dintre pu]inele blockbuster-uri ale anului `n care
regizorii au pus accent [i pe interpret\rile actorilor.
» Discursul regelui/The King’s Speech,
film despre care Stephen Frears se
`ntreba ironic `n preziua decern\rii premiilor Academiei Europene de Film
dac\ nu e de acum [ase ani, a mers bini[or la noi. Doar nu v-a]i fi a[teptat
s\ fie `ntre primii 20? De[i „a fost la
Oscaruri“, e totu[i un biet film englezesc lipsit de efecte
speciale, de[i actorii s`nt remarcabili `n\untrul
re]etei. Filmul lui Tom
Hooper e genul de film agreabil pe care s\-l vezi
iarna, la c\lduric\.
» ~n 2011 distribuitorii români n-au
putut ]ine
pasul cu
Woody
Allen care face un film pe
an. De aceea am v\zut [i Miezul nop]ii
`n Paris/Midnight in
Paris [i Vei `nt`lni str\inul din visele tale/You
Will Meet a Tall Dark
Stranger (restan]\ din
2010). De ce unul e pe locul 53, iar cel\lalt pe 100
nu m\ `ntreba]i. Poate pentru c\ se [tia c\ `n Miezul nop]ii `n Paris ap\reau [i Parisul,
[i prima doamn\ a Fran]ei?
» Leb\da neagr\/Black
Swan, aflat pe locul 67, a
avut la noi [i admiratori, [i detractori.
Adev\rul e c\, `n afara interpret\rii lui
Natalie Portman, filmul s-a remarcat prin
lipsa de rigoare a scenariului [i ambi]ia lui Darren Aronofsky de a face un
film memorabil, f\r\ a fi [i original.
» Cursa/Drive (locul 68). Filmul danezului Nicolas Winding Refn are un
mare atu – Ryan Gosling – [i, imediat dup\ el, un atu pu]in mai mic: e un film
comercial servit cu „adaptoare“ europene. Mai multe filme de acest gen i-ar
putea aduce `ncet-`ncet pe cei care se
uit\ numai la filme comerciale americane spre un alt soi de cinema.
» Super 8 n-a fost super filmul la care
unii dintre noi (mai ales fanii lui Steven
Spielberg) ne a[teptam, dar tocmai pentru fanii lui Spielberg a fost o c\l\torie `n
timp, `ntr-un univers paralel al filmelor acestuia din anii ’80. Super 8 e filmul unui
fan – [i deocamdat\ ne mul]umim cu at`t.
» Pe locul 75, Cowboys & extratere[tri/Cowboys & Aliens a fost o surpriz\
mai pl\cut\ dec`t omagiul adus de J.J.
Abrams lui Spielberg. N\scut dintr-o lips\ general\ de idei noi, filmul Jon Favreau combin\ inventiv dou\ genuri cinematografice [i, chiar dac\ o face dezechilibrat (western-ul e mai `mplinit dec`t
SF-ul, iar unele sub-intrigi s`nt nedezvoltate), `]i d\ aproape
dou\ ore de divertisment.
P\cat c\ n-a vrut s\ mearg\ mai ad`nc.
» ~ntr-o epoc\ de
combina]ii [i permut\ri, Ethan [i Joel Coen
au inten]ionat cu Adev\ratul curaj/True Grit un
western ca odinioar\ (lucru inovativ `n sine). La noi
filmul e pe
locul 97 din
aproape
160 de pozi]ii, dar `n
SUA el a avut un succes de cas\ nesperat. Intr`nd anul trecut `n 22
decembrie, a terminat anul pe
locul 13, dup\
o evolu]ie fantastic\.
5«
ordinea de zi
» Un scor bunicel (locul 101) a avut
la noi Pina, primul documentar de art\ `n 3D realizat vreodat\ ([i european
pe deasupra!). Filmul lui Wim Wenders,
lansat `n februarie 2011 la Festivalul
de la Berlin, e un omagiu adus coregrafei Pina Bausch, demonstr`nd c\ – `n
ciuda spuselor puri[tilor – 3D-ul poate
fi orientat spre „scopuri nobile“.
» Melancholia e de-abia pe 102. Scandalul din jurul declara]iilor de domnul
Goe ale lui Lars Von Trier de la Cannes
n-a f\cut nici bine, nici r\u filmului `ntr-o ]ar\ unde, ca [i `n celelalte de altfel, publicul mestec\tor de popcorn are
alte criterii dup\ care-[i alege filmele.
» Imediat dup\ Melancholia – pe
103 –, vine Pielea `n care tr\iesc/La
piel que habito de Pedro Almodóvar,
iar [apte pozi]ii mai `ncolo o comedie
lansat\ cu multe luni `nainte, Copiii s`nt
bine-mersi/The Kids Are All Right. Este o comedie american\ cu o bombi]\
cu ceas: are tot ce-i trebuie re]etei cu
excep]ia faptului c\ membrii cuplului
respectiv s`nt dou\ femei.
» Intrat `n s\li `n decembrie, Moneyball: Arta de a `nvinge/Moneyball ar
fi avut o pozi]ie mult mai bun\ dec`t locul 112 dac\ anul ar fi avut mai multe
zile. Succesul lui se datoreaz\ lui Brad
Pitt, baseball-ului [i faptului c\ filmul
lui Bennett Miller e printre favori]ii la
Oscar.
» Ce folos c\ filmul lui Mike Leigh,
Un an din via]\/Another Year, a fost
`n Competi]ia Oficial\ de la Cannes
2010 [i c\ a avut cronici bune `n toate
p\r]ile? La noi e numai pe locul 124,
de[i a intrat `n 1 iulie. Ce ar fi putut s\-i
tenteze pe spectatorii de mall? Actorii prea pu]in cunoscu]i ([i cine e Jim
Broadbent, m\ rog?), parfumul trist al
rat\rii, triste]ea vie]ii pe care oricum
o vedem `n jur?
» Oameni [i zei/Des hommes et des
dieux, premiat anul trecut la Cannes
[i elogiat nu doar `n Fran]a, a mers la
noi foarte prost. Din martie p`n\ `n decembrie a fost v\zut de numai 1.784 de
spectatori. E drept c\ a avut doar cinci
s\pt\m`ni de rulare [i dou\ copii.
» Mammuth, un alt film de festival, dar de mult mai mic\ respira]ie
dec`t Despre oameni [i zei a f\cut 474
de spectatori, de[i `l avea ca protagonist pe Gérard Depardieu.
» Balada trist\ de trompet\ e cel
mai notabil coda[ (locul 157) pentru
c\ a intrat t`rziu `n s\li. Alex de la
Iglesia nu e Roland Emmerich, iar filmul s\u face deliciul unei mici felii de
public pentru care umorul negru e
mai important dec`t r`sul filosofic al
transformer[ilor.
{i-am `nc\lecat pe-o [a... S\ sper\m
ca anul care vine s\ nu ne prind\ pe
ape [i mai tulburi.
»6
„USA TODAY“
avanpremier\
„Un roman obsedant, care invoc\ o Americ\ `mpotmolit\ `n
propria ei ap\ neagr\ – sex, putere [i cinism.“
Joyce Carol Oates – Apa neagr\
„Suplimentul de cultur\“
public\ `n avanpremier\
un fragment din romanul
Apa neagr\ de Joyce Carol Oates, care va ap\rea
`n cur`nd `n colec]ia
„Biblioteca Polirom“, `n
traducerea din limba
englez\ a Cristinei Ilie.
– Fragment –
*
La Brown University, acolo unde absolvise summa cum laude, licen]iat\ `n
Cultura [i Civiliza]ia American\, Kelly
Kelleher, pe numele s\u de botez Elizabeth Anne Kelleher, `[i scrisese diserta]ia ei de nou\zeci de pagini despre
senator1.
Subtitlul acesteia era „Idealismul jeffersonian2 [i pragmatismul Noii Ordini3:
strategii liberale pe timp de criz\“.
Muncise mult, ì studiase cele trei
campanii pentru Senat, cariera lui acolo, influen]a `n cadrul Partidului Democrat [i [ansele pe care le avea s\ fie
nominalizat pentru candidatura la pre[edin]ie, iar pentru efortul depus primise calificativul maxim... notele ei din
studen]ie erau de obicei maxime... plus
aproape o pagin\ de laude [i comentarii scrise de m`n\ de coordonatorul
lucr\rii.
Asta se `nt`mpla cu cinci ani `nainte. Pe c`nd era t`n\r\.
~n dup\-amiaza aceea, `nt`lnindu-l
pe senator, m`na ei cu oase sub]iri scuturat\ viguros de m`na lui mare [i prietenoas\, Kelly [i-a spus hot\r`t\: S\ nu
cumva s\ aduci `n discu]ie subiectul.
A[a c\ n-a f\cut-o. P`n\ mult mai
t`rziu.
C`nd, la c`t de rapid evoluaser\ lucrurile, n-ar fi avut nici un sens s\ nu
o fac\.
Scorpionul `n luna iulie – citiser\
chicotind ea, Buffy [i Stacey, `n noul
Glamour, cu o noapte `n urm\: Prea
mult\ precau]ie `n dezv\luirea propriilor impulsuri [i dorin]e fa]\ de ceilal]i! O DAT| ~N VIA}| cere s\ ]i se
`mplineasc\ dorin]ele TALE [i nu mai da
socoteal\ NIM|NUI! Scorpionule, dup\ o perioad\ de dezam\giri, astrele
s`nt acum intens favorabile laturii romantice – D|-I B|TAIE!
S\racul Scorpion, at`t de u[or de r\nit. At`t de u[or de descurajat.
C\ut\tura aceea aspr\ [i ursuz\,
care `l irita nespus pe Artie Kelleher,
tat\l – expresia aceea de suferin]\ interiorizat\, care o `ngrijora pe Madelyn
Kelleher, mama. Da, te iubesc, m\ la[i,
te rog, singur\?
Bietul Scorpion, de dou\zeci [i [ase
de ani [i opt luni, dar `nc\ predispus\
la probleme adolescentine cu tenul!
Tic\lo[ia acestora, furia nem\surat\.
Pielea ei sub]ire [i alb\, prea sub]ire,
prea alb\. Bubi]ele acelea misterioase, irita]iile. Alergiile care ì inflamau
ochii. {i acneea, bine`n]eles, co[uri mici,
aproape invizibile, dar hot\r`te, pe frunte, la baza p\rului...
C`t timp o iubise iubitul, fusese frumoas\. C`t fusese frumoas\, iubitul o
iubise. O afirma]ie simpl\, aparent tautologic\, dar care totu[i nu se preta
la o deplin\ `n]elegere.
A[a c\ n-avea s\ `ncerce s\ o `n]eleag\. Avea s\ se lanseze `ntr-o via]\
nou\, o aventur\ nou\, o aventur\ amoroas\ intens\, cutez\torul Scorpion.
Kelly Kelleher ì sugerase cu mult
tact senatorului s\ aprind\ farurile Toyotei, iar acum, `n timp ce-[i croiau
drum prin ]inuturile pres\rate de b\l]i,
urm`nd ceea ce p\rea a fi o [osea secundar\ abandonat\, luminile s\ltau
[i se `nclinau pe-o parte odat\ cu `naintarea precipitat\ a ma[inii, `ntruc`t
senatorul, ner\bd\tor, morm\ind `n
surdin\, conducea haotic, balans`nd
ma[ina de-a lungul drumului cu denivel\ri, f\r\ s\ ]in\ cont de vodca tonic\ s\rindu-i peste marginea paharului
de plastic, `mpro[c`nd scaunul, coapsa lui Kelly Kelleher [i tricotajul de
bumbac al noii sale ]inute de var\. Senatorul era ceea ce se cheam\ un [ofer
agresiv, iar adversarul s\u era [oseaua,
amurgul ce se `nfiripa, distan]a dintre el [i destina]ie, intervalul din ce `n
ce mai redus de timp pe care `l avea la
dispozi]ie pentru a ajunge acolo, prin
urmare ap\sa ner\bd\tor, cu putere,
pedala de accelera]ie, aduc`nd viteza
ma[inii la [aizeci de kilometri pe or\,
apoi, de c`te ori intra `n curb\, c\lca
brusc fr`na, dup\ care ap\sa iar ad`nc
pedala de accelera]ie, `n a[a fel `nc`t
cauciucurile protestau `nv`rtindu-se
u[or `n gol `nainte s\ adere `n nisipul
cleios, apoi iar c\lca fr`na. Mi[carea
de du-te vino ame]it a ma[inii sem\na
cu sughi]ul sau copula]ia.
» „Un senator al Statelor Unite inspirat din figura lui
Edward Kennedy, o t`n\r\ invitat\ s\-l `nso]easc\,
o petrecere [i un accident stupid, cu ma[ina
derapat\ `n rù: cu intriga sa, ce surprinde printr-o
stranie familiaritate, Apa neagr\ devine o poveste
halucinant\.“ – „Publishers Weekly“
Felul `n care conducea tat\l ei uneori, [i-a amintit tulburat\ Kelly, dup\
vreuna dintre certurile misterioase dintre el [i mama ei, cu at`t mai r\scolitoare [i mai misterioase `n memoria ei din
cauz\ c\ se desf\[urau f\r\ cuvinte.
Nu pune `ntreb\ri. }ine-]i spatele
drept. E bine. E-n regul\. {tii c\ e[ti [i
tu feti]a cuiva, nu?
La motel vor lua o cin\ t`rzie. Room
service – clar! De neconceput s\-[i
asume riscul de a fi v\zu]i `n sala de mese. Sau `n oricare restaurant din Boothbay Harbor `n toiul sezonului turistic.
Nu se sim]ea nelini[tit\ [i nu se g`ndise c\, atunci c`nd va sosi momentul,
i se va face team\. Dar era vigilent\.
F\r\ s\ fie sub influen]a alcoolului.
~nregistra aventura.
Cum mai luminau farurile, leg\n`ndu-se bete, s\lbatice, drumul care abia dac\ era suficient de lat pentru o
singur\ ma[in\, `l f\ceau s\ str\luceasc\ de-o frumuse]e care pe Kelly o l\sase mut\ de uimire, holb`ndu-se la
f`[iile b\l]ilor `ntinse pe kilometri `ntregi de fiecare parte, ca ni[te cioburi
de oglind\ r\sp`ndite `n s`nul vegeta]iei `nc`lcite.
La apus, `n interiorul insulei, `ntunecimea se ridica din p\m`nt `n timp
ce v\zduhul `nc\ re]inea lumina. Luna era palid-str\lucitoare, plat\ ca o
moned\. Zdren]e ca muiate `n vopsea
de nori `nro[i]i pe cerul vestic, iar `n
est, pe linia de orizont a oceanului, un
cer care se `ntuneca discret a noapte,
`nvine]it ca o prun\ prea coapt\.
Se g`ndea: R\t\ci]i.
Se g`ndea: O aventur\.
Se g`ndea deta[at\, chiar [i `n timp
ce ì cl\n]\neau din]ii `n gur\ c`nd
b\rbatul de l`ng\ ea fr`na, accelera,
fr`na, fr`na mai cu putere [i accelera
mai cu putere, c\ nu se simte `nsp\im`ntat\, c\ ceea ce simte ea e ner\bdare – `nc\rc\tura aceea de adrenalin\,
ca mai devreme `n cursul zilei, pe plaj\,
c`nd sim]ise presiunea dorin]ei unui
b\rbat [i `[i jurase: Nu, n-am s-o fac.
Fix `n momentul `n care ì trecea
prin cap acea umbr\ de g`nd [ugub\]:
Da, da, de ce nu?
S\racul Scorpion. Vicleanul Scorpion.
Se g`ndea la cum fusese soarta, cu acest 4 Iulie `n Grayling Island. Mai primise [i alte invita]ii. Nu apucase s\ dispere din lips\ de oferte pentru acest
weekend prelungit. Dar se hot\r`se s\
accepte invita]ia lui Buffy, iar acum
iat-o aici, aici, a[ezat\ l`ng\ senator, aproape de el, `n aceast\ curs\ nebun\,
nebun\ c\tre feribotul din Brockden’s
Landing, f\r\ s\ [tie prea clar unde se afl\ acest aici `n vreme ce se l\sa noaptea.
E[ti o fat\ din America, meri]i din
c`nd `n c`nd s\-]i faci cunoscute [i s\-]i
impui dorin]ele TALE.
CARTEA
O poveste care interpreteaz\ fic]ional
istoria scandalului de la
Chappaquiddick, `n care a fost
implicat Ted Kennedy, o
`nt`mplare despre care se spune
c\ ar fi `ngropat definitiv
op]iunile lui John F. Kennedy
de a deveni din nou pre[edinte.
Inspirat de controversatul
accident de ma[in\ al lui Ted
Kennedy, romanul Apa neagr\
introduce brutal cititorul `n
atmosfera unei Americi dinamice, intens politizate, a[a cum
este ea v\zut\ de o fat\ idealist\, educat\, ambi]ioas\, dar
timid\ [i nesigur\. Ca `ntr-un
traseu de roller-coaster, cu
susurul amenin]\tor al apei negre `n fundal, Kelly Kelleher `[i
traverseaz\ mental, ca `ntr-un
[ir de instantanee, prezentul [i
trecutul, via]a [i moartea. St\ri
[i sentimente contradictorii se
succed [i se amestec\
halucinant. Frustr\ri, anxiet\]i,
speran]e, iluzii [i dezam\giri s`nt,
r`nd pe r`nd, tolerate, tr\ite la intensitate
maxim\ sau disecate la rece, odat\ cu deconstruc]ia unei
societ\]i bazate pe o aparent\ siguran]\ [i onestitate, sus]inut\ de p\rin]i
grijulii [i supravegheat\ de b\rba]i puternici, cu conduit\ impecabil\,
condu[i de `nalte idealuri democratice.
Chiar `nainte ca ma[ina s\ zboare
de pe [osea, Kelly Kelleher `[i `ncre]ise nasul adulmec`nd... s\ fi fost miros
de canalizare?
Chiar `nainte ca ma[ina s\ zboare
de pe [osea, Kelly Kelleher a observat
c\ str`ngea cu at`ta putere centura de
siguran]\ `n zona um\rului, `nc`t i se
albiser\ `ncheieturile degetelor.
Chiar `nainte ca ma[ina s\ zboare de
pe [osea, Kelly Kelleher a spus `n sf`r[it,
c`t mai diplomat posibil, ridic`ndu-[i
vocea f\r\ s\ dea impresia c\ o face,
pentru c\ senatorul p\rea cam tare de
urechea dreapt\:
— Cred c\ ne-am r\t\cit, domnule
senator.
A[a cum ì vorbise odat\ tare micu]a Kelly unui unchi de-al ei, `n timp
ce familia era a[ezat\ `n jurul mesei la
cina de Ziua Recuno[tin]ei [i, cu toate
c\ unchiul Babcock le cerea `ntruna
celorlal]i s\ se repete [i se pl`ngea constant c\ oamenii abia morm\ie, s-a
sim]it ofensat c`nd i-a vorbit Kelly pe
un ton mai ridicat. S-a uitat cu r\ceal\ la ea, spun`ndu-i:
— Domni[oar\, nu-i nevoie s\ ]ipi:
Nu s`nt surd.
A[a c\ poate `l jignise la fel [i pe senator, care, f\r\ s\ r\spund\, a sorbit
cu zgomot din paharul lui de plastic,
[terg`ndu-se la gur\ cu dosul palmei
arse de soare [i uit`ndu-se drept `nainte, de parc\, spre deosebire de Kelly
Kelleher, ar fi v\zut prin h\]i[ul `ntunecos al mla[tinii, p`n\ la oceanul
care nu putea fi mai departe de c`]iva
kilometri.
Apoi a zis cu un h`rìt ad`nc `n g`t,
ca de flegm\:
— E o scurt\tur\, Kelly. Asta e singura direc]ie aici, e imposibil s\ ne fi
r\t\cit.
— Da, a zis Kelly, foarte atent\,
foarte abil\, ling`ndu-[i buzele uscate
[i uit`ndu-se [i ea `n fa]\, dar f\r\ s\
vad\ nimic `n afara farurilor care luminau albia drumului, vegeta]ia, cioburile de oglind\ care str\luceau din
`ntuneric. Dar drumul \sta e a[a de
prost `ntre]inut...
— Pentru c\-i o scurt\tur\, Kelly.
S`nt sigur de asta.
Kelly! – inima i-a tres\rit stupid [i
fa]a i s-a `ncins auzindu-[i numele, numele pe care i-l d\duser\ prietenii de
la [coal\, pe buzele acestui b\rbat. A[a
de firesc, a[a de intim, pe buzele acestui b\rbat, de parc\ m-ar cunoa[te, de
parc\ ar ]ine la mine.
Chiar `nainte ca ma[ina s\ zboare de
pe [osea.
„LOS ANGELES
TIMES“
*
Kelly: un nume care ]i se potrive[te.
Chiar a[a? De ce? – [i p\rul ì flutura `n v`nt.
Ochii verzi? – verzi s`nt, nu-i a[a?
Ce `nalt era el, ce palpabil\ era prezen]a lui. {i r`njetul acela cu gropi]e,
cu din]ii albi, mari [i `ndesa]i. A f\cut
un gest [treng\resc, `ncerc`nd s\-i [terpeleasc\ lui Kelly ochelarii de soare
`ntuneca]i ca s\ se poat\ uita `n ochii
ei, iar aceasta, abil\, a intrat `n joc, ridic`ndu-i ea singur\ [i `nfrunt`ndu-i
privirea f\]i[ cercet\toare (ochi alba[tri: albastrul sticlei sp\late de ape),
dar numai pentru o clip\.
{i r`njetul lui a p\lit, abia perceptibil. Ca [i cum, `n acel moment, se `ndoia de el `nsu[i: de poten]a masculinit\]ii sale.
A murmurat ceva, ca un fel de scuz\, [i a sunat de parc\ astfel i-ar fi
f\cut lui Kelly un [i mai mare compliment. Da, verdele acela – adorabil.
De fapt ochii ei erau mai degrab\
cenu[ii dec`t verzi: culoarea pietri[ului, cum i se p\rea ei. Lipsi]i de originalitate, cu excep]ia faptului c\ erau
mari, dep\rta]i, atr\g\tori. „Obi[nui]i.“
Dar cu gene a[a de fragile, sub]iri [i
decolorate. Dac\ nu folosea rimel, pe
care `l detesta, abia dac\ erau vizibile.
De fapt ochii ei fuseser\ c`ndva sursa unor mari nelini[ti [i fr\m`nt\ri pentru p\rin]ii s\i [i, prin urmare, [i pentru
ea. Asta p`n\ la opera]ia care a repus
lucrurile pe f\ga[ul normal.
De la na[tere, Kelly avusese un dezechilibru `ntre mu[chii ochilor, numele defectului (nu putea s\-]i scape faptul c\ era un defect), strabism, `nsemn`nd c\, `n cazul ei, mu[chii ochiului
st`ng erau mai slab dezvolta]i dec`t ai
„Prin rescrierea Baladei din Chappaquiddick , Joyce Carol Oates
a oferit unei istorii pe care `n parte o [tim, `n parte am putea
doar s\ o ghicim o universalitate de net\g\duit.“
celui drept. F\r\ s\ fi [tiut la vremea
respectiv\, copilul v\zuse, de-a lungul
celor primi doi ani confuzi ai vie]ii sale,
nu doar o singur\ imagine `nregistrat\
de creierul s\u, ci dou\ imagini (fiecare [i mai neclar\ la r`ndul ei din cauza
detaliilor multiplicate) care se suprapuneau discordant [i `ntotdeauna imprevizibil, imaginea de la ochiul st`ng
plutind adesea prin `mprejurimi, neancorat\; a[a c\, instinctiv, copilul compensa fix`ndu-[i aten]ia asupra imaginii mai puternice `nregistrate de ochiul
drept, `n timp ce ochiul st`ng r\t\cea
`n orbit\ ca plevu[ca, din ce `n ce mai
dezorientat, p`n\ c`nd fata a ajuns s\
par\ (`n viziunea anxio[ilor Kelleheri
mai `n v`rst\, Artie [i Madelyn, s\r\cu]ii Tati [i Mami, care, `n primele dou\zeci [i patru de luni de via]\ cercetau `n mod repetat ochii bebelu[ului
lor, `[i fluturau degetele `n fa]a nasului
ei, puneau `ntreb\ri `ncerc`nd s\-[i ]in\
sub control `ngrijorarea, panica, uneori ner\bdarea din voci – bietul Tati,
mai ales, pentru c\ pe el „anormalit\]ile“ chiar `l deranjau, asta era f\r\ `ndoial\ o tr\s\tur\ de familie, m\rturisea defensiv, r`z`nd, familia trebuie
s\ pun\ accentul pe s\n\tatea fizic\,
starea de bine a corpului [i farmecul
personal, pe normalitate) c\ se uit\ insistent [i cu `nc\p\]`nare spre st`nga,
deasupra capului t\u, `n afara c`mpului t\u vizual, chiar dac\, cu ochiul ei
drept „bun“, ea se uita a[a cum ì ceruse[i, drept `n ochii t\i.
Unul dintre doctori recomanda antrenament, un regim strict, un altul recomanda opera]ie, c`t mai cur`nd posibil,
`n unele cazuri copilul nu-[i dep\[e[te
defectul [i, de-a lungul timpului, mu[chiul ochiului slab poate r\m`ne atrofiat pentru totdeauna, iar Mami [i Buni
Ross (mami a lui Mami) voiau exerci]iile, s\ le d\m o [ans\ exerci]iilor, doctori]a era dr\gu]\, o femeie t`n\r\ care purta ea `ns\[i ochelari, optimist\ `n
ceea ce privea corectarea problemei
AUTOAREA
Joyce Carol Oates este una dintre
cele mai aclamate [i traduse scriitoare americane ale momentului,
cunoscut\ pentru romane ca We
Were the Mulvaneys , Blonde [i
Black Water . S-a n\scut `n Lockport, statul New York, `n 1938 [i a
`nceput s\ scrie la 14 ani, devenind
faimoas\ pentru talentul ei prolific
[i versatil, abord`nd genuri foarte
diferite – romane, povestiri, eseistic\, dramaturgie, memorii [i
poezie –, precum [i pentru stilul
dens [i eliptic, ce exploreaz\ adesea aspectele cele mai `ntunecate
ale condi]iei umane. I s-au decernat numeroase premii, printre care
se num\r\ National Book Award,
pentru romanul Them , precum [i
PEN/Malamud Award, pentru volumele sale de povestiri. Din 1978
e membr\ a Academiei Americane.
La Editura Polirom i-au mai fost
traduse romanele: Violul. O
poveste de dragoste (2011),
M`ndra fecioar\ (2011).
7«
avanpremier\
lui Kelly, `ns\ treceau s\pt\m`ni, luni,
uneori Tati abia mai suporta s\ se uite la feti]a lui drag\, a[a tare o iubea,
`[i dorea s-o scuteasc\ de suferin]\,
de v\t\m\ri, de orice fel de disconfort [i, ce ironie, se pl`ngea Artie Kelleher, [i r`dea, furios, arunc`ndu-[i `n
aer bra]ele larg deschise, ca pentru a
invita, a[a cum invit\ prezentatorul
unui talk-show de la televizor o audien]\ format\ din milioane de anonimi s\ `mp\rt\[easc\ cu el un moment
surprinz\tor, sau, da, `n cazul \sta, un
moment de indignare, de consternare – ce ironie, c`nd afacerile `mi
merg de nu-i adev\rat, tr\i]i-ar! de parc\ n-ar trebui dec`t s\ urci scara, vremuri de plin\ expansiune economic\,
aceast\ prim\ parte a anilor ’60, `n construc]ii, imobiliare, investi]ii, ce vrei
[i ce nu vrei, toate `n plin\ evolu]ie, ce
ironie, s\-mi mearg\ afacerile absolut
fantastic, iar via]a mea privat\, de la
mine de-acas\ – S\ n-o pot controla!
Vorbea rezonabil, `ncerc`nd s\ nu
ridice tonul (pentru c\ uneori Kelly se
afla `n raza auditiv\), a[a c\ Mami se
str\duia s\ r\spund\ `n acela[i fel, cu
toate c\ vocea ì tremura, [i mìnile ì
tremurau, probabil c\ n-ai fi observat
nimic, `n afar\ de frumuse]ea mìnilor [i inelelor sale, m\nunchiul de diamante, jadul `n montajul s\u de aur,
`ns\ Tati privea pur [i simplu `n viitor,
sublinia el de fiecare dat\, s\ presupunem c\ exerci]iile nu merg, e clar c\
nu dau rezultate, nu-i a[a? ei bine, Madelyn, folose[te-]i imagina]ia, g`nde[te-te la viitor, la momentul `n care o
s\ mearg\ la [coal\, [tii al dracului
de bine c\ to]i copiii o s-o tachineze,
o s-o considere o ciud\]enie sau ceva
`n genul \sta, asta `]i dore[ti tu? vrei
tu una ca asta?, a[a c\ Mami izbucnea `n pl`ns, nu! nu! sigur c\ nu! nu!
de ce-mi spui asemenea lucruri!
A[a c\ `ntr-o zi, era o zi lucr\toare, dar
Artie Kelleher `[i luase liber de diminea]\, b\tr`nii Kelleheri [i-au dus feti]a `n ora[ cu ma[ina, o c\l\torie de
patruzeci de minute din suburbiile Gowanda Heights `n Westchester County,
New York, iar acolo, la Beth Israel Hospital, pe `nfrunzita East End Avenue,
acolo, `n sf`r[it, ochiul „cel r\u“ al lui
Elizabeth Anne Kelleher a fost corectat prin interven]ie chirurgical\, iar
recuperarea a fost rapid\, dac\ nu chiar
lipsit\ de durere, a[a cum i se promisese; [i pentru totdeauna de-atunci
`ncolo, ochiul, ochii, fata au devenit,
dup\ cum indicau to]i parametrii
exteriori, normali.
NOTE
1. ~n original senior honor's thesis –
lucrare [tiin]ific\ sus]inut\ `n vederea
ob]inerii onorurilor academice (n.t.).
2. Thomas Jefferson, principalul autor al
„Declara]iei de Independen]\“ din 1776,
fondator al Partidului Republican,
considerat unul dintre promotorii
democra]iei (n.t.).
3. The New Deal , `n original, termen ce
desemneaz\ programele de reform\
ini]iate `n anii '30 de c\tre administra]ia
Roosevelt (n.t.).
»8
TIRAJE URIA{E
dosar
C`nd vine vorba de tiraj, cifrele pot ului cu adev\rat pe
locuitorii ]\rilor ca România, `n care banda desenat\ nu a
prins. ~n Japonia, m\car zece dintre cele mai importante reviste
se v`nd `n peste un milion de exemplare pe edi]ie.
FILE DIN ISTORIA BENZII DESENATE:
Scurt\ excursie `n
~n episodul trecut al acestei incursiuni `n universul benzii
desenate am ajuns `n Japonia, patria celebrelor manga.
~n acest episod, r\m`nem `n }ara Soarelui-R\sare pentru
a vedea cum se nasc benzile desenate nipone.
Dac\ nu [tia]i nimic despre arta secven]ial\ nipon\,
numit\ manga, a]i aflat poate din episodul trecut c\, `n
Japonia, cea mai mare parte a popula]iei cite[te benzi
desenate, indiferent de v`rst\, de avere personal\, de
mediu social sau de educa]ie.
Drago[ Cojocaru
Construit\ pe o aplecare tradi]ional\ spre
imagini, industria manga ofer\ produse pentru fiecare. S`nt BD-uri special
construite pentru b\ie]i, pentru fete,
pentru amatorii de SF, de horror, de
pove[ti comice etc., p`n\ [i manga pe
teme economice. Cresc`nd constant din
anii ’50 `ncoace, industria manga a ajuns la o cifr\ de afaceri anual\ cu adev\rat impresionant\ – pia]a a fost
estimat\ `n 2007 la 406 miliarde de yeni,
aproximativ 3,6 miliarde de dolari.
Asta f\r\ a pune la socoteal\ succesul
BD-ului japonez `n `ntreaga lume care, `n ultimul deceniu, a devenit din ce
`n ce mai important din punct de vedere financiar.
Peste un milion pe edi]ie
~n general, `n Japonia manga este publicat\ `n reviste specializate cu apari]ie s\pt\m`nal\, groase c`t un almanah
sau un anuar telefonic, alb-negru, pe
o h`rtie mai „de ziar“, pentru a reduce
c`t mai mult costurile.
E greu s\ spui num\rul exact de reviste de manga care apar `n Japonia fiindc\ mai ales editurile mici nu ezit\
s\ schimbe titlul revistei de la un num\r
la altul. ~n principiu, nucleul dur al industriei editoriale manga consist\ cam
din 13 reviste s\pt\m`nale, produse de
cele mai mari edituri, c\rora li se adaug\ 10 alte titluri bilunare [i alte vreo 20
de publica]ii lunare importante. Al\turi de acestea, multe alte titluri cu apari]ie sporadic\.
C`nd vine vorba de tiraj, cifrele pot
ului cu adev\rat pe locuitorii ]\rilor ca
România, `n care banda desenat\ nu a
prins. ~n Japonia, m\car zece dintre
cele mai importante reviste se v`nd `n
peste un milion de exemplare pe edi]ie – dintre revistele non-manga poate
doar unul sau dou\ titluri se pot l\uda
cu astfel de tiraje. Este o adev\rat\ performan]\ editorial\, chiar la o popula]ie estimat\ anul acesta la 127 de milioane de locuitori (a zecea din lume). ~n
Fran]a, alt pol al publicisticii BD mondiale, multe dintre albumele BD se v`nd
[i ele `n tiraje de sute de mii de exemplare (trec [i de milion `n unele cazuri precum „Asterix“), dar `n nici un caz nu se
reproduce fenomenul editorial japonez.
~ntre dou\ sta]ii
Aceste tiraje uria[e aduc veniturile pomenite mai sus. S-a calculat c\, `n medie, un japonez cheltuie pe an cam
2.000 de yeni pe benzi desenate, sub
30 de dolari, dar nu trebuie uitat c\ aceste reviste s`nt ieftine fa]\ de albumele
europene, de exemplu, care `n ultimii
ani ajung [i la 20 de euro. Revistele
japoneze, cu un tipar ieftin, pe h`rtie
S\pt\m`nal, `n Japonia apar zeci de mii de pagini de band\ desenat\, citite de milioane de fani
reciclat\ `ns\ s`nt g`ndite s\ fie foarte
ieftine – se cump\r\, se citesc `ntre
dou\ sta]ii de metrou, dup\ care s`nt
aruncate.
Aceast\ pia]\ uria[\ este `mp\r]it\
`n general `ntre trei mari edituri specializate – Kodansha, Shogakkan [i
Shueisha – care scot pe pia]\ [i publica]ii non-manga. Lor li se adaug\ alte
edituri mai mici (precum Akita Shoten,
Futabasha, Shonen Gahosha, Hakusensha, Nihon Bungeisha sau Kobunsha),
dar exist\ [i nenum\rate alte edituri
minuscule care apar, dispar [i s`nt `nlocuite de altele [i altele.
Codul publicului-]int\
Masa de lucru a unui autor de BD, reprezentare `n stil manga
Ce este interesant la BD-ul japonez este
c\ el, spre deosebire de cel european, nu
se `mparte `n func]ie de gen (thriller, SF,
comedie etc.), ci `n func]ie de publicul
c\ruia i se adreseaz\ – pentru b\ie]i
`ntre 10 [i 20 de ani (shonen), pentru
fete `ntre 10 [i 18 ani (shojo), pentru
tineri b\rba]i de 20-30 de ani (seinen),
pentru copii sub 10 ani (kodomomuke) [i tot a[a.
Fiecare dintre acestea are caracteristicile lui. Astfel, un shonen manga pune
accentul pe povestiri „ini]iatice“, are de
obicei un erou t`n\r care, pe parcursul aventurilor sale, `nva]\ s\ `[i st\p`neasc\
puterile [i s\ gestioneze rela]iile cu ceilal]i. Un Shojo manga pune accentul mai
mult pe psihologia [i pe emo]iile personajului, pe rela]ii romantice.
~n cadrul acestor categorii construite pe un target demografic, autorii s`nt
liberi s\ `ncerce orice gen cu condi]ia
s\ st\p`neasc\ la perfec]ie „codurile“ care fac ca manga s\ aib\ succes la publicul-]int\ vizat.
Un astfel de manga este prepublicat
prima oar\ `n acele reviste s\pt\m`nale
care constituie primul examen pe care
o serie `l d\ `n fa]a publicului. Cititorii
japonezi obi[nuiesc s\ comunice editurii, prin sondaje permanente, seriile favorite pe care editorii, astfel, le opresc
sau le trec la nivelul superior. ~n caz de
succes, o serie este editat\ apoi `n albume de calitate numite tankōbon, corespondentul japonez al albumului de
BD european.
O munc\ de sclav
~n ochii unui european acest sistem poate p\rea ciudat, dar nu trebuie niciodat\ uitat c\ at`t `n Japonia, c`t [i `n SUA [i
Europa banda desenat\ este o afacere
`nainte de a fi o activitate artistic\. Faptul c\ un autor japonez care public\ `n
acele antologii s\pt\m`nale trebuie s\
livreze pentru fiecare apari]ie cam 20
de pagini de BD, la fiecare [apte zile, este
doar o necesitate, av`nd `n vedere ritmul
de produc]ie industrial.
Nu este diferit de ceea ce se `nt`mpl\ `n restul lumii. Pia]a comics-urilor
americane este bazat\ `n majoritate pe
revistele cu apari]ie periodic\ la care
lucreaz\ o echip\ de arti[ti, organiza]i
ca `ntr-o mic\ uzin\ – un editor, un scenarist, un desenator, un artist care realizeaz\ encrajul, „tragerea“ `n tu[ (de
exemplu, Sandu Florea, celebrul autor
român, este aproape specializat `n a[a
ceva, `n SUA), altul care realizeaz\ culorile, altul scrisul etc.
~n Fran]a, unde se face mult mai mult
caz de banda desenat\ „de autor“, artistul BD munce[te deseori ca un sclav pe
planta]ie. E cazul celor abia debuta]i `n
meserie care s`nt pl\ti]i (la entry level)
cam cu 1.000 de euro pe plan[\ (desenator) sau 800 de euro/plan[\ (scenarist) la care se poate ad\uga (nu obligatoriu) un anume procent din v`nz\ri.
Un album BD european are cam 50-60
de pagini [i poate dura [i un an s\ fie
realizat – calcula]i dumneavoastr\ c`t
c`[tig\ pe lun\ un autor BD [i ve]i vedea c\, pentru a-[i asigura un trai decent,
trebuie s\ asude pe plan[e de diminea]\ p`n\ seara, at`t pentru band\ desenat\, c`t [i pentru alte proiecte „alimentare“, `n special `n domeniul publicit\]ii.
SCLAV PE
PLANTA}IE
9«
~n Fran]a, unde se face mult mai mult caz de banda desenat\ „de
autor“, artistul BD munce[te deseori ca un sclav pe planta]ie. E
cazul celor abia debuta]i `n meserie care s`nt pl\ti]i cam cu 1.000
de euro pe plan[\ (desenator) sau 800 de euro/plan[\ (scenarist).
dosar
uzina de manga
Un autor european consacrat c`[tig\, evident, mult mai mult, dac\ ar fi s\
lu\m `n calcul partea care i se cuvine
din tirajele de sute de mii de exemplare v`ndute. Depinde de cota pe care o
ai, de sistemul `n care lucrezi, de cum
`]i negociezi contractele. De exemplu,
André Chéret [i Roger Lecureux, autorii celebrului Rahan, au umplut conturile Editurii Vaillant cu seria de succes
pe care au realizat-o, `ns\ nu au v\zut
nici un franc `n plus fa]\ de leaf\ [i ajunseser\ s\ tr\iasc\ strict din pensie
p`n\ c`nd fiul lui Lecureux nu a r\scump\rat drepturile seriei [i a `nceput s\ o
editeze pe banii lui. La fel, autorii lui Superman, Jerry Siegel [i Joe Shuster au
fost sili]i s\ se judece mult\ vreme cu
DC Comics pentru a c\p\ta c`]iva dolari `n plus din sutele de milioane pe care eroul lor le-a generat pentru celebra
editur\ american\.
Pe urm\, indiferent de nivelul profesional, un autor de BD continu\ s\ munceasc\ enorm. De exemplu, desenatorul
André Juillard a lucrat pentru albumul
La machination Voronov din seria Blake
[i Mortimer, c`te zece ore pe zi, [apte
zile pe s\pt\m`n\, vreme de mai bine de
un an. BD-ul este o meserie grea!
~n atelierul zeului
Mangaka
Autorul de BD `n Japonia este numit manga-ka de la „manga“ [i „ka“ (ce ar `nsemna „m\iestrie“), iar acest termen se refer\ `n principal la personajul care realizeaz\ at`t scenariul, c`t [i desenele
seriei. Industria scenaristului, cel care
scrie pentru al]i desenatori, exist\ [i
ea – el este numit gensaku-sha.
Un personaj esen]ial `n lan]ul de
produc]ie al unei serii este editorul acesteia, de fapt un „director literar“ care propune subiecte autorului, discut\
evolu]ia pove[tii [i de obicei intervine
`n dialoguri. Este un personaj deseori
temut, dar de cele mai multe ori respectat [i protector cu artistul.
Un mangaka este un personaj respectat ca artist, are destul\ libertate, `ns\, `n
acela[i timp, trebuie s\ munceasc\ enorm
pentru a face fa]\ cererii [i termenelor-limit\. De multe ori, el trebuie s\
livreze cam 600-800 de pagini lunar,
ceea ce `nseamn\ deseori cam 14 ore
pe zi [i 6-7 zile de lucru pe s\pt\m`n\.
Pentru a face fa]\ acestui ritm industrial [i pentru a degreva autorul de
BD de anumite sarcini s-a inventat institu]ia asisten]ilor. Aceasta func]ioneaz\ cel mai bine `n Japonia unde autorul de manga este un personaj foarte
respectat [i, `n ciuda celor scrise mai
sus, are mult\ libertate artistic\, dar
munca la o serie este [i ea organizat\ cu
grij\, `ntr-un mod asem\n\tor cu cel
al echipei din comics-uri.
Maestru [i ucenici
Acest atelier cu asisten]i `[i datoreaz\
existen]a tot lui Osamu Tezuka, inventatorul industriei manga moderne. ~n
anii ’50, c`nd nu mai f\cea fa]\ ritmului seriilor pe care le producea, Tezuka
a organizat un atelier `ntr-un apartament numit Tokiwa-so.
Acest studio seam\n\ cu atelierele
artistice ale Rena[terii: maestrul define[te linia general\ a seriei, se concentreaz\ pe scenariu [i personaje `n timp
ce asisten]ii (de obicei `n num\r de trei)
se ocup\ de decoruri, ma[ini, documenta]ie etc. Acest sistem este perfect pentru a alimenta ma[ina editorial\ cu num\rul de plan[e cerut.
Via]a de asistent nu e u[oar\: ei muncesc enorm [i s`nt pl\ti]i `n medie cam
cu echivalentul a 1.100 de euro pe lun\, ceea ce, `n Japonia, nu e o afacere.
E cu at`t mai greu c`nd, din diverse motive, o serie este silit\ s\ se opreasc\,
iar asisten]ii r\m`n f\r\ slujb\. Unii
autori au instituit chiar o „regul\ de 3
ani“ – dup\ care ei redau libertatea unui
asistent.
~n unele cazuri, cele ale autorilor de
mare succes (ale c\ror manga devin [i
serii de anima]ie), atelierul se transform\ `n uzin\. De exemplu, Go Nagai,
autorul lui Goldorak, a creat Dynamic
Productions, un soi de cooperativ\ cu
50 de angaja]i dintre care 13 asisten]i
plus cinci alte entit\]i-satelit, printre care un cinema pentru copii [i o editur\.
Kazuo Koike, autorul lui Lone Wolf &
Cub, are o echip\ de 50 de persoane,
printre care cinci desenatori [i patru scriitori. ~n sediul atelierului s\u exist\ [i
o celebr\ [coal\ de manga, o editur\ [i
o cafenea.
Lucrul `n echip\
A evolua de la statutul de asistent la
cel de autor este [i o necesitate artistic\, nu numai economic\. Mul]i dintre
ace[ti truditori nu apuc\ la `nceput s\
deseneze – ca `ntr-o breasl\ medieval\, rolul lor este redus ini]ial la cel de
om care preg\te[te masa de lucru (spal\ pensoane, amestec\ cerneluri etc.)
pentru „maestru“. Timp `n care `nva]\
s\ lucreze `n stilul autorului pe care `l
serve[te.
Mul]i dintre mangaka actuali [i-au
`nceput cariera ca asisten]i, ceea ce explic\ asem\n\rile de stil (unii spun uniformitatea) caracteristice universului
manga.
Acest sistem ì oripileaz\ poate pe
europenii care ]in la statutul de „autor“, dar e bine de [tiut c\ asisten]ii exist\ [i `n BD-ul franco-belgian. De
exemplu, marele Hergé, t\ticul lui Tintin, a creat cunoscutele Studiouri Hergé care, `ntre 1950 [i 1986, au reunit
Pentru a realiza numeroasele sale serii, autorul Go Nagai a creat un studio `n care lucreaz\ 50 de persoane
mai mul]i autori care `l asistau pe maestru `n realizarea at`t a albumelor cu
Tintin, c`t [i a numeroaselor produse
derivate. Studiourile au avut, de-a lungul anilor, `ntre 12 [i 50 de angaja]i,
printre care s-au num\rat [i nume mari
ale celei de a 9-a arte europene: Jacques
Martin, Edgar Jacobs, Bob de Moor, Roger Leloup. Ace[tia, la r`ndul lor, au devenit mae[tri: Martin a creat populara
serie Alix, Jacobs este p\rintele lui Blake
[i Mortimer etc.
Nici un alt mare autor, Hugo Pratt,
nu s-a sfiit s\ accepte ajutorul altora `n a
realiza aventurile celebrului Corto Maltese, de la munca de documentare (Forian Rubis) la desenarea propriu-zis\
a unor elemente din BD.
{i `n BD-ul franco-belgian se practic\, c`nd este cazul, un stil de produc]ie
de gen comics, mai ales la realizarea unor serii de succes la public. S`nt produse multe serii comerciale la care lucreaz\
echipe `ntregi de scenari[ti [i desenatori, fiecare cu sarcini precise. La seria
Le Decalogue (zece volume) au lucrat
scenaristul Frank Giroud [i zece desenatori diferi]i. La seria La Rose et la
Croix lucreaz\ doi scenari[ti, doi colori[ti [i doi desenatori, unul dintre ace[tia fiind românul Augustin Popescu.
BD NEWS
»
Celebra trilogie a suedezului Stieg Larsson (a c\rui prim
volum este subiectul ultimului film al lui David Fincher,
cu premiera `n aceast\ lun\) va fi transformat\ de
editura francez\ Delcourt `n 9 albume de band\
desenat\ realizat\ de Jose Homs (desen) [i Sylvain
Runberg (scenariu). „Stieg a iubit `ntotdeauna BD-ul [i
ar fi fost entuziasmat s\ vad\ personajele sale c\p\t`nd
via]\ `n form\ desenat\“, a comentat Joakim Larsson,
fratele autorului decedat `n 2004.
»
Shingo Araki, celebrul autor manga, a decedat la
v`rsta de 73 de ani, pe 1 decembrie. Celebritatea
mondial\ [i-o datoreaz\ `n primul r`nd popularelor
seriale de anima]ie la care a lucrat `n cariera sa:
Saint Seiya, Ulysse 31, Goldorak, Lady Oscar sau
Inspectorul Gadget.
»
Tot `n decembrie ne-a p\r\sit autorul american Jerry Robinson care a
`ncetat din via]\ la v`rsta de 89 de ani. Robinson a debutat `n lumea
benzilor desenate ca asistent al lui Bob Kane, „tat\l“
lui Batman. Al\turi de Kane, Robinson l-a ajutat pe
acesta `n crearea colaboratorului lui Batman, Robin,
suger`nd ca personajul s\ fie inspirat de Robin Hood
[i a colaborat la desenarea acestuia. De asemenea,
este creditat cu crearea lui Alfred, valetul lui Batman,
[i mai ales este creatorul lui Joker, cel mai celebru
du[man al Omului-Liliac. Mai t`rziu, Robinson a
devenit profesor la {coala de Arte Vizuale din New
York [i a luptat pentru recunoa[terea drepturilor
autorilor de BD.
» 10
OBIECTIVITATE
printre r`nduri
Codrin Liviu Cu]itaru: „De[i mustesc de subiectivitate, aceste
«note dintr-o ]ar\ `n tranzi]ie» uimesc prin «obiectivitatea» lor
suprasegmen]ial\, caracteristic\ anali[tilor lucizi [i subtili“.
Un virtuoz `n concert
(de deschidere)
C`nd, cu ani `n urm\, am
citit primele cronici
literare scrise de Daniel
Cristea-Enache, am fost
u[or descump\nit.
Aflasem c\ autorul e un
t`n\r de dou\zeci [i ceva
de ani, iar faptul m\
tulburase peste m\sur\.
De unde acea limpezime
a ideilor [i acea
siguran]\ a stilului la o
v`rst\ c`nd al]ii abia
`nva]\ s\ lectureze (cu
adev\rat) un text?
Codrin Liviu Cu]itaru
Trebuie s\ fac `ns\, `nainte de toate, o
m\rturisire ce m\ pune `ntr-o
o situa]ie
paradoxal\. {i eu am debutat, recenzistic, foarte timpuriu. La [aisprezece ani,
pentru a fi c`t se poate de exact. Ca student filolog ie[ean, publicam deja regulat, prin revistele din ]ar\, articole
[i foiletoane. Exclusiv de critic\ literar\, se `n]elege. Lovindu-m\, probabil, la
timpul respectiv, prea des, de prejudec\]ile contemporanilor („Critic autentic nu ai cum s\ fii dec`t dup\ patruzeci
de ani, acum e intervalul poeziei!“), am
ajuns s\ cred eu `nsumi la maturitate –
contra naturii, desigur! – c\ hermeneutica literaturii r\m`ne, prin excelen]\,
un teritoriu al v`rstnicilor. Fiind h\r]uit permanent, dup\ cele dintì apari]ii `n hebdomadare (am cunoscut chiar
episoade jenante: un amic de familie
m-a sunat odat\ [i mi-a cerut s\-i definesc, la telefon, c`]iva termeni mai „complica]i“, pe care ì folosisem `ntr-un
text tip\rit, iar, la explica]iile mele detaliate, s-a ar\tat contrariat – omul era
convins c\ bietul taic\-meu `mi redacta recenziile [i s-ar fi bucurat enorm s\
aib\ posibilitatea atunci s\ exclame Evrika!), mi-am construit pesemne, subliminal (`ntruc`t, altfel, `n existen]a imediat\, continuam, destul de `nd`rjit,
scrisul [i publicatul!), certitudinea c\
exegeza (cum apelau mul]i, cu voluptate, critica literar\ `n trecut!) nu este
„o joac\ de copii“.
Un critic literar genuin
De aceea, nu neg, `ntr-o faz\ ini]ial\, for]a interpretativ\ din textele lui Daniel
Cristea-Enache mi s-a p\rut, dac\ nu anormal\, atunci cu siguran]\ suspect\.
Nu am c\zut, spre onoarea mea, `n prezum]ii ignobile (precum o f\cuser\, vezi
bine, al]ii `n cazul meu!), cu at`t mai
mult cu c`t t`n\rul critic bucure[tean
provenea dintr-o familie cu tradi]ie str\lucit\ `n domeniu, dar ceva straniu-b\nuitor mi se instaurase, s`cìtor, `n creier,
gener`ndu-mi un interes u[or obsesional pentru noul autor. A[a am ajuns s\-l
citesc pe Daniel Cristea-Enache cu aten]ie, „s\-l urm\resc“ mai exact, la fel cum
„ì urm\ream“, `n anii de forma]ie, pe
Eugen Simion sau pe Nicolae Manolescu. ~nainte s\-mi dau seama, m-am
transformat `ntr-un lector consecvent
al activului cronicar [i, invers dec`t mergeau instinctele mele preliminare, dintr-un eventual detractor (vai, nu s`nt
oare mereu ace[tia arhisuficien]i?), `ntr-un sincer admirator al s\u. Trecerea
vremii m-a l\murit pe deplin asupra
faptului c\ m\ aflam `n fa]a unui critic
literar genuin, poate cel mai sensibil
la detectarea valorii estetice din `ntreaga promo]ie t`n\r\ a genului. Verdictele date de – nu m\ feresc s\-l numesc –
virtuozul Concertului de deschidere (cum,
inspirat, [i-a intitulat Cristea-Enache
ultrapremiatul lui volum de debut!) `mi
par, frecvent, remarcabile, prin adecvarea lor la condi]ia artistic\ real\ a scriitorului ori a c\r]ii `n raport cu care s`nt
formulate. Nu `mi amintesc s\ fi parcurs vreo cronic\ de-a t`n\rului critic
unde s\ fi sim]it umbra celui mai ne`nsemnat gest de complezen]\ (l-am „v\zut“ tax`ndu-[i, cu argumente serioase,
p`n\ [i prietenii din via]a de toate zilele!) ori amprenta celei mai vagi gratuit\]i hermeneutice. Analizele sale au o
precizie metronomic\.
~n plus – [i nu [tiu dac\ fenomenul
deriv\ din educa]ia primit\ sau dintr-un
instinct cultural nativ, excelent articulat comportamental! –, criticul Daniel
Cristea-Enache are o formidabil\ `nclina]ie c\tre intransigen]a moral\. „Permeabilitatea“ comentatorului literar
constituie – s\ nu ne ascundem dup\
deget! – punctul vulnerabil al acestei
grele meserii. Obiectivitatea, oric`t de
bizar ar suna, reprezint\, `n critica foiletonistic\, o virtute (aproape) mai important\ dec`t talentul. C`nd cele dou\
se conjug\ `ns\ – a[a cum se `nt`mpl\, `n
fond, la Cristea-Enache – succesul este
([i, cu prec\dere, va fi) total. Aici, de
altfel, [i plasez impunerea rapid\ a scriitorului `n publicistica noastr\ de ast\zi.
Spun „publicistic\“ `n general [i nu
(doar) „pres\ cultural\“ `n particular,
`ntruc`t, lucru interesant, Daniel Cristea-Enache s-a dovedit – cu prec\dere, `n
ultimii ani – [i un redutabil editorialist.
A publicat, constant, `ndeosebi `n „Suplimentul de cultur\“, ceea ce noi numim
„tablete de scriitor“, descoperindu-[i un
acut sim] al observa]iei cotidianului [i
capacitatea de a formula (pe l`ng\ verdicte literare) concluzii cu
tent\ mentalist\ [i, nu o dat\,
chiar antropologic\. Recenta antologare (selectiv\) a unor astfel de tablete `n volumul Cinematograful gol devine ilustrarea clar\ a unei asemenea ipoteze. Consumator sau nu de editorialistic\ anglo-american\,
Daniel Cristea-Enache se revendic\, `n textele lui publicistice,
fie [i `ntr-un mod neinten]ionat,
din puternicul filon cultural anglofon. Egocentrice, dar nu `ntr-o manier\ sup\r\toare ori
plictisitoare, „radiografiile“ pe
care le face aici realit\]ii `mbin\
umorul cu seriozitatea, introduc`ndu-ne `ntr-o lume plin\ de voio[ie,
ridicat\ totu[i pe un teren al insurmontabilului dramatism.
Acest „r`su’-pl`nsu’“ (`n ultim\ instan]\, [i – structural vorbind! – specific românesc, nu doar anglofon, legat,
care va s\ zic\, prin fibre solide, de mentalitarul nostru arhaic) trimite, stilistic,
`n alt plan, la excelen]ii editoriali[ti (columnists) din Marele Albion sau din
Lumea Nou\. Primul care `mi vine `n
minte e Bill Bryson, semnatarul minunatelor ~nsemn\ri dintr-o ]ar\ mare (Notes from a Big Country). Ca [i Bryson,
Cristea-Enache cunoa[te alteritatea printr-o investiga]ie am\nun]it\ a propriului
sine. Eforturile autoscopice au valoarea
unor exerci]ii de adecvare la intervalul
exteriorit\]ii, duc`nd, ultimativ, la st\ri
epifanice. De aceea, se poate spune c\
introspec]ia func]ioneaz\ aici, paradoxal, `n formula unei strategii de `n]elegere a celorlal]i. Nu m\ `ndoiesc c\,
undeva, `n intimitate, autorul [tie c\
singura variant\ credibil\ de hermeneutic\ r\m`ne aceea proiectat\ asupra
eului personal [i c\, oricum, nu definim
niciodat\
`n afar\ dec`t ceea ce am avut
puterea s\ definim deja `n\untru. Ca
atare, de[i mustesc de subiectivitate,
aceste – s\ le zicem, „intertextual“ –
„note dintr-o ]ar\ `n tranzi]ie“ (grupate
`n sec]iuni tematice: Fotograme, Scriitorice[ti, Genera]ii, Române[ti, Pe drum,
Observator, Microbist, Spectator, I like
it [i Omul la casa lui) uimesc prin „obiectivitatea“ lor suprasegmen]ial\, caracteristic\ anali[tilor lucizi [i subtili.
Cele mai reu[ite tablete s`nt dedicate
universului scriitoricesc [i voiajelor
interna]ionale. Desigur c\, `n astfel de
zone, „observatorul“ (Daniel CristeaEnache) devine mai relaxat, `n cazul
dintì datorit\ familiarit\]ii, `n al doilea,
dimpotriv\, datorit\ curiozit\]ii determinate de necunoscut.
Spumoase comedii
de moravuri
~mp\rt\[indu-ne surprizele vie]ii de critic – venit dintr-un spa]iu al autorilor
de tot felul, populat frecvent cu figuri
SEMNALE
Naghib Mahfuz, Teba `n r\zboi, traducere
din limba arab\ [i note de Nicolae Dobri[an,
colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX”, Editura Polirom, 256 de pagini, 24.95 lei
Romanul Teba `n r\zboi are ca fundal Egiptul antic [i abordeaz\ unul dintre cele mai
importante momente dintr-o grandioas\ istorie, `n care ultimii faraoni ai unei celebre
dinastii se ridic\ `mpotriva barbarilor asiatici care au dominat Egiptul nordic vreme de
peste dou\ sute de ani.
„C`nd Naghib Mahfuz a scris Teba `n r\zboi, cei ce [tiau s\ ]in\ un condei `n m`n\ erau adev\ra]ii eroi ai unei na]iuni. Semnul
lui Mahfuz pe uria[a scen\ a lumii literare va
fi credin]a sa `n puterea fic]iunii, `n valorile
mitului [i ale pove[tii.“ („The Washington
Post“)
Alex Goldi[, Critica `n tran[ee: de la realismul socialist la autonomia esteticului, colec]ia „Critic\ [i Istorie literar\“, Editura Cartea Româneasc\, 288 de pagini, 27.95 lei
Critica `n tran[ee. De la realismul socialist la autonomia esteticului este prima `ncercare de a privi sintetic,
global, critica româneasc\ `ntr-una dintre cele mai complicate epoci ale sale. Ea reface istoria dec\derii [i a
liberaliz\rii criticii postbelice, prin stabilirea liniilor de for]\ ale rela]iei dintre literatur\ [i ideologie. Nu `n
ultimul r`nd, studiul propune o medita]ie implicit\ asupra metodelor de investiga]ie a unei perioade atipice,
`n care limbajul literar a fost permanent scurtcircuitat de cel politic.
„Critica lui Alex Goldi[ are deopotriv\ dic]iunea ideii [i verva expresiei acute, rigoarea adecv\rii [i
scrupulozitatea aplica]iei, `ntr-un ton de salutar\ ironie controlat\, de tran[an]\ [i echilibru esen]ial, [i `n
cercetarea dedicat\ criticii române[ti din primele trei decenii postbelice. O cercetare `n totul riguroas\, cu
evidente merite de expresie [i de tensiune, viva-citate [i ritm al dezbaterii; cercetare ce-ar merita r\spl\tit\
ca o summa [i cu o summa.“ (Al. Cistelecan)
„S`nt rare cazurile `n care, av`nd `n fa]\ o oper\ de debut, aten]ia s\-]i fie atras\ nu de tema central\, ci,
dup\ primele pagini, de modul `n care e abordat\, nu de personalit\]ile autorilor studia]i, ci de personalitatea exegetului lor. Iar aceast\ personalitate nu se impune printr-o gesticula]ie spectaculoas\, prin negarea
contribu]iilor anterioare, prin afirma]ii pe-remptorii [i fraze definitiv-t\ioase, ci printr-o lectur\ extrem de
atent\, printr-o reconstruc]ie a contextelor social-istorice [i politice [i, mai ales, prin defini]ii de termeni [i
de situa]ii c`t se poate de exacte, revelator de exacte, `n plin\ normalitate a analizei intelectuale. Un studiu
care se anun]\ de acum a fi o carte de referin]\ pentru istoria criticii literare române[ti.“ (Mircea Martin)
SPECTATOR
de-a dreptul exotice –, Daniel CristeaEnache elaboreaz\ spumoase comedii
de moravuri. Iat\ un exemplu: „Dup\ ce,
`ntr-un top din «Cultura», am numit un
roman al Aurei Christi cea mai proast\ carte a anului 2008, a venit cur`nd
momentul s\-mi justific nota printr-o
cronic\. Dar cartea era literalmente
execrabil\, o catastrof\, o succesiune
de inep]ii, barbarisme, ilogisme. Ar fi
fost redundant s\ atrag aten]ia asupra
unor pasaje at`t de compromi]\toare
pentru un scriitor, `nc`t se calificau
singure. Am rezumat cu un aer serios
enormit\]ile romanului, evit`nd execu]ia [i l\s`nd cititorul s\ trag\ concluzia.
{i s\ guste ironia. Au fost trei oameni
care m-au felicitat pentru textul din «România literar\». Al]ii s-au ar\tat `ngrijora]i: cum po]i s-o lauzi, dom’ne, pe
Aura Christi? Iar autoarea, ei bine, autoarea mi-a mul]umit pentru o cronic\ at`t de atent\“ (p. 43). Alt\dat\,
criticul face portrete emo]ionante, cum
ar fi cel al tat\lui adoptiv (pp.11-16),
regretatul Valeriu Cristea (tabloul
motanilor, prieteni ai autorului Bagajelor pentru paradis, plin de savoare,
`nduio[eaz\ totodat\ prin tu[ele nostalgice!), ori cel al colegilor de la „România literar\“ („observa]i“ dintr-un
vechi „fotoliu al lui Arghezi“, cu arcurile rupte [i paiele din c\ptu[eal\ d`nd
pe dinafar\, pp. 58-61). Foarte amuzant\ este „cronica“ emisiunii de televiziune unde editorialistul fusese invitat s\
vorbeasc\ despre lectur\, `ns\, `n circul generalizat, iscat subit pe parcursul talk-show-ului, nu mai apuc\ s\ zic\ nici un cuv`nt. Va fi totu[i `ntrebat,
consolator, `n final, de o bunicu]\-figurant\ din graden\: „M\mic\, ]i-a pl\cut emisiunea?“ (p. 65).
Dimensiunea ludic\ a textelor nu
se atenueaz\ nici atunci c`nd faptele
traverseaz\ segmente de evident dramatism. Jefui]i `n Brazilia (sub amenin]area cu]itelor), Daniel Cristea-Enache
[i so]ia lui s`nt trata]i cu o anumit\ elegan]\. {eful bandei ì las\ criticului
ceasul de la m`n\, `n clipa `n care ultimul
ofer\ o explica]ie esen]ial\: „Memory
from my padre!“. Apoi, doi complici
11 «
Codrin Liviu Cu]itaru: „La fel ca `n [edin]ele de redac]ie de la
«România literar\», Daniel Cristea-Enache apreciaz\ mai cur`nd
postura de spectator dec`t pe aceea de regizor. Nu inven]ia
pare s\ fie miza publicisticii sale, ci observa]ia “.
ai ho]ilor duc cu ma[ina cele dou\ victime (r\mase [i f\r\ banii de autobuz)
la Consulatul României (pp. 113-114).
Cred, din acest motiv, c\ virtutea tabletelor de fa]\ e tocmai capacitatea lor
de a transforma lumea – oric`t de morbid\ s-ar ar\ta ea uneori – `n spectacol.
La fel ca `n [edin]ele de redac]ie de la
„România literar\“, Daniel Cristea-Enache apreciaz\ mai cur`nd postura de
spectator dec`t pe aceea de regizor. Nu
inven]ia pare s\ fie miza publicisticii
sale, ci observa]ia. Trecut prin lentila
transformatoare a subiectivit\]ii, showul alterit\]ii cap\t\ valen]e epopeice.
~n sala de vizionare a „cinematografului gol“, criticul se a[az\ mereu cu
o re`nnoit\ voluptate.
printre r`nduri
BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU
Daniel Cristea-Enache, Cinematograful
gol , prefa]\ de Radu Cosa[u, colec]ia
„Ego-grafii“, Editura Polirom, 2011
Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!
SUPLIMENTUL DE CULTUR|
SE AUDE LA
`n fiecare vineri,
de la 20.00
Cu
George Onofrei
{tefan Lemny, Varujan Vosganian [i Gelu
Negrea, premia]i de Academia Român\
Joi, 15 decembrie, de la ora
12.00, `n Aula Academiei a avut
loc ceremonia de decernare a
premiilor Academiei Române
pentru anul editorial 2009.
Reputatului istoric {tefan Lemny i-a fost decernat Premiul „Nicolae Iorga“ pentru volumul
Les Cantemir. L’aventure européenne d’une
famille princière au XVIIIe siècle, ap\rut la
Editions Complexe (Fran]a, 2009). Edi]ia `n
limba român\ a ap\rut `n 2010, `n colec]ia
„Historia“ a Editurii Polirom, `n traducerea
Magdei Jeanrenaud, cu titlul Cantemire[tii.
Aventura european\ a unei familii princiare
din secolul al XVIII-lea. Volumul este prefa]at
de Emmanuel Le Roy Ladurie [i a mai ob]inut
`n 2010 Premiul „Historia Magistra Vitae“, acordat de „Jurnalul Na]ional“ `n cadrul concursului „Cartea de Istorie“.
Premiul „Ion Creang\“ i-a fost decernat lui
Varujan Vosganian pentru romanul Cartea
[oaptelor, una dintre cele mai apreciate [i mai
premiate c\r]i din anul editorial 2009. La numai
trei luni de la apari]ia romanului `n colec]ia
„Fiction Ltd.“ a Editurii la Polirom, Editura
Pre-Textos (Valencia, Spania) a achizi]ionat
drepturile de publicare a acestuia `n limba spaniol\. Varianta `n limba spaniol\ a romanului,
El libro de los susurros, a ap\rut la `nceputul
anului 2011, `n traducerea lui Joaquín Garrigós.
De altfel, edi]ia spaniol\ a c\r]ii a fost foarte
bine receptat\ de cititori (tirajul s-a epuizat
deja), dar [i de media, dosarul de pres\ al
volumului cuprinz`nd circa 200 de pagini de
recenzii ap\rute `n Spania, Venezuela, Columbia, Chile, Argentina. Cartea [oaptelor va mai
ap\rea `n anul 2013 la prestigioasa editur\
austriac\ Paul Zsolnay, `n traducerea lui Ernest
Wichner; `n ebraic\, la Hakibbutz Hameuchad
Publishing House Ltd., traducere de Any Shilon;
`n armean\, `n traducerea lui Sergiu Selian; `n
suedez\, la Editura 2244, lansat\ de grupul
editorial Bonnier `n mai 2011 [i specializat\ `n
literaturile din zona M\rii Negre – `n principal
literatur\ român\.
Romanul a ob]inut Premiul „Cartea anului
2009“, acordat de revista „România literar\“, cu
sprijinul Funda]iei Anonimul, Premiul revistei
„Observator cultural“ pe anul 2009, Marele
premiu Niram Art – Trofeul Mihail Sebastian,
acordat de revista multicultural\ „Niram Art“,
`n colaborare cu Institutul Cultural Român de
la Madrid, Premiul „Mihail Sadoveanu“ oferit
de revista „Via]a Româneasc\“, Premiul pentru
proz\ al revistei „Arge[“, Premiul „Gheorghe
Cr\ciun“, oferit `n cadrul colocviului „Genera]ia 80“, Premiul revistei „Convorbiri literare“
pe anul 2009. A fost nominalizat la Premiile
Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2009.
Premiul „Titu Maiorescu“ i-a fost acordat
lui Gelu Negrea pentru Dic]ionarul subiectiv al
personajelor lui I.L. Caragiale, volum ap\rut la
Editura Cartea Româneasc\ [i nominalizat la
Premiile USR pe anul 2009. Gelu Negrea
reu[e[te prima incursiune exhaustiv\ `n lumea
celor aproape o mie patru sute de personaje
din proza [i dramaturgia lui I.L. Caragiale.
Alc\tuit dintr-o suit\ de eseuri de varii
dimensiuni care comunic\ organic `ntre ele,
Dic]ionarul... propune o lectur\ nou\ a operei
unui clasic al literaturii române [i, implicit, o
revizuire – polemic\, de multe ori – a
evalu\rilor aflate `n circula]ie `n exegetica
caragialian\ din trecut [i prezent.
Lista tuturor Premiilor Academiei Române
pe anul 2009 o pute]i g\si la www.acad.ro.
» 12
REVOLTA
interviu
„Nu s`nt sigur c\ revolta mai este posibil\ `ntr-o lume `n care
sp\larea pe creier devine din ce `n ce mai eficient\.“
MATEI VI{NIEC:
„Romanul m\ intereseaz\ ca
o form\ de confruntare cu mine
`nsumi la un alt nivel dec`t teatrul“
Matei Vi[niec a publicat
recent, la Editura Cartea
Româneasc\, Dezordinea
preventiv\, un roman-manifest despre efectele
suprainform\rii asupra
omului zilelor noastre.
Scris la persoana `ntì [i
la timpul prezent, acest
roman recurge `n mare
m\sur\ la stilul jurnalistic. El se dore[te [i o reflec]ie `n jurul acestui
fenomen uluitor care
este suprainforma]ia din
zilele noastre. Pentru c\,
`n mod paradoxal, omul
suprainformat este [i unul
paralizat. Din moment
ce s-a „informat“, din
moment ce s-a `mbibat
cu [tiri politice, economice, sociale [i mondene,
omul-mla[tin\ nu mai
simte nevoia s\ ac]ioneze,
are con[tiin]a `mp\cat\
[i, cu sentimentul c\ [i-a
f\cut datoria de cet\]ean..., se a[az\ la televizor ca s\ vad\ un film
sau o emisiune de divertisment, ceea ce-l ajut\
s\ digere [i s\ evacueze
informa]ia civic\
`ngurgitat\. Cum s-a
trecut de la o extrem\ la
alta, de la omul paralizat
prin cenzur\ `n vremea
comunismului la omul
paralizat prin exces de
informa]ie `n zilele
noastre – iat\ un
mecanism pe care numai
ironia istoriei [tie s\-l
produc\.
Interviu realizat
de Bogdan Romaniuc
Dup\ dezordine, urmeaz\ `n general prostia, spunea Steinhardt. Ce urmeaz\ dup\ o dezordine preventiv\?
~n mod normal ar trebui s\ urmeze
revolta... Nu s`nt sigur `ns\ c\ revolta
mai este posibil\ `ntr-o lume `n care
sp\larea pe creier devine din ce `n ce
mai eficient\. Iar instrumentele cu care se opereaz\ aceast\ transformare a
omului, aceast\ „muta]ie“ s`nt tot mai
sofisticate, mai eficiente, mai subtile.
Ca s\ r\m`n `n domeniul fic]iunii, a[
spune c\ transformarea noastr\ `n
„subiec]i“ ai societ\]ii de consum este
operat\ cu metode care ne fac o imens\ pl\cere. Romanul meu, Dezordinea
preventiv\, surprinde acest aspect, sau
`ncearc\ s\ o fac\: [i anume modul `n
care dezumanizarea este resim]it\ ca
o imens\ voluptate. Ne place transformarea noastr\ din cet\]eni `n consumatori, din creiere care g`ndesc `n
creiere care absorb, din constructori `n
imitatori... Am c\l\torit mult pe glob
[i descop\r cu stupoare c\ mutan]ii au
ap\rut. ~ncerca]i s\ discuta]i cu un
t`n\r american care iese dintr-o [coal\ de comer]: este convins sut\ la sut\
c\ b\ncile trebuie s\ conduc\ lumea
[i c\ sistemul de credite american
este singurul model viabil de pe planet\.
Recent, Marea Britanie a refuzat s\ accepte c`teva reguli elementare legate
de pie]ele financiare, altfel spus un
`nceput de transparen]\ [i de decen]\
`n acest domeniu. De ce? Pentru c\
„mutan]ii“ din City au preluat de fapt
puterea, cine crede c\ sediul puterii
`n Marea Britanie mai este la num\rul
10 pe Downing Street la Londra se `n[al\, sediul puterii este `n City, cartierul de afaceri londonez.
~n cartea mea mai evoc o realitate,
pericolul form\rii unor mari imperii
mediatice. De altfel, astfel de imperii
exist\ deja, este suficient s\ ne g`ndim la Rupet Murdoch. C`nd un astfel
de magnat cump\r\ principalele reviste people din lume, dar [i c`teva ziare
economice, precum [i c`teva canale
de televiziune [i c`teva edituri, [i c`teva
case de mod\, [i c`teva cluburi sportive,
[i dou\ sau trei mari studiouri cinematografice... `nseamn\ c\ el dore[te
de fapt s\ se ocupe de tot timpul nostru
liber. El este cel care ne va difuza [tiri
politice [i sportive, el este cel care ne
va propune c\r]i gen Harry Potter, el
este cel care ne va furniza de asemenea
filme [i programe de divertisment la televiziune, pe scurt, ne va coloniza tot
timpul liber. Or, `n spatele acestui tip
de demers se afl\ o ideologie de care
omul de r`nd nu ]ine seama... Dictatura mediatic\ [i-a dat m`na cu dictatura
industriilor de divertisment. ~n paginile mele de fic]iune spun c\ peste c`teva
decenii oamenii care vor fi surprin[i
citind Dostoievski vor risca lobotomizarea. Pentru c\ omul care cite[te nu
se mai uit\ la televizor, deci devine un
„rezistent“, un opozant indirect al imperiului mediatic.
S`ntem „oameni-mla[tin\“. Cum ie[im de aici?
Mla[tina este `n primul r`nd ap\ st\tut\. Da, exist\ creiere „st\tute“, con[tiin]e `nn\molite, societ\]i mla[tinizate...
„Trebuie s\ ac]ion\m ca [i cum progresul
ar exista“, spunea Nietzsche. Exist\ solu]ii pentru a nu ne l\sa total prosti]i
de mode, de modele, de numeroasele
forme de diletantism care prolifereaz\
nu numai `n politic\, dar [i `n art\...
Dac\ n-a[ crede `n capacitatea omului
de a se `n\l]a deasupra mediocrit\]ii
n-a[ mai scrie literatur\. De altfel, tinerilor de ast\zi le spun, atunci c`nd am
ocazia, c\ trebuie s\ recurg\ la marile
opere literare ale lumii, clasice [i moderne, dac\ vor s\ `n]eleag\ ceva din aventura uman\ [i din psihologia omului. Chiar [i lumea `n care tr\im ne este
mai bine disecat\ de romancieri dec`t
de sociologi sau istorici. Dac\ vre]i s\
`n]elege]i ceva despre societatea american\ citi]i-i pe Philip Roth sau pe
Jonathan Franzen. Dac\ vre]i s\ lua]i
pulsul societ\]ii britanice contemporane trebuie citit Jonathan Coe... Despre complexitatea [i contradic]iile lumii contemporane [i ale fiin]ei umane
ne vorbesc cu infinit mai mult\ subtilitate scriitorii dec`t animatorii emisiunilor de divertisment de la televiziune. ~n romanul meu inventez o utopie negativ\ care este de fapt o fabul\
filosofic\. Pentru a supravie]ui, umanitatea va face un pact cu [obolanii.
Ace[tia vor deveni pubelele vii ale omului. Oamenii `ns\ au devenit de mult
pubelele unui model economic [i comercial delirant.
Ne-a]i surprins cu romane `n ultimii
ani. Care este urm\torul proiect?
Am scris patru romane p`n\ acum.
Unul `n 1983, eram `nc\ `n România,
se nume[te Cafeneaua Pas-Parol. Nu
l-am putut publica `ns\ dec`t dup\ c\derea comunismului. Al doilea l-am
scris c`nd am ajuns la Paris, `n 1987,
se nume[te Domnul K. eliberat. L-am
]inut `n sertar peste 20 de ani, am
fost prea ocupat cu teatrul ca sa-i dau
aten]ie, dar l-am publicat totu[i anul
trecut. Iar `n ultimii cinci ani am scris
Sindromul de panic\ `n ora[ul luminilor [i Dezordinea preventiv\. Romanul m\ intereseaz\ ca o form\ de disciplin\ [i de confruntare cu mine `nsumi la un alt nivel dec`t teatrul... Cred
c\ am ajuns la un fel de echilibru,
continui s\ scriu teatru `n limba francez\ [i romane `n române[te. Aceste
dou\ limbi mi-au dat aripi la care nu
pot renun]a. Probabil c\ urm\torul meu
roman va fi unul despre fascina]ia pe
care a exercitat-o asupra mea Sudul
Fran]ei [i `n special Proven]a unde de
mai bine de 20 de ani merg `n pelerinaj ca s\ scriu [i mai ales la Festivalul
de la Avignon.
CASELE
DE DISCURI
Victor Eskenasy: „Nu s`nt pe cale de dispari]ie. S-ar putea spune,
chiar, dimpotriv\ – de[i nu am un argument statistic la `ndem`n\.
Num\rul caselor de discuri independente se m\re[te pe zi ce trece,
iar num\rul discurilor ap\rute r\m`ne practic constant“.
Perenitatea muzicii
[i... l’altra beltà
De c`te ori m\ plictisesc –
[i mi se `nt`mpl\ din ce `n
ce mai des – citind piesele unor critici muzicali
pe post de oracol [i proroci despre moartea muzicii clasice, a discului [i,
implicit, a nenorocirilor
ce a[teapt\ industria muzical\, m\ `ntorc la un pasaj
din finalul documentarului
lui Jan Schmidt-Garre cu
Sergiu Celibidache. B\tr`nul meu prieten spunea
g`nditor acolo, la `ncheierea
unei repeti]ii v\dit reu[ite,
cu o orchestr\ de tineri:
„S`nt `nc`ntat. Se va face `nc\ muzic\ dup\ mine!...“.
Sergiu Celibidache ad\uga, c`teva clipe mai departe, `n fa]a autorului documentarului: „C`t de fericit a[ fi dac\ Furtwängler ar fi ast\zi aici pentru a ar\ta
au f\cut s\ suce este un tempo larg! L-a
fere `ntreaga sa via]\: «Tempi mult prea
ampli!». {i cine spunea asta? Ace[ti idio]i care nu aud dec`t o treime din ce se
petrece pe podium. Ce [tie unul ca ei despre al treilea flaut? Pentru el asta este maculatur\. «Marea linie», asta este ce vrea,
«Die grosse Ligne!» C`t de mare trebuie
s\ fie ea pentru a v\ p\trunde `n cap?
«Marea linie», ignoran]i f\r\ ru[ine!...“.
Dac\ `n fa]a lui Sergiu Celibidache
m-am sim]it [i eu, adesea, un ignorant,
convingerea lui c\ muzica `[i va continua
existen]a, ciclurile efemere, asemenea
vie]ii, mi s-a transmis. {i m\ g`ndesc la
spusele lui de fiecare dat\ c`nd ascult
na[terea, evolu]ia [i stingerea unei crea]ii muzicale, fie `n sala de concert, fie pe
disc. Nu, muzica nu va muri, indiferent de
peripe]iile industriei ce o promoveaz\
pe disc sau alte suporturi, din ce `n ce mai
sofisticate gra]ie evolu]iei tehnologiei.
Relative, [i pe durata lung\ a istoriei
prea pu]in semnificative, s`nt [i crizele
economice, finalizate uneori cu dispari]ia unor firme celebre de discuri. Recenta scoatere la mezat [i v`nzare la bucat\
a grupului EMI reflect\ mai mult ca
probabil o suferin]\ profund\ cauzat\
de proasta gestiune a firmei, de fuga
`nainte dup\ profit, de luptele „milenare“ `ntre rechinii industriali. Nu `nseamn\ [i o dispari]ie a muzicii, a catalogului-tezaur al companiei EMI [i, prin
extensie, vreo moarte previzibil\ a caselor de discuri `n general.
Exist\ motive multiple de a o afirma.
~n primul r`nd deoarece materialul
SCRISOARE PENTRU MELOMANI
„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)
Victor ESKENASY, Praga
important de arhiv\, „declara]iile istorice“,
cum le-ar spune Glenn Gould, care au
fost f\cute de mult\ vreme de marii interpre]i, au intrat `n domeniul public,
iar mare parte a lor s`nt publicate `n continuare, adesea `n condi]ii tehnice mai
bune dec`t o f\cea EMI, de c\tre mici case
de discuri independente: de la Pristine
Classics care `[i vinde `n principal produsele excep]ional restaurate pe Internet,
la Regis, de exemplu, compania britanic\ ale c\rei pre]uri de v`nzare s`nt accesibile oric\rui student de Conservator.
Nu, casele de discuri nu s`nt pe cale
de dispari]ie. S-ar putea spune, chiar,
dimpotriv\ – de[i nu am un argument
statistic la `ndem`n\. Num\rul caselor
de discuri independente se m\re[te pe
zi ce trece, iar num\rul discurilor ap\rute r\m`ne practic constant. Faptul este
pozitiv, mai ales deoarece permite intrarea `n circuit a unor arti[ti de mare calitate, neglija]i de cei care administreaz\
restr`nsele echipe de „rally“ ale marilor
case de discuri, ce `[i aleg de multe ori
eroii `n func]ie de glamour [i de o notorietate adesea ob]inut\ prin scandal sau
teribilism. Din p\cate, criticii muzicali,
dopa]i cu servicii de pres\ de marile companii [i de revistele pentru care scriu, g\sesc arareori timpul s\ asculte interpre]i
[i discuri ale unor case mici, independente.
C\ muzica nu este „pe moarte“ mi-o
demonstra zilele trecute un CD primit de
la o cas\ nou\ de discuri, LAWO Classics,
din Norvegia. Intitulat L’altra beltà, discul – unul din cele mai interesante [i reu[ite ale anului – reune[te piese pentru
pian ale compozitorului norvegian Farten Valen (1887-1952) [i ale contemporanilor s\i din [coala vienez\, Arnold
Schönberg, Alban Berg [i Anton Webern
(LAWO 1024). Un program interpretat cu
str\lucire de o pianist\, mie necunoscut\
p`n\ acum, Annabel Guaita, format\ la
Academia Grieg [i, cu studii teoretice –
surpriz\! –, la Barcelona, ca elev\ a lui
Jordi Mora, unul din promotorii fenomenologiei muzicale predat\ la timpul
s\u de Sergiu Celibidache. Altfel, Annabel Guaita, care este [i autoarea unor
substan]iale note introductive la disc,
s-a specializat `n ultimii ani `n muzica
secolului XX, fiind [i beneficiara unui
stipendium special de cercetare pentru
proiect intitulat Pianul atonal.
~n mod remarcabil, notele introductive redactate de pianist\, parte a cercet\rii
ei, pornesc de la afirma]ii ale compozitorului Farten Valen, dintr-un interviu acordat `n 1950: „Este total gre[it de a presupune c\ muzica atonal\ este lipsit\ de emo]ie. A fi mi[cat de muzica atonal\ este
echivalentul unei experien]e a ceea ce
Michelangelo numea l’altra beltà, cealalt\
frumuse]e. O g\se[ti folosind doar mijloace tehnice. Muzica atonal\ este resim]it\ la fel ca [i restul muzicii, poate
chiar mai mult, de[i `ntr-un mod diferit“.
Ce invita]ie mai frumoas\ de a asculta
muzica acestui remarcabil disc al companiei LAWO Classics!...
A[ mai ad\uga doar c\ aceea[i companie a publicat recent, `n seria primelor
ei apari]ii, [i un disc original, cu muzica
pentru pian a compozitorului Martin
Romberg, intitulat Valaquenta. Tablouri fantastice, interpretat\ de pianistul
Aimo Pagin (-Marcovici). L’altra beltà
e mai pu]in prezent\, dar este un disc
al unui t`n\r virtuoz talentat, ce se ascult\ cu pl\cere [i recomandabil `n special amatorilor de muzic\ minimalist\ (LAWO 1022).
13 «
printre r`nduri
ROCKIN’ BY MYSELF
Dumitru UNGUREANU
Rockpresiunea
Sub egida Academiei Române, Institutul Na]ional pentru Studiul Totalitarismului a publicat recent volumul
România 1945-1
1989 – Enciclopedia
regimului comunist – Represiunea,
literele A-EE. Este lucrarea unui colectiv de istorici, coordonat de profesorul universitar Octavian Roske,
colectiv care n-a dispus de resurse
guvernamentale sau preziden]iale
pentru cercet\ri extinse ori lans\ri
pompoase, bine mediatizate. Locul
analizei pentru materia cuprins\ `n
volum e `n alt\ parte, nu la rubrica de
rock. ~ns\ cartea discutat\ `n precedentul articol – Club A. 42 de ani.
Muzica tinere]ii tale – mi-a l\sat un
gust amar, a c\rui provenien]\ am
depistat-o abia r\sfoind Enciclopedia. Anume, `n capitolul „Cenzur\“,
de unde am aflat, `ntre altele, c\ „`n
timpul regimului comunist, cenzura
s-a caracterizat prin permanentizare,
interdic]iile aplic`ndu-se pe toat\
perioada regimului, nu doar `n anumite momente tensionate `n plan
intern sau interna]ional“. Este, `ntr-un
fel, atestarea opiniei formulate parc\
de Paul Goma, c\ regimul comunist
s-a aflat `n r\zboi continuu cu poporul, mai ales c`nd „România era ocupat\ de români“. Rockerii n-au fost
excepta]i de la represalii. Ba, dat\ fiind natura artei lor, expus\ pe scene, s-au aflat `n prima linie.
{i revin la cartea lui Doru Ionescu,
men]ionat\ mai sus, unde g\sim nenum\rate m\rturii despre cenzur\. Nu
exist\ forma]ie c`t de c`t notabil\ care s\-[i fi putut c`nta repertoriul propriu f\r\ ingerin]a „autorit\]ilor“. Au
fost cenzurate texte [i titluri, scenografie cu simboluri presupus mistice,
lumini ce produceau efecte magnifice de factur\ [ocant\ (azi li s-ar spune
dark, gothic sau horror), dansuri prea
lubrice sau numai senzuale, ca s\ nu
mai pomenesc de `mbr\c\mintea
uzual\, blugii (uniforma rockerilor!),
evaza]ii [i minijupele unei vremi c`nd
totul p\rea posibil. Dac\ fenomenul
cenzurii s-a manifestat `n cadrul – s\-i
zicem legitim – dat de (f\r\-de-)legea
proprie regimului comunist, prin interzicere, prin ridicarea atestatului
de artist liber profesionist, ceea ce li
s-a aplicat rockeri]elor de la Catena
(b\taie, arestare temporar\ sub acuza]ia de atentat la bunele moravuri,
probabil [i alte mizerii, despre care
decen]a oblig\ la t\cere) nu este
altceva dec`t represiune brut\,
pedepsibil\ penal dup\ c\derea [i
condamnarea oficial\ a comunismului. Asta `ntr-o ]ar\ normal\, ceea ce
`nc\ nu-i cazul cu România.
Rockul este o manifestare liber\
[i spontan\. Imixtiunea cenzurii a
dus la deturnarea inten]iei originare
a oric\rui artist care avea ceva de
transmis, [i nu voia doar s\ se distreze, s\ c`[tige admira]ia publicului,
laolalt\ cu banii. Dup\ ce, `n anii
‘60, fenomenul rock s-a constituit
ca form\ estetic\ de exprimare, anii
‘70 au adus cele mai bune realiz\ri,
chiar [i-n peisajul românesc atent
supravegheat. Pe c`t de multe
puteau spune cu chitarele, pe at`t
de greu le era rockerilor de la noi s\
se exprime dinaintea celor care pricepeau despre ce-i vorba, nu c\scau
gura. ~n fapt, duelul dintre rockeri [i
cenzur\ a avut natura unei presiuni
`n ambele sensuri, fiecare tab\r\ ob]in`nd victorii temporare, nu capitularea. Obliga]i s\-[i mutileze
piesele [i spectacolele, destui componen]i ai trupelor rock au ales
calea, deloc u[oar\, a bejeniei. S-a
`nt`mplat c\ de la un timp mai mul]i
muzicieni rock erau `n str\in\tate
dec`t `n ]ar\. Locul lor n-a fost ocupat de al]ii mai docili, nici de ceta[ii
cenaclului Flac\ra, ci de maneli[ti.
R\ul f\cut de corifeii [i coprofagii
(in)culturii socialiste se poate
m\sura, n-am vreo `ndoial\, prin
amploarea „fenomenului“ manele.
Prohibi]ia culturii adev\rate a deschis calea falsului [i-a stimulat vulgaritatea, a c\rei dimensiune s-a
v\zut abia dup\ 1989.
Modelul Enciclopediei represiunii
impune o lucrare despre cenzorii care
au func]ionat `n zona rockului. Nume,
date, fapte, rezultate. Nimic revan[ard,
doar consemnarea ororii `ntr-un domeniu considerat de prea mult\
lume, cu non[alan]\, divertisment.
Trupa Catena `n 1974
» 14
slow/fast food
Aceast\ toamn\ a fost un adev\rat exces de Pira]i : primele trei
serii au fost reprogramate la ProTV [i au ap\rut `ntr-o edi]ie
„democratic\“ d.p.d.v. al pre]ului, `mpreun\ cu un cotidian de
mare tiraj.
EXCES
DE PIRA}I
O list\ de
cump\r\turi
de Cr\ciun
E final de decembrie, final de 2011, este un moment numai
bun pentru dat banii pe DVD-uri, m\car `n lips\ de alt\ idee de
cadouri. Iar ofertele s`nt pentru toate gusturile, lu`nd `n calcul
numai ultimele apari]ii.
Drago[ Cojocaru
170 de titluri
disponibile
» Pentru amatorii de seriale
TV: Dinastia Tudorilor – sezoanele 3 [i 4 (ultimele), pentru
to]i cei care au urm\rit cu sufletul la gur\ „peripe]iile“ politicomatrimonialo-religioase ale lui
Henric al VIII-lea [i ale familiei
sale [i care s`nt doritori s\ le de]in\ oficial pe DVD. Acest serial
de numai patru sezoane a fost
realizat de canadieni pentru
Showtime [i se `nscrie `n seria
de produc]ii pentru un public
mult mai matur, dar din punct
de vedere istoric `[i permite destule libert\]i `n ce prive[te numele personajelor, ale rela]iilor
sau ale cronologiei evenimentelor. Chiar [i regele Henric, interpretat aici de chipe[ul Jonathan
Rhys-Meyers, difer\ fizic teribil
de mult de imaginea pictat\ `n
epoc\ de Hans Holbein. Dar istoria e una, iar transpunerea ei
artistic\ e alta, dovad\ cronicile
pozitive cu care a fost primit\
aceast\ serie. Pentru cei care vor
s\ vad\ epoca [i din alt punct de
vedere ar putea `ncerca, dac\
g\sesc pe DVD, excelentul Un
om pentru eternitate, cu Paul
Scofield, Robert Shaw [i Orson
Wells, realizat `n 1966 de Fred
Zinneman.
Tot la raionul seriale TV se g\sesc [i popularele MASH, Anatomia
lui Grey, Ally McBeal sau Clanul
Soprano.
» Pentru cei care s-au s\turat s\
revad\ la TV: Singur acas\ 1 [i 2,
proasp\t reeditate [i la un pre] mai
mic (`n jur de 24 de lei bucata), o
achizi]ie bun\ de Cr\ciun, care v\
scute[te, odat\ pentru totdeauna,
de eternele relu\ri pe ProTV et cie.
» Pentru cei care iubesc marii regizori: „Colec]ia de trei filme – Stanley Kubrick“. Pentru
numai 65 de lei pute]i achizi]iona trei dintre cele mai cunoscute filme ale maestrului – Cu
ochii larg `nchi[i, Plato[a de
metal [i celebrul 2001: Odiseea
spa]ial\, la fel de fascinant [i de
greu de deslu[it ca acum 43 de
ani, c`nd a fost lansat.
Tot `n aceast\ serie, a „Colec]iei de 3 filme“, mai pute]i
g\si diverse combina]ii (unele
bizare) de produc]ii care merit\
s\ stea `n orice videotec\ personal\. De exemplu, mi se par cam
radicale criteriile de selec]ie
pentru colec]ia Rebel (con]ine
Rebel f\r\ cauz\, Luke m`n\ scurt\ [i Zbor deasupra unui cuib de
cuci) sau „Clasic“ (Un american
la Paris, C`nt`nd `n ploaie [i Un
tramvai numit dorin]\) sau „Clasic 2“ (Pisica pe acoperi[ul fierbinte, Doctor Zhivago [i Gigi), dar,
m\ rog, filmele s`nt unul [i unul,
iar pre]ul (acela[i 65 de lei pe pachet) le face teribil de interesante.
» Pentru fanii lui Harry
Potter: ProVideo a scos pe pia]\
un pachet mai mult dec`t consistent care con]ine toate cele
opt filme pe 16 DVD-uri, o cutie
de colec]ie (normal) [i o carte
bogat ilustrat\ „exclusiv pentru
colec]ionari“. Pachetul acesta
risc\ s\ v\ cam u[ureze buzunarele (300 de lei), dar orice sacrificiu e bun `n folosul cauzei dac\ e[ti unul dintre cei care au
pl`ns ast\ var\, c`nd seria s-a
terminat, `n sf`r[it...
{i fiindc\ e vorba de marile
francize, seria Pira]ii din Caraibe
d\ din nou lovitura `n acest an, `n
ciuda unui al patrulea episod mai
slab ca primele (Johnny Depp are
`ns\ mai mult loc de desf\[urare).
Aceast\ toamn\ a fost un adev\rat exces de Pira]i: primele trei serii au fost reprogramate la ProTV
[i au ap\rut `ntr-o edi]ie „democratic\“ d.p.d.v. al pre]ului, `mpreun\ cu un cotidian de mare
tiraj. Dac\ ave]i noroc, `nc\ le
g\si]i la chio[curile de ziare.
» Pentru amatorii de anima]ie. Aici, oferta este mai mult dec`t generoas\. Foarte nou este un
pachet care con]ine Cars 1 [i 2,
dar cred c\ e bun mai ales pentru cei foarte mici. Din p\cate,
aceste dou\ produc]ii s`nt cele
mai slabe filme realizate de studiourile Pixar `n toat\ cariera lor
[i prefer mai degrab\ Incredibles [i Ratatouille, Up – Deasupra
tuturor sau Wall-E.
Pe aceast\ list\, dintre nout\]i, trebuie ad\ugat neap\rat
Kung Fu Panda 2, unul dintre
cele mai bune anima]ii de anul
acesta [i un film m\car la fel de
bun ca originalul. Din p\cate, pe
DVD, e[ti privat de spectacolul
3D, dar lipsa aceasta este compensat\ de ac]iune, scenariu [i
personajele excelente. Pe plan
mondial este al patrulea film ca
`ncas\ri `n 2011, `n România a fost
devansat de O poveste `nc`lcit\,
primul film 3D Disney care nu e
realizat `n laboratoarele Pixar.
» Pentru amatorii de comedii. Dac\ e s\ ne limit\m la produc]iile de anul acesta, haide]i
s\ le vedem pe cele mai populare, conform topului de `ncas\ri din România. ~n primul r`nd,
la un spectaculos pre] de 90 de
lei pute]i s\ face]i rost de un pachet care con]ine cele dou\ filme din seria Marea Mahmureal\,
cronica unui dublu dezastru bahic ce se claseaz\ `n topul celor mai
de succes (financiar vorbind)
comedii din toate timpurile.
Pentru cei care ar prefera
ceva mai bl`nd dec`t peripe]iile
celor trei americani bine b\u]i
exist\ {efi de co[mar, cronica
peripe]iilor altor tineri americani
care nu beau, dar care ar vrea
s\ `[i asasineze patronii interpreta]i de Jennifer Aniston,
Colin Farrell [i Kevin Spacey. Un
film cu o distribu]ie excelent\,
bine primit de critici [i de
public (inclusiv cel românesc,
f\c`nd parte dintre produc]iile
care au dep\[it suta de mii de
intr\ri `n sal\).
TESTUL SUPREM
Olti]a C`ntec: „Testul s\-i zicem suprem al valorii creative s`nt
spectacolele `n care actorul trebuie s\ dea via]\, `n cursul a o
or\, o or\ [i jum\tate, mai multor personaje, de v`rste,
tipologii [i temperamente diverse...“.
Exerci]iul solistic
C`nd actorul se afl\ de
unul singur `n lumina
reflectoarelor, `n fa]a
publicului, capacitatea
de transfigurare [i
alimentarea ei cu puncte
de sprijin ce ]in de arta
interpret\rii fac diferen]a
dintre succes [i e[ec. Nu
oricine poate duce un
one man/woman show .
Formula mono presupune poten]ialit\]i
multiple, o flexibilitate
bazat\ pe talent, dar [i
pe o experien]\ scenic\
de-a lungul c\reia
protagonistul a exersat
impersonarea `n c`t mai
multe versiuni.
Nu vreau s\ sus]in ideea c\ exerci]iul
solistic e unul exclusiv al maturit\]ii
profesionale, s`nt [i tineri care se descurc\ grozav, numai c\ reu[ita presupune o densitate de cameleonism pe
care primii ani `n profesiune nu izbutesc s\ o asigure `ntotdeauna. ~nainte
de a prezenta dou\ exemple de spectacole construite `n jurul unor asemenea
actori, a[ nuan]a pu]in distinc]ia dintre
on
ne man
n/wom
man
n show, recital [i monodram\. Tipuri aparent identice, c\ci
toate aduc `n scen\ un interpret unic,
s`nt individualizabile totu[i prin diferen]a c\ se structureaz\ diferit. Recitalul se concentreaz\ `n jurul artistului a c\rui personalitate creatoare dore[te s\ o sublinieze.
Scenariul e construit plec`nd
de la atuurile lui interpretative, `n genul pentru care e mai `nzestrat [i mai preg\tit. Monodrama aduce `n
pr im-plan
DATUL ~N SPECTACOL
Olti]a C~NTEC
un unic caracter teatral, evolu`nd ca biografie fic]ional\, interpretul red`ndu-i
prin joc transform\rile. Testul s\-i zicem suprem al valorii creative s`nt
spectacolele `n care actorul trebuie s\
dea via]\, `n cursul a o or\, o or\ [i jum\tate, mai multor personaje, de v`rste, tipologii [i temperamente diverse,
cu un firesc care nu las\ s\ se `ntrevad\ nimic din mecanismele subtilelor
schimb\ri de roluri.
Marcel Iure[ [i
performan]ele estetice
Despre Marcel Iure[ [tim cu to]ii c\
este un mare artist. Nu ca `n\l]ime, ci
mai ales ca performan]e estetice. Nu
s`nt un fan necondi]ionat, l-am v\zut
[i `n c`teva posturi `n care nu-l g\seam
potrivit (Hamletul lui Liviu Ciulei, de
pild\), dar [i `ntr-o sumedenie `n care
f\cea diferen]a. La aceast\ din urm\
categorie `l adaug, de fapt le adaug,
c\ci s`nt mai multe, [i pe acelea din
Ivan Turbinc\ regizat de Alexandru Dabija la Teatrul Act. Tonul mizanscenei
se concentreaz\ pe str\vechea art\ a
povestirii, de ale c\rei taine Dabija s-a
ar\tat preocupat `n ultimul deceniu (vezi,
de exemplu, Telefonu’, omleta [i televizorul ori OO!, reu[ite remarcabile).
Vr`nd s\ afle mai multe despre spusul
unor pove[ti [i povestitori, regizorul
l-a vizitat pe Ion Creang\ [i al s\u Ivan
Turbinc\, croind o dramatizare [i o
`nscenare pentru Marcel Iure[. Care
face toate personajele, de la C\tana ce
`ncearc\ s\ scape de Moarte, la Moartea `ns\[i, dar [i pe Dumnezeu, Sf`ntul Petru, Scaraoschi [i Omul str\zii. Omul str\zii e naratorul principal [i
sursa tuturor celorlalte roluri,
vroind parc\
s\ demonstreze, ca `n orice poveste
autentic\, c\ nu `nf\]i[area e primordial\, ci tr\s\turi ce ies ulterior la iveal\.
Iure[ trece prin fiecare dintre aceste
partituri cu o naturale]e cuceritoare,
ie[ind dintr-un rol [i intr`nd `ntr-altul
cu o extraordinar\ fluiditate, jongl`nd
pur [i simplu cu o gam\ interpretativ\ echivalent\ cu o lec]ie de teatru.
Ofelia Popii [i-a asumat
[apte personaje `ntr-un
singur spectacol
Nu `nt`mpl\tor, cel de-al doilea exemplu ales e al unei actri]e. Mai t`n\r\
dec`t Iure[, dar cu o fi[\ de crea]ie nu
mai pu]in impresionant\, Ofelia Popii
de la Teatrul Na]ional „Radu Stanca“
Sibiu are toate motivele s\ fie invidiat\, pozitiv, de colegele de breasl\ care aspir\ la izb`nd\ artistic\. Roluri de
calibru (Mefisto, `n Faust, Lulu `n Lulu, Ofelia, `n Hamlet, Mi]a Baston `n
D’ale carnavalului), `n spectacole
semnate de Silviu Purc\rete, Andrei {erban, Radu Nica, Mihai M\niu]iu, Tompa Gabor i-au adus aplauze, laude de
pres\ [i distinc]ii at`t acas\, c`t [i `n
str\in\tate. ~n Felii de Lia Bugnar, [i-a
asumat toate cele [apte personaje feminine. ~ntì, `ntr-un spectacol-lectur\
la festivalul sibian, apoi `ntr-o formul\ scenic\ `n care a str\lucit din nou.
Fiind, pe r`nd, dar de mai multe ori,
toate femeile din via]a unui politician
bogat. Domnul e doar pretextul, c\ci
rolurile `ntruchipate au leg\tur\ cu decesul s\u. Cu fascinanta ei putere de
metamorfozare, probat\ deja `n Mefisto, Ofelia Popii e menajera de condi]ie simpl\, eleganta so]ie, adolescenta dependent\ de halucinogene, mama soacr\, o pedichiurist\, o doctori]\
[i o t`n\r\ din Nigeria. Limbaj corporal,
modula]ii vocale, schimb\ri de mimic\
[i postur\ constituie mijloacele prin care actri]a surprinde publicul `n seria de
`ncarn\ri c\rora le face fa]\ perfect,
demonstr`nd c\ practic nu exist\ rol pe
care nu l-ar putea sus]ine. Dac\ e nevoie, iat\, chiar mai multe odat\!
15 «
slow/fast food
VOI N-A}I ~NTREBAT
f\r\ zah\r V| R|SPUNDE
BOBI
Veste bun\
fulgii poart\
Lumin\. Aplauze. Un recuziter arunc\ energic penele dintr-o
o pern\.
Artistul prive[te blajin [i bag\ u[urel
m`na pe sub fusta chitarei. Primii
fulgi de muzic\ au `nceput s\ cad\,
inclu[i fiind `n pre]ul biletului:
„Sloboaz\-ne, gazd\-n tind\
C\-i om\tul p`n’ la grind\
{i o vreme viforoas\ zong zong
zong, zong zong zong“.
Pl\cut impresionat de forma cald\
[i festiv\ pe care o poate lua verbul
„a slobozi“, Iosif z`mbea [i d\dea agale din cap, a[a cum ì st\ bine unui
spectator din r`ndul doi. La dou\
locuri distan]\ z`mbea Maria, iar
`ntre ei sta bine `nfipt\ soacra lui [i
mama ei, `n persoana doamnei Ana.
„Sloboaz\-ne, gazd\-n cas\
C\ de-om sta mai mult afar\
Ni-i afla la prim\var\ zong zong
zong, zong zong zong.“
{i Iosif `ncepu s\ simt\ infla]ia de slobozeal\ `n privirea `ncruntat\ a doamnei Ana, pe care `ncerc\ s\ o consoleze cu defini]ii nevinovate, cea mai
neinspirat\ fiind cea `n care a ad`ncit
mai mult misterul, zic`nd c\ „a slobozi“ `nseamn\ „a da drumul `n\untru“.
Noroc cu vocea din spate care a
schimbat subiectul.
— Iosif, tu e[ti?
— Da, dar cine m\...
— Ssst, nu te `ntoarce, doar ascult\ ce am de spus.
— Bine, dar cum s\...
— Ai `ncredere `n mine, Iosif, c\
s`nt trimis de sus. Fii anten\, Maria,
nevasta ta, va na[te un copil.
— H\!? Maria, un copil, b\i tu e[ti...
— Nu te `ntoarce, am zis! Tu ai o
menire important\ `n aceast\ via]\. O
s\ cre[ti copilul \sta ca pe copilul t\u.
„Deschideuuuuuuuuuu [acre[ tineeeeeee!
Deschideuuuuuuuuuu [acre[ tineeeeeee!
C-am z`nit [iiii noila ti ineee
Lamul ]animul ]anicu bineeeee!“
— Ba uite c\ n-o s\ cresc nimic.
Eu cu Maria ne-am hot\r`t s\ nu
vrem copii [i a[a r\m`ne. Punct. Ce-]i
veni, omule, s\ spui una ca asta? {i
mai zici c\ e[ti trimis de s... hiiii, stai
stai stai! Doamne, nu se poate! S\
nu spui c\ e[ti `nger. Ba e[ti, nu-i
a[a? {i Maria va na[te... pe...
— Alo, ce tot `ndrugi tu acolo?
Tu nu pricepi nimic. S`nt trimis de
sus, `n]elegi, de la firm\. ~l [tii pe
dom’ Teodoriu, directorul.
— Da, \la mai sl\bu], a[a.
— Ei, dom’ Teodoriu [i cu Maria
au o aventur\. Ssssst, ce tresari a[a?
M\ la[i s\ termin sau nu? ~n mod
normal nu ai fi aflat `n veci, a[a cum
nu ai aflat nici de ceilal]i. Dar
Mirabela de la marketing vrea s\-l
sape ca s\-i ia locul, `n]elegi? Ea m-a
trimis aici.
— Cum, b\i, Maria? E[ti sigur c\
e Maria?
„...a ...a ...aaa na[te pe Mesia“
— Da, normal c\ s`nt sigur, [tie
toat\ firma.
— {i de unde [ti]i voi, m\ rog,
c\ e gravid\?
— P\i azi diminea]\ a vomitat `n
birou. ~]i dai seama c\ b`rfa circul\
repede.
„Busuioc verde pe mas\,
R\mì, gazd\, s\n\toas\!“
Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.
Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu
„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\
cu „Ziarul de Ia[i“.
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP
266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:
0232/ 214111
Senior editor:
Lucian Dan Teodorovici
Redactor-[[ef:
George Onofrei
Redactor-[[ef adjunct:
Anca Baraboi
Secretar general de redac]ie:
Florin Iorga
Rubrici permanente:
Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),
Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu Pavel
Gheo, Veronica D. Niculescu,
Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.
Carte:
Doris Mironescu, C. Rogozanu,
Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu
Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,
Bogdan Romaniuc.
Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.
Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.
Caricatur\:
Lucian Amarii (Jup).
Grafic\:
Ion Barbu.
TV:
Alex Savitescu.
Actualitate:
R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu,
Elena Vl\d\reanu.
Publicitate: tel. 0232/ 252294
Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.
Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112
Abonamente: tel. 0232/214100
Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru
3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei
(690.000) pentru 12 luni
Tipar: Print Multicolor
Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »
Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\
» 16
fast food
EN}ICLOPEDIA
ENCARTA
Luiza VASILIU
Tilda
Tilda, nu Tlinda (ca-n
n Dan Coman). Tilda de la Ma-tilda, Katheline Mathilda Swinton – Swinton fiind una dintre cele mai vechi [i
mai puternice familii din Sco]ia,
descendent\ a regelui sco]ian
Robert the Bruce. „Fanii ar putea
chiar s\ cread\ c\ Tilda Swinton, la
fel ca Orlando al Virginiei Woolf, a
supravie]uit de sute de ani, schimb`ndu-[i sexul, domnind asupra
Sco]iei, invent`nd tancuri [i televiziuni, comand`nd batalioanele [i
box office-ul. Pe Planeta Swinton,
totul pare posibil.“ Asta scrie
Catherine Mayer `n cel mai nou
num\r din „Time“, dup\ ce poveste[te cum doi dintre str\str\str\etc.bunicii Tildei s-au ocupat de
inven]ii extraordinare [i, pe-atunci,
nefire[ti. Tilda tot nefireasc\ a r\mas, ca [i cum, renun]`nd la Ma-ul
din Mathilda, ar fi dat la o parte
tot `nveli[ul de banal [i p\m`ntean
care ne face s\ ne recunoa[tem
`ntre noi. Tilda e un animal cum
nu s-a mai v\zut pe-aici, „o siren\“
(Tim Roth), „o creatur\ uimitoare“
(Jim Jarmush – `n urm\torul lui
film, Tilda o s\ fie vampir). Aerian\, prelung\, androgin\, f\r\
v`rst\, cu ochi care te bag\-n
boale, pun`ndu-i `n `ncurc\tur\ pe
comentatorii de mod\ de fiecare
dat\ c`nd apare pe covorul ro[u (a[
vrea s\ se consemneze c\ singura
rochie pe care mi-o doresc mai mult
dec`t un bilet la Tom Waits e-o rochie purtat\ de Tilda, un curcubeu
pastelat care coboar\ p`n\ la glezne [i are buzunare translucide),
derut`nd critica de film cu (aproape) fiecare rol. Dup\ ce-a terminat
liceul, a plecat doi ani voluntar\ `n
Africa („ce que je voudrais faire si
j’avais quatre dromadaires“ sau
dac\ n-ar trebui s\-mi fac o mie de
vaccinuri), apoi s-a `ntors la Cambridge, a intrat `n trupa de teatru [i
a ajuns la Royal Shakespeare Company, unde nu s-a sim]it niciodat\
bine, pentru c\ ei ì plac „music
hall-ul, muzica live, participarea
publicului“. A `nceput s\ joace `n
filme, s\ fac\ festivaluri, s\ umble
cu un cinematograf ambulant prin
Sco]ia [i s\-i fac\ pe copii s\ le
plac\ cinema-ul. Dac\-i scrii un
mail, prime[ti urm\torul r\spuns:
„Bun\ ziua, s`nt plecat\ p`n\ pe
01.01.2070 [i nu v\ pot citi
mesajul“. De aceea i-am scris nu
un mail, ci o `ntreag\ En]iclopedie.
UN FILM
DE V|ZUT
Iulia Blaga: „Moneyball e un film de v\zut, dar nu v\ a[tepta]i la
mari minuni. Totu[i, cheia lui st\ `n lucrurile discrete: te duci pentru
Brad Pitt [i descoperi un actor durduliu care joac\ la fine]uri; te duci
pentru baseball [i dai peste o poveste despre via]a oricui“.
La fine]uri
Filmele despre baseball
mi se par la fel de u[or de
`n]eles ca filmele despre
tranzac]ii financiare. La
Wall Street a[ fi avut nevoie de un al doilea r`nd
de traducere, dar la filmele cu baseball prefer
s\ nu m\ intereseze de
ce alearg\ sportivii pe
teren. Dac\ nici vou\ nu
v\ pas\ care s`nt regulile
`n baseball `nseamn\ c\
pute]i vedea Moneyball:
Arta de a `nvinge pentru
c\ filmul lui Bennett Miller
nu e despre baseball. Adic\ nu e un film `n linia
lui Bull Durham . Asta e
interesant.
Cei doi scenari[ti – Steven Zaillian
ndlerr [i A(care a scris Lista lui Schin
waken
nin
ngs) [i Aaron Sorkin ( Re]eaua de socializarre) au adaptat carneytea lui Michael Lewis, Mon
ball: The Arrt of Win
nnin
ng an
n
Un
nfairr Gam
me, c\ut`nd ceva mult mai universal [i
mai palpabil `n spatele
baseball-u
ului. Acest lucru era probabil vizibil
din carte, dar pe ecran
disputa dintre intui]ie
[i g`ndirea rece, empiric\ e mult mai c\rnoas\.
Inspirat din realitate,
filmul ne `ntoarce `n anul
2001, c`nd pre[edintele
echipei Oackland Athletics, Billy Beane, decide s\-[i refac\ echipa (trei juc\tori
de baz\ plecaser\ la bani mai
mul]i) folosind
predic]iile unui
t`n\r tehnician
[colit la Yale. Predic]iile fac obiectul sabermetricii (nu [tiu dac\ exist\ cuv`ntul `n român\, neexist`nd nici baseball-ul, dar `n englez\ e „sabermetrics“). Nu m\ `ntreba]i chestii prea
grele. Pe scurt, e vorba despre prelucrarea empiric\, statistic\ a performan]elor sportivilor `n func]ie de anumi]i parametri. Nu e o `nt`mplare
c\ filmul a fost f\cut taman acum, `n
plin\ criz\. ~n 2001, c`nd – ca [i acum,
dar la scar\ mai mic\ – sportul `nsemna sume uria[e de bani mutate de colo-colo, Billy Beane reu[e[te s\ `ncropeasc\ o echip\ cu care s\ salte `n clasament, dar f\r\ s\ cheltuiasc\ banii
mul]i pe care oricum nu i-ar fi avut.
Ideea cu care vine t`n\rul trecut pe la
Yale, Peter Brand (`n realitate acesta are
alt nume), a fost de a folosi juc\tori
intra]i `ntr-un con de umbr\ [i care puteau fi achizi]iona]i pe bani mai pu]ini,
iar unii trecu]i pe alte posturi dec`t cele pe care se lansaser\. Ce e interesant
la film e cum reu[e[te s\ treac\ `n spatele decorului [i s\ se refere la chestii
general-umane. Nu at`t la chibzuin]\ &
cump\tare, c`t la ecua]ia delicat\ dintre
[ans\ [i alegere de destin. Cum alegi ce
e mai bine pentru tine? ~n c`t timp se
amortizeaz\ o decizie proast\? C`t de
important\
e intui]ia `n luarea unei decizii importante? Cu acest gen de `ntreb\ri
ie[im din sal\, pentru c\ filmul – a[a
cum trebuie s-o fac\ un film de[tept –
nu ne ofer\ [i r\spunsurile.
Brad Pitt [i egoul umflat
`ntr-un tricou cu mu[chi
Acuma, Moneyball nu e la fel de de[tept [i de rotund ca Re]eaua de socializare, dar va avea poate (cel pu]in) o
nominalizare la Oscarul pentru scenariu-adaptare. Eu mi-a[ dori
[i una pentru Jonah
Hill, `n rol secundar
masculin. Distribuindu-l pe Brad Pitt
`n rolul principal,
Bennett Miller a avut intui]ie bun\,
dar nu [i m`n\ la fel
de ferm\. Ai senza]ia c\
Pitt a fost l\sat
s\ joace
FILM
Iulia BLAGA
cum a vrut (ca r\splat\ c\ a acceptat rolul), iar uneori str\dania de a-l copia
pe Marlon Brando (uita]i-v\ cum `[i
trece limba prin spatele din]ilor de jos)
e sup\r\toare spre enervant\. Unul era
Brad Pitt `n Babel sau `n Burn After Reading, [i altul e aici – un ego umflat `ntr-un tricou cu mu[chi, chiar dac\ un
b\rbat la care te ui]i `n continuare cu
gura c\scat\. Nu pot uita ce a spus (sau
ce bine a tradus cine a tradus) Dustin
Hoffman despre Brad Pitt: „~n preajma lui to]i ne sim]im ca ni[te cepe“.
Partenerul lui Pitt, mai pu]in cunoscutul Jonah Hill (`n rolul lui Peter
Brand), e `ns\ mult mai interesant.
Seam\n\ cu Humpty-Dumpty din recentul film `n 3D Motanul `nc\l]at,
dar joac\ infinit mai nuan]at dec`t so]ul
Angelinei pentru c\ nu face nici un efort s\ ias\ `n eviden]\ [i lucreaz\ cu
motorul redus aproape de zero. Oricum
iese `n eviden]\. E un t`n\r supraponderal (`n fotografiile de la lansarea filmului are cu cel pu]in 15 kg mai pu]in;
nu-mi spune]i c\ s-a `ngr\[at special
pentru rol!) [i e cu at`t mai timid cu c`t respir\ acela[i aer cu tehnicienii lui Beane
care l-ar str`nge de g`t. Foarte bun e, de[i
apare mai pu]in, Philip Seymour Hoffman – `n rolul antrenorului (cu o burt\
de antrenor creat\ special pentru film).
{i mai pu]in apar Robin Wright, `n rolul
fostei so]ii a lui Beane, [i Spike Jonze,
`n postura noului so] al acesteia.
Moneyball e un film de v\zut, dar nu
v\ a[tepta]i la mari minuni. Totu[i, cheia lui st\ `n lucrurile discrete: te duci
pentru Brad Pitt [i descoperi un actor
durduliu care joac\ la fine]uri; te duci
pentru baseball [i dai peste o poveste
despre via]a oricui. Faptul c\ r\mì cu
senza]ia c\ filmul ]i-a dat material la care
te po]i g`ndi singur [i c\ nu s-a epuizat
`n momentul vizion\rii e deja suficient.
Moneyball: Arta de a `nvinge/Moneyball.
Regia: Bennett Miller. Cu: Brad Pitt,
Jonah Hill, Philip Seymour Hoffman,
Robin Wright

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Transcription

Similar documents

28.02.2012

SDC 300 - Suplimentul de Cultura

Programe TV

Lucian Blaga - Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj

volumul I

trident poseidon 2015 trident poseidon 2015

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

La TVR ruleaz\ telenovela „Cultural“

187-1 - Revista Tribuna

Arta ca dar - Suplimentul de Cultura

despre Mircea Nedelciu