Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Transcription

„Suplimentul de cultur\“ [i Libr\riile „C\rture[ti“ v\ recomand\
c\r]i, filme [i muzic\ pentru vacan]a dumneavoastr\.
VAR|
CULTURAL|
PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA
»
Citi]i ~N » PAGINA 14
APARE S~MB|TA
»
WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO
SECRETUL
ADRIANEI
Un roman pentru
Leonard Cohen
Adriana Babe]i
A[ avea chiar acum, c`nd intr\m
de tot `n vacan]\, c`teva subiecte
dolofane pentru Secretul..., adic\
vreo opt micro- [i mega-motive
de bucurie adunate s\pt\m`na
trecut\.
1,5
LEI
NR. 237 » 18 – 24 iulie 2009 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]
~N » PAGINA 10
Ministerul Culturii
`n „Era Sup\r\cio[ilor“.
6 luni de mandat
MAI 2009
IANUARIE 2009
» Ministerul Culturii nu
» Fondurile alocate
proiectelor culturale,
`njum\t\]ite fa]\ de 2008.
VARUJAN VOSGANIAN:
„Fiecare familie
are o Carte a
[oaptelor “
„S\ [ti]i `ns\ c\ aceast\ Carte a [oaptelor
nu este numai o carte despre armenii din
România. Este [i o carte despre românii
din România. Despre toat\ c\utarea
zadarnic\ de sine din acel secol XX, care
s-a n\scut b\tr`n, ca Benjamin Button al
lui Scott Fitzgerald.“
Citi]i interviul realizat
de Elena Vl\d\reanu
~N » PAGINILE 8-9
A venit
vacan]a mare
„Suplimentul de cultur\“
intr\ odat\ cu acest num\r
`n vacan]a de var\.
Urm\toarea edi]ie a
revistei va ap\rea pe 29
august. La bun\ recitire!
APRILIE 2009
» Bugetul stabilit ini]ial la
1,2 miliarde de lei este
mai mic cu 28 de milioane
`n urma rectific\rii
bugetare.
dispune, anul acesta, de
bani pentru dotarea bibliotecilor cu c\r]i. „Este o
s\r\cie lucie“, spune
Paleologu.
MAI 2009
» Ministerul Culturii nu va
mai finan]a, anul acesta,
programul „Promocult
2009“.
IUNIE 2009
» Theodor Paleologu declar\
c\ ar demisiona cu pl\cere
din func]ie, chiar mìne,
dac\ i s-ar cere acest lucru.
Dup\ ce c`]iva ani am auzit refrenul „acum s`nt bani pentru
cultur\“, a venit criza. Care a l\sat f\r\ finan]are programele
de achizi]ie de carte pentru bibliotecile publice, a redus
consistent fondurile pentru programele de finan]are a
proiectelor culturale. De cur`nd, `ntr-o [edin]\ de Guvern la
care [i ministrul participa, cinematografia a fost privat\ de banii
care veneau oricum cu ]`rìta de la cazinouri [i Loteria Na]ional\.
~n acest climat de-a dreptul sup\r\cios , ministrului Theodor
Paleologu i s-ar putea repro[a destule. Colaboratorii „Suplimentului
de cultur\“ au f\cut un inventar al acestora.
Texte de R. Chiru]\, Iulia Blaga [i Constantin Vic\ ~N » PAGINILE 3-4
PERSPECTIVE
editorial
Radu Pavel Gheo: „Cum se zice, tot r\ul spre bine. A[tept
m\rea]a clip\ c`nd `ntreaga Românie urban\ va fi format\ din
doctori `n [tiin]e. {i Europa odat\ cu noi“.
CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:
Cea mai mare ]eap\
Lucian Dan Teodorovici
Am urm\rit cu aten]ie comentariile ulterioare demisiei Monic\i Iacob-Ridzi. Mai exact, comentariile survenite `n urma declara]iilor
lui Traian B\sescu privitoare la
acest caz. Pre[edintele României
a reu[it o nou\ lovitur\ de maestru. ~n special prin dou\ accente puse acolo unde a sim]it domnia
sa c\ trebuie puse. Mai `ntì, vorbind despre o criz\ „moral\“ `n
care ne-am afla. Apoi, `ntr-un limbaj aproape colocvial, exprim`ndu-[i `ngrijorarea cu privire la
democra]ia noastr\: „Oameni buni,
s\ nu ne juc\m cu democra]ia“.
Sigur, mai toat\ presa s-a revoltat sau, `n alte cazuri, s-a ofuscat v\z`nd c\ [eful statului a
`ntors scandalul, ca de obicei, `mpotriva trusturilor media. Dar am
auzit [i citit nenum\rate comentarii ale unor jurnali[ti pornite
tocmai de la cele dou\ „accente“
sus-pomenite. C\, vezi Doamne,
Traian B\sescu ar fi recunoscut `n
fine criza moral\ `n care s-ar afla
clasa politic\ adus\ de el la putere
[i c\, mai mult, ar admite impasul democratic `n care ne-am afla,
tot ca urmare a acestui scandal
Ridzi care ne-a dezv\luit ni[te dedesubturi teribile.
Problema e c\ astea s`nt interpret\ri ridicole, complet decontextualizate. ~n fapt, c`nd se `ngrijora de mama focului pentru biata
noastr\ democra]ie, domnul B\sescu spunea `n clar, ca s\ nu existe nici un dubiu, urm\toarele:
„Oameni buni, ave]i grij\ ce face]i cu democra]ia. Este un act de
tip Ana Pauker. C`nd am v\zut
sentin]ele care erau citite de o [ef\ de comisie, [i nu de un judec\tor, am avut senza]ia c\ s-a `ntors vremea Anei Pauker“. {efa de
comisie care-l trimitea c\tre imaginea Anei Pauker nu era vreo
reprezentant\ a p\r]ii de clas\
politic\ „bun\, curat\ [i dreapt\“
adus\ de pre[edinte la putere, ci
B\sescu a luat-o r\u de tot pe ar\tur\.
» Traian
At`t de r\u, `nc`t e evident c\ nimic nu-l mai
poate readuce cu picioarele pe p\m`nt. Patron`nd un sistem politic g\unos, incompetent [i
corupt, neav`nd `mpotriva c\rei opozi]ii reale
s\ mai lupte, neg\sind cai de b\taie `n
propriile structuri, devine pe zi ce trece tot
mai penibil `n calitatea sa de r\zboinic al
unei lumini pe care n-o mai vede nimeni.
era liberala Alina Gorghiu. Astfel
c\ democra]ia cu care ne juc\m noi,
oamenii buni, e `n pericol nu din
pricina acestei Ridzi [i a acoli]ilor ei, nu din pricina unei puteri
care deja se arat\ ca fiind printre
cele mai corupte, mai ur`te de dup\ ’90, ci din pricina celor care
au `ndr\znit s\ ancheteze mizeriile patronate de pre[edinte [i de
partea lui „bun\“ de clas\ politic\. Ne-am `n]eles?
Dac\ nu ne-am `n]eles, s\ ne `n]elegem mai bine v\z`nd modul
TEO
ROMÂNII E DE{TEP}I:
`n care „a l\sat-o din m`n\“, cum
s-au gr\bit aceia[i jurnali[ti s\ constate, pre[edintele pe Monica Ridzi.
Modul `n care a „sacrificat-o“ domnia sa. {i ne `ntoarcem la primul
accent. Criz\ moral\ deci. Cine e `n
aceast\ criz\ moral\? Ministrul
care a deturnat sutele de mii de
euro? Guvernul sub umbrela c\ruia s-a petrecut aceast\ deturnare? O candidat\ independent\,
purt`nd nume preziden]ial, spre
campania c\reia unele indicii spun
c\ s-au dus banii? Ei, a[! Hai s\
&
vedem, `n]eleg`ndu-l cu adev\rat
pe Traian B\sescu: „Este vorba de
o b\t\lie teribil\ pentru banii publici dus\ de mass-media [i oameni politici slabi, care pun la dispozi]ia mass-media bani publici.
(...) Mul]i mini[tri au trecut pe
aici `n mandatul meu, dar acum
este rezultatul unei crize morale.
Este cea mai ur`t\ motiva]ie a vreunei remanieri. Cazul Ridzi este
doar v`rful aisbergului“ (sublinierile `mi apar]in).
Ar trebui cumva noi s\ `n]elegem de-aici c\ avem o problem\
cu clasa politic\ actual\? Ar trebui,
mai mult, s\ ne `nchipuim c\ dac\ Ridzi e doar v`rf de aisberg,
domnul B\sescu a vrut s\ zic\ de
fapt c\ exist\ mai jos, „sub nivelul m\rii“, al]i [i al]i politicieni
corup]i, alte jocuri de interese ale
lor [.a.m.d.? Asta doar dac\ ]inem
cu tot dinadinsul s\ ne exprim\m
naivitatea. Pentru c\, din `ntregul
discurs, se `n]elege clar ce a vrut
de fapt pre[edintele s\ spun\. ~n
traducere liber\, cam a[a ceva:
l\sa]i voi atacurile `mpotriva unui
om care a dovedit doar o mic\ sl\biciune (nicidecum nefiind vorba
de un rechin adev\rat, de un corupt, de un sistem a[ijderea etc.),
concentra]i-v\ la ce e sub v`rf. Iar
sub acest v`rf numit Monica Ridzi
vom descoperi doar „murd\ria“
presei, ne spune Traian B\sescu.
Aici e criza moral\, `n pres\! Aici
s`nt tic\lo[iile, aici e pericolul la
adresa democra]iei, aici e dezastrul României! ~n rest, un sistem
politic minunat, `n care, da, e adev\rat, mai s`nt [i unul-doi-poate
trei politicieni slabi. Slabi, dar nevinova]i `n fond. Ame]i]i, s\racii,
de par[ivenia unei prese hulpave,
care vrea s\ distrug\ ]ara.
Traian B\sescu a luat-o r\u de
tot pe ar\tur\. At`t de r\u, `nc`t e
evident c\ nimic nu-l mai poate
readuce cu picioarele pe p\m`nt.
Patron`nd un sistem politic g\unos, incompetent [i corupt, neav`nd `mpotriva c\rei opozi]ii reale s\ mai lupte, neg\sind cai de
b\taie `n propriile structuri, devine pe zi ce trece tot mai penibil `n calitatea sa de r\zboinic al
unei lumini pe care n-o mai vede
nimeni. {i `n care, se dovede[te
acum, nici m\car el n-a crezut
niciodat\. Traian B\sescu reprezint\ astfel, la nivelul de v`rf al
politicii române[ti, cea mai mare
dezam\gire creat\ unor oameni
care chiar au crezut, prin 2004,
c\ lumea politic\ autohton\ poate fi mai bun\.
GHEO
SUPLIMENTUL LUI JUP
{coal\ ca pe vremuri (II)
Radu Pavel Gheo
S\pt\m`na trecut\ scriam despre nivelul
sc\zut al preg\tirii academice din zilele
noastre [i m\ pl`ngeam, b\tr`ne[te, c\
„nu se mai face [coal\ ca pe vremuri”,
c`nd exista o selec]ie dur\, datorit\ (sau
din pricina?) unui examen de admitere
complex, cu locuri limitate [i deloc numeroase. E drept c\ a[a stau lucrurile, chiar
dac\ e o realitate u[or nepl\cut\, numai
c\ lucrurile s`nt un pic mai complicate.
~n primul r`nd, dezavantajele sus-amintite s`nt compensate, cel pu]in par]ial,
de un avantaj evident: o mare cantitate
de poten]iali [omeri este retras\ de pe
pia]a muncii, unde ar fi creat presiune
social\, [i este inclus\ `ntr-un program
de instruire de nivel superior, unde,
l\s`nd la o parte compara]iile cu trecutul, vor asimila cuno[tin]e noi [i se vor
preg\ti mai bine pentru o carier\ viitoare – oricum, mai bine dec`t ar fi f\cut-o dac\ ar fi stat pur [i simplu `n
[omaj. Apoi, cei 45, 50 sau 100 de
„ale[i”, care ar fi promovat examenul de
admitere de odinioar\, s`nt [i ei acolo, `n
universitate. Nu au fost exclu[i, nu s-au
pierdut, ci se preg\tesc [i ei al\turi de
colegii lor, iar dac\ s`nt `ntr-adev\r o
elit\ a elitei universitare, ei se vor afirma
pe parcursul facult\]ii, la masterate, doctorate sau mai t`rziu, pe pia]a muncii,
unde exist\ concuren]\ real\ (sau ar trebui s\ existe, numai c\ asta e cu totul
alt\ poveste).
Mai exist\ `ns\ [i o alt\ problem\,
una mai greu de ignorat: nivelul de preg\tire oferit `n facultate a sc\zut inevitabil – [i nu din vina profesorilor. Odinioar\ facultatea dura patru sau cinci ani.
Genera]ia mea, care trebuia s\ fac\ patru ani de studiu, a f\cut p`n\ la urm\
cinci, dar asta se explic\ [i prin faptul c\
programa conceput\ ini]ial pe patru ani
presupunea [ase zile de cursuri [i un total de vreo 45 de ore pe s\pt\m`n\.
Acum anul sau anii lips\ vor fi compensa]i de masterat, care `ns\ va implica al
patrulea [i al cincilea an de studii superioare, nu al [aselea, cum se `nt`mpl\ cu
genera]iile anterioare.
~n plus, num\rul redus de studen]i de
odinioar\ le permitea profesorilor s\ `[i
concentreze mai mult aten]ia pe fiecare
student `n parte. La Litere, de exemplu,
av`nd o grup\ de cincisprezece studen]i
[i vreo treizeci de s\pt\m`ni de cursuri,
fiecare student era obligat s\ redacteze
[i s\ sus]in\ c`te o lucrare de seminar la
fiecare materie important\, fiind apoi evaluat, corectat [i `ndrumat de profesor.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 237 » 18 – 24 iulie 2009
Fiecare student, la fiecare seminar, beneficia vreme de o or\ sau dou\ de aten]ia
deplin\ a colegilor [i a profesorului. Era
stresant [i obositor, dar extrem de util: de
la normele de redactare a unei lucr\ri [tiin]ifice p`n\ la regulile de construc]ie a argumenta]iei [i modul de utilizare a bibliografiei, totul se `nv\]a atunci, pe propria
piele. Acum, c`nd o sal\ de curs e ne`nc\p\toare, oric\rui profesor i-ar fi greu p`n\
[i s\ re]in\ numele tuturor studen]ilor, darmite s\ [i lucreze cu fiecare `n parte. {i
nu [tiu cum s-ar putea remedia situa]ia.
Dar poate c\ nici nu e nevoie. Mi se
pare c\ asist\m la ceea ce s-ar putea numi „democratizarea educa]iei superioare”. A existat o epoc\ `n care cei care
[tiau s\ scrie [i s\ citeasc\ reprezentau
elita unei comunit\]i. Apoi, `n perioada
interbelic\, un absolvent de liceu cu bacalaureat era o raritate – [i, desigur, era
mult mai preg\tit dec`t absolventul
mediu de liceu din ziua de azi. Acum
aproape oricine are posibilitatea s\ termine o facultate. Poate c\, dintr-un anumit punct de vedere, e mai r\u. Dar dintr-un alt punct de vedere, e [i mai bine.
Cum se zice, tot r\ul spre bine. A[tept
m\rea]a clip\ c`nd `ntreaga Românie urban\ va fi format\ din doctori `n [tiin]e.
{i Europa odat\ cu noi.
www.supliment.polirom.ro
NON{ALAN}|
R. Chiru]\: „Cea mai important\ [tire pe care am citit-o `n pres\
a fost c\ transport\ `n co[ul bicicletei sale geanta Gucci de
2.000 de euro. Iar «pe surse», c\ a plecat la mas\ `n timp ce un
grup de sindicali[ti `[i striga foamea `n fa]a ministerului“.
3«
dosar
Ministerul Culturii
`n „Era Sup\r\cio[ilor“.
6 luni de mandat
S\ tot fi trecut mai bine de o lun\ de c`nd ministrul
Culturii, Theodor Paleologu, [i-a lansat volumul de
publicistic\ Era sup\r\cio[ilor. Asemenea fostului
ministru, Adrian Iorgulescu, [i domnul Paleologu este
publicist. Semneaz\ texte, se mir\ continuu de ]ara `n
care tr\im, [i-ar dori, la r`ndu-i, s\ aib\ buget mai
mare de p\storit. Dup\ ce c`]iva ani am auzit refrenul
„acum s`nt bani pentru cultur\“, a venit criza. Care a
l\sat f\r\ finan]are programele de achizi]ie de carte
pentru bibliotecile publice, a redus consistent fondurile
pentru programele de finan]are a proiectelor culturale.
De cur`nd, `ntr-o [edin]\ de Guvern la care [i ministrul
participa, cinematografia a fost privat\ de banii care
veneau oricum cu ]`rìta de la cazinouri [i Loteria
Na]ional\. ~n acest climat de-a dreptul sup\r\cios,
Theodor Paleologu a avut grij\ ca apari]iile sale publice
s\ fie dese, s\ arunce penibilul asupra Academiei
Române pentru c\ nu acord\ mai mult\ aten]ie
termenilor „plea[c\“ [i „cacarisire“, s\ bea ]uic\ al\turi
de pre[edintele B\sescu la s\rb\torile ovinelor, s\ joace
la Zilele ora[ului Pa[cani sau s\
vin\ cu bicicleta s\ vad\
incendiul. Bref, ce-am putea
s\-i repro[\m?
O CRONOLOGIE
Ianuarie 2009
» Fondurile alocate, anul acesta,
proiectelor culturale [i cultelor
reprezint\ doar jum\tate din
cele de care s-a beneficiat `n
2008. Comparativ cu anul
2008, c`nd proiectele culturale au primit 42 de milioane
de lei, anul acesta s-au alocat
doar 22 de milioane de lei, `n
vreme ce cultele vor primi
aproape jum\tate din suma
de 270 de milioane de lei, de
care au beneficiat anul trecut.
„Trebuie s\ cunosc, `n calitate de ministru, toate
p\rerile din domeniu, pentru
c\ am fost, `n ultima vreme,
destinatarul mai multor
scrisori deschise“, a ad\ugat
Paleologu, cu referire la
„peti]iile“ pe care le-a primit
din partea cinea[tilor nemul]umi]i, `n principal, de concursul Centrului Na]ional al
Cinematografiei pentru
proiecte cinematografice [i
de atribuirea fondurilor destinate festivalurilor de film.
Martie 2009
Mai 2009
» Institu]iile de cultur\ vor fi
» Ministerul Culturii nu dis-
dotate cu containere de
colectare a surselor de iluminat uzate.
Aprilie 2009
» Bugetul pe 2009 al Ministerului Culturii, Cultelor [i Patrimoniului Na]ional, stabilit
ini]ial la 1,2 miliarde de lei,
este mai mic cu 28 de milioane `n urma rectific\rii
bugetare, a precizat ministrul
de resort. Ministrul Culturii a
l\sat s\ se `n]eleag\ faptul c\,
pentru proiectele care ar urma s\ beneficieze de fonduri
total insuficiente, se ia `n calcul inclusiv varianta ca ele s\
nu mai fie organizate anul
acesta. Potrivit ministrului
Culturii, Festivalul
Interna]ional „George Enescu“ nu va fi afectat de
rectificare.
» Paleologu s-a `nt`lnit cu cinea[tii pentru a g\si solu]ii la
problemele filmului românesc.
pune, anul acesta, de bani
pentru dotarea bibliotecilor
cu c\r]i. „Aceasta este
situa]ia `n care ne afl\m la
momentul actual. Este o
s\r\cie lucie, care nu ne permite nici m\car s\ cump\r\m
ap\ plat\ pentru angaja]ii
ministerului“, a precizat secretarul general al Ministerului Culturii, Mircea Staicu.
Achizi]ia de c\r]i la nivel
na]ional nu va fi `ns\ compromis\ `n totalitate, `n condi]iile `n care, potrivit Ministerului Culturii, Loteria
Na]ional\ trebuie s\ pun\ la
dispozi]ie `n acest scop, anual, 0,4% din profit. Bugetul
de criz\ din 2009 va afecta [i
teatrele [i muzeele, care,
spun reprezentan]ii ministerului, vor trebui „s\-[i mai reduc\ din preten]ii“. Tot din
pricina crizei de fonduri, Ministerul Culturii nu va mai finan]a, anul acesta, programul „Promocult 2009“.
O juc\rie
prea
mare
pentru
Paleologu
R\zvan Chiru]\
Ministrul Culturii Adrian Iorgulescu organiza, la `nceputul
fiec\rui an din mandatul s\u, c`te o conferin]\ de pres\ `n
care anun]a proiectele m\re]e pe care urma s\ le `ntreprind\ `n lunile de dup\. Mall cultural la Sala Palatului,
terminarea [antierului la Biblioteca Na]ional\, c\mine
culturale `n multe, multe comune. Curgeau rùri de
bani dinspre Adrian Iorgulescu, iar domnia sa era m`ndru
de asta. At`ta doar c\ devenea tot mai amuzant s\ constat
c\ ministrul prezenta anual acelea[i [i acelea[i proiecte.
Mereu `n stadiu de `nceput. Re`nc\lzea ciorba o dat\ la
12 luni [i ne-o prezenta ca pe o m`ncare proasp\t g\tit\.
De[i ne p\c\lea la fiecare 12 luni cu sintagma „Cultura are bani“, Adrian Iorgulescu pare acum un administrator priceput `n compara]ie cu Theodor Paleologu. Cu
tot respectul pentru erudi]ia sa, acesta din urm\ arat\ mai
degrab\ ca un copil care a primit o juc\rie prea mare [i complicat\ pentru v`rsta sa fraged\. {i e aproape s\ o strice ori s\ o
piard\, pentru c\ nu o `n]elege.
P`n\ acum, nimic relevant nu a venit din partea domniei sale.
Cea mai important\ [tire pe care am citit-o `n pres\ a fost c\
transport\ `n co[ul bicicletei cu care merge la serviciu geanta sa
Gucci de 2.000 de euro. Iar „pe surse“, [tiu c\ a plecat non[alant
la mas\, `n timp ce un grup de sindicali[ti `[i striga foamea `n fa]a
ministerului.
Dar cel mai trist este c\ Theodor Paleologu, un om despre care
mul]i au sperat c\ va aduce prospe]ime [i o nou\ g`ndire la Ministerul Culturii, devine pe zi ce trece doar un alt politician d`mbovi]ean. Argumente `n sprijinul afirma]iei mele s`nt multe. ~n
primul r`nd, fiul lui Alexandru Paleologu s-a molipsit de meteahna
de a nu-[i respecta principiile. Iat\ ce declara pe blogul personal
`n 2008: „Ne aducem cu to]ii aminte de statul-PSD din perioada
2000-2004, c`nd practic orice opozi]ie fusese redus\ la t\cere. O
nou\ guvernare PSD ar folosi criza ca pretext pentru un clientelism `nc\ [i mai stra[nic, bazat de data asta pe critica ideologic\ a
«capitalismului de dreapta». Merge]i afar\ [i uita]i-v\ cum s-au `mp`nzit din nou str\zile cu steaguri, panouri [i pancarte ro[ii: este
imaginea exact\ a ceea ce se preg\te[te“ (Scrisoare c\tre liberali,
noiembrie 2008). Al\turi de cine guverneaz\ ministrul Culturii
acum?
Apoi ie[irea din noaptea incendiului de l`ng\ Biserica Armeneasc\ a fost tot una `n stil politicianist. Luminat de reflectoarele
televiziunilor, Theodor Paleologu a s\rit s\ certe pe to]i din jur
pentru cl\direa prea `nalt\ care ardea `n fa]a sa. A f\cut-o `ns\ ca
un om nepreg\tit, care nu [tia c\ [i Ministerul Culturii are o responsabilitate pentru povestea respectiv\. Tocmai de aceea,
primarul sectorului 2, de[i vinovat, l-a dominat [i a f\cut s\ par\
domnul ministru un copil cu o juc\rie prea mare. Una pe care
risc\ s\ o strice sau s\ o piard\.
»4
JUSTIFICARE
dosar
Ministrul
exprim\rii
spontane
Iulia Blaga: „Teama mea este c\ se va spune ceva de genul: «E
criz\. Ia, mai sub]ire cu filmele»“.
R\spunsul la criz\: Google
Constantin Vic\
Iulia Blaga
C`nd l-aam v\zut prima oar\ pe ministrul Theodor Paleologu, la
Festivalul de Film Ecologic de la Sinaia (la `nceputul anului), trebuie s\ recunosc c\ mi-a
a pl\cut. Mi s-a p\rut foarte simpatic.
Vorbea englez\ [i vorbea bine. Avea spirit de glum\, dar [i spirit
ecologic. Era altfel dec`t ceilal]i. Dar a trecut o jum\tate de an
`n care ministrul nu a f\cut pentru cinema nimic notabil. De
fapt, pe ministrul Paleologu cred c\ o s\-l ]in minte numai pentru butade [i pentru umorul s\u – nu [tiu c`t la sut\ voluntar,
dar mult mai uman [i mai viu dec`t al colegilor politicieni un[i
cu toate alifiile. C`nd situa]ia cinematografiei (prefer s\ m\ refer
la cinema) era destul de „cacarisit\“ (s\li de cinema pu]ine [i
proaste, privatizarea lor r\mas\ `n aer, concursul CNC contestat
din nou), dumnealui ie[ea la ramp\ cu declara]ii antologice –
cea cu „plea[ca“, cu „bugetul cacarisit“, conferin]e despre
plea[c\, declara]ii despre „porc\rii“ care se construiesc `n
vecin\tatea monumentelor. Nu mi-au displ\cut aceste ie[iri
publice, dar nici nu mi s-au p\rut suficiente.
Dup\ ce Cristian Mungiu, membru `ntr-una dintre comisiile
de jurizare de la concursul de finan]are organizat de Centrul
Na]ional al Cinematografiei, a ap\rut la ramp\ cu un cear[af de
lucruri care trebuiau, `n opinia sa, modificate, ministrul a organizat o dezbatere la sediul ministerului. Era prima la care asista
domnul Paleologu, dar cei din domeniu trecuser\ deja din 1990
`ncoace prin nenum\rate astfel de [edin]e. „S\-mi trimite]i pe
mail, eventual s\ marca]i cu alt\ culoare, pasajele din regulament pe care le-a]i dori modificate“, a spus acesta `ntr-una dintre frazele sale politicoase [i cred c\ sincere, dar m\ `ndoiesc c\
exista cineva `n sal\ care credea c\ se va schimba mare lucru.
Cred c\ Theodor Paleologu e mult prea bine-crescut, mult
prea educat [i mult prea moale pentru [mecherii de aici, care
n-au mam\, n-au tat\ c`nd vine vorba de propriile interese.
Cred c\ Theodor Paleologu e mai bun diplomat dec`t ministru,
[i poate c\ [i tactul [i bunul-sim], nu doar lipsa de pricepere [i
de timp, l-au `mpiedicat s\ fie mai categoric `n privin]a
cinematografiei.
Ultima sc\pare a avut-o `n luna iunie c`nd Guvernul a adoptat, sub nasul s\u, Ordonan]a de Urgen]\ nr. 20 prin care Loteria Român\ [i cazinourile s\ nu mai trebuiasc\ s\ verse 4% din
venit `n vistieria Fondului Cinematografic. Aceasta a fost o mare
sc\pare, c\ci mic[oreaz\ semnificativ bugetul de produc]ie a
filmelor. Ministerul a promis c\ va c\uta, `mpreun\ cu Ministerul Finan]elor Publice, solu]ii alternative, de[i tocmai Ministerul
Finan]elor Publice venise cu ideea except\rii jocurilor de noroc
de la plata acestui procent. Teama mea este c\ se va spune ceva de genul: „E criz\. Ia, mai sub]ire cu filmele“. ~n situa]ii delicate, se taie din cheltuielile cu distrac]ia [i loisirul, [i mi-e team\
c\ acolo intr\ cultura.
Anul acesta Ministerul Culturii e
simpatic [i nu are buget. E simpatic prin ministrul s\u [i e s\rac
`n urma jocului politic PDL-PSD.
Simpatia pentru un minister, de
orice tip, e bizar\. Dar nu po]i fi
antipatic c`nd [tii ce buget are, c`nd
vezi c\ ac]ioneaz\ ca un ONG (cel
mai bun exemplu e campania „Omul d\r`m\ locul“ `n „vederea
schimb\rii percep]iei publice asupra patrimoniului construit“) [i
e `ntotdeauna supus presiunii a
dou\ partide care vor s\-[i `mpart\ posturile p`n\ la nivelul femeilor de serviciu [i [oferilor.
Creativitatea contemporan\ nu
este sus]inut\ financiar (o singur\ sesiune de proiecte a Administra]iei Fondului Cultural Na]ional `n acest an). Scandalurile legate de Centrul Na]ional al Cinematografiei, AFCN, direc]iile de
cultur\ jude]ene (`n special cea a
municipiului Bucure[ti), pavilionul românesc la Bienala de Art\
de la Vene]ia au fost subiecte bune pentru jurnali[ti. C`teva expresii ale ministrului Culturii au
ajuns folclor. Chiar dac\ bugetul
e foarte mic, ministerul e prezent
`n mass-media [i se poate observa o disponibilitate c\tre dialog
mult mai mare dec`t `n anii preceden]i. ~n lipsa unor mecanisme
institu]ionale care s\ sprijine creativitatea [i s\ apere patrimoniul
cu adev\rat, institu]ia dialogului
r\m`ne o carte pe care actualul ministru o joac\ mai bine dec`t al]ii.
Op]iunea ministrului pentru
patrimoniu `n defavoarea creativit\]ii contemporane poate fi o
strategie c`[tig\toare. Dar ministerul nu poate ]ine sub control
nici prim\riile, nici companiile imobiliare. E ironic cum cel mai
mare du[man al unui ministru
care se declar\ liberal este tocmai
proprietatea privat\. A doua ironie este mariajul obligatoriu cu Biserica Ortodox\ Român\, cultul
care vrea s\ intre `n administrarea
culturii române. ~ntre aceste constr`ngeri, nu a mai r\mas loc pentru
arti[tii [i creatorii recen]i. Poate c\
nici nu trebuie, ne afl\m `ntr-o economie de pia]\, iar creatorii trebuie s\-[i construiasc\ singuri un
mod de produc]ie capitalist. Dar
atunci cum se mai exercit\ rolul
social al artei, func]ia ei de regenerare a spa]iului public? Efectul
acestei crize `l vor reprezenta apari]ia unor contra-sfere publice [i
radicalizarea discursului artistic.
Iar prima victim\ va fi, desigur,
institu]ia care finan]eaz\ cultura.
Citesc o [tire pe site-ul ministerului: „Aproape 5 milioane de români vor avea acces la servicii de
Internet gratuite `n 12 biblioteci
~n urm\ cu c`]iva ani,
atunci c`nd antenele-satelit
erau mai rare `n România
dec`t mini[trii discre]i [i
serio[i, iar Digi, Dolce [i
altele asemenea nu ap\ruser\, cu „ligheanul“ puteai
prinde c`teva posturi „la
liber“. Beneficiai de acces la
TVRM [i `n ultimul c\tun din
]ara noastr\, cu condi]ia s\
ai anten\ [i receiver digital.
A[a, probabil, mul]i dintre
„cursan]ii“ institu]iei `[i
„desc\rcau“ fundamentele
teoretice pe casete video,
de[i pe atunci oricine se
discursului artistic.“ – Constantin Vic\
jude]ene [i 240 de biblioteci locale“.
Nu cumva e prea t`rziu [i prea
pu]in? Cum se va face accesul –
de la un singur post, de la dou\?
Cine ì va `nv\]a pe utilizatori s\
se descurce `n mediul online?
Prezen]a unei conexiuni Internet
e nul\ dac\ nu presupune accesul la c`teva baze de date sau biblioteci online. R\spunsul ministerului la criza cultural\ din ora[ele mici [i comune este Google.
O CRONOLOGIE
atunci, s`nt tot singur, iar imobiliarii
vor s\ m\ zboare“, a spus Paleologu.
Iunie 2009
» Ministrul Culturii, Theodor Paleologu,
le-a spus participan]ilor prezen]i la
mitingul `mpotriva numirilor pe criterii politice la [efia direc]iilor de cultur\, c\ ar demisiona cu pl\cere din
func]ie, chiar mìne, dac\ i s-ar cere
acest lucru. „Vreme de [ase luni, am
fost singurul om care a protestat fa]\
de politizarea deconcentratelor. De
» Ministrul Culturii, Theodor Paleologu,
a participat la Bookfest 2009 la
lansarea volumului Cartea Neagr\ a
Patrimoniului. Aceasta fost redactat\
de Hanna Derer, arhitect urbanist [i
consilier personal al ministrului.
Lansarea volumului este parte a campaniei „Omul d\r`m\ locul“, organizat\ de minister cu scopul de a
Teleuniversitatea care redzist\
Primele numere de stand-u
up
comedy din România au ap\rut la o televiziune de ni[\.
Nu la HBO sau pe la ProCinema, ci tocmai la un canal care
difuza [i difuzeaz\ cursuri ale
profesorilor de la Universitatea „Spiru Haret“. Ce ironie
mai mare ni se putea servi,
dac\ nu aceea de a te numi
„TV România de Mìne“? Un
loc virtual, `n care viitorul
patriei noastre este reprodus
prin apari]ii [ocante [i hazlii
ale unor mo[ule]i care citesc
st`ngaci [i poticnit de pe
ni[te suporturi de curs.
acestei crize `l vor reprezenta apari]ia
» „Efectul
unor contra-sfere publice [i radicalizarea
putea `ntreba cine naiba se
uit\ la un canal TV care
transmite `n direct, ca meciurile etapei, monoloagele
unor domni [i doamne care
p\reau a fi mai cur`nd veni]i
de la raionul „lactate“ din
pia]\, dec`t dintr-o universitate serioas\. S`nt curios
doar cum ar fi ar\tat o serie
de seminarii sau laboratoare
transmise live, pe TVRM:
oare studen]ii ar fi r\spuns la
`ntreb\rile profesorilor
trimi]`nd SMS-uri, ca
dedica]iile la Etno TV, iar
r\spunsurile corecte s-ar fi
derulat pe burtiera din josul
ecranului? Oare `n primetime erau difuzate doar
materiile fundamentale?
Misterul longevit\]ii
acestui post TV [i, implicit, a
acestei mega-universit\]i
(aud c\ ar avea filial\ p`n\ [i
la New York) nu e, `n fapt,
nici un mister: e foarte u[or
s\ devii student sau
absolvent cu diplom\
eliberat\ de Ministerul
Educa]iei, st`nd acas\ [i
urm\rind TVRM, ca [i cum
te-ai uita la un film pe ProTV
sau la [tiri pe Realitatea TV.
schimba percep]ia asupra patrimoniului construit.
» Tot la Bookfest, Paleologu [i-a lansat
culegerea de articole scrise `n perioada 2005-2006, intitulat\ Era
sup\r\cio[ilor.
» Informa]ia oferit\ de ministrul Paleologu potrivit c\reia PDL are cei mai
frumo[i mini[tri din Guvern nu a fost
inclus\ `n aceast\ selec]ie din motive
lesne de `n]eles.
LA LOC teleCOMANDA
Alex SAVITESCU
{i ai succes de pia]\
garantat, dac\ ai printre
studen]i o sumedenie de
politicieni [i de rude ale
acestora.
Nu e `ns\ aici locul de
discutat moralitatea unei
asemenea institu]ii
academice sau a succesului
s\u de pia]\. Este `ns\
important de remarcat faptul
c\ am r\mas printre pu]inele
]\ri europene – dac\ nu
singura! – `n care justi]ia se
face la OTV, iar educa]ia la
TVRM.
P.S.: Am auzit mul]i
oameni serio[i spun`nd c\
absolven]ii l\sa]i acum cu
ochii `n soare nu au nici o
vin\ [i c\ ar fi victime `ntr-un
r\zboi care nu le apar]ine.
Cu riscul de a p\rea
intolerant, spun doar c\,
atunci c`nd te `nscrii la o
asemenea universitate, `]i
asumi p`n\ la cap\t riscurile.
Iulia Blaga: „A fost visul Magdei Mih\ilescu de mul]i ani s\ scrie
o carte despre cineastul s\u preferat [i de-abia dup\ 1990 (dup\
ce s-a inventat cinematograful!) a avut cum s\ o preg\teasc\ `n
afara grani]ei, c\l\torind una-dou\ s\pt\m`ni pe an“.
FRANÇOIS
TRUFFAUT…
5«
ordinea de zi
Visul numit Truffaut
al Magdei Mih\ilescu
S-a lansat „cea mai bun\
carte de cinema care s-a
scris vreodat\ `n România“.
Superlativul ì apar]ine lui
Alex. Leo {erban [i se
refer\ la cea mai recent\
carte scris\ de criticul de
film Magda Mih\ilescu,
François Truffaut, b\rbatul
care iubea filmele...
Iulia Blaga
...„[i pisicile“ mi-aa scris Magda Mih\ilescu `n dedica]ie. A fost prima oar\ c`nd
am v\zut-o emo]ionat\ p`n\ la lacrimi.
O [tiam intransigent\, sever\, categoric\, av`nd nu doar orgoliul meseriei, dar
[i pe al genera]iei din care face parte, al
cotidianului („Adev\rul“/„G`ndul“) pentru
care a lucrat mul]i ani, al propriei valori.
Magda Mih\ilescu e autorul cunoscutei
butade despre tinerii „care cred c\ cinematograful a ap\rut `n anii ’90“. La lansarea din
13 iulie, c`nd a vorbit despre genera]ia sa
n\scut\ la `nceputul r\zboiului, a continuat-o: „Pentru cei tineri trebuie s\ spun c\
e vorba de cel de-al doilea r\zboi mondial“ (!).
A fost o lansare chiar emo]ionant\. Sala
„Elvira Popescu“ a Institutului Francez
era aproape plin\. Veniser\ colegi critici,
fo[ti colegi [i prieteni vechi de-ai autoarei, cinefili. Se sim]ea – poate [i datorit\ culorii cerului la ie[ire, dar `n mod
clar datorit\ faptului c\ dup\ lansare a
fost proiectat ultimul film al lui François
Truffaut, Vivement dimanche! (care se
`ncheie cu o nunt\!) – un aer de sf`r[it
de ceva [i de `nceput a altceva. Un prag.
Poate [i datorit\ crizei care limpeze[te
lucrurile. Pentru Magda Mih\ilescu lansarea a fost, clar, sf`r[itul a ceva. A fost
visul s\u de mul]i ani s\ scrie o carte despre cineastul s\u preferat [i de-abia dup\
1990 (dup\ ce s-a inventat cinematograful!) a avut cum s\ o preg\teasc\ `n
afara grani]ei, c\l\torind una-dou\ s\pt\m`ni pe an. „Cartea s-a aflat la r\scrucea unor noroace repetate“, spune autoarea, care s-a nimerit `nt`mpl\tor `ntr-un
juriu cu Jean-Pierre Léaud, a cunoscut-o
pe v\duva cineastului, Madeleine Morgenstern, cu ajutorul c\reia a studiat timp
de mai mul]i ani arhivele Truffaut, petrec`nd timp chiar `n biroul acestuia de
la societatea Les Films du Carrosse (cump\rat\ `ntre timp de Marin Karmitz [i Mk2).
A citit tot ce se putea citi despre Truffaut, i-a v\zut toate filmele, a parcurs
coresponden]a, i-a cunoscut apropia]ii,
s-a `mbibat de spiritul lui [i, mai mult, a
reu[it s\ se men]in\ impregnat\ pe perioada `ndelungatului travaliu al c\r]ii.
A labour of love
„Drag\ Madi, s`nt aici ca s\-]i spun c\
mi-a pl\cut enorm cartea ta“, a spus Alex.
Leo {erban, dup\ introducerea lui Didier
Montagne, directorul adjunct al Institutului Francez din Bucure[ti, [i `naintea
criticului literar Mihai Iov\nel. Alex. Leo
{erban a spus c\ volumul este „ceea ce
anglo-saxonii numesc a labour of love“,
autoarea lui „scormonind `n cuf\rul operei lui Truffaut pentru a-i vedea rimele, ecourile“. Alt\ apreciere elogioas\, pe
c`t de scurt\ pe at`t de concis\, vine de la
criticul britanic de film Ronald Bergan,
care scrie la „The Guardian“ [i a editat
volumul François Truffaut – Interviews,
ap\rut la University Press of Mississippi:
„Truffaut ar fi fost m`ndru de Magda
Mih\ilescu“. E nevoie de mai mult?
~n amatorismul care ne invadeaz\ din
toate p\r]ile [i pe toate planurile, o carte
muncit\, serioas\, remarcabil\ cum e
cea a Magdei Mih\ilescu (scoas\ la Editura Curtea Veche) func]ioneaz\ ca un
mic baraj. E inedit ca o carte de film de la
noi, consacrat\ unui cineast ne-român,
s\ fie sprijinit\ de personalit\]i [i institu]ii din afar\ [i s\ constituie o contribu]ie româneasc\ la `n]elegerea filmelor
lui Truffaut, pentru care azi interesul e
foarte mare. Ar putea fi un lucru normal
`ntr-o societate normal\, dar am vaga
senza]ie c\ Magda Mih\ilescu `mi `mp\rt\[e[te scepticismul.
O priveli[te imposibil\ `n vremurile
noastre de civiliza]ie: Ia[ul treaz!
Cu mult `nainte de a se fi
instituit la Ia[i „O zi f\r\
ma[in\“, conducerea ora[ului [i a jude]ului a luat o
decizie tot cu iz ecologist,
`ns\ care viza noxele r\sp`ndite de combustibilii
din creier.
Ziarul „Opinia“ din 13
martie 1907 anun]a o
m\sur\ original\ luat\ prin
„ordonan]\ prefectorial\“:
suprimarea pentru o zi a
uneia din „cele mai fundamentale [i mai fecunde ramuri ale comerciului“, a
uneia din cele mai „tradi]ionale [i populare institu]ii: c`rciuma“. A[a c\, pe
12 iulie 1907, „ora[ul nostru a suferit de „frigurile
unei mari irita]ii [i dureroase ner\bd\ri“, oferind
„o priveli[te unic\: acea
imagine imposibil\ `n vremurile noastre de civiliza]ie: un ora[ f\r\
b\utur\, un ora[ f\r\ alcool, un ora[ treaz!“.
{i nu e pu]in lucru, c\ci
„`n zilele de azi – scria la
1907 Rodion – e de ne`nchipuit via]a f\r\ acest element c\ruia higieni[tii ì
spun chiar aliment, n\scocit de oameni pentru
ridicarea moralului, a dispozi]iei, a curagiului sau a
entuziasmului“. C\ci cine
a mai v\zut Parisul f\r\
absint, Londra f\r\ whisky,
Moscova f\r\ votc\ sau
Munchen f\r\ bere?
{i cine a mai pomenit
ora[ele române[ti f\r\ vin
[i rachiu? Cine a mai
DAMELE GAZETIERE
Emilia CHISCOP
pomenit via]a Ia[ului f\r\
aburii de la rachiul care se
bea `n „c`timi colosale“?
Cine [i-ar putea `nchipui
un ora[ calm, f\r\ furii,
f\r\ evenimente tragice,
multe cauzate de alcool,
acest „nectar veninos [i
arz\tor“, care `ngroa[\
dintotdeauna nu doar
s`ngele, ci [i „dosarele tribunalelor [i ale cur]ilor cu
juri“? Cum aceste dosare
gem de efectele b\uturii,
„nemuritor va fi acela care
va izbuti s\ goneasc\
rachiul din rolul lui de aliment esen]ial `n via]a ]\ranului, at`t a b\rbatului, c`t
[i a femeii“.
Dar cum oamenii nu
pot fi nemuritori, tot a[a
speran]a eradic\rii e zadarnic\. Decizia „O zi f\r\
rachiu“ a fost original\,
dar f\r\ consecin]e practice viitoare, cum anticipa
autorul articolului acum
100 de ani.
„C\ci be]ia nu se lecuie[te cu moral\: Cine a
b\ut va mai bea.“
»6
CULTUR| {I
ECONOMIE
avanpremier\
Fareed Zakaria: „To]i oamenii, de la consultan]ii de afaceri la
strategii militari, vorbesc despre cultur\ ca despre cea mai la
`ndem`n\ explica]ie a tuturor problemelor“.
Viitorul libert\]ii
O CARTE DE
FAREED ZAKARIA,
JURNALIST AL
PRESTIGIOSULUI
„NEWSWEEK
INTERNATIONAL“
democra]ia neliberal\ `n Statele
Unite ale Americii [i `n lume
~n ultimul veac, lumea a cunoscut o tendin]\
dominant\ reprezentat\ de ascensiunea
democra]iei. Dac\ la `nceputul secolului XX `n
lume nu exista nici o democra]ie (`n]eleas\
ast\zi ca guvernarea realizat\ `n urma unor
alegeri libere), la ora actual\, 62% dintre
toate ]\rile lumii `mbr\]i[eaz\ acest tip de
guvernare. Democra]ia constituie o surs\ de
legitimitate politic\ `n defavoarea monarhiei,
a fascismului [i a comunismului, teocra]ia
islamic\ fiind un fenomen izolat, `mp\rt\[it
doar de c`]iva adep]i fanatici. Dictaturile
actuale simuleaz\ principii democratice, ceea
ce denot\ faptul c\ democra]ia s-a impus – e
drept, doar teoretic – [i `n acest caz.
Autorul volumului abordeaz\ democra]ia
dintr-o perspectiv\ evolutiv\, genetic\,
concentr`ndu-[i analiza asupra
metamorfozei conceptului [i a punerii sale `n
practic\ `n arii culturale [i politice de pe toate
continentele. Dac\ ini]ial democra]ia `nsemna
„guvernarea de c\tre popor“, evolu]ia acestui
concept a dep\[it praguri ale semnifica]iei
succesive, devenind la ora actual\ un mod de
via]\, sensul ei radiind `n toate aspectele vie]ii
politice, economice [i sociale.
Ca orice fenomen social major, amploarea
valului democratic a fost dat\ de o
multitudine de for]e: revolu]ia tehnologic\,
cre[terea veniturilor pentru clasa de mijloc [i
pr\bu[irea sistemelor [i ideologiilor
alternative. Autorul consider\ c\ acestor
cauze sistemice li se adaug\ ascensiunea [i
domina]ia Statelor Unite, politica [i cultura
fundamental democratice ale acestui stat
impun`nd democra]ia la nivel planetar.
» Fareed Zakaria este redactor la
„Newsweek International“, unde
realizeaz\ rubrica s\pt\m`nal\ de
afaceri interna]ionale, [i gazd\ a
emisiunii „Foreign Exchange“, de
pe postul de televiziune american
PBS.
Cultura ca destin
Traducere de Doris Mironescu
Aceast\ scurt\ istorie a libert\]ii poate
p\rea descurajant\. Din ea rezult\ c\, dac\ o ]ar\ dore[te s\ devin\ o democra]ie
liberal\, ea ar trebui s\ se mute `n Occident. F\r\ `ndoial\ c\ apartenen]a la lumea occidental\ – chiar [i la marginile
ei – reprezint\ un avantaj politic. Dintre
]\rile care [i-au rec`[tigat independen]a
dup\ pr\bu[irea imperiului sovietic, cel
mai bine s-au descurcat cu democra]ia
liberal\ cele care `mp\rt\[iser\ deja experien]a occidental\ – vechile provincii
ale imperiilor austriac [i german. Grani]a
care desp\r]ea cre[tin\tatea occidental\
de cea r\s\ritean\ `n anul 1500 desparte
ast\zi regimurile liberale de succes de
cele care au e[uat, neliberale. Polonia,
Ungaria [i Cehia, care constituiser\ o
parte mai protejat\ a Europei, au `naintat mai mult pe drumul consolid\rii democra]iei; statele baltice le urmeaz\. Chiar
[i `n Balcani, Slovenia [i Croa]ia, care
s`nt de partea vestic\ a grani]ei OrientOccident, se descurc\ mai bine, `n timp
ce Serbia [i Albania (aflate la est) au o
tranzi]ie mult mai dificil\.
Prin urmare, cultura este oare un destin? Aceast\ teorie a fost sus]inut\ de c\tre speciali[ti eminen]i, de la Max Weber
la Samuel Huntington. Ast\zi este o idee
la mod\. To]i oamenii, de la consultan]ii
de afaceri la strategii militari, vorbesc
despre cultur\ ca despre cea mai la `ndem`n\ explica]ie a tuturor problemelor.
De ce a crescut at`t de mult economia
Statelor Unite `n timpul ultimelor dou\
decenii? E clar: datorit\ culturii antreprenoriale unice. De ce nu reu[e[te Rusia
s\ se adapteze la capitalism? {i acest lucru e clar: pentru c\ are o cultur\ feudal\, `mpotriva comer]ului. De ce se
scufund\ Africa `n s\r\cie? De ce na[te
lumea arab\ terori[ti? R\spunsul este
acela[i: din cauza culturii.
Dar astfel de r\spunsuri s`nt prea
simple. La urma urmei, cultura american\ a produs [i epoci de stagnare [i o
Mare Criz\. Iar vechile culturi feudale
ale Japoniei [i Germaniei par s\ se fi
adaptat bine capitalismului, de vreme
ce acestea au devenit a doua, respectiv a
treia ]ar\ din lume, ca bog\]ie. Aceea[i
]ar\ poate reu[i sau e[ua `n epoci diferite, uneori la o distan]\ de numai c`teva decenii, ceea ce ne indic\ faptul c\
aici este vorba despre altceva dec`t despre cultur\, care e relativ stabil\.
Str\lucitul patriarh al politicii din Singapore, Lee Kuan Yew, mi-a explicat odat\ c\, dac\ vrei s\ vezi cum func]ioneaz\ cultura, trebuie s\-i compari pe
muncitorii germani cu cei din Zambia,
afla]i la lucru oriunde `n lume. Vei ajunge repede la concluzia c\ diferen]ele mari
dintre cele dou\ culturi explic\ rezultatele. Al]i speciali[ti vin cu argumente asem\n\toare: `ntr-o interesant\ carte intitulat\ Tribes, Joel Kotkin sus]ine c\,
dac\ vrei s\ reu[e[ti pe plan economic
`n lumea de azi, solu]ia e simpl\: fii evreu,
indian, dar, mai presus de toate, chinez.
Lee [i Kotkin au dreptate s\ observe
c\ anumite grupuri – chinezii, indienii,
evreii – se descurc\ foarte bine `n toate
`mprejur\rile. (Trebuie s\ recunosc c\ [i
mie `mi place `n mod deosebit aceast\
variant\ a teoriei culturii, deoarece s`nt
de origine indian\.) Dar dac\ a fi indian
este o cheie pentru succesul economic,
cum se explic\ jalnica evolu]ie a economiei indiene de-a lungul primelor patru
decenii dup\ ob]inerea independen]ei
`n anul 1947 – ba chiar, dac\ st\m s\ ne
g`ndim, `n secolele anterioare? ~n timpul copil\riei petrecute `n India, nu-mi
consideram compatrio]ii buni `ntreprinz\tori. De fapt, `mi amintesc ziua `n care
un b\tr`n membru al Parlamentului indian, Piloo Mody, i-a adresat urm\toarea `ntrebare Indirei Ghandi, `n timpul
orei de r\spuns la `ntreb\ri pe care primul-ministru o ]inea `n New Delhi: Poate s\ ne explice primul-ministru cum se
face c\ indienii par s\ prospere economic sub orice guvernare din lume, cu excep]ia celei proprii?...
» „Societ\]ile democratice au nevoie de noi ghiduri [i
zone de tampon, concepute pentru problemele [i
timpurile moderne. Dar orice astfel de ini]iativ\
trebuie s\ `nceap\ cu o `ntoarcere la istorie, la
lupta pentru libertate [i democra]ie care a `nceput
`n Occident [i s-a r\sp`ndit `n restul lumii. Dac\
vrem s\ re`nnoim c\utarea ve[nic\ a vie]ii, libert\]ii
[i fericirii, trebuie s\ ne amintim for]ele care le-au
produs. Numai `n]eleg`nd trecutul libert\]ii o vom
putea proteja `n viitor.“
O `ntrebare asem\n\toare se poate
pune [i `n China, o alt\ ]ar\ ce s-a descurcat lamentabil din punct de vedere
economic timp de sute de ani, p`n\ `n
urm\ cu trei decenii. Dac\ pentru a ob]ine succesul ai nevoie doar de chinezi,
China ì are pe ace[tia cu miliardele. C`t
despre evrei, cu toate c\ au prosperat `n
mai multe locuri de pe glob, `n singura
]ar\ unde constituie majoritatea, Israel,
a existat p`n\ de cur`nd un haos economic. Interesant este c\ norocul celor
trei ]\ri (India, China [i Israel) s-a
schimbat considerabil prin anii ’80, dar
asta nu pentru c\ ele ar fi f\cut rost de o
cultur\ nou\, ci pentru c\ guvernele lor
[i-au schimbat politica [i au creat un
sistem mai deschis pentru pia]\. Ast\zi,
China se dezvolt\ mai repede dec`t India, dar acest fapt se explic\ prin reformele economice mai extinse ale Chinei, nu prin presupusa superioritate a
eticii confucianiste asupra g`ndirii hinduse.
E ciudat c\ Lee Kuan Yew este un
sus]in\tor fervent al argumentelor culturale. Din punct de vedere cultural, Singapore nu este foarte diferit\ de vecina
sa Malaezia. Este mai chinezesc [i mai
pu]in malaezian, dar, `n compara]ie cu
restul lumii, cele dou\ ]\ri au multe `n
comun. Dar Singapore a avut `n m\sur\
mai mare dec`t vecinii s\i un guvern eficient, care a aplicat politici economice
inteligente. Mai degrab\ aceasta ì explic\ succesul, dec`t diferen]ele culturale `nn\scute. Cu alte cuvinte, cheia succesului `nregistrat de Singapore este Lee
Kuan Yew, nu Confucius. Desigur, cultura nu este lipsit\ de importan]\; dimpotriv\, ea conteaz\ enorm. Ea reprezint\ experien]a istoric\ a unui popor, este
asimilat\ de institu]iile sale [i modeleaz\ atitudinile [i a[tept\rile poporului cu
privire la ceilal]i. Dar cultura poate fi
schimbat\.
Cultura german\ din 1939 era foarte
diferit\ de ceea ce avea ea s\ devin\ `n
1959, doar cu 20 de ani mai t`rziu. Europa, care era odat\ centrul na]ionalismului
exacerbat, este acum postna]ionalist\,
iar statele ei s`nt dispuse s\-[i cedeze
puterea unor organisme suprana]ionale,
`ntr-o manier\ pe care americanii abia
pot s\ [i-o reprezinte. Statele Unite erau
c`ndva o republic\ izola]ionist\, extrem
de suspicioas\ fa]\ de armatele stabile.
Ast\zi, ele s`nt un hegemon cu avanposturi r\sp`ndite peste tot `n lume. Chinezii
democra]ii se
» „Noile
transform\ de prea
multe ori `n false
democra]ii, produc`nd
dezam\gire, dezordine,
violen]\ [i forme noi
de tiranie.“
erau c`ndva ]\rani `napoia]i; ast\zi, ei s`nt
negustori inteligen]i. Crizele economice,
r\zboiul [i conducerea politic\ s`nt lucruri care pot schimba o cultur\.
~n urm\ cu 100 de ani, c`nd Asia de
Est p\rea iremediabil s\rac\, mul]i speciali[ti – mai cu seam\ Max Weber –
sus]ineau c\ atributele necesare succesului `n capitalism le lipseau culturilor
confucianiste. Acum un deceniu, c`nd Asia
de Est se afla `n plin av`nt, speciali[tii au
`ntors aceast\ explica]ie la 180 de grade,
declar`nd confucianismul o cultur\ care,
de fapt, accentua tr\s\turile esen]iale ale
dinamismului economic. Ast\zi, roata s-a
`nv`rtit iar, [i mul]i v\d `n valorile asiatice toate ingredientele capitalismului clientelar. ~n studiul s\u, Weber punea `n
leg\tur\ succesul economic al Europei
de Nord cu etica protestant\ [i preciza
c\ Sudul catolic va r\m`ne s\rac. ~n realitate, `n ultima jum\tate de secol, Italia [i Fran]a s-au dezvoltat mai repede
dec`t ]\rile europene protestante. Pentru a explica slaba performan]\ a unor
]\ri din America de Sud, am putea folosi
stereotipul latinilor [mecheri [i al unei
etici a muncii de tipul mañana, dar atunci
cum se explic\ succesul din Chile? Economia acestei ]\ri se descurc\ la fel de
bine ca a oric\reia dintre cei mai puternici tigri asiatici. Deseori, succesul ei
este atribuit unui alt set de valori latine:
familii puternice, valori religioase [i determinare.
~n realitate, nu exist\ o explica]ie simpl\ pentru ceea ce reu[esc anumite societ\]i `n anumite epoci. C`nd o societate
atinge succesul, acest fapt pare, retrospectiv, inevitabil. A[a c\ examin\m societ\]ile care au cunoscut succesul c\ut`nd
`n interiorul culturilor acestora cheia
reu[itei. Dar culturile s`nt complexe; po]i
g\si `n ele tot ce vrei. Dac\ vrei s\ g\se[ti
simptome culturale ale muncii sus]inute
[i ale deprinderilor financiare `n Asia de
Est, le identifici f\r\ gre[. Dar nici dac\
vrei s\ g\se[ti o tendin]\ spre supunere
oarb\ [i nepotism nu e deloc dificil.
Dac\ vei c\uta suficient, vei g\si aceste
tr\s\turi `n mai toate culturile.
Cultura este important\. Ea poate stimula sau `mpiedica, `nt`rziind sau acceler`nd schimbarea. Poate fi codificat\
`n institu]ii [i practici, care constituie deseori obstacole `n calea succesului. Cultura indian\ s-ar putea s\ nu st`njeneasc\ prea mult [ansele de dezvoltare economic\ a ]\rii, `ns\ birocra]ia o `mpiedic\
`n mod sigur. Marele avantaj al Occidentului este c\ istoria l-a condus la crearea
unor institu]ii [i practici care, de[i nu
s`nt `nscrise `n zestrea sa genetic\, s`nt
greu de construit de la zero `n alte ]\ri.
Dar nu e imposibil.
Volum `n curs de apari]ie la
Editura Polirom, colec]ia
„Economie [i societate“
7«
avanpremier\/ teatru
AVIGNON 2009
Re-enactment-ul istoriei
Afi[e `n copaci, afi[e pe
garduri, afi[e ag\]ate de
cabluri [i st`lpi, de obloane
[i scaune, afi[e prinse de
costume ca [i cum fiecare
corp ar fi un spa]iu
publicitar vital, afi[e `n
baruri [i magazina[e
cochete, afi[e care ]i se
lipesc de retin\ sau pe care
le ui]i `n secunda `n care
le-ai v\zut. Timp de trei
s\pt\m`ni, Avignonul e o
macrostructur\ de afi[aj, o
industrie urban\ care
tr\ie[te din suflul
autoregener\rii imaginilor.
FOTO: Christophe Raynaud de Lage
DESCOPERIRE
Mihaela Michailov: „Christian Lapointe, una dintre cele mai
importante descoperiri pe care le-am f\cut la Avignon, are for]a unei
bombe care a[teapt\ din secund\ `n secund\ s\-]i explodeze `n fa]\ [i
fragilitatea unui elastic care-[i `ntinde angoasele p`n\ c`nd plesnesc“.
Mihaela Michailov
Artistul asociat al edi]iei a 63-a a Festivalului de la Avignon este dramaturgul
[i regizorul Wajdi Mouawad (prezent
`n festival cu patru texte, dintre care
trei – Litoral, Incendii, P\duri – au fost
prezentate `ntr-un spectacol care a durat 11 ore), creatorul unui teatru epic
piramidal care descinde `n dinamica arhaic\ obsesiv reluat\. Mouawad face
surfing `n memoria unei istorii ne`mbl`nzite care b`ntuie violen]ele contemporane `nscrise `n personaje-globetroteri.
Eroii s`nt copii mereu pe drum, prin[i
`ntre v`rtejul vie]ii cotidiene [i defri[area r\d\cinilor, `ntre istorii colective [i
personale pe care le descoper\ ca [i cum
[i-ar descoperi sursa unui limbaj uitat.
Una dintre temele edi]iei de anul acesta a festivalului este istoria-spectru,
istoria orchestrat\ coral ca un show al
confrunt\rilor turbulente pe mai multe
voci, sondat\ `n spectacolul lui Amos
Gitai – La Guerre des fils des lumière
contre les fils des ténèbres, istoria recent\ care piseaz\ [i b`ntuie h\lci de
via]\ intim\ din prezentul congolez `n
performance-ul lui Dieudonné Niangouna [i Pascal Contet – Les Inepties
volantes, istoria fic]ionalizat\, istoria
din spatele istoriei, care suprapune
adrenalina luptelor de strad\ din Liban
peste o poveste personal\ de o tandre]e
bulversant\ `n Photo-Romance al arti[tilor Lina Saneh [i Rabih Mroué, n\scu]i la Beirut `n 1966. Istoria microscopizat\, transpus\ `n obiecte-vectori
antropologici din Camera Isabelei (prezentat la Bucure[ti `n Festivalul Na]ional de Teatru din 2007) al lui Jan Lawers,
istoria ipocriziei colective [i a `nsingur\rii `n trupuri care-[i sublimeaz\
autismul [i dau bolii str\lucirea unei
perle din La Menzongna – spectacol
(invitat [i la Bucure[ti `n cadrul Festivalului UTE din 2008) al unuia dintre
cei mai profunzi g`nditori teatrali contemporani – Pippo Delbono.
Vasele de s`nge ale istoriei se sparg `n
epiderma unui prezent care inhaleaz\
trecutul [i `l recalibreaz\ `n actualitate.
Combustia celui mai
ad`nc din\untru
Dac-a[ fi din nou, a[ vrea s\ fiu `n foc
ca s\ ard p`n\ c`nd nu mai r\m`n nimic.
Ca s\-mi las carnea s\ simt\ p`n\ la cap\t explozia c\ldurii ultime. Scurtcircuit al sf`r[itului [i-al `nceputului. Cam
a[a s-ar putea sintetiza senzorial experien]a Christian Lapointe (una dintre
cele mai importante descoperiri pe care le-am f\cut la Avignon), dramaturg,
performer [i regizor care, la v`rsta de
19 ani, `n urma unui accident, a stat `n
spital o lun\ cu arsuri grave pe tot corpul. C.H.S. – Combustie uman\ spontan\, performance-ul prezentat `n 2009
la Avignon, porne[te de la aceast\ experien]\ radical\ pentru un performer
care transform\ evenimen]ialul brut `n
hipertext dramaturgic. Lapointe are for]a unei bombe care a[teapt\ din secund\ `n secund\ s\-]i explodeze `n fa]\ [i
fragilitatea unui elastic care-[i `ntinde
angoasele p`n\ c`nd plesnesc. Lapointe
este convulsiv [i combustiv, un artistdocument al celor mai acute fisuri contemporane.
Performerul sondeaz\ rezervorul de
arderi interioare care arunc\ disolu]ia
corporal\ `n agonia disolu]iei cosmice.
Lapointe detoneaz\ panica [i tr\ie[te
visceral, total, `n proximitatea respira]iilor mor]ii. Cu fiecare silab\ care ì
]`[ne[te din gur\ ca un jet de flac\r\,
cu fiecare privire care devine animalic\
[i alienant\, artistul creeaz\ o poetic\
proprie, structurat\ pe tensiuni t\cute,
pe arderi mute. St\ pe un fotoliu [i timp
de o or\ nu se mi[c\. Nici un mu[chi
facial nu se contract\, nici o trepida]ie
corporal\ nu poate fi sesizat\. Inteligen]a construc]iei din C.H.S. vine din
staticismul magnetic cu care lucreaz\
Lapointe, din combustia celui mai ad`nc din\untru. Nimic exteriorizat, nimic afi[at, nimic artificializat. Totul fierbe `n vene, `n vintre, `n visul dezintegr\rii organice. Performance-ul este
g`ndit pe trei voci (al\turi de Lapointe
evolueaz\ `nc\ doi performeri-flash
care se aprind `n momentul `n care au
de spus un calup de text [i se sting
dup\ ce l-au spus) [i pe multiple temperaturi textuale interferente. S`nt alternate date statistice despre fenomenul combustiei spontane, reflec]ii mitologice, evalu\ri sociologice, clipuri
poetice `ntr-un con]inut dramaturgic
care, hibridizat, nu pierde nici un moment teatralitatea fiec\rei interven]ii.
Lapointe accentueaz\ nemi[carea, combustia unui al doilea corp care irumpe
din stomac [i plex. Nimic nu se mi[c\
c`nd totul mi[c\.
La final, din Lapointe r\m`n urme
ca dintr-un desen pe care ploaia l-a topit p\str`ndu-i conturile. Bocancii, canistra de benzin\, fotoliul gol. Memoria unei prezen]e scrijelite `n propria noastr\ ardere.
»8
INTERVIU CU
VARUJAN
VOSGANIAN
interviu
„Cartea [oaptelor nu este numai o carte despre armenii din
România. Este [i o carte despre românii din România. Despre toat\
c\utarea zadarnic\ de sine din acel secol XX, care s-a n\scut b\tr`n,
ca Benjamin Button al lui Scott Fitzgerald.“
SCRIITORUL VARUJAN VOSGANIAN:
„Fiecare familie are o Carte a [oaptelor
ce nu avem `ntotdeauna este povestitor
Interviu realizat
de Elena Vl\d\reanu
Cum este ast\zi o familie de armeni (`n
România)? Ce s-a pierdut, ce s-a c`[tigat `n trecerea timpului?
O familie de armeni este ca oricare alta.
Exist\ un sistem de ideograme ale sentimentelor care face ca, indiferent de popor sau de limb\, s\ existe multe lucruri
comune `n via]a oamenilor. Fire[te c\ armenii au fotografiile lor pe pere]i, sfin]ii
lor din calendare, borcanele lor legate `n
c\mara pentru iarn\, care au uneori alt
gust sau se fac din alt fel de fructe, legendele [i c`ntecele lor. {i limba lor pentru
care, ca s\ g\se[ti asem\n\ri cu altele,
trebuie s\ cobori p`n\ la marile limbi indoeuropene, greaca veche, latina sau sanscrita.
Familia mea este, `ntr-adev\r, personaj al C\r]ii [oaptelor. Cred c\ fiecare familie are o Carte a [oaptelor a sa, `nvelit\
`n coper]i de argint [i, tot a[a, fiecare timp
[i fiecare loc. Ceea ce nu avem `ntotdeauna este povestitorul, pornirea de a c\uta `n
spatele lucrurilor v\zute.
Cu timpul am c`[tigat c`teva fotografii
[i c`teva nedumeriri `n plus.
„Singurul lucru pe care oamenii `l au
`n comun s`nt pove[tile“ [i, pu]in mai
departe, „C`nd spui c\ doi oameni s`nt
din acela[i neam, `nseamn\ c\ au ascultat acelea[i pove[ti“. Cum a]i defini
ast\zi identitatea comunit\]ilor de armeni din România?
Armenii s`nt mai pu]ini ast\zi. Dup\ r\zboi unii au emigrat, unii au murit [i al]ii
au uitat. Dar pe armeni nu trebuie s\-i judeci dup\ num\r, ci dup\ influen]\, dup\ atitudini. S`nt ca pl\ie[ii din Cetatea
Neam]ului, ar trebui s\-i `nvingi ca s\ [tii
c`]i s`nt. ~n rest, ca [i ceilal]i dinaintea lor,
c`t\ vreme tr\iesc, se cred nemuritori.
~n discu]iile din familie, mai ales `n dialogurile bunic-copil, s`nt multe lucruri
foarte poetice. Este aceasta o adaptare
la literatur\ sau, dimpotriv\, limba [i
g`ndirea armene s`nt mai predispuse
poeziei?
Nu exist\ limbi mai poetice [i limbi mai
prozaice. Fiecare matrice lingvistic\ are
posibilit\]i generoase de a-[i combina elementele. Armenii au ceva care ì distinge,
`ntr-adev\r, iar acest ceva nu e at`t vorbirea, c`t tonul vorbirii. Armenii s`nt mai melancolici. Ei au `nv\]at, `ntre at`tea r\t\ciri,
c`t e de greu s\ mori `n acela[i p\m`nt din
care te-ai n\scut. Mor]ii lor au fost at`t de
sfio[i `nc`t adesea nu li se mai cunoa[te morm`ntul [i, de aceea, noi ne-am obi[nuit s\
ne purt\m mormintele cu noi, `n piepturile noastre. Av`nd mor]i pretutindeni, armenii s`nt de pretutindeni.
Multe personaje din carte, care, de altfel, s`nt personaje reale `n via]a dvs.,
au o rela]ie special\ cu limbile, fiecare
dintre ele vorbea mai multe limbi,
unii cuno[teau chiar dialecte vechi ale
unor limbi rare. Care este motivul pentru care `nv\]au astfel de limbi, cum
ar fi persana?
Toate personajele din cartea mea s`nt reale,
dac\ a fi real `nseamn\ s\ te na[ti c`ndva [i
s\ ai un nume de botez. Peste toate aceste
personaje mai plutesc alte realit\]i, spa]iul
este n-dimensional. Cartea [oaptelor nu este
at`t lumea `ns\[i, c`t aburul care plute[te,
n\scut din `nfierb`nt\rile patimilor ei.
Armenii s-au n\scut `n multiculturalitate. Eu `nsumi mi-am pornit educa]ia `n
cel pu]in dou\ limbi, româna [i armeana,
m-am n\scut cu ele, la care a[ ad\uga [i franceza. Pe celelalte le-am `nv\]at cu oarecare u[urin]\, dat fiind c\ a vorbi armeana [i a `nv\]a o alt\ limb\ european\
de circula]ie e ca [i cum ai cobor` din spa]iul tridimensional `n umbra bidimensional\ de pe perete. B\tr`nii mei armeni vorbeau armean\ [i turc\. Cei din r\s\rit,
din jurul lacului Urmia, vorbeau persana
[i, `n peregrin\rile lor prin nordul M\rii
Negre, `nv\]aser\ rus\. Iar limbile orientale le scriau cu alfabetele cele vechi. Ei
vorbeau toate aceste limbi cu aerul simplu,
degajat al celui care m\n`nc\ fructele p\m`ntului prin toate ]inuturile prin care
merge. ~naintea mor]ii, bunicul vorbea `n
toate limbile odat\. Amintirile [i ]inuturile
copil\riei se amestecaser\ `n el.
Dar limba armean\? ~[i mai vorbesc
ast\zi armenii din România limba?
~n diaspora armean\, doar o zecime dintre
noi mai vorbesc bine limba. Este o limb\
dificil\, cu o gramatic\ destul de complicat\, are [i cazurile ablativ, ca `n latin\, [i
instrumental, ca `n rus\, are trei forme de
pronume demonstrativ, ca `n spaniol\, are
[ase forme de trecut, iar verbul se pune la
sf`r[it, ca `n german\. Alfabetul este diferit,
iar neologismele se compun `n interiorul
limbii, ca `n greaca veche. Dac\ nu e[ti nativ [i nu faci [coal\, e greu s\ vorbe[ti perfect limba. Mul]i vorbesc o limb\ suficient\ pentru conversa]ie, dar utilizarea no]iunilor abstracte [i neutilizarea cuvintelor
str\ine este rar\ printre armenofoni. Feti]a mea vorbe[te armeana, am trimis-o `n
fiecare an la m\n\stirea armeneasc\ de pe
insula San Lazzaro, din Vene]ia.
Bunicul din partea mamei, Setrak Melichian, a fost un supravie]uitor al atacurilor turcilor de la `nceputul secolului trecut `mpotriva armenilor. ~n ce
m\sur\ a fi supravie]uitor este, `n aceast\ situa]ie, un dar [i `n ce m\sur\ este
o povar\?
Povara de a fi supravie]uit nu e u[or de dus.
Te sim]i r\spunz\tor fa]\ de cei care nu mai
„Lucrurile autentice se `nt`lnesc `n
acela[i miez al lumii [i nu distoneaz\“
Românii v\ cunosc mai degrab\ ca politician, mai pu]in ca scriitor. Care ar fi, din
punctul dvs. de vedere, avantajele [i dezavantajele acestei notoriet\]i?
Se spune c\ `ntre a fi om politic, ministru [i mai [tiu eu ce [i a fi scriitor este
o diferen]\ care e mai mare dec`t distan]a dintre umeri. Eu cred c\ dac\ e[ti
autentic, po]i fi toate astea la un loc. ~n fond, cultura e comunicare, politica
e comunicare, e chiar o [tiin]\ a comunic\rii. Iar economia e o form\ de
cultur\, adic\ e cultur\ managerial\. Lucrurile autentice se `nt`lnesc `n
acela[i miez al lumii [i nu distoneaz\. Trebuie s\ fii natural, s\ fii tu `nsu]i. ~n
natur\, de pild\, nu exist\ kitsch, tocmai pentru c\ e cel mai natural lucru
cu putin]\. Kitsch-ul este o inven]ie a omului, adic\ partea nepotrivirilor
dintr-`nsul.
A avea mai multe abord\ri asupra lumii, te ajut\ s\ `n]elegi [i, av`nd o
dimensiune `n plus, s\ dansezi mai u[or peste lume. G`ndi]i-v\, ce deosebire
`ntre un cal care poate alerga pe c`mpie [i umbra sa, proiectat\ pe perete,
care nu poate merge dec`t `nainte [i `napoi. Uneori asta e [i diferen]a `ntre
omul viu [i amintirile sale. ~n Cartea [oaptelor rosturile s`nt adesea pe dos:
amintiriile s`nt vii [i cei care tr\iesc s`nt proiec]iile memoriei. De aceea mor]ii
cei noi se num\r\ printre eroii C\r]ii [oaptelor.
s`nt. Bunicul, de exemplu, a purtat aceast\
amintire ca pe o datorie: ì ajuta pe cei
s\raci, era bun cu b\ie]ii din pr\v\lie, nu
p\stra nimic pentru sine, ci totul pentru
fetele sale. Asta l-a [i salvat de pu[c\rie. ~mp\r]ea alimentele prizonierilor ru[i, unul
dintre ei s-a `ntors cu armatele sovietice [i
a intervenit pentru el. ~n Cartea [oaptelor
se vorbe[te mult de aceast\ povar\. Fiecare a dus-o `n felul s\u. Dar moartea, venit\
pentru mul]i dintre ei prea `n grab\, a fost
bun\ cu cei care au supravie]uit: la ei venea
doar c`nd era chemat\. E cel mai mare dar
pe care `l poate face moartea.
Cartea [oaptelor este, mai ales, o carte a
mor]ilor [i a casei. Care este importan]a mor]ilor [i a casei `n cultura armean\?
Cum spunea bunicul meu: noi nu ne deosebim prin ceea ce s`ntem, ci prin mor]ii
pe care fiecare ì pl`nge. Casa este egal\ cu
universul, s`nt cele dou\ m\rimi infinite.
E ca num\rul alef al lui Borges.
S\ [ti]i `ns\ c\ aceast\ Carte a [oaptelor
nu este numai o carte despre armenii din
România. Este [i o carte despre românii din
România. Despre toat\ c\utarea zadarnic\
de sine din acel secol XX, care s-a n\scut
b\tr`n, ca Benjamin Button al lui Scott
Fitzgerald.
Cartea [oaptelor vine [i confirm\ [i anumite a[tept\ri pe care le are un cititor
fa]\ de un text despre comunitatea armenilor din România, de la negustorie
la m`nc\ruri [i arome. Dac\ ar trebui s\
alege]i un singur lucru, o singur\ senza]ie care s\ vorbeasc\ despre copil\ria dvs. `n comunitatea de armeni din
Foc[ani, care ar fi acela sau aceea?
~n Cartea [oaptelor se vorbe[te, chiar `n primele pagini, despre arome. Despre cafea,
despre pastram\, despre fructe, despre m`nc\rurile de anul nou. Cartea [oaptelor se
poate scrie [i prin mirosurile ei. Anmenen
hamov hoder\ luis\ iev hovn en. Adic\
cele mai bune gusturi s`nt lumina [i v`ntul.
INTERVIU
CU CLAUDE
LELOUCH
or. Ceea
orul“
9«
„Anii r\zboiului manifest\ asupra mea un soi de fascina]ie
teribil\. Pericolul era [i de a face, `n film, lucruri f\cute deja de
prea multe ori. Sper `ns\ c\ am reu[it s\ g\sesc o poveste nou\
[i un mod original de a o spune.“
interviu
CINEASTUL CLAUDE LELOUCH:
„Am avut cinci mari iubiri `n via]\, dar
categoric una [i aceea[i amant\ – filmul“
A venit `n martie 2008 `n România, `n cadrul unui turneu de
promovare a filmului s\u, Un roman de duzin\/Roman de gare. Un an
[i ceva mai t`rziu, Claude Lelouch filma, la Studiourile MediaPro din
Bucure[ti, unul dintre cele mai ambi]ioase filme ale sale, Ces amourslà, un film despre via]\, timp [i dragoste, dar mai ales o declara]ie de
iubire pentru cinema, cu extrase din filmele sale precedente.
Interviu realizat
de Iulia Blaga
Anul trecut m\rturisea]i c\ s`nte]i curios de tot [i de toate.
A]i r\mas a[a?
Adrian S`rbu, cu care m-am
pl\cut foarte mult. Am vorbit mult despre filme, dar [i
despre acest film, [i mi-a
propus s\ vin s\-l fac aici.
Exist\ `n film o referin]\ anume la România?
Da, mai mult ca oric`nd. Voi
fi curios p`n\ la ultima suflare [i chiar [i dincolo de ea.
Sper s\ pot scrie [i c`nd voi fi
de partea cealalt\ a oglinzii.
S\ pot face [i filme b\nuiesc
c\ ar fi chintesen]a raiului.
Nu una direct\, dar dac\ ve]i
c\uta cu aten]ie, ve]i descoperi o scen\ care las\ s\ se
`n]eleag\ ni[te lucruri. Dar
va trebui s\ o g\si]i singuri.
Ce a]i mai f\cut din martie
2008 [i p`n\ acum?
Chiar a]i [tiut de aproape o
jum\tate de secol c\ ve]i face
acest film sau folosi]i secven]e picate la montajul filmelor
precedente?
Am fost acaparat de film. Am
definitivat [i asamblat toate
elementele scenariului de la
Ces amours-là, am `nregistrat aproape dou\ ore de
muzic\, am f\cut castingul...
C`nd a]i scris scenariul?
Tehnic, `n mai 2008. Dar a
fost scris ca o poveste pe care am rescris-o `n minte de
cel pu]in trei ori.
Ideea de a filma `n România v-a
venit anul trecut, la Bucure[ti?
Nu propriu-zis, nu cred. Dar
Bucure[tiul mi-a r\mas `n minte [i, `ncet-`ncet, [i din context, s-a impus ca loca]ia ideal\ pentru film. Nu pot s\ spun
c\ a existat un motiv dominant pentru care am ales s\
filmez aici, dar dac\ ar fi s\
m\ g`ndesc la un factor declan[ator, acesta cred c\ a
fost `nt`lnirea cu Janine, care
mi l-a prezentat pe fostul ei so],
{tiam – chiar [i f\r\ a `ncerca
o chestie organizat\ – c\ exist\ teme recurente `n filmele
mele, teme care se preteaz\
unei pove[ti anume. Da, am
folosit [i materiale picate la
montaj, precum [i extrase din
filmele mele. N-a fost greu
pentru c\ toate drepturile
asupra negativelor `mi apar]in, iar acestea s`nt stocate `n
acela[i laborator de mai bine
de cincizeci de ani.
Care au fost dificult\]ile unui
asemenea proiect?
Pe scurt, un proiect ca Ces amours-là n-ar fi putut fi realizat `n Fran]a nici din punct de
vedere artistic, nici [i din punctul
de vedere al bugetului.
Crede]i acest lucru pe care l-a]i
preluat din Tora – c\ orice om
are dreptul `ntr-o via]\ la cinci
mari iubiri?
Eu cred `n aceast\ fraz\ f\r\ s\
cred. ~n orice caz, mi se pare
un „pitch“ foarte bun pentru
film. Cred c\ am avut, da, cinci
mari iubiri `n via]\, dar categoric una [i aceea[i amant\ –
filmul. Iar dac\ cineva a
ajuns la o v`rst\ `naintat\ [i
n-a cunoscut dec`t dou\ mari
iubiri, e cu at`t mai bine. ~nseamn\ c\ putem spera la
multe [i c`nd s`ntem b\tr`ni.
Nu crede]i c\ acest proiect seam\n\, mai mult dec`t alte
proiecte ale dvs., cu tentativa
de a imortaliza spectacolul umanit\]ii?
Nu am preten]ia asta, prefer
s\ spun c\ o surprind `ntr-un
moment anume. Pentru mine,
ideea, schi]a urm\torului film
stau `ntr-un moment din filmul
la care lucrez. Fiecare poveste spus\ este o mic\ sintez\,
un fragment al lumii din jur.
De ce a]i plasat ac]iunea filmului `n anii ‘40-‘60? S`nte]i
mai ata[at de acea perioad\
dec`t de zilele noastre?
Din nefericire, da. Anii r\zboiului manifest\ asupra mea
un soi de fascina]ie teribil\.
Pericolul era [i de a face, `n
film, lucruri f\cute deja de
prea multe ori. Sper `ns\ c\
am reu[it s\ g\sesc o poveste nou\ [i un mod original
de a o spune.
Acest film trimite la toate filmele dvs.? L-a]i v\zut [i ca pe
un soi de testament artistic?
Nu la toate filmele mele, poate la cinci dintre ele. Nu este
Claude Lelouch – `n 2006 [i 1976
ultimul, [i `n mod sigur nu e
un testament. Dup\ ce voi
muri, sper s\ fac pu]in\ practic\ pe l`ng\ marele regizor
absolut...
Cum lucra]i cu fiica dvs., Salomé? V\ ascult\?
Lucrez foarte bine, dar m\
ascult\ `n calitate de regizor,
nu de p\rinte.
Anul trecut a]i recunoscut c\
a]i regizat Roman de gare numai dup\ ce Festivalul de la
Cannes l-a luat `n Selec]ia Oficial\. De ce?
Nu vroiam s\-i tr\dez pe cei
care avuseser\ `ncredere `n
mine. De fapt, e mai complicat de-at`t... Am f\cut-o [i ca
s\ am parte de o produc]ie
mai lini[tit\.
A]i fost predestinat s\ face]i cinema. P\rin]ii dvs. s-au cunoscut
`ntr-o sal\ de cinema unde rula un film cu Fred Astaire [i
Ginger Rogers.
Din p\cate, acea sal\ nu mai
exist\. Dar a fost mai mult
de-at`t. ~n timpul r\zboiului,
mama m\ ascundea `ntr-un
cinematograf, l\s`ndu-m\ `n
grija port\resei... Este o poveste pe care o ve]i descoperi `n acest film al meu care
se va referi `n mod special la
`nceputurile istoriei mele de
cineast. Ginger [i Fred mi-au
fost mentori, simbolic vorbind, cu at`t mai mult cu c`t
ei mi-au `nm`nat cele dou\
Oscaruri (n.red. – un b\rbat
[i o femeie au ob]inut `n 1967
dou\ premii Oscar pentru
scenariu original [i pentru
cel mai bun film str\in). ~ns\
filmul meu preferat r\m`ne
tot C`nt`nd `n ploaie.
POVESTEA UNEI FEMEI {I A CELOR CINCI MARI IUBIRI PE CARE LE-A TR|IT
Film\rile au luat sf`r[it s`mb\t\, 11 iulie. Ces amours-là este povestea unei femei
(interpretat\ de Audrey Dana) [i a celor cinci mari iubiri pe care le-a tr\it al\turi de
doi americani, doi francezi [i un neam]. Ac]iunea filmul are o mare amplitudine
temporal\, sus]inut\ de flashback-uri. Distribu]ia ì mai num\r\ pe Laurent Couson,
Dominique Pinon, Raphael, Salomé Lelouch, Anouk Aimée, dar [i Zoltan Octavian
Butuc, Vasile Muraru, Florin Busuioc [i Cristina Cepraga. Filmul este produs de
compania francez\ Les Films du Kiosque [i cost\ 7,5 milioane de euro. MediaPro
Pictures este coproduc\tor. De altfel, majoritatea film\rilor s-au desf\[urat `n
România. Coloana sonor\ con]ine o pies\ de Francis Lai, dar majoritatea buc\]ilor
muzicale au fost compuse special pentru film de Laurent Couson, semnatarul
frumoasei muzici din filmul lui Nae Caranfil, Restul e t\cere.
» 10
{ERBAN
ANGHENE
printre r`nduri
SECRETUL ADRIANEI
Adriana BABE}I
Un roman pentru
Leonard Cohen
A[ avea chiar acum, c`nd intr\m
de tot `n vacan]\, c`teva subiecte
dolofane pentru Secretul... , adic\
vreo opt micro- [i mega-m
motive
de bucurie adunate s\pt\m`na
trecut\. Dac\ le-a[ povesti pe
fiecare `n 3.500 de semne, adic\
`n opt rubrici, a]i vedea c\ am
dreptate. Dar nu mai e nici loc,
nici timp. A[a c\ le `nghesui pe
toate aici, de-a valma. ~ntì, ar fi
extraordinara `nt`lnire de la Alba
Iulia (11-12 iulie), unde ne-am
adunat vreo 50 de academici din
Asocia]ia de literatur\ general\ [i
comparat\ din România, care mai
tineri, care mai v`rstnici, ca s\ ne
unim `n cuget [i-n sim]iri pe tema
„Mai are un viitor istoria
literaturii?“. P`n\ la urm\ nu toate
cuget\rile au fost la unison, dar
sim]irile s-au `nfr\]it `n cel mai
viu, mai animat, mai de[tept (f\r\
ifose) colocviu la care am
participat de c`nd m\ [tiu.
Apoi ar fi toate dimine]ile
`nsorite din gr\din\, c`nd m\
plimb pe sub sub cais ca sub o
cupol\ verde cu portocaliu. Nu
pot s\ spun c\ am fost fata cea
bun\ a mo[ului cu bietul pom. Ar
fi trebuit s\-i tai din usc\turi, s\-i
pun o proptea, s\ mai retez din
av`ntul nucului din vecini, care-l
cotrope[te, poate chiar s\-l dau
cu var. L-am l\sat `n voia lui, dar
am vorbit cu el `n fiecare zi [i
l-am `ncurajat zic`nd hai pavele
(fiindc\ a[a `l cheam\, dup\
numele domnului care l-a plantat
acum vreo 15 ani), deci run
forest fii viguros nu te l\sa hai
b\iatule d\-i bice [amd. Iar el
m-a ascultat [i s-a ]inut de
treab\. A[a c\ acum stau sub
coroana lui descul]\, cu mìnile la
spate [i mu[c din caise direct de
pe crengi, f\r\ s\ le culeg, f\r\
s\-mi pese de ploile acide, de
microbi [i alte blestem\]ii, fiindc\
simt, dac\ o s\ fie cazul, c\ a[a o
s\ m\ plimb [i prin rai.
M-a[ `ntoarce la cultur\ [i
la bucuria de a-l fi citit pe
supermenul nostru {erban
Anghene, cu tata [ef de departament. Poate s\ nu plac\
tuturor stilul prozatorelui, dar
pentru mine a fost prilej de mare
`nc`ntare s\ v\d un debut la 21
de ani cu o carte care muste[te
de talent ca o cais\ coapt\. O
dulcea]\ de copil, m-am entuziasmat eu ca o bunicu]\
ocrotitoare.
~ns\ doi tineri colegi `n a c\ror
pan\ de critic m\-ncred m-au
privit cam mira]i, ba chiar
mustr\tor. Dar e foarte t`n\r,
m-am `mpotrivit eu viguros. {i ce
dac\, mi-au aruncat ei, f\r\ s\
cedeze un milimetru. ~ns\ nimeni
[i nimic nu m-a putut clinti, chiar
dac\ [tiu c\ `n arte nu-i ca la
catedr\, cu pedagogiile de-ncurajare. {i ce dac\?
De[i, amestecate a[a, caise,
cu proz\, cu academicale,
bucuriile mele dau `n pagin\ un
fel de ghiveci, nu m\ pot aduna
[i mai adaug `n jubilotec\ gustul
ro[iilor din pia]\, incredibil, tot
mai aproape de cel de pe
vremuri, dup\ ce ani la r`nd a fost
nul, perfect fad [i trist. Se adaug\
anticariatul interactiv (duci o
carte, iei o carte, duci dou\, iei
dou\) din libr\ria Cartea de nisip.
Dar [i `nt`lnirea cu dou\ prietene
care n-au mai fost `n România de
19 ani [i care au spus c\ totul
li se pare minunat. Dar [i
traducerea lui Gheo din Philip
Roth, de la Polirom. Dar [i
povestea lui Eugen Negrici care a
promis solemn c\ o s\ se apuce
de calculator fiindc\ a v\zut cum
Internetul poate face minuni
pentru nou\ pui de c\]el
boschetar arunca]i `n strad\ [i
salva]i de optimistul Dominic,
fiul lui.
~ns\ marea bucurie de care
mi-am ag\]at ca de-o momeal\
titlul a venit dinspre Leonard
Cohen. ~ntì, f\r\ vreun suspans,
biletul de concert, gata preg\tit
pentru 4 sept. {i bomba fw de
M`m`: un email primit taman din
Germania, de la un domn doctor
foc de de[tept, care a citit ce a
scris el `n „România literar\“
despre misterioasa MichelleMihaela, `nso]itoarea lui Cohen
de pe insula Hydra. Un port `n
care s-a odihnit o vreme acest
neobosit navigator `n c\utarea
femeii des\v`r[ite, scrie MM,
pornind de la o fotografie din
1979, f\r\ s\ poat\ da vreun
am\nunt despre compatrioata
noastr\, „o frumuse]e cu p\r
negru c`rlion]at [i de-o
avangardist\ dezinvoltur\“.
Ei bine, miracol al internauticii,
prof.dr. S. din Frankfurt l\mure[te
`ntr-o lung\ scrisoare misterul.
Seduc\toarea Circe e Mihaela C.,
buna lui prieten\. Iar ce ar urma,
ar fi romanul pe care s`nt sigur\
c\ abia a[tepta]i s\-l citi]i
comprimat `n 3.500 de semne
spre finele verii, c`nd
ne-om revedea.
Adriana Babe]i: „Poate s\ nu plac\ tuturor stilul prozatorelui,
dar pentru mine a fost prilej de mare `nc`ntare s\ v\d un debut
la 21 de ani cu o carte care muste[te de talent ca o cais\
coapt\“.
Abel Tiffauges,
extended mix (II)
Detractorii Binevoitoarelor (Eumenidele, Furiile) se
`mpart `n dou\ categorii: `n prima s`nt cei ce nu
acord\ credit cantit\]ii imense de informa]ie
istoric\, ce ar l\sa `n umbr\, spun ei, fic]iunea, `n a
doua se a[az\ cei ce condamn\ demersul posed\rii
unui ofi]er nazist, ce ar duce la... explicarea
ac]iunilor sale, totul `ndrept`ndu-se, evident,
`nspre... `n]elegere. Un critic german scrie c\ „de
fiecare dat\ c`nd Littell `ncearc\ s\ fac\ ceva `n plus
fa]\ de a cita gradele din armata lui Hitler [i de a
`n[ira conceptele ideologiei naziste, pierde orice
credibilitate“. Iar un francez: „protagonistul
romanului este un melanj absolut imposibil de
ofi]er SS, homosexual, frate care-[i dore[te sora [i
fiu care viseaz\ s\-[i omoare mama“.
Bogdan-Alexandru St\nescu
P`n\ [i Claude Lanzmann, v\z`nd c\ e pe
cale s\ fie detronat ca unic incantator al
Shoah-u
ului, a fost extrem de sceptic la adresa c\r]ii, dar numai p`n\ c`nd l-aa cunoscut pe Littell care, numai s\n\tos la
cap nefiind el, i-aa m\rturisit c\ nu-ll intereseaz\ absolut deloc Holocaustul,
de[i e evreu, [i c\ a vrut doar s\ scrie un
roman total diferit de ce s-aa mai f\cut
p`n\ acum (dac\ citi]i prima parte a
acestei cronici ve]i vedea c\ n-aa reu[it `n
totalitate). La `mbl`nzirea lui Lanzmann
[i-a adus contribu]ia [i o scurt\ periere
din partea lui Littell, care i-a m\rturisit
c`t de mult a `nsemnat pentru el vizionarea Shoah-ului...
Dar cronica cea mai devastatoare vine din partea celebrei Iris Radisch, care
scrie `n „Die Zeit“: „De ce ar trebui s\ citim cartea unui idiot educat, care scrie
prost, e b`ntuit de perversiuni sexuale,
se abandoneaz\ cu voluptate ideologiei
naziste [i unei credin]e arhaizante `n Destin? Asta e o `ntrebare la care `nc\ mai
caut r\spunsul“.
Cartea lui Littell e o
monstruozitate
Nu po]i s\ nu `n]elegi toate aceste reac]ii.
Cartea lui Littell e o monstruozitate, din
toate punctele de vedere. Personajul e un
monstru, dimensiunile romanului s`nt
monstruoase, stilul se aseam\n\, imagistic, unei hymere...
Da, dar iat\: „~n noaptea aceea, am
dormit r\u `n micu]ul meu pat. B\usem
prea mult, capul mi se `nv`rtea, `nc\ resim]eam urm\rile [ocului suferit `n ajun.
Nu `nchisesem obloanele, iar lumina lunii
se strecura `n `nc\pere, mi-o imaginam
SEMNAL
Julio Cortázar, C`t de mult o iubim pe Glenda, traducere din limba spaniol\ de Lavinia Similaru, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“, Editura Polirom, 224 de pagini, 22.95 lei
C`t de mult o iubim pe Glenda este o colec]ie de zece povestiri: co[maruri care se petrec la lumina zilei, permut\ri imperceptibile `ntre realitate [i fantastic, umor, violen]\ [i melancolie. De la ambiguitatea extrem\, care comunic\ cu tine
f\r\ s\-]i dai seama, construindu-]i `n minte imagini care n-au fost niciodat\ pe h`rtie, la structuri perfect coerente, dar
cu at`t mai nelini[titoare, temele lui Cortázar se `ncheag\ dincolo de limbajul nostru, de g`ndurile pe care ni le-am fi
imaginat posibile, juc`ndu-se cu visele, pisicile [i femeile, pictura, timpul sau muzica `n infinitele ei `n]elegeri...
„Cortázar este magnific `n povestirile sale... un scriitor genial, de altfel.“ (Ernesto Sábato)
„Acest sentiment al fantasticului, care cred c\ se reflect\ `n majoritatea povestirilor mele, poate fi `n]eles ca o form\ de
`nstr\inare; vi se poate `nt`mpla [i dumneavoastr\, oric`nd, poate vi s-a [i `nt`mplat, mie mi se `nt`mpl\ tot timpul, `n
tot felul de momente pe care le-am putea numi prozaice, `n camer\, `n autobuz, sub du[, `n timpul unei discu]ii, la
plimbare, apare ca ni[te mici paranteze `nconju-r`nd realitatea imediat\. Nu e ceva excep]ional, pentru oamenii sensibili la fantastic... este aici, la fiecare pas, vreau s\ zic, `n orice moment, [i const\ mai presus de toate `n faptul c\ tiparele logicii, cauzalitatea timpului [i a spa]iului, toate cele pe care inteligen]a noastr\ le accept\ de la Aristotel `ncoace
drept imuabile, sigure [i lini[titoare s`nt brusc r\sturnate, afectate de un soi de... v`nt interior, care disloc\, cere imperios o schimbare.“ (Julio Cortázar)
11 «
Daniel Cristea-Enache: „Personajul cu acest nume trebuie odat\
desprins de opera sa, pentru ca mitologia urban\ [i poezia
veritabil\ s\-[i urmeze, fiecare, traiectoria specific\“.
NICHITA
ST|NESCU
p\trunz`nd aidoma `n camera din cap\tul
culoarului, alunec`nd pe trupul adormit
al surorii mele, goal\ sub a[ternut, [i a[
fi vrut s\ fiu acea lumin\, acea bl`nde]e intangibil\, dar `n acela[i timp mintea mea se
`ncr`ncena, [iragul g`ndurilor mele scr`[nite de la cin\ `mi r\suna `n cap precum
b\taia nebun\ a clopotelor ortodoxe de
Pa[ti, n\ruind calmul `n care a[ fi vrut s\
m\ scald. ~n cele din urm\ am alunecat `n
somn, dar r\ul se prelungea, `mbr\c`ndu-mi
visele `n culori `ngrozitoare. ~ntr-o camer\
`ntunecoas\, vedeam o femeie `nalt\ [i frumoas\ purt`nd o rochie alb\ [i lung\, poate
o rochie de mireas\, nu-i puteam deslu[i
tr\s\turile, dar era limpede sora mea, se
pr\bu[ise pe mochet\, prad\ unor convulsii [i unei diarei incontrolabile. Excremente negre ì r\zb\teau prin rochie, interiorul probabil c\ era umplut“.
Sau: „~n felul acesta m-am leg\nat `ncet
`ntr-un lung stretto nesf`r[it, unde fiecare
r\spuns se ar\ta `nainte ca `ntrebarea s\ fie
pus\ complet, dar `n cancrizan, ca racul.
De la ultimele zile petrecute `n aceast\ cas\ nu mi-au mai r\mas dec`t ni[te fr`nturi
de imagini f\r\ leg\tur\, confuze [i animate
totodat\ de logica implacabil\ a visului,
cuv`ntul `nsu[i – sau mai degrab\ or\c\itul st`ngaci – al dorin]ei. Acum dormeam
`n fiecare sear\ `n patul ei f\r\ miros, `ntinz`ndu-m\ pe burt\ sau ghemuindu-m\ pe
o parte, cu capul golit de orice g`nd. Nu mai
r\m\sese nimic `n acest pat care s\ aminteasc\ de ea, nici m\car un fir de p\r, desf\cusem cear[afurile ca s\ examinez salteaua, sper`nd s\ g\sesc cel pu]in o pat\ de
s`nge, dar salteaua era la fel de curat\ ca [i
a[ternuturile. Atunci `ncepeam s-o murd\resc eu, st`nd pe vine, cu picioarele bine
desf\cute, cu trupul fantomatic al surorii
mele deschis sub mine, cu capul `ntors
u[or [i cu p\rul dat deoparte pentru a-i
dezv\lui urechiu[a rotund\ [i fin\ care
`mi pl\cea at`t, apoi m\ pr\bu[eam `n propriile-mi secre]ii [i adormeam pe dat\
astfel, cu burta `nc\ murdar\. Voiam s\
posed acest pat, dar tocmai el m\ poseda,
nu-mi mai d\dea drumul“.
Dac\ asta nu e literatur\, s`nt de acord
s\ m\ retrag la Delfinariul din Constan]a, `ngrijitor al celor patru pinguini care
l-au `nlocuit pe Mark, delfinul.
care `nlocuiesc, `ntr-un final, total, realitatea. Ritmul Binevoitoarelor se aseam\n\
acceler\rii treptate a unui tren pe ruta
Iad, via literatur\. Cu riscul de a p\rea frivol, Train of consequences, there ain’t no
turning back, good old Dave Mustain...
Istorie bibilit\ la s`nge, suprarealism c`t
cuprinde, monstruozitate de extrac]ie romantic\, cu frunzele tremur`nd `n miasmele gropii de gunoi `n care Alexandre
`[i g\se[te sf`r[itul meteoric.
Pasajele de mai sus dezmint [i acele ipoteze conform c\rora Littell n-ar fi autorul
romanului, acesta fiind de fapt chiar jurnalul unui ofi]er SS real. Dac\ ar fi a[a,
dac\ istoria va dezv\lui frauda secolului
(Semprun a declarat romanul ca fiind cel
mai important al ultimei jum\t\]i de veac),
vom putea afirma f\r\ t\gad\ c\ via]a bate literatura. A, [i `nc\ ceva. S`nt convins
c\ Littell nu va mai scrie ceva valoros `n
via]a asta. Nu [tiu de ce...
printre r`nduri
BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU
Jonathan Littell, Binevoitoarele ,
colec]ia „Fic]iune“, Editura Rao, 2009
Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!
SUPLIMENTUL
DE CULTUR| SE
AUDE LA
`n fiecare vineri,
de la 20.00
Istorie bibilit\ la s`nge
George Onofrei
Anca Baraboi
Cu
Ce ì une[te categoric pe Aue [i Tiffauges este receptarea febril\ a fantasmelor
Nichita
Cu c`t posteritatea unui scriitor este mai bogat\, cu at`t
s`ngele crea]iei lui risc\ s\ se
dilueze. E o muta]ie a densit\]ilor. Admira]iile suprapuse, epigonice [i vampirizante, au f\cut din Nichita
St\nescu, creatorul, o icoan\
a numero[ilor „poe]i” care i-au
trecut pragul [i i-au primit
girul; [i, totodat\, un icon
f\r\ substan]\ al criticilor literari, capabili de imagina]ie
parc\ numai `n registrul contesta]iei. Excep]iile s`nt
pu]ine [i se cunosc bine.
Afirmat rapid, `nc\ de la
debutul editorial cu Sensul
iubirii, proiectat imediat pe
locul l\sat gol de tragicul
Nicolae Labi[, Nichita St\nescu a primit consacrarea la
o v`rst\ la care al]i autori `[i
caut\ `nc\ un ton propriu. El
a devenit un clasic din timpul vie]ii, fiind plasat nu numai `n prima pozi]ie a consistentei genera]ii lirice ‘60,
ci [i `ntr-o descenden]\ rarefiat-ilustr\. Dup\ Eminescu
[i Arghezi, cronologic [i canonic, vine – s-a tot spus –
poetul Necuvintelor [i al
celor 11 elegii. Dincolo `ns\
de aceast\ amplasare, ce
cuantific\ valoarea estetic\ [i
portan]a istoric\ a poeziei lui
Nichita St\nescu, eu nu
`ncetez s\ m\ mir de formidabilul succes la public
`nregistrat, timp de trei decenii, de autorul neomodernist.
[i
Compar`ndu-l cu ceilal]i
poe]i „[aizeci[ti” deveni]i extrem de populari, se observ\
c\ opera lui nu prezint\ nici
oferta de deschidere a versurilor lui Marin Sorescu, nici
simplitatea cantabil\ spre care s-a orientat Adrian P\unescu. Nu este esen]ial-parabolic\, no]ional\ [i u[or
traductibil\, dup\ cum nu
are adresabilitate social\,
stimuli ideologici [i nervuri
afective. Ne putem explica
datele [i circumstan]ele `n
care ace[tia doi au devenit
brand-uri na]ionale `ntr-un
perimetru socio-cultural
strict delimitat [i supravegheat, subdiviziune a lag\rului
socialist. (Sorescu a fost bun [i
„la export”.) Dar e mai dificil
s\ motiv\m fabuloasa mitologie `nchegat\ [i perpetuat\
`n jurul unui poet ermetic,
abscons precum Nichita St\nescu, ale c\rui versuri erau
practic ininteligibile pentru
zecile de mii de cititori.
A func]ionat, mai mult ca
sigur, prejudecata conform
c\reia poezia, spre deosebire
de proz\, este scris\ „ad`nc”
[i deci trebuie parcurs\ `ntr-o
stare de stupoare admirativ\.
E Poezia: o bolboroseal\
magic\, ini]iatic\, o Pythie
modern\ pe care o urmezi
hipnotic, cu convingerea intim\ c\ numai versurile
proaste pot fi `n]elese. Acest
tip de lectur\ pasiv\, inert\,
blocat\ `n punctul mort al
unei admira]ii f\r\ suport, a
f\cut cel mai mare r\u, pe
termen lung, operei lui Nichita St\nescu. Iar imprimarea figurii omului (care `n
BUCURE{TI FAR WEST
Daniel CRISTEA-ENACHE
anii lui buni ar\ta, `ntr-adev\r, ca un zeu t`n\r) asupra
crea]iei propriu-zise a `mpins
[i mai mult lucrurile `ntr-o
zon\ a confuziei de planuri.
Fiindc\ lirica abstract\, cerebral\, metafizic\ [i transpersonal\ a lui Nichita St\nescu
nu are aproape nici o leg\tur\ cu eul biografic, cu
portretul at`t de cunoscut [i
rulat al lui Nichita, cu generozit\]ile [i risipirile lui.
Oric`t de dureroas\ ar fi
opera]iunea pentru admiratorii lui fideli [i (mai grav)
necondi]iona]i, personajul cu
acest nume trebuie odat\ desprins de opera sa, pentru ca
mitologia urban\ [i poezia veritabil\ s\-[i urmeze, fiecare,
traiectoria specific\. F\r\
text, f\r\ pagina de volum
autonom sau de antologie
liric\, tr\s\turile omului fermec\tor s-ar [terge treptat
din memoria cultural\.
Nu Nichita d\ valoare [i
durat\ lung\ versurilor pe
care le parcurgem, ci acestea
vor face s\ se vorbeasc\ `n
continuare despre el.
» 12
ATEN}IE
printre r`nduri
DIABLOGURI
Veronica D. Niculescu &
Emil BRUMARU
Fragment
animalier (1)
Veronica D. Niculescu: Era o astfel de zi. Le-am spus c\
pl`nge cìnele. „E doar interpretarea ta“, mi-au zis.
Emil Brumaru: Printr-o asocia]ie de amintiri, cìnele, din
care se v\d doar ochii nefiresc de tri[ti printre sc`ndurile
late, `ntr-o fotografie excelent\ ca `ntotdeauna, mi-a adus
`n minte o nuvel\ de Bulgakov, Inim\ de cìne, dramatizat\... [i jucat\ la Na]ionalul din Ia[i... {i mi-am dat seama
c\, vai! cìnele cu laba fr`nt\, din casa sc\rilor, a disp\rut,
dup\ ce z\cuse toate s\rb\torile acolo... Alalt\ieri `nc\ mai
era... [i da vesel din coad\, ne `mprieteniser\m, ì vorbeam, `l m`ngìam pe cap, sta cuminte `n fund, nu culcat,
cu urechile ciulite, semn c\ se sim]ea mai bine...
V.D.N.: A disp\rut?... Poate c\, vesel [i cu chef de via]\, a
pornit la cutreierat. S\ sper\m! {tiu de piesa `n care joac\
Marius Manole, am citit, dar din p\cate nu am avut [ansa
s\ o v\d. Cìnele din fotografie este al sorei mele, e salvat
de pe strad\, de c`nd era mic. Acum e un vi]el... Poza e
f\cut\ c`nd `nc\rcam bagajele `n ma[in\, plecam la drum
lung. Se auzea [i un sc`ncet.
E.B.: Da, „cutreieratul“ ar fi o variant\ vesel\... Oricum, se
`ntremase, chiar dac\ a fost dat afar\... Prin Ia[i, c`teodat\,
l`ng\ Pia]a Unirii, vezi cìni de \[tia mari, floco[i, dul\i
zdraveni, l\]i]i pe asfalt, c`te doi, parc\ droga]i, pe la intrarea magazinelor, mai ales cele cu mezeluri... Se scoal\
bl`nzi c`nd ie[i [i-]i bag\ botul `n buzunar, amu[in`nd...
Deseori, pur [i simplu, blochez\ u[a [i trebuie s\ p\[e[ti
peste ei... Nimeni nu-i ceart\, nu-i alung\, chiar [i `n
situa]ii mai echivoce, ci-i privesc cu interes, aproape cu invidie...
V.D.N.: Ce ora[ cu oameni buni!... {i ce g\se[te un dul\u
`n buzunar? Konrad Lorenz scrie minunat despre comportamentul animalelor, despre ata[ament, dependen]a lor de
iubire. P\s\rile, de exemplu, iubesc prima fiin]\ pe care
deschid ochii. O urmeaz\ oriunde. Un vr\bioi, scrie
Lorenz, `[i f\cuse un fel de cuib `n buzunarul st\p`nuluip\rinte. ~l iubea at`t de mult, `nc`t `ncerca, zbur`nd [i
tr\g`nd caraghios cu ciocul lui mititel, s\ `l bage pe om `n
propriul s\u buzunar!
E.B.: Dul\ii vor, de fapt, m`ncare. Dar ajung la buzunare,
bag\ chiar botul, [i acolo nu ai dec`t vreo h`rtie, o factur\,
banii m\run]i. Mie `mi plac cei care blocheaz\ u[ile, [antajeaz\ cumva oamenii. La `nceput, mi-era fric\ s\ nu m\
mu[te. S`nt inofensivi, ì mi[ti cu piciorul, moale, s\ nu-i
doar\... chiar dac\ ì dai la o parte cu m`na, nu se opun.
Au r\bdare. Dar uneori te uimesc, parc\ mor]i, cu picioarele `ntinse halandala, `n mijlocul Pie]ei Unirii, ca paraliza]i... De multe ori am crezut c\-s otr\vi]i de municipalitate... Erau doar nesim]it de lene[i, obosi]i de zv`rcolelile
nocturne... indiferen]i la bazaconiile noastre... E curios
cum cìnii, at`t de „umani“, de sufleti[ti, se expun `n
n\zdr\v\nii de-o libertate divin\... S\ fie un soi de molipsire, de „microb“ luat tot de la „rasa uman\“!?
{erban Tom[a: „A[a cum al]ii se concentreaz\ pe scriitur\ sau
pe conflict, eu mi-am `ndreptat aten]ia asupra unui personaj
care nu poate vie]ui normal `n societate, dar poate tr\i cu
succes `n plan literar“.
„Haremul imaginar“
al lui Tom Kastelka
Lumea se `mparte `n dou\ categorii, spune {erban Tom[a `n
Ghe]arul. Exist\ oameni t\cu]i [i oameni vorb\re]i. Primii
s`nt m\cina]i de `ndoieli, introverti]i [i singuratici. Ceilal]i
s`nt fal[i revolu]ionari, mae[tri, mentori sau demagogi.
Tom Kastelka face parte din r`ndul celor t\cu]i, sem\n`nd mai mult cu un personaj de
roman, dec`t cu unul de poem, [i pentru care
cea mai mare miz\ e supravie]uirea `n mijlocul unei lumi ce nu `l mai reprezint\. {i, nu `nt`mpl\tor, noaptea, Tom „se lansa `n lungi discu]ii cu prin]ul M`[kin“. La fel ca [i pentru eroul
lui Dostoievski, [i pentru Tom ceea ce conteaz\ cu adev\rat nu este via]a, ci „calea sprea
ea, necontenit\ [i etern\, nici `ntr-un caz descoperirea ei“. Tom este „un anonim, un mare
actor“, `n spatele c\ruia destinul unelte[te „ghinioane inimaginabile“.
Diavolul, precum `n Falsificatorii de bani
al lui Gide, `l urm\re[te pe protagonist la tot
pasul [i ì pune be]e `n roate: „Tom constatase
de multe ori c\ for]e misterioase `l urm\resc, ì
citesc g`ndurile, ì studiaz\ planurile, pentru ca
apoi s\ i le strice, s\ i le `ncurce, cu un sadism
[i cu o `nver[unare demne de o cauz\ mai bun\“.
Cititorul are impresia c\ un p\pu[ar nebun
face toate jocurile dup\ bunul s\u plac, manipuleaz\ personajele [i `[i bate joc de ele. ~n tot
acest circ Tom e „o victim\ sigur\, o p\pu[\ din
c`rpe uzat\“, o marionet\. Destinul s\u tragic
`l apropie totu[i de protagonistul lui Malraux
din Condi]ia uman\, care se simte „ca un felinar pus la col] de strad\ pe care se pi[\ to]i cei
care s`nt liberi s\ fac\ ce vor pe p\m`ntul \sta“.
Tom Kastelka nu este departe nici de Joseph K.
al lui Kafka: mania persecu]iei ì b`ntuie pe
am`ndoi.
C`t despre ghe]arul de pe copert\, `n prima
parte a romanului autorul ne ofer\ c`teva detalii ce explic\ `ntr-un fel alegerea titlului. ~n
permanen]\, de-a lungul `ntregii c\r]i, Tom viseaz\ la vifore [i furtuni, la aerul rece [i proasp\t de munte. Dincolo `ns\ de toate acestea
r\zbate r\coarea ghe]arului, „transparent ca o
vitrin\“ toamna.
Personajele lui {erban Tom[a `[i deruleaz\
amintirile `ntr-un ]inut misterios, de unde nu
pot ie[i dec`t cu ajutorul imagina]iei [i al pove[tilor. De la oameni obi[nui]i, la scriitori [i
filosofi, care tr\iesc `n afara lumii, to]i fac parte
din „haremul imaginar“ al lui Tom Kastelka.
{erban Tom[a, Ghe]arul , colec]ia „Proz\“,
Editura Cartea Româneasc\,
2009, 34.95 lei
TREI R|SPUNSURI DE LA {ERBAN TOM{A
„Ghe]arul este, poate, printre ultimele
romane române[ti de mari dimensiuni“
Cine este Tom Kastelka? Un M`[kin „ignorant“?
A]i intuit extraordinar natura
personajului meu. Da, se poate
spune c\ Tom Kastelka este un
alt M`[kin. „Ignorant“ doar `n
sensul c\ ì lipse[te credin]a
profund\ care `l caracterizeaz\
pe eroul dostoievskian. {i poate
c\ el nu `n]elege `n `ntregime
tot ceea ce i se `nt`mpl\. Tom
suport\ presiunea unei societ\]i
care reduce la dimensiuni meschine toate nobilele sale elanuri. Povestea tinerei care moare `ntr-un accident de automobil este, de fapt, romanul scris
de Tom [i el nu trece de limita
superioar\ a unei mediocrit\]i
l\udabile. ~n construirea lui
Tom, am utilizat aspecte din
existen]a tragic\ a unui foarte
bun prieten, regretatul poet Ion
Stratan. Chiar a[a `l consideram
pe Stratan: sem\n`nd cu „Ma-
V.D.N.: Unii, coche]i, stau picior peste picior. De fapt,
poate c\ noi s`ntem cei care ì copiem pe ei! Aveam la
redac]ie, demult, o c\]elu[\ salvat\ din strad\, Heidi. O
]ineam sub birou, pitit\ de colegii care nu o agreau; era
cam rea cu unii. M\ d\dea de gol uneori `n mijlocul
[edin]ei: `ncepea s\ sfor\ie! Alteori, f\cea ca bunica dumneavoastr\ din poveste! Iar c`nd era treaz\, pornea la
v`n\toare prin pia]a din apropiere – fura de pe tarabe [i ne
aducea „marfa“. ~n]elegea, pesemne, c\ s`ntem un fel de
ocna[i `n demisolul acela afumat, de unde doar ea putea
oric`nd ie[i, hoin\rind cu orele. {i se revan[a a[a, f\c`nd
„cump\r\turi“ clandestine pentru noi.
estrul“ lui Bulgakov – care scria,
prin contrast cu Tom, un foarte
bun roman –, el este un M`[kin
autohton, un fel de Ladima cu
o aureol\ slav\, un aisberg r\t\cit pe m\rile Sudului... Construit pe sugestii oferite de mitul lui Moise, c\ruia nu i se permite s\ p\[easc\ pe P\m`ntul
F\g\duin]ei, Tom Kastelka ilustreaz\, ca [i prin]ul M`[kin, neputin]a unui anumit tip uman
de a dep\[i propriile limite [i de
a-[i finaliza aspira]iile. Tom ajunge
s\ tr\iasc\ `n imagina]ie, `ntr-o
lume format\ din elemente selectate din propria copil\rie [i
din c\r]ile citite. Conflictul `n
care este prins Tom este unul
specific tragediei: el se lupt\ cu
fantasmele [i cu destinul s\u.
C\l\toria `n ora[ul Christiana [i
`nt`mpl\rile de acolo se petrec
numai `n mintea personajului.
Drumul c\tre Cristiana poate fi
socotit nu numai o c\l\torie a
personajului `n propria imagina]ie [i `n universul ospitalier al
literaturii, ci [i una `n moarte.
„Eu nu pretind c\ s`nt personaj
de poem sau de epopee. De roman, da, dar asta e altceva“, spune la un moment dat Tom. Ce `l
`mpiedic\ s\ fie [i un personaj de
epopee?
Epopeea presupune o perspectiv\ narativ\ „de jos `n sus“, iar
Tom este privit de narator de „la
egal la egal“, cu `ng\duin]\ [i
cu o tu[\ abia vizibil\ de umor.
Personajul are [i el sim]ul umorului `n aceea[i propor]ie. Poate
c\ ar fi fost mai `n spiritul romanului s\ fac din Tom un personaj comic. S\-l privesc, adic\, „de
sus `n jos“, cum procedeaz\
John Kennedy Toole `n Conjura]ia imbecililor. Tr\ind `n virtual,
Tom legitimeaz\ un alt tip de
roman, total diferit de realismul
dur, cinic sau teribil `n care exceleaz\ proza româneasc\. ~n alt\
ordine de idei, Ghe]arul este,
poate, [i printre ultimele romane
române[ti de mari dimensiuni, cu
o miz\ artistic\ riscant\, deoarece cred c\ viitorul nu va fi, cel
pu]in pe pia]a literar\, al romanelor „mari“, de anvergur\, al
c\ror scenariu este o `nv`rtire la
nesf`r[it `n jurul propriei cozi. Vor
triumfa c\r]ile de mai mici dimensiuni, cu o poveste la suprafa]\, cu un conflict bine pus
`n eviden]\, care s\-l ]in\ `n priz\ pe cititor. A[adar, nu Thomas Mann sau Nicolae Breban,
ci Friedrich Durrenmatt.
Spune]i c\ „cea mai mare miz\ a unui roman e via]a“. Care
ar fi atunci miza poeziei?
Da, cea mai mare miz\ a unui roman este via]a, dar nu v\zut\ ca
o supravie]uire de azi pe mìne.
E via]a trecut\ prin filtrul unor
idei, iluminat\ de ni[te revela]ii.
Realismul dur [i-a consumat ultimele experien]e valabile artistic odat\ cu remarcabila oper\
a lui Radu Aldulescu. Deschiderea c\tre grotesc, comic [i fantastic, `ntr-o formul\ original\,
este unul dintre pariurile Ghe]arului. A[a cum al]ii se concentreaz\ pe scriitur\ sau pe conflict,
eu mi-am `ndreptat aten]ia asupra unui personaj care nu poate
vie]ui normal `n societate, dar
poate tr\i cu succes `n plan literar. Tom `n]elege c\ sufer\ de
complexul lui Leonardo, acela
de a l\sa neterminate toate lucrurile `ncepute. Dac\ l-a[ fi f\cut con[tient de toate implica]iile actelor sale, ar fi ie[it schematic [i r\suflat. E mai bine ca personajul s\ fie dus la vale de apele
epicului... Este evident, pentru
mine, c\ miza marii poezii nu va
fi niciodat\ mimesis-ul, ci absen]a, virtualitatea [i negativitatea
lucrurilor, cum ar spune domnul
Nicolae Manolescu. Dumneavoastr\, ie[enii, care a]i dat cei mai
mari poe]i din literatura român\,
[ti]i, cu siguran]\, acest lucru.
Tom tr\ie[te virtual fiindc\ are o
structur\ de poet ratat, care pune
`n via]a sa ceea ce ar fi trebuit s\
scrie. ~n cazul s\u, func]iile vie]ii
[i ale literaturii se inverseaz\...
Pagin\ realizat\
de Bogdan Romaniuc
HITURI DE-O ZI
Moartea `n pace a
unui dirijor: Sir
Edward Downes
La `nceputul acestei
s\pt\m`ni, vestea
dispari]iei, printr-o
sinucidere asistat\, la o
clinic\ din Elve]ia, a
dirijorului britanic Sir
Edward Downes [i a
so]iei sale a [ocat lumea
muzical\. M\rturisesc c\
gestul b\tr`nului dirijor,
marcat at`t de suferin]ele
so]iei sale, `ntr-o faz\
terminal\ a unei boli f\r\
speran]\, c`t [i de
propriile suferin]e
cauzate de pierderea
vederii [i a auzului, m-a
impresionat mult. Sir
Edward Downes a fost
unul din elevii dirijorului
Hermann Scherchen,
eroul meu, pe care l-a
venerat [i despre care a
scris amintiri remarcabile.
Prin intermediul acestor amintiri am [i
aflat de Edward Downes, care la sf`r[itul
anilor ’40, gra]ie unei burse Carnegie, a
studiat la Zürich dirijoratul. Scherchen `l
impresionase atunci fiindc\ „se interesa
cu pasiune de binele umanit\]ii“. {i, indiferent de gesturile sale de cruzime, `[i
amintea Downes, „el d\dea dovad\ de o
mare generozitate de spirit [i trata fiecare
muzician `n mod egal, cu generozitate,
indiferent de nivelul lui, cu condi]ia s\
fie sincer [i muncitor. Ne `nsp\im`nta,
dar `l iubeam“.
Multe din calit\]ile atribuite mentorului s\u s`nt citate ast\zi ca proprii lui Sir
Edward Downes care, de[i nu a devenit
un dirijor britanic de mare renume, a fost
permanent apreciat pentru pasiunea [i
cuno[tin]ele sale profunde `n lumea operei [i `n mod particular a lui Verdi.
Downes s-a n\scut la Birmingham, `n
1924, unde a [i studiat muzica [i literatura
englez\ la universitate. {i-a f\cut cursurile post-graduale la Royal College of Music
[i, din 1952, a fost asociat cu Opera regal\ Covent Garden, unde [i-a `nceput
cariera ca repetitor. A p\r\sit Opera `n
1970, pentru a prelua postul de director
muzical al Operei australiene, la Sydney,
13 «
Dumitru Ungureanu: „Oi fi eu superficial din fire, dar nu regret.
De multe ori, `n loc s\ diger f\r\ colebil sau dicarbocalm te miri
ce «oper\» scris\ cu ambi]ie [i `ncruntare, prefer s\ ascult
chestii u[oare, hituri de-o zi, de-acum o sut\ de ani sau de azi“.
SCRISOARE PENTRU MELOMANI
„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)
Victor ESKENASY, Praga
dar a revenit `n fiecare an la Londra ca
dirijor invitat, iar din 1991, timp de
c`]iva ani buni a fost director muzical
asociat la Covent Garden. De-a lungul
carierei sale londoneze a dirijat 950 de
spectacole, av`nd `n repertoriu 49 de opere. Unul din criticii londonezi amintea zilele acestea regretul exprimat de
Sir Edward, de a nu fi condus dec`t 25 din
cele 28 de opere ale lui Verdi, `ntre cele
omise afl`ndu-se Vesperele italiene.
Ini]ierii sale `n arta dirijoral\ cu Scherchen i-au urmat un ata[ament [i o mare
admira]ie fa]\ de Rafael Kubelik, cel care
i-a [i permis s\ debuteze [i apoi s\ dirijeze la Covent Garden, `n momente `n care
al]i dirijori [i-au anulat, `n ultima clip\,
angajamentul. A[a avea s\-l descopere pe
Verdi, `ntr-un spectacol de mare succes
cu Otello, `n care rolul principal a fost
c`ntat de talentatul tenor Ramon Vinay.
Edward Downes a fost, de asemenea,
dirijor invitat principal [i, `n final, dirijor
emerit al Orchestrei filarmonice a BBC-ului.
Pentru meritele sale `n promovarea muzicii britanice [i a operei, `n 1986 a fost `nnobilat, `n 1991 devenind Sir Edward.
Richard Morisson, principalul critic
al cotidianului „Times“, spunea despre
el, la aflarea ve[tii mor]ii, c\ a fost „un mare
expert `n Verdi [i cu adev\rat responsabil
de rena[terea tuturor operelor verdiene.
A desf\[urat o munc\ serioas\ de savant
`n preg\tirea noilor edi]ii care au adus
aceste lucr\ri `napoi `n repertoriu“.
Nu am la `ndem`n\, c`nd scriu aceste
r`nduri, admirabilele conversa]ii cu Maria
Callas, disponibile pentru amatori pe mai
multe discuri EMI consacrate Divinei.
Ele pot fi ascultate, dac\ nu ave]i discul, pe
youtube; conversa]ii `nregistrate `n 1967
[i extrem de pre]ioase pentru `n]elegerea artistei [i a evolu]iei ei spirituale.
Alte c`teva discuri muzicale ì ilustreaz\ arta interpretativ\ [i c`teva preferin]e
la prima vedere excentrice, `ntre care
domin\ pasiunea sa pentru opera lui
Prokofiev [i redescoperirea muzicii lui
Korngold [i Glière, ultimul, cu siguran]\,
pe urmele maestrului s\u, Scherchen.
Anun]ul familiei, f\cut mar]i [i preluat imediat de `ntreaga pres\, v\ spuneam, a emo]ionat, [i pe drept cuv`nt:
„Dup\ 54 de ani ferici]i petrecu]i `mpreun\, au decis s\-[i pun\ cap\t vie]ii,
mai degrab\ dec`t s\ continue s\ lupte
cu problemele grave de s\n\tate... Au
murit `n pace [i `n circumstan]ele alese
de ei, cu ajutorul organiza]iei elve]iene
Dignitas, la Zürich“.
muzic\
ROCKIN’ BY MYSELF
Dumitru UNGUREANU
De vacan]\
M-aam `ntrebat uneori cum se
explic\ succesul comercial ob]inut
de ABBA `n Anglia, `ntr-o
o vreme
c`nd pia]a nu ducea lips\ de trupe valoroase. Nu-i cred pe englezi
lipsi]i de sim]ul valorii, chiar dac\
ei socotesc banul ca fiind valoarea
prim\. Nici ABBA nu e un grup de
duzin\, dar... totu[i... `ns\... S\ fac\
v`nz\ri c`t Beatles? E posibil, cifrele o atest\. Care s\ fie explica]ia?
P`n\ s-o citesc `n subtextul unei
replici din filmul Amadeus , am intuit-o `n mine. Replica ì apar]ine
lui Mozart, o tr`nte[te dinaintea
~mp\ratului [i-a sfetnicilor s\i cei
mai de vaz\: „Cine nu prefer\ s\
asculte b`rfele frizerului `n loc de
tirade nes\rate despre virtu]ile zeilor?“. Aparent, scena e o justificare a frivolit\]ii personajului sau
o punere `n abis a solemnit\]ii `n
art\. Mai atent dac\ prive[ti [i
ascul]i, nu se poate s\-]i scape
semnifica]ia, la fel de frivol\ [i ea:
omul e un animal superficial, dedat pl\cerilor [i lenevelii, nu muncii [i responsabilit\]ii. {i dac\ nu
te `ncurci `n scrupule axiologice
sau nu cedezi cu totul comodit\]ii
de-a g`ndi, po]i s\ bagi concluzia
c\ asta e, de fapt, starea natural\,
paradisiac\ a omenirii: via]a u[oar\,
loisir-ul, distrac]ia. Chiar a[a, n-a]i
prefera o vacan]\ continu\ unei
slujbe zilnice, oric`t de bine pl\tite?
N-o s\ fac aci filosofie preten]ioas\ pentru a justifica tenta]ia
mea de-a lenevi la nesf`r[it. Chiar
[i c`nd trebuie s\ scriu c`te un text
precum acesta, mai degrab\ a[
sta dinaintea unui pahar de Martini, la o teras\ cu vedere spre
plaj\ dec`t `n fa]a monitorului.
C\ruia oric`te screen-savere m\t\soase, 3D sau HD i-a[ seta, tot nu
poate s\ redea fr\gezimea plin\ de
consisten]\ a ceea ce v\d, miros,
aud, pip\i, gust [i simt cu al [aselea sim]. Oi fi eu superficial din
fire, dar nu regret. De multe ori,
`n loc s\ diger f\r\ colebil sau
dicarbocalm te miri ce „oper\“
scris\ cu ambi]ie [i `ncruntare,
prefer s\ ascult chestii u[oare,
hituri de-o zi, de-acum o sut\ de
ani sau de azi. Sau evit s\ repet
audi]ia vreunui epigon al lui Hendrix, delect`ndu-m\ cu vreo
blond\ meteoric\, bine strun(j)it\
de gimnastica showbiz, ce se f`]ìe
pe ecran cu o „compozi]ie“ f\cut\ s\ plac\. E ceva r\u c\ place?
Dac\ doar asta vrea, n-ai ce s\ repro[ezi. Majoritatea cometelor
cunosc regula [i nu cer mai mult.
C`te uneia i se pare c\ are dreptul
la, sau poate [i altceva. Mecanismul o arunc\ rapid pe tu[\.
Pentru c\ nu toat\ lumea are
talentul, norocul sau inteligen]a
Madonnei, de exemplu. Totu[i,
v\zute ca un `ntreg, stelele de-o
var\ impresioneaz\. Citez c`teva
nume „de pe vremea mea“, intrate oarecum `n uzul comun ca
referin]e despre care nu trebuie,
`nc\, s\ cau]i `n dic]ionare: Sandra, Sabrina, Samantha Fox, C.C.
Catch, Taylor Dayne, Belinda Carlise, Kim Wilde, Nena, Sheena
Easton, Pat Benatar... Apoi „trupe“ `ncep`nd cu Pussycat, continu`nd cu Spice Girls [i ajung`nd la
Girls Aloud, Pussycat Dolls sau
alte pisicu]e... ~n fine, punct [i-o
virgul\, fiindc\ show-must go on:
Lady GaGa (foto ), produs perfect
al industriei, a c\rei pies\ Poker
Face m\ face s\... S\ dansez, ce
altceva?!
Am `n[irat numai nume feminine dintr-o pornire fireasc\, pentru
care voi suporta repro[uri `ndrept\]ite. Pentru mine, genul \sta de
showbiz se potrive[te cu vacan]a.
Dar dac\ e s\ aleg ceva „neserios“
pentru „petrecerea timpului liber“,
nu ezit deloc: Pet Shop Boys – Yes
(EMI, 2009). Peste dou\ decenii de
carier\ au f\cut din cei doi „b\ie]i
de la magazinul de p\s\ri“ un (alt)
icon al mitologiei contemporane,
cum se scria odat\ la manualul de
ideologie consumist\, nu comunist\. Asta m\ scute[te de-a insista `n explica]ii. Tocmai bine – e
vacan]\!
» 14
„Suplimentul de cultur\“ [i Libr\riile „C\rture[ti“ v\ ofer\ `n
aceast\ s\pt\m`n\ recomand\ri de vacan]\.
fast food
RECOMAND|RI CARTE
»
»
»
»
»
Seduc\toarea din Floren]a
Coppola se reinventeaz\
via Eliade
Salman Rushdie
Editura: Polirom
Platon [i Ornitorincul intr\ `ntr-un bar
Thomas Cathcart [i Daniel Klein
Editura: Nemira
Imagini mi[c\toare
Therry Pratchett
Editura: Rao
Balul fantomelor
Radu Paraschivescu
Editura: Humanitas
Lume m\runt\
Dan Camillo
Editura: Vellant
Din Floren]a lui
Machiavelli `n cea
a familiei de Medici
Cel mai recent roman al lui
Salman Rushdie,
Seduc\toarea din Floren]a,
publicat `n 2008, este o
elegie `nchinat\ frumuse]ii
[i, `n acela[i timp, o medita]ie asupra naturii [i a
modului `n care func]ioneaz\ puterea. Av`nd `n centru
figura misterioas\ [i seduc\toare a unei femei –
prin]es\, vr\jitoare [i sclav\,
visul de dragoste al oric\rui
b\rbat –, povestea `mbin\
epoci istorice [i spa]ii culturale diametral opuse,
purt`ndu-ne din Floren]a lui
Machiavelli [i a familiei de Medici `n opulenta Indie a
mogulilor din perioada de glorie marcat\ de domnia
lui Akbar. Cu toate c\ ne l\s\m cuceri]i de fermec\toarea eroin\ a c\r]ii, cu toate c\ cel ce ]ine `n m`n\
firele multicolore ale nara]iunii pare a fi un ins misterios cu aerul unui nobil, cu m\iestria unui scamator [i
misiunea unui diplomat, adev\rata partitur\ a seduc]iei
este interpretat\, ca `ntotdeauna, de Rushdie `nsu[i,
care `mbin\ harul unui povestitor oriental cu talentul
plastic [i bog\]ia de nuan]e ale unui miniaturist.
Salman Rushdie, Seduc\toarea din Floren]a ,
colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor
«Salman Rushdie»“, Editura Polirom, 44.95 lei
Drago[ Cojocaru
Oric`t de flatant ar fi fost pentru noi faptul
c\ Francis Ford Coppola s-aa re`ntors la
cinema adapt`nd o nuvel\ de Mircea
Eliade, c\ a filmat `n România [i c\ a folosit
o distribu]ie aproape `n `ntregime local\
(Alexandra Maria Lara, Bleon], Pintea,
Dinic\, Rebengiuc, Piersic Jr, Iure[ etc.),
Tinere]e f\r\ tinere]e nu s-aa dovedit a fi
trambulina care s\ ì propulseze pe români
la Hollywood.
{i asta fiindc\ filmul a fost `nt`mpinat, `n
cel mai bun caz, cu impresii amestecate,
chiar deseori ostile. {i-a rupt Coppola din]ii
`n Eliade? A fost `ntoarcerea maestrului un
„ghiveci tipic românesc“, un faux-pas
`necat `n prea mult\ ambi]ie, confuzie [i
exces de misticism [i filosofie?
Adev\rul este c\ `nsu[i Coppola nu [i-a
`nchipuit c\ Tinere]e f\r\ tinere]e va fi
primit cu bra]ele deschise, cu at`t mai mult
cu c`t nu aceasta a fost inten]ia lui. O
inactivitate artistic\ de aproape un
deceniu, e[ecul a dou\ proiecte personale
(Pinocchio [i utopia Megalopolis) l-au adus
pe autorul Na[ului s\ `[i doreasc\ s\
`ntoarc\ spatele succesului sigur [i s\
`ncerce s\ `[i redefineasc\ locul `n noua
realitate cinematografic\.
Amintindu-[i de zilele tinere]ii, c`nd
RECOMAND|RI FILM
`nv\]a meserie de la Roger Corman, unul
dintre cei mai mari speciali[ti `n bricolaje
de serie B de la Hollywood [i finan]`ndu-[i
singur filmul, Coppola a exclus din start
orice concesie f\cut\ gustului public.
„Trebuie s\ repar\m 50 de ani de sp\lare
de creier, 50 de ani `n care ni s-a spus cum
trebuie s\ fie un film: comercial, u[or de
`nghi]it, structurat `n a[a fel `nc`t s\ fie
`n]eles de un public c`t mai larg“, explica
regizorul `ntr-un interviu recent. „Chiar [i
oamenii care citesc c\r]i sofisticate se
a[teapt\ ca un film s\ nu ì fac\ s\
g`ndeasc\ prea mult, s\ fie ceva u[or la
care te distrezi, r`zi sau te sperii, de la care
pleci acas\ [i pe care `l ui]i. Asta trebuie s\
se schimbe“.
De aceea, Coppola nu s-a sfiit s\ spun\
celor care au str`mbat din nas c\, atunci
c`nd abordezi un autor ca Eliade, te a[tep]i
ca receptarea s\ fie diferit\ de cea a unor
filme precum Shrek sau Spider-Man. „Mai
vede]i-l o dat\!“, a fost replica dat\
criticilor de celebrul regizor.
RECOMAND|RI MUZIC|
»
»
»
»
»
Far
Regina Spektor
Sire Records
Big Whiskey and The Groogrux
Dave Matthews Band
MediaPro Music
Lhasa
Lhasa
Warner Music
Om de lut
Alexandrina
A&A Records
Silent Strike
Alb
La Strada Music
„~n Seduc\toarea din Floren]a ,
» Rushdie
se `ntoarce `n timp, la acele
prime indicii ale schimbului cultural
care [i-au l\sat puternic amprenta
asupra operei sale... Unul dintre cele
mai bune romane scrise de Rushdie
p`n\ acum.“ („The Observer“)
»
»
»
Strania poveste a
lui Benjamin Button
Regia: David Fincher
Warner Bros. Pictures
Paris
Regia: Cedric Klapisch
Ce Que Me Meut
Despre fericire [i
alte nimicuri
Regia: Mike Leigh
Film 4
Tinere]e f\r\ tinere]e
»
Regia: Francis Ford
Coppola
American Zoetrope
»
Seria „Minuscule“
Osutanu
La joac\ `n curtea reginei
Far a ap\rut pe pia]\ [i `ntr-o edi]ie special\ ce
con]ine un CD cu 15 piese [i un DVD cu 4
videoclipuri la piesele Laughin With, Dance Anthem
of the 80’s, Eet, Man of a Thousand Faces.
Primul extras de single al acestui album este Laughin With [i a fost
lansat ini]ial pe pagina de Myspace
a Reginei pe 8 mai, put`nd fi downloadat de fanii din SUA [i din Europa
al\turi de piesa Blue Lips. Albumul
este `n sine un disc omogen, care
impresioneaz\ prin versurile ce s`nt
uneori inocente, dar originale, separ`nd-o `n acest mod pe artist\ de
toate celelalte c`nt\re]e pop.
„Laughin With `ncepe ca o medita]ie asupra umorului negru de care
d\ dovad\ Dumnezeu [i se termin\
ca o criz\ existen]ial\, o ie[ire ce
este sus]inut\ de un violoncel cu un
beat foarte soft [i pl`ng\tor. Spektor
este o femeie ce nu are nevoie de
un motiv pentru a avea o ie[ire
emo]ional\ de genul Cernob`lului“,
sus]ine Jon Dolan de la Rolling
Stones.
Produc]ia albumului este diferit\
de data aceasta, fiind ceva mai decorativ\, cizelat\ fiind de produc\torii
Mike Elizondo (Fiona Apple, Maroon
5), Jacknife Lee (R.E.M., U2), Jeff
Lynne (ELO) [i David Kahne (cu care
a colaborat [i la Begin to Hope). Se
p\r\se[te spa]iul minimalist cu care
fanii erau obi[nui]i la primele albume, `ns\ acest lucru nu eclipseaz\
cu nimic personalitatea [i conceptul
aflat `n spatele albumului Reginei
Spektor.
Far a ajuns `n top 10 pe iTunes `n
Marea Britanie la doar 24 de ore de
la lansare, iar pe iTunes `n SUA a
ajuns pe locul 1. Discul este
num\rul 1 pe Amazon.com la
sec]iunea Bestsellers Music `n SUA [i
pe locul 29 `n UK.
Regina Spektor se joac\ cu ajutorul unor piese ca Eet, ce are versuri molipsitoare [i inocente, dar d\
dovad\ de maturitate artistic\ cu
piesele Man of a Thousand Faces [i
Blue Lips.
Human of the Year este piesa ce
`mp\rt\[e[te o parte din ambi]ia [i
intimitatea albumului Begin Hope,
iar piesele Two Birds [i One More
Time with Feeling demonstreaz\
`nc\ o dat\ c\ nu [i-a pierdut deloc
`ndem`narea `n a produce un pop
frumos, de calitate, cu versuri pe
m\sur\.
Regina Spektor – Far, distribuit `n
România de A&A Records/Warner
Music Licensee
CORN, LAPTE
SAU UN LAPTOP
MAC
TOATE {TIRILE PE CARE LE-AM PIERDUT
Pl`ng`ndu-l pe Michael
~n timp ce `mi mijeam ochii s\ deslu[esc
[i eu chipul lui Michael ap\rut pe un
ciot de copac `n Stockton, `n timp ce
calculam datoriile sale `n dolari mai bine
dec`t propria-mi linie de creditare, `n
timp ce `mi f\ceam griji pentru
» Baywatch, da, serialul cu multe tipe `n
costume de baie ro[ii alerg`nd tihnit [i
`n reluare pentru a salva via]a vreunui `necat, se transform\ `ntr-un film pentru
marele ecran. Ba mai mult, va fi un film
de comedie – gen Academia de Poli]ie cu
s`ni. Eu una r`d deja.
» Alice `n }ara Minunilor va fi [i el ecranizat pentru cinema, `ntr-un film `n care
regizorul Tim Burton (cunoscut pentru
pelicula Charlie [i Fabrica de ciocolat\)
combin\ film\ri reale cu anima]ie, desene fanteziste [i efecte 3D pentru a reda un univers cum doar `n imagina]ia
unui copil poate exista mai frumos.
» Serialul Friends a `mplinit 15 ani, momentul fiind marcat cu apari]ia pe pia]\
a unor colec]ii speciale cu „best of“ pentru toate personajele.
» Mariah Carey apare cu cel-mai-ultimul-r\cnet-telefon, un Nokia N97, `n ultimul ei videoclip; [i da, aici [tirea este
`ntr-adev\r faptul c\ Mariah Carey mai
filmeaz\ videoclipuri.
» A existat o `ntreag\ dezbatere despre c`t
de multe detalii vrem noi s\ [tim despre
ce se petrece `n dormitoarele castelului
Hogwarts, c\minul lui Harry Potter [i al altor mii de hormoni de vr\jitori adolescen]i.
Concluzia: `n timp ce c\r]ile s`nt pentru
copii, filmele Harry Potter `ncep s\ fie
15 «
M\d\lina Cocea: „Programul «cornul [i laptele» a c\p\tat o
cu totul alt\ semnifica]ie `n ochii mei, de c`nd am aflat c\ `n
Maine, SUA, fiecare elev de la [colile de stat a primit un
laptop Mac“.
animalele lui preferate – Bubbles, Riki [i
Sabu –, `n timp ce Usher c`nta cu m`na
pe un sicriu [i lumea se vedea nevoit\
s\ treac\ prin cele cinci faze ale durerii
`n mai pu]in de dou\ s\pt\m`ni, `n jurul
meu se `nt`mplau urm\toarele:
pentru copii `n tranzi]ie, iar actorii s`nt
fo[ti copii de-a dreptul.
» Romanul Ulise al lui James Joyce s-a
transformat `n mesaje de Twitter. Personajele au primit propriile conturi, trimi]`nd relat\ri de 140 de caractere, la persoana 1, despre ce f\ceau [i unde erau, respect`nd perfect cronologia capitolului pe
care au `ncercat s\ `l redea.
» Sacha Baron Cohen, cunoscut [i ca Borat, a.k.a Bruno, fost Ali G. a ap\rut la
un talk-show ca el `nsu[i.
» Google Maps a scos o edi]ie Seinfeld a
h\r]ii ora[ului New York, `n care apar
toate locurile dragi personajelor: apartamentul lui Jerry, cafeneaua preferat\,
sediul televiziunii la care [i-au prezentat
celebra idee a unui serial „despre nimic“,
casa p\rin]ilor lui George. ~n ciuda faptului c\ Seinfeld este filmat, desigur, pe
coasta de vest a Statelor Unite, localizarea pe hart\ a distan]ei dintre apartamentul lui Elaine [i cel al lui Jerry arunc\ o
nou\ lumin\ asupra obstacolelor peste
care a trecut prietenia lor.
» Programul „cornul [i laptele“ a c\p\tat o
cu totul alt\ semnifica]ie `n ochii mei, de
c`nd am aflat c\ `n Maine, SUA, fiecare
elev de la [colile de stat a primit un laptop
Mac.
COOLTURISME
M\d\lina COCEA
» Fosta Posh Spice [i David Beckham au
`mplinit zece ani de la nunta secret\ [i
de vis care a avut loc `n Irlanda. Numele
popular pentru aceast\ aniversare este
„nunta de tinichea“, dar toat\ lumea se
`ndoie[te sincer c\ a fost chiar a[a.
» Dup\ 132 de ani, pe tabela de scor de
la Wimbledon nu mai apar apelativele
„dra“ sau „dna“ `n fa]a numelor juc\toarelor, ci banalul prenume + nume. Gestul
(radical, spun cunosc\torii) a primit dou\ explica]ii: s-a dorit aducerea tenisului feminin la nivelul celui masculin,
unde meciurile nu se disput\ niciodat\
`ntre „domni“; `n plus, a urm\ri scorul
confrunt\rii `ntre dou\ surori devenise
o adev\rat\ art\ a concentr\rii joriki.
» C`nt\re]ul Justin Timberlake va scrie o
carte de golf. (Pauz\ de stupefac]ie.) Se
pare c\ Justin este pasionat de mic de acest
sport [i dore[te s\ lanseze un volum de
memorii despre ini]ierea sa `n acest domeniu [i partidele sale de golf. ~mi cer
scuze, dar trebuie s\ `nchei textul aici,
ca s\ m\ a[ez de pe acum la coad\ `ntr-o
libr\rie.
fast food
VOI N-A}I ~NTREBAT
f\r\ zah\r V| R|SPUNDE
BOBO
Urm\torul partea a 2-a
– Urm\torul!
Prin u[a mare, alb\, `n form\
de dou\ aripi uria[e, intr\ doi
b\rba]i `mbr\ca]i `n costume negre [i ochelari de soare, `ncadr`nd
o figur\ aparent comic\, un b\rbat nud, cu p\rul negru acoperindu-i mare parte din fa]\, [i care
abia se ]ine pe picioru[ele ca
dou\ be]e de chibrit.
– Numele! strig\ din nou omul
de la birou, cu o autoritate de
judec\tor buh\it.
Unul din cei doi oameni `n negru se apropie de el:
– Bun\ ziua. Omul acesta este
Michael Jackson.
– O, Dumnezeul meu! Serios?!,
apoi revenindu-[i din falsa surprindere: {i cine-i el? Nu poate s\
vorbeasc\? Domnule, vorbi]i vreo
limb\?
– ~mi cer scuze, zice omul `n
negru z`mbind, cred c\ glumi]i.
Nu [ti]i cine e Michael Jackson?
– Dosar ave]i? Domnule? Vorbi]i englez\? Nu! Nu [tiu cine e
Michael Jackson [i nu m\ intereseaz\, domnule. De 60 de ani
stau aici s\-mi fac meseria, da?
N-am p\r\sit o clip\ biroul \sta,
nici m\car s\ m\ duc la toalet\.
Nu exist\ televizor aici [i ce m\
enerveaz\ cel mai mult e c\
acela[i lucru trebuie s\-l repet de
fiecare dat\ c`nd vine c`te unul
din \sta cu preten]ii din nu [tiu
ce categorie social\. C\-s bogat,
c\-s model, c\ am o buc\ mai
mare [i nu-mi `ncape curul pe
scaun! To]i vor tratament preferen]ial. Ei bine, nu se poate! Trebuiesc respectate toate cele 40 de
por]i. Asta e doar prima dintre
ele, a[a c\ v\ somez de pe acum
s\ v\ preg\ti]i psihic pentru ce
urmeaz\. Dac\ nu v\ convine,
merge]i la alt ghi[eu. S`nt mii!
Dar s\ [ti]i c\ la fiecare linie de
asamblare e la fel. Voi \[tia de la
biroul special crede]i c\ dac\
ap\re]i cu ochelarii pe ochi toat\
lumea se d\ la o parte, nu? Ei
bine, nu, domnule! Legea trebuie
respectat\. Oamenii s`nt egali `n
fa]a Lui! A]i `n]eles? A[a spune
legea. E una singur\. {i unde nu e
lege, e haos. Adic\ nu la noi.
Dac\ vre]i haos, merge]i vis à vis.
Cl\direa mare, ro[ie, de peste
drum. N-ave]i cum s-o rata]i.
Ok? Acum vreau s\ v\d dosarul
d`nsului.
– ~mi cer scuze, dar Michael
Jackson e un important c`nt\re].
Cel mai mare din istorie.
– Mai mare ca Frank Sinatra?
C\ nu pare... Nu-n]elege]i c\ nu
m\ intereseaz\? Poate s\ fie [i Papa. F\r\ dosar nu intr\.
– Papa?
– Am glumit. Papa intr\ direct.
Asta ca s\ vede]i c\ s`nt [i eu suflet [i am sim]ul umorului.
Haide]i, v\ rog, c\ am foarte
mult\ treab\. S`nt sute de mor]i
care a[teapt\. Lua]i-l `napoi, s\
mai umble pu]in pe P\m`nt p`n\-i
rezolva]i dosarul. S\ nu ne
gr\bim. C\ timp avem suficient,
slav\ Domnului pentru asta.
– O s\ fac pl`ngere, o s\ ai
probleme, s\ [tii... Asta nu se termin\ a[a.
– V\ rog frumos s\ nu m\ tutui]i [i s\ nu m\ amenin]a]i. {i n-o
spun de dou\ ori. Nu uita unde te
afli. Amin. Urm\torul!
Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.
Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu
„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\
cu „Ziarul de Ia[i“.
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,
tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/
214111
Arte vizuale: Constantin Vic\.
Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).
Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.
Colegiul editorial: Emilia Chiscop,
Florin L\z\rescu,
Lucian Dan Teodorovici (senior editor)
Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,
Redactor-[[ef: George Onofrei
Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi
Secretar general de redac]ie: Florin Iorga
Rubrici permanente:
Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),
Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Emilia Chiscop,
M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, Radu
Pavel Gheo, Florin L\z\rescu,
Veronica D. Niculescu, Adrian Olaru, Diana
Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.
Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,
Bogdan-Alexandru St\nescu.
Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.
Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.
Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\,
Elena Vl\d\reanu, Cristina Hermeziu.
Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294
Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.
0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.
0232/ 216112
„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii
Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.
Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:
[email protected].
Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru
3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei
(690.000) pentru 12 luni
Tipar: Print Multicolor
Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » „Suplimentul de
cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\
» 16
fast-food
EN}ICLOPEDIA
ENCARTA
Luiza VASILIU
Pentru
vacan]\
Cum asta-ii ultima rubric\ `nainte
de vacan]a „Suplimentului“,
En]iclopedia [i-aa spus c\ trebuie s\
le propun\ cititorilor ei cel pu]in o
activitate ludic-ccreativ\, cum ar fi
rebus, sudoku sau decuparea versurilor poe]ilor prefera]i din revistele de cultur\. Din p\cate, de
cur`nd [i-a dat seama c\ nu mai
[tie c`t fac 7 ori 8, a[a c\ a abandonat jocurile matematice, a deschis o carte (foarte `nt`mpl\tor, una
de Maurice Blanchot) [i a g\sit
urm\torul pasaj: „~ns\ cuiva care
ne-ar m\rturisi: S`nt mereu anxios
`n timpul lecturii, altcuiva care n-ar
putea s\ citeasc\ dec`t `n c`teva
momente privilegiate sau unuia
care [i-ar da toat\ via]a peste cap,
care ar renun]a la lume, la slujb\ [i
la bucuria lumii pentru a-[i deschide o cale spre o lectur\ de c`teva clipe, lor le-am face cu siguran]\
loc l`ng\ bolnava aceea a lui Pierre
Janet care nu citea de bun\ voie
din cauz\ c\, spunea ea, o carte
citit\ devine o carte murdar\“.
Blanchot se-ntreab\ de ce doar
scriitorii au privilegiul ame]elii `n
fa]a foii albe. Cu alte cuvinte, de ce
angoasa trebuie s\ fie rezervat\ autorilor, de ce cititorii n-au voie s\
se `nfioare c`nd deschid o carte, s\-[i
construiasc\ propriul ritual de alungare a spiritelor (ar putea, de exemplu, s\ c`nte de trei ori „Happy
Birthday, Boris!“, a[a cum face personajul ultimului film al lui Woody
Allen c`nd se spal\ pe mìni)?
Bine, acum o s\ `ntreba]i de ce
ar vrea cineva s\ fie angoasat tocmai `n vacan]\. Printre altele, ca s\
nu mai ia totul de-a gata, inclusiv
faptul de-a deschide o carte. Activitatea ludic-recreativ\ propus\ de
En]iclopedie pentru luna august e
punerea `n pielea b\[tina[ului din
Mercury; Or, the Secret and Swift
Messenger (scris\ de John Wilkins
`n 1641), b\[tina[ care ajunge s\ se
`nchine unei scrisori scrise de
st\p`nul lui, pentru c\ textul l-a dat
de gol c\ a m`ncat jum\tate din
smochinele pe care trebuia s\ le
duc\ la destina]ie.
Pu]in\ s\lb\ticie, deci, la mare,
la munte, `n Grecia [i-n Malaezia, o
sumedenie de cititori care nu-[i
mai permit s\ arunce o carte „c`t
colo“, de frica unui blestem care
le-ar putea pune via]a `n pericol.
Iulia Blaga: „Filmele lui Michael Mann nu dezbat probleme
existen]iale, iar el nu a fost considerat ca apar]in`nd primului
e[alon. Dup\ Public Enemies poate c\ nu va mai fi a[a“.
PUBLIC
ENEMIES
Femeia `n portocaliu
M\ `ntreb ca `n 12 oameni furio[i: dac\ John
Dillinger n-ar fi fost `nchis la 26 de ani pentru
tentativ\ de jaf [i n-ar fi cunoscut `n pu[c\rie doi
gangsteri care s\-i explice, p`n\ `n 1933, c`nd a ie[it,
cum e cu jefuirea b\ncilor, ar mai fi devenit Inamicul
Public nr.1 `n Illinois [i Washington D.C. `n doar 14
luni (1933-1934), p`n\ c`nd a fost `mpu[cat de FBI?
Fire[te, de n-aar fi, nu s-aar povesti (poate
c\ [i Hitler a avut o copil\rie nefericit\), dar lucrurile de mai sus se pare c\
au determinat destinul unui om care a
`nc\lcat legea pentru c\ trebuia s\ se opun\ unei autorit\]i. A intrat `n pu[c\rie din vina tat\lui s\u, care l-a sf\tuit s\
pledeze vinovat ca s\ scape. A stat p`n\
la urm\ opt ani [i jum\tate... Mama ì
murise pe c`nd era copil, iar tat\l se
pare c\ era un om destul de strict. „S\
n-ai `ncredere `n femei“, spune un gangster `n filmul lui Michael Mann. Prima
sa so]ie, Beryl Ethel Hovious, a divor]at
pe c`nd `nc\ era `n `nchisoare. Iar Ana Cump\na[u, cunoscut\ ca Anna Sage (de la
Suciu, numele celui de-al doilea so] al
s\u), l-a tr\dat prin `n]elegerea f\cut\ cu
FBI-ul `n schimbul anul\rii deport\rii
sale. Femeia spusese la FBI c\ va fi `mbr\cat\ `n ro[u, dar se pare c\ `n seara
zilei de 22 iulie 1934 a fost `mbr\cat\
`n portocaliu. Ca „fan\“ a romanului Femeia `n ro[u (scris de Adriana Babe]i,
Mircea Nedelciu [i Mircea Mih\ie[), ca
„fan\“ a lui Michael Mann, a filmelor cu
gangsteri [i a perioadei respective (deci
ca multi-„fan\“), am dreptul s\ m\ `ntreb
de ce Anna Sage [i-a pus fust\ portocalie `n loc de ro[ie. Avea deja mustr\ri de
con[tiin]\, se `ndoia c\ a f\cut ce trebuia?
Motivul a fost poate unul foarte banal.
Devenit unul dintre meseria[ii cei mai
stiliza]i de la Hollywood, un profesionist care nu pretinde c\ face opere ad`nci c`t Lacul f\r\ Fund de la Ocna Sibiului, dar care a ajuns muncind la ceea
ce al]ii nu ajung niciodat\, Michael
Mann recurge la un truc extraordinar.
Se [tie, filmele lui nu dezbat probleme
existen]iale, iar el nu a fost considerat
FILM
Iulia BLAGA
ca apar]in`nd primului e[alon. Dup\ Public Enemies poate c\ nu va mai fi a[a.
Deci care e trucul? Michael Mann – sau
mai exact directorul s\u de imagine, Dante Spinotti – a filmat `n High Definition
(HD), ceea ce d\ imaginii o claritate extrem\, senza]ia de imediat, impresia c\
lucrurile se `nt`mpl\ aici [i acum, ne`ncetinite de filmatul pe pelicul\. Mann spune c\ a f\cut „tot posibilul ca s\ evite
conven]ia filtrului nostalgic sau tendin]a de a face ca totul s\ par\ b\tr`n“.
Ideea e de o mare inteligen]\ nu doar pentru stilistica filmului (norii cumulus, favori]ii lui Mann, arat\ foarte bine `n digital), dar cred c\ e prima oar\ c`nd un
film de epoc\ `n care scenografia, ma[inile, costumele, frizurile s`nt „de acolo“
pare la fel de actual ca un jurnal de actualit\]i v\zut la cinema `n aceea[i perioad\.
Inamicii publici te `nghite
`nc\ de la primele cadre
Mann lucreaz\ de regul\ americ\ne[te,
pe pove[ti cu structur\ clar\. ~i plac binomurile – duelurile, dar [i dueturile. Dac\
`n Heat, Pacino [i De Niro, v`n\torul [i
v`natul, se adulmecau ca dou\ animale
s\lbatice `n termenii unei p`nde tot mai
pline de respect, iar `n Miami Vice, Colin Farrell [i Jamie Foxx comb\teau un
Alte dou\ personaje
dus-`ntors
Acum vreo lun\ v\ povesteam aici cum aproape de
fiecare dat\ c`nd parcurg o
distan]\ mai lung\ cu trenul
dau peste personaje de-]i
st\ mintea-n loc. {i-am
schi]at dou\, de exemplu,
`ntr-un tur-retur Ia[i-Bucure[ti. Mai am alte dou\,
din aceea[i galerie, din
acela[i tren, pe aceea[i rut\.
Dus: `n trenul spre Bucure[ti. La B`rlad a urcat un
domn de vreo cincizeci de
ani, care privea r\t\cit `n
jur. Am crezut c\ nu g\se[te
numerele de scaun (lipite
idiot, sub suportul de bagaje, `nc`t le vezi doar dac\ te
a[ezi [i ridici ochii spre tavan). I-am ar\tat eu trucul
de care m\ prinsesem `ntre
timp:
— Uita]i-v\ dedesubt.
Nu era asta problema lui.
Zice:
— Am r\mas tr\snit!
N-am mai mers niciodat\ cu
a[a ceva!
{i-a ocupat locul [i a
continuat s\ priveasc\ uluit
Inamicii publici/Public Enemies . Regia: Michael Mann.
Cu: Johnny Depp, Marion Cotillard, Christian Bale
adversar comun, `n Inamicii publici, eroii s`nt ca generalii a dou\ armate.
Johnny Depp `n rolul lui Dillinger [i
Christian Bale `n cel al lui Melvin Purvis, agentul FBI sub a c\rui comand\ va
fi `mpu[cat Dillinger, au o singur\ scen\ `mpreun\, c`nd Dillinger e arestat (va
evada...), dar comunic\ `ntreg filmul.
S`nt dou\ personaje-efigie, asta [i pentru
c\ jocul actorilor e rece, iar schimbul
lor de replici e metalic de-a dreptul. Nu
m\ omor `n general dup\ Johnny Depp,
dar aici mi-a pl\cut pentru c\ a g\sit
puncte de jonc]iune `ntre el [i personaj,
iar felul `n care Depp se joac\ de-a actoria, piruetele lui, merg bine pe histrionismul lui Dillinger (vezi imaginile care
`nc\ exist\ cu Dillinger r\spunz`nd `ntreb\rilor jurnali[tilor [i faptul c\ Dillinger
se ascundea, ca un actor vedet\, tocmai
prin minun\]ia de Intercity,
d`nd apreciativ din cap.
„Ce-a mai ajuns lumea asta!“, p\rea c\ g`nde[te. La
un moment dat a vorbit la
telefon. Apoi s-a `ntors c\tre
mine [i mi-a vorbit ceva, dar
nu l-am auzit din cauza
c\[tilor. Cum am v\zut c\
omul insista, mi le-am scos.
Mi-a spus complice:
— Era b\iatul meu de la
Bucure[ti. ~i fac o surpriz\.
Nu i-am zis c\ m\ duc chiar
acum la el.
~ntors: `n trenul spre Ia[i.
{ase diminea]a, c\l\tori
chiori de somn. Eu, [i mai
[i. Urc\ o mam\, un tat\ [i
un unchi, `nso]ind un plod
care nu cred s\ fi avut un
an. Copilul a b\gat un bo-
`n mijlocul oamenilor). Lipsa unei asem\n\ri fizice `ntre cei doi nu e compensat\ numai de machiaj [i de tunsoare,
dar [i de o mobilare interioar\ care pentru Johnny Depp a fost lesne de realizat.
Inamicii publici te `nghite `nc\ de la
primele cadre. Unii spectatori poate n-au
mai tr\it de mult senza]ia c\ se topesc
`n epoca de pe ecran [i `n evenimentele
pe care le urm\resc. Mann a g\sit cele mai
bune solu]ii pentru un film mai mult
dec`t onest [i pe c`t de la locul lui, pe
at`t de profesionist [i de solid.
Pe Johnny Depp greva de la Hollywood
l-a adus, din `nt`mplare, `n rolul lui Dillinger. Adev\rul e c\ nu se putea moment mai bun dec`t criza financiar\ pentru
a `n]elege de ce Dillinger, Bonnie [i Clyde
sau Ma Baker au fost at`t de cunoscu]i [i
iubi]i `n perioada crizei economice.
TRIMISUL NOSTRU SPECIAL
Florin L|Z|RESCU
cet de `nviorare de vreun
ceas. F\cea ca trenul `n
gar\, ba parc\ [i mai mult,
ca vaporul `n port.
N-a t\cut nici cu ceiu], nici
cu p\pic\, nici cu lugu-lugu.
Vecinii din vagon au b\gat
c\[ti sau degete `n urechi,
rup]i de nervi. Dac\ cineva
ar fi avut la `ndem`n\ un
pistol, [tiu ce-ar fi f\cut cu
el. Dup\ ce [i-a interpretat
num\rul, bebe-ul bocitor s-a
oprit de la sine, a t\cut ca
prin miracol, a[ezat `n fund.
Mama [i tata au adormit.
Unchiul a adormit. C\l\torii
din vagon dormeau tun.
Numai plodul st\tea `n
fund, inspect`ndu-i pe r`nd
din priviri [i z`mbindu-le.
C`nd m-a z\rit mi[c`ndu-m\,
s-a fixat cu privirea [i cu
z`mbetul pe mine. I-am
f\cut din m`n\. Tot complice, p\rea c\-mi spune:
— Uit\-te [i tu la fraierii
\[tia cum dorm. Ce naiba
au de-s a[a obosi]i?!

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Transcription

Similar documents

La TVR ruleaz\ telenovela „Cultural“

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Arta ca dar - Suplimentul de Cultura

[+] descarca in format

Presseheft - Alpenrepublik