La TVR ruleaz\ telenovela „Cultural“

Transcription

CUM S| EXPLICI
C| NU E BUN
COMUNISMUL?
C. Rogozanu despre romanul lui Dan Lungu, S`nt o bab\ comunist\!: „Avem de-a face cu un roman extraordinar, unul dintre
pu]inele pe care pot s\ le recomand lini[tit pentru export“.
CITI}I CRONICA DE CARTE DIN » PAGINILE 10-11
PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE OLTENIA » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO
ROMÂNII E
DE{TEP}I
OPERA}IUNEA UE.
MISIUNEA PORCUL
Radu Pavel Gheo
Am trecut de borna numit\ 31
decembrie 2006. Am intrat `n UE.
~n Uniunea European\. Ura. Bravo.
Lapte [i miere. S\ fie primit.
NR. 44 (118) » 10-16 martie 2007 » Supliment s\pt\m`nal gratuit realizat de Editura Polirom [i „Gazeta de Sud“ » [email protected]
~N » PAGINA 3
SCENARIUL {I REGIA: TUDOR GIURGIU
La TVR ruleaz\
telenovela „Cultural“
Trompeta lui Daian
a c`ntat din nou la
Craiova
Nicolae Coande
Recent `ncheiata edi]ie a Caravanei Gaudeamus la Craiova a adus `n foaierul Teatrului Na]ional, locul predilect de desf\[urare de cinci edi]ii `ncoace, edituri de
prestigiu din ]ar\, dar [i c`teva din zona
Olteniei.
~N » PAGINA 3
U[or cu Sorescu... pe
scara literaturii!
Nicolae Coande, Mihai Ene
Edi]ia din acest an a Zilelor Marin Sorescu,
a VII-a (23-25 februarie), a reu[it, `n
sf`r[it, s\ fie una de ruptur\ cu conservatorismul care impregnase edi]iilor precedente un iz de parastas [i... veselie ca
dup\ mort!
~N » PAGINA 4
S-A CITIT. ACUM SE AUDE
DETALII ~N » PAGINA 13
Duminic\, 4 martie, [eful televiziunii publice,
Tudor Giurgiu, a anun]at c\ directoarea postului
TVR Cultural, Daniela Zeca-Buzura, va fi „l\sat\“ s\
se `ntoarc\ la munca de simplu realizator. „E nevoie
de s`nge proasp\t“, a mai ad\ugat PDG-ul. Dou\ zile
mai t`rziu, afl\m c\ s-a decis, subit, s\-i mai dea o
[ans\. Cu o condi]ie: p`n\ `n var\, canalul s\ fie
brici! ~n paginile de dosar am `ncercat o analiz\ a
situa]iei postului public de televiziune dedicat culturii cu Mircea Vasilescu, Bogdan Ghiu, Costi Rogozanu [i Alex Savitescu. Interviul edi]iei a fost realizat cu fosta [i prezenta directoare a TVR Cultural.
CITI}I ~N » PAGINILE 5-9
»2
RENDEZ-VOUS
CU CINEA{TII
ordinea de zi
DIN NOU, CU AUTORI
TINERI LA LEIPZIG
România va participa la T`rgul de
Carte de la Leipzig, care va avea
loc `ntre 22 [i 25 martie, cu un
stand organizat de Ministerul Culturii [i Cultelor [i Polirom, `n care
vor avea lor discu]ii [i lecturi sus]inute de scriitori precum Adela
Greceanu, Dan Lungu, Florin
L\z\rescu [i Grete Tartler. „România
va avea un stand de 18 metri p\tra]i, cu tot mobilierul de la organizatori, pentru c\ s-a ajuns la concluzia c\ e mai bine s\ ducem scriitori dec`t s\ d\m banii pe lemne.
Vom sus]ine prezen]a a doi scriitori –
Dan Lungu [i Florin L\z\rescu – care
vor face lecturi bilingve `ntr-o sal\
special\ destinat\ acestui tip de
evenimente, la Sala Leipzig Liest“,
a declarat consilierul MCC, Ana Andreescu. Ea a mai precizat c\ moto-ul
sub care se desf\[oar\ evenimentele
la standul românesc este „Vota]i
literatura t`n\r\!“, un program
`nceput de Polirom `n 2004 [i care
continu\ [i anul acesta.
Peste 20 de edituri, printre care
All, Humanitas, RAO, Curtea Veche,
Nemira, Tritonic, Paralela 45 [i Polirom, s`nt prezente cu volume `n
standul na]ional. Doi scriitori români – poeta Adela Greceanu [i
prozatorul Florin L\z\rescu – vor
participa la programul „Limbi mici –
literaturi mari“, menit s\ stimuleze
interesul pentru literaturile considerate „mici“ prin ini]ierea unor traduceri `n limba german\. Florin
L\z\rescu [i Dan Lungu au programate lecturi din romanele Trimisul
nostru special, respectiv Raiul g\inilor,
pe 24 [i 25 martie. MCC a anun]at
c\ va participa `n acest an la t`rgurile interna]ionale de carte de la Ierusalim, Leipzig, Paris, Budapesta [i
Frankfurt, standurile României la
aceste manifest\ri urm`nd s\ fie organizate prin parteneriate cu asocia]ii de editori [i edituri, precum [i
cu Institutul Cultural Român.
Centrul Na]ional al Cinematografiei a programat pe 16 martie
o `nt`lnire cu reprezentan]ii uniunilor [i asocia]iilor din cinematografie, pentru a face „mai echitabil“ regulamentul de concurs,
cel precedent st`rnind proteste.
Despre cum se rateaz\ plictiseala
G`ndindu-m\ la articolul de s\pt\m`na
asta, am avut ini]ial inten]ia s\ scriu despre plictiseal\. Plictiseala cu care m\
gr\beam s\ `nnobilez, `n propria-mi
imagina]ie, „publicul politic“ din România, cu privire la spectacolul oferit de
politicienii no[tri. ~mi f\ceam un calcul, miz`nd numai pe instinct [i pe reac]iile a c`]iva prieteni, c\ lumea `ncepe
s\ se sature de circ, de r\fuiala tot mai
ieftin\ [i mai grotesc\ dintre B\sescu [i
T\riceanu, dintre P.N.L. [i P.D.+P.L.D.,
dintre parlament [i B\sescu, dintre Macovei [i parlament.
Voiam s\ scriu, mai `ntì, c\ `n ultima
vreme Traian B\sescu a `naintat `ntr-at`t
`n furtun\, c\ut`nd s-o `nte]easc\, `nc`t
a devenit ridicol. Pre[edintele pare s\
nu mai doarm\, s\ nu mai fie interesat
de nimic altceva dec`t s\ [uiere printre
din]i suspiciuni la adresa guvernului, a
liberalilor. Mai nou, informa]iile secrete
ajunse la el probabil printr-o fisur\ `n
gardul de separa]ie a puterilor `n stat
l-au f\cut s\ vorbeasc\, la fel de printre
din]i, de ni[te „dosare grele“ cu privire
la „politicieni importan]i“, l\s`ndu-ne
s\ ne imagin\m singuri deocamdat\ ceea ce Justi]ia i-a [optit domniei sale.
Nimic nou. Acel Traian B\sescu cu care
ne-am obi[nuit. M\ g`ndeam deci s\
scriu c\ vijeliosul pre[edinte-juc\tor,
devenit aproape obsedat de adversarii
politici, `ncepe s\ ne livreze, `ntr-un cuv`nt, plictiseal\.
Voiam s\ scriu, mai apoi, c\ premierul T\riceanu, dup\ ce ne-a obi[nuit s\
CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:
Lucian Dan TEODOROVICI
fie sac de box, a ie[it la un contraatac
care a `mprosp\tat via]a politic\. ~ns\
contraatacul se vrea o ac]iune rapid\,
urm`nd `n mod normal ocuparea pozi]iei de lupt\ ini]iale. Ceea ce la C\lin
Popescu-T\riceanu nu s-a `nt`mplat. A
r\mas acolo, sus, `ntr-un contraatac perpetuu care, de multe ori, `[i [i pierde
caracterul de contraatac, devenind o
schem\ de lupt\ de ne`n]eles. De pe pozi]ia asta ceva mai nou\, premierul nu
face dec`t s\ arate c\ s-a integrat perfect
`n spectacolul luptei, arunc`nd s\ge]i de
fiecare dat\ c`nd are ocazia, dar [i c`nd
nu are, spre pre[edinte. {i a devenit, `n
scurt timp, stereotip. A `nceput adic\,
mi se p\rea mie, influen]at, cum spuneam,
[i de c`]iva prieteni care p\reau a sim]i
la fel, s\ ne livreze aceea[i plictiseal\.
Cum `ns\ nu s`nt `n postura de a realiza un sondaj `n acest sens – [i chiar
dac\ a[ fi, la cum merg institu]iile noastre
de sondare a opiniei publice, a[ avea
motive serioase s\ m\ `ndoiesc de rezultatele lui –, n-am cum s\ ajung la o
imagine privitoare la subiectul plictiselii altfel dec`t empiric. Compar`nd adic\
circul pe care ni-l ofer\ politicienii cu
alte momente asem\n\toare, eventual
de pe alte paliere ale vie]ii publice. {i,
f\c`nd aceast\ compara]ie, am avut revela]ia c\ a[ gre[i teribil scriind ast\zi
despre plictiseal\.
~n momentul `n care `n România au
`nceput s\ prind\ telenovelele, mi-am
zis c\, dac\ bunul-gust al societ\]ii nu
va rezolva problema, plictiseala va stinge
apetitul poporului pentru lacrimi de crocodil televizate. C`nd manelele au ajuns la putere, mi-am spus c\ e firesc
pentru un timp, dar acest gen de muzic\ e condamnat din start la dispari]ie,
c\ci el nu poate reprezenta altceva dec`t st`rnirea unui apetit pentru insolit.
Iar apetitul e calmat, `n general, de supraabunden]\. A[a c\ am prezis, lini[tit,
sf`r[itul manelelor `n foarte scurt timp.
Dup\ ce OTV-ul s-a transformat `ntr-un
mic fenomen de mas\, am dat din m`n\
nep\s\tor, convins c\ Dan Diaconescu
`[i va aminti toat\ via]a de momentul
» Telenovela politic\, oric`t de stereotip\ este,
va avea `ntotdeauna
un loc de cinste la televiziunile noastre.
de glorie [i audien]\ pe care l-a avut timp
de c`teva luni, a[tept`ndu-m\ ca postul
s\ intre, `n scurt\ vreme, `n faliment.
De fiecare dat\ am gre[it. Toate cele
trei „fenomene“ nu numai c\ n-au fost
stinse de plictiseal\, dar au devenit coordonate `ntre care tr\iesc foarte mul]i
români. Nici aici nu s`nt sondaje, dar
cum aproape `n orice c\l\torie cu tramvaiul auzi vorbindu-se despre ce-a mai
spus Diaconescu sau despre nu [tiu ce
macho care a `ntinat tinere]ea nu [tiu
c\rei fete am\r`te `n vreo telenovel\, cum
manelele r\sun\ permanent prin taxiuri
sau prin complexele studen]e[ti, nu prea
mai ai nevoie de sondaje pentru a ajunge
la o concluzie.
Prin urmare, exclud acum, `n final,
plictiseala. Telenovela politic\, oric`t de
stereotip\ este, va avea `ntotdeauna un
loc de cinste la televiziunile noastre, care
`ntre timp s-au inspirat serios din re]eta
OTV. {i chiar dac\ fondul sonor al televizorului nu e unul de manele, `n sufletele noastre, ale tuturor, certurile dintre
politicieni, `njur\turile publice, ridicarea
poalelor `n cap vor r\suna `ntotdeauna
pe acorduri manelistice. C\ci spusele
lor, ale politicienilor, se potrivesc de minune ca versuri pentru c`ntece nemuritoare cu du[mani, bani, tr\d\ri [i consol\ri. Spectacolul continu\ deci. S\ ne
bucur\m de el. E clar c\ politicienii no[tri
nu ne vor tr\da gusturile nici de-acum
`ncolo.
PREMIILE „OBSERVATOR CULTURAL“, LA PRIMA EDI}IE
Scriitorul Mircea Horia Simionescu a ob]inut, pe 5 martie, Premiul „Gheorghe Cr\ciun“ pentru
Opera Omnia, la prima edi]ie a
premiilor pentru literatur\ acordate de revista „Observator Cultural“. De altfel, `ntreaga decernare a premiilor, desf\[urat\
la Teatrul Odeon, a stat sub
semnul memoriei lui Gheorghe
Cr\ciun. Juriul premiilor acordate de „Observator Cultural“ a
fost format din Paul Cernat (critic literar), Caius Dobrescu (poet,
romancier, eseist), Mircea Martin
(critic [i teoretician literar), Carmen Mu[at (critic [i teoretician
literar, redactor-[ef al revistei
„Observator Cultural“) [i Virgil
Podoab\ (critic literar, redactor[ef al revistei „Vatra“).
Premiul pentru proz\ i-a
revenit autorului volumului
Christina Domestica [i V`n\torii
de suflete (Editura Humanitas),
Petru Cimpoe[u.
Premiul pentru poezie a
fost c`[tigat de Robert {erban, cu
volumul Cinema la mine-acas\
(Editura Cartea Româneasc\).
A MURIT JEAN BAUDRILLARD
Sociologul [i filosoful Jean Baudrillard,
un critic virulent al societ\]ii de consum [i al mass media, a murit, pe 7
martie, la Paris, la v`rsta de 77 de
ani, `n urma unei `ndelungate suferin]e. De forma]ie germanist, traduc\tor al lui Brecht, Jean Baudrillard a predat, din 1966, sociologia la
Universitatea din Nanterre. ~n 1968,
a ap\rut primul s\u volum de sociologie, Sistemul obiectelor , urmat, `n
1970, de Societatea de consum .
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 44 (118) » 10-16 martie 2007
La categoria critic\/ eseu/ teorie literar\, c`[tig\torul a fost
Paul Cornea, cu volumul Interpretare [i ra]ionalitate“ (Editura
Polirom), rodul a peste zece ani
de munc\. Aceast\ explorare
monografic\ a interpret\rii a
primit recent [i premiul pentru
critic\, istorie literar\ [i eseu pe
2006 al revistei „Cuvântul“.
~n timp ce premiul pentru
Opera Omnia este `n valoare de
5.000 lei, celelalte au fost `nso]ite de c`te 3.000 lei. Cititorii
T~RGUL DE PRIM|VAR|
au ales propriul c`[tig\tor, vot`nd pentru unul dintre scriitorii
nominaliza]i la categoriile proz\/
memorialistic\ [i poezie. Surprinz\tor, voturile pentru poezie
au fost mai numeroase dec`t
cele pentru proz\, astfel c\ premiul i s-a acordat lui Octavian
Soviany pentru Dilecta (Editura
Cartea Româneasc\). Un premiu al redactorilor revistei i-a
revenit lui Ion Manolescu, autorul romanului Derapaj (Editura Polirom).
„Observator Cultural“ a instituit premiile pentru literatur\ spre a marca o dubl\ aniversare: [apte ani de la `nfiin]are [i doi ani de la relansarea
`ntr-o nou\ formul\ editorial\
[i grafic\. „Sper\m ca acest proiect s\ devin\ un reper `n spa]iul cultural românesc“, a spus
Carmen Mu[at. Conform lui
Ovidiu {imonca, redactor-[ef
adjunct, `n urm\torii ani sec]iunile se vor extinde pentru a
cuprinde [i alte domenii.
SUPLIMENTUL LUI JUP
De miercuri, 7 martie, [i p`n\ duminic\, 11 martie, la Bucure[ti, la Muzeul
de Istorie, se desf\[oar\ cea de-a XII-a
edi]ie a Salonului de Carte [i Pres\,
„cenu[\reasa“ t`rgurilor de carte de la
noi, care are totu[i meritul de a fi primul eveniment de gen la fiecare `nceput
de an. Acesta num\r\ circa 120 de firme
participante: edituri, importatori [i
distribuitori de carte, universit\]i [i
institu]ii de pres\. Toate editurile mari,
cu excep]ia RAO, s`nt prezente la t`rg,
dar cu standuri mai mici [i mai sumar
amenajate dec`t la Gaudeamus sau la
Bookfest, principalele t`rguri de carte
din Bucure[ti.
www.supliment.polirom.ro
„MOZAICUL“
3«
S`mb\t\, `n ultima zi a Caravanei Gaudeamus, a fost lansat
num\rul 100 al revistei „Mozaicul“, condus\ de Nicolae
Marinescu (director) [i Constantin M. Popa (redactor-[ef).
reportaj
ROMÂNII E DE{TEP}I
Radu Pavel GHEO
Opera]iunea UE.
Misiunea Porcul
Trompeta lui Daian a
c`ntat din nou la Craiova
Recent `ncheiata edi]ie a Caravanei Gaudeamus la Craiova a adus `n foaierul
Teatrului Na]ional, locul predilect de desf\[urare de cinci edi]ii `ncoace, edituri
de prestigiu din ]ar\, dar [i c`teva din zona Olteniei. Mai mici, dar `nc\p\]`n`ndu-se s\ reziste `ntr-o lume tot mai neatent\ la carte – ca s\ nu mai vorbim
de scriitori, sili]i s\ fac\ fa]\ asaltului pl\cerilor create de vortexul numit Internet.
Dac\ dispari]ia c\r]ilor se va produce `ntr-o zi, e sigur c\ de goarna apocaliptic\
a lui Paul Daian ne vom aminti mereu.
Nicolae Coande
Scriitorul a fost, de altfel, fa]\ de edi]iile
anterioare, parc\ mai `n centrul aten]iei
cititorului. Organizatorii, condu[i de temerarul manager Vladimir Epstein, au
inclus anul acesta, pe l`ng\ lans\rile de
carte, [i lecturi publice sus]inute de
membri USR ai filialei locale. La edi]ia
din acest an au participat editurile Humanitas, Paralela 45, Corint, dar [i Antet, Cartier, Editura Universit\]ii de Vest,
Aius etc. Locul I a revenit `n acest an
Editurii Humanitas, care [i-a adjudecat
[i trofeul „Cea mai r`vnit\ carte a t`rgului (Istoria iubirii, de Nicole Krauss), locurile doi, respectiv trei fiind ocupate
de Grupul Editorial Corint [i Oxford
Educational Centre. Surpriza s-a produs, a[adar: Paralela 45 este la prima
participare `n istoria edi]iilor craiovene
c`nd nu urc\ pe podium. Cum era de
a[teptat, `n absen]a Editurii Polirom, Trofeul Gaudeamus a fost c`[tigat de Editura Humanitas. Trofeul Presei a fost ob]inut de „Cuvântul libert\]ii“ (sec]iunea
publica]ii), de Radio Logos (sec]iunea
radio) [i de TVS (sec]iunea televiziuni). Cea mai r`vnit\ carte a t`rgului
(sec]iunea trofee acordate expozan]ilor
prin votul presei) a fost Calea samura-
iului ast\zi, de Yukio Mishima (Ed.
Humanitas).
Uniunea Scriitorilor nu a stat nici ea
cu m`na `n s`n [i a propus o serie de lecturi publice, pl\tite cu 100 de euro, `n
`ncercarea de a demonstra cititorilor craioveni c\ scriitorii chiar exist\! Au
citit din opera lor poe]ii Ioana Dinulescu [i
Bucur Demetrian. Cei
doi optzeci[ti de
vaz\ ai urbei
au fost prezenta]i, `n direct la postul de
radio Oltenia, de
criticii literari Paul
Aretzu, Gabriel Co[oveanu, Florea Miu
[i Constantin M. Popa.
Moderator al emisiunii a fost Ioana Dinulescu, cea care a reu[it performan]a
de se modera `n timp ce citea...
S`mb\t\, `n ultima zi a Caravanei Gaudeamus, a fost lansat num\rul 100 al
revistei „Mozaicul“, condus\ de Nicolae Marinescu (director) [i
Constantin M. Popa (redactor-[ef). Seria nou\ a revistei a ap\rut `n 1998,
relu`nd proiectul pa[optist
al lui Constantin Lecca,
fondator al ei `n 1838.
Au vorbit publicului adunat `n
p\r la festivitate o serie
de oameni importan]i.
La sf`r[it, trompeta
lui Daian a mai r\sunat, dar foarte
pu]in...
Am trecut de borna numit\ 31
decembrie 2006. Am intrat `n UE.
~n Uniunea European\. Ura. Bravo.
Lapte [i miere. S\ fie primit.
R\m`n totu[i c`teva probleme
de rezolvat. Una dintre ele, de care
`ncerc s\ m\ ocup aici, este problema porcului. Mai concret, cea
a t\ierii porcului de Cr\ciun,
fiindc\ `n restul timpului b\nuiesc
c\ – `n afar\ de ecologi[tii fanatici –
nu intereseaz\ pe nimeni.
~n eforturile sale de a se adapta
la normele Uniunii Europene, Autoritatea Na]ional\ Sanitar-Veterinar\ din România a tr`ntit ni[te
reguli extrem de stricte [i de stufoase pentru sacrificarea animalelor cu blan\, cu pene, cu piele
sau cum or mai fi. Astfel, porcul
trebuie mai `ntì asomat (adic\
l\sat f\r\ cuno[tin]\) [i abia apoi
sacrificat, pentru ca animalul s\
nu sufere `n momentul mor]ii.
Asomarea se face (conform unor
norme sanitar-veterinare adoptate
`n 11 august 2006) cu glon] captiv, prin lovire – urmat\ de pierderea cuno[tin]ei –, prin electronarcoz\ sau prin expunere la dioxid de carbon. Abia apoi urmeaz\
uciderea... pardon, sacrificarea
animalului. A[adar, gata cu t\ierea jugularei! Gata cu barbaria!
Numai c\ mie nu mi se pare
nimic milostiv `n „asomare“. Nu
cred c\ porcului ì place mai mult
s\ fie `mpu[cat `n cap (fie [i cu
glon] captiv). Nici lovirea, urmat\
de pierderea cuno[tin]ei, nu mi se
pare o solu]ie prea omenoas\.
Dac\ porcul nu-[i pierde cuno[tin]a? ~l mai lovim odat\? {i `nc\
o dat\. {i `nc\ o dat\. Scene asem\n\toare – ce-i drept, cu oameni, nu cu porci – am mai v\zut
prin filmele cu r\zbun\ri `n stil
mafiot.
La electronarcoz\ ar merita citit\ descrierea din normele sus-amintite, cu electrozii plasa]i `n a[a
fel `nc`t s\ cuprind\ creierul, asigurarea unui contact electric bun,
eventual prin udarea pielii... brr!
Prima asociere care-mi vine `n
minte e cu scaunul electric. Iar de
„expunerea la dioxid de carbon“
nu trebuie s\ zic dec`t c\ popular
i s-ar spune gazare. Dac\ astea
s`nt metode umane, z\u c\ le
prefer pe cele animalice!
Asta e cea mai mic\ problem\
a oamenilor (despre porci, numai
de bine). Marea problem\ ar fi interzicerea t\ierii porcului `n maniera tradi]ional\. Ceea ce autori-
» Ceea ce autorit\]ile
nu au priceput sau,
dac\ au priceput, s-au
temut s\ vorbeasc\ e
faptul c\ t\ierea
porcului cu cu]itul nu
e doar o ac]iune de
procurare a hranei.
t\]ile – adic\ domnii \ia de la
ora[ – nu au priceput sau, dac\
au priceput, s-au temut s\ vorbeasc\ e faptul c\ t\ierea porcului
cu cu]itul nu e doar o ac]iune de
procurare a hranei. ~n satele române[ti, cu ale c\ror obiceiuri
tradi]ionale ne m`ndrim `n discursuri, t\ierea porcului, prepararea
lui [i toate ac]iunile legate de acel
moment implic\ un ritual, un [ir
de momente prestabilite care, `n
curgerea timpului anual, certific\
[i reconfirm\ ordinea acelei lumi.
T\ierea porcului face parte din ordinea tradi]ional\ a lucrurilor. ~n
ziua `n care gospodarul taie porcul se face [i o „poman\ a porcului“, unde s`nt invita]i cei care au
ajutat la t\iere, tran[are [i prepararea c\rnii. S\ elimini ritualul
acesta `nseamn\ pur [i simplu (nu
exagerez) s\ `ncerci nimicirea ordinii tradi]ionale a comunit\]ii,
at`ta c`t mai exist\. E drept,
t\ierea porcului nu are o func]ie
religioas\, ci social\ [i economic\,
dar asta nu-i reduce importan]a.
Lucru ciudat, deocamdat\ nimeni nu pare s\ [tie clar dac\
normele comentate aici se aplic\
sau nu gospod\riilor individuale –
adic\ dac\ la el acas\ omul are
voie s\-[i taie porcul, s\-l asomeze,
s\-l gazeze sau chiar s\-l arunce
de pe cas\. Aici se vede cel mai
bine cum func]ioneaz\ birocra]ia
fricii, ce caracterizeaz\ func]ion\rimea de la noi: dac\ nu s`ntem
siguri, interzicem c`t mai multe.
Desigur, recunosc necesitatea
respect\rii unor norme europene
comune atunci c`nd e vorba de
afaceri, de comercializarea c\rnii,
de activitatea abatoarelor. Porcul
de Cr\ciun e `ns\ altceva. O poate
confirma orice antropolog.
{i-apoi, taurii de la coride de
ce nu se asomeaz\? Mi-ar pl\cea
s\ v\d o corid\ cu gaze [i pe toreadori [i picadori cu masca pe figur\. P`n\ atunci o s\ ap\r `n
continuare dreptul la cu]it al fratelui nostru, porcul.
»4
S|PT|M~NA
VIITOARE
special
Textul lui Marius Babias anun]at pentru aceast\ s\pt\m`n\
va fi publicat `n num\rul urm\tor. „Suplimentul de cultur\“
acord\ `n aceast\ edi]ie un spa]iu larg situa]iei de la TVR
Cultural.
PIUNEZE
Cezar AVRAMESCU
Toate-s vechi
[i nou\ toate
C`nd eram mai t`n\r (c\ci am fost
odat\, chiar dac\ nu v\ vine s\
crede]i) [i doream s\-mi limpezesc creierul (c\ci am avut [i eu
unul minuscul), apelam la o practic\ yoga: m\ a[ezam `n pozi]ie
vertical\, dar cu capul pe podea.
Atunci s`ngele se str`ngea `n creier
[i, dup\ ce `l sp\la bine, reveneam la pozi]ia vertical\, iar s`ngele murdar se aduna `n picioare.
R\m`nea doar s\ m\ sp\l pe picioare [i procedeul era complet.
Pozi]ia aceea, cu capul `n jos [i
picioarele-n sus, `mi oferea posibilitatea de a privi lumea invers.
Ast\zi nu mai e nevoie s\ stau
`n pozi]ia aceea incomod\: privit\
normal, este clar c\ lumea este cu
josu-n sus. Ca s-o v\d normal\ ar
trebui s\ apelez la procedeul yoga
descris mai sus. Dar nu cumva
s`ntem prea pl`ng\cio[i s\ credem
c\ numai la noi se `nt`mpl\ lucruri
nefire[ti? Nu cumva se `nt`mplau
[i `n trecutul nostru interbelic, pe
care uneori `l anul\m definitiv, iar
alteori `l privim cu mai mult entuziasm dec`t ar fi necesar?
Voi aminti pe scurt c`teva lucruri legate de perioada dinainte
de 1944.
~n 1887, toate grupurile de
partid din opozi]ie au format
Opozi]ia Unit\. Forma]ia aceasta,
care va servi drept model perpetuu tuturor forma]iunilor de acest
tip, avea un specific românesc
pronun]at: totul `n societatea româneasc\ era negativ [i nimic pozitiv. Iar progresul `l priveau prin
necesitatea distrugerii, f\r\ a se
men]iona ce punem `n loc.
Bizantinismul politicii române[ti era vizibil peste tot. De
pild\, se [tie c\ liberalii au ajuns
la putere `n 1914, datorit\ promisiunii ca, dup\ exproprieri masive, p\m`nturile s\ fie `mp\r]ite
]\ranilor. Br\tianu ]inea sincer la
acest proiect [i dorea s\-l realizeze.
Dar opozi]ia, speriat\ c\-[i va
pierde p\m`nturi [i privilegii, a
blocat activitatea Parlamentului,
sufoc`ndu-l cu alte proiecte [i cu
discu]ii interminabile pe marginea
lor. Argetoianu spune c\, pe c`nd
`n Partidul Conservator aflat `n
opozi]ie to]i se `njur\, liberalii se
`mbog\]esc. De fapt, ho]ia nu
avea culoare politic\ [i nici domenii restr`nse de activitate. Furau
ofi]erii de grad `nalt, furau cei ce
se ocupau de achizi]iile publice
[amd. ~n Parlament existau certuri
frecvente, `n limbaj violent [i de
multe ori grosolan. Orice asem\nare `ntre cele spuse mai sus este
`nt`mpl\toare. (Oare?) V\ las pe
» Opozi]ia Unit\ avea
un specific românesc
pronun]at: totul `n societatea româneasc\
era negativ [i nimic
pozitiv.
dumneavoastr\, eventual schimb`nd numele partidelor, s\ g\si]i
coresponden]e `ntre cele ce au
fost [i cele de azi.
{i totu[i au fost [i lucruri pozitive, care merit\ s\ fie pomenite.
~n primul r`nd, nu exista televiziune,
spaima [i obsesia parlamentarilor
de azi. Apoi, mai to]i parlamentarii
aveau o preg\tire temeinic\, c\p\tat\ `n marile Universit\]i ale
Apusului, Ceea ce oferea posibilitatea de a auzi `n Parlament interven]ii de o calitate irepro[abil\,
sus]inute de mari oratori.
Chiar micile [icane aveau o
doz\ suficient\ de decen]\ [i haz;
ca de pild\ cea care i-a avut drept
protagoni[ti pe Nicu Filipescu (conservator) [i V. Mor]un (socialist).
Filipescu era un politician temperamental [i nest\p`nit, caracteristici ce l-au `mpins la ac]iuni imputabile, sanc]ionate cu procese [i
`nchisoare (inclusiv omor`rea `n
duel a unui cunoscut om politic).
Filipescu ocupa fotoliul Ministerului
Afacerilor Interne, cu acela[i
nest\vilit [i imprevizibil comportament, ceea ce i-a adus porecla
„banditul de la Interne“. Mor]un
ì trimite prin po[t\ o c\ma[\ de
for]\. Filipescu nu se sup\r\ [i `n
prima [edin]\ a Parlamentului ì
ofer\ lui Mor]un o tichie de ocna[.
Mor]un i-o returneaz\, spun`ndu-i
c\ va avea nevoie de ea. Filipescu,
la r`ndul lui, i-o `napoiaz\ spun`nd: „Nu obi[nuiesc s\ port
p\l\riile altora“.
Toate acestea ]in de trecut,
cum tot de trecut vor ]ine `n
cur`nd toate necazurile noastre de
azi. C\ci se preconizeaz\ o nou\
arhitectur\ a puterii, c\reia nu
vom avea ce s\-i repro[\m.
Pre[edinte va fi Iliescu, care va
activa sub acoperire, cu numele
de cod Geoan\. Premier: Vadim.
La externe: Vanghelie, la Justi]ie:
Rodica St\noiu, la Interne: Dan
Iosif, la Finan]e: Hrebenciuc. Se
va `nfiin]a un nou minister, Ministerul Securit\]ii, ocupat de Dan
Voiculescu. Dup\ cum vede]i, oameni noi, care n-au mai f\cut politic\ p`n\ acum [i c\rora nu ai ce
s\ le repro[ezi.
Viitor de aur ]ara noastr\ are!
U[or cu Sorescu...
pe scara literaturii!
Edi]ia din acest an a Zilelor
Marin Sorescu, a VII-a
(23-25 februarie), a reu[it, `n
sf`r[it, s\ fie una de ruptur\
cu conservatorismul care impregnase edi]iilor precedente
un iz de parastas [i... veselie
ca dup\ mort!
Nicolae Coande, Mihai Ene
La lilieci, varianta oficial\, s-a `ncheiat...
Falanga scriitorilor basarabeni care `l
t\mìau liric pe poet, la care se ad\ugau
fonfleurile de acela[i calibru sus]inute de
Adam Puslojic, a fost barat\, m\car `n
parte, de ini]iativa Sorinei Sorescu, cadru
universitar la Facultatea de Litere a Universit\]ii din Craiova. Al\turi de colegii
de la catedra de litere a universit\]ii, ea
a reu[it s\ aduc\ acel plus de disciplin\
intelectual\ [i fervoare analitic\ de care
opera lui Sorescu are nevoie `n postumitate. Apoi putem bea ceva [i m`nca o
sarma...
Cam c`te monografii serioase s-au
scris despre opera omului din Bulze[ti
`n ace[ti ani scur[i de c`nd a trecut puntea? Cam... nici una, dac\ nu socotim
contribu]ii monografice tot felul de
`ns\il\ri scrise de adep]i goliardici ai
operei sale. De aceea, Colocviul Interna]ional de exegeze [i traductologie, desf\[urat pe durata acestei edi]ii, vine s\
umple un gol imens `n receptarea serioas\ a literaturii poate celui mai tradus
scriitor român. Timp de trei zile s-au
aflat la Craiova scriitori, critici [i traduc\tori ca Mircea Martin, Solomon Marcus, Brenda Walker (Marea Britanie),
Marco Lucchesi (Brazilia), Jean-Louis
Courriol (Fran]a), Anastasia Starostina
(Rusia), Stefan Borbély, Irina Mavrodin,
Nicolae Cre]u, Viorica B\lteanu, Nadia
P\curari, Mihaela Constantinescu Podocea, Ioana Repciuc, Stelian Apostolescu,
Codru]a Ana St\ni[oar\, F\nu[ B\ile[teanu etc. La deschiderea oficial\ a manifest\rilor, `n sala prim\riei, au participat [i academicienii Eugen Simion [i
Mihai Cimpoi, precum [i marele iubitor
de Sorescu, primarul-interpret Antonie
Solomon. Cel cu banii [i buna dispozi]ie... intelectual\. Al\turi de cei veni]i
din cinci ]\ri str\ine [i peste 10 ora[e
din România, au luat parte la dezbateri
critici literari din Craiova: Ovidiu Ghidirmic, Ion Buzera, Mihai Ene, Xenia
Karo, Gabriel Co[oveanu, Gabriel Popescu, Marian Victor Buciu, George Popescu, Petri[or Militaru, Carmen Pascu,
Maria Tronea etc.
Conferin]a inaugural\, intitulat\
„Autonomia esteticului, `ntre subversivitate [i conformism“, a fost sus]inut\
de Mircea Martin [i s-a dorit o radiografiere a spa]iului `n care a fost scris\ literatura `n perioada comunist\. Mircea
Martin a eviden]iat `n spirit hermeneutic,
dar [i polemic, jocurile cu regimul [i cu
cenzura pe care erau obliga]i sau preferau din considerente strategice s\ le fac\
scriitorii `nainte de revolu]ie. Sorina Sorescu a trasat situa]ia precar\ din punct
de vedere conceptual a literaturii genera]iei ’60, {tefan Borbély a integrat g`ndirea poetic\ sorescian\ `n cadre comparatiste prin eseul intitulat Anabasis,
iar Ion Buzera a analizat g`ndirea critic\
sorescian\ a[a cum se reflect\ ea `n cronicile sale literare, aceasta fiind un argument pentru o analiz\ pertinent\ de tip
poetic a `ns\[i operei lui Marin Sorescu.
Un anuar al colocviului
Sec]iunea de traductologie a fost moderat\ de Irina Mavrodin [i a beneficiat de
participarea lui Marco Lucchesi, poet [i
traduc\tor brazilian, a traduc\toarei `n
englez\ a poeziei soresciene, Brenda
Walker, [i a traduc\toarei [i exegetei ruse Anastasia Starostina. Unanim apreciat a fost profesorul Solomon Marcus,
al c\rui expozeu s-a aflat la confluen]a
celor dou\ sec]iuni. Este vorba despre
un proiect, despre un experiment al traducerii unui poem de Marin Sorescu `n
mai multe limbi str\ine [i, `n urma analizei sensurilor colaterale pe care le cap\t\, prin traducere, anumite aspecte
ale acestui poem, observa]ia modului `n
care textul se `ntoarce `mbog\]it `n limba român\, exegeza av`nd numai de c`[tigat din acest transfer [i din intersec]ia
celor dou\ planuri.
Duminic\, 25 februarie, `n ultima zi
a colocviului, a fost organizat\ o mas\
rotund\ pe marginea „Textului [i contextului operei soresciene“. Pe l`ng\ analiza acestui raport dificil de cuantificat,
au fost avansate at`t idei de organizare a
viitoarei edi]ii a colocviului, c`t [i am\nunte privitoare la publicarea anuarului
colocviului, care va str`nge lucr\rile
prezentate aici. Se inten]ioneaz\, de asemenea, [i traducerea tuturor textelor
prezente `n volum, pentru a putea difuza [i `n str\in\tate actele colocviului.
Colocviul s-a `ncheiat `n dup\-amiaza
aceleia[i zile printr-o vizit\ la casa memorial\ de la Bulze[ti.
~n sum\, se poate vorbi de un succes
`ncurajator al dezbaterilor care i-au fost
rezervate poetului [i operei sale majore.
Sorescu se mi[c\ u[or pe scara literaturii!
MIHAI
M|LAIMARE
La TVR ruleaz\
telenovela „Cultural“
Cine ar putea avea nevoie
de TVR Cultural, care atrage, conform studiilor de
audien]\, 8.000 de telespectatori pe lun\ [i care atinge
„o medie“ de 0,0...1 puncte
de rating? Duminic\, 4
martie, [eful televiziunii
publice, Tudor Giurgiu, a
anun]at c\ directoarea
postului, Daniela ZecaBuzura, va fi „l\sat\“ s\ se
`ntoarc\ la munca de simplu realizator. „E nevoie de
s`nge proasp\t“, a mai
ad\ugat PDG-ul. Dou\ zile
mai t`rziu, afl\m c\ s-a decis, subit, s\-i mai dea o
[ans\. Cu o condi]ie: p`n\
`n var\, canalul s\ fie brici!
Capcana pare evident\. Cu
fondurile pentru achizi]ii
de programe t\iate [i cu
redac]ii desfiin]ate, oameni
pu[i pe liber direct de
Giurgiu, probabil c\ doamna Zeca-Buzura nu va reu[i
s\ r\stoarne lumea, cum
n-a f\cut-o, de altfel, `n
to]i ace[ti ani. C`t de multe
din insuccesele TVR Cultural i se pot atribui domniei
sale `ncerc\m s\ afl\m `n
dosarul revistei. ~n paginile
urm\toare am `ncercat o
analiz\ a situa]iei postului
public de televiziune dedicat culturii. Interviul edi]iei
a fost realizat chiar cu fosta
[i prezenta directoare a canalului, „prins\“ `ntre
anun]ul c\ a fost demis\ [i
cel c\ nu a mai fost demis\.
Dosar realizat de
George Onofrei
5«
„Orice televiziune de cultur\, din orice ]ar\, are o audien]\
mic\. A demite un director este ceva grav [i nu cred c\ a fost
o decizie managerial\ corect\ s\ anun]e acest lucru `n timpul
conferin]ei de pres\.“
SCURT| CRONOLOGIE ~N CITATE
4 MARTIE. PRE{EDINTELE-DIRECTOR GENERAL AL SRTv, TUDOR GIURGIU:
„Postul TVR Cultural a avut un buget prea mare anii trecu]i. Eu mi-am declarat
nemul]umirea fa]\ de Jurnalul Cultural. E nevoie de s`nge proasp\t acolo. Am discutat de trei ori cu doamna Buzura [i nu m-a convins, i-am propus s\ r\m`n\
`ntr-un post `nalt `n corpul editorial al TVR Cultural, dar cred c\ postul are nevoie de o nou\ direc]ie. Vom face un concurs, nu se [tie cine ì va urma. (...) Este
un post de ni[\, dar cred c\ ì lipse[te prestan]a de a aduce oameni relevan]i
pentru publicul românesc. TVR este perceput ca un post pr\fuit“.
DIRECTOAREA TVR CULTURAL, DANIELA ZECA-BUZURA: „Am avut discu]ii
editoriale uzuale cu pre[edintele Tudor Giurgiu, dar acestea au fost discu]ii `ntre
patru ochi, suspecte de subiectivism. Nu cred c\ s`nt suficiente pentru o demitere.
Bugetul TVR Cultural a fost de 9% din bugetul de produc]ie al TVR. De asemenea,
las publicul s\ decid\ dac\ Grigore Le[e, Constantin B\l\ceanu Stolnici, Horia-Roman
Patapievici, Eugen Negrici, Ion Bogdan Lefter [i Cornel Todea s`nt oameni nerelevan]i“.
dosar
LA LOC teleCOMANDA
Alex SAVITESCU
Pierdut portar.
~l declar vedet\
Un obicei bine prins `n ADN-ul
grupului din care fac din c`nd `n
c`nd parte e ca, atunci c`nd se face
frumos afar\, s\ ie[im la un meci
de fotbal. {i, cum se `nt`mpl\ nu
[tiu, dar de multe ori `mi revine
greaua misiune de a aduna cele
dou\ echipe. Chestiune de care
trebuie s\ m\ ocup imediat dup\
ce termin de scris acest text. A[a
c\, scuzat\ fie-mi graba, dar voi
trece direct la subiect.
Asear\, c`nd f\ceam mental lista
„celor paisprezece“ coechipieri pe
care urmeaz\ s\-i conving c\ merit\ s\ alerge ca bezmeticii dou\
ceasuri prin soare, am ajuns, „cobor`nd“ de la atacan]i la mijloca[i [i
tot a[a, la cele dou\ posturi de
portar. Unul era clar adjudecat de
subsemnatul, dup\ principiul s\n\tos care spune c\ ochelari[tii
stau `ntotdeauna `ntre cele dou\
bare. Ei bine, necazul a ap\rut
atunci c`nd mi-am dat seama c\
echipa advers\ are o mare problem\: goalkeeper-ul s\u a plecat,
cu treburi, la Bucure[ti. {i, din c`te
am `n]eles eu, vreo patru luni nu-l
vom mai avea la echip\.
Parantez\: portarul despre care
vorbesc este, de departe, cel mai
sportiv dintre noi, m\car pentru
simplul fapt c\ e cam singurul care
vine la meciurile noastre de pomin\ c\l\rind o „semicursier\“.
Apoi, el este, `n mod clar, „cel
mai portar“ dintre portari, pentru
c\, asemenea predecesorilor s\i
mult mai celebri care chiar au luat
`n serios sportul \sta, poart\ `ntotdeauna o [apc\ atunci c`nd joac\.
{i, plus de asta, are c`teodat\ [i
incursiuni `n atac, adic\ acea ]`r\
de nebunie at`t de, nu-i a[a, specific\ oric\rui „`nger p\zitor“.
Cum spuneam, echipa advers\
va trebui s\-[i reprofileze un juc\tor de c`mp pe postul p`n\ mai
ieri ocupat de acest Walter Zenga
din vremurile sale de glorie. {i
chiar nu [tiu dac\, odat\ revenit
printre noi, cet\]eanul respectiv
`[i va rec`[tiga rolul de titular.
Oricum, s`nt [anse ca s\-i cerem
autografe la prima `nt`lnire, pentru c\ – probabil deja v\ `ntreba]i
de ce naiba povestesc despre un
banal meci de fotbal dintre c`]iva
a[a-zi[i juc\tori ocazionali – portarul valoros despre care v\ vorbesc
se nume[te Briscan sau, a[a cum
[i-a scris el pe tricoul de joc, „Bris“.
Bris sau „cet\]eanul Bris“, dac\
v\ aminti]i textul amicului L\z\rescu
de acum vreo dou\ numere, e un
ie[ean de-al nostru plecat la emisiunea „Nor\ pentru mama“ de la
recent-ap\rutul Kanal D. Ce vreau,
de fapt, s\ transmit cu prilejul
acestui mirobolant text: c\ turcii
de la Kanal D pot sta lini[ti]i `n
privin]a celor c`teva foarte mici
puncte de rating pe care le fac.
Ele vor r\m`ne, cu siguran]\, pu]ine, dar bune p`n\ la final: cei
pai[pe ie[eni care dup\ meciul de
fotbal beau doar bere la halb\ `l
salut\ pe Bris de aici, din dulcele
anonimat al Ia[ului, [i-l urm\resc
constant cum „joac\“ `n deplasare,
sper`nd ca, `ntr-un final, s\ se
adevereasc\ faptul c\ balonul e
rotund [i el a c`[tigat concursul
pentru c\, normal, [i-a dorit mai
mult victoria. Bris, s\ nu ne ui]i! :)
SALUT|RI DE LA PETRILA DE ION BARBU
REALIZATORUL TVR CULTURAL, ION BOGDAN LEFTER: „{tiu c\ unele dintre
bunele ei inten]ii nu s-au putut materializa din motive independente de voin]a ei.
Cu sau f\r\ ea la conducere, sper c\ TVR Cultural va evolua pe aceea[i linie“.
MODERATORUL TVR CULTURAL, FLORIN IARU: „Eu cred c\ România nu poate
s\ sus]in\ singur\ un post cultural pentru c\ nu are suficient\ for]\ artistic\. ~n acela[i timp nu cred c\ poate exista o ]ar\ f\r\ un post de cultur\. F\r\ TVR Cultural
vom deveni o ]ar\ de v`nz\tori de semin]e“.
5 MARTIE. DEPUTATUL MIHAI M|LAIMARE, MEMBRU AL COMISIEI DE CULTUR|:
„Am solicitat un memoriu de la TVR Cultural pentru a `n]elege ce s-a `nt`mplat
acolo. Mi se pare ceva `n neregul\ cu argumentele invocate pentru demiterea directorului Zeca-Buzura. Orice televiziune de cultur\, din orice ]ar\, are o audien]\
mic\. A demite un director este ceva grav [i nu cred c\ a fost o decizie managerial\
corect\ s\ anun]e acest lucru `n timpul conferin]ei de pres\. Eu, ca director de
teatru, nu `mi permit s\ dau afar\ un portar `nainte de a discuta cu el“.
6 MARTIE. TUDOR GIURGIU a decis s\ nu o mai demit\ pe directoarea TVR Cultural, Daniela Zeca-Buzura, [i s\ ì acorde `nc\ o [ans\ prin realizarea grilei de
prim\var\. „Refuz s\ comentez acest lucru. Voi cere un comunicat oficial Departamentului de Comunicare al TVR“, a declarat directoarea TVR Cultural, Daniela
Zeca-Buzura.
»6
„TVR Cultural e un canal de ni[\, numai c\ trebuie s\ fim foarte
aten]i la felul `n care definim aceast\ ni[\: nu at`t ca un public
fidel care se uit\ numai la cultur\, ci care revine la anumite ore
sau emisiuni.“
BOGDAN GHIU
dosar
ROCKIN’ BY MYSELF
Dumitru UNGUREANU
Visul meu Internautic
Tocmai c`nd scriam de Laibach,
slovenii concertau la Bucure[ti!
Doru „Rocker“ Ionescu mi-a g\sit
o invita]ie. N-a fost s\ fie. ~n ziua-aia
„[oferul meu“ a lovit ma[ina. A[a
c\-n loc s\ ajungem la concert, am
tremurat pe marginea [oselei, a[tept`nd remorca. Tipic? Nu chiar!
Exist\ opinia, emis\ de voci autorizate, c\ rockul ([i toat\ muzica
postbelic\, zis\ de entertainment)
se recepteaz\ doar `n locuri speciale: cluburi, s\li, stadioane, parcuri sau c`mpuri. Acolo se str`nge
mult\ lume, cu apuc\turi diverse,
manifest`ndu-se fiecare dup\ cum
`l duce capul, cheful sau substan]ele asimilate pe g`t, pe nas ori
direct prin ven\. Dac\ asta ar fi
condi]ia obligatorie, probabil c\
rockul era fumat demult! S-ar fi
constituit un fel de sect\, o „biseric\“ rock (sau pop, punk, blues,
death etc.), cu zeii pe care ì b\nuim. Ceva asem\n\tor chiar exist\,
cu Mecca la Woodstock, iar pe
meleagurile noastre la Stufstock!
E dreptul fiec\ruia s\ aleag\? F\r\
`ndoial\. Dar, cum se [tie, fiecare
biseric\ are talibanii ei.
Muzica rock (muzica, arta `n
general, ca s\ fac pe de[teptul!) e
mai subtil\ dec`t generosul „hai
s\ ne distr\m `mpreun\“! Promotorii unui asemenea slogan habar
n-au ce `nseamn\ chestia c\reia ì
fac propagand\. Unii, ajun[i la
(in)decenta v`rst\ a pletelor colilii,
r\rite [i legate la ceaf\, aburesc
iluzia c\ haina de piele, blugii,
curelele ]intate, cerceii `n urechi,
motocicletele [.a.m.d. – [ti]i ce
vreau s\ spun! Gary Moore afirma
c\ e ridicol s\ apari, dup\ 40 de
ani, cu burta str`ns\ de centur\,
`n fa]a publicului adolescentin.
Mick Jagger `ns\, descleiat ca stafia
piratului Davey Jones, danseaz\
dinaintea milioanelor de fani extazia]i. Ce po]i zice? Show-biz,
dar mul]i! Apropo: persisten]a
Rolling Stones se explic\ prin
analogie cu fenomenul Dorian
Gray, descris de Oscar Wilde?
Lumea ar fi un loc minunat de
tr\it, sau un pustiu absolut, dac\
explica]iile ar... explica 50% din
tot! Istoria culturii umane este o
lung\ `n[iruire de inexplica]ii. Pesemne c\ undeva, la momentul
Turnului Babel, dihonia strecurat\
(oare de cine?) `ntre participan]ii
la construc]ie a fost luat\ drept
altceva, [i de-atunci `ncolo... Perpetuarea acelei ne`n]elegeri `mpinge omenirea pe marginea colapsului ecologic, ale c\rui semne
le vedem deja. Optimist incurabil
nu m\ [tiu; `ns\ a[ risca s\ fac pe
profetul... din fa]a displayului. {i
ce-a[ profe]i? Asta: `naintea dezastrului, omenirea `[i (re)c`[tig\
limbajul unic! P`n\ la `n]elegerea
universal\ n-ar mai fi dec`t un pas –
care poate ]ine un secol sau un
mileniu (`ntunecat!), depinde. Pe
ce m\ bazez? (He-he, uite unde
era al lu’ Parizianu!) Pe dou\ realit\]i: 1) Internetul, cu for]a sa
unificatoare; 2) nevoia de petrecere, `nclina]ia spre leneveal\,
gustul de de-a gata! ~n ziua c`nd
orice om se va conecta la Internet
ca [i cum s-ar uita pe fereastr\,
c`nd m`ncarea, b\utura [i sexul
(nu virtual!) vor fi f\r\ restric]ie,
nu prea v\d eu pe-\la care s\ ias\
din habitat [i s\-i dea-n cap vecinului pentru indiferent ce!
Toate astea au devenit posibile
`ncep`nd cu explozia rock. Sau
poate de c`nd cu r\sp`ndirea muzicii (=distrac]iei) prin mijloace la
purt\tor: fonograf-gramofon-magnetofon-walkman-CD-DVD-telefon
mobil etc. Serios vorbind, nu [tiu
dac\ Internetul e cap\tul unui drum,
rec`[tigarea unit\]ii pierdute, o comuniune f\r\ conflicte. E posibil?
Eu doar visez. {i transmit visul
`ntr-un fel ne`nt`lnit p`n\ acum
10-15 ani: adaug textului de fa]\
un link (http://www.youtube.com/
watch?v=8n9FdoCUHBE). Cititorul
online poate face click, [i are un
con]inut pe care cititorul tradi]ional `l poate ob]ine numai conectat la Internet.
„S\ mai avem pu]in\
r\bdare“ cu TVR Cultural?
Dezbatem `n „Suplimentul de cultur\“ situa]ia prezent\ a TVR Cultural cu redactorul-[ef al
revistei „Dilema Veche“, Mircea Vasilescu, anali[tii media Bogdan Ghiu [i Costi Rogozanu,
precum [i cu Alex Savitescu, semnatarul rubricii „La loc TELEcomanda“ din revist\.
CHESTIONAR
1. TVR Cultural a fost de la
bun `nceput un proiect controversat. Mona Musc\, pe
vremea c`nd era ministru, a
declarat chiar c\ ì pare r\u
c\ a `ncurajat crearea acestui
post, care s-a dovedit contraperformant. S-a mai spus c\
singurul lui scop a fost „cur\]area grilei TVR 1 de emisiunile culturale, care nu f\ceau
audien]\“. Prin urmare, v\ adres\m o `ntrebare ce ni se
pare fireasc\: c`t de necesar\
era `nfiin]area unui post de
televiziune public dedicat
culturii?
2. Florin Iaru a declarat c\,
de fapt, România nu este
preg\tit\ s\ sus]in\ un post
cultural de una singur\. Avea
`n minte exemplul postului
ARTE, sus]inut de Germania
[i Fran]a. Ce p\rere ave]i?
3. C`t din insuccesul TVR Cultural i se poate atribui doamnei Daniela Zeca-Buzura?
4. Cum ar ar\ta, la modul
ideal, TVR Cultural, din
punctul dumneavoastr\ de
vedere? (Doi dintre participan]ii la dezbatere au r\spuns,
indirect, la `ntrebare `n cadrul primelor r\spunsuri.)
„A pornit cu st`ngul [i
s-a reparat din mers“
Mircea Vasilescu
{i mie mi s-a p\rut, la `nceput, c\ risc\ s\
fie un fel de ghetou sau de periferie, unde
vor fi exilate emisiunile culturale [i se va
putea spune foarte simplu c\, dac\ vre]i
astfel de emisiuni, acum ave]i un canal `ntreg numai pentru asta. Cu timpul `ns\,
mi-am revizuit aceast\ opinie. E adev\rat c\
acest risc se poate men]ine [i aceast\ fals\
motiva]ie se poate invoca – „Ave]i un post
de cultur\, lua]i-l [i face]i ce vre]i cu el“ –,
dar, pe de alt\ parte, mi se pare c\ TVR
Cultural a c\p\tat o oarecare personalitate
[i, `n orice caz, a `nceput s\ transmit\ lucruri bune [i foarte bune. Po]i g\si acolo lucruri pe care nu le g\se[ti pe nici un post
românesc. Astfel `nc`t, m\ g`ndesc acum,
dac\ tot `l avem, m\car s\ `ncerc\m s\ `l facem mai bun [i s\ `ncerc\m s\ devenim un
pic mai flexibili fa]\ de ideea acestui post
cultural.
Totdeauna e invocat exemplul postului
ARTE. Postul acesta e [i el unul public,
are o audien]\ foarte slab\ `n Germania,
undeva sub 1%, pentru c\ acolo televiziunile de land, regionale, au programe culturale multe [i bune. Are o audien]\ ceva mai
bun\ `n Fran]a, unde ajunge la 2%. Sigur
c\ pentru un asemenea canal audien]a nu
este cel mai important factor pe care trebuie s\ `l lu\m `n discu]ie. E posibil ca ast\zi
România s\ nu fie preg\tit\ s\ ]in\ `n spate
un asemenea canal de televiziune. Dar un
astfel de post nu se face pentru un an sau
pentru dou\ s\pt\m`ni, trebuie s\ avem [i
un pic de r\bdare.
Doamnei Daniela Zeca-Buzura i se poate atribui din insuccesul TVR Cultural tot
at`t de mult pe c`t i se poate atribui Televiziunii Române pentru insuccesul Televiziunii Române. Acest post are destule metehne. Jurnalul acela cultural, de pild\, are
m\car de ceva vreme ca prezentatori ni[te
tineri dr\gu]i. Dar el este ciudat, nu se `n]elege cum este f\cut\ selec]ia de [tiri, de
ce se dau imagini de la anumite evenimente
mai degrab\ marginale [i s`nt ratate lucruri
importante. ~n fine, s`nt multe de discutat... Postul a pornit cu st`ngul [i s-a reparat
din mers. El sufer\ `n continuare de lipsa
unui concept clar [i cu b\taie ceva mai lung\.
Dar Televiziunea Român\ sufer\ `n `ntregime de aceast\ boal\ [i de un personal supranumeric [i de o lips\ de strategie. Postul
TVR Cultural nu este dec`t o ramur\ din
trunchiul cel mare.
Nu pot s\ configurez un ideal. Cred c\
ar trebui s\ fie un post despre cultura vie,
lipsit de solemnitate [i de aerul acela...
Ne-am urcat pe soclu, aceasta este cultura,
privi]i [i admira]i! S\ urm\reasc\ temeinic
ceea ce se `nt`mpl\ `n cultur\ [i s\ aib\ o
produc]ie proprie mai mare. A[a, sigur...
Vezi filme de Andrei Tarkovski sau concerte.
Dar toate astea s`nt prelu\ri. N-ar strica s\
fie o produc]ie vie, dezinhibat\, cu oameni
ceva mai tineri [i care n-au `n spate metehnele TVR-ului de pe vremuri. Nu [tiu dac\
asta e ideal, dar asta mi-ar pl\cea mie s\ v\d.
„Nu este necesar un canal care
s\ abordeze cultura sectorial“
Bogdan Ghiu
TVR Cultural este necesar oric`nd, iar
citatele pe care mi le-a]i dat dintr-o doamn\
al c\rei nume nu `mi place s\ `l pronun]
dovedesc o viziune prost `n]eleas\ a liberalismului `n cultur\. Postul a evoluat. A
fost la `nceput destul de slab, de aproximativ [i cu timpul [i-a dob`ndit [i un concept. Este necesar mai ales pe partea de actualitate. El e un canal de ni[\, numai c\
trebuie s\ fim foarte aten]i la felul `n care
definim aceast\ ni[\: nu at`t ca un public fidel care se uit\ numai la cultur\ (publicul emisiunilor de cultur\ nu este unul
autist!), ci care revine la anumite ore sau emisiuni. Apoi, o alt\ defini]ie spre care ar
fi bine s\ se `ndrepte formatul de post al
TVR Cultural ar fi acela al canalului ARTE,
care este un post aproape generalist, dar
care ofer\ o perspectiv\ cultural\, care
face dosare `ntregitoare mai largi dec`t reu[esc canalele de informa]ii sau cele generaliste simple. Ca s\ intereseze [i s\ atrag\
mai mult\ audien]\, conceptul de post cul-
tural trebuie s\ evolueze spre acest al doilea format. A[ mai spune c\ pentru a deveni mai mult dec`t ce este `n prezent [i
pentru a-[i cre[te performan]ele de audien]\, ar trebui s\ reflecte actualitatea cultural\ interna]ional\. Nu prin trimiterea
de reporteri, ci prin preluarea de jurnale
de actualitate, poate chiar de la sus-numitul ARTE. C`nd lucram `nc\ `n TVR negocierile cu ei erau destul de avansate. Nu
s-au finalizat, dar ARTE pretindea `n schimbul unui pachet mare de programe s\ ì apar\ sigla, dat fiind c\ el tocmai ie[ise din
pachetele firmelor române[ti de cablu.
ARTE nu face audien]\, el merge `n
pierdere. Dac\ vrem numai profit, `nchidem cinematografele [i d\m filme numai `n mall-uri, unde mai vindem [i floricele. Postul despre care vorbim este sus]inut de la dou\ bugete de stat – [i francez, [i german –, dar acolo este o `ntreprindere care produce [i vinde mai departe programe. De aceea vorbeam c\ nu este at`t de
necesar un canal care s\ abordeze cultura
sectorial sau patrimonial, ca un fel de cutie
pentru ciuda]i, ci care s\ ofere asupra actua-
lit\]ii politice chiar o viziune mai larg\ dec`t
`[i permit s\ aib\ canalele celelalte. S\
fac\ cultur\ `n sensul de completitudine
de viziune. {i atunci va deveni poate altceva.
Dar a-l `nchide acum sau a-i pune la `ndoial\ necesitatea mi se pare o prostie.
Nu cred c\ este doamna Zeca-Buzura
at`t de vinovat\, doar dac\ a f\cut lucruri
ce ar trebui s\ atrag\ aten]ia institu]iilor
penale. Nu cunosc managementul domniei
sale, dar [tiu c\ `n managementul anterior era un buget destul de mic, c\ de multe
ori erau obliga]i s\ dea `n reluare alte programe, ca un fel de magazie de vechituri,
pentru a acoperi o gril\ de 24 de ore. E
destul de `ngust\ marja de ini]iativ\ a canalului TVR Cultural. ~ntr-un fel, serviciile
publice ar trebui s\ evolueze mai degrab\
spre sectorul educa]ional [i cultural. {i
vorbesc aici at`t de televiziune, c`t [i de
radio. Televiziunea Român\ [i Societatea
Român\ de Radio s`nt ni[te mamu]i, care
s`nt foarte u[or concurate [i dep\[ite de
ni[te canale de buzunar. O recalibrare se
impune, prin alegerea unei alte strategii
pe termen lung.
COSTI
ROGOZANU
7«
„Dac\ ne uit\m acum pe TVR Cultural, vom vedea o amestec\tur\ de inteligen]\ [i prostie. Inteligen]a vine de peste hotare,
prin filme [i documentare achizi]ionate de la oameni care [tiu
s\ fac\ cultur\, iar pe de alt\ parte, vedem produc]iile interne.“
dosar
BUCURE{TI FAR WEST
Imagine din redac]ia TVR Cultural
Daniel CRISTEA-ENACHE
Big Brother
„Un amestec de primitivism `n
exprimare cu `nalte aspira]iuni“
Costi Rogozanu
Niciodat\ n-avem nevoie de cultur\,
n-avem nevoie de muzee, nu putem
spune c\ nu putem tr\i f\r\ ele. Dar nevoia e mult mai subtil\, [i atunci nevoia
de un astfel de post mi se pare pe deplin
justificat\, numai c\ nu `n forma asta.
Dac\ ne uit\m acum pe TVR Cultural,
vom vedea o amestec\tur\ de inteligen]\
[i prostie. Inteligen]a vine de peste hotare, prin filme [i documentare achizi]ionate de la oameni care [tiu s\ fac\ cultur\, iar pe de alt\ parte, vedem produc]iile
interne. {i m\ refer, `n special, la [tiri.
Dac\ avem un talk-show cu un om inteligent, emisiunea iese onorabil. Nu bine,
dar onorabil. ~n schimb, la [tiri e un
adev\rat festival al locului comun. {i te-
leviziunea aceasta are o mare problem\:
ea nu se adreseaz\ publicului cultural,
pentru c\ eu sau altul, consumatori de
cultur\, nu putem dec`t s\ ne punem
palmele la urechi auzind acea deversare
de limbaj de lemn. {i atunci, el nu se
adreseaz\ nici publicului cultural, iar
cel mare e plictisit instantaneu de a[a ceva.
Prin urmare, TVR Cultural trebuie s\ `[i
atrag\ acei 1% telespectatori direct viza]i de produc]iile culturale. Deocamdat\ nu a reu[it aceast\ performan]\ dec`t
prin filme [i documentare, prost promovate.
Mie mi se pare o declara]ie de insider,
`mi pare foarte r\u pentru Florin Iaru.
Adic\ acum s\ ce? S\ mai lu\m [i al]i
bani din alt\ parte? Au fost bani, dar n-au
[tiut ce s\ fac\ cu ei. M\ refer la Daniela
Zeca-Buzura, ea nu a [tiut ce s\ fac\ cu
ei. Nu cred c\ mai trebuie al]i bani. S\
ne uit\m la ce a declarat Giurgiu duminic\... 15 milioane de euro s`nt sporurile
pentru angaja]ii TVR. S\ t\iem 5% din
sporuri [i finan]\m din ace[ti bani un
superpost cultural, nu ne mai trebuie alte
finan]\ri. Ei trebuie s\ `nve]e s\ `[i dr\muiasc\ acest buget [i abia apoi s\ se
g`ndeasc\ la alte scheme.
Ea a fost [ef\ acolo! Pe mine m\ amuz\ toat\ eroizarea asta a doamnei ZecaBuzura, c`t de oropsit\ este ea de Tudor
Giurgiu! Mie demiterea ei mi s-ar fi p\rut
o m\sur\ care trebuia luat\ din 2005.
~n primul r`nd, TVR Cultural ar trebui s\ `mi aduc\ noutate cultural\ „ambalat\“ `ntr-un limbaj decent, pe care eu,
ca om consumator de cultur\, s\-l pot
suporta, s\ nu fie un amestec de primitivism `n exprimare cu `nalte aspira]iuni.
Timp de o s\pt\m`n\, `n metroul
bucure[tean, am aflat „ve[ti“ despre Petre Roman. Unde-mi `ntorceam privirea, d\deam peste c`te o
„Libertatea“ violent colorat\ [i paginat\, cu nout\]i despre Roman
[i t`n\ra sa amic\, pentru care fostul premier [i-a p\r\sit domiciliul
conjugal. Titlurile oscilau `ntre penibil [i grotesc; [i b\nuiesc c\ nici
con]inutul articolelor nu era mai
de soi. ~ntr-o diminea]\, aflam c\
„amantei lui Petre Roman ì place
s\ fac\ sex sub du[“. ~n alta, c\
„amanta lui Petre Roman obi[nuie[te s\-[i bat\ mama“. Deasupra
acestor titluri groase, erau inserate
ni[te avertismente grijulii: „Petre,
ai grij\!“, „Petre, ]i se preg\te[te
ceva!“. M-am `ntors, printr-un fel
de tunel al timpului, `n anii de glorie ai „Evenimentului zilei“ condus
de Ion Cristoiu, `n care, dincolo
de faimoasa g\in\ f\t\toare de
pui vii, descopeream `ntr-un num\r din ajunul Cr\ciunului, sus pe
pagina `ntì, fotografia unui negru
cu un penis uria[. O, tempora ...
Dac\ timpurile s-au mai schimbat,
moravurile presei de senza]ie au
r\mas acelea[i. Cu c`t scandalul
pare mai facil, mai mahalagesc [i
mai abundent ilustrat, cu at`t succesul de cas\ este mai tangibil.
Asist\m la o goan\ absolut disperat\ dup\ asemenea subiecte pe
care un public avid ce [i-a suspendat complet facultatea inteligen]ei le `nghite cotidian. ~n malaxor poate intra orice personalitate, autentic\ sau `nchipuit\. Va
fi devorat\ cu aceea[i ferocitate
de carnasier nes\tul; [i acum m\
refer nu la jurnali[tii produc\tori,
ci la cititorii consumatori.
Eu aveam senza]ia c\ am intrat
`n Europa [i c\, m\car la nivel declarativ, am dep\[it faza tribal\.
Era de sperat c\ dreptul la inte-
gritatea propriei imagini nu va fi,
ca p`n\ acum, o sintagm\ lipsit\
de con]inut; [i c\ intrarea cu bocancii `n via]a personal\ a unui om va
fi amendat\ cumva de public. A[!...
Publicul este cel care comand\
dansul `n jurul focului, cu c`te un
scalp sau un craniu `n m`n\ [i cu
satisfac]ia macul\rii fo[tilor idoli.
Publicul larg, clientul [i st\p`nul nostru, este servit. Tabloidele
gen „Libertatea“ [i o televiziune
ca OTV `[i fac rating -ul dezgust\tor prin excitarea [i apoi satisfacerea monstrului colectiv, un Big
Brother tricolor [i cu ma]ul gros.
Perfect con[tien]i de func]ionarea
acestui mecanism, o parte din politicienii no[tri „de succes“ excit\
suplimentar coarda populist\. Ei
tot vorbesc `n numele poporului,
dar `n numele a ceea ce este mai
primitiv `n structura noastr\ psihomoral\. Criticarea adversarului de
idei a fost `nlocuit\ cu demol\ri `n
toat\ regula, cu atacuri la persoan\
de cea mai joas\ spe]\. Diferen]ele ideologice se aprind [i se
sting `ntr-un sos care p\teaz\ fa]a
de mas\ [i urc\ p`n\ la albul obrazului. Politicianul cu majuscul\,
ast\zi, e cel care `[i d\ mereu poalele peste cap, ca o chivu]\ cu
temperament din Ferentari.
Ne`ndoielnic c\ adev\ra]ii oameni politici pe care i-a avut România, ca [i figurile din aristocra]ia autohton\ a meritului, se r\sucesc `n morm`nt. Ei credeau `ntr-o
minim\ ipocrizie social\ care te
obliga s\ respec]i un set de reguli
comportamentale. Multe i se pot
repro[a lui Petre Roman, dar m\car el are fa]\ [i gesturi de european. Compara]i-l cu triada c`[tig\toare: B\sescu-Becali-Vanghelie.
Ceea ce m\ dezgust\ la „anchetele“ jurnalistice [i politice de azi
nu e `ndrept\]irea lor – de obicei,
inexistent\. Este, p`n\ la urm\, `n logica mediatic-ideologic\. Dar
cum putem fi, `n 2007, at`t de
circari, de mahalagii, de ieftini?
„Asist\m la o r\fuial\,
nu la o discu]ie pe proiecte“
Alex Savitescu
Cred c\ pot r\spunde [i eu cu o `ntrebare: c`t de necesar\ era
`nfiin]area unui post cum este ARTE, de exemplu? Nu [tiu
dac\ putem judeca un post de acesta prin prisma „utilit\]ii sale“
economice, ci ca o utilitate public\, menirea televiziunii na]ionale fiind [i aceea de culturalizare.
Am s\ spun un alt lucru [i anume c\ România, din ce se
vede, nu este preg\tit\ s\ suporte o televiziune public\. Ce se
`nt`mpl\ cu TVR Cultural se reg\se[te `n ceea ce se `nt`mpl\ la
Televiziunea Român\ zilele acestea. S`ntem `ntr-un context `n
care pre[edintele Tudor Giurgiu iese pe diverse canale [i nu
reu[e[te s\ m\ conving\, ca pl\titor de taxe, de bunele sale in-
ten]ii. Nu se a[tepta nimeni s\ ajungem aici, to]i l-am privit
cu oarecare speran]e pe acest „tip t`n\r“ care venea `n fruntea
TVR. Iar scandalurile de acum s`nt mai mari dec`t cele care
s-au petrecut `n timpul altor conduc\tori ai institu]iei, mult
mai „odio[i“ `n cuget [i-n sim]iri dec`t este Giurgiu.
Nu s`nt un foarte mare fan al postului TVR Cultural. Dac\
Daniela Zeca-Buzura a c`[tigat acest post `n urma sus]inerii unui
proiect managerial, ar trebui v\zut acum `n ce m\sur\ [i-a `ndeplinit obiectivele. Dar eu cred c\ asist\m, mai degrab\, la un soi
de r\fuial\ dec`t la o discu]ie pe proiecte. Este o copie `n miniatur\ a ceea ce se `nt`mpl\ pe scena public\. De altfel, ultimele
prezen]e ale lui Tudor Giurgiu la diverse talk-show-uri – neconving\toare [i [ov\itoare – m-au f\cut s\ ajung la aceast\ concluzie.
»8
INTERVIU CU
DANIELA
ZECA-BUZURA
interviu
„La un moment dat, eu trebuia s\ spun: «Gata, acum e r`ndul
Culturalului». Dar am lungit prea mult aceast\ a[teptare. Aveam
senza]ia c\ `nc\ nu e momentul, c\ nimeni nu e interesat de
cultur\.“
„TVR Cultural `[i a[teap
Interviu realizat de R. Chiru]\
Care crede]i c\ au fost adev\ratele
motive pentru care Tudor Giurgiu [i-a
propus s\ v\ demit\?
Cred c\ exact din motivele pe care le-a
invocat acesta, printre care „lipsa de entuziasm“. Dar e [i foarte greu s\ fii entuziast c`nd ai buget foarte mic, c`nd acoperirea teritorial\ este precar\ [i c`nd ]i se
spune c\ exist\ alte priorit\]i `naintea TVR
Cultural. Nu vreau s\ fac o acuz\ deschis\
spre nimeni prin cuvintele astea, dar s`nt
at`]ia jurnali[ti con[tien]i `n jurul meu [i
mizez pe faptul c\ ei pot proba oric`nd c\
noi am fost `ntotdeauna „la [i al]ii“. S`ntem
un canal de ni[\, cu foarte pu]in\ publicitate. Dar nici eu n-am ascuns niciodat\
aceast\ hart\ trist\ a Culturalului, cu ratinguri mici. C`nd `n septembrie a fost terminat un studiu IMAS despre TVR Cultural, eu l-am f\cut public cu toate deficien]ele pe care acesta le-a dezv\luit [i am
`ntrebat atunci, cu martor, dac\ nu ar fi
bine s\ ni se fac\ un contract de share (cot\
de pia]\ – n.r.). Acela ar fi fost un act probant fa]\ de colaboratorii cu care lucram.
Totu[i, acest deznod\m`nt n-ar fi trebuit s\ fie o surpriz\ pentru dumneavoastr\. Din c`te am `n]eles, conflictele
dintre dumneavoastr\ [i pre[edintele
director general s-au repetat `n ultimii
doi ani.
N-am avut conflicte, doar ni[te precedente `ncordate, trei discu]ii despre noua
gril\ de programe a TVR Cultural – de
altfel, pachetul grafic este gata, noua gril\
este gata.
Semnale c\ se preg\te[te ceva au
existat. De exemplu, emisiunile muzicale care ]ineau de TVR Cultural au
fost respinse.
Emisiunile muzicale s`nt realizate de cinci
colegi speciali[ti, care au r\mas dintr-un
nucleu mai mare, deci nu... Oricum lucr\m cu pu]ini oameni.
S-a zvonit, la un moment dat, chiar c\
se va desfiin]a TVR Cultural cu totul.
Da, a circulat vreun an [i ceva aceast\ legend\ descurajant\ pentru noi to]i. Aceasta e principala prob\ a faptului c\ nu
vreau s\ m\ disculp. Lipsa de interes fa]\
de TVR Cultural a alimentat acest zvon c\
ar trebui s\ dispar\. Eu nu a[ merge p`n\
acolo, mi-e greu s\ cred c\ cineva poate
s\-[i asume dispari]ia unui canal de cultur\. Dar acest frison i-a descurajat pe foarte
mul]i [i, `n special, pe oamenii tineri.
TVR Cultural a devenit ca o corabie care
naufragiaz\ [i de pe care fuge toat\ lumea.
A fost `ncheiat\ colaborarea cu 11 dintre
coresponden]ii TVR Cultural, invoc`ndu-se necesitatea realiz\rii unor economii. Ce economii s-au f\cut astfel, av`nd `n vedere c\ `n TVR s`nt
3.000 de angaja]i?
Acea mi[care minim\ s-a `ncadrat `ntr-o
decizie corporatist\ care, probabil – nu
s`nt finan]ist, nu [tiu –, la nivel global,
reprezenta o sum\ important\. Dar pentru Cultural era o sum\ modic\, acoperind de fapt „un entuziasm“ foarte mare.
Pentru c\ s`nt oameni a c\ror medie de
v`rst\ este de 23 de ani, am calculat-o
chiar ast\zi. {i lipsa lor se va sim]i.
De ce are TVR Cultural o audien]\ [i o
vizibilitate at`t de mici? ~n declara]ii
anterioare, invoca]i o acoperire insuficient\ `n teritoriu, b\nuiesc c\ v\
referea]i la accesul prin firmele
de cablu [i la faptul c\ nu este
promovat pe TVR 1...
Nu `n ultimul r`nd pentru
c\ programele s`nt medii,
»
recunosc. Aten]ie, nu am spus mediocre.
S`nt medii ca standard editorial pentru c\
au costuri alocate foarte mici. Cu toate
acestea, unele dintre ele au fost premiate
[i recunoscute ca fiind foarte competitive. Numai `n 2006, TVR Cultural a avut
[apte nominaliz\ri la Gala Premiilor Clubului Român de Pres\ [i la Premiile Asocia]iei Profesioni[tilor de Televiziune [i a
ob]inut patru premii. De fapt, noi ne
`nv`rtim `ntr-un cerc vicios. {i se va vedea c\ am dreptate atunci c`nd un alt
„erou“ va veni dup\ mine [i se va lupta
cu acelea[i mori de v`nt.
TVR Cultural a fost lansat `n 2002,
f\r\ nici un studiu de pia]\, f\r\ un
proiect clar.
A[a este, el a avut un handicap de pornire.
A fost centrat pe structura tehnologic\,
oricum `nc\rcat\, a celor trei canale deja
existente – TVR 1, TVR 2 [i TVR
Interna]ional. {i, nealoc`ndu-i-se `n mod
autonom nici resurse umane, nici tehnice, s-au `nt`mplat dou\ lucruri fire[ti. El
a devenit, din punct de vedere institu]ionalizal, marginalizat – de fapt, `n intern
este poreclit Al-Jazeera. Iar din punct de
vedere tehnologic, trebuia s\ a[tept\m s\
ne vin\ r`ndul la resursele comune. Din
2002, lucrurile nu s-au schimbat dec`t
prea pu]in. Abia `n martie 2006, TVR
Cultural a primit un studio propriu, studioul patru. P`n\ atunci, el nu beneficia de
un studio propriu din care s\ poat\ transmite.
{i ce f\cea]i, v\ strecura]i printre ceilal]i?
Da, ne strecuram, lucram mai ales `n studioul pr\fuit din strada Mollière, unde
totul, de la aparatur\ p`n\ la decoruri,
dateaz\ din 1968. Din fericire, acest studio a fost acum `nchis.
De ce s-a pornit la drum a[a? A fost
doar o chestiune de blazon?
Da, cred c\ a fost o chestie de prestigiu,
entuziasmul de care vorbea Tudor Giurgiu. Din entuziasm, s-a pus forma `naintea
fondului, g`ndind c\ vom recupera pe
traseu. Nu s-a `nt`mplat a[a, s`nt lucruri
pragmatice, unde nu se poate doar cu entuziasm. ~n plus, nu e deloc neglijabil c\
o ]ar\ ca România, dup\ cum e [i Polonia, care se lupt\ cu probleme [i mai mari
la canalul lor cultural, nu are un apetit
pentru televiziune cultural\.
DANIELA ZECA-BUZURA este director al TVR Cultural din ianuarie 2004 [i lector univ. dr. asociat la Catedra de Jurnalism a
Universit\]ii din Bucure[ti. A debutat editorial `n 1993, cu volumul de versuri Orfeea, [i a publicat, printre altele, manualul Jurnalismul de televiziune (colec]ia „Collegium. Media“, Editura Polirom,
2005). ~n calitate de realizator al Televiziunii Române a semnat peste
200 de emisiuni de autor precum „Cafeneaua artelor“, „Libr\ria pe
ro]i“ sau „Ceva de citit“. Pentru acela[i ciclu de emisiuni, Daniela
Zeca-Buzura a primit Premiul Na]ional de Televiziune `n anul
1997, acordat de Uniunea Scriitorilor din România [i Funda]ia
„Scrisul Românesc“. De asemenea, `n 2006 a primit distinc]ia
„Personalitatea anului pentru o Românie european\“, sec]iunea televiziune, pentru managerierea postului TVR Cultural,
acordat\ de Comisia European\ [i Casa Europei – Eurolink.
Cum a[a?
P\i, pentru c\ dup\ 15 ani de rutin\ comercialist\ agresiv\, e foarte greu s\ convingi un telespectator de condi]ie medie
c\ lui ì trebuie [i cultur\.
Bine, dar chiar dumneavoastr\ a]i recunoscut c\ nici m\car elitele culturale
nu se uit\ la TVR Cultural.
E adev\rat, `mi men]in opinia. De obicei,
elitele nu se uit\ `n general la televizor.
Prefer\ s\ stea `n bibliotec\ sau se duc pe
viu la teatru sau la un concert. Toate studiile sociologice au demonstrat c\ elitele
neag\ ideea de televizor `n sine, nu doar
pe aceea de TVR Cultural.
A]i afirmat c\ v-a]i fi dorit o acoperire
[i la sate. Crede]i c\ asta v-ar fi ajutat
la audien]\?
Cu greu, e drept, dar lucrurile trebuie `ncepute. Noi avem c`teva emisiuni destinate mediului rural. De pild\, aceast\
emisiune de etnologie a lui Grigore Le[e,
„La por]ile ceriului“, care restituie o lume
disp\rut\ [i ni[te vestigii de o autenticitate impresionant\, [i-ar fi avut locul ei [i
vizionarea ei tipic\ `n lumea satului. Noi
emitem pe cablu, nici m\car `n ora[ele
mici nu ajungem. S`ntem [i la cap\t de
band\, o sum\ de piedici. Distribuitorii
de
ral
ric
la
ru
ele
f\r
me
Ex
pia
vo
ve
m\
aic
tri
cu
11
tiv
[i
mâ
Da
nu
oa
no
sin
un
aju
rat
ALTERNATIV|
„Acest canal trebuie s\ existe ca o alternativ\ permanent\
la comercialism [i la cultura de consum, iar oricine e liber s\-l
zappeze.“
9«
interviu
apt\ `nc\ reformatorii“
condie
reale
ei,
or.
pe
tuele
oar
ire
tat
`ntist\
[e,
me
ta[i
Noi
ele
de
rii
a spus: „Avem alte priorit\]i“. V\ dau un
exemplu [i `mi pare r\u c\ `l dau despre
un post concurent. Nu trebuie s\ fie nimeni specialist pentru a vedea ce risip\
de fonduri pentru o campanie outdoor,
pe radio [i pe pres\ scris\ a avut acest recent lansat Kanal D. Totul pentru o audien]\ de 2%.
Crede]i c\ publicul poate fi atras spre
TVR Cultural printr-o campanie de
promovare outdoor?
Cred c\ da. V\ dau un singur exemplu.
~n s\pt\m`na `n care `ntr-o revist\ de programe de televiziune a ap\rut pe coloana
de programe fotografia lui Horia-Roman Patapievici, audien]a talk-show-ului lui a crescut cu 0,4. Absolut elementar.
Ce criterii s-au folosit atunci c`nd s-a
stabilit c\ TVR Cultural nu este o
prioritate? Probabil audien]a nu ar fi
trebuit s\ fi fost unul dintre ele.
de cablu, numai c`nd aud cuv`ntul Cultural, vor s\ scoat\ pistolul. Eu stau `n buricul Bucure[tiului [i am dus o lupt\ corp
la corp cu distribuitorul de cablu
rug`ndu-l s\-mi pun\ la loc, `n pachetul
elementar, TVR Cultural. El `mi r\spundea
f\r\ nici un fel de durere: „Nu se uit\ nimeni la cultur\“. E o prejudecat\.
E drept, TVR Cultural are de luptat cu
multe prejudec\]i. S`nt, probabil,
mul]i oameni care critic\ acest post
f\r\ s\-l fi privit vreodat\.
Exact a[a s-a `nt`mplat [i `n studiul de
pia]\ pe care l-am comandat. Oamenii au
vorbit `n cli[ee perceptive, care nu erau
verificate cu telecomanda `n m`n\. Dar,
m\ rog, poate nu e cazul s\ mai c\ut\m
aici scuze. Mai bine a[ enumera dintre
triumfurile acestui canal care a mers a[a,
cu lumina de avarie. Am transmis live
11.000 de minute din ultima edi]ie a Festivalului „George Enescu“, s`ntem primii
[i unicii promotori ai competitorilor români la Eurovision Young Musicians and
Dancers. P`n\ la apari]ia TVR Cultural,
nu s-a [tiut niciodat\ `n România c\ exist\
o astfel de competi]ie. ~n plus, au venit la
noi o mul]ime de nume mari, au venit
singure, nu le-am v`nat, practic nu a fost
un scriitor mare, interpret, actor, care s\
ajung\ `n România [i pe care noi s\-l fi
ratat. Cam 360 de personalit\]i interna-
]ionale au c\lcat `n unicul studio al TVR
Cultural, `ntr-un jurnal imperfect, recunosc.
De altfel, Jurnalul Cultural este [i
punctul cel mai criticat al acestui post.
Da, din p\cate, pentru c\ era [i cel mai
expus. Este locomotiva noastr\ cea mai
dinamic\. {i [ti]i c\ e un truism – cine
munce[te gre[e[te. Colegii mei [i-au asumat asta, f\r\ s\ ]in\ seama c\ s`nt pu]ini.
Orice specialist [tie c\ un jurnal zilnic,
f\cut p`n\ de cur`nd cu 22 de oameni, acum cu 11, `nseamn\ un soi de echilibristic\ f\r\ plas\. Tocmai din acest motiv, `n grila nou\ de programe el va avea
doar 15 minute, iar nu 30.
C`nd a]i devenit director al TVR Cultural, a]i afirmat c\ p`n\ `n 2008 vre]i
s\ ridica]i audien]a postului cu un
punct [i jum\tate, ceea ce unii au considerat aproape o utopie. Unde a]i ajuns p`n\ `n acest moment?
Conform statisticilor, asta ar fi trebuit s\
se `nt`mple dac\ noi am fi mers cu toate
motoarele la tura]ia lor deplin\. Numai
c\ `n clipa `n care Tudor Giurgiu a venit
la conducere – [i s\ ne `n]elegem, editorial a adus schimb\ri `n bine, a `nceput
cu rea[ezarea TVR 1, apoi a pornit revitalizarea TVR 2 –, c`nd a ajuns la Cultural
Tocmai. ~ntre mine [i TVR nu a existat
un contract de rating, din p\cate. Dac\
acest contract ar fi existat, eu a[ fi fost
prima care [i-ar fi dat demisia. Tudor
Giurgiu este un om elegant [i p`n\ `n
acest moment noi am avut convorbiri
foarte politicoase, foarte rare, reci, profesionale [i a[ gre[i s\ v\ spun c\ el mi-a dat
explica]ii suplimentare sau c\ mi-ar fi repro[at ceva deschis. Practic, eu [i TVR
Cultural am avut un traseu autist, ne-am
v\zut de treab\, mai exact, `n]eleg`nd c\
doar at`t se poate pentru noi [i a[tept`nd.
Asta `mi repro[ez. La un moment dat, eu
trebuia s\ spun: „Gata, acum e r`ndul
Culturalului“. Dar am lungit prea mult
aceast\ a[teptare. Aveam senza]ia c\ `nc\
nu e momentul, c\ nimeni nu e interesat
de cultur\.
De ce nu a]i cerut dumneavoastr\ un
contract de rating?
Am crezut c\ o s\ mi se fac\ un contract.
Apoi am interpretat am`narea pe un semn
c\ ne facem treaba bine. Pentru c\ un astfel de contract ar fi fost un la] de g`t, f\r\
`ndoial\, [i nu eram at`t de suicidar\ s\ `l
cer eu `n mod presant. El devenea un termen limit\. Poate c\ ce s-a `nt`mplat acum e o lec]ie de management [i pentru
mine, [i pentru Tudor Giurgiu.
Vorbi]i de problemele ap\rute `n ultimii doi ani. Dar nici pe vremea celuilalt pre[edinte al televiziunii publice,
Valentin Nicolau, lucrurile nu au fost
mai roz.
Tocmai, dar nu din vina pre[edintelui.
~nc\ din fa[\, canalul nu a avut o ie[ire la
ap\ triumfal\. Din p\cate, TVR Cultural
este un canal de televiziune care `nc\ `[i
a[teapt\ reformatorii, care trebuie s\ fac\
un efort comun. Un efort care s\ porneasc\ de la directorul tehnic, de la cel de
programe, la cel de post [i ajung`nd la
pre[edintele director general. Toat\ lumea
ar trebui s\-[i manifeste voin]a de a se
ocupa `n sf`r[it de TVR Cultural.
„Acest canal nu trebuie s\ intre
`n concuren]\ cu nimeni“
Cum a]i vedea un TVR Cultural ideal?
Eu nu l-a[ vedea at`t de imperios destinat doar „publicului educat [i
t`n\r“, ci [i unor tronsoane de v`rst\ care s\ acopere un spectru mare.
Totu[i, cultura e o chestie de discern\m`nt [i de sedimentare. Nu am s\
cred niciodat\ c\ un canal cultural trebuie s\ fie „funny“ ca s\ plac\ sau
s\ atrag\ tinerii. Dar ace[ti tineri, dup\ 35 de ani, `ncep s\ se uite peste
um\r [i la lucruri mai serioase. Ideea e c\ acest canal trebuie s\ existe ca
o alternativ\ permanent\ la comercialism [i la cultura de consum, iar oricine e liber s\-l zappeze. El nu trebuie s\ intre `n concuren]\ cu nimeni.
De aceea, cred c\ ar fi trebuit s\ ne permitem mai mult\ `ndr\zneal\,
mai mult\ inova]ie [i experiment.
Vorbea]i de un nou pachet grafic pentru TVR Cultural, deja realizat. C`nd ar
trebui s\ intre acesta pe post [i ce con]ine?
E f\cut pe ideea a [ase pove[ti `n imagini care totalizeaz\ fiecare o jum\tate de minut, e realizat de oameni foarte tineri [i profesioni[ti, pe ideea
de cultur\ prietenoas\, accesibil\, dar `n acela[i timp cultur\ cu atitudine,
cultur\-manifest. Chiar [i sloganul postului ar urma s\ se schimbe, ar trebui s\ fie: „Recunoa[te-te `n ce vezi, ce sim]i, ce auzi“. Totul e motivat
de imagini `n care cultura urban\ [i cultura click se `mbin\ cu cea academic\. De exemplu, apare `ntr-un cadru, cu simboluri evidente, un dirijor
`mbr\cat `n fracul lui de concert, pe un skateboard, alerg`nd printre porumbei, `n apropierea coloanelor Ateneului Român. Lucruri antinomice,
dar care sugereaz\ c\ prin cultur\ `n]elegem totul, de la furculi]a cu care
ne a[ez\m la mas\ p`n\ la un tratat de psihologie. Ar trebui lansat la 15
aprilie. S\ vedem ce va r\m`ne din aceast\ inten]ie.
TUDOR GIURGIU SPUNE C| S-A PRIPIT
Deputatul Mihai M\laimare, membru al Comisiei de Cultur\, a declarat, contactat
de „Suplimentul de cultur\“: „Eu m\ bucur c\ s-a r\zg`ndit domnul Giurgiu `n cazul Danielei Zeca-Buzura, pentru c\ schimbarea unui director de canal nu se poate
face chiar peste noapte. ~n primul r`nd, acolo trebuie f\cut\ o analiz\ serioas\ legat\ de ]intele pe care [i le-a fixat TVR Cultural de la preluarea sa de c\tre doamna
Zeca-Buzura. Dar eu [tiu c\ `n urm\ cu doar c`teva luni Zeca a fost chiar premiat\
pentru felul `n care func]ioneaz\ canalul. Or, mi se pare foarte straniu s\ se considere c\ trebuie dat\ afar\. Sigur c\ e loc `ntotdeauna de mai bine, dar informa]ia
cultural\ este bogat\ [i corect\. M\ bucur\ decizia sa“.
Potrivit unor surse parlamentare, pre[edintele director general al Televiziunii
Române, Tudor Giurgiu, a afirmat `n cadrul audierii de miercuri, 7 martie, de la
Comisia de Cultur\ a Senatului c\ anun]ul demiterii Danielei Zeca-Buzura a fost
unul pripit [i lansat „sub presiunea evenimentelor“. ~n ciuda acestor declara]ii, potrivit transcrierii conferin]ei de
pres\ de duminic\, 4 martie,
Tudor Giurgiu s-a declarat
tran[ant `mpotriva men]inerii
actualei directoare a TVR Cultural `n func]ie.
Daniela Zeca-Buzura se
afla `n concediu `n momentul `n care a auzit la Realitatea TV anun]ul c\ va fi demis\, concediu care dureaz\
p`n\ luni, 12 martie. Tudor
Giurgiu inten]ioneaz\ s\ fac\
public\ „r\zg`ndirea“ abia `n
aceast\ zi. Ultimele dou\ evalu\ri semestriale ale directoarei au fost foarte bune,
ea ob]in`nd note peste
9, „10 fiind o not\ rezervat\ zeilor“, conform lui Giurgiu.
(George
Onofrei)
» 10
NOUTATE
printre r`nduri
LECTURI ~NTRERUPTE
Doris MIRONESCU
O fumigen\
Primesc `n Inbox acum c`teva zile
o frumoas\ invita]ie din partea
Uniunii Scriitorilor din România
pentru un colocviu de critic\ literar\. Acum, dumneavoastr\ poate
nu reu[i]i s\ v\ da]i seama c`t de
m\gulitor [i onorant este s\ te invite Uniunea Scriitorilor la una
dintre manifest\rile sale. Da]i-mi
voie s\ v\ explic. Este vorba de un
colocviu la care vor participa tineri
critici literari din toat\ ]ara, `ncerc`nd s\ se pun\ de acord `n leg\tur\ cu valoarea marelui critic [i
istoric literar G. C\linescu. Invita]ii
s`nt chema]i s\ rezolve o chestiune
extrem de presant\, a c\rei necesitate este dep\[it\ doar de caracterul ei cu totul nea[teptat, [ocant
[i totodat\... dr\gu]: „G. C\linescu
fa]\ cu noua critic\ literar\“.
Noua critic\ literar\? Hmmmm...
Interesant concept! Dac\ s-ar fi
spus doar „noua critic\“, lucrurile
ar fi fost clare. Am fi c\utat, `n
buna tradi]ie româneasc\, punctele de convergen]\ ale ideilor c\linesciene cu acelea ale lui Roland
Barthes, Serge Doubrovski, JeanPierre Richard, Jean Starobinski [i,
cu pu]in\ osteneal\, nu m\ `ndoiesc
c\ le-am fi g\sit! Am fi vorbit despre provocarea hermeneutic\ lansat\ de c\tre G. C\linescu `n interiorul ([i nu `n afara) canonului literar românesc, `nchiz`nd tototdat\
ochii la preferin]a pentru comentarii con]inutistice a Divinului Critic.
Am fi admirat deschiderea vast\ a,
de pild\, universului poetic `n viziune c\linescian\, f\c`nd cu ochiul [i spre opera liric\ a criticului,
livresc\, anticli[eistic\, ce mai?, de-a
dreptul postmodern\, suger`nd c\,
prin astfel de intui]ii, românul [i-a
dep\[it urma[ii francezi, plas`ndu-se
pe o spiral\ istoric\ superioar\.
Din p\cate, nu despre rela]ia lui
C\linescu cu noua critic\ francez\
e vorba. {i nici m\car cu new criticism-ul american. Colocviul bucure[tean preconizeaz\, `nc\ de la
titlu, existen]a unei „noi critici li-
terare“ române[ti. S`nt primul care
s\ salute, cu entuziasm, izbucnirea
spiritului critic `n România, `ntr-o
form\ at`t de masiv\ `nc`t s\ determine coagul\ri genera]ioniste
[i redesen\ri de, nu-i a[a?, „paradigm\“. Dac\ genera]ia lui Nicolae
Manolescu [i Lucian Raicu n-a reu[it s\ instituie o [coal\ de „nou\
critic\“ româneasc\, inima se umple de bucurie auzind c\ tinerimea
român\ d\ cea]\ `nainta[ilor cu
talentul specific v`rstei. Capete teoretice, apte nu doar s\ asimileze
un veac de teorie literar\ român\
[i str\in\, dar [i s\ produc\ idei literare personale ce urmeaz\ a se
`n[uruba `n universalitate, ai no[tri
tineri fixeaz\ tempo-ul `n critica de
azi, de verdictul lor depinz`nd persisten]a operei c\linesciene `n posteritate.
Care tineri, totu[i? E vorba de
o serie de publici[ti, vreo jum\tate
din Bucure[ti, jum\tate din provincie. Bucure[tenii s`nt, printr-un
miracol, grupa]i to]i `n jurul nervoasei reviste „Cultura“. Nimeni
de la vreo alt\ publica]ie: „Observator cultural“ cu Paul Cernat,
Bianca Bur]\-Cernat, Alexandru
Matei, Florina P`rjol, „Dilema veche“
cu Marius Chivu [i Simona Sora,
colegii Sdc-i[ti Lumini]a Marcu,
C. Rogozanu [i Bogdan-Alexandru
St\nescu, ardelenii Alex Cistelecan,
Mihaela Ursa, Horea Poenar, Drago[
Varga-Santai, craioveanul C\t\lin
Ghi]\, ploie[teanul Dan Gulea, timi[oreanul Dumitru Tucan nu se g\sesc `n mailing list-ul de la Uniunea
Scriitorilor.
~n aceste condi]ii, intimidat de
prezen]ele, dar mai ales de absen]ele din lista invita]ilor pentru colocviu, bulversat de iscusita alegere
a temei de discu]ie, `mi `ng\dui
un r\gaz pentru reflec]ie. Declin
cu respect onoranta invita]ie, f\r\
a m\ sim]i `n m\sur\ s\ particip
la o asemenea desf\[urare de
for]e. C\linescu va trebui s\ supravie]uiasc\ f\r\ mine...
Marea noutate adus\ de Lungu este umanitatea sf`[ietoare a dezbaterii. Pentru c\ lucrurile nu mai s`nt v\zute `n dihotomia primitiv\, demn\ de un r\zboi civil, `ntre mentalitatea de pensionar comunist [i elitele ve[nic tinere [i ve[nic liberale.
Cum s\ explici c\
nu e bun comunismul?
Dan Lungu dramatizeaz\
dezbaterea cu cea mai
mare acoperire na]ional\:
a fost sau n-a fost bun comunismul? Nu e o dezbatere intelectual\, e adev\rat, nu e plin\ de trimiteri bibliografice [i de
nuan]\ri infinite, dar e un
prilej de nostalgie sau
contre dure `ntre genera]ii, `n fiecare cotlon al
României. Avem de-a face
cu un roman extraordinar,
unul dintre pu]inele pe
care pot s\ le recomand
lini[tit pentru export. Pentru c\ e incredibil de simplu de citit. Pentru c\ e
scris cu o lejeritate uimitoare, pentru c\
nu are preten]ii
de fresc\ a epocii Ceau[escu
sau a anilor
’90. Este o abordare, uman\
[i rece `n acela[i
timp, a unei st\ri
suflete[ti tipic
centraleuropene.
C. Rogozanu
Avem trei voci ale aceluia[i personaj,
Apostoae Emilia, n\scut\ Burac: vocea
angoasat\ a copilei care fuge dintr-un sat
izolat la ora[, pentru a sc\pa de f\cut c\r\mizi din lut [i b\legar; vocea senin\ [i
lini[tit\ a muncitoarei la o fabric\ de cutii pentru export; [i, `n sf`r[it, vocea „babei comuniste“, o femeie `n v`rst\ care
se ]ine cu din]ii de o realitate interioar\
mai puternic\ dec`t ea `ns\[i, aceea c\ a
avut sub Ceau[escu o via]\ foarte frumoas\.
Marea noutate adus\ de Lungu este
umanitatea sf`[ietoare a dezbaterii. Pentru
c\ lucrurile nu mai s`nt v\zute `n dihotomia primitiv\, demn\ de un r\zboi civil, `ntre mentalitatea de pensionar comunist [i elitele ve[nic tinere [i ve[nic
liberale (descris\ dur `ntr-un articol de
Mircea Mih\ie[). Punctul de maxim\ intensitate al c\r]ii este atins `ntr-o discu]ie telefonic\ `ntre Emilia [i fiica sa, Alice,
stabilit\ `n Canada. Aceasta din urm\ face
parte dintr-un comitet al românilor de
acolo care are drept misiune convingerea
p\rin]ilor l\sa]i
acas\ c\ nu e
bine s\ votezi cu
fo[tii comuni[ti
care
candideaz\ `nc\ la alegeri. Este o discu]ie mam\-fiic\, respectuoas\, fiecare ]in`ndu-se ferm pe pozi]ii [i care aduce,
dincolo de ideologii [i `mp\r]iri drastice
pe clase biologice sau de mentalit\]i, o
c\ldur\ uman\ sf`[ietoare. T`n\ra Alice e
sigur\ pe ea, [tie cu certitudine c\ nu
exist\ dec`t un vot posibil, vorbe[te r\spicat cu o mam\ derutat\ [i infantilizat\. Emilia se ]ine cu din]ii de propria
certitudine, de „binele“ de pe vremea lui
Cea[c\ pe care nu-l poate nega – ar fi o
tr\dare insuportabil\ a propriei fericiri,
un paradis `nf\[urat `n m\tasea fin\ a
nostalgiei aruncat la gunoi.
Cred c\ cea mai frumoas\ imagine
din carte apare atunci c`nd Emilia trece
pe l`ng\ vechea fabric\ `n care [i-a consumat anii de v`rf: „C`nd se `nt`mpl\ s\
mai trec pe l`ng\ ea, `ntorc capul. M\
frige sufletul, pe cuv`nt. Am senza]ia c\
acolo, `n sec]ie, scheletele noastre au
r\mas `n pozi]ie de lucru, gata `n orice
moment s\ `nceap\ treaba. C\ e doar o
pan\ de curent“. Spre sf`r[itul c\r]ii,
Emilia `[i reune[te fostele colege de lucru cu g`ndul clar de a le propune o refacere `n miniatur\ a vechii echipe. Se
va izbi `ns\ de o mul]ime de nuan]e pe
care nu le luase `n calcul. Prietena [i sora
sa se rupseser\ complet de acel trecut,
se sim]eau bine `n noua lume, nu vroiau
s\-[i aminteasc\ de fabrica `mp`nzit\ de
securi[ti (exist\ un „simpatic“ al sec]iei –
care spune adev\rate pove[ti `ns\il`nd
bancuri ultracunoscute – care se dovede[te a fi securist cu acte `n regul\).
Dup\ fiic\, o p\r\sesc [i acele femei care
fuseser\ martore ale fericirii, care lucraser\ `n acela[i loc, care fuseser\ la acelea[i petreceri date `n magazia de la fabric\.
Nu patetizeaz\ inutil
[i nu ]ine partea
Marele conflict, extrem de r\sp`ndit `ntre
copiii emancipa]i [i p\rin]ii iliesciza]i,
constituie miza imens\ a lui Dan Lungu.
De c`te ori nu am auzit cu to]ii replica
asta, „era mai bine `nainte“, emis\ senin
de rude de-ale noastre, de p\rin]i. {i de
c`te ori nu ne-am aruncat cinic `n discursuri pline de av`nt [i `ncredere
`n viitorul capitalist f\c`ndu-i retrograzi pe ai no[tri. Indiferen]a
SEMNAL
Daniel Vighi, Cometa Hale-Bopp, edi]ie cartonat\,
colec]ia „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 208 pagini, 28.95 lei
„Unul dintre atuurile esen]iale ale c\r]ilor semnate de Daniel Vighi este firescul cu care istoria se insinueaz\ `n destinul individual al personajelor
sale.“ (Carmen Mu[at)
Povestirile din volum, mici buc\]i cu linie narativ\ proprie, legate totu[i
`ntre ele de personaje comune [i de aceea[i atmosfer\, creeaz\ practic un
roman. Unul care contureaz\ un spa]iu românesc aflat `n plin\ perioad\
a stalinismului autohton, cu pove[ti mici [i de impact, impresionante tocmai prin simplitatea lor. Interesant este [i tonul mai degrab\ nostalgic –
nu o nostalgie comunist\ `ns\, ci una a locului descris – dec`t acuzator, ce
creeaz\ astfel cadrul unei relat\ri deta[ate a unei perioade triste din istoria
recent\ a României.
Philip Roth, Povestea lui Ori[icine, traducere din limba englez\ [i note de Fraga Cusin,
colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 256 de pagini, 22.95 lei
Povestea lui Ori[icine (`n original, Everyman) preia titlul unei opere anonime din literatura englez\ a secolului al XV-lea (?1470). Scris\ `n cuplete rimate, piesa descrie `n mod alegoric salvarea sufletului Omului (Everyman), pe care `l ajut\ Faptele Bune, dup\ ce `n clipa mor]ii `l
p\r\sesc Prietenia, Frumuse]ea, Puterea, {tiin]a, B\garea de seam\ [i Cele cinci sim]uri. Asemenea eroului piesei medievale, personajul lui Roth este un b\rbat care, dup\ ce a gustat din plin
pl\cerile vie]ii, `[i regret\ tinere]ea [i vigoarea, refuz`nd s\ se c\iasc\ pentru numeroasele gre[eli
pe care le-a s\v`r[it, de[i, dincolo de evocarea unui trecut plin de succese profesionale [i erotice,
se simte nota nostalgic\ a p\rerii de r\u dup\ „lucrurile cu adev\rat importante“.
„Un roman remarcabil prin concizie [i elegan]\, dar [i prin `ndr\zneala cu care abordeaz\ o
tem\ prea pu]in exploatat\ `n literatura contemporan\: degradarea trupului sub asaltul nemilos al timpului. Philip Roth ne ofer\ o medita]ie tulbur\toare despre condi]ia omului modern
[i rela]ia acestuia cu lumea [i cu sine `nsu[i.“ („The Washington Post Book World“)
11 «
A fost o revela]ie prin for]a incredibil\ de a trece conflictul
comunism-postdecembrism `n registrul uman, de a sublinia
schizoidia extraordinar\ a genera]iilor formate [i crescute `n
comunism.
DAN LUNGU
arogant\ a tinerilor a trecut `n tromb\
pe l`ng\ acei oameni nedumeri]i, nu
pro[ti, nu `ndoctrina]i, ci doar defensivi
[i ignora]i. De altfel, marea decizie politic\ a Emiliei, la sf`r[itul
c\r]ii, este s\ nu mai voteze.
L-am descoperit pe Dan
Lungu cu o c\rticic\ de povestiri, ap\rut\ la o editur\
obscur\, intitulat\ Cheta la
flegm\. {i am debutat cu o
recenzie a acestei c\r]i `n „Observator Cultural“, `n 1999.
Aveam arogan]a cititorului
de mult\ literatur\ str\in\
care, din c`nd `n c`nd, mai
coboar\ pe p\m`nturile
patriei ca s\ r`d\ de m\re]ele realiz\ri scriitorice[ti
autohtone. Lungu a fost o
revela]ie prin for]a incredibil\ de a trece conflictul comunism-postdecembrism `n registrul uman, de a sublinia schizoidia extraordinar\ a
genera]iilor formate [i
crescute `n comunism.
Iar cu aceast\ ultim\ carte ajunge la un
rafinament incredibil al
temei. ~n goana tranzi]iei, am uitat c\ România
e rupt\ `n c`teva buc\]i consistente: progresi[ti, comunisto-capitali[ti,
proletarii comuni[ti (o clas\ ciudat\ de
lucr\tori care nu au cultul [i stresul capitalist al muncii). Tinerii care s-au acomodat la noua realitate au g\sit o modalitate crud\ de a-[i ignora p\rin]ii, indiferen]a prin acuza]ii de la[itate [i prin
lec]ii de liberalism. Dar, `n registru
uman, nu ai cum s\ r\spunzi la celebra
fraz\ defensiv\ aruncat\ timid de p\rin]ii no[tri, `n mijlocul certurilor „politice“: „Da, m\i, mam\, dar atunci m\
plimbam, vedeam [i eu mare munte,
mai aveam timp de un gr\tar, tr\iam,
acum nu mai am dreptul la nimic“. Este
cercul vicios suprem al comunic\rii române[ti. {i este expus ca `ntr-o vitrin\
de Dan Lungu. Nu patetizeaz\ inutil, nu
]ine partea, doar ofer\, tridimensional,
captura unei situa]ii f\r\ ie[ire.
}ucu, un personaj
de zile mari
~nchei cu o scen\ antologic\, aceea de
`nt`lnire a româna[ilor no[tri verzi cu
Alain, iubitul canadian al fiicei lor. Mai
`ntì apare angoasa comun\ [i organic
xenofob\ a moldoveanului dintr-un or\[el mic de provincie: „dac\ e negru“.
}ucu, b\rbatul Emiliei, este [i el un per-
printre r`nduri
CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|
Emil BRUMARU
Uneori, dup\ c`teva
c\ni uria[e de cafea
» Dan Lungu, S`nt o bab\ comunist\,
colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 2007
sonaj de zile mari, genul ]\ranului alienat de ora[, expansiv, pus tot timpul pe
fapte (de obicei gre[ite: tot `ncearc\ s\
pun\ pe picioare o gospod\rie `n satul
natal, f\r\ sor]i de izb`nd\). Alain se dovede[te a nu fi negru... Dar r\m`ne
dezam\gitor. M\n`nc\ pu]in de tot, nu
vrea dec`t s\ ciuguleasc\ din br`nzoaicele preg\tite de viitoarea soacr\. }ucu
se `nc\p\]`neaz\ s\-i spun\ „Alin“ ca s\-l
aduc\ mai aproape de glie... Alice este [i
ea de nerecunoscut, nu vrea s\ doarm\
la ei, se cazeaz\ la hotel, ì invit\ la restaurant, d`ndu-le toate planurile peste
cap. Colac peste pup\z\, acest g\lbejit
canadian, „Alin“, nici m\car nu le cere
propriu-zis m`na fiicei lor, consider`nd-o
gata c`[tigat\. Concluzia `nt`lnirii merit\
citat\ `n `ntregime. Dialogul are loc `n
patul conjugal `ntre doi oameni care
s-au iubit o via]\, care au fost oamenii
vitorului comunist [i care s`nt lua]i de o
societate nou\ drept ni[te epave.
„— Auzi, [tii la ce m\ g`ndeam?
— Mm?
— B\iatul \sta, Alin..
— Alain!
— Io-i zic Alin, d\-mi pace!
— Ce-i cu el?
— P\i, pe b\iatul \sta dac\ `l pui s\
care o roab\ cu mortar, cade lat dup\ zece
metri.
— {i?
— Zic [i eu...
— La ce s\ care mortar, c\ doar lucreaz\ la banc\.
— Mda, [i tu ai cumva dreptate.
Apoi am adormit am`ndoi.“
Uneori, dup\ c`teva c\ni uria[e de
cafea f\r\ zah\r, mai ales dis-dediminea]\, spre sf`r[itul s\pt\m`nii, c`nd mai cred c\ pot scrie ceva
ca lumea, visez `ndelung cum i-a[
sufla-o pe Felice lui Kafka, folosindu-m\ chiar de propriile lui arme:
scrisorile `n tromb\... sau `n [ir indian, c`te dou\-trei pe zi!!! Nu m\
deranjeaz\ faptul c\ d`nsul le-a trimis de prin 1912 [i h\t `ncoace...
p`n\ au stricat [i a doua logodn\...
`n 1917... Ba tocmai profit de chestia asta; [tiu cum s-o atac dulce
pe Felice, cum s-o momesc la
mosorel, cum s-o fac s\ se ca]\re
pe pere]i de dragul meu, sco]`ndu-[i bluza `n care erau ascun[i
s`nii ei destul de m\ricei... [i orbitori de albi, de pe-atunci, de la prima
noastr\ (adic\ a lor!) `nt`lnire...
l\s`nd naibii parlafoanele [i biroul
unde lucra... S\ fiu clar `n]eles:
vreau s\ i-o fur chiar din perioada
aceea de maxim\ h\rm\laie epistolar\... de schimburi de poze de
la diferite v`rste... de a[tept\ri pup\cioase dintr-o parte [i alta... de
insomnii [i boli antipatice... cotind-o pu]intel mai altfel dec`t
Franz... nemaiv\it`ndu-m\ at`t,
nemai]in`nd-o la curent cu ce
scriam (normal: America, Metamorfoza etc)... f\r\ s\ tot socotesc nostalgic [i meschin c\ timpul
pe care mi l-ar lua alc\tuirea misivelor c\tre ea e cu mult mai mare
dec`t cele 8 ore de mers cu trenul
de la Praga la Berlin... ~n fond, [i
acum o m\rturisesc pe bune, dac\
nu a[ fi avut tbc-ul \la t`mpit la 19
ani, oblig`ndu-m\ s\ stau ca mormolocul vreun an jumate `n pat,
ei bine! a[ fi putut, cu efort, ce-i
drept, s\ o pip\i pe Felice, destul
de coapt\, desigur, `n America!!!
De ce n-am admite c\ mi-ar fi redevenit amant\? A murit c`nd eu
aveam deja 21 de ani! Dar s\ nu
exager\m! Clenciul, zbenghiul esen]ial, m\ rog! ca[alotul gordian
al `ntregii pove[ti ar fi fost: cum
Dumnezeu s\-i expediez eu scrisori
de talia lui Kafka? Rezolvarea a venit de la sine, pot zice c\ s-a impus u[urel, treptat, dar tenace, cu
o for]\ incontrolabil\: recitind epistolele `n traducerea lui Radu Gabriel
Pârvu, m-am trezit complet`ndu-le,
cumva senzualiz`ndu-le, pe marginile albe ale paginilor, cu un pix
ro[u, violent... Nu are rost s\ dau
exemple... Cert e ca Felicei ì pl\ceau, o `nnebuneau... dorea s\ vin\,
exaltat\, la Praga, chiar [i pe scara
vagonului, cu fustanele `nvolburate
de aburii locomotivei... ca s-o facem...
ce mai tura-vura... indiferent de
urm\ri... scandaliz`nd familiile
noastre... d`nd peste cap orice comentarii critice... sfid`nd inadverten]ele...
***
{i-acum s\ revin la plantele din dic]ionar, c`te au mai r\mas de spicuit. Rotund\ puturoas\, Rupturi
de mal, Ruini, Ruj\mbuj\, Ruji de
barabou, Sac`z, Sarea caprei, S\m`n]a porcului, S\pun, S\r\cie, Sbur\toare b\rboas\, Scai de ochi, Scaunul h\lor din v`nt, Scuipatul cucului, Scul\toare mare, Scumpil\,
Sita z`nelor, S`nge de nou\ fra]i,
Smal] de sticl\, Sora fragilor, Sp`nzur\toare, Steagul z`nei, Stele chineze, Struna g`[tei, Sudoarea calului puturos, Sudoarea laptelui,
Sulic\, {ale de c`mp, Tamari[c\,
Talpa m`]ei, Tei fluturesc, Telgraf,
Timp, Tortul p\s\ricii, Trandafirul
broa[telor, Trei cumnate sup\rate,
Tr`mbi]a piticilor, Trompa elefantului, Trupul omului, Turbarea cìnelui, }a]a Marghiola, }elin\ de
izvor, }igle, }`]a fiului, Umbra furnicii, Unghia ciutei, Ur\, Urzic\
surd\, Varg\ de aur, Veselia casei,
Via]a omului, Vioar\ galben\...
S`nt [i altele... Dintr-un teanc de
l`ng\ u[\ m\ ademene[te un Mic
atlas de plante... [i toate buruienele din Farmacia naturii `n dou\
volume!
SEMNAL
Günter Grass, Toba de tinichea, traducere din limba german\ [i cuv`nt `nainte de Nora Iuga,
edi]ie cartonat\, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 640 de pagini, 49.95 lei
Toba de tinichea, romanul care a [ocat Germania [i a devenit un bestseller interna]ional, a fost ecranizat `n 1979 de regizorul Volker Schlöndorff. Pelicula a primit Palme d’Or la Festivalul de la Cannes
[i Premiul Oscar pentru cel mai bun film str\in.
„Un roman formidabil, o capodoper\ a absurdului.“ („The New York Times“)
„Cel mai mare roman scris de un autor contemporan.“ (John Irving)
„Pentru mine, politica [i literatura nu au fost niciodat\ contrarii care se exclud: limba `n care scriu
sufer\ de politic\; ]ara `n care scriu `ndur\ din greu consecin]ele politicii sale; cititorii c\r]ilor mele
s`nt, ca [i mine, autorul, marca]i de politic\. Ar avea prea pu]in sens s\ caut idile apolitice, c\ci, pe
nesim]ite, chiar [i metaforele lunii au devenit macabre.“ (Günter Grass)
Arturo Pérez-Reverte, ~n numele s`ngelui nespurcat, traducere
din limba spaniol\ [i note de Ileana Scipione, colec]ia
„Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 272 de pagini, 22.95 lei
~n numele s`ngelui nespurcat este cel de-al doilea roman al seriei
Aventurile c\pitanului Alatriste. De data aceasta, personajul principal este angajat de capul unei familii catolice cu ascenden]\ evreiasc\ s\ p\trund\ `ntr-o m\n\stire pentru a-i salva via]a fiicei lui, a
c\rei virtute este `n primejdie. Tat\l copilei nu poate face nimic,
pentru c\ preotul m\n\stirii amenin]\ s\ dea `n vileag faptul c\ familia lor are „s`ngele spurcat“. ~n timp ce Alatriste se lupt\ s\ salveze
ostatica de la moartea pe rug, este atras din ce `n ce mai ad`nc `ntr-o
conspira]ie care ajunge s\ aib\ leg\turi cu `ns\[i Inchizi]ia Spaniol\.
Un roman de aventuri ce ofer\ informa]ii istorice bogate [i `[i ]ine
cititorii cu sufletul la gur\ p`n\ la ultima pagin\.
» 12
teorie [i practic\
ROSTUL
ALEGERII
TEATRU LA ROTISOR
Mihaela MICHAILOV
Dramaturgul
aproape
Teatrul `[i caut\ permanent resursele de teatralitate pentru a putea
evolua. Dramaturgul [i regizorul se
cupleaz\ `ntr-un proiect de teatralitate partajat\, care ]ine de o cercetare pe care fiecare `ncearc\ s\
o adapteze realit\]ii lui intime. Ce
merit\ cu adev\rat luat `n seam\
[i cum? ~n func]ie de ce select\m
un subiect [i cum ì d\m o semnifica]ie de ad`ncime? C`nd devine
un caz o poveste necesar\?
Ceea ce Patrice Chéreau afirm\
consecvent ar trebui s\ fie o practic\ de lucru bine structurat\: „Este
formidabil pentru un regizor s\ lucreze cu autori contemporani
lui... ~nt`lnirea cu Koltès mi-a
schimbat via]a pentru c\ mi-a dat
posibilitatea de a citi lumea din
perspectiva unui autor. Este bine,
foarte bine s\-l montezi pe Shakespeare, pe Marivaux, dar s\ fiu `n
serviciul unui autor care era contemporanul meu, cu care puteam
merge la cinema sau ie[i seara,
asta e altceva... Exist\ afinit\]i care
func]ioneaz\ c`nd lucrezi pentru
contemporani“. Exact acest set de
afinit\]i de care vorbe[te regizorul
francez modeleaz\ dou\ g`ndiri
de la un punct `ncolo gemene.
Dramaturgul [i regizorul se `nt`lnesc
`n centrul unor c\ut\ri calde . E
vorba de acele c\ut\ri care ì apropie fundamental [i care dau un
sens lucrului `mpreun\. Dramaturgul are nevoie de ochiul care s\-i
dea o perspectiv\ concret\, tot
a[a cum regizorul are nevoie de
ochiul vizionar al celui care, prin
scris, lanseaz\ `ntreb\ri esen]iale.
Tandemul foreaz\ `n miezul teatralit\]ii contemporane. Scriitorul
e, pentru Chéreau, un purt\tor [i
distribuitor de cuvinte care creeaz\
lumi: „Cineva care dispune de un
punct de vedere absolut ireducti-
Monged , regia Vera Ion, Studioul Casandra
bil – adesea mai rebel dec`t al
meu – despre lume [i cursul ei,
despre oamenii pe care ì prive[te
[i c\rora [tie s\ le dea cuv`ntul.
{tiu s\ pun `n scen\, s\ lucrez cu
actorii, dar nu [tiu nici s\ scriu,
nici s\ dau cuv`ntul oamenilor.
Dac\ pot explora cuv`ntul altora,
nu pot da cuv`ntul meu altora. Un
autor [tie s\ fac\ asta“. E motivul
pentru care perechea dramaturg-regizor trebuie s\ se instaleze la baza
piramidei de lucru teatral. Relevan]a lumii contemporane, la nivel
de material dramaturgic, st\ `n felul `n care apropierile de viziune –
dramaturg-regizor – pot func]iona.
P`n\ la urm\, oric`t de puternic\
ar fi actualizarea unei opere clasice,
ea r\m`ne `ntr-un inevitabil raport
de distan]\. A[a c\ e nevoie de
sinteza zilei noastre pentru un teatru care se vrea c`t mai atent legat de cei c\rora li se adreseaz\.
Nu `nt`mpl\tor spectacole ca
Monged (regia Vera Ion, Studioul
Casandra), Oleanna (regia Andreea
Vulpe, Teatrul ACT), Terorism (regia
Gianina C\rbunariu, Teatrul Foarte
Mic), Plastilin\ (montat de Radu
Afrim la Teatrul Toma Caragiu,
Ploie[ti [i de Vlad Massaci la Teatrul Na]ional Radu Stanca, Sibiu)
con]in exact adrenalina prezentului,
doza de teatralitate de care ne izbim `n fiecare zi [i pe care doar
unii [tiu s\ o reflecte. Cuv`ntul
dramaturgului, atunci c`nd e tare,
devine reper pentru o crea]ie teatral\. C`nd regizorul opteaz\ pentru
un text, ar trebui, din p\cate nu
prea se `nt`mpl\ asta, s\ po]i `n]elege rostul alegerii. Altfel, vorba
lui Chéreau, de ce ne arde s\ facem
teatru? Multora le arde s\-l fac\,
dar pe foarte pu]ini chiar ì arde.
{i, pe bune, se vede.
C`nd regizorul opteaz\ pentru un text, ar trebui, din p\cate
nu prea se `nt`mpl\ asta, s\ po]i `n]elege rostul alegerii. Altfel,
vorba lui Chéreau, de ce ne arde s\ facem teatru?
Orchestra filarmonic\
ceh\ 100 plus 10*
Aflu dintr-un splendid volum
omagial editat de Filarmonica
Ceh\, `n limba ceh\ [i `n englez\, c\ românii nu au mai
auzit-o din 1971 [i c\ primul ei
turneu `n România avusese loc
abia `n 1966.
Constatare nepl\cut\ dat fiind mitul u nor rela]ii culturale româno-cehe privilegiate dup\ refuzul armatei române de
a se al\tura invaziei sovietice a Cehoslo vaciei `n 1968. Cu at`t mai mult cu c`t
volumul pe care vi-l semnalez `nregistreaz\, de exemplu, 11 turnee ale Filarmonicii pragheze la Budapesta, `ncep`nd de
la cel dinainte de r\zboi, cu Václav Talich, [i termin`nd cu ultimul, `n septembrie 2004.
Oglind\ preferen]ial\ a culturii Cehoslovaciei [i apoi a Cehiei, Filarmonica
din Praga a colindat lumea `ntreag\ sub
toate regimurile, consolid`ndu-[i un renume, dar [i acumul`nd resurse materiale
ce nu pot fi omise, cu predilec]ie `n `ndep\rtata Japonie. Acolo a dat nu mai
pu]in de 313 concerte p`n\ `n 1989, revenind, dup\ revolu]ia de catifea, `n alte
cinci turnee, cu alte 60 de concerte. O
manier\ exemplar\ de a se cultiva o imagine [i rela]ii culturale pre]ioase. Capitolul din volumul omagial consacrat
turneelor `n str\in\tate merit\ citit. {i e
la fel de pasionant ca [i istoria acestei falange europene al c\rei capital de prestigiu, acumulat de-a lungul unui secol de
existen]\, o men]ine ca faim\ printre criticii muzicali `ntre primele zece orchestre simfonice ale lumii.
Interesant\ istorie spuneam, fiindc\
Orchestra Filarmonic\ a Cehiei nu s-a
n\scut ca una dintre forma]iunile succesoare ale unor orchestre de curte, a[a
cum a fost cazul, cel mai adesea, cu marile orchestre de ast\zi din Europa central\. Societatea „filarmonic\“ a fost constituit\ `n 1873 din asocierea muzicienilor
orchestrei Teatrului denumit Temporar [i
cei ai Operei Germane. Ulterior, autorit\]ile imperiului aveau s\-[i dea consim]\m`ntul la formarea unei societ\]i propriu-zise a Filarmonicii cehe, cu membri
afilia]i ai Orchestrei Teatrului Na]ional
[i, dup\ diverse peripe]ii, la 4 ianuarie
1896, societatea a dat primul concert `n
sala Rudolfinum. Data a r\mas p`n\ ast\zi `n istorie, ca moment al na[terii Filarmonicii, ce avea s\ fie condus\, `ntre
al]ii, de Antonín Dvorák, tinerii Oskar
Nedbal [i Karel Kovarovic sau primul
dirijor str\in, rusul V.I. Safonov. Din februarie 1901 orchestra devenea independent\ de cea a Teatrului Na]ional [i
dup\ un scurt interludiu sub conducerea lui Ludvík Viteslav Celanský, avea s\
fie condus\, p`n\ `n 1918, de Vilém Zemánek, semn al timpurilor, evreu ceh
german, fiu al unui rabin. Din 1903,
Orchestra filarmonic\ devenea expresia
muzical\ a Asocia]iei Filarmonice, transformat\ `ntr-o „cooperativ\ cu responsabilitate limitat\“.
Zemánek avea s\ fie concediat la `ncheierea primului r\zboi mondial, dup\
SCRISOARE PENTRU MELOMANI
„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)
Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga
formarea Cehoslovaciei [i c`nd Asocia]ia
se transforma `n Societatea Filarmonic\
Ceh\. Gra]ie lui Václav Talich, devenit
al doilea dirijor [ef, `ncepea perioada
treptat\ de acumulare a calit\]ilor ce aveau s\ consacre orchestra drept una
faimoas\ pe scena european\ interbelic\. Nesiguran]a financiar\ avea s\ continue `ns\ p`n\ dup\ al doilea r\zboi mondial, c`nd, `n februarie 1948, printr-un
decret al pre[edintelui Benes, orchestra
a fost na]ionalizat\, devenind o institu]ie
de stat.
Anul 1948 a fost, pe de alt\ parte, unul de ruptur\. Venirea comuni[tilor la
putere `l f\cea s\ se exileze pe Rafael
Kubelik, marele dirijor ce preluase conducerea orchestrei la `nceputul r\zboiului. Dup\ un scurt interludiu cu t`n\rul
Václav Neumann, soarta orchestrei se stabiliza din 1950, prin numirea lui Karel
Ancerl. Anii fa[ti `ncepu]i sub bagheta
lui Talich aveau s\ continuie sub conducerea lui Ancerl care, [i el, se separa
de orchestr\, emigr`nd `n Canada, `n
1969, dup\ invazia sovietic\ [i e[ecul
Prim\verii pragheze.
Václav Neumann, care `[i f\cuse
`ntre timp un renume binemeritat la Opera comic\ din Berlin [i la Leipzig,
avea s\ `ncheie seria dirijorilor legendari
ai Filarmonicii, conduc`ndu-i destinele
`n peste o mie de concerte. Doar František Stupka, unul dintre dirijorii secunzi
ai orchestrei, a condus un num\r aproape egal de concerte (1098), urmat `n statistica filarmonicii de Václav Talich (958).
Capitole succesive descriu [i ilustreaz\ cu o iconografie pasionant\, repertoriul
orchestrei, oaspe]ii de seam\, dirijori [i
soli[ti, [i marea discografie a Filarmonicii, toate scrise de un grup de muzicologi, admirabil dirija]i de redactoarea
volumului omagial Yvetta Kolácková.
Un volum omagial, fie el [i de aproape 300 de pagini, nu poate `nlocui o
monografie istoric\ `n toat\ complexitatea ei. Dar [i a[a cititorul regret\ lipsa
oric\ror referiri la Orchestra Simfonic\
din Bamberg, format\ dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial din muzicienii cehi
de origine german\ ce au p\r\sit Cehoslovacia, sau la Suddeutsche Philharmonie, orchestr\ ocazional\, cu numeroase
`nregistr\ri pe disc, format\ `n mare parte
din membri ai Filarmonicii Pragheze la
sf`r[itul anilor '60.
Regretabil\, dar [i simptomatic\ pentru rela]iile muzicale ceho-române, este
absen]a `n volum, `ntre marii dirijori ce
au vizitat Praga, a numelor lui Constantin
Silvestri sau Sergiu Celibidache. Doar o
vizit\ `n România a lui Rafael Kubelik,
cu tat\l s\u celebrul Jan Kubelik, este amintit\. Dar la Bucure[ti au dirijat `n
epoci [i concerte diferite cu programe de
muzic\ ceh\, [i Oskar Nedbal (1920),
K.B. Jirák (1930), Talich (1938 [i 1939),
J. Krombholc (1945), Ancerl (1947), Neumann (1951), Smetácek (1958, 1962) etc.
*
Yvetta Kolácková, various authors, The Czech
Philharmonic Orchestra 100 plus 10 , Praga:
Academia Publishers, 2006, 273 p.
LA VIE EN ROSE
M\ g`ndesc, acum c\ am v\zut filmul, c\ titlul La vie en rose ar
putea fi un pic „tricky“, nu pentru c\ via]a lui Edith Piaf n-a
fost roz\, ci pentru c\ maniera lui Dahan de a-i rearanja via]a
pentru ecran nu e deloc conformist\.
13 «
teorie [i practic\
PALINDROMAN
La vie en rose , `n regia lui Oliver Dahan, ì are `n rolurile
principale pe Marion Cotillard [i Gerard Depardieu
Serban FOAR}|
Ro[ul u[or e rozul iluzor
(Continuare din num\rul trecut)
Via]a `n roz [i moartea `n alb
La Môme (care `nseamn\ ceva de genul „mititica“),
filmul despre via]a lui Edith Piaf, care a deschis `n acest
an Berlinala [i care a intrat pe 9 martie [i pe ecranele
noastre (cu titlul s\u interna]ional La vie en rose), mi s-a
p\rut mult mai bun dec`t m\ a[teptam. De fapt, nu m\
a[teptam la prea mult. C`ntecele lui Edith Piaf nu m\ dau
pe spate [i am un scepticism destul de mare fa]\ de filmele biografice, care de multe ori s`nt schematice [i previzibile. Cea mai recent\ dezam\gire am avut-o cu Walk
the Line, filmul despre via]a lui Johnny Cash.
~n ultim\ instan]\, `n cazul acestor filme
s-ar p\rea c\ trebuie s\ `]i plac\ eroul ca
s\ rezonezi cu filmul. Cu La vie en rose
s-a `nt`mplat exact invers. Imagina]i-v\
ce presiune `]i iei singur `n c`rc\ atunci
c`nd te hot\r\[ti s\ faci, tu ca francez,
un film despre Edith Piaf. E ca [i cum ai
face un film despre Ioana d’Arc. Oare
c`t\ putere `]i trebuie [i c`t\ delicate]e s\
ocole[ti, nu s\ distrugi cli[eele (ca `n
psihanaliza jungian\, c`nd te `nt`lne[ti cu
Umbra)? Nu po]i s-o nimice[ti, trebuie
s\ o domestice[ti. De aceea m\ g`ndesc,
acum c\ am v\zut filmul, c\ titlul La vie
en rose ar putea fi un pic „tricky“, nu
pentru c\ via]a lui Edith Piaf n-a fost
roz\, ci pentru c\ maniera lui Dahan de
a-i rearanja via]a pentru ecran nu e deloc conformist\.
Filmul e `n primul r`nd extrem de bine scris (coscenarist fiind chiar regizorul, Olivier Dahan) `nc`t ar putea fi studiat la [coal\. Din materia vie]ii lui Piaf,
pe care mul]i ]i-o pot recita ca pe „Tat\l
nostru“, Dahan alege momente, sau mai
exact st\ri, sau un fel de puncte pe care
le leag\ `ntre ele. Filmul nu e scris linear, evenimentele se desf\[oar\ amestec`nd planurile temporale, copil\ria cu
maturitatea, Marseilleza c`ntat\ de co-
pil\ `n strad\ cu `ntoarcerea din Statele
Unite, `n ’58 (parc\), c`nd un reporter o
`ntreab\: „Ce-a]i adus din America?“/
„P\i, un american!“, r\spunde Piaf, excelent interpretat\ de Marion Cotillard
(o s\ r\m`n\ o mare nedreptate a Berlinalei faptul c\ n-a luat premiul de interpretare). Via]a lui Piaf devine o materie
elastic\, `nl\untrul c\reia s`ntem arunca]i din col] `n col], f\r\ s\ ne facem cucuie.
O coresponden]\ ideal\
`ntre via]\ [i crea]ie
Paradoxul e c\, de[i f\r`mi]eaz\ at`ta ac]iunea, Dahan nu scap\ deloc filmul din
m`n\. Nu r\m`nem cu lucruri ne`n]elese, cu zone albe, cu personaje l\sate `n
suspensie (poate totu[i tat\l, p\r\sit de
regizor `n perioada copil\riei). Acest
mod de a concepe scenariul ì permite
lui Dahan s\ identifice anumite modele
care se repet\ sau evenimente care reverbereaz\ `n timp. A[a e moartea lui
Marcel Cerdan, marele amor al lui Edith
Piaf, c\zut cu avionul cu care Piaf `l zorea s\ vin\ mai repede, eveniment care
e legat de moartea lui Louis Leplée
(Gérard Depardieu), ambele fiind sub-
FILM
Iulia BLAGA
sumate discret ideii pe care `ns\[i Piaf a
emis-o, c\ le poart\ ghinion celor pe care
ì iube[te. Secven]a `n care Piaf afl\ c\
Cerdan, pe care `l a[tepta, a murit e printre
cele mai bune din film.
Filmele biografice despre personalit\]ile din lumea muzicii trateaz\ `n general muzica tot `n ordine cronologic\,
pe m\sur\ ce s`nt compuse ori interpretate respectivele piese. Aici, melodiile care
au f\cut-o celebr\ pe Edith Piaf ocup\ [i
fundalul secven]elor din copil\rie, pentru ca finalul, cu intrarea `n moarte v\zut\ ca o ie[ire pe scen\, `n fa]a publicului ascuns de reflectoare, c`nd Piaf
c`nt\ (inevitabil) Non, je ne regrette rien,
s\ fie urmat de un generic de final alb,
suger`nd t\cerea din moarte, dar fiind [i
fizic logic, dup\ ce muzica a fost prezent\ aproape `ntreg filmul. Nu `n ultimul r`nd, scenariul ì permite lui Dahan
s\ g\seasc\ coresponden]a ideal\ dintre
via]\ [i crea]ie, care la mul]i regizori
r\m`n dou\ chestii complet separate. E
oricum infinit de greu s\ ar\]i cum cele
dou\ cresc una din alta, una prin alta, [i
nu [tiu dac\ e suficient s\ ai lec]iile
f\cute ca s\ reu[e[ti sau s\ ai un sim]
anume, care se nume[te poate intui]ie.
Revin spun`nd din nou c\ Marion
Cotillard e foarte, foarte bun\, cam cum
este Jamie Foxx `n rolul lui Ray Charles.
Te face s\ te `ntrebi de multe ori dac\,
prin nu [tiu ce posibilit\]i obscure, n-o
vezi chiar pe Piaf.
— Ce mai mim\m, `ntreb\ Nora Aron, f\r\ elan, adic\ din obi[nuin]\ sau `n virtutea iner]iei.
— „La seule chose qui ne sache pas mentir“, `ng`n\ Carmen Carpen, ad\ug`nd cu schepsis, dup\ un timp: „chez l’homme“.
Mai r\m`nea ca Elisav Vasile s\-[i v`re policele, ca golanii, `n unghiul dintre index
[i mediu, exhib`ndu-l. Sau mijlociul, `ntre, `ndoite, ar\t\tor [i inelar. Nu o f\cu.
— V\ pricepe]i la chiroman]ie, se trezir\ ele, `ntreb`ndu-l.
— Mai pu]in dec`t Miss Margret Naval.
— Cine mai e [i asta?
— „Une cartomancienne céretane“, `[i aduse brusc aminte Nora. „Marguerite
je ne sais plus quoi... “
— „Mais Madame Deroy est la mieux inspirée“, continu\ Carmen.
— „La plus précise“, ad\ug\ Vasile, pe cale de a antama un nou subiect: Alcoollinaire...
(„~mi sun\ a citat din cineva“, `[i respuse,-n parantez\, Carmen Carpen.)
— ...Alcoollinaire \sta e grozav; dar nu de Marguerite a lui e vorba (care era,
`n rest, „cartomancienne“, iar nu, dragile mele, chiromant\), ci de Margret, autoarea c\r]ii intitulate, `n german\, Die Hand als Charakterspiegel.
— Mit 15 Bildertafeln, adaose, dup\ o pauz\, Carmen.
— De unde [tii, f\cu, uimit, Vasile.
— Din biblioteca str\bunicii, Rose Blosel... Venit\, pe Dun\re, din Viena, pe
la o mie nou\ sute zece [i m\ritat\, la Gala]i, cu viitoru-mi str\bunic, mare
mo[ier [i cartofor notoriu `n c`teva jude]e; nu [i, din p\cate, cartomant, situa]ie-n care, poate, [i-ar fi ghicit ruina viitoare. {i-ar fi anticipat-o mai din timp...
— Ghice[te-ne [i nou\, spuse Nora, `ntinz`ndu-i palma.
— Nu dreapta, st`nga, spuse Elisav.
— Ce vezi, spuse Nora.
— C\ e c\rnoas\ [i pu]in cam ro[ie.
— Ce vrea s\ zic\ asta?
— C\ iube[ti pl\cerile concrete.
— Lieben reale Genüsse, f\cu retroversiunea Carmen.
— O [tii pe dinafar\?
Cartea? Nu. Dar [tiu o brum\ de nem]easc\, spuse Carmen.
— Mai mult dec`t o „brum\“, o flatarisi, levent, Vasile, ce nu pierdu prilejul
unui pupat de m`n\, — al unuia-n c\u[ul palmei, `ns\, cam `ntre linia inimii [i-a
vie]ii... Apoi, devizaj`nd-o profesional pe Nora, Vasile,-n ipostaz\ de ghicitor `n
palm\, reveni `ndat\ la prochimen:
— C\rnoas\ [i pu]in cam ro[ie.
— E ro[ie, spuse Nora, fiindc\ o ]in, de-o or\, sub [ezut\.
— De ce?
— E tare scaunul, probabil.
— „~ntinde-mi m`na ca pe-un regat capitulat“, `[i aminti Vasile un vers citit,
prin ’58, `n [coal\. De cine crede]i, fetelor, c\ este?
— ?!
— E de Sur`sul Hiroshimei.
— Imposibil.
— Ba da, c`nd Satul lui Sahia `l pasti[a pe Joc secund. ~n interbelic, cum ar
zorn\i un reputat istoric literar.
— Postbelic, antebelic, interbelic... {i mai ce, `l `ntrebar\ cele dou\, Nora
Aron [i Carmen Carpen, pe profesorul Vasile Elisav.
— Babelic, spuse el, ie[ind pe u[\.
(Continuarea `n num\rul urm\tor)
Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!
SUPLIMENTUL DE CULTUR|
SE AUDE LA
`n fiecare zi
de la 15.00, c`te
5 minute
mar]i de la 20.00
(`n reluare s`mb\t\
de la 13.00),
c`te dou\ ore
Cu George Onofrei
[i Anca Baraboi
» 14
PIRPIREL
fast-food
SECRETUL ADRIANEI
Adriana BABE}I
Remaiem [i bobin\m
Nu [tiu dac\ s-a b\gat de seam\
p`n\ acum, dar secretul despre
care m\ tot chinui s\ scriu de prin
vara trecut\ nu-i de fapt mare filosofie. Ideea era s\ v\ dezv\lui
cum ne putem g\si motive de
`mbucurare `n cele mai m\runte [i
neb\gate `n seam\ lucruri sau `nt`mpl\ri. Vreme de aproape nou\
luni am povestit, de pild\, cum
mi-au f\cut via]a mai plin\ de saft
ori m\car mai bine dispus\ [i
mi-au dat ghes: a) cele 38 de
schelete misterioase descoperite
`ntr-un [an] din fa]a redac]iei Orizont; b) dansatul `n grup sau solistic te miri unde [i c`nd; c) o `nt`lnire cu Mihai {ora, dar [i cu
me[terul zugrav Vasile, Giotto-ul
Moldovei, pogor`t pe Cri[ul 5 din
Timi[oara; d) casa din str. Cri[ul
nr. 5; e) f\cutul unui sufleu; f)
aventurile lui Dimitrie Cantemir
prin Banat; g) amintirea unei t\ceri din Provence; h) gustul unui
lango[ fierbinte; i) `ntreb\rile studen]ilor despre revolu]ie; j) oprirea `n c`mp a S\ge]ii albastre pentru
o pauz\ de fumat; k) firmele vechi
de c`]iva ani Geppetto – sicrie la
comand\ [i Nosferatu srl – pompe
funebre, dar [i una descoperit\ chiar
ieri, Paradigma – repara]ii auto ;
l) propunerea unei v`nz\toare ca
amazoanele s\ g\teasc\ [amd.
Ce nu apare `nc\ `n catalogul
meu e statul dup\-amiezele `n
ceasornic\ria Ora exact\ srl de pe
strada Claude Florimond Mercy
(pronun]at de timi[oreni Mer]i,
cu accentul pe e). Acolo timpul
pare `ncremenit prin anii ’60, de[i
fiecare orologiu bate cuminte pe
limba lui. P`n\ [i firma albastru
sp\l\cit cu litere alb-cenu[ii e ca
pe vremuri: Cooperativa me[te[ug\reasc\ Dinamo CEASORNIC|RIE
unitatea nr. 301. Alalt\ieri am stat
mult de vorb\ cu cei doi mae[tri
ai tic\itului [i, dup\ ce m-am `nc\lzit la teracota maro, `n aerul
`mbibat de pu]in fum [i praf, m-a
cople[it o bucurie simpl\ [i tihnit\.
Aceea[i pe care o `ncerc ori de c`te
ori merg prin cartierele vechi Fabric
[i Iosefin [i – am, n-am treab\ –
m\ strecor `n c`te un atelier uitat
de vreme prin fundul unei cur]i
sau `n vreun subsol d\r\p\nat.
A[a am descoperit `n Timi[oara o
vopsitorie, dou\ croitorii m\runte
pentru ajustat pantaloni, un atelier de plisat fuste, o pantof\rie
ortopedic\, un mic magazin de
f\cut corsete de p`nz\ cu balene,
dar [i altul pentru flori [i coroni]e
albe de nunta[i, o tinichigerie [i o
leg\torie de pe vremea lui Pazvante, un col] dintr-un magazin
de por]elanuri unde st\ pitulat un
reparator de ma[ini de scris, o
plapumerie [i-o repara]ii umbrele.
Mi-ar trebui mult talent s\ pot
povesti ce v\d [i aud acolo, dar
mai ales ce simt `n mijlocul acelor
lumi m\runte, ordonate, chibzuite,
netede ca o ap\, unde orice lucru,
orice gest `[i au rostul lor. De fapt,
ar trebui s\ fiu romancier pentru
a[a ceva. Deocamdat\ nu pot dec`t
s\ v\ semnalizez bucuria molcom\,
cotropitoare, care se revars\ peste
mine ori de c`te ori intru `n c\m\ru]ele cu me[teri. Am s\ dedic din
c`nd `n c`nd 3.500 de semne pentru
fiecare din micile l\ca[uri care
`nc\ `mi `nsenineaz\ zilele. Sau
care mi-au luminat copil\ria [i care
azi au disp\rut, cu st\p`nii lor cu
tot. S\ `ncep prin a le face acestora
pomenirea: doamna Rozsi – remaiez
ciorapi, domnu Petcu – stilouri [i
brichete, domnul Türbach – `mbr\c\m nasturi [i catarame, domnul
Teltsch – repara]ii radio , Babi neni
– croitorie p\pu[i, domnii Io]a [i
Puiu – sifoane , domnul Ursu – bobin\ri, dar mai ales dragii mei
Vioara [i Bojidar, f\r\ firm\ la
strad\, cu munca la domiciliu prin
cooperativa Av`ntul, al\turi de care
am lipit pungi de h`rtie [i celofan
p`n\ c`nd s-au mutat la Arad.
N-ar avea alt\ menire `n povestea asta dec`t s\ se `ntrebe dac\
nu cumva P\m`ntul e ag\]at `ntr-un cui. {i dac\ e, atunci ce fel
de cui e cuiul? Iar dac\ nu-i, cum de st\ el, a[a, suspendat?
Exerci]iu de imagina]ie
„Ah, copiii din ziua de azi!
Cum s\ mai ie[i cu ei la
c\p\tì? Nu le mai po]i scoate
pove[tile din m`neci, din buzunare, din urechi. E un obicei
prea vechi. Cic\ un scriitor nu-i
doar un scamator. {i-mi cer `n
fiecare sear\ c`te-o aventur\, s-o `nghi]i dintr-o
sorbitur\.“
Trebuie s\ fie tare com plicat s\ n\scoce[ti po ve[ti! ~n fond, ideea
este s\ fascinezi mintea hoinar\ [i ochii
curio[i ai c`te unui
prichindel care refuz\ adormirea. Or,
ce poate fi mai greu
de uluit dec`t o imagina]ie f\r\ hotare, nesupus\ nici unei logici
sau constr`ngeri?
„— Socote[te iute,
mi-a cerut Moa]a, c`t
c\l\tore[te soarele pe o
raz\ p`n\ s\ ajung\ la
plaj\? {i `n c`t timp strope[te toate nasurile cu pistrui?
– C`t timp fac p`n\ la Calea laptelui?
turuie Dana-dolofana ca o mori[c\. Ia zi,
acolo z\pada e din fri[c\?“
Ridic o spr`ncean\, fac dou\ cute-a
`ncruntare pe frunte [i dau sentin]a: „`]i
trebuie o metod\ foarte, foarte [tiin]ific\
pentru a pl\m\di o poveste“.
Hipodrom pe o p`rtie
de cea]\
~ncep metodic, cu personajele... De
exemplu, Pirpirel. Da, nu v\ mira]i, e
un nume la fel de bun ca oricare altul.
Pirpirel, ziceam, n-ar avea alt\ menire `n
povestea asta dec`t s\ se `ntrebe dac\ nu
cumva P\m`ntul e ag\]at `ntr-un cui. {i
dac\ e, atunci ce fel de cui e cuiul? Iar
dac\ nu-i, cum de st\ el, a[a, suspendat?
„Poate oric`nd s\ alunece! Pe ce? Pe
[ine? Pe patine? Pe o p`rtie de cea]\? Sau
pe un derdelu[ de spum\, ca la mare, `n
vacan]\?“
Sau Pu[tiulic\ ([tiu, [tiu, dar pre] de
o poveste nu-i r\u s\ te cheme astfel).
Pu[tiulic\ a aflat c\ la poli noaptea ]ine
mai mult dec`t un vis de-al lui. {i vrea
s\ le aduc\ „o inim\ fierbinte, s\-i mai
POVE{TI DE ADORMIT P|RIN}II
Diana SOARE
consoleze, s\-i mai alinte. {i-o s\ ia cu el
un `ntreg popor: de exemplu, maimu]ele, care s`nt totdeauna puse pe [otii,
pe veselie, sau pas\rea colibri, care e
foarte hazlie. Cangurul o s\-[i dea puii
pe derdelu[, iar zebrele o s\ deseneze cu
tu[ un hipodrom pentru stru]i.
— Adic\ tu vrei s\ mu]i jungla pe calota de ghea]\?
— Ce, nu e o idee m\rea]\?“
Iar dac\ ]ine]i mor]i[, o s\ fie [i o
feti]\. Nini]a cea cu „glas de catifea [i
z`mbet de acadea. Are [i ochi de cicoare,
din care se scutur\ stropi de r\coare“.
{i, ca orice feti]\, fie ea chiar inventat\,
]ine neap\rat `n poale o p\pu[\. „To]i o
acuz\ c\ prea o r\sfa]\. Dar p\pu[a numai `n bra]ele ei prinde via]\. Au dreptate [i juc\riile s\ stea uneori `ntristate.
Vorbesc o limb\ misterioas\, pe care doar
copiii o `n]eleg.“
Plastilina `[i num\r\
pistruii
Dac\ exist\ personaje, probabil c\ ar
trebui s\ le dau [i ceva de f\cut... Numai
c\ ast\zi mi-e at`t de lene [i somn, `nc`t
proclam „zi de odihn\“. A[a c\. „Fetele
n\scocesc modele noi de `mpletit codi]ele [i iscodesc `ntruna florile s\ afle unde [i-au cusut rochiile. Reta, ro[ie de
ciud\, `[i num\r\ pistruii de pe obraz.
Nini]a `[i primene[te sufletul compun`nd, ca de obicei, o poezie. Un trandafir ro[u ca focul se jur\ s\-[i lepede
ghimpii de dragul ei. B\ie]ii, ca b\ie]ii!
Le bombardeaz\ cu scaie]i, le trimit o
ploaie de s\ge]i [i se tatueaz\ cu zeam\
de afine.“
M\ opresc. Nu-i bine, nici m\car nu
mai seam\n\ a poveste. Pare deja copil\rie tr\it\ `n joc de-a baba oarba [i
m\ simt de parc\ mi-a[ dezlega abia
acum privirile, c`nd nu mai am ce pip\i
pe b`jbìte. {i c`nd m\ g`ndesc c\, totu[i,
„copiii m-au tot rugat, apoi mi-au picurat o lacrim\ drept `n inim\, inima s-a
muiat, dar nu ca plastilina, ci ca z\pada,
c`nd o s\rut\ prim\vara...“. Data viitoare,
promit s\-mi ias\ mai bine.
Alexandra Ioachim, C\l\torie f\r\ escal\ ,
coperta [i ilustra]ii de Daniela Voiculescu,
Editura Ion Creang\, Bucure[ti, 1980
VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » BOG|}IA DISTRUGE ROMÂNIA
BOBI
~nc\ de pe vremea c`nd d\deam tez\ la istorie, s\ tot
fie vreo pai[pe ani, am `nv\]at un lucru foarte adev\rat
(frumuse]ea fenomenului
const\ `n faptul c\, copiind
la tez\, `nve]i c`te
ceva; nu m\ sinchisesc de cacofonie): la baza
form\rii
unui stat
st\ na]iunea, acea colectivitate uman\ unit\ prin acelea[i valori culturale, sociale,
prin idealuri comune. Aceast\
colectivitate `mp\rt\[e[te o
con[tiin]\ comun\ – con[tiin]a na]ional\. Nea’ Iliescule,
dac\ cite[ti ziarul \sta diminea]a pe veceu, s\ nu pl`ngi
nostalgic, c\ n-are nici o leg\tur\ cu linsul `n dos de tip
socialist. A[a scria acolo. M\
rog, am luat unu la tez\, fi-
indc\ am `ncercat s\ reproduc [i desenele.
Con[tiin]a na]ional\ a
func]ionat excelent, f\r\ s\
ne d\m seama. ~n fabric\
eram cu to]ii uni]i, con[tien]i
c\ [uruburi [i rulmen]i s`nt
c\c\l\u [i c\ numai `mpreun\ le vom putea fura pe
toate. Noi, cu plasa, inginerii, uni]i [i ei, cu tirul. Controlorii de cefereu, la r`ndul
lor uni]i, practicau tarife de
na[ comune [i niciodat\ nu
te refuzau, ba chiar aveai
spor de fidelitate. La fel [i cu
poli]aii radari[ti, la fel [i cu
controlorii din troleibuz. Cu
to]ii `njuram un sistem de
c\cat, dar eram convin[i c\
nimic nu se va schimba. Salariile erau mici [i tr\iam din
bac[i[. Ne ajutam unii pe
al]ii [i depindeam unii de
al]ii. {i nimeni nu avea nimic
`mpotriv\, to]i ne g`ndeam
ce s\ mai fur\m [i [p\guim,
eram deci o na]iune!
De ceva timp `ncoace se
`nt`mpl\ chestii `ngrijor\toare.
M-au prins `n troleu f\r\ bilet [i mi-au dat amend\, din
aia pe bani. Credeam c\ e o
glum\, dar mi-au zis c\ acum au salarii bune [i nu le
convine s\-[i ri[te pìnea. Nu
mi-a venit s\ cred nici c`nd
na[ul de tren mi-a t\iat bilet.
Supracontrol, mi-am zis.
Dar, c`nd monumentul de
inteligen]\ cu baston [i m\nu[i albe `]i face semn s\
tragi pe dreapta [i chiar face
efortul de a-]i citi numele de
pe permis, dup\ care `]i d\
amend\ radar f\r\ s\-l m\n`nce m`na la un ciubuc, e
semn grav. A]i crescut salariile, canaliilor! A]i crescut nivelul de trai al popula]iei,
distrug`nd con[tiin]a noastr\
na]ional\. Miroaneeee!
MARC QUINN
15 «
Este un artist britanic din genera]ia YBA (Young British Art)
a anilor ’90. ~n proiectul „Self“ el [i-a realizat portretul
folosind ca „materie prim\“ s`ngele s\u colectat `ntr-o perioad\
de cinci luni.
fast-food
VERBA WOLAND
Ruxandra CESEREANU
Musta]a [i pe[terile
Artistul [i sinele
Dac\ e[ti artist vizual, m\car o dat\ `n
via]\ ai `ncercat s\ te prive[ti `n oglind\
pentru a realiza un autoportret.
Dialogul cu lumea exterioar\ prin intermediul oglinzii este, de
fapt, un proces de cunoa[tere. Cu c`t [tii mai multe despre tine, cu at`t `n]elegi mai bine ce se `nt`mpl\ `n jurul t\u. Fie c\
rezultatul este o imagine mimetic\, fie una interpretat\, oglinda
devine astfel vehiculul c\tre dialogul cu sinele care se finalizeaz\ `ntr-o viziune. ~ntr-un tablou din anul 1500, Dürer face
ARTE VIZUALE
Matei BEJENARU
un autoportret folosind o compozi]ie simetric\ `n care cultul
pentru detalii este rezultatul unei observa]ii profunde [i atente
`n fa]a oglinzii. ~nt`lnirea cu aceast\ imagine realizat\ acum
cinci sute de ani presupune solemnitate. Privirea `mpietrit\ a
artistului scruteaz\ esen]ele care dureaz\ peste timp. Data rotund\ a realiz\rii portretului are [i o conota]ie de celebrare a
unui secol de existen]\ a cercului umanist de la München
condus de Conrad Celtis, cu care artistul simpatiza. Portretul
devine astfel [i o reprezentare `n raport cu con[tiin]a sa istoric\. Un autoportret realizat `ntr-un an epocal de un artist genial care se privea cu aten]ie `n oglinda timpului s\u...
Marc Quinn este un artist britanic din genera]ia YBA (Young
British Art) a anilor ’90. ~n proiectul „Self“ el [i-a realizat
portretul folosind ca „materie prim\“ s`ngele s\u colectat `ntr-o
perioad\ de cinci luni. A rezultat astfel o cantitate de patru
litri [i jum\tate, echivalent\ cu cea existent\ `n corpul s\u. Folosind un mulaj al portretului s\u, artistul [i-a „turnat `n s`nge“
imaginea, condi]ia necesar\ pentru existen]a lucr\rii fiind aceea de a fi ]inut\ la o temperatur\ constant\ de –70 grade Celsius. Oglinda a disp\rut... Autoportretul nu mai este realizat
din c\rbune, tu[, diferi]i oxizi colora]i dilua]i `n r\[ini sau ulei
de in, ci dintr-o substan]\ care a fost parte constituent\ a artistului. Grani]ele dintre subiect [i obiect s-au diluat. Corpul
artistului este prezent literal prin substan]\ [i simbolic prin
form\, dar absent `n realitate... Sinele este trec\tor, semnele
sale reg\sindu-se poate `n codul genetic memorat `n celulele
din s`nge. Existen]a sa este total dependent\ de ma[ina de frig
care, odat\ decuplat\, duce inevitabil [i la dispari]ie... O realitate a vie]ii transfigurat\ cu inteligen]\ [i cu un concept sofisticat `ntr-o lucrare de art\ fragil\ [i dependent\ de tehnologie... O lucrare care „tr\ie[te“ `n spiritul timpului s\u, al manipul\rilor genetice [i al primelor experimente de clonare...
M a r c Q u i n n , Self , 1 9 9 1 , p o r t r e t d i n s ` n g e l e a r t i s t u l u i ,
cutie etan[\, instala]ie de frig ( foto sus )
Pe c`nd m\ aflam `n America, `n
1999, am citit `ntr-o bibliotec\
uria[\ (tipic\ pentru fabuloasele
biblioteci americane) despre tricksterii din folclorul negru al secolului al XIX-lea ni[te lucruri pitore[ti
[i amuzante. Era vorba despre
sclavii negri care evadaser\ de pe
planta]ii (citeam toate acestea
pentru cartea mea despre evad\rile din `nchisori [i lag\re, pe
care sper s\ o [i public c`ndva, `n
vreo 3-4 ani) [i care, `n mentalul
lumii lor, erau proiecta]i ca ni[te
pícaro aparte, h`tri [i ludici, izbutind s\ ironizeze lumea `nghe]at\
a st\p`nilor albi. Unul dintre
ace[ti sclavi evada]i reu[ise s\ se
izoleze de urm\ritorii s\i pe o insul\ camuflat\ pe fluviul Mississippi, dar acest sclav negru, pe
l`ng\ curajul s\u de fugitiv, mai
avea o calitate aparte: era un
trickster simpatic [i un muieratic
n\b\d\ios, al c\rui falus izbutea,
`n somn, s\ c\l\toreasc\ kilometri
`ntregi spre a se s\l\[lui `n p`ntecul negresei sale ibovnice, abandonate pe planta]ia de pe care
fugise. Povestirea cu pricina nara
c\l\toria aceea special\ care m\
f\cuse s\ pufnesc cu poft\ `n hohote de r`s, indic`nd meandrele [i
labirinturile pe care ciudatul falus
(de ]ipar nesf`r[it de lung) al sclavului negru le f\cea pentru a
ajunge la iubita lui.
C`nd, `n 2006, l-am cunoscut
pe Andrei Codrescu [i mai ales
am avut acces la fotografiile lui
»C`nd, `n 2006, l-am cunoscut pe Andrei Codrescu [i mai ales am
avut acces la fotografiile lui de tinere]e,
m-a frapat [i fascinat
musta]a foarte special\, de hipiot, a lui.
de tinere]e, m-a frapat [i fascinat
musta]a foarte special\, de hipiot,
a lui Andrei. Nu era neap\rat o
musta]\ falic\, nu despre asta e
vorba aici, dar era o musta]\
c\l\torea]\ foc, str\b\t`nd continentele, de la Sibiu la New Orleans, apoi iar `n România [i tot
a[a. {i am avut intui]ia c\ `n musta]a lui Andrei se s\l\[luia taina fizic\ a talentului s\u ie[it din comun. Apoi, c`nd Andrei mi-a povestit despre pe[terile din Arkansas `n care se retr\gea din c`nd `n
c`nd s\ scrie (iar acestea erau
chiar ni[te pe[teri reale, s\lbatice,
unde `nc\ must\ciosul Andrei se
ducea cu laptopul s\ emit\ poezie
[i proz\ `n direct), am avut o revela]ie h`tr\: pur [i simplu mi
l-am `nchipuit pe Andrei `nf\[urat
`n lunga [i aspra lui musta]\
(fantasmal\, pentru c\ ea nu mai
este ast\zi at`t de stufoas\), ca
`ntr-un cocon, st`nd `n pozi]ie semilotus [i scriind `n pe[ter\, ba
chiar puf\ind din c`nd `n c`nd ca
domnul Omid\ din Alisa `n }ara
Minunilor!
Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.
Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul
de Ia[i“ [i „Gazeta de Sud“. Suplimentul se distribuie
gratuit `mpreun\ cu „Gazeta de Sud“.
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,
tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/
214111
Colegiul editorial: Cezar Avramescu, Emilia
Chiscop, Florin L\z\rescu, Lucian Dan
Teodorovici (senior editor)
Dumitru Ungureanu. Film: Iulia Blaga.
Teatru: Mihaela Michailov. Arte vizuale: Matei
Bejenaru. Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).
Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu
Edi]ia de Oltenia: Cezar Avramescu, Nicolae
Coande
Redactor-[ef: George Onofrei
Publicitate: Florin Antonie, tel. 0251/ 413100
Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi
Distribu]ie: S.C. Media Sud Management S.A.
Craiova, tel. 0251/ 412146
Secretar general de redac]ie: Victor Jalb\
Rubrici permanente:
Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo
(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,
M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, Radu
Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,
Doris Mironescu, Cristi Neagoe, Ana-Maria
Onisei, Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,
Luiza Vasiliu. Carte: Lumini]a Marcu, Doris
Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru
St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,
„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititorii
din str\in\tate se pot abona la adresa:
[email protected].
Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru
3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei
(690.000) pentru 12 luni
Tipar: Tipografia de Sud
Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » „Suplimentul de
cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\
» 16
SOLU}II
supliment de lectur\
Lec]ia
V\ m\rturisesc, tr\iesc `ntr-o perpetu\ mirare. Am uneori o anumit\
convingere sau, mai bine zis, o
idee firav\ despre un lucru, [i
dintr-o dat\, paf!, ideea mea
le[in\-n c`mp, `n fa]a unor fapte c`t
se poate de edificatoare. De exemplu, credeam p`n\ acum c\ a trecut
vremea `n care s\ ne explice al]ii
ce-a `nsemnat, de fapt, comunismul. Zic de fapt , pentru c\, `n viziunea bunilor educatori, comunismul n-a fost nici pe de parte ceea
ce credem noi, adic\ un regim totalitar, distrug\tor [i ira]ional.
Exist\ nuan]e, ne spuneau ei, [i
aduceau imediat argumente sub
form\ de `nflorituri retorice. Deci,
crez`nd eu c\ nu mai are nimeni
tupeul s\ vin\ acum [i s\ ne propov\duiasc\ tot soiul de blestem\]ii, am mers, inocent\ [i entuziasmat\, la conferin]a pe care antropologul Claude Karnoouh a
]inut-o la Cluj la sf`r[itul lui februarie.
A[a a `nceput mirarea. Prima jum\tate de or\ n-a fost chiar a[a de
rea, am r`s la poante [i mi-am confirmat intui]ia c\ mai to]i sociali[tii
s`nt simpatici. Apoi `ns\, m-am trezit `ntr-un film noir, `n care aproape
o sal\ `ntreag\ d\dea din cap aprobator la revela]iile antropologului,
potrivit c\ruia: istoricul Stéphane
Courtois [i al]ii ca el s`nt „cretini“
pentru c\ neag\ un lucru at`t de
simplu – de fapt , comunismul a
fost o „alt\ fa]\“ a capitalismului;
România va ajunge, cu zonele sale
rurale, din cauza integr\rii `n U.E.,
pe harta lumii a treia; totul se duce
de r`p\; ne a[teapt\ Occidentul,
adic\ Iadul, cu bra]ele deschise; la
noi a existat, pe vremea comunismului, o „dinamic\ economic\“
etc. Un singur profesor (de la sociologie) a `ncercat s\ ]in\ piept apocalipsei. N-a reu[it.
Conferin]a se chema „Euroscepticismul ca optimism“. N-a existat
`ns\ nici o nuan]\, oric`t de ne`nsemnat\, de speran]\. Iar eu am `n]eles
c\ lec]ia lui Karnoouh a ajuns unde
trebuia, la studen]ii care-au l\sat la
o parte iluziile [i viziunea capitalistroman]at\ asupra vie]ii. Vreo c`]iva
`ns\, printre care [i eu, au primit o
alt\ lec]ie: s\ nu mai mearg\ la
conferin]ele sociali[tilor simpatici,
pentru c\ acolo istoria se repoveste[te ca pentru ni[te oameni care
[i-au pierdut memoria. Ceea ce,
din fericire, nu e cazul.
Prin Anglia,
cu ochii larg deschi[i
Cu aceast\ colec]ie de texte pentru „The New Yorker“ – Scrisori de
la Londra (Editura Nemira, 2006, traducere din limba englez\ de
Traian Bratu) – Julian Barnes e fascinant o dat\ `n plus. Dac\ i-a]i
citit c`teva dintre volume [i v-au pl\cut, e imposibil s\ r\m`ne]i
indiferen]i tenta]iei de a iscodi, al\turi de autor, cotloanele Angliei
contemporane. Cu ad\ugiri ironice [i comentarii profunde despre
demagogie [i politicieni, tradi]ie [i modernitate, Barnes porne[te `ntr-o
aventur\ inedit\, aceea de „corespondent str\in“, `n propria ]ar\.
Ana-Maria Onisei
Dovada savorii acestei lecturi se g\se[te
din primele pagini, `ntr-o „prefa]\ pe r\spunderea autorului“, ironic-englezeasc\
[i `mp\nat\ cu panseuri dintre cele mai
complicate. ~nainte de a accepta propunerea jurnalistic\, Barnes nu se `ncurc\
`n reac]ii entuziaste: se apuc\, meticulos, s\ monteze [i s\ `[i demonteze propriile argumente. {i, dac\ nu vrei s\ accep]i provocarea, „s\ ca[ti ochii“, s\ judeci la s`nge [i s\-]i ascu]i privirea pentru
a vedea altceva dec`t ai ghicit p`n\ acum,
atunci la ce bun s\ te apuci s\-]i inspectezi ]ara? Dincolo `ns\ de f`st`celile voite,
demersul nu permite intruziunea emo]ionalului [i asta face to]i banii, mai ales
c`nd te g`nde[ti c\ `n joc se afl\, printre
altele, personaje intrate `n mitologia colectiv\, precum prin]ul Charles.
Adjuvantele trebuie
c\utate `n
contextualitate
tate nu `n intertextualitate, ci `n contextualitate. Asta nu v\ impiedic\ totu[i s\
face]i sinapse pe cont propriu [i s\ v\
afunda]i `n pasaje de-un me[te[ug stilistic tipic lui Barnes. {i, p`n\ la urm\,
ce ve]i descoperi `n „episoadele“ dense
vor fi subterfugiile campaniilor electorale, demagogia politicienilor, orientarea
[i modul de func]ionare al redac]iilor
de pres\, proiec]ia falsului [i efectele ei,
scandalurile mediatice, spiritul britanic,
cu tradi]iile, ironia [i exager\rile sale,
ori reac]iile de stigmatizare, provenite
din teama [i insuficienta judecat\ social\ (vezi Fatwa, av`ndu-i ca protagoni[ti pe musulmani, englezi, Salman
Rushdie [i ale sale Versete satanice). Toate
tratate exhaustiv [i analitic, motiv `n
plus pentru ca la finalul lecturii s\ v\
g`ndi]i c\ presa „de la ei“ nu e ca presa
de la noi.
de la premisa c\, dac\ nu se deciseser\ `nc\ asupra problemelor majore, aleg\to» „Pornind
rilor le-ar prinde bine c`teva temeiuri frivole pentru a lua o decizie, «The Guardian» a son-
Cum `n ciuda tonului cald-`n[el\tor al
autorului ai nevoie de o oarecare pozi]ionare `n timp [i spa]iu ca s\ digeri
aceste eseuri (textele din volum s`nt
orice altceva numai simple comentarii
jurnalistice nu), adjuvantele trebuie c\u-
dat opiniile candida]ilor din circumscrip]iile electorale critice pentru deznod\m`ntul alegerilor, cer`ndu-le s\-[i numeasc\ preferin]ele `n literatur\, film [i muzic\. Glenda Jackson
a propus Persuasion de Jane Austen, Les Enfants du Paradis [i Simfonia psalmilor de Stravinsky. Rivalul ei conservator a ales R\zboi [i pace, Doctor Jivago [i Simfonia a IV-a de Mahler.
Candidatul liberal-democrat a enumerat More die of Heartbreak de Saul Bellow, filmul
Stalker [i Concertul pentru vioar\ de Sibelius...“ – Julian Barnes, Scrisori de la Londra
Avocatul diavolului
Exist\ dou\ cli[ee pe care
le auzim foarte des, agreate
`n cor de toat\ lumea: „agenda politicienilor e total
diferit\ de cea a poporului“
[i „politicienii no[tri s`nt
neserio[i“. De-acord, ambele ascund un mare adev\r, dar m\ tem c\ este
unul spus doar pe jum\tate,
care insinueaz\ c\ poporul
român ar fi a priori mai matur, mai serios dec`t politicienii lui. Serios?! Haide]i s\
ne asum\m un pic rolul de
avocat al diavolului [i s\ vedem cum stau lucrurile.
Pun c`teva `ntreb\ri retorice. C`]i membri ai poporului român au ie[it `n
strad\, `n ’90, s\ se a[eze
© Foto: Isolde Ohlbaum
EN}ICLOPEDIA
ENCARTA
Luiza VASILIU
Florin L\z\rescu: „Ce solu]ii de viitor «vede» poporul român?
Conform sondajelor de opinie, se contureaz\ dou\ cu adev\rat
revolu]ionare: Gigi Becali – care «d\ case la oameni» [i eternul
[i fascinantul Corneliu Vadim Tudor, care «va distruge mafia»“.
`n fund [i s\ amenin]e c\
nu pleac\ de acolo p`n\ nu
se adopt\ legea lustra]iei?
Cum ar fi ar\tat ast\zi România dac\ poporul excludea din start, la momentul
potrivit, ascensiunea la putere a fo[tilor membri ai sistemului comunist? Cine a
ales „comunismul cu fa]\
uman\“, siguran]a [i continuitatea? Cine aplauda de
pe margine minerii care
sp\rgeau capete cu b`ta `n
fa]a Universit\]ii din Bucure[ti? Cine a votat cu picioarele, f\r\ clipire, pe cine
urla mai tare la televizor c\
d\ pensii [i salarii mai mari
(imposibile!), c\ d\ case
(inexistente!) la oameni?
~i spuneam recent unui
prieten c\, dup\ 17 ani,
cet\]enii României judec\
mai limpede, mai lucid, au
devenit mai maturi atunci
c`nd au de ales. Mi-a povestit o faz\ `nt`mplat\
acum c`teva luni: `ntr-o comun\ oarecare au avut loc
alegeri anticipate pentru
primar ([i uninominale, carevas\zic\). Sondajele de
opinie `l d\deau c`[tig\tor
cu 80% pe cet\]eanul X. Ei,
bine, a ie[it primar contracandidatul, nu pentru c\ au
min]it sondajele, ci pentru
c\ acesta „a dat“ 3.000 de
sticle de ulei, cu dou\ zile
`nainte de alegeri. Poate c\
n-a fost chiar a[a, dar v\
TRIMISUL NOSTRU SPECIAL
Florin L|Z|RESCU
aduce]i aminte o secven]\
recent\ de la [tiri? Aia `n
care c`teva sute de oameni
se c\lcau `n picioare `n spatele unui tir din care li se
aruncau batoane de salam?
S`nt perfect de acord: puterea actual\ e plin\ de
bube, poate la fel de multe
ca [i cea veche. Dar ce solu]ii de viitor „vede“ poporul român? Conform sondajelor de opinie, se contureaz\ dou\ cu adev\rat
revolu]ionare: Gigi Becali,
care „d\ case la oameni“,
[i eternul [i fascinantul
Corneliu Vadim Tudor, care
(f\r\ s\ spun\ [i prin ce alte
mijloace dec`t execu]iile pe
stadioane) „va distruge
mafia“. Cine face audien]\
`n draci Andreei Marin
(care „d\“ surprize pe degeaba) [i tuturor emisiunilor de prost gust de la televizor? C`]i dintre noi se revolt\ altfel dec`t prin vorbe
`mpotriva sistemului? C`]i
dintre noi refuz\ s\ mai dea
[pag\? C`]i dintre noi s`nt
dispu[i s\ ias\ `n strad\ pentru a face presiuni – de[i
foarte t`rziu, dar sigur cu
efecte benefice – privind
vechea [i `nc\ actuala lege
a lustra]iei? Vi se pare c\
s`ntem un popor mai serios
dec`t politicienii lui?

La TVR ruleaz\ telenovela „Cultural“

Transcription

Similar documents

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

198 • 1

despre Mircea Nedelciu

Lucian Blaga - Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj

Logansport Municipal Utilities

Nr.191-192

187-1 - Revista Tribuna

Arta ca dar - Suplimentul de Cultura

repere intelectuale repere intelectuale repere intelectuale

Studii de Stiinta si Cultura