B r o o k e S h i e l d s

16 Informa\ia zilei
Miercuri 24 martie 2010
Loga Dance School te `nva\[ Cha Cha Cha
Exist[ un stil de dans
fermec[tor care te cucere;te
la Loga Dance S chool!
Standard, Latino sau Salsa!
Dac[ la;i vreunul prea
aproape de tine te vr[je;te
pe-o via\[, dac[ `l \ii la
distan\[ te molipse;ti de un
sentiment fantastic. Toate
acestea pot s[ devin[ o parte
din via\a ta cu Loga Dance
S chool, las[ doar s[-\i
ar[t[m lumea dansului!
Exist[ un loc unde po\i fi ceea
ce ai vrut dintotdeauna s[ fii,
unde nu e important cine e;ti ;i
de unde ai venit, pentru c[ doar
muzica ;i dansul conteaz[!
La Loga Dance School g[se;ti
noi prieteni, pentru c[ te leag[
un sentiment fermec[tor.
...un sentiment fermec[tor,
care te `nva\[ s[ tr[ie;ti ;i s[
z]mbe;ti... un
instrument cu
care po\i ar[ta
cine e;ti cu
adev[rat... un “partener”, care te
bine dispune ;i te face s[ te sim\i
bine.
C]nd dansezi, \i se elibereaz[
inima ;i sufletul, deoarece dansul
poate s[-\i dea o surs[ de fericire,
un tratament pentru sup[rare,
exprimarea dorin\elor tale, adic[
ceea ce tu `nsu\i e;ti.
Istoria Cha Cha Cha
Cha Cha s-a n[scut din Mambo, un dans cu trei forme (simplu, dublu sau triplu), care este
rezultatul combin[rii ritmului
american de jazz cu cel cubanez
de rumba. Mambo era c]ntat de
trupe de muzicieni americani ;i
cubanezi `n cazinourile din Havana (Cuba) pe la sf]r;itul anilor
1940.
Controversele asupra originii
acestui dans sunt destule.
Una dintre variantele privind apari\ia numelui de Cha
Cha Cha o reprezint[ existen\a
unei figuri numite “chatch”, care presupunea doi
pa;i len\i, urma\i de trei
schimb[ri rapide de greutate. Pe
la `nceputul anilor ’50 au ap[rut
varia\ii ale pasului de baz[,
form]ndu-se un nou dans, care a
primit numele de Cha Cha Cha.
Al\ii spun c[ apari\ia acestui
dans se datoreaz[ profesorului
englez de dans Pierre Lavelle care, `n 1952, vizit]nd Cuba, a observat c[ Mambo se dansa uneori
cu doi pa;i `n plus pe m[sura muzical[.
S-a `ntors `n Marea Britanie ;i
a `nceput s[ predea acest tip de
Mambo ca pe un dans separat.
Apoi dansul a fost standardizat
de c[tre Arthur Murray, care l-a
accesibilizat sco\]nd un Cha din
ritm, ;i invent]nd num[r[toarea
1,2,3 Cha, Cha.
Violonistul cubanez Enrique
Jorrin introduce, `n 1951, ritmul de Cha Cha Cha pe ringurile de dans cubaneze, `n cadrul
spectacolelor sale cu Orchestra
America.
Devine dans de competi\ie
din anul 1962.
Ritmul poate fi auzit pe muzica< Carlos Santana, Enrique
Iglesias, Gloria Estefan, Julio
Iglesias, Ricky Martin, Jack Costanzo&Don Swain (melodia
„Bei Mir Bist Du Schon/La
Furiosa” este o dovad[ a
rapidit[\ii la care poate ajunge un
cha-cha-cha) etc.
Cha Cha Cha, sau prescurtat Cha Cha, este un dans cu
ritm sacadat, plin de vitalitate ;i
de for\[, cu mi;c[ri rapide, acompaniat de melodii care au `mprumutat multe elemente din jazz,
beat ;i disco.
Dansul dureaz[ cel pu\in 1,5
minute, muzica este de 4/4 ;i
tempo-ul de 30-33 b[t[i pe minut. ~n muzica autentic[ de Cha
Cha putem identifica o leg[tur[
ritmic[ `ntre fiecare m[sur[, ritmul rezultat fiind 1, 2, 3, 4 & 1,
2, 3, 4 & 1 etc.
Cam at]t despre Cha Cha
Cha, v[ l[s[m s[ descoperi\i mai
multe la cursurile Loga Dance
School.
Noul modul de dans sportiv
va `ncepe din 6 aprilie, `nscrierile se fac `ntre 1-30 martie 2010,
la sala de dans situat[ pe strada
Martirilor Deporta\i
Nr. 30 (`n incinta
fostei tipografii)
Pentru detalii accesa\i
www.logadance.ro
sau prin telefon la num[rul
0722 53 83 17 (Lorant).
i
Se d` numa rma]ia zilei!
cu Info
S`n`tate
& Frumuse]e
Anul V
Nr. 233
miercuri
S
h
i
e
l
d
s
B
r
o
o
k
e
pag. 8-9
24.03.2010
despre c[s[toria cu Andre
Agassi ;i boala mamei ei
2 Informa\ia zilei
S[n[tatea TV a
achizi\ionat un
sistem ultraperformant
de transmisie live
Sănătatea TV, prima televiziune
online dedicată exclusiv sănătă\ii din
Rom]nia, va putea transmite simultan, live, din mai multe săli de
opera\ie cu ajutorul unui sistem de
transmisie ultraperformant. Astfel,
vor putea fi urm[rite live, în timp
real ;i fără nicio influen\ă externă,
interven\ii chirurgicale, opera\ii
mai complicate sau de rutină, din diverse arii de afec\iuni. De asemenea,
premierele medicale din spitalele
din România vor putea fi de acum
vizionate pe Sănătatea TV.ro, datorită acestui sistem performant de
transmisie.
Până acum, Sănătatea TV a
transmis în premieră emisiuni în care au fost prezentate interven\ii
chirurgicale realizate în spitalele
din România. Puteţi urmări, pe
www.sanatateatv.ro, emisiuni ce
prezintă opera\ii despre tratamentul malforma\iilor cardiace congenitale la copii, folosirea pungilor de
colostomă destinate pacien\ilor cu
anus abdominal, opera\ii de histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, operaţie de transplant hepatic, transplant renal sau de drenaj
biliar extern.
De asemenea, au fost realizate
;i transmise emisiuni ale unor interven\ii chirurgicale în premieră
ca, de exemplu, prima rezec\ie laringo traheală, prima opera\ie de implant mamar, prima interven\ie laparoscopică la Spitalul Urziceni,
opera\ia de implant cohlear realizată
unei feti\e de 2 ani ;i jumătate, precum ;i opera\iile făcute bebelu;ului
ars într-un incubator al unei maternităţi din România.
Cotidian al judetului
Satu Mare
,
www.informatia-zilei.ro
ISSN 1222-4715
Director general - D. P[curaru
Director editor - Ilie S[lceanu
Redactor ;ef - Adriana Zaharia
Secretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[
Redac\ia Satu Mare<
str. Mircea cel B[tr]n nr. 15
Satu Mare, cod 440012
Telefon< 0261-735195.
e-mail<
[email protected]
Redac\ia Baia Mare<
Str. Culturii nr. 5, Baia Mare
Telefon< 0262/212020.
e-mail<
[email protected]
www.informatia-zilei.ro
Remedii naturiste
Miercuri 24 martie 2010
Acum
2000 de ani,
cel mai mare filozof al antichit[\ii,
Platon, `ngrijit `ntr-un anumit moment al vie\ii sale de medici - magi
egipteni, declara senten\ios< “Marea
spal[”.
“Suntem ap[ de mare superior organizat[” spunea celebrul explorator ;i cercet[tor Yves Cousteau.
Ca atare, organismul uman g[se;te
`n apa de mare rezonan\e terapeutice ancestrale, misterioase, `nc[
insuficient elucidate. :tim cu to\ii c[
apa de mare poate fi folosit[ `n terapia naturist[ `n tratamente externe, dar ;i interne. Apa de mare
are puteri extraordinare de vindecare, este un medicament al naturii.
Este o ap[ mineral[ care con\ine
clor, sodiu, magneziu ;i sulf – o
combina\ie benefic[ pentru organismul uman. Pe l]ng[ aceasta mai
con\ine oligoelemente (zinc, titan,
cobalt, iod, crom, litiu, aur, argint
etc.).
~n ultimul timp, se acord[ o aten\ie deosebit[ administr[rii apei de
mare ca protector al c[ilor respiratorii, at]t la copii, c]t ;i la adul\i.
Se ;tie c[ mucoasa c[ilor aeriene superioare are un rol fiziologic esen\ial
`n umidificarea ;i purificarea aerului inspirat. Aceasta trebuie men\inut[ intact[ pentru a bloca prolifer-
LABORATOARELE
MEDICA v[ propun o
gam[ de solu\ii nazale<
NAZOMER® JUNIOR. Are la baz[
solu\ie marin[ hipoton[ ( 0,7g/l). Favorizeaz[ cur[\area foselor nazale
prin `ndep[rtarea mucozit[\ilor ;i a
crustelor< produce hidratarea mucoasei nazale protej]nd-o astfel de
p[trunderea microorganismelor
patogene. Reduce ;i calmeaz[
fenomenele asociate interven\iilor
locale favoriz]nd astfel respira\ia, `ndeosebi la nou-n[scu\i ;i copii.
hialuronic `n solu\ia marin[, filtrat[ microbiologic, poten\eaz[ efectele benefice ale apei de mare,
asigur]nd gradul optim de hidratare,
sus\in]nd buna func\ionare a
celulelor ciliate (cilii au o mobilitate
mai mare `mpiedic]nd intrarea bacteriilor ;i cresc]nd ap[rarea organismului)> men\ine elasticitatea ;i
integritatea mucoasei nazale> folosit
`n cazul rinitelor alergice caracterizate prin secre\ii nazale apoase.
Produsul este de ajutor pentru
men\inerea func\iei normale de filtrare a aerului la nivelul mucoasei
nazale. Poate reduce inflama\iile ;i
efectul iritativ al alergenilor la acest
nivel. HIDRATEAZ{, REDUCE
INFLAMA|IILE ;i GR{BE:TE
REFACEREA LEZIUNILOR MUCOASEI NAZALE!
Pentru mai multe detalii sau
comenzi v[ rug[m s[ suna\i
la num[rul 021.351.47.77
sau s[ accesa\i site-urile
noastre< www.medicalab.ro
‘i www.pronaturashop.ro
Nu m[ p[r[si - Las[-m[ `n pace.
Pentru persoana care a r[mas `n
simbioz[ blocajul este dificil, dezvolt]nd anxiet[\i, episoade depresive, ba chiar somatiz[ri care
pericliteaz[ via\a de cuplu ;i pe cea
individual[ sau cea de familie.
~n dezvoltarea rela\iei de cuplu,
dup[ cum afl[m de la psihologul
C[lin Secan, reprezentant al Asocia\iei Multiculturale de Psihologie ;i Psihoterapie, pot s[ apar[ o
serie de blocaje care, conform interlocutorului nostru, pot fi prevenite. ~nainte de toate, psihologul
ne va explica pe `n\eles prin ce etape de dezvoltare trece rela\ia de cuplu.
Etapa maturit[\ii
Simbioza ;i beneficiile ei
“Prima etap[ a dezvolt[rii rela\iei de cuplu este cea a simbiozei,
aceasta fiind benefic[ pentru cuplu, dar ;i pentru fiecare individ `n
parte. ~n aceast[ faz[ cele dou[ persoane se consider[ a fi una singur[.
Acum, activit[\ile cuplului sunt
identice, interesele fac front comun. ~n cazul `n care cuplul vrea
s[ r[m]n[ `n aceast[ etap[, vor interveni o serie de blocaje.
Diferen\ierea ;i
experien\ierea
Urm[toarea etap[ este cea de
diferen\iere, c]nd practic se “scot”
ochelarii ;i fiecare se observ[ a fi
individual. Dac[ unul dintre parteneri a r[mas `n prima etap[, iar
cel[lalt se afl[ `n cea a diferen\ie-
rii, vom `nt]lni sloganul nu m[
p[r[si.
Astfel, un partener nu poate s[
fie empatic cu cel[lalt ;i nu poate
nicicum s[ `n\eleag[ de ce el vrea
una ;i partenerul alta. Iat[-ne
ajun;i `n etapa de experien\iere,
c]nd fiecare persoan[ are preocup[rile sale, activit[\ile, interesele
;i valorile ei, diferite de cele ale partenerului. C]nd unul dintre parteneri r[m]ne `n etapa de simbioz[, iar cel[lalt se afl[ la experien\iere sloganul va suna astfel<
Penultima etap[ este cea de
reapropiere. Aici `nt]lnim echilibrul `ntre membrii cuplului, `n\elegerea, dar nu lipsesc `n unele cazuri tensiunile p]n[ `n momentul
stabilirii acestui echilibru.
Blocaje pot s[ apar[ c]nd un
partener a r[mas `n etapa de experien\iere ;i cel[lalt e `n cea de
reapropiere. Ca acest blocaj s[ fie
dep[;it, `ncrederea ;i comunicarea
sunt esen\iale. Am ajuns acum la
ultima etap[ din dezvoltarea rela\iei, cea de maturitate.
Aceasta nu are niciun blocaj,
datorit[ faptului c[ membrii cuplului au ajuns la `ncrederea deplin[ ;i toate func\ioneaz[ perfect.
Acum apropierea ;i distan\area se
fac cu respect, `ncredere ;i maturitate, iar grani\ele ;i limitele cuplului sunt flexibile ;i foarte bine
cunoscute”.
Ioana Pop Vladimirescu
P[strarea dragostei - o adev[rat[ provocare
Se spune c[ s[ te `ndr[goste;ti
este relativ u;or. Problemele apar
atunci c]nd `ncerc[m s[ p[str[m
dragostea. Vizavi de acest subiect
am discutat zilele trecute cu psihologul Gyorgy Gaspar. Red[m `n
cele ce urmeaz[ c]teva aspecte
ale discu\iei purtate cu interlocutorul nostru<
Spray-uri cu solu\ie marin[ hiperton[<
S[ te `ndr[goste;ti
e relativ u;or
NAZOMER® . Poate fi utilizat ;i `n
cazul copiilor ;i sportivilor cu probleme la nivelul foselor nazale< `n
cazul persoanelor cu teren atopic
(predispuse la alergii)> protejeaz[ eficient mucoasele `n zone cu aer
condi\ionat, cu mult praf, poluare
sau cu temperaturi extreme ;i ajut[
la o respira\ie mai u;oar[.
“Probabil foarte multe persoane ;i-au dat seama `n timp c[
s[ p[str[m dragostea `ntr-o rela\ie
este o adev[rat[ provocare. Analiz]nd via\a noastr[ de zi cu zi constat[m c[ rela\iile pot s[ fie minunate sau extrem de nepl[cute.
Uneori, dragostea cea mare pe
care o sim\im fa\[ de partener se
transform[ `n ur[, ne face s[ ne
sim\im mai singuri dec]t eram
NAZOMER® HA. Adaosul de acid
Informa\ia zilei 3
Etapele dezvolt[rii
rela\iei de cuplu
Terapia respira\iei
cu sare de mare
area germenilor ;i dezvoltarea procesului inflamator la acest nivel.
Studiile efectuate au
ar[tat c[ pacien\ii care au
folosit solu\ia marin[ au
`nt]mpinat mai pu\ine
probleme cu nasul `nfundat, scurgerile nazale,
durerile de g]t, tusea ;i obstruc\ia nazal[, dec]t
cel[lalt grup tratat cu
medicamente standard.
Irig[rile nazale cu solu\ii speciale pot ameliora
simptomele `n alergiile de
prim[var[. Astfel de proceduri pot fi eficiente `n
prima faz[ a alergiilor,
deoarece ajut[ la eliminarea alergenilor ;i a secre\iilor din nas.
Instila\iile nazale se
folosesc `n diferite afec\iuni, cum ar fi rinita atrofic[,
atunci c]nd, din diferite
cauze, mucoasa din nas nu
mai are func\ionalitate.
Irig[rile de acest gen ajut[ la
eliminarea crustelor formate `n nas. Sprayurile
nazale pe baz[ de sare de mare
sunt utile `n cazul anosmiei (dispari\ia mirosului) ;i a astmului
bron;ic.
Familie
Miercuri 24 martie 2010
`nainte. Atunci, partenerii unui cuplu `;i pun `ntrebarea< de ce trebuie
s[ se `nt]mple astfel, de ce nu
poate s[ dureze la nesf]r;it dragostea? Nu e cazul s[ ne alarm[m.
A;a cum inevitabil emo\iile se
;terg, tot a;a ele pot s[ revin[ ;i s[
se sting[ din nou. Procesul continu[ ciclic p]n[ la moarte. Acest
proces define;te toate emo\iile fiin\ei umane, de la fric[ ;i furie la
bucurie ;i pace. ~n concluzie, putem afirma c[ iubirea ne face vulnerabili.
Convingeri nocive pentru
rela\ia de cuplu
Constat[m analiz]nd paternurile comportamentale specifice
omului din zilele noastre c[ rata divor\urilor este `n cre;tere. De asemenea, `n cre;tere e ;i num[rul
persoanelor singure. Practic oa-
menii au o inhibi\ie `n a se angaja `ntr-o rela\ie de durat[ terifia\i
de g]ndul c[ tot acel miraj se va
sf]r;i ;i vor urma momente de triste\e ;i am[r[ciune. Trebuie s[ ;ti\i
c[ toate convingerile de genul un
partener perfect, o persoan[ care
m[ completeaz[, iubire f[r[ sf]r;it
sau iubirea trebuie s[ fie un proces pl[cut ;i u;or, sunt foarte nocive pentru rela\ia de cuplu. Astfel, nu ne mai r[m]ne dec]t s[
construim cea mai eficient[ rela\ie
pentru noi, care s[ coincid[ cu limitele realit[\ii. Este vorba de o rela\ie `n care putem ac\iona cu iubire, `n care s[ apreciem ceea ce
partenerul nostru poate s[ ne ofere ;i s[ `nv[\[m s[ accept[m diferen\ele interpersonale”, spune `n
`ncheiere psihologul Gyorgy Gaspar.
Theodora V.
Mod[
4 Informa\ia zilei
Miercuri 24 martie 2010
Po;etele mari sunt foarte
la mod[ ;i `n 2010
Creatorii nu au `ndr[znit
s[ scoat[ din tendin\e po;etele voluminoase. Cu siguran\[
au luat `n considerare nevoia
femeilor de a duce permanent
cu ele zeci ;i zeci de lucruri indispensabile. Pe de alt[ parte,
este greu de crezut c[ am mai
putea renun\a la gen\ile mari.
~ncearc[ s[-\i imaginezi geanta
`n care nu `ncape dec]t un pachet de
;erve\ele ;i un portofel mic. Imposibil, nu-i a;a? Toate casele de mod[
cu preten\ii au dus pe podiumuri, ca
accesoriu pentru toate sezoanele,
p]n[ departe `n prim[vara viitoare,
gen\i mari, `nc[p[toare.
Culori neutre
Christian Dior propune gen\i
gen serviet[. Nu poate renun\a la pielea de ;arpe sau crocodil. Simplitate ;i elegan\[. Dolce & Gabbana nu
d[ dovad[ de prea mult[ originalitate ;i propune gen\i decorate cu
blan[ sau combina\ii de piele cu
`mpletituri. Comode, practice ;i
foarte frumoase, gen\ile de la D&G
sunt purtabile la orice or[ a zilei.
~n ceea ce prive;te culoarea, casa italian[ propune un negru
str[lucitor absolut irezistibil.
Gucci vine cu modele cumin\i. Gen\ile frumoase
trebuie purtate `n m]n[,
pentru c[ sunt complet lipsite de posibilitatea de a le pune pe
um[r. Culorile sunt
;i aici neutre, preferate fiind nuan\ele
de maro ;i cenu;iu,
pentru c[ impresioneaz[ prin fru-
vand[, au putut fi v[zute `n prezent[rile de mod[ pentru sezonul
prim[var[-var[ 2010. Nuan\ele
de coral ;i terracotta r[m]n `n
trend ;i vor fi dominante ;i anul
acesta, dar `ntr-o lumin[ mai dulce dec]t nuan\ele pop art ale sezonului trecut.
Ve;ti bune pentru fanele bretonului – are parte de o revenire
dar de data asta
stili;tii au renun\at la stilul
studiat, simetric
pentru un breton
mai pu\in evident
ce se `mbin[ perfect cu restul
p[rului. Stilul relaxat este pe primul loc `n anul
2010.
Po;etele vesele
Elegan\[ ;i rafinament
Gen\ile Prada se fac remarcate
prin elegan\[ ;i rafinament. Sobre,
dar feminine, din materiale pre\ioase, po;etele Prada nu au niciun cusur. Ar putea ridica ceva probleme
cele c]teva modele din materiale
transparente. Po;etele de la Chloé se
`nscriu ;i ele `n categoria celor foarte elegante. Pielea
este mereu pre\ioas[,
l[cuit[ `n culori tari,
preferat fiind vi;iniul intens.
Informa\ia zilei 5
Prim[vara aceasta se poart[
p[rul cu onduleuri romantice
muse\ea detaliilor, iar culoarea este
un element care aproape c[ nu mai
are importan\[.
Louis Vuitton are cele mai simpatice gen\i - colorate ;i vesele,
`nc[p[toare ;i nostime. A fost folosit[ pielea `ntoars[ catifelat[ ;i moale, catarame, mo\uri ;i franjuri, care fac din gen\i accesorii care
`mpr[;tie bucurie.
Trebuie remarcat faptul c[, de;i
colorate, sunt pretabile la cele mai diferite \inute, tocmai pentru c[ sunt
o pat[ de culoare cu personalitate
proprie. :i Versace vine tot cu gen\i
colorate. De;i stilul difer[, iar personalitatea acestora pare ceva mai
pu\in exuberant[ dec]t a minun[\iilor de la Vuitton, gen\ile sunt decorate cu mult[ migal[ ;i atentie. Versace propune gen\i care pot `nlocui
bijuteriile. S[cule\ii lui Marc Jacobs
sunt adorabili. Cu ciucura;i ;i franjuri, Jacobs nu a f[cut rabat la volum
;i nici la culoare. Fie c[ sunt `n
nuan\e mate ori metalice, crea\iile sale sunt un accesoriu prim[v[ratec tot
anul, pentru c[ se preteaz[, f[r[
probleme, oric[rui anotimp.
Frumuse\e
Miercuri 24 martie 2010
Av]nd `n vedere c[ dantela va
fi unul din trendurile cele mai
hot `n urm[toarele luni, stili;tii recomand[ o palet[ de culori ;i coafuri ceva mai romantice pentru
p[rul t[u. Culoarea poate avea un
efect dramatic asupra unei coafuri
altfel simple. Culorile bogate de
maro, ro;u ;i blond sunt `n topul
preferin\elor stili;tilor anul acesta.
Culori romantice
Culori deschise de blond cu
;uvi\e `n nuan\e pastelate de la bej
;i vanilie la roz champagne ;i la-
Revine bobul
Pentru a fi
complet `n pas cu
trendurile, p[rul
lung ar trebui
scurtat `ntr-un
bob franjurat deoarece p[rul scurt
este din nou la
mod[. Bobul clasic a fost revocat
de tendin\ele actuale, dar pun]nd
mai pu\in accent pe stilurile rigide, structurate, ;i mai mult pe
onduleurile romantice, neglijente.
O tunsoare scurt[ bine reali-
zat[ ar trebui s[ fie u;or de `ntre\inut, iar p[rul ar trebui s[ arate fabulos `n forma lui natural[ chiar
`nainte de a fi coafat. Vestea bun[
este c[ ai o varietate de op\iuni
pentru tunsorile scurte, de la stilurile ondulate, la cele `n straturi,
franjuri, boburi, breton etc.
Onduleuri
naturale
Dac[ ai p[rul
lung ;i nu te
`nduri s[-l tai, nu
e cazul s[ te
`ntristezi.
:uvi\ele lungi,
u;or ondulate,
r[m]n `n tendin\e. Cu o
condi\ie – s[ arate c]t mai natural
cu putin\[. Partea bun[ este c[
po\i realiza onduleurile singur[
– tot ce trebuie s[
faci este s[ `\i
`mplete;ti sau s[
`\i r[suce;ti p[rul
`ntr-un coc `n
fiecare sear[
`nainte de culcare, iar a doua zi s[-l r[sfiri pu\in cu
degetele.
`ntortocheate vor ad[uga pu\in[
structur[ p[rului cre]nd acea alur[
romantic[. :i dac[ `nc[ nu e;ti convins[, arunc[ un ochi pe podiumurile din New York - cozile
`mpletite neglijent au fost cirea;a
de pe tort la prezentarea de mod[
a lui Alexander Wang pentru sezonul de prim[var[.
Accesoriile sunt nelipsite anul
acesta, iar decaden\a este unul
din atributele de baz[ ale noului sezon. Deci nu te teme s[ adaugi coafurilor tale clasicele accesorii din
dantele brodate, flori, pene sau
benti\e `n culoarea bronzului.
Coafuri boeme
Stilurile `mpletite, r[sucite ;i
Trucuri pentru coafuri care rezist[ mai mult
Produsele termoprotectoare v[
permit s[ folosi\i usc[torul sau alte aparate la temperaturi ridicate.
Astfel, ve\i ob\ine coafuri rezistente
f[r[ riscul de a v[ deteriora p[rul.
Peria ionic[ este ideal[ pentru
folosirea zilnic[ - ea las[ p[rul
m[t[sos ;i str[lucitor.
Aerul rece de la usc[tor este benefic la sf]r;itul usc[rii pentru c[
ajut[ la fixarea coafurii alese.
P[rul cu volum se men\ine numai dac[ `l usca\i bine la r[d[cin[,
st]nd cu capul `n jos.
R[bdarea este esen\ial[ c]nd v[
pune\i p[rul pe bigudiuri sau folosi\i un ondulator. ~n caz contrar,
rezultatul va fi unul nefericit.
6 Informa\ia zilei
S[n[tate
Miercuri 24 martie 2010
Importan\a acidului fulvic
pentru s[n[tate
Alimentele ;i suplimentele nutritive obi;nuite con\in doar o
gam[ restr]ns[ de minerale necesare func\ion[rii optime a organismului uman.
Multe minerale mai rare de;i
sunt necesare organismului `n
cantit[\i mai mici, sunt `ns[ absolut necesare.
Acidul Fulvic
Acidul Fulvic, de;i nu este un
mineral are o importan\[ deosebit[ `n asimilarea nutrien\ilor
necesari organismului uman.
El dizolv[ substan\ele nutritive
din sol `n forma lor ionic[ elementar[. Astfel, vitaminele ;i mineralele din sol devin absorbabile
`ntr-o structur[ organic[, u;or
accesibil[ ;i transportabil[ prin
membranele celulare. Odat[ dizolva\i, nutrien\ii devin mobili,
u;or asimilabili. C]nd acidul fulvic este prezent poate transporta
nutrien\i ;i elemente dizolvate `n
cantitate de p]n[ la 60 de ori
greutatea sa. Deci ac\ioneaz[ drept
catalizator pentru precipitarea ;i
transportul substan\elor nutritive
con\inute `n oligoelementele
coloidale.
Doctorul Alexis Carell, medic
reputat, laureat al Premiului Nobel a efectuat urm[torul experiment< a luat celulele din inima unui pui de g[in[ ;i le-a introdus `ntr-
un container con\in]nd o solu\ie
de oligoelemente, electroli\i ;i
acid fulvic. A reu;it s[ men\in[
aceste celule vii ;i s[n[toase timp
de 28 de ani. Aceast[ descoperire
a ;ocat lumea medical[. Acidul
Fulvic este un superantioxidant ;i
`n acela;i timp suport pentru metabolismul celular. Este cel mai
puternic electrolit natural cunoscut. El restaureaz[ balan\a electric[
a celulelor bolnave ;i neutralizeaz[ toxinele `n timp record.
Zeci de ani de pesticide, ierbicide, toxine ;i poluare general[ au
secat ogoarele ;i hrana noastr[ de
componentele vitale printre care
;i acidul fulvic, molecula organic[
esen\ial[ care asigur[ absorb\ia
optim[ ;i accelerat[ a nutrien\ilor
la nivel celular.
Medicii au constatat c[ fiecare
om are nevoie de cel pu\in 90 de
substan\e hr[nitoare pentru a-;i
men\ine s[n[tatea. Ace;ti nutrien\i con\in 70 de minerale, 18
aminoacizi, ;i 3 acizi gra;i esen\iali.
Ar trebui s[ m]nc[m 57 feluri de
m]ncare `n fiecare s[pt[m]n[!
Este imposibil din punct de vedere
practic ;i financiar.
:i chiar dac[ am putea respecta re\etele, prin diversele proces[ri ale hranei se pierde din
valoarea sa nutritiv[.
Singura solu\ie este suplimentarea dietei cu substan\e nu-
Ea ajut[ la destuparea porilor,
cre;te abilitatea pielii de absorb\ie a
nutrien\ilor ;i `mbun[t[\e;te circula\ia. Cu o periere realizat[ `n mod
regulat, sistemul t[u nervos va fi revigorat, `n timp ce tonusul mu;chilor va fi `mbun[t[\it considerabil.
~\i catifeleaza pielea, `ndep[rteaz[
pielea moart[, stimuleaz[ produc\ia de noi celule, ajut[ la
Friptur[ tocat[ `n crust[ de cartofi
Informa\ia zilei 7
Mu;chi de miel `n bacon
Ingrediente<
- 400 gr filé de miel
- 4 fire rozmarin
- 12 felii bacon
- 200 gr \elin[ verde
- 2 morcovi
- 1 ardei gras ro;u
- 4 cepe mici
- 2 linguri ulei
- 1 lingur[ zah[r
- 100 ml vin ro;u
- 200 ml sup[ de carne
- sare ;i piper
Mod de preparare<
Ingrediente<
tritive de `nalt[ calitate.
Oligoelemente coloidale
Complexul de minerale ionice
din surs[ organic[ cu acid fulvic,
con\in]nd ;i peste 70 de vitamine, se prezint[ sub forma
lichid[. Av]nd implicit ;i propriet[\i antioxidante ;i detoxifiante,
suplimentul revigoreaz[ organismul, reverseaz[ deterior[rile celulare ;i promoveaz[ prelungirea
vie\ii. Are ca principale ac\iuni
detoxifierea organismului de poluan\i ;i metale grele, reglarea balan\ei hormonale, intensificarea
metabolismului proteinelor,
stimularea sistemului imunitar,
m[rirea ratei de asimilare ;i utilizare a nutrien\ilor, energizarea
celulelor, distrugerea acidit[\ii din
organism prin efect alcalinizant ;i
m[rirea ratei de oxigenare a
celulelor.
Oligoelementele
coloidale men\in integritatea celular[, contribuie la prevenirea muta\iilor de ADN care ini\iaz[ apari\ia cancerului.
Pentru informa\ii suplimentare v[ pute\i adresa inginerului chimist Mircea
Georgescu tel. 072120275
sau direct la Magazinul
Melissa P-\a Libert[\ii nr. 20
Satu Mare.
Perierea uscat[ amelioreaz[ aspectul pielii
Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru ;i trebuie `ngrijit ca atare. Pielea
contribuie la detoxifierea organismului nostru, tocmai de
aceea are nevoie din plin de
acest procedeu – perierea uscat[.
Re\ete
Miercuri 24 martie 2010
drenajul limfatic ;i poate ameliora
celulita.
Perierea uscat[ a pielii
este o tehnic[ foarte u;oar[
Tot ce trebuie s[ faci este s[ periezi `ntreaga suprafa\[ a corpului cu
o perie mare (dimensiunea ideal[
trebuie s[ fie comparabil[ cu palma
ta) sau o lufa, special conceput[ pentru acest lucru. Nu trebuie s[ uzi nici
peria, nici pielea.
Sfat< periaz[ fiecare zon[ a corpului de 2-3 ori. Folose;te mi;c[ri
delicate (nu vrei s[ `\i faci r[ni) ;i ai
grij[ s[ acoperi toate zonele corpului.
Indicat este s[ realizezi perierea
imediat dup[ ce ai f[cut baie sau du;
;i doar dup[ ce \i-ai uscat pielea cu
un prosop. ~n acest moment ea este uscat[, dar `n acela;i timp este
moale ;i maleabil[.
Aten\ie< perierea uscat[ nu se
realizeaza ;i la nivelul tenului! Evit[
perierea uscat[ dac[< suferi de boli
de inim[, ai diabet, ai tensiunea
mare, suferi de eczeme, irita\ii sau
psoriazis, ai o piele foarte sensibil[,
ai leziuni sau infec\ii pe corp.
Perierea uscat[ este o tehnic[
cosmetic[ foarte u;oar[ ;i ieftin[ care te poate ajuta s[ ai o piele frumoas[ ;i un corp s[n[tos. Nu trebuie
dec]t s[ oferi acestui procedeu c]teva minute de 2-3 ori pe s[pt[m]n[,
iar rezultatele nu vor `nt]rzia s[
apar[.
- 1 chifl[ veche de o zi
- 150 gr telemea
- 125 gr gogo;ari mura\i
- 1 dovlecel
- 5 linguri ulei
- sare ;i piper
- 1 ceap[
- 1 c[\el usturoi
- 1 lingur[ p[trunjel verde tocat
- 750 gr amestec de carne tocat[
- 2 ou[
- 2 linguri mu;tar
- 400 gr cartofi
Mod de preparare<
Se `nmoaie chifla. Telemeaua
;i gogo;arii se taie cubule\e. Dovleceii se cur[\[ ;i se taie felii pe lungime> se pr[jesc `n ulei ;i se condimenteaz[.
Ceapa ;i usturoiul se toac[ ;i se
c[lesc `ntr-o lingur[ de ulei. Se
adaug[ p[trunjelul ;i se amestec[. Se stoarce chifla ;i se fr[m]nt[
`mpreun[ cu carnea tocat[, amestecul de ceap[, ou[le, mu;tar, sare ;i piper. Se adaug[ cuburile de
br]nz[, gogo;arii ;i se continu[
fr[m]ntatul.
Compozi\ia se `mparte `n
dou[< dintr-o jum[tate se modeleaz[ o foaie dreptunghiular[ care se a;az[ pe o tav[ tapetat[ cu
h]rtie de copt. Se repartizeaz[ deasupra felii de dovlecei, l[s]nd
de jur `mprejur o margine liber[ de
cca. 2 cm. Se a;az[ deasupra restul de carne tocat[ ;i se modeleaz[
`n form[ de p]ine.
Se `ncinge cuptorul la 200°C.
Se decojesc cartofii, se spal[, se rad
;i se condimenteaz[. Se repartizeaz[ pe friptur[ ;i se coace la cuptor cca. 45 min. Se unge din c]nd
`n c]nd cu restul de ulei.
Paste cu legume (de post)
Ingrediente<
- 400 gr macaroane
- 4 ro;ii
- 1 morcov
- 200 gr fasole verde fiart[
- 100 gr maz[re
- 100 gr boabe de porumb
- 1 dovlecel
- sare, piper
- o\et, ulei
- verdea\[
Mod de preparare<
Macaroanele se fierb `n ap[ cu
sare ;i se scurg. Dovlecelul se cur[\[
de coaj[, se fierbe 5 minute ;i se taie feliu\e sub\iri.
Se toac[ ro;iile cubule\e m[runte, morcovul se d[ pe r[z[toare, verdea\a se toac[ m[runt.
~ntr-un castron mare se amestec[ toate ingredientele ;i apoi se
pun macaroanele deasupra, asezon]ndu-le cu sare, piper, o\et ;i ulei.
Mu;chiul se taie `n patru. Pe
fiecare bucat[ se a;az[ c]te un fir
de rozmarin ;i se ruleaz[> se
`nf[;oar[ cu c]te 3 felii de bacon>
eventual se leag[ cu sfoar[.
|elina ;i morcovii se taie
m[runt, iar ardeiul gras cubule\e.
Cepele se toac[ ;i se c[lesc `n ulei>
se adaug[ legumele ;i se c[lesc
`mpreun[. Se presar[ zah[r, iar
apoi se las[ s[ se caramelizeze.
Ruladele de miel se adaug[ la
legume. Se toarn[ vinul, supa de
carne ;i se `n[bu;[ `n tigaie, sub capac, la temperatur[ joas[, 30-40
minute.
Ruladele se scot din sos ;i se
frig pu\in pe grilul din cuptor. Zeama din tav[ se strecoar[ ;i se las[
s[ dea `n fiert> se s[reaz[ ;i se pipereaz[. Se `ndep[rteaz[ a\ele cu
care au fost legate ruladele. Acestea se rea;az[ `n sos ;i se orneaz[
cu c]te un fir de rozmarin. Se serve;te cu garnitur[ de fasole verde
;i cartofi la cuptor cu rozmarin.
Mielu;ei dulci
Ingrediente<
- 500 gr f[in[
- 180 ml lapte c[ldu\
- 1 cub de drojdie
- 80 gr zah[r
- 100 gr unt topit
- 1 praf de sare
- 3 g[lbenu;uri
- caise uscate
Pt. „l]na” mieilor<
- 130 gr unt
- 40 gr fulgi de cocos
- 270 gr f[in[
- 130 gr zah[r
- 1 g[lbenu;
- 2 linguri lapte
Mod de preparare<
F[ina se cerne, se face o gropi\[
la mijloc `n care se toarn[ laptele
c[ldu\, dizolvat `n prealabil cu
drojdia. Se acoper[ cu pu\in[ f[in[
de pe margini ;i se las[ s[ creasc[
10 minute. Se adaug[ zah[rul,
untul topit, sarea ;i cele trei g[lbenu;uri. Se fr[m]nt[ aluatul, se
acoper[ ;i se las[ s[ creasc[ la
c[ldur[ cca. 30 minute.
Se `ncinge cuptorul la 180°C.
Aluatul se `mparte `n 12 por\ii ;i
se `ntinde. Se deseneaz[ un contur
de miel pe carton tare ;i se decupeaz[ un ;ablon. Cu ajutorul acestuia se decupeaz[ mielu;ei din
aluat, care se a;az[ pe t[vi tapetate cu h]rtie de copt. Se `ncrusteaz[
pe ei sferturi de caise uscate.
„L]na” mieilor< Se fr[m]nt[ un
aluat sf[r]micios din unt, fulgi de
cocos, f[in[ ;i zah[r. Se presar[ deasupra mielu;eilor.
Se bate g[lbenu;ul cu cele 2 linguri de lapte ;i se ung capetele ;i
l[bu\ele. Se coc 15 min. Se las[ s[
se r[ceasc[ ;i se pudreaz[ cu zah[r.
Vedete
8 Informa\ia zilei
Miercuri 24 martie 2010
Miercuri 24 martie 2010
Vedete
Informa\ia zilei 9
Brooke Shields - despre c[s[toria cu Andre Agassi ;i boala mamei ei
de mama ei ;i să treacă peste dependen\a acesteia de alcool.
Copilăria ei neobi;nuit[
;i extrem de publică, fotografia nud făcută când avea
doar 10 ani, virginitatea ei
atât de discutată până la vârsta de 22 de ani, tentativa de
sinucidere dup[ prima na;tere ;i căsătoria cu tenismanul
Andre Agassi sunt doar câteva dintre cele mai comentate
momente din via\a actri\ei.
O mamă alcoolică ;i
dementă
Boala mamei sale a afectat-o
nu numai pe ea, ci ;i pe cele dou[ fiice – Rowan de 6 ani ;i Grier de 3.
“M-am descurcat cu alcoolismul ei
ani la rând, dar acum e ceva nou
pentru mine. Fiica mea cea mare nu
se simte prea bine cu toată situa\ia
asta pentru că fiind mai mare `;i dă
seama de mai multe lucruri. Într-o
zi m-a întrebat “Mami, ;i tu vei fi nebun[ ca buni c]nd vei `mb[tr]ni?”
Uneori, chiar dac[ este at]t de
bolnav[, simte nevoia de a cere ajutor de la ea. „Aprobarea ei este încă importantă pentru mine. Mă uit
la ea ;i mă gândesc că o să spună că
am părul prea închis la culoare, o să
mă întrebe dacă m-am mai îngr[;at.
Mă face să mă simt că am din nou
10 ani. Sunt `ncrez[toare `n mine,
am luat singură deciziile pentru
multă vreme, dar după to\i anii
ace;tia îmi vreau mama înapoi” a
spus actri\a cu privire la starea sănătă\ii mamei ei, care se află acum
într-un centru pentru oamenii cu
probleme psihice, aflat chiar în
apropierea casei lui Brooke. Ea a vrut
să se asigure că ;tie ce se întămplă cu
mama ei tot timpul.
De-a
lungul anilor, mama ei a avut grave
probleme cu alcoolul ;i, de;i Brooke a încercat să o ajute, Teri nu a dorit să recunoască această problemă.
Acum ea suferă de probleme psihice ;i de pierderi ale memoriei.
„Acum mama tr[ie;te `n trecut.
Vrea s[ vorbim despre c[l[toria
din Manila, pe c]nd aveam eu 15
ani.”
Brooke Shields (44 de ani) a rupt
tăcerea, `n edi\ia din aprilie a revistei americane „Ladies’ Home Journal”, despre căsătoria cu Agassi,
boala de care suferă mama ei, copilăria monoparentală dar ;i despre alte lucruri din trecutul ei pe care ;iar fi dorit să nu le vadă expuse.
Copilăria al[turi
de mama ei
Vedeta a povestit cum în anii ’60
mama sa, care provenea dintr-o familie de muncitori din New Jersey,
;i-a dorit să vadă mai mult ;i a luat
la pas cluburile renumite din New
York. L-a descoperit pe elegantul
Frank Shields în Avenue Park ;i sau îndrăgostit. Dar Brooke poveste;te că Frank nu s-a împăcat u;or
cu ideea de a avea o rela\ie cu o femeie atât de săracă. “Îi era ru;ine că
s-a îndrăgostit de ea.”
Când Teri a rămas însărcinată,
Frank a vrut să o convingă să avorteze. Ea nici nu a vrut să audă, a;a
că a fost obligat să se căsătorească cu
ea, chiar dacă au divor\at la 5 luni
după ce s-a născut Brooke. “Când
eram mică, mama stătea cu mine în
fa\a clădirii lui ;i c]nd ap[rea m[ l[sa
cu el. Dar nu a cerut niciodată pensie alimentară pentru mine, i-a cerut tatălui meu doar să plătească
pentru educa\ia mea, ceea ce a ;i făcut.”
La 11 luni, Brooke făcea prima
reclamă, la un săpun, iar Teri nu a
mai avut nevoie de bani de la Frank,
devenise managerul ei ;i avea grijă
ca fiica să c];tige destul de bine.
Dar Brooke nu `;i aminte;te de
aceste momente cu triste\e, chiar dacă nu a avut o copilărie obi;nuită, ci
poveste;te despre dragostea puternică a mamei sale “dormea cu mine stând pe pieptul ei, îi era teamă
de sindromul mor\ii infantile subite. Era o femeie carismatică, dar era
ca o flacără... dacă te apropiai prea
tare, te ardeai.” În 1970, când avea
doar 5 ani, Brooke ;i mama ei au
apărut împreună `ntr-o reclamă
pentru plasturi. Ast[zi, Shields vorbe;te despre mama ei cu mult[ dragoste ;i este con;tient[ c[ tot ce are
este datorit[ ei.
Rela\ia cu Michael Jac-
Lumina de la cap[tul
tunelului
kson
Lui Brooke nu i s-a permis să fie
copil, ea trebuia să se comporte ca
un adult. Poate acest lucru a ;i
apropiat-o de Michael Jackson, cu
care presa a crezut multă vreme că
este cuplată. Anul trecut când a
murit artistul, Brooke a apărut din
nou în aten\ia presei.
“Amândoi am fost obliga\i să
fim adul\i înainte de vreme. Dar
când eram împreună eram doi copii care se distrau.”
În ceea ce prive;te zvonurile
despre molestarea copiilor, Brooke
nu le-a considerat niciodată adevărate ;i de fiecare dată ea îi spunea
“Michael, lumea nu o să în\eleag[ asta.” Cât despre moartea starului,
Brooke a fost devastată, dar nu surprinsă. “El credea că moare de mult.
Ei îl omorau, oamenii ;i presa.”
Căsătoria cu Andre
Agassi
Shields ;i Agassi s-au întâlnit în
1993 ;i i-a legat faptul că amândoi
avuseseră parte de o copilărie dis-
func\ională. El avea 23 ani, iar Brooke 28. ~;i trimiteau scrisori prin
fax, pentru că Brooke era plecată din
Statele Unite la o filmare. Când s-a
întors în State, ea a suferit o opera\ie
la picior, iar Agassi a dormit pe podeaua camerei ei de spital. “Cu Andre era ceva de genul „Te rog fii
adult. Te rog ai grij[ de mine”‚ ;i a
avut”, a spus Brooke, surprinzător de
drăgăstos având în vedere că Agassi
a vorbit urât despre mariajul lor de
numai 2 ani, atunci când a lansat
cartea autobiografic[ “Open”.
Într-un capitol din carte, Agassi
descrie o scenă urâtă din căsătoria
lor. Brooke filma cu Matt LeBlanc o
scenă pentru serialul „Friends” în care Brooke îi linge mâna acestuia.
Agassi, aflat pe platourile de filma-
re, se supără ;i când ajunge acasă,
distruge toate trofeele de la Wimbledon, conturând portretul unei
Brooke obsedate de carieră. “Dar
men\ionează ;i că am petrecut următorii 3 ani făcând replici ale acelor trofee? Nu spune asta, nu-i a;a?
Sigur că nu, asta va fi în cartea
mea!” Totu;i, recunoa;te că el este
cel care a ajutat-o să se îndepărteze
Actri\a ;i-a g[sit partenerul intelectual ;i emo\ional `n Chris Henchy, scenaristul ;i produc[torul cu
care s-a c[s[torit `n 2001. Pentru o
femeie care a avut o rela\ie „dureroas[” cu mama ei, Brooke este remarcabil de `ncrez[toare `n ea ca
mam[.
Totu;i, ea nu vrea să-;i lase cele două feti\e să devină actri\e, deoarece via\a la Hollywood nu este
atât de u;oară ;i frumoasă cum se
vede din afară. “Nu vă pute\i imagina cum este. Senza\ia e
asem[n[toare dependen\ei de droguri. Nu vreau ca ele să îmi calce pe
urme pentru că în această industrie
ai mereu parte de repro;uri. Ba e;ti
prea `nalt[, ba nu e;ti suficient de
slabă sau de frumoasă. Este un joc
periculos în care dacă ajungi să ai
succes ;i apoi s[ îl pierzi consecin\ele
pot fi fatale”.
Cosmetic[
10 Informa\ia zilei
Miercuri 24 martie 2010
Noi tendin\e `n Evit[ unele gre;eli
aranjarea unghiilor
de machiaj
Noile tendin\e `n manichiur[ au
fost prezentate luni, 22 martie `n
cadrul unei `nt]lniri organizate de
S.C. CALSA SRL din Satu Mare ;i Euro Fashion (Polonia). Demonstra\ia
a vizat prezentarea mai multor linii
de produse profesionale destinate saloanelor de manichiur[ ;i cum era de
a;teptat modele de unghii, dintre cele
mai avangardiste, care au `nceput s[
fie tot mai solicitate `n r]ndul doamnelor ;i domni;oarelor preocupate s[
fie `n ton cu absolut tot ce `nseamn[
nou `n materie de manichiur[.
Pe parcursul mai multor ore,
cele aproximativ 40 de manichiuriste, `n mare parte din Satu Mare,
dar ;i din jude\ele limitrofe, au putut
urm[ri pas cu pas diferite tehnici de
lucru, folosirea mai multor linii de
produse profesionale, dar au aflat ;i
unele mici secrete menite s[ le u;ureze munca. ~ntr-un cuv]nt au `nv[\at
cum s[ lucreze eficient, profesionist pentru a putea veni
`n `nt]mpinarea celor mai
exigente cerin\e ale clientelor.
Toate aceste lucruri le-au
fost prezentate `ntr-o ambian\[ pl[cut[, de-a dreptul
familiar[. Tehnicile de lucru
au putut fi urm[rite direct la
masa de lucru, lec\ia demonstrativ[ fiind sus\inut[ de
Aleksandra Was, instructor
aplicare unghii `n cadrul companiei Euro Fashion ;i
Akademia Paznokcia (Polonia). Extrem de spontan[ ;i
vesel[, Ola a reu;it s[ le familiarizeze pe manichiuristele
s[tm[rene cu noul model de
unghii “Bridge” ;i a f[cut
demonstra\ii practice cu mai
multe linii de produse profesionale de manichiur[, produse de
`ngrijire a m]inilor, modele de
unghii, inclusiv 3 D, le-a familiarizat
pe participante cu noile tendin\e `n
materie de culori , picturi pe unghii,
`ntr-un cuv]nt cu tot ce \ine de arta
`nfrumuse\[rii unghiilor. Demonstra\iile au vizat cinci linii de produse
<RaNails> EF Exclusive> ESN> Super
Nail> Christrio.
Nu ne r[m]ne dec]t s[ dorim
succes echipei CALSA Satu Mare care
a organizat acest eveniment at]t de
unic ;i original pentru profesioni;tii
din urbea de pe Some;. Cei care
doresc mai multe informa\ii despre
produsele profesionale prezentate
pot s[ se adreseze direct la sediul S.C.
CALSA Satu Mare, str. Corvinilor
nr.18 sau la tel< 0788836504 (instructor C[lin Sabou).
Mihaela Gh.
Picioare hidratate
prin metode naturiste
Dac[ vre\i s[ ave\i c[lc]iele fine, f[r[ b[t[turi, masa\i-v[ periodic cu uleiuri.
B[ile cu ulei de m[sline v[
`nmoaie b[t[turile. Ave\i nevoie de
½ litru ulei de m[sline ;i ¼ litru
lapte b[tut, pe care le amesteca\i cu
ap[ cald[. Sta\i cu picioarele `n
acest amestec timp de 10 minute.
Pentru peeling ;i hidratare
`ngrije;te-te cu l[m]ie. O linguri\[
de zeam[ de l[m]ie se amestec[ cu
50 ml ulei de migdale `nc[lzit.
Cu acest amestec masa\i-v[ bine
picioarele.
Toate vrem s[ fim frumoase, iar pentru asta s-a inventat machiajul. Din p[cate
`ns[, multe femei nu ;tiu s[ foloseasc[ produsele de `nfrumuse\are `n favoarea lor, iar
rezultatul este uneori dezastruos.
Pentru a evita aspectul artificial, de clovn sau pur ;i simplu penibil, cite;te c]teva sfaturi date de
speciali;ti<
Fondul de ten se alege `n acord
cu tonul pielii ;i nu pe post de autobronzant! El trebuie s[ acopere
eventualele imperfec\iuni, s[ matifieze tenul, nicidecum s[ te fac[
s[ pari proasp[t `ntoars[ dintr-o
insul[ `nsorit[. Dac[ ai pielea alb[,
renun\[ la a mai folosi fond de ten
`nchis la culoare, `n ideea de a
p[rea mai bronzat[. Vei ob\ine un
efect de masc[, deloc flatant.
Mai exist[ `nc[ femei care `;i
contureaz[ buzele cu un creion
mai `nchis la culoare dec]t rujul. Groaznic!
L[s]nd la o parte caracterul
inestetic, efectul
optic va fi de
sub\iere a buzelor. Cel mai simplu este s[ renun\i la contur
sau, dac[ este
imposibil, ai
grij[ s[ nu fac[
not[ discordant[
cu nuan\a rujului sau a glossului.
:tim
c[
spr]ncenele ta-
tuate sunt `n
vog[ la ora actual[, `ns[ `ncerca\i s[ nu fi\i la
mod[ `n aceast[
privin\[.
Spr]ncenele epilate definitiv ;i
apoi tatuate sau
desenate, mai
ales cu negru,
`n[spresc
tr[s[turile fe\ei,
le `mb[tr]nesc ;i
te fac s[ ar[\i ca
un clovn sc[pat
de la circ. Ai
grij[ de spr]ncenele tale naturale, penseaz[-le la
o cosmetician[ priceput[, iar dac[
firele de p[r nu `\i mai cresc pe
anumite por\iuni, ajusteaz[-le cu
un creion `ntr-o nuan\[ bl]nd[,
apropiat[ nuan\ei naturale a
spr]ncenelor tale.
Aplicarea dermatografului pe
jum[tatea extern[ a pleoapelor, `n
scopul de a ob\ine un machiaj
sofisticat este o alt[ `ncercare
e;uat[ de `nfrumuse\are. Aceast[
metod[ de a contura ochii are
“darul” de a-i face s[ par[ mai mici
;i rotunzi. Indiferent c[ preferi s[
folose;ti dermatograful doar pe
pleoapa superioar[ sau doar pe cea
inferioar[, aplic[-l de la un cap[t
la celalalt al ochiului, `n felul acesta `i vei alungi ;i le vei conferi un
aer sexy. Nu exagera `ns[ cu
codi\ele, mai ales `n timpul zilei.
Oric]t de mult te tenteaz[
mascara ;i genele lungi de
c[prioar[, nu te l[sa dus[ de val.
Nimic mai dizgra\ios dec]t o pereche de pleoape `mp[ienjenite,
`nc[rcate excesiv cu rimel.
Diet[
Miercuri 24 martie 2010
Sl[be;te num[r]nd
caloriile consumate zilnic
Dac[ vrei s[ urmezi o cur[ de
sl[bire, ;tii prea bine faptul c[
pentru a sl[bi trebuie s[ arzi mai
multe calorii dec]t m[n]nci. Cu siguran\[ `\i pare `nc[ de la bun
`nceput ceva dificil, mai ales c]nd
te g]nde;ti c[ vei fi nevoit[ toat[
ziua s[ stai s[ numeri calorii.
Succes pe termen lung
Cercet[torii sunt de p[rere c[
num[ratul caloriilor ne ajut[ foarte mult `n cura de sl[bire. Conform
studiilor `n domeniu, persoanele
care au redus chiar cu pu\in
num[rul caloriilor consumate zilnic au reu;it s[ sl[beasc[ `n jur de
;ase kilograme ;i jum[tate `n decursul unui an de zile. Asta indiferent de tipul de diet[ pe care lau urmat.
Astfel, dac[ reducem zilnic
consumul caloriilor cu 100, `ntrun an de zile vom avea cu 4,5 kilograme mai pu\in. Sc[z]nd 250 de
calorii din mesele noastre de zi cu
zi, reu;im s[ d[m jos 26 de kilograme `ntr-un an. Desigur, exist[
o mul\ime de diete de sl[bit, iar
speciali;tii ne recomand[ s[
urm[m de fiecare dat[ una echilibrat[. Oricare ar fi cea aleas[ de
noi, e indicat s[ nu aib[ sub 1.000
- 1.200 de calorii pe zi.
Nutri\ioni;tii
sus\in c[ o diet[
hipocaloric[, `n
momentul `n care persoana care
o urmeaz[ renun\[ la ea, poate produce mult
r[u, adic[ duce
tocmai la efectul
yo-yo de care se
teme toat[ lumea.
Schimb[-\i
obiceiurile
alimentare
~n timp ce
m]nc[m, de cele
mai multe ori nu
ne d[m seama
c]te gr[simi ;i c]t
de mult zah[r introducem `n organism. ~n ultima
perioad[, alimentele procesate au pus st[p]nire pe mesele noastre zilnice, iar
por\iile de m]ncare sunt cu mult
mai bogate `n calorii dec]t erau `n
urm[ cu mai mul\i ani.
Ar trebui s[ faci mici schimb[ri
`n obiceiurile alimentare. ~ncepe
prin `nlocuirea uleiului de floareasoarelui cu cel de m[sline. De
asemenea, e recomandat s[ `nlocuie;ti carnea gras[ cu una f[r[
gr[simi. G[te;te la abur!
Ioana Vladimirescu
Prim[vara scoate `n eviden\[ surplusul de greutate
den\[ trupul frumos.
De ce ne `ngr[;[m?
Iarna ;i-a spus cuv]ntul `n
ceea ce prive;te silueta ta. Probabil ai reu;it s[ acumulezi c]teva kilograme nedorite. Prim[vara ne face s[ `nlocuim hainele groase ;i
largi cu unele sub\irele ;i, de ce nu,
mulate, care s[ ne scoat[ `n evi-
~n sezonul rece am consumat
mai multe alimente bogate `n calorii. Ne-a lipsit ;i mi;carea, ce-i
drept, dar hainele din noul sezon
nu vor reu;i s[ ascund[ surplusul.
Ei bine, am stabilit cauzele
care stau la baza `ngr[;[rii din sezonul rece, iar acum e clar c[ trebuie s[ sl[bim. Practic, vom munci
toat[ prim[vara pentru a da jos kilogramele puse iarna ;i pentru a
ar[ta c]t mai bine.
~n acest anotimp frumos, fiecare ar trebui s[ lase deoparte
st[rile de depresie ;i s[ treac[ la
treab[. Multe persoane, conform
speciali;tilor, se simt bine
m]nc]nd. Cel mai adesea, la ie;irile `n ora; `n zilele pline de soare
prim[v[ratic, oamenii prefer[ res-
taurantele de tip fast-food, bogate `n alimente cu un con\inut caloric ridicat. A;adar, evit[ acest gen
de produse ;i g]nde;te-te c[ trebuie s[ ar[\i bine `n costumul de
baie.
Legumele pe primul plan
Prim[vara este sezonul legumelor. Ai de unde alege, pie\ele
sunt pline, iar efectul lor este unul
fantastic. Vitaminele din legume
sunt indispensabile organismului nostru, iar fibrele reu;esc s[ ne
umple stomacul astfel `nc]t s[ te
sim\i s[tul[. Tot `n acest sezon, nu
uita s[ te c]nt[re;ti regulat, deoarece e un bun stimulator s[ te \ii
de cura de sl[bire `nceput[. Indicat este s[ por\i haine mulate pe
corp, astfel `nc]t s[ te sim\i obligat[ s[ sl[be;ti.
Theodora Pop
Informa\ia zilei 11
Secretul
gust[rilor mici
;i dese
Ai tot auzit c[ `n timpul dietei trebuie s[ ai trei mese principale ;i dou[
gust[ri. Se mai zice ;i c[ po\i avea c]te
gust[ri vrei tu zilnic, cu condi\ia s[ nu
dep[;e;ti caloriile recomandate `n
cur[.
~n timpul dietei, o femeie are nevoie de maxim 1.500 de calorii zilnic.
Aceste calorii trebuie ob\inute din alimente bogate `n vitamine, minerale ;i
fibre. E momentul s[ ui\i de ciocolat[,
chipsuri sau de fel ;i fel de semipreparate. Important este s[ m[n]nci
pu\in ;i des, pentru a-\i men\ine nivelul de energie de care ai nevoie.
Tot la trei ore po\i lua o gustare
u;oar[, fie o felie de p]ine cu br]nz[,
fie un bol cu salat[, un fruct sau un
iaurt. Ar fi bine s[ consumi fructe ;i
legume proaspete, care sunt bogate `n
ap[ ;i `\i men\in corpul hidratat ;i plin
de vitamine `n acela;i timp. ~n plus,
zilnic bea c]te doi litri de ap[. Face minuni!
Theodora Pop
Cum arat[
regimul
hipocaloric?
Kilogramele `n plus `\i dau
mari b[t[i de cap? E momentul s[
urmezi un regim hiopocaloric, cu
mare aten\ie `ns[, s[ nu apar[
efectul nedorit yo-yo.
Modelul regimului hipocaloric
zilnic con\ine circa 1.000 de calorii, 75 de grame proteine, 100
grame glucide ;i 35 grame lipide.
Diminea\a, bea 200 de mililitri de
lapte. La ora 10 `ncearc[ o chifl[ cu
br]nz[ de vaci sau cu 50 de grame
de carne slab[ fiart[.
Ora 12 vine cu o cafea neagr[
cu zaharin[, iar pr]nzul ne aduce
o salat[ de crudit[\i la primul fel,
pu\in[ carne de vac[ fiart[ la felul
doi, iar desertul va consta `ntr-un
m[r. Cina vine cu cartofi fier\i sau
dovlecei, carne slab[ fiart[ ;i un
m[r. A\i putea urma ;i un regim
s[pt[m]nal.
Dac[ luni avem voie s[
m]nc[m 600 de calorii, mar\i vom
consuma 1.000. Miercuri ;i vineri sunt zilele dedicate fructelor
;i legumelor, joi consum[m 1.000
de calorii, s]mb[t[ 600, iar duminic[ 1.000.
Liviu Pop
12 Informa\ia zilei
Tendin\e
Miercuri 24 martie 2010
Versace `;i prezint[ colec\ia
prim[var[/var[ 2010 la Milano
Prim[vara aceasta r[sf[\a\iv[ picioarele `n cele mai trendy
`nc[l\[ri ale sezonului! Botinele decupate sunt la fel de `n vog[ `n
2010 precum erau ;i sezonul trecut.
Designerii au creat modele moderne sofisticate ;i atractive, menite s[ atrag[ aten\ia. Ele
dau un aer sexy oric[rei femei care le poart[ ;i lungesc silueta.
Vedete de la Lady Gaga, la Jessica Alba sau Zoe Saldana, s-au
`ntrecut `n a alege cele mai interesante modele. ~n func\ie de modelul ales le pute\i purta la \inute
de zi sau la \inute fine de sear[ ;i
le pute\i asorta cu fuste, rochii sau
jean;i.
Informa\ia zilei 13
Exerci\ii pentru un posterior
care va atrage toate privirile
Donatella Versace a creat imaginea prim[verii perfecte pe podiumul de la Milano. Colec\ia ei
reune;te rafinamentul cu delicate\ea
;i naturale\ea. Look-ul femeii irezistibile este asigurat de croiala
des[v]r;it[ a fiec[rei \inute, `n asociere cu un strop de ging[;ie, naivitate ;i stil. S-au folosit printuri cu
motive geometrice, culori vesele
pastelate ce te fac s[ visezi la frumos
;i vestimenta\ii cu linii provocatoare.
Colec\ia este compus[ din rochii de club sau cockteil , vestimenta\ii de zi ;i rochii de sear[
lungi, din materiale fluide. Multe
dintre rochiile ;i fustele casei de
mod[ las[ s[ se vad[ dincolo de
voal, m[tase sau orice alt material
vaporos, `n timp ce, la polul opus,
latura glamour a liniei a fost
`nf[\i;at[ prin apari\ia rochiilor
str[lucitoare, `ndr[zne\e, provocatoare. Este adus[ `n prim plan rochia mini f[r[ decolteu, aplica\iile
pe modelele `n detaliu g]ndite,
print-urile formelor geometrice,
platformele provocatoare precum
;i alte detalii sau aplica\ii pentru fiecare model `n parte.
Culorile folosite au fost verde
crud `n combina\ie cu galben ;i negru, roz pal, violet `n diferite nuan\e,
crem, turcoaz ;i orange. Accesorizarea completeaz[ \inutele prin
bijuterii extravagante, ochelari, curelu;e ;i gen\i cu diverse aplica\ii de
m[rime medie sau plic.
Botinele decupate – o alegere sexy de sezon
Fitness
Miercuri 24 martie 2010
2
1
4
3
6
5
9
10
8
7
Dac[ sosirea prim[verii te
face s[ te sim\i panicat[ la
g]ndul c[ va trebui s[ por\i
pantaloni, fuste sau costume
u;or cambrate , iar tu nu e;ti
mul\umit[ de aspectul posteriorului t[u, avem o veste bun[
pentru tine< nu va fi nevoie s[
renun\i la aceste \inute. Iat[ 5
exerci\ii pe care le pute\i întâlni
la orele de modelarea corpului,
antrenament care se reg[sesc
în fiecare zi în orarul de la Fitland. Aceste exerci\ii pot fi
executate de toat[ lumea, indiferent de v]rst[.
Pentru `nceput trebuie amintit
faptul c[ mu;chii fesieri sunt forma\i din gluteul mare, mijlociu ;i
cel mic. Gluteul mare (mu;chiul fesier mare) este cel mai mare mu;chi
din corp ;i are rolul principal de a
ridica trunchiul `n pozi\ie vertical[.
Joac[ un rol important în sus\inerea coloanei vertebrale.
1. Te sprijini pe coate ;i genunchi, ai capul în continuarea coloanei, genunchiul drept ridicat ;i
îndoit la 90 de grade, coapsa
dreapt[ este paralel[ cu podeaua.
(poza 1) La;i jos genunchiul drept,
astfel încât coapsele s[ se încruci;eze (poza 2). Efectuezi mi;ca-
rea de 24 de ori, dup[ care urmez[
partea cealalt[.
2. Te sprijini pe coate ;i genunchi, ai capul în continuarea coloanei, genunchiul drept întins,
v]rfurile picioarelor ating solul
(imaginea 3). Ridic[m piciorul,
mu;chii fesieri sunt încorda\i (imaginea 4). Efectuezi mi;carea de 16
ori pe o parte ;i de 16 ori pe partea
cealalt[.
3. Culcat costal, e;ti sprijinit[ pe
cot. Un genunchi este îndoit la 90
de grade, între coaps[ ;i trunchi tot
90 de grade, cel[lalt picior ramîne
întins (poza 5) . Ridic[ piciorul care este întins (imaginea 6).
Exerci\iul trebuie repetat de 16
ori într-o parte ;i de 16 ori în partea cealalt[.
4. E;ti culcat[ pe spate cu genunchii îndoi\i , bra\ele întinse
lâng[ corp, t[lpile sunt pe sol (imaginea 7). Ridic[m bazinul, totodat[ încord[m mu;chii fesieri
(imaginea 8). Repe\i exerci\iul de 32
de ori.
5. Adop\i pozi\ia cu picioarele
îndep[rtate ;i genunchii îndoi\i,
bra\ele ridicate la nivelul umerilor
sunt îndoite la coate (imaginea 9).
Întindem genunchi( imagine 10)
dup[ care revenim în pozi\ia ini\ial[.
Efectuezi exerci\iul de 32 de ori.
Cuplu
14 Informa\ia zilei
Miercuri 24 martie 2010
Sfaturi despre cum s[ `mp[r\i\i
banii `ntr-un cuplu
Fie c[ te-ai c[s[torit de
cur]nd sau c[ locuie;ti de
mult[ vreme cu iubitul t[u, e
imposibil ca, m[car o dat[, s[
nu fi avut o discu\ie despre
bani. Dup[ ce e;ti obi;nuit[ s[
fii independent[, `\i dai seama
c[, brusc, deciziile nu `\i mai
apar\in `n exclusivitate.
Orice subiect legat de bani, de
salarii, a `nceput sa devin[ subiect
tabu. Recunoa;te c[ e destul de
greu ca un b[rbat s[ accepte c[ o femeie se poate descurca singur[ sau
c[ ea ar c];tiga mai mul\i bani dec]t
el. Lucrurile s-au schimbat, femeile
vor din ce `n ce mai mult[ independen\[, pe care, dac[ au avut-o
`nainte de c[s[torie, o cer, involuntar ;i acum.
:i toate acestea deoarece acum
banii vo;tri sunt “la comun”, iar tu
trebuie s[ te limitezi la anumite
sume pe care s[ le cheltuie;ti lunar.
Dac[ te-ai confruntat cu vreo astfel
de problem[, trebuie s[ clarifici c]t
mai repede situa\ia.
Hai s[ punem banii
nevoit[ s[ aduci argumente `n
favoarea ta, iar acest lucru \i se pare
frustrant, deoarece ;tii foarte bine c[
o parte din banii comuni sunt ai t[i.
Decizie clar[< banii mei ;i
banii t[i
“la comun”
Dac[ `nainte vedeam la p[rin\ii
no;tri ca exist[ un loc `n cas[ unde
se puneau to\i banii, acum este mai
greu s[ adop\i aceast[ solu\ie,
deoarece po\i face multe pl[\i direct
cu cardul.
C]nd pleci `ntr-o vacan\[, totul
devine simplu, ;ti\i c]\i bani ave\i,
cum `i cheltui\i. Dar c]nd tu vrei s[\i cumperi ceva ;i el `\i spune c[
rochia ta cost[ prea mult, sau poate
el vrea ceva ;i \ie \i se pare c[ nu are
nevoie, intervin problemele. Te vezi
Sunt foarte multe cupluri `n
care lucrurile sunt foarte clar
`mp[r\ite. Solu\ia de compromis
g[sit[ este c[ toate facturile comune legate de casa `n care locuiesc
s[ se pl[teasc[ jum[tate-jum[tate, iar
apoi fiecare `;i cheltuie;te banii pe
care `i c];tig[. ~n acest fel, foarte
multe discu\ii inutile sunt evitate.
Exist[ ;i unele dezavantaje, dintre care, unul este c[ situa\ia
devine obositoare dac[ este dus[ la
extreme. De exemplu, e absurd ca de
fiecare dat[ la restaurant, la film, la
cump[r[turi s[ `mp[r\i\i suma `n
dou[, at]t pl[te;ti tu, at]t pl[tesc eu.
~n acest caz trebuie g[site variante
de compromis, pentru c[ nu te po\i
g]ndi tot timpul c[ via\a al[turi de
b[rbatul pe care `l iube;ti se `nv]rte
`n jurul unor sume pe care te saturi
s[ le calculezi.
V. S
C]nd ;i cum s[ ie;i dintr-o rela\ie
ales partenerul.
Dac[ stai `ntr-o rela\ie nefericit[ timp de cinci ani este o
gre;eal[, `ns[ dac[ stai o via\[ `ntreag[ este o catastrof[.
Nimeni nu consider[ c[ este
u;or s[ termini o rela\ie, dar cu
c]t recuno;ti mai devreme c[ ai
probleme ;i pui cap[t acestei
rela\ii, cu at]t ai mai pu\in de
suferit.
S[ intri `ntr-o rela\ie este
foarte u;or. ~ns[, mai greu este s[
ie;i dintr-o rela\ie, mai ales dac[
aceasta este proast[.
De cele mai multe ori
`ncerc[m s[ facem acest lucru
f[r[ s[ existe certuri, pentru a
putea dep[;i mai bine acest moment.
Nu mai g[si scuze pentru
comportamentul lui
Aminte;te-\i cine ai fost
`nainte de a-l `nt]lni
Femeile, spre deosebire de
b[rba\i, scuz[ de multe ori comportamentul partenerului. V-a
promis c[ v[ sun[ ;i nu a f[cuto? V-a spus c[ era ocupat ;i nu a
putut?
Nu `l mai crede\i ;i nu mai scuza\i comportamentul s[u. A;a
ve\i putea vedea mai clar rela\ia
d-voastr[ cu el.
Nu mai pierde\i timp
c[ut]nd gre;elile voastre
Multe persoane aleg s[ stea
`ntr-o rela\ie care merge prost,
dec]t s[ recunoasc[ faptul c[ au
f[cut o alegere proast[ c]nd ;i-au
Femeile sunt, mai mult dec]t
b[rba\ii, dispuse s[ `;i modifice
comportamentul `n timpul unei
rela\ii ;i uit[ foarte repede c[ la
un moment dat au fost persoane
independente, cu personalitate ;i
cu dorin\e proprii.
Acum este momentul s[ `\i revizuie;ti aceste schimb[ri. Cine te
place, te place a;a cum e;ti.
V. Shibata
Miercuri 24 martie 2010
Carier[
Informa\ia zilei 15
Motiva\ia cre;te
performan\ele angaja\ilor
A motiva pe cineva
`nseamn[ a `n\elege care sunt
nevoile sale, ce anume `l stimuleaz[ spre a lucra mai
bine ;i a-l face s[-;i doreasc[
s[ ob\in[ rezultate mai bune.
Motiva\ia oamenilor determin[ `n mare m[sur[ at]t calitate,
c]t ;i cantitatea muncii pe care
ace;tia o depun. Pentru a lucra
bine, oamenii trebuie s[ fie puternic implica\i `n munca lor ;i dornici s[-;i ating[ anumite scopuri,
chiar dac[ este vorba despre scopuri simple, cum ar fi dorin\a de
a face rost de bani sau de a ajunge
acas[ mai devreme. Avantajele de
a lucra cu oameni motiva\i sunt
multiple. ~n primul r]nd munca va
fi f[cut[ la standardele fixate ;i `n
termenele limit[ stabilite. Oamenii vor lucra cu pl[cere ;i se vor
sim\i aprecia\i, iar acest lucru se va
reflecta imediat `n performan\ele
lor. Apoi moralul ridicat al oamenilor va furniza o atmosfer[ de
lucru excelent[. Pe de alt[ parte
rezultatele vor fi monitorizate
chiar de c[tre persoanele implicate
;i vor necesita mai pu\in[ supervizare. Dac[ sunt motiva\i oamenii vor munci mai bine,
deoarece vor dori s[ ob\in[ rezultate mai bune.
Stimularea oamenilor se
bazeaz[ pe
premisa c[
ace;tia
`;i
m[resc eforturile c]nd v[d
c[ sunt recompensa\i pentru
rezultatele
bune ob\inute.
Dar pentru ca
stimulentele s[
aib[ efectul scontat trebuie
s[ se \in[ cont
de trei lucruri
esen\iale.
Primul ar fi
acela c[ recompensa s[ fie
perceput[ ca fiind suficient de
important[ sau
util[ `nc]t s[ merite un efort suplimentar. Eforturile suplimentare
s[ poat[ fi evaluate obiectiv, iar `n
al treilea r]nd, nivelul crescut al
performan\ei s[ nu devin[ noul
standard minim.
“Oamenilor le place s[ fie
l[uda\i atunci c]nd ob\in rezultate
bune”, este de p[rere psihologul
Kate Keenan.
Dac[ au depus un efort suplimentar, laudele `i vor face s[ se
simt[ c[ a meritat s[ fac[ acel efort.
~n calitate de manager, iat[ c]teva
metode prin care `\i po\i manifesta
aprecierea fa\[ de angaja\ii t[i.
Nu l[sa s[ treac[ efectul unei
munci bine f[cute f[r[ a remarca
;i a atrage aten\ia asupra ei. Dac[
la;i s[ treac[ neobservat[ o situa\ie
`n care cineva merita `ntr-adev[r s[
fie l[udat, persoana `n cauz[ se va
sim\i dezam[git[ ;i frustrat[.
F[-\i timp pentru a-\i aprecia
oamenii care au f[cut o treab[
bun[. Atunci c]nd `i spui “Bravo!
Ai f[cut o treab[ bun[“ uit[-te `n
ochii persoanei c[reia `i adresezi
acest cuv]nt de apreciere.
Apreciaz[-i necondi\ionat pe
cei care merit[. Aprecierile necondi\ionate sunt importante,
deoarece, dac[ lauzi ;i critici, adic[
vei spune mereu “Ai f[cut bine, numai c[....” exist[ riscul s[ fii v[zut
ca un manager care niciodat[ nu
este mul\umit”(Kate Keenan).
A;adar nu uita sfatul speciali;tilor ;i anume c[ pentru a stimula motiva\ia trebuie s[ te asiguri de competen\a oamenilor t[i,
s[ te acomodezi pe c]t posibil
nevoilor lor individuale, s[-i stimulezi ;i s[ `i apreciezi atunci
c]nd ob\in rezultate bune.
Umorul la locul de munc[, un tonic absolut necesar
Pentru mul\i oameni serviciul este o corvoad[, un loc
unde se duc de nevoie, obosi\i
;i tracasa\i ca s[ `nfrunte o
rutin[ f[r[ niciun fel de satisfac\ie psihic[. Chiar dac[ le
place ceea ce fac,
`n scurt timp se plafoneaz[ ;i
ac\ioneaz[ din iner\ie cu minimum de implicare `n problemele care apar zilnic. :i totu;i
cum ar putea fi evitat[ o astfel
de situa\ie?
Un grup de cercet[tori americani
a realizat un studiu `ntr-o mare companie unde au introdus umorul la
locul de munc[ sub diferite forme< de
la un buletin umoristic editat o dat[
pe s[pt[m]n[ ;i distribuit tuturor an-
gaja\ilor, p]n[ la zile tematice (de exemplu “ziua p[l[riilor tr[znite” `n care
fiecare angajat trebuia s[ poarte o
p[l[rie c]t mai hazlie). Poate pentru
unii ar p[rea exagerat[ o astfel de
ini\iativ[ `ns[ rezultatele studiului
dovedesc contrariul. Dup[ un an de
la `nceperea programului fluctua\ia
personalului a sc[zut cu 21% ;i absenteismul de vineri s-a diminuat cu
38%.
S-a observat ;i o sc[dere drastic[
a cazurilor de `mboln[vire. A;adar
putem considera r]sul un medicament foarte bun, `n timp ce stresul este
du;manul major al s[n[t[\ii oric[rei
persoane. Astfel prin crearea unei atmosfere destinse la serviciu, cauzele
stresului aproape dispar ;i zilele de
concediu medical pe care trebuie s[
le pl[teasc[ angajatorul sunt tot mai
pu\ine.
R]sul este un liant `ntre angaja\i
R]sul te face s[ te sim\i bine, destinde atmosfera ;i face ca problemele
s[ par[ mai u;or de rezolvat.
Cercet[torii au constatat c[ pre;colarii
z]mbesc `n medie de 400 de ori pe zi,
pentru ca aceast[ cifr[ s[ scad[ treptat, `nc]t la 35 de ani un om z]mbe;te
`n medie de 15 ori pe zi. ~n str]ns[
leg[tur[ cu buna dispozi\ie sunt ;i
rela\iile cu ceilal\i oameni, pentru c[ se
observ[ c[ num[rul persoanelor din
anturaj scade o dat[ cu v]rsta. Din acest
motiv umorul la locul de munc[ este
tonic ;i favorizeaz[ rela\iile de camaraderie `n colectiv. Astfel sunt evitate
problemele legate de lipsa de comunicare dintre angaja\i, iar competi\ia dintre ei devine mai degrab[ amuzant[
dec]t o lupt[ pe via\[ ;i pe moarte.